No. 3.

ANUL AL XI.

LUPTA PENTRU LUMINA

APARE DATA PE LUNA

CONTROL DE STYL

LIBERTATE DE
DIRECTOR ALE\

REVISTA

ABONAMENTUL :
PE UN AN 20 LEY, PE

NU SE VINDE

LUNY 11 LEY

NUMERUL

IDYLE BRUTALE
FORMA

DU GRIS ET DE L'ENNUI GRIS

PONDUL

NOSTALGIA DE

BULETIN POLITIC
POM DE CR4CIUN

HORA

FEMEE FARMEC

AU SEUIL DE L'INFINI-poezie . Catherine LEBOEUF

MOARTEA LAUTARULUT

TIGANI -

Mircea

NOTITE LITTERARE

NOAPTEA DE
CUIBURT DE RONDUREA .

EPIGRAMM4

FIORURT - poezie
MINUNILE

SEPTUOR DE VESPT

PENSUM LITTERAR

TIINTET

No. 21.

REDACTIA : STRADA

BUCURE*Ti

TYPOGRAPHIA GUTENBERG", JOSEPH GBL

23. -

DOAMNE1. - 23.
1890

www.digibuc.ro

REDACTORI LA LITERATORUL"
sunt pn

urmtori :

G. Buzoianu: Profesor de Geographie la

commercial
din Craiova.
Censor pseudonym al unut domn profesor Universitar.

Dimitriade: Redactor la
Demetrescu: Doctor

politice

la

publicist.
administrative din Paris :

blicist.

Obedenaru: Publicist.
Carol Scrob: Publicist.

I. S. Spartali: Publicist.
Simionescu : Publicist.

CO L LA BO RATO
Adrian
Simionescu

R. Voilla, Caton Theodorian, Christ. Dimopol, Alexandru

COLABORATORT
Henri du Cleuziou: collaborator la Revue Des Deux Mondes:
de
Louis Joseph Jahvier Doctor Laureat al

din Paris :

Publicist.

Oswald Durand: Publicist : Port-au-Prince : Insula Haiti.

litere, philosophie
Framois Nizzet: doctor

Publicist Belgian

Bruxelles.

Louis de Chardonne: Publicist: Paris, etc.

CORRESPONDENTI
R.
Doctor

Bruxelles. - Czernicow: Moscowa. - Christ. Dimopol: Athena.

Harsu: Berlin.

www.digibuc.ro

ANUL XL

No. 3.

LUPTA PENTRU-

DE fnEt

A. MACEDONSKI

AN 20 LEI, PE

PE

REVISTA NU
Si dar,

tot de

VASILE ALEXANDRI

ori de
forma tovitoare

rile de

LA

limba este

rea, bustumarmor ce se
unor astfel de
In
se

isbuteasa
glorifice
o pecetie pus de

INCETA.T DIN

nerozia ei proprie.

FONDUL

FORMA
prin eine

nu

ci

ma prin aIcatuirea de forme ce

s'ar putea nimici aceasa
atuire de forme, s'ar ajunge la ne-tangibil
la ne-vizibil,
prin urmare, care

universul
atunci fondul 9 Se poate zice
de ct un agregat forme.
intreg nu

NOSTALGIA

a.

Smulgdndu-mi suffletul din

preeshimbarea in

Ea nu se poate

este

de
ca forma/In
exist. A, se sustine
grijirea forme este
o
rezie/Se
Nu
ci fond,

manifesta de
idea

poate se

un

ar
suvenir de
sboare

manifest

forma trebunu e
itoare, pu se poate zice nimic, nu se poate
exprima nimic.
de
acolo

nsi-le,

rate forme.

Adevrul, in

in sfrs,it, ce
privint,

niste

este in

noaptea

se

n'am

De cdt s dorm

obiectele
in

Prin urmare, de cite

forme corecte,

de

Dar pumai
Am 'nostalgic de

care le naste in
verselor sensatiuni
tangibilitatea
perceptiunea
ternes
nu este in
ci afar din
juratoare,

idea 9

formularea"

nu este de

Pe

OnDENARIL

o scriere se

ea, Infeaz

cofond.

www.digibuc.ro

LITERATORUL

34

POM
Zpada
mele,

gata s
iatd-m

CRCIUN

era mai
marl.

Fulgi
viscolea, ce viscol ! Fluturi de
albi
Decemvrie
Ianuarie, se
de
colo-colo.
bine-cuvntate timfericite

primria nu se grbea s noroiasc podurile, s morfoleasca stra-

tul de argint al

lriel mele, s dea jos ninsoarea de pe

de

voie s
ca stalactite, se
la soare, s albstreasca la

lun
In acele vremurY, par1c
crivetul
poleiul era
musca mai tare,
mal sclipitor,
jucriile mai
frumoase, dar par'c oameni
bogati.

place

copildrie, deSpre care

mi-am petrecut'o
cas vechie, ceva ca un castel.
Era in
unel
cu spatele la o
in care te perdeal,
se

jurrin--prejurul
de
ne-tencuit, stachiete verzi intre

dnsi. Poarta, se arcuia inteun zid

monumental, era mai niult arc de

intrare a

triumph de

Dar ce 'mi-a rmas

minte, nu

osebire in

casa
coridoarele
salonul
mare in
parte a lui cu
urias
glasul
ce se
la
chiar primvarg
trandafiri el de
ce
intunecoase,

pene la ferestre ; ce mi-a remas in

minte, este noaptea
sunt
hainele
cele noul, catifeaua
dantela
care puteam
resbi
tata mama pne la biserica
prin

mahalaleI,

careta amenintat s se restoarne, das-

din strana din

mulat in

preotul

smirna cdelnitat sub

a
ntoarcerea acas:
remas in
masa

la
in
pe mine tat.
Dar u
c nu se aseamn
de
cu Crciunul
cinnul
de atunci, mi-am pus In

Prin urmare, am

www.digibuc.ro

bani,

atunci,
de
face ce nu se
Crciun,-si aceasta, pentru
scumpi mel copil, pentru tine Alexandre al

tatel, pentru tine

bine de seam: deschiDed,

ochi vostri
Perul vostru
de
privirile voastre cele negre,

vd

schinteiaz la

zecl

bradul verde din

Uitati-v

este ce
de

copilasi

ramurile acestul
strluceste resfirat beteala

se

trei-

aprinse

odiet
uitati-ve

legat la

cum
care

cu a mea; priutre aceast

sunt agtate
jucriile ce am
cumprat pentru
aceste
soarta

schintel,
singure
ricire omeneasca.

