1875

22

ANUL V No. 847

ANNUNCIURI

In distrete.

In
24

pe pagina a

leL

12
7

15

pagina

2 leI.

lei

Abonament neinsoith

Pentru Francia: se
D-nu Engene
Drouot 9. Paris.

Ee

Abonamentele
le

rue

Pentru Austria

gpistolele
se

APPARE

reclame

insertiunl

DEPEI TELEGRAFICE.
privata

seria,

pentru comptele

ca

ca

Bruxelles,

structiune a
imposite ce
scle,

Le ale

Petersburg,
de principele

acestea
a felicitatt pe prin- pretindndu-se a

este

ca

- In
deposiliele martorilord

terminate ; rmne a se asculta

de

Miseria
ocupat
care
numerile
duri
lipsa
mare
bit

agricole, de
diferite

ale acesce a isa

contra legilort
erale destinate

incari, protege.
i se va rapi
o autbsincere
ignorenta de
va
consu- ritate ultima sea rmsite,
este justiti,
crede

clase sugrumate de dtoeste spiritule

ridicate vocea
simpHcitatea sea
;
nu pentru sustinerea
nu va avea curagiule, nu
cause ce pretinda a representa
va avea puterea intelectuald de a
pentru a propaga nisce
se scula, a cere conta
combatute de sciin
pedeasirea
ratiune, sti- a reclama justitia
ai

da popodurade
reda si-

prosperitatea
trebue a

instrui, a
readuce
fapta recunoscuta de
liniscea.
pe care
fi trefabulisa 'la observa
Sion, este
nu putea fi o
productiune, de
,

cooper4 la
nisce brate conduse de
inteliginta desvoltata, de o
va putea
facerea

ignorenta,
cultivatore, avutti
oroductivitatea
se
nu are cunoscintele

necesaril reclamate de natura

sle ? Cum va face
ele se
s fie eftina,
ca
inteligenta
sea
art voi re D-hi Sion s
usunostru
, permite a conduce
prospere
nudin causa
in ne intreprinderea
a fi prevse lsa a ex- dtora ?
care a
la
ploatate,
Cultivatorula ignorantta
a-

pe

BUCURESCI, 21 IANUARIE.

se tiune !

ce

prin urmare amenstre materiale. S'a

liorarea

prin instru c-

nu

este

Recunscerea

cunsce

a grelelor vor
a profita de
din contra, iga le exercita;
din
pu- noranta predomina,
puterinstrugiune,
face din
efecte sunta
jefuire, o
de exploatare

urma

cipe pentru atitudinea sea conciliatre.

scrisre
Rusiet a
prin care
de la Regele
despre suirea sea pe

ignorente. Numai innu pte

cote
bine avea consciint de drepturile sle,

din lipsa de in-

noi,

Mi-

ea va fi

natiuni,

strigate continua contra

triste provenit, dupe clrepturile

tria trebue prin urmare a

afacerea de la

Pentru Londra la
81
Fleet Street, E. C.

24.

de la

Monitorului).

Regele
Austro-Ungariel
tru
deja la Madrid. ReAlfons s'an
Alfons de catre Auscunscerea

Nord spune,

DE LUCRU

TOATE

multa

- Scrisorile

Viena,

Germania, la
Wien Reichsrathsplatz Nr 2

anunciuri, a

Pentru

Viena,
Offenheim

banl

a jefuitorilor. Acestea sunt

a tine poporule
a
ltestabile,
te
abrutisa, pentru a 'la putea domi- pe fie
in
sugruma cu

na

rint.

G. Sionn,
de
Presa,

de a vuta , nutrita
de
confia destinele sle mna unore dicole, se va teme de a profita
integril? Cumt
prob
de fructele salutarii ale
popora
industria
ameliorese
nu pentru a imputina
positiunea materiala,
costisipositiune de a cere
nature ;
va fi
acelora cari
Presa,
ca
a
a
citata,
productiunea
Miele de individe ce
pomenite,
in
conchide
imposite ne
va fi minim
vome cere
comunele nstre, lipsite de nutri- instructiune pentru
altt avantagia tatea
procura
nu pte din
de
din
nu va
se piarel.
stare de
de
in timpurile
de
se va
?
cert
Aceia
nu
ce
se ; multimea de
se va face
Crede re D-la Sion
ignode
popopentru
la fie care pasa svrcolinduva dispare miseria.
rule nu va
nu voiesce
una
cuvintele de
ne
se
libertate de
tinda
alta in realitate,
avutia
deja o cestiune
se
de
grave, o cestiune ce
miseria poporului nostru agricole,
seritrebue a preocupa eu
liberale
nu
ce se inteositate pe
de prosperitatea
ce a
de
nstre, a
din cele

