BUCURESCI ANUL V No.

845

DUMINECA, 19
ABONAMENTU
In
pentru

L/2

24

30 lei.

12

8-

trei

mich

15 -

Abonament

lei.

Pentra Francia:

lore se
la

priimesca

Orain rue

Drouot 9. Paris.

at-

IN TOATE SERILE

se

rubrica insertiuni

Philipp

LUCRU

reciame

Pentru

strada

Typographia

Austria
Wien

Germania, la D-nu
2

Pentru Londra la
Eugne
coud 81
Fleet Street, E. C.

responsabila.

nu

15
2

de

a le ile-carel lunl.
nefrancate se

pagina a IV.

pagina

24.

fine bine
patria
ingrata,
prin
de
insulta ;
Aceia ins
lente, muncd, suntd
nesocie- la putere, pentru a putea obtine amici, de
rusinarea a specula
chiar
titlurT, nouT
in
nstre de
onrea,
ce
posecornandele
cele
cire
de
isbite
cea maT
esemplare,
numeruld de
activi- li se
trebui ca
in
de a protegiate
de
se trage
din ce ca
ce se
popottii nstre s se
favorisate,
cotro ne
de prin districte sunt
fie
ce
mare
,
pentru
privirea,
nu
ni
se
presint
de
ca
termen celd mult
a ne
spectacola favorisacornmal departe
fie
le trimecte
rea
la
civilisatiunif ; cu tte
nuol eseplamare genid,
statului, des- acestea, corpurile nstre
este d
de simtirnente
curagiarea
abia
a pune
ve nu cautti de
pare de subt ti- fie-care

va

gustulu

ale

in-

ri

personala

SCAR LAT

de

ruld.

DEPESI

,
lert pe ministrula
luI
Don
Alfons.
presintatt

28

a prii-a

Germade

de

marea consulelui-generale
noulti
de la Belgrad,
accesibile de

influ-

de a favorisa numirea la Berlin a

represintante din partea Serbia ru
de aginte
sle de
titlu nu este
compatibile cu actuala positiune a Serbie,
faci cu suzeranitatea Turciel.
probabiGermania nu va
(I),
represintante la
interesele germane din Serbia vor ocrodin Contite de arnbasadorele
litatea
avea

pe

stantinopole.

lui Don Alfons de cAtre

se

ca

prin primirea ministrulul spaniole. Germa-

nia va acredita In

pe

tantele

omorltorti

de la o margine la
l-alt a Romniel, o
distrugtre consum cea
mare parte din
se

desfiintarea riere irationale

nu de la na- nu se

puterea de

BUCURESCI,

aera

nstre ; tionale,
a focarelora lumi- ni se restrnge libertatea, se to - re in tte scrierile sle celebre a
o
de
amenite de a areta
a principielorti
ca fur'
ceia ce este
rationale
a
se
sle pentru bindle
la care
averi publice
prosperitatea lux,
a fi
In loca de a se
statului,
mre
onestitatea
asiduitatea acelora ins la bara justitiei,
necesaspeculatorif
societatea in care
care,
s'si dea riele
din sudrea
iesce
asupra unora acte strnga
bine de verclictula
din
punga
care
pe care o
datoriele de o
extrem perversitate.
ns- suga, sunta
se
susprin
Tinta celora ce
;
pentru infarniele
tre actuale, nu este alta de
se introduce de
ricitula
barda
cela
reformatori,
tre
puternici,
spirituld po- a obtine numele de
principie fatale, iesuitice
,
neconsci- care a
viitorula
ale
aria
suferinte
de cari
tte natiunile occi- inciosi; tte actiunile
punta unicd :
zace
,
o
favrea,
pentru
pe
ale
lora
nimict
este
o
Capacitatea
la
de o parte
nao
pentru popora,
nimica ;
de inssub
ce
vora
atrage
tiunea
care
persecutiunea de alta predomind
nstre greutatea
sdrobitre. admiratiunea
tte ramuril
nu
Carnerile
instrumentele
In
administratinne,
numiseriT,
Ministrii
suntti
tocate
ale
;
ele
nu
mura
pentristele
,
;
e
nu
face de
acea
nu
acte. Asia este
tuld,
tace
li se
de
putere spiritula poporului nostru de aspare a voi acsta,
suprema,
de
a
cari
a
pe
gia artele, sciintele,
asexpeditive
Cel
le vede
despretuite
descuragiate
frnele gu- pentru realisarea planurilora lora.
minile
puternic
?
a
fi
barbata,
devenita
ministru,
nostru,
recnde
prin

