No.

72 UN EXEMPLAR : 25 RANI Vinefi, 1 (14) Julie 1905

REGATUL ROMANIE

MONITORUL OFICIAL
fRi/TtIL ABONANKNTULUI IN ROAM RON411111
PIIETUL ABONANIINTOLOI PENTRU STRAINITATI
40 lel pe an; 20 lei pe 6 lunl; 10 lei pe 3 MM.
Primirlile rurale 36 lei pe an. 60 lei pe an; 30 lei pe 6 lam.
Abonamentele Weep din intilia di a fie-cirel hug. Abonamentele se pot face la biurourile postale.

PRETUL PUBLICATIUNILOIt PRETUL PUBLICATIOILON

Pnblicaliunfle judielare One la 50 HMI, 5 lei;
mai lung! de 50 HMI, 10 lei.
Orl-ce alte acte introduse In ele se pltese deosebi
ea si pnblicatiunile, MIS lungime.
Citatiunile de botarnicie 80 bani linia.
DIRECTIA GENERAL( A !NIHAU OFICIAL I IMPURE' STAMM PublicaOunile jude;elor si comanelor urbane,
50 bani linia; iar ale comunelor rurale, 20 bani Unia
BUCURESCI Anunciurile bncilor, societfilor de asigurare sit*
Bulevardu, Elisabeta diferitelor aseOeminte particulare, etc., 50 bani mio
Anunciurile particulare, 30 bani linia de 30 litere.

-------
Abonamentele Incep la IMAM a fie-cArel luni, fr a treee dintr'un an financiar Intealtul. - Desbaterile pa iamentare se vInd cu 10 bani exemplarnl.
Se pi imese anunciuri cu abonament. - Exernplarele de Monitor i de Desbateri din anti financiari trecu%i se vivid eu 50 bani fie-care

SUMAR WIFISTEADL DE IPTEREE Pe lngl acsta, canalisarea i pavarea

PARTE OFICIALI Ministerul afaceraor
strdine Notificare.
Ministerut de iriterne : Decrete i raport rela-
tive la comisiune interimar, funqiunT, aprobrl de
budgete, alinieri de strade i regulament,
numirl de preSedinte si membri in coinisiuni inte-
rimare-Prescurtlirl de decrete relative la functiuni.
Mentsterul de rsboiii. Prescurtiiri de decrete re-
lative la rechemare in activitate, inaintare si graciare.
Mintstertel de finance : Decrete relative la des-
chidere de credit, legea vmilor, aprobrl de regu-
lamente, infiintarea unel Case de economil - Pre-
scurtrl de decrete relative la funqiunl.
Ministerta agriculturei, industrid, comer-
donteniaor : Prescurtrl de decrete rela-
tive la functiuni.
Ministeria Uucrrilor publice Decret relativ
la aprobare de oferte.
Ministerui de justifie : Decrete relative la mo-
dificarea unor articole din legea pentru infiintarea
Curie de casatiune i justtie, tribunalul Putna,
trecerea de comun in circumscriptie de judectorie,
graciare.
Afintisterul agrieulturei, industriei, comer-
oi&eei i domeniiior Jurnale ale consiliulul de
rninistri relative la avantaje.
Decisiuni ministeriale relative la functiuni.
PA RTE NEOFICIALI Telegrame Comunicare
relativ la aprobarl de texte didactice- Comisiunea
europn a Dunrel - Buletin meteorologic - Co-
tele apeT Dunrel.
Anunciuri ministeriale, judiciare, administrative
si particulan-Cota oficial a cerealelor.
PARTE OFICIALA
Bueuresei, 30 lunie
mamma, AFACERILOR STRAINS
M. S. Regele a primit din partea
M. S. Reginel Trilor-de-Jos o scri-
sre, drept rspuns la aceia care
pune capt misiunel ce d. Papiniu
indeplinea ca trimis extraordinar
min istru plenipotentiar al R omnief
la Haga.
Exc. Sa d. Baron de Welderen In sesiunea parlamentari trecut, co-
Rengers, ministru resedinte al T- muna urband Craiova a fist autorisati a
rilor-de-Jos, a avut onre a remite contracta un imprumut insemnat pentru
M. S. Begelui acsn scrisre.
CAROL I,
Prin gratia lui Dumnee i vointa natio-
nal, Rege al Romniei,
La topi de tap i viitori, sdndtate :
Asupra raportului ministrului Nostru se-
cretar de Stat la departamentul de interne sub
No. 16.522 ;
Pe baza art. 39 din legea comunala ur-
bana, 2 si 3 din legea asupra procedurei elec-
toral;
Am decretat si decretm :
Art. I. Se numesce de Noi la comuna ur-
nan Craiova o comisiune interimarl, corn-
pus din d-nii : M. Kintescu, presedinte; G. I.
Pessicu, vice-presedinte; G. I. Plessia, Nun
Radulescu, C. Gr. Popescu, Al. Georoceanu si
N. B Riosianu, membri.
Art. II. Colegiile electorale ale c,lisel co-
mune se convc :
Colegiul I pentru 4iva de 22 Iulie a. c. ;
Colegiul II pentru ;Tina de 24 Iulie a. c. ,
spre a procede la alegerea membrilor consi-
liului comunal.
Alegerea delegatilor va a vea loc in 4iva
de IO lulie a. c.
Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat
la departamentul de interne este insircinat
cu executarea acestui decret.
Dar in Castelul Peles, la 30 Iunie 1905.
CAROL
Ministrul de interne.
G. Gr. Cantacuzino. No. 3.679.
Raportul d-lul ministru de interne ctre M. S.
Regele.
Sire,
alimentarea orasulul cu api.
orasulul, care las mult de dorit, sunt ces-
tiuni f6rte importante. pe care trebue si le
execute autoritatea municipali.
De re-ce la 1906 expir maudatul ac-
tualulul consili comunal i ast-fel s'ar In-
trerupe mersul lucrrilor incepute, este hi
interesul administratiunei ca A. se algii
chiar de acum un no consili comunal cu
o durati mai lung. care s execute in mod
nebatrerupt tte lucrArile de care comuna
Craiova are trebuinti.
Pentru aceste consideratiuni, toi mem-
bri, earl compun consiliul comunal, demisio-
nind, subsemnatul, pe baza art. 39 din le-
gea comunal urbani, 2 si 3 din legea asu-
pra procedurei electorale, are onre a ruga
respectuos pe Maiestatea Vstr s bine-
voiasci a semna aldturatul proiect de de-
cret pentru numirea unei comisiuni in-
terimare, compusi din d-nii : M. Kin-
tescu, presedinte ; G. I. Pessicu, vice-pre-
sedinte ; G. I. Plessia, Patin Rdulescu, C.
Gr. Popeseu, Al. Georoceanu si N. B. Rio-
sianu, membri, precum i pentru convoca-
rea colegiilor electorale respective, spre a
procede la noul alegerl.
Sunt, cu cel mal profund respect,
Sire,
Al Maiesttel Vstre,
Prea plecat i prea supus servitor,
Ministrul de interne,
G. Gr. Cantacuzino.
No. 16.522. 1905, Iunie 30.
CAROL I,
Prin gratia lui Dumnesleft i vointa
Rege al Romniel,
La tog de Ma viitori, sndtate :
Asupra raportuldi ministrulul Nostru secre-
tar de Stat la departamentul de interne sub
No. 38.675 bis ;
Pe baza art. 26 si 38 din legea asupre or-
ganisrei politiei generale a Statului,

www.digibuc.ro
 MON ITOILIJ L OFiCIAL lulie 4965
26M

Am decretat i decretim :
Art. I. Sunt numiti i transferatt :
In politia orqului Botoani
D. C. M. Zmeu , licentiat in sciinte de
Stat, in functiunea de comisar cl. III, infiintatd
prin budgetul comunei pe exercitiul 1905/906;
CAROL I,
Prin gratia lui Dumne4ed i voinfa natio -
nali, Rege al Rominiei,
Lii toti de fatiti viitori, stinatate :
Asupra raportuliat ministrulut Nostru se-
crew de Slat la departamentul de interne
Un eley a 20 lel lunar, sail 240 lel anual.
Le! 1.400 se vor frvicrie sub un ose-
bit articol (79) cu redactiunia urmtre :
Acont din pretul cuvenit pentru cumpra-
rea tipografiele.
LeI 6.000 i iem, idem, idem (80): Pen-
tru ma teriale furnisate acelea ea se
i

sub No. t 5.83o ;

In politia oraplui Berlad
D. I. Negrescu. absolvent de gimnasiO, in
functiuuea de sub-comisar cl. III in locul va-
cant ;
In politia orou1ui Bretila
D-nii C. Sdndulescu, sub-comisar cl.
sef al polhiei orasului Cuzgun, st G. D. St-
nescu, sub-oficer in reservd, actual agent spe-
cial de sigurantd, in functiunea de sub comi-
sar cl. III, primul in local d-lui St. Tain-
gescu, transferat i secundul in locul vacant, si
In poitia ora.olui attzgun
D. St. Talngesou, sub-comisar cl. HI in
politia orasului Brila, in functiunea de sub-
comisar cl. Ill, sef al politie, in locul dint C.
Sandulescu, transferat.
Art. IL Ministrul Nostril secretar de Stat
la departamentul de interne este insircinAt co
executarea acestuT decret.
Dat in Castelul Peles, la 22 hlnie 1905.
CAROL
Ministrul de interne,
G. Gr. Cantacuzino. Nol 3.568.
CAROL I,
Prin gratia Itil Dumneden i vointa
Rege al Romniel,
La toti de fatal, i viitori, seinettate :
Asupra raportului ministrului Nostru se-
cretar de Stat la departamentul de interne sub
No. 5.040 ;
Vslnd jurnalele consiliului de ministri cu
No. 595 si 597 din sedinta de la 7 lunie a. c.,
incheiate conform dispositiunilor din inaltul
decret No. 3.256 din 30 Maiit a. c.,
Am decretat i decretam :
Art. I. Se aprobi de Noi jurnalele consi-
liului de ministri sus citate, prin cart s'a in-
cuviintat numirea d-lui Sterea Ionescu in flute-
thinea de primar la comuna urband Sulina
din judetul 'Tulcea, inumirea Vasile I.
Dramba in functiunea de contabil In cancela-
ria serviciului judetn al prefecturei judetulut
Brdila.
Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat
la departamentul de interne este insircinat cu
executarea acestal decret.
Dat in Castelul Peles, la 20 Ionic 1905.
CAROL
Ministrul de interne,
G. Gr. Cantacuzino. No. 3.453.
.1110
vor mai furnisa in cursul anulut s.
Lei 1.500, idem, idem, idem (81): Pentru
Conform art. 71, alin. IV, combinat cu cartonagin, cheltueli marunte i imno-iteg.
art. 92 din legea judetta, La finele redactiunei art. 35 se vor
Am decretat si decretim : adoga cuvintele : ',cum si instrumente la
Art. I. Se aprobd de Not licitatiunea tinutd spitalul din Doroh)iii g.
de prefectura judetului Dolj, in 4iva de 7 Iu- Art. II. Cu aceste rectificari, 4isul budget
nie a. c , la care s'a arendat, pe un period de va contine :
o ant, mosia Filiau, proprietatea judetului, La venituri . . . 326.477 lei, 43 bani.
d-lui ae C. Gheorghin, cu arenda oferit de chehueh . . . 323.826 . 85 .
2.650 lei, 58 bani.
35.685 lei anual i in conditiunile stabilite de Excedent . . . .
cdtre prefecturd. Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat
Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul de interne este insircinat
la departamentul de interne este Insdrcinat cu cu executarea acestui decret.
executarea acestui decret. Dat In Castelul Peles, la 22 Iunie 1905.
Dat In Castelul Peles, la 22 lunie 1905. CAROL
fitii.titval de interne,
CAROL
Ministrul de interne, G. Gr, Cantacuzino. No. 3.587.
G. Gr. Cantacuzino. No. 3.586.
CAROL I,
Prin gratia lui Dumneljea i vointa natio-
CAROL I,
nal, Rege al Romdniei,
Prin gratia lut Dumneded i vointa natio-
La toti de No viitori, setnettate :
nal, Rege al Rominiei,
Asupra raportului ministrului Nostru se-
La toti de fatei viitori, seinettate
cretar de Stat la departamentul de interne
Asupra raportului ministrului Nostru se-
sub No. 15.83 4 ;
cretar de Stat la departamentul de interne sub
Vednd votul consiliulut general al jude-
No. 15.832 ;
tnlui Vlasca din sedinta de la 30 Mai 1905 ;
Vcind votul consiliului general al judetu-
Conform art. 54 din legea judetna,
lui Dorohoiti din seditha de la 7 Maia 1905 ;
Am decretat si decretam:
Conform art. 54 din legea judetnd,
Art. I. Se aprobl de Not a se face in bud-
Am decretat i decretdm : getul administratiunei generale (ordinar
Art. I. Se aprobd. de Noi a se face in budge- extraordinar) al judetului Vlasca, pe exerchiul
tul ordinar al administratiunei generale a jude- curent 05/9 o 6, rectificdri le urmitre :
tului Dorohoia, pe exercitiul curent 1905 /90 6,
a) Budgetul ordinar
rectificirile urmtre :
La venituri
La venituri Lel 3.500 se vor inscrie la cap. V, sub
un osebit art. (12), cu redactiunea urma-
Lel 12.000 se vor inscrie sub un osebit
articol (11) cu redaotiunea urmtre: .Ve- Ore : ,Alocatiune de la budgetul extraor-
nit de la imprimeria judetuluI. dinar..
La cheltuell
La cheltueli Le' 2.000 se vor reduce de la art. 12,
Lel 6.600 idem, idem, idem (78) .Retri- mobilier la serviciul administratiunel cen-
butiunea personalului tipografiele, dupd ur- trale a judetulul, rmnnd alocatiunea de
4.000 lei.
mtorul stat:
Un direetor-corector a 150 lei lunar, sad Lei 2.000 idem de la art. 48, subven-
1.800 lei anual. liunl comunelor rurale pentru construirl,
Un contabil-magaziner a 450 lei lunar, lieparArl de biseriol, scoli i primril, mo-
san 1.800 lel anual. bilier, etc., idem de 15.000 !el.
Un masinist cu diurni de 70 lei lunar, Lei 1.200 se vor suprima de la art. 68,
fond pentru prema la alergirile de cai.
sa 840 lel anual.
Un lucritor la masin idem de 40 lei Lei 5.000 idem de la art. 72, tdocatiune
lunar, sail 480 lel anual. la budgetul extraordinar.
Un lucrAtor in tipografie idem de 70 lel LeT 20.300 se Nor adioga la art. 73, fond
lunar, sail 840 lei anual. peutru deschidere de credite suplimentare
Un al douilea lucritor idem de 50 lel lu- extraordinare, peste suma prevluti de
nar, sail 600 lel anual. 10.000 leI, sail In total 30.300 lei,

www.digibuc.ro
 4 Wie 1,945
b) Budgetul extraordinar
La veniturf
Lel 5.000 se vor suprima de la art. 3,
alocatiune de la budgetul ordinar.
La cheltuell
LeI 3.000 se vor reduce de la art. 1,
fond pentru construirea unel infirmeril ru-
rate, etc., rmnn4 alocatiunea de lei
17.000.
LeI 2.000 Idem de la art. 2, idem pen-
tru intretinerea infirmeriel rurale din co-
muna Adunati-ButescI, idern de 3.500 lei.
LeI 3.500 se vor suprima de la art. 5,
fond pentru constroctiunea until sopron
destinat cailor calrasilor cu schimbul.
Lel 3 500 se vor Inscrie sub un noti ar-
ticol de ordine ea : Alocatiune la budgetul
ordina r a.
Art. H. Cu aceste rectificari budgetul ad-
ministratiunei generale va confine:
a) Budgetul ordinar
La veniturn . . . 420.507 lei, 72 ban!.
cheltuell . 394.93 8 24
. .
Excedent . . . . 25.569 lei, 48 ban!.
b) Budgetul extraordinar
La venituri . . . . 44.5 64 lei, 5 2 ban!.
a cheltueli. . . . 40.500 00
Excedent . . .4 064 lei, 52 ban!.
. Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat
Art. IIL Ministrul Nostril secretar de Stat
la departamentul de interne este insarcinat
cu executarea acestui decret.
Dat in Castelul Peles, la 22 Iunie 1905.
CAROL
Ministrul de interne,
G. Gr. Cantacuzino. No. 3.588.
CAROL I,
Prin gratia tut Dumnedeil i vointa natio-
nali, Rege al Romniei,
La tori de fata $ viitori, scindtate
Asupra raportului rninistrului Nostru secre-
tar de Stat la departamentul de interne sub
No. 15.856;
vond votul consiliului general al jude-
tulti din Fdinta de la 4 Iunie 1905;
Conform art. 54 din legea judetra,
Am decretat si decretim:
Art. I. Se aproba de Noi a se face in bud-
getul administratiunel generale a judetului
Baan (ordinar si extraordinar), pe exercitiul
curent 1905/906, rectifiarile urmtre :
a) Budgetul ordinar
La eheltuell
Le! 10.000 se vor adoga la art. 57, fond
pentru deschidere de credits suplimentare
extraordinare, peste suma prevOdut de
8.000 lel, sail in total 18.000 lel.
b) Budgetul extraordinar
La eheltuell
Lei 3.000 idem la art. 8, pieta lemnelor
de foc necesare autorititilor pendinte de
judet, sail in total 6.000 lei.
MONITORUL ortatAl, 2659
Lei 2.000 se vor inscrie sub un IA ca- Lei 2 la sut asupra chiriei hotelurilor.
pitol si articol de ordine, pentru plata sa- Lei 4 idem asupra chinai berrtilor yes-
lariulul i diurnel unlit arhitect, insircinat taurantelor, cafenelelor i grdinilor publice.
cu daerite construiri de clAdirl. BanI 60 de lie-care decalitru de must
Lei 2.000 idem, idem, idem pentru plata fabricat in corm:jai.
a di ferite chdtuell neprevdute. Se suprimo urmitrele taxe :
Art. II. Cu aceste rectificarI, budgetul ad- Lel 5 pentru reparatiudi de simpl intre-
ministratiunei generale va contine : tinere, la o casi cu un etaj in zona I.
Lei 3 idem, idem, idem in zona II.
a) Budgetul ordinar Lei 1 idem, idem, idem in zona m.
La venituri. . . . 218.852 let, 99 ban!. Avnd mal multe etaje, taxa se va spori
cheltueli . . . 197.003 ,,
cu jumtatea el de fie-care etaj.
Excedent . . . . 21.849 lei, 48 ban!. BanI 20 pentru orl-ce fel de msur de
capacitate de la 1-5 litri.
b) Budgetul extraordinar Ban! 20 idem pentru ori-ce greutate de
la 1-10 kgr.
La veniturin . . . 131.264 lei, 53 bani.
cheltueli. . . . 98.961 90 LeI 5, pe an, pentru fie care firm, sier-
vind a indica telut comercinlul s profe-
Excedent . . . 32.302 lei, 63 ban!. siunel, precum i numele comerciantdor si
Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat color ce exereiti profesiunea.
la departamentul de interne este insarcinat Le 1 peatru vinylarea unel vite marl in
cu executarea acestul decret. pietele i obrele comunel in trguri i bit-
ciuri.
,9
Dat in Castelul Peles, la 27 hinie 1905.
BanI 15, idem vite miel, idem.
CAROL Baal 50, idem unul pore idem.
Ministrul de interne, Aceste taxe se pot incasa si sub titlul
G. Gr. Cantacuzino. No. 3.627. de chirie pentru vitele ce se introduc in
()bare, piete, Orguri i balciurI.
CAROL I, la departamentul de interne este insarcinat ca
Prin gratia lui. Dumnedea i voina natic- executarea acestuf decret.
nala, Rege al Romniei, Dat in Castelul Peles, la 18 Iunie 1905.
CAROL
La tort' de fatii i viitori, scinettate
Asupra raportului ministrului Nostru secre- Ministrul de interne,
tar de Stat la departamentul de interne sub G. Gr. Cantacuzino. No. 3.377.
No. 14.690 ;
Pe baza art I din legea maximului CAROL I,
art. 104 si 107 din legea pentru organisarea Prin gratia hi! Dumnedeu i vointa natio-
comunelor urbane, nal, Rege al Romnid,
Am decretat i decretim : La tor! de NO i viitori, sdniitate :
Art. I. Se aproba de Noi modificarea i su- Asupra raportulul ministruldi Nostru se-
primarea unora din taxele ce comuna urbani cretar de Stat la departamentul de interne sub
Turnu-Severin este autorisat sa percpa, prin No. 15.314;
decretul Nostril No. 2.709 din 19 Octombre Pe baza art. 94 din legea pentru organisa-
1903, precum i infiintarea de noul taxe, rea comunelor urbane,
ast-fel du$ corn urmzI :
Am decretat i decretim :
Pentru tacrea vitolqr destinate consu-
matiuneI Art. I. Se aprob1 de Not alinierea stradei
Lefi 1, ban! 50, de cap, pentru terea Transilvania, din orasul Tg.-Jiu, partea co-
unul taus, boil, vae, bivol, juncI, manzati, prinsa intre strada Tudor Viadirnirescu si so-
mnzate, tarmac!, vitel i malacl. sua Transilvaniei, ast-fel cum s'a votat de
Ban! 20, idem, berbeci, oi, tapl, capre, consiliul comunal in sedinta de la 6 Maiii a. c.
miel si iedl.
Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat
Led 1, banl 30, idem, until porc. la departamentul de interne este insarcinat cu
Le! 5, pe la* pentru fie- care trasuri
executarea acestui decret.
de specula', pe arcurl, deschisi sa inchisi
(coupe). Dat in Castelul Pelea, la 20 Iunie 1905.
Lel 10, pe i, pentru connerte musicale, CAROL
instrumentale i vocale in gridinl publice, Ministrul de interne,
restauraute, cafenele in care se va cnta, G. Gr. Cantacuzino. No. 3.416.
alte localurl publice, osebit de cele pre-
vdute mal sus.
www.digibuc.ro
 2660
CAROL I,
Prin gratia lui Dumneddi i vointa natio-
nail, Rege al Rominiet,
La tori de Mel i viitori, saneitate :
Asupra raportului ministrului Nostru se-
cretar de Stat la departamentul de interne sub
No. 15.316;
Pe baza art. 94 din legea pentru orcr2,anisa-
rea comunelor urbane,
Am decretat i decream :
Art. I. Se aproba de Not alinierea strade-
lor Ospitalul, Rsvan i Gratian, din orasul
Roman, ast fel cum s'a votat de consiliul co-
mmal in sedinta de la 22 Aprilie a. c.
Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat
la departamentul de interne este insrcinat cu
executarea acestui decret.
Dat in Castelul Peles, la 20 Iunie 1905.
CAROL
Ministrul de interne,
G. Gr. Cantacuzino. No. 3.417.
CAROL I,
Prin gratia lut Dumnecjeti i vointa natio-
nala, Rege al Romniet,
La tog de NO viitori, saneitate :
Asupra raportulut ministrulut Nostru secre-
tar de sub
No. 15.044;
Pe baza art. 41 din legea pentru orabani-
sarea comunelor urbane,
Am decretat si decretami :
Art. I. Se aprob. de Not regulamentul pen-
tru constructiunt, imprejrnuirt i alinieri al or-
bet Slnic, din judetul Prahova.
Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat
la departamentul de interne este insrcinat
cu executarea acestut decret.
Dat in Castelul Peles la 20 Iunie 1905.
CAROL
Ministrul de interne,
G. Gr. Cantacuzino. No. 3.454.
CAROL I,
Prin gratia lut Dumne4et i vointa
Rege al Romniet,
La tog de fala i viitorti, secncitate
Asupra raportulut ministrulut Nostru se-
cretar de Stat la departamentul de interne sub
No. 15.224 ;
Pe baza art. 16 din legea pentru organi-
sarea comunelor rurale,
Am decretat i decretm:
Art. I. D. Tache Militaru, se numesce de
Not presedinte al comisiunei interimare a co-
munei rurale Dienci, din judetul Olt in locul
d-lut Durnitru Valcu, demisionat.
MONITO Vb OFICIAL
Art. IL Ministrul Nostra secretar de Stat
la departamentul de interne este insircinat cu
executarea acestut decret.
Dat In Castelul Peles, la 20 Iunie 1905.
CAROL
Ministrul de interne,
G. Gr. Cantacuzino. TsTo. 3.452.
CAROL I,
Prin gratia lut Dumnej.e i vointa uaio-
Rege al Rominiei,
La toti de fald i viitori, slineitate:
Asupra raportulut rninistrului Nostru se-
cretar de Stat la departamentul de interne sub
NO 15.226 ;
Pe baza art. 16 din legea pentru organi-
sarea comunelor rurale,
Am.decretat si decretim :
Art. I. D-nit In tefan Robu si Ion C.
Cociba se nutnesc de Not membri in coati-
siuna interimar a cornunet rurale Paltinu,
din judetul Putna, in locul d-lor Iftimie T. If-
timie i tefan Taranu,
Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat
la departamentul de interne este Insircinat
cu executarea acestui decret.
Dat in Castelul Peles la 20 Ionic I 905.
CAROL
Ministrul de interne,
G. Gr. Cantacuzino. No. 3.447.
Prin decretul regal No. 3.623 din 27
Iunie 5905, dup propunerea fcuta' prin ra-
port de d. ministru secretar de Stat la depar-
tamentul de interne :
D. medic-veterinar profesor Ion D. Poe-
naru, este numit definitiv, pe basa concursu-
lui ce are depus in postul de veterinar de cir-
curnscriptie in Capital in locul d-lui medic-
veterinar C. Georgescu, care ocup provisori sori in postul de veterinar al circ. HI Fer-
acel post.
D. medic-veterinar Vasile Dinulescu, este
numit definitiv, pe baza concursulut ce are
depus, in postul de veterinar de circumscriptie
in Capital, in locul vacant.
D. medic-veterinar Dimitrie Stamatescu,
actual veterinar al orasulut Braila, este numit
definitiv pe baza concursulut ce are depus, in
acelast post, pe care mai inainte il ocupa pro-
visorit.
D. medic-veterinar In Ciurea, este numit
definitiv pe baza concursului ce are depus, in
postul de veterinar al orasului Piatra-Neamtu,
in locul d lut medic veterinar G. Dem. Chiru,
care ocup provisoriii acel post.
D. medic-veterinar St. Ionescu, actual ve-
terinar al punctulut de observatie veterinar
Giuvala, este numit definitiv pe baza concur-
sulut ce are depus, in postul de veterinar al
abatorinlut orasulut Ploesci, in locul d-lui me-
dic-veterinar In D. Caragea, care ocup pro-
visori acel post.
D. medic veterinar In Vilaya, este numit
definitiv pe baza concursului ce are depus, in
postul de veterinar al orasului Caracal, in lo-
cul d-lui medic veterinar Petre N. Avramo-
vici, care ocup provisoriii acel post.
www.digibuc.ro
4 Lille 1905
D. medic-veterinar Gr. Cuparencu, actual
veterinar al circurnscriptiet III Ferbinti, din
judetul Ilfov, este numit definitiv pe baza con-
cursulut ce are depus, in postul de veterinar
al orasulut Tulcea in locul d-lut medic-vete-
rinar D. Petrescu, care ocup provisori acel
post.
D. medic-veterinar Petre N. Avramovici,
actual veterinar al orasulut Caracal, este nu-
mit definitiv pe baza concursulut ce a depus,
in aceiast calitate la orasul T.-Magurele, in
locul d-lut medic-veterinar M. Teodorescu,
care ocup provisori acel post.
D. medic-veterinar Autonom Georgescu,
este numit definitiv pe baza concursului ce are
depus, in postul de veterinar al orasulut Sla-
tina in locul d-lut medic-veterinar loan Saxu,
care ocupa provisori acel post.
D. medic-veterinar Vasile Stayer, este nu-
mit definitiv pe baza concursulut ce are depus,
in postul de veterinar al orasulut Tecuciii, in
locul d hit medic-veterinar Theodor Lupascu,
care ocupa provisori acel post.
Prin decretul regal No. 3.624 din 27
Iunie 1905, dup propuierea fcuta prin ra-
port de acelast d. ministru :
D. medic-veterinar In D. Caragea, actual
veterinar al abatoriulut orasulut Ploesci, se
transfer provisori in postul de veterinar al
circ. XI de C. F. gara Buze, In locul d-lui
medic-veterinar Fl. Niculescu, trecut in alt
functiune.
D. medic- veterinar Fl. Niculescu, actual ve-
terinar al circ. XI de C. F. gara Buzfl, se
transferl provisorin in postul de yeterinar al
punctulut de observatie veterinar Giuvala,
in locul d lui medic-veterinar St. Ionescu, che-
mat in alta. functiune.
D. medic-veterinar D. Petrescu, actual ve-
terinar al orasului Tulcea se transfer provi-
binti, din judetul llfov, in locul d-lui medic-
veterinar Gr. Cuparencu, numit irs aka' func-
tiune.
Prin decretul regal cu No. 3.625 din 27
Iunie 1905, dup propunerea fcuta prin ra-
port de acelast d. ministru, d. medic-veterinar
St. Dumitrescu, actual veterinar al orasulut
Corabia, se transfer provisori, in postul de
veterinar-ajutor al judetulut Romanati, cu re-
sedinta in comuna Bals, in locul infiintat
prin budgetul cercurilor din acel judet, pe
exercitiul anoint curent.
Prin decretul regal cu No. 3.567 din 22
Ionic 1905, dup propunerea fcut prin ra-
port de acelast d. ministru, d. Dr. Gheorghe
Popovict, actual medic al plsei Carligatura
din judetul Iai, i d. Dr, Beno Th. Stener,
actual medic provisor al spitaluluT judetn Voi-
nesci, insarcinat i cu serviciul medical al pia.-
set Stavnic, acelast judet, sunt transferati unul
in locul altuia.
- .40110.0. -
1 Lillie 1905 MON ITOR [fL OFICIAL
MINISTERUL DE FINANCE
CAROL I,
Prin gratia lu Dumneded i vointa nationali, Rege al Rominiet,
La tog de fa i viitori, sndtate:
Corpurile legiuitre aa votat i adoptat i Noi sanctionim cele
ce urmzi :
LEGEA GENEBAL A ArAMILOR
- PARTEA I
DISPOSITIUNI GENERALE
CAPITOLUL I
Regimul mrfurilor
Art. 1. Marfurile strains introduse in Romania pot fi puse
in consumatiune, intrepositate, expediate in transit, reexpor-
tate sail transbordate.
Cele declarate pentru consumatiune sunt supuse, Inaintea
ridicrei kr din vatna, la plata drepturilor prevdute prin
tariful de import.
Cele intrepositate achiti drepturile de import In momentul
and sunt scse din intreposit pentru consumatiune.
Mrfurile earl transitza sunt scutite de drepturile de im-
port. Asemenea sunt scutite mirfurile cari se reexportzi mai
inainte de a se fi pltt pentru ele drepturite de import, pre-
cum si cele cart se transbordiza.
Art. 2. Mirfurile indigene si mrfurile straine, indigenate
prin plata taxelor de import, sunt supuse, la esirea lor din
Romania, drepturilor prevdute In tariful de export. Mrfurile
indigene sail indigenate, scse provisori din tra cu reserve
de inapoiere, sunt scutite de taxe atat la export cat si la
reimport.
CAPITOLUL II
Tariful si aplicatdunile lui
Art. 3. Tariful drepturilor de vam se stabilesce prin lege.
Art. 4. Prin decret regal se vor putea aplica suprataxe sa
chiar prokbitiunea, in total sa in parte,la marfurile trilor
cari aplica sad vor aplica suprataxe sail prohibitiunea mirfu-
rilor romnesci, fie acele mirfuri venite direct, fie In urma
nationalisarei In alt Stat. Guvernul trebue sa supue aceste
msuri ratificarei Corpurilor legiuitre la cea mai apropiat
a kr intrunire.
Art. 5. Regimul ce se aplica mrfurilor este eel in vigre
in momentul presentarei declaratiunilor de import sail de
export.
Art. 6. Mrfurile vor fi tarifate dup natura lor : pe greu-
tate, pe m6sural sa pe numr. Cele tarifate pe greutate vor
pliti taxele pe bruto, pe neto legal, sa pe neto real, ast-fel
cum se determini prin legea tarelor pentru fie-care fel de
marfa si fie-care fel de invelitre.
Art. 7. Drepturile de vami inscrise in tarif se vor plati
integral, fara a se tine seam de starea in care se AA mil.-
furile sa de valrea lor relativi.
Art. 8. Ori-ce marf care nu se va gsi inscrisa in tarif, fie
strin importati in Romania pentru consumatiune, fie indi-
gen expediati in straintate, se va asimila cu articolul cel
mai analog inscris in tarif.
Art. 9. Pentru sumele ce se percep de vied pe contul al-
tor serviciT de cat ale Statulub, se va pliti tesaurulul o remis
asupra incasrilor acute, in conformitate cu legea de organi-
sere a administratiunei fmancelor Statulul. Dispositiunile le-
gislative si reglementare relative la vami sunt aplicabile in
www.digibuc.ro
2661
intregime i acestor veniturl, in ceea ce privesce deelaratiunile,
lichidarea drepturilor, contraventiunile i altele.
Art. 10. Sunt scutite de drepturi la import :
1. Obiectele, chiar monopolisate, destinate Regelul Romnieb
Familiei Regale, membrilor Corpului diplomatic acreditati
pe Una guvernul rominesc, sub conditiunea de reciprocitate,
membritor Comisiunei europene a Dunrei, afara de cele
adresate delegatuluT roman.
2. Efectele i mobilele de prima instalatiune ale consulilor
de cariera straini, functionnd in Romania, precum i regis-
trele, imprimatele i obiectele de cancelarie ce li se trirnit de
guvernele lor ; toate acestea sub conditiune de reciprocitate.
3. Materialele aduse pentru lucrarile Comisiunei europene
a Dunirel i Comisiunei Prutului.
4. Efectele jjnobibeIe uzate ale militarilor i functionarilor
romnI trimii in servicitl in straintate. (0ficeril de marina
cari caltoresc timporar cu vasele Statulul nu beneficiaza de
scutire).
5. Efectele i mobilele uzate ale strinilor earl se stabilese
in RomAnia, precum i cele ale Rominilor carl, dup ce a
locuit in striintate cel putin douI anI, se stabilesc din nod
in Ora.
6. Obiectele de art destinate muzeelor publice i ale Ca-
merelor de comerciii.
7. Cartile, chiar legate, uzate sail noul, pentru biblioteci
publice.
8. Efectele .1 cartile de studiii, chiar legate, noul sa vechl,
apartinnd studehtilor earl se inapoiaza din strainUate.
9. Efectele caltorilor, intru cat vor purta urme de fare-
buintare.
10. Uneltele purtate de muncitoril agricoll si de meseriasl
pentru uzul lor personal, intru cat nu vor trece mai mult de
o bucata de acelasl fel pentru fie-care muncitor.
11. Articolele de alimentatiune purtate de cltori i mun-
citori pentru uzul kr i trebuinta unei dile.
12. Mostrele fr valre importate in conformitate cu dis-
positiunile art. 104, 105 si 106 de mal jos.
13. Cirtile sosite prin post& sub band la adresa particu-
larilor.
14. Hainele, costumele i decorurile de teatru pe cari tru-
pele de artisti straini le aduc cu dinsele.
15. Instrumentele pe cari musicantii le poart cu
16. Animalele rari si de menagerie, inclusiv coliviile sa
cirutele in earl' sunt tinute.
17. Se mentin:
dispositiunile din legea minelor din 19 Aprilie 1895, art. 104;
legea pentru scutirea cailor remonti din 28 Februarie
1889;
legea pentru scutirea sforel de Manila din 28 Mai 1891 ;
art. 5, e din legea pentru construirea cilor ferate din
initiativa privata din 28 Martie 1900 ;
legea pentru scutirea tuburilor importate de pr:mr;ile
urbane si rurale pentru alimentarea cu apa, din 30 Aprilie 1895;
legea pentru incuragiarea industriei nationale din 28 Apri-
lie 1887.
18. Medicamentele, uneltele, aparatele medicale i chirur-
gicale, precum i efectele de pansament pentru riniti i bol-
navi, destinate stabilimentelor de bine-faceri sail societtei
Crucel Roii, i numai pn cnd ministerul financelor nu va
fi constatat ci se produc in Ora in cantitate suficienta.
Art. 11. Sunt prohibite la import :
1. Mrfurile prevdute prin tariful drepturilor de varn ca
prohibite.
2. Animalele i produsele lor brute, a ciror intrare s'ar in-
teNice in conformitate cu legea sanitar.
3. Vita de vie si ori-ce plante venite din regiunl declarate
filoxerate sag infectate de alte ble contagise, in conformi-
tate cu legea pentru combaterea filoxerei.
Art. 12. Decrete regale vor putea, in casuri de urgent :
1. Scuti de drepturi la import granele i alte produse tre-
2662 MOITORUL OPICIAL
buincise hrene menilor, precum i ori-ce articole intre-
buintate pentru hrana vitelor.
2. Interdice exportul granelor ei a altor produse trebuin-
cise brand (Smenilor, precum i orl-dror articae intre-
buintate pentru brana vitelor.
3. Probibi imported sad exportul orT-cAror articole pentra
motii ie siguranti public.
Asemenea dispositiun1 provisorii, luate prin decrete regale
in virtutea articolulul de tali, se vor supune ratificArel Cor-
purilor legiuitoare la cea mai apropiati intrunire a lor.
Art. 13. In cas de oprire a exportulul cerealelor si a altor
produse trebuincise brane cmenilor i vitelor, daci terrnenul
puneret in executare a msurei de oprire ve fi mai scurt de
30 de 4i1e, ministerul financelor va putea permite eOrea arti-
colelor prohibite ei du pa aceast punere in exectitare, cu condi-
tiune ca exportatoril s dovedsc, prin acte autentice, sad
admise de codul de comerciii, ca mal inainte de data decretului
de oprire avead luate angagiamente in strintate ; nici o-date
ins eeirea nu va fi permisi dup trecerea de 30 ile de la
data decretului de oprire.
Art. 14. Mrfurile indigene cari vor fi fost expediate in
striintate i ar rmne nevindute, se vor putea reirnporta
frA pieta de drepturi, cnd exportul lor din Romania se va
dovedi inteun mod cert i deck' se va 6 indeplinit formalitatea
prevdut la art. 100 de mal jos.
Confectiunile trimise in strinatate pentru reparatiune vor
fi supuse, la inapoierea lor in Ora, taxelor de import ca
obiecte noui.
Art. 15. Nimenl nu va putea si fie aprat de drepturile, re-
gulile i prohibitiunile vamale, sad A,' pretindd veri-un privi-
legid sub ori-ce titlu ar fi.
Obiectele importate sad exportate pe contul Statului sad aI
administratiunilor publice vor 6 supuse dispositiunilor tarifu-
lul i regulilor vamale, intocmal ca i acelea apartinnd co
merciului sail particularilor.
Art. 16. Destinateril mrfurilor de import nu vor putea fi
siliti a plti drepturile datorite pentru dinsele dac vor de-
clare in scris a le prsesc in vam ; asemenea destinataril
mrfurilor prohibite nu vor putea fi silitt a le reexporta dac
vor face aceeaei declaratiune.
Declaratiunile de prsire vor fi scutite de timbru.
Marfurile ast-fel prtisite se vor vinde conform regulilor
aritate la capitolul XVI al acestei leg! pretul tor se va in-
trebuinta dupi cum se arat la art. 132 de mai jos.
PARTEA II
ORGANISAREA VieMILOR
CAP1TOLUL III
Serviciul vmilor
Ar t. 17. Administratiunea vmilor este in atributiunile mi-
nisterolui financelor. Ea se conduce, sub autoritatea ministru-
14. de directorul general al vmilor.
Art. 18. Perceperea drepturilor i t6te opratiuhile date
in sarcina administratiune vimilor se fac prin serviciul
exterior al vamilor, compus din biurouri vamale i sucursale
imprtit in circumscriptiuni.
Art. 19. Biurourile de varni sunt :
1. Bucurescl-intreposite cu sucursaIa BucurescI-Peste.
2. Galati cu sucurselele Azaclu, Gura-Prutulul i Canon.
3. Braila cu sucursalele Ghecet i lefcin.
4. Constanta-intreposite cu sucursala Mangalia.
5. Burduji,n1 cu sucursalele Bariera.ei ijuneti.
6. Iasl-intreposite cu. sucursaiele Uneheni, Sculeni ei Ste-
fine sci.
7. Predeal cu sucursalele Bariera i 'Prdeltis.
8. Vrciorova cu sucursalele Bahna i dleeani.
9. Craiova-introposite.
www.digibuc.ro
1 I ulie 1905
10. Turnu-Severin-intreposit cu sucursala Gruia.
11. Ploesci-intreposite.
'12. Palanca cu sucursalele Bariera Uzu.
1 `.-3. Riul-Vadului.
14. Giurgiu cu sucursala Smarda.
15. Tulcea CU sucursalele lsaccea, Satul-Nod, Pardina,
Cleilia-Veche i Jurilofca.
16. Sulina cu sucursalele Sfintu-Gheorghe, *istofca si Pe-
riprava.
17. Dona cu sucursalele Poiana-Vinului Cojoci.
'18. Prisicani cu sucursala Bicaz.
19. Turnu-MAgurele cu sucursala Islaz.
20. Clrasi.
2 . Corabia.
22. Calafat cu sucursala Cetatea.
2:3.
24. Giuvala cu sucursale Petrosita.
25. Oltenita.
26. Silistra-Noui cu suctirsalele Pichetu No. 1 ei Mina.
27. Cara-Omer cu sucursala Asarlic.
28. Oituz.
Bratocea cu sucursala Bdsca-Rosilei.
30 Mamornita cu sucursalele Molnita i Rddiuti.
:31. Cornu-Luncei.
32. Piuel cu sucursalele Polatistea, Buliga i Novaci-
Tampa.
33. Zimnicea.
34. Bechet.
;35. Mar cu sucursala Bumbata-Leova.
36. Cerna-Vocli.
37. Hrsova cu sucursala Gura-Ialomita.
38. Drnceni cu sucursala Scopcseni.
Delimitarea circumscriptiunilor vamale i sectiunifor vdmi-
lor, resedintele for, precum imprira vmilor in clese, dui:4
importantA, se vor fixa prin decisiuni ministeriele.
Pied' la crearea intrepositelor din BucurescI, Constanta,
Craiova, Ploesci i Turnu-Severin, se vor meritine ac-
tualele biurouri de vam.
Art. 20. Nid Ufl biurod vernal nu va putea fi infiintat ea
desfiintat de cat prin lege.
Art. 21. Ministerul financelor este in drept s restringi
atributiunile unor bitirouri de putin insemntate i s in-
srcineze nume pe altele ma! importante cu oare-cari antune
Operatieini i mal ales cu eele relative la importul mrfurilor
supuse la drepturi ridicate sad grefi de aplicat.
Asemenea dispositiuni se vor hie prin decrete regale, pen-
ttu a ciror punere in executare se va fixa uti ten-lien de cel
puthe o lung.
Art. 22. Osebit de biurouri i sucursale, se vor putea sta-
bili, pe diferite puncte tge fruntariilor, posturi de vam, unele
permanente, pentru inlesnirea populatiunilor comunelor limi-
trofe, altele provisoril, adica functionnd numai pentru indes-
tular ea nevoilor vremelnice. Infiintarea acestor posturl se va
hean "! de ministerul financelor prin decisiuni, cart vor deter-
mine conditiunile de *Min-tare si nature operatiunilor ce afi
a svirei.
Art. 23. Personalul serviciului exterior al vimilor se corn-
pune din : inspectori vernal! clasa I, II ei Ill; eel! de vami
claSa I, II si III ; taxatorT clasa I si II; impiegati clasa I si II
si agent! auxiliarl clasa I, II ei III. Numrul i proportiunea
functionarilor din fie-care ,grad se va fixa prin budgetul mi-
isterului fmancelor.
Art. 24. In capul fie-crel cirearnscriptiuni vamale se aflit
un inspector vamal, care este obligat Eh inspecteze tte biu-
tourile vamale din eeprinsul cirettmscriptiune i s ia lense.-
rile trebuincise bunului lor triers. El este rspundtor de de-
ficite, in limitele art. 134 din legea asupra contabilittitei
publice.
Art. 25. Pe timpul and se &HA in inspeetiune, in gall. de
1 I ulie 1905 "ION ITORIM OFICIAL
reledint, inspectoril vamall ad dreptul la cheltuell de trans-
port si la indemnisare.
Art. 26. Sefil de vamd conduc direct si sub a lor rspundere
biurourile vamale.
Ingrijese de exacta aplicare a legilor i regulamentelor
privitiire la serviciul lor.
Ad sub ordinele lor pe tott functionaril vamalt si le vor im-
luerrile biuroulul, determinnd atribuOunile fie-cruia
in conformitate cu trebuintele serviciblui i dupd a for apre-
ciere ; el deslgd dificulttile ivite in cursul operatiunilor ;
rectified, sub a lor semnaturd, taxitrile ce le cred eronate
de cart devin in acest cas rspundtorl ; el sunt obligatl a face
4ilnie contra-revisie la parte din mrfurile operate ; eI
sub controlul i rspunderea lor, pe functionaril insireinati
cu conducerea sucursalelor i cu perceperea drepturilor.
Sunt in special insarcinatt cu tot ce privesce mnuirea
fondurilor i contabilitatea, semnnd insist orl-ce chitaete
de primire de bast, precum i ori-ce conturbi scripte ce se vor
trimite ministerulul.
Art. 27. Sefil de vam sunt justitiabilt de Curtea de Con-
turf i vor presenta contul gestiunel lor in numele i pe rs-
punderea lor personal. Sunt rspunOtori nu numai de actele
lor personale, dar si de actele gestiunel acelora pe cart it vor
fi lisat sal inlocuiased in cas de absent de la post.
efil de vami sunt obligati a depune, in numerar sad in
efecte de ale Statulul, o garantie echivalent cu suma in-
douit a retributiunet lor anuale.
Garantia se va putea forma si prin retineri lunare de eel
putin o ptrime din retributiune.
Art. 28. Taxatoril sL nt insarcinatt a constata natura, felul
cantitatea mirfurilor si a stabili drepturile datorite dupi
tariful vamal.
El certified, prin sematura lor, exactitatea fie-caret opera-
tiuni svirsite de digit ; vor fi rspundtort pentru erorile
ce se vor dovedi in lucrrile lor in ceea ce privesce aplicarea
tanfului i erorile de calcul, in casul cnd diferintele de taxe
nu se vor putea incasa de la importatort ; et vor depune drept
garantie o sumd egal cu jumtatea retributiunel lor anuale ;
garantia se va putea forma si treptat prin retinert lunare
din salari.
Setif de vami vor putea s insrcineze pe taxatori i eu
ort-ce alte
Art. 29. ImpiegaliT i agentiT auxiliari sunt insrcinatl cu
lucrrile de cancelarie, de supraveghere i cu ori-ce altsle
pe cart le-ar fixa sefii-perceptori in conformitate cu disposi-
tiunile art. 20.
Art. 30. Functionaril insrcinati cu conducerea sucursale-
for vor depune o garantie egali cu salariul lor pe o jumtate
an. Garantia se va putea forma prin retinerl lunare din sa-
larid.
Art. 31. Inepectarea i controlul serviciulul exterior al
vimilor se va exercita de inspectoril vamali, de inspectoriT
financiarl, precum si de orl-ce alte persne delegate de mini-
strut financelor.
Dreptul de control si verificare al inspectorilor sad al dele-
gatilor se va intinde asupra tutulor pirtilor serviciulul exte-
rior, fire nici o exceptiune.
Inspectoril vamall i delegatii vor avea Vote prerogativele
drepturile inspectorilor de finance, conform dispositiunilor
legel speciale pentru instituirea acestor inspectorl.
Art. 32. Nu pot fi numitl in nid o functiune din serviciul
exterior al vmilor de cit aceia ce vor indeplini conditrande
generale din legea de organisare a administratiunel financelor
Stet ultd.
Art. 33. Osebit de aceste conditiuni de admisibilitate se va
mat cere
1. Pentru functiunea de agent auxiliar, absolventa a patru
clase secundare sad a unel sale comerciale de gradul I.
2. Pentru functiunea de impiegat, diploma de absolve* a
www.digibuc.ro
2663
unel voile comerciale de gradul II, diploma scleT de sciinte
de Stet sad diploma de absolventi a liceulul.
3. Pentru ftuactiunile superire, numirile se vor face numat
prin inaintare din functionaril aflatl In servicid.
Sunt dispensati de conditiunile de la No. 1 si 2 functio-
nand aflati in serviciii la promulgarea acestel legi, precum
fostii functionart varnall crI ail avut rand an! de functiune la
promulgarea acestei legl.
Art. 34. Numirea inspectorilor vamalT, a sefilor de vami
si a taxatoriler se va face prin decret regal, dup propunerea
ministrului financelor. Cele-alte numiri, precum i inaint-
rile de la o clase la alta, in ori-care fuuctiune, se vor face
prin decisiuni ministeriale.
Art. 35. Mal inainte de a intra In servicid, functionarul de-
pune juremintul in presenta ministrulul sad a delegatului sd.
Jurmintul este in coprinderea urmitoare :
edur in numele luI Dumneded i declar pe ondre si con-
esciinti et void pistra credit* Regelul si void indeplini cu
esfintenie datoriile functiund ce mi s'a incredintat.
"Asa st ajute Dumnededu.
Functionarit inaintati de la o clasi la alta nu sunt supusi
la un nod jurimint.
Art. 36. Drepturile de retributiune pentru tunctionarii din
nofi numitl incep a curge din diva depunerei jurmintului,
iar pentru ceI inaintatl in clas de la data decisiunel de 'Main-
tare, sad din shim fixate prin east&
Retinerile pentru formarea de garantii bleep din a doua
lune a numiret.
Art. 37. Msurile disciplinare aplicabile functionarilor din
serviciul exterior sunt :
1. Mustrarea simpfe, care se va putea aplica si de inspec-
torui vernal sail de seful de varn.
2. Mustrarea cu perderea salariului pe un interval de
cel mull 30 dile.
3. Destituirea, care pentru functionariT pea la gradul de
impiegat inclusiv se aplici de ministru.
4. Destituirea celor-altl functionari superiorT se face de
rainistru, cu avisul conform al unel comisiura, compuse din
douT membri al Curteide conturi i un inspector financier, nu-
mi cu decisiune de ministrul financelor pe termen de trel anl.
5. Transferarea mal mult de o-dat inteun an a functiona-
rilor de la gradul de taxator in sus se va putes face numaT
cu avisul comisiunel stabilit. maI sus.
Art. 38. Ori-ce functionar al serviciulul vmibor, lucrind
afar din localul biuroulul, trebue si aibti asupri-I o impu-
terniciree, liberate de administratiunea vimilor, sub sem-
ntura ministrulul financelor ; aceasti imputernicire, care va
erne numele, pronumele i gradul functionarulul, IT va servi
de titlu doveditor al calittel sale.
Art. 39. Ori-ce functionar va esi din servicid, fie prin de-
misiune, fie prin destituire, va fi dator si restitue imediat
imputernicirea. Refusul de restituire a imputernicireI se con-
sider ca abuz de incredere si se pedepsesce cu inchisdre de
la 15 dile pia la un an.
Art. 40. Functionaril serviciulul vimilor vor purta, in exer-
citiul functiunei lor, semne distinctive, carl se vor stabili prin
regulament.
Art. 41. Agentii vamall din serviciul exterior pot utilise,
in interesul serviciului, fare pi* de taxe, telefoanele cornu-
nelor, judetelor sail ale Statulul. El sunt dispensati de plata
taxelor de trecere de la un mal la altul al apelor, fie pe podurl,
fie cu bard sh alte vase apartinnd serviciilor publice.
Art. 42. Agentii vamali carl vor primi direct sail indirect
recompense, gratificatiunT sail darurT, fie in banl, fie in ori-ce
lucrurl, de la persdne in legature direct sad indirecte cu
yam, se vor condamna la pedepsele prev6dute de codicele
penal pentru functionariT ce primesc mit.
Art. 43. Agentil vamall, comisionaril expeditorT, sad orl-ce
alte persne servind de intermediarI intro comerciantI i biu-
rourile vamale, cad se vor dovedi ci ad inlesnit contrabande
2664 MONITORUL OFICIAL
sag ail favorisat, prin declaratiuni i verificiri false, orl prin
alte mijloace, importing sag exportrI In frauda drepturilor
came', se vor pedepsi :
1. Cand importirile sag exportarile se vor fi facut chiar
prin coprinsul biuroulul, cu inchisre de la un an rani la
trel ani.
2. Cand importrile sag exportrile se vor Ii fAcut prin
locurl ascunse, cu maximul InchisoreT corectionale.
3. Mad importrile sag exportrile fraudulse, favorisate
de dinsil, se vor fi facut prin meni adunati in trup
armati, se vor pedepsi cu munca silnica pe timp mfirginit,
fr prejudiciul altor pedepse prevdute de codicele penal.
CAPITOLUL IV
Comisionarif i expeditorif vamall
Art. 44. Toti comisionarii i expeditorii, cart nu vor fi
functionari al directiunei generale a ciilor ferate, al postelor
telegrafelor, sag ai veri-unei companil de navigatiune, nu
vor avea dreptul de a Indeplini pe Mega vre-un biurog ca-
mel Met un fel de operatiuni vamale, de cat numat in urma
unei autorisirl speciale din partea ministerului financelor.
Spre a dobindi o asemenea autorisare, ei vor trebui si intru-
nsca urmtrele conditiunl :
1. S presinte din partea primriel unde 41 air locuinta un
certificat de moralitate side posedarea ,:mijlcelor de existent.
2. Si fie recomandatl ministerului de catre Camera de
comerciti respectivi sag, in lipsa acesteia, de citre tribunalul
din localitate.
3. Si depuni, in numerarig sag In efecte garanfate de Stat,
o cautiune de la 5.000 papa' la 10.000 lei, dupi insemnatatea
biuroului pe lingi care vor fi recunoscutl in calitate de ex-
peditorl sag comisionari.
4. In casul and biuroul camel s'ar afla pe teritoriul strain,
ei vor trebui s presinte i recomandatiunea autorititilor su-
perire administrative si vamale din localitate.
Vor fi dispensati de indeplinirea acestor conditiuni numai
ce! ce vor face servicig de expeditori in calitate de functionari
al cilor ferate, at postelor sag ai companiilor de navigatiune.
Pentru a putea fi recunoscuti de minister pe langa biurourile
vamale, acestia vor trebui si fie recomandatl re rspunderea
garantia serviciilor sag a companiilor carom apartin.
Art. 45. Maximul de comision, ce comisionarii i expeditorii
vor putea lua pentru diferitele operatiunI vamale efectuate de
(IWO, se va stabili printr'un tarif aprobat de minister, dur
ce va cere avisul Camerei de comercig respective.
Art. 46. Comisionul se va percepe de expeditor! prin chi-
tante cu mat* sag va fi prevdut prin contort, in cari se
va arta numrul articolului din tariful drepturilor de co-
mision.
Perceperea cu rea credint a long comision ma! mare de
cat cel stabilit In modul prevdut mai sus, se va pedepsi la In-
Wa dat cu ridicare pe timp pn la trel lunI a dreptulul de
expeditor ; In cas de recidivi, cu perderea pentru tot-d'a-una
a acestui drept.
Art. 47. In casurile prevdute de art. 43 si 200 din legea
de fati, comisionaril sag expeditoril vor perde pentru tot-d'a-
una dreptul de a mal exercita profesiunea lor pe lng ori-
care biuro camel.
CAP1TOLUL V
Paza fruntarlilor si poli.ia vaselor
Paza fruntaritilor
Art. 48. Paza fruntariilor se face de corpul grfinicerilor.
Art. 49. Dispositiunile art. 42 si 43 al beget de fati se vor
aplica i grnicerilor, oficert, sub-oficerl i soldati.
Art. 50. Proprietaril pe fruntarie nu vor putea rune nici o
redid liberel circulatiunT intre posturile de paza. Orl-ce con-
www.digibuc.ro
1 lulie 1905
structiune sag ingridire ridicati In contra acestei disposi-
tiuni se va distruge cu cheltuiala proprietarulul. Proprietaril
nu vor putea asemenea si se opun la stabilirea, pe proprie-
ttile lor, de drunnurl sag potecl pentru comunicatiunea intro
posturile de pea si nu vor avea drept la niet o despgubire
pentru terenul trebuincios acestor mijlce de comunicatiune
si de pazi.
Art. 51. Distrugerea sag mutarea semnelor cart formeazil
linia fruntariel, precum si a pariurilor, santurilor sad ori-ctiror
altor obstacole, se va pedepsi cu inchisoare de 2 pan la 5
ant ; asedarea asupra acestora de poduri pentru trecere, aco-
perirea lor cu pmint, arbor! sad altele, pentru a inlesni cir-
culatiunea peste frontier* se va pedepsi cu o amenda de la
25 rani la 100 lei, transformat, in cas de insolvabilitate, in
inchisre.
Art. 52. Pe distanta dintre fruntarie i linia piehetelon
orl-care va fi aceasti distant, nici o fabric, mr, deposit de
mrfuri, hotel, han sad carciuma, precum i ori-ce alt stabili-
ment industrial sag comercial, nu se va putea stabili in lo-
curl isolate, de cat in virtutea unei autorisari a ministerului
financelor, care va cere prealabil i avisul prefectului judetu-
luI. Indata ce se va dovedi ca un asemenea stabiliment a in-
lesnit introducerea eau expedierea de railing in frauda drop-
turilor came!, sag a inlesnit trecerea de indivill peste frun-
tarie, ministerul financelor va putea ordona inchiderea lui
imediat.
Stationarea morilor plutitre pe riurile cari despart Roma-
nia de Orile vecine se va autorisa numal in vecintatea ime-
diat a punctelor, unde se vor afla biurourl de vami sag pos-
turi de rag ; in nici un cas o asemenea autorisare nu se va
da in contra stipulatiunilor coprinse in actele internationals
existente.
Art. 53. In tte localurile publice, prec um: mori, hoteluri, ha-
nuri, cafenele. carciumi si In toate clidirile isolate, situate pe
distanta de 10 kilometri de fruntarie, agentil vamilor i grhi-
ceril vor putea, la orl-ce or din di si din npte, s fecal per-
chisitiuni pentru descoperirea fraudelor.
In locuintele particularilor, situate in aceasti zoni, agentiI
mentionati mai sus nu se vor putea introduce de cat cu asis-
tenja until representant al autoritatei comunale locale. Impo-
trivirea la facerea perchisitiunilor se va pedepsi conform co-
dicelui penal.
vaselor
Art. 54. Ori-ce bastiment, incArcat sag desert, care se va
opri in raza unui port sag a unei schell, va intra din mumentul
acela sub politia camel*.
Art. 55. Spre a inltura fraudele ce s'ar putea face in dauna
drepturilor vamale, biuroul camel va putea aplica plumburl
sag peceli la usile magasinelor (boccaporta), far% a percepe
vert-o tax pentru dinsele. Capitanul sail patronul va da
dovadi pentru aplicarea plumburilor sad pecetilor ; pentru
ruperea plumburilor i pecetilor fr autorisarea camel, capi-
tanul va fi supus la o amenda de la 50 rani la 500 lei, fara
prejudiciul pedepselor ma! grave in cas de fraud ; plumburile
pecetile se vor putea splice inainte i chiar dup depunerea
manifestului i interogatoriului la capitnia portultd.
Art. 56. In timpul and vasele vor fi acostate sag ancorate
In porturi, vama va putea poqa pe dnsele agentl, fie pentru a
observe operatiunile, fie pentru ori-ce alte imprejurarl, pe
cart ea nu este tinutO a le arta dpitanilor de vase.
De asemenea came va putea sit aplice plumburi sag si pos-
teze agentt pe bordul vaselor car! fac operatiunT de transit de
mrfuri pe sectiunea Dunarel dintre Sulina i Silietra-Nou.
Cipitanil sad patronii vaselor sunt datori s procure agentului
carnal nutriment, incaldit i luminat, ca si menilor de echi-
pagit, fr vre-o alt pieta.
Vasul va fi dator si transporte inapoi gratuit pe agentul
camel, fr hran sat alte cheltueli, cel putin pin la cel din
1 Iu lie 1905 MONITOR UL OFICIAL
urma port national pe care '1 va atinge in prima sa caltorie
de intrcere.
Art. 57. Contrabandele svir0te de persnele apartinnd
vaselor se vor pedepsi cu de cloud orl pedepsele prevNute
pentru contrabanda. Capitanil sa agentii vaselor rdmain
rspunOtorl pentru plata taxelor i amen4ilor.
Art. 58. Bircile apartinnd locuitorilor State lor limitrofe,
avnd ca sedig porturile strine, nu vor putea acosta la malu-
rile romnescl, de cat in locurtle desemnate de varn in in-
telegere cu capitania de port i numal intre rsaritul i apu-
sul soarelul.
Art. 59. Intrarea brcilor de pe Dunre in riurile aparti-
'And teritoriului romnesc nu este permisi de cat in timpul
La intrare, bircile se vor opri la postul de vam sag de
paz cel maI apropiat, unde vor fi supuse revisuirel varnale.
Contraventiunea la dtspositiunile ce preced se va pedepsi cu o
amenda de la 10 pang la 50 le!, afara de alte pedepse in
cas de contrabandi.
Art. 60. Descrcarea sag incarcarea marfurilor in vase nu
se va putea face de cat in coprinsul porturilor sa schelelor
undo se vor afla biurourI de vam, earl de casurile prevNute
de acsti lege, in carl administratiunea vmilor va ingadui s
se urmeze alt-fel.
PARTEA III
TBATAMENTUL M.A.RFTYRILOR
CAP1TOLUL VI
Intrarea qi eqirea mArfurilor din terA pe uscat
Art. 61. Marfurile destinate a fi introduse pe uscat in Ro-
mania se vor transporta direct de la punctul pe unde vor
trecut fruntaria la biuroul de vami eel mal apropiat. Mrfu-
rile carI se vor descrca in vre-o casii, hotel, han, carciumi
sail in orI-ce alt loc mal inainte de a ajunge la biuroul vamal,
sa carI vor trece de biuroa Uri a se opri, vor fi considerate
ca trecute In contrabandi 0 se vor aplica introductorilor
penalitatile prevr)ute de acst lege.
Art. 62. Mrfurile sosite din straintate prin calea ferat
vor fi presentate 'dine! la primul biurog de intrare in Ora,
insotite de serisorile de trasura de la locul de pornire 0 de
o telie recapitulativa araltand mrcile, numerele, felul, corgi-
nutul i greutatea bruti a coletelor, numele i locul adresan-
tulul.
Coletele, afari de mirfurile grele, precurn mainI
carI vor putea rmanea in vagoane, se vor descrca in maga-
siile die! ferate, de la carl varna va tine o chei.
Vagoanele complecte continnd marfurl la o singura adredi
i cu o singur scrisoare de trasura, destinate a se vrnui la
biurourile din interiorul pre!, nu vor fi descarcate, ci li se
vor adoga numal plumburile vameI pe tang cele aplicate din
strintate.
Art. 63. Acele din marine sa obiecte, descrcate din va-
gne in magasiI, cart' nu vor fi Insolite de scrisorf de trsur,
nicl ioscrise in toile recapitulative, se vor considera ca mrfuri
de contraband, afar numal dac se va constata c faptul este sit se pronunte defiritiv in 48 ore dupi presintarea apelulul.
resultatul unel erorl.
Tot asemenea se vor considera ca mrfurl de contrahandi
i acelea ce se vor ridica din vagne i se vor transporta in alte
locuri de cat cele menite pentru vamuire.
Art. 64. Tte mrfurile straine, pornite prat calea ferit
de la fruntarie spre interiorul treI, vor avea alipite la scriso-
rile de trsura actele vamale cuvenite.
Transporturile ridicate din magasiile agentiilor societatilor
de navigatiune, sail din alte locurl ale porturilor romnescl
destinate a se introduce in Ora prin caile ferate, fie pentru
expedierea la alte biurourl vamale, fie pentru a trece in transit
www.digibuc.ro
/666
prin Romania, vor fi conduse de agentil vamall de la locul de ri-
dicare ping la depunerea lor In vagne sag in statiunile cilor
ferate.
CAP1TOLUL VII
Intrarea qi esirea inArfurilor din Ora pe apa
Art. 65. Cipitanil patronil corbiilor, batelelor sail. altor
vase, car! vor aborda in porturI set schele aducdnd mrfurT
striiine sag indigene, vor fi datori, in termen de 24 ore de la so-
sire, si depuna la biuroul vamal manifestul sa statul general
complect al IncircimintuluI, semnat de din0I i indicind
natura marfurilor, numerele, mrcile i greutatea brut a co-
letelor, asemenea 0. a pachetelor a caror privilegia de trans-
port apartine administratiune postelor.
Pentru bastimentele cari vor contine mirfurI expediate la
diferite destinatiunT, capitanil sag patronil vor putea depune la
biuroul de vam al celui d'intala port la care vor aborda numal
un extract certificat din manifestul general, coprinpnd mar-
turile destinate pentru acel port.
Acest extract va servi spre a se nota pe manif estul general,
la plecarea vaselor, mrfurile ce s'ail descarcat.
Pentru vasele contindnd cereale, termenul depunerel mani-
festuluI este de treI
Art. 66. Cpitanul sad patronul, care nu va depune mani-
testul In terrnen de 24 ore, va fi pedepsit cu o amenda de la 25
liana la 100 lel. Duminecile i srbtorile nu se vor socoti in
cele 24 ore.
Art. 67. Pentru bastimentele, al caror intreg incarcimint
este destinat unuia din porturile romane, vama va fi In drept
de a se incredinta, prin visitarea vaselor, dac incarcimintul
corespunde indicatiunilor manifestultfl.
In cas de deosebire intro it:lard:mint 1 manifest se vor
aplica pedepsele urmtoare :
1. Dac coletele se vor gsi in numr ma! mic de cat cel
trecut in manifest, capitanul va fi supus la o amend egal cu
taxele hadouite de import, privind mrfurile continute in cole-
tele ce lipsesc.
Cand coletele lipsind vor fi continut mrfurI prohibite, capi-
tanil sea patronil se vor pedepsi Cu o amenda de 500 le! de
fie-care colet.
Dac lipsa coletelor ar proveni din causi de furt, incendia
sa alt eveniment de forta majora, ivit dupa depunerea mani-
festulul, nicI o pedpsa nu se va a plica capitanutul sa patro-
nuluI, dad se va justifica imprejurarea de fella major.
2. Dad numrul coletelor va ft mal mare de cat cel trecut
in manifest, capitanul sad patronul va fi supus la o amenda
egala cu taxele vamale indouite asupra eoletelor prisosind.
Cnd coletele prisosind vor contine marfurI prohibite, capi-
tanul va fit supus, deosebit de confiscarea marfurilor, i la o
amend de 500 lel pentru fie-care colet.
Daci nepotrivirea intre numrul coletelor gasite de agentil
value! cu cel coprins In manifest va fi resultatul unel erorl,
iar nu al unel incercirl de tram* pedepsele prevlute in ali
niatele 1 i 3 ale acestul articol uu se vor aplica.
Prin derogatiune de la art. 213 al acesteI legI, contra pro-
cesului-verbal de condamnare dresat de vama se va putea face
apel imediat la tribunalul civil al localittei ; tribunalul trebue
Sentinta data va fi irnediat pusa in executare.
3. Dad se vor gsi mrfuri prohibite inscrise in manifest
sub alte denumirt, in scop de a se ascunde natura lor, aceste
mrfurI se vor confisca, i, deosebit, incrcatorul culpabil, capi-
tanul sail patronul zomplice va fi supus la o amend de la
10 Oda. la 500 lel pentru fie-care kilogram de marta sag frac-
tiune de kilogram.
Art. 68. Niel un bastiment, incarcat cu mirfurl destinate
exportuluI, nu va putea s prssca un port saa o schel fr
a avea un manifest de Incarcamint vizat de biuroul de vam
indicnd natura i cantitatea mrfurilor.
9666 MONITOR UL OFICIAL
CApitanul sad patronul, care va contraveni acesteT disposi-
tiuni, va fi pedepsit cu o amends de la 50 pin la 200 leT.
Hrtiile de bord carT, dup regulamentele relative la navi-
gatiune, vor trebui sl fie depuse la autoritAtile insArcinate
cu politia porturilor sa schelelor, nu se vor inapoia de aceste
autoritAtT de at dui:4 ce ele se vor fi incredintat c mani-
festul a fost presentat biuroulul vamal i s'a vizat de acesta.
CApitanii de porturl i impiegatil sub ordoaele lor, cari vor
infringe acstA interrjicere, se vor pedepsi cu amend de la
100 pang. la 1.000 lei.
Art. 69. CApitanii sa patronii de bastimente incircate pen-
tru export, carl se vor gsi avnd pe bastimentele lor mArfuri
uninscrise in manifestul presintat biuroului vamal sad inscrise
sub o fald denumire, se vor pedepsi cu o amend de la
100 pia la 1.000 leT.
CApitaniT sad patronil vor fi ind admisl a justiflca, In ceea
ce privesce mArfurile inscrise in manifest sub o falsA denumire
intru ct aceste mrfurI se vor afla in colete inchise, c ne-
potrivirile provin din faptul incArciltorilor. In asemenea cas,
amendile, de earl dpitanil se vor fi flout pasibill, se vor aplica
indrcAtorilor.
Art. 70. Dad amendile datorate de dpitanT i patroni,
pentru contraventiunile prev4ute de art. 66, 67, 68 0 69 de
mai sus, nu vor fi consemnate sad garantate prin cautiuni sol-
vabile, vama va fl in drept a resine, pentru asigurarea amen-
4ilor, mArturi pentru o valre egal cu sum datorati.
Art. 71. Manifestele generale pentru mirfurile desdr-
cate sad incArcate In primul port al Ore, din cursul alto-
rieT unui vas, se vor timbra cu 5 lei ala ; iar manifestele par-
tiale pentru mArfurile IncArcate sad desdrcate in cele-alte
porturi urmAtre se vor timbra cu 50 bani cla. Cursul
dltorieT unul vas incepe de la primul port de plecare al
Ore 0 se termini la ultimul port de destina tie al treT.
Se vor considera ca manifeste partiale manifestele bArci-
lor a dror incramint sail desdramint efectiv, gout la telelor cu vapor sA '0 descarce mrfurile inainte de a dobndi
ori-ce port, nu va trece peste greutatea de 10.000 kgr.; tot
ast-fel se vor considera i manitestele vaselor fluviale fiand
curse regulate de post 0 de altorl.
Art. 72. Cnd totalitatea mArturilor dintr'un manifest de
inarcare se va desarca Inteun singur port, acelaT mani-
fest va servi i pentru desarcare.
Art. 73. Sunt scutiti de obligatiunea manifestului proprie-
taril vaselor earl vor sosi sa vor plena pe lest.
De asemenea sunt scutitl i patronil brcilor earl transport
intre porturile trel produse indigene de consumatiune
Art. 74. Niel o marf nu se va putea desarca din vase,
sa incArca in ele, de cfit in virtutea unei permisiuni libe-
rat de biuroul vamal si in presenta agentilor vrneT. Des-
cArdrile i indrarile se vor face numai intre rnsritul
apusul
Contraventiunile la aceste dispositiuni se vor pedepsi :
1. Dac mrfurile vor fi strine, se vor considera ca con-
trabandA si se vor trata ca atare.
2. Daa mArfurile vor fi indigene, se va aplica incArcAtoru-
luI o amend' de la 25 papa la 100 lei.
Dispositiunile aliniatului 1 se vor aplica si la transbord-
rile fAcute in raza portulul.
Art. 75. In cas de urgent, biurourile vamale vor putea sA
autorise, In coprinsul porturilor, incardrile, descArdrile
transbordrile i dup apusul drelul si in gad de orele de
cancelarie ; in aceste casurT, cei earl ail Clout cererea vor fi
datori a plAti pentru functionarii vamali, insArcinati a asista
la operatiuni, o indemnisare de 1 led pentru fie-care ori.
Numnrul agentilor indemnisati nu va putea sA fie mal mare
de douI pentru fie-care vas.
Vaprele de Dunire cu curse regulate, transportnd dl-
tori i bagage, vor fi scutite de aceste indemnisri, chiar atunci
www.digibuc.ro
1 Iu lie 1905
and vor Indrca sad desarca intr'o localitate mirturT pn
la 10.000 kilograme. Asemenea vor fi scutite bircile carl
fac transporturI de pesce sad alte alimente, ori-care ar fi In-
aramintul kr.
Art. 76. Permisiunile de transbord se vor intocmi In In-
doit exemplar : unul, purtnd timbru mobil de 50 bull, va
rmne in yard; al douilea, In cas and marfa se va expedia
pentru un alt port romin, va insoti marfa pn la destina-
thine, si In urm se va inapoia vArneT de emitere, investit de un
certificat desdrator al vmel de destinatiune. Pentru mAr-
furile destinate porturilor strine permisiunea de transbord
se va desarca pe baza certificdrei ce se va da de agentul
vamal, insarcinat s asiste la operatiune, cA marfa a fost In
realitate transbordat.
Nepresintarea mrfurilor la portul romnesc de destina-
tiune va avea de consecintA, plata taxelor cuvenite pentru di-
ferinte de greutate, iar pentru coletele lipsA plata drep-
turilor indouite.
Pentru nepotriviri asupra felulul mArfel, dad la desdr-
care se presintS o marfl supusA la un drept mai rnk, taxele
se vor percepe dupl. arAtarea mrfel in permisiunea de
transbord.
Administratiunea vmilor va putea anula asemenea urml-
rill, in casul and earea va putea fi bine stabilitA.
Art. 77. Pentru mrfurile prohibite, admise a fi transbor-
date, se vor Intoomi, pelng perrnisiunea de transbord, 0 for-
malittile de transit.
In casul and, cerndu-se o permisiune de transbord, s'ar
declara mrfurl neprohibite i in urm s'ar dovedi mrturl
prohibite, precum : munitiuni de resbel, pulbere, dinamitA
alte explosibile, tutunurl, chibrituri, hrtie de tigari, crT
de joc, sare i altele, acest fapt se va considera i pedepsi ca
contrabandA.
Art. 78. Administratiunea vmilor va putea ingAdui ba-
permisiunile vamale i chiar in timpul noptel, sub conditiunile
urmitre :
SA le depunA in magasine speciale, stabilite ast-fel in at
transportul mirfurilor din batele in acele magasine si nu se
Oa face de at pe o singura cale.
Proprietarii batelelor sad representantil lor, printr'un act
de garantie pe timbru de 5 lei dat biuroulul vamal, sA recu-
nsca cA magasinele de deposit sunt substituite batelelor
:4 se indatoreze a rspunde de tte infractiunile privitre la
manifest, ca si cum aceste infractiuni ar fi constatate pe bor-
dul vaselor.
Biurourile de llama vor fi avisate in scris, pe hrtie fArA
timbru, despre sosirea fie-cArui batel, rmnnd ca manifes-
tul sA se depun in cele 24 ore ce vor urma sosirei vasulul.
Magasinele de deposit vor sta sub privegherea neincetat
a vitmeT, care va putea cere ca usile kr si se inchidl cu
doun chef, din car! una se va pistra de dinsa.
Niel un colet nu va putea 6 scos din magasine de at intre
rdritul i apusul srelui i in presenta agentilor amel, in
virtutea uneI permisiuni liberati de biuroul vamal. Contra-
ventiunile la acnstA dispositiune se vor pedepsi conform artico-
lulul 74 de mal sus, relativ la Inarcarea i descArcarea va-
selor fAri permisiune.
CAPITOLUL VIII
Import i export
Art. 79. Ori-cine va voi sA importe sad sA exporte mArfurI,
va trebui sA le presinto la biuroul vamal, pe unde intrA sad
ies din 'Ind, i sA facA o declaratiune amnuntiti, care va
arAta originea, natura, telul i calitatea mrfurilor, precum
greutatea, wsura sad numrol kr, daa vor fi taxate pe
greutate, pe mnsurA sad pe numr; daa imprejuari parti-
1 Iu lie 1905 MON ITO R UL OFICIAL
culare II dad dreptul h un tratament de favre, mentiune
despre acsta se va face pe declaratiune.
Declaratiunile se vor forma in indouit exemplar pe formu-
lare imprimate, call se vor procure de biurourile \Tamale pe
pretul de 15 bani bucata ; pe exemplarul menit a rmnea
la vama se vor aplica dou timbre mobile de ate 30 banT,
unul pentru fie-care exemplar de declaratiune.
Declaratiunile vor fi semuate de declarantl. Cnd decla-
rantil nu vor sci sa scrie, mentiune despre acesta se va
face pe declaratiune. Declaratiunile cu etersaturT, rasaturl sa
scrieri printre linii nu se vor primi.
Este cu des6virsire oprit a se presinta ca unitate, inteo
declaratiune, mai muIte colete intrunite. Fie-care colet ce
contine marfa de fel deosebit se va tnscrie in declaratiune
separat, cu marca i numrul luT. Acesta dispositiune nu se
va aptica coletelor cari, purtinti aceleasi mare!' i avnd ace-
iai provenienti, vor contine martial de aceiasl natura, fel si
calitate. In casul cnd acestea vor varia in greutate, greu-
tatea fie-crui colet se va arata deosebit.
Declaratiunile vor fi tot-d'a-una dare i complecte, adic
vor contiee tte aritirile trebuincicise pentru aplicarea tari-
fului.
Marfurile se vor inscrie in declaratiuni numal sub numirile
admise mn tariful vernal ; acelea pe cari tarifol nu le-ar men-
tiona, se vor inscrie sub numirea cea mai obicinuita in co-
merci.
Ori-ce declaratiune va fi insotita de scrisorile de trasura
sad de politele de uric, relative la marturile pentru cari
va ff fcuti, precum si de actele de origine, in modul cum
se prescrie la art. 80.
Administratiunea vamilor va putea cere, pentru unele mar-
furl, presentarea facturel insolita de o copie pe hrte sim-
pld, care va rmnea alaturat la declaratiune.
Comisionarii i expeditoril sunt obligati a depune eke o de-
clargiune de import, separata, pentru fie-care din destinata-
rii marfurilor pe cari le supun vmuirel.
Contraventiunile la acesta dispositiune se vor pedepsi cu
amencia de la 10 pana la 100 lel i eta ridicarea pe timp mar-
ginit a dreptului de expeditor.
Art. 80. Originea marfurilor, care beneficiaza de tarifele
conveationale, se va justifica pentru fie-care transport, o-
data cu introducerea marfurilor, prin facter1 i certificatul
sad declaratiunea de export a vrnei de origioe, care va alga
felul i cantitatea coletelor, numerele, mrcile, nature i greu-
tatea mirfurilor, locul de fabricare sad de producere i numele
trimittorului ; originea marfurilor se va mai justifica i prin
scrisorile de trisura sad polijele de eerie de la locul de por-
nire. In cas de schimbare de vas, in cursul transportului, se
va presenta certificatul vameT unde s'a facut transbordarea.
Certificatele, precum i tradueerile lor, and ar fi nevoie de
acsta, vor fi scutite de ori-ce timbru.
Ministerul financelor va putea renunta la presintarea acte-
lor de origine pentru anumite mrfuri.
Art. 81. Pe temeiul until cereri wise, purtnd timbru de
30 ban!, importatorii marfurilor aduse din strintate pot fi
autorisati a le examine inainte de declarare, a loa chiar mos-
tre spre a cunixece felul i calitatea lor ; dar acesta inlesnire
nu pte fi acordat de cat sub precautiuoile trebuincidse
spre a preveni abusurile si sub conditiunea ca functionarn
vernal! sa Oneida strain! la acest examen prealabil.
Art. 82. Declaratiunea se pretinde pentru tote mrfurile,
fara nici o exceptiune. Scutirea de drepturi la import sad
la export nu scutesee pe nimenT de indeplinirea obligatiuni-
lor impuse de acsta lege pentru declaratiune.
Art. 83. Cei cari vor fi facut declaratiunile nu vor mai pu-
tea, sub nici un cuvint, sa adauge sad si scan ceva dintr'in-
sele, sad sa le schimbe in orT-ce mod ar fi ; adevi5,rul sad
neadevrul declaratiunilor se va judeca numai dupii ceea ce se
va fi declarat MUM.
www.digibuc.ro
2667
Cu tte acester, dad, in dim chiar a presintarei declare-
tiunei i inainte de inregistrarea ei, declarantul va recunsce
veri-o erre in ce privesce greutatea, mesura sad numrul, el
va putea, cu autorisarea eefului de \Tama, sa indrepteze decla-
ratiunea. Indreptarea nu se va admite nici o-data in ceea ce
privesce numrul coletelor i felul marfurilor.
Art. 84. Declaratiunile se vor inscrie, treptat cu primirea
lor, tntr'un registru sumar. Din morneatu! inscrierel decla -
ratiunel in acest registru, drepturile de import sail de export
vor fi dobndite Statului i declarantii vor fi obligati a le plti.
Se excepta casul In care, contbrm art. 16 al legel de fata,
declaranjil vor parsi marfurile importate, precum ei casul in
care marturile vor fi fost reexportate, inainte ca ele sh fi fost
scse din magasiile vamilor sad ale serviciului de transpor-
turi publice. Si acsta cu conditie ca declaratia de reexportare
sail de renuntare la export sa fi fost facut in termen maxim
de 15 4ile de la inscrierea declaratiunel in registru.
Taxele varnale pltite la fruntarie de biurourile de expedi-
tiune ale Statului, pentru marturile de import destinate loca-
litatilor din intrul tare, vor fi restituite daca marfurile vor
fi fost reexportate mal ineiate sa fi fost scse din magasiile
vmilor sad ale serviciilor de transport publice.
Art. 85. Declaratiunile find acute, so va proceda la veri-
ficarea mrfurilor, pentru a se recunsce i constata nature,
feint, calitatea i greutatea, msura sad numrul lor, dup
care drepturile urrnza sa fie percepute.
Verificarea se va face fume! in magasinele biurourilor va-
male, in magasinele cailor ferate, dokurilor, agentiilor socie-
ttilor de navigatiune cu curse regulate si in alte locuri
admise de legea de fata. Cu tte acestea, marturile de o greu-
tate si de un volum mare, importate saii menite a fi expor-
tate, vor putea, in virtutea unor autorisari speciale liberate de
seta de Irma, sa fie verificate la locurile de debareare sa
de imbarcare, In Mel un cas verificarile nu se vor putea
face dupa apusul srelui, Mc! in locuri sad magasine parti-
culare.
Art. 86. Verificarile se vor face in presenta declarantilor
sad a imputernicitilor lor.
Daca, in termen de cinci 4ile de la depunerea declaratiunei,
declarantil nu se vor presinta la verificare i dac va fi blinu-
iala de contraventiune, vama va soma pe declaranti sa se
presinte ; in cas de neurmare, se va proceda la verificare in
asistenta uuuT delegat al parchetului. Pentru napotrivirile
constatate in dauna drepturilor vamale se vor dresa cuvenitele
acte de constatarea contraventiunei. Deed declaratiunea se
va constata exacta, marfurile vor fi supuse regirnului mirfu-
rilor parasite. In ambele casuri, declarantul va fi supus la
plata unel despagubiri de 50 lei, pe lngi cele-alte pedepse
prevelute de legea de fata.
Art. 87. Verificarile sunt sad complecte sail partiale.
Verificarile partiale suet permise numai cnd marfuri de
aceiasi natura, specie si calitate, se vor gasi puse in mal multe
colete, asemnate in ceea ce privesce forma si aprpe egale
in greutate. Probele de verificare partial& se fac cel putin
asupra unei ptrimi din numrul total al coletelor. Tte cole-
tele verificate se notza pe declaratiune.
Indata ce verificarile partiale dovedesc ca era-tarns decla-
rantilor contin neexactitati, car! pot s dea loc la bnuell
intemeiate, se procede la verificari complecte.
Art. 88. Cntarirea i msurarea mrfurilor se face nu-
maI cu instrumentele servicinor Statului : yam!, cal ferate, do-
kuri, navigatiune, posta, etc.
Debalarea marfurilor pentru verificarl i reambalarea lor
este in sarcina declarantiior, cari vier intrelminta pentru acsta
pe hamalii de pe inga vama, cane terate, post& agentiile de
transport sail ori-ce alte persne ar voi.
Art. 89. Deosebirile hi damca vimei, constatate 'nitre arati-
rile unel declaratiuni de import si resultatul verificarei, se con-
sider& ca contraventiune i atrage dup sine aplicarea urnn-
trelor amen41, deosebit de plata taxelor legale cuvenite
2668
->
.
NEPOTRIVIRI
ASUPRA DECLARATIUNILOR
o de kllograme
74
1 Mrfurl constatate In plus la greutate, md-
sued sail numr pAn la 4500 inclusiv. ,
2 Idem peste 150/0 In sus.
3 Mrfurl declarate neadevrat pentru a bene-
ficia de o tarif diferential, sail declarate
neadevrat in ceea ce privesce natura, fe-
lul orl calitatea.
4 Mrfurl nedeclarate
5 Mrfue prohibite declarate sub alt denu-
mire sail nedeclarate:
a) tutunurl In fol sa fabricate ;
1)1 Ate articole monopolisate ;
ef alte mrfurl prohibite ;
cl) zaharin si toll produsil sinteticl cu pro- Pedepsele prevdslute de legea special.
prietll indulcitre,
-4-
Art. 90. Pentru diferintele In plies itsupta greutAtel, nu
!rulu i msurel inarfurilor din tabela de la articolul pre-
tedent, art-care ar fi amenda la care ar fi supus contraveni-
entul, procesele-verbale se dresezA in resumat, chiar pe de-
claratiunile de vinnuire, fr somatiune i fr remitere de
copie, condamnArile find definitive. Tot asemenea se vor con-
state i pedepsi centravenfiunile relative la felul Martel ssel
la nedeclararea cand drepturile cu earl fiscul ar fi fost
papbit nu intrec suma de 5 tel.
Pentru cele-alte contraventiuni procesele-verbale se vor
dresa conform cu dispositiunile prevdute priu legea de fat
la capitolul XXII de mai jos. Pentru tutunurl in fol sad fabri-
cate, precum i alte articole monopolisate, procesele-verbale
se vor intocmi conform legilor respective de monopol ai se vor
supune la aprobarea directiunel regiei monopolurilor Statuk.I.
Art. 9L Vama va putea reline mrfurile, in total sad in
parte, pn la plate amendilor, in casul cnd condamuerile
aunt phinuntate definitiv de vama.
In cele-alte casurI, contravenientul va putea s ridice
marfurile, afar de cele prohibite, consemnnd taxele ai amen-
dile prevdute de procesele-verbale supuse administratiunelv-
milor, sad directiunei generale a regiel rnonopolurilor Statului.
Art. 92. Dup verificarea mrfurilor se va proceda la sta-
bilirea taxelor. In cas de preri deosebite intre taxator i asis-
tentul sad asupra aplicArei taxelor, acestia expun prerile lor
lefultd vmel, care pe a sa respundere dispune cu resolu-
tiune scrisi asupra modulul cum urmzA a se aplica taxele.
Declarantil nemultumiti cu taxarea mrfurilor pot face con-
testatiune la comisiunea de experti, in modul prevdut la ca-
pitolul XV din preseuta lege.
Art. 93. Drepturile se plAtesc chiar la biuroul unde se va
face taxarea rarfurilor i acestea nu pot s fie ridicate din
coprinsul biurourilor sad din locurile prevlute de art. 85,
de cat dup plata integralA a drepturilor. Ori-ce contraven-
tiune la acst dispositiune se va considera ca un fapt de con-
trabandi ai se va pedepsi ca atare.
Art. 94. NicI o plat de drepturt DU se consichri ca vela-
bil ai nu este hberatorie de cat dac este efectuat in trial-
nile functiouarului insArcinat cu incasarea ai in schimbul unel
chitante Wahl dinteun registru cu mated i semnat de pri-
mitorul banilor. Chitantele de plat arat numrul declare-
tiunel, sumele in litere pentru earl sunt liberate ai numele
pltitorulul. In cas cnd acesta ar fl expeditor, se va arAta
numele destinatarulul mrfei. De o-data cu chitanta de pieta
MONITOR Ut OFCIAL
1 Ili& 4905
Amenda de atatea orl dreptUrIle vamale,
ale porturilor, de consumatiune 91 ale fon ulul
comunal, peste taxele cuvenite
Pen tru marfurl supuse
Pentru mrfurl la drepturl In total peste
OBSERVTIUNI
supuse la drepturl In 501e' suta kilograme,in-
total pana la 50 lelsuta clusiv marfurtle taxate
pe masura sail pe numar
Se considera ca diferinIa In plus
cantitatea resultata In mal mult
1 2 asupra acelulall fel de marfa ar-
tati lute() singuat cifr, far nu
asupra totalulul, fle elder de ace-
lag fel, coprins Inteo declaratiune
2 3 sl aratat In mal mutts cifre.
1 De atatea orl diferInIa de taxa
tntre marfa neadevrat declarata
j ill aceea Ostia, la verlficare.
3 4
4 5
Pedpsa prevdslut de legea monopolurilor
tutunurilor.
Confiscarea milrfel prohibite si o amendS
egal cu Inlecitul pretuluT regiel.
Confiscarea mrfel prohibite si 500 lel
amendS.
se remite pltitorului exemplarul netimbrat al declaratiunel
sa16, pe care taxatoril vor fi trecut verificarea mrfurilor ai
stabilirea taxelor.
Art. 95. In terrnen de clod) (Pe libere dupi plata dreptu-
rilor, mrfurile trebue, sub pedps de a perde beneficiul
plei fAcute, sA fie introduse In tr ; In cas de export, trebue
asemenea s se asigure scaterea lor din trA. Cu bite aeestea,
proprietarii mrfurilor, pentru earl s vor fi pltit drepturile
de export, vor putea intArdia efectuarea exportatiunei cu
autorisarea biurourilor vamale, i dac vor dovedi c sunt
impedicati de verl-o imprejurare de fort majorA. In asemenea
casuri, chitantele de plata drepturilor i declaratiunile relative
se vor depune la biurourile inmate, unde vor rmne pAn in
mounentul expedierel mrfurilor. Termenele in earl' expe-
dierea mArfurilor va trebui s fie fricuti se vor fixa de biu-
roul vamal ai nu vor putea niel o-datA sA fie mal June de
cat ase lunl de la data chitantelor de plat.
Art. 96. Mirfurile menite exportulul, pentru cari dreptu-
rile vor fi plitite la biurourile din Intrul treI, se vor putea
trece peste fruntarie in temeiul actelor doveditre de plata
drepturilor, Ufa alte formalitAtI de eat constatarea identittel
lor de ctre agentii biurourilor de fruntarie. Gaud asemenea
mrfurb vor 6 puse in colete plumbuite, biurourile de frun-
tarie se vor mArgini a constata buna stare a coletelor ai a
plumburilor ai nu vor putea face o verificare complecti de cat
in cas de bnuial gravA.
CAP1TOLUL IX
Creditarea drepturilor Statuluf asupra mrfurilor importate
Art. 97. Mrfurile de import se vor putea libera din van*
cu creditarea tuturor drepturilor datorate Statului, In condi-
iunile :
1. Ca importatorul s depuni o garantie Indestultre in
titlurI de ale Statului; In niel un cas acst garantie nu pte s
fie mat mica de cat totalul drepturilor datorate.
2. Ca s aib firm inscris ai sA pltscii patenta de angro-
sist, pentru comerciul mrfurilor a cror creditare de taxe o
cere, sat patenta cea mat mare de fabricant.
Art. 98. Administratiunea vmilor hotrasce cari sunt
biurourile vamale ce pot s acorde asemenea credae, carl sunt
firmele ce se vor bucura de acesti favre ai care va fi cifra
garantieb pentru fie-care.
Termeuul creditrel taxelor de import, inclusiv a celor-alte
www.digibuc.ro
1 Julie 1905 MONITO RUL OFICIAL 2669