amelioratiune urgent
nu

eficace,

instructiunea, veritatea ;
a
din

peste capetele poporului nostru a-

nara. Agitatiunile ce ne
gricola
generala clasa
uvrierii,
cu principiele salutas'le
din statele mari ca Anglia, Fran- rie ale justitiel;
sl

cia etc. ar trebui

ne

miseria este causa celort

multe sguduituri sociale ; ea a
de nenumarate
tromulte
a schimbatt
forma guvernelore ,
ade;

sea o
de care gerne populatiu-

a se

mode
de
numerse
a

de top,
ritiunea

altuia, a se respecta pe sine ina onora

ajuta
principiile funeste
care

ctorula

Branger crede
va aduce fericirea
mana !

utile institutiuni.
nea

a respecta drepturile

Aceste teoria profesate de

din

este

a merge

artisanii igno-

posuntt
blanu pte
adresndu-le dispretule ce

interess pe aceste parasite ce

sunta
pentru a
tesaure.

poporului, ni pare
principie constante

norata D-la Sion, de

naiunea,

pentru le,
trebuia
publica articolula
din partisanii bi- in Presa, e
ctt
poporti
pentru
este
instruita,
lumina fita
flagela teribilt, mi- a
multe
deja

a 'la vedea

Ce utilitate trage societatea din a- merit ;

de

te, fatale ;
a celer
pe care
;

pentru a 'la puva dispare, de va

spolia ca pe
ria
tea
de
?
; averea
Prosperitatea matenu are
ide ce nu
prodigiosa de a riale ignoranta
face din ignoranta
alta ;
bunt patri- se pote concilia una
cea
este
; nu putema vorbi de
instructiunea
este
directre a
pentru a fi
nu
lumin0
candela ce
este in fine menacestea; pentru
din
stupid
ce face pe
avute, patria este nimica,
va fi

este in drepta a cere

de
platesce
pe care
care
guvernult,
drept
fi ela, nu pte
imofurte detestaa comite

ignorenta ?
ca

una :

risipi averile
indecente
ca

fanatici,

tesaure pentru a nu proo

astepta de

www.dacoromanica.ro

cari

de ele ? Nu ne
mulnda pe guverne a nu
,
acsta de la numrule

stiamici

TELEGRAPHUL
constitutionale, fie ele priimite,
miserabile vitiurT
respinse, diarele republicane
conce
cta o
parisiene,
nu prevda
inUn
de a
solutiune
orepte gdsi
se
care
scte din
distractiunea
lor de
solutiune este
instructive
varea
morale ; r
atta de imperisd,
a
indecente, prin
prin

me unde

ne

multime de ala coruptiu

se va efectua
nu
;

recunscereY oficiale

chelIn a doua categorid

tuelile pentru regularea porturilor

Castellamare
Neapole, Girgenti
pentru
guvernamentalT; in
pentru
2 miline
5 pentru cele alte
functionarY

urma

tronuluY

altd-dat de Rusia.
ne spune
a

noua

lege inaugurarea sea de

privilegiurilorO

Acesta este un
efecte nu

fanatica.
aceste
Pentru
original ale
sarcine, ministrula propune o spodepinde de dnsa rire in
multora