tiune,

sunta

a protege ;

nu cuget de

ce

a face
pe tidurile
este deschisa, santionndti impunitatea
aproperpetrarea
abia
detestabile crime ?
o interpretatiune
loca
de a se acorda
lsate schilde
ajunge

se erT,
singura
:
prin
inavuti, fie
la
Esemple
morale, prin coruptiune, prin
ce gradarea romnilora
principala
facia streise distingea prin vigrea nilorti ; scopula
D. Florescu,
generalulg
fatalU
sle,
castitatea sea veneticilora
de
definito).
ce
respectabila cu
ajunsese a inslibertate, democrasfruntarea a se nurni
pira tm
la
cuvinte
asicura o positiune
este de
barbare ; acst
sens0;
aceia
le
onrea, vio:
ce pare a fi
incurabila, lead-se cele
sus tare drepturile
sacre
este indiferinp,
ce cu todiscu indiferinta,
;
de
pentru drepturile calce-se
prin
chiara
picire
nstre; este,
ce a- cele
pentru
sacre
ale popo- ricirnea temnitelora
nstre. rului,
pentru
, a
a spune
natiunea,
guverDe la personagele cele
a
sustine
arbitrariula
ca fidin societate,
ula
prin onestitatea,
din
drept porulti ; aceia
multi burgesa, ne-ama
a a se bucura de
patriotismula
abnegatiunea
nu
respecta
:
,
munca
,
au
ecitate, libertate patriotisma, sunt
spiritulti
pentru renascerea panu se
ideale pe cari le
pe pentru a protege pe
ridia trier, desteptarea
li se sanctiona drepturile loro, a carea
in
(1). A se
ce
rese apdra averea
a suferi torturele
noi dupe qierul
ele
se
a
contra
cumplite
Nota Teleg.

compense

ce nu

de a se
ra de

www.dacoromanica.ro

pen-

siuni extraordinare,
alte vane
crete
s'aru
face
bine
du-se probitatea, preparnda juniunti

instructiune
nale,

unorti

car'

aminti de trede
sacrificata

tru

Trebue s
posibilitate de
aprecia
vedea
cutulti, de
sea
prepare

pe
cunsce
tre-

stimula

TELEGRAPHUL

frumostl, o positiune
ca,
Este
scurta,
aceia
minede,

culp,
de batjocur,
merit, resplata

ce

s' se

de a

continua

contra

fi

a merge pe

cale pe care

gigantici
nstre nu
spre
sincera interpretatiune a vointei
acum

de cte
se va destepta

care a

va

contra violatoridrepturile sle

de
va face
lora strein
berttile sle sacre;
desprelabrea,
aprecia
tuite, se
respecta,
jefuitorii
reveni,
a
de

dispArea pentru

A ! ha ! ha !
a ! ha ! ha !
Ce
succesiunaa de ideT ?asemenea;... nu
indope
despre acsta.
sunt
la
dreptate; de ctti-va
voia mea

;-

condeie don
gentile versurY ale iubipoete

sea oficiald.
se

ast-

Romnia

vine s
ar

Regele a
dile

alte perLanza, Sella

cari a
sne politice,
la conduita ce
conferinte
uneY crise
in
trebue
ministeriale. Este certe
d. Sella, separndu-se
de d. Minghetti, votnda
apositiunea, va causa
binetului actuale, care n'a

telegrama ce
ce
pentru
rete,
a expediata
anuncia proclamarea sea ca rege, minte
nuia din
junele rege a
ca

porale ale
maY

cari

in aceste din
favorabile guvernului. Dr

ate-va

unde, chiara
cutiunile cele
grave
solemne, este
din
reuni

discele

de a
?