taxe earl vor fi coprinse in ace1ea0 declaratiuni cu drepturile particularilor sad importate de orI-cine ar fi, InsA in dimen-
de import, va II de trei luni. siuni i cantitAti destul de reduse pentru fie-care fel, spre a nu
Art. 99. Dad la expirarea termenului de creditare taxele putea servi la alt Intrebuintare de cat ca mostre i modele.
nu vor fi achitate, administratiunea vrnilor va vinde, prin sin- 2. Mai sunt privite ca mostre, scutite de taxe vamale,
dicul bursel din Bucurestl, fire sornatiune sad incunosciintare, bucAtile cart prin dimensiuuile lor ar putea servi la re-cari
efectele depuse In garantie. Din suma dobindit se vor achita lucrArl, dar earl, prin gAuriri interioare cu potricala (emporte-
drepturile Statulul, iar restul se va consemna la Casa de pike) sail prin tAieri ce s'ar face sad s'ar complecta in biu-
depuneri la dispositiunea depuntorulul garantiel ; in cas cAnd rourile varnale, ar deveni irnpropril intrebuintArilor practice.
Statul nu s'ar acoperi pe deplin din vintlarea garantief, nea- 3. Sunt privite ca modele, scutite de taxe vamale, buctile
junsul se va implini de la itnportator prin dispositiunile leget artnd In mic o lucrare mare ce se ofer spre vinlare, pre-
de urmriri. cum un model de vapor, de masin re-care, un model de
Comerciantul care s'ar expune la acsti urmArire silit ipsos pentru o argintarie sad giuvaer, pentru un obiect de
perde pentru tot-d'a-una dreptul la favrea creditrel. era, un model de hain prea mic spre a servi cui-va, fie
chiar until copil, i, In fine, ori-ce model fAcut din alt materie
CAPITOLUL X de cat cea de o intrebuintare practica, i importat i colpor-
Reimportri, reexportari i mostre comerciale tat isolat, asa in cat menirea lui de model sa fie vdita.
Art. 100. Ori-cine va expedia In striintate marfuri indi- Fac parte din mostrele scutite de drepturt vamale si tot
gene si va voi asigure reimportul lor in scutire de drep- ce servesce la pOstrarea i potrivirea kr, precum cartnele pe
turi, va fi dater sa depuni la biuroul vamal de esire probe de earl' ar fi lipite saft cusute, bobinele pe cari ar fi InfAsurate,
mrfurile expediate si sa. Insotscii aceste probe de un stat etichetele i fisele pe earl s'ar ariita preturile i alte indica-
descriptiv al kr. Biuroul vamal va putea s asigure identitatea cutiile ce le-ar contine i ori ce alte ambalage obicinuite
rnrfurilor i prin sigilit sad plumburlf. 0 taxi de cinci bent pentru transportul lor.
se va plAti de exportatorl pentru fie-care sigili sad plumb. 4. Sunt privite ca mostre sad modele, prin destinatiune,
MArfurile expediate conform dispositiunilor acestui articol ori-ce mArfuri cari se intrebuintk timporar ca mostre sad
vor putea sA fie reimportate in termen de cel mult sse luni modele spre a fi artate la dobandirea comandelor.
de la exportul lor. Acestea sunt insi supuse garantiei drepturilor vamale.
Reimportul se va face prin biuroul vamal de esire. Reim- Art. 105. Mostrele artate la No. 1 de la articolul precedent
portul prin alt biurod vamal nu va fi permis de cal in temeiul sunt dispensate de formalitatea declargiunei vainale, tam
unei autorisri speciale a administratiunei vmilor. (land mar- cat vor fi aduse fr scrisre de trisura. Cele de la No. 2
furile vor fi fost stampilate sad sigilate de verl-until din biu- si 3 sunt supuse declaratiunei vamale, chiar dac vor fi
rourile de vama din intrul Ord, ele vor putea si fie expediate purtate de caltori. Declaratiunne vamale vor fi fcute verbal
la acel biurod, dupA o recumiscere sumar a lor de cAtre biu- la biurourile de fruntarie i trecute in registrul Ois de cA'6-
roul de fruntari i cu Indeplinirea formalitAtilor relative la Lori. Scterea din Ora a mostrelor prevlute sub No. 1, 2
mArfurile destinate a fi supuse drepturilor de \remit' In Intrul si 3 este supus declaratiunei vamale.
pref. Pentru mostrele prin destinatiune, de la No. 4, importatorii
Art. 101. Fructele piimintului ialte produse naturale, carl vor intocmi declaratiuni vamale in dublu exemplar. Declare-
sunt aprpe identice pretutindenl si a cAror identitate nu se pte tiunea de import va contine lista mostrelor sad' modelelor im-
constata cu halesnire, nu vor beneficia de dreptul inapoierel. portate, specificAnd lnnurit felul mArfurilor, dup nomencla-
Art. 102. Exportul timporar al obiectelor menite a primi ture tarifului, precum i semnele particulare prin earl se pte
in striintate un adaus de lucru, sad a fi reparate, nu este constata identitatea lor ; asemenea greutatea lor bruto i neto;
permis de cat cu autorisarea administratitmei descrierea semnelor de recunscere (stampile, sigilii, plum:-
Art. 103. Vasele gle, butile i orl-ce recipiente sad am- burl) puse pe mostre sad modele, sad eventual pe recipiente ;
balage ca : 1411, 1die, cosuri, etc., earl vor fi servit pentru aratarea sumei totale a taxelor vamale privitre la mostre
a se exporta din Romania vinuri, rachiuri, petroleuri sad sad modele, precum i clacA acst surnA a lost depusa he nu-
alte lichide, fructe, pesce, precum i sacil gob In earl se vor fi merar sad garantat cu O cautiune i anume ce cautiune ;
exportat grne, fAinurl sa ori-ce alte produse, se vor reim- termenul la expirarea caruia taxele datorate rmAn dobAn-
porta in scutire de drepturi, dad la export se va fi reservist dite in favrea Statuldi. Acest termen nu va putea sA trcA,
prin declaratiune dreptul de Inapoiere. In nid Ufl cas, peste 12 luni, dui importatorul este cAltor
Recipientele i ambalagele artate mai sus se vor putea comercial i peste trel luni, dui este comerciant sad par-
importa din strintate, cu reserve reexportulul, consem- ticular.
nAndu-se drepturile de vela pang la reexportul lor din trA Numai &Maori! comerciali pot depune o cautiune pentru
umplute cu produse indigene. Dac reexportul nu s'a efectuat garantarea taxelor ; ce1-alti importatorI trebue sa le consem-
Ora in termen de sse turn: de la import, taxele consemnate neze in numerar.
se incaszi definitiv in favrea Statulul. Tte recipientele Importatorul nu va fi supus la Mel o altA plat, afar de
ambalagele reexportate gle vor plAti drepturile de import. taxele de timbru pentru declaratiunea de import.
Administratiunea vmilor le va putea scuti de plata acestor Mostrele saft modelele se vor reexporta Inauntrul terme-
drepturi, daci importatorii il \Tor dovedi imposibilitatea in nultd stabilit, fie prin biuroul vamal pe unde ail intrat, fie prin
care s'ati aflat, printr'un cas de fort majora, de a le reex- ori-ce alt biuroti, autorisat de administratiunea vmilor a primi
porta pline. Ca fort major se admite numal lipsa absolut reexportul sad punerea In intreposit a mostrelor saft modelelor.
de mead corespunetoare ta t sag prohibirea ei la export. Biuroul ce primesce naostrele sLUI modelele spre a le reex-
Art. 104. Importul probelor de mArfuri i modelelor este porta sari pune la intreposit se va asigura mai mnti, prin ve-
supus urmatrelor regull : rificarea tuturor elementelor declaratiunei de import, cA
1. Nu sunt supuse nict unul drept vernal mostrele fr mrfurile ce i se presinti sunt intr'adevr aceleasi pentru earl
valre comercialA, precum stofe In bucitl prea mid pentru s'a liberat declaratiunea. Daca n'are nici o indouialA In !raga
a fi utilisate la veri-un fel de confectiune ; fire de ori-ce textil privire, biuroul autorisa reexportul sad punerea In intreposit
tAiate in lungime pieta la 25 centimetri ; buciti de piele, de restitue de Indat taxele ; cautiunile se restituesc prin ad-
hrtie, de carton, etc., prea midi pentru veri-o lucrare ; bud. ti ministratiunea vmilor. Acsta restituire trebue sti fie svIr-
de marmor 0 de alte pietre, afari de cele fine si semi-fine ; sitti In 15 4ile cel mult.
fragmente metalice taiate din bare, din tevi, din plact sad Data biuroul venial are indouial despre identitatea mostrei
din alte forme, probe de portelan, de majolica sad de alte ma- sad modelulul, trimite indata declaratiunea vamala, impreuni
teriale ; toate acestea trimise la dorniciliul comerciantilor cu marfa menitit a se reexporta, precum cu observatiunile

www.digibuc.ro
2670 MoNITORM, OVIGIA
sale, administratiunel vamilor, care se pronuntit in termen
de trel dile cel mult.
Art. 106. Biurourile vamale vor cere ciltorilor comer-
ciall, ce aduc mostre sa modele supuse drepturilor vamale,
s presinte carte de legitimare.
CAP1TOLUL Xi
Restituirea taxelor de import si de consumatiune
asupra materiilor prime ce s'ar exporta din Ord. dupd ce ad
primit o transformare industriald intru acdsta
Art. 107. Taxele de import, de consumatiune si de fond
comunal, percepute pentru ma teriile prime trensformate in
stabilimentele industriale din tra, se restituesc daca produ-
sele fabricate din acele materii prime se exporta.
Administratiunea vimilor hotarasce, prin decisiune ministe-
riala motivata, earl sunt procentele de perdf,re pe cari le in-
cerca fie-care materie prima la transforrnarea el in produs in-
dustrial. In pie un cas inea si sub nici un motiv nu se va putea
restitui sub acesti form mal mult de cat ceea ce s'a perceput.
Restituirea nu Se Men% iintza pentru rrateriile prime ex-
portate in aceeasi stare in care ail' fost importate.
Art. 108. Industrialil sail fabricantil, earl ver voi sa se folo-
sse de dispositiunile art. 107, vor trebui ca, new inainte de
a incepe opera-penile lor, st adreseze administra punei ',tinder
o cerere, prin care si arate ce anume produs imeort si in ce
produs industrial il vor intrebuinfa.
Industrialii i fabricantii cari intrebuintza materil prime
indigene, supuse la taxe de consumatiune si ale fondului co-
munal, vor trebui s faci tot o ast-fel de declaratiune la mi-
nisterul financelor, daca voiesc sa se folosesca de dreptul de
restituire al taxelor plitite pentru materiile prime ce se ex-
ports, dup' ce a primit o transformare industrial:a in (era.
Art. 109. Introducerea materialelor in era, n casurile ar-
tate de art. 107 si 108, se va face pe temeig de declaratiunl
vamale de import, intocmite conform prescrierilor legal de &la,
relative la import. Mrfurile de intrebuintat se vor specifica
stet dupi aritarile tarifulul, cat si in starea in care sunt me-
nite a se transforma, spre a 11 recunoscute la esire.
Taxele se vor consemna pentru termen de cel remit un an.
La expirarea acestul termen taxele se vor face venit la Stet,
dac importatoril nu vor fi dovedit dreptul de restituire.
Ant. 110. Administratiunea vamilor va hotari, prin deci-
siune ministeriala, cari sunt biurourile vamale deschise ex-
portirel, cu drept de restituirea taxelor.
Art. 111. Declaratiunile pentru exportul mrfurilor fabri-
cate trebue s coprinda numele industrialulul, locul i Ora
de destinapune, mareile i numerele coletelor, greutatea lor
bruta, greutatea neti pe specii i contioutul produsulut co-
prins in fabricare pentru care se cere restituirea, numrul
declaratiunilor de import, data si numrul chitantelor de
consemnarea taxelor.
Verificarea mirfurilor se va face prin probe sag in total. De-
clarantii nemultumitl cu resultatul verificarei llama vor pu-
tea face contestatiune la comisiunea de expertide pelanga mi-
nisterul financelor.
Art. 112. In cas died declaratiunea s'ar gisi neadevrat,
proprietarul mirfel se va pedepsi cu o amenda representnd
de cinci ori taxele reciamate pe nedrept.
Art. 113. Declaratiunde de export se vor lichida definitiv
de indati ce marfa s'a Mang in vasele sag in vagnele me-
nite a o transporta tu strintate.
Art. 114. Introducerea In consumapunea interna, fra for-
malitip de import, a mirfurilor pentru earl declaratiunile de
export s'ati lichidat definitiv, se va considera i pedepsi ca con-
trabantli.
CAPITOLUL XII
Exportul produselor solului pdn puncte vamale
intermediare
Art. 115. Produsele solului in genere, destinate exportu-
lui sag cabotagiulul, vor putea trece peste fruntarie i prin
www.digibuc.ro
1 bilk 4905
punote unde nu se vor afla biurourl de vami, cu conditiune
mns ca acele puncte si fie departate cu cel putin 10 km.
de un biuroll de vami i numal and ta acele puncte se vor
afla posturI de paz. In mod exceptional, 0 numal chid tran-
sportul unor asemenea produse la biuroul vamal ar fi gred,
exportul se va putea Ingadui chiar prin puncte mal apropiate
de vam. i Intr'un cas i intr'altul va fi nevoie de autorisa-
rea administratiunei vimilor, care va stabili i conditiunile In
earl exportul trebue a se face. Exportatoril vor fi obligati a
pune la dispositiune agentilor vamall, tnsircinatT cu suprave-
gherea si indeplinirea formalittilor vamale, mkjlacele pentru
transportul lor si a indemnisa.
Administratiunea viimilor este in drept, in tate casurile in
earl va crede ca interesele teseurului o cere, si refuse auto-
risarea, fail a fi obligati sa motiveze refusul sti.
Art. 116. Indemnisarea prevduta de art. 115 de mai sus
se fixza la suma de lei septe pe i pentru fie-care functio-
nar detasat, socotindu-se numal pentru dilele de operatiune.
In punctele intermediare deschise permanent trecerel produ-
selor solultri diurna se va plati lunar.
Administrat.itmea vimilor va stabili, printeun regulament,
inodul de intrebuintare al indemnisarilor ce se vor pliti pe
base acestui articol.
Art. 117. Produsele agricole tu genere, pentru earl dreptu-
rile de export vor fi fost pltite la unul din biurourile de
varn asedate pe Dunre, vor putea fi redescarcate fr
alte taxe in ori-care din portunl, unde se vor all& biurouri de
\Tama, spre a fi mal in urra expediate pentru straintate.
Expedierea definitiva pentru straintate nu se va putea
insi intardia mal mult de doue-spre-dece luni de la data
emiterel chitantelor pentru plata drepturilor. Dup trecerea
acestui termen, beneficiul drepturilor platite pentru produ-
sele inmagasinate va fi perdut.
Cdrusii si caltorii
Art. 118. Conductoril de trisurl sa proprietaril mfirfu-
rilor, orb prepusii lor, earl transporti obiecte sad marfuri
din si in Romania, vor fi supusi tuturor regulelor prescrise de
legea de fat, atat la intrarea cat si la eirealor din Romania.
In casurile de contraventiuni sad fraude, proprietaril tri-
surilor sag al mirfurilor vor fi respundtori pentru amendile
la cari prepusil lor vor fi fost condamnati.
Administratiunea vamilor va stabili prin regulament forma-
bap simple de import pentru obiectele aduse de caltorl pen-
tru usul lor proprig.
Art. 119. Ciiltoril vor fi datori, la intrarea lor in Ora, el
scati singuri din trsuri, din bagage sag d'asupra lor i si
presinte vamei tte obiectele supuse drepturilor de vama ce
vor educe cu
Articolele nepresentate, ce se vor gisi in urma printre ba-
gaje, vor fi supuse la plata taxelor indouite. Daci articolele
nepresentate suut destinate pentru comerci, sad se vor gisi
ascunse asupra corpului sag in orI-ce alt mod mestesugit, se
vor aptica taxele imptrite.
Pentru tte articolele monopolisate de Stat se vor aplica
dispositiunile prevdute in legile speciale. Pentru mirfurile
prohibite se va aplica confiscarea i o amenda egali cu valrea
marfei,
amendel flied de 500 lel. Pentru zaharini
si top produsii sintetici cu proprietiti indulcitre se vor aplica
pedepsele prevedute in legea respectivi.
Art. 120. Declaratiumle pentru articole aduse de calStori,
pentru cart drepturile de import n'ar trece de trel lei, sunt
scutite de timbru si de costul imprimatelor.
Art. 121. Trsurile i vitele de povari servind altorilor
diriusilor se vor scuti, la trecerea lor peste fruntarie, de
drepturile de vami, cu conditiune de a se garanta inapoierea
lor in straintate sag reimportul lor in Romania. In acest
scop, importatoril sag exportatoril vor da biuroulul de vami
de intrare sad esire o garantie solvabili, sag vor consemna o
sumi egali cu drepturile cuvenite dupii tarif.
Julie 1905 MONITORIIL OFICIAL
Inapoierea in strintate sad reimportul In Rominia a tr-
surilor si a vitelor va trebui s se tea in termenul hotirit
prin actele liberate de biurourile de vami la trecerea frun-
tariel. Acest termen nu va putea, In nici un cas, s fie maI
lung de cit sse luni.
In casurile and Inapoierea in strintate sag reimportl in
Rominia nu se va face in termenul fixat, taxele sunt dobin-
dite pentru Stat.
Art. 122. Lotcile i uneltele de pescuit, cari ar fi aduse In
trtt de pescaril veniti provisoriti din State le limitrofe, vor fi
supuse acelorasl formalitti i garantii ca i arutele i vitele
de povari ale crusilor i cletorilor.
CAP1TOLUL XIV
Colete postale
Art. 123. Introducerea coletelor postale se va face sub
controlul vimel. Pentru fie-care transport sa curs:A' se va re-
mite biuroului vamal o lista resumativ de numrul coletelor ;
acestea se vor controla de agenta yam ali fate de functionarii
postal!. Coletele i orl-ce alte mrfuri gsite in plus, si pentru
cari nu s'ar face dovad c din erre a fost expediate din
strintate, vor fi considerate ca contrabandS.
Art. 124. Operatiunea la import a coletetor postale se va
face conform regulelor preveylute pentru viimuirea mrfurilor.
Coletele postale adresate persnelor earl nu vor fi corner-
cianti, expeditorI sag comisionart, i vor con tine mirfuri desti-
nate intrebuintrei kr personate, vor putea fi vrnuite cu
formalititi simple, ca i obiectele aduse de caltorl. In acelasl
mod se vor putea vimui i mrfurile supuse stricchmei, pre-
cum : florl naturale, fructe si legume prspete, carnurI, vi-
naturi, crntrie, brnzeturl, unt, peseirie i altele aseme-
nea, fie pentru particular!, fie pentru comerci. Declaratiunile
sunt supuse taxelor de timbru, orl la ce sum s'ar stabili
drepturile.
Art. 125. Articolele sosite prin post din strintate, In pa-
chete sub denumirea de mostre fr ware si in gropurI, vor
fi cercetate, la liberarea lor din oficiile postale, de un functionar
postal. Pachetele continind bijuterie, articole de mercerie,
dantele, confectiunl i ori-ce altele, avind o valre comercial,
vor fi inaintate vimel celel mal apropiate, care va percepe
taxele vamale impatrite. Din incasrI se va plti 254 ea
prim impiegatilor postall descoperitorl.
Pentru mrfurile monopolisate sa prohibite se vor aplica
dispositiunile din presenta lege relative la contraband.
CAPITOLUL XV
Comisiunea de expertl
Art. 126. Orl-ce contestatiunI se vor ivi intre vam si co-
mercianti, asupra f eluluI sa calittel mirfurilor pentru apli-
carea taritului yams!, se vor supune comisiuneI speciale de
experti de pe ling ministerul financelor.
Comisiunea de expertl se compune din dad membri
anume :
trel delegati de ministerul financelor,
unul delegat de ministerul comerciulul, industriel si do-
meniilor,
unul delegat de Camera de comerci din Bucuresci.
La intrarea kr in functiune, membril comisiuneI vor depune
jurimint Inaintea ministruluI financelor sag a delegatulub sit.
Textul jurmintulul va fi identic cu acela ce '1 depun expertil
lnaintea tribunalelor.
Comisiunea se va reinoi treptat, prin inlocuirea pe fie-care
an a cite unuia din membriI sl in ordinea vechimel. In primil
patru anl reinoirea se va face prin tragere la sortl intre membril
avind aceeasl vechirne.
Absenta nemotivat a unul membru de la cinci sedinte, in
interval de un an, atrage dupi sine inlocuirea
Comisarii-expertl vor fi retribuitl prin o indemnitate de cite
dou-Ocl lel pentru fie-care sedint.
www.digibuc.ro
2671
Art. 127. Convocarea cornisiune! se face de cAtre directorul
general al vmilor, or! de cite ori sunt contestatiunl de
resolvat.
Cel putin treI membri sunt trebuinciosi spre a se putea tine
sedint. Decisiunile se dad cu majoritatea membrilor presenti.
Sedintele comisiunel se vor tine1a ministerul financelor, sub
presedintia celui ma! in virst dintre membril presenti ; ele
vor dura cel putin patru ore, afar numal dad lucrirHe supuse
deliberrilor el se vor termina nnai curnd.
MembriI, earl vor prsi sedinta mai lnainte de terminarea
lucrrilor sad maI inainte de patru ore de lucru, nu vor avea
dreptul la indemnitate. e
Art. 128. Cererea de expertisi se va face in scris, de citre
cel ce se va crede nedrepttit, chiar la biuroul de vam unde
se va fi ivit contestatiunea. In 24 ore cel mult de la presenta-
rea cererei de expertis biuroul de vam o va trimite mi-
nisterulul de finance, impreund eu o prob din marfa asupra
creia se face contestatiunea ; acst probi se va lua, de este
posibil ei dac marfa nu remne in varna, In dublu si se va
sigila cu sigiliul vmeI si al preprietarului mrfel; una din
probe va remne la varnd. Transportul mostrelor privesce
pe contestator.
Art. 129. Pn la decisiunea comisiunei de expert! mr-
furile in contestatiune vor rmnea in pistrarea vimei, sub
sigiliul proprietaruluI kr, afar numal dad acestia nu vor
preferi s consemneze taxele dup lichidarea fcut de llama,
cu dreptul de a li se restitui in urm suma en care comi-
siunea de experti va gsi c lichidarea a fost incarcat.
Daca suma de restituit nu va fi reclamati, in termen de un
an de la resolvarea contestatiund, se va face venit la Stat.
Art. 130. Niel o contestatiune nu se va putea regula pe
cale de expertis local ; adrninistratiunea vrnilor va respinge
orl-ce cerere i s'ar face in acest sens. Numai comisiunea de
experti de pe lng ministerul financelor va fi competinte a se
pronunta, dup examinarea probelor de mrfurl In contesta-
tiune, asupra fammI sad calitteli mrfurilor i articolelor din
tariful de aplicat.
Decisiunile comisarilor-expertI vor avea puterea lucrulul
judecat ; ele vor fi obligatorii att pentru administratiunea
vamal eit i pentru declarant! ei nu vor putea fi atacate
Inaintea nici unel instante administrative sail judecitoresel,
afar de casurile cnd, prin conventiile de comercig Incheiate
cu cele-alte State, s'ar deroga de la aceste dispositiunl.
Niel o cerere de daune-interese, intemeiat pe o decisiune
a comisiunel de experti, nu va putea fi ficut de declaranti.
Administratiunea vmilor va incuviinta, ca mrfurile vimuite
la fruntarie prin biurourile de expeditiune ale Statulul si des-
tinate pentru localittl din liuntrul Orel, s fie verificate din
noti i retaxate, in casul and cel interesatI vor gisi c taxa-
rea la fruntarie nu a fast fcut conform prevederilor tarifu-
lui vamal, din cause gresitel declaratiuni a biuroulub de expe-
ditiune.
Verificarea din noti i retaxarea nu se va putea admite de
cat numal pentru mrfurile carl nu a fost ridicate din ma-
gasiile clilor ferate sa postelor.
Art. 131. Decisiunile comisiuneI de expert! date asupra con-
testatiunilor relative la taxarea unor mrtur! carl n'ar fi spe-
cificate in tarif i earl prin asimilare ar urma a fi trecute la
un anumit articol, conform art. 8 din acist lege, vor putea
fi adoptate, printr'o decisiune ministeriali, ca o interpretare
definitivi. In acest cas, mrfurile asupra cirora s'a rostit co-
misiunea vor fi inscrise In tarif la articolele aritate de dinsa.
Asemenea decisiunl ministeriale se vor publica prin Monitorul
Oficial.
CAP1TOLUL XVI
Mrfuri prdsite In vamd
Art. 132. Mrfurile pirisite de buni-voil de ctre pro-
prietarib lor, ta casul prev4ut de art. 16 al legeT de &IA, se
vor vinde pin in 20 de ylile eel mult de la data declaratiunei
de pirsire, in conformitate cu regulele stabilite 4a art. 135
 MONITORIJL OFICIAL 1 Julie 4905
2672

de rnal joe. Mfirturile supuse stricaciunel se vor putea vinde Transitul armelor i munitiunilor de rsboid este subordonat
imediat prin licitatiune publici, anuntndu-se ora vimeerei incuviintirei consiliului de minietri.
prin afipte lipite, cel putin cu patru ore inainte de licitatiune, Art. 440. Transitul pentru anume produse, provenind din
la ua biuroulul ei a magasiel unde se gsesc mrfurile. anume WI, nu se p6te interdice de cit de consiliul de mi-
Viniearea se va face 'in folosul Statului. Daci, in urma a nistri.
dou licitatiune din pretul resultat nu se acoper drepturile Art. 444. Conductorii, proprietaril mirturilor menite
fiscului, roarfa *Asia se va distruge. transitului, sad representantii Mr, trebue s presinte la biu-
Art. 133. Marturile ce nu vor fi ridicate din time, pAni roul vamal de intrare un act numit de transit, care se procuri
in cel mult 60 4i1e de la inscrierea lor ca intrate in vam, de vami pe pret de 5 bani exemplarul, compus din tree' prtl :
se vor privi ca prsite; ele se vor vinde cu indeplinirea prima parte, purtnd titnbru de un led, va contine declare-
formalittilor urmettre : tiunea mirfurilor i actul de garantie ; a doua parte, scutiti
Vama va face publicatiunl, ce se vor afiea la up biuroului de timbru, va servi ca bilet de transit 0 va insoti mirfurile
vernal ei la ilea magasiel unde se vor afla mrfurile, prin carI pani la biuroul de eeire ; a treia parte, scutiti de timbru, se
proprietaril vor fi vestiei a se presenta s ridice mrfurile va trimite ministerulul.
in termen de 15 glile. Fie-care din cele tret pirti ale actului de transit va co-
Mrfurile vor fi trecute in publicatiuni dupi artirile din prinde bite aritrile prescrise de legea viimilor pentru decla-
registrul de intrare in vana. In cas de neridicare in termenul rarea mrfurilor la import.
de mai sus, coletele se vor deschide in asistenta eefulul va- Actul de transit va fi insotit de actele justificative preve-
mei 0 a unul agent politienesc, redactndu-se inventarul eute de art. 79 al legel de fate'.
continutuluI Mr. Acest inventar se va publica In Monitorul Art. 142. Indati dup presentarea actulul de transit se va
Oficial i se va afiea la up biuroului in depositul caruia se *procede la veriticarea sumari a mrfurilor. Acsti verificare
vor gisi mrturile. Puhlicatiunea va insciinea ce, dac in se va putea face Inse i amnuntita, ca pentru mirturile de
termen de 15 4ile nu se vor reclama mrfurile, se va procede import, in cas and exiet4 be' nuiali de neexactitate a artirilor.
la vinelarea lor. Dupi expirarea ei a acestui terrnen, vinzarea Art. 143. Declaratiunile neadeverate, relative la merfurile
se va anunta prin publicatiuni afleate la uea biuroulul vamal. menite transitulul, vor fi supuse pedepselor preve4ute la
Art. 134. Ace la care va reclama mrfurile sale In primul art. 89 al legei de fati.
termen de 15 qile, preveeut la articolul precedent, va avea fa- Art. 144. Identitatea mrfurilor expediate in transit va fi
cultatea s le declare fie pentru import, fie pentru reexportare asigurati prin aplicare de plumburi la colete. La fie-care
imediat. Cel care le va reclama dup inventariare, dar inainte colet nu se va putea aplica mal mult de dou plumburi. La
de vinelarea lor, va plti o amend de 10 O/0 din suma drop- vagetnele complecte se vor putea aplica patru plumburi. Co-
turilor, ei nu mal puein de 10 lei pentru fie-care transport merciantii vor avea facultatea de a intruni dou sae mal
ficut pe calea ferati sa pe ape. 0 de 2 lei pentru alt-fel de multe colete continend acelael fel de marfi printr'o singuri
transporturi, i acsta fie cit mrfurile s'ar lichida la import, legeturi; in asemenea cas, plumburile nu se vor pune pe fie-
fie ci s'ar reexporta. care colet in parte, ci pe legiture. Cerealele, a ciror expe-
Art. 135. Vinelarea rmase in varni se va face diere nu face in colete sad vagne, vor fi scutite de
prin licitaeiune publia, la biuroul In depositul cruia se vor plumburl; identitatea tor va fi garantati prin probe, care se
afla ei In presenta until agent politienesc. Mrfurile se vor vor pune in cutif sae in sad bine inchieT i sigilati ca plum-
putea vinde cu amnuntul, cand preturile dobndite ar fi bul vimel. Aceste probe vor insoti mrfurile in cursul trans-
mai avantajse. Procesele-verbale de adjudecare vor fi sem- portului. Pentru fie-care plumb saii sigilie pus pe mrfurile
nate de persemele cari ad concurat la licitaeiune, precum de transit vama va percepe o taxi de 50 bani.
de funceionarit care ad fecut vintearea. Art. 145. Do vada svireirei transitului se va face prin
Vinlarea mrfurilor supuse striciciunei, precum ei a ori- inapoierea, la biuroul de intrare, a biletului de transit. Biu-
ciror mrfurl in valere de 100 lei sad mai putin, se aproba roul de eeire va certifica pe bilet c mrfurile ad fost scse
de eeful elute. din Ore.
Pentru vinglarea mrfurilor eyelid o vabire mal mare de Art. 146. Termenul, in care transportul mrfurilor de tran-
100 lei se cere aprobarea administratiunel v Amnon sit va urma stt fie svireit, se va hotrt de biuroul vamal de
Art. 136. Produsul vinprei, &tea deducerea drepturilor intrare, dupi distant i dupi modul de transport. Biuroul
Statului, a taxelor de magasinae a amendei preveeut de vamal de intrare nu OW hag acorda termene mal lungi de
art. 134 ei a ori-ciror alte spese, se va versa la Casa de de- 30 tede ; administratiunea superioari a vimilor este singuri
punen consemnatiuni. wade va sta in curs de un an la dis- in drept si acorde termene mal lungl sad preluneiri.
positiunea acelora earl vor justifica c ad avut proprietatea Termenul pentru inapoierea la biuroul de intrare a bile-
mrfurilor. tului de transit este de 30 lile de la expirarea termenulul
In lipse de reclamaeiune in termen de un an, produsul acordat pentru svireirea transitulul.
vinceirei va fi definitiv dobndit tesaurulul. Art. 147. Esirea mrfurilor se face numal prin biuroul ari-
Art. 137. Pentru tot timpul cdt vor sta in magasinele vi- tat In biletul de transit. Totuei, administratiunea vimilor va
milor, mrfurile vor fi supuse la plate until drept de maga- puteaautorisa o schimbare de destinatiune daci, mat' inaintea
sinaj de 10 bani pe ii i sut de kilograme sad fractiune implinirel termenului acordat, expeditoril mrfurilor li vor
de 100 kilograme bruto. Fie-care transport (scrisre de tr- adresa o cerere justificand trebuinea acestet schimbri.
sure) va fi socotit separat. Dreptul de magasinaj va curge Art. 148. Tte mirfurile aritate in acelaeI bilet de transit
dup 48 ore de la inscrierea mrfurilor in registrul de intrare. vor trebui sa fie presentate de o-datit la biuroul de eeire. Pen-
Art. 138. Mrfurile fr valre i acelea pentru cart nu se tru partea de marturI nepresentati, se vor aplica pedepsele
vor putea obtine drepturne de import, se vor distruge, cu au- prescrise de art. 151 de mat jos.
torisarea administratiunel vimilor. Art. 449. Biurourile de eeire nu vor certifica descrcarea
biletelor de transit, de cat dup recunscerea stirel coletelor
CAP1TOLUL XVII ei a plumburilor i dupe verificarea nature, felului i calitetel
mrfurilor i greuttei sad msurel lor.
Transitarea mrfurilor Art. 150. Daci mrfurile vor fi presentate la eeire peste
Art. 139. T6te mrfurile streine, primite la import in Ro- termenul acordat pentru svIreirea transituluI, dar inainte de
mania, vor putea trece in transit intrebuintand ca mijlce de expirarea termenulul de inapuierea biletulul de transit, ele
transport ceile ferate sad navigatiunea. Mrfurile prohibite vor vor fi supuse la plata drepturilor de import, proprietaril lor
putea transita numal cu autorisarea administratiunei vimilor. rmantend liberl de a dispune de dinsele In Intrul Orel ; pen-
ItSuplimentl
www.digibuc.ro
1 Tu lie 1905 MONItORIIL OFTCA1 (Supliment) 2673

tru mirfurile prohibite se va aplica o amendi de 100 leI de Art. 157. Intrepositele reale se stabilesc In magasinele
fie-care colet i proprietarul sa transportatorul va fi obligat Statului i aunt pA4ite de vard; tte intririle i esirile ma-
si le inapoieze in sldintate. gasinelor sunt inchise cu dou chel, din carl una se tine
Art. 151. Dac biuroul de esire va constata ca o parte din de vend, afar de casul and intrepositele sunt si admi-
mrfurl a fost sustrad sa talocuiti cu alte mirfurl, desdr- nistrate de directiunea vimilor i cheile sunt numal in ps-
carea biletulul se va face numal pentru mirfurile presentate trarea el.
din cele prev4ute In bilet. Pentru mrfurile ce ar lipsi Ministerul financelor va putea autorisa ca In coprinsul
pentru cele ce s'ar fi schimbat, garantul si proprietarul mir- intrepositelor reale BO se stabilesci i magasine generate pen-
fei vor fi obligap solidar a plilti : tru depositare de mrfurl de orl-ce fel, indigene sa
pentru mirfurile admise la import, de patru orI taxele de carl se vor putea negocia prin warante transmisibile sail i prin
intrare ; licitaiunl publice.
pentru mrfurile prohibite prin legile monopolurilor, va- Art. 158. Mrfurile primite in intrepositele reale servesc
lewd lor in4ecia, dupa preturile de vinijare ale regiei ; de gaj al drepturilor i taxelor.
pentru cele-alte marfuri prohibite se vor aplica dispositiu- Mrfurile primite in intrepositele nominale sunt acoperite,
nile relative la contrabandele de mOrfurI prohibite. pentru aceleasl drepturl i taxe, prin ante de garantil date
Penalititile prevlute de acest articol se vor aplica i In de proprietarii mrfurilor.
casul cnd nicl una din milrfurile din bilet nu vor fi presen- Art. 159. Proprietaril mrfurilor intrepositate sunt rs-
tate, sad carI se vor presenta dupa expirarea termenului de punltorI de totalitatea drepturilor, dupi felul, calitatea,
inapoiere a biletulul de transit. greutatea, msura sai numerul, recunoscute la intrarea in
In casul nand nepotrivirile dintre ariltOrile din biletul de intreposit. Se vor percepe drepturl indouite pentru ori-ce lip-
transit si verificarea facut la biuroul de esire ver fi resul- suri constatate asupra mirfurilor intrepositate, gad de to-
tatul unel erori, administratiunea superier va putea dis- leranta obicinuit pentru perderile provenind din cause na-
pune descircarea biletului de transit rid penalitti. turale. Pentru plusuri se vor percepe taxele simple.
Art. 152. Transitul fiind cu totul pe risicul proprietaru- Art. 160. Proprietaril mrfurilor de intrepositat vor face
lul merfei,garantiI nu vor putea fi scutitl de indeplinirea obli- o declaratiune amnuntit in aceleasi forme $ i sub aceleasl
gatiunilor lor pentru perderea totali sail partial a mrfu- pedepse ca pentru mrfurile de import. Acst declaratiune
rilor. Cu tte acestea, dad perderea va fi justificati printeun va arita i magasinele In carl mirfurile vor urma si fie
proces-verbal al unui functionar al politiei judiciare, incheiat depuse.
chiar la locul unde se va 6 intmplat perderea, si dad acest Art. 161. OrI-ce marfi primit In intreposit va fi supus ve-
proces-verbal va fi presintat vindei care pose& actul de ga- rificirei agentilor \Time pentru constatarea naturel, felulul,
rantie, in termenul fixat pentru inapoierea biletuluI de tran- calittel, greutitei sail msurel eI. Dad acsti verificare va
sit, vama nu va cere de cit plata drepturilor de intrare. dovedi o nepotrivire asupra declaratiunel, se vor aplica dis-
Art. 153. Expedierea mirfurdor de la un biuroil de frunta - positiunile art. 89 al legeI de fata.
rie la un intreposit din interiorul Orel, sa de la un intrepo- Art. 162. La cas cind miirfurile vor fi suferit vre-o stria-
sit la alt intreposit, precum i reexportarea mrfurdor din ciune mal inainte de intrarea lor in intreposit, gradul de
orl-ce intreposit, se face cu indeplinirea acelorasl formalititi striciciune se va constata chiar pe declaratiunea de intre-
ca i pentru mrfurile expediate in transit. positare. Deterioririle de calitate suferite de mirfurl in timpul
Art. 154. Ministerul financelor va hotiri, prin decisiune, sederei lor in intreposit nu se vor tine in semi la aplicarea
biurourile vamale earl vor putea face operatiuni de transit. drepturilor.
Art. 163. Durata intrepositireI reale nu va putea trece poste
CAPITOLUL XVIII termenul de doi anI, iar a celei nominale de un an. Acest
Intreposite termen curge din 4iva inscrierel mrforilor in registrele ce
Art. 155. Intrepositele de merfuri sunt de dou felurl: se vor tkne la intreposite i in cari o partidi separati se va
cele reale apartinend Statulul, i cele nominale autorisate de deschide fie-drui intiepositar. Schimbrile de intreposit nu
Slat in deposite particulare, sub controlul acestea datI dreptul la o prelungire a termenului de intrepositare.
din urmi nu pot fi autorisate de cat In localitiIe unde Sta- Art. 164. Dad termenul acordat pentru intrepositare nu
tul are infiintate intreposite reale. va ti indestultor, administratiunea vmilor va putea, dupi
Intrepositele reale infiintate de Stat sunt cele din Galatl cererea motivat a intrepositarului, s acorde o prelungire.
Baal& Acst prelungire nu va fi mal mare de sese luni.
Ministerul financelor este autorisat a Inflinta intreposite Art. 165. Dac, la expirarea termenulul, mrfurile se vor
si in Bucuresci, Ploescl, 1asl, Craiova, Turnu-Severin gisi tad in intreposite, proprietaril lor se vor soma la domi-
Constant& Un regulament de administratiune publid va de- ciliul tor, dad vor fi presenti, sail la primiria comunei unde
termina modul de fun ctionare a acestor intreposite. se gas intrepositul, daci vor fi absenti, ca, in termen de cinci-
Prin decrete regale se vor mal putea infiinta intreposite spre-4ece 411e s importe sad si reexporteze depositele lor.
in alte porturl sa ()rase, intru cat guvernul va gsi ci acsta La cas de neurmare, mrfurile se vor vinde i produsul yin-
este trebuincios intereselor comerciuluI. Orel, dupi scederea tutulor drepturilor i cheltuelilor de
Art. 156. In intrepositele reale se primesc tot felul de rah.- ori-ce nature., se va versa la Casa de depuneri i consemna-
furl, afari de arme i munitiunl de resboiil, explosibile tiuni. Suma versati se va putea retrage de proprietarul mr-
tte articolele monopolisate set prohibite. turilor in termen de un an de la 4iva vinlrei ; dupi expire-
Intrepositele nominale se autorisil numal pentru lemne, ce- rea acestul termen, suma consemnati va fi definitiv dobanditi
reale, legume, pietririe nelucratii, crmiI1 sad olane de pi- tesaurulul.
mint si drbunl de pimint. Art. 166. Mrfurile intrepositate vor putea s fie supuse
Mrfurile depuse in intreposite vor putea s fie declarate ori-dror manipulri, in presenta unuI agent vamal, in tot tim-
sail pentru consumatitinea interne., &di pentru reexport. pul intrepositrei lor. Mirfurile afiate in intreposit nominal
Origina mrfurilor trebue s se justifice mai inainte de in- nu vor putea s tie mutate dintr'un magasin intr'altul de cat
trepositarea lor. cu autorisarea \rime ; in lipsa acestel autorisrl, schimbarea
Pia la creiarea intrepositelor reale apartinnd Statulul, de magasin se va pedepsi cu ridicarea dreptulul de intreposit.
ministerul financelor va putea autorisa Camerele de cornerciii Art. 167. Agentil vamall vor putea verifica, ori cnd vor
sail alte institutiunl creieze in treposite reale, supuse la crede de cuviint, mrfurile intrepositate real sail nominal ;
acelasl regim ca i cele ale Statulul, I cu conditiunile pe carl intrepositaril vor fi obligatl a le presinta rnerfurile la prima
le va fixa ministerul financelor. cerere ; In cas contrarii, vor fi supusl de seful vimel locale
www.digibuc.ro 2
 Julie 4905
MONITOR UL OFICILL
2674
destinate a fi transportate in trafic combinat de uscat si de ape.
unel amende de la 25 OM la 100 lei. Refusul repetat se va Art. 177. Transportul mrturilor trebui s se fact In
pedepsi C ridiearea dreptulul de intreposit. termenele ce se vor fixa conform art. 146 din lege. Mrfurile
Art. 168. Scterea mrfuritor din magasinele unde se gi- duse la destinatie dup expirarea acestor termene se vor privi
sesc intrepositate i depunerea lor In vagene sad In yase, ca venind din strintate i vor plti drepturile de import ;
inainte de lichidarea drepturilor, se va privi i pedepsi ca dace vor fi din acele prohibite la intrare, nu se vor primi in tare.
contrabandi ; deosebit se va ridica proprietarulul dreptul de Cu tte acestea, proprietaril safi trausportatorii merfurilor
intrepositare.
Art. 169. Mrfurile scese din intreposite pentru reexport vor fi primiti s justifice, ce transportul a lost Intarziat prin
accidente de navigatiune sae alte imprejurri de forte majori.
sae transit vor fi tot-d'a-una supuse verificArilor ca i la Dad justificarea va fi gsit temelnic de calre agentii
import, aplicndu-se pentru nepotriviri disposniunile art. 89. biletele de transport vor avea etectul lor i dupe expi-
Art. 170. lilirfurile earl, In tirnpul aflrel for in intrepo- rarea termenelor acordate pentru efectuarea transportului. In
site, se vor pierde din causi de incendiii sail din alte cause de
forte majori bine stabilite, nu se vor impune la taxe de import. aceste casurl, sefil biurourilor vamale vor decide singuri pentru
interytierile pni la o lun ; asupra intArzierilor mai mail se
CAPITOLUL XIX va rosti administratiunea vamilor.
Cabotagi (transportul pe ap al mrfurilor indigene Art. 178. ldentitatea mrfurilor va fi asigurat prin plum-
sa indigenate de la un port al Romniel la altul) 0 trans- buirea coletelor intocmai ca i pentru mirturile de transit.
portul merfurilor cu imprumutace de teritori strain Costut pluinburilor pentru cabotagi va fi de ylece bani bucata.
Art. 179. Biletele de cabotagie trebue sa tie inapoiate biu-
Art. 171. Marfurile indigene sail indigenate prin plata rouritoz de vam, cad le-ail eliberat, intr'o tuna de la expirarea
drepturilor de import nu vor fi supuse nici dreptunlor de in-
terinenului acordat pentru svir0rea transportului ; ele vor fi
trare, pia celor de esire, and vor fi expediate pe ap de la certificate de biurourile de vam ale locului de destinatiune,
un port al Romniel la altul.
Art. 172. Ori-cine voesce s transporte pe ap, de la un constatand sosirea mirfurilor.
Gind aceste bilete nu vor fi inapoiate in termenul fiat, sail
port al Orel la altul, mirfuri sa ori-ce obiecte, este dator s cnd ele vor fi certificate numal pentru o parte a marfurilor
le presinte vmel insotite de scrialrea de trsuri 0 de un act expediate, garantii vor plti, pentru mrfurile sad partea de
4is de cabotagiii, care se va procure de vam pe pretul de
5 bani exemplarul, compus din trel 041: prima parte, pur- mirfuri a ciror sosire nu va fi certificat, drepturile intreite
tend timbru de 50 haul, va contine declaratiunea mirlurilor, de export 0 tau de port ; iar pentru cele probibite la e0re,
In plus o amenda egala cu valoarea miriurilor, care, in aseme-
actul de garantie i permisiunea de indircare; a doua parte,
scutit de timbru, serveste ca bilet de transport si va insoti nea casuri, va fi inscrisi in actul de garantie.
mrfunle Ana la destinatiune ; a treia parte, scutita de tim- Art. 180. Reimportul mirfurilor coprinse inteun bilet de
bru, se trimite ministerului financelor.
cabotagiii va trebui s fie tcut in o singuri data i numal
Fie-care din cele trel 041 ale actului de cabotagi va co- prin biuroul de vam artat in acest bilet. Pentru partea de
prinde toate artrile prescrise de lege pentru declararea mr- mrturi nepresintat se vor aplica pedepsele prevzute de
turilor la import sail la export.
articolul precedent. Reimportul prin alt biuro va ti permis
Art. 173. La predare mirturile vor fi supuse unel verifi- numai cu autorisarea sefului vimei, in coprinsul creia va fi
ciri, care se va face in acelael mod ca la import sad la export. nevoie a se face descercarea.
Pentru ori-ce nepotriviri constatate in minus asupra greuttei Art. 181. Predarea biletului de cabotagiil Ceti% biuroul va-
mirfurilor se vor aplica pedepsele preveylute pentru nepotri- mal va tine loc de declaratiune pentru reimportarea mrfuri-
virile constatate la declaratiunile de import. Aceste pedepse lor ; iar ridicarea lor din llama' se va face pe base unel cared
se vor aplica base numai dac vor fi bnuell sal') posibilitate de de permisiune purtnd un timbru mobil de 30 bane
fraud, i in nici un cas cnd diferinta de greutate n'ar fi Art. 182. Certificarea pentru sosirea la destinatiune nu se
mai mare de 10 Vo. Dec& Ins declaratiunea va arita alte mr- va face pe biletele de transport de cat dup verificarea mar-
f uri de at cele presentate spre expediere, pedepsele se vor furilor. Daci la aceast verificare se vor gsi nepotrivirl in pri-
aplica tot-d'a-una. vinta felului sail a cantititel mirturilor, cnd nu se va putea
Art. 174. Pentru mrfurile vdmuite la import si expediate stabili c aceste nepotrivirI sunt resultatul unel erori, se vor
in cabotagiii de la dokuri, de la agentiile societitilor de navi- aplica pedepsele prescrise la art. 173 din legea de fat.
gatiune sae de la alte agentil, se vor note pe actete de cabo- Art. 183. Pescaria proaspt, srati sa afumati, icrele
tagie No. declaratiunei de import, numerele i marcile colete- ori-ce produse indigene de peseirie, putinele uzate, tirgile,
lor sub cari vmuit, precum i acelea sub cari se expe- cosurile i ori-ce obiecte Intrebuintate pentru transportul
diazi in cabotagiii. pesciriei din MOW Statului, se vor expedia pe apt' de la un
Dace s'ar presinta pentru cabotagiii ca mrturi indigene punct al Ord la altul numai pe basa until eves In dublu
mrturi strine, pentru cari nu Wail lndeplinit formalittile exemplar, scutit de tienbru, eliberat de regia bidOior dinteun
importului, faptu" se va privi i pedepsi ca contraband. registru cu meta i vizat de vama de expediere. Un exemplar
Art. 175. Biletele de transport, certificate de yams de por- al avisului va rmine la vama de expediere, iar altul va 11,84
nire, se vor libera celor in drept pentru a le anexa la scriso- transportul la yams de destinatiune. Pentru produsele obiec-
rile de triisuri ce Insotesc transportul. tele ad artate nu se cere manifest, nici nu se apnea plumburi.
Cnd mrfurile vor ti prohibite la esire sae supuse la drep- Cnd vaseie cari fac asemenea transporturi ar ti avend mani-
turf. de export sae la taxe de port, biletele de cabotagie se feste pentru alte mirfuri, se vor inscrie i acestea inteiusul.
vor libera numal in temeiul unel garantil, in numerar sail Art. (84. Pentru articolele de alimentare i altele, precum :
etecte de Stat, sail a unel cautiuni solvabile. sere pentru pescirie, str, etecte casnice, etc., trebuincise
Garantia va fi cel putin egali cu taxele pentru mirturile ne- locuiterilor din bltI, se vor libera permisiuni de incrcare pe
prohibits la export si cu insI valrea mrfurilor pentru cele t)mbru de 30 bap!, iar nu acte de cabotaeift.
prohibite. Art. 185. Produsele regiel monopolurilor Statului, expediate
Pentru cereale, cu exceptiune de midis cantititi OM' la de la un punct al Rominiel la altul, stint scutite Je formali-
5.000 kilograme, pentru consumatiunea iocal, garantarea till de cabotagie, de manifest si de plumburi, aplicndu-se,
taxelor de port sa altele se va face prin consemnarea taxelor numai pe base uneI adrese a serviciului respectiv, viza Vinnei
In numerar. de ezpeditiune pe scrisrea de trsurii.
Art. 176. Biurourile vamale de j.,e iing intrepositele din in- Art. 186. Mrfurile indigene cari, pentru a fi transportate
trul treilor putea smite acte de cabotagiii, cu autoriearea admi- de la un loc al Romniel la altul, tree pe teritoriO stain, nu
nistratiunei vairnilor, pentru rarfurile indigene sa indigenate, se supun la plata de drepturi, nici la intrare nicl la Ore,
www.digibuc.ro
1 Iu lie 1905 MONITOR UL OPICIAL
lntru cit imposibilitatea transportulul lor, fir& Imprumutare
de teritori strin, va fi doveditii.
Art. 187. Esirea i intrarea mrfurilor, pentru a ciror
transport se va imprumuta teritorid strin, va fi supus regu-
lilor hotirite pentru mrfurite expediate pa api de la un
port al Romniel la altul.
Art. 188. Sub conditiunile prevdute la art. 115 al beget de
fati, produsele agricole si forestiere in genere, provenind din
iocaIitile vecine de fruntarie i destinate a fi transportate
de la tin loc al Romniel la altul, sad pe ap, saii cu anpru-
mutare de teritoriti strin, vor putea intra i esi chiar i prin
punctele fruntariet, unde nu se vor aft biurouri de vamd, dar
unde se vor gisi posturl de pea.
CAPITOLUL XX
Portul franc Sulina
Art. 189. Tte mrfurile sosite pe apri direct din strintate
la Sulina sunt scutite de taxe vamale.
Taxele de consumatiune si ale fondulub comunal sunt dato-
rate pentru toate mirfurile supuse unor asemenea drepturl.
Prohibitiunile sunt aplicabile i portulut Sulina.
Art. 190. Mirfurile esite din Salina, spre a intra In cele-
alte prt1 ale tret, se vor considera ca venite din strintate.
Cele supuse taxelor de consumatiune si ale fondulul comunal
vor plti numaI drepturile de import.
Art. 191. Articolele fabricate In Sulina din materiale indi-
gene vor fi libere de ori-ce taxe la intrarea lor n cele-alte
pir0 ale Ord. Cele fabricate din materit striine, supuse la
drepturi prio tariful de import, so vor impune la taxe ca
materhle strine din earl ad fost fabricate.
CAPITOLUL XXI
Despre contrabandA
Art.192. Orl-ce import sad export Incercat sad svirsit in
contra dispositiunilor de fati, fie In scopul de a nu se plitti
drepturile cuvenite fisculut, sad de a se inclca o probibi-
tiune, fie unmet spre a Inltura indeplinirea unor formalit5P,
constitue un fapt de contraband. NW o deosebire nu se face
in aplicarea penalithtilor prevzute in legea de fate' Intre
o contraband svirsiti i una 'runlet incercat.
Art. 193. Contrabanda en mrfurt taritate san prohibite la
import, fie prin locurile botarite prin lege pentru operatiunile
vamale, fie prin locurl ascunse sad interzise trecerel, se va
pedepsi dupi normele urmtoare :
....
FELUL CONTRABANDEI
i.
a
6 la fondul comunal al
1 Contraband de mrfurl tarifate prin locurile legiuite
pentru operaliunile vamale, Oiva In orele de ser-
yield
2 Idem ziva, cnd nu este serviciii, inclusiv srbtorile .
3 Idem noaptea, de la apusul pn la rsritul soarelul
Contrabandb de mrfurl tarifate fcutd pc linia de
4 nile art. 198.
fruntarie prin locurl ascunse sad interzise trecerel,
ziva de la rdsritul pan la apusul soarelul
5 Idem nptea, de la apusul pand la rsritul srelul
6 Contraband de tutunurl In fol sad fabricate, fAcuVi
In ort-ce timp si prin orl-ce loc
7 Cele-alte articole monopolisate
8 Contraband de alte mrfurt prohibite .
9 Zaharin si toll produsil sinteticl cu proprietll indul- I Pedepsele prevgute de legea spe-
citre
Mirfurile prohibite se confisc. Cele-alte mrfurt se retin
de vanii pontru asigurarea an) erdilor.
www.digibuc.ro
2675
In ambele casurI, vama poate retine i alte mirfurl ale deli-
cuentilor pentru asigurarea amendilor.
Art. 194. Amendile pentru contraband se transforma in
inchisre, in cas de insolvabilitate a debitorulut, iar mirfurile
lor vor fi tratate ca mirfurt prsite In vamii.
Art. 195. In casul and o contraband a fost svirsiti de
mat multe persline, inchisrea pentru neplata amendet se
va calcula dupi amenda intrgi pentru fie-care.
Art.196. Contrabanda de mirfue taritate sad prohibite prin
locuri ascunse sad interdise treceret mirfurilor se va pedepsi
conform art. 193, i deosebit se vor confisca i mijlcele de
transport.
In asernenea casurI, fraudatoril se vor trimite inaintea tri-
bunalelor spre a fl condamnati i la pedeapsa inchisoreL dupi
distinctiunile urmitre :
10 de la 5 dile pin& la 3 Inn!, dad faptul va fi comis de
mat pulin de 3 insl ;
20 de la 3 luni pni la un an, dad faptul va fi fost comis
de 3 sad mat multi insi adunatt In trupi ;
30 de la 2 pAni la 5 ant, dad unul sail mat multi fap-
tuitorl vor f1 avut asupra lor arme aparente sad ascunse, pe
cart trig nu le vor fi 1ntrebuintat, fr prejudiciul altor pe-
depse mat grele prevdute de codicele penal pentru crimele
sad delictele ce s'ar svirsi de (poi fptuitort.
Inchisoarea pentru faptul de contraband prin locurt ascunse
sad interdise trecerel va fi tot-d'a-una deosebit de inchisoarea
pentru neplata amendilor.
Art. 197. Contrabanda prin locurt legiuite pentru operatiu-
nile vamale, privitoare la mrfuri prohibite pentru motive de
salubritate sad de sigurant publick se va pedepsi, pe de o
parte, conform art. 193, iar pe de alta contravenientit vor fi
trimisT inaintea tribunalelor spre a fl pedepsitl cu inchisoare
de la 5 dile pn. la 3 hint.
Aceast pedeaps cu Inchisoare se va aplica i agentilor va-
mall cart, cu buni will*, ad participat sad ad favorisat inteun
mod oare-care contrabandele de asemenea naturi.
cart numat din negligent vor fa lsat si se strecre asemenea
contrabande, se vor pedepti cu amend de la 50 la 500 le.
Art. 198. Contrabanda de mrfurl scutite de drepturI se
va pedepsi cu amend de la 25 pini la 100 lei, ort care ar fi
locul pe unde mrfurile se vor importa sad se vor exporta.
Baca asemenea rarfurt ar fi supuse taxelor de port, de con-
AMENDA
De atitea orI Minhnul
drepturile la carl ar amendel pentru OBSERVATIUNI
supuse mrfurile la im- fle-care fapt
port, la taxa de consum,
la taxa de port Lel
4 10 Maur! le supuse numal la
taxa de port sad la taxa fon-
5 15 dulul comunal se vor consi-
6 20 dera ca mrfurl scutite la im-
port, aplicandu-se dispositlu-
8 25
10 50
j Pedpsa prevflut dc legea mono-
t polurilor tutunurilor.
f Confiscarea mrfel si amendi egal
cu hujecitul prelulul regiel.
t
f Confiscarea mrfel prohibit si 500
t leT amendS.
t cial.
sumatiune sad ale fondulul comunal, delicuentil vor fi deo-
sebit condamnatI la plata intreita a acestor tale.
 NIONITORUL OFICI1L
2616
Contrabanda la export de mrfuri prohibite se va pedepsi cu
amend de la 50 pni la 5.000 lei.
Art. 199. Urmrirea friptului de contrabanda sad de par-
ticipare la contraband se va prescrie prin trecerea unui an
de la comiterea faptulul.
Agentil vimilor, earl vor dobndi convingerea ci un fapt de
contrabandi a fost svirsit de mal putin de un an, se vor adresa
ministerulul public pentru a dob6ndi o informatiune judiciar.
Cercetrile i dresarea actelor se vor putea face si de agentil
vmilor, pe base unel autorisrl a ministerului public, MA in-
sotiti de un agent al politiel judiciare.
Pentru constatarea faptehw de contrabandi, in urma svir-
Orel lor, probele scrise ale acestor fapte, resultind din cores-
poudenti, din registrele sad din ori-ce alte hrtii gsite la do-
miciliul celor banuiti de a fi autoril sail complied faptelor, vor
fi suficiente chiar claci mrfurile introduse fraudulos nu se
vor mal afla in fiint.
Actele dresate se vor trimite tribunalului in resortul ciruia
s'ail ficut constatrile. Acesta va judeca afacerea de urgenti
si va aplica, alit in ceea ce privesce pedepsele, cit si amen-
4ile in favoarea fisculuI, dispositiunile coprinse In legea de fat.
Art. 200. Expeditord vamall, car' vor comite sad vor par-
ticipa la comitere de contrabande, pe lng cele-alte pedepse
prevrpte de lege, pierd pentru tot-d'a-una dreptul de a mid
face operatiunl de vmuire.
CAPITOLUL XXII
Procedura in materie de contraventiuni vamale
i de contrabande
Art. 201. Ori-ce infractiune prevluti si pedepsit de legea
de fati se va constata printr'un proces-verbal.
Vor fi in drept sa constate infractiunile la legea de
1. Agentil vimilor de ori-ce grad si de ori-ce clasi.
2. Oficeril, sub-oficeril i soldatil trupeI insircinate cu paza
fruntariilor.
3. Capitand de port si inlocuitord lor legal'.
4. Primaril comunelor rurale, inspectoril comunali i agentil
poliieI judiciare In genere.
Constatarea, spre a avea puterea legali, trebue si fie fcut
de cel putin doui din agentii desemnatl tu acest articol; vor
semna impreuni procesul-verbal privitor la infractiune.
Art. 202. Mrfurile ficnd obiectul infractiunel i mijicele
de transport, cnd acestea ar urma s fie retinute pentru asi-
gurarea amemplor sad s fie confiscate, se vor conduce la biu-
roul vamal cel mai apropiat i procesul-verl,al se va redacta
la acel biuroti. Pentru mrfurile grele de transportat, precum
cerealele i alte produse aflndu-se in vase, In magasii sad in
alte locuri, procesele-verbale se vor putea dresa i in locurile
uncle s'a dovedit infractiunea.
Art. 203. Procesele-verbale vor arta :
Data descoperirel infractiunel, locul i ora, uncle $ i and a
fost comisa. Nurnele, pronumele, calitatea i resedinta agen-
tilor cari vor face constatarea, asemenea si ale persemelor
earl vor lua parte ca descoperitorl la redactarea procesului-
verbal.
Faptele constituind infractiunea i articolele legel privitre
la ea ; natura, felul i cantitatea mirfei (dui:4 greutate, msur
sad numr); articolele tarifulul i taxele de aplicat. Numele,
pronumele i domiciliul fptuitorilor infractiunel; cifra amendel
aplicabili ; felul obiectelor confiscate sad retinute pentru asi-
gurarea amenzilor ; locul, data si ora IncheiereI procesulul-
verbal.
In cas de a nu se putea constata anume punctul de fruntarie
pe unde s'a comis in fra ctiunea, precum i ora din 4i sad din
npte in care s'a comis, se va face mentiune In procesul-verbal,
aplicndu-se pedepsele privitre la contrabande efectuate prin
www.digibuc.ro
1 lulie 1905
locurI nepermise trecerel i in timpul noptel. Dar:A contrave-
nientul n'a fost prins In timpul noptel asupra faptulul, agentiI
vor putea tine smi de declaratiunea sa la dresarea procesulul-
verbal c contrabanda s'a cornis In timpul 010.
Art. 204. Pentru articolele monopolisate de Stat se vor
dresa procese-verbale deosebite, carI se vor inainta spre apro-
bare directiunei generale a regieT monopolurilor Statului.
Art. 205. Fptuitoril infractiunei vor fi somat verbal sa
asiste la redactarea procesulul-verbal i s semneze nest act,
impreuni cu eel ce 'I vor redacta. In cas de refus de a semna,
sad daci nu sell carte, mentiune despre ;taste se va face in
procesul-verbal.
Somatiunile pentru redactarea proceselor-verbale, relative
la contrabande descoperite in urma svirsirei lor, se vor face
in scris.
Art. 206. Mrfurile retinute ca garantie pentru plata amen-
precum i ort-ce confisciri, se vor preda biuroulul de
vam unde constatarea va fi fost fcuti. In casul cnd proce-
sele-verbale vor fi fost dresate la locul unue contrabanda a fost
descoperiti, mrfurile se vor preda cu inventar in pstrarea
privegherea autorittei administrative.
Art. 207. Mirfurile supuse striciciunei (gar de cele prohi-
bite), vasele plutitre, animalele i trsurile confiscate ca nnj-
Ike de transport, sad retinute pentru asigurarea amenlilor, se
vor putea inapoia contravenientilor, sub garantie acoperind va-
lrea lor, sad dupi consemnarea acestel valori.
Art. 208. 0 copie a procesului-verbal, certificat conform
cu originalul de atre seful vimei in sectiunea crula s'a con-
statat infractiunea, se va remite hiptuitorului present. Gaud
faptuitorul va fi absent, copia se va afisa la usa biuroultd.
Art. 209. Redactarea proceselor-verbale si tot ce va privi
constatarea infractiunilor la legea de tali se va putea face in
ori-ce i, fie de lucru, fie de srbtre.
In bite casurile In earl intractiunile constatate vor atrage
dupi dinsele pedepsirea fiptuitorilor cu inchisre, procesele-
verbale se vor face In indoit exemplar.
Art. 210. Fie-care proces-verbal se .va trimite in 24 de
ore cel mult de la Ineheierea lui, i prin ingrijirea sefului
administratiunei vmilor, care va decide, in termen de
cinci iile, dac se cuvine sail nu a i se da urmare.
Art. 211. Procesul-verbal, dup ce va fi aprobat de adnii-
nistratiunea superinra, va forma titlul pentru executarea con-
damnrilor, chiar dac partea condamnat va urmri In jus-
titie anularea lui.
Art. 212. Hotrirea administratiunei vimilor se va cornu-
nica pirtei condamnate, prin mijlocirea biuroulul de vam
unde constatarea infractiuneI a Lost facuti, sad la domicihul
Odd, dui va avea in comuna unde se Ai acest biurod un
domicilid real sad ales ; dacti partea condamnat nu va avea
domicilid in aceasti comun, cornunicarea se va face la pri-
miria comunel.
Art. 213. In termen de cinel zile de la comunicarea hoti-
rirei administratiunel vimilor, partea condamnati o va putea
apela la tribunalul de prima instant. Gererea de apel va fi
refusati dac, de o-dati cu presentarea et, nu se va justifica
plata taxelor pentru citatiuni.
Tribunalul va fixa inftisarea peste opt slile cel mult de la
primirea cererei de apel, amnirile ce s'ar acorda prilor
nu vor putea trece asemenea peste opt 4ile de fie-care anni-
nare.
Administratiunea vmilor va fi citati in persna adminis-
tratorulul financiar al judetului ; administratorul va fi asistat,
pentru sustinerea intereselor vmei, de ctre advocatul Sta-
tuba.
Art. 214. Tribunalul va judeca in ultinn instanti, cu drept
de opositiune In termen de 5 slile de la pronuntare.
Sentintele tribunalului, in materie de infractiunl la legea
 MONITORUL OFICIAL
1 Tulip 1905
de fati, vor putea fi atacate pe calea recursulul In casatiune in
termen de 15 4i1e de la pronuntarea lor. Cererile de recurs se
vor respinge, daca nu vor fi insotite de justificarea plitel taxe-
lor pentru citatiuni.
Art. 215. Procesele-verbale, dupi ce vor avea i aprobarea
administratiunef siiperibre a vmilor, vor face probi tn justitie
pan la hiscrierea In fals. Tribunals le nu vor putea admite
contra unor ast-fel de procese-verbale alte nulititl de cat
acelea resultnd din omisiunea formalititilor prescrise de legea
de fati pentru constatarea infractiunilor ; ele nu vor putea si
scuze pe contravenienti pentru lipsi de intentiune de fraudi,
sad pentru erre din partea delicuentulul.
Aplicarea tarifulul vamal la articolele ce fac obiectul de-
lictuluI pentru calcularea amendilor nu intr tn competinta
tribunalelor. In cas cnd delicuentil ar contesta buna aplicare
a tarifulul, tribunalul va suspenda judecarea apeluluI pin
and comisiunea de experti de pe langit ministerul financelor
se va pronunta asupra unel atari contestatiuni ; decisiunea
comisiunel de expert)" este obligatorie pentru tribunal.
Art. 216. Cine va voi si se inscrie in fals in contra unuI
proces-verbal va trebui, sub pedeapsi de a perde dreptul de in-
scriere, A' declare acsta prin cererea sa de apel la tribunal si
si arate mijlcele ce pte invoca pentru dovedirea falsului,
numele i ca1itile martorilor pe cars! 'I pi:Ste produce.
La diva hotiriti pentru cercetarea apeluluI i daci apelan-
tul va fi present, tribunahil va examina maI tnti inscrierea
in fals i, gisind mijlcele invocate Intemeiate i admisibile,
va ordona suspendarea cercetirel apelulul pilaf( and juris-
dictiunea penali se va fi pronuntat asupra actiuneI care se va
exercita de ministerul public, dupa comunicarea ce i se va face
de jurnalul tribunalulul admitnd Inscrierea in fals. Dac in-
scrierea in fals va fi respinsi, se va procede la cercetarea ape-
luluI fri nicl o amnare. Inscrierea in fals va fi inlturati de
citre tribunal, fail examen prealabil, dad apelantul nu se va
afla present la inflisare.
Cnd actiunea pubiic, exercitati in urma uneI inscrierl in
fals, se va termina prin condamnarea functionarilor acusatl de
fals, credinta datorit preceselor-verbale, conform articoluluI
precedent, va inceta.
Cel care se va inscrie in fals si care va cidea in justitie, va
fi condamnat la o amendi de la 200 pin la 2.000 lei si la
daunele-interese ce se vor cuveni agentilor pe nedrept acusatl.
Art. 217. Anularea proceselor-verbale nu di drept la niel
o despigubire pentru contravenien0 sad binuiti i tribunalul,
ciruia i se va adresa asemenea cerere, o va respinge.
Art. 218. Anularea unul proces-verbal, fie declarat de ad-
ministratiunea vmilor, fie hotfiriti de tribunal, nu va opri,
dac mirfurile vor fi prohibite la intrare, ca procesul-verbal
s aib efectul ski in ce privesce confiscarea ; anularea va a-
trage dupi sine nurnai scutirea fiptuitorilor de amend!.
Art. 219. Condamnarea contra ma' multor persoane pentru
unul i acelasl fapt de fraudi va fi solidari.
Art. 220. In ceea ce priveste condamnirile civile, proprie-
taril mirfurilor sunt rspundtorI de contraventiunile si de
contrabandele svirsite de agentil i servitoril lor, chiar
atuncI and condamnirile vor fi fost date in contra disilor
agenti i servitori, fr ca proprietaril si fi fost pusl in caus.
Art. 221. In casurile hi earl, pe rani condamnrile civile,
legea prevede pedeapsa inchisoreI, fkatuitoriI se vor aresta
de vami indat dup incheierea proceselor-verbale - cari, In
asemenea casuri, se vor face in Indoit exemplar -; arestatiI
vor fi predati agentilor politieI judiciare din localitate, spre a
fi inaintatt parchetuluI tribunalulul in resortul citruia infrac-
tiunile ad fost comise. Predarea se va face, Impreun cu un
exemplar din procesul-verbal, in contra unel recunoasterl scrise
de primire.
Art. 222. Actiunea public, privitre la un fapt pedepsit cu
inchisre, va fi ea totul independenti de urmrirea pentru
www.digibuc.ro
2677
amen41 in acelaI fapt ; ea se va exercita de ministerul public,
dupa regulile procedure' penale, fri nicI un amestec al ad-
ministratiunel vimilor. Instantele corectionale sad criminale
nu vor putea, sub cuvint de conexitate, si intruneasci actiunea
represiv cu actiunea civil.
Art. 223. Implinirea ori-ciror sume cuvenite administra-
tiunel vimilor, precum : tne vamale, nelndeplinirea angaja-
mentelor luate prin acte de garantil, amendi, cheltuelI de ju-
decati i orl-cari altele, se va face prin aplicarea dispositiu-
nilor legel de urnairire pentru implinirea impositelor Statulul,
toate actele prescrise de aceast lege se vor putea forma si
notifica de citre agentil vmilor.
Art. 224. Pentru asigurarea implinirel amendilor, agentiT
vimilor vor avea dreptul s retin ori-ce mrfurl sad alte
obiecte i orl-ce mijlce de transport, dac fiptuitoril nu vor
dovedi c ad domiciliul lor real in Romania si c sunt cunos-
cuff de solvabili. Retinerea se va face Ora la concurenta unel
sume egale cu aceea a amenlilor aplicabile. Arestarea fptui-
torilor, in vederea asigurireI amendilor, nu se va putea face
de cat in casurile de introducere frauduloas de zaharin si de
articole monopolisate de Stat.
Art. 225. Mrfurile sad alte obiecte confiscate sail retinute
pentru asigurarea amenzilor nu vor putt:tit fi revendicate, nicl
pretul lor, dupi vindare, nu va putea fi pretins de creditoril
chiar privilegiatl al fiptuitorilor sad al celor rspundtorI de
faptele lor.
Art. 226. Mrfurile i mijlcele de transport provenind din
confircdr1 se vor vinde indati ce administratiunea vmilor
va fi Intirit, prin decisiunea el, procesele-verbale privitire la
4isele confisciri. Cele retinute pentru asigurarea ame4lor se
vor vinde numaI dupi sechestrarea lor, conform legel de ur-
mrire. Se va putea insi procede i ma' inainte la vin4are, in
casul cnd mrfurile retinute sail confiscate vor fi supuse
striciciund, sa vor cere cheltueli de intretinere nepotrivite
cu valoarea lor.
Art. 227. Vigarea se va face prin licitatiune publici, m
la biuroul de vami unde infractiunea va fi fost constatati i in
a are! pstrare se von afla obiectele, sail la un alt biuroii unde
se va crede ci vinzarea poate fi mal avantagioad. Licitatiunea
va fi anuntati cu opt 4ile cel putin inainte de 4iva fixati
pentru linerea ei, prin afise lipite atat la usa biuroului care
va procede la vinzare, cat si la usa primriel comunel pe te-
ritoriul cireia se va afla acest biuro. Cnd obiectele de yin-
dut vor fi de o valoare maI mare de 1.000 lel, licitatiunea se
va fixa de administratiunea vmilor si se va anunta prin inser-
tiuni in foils de publicatiunl oficiale.
Art. 228. Cnd mrfurile detinute pentru asigurarea amen-
zilor vor fi tarifate la import, adjudecatarii lor vor fi
daci vor voi a le 'Agra la tari, si pliteasci pentru ele, osebit
de pretul vinzreI, drepturile fixate prin tarif. Mrfurile
carl se vor fi deteriorat ast -fel In cat nu s'ar maI putea prinde
pe dnsele un pret, in afar& de taxele vamale, se vor vinde cu
ori-ce pret se va gisi, i produsul vindrel se va retine in
contul taxelor datorate.
Cnd mfirfurile vor fi prohibite la intrare, vinzarea lor se
va face cu conditiunea pentru adjudecatar de a le reexporta in
termen de o luni cel mult de la adjudecare. NIA la efectua-
rea reexportuluI, mrfurile vor sta depuse in magasiile vimei.
Art. 229. Adjudecarea obiectelor de o valoare maI mare de
100 lel va fi deflnitiv numal dupi confirmarea administra-
thine superire.
Art. 230. Agentil vmilor vor 6 opriti, sub pedeapsi de
destituire, de a se face adjudecatarI, direct sad indirect, al'
obiectelor confiscate sad detinute i carl se vor vinde de
vami.
Art. 231. Denuntitora contrabandelor i contraventiuni-
lor, precum i constatatori! lor, vor avea drept la o prim
egali cu 2/3 din sum amen4ilor i a produsulul vinlrel
 MONITO I (I L OFICIAL
2678
marfurilor confiscate, dupA deducerea drepturilor Statulul,
adicA 1/3 denuntatoril i 1/3 constatatorii.
Art. 232. Nu se va procede la impartirea sumelor de cat
dupa ce condamnArile vor fi definitive, prin expirare a terme-
nului de apel sad prin respingerea apelului de catre tribunal
si a recurreilui la Curtea de Casatiune.
Art. 233. Mad produsul vinerei obiectelor retinute pen-
tru asigurarea me' amende ve fi mal mare de cat suma acestei
amende, excedentul se va consemna la Casa de depunerl, de
unde proprietarul obiectelor vindute va putea retrage
termen de un an. La expirarea acestul termen fisul excedent
va fi dobndit tesaurului public.
Art. 234. In casul cand un proces-verbal de contraventiune
va 6 fost anulat dupi efectuarea vInzrel marfurilor retinute
ca germ:10e pentru plata amenlilor, sad a celor confiscate ca
mijlce de transport, proprietarul acestora nu va avea dreptul
de cat la restituirea prolusului vnlrel, constatat prin pro-
cesul-verbal de adjudecare, si nu va putea pretinde nici o des-
pagubire alta, sub orI-ce titlu ar fi.
PARTEA IV
DISPOSMUNI DIVERSE
CAPITOLUL XXIII
Nunarea vitelor strine
Art. 235. Vitele strAine aduse in turme pentru pAsunare
in Romania sunt scutite de drepturi la intrare ; vor fi insA su-
puse um' taxe speciale glis de pisunare, care nu va putea
mal mare de a treia parte a drepturilor de import pentru
vitele mrunte: oi, capre, porci, si mai mare de o jumtate a
taxelor de import pentru vitele mari : mAgarT, catari, cal, care
se vor recunoaste trebuincise spre a Insoti de vite
mrunte la *tine.
Cotitatea text,' de pasune se hotAresce la inceputul fie-carni
an printr'o decisiune a ministruluI de finance ; acstA deci-
siune se publicA in Mortitorul Oficial.
Art. 236. Proprietarii sad conductorii de vite strainer
aduse pentru a *tine pe teritoriul roman, vor fi obligati sA
facA, la biuroul sad postul de Rama pe unde vor intra in Roma-
nia, o declaratiune in dublu exemplar, pe un formular impri-
mat, din carI unul, purtand (loud timbre mobile a cAte 30 ban',
arAtand felul si numrul vitelor, locul pasunfirel i termenul
ce i reservA pentru inapoierea vitelor in straintate. Aceste
declaratiunl vor trebui sA fie lichidate, dupi verificare, la bin-
roul de Irma respectiv.
Art. 237. Actele emanate de la autoritAtile vamale strAine,
prin car! se reservi dreptul de inapoiare a vitelor In strain-
tate, vor trebui sa fie presintate vAmei romane spre a lua notA
de ddnsele pe declaratiunile prevdute la articolul de mal sus.
Art. 238. Vitele vor fi presentate la biuroul sad postul de
vamA unde declaratiunea a fost facutA, pentru a se verifica
felul i numrul lor. Cu tte acestea, cand locul pAeunArei va
fi situat intre fruntarie i biuroul postul de vama, veri-
ficarea se va putea face si la acel loc, dacA nevoile serviciulul o
vor ingadui si dad. declarantul va procure mijlce pentru
transportul agentilor.
Diferinta constatata prin verificare asupra feluluI sad nu-
mruluI vitelor va fi considerata ca nepotrivire de marfuri
declarate la import si se vor aplica amendile respective, calcu-
late dupi cuantumul taxelor de pasunat.
Art. 239. Plata taxelor de psunare se va face la intrarea
vitelor in Romania, indatA dupd verificarea felulul i nurnd-
rului lor.
Art. 240. Primirea vitelor la pAsunare in Romania se va
recunoasce printeun bilet,liberat de biuroul sad postul de vama.
pentru tte vitele nand obiectul declaratiunel.
www.digibuc.ro
1 Iulie 1905
Acest hilet servesce si de act de garantie personali pentru
inapoierea vitelor in strlintate; el va fi liberat dintr'un re-
gistru cu meta, purtand, atat biletul cat i mates, timbru
mobil de cAte un led ; el va coprincle : numele si pronumele pro-
prietarulul sati conductorului vitelor, domiciliul sd in still.-
ntate, felul i numrul vitelor i tara de unde vor fi aduse, nu-
mrul ei data actelor de la vAmile strain.), locul unde vitele
se vor asela mal Intaid pentru pAsunare, termenul acordat
pentru sederea vitelor In Romania, No. chitanteI i suma
taxelor plitite peotru pasunat, numele garantului pentru res-
pectarea angajamentului de a inapoia vitele in straintate.
Art. 241. Termenul in care vitele admise la pisunare pe te-
ritoriul Romania' vor putea fi inapoiate in straintate va fi
cel mult de patru an! de la data intrarei.
Daca la expirarea acestut termen o parte din vite nu se vor
reexporta din causa cA vor fi perit in tarA se vor considers
ca importate, iar garanta vor fi obligati a complecta taxele de
import dupa tarif, tinndu-se in searn taxa de pisunare.
Art. 242. In casul and vitele introduse pentru pisunare se
vor vinde in tarA, proprietarii sad garantil lor se vor urmiri
de indata, pentru vitele vindute, la plata true' de import, fAra
a li se tine in seam& taxa de pasunare.
Constatarea instrainArel se va face prin procese-verbale de
agentiI vamall, de agentii fiscali, sad de agentii administra-
tivl, si se vor supune aprobarei administratiund vimilor.
Procesele-verbale vor fi executoril.
Art. 243. Prisila dolAnditA de la vite in timpul sederei
lor in Romania i produsele in MA, branzi, lapte, unt si al-
tele, date irl acela1 timp, se vor considera ca indigene si nu
vor fi impuse la nicl o taxA.
Art. 244. Inapoierea vitelor in straintate se va face prin
acelaeI biuroti sag post de yenta prin care s'aii introdus, afara
numal dacA nu se va fi dot:audit o autorisare specialA de a le
inapoia priu alt punct.
Art. 245. Declaratiunea de inapoiere, formati in doue
exemplare, din cari unul purtAnd (loud timbre mobile a treT-
4ecT bani, se va presenta vAmel, insotitA de biletul de pi-
sunare ; dupi ea se va verifica felul i numrul vRelor. Dad
resultatul acestel verificArI concordA cu biletul, inti oductorul
vitelor va fi desearcat ; in eas contrariii, pentru vitele gasite
in minus se vor aplica dispositiunile art. 241 ; cele In plus se
vor inregistra ca exportate.
Art. 246. Biletele pentru vitele strAine aduse spre pi-
sunare in Romania, liberate in virtutea legal anterioare celei
de tatA i pentru cari nu se vor fi indeplinit obligatiunile ho-
tarite de acea lege, vor putea fi preschimbate in bilete con-
forme cu dispositiunile acestei legi, plitindu-se taxele arAtate
de art. 235 de mai sus. Tot dupA legea de fatA se vor regula
chestiunile relative la exportul produselor provenite de la
vitele aflate la *line, dupii ce se vor dobandi nouile bilete de
pasunare.
Art. 247. Orl-cine va voi si pasuneze vite indigene pe o
zonA din a propierea fruntariei Nina la 5 kilometri spre into-
riorul rei. va trebui sA ceara in scri, pentru a ceasta, permi-
siunea biuroului sad postului de virmi celut mat apropiat Ce-
rerea va arAta numrul i felul vitelor, locul pisuearef
durata acesteia.
Pentru vitele provenite din satele ce s'ar afla chiar in aceasta
zonA, i cad obicinuit merg la psune n jurul acelor sate, nu
se cere indeplinirea formalitatilor aratate maI sus.
Art. 248. Mal inainte de pornirea la loeul pAsunarei, vitele
vor fi verificate dupA cererile de perrnisiune la biuroul sad
postul de vamtt care va fi primit declaratiunea, sad, dacti pre-
sintarea vitelor la acest biuroti sat post ar fi prea oneroasA,
chiar la locul unde vitele se vor alla. In asemenea cas, verifi-
carea se va face de ctre primarul eomune, asistat de douf
martori, luati de preferinVA dintre membrii consibiulub cormt-
 MON ITO 1.11, OFICIAL 2679
1 Julie 1905