diarele
ca s le
de tutuna,
acelea cari prerepublicane
S nu se mire
amnunta, narata
1882-83
a amortismentuluT disolvare, ci
o
ace locuiesca
400
ultima corespondinp din Madrid,
regid, care trebuia
este
D-sle nelocuit alte
propierea
s se
am
le Francais, care, dupe
nu voiesca a se stremuta din
frte caracdespre deficitul de
din numerile trecute, teristica. Care este
proprietate
curile lora pe
miline din
curinte, d.
vorbita despre alegecnda
ne
unde,
preocupatiunea cercurilora ghetti
prin
rea din Hautes-Pyrnes,
le oferea avantagie
capitaleT ? Resbelula contra carlis- reforma dreptulul de consumatiurepublicana nu este, ba
se innate. Acsta nu provine de
ce se
tilora,
(20 miiine),
ne a
de
politica
ducepopulatidin prejudecdtile
cari nu se realiszd prin obligatiunea de a
fie care
in
le
rancais,
de
de o
ignorente, care
la
plecarea
o
prin
drepturile
de
exportO
de
este
bine a suferi mide
Saragossa, lipsa TesauruluI ? Nu. introducerea
timbrate pendisolvare, sub
a lugubru
de
seria cea
din tte acestea nu intere- tru pltirea drepturilora pltite
ob- impresiunea aceste spaime scrie
alerga In apropiere spre a
cestiunea
spiritele atta
la grefa tricare
urmdtrele
Sion
se
existenta.
de a sci care va fi succesorula
reprevederile
nu
a
de
Claret ca
publicane
a pututa concepe cu
recomanda
disolvarea va triumfa, - alegerea
traducerea poesiiesuita, alOriMessager
piarul0
ce contra opiniuneY unora
a
Beranger
cari se ent ne spune c Divanula turcesca
scle,
striga
pe
cu apasiunele revolutionare a numita la 25 ale
casa
ca
de acsta
pentru
S aregele trebue s ia de comisarula turn
prelungitd a
imputi- de
displace
pe care siste
confesora pe orY ce
desbaterile tribunalelul
uneY
- acsta nu va fi
fornarea impositelora ce
din timpa
muntenegreana care va judeca aintimpti
sti- lupte
tele contribuabililora ;
ceea ce depinge Spania maY facerea de la Podgorita. Prta nu
ci se va in- bine de
ce tinti
pe
ce.
va da nicY o urmare conclusiunecte-va minute,
a ne asi- tmpla
destinele
lora comisiuneT de la Scutari, de
de descurade confusiune
sacre, a nu ne
sentinta munteatund
data de
din Roma,
Se
a ne respecta giare.
viola drepturile
va fi pronunciatd.
urmdtrele,
scrise de
de o Din aceste
vita ;
averea
:
re- publica
cerema o intervenire
D.
Minghetti
a presintata astale
ce urprivate, fie publicanilora
isbucnita turfie din partea
La Ierusalima
multe proiecte de
CamereY
se pte vedea
'Y
din partea guvernulul
Arrn
s'aO
oprofitata
de
a
legT,
solutiunea
cea
maY
protorima cea mal mare parte din sta- destulti
din
in
casiune
pentru
a
face
o
espunere
de
cta
nu
pte
fi,
pentru
a
se
de
rea
financiard, care nu este o espunere
de la Versailles.
nein- varea
unti ajutora
s'a rnrginitO s
pentru
Imperatorele
care a mutrdiata acesteY
comenteze
proiectele
de
legY
mendupe
cum
am
de
a
punude de alimente,
Din Berlin se
tionate,
negliginda
de
a
vorbi
de
trecute,
a
ca mosmerile
tea concepe principiele frumse
Ga- situatiunea
data
de
a
tronuluT,
strlucenitore
sciintelora;
ale religiuneT,
g:
de
principalele
puncte
din
disimperatore,
etate numaY de
maY
trebue, fine, a o instrui
cabinetuluT (din
curiert
d-luT
Minghetti
:
Imperiula este liniscittl.
cind
din lumina instructiMadrid) care a plecata erY
Cifra
de
54
rniline
represintd
decurge respectula
din Paris, aduce aci o scrisre a
acesta
desvine in
vieeY
in care acesta
echilibrare, ministeriult
CAMERA DE LA VERSAILLES.
material
fine
suirea sea
in intentiunea sea de a o face
- Discursuld
de la 22
ce scrisrea a- prin neadoptarea
trona.
ne

degradarea

se vedea ultime

sle.
Sion

pe pagina III

in

csta va sosi, ambasadorele Spaniel, contele Rascon, va depune o

la

nu se va
la crearea unor

a-

ministeriula afacerilora niturY echivalente.

