BUCURESCI ANUL V No.

numra

SAMBATA, 22 FEBRUARITJ 1875

ANUNC!URI

ABONAMENTE

pe

distr

Pentru
Pentru
Ori-ce

I5-

Ill

8-

de val6re
de

se

Pentru Francia : se priimesca anunciurI

reclame la D-nu Eugine Orain rue Drouot 9. Paris.
Pentru Austria
Germania, la Domnu
Lb, Wien Reichsrathplatz Nr.
Pentru Londra la
Micoud

15

nefrancate se refusa
nepublic0 se

arti-

LUCRU

APPARE IN TOATE SERILE

Re-

Pentru rubrica
responsabil.
dactiunea nu

a, Fleet Street, E. C.

anunciuri, a se adresa la Typ. NationaK Strada Academiel 24.

Pentru ahonamente, redame

la

DEPEI TELEGRAFICE.

se pue
o

la

ca

necontenitO, deschide subscriere

ambele camere, sum

presintndu-se
desvoltatn pro- rea
consiliulur
ntre
a face
c'a
grama
Nu
partite,
din cele

A ELVETI

cu
va functiona
Lonyay
prosperitate. Senyey
o atitudine independentn.
camereT.
se va alege
d'a
Paris, Martin.- D. Buffet,

mai pte

repro- tate, prin

de

In

importantO stu-

a3upra

din partea guverdin a particularilor gia

se spere

armata sea; Anglia nu-

(Urmare

tve-

cu

nimic0,

sle; Rusia
armata
sea
construesce o retea de
care
este imposibile
de a mobilisa
de a concentra

NEUTRALITATEA

se figurese Maria sea

Buda-Pesta, 3 Martin. - Noun

tercare
Republica franeesd,

minatO.

subur-

din

atto
de la guverno

Miseria

este

de mare,

ea are

aju-

de

pe

Societatea de

a publica nisce

false, este bine s le

cunoscute pentru a se
de la 20
In

dc

bine
pn

o rnsura,
se o
comitet0 se

nu a

vor0 cembre

forma
Fonofrandele ce fie-care
mileloro de la ministeriul0
refusa se dea pentru
nu
culteloro,
deja destinatO a
asemenea scopti
acum

de-.

Revista

frte

scria nrmatrele
semnificative:

prin sistemulo
de
de abia
este pentru

cu

ea are

de a

ne

De

parte Francia este iso-

Europa
baseze pe
o

nu pte s se
apropiata.

Armata sea este pe drum0 de

transformare, materialulO
este
prea necomplectO.Efectele reface simnu se
tite la
de

Generalif si suntil,
compromiY. Armata
ncredere
o capacitate mare n'a
rangurile lor0

asupra
gata a se arunca
altora pentru a termina cestiunile

face

nenorocirea,
de politica.
a datO

frte
Statul0 majord

probe de o mare incapacitate

in aceste

timpulo resbeluluT,
ca

momente, situatiunea sea nu s'a

una

artattl err,
dupe cum
nu pte
acst

eficaci-

de

sea, care este pe drumti de for-

de
tra
attd de

FrancesT,

interving

continentala,
Italia,
de
prin armata

articol0 din diarulo

de
Ne pare
studupe-care
duna este facare in
continundtl desvoltarea sea,
pentala,
are
consecinle
grave
urma articolului din Belgia mise
cere
ma
nu
pentru
prusianti tru unii
Revista
dice
Berlin,
teribilo ca miseria. Ea este
e
are intentiunea d'a restabili
dreptate
are frte
aceste unti
de salute
suprime
care
situatiunea este
cndo dice
av de consecint suprimerea pe omulti celti
liniscito, celo ris
are
i
episcopateloril prusiane.
sfiicios0 la faptele cele
dreptate de a cita pasagele
atroce.
cu
Belgia militard,
se ne spue
treBUCURESC1, 21 FEBRUARIE,
Istoria este de
apreciarile
miseria a
bue
Lumea nu se
cea mare din Francia, care a cos- Drtl aceste
departe
de positiunea
de
vita a de a bine-voitre pentru Francia
rege
capulo
de lipsa complecta a
trista
pte
fi pentru
de
de
i

se

IV

pe pagina

3o

24

de cum.