nal. Primarul comune i martoril vor da un certificat de verifi-

Importul nu se va putea face fira plata de drepturI de cat
care, pentru exactitatea ciruia vor fi rspunztorl catre vam. de la 1 Iunie pini la 15 Noembre ale anulul recolteT ; prin
exceptiune, vinurile non' vor fi admisibile pani la fmele lunel
Art. 249. Cel care va dobndi permisiunea pentru *mare Noembre. Pentru export, termenul se va Intinde de la epoca
de vite In apropiere de linia fruntariei, va fi obligat a fnapoia recoltei Ana la 1 Aprilie al anului urmitor.
vitele la locul de unde a fost pornite, fara niel o deosebire in Art. 258. Importul i exportul se vor face numai prin biu-
fel si fari MAI deosebire in numr de cat aceea ce va fi putut romile de vela unde proprietarif vor fi dovedit, conform
proveni din prisili sad din perderl in cursul pasunarel. Per- art. 255, drepful lor de scutiri.
misiunea va fi valabil pentru opt lull!, socotite de la data el. In fie-care an, la apropierea recoltei, proprietarif sati aren-
Vitele tnapoiate de la pasunare, dupi trecerea acestor opt luni, dasil vor face la biurourile de vami declaratiunI aritand cul-
se vor privi ca venind din straintate si se vor impune la drep- ture la care pmnturile vor fi intrebuintate i cantittile
turile de import prevrjute de tarif. aproximative de producte ce se vor cere si fie privite ca recol-
Art. 250. Proprietaril vitelor duse spre pisunare in zone tate de pe aceste pAmnturl.
fruntariei, far a fi dobindit permisiunea vamel, se vor supune Baca proprietariT se vor incerca sea vor dobndi a face sa
unel amende egale cu taxa de pisunare aritati la art. 235. se admiti ca recolti, de pe pamnturile intretAiate de fruntarie,
Primaril, sub pedeaps de a fi urnariti ca solider' la plata produse de pe alte pmnturi, faptul va fi tratat i pedepsit
amendeL sunt obligati s constate ori-ce infractiune la dispo-
ca contraband.
sitiunile privitoare la pasunarea In zone fruntariel.
Fie-care transport de produse, pentru care se va cere im-
Art. 251. In timpul in care vitele se vor afla in apropiere portul sail Exportul in scutire de drepturi, va trebui si fie in-
de fruntarie, agentil vmilor vor putea sa verifice orI cand sotit de o declaratiune, prin care proprietarul sa arendasul
felul i numirul vitelor, pentru a se lucre dinta ca ele sunt va arta felul i cantitatea produselor i va incredinta ca ele
aceleasl pentru car' s'a liberat permisiunea. provin de pe pimntul si, Mat prin linia fruntariel.
Art. 252. La inapoierea vitelor de la *mare, se procede Art. 259. Proprietaril i arendasii pamnturilor tiate
la verificarea felulul i numarului lor. Dad{ la verificare se prin linia fruntariei vor avea dreptul, cu conditiunile si sub
dovedesce un numr ma' mare de cat acela pentru care per- indeplinirea formalititilor ce administratiunea vmilor le va
misiunea a fost data i daci prisosul nu va fi justificat ca pro- prescrie, si treaci de pe partea romaneascA pe partea straind a
venind din prsil In timpul proprietarul va fi obligat
iselor pimnturi, i reciproc, vitele de munci intrebuintate
a plati pentru acel prisos drepturile de intrare dupi tarif. la cultura i acelea pe car" le vor trimite pentru psunare sa
Daci numrul vitelor inapoiate va fi ma' mic i perderea pentru a consume furagiile pe loc, i aceasta ori cand vor
in timpul psunrel nu se va putea proba, se vor aplica pe- crede util.
depsele relative la contrabandele de export. Art. 260. Produsele naturale de ori-ce fel, provenind din
Dad vitele inapoiate nu vor fi aceleasl pentru car' permi- ostroavele Dunirel, apartinnd RomanieL se vor aduce In Ora
siunea a fost dat, capetele substituite se vor supune la drep- fir plata de drepturi, indeplinindu-se formalititile prescrise
turile de import indouite. trecerea vitelor in aceste ostrve, pentru lucririle
culture sail pentru pisunarea i inapoierea lor in tari, se va
CAPITOLUL XXIV face cu tad eplinirea formalititilor relative la trecerea vitelor
de pe o parte pe alta a propriettilor Mate prin linia de frun-
Propriettl limitrofe tarie. Dad. vama va gsi cu cale ca Indeplinirea unor aseme-
Art. 253. Romanil proprietari de pamnturi tiate prin nea formalititi este jignitro i de prisos, va putea renunta
linia de fruntarie, earl vor justifica o stipanire anteriri ulti- la dAnsa.
melor delimitirl, se vor bucura de libertatea de a importa,
firi plati de drepturi, produsele agricole provenind de pe pir- CAPITOLUL XXV
ile prnanturi situate in straintate. Provisiunile de bord ale vaselor plutitre
Aceasta scutire va fi transmisibili mostenitorilor, Iasi numal
pentru pimnturile car' le vor reveni direct si personal in Art. 261. Prin provisiuni de bord se inteleg atat articolele
virtutea legei reguland succesiunile. de bran pentru echipage i ciltorii de pe vase, cat si mate-
rialele trebuinciise serviciulul vaselor.
Art. 254. StrAiniT, earl vor poseda In Romania OimnturT
taiate prin linia de fruntarie determinati de ultima delimitare, Art. 262. Capitanii sail patronii de coribil, de vapre sad
vor avea facultatea de a exporta, fAr pled de drepturi, pro- alte vase plutitire, cari vor encore in raza until port romanesc,
dusele agricole provenind de pe pirtile romfinesti ale t;liselor sunt obligati si declare la vami, in curs de 24 ore, provisiu-
pmanturi, "psi numai sub conditiunea de reciprocitate pentru nile lor de bord.
romaniT proprietari de piminturT in strainitate. Pentru bastimentele maritime in genere, vama va putea
Art. 255. Proprietaril car' vor voi si profite de scutirile care ca declararea provisiunilor si se fad i imediat dupi
acordate priu eel* doi articoll precedentl, vor fi obligati si sosirea vaselor.
dovedease drepturile lor la aceste scutiri, presentand la biu- Nedepunerea declaratiunel in termenele aritate ma" sus
rourile de llama cele ma" apropiate titlurile originale de sta- atrage dupa sine, in casul and la vieitarea vaselor s'ar gisi ar-
panire sai certificate de autoritatile trilor uncle pminturile ticole impuse la taxe sad prohibits, pedepsele prev4ute de
vor fi situate. art. 89 pentru mirfurile nedeclarate.
Art. 256. Arendasii se vor bucura de privilegiile acordate Art. 263. Decliaratiunile se vor intocmi in dublu exemplar,
propriettitilor limitrofe ca i proprietarii din cari unul cu tirnbru de treI-lecl ban', pe un formular
Art. 257. Scutirea se acord numai pentru recoltele proprid
imprimat procurat de van* si se va depune la primul port al
pimintului ; lemnele, Ore! unde va acosta vasul. Originalul declaratiunel va ramane
4ise, adici pentru produsele anuale ale la vami, iar duplicatul certificat de vam va fi lsat capitanu-
chim tiate dip pdurl supuse unel exploatiri anuale, mate-
presinta la cele-alte porturi unde va ma' acosta.
riale extrase din cariere i orl-ce alte obiecte, nu se vor bu- lui spre
cure de dnsa. Art. 264. Provisiunile pentru consumatiunea personalulul
Granele nu vor putea fi importate de cat In starea in care vasului, fie matelot', fie pasageri, i obiectele earl fac parte
cele treerate vor perde beneficiul dintr'un vas in curs de nayigatiune, nu pot fi debarcate pe
se vor ridica de pe camp ;
scutirel.
uscat, Aura de casurile de forti majori. In asemenea caburl,

www.digibuc.ro
2680 MONITORUL OFIGIAL
provisiunile i obiectele vasulul vor fi transportate tn magasiile
ameT.
Art. 265. Dad intre provisiunile de bord se vor afia tutu-
nurT in foT sail fabricate 0 hirtie pentru tigarete, acestea nu
vor putea rrane pe vase si vor trebui sl fie desarcate
depuse in magasiile vAmeT. Se vor lAsa Ina la dispositiunea
apitanilor sad a patronilor vaselor, pentru tot timpul sederel
vasulul in porturile romine$1, cantitAti carT nu vor fi maT
marT de 250 grame tutun de fumat i tee caiete 'Artie pen-
tru tigarete, sa 25 tigAri, sail 50 grame tabac de fie-care
our de echipagiii. Tutunurile i hArtia pentru tigarete, priso-
sind peste aceste cantitAti, vor fi depuse n magasiile amel
i se vor reincirca pe vase numaT in mornentul and acestea
vor trebui si arAstscA portul. Se vor putea lAsa i pe bord
sub sigiliul amel, cu obligatiunea de a fi presintate ameT
la ultimul port de plecare din Rominia ; aceasti vela va
ridica sigiliile in momentul plearei vasului. In casul and
vama nu va gAsi sigiliile intacte, se vor aplica apitanilor pe-
depsele prevdute de art. 262.
Acelea! pedepse se vor aplica i in casul and vasele vor
pleca fArrl indeplinirea acestor formalititl.
Pentru cele-alte articole de re onopol explosibile, chibriturl,
aril de joc, sare, etc., precum i pentru spirtoase, bere, zahAr,
vama, in intelegere cu apitanul vasuluT, va lisa cantititile
trebuincioase pentru echipagiA, iar pe cele-alte le va pune sub
cheie sail sub sigili pe bordul vasulul, cu obligatiunea de a fi
presintate amel la pornirea vasulul din ultimul port al Wei.
Art. 266. Articolele de alirnentatiune 0 de monopol aduse
din staintate i aflate atAt pe vasele maritime rominestl,
sosind din porturile staine, cfit i pe vasele staine cari se
vor gAsi in conditiunile art. 269, se vor pune sub cheia sat
sub sigiliul virnel pia la plecarea vaselor din port. Se excep-
Oa de la aasti msuri articolele de hran, cari prin tinerea
lor sub sigilit s'ar deteriora.
Art. 267. Vasele de rsboiA staine sunt dispensate de a
face verT-o formalitate la vami, iar cele nationale vor declare
vamel, la sosirea lor dintr'un port stain, tte articolele
staine atit de monopol at i altele, precum : zaar, spirtoase,
vinuri, conserve, cafea i altele, plAtind drepturile cuvenite.
Art. 268. CArbuniT de pAmnt de ori-ce fel, in brichatT, etc.,
de provenienti stair* pentru usul vaselor cu vapor 0 lepu-
rilor nationale sa staine, efectand transporturT de altori
saA de mArfuri in cabotagiti orl pentru strAintate, sunt sou-
tip de drepturile varnale 0 de taxele fondulul comunal.
Elevatrele plutitre, precum i vasele de dragagiA sub
ori-ce pavilion, nu beneficiaa de aceasti scutire.
Art. 269. Inlesnirile prevzute de acest capitol nu vor fi f-
cute vaselor staine ale trilor, carl nu ar acorda in porturile
lor favorurl reciproce vaselor rominesci.
Art. 270. Pontoanele, precum i 0epurile fAcand oficiti de
pontoane, sunt privite ca ficnd parte din uscat i supuse con-
trolulul ea 0 teritoriul Orel. Obiectele sett mArfurile depuse
pe dnsele vor fi privite ea depuse pe uscat i dispositiunile
legei li se vor aplica in intregime.
Art. 271. Visitarea vaselor in timpul and sunt ancorate in
porturile romAneti pentru verificarea provisiunilor de bord
se va putea face de agentil vamali, de ganicerl i de ori-ce
agenti financing, insotitl de orgatele apitAniilor de port 0 ale
corpulul consular, conform regulilor stabilite pentru aceasta.
Art. 272. Pentru vasele sub pavilion roranesc visitele se
vor putea face 0 fad asistenta organelor apitAnillor de port.
Art. 273. OrT-ce articole de monopol, precum i spirtse
zahAr, gsite peste cantitAtile declarate, vor fi supuse disposi-
tiunilor relative la nepotrivirT de declaratiuni la import.
Art. 274. CApitanil vaselor sunt rspundtori pentru ori-ce
amendi li s'ar aplica prin indeplinirea legel de fatA.
Pentru vasele cu curs regulat vor rspunde atilt apitaniT
lor, cAt i societAtile de navigatiune &Aron acele vase apartin;
www.digibuc.ro
1 Iu lie 1905
pentru cele-alte vase sunt aspunztori agentiC lor autori-
sati, earl vor semna i dnil declaratiunile provisiunilor de
bord date viimel.
Art. 275. Pentru Allende de cAtre restauratoril sa per-
sonalul vaselor de ori-ce articole striine, in timpul cat vasele
vor sta In porturile romAnestf, apitanul va fi pedepsit cu o
amend,' de 50 leT, deosebit de alte penalitAtT tn casul and ar-
ticolele vindute vor fi sc6se pe uscat.
Asemenea vindrl se vor putea face altorilor numal dupi
plecarea vaselor din porturile romiimeti.
Art. 276. Obiectele de branA i de iluminare ce se vor im-
barca pe vase, in timpul ederei lor in porturile RomAniel,
pentru trebuintele dilnice ale echipagelor, precum i obiectele
de tot felul pentru aprovisionarea vaselor cart vor prsi por-
turile, se vor scuti de orl-ce drept de export, intru cit canti-
tAtile nu vor tntrece strictul trebuincios.
Daa cantitAtile acestor obiecte ar area exagerate, (AO-
tanii sat patronil sunt obligati sA justifice ameT cA aceste can-
tititi sunt in adevr trebuincioase fatA cu numrul persoanelor
de pe vas 0 cu timpul presumat al alatorieT.
Prohibitiimile timporare, de call vor putea 6 lovite la ex-
port unele obiecte de hranA, nu se vor aplica, cAnd aceste
obiecte vor fl trebuincioase aprovisioarel vaselor.
CAPITOLUL XXVI
Dispositiuni transitorii
Art. 277. Legea de ta se va pune in aplicare cu incepere
de la 1 Septembre 1905. In casul and unele dispositiuni ar
fi contraril conventiunilor cornerciale in vigre incheiate cu
diferita State, punerea in executare nu se va face de cAt
dua expirarea unor asemenea conventiuni.
Art. 278. Tte faptele de contraventiunT, svir0te sub ve-
chea lege generalA a Nimilor, se vor constata i pedepsi dua
dispositiunile acelel leg!.
Art. 279. Decrete regale, date in forma regularnentelor de
administratiune publicA, vor determina, dupii trebuintl, modul
de aplicatie a diferitelor dispositiuni ale acestel leg!. Asemenea
deerete vor putea decide, cu titlu provisoriti si sub reserve de
a se supune ulterior aprobirel Corpurilor legiuitoare, i asu-
pra ori-aror casurl speciale ce nu s'ar fi prevzut de legea
de fati.
Art. 280. Orl-ce dispositiunT contraril legeT de fati sunt
abrogate.
AcstA lege s'a votat de Adunarea deputatilor, in sedinta de
la i Aprilie anul 1905, i s'a adoptat cu unanimitate de 8o
voturi.
PreFdinte, Gr. Triandaill.
(L. S. A. D.) Secretar, B. Catargi.
Acst lege s'a votat de Senat, in sedinta de la 6 Aprilic anul
1905, i s'a adoptat cu majodtate de 68 voturi, contra a 7.
Presedinte, C. Boerescu.
(L. S. S.) Secretar, C. Niculescu-Doreanfu.
PromulgAm acstA lege si ordoam ca ea sA fie investitA cu
sigiliul Statului i publicatA in Monitorul Oficial.
Dat in Castelul Peles, la 18 Iunie 1905.
(L. S. St.) CAROI.
Ministrul de finance, Ministrul de justitie,
Take Ionescu. A. A. Bildart.
No. 3.380
 1 Iulie 1905 MONITORUL OFICIAL 2681

CAROL I,
Prin gratia lui Dumne4en i vointa
Rege al Rominiei,
La tog de MO viitori, seinectate
Asupra raportulut ministrului Nostru se -
cretar de Stat la departamentul financelor sub
No. 3 591,
Adunarea deputatilor a votat i adoptat
Noi sanctionim ce urmezi :
LEGE
Art. I. Se deschide pe serna budgetului ser-
viciului pensiunilor pe exercitiul 1904 -19 05,
urmitrele credite suplimentare
Lei r 0.000 la cap. I, art. 5 rpensiuni de
servicia dup legea din 2 2 Februarie 1902".
Lei 45 la cap. IV, art. 14 eindemnisdri
pentru diferite comisiuni instituite prin legeu.
Art. II. Aceste credite se vor acoperi din
fondul special prevecjut in budgetul serviciu-
lut pe exercitiul 1904-1905,
pentru deschidere de credite suplimentare
extraordinare.
Acsti lege s'a votat de Adunarea depu- monetirii a Statului, cu locul i dependintele
tatilor, in Faira de la i Iunie anul 1905, sale, coprinse intre locul muzeului de sciinte
s'a adoptat cu unanimitate de 65 voturi. naturale, soseua Kiseleff i strada Monetiriei,
Pxesedinte, Gr. Triandafil. apartinend ministerului de finance, pentru a
(L. S. A. D.) Secretar, Ghiorghiu. amla acolo scla de arte frumse, rnuzeul
de ait nationall cu atelierele sale si muzeul
Promulgam acesti lege si ordonim ca ea ,etn ografic.
si fie investit cu sigiliul Statului publicati
Acst lege s'a votat de Adunarea deputa-
prin Monitorul Oficial.
tilor. in sedinta de la 30 Mait anul 1905, si
Dat in Castelul Peles, la 2 2 Innie 1905. s'a adoptat cu majoritate de 59 voturi, con-
(L. S. St.) CAROL tra a 2.
Ministrul de finance, Ministrul de justilie, Vice-presedinte, Cmrsescu.
Take Ionescu. A. A. Bddrti. Secretar, Celpitan Crupenski.
No. 3.591. (L. S. A. D.)
CAROL I, Acsti lege s'a votat de Senat, in sedinta
vointa natio- de la 31 Main anul 1905, i s'a adoptat CU
Prin gratia lui Dumnecjeti i
majoritate de 49 voturi. contra a 1.
nab., Rege al Romniei,
Vice-presedinte, N. Economu.
La tali de NO i viitori, seineitate: (1 . S. S.) Secretar, Grigore Goilav.
Asupra raportului ministrului Nostru se-
cretar de Stat la departamentul financelor ; PromulgAm acsti lege si ordonim ca ea
Corpurile legiuitre aU votat, iar Not sanc- A. fie investiti cu sigiliul Statului i publicat*
tionm cele ce urinzi
in Monitorul Oficial.
Dat in Castelul Peles, la 14 Iunie 1905.
LEGE (L. S. St.) CAROL
Art. unic. - Se autorizI ministerul de Ministrul de finance, Ministrul de justifie,
finance si cedeze gratuit rninisterolui instruc- Take Ionescu. A. A. Badird.
linnet publice i cultelor, vechiul local a fostel No. 3.324.

CAROL I, e) de a forma un capital din al cdrui venit

Prin gratia 1u Dumnedefi i vointa national, se acorde pensiunl i ajutre In casuri fortuite
Rege al Romniei, precum : ble grave, rniri, infirmitti, narte, in-,
La top de fate!, i viitori, seinalate :
alte asemenea intmplri ;
Asupra raportului ministrului Nostril secretar d) de a le procura la ocasiuni fondurile necesare
pentru constituirea garantiilor reclamate de func-
de Stat la departamentul de finance sub No. 26.212 tiunile la cari ar fi chemati ;
din 9 Iunie 1905 ; e) de a inflinta i intretine institutiuni de edu-
Corpurile legiuitre a votat, iar No sanctio- catiune pentru flii i fiicele membrilor Casel si a
ndm cele ce urmz : orfanilor bor.
LEGE Art. 3. Administratia CaseI va fi incredintat
pentru
unui consilifi de administratie, compus din chid
membri : un consilier de la Malta Curte de con-
INFIINTAREA UNEI CASE DE ECONOMII, PENSIUNI SI AMORE turi, directorul Casel de depuneri, directorul Regies
A FUNCTIONARILOR MINISTERULUI DE FINANCE SI AI AUTORITTILOR monopolurilor Statului, unul dintre directorii de
DEPENDINTE DE EL servicii ai ministerului de finance i directorul ge-
neral al Creditului agricol i Casei centrale a Bn-
TITLUL I cilor populare.
Scopul i administratia Casey Consilierul de la Inalta Curte de compturi si di-
rectorul din minister vor fi numiti de ministrul de
Art. 1. Se infiintz in Bucuresci o institutiune, finance pe un period de trei ani ; fac parte
persn juridich, sub denumirea de Casa de eco- de drept din consilifi.
nomii, credit si ajutor a functionarilor ministeru-
lui de finance si administratiunilor dependinte Consiliul I alege dintre membril si pe prese-
de el. dinte. El este obligat a tine cel putin patru sedinte
Ea va putea avea sucursale i in alte orase. pe lun. Membrii consiliului a dreptul la o diurn
Art. 2. Scopul acestei Case este : de 1;lece lei de sedinth i pe i.
a) de a capitalisa i de a face productive mi- edintele mai mult de patru in cursul unei lurii
cile economff ale membrilor ; vor fi gratuite.
b) de a inlesni creditul prin avansuri in comptul Consiliul de administratie represint Casa In tte
salariului lor ; interesele sale.

www.digibuc.ro
 1 Julie 1905
0682 OFICIAL

din membril consiliulul

Acte de administratiune i decisiunile luate de fi representath printennul de consilifi i asistat la
consiliul de administratie pentru a fi valabile vor de administratie, antorisat de finance.
trebui lu ate cu majoritatea membrilor. In cas de trebuint de advocatil ministerulul
paritate votul preedintelul va avea preponderent.
TITLUL II
Art. 4. AtribuPunile consiliulul de administra-
tie sunt : Depunerea i restituirea economiilor
a conduce in general tte afacerile CaseI ; Art. 9. Depunerile de economil sunt :
a decide asupra imprumuturilor i ajutrelor a) depuneri permanente ;
ce s'ar cere, asupra casurilor de restituire a capi- b) depuneri timporare.
talurilor i asupra fructificarel fondurilor dispo-
nibile. a) Depuneri permanente
Art. 5. La finele fie-crul an, in cursul luneI
Aprilie, consiliul de administratie supune ministru- Art. 10. Orl-ce functionar al ministerului de
dependinte de el, care
luI de finance situaPunea Casel impreun cu drile finance 0 al autorittilor
economiile sale la Cas ea titlul
de sm asupra mersuluI ei i situatiunel fondu- ar voi a depune
rilor in parte, cu care ocasiune va releva i nea- permanent, va deelara 1n scris c voesce a fi
junsurile functionrel Casa membru al Casel cu depuneri permanente.
Efectul acestel declaratil este obligaPunea pentru
Situapa, aprobath de ministru, se va publica in
declarant de a fi membru al Casei. Angagiamentul
Monitorul Oficial.
se contractz pentru o perid de 10 ani. La expi-
Dupe aprobarea ministruluI de finance, un exem- rarea termenului angagiamentul pte fi reinonit.
plar al situatiunei Casei se va inainta 0 I nalteI Curp
In cas de mrte angagiamentul se consider ca
de conturl. desfcut de drept.
Art. 6. Ca organ de executie Casa va avea un
In acest cas, succesoril legall al membrulul de-
director 0 personalul inferior trebuincios. cedat vor avea dreptul a retrage depunerile per-
Directorul va fi numit de ministrul de finance. manente cu dobnda lor, conform art. 14.
Revocarea lui din functiune se va face tot de mi- Art. 11. Depunerile permanente pe tot timpul
nistru, in urma avisuluI consiliului de adminis- vor fi de cel putin 5/0 din cifra
tratiune. inscris in budget a salariului membrulul. NumaI
Numirea personalului inferior se va face de con- consiliul de administratie, avnd in vedere situatia
siliul de administratiune, care va avea i puterea CaseI, va putea acorda depunerl mai mari de 50/0
de a '1 revoca. pn, la cel mult 25/0. Tte depunerile se vor re-
Directorul i personalul inferior vor fi remune- tine lunar din lfa membrului 0 se vor versa la
rap. ReMuneratia directorului nu va putea trece Cas.
de 300 lel. Art. 12. Numal depunerile permanente confer
El nu va putea fi functionar public. titlul de membru al CaseI i dreptul de a beneficia
Atributiunile directorului vor fi mrginite de de tte avantagiile acordate de acst Casa.
consiliul de administratie. Corespondenta in gene- Art. 13. Depunerile permanente vor produce o
ral se va face in numele directoruluI. dobnd, de 3/0 pe an, socotit dupe trecere de trel
In cas de imposibilitate a directorului de a func- lunl ce urm.za dupe luna in care s'a fcut depu-
tiona, din caus de MA orI in cas de vacant, con- nerea i pand la prima i a trimestrului ce pre-
siliul de administratie va delega un alt funcponar cede luna in care se efectuz restituirea capita-
al Casei cu indeplinirea funcPunei de director Ora lului. Dobnlile vor fi socotite in fie-care an la 31
la numirea until titular. Martie.
Casierul central al tesaurului public sag casie- Art. 14. Depunerile permanente ale unul mem-
rul ori administratorul financiar al Capitalel va fi bru nu se vor restitui de di la expirarea terme-
de drept easier al CaseI, dupe alegerea ministrului. nulul de angagiament al membrului, la e0rea lui
Casierul Casei va avea o indemnitate lunarti de la pensie orI in casul de infirmitate.
100 lel. Procentele de 30/0 cuvenite depunerilor perma-
Art. 7. Gestiunea easel este pus sub controlul nente nu se vor restitui de at o-dat, cu capitalul.
InalteI Curp de conturi. Art. 15. and fondul disponibil in Cas va trece
Casierul easel va Inainta Cur tei conturile sale peste necesittl, consiliul de administratie va fi
de gestiune in ace14 mod 0 o-dat cu conturile obligat a cumpra efecte de Stat sa garantate de
de gestiune pentru manuirea fondurilor publiee. Stat, cari se vor depune spre pstrare la Casa de
El este justitiabil de Inalta Curte de conturl ea depunerl, consemnapunl i economil, iar recepisele
ori-ce contabil mnuitor de bani publici. se vor trmite in pstrarea directiunel contabili-
Art. 8. In fata instantelor judecitoresci Casa va 001 generale a Statulul.

www.digibuc.ro
1 hale 1905 MONITOR UL OFICIAL 2688

b) Depuneri timporare Art. 24. Nu se pte acorda un noil imprumut

Ong, din cel vechi nu se restitue cel putin trel p-
Art. 16. Depunerile timporare se vor primi de trim!.
la ori care functionar al ministerului de finance 0
al autorittilor dependinte de el, fie sail nu mem- Membrilor cari ar avea alte retineri pentru ju-
bru al Casel, precum si de la particulari, atunci mtate din salariul lor nu se pte acorda imprumut
cnd Casa va avea nevoi de bani i numai in limi- de cAt cel mult pAn la o patrime din sumele pre-
tele trebuintelor ei constatate de consiliul de ad- *lute de art. 21; iar membrilor ce ar avea ase-
mein' retineri pentru a treia parte li se va acorda
ministratie.
Aceste depuneri nu vor putea fi mai mid de cel mult pAn la jumtate din sumele prevNute la
50 lei vrsati integral. art. 21.
Art. 17. Depunerile timporare vor da drept la o Art. 25. Cnd verl-unul din membrii Case! ar
dobend pn la maximum 6/0 pe an, socotite din avea necesitate de garantie pen tru veri-o functiune
liva depunerei Ong in diva restituirel. a ministerului de finance sail a autorittilor de-
Consiliul de administratie, cu aprobarea minis- pendinte de el, consiliul de administratie pte
trului de finance, va hotari, la inceputul fie-crui avanseze fondurile necesare pentru depunerea ori
an financiar, dobnda ce se va plti in cursul acelui complectarea acestei garantii, in conditiunile ce se
an la aceste depuneri. Decisiunea se va publica in vor gsi necesare pentru asigurarea Casei.
Monitor. La determinarea acestor conditiuni consiliul va
Art. 18. Depunerile timporare se vor restitui la avea in vedere capitalul societarului, modul pro-
cerere sa eel mai tri in termen de trei luni de pus pentru rambursarea sumei i garantiile ce
la data cererei de restituire. ofer.
Art. 19. Procentele cuvenite depunerilor timpo-
rare se vor achita celor in drept la fie-care sfersit de TITLUL IV
an sail eventual o-dat cu restituirea capitalului.
Art. 20. Consiliul de administratie va restitui Fondurile pentru ajutre
din ofici depunerile timporare i procentele cu- Art. 26. Fondurile pentru ajutre se vor ali-
venite lor cAnd Casa nu va avea nevoi de banl.
menta :
TITLUL III a) din beneficiile ce vor resulta din operatiile
prevelute sub titlul III din acst lege ;
ImprumuturI In contul salariuluI b) din 'donatiuni 0 legate acceptate conform re-
Art. 21. Membril Casei, earl sunt in functiune, gulelor de drept comun ;
vor putea cere i obtine de la Cas imprumuturi e) din produsul serbrilor, seratelor i loteriilor
in bani, in contul salariilor lor, pan la maximum autorisate de lege, ce s'ar putea face in folosul
valrei cifrel inscris in budget a salariului pe Case! ;
trel luni, mai putin retinerile. d) din sumele alocate in budgetul ministerului
Aceste imprumuturi se acordh de ctitre consi- de finance si Regiel monopolurilor Statului, al Ca-
liul de administratie in ordinea inscrierilor. Con- sei de depunerl si al Creditului agricol i Bncilor
siliul, insh, are .dreptul, de va gsi cu cale, s re- populare. Aceste sume vor fl de cel putin 20.000
fuse imprumutul cerut, fr a fi nevoit s moti- lei pentru budgetul ministerului de finance si al
veze refusul. Tot asemenea el va putea acorda regiei si de cAte 10.000 lei pentru budgetele celor-
imprumutul si in afar de ordinea inscrierilor, alte administratiuni dependinte ;
ins numai in cas de nenorociri grave, cari nece- e) din contributiuni benevole din partea ori-crei
sith un ajutor grabnic. In asemenea cas consiliul persne sail institatiuni, sub ori-ce forme ar fi.
va motiva procedarea sa.
Art. 27. Pensiunile lunare de 10, 15, 20 si 254
Art. 22. Pentru sumele imprum date in contul salari se pot acorda :
salariului, Casa va percepe o dobenda de 80/0 pe an, cel mult asupra ultimului
care se retine in portiuni egale pe fie-care lima, a) functionarului infirm, fr drept de pensiune
pAna la stingerea datoriel, de o-dat cu retinerile membru al Case!, care a servit ca functionar al
pentru plata imprumutului prevlut la art. 23. ministerului de finance sail al administratiunilor
dependinte de el : 10 0/0 dac n'are copii, 15 0/0 cu
Art. 23. Restituirea imprumuturilor se va face
prin retineri lunare din salariii, independent de un copil, 20 0/0 cu don! copii si 25 0/0 cnd va
ori-ce alte retineri. avea trei sag mai multi copil;
Cuantumul fie-ctirel retineri lunare va fi ast-fel b) vduvel functionarului membru al Case!: fara.
copil 10/0, cu un copil 15/0, cu doul copil 204,
calculat in cAt intrga sum imprumutat sA, fie
achitat pe deplin cel mai tar;iiii in termen de on cu trei or! m al multi 25 0/0 ;
an de la data contractarel ei, r.) orfanului de main si de tat membru al

www.digibuc.ro
 1 Tillie 1905
268i MONITORIIL OFICIAL

Casei : 15 0/0 and este unul singur, 20 0/0 and nele fie-cirei luni i in limitele unel a 12 lecimi
sunt doul si 25 0/0 and sunt treI oil mai multi. din sumele budgetare destinate spre acest scop.
Dupe mrtea fie-crul copil pensiunea se reduce Art. 36. Corespondenta cu diversele autoritti,
in aceea0 proportie. actele i registrele de comptabilitate, registrele de
chitante, borderourile i actele cari constat acor-
Aceste pensiunl se vor acorda numaI dac func- darea orI restituirea imprumuturilor i ajutrelor
tionarul, membru al easel, n'a implinit nicl un ter - sal pensiunilor vor fi scutite de timbru.
men de serviciii dupe legea pensiunilor, dar a ser-
vit eel putin cincl ani in ministerul de finance sail Va fi de asemenea scutit de timbre postale ce-
la o autoritate dependinte de el si in momentul respondenta ce emanit de la administratia CaseI,
retragerel se gsea functionar la aceste autoritti. cum si acele ce i se adresza de autorittt
Pensiunea veduveI se acord pn la mritis, Cererile ce Casa va face in justitie i tte actele
iar a copiilor pang, la majoritate. Dac fetele se ce decurg din aceste cererl vor fi scutite de timbre
castoresc in minoritate perd dreptul la pensiune. taxe de portrel.
Art. 37. Administratoril financiarl de judete
Art. 28. Ajutrele se acord membrilor CaseI in sunt de drept casierii Casel in judete, fiind justitia-
limitele fondulul de ajutre i in urmtrele casuri : bilI de Curtea de conturi pentru aceste sume.
a) pentru a ajuta la mritisul fetelor membrilor Art. 38. Para la 1 Aprilie 1906 Casa va acorda
CaseI call a cel putin patru copil; imprumuturi numaI un sfert din sumele prevlute
I)) pentru diverse intmplri nenorocite de earl de art. 21, in anul al douilea jumtate, in al trei-
ar suferi membril Casa lea treI sferturl i numal cu incepere de la 1 Apri-
Art. 29. Drepturile prevlute la art. 27 si 28 lie 1908 in intregime, dupe prevederile art. 21.
se acord functionarilor cari a o vechime de cel Art. 39. Ministerul de finance dotz acst
putin cinci ani ca membrii al Casei. Gas cu un fond de 50.000 lel.
Art. 30. Donatiunile i legatele acute inteun Art. 40. Ministerul de finance Il reserv con-
anumit scop nu se vor putea intrebuinta de at in trolul Casel prin inspectoriI financiarI.
conformitate cu dorinta exprimat de donator sail Art. 41. PAM and depunerile permanente vor
testator. ajunge la maximul salariulul pe trel lunl, mal pu-
Art. 31. Un regulament dat de ministerul de tin retinerile, imprumuturile prevlute de art. 21
finance, in forma regulamentelor de administratie nu se pot acorda de at cu garantia a altor doul
va determina modul functionreI i admi- membrii ai Casel.
nistrreI Casel. Garantii rspund numal cu salariul lor, din care
se va lua datoria cAtre Cask chiar dac garantul
are alte sechestre puse pe jumtate din salarik
TITLUL V
Acst lege s'a votat de Adunarea deputatilor
DispositiunI generale in sedinta de la 29 Maiii 1905, 0 s'a adoptat en
Art. 32. Fie-care din fondurile prevlute in unanimitate de 66 voturI.
actist lege se va administra deosebit. Vice-presedinte, Nenitescu.
Art. 33. Sumele depuse de membril Casel in S. A. D). Secretar, Ceipitan A. Crupenski.
functiune ca depuneri permanente, precum 0 pro-
centele lor, nu se vor putea urmri nicI de Stat, Acst lege s'a votat de Senat in sedinta de la
niel de particularl, orl-cari ar fi ei, pentru nicI un 31 Maiil 1905, si s'a adoptat cu majoritate de 55
motiv. Asemenea ele nu se vor putea ceda nicI in voturl, contra I .
total, niel in parte. Vice-presedinte, N. Economu.
Art. 34. Budgetul Casei se va intocmi de consi- (L. S. S.) Secretar, Gr. Goilav.
liul de administratie cu cel putin treI luni inainte
de 1. Aprilie. El se va presenta spre aprobare mi- Promulgm acst lege si ordonin ca ea si fie
nistrulul de finance, dupe care se va publica in investit cu sigiliul Statulul i publicat prin Mo-
Monitorul Oficial. Anul incepe la i Aprilie.
nitorut Oficial.
Art. 35. In niel un cas cheltuelile de adminis- Dat in Castelul Peles, la 20 Iunie 1905.
tratie nu vor putea trece peste 5 0/0 din beneficiul
net al CaseI pe anul precedent. (L. S. St.) CAROL
Ministrul de finance, Miniatrul de justitie,
Cheltuelile de pensiuni i ajutre nu vor putea Take lonescu. A. A. MANIC
depsi sumele destinate pentru acest scop in bud- No. 8.419.
get. Aceste pensiunl i ajutre se vor acorda la fi-