Pentru tine, Alexandre dragul tatel,

mai
iat un
pentru tine
place
ce
E roib cum
e de brc
i
te
e de catifea.
zic
tie, pentru
nu e
nu te
aceasta
fireturi pentru ca
spun
pe
sunt
e muaur.

Vet

tu

incleca

dar de o

la acesta

te

tat%

un cal adevrati
se
se te
el.

in ziva
ven fi chirnat se
incaleci pe un cal adeverat, tine minte,
se nu cumva
Alexandre
se
pe
se te
mal

nurnele Pegas,

toag tot te va duce mai departe de

'I acum
aceste bomboane

nurnele Pegas.

calul

acest drum-de-fer, eu care

pled
zi, s te
oriunde te va duce el,
de
ta
pentru c, coltul
se nu
mnt care am suferit
trebue se
pentru tine, pentru
amn-

clao

men, copilasi men prea

Apropie-te rise

limbile

cartabosul, - tot ce era

ce e profan
in anul al trel-zecl
pe tatl
seaselea al vietei;
pe muma mea
disprut de mult;

se m

de

par

nu

communale se sileasc proprietari

cu
triunghiulare, boieri
imomele de chihlibar
copicoperiuri ;

No. 3

te

de

o mine; cu

tu ca

tu, mititelule:
s
cazi
abia
Uite! Pentru tine am

cu ea de
In luptele

: De

LITtRATORL

mai jos, de atAte,

tot mal sus.

te

tine am pornit,
toare

biatul
iat
Dat tot de o
carte din tare a 'nvtat

fratele

s dea

mi-a

viatoare,

la

este nauntru s te
din vreme
tu milostiv.
el

ea e povestea unei

de chi brituri. Zugraveala ti-o

picioarele goale prin zpad

sdrentroas ca vai
ea. S'ar Intoarce
dar tatl
tiv
ar btea-o de cum nu i-ar aduce
destul gologarn.
biata
cols'a
pprinde unul

LAUTARULUI
Viscolea cumplit
a
Frigul
de

unul chibriturile de ceara din rnicile

se'8i

frig.

fulgi de

gene,

blond, o acoper bini8or-bini8or,

mea ce trece

'n

nu

cel

1-alti

pe
ce

copildriel mele,
c'atY trecut.

mi se

timpul

sracilor de teapa
bucuria, toath

acum, dnsul care,

vei

fata
ce nu serbeaz Crciunul.
a

Grozav i se
Furnica".
Ca

fi mare, s
ca lumea. Se nu
ca lurnea
s v bine-cuvinteze pe

sunete cAnd
groase
era
eu ochi
fondul
de
sta

ei-o

risul veselieT,

gtoare
de
capuluT, stineT

al

mele,

nu 'mI mai pare

un pahar

vin;

in

prin

nu

negustorilor

noaptea de

precum

pe

le

dnsa n'o

trece pe

cum e lumea
Tu,

eartosite eu

rebegite
cad

degetele

in colibit
de

trntit pe patul

mort pentru lumen

dete-se sufletul, mintea

de

visa zilele de
Pe-atunci,

cAnd fusese
nevoind
ce va
satele,
in
dupe

ca
pentru

s'l ciocnesc cu durnneavoastr, cititori,

fie s '1 golim
intr'un

bun, amin.

era de frumos pe
al

MACEDONSKI.

ochi lui
care,

ale
de

de

la sunetul
de poftele

se
de

priml-vara

Ce

fusese

a-

Dar din

luT

de cAt

farmec
din on-ce

bol-

s'T

in pept
de fod,

navului,

din ochi

de lacrimi, sta

pe

si dea

bestie

al

era chipul leit al

c'o vede cu
lume
bunk

se

Sub forme differite,

urma
ne'nbMnzite.

viselor
ultimelor vise,

la ea,

sale,
desehise,

care,

nevoe de

zile

vecinic

de

puterea
de
In lumen asta pcittoasit,
pe
a gustat
l'a uitat la
batjoeorit
nimic

care

uitnit de

lume care
l'a
de-attea
nu

rti,
de ajnns fericiti

Plutind

abise.

Ion,

www.digibuc.ro

care el

de

care scum IT

36

tenise minunat
n'o

Pe
pe lame.
eel putin, eT,
al

c'o
el

pept sub
indura totul,
tateo
eat

pept
el,

atat te

tineretea,

"net

in
coarda

ris
fata

Era

de grozav la vreinea
satele,

de

inbita de care nu se departase din

care

prea

sta

jaratice
din lauta Be

se

de
o

pe
din

el, na

de

Ah

traga din

ofta grea

stati pironitt spre

ce nesimtitoare
pentrn
eel
acei glas se opintea

ce

intrenga,

de a anzi

pe

inpeaca

sunet al

Ion, prinse
lacrimile

apnea lauta din

NOAPTEA

MAIU

apogeul la care suffletul

la
cntece 'ntre arip
si focul sacru a se
Avntul trebue
lar
a se preface
nemiloase n1uci19...
cnd in picioare
prim-vara
se 'ntoarce acuma ca
preschimbat cnd nu se
o
De ce v'an re-urca sphera abstractelor seninttI?
re-coborili-v 'ntre roze,
v e
Parfumele

Si'n noaptea
ce se
pe
natura re-nscut
voluptatea
Cu farmecul
de
abia
privighietoarea
liliacul e 'nflorit;
nimic din ce e nobil,
dulce n'a murit.
buntatea
o
pot
Simlirea ca
inbatrnit, din
reajuns o
Dar dintre
dintre
nu va clintit,
privighietoarea
e

focul sacra a se stinge

opteste
ce attinge?
'n cufmea
cu stea
abis
se
fericirea dintr'un vis?
s'argintueste de alba
care '1 ninge?