Se lase societatea de bine

nu
capo recunoscutO
s'a
la
o
parte,
Francesil
politice,
va
gsi
se
pare
Ce este de
fonclurile tte acestea frte
ea are alte
de
Arci fi lesne de gasito unti
alte
destise intrebuints la
de a relua cto
asupra
lua
In Germania, din contra, spiriSe
lase
guvernul0
s
se
Germanierpe cele
mai
afacere la seriostl, cum a
este escelinte
bratele. A
le
D. imbete de
luatu-o D.
Niculescu
de entucelo
initiativa u- nega
se ia
nepasaref,
sentimentU unanimtl,
Hiller bancherulti.
materialuld
Personalulti
care le va aduce binefi a nega evidenta.
dispun0 de
cea
complecte
de suflete desoa
dca este sigurn Fran- stare.
colosale, carY
incercati prin dou
cia voesce s'si ia
la
de napo- late.
sute
o reputatiune
resbele,
?

din

cheltuesc0 pentru unt

leoni

de balo sute de
acestuia

Ce

cu

avantagiul

miseria

Ce face D.
G. Cantacuzino, care dispune de va
? Ce face D.

fi de o naivitate

vederea,

Anastasovici, D. Petrovici,

D. Stirbey

attia
6se
Diariele streine
in ne vie
?
Gnditu-s'ao
transportulo cu
de prin mahala- ins dupe numerile de la 19 Fele
de bruarie, pe cart
anumerile
ne a
multe
de de la 23
de ctO o
nu
De
cursulo
urmare se
- fapteloro din cele alte state ale
La ce
folosi averea
putea se
da
atta, se
titlu de
importante

ultime

plati unti

pte se
Ce
se

care

de
in

ore

care
necontenit0 contribu-

guvernul0 ?

A se vedea ultime

pe pagina

soldatilorO

germand In
de o ne-

o incredere

principi
capti
resbelulo
cu
asemenare
prevedere
incomparabil0.
de
arma in te conditiunile pentru a obtine
pacienta,
astepta
va place neimpacatef succese grabnice decisive se

nu

trecuto

nu este

remarcabild

Misa

la acsta

dnsa se

ataca la ren- sesco reunite. Prea

inamice de
conditiunile pe care
s0
fovorabile
densa le va jucleca
ca,
astepta cu
subt- tagele situatiunei numerulul fiind0
din
este
locotininte
partea inirniculuT, a cesta
trecute
dotatO
de
dupe ce va
declare
le
Astperspicacitate pnntru
pentru a da o
fi preparato
sin- mare
fi nu
acsta
este gata a
armata
desastrus
o
mare
face cu
de vedere
din
cicatrisato plagele financiar0,
Austria nu
in
financele ce
Francia pentru

a se

A se vedea

www.dacoromanica.ro

trecutn.

Germania

trebui

TELEGRAPHUL
pe

considerabile a
de surprinderile
inimica sea,
periculse

omulut

cu multO maY
dinainte. Acesto rationamentO nu
perde
se pte combate. Nu
combate,
a

Belgia
din

trage atentiunea
asupra
de

pte,

pe

care, dupe

iformaiunile sle

ansa,

sorginte, Gazeta de

din asia

Germania va putea, pentru propria sea sigurant,

HolandesiT
se ocupe Holanda,
de eI
nu se vorn plnge de
Colonia:

jertfire,

Pace

A-.
aprpe de Anvers (Belgia),
(Holanda) de Lige (Belgia).

puna tronu 'n

asupra ceruia se a-

nume.

place,

Fumulti, care se
De pe vetrele spurcate,
Unde negra
dumica
Junghe
Victime nevinovate?

ce vine

Viet tu
ca

Ca

tragA dupe

consolare -

eTu, a
conduce

dumnedeescl;

de vedere ;
mat fi

'ntre

de dile grele,
a mea frunte,
Cum
la altere,
pe ele,
Ca
crunte.
Lacrime ferbinll
ascunde,

Facia,

idealulti;
numat, de locurile

a tea lege,

din
Lasa

:
mintea
pe mine
uita

M'a create a tea

tare.

Leilorti

Tote ce 'n codril locuesce;

acuilel
Ale tele

plasmuite;

uita

de la Tine

libertate ?