www.digibuc.ro
1 bilic '1905 MOMTORUL OFICIAL
CAROL 1,
Prin gratia lui lluoune4e0 i vointa nationali, Rege al Ro-
miniel,
La tog de fata, sdnatate :
Asupra raportului ministrului Nostru secretor de Stat la depar-
tamentul financelor sub No. 31.527,
VeOnd jurnalul consiliulul Nostru de ministri sub No. 671
din 15 Iunie 1905,
Am decretat i decretam :
Art. I. Se aprobi de Not
REGULAMENTUL
pen tru
APLICAREA IINORA DIN DISPOSITIUNILE LEGEI GENERALE A ValLOR
CAP. H din lege
Art. 1. (Art. 10 1. g. v.) Scutirile prevlute de art. 10 din
legea generala a vmilor se acordd dupA distinctiunile urml-
toare :
1) Sunt scutite de drepturI obiectele destinate sefilor de
misiune, adicd ministrilor plenipotentiari, ministrilor rezidentl,
insarcinatiler de afacer! i agentilor diplomatic! acreditatl pe
lnga guvernul romnesc.
Scutirea se acord direct de sefiI de van* fAr desehiderea
coletelor, pe baza unul aviz semnat de seful misiunel si a
actelor de transport.
Avisul este in coprinderea urmatre :
AVIS
Subsemnatut declar ca coletul (coletele) artat (aratate)
in anexa (anexe) continnd
14
este (sunt) destinat (destinate).
(L. S.) Semnitura i calitatea.
Tot pe base unui ast-fel de aviz se scutesc i obiectele des-
tinate membrilor strain! al ComisiuneI europeue a Dunrel
Prutulul.
Administratiunea centralA comunicA vamiior listalde membri!
earl ail dreptul la scutire.
La finele fie-care! tun! vAmile trimit administratie! centrale
avisele de scutire.
2) Efectele i mobilele de prima instalatiune ale consulilor
de carierA strain! functionnd in Romania, se scutesc pe baza
unel autorisatiuni a admMistratie generate a vamilor Meal
in urma inter venire! ministeruluI afacerilor strains.
Registrele, irnprimatele i obiectele de cance1arie, ee li
se trimit oficial de guvernele lor se scutese direct de sat de
vaned si fAr deschidere.
3) Materialele aduse pentru luerrile comisiunel europene
a DunareI i Prutulul se scutesc direct de sal* de vami, pe
baza une! adrese se/I-meta de membrul delegat al comisiunel.
Declaratiunea prescrisa de art. 79 din legea generali a vmi-
lor este obligatorie.
4) Scutirile prevrple la alin. 4, 6, 7 si 18 se inctiviintz
de administratia generala a vamilor, in urrna intervenireI au-
torittilor respective.
5) Scutirile prevNute la alin. 5 se incuviintza tot de ad-
ministratia generala a vmilor. Strinil trebuesc sA presinte
acte liberate de autoritatile Statulul mule a locuit, confir-
mand ca efectele i mobilele ce aduc le apartin si sent de stilt-
mutare. Romani! trebee sa presinte acte doveditre cA efec-
tele i mohilele le apartin i cA ad locuit ii strilintate cel
putin don! anl.
6) Scutirile prevNute de alin. 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15
si 16 se incuviintzi direct de sefil de vamd. Prin efecte ale
('Altorilor de la alin. 9 se inteleg imobilebe i obiectele usate
www.digibuc.ro
2686
ce aduc cu ei. Formalitatea declaratiel este obligatorie numal
pentru obiectele earl vin cu scrisorl de trAguri.
7) Soutirile prevNute de alin. 17 se incuviint21 de admi-
nistratia generala a vArnilor, potrivit dispositiunilor din legile
respective,
Art. 2. (Art. 16 1, g. v.) Destinataril marfurilor de import
nu vor putea fi 041 a plati drepturile datorite pentru dinsele,
dad vor declare inscris, inainte de a se fi depus i inregistrat
declaratiunea de import, ci le pArAsesc in vatnA. De indatA ce
declaratiunea de import a fost depusi, pArasirea nu se va mai
admite de cat diva. verificare i intru cat nu este caz de con-
traventiune. Destinataril marfurilor prohibite nu vor putea fi
silii a le reexporta, dad. vor face aceeasl declaratiune.
Declaratiunile de parAsire vor 6 scutite de timbru.
Mirfurile ast-f el parasite se vor vinde conform regulelor
artate la capitolul XVI al legal generale a vamilor i pretul
lor se va face venit la Stat, conform art. 132 din legea gene-
ral a vamilor.
CAP. III din lege
Art. 3. (Art. 37 1. g. v.) Msurile disciplinare aplicate func-
tionarilor din serviciul exterior al vamilor sent : mustrarea
simpla, mustrarea cu perderea salariulul pe un interval de cel
mult 30 glde i destituirea.
Art. 4, Mustrarea simpli se aplie de directorul general al
vamilor, de inspectorul vamal sad de seful de varna. Ea se face
verbal sad in seris si are loc tot-d'a-una in mod particular si
confidential.
Mustrarea ficuta de inspectorul vamal sad de seful de varni
se educe si la cunoscinta administratiune! generale a vmilor,
aratandu-ee i faptele carl aft provocat.o.
Art. 5. Mustrarea cu perderea salariuluI pe un interval de
cel mult 30 +;lile se face tot-d'a-una in genis i motivat. Ea se
aplicA de rrinistrul financelor, dupl ce va fi luat cunoscintA
de justificarea scrisi a functionarulul.
Art. 6. Destituirea functionarilor pina. la gradul de impie-
gat inclusiv se aplica, dupA raportul directoruluI general al
vamilor, de ministrul financelor prin decisiune motivat, care
se publicit prin Monitoral Oficial.
Art. 7. Destituirea celor-altl funclionarI superiori, incepAnd
eu gradul de taxator, se face prin decret regal, in urma unui
raport al ministruluI financelor intemeiat pe avizul conform al
wad comisiunl, compusi din douI membri al Curtel ee con-
turl i un inspector financier.
Comisiunea se numesce de ministrul financelor prin deci-
siune, pe termen de 3 suf.
Art. 8. Actul pentru trimitere inaintea comisiunei se face
de directorul general al vilmilor. Ministrul financelor ordona
inregistrarea acestul act inteun registru name linut pentru
acsta i fixzi pia pentru inftisare, care se comunicA de
directiunea generald a vamilor functionarulul trimis inaintea
comisiuneI.
Art. 9. Termenul de infAtisare este de cel Min 10 4ile
cel mult 15 stile libere de la data inregistrarel actuluT de tri-
mitere inaintea comisiuneI.
Art. 10. 0-datA cu incunosciintarea functionaruluI, direc-
tiunea generala a vmilor comunica i membrilor comisiunel
4iva hotarit pentru presentarea functionarulul i cercetarea
taptelor prevlute in actul de trimitere.
Art. 11. Pand in 4iva infAtisfirel functionaril sunt in
drept, presentaud ineunosciintarea de inflisare, sA ia perso-
nal cunoseinti de dosarul cause!.
Art. 12. In 4iva hotrit pentru inftisare comisiunea era-
minza actel de trimitere, asculta apArarea verbalA sad scrisA
a functionaruluI si in aceia! 010 di avizul nemotivat &supra
destituirel, chiar pe actul de trimitere.
 MONTTOUM, OFIAJ
2686
Art. 13. Dace' la liva h alit& functionarul acazat prin
ectul de trimitere nu se presinti In persni sad nu trimite
apirarea scrisi, comisiunea tl d avizul numal pe baza acte-
lor din dosarul causal.
Art. 14. Comisiunea se intrunesce la ministerul fixancelo r
sub presidentia celui mai in vrsti dintre eel doui membri at
Curtel de coattail. Avizul se ia cu majoritate de voturi ; el se
subscrie de top' membrd, chiar si de acela care ar Amine In
minoritate, fir& ca acesta indice pirerea
*edintele se tin numai in 4ile de lucru, tot-d'a-una dupi
amitql, la orele 3.
Art. 15. Avizul pentru transferarea mai mult de o-dati in-
tr'un an a functionarilor de la gradul de taxator in sus se di
de comisiune asupra raportulul motivat al directorului gene-
ral al vimilor, fir& tncunosciintarea prealabil a functiona-
rultd.
Art. 16. Avizele comisiunel sunt definitive. In contra lor
nu exist& nici un mijloc de revenire.
Art. 17. Mernbrii comisiunel primesc pe fie-care li de se-
dint& o indenanisare de 30 lei.
CAP. VI din lege
Art. 18. (Art. 61 1. g. v.) Mrfurile destinate a fi introduse
pe uscat in Rorninia se vor transporta direct de la punctul pe
nude vor fi trecut fruntaria la biuroul de vamd eel mal apro-
piat. Fruntaria nu se p6te trece de cit prin punctele stabilite
pentru acsta. Introducerea mirfurilor prin alte puncte se
consider& si se pedepsesce ca contraband.
Mirlurile cari se vor descirca in vre-o casft, hotel, han, cir-
ciumi sail In ori-ce alt loc mat inainte de a ajunge la biuroul
vamal, sail care vor trece de biuro fir& a se opri, vor fi con-
siderate ca trecute In contraband& si se vor aplica introduc-
torilor penalittile prevNute de legea general& a vimilor.
CAP. VIII din lege.
Art. 19. (Art 82 I. g. v.) Declaratiunea se pretiude pentru
trite mrfurile, fir& nict o exceptiune. Scutirea de drei teri la
import sad la export nu scutesce pe nimeni de indeplinirea
obligatiunilor impuse de acstir lege pentru declaratiune.
Prin exceptiune, coletele postale destinate exportulul sent
supuse la formalitatea declaratiunei numai daci contin znr-
junI supuse la taxe de export.
Art. 20. (Art. 84 1. g. v.) In cazul cind pe baza articolului
84 din legea generali a vimilor s'ar care reexportarea mirfu-
rilor, du depunerea declaratiunei de import, ins& niaI inainte
de a se precede la verificarea mrfurilor, cererea de reexpor-
tare nu se va tncuviieta de cit dup verificare i intru cit nu
s'ar constata ci declarantil sunt c&Outi in contraventiune.
Art. 21. (Art. 86 1. g. v.) Verificirile mrfurilor declarate
pentru import se vor face In prezenta declarantilor sail a im-
puternicitilor lor.
Dad In termen de 5 4ile de la depunerea declaratinnei,
declaranlii nu se vor presenta la verificare i dac va 11 bi-
nuiali de contraventiune, vama va soma pe declaranti si se
presinte In termen de 10 r)ile pentru a asista la verificare; in
caz de neurmare se v a precede la verificare in asistenta until
delegat al parchetului. Pentru nepotrivirile constatate In
dauna drepturilor vamale se vor dresa cuvenitele acte de con-
statarea contraventiunel. Daci declaratiunea se va constata
mrturile vor fi supuse regimului mrfurilor pirsite,
si la expirarea termenului de 60 ile de la Inscrierea lor ca
intrate, se va precede conform dispozitiunilor de la articolele
133, 134, 135, 136, 137 si 138 din legea generald a vimilor.
In ambele casuri, declarantul va fi supus la plata unei despi-
gubirl de 50 lei, pe lingi cele-alte pedepse prevNute de lo-
ge& generali a vimilor.
www.digibuc.ro
1 I idle 1905
CAP. IX din lege
Art. 22. (Art. 97 1. g. v.) Mrfurile de import se pot libera
din venal, cu creditarea tutulor drepturilor datorate Statulul,
in conditiumle urmitre
1) Ca importatorul si depuni o garantie indestulitre in
titlurl de ale Statulul; in niel un caz acst garantie nu pte
s fie mal mica de cit totalul drepturilor datorate. Titlurile
se primese pe valrea nominali ;
2) Ca si aibi firm& inscrisi i si plitsci patenta de an-
grosist, pentre comerciul mirfurilor a ciror creditare de taxe
o cere, sad patenta cea mal mare de fabricant.
Creditarea nu se p6te admite angrosistilor pentru alte Or-
furl de cit acelea pentru cari pltesc patenti, iar fabricanti-
lor numal pentru masinele i materialele necesare la monta-
rea fabricelor, cum $ i pentru materiile ce tntrebuintai tn fa-
bricatiune.
Art. 23. (Art. 98 1. g. v.) Biurourile vamale earl pot ince-
viinta creditiri de taxe sent : Bucuresct-Intrepozite,
Briar, Constanta, Burdujeni, IaI, Predeal, Virciorova, Craiova,
Ploesci, Riul-Vadului i Palanca.
Administratia generali a vimilor hotirisce cad sunt fir-
mete ce se pot bucura de creditarea taxelor, primesce recepi-
sole pentru consemnarea la Casa de depunert a garantiilor
di ordin de creditare vimel prin care angrositul sad tabri-
cantul declari ci introduce marfa.
Minimum de garantie este de 5.000 lei si creditarea nu se
admite pentru nici o operatiune pentru care drepturile de in-
trare sunt mal mid de 250 lei. Mirfurile nu se liberzi din
magazil de cit pe baza inlet certificiri, fiend sub semnitura
sefului vimei ci taxele ati fost creditate.
Termenul creditirel taxelor de import, inclusiv a celor-alte
taxe, cart vor fi coprinse in ace1ea0 declaratidni cu drepturile
de import, va fi de 3 lunl.
La expirarea termenulul de creditare sail i mal inainte
taxele se plitesc la biuroul de vami unde creditarea a fos
incuviintati, sad la administratia financiari.
In acest din urmi caz importatorul trimite vimel recepisa
duplicatul declaratiunei de import respectiv ; vama lichidzi
declaratiunea de import si duplicatul, descarci garantia cu
suma pltiti, iar chitanta impreun cu duplicatul declaratiu-
nel se remit prtei.
Varna tine un registru de partizi, pentru operatiunile de
creditare, iar la finele fie-cirei luni trimite administratiel ge-
nerate a vimilor un bordered de operatiunile Acute.
CAP. X din lege
Art. 24. (Art. 102.1. g. v.) Exportul timporar al obiectelor,
menite a primi in streinitate un adaos de lucru sad a fi repa-
rate, nu este permis de cit cu autorisarea administratiunel ge-
nerale a vimilor. Dacd la reimportare se constati ci la ase-
meni obiecte s'ad adaos pirtlnuol esentiale supuse la drepturl
de intrare, intreg obiectul va fi impus la taxe.
Art. 25. (Art. 103 I. g. v.) Ori ce alte obiecte, sari
unelte, afar/1 de cele pr ever;lute de art. 103 din legea generali
a vimilor, i alert' ee cazurile prevfiute de art. 84 din ace-
easi lege, nu se buouri de dreptul de import cu rezerva de
reexportare.
CAP. XI din lege.
Art. 26. (Art. 109. 1. g. v.) Introducerea materialelor in
tri, in casurile aritate de art. 107 si 208 din legea generali
a vimilor, se fare pe temeit de declaratiuni vamale de import,
in tocmite conform prescrierilor legei de fao, relative la im-
port. Mrfurile de Intrebuintat se vor specifics atit dupi ar-
tnile cat si in starea in care sent menite a se trans-
forma, spre a fi recunoscute la Ore.
 MONITORUL OFICIAL
Tulle 1965
Taxele se vor consemna pentru termen de eel mult im an.
Vamile liberzi importatorilor chitante din registrele lor ; su-
mele se consemnz apoi la casa de depunerl separat pentrn
fie-care declaratie ei se trimit administratiel generate a vi-
milor la finete lunel, insotite de declaratiunihe de import si de
un borderced.
Art. 27. Restituirea taxelor consemnate se face de admi-
nistratiunea generali a vimilor. Cel interesati trebue si pre-
sinte duplicatul declaratiunilor cu care ad impartat mate-
ria prim, duplicatul declaratiunel cu care aft exportat fa-
bricatul ei chitanta pentru consemnarea taxelor.
Art. 28. Taxele pentru materiile indigene intrebuintate in
fabricatiune se cousemnzi la administratiile financiare. Re-
cepisele se trirnit directiunei generale a vrnilor la finele fie-
care luni, Insolite de borderouri.
Art. 29. Restituirea taxelor pltite se face de administra-
tia gerreral a trimilor ca i pentru taxele de import.
Get interesatl trebue s prezinte actul constatnd scterea
materiel prime de la locul de producere i declaratiunea va-
mali constatind exportul.
Art. 30. La expirarea termenului de un an taxele se vor
face venit la Stat, &Ica importatoril nu vor fi dovedit dreptul
de restituire.
Art. 31. (Art. 110. 1. g. v.) Wm& deschise exportulul cu
dreptul de restituire a taxelor sunt: Bucuresci-Intreposite,
Galati, Bride, Constanta, Burdujenl, feel, Predeal, Virciorova,
Craiova, Turnu- Severin, Ploescl , Vaduhii, Giurgiu,
Turnu-Migurele i Cernavoda.
Administratiunea general a vmilor pte, prin decisiune
ministerial, si autorize i alte biurourl vamale cu asemeni
operatiuni.
Art. 32. (Art. 113,1. g. v.) Declaratiunile de export se
vor lichida definitiv de indati ce marfa s'a iucArcat in vasele
sad in vagnele menite a o transporta In striinatate.
Declaratiunea de export ei dupticatul el trebue s pOrte
certificarea sefului vimel, pe unde exportul s'a fcut, ci merle
s'a incrcat in vagne sad In bastimentele cu earl este meniti
a se trimite in strinfitate, aritind ei No. scrisrel de trsur Oa la 100 grame de tutun, sad 100 tigirete, sad 20 tigri
ei al manifestului de export.
In casul cnd operatiunea la export s'a indeplinit de un
biuro din interiorul trel, certificarea trecerel peste frunta-
rie se face pe duplicatul declaratiunii de export. In cazul and
plumburile aplicate de vama din interior nu se vor gsi in-
tacte, certificarea nu se va face de cat in urma Line: noul veri-
ficirl a mirfei i numal dad se va constata ca mar fa cores-
punde cu indicatiunile din declaratiunea de export.
DeclaratiuMle earl nu se presint in aeeste ,conditiunT, nu
dad dreptul la restituire.
Art. 33. Pentru fabricatele, ce se bucuri de dreptul de
restituire, care se incarci pe bastimentele maritime ca provi-
muni de bord, exportul se va face cu simple permisiuni de
Incireare in dublu exemplar, care trebuesc si contingi Ole
indicatiunile prevelute de art. 11.1 din legea generali a v-
milor.
Incircarea se va face numai in momentul pledrel vaselor
sad i mai inainte, ins In acest caz coletele se vor pune sub
plumbul vmil, care se va ridica in momentul plecril va-
sului.
Restituirea taxelor se face pe baza duplicatului permisiunel
de incrcare, certificat de eeful \Time!, ei a recepiset de con-
semnarea taxelor.
CAP. XII din lege
Art. 34. (Art. 116. 1. g. v.) Indemnizarea, prevduti de
art. 115 din legea general a vmilor, se socotesce pe vas in
parte ei pe qi de operatiune.
www.digibuc.ro
2681
Pentru fie-care vas nu se pte detasa de cit un singur
unctio ear.
In punctele intermediare deschise permanent trecerel pro-
duselor solului, diurna se va OW lunar; iar cuantumul et se
hotirasce o-dati cu conditiunile de infintare a punctelor, po-
trivit dispozitiunilor art. 22 din legea general a vmilor.
CAP. XIII din lege
Art. 35. (Art. 118. 1. g. v.) Conduatoril de trsuri sad
proprietaril mfirfurilor, ori prepued lor, carl trasperti obiecte
sad mrfuri din ei in Rominia, vor fi stipule( tutuler regule-
lor prescrise de legea de fati, att la intrarea cit ei la eeirea
lor din Rominia.
In cazurite de contraventiuni sad fraude, proprietaril trsu-
rilor sad mrfurilor vor fi rspuncjtori pentru amenzile la
cari prepueil lor vor fi fost condamnatf.
Conductoril de trisuri sad proprietaril aducnd mrfurI de
import sad export destinate comerciului, vor face dectaratiune
verbal pentru mirfurile ce aduc, iar taxele se incased cu
chitante din registrul special pentru cilltord. Prin sucursatele
varnale nu se pot introduce mrfurt ate cror drepturi de
perceput ar intrece suma de 25 lei la un transport.
Art. 36. (Art. 119. 1. g. v.) Ciltoril vor fi datori, la in -
trarea lor in tr, si sct singurl din trsuri, din bagage
sad d'asupra lor i s presinte vmel tte obiectele supuse
drepturilor de vam ce vor educe cu
Articolele nepresentate ce se vor gsi le urmi printre be-
gage, vor ii supuse la plate taxelor indouite. Wei aroticolele
neprezentate stint destinate pentru comerciii, sad se ver gisi
ascunse asupra corpului sa In ori-ce alt mod meeteeugit, se
vor aplica taxele impitrite.
Pentru tte artieolele monopolizate de Stat, neprezeutate, se
vor aplica dispozitiunile prevelute in legile speciale i anume:
a) Pentru tutun, confiscarea ei 100 lel de fie-care kgr.
tutun de fumat, tabricat sail tabac, sad de fie-care 100 tigiri
sa tigarete. (art. 75 legea monopolurilor tutunurilor).
Ciltoril vor putea introduce, pentru propriile kr trebuinte,
sad 1/16 kgr. tabac, fr nici o taxi.
Nu sunt considerati ciltorl ei nu pot pretinde exceptiu-
nea ficut in favrea acestura, locuitoril truntariilor carl vin
In Romania, pentru termen scurt, sad locuitoril Romniel,
cari se intore din Statele vecine, dup o petrecere putin pre-
lungiti (art. 65 I. m. t.).
Amenelile sunteinlocuite prin inchisre, cu observarea re-
gulelor prevelute de art. 84-89 din legea monopolulul tu-
tunurilor;
bi Pentru cele-alte mrfurl monopolizate de Stat, se va
aplica confiscarea mrfurilor i amenetile prescrise la No. 7,
din tabloul de sub art. 193 din legea generali a vmilor;
e) Pentru mrfurile prohibite, allele de ct cele monopoli-
zate de Stat, se apliti confiscarea i o amendi egali cu va-
lrea reirtel, mimmul amendel fiind de ZOO lel.
In casurile prevdute de aliniatele b i c, amenelile se ink-
cuesc cu inchisre, in cas de insolvabilitate a debitorulul, po-
trivit dispositiunilor art. 194 din legea general a viimilor ;
el) Pentru zaharini ei tob produeil sintetici cu proprietti
indulcitre se vor aplica pedepsele prevdelute de legea pentru
interdicerea importulul zaharinel.
Art. 37. (Art. 121. 1. g. v.). Dispositiunile prevdute de
al t. 121 din legea generali a vimilor se aplici i pentru au-
tomobilele, motociclele ei velocipedele ciltorilor i escursio-
nistilor la trecerea lcr peste fruntarie.
Art. 38. (Art. 122. 1. g. v.). Dispositiunile prevdute de
art. 122 se aplicit i pescarilor romini, cart merg in Statele li-
mitrofe pentru pescuit.
 MONTTOIWI, OrICIAL
CAP. XIV din lege
Art. 39. (Art. 125. 1. g. v.). Introducerea mrfurilor in pa-
chete, sub denumirea de mostre fir& valdre sad in gropurl, se
pedepsesce, pentru mrfurile permise la import, cu o amend&
representind taxele vamale imptrite, iar pentru mrfurile
monopolisate sag prohibite, cu pedepsele prevdute la art.193
din legea generali a vimilor.
Art. 40. Pentru descoperirea unor ast-fel de infradiunl ar-
ticolele sosite prin potft din strintate, in pachete sub denu-
mirea de mostre fr valre i in gropuri, vor fl cercetate la
liberarea lor din oficiile potale de un fundionar potal. Pa-
chetele continnd bijuterie, articole de mercerie, dantele, con-
fectiuni i ori-ce altele avind o valre comerciali, vor fi ina-
intate vimel celel ruai apropiate, care va dresa actele de con-
statare. Din incasirl se va pliti 25% ca prim& impiegatilor
potal! descoperitori.
In orI-ce cas mid urile ast-fel sosite-se retin in vam pen-
tru asigurarea amendilor.
CAP. XVII din lege
Art. 41. (Art. 141. 1. g. v.). Mrfurile sosite in colete In-
chise pot fi inscrise, in actele de transit prevdute de art. 141
din legea generali a vmilor, in mod sumar.
Art. 42. Pentru mrfurile expediate In transit cu calea fe-
rat i destinate a se scdte direct din tri, se face cite un act
de transit de fie-care scrisdre de trisur sail destinatar.
Mrfurile din mal multe scrisori de trisur expediate cu ca-
lea ferati in transit la vmile autorisate s aibi intrepozite,
pot fi inscrise intr'un singur act de transit, dad sunt depuse
inteun singur Nagon i adresate pentru aceetti localitate.
Acsta ins& numal In casul cind mrturile sunt destinate a se
intreposita sad a se importa. Pe actul de garantie se vor aplica
atitea timbre cap destinatar! sunt. Plumburile se aplic& la
fie-care colet.
Art. 43. Coletele potale, fie destinate transitului direct,
fie destinate pentru vmile autorisate a avea intrepozit, se
inscriii in cite un singur act de transit, deosebit cele
de cele de al douilea i deosebit pentru fie-care vami.
Art. 44. (Art.144.1. g. v.). La mrfurile expediate in tran-
sit nu se pte aplica mai mult de un plumb, in casul cind co-
letul sa coletele intrunite nu a o greutate mal mare de 500
kilograme.
La plutele expediate in transit pe ap& se vor aplica numal
dou6 plumburi de fie-care.
Art. 45. (Art. 146.1. g. v.). Termenul pentru efectuarea
transitulul lenaniriel formate in plute este de un an, socotit
de la liberarea actului de transit.
Art. 46. (Art. 149. 1. g. v.). Biurourile de eire nu vor cer-
tifica descarcarea biletelor de transit, de cit dupirecunscerea
stirei coletelor i a plumburilor i dupii verificarea nature!,
felulul i calititei mrfurilor i greutiteI sa misurel lor. Ve-
rificarea se face in mod sumo.. Numal In cas and ar exista
binuial& de sustragerea sa Inlocuirea mrturilor, verificarea
se face aminuntit.
Art. 47. (Art. 153. 1. g. v.). Mrfurile destinate fie pentru
intrepozit, fie pentru import, se expediazii de la vnnile de
f runtarie cu formalittile prevslute pentru transit.
Asemeni mrfurl nu pot fi trimise de cit la vimile cari
sunt autorisate a avea Intreposite. Tte cele-alte mrfurl me-
nite importulul se vor declara i taxa la biurourile de trun-
tarie pe unde intr.& In 16111, chiar dad in localitatea de desti-
nape a mrfurilor s'ar afla biurourI vamale.
Mrfurile declarate spre a 11 soise din WA prin biurourl
www.digibuc.ro
1 Tulle 4965
vamale, carI nu aunt autorisate a avea intrepozite, nu pot fl
declarate la acele biurour! pentru import.
Tot cu formalitip de transit se expediaz& i mrfurile de la
un intreposit la alt intreposit, sad earl se reexportzi din in-
trepozit.
CAP. XX din lege
Art. 48. (Art. 189. 1. g. v.). Vote mrfurile sosite pe apI
direct din strintate la Sulina stint scutite de taxe varnale i
de taxe de port. Formalitatea -declaratiunei este obligatorie.
Mrfurile, carI pentru a ajunge la Salina aIl imprumutat
teritoriul rominesc, nu se bucurii de dreptul de scutire. Ace-
lea ins, cari sosind pe api din striintate ad fost desercate
In porturile saIl intrepozitele porturilor rominescl i In urmi
se expediaz tot pe ap la Sulina, se scutesc de taxe varnale,
nu insi i de taxele de port. Expeclierea lor la Sulina se face
cu formalitit! de transit.
Taxele de consumatiune i ale fondului comunal sunt da-
torate pentru t6te mrfurile supuse unor asemenea drepturI.
Prohibitiunile stint aplicabile i portulul Sulina.
Art. 49. (Art. 190.1. g. v.). Mrfurile eite din Sulina, spre
a intra in cele-alte prp ale treI, se consider& ca venite din
strintate. Cele supuse taxelor de consumatiune i ale fon-
dului comunal pltesc numal drepturile de import.
Drepturile vamale se plitesc chiar la vama Sulina i mr-
furile se expediazi cu formalitt1 de cabotaj.
Mrfurile destinate pentru un intrepozit se expediazi cu
formalitatl de transit.
CAP. XXIII din lege
Art. 50. (Art. 235. 1. g. v.). Taxele de punat, prevNute
de art. 235 din legea general& a vmilor, sunt socotite pe an.
Daca economil de vite vor declara ci introducerea vitelor la
pitune se face pe mal mult de un an, fill ins& a trece ma-
ximul de patru ani, prevNut de art. 241 din lege, taxa se va
incasa dupi cea fixati in anul de introducere, pe top anii cit
se declara ci vitele rmin in r. Administrapunea general&
a vmilor in acest din urmi cas nu pte pretinde un adaus de
taxe pe motivul ci in anil urnaitor1 taxa a fost mrit, dup
cum niel economil nu pot reclama restituiri pentru casa rand
taxele s'ar fi redus.
Pentru vitele mari, trebuincise a Insoti vitele mici la pi-
une, se depun declaratiuni deasebite i se liberzi bilete de
felul celor prevdute pentru crui. Taxele de piunare se
percep tot anual, ca i pentru vitele micl. Aceste animale pot
fi ins& scdse din WA i reintroduse, orl de cat() orl economil
vor cere, in decursul timpului pentru care taxa de punare
a fost plititi.
Art. 51. Pentru vitele earl aIl fost declarate ci sunt aduse
la pune pe un timp mai scurt de patru anl, introductoril
vor putea cere s se prelungsc termenul de I iunare, pia.-
find taxele fixate pentru anul In care se cere prelungirea.
Plata se face tot dupi normele fixate In articolul precedent.
In niel un cas Insi prelungirea de termen nu se d de cit
pinti la Implinirea termenulul de patru ant de la introducere.
Art. 52. Regulamentul de tali se va pune in aplicare la
1 Septembre 1905, o-dat cu noua legea general& a vmilor.
Art. II i cel din urm. - Ministrul Nostru secretar de Stat
la departamentul finaticelor, este insa rcinat cu aducerea la Mde-
plinire a acestut decret.
Dat in Castelul Pelq, la 2 2 hulk 1905.
CAROL
Ministrul de finance,
Take Ionescu. No. 3.580.
(Supliment)
1 I ulie 1905 MONITORUL OFICIAL
CAROL I,
Prin gratia lui Dutnne4ed i vointa national, Rege al Ro-
mniei,
La tog de fatd vititori, sdndtate :
Asupra raportului miaistrului Nostra secretar de Stat la de-
partamentul financelor sub No. 30.006 ;
Vi,l6nd jurnalul consiliului Nostru de ministri sub No. 672
din r5 Iunie 1905,
Am decretat i decretm :
Art. I. Se aprobi de Nor urmatorul
REGULAMENT
pentru
A DMINIST RATI LJNEA INTREPOSITELOR \TAMALE
CA.PITOLUL I
Dispositiuni generale
Art. 1. Mrfurile strine, mrfurile indigene supuse taxelor
de cons= 4i ale fougului comunal, mrfurile indigene desti-
nate a fl expediate in trafie combinat de uscat si de ap, pre-
eum si mrfurile destinate a fi exportate, se primesc in maga-
zine intrepositelor vamale.
Art. 2. Pentru mirfurile depuse se percep taxe de maga-
zinaj, conform regulilor stabilite mal jos.
Art. 3. Mrfurile servesc drept gaj al drepturilor i taxelor
datorite vdmii.
Art. 4. Maxaziile precum i Vote rampele din incinta intre-
posifelor vamale sunt administrate de ministerul financelor,
pria directiunea generall a vimilor.
Pereeperea drepturilor i tte operatiurile se indeplinese
prin agentii serviciului exterior al vmilor.
CAPITOLUL II
Personalul intrepositelor vamale i paza magaziilor
Art. 5. In capul fie cirul intreposit vamal se afl un sef de
vami. care conduce direct si sub a sa rspundere tte opera-
El este ajutat de un al douilea sef de van* care indepli-
nesce sarcina de ef al magazidor i care are in speia dato-
ria de a examina doeumentele pe baza carora se primese i se
liberzit mrfurile, precurn ei de a controla primirea i scte-
rea rnrfuri or in si din magazil.
Ambil sefl de varni sunt solidart rspunqltori, pentru lip-
surde ce s'ae constata in magaziile de intreposite.
Art. 6. Numrul taxatonlor insircinatI eu verificarea mr-
turilor, al impiegatilor si at agentnor auxiliari insrcinati cu
diferite atributiuni, inelusiv primirea i liberarea mrfurilor,
precum i pstrarea cheilor de la magazil, se fixzi prin sta-
tul de personal.
Art. 7. Birourile intrepositelor vamale sunt desehise in bite
afa: de D,iminect i serbitorile prevdute de legea re-
pa osulul duminical.
Orele de lama se stabilesc prin decisiune ministeriald.
Primirea mrfurilor i liberarea lor din magazil se face in
orate de lucru ale vamel i numal prini and lumina ldel este
indestulatre pentru control.
Art, 8. Deschiderea i inehiderea magaziilor si a portilor in-
cintei se anuntl Fie suuare de clopot cu 5 minute inainte de
ora reglementard. La fie-care inchidere agentif insarcinati cu
paza revizuese magazine , spre a nu mal rrnine nimenl
iniuntru.
Art. 9. Pot intra in orals de servicid in magaziile, erectile
biurourile varnale de intreposite
cif Agentil vanaall, agentil editor ferate i lucritorit trebuin-
eiosi pentru rnanipularea mrfurilor ;
www.digibuc.ro
(Supliment) 2689
b) Proprietarit mrfurilor i Imputernicitil lor.
Art. 10. Nu se pte infra si ei din magazil incinta virneI
de cat prin locurile desemnate de vami.
Art. H. Lucritoril Arta in timpul operatiunilor un semn
diustinctiv, consistnd dinteo plea cu un No. de ordine.
Art. 12. Este cu totul oprit de a se introduce in magazil
materil inflamabile si explosibile, iar fumatul este cu desvir-
sire interrilis pentru ori-cine, nu numal in magazii, dar i in
intrga incint a intrepositelor varnale.
Art. 13. Paza portilor incintei, a magaziilor si a rampelor
din coprinsul incintel intrepositelor vamale se face prin gar-
dim! vamalf, al dror numr i retributiune se flick& prin bud-
getul ministerului financelor. Ei sunt uniformati i armatl.
Art. 14. Cirutele i caminele, ficnd transporturl de mr-
furl, vor stationa In &far de incinta intrepositelor si nu vor
putea intra de ct treptat i dupi trebuinta IncircareI sad
desarcareI mirfuritor. In tot timpul cat staii In incinta intre-
positelor, crusil vor pistra ordinea i curitenia; contrave-
nientil vor fi depir
CAP1TOLUL III
Primirea mrfurilor
Art. 15. Mrfurile strine, destinate a fi descircate in ma-
gaziile intrepositelor vamale, suet presentate vmel insotite de
actele vamale de transit $ i de o friie recapitulativi ardtnd
numrul, feint, continutul, greutatea brut a colete-
lor i numele airesantulut.
Transporturile cintrite la vimile de fruntarie i sosite in
vagne inchise, purtnd plumburile vamale, pot fi scutite de o
nou cntrire la primirea lor In magazil, afar de coletele
defecte sad presupuse a avea lipsurl, care se cntresc din
nod in asistenta agentilor vamali si al ciiior ferate, dresin-
du-se cuvenitele acte de constatare.
Art. 16. Mirfurile sosite prin elite ferate din interiorul
Ord, supuse taxelor de consum si ale fondulult comunal, se
presint vmel insotite de fia recapitulativi formati in modul
aritat la art. 15, precum si de actele de transit liberate de
agentii fiscall de la locul de pornire. B6uturile de tot felul se pri-
mesc in intrepositele vamale, chiar dac taxele de consum si ale
fondului comunal vor fi fost pltite la locul de producere. Va-
sele contined asemenea bduturi vor putea fi cotite spre a se
constata capacitatea lor.
Art. 17. Primirea in magazil a mrfurilor, destinate si fie
expediate in trafic combinat de uscat si de alai, se face pe baza
unei autorisatiuni liberat de seful vmel; actele de cabotaj
se liberg pe baza scrisorel de trsuri a ciilor ferate, con-
statind primirea mrfel.
Aceleas'i conditiuni se cer i pentru introducerea i expe-
dierea mrfurilor destinate exportultn.
Art. 18. Descrcarea mArfurilor din vagne se face prin
ingrijirea adrninistratiel eiilor ferate, care percepe i taxele
de descarcare dupi regulamentele sale. Coletele sunt asefjate
in magazil ast fel in at si se pti verilica cu inlesnire mir-
cile i numerile. Tot administratia cinor ferate face si paza
mirfurilor nedesciircate din vagne, precum si a mrfurilor
cart n'ad fost predate administratiel intrepositelor.
Mrfurile strine se descarci si se depon in magazil deose-
bite de cele in cart se desearci i se depun mrfurile in-
digene.
Pentra buturile indigene se destini o magazie speciali, In
care se descarci i se depuu separat beuturile cu taxele plitite
de cele cu taxebe neplitite.
Art. 19. Coletele depuse in magazil se Inscrifi In carnete,
treptat pe msura descirciirel ion, ficndu-se fnentiune de
3
 MOiOTORUL (VIM", 1 Tulle 1905
2690

cele cntarite. Carnetele se controlzi cu toile recapitulative
cu actele vamale depuse de ciile ferate.
Foile recapitulative se certifici de functionarii prinaltori al
vine! i al ciilor ferate. Ele prti un numr de ordine si se
inscriii in registrul de magazie tinut de vami.
Pentru vagnele colective, sosite la adresa expeditorilor,
inscrierea marfurilor in registrul de magazie se face dupi
nota specificativa aliturati la scrisbrea de trisuri.
Art. 20. Mirfurile striine, cari nu sunt declarate did
pentru import, Irkl pentru intreposit, in termen cel mutt de
60 dile de la inscrierea lor in registrul de magazie. precurn
cele supuse striciciunel sad parasite de buni voe, se pun in
vindare, tndeplinindu-se dispositiunile prevdute de cap. XVI
din legea generala a vimilor. Tdte actele, constatind inven-
tarierea i vindarea marfurilor, sunt semnate si de agenta
lor ferate.
Art. 21. Trite magaziile din incinta intrepositelor, afari de
cele in cari sunt depuse mirfurile intrepositate si buturile
indigene, se incbid cu 2 cheT, din cari una se tine de vain& si
alta de caille ferate. Gide ferate singure respund de lipsurile,
striciciunile sa daunele isvorite din cause incendiulul la
mirfurile depuse pe rampe, in locurl deschise sad in maga-
ziile la earl si ea tine o cheie.
Operarea i saterea mrfurilor din yam&
Art. 22. \Tama nu permite nici o operatiune, fie chiar
simple deschidere a coletelor, pni ce nu i se presinti de cel
in drept scrisrea de trisura respectiva, purtnd pe ea o
stampili aplicati de Cade ferate, cu mentiunea: liber pentru
operatiunea vamali rea tuturor drepturilor ;
asumi nici o rspundere in privinta
Art. 23. Vama nu
proprietatel mrfurilor. Dnsa recundsce drept atare pe ori-ce
persni, care s'ar presenta cu scrisrea de trisura, purtnd sinaj;
stampila ciilor ferate cu mentiunea liber pentru operatiunea
vamali posite;
Operatiunile varnale nu se vor putea insi indeplini de cat
de persnele previdut e in scrisorile de trisura sad de im- mirfurl neadmise.
puternicitil kr.
Art. 24. Deschiderea i inchiderea coletelor, precum
cntarirea mirfurilor cade in sarcina proprietarilor lor, carl telor cu ocasiunea operatiunilor varnale, cade in sarcina intre-
se pot servi si de lucritoril recunoscuti de vami. Acestia sunt positarilor, earl pot intrEdiuinta in acest scop pe lucritoriI re-
obligati a depune garantie cite 100 lei pentru acoperirea
lipsurilor sad deteriorirei mirfurilor, ocasionate cu deschi-
derea sad cntirirea, precum i pentru despigubire, in cas de
stricare, din vine lor, a instrumentelor de cntrire sad a
macaralelor apartinnd administratiei intrepositelor. Garantia
se va putea depune i treptat.
Sunt dispensati de garantie cei cari .ad indeplinit :acsti
sarcini citre caile ferate.
Lucritoril recunoscuti de varna sunt :plititi dupi o tarifi
aprobati de achninistratia intrepositelor.
Art. 25. Mrfurile, dupi ce ad fost operate la import,
transit, export, orl pentru cabotaj, nu se pot incirca in va-
pine de cAt in asistenta agentilor vamall; acestia verifici mar-
cile, numerile coletelor, felul mirfel si greutatea dupi actele
varnale.
Caile ferate vor depune apot vimel liste de marfurile in-
carcate in fie-care vagon.
Art. 26. Deosebit de plumburile aplicate pe colete, conform
feluluI operatiunel, vama va putea, pima la esirea mrfurifor
din incinta magaziiler, si aplice asupra vagnelor plumburi
sad lacite, earl se ridici la qirea vageelor.
Art. 27. Cirutele sad camidnele, in earl se lacarci mirfurI
pentru a fi scse in ores, suet oprite la Oda de esire spre a
fi controlate.
www.digibuc.ro
Art. 28. 1Puturile indigene pot al fie supnse ori-carel ma-
nipulirl de amestecare, filtrare si transvasare," dupi ce vor
achita taxele de transport si altele prevdute in scrisorile de
trsuri.
Transporturile se trec pe partidi nominale inteun registru
special de magazie, in care se inscrid pe partea stingi can-
Wattle introduse i actele de pieta a taxelor, , iar pa partea
drpt cantitatile scse din magazie si No. cererilor, pe baza
cirora s'ad liberat.
In Did Ufl cas ntli se pdte scdte o cantitate mai mare de
htituri peste cea introdusa. Pentru cantititile selise mal
mult se ver plti taxele cuvenite.
GAP1TOLUL V
Intrepozite
Art 29. In intrepozitele administrate de ministerului finan-
celor se pot depune tte mirfurile striine i cele indigene
destinate exportului, afari de :
1) Arme i munitiuni de rsboid, explosibilele i tte arti-
colele monopolisate sad prohibite ;
2) Mirfurile supuse striciciunei, precum i acelea a ciror
contact si vecinitate cu altele ar putea si pericliteze sad sa
vatime mirfurile admisibile ;
3) Mrfurile earl se presinti in stare de striciciune, sad
car] nu se vor putea conserva in buni stare, in termenul acor-
dat pentru intrepositarea kr ;
4) Mirfurile carl s'ar presenta in colete sad ambalage de-
ter iorate ;
5) Mrfurile cad nu ar fi un gaj suficient pentru acoperi-
6) Transporturile in catimi mal mici de 100 kilograme ;
7) Mirfurile earl nu sunt prevdute in taritul de maga-
8) Marfurile de ori-ce naturi, cari n'ar avea loc in intre-
9) Coletele cari coprind mirfurI admise la intreposit
Art. 30. Introducerea mirfurilor in magaziile de intreposit
manipularea lor inclusiv deschiderea i inchilerea cote-
cunoscutl de llama.
Art. 31. Proprietaril mad urilor destinate intrepositirel
sad representantil lor, vor face) declaratiunea prevduti de
art. 160 din legea generali a vimilor.
Art. 32. Declaraliunile de intrepositare trebuesc sa contina
valdrea made' ; intrepositaril plitesc administratiunei intre-
positelor o taxi, de asigurare pentru cas de incendid de 15
bani la mie sad fracliune de mie de let, pe luni sad fractiune
de luni. Acsti taxi se platesce de indati dupi verificarea
mrfurilor declarate pentru intreposit.
Pentru adeverirea valorel, intrepositaril pot face dovada
prin facturl sad actele de transport.
Cind vama va'gsi, ci valrea declarati este prea mare fatii
de cea reala a marfeb, va refuza intrepositarea.
Administratiunea vamilor reasiguri la o societate de asi-
gurare mid urile introduse in intreposit i rmne respun-
dtre citre proprietarul made! de perderile totale sad par-
Vale provenite din causa
Art. 33. Coletele introduse in intreposit vor trebui si prte
tot-d'a-una lard i numere.
Art. 34. Verificarea marfurilor destinate intrepositiril se
face chiar in magaziite, uncle se gisesc descircate. Dupi li-
chidarea declaratiunikr, mrfurile se introduc imediat in ma-
gaziile de intreposit.
1 Julie 1905 MONITORUL OFICIAL
Art. 35. Coletele se notzi Intr'un carnet, treptat cu In-
troducerea lor, si se depun in locurile indicate de vami. Dupi
Introducere, carnetul se controtzi cu declaratiunea, iar mir-
furile se Inscriu inteun registru de partizi.
Art. 36. Mirfurile depuse In intreposite pot declarate
pentru import, pentru transit la alt intreposit, i pentru
export.
Art. 37. Origioa mirfurilor se justifia prin actele prev-
slute la art. 80 din legea generali a vimilor ; ele trebuesc de-
puse de o-dati cu declaratMnea de intrepo sit, pe care se va
lua noti.
Origina mirfurilor se notzi i In registrul de partiii.
Actele de origini, vi4ate de vami, se inapoiazi depunito-
rului, spre a 'I servi si justifice origina mirfel la importare.
In cas cnd mirfurile, coprinse Inteo declaratiune de in-
treposit, se import& In mat multe rindurt, vama liberzi in-
trepositarului, dupi fie-care operatiune, cite o note pe hrtie
libel* care arati numrui i mrcile coletelor rmase in in-
treposit.
Art. 38. Declaratiunile de import a mirfurilor din intre-
posit coprind, pe Ingi artrile prevrjute de art. 79 din
legea generate' a vimilor, No. si data declaratiunilor, cu care
ati fost intrepositate. De o-dati cu declaratiunea de import
trebuesc presentate duplicatele deelaratiunilor de intrepo-
sitare, pe care vama notzi coletele scse.
Declaratiunile de vilinuire neinsotite de aceste duplicate se
refuze.
La scterea celor din urmi colete, duplicatul se alturi la
declaratiunea de import.
Art. 39. Coletele chiar continnd acelasl tel de marfi,
insi intrepositate cu mai multe declaratiuni, nu pot fi in-
scrise In declaratiunile de import cu o singurd greutate.
Art. 40. In cas cnd la colete se adaogi mirci i numere
noul, ele trebuesc Acute cu cernli de alte colre si se Inscriu
In declaratiunile de import de desuptul vechilor mirci si nu-
mere.
Pe baza declaratiunel de import nu pot fi scse din intre-
posit colete purtnd alte mircl i numere de at cele prev-
4ute in declaratiune, chiar cind acele colete ar contine acelasl
fel de marfi i ar avea aceeasi greutate.
Art. 41. Fractionarea coletelor, atit la introducerea lor In
intreposit, at si la sctere, este cu desvirsire interzise.
Art. 42. Mrfurile salse din intreposit pentru export sati
transit sunt supuse verificirel ca i cele declarate la import.
Pentru deosebirile de greutate, constatate in mai putin la mir-
furile destinate a se scte din trfi, se aplici pedepsele pre-
vslute pentru nepotrivirile in plus la declaratiunile de import.
Art. 43. Scterea mrfurilor din intrepositele vamale se
face in termenul de 48 ore prevlut de art. 95 din legea ge-
nerate a vimilor.
Incircarea In vagne se face in conditiunile prevOute de
art. 25 al regulamentului de fate.
Art. 44. Merfurile scse din intreposit se scad din registrul
de parti4I pe baza actelor cu care s'ail operat pentru import,
transit sail export.
Art. 45. Ridicarea de mostre din mirfurile depuse In in-
treposit se autoriza de seful intrepositelor dupi o cerere
scrisi a proprietaritor mrfurilor, in care se arat No. decla-
ratiunel de intreposit, mireile i numerele coletelor din care
se scot mostrele, precum i feint i cantitatea lor. Mostrele se
ridia in asistenta Jinni agent vamal, in scutire de taxe, In
casul and cantititile scse nu Intrec proportia obisnuiti
pentru mostre. Proprietarit rmin totusT rspumilitorl de tti
cantitatea de marfe intrepositati.
Varna va putea refusa scterea mostrelor, In cas cind mir-
turile ce rmin nu ar garanta plata drepturilor.
www.digibuc.ro
2691
Art. 46. In cas and vama are binuiali, c mirfurile din
diferite imprejurerI nu mat garantzi plata drepturitor. avi-
zz pe proprietart, la domiciliul aritat lu declaratiunea de
intreposit, s asiste la constatarea stirel acelor mirfuri. Daci
proprietarul nu se resinti in timp de 48 ore libere de la
avisare, vama face constatarea dia oficil prin dresare de pro-
ces-verbal i dace' intr'adev6r dovedesce ci mrfurile sunt
deteriorate, somzi pa proprietar si le scti din intreposit.
Termenul In care mrfurile trebuesc scse este de dad
dile. Daci proprietarul nu este urmitor, se vind prin licita-
tiune, retinindu-se din pretul resultat drepturile cuvenite,
iar restul se consemnzi la Casa de depunerl, pe termen de
un an, la dispositia intrepositarulul. Dupe' expirarea terme-
nulut de un an, sumele consemnate se fac venit la Stat.
Cind la licitatie nu se pte obtine nici un pret, mrfurile
se distrug, i proprietaril se urmiresc la plata taxelor de ma-
gazinaj i alte cheltuelf, potrivit dispositiunilor art. 223 din
legea generali a vimilor. Cnd suma resultat la licitatie nu
acoperi drepturile cuvenite, cu care sunt grevate mrfurile,
intrepositarul se urmiresce pentru diferent, potrivit aceluiasi
articol din lege. Cumpreitorii indeplinese, la scterea meir-
furilor din intre posit, formalittile prevqute de legea gene-
raid a velmilor i platesc taxele datorite in momentul seterei.
Art. 47. Durata intrepositerii nierfurilor, in magazine in-
trepositelor inmate, nu pte trece peste termenul de 2 ant,
calculat din Ohm Inmagazinirei mrfurilor.
Cnd Ins vama crede, c valrea mirfurilor nu este de
ajuns ca si acopere tote drepturile cuvenite pentru un timp
Met de lung, proprietarul mfirturilor va fi obligat si le ex-
porteze sae si plitsei drepturile chiar inainte de implinirea
termenulut. In eas de refus se procede conform art. 46 de
ma I sus.
termenul de 2 anl va fi recunoscut insufi-
cient, administratia vimilor pte, dupi cererea motivati a
intrepositarulut, si acorde o prelungire, care nu va fi mal
mare de sse turd.
CAPITOLUL VI
Recepisa-Warrant
Art. 49. Pentru mrfurile din intreposit vama pte libera,
proprietarulul mirfel safi Imputernicitulul ski cu procure
speciali, in terneiul unet cereri scrise purtnd certificarea
sefului magaziei vaenale, c mrfurile se afli in intreposit, o
recepisi, dintr'un registru cu meta. coprireAnd numele,
profesiunea i domiciliul depunitorului mrfet, precurn
mrul coletelor, feint i marca lor, nature merfel, greutatea
valrea asigurati.
Aritrile in privinta nature, calititei i sterei inrfurilor,
continute in diferite colete, se fac In baza declaratiunei de
intrepositare a depuntorilor. Administratia vimilor decline
orl-ce rspundere in privinta esactititel acestor aritirl ; cei
interesati pot WM' vedea la trebuinte mirfurile, In baza unel
cerert.
Recepisa se liberzi In schimbul duplicatulut declaratiunel
cu care marfa a fost intrepositati. Pe dupticat se notzi nu-
rnrul recepisei liberate $ se pistrz de vame.
Art. 50. La fie care recepisi este anexat un buletin de
gaj (warrant), care coprinde aceleast mentiunt ca recepisa.
Recepisa warrantul pot fi liberate in ordinul unel a treia
peraine, dupi cererea intrepositarulul.
Art. 51.. Recepisele se liberzi dintr'un registru cii meta.
Ele sunt supuse la timbru fix de 10 haul. Deosebit se va
percepe in contul veniturilor vamale o taxi de un len pentru
fie-care recepis ; warrantele sunt supuse in cas de girare la
aceiasi taxi de timbru ca politele.
Acsti din urm tax se percepe prin viz de cAtre
2692 ONITORUL OFICIAL
administratia financiara local& sad de dire vatn, in contul
tesaurulul public si se plitesce inainte de transcrierea pri-
mulul gir in registrele vmeL ce a eliberat warrantul, sub pe-
nalitatile prevdute prin legea timbrulut i inregistrarel la
cas de contraventiune. Numrul re epise, constatind plata ta-
xel de tirnbru, se mentionzi in registrul de partizt.
Diferitele cesiuni ale recepisel, precum i girurile ulterire
ale warrantultg, sunt scutite de ort-ce taxa de timbru si de
lnregistrare.
Recepisele-warrante se liberzi deesibit pentru fie-care de-
claratiune de intrepositare si se notzi gat in declaratiunile
respective, cht si in registrul de partizl.
Art. 52. Vimile, carl hberzit recepise-warrante, sunt rs-
pundtre eatre cel de al treilea de reguiaritatea acestor ti-
tlurl si de existenta mrfurilor to magazil.
Art. 53. Recepisele warrantele sunt transmisibile prin gir
sad amindou impreunt sad fie-care In parte.
Cnd se transmit recepisa i warrantul in acelasl timp ace-
leeasl pers6ne, girul se constitue prin simple semnturi In
dosul recepisel i warrantului.
Transmisiunile recepiset-warrant sad nurnal a recepisel se
notifici in scris vmeT, care ia noti In registrul de 'tube de
numele, profesiunea i demiciliul cesionarului.
Art. 54. Vama nu rspunde cif persdna intrepositaruluT
este aceeasi artati In recepisa-warrant.
Art. 55. Simple girare a warrantuluT, separat de recepist
constitue un drept de gaj asupra mhrf er:!or in folosul cesio-
narului warrantuld; girarea recapisel transmite cesionarulul
proprietatea mart urilor cu singura ohligatiune, cnd warren-
tul nu este transmis impreun cu recepisa, de a 'plti datoria
garantati prin warrant.
Art. 56. Purttorul warranbdul sad al recepiseT are asupra
indemnittilor de asigurare, pentru cas de incendi, aceleasl
drepturl ca i asupra mirfurilor.
Art. 57. In cas de transmisiune separati a recepiseI sad
warrantulul, girul de pe warrant va contine daturia in capete
in procente, garantata prin warrant, scadenta datoriel si
numele, pronumele, profesiunea i domiciliul creditorulul.
Mentions intocmat de coprinsul girulul dup warrant se va
face in dosul recepiseI. Afe5sta mentiune este insemnata pe
recepisa de purtatorul warrantWul i pe warrant de purtato-
rul recepisel.
Acsta dispositiune se aplica numai la primul gir fcut se-
parat pentru fie care titlu. Girurile ulterire a titlurilor se-
parate vor contine numal semnatura cedanteluT.
Art. 58. La prima cesiune a warrantulul, ficuta separat de
recepis, cesionarul warrantulut trebue si presinte imediat
fillet sd la yam de ernitere, spre a se inscrie in registrele
sale ; vama este datre s fac mentiune de acst transcrip-
tiune pe warrant, percepind pentru acest operatiune o taxa
de un leti, pentru fie-care 10.000 kgr. sad fractiune de 10.000
kgr. de meet
Art. 59. Pesesorul recepisel separata de warrant p6te
inainte de scadenta se obtina liberarea mrfurilor, pltiud da-
toria garant eta prin warrant.
Daci posesorul warrautolul nu este cunoscut, suma dato-
riet, capital si interese, trebue sa fie consemnata la vamt care
liberzi o recepis dintr'un registru special cu matet recon-
serfland suma la Casa de depunert. Din momentul consemni-
rei sumel datorite, vama remine rspundtre catre poseso-
rul warrantulul, pentru plata dateriel, iar marfa rmne
Art. 60. Chad cesiunea warrantulul i suma imprumutati
nu sunt nid mentionate In recepis, nicl transcrise tn regis-
tru, conform art. 56, vama pte libera marfa posesorulut re
cepisel, insi numaT, dupi 8 4ile de la presentarea et, insotiti
de warrant.
www.digibuc.ro
1 Tune 1905
Art. 61. In cc s de neplata dateriel la scadenta, purtiterul
warrantutul separat de recepisa pte, Uri somatiune, protest,
chemare in judecati sad formalitate judiciari, sit cra de la
vami punerea In %Tinders, prin licitatiune publici i cu ridi -
cata a mrfurilor warrantate, conform regulelor stabilite
in articelele urtnitre. Aceleasl drepturl le are si primul sub-
scriitor al warrantulul in contra posesorulul recepiset, and
va fi plittit suma datorita.
Art. 62 Exercitarea drenturilor purtatorulul de warrant
nu este suspendati prin falimentul, suspendarea pltilor sad
incetarea din viti a imprumutatulul sad proprietarulul mire
furilor.
Art. 63. Ort-ce marfi intrati in intreposit, i pentru care s'a
liberat recepisi warrant, nu pte si fie nid urmrit, nicl se-
chestrati i vama nu tine cont de asemenea acte.
Art. 64. ln tirma cererel de vindare, ticut de posesorul
warrantulul, yam este datre si fixeze data vindrel In cel
putin 5 4ile si in cel mutt 10 4ile de la cerere.
Valeta pte, cu consimtimintul proprietarului mrfel sad a
creditorulul urmiritor, divide marfa in mat multe loturT, cart
se vor vinde in aceeasl di sad succesiv, fill a trece peste ter-
menul de 10 dde.
Art. 65. Vindarea se anunt prin publicatiuni inteunul
sad mat multe jurnale din localitate i prin afipte la yenta, la
primiria locali si la burst dac existi In localitate bursa de
comercid.
Art. 66. Pablicatiunile i afiptele nu indici rid numele
proprietarulul, nicI numele creditoruluI urmiritor ; conbn
WM bite mentiunile necesare pentru a stabili catimea si fe-
lul rearfeI.
Art. 67. Vama va face el se ia mostre din mrfurile su-
puss vindreI. Aceste mostre vor sta expuse in tot timpul
publicatiunilor si in 4ilele de vIndare.
Art. 68. Vindarea se face cu licitatiune publici, in Wile
fixate de vami.
Licitatiunea se face prin oferte sigilate sad orate, dupi gi-
sirea cu cale a fame! inainte de Inceperea licitailunel. Ca nd
mac proprietarul mirfurilor i cre litorul urmiritor vor fi
fat& i vor fi de acord, vama este tinut si adopte unul din
aceste dou modurl de vindare aratat de el.
Art. 69. Licitatiunea se centirmi imediat i fill supra-
licitatie, asupra celul-ce va fi of erit pretul cel mat mare.
Art. 70. Vindarea are loc fad chemaree partilor, tnaintea
sefulut varnet, asistat de un mijlecitor de mart me' recunescut
sad de un portirel, care semnzil procesele-verbale de lici-
tatiune.
Art. 71. Tte incidentele sad contestatiunile, ridicate In
contra sad asupra vindret, se resolvi imediat de sef ul vamei.
El are dreptul a exclude de la licitatiune pe top concurentil,
ce nu depun garantia determinati prin afipte i publicatiune,
sad nu vor fi executat angajamentele lor antereire.
Art. 72. Din pretul obtieut la licitatiune se plitesce suma
garantat prin warrant, capital ei iuterese, cu privilegid
preferinti asupra orl-carel alte creante, deduchndu-se mal
Intaid cheltuelile de vindare i cele tiicute pentru conserve-
rea mrfel.
Prisesul se va remite proprietarulul recepiseI and va fi
present; in lipsi se va consemna la Casa de depunerl si con-
semnatienl.
Mart urile, servind drept gaj al drepturilor i taxelor dato-
rite vimel, cumpritorii nu pot si le scti din intreposit, de
cat cu Indeplinirea formalittilor prescrise de legea generali
a viimilor i dupi achitarea taxelor datorite pentru ele.
Art. 73. Pentru vindrile prin licitatiune publici se per-
1 1 ulic '1905
cep de fie-care vin4are sa pe fie-care i, dad vin4area tine
maI multe iIe, urrnitrele taxe :
pentru o vin4are care nu trece peste 5.000 lei, 10 lei'.
a 7, a de . . . 5.001-10.000 e 20 a
11 e a . . . '10,001-30.000 e 30
e peste 30.000 e 60
In aceste taxe nu stint coprinse cheltuelile acute cu pu-
blicatinnea prin jurnale sa afipte, prect m nicl remunerar el
datorit mijlocitonlor de mirfuri sail portireilor, cart vor aeista
la vinlare. Asemenea cheltuell se plitesc separat, dupi con-
turile ce se vor presenta vimel.
Deosebit se achiti taxa de inregistrare.
Art. 74. Imprumutatul i girantil iscliT sunt rspunl-
torl solidarl citre purtilorul warrantulul, In cas de reeurs In
contra lor.
Portitorul warrantului nu pate recurge in contra lor, de
cat dupi ce a executat drepturile sale asupra mrfurilor sa
asupra indemnititilor de asigurare i numal pentru partea de
creant neplititi.
Art. 75. Termenile fixate de codul comercial pentru face-
rea protestului citre imprumutat i comunicarea citre agentl
nu curg de cit din liva care urmzi vin4area totali a mArfu-
rilor. In tot casul, purtitorul warrantulul perde dreptul sad de
recurs contra girantilor, dac n'a cerut vin4area mrfurilor
in 30 ()He de la scadenta warrantulul.
Art. 76. In cas de perdere a recepisel sail a warrantulul,
titlul perdut incetzi a fi valabil, din inomentul ce perderea
a fost notificati prin portirel vinael ce 1-a liberat. Gel in
drept pate in urmi, prin incheierea tribunalulul de comercifi,
obtine duplicatul titlulul perdut, justificnd dreptul de pro-
prietate i dnd cautiune.
Mal inainte de a cere tribunalului de comerci autorisa-
tiunea de a i se libera un duplicat, reclamantul trebue sfi in-
deplinesci formalitAtile urnaitre :
af Si publice un avis indicnd data, numrul i obiectul
warrantuluI sail recepisel, suma ei scadenta datoriel warren-
tate, precum i nurnele camel ce a emis titlul perdut.
Publicatiunea va fi ficuti :
1) Prin afipte la bursa din localitate, sa in lipsi de burs
la primAria local ;
2) La grefa tribunalulul de comerciA
3) Prin 3 anunciurl, din 3 in 3 4ile, In Monitorul Oficial
ei in unul din ziarele locale.
b) Si adreseze o cerere in scris vimel, care a liberat titlul
perdut, anexind pe ling nose afiptele i ziarele ce contin
anunturile.
Exemplarele din afipte i ziare trebuesc legalisate de au-
toritatea comunel unde a fost tipirite. Tate cheltuelile ne-
cesitate de aceste ionnalitit1 sunt in sarcina reclamantului.
Dupi 3 4ile de la indeplinirea formalititilor de mai sus,
tribunalul de comerciii pate ordona liberarea duplicatulul
cerut.
In cursul termenulul de mal sus, proprietarul warrantulul
perdut pate exercita fate adele, care tind la pistrarea drep-
tunlor sale i dupi scadenli el pate cere plata, dnd cau-
tiune sail in lips de cauliune, consemnnd suma.
Cautiunea depusi de reclamant devine liberi dupe'. 3 luni
de la data ordonantel, care autorisA liberarea duplicatulul.
Dupi trecerea acestor termene sunt stinse Vote drepturile
celor de al treilea in contra cAmel care a eliberat duplicatul.
Art. 77. In casurile preva4ute de art. 46 ei 47 ale regu-
lamentului de f a, dad pentru mArfurI sunt liberate rece-
pise warrante, avisarea se face ultimulul cesionar al recepisel,
care a ficut notificarea conform art. 51 de malf sus, el primu-
lui subscriitor al warrantulul.
ITORUL OFICIAL 2693
CA.P1TOLUL VII
Taxe de magazinaj
Art. 78. Mirfurile sosite pain cane ferate cu mici san
a mare vitezi, in vagne complecte sail in colete partiale, de-
e puse phi la operatiune in a te magazil de cit cele de intre-
posit, precum i cele depuse pe rampe, pltese taxele de ma-
gazinaj de 10 banl pe 4i ei ante de kilograme nefractionati,
conform art. 137 din legea generali a vmilor.
Art. 79. Mrfurile depuse In intreposit pltesc taxe de
magazinaj, de la data intrepositirel lor, coeform tarifulul
anexat la presentul regulament, calculate pe suta de kgr.
bruto i pe 10 4ile, fAr nici o fractionare a greutiteI san a
timpulul,
Cnd in acelael colet intrepositat se gisesc mirfurl supuse
la taxe de magazinaj deosebite, taxa care se aplici intre-
gului colet este aceia a mirfeI celeI mal impuse.
Art. 80. Pentru bauturile indigene in betas, taxele de
mattazinsj se percep, pentru fie-care vas pni la capacitatea
de 1.000 litri, pe i pe minimum nefractionat de 10 qile,
dupti distinctiunile prevlute in tariful respectiv. Peste ter-
menul de 10 qile, taxele de magazinaj se calculazi pentru fie-
care i.
Butele, trec6nd peste 1.000 litri capacitate, plitesc taxele
indouite. Taxele se calculdzi de la data introducereI buturi-
lor in magazie.
Art. 81. Taxele de magazinaj se aleg ei se percep de \Tamil.
a-data cu lichidarea declaratiunilor.
Dad mrfurile declarate pentru intreposit a stat, mal
inainte de introducerea in magaziile de intreposit, in alte
magazil din incinta intrepositelor, plitesc taxele de magazinaj
previlute la art. 78 de mal sus o-dati cu lichidarea declare-
tinned de intrepositare.
Aceia1 taxi de magazinaj se pltesce i pentru mrfurile
carI ail :lost scase din magazil in qiva lichidirel declare.
011E10.
Art. 82. MArfurile indigene, introduse in incinta intrepo-
sitelor vamale spre a fi exportate sa expediate in cabota-
pentru care nu se vor fi indeplinit formalittile vamale,
dup trecere de 48 ore de la introducere aunt supuse taxe-
lor de magazinaj, prev4ute de art. 78 de mal sus.
Art. 83. MArfurile, pentru carl indeplinit formaliti-
tile de intrepozitare, dar can nu s'aii introdus in magazia de
intreposit, ci ail rims in alto magazil sa pe rampe, fie din
imprejurarea ch. avut loc In magaziile de intreposit, fie
ci proprietarul nu le a ridicat pentru introducere, continue
s fie supuse taxelor de magazinaj prevlute la art. 78 al
regulamentulul de fati.
CAPITOLUL VIII
Dispositii transitorii
Art. 84. Acest regulament infra i vigre la 1 Septembre
1905, data punerel in aplicare a nouel legl generale a vmilor.
Art. 85. Mirfurile strAine, aflate in magazine Ore File-
ret la punerea in aplicare a acestul regulament, pot rmne
timp de o liana, sub cheia vimel, tot in acele magazil; forma-
Iititile \Tamale pentru ele MA. se vor indeplini la biuroul vi-
mel Bucuresci-Intreposite.
La expirarea termenulul de o luni, mArfurile ce vor mai
rmne neridicate din (psele magazil, se vor transperta, prin
ingrijirea administratiunel ciilor ferate, in magazine camel
Bucuresci-Intreposite. Mirfurile pArisite rmin in magaziile
girei Filaret pia la vingare.
www.digibuc.ro
2694 MONITORUL OFICI AL 1 tulle 1905

Tariful taxelor de magazinaj pentru Wirfurile depusP in magazine intrepositelor vamale

a) Nuturi indigene depuse in magazia speoiald

Pentru fie-care
vas (butoia)
FELUL pAnA la capacita-
tea de 1.000 litri OBSERVATIUNI
buturilor
Taxa pe 4i
Lel B.

Vinurl de tot felul 10 1) But6ele gide, earl serveac pentru transvasare, platesc taxele de magazinai
ca el eels One.
Otetur1 . 10 2) Buturile in butelii, bal6ne sail In alte reciplente de cat but6ele, plteso taxele
de ma gazinaI pe 100 kgr, dupa apecificarea din Labels b.) de mal Jos.
Bere 5 Taxele se calculz de la depunerea butnelor pe rampe saki In magazil.
Spirturl 10
Rachiurl 10
Tuic. 10

Mrfuri strdine i indigene depuse in rnagaziile de intreposit

- i:5- :4-0,1 . . 4...

.4,..
...&;,E....>
-cE
.1r. a .44:
..,..,..--
- :,--
,
.F.,tv.G.. 4 .ffiA4 1 Ia..,
-c E, N--g
4.

ce
E
. .....-..
giz, ,t,..f..
. o 74. z
.72-ct
.5 s
v
--- 0
gi' F. =..z-
al
E.)
,r. ,3 .2
.5 5 e `:-.' a -g .5 E
1,3
;..
5 -0
C'
tl-g-i
.T.7,,' .
ai -- a.1.2.
-.1
,,,
;..
g
5o '',
8 g...
2r-1
la -ft
4,, v...,
15
G.,
1..
a cl-
A:. 8 ...
7t3 as .,- v. ,i1 V. ,h V E
Q -; _t. ".1127,. Q.
.2
-'f;
t4 ,F
"Va.'S'Ii
El l'.4
-
1'0' e.
g=1-sEi
Et &t.
t'^,
0.4 4 g>il
4."',11 ..!2
t-5
0....
Ellif,s
E. '.6"
6
Z LeTr IT. Le! B. Z Lel B. Z Lel B. Z Lel B. Le' B

1 28 -- 10 43 101 -- 15 85 242 -- 15 127 296

--- 169 15 349 -- 10 2H 474 -- 5
2
3
30
32 --10 10
20
44
45
102
103 --20 15
15
86 243
87 244
88 249
--15 15 128 301
15 129 305
15
40
170 351
171 352
-40 172 353
--10 10 212 475
10 213 476 -
-10
5
1C
4
5
33
48 --10 5
46
47
105
106 -- 15 89 250 -- 15
130 306
131 307 -- 173 354
40 -- 214 477
10 215 478 -- 5
6
7
51
52 -- 10
48
49
107
108 -- 92 25315
10
90 251
91 252 -- 10
10
132 309
133 310 -- 176 258
40
40
174 355(z
175 355b -- 10 216 479
10 217 480 -- 5
5
8
9
53
54 -
--
10
10
50 109
51 110 -- 9394 254
10
5 -- 10
10
134 311
135 313 -- 17740
40 359 -- 10 218 481
10 219 482 --1( 5
5
10
11
56
58
-
5
5
52 111
53 112 --10 9596 255
10
10 256 -- 20
20
136 314
137 315 -- 179
40
40
178 360
362 -10
--
10 220 483
221 484 - 1C
12
13
60
62 -- 10
10
54 114
55 141 -- 9798 260
50
259
262 -- - 20
20
138 317
139 318 -- 40
40
180364b
181 364e
--
10 222 485
10 223 486
-1C
---1C
14
15
66
67 -- 10
10
56 143
57 144 -- 10099 265
50
10 264
-
20
10
140 319
141 3341 -- 184 381
40
15
182 380a
183 380b
-
20 224 487
10 225 488
10

16 69
-- 10 58 146
- 50
-- 10 142 , ,2
-- 185
15
-10
20 226 489 -- 1C
1C
17
18
70
71
--
10
10
59 147
60 148 -- 50 101 266
50 102 267
--
10
10
143 321
144 322
15
15
408
186 409 -10
227 490
-- 1(
19 72 10 61 192
-- 10 103 268
15 104 269
10 145 323 40 187 410 -- 228 491
10 229 492
-1(
1C
1(

---
20
21
22
7:i
74
75
10
20
10
62 193
63 195
64 196 -- 10 105 270
106 273
-- 10
10
146 324
147 325 - 40 188 412
40 '189 413
---
5 230 493
5 231 495
-11
- 1(
23
24
76
-- 10 65 197
--
10
10 107 274
108 275
-- 10
10
148 326j1
149 . ,2
150 , ,4
-- 190 416
191 417
--
10 232 4961
10 233 , 2 -- 1(
25
26
78
80
81 --
10
10
10
66 198
67 199
--
15
10 109 276
110 277
-- 10
15 151 . .5 -- 192 418
193 419
15 194 420 --
10 234 497a
10 235 497b --1(
1(
27
28
83
84 - 20
15
68 200
69 201
-15
15
15 111 278
112 279
-15
--
15 152 327
153 328 -- 15 -195 444
10 236 503

--10
10 237 505 --15
15
5

29 85 -10
--1010
70 202
71 204 -- 10 113 280
--
15
15
154 329
155 330 -- 40 196 445
40 '197 446
10 238 515

-- 239 516 -15

---
30 86 114 281
31
32
87
--
72
73
205
208 -- 10
10 115 282
116 285 -
15
15
156 331
157 332
198 447
--10 19940
448
20
10 240 521

--
10 241 533
2(
1(
33
88
89
--
15
10
74
75
209
212 --10
10 117 286 -- 5
5
158 334
159 335 -10
--
200 449
201 451
10 242 534
--
1(
34 90
9t
15 76 213
--
10 118 287
-- 5 160 336 50 202 453 --
10 243 535
10 244 539
2(
1(

---
35 20 214 119 289
77 10 161 337 203 456 -15
36
37
92
93
10
20
78
79
232
233 --
15 120 290
121 291 --
5
5 162 338 -- 50
50 204 462 --
10 245 558
10 246 562a --
2(
38
39 96
95
-- 10
10
80
81 237a
234
15

--
15 122 292
15 123 293a --
5
5
163 340
164 344
165 345
-- 50
10
205 464
206 469
207 470 ---
10 247 1)62b
5 248 562c
2(
2(-- It
40 97
-- 15 82 237b
--
15 124 293b
--
15
15 166 346 -- 10
10 208 47-1
5 249 570

--
5 250 571 -V
41 98 15 83 238 15 125 294 15 167 347
- 10 209 472 5 251 575 -V
42 100 15 84 239 15 126 295 15 168 348 10 210 473 5 252 576a -V
www.digibuc.ro
1 Iu lie 1905 MONITORUL OFICIAL
Art. II i cel din urm1.- Ministrul Nostru secretar de Stat
ia departamentul financelor este insrcinat cu aducerea la inde-
plinire a acestui decret.
Dat in Castelulyeles, la 18 Iunie 1905.
CAROL
Ministrul financelor,
Take Ionescu. No. 3.379.
CAROL L
Prin gratia lui Dumnedea v0inta national, Rege al Ro-
La toti de fatii $ viitori, seinatate:
Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la de-
partamentul financelor sub No. 31.5 28;
Ve Ond jurnalul consiliului Nostru de minitri sub No. 673
din i 5 Iunie i 905,
Am decretat si decretrn
Art. I. Se aprobi de Noi
REGULAMENTUL
pentru
MODUL DE INTREBUINTARE AL INDEMNIARILOR PREIOUTE DE
ART. 116 DIN LEGEA GENERALI A IIIMILOR
Art. 1. Indemnisirile prevOute de art. 116 din legea ge-
neral a vamilor se vor 1ntrebuinta dupi cum se stabilesce
mat jos.
Art. 2. Din indemnisarile de ate 7 let pe di, pentru fie-
care functionar detasat in casurile prevdute de art. 115 din
lege, se va plati die 3 let pe 4i fie-crut functionar detapt.
Cu sumele ce vor resulta din diferentele de cate 4 let
fie-care indemnisare dilnici se infiintzi o Casa de imprumut
ajutor pentru functionaril serviciulut exterior al vimilor.
Art. 3. Casa de imprumut i ajutor se administrzi prin
directiunea generali a vamilor.
Art. 4. Fondurile Case' se alimentza:
a) din diferentele prevddute la art. 2 al regulamentulut
de fati;
b) din procentele la sumele ce Casa va imprumuta func-
tionarilor vamall;
e) din procentele de la titlurile de Stat ce se vor cumpdra
cu din fondurile Casei;
d) din donatiunile ce s'ar face Case!.
Art. 5. Indemnisarile se incaszi de sefil de van* cu chi-
tante din registrul cu matci.
La finele fie.caret inn' sefil de vami varsa, pe contul Case!
de depunerl i consemnatiunl, economiile destinate Casel de
ajutor, iar recepisele le Inaintzi administratiei centrale a
vamilor.
Sumele cuvenite functionarilor detasatt se pistrzi in casa
vimet i li se platen la finele fie-carel luni pe bazi de ordo-
nante formate de directiunea generala a viimilor, dupa state
ce se tramit de vim!.
Art. 6. Tte operatiucile de primirt i rspundert se trec
inteun registru jurnal.
Art. 7. efil de vama sunt justitiabill al Cartel de conturl
pentru tte operatiunile ce fac pe contul Casel de ajutor.
Art. 8. Fondurile Casel se intrebuintzi :
a) pentru procurare i intretinere de triisurt si cal la vi-
mile cart, in interesul serviciulul i pentru inlesnirea functio-
narilor, ad nevoe de asement mijlce de transport ;
b) pentru incuviintart de imprumuturt;
c/ pentru incuviintart de burse pentru studit ;
cl) pentru ajutre de inmormintarl,
e) pentru ajutdre de intretinere vduvelor orfanilor
functionarilor vamall.
www.digibuc.ro
2695
Art. 9. Imprumuturile Oa la 3/4 din retributiunea noel
Inn' se Incuviintzi de seful vamel, fr alta garantie de cat
retributiunea functionarulul. Ele se restitue la primirea celui
d'intaid salarid ce urrnza imprumutulul.
Art. 10. In casurt de trebuinte bine justificate, se Incu-
viintza imprumuturl pentru sume OA la cuantumul retri-
butiunel pe 3 hint. Pentru acestea se cere garantia a cel
putin doui functionarl vamali egall sat superior' in grad, cart
devin solidart rspundtorl cu imprumutatul.
Sumele imprumutate se restitue In rate lunare egale
in termen de cel mult 12 lull'. Ratele incep de la prima
retnbutiure ce urmza imprumutulut si se continua In lu-
nile urmatre, lr intrerupere.
Art. H. Procentul la imprumuturt se fixza la 50 ban! pe
luna nefractionata.
Art. 12. Bursele sunt de 500 lei anual. Ele se clad pentru
copii, tr deosebire de sex, ai functionarilor in servicid
numal pentru ace' earl urmz cursurile unel Wile de me-
serif sad profesionale, recunoscuti de Stat.
Nu pot beneficia de acest ajutor de nat functionaril cart ail
o vechime de cel putin 10 ani in serviciul vamilor, si cal pu-
tin 5 copil in vt. Bursa nu se 'Hite da de cat pentru until
din copii functionarulul.
Art. 13. Bursele se Incuviintzi pentru limp de cel mult 5
ant i, o-data Incuviintate, vor urma chiar dad functionarul
carnal face parte din serviciul vimilor.
Art 14. Plata bursel se face seinestrial i cu anticipatie.
De la al douilea semestru al primulul an, plata se face numal
pe baza certificatulul de regulata frecuentare a Wile.
Art. 15. Ajutdrele pentru inm nrmintare se incuviintzi
familial in cas de deces a funcOonarulut vamal afiat in ser-
Ele suet egale cu retributiunea pe o lung a funcfiona-
rulut, fr ca suma acordati si fie mal mica de 200 lel.
In cas de deces al sotiel functionarulul afiat in serviciii,
se Incuviintza un ajutor, care nu pte intrece suma de 100 lel.
Art. 16. Ajutrele de tntretinere se incuviintza vicluvet
cu copi1, lipsita de mijlce, rmasi in urma functionarulut
varnal, decedat dupa punerea in aplicare a presentulul regu-
lament dupa normele urmatre :
Art. 17. Vaduvel, lipsita de mijlce fad copil, se tncuviin-
tza junodtate din ajutrele prevddirte la articolul precedent.
Art. 18. Ajatrele se dah lunar si pe timp de 5 ant.
Art. 19. In cas cnd vicluva se remariti sad dobindesce
prin donatiuns sad mostenire mijlce indestulatre pentru in-
tretinerea sa si a copiilor, ajutorul incetzi si mat inainte de
termenul de 5 ant.
Dad viduva se remariti i copiii rmast pe urma functio-
narulut nu ad implinit varsta de 14 anT, ajutorul se va servi
copiilor ptini la hnplinirea terenenulut de 5 ant sad a varstet
de 14 ant impliniti.
Art. 20. Orfanit mal mid de 14 ant implinitl, ort cti ar fi
rinast pe urma functionarulut vamal, primesc toti impreuni
ajutorul prescris de art. 1.6 de mat sus.
Acest ajutor se Incuviintza tot pe 5 ant si incetza chiar
inaintea acestut termen, dad cel mal snit dintre orfant im-
plinesce varsta de 14 ant.
teazi chiar inaintea acestut termen, dac cel mat mic dintre
orfant Implinesce vrsta de 14 ant.
Art. 21. Ajutrele de intretinere nu se pot incuviinta de
cat vdduvelor i orfanilor, lipsitt de mijlce, al functionarulut,
care in perida celor din urmi 10 ant ce a precedat decesulul
a avut cel putin 5 ant de servici in administratiunea vimilor
numal tetra cat nu vor avea drept la pensiune dupit legea
general de pensiuni.
Vduvele nu ad dreptul la ajutor de intretinere, de cat dad
vor fi fost casitorite de cel 'putin doul ant cu rjunctionarul
decedat.
Art. 22. Cheltuelile prevddute de art. 8 a, irnprumuturile
prevdute de art. 10, bursele prevdute de art. 12 i ajut-
 2696 MO NITORUL OFICIAL 1 Iulie 1905
rele prevslute de art. 15, 16, 17 si 20 din presentul regula- Art. 25. Presentul regulament se va pune in aplicare la 1
ment se inCLIviintZA de administratiunea vmilor. Septembre 1905, o-dat cu noua lege generalli a vilmilor.
Art. 23. Sumele din economide de la indemnisirile inca- Art. II si cel din urml.- Ministrul Nostru secretar de Stat
sate pe ban art. 102 din vechea lege generalii a \Thriller, ce la departamentul financelor este insircinat cu aducerea la inde-
se vor afla consemnate la 1 Septembre 1905, se vor vrsa la plinire a acestul decret.
Casa de imprumut i ajutor inflintati prinregulamentul de fatif. Dat in Castelul Peles, la 22 Iunie 1905.
Art. 24. La finele fie-cirul an financiar directiunea gene- CAROL
rali a vmilor va publics o dare de semi asupra mersulul Ca- Ministrul flnancelor,
sel de imprumut i ajutor. Take lonescu No. 3.581.