Avntul
frunza

arip
fundul
freamete
jalnice nevroze,
Vestalelor, dac 'ntre
sunt
E cerul nce
de stele
cmpul
de
nimica n'a
Si
din
zdrnicie
prietenia
ura
vor predomni
privighietoarea
liliacul e 'nflorit.

'ntre

jalnice nevroze,
sublimele metamorphoze.

www.digibuc.ro

eu col

?chi

ca
veselieT9
ea suffletal

Vestalelor,

de foe, buzele par'

No. 3

37

cte-o nou

appare
codrul

sunetul de
recoroas adierea,
smrc al
Pe

pluteste albul nenuphar....este un mic phar,

de rote. -

aer e

astru

se face,
pace,
a
stncelor
poezie se vesmnt,

Se

privighietoarea
de

suftletul pentru sarcasme sa desndejde

deschis
Cu focul
cu soba rece, remase 'n
un vis:
E
me simt
sub
Trecu talazul
groaza
de ne-descris,
La fund se duse iar gunoiul ce
o secund
stnca tot remase
unda tot remase
de ne-descris,
Se
noapte cu
de privighietoare.
parfum de
Vestalelor,

o noapte de fericire v

Columbe albe

din

un faun rustic c'o

Pe jghiabul verde al
S'a prins de vorbe de glume sub
cer;
visurile

peatra

de vremile
Din limpezimile albastre
ca prin farmec

cAnd

'n unda

se oborati
se

patriarcale
isbindu-se

pe
portocale ;
Cu
de in
clasice s'arat
Pe
ochi de
cu amphorele goale
Ce 'n
printre-a
lcrimare de amethyste
opale
Anacreon re'nalt vocea,
Theocrit...
privighietoarea
aerul

si

m simt tnr sub

Hallucinat cnd este-auzul, vederea este fermecat

Aud ce spune firul
vd un
de
M'asez privind In albul lunel sub transparenta
Si'n
'nbetat de roze desfid attingerea durerei
cntece, nlucitoare cum sunt
de crin.
feerie a naturd desfsur-te
splendoarq,
Regret suprem al
in tainicul minut cnd
Fiind-c tu
pentru suflet repaos dulce suprem.
feerie a naturel vindeatoare de nevroze
ne
se
Ce
splendoare
al
Regret
aer
parfum de roze cntec de privighietoare.

Veniti: privighietoarea

In aeru

Voind s uit

sunt din lume, voese se cred

sunt
Vestalelor, numal o noapte de fericke v
cer,

S'aceast. noapte fericit la gt

stele salbe-salbe,
'a
pe
rozalbe,
peste cmp peste
A pus albastrul
Inseil immensitatea cu raze de
aur
Si o cusu
o
mil de
de fluturi
pmnt
dnsa a
al
tesaur,
atmosphera cristalin suavitatea ei a
se sune glas de bucium la focul
isvorul se'l ingne, pdurea s se 'nveseleasca

www.digibuc.ro

cer,

LITERATO

38

Od-ce durere s
Pe
leagnul
- Cu clar-obscur masc

poezia s vorbeasc.
adormi

el

terse formele prea

sbrnirea adunturilor de muste,
zise dealului s cnte dealul nu
pregeta,
zise vilor s cnte
se ridicar
voci de frunze
de ape,
ce s'harmonizard,
zise
s cnte la porunca uimitoare
parfum de roze
cntec de privighietoare,
Se
cnd
mie 'mi zise
c'un singur semn
neturburate m re-urd pe-o scar
Spre

'nbetat de roze,

In

privighietoarea
MACEDONSKI.

De-ar

CUIBURILE DE

Adierf se
late se

la

Dintr'o

de-a lungul strasinei

susurtoare, in

frunzele de argint ale plopilor de la

sub strasina
porsub strasina
ca
eraa
de rondurea.
era var schinteitoare pe pajistea
verde din preajma
de ingrat este
Cu toate aceste,
ct de rar se
suffletul
creator.

Dar ingratitudinea nu este

meneasca:

din dou-trei

burile

pene la

sburaser.

vre-o

ce din

La

tresaltd
Nervi se contractd sub
mi se
Ocki-mt dornict cat

te incheagd,

in tine

ani
amintirea a

De

Hearba,

D.... L

prin
nebun

umple peste fire

creer ce
conceput
Visul de iubire.

la vale
cale

care m'a sdrobit.

alb ca visul,
Duke te

ne-am iubit

gust acea
naltul

Ce

se

Fatima

myster,

de

Noaptea,

perna,
tine !

ocht

Jae.

atuna

ocki

cnd
peste tot
crunt
Dorul ce
fdptura ce 'mt-a

prin aceastd lume

Ea, de nu
a ta buzd murmurd-al et
De ji
spirit
o
lumea toatd
tine
spa

un curat amor.

haos de
negru,-onduldtor
Cade peste

cui-

r
de-o simpre
trdsaltd,

alte

tine o

deja f-

FIORURI

;
;

cere !

o-

goale.

se aprinde,

crea

genuchi petret te-at

care

avea

www.digibuc.ro

39

MINUNILE

Experientele se pot face cu sueces

TIINTET

ales asupra adolescentilor, femeilor

delicate, bolnavilor,
rar asupra copiilor.

Este inportant a nu se suspenda

ce somnul s'a
a se Inceta magnetizarea

pentrn a obtina
Deleuze. Iat'o:

Methoda cea

sornnul magnetic este a

Dupe ce,

hypnotyzator

s se suppun

ce

bilit o

s'a sta-

asupra

a se

va

opera, de
gur

care, va rugat s nu interintrebrT, ci, s

el

obtinerea

Persoana de magnetizat, este la

s se aseze
de comod

un
fotoliu. Experimentatorul,
fata
pe un scaun
nalt ; genuchi
trebue s
sei; picioarele usezate
picioare.Dnsul, trebue s'o roage

nu cugete la
s se abandoneze cu o
pasivitate absolutd. In
timp,
va

spune s

nicY

produce
actiunea magnetic
momentane. In
el
va aplica
ale mnilor, pe
getele cele
astfel ca fetele
interioare
degete ale
ele.
s se
de 5 miSe
ochi in ochi,
nute
pnd se simte
o
degetele puse
contact.
s'a
mnile
desface
Experimentatorul
una spre dreapta,
spre stnga.
o miscare
pacientei
pen la Inltimea
avndu-se
ca, suprafata
s priveasc In
interioar a
sunt
De
inltimea capului,
si sunt lsate a se
coborte
rninut.
oclihni timp de

pas se

sease
tndu-se
1)

de cinci

intorcndu-se
deprde corp
cnd li se
ascensional . upe,-- se
ast-fel:

inpunere de

eel

care o

A.