rugdminte de a face s
Aceste
cheltuelT

Le Messager Orient, ne spune

originalula la imperatore.
se crein Francia
Ala
Recunscerea
constitutionale
de
phonso,
care
fusese
Mafi respinse,
se vorbesce
sle pe
resalele are de
s respund la notificarea
frte
va avea
la
respingere printr'unti
Aflu
din
sorginte
autoricare va avea
de
cele
puterY ale
fr
de misiune de a
pentru a
OrientuluT,
prepara nuoile alegerY. Ce-va
timpa
pe rerecunsce
acestea
d.
de
veni
?
ele nu
face
se
fia vienes. Ducele nu gele
rusa face
este unti
o
o prea mare concesiune
partida,
pentru
de
nicY
Serrano a denu
nu va recunsce guveracsta o face pentru a
de
va fi
prepara
vre
de
de
Principele
bonapartistid
s
recunscd
nu se Gorcia coff s'a
se preptesca
de a o spune.
de
pe don Alphonso, pentru
fi srta
leconsiderd ca
OrY care

ma

Fravres, in
trecerea la a dona deliberare a
constitutionale.
D.

dou categoril. In priacelea deja votate de

cari suntO destinate

pentru

Favres.declaraliunea

cu
ministru de

ne
interne. Era necesarid ca guvernuld
ne
a sea
care
In facia
n'are autoritatea necesard penIn destru a se arnesteca
abaterile nstre. Care este causa
? Causa e situatiunea

pentru arsenalula din Spezia, penfacerea

pe
pentru transferarea definitivd
a capitalel la Roma
pentru dru- care
de
Aceste cheltuelT
situatiunea
slbiciune
se
la
miline, din cari care a produs'o apartind acestd desba5 pentru transferarea in
trebue
esaminmd caracterr,
d'a se esecuta,
teruld
a administratiunelora StatuluT,
2 miline

jumtate pentru ar-

senaluld din Spezia.

D. Minghetti a

ceruta o

racteruld legit de la 20 Noembre.

acestd
fi-va provisorid
cestiunea care preonelinistesce Ora.
Care este

budgetul
sporire de 15 miline
ministeriulul de resbela, pentru for- giamintele
cestiunea.
Proiectula generale, care le ce vi se
legea
de la
D.
raportore
ne-a
contine la cheltuell 8o miline,
Noembie era constitu/ionald,
este negligiata provisoria.

www.dacoromanica.ro

TELEGRAPHUL
esecutiunea ce ne propune nu este de

s'a
compusa din 5 membril.

re

puterea

nu cere
necesitate de alt ce-va.

sea,

toria, a

d. Led.
,
cu

de

de catre

noel
Lacombe

cu

ce
re

torele
tisface consciinta
tate

a schimbat

istoria in profitula intereselora

drpta)
fost

propunerea ce s'a

; (sgo, n'a
d'a

la
o repe care o
fus, pe care n'o voiesce a o primi.

de Nord
strdine, dupe
judiciare superire ale irnperiulul, a
pe guvernula meclemburgesa
judece
contumace pe culpabilil de la
Guetaria,
guvernuld meclemburgesa
a refusatti, pe basa
obiceiurile dunu esista pedeapsa

votatd

legea Rivet
viitora.)

de 4 Septembre,
cu

acestea

FIorescu.

de 47 din membrii sf.

Durninica trecuta,

0 constituanta se va convoca

B.

a vorbita despre progresele

scu

de

ce circumstanlele

- Gazetta Germa-

28

D. Carayon La Tour. -

vedere circumstantele,
mera va numi o cornisiune de guverna

de

pasiunea

termina lucrarile sle.

la ca

de

In
d. Carayon
schimle
gislativd
, scena s'a
orad'o-cam-data

vo-

de

legiuitora n'a voita s se u

La Tour

acea constitutiune,

legiuitora."
Acsta era esecutarea grabuicei

is-

doctrina,

Skupcina s'a
comisiunea va

ba acam pe onorabilit met contradictori drumurilora de

Republica, pretindeaa

Fia-care membru din

dupe
e
cu maioritate
n'are

espediinte

consi-

re- SOCIETATEA PENTRU INVETATURA

cesta subiectti

permite."
d'a esiste,

Imperiult"
se restituiaa nafiunit puterile ce
reguvernuld
comitele de
cunoscea acdsta,

ROMANU.

Carolti I. Profesorulti a
in vedere spiritula practica
in paralela
re urmdresce

SECTIUNEA DE PRAHOVA.