Cele din urm evenimente din

Spania
o
impresiune escelinte
Italia. D.
ambasadorele
se
duse la d. Visconti-Venosta
declar
este insrcinata de noul guvernt din Madrid
dea
ItalieT cele
formale asigurri

de dorinta ce nutresce de a conserva cu Italia

pe
basa respectului faptelora

care

nu e

de

Eo

nu

comun,

res-

,o

de

nu o
; mi'o spunea vulgula

poesie prea

numeste

de litere ,
Indoial,

dre

mare rege; de

I, regele FrancieY, care

disputa domnia
Carol
erete.
Cintule, ceea ce nu
acst somno- de a avea
adesa
de care sufera
pe perete,

i nu e

maT

clt care

mare

ca

mrg totti ea se

lucrurilC

de a asigura ju-

trece pe strade

timpulo ; ba da,
e ceva
s
displac amabile lectrite.

care 'mY aduce a- stame la

u- spus'o
nu m
nostri poetY
?

in

urepta

le

subiecte se potriveste
curate ca

drepturilore spirituale

se va
s fac nimica bunti,
la putere
portofoliulo

de minist.

tim
Ce-va
ex-regina Isabela a
cono
semnificative

Ce

cnd

pte va
a ploa,
citi d-vstr

de sute
de
acsta, de aceea

Deparatianu

viitorult s

plelor date de strmosif

va
fi tote-d-una aprtorult constante

de

va fi sre

grele,
'ndesate loviturt.

pentru Sntulala

vorba
de
noT dormim

nisce
cine

s le

c lumea
; ceea ce n'ar fi de
de

papa,
dupe cum a
este chemate (Alphonso) s con-

situatiunea

etc.
a

maY

de
urmtrele dupe o
pentru don Carlos
tredormime
,
corespondent particular adresat cute asupra
rege, ne de
cte o
data de
cele
din Roma,
care se pare c este
bune
n'a Scauno

magis-

care nu

s nu asiste la

ca

ste

care se
de mituitora,

limbagiule d-

de rege
mirare
La Vaticano, tte simpatiele ce

aceste din

lora.
ministru de finance demisio- virea
In
momentule
cnda scrie aceRomnia ,
mare ban-

tine la recunscerea

pe pagina Ill

Sptemlea care a

morn de spleen ;

posi- riele
tiune prea dificil, prea lncurcat.
pentru ce
a
pru- ca

la u-

ce vorbi
ce ucide
cuibti
e cam
din lungile
pro- te-va
pentru dot,
;
aceste Tu
spune
e
tectiune, asigurndu-le de ferma tomnatice
bine
neologisme,
pentru
sea voint de a apAra interesele
spirituale timporale ale Biseticei, e
MaY
ins pentru ceva
nuoti rege
don
pe
zpada
;
era ,
disguscare a spuse d- nenorocita Spani o cris minisguvernulti
de
privelistea
fapte
capt de
Francia ,
Rancs c Italia voesce ca ju- terial
plpartida
Anglia retrgndu-se la suflete negre , se
nele rege s
strlucitore care adou manifeste pu- cere la
s es- vita
ca
o purtare
coperea
;
prin prote- blicate de presedintele Stateloreceea ce
privinde pte
nu
de Unite, o schimbare a ministrului
ctiunea
se
gndt,
voia
Turcia,
de
la Roma
de la
carnavale , la
Muntenegru
Turcia
esplicito in favrea