Dmne, Tu 'ngrijescl de verme,

;
Ce prin pulbere
de
ape,
u
plantel germe;

de primele rade bine

palide, ce
bltuse o parte din universe,

de crime

de umbiele stejarilore ce

fact dreptate

lbatice
fiarelore
murmurule
cobitere, de
tn casdin apropiere ce
cade sgomotoase,
miscarea
la primele adieri ale
sonore
se Inlocuise
acele

cu canturile
In depertare,
dude melancolie, altele vesele, eroice, ce rechiemat trecutule nostru strele

cAdea cu

A tea

Cum de

Tine,

rba'T

Prin

Intre

de

ma pe semenit

privirile,

trecu
acele locuinte
a-

de earl dispare
ce pune pi-

mil de fragete
ciorule pe

de

pe

mat teribile drame.

departare
perceptibile

ince

mea acele
mit de
tile brate;
pe

pe

resbele cc
puternice
lipetile de desperare
unet
ce pierde pe fiule
ale unul

ce vede
la urechile mele.
ajungea
turbam
Erame
de durere,
pe care
de
contra acestel

nainte o

cu

mama, nutritrea
Nu

dirt profunde,
criminArt,

o voce dulce, sonora,

orbita de

ce

afla In drpta mea, veni

'mr
mele. Nurnal
a face

dealu-

pe

- Diviue !
A.

Pus'at lege armonia,

altora le
mat
merire, glorie.

apaiu
trista realitate,
parea
uriciunea
spaciuld
palidele figurl a miline
de
ce
suferinle sub
turile unel crude srte ; larnentaliunile ugeneratiunt

Ah ?

fremente,

trebue :

- si-a mea voce. ce ania se

nu merita

a tea

tndoi

de justitia, de equitatea cerulut care

se sufere
ca o
de cele mat necesaril bunurt, pe

oferite

. .

la luce
Inlocuise acea tacere profunda

vinovata,

Nu

momenttl grand6rea ce'mt oferise

muncitorudin
mesgomotule

din

de pacate ?

verde,

ce-o adapa.

trecend
tre valurile spumegese ale
printre milinele de stele
ca nisce
ce
prelise diamante,

s 'nghite,

Lumea

pentru

cele

ca o

Liniscea
mat de

At

cu ce trei

nu

; dinainte, pe
ale
nainte stre- mede ale

de

Tu

Nu

; regretame
ce muncescd

disperuse

Intunericule

arbora In arbore
pline de

'ndurare !

Dumneded

co insaliabilitate
pe aripile zefirilore favorabilI.
ridica pe nesimlite de sub
ua
creetete
muntil, ale
albastru,
primea se tinrade ;
le
dulce ce exala
de
cele din
ce
pertile,
spre a fi curAlite de
erburile

intunecati

ce

Ghiara, dintele rapace,

fumege altare,
Ingresiate de victime . .
tace,
a tea

miseriele ce
absor-

orasele

fula

omenime

CA de

Ca fiiinlele zidite,
vielit destinate,
se bucure de
fericite,

Pasril dat

le poruncesce
Marea s'o lase

nu voial Tu

oferia natura,

decorate co

n'are,
tele.

bunt

'n

ce

sele

ce

Tu

ale

a visita Carpalil
capitalel,
colinile sle

cere
durere.

pentru a

realitalea,

voia tea, Fatale,

numal protege,
de

nu

ce

'N

Pe

verde ce
acele cuge-

lume necunoscuta, pe

Nu'lt mat

abate-a tea vedere

co o

m opri
era

subjuge
incruntata't
espire libertatea ;

el

Mee tn

vrel ca nedreptatea

'mperate

de

re,

arbore ce

privind,
de fericire spectacolule grandiose

miseriele

; ode
ore
doue-spre-dece
rologiule
a noptil,
identice
unut
sub
isbi pleopele ce se
;
abia
tatea

a tea putere

fi

nemiecare

de
verfurile

Era o

altare ?