Francia,

de

de croitorig, la

de fete a Societatil

Palikao primia propunerea cu aceste custnga).

aplause
concursuld pentru diva
se
poIitica, profesorele a reca
vinte :
,
admite
de cuma
Acesta nu este
de
8
Februari
cunoscutti
Republica este
din
d. Carayon La Tour, dupe ce a con- tra se
localuld InConcursuld se va tine
necesara
a care realisare stitutulut
se
contra
provisoriuld
de fete,
comisiunt
trebue
Republica nu
totii.
ne cere
urma
lele sele ,
de Comitett.
legislativa
guvernuld abdi- pte
la
de
nu
provisoriulti, nu
este de
Onorarlula, dupe
mnele
prin urmare,
rege , de care se vorci
avem democratie de cta pe hrtie.
; totd de o data va mai
nuol pe
bine!
care nu se
besce necontenitd
din
Marea proprietate ca conditiune e- avea locuinta
apare pentru a primi aclamao
Adunarea consti- conomica, lipsa de energie de mo- produsuld atelierulut.
In momentuld
n'ad
supusilord
la Bordeaux, s'a
s'a
Dvor presenta
ralitate impiedica realiserea idea- Concurentele,
se scie de
era de a da
o
cu acca prima%
la sub-semnatula,
Trebue
pastrata guver- tele ce
prin desse
trebue s ne
legea de la
batere, S'a pretins
prin nuh
datoril,
nirea
e-Presedinte,
ca stabi- desbinarea partitelora, fu
Noembre n'avea
pentru
la
SecretarU,
Mac- epoca cnda opera de reparare a
c'a
le
sub constitutiune
manifesta devotamentula
memorabile dis- democratia.
Mahon
va terminata.
ca
tre regalitate, careia
epoca
Thiers
BIBLIOGRAPHIA
de duminica viitre
In
sinceritatea vo- nu era departe.
ceea ce s'a
constitutiunea Engle- S'a pusd subt
ar mod. se va
aceld
va apare
Carol I
de la
supusa
tivele la cart
:
proCarayon La Tour
tril adversarl , declaratiunile dumnlora puie ca
guvern, spre
asceptaniti
secolulti XVIII.
din ele, a lace
ceea ce
de facia,
ea va recu preeste ruptura
?
sedintele, este resbeluld declarat. (Intrepentru
a
Romand
D.I. C. Fundescu
ULTIME SCIRT
redactorele Telegraphulul.
organisarea
scurtd
nu Scia
in acela
Marele
Constantinopole, 27
intrerupert).
evenimentele cele mai teribile.
vizird
sultanulul
A
de subt tiparti
Noembre
de la
Recunoscil marele servicil aduse
ca
o combinatiune care pune
ascepca tdra se
,
cu o
de catre Adunare,
ca, asceptnd-o
ate indefinita regalitatea
la
LUI KIR
instructiuni ca
de
brava
cela care a
comisiunea
se
la
; dnsul
de D. Myler.
ca statu-quo, pe care
circumstantelora celord
va invita
timpa pe guvernuld
Pretuld
exem.
fu- teribile,
enervatti, periculosa
eri
acela
din Scutari
acolo pe
prevedere
mentinutd,
nestd,
momentuld
descoronatti
otomana. Acolo se va proceda la interosperanta d'a restaura pe regele era
repausula
gatoriula
la judecarea prevenitilor mun- SOCIETATEA pentru INVETATURA POP.
adreseza la cons- tatea. (Aplause prelungite
bine,
d-vstre.
stnga).
Comisiunea se va transporta
eiinta adversarilort
acea
Se dicea
la Ipny pentru a interoga pe
o ocasiune
SECTIUNEA DE PRAHOVA.
faceli
monarchia,
suveranitatea ?
De
otomani, cart,
recunosd'a da de a protesta prin proclamarea redigiata cuti culpabilt
considerd ca
all
focurt asupra
de
de onorabilele d. Vilet.
guvernult legale ce
1875 in
fi arestali
fratride propriele
ne este
otomane. Sublima
DOBRICA MARINESCU
:
partitele
nstre Ingagiaminte.
se
acuma
dea sentin/edisputa puterea, ca o
continua
Le este opritti de a pronuncia acestd
pronuntate la Scutari formula esecuvoiesce s'o
(Ru- nobile
pe care
de Republica, care n'ar e
pentru ca ele
supuse
IN
intreruperi In
cu condi/iunea ca
sens de
suverane.

sete

SCARLAT

Da,

le ne-aa
tate

s respecte

neferieirea,
ca

o responsabili-

pen tru consciint,ele nstre,

(Noul rumort
drpta).
Deca nu ne
ingagiamintele
d'a
fi su
spre a
veni usurpatorl.
Prima necesitate a
este d'a avea

or-

publica.