cari

ca

zi

zile

rndul

la

in timpul magnetizrei, s'ar ivi,cazuri ce se intmpl rar,

spasme
convulzii, experimentatorul, trebue s remn deplin
Linistea ce In el, o
va comunica
lucru s'ar
intmpla
s'ar turbura.
In rezumat, ce se recomand tot d'auna,
este a nu se perde
din vedere
acest

tizate atrnd de
de la el,
Dar
ca
ca
convins

persoanel magnesuferin(a.

fie reald,

care vrea s'o

o

pe adormit, tre-

voestY

bue
previi
seas& vointa.

Pasele pentru a '1 destepta chiar contra

aceste:
una
In
s se
ele
fetele dorsale
dupe
aceasta le
repede. Procedarea se
de mai multe ori de-asupra capului
membrelor inferioare.
Magnetizatul nu
aduce aminte de ce
i s'a 'ntmplat
timpul
sale,

spre ce a vorbit de
ordonat s nu ulte.

va

Librairie

fost

In timpul somnului magnetic se pot face

adesea operatiunl chirurgicale grele fr ca
operatul s simt
o durere.
Paris, 1800.

LAITESCU.

IDYLE BRUTALE
PE StNURILE TALE MACRE...
-Poezie
Era 'ntr'o vreme

ErJ 'n odaia

de

palid student

Dar atmosphera

venit a te suppune la sdrobitoare duld

Era 'ntro vreme
de

ea,
E. J.

s se

se

aretat la debutul
dureze mai mult
nu trebue
nu se isbuteste
de 20 minute chiar
din prima
ele se vor
a doua

ce tine

ment-doud asupra
a
de
cap la stomach, trecndu-se foarte aproApe
obraz.
3)
a
de la
la
pipn la
cioarelor.
method, este cea mai
cari debuteaz. Mai
tele. nse,
ori ce
e

con-

') A,

www.digibuc.ro

No. 3

40
de

la
:
'blond
mea
te chiimasem, dar gdudul med aduc ea,
tporuncea,
pubertate
blond
mea

ti-am ripit de
De

pe

Eram frumos,
te
VoisesT

Aveal

nu
ne-maculate,

Dar m'al rdbdat, frumos

chiar a tremura ;
ce
sacre,
tale macre.
puber, pe

pept
picioare
curs

Dar Eros

templu

te-a lesinat...

Macre ca un satyr le-am frmCntat.

ET DE L'ENNUI

DU

u gris et de (ennui gris, dsesprement

violon, 7e son strident, m'apPelle,

El vibrant de morbide el langoureux tourment,

chanterelle!
le sanglot clos saignant

le regret,
Puis en
Eireint presse
lascive amoureuse
Dont le noncha!oir attarde un geste discret
Parmi les longs frissons de la
nerveuse....

un fou &sir se
ce coursier; ne onnat point de mors.
Le sang charrie au coeur
blame violence.
En. ma moelle

El

jeunesse

temPs

sans

orgueil sur la

immense

D'une aurore empourpre aux rayons du hasard:

nuit

n'est

gris intense.
R.

BULETIN POLITIC
Telegraph"
Cititori
cestiune
Irma publicdreT

la

adresat, am

scrisoarea
eu
din numdrul trecut. Timpul,
August

se va citi, s'a

prudenti

dar

constatat
scoale,

precum este pe

dreptul la stima

a perde

a avat

insolind

viincioase zice

calomnid

la 29

cu

scrisoarea

asemenea
a
nu s'a mai
Scrisoarea mea e

v'am
din

Stindalut
parte,
De
a fost menit se propage politica
Orient.
acesta
:
un
collectiunea ziarului e ao. Zice la
in scrisoarea mea, spun
Timpul a
affirmat
ziar
de

Ori

oamenT,precum
fost

ori sunt

se

scrisoarea mea o asemenea

www.digibuc.ro

Cer

LITRATORUL

numele
actual,
nurnirea
a presei dinaintea creia
ce

doveclesc

pre, a fost subventionat de

margrupare oare-care de
cante din opozitiunea-unita.

care m

nu ca s

sommez la

ca

me aper,

pe membri

acest

poemelor sale
din Paris.
Dnsul,
dar

declar

cine

acele personalitati marcante. Pn

inpune
onoarea
nu

La

merit

nepskor

senin.

anume

De altminterY,
nu
nu.mele
permis
cul
Timpul.
s nu cred vorbete In numele

comitet al opozitiel-unite.
V rog, domnule redactor, s
act c, ori-care va rezultatul

Era zimbiloare,

ns

se dacea.

mele, nu primesc numirea

a preset
Exceptndu-v
anc
ziare, presa,

alte

aretat tot-d'auna

era soare

general, s'a

Pe

mine, veniattitudine,
arbitrar.
datoresc stabilirea legendeY unei epipe care, con frati

nu
se

cntec.
vreme

isvoare
Irecea.

cer era

dedica-

din propria lorautoritate,

rposatultfi Eminescu. Ast-fel
faptul
privint,

cititori romni,

Din albe

auzit de

tot din
cauz, din
vreme, se reinoese contra mea,
triviale.

era soave

Nu am relevat pe ale

void releva pe ale

nu recunosc in Eminescu un poet
nu este o infamie. Infamie este ca
asupra unui singur
se se
am adresat
nu acea epigramm

Sub

era soave
vltea.

aceasta m privete
pe
mine. Destul
nu se afla fruntea
numele
de cercetare a

Systema
este,

famii de aceste,

commis,

Era
se

secolul

era soave

al XIX-lea, ridicold. Dar puteam s'o adresez chiar rposatulu Eminescu.

fel,

conditiunl, de Gthe, Byron

epigrammatisti.
clespre situatiunea mea litterar, situatiune cu care
inteun mod surugiesc,
l'impul se
ea
o inporsunt
ochi acestor lingei de talere ale
tant
trufas,e

ignorante.