afl

tare

punea zpada pe

Depesa adresat de
circulara timpt nu se aude
Piu IX
phonso
importante nu se
sgomotti,
ministrului de
o noutate, fie chiar
totulo favorabil pretentiunelore
fals, nu se respndeste ca se ade gustule
cleruluf, nu

de dis- lui Visconti-Venosta ;

opiniunef

A se vedea ultime

ce

engleze

lectorY

corpurile
instrumennisce ar- vernulut italiane.
se

te

reche ;

facia

ne spe- lucrurilort

nu vu

nstre legiuitre
tele servile ale
me

a,

nune. Dr primele acte ale june-

Ins representatiu-

falsificat,

fi

CONVORBIRI

de

diarele, care aplaua

object
la suirea pe
cele
pedpsa ce phonso,
imo- acus
de
de

din

Pn
nea

mergea

nite.

care pose&
bunurile pe care
care ne vine de suso sunte le pte poseda cine-va pe
cto-va

pte
iubite
cooperarea Episco- extraordinarminte uniforme
pentru
pentru
pentru spaniolti.
leOte, nimico alto de
o connitate
de team , a suferite
ple ca
persn, care este generalde
neconstanta
femeilore
o
a spuumed
minte
in curentula
s'o,
nu
vorba
e
care
sufero
de
reumatismo,
de
sicruriloro de la Vaticano,

astd-sr o noutate de cea maY

mi

mare importantO. Se pare c papa se pare c

a
ajute din tte puterile s se plng
acesta are
sle pe junele
'Y
sar- doue
rime
s
le
cina sea.
are de
la
o scrisre
don Car- la
a
ruga s
los pentru
drept,
noroia
ne
mai
trebue?
capta
- Adic nu
Spania. Acst scri- sunteme
care
destulti de
in
in
sre va avea de resultate descura rele
Oh !
rezpada.
don
Carlos,
care
se
giarea
- Ce minunate
va
se
vedea abandonata de
cu sania ;
din

tte trile
rolede

s se

drapelule se.

Ctt
cstiga
ctt
perde femeile, cnde vre
escentrico

americane
ajunge
inventeze
termometru
barometru, prin care putea prevedea variatiunile de

s'art

de sentimente la
cte-va
manifesta.

de a se
amanta

pe te
de

mai

nu

- Scumpa mea

pe
pe Marisa
te lase !
Mita
sanie, tu
De
ce
Nicule ? Nu
cd
mn
te
bine
ce veselie
c fr de tine am
ce iubesce, nu
glume,
ce
Mita
dicea:

www.dacoromanica.ro

TELEGRAPHUL
jura pe nimicU,
colna mer-

privesce

la dou gra-

s'a

la care
vete barometrulu,

aT

de alti
celo care,
observa

lux,

Suntt anY de cndti cea maY

mare parte din
ce se
Ianuarill.- Regele Alphonsuferti sub o ad- so a adresatti
grafia
basce
cuministratiune ce n'are de
aloculiune
cart estra-

jale

de roua;

se

ter-

Vino, vin' !

de

sorbi din cupa

faptele se

- Se

induoiala

tace ;
face

la baroce
,

la Beau

te ocasiunI,

Fie
Luna
Unda

Dmne v

poporulti s'a desceptatii la mare

le actn ce s'a petrecutti la

Feincrederea
Domnia Vstr.
ce
tte insintratti
titutiunile
regenerare, creclern
cale

de neconstantti ca femeile e
mi-se pare

Suntd afara;

totY suntemd de

Solitar

pesLumea dice
mi se
te eel prostY; se pte,
peste
pare
minte adesedice
se
peste

Vin pe

roculo e

se sustine ins
haide

sv

de

de departe,

nu
ne

La

arculo spre

sageata

facemO

A mea

i se

spus

de

ardea

silitti s
-Mor dupe tine, te iubesc din
Marird, te

rogo pune
bate
ceea ce nu
e

personaluluT acare se

Fiorti

pe

coprinde, fruntea
Firmamentuld se rosesce,
crdele 'ml sdrobesce,
Vino, vin' !
so Bucurescl.
1875.

cum

obstacole

ceasta nu

DAREA

mare nede

nu

cine-va

chiarti

dreptate,
o

de
la
ochelary,

cestea

attea

SEAMA.

a D. Sc. Walter Directorele

de

ad-

EU.