Estela,

D. Carayon La Tour nu s'a

favrea regelut
spre a protesta
se
ascepta ca
a
n'a

funtea trupelora. (Aplause

pericoluld o
ga.)
cestiune.
din
publica e
stabile, care se pro- aplause
Comunel, s'a
se garanteze viitorula.
Dupe victoria
presintele
d-lui
sim(it necesitatea de a da
Adunare a
soliditate;
deja,
la
acea
resturThiers mat
de la natiune, totula era
din
nostril, a
Nu este votulti de detronare care a
nu
resturnatd imperiuld :
principiulil
fidelitate
deja,
restur- este
onorabide
ne
trese necunsce i
(Noti sgornota). ele d. Dahirel (legitimist) dicea
aIn
desas- buie
din
s'a
a
Republic
monarchia.
imperiuld
de la Sedan,
d. Baze (monarchista) propunea Ad'a
esiste,
nu
se
legt
cor- dunaril a decide
c'a
facia
diva de
termenuld mandatului el pentru
In adevra,
'873.
4 Septembre, la
deschise atunci a
Din
aducea camerel spre aprobare,
constitutiunea Rivet, care mntinea
resoluliune :
de guvern de
publica ca guveruti de

- Scrisorile

Bayona. 28

data de 24,

din

FOLOSUL SCOALEI SALE SECUNDARE

DE FETE.

sosirea
va

don Carlos

de intrare :

Pentru o
comanda
ce se
da trupele guvernulut, pentru a Pentru o
o
libera Pampeluna. Fortele guvernulul
NB. Biletele
120
, pe
la 8o bataliunt
Comitetulut.
carlistit dispuna
de
4o
,
el suntd
apere
positiunile lord cart
mat avantagise de
ale trupeva avea
Regele a priimit
presenta
adiotante,

so a

persne
depuse la

totti

tte Mercurile

Comitetulg.

vor urma recarnavaluSAmbetele.

a vor-

SALA BOSSEL

cordiala.
Peralta,

gulatti

n.

BALURI MASCATE,

la

pe Garibaldi
Medici, primula

......
de
de

29 Ianuariti. - Regele

Baluri

condamnatt la
de pedeapsd.

la

te

- Guvernuld

Skupcinel
proiecta de exproterenurilora pentru construirea

www.dacoromanica.ro

In tte

Duminecile

TELEGRAPHUL

De Inchiiatii,

UN

ro-

lirnbele frances, german

precum

a face
numitele limbe.

familie se

de*Piano; se
din

Nr. 9.
1

VIENA.

DE

de la 23 Aprilie 1875
mosiile
a nume:
pe
Corcova din districtuia
proCriva din districtul
Zoe
ale

DE

De

SALON LUMINA DE

ULEIU

PETROLIU

A I MARE

note de

se adresa la

SOLIDI

FABRICA de LAMPE

DE
CONCURENTIL

Strada Lgutari

Suburaia

A se adresa la redactiunea

SE

pentru o

Una

Weihburgasse Nr. 3.

bute de diferite
la A. Slgtineanu
10-14.
Vadra lei
40-37

s se
de le
Martie 1875 la
de
arate
Craiova la
p. m.
ora

FABRICA

DEPOSITU

VINU VECHIU,

Brncovnu.

licitatiei doconditiile
la

nainte de

pentru Moldova

I. M.

putea
alte

contractului

cancelaria Brncovenscg, strada

Nr. 8 din Bucuresd.

in fie

bine

d'a
care
Emplastru univer. de Dr. Buron

Tablete pectorale pentru

este pc evetat
Paris, esaminat de
Londra
25 la
Ia
aprovat
un
,
Anodyne Necklase Childrens Teeth
De
ori ce
spre a purta la
de
a facilita
curgere de ungbie 30
20 la
2
eine
30..

cutie 70 kr.

digestiune de
de sane

de

competente
de
emplastru este
degereturi, gestiune

es-

de

mi

50

Pomada China-Glicerina.