CAROL I,
Prin gratia lut Dumnei4ed i vointa
Rege al Rominin,
La toll de facia i itori, sntate:
Asupra raportulin ministrului Nostra se-
cretar de Stat la departamentul financelor sub
No. 28.361 din 15 Iunie 1905;
Avnd in vedere jurnalul consiliului de mi-
nistri No. soo din 25 Maiii io 5 ;
Avnd in vedere legea pentru infiintarea
unei case de economil, credit 0 ajutor a func-
;ionarilor ministerului de finance 0 autoritd-
tilor dependinte ;
In virtutea art. 93 din Constitutiune.
Am decretat i decretm
Art. I. Se aprobl de Nob urmAtorul
REGULADIENT
Pentru
PUNEREA IN APLICARE A LEGET PENTRIJINFIINTAREA
ONET LASE DE ECONOM1E, CREDIT 5t AJUTOR A FUNuT1ONA-
RUDE MINISTERULUT DE FINAIEE I AUTORITTILOR DE-
PEND1NTE DE EL
TITLUL I
Scopul i administratia easel
CAP1TOLUL I
Scopul easel
Art. 1. Se Infiinthi o institutiune, per-
snii juridic, sub denumirea de casi de eco-
nomie, credit si ajutor a functionarilor mi-
nisterulul de finance si administratiunilor
dependinte de el, cu sediul,principal in Bu-
curescl.
Casa Me avea sucursalele si In judete,
atuncl and necesittile vor reclama laBia-
tarea lor.
Inflintarea on-crel sucursale se va face
prin decisie ministeriali, dupi avisul con-
siliulu1 de administratie,iar cheltuiala se va
prevede In budget.
Art. 2. Din ea pte face parte functiona-
ril administratiunel centrale a ministeruluT
de finance, at Adunrel deputatilor si Se-
natulul, al kaltel Curtl de conturl, al di-
rectiunel centrale a regiel monopolurilor
Statulul, al directiunel generale a Casel de
depuneri, consemnatiunl i economie i cre di-
tulul judetn, al directiunel generale a credi-
tulul agricol i easel centrale a bincilor po-
pulare, al servicdlor exterire ale ministe-
rulul de finance i tutulor acestor autori-
ttt, mentionate aci.
Nu pot fi admisl ifunctionaril provisorid
plititl din fondurl globale, perceptoril fis-
cal! si agentil kr.
Art. 3. Scopul case! este : de a capitalisa
si face productive micile economil ale mem-
brilor sl, de a Inlesni creditul prin avan-
surl In contul salariuluI lor, de a le procura
la ocasiunT garantiile reclamate de functiu-
nile la can ar fi chematI, de a le acorda
pensiuni i ajutre In casurl fortuite pre-
cum : ble grave, rink!, infirmittl, mrte,
incendiI i alte asemenea ntimprS ; de a
Infiinta i Intretine institutiuni de educa-
titine pentru fiii i ficele membrilor case! si
orfanilor si pentru a ajuta la mritisul te-
telor membrifor, carl ad cel putin 4 copil.
Stabilimentele de educatiune i instruc-
tiune vor fi administrate prin regulamente
speciale, car! se vor intocmi pe msur ce
mijlcele vor permite infiintarea kr.
Art. 4. Ca persni juridici casa va In-
tocmi tte actele, conform leginirilor exis-
tente In acsti privinti.
CAPITOLUL II
Despre consiliul de administratie
Art. 5. Administratia case! este Mere-
dintati unul consiliti de administratie corn-
pus din 5 membril : un consilier de la Inalta
Curte de conturl, directorul general al Ca-
sel de depunerl, consemnatiunl i ecouomie,
directorul general al regiel monopolurilor
Statulul, directorul general al creditulul
agricol i easel centrals a bincilor populare
un director de servicidi al ministeruluI de
finance.
Consilierul de la Malta Curte de conturl
directorul din minister vor fi numitl de
ministrul de finance, prin decisie ministe-
rial pe un period de 3 anl ; ceI alti 111c111-
bri! fac parte de drept din consiliti.
Consiliul Is! alege dintre membril sb pe
presedinte. Alegerea pregedintelul se va
consemna Inteun proces-verbal. Acsti ale-
gere se va comunica ministrulul de finance.
Consiliul este obligat a tine cel pu6n 4
sedinte pe lun. El va putea fixa printr'o
incheiere qilele anumite cnd are a se In-
truni, orl in fie-care sedint va decide data
and va avea lee sechnta viitre.
hi cas de neapratil necesitate, presedin-
tele va putea totusl convoca pe membri
In alte slde, peste cele fixate de consilid.
Decisiunile consiliulul din fie-care sedint
vor fi consemnate Intr'un proces-ver bal.
Aceste decisiunl se vor lua cu majoritatea
membrilor presentl. In cas de pantate, vo-
tul presedintelul va avea preponderenta.
Consiliul nu va putea lucra de cat Bind
www.digibuc.ro
fat cel pu6n 3 membri. Orl-ce lipsi de la
sedintele consiliulul se va motiva In scris.
Scrisrea se va atasa la procesul-verbal al
sedintel. In cas de lipsa presedintelul de la
sedinte, consiliul se va presida de membrul
cel maT in virsti.
MembriT corsiliulul de administra6e aB
dreptul la o indemnitate de 10 lel de se-
dint i pe i. Aceste diurne se vor achita
la finele fie-aret tun!. edintele ma! multe
de ct patru, In cursul met kin!, vor fi
gratuite.
Art. 6. In cas and membrul inalteI Curt!
de conturl i directorul de serviciii al mi-
nisterulta de finance nu mni ocup aceste
funcliunl orb demis'onzit din consilM, mi-
nistrul complettzA consiliul nrin numirea
altui membra de la inalta Curte de conturl
i director de s,!rviciii al ministerulul.
Art. 7. Consiliul de administra6une are
atributiunl de a decide asupra tutulor ata-
cerilor Case!.
Art. 8. T.,a flnele fie-ciruI an, in cursul
lunet Aprilie, consiliul supune ministerulul
de finance situatiunea Casel, impreuni cu
drile de smi asupra mersulul el. Situa-
tiunea aprobat de ministru se va publics
in Monitorul Oficial.
Dup aprobarea ministrulul de finance,
un exemplar al situatiunel Casel se va Ina-
inta i inalteI Cull de conturL
Art. 9. Gestiunea Case este pus& sub
controlul Inaltet Cur6 de conturi.
Art. 10. In fata instantelor judecitorescl,
Casa va fi represintati printr'unul din mem-
brit consiliulul de administratie autori-Ait
de consilid i asistat la trebuint de advo-
catii ministerulul de finance.
CAP1TOLUL HI
Despre director
Art. 11. Directorul Casel este organul
autorisat pentru acucerea la indeplinire a
de cisiunilor luate de consiliul de adrninis-
tra 6e.
El se nurnesce de ministrul de finance
prin decisie si nu pte fi functionar public.
In general ten corespnndenta Case! se va
presinta de director consiliulul de adminis-
tratie, care, prin dresare de proces-verbal
va hotirl partea de lucrrl ce se pte incre-
dinta personal directorului.
Art. 12. Corespondenta Casel se va face
In numele directorulul.
Art. 13. Directorul asist la deliberirile
consiliulul de administra6e cu vet consul-
tativ, Indeplinind rolul de secretar. Consi-
 1 Iu lie 1905
liul, ins, pdte lucre si Wei asistenta diree
toruluI.
Direetorul rspunde fat de consilid de
administratie de mersul serviciulul. El con-
duce personal si propune consiliulul inscris
msurile ce le crede necesare pentru bunul
mers al Casel. Tot el propune consiliulul
nasurile disciplinare cortra personalulul
Casa.
Directorul presint consiliutuI la finele
fie-cdrei inni situatiunea mersului Casel in
cursul
Art. 14. Consiliul de administratie pte
aplica directorulul pedepsele disciplinare ce
va gsi cu cale ; revocarea lui, in* se va ar voi a depune economiile !or la Casa cu ti-
face numai de ministrul de finance in urma thil permanent, va declare acsta in scris
avisului consiliulul.
Art. 15. In cas de inposibilitate a direc-
torulul de a functioea din causi de WC oil
in cas de vacenta, consiliul de admiuistratie
va delega un alt functionar cu indeptinirea
functiunel de director al Casel, E Ana la nu-
mirea until titular.
Art. 16. Remuneratiunea directoralul nu
va putea fl mal mare de 300 lel.
CAPITOLUL IV
Despre cei-alfi functionari a Casa
Art. 17. Casa va twee un personal infe-
rior trebuineios. Numirea lull se va fiice de
consiliul de administratie, care va ayes pu-
terea a-1 i revoca.
Numrul de functionarI inferiorl trebuin-
ciosl. denumirea functiunel i retributiu-
nea fie-cdruia se vor procede in budgetul
CaseI.
Personalul isferior este pus sub ordinele
imediate ale directorulut Casel.
CAPITOLUL V
Despre casieri
Art. 18. Casierul central al tesauruluI
public este casierul central al Casel. La in-
fiintarea casierulul or! administratorulul
financier al Capitalel, ministrul de finance
va decide careia dintre acesti (lout casieri
le lasd, sarcina de easier central al Casei.
Indemnitatea casierulul central va fi de
100 Iel ei se va prevedea in budget.
Art 19. Casierul central al Casel are
indatorire de a strange si conserve depurie-
rile memlnilor i veniturile de orI-ce fel ale
Casa. El va avea de asemenea obligatiunea
efectutirel pldtilor dupd avisul Casel.
Cat timp casierul central al tesaurului
public va fi casierul Case, avutul easel se
va pstra in bolta CaseI Ceutrale. El se va
trece tn situatiunea stilnici a tesaurulul
public.
Art. 20. Casierul central va presita
consiliulul de administrajie la finele fle-ca-
rel lunl situatiunea Casel.
Consiliul de administratie if va procure
registrele trebuincise. Casierul va pates
fi ajutat de uuul sa ma; multi functionarl
al easel, dupa necesibitile serviciulul.
Art. 21. Contul de gestiune al casierulul
central pentru manuirea fondului tesauru-
ha public va coprinde i gestiunea fonduri-
Ior Casel, de care este in acelasi mod rs-
MONITORUL OFICIAL
punejtor i pentru care i se aplicit disposii-
tiunile legeT contabilitgel publice relative
la manuitoril de halal publici.
Art. 22. Administrateril financiarl de ju-
dete stint de drept cesierii Gasei in judete,
fiind justiitiabill de Curtea de conturl pen-
tru aceste sume.
Trnm, II
Depunerea i restituirea economiilor
CAPITOLUL VI
Depunerile permanente
Art. 23. Ori-carl dintre functioneril pre-
vduti la art. 3 al acestut regalement care
(lire eonsiliul central de administratie.
Consiliul de administratie examinand ce-
rerea i gasind ca" cel ce o face este unul
dintre functionariI ce pot figura ca membri
al Casel o va aproba ; cererea aprobata im-
pune decIarantuiul obligatiueea de a fi mem-
bru permanent al CaseI. Angajamentul se
contractzd pentru o perida de 10 anT. La
expirarea acestul termen el pte fi re-
inouit.
Art. 24 Depunerile permanente oblige-
toril 'Oe tot timpul engajamentulul vor fi de
5/0 din suma inscrisd in budget al salariu-
lui membrulul. Aceste depuneri nu sunt o
bligatoril din diurne de cat numai n urma
declaraVunel exprese a membrulul.
Depunerile maI mari de 5/0 'And la
maximum 250/0 nu se vor primi de cat ou
invoirea consiliului de administratie, care
nu le aprob de cat atuncl cAnd Casa ar avea
trebuintd de banl i ar fi posibild plasarea
productivd a kr.
Depunerile se vor retire lurar din testa
si se vor erisa CaseI ceutrale.
Art. 25. Numal depunerile permanente
conferd titlul de membru al CaseI i drep-
tul de a beneficia de avantagiile acordate de
acestai cas.
Art. 26. Depunerile permanente produc
dobend 3 la sut pe an, socotit dup trecere
de 3 lunt, ce urmzi dupa luna in care s'a
ficut eepunerea i pAnd la prima 4i a tri-
mostrului ce precede luna in care se
efectuiazi restituirea capitalulul.
Art. 27. Depuserile incetzi o-data ce
membru nu maI face parte dintre functio-
naril preveslutl de art. 3 al acestul regu-
lameet.
CAPITOLUL VII
Depunerile temporare
Art. 28. Depunerile temporare se vor
primi de la functionaril prevrluti la art. 3
din regulament, fie orl nu membri al Casei
si de la particularl ins numaIcu aprobarea
consiliului de administratie i punnet cAnd
casa an avea trebuinti de banT i ar fi posi-
bil los.
Aceste depuneril nu vor putea fi mal mid
de 50 let intreg Orsati.
Art. 29. Aceste depuneri vor da drept la
o dohanda pAnd la maximum 6 la sut pe
an, socotit din iiva depunerel !Ana in ilitta
restituireI.
www.digibuc.ro
2697
Consiliul de administratie cu aprobarea
ministruluI de finance, va fixa la inceputul
fle-cdruI an financier dobAnda ce se va plti
in cursul acelul an la depunerile tempe-
ra re.
Decisiunea se va publica in Monitorut
Oficial.
Art. 30. Depunerile tern, orare se vor
restitui la cerere sad cel maI tardiel in ter-
men de 3 lunI de la data cererel de resti-
tuire.
Art. 31. Proceetele cuvenite depunerilor
temporare se vor achita celor in drept la
fle-care sfrsit de an sad o data cu restitu-
irea capitalulul, cfind acsta restituire are
loc in cursul anuluI.
Art. 32 Consiliul de administraitie va
restitui din oficid depunerile temporare
procentele cuvenite lor, eAnd case nu va
avea revoie de banl.
CAPITOLUL VIII
Retragerea i restituirea depunerilor
permanente
Art. 33. Angajamentul considerAndu-se
desfacut de drept la mrtea depuntorului
fie oe nu el membrui al easel in momentul
morteT, depunerile permanente iropreund
cal precerdele se vor restitui la cerere suc-
cesorilor legali.
Art. 34. Depunerile psrmanente stall la
casd cel petin 1.0 anI, termenul de arga-
jament obligator, chiar deed unembrul ma!
inainte de expiriirea acestul termen nu mal
face parte dintre functionaril prevduti de
art. 3 al acestuI regu!ament i nu mai I
este permis a continua au depunerile.
La expirarea acestui termen, depunerile
permanente Impreund cu procentele se pot
restitui la cerere.
Art. 35 Aceste deonert impreund cu
procentele se restitue de asemenea in casul
esirei membrului la pensie, fie orl nu el
membril al case! in reel moment precum
2.n casul de infirmitate constatati.
Art. 36. Procentele de 3 la sut cuve-
nite depuserlor permanente si calculate in
modul prevdut de art. 26 din acest regu-
lament nu ee tatesc de cat o-dat cu resti-
tuirea depueeriiiir.
Art. 37. Depunerile permanente impre-
Una cu procentele Oman afectate pentru
plata irnprumuturilor fcute de cdtre mem-
bru depunator la casi, in cas cand acecete
imprumuturi nu s'ar achita din salarial.
TITLUL
CAPITOLUL IX
Imprumuturilemembrilor casei
Art. 38. Mernbrii easel in functiune vor
putea cere si aline de la casi imprumuturl
in bent, pand la maximum valrel Vfrei in-
soled in budget a salarulini farit diurnd, pe
treI lnriI, mai putin retinerile.
Art 39. Aceste impremuturI se acordd
numai in lama cererel scrisd facuid consi-
liului de adrninistratie al easel. In ea se va
arta suma ce se cere cu imprumut i tim-
pul in care membru voesc a o achita.
 2698
El va maT Arita daci are retinerl pe sa-
larul s, de ce naturg i pe ce
Art. 40. Consiliul de administratie islfre-
servi dreptul a face mal intAig cercetirl
asupra retinerilor membrulul ce soliciti
tnaprumutul.
Art. 41 El se pronunti &supra cererilor
de tmprumut in ordinea inscrierilor, pu-
tnd, in casurI de nenorocirl grave care
necesiti un ajutor grabnic, si se pronunte
afari de ordinea inscrierilor, cAnd va fi
obligat a'sl motive procedarea sa.
Consiliul are dreptul, de va!gisi cu cale,
si refuse imbrumutul cerut WA a fi nevoit
s motiveze refusul.
Art. 42. Pentru sumele tmprumutate
case va percepe dobArdi 80/o pe an.
Dobinda se va calcul dupi suma capita-
lul ce se imprumuti si in raport cu timpul
in care se declari, la contractarea impru-
mutului, ci se va face restituirea luT.
Restituirea imprumutulul i dobindile se
va face prin retinerea din salari, de por-
tiuni lunare egale, av6ndn se in vedere
timpul de restituire.
Art. 43. In niel un cas insi, restituirea
capitalulul imprumutat si a procentelor cu-
venite nu pte trece peste un an de la
acordarea imprumutuluT.
Art. 44. Nu se pte acorda un noti im-
prumut, pia ce din cel vechig nu se res-
titue cel putin trel pitrimI.
Membrilor easel, earl ar avea alte reti-
nerI pentru junagtate din salariul lor, nu li
se pte acorda imprumut de at cel mult
pin la o pitrime din sumele prevdute de
art. 38 din acest regulameatiar membrilor
ce ar avea asemenea retinerl pentru a treia
parte, li se va putea acorda imprumut cel
mult pin la jumtate din sumele prevdute
de art. 38.
Art. 45. Pia cind depunerile perma-
nente ale until membru vor ajunge la ma-
ximul salariulul pe trel lunI, mal putin re-
tinerile, imprumuturile prevdute de art.
38 din acest regulament nu se pot acorda
de at cu garantia altor doul membril al
case!.
GarantiT rspund numal cu salariul lor,
din care se va lua datoria cgtre casi, chiar
daci ar avea aite retineri pAni la jumtate
din salarid.
Art. 46. Consiliul de administratie in*
mal Inainte de acordarea imprumutului. va
fi dator a cerceta situatiunea garantilor
propusl, putind WI a isi motiva procedarea,
s refuze in asemenea cas acordarea im-
prumutulul.
Art. 47. CAnd verI-unul din mernliril
easel ar avea necesitate de garantil pentru
vre-o functiune, fiand parte din adrninis-
tratiunile enumerate la art. 3 al acestul
regulament, consiliul de administratie Vote
si II avanseze fondurile necesare pentru
depunerea orl complectarea acesteI garan-
in conditiunile ce se vor ggsi necesare
pentru asigurarea easel. avnd In vedere
capitalul membrulul. modul propus pentru
rambursarea sumel $ i garantiile ce se ofer.
MONITORUL OFICIAL
TITLUL I V
CAPITOLUL X
kutre
Art. 48. Fondurile pentru ajutre se vor
alimenta:
a) Din beneficiile ce vor resulta din ope-
ratiumle prevdute sub titlul III din acest
regulament ;
b) Din donatiunT si legate acceptate con-
form regulelor de drept comun;
c) Din produsul serbirilor, seratelor
loteriilor autorisate, ce s'ar putea face in
folosul easel;
d) Din sumele alecate in budgetele ad-
ministratiunilor al ciror functionarT pot
membri al case!, dupg prevederile art. 3
din acest regulament.
e) Din contributiunl benevole din partea
ori-cgrel persAine sag institutiunl.
Art. 49. Ajut6rele se acordi membrilor
easel in limitele fondului de ajutor i in
urmitrele casurl :
a) Pentru a ajuta la mgritisul fetelor
membrilor cari ag cel putin 4 copil ;
b) Pentru diverse intAmplie nenorocite,
de car! ar suferi membril case!, precum :
Me grave, riniri, in6rmit1, mrte, in-
cendil si alte asemenea
Art. 50. Pensiunile lunare de 10,15, 20
si 25% eel milt asupra ultimulul salarit
se pot acorda :
a) Functionarulul infirm, fr drept de
pensiune i inembru al case!, care a servit
ca functionar al ministerului de finance sag
al administratiunilor dependinte de el:10 0/0
dad n'are copiI. 15010 cu un copil, 20 0/0
cu doul copiI si 25 0/0 cAnd va avea treI sae
mal multI copil ;
b) %hive! functionarulul mernbru al
easel : firi copil 10 0/0, cu un copil 15 0/0,
cu doul copil 20 010, cu trel orI ma! mult
25 %;
c) Orfanuld de mamg si de tatg, mem-
bru al case!, 15 /0 cAnd este unul singur,
20 0/0 cAnd sunt doul i 2513/0 cAnd aunt
trel sag ma! multi'.
Dupi mrtea fie-am! copil, pensiunea se
reduce in aceeasT proportie.
Aceste pensiuni se vor acorda numal
daci functionarul membru al case! nu a
implinit nicl un termen de serviciti dupi
legea pensiunilor, dar a servit cel putin 5
anl in ministerul de finance sag la o auto-
ritate dependinte de el, si in momentul re-
tragerel se gisea functioner la aceste au-
torititl.
Pensiunea vduvei se acordg !Atli la
iar a copiilor pini la majoritate.
Dacg tetele se csiltoresc in minoritate,
perd dreptul la pensiune.
Art. 54. Drepturile prevdute la art. 49
si 50, se acordi functionarilor car! a o
vechime de cel putin 5 an! ca membri at
case!.
Art. 52. Donatiunile i legatele acute
inteun anumit scop, nu se vor putea intre-
buinta de cit in conformitate cu dorinta
exprimati de donator or! testator.
Art. 53. Regulamente speciale &probate
www.digibuc.ro
1 Iulie 4905
de ministrul de finance, vor detaila modul
intrebuintrel donatiunilor legatelor cu
destinatinne speciali.
Art. 54. Un regulament ulterior, dat In
forma regulamentelor de administratie pu-
blici va determina modul acordrel ajut6-
relor i pensiunilor.
T1TLUL V
CAPITOLUL XI
Dispositiuni generale
Art. 55. Fie-care din fondurile prevNute
in acste lege se se va administra deosebit.
Art. 56. Sumele depuse de membriI easel
in functiune ca depunerl permanente, pre-
cum si procentele lor, nu se vor putea ur-
mirl laid de Slat, Did de particular!, orl-
carl ar fi el, pentru nicl un motiv. Aseme-
nea ele nu se vor putea cede niel in total,
nicI in parte.
Art 57. Budgetul Casel se va intocmi
de consdiul de administratiune cu cel putin
3 lunl inainte de intAid Aprilie. El se va pre-
septa spre aprobare ministrulul de finance,
dupi care se va publica in Menitorul
cial, anul Incepe la 1 Aprilie.
Art. 58 In niel un cos cheltuelele de ad-
ministratiune nu vor putea trece peste 50/0
din beneficiul net al Casel pe anul prece-
dent.
Cheltuelile de pensiunl i ajutre nu vor
putea dopi sumele destinate pentru acest
scop in budget. Aceste pensiunl i ajutre
se vor acorda la finele fie-cirel Inn! si in
limitele unel a 12 oecirof din sumele bud-
getare destinate spre acest scop.
Art. 59. Corespondent& cu diversele au-
torittl, actele i registrele de contablitate,
registrele de chitante, borderourile i actele
carl constati acordarea ori restituirea im-
prumuturilor i ajutrelor sad pensiunilor
vor fi scutite de timbru.
Va fi de asemenea scutite de timbre
postale corespondenta ce emang de la ad-
ministratia Casel, cum si acele ce i se adre-
szi de autorittt
Cererile ce Casa va face in justitie i tte
actele ce decurg din aceste cared vor fi scu-
tite de timbre si taxe de portirel.
Art. 60. Para la 1 Aprilie 1906Casa
va acorda imprumuturI numai un sfert din
sumele prevgdute de art. 21, in anul al
douilea jumtate, in al treilea trel sferturI
numal cu incepere de la 1 Aprilie 1908,
in intregime dupi prevederile art. 21.
Art. H. Ministerul de finance doteazi
acgsta Cas cu un fond de 50.000 lel.
Art. 62. Ministerul de finance reservg
controlul Case! prin inspectoril financiarl.
Art. 63. CAnd fondul disponibil in Casi
va trece peste Lecesitti, consiliul da admi-
nistratie va fi obligat a cumpgra efecte de
Stat sag garantate de Stat, care se vor de-
pune spre pistrare la Casa de depunerl,
consemnatiunl i economie, iar recipisele se
vor trimite in pistrarea directiunel contabi-
littel generale a Statulul.
Art. 64. Depunerile permanente i reti-
nerile pentru achitarea imprurnuturilor se
vor face prin statele de aehitarea retribu-
 1 Iu lie 1905
tiunel functionarilor ministerulul de finance
autoritAtilor dependinte.
Admiterea until membru i acordarea
de imprumut se va comunica administratiu-
nel respective, care va efectua retinerile
pentru depunerI pentru achitarea Impru-
muturilor.
In fie-care lun o-dati cu liberarea sala-
rfilor, biurourile de ordonantare ale admi-
nistratiunilor aT ciror membril fac parte
din Oa vor forma mandate speciale, in
care se vor indica numele membrulul i ca-
tegoriile sumelor retinute.
Aceste mandate se vor inainta admi-
nistratiuneI centrale a Case', care dup ce
va lua notti de ele la partida fie-cruI
membru, le va inainta casierulut central al
Case' spre a le incasa.
Art. 65. Achitarea salariilor functiona-
rilor Case' si a imprumuturilor se va face
prin mandate, emanate de la administratiu-
nea centrali a Casel.
Aceste mandate semnate de presedinte
contra semnate de directorul CaseI se vor
achita tn Bucuresci de casierul central al
Case', iar pentru judete se vor trimite desti-
natorilor de atre casierul CaseI prin man-
dat postal sumele ce se cuvin a se plti.
Art. 66. Consiliul de administrOe va
fixa in primele sedinte budgetul pe exerci-
tiul 1905-906.
Art. II 0 cel din urmi. - Ministrul Nos-
tra secretar de Stat la departamentul finan-
celor este insrcinat cn executarea acestui
decret.
Dat in Castelul Peles, /a 20 Iunie 1905.
CAROL
Ministrni de finance,
Take Ionescu. No. 3.420.
Prin decretul regal cu No. 3.506, &pi
propunerea fcuti prin raport de d. ministru
secretar de Stat la departamentul de finance,
d. Octav Sorescu se numesce in functiunea de
ajutor-contabil in serviciul directiunel generale
a creditului agricol i Case' centrale a ban-
cilor populare, in locul preotului Ilie Ionescu.
Prin decretul regal cu No. 2.986 din 19
Maid x 905, dup propunerea facuta prin ra-
port de acelasi d. ministru, d. Ilie Ionescu,
licentiat in drept, este numit sub-sef de ser-
vicid in administratiunea centrala a regiei
monopolurilor Statulul, in locul George
I. Coculescu, care este lasat in disponibilitate-
Prin decretul regal cu No. 2.990 din 19
Maid 1905, dup propunerea facuta prin
raport de acelasi d. ministru, d. Scarlat Poe-
naru, fost judecitor de ocol, este numit sef
de economat in serviciul manufacturilor de
tutun i hrtie de tigarete din administratiu-
nea regiet monopolurilor Statulu", in locul
d-lui Gh. Stefanescu, care este lasat in dispo-
nibilitate.
MONITORUL OFICIAL
Prin decretul regal cu No. 2.994 din 19
Maid 1905, dupi propunerea fcot prin ra-
port de acelasi d. ministru, d. Constantin Bu-
zescu, sub-sef de servicid in administratiunea
centrali a regiei monopolurilor Statulul, este
numit sef de economat i expeditiune in ser-
viciul fabricei de chibriturt din administra-
tiunea regiei monopolurilor Statului, in locul
d-lui Mihail Penescu, care este lasat in dis-
ponibilitate.
Prin decretul regal cu No. 2.991 din 19
Maid 1905, dupa propunerea ficuta prin ra-
port de acelas" d. ministru, d nil Al. Verussi,
fost sef de servicid la primaria Capitalei, 0 Ion
Niculescu, fost sef de biurod la aceea$ pH-
marie, sunt nurnit" sefi de expeditiune in ser-
viciul manufacturilor de tutun i hrtie de tiga-
rete din administratiunea regief monopolurilor
Statulul, in locurile d-lor Radu Radulescu, nu-
mit intealt functiune, si Al. Stratescu, care
este lisat in disponibilitate.
Prin decretul regal cu No. 2.999 din 19
Maid 1905, dupa propunerea facut prin ra-
port de acelas" d. ministru, d. Nicolae Barbu-
ceanu, absolvent al sae' reale de comercid
din Brasov, este numit in functiunea de sef de
biurod in serviciul administratiunel fonduluI
pentru inbunatatirea culture' tutunulut 0 pen-
tru asigurari din administratiunea regiei mo-
nopolurilor Statulul, funqiune prev4uta prin
statul lit. A din budgetul cheltuelilor acelui
fond pe anul 19 o 5 -t906.
Prin decretul regal cu No. 2.998 din 19
Maid 1905, dupi propunerea facut prin ra-
port de acelasl d. ministru, d. tefan Pop,
fost sub-revizor in serviciul urmarirei contra-
bandelor din administratiunea regie" mono-
polurilor Statului, este numit sub-revizor in
acelas" servicid, in locul d-lui Nicolae G. Chi-
ritescu, care este lasat in disponibilitate.
Prin decretul regal cu No. 2.995 din i 9
Maid 1905, dup propunerea facuta prin ra-
port de acela0 d. ministru, J. Grigore Raclu-
lescu, fost comisar, este numit impiegat de
cancelarie in serviciul fabricel de chibrituri
din administratiunea regiel monopolurilor Sta-
tultd, in locul Nicolae I. Ripeanu, care
este lasat in disponibilitate.
Prin decretul regal cu No. 2.987 din 19
Maid 1905, dupa propunerea facuta prin ra-
port de acelasi d. ministru, d-nii Mihail Cos-
tin 0 Ion N. Radoiu, fosti sub-comisarI, Du-
mitru V. Potop, fost ajutor de grefier, 0 Pe-
tre Ionescu, copist in serviciul de percepere,
sunt aumii impiegati in administratiunea cen-
www.digibuc.ro
2699
trail a regiel monopolurilor Statulal, In lo-
curile d-lor C. Angelescu, Isac Tanisescu,
Iordan Dragomirescu 0 N. Pencovici, cari
sunt lasati in disponibilitate.
Prin decretul regal cu No. 2.993 din 19
Malt I 90 5, dupi propunerea facut prin ra -
port de acela0 d. ministru, d-nil Gli Nicu-
lescu, fost taxator in serviciul intrepositelor
comunale, Constantin Niculescu, fost sub-
inspector in serviciul acciselor, i Gh. Tis-
sescu, fost sef de biurod la politia Graph,'
sunt numiti impiegati de ateliere in sec .
viciul manufacturilor de tutun i hrtie de ti-
garete din administratiunea regie" monopolu
rilor Statului, in locurile d-lor Mihail Pau-
nescu 0 N. Milcoveanu, car" sunt !anti in
disponibilitate, i in locul d-lu" N. Racu, e
este revocat pentru neglijenti si incapacitate.
Prin decretul regal cu No. 2.996 dig 19
Maid 1905, dupa propunerea '1=1 prin ra-
port de acelasi d. ministru, d-nit Radu Ridu-
lescu, sef de expeditie in serviciul manufac-
turilor de tutun i hrtie de tigarete, si GI:.
V. Teodorescu, fost taxator in servicial in -
trepositelor, sunt numiti impiegati de ateliete
in servicial fabricei de chibrituri din adtilinis-
tratiunea regiet monopolurilor Statulul, pri-
mal in locul d-lui Al. Georgescu, iar cel de
al douilea in locul Gh. Niculescu,
sunt rant" in disponibilitate.
Prin decretul regal cu No. 2.9 97 din 19
Maia 1905, dupi propunerea facuta phil ra-
port de acela$ d. ministru, d-ni" Constantia
C. Salvator, fost comisar, i Raducanu -
descu, fost perceptor comunal, sunt nunaii
impiegat" in serviciul depositelor din Capi-
tali din administratiunea regiet monopoltaii3r
Statultd, in locurile d-lor Pandele Ivanovici
si Ion Riclulescu, cari sunt lsati in dispni-
bilitate.
Prin decretul regal cu No. 2.992 din
Maid 1905, dupa. propunerea Rana prin ra-
port de acelasi d. ministru, d. George I. Gti
goriu, fost copist la primria Iasi, este nutn'.t
impiegat de cancelarie in serviciul manufac-
turilor de tutun i hank de tigarete din ad-.
ministratiunea regiei monopolurilor Statului,
in locul d-lui M. Miclescu, demisionat.
Prin decretul regal cu No. 2.988 din 19
Maid 1905, dupi propunerea facut prin ra-
port de acelao d. ministru, d. tefan Nitescu,
fost comisar comunal, este numit intendent in
administratiunea centrala a regiel monopolu-
rilor Statului, in locul din" D. liristescu, care
este lint in disponibilitate.
 2700 MON [TOR, UL OFICIAL I tthie 1905

MINISTERUL D
- RESBOIO
Prin decretul regal cu No. 3.610 de la 22
lunie 1905, dupA propunerea facut de d mi-
nistru secretar de Stat la departamentul de
rsboi prin raoortul No. 5.596, locotenentul
Homoriceanu Stefan, din arma artilerid,aflat
in positie de disponibilitate pentru infirmitAti
timporale, s'a rechemat in activitate de servi-
cin, pe diva de i Iulie 1905, la vacanta ce
este in regimentul 8 artilerie.
Prin decretul regal cu No. 3.537 de la 22
lunie 1905, dup propunerea facuta de ace-
last d. ministru prin raportul No. 1.461,
medicul-veterinar Daffu N. Gheorghe s'a na-
intat la gradul de veterinar sub-locotenent in
corpul oficerilor sanitari de reservA, pe ijiva
de 16 Iunie 1905, chemAndu-se tot-d'o-datA
a'si face stagiul de un an cerut de lege la
herghelia armatei.
Prin decretul regal No. 3.605 si dupd pro-
punerea fAcut de acelasi d. ministru prin
raportul No. 5.587. soldatul Merluta Ion, din
regimentul Gorj No. 18 , s'a gratiat de
restul osAndel ce mai are a face pe 4iva de
22 Iunie a. c.
MINISTERUL 1GRICULTUREI,
Il8IEI. COMERCIULUI I DOMENIILOR
Prin decretul regal cu No. 3.582, dupi
propunerea fAcutA prin raport de d. ministru
secretar de Stat la departamentul agriculturei,
industriei, comerciului i domeniilor, d N. D.
Anagnoste se numesce in functiunea de mijlo-
citor oficial de mArfuri si cereale la bursa si
portul Braila.
Prin decretul regal cu No. 3.583, dupi
propunerea facuta prin raport de acelasi d.
ministru, d. N. I. Popescu se numesce in
functiunea de mijlocitor oficial de mArfuri
cereale pe langd bursa si portul BrAila.
-4-400
MINISTERUL LUCIaRILOR PUBLICE
CAROL I,
Prin gratia lui Dumne4ed i vointa nape-
Rege al Rominiei.
La MO de fo4d i viitorti, seindtate :
Asupra raportului ministrulut Nostru se-
cretar de Stat la departamentul lucrrilor pu-
blice cu No. 9.137 ;
In virtutea art. 71 din legea consiliilor ju-
detene, i avnd in vedere resultatul licita-
pet tinutA la prefectura judetului Prahova in
(Pua de 2 lunie a. c., pentru aprovisionarea
a 52.000 traverse ordinare pentru cale nor-
malA secundari necesarA liniel ferate Ploesct-
VAleni-de-Munte
Am decretat i decretAm:
Art. I. Se aprob de Not :
I) Oferta d-lui M. G. Crnfeld pentru pre-.
darea tranco vagon in gara Ploesci a io.000
traverse eu pretul de let 1, b ail 8o bucata,
sad in total pentru lei 18.000;
2) Oferta d-lui Adolf Lack pentru preda-
rea franco vagon in gara Ploesct a to.000
traverse cu pretul de lei 1, bani 85 bucata,
sail in total pentru lei 18.5oo, si
3) Oferta d-lor Ad Lack & Sigmund Ro-
senberg pentru predarea franco vagon gara
Ploesci a 25.000 traverse, cu pretul de lei 1,
bani 90 bucata, sad in total pentru lei 47.5 oo
si se autorisA prefectura judetului Prahova
ca sA incheie cu acesti intreprindetori cuve-
nitele contracte in marginele sumelor totale
arAtate alai sus.
Art. U. Ministrul Nostru secretar de Stat
la departamentul lucrArilor publice este insr-
cinat cu aducerea la indeplinire a acestuf
decret.
Dat in Castelul Peles, la 27 lunie I905.
CAROL
Ministrul lucrArilor publice,
Ion C. Grdiqteanu. No. 3.620

MINISTERUL DE JUSTITIE (contestatil la urmAriri silite i cele la tabloul de ordinea credi-

CAROL I,
Prin gratia lui Dumnedeil i vointa nationali, Rege`al Romniei,
La tori de tatd i, viitori, sdnatate:
Corpurile legiuitre a votat i Noi sanctionim ce urmzi :
LEGE
pentru
MODIFICAREA UNOR ARTICOLE DIN LEGEA PENTRU YNFIINTAREA CURTET
DE CASATIUNE I JUSTITIE
Articol unic -Articolele 3, 4, 5, 7, 9, 10, 15, 22, 25, 36,
37, 38, 40, 44, 46, 51, 53. 54, 57, 59, 71, 72 77, 82, 83, 84,
85, 86, 87, 88, 89, 90 .1 91 din legea jentru infiintarea Curt&
de easatie i justitie se modifici In modul urmator :
Art. 3. Curtea de casatie este impArtitA in trel seetiunI. Fie-
care sectiune se compune dintr'un presedinte si 7 consilierl.
Presedincele primel sectiunl are titlul i atributiurile de prim-
presedinte al Curtel.
Art. 4 se suprim.
Art. 5. Sectiunea I va judeca tte recursurile in materie civil&
Mari de cele deferite prin presenta lege sectinneI H, precum
alte mat eril date in competinta acestel sectinnI yrin leg! speciale.
Sectiunea II va judeca tte reeurz,urile in materie criminalA,
coreetionalA si de contraventinnl penale.
Tot ea va judeea recursurile:
a) In contra hothirilor in materie de despirtenie si a celor
privitre la paza copiilor si la per siunile alimentare, prevOute in
titlu VI, cartea I din codul civil, relativ la despArtenie ;
b) In contra ordonantelor de adjudecare in materie de expro-
priere slit& ;
c) in contra botAririlor date asupra contestatiilor la executare
www.digibuc.ro
torilor);
dl In contra decisiilor tribunalelor militare in limitele prev-
dute de art. 36, lit. e din acst lege;
el In fine. in tte cele-alte casurl date in competenta acestel
sectiunI prin legt speciale i cad nu sunt atribuite celel de a III
sectiune.
Ea juded impreuni cu sectiunea III apelurile electorale.
Sectiunea III va judeca recursurile in contra hotAririlor date
in materie comercialA.
Tot ea va judeca recursurile:
al In contra decisiunilor Curtel de conturl;
b) In contra decisiunilor date in materie de expropriere pentru
causi de utilitate publicA ;
e) In contra decisiunilor date in materie de pensiune;
d) In contra decisiunilor comisiunilor de apel i hotAririlor ju-
decAtoreseI in materie administrativit sat fisealA, precum i in
materie de contraventiunl la legile fiscale, la legde monopolurilor
StatuluT i legea de urmArire, orI de eke orI prin legl speciale
este deschisA calea recursulul;
el In contra decisiunilor date de consiliile judetene sad cornu-
nale, in casul cAnd e cere inscrierea in budgetul comunel sad
judetulul a uneI datorit certe, lichide i exigibile recunoscuti in
mod legal sad constatatA prin titlu executond.
Pentru a se obtine modificarea maul budget comunal sad ju-
detn, pentru exercitiul anulul linanciar imediat urmAtor, eere-
rea de recurs va trebui s fie introdusti cel mal tfircpil ODA la
1 Februarie a anuluI in curs. Curtea va judeca de urge*. Prin
etectul decisiuneI, ereanta va putea fi urmAritA asupra tutulor
veniturilor stabilimentulul public ;
fl In contra decisiunilor Curtilor de apel in casurile prev4ute
de art. 6 din legea pentru organisarea i administrarea teatrelor
in RomAnia ;
gl In contra decisiunilor Curtilor de apel in casurile prevNute
de art. 10 din legea asupra numelui;
 1 Tulle 4905 MONITORM, OFICIAL
Ill In contra regularnentelor ei ordonantelor ficute in celcarea
legel de puterea centrali, judetne, comunaltt sa de alte auto-
ritti publice, in afari de actele de guvernmnt ;
Recursul functionarilor inamovibili, numiti in mod legal
care ar fi nIcti mutati sad pui in retragere in contra legel.
Functionarul care a obtinut admiterea recursulul sil,ii ps
treze, pine la reintegrarea in functiune de citre autoritatea corn-
petenti, gradul i salariul ce '1 avusese tnainte de a fi inlocuit,
mutat sad pus la retragere.
In contra decisiunilor i ordonantelor prefectilor, prirnarilor
altor autorititi publice, prin earl s'ar viola un drept patrimo-
nial, precurn 0 in contra refusulul acestor autorititl de a resolve
o cerere relative la un aseinenea drept.
Acest recurs este deschis numai in contra urmetrelor acte
I. Ordonantele date conform art. 153 din legea sanitari i 97
0 98 din legea pentru organisarea comunelor urbane;
II. Decisiunile date de prefect, de prirnaril comunelor urbane,
de inspectorul comunal, incheierde consiliilor de igieol to casu-
rile prevNute de art. 143 0 147 din legea sanitare. ;
III. Decisiunile date de consiliile judetene sad comunale, de
prefecti, primarl, delegatiuni judetene sa alte autorititi admi-
nistrative, prin call se respinge sad se admite numal in parte o
cerere fanuti de un particular, in casurile prevelute de art. 54
0 96 din legea pentru organisarea connunelor urbane ;
IV. Decisiunile Carnerilor de comerciti i de industrie in casu-
rile pre vlute de art. 10, 52 i 60 din legea meseriilor;
V. Decisiunile ministrului de dornenil date potrivit art. 7 0 16
din codul silvic ;
VI. Decisiunile autorititilor administrative prier cart s'ar re-
trage unui industria avantagiile, ce'i tusesere acordate potrivit
legel pentru incuragiarea industrilor nationale.
kJ Tot acst sectiune judece ei conflictele de atributiune.
Art. 6 se suprirni.
Art. 7. Greta Curtel de casatie se compune dintr'un prim-gre-
fier, insircinat cu publicarea Buletinuled ei avd dreptul si intre
ca grefier la ori-ce sectiune; din 3 grefieri de sectiuni, 3 ajutorl
de grefierl, 14 scriitorY, un registrator-general cu 2 ajutori
3 archivarl.
Prirnul-grefier ei grefierii de sectiune de la Curtea de casatie
sunt asimi1al in grad i onorar cu preedintil de tribunal, ascend
acela.1 drept la inaintare ca i acetia.
Ajutorit de gref trebue s posdi diploma de doctor sail licen-
tiat in drept i se fi ocupat functiunea de ajutor de judecetor,
supleant sad substitut eel putin 2 ani. El stint asimilati in grad
i onorar cu judecetorii de tribunal.
Actualif ajutori de gref, cari vor fi functionat cel putin 4 an!
in acsti f unctiune, vor putea fi numii grefieri.
Art. 9. Curtea va avea doul-spre-elece aproell, din earl unul va
fi capul lor i cari totl trebue se scie si scrie i se citsce.
Asemenea va avea pentru serviciul el trel odeiriel i trel rndal.
Toti aceeti impiegati i servitorl vor fi numitl de Curte dupe o
indouite lisl presentatk de primul-grefier.
Art. 10. Ministerul public ae4at pe Inge. Curtea de casatiune
se compune dinteun procuror-general i doul procurorI de sec-
tiune.
Art. 15. Cancelaria parchetulul geueral al Curtei de casatie
se compune dintr'un secretar i doui scriitori, puel sub directa pri-
veghere a procurorului-general.
Art. 22. Intrnplndu-se a nu se implini numrul de majoritate
ceruti de articolul precedent, se vor chema alti trei membri
treei la sort! de primu[-preedinte, in edinte publice, dintre
membril celor-alte dou sectiuni. Membril tra0 la soli se vor
adioga pe Ingi totI membril presentl al' sectiunel care a fecut
divergeuta 0 se va cerceta pricina din nod ; dace nu se va putea
niel atuncl forma rnajoritate, se va trimite procesul In judecata
sectiunilor-unite.
Art. 25. Cited Curtea de casatie judeci in sectiuni-unite, tre-
bue se fie fate 0 se ia parte la judecatt cel putin epte-spre-elece
membri.
Completul va fi in tot-d'a-una compus dintr'un alum& nepe-
reche.
www.digibuc.ro
2701
La asernenea cas o hotirire nu se pte da de cit cu majorita-
tea absolut a glasurilor.
Art. 36. Curtea de case tiune jedeci in acste calitate cererile
in casatiune pornite :
a] In contra hoteririlor tribunalelor de prima instante, nesu-
puse la apelatiune 0 in contra hoteririlor desevireite pronuntate
de instantele de apel.
In casurile date in competinta sectiunei a III-a In afari de mate-
riile electorale, fiscale, exproprierT i pensiuni, partea nemultu-
mii pe o incheiare administratiee sad pe refuzul de a da curs
unel cereri OW face recurs, fie !nail:Ito, fie dupe ce s'a adresat
autoritatei imediat superire.
Minietril i consiliul de minitri rennet( competinti de a statue
asupra apelurilor i recursurilor In casurile date prin lege in
competinta lor ;
IV In contra desvireitelor hotiriri de arbitri, cnd acetia ju-
deck ca tribunal, conform regulelor stabilite de art. 352 ei urm.
din procedure civili ;
ef In contra hotairtrilor tribunalelor militare, insi numai :
1. Pentru cause de necompetint sad abus de putere dud se
va fi dat in contra until individ ce nu este militar, Did asimilat
prin a sa functiune de citre lege cu ;
2. Cind vor fi atacate de citre guvern dupe coprinderea art. 41
din aceste leginire, in care cas rnilitarul condamnat se pte folosi
de cereres in casatiune format de guvern.
Asemenea Curtea de casatiune pronunt :
1. Asupra cererilor de strimutare a pricinilor de la un tribu-
nal la altul, sad de la o Curte de apel la alta, pentru cuvintul de
bnuiald legitim sad de sigurante publici;
2. Asupra cererilor in contra hotririlor fie i nedesvireite, sad
actelor judectoresci de ori-ce instente, cari ar coprinde un exces
de putere sad ar fi ficute are competinti.
Asemenea i asupra reclamatiunilor in contra tribunalelor pen-
tru tegade de dreptate (dni de justice, nevointa de a judeca)
pentru treacle' sat mituire ;
3. Asupra conflictelor de jurisdictune intre dou saf mal multe
Curti 0 tribunale de vor fi supuse acestea la Curti de apel diferite.
tar conflictele de jurisdictiune intre dou sae mai multe tribu-
nale, supuse la aceeaiti Curte de apel, se judece la Curtea de apel
la care sunt supuse;
4. Asupra hotiririlor contraril date de aceesel Curte, sad de
dou diferite Curti sad de un tribunal ei Curte, in una i aceeai
pricine, intre aceleai persne i in aceleael impregiurarl de pri-
gonire;
5. Asupra tenguirilor pornite in contra hoteririlor atingtre
de reclammiunile isvorite din cause unei expropriatiuni;
6. Asupra reclamatiuni!or electorale In contra hotririlor tri-
bunalului care admite sae respinge inscrierea cul-va in listele
electorale in contra legilor;
7. i, in genere, asupra tutulor materiilor ce i se vor atribui de
lege.
Art. 37. Casatiunea unel hoterirl se pte cere i in impregiu-
rerile urine-65re :
1.. Cind pricina s'a judecat i hotkrirea s'a dat de un numr
de judectitori mai putin de ct cel cerut de lege;
2. Cend hotirirea s'a dat de un numr de judectitori cari nu
ad luat parte la bite edin tele de infAtiare;
3. Caned hoterirea in dispositivul ei nu coprinde terneiurile pe
cari este basate sad cnd se intemeiazi pe articole cu totul streine
de firea pricinei;
4. Cnd tribunalul sad Curtea ce ad judecat pricina, vor fi fost
compuse de judecitori ce n'arl indeplinit conditiunile cerute
de lege;
5. Cnd ineheierile tribunalelor sad Curtilor de apel, date cu
titlul de deslueirl la Impiedicerile ivite cu ocasiunea punerei in
lucrare a unei hatriri definitive, sad aducerel intru indeplinire,
se vor ataca ca contrarii hoteririlor definitive;
6. Cererea In casatiune porniti in contra unel hotriri, sub
cuvint de rea interpretare a tocrnelet, nu va ffi primite de ct cnd
interpretatiunea date toemelei prin acea hoterire ar schimba in-
sui nature tocruelel;
 2702 MONITORUL OFICIAL 4 lilts 19M
7. Cererile in casatiune, in casurile enumerate in art. 5 si date judecitoresci, a actulul administrativ sad, in cas de lip* numal
in competinta sectiunel a III-a nu vor fi primite de cit pentru moti- de o copie dupe suplica adresat de reclamant autorittel admi-
vul de exces de putere, incompetinti, denaturare a actelor i vio- nistrative si certiticatit de recurent ca conformi cu originalul
lare a legei sag a unlit regalement, i numal in casul and prin- adresat administratiune.
tr'unul din actele enumerate prin acel articol s'ar viola un drept Cererile vor fi intovitrsite de taxele prev4ute de legea tim-
al recurentului. brulul i inregistrirel sad de actul de sitricie.
In casurile enumerate de acel articol la liters j cererile se pot Curtea de casatie p6te acorda cheltuelI de judecat parts! cits-
intemeia i pe gresita apreciare a faptelor. tigit6re.
Art. 38. Curtea de casatiune nu pte primi cererl in casatiune In casurile date in cAderea sectiunel III si enumerate in art. 5,
de cit In contra hotiririlor judecatoresel definitive, iar nu si in lit. e i urinitrele, se vor cita recurentul si autoritatea admi-
contra hotiririlor nedesvirsite cart sunt Ind supuse apelatiunel nistrativi a arel decisiune se ataci.
afar& de cele ardtate la art. 36 din acstit lege, precum nici in In casurile cAnd acst autoritate ar fi un consilid judetn, o
contra hotitririlor pregititre i deslusitre (jugements prpara- delegatiune judetn sail consilirl de igieni, se va cita prefectul
toires et interlocutoires); cite! casarea acestora nu se pte cere de judetulul ca representantul kr legal.
cit dupe ce s'a dat hotirirea definitiv& in fond a acelet pricinl. Consiliile comunale urbane sail rurale se vor cita in persna
La cas and procedure va fi case* se va reincepe de la lucre- primarulul.
rea cea abitut din forme. In casul arAtat la lit. i se va cita ministerul respectiv.
Curtea de casatiune nu judecit pricina in fond, ci caszi hot&- Ai t. 51. Se socotesc urgente acele pricint pentru cart procu-
ririle date cu violare de legi i procedurI vituSse in cart att fost rorii cer cercetarea cu precidere pricinile pentru cart s'ag pro-
attests forme esentiale cerute pentru validitatea lor i anutzi nuntat mrtea, pricinile civile si criminals in earl se gsesce in-
actele ficute fAri competint.. teresati natiunea i in-deobste t6te cele repurtate ast-fel prin
Casatia judec in food apelurile ficute in materie electoral. o lege.
In casurile date in cderea sectiunel a III-a si enumerate la art. 5, Tte lucririle venite in Curte se vor trece in condica grefei, cu
lit. j, Curtea, admitand recursul, hotirasce ca autoritatea compe- numrul si data el si a venire! lor in Curte.
tent& si satisfac& cererea. Lucririle se vor impirti la sectiunile cuvenite si se vor inscrie,
Recurentul este in drept ca cererea daunelor-interese si o cele grabnice inteun registru special si cele ordinare intr'un alt
dud in judecata instantelor ordinare. registru; decl, fie-care sertiune va avea dou anume registre.
In judecarea recursurilor prevlute de art. 5, lit. j, cind Cur- Procesele nu se vor presenta sectiunel chemate a hotiiri asupra
tea va avea necesitate de procedurl preparatoril, ea le va putea lor de ct dupe ce ele vor fi puse in stare de judecat.
face prin comisiune rogatorie dati la tribunate sag Curti de apel, Procesul este considerat ca pus in stare mind bite lucririle
rarl le vor executa in complet sag prin delegatiunea unuI trebuitre, intre cart se coprinde i memoriul dat de *tile in-
membre. teresate, sa comunicat Curtel, sag cind termenele incuviintate
Art. 40. Curtea de ca:atie nu trimite pricina la alt tribunal, pentru comunicarea lor ail expirat ; prieinele se judeci ,dup
Curte sag autoritate administrativa, ci numat declari Pri nici o rndul lor din registru.
putere hotrirea judecitort scA sag in p6te, dupe rechisitoriile ministe-
rile urmtre: rulul public, s judece mat nti pricinile mal urgente dintre
Cnd casatiunea se pronunti pentru cuvintul el botrirea acele inscrise in registru ca urgente.
casat a condamnat fapte neprevlute de lege ; Rechisitoriile ministerulul public carI nu sufere intrsliere pot
bf Cind desfiintzit o hotrire pentru c& s'a primit apelatiune fi presentate la fie-care sedintA i se judecl de cAtre Curte, fAr
sag opositiune peste terme nut legiuit; a urma trebuinti de a fi inscrise in rAnd.
of Cind anulzi hotrirl pentru contrarietate cu alte hotirirI Curtea de casatie judecil de urgentii i cu precidere causele
desvirsite i incheierl de deslusirI pentru punerea In lucrare a prev4ute la literile h pn la u de sub art. 5.
hotiririlor definitive, contrarii acestor hotirirl ; Art. 53 si 54 se suprim.
(i) In pricint electorate, cnd cask& hotarirea tribunalulut care Art. 57. DupA citirea petitiunel de casare si a memoriulul re-
edinite sad respinge inscrierea in contra prescriptiunilor legei ; curentulul *tile prigonitre sa advocatiI lor pot s vorbscii,
ef Cind desfinetzi hotfiriri in materii penale, prin cart acu- cernd voie de la presadintele Curtel.
satul a fost declarat nevinovat; In apelurile electorate, precum i in materiile date in ciders&
ln casurile date in compete* sectiel DI in pricinile enu- sectiunet III si enumerate in art. 5, literile h i urmtrele, Cur-
merate la art. 5, literile h tea va examine motivele chiar i in lipsa recurentulul.
Art. 44. Termenul de recurs in Casatie in materie civil& este Hotitririle acestea sunt Mr& drept de opositie.
de dou tun!, iar In materie comercial de 30 4ile. Art. 59. Desbaterile fiind terminate, Curtea se retrage in ca-
Acest termen curge de la comunicarea hotirirei ce se ataci mera de deliberatiune.
petra hot iririle date tn materie civili i pentru cele comerciale PArerile se aduni de citre presedinte, dup& rndul numirilor,
date in lipLii; el curge de la pronuntare pentru hotririle comer- incepnd de la judecitorul cel din urmit numit.
ciale date in contradictorit. Prerile fiind adunate i hotrirea scris& si subscrisi de mem-
In materie criminali, corectionali si de simpla po1iie, terme- bri, Curtea reintri in pretorig i grefierul citesce in aulul tutu-
nul de recurs este cel stabilit prin condica de procedurA criminalt, lor coprinderea et.
la casurile prev4ute de leg! speciale, se vor urma acele Art. 71. Hotiririle Curtel de casatie, dupi ce se vor inscrie in
err, ene. registrul et, se vor transcrie i in condica de hotirirl a tribune-
In casurile date in competinta sectiunel III i prevlute de lelor, a Curtilor sa in registrele
art. 5, lit, h, se va putea orl-cnd face recurs in Casatie, in ciror sentinte sad Incheierl s'ad casat. autorititei administrative, ale
easet prev4ut de lit, i, in termen de 30 4ile de la publicarea prin ingrijirea ministerulul public sat aAcsti lnscriere se va face
prlilor interesate.
in Monitorul Oficial ; in casurile prev4ute la lit. j, In termen Art. 72. Hotrirea judecAtorsci sag actul administrativ casat
de 20 411e de la comunicarea actului administrativ sag de la no- se socotesce ea si cum nu ar fi fost si
nu mal are nicl o putere.
tifizarea ordinulut de executare ; In casul and particularul a De aceea, orl-ce acte de asigurare sad de executiune, ce vor fi
adresat o cerere administratiunei, recursul se va face dupit expi- ficute in puterea unor
asemenea hotirirl, se desfiintzi cu total.
Tarea unul terrnen de 30 lile de la inregistrarea el de cAtre au- Deeisiunile Curtel de casalie, date In casurile enumerate la
tozJatea administrativA i in termen de 30 (Ale de la acsti dati; art. 5, alin. V, a si dinsele efect
numai Intro prigonitrele pirp.
In casul prev4ut de lit. e recursul se va face orl cin I, cu res- Administratoril earl dupit o noult cerere a pirlel interesate nu
trictiunea insi aritat In acel text. vor tine socotli de decisiunea Curtei de casatiune, vor ii i el
A rt. 46. Cererea in Casatie va fi insotitil de copia hotArirel personal rspunsltort cu daune care
partea vitmati.
www.digibuc.ro
 Tulle 1905 MONITORUI OFICIAL 2703

Art. 75. 'Rote hotiririle Curtel de easatie se publici inteo
anurne colectiune ce va purta titlul de Buletinul Curtel de case-
tiune al Rominiel.
Art. 77. Impricinatil vor putea cere punerea in lucrare a hot-
ririlor definitive date de Curtile de apel sag de tribunate, insi
acst punere In lucrare se va putea suspenda de partea protiv-
nici prin asigurarea sag depunerea valorel corespumptre, in cas
unmet and va porni cererea hi casatie.
Cererea de casatiune suspend i fr asigurare sad depunere
a valoreI procesuluI punerea in lucrare a hotAririlor privitre la
strAmutarea de hotare i la desfiintarea de constructiunl. Aseme-
nea in materie de revendicare sag posesie, instanta de fond a ca-
ret hotirire este executorie, va putea, in urma cerereI prtel in-
teresate, s incuviinteze sus pendarea cu cautiune echivalent va-
lorei imobiluluI apreciati de instanti.
In materiile date in ciderea sectiuneI III, afar de procesele co-
merciale i acele artate la lit, h, presedintele Curtel de casatiune
va putea ordona suspendarea exe Itutret fr citarea prtilor
fArA cautiune.
Art. 82. Reinceperea luerrilor Curtel de casatie dupA vacan-
Ole mart se va face in sedint solemn, primul-presedinte dnd
citire comunicArel fcute ministrultd justitiet asupra viciurilor
sag neajunsurilor ce se vor fi observat, in cursul anulut judecti-
toresc in legislatiunea existenti.
In urnai se va procede prin tragere la sortl la compunarea sec-
tillnilor Curse!.
In sedintele plenare, aclicA cu sectiunile intrunite, atit Curtea
cit i ministerul public sunt in uniformA ; iar in sedintele sectiu-
nilor separate in midi uniform.
Acestea se vor hotri printeun regulament administrativ.
Art. 83, 84, 85, 86, 87, 88 si 89 se suprim.
Art. 90. In fie care an, la 1. Septembre, primul-presedinte pro-
cede in sedint public:A la formarea sectiunilor Curter.
Spre acest scop el traga la swirl cite 4 consilieri din fie-care
sectiune spre a 'i trece in o alti sectiune.
Membril esiti la sortl vor trece :
Cel de la sectiunea I-a la sectiunea II-a, ceI de la sectiunea a
II-a la a III-a iar cel de la sectiunea III-a la I-a.
PresedintiI de secliunl nu sunt trasl la sort ; el rmin la sec-
tiunile lor respective.
Pia la 1 'Aprilie 1906, primul-presedinte ll conservi tte
atributiunile ce stint date prin legea astAII in vig6re.
Art. 91. Tte dispositiunile privitre la exercitiul tutelel admi-
nistrative sag la controlul ierarchic nu sunt intru nimic atinse
prin acstA lege.
Hotrtrile date inainte de apliearea acesteI legI si al aror ter-
men de recurs nu s'a sfirsit hid la 1 Septembre 1905, ver r-
mine supuse legilor anterire in ce privesce acest termen.
Tte aceste afacerl pendinte inaintea sectiunilor I si a II-a ale
Curtei de casatiune i cart prin presenta lege sunt date in cde-
rea celel de a III-a sectiunl, se vor trimite la acstii sectiune prin
ingrijirea presedintilor respectivi.
Actele administrative date inainte de 1 Septembre 1905, $ i
Inc neexecutate definitiv, vor putea fi atacate cu recurs in ter-
wen de 2 luni de la punerea in aplicare a presentel legI.
Acsti lege se va pune in aplicare la 1 Septembre 1905, cnd
se va face tragerea la sortl previlut la art. 90 fat si de mem-
brii non! numitl.
T6te dispositiunile contrarif presentel legI se abrog.
Art. 92. Ministerul de justitie va publica o nou editiune a legel
pentru infiintarea Curtel de casatiune i justitie, in care, pe lng
modificArile a duse prin legea de fat i prin legea de organisare
judecAtoresci, se va da o nou numerotatie articolelor si se va
schmba denumirile de Principate-Unite i Domn cu titu!aturile
astA41 existente.
Acest lege s'a votat de Senat, in sedinta de la 26 Maig, anul
1905, i s'a adoptat cu majoritate de 78 voturi, contra 2.
Vice-presedinte, N. Economu.
(L. S. S.) Secretar, N. Nanu.
Acsti lege s'a votat de Adunarea deputatilor, in sedinta de la
28 Maig anul 1905, i s'a adoptat cu 69 voturi, contra t.
Presedinte, Gr. Triandafil.
(L. S. A. D.) Secretar, B. Catargiu.
Promulgna acsti lege si ordonim ca ea si fie investia cu, sigi-
liul Statulut i publicati in Monitorul Oficial.
Dat in Castelul Peles, la 30 lunie 1905.
(L. S. S.)
Ministrul de justitie,
A. A. Badarii. No. 3.702.

CAROL I,
Prin gratia tut Dumnedeg i vointa natio-
Rege al Romnie,
La topi de Mel i viitori, &imitate:
Corpurile legiuitre ag adoptat i Not
sanstionin ce urmal :
LEGE
Art, I. Tribunalul Putna va avea done sec-
tiune cu personalul prevecjut de legea de or-
ganisare judeatorscl, ins cu un singur ju-
deator de instructiune aliturat la sectia intlia.
Art. II. Parehetul tribunalulut rmne
compus ca si acum dintr'un procuror i un
substitut.
Art. III. Acst lege se va pune hi apli-
care la i Septembre i9o5.
Acst1 lege s'a votat de Adunarea depute-
tilor in sedinta de la 8 Aprilie anul 1905
s'a adoptat cu majoritate de 67 voturl,
contra a 3.
Presedinte, Gr. Triandafil.
(L. S. A. D.) Secretar, L. Antoniu.
Acsti lege s'a votat de Senat, in sedinta
de la 29 Aprilie anul 1905, i s'a adoptat
cu unanimitate de 45 voturt.
Presedinte, C. Boerescu.
(L. S. S.) Secretar, S. S. Ruscinescu.
Promulgim acst lege si ordonAm ca ea
s fie investit cu sigiliul Statulut i publicat
prin Monitorul Oficial.
Dat in Caselul Peles, la 27 Iunie 1905.
(L. S. St.) CAROL
Ministrul de justitie,
A. A. Baddrn. No. 3.660.
CAROL I,
Prin gratia lui Dumnesled i vointa natio-
nali, Rege al Rominiel,
La tori de fate& i viitori, &imitate :
Vecjnd raportul ministrulul Nostru se-
crete'. de Stet la departamentul justitiet sub
No. 11.256 ;
vynd jurnalul consiliulul de ministri cu
No. 663 de la 15 Iunie 1905;
In baza art. 48 din legea pentru judecl-
ctoriile de pace,
Am decretat i decretm ce urmg :
Art. I. Cu incepere de la i Septembre
viitor, comuna Ciuslea, din judetul Putna, va
trece din circumscriptiunea judedtore oar-
lulu! Zibriuti in acea a judecitoriei ocolului
Focsanl.
Art. II. Ministrul Nostra secretar de Stat
la departamentul justitie este insircinat cu
executarea acestul decret.
Dat in Castelul Peles, la 27 Iunie 1905.
CAROL
Ministrul de justitie,
A. A. Baddrii. No. 3.661.
CAROL I,
Prin gratia hit Dumnecjet i vointa natio-
nal, Rege al Rominiei,
La tog de fatei i viitori, &imitate :
Asupra raportulut ministrulut Nostru se-
cretar de Stet la departamentul justitie sub
No. 11.239;
In virtutea prerogative acordatA Noe prin
art. 93 din Constitietiune,
Am decretat i decretim:
Art. I. Gratiem pe numitul Panaite Gh.
Luntrariu de pedpsa de io 4ile inchisre, la
care este condamnat de tribunalul sectia
I, prin sentinta No. 1.400 din 1904.
Art. II i cel din urml.-Ministrul Nostru
secretar de Stat la departamentul justitie este
insrcinat cu executarea acestin decret.
Dat in Castelul Pdes, la 27 Iunie 1905'
CAROL
Ministrul de justitie,
A. A. Bdaru. No. 3.621,

www.digibuc.ro
 004
MINISTERUL AGRICULTURE,
a0110`121E1, COMERCIULUI 1DOMENIILOR
Jurnaie ale cousiliului de minitri
Consiliul minitrilor, in sedinta sa de ast4h,
27 Main [905, lund ii deliberare referatul
d-lui ministru al agriculture!, industriei, co-
merciului si dorneniilor No. 37.414/90$ , prin
care propune a se prelungi avantajele lege! in-
dustriale fabricei de var hidraulic i ciment
de la Azuga, judetul Prahova, a cl-lur E. Er ler
& Comp., acordate cu jurnalul consiliului de
ministri No. 22/90, car! eKpird la 25 Main
1905 ;
Avnd in vedere legea sanctionatd cu de-
cretul regal No. 1.897 din 2 Aprilie 1905 si
publicata in Monitorul Oficial No 5 din 6
Aprilie 1905,
Decide :
Art. Se acordd fabricer de var hi-
I.
draulic ciment de la A zuga, judetul Pra-
i
hova, a d-lui E. Er ler & Comp., prelungirea
avantajelor lege1 industriale, acordate cu jurna-
lul consiliului de ministri No. 22I90, pe
termen de un an, cu incepere de la 25 Main
1905 numal pentru avantajele anuale.
Bine-inteles ca materialele acordate cu
scutiri se vor bucura de aceste avantaje,
dac pand ht importare nu se vor putea pro-
duce in tr si intru cat si similarelor lor EU
li s'a refuzat aceste scutir!.
Art. IL D. ministru al agriculturei, indus-
trier, comerciului i domeniilor este insdrcinat
co aducerea la indeplinire a dispositiunilor
din presentul jurnal, avnd luata de la fabri-
cant o declaratiune, prin care se atestd ca. nu
va avea nici un fel de pretentiune, de ori-ce
fel de naturd, derivand din acordarea aces-
tor avantaje, daci legea pentru incurajarea in-
dustriei va fi modificata, sa dacd se va schimba
regimul nostro vamal, fie prin modificarea ta-
rifului vamal, fie prin conventium comerciale.
G. Gr. Cantacozino, General G. Mann,
General Iacob Lahovari, Take Ionescu,
ion N. Lahovari, Ion C. Graditeanu, M.
Vladesco, A. A. Baclard.
No. 528.
Consiliui ministrilor, in sedirrta sa de ast4i,
27 Main 1905, luind in deliberare referatul
d-lui ministru al agriculture!, industrier, co-
merciului i domeniilor No. 37.425 /905, prin
care propune a se prelungi avantajele lege!
industriale fabricer de ciment portland din co-
muna Azuga. judetul Prahova, a d-lu E.
Erler & Comp., acordate cu jurnalul consi-
hulur de ministri No. r 1199, cari an expirat
la 25 M3.11711905;
Av end in vedere jurnalul consiliului de
ministri No. 416 din 4 Maid 1905,
Decide :
Art. I. Se acordd fabricel de ciment por-
tland din comuna Azuga, judetul Prahova, a
d-lur E. Erler & Comp., prelungirea avan-
tajelor legei industriale. acordate cu jurna-
lul consiliulur de ministri No. r r/99, pan la
21 Martie 1914, si numai pentru avantajele
anuale, excludndu-se materialele urmatre :
cardmidi refractare, mortar refractar, pad
refractare, axe, rot!, material si accesoriile
de 1.000 kgr.
MONITOR UL OFICIAL
Bine inteles cd materialele, acordate cu scu-
tit! se vor bucura de aceste avantaje, clacd
pand la importare na se vor putea produce in
Ord si intro clt si similarebr lor nu li s'an
refusat aceste scutirr.
Art. II. D. ministru al agriculture!, in-
dustrid, cornerciului i domeniilor este in-
srcinat cu aducerea la indeplinire a dis-
positiunilor din presentul jurnal, avnd luard
de la fabricant o declaratiune, prin care se
atestd ci nu va avea nici un fel de preten-
tiune, de orr-ce fel de naturd, derivnd din
acordarea acestor avantaje, daca legea pentru
incurajarea industrier va fi modificatd, sat
dacd se va schimba regimul nostru vamal, fie
prin modificarea tarifului vamal, fie prin con-
ventiurn comerciale.
G. Gr. Cantacuzino, General G. Mann,
General Iacob Lahovari, Take Ionescu,
Ion N. Lahovari, Ion C. Grdilteanu, M.
VIAdescu, A. A. Bdrn.
No. 539.
Consiliul minitribor, in .sedinta sa de ast4!,
27 Main 1905, luand in deliberare referatui
d-lui ministru al agriculture!, industriet, co-
merciului. sidomeniilor No. 37. 431/ 905, prin
care propane a se prelungi avantajele lege!
industriale fabricei de ciment portland din
Brdila, a d-lui Inginer Ion G. Cantacuzino,
acordate cu jurnalele consiliului de ministri
No. 6/89, I 2/99, cari an expirat la 14 Mar-
tie 1905 ;
Avnd in vedere legea sanctionat cu de-
cretul regal No. 1.897 din 2 Aprilie 1905,
publicat in Monitorul Oficial No. 5 din
6 Aprilie 1905,
Decide :
Art. I. Se acordd fabrice! de ciment
portland a d-IM Ion G. Cantacuzino, din ora-
sul Braila, prelungirea avantajelor leger in-
dustriale acordate cu jurnalele consiliului de
ministri No. 6/89 si 12/99 pe termen de
un au, cu incepere de la 14 Martie 1905, si
numai pentru avantajele anuale, excludndu-
se materialele urmtre: cardmich retractare,
curele de cauciuc, bumbac si de pr de cd-
mild, san combinate
Bine-inteles c materialele acordate cu scu-
tir! se vor bucura de aceste avantaje, dac
pnd la importare nu se vor putea produce in
Ord si intro ct si similarelor lor nu li s'an re-
fusat aceste scutirl.
Art. Il. D. ministru al agriculture!, in-
dustrier, comerciulu i domeniilor este in-
sarcinat cu aducerea la indeplinire a disposi-
tiunilor din presentul jurnal, avnd luat de
la fabricant o declaratiune prin care se atest
cd nu va avea nici un fel de pretentiune, de
ori-ce fel de natur, derivnd din acordarea
acestor avantaje, claci legea pentru incuraja-
rea industrier va fi modificatd, sat elaci se va
schimba regimul nostru vamal, fie prin mo-
dificarea tarifului vamal, fie prin conventiuni
comerciale.
G. Gr. Cantacuzino, General G. Manu,
General Iacob Lahovari, Take Ionescu,
Ion N. Lahovari, Ion C. Gracliteanu, M.
VlAdescu, A. A. 136..i.a.rn.
No. 545.
www.digibuc.ro
'1 Tulie '1905
Consiliol ministrilor, in sedinta sa de ast141,
9 Iunie 1905, ludnd in deliberare referatul
d-lui ministru al agriculture!, industriei, co-
merciulut i domeniilor No. 4 1.579/905, prin
care propune a se acorda fabricet de efecte
cismrie mecanici din Capital, a
societtei anonimd fostd Mandrea, prelungi-
rea avantajelor lege! industriale, acordate cu
jurnalul consiliului de ministri No. 2/87, care
expird la 6 Main 1905 ;
Avnd in vedere legea sanctionat cu de-
crew"! regal No. 1.897 din 2 Aprilie 190$ si
publicatd in Monitorul Oficial No. 5 din 6
Aprilie 9o5,
Decide :
Art I. Se acordd fabricei de efecte mili-
tare si cismrie mecanicd, din Capitald, a so-
cietter anonime fost Mandrea, prelungirea
avantajelor lege1 industriale, acordate cu jur-
nalul consiliului de ministri No. 2/87, pe
termen de un an, cu incepere de la 6 Main
1905 si numai pentru avantajele anuale, ex-
clunclu se materialele urmdtre: panz de
cdptusald., culori de lacuri, snur, nasturi,
cope1 san inele de metal, urechr pentru ghete.
Bine-inteles c materialele acordate cu scu-
tin se vor bucura de aceste avantaje, dac
pap la importare nu se vor putea produce in
trd si intro cat i similarelor lor nu li s'an
refusat asemenea scutiri.
Art. Ii. D. ministru al agriculture!, in-
dustrier, comerciului i domeniilor este insr-
cinat cu aducerea la indeplinire a dispositiu-
nilor din presentul jurnal, avnd luatd de la
fabricant o declaratiune, prin care se atestd ca
nu va avea nici un fel de pretentiune, de ori-
ce fel de natur, derivnd din acordarea aces-
tor a vantaje, dacd legea pentru incurajarea
industrier va fi modificata, san dacd se va
schimba regimul nostru vamal, fie prin mo-
dificarea tarifuhn vamal, fie prin conventiuni
comerciale.
G. Gr. Cantacuzino, General G. Mann,
General Iacob Lahovari, Take Ionescu,
Ion N. Lahovari, Ion C. Gracli0eanu, M.
Viddesca, A. A. Bdarn.
No. 616.
Jurnalul de mai jos, inserandu-se cu
o erre de manuscris in Monito-
rul Oficial No. 66 din 23 Iunie
1905, se public din nog cu in-
dreptarea fcut :
Consiliol minitrilor, in sedinta sa de astddi,
9 Iunie 1905, lund in deliberare referatul
d-lui ministru al agriculture1, industriei, co-
merciului i domeniilor No. 41.585/905, prin
care propune a se prelungi avantajele legei
industriale fabricei de mobde i sobe de fer
din Capitala, a d-lui Sigm. Hornstein et Co.,
acordate cu jurnalele consiliulun de min4tri cu
No. 14/93, 13/94, 176/901
si 278/902,
cari expira la 28 lunie 1905;
Avnd in vedere jurnalul consiliultn de mi-
nistri No. 416 din 4 Main 1905,
Decide :
Art. I. Se acordd fabricel de mobile si
sobe de fer din Capitald, a d-lui Sigm. Horn-
stein et Co., prelungirea avantajelor acordate
Supliment)
 1 Who 1905
cu jurnalele consiliulut de ministri No. 14/93,
13194, 1761901 si 2781902, pti. la 15
Octombre 1908 i nurnai pentru avantajele
anuale, excludndu-se materialele urmtre :
burlane de pmint refractar i decalcomanie;
in locul ferului fasonat se va acorda numat
fer laminat.
Bine-inteles c materialele acordate cu scu-
tirt se vor bucura de aceste avantaje, dac
pan la importare nu se vor putea produce in
tr si intru cat i similarelor lor nu li
iefusat asemenea scutiri.
Art. II. D. ministru al agriculturei, indus-
triet, comerciului i domeniilor este insrci-
nat cu aducerea la indeplinire a dispositiuni-
lor din presentul jurnal, avnd luat de la
fabricant o declaratiune, prin care se atest
c nu va avea nici un fel de pretentiune, de
ori-ce fel de natur, derivnd din acordarea
acestor avantaje, dac legea pentru incurajarea
industriel va ti modificatd, sa daca se va
schimba regimul nostru vamal, fie prin mo-
dificarea tarifulut vamal, fie prin conventiuni
comerciale,
G. Gr. Cantacuzino, General G. Menu,
General Iacob Lahovari, Take Ionescu,
Ion N. Lahovari, Ion C. Grdisteanu, M.
YlAdescu, A. A. Baddrii.
No. 611,
-
DECISIUNI MINISTERIALE
Prin decisiunea d-lui ministru de interne cu
No. 12.365 din 25 Iunie 1905, d. licentiat
in farmacie Carol Varo, actual farmacist-in-
tendent al spitalului rural Nifon, din judetul
d. Alexandru Ionescu, actual inten-
tendent al spitalulut rural Tnddrei, din jade-
tul Ialomita, sunt transferati unul in locul
altuia.
Prin decisiunea aceluiast d. ministru cu
No. 12.393 din 25 Iunie io5, sub-chirur-
gul George lonescu este numit in functiunea
de sub-chirurg-intendent al spitalului rural
Parachioi, din judetul Constanta, in locul sub
chirurgului George Nichita, care se las in
disponibilitate.
D. licentiat in farmacie Const. Georgescu,
actual farmacist-intendent al spitalului rural
Racovita, din judetul Muscel, i d. George D.
Simionescu, actual intendent al spitalulut ru-
ral Babadag, din judetul Tulcea, sunt trans-
ferati unul in locul altuia.
Prin decisiunea aceluiasi d. ministru cu
No.11.958 din 18 Iunie 19o5, agentul-sani-
tar tefari Al. Paraschiv este numit in postul
de agent-sanitar al cercului Tisil, din judetul
Buzeil, in 1)cul lui Gh, Pescaru, demisionat.
Prin decisiunea d-lut ministru de finance cu
No. 13.881 din 21 Iunie 1905, d. Octav
Sorescu, numit prin maltai decret regal cu
No. 3.506 din 21 lunie 1905, in functiunea
de ajutor-contabil in serviciul directiunet ge-
nerale a creditului agricol i Case centrale a
bncilor populare, se clasifia ajutor-contabil
clasa II si se insArcinz cu serviciul de con-
trol al bncilor populare, in locul Preotulut
Ilie lonescu.
MONITORUL OFICIAL
Prin decisiunea aceluiasi d. ministru cu
No, 31.321 din 22 Milk 1905, d. Nicolae
Trniceru, perceptorul circ. II Trgu-Ocna
pe bng administralia financiarl Baal), este
autorisat a constata contraventiile la legea
timbrulut i inregistrarei in conformitate cu
legea i instructiunile relative.
Prin decisiunea aceluiast d. ministru cu
No. 32.142 din 27 lunie 1905, d. Vasile Ni-
colin a fost numit, pe diva de i lulie 1905,
agent de control provisorid pe lngl fabricele
ce cad sub controlul ministerulut de finance,
in locul d-lut N. Petrescu-Neamtu, demisionat
Prin decisiunea aceluiasi d. ministru cu
No. 32.150 din 27 Iunie 1905, d. Andrei P.
Dumitrescu, actual pzitor regional, se nu-
mesce agent de control provisori pe ing
fabricele supuse controlului acelui minister, in
locul d Lzrescu care se las in dis- la extragerea si ambalagiul plantelor des-
ponibilitate.
Avnd in vedere referatul directiuneI
agicultureT, jurml No. 7.126/905, relativ
la importul vitelor din Algeria, prntru vii-
tor po Una actele i certificatele comae de
decisiunile mistre ant-rire, importurile de
vile din Algeria vor trebui s fie insolite
si de un certificat liberat de serviciul filo-
xeric din Algeria sail de agenlil sI autori-
sai prin care se constatA
1) CA D-1 posedA In locali-
tatea , o pepinieri in intin-
. .i ei a altoit
. . . . numrul . . . . , de vite ame-
ricane.
CA pepiniera D-lui . . . posed o culturA
de picire nume din varietAtile . . . . ,
in intindere de
2) CA vitele pentru care se cere certifi-
catul de origina servicielul filoxeric, provin in
adevar din pepiniera d-lui
e sunt produliune proprie a acesteI pe-
piniere ;
3) CA agentul serviciuluI maI inainte de
a fi liberat certificatul a vOut pepiniera
a a asistat la extragerea i ambalagiul
plantelor destinate exportuld in Romania
vederea drill export s'a cerut libera-
rea certificatulul;
4) In certificat se va maI indica numrul
felul plantelor, numrul coletelor, mar-
eile i greutatea lor.
Acest certificat va trebui si fie vidat de
seful biurouluI vamal eu ocasiunea expor-
tulul, ca fiind conform cu produsele desti-
nate pentru export.
Vida biuroulul vamal interesg numal
proprietatea, numrul, mAreile i greutatea
coletelor.
Nota : Model de certificat de origin el
Pentru exportul de vite in RomAnia
conform decisiunilor privitre la importul
in Romania.
Subsemnatul, agent filoxeric autorisat in
regul prin delegatia No. . . . , a servi-
ciulul filoxeric din Algeria, fiind solicitat a
www.digibuc.ro
(Supliment) 2705
libera presentul certificat de origin pentru
export de vile de provenienta algeriani in
Roinnia.
Atestam :
1) Ca d-I Pierre, posedi in localitatea
o pepinier de . . . H. A.
si a a alteit in primavra anulul 1905,
numarul de 1.000.000 vise americane.
Pepiniera D-lui Pierre maI posedA i o
culturA de picire mume (pieds mres) din
variettile
in intindere. . . . H... A.
2) CA vitele pentru care Il liberm acest
certificat, provin in adevr din pepiniera
d-luT Pierre si c sunt productiunea pro-
prie a pepinierel citate mat sus;
3) CA am vizitat pepiuiera inainte de a
libera acest certificat, am asistat noi insine
tinat exportulut in Romania pentru care
s'a liberat acest certificat ;
4) Plantele extrase ta presenta nstr,
ambalat in . . . . colete purtAnd
mircile si avnd greutate
de. . . . . kgr.
Data
Agentul autorisat al serviciulul filoxeric
algerian.
(ss) .
Sigiliul.
Vi4a vamel.
Se vidzA de nol seful vimel portuluI
algerian cA coletele cu
snircile in numr . . . .
greutate de , proprietatea
D-lui s'ati incArcat pe va-
porul cu destinatie pentru
sful vinnel,
Data
Dat in Bucuresci, la 28:Iunie 1905.
p. Ministru, N. Coscescu.
No. 57.516.
Prin decisiunea
ministru al agricul-
turd, industriel, comerciului i domeniilor cu
No. 56.682 din 25 Iunie 1905, sunt confir-
matt membri at Camerei de comerchl din Bo-
tosani, sectia central, d-nii: Constantin Co-
drescu, Christea B. Manco, Mihai Vasiliu
Ceramic, Anton Voitinovici, Vasile Ionescu
Gheorghe Mihat, Carol Rang si Gheorghe
Nicoleanu.
Prin decisiunea aceluiasi d. ministru cu
No. 56.68 2 din 25 Iunie 1905, sunt confir-
mati membri ai Camerei de comercie din
Botosani, sectia Dorohohl, d-nii: Bendu I.
Cota, Teliban Costache, Coddil Vasile si Is-
trati Emanoil.
Prin decisiunea aceluiasi d. ministru cu
No. 57.273 din 27 Iunie 1905, sunt confir-
matt membri ai Camerei de comerchl din
Craiova, sectia central, d-nii: N. Ghiltu,
Auricl Brbulescu Drug, Sache Pavlovict,
D. I. Spirtaru, Nit D. Popescu, Fane Con-
4
 2106 MONOOR,UL OFICIA.L 1 tulie 1905

stantinescu, I. N. Dimitrescu, Stefan Marincu,
Teodor Dobrescu, Gh. M. erbiinescu.
Prin decisiunea aceluiasi d. ministru cu
No. 57.273 din 27 lunie 1905, sunt COIli-
firrnati membri al Camerd de comercia din
Craiova, sectia Mehedint, d-nit : Th. F. Mi-
hailescu, I. Votan, Ionita I. Percan i Ema-
noil Bengulescu.
Prin decisiunea aceluiasi d. ministru cu
No. 57.273 din 27 Iunie 1905, sunt confir-
mati membri ai Camerei de comerci din
Craiova, sectia d-nii: Stefan Geor-
gescu i Nae Gh. Anghelescu.
Prin decisiunea aceluiasi d. ministru cu
de re-ce sistemul financier functiona per-
feet de bine.
Puterile vor insista pentru admiterea
controlului.
Petersburg, 29 Iunie. -0 depesi a ge-
neralului Linevici, din 10 lulie, st. n.
spune : dou companii japoneze, din regiunea
Hailungsen, apropiat de avanposturile
nstre de langi Simiaotse. Avanposturile
nastre primind intiriri, silit pe inimic
s,11 se retragft.
Din raprtele primite, result/1 ca sta-
tiunea militar Korsakowsk (Sachalin) a
fost parisita dupa ce tte cartusele, pro-
venind de pe vasul eNovike, ad fost trase.
Flota inimici bombardzi statiunea Tunurile
de costa a fost distruse. Tate magasinele
Rusia : 1 toni mirfuri diverse.
Turcia : 1.932 bueiti i 1.705 m. c. scan-
duri, 420 tone faini, 48 tone gudron, 5 tone
butie Ole, 16 tone si 4 colete marturi
diverse.
Portugalia : 5.235 tone grad.
Algeria: :3.324 m. c. scnduri.
Totalurl : 34.284 tone grad, 362 tone
snarl, 725 tone porumb, 2.195 tone orz,
668 tone ova, 25 tone fasole, 138 tone ra-
piti, 50 tone Wile, 145.066 1)11041 ai
27.641 m. c. scanduri, 10 m. c. lemn de
stejar, 434 tone ilia, 15 tone ferrie, 59
tone gudron, 220 tone sare, 5 tone bu-
tie pile, 62 tone si 31 colete mirfuri di-
verse.
------4+4* -