N'arti mat
Si-a tea

d'eteruitate;

Lumile
Intre

te-ad6re, -

La

alta,

blestemele nenoroatorturele unel

bine
cuvnterile
rare
mare
? Unde este
muritorilore
tronula
acestel fiinte supra-umaperceptibile,
Abia
depArtare printre
ne, ce ne face a simli bucuria
prin
grustufosl,
a auei suspinele, la- pe de
tarea, a vedea
femet, tined
de
sermane
mentaliunile
bucuria,
petrecerile,
greutatea
miserie
bratele lore
fece se crede
desfaterile
plelor instrumente
?
ale
suferind celdurile
ale iernilore
gerurile
*
*
de
aduseseme aminte

le

ce

Sufletele ce

Ah !

Tu,

a-

de

Pentru

RUGA SCLAVULUI

ce

interitoriult
cine este

Fiica
Ale

pentru
Republica trancesd, terminndO adice
cestO
mediteze
Belgia
fia
asupra fraseY din
orT ce conclusiune
Rotterdam Flessingue
frte
(orase din Holanda)

ce ne trirnite raze de
pe supra
ce

rele

crudimea

Tirania

de o parte

iuliala cu care strebatusem

murmure prin
ce respirmtl,
aerule
decorate cu stralucitre stele,

pan' la Tine

de

naturale,
ce

profumurt ? Nu este
ce eerpuesce
ea care produce

omenimea ;

S'o

pline de

spatiule,

ce ne

mica
deliciesele

a Tea

pe acele colnice

cea

ca

Divine,

Legea Tea

singurule

de venturile

prin iubire ?
Tu

cerescile
companione

ce

ale ce se manifesta

Nu voia ginte cu ginte

place asia

ce
cita,

atenlinne lucrurile
minunile
nu
nostri
prodigiositate
privirile ? Cine
idea nega puterea

Cine, studiinde
ce

de

privighe-

peserele,

re nu, ca

terestru. Nu

PE CARPATI

Pentru ce muri pe

a a-

multutni

ci

reabilitae,

le,

se

putea
prepara

ATE

Deci, Eterne, curn

de a

pentru a o ataca,

pe subt

Ce se

epdatu.

verde

de

pede ce
floricelelora

www.dacoromanica.ro

privi
in

recorOse,

profumate de
sub

de
me-

vinele mele;

cugeteri
In

de

batea co
ca marea
Inghe/ase
a striga, a sus

TELEGRAPHUL
era cu

flcuse
stare de

In

Frumusetea

aspectuld

gratiser

rulul

In obscuritatca

Amice ! StaT
grandioso ? Nu

era

diferea cu
pe

totul de a profanelora

cAdea cu gra-

ce cresce
fragesimea

bujus-

sce

facu

la apropierea
pentru
priirni
mict
albe ca
iernelord
o mantie
cu cele
strlucitare decoruri naturale,
Erba

pe

adanca vale,

acestul

tele

carturi de

liniste

albia sea
era

spre carnpurile

asculta vocea

- Amice,

- Se

bunurile sele nepretuite ?

fericirilorti

pietate pe

Februario,
anume Dumitru State din
Drza, ce apartine co-

PROGRAMUL

fov,

Bucuresct
sanie cu lemne, a doua
la
sea, s'a
de
din
locuitod mortO

pentru unti rnornent

ce se
sub picirele tle
vaile profunde ce se deschida ca nisce

I
PENTRU 16 REPRESENTATIUNI PE
APRILIE

MARTIE

ce se vora da In

(Monitoruld).

Junele

de

ULTIME

SUB D1RIGIAREA

de la Versailles dupe ce proWalton pentru formarea Senatulul

a
cu 448 voturl contra
241, s'a
la a treia citire

bastru,
acea

de

numesce
;

ale

alimente

tru 8

se

de

ca raiele

ment
sra

imense

de boanirnalele domestice vor merge

s adune ultimele erburt ne distruse
se

posomorite.

privirea
paserile ce se

In

vaste

ferte

te face a admira pe creatoruld

ce se rostogolesce preste
plite, percurge
infectatd de
! Nu
manifesta Ore
naturel ce trimete

Permisiunea

varfurile

ce
o

din piatr in

de

prinrepqiciunea fulge-

sle

1-i Aprilie
2

locuinta sea
No. 10, la in-

este Strada
trarea Cismegiulut despre Gorgani,
Ste-

TINERII INCEPETORI

mare
fan
ConsultatiunT la
Manolescu, Stefan Ananian, Ti-

da satisfactiune pentru

tte 4ilele de la

sera de la 5-7.