Marne

Dare de

pe Garibaldi la so-

sea.

Junta municipall din Roma a

luY Garibaldi o medalie de
memoria fapteloril
o

din 1849. Junta

generaleluf

urmtrea
ATENEULU ROMANU
espuse
se va
subscrisulo, ferinta
M.
de
nimico ces- geniar de mine,
o Coacestord dou
argint:

tice din
depinde Directia Imprimeriei StaSc. WaltuluT ; de D.
se

invita
partea subscrisuluT, ( a

s se

constituindu-se
in

www.dacoromanica.ro

Opera Italian.- Luni se va represenBucurescl. In beneficiuld Dmnel Bossi,

trel acte.
Sapho,

ta pentru prima

D-lort

la cercetarea tuturorti so(No. 8 de la 25

pricotelelor0 din

este

rnullime a

a mat decisd

ter, carif se

tte a- de 48 lucratorT tipografT, cea

(1)

Garibaldi a
de syndica,

avulia naliunilort; efectele

economice ale acelord cincl miliarde. InMinisteri, de care ceputuld la optd ore

1-a

de la
despre almsurile comise
pt face Statulul,stabiliment.
vdo ministrarea
TIPOGRAFIA STATULUI
nu numultY
unti
la

24

a fostd
sitd. La
de
de municipalitate,

prin presenta
a prejudeca
tiunea, se va institui
misiune ad-hoc, compusa de D. I. ca monete

a-

nu o

mi se pare cea

nistru din intru a

resolutiune
consideratia

admite

legat la

trasura sea

ea a
torte.

D.

Asupra

pe Themis,
o

diva
esecutarea lucrdrilorti

din causa neesperiente D-lor0

T. G. Djuvara

pompierif
guar del cnta
ca la o
de

musicele

totO de o

Nptea trece;

din npte.

aprinse.
Garibaldi, care, emode mal multe

regulamentele
cesariT,

patima care

de la

lut Garibaldi,

conduce pe o cale de progresO,

suspind !

ce

e adevrata; rusticuln

terea

grbesce,

face fericita;

drti

cotti
face

umfa 1
Civita-Vecchia, 24 Ianuarit1.-Garibaldi
de la Caprera cu fiuld
Me-

se

de la

DomPetru acestea
nule Ministru, a denumi o
de tipografT, atto
din
cas arate midlcele ce o

()

din

din administratiune a esploatatO

la

mentiune ca

ca

o privete

nouro

la stele,
plngd.

tabloti,

gloria,

adresatti vornu vord fi asculva pro-

oprindu-ne, pe
reti- notti, a debarcatd aci la
de
la
lunerea de
crulO de npte,
dupe
politice
al
simplu ordinti ce se
l'asceptati. In
care se face
laria ImprimerieT
,
musica

de,

a Filaret; intr"o

biectulO: o tranca,
scte apd;
rea

finge

Adormite,
Stad pitite

sla

are multe inconveniente;

la

1865

arnorultl

a regelut vostru.
Aloculiunea
astd-feld :

be de conciliare ;
tate, vomd combate.
ce tege pe aceia
voesca pacea ,
nu
care pe aceia
contra
ne bntue de
se va asigura o
alocutiune se
prin acene ste cuvinte : Veteranl , trebue
pentru noT, rti nu dupe
la dispositiunea
pe regele vostru ; a combate , este a trine,

de

rege constitulionale.
Depuneti
vedea
pretutindent prosperitatea.
bucura
de
ce le
ultimil
domniet
mele.
de a
btaia,
oferd pacea ;
vocea

teoretice
pe
cialitate
asto-felo
putea pune

Vino, vin'

despre

mod

ImprimerA

comise

cu trebuintele energia vstra, nu pentru a

cele-alte State
la care trebuiescn
ci pentru a obtinea pacea.