Cu

')
a

A. M.

aliversi-

semnat, dac, de cate ori se produc innAtnge, re-

s m autorizeze

comitet al

aSt-fel

Acest
exprim

Cu

www.digibuc.ro

ie

LITERATORUL

42

Phare littraire et
rece apare In Paris,
in fascicula
una din tre poeziele
de la 20 Sept. a.
francezo ale
Ecatherina

rozt,
este soare,

Este

dragoste, nerozt.
soare,
rozt.

Macedonski, care,

numele

Rhina Dea, s'a fcut

teratura

De-at

At
La
Ti-ar

sub

Reproducem aci

cu rnulturnirea ce trebue

poema vechte,

cnd yede

la
un
At s'auzt poema vechte
De-at
sub liliac

compatrioti

mult timp
psesc In
care

OccidentuluT,

do onoare pe
Europeand contimporand:

AU SEUIL DE L'INFINI
suis deja

au seuil de
la

main implacable

sur mon front le verdict immuable

De son pouvoir fatal et si souvent bni.

jour, avec la
aurore,
M'apportera la /in qu'avec ardeur /implore,
Et
je planerai demain dans
Mais avant dg
3r cette coupe fatale,
Avant de m'endormir du sommea du
Avant
arriver a cette eternit,
7e veux que
amour la douceur idale
Vienne enivrer mes sens avec sa volupt ;
7e veux dans
soupir lui donner
Et mon coeur et ma vie et mon honneur de
Ma
de
mes plaisirs

7e veux-lui donner tout, - et

de

Pais
muette et froide, et qu'un lin funraire
Pour toujours ses yeux viendra voiler mestraits,
de moi, son regard tutlaire
7e veux,
Vienne me

encore, dans

ultime

larmes de sang quels amers

7e coz2lais
son coeur, et dans
immense
Heureuse je serai dans Nternel silence.
CUATERINE

TIGANI

- LAUTARILOR
Tot

mcrg

Dar lama

ei

'ncetare,
a
o

de-o vecinied chidmare.

se cerne-o

se

cerul trist, de ware

pomenit

perdul,t in zare

www.digibuc.ro

LITERATORUL

No.

tot dus

43

mare,
tot

tot

sea* jurnalul

membri,
diversele
in
un

Ion.

confesiunT,

paginile
se

merg
psichologice.

MACEDONSKI.

este o fatl

veselll,

care, parlsind un orlgel

bind sgomotul
german

LITTERARE

plieticos,

vreme la
Sander, care a fost,

I. S. Spartan, a
ziar
ne arunclm privirile asupra

partidele se prezintl
de numeroase pentru
este
Sander,
de
a venit

Astra,

collaborator

din

Regina

ultimele romants

ce

ce ail
tuzeste. Nu e
Explicarea
marea

traduse
franonoarea
vreme de
pentru lua devenit un phenomen earacteristic.
adevlirat excesive, era
de
nol, de
eram
drept
dupe

am

operile geniale ail fost destul

vzut

elrora, le
pasiune.

de a

toate systemele ;
sleite
ne-am

fata
opere de adoua
originalitatea pe care o
reactiunea,
a fost bruscit,
nedreaptl, cum se
tot-d'a-una.
msurl,

Sd

de

res ale
ne

literaturt
este ertat se nu
ce se petrece

nu.

s'a flout fantastic

veste, eu tot interesul
asigurl el cl poartl,
se
s depArteze
s'o
de nevastl.
toata
singurltate. Vine ziva

latin, se fac
regine a Prusiel

pasiunea

propune

ingrozen
biata
care vede
spaimii ce rele

scape de Sander, se muritl

un
Moros,

cam slabl.

cade
eu

col

dar

sigur

adevlrat

rmasl prea germanl, ea care

sehimbat
mlcar
nationalitatea. Ense, meridionali admirli eu
trimit,
sigur
nu e
citit
sale.
tele felibre,
galante,
genurile-- chiar genul
Carmen
lva, a
a cntat eu pretentie pe Jidovulplicticos, sail
sal
a desnaturat legende
roa
nuvele familiale
se bea
Rhinul

a flout un

Dar la

i-a slujit

Sander,

acum

el se preface
e
; vorbelto
de nebunie.
este comedie curatl; el o
ncl, ea smite bine,
cl,
al
cl ea a
pasiuni crimivale. In potriva
aeesteia, nu
novatul
o a fed.
de
a
ea
opreascl de a iubi
Sander,
vede
vointa
Lupta
analiza
de
destul de ne-dibaee.

cuinnatul
deslvraite
delicate
de

i-a
se

inbirl,
banal. Marsore!

ghicelte ce se
este

de

exploatnd poeticmte
contrar vorbeI
Heine,
mar! din
sale. MIrturisesc cl, aceastl
prrvintil
seaml,
vine null. Sunt
ce nu par a da dreptul
din
romantul
Carmen
a luat

in

cl din

se
Astra, prlplditl,

neputnd

nu este a

Sander, se
in romantul acesta sunt prea

se

G. Sion,

-E ciudatl tara

Academia
Appar

de

se

laude

nu

es de sub typar nerozff,

de

George

www.digibuc.ro

ea.

Contimporene, de

eare

este acea

de Margareta.

eu

In fata

multe
de

collaboratoare, pe D-na Mite Kremnitz. Poate

este obrilsnicie mare (el ense nu
laud
a attribui ajutorulul collaboratoard, superioriasupra color do ma! nainte. Concredintl,
stat
deplinl

in-

heroic.

se

data
philosophia
nu prea
Felibri, cari,
de

care

noua

putin, ea are eonatiinta

penel sale, neerezut

ca
venit,

prezinta

domeniul

este, dupe
cam abuzeazi de

acesta
interes
iittittilat
dupe numele heroine!.
Forma
suut ingenue.
familie

nu se

ca s'o fure.