Pastilles digestives de

Paris.

diploma de

de

Balsam vetorinic de

de Ga
C.
seme preci6se, aprobat de
efectuos pentru
un remediu
litia
nevrilor, spasme, reumatism.

Pastilele
fonproduse din
sunt a se recomanda la ardila
o
umfiare, spasm
dupe
.spirtudse

la

Praf pentru asudarea de

cuvenita praf

dnd

crescerea

50

80

stomacutui

Ess-Bouquet, un parfum grte pentra

in genere. Pretul flacon
tiste

60

rosul nepacut

fie-cure

Praf celebru Dr.

la
turait

pers6nelor

tie 65

borcanu.

vili d'Augsburg de Dr.

Essenta
de
Alpi gi
Neuroxylin de erburl
Tablete de verme alle Dr. Callond.
suferinte reurnatice, artetice mai
rocomandatie la astupaKieson. De
a
se
recomanda
Aceste
tablete
Odontine (pasta de
10 minute
blond
1
flacon
la
bun
rea
digestiune
suferinte
emoroidale.
acestea rea
escelent pentru
ca un
rab.
genere
opreelan 80 kr. La Duz. 20 la
f. 20
In cutie originale 25
Eflicacitatea
50
da
le
de gust
sunt frte
principal pentru are trebuina
edit
de dinti este
recomandatie.
de o
la
la
Pretul
40
rodit6re,
dintilor, d'a
Un
consiste
in
40
d'a impiedeca curgerea de con de
artetic de Praga in pachete
gingiele,
2 flor.
d'a
al lui Weidinger,
kr.
din dint!
s
polemic a
Nr. 1, 52 kr. Nr. 2
Praf de dinll. Purl
de
de incheeturi
de
Cachou Aromatis pentru
mu
in
=flare,
de tutun, de tru
din
40 80
Pastilles de Chos. 1. sticle
spirtu6se
de
mare necesitate la visitarea de
colat ferugineux.
de cea
de
de salne. Aa rePastilles Prendini in
a
colata de fer in contra
titi mai nobile, de teatru,
Farmacist
Dr.
Romershausen
pentru
de
substante
de
plante
gi
gi pentru
cachou
restabiliconservarea
pentru
de
40
de tot
contra rea
cutie 90
un preservatif
tul
tate, recomandabile
60
con
de
80
Franzbranntwein.
de
Pasta de
mestica
este d'a
urmatrele articole.
care
OnorabiluluI
La
fior. 50.
Popp. Pretul f.
Vatta de
prin care
o
de 15 kr.
esecuta
posta se
Trimiteri
6o kr.
tat.
reumatism
Fluid restitutlune.
di Palermo.
Sirop de Dr.
ambalagiului.
mon. aust.
un pachet 70
eurgtenia
aprobat
in
Eau anthphilique.
In contra
40
pentru bunul
tat
curate de plante
bre junguri.
ende
de pele,
emoroide,
infrumuseprovat de
f.
artetiee,
astupare.
congestione.
Angle
Laptele condensat
de
Dr. Mayer,
a
Essenta de
pentru
pentru bolnavi
Elicsir
stirian
de
20
slgbiciunea condensed Milk co. Cham.
pustule e. 1. de pept ti de
pentru spasm,
D'a recopete de
condensat si analisat de Baron Liebig, reaprobat
un
9
stomaculub,
ca
pentru
o
Pretul
pentru copli
Apa de Franzens- comandabil pentru
tra blei de mare
unire
Copatinn Mge
87
Prelul
niPretul 65
la
de
berg,"
pentru
vindecara
o emluena
50
Balsam
alte
in
Balsam de
resultate
dobgndind
sip
de
contra
indulcesce
frte
invech
chiar
Pomada Tannochinin c. r. pr.
care
parmai
Paqs. Capsulele
dessolibil purlPagliano,
mare,
durerea
ereseerea
bun
eel
sieur
eel
se
6
ticolare,
de Proeste asieural.
spediat
de
eatisfactiunea generalg.
dupe o intrebuintare de 3-10 ori
aprobarea
la
atestate
50
mal forte 2
1
co fer
de
80
se
este
cresse
de
prin tte
in fie-care
nerve a
muschele
Essenla
dt ti
Licuor
de
de
pentru
este
a
de
de Alp aromatice
preparaa
recoPr. f. gelhofer,
Profesor.
autoriati
rnedicale prin multe eerier!
Dr. in
pentru
reutnatism,
remeda
de
prea
Fiakerputver.
deja de un mandalie. Prin superba
este un ornament
se
dupe
emorolde,
de
contra guturalului,
pen- pentru tea
pen
Pretul 2
in general eu mare avantagit
pr.
a plomba
Cement de
genitre, un
de
33
use
ca
care ajurge pentru
vindecare de durere de
tru o
singur
are
duo
mari
; acsa
prin
Balsam unguresc de stomac
frte
a
de
Alifia de
ea
Eau fontaine de jouvence golden prode
anaterina c.
de I. a lut
cele alte pide
eu eel mal bun
moderat se
Aurzenegger,
40
aur admiraa a
un efcct G. Popp
Seehofer
colrea
general
eel
eu
3
20 kr.
forte f. 70 kr
perfect eccelent aprobat contra emoroldelor,
mod
acuma generalmente
flor. 40
de
Flaconu
bun
25 la
la
40
acrime
Pretul 10
opiniatre, rea
70.
Pastilles Fortificantes. Pastilles de Roma.
Dr. Gelle.
Prea
de
sanitarie liberice.
Praf universel de bucate
. Eau de Bot. Arom.
d'o
ca
Estract de carne.
ela
in contra tutulor
in efectul
gustul
in
un
originate
de
in
funt,
strltuse
gi
contra
guturae,
de
a
fectul set
de a
funtil.
Un
50
arderea
a.
rea
un
opiniatre
pentru
50
10
emoroide
eu
Bombne
de
plante
de
de
Dr.
pentru
Alimentarea lui Liebe Liebig
kr,
penStangenpomade. Pomada de
26 kr.
Sehneeberger in
rude
cea vestia de Liebig.
a
Adevrat Dorsch Leberthranl.
eccelente
guturait,
care
un
70
eecelent
la
Scat de
d'aaeoperi
sus,
ale
pomade!
de
Alifia de
o
de
cue de pept
acsta
preparatg re- rea
de corp, de
gust
coral,
butilca
flor.
80
kr.
Cu
la
Praf
de
dint!
Profesorudupe
pr.
de
Pasta
de
se intrebuinla este de tot
medic de
de Dr.
rabat,
25
Heider 1
40
Pr. kr. 52
d'a