oficise din

DE BINEFACERE
ELISABETHA-DOMNA

TINERILE INCEPETORE
D-ra Maria Georgescu, D-na

se

autorisate
Rosescu, D-ra Paulina Ludovic, Smaranafacerea da Petrescu,
spaniole
Vasilescu, Elena Aureacsta s'a arangiatO. Dupe dansele, indemMaria Constantinescu, Ana Dmbo
nitatea pecuniarA este secundara; GermaD-ra
nia voesce satisfactiunea pentru insulta Flechtenmacher.
drapelulul

Lascar Catargi.
pele de Bismarck sufer
o
Suntem prea
despre buconsiliat
Onor.
Bucuresan,
se mat
Cu tte acestea se pentru ca s
adintr'o
marele cancelaria va rAmnea
la

se

va decide defiinitiv.-Ca s
ca

schim-

N.

Anton

res-

de jung

care

de ce

face
tinerile
scie frte bine,
abia

cu tinerif

consiliulul de
proiectele de
ce
propune
presinte
Se respindise sgomotuld principile
va
succesorulul
Bismarck,
nu este

de modest,

22 Februarid , 1875

sala

Inceputulo la

de

reclame la indulgenta sea In aprecierea

caocelariulul, Impratuld a
tte unghiurile
printre

de
,

afacerea de la Guetaria, cu

tay. -

10

- Galeria 50
FLECHETENMAHER.

guvernuluT spa-

de

pentru a

3 lea

SCHIMBARE DE DOMICILIU

plati o indemnitate tus Cmpianu, Alexandru Verlnu,

arangiata. Spania
Chiriachidi,
Mateescu, Alexandru
Statelord-Unite.
de 4,000
Eugen
Vasile
ln
este prea ne- Guvernuld

ale

cu sra 3

mape

Maid.

Familia Lambert,

Afacerea Virginius va fi

grandiosd;

ornata de
cAmpurt, valcele
mid
ce se
poe-

suberbia

2-lea
16

pentru 8
50 bant. - Staluld

Doctorulo

transforma

In

prin

e-

160
abonament pen-

24

- Stalul

50

pe masd.

abundenta prin- iihonso

ploile recorit6re ale primaveril
simpatia
care
face
cu repqiciune
sea
recunsce suirea sea la
ceste vlstare
ale pamantuIn Madrid se crede
regele va primi
lut ce
pierde
departare
Gerpe ambasadolif
nstri. Aspectuid
ce
ofetimpul
In
provinciele Spaniel a
de palida
ce trece tragerea la
pentru ridicarea a 70,000
printre

La

de

regelul Alpapel a
autografa din partea

tre vol

de departe

nu

- Stalul

VODEVILE
mer, Consciinta

tr

se va transforma

rniseriile

cgete

Loja pentru 8

REPERTORIUL

dupe
ser-

consultarea cu rninisteriult;
pe
Wile; primesce

ne

te

idet,
alte

ne

PRECIURILE DE ABONAMENT SUNT

puterilord. La art. II d.

ce

spre cerulti al-

de intemperiele

voi

de

Flechtenmacher.

de

va

cu

nostru

surse pentru
de
bine-vortorula
putea
primele
trebui cte-va
se potO face la
Dudescu,
tea bisericel

tntroduce
paragrafd care lice
DRAME
lePre1edintele Republicel
ta
inocentele
la aplicarea
urmresce
gile,
Andrei
Sarto, Curtisana Roma
prin desimea aerulul, esecutarea
tractatele; se
Muma
nrea
de
gratiare; amnistiele
de
VII-lea, Madelena.
ce
A- face
unel
dispune de ar-

fruntea

recorse
tice pe
Granarele

In-

de

desuchiate.

apropierea

tre

rante, de

privire spre vastele

o mantie

bine
mo
alte

In

rninunile

sperantele
Natiunea
scie
artele
Theatrul
a unel

ne

THEATRULUI

Crevedia, din

pre-

conduce pe

line

urina

care ne va

de

In

pe

aceia care v ajuta,

ce abia

dem-

la

lise ea cu o voce
pitre
dulce ca
nopsa
de
te tndouiescl de
tea
puterea nature ce o aliment0

voi a incuragia
a se devota
la desvoltainstructiunel

nitate pe misiunea sea,

le proba
nu

Intmplri din causa

din apropie-

unda

se rostogolia

de

sustinuto.