Carmen

de un
stie, o
sa, pentru a inpune
de fecund/. Am
cam
sa mi se
entusiasmul pe care i'l

de

sa,

din

Regina

neexplicabill,
de cumnata

a inamorat

este

autor.
nu
fabulistul,

de

ce

No. 3

LITERATORUL

44

Literatornl, a delegat

nu maY estw el
carte

care pipotriva discredituluT

publicul
fdarnicia
negbiobie a
lorga,
jidan
illustrul critic, -asupra veteranilor litteraturel noastre.

Epilog.

umbr,
litferare,

curagiul, cnd aatea

vorbit,

material din care a?

theatrale de mult
maY interesante
asupra
un

nie
en
glorie

un puter-

Conlimporane, traduse,
lumen
franeez
ce
faca

pe
unuT

- Ce
nu poaa
De

seriltori

nu se introduce printre

parte, ce pdcat

Craiova, pentru-cd,
ales
scope litteratura
invaasupra capitaleT.
ce s'a

zia de

In tot cazul,-mult-mult

o carte a sa de

ne

St.
de

de

de

M. Gregoriade de Bonachi, care ne

Convorbirilor

cinci-spre-

pdeate ale

zece
Florile de

Paulian

ale

gratioase ;

gadimlrite
malt. In
ele mi-ad suggerat theoria ce
concluzia

Tara

sale,
nu
de
la
triste-ale
azi
vesmintole de jale,
;
A
privighietoare

lutul, ca

de 1.

in

pretuite tie:

asupra
Olteni

este

va rodi
va
dragostile 'n
or aprinde
In zilele de
sania
ne va tine, de visurl doritorT;
buzele
vor
Pastelurile-p clare, poete, vor
Dar

trup rece,

A tale

necontenit :

Pepelea, eel
Mihul iscusit ;

Dan, Ovidiu din mintea ta

Gela ce
din

al

mythul!... Pygmalion dispare

In
maestre sculptor,
Nu petrel
renasci
din tine heroi din
AT

Eminentd Aoademieian, d.

va
litterare intime.
ales,
da

aceasta mai

pare
noastre
ni
Dar
In freamdtul de
duioasa luT
se
De
nu
appune accentele-Y divine,
un
senine

Grozea

cavalerismuld romantic

este

de la soave

auritit,

Pe-o

de

vil

versurT ale salei pentra bare, a

de

Din

din

Mircea Dimiin fata cosciuguluT,

styl fermecittor de
Ea coprinde

Sion,

va

Din linerefe.

poet
triade. Domnia-sa, a

salonul

pare
*

Obedenarn,

d.

va coprinde 250

sub typar.

vor

vor fermeca,
gust artistic.

e dat
nu lase nimie la
rude la
pentru vecie,
suvenire,

norT

melt aruncatt
*

Comitetul

Nudo

- dupe

la

e-a
La
nu plngem
El doarme I
s'a
Appusul de
pe trup, o nout

veacul

peste

In
Prin

www.digibuc.ro

Zeul

LITERATORUL

No.

grai
De-ar

sa

de

va

alte

vecourY

dar, se cuvine o statue In fora

o statue de
a
a
care
In
litteraturel
dactor,
la

tale

va od
In

poete,

Cabalele ce
nile

littere, a

Societatea oamenilor
statutele sub

Indatit ce

de

face astitzl
cavaleresc
discurs ce
cutezat a se
la
un bare-care pesimist en

se lisa

Cred

D. Adrian
din
a
oamenilor de
ce l'a numit
bru correspondent,
de 200
eu
da
de
Stefan Veron din Braila, societatea,
dispune
de un fond de 600 leY, pe
care,
se
200
din
se
sgomot reclame, societatea,
caIea
Reamintim
ocaziune

de la 2 Septemvrie, publicit
la initiativa ce er
spre a se ridica
Alexandri, o

gei

ale natiuna, este a se

peste

olumtate
Mircea

care a reprezintat "Telegraphu4

ratorul la
divula
:
n'a
Era semi-sei;
s'a
tot.

MACEDONSKI,

sail
se adreseazit preD. Alexandra Macedonski,

trebui
se
toe,
capitala

fost ultragiat tontifata infa-

ce

*
collaboratorul

Telegraphnl
serisoarea de

nuit

de

eel

nimicite. Cu prilejul

va cere de asemenea, de la corpurile

se recunoasci calitatea de

ginitoare,

precum

se
tibia

a fosycea

"Literatortd le va

`vor

cele-l'alte

Theatrol

va avea o

Cat va

45

*
*
orthographioe : Articolul ce s'a
trecut
privire la orthographie a
teresante desbaterT
Oamenilor de

In
in-

din

unit a
multT
phonetismul
a inlesnit stricarea limba a litteratura,
lizarea

chiar.
o

Dommde

Literatorul", organ ce reprezinta societatea,

initiativa a se
Alexandri, bust re este a asoza

face un bust

Ana, evolutiunea sa
mostenirea

ethimologism

la
bust
Ale,
Liberi sunt Ro.naseani
Mice
initiativa
Roman :
Dar
nu este poetul
Moldova. El este
lexandri
este
chiar

neperitorul poet al
marele
xandri, a
inaintea tutulor
se euvine a se inporta limba

El,

trinitate
Literatorul din 1882, studia ce a produs o
care intelectuallt, m'am ridicat
potriva
care admiratori
In potriva
poetula,

nie

pizma nerozia

meritul
a

s'a facut Homerul poporuh

Din acest punet de

socoti de
la

phonetism

en care

de

de la 22 Septemvrie

Citim in
'1

reprodu

intoemaT

m'am ridi-

ne este
pentru memoria

va
graviteze
limbilor noo-latine.
Marele
ne-peritorul Heliade-Ridnlescu, tva
;
ales,
tico,
chiar

nu

Alexandri,
Bolintineanu o
Heliade
studifi, critic,
in

pectul la care are drept.

Alexandri, a fost
va

In acest mod, litteratura

tot

lor

va
la

la
bustulul

restelegrame

mine, armo-

de capetenie va

din

de

Jail.