No. 57.330 din 28 lunie 1905, sunt confir-
map membri ai Camerel de comercia din
Pitesci, sectia centrala, d-nii : Raducan Ni-
colae, Mihalache Ionescu, Ion R. Radulescu,
C. erbanescu, C. N. Ionescu, Manole Dumi-
militare incendiate.
De asemenea In statiunea fortificata Sol-
viewka, detasernentul ce opera acea posi-
tiune a fost bomberdat de torpilrele japo-
neze i silit a se retrege.
MINISTERUL AGRICULTURE!,
INDUSTRIEI, COMERCIULUI I DOMENIILOR
INSTITUTUL METEOROLOGIC DIN BUCURESCI

trescu, Zamfir 5tefnescu, V. Teodorescu.
Prin decisiunea aceluiasi d. ministru cu
No. 57.330 din 28 Iunie 19o5, este confir-
mat membru al Camera de comerci din
Pitcsci, sectia Muscel, d. Alexe Th. Dimache.
Prin decisiunea aceluiasi d. ministru cu
No. 57.330 din 28,Iunie 1905, sunt confir-
m* membri al Cameret de comercii1 din
Pitesci, sectia Olt, d-nia : Nae N. In i Gh.
Dumitrescu.
Prin decisiunea aceluiast d. ministru cu
No. 57.330 din 28 Iunie 1905, sunt confir-
m* membri ai Camerel de comercia din
Pitesci, sectia Teleorman, d-nil Florea P.
Calea, Petre G. Marinescu, Ghita Niculescu
si D. P. Anghelescu.
PARTE NEOFICIALA
Buturesei, 30 lunie
TELEGRAME
(Serviciul privat al Monitorului)
Southampton, 29 Iunie.- Principele
principesa Arisugawa al Japoniei a pad-
sit astilli Anglia spre a se reintrce in Ja-
poi?.
Inainte de plecare, principele a primit pe
representantul Agenliei Reuter si ru-
gat sae aduci la cunoscinta poporulul englez
c visita sa nu a avut nict un caracter po-
litic. Nu este nevoe, a lis principele, de o
misiune pentru a strange legaturile ce unesc
cele clotA natiuni, cael sentimentele cad
lag*. Japonia de Anglia sunt isvorite din
muele celor dou popre.
Londra, 29 Iunie.- Camera lordilor.-
Londra, 29 Iunie. - Principesa moste-
nitre a dat nascere until principe.
Paris, 29 Iunie. - D. Rouvier a avut Eri dupa amia4T, plie repede cu puter-
ast541 la ministerul afacerilor strine o njce manifestatiuni electrice i Ant tare
noui convorbire cu principele Radolia, am-
basadorul Germaniei.
Paris, 29 Iunie. - Membrii delegatiunei
franceze insrcinal, sub presedinlia d-lui
Bompard, de a regocia noul tratat de co-
mercid, ail plecat astary la Petersburg.
(Agencia rom4ner
144010 - Temperature cea ma! ridicatit din crirski
MINISTERUL CULTELOR
-
I INSTRUCTIUNEI PUBLICE
Cartile intitulate ,Manuale de limba en-
glezag, aducandu-li-se de autorul lor, d. D.
Calligari, modificirile unite de comiiiunea
speciahl, se aproba ca texte didectice de
curs secundar pentru usul claselor a V si
VI reall
No. 36.030. 1905, Iunie 28.
-
COMISIUNEA EUROPEANA A DUNAJWI
Stat de miirfurile exportate prin gura Sulina de la
5/18 lunie pAnS la 11/24 lunic 1905.
Austria : 200 tone porumb, 50 tone t-
rite.
Belgia : 15.059 tone grad, 210 tone se -
cari, 318 tone orz.
Bulgaria: 1.435 bucati scand ad, 15 tone
ferarie, 11 tone gudron, 20 tone marfpri
diverse.
Egiptul: 5.908 m. c. scanduri, 5 tone
Mina, 3 tone mrfuri diverse.
Spania: 650 tone grad, 425 tone orz.
Francia : 617 tone grail, 80 tone ova,
25 tone fasole, 220 tone sere.
Grecia : 32.395 buciti si 1.088 m. c.
scanduri, 10 m. c. lernn de stejar, 9 tone
Mina, 1 tong si 27 colete raffia! diverse.
STAREA GENERALii A ATMOSFEREi
Joi, 13 Julie 1905 st. n.
mai in Ma Moldova, in Dobrogea si in par-
tea estici a Munteniel. In unele locuri plie
destul de abondent, (Wad peste 10 mili-
metri de api ; la Bucuresci ea a fost toren-
tiara si urmati de grindini ca aluna si vi-
jelie. Peste npte cerul s'a Inseninat si
astat,11timpul este frumos pretutindeni.
4ilei -F350 la Cilareal i eea mai coborita
de peste npte +12 la Campu-Lung. Be-
rometrul frte agitat pe timpul ploel, acorn
este stationer. A plouat la Panciu 4 mm.,
Odobesei 2 m , Oltenita 2 mm., Gura-Ielo-
m tei 6 mm., Mizil 10 mm., Vileni-de-
Munte 3 mm., Medjidia 3 mm., Doroboid
2 mm., Urziceni 2 mm., Moinesel 6 min.,
Viziru 16 mm., Mrjsesci 3 mm., Harsova
14 m m., Bucuresci 23 m m. , Babadag
19 arm., Meal 23 mm., Tg-Ocna 10 mm.,
Bead 8 mm., Campine 7 mm., Galatl 7 mm.,
Braila 3 mm., Isaccea 9 mm., Tulcea 11 ram.,
Botoaanl 2 mm., Tg.-Nimtu 5 mne., Tg.-
Frumos 9 um., IasI 2 mm.
a 000"
AHNISTERUL LUCRARILOR PUBLICE
Directiunea serviolului hydraulic)
Table" de cotele apelor Dunarei
Cota ape! n raport
en etiaglul
PORTURILE Observant
In Rua de 1 In dins de
29 lank 30 lunie
T.-Severin . 2.67 2.57 Se/Were
Calatat 2.83 - 2.75
Bechet 3.00 2 80 11

Lordel Lansdowne a declarat ca Anglia va Olanda : 1.752 tone grail, 152 tone se- T.-Migurele 2.87 2.70 Is
participa la conferinta asupra Marocului. earl, 1.452 tone orz, 232 tone ova, 138 Giurgiu 3 73 3.52
Coptantinopol, 29 Iunie. - Prta, rs- tone rapita, 13.856 m. c. scanduri, 21 mar- Oltenita 3.92 3.73
punlnd ultimei note a ambasadorilor, a furi diverse. Cerna-Vodi 4.03
refustat sa primesca un control internatio- Italia: 10.971 tone grad, 525 tone po- 3.90 3.83 Scadere
nal pentru reforma financiara din Macedo- rumb, 356 tone ova, '100.304 buciti Galati 3.74 3.68 s.
nia, deelerand ci (reel control ar fi superfilu, 1.760 m, c. scanduri. Tulcea 2.34 2.33

www.digibuc.ro

AMIN:HMI MINISTERIALE
MIN1STERUL DE INTERNE
Directiunea generali a telegrafelor,
postelor si telefnelor
Se publici spre cunoscinta general ci,
in qiva de 27 Iu lie (9 August) '1905, orele
1 I. diminta, se va tine licitatie orali, in pre-
toriul prefecturilor de Teleorman i Vlasca,
precum i la sub-prefectura de Alexandria
si la primride comunelor Drilgnesci si
Ghimpati, pentru vir4area a 161 stalpl
vechi scosl din servicul, aflatl pe distanta
Driginesci-Ghirnpati.
Concurenti1 spre a putea fi admisl a licita
vor depune o garatie de 50/0 din pretul to-
tal oferit.
No. 28.085. 3 1905, Iube 10 st. n.
MINISTERUL DE RSBOID
Institutul medico-militar
Se educe la cunoscinta general ci la lici-
tatia tinut in iva de 23 Iunie 1905, neob-
tinndu-se prat a vantagios, se publici spre
cunoscinta amatorilor ci, in 4iva de 8 lu-
lie 1905, orele 10 a. ni., se va tine o noii
licitatie publici orali in localul spitalulut
militar Ragina Elisabetee , din strada
Fracmazoni No. 46 bis, pentru vinlarea e-
fectelor de imbriciminte, casarmament
diverse.
Seria 1.- lmbreiceirninte
104 mantale de intern!, 78 capisdne, 78
tunicI, 78 bluze panzi exterior, 27 bluze
papa interior, 10 blue postav interior, 98
perechi pantaloni ghete, 86 perechl panta-
lonl cisme, 34 capele, 24 perechT galne aur,
un galon argint, 25 perechi galne
180 perecht cipute, 8 bretele, 1.0 flnanele
118 chipierl postav.
Seria II. - Casarmament
3 piturl sei I de cal i 25 piturl lani
Seria Ill.- Diverse
4 casmale, 4 ferstrae, 4 greble, o labi
de rlpt cuie (pentru cismar), 3 limpl Dit-
mar, 2 lmpl ordinare, o lampi sistem ful-
ger, 14 pile de ascutit cutitele, 2 pile de ras
stiflurI, 2 plicl pentru masina de tuos,
8 lopell de fer, 9 pile pentru ascutit feris-
traile, 43 calimirl de busunar, un clopotel
de biurod, 4 raspile, 4 tarnicpe, 3 Well
zinc, 2 mas;n1 de cclat, 2 crititl de Wei de
16-18 litri, o cratiti de tabl smltuti,
2 dle de tabli smltuiti a 20 litri, o tav
pentru fripturi, 2 ciubirase de zinc, un
cleste de scos cuie, 3 cutite de cismirie,
3 fiare de (-Meet (cismer1), o masini de a-
prins lmpi, un bicin cu Oda, 3 cane de
tabl sinliiit, o curea de masini, 15 cu-
tite, 41 metri Wain), 1 fall pentru cismi-
rie, 3 filtre Buchring, o serie de msuri
pentru iicrid: 3 lingurl de sup marl, 2 site
p ntru strecurat sosul, o sitil pentru stre-
MOMTORUL OFICI1L
curet fini, 1 culit pantru bucitrie, 1 sca-
un de cismirie, 4 pile pentru mecanicl.
8 truse de disectie, 1 ciasornic desteptitor,
1 ciocan de cismirie, 1 cleste pentm cis-
murie, 10 cutil de tabli pentru pstrat
lemne, 1 cipstru de piele, 2 draperil, o fr-
fec de tempi, o gresie, 3 lacate diferite,
2 livrele de visititl, una de postav i alta de
dril, o lamp diferiti, o masini de tocat
carne, o rasniti pentru cafea, 47 scuipi-
tor! de tabli, 4 scaune de paie i o tav de
tabl.
No. 299. 3,20
MINISTERUL DE FINANCE
Directiunea generali a regiel monopo-
lurilor Statului
Se educe la cunoscinta generali ci, in
4iva de 26 Iulie 1905, orele 10 a. m., se
va tine, in localul directiunel generale a
regiel , din Bucurescl , calea VictorieI
No. 127 , licitatiune public& , conform
art. 72-83 din legeaLasupra contabilititel
publice, pentru darea in intreprindere a
executrel urmitrelor lucrirI la manufac-
ture de tutun din Iasl :
1) Continuarea constructiunel magazieI
de tutun pe lungimea de 21,60.
2) Constructiunea la capitul despre linia
ferati i alipit la clidirea fabricel, a until
local pentru privill i spltitre, precum
pentru un vestibul de intrare in parterul
fabricel.
3) Constructiunea la mijlocul fabricei
in partea despre oras, a unlit local compus
din parter i doui etaje destinate a servi
pentru biurourl i pentru depositarea pro-
visorie a fabricatelor.
Valrea acestor lucrirt este dupi devize
de lel 100.000.
ProfesionistiI, doritorl de a lua parte la
acsti licitatiune i carl indeplinesc cerin-
tele prescrise de art. 1 din conditiunile ge-
nerate pentru intreprinderi de lucrirl pu-
bfice i furnituri de materiale, vor trebui
si trimit ofertele lor sigilate prin posti,
sail a le depune singurl, pani la orele 10
de dimint, in iva de 26 Iulie, la direc-
liunea generali a regiel, serviciul exploa-
tireI i constructiunilor.
Pe plic se va pune mentiune :
Oferti pentru licitatia publici din 26
Iulie 1.905, orele 10 a. m.
Ofertele vor fi insotite de o garantie pro-
visorie, in numerar sa efecte de 4 la suti
din valrea dup devise a lucririlor.
Of ertele neinsotite de acsti garantie,
precum i acelea cari vor sosi dup orele
10 a. m., ale ()Het de 26 Iulie, se vor con-
sidera ca nule i neavenite.
Supraoferte nu se primesc.
Planurile, devisele, seria de preturl,
caietul de sarcine (conditiunile generale si
specials) i contractul tip, relative la
aceste lucriri, se pot vedea In tte Ode
de lucru intre orele 10-12 a. ne, att la
directiunea generali a regiel, serviciul ex-
ploatireI i constructiuniku: din Bucuresci,
www.digibuc.ro
2101
calea VictorieI No. 127, cat si la directiu-
nea manufacturel de tutun din last. 3,30
-Se educe la cunoscinta generali ci,
in 4iva de Marp, 26 Iulie 1905, orele 11
a. m., se va tine, la directiunea generali a
regiel monopolurilor Statulul (serviciul ex-
ploatreI), calea Victoriei No. 127, licitatie
publici, in conformitate cu art. 72-83 din
legea asupra contabilititeI publice, pentru
furnisarea a 200.000 sacl pentrusare nece-
sari salinelor nstre, i anume:
150.000 sad pentru sore la saline Sli-
nic.
50.000 sacI pentru rare la saline Tg.-
Ocna.
Predarea acestor sacl se va face franco
de ori-ce cheltuell la salinele respective in
cursul lunel Octocebre 1905.
Casele cart vor dori si ia parte la acsti
Iicitaie vor trebui si se conformeze condi-
liunilor generale i speciale ale regieI, rela-
tive la adjudecarea materialelor prin licita-
tie publici, inserate in Monitorul Ofleial
No. 187 din 48 Noembrej904.
Aceste conditiunl se pot vedea la dime-
tiunea generali (serviciul exploatirel), ta
tte pele de lucru intro orele 11-12
a. m. 04.
-Se educe la cunoscinta generali ci, in
qiva de Mercurl, 27 lulie 1905, orele 10
jumitate a.m., se va tine, la directiunea ge-
nerali a regiel monopolurilor StatuluI (ser.
viciul exploatirel i constructiunilor), calea
Victorid No. 127, licitatie publici in con-
formitate cu art. 72-83 din legea asupra
contabilititeI publice, pentru furnisarea ur-
mitrelor materiale:
1) 1.000 metri cubl de lemn de teiii verde,
in bustenT, de prima calitate, avnd fibre
drepte i provenind din coped sinitosI,
fr putregaiurt i pe cat se pte fig no-
duri, ciotuil sa alte vicienT. Lemnul se va
preda in bustenI necojitl de un diametru de
30-60 centimetri i avnd lungimea in
multipli de 44 centimetri.
Lemon! va fi verde, si d eel va trebui si
provini din coped tiiatl et' cel mult dou
sptimani inaintea expeditiune!.
Receptia se va face pe metru cub si se
va socoti ca lungime ale trunchiurilor numat
multipliI IntregI de 44 centimetri.
Predarea se va face franco pe vagon sa
car* in curtea fabricel de chibrituri din
Bucuresci-Filaret, in cantitti de cite 100
metri cubl pe fie-care luni i cu incepere
de la 15 August 1905.
2) 600 metri cubl lemn de pl op, in bu-
sten! ver4I, de esenti tremuritor si de prima
calitate, cu fibre drepte, provenind din co-
peel snitosI, fril putregaiurI i pe cat se
pdte fril nodurl, cioturi sad alte defecte.
Lemnul va trebui si fie alb curet pe in-
trga sectiune a trunchiuluT, Uri a fi pu-
tred la mijloc si se va preda in busten1 ne-
cojitl, avnd diametrul de la 30-60 centi-
metri i ca lungime multiplil de 55 centi-
metri.
Plopul va fi verde gi deci va proveni din

2708
arbor! tiliatl de cel mult cu dou sptdminT
Inainte de expeditie.
ReceMia se va face pe metru cub si se
vor socoti ca lungiml ale trunchiurilor nu-
mal multiplil Intregl de 55 centimetri.
Predarea se va face franco pe vagon sag
car* In curtea fabriceI de chibriturI i pe
mdsura cererilor directiuneI acestel fa-
bric!.
Doritoril de a lea parte la acst licita-
tiune vor trebui si trimiti ofertele lor si-
gilate prin post, sag s le depung singurl
ping la orele 101/2 de diminle, In qiva de
27 lulie.
Pe plic se va pune mentiunea :
Oferti pentru licitatiune publici din 27
Iulie 1905, orele 101/2 a. m.
Ofertele vor fi insotite de o garantie pro-
vieorie in numerar sag efecte de 50/4 din
valrea furnitureI.
Cele-alte conditiunT generale i speciale
ale licitatiunet se ggsesc publicate in Moni-
torul 0 ficial No. 187 din 18 Noernbre
1904, pag. 7060-7068, pr ecum i la servi-
ciul exploatirel i constructiunilor din ad-
ministratia regie! monopolurilor Statulul.
- Se aduce la cunoscinta generalg cg,
in diva de MercurI, 27 Iulie 1905, orele 10
a. ne., se va tine, la directiunea generalg a
regiel monopolurilor StatuluI (serviciul ex-
ploatrel i constructiunilor), calea Victoria!
No. 127, licitatie publici, In conformitate
cu art. 72-83 din legea asupra contabi-
lit teI publice, pentru furnisarea a 60 va-
One (de 10.000 kgr. fie-care) de lemn de fag,
uscat. pentru foc, taiate sag despicate, avdnd
grosim ea de 15 cm. si lungimea de un metru.
Continutul In umiditate nu va trebui sg
trci peste 18 h.
Predarea lemnelor se va face franco pe
vagon sa in cgruta, in curtea fabriceI de
chibriturI din Bucuresci-Filaret, in terme-
nele de mal jos :
30 vagiine, sail 300.000 kgr., In inter-
valul de la 1 August-1 Octombre 1905;
iar cea-alti jumtate de 30 vagne, sag
300.000 kgr., in intervalul de la 1 Odom-
bre-1 Decembre 1905.
Lemnul de fag va trebui si proving, din
arbor! singtosl, netrecup i fir urmg de
putregaiii, provocate de o sedere Indelun-
gat pe pmint sag din alto cause.
Doritorit de a lua parte la acsti Nita-
tiune vor trebui si trimiti ofertele lor sigi-
late prin posti, sag si le depun singurl
ping la orele 10 de diminta, In diva de 27
Iulie.
Pe plic se va pune mentiunea:
Oferti pentru licitatiunea publici din 27
Iulie 1905, orele 10 a. rn.
Ofertele vor fi 1nsotite de o garantie pro-
visorie In numerar sag efecte de 5 la suti
din valrea furniture!.
Cele-alte conditiunl generale si speciale
ale licitatiunel se gisesc publicate in Mo-
nitorul 0 ficial No. 187 din 18 Noembre
1904, pag. 7060-7068, precum i la servi-
ciul exploatirel i constructiunilor din admi-
nistratia regiel monopolurilor StatuluI. 434.
1ONITORUL OFICIAL
Administratiunea thanciar a
judeplui Tulcea
Se publici spre cunoscinta generalg, ci
din causa imposibilitgtel termingrel lucriri-
lor comisiel comunale de recensmint a con-
tributiunilor directe pe periodu11906/907-
1910/911, se modific intinerarul la comuna
Cataloi, judetul Tulcea, fixindu- se dilele de
lucru de la 10-17 Septembre 1905, in
loc de 26 Iunie 2 lulie 1905.
No. 3.062. 1905, Ionic 27.
MINISTERUL AGRICULTUREI,
INDUSTRIEI, COMERCIULUI
I DOMENIILOR
Serviciul pidurilor
Se publici spre cenoscinta general 0 a
celor in drept ce dintre pedurile adjudecate
la licitatiuniie de la 28 Aprilie 1905, In lo
calul prefecturilor judeVlor : Dolj, lai, Tul-
cea, Valcea, Priihova, Bacig, Arge4, Bead,
Tutova, Constanta, cum si in localul minis-
terubul domEniilor, conform publicatiunel
din Monitorul Oficial No. 7 din 8 Aprilie 1905
s'a aprobat vindarea spre exploatare a ce-
lor trecute in tabloid de mal jos, cu pretul
asupra persnelor specificate in acel ta- lucru.
bloO. Licitatia se va face In conformitate cu
Sunt dar invitate acele persdne sal bine- dispositiunile art. 72-83 din legea asupra
voiaseg a se conforma regulamentulul de li- contabilitteI publice si ale conditiunilor
citatiunl si conditiunilor generale de ex- generale pentru intreprinderl de lucrirl
ploatarel, publicate in Monitorul 0 ficial publice.
No. 80 din 11 Iulie 1896, depundnd garantia Ofertele vor fi acute conform publics-
definitivi saO complectnd pe cea provisorie tiunel din Monitorul Oficial No. 227 de la
pltind taxele de timbru i Inregistrare 17 Ianuarie 1892.
valrea primulul parchet, pentru ca la Supraoferte nu se primesc.
termenul stipulat si li s pt preda ime- No. 8 937.
diat parchetul cuvenit a se exploata In anul
1905-906.
abloil de pildurile confirmate in urma adjudeca-
liunilor la licitatiunile de la 28 Aprilie 1905, ti-
nute in localul prefecturilor judetelor : Dolj, IaVr,
Tulcea, Valcea, Prahova, Bac5, Arge,
Tutova, Constanta, precum i in localul ministe-
rului domeniilor conform publicatiunel din Mo-
nitorul Oficial No. 7/8 Aprilie 1905.
Judetul Dolj
1. Plant atia Piscu-Tunari, seria 1, Ulm-
pineanu, de pe proprietatea Piseu-Tunari,
parchetele No. 6, 7, 8, 9 010, tte in lutin-
dere de 199 hectere, 1.400 m. p., exploa-
Labile in 5 anI, asupra d-luI 1. Iovinescu,
din comuna Poiana, judetul Dolj cu lei 231
hectarul.
Judetul Iltov
2. Cernica- 7 nganu, sectia 11, seria
Sgdriata, de pe proprietatea Cernica, par-
chetele No. 10, 11 si 12, tte in intindere
de 17 hectare, 5.400 rn. p., expioatabile In
trel ant, asupra ddul Ruse TOM, din co-
muna Panteleimon, judetul Move cu lel 670
hectarul.
Judetul Badift
3. Luncani, seria Ntidirt, de pe pro-
prietatea Luncani, parchetele :No. 11, 12,
13 si 14, tte In intindere de 49 hectare,
6.950 m. p., exploatabile in 4 anl, asupra
d-lul Maurice Braunstein, din comuna Bu-
www.digibuc.ro
1 lulie 1905
judetul Neal*, en lel 301, banl 50
hectarul.
Judelul Constanta
4. Urumhei, seria Urumbei, de pe pro-
prietatea Urumbel, parchetele No. 5, 6, 7,
8, 9, 10, 11, 12, 13 si 14, tte in intin-
dere de 207 hectare, exploatabile in 10 anI,
asupra d-lul lordan Dohref, din orasul Tul-
cea, cu le! 132, ban! 10, hectarul.
No. 48.095. 1905, lunie 27.
MINISTERUL
LUCRRILOR PUBLICE
-
Se di in intreprindere constructia unul
canton dublu lingg oraiil Brlad, in km.
119 de pe sosdua Podul-Dmnet-Brlad.
Valrea dupg devis este de lel 9.500.
Licitatiunea se va tine, la acest minister
si la prefecture judetuluI VasluiO, in liva
de 4 lulie -1905, la orele 11 a. m.
Pentru formalititile licitatiuneI, citimea
lucririlor de executat, costul lor partial,
caletul de sarcinl special, forma si osebitele
clause ale contractulul, d-nil concurentI
pot lua informatiunI, de la minister si de la
prefecture sus numiti, In Vita 4ilele de
3,54 1905, lunie 18.
-Se di In intreprindere aprovisionarea nisi-
pultd, imprgstierea pietrel sparte i aster-
narea nisipuliil pe sosdua Bucuresci-Giur-
intre kim 63 si 57.
Vahirea, dupg devis, este de lel 14.000.
Licitatiunea se va tine, la acest minister,
in ditia de 14Iulie 1905,1a orele 11 a.m.
Pentru formalitatile licitatiuneT, citimea
lucritrilor de executat, costul lor partial, ca-
ietul de sarcinl special, forma si osebitele
clause ale contractuluI, d-nil concurentl pot
lua informatiunT, de la minister, In tte 4i-
lele de lucru.
Licitatia se va face In conformitate cu
dispositiunile art. 72 - 83 din legea asupra
contabilitgtel publice si ale conditiunilor ge-
nerale pentru intreprinderI de lucrirl pu-
blice.
Ofertele vor fi fAcute conform publicatiu-
nel din Monitorul ficial No. 227 de la 17
lanuarie 1892.
Supraoferte nu se primesc.
No. 9.498. 3,54. 1905, Iunie 28.
Ciile orate romine
Se educe la cunoscinta publiculul c
pentru inchirierea a 12 loturl parcelate, in
mrime de 200 metri patratI fie-care, pre-
cum si pentru inchirierea a 5 loturI, In
mirime aproximativ de 800 metri patratl
fie-care, aflate In atatia Medgidia, s'a decis
 1 Tillie 1905
a se eine licitatie publice la directiunea
nerale a C. F. R., in eliva de
1 ge-
05 sEltt..
orele 11 a. na., ei in conditiunile urmitere
Inchirierea acestor loturl se face pe ter-
men de un an, cu incepere de la data co-
municerel adjudecirei.
Ofertele vor fit timbrate, sigilate i trimise
la adrwa directiunel generals a C. F. D.,
serviciul B., gara de Nord, Bucurese, cu
urrneterea inscripliurie pe plic :
Oferte pentru inchirierea lot ... de....
m. p., din statia Medgidie.
4 Lille 1905 st:y.
Licitatia din 17 lulie 1905 st. n.
Niel o oferte nu va fl valabili dace nu se
va alitura pe binge (Anse chitanta casieriei
generale a C. F. R. pentru depunerea unel
garantil provisoril de lel 200.
Chiria oferite se va depune la case sta-
tiumei Medgidie, in termen de 3 ieile de la
data comunieerel adjudecire ; in cas con-
trari, directiunea generate va avea dreptul
de a confisca garantia provisorie. Dupe de-
punerea chiriel i incheierea contractulul,
garantia provisorie se va libera celul In
drept.
Primele 12 loturl se pot inchiria i numal
cte unul in merirne de 200 rn. p. fie-care,
sad cel mult 4, in mirime de 800 m. p.,
uneia i aceleiael perselne.
Ultimile 5 loturl, in mierime aproximativ
de 800 m. p. fie-care, nu se inchiriazi
de cat fie-care in parte uneia i aceleiael
persne.
Pe aceste loturi nu se vor putea depone
de cett cereale in sad ce se vor expedia cu
calea ferat ei nu este permis, sub aid un
cuvint, a se construi pe ele eoprne sad alte
instalatiunl, sad a se sub-inchiria in parte
sad in total altor perseme.
Supraoferte nu se primesc.
Pentru ori-ce informatiunl, doritoril se
pot adresa la serviciul de miecare, gara de
Nord, Bucurescl, camera 20, In tete 4ilele,
de la orele 9-12 a. m.
No. 25.118. eel, 1905, Julie 6 st. n.
-Se educe la cunoscinta generali ce, in
4iva de JoI, 20 Iulie stil nod anul curent,
orele 11 a. m., se va tine licitatie pentru
vincearea a 30.000 kilograme aproximativ
hirtie maculature; hrtia este depositate la
magazia serviciulul de economat din gara
Filaret; iar inforrnatiunile despre conditiu-
nile speciale i ori-ce alte deslueiri necesare,
se pot lua In Vote jlele de lucru intre orele
7-12 a. m., la serviciul de economat, gara
de Nord, biuroul de aprovisioneri ei
camera No. 4.
No. 28.917.
Bucuresci, 10 Iulie st. n. 1905. 2
-Se educe la cunoscinta general ce, In
diva de 21 Iulie st. n. a. c., orele 11 a. m.,
se va tine licitatie la directiunea generate a
ceilor ferate romene, pentru aprovisionarea
de scinclurl de diferite esente.
InformatiunT despre conditiunile speciale,
precum caiete de sarcini i orl-ce alte des-
WOO necesare se pot Ilea in bete 4ilele de
MONITORUL OFICIAL
lucru, la serviciul de ateliere i tractiune,
gara de Nord, camera No. 6, unde se vor
libera i formulare pentru oferte.
No. 27.112. 3,3o. 1905, Iulie 8 st. n.
-Se di in intreprindere constructia a 16
podete de zidrie pe Unja Galati-Beresci,
valrea lucrerilor este de lei 83.418.
Amatorii vor adresa ofertele lor sigilate
citre direliunea generall a C. F. R. ser-
viciul B, cu adeogire pe plic e Oferti
pentru constructia a 16 podete de ?Willie
pe linia Galatl-Beresci, licitatia din 9 Au-
gust 1905 stil node.
Ofertele se vor primi la directiunea ge-
nerate, serviciul B. pine in dine de 9
August 1905 stil nod, orate 10 jumtate
a. m., cnd se vor deschide.
Supraoferte nu se admit.
Se va depune prealabil o cautiune de
5.000 le la case centrale a directiunel ge-
nerale, la Bucuresel.
Depunerea cautiunel in numerar la lid-
tatie nu se admite. Ofertele vor fi, prin ur-
mare, insotite de recepisele easel centrale
a cilor ferate romene.
Pentru conditil i lemuriri a se adresa la
serviciul central de intreeinere C. F. R.,
calea Victoriel No. 124, in Bucuresci.
Ad. No.29.322. 3 1905, Julie 11 st. n.
Directiunea navigaeiune fluviale mane
In eliva de 1 August 1905, orele 9 a. m.,
se va tine licitatiune public, cu oferte in-
chise in localul directiune navigatiunei
fluviale romne, din Galati, pentru furnitura
urmetrelor materiale:
Bumbac colorat de eters, kgr. 3.000; co-
pe de nuiele pentru cerbuni, bueiti 350 ;
merlin alb pentru bandule kgr. 200, de
5 mm. grosime; pawl de vele pentru tende,
metri petrati 500; pinze de vele pentru
acoperit cabine, metri petrati 500; spun
ordinar pentru spelat. kgr. 950; asbest in
&tan, kgr. 150, de 8 mm. ei 6 mm. gro-
sime; asbest in pled (staglit patent) kgr.
30, de 2 mm. ei 3 mm. grosime ; garniture
de asbest patent, kgr. 45; drozil de cinepe,
kgr. 200; luminiri de stearini, kgr. 400 ;
petroled kgr. 2.500, predat In partiel de
cite 1.000 kgr.; uleid de rapite pentru ars,
kgr. 1.200; gudron de fer, 4.000 kgr.,
predat in partiel de cite 2.000 kgr.; gudron
de lemn, kgr. 3.000 predat in partiel de
cite 1.500 kgr.; minium de plumb, kgr.
3.000; smle naval, kgr. 500; terpentini,
kgr. 350; vopsea ngre, kgr. 800 ; ulei
de in fart, kgr, 3.000, predat ta part* de
cite 1.500 kgr.; vopsea gris, kgr. 400; vop-
sea roeie, kgr. 800; zinkweis, kgr. 1.000 ;
sad topit, kgr. 1.500 ; unsre consistente,
kgr. 500; uleite mineral, kgr. 7.000; valvo-
line ;Agri, kgr. 3.000 ; balne de plate.
bucilti 50 ; cablurl de sirmi galvanisati,
buciel 10 de 80 metri lungime, cu 18 min.
diametru; mueamale marl pentru agentii,
buceiti 10 de 8 metri lungime ei 6 ltime;
rnueamale mici pentru elepuri, 24 bucetl
de 4,50 metri litime ei 7 metri lungime.
Ofertele pot fi pentru tte articolele enu-
www.digibuc.ro
2709
mrate sad numal pentru o parte din ele.
Directiunea tel reserve dreptul de a adju-
deea In total sad numal asupra unel peril
din articolele unel oferte.
Ofertela vor fi tanbrate ei predate in plic
inchis, purtnd pe plic numele concurentu-
lui i mentiunea eoferti pentru Iicitatia din
1 August 1905.
D-nil concurenti sunt obligati de a insoti
ofertele cu mostre pentru articolele ce ofer.
Tte cele-alte conditiuni de furniture ei
cuantum de garantie, pentru a fi a imis la
licitatiune, privitre la fie-care din artico-
lele de me sus, se pot vedea in tte elilele
In localul directiunel navigaliunel fluviale
romine din Galael.
1905, Ernie 21.
3,34
MINISTERUL CULTELOR
INSTRUCTIUNEI PUBLICE
ecela de beep din comuna Cudalbi
D. Iacob L Ion, fiul d-lui lacob lanco-
vescu, din comuna Tergu-Nicoresci, judetul
Tecucid, pereend certificatul de absolvirea
cursulul primal' rural, eliberat de directia
ecelei de beep din comuna Cudalbi, plasa
Siret, judetul Covurluid, sub No. 71 din 3
Julie 1874, se publice spre sciinta general
anularea acelul act ei eliberarea until du-
plicat celul in drept sub No. 147 din 24
Iunie 1905, conform aliniatului V de sub
art. 112 din regulamentul de administratie
interiri a ecedelor primare rurale.
*Ole primare mist din &annul
Greci-de-Jos
Elevul Stancu D. Lie, perlend certifica-
tul de absolvire a &Ind clase cu No. 130
din 25 Iulie 1899, eliberat de directiunea
ecedel primare mixte din comun a Miceunesci-
GrecI, citunul Greci-de-Jos, judetul Ilfov,
ei eliberindu-i-se un duplicat sub No. 70
din 22 Iunie 1905, se publice anularea car-
tificatulul perdut.
-
MINISTERUL JUSTITIEI
D. Alexandru Goldhamer, functionar al
creditul agricol din 'eel, a VA:cut cerere la
acest minister pentru schimbarea numelui
sea patronimic de eGoldhamer , in cel de
eManoile, spre a se numi eAlexandru Ma-
noil .
Ministerul publice acsti cerere, conform
dispositiunilor art. 9 din legea asupra nu-
melui, spre sclinta celor interesati, care ar
voi se face opositiune in termenul preveut
de alin. Il al 4isului articol. 6,11.
- D. Iosif Peisic cps ei Pascal, student,
domiciliat in Bucuresci, calea Grivitel No. 52,
a ficut cerere la acest minister pentru
schimbarea numelui sd patronimic de
ePeisice In eel de ',Pascale spre a se numi
lose f Pascal .
Ministerul publice acste cerere, conform
disposieiunilor art. 9 din legea asupra nu-
 2710
melul, spre sciinta celor interesatt, earl ar
voi BA facA opositiune In termenul prevOut
de aliniatul II al 4isu1ul articol. 6,11.
-D. George Bobicescu Olteanu, din co-
muna Bobicesci, judetul Romanatl, a fAcut
cerere la acest minister pentru schimbarea
numelul sdd patronimic de aBobicescu 01-
teanua in cel de aBobicescua , spre a se
numi iGeorge Bobicescu.
Ministerul publicd acsti cerere, conform
dispositiunilor art. 9 din legea asupra nume-
lui, spre sciinta celor interesati, carT ar voi
si facA opositiune In termenul prevNut de
aliniatul II al 4isulul articol. 6,11.
ANUNCIUR1 JUDICIARE
LICITATIUNI
Tribunalnl Ilfov, seetia de notariat
Societatea creditulul funciar urban din
Bucuresci, pe baza titlului executor, pus
pe actul inscris de acest tribunal No. 1.530
din 1899, prin care d-lor Maria Nicolae
Stoica i Nicolae Stoica, soli, se Impru-
mutA la sus numita societate cu suma de lel
14.000, a cerut acestul tribunal, prin adresa
No. 7.179, inregistrati la No. 5.056 din
1905, punerea in vinflare, cu licitaie pu-
blicA, a imobilului din Bucuresci, suburbia
Dichiu, strada Maidanulul No. 21, avere
a debitorilor si, sotil Maria Nicolae Stoica
Nicolae Stoica, de profesie proprietari,
domiciliall in comuna Bucuresci, strada
Maidanului No. 21.
Acest imobil se invecinesce : in fatd, la
Nord. strada Maidanului, in funi, la Sud,
proprietatea d-nei Suzana Matel; in drpta,
la Vest, proprietatea d luI Ionit TrAistaru,
in stinga, la Est, proprietatea d-lui Ta-
che Ionescu.
Asupra acestui imobil existA urmAtrea
sarcind i imprejurare, pia acum cunoscutd,
dupd cum se arati In lista specie* fficutA
de d. grefier, potrivit art. 505 din proce-
dure civild
Dosarul No. 3.726/99, ipoteca de Iel
14.000 la credit, inscrisi la No. 1.530/99.
Vinrjarea i adjudecarea sus mentionatu-
1111 imobil se vor face, in pretoriul tribune-
lulul Ilfov, sectia de notariat, in (jiva de 1
Noembre 1905, orele 11 a. m.
Pretul acestul imobil, arAtat de creditre
prin cererea ficutd tribunalulul si de la care
se vor Incepe strigArile, este de leT 9.000.
Sunt somatl top aceia carl ar pretinde
verl-un drept de chirie sari arendA, de ipo-
teed sad privilegi, ca, inaintea adjudecatiu-
nei, s arate tribunalului pretentiile lor; sub
peclpsd de a nu li se mai tine in smA.
Publicat in Monitorul Oficial Ne. 47
din 1 Iunie 1905.
No. 13.463. 1905, Mail), 27.
3,11 Dosarul No. 3.726/99. licitatie publicA, a imobilului ipotecat, ac-
tualmente devenit proprietatea d-lul Teo-
- Societatea creditulul funciar urban dor Ropcea, proprietar, domiciliat in ora-
din Bucurese, pe, baza titlulul executor, sul R.-Vilcea, fost al d-lui Grigore I. Me-
pus pe actul Inscris de aceet tribunal la lculescu, admitud.u.- so virajarea, prin jur-
MON ITO1tC1. OFICIAL 1 hale 1905
No. 448/97, prin care d. Locotenent C. Ni- nalul No. 2.642/905, din nepresentarea
colaide i Alexandrine C. Nicolaide se WI- pArtilor supus in suspensie, Inchipudu-se
prumutd la sus numita societate cu suma dosarul ; iar, prin petitia inregistratA la
de lei 5.000, a cerut acestul tribunal, prin No. 14 087/905, s'a cerut redeschiderea
adresa No.17.850, inregistrati la No.12.340 dosarulul relativ la acsti vin4are, i, prin
din 1905, punerea in vintjare, cu licitatie jurualul No. 4.696/905, s'a admis cererea,
publicA, a imobilului din Bucurescl. subur- !hand yliva vimprel.
bia Spirea-Noud, strada Minotaur ulul No. 52, Inaobilul ipotccat, ce urrnz si se vindi,
avere a debitdrel sale, d-na Romania Al. este situat in orasul Pitesci, suburbia S-tu
Martinianu, cisAtoritA cu J. Al. Matinianu, Ion, strada $erban-VodA No. 159 (fost
de protesie proprietari, domiciliatl in co- No. 177); vecinittitile acestul imobil, dupd
muna Bucuresc1, strada Minotaurulut No. 52. descrierea ficutd in contractul de impru-
Acest imobil, dupd descrierea fAcut in mutare, suot : la Est, In fatA, strada ser-
contractul de imprumutare, se invecinesce ban-Vothl ; la Vest, in fund, proprietatea
la Nord, in fatA cu strada Minotaurulul; mostenitorilor decedatulul I. Robescu ; la
la Vest, in drpta cu proprietatea d-lul Nord, In drpla, proprietatea d-lui Ion 1.
Christache Dumitrescu; la Sud, In fund, cu Meculescu, si laSud,tnstoga, strada Nanu
proprietatea d-lui Flach, si la Est, in still- (Aurora).
ga, cu proprietatea d-lui Andrei Nicolae. Examinandu-se de d. grefier al acestui
Asupra acestul imobil existA urmitrea tribunal registrele de sarcini de la anul
sarcind i imprejurare, pia acum cunos- 1866 pini la 1876 pe numele I. Meculescu,
cutd, dupii cum se aratA in lista specie* de la '1876 pnd la 1896 pe numele Nae
hicutA de d. grefier, potrivit art. 505 din Meculescu, Ion Meculescu doctor, Apostol
procedure civili : Meculescu, Maria Meculescu, C. Meculescu,
Dosarul No. 1.507/97, ipoteca No. 448/97, Maria Furdoescu, Zoe Meculescu i Grigore
de lel 5.000 la credit. Meculescu, si de la 1896 pAnd la 16 Oe-
Vinijarea i aIjudecarea sus mentionatu- tombre pe numele de Grigore I. Meculescu.
lui imobil se vor face, in pretoriul tribune- asupra imobilulul pus in vinylare s'a gisit
lulul Ilfov, sectia de notariat, n 4iva de 7 urrnAtrele sarcini :
Noembre 1905, orele 11 a. m. 1. Prin actul No. 168/876, C. Meculescu
Pretul acestuT imobil, arAtat de credi- vinde doctorului I. Meculelcu tti partea
tor, prin cererea fAcutA tribunalului si de sa din averea cuveniti de la tatAl sari I.
la care se vor incepe strigArile, este de Me culescu ;
3.000 lei. 2. Prin actul No. 30/877, Gr. Meculescu
Sunt somatl totT aceia cari ar pretinde vinde mamel sale Zoe casele din strada ser-
veri-un drept de chirie sad arendi, de ban-Voeli, colrea Rosu ;
ipoteci sad privilegi, ca, inaintea adjude- 3. Prin actul No. 351879 s'a fAcut act
catiunel, stt arate tribunalului pretentile de partaj intre fratii : Nee, Constantin, Ion
lor ; sub pedpsi de a nu li se mat tine in Grigore Ion Meculescu, Wind doctorul
shed. Ion Meculescu, Constantin si Grigore casele
Publicat in Monitorul Oficial No. 47 cele marl si midi din Pitesci si via din Pod-
din 1 Iunie 1905. goria ;
No. 13.418. 1905, Maid 27. 4. Prin actul No. 163/80. C. Meculescu
331. Dosarul No. 1.507/97. vinde d-rulul I. Meculescu jumtate casele
din Pitesci, strada $erban VocIA No. 220;
Tribunalul Arges
5. Prin actul No. 117/85, Zoe Mccu-
Societatea creditulul funciar urban din lescu vinde fiicel sale Maria jumtate ca-
Bucuresci, pe basa contractulul de impru- sele cu locul lor, din Pitescl, strada ser-
mutare. inscris la acest tribunal la No.133 ban-VodA No. 221, care le-a cumprat cu
din 1896, prin care d. Grigore I. Meculescu, actul No. 30/877, de la Grigore Mecu-
proprietar, domiciliat in Pitescl, suburbia lescu;
S-tu Ion, strada Serban-VodA No. 177, a41 6. Pcia actul No. 109195, Maria I. Mecu-
159, colt cu strada Nanu (Aurora), domi- lescu, viude tut Gr. Mecalescu casele cu lo-
ciliul ales prin mentionatul cootract de im- cul lor ce le-a cumprat cu actul No. 117/85;
prumutare, s'a imprumutat de la societatea 7. Prin actul No.119/85, Meculescu Zoe
creditului fuuciar urban din Bucuresci cu viude lul Gr. Meculescu casele din Pitesci,
suma de lel noul 6,000, cu ipotecA in pri- strada $erban-Vocli No. 221, jumtate;
mul rang o cad cu locul i curtea lor, si- 8. Prin actul No. 385/95, Maria 1. Mom-
tuate in acest ores Pitesci, strada $erban- lescu, vinde luT Gr. Meculescu casele din
VodA No. 177, ayll 159, colt custrada Nanu strada $erban-VodA;
(Aurora), si societatea, dupd ce adre- 9. Prin actul No. 81/77, Dr. I. Meou-
sat cele trel somatil pretinse de legea cre- lescu vinde lui C. Meculescu jumtate din
ditulul, in mina cArora, cu petitia data casele din Pitesci, strada Principe*
acestul tribunal, inregistratA la No.29.648 10. Prin actul de ipotecA inscris la
din '1901, a cerut punerea in vinlare, cu No. 133/96, Gr. Meculescu se imprumutA
de la creditul funciar urban cu lel 6.000 si
cu ipotecA imobilul pus in, vin(jare, i.anume
casele cu dependintele i terenul lor, din
Pitesci, suburbia Sf. ln, strada $eriban-
Vodd. No. 177, colt cu strada Nanu (Aurora);
www.digibuc.ro
 1 tie 1905 MOMTOKUL OPICIAL 2711

11. Prin actul inscris la No. 139/901, Gr. Aceste imobile se compun din: Suditu, Metal Braila, tot! fit i moeteni-
Meculescu se itnprumuti de la Gr. Racovi- Imobilul din oraeul Buzg, straJa Eterni- torl numitulul defunct, ei care este obli-
ceanu cu lel 1.700 ei cu ipoteca in al doui- 040 No. 23, compus din case, pea Wit si gat a restitui reclamantglul M. Sanculescu
lea rang dup credit, sus qisul imobil; alte cldirI, cu tot locul lor, i anume: lo- suma imprumutat de lel vechI 1.500, cu
12. Pain actul de vin4are transcris la cal are la fat, in strafia Eternittel, apro- procent legal de la 13 Februarie 1882
No. 1.397/904, D. Grigore Mecutescu vinde ximativ 12 m. lungime; la fund, in spre Oa la achitare, plus lel 40, spese de in:
d-lul Teodor Ropcea, din Rmnicu-Valcea, mialfi-npte despre vecingtatea cu Vasibe stanti ei timbre, a crut acestuI tribunal,
imobilele arAtate in actul de impruitiut ti- Ghit Dragomir, pe o lungime aproximativ prin petitiunea inregistratii la No. 4.762
ed catre eocietatea creditulul funciar ur- de 19 ne : la rsrit, despre ve :intatea cu din 14:Februarie.1905, soiterea in vin4are,
ban din Bucuresci, tiecut in registrul de Neculae Bucur, pe o lungime aproximativ cu licitatiune publici, a imobileler casele
insciptiuni la No. 133/96, pe care se afl de 65 m., ei la apus, despre vecintatea cu cu local lor, situate in urbea Mizil, strada
dou clAdirl: una in fata stradei Serban- Vasile Ghit Dragomir, pe o lungime apro- Carol, urrnrite p-in comandamentele cu
Voda i alta in fundul loculuI, strada Au- ximativ de 66 m., decI in suprafat totala No. 125, 126, 127, 128, 129 ei 130/904,
rora No. 2; pe pretul de leI 4.000. ca de 1 017 m. p. Constructiunile pe acest ce s'a iondreptat de corpul portreilor aces-
Se atesta asemenea tot de d. grefier, c hoc stint : la strada un corp de case, coMpus tul tribunal, mostenitorilor defunctuluI
pe numele de Teodor Ropcea de la 1 Ianua- dintr'o pravlie cu. 4 camera ei sea cu Nita Hip, artatI maI sus, proprietarI ai
rie 1901 ai pana la 16 Octombre 1904, geamtc, pardoSite, avg.id becig boltit, de numiteI aver!.
asupra urmrit nu existi nid zid ca ei casele, invelite cu fer. In curte, Acest avere se compune din :
un caz popritor. alturI de corpul principal de case descrise Casale cu local lor, situate in oraaul Mi-
VionOarea i adjarTecarea sus mentionatu- aci mal sus, alt corp de case, construit de zil, strada Carol, pendinte de plasa Tohani,
lui imobil s vor face in pretoriul acestuI zid, acoperit cu ter, compus dia doug ca- judetul Buzgg, Invecinandu-se : In fat& cu
tribunal, in 4iva de 1.6 Septembre 1905, mera cu sala i o polat ; mal In curte alte strada Carol, in fund cu o stradel inflate-
la orele 11 dimingta, conform jurnaltdul doug 'AO construite de zid In paiant, aco- dat ce d in enSgua Mihal-Bravul, de o
No. 4.696 din 16 Mai 1905. perite cu fer, apol un grajd de scandurl parte cu Atina Iorgu Popescu, iar de alt
Licitatia va incepe de la pretul de lei lung ca de 18 m., acoperit cu ter, o maga- parte cu Ion Ion Binici i avnd locul in
2.000 fixat de creditdre, societatea creditu- zie de scandurI, acoperita ca fer, pentru latime la fat de doul stanjenl i cu im-
lul funciar urban din BucurescI, prin cererea bucate, un eopron de scndurI acoperit cu prejinuire de Wild, iar ca constructiI, la
de executare. far, pentru trsurl. Curtea este lmprej- fat o prvlie cu o camera acute din zid
Sant somati aceia carI ar pretinde mufti' i pavat. masiv, pardosite cu scandurI i invelite cu
asupra acestui imobil verI-un drept de pro- Asupra imobiluluI sees in vInlare, dupa scnduri, ei In curte alte doug camera de
prietate, usufruct , servitute, chirie, privi- atestarea dat de grefa local prin referatul zid cu paianta, acdperite cu indril ft o
legi, ipoteca sag orl-ce alte drepturi, sa se sell, format conform art. 505 din procedura latrin de scandurl, tte vechl.
arata cu pretentiunile lor la acest tribunal civil, nu s'a gasit nicl o alti sarcin, de cat Asupil acestel aver!, dupa atestarea
maI inaintea termenulul de adjudecatiune; aceia pentru dat de referatul stie
cad In urmA nu li se va mal admite nicI o Prin adresa No. 460/905, administratia format conform art. 505 din procedura ci-
preteutiune. financiar Buzg comunica ca asupra lui vil, s'a gsit ca :
No. 6.134. 3% 1905, Maig 10. Tase Dobre exist ca datoril din imposit Prin actul de vinelare, autentificat
fonciar lel 140, banl 38. transcris dee acest teibunal, sub 68 bis/893,
Tribunalul Buzg ViOarea i adjudecarea sus rnetionatu- Nit Filip, vgade lul Const. Nitescu, casele
D. Nicolae I. Barbules-u, advocat, domi- luI imobil se vor face in pretoriul tribuua- cu beau] lor, din Mizil, strada Carol I No. 106'
ciliat in oraeul Buzg, strada Independen- MIA Bugg, in qiva de 11 Octombre 1905, cu leI 500.
tei, pe baza actuluI de ipoteca, autentificat orele 11 dimingta. Vin4area i adjudecarea sus mentiona-
la No. 2.144/899, inscris la No. 39/899 ei Pretul vinelgrel acestuI imobil, aratat de tel avert Se vor face, In pretoriul acestul
Investit cu formula executorie la No. 293 creditor prin cererea dat tribunalului tribunal, In eliva de 1 Noembre 1905, orele
din 1904, de acest tribunal, si prin care de la care se vor incepe strigrile la lici- 11 dimingta.
Muse Dobre, proprietar. domiciliat in ora- tatiune, este de lel 3.000. Pretul vinelrel acestel averl, aritat de
Buzg, strada Eternittei No. 23, a luat Sunt somatl totl aceia carl ar pretinde creditor prin cererea dati tribunaluluI,
cu Imprumut de la d. Nicolae I. Brbulescu verl-un drept de chirie sag arencli, de ipo- de la care se vor incepe strigrile, la li-
soma de lel 4.000, pltibila paste trel anI tea sag privilegig, ca, inaintea adjudeca- citatiune este de ley 500.
de la data actuluI, cu dobanda de leI 12 la si arate tribunalulul pretentiunile Sunt somall toll aceia carI ar pretinde
sut pe an, pia la achitare, prin lor ; sub pedps de a nu li se mal tine in veri-un drept de chirie sag arena, de ipo-
anticipatie, din 6 In 6 lunl, adici la 2 semi*. tech' sad privilegig, ca, inaintea adjudeca-
Martie ei 2 August a fie-carul an, Oa la No. 8.437. 1905, Iunie 25. tiunel, s arate tribunalulul pretentiunile
achitare, pentru asigurarea plel capitalu- lor ; sub pedpsii de a nu li`se maI tine in
lul, a dobanfilor, la termenele stipulate ei - D. M. Stnculescu, liber, din oraeul sma.
In cas de executare siliti a actuluI ei a su- Mizil, plasa Tohani, judetul Buz, in baza No. 8.337. 1905, Junks 24.
met de lel 500 cheltuell de strgnire hothrireI civile No. 854/885, a judecAtorieI
plat de advocat, etc., debitorul Tnnse Do- ocolulul Mizil, rmasa definitiv i investiti
Tribunalul Flci
bre ipoteczi in primul rang imobilul din cu formula executorie la No. 337/885, ei D. Moise H. Rabinovicl, comerciant, din
oraeul Buzg, strada EternititeI No. 23, prin care Nita Filip, all decedat i repre- Huai, cu comandamentul No. 52, a somat
compus din case, prvlit i alte cladirI, cu sentat prin Maria Niti Filip, sotie i mos- pe N. D. Andre! i Safta N. Andrei, agri-
tot locul lor, aea cum se specificit In men- tenit&e, Smaranda Grigore Ivan, Elisabeta cultorI, din comuna Epureni, ca In termen
tionatul mal sus act de ipoteca, a cerut Nita Filip, domiciliate in urbea Ploesci, de 30 elile libere de la primirea lisulul co-
acestul tribunal, prin petitiunea inregistratii strada Buzescu No. 20, sag piata Sarbesea, mandament, s-I achite suma de leI 700,
la No. 7.094 din 8 Martie 1905, scdterea langa, Lambie Botan, circiumar; Constan- cu procent de 1 ei jumtate la sut pe lun
in vin4are, cu licitatie publicd, a imobiluluI tin Nitescu, eef sag oficiant la oficiul tele- de la 13 Octombre 1904 pani la achitare,
ipotecat, situat In oraeul Buz, strada Eter- grafo-postal din oraeul Roman, sub loco- conform obligatiel lascris de tribunalul
nittel No 23, compus din case, prvlil, tenant Grigore Nitescu, profesor la ecla Mehl la No. 119/904 ei investit cu for-
etc., apartindnd d-lui Mime Dobre, pro- fillor de militarl, din oraeul Craiova i Nicu mula executorie la No. 70/905, ei flind-c
prietar, domiciliat in oraeul Buzgg, strada Ni Filip, domiciliat in comuna Osman, numiiI debitorl nu ad fost uriniktorl cu
Eternittel No. 23, la imobilul afectat. catunul Hointtri, gara Mnftiu, la Teodor achitarea banilor, tribunalul, in urina ce-
www.digibuc.ro
 2712 MONITORUL OFICIAL 1 lulie .1905