Tinctura

boreani de

eciow

TUCHLAUBEN

27.

cull e de tinechea eu inetructie 3

de prime colegie

60 kr.

artetici.de (Reumatismu").
guvernu C. R. Austro-Maghiara

ale

scrintire

de membre de incheeturi,

kr dublu forte

pachete

c.

francese.

de

Assortiment

10 hr.

mai mari,

PORTURILOR
CURSUL
Bucuresci 21

1875

st.

Bastimentele

Oferit.
Oblig.

Strusberg
Oppenheim

Oblig.

pornite..
85
104 % Vapre sosite
96

SCHIMBUL

vista

Manila a visita

Berlin

8
2

24 90
-

14 Noemb

12

I.

......

calit. I. kila

Geraute responsabile, Dumitru Hristea

64 -

16
5

5
9

18

1
41

--

- --70

84 74 -

52
28

2
2

Nationale

--

Lose......

PRETIURILE PRODUCTELOR

62 - 65 - -

Februa. s. n. 1875

9
degert

ghirca, greutate
calit.I.

- - - 8- 50Porumbul ......
- - -98 50:Secara
95

Londra a

CURSUL VIENEI
Islaz

Mgurele

Severin

Decem 8

7 Decem b 25

98

ferate
Societ. gen gaz .....
735
Dacia.
d'asig
Mandate
municip...

Paris

...

Calafat

216 50
52

50

80

52

...

Tipografia

www.dacoromanica.ro

37

Oblig.

78 25

Temetivar. 76 75
Transilv... 75 60

64 -- 75
56

London...

Croate.... 80

105 75

-Autr. C. N. Ridulescu Strada

5 24
Napoleonl....... 8 90

Nr. 24.