vine,

vor-

desO

reorganisa-

repara
?
cu Biserica.

prin care s pt corespunde

te-arata,
Dulce
vergind;

ce-aduce

verde ca

rea

te chernt.
Stelele pe cerd schnteie,
te-asceptd, te-asceptd femee,

acordO.

este de urge*

Stai tn casa,

Ceea ce e adevratn,

combatelt pentru credinta

re
rege cato-

ministru catolica, nu suntil

totti

Vino, vin' !

di-

votri

nastice

nicY

conducemti.

lup-

monarchica ,
representantele

chiar, din

dreptate la
privesce,
cresce,
de-alti

principalele pasagie
patria mea, dorescd frpacea.
pe trond
versare de
disputa terenuld,

lu-

Imprimerid
din ceT

pte
acst vale de lacrimi, ca
maT
vita,
ne
de
ca s v

te

maT mul- void

maY

na

de

care

isbuti, a
vocea loro

nu

a se
dupe cumn s'a vdutn

Vntu 'nceatg-a sea suflare,

din peptu'mY co

ins

acestea, ne

ridica vocea spre a protesta, dr

la

70,

maT

luna de miere,

ba cea

nu

metru
siguranta
ricirel,

cale

Cuculd

de

vorti

Domnule

lor, nu
tergO ceva de la

ca
6o

cu-amare

apa;
pe cadran
Variable* Adio Adio

dupe

asupra
de rua administrare a
opiniunea
emite
de asupririle conclusiunilorO ce vorn resulta din
din partea efilorti bor.
anchetd.
aci ate-va fragmente din
Dimitrie
acea petitiune :
(Va urma).

cntuld
Sub

serviciu,

resultatulo

care se

prin

Ministru din

In suspine

de sub zero, simte pentru mine

de
care e mar
e la

mare parte din stabilimentulti Sta- vitre la

dato o petitiune
care

SERENADA

CHOCOLATA

DE PlIARMACIE
DIN

MEDALIE

GENEVESA

ARGENTU

E.

din
Produsele garantate,
Cacao, superire
fabricatiunI.

GUYOT

este represen-

titrat
mai
mare

atunci

se
escelinte
care pite se-Si

dron in momentul cand

inlesnire de
ofer economie
a
scutesce de neplacuta
inlocuiesce
cu
folos
GOUDRONULU GUYOT
de
inerte,
mai
tisane mai
considerarea
guturaiuri,'bronchite, tuse, cataroiurl,
trebue
antiseptice,
de
timpi
speciale
se

TUSE

GITU

care
litre de

CATARULU

renouite

Bruxelles

Se nu se

d'a atrage atentiunea

se

nu
me privesce dechiar
prin urmare eficacitatea, de
de mine.
sama fi se
verde a sticld

Guyot,
se

la 'ncepuse degenere
ce se
mai mare
d'acea-a, spr a trage
a lua goudronul data
trebue se

pe

cum

D. Risdor-

la D.

De
pharmacisti

adresa strada
No. 80.
R. Andreescu.

din

de aceste

EFECTELE
Oblig.

103

Strusberg

Oppenheim .....

Oblig. domeniall

96

ferate

gaz
Societ.
d'asig
Dacia,
Mandate
Imprum.
SCHIMBUL
Paris vista
3

Marsila a

luni ......

dra a visita
3

Berlin

735

7 Decemb

sosite
ornite
104 % Vapre sosite
104
85

98 1/4

dupe programa

pentxu

Strada

18.

ciackr. calit. I. kila

8

Porumbul

16

Productele
730 - Gru ghirca, greutate

--

8 Decemb

Decemb 25

I.
IL

calit. I.

85

responsabile, Dumitru

54 57 - 59 67 -- 70 56
- 62 -- 65 --

CURSUL VIENEI
Bechet
25 August 14 Noemb
nar.deoert.
5
18

22

41

pornite......