De asemenea,
a trimes la
caricaturistul
ne va
diferite
desemnuri
pe solemnitatea
ea

Homer,

www.digibuc.ro

Dintenn

care

se

cule,

pentru ei, IT
vitejie

dragoste,
jale
lare, este o

dive, qu'un acheminement vera folie, nons

ces
consentent 4
Ah mes
dfiez-vons
grands mots. Que de

ovroi

fois ils cachent de vilains projets, de hontenses

ca.

la
monstru.ozititti pretinse
populare, in care
era
In favoarea elreiumarilor ovrel
Moldova; dar
foleklorismul
Alexandri
suit
sus
numele

se
Alexandri,
ani, a
vedea
nu
de
de
Proventa,
la Montpellier,
la concursul
&
prin hymnul
de bard
al
Ca
talent mare, illustrul mort, a
ad
timpul
compartiunT
pentru
poet, cum ad
dar

birfitori in

tions!

some,

Je veux

laisse ne
C'est parce que c'taitnn homme de
heureux, toujours serein,

s sue etre eulmea

el s'a illustrat,

presa

tat'o cum

al

se vor uni

e
un

mai
aur,
po care a
nu mai
credincer a
glasul
vor

mare poet al trrei

monument :

tristes
et non

Je sens maitenant le besoin

souvenirs et de dire aux
gens: Vous qui commencez
des
sachez
ce n'est
h balbutier la
est grand, et c'est
par le cmur qu'un

cAnd haul s'a

cat de

ils nous ont fait ces hommes lgers

Revenez, revenez,

depe

! quel

atriotisme
de pense qui
si
de Bolintineano, le rythmp et le
profondeur de penses d'Alexandresco,
mettre
place Eminesco et
ce petit bonhomme
a
un jour l'Athne qu'il fallait
jeter tous trois au
Pour arriver au bout de ma
j'ai refoul
sentiments,
je
dis avec le pote :

Du

Alexandri avait compris son

h Montpellier pour sont chant

*

Carmen Sylva. - Sub titlul

livres de la
numdrul eT de la
al

Vie

26

autoare,

modul

par

reine et crire
des mauvais
drles d'ides germent
parfois en des oervelles de femmes seulement,
bonne reine
d'en rire,
son
n'en eat pas son premier livre ni, hlas
dernier
*
francezd,

planait au-dessns de nos discussions littraires, n'osant

jour un Roumain,
se
de denigrement et de non-admira-

tion si maladroitement dvelopp dans le pays par

pour venir insulter
quelques uns
de
b.

relat l'incident scandaleux

d'Alexandri,

Couronn

la race latine,

pas croire

ziarul ce apare
capitald
limb*
un interesant articol asupra

Alexandri. Extragem

qu'il

M. Pogor nous disait comment s'tant runis

quelques Moldatves en socit littraire, ils
ment saisis d'motion en voyant entrer Alexandri, et
bout d'une heure les avait
; tous taient
amis

bardulni Vasile Alexandri.

*

la

vibrait h tous
grands
Son
patriO, Vamour, l'humanit, la libert,

El va

ridi-

pour tre logique, nu pessimiste

revolveri
le. pesside prendre
le
misme n'est
constitution mala-

extragem

de

imbeile,i et sot
pessimiste,

Quant

Alexamhi, pe

Au

on

West

nostru,
Alexandri In

ca

No. 3

LITERATORUL

46

fun-

un professeur

M.
est d'autant plus coupable
tait
l'inconvenance de sa conduite, sa thse
absurde.
sais
M. Maioreseo a
le
rpandre dans le
n'st
aux jeunes gens l'adopter. Un jeune homme qui se
vante de son pessimisme, sans mme connatre la vie,

www.digibuc.ro

de

Eminescu:
copiat fand

LITERATORUL

47

SEPTUOR DE
un damn, un

aflam la Fialkowski,

- EPIGRAMME

v place, dar ce nu e Stan

Y,

pe Eminescu

Bran,

din Mazagran,
din

i s'aduse un alt
Dar
suprarea isbucnind din al sil
din
vrsand
Zise : Chelner,

UN SALON

- aux plafonds dmesurs

Certes, votre plafond est d'un aspect svre :
L'avoir cr
prouver le bon
tout :
qu'un seul
Et quant ses
plaoncls sont plus hauts que votre caractre

pae."

VII
PENTIW UN

de

lung buricul
prIvirea
poca turnat 'n

Bustul

MAGEDONSKI.

rominte -

daca ast-z1 n'at

clescrie

ne'ntrecut e
toaste, phore
v'd tavanul
prea

salonul

Dar de
Prea

PENSUM

istetime

ne

prea
te

ca tuciul

sub el.

Acesta este
de

mare.

dar

vor urma.

Asupra guvernului junimist sub care s'a

mat turnul Collea.

sunt

Amld atunci coboar de pe-al

scutur din visul mosneagu

-0 mag de

Dupe

tine

venit

a mea viat la zei tl se

de

la

cal. C'o

pe-aceia ce moartea mi-a

D-mY

In zina

M.

a se vedea poezia
Este reprodus textual ca
cele cari

niel-o-dat nu mi-aduce turburare,

ce e mire este

al

govern,

Va

tot din Strig-oi: pagina 13.

e foarte
ce moartea i-a

pentru-a
Cnd

va

El va rspunde sus

'ntrebat,

tare

syntatic; jar
nune cu

turn

Al

Mud privesc zilele de-aur scripturelor

mare de
ca

Domnulut X... ministru,

care a spus despre mine

am merite
e
m patroneze
lumea.

de

dar

m u-

Poezia Efizgoni de M. Eminescu,

pagina 195. - Tot

hare se face

Tu

ca

un fapt adevrat,
Dar el

Intreaga
nu

Viicrescu
attacat.

Cantemir croind la

www.digibuc.ro

dulce

inbiret

din cutite

cu

No,

48

litterarc :
in

de

tinere
n'avem

se

pagina

Ca

vin

pe care, ca se le

trebue p te

de
Unde-ajung par poleite,
umbra,
nu, plrea

de

vers.

vers

pe-un

Ali

Dar

nu

ce'ml

dati ca
Maiorescu
spre a'l zice de zece orY
pe
la pagina 289
va

eu

asemenea

dour

pagina
rime; Ct

204. Aferim
despre

bine:

mult

de

dedat

fi

alt

adaug

roginite-a

versul

Idem Eminescu : pag. 204.