rerel creditorulul inregistrati la No. 6.153 comuna Gggesci, catunul Peicani, judetul gul din capul silisce, despre aims, pAnii in
prin jurnalul No. 2.486/905, a admis pu- ca, In termen de 30 4ile libere, sa matca Rogojele ; invecicat : la Osirit cu
nerea in vindare a imobilelor mal jos no- '1 achite suma de 1 800 leT, cu procent de matca Rogojelu, la apus cu N. Rovinaru, la
tate cu termen de 3 luni de 4i1e de la data 1 /0 pe lung, (le la 18 Decombre 1903 Ong miada-reeptecu drumul Mori, la miadi-di cu
publicatiunilor prin Monitor i Gazeta la achitare ce 'I debitzg dupg obligatia in- I. Rovinaru;
Iai. vestiti cu formula executorie sub No. 361 4) 0 mg cu 2 incApert, acoperiti cu
Imobilele puse in vindare aunt : din 1904, de judele (le pace al ocolului .indril;
1) 0 vie situata la locul numit Valea- Sind ci numitul dektor nu a fest or- 5) Dou pivnite i un sopru.
MonastireI, in tntindere de 35 prjinI, sag rnitor cu achitarea banilor, tribunalui, in Aceste imobile mint situate in hotarul co-
62 aril, 65 C. a., cu vie si porn! roditorl, avnd urma cerereT creditorulul, inregistratA la munel Rosia, plaea Jiu, judetul Gorj, de
o crami cu o odae de locuit, constructie de No. 6.254, prin jurnalui No. 2.568/905, a mostenire, care dull cum resulti din ates-
ceamur, acoperit cu tablg, care se megie- admis punerea in vindare a averei imobi- tarea grefel locale, sunt supuse la urmt-
sesce : la rsgrit cu M. Cojan, la apus cu bark mai jos notatii, cu termen de 3 lunl de rele grevatiuni:
drumul, la miat,}- di cu Gh. lonescu si la mia- 4i1e, de la data publieatillor prin Monitor i 1) T) anseriptiunea No. 2.928/901, prin
di-npte cu C. Buznea, si care vie este si- Gazeta Iafi. care Torre F. Rovnaru yin& Marie! G. Lu-
tuati In comuna Schiopeni, plase Hoceni, Imobilul pus in viudare este: pulescu o puiati de pluniut, din comuna
judetul Filcig. Patru flci pirmint, sad 5 hectare, 72 aril, Rosia;
2) 0 vie situat in Podgoria Husi, oco- rezesie, veche, friteun singur trup; megicsit: 2) Transcriptiunea No. 1.523/93, prin
lul Draslavt, in intindere de 32 prijini, la apus cu pitniul Jigalie, la 1-srit cu mosia care Toma F. Roviearu vinde lui I. Rovi-
sag 57 aril, 28 centiaril, cu vie si livade cu Bebenceni, proprietatea fratilor Costachi, la Lam din Rosia, imobilul de mai sus;
o cramide vgltucl,:acoperit cu stuf, me- cu pimintel liii Maeole Genti 3) Transcriptiurea No. 1.164/94, prin
: la rsirit cu drumul, la apus cut la miadi-npte cu pimIntul lui Manole N. care Toma F. Rovi aru. viude luI G. Mlt,
Zeida Argintariu, la cu Ion Da- Gn, si care pmint este mat tot arabil din Rosia imobilul de mai sus.
mian, si la miadi-npte eu Sterea Costan. putin fuet, si se afig pe teritoriul citunu- Despre care se publici spre generala ea-
3) 0 vie din Podgoria Hu1, ocolul Dric, lui Peicani, comuna Gagesci, plasa Vutcani, nosciuti a arnatorilor, cart vor van, prepa-
in lgtime de 5 rindurl si in lungime de 50 judetul FAlcife rap si de garantia prevdutti de art. 16 din
rindurl, avnd o casi cu 2 edit, construe- Sareini dupg lista grefel nu sunt legea de urmrire.
tie de vlgtuct, acoperit cu stuf. Un cosar Vindarea i adjudecarea acestui imobil Ocasiune cu care se somai si top aceia
ruinat i un beciti nezidit, megiesiti : la se vor face, in pretoriul acestui tribunal, cari ar pretinde veri-un drept de proprie-
rsgrit cu via lui Anton Andrei, la apus cu orasul Hu1, in 4iva de 11 Octombre 1905, tate, usufruct, servitute, chide, privilegig,
drumul, la miadri-di cu M. A. Andrei si la orele 11 a. m. ipotecg, sad orl-ce aft drept asupra bunuri-
miadi-npte cu D. A. Andre. Pretul de la care se vor incepe striggrile, Ion urmirite, sa se presinte inaintea acestul
4) 0 casi situati in Husi, suburbia Hi- este de 1.200 le), oferit de creditor; iar con- tribunal, spre a 'se arata pretentiunile tor ;
esci, constructie de vilituel, acoperiti cu ditiunile vinsigrel sunt cit taxa ditre Stat del In urmi ou li se vor mat tine iu semi,
stuf, compus din 2 &lit i o Olith cu locul acea pentru serviciul portgreilor privesc conform legeT.
el aproximativ de 3 prjini, un coser, un pe cumprtor. No. 21.470. 1905, Iunie 22.
sopron i un becig, megiesit : la rsgrit cu Tot- d'o dat se sornzi pe toVI aceia ce ar
drumul,la apus cu Zamfira Roman, la mia- pretinde veri-un drept de chirie saS arendg, - Pentru despggubirea Statulul do let
di-di cu N. Arhire i la miadienpte cu ipotecg sah privilegig , ca , mat inaintea 100, ce are a primi ca datori! ctre Casa
Timofti. 4ilel de adjudecare, si se presinte la tribu- creditufd agricol Gorj de la debitorul Ion
Sarcini sunt : nal cu pretentiunile lor; del in urma nu C. Ularu, personal si ca mostenitor al def.
1) Inscriptia No. 81904, pe suma de lel li se vor ma! tine in smg. s tat C. Ularu, de profesiune agricultor,
1.680, in favrea d-lui Gh. I. Herne- No. 47. 1905, Iunie 24. domiciliat in comuna Sfilnescl, plasa Ocolu-
gea, Vulcan, judelul Gorj, pre vdut In procesul-
2) Inscriptia No.119/904, in baza creia Tribunalul Gorj
verbal de urmrire No. 1/904, primit cu
se face urmgrirea. Pentru despgubirea easel comunale, a adresa d-lul administrator financier Gerj cu
Vindarea i adjudecarea sus mentiooa- comunel Rcsia, plasa Jiu, judetul Gerj, de No. 378/904, tribunalul, priu jornalul cu
telor imobile se vor face, in pretoriul aces- suma de let 715, haul 90, ce are a primi No. 6.178/905, a dispus efectuarea vind-
tui tribunal, orasul Husi, in 4iva de 11 de la debitorul Toma F. Rovinaru, de profe- rei prin licitatiuue pubich, in pretoriul AS,
Octombre 1905, orele 11 a. m. siune agricuitor, domiciliat in comuna Ro- in 4iva de 6 Oetombre 1905, orate 11 di-
Pretul de la care se vor incepe strigg- via, plasa Jiu, judetul Gorj, prevdut in minta a averei imobili urn-Arai de la nu-
rile este: de 700 lel pentru via de la Valea procesul-verbal de urmirire No. 1/904, pri- mitul debitor, compusi din : 4 stiejeni pi-
Monastiret, 200 lei pentru via de la Dris- mit cu adresa d-lui primer al cornucel Ro- mint latel, iar lungul 125 stinjen1 aritor,
lavt, 800 lei pentru via de la Dric ei 200 sia-de-Jiu No. 1.142/904, ea excedente din cu porn!, In cttina Cerridia din sostia
lei pentru case din HO; iar conditiunile anit cat a fost easier comunal la acea co-
vindrel sunt: ei taxa dire Stet i acea satului spre rsftrit Oat in aninl ; inveci-
muni, tribunalul, prin jurnalul No. 5.789 nat la miadi-di cu Gh. St. Mazere; iar la
pentru serviciul portireilor privesc pe cum- din 1905, a dispus amanarea vindreI, prin
Orator. miadi-npte cu restul Doors in vindare,
licitatiune publicg, in pretoriul care pimint este motenesc din vechime, nu
Tot-d'o-dat se somzi pe top aceia ce de 29 Septembre 1905, orele 11 diminta,
ar pretinde veri-un drept de chide san este delirnitat dupit byea ruralit din 1864
a avere! imobilg urmriti de la numitul nicl de eel cum t. rat din bonurl de ale
arena de ipotec san privilegi, ca, ma- debitor, compusi din : Statulul, situat in hotarul comuneiStinesci,
intea 4ilef de adjudecare, si se presinte la 1) 0 delnit de pgmint, &tida cu vie si plasa Oeolu-Vulcan, judetul Gorj, care dupil
tribunal cu pretentiunile lor ; cad in urmi pruni pe dinsa; invecinat : la rsrit cu C.
nu li se vor mal tine in semi. cum resulti din atestarea grefel locale nu
I. Popescu, la apus cn G. Men, la mist*. stint supusl la nicl o grevatiune.
No. 46. 1905, Iunie 24. mipte cu C. C. Mfg, la miadil-di cu eapul Despre care se publici spre generala cu-
curelelor mosnenilor Rogojelu; noscinti a arnatorilor, cari vor veui prepa-
-D. Tudic L. Freilichman, comerciant, din 2) Trel pogne pA mint in pu inveci-
comuua Murgeni, judetul Tutova, procure-
; rap si de garentia prevduti de art. 16 din
nat: la rsgrit cu I. Ivan Tudosie, la apus legea de ermitire.
torul tat/Hut sg Lupu Freilichman, tot din cu apa Unciia, la mirupl-npte cu Cost. G.
Murgeni, cu comandamentul No. 36/904, a Ocasiune eu care se soinz si test aceia
Nitu, la miadi-di cu I. Popescu; cari ar pretinde veri-un drept do proprie-
somat pe d. Dumitru Gntg, agricultor, din 3) 0 curea pimint, latul 71/2 stj., i lun- tate, usufruct, servitute, chirie, privilegi
www.digibuc.ro
 1 Tulle 1905
ipotecii sa orl-ce alt drept asupra bunuri-
lor urrnirite, si se presinte inaintea aces-
tui tribunal, spre a 's1 elide pretentiunile
lor; cicl in urmi nu li se vor mat tine in
semi, conform legel.
No. 21.365. 1905, Iunie 22.
-Pentru despigubirea Statului de suma
de lel 356, ce are a primi din dir1 fiscale
de la debitorul I. M. Bera, representat prin
curatre Tomita I. M. Bera, de profesiune
agricultor, domiciliat in comuna Ciuperceni,
plasa Ocolu-Vulcan, judetul Gorj, prev-
(MA In procesul-verbal de urmrire No. 67
din 1898, primit cu adresa d-lui adminis-
trator financier Gorj No. 3.363/98, tribu-
nalul, prin jurnalui No. 6.362, a dispus
amnarea vinylref prin licitatiune public,
in pretoriul seii, in 4iva de 6 Octombre
1905, orele 11 diminta, a averet imobili
urmirit de la numitul debitor, compusi
din : 1) o siliste a easel In lungime de 168
stj. din matca Vicaru pinii In hotarul Fo-
metesci i latul din matca Vicarului pin
in casi este de 9 stj. cu lipsi i spor si din
deal de casi 28 stj. pin in hotarul Forne-
tesci ; 2) o casi de sedere en 2 inciperi, a-
coperiti cu sindrili de brad ruined i curtea
de stoborl. Aceste imobile sunt situate in
comuna Ciuperceni, plasa Ocolu-Vulcan, ju-
detul Gorj, care, dupi cum result din ates-
tarea grefel locale, nu sunt supuse la alte
grevatiunt de cat numai ci in registrul de
urnAriri imobiliare sub No. 79196, lul I.
M. Bera i se vede urmirit o silite pimint
in Ciuperceni, relativ dosarul No. 5.131
din 1896.
Pretul acestor imobile, aritat de creditor,
administratorul finerciar Gorj, prin adresa
No. 3.8181904 si de la care va Incepe lici-
tatiunea, este suma de lel 356.
Despre care se publici spre generala cu-
noscinti a amatorilor, earl vor veni crepe-
rap.' i de gararatia preva4uti de art. 16 din
legea de urmrire.
Ocasiune cu care somzi i top aceia
cart ar pretinde verb un drept de proprie-
tate, usufruct, servitute, chink, privilegiU,
ipoteci sa ofi-ce alt drept asupra bunuri-
lor urmirite, si se presinte inaintea acestul
tribunal, spre a 's1 arta pretentiunile lor;
act in urmi nu b se vor mai tine in semi,
conform beget.
No. 21.570. 1905, lunie 23.
-Pentru despigubirea Statulul de suma
de lei 535, ce are a primi de la mostenitoril
def. R. Popescu, de profesiune agricultee,
domiciliat in comuna Petresci-de-Sus, plasa
Novaci-Amaradia, judetul Gorj, i anume :
Elena R. Popescu, Enache R. Popescu, Ale-
xandrine N. Viscapoleanu, Triptolie R. Po-
pescu, din comuna Petresci-de-Sus,
B. Popescu, funclionar la administratiunea
financier% Vlasca, previluti in procesul-
verbal de urfflrire No. 40/98, primit cu
adresa d-lui administrator financier Gorj
No. 330/98, tribunalul, prin jurnalul cu
No. 6.830/905, a dispus aminarea tielrei,
prin licitatiune publici, In pretoriul s, in
MONITOR [IL OFICIAL
qiva de 20 Octombre 1905, orele 11 dimi-
'Ala, a a veret imobili urmrit de la numi-
tul debitor, compusi din :
O siliste, in ltime de 4 stinjent, pe care
se aft construiti o cas cu dou inciperi si
care se gisesc in indivisiune cu Maria Caen,
situati In hotarel comunei Petresci-de-Sus;
se invecinesce la deal cu. Florea Wert si
la vale cu mostenitoril lul I. Grostel, iar
lungul ca cele-alte eurele siliste, situate In
hotarul comunet Petresci-de-Sus, plasa No-
vaci-Amaradaria. judetul Gorj, care, dupi
cum result din atestarea grefei lecale, suet
supuse la urnAtrele grevatiuni
1) In registrul de urmrirl imobiliare sub
No. 1.968/95, lid R. Popescu i se vede ur-
mrit de A. Mircu Brncovici o si1ite pi-
mint cu dependinte in comuna Petresci-de-
Sus ;
2) Idem sub No. 45/96, lui I. Papescu i
se vade urrnirit 5 stnjeni pinant latul, in
Petresci-de-Sus;
3) Idem sub No. 45/97, lul R. Popescu i
se vede urmirit de Stet 5 stnjenl pimint
latul in comuna Petresci-de-Sus.
Pretul acestor imobile, aritat de d. admi-
nistrator financier local, prin adresa cu
No. 9.262/904 si de la care va incepe lici-
tatiunea, este suma de lei 500.
Despre care se publici spre generala cu-
noscintit a amatorilor, earl vor veni prepa-
rati si de garantia prev4ut de art. 16 din
legea de urmrire.
Ocasiune cu care se somzi i toti aceia
cart' ar pretinde veri-un drept de proprie-
tate, usufruct, servitute, chirie, privilegii,
ipoteci sa orI-ce alt drept asupra bunu-
rilor urmirite, si se presinte inaintea aces-
tui tribunal spre a 'st arita pretentiunile
lor ; act in urm nu li se vor mal tine in
semi, conform legei.
No. 21.575. 1905, Iunie 23.
-Pentru despigubirea Statului de suma
de lel 80, haul 50, ce are a primi, din taxe
de proces, de la debitrea Lila 1. Staicu, de
profesiune agricultre, domiciliati in co-
muna Prigoria, plasa Amaradia-Novaci, ju-
cletul Gorj, prevylut In procesul-verbal de
urrnrire No. 70/902, prinait cu adresa
d-lui administrator financier Gorj No.6.285,
tribunalul, prin jurnalul No. 6.829 din
1905, a dispus amnarea vnnei, prin
licitatiune publici, in pretoriul sil, in 4iva
de 20 Octombre 1905, orele 11 dimineta,
a averet imobili urmiriti de la numita de-
bitre, compusi din :
1) 0 bucati pimint 01.4 de casi, In l-
time de 2I/2 stinjent i lungimea din sosua
comunale pia in islazial locuitorilor ; vecini:
la rsrit cu Radu Preclutoiu si la apus cu
minora lui G. Rosu;
2) 0 bucat pimint, latul un stnjen
un sfert, lungul 200 stnjenl ; vecini : la
rsrit cu apa Cilugireasa, la apus cu isle -
zul locultorilor, la miall-nipte cu minra
Niti Rosu si la cu Puserea;
3) 0 bucati plifflint, latul 3 si jumtate
stinjeni, lungul 54 stinjeni ; vecini : la re-
skit cu strada Brinzan, la apus cu Gh.
www.digibuc.ro
2713
Ludi, la miali-fflapte cu Hie Dinei si la
mia45.-4i cu minra NO Rosin
4) 0 bucati prnint, latul 2 stnjeni
jumatate i lungul 90 stnjenI; vecini : la
rsirit cu Ion Ptrusel, apus cu minim lul
Nip( Rosu, la mia45.-ifflpte cu lije Dinei 0 la
cu G. Olaru;
5) 0 bucatil prnint, latul o jumtate
stnjen i lungul 90 stnjent; vecini : la
rsirit cu priul Mare, la apus cu piriul
Pasui, la mia4i-npte cu minra Ni Rosu
la mia4i-yli cu Ion Dumitra;
6) 0 bucat pmint la Cinc, lungul 160
stnjeal i latul 15/3 stinjent ; vecin : la
resirit cu Pitru Vnitoru, la apus cu mi-
Rosu, la mia4i-npte cu Gh.
Frunzoiu si la cu priul TurcultA.
Aceste imobile scat din cele delimitate
dupi legea rural de la anul 1864, situate
in hotarul comunei Negoesci, plasa Novaci-
Amiradia, judetul Garj, care, dupi cum re-
sult din atestarea grefel locale, nu sunt
supuse la nici o grevatiune.
Pretul acestor imobile, milk de credito-
rul, d. administrator financier local, prin
adresa No. 3.822/904, si de la care va
incepe licitatiunea, este suma de lel 37,
bard 50.
Despre care se publici spre generala cu-
nosciati a amatorilor, earl vor veni prepa-
rat! si de garantia prevluti de art. 16 din
legea de urmrire.
Ocasiune cu care se somezi si top aceia
earl ar pretinde verl-un drept de proprie-
tate, usufruct, servitute, chirie,
ipoteci sad orb-ce alt drept asupra bunu-
rilor urmrite, WA se presinte inaintea aces-
tul tribunal spre a 's1 arita pretentiunile
lor ; cici in urine' nu li se vor mai tine in
semi, conform legal.
No. 21.631. 1905, Iunie 23.
Tribunalul Prahova, sectia I
D. Tudor D. Negoiti, creditor, de profe-
shine cojocar, domiciliat in PloescI, calea
Vilenilor, In calitate de cesionar al drep-
turilor d-lul Gheorghe Ionescu, cu actul de
cesiune autentificat de tribunalul Prahova,
sectia I, la No. 1.327/905, si acesta cesio-
narul drepturilor d-lor Teodor D. Negoiti
si Ion D. Negoit, fil legitimi ai defunctului
Dumitru Negoit, cu actul de cesiune au-
tentificat de tribunalul Prahova, sectia I, la
No. 2.355/902, pe baza titlului executor
pus pe actul de ipoteci, autentificat de tri-
bunalul Prahova, sectia I, la No. 3.300 si
Inscris la No. 284/97, prin care d. Gheor-
ghe Frincu e obligat si achite creditoru-
luI suma de lei 600 capital, plus procente
de 8 la set pe an, de la 10 Decembre
1898 papa la achitare, osebit cheltuelile de
urmrire, a cerut acestui tribunal, prin pe-
titia Inregistrati la No. 32.895 din 16 Sep-
tembre 1904, punerea In vin4are, cu lici-
tatie publici, a imobilului situat in Ploesci,
suburbia Sf. Ion, strada Colinet, prevalut
in mentionatul act de ipoteci, avere a de-
bitorului s Gheorghe Frincu, de profe-
siune cojocar, eu domiciliul in Ploesci, su-
 2714
burbia Sf. bean, strada Co find, ales prin
actul de ipotecl.
Imobilul pus In vinlare (NO procesul-
verbal de situatie, cu data 28 Martie 1905,
dresat la localitate, se compute din :
Un loc, situat in ()rapt Ploesci, strada
Co line' cu No. 43, avnd ca vecinAtAlf: la
fall sttada Co Hue!, in fund stead& AreuluT,
de o parte in fata caselor cu peoprietatea
kit Time Dumitru i in spatele caselor'
proprietatea luX Petrache Str'oe. Curtea e
imprejmuit CU ultra Tot in spatele case-
lor ma! sunt ca vecin i proprietatea moet.
defunetilor Petrone' ei D. Popescu. Pe rarest
loc se AA o cas de zid in dou6 camera ei
uni antral. Acorrerimintul esta fcut cu
tabM de fer, dee desuptul acestor case este
pivnit. Un all corp de caste cu o camer
Ment din zrd, acoperimint de scAridurT,
alAturi eete un grajd de zid ruinat.
te- Asetpre acestni imobil existA urmtrele
sarcini i imprejurAri, ODA acum cusos-
cute, dup. cum se area in lista speciall cu
data 26 Aprilie '1905:
1) Prin actul Inscris la No. . , , Frneu
Gheorghe ipoted, cAtre Dumitru Negeiti,
un loc cu casi i alteirebuntAtiri din Pio-
esci, Sf. Ilie, strada Colis el. Conforee- jur-
nalulul acestui tribunal cu No. 5 391/902,
acest act s'a cesionat d-luT Th. lonescu,
prin actul de cesiune autentificat la No. 2.355
din 1902 ;
2) Prin actul inscris la No. 172/903
Frncu Gheorghe, ipotecA in al douilea
rang imobilul din Ploesci, strada Colinei Sf.
Ion, d-lui Frnculet Frncu Pope;
3) Prin comandamentul cu No. 171 din
1904, Frncu Gheorghe, de cAtre Teodor
D. NegoiM, se urmresce o pereche case ou
locul lor din Ploesci, Sf. Ion, strada ColineT;
4) Prin adresa admini,tratiei financiare
de Prahova cu No. 1.722/905, se comu-
nic cA debitorul in eestiuno datorkii cAtre
Stat suma de lei 28, ban! 11.
Vinelarea i adjudecarea sus mentionatu-
luT imobil se vor face, In pretoriul tribune-
lulu! Prahova, sedia I, in 4iva de 7 Oc-
tombre 1905, orele 11 a. m.
Prdul acestul imobil, arfitat de creditor
prin cererea fcut tribunalului ei de la care
se vor incepe strigArile, este de lel 600.
Sunt somati top aceia cari ar pretinde
veri-un un drept de chirie sat arend, de
ipotecA sad privilegi, ca, inaintea adjude-
catiei, sA arate tribunalului pretentiunite
lor; sub peclps de a nu li se maT tine in
em.
No. 27.761. 1905, Iunie 25.
- D-lor Elena G. Mregiritescu, de pro-
fesiune menajer. domiciliat in comuna
Pcureti, din plasa Podeni, judetul Prahova,
d. N. I. Nedelcovici, de profesiune pro-
prietar, domiciliat tri oraeul PloescY, stride
Trgoeistf I, acesta In calitate de tutore le-
gal al minret sele fiice Stela, moetenit6rea
defunctel sale mame Stela N. I. Nedelco-
vicl, i ambele ca neoetenitre ale defunctu-
lui Gheorghe Mrgritescu, cesionarul dr(v
turilor d-nel Maria N. Podeanu, In vittutea
MONITORUL OFICIAL
actulul de cesiune, autentificat de tribune-
lul Prahova, sectia vacantei la No. 1.336
din 1886, pe baza sentintei civile cu No. 89
din 1882, a tribunalului Prahova, sectia II,
pronuntat err executia provisorie, prin care
a pronuntat separatiunea patrimonial do-
talA ale rnctematitel Marita Podeanu, prev-
ylute in actul &Aril cu data 13 Septernbre
1865, compus din : treT icne, dintre carl
dou imbrAcate cu argint, 1.500 galbent In
numerar, 22.400 lei casele cu locul lor din
Mesa, suburbia Precista, ei 9.600 leT pre-
tul unor obiecte trecute in o osebit Mie, In
total 80.000 lei vechi, cum ei pe baza celeT
cu No. 136/97, aceluievl tribunal ei sectie,
urrnrire;
prin care declarA nulA declaratiunea fAcut
de Maria Podeanu, prin actul autentificat 2) In satul Podeni-NouT, din comuna Po-
de tribunalul Prahova la No. 975 din 12 (beni-Noui, plasa Podeni, judetul Prahov,
August 1880 ei respinge cererea de a
se declare nule actele auteetificate de tri-
bunalul Prahova la No. 815/880, 738
din 1889 ei 153/89. ei transcrise la No. 509
din 1889 ei 1.187/89, acsta confirmat
prin decisiudea civil& cu No. I 05/99, a Cur-
tei de apel din Bucuresci, sectia I, rmas
deffnitivA i investitA cu formula executorie
la No. 14009, al crui dispodtiv este :
eftespirge apelul fcut de Elena CApitan S.
G. CruMscu, Eufrosina larca, cu autorisa-
ternea soOlor lor, precum i acela fcut de
G. Mrgritescu contra snntintei cu No.136
din 1897, a tribunalului Prahova, sectia II,
conGrm mert onata sentinttii, an ceret
acestuT tribunal, prin petitia inregistrat
la No. 23.775 din 10 Octombre 1902, con-
tinuarea urmrirel imobilelor decedatulut
N. Podeanu, compuse din moela Poeni-NouT,
comuna Podeni-NouT, plasa Cricov-Podgo-
ria,aeli plasa Podeni, judetul Prahova, avere
a debitorulul lor d. N. Podeanu, alp dece-
dat i representat prin motenitoril sl
anume : Vasile S. Cristescu, Stelian, cjis
Sterie N. Podeanu, proprietarT, ambiT do-
miciliati in comnna Podeni-Noui, din plasa
Podeni, judetul Prahova, i Map Matache
Dumitrescu, menajer, din comuna Arlin-
cata, plasa Drgnesci, judetul Prahova,
pentru despAgubirea d lor de suma de lei
vechT 48 000, rest din creanta prevr)ut
in sentinnja civil cu No. 89/82, mentio-
natA mai sus, osebit timbrele i taxele exe-
cutarel.
Imobilul pus in vinylare, dupA procesul-
verbal de situatie, cu data 1. Octornbre
1904, dresat la localitate, se compune din :
1) Moeia Podeni-Noul, din comuna Po-
deni-Noul, plasa Podeni, judetul Prahova,
care se cornpune din pdure, liver)! de pruni,
locurl arabile i fnti i vii prginite, lel 2.316, ban! 16 (dosarul No. 3.091/94);
avAnd o intindete de peste 200 pogne
lungirnea din hotarul moenenilor MAtieeni,
cu care se lnvecinesce la Nord pAnA in mo-
vie Statului Verbila, cu ceee se Invecinesce
la Sud; la r.srit se invecinesce din Metita
pia in Wile, la punctul Toanta cu pro-
prietatea d-lui Spiraelae larca, cumprAtre
de la d. Vasile St. Crestescu, din clica0
pAnA in Poiana-Lungi cu proprietatea d-luT
Vasile St'. Cristescu, iar din Poiana-Lung
pAnA in VArbila cu proprietatea d-lul N.
www.digibuc.ro
1 Tulle 1905
Nedelcovici, cumpArAtre de la Vasile St.
Cristescu ; spre apue se Invecinesce, !nee-
pnd din movie Statului VArbila linie drptA
spre Nor d pAnA in capul VAeT Odoi, In drum
cu mo0a numit Floreasca, fosti a fratilor
Gogulescu de la care a cumpArat'o def. G.
Mrgritescu; iar de aci din capul VAe1Odoi,
din moeia Floreasca face un cot spre apus
pAni In moeia moetettitorelor defundilor
N. Matheescu vi Ion BAcanu cu care moeie
se invecinesce in linie drpt spre rnia45,-
npte pAnA In hotarul Maticenilor i pdu-
rea elis Episcopia. Terenurile date foetilor
cline1 improprietritT pe acest movie dupA
legea rurall din 1864, nu intr in acsta
estb un loc apartinend tot fostuluT proprie-
tar N. Podeanu, In intindere ca 4 pogne,
undo a fost construit conacul movie! Pedeni-
Noui, aiT ruinate i nu se mg vede de cAt
urmele temeliel vise invecinesce : la rsArit
cu casele Craioveanu i vatra hanulul lui
Spirache Iarca i voseue, la apus cu proprie-
tatea lui Matache ScArltescu, la miarpl-
npte cu Gg. Protopopescu, N. NedelcovicT
lazu morel vile cu voseua Sface-
rulul.
Asupra acestuT imobil existA urmt6rele
sarcini i imprejurAri, pAnA acum cunoscute,
dupi cum se aratA In lista speciall, dresat
de d. grefier, potrivit art. 505 din proce-
dure civili :
1) Prin jurnalul tribunalulul No. 4.471
din 1876, s'a luat inscripte asupra moeiei
Poieni-Noul, proprietatea lui N. Podeanu,
pentru asigurarea zestreT sotieT sale Maria
Podeanu, in sumA de 1.500 galbeni;
2) Podeanu N., urmrit de Stat, licitatie
casele cu locul lor ei 30 stnjenT movie, din
comuna Poeni-Noul (dosareil No. 303180);
3) Podeanu N., urmrit tot de Stat In 4
pog6ne vie, in dlul Brdita, alto 3 pogne
vie ei 20 stnjenT movie din Podeni-Noul.
(Dosrul No. 929/80);
4) Podeanu Nicolae urmArit de Manila
Podeanca, in moeia situatA in Podeni-Noul
(dosarul No. 1.488 ei 2.499/82);
5) Idem urmrit de Cristescu Stelian in
aceleael imobile (dosarul No. 2.499/82);
6) Podeanu N., defunct, representat prin
moetenitoril-cAtre ministrul de resbel, li-
citatie In baza actului inscris la No. 49/71,
vi a decisiel Curtel de apel No. 255/80, o
sfrA de movie, cu lungimea din hotarul
moenenilor Matiteni pAnA In Vrbila i un
Mc in silietea comunel Podeni-NouT, pentru
7) Prin comandamentul transcris la No 56
din 1904, Podeanu N. Sterie, 4is i Stelian,
se vede urmrit de N. I. Nedelcovicl In m-
ia Podeni, din comuna Podeni-Noui.
ViOarea i adjudecarea sus mentiona-
tutu! imobil se vor face, In pretoriul tribu-
nalului Prahova, sedia I, In 4iva de 7 Oc-
tombre 1905, orele 11 a. m.
Pretul acestui irnobil, artat de numitil'
creditori, prin cererea fcut tribunaluluT,
prin petitia inregistrat la No. 20 991/904,
 1 Luke 1905
ei de la care se vor tncepe strigarile, este
de lel 10.000.
Stint somati tot' aceia cari ar pretinde
verl-un drept de chirie sag arendi, de ipo-
tee& sad privilegia, ca, Inaintea adjudeca-
tienel, s arate tribunaluluI pretentiunile
lor ; sub pedpsa de a nu li se maI tine in
smit.
No. 27.788. 1905, Iunie 25
Comisariatul de politie al circum-
scriptiel 10 Bucuresci
Se publica spre cunoseinta generali
d. jude al ocolulul II Becuresci, prin adresa
cu No. 5.513/905, a fixat oiva de 5 Julie
1905, pantru a se vinde prin licitatie pu-
blica, averea mobila a d-luI I. Birnbera, din
strada G. D. Palade No. 49, pentru des-
pagubirea creditulul funciar urban Becu-
rescI. de sumele de ban' ce are a primi in
baza cartel de judecati cu No. 792/905,
executorie.
Vindarea se va face pe pieta S ta Vined,
incepnd de la orele legale inainte.
No. 1.230. 1905, Iunie 27.
-Se publica spre cunoscinta generala ca,
d. jude al ocolului II Bucuresel, prin adresa
cu No. 5.512/905, a fixat 4iva de 5 Iulie
1905, pentru a se vinde prin licitalie pu-
blic& averea malaili a d-lel Stefan Visoski,
din strada G. D. Palade No. 29, pentre des-
pgubirea creditulul funciar urban Becu-
rescl, de sumele de ban' ce are a primi 7n
baza cartel de judecat cu No. 800/905,
executorie.
ITIndarea se. va face pe pinta S ta VinerI,
incepnd de la orele legale inainte.
;So. 1.236. 1905, Iunie 27.
,
Comisariatul de polilie al circum-
scriptiel 16 Bucuresci
Se public& spre cunoscinta generala c
in conformitatea adreseI No. 9.585/905
a d-luI jude al ocolulut VI Bucurescl, se
vinde, prin licitatie publici, In iva de 4
lulie 1905, averes mobil/a_ compusa din un
pian, un biliard, un bibliotecar ei altele,
terraria d-lul Al. G. Savelescu, din strada
EpiscopieI No. 2-4, pentru despagebirea
creditulul funciar urban din Becuresa de
sumelo de banI ce are a lua in baza cartel
de judecata cu No. 839/905.
VIndarea se va efectua pe pieta S-ta Vi-
nerI, la orele legale.
No. 9.264. 1905, Iunie 27.
-Se publica spre cunoscinta generala ca,
in couformitatea adreseI jude al ow-
lulul VI Bucuresci cu No. 9.586/905, se va
vinde, prin licitatie publici, in litre de 5
lulie 1905, averea mobil a d-neI Sarlota
Covaci, din strada Lascar-Catargiu No. 8,
compusa din mobil4 de cask pentnu despa-
gubirea creditulul funeiar urban de sumele
de banl ce are a lua in baza cartel de jude-
cati No. 924/905.
Vindarea se va eke:due pe pieta S-ta Vi-
nerl, la orele legale.
No. 9.270. 1905, Iunie 27.
AIONITORUL OFICIAL
- Conform adresel diet jude al ocolu-
luI I Bucurescl cu No. 7.418/905, se va
vinde, prin licitatie publica, in (jiba de 6
Iulie 1905, averea compusa din mobil pen-
tru casa, urmritai de la d-nil Coralia ai V.
Constantinescu, in baza cartel de judecati
No. 3 835/902, pentru despigubirea &WI
I. M. Wiedeman.
Vindarea se va efectua pe piata S-ta Vi-
nerl, incepnd la orele
No. 9.258. 1905, Iunie 27.
Comisariatul de polipe al circum-
scriptiei 25 Bucuresci
Se educe la cunoscinta generala ca, d.
jude al ocolulnI I Bucurescl, ca adresa
No. 7.356/905, a that iva de 5 Iulie1905.
and se va vinde, prin licitalie public:a
averea mobila a d-luI C. Romaneseu, din
calea RahoveI No. 4, compus din mobila
de ma, ca: un garderob de nue. sculptat,
etc , pentru despagehirea Bailed de scent
in baza cartel de judecata cu No. 559/902,
investita en formula executorie.
Vindarea se va efectua pe piata S-ta Vi-
nerl, incepand la orele legale.
No. 923.
Comisariatul de politle al circum-
scriptiel 29 Bucuresci
Se publica spra cunoseinta generala ea,
d. jude al ocolulul I Bucuresci, prin adresa
ea No. 7.350/905, a fixat 4iva de 4 lelie
1905, pentru a se vinde, ca licitatie pu-
blica, averea mail a d-lui M. Zagoritz, din
strada Muzelor No. 20, urmrita pentru
despagubirea BinceI de scout din Becuresci,
de suma de banl ce are a lea cu cartea
de judecata No. 1,935/903, confirmat& prin
sentinta tribunalului Ilfov, sectia omerciala,
cu No. 1.453/903 ai executorie.
Vindarea se va etectua In aratata 4i pe
piata S-ta Vinerl-Herasca, incepnd laurele
legale.
No. 3 651, 1905, Iunie 27.
CITAT1UNI
Tribunalul Ilfov, seetia I civilo-
corectional
D. Gheorghe Tudor, dis Nae, cu domici-
liul necunoscut, este chemat la acest tri-
bunal, in diva de 15 Septembre 1905, orele
11 diminta, spre a se cerceta ca inculpat
inteun proces corectional ; avnd in vedere
ci, de nu va fi urmitor, se va judeca In
lipsa.
No. 25.581.
1905, Iunie 24.
- D-na Maria Adam Irimescu, cu domici-
liul necunoscut, este chemata la acest tri-
bunal, in (Pus de 15 Septembre 4905, orele
11 diminta, spre a se- cerceta ca inculpate'
Intr'un proces corectional; avnd fn ve-
dere c, de nu va 6 urmattre, se va jw-
deca in lipsi.
No. 25.584. 1905, Iunie 24.
- D. D. Dimitriadis, cu domiciliul necu-
noscut, este chemat la acest tribunal, in
www.digibuc.ro
2715
4iva de 20 Septembre 1905, orele 11 di-
minta, spre a se cerceta ea incelpat; avnd
in vedere c, delu va fi urfnitor, se-va
judeca In lipsi.
No. 25.230,
- D. Alexandre Mihalache Tmplaru, dis
Chirci, cu dorniciliul necunoseut, este che-
mat la acest tribunal, in ()hie de 20 Sep-
tembre 1905, orate 11 dimineta, spre a se
cerceta ca a pelant ; eyelid in vedere ci, de
nu 6 ermator, se va judeca in Hasa.
No. 25 253. 1905, Iunie 22.
- D, Gotlieb Cohut, cu domicilitd necu-
noscut, este chemat la acest tribunal, in
fiva de 20 S,Ttembre 1905, orele 11 dimi-
nta, spre a se cerceta- ea inculpat; avnd
in vedere ca, de nu va fi urmator, se va ju-
deca in lipsa.
No 25.561. 1905, Ienie 24.
- D. Marin Dobrescu, cu domiciliul ne-
cunoscut, este chemat la acest tribunal, In
yiiva de 20 Septembre 1905, orele 11 di-
minta, spre a se cerceta ca inculpat; avnd
in vedere ea, de nu va fi vannitor, se va
judeca in lipsi.
No. 25.694.
-D. Stan Nita Dobrescu, cu dorniciliul
necunoscut, este chemat la acest tribunal,
In dime de 20 Septembre 1905,, orele 11
diminta, spre a se cerceta ca *hate al
incelpatutul Marin Dobresee; avrad in ve-
dere ci, de nu va fi urmitor, se va- judeca
In lipsi.
No. 25.697.
- D. Nae Radulescu, cu domiciliai ne-
cwitut, este chemat la acest tribunal, in
dit a de 22 Septembre 1905, orele 11 di-
mineta, spre a se cerceta ca inculpat; avnd
in vedere ca, de nu va fi urrnfitor, se va
judeca in lipsi.
No. 25.243. 1905, Iunie 22.
- D-na Rosa Ballet, cu domiciliul ne-
cunoscut, este chemata la acest tribunal,
in liva de 29 Septembre 1905, orele 11
dinainta, spre a se cerceta ca inculpata
inteen proces corectional; avand in vedere
ca, de nu va fi urmatere, se va judeea in
lipsa.
No. 25.181. 1905, Iunie 22.
-D. Ceristea Ivanof, cu domiciliul necu-
noscut, este charnel la acest tribunal, in
4iva de 29 Septembre 1905, orele 11 di-
minta, spre a se cerceta ca inculpat in-
tr'un proces corectional; avand in vedere
ca, de nu va 6 urmator, se va judeca In
lipsi.
No. 25.214.
1905, Iunie 22.
- D. Pandele lance, cu domiciliul ne-
cunoscut, este chemat la acest tribunal, In
4iva de 29 Septembre 1905, orele 11 di-
mita, spre a se cerceta ca inculpat Inteun
proces coreetional ; avnd in vedere *de'
nu va 6 urmator, se va judeca in
No. 25.222. 1905, Iunie 22.
 2716
- D. Carol Rmer, cu domiciliul necu-
noseut, este chemat la acest tribunal, in
4iva de 29 Septembre 1905, orele 11 di-
minta, spre a se cerceta ca contestator
interne proces corectional; avdnd in vedere
c, de nu va fi urmitor, se va judeca in
lipsi.
No. 25.327. 1905, Iunie 22.
-D. Vasile Constantin, cu domiciliul necu-
noscut, este chemat la acest tribunal, in
4iva de 29 Septembre 1905, orele 11 di-
minta, spre a se cerceta ca inculpat; avdnd
In vedere c, de nu va fi urmator, se va
judeca in lipsi.
No. 25.774.
- D. Marin Anghel, 4is &amid, qis
Bus* 4is Merin Georgescu, CU domiciliul
necunoscut, este chemat la acest tribunal,
in ',putt de 29 Septembre 1905, orele 11 di-
mineta, spre a se cerceta ca inculpat ; avAnd
in vedere ci, de nu va fi urmitor, se va
judeca in lipsi.
No. 25.777.
- D. Ion Mini* cu domiciliul necu-
noscut, este chemat la acest tribunal, in
4iva de 29 Septembre 1905, (mete 11 eli-
minate, spre a se cerceta ca inculpat ; avnd
in vedere e, de nu va ti urmtor, se va ju-
deca In lipsi.
No. 25.869.
-D. Manea Nicolae, cu domieiliul necu-
noscut, este chemat la acest tribunal, in
4iuzi de 29 Septembre 1905, orele 11 dimi-
nta, spre a se cerceta ca inculpat ; avnd
In vedere e, de nu va fi urmitor, se va
judeca in lipsi.
No. 25.890.
- D-na Maria Hagioki, cu domiciliul ne-
cimoscut, este chematit la acest tribunal,
in 4i ua de 29 Septembre 1905, orele 41 dimi
spre a se cerceta ea inculpat; avdnd
In vedere de de nu va fi urmtre, se va
judeca In lips.
No. 25.903.
- D. Gh. Zaharia,:su domiciliul necu-
noscut, este chemat la acest tribunal, in
Ohm de 6 Octombre 1905, orele 11 di-
minta, epre a se cerceta ea inculpat inteun
proces corectional ; avdnd In vedere ca, de
nu va fi urmittor, se va judeca in lipsfi.
No. 25.280. 1905, Iunie 22.
-D. Bujidarovici Petre cu domiciliul
necunoscut, este chemat la acest tribunal,
in 4iva de 11 Octombre 1905, orele 11
diminta, spre a se cerceta ca inculpat ;
avAnd in vedere ci, de nu va fi urmator,
se va judeca in lipsi.
No. 25.683.
-D. G. Mielos Sabo, cu domiciliul necu-
noscut, este chemat la acest tribunal, in
4iva de 11 Octombre 1905, la orele 11 di-
mindta, spre a se cerceta ea inculpat; avnd
MON [TM I O 1 Julie 1905
In vedere c, de nu va fi urmitor, se va
judeca In lips.
No. 26.151.
-D. C. Niculae, cu domiciliul necunos-
cut, este chemat la acest tribunal, In 4itia
de 13 Oetombre 1905, orele 11 diminta,
spre a se cerceta ca apelant inteun proces
corectional ; avnd in vedere cel, de nu va
fi urmator, se va judeca in lipsi.
No. 25.632. 1905, lunie 24.
-D-na Filofteia Stinescu, cu dominiliul
necunoscut, este chemat la acest tribunal,
In diutt de 13 Octombre 1905, orele 11 di-
minta, spre a se cerceta ea inculpati ;
avdad in vedere ci, de nu va fi urmittre,
se va judeca tri lipsi.
No 25 717.
- D. Osrald Bolich, cu domiciliul necu
noscut, eete charnel la acest tribunal, in
Otte de 13 Octombre 1905, orele 11 dimi-
nta, spre a se cerceta ea inculpat ; avnd
In vedere c, de nu va fi urmitor, se va
judeca In liosi.
No. 25.740.
-D. V. Dumitrescu, cu domiciliul necu-
noscut, este ehemat la acest tribunal, in
liva de 13 Octombre 1905, orele 11 dimi-
nta, spre a se cerceta ea apelant intr'un
proces corectional ; avnd in vedere di, de
nu va fi urmitor, se va judeca in lipe.
No. 25.813.
Tribunalul Ilfov, seetia II civilo-
corectionald
Not, presedintele tribunalulul lifov, sec-
tie II civilo-corectionali virtutea art. 71
din procedure civilkehemam pe d. B. Marcu
cu domiciliul necunoscut, sa vin, in t,liva
de 5 Octombre 1905, orele 11 a. na., la tri-
bunalul Ilfov, sectia II civilo-corectional,
spre infitisare In procesul pentru pretentit,
ce i s'a intentat de ctre reclamanta Elena
Spiru Popp ; cunosand 6, deck* nu va rs-
punde la strigarea pricinel sale, in 4iva
orele sus atilt:ate, se v da hotrire in lips,
potrivit art. 148 din procedure eirili.
Paritul este dator ea, pfin in termen
de 15 4ile inainte de (putt fixati pentru
intatisare, s depuni, prin grefa acestul tri-
bunal, la dosarul causeI, copil de pe actele
cu cari se slujesce, certificate de dinsul ea
intocmal cu originalul.
Dad actele cu cart se servesce vor fi
scrise in limba strinit sad cu litere vechi,
paritul va fi dator si le traducii i si le scrie
cu litere latine.
No. 35.151. 1905, Iunie 22.
Tribunalul Ilfov, Beetle IV civilo-
corectionald
Nol, presedintele tribunalulul Itfov, sec-
tia IV eivilo-corectionall, In virtutea art. 71
din procedure civila. chemim pe d. Marin
Velicu, cu donniciliul neeunoscut, s vini,
In (Pub de 9 Septembre 1905, orate 11 a. m.,
la acest trihunalul 111ov, sectia IV eivilo-co-
www.digibuc.ro
spre infitisare In procesul pen-
tru divort, ce i s'a intentat de dare re-
clamanta Nastasia Marin ; cunosciind
dad nu va rspunde la strigarea pricinel
sale, in 4iva i orele sus aritate, se va da
hotirire In lipsi, potrivit art. 148 din pro-
cedure civili.
Pritul este dator ca, pn tn termen
de 15 4ile, inainte de 4itia fixed pentru
infitisare, si depuni, prio grata acetul tri-
bunal, la dosarul causal, copil de pe actele
cu earl se slujesee, certificate de dinsul ca In-
tocmaT cu originalul.
Daci actele cu earl se slujesee vor fi
ecrise lii limbi stritin saft cu Mere vechi,
paritul va ft dator si le traducit i s le
scrie cu litere latine.
No. 35 194 1905, Iunie 22.
Tribunalul Arge
D-na loana Nicolae Manea, fosti In servi-
ciul Preotulul I. Becescu, din comuna Pi-
temi, iar aslant dispitruta, este eitati a se
presenta In pretoriul acestul tribunal, In
4iva de 4 Ianuarie 1906, orele 11 diminta,
ca inculpat pentru faptul preve4ut i penat
de art. 309, alin. iii, combinat cu 53 si 54
din codul penal; contrarid se va judeca in
lipsi.
No. 19.215. 1905, Iunie.
Tribunalul Buzki
Not, presedintele tribunaluluI Buzd, In
virtutea art. 71 din procedure civil, che-
ram pe d. Gh. Teodorescu, cu dcmiciliul
necunoseut, s via, in 4iva de 13 Septem-
bre 1905, orele 11 a. m., la tribunalul Bu-
z, spre inttisare in procesel pentru di-
vort, ce i s'a intentat de &ilia sa Irina G.
Teodorescu, de profesie muncitre, domici-
bat& in orasul Buze, strada Raionulut
No. 27; cunosednd ci, dad nu va rs-
punde la strigarea pricinei sale, in (putt si
orele sus ardtate, se va da hotirire in lipsi
potrivit art. 148 din procedure civili.
No. 8.388. 1905, Iunie 24.
Tribunalul Constanta
D. Iani Pavlos, fost in Constanta, acum
dieprut. este citat el se presinte In preto-
r1 acestul tribunal, In 4iva de 3 Octombre
1905, orele 11 a. m., spre a se cerceta
ca oponent asupra sentintel corectionala
No. 1.105/904; cunoscnd ca la neurmare,
se va procede conform legal.
No. 11.060. 1905, Iunie 7.
-D na Marioara lonescu, prostituati,
fiesta in Cerna-Voda, acum dispiruti, este
citati s se presinte in pretoriul acestul
tribenal, tu 4iva de 5 Octombre 1905, orele
11 a. m sPre a se certeta ea inculpati
pentru furt prin efractie ; cunoscnd ei la
neurmare se va procede conform legef.
No. 12.659. Ionie 15.
Tribunalul Dorohoitt
D. Ch. Gh. Manolache Dohotarid, cu do-
miciliul necunoscut, este citat a se presenta
Inaintea acestul tribunal, in sliva de 2 Sep.
 1 Julie 1905
tembre 1905, ore le 11 diminta hi calitate
de inculpat pentru furt ; la neurmare se va
urma conform legel.
No. 21.575.
Tribunalul Gorj -
D. Ion Mornea, fost cu domiciliul in co-
m una Curtisdra, judetul Gorj, iar scum ne
eueeseut, se citza prin acsta ca, in 4iva
de 12 Octombre 1905, orele 11 diminta,
si villa la acest tribunal, ca inculpat pentru
faptul prev4ut de art. 40 din kgea rechisi-
tiei militare ; neveniud se va judeca lii 44.
No. 20.237. 1905, lunie 9.
-D-na Rona I. Staicu, fost cu domiciliul
in comuna Prigoria, iar acum necunoscut,
se citza prin acsta ca, In 4iva de 20 Oc-
tombre 1905, oeele 11 diminta, s vici la
acest tribunal, ca debitre in proces cc
Statul pentru despggubirea sumef de lei 80,
bani 50 ; nevenind se va procede in lips.
1905, luitie 23.
No. 21.634.
Tribunalul Prahova, sectia II
D. Gheorghe Hondrea, cu domiciliul ne-
cunoscut, este citat ca, in sliva de 4 Octom-
bre 1905, orele 11 a. m., si ving la acest tri-
bunal spre a fi cercetat ca inculpat pentru
furt ; cunoscand ci, nefiind urmitor, se va
judeca in lipsg conform legel.
No. 18.891. 1905, lunie 24.
- D. Gheorghe Munteanu, cc domiciliul
necunoscut, este citat ca, in 4iva de 4 Oc-
tombre 1905, orele 11 a. m., si ving la acest
tribunal spre a fi cercetat ca inculpat pen-
tru furt ; cunoscnd cg, nefiind urmitor, se
va judeca in lipsi conform legal.
No. 18.892. 1905, Iunie 24.
-D. Nicolae N. Drazaliu, fost cu domi-
ciliul in comuna Chiojdeanca, iar acum ne-
cunoscut, este citat ca, in Ohm de 18 Octom-
bre 1905, orele 11 a. m., si villa la acest
tribunal, spre a fi cercetat ca reclamant in
procesul in care Mare M. Visoiu si altd
este inculpat pentru rinire gravi ; cunos-
cnd cg, nefiind urmiitor, se va judeca in
lip* conform legel.
No. 18.852. 1905, Iunie 24.
Tribunalul Rmnicu-SArat
Nol, presedintele tribunalulu1 Rimnicu-
Sirat, in virtutea art. 71 din procedure ci-
vita, chermien pe d. Nicolae Dumitrescu, fost
cu domiciliul in ()rapt Brita, strada Plev-
net No. 230, iar acum cc domiciliul necu-
noscut, s vin, in stiva de 13 Septembre
1905, orele 11 diminta, la tribunalul Rim-
nicu-Sirat, in camera de consiliti, spre in-
fitisare in procesul pentru divort, intentat
de d-na Sevastita N. Dumitrescu, din ore-
sul R.-Sgrat, strada Unirei No. 46, proces
ficut cu suplica inregistrati la No. 8.411
dM 1905, despre care ti atzi anexata co-
pie dupg ordonanta presidentiali ; cunos-
cdiad Ca, cleat nu va rspunde la strigarea
pricinel sale, in 4iurt i orele sus aritate,
MONITORIA OFICIAL
se va da hotrire in lipsi, potrivit art. 148
din procedure civili.
Pritul este dator c, pitul in termen de
15 4ile, inainte de stiva fixati pentru WM-
tisare, sg depung, prin grefa tribunalului
Rmnicu-Sgrat, la dosarul cause!, copiI de
pe actele cu care se slujesce, certificate de
dinsul ca intocmal cu
Dad actele cu cart se servesce vor fi
scrise in limb straing sag cu litere vechT,
pirItul va fi dator sg le traduci si si le
scrie cu litere latine.
No. 7.789. 1905, Iunie 25.
Proces-verbal
1905, Aprilie 30
Inaintea nstr, presedintele tribunalulul
Rmnicu-Sgrat, s'a presintat in persng
d-na Sevastita N. Dumitrescu, cerind atat
verbal cAt si prin presents de a fi divortati
de sotul s, Neculae Dumitrescu, pentru
motive de pargsirea domiciliului conjugal,
lsnd'o fad existenta qilnici si strictul
necesar.
No!, presedintele,
Dnd reelamentei consilide ce am cre4ut
de cuviintg pentru a 'i retrage cererea i
a se impica eu paritul, dar neputind reusi,
in virtutea art. 219 din codul civil, am dre-
sat presentul proces-verbal semnat de nol
si de reclamantg.
In virtutea art. 22 din codul civil, ordo-
nine :
Ca *tile sg se infatiseze inaintea
in camera de consili pentru 4iva de 13
Septembre 1905.
Copie dupg acsta ordonantit se va incu-
cuviinta prtel parite o-dati cu citatiunea.
p. Presedinte, Brezianu
(Urmeza seningtura grefierului).
Sevastita N. Dumitrescu.
Tribunalul Tecuci
D. Mibal Zaharia, cc domiciltul necunos-
cut, este citat ca, in stiva de 19 Octombre
1905, orele 10 diminta, sii se presinte la
acest tribunal ca inculpat pentru furt de la
stapin ; la neurmare se va aplica legea.
No. 12.170. 1905, lunie 24.
Tribunalul Tulcea
No1, presedintele tribunalulul Tulcea, in
puterea art. 71 din procedure civilg, che-
mint pe d. representant al societtel de asi-
gurare asupra riscurilor anume ',Trans-
atlantische gutter verscherungs geselschatt
cc sediul in Berlin, din Germania, sg
villa in 4iva de 20 Octombre 1905, orele
-11 diminta, la tribunalul Tulcea, spre in-
ftiare ca chemat in garantie in opositia
ficutg. de N. Wasserman, din Galati, contra
sentiretel No. 49/98, in procesul cu Ev.
Maruh; cunoscand ci, in cas de nevenire,
se va da hotrire in lips, potrivit art. 148
din procedure civili.
No. 3.552. 1905, Iunie 25.
Tribunalul Vlasca
D. Ion Ianos .Pincati, fost in comuna
judetul Viasca, este citat ca, in stiva de
www.digibuc.ro
2717
6 Octombre 1905, orele 10 a. rn., s se pre -
sinte la acest tribunal, spre a fi ascultat ca
inculpat in proces cu Mate! Noica ; cunos-
cind c, in cas contrari, se va procede con-
form leged.
No. 22.481.
- D. Spiru Roidis, fost din comuna Giur-
giu, judetul Vlasca, este citat ca, in line, de
6 Octombre 1905, orele 10 a. m., si se
presinte la acest tribunal, spre a fi ascultat
ca inculpat in pruces cu Haralambie Con-
standato ; cunoscind &A. in cas contrarig, se
va proeede conform legel.
No. 22.487.
- D. Iorgu Iorgulescu, fost din comuna
Giurgiu, judetul Vlasca, este citat ca, in
4iva de 6 Octombre 1905, orele 10 a. m.,
:4 se presinte la acest tribunal, spre a fi
ascultat ca inculpat in proces cu Haralam-
bie Constandato ; eunoscAnd cg, in cas con-
trariii, se va procede conform leg&
No. 22.488.
Judecitoria ocolului VI Bucuresci
D. Sandu Mate!, fost domiciliat in com.
Militari-Satu-No , iar acum necunoseut,
este chemat la acsti judecitorie, tu 4iva
de 1 Iulie 1905, orele 9 si jumtate dimi-
nta, spre a se cerceta ea oponent ; avind
in vedere ci, de nu va fi urmitor, se va
judeca in lipsi.
No. 10.199.
- D. Al. Vasilescu, fost domiciliat in
strada Grozive:.:ci No. 45 bis, iar acum ne-
cunoscut, este chemat la acsta judecito-
rie, in liva de 1 lulie 1905, orele 9 si jurn-
late dimineta, spre a se cerceta ca contra-
venient ; avind in vedere ea de nu va fi ur-
mitor, se va judeca in lips.
No. 10.225.
- D. Pietro Declezis, fost domrciliat in
strada Atelierului No. 26, iar acum necu-
noscut, este chemat la saga judecitorie,
in 4iva de 1 'tuba 1905, orele 9 si jum-
tate diminta, spre a se cerceta ca contra-
venient ; avind in vedere el, de nu va fi
urmitor, se va judeca in lips.
No. 10.244.
- D. Iancu Berman, fost domiciliat in
sostia Filantropiel No. 3, iar acum necunos-
cut, este chemat la acstg judecitorie, in
4iva de 1 Iulie 1905, orele 9 si jumatate
diminta, spre a se cerceta ca contravenient;
avind in vedere ci, de nu ve fi urmtor, se
va judeca in lipsi.
No. 10.249.
Judecdtoria ocolului Cmpu-Lung,
judetul Muscat
D. Nicola() Stoica Bratu, cu domiciliul ne-
cunoscut, se citzi prin acsta ca, in cpurt
de 13 lulie 1905, orele 10 diminta, s vin
la acst judecitorie, spre infitisare ca in-
culpat pentru contraventie; contrariii se vor
face cele legale.
No. 18.038. 1905, Iunie.
 2718
- D. Ion Stoica Bratn, cu ne-
cunoscut, se citzi prin acista ca, in 4iva
de 13 lulie 1905, orele ldimina,svin
la acsti judecitorie, spre infAtiare ca in-
culpat pentru contra ventie ; coatrarit se
vor face cele legale.
No. 18 039. 1905, Iunie.
-D. Ion Negoe D-tru, cu domiciliul ne-
cunoscut, se citzi prin acsta ca, In 4iva
de 13 lulie 1905, orele 10 diminta,s vinti
la acst judectitot ie, spre infitipre ca in-
culpat pentru contraventie; contrariti se
vor face cele legale.
No. 18.040.
1905, Iunie.
-D-na Sultana D. Ioniti, tiganci, cu do-
miciliul necunoscut, se citz prin acista ca,
in (liva de 14 lulie 1905, orele 10 dinainta,
s via la acsti judeatorie, spre idati-
are ca inculpata; contrarid se vor face cele
legale.
No. 18.013. 1905, Iunie.
Dumitru Conitantin, cu domiciliul
necunoscut, se cak prin acsta ca, in dill&
del4 lulie 1905, orele 10 diminta, s vini
la acsti judecitorie, spre int4are ca in-
culpat ; contrariti se vor face cele legale.
No. 18.014. 1905, lunie.
Judecifitoria ocoluluf Giurgiu
D. Garabet Mihai, fost din comuna
Giurgiu, este citat a se presenta la acst
judeeatorie in liva de 13 lulie 1905, orele
10 diminta, ca inculpat; la neurmare se va
procede conform legel.
No. 20.568.
- D. Asan Turcu, fost din comuna Bi-
pease, judetul Vla.,;ca, este citat a se pre-
senta la acsti judecitcrie, in 4iva de 13
Iulie 1905, orele 10 diminta, ca reclamant;
la neurmare se va procede conform legel.
No. 20.599.
- D. Alecu Negomirescu, fost din comuna
Petrile, judetul Vlaca, este citat a se pre-
sinta la acste judecitorie, in diurt de 13
lulie 1905, orele 10 dimuota, ca incuipat;
la nem mare se va precede conform legeT.
No. 20.600.
- D-na Gherghina Mihilescu, fosa din
comuna Giurgiu, este citati a se presinta
la acsti judedtorie. In diva de 13 lulie
1905, orele 10 diminta, ca inculpati ; la
neurmare se va procede conform legeT.
No. 20.711.
-D. Cristea Marin, 4is ie, fost din
comuna Giurgiu, este citat a se presinta la
acstit judecitorie, in 4iva de 13 lulie 1905,
orele 10 diminta, ca inculpat ; la neurmare
se va procede confonform legel.
No. 20.712.
- D. Gheorghe Mihiilescu, fost din co-
muna Giurgiu, aste citat a se presinta la
gaga judecitorie, In diva de 13 Iulie 1905,
MONITOU. 1 1 1, (OCTAL
orele 10 diminta, ca rcclamant ; la neur-
mare se va procede conform legel.
No. 20.713.
- D. Marin Griore, fost din comuna
Ceocoveni, judetul Ilfov, este citat a se pre-
sinta la acst judecatorie, in dim de 15
tube '1905, orele 10 diminta, ca inculpat ;
la neurmare se va procede conform legeT.
No. 20.085.
- D. Paraschiv Nicolae, lost din co-
muna Comana, judetul Vlwa, este citat a
se presinta la Rasta' judecitorie, In qiva
de 22 Iulie 1905, orele10 diminta, ca re-
clamant; la neurmare se, va procede con-
form lege.
No. 20.436.
JudecAtoria ocoluldi Mostistea,
judetul Ilfov
D. Ion Zaharia, fost din comuna Roc u-
resd, calea VacarescI No. 12, jedetul
iar acum necunoscut, se citz ca, in 4iva
de 8 Iulie 1905, orele 10 a. m., stt se pre-
sinte in pretoriul aceste! judectoriI spre
inlt;are ca reclamant co Niculae Ion; cu-
noscAnd c nefiind urmAtor se va procede
conform lege!.
No. 13.384.
-D. Radu lonita", fost din comuna Lipia-
Bojdani, iar acum cu domiciliul necunos-
cut, se citzi ca, in qiva de 15 lulie 1905,
orele 10 a. m., s se presinte in pretoriul
acestei judectorif spre infatiare ca con-
travenient; cunoscnd c nefiind urmitor
se va procede conform lege.
No. 13.470.
Judeedtoria ocolului II Ploesci
D. loniti Tnase, fost din Ploesci,
Pantelimon, iar acum cu domiciliul necu-
noscut, este citat ca, in 4iva de 14 hdie
1905, orele 10 diminta, si vin la acsti
judectorie, spre a fi cercetat ca reclamant
in procesul penal co Costache Vasile ; ne-
find urmtor se vor face cele legate.
No. 18 501.
Judecatoria ocolului Snagov, judetul llfov
D. Petcu Radef, fost din comuna Tunari,
iar acum necunoscut, se citzi pentru 4iva
de 1 August 1905, orele 10 diminta, a se
presinta la acst judecatorie spre infti-
are ca inculpat pentru Mae ; contrari
procesul se va judeca in lip* conform
legel.
No. 14.450. 1905, Iunie.
- D. Ion Velicu, fost din comuna Ceo-
cinesci, iar acum necunoscut, se citz pen-
tru 4iva de 3 August 1905, orele 10 dimi-
nta, a se presinta la acstit judecitorie
spre infitti.mre ca reclamant inteun proces
pentru btae ; contrarill procesul se va ju-
deca In lip* conform legeT.
No. 14.887. 1905, Iunie.
www.digibuc.ro
1 lulie l'9071
Judecdtoria ocolului TrgovIste
D. Grigore Niculae, fost din comuna o-
tilnga, iar acum necunoscut, este citat pen-
tru 4iva de '13 lulie 1905, orele 10 a. no.,
spre infatisare ea ineutpat; coutrariti se va
procede conform legel.
No. 16.229.
-D. Sandu Mate!, lost din comuna Con-
tesci, iar acum necunoscut, este oitat pen-
tru diva de 13 lulie 1905, orele 10 a. m.,
spre inftipre ca incalpat ; contrariO se va
procede conform legeI.
No. 16.231.
- D. Grigore Ion, fost din comuna Ge-
menea, iar acum necunoscut, este citat pen-
tru diva de 13 Iulie 1905, orele 10 a. no.,
spre infAtiare ca inculpat ; contrarid se va
procede conform legel.
No. 16.233.
JudecAtoria ocolului Turnu-Mdgurele
D. Gherase Arsu, fost din comuna Crn-
geni, iar scum necunosetrt, este cibat prin
acgta ca, in doua de 14 Iulie 1905, orele
10 a. m., s se presinte la acsti coded-
torie ca inculpat ; la neurmare se va pro-
cede in lip*
No. 16.255. 1905, Iunie.
- D. Ion V. Diaconu, fost din comuna
Odeia, iar acum necunoseut, este citlit prin
actistia ea, in 4iva de 21 Iulie 105, orele
10 a. In., sit se presinte la acsti judecito-
rie ea reclamant; la neurmare se va pro-
cede in lips.
No. 16.099. 1905, Iunie.
- D. Marin Mugureanu, fost din comuna
T.-Magurele, iar acum necunoscut, este ci-
tat prin acsta ca, In 4iva de 21 Iulie 1905,
orele 10 a. m., si se presinte la east& ju-
decAtorie ca contravenitnt ; la neurmare
se va procede in lips.
No. 16.525. 1905, lunie.
Judeatoria ocolului Voinesci,
judetul DdnabovIta
D. Dumitru Costache Motcii, fost cu
domiciliul in comuna Minesci, iar acum ne-
cunoscut, se citzi prin acsta ca, in 4iva
de 8 Iulie 1905, orele 10 a. m., s se pre-
sinte la acsta judecetorie, spre inftieare
ea inculpat intr'un proces corectional; coo-
noscOnd a in cas contrariO, se vor disposa
cele legale.
No. 15.495. 1905, Iunie 24.
-D-na Stana Dumilru Costache Motcli,
fost cu dorniciliul fn comuna Mnesci, iar
acum necunoscut, se citzi prin acsta ca,
in diva de 8 buhe 1905, orele 10 a. m., si
se presinte la acstil judecitorie, spre Mg-
tisare ca inculpati intr'un proces corectio-
nal; cunosctnd ci, in cas contrariO, se vor
dispose cele legale.
No. 15.496. 1905, lunie 24.
 1 Julie .1905
-B. Ion Marin Andrei Curpene, fost cu
domiciliul in comuna Cindesci, iar acum
necunoccut, se citzi prin acsta ca, in
pia de 11 lulie 1905, orele 10 a. m.,
se presinte la acsti judecitor'e, spre nf-
iare ca martor inteun proces corectional;
cunoscnd ci, in cas contraria se va dispose
cele lega le.
No. 15.510. 1905, Iunie 24.
Judectoria ocoluluT Zimnicea,
judetul Teleorman
D. Gh. Ristea, pdurar, fost cu domici-
liul in catunul Pulisca, comuna Frumsa,
iar acum necunoscut, este citat ca, in 4iva
de 15 Iulie 1905, orele 10 diminta, si se
presinte la acsti judectorie, spre a se
cerceta pentru delict silvic ; contraria se va
urma conform legal.
No. 11.837. 1905, lunie 23.
DECISIUNI
Curtea de apel din Bucuresci, sectia III
D. ministru de justitie, pe lng adresa
en No. 1.393(1905 si inregistrat la
No. 870j1905, a inaintat actele incIiiate
de consulul general al Romniel la Salonic
impreuni cu apelul fcut de sotii Mind
Elena Poletaru, supusl romini, relative
la adoptiutea ce el a fcut in persna
Margaretet Elena Gheorghi Mitea si a ce-
rut, conform art. 521 codul civil, confirma-
rea procesulul verbal de adoptiune cu
No. 1 din 24 Decembre 1904, dresat de d.
consul, prin care se incuviintz acsti
adoptiune.
S'a dispus citarea adoptatorilor sotil
Pocletaru, a adoptatel i a tatilul e1 Dimi-
trie Gheorghi Mitea, si ast4T, in absenta
pirtilor citate in regul, d. prccuror
Oprescu ceru, ci de re-ce se constat c
tte actele ce legea prevede aunt presentate
tte formele indeplinite, sa se confirme
adoptiunea fiend i si se determine locul
unde decisiunea fie atisata conform art,
328 codul civil.
Curtea,
Retrgndu-se in camera de deliberare
a dat lecturi din noil adresel d-lut minis-
tru al justitieT, petitiunei adresat curtet,
prin care seta Mihail si Elena Pocletaru,
pentru sot o injurie destul de grvi si fiind
profesori, supusi romnT, domiciliati in orasul
dintre cele preva4ute de art. 212 din codul
Salonic (Turcia), cer confirmarea procesul uT-
verbal No.1 din 24 Decernbre '1904 dresat civil, actiuuee sa devine fondati i ca atare
la consulatul general remit' din localitate, urmzi a se admite;
constituit in tribunal de prima instanti,
relativ la adoptiunea ce fac in persna co- din legea timbrulul;
pilel Margarita Elena Gheorghi Mitea, si
verificAnd actele depuse si aflate la dosar,
si vlded c dispositiunile art. 309 si ur- NO I. Gheorghe in contra sotiet sale Io-
n-Mora codul civil at lost indeplinite, pe sefina N. Gheorghe;
baza art. 321 si 322 codul civil.
In unire cu conclusiunile d-lut procuror, pronuntndu se divortul in favrea sotulul
in virtutea legel, decide :
Admite apelul fAcut de Mihail si Elena
Pocletaru contra sentintel cu No. 1 din 24
Decembre 1904, a consululut general al
Romniel la Salonic.
A1ONITORUL 'OFICIAL
Confirm mentionata sent*, si in con-
secinti incuviintzit adoptiunea filcut de
Mihail Pocletaru i Elena Pocletaru in per-
sna Margaritel Elena Gheorghi Mitea.
Presenta decisione se va afisa la ua.
Curtel si a consulatului din Salonic si se va
publica prin Monitorul Oficial.
Pronuntat in edinta public, la 30
Aprilie 1905.
No. 4.
Tribunalul Ilfov, sectia III civilo-
corectional
Asta41 fiind la ordinea stile! examinarea
actiunet de divert intentat de Niti
I.
Gheorghe in contra sotiet sale Iosefina I.
Gheorghe, cu petitiunea din 11 Noembre
1904, la apelul nominal s'a presentat re-
clamantul, lipsind sotia pirit.
S'ail citit actele din dosar.
S'ati v4ut dispositiunile art. 219-239
indeplinte, dup care reclamantul, bazat pe
depunerile martorilor audiali in instant,
ceru admiterea actiunet i pronuntarea di-
vortuluT in favrea sa.
Tribunalul,
Asupra actiunel de divert intentat de
Nita I. Gheorghe, cu petitia din 11 Noem-
bre 1904, contra sotiei sale Iosefina N. I.
Gheorghe;
Avnd in vedere suslinerile reclaman-
tutu! ;
Avnd in vedere ea dispositiunile
art. 219-239 a fost indeplinite;
Avnd in vedere ci, dupi dispositiunile
art. 212, sotil pot fie-care in parte cere
desfacera cisitoriel pentru excese, crusliml
sail insulte grave ce 'i vor fi adresat unul
altuia in timpul comunal lor vietuir1;
Avnd to vedere c reclamantul, in do-
vedirea actiunel sale, a cerut proba cu mar-
tort, care fiindu-I admisi de tribunal prin
jurnalul cu No. .... s'ail audiat la una din
precedentele inatiserl mart,rii Vilma Fiu-
dis i Gheorghe Nicolau;
Avnd in vedere c din deposiliunile
acestor martorl, fcute sub prestare de ju-
rimint, conform art. 196 dio procedura ci-
vilii, se constati c sotia insulta ades pe
sot, iar in urrn a Orbit domiciliul con-
jugal ;
Avnd in vedere c aceste fapte costituind
Avnd in vedere i dispositiunile art. 42
Pentru aceste motive, in numele legel,
Admite actiunea de divort, intentati de
Declari desfcuti cisitoria dintre clinii,
reclamant ;
MHO pe sotia pirit Iosefina N. I.
Gheorghe s plitsci ctre Stat i portirei
suma de lei 250 taxele i tirnbrele acestul
proces.
www.digibuc.ro
2719
Sentiota cu dreptul de apel.
Dati si citit in sedinti publici, la 17
lunie 1905.
No. 40.
Tribunalul Iasi, sectia I
Astisll, fand termenul pentru judecarea
actiunel penale privitre pe Maranda Pe-
trescu pentru faptul de lepidare de copil ;
procedura complect, la apelul nominal nu
s'a presentat inculpata.
Dupti citirea lucrrilor,
D. procuror a cerut aplicarea art. 279,
alin. 11 din mint penal.
Tribunalul,
AvAnd in vedere ordonanta definitivi sub
No. 25/905, a dint jude-instructor, cab.
No. 3, prin care se trimite in judecata
acestul tribunal pe Maranda Petrescu pen-
tru lepidare de copil ;
Avnd in vedere ci din instructiunea
publici urmati in caus se constat cfi in-
culpate Maranda Petrescu fiind internat
in institutul Gregorian din acest ora, unde
in sra dileT de 27 Februarie 1905 dnd
nascera until copil de sex femeesc, la vre-o
10 sIde a fost elibera VA din institutul Gre-
gorian impreun cu copilul sIti, care era in-
tsat in niece s ertici, acsta in 4iva de 8
Martie a. c., ci dinsa, c'upi ce a umblat
mat multe ore prin ora in sra aceleiasl
slite, se duce si lepdi copila el in strada
Arman, unde a fost gisit de dire ser-
gentul de oras care a dus-o la politie si de
acolo a lost internat la institutul Grego-
rian, cu care ocazie a fost recunoscut de
msa acelit institut el este a Marandel Pe-
trescu care il nscuse in acel institut ;
Pentru aceste motive, de acord cu d.
procuror, hottirasce :
Condamci pe Maranda Petrescu la o tuna
inchisre corectionali pentru lepdare de
copil.
Cu opositie.
Data si pronuntat in sedinti publid, la
24 Maiii 1905.
No. 729.
Tribunalul Prahova, sectia II
Astasli, fiind fixati edint publid in
procesul de divort pornit de D. Christescu,
domiciliat in Ploescl, prin petitiunea hare-
gistrat la No.10.873/904,
La apelut nominal s'a presentat numal
reelamantul, lipsind prita Ecaterina D.
Christescu, fosti cu ultimul domicilia in
Ploesci, iar acum eu domiciliul necunoscut,
citat in regul, iar reclamantul cunsce
termenul.
Procedure flind indeplinit, s'a declarat
sedinti secreti i apol s'a dat citire actelor
din dosar.
Reclamantul, bazindu-se pe ,depunerile
martorilor audiatt, a cerut admiterea ac-
tune.
edinta declarindu-se publici, tribunalul
a pronuntat acsti'sentinti, redactati de
d. supleant Hariton:
Tribunalul,
Avind in vedere actiunea intentati de
 2720
D. Christescu, prin petitia inregistratA la
No. 10.873/904, in contra sotiel sale Eca-
terina D. Christescu, pentru divort ;
Avind in vedere conclusiunile recla-
mantului ;
Avnd In vedere cA din raprtele formate
in emit de d. membru sup!eant, se con-
stati c intticest proces aunt indeplinite tte
formalitAtile prevNute de lege;
Avnd In vedere cA art. 212 din codul
civil prevede anume motivele pentru care
este admisibil divortul;
Avnd in vedere cA, in specie, actiunea
Sind bazatA pe motive prevpte de art.
212 citat, i pentru dovedirea el Sind pro-
pusl martorl, prin jurnalul sub No. 879
din 7 Februarie 1905, a fost admis In
principid ;
Cons derAnd cri din depunerile martorilor
C. Dinulescu i Tia Cristescu, propusi de
reclamant, i ficute in sediata de la 21
Martie 1905 sub prestarea jurimtntuluI,
prevdut de art. 196 din procedure civil,
constat c Ecaterina D. Christescu a p-
risit domiciliul satulul sil D. Christescu
de 6-7 anT, fArA ca In 'acest timp si se
mal vadi prin PloescI si nu se scie de dinsa
unde se gisesce;
ConsiderAnd cii acest fapt constitue o
insulti grav pentru reclamant, i, pentru
faptul de insulti gravi, art. 212 cite, per-
mitnd desfacerea csitoriel, in specie, tri-
bunalul are a admite actiunea;
Avnd in vedere i dispositiunile art. 42
din legea timbruluI, actiunea Sind intentat
cu act de paupertate,
Pentru aceste motive, in virtutea legeI,
hoti rasce :
Admite actiunea intentati de D. Chris-
tescu cu petitia inregistrat la No. 10.873
din 1904 s't
Declar desficut castoria dintre numi-
tul reclamant i sotia sa Ecaterina D. Chris-
tescu:
Divortul se pronunt in favrea recta-
mantulul.
Obligi pe prita si pltsci StatuluI
suma de 318 lei, ,pentru taxe si timbre, si
corpulul de portrel local suma de 25 leI,
50 ban!, pentru citatiunl si transport.
Sentinta cu apel in termen de dou lunl
de la comunicare.
Dati i cititi in sedint publicA, la 30
Maid 1905.
No. 43.
-Lundu-se In cercetare cererea ficuti de
eforia spitalelor civile din BucurescI, prin
petitiunea inregistrat la No. 14.355/904,
de a se confirma planul i cartea de hotr-
nicie a mosieI sale Vatra-MonastireI-Brebu,
din acest judet, lucrate in anul 1902, de
inginerul-hotarnic Gh. Kirilov, despre veci-
nitatea cu mosia Alunisu sad Strrnbeni,
proprietatea d-nel Maria G. Fazi, la apelul
nominal s'a presentat din partea reclaman-
tel eforia spitalelor civiN, d. Th. Iliescu,
ad vocat al acelei eforil, iar din partea p-
rite! Maria Fazi, domiciliat in Geneva (Et-
ve tie), s'a presentat d. advocat Ion H. Con-
MONITORUL OFICIAL
stantinescu, in virtutea procure! legalisati
de consulatul romin din Geneva, i legali-
sati de ministerul afacerilor strAine din
Bucuresci la No. 385/905.
Procedure Sind indepliniti, s'a dat citire
cererel reclamantei i carteb de hotArnicie,
observAndu-se i planul.
D. Iliescu a cerut confirmarea hotArnicie!
dtspre acsti vecinitate, de re-ce d. iogi-
ner-hotarnic la facerea hotArniciei a men-
tinut vechea i actuala posesiune.
D. Constantineicu, procuratorul *ad,
a declarat ci nu are nimic de 4is tn contra
confirmreI hotirniciel.
Tribunalul,
Avnd In vedere cererea Sala de eforia
spitalelor civile din Bocuresa prin petitiu-
nea inregistrati la No. 1i 355/904. de a
se confirma planui i cartaa de hotirnicie
a mosieI sale Vatra-Mana,tirel-Breba, din
comuna Brebu, judetul Prahova, lucrate in
anul 1902, de inginerul-hotarnic
despre vecintatea rat mosia Alunisu sail
Strmbeni, proprietatea d-nel Maria Fazi ;
Avnd ta vedere conclusiumle prtilor
luate oral In sedintti prin advocatil lor ;
Avnd In vedere cii inginerul-hotarnic
constati, prin cartea de hottirnic'e, ci des-
pre acst vecinitate a mentinut vechea
actuala pos,Aune ;
Avnd in vedere ci din lucrdrile aflate
in dosar, se constati ci s'a comunicat p-
rite! o copie dupit cartea de hotrnicie i o
schiti de plan, si numita nu a fcut nici o
ccntestatiune ;
Avnd in vedere cii procuratorul piffle!
a declaratastdi In instanti a nu are ni-
mic de 4is in contra confirmArei hotArni-
cieT;
CA asa fiind, urmg a se confirma hotr-
nicia despre acsti vecinetate ;
Avnd In vedere i dispositiunile art. 22
din regulamentul hotirniciilor.
Pentru aceste considerante, redactate de
d. judecitor I. Manu, in virtutea legel, ho-
tirasce :
Confirm planul i cartea de hotirnicie
a mosieI Vatra Monastirel-Brebu, proprie-
tate a eforiel spitalelor civile din Bucuresci,
lucrate in anul 1902, de inginerul-hotar-
nic Gh. Kirilov, despre vecinitatea cu mo-
sia Alunisu sad Strmbeni, proprietate a
d-nel Maria G. Fazi, prin punctele i sem-
nele de hotare, prevdute in plan si cartea
de hotirnicie, adici :
Hotarul despre acsti vecinitate se ur-
mz plecnd de la jugastru pe slemne,
prin pdure i continuand prin punctele
artate pe plan la No. 34, 35, 36, 37, 38,
39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48,49,
50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60,
61, 62 si 63, la icn, punet triangulat,
adici unde se sfarsesce hotarul mosiei Pe-
tricua, i apucnd spre resrit pang la
obirsia Milurdsel si de aci spre miad-di
pe slemnea Ghica, pe slemnea plaiului nu-
mit al hotilor pn la virful jaristeI la
icni.
Cartea de hotirnicie i planul se vor vide
www.digibuc.ro
1 Iulie 1905
conform art. 22 din regulainentul hotArni-
ciilor.
Sentinta este supusi apeluluT in termen
de dou hie! de la comunicare.
DIM i cititi in sedintA publicil, la 2 Fe-
bruarie 1905.
No. 55.
Tribunalul Tulcea
Tribunalul,
Avnd In vedere rechisitorul did pro-
curor-local ea No. 689/904, privitor pe
Maria Bocancea si S. Hagiopol pentru ul-
tragiA prin lovire ;
Avnd In vedere conclusiunile d-luT pro-
curor ;
Avnd in vedere cA faptul ce se imputi
ieculpatilor este ci, in sra de 29 lanuarie
1905, a insultat lovit pe reclamant pe
cind acesta in calitate de sergent politienesc
se dusese la domicitiul lor spre a potoli o
crti ce se iscase Intre ;
Avind in vedere ci acest fapt se constati
pe depth, in sarcina inculpatilor din proce-
sul-verbal dre-zat de sub-comisarul politie-
nesc al orasulul Sulina, Barbu Constanti-
nescu, aflat la closer,
CA prin comiterea acestul fapt numitil
inculpatI s'ad fcet pasibill de penalitatea
presccisi de art. 185 din codurpenal;
Pentra aceste motive, In unire cu con-
clusiuniie d-lul procuror, in virtutea legel,
hotitrasce :
Condamni pe Maria Bocancea si S. Ha-
giopol la cte o lun inchisre corectionali
si in mod solider la 15 leI, 60 ban! cheltu-
ell penale citre fisc pentru faptul de ultragid
prin lovire.
Cuopositie i apel.
Dat i cititi In sedint publici, la 27
Maid 1905.
No. 732.
- Tribunalul,
Avind In vedere adresa d-luI procuror-
local No. 4.015/904, prin care inaintzi
actele privitre pe Leon Herling pentru
contraventie la regulamentul politied portu-
rilor, i prin care numitul este condamnat
de cipitinia portulul Sulina la 51elamendi
pentru a se transforma acisti amendi in
inchiske ;
Avind in vedere conclusiunile d-luI pro-
curor ;
Avind In vedere ci priu procesul-verbal
dresat in 4iva de 14 lanuarie 1904 de d.
comisar-maritim al portulul Sulina, incul-
patul Leon Herling este condamnat la 5
le! amendi pentru contraventie la regula-
mentul porturilor ;
Avind ta vedere ci, din adresa adminis-
tratiel financiare a judetulul Bride sub
No. 4.144 din 26 Iunie1904, se constati ci
numitul inculpat este insolvabil i in atare
cas, dupi disp. art. 28 din codul penal,
amenda se inlocuesce prin inchisre ;
Pentr u aceste motive, In unire cu con-
clusiunile d-lul procurar, In virtutea legel,
hothasce :
Transformi amen la de 5 le la caro este
('Supliment)
 1 Iu lie 1905
condamnat Leon Flailing prin procesul-
verbal din 14 lanuarie 1904, dresat de d.
comisar-maritim al portulul Su lina pentru
contraventie la regulamentul poliiei portu-
rilor, in o i Inchisre corectionalA.
Cu opositie si recurs.
eitit tri edint publicA, la 30
Meiji 1905.
No. 749.
Tribunalul Tutova
Av And la ordine judecarea actiuneT de
divot.; intentat de In Onofrel in contra
sotieI sale Anica Onofrel.
La apelul nominal fAcut s'a presentat
numal reclamantul In OnofreI, lipsind
pieta Anica Onofrel.
Procedure Rind complectA, s'a citit lu-
errile din dosar, dup ea s'a declarat ce-
dint secret.
Reclamantul a declarat cA strue in pro-
cesul de divort, de re-ce solia 'I-a pArsit
de 22 aril ci nu s'a mai intors la domiciliul
conjugal, cere desfacerea elstoriel.
Tribunalul,
Asupra actiunel de divot.; intentatti de
In OnofreI in contra sotieT sale Anica
OnofreI ;
Avnd In vedere c din examinarea datA
dosarulul afacerel, se vede e procedure
special a materiel divortului s'a v4ut in-
deplinit ;
Avdnd In vedere cA, dup art. 212 din
codul civil, cAstitoritil pot fie-care in parte
cere desfacerea cAsAtorieI pentru excese,
cru4imI sag insulte grave ce vor fi cau-
sat unul altuia ;
Avnd In vedere c reclamantul, in do-
vedirea actiuneL a cerut i s'a admis probe
testimonial ;
Vdnd &A din depunerile martorilor, as-
cult* in cedinta de la 1 Februarie 1905,
ce const t c femeia era rea i avea darul
betiei, iar de 22 anl a disprut din domi-
ciliul conjugal taxi sA se mal intrcA la
impreuna vietuire ;
Considernd c aceste fapte constitue
pentru latirbat insulte grave, asa cA, actin-
nea Rind dovedit, tribunalul cat o ad-
mit, declarnd desfAcuti astoria.
Pentru aceste motive, in virtutea legel,
hotArasce :
Admite actiunea intentat de 16n Ono-
frel i, prin consecintA, declar desficutA
elsitoria dintre el ci sotia sa Anica L
Onofrei.
Cu apel.
DatA i eititA In cedidt publicA, la '17
Martie 1905.
. No. 22.
Corpul porteireilor tribunalului Tutova
Copia presentA, Hind conformii en origi-
nalul el, se adeveresce de noI pentru a se
inainta d-lui director general al Monitoru-
lui 0 ficial spre inserare , cuvenindu-se
d-nel Anica I. OnofreI, cu domicihul necu-
noseut.
(Urrnz semntura efrlui portArel).
IONITOICUL OFICIAL
Tribunalul Valcea
Stoian Teodorescu, proprietar, din co-
triune Robesci, plasa Oftu-de-Sus, judetul
Vilcea, la 10 Decembre 1904, a dat tribu-
nalulul petitiunea Inregistrat la No. 44.209,
prin care a intentat actiune civill in contra
d-luI Marcel Bernhein, antreprenor de pi-
duri, foal cu domiciliul In comuna Robesci,
din plasa Oltu-de-Sus, judetul Velleea, iar
acum necunoscut, pentru a fi obligat sA '1
plAtscA suma de le! 5.000, drept pret al
munceI sale si al lucrArilor fcute prin Mare
de arborl In pidurea ce numitul a avut'o
cumpdrati In comuna Robesci, In baza con-
tractuluI ce a existat intre dincil, a invocat
urgenta O. in dovedirea actiunel a cerut
chemarea partulul la interogatoriii personal.
Conform tegel admitndu-se urge* ci
interogatoriul personal, s'ail citat part&
pentru slim de 1 Februarie 1905, and
tribunalul, In baza art. 8, aliniatul ultim
din legea procedurel electorate, prin jurna-
lul cu No. 1.360, a amnat procesul la 28
Aprilie 1905, ci
Ast141, la 28 Aprilie 1905, termenul
defipt, dupA apelul nominal fcut, s'a pre-
sintat in tribunal numal reclamantul Stoiea
Teodoreseu, prin procurator d. advocat Al.
Gh. Boicescu, In baza procurel autentifi-
cat de primria comuneI Robesci la No. 823 treprenor de pAdurl, fost cu domiciliul In
din 1901, care i s'a restituit, alAturnd pe
lingA dinsul i pe d. advocat Paul Geor-
gescu, lipsind *hut Marcel Bernhein, in
privinta eruia procedure de chemare se
vtilu indeplinitA, intru cit citatiunea privi-
Ore pe dinsul, sub No. 4.566, s'a vOut pu-
blicat In Monitorul Oficial cu No. 262 din
22 Februarie '1905, pagina 9830.
DupA citirea petitiunel de intentarea ac-
linnet si a lucrArilor din dosar,
S'a acordat cuvintul,
D-nil advocap Boicescu ci S. Georgescu,
din partea reclamantulu1, cerurA, pe baza
interogatoriului personal, admiterea actin-
nei cu cheltuelL taxele i timbrele execu-
trel.
Tribunalul delibernd, a pronuntat ur-
ratrea sentintA :
AvAnd in vedere CA, in specie, actiunea
intentati de Stoic& Theodorescu, din co-
muna Robesci, plasa Oltu-de-Sus, judetul
cu petitia Inregistrati la No. 44.209
din 10 Decembre 1904, are de obiect sA se
oblige pritul Marcel Bernhein, antrepre-
nor de pduri, fost cu domiciliul in comuna
Robesci, din plasa Oltu-de-Sus, judetul
-Mee, iar acum cu dom. necunoscut, la plata
sumel de lel 5.000, ce 'Idatoresee drept pret
al muncel sale ci al luerrilor fcute prin
tlare de arborI in pAdurea ce ptitul a
avut'o cumpdratA in comuna Robesci, plasa
Oltu-de-Sus, judetul Valcea, luerArl i Wert
pe earl reclamantul 4ice cA le-a fAcut in
baza contractulul ce a avut cu numitul p-
et, mal certind i cheltueli de judecat
timbre ;
Ascultnd pe procuratoril reclamantulul
in sustinerile Acute ;
Considernd cA prltul Marcel Bernhein, A ugust 1904.
www.digibuc.ro
(Supliment) 2721
Rind citat In regulA, att la ultimul domi-
cilig, in comuna Robesci, din acest judet
Vileea, cum ci prin Monitorul Oficial, cu
dom;ciliul necunoscut, nu a fost urmAtor sA
se presinte Inaintea tribunaluluI, ea si rs-
puma la interogateriul personal ce i s'a
pus de cAtre reclamant ;
Considernd cA, ast-fel fiind, tribunalul,
pe baza art. 234 din procedure eivili, con-
sided ca mrturisite de dire prit faptele
asupra cArora a fost chemat ca s rspundti,
prin urmare, actiunea reclamantuluI se
gsesce justA ci bine intemeiat, i, ea atare,
urnedzA a II admisit ;
Considernd cA reclamantul cere i chel-
tuell de judecat, asupra cAreI cererI, tri-
bunalul, aprecind, pe baza art. 140 ci 146
din procedure civilA, fixzA aceste cheltuell
la cifra de 100 lei.
Pentru aceste motive, redactate de d.
presedinte T. Vasiliu, in numele legal, ho-
tArasce :
Admite de fondatA actiunea intentat de
Stoian Theodorescu, din comuna Robesci,
place Oltu-de-Sus, judetul Vilcea, cu pe-
titiunea inregistrati la No. 44.209 din 10
Decembre 1904, i, In consecinti,
ObligA pe 0E11111 Marcel Bernhein, an-
comuna Robesci, plasa Oltu-de-Sus, judetul
Vlcea, iar acum cu dom. necunoscut, sA
plAtasel reclamantulul Stoica Theodorescu
suma de lel 5.000, ce 'I datoresce din pret
al munceI sale ci al lucrArilor acute prin
teiere de arbor! in padurea ce pritul a
avut'o cumprati In comuna Robesci, din
plasa Oltu-de-Sus, judetul Vilcea.
Mal obligl pe numitul prit sA plitse
reclamantulul suma de lei 100 cheltuell de
judecat, plus taxele i timbrele execu-
tire!.
Sentinta cu opositie i apel.
DatA i citit in cedintA publicA, la 28
Aprilie 1905.
No. 288.
EXTRACT DE DECISIUNE
Tribunalul Illov, sectia II civIlo-
corectionali
Tribunalul, prin sentinta No. 771, a
hotrit :
Admite actiunea intentat de Marita
Mateig CAlin, cu petitia Inregistrat la
No. 13.106/904, contra sotulul s Matel
CAlin.
Ordon separatiunea patrimoniuluI dotal
al reclamantel de acela al soluluI Oa,
in consecint,
CondamnA pe Mate! CAlin sA restitue re-
clamanteI averea sa dotal& prevNut in
actul dotal autentificat de tribunalul Ilfov,
sectia III civili, la No. 3.088/71.
Cu apel i opositie, conform legel.
DatA citit In cedint publicA, la 17
5
 2722
NOTIFICARE
SubscrisiT, Alta Copel,(psi si Alta
Schvartz, domiciliat in comuna Buhus, ju-
deSul Neamtu, i Ostar Stati, advocat, cu do-
miciliul in orasul Piatra-N., lucrnd in ca
litate de procurator al d-lul Dimitrie Dimi-
triu din orasul Buhus, acelasT judeS, avern
onre a v notifica pe verso actul de cesiune
intervenit astdl Intre nol pentru a face s
curgil in persna d-vstr ca mostenitor al
d-luT Avram Cir din Buhus, conform dis-
posiSiunilor art. 1.393 din codul civil, tte
drepturile dobAndite de d. Dimitrie Dimi-
triu iii putere acestel cesiunl.
Alta Schvartz, Oscar Stati.
Piatra. 15 Iunie 1905
Corpul porteireilor tribunalului Nmlu
Presenta notificare se va publica prin
Monitorul Oficial, pentru d-nil : Sapsa
Cira si Michel Schvartz, cu domiciliul in
Statele-Unite (America).
(Urrnzi semnitura sefuluT-portrel).
No. 847. 1905, lunie 15.
Contract de cesiune
Intre subscrisil Alta Copel, d;si
Schvartz, firi profesiune, domiciliata In co-
muna Buhus, judeSul Neamtu, pe o parte, si
efi, Oscar Stati, advocat, domiciliat in ora-
sul Piatra N., lucrnd In calitate de procu-
rator al d-luT Dimitrie Dimitriu, farmacist
din Buhus, a intervenit urmtorul con-
tract :
1) Eti, Alta Copel, 4iss i Schvartz, am
cesionat pur i simplu d-lul Dimitrie Dimi-
triu, Vote drepturile ce i e am asupra
d-lul Avram Cir, acum defunct si repre-
sentant prin succesoril sl 5mil Cir, Ber-
cu Schvartz, Sipsa Ciril, lancu Cir, Fe-
iga M. Litman si Michel Schvartz, In virtu-
tea actulul de imprumut cu ipoteca auten-
tificat de tribunalul Neaniu la No. 203 din
1885 si Inscristt la acelasI tribunal sub
No. 55/885 si No. 32/1900;
2) Constat ci aceste drepturi cedate si
reduc actualmente la plata sumel de 10.000
lei capital si procente datorit mie pn Of
din creanSa originar de 15.000 leT, in ve-
dere c prin actul autentificat de tribune-
lul NearnSu la No. 723/896, ati subrogat
pentru parte din aceste drepturi din cre-
eauSa vorbit pe d. Avram Marcu Leventer;
3) Acsti cesiune coprinde i drepturile
de garanSie si trite cele alte drepturl prev-
dute in sus artata creanSi ipotecara c
am asupra celor dou bolll din orasul Bu-
hus, sit-8.de Mare sag strada Bactl, for-
mind un singur trup, megiesite cu proprie-
tatea d-lul ISic Solomon si Volf Tiler,
4) Pretul cesiunel este de 10.000 lei,
ban! pe care 't-am prirmt acum deplin de la
d. Dimitrie Dimitriu carull-am remis thlul
originar al creanSel d'impreuni cu actul de
descarcare obSinut de mine de la d-na Alta
Mendel Zaharia, representant legahl a suc-
cesorilor minori al defunctuluI Mendel Za-
haria, in privinla achitarel imprumutulul
cu subrogatie, prevduta In actul autentifi-
cat'de tribunalul Neat* la No. 551/900;
MONITORUL OFICIAL
5) Ea, Oscaf Stati, procuratorul d-lul
Dimitrie Dimitriu, fenputernicit cu procure
speciahl autentificata de tribunalul NearnSu
la No. 125/905, declar in numele mandan-
tulul m ca consimt la tte condiSiunile
acestul act, c mandantel meg a numrat
preSul cesiunei primind tte actele artate
mal sus.
Facut In Piatra-N., la 15 lunie 1905.
Alta Schvartz, Oscar Stati, sub No. 413
din 15 lunie 1905, s'a autentificat presen-
tul act de tribunalul Neamtu.
CONTRACT ADMONAL
Subsemnalil George G. Verona, S. A.
Focsneauu si Eduard Schwab, declarim ci
am convenit cu d. Anton I. Doiciu, proprie-
tar, domiciliat in GalaST, de a 'I lua ca aso-
ciat al nostru la contractul de societate for-
mat intre noI, autentificat de tribunalul Co-
vurluiii, sectia I, la No. 1.165 din 30 Apri-
lie 1904, si transcris la No. 1.016 aceiasT
dat, relativ la formarea societSeT corner-
ciale, sub denumirea de 'Prima instalatiune
pentru curatirea i asortarea de cereale
alte producte naturaleu.
In schimb declarrn ca am primit de la
d. Anton I. Doiciu suma de lel 40.000, par-
tea sa contributiv la cbeltuelile de orT-ce
nattal, instalare, exploatarea i altele pawl
astadT, conform inSelegereT ce am avut
cu d-sa.
Lund pe d. Anton I. Doiciu ca asociat
al nostru, contractul primitiv se modificit
ast-fel:
Firma sociali va fi "Verona Focsaneenu,
Schwab & C-ie".
Capitalul social va fi de leI 240.000, din
care s'a vrsat i intrebuintat pAna acum
160 000 leT, iar restul de 80.000 lel se va
vrsa de nol treptat cu nevoile fabricel, dand
fie care cte 20.000 lel.
Obiectul societlel rmne acelasi ca
ad'aogire c societatea va instala i o rizerie.
Pentru administralia i exploatarea insta-
TaSiuneT, societatea va fi obligat prin sem-
nature a doul aseciaST, iar pentru cbeltue-
lile de cumprarea masinilor, mrirea, per-
feclionarea, modificarea instalaSiunel si al tele
carl es din cadrul administraliunel sa ex-
ploatatiunel trebue semnitura a treT aso-
ciap, iar nu a tutulor asociatilor eum se
prevede In primul contract.
In ce privesce obligaiunile blinesci i im-
prumuturl nu se pot face de cAt cu aemmt-
tura tutulor patru agociaST.
lar cele-alte clause din acel contract r-
man neschimbate.
Subsemnatul, Anton I. Doiciu. am conve-
nit la OW cele de mat sus, trebuind sa hid
parte la tte operaliunile active si pasive,
cu incepere de la constituirea primel so-
cietlT.
GalaST, 4 Mails, 1905.
Certificim c present& copie e confbrm
cu originalul.
G. A. Foqeineanu, Georges G. Verona,
Eduard Schwab.
www.digibuc.ro
Itaie 19C6
Gre fa tribunalului Covurluif sectia I
Nol, grefierul tribunalulul Covurluid, sec-
tie I, atestiim c presentul act s'a transcris
In registrul de ordine la No. 1.082, si lii
cel de transcriplil la No. 1.058 din 17 lu-
nie 1905, iar lucrarile atasat la dose-
rul tribunalulul No. 2.785/905.
Presentul se va publica lu Monilorul
ficial.
Grefier, R. Titu.
Extract de pe actul de societ ite in comanditil sim-
p15, intervenit intr.e d. Albert Cohen, ca coman-
ditar si d. Elias A. Cohen, ca comanditat.
In Ilitut de 20 Iunie 1905, intre subsetn-
nali1 Albert Cohen, comerciant din Bu-
curescl, strada Bence Nationala No. 2 si
Elias A. Cohen, din Ploesci, strada Italian
No. 18, s'a contractat o societate in co-
mandita simpl, pentru comerciul de fabri-
care de Mina de grail, sub firma Elias A.
Cohen & C-ie, avnd sediul in Ploesci.
Administraliunea i semntura social o
are exclusiv asociatul Elias A. Cohen.
Fondul societSel este de 25 000 lel, din
care lel 15 000 depusT de Elias A. Cohen
leI 10.000 depusT de Albert Cohen.
Partea In beneficil i perderile societ-
el fi egale pentru ambit asociaST.
Societatea va incepe la 1 August 1905,
va sfarsi la 1 August 1908.
Elias A. Cohen & C-ie.
Greta tribunalului Prahova, sectia I
Acest extract fiind tntocmaI cu contrac-
tul de asociatie, autentificat de acest tribu-
nal la No. 4.942/905, transcris In regis-
trul de societate sub No. 257, In cel de
ordine sub No. 468 si in cel de transcrip-
Siune la No. 471/905, se atesti a se pu-
blica In Monitorul Oficial.
(Urmzi semekura grefierulul).
ANUNCIURI ADMINISTRATIYE
Prefectura judetuluf Bacad
Serviciul judetn
In 4iva de 6 Iulie 1905, orele 4 p. m.,
urmnd a se sine 1icitaie publici (walk in
localul acesteI prefecturl, serviciul j ideln,
pentru darea In antreprid a reparatiunilor
necesare spitalulul rural PArincea, spre a
se face in campania anuluI curent.
Se publici acsta pentru cunoscinta ama-
torilor carl vor voi a lua parte la licitatie.
Valrea totall a lucrrilor diip deviz a
acestor reparaliunl este de 1.000 let
D-nil concurenSI earl vor lua parte la li-
citatie vor depune o garanSie provizorie de
lel 4/e din valrea devizulul ; iar garanSia
definitav va fi de 6/0 asupra prelulul re-
sultat
Devizul i Vote lucriirile relative se pot
vedea de amittorl in orl-ce di de lncru la
prefecturi, serviciut judeln.
Supraoferte nu se primesc.
No. 3.902. 1905, Iunie 20.
 Nile 19(ri MONITORTIL OFICIAt 212j
Prefectura judetului Flci FABRICILE RUBE UNITE scont dIn ueutesci, pia in 4iva de 8 Iu-
Serviciul judetn lie a. c.
DE BUTURI GAZOSE $1 ACID CARBONIC LICIIID
In 4iva de 1 Julie 1905, orele 4 p. m., La ordinea :