24 95 98 50 Secara
24 90

francesk

PORTURILOR

50

98

efere a face repetitiunr,

CaIafat

Oferit.

do

se

pentru limbele

1875.

adresa la redactiunea

chiar de acuma dupe

Voda
Izvor No. 15
de la sf. George

rue

CURSUL ROMAN
st.

note de

SE
se

banda care

A se adresa la redactiunea (Telegraphulub

Bucurescl 17

A se adresa la redactiunea a-

nascere
a
compunerI variabge,
de cdtre

de

in

face

Se

TNAR

respundere morale ce nu
garanta bunapregtire,
a
va
ce

de litere
ternate

detailurf

limbele francesd, germanA

precum
de Piano; se
a face traductiunY
numitele limbe.

tura.

L.
Comp : la

DD. Appel

Stra-

Representante de
Nr. 25.
corente
NB.
gratis.
se
da

de Goudron Guyot,

anatisele

ns

la

Tte simptomele
Goudron

emininfl.

mai

trebue se se

are de patru anr

servi pentru a face

de

se merite

pentru

Acsta este

goudron
-

de goudron.

- Insemnata vindere a

esis-

'n multe casuri le

ancetase.

ea

scutesce de

esplicat prin

are

care este
mai fericite
Insemnate
actiune din cele
pring de phtisie de bronchia.
produce
phtisia,
nu
care-i ostenese
potolesce
mare
de

medimistuit6re;

multe

cele

Se mai
buintarea apei de
tisana.
ori care

TUSE STARUITORE

IRITAREA PEPTULUI

Mute

mare

a
de bacalitere, in
in mum.
46, rue du

la riipedea

PHTISIE PLAMANARIE

pretutindine

in medicin6, in
theologie, in philosophie, in
se potd adressa la
Jersey (Angleterre).

sufer de

de

d'und and de
ma nu
Tusiasce frte
efecte minunate asupra
goudronulk va
drme bine.
va prelungi esistinta.
ce
viodeca pe D. Z...
combate
puterile-r nutritive
'nstare
se
car
bronchita insotitrea

ble.

a
de

Adese a
nu va duce-o multd.

acesta.
GOUDRONULU GUYOT se
B RO NC

DOCTOR IN ABSENTIA

de Goudron
rpeli.ciune
camentri, se redesceptar
Peste
tusea
in
D
Peste
lunr vindecarea fu
va lua
de
de
D. Z..., in
mar
tobercule
am6ndou

felul

.1.1

la
Pers6nele ce

abia

phtisick.
se'ncerce

aria, cea-a

de diaree, de friguri

preeum

care determinase

varieze

trebue,

Strada Academiel Nr. 25.

de

din Bruxelles, de patruleci

de

cred

este

spitaluri
la
Bruxelles, la
Eca oservArile ce estragem din
Scalpel,
de doctcrele Festrae

de

Representante de

bronchia

Cu GOUDRONULU GUYOT s'a

de

se

H. WARTHA

recomandate este

nesuferita
frte solubile.
sea acrime
descoperire, face
lucrare
frte
concentrata de gudron, care,
de
mare
contine
avantagele
GOUDRONULU GUYOT are
Este
tele
ordinare,
apel de

D. Guyot a isbutit se

de

pentru

Viena, 29

EFECTELE
2

Metalice

67

- 80

58 - 62

957 -

218 75

London..

50

-- 63 --

70 -- 75 -- 47 -- 50 74 - 76
- 75
49 -- 52 45 - 52 40
44
28 --32
25 -- 28 --

50
25

Creditul

56 -- 60

56

70 10

Lose

PRODUCTELOR

84

s. n.

78 25
Temertvar. 77
Transilv..
70

56

Croate.... 80
Arg.

105 80

25

Tipografia

www.dacoromanica.ro

Autr.

N.

Strada

Nr. 24.