basate
a contribui la ame- ridicate
guvernuld
Rusia nu
vOstre, la marirea
feri- mat este
din
este
de
ca
Admira! Adm
iu- Congresuld
ce s'a
aceste
naturale ! la Bruxelles.
este
cea mat
a
putintef
In Camera Comunelord din Londra
este
la
sea. De la
bine
marne,
in- s'a votatO
de guvern
guvernuld
de la natiune dep
sulta pe aceia ce
a
da de la mutarea
dintr'un regimenta
ca Theatruld s nu
de
mibunui
siunea sea.
(Finele pe
S.
Ultramontanil
triumfata
alepe onor.
gerea ce s'a
pentru Consiliuld
pe Societatea
a se gandi
mare,
Cantonold Tessin, in
sprijinul
nu
putea

pasrile

ce

dintr'una
este incuragiato

cari
salate
Garibaldi. pe tinerd
ce
- Principele Humbert, moscenitoruld
artistice, care
Italiel, a
la
rea
pe Garibaldi. Intrevederea a
tret poporulul,
este

prin erburile

de a
miscare nu se mat au-

preparata

ce cre-

pe D. Depretis
Vos-

liorarea
cirea

ca menta ce se
rnarginile
adresa,
ce

re

de bu-

stAnga
a

nu

ite;

de
incarnaW.

fala

ca cri-

pe

mera

fericire
ce

titia ei
ca aurul

- Diritto

Privesce ! Eta-le

ce

de

printr'o

de 20 ant.

Ne

stu-

ore sra.

lojele ran-

let
gulo I,
la magasinulo de
Biletele se
ajunge aci,
Gebauer, la librrile DaGraeve.
ruga
ne nilopolu, Socec
not

dea necesariuld sd
ca
in
proba ce se

www.dacoromanica.ro

Benuarele

Mare.

puface

lEGRAPHUL
SE FERI

AVIS IMPORTANTU

COAFEUR

oS'a

casele

Nr. 10
O

DE CONTRAFACERT

PRIMULUI

onor. mea O
aranpentru coafeura. o
de
de dame,
asemenea
recomand parfumerie
asor-

( CIOCOLATA

onor.

DE

in

la reseCompaniei ferUlita SultanHaman No. 11, la Costantinopoli: la

fe-

Eugne Lolivier.
numele de Vasile Dan

NEPUTINTA BARBTESCA,

confundatil
faca

ce

tinctiune eS,
de peste
ant

sala sea,
tachi No. 3.

spre

spre

38 la

Galata; la Farmacia

din

celorl

H. Vartha

in tte farmaciile
capitalei.
apA

proprietate
therapeutica cu ite
sursele Occidentului
acestei
clase.

AVIS IMPORTANTU
La
de la
vis de Posta. strada

Pharmacist

comerciant

ilusvindicarea
aicY
2
tratiunT anatornice.
Vergu, Strada
0,
timbre dimirescu No.
prin
et Weiss, Strada
postale.
Vindecarea
Nr.
LEMNE DE
interne, care
s'a desLa magazia care
cunoscute,
la
altarula
Bisericet
Mntu
folositora dupe
Ajutorula cela
dosul
lsa str. Plantelora No.
grozavele sle caselor ce sunta
curte, de cer,
de slu
tte grse

33-3

pre-

ANNUNCIU
publicului

HOTEL DE PARIS

genere.

DIN GIURGIU

la Lon-

Edward Prior,

) dra,

frte mode-

fel

se
bine

moderate.

(Galati),

Causa

Nr.

si se

Roman

25.

la Pera
Bucuresci la D. H. Zurner

Depositu

spre distimpo
districtele de peste

franco la adresa sub

natula in
str. Acade-

22 Sfer, 1289 (13

DE CONTRAFACERT

a nu

sub typar.
rugate persnele, ce vor
ne-

le

PAR

A SE FERI

car'

se pue

onor.

(IMPOTENTA)

are

PRES BROUSSE

tate de primele frabrici din Paris.

de

DORULU

SODI

CHOCOLAT
MENIER

Maca, Calea Mode prefectura

o Pe
acsta
despre lucrarea

din

EAU

ori cine
procura ceasornice, pe drept
de renumite, adresndu-se

de la

Se

Doritoril se

la fabrica sea la
Londra; 18, Powel Street East

Dimitriu

cesitate se vincle

rate.

Geoige viiaciresa la Fralii

Doritorif
ne-

Mobila de

arendat,

frte

COFETARIA DE VARSOVIA

USINA DE FIERARIE
A INGINERILORU

HOTELULU CONCORDIA DIN PLOESCI

E. C. 89.

89. STRADA CANNON

de cele

din lume.

pompe centrifuge,

se

In

00. t
,

cu

efect directO pentru

centrifugh
rompe
(compound)
cu
desecare.
irigatiune, absorbtiune
pe
mare. pentru
usuld
pe
(patent)
satore de
pentru minat, hiciraulice
vapor) ; Pulbere de
altele.
despre
catalge
usinef se
Pentru
ce cerere
pretuld

1874
1875

Valabil de la

Sosit 9.50

Sosit 11.24
Plec.
43

rest

2.25
rest. Sosit 2.45

Baciu

4.28
rest. Sosit
Plec. 4.38
Sosit
Plec.

Roman

rest. Sosit

2.15
2.35
5.30
5.45
6.20

dimin.
9.05
8.00
11.15 dimin.

Iasi
Sucva
Lemberg
Cracovia

Soses

Soses

rest.

11.40

Viena

6.55

I1.08n. 3.45
1.33 5.39n
5.20a. 7.29

5.27

(Varciorova)

dimin.

4.45
5.10
7.20

Pitesci

rest .P. 8.00

rest.

sra

sr

Lemberg
Sucva
Botosani
Iasi

Dumitru Hristea

24 Deeernb.
5 1anuarie 1878

Vrciorova rest. P.
rest.

vice-versa

dimiu.
5.53

rest. PI. 2.55

6.25 7.25
7.00s. 8.00s.
8.25 di.
9.00 di.

Galati rest.

6.45

rest.
Barbosi rest

Tren. de

45

P45

8.58
11.50
12.10

rest.

10.05

rest

Pitesci

Verciorova rest.

rest.

6.50

rest!

9.22

Barlad
11.37

5 00

rest. Sos

di7m.0i5n.

rest. Plc.
rest.

8.40

00

Sos.

vice-versa.

Cracovia

Roman

Cofetart,
Cafeneaua
scopula

de

pers6ne

mixte

rest. PS. 2.41

vice-versa

Flee

pe

Valabil de la

rest.
rest. S.

3.12

1.03a. 9.33
11.50

rest.

2.58
3.08

Bucuresci-Orava Tren.

dimin. p.
3.04

12.20
12 30

rest. P. 2.06
2.26

8.52d.

Roman

tte edecurile ,
din propria mea

de per-

Bucuresci
rest. P.
rest. P. 9.50

rest.

Corespunde

Tota
Cofetaria mea

Bucuresol-Vrciorova (Orsova), Barbosi-Galatz

mixte

Bucuresci rest.

Din causa
marfa mea de Cofegros
en detail , cu
de
dupe
:
Bombne diferite din cea
din
de la Dufresne
diferite,
Lisse,
Bordeaux, Liqueruri,
etc. :

8.00d.
10.36
6.17d 12.158.

6.30d.

3.00
3.45

Bucurescf.
Titu

7.45d.
Sos. 8.58
9.08
9.40

4.15a.
6.15
6.43

Plc

7.12
7.40

Sosi. 10.05

9.15

Pitestt

6.05

6.45
Sos. 8.00

Giurugiu

Plec.

8,00

2. 00

Sosit

10,00.

4.

Giurgiu
Bucurosci

9.54

Soses

6.30d.
7.58
8.13
8.55
9.10

Sosit

9, 57.

7. 00

2 00

6. 50.

00.

77

8 09

Tipografia Nationala, Autr.

www.dacoromanica.ro

N. Rduleseu Strada

24.