urmnd a se tine licitatie public in camera 1) Darea de smi i descrcarea consi-

acesteT prefecturT, in conformitate cu dispo- SOCIETATE ANONIMA liuluI de gestiunea sa.
sitiunile art. 72-83 din legea contabili- 2) Numirea unuia sad ma! multor lichi-
littel publice pentru aprovisionarea prin datori.
Nedepunndu se numrul de actiunI ce- Consiliul de administratie.
antrepris a lenjurilor i mobilieruluI ne- rut de statute, adunarea generald din 30
cesar spitalulul rural Riducineni, i anume : Iunie a. c., se amni pentru Duminicii, 10 er4nd libretul Case! de economil cen-
50 cAmdsl, 24 perechT ciorap1 de bum-
bac, 24 perechi ciorap1 de lind, 7 pahare
lulie, orele 10 a. m , cnd se va tine& cu
or! ce nurnr de membril vor fi present!.
p trale, cu No. 169.602, in valre de le!
100, II declar anulat.
de fer smiltuite pentru ap, 30 linguri de Actiumle se mai pot depune la Banca de Florica lonescu.
porcelan pentru medicamente, 30 linguritI
idem, o scuipitre de fer smltuit, 31 cas-
tronase de fer smiltuite, 25 talere de fer BANCA POPORULUT"
smltuite, o bae de zinc pentru corpul in- SOCIETATE ANONIMA COOPERATIVA DE CREDIT SI ECONOMII. - BUCURESCI, 30, ACADEMIEI
treg, 2 HI de zinc pentru miinl, 6 scaune
de trestie, 2 le de porcelan turtite 2 cra- ACTIV Situatia sumard la 17 130 Iunie 1905 (6 luni) PASIV
tite de fer smiltuite a 12 litrurl pentru bu-
cdtarie, 6 bluze albe de pichet pentru buci- NUMIREA CONTURILOR SUMELE NUMIREA CONTURILOR SUMELE
tar, 6 bonete albe de pichet pentru bucatar,
6 pestelcl albe de pichet pentru bucitar,
6 pestelcl albastre pentru bucdtar, 6 fete
de mask 2 ferstrae pentru Wet lernnele
Cassa 95.112 95
35.685 65
Capital 522.400 -
In timpul cnd se taie lemnele de menii
din ogradd, reparatul pompel de incendid,
Efecte publice
Mobilier
Efecte de primit
9.190
814.169 15
- Fond de rezervi
Dividende neridicate . . .
33.534 76
4.474 75
3 orologii de perete (pendule), 2 scaune de
npte de fer smaltuite," cu la de faiantz
Avansur1 pe efecte publice
Efecte garantate prin gaj .
21.211 45
30.950 45
Deposite libere
Garant. cons. de adrninistratie
Idem personalulul . . . .
3.167 25
23.300 --
pentru a se putea desinfecta, 6 sorturi albe
pentru medic!, 6 bluze idem.
Obiecte de valre
Garantii.
109.038 15
579 - Fondul personaluluI bnceI.
DepunerT spre fructificare :
10.000
132 -
No. 3.530. 1905, Iunie 3.
Prefectura judeplui. Tulcea
Efectele publice ale consiliuluI
de administratie .
Idem ale personalulul
. .
.
23.300
10.000
-- Economii. . 454.475 90
Cu termen . 302.448 15 756.924 05
. IncasdrI din efecte lichidate
Serviciul judetn 257.734 31 prin profit & perdere . . 745 50
In 4iva de 16 Iulie a. c., orele 4 p. m., Cheltuell generale 22.579 96 Conturl curente credittire . . 4.174 79
se va tine o noui licitatie la acsti prefec- DobnI & comision . . . . 70.697 97
turd, prin oferte sigilate i in conformitatEa 1.429.551 07 1 429.551 07
dispositiunilor art. 72-83 din legea asu- p. Preseduatele cons. de administratie, Sabba $tefeinescu.
pra contabilittel publice, pentru reface- Director, Chr. D. Staicovici.
rea tablierulul poduluT mixt, cu dou des- Contabil, $tef an Ionescu.
chiderI a 6 metri, 50 c. m. de la kilometru
39+715 al soselei Tulcea-Sarichioi-Ze-
bil-calea nationali, a carei valre dupi BANCA NATIONALA A ROMANIEI
devis, este de let 3.179, ban! 96.
Se publ,cd despre acsta, pentru cunos-
cinta amatorilor cad, pni tu ardtata 1904
SITUATIUNE SUMARik1905
ord, depund ofertele lor, insotite si de 26 Iunie 18 Iunie 25 lunie
recipisa pentru consemnarea garantiei pro-
visorie de 4 Vo din suma devisuluI, care de- ACTIV
viz se pte vedea in tote lilele i orele de 567.763.874 Reserva metalica aur 48.465.286k
95.951.374 65.275.960 68.104.786
lucru in cancelaria prefectureI, serviciul 128.187.500 trate anr 19.639.500f
judetn. 4 294.152 Argint 1 diverse monete 4.235.574 4.176.731
42 560.399 Portotolinl romn 14 strain 41.952.344 41.118.056
Supraoferte nu se primesc. 1) Impr. contra ef. pnblice 6 132.500k
9.262.409 23.084.268 23.581.158
No. 6.121 (bis). 1905, Iunie 26. 1 In ct. cor.... 17.448.658f
11.999.700 Fonduri publice 11.999.990 11.999.990
13.699 020 Efectele fondulul de reserv 14.316.173 14.316.173
ANUNCIURI PARTICULARE 1.724 046 JO amort. imob. 1 material. 2 943.984 2 943.984
5.608.657 Imobile 5.670.978 5.671.119
573 803 Mobilier si =OW de imprimerie 573 879 574.067
ubsemnatul, perOnd actul de impru- 847.006 Cheituell de administraliune 838 815 843.196
mut autentificat de judectoria ocoluluT 76.794.659 Deposite libere 83.877.777 84.538.877
Alexandria, din judetul Teleorman la No. 354 3.346 Compturl curente
din 14 August, anul 1899, format intro 17 176.106 Compturl de valorl 58.830.143 59.273.591
mins ca creditor si Ion lordan St. Mirancea 280.494.677 PASIV 313.599.885 317.141.728
00110111111101
ca debitor j d-lor lordan St. Mirancea 12.000.00o Capital 12.000.000 12.000.000
Vasile V. Frurnosu, totl din Alexandria, ea 18.506.448 Fond de reservA 19.771.835 19.771.835
want! solidarl, pentru suma de leI 240 si 2.776 520 Fondul amortislrel imobilelor si material 2.946.244 2.946.244
169.370.830 Bilete de banal In circulatiune 167 200.010 111.266 650
34 ban't! vechT de gild, 11 declar de nul, 1.046.220 Dobi.m,11 i beneficil diverse 1.127.123 1.182.890
Mil nici un efect, in mlnile orl cirel per- 76.794.659 Deposite de retrae 83 877.777 84 538.877
sne ar cadea sad s'ar gisi. Compturi curente . 26.676.896 25.435.232
Anghel Nieolescu, din Alexandria. 280.494.677 Scomptol 504 313.599.885 317.141.728
11111111111111

1905, Maid 25. DobAnda 6

www.digibuc.ro
 2724 MONNORUL OPICIAL I Iu lie 1905

PRIMA SOC1ETATE DE CREDIT FUNCIAR ROMAN DIN BUCURESCI

Con larva legei asupra titlurilor la purteitor furate, perdute, distruse, etc., se publicei spre cunoscintd numerele scrisurilor lunoiu re
asupra crora s'a facut poprire la direcliunea acestei societali
(Art. 15 din legea de la 18 lanuarie 1883)
No.
scrisuluT VALREA SEMESTRUL NUMELE PERSNET CARE A FACUT POPRTREA
funciar

40 01

1475
1476
Scris de 1cL
s
. . 5000
si
-- N. Papagheorghiu
*
Notificarea No. 11.499 ilin 1901
* * 9 I
5449
5454
Cupon *
71 r 7,
1 00
-- Ianuarie 1901
71
Jeschek & C-nie
9
*
77 9
846
11
V

71
1901
9

5479
5480
11

77 71
s
q --- lulie 1904
11
Banca Nat.. a Ilornanie.i ,,
*
9.939
,,
*
,,
1904
71

5631
5635
s
71 1/
9 n
q - 11

9
9

*
9
9
9

13
2
/1
71

71
71

11

I
2
9

5636
5637 71 77
g

/1
g

q -- 11
0

9
71

9
9

/I
71

9
T

1 9
2
9
0

71

5638
5639
7) 77

9
11

9
71

11 - 17 f1 T

9
71

9
9

9
71

11
r
71
71

9
77

9 7/

195 Scris de lei. . . 1000 - N. Papagheorghiu Notificarea No. 11.499 din 1904
851
852
s 77

-- s
g
r
s
s
r
w g

g
s

853
1004
1005
11
11

fl

g -- s
*
9
n
1
li
s
n
r n
0
71
n

71

r)
11

71

*
4954 Cupon 20 - Iulie 1904 Banca Nat. a Honnfiniei yl g 9.939 * 1904

692 Cupon tie lei. . 2- lufie 1904 Banca Nat. a Ilorn. Notificarea No. 9.939 din 1904
693 fl 71 , * 77 , q /I r /I r) .
100 -
1196
1197
Scris
,, g
. . .
g -- I. Manliu
s
s
s
10.188
9
s
r
r
*
1199
120(
1201
It r 11 11

11

11
-- g

s
n
s

n
s
s
w
g

*
g
n
,I

s
s
s

5 01
467 Cupon de lei. . 125 - Ianuarie 1900 Dr. C. Gavrilescu Notificarea No. 11.168 din 1899
700
1048
1773
*
Scris
11 9 , -
. 5000 -
q
Iulie 1899-Ianuarie 1901
1898
Lt.-colonel Marian C.
L. Weisblucht
Mot. Girleteanu
* * 15.883 * 1902
* 77 1.060 * 1898
,, * 642 i, 1904
2476
3087
,,
11
71

71
77

-- 77
M. Stnescu
Strimbeanu i Simon
,,
*
15.256
2.758
I,

,,
1900
1905
5334
7697 9
71 ft 11

- A. Megopol
N. Papagheorghin
,,
*
8.563
11.499
1897
* 1904
7834
7895
7943
Cupon

Scris
9 -
. 5000 -
125 Ianuarie 1904
hilie 1898
E. Vergati
Efta Tanasovici
Bann Nat. a Rominiel
* *
,,
348
9.121
,, 1904
,, 1898
* * 15.772 * 1901
8101
9008 - A. Megopol
Strmbeanu i Simon *
8.563
2.758
* 1897
,, 1905
11588
12443
14825
*

3,
71

*
*
I
ft

Ty ,
- 55

-.-
A. Megopol
lirlinilmal,SillIn gel nrilliall
*
n
ID
s
*
8.563
2.757/8
2
* 1905
n
1897

n
14967 Cupon * ,, . . . 125 - Ianuarie 1900 Jeschek & C-nie ,, * 963 * 1900
16587 Scris ,, ,, . . . 5000 - Strmbeann i Simon * ii 2.758 ,, 1905
125 -
17501
18142
18143
Cupon *
Scris *
9 9
* .
,, . .
ft
. .
. 5000
9
-- lobe 1905 Casa de deplineri
G. M. Calognom
,,
,,
,,
2
3.172 * *
15.528 * 1904,

9 ft 9 9 1.204 * ,,

www.digibuc.ro
1 lithe 1905 MON IT( /It ON-CIA 2725

No.
scrisulul VA LOREA SEMESTRUL NUMELE PERSNEI CARE A FACUT POPRIREA
funciar

19100
19400
S :ris de lel
1
. . 5000 - V. Thruoveanu
Tatman, Simon oi Strimboann
Notiticarea No.
w
2.757 din 1905
n 2.757/58 ,, *
19444
20534
20833
Cupon
77 "
.
.
125
t
w

-- lithe 1908
lanuarie 1898
9

Banca agricol
Dim. H. Pantelly
9 9

.
O

.
11

w 14.526 .904
9 9

w
w

w 507 1898
21914
21917
23556
Scris

/1
n

71
t
*
n..
. 5000
77

71
-
-7-
G. D. Calinescu
G. D. Brtisanu
V. Titrnoveanu
. * 2.652 w 1895
n 144 si 318 n

9 2.757 . 1905
n

26535 " " " ))))) Tarnow'', Stimbeann oi Sim w n 2.757/8 w 9

26536 71 / " 11
A. S. Nicolau * w 20.162 w 1901
27027
27056 71
"
9
9
n . -- t
Most. Garlisteanu
N. Papagheorghiu
,,
w
w

w
642 n 1904
11.499 ,,
27057
27061
27062
g

I
t
is
n
1, - n
1
*
w

n
,I

*
n
N u

r
,, n
* n
n

71
" w w n

t -
27162 Cupon . . . 425 lulie 1905 Casa de depunerl . n 3.172 1905
28317
28318
28319
9

11
71

71

11
19

71

9
--11
w

9
11

9
w

9 9
71

7/
.
V

9
.
9
9
9
,,

SI

28320 9 * 9 9 " 9 9 9
n..
28321
28616
29231 Scri
71

n
n
n
t
.
. . 5000
-n
g lanuarie 1898
9

Dim. H. Pantelly
G. M. Caloguomu
9 11 G

*
I
t
507 n 1898
15.528 n 1904
r n

29640 w 9 9 " V. Meyerhoffer w 7.979 ,, 1900

31102 9 n 9 . G. M. Calognornu
.
' n 1.204 1904
31103 77 77 77 w w w /1 9

31104 15.528
t.. . 9 9 9 w
"
31105 /7 n w w * .
31106 0 77 w w n ,,

t 2.75; i58 w 1905

31129
33979
u

n
n
n t..
I, .

-t- Tirnoroann, Simon oi Strialson

N 9 7/ 7/
n

" 9

642 n 1904
9 9

125 -
34588 Plit . Girlesteanu " ''

---
39694 Cup) 71 / lulie 1901 Banca Nat. a Romniel ,, w 9.869 " "
39695 ,, t n n w 9 11 9 9 9

39696 JO /1 t 11 w g 9 9 9 1/
" " 9
"
39697 77 71 9 71 I W
" " 9 W 9 9
43375 9 7/ )7 lulie 1905 C. Col ha.smu . 3.955 1905
43385 71 I 9 n 4 g 71 71 9

1199
1225
Scris de le1
. . w
. .
.
1000
9 --_ Most. GrArlesteanu
Maria Mi laitescu
Notilicarea No.

.
w w
642 din 1904
1.807 n i 896
3628
3953
4557
Cupon

Scris
9

71

. .
9
)1
.

.
.

.
25

1000
" -_ lulie 1896
w
A. I. Tiramt
Most. Verescu
w ,,
.
w

.
.
4.481

3.353
9
w 1896
11

. 1895
11

7232
.
. . _ A. Megopol . . 8.563 . 1897
_
w w

9700
12460
Cupon w

.
,, 77
.
.
. 25
/ -_ lulie 1896
g
A. I. Tranu

A. Megopol
9
w

.
w

9
. 8.563
4.481
0
w 1896
9 9
1897
13839 Scris . 1000
w

_
14686
15807
Cupon .
Scris w
w

r
.
.
.
..
25
1000
_
- Iulie 1897 si Ianuarie 1898

1896
B. Wechsler
Strmbeanu si Simon
A. I. pranu .
.
.
,, 7.857
2.758
4.481
w

w 1905
w 1896
w

16104 CUOU 9 25 ,,

-_-
. . w

16928 ,, w . . w /1 /1 . . . .
17084 . . . . 9 7, 9

17085 . . . . g 71 11 9 9

_ . 11.499
17442
17601
Scris
71
n
I
w

71 . .
.
.
1000
"
25
-_ Hie 1896
N. Papagheorghiu
Ana Bobescu
A. I. Tranu
. . 660
4.481
. 1898
. 1896
1904

19188 Cupon n g w

. . . ,, .
19189
19190
19191
. . .
. .
.
. - n

T
T

T T
T

T
T

_ T T
. .
-
T T
19192 ,, .
T
19193 11 71 " / 7, T T

T T T
19194 11 11 71 71 71 71

T T
49195 fi 71 " /1 "-. T T

n
T
19216 17 /1 fi /I
T 1/

g
g g
19217 11 11

www.digibuc.ro
 2726 MONITORUL OFICIAL 1 1 ulie 1905

No.
scrisulul VAL6REA SEMESTRUL NUMELE PERSNEI CARE A FACUT POPIUREA
funciar

19233 Cupon de Id . . . 25 - lulie 1896 A. L Tiiranu Notificarea No. 4.481 din 1896
20004 Scris . . . 1000 -
20897 . ,,
. . .
. .
. --
- Most. Verescu
Lucia Sinescu n
3.353
. 14.019
1895
1902
21265
21349
22952
9 9 9 9 -- Banca Nat. a Romania!
Lucia Sinescu
A. Goldblat
n 15.772 * 1901
14.019 1902
9 9 9 9 3.108 1897
23187
23550
9
9
9
99
9 . . 9
It
--
-- M. Juster
G. Seriean
n
n
. 4.587 1905
13.718 n 1904
24558
27342
27423
9

II
nns
9 9

11
.

11
77

11

f1
-
-
Primaria Buz
A. Megopol
Most. Gadesteanu
n
n
9.355 n 1897
8.563
642
1897
1904
27958 Cupon . . 25 - Iulie 1897 St. B. Vldoianu 11.759 1897
28901 Sens . . . 1000 - Most. Verescu 3.533 1895
29760 Cupon . .w 25 - lulie 1896 A. I. Tranu . 4.481 * 1896
. 1000 -
29933 Seris
31695 w
*
w w 7/ -- N. Papagheorghiu
D. Ghika n
11.499
9
1904
2.536 . 1901
39331
42692
it
7/ 9
. .
11

71
17

g
10

- N. Constantinescu
Strimbeami, Simon ni Tinioviant
n 13.378
n 2.757/8
1898
1905
42765 -.- 99
9

Ilf
If W

_
W
n n
42766 9 II 9

49113 Cupon nn... 25 - Ianuarie 1900 Jeschek & C-nie

9
n
n

963
n

1900
49405 Scris . . . 1000 - S. 0. Grosvald
71
9 8.019 1898
57117 71 77 71 9 --. M. Pinetta 3.000 1899
59512 9 9 9
s--- Banca Nat. a Romania!

s*-
71
15.772 1901
59693
60026
62481
9
w
N

wn
wn
11

a-
*-
G. Serian
M. Mihiescu
Most. Gadesteanu
13.718
1.807
* 1904
1896
642 * 1904
62743 s Sevastita C. Tofan 15.554 1901
65645 s 71 77 71 .-- N. Constantinescu n 13.378 1898
66797 Cupon 25 - Iulie 1904
67848 Scris
9 N

. . . 1000
W

70559 Cupon N N . . . 25 -
11
- Ianuarie 1900
Banca Nat. a Romania!
N. Papagheorghiu
Jeschek & C-nie
n
9.939
11.499
1904
n 9 963 . 1900
70830 Scris
71077 9 II
w W

71 II--
. 1000 - N. Constantinescu
N. Papogheorghiu n
n 13.378
7911.499
.
n
1898
1904
71420
71704
1

9
9 9
W W
I/
11 -- A. Megopol
N. Papagheorghiu
n 8.563
11.499
1897
1904
71705 /1 W W

- 9 n N 99
71706
71707
71708 9
71

119
W

W 9-
11

9- /1
11,111
7, n n
25 -
11

73196 Cupon . 0
73436 Saris . .
nW.
.
. 1000 -
N-
Ianuarie 1900 Jeschek & C-nie
G. D. Cilinescu
n n .
.
963
1900
5.454
1894
73461
73479
74038
n
V 99 . 9-
9-..
N. Papagheorghiu
Iosub A. Malcea
n
n
. 11.499 .
6.539
1904
1901

sons
V 911 . G. M. Calognomu n 15.528 n 1904
W- n
74039
74040
V

9
11w .
Nr . 9-
n-
I

V N99
74041 n 11*. W 9 9 N

74043 sw. 91- 11 V

999
ww..n -
It 9 9 9
74044 s
9 9 V 9

nw. s-
V V V
74046 I
V9
I-
w 9 .
1,
9 9

IN
9 9 V
74047 s
sn. 9 V 9 9

999 V
74048
74212
77523 n
n
w

nn.
nw.
n-
1-
N

A. Megopol
V

0
V

8.563 1897
77524 sw. 11- 9 9 N V V W

79022
w

n
79039 Cupon
9

9 .
.
71 9
25 -
- lanuarie 1900
n n
N. Papagheorghiu
n
.
n n

11.499 . 1904
n n

Jeschek &C-nie 963 1900

79196 Scris I/ 9
79883
81735
n ss
. 1000 -
9-
I-- N. Papagheorghiu
N. Constantinescu
.
n
11.499 0 1904
9 13.378 1.898
81941
n n n
N. Papagheorghiu . 11.499 . 1904
83463
N

9
9 9

Vw V
W

- Thesalie Christea
Most. GArlesteanu
. 3.267 * 1897
642 1904
85254 Cupon . . . 25 - Iulie 1904 Banca Nat. a Romania!
w

w . 9 .939 .
86028 Scris 9 9 . 1000 - Most. Garlesteanu 0, 642
86029 V 0 , 9-..... 9 n 9 2 2 ft V

www.digibuc.ro
1 Julie 1905 MONITORUL OFICIAL 2727

No.
scrisulul VALRE SE NEST RUL NUMELE PERSNET CARE A FCUT POPRIREA
funciar

86030 Scis 1000 Most. GArlesteanu

2 2
Notificarea No. 642 din 1904
86031 9,

2 2
86037 71 .
N X 2 9 *
9 1 . 2
86040 9 X 9 2 11 9
9 9 9
86046 . 11
9 9 n W 9 9 m
86240 7/ 2 71 . . 9
N. Constantinescu 13.378 s 1898
87469 Cupon de leI . . . 25 Iulie 1897 St. B. Vldoianu 11.759 1897
88490 Scris 9 . 1000 V. Tdrnoveanu * 2.757 1905
n
88799 2 n yl
A. Megopol 8.563 1897
88955 n n It . m
N. Constantinescu 13.378 g 1898
89117 g 2 2 . 2
N. Papagheorghiu 11.499 1904
90170 s s s s
.
N. Constantinescu 13.378 1898
90482 Cupon n n 25 lulie 1904 Banca Nat. a Rornniei n 9.939 1904
90483 'I . 11 9 * n n n n n ,, n
92262 s s I/ . 2 Ianuarie 1900 Jeschek & C-nie 963 1900
92360 Scris . . 1000 M. Cohen n 2 .723 1898
94144 s s s s Most. Garlesteanu " 642 1904
94198 s s V s Lucia Sinescu 14.019 1902
94326 s g g ,9
N. Constantinescu 13.378 1898
95742 Cupon . 25 Ianuarie 1898 C. N. Vasilescu 262 77

95890 Scris 1000 N. Papagheorghiu 11.499 1904

95895 9 71 n JO If n
" n n n
96438 Cupon 25 Ianuarie 1898 Dim. Hagi Pantelly 407 1898
96955 2 2 2 Cdpitan G. Cdrbunescu 10.397 1897
97881 Scris s s 1000 G. M. Calognomu g g 1.204 1904
97882 9 71 2 11
2
97883 /7 11 n n 9 X X 9 X X
97884 II n 70 . 9 n N IS n n n
97885 2 2 9 9 2 2 9 9 2 9

97886 70 2 n V 9 9 X X n
s I s n 9 9 9 9 X 9 X

99290 s 2 W 2 V. Trnoveanu n 2.757 1905

99447 9 2 1 2 G. L. Serian 13.718 1904
100321 n 2 2 w Most. Garlesteanu 642
101546 s V 9 9 2 X 9 0 X 9 9
102151 9 I 9 . g N X 9 9 1, 9 X
103145 X g A 91 2 9' 9 V 9 X 0

1983 Scris de leI 100 - N. Constantinescu Notificarea No. 13.378 din 1898
2024
2287
Cupon
P 71
2 50
-- Iulie 1896 A. I. Tiranu
9 9
4.481
9
1896
X X 9 9
2288
2289
2
71
9
V
77

9
2
11 -- N

9
9
9
9 9
9
9 9
9
3042
3043
3793
If
V

Scris
V

2
9

. .
9

100
-- g

Ana Bobescu
9
9
2
9

g
9
9

g
9
9

660
2
0
9

1898
4305 Cupon n . 2 50 Julie 1896 A. I. Tranu 19 n 4.481 1896
5513
5892
5893
Scris
2
,,

II 9
100
2
--
,, Ianuarie 1903 Maria D. Stincescu
Ana Bobescu
2 9 9
n
9
2.653
660
9 g
1903
1898
9

Ianuarie 1898 Dim. Hagi Pantelly 407 1898

6259
7179
7215
Cupon
Scris
w s .
. .
100
s
2 50
- Ana Bobescu
9
9

N
9
9
*
660
A 9
*
9

12904 w 51 X g 9 9 9 " 9 9 9

12972 n 2 X 9 B. Ra timorer 2.895 *

13872 s s w . r Ana Bobescu 9 660
15018 * s w . s Most. Girlesteanu 642 1904
9 9
15019 s s . . n 77

1.162
-
9 9 n
15021 g ,1 . s
15421 n s s . s I 6
4.48412
15511 Cupon . . 2 50 Iulie 1896 A. I. Tranu 1896
2 9 N 9
15512 V 7/ s 11

9 9 g s 2 V
15515
22411
22412
*
Scris
*

n 77
. .
. .
.
2

100
9
---
2 9 X
G. Florea 2 9
9
5.084
9
1904

Directiunea.

www.digibuc.ro
 2728 MON RUL KC! AI 1 I ilk. 190:)

1 tune 1905
MINISTER UL FINANCUOIt

rectiunea datorieI publice pi a pensiunilor

DA7r0.111A PUBLICK

BULETIN
DE

numerele titlurilor pi cupnelor declarate perdute, furate sal distruse, etc. (Art. 15 (tin legal (le la 18 lanuarie 188:I)
Renta 5/0 perpetui
No. obligatiel
Specificarea efectelor poprite Numele oponentutul No. No.
sa cuponulut I
Data primirel
notificArel inregistritret I

294 Titlu de 500, tiumal corpul t5r1 cupne August Collinet 30012 I
8991 13 Aprilie 1899
7'13
479-488 Titlurl n 1.000, g 9 Marie,Flicie,SylvieBlanc 16963
37194
28 lunie 1903
827
590-3 n 71 2.000 w n 11 w Andr Challe 20917
74387
21 Septembre 1898
1486
2617-20 1, s 1.000, " v ,, Pierre Hargant 22506
78211
6 Octombre
1571
4122-5 . n 500, n n , . Marie Julie Galland 22505
83229
22 rt
'1657
11361-4 n n cu cuponul de Octombre1898 Marie i Jules Courtial 67312
16996 24 August 1899
'1707
11382 Titlu 77 n

'11751-3 Titlurl n numal corpul, fr cupne Pierre Hargant 22506

78211
6 Octombre 1898
157'1
12627 Titlu
13434 August Collinet 8991
30012
13 Aprilie 1899
713
16790-8 Titlurl s Pierre Hargant 22506
78211
6 Octombre 1898
'1571
20299 Titlu n . 11
L. Legendre 7059
25509
1 Aprilie
507
23031 n cu cuponul de Octomb. 1898 Marie & Jules Courtial 67312
16996 24 August 1899
1707
24439-48 Titluri n numai corpul, fra cupne Altazin Petyt 1658
6734
26 Ianuarie
177
24540-2 n le 97 11
Pierre Hargant 22506
78211
6 Octombre 1898
1571
24613 Titlu cu cuponul de Octomb. 1898 Marie & Jules Courtial 67312
16996 24 August 1899
25379 n g
1707
77

25487 n n 77 77

25597 97 g g 77 g g 17

26758 n n g g
27200 n n 71 n g 97 /1

27813-5 Titluri n n numaI corpul, fr cupne Pierre Hargant 78211

22506 6 Octombre 1898
157'1
27959-60 7, % ,)
cu cuponul de Octomb. 1898 Marie & Jules Courtial 16996 67312
24 August 1899
29429-30 1P V * 9 9 71 * 9
1707
29649 Titlu n ,, 11 n n 71 13
9
30822-3 Titluri n n ,, n 9 9 9
31190 Titlu N Il TS * 9 0 II

31658-9 Titlurl n n numaI corpul, fr cupeone Antoine Cendr 17395

58:329
24 lulie 1898
1177
34005 Titlu August Collinet 30012
8991 13 Aprilie 1899
713

www.digibuc.ro
 1 %lie 1905 MONITO F 111 O FICI AL 729
No. obligaliel
ma cuponuluf Specifiuea efectelor poprite Name le oponentuluT No. No.
notificArel inregistrilrel Data primirel

34891 Tit lu de 500, cu cuponul de Octomb. 1898 Marie & Jules Courtial 67312
16996 24 August 1899
17,07
36928 w w ,
M821 w w , w
Sotie W. Reiss 85123
n 25682 30 Octombrc 1898
1710
52469 67312
w w w w w w Marie & Jules Courtial 16996 24 August 1899
1707

Obligatiunl 6')/(, C. F. R.

167768 TitItt de !-.00, numal corpul tiira cupOne 9364ti

Marie Klotz 24266 2 Noembre 1904
1737

Renti 5 70 amortisabild din 1881- 1888

436.525.000

51 Ma cu cup. de 12,50, Inc. cu Oct. 1895 -Oct. 1903 Albertine Jany 37551
3359 3 Main 1896
568
058 Titlu de 500, cu cuponul de Aprilie 1890 Maria Micheru 15959
4758 28 Martie 1891
466
700 Via cu cup. de 12,50, Inc. cu Apr. 1895-Oct. 1903 Agnes Mller 35056
7802 8 Main 1895
741
9032 Titlu de 500, cu cup. de Apr. 1905 si urm. N. PapagheorghM 86909
22 16 Octombre 1 904
'1635
'10387 /I 0 It 0 1897 Atanase Toncoviceanu 7311
I/ 0 1747 29 Ianuarie 1 97
158
13078 . G. Serian 86908
* * w w 1904 ni inn. 22954 16 Octombre '1 '04
1634
13454 ,, - 1897 Atanase Toncoviceanu 7311
w w
1747 29 Ianuarie 18' 7
158
13458 w i 0 0 7
"
13892 2 , . 71 71 1

14789 G. Serian 86908

w w w w ,, w 1904 0 gm 22954 16 Octornbre 1 04
1634
17978-9 Titlur1 i r i . 1899 I. Paechter 42316
1 ,1 12419 28 Main '1899
1000
20671 Titlu 1897 Atanase Toncoviceanu 7311
w ,, ,, If
1747 29 Ianuarie 18! 7
158
26742-3 Titluri w 1899 I. Paechter 42316
w w w w w 12419 28 Main 1899
1000
26973 Ma cu cup. de 12,50, Inc. cu Oct. 1895-Oct. 1903 Albertine Jany 37551
3359 3 w 1890
568
29346 Titlu de 500, cu cup. de 1 Apr. 1904 si urm. G. Serian 86908
22954 16 Octombre 1!
1634
31814 w 71 0 0 0 i 7) )7 7) 19 7) J7 If 7) 91

33589 Ma cu cup. de 12,50, Inc. cu Oct. 1895 - Oct. 1903 Albertine Jany 37551
3359 3 Main 1890
568
38934-5 9204 316E/599 6 Main 1896
Titluri w w w w w 1895 P. Georgescu
12110 10891/940 19 Maid '1900
38936-7 ,, w Oct. 1896 w w w

www.digibuc.ro
 MONITORUL OFICIAL 1 Iulie 1905
2730

No. obligatiet Nuinele oponeutulul Data prirotret

Specificarea efectelor poprite 1 notiNfilel turegNillrol 1

sail cuponulul

138403
506 22 Februarie 1905
38977 Ma en cup. de 12,50, cu cup. de Apr. 1904 0 urm. Dumitru A. Giorola 2617
9 9 9
38986 " " " " " " " " 9 9 9
146634
20213 15 Martie 1902
40233 Titlu de 5.000, cu cuponul de Aprilie 1902 Otto Voigt 2814
196375
14043 19 Ianuarie 1902
45715 Ma cu cup. de 125, incep. cu Apr. 1900 -Oct. 1903 W. Krfiger 2433
37551
/ g 1 Oct. 1895- . . Albertine Jany 3359 3 Maid 1896
50677 1 II P g 568
146634
20213 15 Martie 1902
55941 Titlu de 5.000, cu cuponul de Aprilie1902 Otto Voigt 2814
n 20.000, numal corpul, fira cupne A. Niculescu 24395 79402 8 Octombre 1903
60023 ,,
*
n * " w
60276 n n ,, ,,
6691
cu cuponul de Aprilie 1898 August Dall'Orso 68 26 Ianuarie '1898
60488-9 Titluri n * 138
60495 Titlu 9 nn 1 n I I ), 7,

1 vs 11 1
60498 7/ X g 1 g g g 71 71

60698 1 n numa1 corpul, Mil cupine A. Niculescu 24395 79402 8 Octombre 1903
72223
60788 Cupon a 500, cu scadenta de Octomb. 1900 S. Halton si fii 68 4 Septembre '1900
1648
g
60935 1 1 1 1 ss1 / 1 11
g g g

60936 Titlu de 20 000, numa'i corpul, nil cupne A. Niculescu 24395 79402 8 Octombre 1903
g g 1 g 1
60944 f)
71 7, 7, 7) 11 71

9204 386E/599 6 Maid 1896

61559 ,, n 500, cu cuponul de Octomb. 1896 P. Georgescu 12110 40891/9ii 19 Maid 1900
42316
65951 n n n Aprilie 1899 I. Paechter 12419 28 Maid 1899
1000
7311
67736 7, 1 fl 11 9 1 1897 Atanase Toncoviceanu 1747 29 Ianuarie '1897
158
46651
70088 Ma a cup. de 125, Inc. en Apr. 1894-Oct. 1903 Julius Bonnet 16132 23 Iunie 1894
1311
35056
73288 n n 12,50 1895 - , , Agnes Mailer 7802 8 Maid 1895
741
42316
75700 Titlu de 500, cu cuponul de Aprilie 1899 I. Paechter 12419 28 1899
1000
35056
76296 Ma cu cup. de 12,50, Inc. cu Apr. 1895-Oct. 1903 Agnes Mailer 7802 8 n 1895
741
42316
80323 Titlu de 500, cu cuponul de Aprilie 1899 I. Paechter 12419 28 1899
1000
'17625
82910 Nia cu cup. de 125, Inc. cu Oct. 1896 -Oct. 1903 Hedvig Riesse 4410 5 Martie 1897
313
23579
84902 n 1 9 n 12,50 1898 - n 1 Louise Hartwig 6534 23 * 1899
571
7311
96233 Titlu de 500, cu cuponul de Aprilie 1897 Atanase Toncoviceanu 1747 29 lanuarie 1897
158
108312
99248 n . numal corpul gr cupne Ana Schnniedel 26556 4 Decembre 1904
2013
15776
107348 n n n cu euponul de Aprilie 1889 Moritz Appel & Comp. 5309 1 Martie 1895
319
677
115016 I * * 1, 1898 11. Frdherr de Mohan 120 4 Ianuarie 1899
10
42316
128337 n n 1899 I. Paechter 12419 28 Maid i
1000
37551
130778 Via cu cup. de 125, Inc. cu Oct. 1895- Oct. 1903 Albertine Jany 3359 3 lulie 1896
568
1,48637
136606 Titlu de 500, nume corpul , fail cupne Heinrich Kirschbaum 6892 16 Martie 1904
3431
99882
136713 n n cu cuponul de Octomb. 1896 Filiale der Bank 23012 12 Decembre 1896
1622

www.digibuc.ro
1 Julie 1905 MONITORUL OFICIAL 2731

No. obligatie1 No. No.

Speeiticarea efeetelor poprite Numele oponentulul toregistrreT Data primirel
saii cuponului notificrel
--- - - - ----
102244
140332 Fia cu cup. de 12,50, inc. cu Oct. 1902-Oct. 1903 Iohannes Steusloff 239 9 lanuarie 1903
1663
42316
144260 Titlu de 500, cu cuponul de Aprilie 1899 I. Paechter 12419 28 Maid 1899
1000
37551
153381 Plia cu cup. de 125, inc. cu Oct. 1895 - Oct. 1903 Albertine Jany ,3359 3 Mai 1896
568
42316
158716 Titlu de 500, cu cuponul de Aprilie 1899 L Paechter 12419 28 * 1899
1000
35056
170710 Fia cu cup. de 12,50, inc. cu Apr. 1895-Oct. 1903 Agnes Willer 7802 8 * 1895
741
99882
174522 Titlu de 500, cu cuponul de Octomb. 1896 Filiale der Bank 23012 12 Decembre '1896
1622
59349
182902 Via cu cup. de 12,50, inc. cu Apr. 1902-- Oct 1903 Julie Wolf 37083 5 Septembre '1902
937
37551
186264 71 17 YY 2 125, * Oct. 1895 -Oct. 1903 Albertine Jany 3359 3 Maiii 1896
568
153346
192619 Titlu de 500, numai corpul f5r cupne Ernestine Viler 6470 29 Martie 1905
2943
64754
193020 , , , , I Et. Clair Fraiin T. Gaming!' 38146 19 Septembre 1902
1015
78357
1.93098 , , , , , Heinrich Eckhoff 24219 6 Octombre 1903
1757
64754
193309 Via cu cup. de 12,50, Inc. cu Apr. 1902 -Oct. 1903 Julie Wolf 37083 5 Septembre 1902
1015
195441 2 71 2 2 77 2 11 I 2 2 2 2 71 2 2 2 r
15346
195861 Titlu de 500 numal corpul Ora cupne Ernestine Vler 6470 29 Martie 1905
2943
199476 2 If it 2 11 r 11 71 2 77 , 11 /1

16066
208509-12 Foile cu cup. de 12,50 ircep. cu Oct.1895 Paul Erhardt 3358 20 Februarie 1896
219
68881
209271 Titlu de 500, numaT corpul, fra cupne LouiseFleicherGeb.Ribb 19200 19 August 1900
1540
42316
209706-7 Titluri , , cu cuponul de Aprilie 1899 I. Paechter 12419
1000
28 Maiii 1899
102244
214616 Fia cu cup. de 12,50, incep. cu , 1902 Iohannes Steusloff 239 9 Ianuarie 1903
1663
42316
215458 Titlu de 500, cu cuponul de Aprilie 1899 I. Paechter 12419 28 Maiii 1899
1000
215460 N 77 71 JP .1I 2 7) 71 )7 2 /I 2
86908
228759 , , 500, , * de Apr./9041i urm. G. Serian 22954 o 1904
1634
68727
232427 u e r * * Oct. 1893 * Gottfried Lehman 22211 15 Septembre 1894
1809
102244
235066 Fia cu cup. de 12,50, incep. cu , 1902 Iohannes Steusloff 239 9 Ianuarie 1903
1663
238822 , * ,, ,, e n s . , n 71 2 2 71

45459
248517 , , , 71 125, , , April. 1901 Fried. GraL v. Strachvitz 15322
953
22 Maiii 1901
42316
252002 Titlu de 500 cu cuponul de , 1899 I. Paechter 12419
1000
28 7/ 1899
102244
252350 Felia cu cup. de 12,50, tncep. cu Oct. 1902 Iohannes Steusloff 239 9 Ianuarie 1.903
1663

""s
266378 Titlu de 500, cu cuponul de Aprilie 1899 I. Paechter. 12419 42316 28 Maiii 1899
269099 , , , 2 2 2 2 77 71 77 V V

293088 . n il ,0 " "

, , 2
37551
305431 Fia cu cup. de 12,50, 'bleep. cu Octoxn. '1895 Albertine Jany 3359 3 * 1896
309724 Titlu de 500, cu cuponul de 1 Aprilie 1902 Am Solo, *Intl Bengi
313286 , * , * , , * 1904 Gustav Willer
30988
30897
-
568

112843
18 Decembre 1903
19 Decembre 1903
316030 niie cu cup. de 12,50, Weep. cu Octom. '1902 Iohannes Steusloff 239 102244 9 Ianuarie *

www.digibuc.ro
 MON otam ormAl 1 lulic 1905
2732

No. I No. Data primirel

No. oblifplici I
Specilicareit efeetelor poprite Numele olionentulua InregistrItrel
d cuponulul

86908
:318068 Titlu de 500, cu cup. de Apr. 1904 i urm. G. Serian 22954 16 Ocrombre 1904
1634
318808-11 Titturt de 500, cu cuponul dei Aprilie 1902 Iglu Sandie, WWI lug' 30988 .18 Decembro 1903
321718 Fie cm cup. de 12,50, !peep. cu Octom. lohannes Steuslott 239 102244 9 lanuarie 1903
Atanase Toncoviceanu 1747 7311 29 w 1897
:122523 Titlu de 500, cu cuponul de Aprilie 1897
TANA n n numai corpul. fOr cupne E. Proshnow '19538 68471 31 August 1898
324466-7 29274 15 lunie 1902
:340706 n5ia ce cupine de 12,50, peep. cu Oct. 1900 Otto Harnische 28834

Rent 40/e amortisabil din 1889

32.500.000

136047
Banca Nat. a Romniei 2166 23 lanuarie 1904
415-20 Cupne a 2 lel cu scad. Ian. :i Iu lie 1903 2914
f w
* .
w
1405-8 w * lulie/913 i Ian./904
w w
w w

75315
3886 29 Septembre 1903
7205 Tit lu de 1.000, w cuponul de 1 lulie 1902 I. Alexandrescu 1678

8210 w , ,, w Ianuarie 1895 P. Georgescu

9204
12110
,,
31881/599

4119041
6 Maiti 1896
19 Neill 1900
w V
8211 w V W v V Vlulie 1896 ,,
w Ianuarie1895 w ,, " w W
8301 w w w w
116203
8670 n w 19150Inn. G. M. Calognoin 27880 22 Decembre 1904
* w w w w
2133
9042 'In v n W W W I 7) v W
1

f
W V

9957 ,,,- w w w w w w w ,, W W

6 Mai 1896
V

9204 3141/599
13907 ,, w w w w 1895 P. Georgescu 40041 19 maiii 1900
12110
116203
16255 V V 1915thinn. G. M. Calognom 27880 22 Decembre 1904
* V W
2133
16617 * * w w * * w " ,,
75315
18272 * 1 Julie 1902 I. Alexandrescu 3886 29 Septembre 1903
w w w w
1678
116203
22898 w 5.000 (alluvia 1915 ai arm. G. M. Calognom 27.880 22 Decembre 1904
w w w w
2133

Rent 10/0 amortisabil din 1889

50.000.000
9204 3861/599 6 Maiti 1896
23760-1 Titluri de 1.000, cu cuponul de Ian. 1895 P. Georgescu 12110 41891/941 i
'19 Maill 1900

Rent amortisabili din 1890

74.375.000
86909
23978 Tait] de 500, cu cup. de Ian. 1905 si urm. N. Papagheorghiu 22 16 Octombre 1904
1635
13275
49902-5 TitlurT de 500, cu cuponul de Ian. 1898 Komtoir der Reichs-Ilaupthank 75 17 Februarie 1899
351
13081
62140 Titlu w w w w w Iulie 1900 Ignatz Wachsner 4692 14 1901
278
84724
77894 w w w w w w 9 1896 I. Frank & Comp. 43686 13 Noembre 1902
1337
79044
82085 w I * Ad. Grigorescu 2341 8 Octombre 1898
1589
13275
116083-4 Titlur1 w 500, w w Ianuarie 1898 befit der Reithe-Ilaapaank 75 17 Februarie 1899
351
17521
116245-7 Cupdne de 20, cu scadenta de Ian. 1890 Nora lialionali a 110111:inivi 5432 4 Martie 1900
420

www.digibuc.ro
 lune 1905 MONIPORUL OFICIAL 2733

No. obligatiel No. I No.

Specificarea efectelor poprite 1 Numele oponentulut notificiiITA ini.egistrareT Data primiret
safi cuponuluT i

17988
131558 F,da de cupcne de 20,cu cuponol de lan. 190-1 Eleonore Hartje 6178 26 Februarie 1901
349
21459
134947 Mu de 1.000, ce cup. de Ian. 1904 ii unnatrele Gnirud Metiecke. 11731 19 Main 1904
3;7)2
9204 4681/519 6 Main 1896
135327 n n n n n n n 1895 P. Georgescu
12110 41891/9111 19 Main 1900
200038 r n 5.000 n n n n '1896 I. Frank & Comp. 43686 43 Noembre 1.902
7
13384724

- 25050 Titlu de 1 .000, cu cuponul de Ianuarie 1899 Vasilachi P Vasiliu

Renti 4010 amortisabild din 1891

r
45.000.000
1029
n
98365
2060
n
'14 Decembre 1898
n
_

25057 n n n ,,, 7/ T 71 n
83378
27726 Titlu de 2 500 lei cu cup. de 1an. 11405 si urm. Matilda iliescu 22293 8 Octorare 1904
1530
32926 n n 5.000 n n n n n n n n n n n n n

Renta 5Ve amortisabild din 1892

75.000.000
101707
3481 Ma de cup. de125cu cup. delul. 1904 si urm. V. Scheven 25414 19 Noembre 1904
1884
8282 Cupon de 125 IeT, scadeuta Ianuarie 1905 Casa de depuneri, Etc. Monitorul Oficial No. 288, rag. HMI din 241dartie
8304 n n n n n n n n n all nn 19 A

8305 n n n n n n n 11,/ n If nn>, nnnn

8502
n

"
n
n /1
" if 7, n n n n nn 37 9 9 9 9

8515 N 11 a it 0 11 n n n T /7 1/ If nn nnn 9 /1

n 9 n 9 9 711117 PI
8587 O 11 1 11 17 a n 71 If A 11

ti 1 1 7171 r n
8705 it 17 n 0 19 15 17 V/ >7 97 77 71

a a a a n n I, 71 77 n n n r) n 2, n
0 n
" n n n n n
8854 n n n n It n n n /7 71 7/ /7 77 )7 71

8882 n 0 ti T n n 77 57 n ?I n 11 0 1ITITY1 n

123413
26916 Titlu de 500, myna! corpul, OA cupcine Oscar Merlins 1016 19 lanuarie 1904
2864

Rentd 54 amortisabild din 1893

50.000.000

116 Cupon de 125 leT , scadenta lanuarie 1905 Casa de depuner!, etc. Polilint in Monilorul Oficial No. 288, iing.10751 din 24 Marti() 1985
n r y, n nnn. n
449
In
77
n n n 77

r n n )7 n n n
458 n n 9)
77

465 n n n 77 * 0 1 71 71 11 nn71/1 n

649, n o )7 n n 7) If nn n 77 nn II

n n n n n 9 9 9

nnn nnn /I
.0 77 77
n
694' 7/ 17 77

9 )1

nnn nnnn
n n 71 )7
741; n rf
/I n * n n
900; n n IA

n n n n /I 77 /1 n 77 1 9 n n
1017, 11 n n
n n 71 nt
n n

fl/In nnnn
/7 )1 )7 77 77
n
1120 n n n
I/

tf/nn
77 77 11

1121 o 17 /7

4133 /1 n n ,, n r/ 77 n 1, ?In 71 //

n 7, 7/ 71 11 T 77 11 n n 77 nr n
1195, n n
/1 n n nn n nnn /7 71
n n 11

1196 1) n
n 7) nn
'inn onnn
71 71 17 71 77 1/
n n 11

1204, n n

nnn nnrn
n n n
1205i r n n n 77

n r n

'Inn nnnn
n
1235' 77 11 /7 1/

n n n n
n n
1246 71 n
71 9 9 9 9 ?Inn n 77
n n 7)
12711 n
T 1 * )7 n /7 77 n 11 11
n 7/
n
12771 /1 n n
Tf/ nn /7
112/ If If

nnn nnn 7/
11
n
13481 n n 71

n
n 11
n 7/ n
14021 /1
T T n1111 7/ 7/

nnn an!,
1, 77 7/ /7
n n
1417! 77

* n n 77 77
n n
1459 n n
n n a n a /7
r n n )1 /1 /1

1489,
45:39,
n

7
n n
/7 n 11/1 n 1/ nna a 71 )7 n

n n n
73 n n 717/ n /17/n /1

15571 9 /7

www.digibuc.ro
213' MONITORIM OFICIAt 1 Tillie 1905

No. obligatieT I No. I No.

I
Specificarea efectelor poprite Numele oponentuluI notilicAret Inregistrret Data primiret
sad cuponuluT j

1644 Cupon de 125 Ier, scadenta Ianuarie 1905 Casa de depunerl, etc. Pablical ti Monitorul 0 ficial Ng. 282, pag.10750 din 24 Idartie I905
1651 , " 71
0 0 71 /1 0 11 11 7) 71 11 71 77 0 77 /I

1652 11 71 0 0 T 0 T 71 /I 71 0 ?I * * 1 71 71

1767 9 77 9 n n 77 0 71 /I 11 17 /7 71 71 11 1) 71 n r 71

1775 77 0 0 7, 11 7 77 r 77 1) 11 7 71 71 77 /I 0 71 2 n 2 17

0 0
1776 0 0 0 17 77 0 11 71 0 71 77 77 71 77 19 1 11 w

1789 If 71 ,7 9 0 0 7f 71 * r iv n n I, 71 ff 77 77 77 71 71

1890 O 71 11 Vf T r 77 17 ti 2 11 71 /1 1 nmr n 71

rn
71 77 11

1925 0 1 11 7, 17 0 19 71 0 1 1 0 n 71 71 If 71 0 /1 0 0

1964 n n 0 0 0 0 T

nnn nitnn
77
n 77 71 77 71 71 79 11 11 11 11 71 71 71

1972 0 0 n r n 0 77 0 1 /I V) fl n 0

1986 T n o n n T 0 ff2 nn T n

nnn nrnn
71 77 n n w 0

2029 n n n n n n n 1 77 0 n 77 71 77 n

2125 I 0 n nnn n s
nnn rnnn
n If n 7, 77 11 T 77 n T n g ff 11

2126 71 71 7, T 77 n 77 0 r r n n n n n n

2142 77 19 n 77 * 77 T 11 1 71 17 9 9 9 n n n limn', n

2151. n n n 71 n n n n T 0 T 1 fl S If fl 79 S nn n

2185 II 0 n 0 n 0 T 7, 0 0

r nr
YI 77 77 77 71 77 77 77 77 71
11

2265 1 n 1 T 2 2 0 0

r nn nnn"
19 n T 77 T 77 77 77 1P 19 77 77

2311 71 w 7 W 7 7 7 71 71 17 9 11 77 9 n 11

2318 If w 7 1 T 77 n n n r n n n n n nn 71 77 17 /9 77 2

2319 n II 9 9 9 r n T II no n

nrnn
77 n 71 71 71 77 27 71 77

2341 n n r r n n n n n nn o n 77 11 n n

2345 11 9 T ff II * Y7 0 T 0 17 T 1 1 77 71 nr no 9

2362 n n n 77 r 71 11 If W 11 77 7 11 7, n n nnnn n

2437 Iv n r I n n 77 71 17 9 n n 77 7 1 2 7y T 1

2438 If If 0 T /7 1 T

n nt"
11 /9 71

2463 n n n n // nn n T 1 T n

r on rnmn
71 71 71
77

2541 9 71 n n 77 77 0 0 77 nn n n

2570 1 It 2 1 1 n nn n nnn 71
nn n sr, 9
19 V 1 1 19 77

2589 n n r Iv 17 T 71 r n n n 0 77 n

2592 71 9 r 9 n n n n 0 11 11 /7 9 7/ nnnn 9 77 77

2824 n " " n n 2 T 2 n /1 n n 2 1 1 2 1 9 9 11 7

2976 7/ T n 77 n r n n 27 z 77 11 W 7 nnnn W w n

nnn
71

3076 77 0 n n 77 7 77 1 T n n n ff 77 71 0 77

rn
77

nnnn
71

5092 n n n n n n 17 71 7 27 n n n n

5095 77 77 n n Y1 "1 T 51 n 77 71 n 71 77 71 77 77 n 79 11

5096 n 1 71 71 77 77 11 77 71 /9 77 77 7/ 77 2 n nnn 7) n

5131 1 o 0 77 n 77 Y7 77 0 11 11 77 T 1 n 77 79 T 77 71 1

5164 7 r n 17 V T 71 7/177 171/9/

nn onnn
11 77 71 77 17 71

5277 n T n n n n
r nn rnrn
n It n n 77 77 77 71 71

5448 71 71 1 n 71 17 1 n 2 1 77 n 1 71

5496
5529
n
71
n

77
n

71
T

71 17
T

0
1

ff
T

77
*
ff
1P

71
9

77

II
77

70462
11

""" or,"
9 9 9 1 9 9 9 1

71

5601 Titlu de 5.000, cu cup. de Ianuarie 1899 Louis von Hautville 19534 4 Septembre 1899
1 1771
5617 Cupon de 1.25 leI, scadenta Ianuarie 1905 Casa de depuneri, etc. Publicat in Monitorul OficialNo. 288,Ing.19790 din 24 01artie 1905
5623 n n n 77 27 77 r r n n n n nnn n nnn 2

7 nnn nnn
27 17

5662 11 9 /7 9 77 T r n n nn 71 n

5675 77 1
77 77 0 n n n 71 77 n nnn n

5701 r 2, n n 1 nn 2 nnv n

nnrn nnn
17 77 77 71 11 77 77 T 7",

5704 n n n 0 0 r
nnnn rrn
n n n 77 77 77 71 71

n
5822 n n 71 77 If S n T 71 1 n

5826 T 1 0 n T 0 0 T 1 n n 9 9 7, 9 T

nn nrn
71 77 11

5868 n 7
>I 7 r n n n r 77 If 77 n n if n

5885 n n n n 77 n r n n nn n n nnn 77 T 7/ 7, 7/

5891 1 77 77 77 11 77 17 71 77 f7 /1 19 1 77 71 0 77 T 2 11 77 ff

541471781
500, cu cuponul de Ianuarie 1899 Marie Hermier
11

44257 Titlu de 3992 1 Iunie 1900

1

Rentd 5I0 amortisabil din 1894

6.500.000

136047
4561 Cupon de 125 lel, cu scad. Aprilie si Oct./903 Bence Nat. a Romniel 2166 23 Ianuarie 1904
2914

www.digibuc.ro
 1 Tulie 1905 MONITORIA OFICIAt 2135

Rent 4/0 amortisabil din 1894

120.000.000
No. obligaliel Specificarea efeotelor poprite N a mele oponentuluT
No. No.
Data primirel
san et/porn/Ina InregistrreY
1

notifidireT
92555
926 Tit lu de 500, cu cuponul de Iu lie 1902 R. Bading 45893 5 Decembre 1902
1466
31961 w w ,, . . w . ,, w 79 w g

39154 w w n n w 91 19 g g 99
"
Rent amortisabil din 1896
90 000.000
No. obligatlet No. No.
&in cuponuluT
Specificarea efectelor primite Numele oponentulul notificArel inregistr5reT
Data primiref
136916
49540 Rh de cup. di 21 lei int. a up. de NoT. 114 i ura. . .1 Constance Deping 3010 18 Februarie 1905
2584
Rent 4/0 amortisabil din 1898
180.000.000
10315 Tit lu de 1.000, cu cup. de 1 Noemb. 1904 i urm.
20836 w w 2.500, *
34020-1 TitlurI de 500, cu cuponul de 1 Mali.] 1902 R. Bading
* '" Matilda Iliescu
w
22293
w

45893
83378
1530

92555
1466
83378
w
8 Octombre 1904

5 Decembre 1902
w

42806 Titlu de 1.000, en cup. de 1 Noemb. 1904 0 urm. Matilda Iliescu 22293 8 Octombre 1904
1530
42818
42819
42860
n
w

,
19 'mg w
w

99
II

1919
39 g

g
99

g
g

g
79

*
11
g

3
79
g

3
g
19

g
"
g
g
19

Bonurl de tesaur 5/0 din 1899

175.000.000
92555
Seria A 10792 Bon de 500, cu cuponul Iunie 1902 R. Bading 45893 5 Decembre 1902
1466
D 7314 w w 3 3 3 " " g * " "
w A 20856 3 3 1 . 000 , 3 19 1 g ft w 9 ,1

. D 13580 g g /9 g g 19 i "
g g

1 Iulie 1905.
PRIMARIA ORASULUT BUCURESCI
DIRECTIUNEA CONTABILITATEI

Buletin de titluri la purteitor, deelarate perdute, furate sail distruse (art. 15 din legea de la 18 lanuarie 1883 )
No. No.
I I

6 Numrul specificarea efectelor poprite Oponentele notific- Inregis- Data primirel

rel trAreT

Emisiunea 1883
1 Obligatia No. 12.136, cu cuponul Ianuarie 1890. Dumitru Ion. 10.920 36.919 9 August 1889
2 24.260, n
w n n 1891. G. N. Filiad. 8.665 25.898 7 Iunie 1.891
3 n 16.328/9, 1893. G. Partenescu 9.272 24.123 20 Maiti. 1887
4 CupcMele No. 21.259/66, cu scadenta Iulie 1887. D. Nacescu. 6.521 18.274 26 w

5 w 10.985/6, n Ianuarie 1889. w

6 10.985/6, 22.656, 22.664, cu scadenta Iulie 1889. } Carol Feraru. 1.000 26.410 2 Iunie 1889

Emisiunea 1884
47.061
1 Obligatia No. 18.029, cu cuponul Noembre 1901. Cristian Pfingsten. 8.550901
19.630 F Noembre 1901
Emisiunea 1888 42.642
Obligatia No. 8.660, cu cuponul Decembre 1898. C. W. Schmitzdorf. 4.965/1911
20 Octom. 1901
17.677 F
47.714
* 10.000, w w 1902. Robert Bading. 45.894/1912
21394F
7 Decembre 1909
Emisiunea 1895
Obligatiunile No. 22.602, 25.411 i 26.000, cu cuponul de Sep- 47.724
}Robert Bading. 45.894/1902 /9
tembre 1902. 11394
Emisiunea 1898
47.724
Obligatia No. 10.994, cu cuponul Iulie 1902. Robert Bading. 45.894/1902 71

21394F
2 n 797, * n Ianuarie 1902.
3 Cupon w 796, w scadenta 3
}Preotul C. Dumitrescu 12.105/1911 93/91F 2 Ianuarie 4902
No. 25.056/7.956F. 1905, Iunie 22.

www.digibuc.ro
 2736 MONITORUL OFICIAL 1 Iulie 1905

hitanta No. 14.925 anul 1904, Ianuarie MINISTERUL DE INTERNE lefonice, sunt autorisate a face ser-
C 12, a perceptiel circumscriptiel 4 a, pen- Directiunea generalti a telegrafelor, viciii pentru public in dilele de lu-
tru plata impositelor patent & eAl, pe tri- postelor i telefeonelor cru intro orele 8-12 i 2-6, iar
mestru Ianuarie 1903/1904, per4ndu-ni se Se aduce la cunoscinta general, Duminicele i srbtorile numai in-
o considerm nula si fr valre. eh primriile rurale din judetul tro orele 8-12 ante-meridiane.
Frai Albahary. Constanta, provlute cu posturi te- No. 28.059. 1905, Lille 10 st.

CAMERA DE COMERCIU I INDUSTRIE DIN BUCURESCI

COTA OFICIALI A BURSEI PE WUA DE 30 IUNIE (13 IUME) 1905
CURS PRECEDENT OFERITE CERUTE INCHEIATE
EFECIe* Dobinda SCADENTA
eapenelor en bud
gate
ea ter-
men
ea ban!
gate
en ter-
men
ea bans
gata
en ter-
men
cu Sant
gate
cu ter-
men
INPRIDIDT0111 DE BUT MUNI
Banta smortibild din 1881-1888 50/0 Apr Ilie-Octombre....
-- 10114 -- 10024 -- -- -
.
.
.
tmpr. 1892
din 1893
. 1894 internil
504
5'/
nuarie-Iulle
i
-- --- 10814
10314
--
1022/,
1022/, --- --
,
.
tmprumutul de 185 mili6ne din 1903
. . 32th . Intern
5,4
50/0
404
Apri lie-Octombre
Decembre-lanis
lanuarle-Inlie -- -- 1012/,
10814
92% --
101
103
92 -- --
.
"
.
.
. 274
50 .
.
1889
1890
4A
4%
.
.
.
--- - 9214
94 --- 92
931/1
- --- -

*
* 45
120
1891
1891
40/,
40/. . - - -
92'4
922/,
821/4
921/,
-- --
v
- . . 180
90 * 1896
1898
40/,
4/.
Maid-Noembre
' -
921/4
921/,
-
92
92
- - -
--
. serIa A. el B. 100 mil. 1905 41/0 Aprille-Octombre 90 25 9024 9014
INPRIINDTURI DE ORApE pl JUDETE
OblIgatlile commie Bucarecel 1895 41/, Martle-Septembre - -- -- - -- - -- --

1898 cony
1903.
414
60
lantutrie-Iulle
Maiii-Noembre ...
-
8821, -- 8824 ggv, -
Ob/IgatHle creditului judetn ei comnnal. 524 rebruarle-Angui;t.... WO% 10024
DE SOCIETITI
lierfsur1 fanciers rurals sth, lanuarle-Iulle 101 15 -- 1011/, - 101 -- UV/. let 10
. urbane BueurescI
40/
50/
m
1 96 30 - 94
962/4 - 93%
962/. - --
--
961/,
*
-
Iapl
Letea
5/:
624
*
Maitt-Noembrs - - 93
- - 9224
---

DIvid. tn VALAREA
trecat nomInald
Banes National* a Romania
ACTIVNI
115.35 500 181 Intreg vrsat.. - --
Miefeigesto7 2925 -- 2910 --
-.
-
agricolik
Bank of R-nia L-tet.
18 150 vrsat 925.
9 45 61. st. sad 150 lei vr..
tntr. vrsat....
- 400
-- -
405
- 403
--
-
403
-- --
Banca de scent din BucarescI
Societe-tea de asigurare ,Dacia-Romnia.
. Nationala.
35
7 50 140
200 . . ...,
. . . ,..
-- 1E3 1531/1
632
_
1521/,
627
_ _ -
. el reaslgurare Patria
Lees partlitor. ,..... ............ ,
37
8
7
200
1.00 . . . _ 832
185
- --
825
180 -- -
_
_-
85
v fondator. .
-- . .
---- - 83

---
* priorltato 71/, , 85 83
pentru furniturl militere el tnaltdrainte
comInd de trieotals
metalargIcii romlni
52
40
id
500
200
200 -.
=,

.
.
= *
.
.
,,,, - -- 85
-- ---
83
_
Act. Soc. pentru exploatare de Wart lost P. & C
Goetz & C-le. 30 500 . . - -- -- - _-- _ -
Act, soc, pent. indust. textilii, de prtorltate
. . ,, . ordinare k
14
8
200 *
1 200 .
. .
. .
.
. . .-
- -- - - _

-
pentra fabr. uleInful veg. Phenix 24 200 . .

CURS PRECEDENT GUHRUL SCoNTURI IiI

$ CRIMS cek 3 inn! Oferite Comte Inchels tin
A vANSUHI ORSIER7ATIUNI

Londra cek 25 25
- -_ 25 25 25 2524 - Bence National& ecompt Pt
Paris
.
8 luni
cek
8 lent
1.00 40
-- -_ 25 1114
800 4214
25 10
Du 40
25 401/

--
100 40 . . evens pe dep....
Casa de deponent e co neenanatiu ni.
60!

Francis, ce
3 tun -
_
_ -- - - __.evens , deposIte. 6a

Berlin. eg 128 322/,

_ -- 123 35
_ 1.28 821/,
_ ---
123 821f,
MONET* Of elite Caro te [imitates
iiirstanla
8 Inn I
ae -- -- -- --. -
Viola
8 tun!
colt -- -- -
105 05
-
104 95 104 972f,
-
Napoleon
Cord's: germanfi (mane).
20.20
--
20.10

&sight . ..
8 Inni
eek
--- -- --
100 20
--
100 15 100 WO/
-
Lira otomand
Corbin aastriaci de Untie -
"
Holanda
$ Ian
es
- --- -- _ Ruble de hArtie
1.06
2.70
1.05
168
.
18ivstia _ 8 hint
colt -
1%4
-
FRFURI
--
-
411 PRODUSIL AGRIOOL
Aur contra argint
I MINIERE
--
_

PRETUT5

GrAti vechiti
v
FELUL

"
Greutates
anvil hecto-
lltra its kgr.
79/80
77/80
Corpuri
striking
la%
1-2
2-3
I GANTITATRA
Hem
-- - Kgr.
_,
__
--
--
*Merit.
Bectolit 100 kgr.
_--
--
-72-57-8/,,
15,13/1, so
_- Comte
Hectolit. 400 kgr.

--
--
10,60/s, as
15/ie le
--
Inehelate
Heewilt. 100 kgr.
- -
._.
3116r11

.
OB.SEB7ATIUNI

---
14,194, ,0
nod
"
75/76
78
4-6
2-30/0 2.100
11,22447.

--
-- 10 - Gera en termen
. .
-- --
1.400 10
* *
.
78
77
2-34
2-304 9.200 -- 10 281/, Gara Lehlin cu termen
* 78
--
2-3'/o 3.500
-- -- -
124,,
10 281h

-- - . Fundulea .

---
72/74 3-4 12.24/1, Is Gard
Secard - .
Perusal) *said. ...
. -- 30.000 -- -
17124, 15
--
-
14,204,
13 50
-
Gera de Nord
clnquantin vochia
-- 14,74, ,,
--
---
--
--- --
14/14 96
nod.
Ore vechiti
-- -- - 10/10 ,, 10,1.4. Ora
Ovile vechiti
Rapiti navette - -.
- - 30 .0 00
-
_ 10,504, so
-- -
10,4% so
-- - -
16 75
s
-
Fabrica B ucureser
. -

Colza
hirt zt.,,,b, a 01. de I?. II. mithSne aqte cotatti en nunonul de ianuarie 1906

IMPRIMERIA STATULUI. DIRECTOR GENERAL , VINTIL C. A. ROSETTI.

www.digibuc.ro