.

pdn'

de

pagina 207 de cd de-

este

N'are de
Anul al

spre care D. Maiorescu zice

'n

caute

pag. I.

Dar-

ce a dat

sete

viat cu:

asprd,
d.

vrerea despre fete

Dar ea

cobra

VersurY
a

ver-

recommand spre

brate albe

immensitate de ideY

de

de

tr'un distih :

de magistrul
vedea

Le extrag tot din Convorcap

Anul VI pag. 98. Iatd.

Bo-

volumul

pag. 206.

ji slab el

Pe

srmannl! Se poate

Print, este rimat cu

;
pagina
gina 210;
pentru
clatoreste

se
zis,

De-o cam

pentru ca limba

Typ.

Joseph

www.digibuc.ro

se punea

ce 'n calea

Strada

de

lui.

COLLABORATORI
cu incepere de la anul

ordinea
din Paris fost

magistrat

din Paris.

Alexandri

Membru al

fost

Maria

-Doctor drept.
(t) artist-dramatic.

Mace.donski

Negrisanu A.

Profesor

Francois. -

philosophie qi
belgian: Bruxelles.
Publicist.

stiinte..

Alex.
Oprisanu D. - Doctor in drept.
(t) fost senator.
- Doctor drept.
P.

V.

George. - Profesor
F. - Profesor.

publicist

V. C.

Pruncu N. (t) fost prefect;

deputat.
- Publicist.
Popovicl N. Ath. - Liceutiat in drept din

C.

Anton
Chiriac Athanase.

drept.

August R. -

Cecropide D.

Candiano Al.

Profesor.
; publicist.

Cohen Mauriciu. - Profesor

Cretescu Gr. -

fost secretar general Ministerului de

'Florenta.

drept ; publicist.

(Louis de). - Profesor

Paris.

Polit.- Student drept.

Papazogiu Cleanthe

publicist fran-

Poni Mathilda. Penciulescu

Venezzia.

Ulyse. - Publicist.
Profesor

Czernicov. - Publicist Moscova.

Mircea.
Redactor la Telegraphul
Publicist Port-ao-Prince insula

Doctor in
Paris.

Djuvara Al. - Doctor

politice din

- Publicist

Dumbratveanu Th.

- Artist-dramatic

Cecilia.

L S. -

Florescu Bonifaciu.- (Licentiat

Georgescu - Artist-sculptor.
- Publicist.
Garbini Smaranda
Gr. H.

Carol.-

Stoenescu Th M.

Janvier L J. Doctor

Profesor.

A.

Sabin

Stincescu

- Artist-sculptor

-Publicist.

Revue

Publicist.

Student Id
L

fost

al

prefect, fost deputat:

Simeonescu A.,- Publicist.

- Publicist.
I. I. - Publicist.
Toncescu
- Publicist.
Toplicescu C.
Theodorian

(Craiova).

Vasile.

al

Ministru

al

etc.

de)

Publicist

Tonneau (Elizabetha M. Z).

publicist.
Iancovescu Ion
Publicist
Ionescu-Cheianu
prefect; fost
Lahovari
N.
Stcpbane. - Publicist: Paris.
Le
Adrian.

Urechia Nestor. - Student.

Artist-Pictor.
Vermont
A. - Doctor drept
Velesca Stefan.- Profesor Publicist.

Ventura Grigore Velescu

Voinov

N. Voilla R. :

Marian S. FL - Membru

Revistef-Literare,

Svor Paul.- Student,

: Publicist.

Grozea Stelian. - Student.

Hertz. - (Cavalerul

prim-redactor al "LA.ato-

Redactor

profesor),

- Student.

Siveseu luliu-Cesar.-

Paris.

et

publicist.

Scheletti Const. P. (t)

Soreanu D.

publicist.

Petre. - Profesor publicist.

C. (t
Publicist.
Demetrieseu
Profesor
publicist.
Dimopol Crist.- Publicist : Athena.
Eliatte Oscar. (t) - Publicist.
Elena.
Faster Charles.- Director al

Pantazi.

Dem. St. -Artist-dramatic

Membru al Academia.

Demetrescu Traian.
C.

In drept; fost
Joan.
tribunalula
- Profesor.
Radu.
D. D. - Publicist.

politice din Paris

fost

drept:

al scoala commer-

C.

Canini (Narco-Antoni o). Publicist

Gr. - Licentiat

Magistrat

la Revue des

Cleuziou (Henri

Senator.

Academia.

c:4-

www.digibuc.ro

Publicist

Licentiat In
Publicist.

de

DOCTORUL

FISCRER
Mmoires de la vie

STEFAN

CHARPENTIER-

dimineata

la

PROFESOARE DE

PARIS

CONSULTATIUNI:

de la

de

la 5 la 7 seara
CALEA MOILOR 83

AQUARELE, BRON-

Grenelle, 11

Rue

ZURI ETC.

nous en ferons le compterecommandons

En attendant,
intrssant ouvrage nos
ce
lecteurs.

BUCURETI

PRIX :

50

A se adresa

Paris.

Sub
DE

ADVOCAT

COMPUNTOR

LICENTIT IN DREPT DIN rARIS

PERIHELIE

CANTO

AL

VOLUM DE
al

STR.

STR. PITAR-MOU

al

ALEXANDRU MACEDONSKI

etaj

BUCLIRETI

450 pagine

CHEBAPCEA
Sub presd:

PRO

ADVOCAT

AGOIE

ALEXANDRI
DIRECTOR :

ST.

DOCTOR IN

VOLUM
23

STRADA PLANTELOR

ARMNEASCA

23

ALEXANDRU OBEDENARU

BUCURSTI

PEPI

CALEA VIQTORIEI
le

- SPECIALIST -

1-fs"

Mare magazin
din cele
dumoderate.
rabile cu
Recomanddm acest.
cititorilor

STRADA EMIGRATULUI 3

intrarea prin Calea

Str.
Tramway

Typographia GUTENBERG,

GUTDBERG

JOSEPH
A

BUCU E$Ti
Gbl, Strada
www.digibuc.ro

--

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro