1'r

CONVORBIRI LITERARE.
ANUL XV.
1 Aprilie 1881

Redactor:

1 Marti() 1882.

Tacob Negruw..

IRV, 1882.

TITOGBAFIA NATIONALA, STRADA ALECSANDRI,

www.dacoromanica.ro
n

Toate drepturile reservate

www.dacoromanica.ro

Anul X.V.

No. 2.

1 Main 1881.

CONVORBIRI LITERARE,
Apare la 1 a fie earei luni.

SERGIIIE PAVLOVICI.

o mare frumuset5 qi cu multe calitaci sufletelti ; eel putin ass -mi spunea tatal men, del
eu cram abia de 10 and dud am pier (tube.

NOVELA

Ea nu era de familie boereasca si nu avea

Ficusem cunostintfi la Odessa cu mai multi

ofiteri din cavaleria rusascii, intre care un
major toner a c5rui figura* panda $i melancolici avea pentru mine o atractie deose-

bit/ Ne legasem indeajuns (mai ales a

vorbea foarte curat rom5neste) pentru a-i
provoca simpatia si a obtine de la densul
esplicarea melancoliei sale. Istoria lui Serghie Pavlovici imi pare cu atut mai interesantii, cu cat camarazii lui imi spusere ca
acest distins si nenorocit timer, stimat si
iubit de toti avea, din fragede tinerete, momente de smintire. Transcriu istoria, lui Serghie Pavlovici astfel precum insus mi-a povestit-o:

avere. CAsitoria p5rintilor inei se Wit numai

din dragoste, c5ci tat al meu trebul sa infrunte
urgia familiei sale aristocratice i bogate, si
muma mea sA-si parfiseascA Cara, pfirinti ci
atnici,

pentru a urma pe sotul seu intro

straini. A trebuit s5 fie bun5, si blanch biata

femee, pentru a invinge prejudetele nouei

sale familii si a esatiga inimile rudelor barbatului ei, del imi aduc aminte de ad5nca
jale ce cuprinsese intreaga noastrA familie,
la moartea ci. A trebuit desigur s5 fie foarte
bun5 si bl5nda, pentru ca tat51rneu, un om
asupra cfiruia durerea nu are multa putere
in aparent5, sa nu-si poat5 aduce aminte
de densa, nici ast5zi, far5 a i se uda genele.
Cu

ea nu vorbeam

romlineste qi
qi scrie aceast5

dee,5t

de In ea inv4ai, a cetl

Precum vezi, d-le, aunt un om feller

Anc5, did Bunt niiscut la 1852. Taal meu,
acum general in retragere, fad' cunestintii
cu muma men in Bucuresti, unde nu stiu
ce imprejurgri, el silise sa mearg5 inaintea
ocupatiei principatelor de otirile noastre.

limb5, Astfel, mie, unui rus creseut rusete

mi-a remas pentru limba romiineascii o iubire deosebit5, Poate Ca romineasca sa fie,
in sine, o limba mai dulce si mai sonor5
decat a noastra. Pentru mine, nu numai c5

Muma men era rom5ncri. Ea era o femee de

cad, muma mea, cAnd imi vorbea in limba

este mai duke, dar are o atractie duioas5,

www.dacoromanica.ro

SERGIIIE PAITLOVICI.

46

reversa dorul de un soare mai

cald, de obiceiuri strAine. Nu me vei crede

ei, par'et-gi

cAnd iti voiu spune ca, intrAnd in Romania

cu armata noastrii, un ce me impinges sa

tot fur cu urechea, la inceput, pentru a me
incredinta dacii locuitorii acelei teri vorbesc
limba mumei mele, gi, cu toate ca mintea mea
gAsea lucru firesc, me cuprindea mirarea,
auzind din toate partile limba ce fusese un
secret intre mine gi ea.
Dupa moartea mumei mele, tatal meu m'a

trimis in gcoala de cadeti din Petersburg,

destinAndu-me la cariera militarii.

Din a-

ceasta ccoalA am egit (Ater gi am intrat

intr'un regiment din garda imperiteasa

Trebue sa -ti spun ca corpul ofiterilor gardei,

mai ales a cavaleriei, este aproape esclusiv

ales din inalta gi cea mai bogata nobilime,
gi ca tinerii ofiteri, multAmita tineretii gi

averii, au un train foarte ugor. Petreceri

de tot feliul gi mai ales betii gi jocuri de
hazard aunt, pe 16110 slujba, ocupatiile

celor mai multi din ei. Deaceea se gi intempla destul de des ca, dupg doi, trei ani
petrecuti in corpul gardei, multi ofiteri tineri sa fie siliti a trece prin regimente de
linie departate de capital/I, pentru a nu-gi
ruina familiile prin cheltueli necumpetate.
TrAind intr'un astfel de cerc Ara' a ave
Tanga mine pe nime care sa-mi arete prapastia, am gent ea cei mai multi dintre eamarazii mei. Ba 'Ana fiind unul din eel
mai tineri gi mai neesperimentati, am ajuns
chiar mai reu deeiit multi. Spre ruginea
mea cats sa-ti mArturisesc ca nu era zi
in care su nu fi bent pans a-mi perde
mintile.

Nu aunt multi ani

deatunci, gi
cAnd privesc inapoi la vista ce duceam, me

cuprind fiori ! Care dintre ofiterii superiori

din regimentul nostril, cunoscend pe tarn

men mai deaproape, Pa ingtiintat despre stares in care ajunsesem, nu gtiu, destul este
cA intr'o dimineata cAnd me sculasem obosit
gi cu capul greu dintr'un soma fiu A repaus,
pentru a merge la sliijbA, me. pomenii cu
tatAl meu in casii. Surprins gi ruginat nu

betrinul insa Cu
receala lui obicinuitA gi cu cea mai mare
gtiam

ce s'a-i vorbesc,

linigte me hia do many gi me privl cu

luare aminte, npoi cu fats posomoritA imi
unit aproape urmAtorul cuvent CAnd ai
intrat in caste erai rumen gi tenor ca o fecioa15, drept gi voinic ca un brad... eats -te
galben gi vegted ca o baba, plecat gi tremurand ea o trestle la vent Credeam cA
ai minte'n cap m'am ingelat 1... Lass, nu
mai plange, a nu tu, tin copil crud, egti do
. en stint de vino cA nu m'am gAndit
la prostia tineretii... nu to despera ca doaril
nu egti anti pierdut... nu se poute sA fii tip
de stricat cum mi s'a spus, pentrucil egti fiul
meu gi eu nu aunt un reu, g'apoi prea 61meni en Liata maicA-ta, pe care ne-a luat-o
Dumnezeu pentrucil era prea buns ! .." Hi cu

mina sa asprA imi gterse lacrimile de pe

MA. Ne invoirem ea en sa cer mutarea
mea In un regiment de linie ti el sa Lel
tot ce va putt?, ca sa flu trecut intr'un regiment din divizia lui, pentru a iii, do nu
de obgte impreunli, eel putin in positie de
a ne ved6 cat mai des.
Astfel am trecut in acest regiment de husari cu garnizoana in Odessa. Bram atunci de
24 de ani gi aveain gradul de stabs-cApitan,
grad cAgtigat prin mutarea men din gard'A
la linie. Odati nos din mijlocul fogtilor mei

www.dacoromanica.ro

BERGIIIE PAVLOVICI.

camarazi gi adus intr'un cerc de tineri mai

putin bogati i mai putin desfrenati, dei
poate mai putin distini in privinta ereterii, ajuns la un grad mai insemnat si,
priveghiat de tatAl men, s'a d.ef,4teptat amorul meu propriu, i mi-am schimbat purtarile gi simtirile. De undo me faleam la

Petersburg a

fi

privit drept fruntea des-

trAmatilor, nice a fi vroit sa flu considerat

ca un ofiter model, 1-mi dideam toate
silintelo pentru aceasta. Taal meu imi inlesnea i el calea, introducenclu-me in socie-

atile cele mai bune i punendu-me in relatii cu lumea cea mai aleasii din Odessa.
Tinereta se arunc5 cu aceeasi alduri on
pe care cafe o vei pune, dae5 tii sr& o faci
p15,.),utii I

Din betii sgomotoase i selbatice, din bratele femeilor do prin culisele teatrelor, si

47

na 0... Tatra meu me introduse in saloanele

principesei. Nu am nevoe sa-ti mai spun, cred,

ca o aristocrats amabila ca principesa Z.. :

avea in eel mai mare grad darul i tlinta de
a face saloanele sale plAcute ; asemene poti
sa-ti inchipueti dacg tinerimea noastrA se
invertea mult in jurul bogatei nepoate. Ana
Petrovna nu era frumoasil dar nu era nici
uritA. Ochii ei insA, albastri inchigi, luceau
cu un foe bland qi adAnc totdeodatA, care
surprindea i atrAgea intr'un chip neobicinuit. Ea era mica de stat, gAtul ei era scurt,
umerele prea ridicate qi talia ei era cam incovAiatA. Intr'un cuvent, pArea a fi putin gheboasii. Darr& cAte calitAti sufleteti compensan aceste defecte ! ModestA i acutg, Ana
Petrovna nu causa, nici tia sa strAluceasca
prin cuvinte de spirit. CAnd vorbea insi,

din casele do jot unde risicul de sute de

ruble pe o carte ficea sa-mi bats inima,

timbrul glasului seu era tat de melodios

incAt facea efectul unei musici departate
care-ti desmearda auzul, i ce farmer in

me aruncai cu aceeasi vioime gi farii tran-

vorba ei 1

sip in lucruri cu totul de alti naturA.

discutia ei era pasionata, de milt on yehementa, efectul unor cugefari tinere dar

Dantul, cAlAria, scrima, societatea apoi

lectura inlocuire deodatri vethile deprinderi

Ca qi cum aceste nici ar fi fost. Cu toate
aceste insa, i poate tocinai din causa tre-

cerii subite de la un feliu de traiu la altul,

nu cred ca cram ferecat incontra ispitei.
In aceastA stare sufieteasca me gisl carnavalul in Odessa, un carnaval vesel qi plin
de petreceri. I3aluri peste baluri : bal in fo-

losul voluntarilor care mergeau atunce in

ajutorul Serbiei resculatA contra Turcilor,
bal in folosul saracilor qi cAte altele ! Sosise
la Odessa gi deschisese saloanele sale principesa Z... la care venise o nepoata orfanA,
copili tuners qi bogat5, numitA Ana Petrov:

EntusiastA, chiar cam esaltatA

adanci, deqi rate -odata greite din necuno-

tinta vietii. Acei ce o cunoteau mai deaproape, erau robiti de farmecul ce avea acea
copila i imperfectiile trupeti erau curend
uitate. Pe nesimtite me facusem dimpreunii
cu alti eativa tineri, oaspeti obicinuiti a prin-

cipesei Z... qi petreceam cu cea mai mare

plAcere in intimitatea ambelor femei. Curend
cAzui intru atAt sub farmecul Anei, incat,

and nu cram cu densa, ateptam cu nerab-

dare momentul de a sbura la ea. Astfel

treca earna, pe nesimtite, o earna din cele
mai placute din viata mea.

Nu-mi dg-

deam same daci iubesc pe Ana sau nu,

www.dacoromanica.ro

4R

SERGIIIE PAVLOVICI.

poate nisi voeam sA-mi clan osteneala a liimurl ceea ce simteam ; imi plAcca insA mult
sA fie_ llingA densa, 85.-i and glasul melodios,

qi sit sorb vederile ei entusiaste. Bucuria cu

care me pritnea i care se citea in limpezii ei
ochi, me incAnta. Simteam o pllicere curatA,
din inima, departe, de on ce mAndrie de aluon

propriu, vezendu me ales intre toti ctiti se

roteau in jurul ei. Veni primavara, 1 en
densa un non feliu de petreceri : primblAri
cu trAsura sau &Mari, diteodati in Wei pe
mare, afarg de port. Intr'o sari din Tunic,
era cald i ceriul inroit de razele soarelui
care apunea in mare la orizont. Eram
singur intr'o barci uloara cu Ana i guvernanta ei, o franceza betrAnii. Strinsesern
veslele, qi barca se legAna upr in voea va-

multe on in cursul vietii sA surprind persoane care me iubeau, privindu-me cu ingrijive. Pentru intAia oars silrutai mina Anei

in acea sari, apoi incepui a me primbla pe

strade cuprins -de nelinilte si turburare.
Sianteam cum mi so bateau templele si 'n
urechi imi bilzieau neeontenit cuvintele :

Serghie Pavlovici cu gheboasa lui!" Aceste vorbe me urmAreau cum urmAreqte

pecatul pe om. Ins firit sdrobit de ostenealti
mersei a casa gi adormii imbriicat pe o Ca-

Me intorsei, pentru a vede persoanele, cAnd cuvintele: La o parte Heti

napea. Nu se facuse ziutt ciind m'am trezit

odihnit la trup dar ametit de cap. Imi trebui
vreme ca sa-mi dau Emma de cele intArnplate qi sA-mi regulez ideile. Cunoscusem
pe acel care aruncase cuvintele de dispret,
era tenerul R... fiul nnuia din cei intai
bancheri din Odessa, de origine strains, un
berbant, i nu puteam sa i le ert, fie ce va
fi, darA ce era do faeut ? Dac5.-1 voiu provoca la duel, va trebui s'a spun pentru ce
i aceasta n'aq fi fAcut-o pentru nimic in
lume, caei s'ar fi aflat i neapArat ca ar fi
trebuit sa ajungA la urechile Anei ! Sa las
treaba sa caza, ca qi cum n'as fi auzit nimic,
nu puteam cici simteam ca acele cateva cu-

sal; nu sprier?: hulubaqii, este Serghie Pav-

vinte aunt pentru mine o nenorocire in-

lovici husarul cu gheboasa lui", imi inghetare inima ca ferul unui pumnal. Cu
gheboasa lui! Mi s'a suit sAngele in cap

treagA.

lurilor. Ana cAnta o romanti rusasci al careia

ritmu duios unit Cu leginatul valurilor si
imensitatea mArii ine transporta oarecum,
intr'o lame ideals", &And trecir pe lAnga

not cu rApejune, o barca mare cu mai

multe persoane, bArbati qi femei, societate
sgomotoasi care vorbea tare i ridea cu
hohot.

i lava sA-mi dau same de ceea ce fac, apucai veslele i trAgend cu putere, adusei

Ana care nu auzise cuvintele de batjocorg, privea cu mirare qi

ingrijire la mine, eu incurcai nu tiu ce
barca la mal.

scuze ajutind damelor sa easA din barcit i

sA so urce in trasura care le atepta. Aice
trebue si-ti spun CA mi s'a intirnplat de mai

Done gAnduri me munceau. Cum

eu Serghie Pavlovici, unul din ofiterii cei
mai strAluciti din garnizoanA, gentilom i
fiul unui general nobil qi avut, eu sa fiu
privit ca curtezanul unei gheboase ? i poate

chiar ca un om interesat la avere ? Tot amorul propriu Cat el aveam in mine se revolta la aceasta idee ! Pe de altA parte me
glindeam : sA rup relatiile mele cu Ana din
causa unui ticAlos care a gisit Cu cale sa
arunce niqte obriiznicii in vent? Sa curm

www.dacoromanica.ro

SERGIIIE PAVLOVICI,

eu o stare de lucruri care me ficea atilt de

fericit? S'apoi biata Ana ? Ce-ar fi gandit
ca de mine? Ea atilt de nevinovata, fat
de curate, atilt de duke ! Imi venea sa nobunese 8i pl5ngeam ca un copil, ne8tiind ce
sit fac, cici ceva trebuea sa fac. Natura,
singele meu revoltat o cereau! Un camarad
care vedea in nceeni case intra c a BA* mergem, ca de obiceiu, impreuna la slujb5. In-

trarea lui me distrase de la gindurile care

me munceau.

Mersei de-mi ficui datoria,

8ezui la masa cu oflterii, qi, mai liniltit

putin, me luai cu cativa dintre camarazi la

o primblare cAlare. Echipajuri multe
multe din ele foarte elegante, circulau, dupi
obiceiul rusese, cAnd in pas, dud in trapul
col mai raped a cailor de rasa. Eata qi
trasura principesei Z... cu doi sari, trotoci
de rasa, care sbura ca un vis pe laugh* noi:
Cu toata ripegiunea cailor, recunoscui, in
trasura, pe Ana linga principesi ; Ili ea me
recunoscu
fica un semn sit me apropiiu. Trasura for se intoarcea in pasul cailor

49

clocoteasei in vine, o Eerie turbati me apuca 8i eland pinteni calului me luai ea un

nebun dupi troica, o ajunsei gi rupsei cravaa poste capul 8i umerele lui R... Nu destul
atata ! In turbarea mea, aruncai varga

rupta i smuncii sabia din teaca! Din fericire, viziteul lui R... lovr en biciul calul
meu peste cap, 8i acesta speriat, sirl cu un
salt mare deoparte, ear eu care uitasem chiar
ca aunt calare, c5zui jos. Sirii insi indata in
picioare, pentru a sfir8i ceea ce incepusem!
Eram tavalit de colb, sburlit, cu ochii incruntati, sgariet pa fats, gra 8apca gi cu sabia

in mini, cu hainele rupte! Nu mai fusei in

stare a-mi da same grin mine insumi de cele ce

s'au intamplat in urmi, cici o amorteala me

cuprinse, dare mi-au spus camarazii ca dupi

un moment de nedumerire, intirtarea publicului incontra mea a fost atilt de mare,

incat, cu anevoe m'au putut ferl de maltratiri.

eu turburat, me intrebam ce trebue sa

fac, dare nu avui multi vreme sa me gindesc si surisul ce-mi aduse Ana, me fiat

Ridicandu-me in trasura unui polcovnic de

infanterie, camarazii me escortare pang la
cazarma unde ofiterul dejurne me prima in
odaea sa, caci, sa me duce, la locuinta mea
le peruse nesigur. Debi medical regimentului imi lug singe, frigurile me munceau a

85 uit on ce gind qi sa me alturez de

doua zi mai ales cAnd aflai ca aunt dat judecatii

trasura. Ea me intreba cu intcres &Ica me

simt bine 8i ce avusem in sara treeuta, ear
eu incepui a-i incurca ca, veilind, se vede,
cu prea multi putere, simtisem o durere in
piept ; nu sfir8isem vorba qi vezui, trecend
o eleganti troica 8i in ea tenerul R... Este
Serghie Pavlovici cu gheboasa lui imi tiul
ear58 deodat5 in ureche, gi intorsei cu o
milcare rapede calul spre troica. Suris'a R...
cu ironic salutand damele, sau mi s'a pirut

8i ea nu se altepta decat indreptarea mea

pentru ea sa fiu pus la arest. A treia zi

gi

mie ? Nu 8tiu, destul ca singele incepu sa-mi

cram mai bine, &and vent tatil meu care fusese dus in inspectia trupelor. Poti sa-ti inchipue8ti scena dintre noi ! Eu am mArturisit, fang incunjur, toate aka precum se petrecuse. Betranul era de plans ! Pe deoparte

datoria sa de militar me condemna, pe de

alta, se vedea in fata lui o dureroas5 corn'Admire. Ticerea 8i durerea lui me desperau! Chiar in acea sari primii marturii

www.dacoromanica.ro

SERGHIE PAVLOVICI.

BO

numii pe ai mei gi a doua zi

la patru oare de dirnineati ne g5sirem la
camp. Inainte de a aye arma 'n mini,
nigte fiori reci me cuprinsere. Mii de Cagetiri imi trecure prin minte. Imi ziceam
Avut'ai tu dreptul de a insulta gi maltrata
lui R..

atAt de crud pe un om care a zis nigte

vorbe necugetate, poate fad a gi da saint'
de ceea ce zice ? Ai tu acum dreptul sa
tragi asupra lui ? Tu insuti, pe and erai
in garde", cite obrranicii deasemenea nu al.
15cut !"

Secundantii insa ne dAdure ar-

mele gi detere semnalul. Am ridicat atunci

ochii asupra adversarului. Earag am auzit
in urechi Serghie Pavlovici husarul cu gheboasa lui, earAg mi-a pirut d suride cu
ironie, gi o ura selbatid me cuprinse. Il
luai la ochi gi la semnalul al treile trAsei

asupra-i cu dorinta ferbinte de a 1 ucide.

Plumbul lui R... se pierdir fArli el-i and
macar querul, ears el, nenorocitul caziz scAldat

in singe ! Toti, afar5 de mine, se rapezire

asupra ranitului. Medicul care era cu noi declara ca rana este foarte grave. Secundantii
mei, apropiindu-se de mine me indemnare sa
intind mina adversarului, tat de greu rant.

care-mi aduce mancarea, fArA sa and alts,

decAt pasul regulat al sentinelei care p5zea
usa inchisorii mele.
Serghie Pavlovici, strAlucit ofiter de Cavalerie,

tear, cu

viitor, ce cias rea te-a

facut sa fii inchis, dat judecAtii pentru a fi,

eel mai putin, trimis pe un timp indelungat la Sibir? Ia te Ondegte bine, Serghie, ce ai facut? Ai comis un act do
neertat, la primblare. Ai ranit
apoi de moarte pe un om, gi la noi, duelul este privit ca omor! Ai facut mai
mull. Te-ai arAtat nesimtitor in fata nenorocirii ce insult ai provocat ! i pentru
selbAtAcie

ce atata ura? Iubegti tu macar pe Ana?

Indemnatu-te- a amorul sau cavalerismul teu
BA resbuni o femeee? Cum? Eu Serghie, sa
surer sa se insulte o femee, aruncandu-i-se

un defect firesc in fats ? i nu numai un

defect firesc dad gi o pats asupra curateniei sale morale, 66 migelul a zis : Serghie

Pavlovici husarul fi gheboasa lui! Pr in

urmare nu numai CA este gheboasA, dar este

StAtui un moment Ia indoeal5; and vroii

lush* sA fac un pas spre R... , ura mea nebun5 me opri gi, in be de a inainta spre

gi ugoara del este amanta lui Serghie ! Am

trebuit deci sa fac ce am fAcut I Sunt impicat cu congtiinta mea. Oare nu milati
tu Serghie, congtiintii tale ? Oare aceste
simtiri te-au indemnat, sau te-a mugcat
gerpele unei mandril degerte, de inimi?

R... , me intorsei spre amicii mei gi le zisei

Nu ai crezut tu oare ca* egti injosit prin

ca, dad dugmanul meu nu va inurl acum,

el voiu intalni alti data! Peste cAteva oare
m'am presentat la, casarm5 gi am fost dus
la arest.

ideea ca ai pute alege o gheboasa ? Departe

de-a apgra onoarea Anei, tu, poate, ai coin-

Cine te indrituia sa prinzi o

vorba aruncata de un smintit pentru a
promis'o 1

comite acte de sAlbatic ? Pentru ce le-ai dat

EatA-me singur cu gAndurile mele in arest,

o insemnAtate pe care nu o au ?
In jurul acestor simtiri se invertea g5ndul

flra sA ved altA persoang dec5t pe sergent

meu, gi eram atAt de necAjit incat agteptam

www.dacoromanica.ro

BERGHIE PAVL OWL

en cea mai mare nerAbdare ciasul judecAtii

si inomentul depgrarii mele din locul unde
nze facusem atilt de vestit prin purtarea mea
nebun5.

Curend fui judecat i condernnat la surgun

pe trei ani la Tomsk. A doua zi dupA rostires, sententei, fui condus cu escorts la gars
pentru a fi trimis la locul osindei. In salele
de asteptare se strinsese mult5 lume pentru
a me ye& plecAnd si, and me urcai intr'un
vagon, auzii un gemet, me intorsei si vezui
pe Ana lesinatA in bratele unui militar care-si
acoperea fata cu mantaua. Era tatill meu!
Locomotive suers i eu cAzui sdrobit pe
banca de lemn din vagon !"
Aice se opri Serghie Paylovici, si ne intoarserem amundoi tacuti a msg. A doua zi,
nefericitul tener urma istoria sa

Nu am stat mai mult de ciiteva luni la

Tomsk, unde am primit doue scrisori, pline
de poyete si ineurajAri, de la tatAl meu.

Prin cea din urm5 imi spunea c5 fenerul

R... so indreptase dupA grele suferinti, si
en so luereaz5 mult pentru gratiarea mea.
Imi vorbea si de pregAtiri de resboiu.
Despre Ana Petrovna nici un cuvent. Intr'o
zi m'am pomenit Cu un plic care, pe ]AngA
gratiarea mea, continea si ordinul sit plec
imediat la corpul meu. Las la o parte
peripetiile lungii mele caletorii pAng la
Tomsk ci 'napoi, c5ci pe 15ng5 ca nu au
Yr%) legaturri cu cele ce vroesc sl-ti povestesc, darA nici au avut ceva deosebit. Eatiim6 deci earns inapoi la Odesa. Primirea
cfilduroasA ce-mi facure camarazii cu care
trAisem totdeauna, bine, precum

gi

primirea

simpatia a societAtii, provocati, cred, mai

mult de interesul general ce insufla o per-

51

soanA care vine din Siberia, insfircit curiositatea ce trebuea sA destepte o fiintit care vine

din acel loc de chinuri, toate aceste simtiri

diverse cu care eram incunjarat imi facure
mult bine. TatAl meu me strinse la pept
cu bucurie si-mi zise : Nu uita sit alergi la
Ana Petrovna, pentru a-i multami, cAci ei
datoresti in mare parte, gratiarea ta. Sburai la
principesa Z... si intrai ca o sAgeatA in salon,
Ana Petrovna citea lAngA o fereastr5. Cand
ridica capul, eu cram la picioarele ei. Ea
vroi sA zicA ceva, nici un sunet ins5 nu

puta esi din gura ei, ci iii stringea numai

minile la inim5 ea si cum ar fi voit se i
damoleaseA bAtAile, si deodatA eAzir in bra-

tele mele ! 0 desteptai prin calde sArutAri,

aseitind-o intr'un fotoliu : Deacum Serghie,

fa ce vei vrol, eu nu mai pot triii fart' tine,

suspina ea, stringendu-se la pieptul meu, si
scum incepir pentru mine o viatit de adAncii
si adeveratA fericire. Ana imi spunea cum
ea de mult ma iubea si cA era sigur5 ca si
eu o iubesc. Cu caracterul ei entusiast, ea
gAsea in mine toate perfectiile omenesti,
idealul, visul seu I Nu eram eu cel mai bun,

eel mai bray, eel mai inteligent, eel mai

frumos ? Imi spunea cum a plecat Cu principesa Z... la Petersburg, cum a invins toate
greutAtile, toate piedicele. Cum a biltut is

toate usile si cum, ajutatt de rudele mele

si ale ei, a ajuns pAnA la imperat. Cum ea,

a auzit din gura suveranului,

pentru care ridica in toate zilele rugile sale
la eeriu, cuventul de ertare! Si toate aceste
le spunea cu glasul seu melodios, i eu
cea d'intAi,

sorbeam vorbele cu voluptate incAlzindu-i

micele ei m5ni in ale mele. Par'ett mi se
topea inima la dildura blAndi ce-mi areta

www.dacoromanica.ro

52

SEROHIE PAVLOVICI.

acea copil5 aleasii, par'ci me impArtaleam

vine presimtirea, dar inima -mi spune ca, pe

din nevinovAtia ei, me inoeam cu vederile

cats vreme te voiu iubl eu pe tine cu puterea cu care te iubesc, i tu, tot astfel, pe

Ce comoari de
simtiri inalte ascundea Ana in inima sa !
ei nobile i entusiaste !

Acele zile fericite, au fost singurele in care

am trait i am simtit 1
Armata noastr5, insa, se pregAtea mereu
de resboiu. Marele duce se mutase cu carfiend general la Kilinau. Regimente peste
regimente curgeau din toata Rusia, se formau
in brigade, aceste in divizii i corpuri de
armata, se insemnau comandantii i esercitiile
militare se fAceau necurmat, cu tot frigul ernii
care sosise. Regimentul meu primi ordin sh'
piece la fruntarii, i eu trebul sit pornesc cu
densul. Curend, insA, cApitai un concediu

de cAteva septemAni, sub cuvent de a mi

intirl sAnAtatea sdruncinatA prin celetoria la

Tomsk. Dupe dorinta principesei Z... convenirem ca la un bal mare ce vrol aceasta
&A dee in onoarea garnizoanei care avea sa
piece in resboiu, logodna noastra formali
se va anunta in public. Ping atunci, Ana,
mare patriotA i buns cretin5 Ikea planuri
de viitor. Eu trebuea, firete, s ctitig un
grad mai mars i sa fiu decorat cu ordinul
St. Gheorghe in resboiu, ear ea, fAcend
parte din societatea crucei roie, era sa vie
in tarts dumanii cu vre un spital sau cu
ambulante. Despro posibilitatea ca pAgiinul

as fie invingetor sau ca eu sa cad pintre

cei multi ce trebueau s5 cull, nici putea
fi vorbil 1 Cum era sa fie biruitl crucea lui
Hristos ? Cum era si cads logodnicul ei?
Nu vezi tu Serghie, imi zicea ea, nu vezi
tu ca Dumnezeu inadins ne-a incercat pe
not doi inainte, pentruca deacum sa privim
cu incredere in viitor. Nu tiu de unde-mi

mine, nu poate vent nisi o notui incercare peste

i vorbea cu atata incredere copila, ca

me faces i pe mine tot attit de increzetor.

not !

Dar soarta nu a voit

s5

fie aa!

A a

ar fi i lost, poate, ins5 nu a fost aa! Ar

fi trebuit ca inima mea sa fi fost curate

ca a ei 1 Ar fi trebuit 8a am caracterul ei
puternic, nobleta i ging4ia sirntirilor ei
dar nu sa fiu un om sec i uor, care se
pleacK dinaintea injuriei momentului, neavend
destul5 virtute nici destula acliincime de sim-

tire pentru a merita nemArginitul amor ce

mi se ditcluse !

Venl, insfilit qi momentul in care era

sa se fac5 logodna noastr5, cu pompi, in
fata lumii. La prinz ear5, principesa Z...
avea multi lume poftitti, cAci ea vrol sA dea

un mare pi/1z inainte de bal. Poste o suti

de persoane din societatea cea mai aleas6 a
Odessei se aezare in jurul splendidei mese
i toastele incepure a se ridica mai rar deodata, foarte des apoi. Se intelege ca pfirechea ce avea sa se logodeasc5, p5rintii sau
rudele lor, gazda, erau obiectele ovatielor
d'intei, apoi imperatul, marele duce, armata,
ivingerea viitoare a damanului i ate toate.
M'am sculat cam ametit de la mass pentru
a merge sa -mi regulez toaleta pentru bal.

Tot aa gat i Ana.

Semnalul balului se dAdit curend, i dan-

turile incepure. Ana i cu mine, trebueam

85 l'Asiim intii sa se adune lumea, 'apoi si
intrAm in salonul cel mare.

Nu tiu cum s'a imbrAcat Ana in acea

sacs, dar imi p5rh eh nu -i ede bine i a-

www.dacoromanica.ro

SERGHIE

ceasta me nelinieti de la inceput. Ei dadui

bratul ei atunci bagai de swat cat era de
mica de trup, cid abia imi ajungea la umer.
Cum s'a intemplat sa fac aceste observatii
abia acum? Intrarem in salon. Nu etiu pentru
ce-mi iuchipueam ca aparitia noastra va pro-

duce o mare impresie, dar noi am fost felicitati in mod foarte amabil ei cuviincios
nimic mai mult. Simtii o receali in spate
ei me intorsei cam brusc catra Ana. Ea era
decoltata ei mi se parit ca gatul ei scurt se
pierde intre umeri. Un tremur ine cuprinse din creetet parka in talpi Ridicai
capul pentru a citl in ochii publicului impresia, ei mi se part] ca ved in taina surisuri de dispret ! Este Serghie Pavlovici husarul cu gheboasa lui imi suns deodati puternic in urechi, si in acel grozav moment

vezui pe team' R... nenorocirea mea incarnate, inaintand spre noi pentru a ne felicita I Grozavg aretare care me scoase cu
desivereire din minti I Aruncai cu dispret
bratul Anei ei facend cativa paei asupra lui

R... el privii drept in ochi gi nebun, racnii

in gura mare : Serghie Pavlovici husarul
nu va fi niciodatd barbatul unei gheboase I
2.1i se parit ca Ana voeete sa vie spre mine
dar nu putit ei taut leeinata pe parchet, eu
insi en creerii aprinei, plecai spre uei ghiontind lumea dinaintea mea, si esii, eu capul
gol, razamendu -me de pareti ea un om beat,
in ulita ei me tariff a cad I Me aruncasem
pe un scaun, inima mi se bates ca si cum
ar fi vroit
sfgrime inchisoarea ei me
durea, trupul imi era inghetat, numai capul
irpi clocotea! Trebue 64 fi lost aproape de
glut% cand intro tatul meu la mine, me
privi Cu receala
gise numai atat

rAvLovict.

58

Cred ea vei pleca indata la regiment, vei

trece frunta.riele

gi sper

ea nu to vei intoarce I

Ae fi dorit ca pamentul sa se desfaci i sa

me inghiti I
Cum s'a intamplat sa pierd ci mintea gi

on ce rueine, pentru a face un scandal

sea nepomenit ? Fost'a o reaetie de proastg
mandrie care me cuprinsese? Fost'a efectul
vinului ce beusem la masa care, urcandumi se in cap, imi luase conetiinta ? Fost'a

poate o revolts, a coruptei mele tineretz

contra ideei de a se statornici in bine ?
Imi munceam mereu creerii Ca sa ajung
a-mi da samg de mobilul ce m's impins,
insa in zadar. Astazi chiar, nu-mi pot
esplica acele intamplari nebune, cleat prin
fatalitate,

cad la fiecare din intrebarile

ce-mi pun, gisesc respuns. Nu a putut sa

fie o reactie a mandriei caci etiam prea
bine el nu era dealt o simple formalitate
de indeplinit, lumea cunoscend foarte bine
legaturile noastre. Nu a fost efectul betiei
cici nu eram beat; nu a putut fi nici o revoltt a tineretei mele corupte, cici acel timp,
ajunsesem a-1 eterge din viata

qi

memoria

Ce a fost dar ? Nu etiu dacg ti s'a

intamplat vr'odata, ca un gand sa ti se
faci inteatata stapin pe minte, sau un
sunet pe auz incit sit lupti, un timp, zadarnic pentru a-1 inlatura. Acs cera s'a
intamplat Cu mine. Este Serghie Pavlovici
husarul cu gheboasa lui, acele cuvinte amea.

runcate

ea o glumg de un tear ametit,

pentru a face sa H&j societatea in care se

gases, se incuibase in auzul meu, inteatat
incat nu le-am putut nici un moment inlatura cu totul, cea d'intii ocasie mi le eoptea
9i

aceasta soapta ip4 ingheta inima I

www.dacoromanica.ro

Sari}

at

SETIGHIE PASLOVICI.

presenta lui R... omul meu fatal, in acea

ears, a pus verful! Se crezuse ei este bine

alrainterea ? Nu era luptA de avant-posturi,

in care sA nu me fi aruncat in mijlocul ce-

Ca, cu ocasia logodnei noastre toate intimlarge ce o precedase sa fie uitate.

As fi reams, poate, st5pAn pe mine in
luptA numai cu visul meu eel ren, daca ve-

telor dumane fara a-mi bate capul dacA

derea aoelui care era causa tuturor nenoro-irilor mole un m'ar fi scos din fire.

trupa me urmeazi sau ba. Armele dumane

santeiau ea fulgerul pe dinaintea ochilor

mei, ear eu eeam teafer din luptil, sau deal'ia sg5riet ! Superiorii i camarazii me felicitau de curajul ce desveleam. Moartea
at5t de doriti i cAutatii fugea do mine qi
inima-mi se sfiiea cand me gAndeam la Ana.

Regimentul meu era din corpul generalului Gurco i 'unreal parte la incercarea
accstui general de a pune capet resboiului
chiar de la inceput, trecend ca o furtunA
Balcanii, ins cunoateti cum intreprinderea
aceasta remase fara folos. Nu voese 85-ti
descriu aice detailuri din faptele noastre i
chiar daci a vroi, nu a pute, c5ci starea
mea sufletease5, atunce, era cumplit5. Unde
me puteam eu ocupa cu peripetiile resboiului I
Aducerea aminte a fericitelor momente ce

petrecusem cu Ana i sdrobirea acelei fericiri, pe de altA parte, necitiinta in care me

gAseam despre starea morali a nefericitei
fiinte pe care o calcasem in picioare ca un

nebun furios, me schingiueau de nu puteam afla repaos! Umblam nopti intregi,

prin bivuac ILL st-mi dau swat de vreme.
De eram singur, virsam lacrimi amare de
durere i de iubire, eAci, niciodatA in mo-

As

fi primit cu bucurie 85 rem5n ciunt i

orb pe cAmpiile bulg'ireti, fati sprijin, Mit

ajutor numai s'o tiu pe densa mingaiata! Nu
zic cA a fi dat viata, 6'6 viata nu avea nisi
cea mai mica valoare pentru mine! Erau momente in care mintea-mi zicea ca ea poate va
fi rn5ngaiatA caci trebue 85 despretueascli pe
un nebun ca mine. Aceast5 convingere insA,

nu tinca mult, c5ci imi aminteam abnegatia

Anei i adAncimea simtirilor ei, 'atunci imi
venea sit rAcnesc de durere, eAdeam in
branci i rugam pe Dumnezeu sA-i fie milt,
sh-mi trimiti moartea!

Ideea sinuciderii
insA, nu mi-a venit niciodatit, cu toate suferintele mele.
Curend escadronul meu fu trimis la Sipca,
pentru sustinerea infanteriei care avea acolo,

me priveau ca pe un bolnav ce trebue

zilnic, cele mai crincene lupte. Turcii atacare eari intr'o zi strimtorile cu o indAritnicie rani. Lupta se incluse infiorittoare I
Piept la piept, om eAtril om, se luptau ostacii ambelor armate cu aceeaqi vitejie.
Primii ordin sa fac o diversiune pe flancul
dumanului, i cAzui asupra unui stol de ca.
valerie arAbeascA. Ne incletarem in luptA

crutat. Ei alias scenele petrecute la Odessa,

selbatich i fioroasA.

i nu i le puteau esplica cleat prin nebupie I Par'cit eu insumi mi le puteam esplica

de cAte on &idea, astfel cram de strini unii

de altii, caii sitreau turbati i rAniti, SAn-

mentele cele mai fericite nu simtisem un

amor aa profund kiti violent pentru Ana.
Doream i voeam s5 mor, dar doream ca
moartea mea sal fie o resplatA.

Camarazii

www.dacoromanica.ro

Sabia loves in came

SERGX1E PAVLOVICI.

55

==I
gele curgea giroiu. Eram plin de singe,
rAnit in mai multe pArti gi de pe sabia mea
rogitA, picura sAngele dugm5nese. Intr'un
moment vezui pe un cavaler dugman intepeninclu-se cu putere in scari gi ridicand
grcaua sa arms asupra mea. Abia el vezui,
mi se fad" negru dinaintea ochilor gi cazui
far5 simtire la pfiment.

Astfel imi vorbi medicul. Peste cateva zile,

sirntindu-me mai in putere, putui sa me imbrac, ear egirea din camera nu mi se ingtiduea Ana. Dnrerile gi suferintele fisice, a-

Cand m'am trezit, eram culcat cu capul

legat, intr'un pat. Un medic Iniliaresc tear,
me Linea de mans : Uncle aunt? Cine egti
d-t i ? Cum am ajuns aiee ? . incepui a 1 intreba, el ins& recomendindu-mi tacerea imi
spuse: Ai sc5pat, cipitane, ca prin minune,
caci te-ai intors de foarte departe, erai la
pertlle raiului unde neapArat ca trebue sa
ruearg5 toti vitejii care au luptat pentru
cruse. Istoria d-tale o cunosc bine. Ai fost

se petrec in juru-mi, gi nu puteam. h&c)

lisat mort, pe camp, ear soldatii d tale au

vroit sa -ti saute trupul ca s-1 inruormentez,3 cregtinegte a doua zi, si, ridicandu to
au vezut cA egti 5nc5 cald. Te-au transportat la o ambulant5, unde ai fost cAutat
deodatA. Curend erai indestul de bine pentru

mortise mutt in mine suferintele morale,

impreuni cu puterea gandirii. Eram elizut
intr'un feliu de prostratie generalA. Imi dAdeam cateodata osteneala s-mi incordez
memoris, sA- mi.dau sam5 macar de cele ce
zi gedeam culcat pe pat, cAnd auzii deschizendu- se, foarte inset usa gi o fiinta inainta,

Ca o umbri, spre mine. Era o soil de caritate. 11Ie intorsei spre densa: Ana! Ana!
strigai gi Broil in picioare ! In adever era
Ana Petrovna, dar in ce stare? Era umbra
iubitei mele! Ea ridi(-5 nigte ()chi aga de
marl, c5 te sp5irdantai de milrimea for si
incadrati cu o vineteali bolnAvicioasA, gi se
arunc5, in bratele mele : Sergbie, iubitul
meu, murmurs ea, i-a lost mils lui Dum-

nezeu de mine gi de tine, cAci eats -te sa-

bolnavi gi r5niti, care se grAmadise ai fost

tanspartat aice la Iagi. Dama care con-

n5tos, gi eats -ne ear impreun5 !' Me aruncai

la picioarele ei versand lacrimi bineracetoare :
Ana, fiinth AngereaseA, earai-me. Pentru ce
voegti sA te ert ? Par'd inima mea te-a condemnat vr'odatil ? Nu gtiam eu ca, cu inima,
tu nu ai putut sA-mi gregegti ? S'apoi in de-

ducea ambulanta, designr o persoana din

lirul teu nu vorbeai tu tot de mine gi nu-

societatea cea mai inalt5, te-a crintat mai

mai de mine ? Crezi tu c5, nu-mi dau sanati

de Cite ai trebuit s5 suferi ?"
Serghie Pavlovici, inadugit de emotie, se

a fi dus la un spital gi, din causa multilor

bine dec5t o sor5 sau o mama. Ea a 15sat

ambulanta ei gi a remas la spital anume
pentru d-ta! Te pot asigura c5 datoregti
scAparea d tale mai mull c5utiii ei, cle-

at

gtiintei noastre, cAci d-ta ai avut nigte

friguri cerebrale cumplite, cu delir gi accese
de nebunie gi, lucru curios, acea (lama* te
linigtea

cu un semn, cu un cuvent !

."

opri un moment, apoi, dupA ce suspina

adAnc, urnaa astfel : A reg5s1 o mare fericire pierduti dupii ce ai desperat, este o
simtire pentru care limba omeneasc5 nu are
cuvinte, caci mintea nu gi-o poate inchipul !
Dara cAnd dupi ce ai gasit-o o perzi din

www.dacoromanica.ro

56

SERGH/E PAVLOVICISCRISOAREA A TREIA.

nou ? Atunce, dacA natura iti lase viata fisiel,

remli un automat, o =Ong fiira

migcare

proprie, un Serghie Pavlovici. Ana, ingrijind de raniti, cipAtase germenul cumplitului

typhos, care a decimat bolnavii in spitalele
militare in acel timp 1 Doug zile de fericire
mai avurem, g'apoi din bolnavul clutat cu

atAta devotament de sora de caritate Ana

Petrovna, m'am facut frate de caritate la
patul de durere al ei! Douezeci de zile fa
muncita, .sermana, de boala ei cumplita! A
douezeci gi una, criza se declari grozavA 1
M'am luptat cu bratele cu biata copila schingiuita de nebunia frigurilor, pentru a o opri
ski null fad& insfigi vre-un rgu 1 Inainte de
a-gi da sufletul s'a linigtit, a ridicat ochii
asupra mea gi mi-a intins slabita mina! A
adormit surizend! Cod au venit se, o ridice
am apucat un cutit ce am gisit la indernanii,
si, pun'endu-mg dinaintea patului am declarat
ca nu voiu da voe! Eram nebun ! Mi s'a
pud camisola dupA o luptA invergunata in
care am rtinit pe mai multi. Acum m'am

indreptat, degi din vreme in vreme simt cA

gandirile mete ritacese fall voe, dar atunei
am fost molt timp cu desAvgrgire smintit.
TatAl meu dimpreuni cu medicii au fost cu
atAt mai ingrijiti cA !Area ca cum ag &idea
in idiotismu, efici nu faceam alta decal, rizend

SCRISOAREA A TREIA.

Un Sultan dintre aceia ce domnesc peste vr'o limbit

Ce, cu-a turmelor pAsune, a ei patrie tfo schimba,

La pained dormea, tinendu-si capetaiu mane cea

dreaptii,

Nth ochiu 'nchis afarti, inlauntru se desteaptit.

Vede cum din ceriuri luna luneca i se coboarit
Si s'apropie de densul preschimbata in fecioara,
Inflorea cararea ca de pasul blandei priniliveri;
Ochii ei sunt plini de umbra tainuitelor dureri,
Codrii se infioreaza de atata frumusete,
Apele 'ncretesc in tremur straveziile for fete ;
Pulbere de diamante cads fine, ca o bud,
Scanteind plutea prin aer si pe toate din natura,
Si prin mandra farmecare sun' o muzicit de soapte

Ear pe ceriuri se inalta curcubeele de noapte...

Ea, sezend cu el alituri, mans, fin& i-o intinde,
Peru' ei eel negru'n valuri de matasi se desprinde:

Las sa leg a mea viato, de a ta... In bratu-mi

vino

Si durerea mea cea dulce cu durerea ta alin-o...

,,Scris in cartea vietii este si de veacuri si de stele
Eu a fiu a ta stapana, to stapan vietii mele."
Si cum o privea Sultanul, ea se'ntuneca... dispare ;

Ear din inima lui simte un copac cumca resare,

Care crest intr'o clips, ca in veacuri, mereu creqte,
Cu-a lui ramuri peste lume, peste mare se lateste ;

Umbra lui cea uriasa orizonul el cuprinde

prostegte, argtam cu degetul in degert gi re- Si sub densul universul intr'o umbra se intinde ;
Ear in patru parti a lumii vede siruri muntii marl,
petam necontenit: Vedeti? Este Serg-ke PayAtlasul, Caucazul, Taurul si Balcanii seculari.
lovici husarul cu gheboasa lui!
Vede Eufratul si Tigris, Nilul, Dunirea betrAna;
Umbra arborultti falnic peste toate e stapftuti;
Leon Negrugi.
Astfel Asia, Europa, Africa cu-a ei pustiuri
i corabiile negre legrmandu-se pe riuri,
Valurile verzi de grae leganAndu-se pe lanuri,
Marile termuitoare si cettici lAnga limanuri,
Toate se intind nainte-i... ca pe-un urias covor
Vede tar& Mug Cara, si popor langit popor
www.dacoromanica.ro

57

SCRISOAItEA A TREIA.

Ca prin neguri alburie se streved ci se prefac

In intinsa 'znperatie sub o umbra de copac.
Vulturii porniti la ceruri, pan' la ramuri nu ajung ;

Dar un vent de biruinta se porneste tudelung

i loveste randuri, randuri in frunzicul sunatoriu,
Strigate de Allah ! Allah ! se and pe sus prin nod,
Sgomotul crestea ca marea turburata si inalta,
Urlete de While s'alungau dupA olalta,
Insa frunzele-ascutite se indoae dupA vent
i deasupra, Romei none se inclina la pament.
Se cutremura Sultanul... se desteapta. . yi pe cer
Vede luna ce pluteste peste plaiul Eschiser ;
i priveste trist la casa eihului Edebali,
Dupe, gratii de fereastrt o copilit el zarl
Ce-i zimbeste, mladioasa ca o creangit de alun,
E a Seihului copila, e frumoasa Malcatun.
Atunci el pricepe visul cA-i trimis do la profet
Ca pe-o clipA se'nitltase chiar in raiu la Mohamet,
CA din dragostea-i lumeasca, un imperiu se va naste
Ai cdruia ani ysi margini numai cerul le cunoacte.

Visul sett se 'nfiripeazA si se 'ntinde vultureste,

An cu an imperatia tot mai largA se sporeste,
EarA flamura cea verde se inalta an cu an,
Neam cu neam urmandu-i sborul si sultan dupA
sultan;
Astfel tart dupA tarit drum de glorie-i deschid
Pan' in DunAre ajunge furtunosul Baiazid...

La un semn, un teln de altul legAnd vas de vas,

se leagA
Si in sunet de fanfare trece oastea lui intreagA,

Ieniceri copii de suflet ai lui Allah si Spahii

Vin de 'ntunecti. pamentul la Rovine in cAmpii,
RespAndindu -se in roiuri intind corturile mad...

Numa 'n zarea departata sunA codrul de stejari.

Ce vrei tu?...
Noi? Bung, pace! i de n'o fi cu bang,
Domnul nostru-ar vrea sA vazA pe mAritul imperat.

La un semn deschisA -i calea c1 s'apropie de cort

Un betran atAt de simplu dupA vorbil, dupA port.

Tu ecti Mircea ?
Da 'mperate !
Am venit sA mi te'ncbini,

Sa nu schimb a ta coroanA intr'o ramurA de spini

Ori ce gand ai, Imperate, si on cum vol fi sosit
Cat suntem AncA pe pace eu iii zic: Rine -ai venit!"
Despre partea inchinArii insA, Doamne, sit ne erti
Dar acu vei vrea cu oaste si resboiu ca sA ne certi,
Ori vei vrea sA faci intoarsA de pe-acuma a ta tale,
SA ne dai un semn si nouA de mila Mariei-Tale .
Ce e scris si pentru not
De-o fi una, de-o fi alta
Bucurosi le-om duce toate, de e pace de-i resboiu.

Cum? Mind lumea mi-e deschisa, a privl gAndecti cA pot

Ca intreg Aliotmanul sA se'mpiedece de-un ciot?
7,0, tu nici visezi, betrane, cati in cale mi s'a pus
Toata floarea cea vestitA a intregului Apus
Tot ce stet in umbra crucii, imperati ci regi s'aduna
SA. dea piept cu uraganul, ridicat de Semi -luna ;
S'a'mbracat in zale lucii cavalerii de la Malta;

Papa cu-a lui trei coroane, puse una peste alta,

Fulgerele adunat-au contra fulgerului care
In turbarea-i furtunoasA a cuprins 'Anent si mare,
N'au avut decAt cu ochiul on cu mana semn a face
i apusul isi impinse toate neamurile 'ncoace ;

Pentru-a crucii biruinta se miscare duri-duri,

Ori din codri rescolite on sternite din pustiuri,
Sguduind din pace- adAncA, ale lumii inceputuri,
Inegrind tot orizonul cu-a for zeci de mii de scuturi,
Se miscau ingrozitoare ca pAduri de land si WA,
Tremura inspaimantata marea de-ale for corabii 1..

La Nicopole vezut-ai ate tabere s'an strins,

Ca sit stee inainte-mi ca i. zidul neinvins.
Child vezui a for multime cats, frunza, cata earbA
Cu o ura ne'mpacata mi-am soptit atunci in barbs;
Ant jurat cA peste densii, sA tree jalnic fara pes

Din pristolul de la Roma sA dau calului oyes...

EatA vine-un sol de pace c'o naframa 'n verf
de be
Baiazid privind la densul, el intreaba cu dispret

Si
Si,

de crunta-mi vijelie, tu to aped c'un toeag?

purtat de biruinta, sA me'mpiedec de-un mos-

www.dacoromanica.ro

neag ?

SCRISOAREA. A TREIN.

58

De-un mosneag da, iznperate, del mosneagul

ce priveti,
Nu e om de rand, el este Domnul Terii-RomAnesli.

Eu nu ti-as don veodatli sa ajungi sa ne cunosti,

Nici ca DunArea sa'nece spumegAnd a tale osti.
Dupe vremuri multi venire, incepend cu acel oaspe,
Ce din vechi se pomeneste, cu Darin a lui Istaspe,
Multi durare, dupA vremuri, peste Duntire vr'un
pod,

De-au treed cu spaima lumii yi multime de nmod ;

Imperati pe care lumea nu putea sa-i mai incapA,
Au venit ysi 'n tara noastra de-au cerut pament
si

apt,

Si nu voiu ca sl me laud, nici ca v&u sa te 'nspaimlint,

Cum venire, se genre toti o apti s'un plment.

Te fAlesti ca inainte-ti resturnat-ai val-vertej
Ostile leite zale de 'mperati si de viteji?
Tu to ]auzi ca Apusul inainte ti s'a pus . ?
Ce-i mina pe ei in loptA, ce-au yea acel Apus?
Laurii voeau se. -i smulga de pe fruntea ta de fer,
A credintii biruinte, cAta on ce caviler.
,,Eu? Imi apAr sarAcia i nevoile $i neamul...
Si deaceea tot ce mi.;ca 'n tara asta, riul, ram',
Mi-e prieten numai mie, earn tie dusman este ;
Dusmanit vei fi de toate fAr' a prinde chiar de
veste;

N'avem osti, dart iubirea de movie e un zid

Care nu se 'nfioreaza de-a ta spaimA, Baiazid!"

In zadar flamura verde o ridica inspre oaste,

CAA cuprinsa-i de peire si in fetti si in coast ;
Cad so clatinii, ratite siruri lungi de bAtalie,
Cad Arabii ca $i pAlcuri, risipite pe ample,
In genunchi cadeau pedestri, colo caii se restoarnA,

Cad sAgetile in valuri, care suerl, so toarnli,

Si lovind in fata 'n spate ca si crivetul si gerul,
Pe pament for Ii se pare ea se nArue tot cerul
Mircea insuc mana 'n luptli vijelia 'ngrozitoare
Care vine, vine, vine, calcA totul in picioare,
Durduind soseau calarii ca un zid inalt de suliti,
Pintre cetele pAgane tree, rupendu-si large uliti ;
Risipite se 'mprlistie a dusmanilor siraguri,
Si, gonind biruitoare, tot veneau a terii steaguri,
Ca potop ce prAplideste, ca o m/re turburatA.
Peste-nn cias pliganatatea e ca pleava venturata,
Acea grindire otelitt inspre Duniire o mina,
Ear in urma for se'ntinde falnic armia romAnA,.

Pe clind oastea se acaza, eatti, soarele apune

Voind crestetele 'nalte ale terii sa 'ncunune
Cu un nimb de birnintd, fulger lung incremenit
Margineste muntii negri in intregul asfintit,
Pan ce isvoresc din veacuri stele una elite una
i din neguri, dintre codri, tremurlind s'arata luna.
Doamna marilor s'a noptii yard liniste ysi soma.
Lana cortu-i unul dintre fiii falnicului Domn
Sta zimbind de-o amintire, pe genunchi scriind o
carte,

S'o trimita dragei sale de !a Arges mai departe:

Si

abia pleca betranul... Ce mai freamet,

ce

mai sbuciuml
Codrul clocoti de sgomot si de arm si de bucium,

De din vale de Rovine

Ear la poala lui cea verde mil de capete pletoaso,

Mii de coifuri lucitoare es din umbra 'ntunecoasii.
Calaretii umplu campul i roesc dupl un semn
Si in caii Ion selbatici bat cu scarile de 1 mn,
Pe copite iau in fuga fata negrului pament,

Nu din gurA, ci din carte,

Land scantee lungi in soare, arcuri se intind in vent;

i ca noufi de amnia i ca ropotul de grindeni,

Orizonu'ntunecrtndu-1, via sligeti de pretutindeni

Viljeind ca vijelia i ca plesnetul de ploae...

Unlit campul i de tropot si de strigat de bAtae.
In zadar striga 'mperatul ca si leul in turbare,
Umbra mortii se intinde tot mai mare si mai mare ;

www.dacoromanica.ro

GrAim, Doamna, catrA Tine

ea ne esti asa departe.

Te-am ruga, magi, ruga
Se. -mi trimiti prin cineva
Ce-i mai mandru'n valca Ta :
Codrul cu poenele
Ochii cu sprincenele;
Ca, $i eu trimite -voiu
Ce-i mai mAndru pe la noi:
Oastea mea cu flamurile
Codrul Si cu ramurile,
Coiful nalt cu penele

CRISOAREA A MIA.
.23....1.4114.1/..."1.....,V-,-.-'.:..,-.......-...-....e......1r.r.,

59

.3.10,-1.....,.........,..",,.. 9/.1^EILAOLICSICICC-

Toti pe buze -avCnd virtute, ear in ei monedA calpii,

Ochii cu sprincenele.
Si sit stii cA-s santitos,

Quintesentii de miserii de la crestet ptinA'n talpA.

Si deasupra tuturora oastea sa yi-o recunoascA,
Isi aruncA pocitura bulbucatii ochi de broasca...
Dinteacestia tam noastrA isi alege astAzi solii I
Oameni vrednici ca sa sazb,in zidirea sfiutei Golii
Iu cAmesi cu mAneci lunge si pe capete scufie;
No fac legi si ne pun biruri, ne vorbesc filosofie,
Pati iotii I Vittuo,ii, ctitori de a sezAminte,
Undo spumegA desfreul in miscAri si in cuvin4 e,

Ca, multAmind lui Christos

Te shrut, Down* frumos.

Cu evlavie de vulpe, ca in strane, sed pe locuri

De-asa vremi se 'nvrednicire crouicarii si rapsozii ;
Veacul nostru ni-I umplure saltimbancii si Irozii

In isvoadele betrane pe eroi mai pot sA, cant;

Au cu lira visAtoare on cu sunete do Haut
Poti antimpini patriotii ce-au venit deatunci incolo ?

Inaintea acestora to ascunde-te, Apollo I

0 eroi 1 care'n trecutul de mAriri v6 adumbriseti,
Ati ajuns acum de mods de v6 scot din letopiseti
Si cu voi drapAtulu-si nula, ye citeazil toti nerozii,
MestecAnd veacul de our in noroiul greu al prozei.

Si aplauda frenetic, schime, cAntece si jocuri

Si apoi in Sfatul Orli se aclin' sa, se admire,
BulgAroi cu ceafa groasA, grecotei cu nas subtire ;
Toate mutrele acestea sunt pretinse de Roman,
ToatA greco bulgArimea e nepoata lui Traian.
Spuma asta 'nveninatit, asta plebe, ast gunoiu

Sa ajung' a fi stapAna si pe tarA si pe noi!

Tot ce 'n tetile vecine e smintit si sterpiturA,
Tot ce-i insemnat cu pata putrejunii de natuii,
Tot ce e poi fid si 'acorn, tot Fanarul, toti ilotii,
Toti se scursere aicea si formeazA patriotii,
'neat fonfii si flecarii, gagautii si gusatii
Balbaiti cu gura strimbit aunt staphnii astei natii.

Remaneti in umbrA sfanta, Basarabi si voi Mu-4atini,

DescAlecatori do tarA, datitori de legi si datini,

Ce cu plugul sl cu spada ati intins mosia voastrii

Voi sunteti urmasii Romei? Niste rei si niste fa-

De la munte pan la mare si la Duna ea albastra.

meni I

I-e ruiue omenirii sA ye zicA voue oameni I

Si aceasta^,ciuml 'n lume, si aceste creaturi

Au presentul nu ni-i mare? N'o sAmmi dea ce o

sA, cer ?

N'o stl, aflu intre-ai nostri vre un falnic juvaer?

Au la Sybaris nu suntem lAngA capistea spoelii,
Nu se nasc glorii pe stradA si In usa cafenelii?
N'avem oameni ce se luptA cu retoricele suliti
In aplausele grele a canaliei de uliti,
Panglicari in ale terli care joacA ca pe funii,
Marti cu toate de renume din comedia minciunii?
Au de patrie, virtute nu vorbeste liberalul
De ai credo cil viata-i e curatit ca cristalul?
Nici visezi cA inainte-ti stA un stitlp de cafenele,
Ce isi ride de-aste vorbe inglinAndu-le pe ele.
Vezi colo pe uriciunea fArA buffet, farA cuget,
Cu privirea 'mpOrosatil. si la fad umflat si buget,
Negru, cocosat yi lacom, un isvor de siretlicuri,
La tovarkii sei spune veninoasele-i nimicuri ;

Nici rusine n'au sA lee in smintitele for guri

Gloria neamului nostru spre-a o face de ocarA,
Indrliznesc ca sA, rosteascA pan' si numele thu...
tart I

La Paris, in lupanare de cinisme si de lone,

Cu femeile-i pierdute si 'n orgiile-i obscene,
Acolo v'ati pus averea, tineretele in stos..
Ce a scos din vui Apusul clind nimic nu e de scos?

Ne-ati venit apoi, drept minte o sticlutli de pa.

rnadA,

Cu monoclu 'n ochiu, drept armlt betisor de pro.

menadli,

Vestejiti fart de vreme, dar cu creori de copil,

www.dacoromanica.ro

60

SCRISOAREA A TREIA-0 PRIVIRE ASUPRA DOI3ROGIEI

111.1rMat

Drept stiint' avend in minte vre un vals din BalMabil,

Ear in schimb cu-averea toata vr'un papuc de curte-

0 privire asupra treentului Dobrogei.

zani
0 te-admir, progenitura de origine Romani!

Noua provincie transdunilrean5 care s'a

i scum priviti cu spaimit feta noastrA scepticrece,

Ve mirati, cum de minciuna astAzi nu vi se mai

trece?
CAnd vedem ca toti aceia care vorbe mari aruncA,
Numai banul el veneaza si cAstigul fad. mama,
Azi, cAnd fraza lustruita nu ne poate insela,
Astazi altii aunt de vinA, domnii mei, nu este-asa?
Prea v'ati aretat mama, sfasiind aceastA tart,
Prea facureti neamul nostru de rusine ai ocare,
Prea v'ati batut joc de Ern)* de strAbuni si obicei,

Ca si nu s'arate-odata, ce suntetiNiste migeil

Da, cAstigul farA muncA, eats singura pornire,
Virtutea? e-o nerozie, Geniul? o nefericire.

Dar Matt macar strAmosii ca sa doarma'n colb de

cronici;

Din trecutul de marire v'ar privl cel mull ironici.

Cum nu vii tu, Tepes-Doamne ca, punend mane
pe ei,
Sa-i imparti in done cete: in smintiti si in misei,
aduni,
Si in done temniti large cu de-a sila
Sii dai foc la puscarie si la casa de nebuni
M. Eminescu.

alipit Romziniei in urma rebboiului de la 1877,

nu este un camp baltos, nesanatos si pustiu

precum multe persoane Anei i-1 inchipuesc.

Afara de delta Dunarii si de valea Cernavodei (intr'adever nesalubre), ea ne presinti

un tapan ridicat intre Dungrea qi Mares
Neagrii. Acest tapan e adesa accidentat de
dealuri i veleele care rup monotonia fara a
fi un obstacul culturei e bfitut de venturile saniitoase ale m5rii qi de o fertilitate admirabilfi,

locuitorii din nenorocire, aunt foarte rani,

aaci resboiul a redus la jumetate populatiunea

putin numeroasii, qi primul progres de realisat este desigur colonisarea aceator bogate

campii care au avut locuitori numerosi in

timpurile prospere ale antichitiltii. Istoria
vecbe a provinciei este strins legata cu originele noastre i totdeauna in trecut, comu-

nigti de interese sau lupte de rasa au pus

in contact populatiunile ambelor maluri ale
Dunarii de jos. In timpurile strrivechi anterioare veacului al VII an. Chr. numeroasele cete ale Tracilor au ocupat toatfi regiunea cuprinsh' intre Poeonia, Macedonia, Marea

Egea, Marea Neagri i Duniirea, de la gurele

ei pans la granita Serbiei actuale. Ambele
poverniguri ale Balcanului, campiile toate ale
Ruraeliei orientale, fliceau parte, impreunA

cu Dobrogia de teritorul locuit de Traci.

Herodot, care ne-a conservat cele mai vechi
traditiuni relative la istoria Tracilor, nu ne
spune de uncle se trag ; pe timpul lui ei
www.dacoromanica.ro

0 PRIV1RE ASUPRA. DOBROGIEI.

erau deja de mult agezati acolo, impgrtiti

intr'un numer considerabil de triburi, vorbeau. o limbi comun gi aveau obiceiuri care
nu se deosebeau mult intre ele. Tracii de

sus in contact continua cu tinuturile elene

de mult civilisate i cu coloniile grecegti de
pe coastele Mgrii Negre, erau mai culti, mai
putin barbari cleat cei de pe malul Dungrii,
care, in luptA perpetuA cu barbarii Schiti de
pe malul sting al fluviului, adoptasere imbricimintea, modal da-a c6mbate i armele
acestor ginte barbare gi parte din usurile lor
feroci.

Fie care trib trac, avea geful seu, un fel

de rege, i gintele cele mai puternice erau,
intre Tracii de sus, Odrigii, intre cei de jos
Get a. Stabilirea coloniilor Milesiane pe coasta

Pontului in mijlocul popoarelor trace dateaz'A de la seculul al VII (an. Chr.) Calatia,
(moderna Mangalia), Tomis, (actuala Constanta) Tetras (probabil langa Gargalytr,
Desjardins Revue archeologique 1868), erau

statiuni comerciale fundate de Heleni pentru inlesnirea traficului care-1 faceau cu

popoarele trace ; ei aduceau productele industriei lor inaintate, i ridicau productele naturale ale regiunii, intocmai cum
terile industriale din occident schimbA asUzi manufacturatele lor incontra griinelor
noastre i precum Pisanii i Genovejii din
evul media procedau i ei in aceste tinuturi.
Aceste colonii erau toate bine intitrite, ea
BA resiste la un atac de barbari; totug esistenta lor ar fi inesplicabilA dacA n'am gti
ca ele se inchinau totdeauna la gefi barbari
din vecingtate drora le plAteau un tribut gi
care, interesati la esistenta lor, le apara incontra ataeurilor celorlalti barbari (vezi in

61

Xenofon convorbirea intre trimigii oragului

Parium i agentul regelui Scuthis, gi in Tucidid lib. IL cap. XCVI mentiunea tributului
oragelor Pontice). Coloniile Helene au esercitat o influinti civilis5toare asupra tracilor

care formau chiar parte din populatiunea

acestor rage (0 vidiu) lush' n'au putut schimba

cruzimea obiceiurilor lor. (Titus Livius cap.

resboiul trac, Thucydid eepeditiunea Diilor
in Grecia).
La aceastA epocit veche, malul sting al
Dunitrii era ocupat de puternicele popoare
Schitice care nAviilise din Asia ci se stabilise acolo. Herodot ne arata gefi Schiti in
relatie de rudenie i de all anti cu regii traci
(lib. IV. IX) gi asemenea raporturi din timpurile cele vechi par a fi esistat totdeauna;
identitatea de nume intre regii Bosforului
asiatic gi regii traci, legAturile lui Mitridat
cu popoarele trace, relatiunile care au esistat
intre regele Decebal i Partli, toate aceste
ne probeaza ca popoarele trace au avut totdeauna cu gintele mai oriental afinitAti marl,
care nu aunt Ana studiate indeajuns. Schitii
erau ca gi Tracii fractionati in cete sub comanda de gefi sau regi ; huh* mai pu tin divisati, ei vedem in toate ocasiunile importante uniti intre dengii pentru o comunii

apfirare, pe and veeinii lor tranedunAreni

nu se putur; uni dealt foarte rar pentru

urmarirea unui stop comun. Aceasta ne
esplica cliferenta soartei tracilor gi a Schitilor futA cu navalirea persanA. Regii Persiei pe la inceputul secolului al V dupil ce
cucerire Asyria, Fenicia, Lydia, Egipetul i
colouiile Helene din Ionia, se inceredre sA
intindA domnia lor peste Europa intreagii.
Darin in capul unei :Innate imense, insotit

www.dacoromanica.ro

Cl

C)

PRIVIIIE ASUPIIA D013110GIEL

de o floti puternica feniciani i greaci (513

a. Chr.) naval in Tracia qi toate popoarele
trace din Balcani cu Odriii impreuna, ora:pie Helene din Pont, Macedonia qi o mare
parte din Helada chiar, se inchinare lui
Dariu sau locotenentilor lui.Getii singuri,
care locueau pe malul drept al Dunarii de
jos (Dobrogia actualii) se luptarg cu vitejie,
insa gra isbanda qi primire qi ei suzeranitatea persana care astfel se stabili dealungul
Marii Negre de la Caucas pang la gurele
Istrului. Darin se incerca in zadar sa supue Schitia; dupe o infructuoasi campanie, el
fa silit sa tread grabnic inapoi peste podul
ce aezase pe Dunare (probabil intre Isaccea
i Tulcea).

Dupe retragerea lui el lasa sub comanda

lui Megabiz in Tracia o armata care statornici in mod definitiv impgratia lui peacolo.
Insi, cucerirea persana n'a putut lisa multe
urme pe la noi. Pergii se mArgineau in genere a impune un fa de vasalitate popoa-

relor eucerite gra a incerca racer sit le

i domnia for a fost prea scurta
ca SS fi putut esercita in Dobrogia vre-o
asimileze,

Nimicirea armatelor lui

Xerxes in Helada gi preponderanta marinei
ateniane in Marea Neagra in urma victorlilor de la Salamina qi Mycale an determinat
emanciparea tuturor coloniilor Pontice i a
populatiunilor din peninsula Balcanica. Puternica ginte trace, Odricii, sub conducerea
regilor Teres i Sitaltris, lua (478--422) initiativa migcarii gi nu numai scuturarg vasalitatea persani, ci isbutire sa fondeze un puternic stat trac care cuprindea cea mai mare
influents serioasa.

parte din triburile trace dintre Balcani qi

Getii din josul Dunarii.

Imperiul Odrys se intindea de la Abdera

pe Marea Egea la gurele Istrului. (Tucidid
lib. II). Istoricii nu ne-au conservat am 6ramtul luptelor Odri9ilor incontra Getilor ci
celorlalti traci de jos ; tim insi positiv ci
lupta fit serioasi qi vedem ca regele Odrys

Sitaltris, care punea in mirare armate de

peste 150,000 oameni nu puta reuqi cu totul;

el cazit in bataea contra Tribalelor (422)

puternica ginta tracica aparentata cu Getii.
Un monument ridicat la vr'o 20 chil. de
Dunfire (Rassova), 45 chil. de marea (S.O.
Mangalia) cunoscut sub numele de monument de la Adamklise este poate un testimoniu de aceste lupte ; vom demonstra mai
la vale caracterul barbar al acestei construetiuni i probabilitatea ca el este un monument de victorie ridicat de poporul trac
biruitor.
Oraciele pontice nici nu se incerearg sa
se opus Odri9ilor. Tucidid ne spune ca ele
plateau regelui Sitaltris un tribut banesc
important. Suprematia Odriilor peste Geti
nu tine mult timp ; luptele intestine pentru
succesiunea tronului nimicir6 cu totul puterea

regilor OdriO, gi Xenofon ne arati in anul

402 pe Sentes regele for redus, cu o rani
de calareti a se lupta in centrul domniei
parinteliti pentru redobandirea coroanei sale;
el cu aj utorul mercenarilor greci isbuti, insi

popoarele gets remaseri in mare parte pe

dinafara de domnia lui. La aceasta epoci
starea lucrurilor in peninsula Balcanica nu
difere mult de ceea ce fusese mai inainte de
navalirea permit% Pa la inceputul seculului
al IV inaltarea puterii Macedoniei schimba
fate politica a regiunii. Filip II, tatil lui
Alecsandru, se ineere4 pul cueeressoi tinutu-

www.dacoromanica.ro

0 PRIME ASI.TRA DOBROGIEI.

68
2=1=1:11

rile trace vecine cu Macedonia ci reu91 a

alibi en mult regatul Odrys ; vedem armatele

lui ajungend pia la Dunire 9i trecend chiar

dincolo de fluviu sub conducerea lui Alecsandru; basa lui de operatiuni pare a fi fost
in Dobrogia actuali ;*) detaliurile care ne
le-au transmis istoricii Greci ne arati, ca 9i
in trecut, malul drept al Dunirii de jos locuit de Geti 9i de Tribali (traci), termul
sting ocupat de Schiti 91 de Geti; ace9ti din
urmi erau deja de pe atunci stabiliti pe
malul sting unde posedau sate intirite. Filip
9i Alecsandru care au avut poate un moment ideea de-a intinde imperitia for pini
la Dunire s'au mirginit la aceste espeditiuni
adeverate razzia de ci9tig fa'ri vre-un efect
statornic ; ocupati de-a stabill suprematia for

asupra Heladei 9i de a urmiri visul for de

glorie in Orient, pArisire cu total cimpiile
dun'arene unde populatiunile pastorale i resboinice ale tracilor nu ofereau decit un camp

de cucerire sirac qi singeros. (Iustinus cart.

II, cap. 9). Dupi victoria lui Alecsandru
asupra Per:01r, locotenentul sou Zopirion
trecii DunArea cu o armata mare 9i incerca
de isnoavA cucerirea Schitiei ; el peri cu toati
armata lui.
Lysimac, urmacul lui Alecsandru, nu avii
mai mult noroc in espeditiunea lui dincolo
de Duniire ; insA el isbuti sa stabileasci suprematia Macedoniani pe cea mai mare parte
din Tracia ; oracele Pontice ficeau parte din
dominatiunea lui 9i esisti monede de aur qi
de argint ale lui Lysimac, bitute in oracele

Mafia (Mangalia) cu monogramul KAA.

'1)

D-nul G. Tocilescu in erudite ea disertatiune asupra

Daciei: Dacia inainte de Romani" credo c>Y load de
trecere a lui Alecsandru a foot aproape de Silietria.

altele de la Tomi (Constanta) cu marca TO,

altele asemenea de la Istrus cu monogramul
1E; pini atunci, aceste orate aveau monede
proprii ffiri vre-o efigie de suveran strain,
sau vre-un semn de vasalitate. Domnia lui
Lysimac se intindea 1i pe cimpiile vecine
acestor orate 9i cuprindea o parte insemnatA
din provincia noastrA. Dominatiunea Macedoniani pe-acolo fu scurti ; popoarele trace
profitare de luptele crincene ale urma9ilor lui
Alecsandru spre a-li redobindi libertatea.
La acea epoci, neamurile Schitice impresurate

de nivilirea Sarmatilor (Iasygi, Roxolani

etc.) c1 Germanilor (Psastarni) cedeazA influentei acestor adversari gi dispar mai cu
total din aceasti regiune. Dincolo de Dunire cetele Galilor cotropesc orientul, jifuesc Helada 9i Macedonia 91 ajung ping la

Dunire. Getii qi Tribalii bituti intr'o lupti

crinceni le Iasi cAmpul slobod ci tree in
mare numer pe malul sting al Dunarii unde
parte din Geti era de mult a9ezati ; este probabil cA stabilirea Dacilor, tribului trac apa-

rentat de aproape cu Getii dateazi de atunci i cA locuinta priinitivA a neamului

acestuia nu era departe de Dobrogia actuali.

Tinuturile Dunirii de jos nu erau destul de

bogate ca sA opreascA mult timp cetele jAfuitoare ale Galilor ; ei de9ertare rApede cam -

pile Dobrogene urmind calea for devastAtoare spre orient. CAteva cete de Gali insi,

sub nume de Scordilti se statornicire in

Serbia actualA 9i au esercitat oare care influents asupra tinuturilor vecine unde nAvAleau mereu. Ace9ti Gali dupa obiceiul for

transformau in monedi argintul furat de

denqii c1 imitau, pe cat permitea arta for
barbarA, monedele pe-atunci in circulatiune

www.dacoromanica.ro

64

0 PRIVIRE ASUPRA DOBROGIEI.

in terile dunarene ci mai cu same monedele

macedoniane de argint ale lui Filip ; numerul
considerabil de imitatiuni de aceastA nature
care se gasesc in Romania gi dincolo de
Dunire, enormele diferente care esista intro
bucati, atilt in gradul de barbarie a lucrului,
cat qi in greutatea monedelor, ne probeaza
ca obiceiul Galilor a avut multi imitatori 0
ca populatiunile barbare, Gete 0 altele care
locueau pe-atunci pe malurile Istrului, au
bAtut qi ele monede barbare imitate dupe
tipurile Macedonians.
Am ajuns cu istoria la timpurile care preced aparitiunea Romanilor in orient. Regatul
macedonian reconstituit era :Inca pe-atunci
puterea principals; politica lui era de-a mentine divisiunea intro gintele trace li isbutl

a is tine sub influinta sa; regatul Odrys,

redus la o putere de a doua mans era aliat
al Macedoniei, qi o parte insemnati a armatelor macedoniane se compuneau de auxiliari
traci. Popoarele barbare Sarmatii i Bastarnii dincolo de Dun/ire faceau asemenea
parts din clientela regelor macedoniane.
Soarta popoarelor trace urma resultatul luptei
intro Romani qi Macedoneni qi batalia de la

Pydna 168 fa i pentru ei dec;sivi. Puternica republics, dupe nimicirea regatului Macedonian, primi pe regii Odriqi in clientela
sa Ili sfarama resistenta Tracilor de sus dupe
o lupta crancena. In 148 Macedonia fu a-

necsata, in 135 Scordiltii batuti i in 109

(a. Chr.) nimiciti cu desaverlire ; armatele
romane ajung atunci papa la Dunarea qi tree
apa dupg invingerea Dacilor care erau aliati
ai Scord4tilor.
Tracia, insa nu fu de pe-atunci anecsatA

de Romani ci numai dominate; popoarele

barbare care o locueau erau totdeauna in

frAmentare sii se unire cu Mitridat &and
marele rege al Pontului intro, in lupti cu
Roma. Auxiliarii Bastarni, Sarmati gi Traci
formau dupi marturisirea istoricilor, puterea
principalA a armatei marelui rege pontic.
Victoriile lui Sylla, lui Lucullu i triumful
(63 a. Chr.) lui Pompeiu asigurare cu desaverctire preponderanta Romanilor in orient
tii pe malul Dunarii. Putini ani in urmi
anecsiunea regiunii drepte a Dunarii de jos
fii consumata prin creatiunea provinciei Mesia
inferioari ; ea era formate de coasta dual-

reana a Traciei care cuprindea o mare parte

din Dobrogia.
Restul Dobrogiei depindea de regatul 0drys care subsists ca feudatar al Romei ci
nu disparil dealt sub imperatul Claudiu. *)
Ormiele pontice primire cu bucurie pe Romanii care erau pentru ele protectori mai
siguri decat regii barbari ci care acordau
Helenismului o deosebitA protectiune, lasind
oraplor o autonomie intinsa. Monedele bAtute in aceasta prima periods a hegemoniei

romane in oralele pontice nu poartA nici

un semn de vasalitate ; ele nu represinta
cleat divinitati sau simboluri autonome. Starea acestor oraqe sub protectoratul roman era
Ana faarte precara in ajunul imperiului Roman ci prirnii ani ai imperatiei ; poetul 0-

vidiu exilat sub August (9-17 p. Chr.) in

oraul Tomis (Constanta) ne-a lasat o descriere interesanta de starea politics i socials a Dobrogiei de pe- atunci; oraple pontice, incunjurate de ziduri erau locuite de
*) N ot a. Ovidias (Pontice Cant. I Epist. VIII) vorberite de
o espeditinne a regelui Odrys Cotys incontra cetalii
/Egypsos situat/t pe malul Danirii aproape de Isaccea
tit pe care a luat-o de la GeV. en ajutorul Romanilor.

www.dacoromanica.ro

0 PRIVIRE ASUPRA, DOBROGIEI.

65

Greci 9i de Geti sedentari qi ocupate de garnisoane romane ; cAmpiile invecinate ocupate

figureaza pe monedele Callatiei gi Tomei.

Div. Ceres, snopi ci spice de grill c1 de orz

asemenea de Geti pAstori supuqi, erau ne-

aunt simboluri frequente pe aceste piese.

Centruri de populatiune importante, oratie
ci sate numeroase dateazi deatunci. Troesmis, Durostorum (Silistra) Noviodunum

incetat jafuite de Tracii independinti din

Balcani (Bessi, Corali, Bisoni), de Geti ci
Daci transdunAreni ci mai cu samA de barbari Sarmati (Roscolani, Iasygi) i de Bastarni, care navAleau indatA ce ingheta DunArea, pridau qi jAfueau tot ci nu se opreau
deck langa zidurile cetAtilor pe care nu le
puteau trece. Imbricati cu zale de fer, armati
de sAgeti otravite, totdeauna cAlfiri, ei nu
lAsau nici o odihnA poporatiunilor qi dmpiile remrmeau pustii ; Romanii se margineau
a ocupa ormele gi positiunile strategice gi

goneau pe Geti din satele for intArite precum Troesmis (Iglitza lungli Mein) care
deveni mai tarziu un municipiu Roman important (vezi in Ovidiu espeditiunea lui Vi-

AEgypsus, Trubium (MAcin) Cius, Carsus

Axiopolis, Sucidava ci altele multe, ne atesta
ca o populatiune numeroasi ocupa provincia.
Aceasti prosperitate a mers crescend pe tot
timpul imperAtiei Antoninilor, care este evul

de our al regiunii DunArii de jos. Monumentele cele mai importante lAsate de Romani aunt din aceasti epoci i cele care s'au
gAsit ping arum apartin in mare parte acestor timpuri sau epocei imediat urrnatoare ;

vinciei dar ei era reservat imperatului Traian

de-a transforma, prin cucerirea Daciei pustiile Dobrogene in ciimpii roditoare. Ciderea imperiului barber a lui Decebal asigura

decade* provinciei urnia decadentei imperiului intreg. Invasiunea barbarilor Geti in

Dacia qi peste Dunare pe la a doua jumetate a veacului al III devasta, regiunea dobrogeanzi ; in 250 sub Traianu Deciu, ace9ti
Goti ajunsere Oda la Filipopoli. Seria monetarA a oracelor Pontice se opreqte la imperatul Filip (249 p. Chr.), indiciu cert de
siirAcirea dad nu de nimicirea acestor orate.

linitea provinciei qi deatunci dateazi pros-

Invasiunile devastatoare se succed sub Va-

peritatea oracelor pontice. Tomis (Constants)

lerian qi Gallian dar vitejii imperati Claudiu II, Aurelian qi Probu isbutire prin victoriile for sa conserve imperiului granite

talis incontra Troesmis). Invingerea rescoalei

trace sub Tiberiu indrepta situatiunea pro-

mai cu sami lug un avant insemnat, populatiunea imbogAtiti printr'un comerciu considerabil se inmulti, templuri gi alte monumente marl se ridicare qi oraqul deveni unul
din cele mai insemnate ale litoralului pontic,
metropola Pontului cum se intituleaza cu
mAndrie pe monumentele qi pe monedele
sale.

Callatia nu era mai putin prosper;

campiile pustii, cultivate se acoperire de recolte frumoase i fertilitatea regiunii este

atestati de simbolurile de fecunditate care

dungrean5. La aceasta epoca p6,riisirea Daciei ci statornicirea bArbariei pe malul sting

al Dunarii au, pentru Mesia de jos, conseqente
deplorabile ; cAmpiile deschise erau neincetat

jafuite de bandele barbare care treceau apa

qi Romanii se margineau in apgrarea coastelor c1 oracelor intarite. Regiunea redeveni
pustie

gi

deatunci dateaza numele ei de Schi-

tia midi, sub care is forma o noui provincie

www.dacoromanica.ro

68

0 PRIME ASITIMA DOBEOGIEI

loc

-dud Diocletian reorganiz& imperiul la inceputul seoulului al 1V.

Schitia mica avea Tomis drept capitals; ea
facea parte din prefectura Orientului ci din
diocea'ul tracic. Mamie Constantin (306
337) biruitnrul Gotilor gi Sarmatilor mintina
linitea in provincie Ai urmaqii lui papa la

Valens isbutire asemenea sa tie in respect

pe barbarii. Sub acest din urma imperat
stabilirea Gotilor pe malul drept al Dunarii
cu voea stapfinirii romane cause ruins cornplecta a Mesiei ; Gotii resculati in anul 376
78 bat pe Romani la Marcianopol ci Ia
Adrianopol (unde dab. Valens ins* qi niivalesc in toate directiunile pradand i jafuind. Make ()rage din Illyria, Tracia ci mai
cu Emma Mesia fare distruse, intre care se
prenumera qi municipiul Troesmis.

riului lui. Fiul sau Hernak cu auxiliarul sea

Alan Candax obtinure de la imperatul Leon
voea al se statornieeasca in Dobrogia; ei
devenire acolo aparatori granitelor romane
gi cei care aveau misiunea speciali sa pazeasca Valul lui Traiau se numeau Fosatici.
Romanii sub imperiltia marelui Iustinian
(527.-565) dupe ce redobandire Africa c1
Italia, reucire sa goneasci pe barbari dincolo
de Dunare care redeveni granita lor. Justinian se sill sa intareascii malul drept al
fluviului en cetati puternice ca sit opue nivalirii barbarilor o stavili materials; deatunci
dateaza ruinele gigante de Ia Iglitza ci altele
multe care se ved in Dobrogia; oracele ci
satele ruinate fure din nou zidite, provincia
redeveni roman a.

Procopiu ne-a conservat in opera lui (de

Din aceasta epoca a lui Valens dateazi

Aedificiis) lista constructiunilor lui Iusti-

giganticul sistem de forturi c1 de tfanturi care

nian qi intre ele, multe apartin Dobrogiei ;

insa, aceste formidabile intariri nu puture
opri potopul barbar. Avarii, Kazacii, Rucii,
Bulgarii, Pacinatii navalesc mereu pe malurile Dunarii de jos.
Lungul cir de lupte i de devastatiuni in

merge de Ia Mares Neagra laugh' Constants

la Dunire lingi Cernavoda ci care este cu-

noscut sub numele popular de Valul lui

Romanii el facure sub directiunea
Comitelui Traian qi a lui Profuturus (generalii lui Valens) qi el Beryl de granite imperiului dud se perdu linia Dunarii.
Impartirea imperiului Roman sub fii lui
Teodosiu 395 nu schimba fata lucrurilor la
Dunare ; barbarii inaintau mereu i Hunii
Traian.

stabiliti pe malul sting, tree in anul 435

fluvial sub comanda lui Atila. Ei devastare
deatunci sistematic toata Mesia qi Tracia,
kind una dupe alta toate cetatile sau orarle

campiile Dobrogiei in perioda bizantina pima

la cucerirea turceasci face parte din epoca

evului media ; ameruntul for este foarte interesant, insa nu intra in cadrul schitei de
&VA care nu este altul decit de a fi o introductiune studiului rem4itelor antice din
provincia noastra transdunireana.

i arzendu-le. In anul 447, 70 orate lure

nimicite in Mesia intre care se numera Tomis gi probabil celelalte porturi pontice.

Atila murl in 453 dupe sfirimarea impewww.dacoromanica.ro

(Va arms).

Mihail C. Sutp.

67

NOAPTEA DIN MAIU.

iwzvoq

Poetul

NOAPTEA DIN MAIU.

De ce puternic inima-mi bate?
Ce turburare astazi siratesc,
Care me face se. me 'ngrozesc?
In uca-mi par'cA and ca bate ?
De ce-a mea lampA murinde, line,
Orbecte ochiu-mi cu-aqa lumina?

(Alfred de Musset).

0, Doamne 1 trupu-mi se simte'n fricA.

Cine me chiama ? cine-i? nimica.
Tot singur ; ciasul e care bate,
0 saracie I singuratate I

Musa

Ia lira ta, poete, si clit-mi o sarutare ;

Pe camp, tufari de rose simt mugurii crescend.
Renacte primavara $i ventul cald apare ;
Ciobanul, aurora cu dulce acteptend,
Pe primele tufiuri s'acazit 'n departare.

Musa.

Ia lira ta, poete, i da-mi o sarutare.

Ia lira ta, poete ; al tineretei sange
In asta noapte fierbe chiar pan' la Dumnezeu.
Poetul.

Nelinictit e pieptul, caci volupta.tea-I stringe,

venturi seci revarsA foc in sitrutul meu.
0, tu, copile lenec ! privelte, cunt frumoasa.
Nu-ti mai aduci aminte de cel intitiu sArut,
Mid palid, atins numai de-aripa-mi mladioasit,
i

Ce intuneric domneVte'n vale 1

Credeam vr'o neagrA forma de jale,

Colo pe codru c'au fiuturat.

Ea din fen* tainic, resare,

Cu ochii plini de lacrimi, pe brate-mi ai cant?

Te-am mangaiat data la suferinti amare 1

Atingend earba cu-a ei picioare :

E o viziune incantatoare,
Ce bland in zare s'a departat.

Vail and erai taper, iubea sufletul tau.

Mangle-me, vreu astAzi o raze de sperare ;
Vreu sa ml rog si ziva de maul s'o apuc eul

Poetul.

Musa.

Ia lira ta, poete ; pe camp, noaptea, se lase,

Se lea gana zefirul in velu-i parfumat.
Si rosa, boboc And, s'acopere geloasa
Pe cel mai gingal flutur ce moare imbAtat.
Accultli. I total tace ; la di aga ta gandete.
Sub tei, in astA sad, la crAngul ce umbrecte

1116 chiama oare voacea-ti duioasA,

Musa 1 esti oare tu, glasul
?
Nemuritoare t floare frumoasa 1
Fiintit sfAntA ci credincioasA,
Uncle ft/1.We amoral meul

Apusul, peed Iasi mai dulci a lui scAntei.

Tu a mea drag& ci sorioara,

Tu esti o, Musa, o blonde mea

Acum infloresc toate nemuritoarea fire

Eu simt, din noaptea neap* marl,

Se ample de parfumuri, de murmur vi iubire,

Ca patul gel Wee a doi insurtitei.

Ilaina-ti de our ce rao 'nfiioarls

CA 'a sinu-mi yard lumina sa.

www.dacoromanica.ro

NOAPTEA DIN MAID.

88

Musa.

Ia lira ta, poete; eu sunt fiinta, care,

Te vede 'n est& sera titcut si mult mahnit,
Ce ca o paserica l'a puilor chemare,
Cu tine ca se, piing, din cer s'a coborit.
Tu suferi; vino drag& Uritul fare nume
Te roade; pieptu-ti geme de vre un tainic foc,
Vre un amor venit-au, cum yin si tree in lume
Ale placerii umbre sau raze de noroc.
Lui Dumnezeu se, plangem; gandirile-ti aprinse,
PlAcerile-ti perdute, a tale chinuri stinse;
Spre lumi necunoscute sburAnd intr'un sarut,
SA desteptam a vietii ecouri din junie,
SA spunem de placere, de slava, nebunie,
'acesta fie-ti visul ce 'ntai ti-au aparut.
S'aflitm locuri pe unde viata sta uitatit.
sr), mergem, suntem singuri, a noastra-i lumea toat4;

Spre Scotia cea verde, Italia cea bruna,

i 'n Grecia in care e miere-atat de buna;
Argos si Pteleonul, ores de hecatombe,
i Messa cea divine, iubitA de colombe,
i Pelionu 'n venturi, cu fruntea sa pletoasit,
Albastrul Titareziu i apa argintoesa
Ce-arata 'n sinu-i, unde blAnd lebAda respire,
Oloosana alba cittra alba Camyrtt.
Ce visuri dulci a noastre cAntari vor legana?
De unde-or vent lacrimi ce-atunce vom versa?
1 astitzi, dud vederea-ti de ziva fa trezitit,

i 'n codri o asteapta pui mici, abia nascuti;

Se plead, o sugruma, in urma lui lasand
Flamendului seu cane inima ei Mend.
Vom zugravi fecioara cu fata inrozata,
Mergend la leturghie de-un tener paj urmata,
Cu muma sa alaturi si cu un ochiu distras,
Cum ruga sa uitata pe buze i-a remas?
i tremurand, asculta ecoul cu mister,
Cum suna sporul unui prea mandril cavaler?
Spune-vom la eroii din timpuri vechi a Frantei,
Trufasi se, urce earns in a for turnuri, sus,
Si se, reinvieze naivele romance

De glorii, care'n urine, de trubaduri s'a spus?

Cu alb noi imbraca-vom vr'o dulce elegie?
Cesarul ne va spune trecutu-i de urgie,
i cat, cat secerat-au din omeneasca turma,
Pan' ce-au venit trimisul ministrului din urma,
SA-I culce 'ntr'o movilA cu-aripa-i de mister,
Cu manile crucise pe inima-i de far?
Prin veo satire, mandra lovi-vom cu. amar
Nerusinatul nume a celui pamfletar,
Ce numai, dus de foame, din trista sa uitare,
De rivna, neputinta, el vine tupilat,
Ca se, insulte genial pe-o frudte cu sperare,
i se, ating'un hair ce suflu-i au pittat?
Ia lira ta, poete; nu-mi pot opri cuventul;
Sub suflul primaverii se naltit sborul men.
Me duce ventul; trebui sit parasesc pamentul;
0 lacrime. 1 e timpul; m'aude Dumnezeu l ...

Ce serafim in ganduri, plecat pe perna ta,

Porte flori dulci, albastre, in haina sa iubita,
povestea mult tainic amoruri ce visa?
CAnta-vom noi speranta, tristeta 'ntunecoasA?
ScAlda-vom noi in singe ostiri viteze, mari?
Urea -vom noi amantul pe scare de mittasit?
Svorll-vom la vent spume frumosilor fugari?
Spune-vom care mane, in mii de lampe-aprinse

Pe cer, reverse., ziva si noaptea malt feeric,

Oloiul dint al vietii si de iubiri nestinse?
Striga-vom lui Tarquiniu : E time, eat' intuneric I"
In sinul mitrii perla, s'o chutitm, vom merge?
Lisa -vom noi caprita prin abanosi s'alerge?
Melancoliei da-vom cereasca natingitere?
Urma-vom venittorul prin munti necunoscuti?

Poetul.

De nu vrai alta, o scumpa, Musa!

Decat sarutul pe a mea buza,
i din ochi numai lacrima mea,
Ti he dau toate azi cu iubire ;
De-amorul nostru spre amintire,

Dace 'n cer eel* to vei urea.

Nu cant speranta sau mAngaerea,
Norocul, slava nu cant mai mult;

Vail nu cant anti nici chiar durerea.

Gura pastreaza vecinic tacerea,
Inima numai, vorbind, ascult.

Cerboaica N priveste vi pilings in Were,

www.dacoromanica.ro

69

NOAPTEA DIN MAID.

Sit tii poete, astfel poetil maxi uroaeaza;

Musa.

Crezi tu ca aunt ca ventul de teamnd ce s'adaprt

De plansuri amArite chiar pand, pe-un morment,

i pentru care chinul e-un strop Ror de apd?

Poetel eu sunt astazi ce-ti dau un sitrut bland.
Si earba ce voisem s6, smulg din tine eu,
E lenea ta; durerea-ti e a lui Dumnezeu.
Ori care ar fi grija ce vi rsta ta ascunde,
S6, la0 sa to cuprindit acele rani profunde
Ce serafimii negri in suflet ti-au fitcut;
Nimic nu ne indrqte ca o durere mare.
Dar ca s'o sin*, poete, nu da nicicum crezare
CA trebui glasu-ti duke in lume sit stea mut.
Cele mai desperate sunt cele mai frumoase
Cantari, 1 Btiu eterne, ce-s dulci oftAri duioase I
Sfarmat, ciind pelicanul dup' o cAletorie,

In stuhul seu, spre sari se'ntoarce tot fidmitnd,

Ai sei pui mici aleargit la mal cu ldcomie,
Vezendu-1 de departe prin ape strabdtend.
Crezend c'au sit apuce vr'o pradd mai manoasA,
Alerg spre a for tats cu tipetul voios,
Tot scuturitnd din pliscuri pe guBa for hidoasit.
Dar el se urcit pacinic pe o stints ridicatA,
Acoperind toti pull aripa-i aternatd,
Se uitit lung la ceriurl, mithnit i pecittos.
Din pieptul seu curg valuri de slug de durere ;

Ei fac ca sit petreitcd cei ce tritest un an;

Festinuri ce-aduc unii vi ceilalti le serbeazil,
SfirBesc si samen toate, cu-acel de pelican.
CAnd toti vorbesc iubire, sperari inBelatoare,
Nenorocire, lacrimi, tristetd si uitare,
Nu sunt tocmai concerte ce'n suflet nu lovesc.
A for declamdri triste par niBte sabii, care,
Fdcend in aer cercuri marl i stralucitoare,

Mid stropi de Bhp totuc in urmit se zaresc

P oetul.

0, Musd 1 spectru de lAcomie,

Prea mult acuma tu m'ai muncit.

Pe nitsip, omul nimic nu scrie
La oara 'la care e vent cumplit.
Vezut' am timpul and, tinereta,
Pe-a mele buze, uitand tristeta,
Ca pdserica vecinic cAnta;

Dar suferit' am dureri, furtune,

Si tot ce tined ac pute spune,
Dacit pe lira, ac incerca,
In vent, ca frunza ea s'ar ddrmal

Zadarnic stritbAtuse a mArilor mistere:

Pustiu e oceanul si termul pdrasit;
El n'are altit hrand decitt sinu-i sdrobit.
Tdcut, mAhnit, pe stincit intins, el lAncezqte,
La fii sei, ca tats, el trupu-Bi imphrtete,
Si in amoru-i sacru 41, scaldit crudul chin;
Apoi privind cum curge ro,4 sangele din sin,
Pe pranzul mortii sale, el cade 'ngenunchiazd,
Ilapit de voluptate, de dragoste ci groazit.

Pe and iQi Weft insd jertfirea lui mdreata,

Amar muncit de moartea, acestui prea lung chin,
El s'au temut ca puii sd-1 lese cu viatd;
S'atunci in vent aripa leo pleacd bland si lin;
lovindu-si pieptul, scoate, c'o pliingere hidoasA,

Un aca trist adio in noaptea 'ntunecoasd,

Incitt a mitrii pdseri spre mal fug speriate,
Si cdletorii singuri pe termuri depitrtate,
Sitntind ca trece moartea, lui Dumnezeu se'nchin I
10
www.dacoromanica.ro

P. V. Grigoriu.

biti.ri,g8ILINL DIN VALE3 MTECW1:13-

70
lai11149'^C.

Impresiuni din valea Hategului.

aqezat de cAtrA unghiul acela al Ardealului,

pe unde, prin Poarta de fer, trecem in Banat,

i pe undo era trecetoarea Romanilor qi a

Turcilor.

In cilletoria ce am ficut in toate terile

locuite de Romani, nisi intr'o parte n'am
intAlnit, atite remAite antice qi locuri care
sA ne aminteasea ala de multe gi importante intimpliri istorice, ca in Transilvania.1)
Dei rugina veacurilor a nimicit cu desA-

virqire o parte insemnata de monumente,

dei un numer mare de antichitati, au fost
transportate in timpurile trecute din acea
Ora', in museele terilor strAine, dei dumanii neamului romAnesc, caut5 intr'un mod

sistematic, prin toate chipurile a nimicl rem5itele antice, care dqteapti in inima poporului Roman, data cu iubirea pentru trecut, aceea a neamului $i a terii in care a
trait, i in care zac ingropate de atAte sute
de ani oasele si cenua strAbunilor notri,

totiq ciatorul nu face un pas, farA a intAlnl, din acele rem4ite, care file su invie
in sufletul seu, reamintirea tre.cutului.
Din toate *tile Transilvaniei pe unde am
calitorit, partea cea mai frumoasg, mai pitoreasci, mai incAntAtoare, i in acela tamp
mai clasicA, este valea i tinutul Hategului,
1)

Itumanil numean Dacia, tara cuprinsA intro Carpat;,

Tisa, Dunirea yi Mares Neagra; ei o implirloan in

trei provincii: Dacia mediterani (Ardealul), Dacia
rIparia (Banatul) 41 Dacia Transalpini (Moldova qi
Valachia).

In evul de anjloe, ea se lumen Sil-

vana regio (tara paduroasit) Ritual la resiritul

Ungarlei. Partea care era dincolo si forma Dada
meditcraul, ffi numitA Ultra Sylvana eau Trans

In acea vale, inzestratA cu toate frumusetele naturei, locueau in pace Dacii, bucurandu-se i desfitiindu-se de bunAtAtile ce
producea acel raiu pAmentesc; tot acolo se
afla gi capitala tor, Sarmisaghetuza2), in apropiere de muntii RomAniei, din care cel
mai insemnat prin forma sa, este R4telatul.
Aproape de zidurile Sarmisaghetuzei, in
anul 105 d. Chr., avu loc o lupta infricogata, unde Romanii, sub conducerea lui Traian, remasere invingetori. Decebal regele
Dacilor, fu alungat pang la Turda, ysi oastea
lui nimicitii.
Sarmisaghetusa, devenind scaunul admi-

nistratiunii romane, Traian o numI UlpiaTraians, i o infrumusetit cu templuri, bAi,

apeducuri

alte zidiri publice, incunjurind-o

gi cu ziduri noue.
AstAzi pe ruinele cetAtii romane, se afla
un sat mic, s'arac, numit Gradiqtea. 3)
Cutrierand acele ruine, am vezut Arica
remAite de ziduri, care de eptesprezece
veacuri, stau nesmintite, i pe care noeanul
distrugetor al vechimii, nu le-a nimicit; am
vezut amfiteatrul cu o bucatit de zid de
peatrA, foarte bine conservat ; Mara de a-

cute, am mai vezut hrubi pe sub pi.

ment, care dupA spusa locuitorilor, merg la
o depictare foarte mare ; a mai remas la
9)

yl van a.

Ongurii o numean Erdely (erdo, padure). Ceva mai

tgrziu Baxonii ridicaro in acea carA qapte orase intArite ; de acolo vine cA Nempi unmese Translivania

Siebsnbilrgen (septa MO)

I)

Aceet oras fa zidit de regele Barmis, care-i dildtt QI

numele, apoi mai drain colonii veniti din Grecia a
numit-o Adam san Aeghetusa; clad Traian strAbAta
in Dacia acest orss avea amondon6 numele la an loc,
Sarmisaghetusa. Unii eruditi Rutin cA, acest name a

insemnat in limbo dad, refedinta Jai Sarmis.

lingua Al flumes Varhely ad, local eetdfii.

www.dacoromanica.ro

IMPRESIUNI DIN VALEA. HATEGULUI.

vederea treatorilor un sicriu de peatra, de

o mArime enorma, precum gi ruinele unor
columne de peatrA sculptate ; am gAsit mai
multe table mici de oalA rogie, unele tiete
in exagoane, ear altele in diferite forme gi
care serveau de paviment la locuintele Romanilor; se mai gilsesc insa foarte rar, gi
mici bucitele de mosaicuri, cu care Romanii
formau diferite desemnuri.

Insemnat de vezut mai este Ana, gi drumul acel pardosit cu petre patrate, ce se
numegte drumul lui Traian, gi. care se incepe de la Poarta de fer, gi trecend peste
riul Strei, ajunge la Belgrad (Alba Iulia),
de aici la Turda gi de acolo o parte apuca
spre Cluj, ear alta spre Vagarhely.

Acest drum pe lingi Ulpia Traiana, sau

Gradigtea de astAzi e aga de intreg, indit
pare a fi fAcut de curend, aga gtieau Romanii a lucra!
Multe din monumentele antice, ggsite in
Ulpia-Traiana s'au nimicit cu totul, multe
asemenea se Oa in museul din Pesta, parte
in Lugog, in Deva gi in alte rage, ear parte
pe la particulari. Dintr'aceste aunt mai intAi
idolii de marmurii gi de metal ce se gAsesc
pe la institutele gi bibliotecele din Ardeal,
precum statuele lui : Jupiter, Aesculapius,
Bachus, Mithras, Silvanus, Mercurius, Mars,
Castor et Pollux, Diana, Juno, Minerva, Fortuna, Hygia, Apollo, Nemesis, Jsis, Serapis,
Fugia, Spes, Virtus, Victoria, Sarmandus et
Serona ; multe esemplare a acestor idoli,

i-am vezut gi pe la particulari.

71

In comuna Ostrov, asemenea nu departe

de Ulpia-Traiana, am vezut cimitirul bisericei incunjurat cu statui gi petre cu diferite inscriptiuni, infAtigAnd feliurite zeitAti,
gi amintind infamplAri istorice insemnate,
din antichitate.

Mi s'a spus ca intr'o zi, mai multi locuitori, descoperire un sicriu de aram5, gi neaflAndu-se nimene care s cunoascA valoarea

lui, l'au dus la o fabrici din apropiere, gi

acolo topindu-1 l'au vendut cu oca. Multe

statui de marmuri, an fost arse de ei, spre

a face var.
La poarta grajdiului unui locuitor, se afla
capitelul unei coloane, pe care odinioari era
agezati o statue colosalA de bronz ; prm ogrAzile teranilor se vedeau statui mutilate,
unele far5 cap, unele fArA mani. Hanul din
Gradigtea era decorat cu o multime de statui, mai mult sau mai putin intregi ; gar-

durile multor locuitori erau sprijinite cu

coloane antice.

AseAzi nimic din acele antichitAti, nu se

mai afla, caei teranii pe unele le-au nimicit,
ear pe altele le-au vendut pe la particulari,
cu preturi de nimic !

Inainte de a pgrasi acele ruini, m'am intrebat unde e Ulpia-Traina, acea cetate unde
Traian, augustul erou gi-a intemeiat scaunul
maririi sale, unde aunt acele monumente ale
geniului, virtutii, puterii gi slavei poporului

Roman, care in mai putin de doue ante de

ani, resp5ndl civilisatia gi limba lor, punend
temelia unui popor, care dui-A geptesprezece

In parcul proprietarului comunei Farcadin,

aezat in apropiere de Ulpia-Traiana, se afla

smile se mindregte a purta numele lui !

o multime de statui i antichitati de aceste.

imbetrAnite, care stati AncA piing astazi, ca

Remas bun, ruine sfinte ale unei lumi

www.dacoromanica.ro

IMPRESIUNI DIN VALEA HATEGULUI.

72

nigte marturi pentru viitor, gi pe care cruda

vreme nu v'a dirAmat And 1

D.

M.

G. LONGINO
MAXIMO

VIX. AN. LVIII

IVLIA AFRO
DISIA. CONI
B. M. P.

Nu departe de Gradigtea se afli satul Demsug ; acolo se vede monumentul cel mai intreg gi de cea mai mare antichitate roman5.4)

Acesta e un templu in care astAzi se aflA

biserica cregtineasca a Romilnilor de acolo.
El are o formi patrati, de cativa metri inalt,
acoperit cu o bol', in care se aflA nigte ferestuici pe unde strabate lumina, pAretii lui
sunt inegriti de fumul arderilor, care se ridica odinioari in cinstea zeilor strabunilor

In mijlocul lui se afla patru stalpi

de peatra grogi, foarte apropiati unul de
altul, ci pe care se citesc urmitoarele in-

nogtri.

seriptiuni :
VALERIA. CARA

VIX. AN. XXIX

T. FLAVIVS APER
SCRIBA COL.
SARM. CONIVGI
RARIgSIMA.

In partea dreaptA a acestui edificiu, se

deschide o ugi care duce in o zidire semi
circularA boltitA, unde se zice ca se ficea
mAcel5rirea jertfelor, gi in partea dreapti a

acestei din urmi zidiri, se vede o mica

hrubi, unde se pastrau urnele cu cenuga.
In fundul templului se afli catapiteasma bisericei de astazi gi in dos vine altarul, care
asemenea este o zidire semi-circular5.
Dacit ne uitAm la acest templu, abstractiune fAcend de zidirile semi-circulare d:n
dreapta, gi din fundul lui, care dui-A opiniunea mai multor archeologi, au fost a1 turate mai apoi, avem inaintea noastr5, nu
un templu propriu zis, ci un mausoleu, gi
aceastA pirere se intaregte gi mai mult, daci
esamintim inscriptiunile gi epitafurile ce se
afl5 in interiorul lui, ci care mai toate in-

cep cu aceste done litere funerale : D.M.

D.

M.

Diis Manibus.

C. OCTAVIO NEPOTI
VIX. AN. LXXI IVLIA
VALENTA HERES CON
IVGI PENTISSIMO

Nu putem gti hotiritor pentru tine a fost

ridicat acest mausoleu, dar din inscriptiunile

aflate gi din figura unui cal care se afil in

mai multe locuri, pare a fi ridicat in amintirea unui stag. Cei mai multi archeologi

FACENDVMPROCV

RAYIT. II. S. E.

Germani, Engleji gi Franceji care au cercetat

4)

Antra de aceste locuri memorabile mai sant remisiti

de antichiiriti, la: Belgrad (Alba Julia) Turda, Cluj,
Zalatna (Auraria minor), A brad (Albarnum) Sergidava, Deva, Banta Maria, (Buldogfalva) Zernevti, Clo-

potiva, 4i altelo.

Despre aceste vezi : Ioan Seivert, Inscriptiones monumentornm romanorum in Dada mediterana. Vienna.
1773. lidloseri, Anraria Romano-Dacica. Cibicinii,
1717. T. Mommsen. Corpus inscriptionnm latinarum
Berolini MDCCOLXX

www.dacoromanica.ro

IMPEESIUNI DIN VALE A. II A.TEGULUL

acest mausoleu, gi care s'au interesat a cunoate antichitatea lui, au Lost de opiniune,

ca el a fost ridicat in memoria tribunului

militar Longinus, pe care Traian 'el iubea
foarte mult i care del prins, in manila lui
Decebal, inainte de luarea Sarmisaghetusei.

Nu pare lipsita de on ce fundament aceasta *ere, caci e lucru firesc, ca Traian

care iubea aa de mult pe Longinus, generalul seu cel mai insemnat qi invetat in
metequgul resboiului, sa ridice un monument pe locul mortii sale sau in apropierea lui.
Gradistea i Demsupl Bunt acele ce au
pastrat mai intregi i neatinse amintirile
vremilor trecute ; and vezi aceste locuri,
sand ai inainte monumente sau ruini zidite
cu eptesprezece secule in urma, mintea re-

mane lovita, i o comoari intreaga de amintiri se trezete in ea, pentru a readuce

inaintea ochilor, forme de viata ce odata au
existat, dar care pentru not Romanii nu inceteaza de a aye fiinta, de vreme ce din ele
se trage toata esistenta noastra.
Frumoasa Transilvanie, pament sant, care
pistrezi in sinul feu atate monumente i
intamplari in veci slavite ! La Gradistea qi
la Demsug, adeveratilor Romani indreptati
paqii voqtri, acolo fie-ve ceetoria, ca o datorie sacra ce aveti de implinit.

EPISTOL A

Doranului D. Clanescu, din Constantinopoll.1

Semnul feu de amintire i dojana-ti amicalA,

Isbutl ca sa me scoatA din adanca amortala

In care-o ne'nvinsa lens me impinge ca sa zac:
Am de gAnd, cu dinadinsul, sa desleg gura la sac,
SA terg panza de painjen, coarda de-aur sa intind
Si 'n onorul teu, acuma, din cuiu lira s'o desprind.
DacA versu-mi va fi insa, aspru, comparat cu-al teu;

Nu uita de-a tine lama: uncle eti tu, unde-s eu?

Tu, ai cer Benin, albestru, soare cu raze ferbinti,
Mare-adtinc suspinatoare... $i eu, am... scare cu
dinti!

Tu, trIteti pe termii unde portocalii infloresc;

Eu... dar cui spun? ca i mine, tu cunoti uncle

trAese.

S'apoi tu, credincios Musei, fui statornic cAntaret ;

Pe and eu, azi, de isnoava, tebue-a cAnta sit'nvet.

Ah 1 politica asupra-mi ved ca mult a
:
Am apucAturi viclene de fatarnic Iesuit:
Cu un ton de umilintA i c'o falsa modestie,
Imi scuz slabele mijloace, trista mea netrebnicie
i prologu -mi, piin' acuma, nimic alt n'a resuflat,
DecAt truda de-a ascunde, un Unfit nemesurat.
Un trufa1 auzi tu bine? un trufa1 m'ai inteles?
Un trufa! repet s'auda toti din munti, din -di,
din es I
Eata rana cea ascunsa, erpele plin de venin,
Ce-mi inaduA rnghiata tot ce am mai sant in sin!
OdinioarA,... pe vremea fragedei copilarii,
Atunci, dud plin de sperantl, plin de nevinovatii,
MArginit in nAzuinte, pentru a fi fericit
Imi era deajuns zimbirea unui Anger mult iubit,
CAntam

T. T. Burada.

73

Sufletu'n impresii i'n simtdri none avut,

Revarsa, precum revarsa vasul cu prisos umplut,

i on care fibre-atinse, ce'n launtrul meu vibrare,
In dulci note, ii avure, un resunet in afarA;
Azi
dud mesurai naltimea unde se ridicA'n sbor,

Cei ce nemuriea, cerul, el ating cu mintea lor,

and vezui, pentru-ai ajunge, cata tale -am sa strabat
and apoi, l'a mea micime, cu dispret, eu, am cAtat,
*) Realms la poesia intitulati La Worm Lai IC 0
Pruncti.ConTorb. Lit. Vol. XIV pig 806.

www.dacoromanica.ro

EPISTOL1.-0 SCRISOARE A LUI CESAR BOUM

74

Am mutit, ca un om care au fost de trasnet isbit,

Ce triteste ; dar, nemernic, inconscient, nesimtit,
Astfel i eu imi due traiul c'o idee fixa 'n cap:
Ori sit fac ceva prin care numele sit pot sa-mi scap

0 scrisoare a lui Cesar Boliac ditra

Constantin Negruzzi din 1836.

Din naufragiul uitarii pe al timpilor noean ;

OH sit tac si'n raorment tainic, angrop dorul meu
dusman I

Mediocritatea, hainit, ce nri-e strimta, nu mencape,

Resuflarea men o face pretutindenea sit crape!
Neputend se, fiu un geniu, neputend ce vreu sa fac,

Cu on si ce-as pute face, nu me 'nvoese, nu me'mpac 1

insit ce fac acuma ? Pentru ce me contrazic ?

M'ai provocat puteam oare manusa-ti sit n'o ridic?
ySi

M'ai cantatl s'a tale-acrente ce in suflet dam pCtruns,

Merita, fitrA 'lidoeala, macar palidu-mi respuns!

Deci, fiindca, prin indemnu-ti, ghiata este sfitram itk,

Fiind c'am hotarit eara, sit insir pros& rimatit,

Fiindcit tu, cu de-a sila, me urci emits pe Parnas
i ca, precum Musset zice, vii sit-mi arunci lira'n
nas,

SA urmez, sit-ti fac incalte, o'ntreaga destainuire :

Sunt pocit, de-a mea fiintl i-a bittut joc crucla
Fire!
Cand me plamAdi, c'o tunnit de fiinti neinsemnate,

Done gramezi sta, ca muntii, dinainte-i asezate :

Una, cu esenta care forma oamenii cei mafi,
Alta cu lutul din care scotea oameni ordinari;
Pe mine, muritor simplu, croit de la inceput,
Pornl sa-mi scoata faptura din gramada cea cu lut;
Dar, eats ca, de 'ntamplare, cand era pe la sfirsit,
Firea, cu gnarl aiurea, ca neal'dat'a gresit ;
Si in loc se, ea din partea undo sta a mea plamada,
Me saversi cu esenta din ceelaltit gramadit...
Si astfel, dintr'o gTesala, am fost menit ca se. es,

Om de rand, pe jumetate, jumetate om ales

Acum, port in suflet doruri s'aventuri de Prometheu,
Vai I si am patimi, i pofte, ysi slabiciuni do piguieu 1
Frumosul, mi-i zeitatea, Frumosului me inchin
Si, impartasind simtired, strig si eu ca Lamartine :

Jrumostd, fie ca -I aflu in cant, in cer, in nature,

Fie, ca 'n linii corecte, straluceste pe-o figura,
,,Eu, de densul, me simt vecinic, biruit, rapit, atras,

Si'n totdeauna, o parte, din inima mea ei las !

N. Pruncu.

Moartea lui Cesar Boliac urmata de curgnd,

dupii o indelungi suferinti, a improspetat in

memoria publicului roman meritele regre-

tatului b5rbat care a fost unul din cei mai

ageri i mai statornici lupthtori pentru drepturile populatiei rurale. Acei care au scris
gi vorbit despre Cesar Boliac cu ocasiunea

mortii sale, nu au lipsit de a reaminti publicatiile, cuvintele qi in deobte toati indelunga activitate a lui Boliac pe tere'mul
politic. S'a pus insa mai putin in vedere
i

ton
sa.

activitatea literary ce rcgretatul scrii-

a desvoltat mai cu same in tinereca

Anc5 la inceputul anului 1836 Boliac

luereazi pentru inaintarea unei foi gi unei
societati literare in Bucurqti. Pintre hirtiile lui Constantin Negruzzi, din care s'a
publicat in Convorbiri Literare un ir de
scrisori ale lai Eliad Radulescu, s'a gisit i
una adresat5 lui Negruzzi de Cesar Boliac,
care arunci oare care lurnini asupra lnijcurii
intelectuala in Tara Rom5neasc5 pe timpurile acele qi e &still de interesanta pcntru
a fi cunoscuta de generatia noastr5. Eats,
scrisoarea lui Cesar Boliac.
Red.

Domnul meu!
Foloasele ce da literatura la inaintarea civilisatiei, au fost sinatite de toate natiile in
toate veacurile ; qi inaintarea literaturei n'a
crescut deciit prin societ5ti.

www.dacoromanica.ro

u- SCWBOAItE A L121 CESth 1301,1Mi.

'Td

0 adunare de mai multi cunoscetori da

totdeauna drumul cel mai drept ideilor ; o
adunare de mai multi rAvnitori gAseste frumosul literaturei, si o adunare de mai multi

Intrio societate literalA, domnul meu, aduce fiecare mildular rodul ce a strins din
cititul sit adunArile ce a avut in parte, si
impreunA cu micele-i bigAri de same le

lucrAtori el face comun :

pune la mijloc; dau intre ei prisosurile pe

cea ce le e de trebuintS, si nu perde nimic
din ceea ce a aflat.

Un geniu selbatec prin societate se inobileaztt ; un duh nestatornic prin societ ate se
reguleaza : i regula si statornicia au fa'cut
Ispravile literare face civilisatia, i civilisatia singurA fericirea.

Nicidecum nu scade meritul unui autor

data s'a imprumutat cu cea ce i a lipsit,
aci a plAtit-o en ceea ce i-a prisosit : nimeni nu poate cAstiga singur toate, i ni-

Un mai mare numer impreunA desbate ideile

meni afarA din societate nu poate avea mai

fiecAruia castigate in parte, agAdueste cele

gresite, desvolta cele sanAtoase, i dA suflet
celor ce pot a se indrepta.

mult decal acea pen tru care a muncit si

totdeauna isprAvile.

Tot omul rezoneazit; toata ideea are un

cuveut ; dar aceea e mai dreapra, aceea e
mai liimurita care s'a peptenat de mai multe
ratii.
Omul ce nu si-a comunicat ideile, nu e
niciodatA sigur de densul.

Omul vra ca sA pia* $i de place o afiti

numai prin societate ; cel ce nu s'a espus
este totdeauna in indoeali, si indoeala e singurA care descurajeaz5.

Ali s'a intimplat, domnul meu, a vedea

traductii literale la
mai multe producte
cation din prietenii mei, care miirturisese cA

ar fi putut trece de cap-d'opere in starea

literaturei noastre ; yi neincredintarea autorilor in faptele lor, le lasA nevezute.

Am 'what mai multe romanturi lisate pe

la junaetate ; mai multe poeme incepute sau
aproape a se isprAvl ; mai multe buciti dramatice cu scenele neiucheiate, numai pentru
ca n'a avut autorul un al doilea rezon sA -i
corecte ceea ce a Berle, si sA-i dee o idee
ce nu i-a venit pentru inainte.

aceea mai nu totdeauna.

Inteo seantA literalA aduce fie care mildular aceea ce poate dobAndi cu munca sa,

norociti sau nenorocia, $i pret pe astA

muncA, primWe toate roadele ce pot da
ostenelile a o sate.

Pentru astA societate, domnul meu, ne e

vorba.

Vezend isprAvile societtitii filarmonice, care cu toate ca aleAtuitti pans insfirsit

de un de tot mArginit numer de bArbati,

dar care intr'un curs de doi ani siivirs1 atatea fapte gigandioase : un teatru in limba
natiei cu un repertoriu de nouezeci bucAti ;
cu o trupA mai formate in mai multe ramuri
ale astei arte, si cu un parer in stare de
a critiea artistii ; vezend nobila flac'Ar5 ce
arde in cunoseetorii pAmentului nostru pentru

intinderea luminilor care e acceasi si a ci-

vilisatiei, m'am satuit cu mai multi a mai

deschide anew in drum prin care sa putem
pAs1 mai tare cats densa, qi asta este o
seansa a unei societAti literale, al cAreia glas

este Cu rio zul ce vezi, care impreunA cu

teatrul i colectia autorilor clasici sA ne

www.dacoromanica.ro

70

0 SCRISOATIE A 141.3 CESAR BOLIAC.

pingl mai rApede la ceea ee desAvirsete 1

fericete un norod1 u min a r e a.
E vrednic de insemnat, domnul meu, cite

none idei dete Romiinilor societatea filarmonica, i nu le poate vedea grit numai

schimbA, al celuilalt e prea monoton ; tiranul

nu trage ura pAni insfirsit ; colo se schimbA
interesul; actul cutare nu se isprAvete bine ;
scena cutare trebue stearsA, cealalta inainte,
cealaltA la urma : 'asa vede cineva o mul-

acela ce a lAsat Tara RomAneascA de trei sau

time de lume stricatA, a alerga pe drumul

patru ani si vine s o revazfi acum: am pit

atAta in trei ani cat n'am fi putut pils1 in

inobilArii, a-i forma mai mult sau mai putin

numea duh si nobiltate cele mai rusinoase

fapte, cum acum numai suvenirea celor tre-

gustul, si insfirsit vede cineva trei oameni

la un loc care petrec patru si cinci ciasuri,
folosindu-se in chiar phicerile lor, in vreme
ce inainte aceiasi trei tineri, sau trebuea ca
in vorbirea for sA nascA ceva, de care cum
am zis s'ar ingrozi acum, sau si faci o fru-

cute le face groazA.

moasii adunare de somn.

Vede cineva toati tinerimea acea ratacitt,

a-si numera ciasurile in care n'a rodit nimic,
a nu socoti de petrecere fArA numai minu-

Astea sunt, domnul meu, parte din cele

mai mici faceri de bine ale societAtii Filar-

tele in care a avut, un jurnal literal a cid,

mare se vede nearAtat.

MArturisese, domnul meu, ca n'am vezut
/Ana acum intrAnd in acest teatru, nici unul
din adeveratii patrioti ; fie Rumiin, Frantez,

douezeci poate.
E frumos sA vazA cineva toata tinerimea
aceea, care cum fie care tie, se indeletnicea,

a cerceta on ce noutate, a-i placea sa se pue

intr'o positie de critic, si insfirsit a-i yen).
i ideea a se pune i insu in critica.
N'audO cineva intr'o adunare de trei, de-

monice ; eelelalte be las, pentrucA

1i

tot ce e

chiar Rus mAcar, care sA aibA o cat

alt a se intreba ce citese ; a cAuta un autor

cunoscut la cite trei; a repeta citatiile ce
au plAcut mai mult fiecfiruia in parte ; a
discuta pentru neunimea gustului ; a critica
bucata ce s'a jucat a sears pe teatru; a disputa pentru ealititile artistilor ; a numera
grealele representatiei : cutare artist in cutare scene era mai aprins dead o cerea mo-

de slabii sciintee de patriotism inteensul, ci

care scAntee se giseste mai totdeauna in tot
bArbatul ce ci -a cunoscut originul seu, ci
lipsete numai din aceia ce n'au avut niciodatA nici un piiment, care si nu lacrAme
de multumire, vezend pintre uscatele desnervate ghiare ale unei betrine tiranii, cres-

mentul, in cealalti era rece; gestul eutAruia

Te-am cunoscut, domnul meu, prin serierile dumitale i e de prisos a-mi core ecseuze
de indrAzneala ce iau natia noastA e prea
mica in barbati, dael milrimea se poate intelege in numer, 1i deaceea trebuesc cAutsti.

nu ecsprima ideea ce declama ; costumul etatiruia nu era al veacurilor ce infAtia ; decoratia cutare era d'un stil morese, cAnd trebuea
sA fie gotic : i mai departescena cutare
era prea rece, cealaltA reu asezatii ; eroul
bucAtii trebuea sA fie in cutare loc mai bray,
dincolo mai milos ; caracterul eutAruia se

and carnea cea striviti a unei natii.

Am citit, domnul meu, totdeauna impreunA

cu d-nul Eliad corespondent& dumneavoastrA

qi am avnit

www.dacoromanica.ro

lq norocirea de a me numera

0 8011160ATIE A LW CESAft 13OLIA0.

4.....P.r.4+0.4"0".ChA.s.....44weWQ60,CA110V0,McP

''',7,141,AN.,.

i eu intre prietenii dumitale, pentruca amirator ti-am fost de la citirea celei de 'ntai
scrisori.

Am citit, am recitit toate bagarile de sama

ce faci asupra limbii Rumineti, qi m'am bucurat vezend in dumneata mijlocul prin care

sa ne putem intelege mai bine cu Moldovenii, i sa nu mai lasam sfaiata in atitea

dialecte o limbs ce are aqa de putine mijloace a se cultiva.
Ti-am citit toate ingenioasele poesii 1
m'am bucurat vezend a se mai descoperi

_IP

.V9"tilere_SeXte, Aa*Sr.offlal,M=415=1.siv

maracini, care au ajuns a se privi ca talente,

in autorii notri.
Vezi, domnul meu, Ca sa incep deci, de-,
osebirile ce aunt intre termeni, frasele i
chiar zicerile micului numer de scrieri ce
avem in limba noastra, i marturisete cat
de bine ar fi fost cand aste putine carti, pe
un simt mai comun, cu o limba mai corecta,
n'ar fi fost aqa de mult originale ; i feliul

Asta de originalitate nu se poate tamadui

cleat printr'o neertitoare critics a unei soeietati literale, care sa fie i chiar cenaura

ants o coarda ce mai avea muse Rumaneasci,

limbii.

i care era atilt de puternica.

Am citit insfirit pe Maria Tudor qi am
fericit pe Hugo ca s'a facut cunoscut Rumanilor atilt de norocit a fi vrut, domnul
meu, sa aflu data te mai indeletniceti la

Adaosul ce se da la densul o sa fie totdauna din acele scrieri la care se ostenesc

vre-o drama din ale astui autor ca sa nu

fiu silit la urma a-mi arde modestele traductii cum am ars inceputul astei drame
dupa ce am citit-o tradusa de d-ta.*)
Tinta astei scrisori nu este, domnul meu,
ca sa-ti fac laude, caci ele umilesc pe cei
ce le merits faptele dumitale aunt destule
ca sa -ti plateasca ceea ce-ti suntem datori noi.

Tinta astei scrisori este a te pofti madular la societatea literala, adica colaborator

la Curio z u,

a to raga sa me numeri

intro prietenii dumitale.

Poate ea to confunzi la atatea titluri ce
dau astui jurnal gra a-ti da nici o idee mai
intai despre densul.
Asta este ca sa ajungi un jurnal critic

tinerii notri

qi

n'au mijloace a-i publica

faptele.

Toate thine ce se vor tipari din fondul

astui jurnal, au a se vinde numai cu singurul pret al tiparitului, Para nici un alt adaos ; intro aste carti o sa fie i toate cartile de invetatura, trebuincioase in clasele
noastre.

Asta e, domnul meu, jurnalul la care v'a

pofti colaborator i societatea la care to numeri madular, de vei bine-vol.
Priimete, impreuni cu stima i respectul
meu, i doue numere ce au eit pane acu,

i -cu ele i o foae cu pretioasele dumitale

versuri.

Al dumitale plecatl slugi

Kesar Boliac,

886, Ghent., 25.

care sa ne poati eurati oareq cum limba de

) Ea am trades pink scum pe Lucretia Burgle (I-am
schimbat pe o din prlcina calambargulal ,,B urgi a.")
pe Angelo drama Padavii.

11

www.dacoromanica.ro

0 VOACI ItUSEMiCA.

18

esie popularg care e deatul de frumos des,

voltata, i care s'a pastrat papa in timpurile
noastre cu tot farmecul qi tinereta in auto
de canturi i naratiuni. Aceste productiuni

0 VOACE RUSEASCA,

D-nul I. Caracicoveanu, care e bun cunoscetor

al limbii ruseti, a tradus un articul despre literatura romans ce au aparut la 1 Martie c. intr'o
insemnata revista istorica din Petersburg Istoriceskii Vestnic" i ne-1 trimite spre publicare.
In anii din urmrt limba i literatura romans au
fost obiectul unor studii constante in terile occifientale i in special in Germania. Dar cat pentru
Rusia, acest studiu este, pe cat tim, eel intrti care
se ocuprt de noi. Din aceasta cause pe de-o parte,

i pe de alta pentru a se vede cum se scrie critics in Rusia gl reproducem cu toate monstruoasele
neexactitati ce cuprinde. In bun& parte autorul

acestui studiu pare a se fi inspirat de la foi germane din Ungaria, adica de la isvorul eel mai reit
pentru Romani.
Bed.

Rare on se intampli ca literatura unui

popor cult sa nu sufere inriuriri strki,e ;

pretioase ale spiritului poporului roman, multamita silintilor lui Vasile Alecsandri i a
altor birbati, s'au facut cunoscute intregei lumi
culte i civilisate. Caractgrul original al a-

cestei literaturi populare consists in aceea

ca in ea s'au contopit done elemente puternice : piggnismul vechiu cu mitologia sa
strilucita, i creqtinismul. La nici un popor
nu putem vede o contopire atilt de curioasi,
de binefacetoare qi atilt de simple. Ca on
care poesie popularg, poesia poporului roman, ne transports in lumea cea farmeca-

toare a mitului unde crest arborii cei de

aur, cu paseri de briliante, unde aunt poduri de argint, i unde stralucesc prin bogatilie for curti de cristal ; aceasta lume e
locuita de spirite bune i rele, care perso-

in care noi putem uor re-

derli nici ar trebul in genere sa se apere de

asemenea inriurire, de oare ce, in cele mai
dese casuri aceasta inriurire produce binefacetoare urmari ; i mipcirile intelectuale
cele maxi nu pot trece lira a lit'sa oare care
urme asupra vietii istorice ale altor popoare.

nifica idei

Prin urmare nu e de mirare ca qi Ceara

ne aduc aminte de musele din antichitate,

pi care ofer adoratorilor for darul voacei e1
cantului cu intrumente musicale, i Ana"

literatura routing se supune inriuririlor straine, i regretAm numai ca aceste inriuriri

nu aunt in totdeauna binefAcetoare.

Este uor de inteles ca obiectul unei literaturi, mai nainte de toate trebue sa fie
viata socials i politica a poporului, i obiectul fundamental al poesieiliteratnra po

fri

gas1 acele tipuri ce ne aunt cunoscute din

vechiul Olimp. In aceasta lume trgesc ursitele" caror le aunt cunoscute misterele tineretei eterne, i care Bunt ocrotitoarele noilor
nascuti; acolo traesc i cele noue zine care

care intocmai fecioarei Nordului farmeca pe

trecetori prin puterea frumusetei sale, ci

prin cantul seu divin.Mai esista in aces
lume Inca o zing careia i se dau de catra

pularg ; poesia trebue totdeauna sa-i cltige

popor onoruri divine. Aceasta, Eleana Cosinzana i i are origina de la zeita din anti-

puteri noue din acea intimg relatiune cu

spiritul popular.Poporul roman are o po-

chitate Diana", pe care poporul con vertind-o cu sila la cretinism, au schirnbato

www.dacoromanica.ro

0 WALE RUSEASCA,

79

Traducerea acestei

in Sant Diana, gi dupA aceea sub influinta

in museul de la Pesta.

mitului despre Eleana, in Eleana Cosinzana ;

biblii s'a facut de tetra Episcopul Mihail

corul acestei zinezeite se compune din

nimfe silvice care cu o masa intreaga de

Teodosiu al eptepoliei cu ajutorul a patru

persoane de prin povegti lucreaza sau spre

binele sau spre reul romanului. AlAturea cu
naratiunile despre aceste persoane mitice,
spiritul poporului qi-a esprimat actiunea sa,
prin un gir de legende, de un subject curat
cregtin, care esceleaza prin motive foarte
gratioase. Baladele populare gi canturile lirice romane, se deosebesc atAt prin energia
espresiunii, cat gi prin fapte combinate cu
o frumusetA estraordinara.
Ne-am oprit inadins la poesia populara a

Romanilor Ca sa aretim ca acest popor se

bucura de oare care date foarte bogate ale
desvoltarii poetice, gi cu parere de reu vedem ca poetii sei pururea s'au indepartat de
la elementul nationai, gi in acelag timp s'au
europenizat peste mesura, intrebuintand toate
silintele sa imiteze orbegte tipurilor euro-

preoti invetati. Dupi aceastA biblie urmeazi :

cronica lui Aricescu sflrgitul secolului XVI,
Miron Costin (1692), scrierile Mitropolitului
Dositheiu (1690) gi ale principelui Dimitrie
Cantemir. Dintre poesiile tiparite pe a-

tunci, nimic n'au ajuns pans in timpurile

noastre, degi literatura acestui gen inflorea

deja prin acel timp; intaiul poet ale carui

compositiuni s'au tipirit gi s'au pastrat pane
in timpul present, a fost Miron Costin, dupA
care tirmeaza un timp destul de indelungat,

care nu ne presinta nici un nume, gi deabia la 1820, s'au tiparit din nou scrierile
poetice ale lui Vacarescu. Atunci incepa
acea migcare nationals, care condase Romania la migcarea politica gi literara de astazi ;
pirintele acestei migcari in privinta literatuttei a fost Lazar un profesor de gimnasiu,

care a tip'arit la 1822 o mica colectiune a

pene, gi lasind la o parte toati tendinta

productiunilor sale poetice din cele mai gra-

tetra original.

tioase, gi care an dat nagtere talentelor lui

Intaiele urme ale literaturei romane se

gasesc tetra Seculul XV, cid din aceasta
epoci s'au pastrat aga numitele canturi betranegti", care ne represinta balade eroice

Ion Maiorescu gi Asachi.

In acest mod incetul cu incetul se 'Ascii.

gi care vorbesc despre evenimentele acelui

limp. Numele autorului for nu ne este cunoscut, gi e posibil ca acel autor nici s'a fl

existat, gi ca tot complexul cinturilor betranegti sa fie o serie de rapsodii populare.

Pintre monumentele urmatoare ale literaturei romane, trebue sa insemnam evanghelia
de la 1580 gi biblia complecta scrisi in
limbs romans care se refers tetra anal 1582,
tipAritA Cu litere cirilice gi care se pAstreazA

in Romania o gcoala de poeti, care dada

poporului o intreaga aerie de compositiuni
scrise cu talent, cu care fare indoeali se
poate mandri ; fundatorii gcoalei acesteia cu
drept cuvent se pot numl fundatorii literaturei romane. Alecsandri, Negruzzi, RAdulescu, Boliac, Negri gi Cogalniceanu gi-au

jertfit toate puterile spiritului for spre a da

de vials acelei migcari nationale inceputa la
1820, gi pentru ca in popor as nu se stingi
scanteia sacra ce i-a inspirat pe dengii.
Mai vault decit toti a conlucrat la

www.dacoromanica.ro

80

0 VOACE RUSEASCA..

desvoltarea literaturei rom5ne Alecsandri,

care prin colectiunea sa Poesii Populare ale
Romani lor" au dat un impuls cu totul nou
poesiei, si a adus elemente tinere si in aclever populare acolo undo pia la &instal
domnea ingimfarea si un pseudoclasicism.
El a publicat mai tarziu colectiunea sa si
in limba Franceza ; in limba Germans a fost
tradus de Kotzebue, ear in limbs Engleza
Alecsandri a scris i poesii
de Stanley.
originale insi pretutindene si in totdeauna
tinde a imita prin ele simplitatea gi naturalul popular.Doinele (canturile) sale com.. ropun podoaba cea mai bogati a
mane, si cea mai mare parte din ele merits
pe deplin a fi traduse in limba ruseascA, ea

ruseascA.] Restul poetilor Romaniei fac parte

din Foals romantics, si prin scrierile for

ne aduc aminte de romanticii Germani, cu
acel entusiasm plangetor ce nu e necesar
nimerui.

Din aceasti rola de scriitori trebue sa

mentionAm pe Conachi, Beldiman, Ball,
Buccanescu, Bilcescu, Donici, fratii Vaalresti, si insfircit un German de origine,

dar Roman prin simpatiile saleWinterhalder.

Prin un talent de universalitate se distinge

Negruzzi, care s'a glorificat ca Eric, epic, si
dramaturg. Cea mai bung din scrierile sale
in genera se considerA poemul epic Aprodul

cei mai buni ai poporului roman, asa de

putin cunoscuti publicului rusesc.Din timpul aparitiunii canturilor sale, el n'a mai
edat vr'o alti colectiune noui a scrierilor

Purece", ce a aparut la 1830. Comediile

sale se considers in Romania de cele mai
populare si se represinta pima astizi inaintea unui public entusiasmat, care cumOra cu catcva zile mai inainte biletele
pentru acele representatiuni in care au a
se juca unele din piesele sale, de esemplu

sale, deli o asemenea editiune o'ar cumpera

pe data de compatriotii sei ; insa causa este
ca Alecsandri e nemultamit cu starea actuala
de lucruri, si in special cu invasiunea strains" in persoana Princepelui Carol de Ho-

Musa de la Burdujeni". Alecsandri in preeuventarea sa asupra colectiunii complecte

a scrierilor lui Negruzzi, 8 declare de cal
mai bun prosator roman si in adever, el merits cu drept cuvent aceasta denumire, dad

henzolern. Din aceasti causa el nu se mai

hotareste sa ease earls la lumina Cu poesia
sa, inspirata din iubirea patriei $i din ura
sa calri straini. Acum nu de mult cu ocasiunea ultimului resboiu contra Turcilor, el

ar trebul sa-1 judecam dupi novelele ci scrie-

si not sa ne putem familiariza mai de aproape cu spiritul care vietueste in oamenii

a scris cateva poesii foarte frumoase si intro

altele Penes Curcanul" pe care astAzi fie

care roman o cunoacte pe de rest. Nu credem de prisos sit publicam aici traducerea
poesiei lui Alecsandri intitulata Stelele".
[Aici urmeazi poesia Stelele" in traducere

rile de prosi publicate de densul sub titlul

de Pecatele tineretelor". Negruzzi a murit
la 1868 in etate de 60 ani.Fiul seu Iacob
Negruzzi este tot pe atilt de producetor ca
ci pArintele seu ci -i cedeaza foarte putin prin
talentele i popularitatea sa.Specialminte
el glorifica idila sa Miron ci Florica", ci
acel care mai conserve Ana in timpul nostru

gustul pentru acest gen de literature, nu se

va separa de cartea lui ; minunata e pune..

www.dacoromanica.ro

0 VOACE RUSEASCA.

a vietii simple a t5ranului roman, precum

9i un colorit ecsotic fac posibili citirea idilei

sale chiar celor care nu mai simtesc nisi o

plicere la acele dulci compositiuni poetice
ale romani9tilor contimpurani.

Un alt representant interesant al literaturei romine, este Negri (1813 1877) fost
ministru pe timpul domnirii lui Grigore

Ghica.La 1859

fit.

pus candidat pentru

tronul Principatelor Moldovei qi Valachiei, gi

probabil c'ar fi purtat corona dupli, dad',

pentru un timp eel putin ar fi ligat la o
parte desinteresarea sa gi s'ar fi silit cat de
putin pentru obtinerea tronului, -dar el urea
pompa qi strilucirea, din care causi nu s'a
gindit de loc a deveni Domn ; tronul fu ocupat de citra Alecsandru 1. Cuza, ear
Negri urma a trill Ca un simplu muritor, qi
nu-9i putea aduce aminte fari a ride despre
imprejurarea ca, fereasci Dumnezeu, putea
devenlqi el o persoani coronati. De la 1859

pani la 1864 trii in Constantinopole unde

a representat Romania in calitate de trimis
estraordinar. In puterea acestei calititi, numele seu e cunoscut mai mult sub raportul
vietii sale politice, insi in acelal timp necontenit colabora la diferite ziare romrme, gi

urnplea coloanele jurnalului PropiOrea cu

scrierile sale. Poesia sa poarti un caracter
cu totul original de o realitate severs, cu o
ironic qi satirism constant; nimene mai bine
dec5t densul nu cuno9tea societatea romans,

nimene mai amar decit densul nu a ris de

aceasta societate. Acum deabia in zilele
aceste are sA apari la lumina in Bucure9ti
colectiunea complecti a scrierilor sale.
Alecsandrescu este cunoscut mai mult ca
scriitor de balade, 9i, deci inferior lui Negri

81

ea talent, cu toate aceste este nu mai putin

apreciat in Rominia, din causi, ca toate
scrierile sale respiri patriotismul, vorbesc
de pogorirea Rominilor de la Romani, qi
trateazi pe imphatul Trojan ca pe un
erou al poporului roman. Citeodati patriotismul seu se apropie de fanfaronadi 9i
de ceea ce se chiami la not quasi patriotism.
Insi Rominii in privinta aceasta nu aunt
tocmai pretentio9i 9i se entusiasmeazi cu el
mai mult chiar decit not cu Pa9chiu qi Nemtii
cu Schiller.

SA amintim qi de Bolintineanu care Ind

a lucrat pe terenul baladelor. Poesia lirici

de genul lui Heine are de representant in

Rominia pe Cornea ; Creteanu e cunoscut
prin canturile sale patriotice, Georgescu qi
Niculeanu sunt cunoscuti prin epigramele
lor ; ear erbinescu, Sihleanu, Vicirescu
prin einturi amoroase 9i de jale. In acest
gen a scris qi Bolintineanu care are onoare
de a place mult romanticei Princese Elisabeta,

care cu multi griji traduce in limba Germang c5nturile sale.

Cum vedem din aceasta scurt5 privire ce
facem literaturei Romine, scriitorii Romani
s'au ocupat mai mult cu desvoltarea poesiei

lirice 9i au dat foarte putini hare a minte

acelei mi9cAri, care in timpul din urma produse schitnbarea literaturei tuturor popoarelor
Europei. Cu esceptiune de poesia lirica, toate
celelalte genuri ale compositiunilor literare
sunt inapoiate. Genul epic nu s'a dus mai

departe de balade, ear drama esista numai

pe atilt pe cat s'a silit la crearea ei ambii
Negruzzi.

Pintre prosatori trebue sa amintim pe Co-

gilniceanu, care e cunoscut mai mult prin

www.dacoromanica.ro

82

0 VOACE RUSEASCAPOESII,

activitatea sa politica, pe Eliad Radulescu,

care s'a ocupat mai mult cu genul didactic,
pe Cesar Boliac qi Rosetti fundatorul Romanului", li care se bucuri de o stimi generals in Romania. Esarcu, Urechia 9i Hajau cunoseuti mai mult prin operile for istorice, Titu Maiorescu ca critic, Dunca ca
romantier, Gane, Slavici 9i Odobescu ca no-

veli9ti.Naratiuni sunt in Romania foarte

putine, de'i genul acesta se bucuri de o
mare popularitate la publicul cetitor. Numai
Lepadatu, mort inainte de timp, 9i Teodor
Alexi umpleau coloanele ziarului Albina Carpatiloru cu naratiunile 9i studiile for pline
de talent 9i adever. In timpul de fate nu-

POESII.
BIAGI CAMPENESTI.

I.

Sta o salce langa bait/

Leganandu-se usor ;

Trestii strinse l'a ei umbra

Isi spuneau povosti de dor.
Cine Itie din et, lume,
Despre care fat - frumos

Povesteau cu-ateta farmec

cu glas asa duios 1

mai ,Convorbirile Literare, editate in Ia9i

de catra Iacob Negruzzi umplu coloanele for

Cu naratiuni 9i studii midi, pe cand restul

ziarelor se umplu cu articule curat politice.
Pang cand nu se va lini9ti acea puternica
mileare politica in Romania, pang cand in
aceasta tail viata nu va intra in calea ordinari ; ping cand Rominii nu vor inceta
de-a ignora poporul for 9i a se entusiasma
de tot ce e strain, pang atunci nu se poate
a9tepta 9i infiltarea literaturei nationale a

Romaniei ; ear pe data ce se vor realiza toate

aceste, pe data 9i puterile literare vor re-

and din cand privea in apa

Cate una pe furis
Cercetand, de-i sede bine
Sub coroana de frunzis.
cum sta la povestire
i spuneau de cate sufer,
Eat'o luntre toata 'n our
Cum aunt florile de nufer.

FR frumos inteensa sede,

0 libels -i lopatar ;

na9te ca prin farmer, de oare ce in po-

Salcea, trestia zarindu-1

De-un fior cumplit tresar.

porul Roman se afla toate elementele pentru

o stralucita desvoltare culturala, adici spirit,
puteri naturale 9i talente.

Pe. ascuns trimete salcea

Prin zefirul sburdator

I. C.

0 scrisoare pe o frunza
Vestezita de-al ei dor.
Cade 'n luntre, o ceteste
FR-frumos cu nerb.bdare,
Apoi nice: Inspre umbra
Manit luntrea, lopitare.

www.dacoromanica.ro

?OMIT.

611
SiliefSa

Dar o trestle sagalnio

DA un ghiont la celelalte
i smomindu-le le 'ndeamnA
Hai I sA-i facem una 'ncalte."

Pinto ele se alintA

Hotomanul de zefir,
PAWL 'n urma e1 inghimpa

Un sagalnic trandafir.

Pe cAnd ele se indeamnA

Cu cuvinte-asa haine,
Palmas vestit in dragosti
Din dumbravit grabnic vine.

El de ciudit mai obraznic

Ia
scutura de floare,

DA prin trestii ; ele 'n laturi

Et is cantul $i tot sboara,

Mad mai iute, cAnd mai lin...

Plead talia inaltA

i se tupila obraznic,
De-i pun piedeca spre balta.
Cumpetul atunci si-1 pierde ;
Peste luntre sovAeste,
0 restoarna ; cavalerii
Cad in apA, de vueste.

Rid siretele de trestiii,

Chicotesc, c'au isbutit...
Fet-frumos din bane. ese
Suporat, dar recorit.

IL

0 privighitoarea ante,
Cu -a'a dragoste de multi,
CA stau toate neclintite
Si duiosu-i cant tumult/1.

Pomii uita sfatul aspru,

Poste iarnA ce-au avut
Cu selbatecele venturi
c'un fiot simtesc plAcut,
Incitt ramurile goals
41 desfau tacutii muguri
t$1

'n gAtiri neintrocute

Lasi eon' tot struguri, struguri.

Apoi plead si se duce

Lang' acea privighetoare.

ContemplAnd me nit la toate

Si nu stiu de ce suspin.

Pet frumos dormea in lung

Pe verdeatit sub un teiu;
CAnd visa despre Ileana,
CAnd de luptele cu smei.

PAunas din tufe ese,

Rumpe-un fir de iarbA'naltA
Si pe fate cea frumoasA
A lui Fat- frumos el saltA.

El ridielt lute mina

i se aped prin vis

Ca de buzduganul strasnic
De vr'un smeu cumplit trimis.

DarA eats, ca Ileana

Cu per lung si despletit
Si cu flori din alai. lume
Ici, colea impodobit.

Se iveste Ql maul ageri

Nesimtit pe ochi et pune,
Cum adese se intampla,
Ca fan fetole nebune.

www.dacoromanica.ro

t44

ruESIIailiLIUGAAVIECURESP0NDENTA.
"sUrk.-6,4.1..6,406Yriaerilaria....0WAX.a..4

Patinas intreaba, tine -i?

Ea-i sopteste la ureche:

De-i cata in lumen Oath,
Nu-i gasl, cum sunt, pareche.
El se 'ncearca sa gaceasca;
Spune multe, multe nume,
Dar sag spue nu cuteaza
Pe acel mai drag din lume.

S'acum pe calea far de nume

Cu pas gre-oiu, 'fleet priest,
Din cei ce-am cunoscut pe lume
Nici unul, vai I nu mai zaresc I..

Si singur merg... parinti si rude,

Ce-a fost mai stump s'a dus... mereu ;
De mult acum nu mai aude
Un glas amic sufletul meu I

Ea atunci cu hohot ride

Fet frumos din soma tresare,
Si uimit Patin se uitti,

A. _num
1881, Copou.

Cum parechea'n crang dispare.

S. Bodndreseu.

BIBLIO GRAFIE.
Revue historique. Anul VI vol. XVI. 1 MaiColaboratorul nostru d-nul A. D.
Xenopol a publicat de curend in cea mai insemnata revista, istorica din Paris Revue historique"
Iunie 1881.

cateva articule istorice privitoare la Cara noastra.

In brosura acestei reviste din 1 Martie d. Xenopol
a publicat o schitare a miscarii studiilor istorice
la Romani, de la originea acestei miscari 11 pkril
in zilele noastre. In numerul de la 1 Maiu-Iunie

ELEGIE.

Unde sunteti, zilele melel

Vail pe ce termuri ati sburat?

In ce pustiu, sub care stele
Furtuna vietii v'au lust
I

0 vis plapand de fericire

De tineretli ci amor I
Mult dragitlasa nalucire
Cu zimbet dulce 'nsalator I

Si mi-ati ritpit cu voi ()data

Vai 1 Are mils mi-ati rapit
Ilusiuni, speranta testa
Si pe cei care m'au iubit I

a inceput a es1 o lucrare mai intinsa a aceluias

autor intitulata Les dementhrements de la Moldavie". Din aceasta lucrare numerul sus mentionat
care ne-a venit acum, cuprinde Deslipirea Bucovinei", ear in numerul din 1 Iulie-August va aplire
Deslipirea Besarabiei". D. A. D. Xenopol este
numit corespondent pentru Romania al acestei importante reviste.
Cavalerul sau tractat despre regulile buneicuviinte la diferite ocasiuni, de Quintdiu loneseu
1 mic vol. de 96 pag. Graz (Austria). Editura lui
Paul Cieslar. 1881.
CORESPONDENTA.
D-lai C. R. Inooputarl mai mult cleat 'label
Red.

Redactor: IacOb NegruRi.

Tipografla Nationalit.
www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro