Dacoromania Buletinul Muzeului Limbei Române, 05, 1927-1928

UNIVEIRSITATEA WIN CLUJ
DACOROMANIA
13ULETINUL ,,MUZEULUI UMBEL- ROMANE
CONDUS DE
SEXTIL PUS CARIU

Profesor la Umversitatea din Cluj, Membru el Academiei Romine.
AN U L V.
1927-1928
CLUJ, 1929
NST1TUTUL DE ARTE RAFICE ARDEALUL", STRADA MEMORANDULU1 22.
www.dacoromanica.ro
*cheii de la CergAu 5i folklorul lor i.
Pe valea Secasului, 16 kilometri la Slid de Blaj, se gli-

seste un sat, cleosebit de cele dm tinut prim faptul c locui-
torilor lui nu li se spune nici Romani, nici Sasi, nici Un-
gun on Scui, ci Schel ; deosebit I prin faptul ca". ei, vor-
bind romneste, apartin bisericii luterane. Satul se numc.-
ste Cerggul Mic, ori Scheiesc", i e astazi cea mai intere-
santa asezare de Bulgari romnizati in Ardeal 2.
' Parti din aceastg, lucrare au fost comunicate in sedinta

de la 27 Martie 1926 a Societ5.tii Etnografice Romne" (Cluj'
2 Celelalte insule de Bulgari romanizati in Ardeal sa.nt la
Cerggul Mare, sat vecin cu Cergaul Mic ; Rusciori i Bungard
in judetul Sibiiu. Asupra locuitorilor acestor trei sate vom mai
reveni in cursul Iucr.rii noastre. MiIeti aminteste in studiul
U sedmigradslczte" Ragan. (aprut in Billgarski Pr6g1ed", III
(1896), fascicola pentru Iurne, pp. 44-64) de Bulgari in jurul
Mba-Juliei (p. 48), de altn pe la Deva si Vintul de jos (p. 51).
Acestia din urm par s fi venit tarziu, pe la 1700, si s5. se li
contopit cu des6varsire cu natiunile conlocuitoare. (Asupra lor
vezi 0 L. I. Marienburg; Geog-raphie_ries_Grossfurstenthums Sie-
benburgen, Hermannstadt, 1813, I, pp. 76-77). Mai trebuiesc a-
mintiti si Bulgarn de la Vmga (pe lima fieratA Arad-Timisoara)
si alte cateva sate din judetul Timi, ca Besmeul (Besenova
Mare), Denta, Modos, Brestea i Ivanda, asupra c5zora se pot
consulta alte dota articole ale lui Mileti : Na gosti u banati-
kza Billgari, Sofia, 1896 (Extras din Billgarski Pr6g1ed", III
(1896) si Hniitnata i ezikAt na banatskit Billgari, din Sbornik,
XVIXVII, precum si un articol al lui Dr F. Tetzner, Zur Volks-
kunde der Bulgaren in Ungarn (aparut in Globus", 1906, pp.
138-142). Amandoi vorbesc 0 de asa numitii Crasoveni `, po-
pulatia de limb& slava din sapte sate ale judetului Caras-Sevarin
(Crasova, Clopotici, Nermet, Vadnic, Lupac, Rafnic i Jabalcea)
despre care nu se poate ins5. afirma cu sigurantI c. ar fi bul-
gard. Asupra Crasovenilor vezi Mileti, Ueber die Herkunft der
sogenannten liraovaner in Slid-Ungarn, in Archiv fur slav.
13acorornania V 1
www.dacoromanica.ro
2 I. MUSLEA
Asupra Scheilor nu s'a dat, dupg cat avem cunostintg,

nici o cercetare in romaneste E aproape surprinzgtoare
aceastg constatare, cand stim ea de la Blaj pang la ei nu
e cleat un pas.
Si nu s'ar putea de loc zice ca Blgjenn nu stiau de
existenta bor. Din contra! Cel chntaiu invgtat care a trent
un interes deosebit pentru Schei, Miklosich, cu studiul sgu
Die Sprache der Bulgaren iii Siebenburgen, apgrut la 1850,
primise copia textelor pe cari le pubhca si comenta, de la
Timoteiu Cipariu2. Iar celglalt cercetgtor strein al lor, eel
mai important desigur, Mileti, a fost condus in ancheta sa
din 1895 de Canomcul Micu Moldovan si profesorul Ale-
xandru Ihracan3.
De fapt, despre existenta unor Slavi in apropierea
Blajului i Sibiiuluri se scrisese mult inainte de Miklosich.
Intaiul text al lor un Tatal nostru" de la Rusciori --
a fost publicat la 1793 in SiebenbUrgische Quartalschrift",
apoi reprodus la 1809 in Mithridates"-ul lui Adelung4.
Istoricul sas Eder vorbeste, la 1803, de Rutheni in Reuss-
dorf, Bongard et Csergod Majore et Minore" 5.
Dupg Miklosich, care-i credea urmasi ai Slavilor cari
locuiau in secolul al VI-lea in nordul Dungrii si de la cari
Philologie", XXV (1903) pp. 161-181. In afarg de cei de la Cergae,
Rusciori i Bungard, toti sant veniti dupg 1700 si war fi oprit !JAM
prm Oltenia (cf. Mileti, Na gosti u banatskza Biagari).
1 D-1 Septimiu Popa, anunta acum sapte ani, la sfarsitul
unei scurte notite informative" : Scrisori din Ardeal. Bulgari
romanizala, (in Adevrul lrterar" din 27 Martie 1921) ca va sejie
mai tarziu, despre Bulgarii din Ardeal un studm istoric atag-
nuntit". Un alt articol al d-sale, de continut alfroape identic,
Bulgaris din Ardeal, a apgrut in Tara Noastr", No. 21-22,
1926, pp. 604-605. Nu stim Insa" nimic de un studiu mai intins
al d-lui Popa.
o Mi1eti6, Sednugradskit Blgarz, in Shorn-1k za narodni
umotvorenija, nauka i knfZina", XIII (1896), p. 153
o Ibid, p. 157.
4 Jireek, recensia studiului citat al lui Mileti in Archiv fur

slavische Philologie", XX (1898), p. 115.
5 Ibid., p. 116.
www.dacoromanica.ro
SCHEII DE LA CERGAU 3
se trag i numele topommice slave in tmuturile daco-ro-

mane"' s'a ocupat de di, mai pe larg, istoricul Pie. Stu-
diul acestuia Die dacischen Slaven und Csergeder Bulga-
ren, (in Sitzungsberichte der knigl. bohnnschen Ges. der
Wissen.schaften" fur 1888, pp. 227-280 Prag) dat in
colaborare cu Dr. Amlacher, preotul sas de la Romos (lama
Castle) e cel care ne intereseaza, mai de aproape, im-
preung cu acela al hu
Contrar pgrerii lui MiMosich, ultimii doi invalati cred
pe locuitorii Cergului urmasi ai unor Bogomii, fugiti din
Bulgaria in, sau intre, secolele XIXIII. Jireeek, care
in articolul su asupra lucrarii lui MiletiC caut, s. pung.
lucrurile la punct, nu crede intemeiat teoria bogomilismu-
lui acestor Bulgari si sustine c ei ar fi ajuns in Ardeal ca
prizonieri luati pe timpul expeditiilor regelui $tefan V al
Ungariei, pe atunci dux Transiluanus", care la 1261 si
1266 psatrunsese cu armata sa, in care avea multi nobili
ardeleni, Ong la Vidin i Plevna2. Cvijid admite si el o
migratie bulgarg in spre Transilvania in secolul XIII 3.
De fapt pe noi istoria lor ne intereseazsa destul de pu-
tin. In tot cazul, nu originea acestor Bulgari eaufam noi
s'o lanaurim in pagmile acestea. Vom nota doar csa teza
lui Jireeek ne pare si noug cea mai probabilg.
De sigur, in urma cercearilor amintite, facute asupra
cheilor de la Cerau, Rusciori si Bungard, nu mai incape
indoiara c avern de-a face cu urmasi ai unei populatii Lul-
tare, care in secolul XIV era destul de cunoscuth, pentra
a da numele de bulgdresc Cerggalui Mic 4. Cu populatia de
asfazi a acestui sat ne-am propus s, ne ocupgm.
E interesant csa majoritatea cercetatorilor Bulgarilor ar-
deleni nu s'a interesat decht de limba scrisa a lor, de texte.
Miklosich n'a fost vada.. Pie a venit pang la Blaj, uncle
Jireek, op. cit., pp. 115-116.
2 Ibid., p 119.
3 I. Cviud, La Penznsule balkanique. Pans 1918, p. 122.
4 pie und Amlacher, Die dactschen Slaven, etc., p. 264, Re-

gestele IIIVL
www.dacoromanica.ro
4 I. MUSLEA
o plow() torentialI 1-a facut sa renunte a vedea pe Schei

si sa," se multumeascg cu Ufl Schiau intalnit intamplgtor
acolo I. Nu stim nimic de rezultatele vizitei unor profesor-
de la St. Petersburg probabil Syrku de care va h
vorba, mai incolo. Mileti n'a stat ni se spunea la Cer-
gu nici o zi, tulip care ni se pare cu totul insuficient
pentru a studia un sat. De altfel, pe el, ca si pe
ceea ce-1 interesa indeosebi erau cantionalele", vechile carti
de rugacium in bulgareste. In acestea s'au pIstrat texte care
apartin, dupa, Jirecek unora din cele mai interesanta
monumente slave". Noi insg, nu vom studia aceasta. lature
a Bulgarior de la Cergau. Vizita ce le-am facut-o era pen-
tru cunoasterea oamemlor, asa cum se prezintl ei astazi,
si pentru cele ce traiesc in g eaiul, mmtea i inima lor: Ru-
gaciumle lor bulgare ne vor interesa numai intru cat Schell
se simt legati de ele si intru cat se pot auzi inc in gura
lor, nu sense.
Satul nu se deosebeste intru nimic de cele de pe Tar-
nave on valea Secasului. Ascuns intre dealuri, nu, vezi
venincl de catra, Blaj decal cand esti foarte aproape, hi
sericuta alba a Scheilor cocotata pe unul din ele. Strazi Ian-
gi dar si case razlete, Jar intro ele, si pe drumuri, norm..
.5i. Jar noroiu in lumle de primaxar a. si de toamn, cel
putin. E atata tina,", cum 1 se zice aici, Inca copiii mug
la scoala pe catalige, pe cari Schen le numesc 1--
na, -
6oroambe 3, i tot pe catahge yin fetele i feciorii la fanta-
un spectacol amuzant, fr. Indoia1, desi felul acesta
de a umbla nu e un joc, ca in alte psarti, ci un mijloc de-
locomotiune ca oricare altul 4.
1 Ibid, p. 262, nota 2.

= Op. cit., p. 118
3 La Bra4ov ($chei) kWoroange Interesant i cuvantur
kleorande, pentru patine, folosit tot in $cheii Bragovului.
4 Aceasta se poate vedea O. din forma special a cataligelor.
Ciorgovenilor. Pe cand in alte parti ele sant dupa cat avem
cunotint lungi, a5a c cel ce umbla pe ele le tine i cu
mama, k'itoroambele $cheilor nu tree de genunchi, unde se-
prind cu o curelw si astfel minile /Imam libere pentru. a_
.putea duce un vas, un co, ori un alt obiect.
www.dacoromanica.ro
$CHEII DE LA CERGAU 5-
Satul nu e mare : 154 de case, cari nu diferg in con-

tructie de cele din satele vecme. Locuitorii, dupg cele maL
_mug statisticil, 720 de suflete, shut in majontate absolutg
(483) luterani : acestia sunt Schen. Restul (242) . greco-
catolici deci Romni si Schei trecuti la unrti. Oamenii
-sg,nt in general instant', mai ales Scheii. Ocupatia gene-
ralg : agricultura. Oile nu lipsesc insg aproape din mci o
curte.
In port si tip nici o deosebire fatg de Romnii din sat
sau cei din tinut. Numai femeile se deosebese putm in im-
brgcgmmtea lor de sgrbgtoare, de care va fi vorba mai jos.
Incolo, poti vorbi un ceas-doug cu un Schiau larg sg ha-
nuiesta cg n'ai avea de lucru cu un Rom-an, dacg. in
cursul conversatiei n'ar interveni chestiuni cari sg-i aducg,
-aminte ca face parte din neamul Scheilor. Cad cu toatg.
romnizarea lor ei pastreaza pang astgzi un fel de con-
stiintg nationalg !
Ea trebue sg. fi fost mult mai puternica altg data, pe
-chnd se vorbea incg bulggreste in sat. Astgzi nimeni nu
mai stie limba aceasta. Dar amintirea acelora care o vor-
beau curent nu mai departe cleat acum 50 de ani, trgieste
inca intre Schei. Astfel, ni se cita bunica actualului cantor,
Mina lui Frent Iangs, moartg la 1895, care stia vorbi once
bulggreste". Bgtranii isi mai ammtesc de cuvinte : Cantorul
Flueras (zis Peres, de 71 de am), ne spunea ca bunica lui
zicea in loc de sorg adu-mi straita" sestro teghiete bo-
gotu 2 La caciulg inainte ii ziceau : guj 3, la bou : volt 4,
i Martinovici O. N. Istrati, Dictionarul Transilvanzei, Bana-
-tului, etc. Cluj, 1922.
2 Intrebumtilm grafia romneascA, pentrucg adeseori cu-
vintele aratate de $chei ca bulggresti", nu 1nsemneazg name
In limba bulgarg actualg. Asupra stalcirii cuvintelor scheiesti '
la Cerggu, vom reveni
3 Informatorul nostru gresia crezand c5. are de a face cu
un cuvnt bulgdresc ; de f apt este reconstruirea gugiu" de la
gugluman" un fel de aciu15,. (Vezi Dictionarul Academiei
s. v. gugiuman).
4 Bulg. volt(u) (articulat).
www.dacoromanica.ro
6 I. MUSLEA
la vaca : erauva la furcuta" : vulicide 2, ne asigura

Iuga Piaru lui Palm, eel mai ligtran om din sat (82 de ani).
Iar femeile de odinioara, ne spuneau alti batrani, aveau
o exclamatie de mirare care suna : Gospoch pontilute I
Toate acestea nu mai traesc insa decat in amintirea Schei-
lor trecuti de 50-60 de ani. Tinerii n'ar mai sti absolut
de lac bolgareee, daca slujba bisericeasca si obiceiurile
n'ar fi reusit sa.-1 faca si pe ei sa retina unele cuvinte, asa
de stalcite si acelea, din limba stramosilor.
Ii intrebi cum vorbeau inainte. Batranii zic chtite,qe
(numai Iuga i Flueras, cate-odata). Tinerii spun cheiege.
Numai de tot rar am auzit de bolgareste. Nici cantorul, m-
fluentat ()mat de preotii in jurul Carora a trait o viata in-
treaga, nu zice bolgar"(este) : Noi. santem Schei, asa ne-
am pomenit noi de data" 3. Ii
amintese de timpul cand in
sat se vorbea alta limba i fixeaza epoca in care au pier-
dut-o inainte de 1848.
Unii batrani stm s, trezeasca chiar amintiri mai ve-
chi. lath. ce ne povestea unul din ei Iuga Pain]. a lui
Carli, de 50 de am, asupra venirii lor pe aceste plaiuri :
Can' o vint dintai aici Schell de vonici i-o adus
aici, pa era oamem mari o vint ca militani, cu pusti, de-a
pazit pe craiul care-a fost pe vremea aia 'n Blaj poate
mai bine de cinci sute, can' o fost craiul Apafi in Blaj
Alelalte sate, Rusciorul i Bungardul o pazit granita de la
Turnu-Rosu. Alelalte sate din jurul Brasovului ph' la Sacele
si-o ulita 'n Brasov ... 0 venit aici din Bulgaria, cu papa, cu
legea lor, si dupa ce-o murit popa lor, o trait asa fara papa,
ce n'o mai avut papa Si-o stat asa cu rugaciunile lor vre-
I Bulg. krava.
' Bulg. vi/a, vilica (9)
Explicat : de mult, de cnd stim, de totdeauna". Cf. fran-
tuzescul de (longue) date".
4 Pomenirea lui se explicX astfel : Satele din jur au apar-
tinut la inceputul veaculul XVII printesei Catarina Bethlen, vI-
duva lui Apaffi (cf. Mi1eti6, Sedmigradskit4 Bulgari, Sbornik XIII,
p. 188).
www.dacoromanica.ro
*CHE1I DE LA CERGAU 7
me de trei sute de am intrerupe pe povestitor batranul

Iuga. Cat o vint legea-i luterang Cergaul nic o luat-o, ea
o'fost poate aproape de legea lor a vechie. Limba o tinut-o
pana o vint iobagi sub Maria Terezia atunci s'o facut
iobagi si deregdtoarei care le poruncea, i-o oprit sa,
mai vorgasca sa nu se 'nteleaga la olalta sa sale asupra
mai marilor. Cu vremea o kert limba si-o rams numai
cu cantarile bisericesti"
Aceste lucruri aprobate de btramul Iuga, po-
vestitorul le stie de la tatal sail. Trebuie sa notam ca mosul
sau a fost pleriu (invatator), si datele informatorului ar pu-
tea pastra deci urme ale eventualei interventii din partea
acestui Schiau instruit. Astfel cantorul Flueras ne spunea
ca Ala care o vint intai cu neamu ia chema Bogomil"
lucru pe care ne-a marturisit ca-1 stie de la parintele Am la-
cher popa al batran de la Romos, care a catat mult si-o
gasit de can' o vint neamu aici".
Cele ce ne povestea Iuga Patru sant insa lucruri pe
care le stiu cam toti oamenii mai batrani din sat. In spe-
cial asupra pierderii limbei se dau amanunte povestite
bucuros i s'au spus si lui Mileti si care s'ar putea
rezuma astfel: Ciorgovenii erau inainte de 1848dauen1re,
cum zic ei iobagi, faceau patru zile 'n saptamana". Mer-
geau la pamanturile grofilor la Cenade a pe Valea Armea-
nului, si vorbeau scheieste" (noi nu mai stim, o fost lim-
ba scheiasca o bulgareasca" ni se raspunde la intrebarea
ce fel de Huila' era aceea 2). Domnii i-au oprit sa mai vor-
beasca bulareste, ii bateau cu biciul. Cei cari ii asupreau,
erau deregatoarele". Batranul Iuga isi mai aminteste si de
numele unuia din ei, Negru, si de Orgill" de la curtea
domneasca, unu Iuga". Tot et1 ne spunea ca de frica acestora
iobagii au cam si fugit : In nouasprazece (1819) a plecat
in Banat trizaci de familii de domnii de iobagie2". La in-
i Logofetu mo0i1or boere0idupti, explicatia deb; de *diet
2 La 1740, 12 familii din CergAu pleacg la Vinga, Lugoj,
Lipova 0 Bungard Mileti6, op. cit., p. 160 0 Sirgek, op. ci t.,
p. 119
www.dacoromanica.ro
8 I. MUSLEA
trebarea noastra, de ce chiar in Banat: bag seama in Banat

nu era iobagie". Apoi : s'o dus incolo pe la Deva, la Vinga,
uncle Inca' haladmau Bulgari. Ala care-o 'mpldntat nti
paru 'n1 Vmga o fost Ciorgoveanu Patru".
Dimentre de 48 s'o kerclut limba ne asigursd si
cantorul Flueras... Mull o opacit-o pang o lasat-o"...
Acesta ar fi. in general fehil in care Scheii. Ii explica
desnationahzarea bor. Ei inta insa s aminteasca de vecmii
lor Romani, pe can i-au gsit, daca nu chiar la Cergau, in
satele vecine, si a chror limba au fost sihti s'o invete, mai
curand sau mai tarziu, pentru a se putea intelege cu lurnea
din tinut.
Batranul Iuga spune Ca stie de la mosu-sau ca pe la
1836 erau in sat 98 de familn de Schei, i numai 4 de ru-
mani". Tota acestia au vend la Cergau Scheii interogati
sant de acord si o spun cu o oarecare mandrie ca slugi la
ei. Azi unul, maine altul, pang ce s'au Inmultit. Ba au in-
ceput s ia si fete de-ale Scheilor, trecand sau nu la legea
bor. Se citeaza un oarecare Ihe Ciorgoveanu care ar fi facia
asa, luand fata stapanului sau de sotie. Altul, Lita, ar Ii
proceclat la fel, apoi, cand sa moara, a chemat pe popa unit
si s'a 'ntors la legea pe care o parasise.
Astazi casatorille mixte sant dese. Ni se spunea de un
Schiau care a trecut la Rumani" deci la greco-cato-
hcia stat trei am, nu i-a placut" si s'a intors iar la Schei.
Nevasta lui Romanca. Doua suroii ale ei au luat i ele
Schei, pe cand a trem s'a maritat cu un Roman. Fratele
lor ruman" a luat o Schiaucl. Astfel se amesteca" de o
vreme 'ncoace Schei i Romani.
De cand traiesc in Romania, Scheii trec la legea ruma-
neasca" si din motive pohtice. Ni se spunea despre cativa
notabih ai comunei, de primar chiar, ca a fost Schiau, dar
,.s'a facut ruman mare". Trecerea la uniti apropie pe Schei
de putere si toti nu pot rezista ademenirilor ei. Dar trebuie
1 0 expresie analoag in Sezatoarea", 1922, p. 173 : , 5.1

cle-a pus paru 'ntAlu" (in satul Catanele)
www.dacoromanica.ro
sa contam si impozitul greu pe care-I au de platit pentru

4t-si sustine biserica lor confesionala. Apoi, legea romaneasca
nu mai sileste, ca cea ungureasca, sa platesti, child treci de
la o biserica la alta, Inca cinci au i arancurile" celei
parasite pe langa ale celei nou imbratisate. Unul, mai sfa -
tos, ne povestea : Trebue sa se aleaga odata de noi : noi
nu santem 111C1 Rumani, mci Sasi, nici Unguri". Se mai
intampla apoi i s fie luati in rds de Romann din satele
ecine cu intrebari Da ce-i aia Schei ? De ce nu treceti la
legea romaneasca ?" lucru care supara.
Desnationalizarea lor se desavarseste pe zi ce merge. Un
exemplu elocvent Cergaul Mare, un sfert de ceas departare
de cel Mic, avea odinioara biserica luteran i era locuit a-
proape numai de Schei. La vemrea 1m Mileti, acum treizeci
.de am, nu mai erau deck 5 familn protestante i profeso-
rul bulgar a gasit ca nici n'ar avea la ce sa se mai dud. la
Cergaul Mare Ceilalti Schei ar fi trecut, dupa Mileti, la
uniti, subt influenta proprietarului satului, Mitropolitul Bla-
jului, iar cele cmci famihi protestante au ramas sa se roage
singurej. Astazi, la Cergaul mare nu mai e nici un Schiau,
ultimul murind acum cdtiva ani.
La Bungard i Rusciori, celelalte doua sate acestea
in judetul Sibiiu in care s'au asezat Bulgarii veniti in
Ardeal, desnationahzarea era aproape completa, Inca pe
timpul vizitei lui Mileti. In Bungard el gasise biserica in-
chisa si stia de hotarirea desfuntarii parohiei luterane, din
pricina numarudui mic al credinciosilor2. Astazi abia de mai
sunt 16 familn de luterani la Bungard, cari merg la biserica
ortodoxa alatnri de Scheii trecuti la ortocloxie 3. La Rusciori
ei se tin ceva mai bine Totusi, de limba bulgara mci ur-
ma. Inca la 1895 slujba se facea numai in romaneste si
nemteste Aici insa. Schell nu mai tree la Romani, ei la
Sasi. Generatia tanara vorbeste acum saseste.
Mileti, Sedmigradskite" Biagari, Sbornik XIII, p. 166.
2 Ibid. p. 172.
3 Informatie datorit d-lui Mihail Simonis, preotul luteran
din Cerggul Mic.
4 Mileti, op. cit., p. 179.
www.dacoromanica.ro
10 I. MU5LEA
S. ne intoarcem insa la CergAu. Ceeace i-a paistrat pe

Sehei pan6 acum, ceeace i-a pastrat atata vreme, insul
strein I marea de Romani, si subt o stapanire ungu-
reasch destul de vitrega, a lost luteranismul lor.
Respectul ee-1 au pentru biserica, si preot este putin obi-
einuit in satele noastre. Ar fi gresit s ne inchipuim ca. nu-
mole dat preotului lor este in batjocurl. Cci, desi in sat se
vorbeste numai romaneste, cei doi preoti flu sant numiti la
fel : pe and. cel unit este, ca de obiceiu domnu parinte",
eel luteran este domnu popa. Si la fel, sotule acestora se
numesc : doamna preoteasa, si doamna popome. Nouil ni
s'a parut cu totul curios cancl, in drum spre Cerglu, ca.-
rausul un Schiau privind inapoi spre Blaj, ne-a spus:
Par'ca vald pe domnu popa i pe domnu pa'xinte ve-
nind". Dar in sat toatg lumea spune astfel, Romanii ca si
Schell. La intrebarea noasta, pentru ce li se zice-asa, ba-
tranul Iuga ne-a raispuns cu laconicul : asa ne-am ponie-
nit". In domnu popa" va trebui s. recunoastem Ins. arnin-
tirea unui (gospodin) pop" bulgar, caci tgranul nostru
nu obicinuieste sa lege de numele popd cwhficativul domn".
Alti termini interesanti in organizatia bisericeasca a
5cheilor Sant, poate, urmatorn : cantorului i se zice jupein,
jupanii cantori, eaci sant doi , iar crasnicului goju' bi-
sericii".
N'am avut norocul s putem fi intr'o Dumineca, in satul
5cheilor, ca s asistam la serviciul divin. Dar domnu po-
pa", cu amabilitatea cu care ne-a ajutat tot timpul petre-
cut la Cerati, ne-a dat ocazia s. putem asculta, chiar intr'o
zi de lucru, caleva din cantarile si rugaciunile cele mai
obicinuite.
Biserica 5cheilor, renovata in timpul dm urma., nu
prezinta, nimic particular. Dacg, ar lipsi bgncile si ar vvea
altar, iconostas i strane, n'am deosebi-o desigur de o bise-
ricutI romaneaseX de sat, din cele mai curgtele. Amvonul
1 Cf. gociman, gojman = epitrop la biseric i reconstruirea
gociu, flume dat ajutoarelor morarului. (Dictionarul Academiei.
s. v. gociman).
www.dacoromanica.ro
*CHEII DE LA CERGAU 11
chiar $i banca jupgnior canton, sant acoperite cu scoart.e

romanesti, care de altfel nu surprind pe nimeni acolo wide
preotul predicg $1 citeste evangheha roma,neste.
leti, care s'a nimerit la Cerggu intr'o Duminecg $i-a
asistat la slujbg, ne clg o descriere a ei I. Rezumgm dupg el:
Se cantg intaiu de cgtrg tot" i cu acompaniament de orgg, :
Gelobt sei Gott". Preotul citeste chteva ruggciuni in nem-
teste, apoi. apostolur in romaneste. Urmeazg crecleul" in
bulggreste, cantat in cor de toti cei de fata. 0 ruggciune si
un exordium" spuse de domnu popa" in romneste
apoi toti cantg bulgreste Christus je stanal gore". Ta-
tgl nostru" i evanghelia in romaneste tot astfel si pre-
dica si slujba se terming cu un ca,ntec bulggresc.
Unul dintre Schei, Daniel Sekli, spunea lui Maeda' cg
slujba se fgcea altfel pe cand era el copil : Tatgl nostru" si
alte ruggcluni se spuneau pe atunci bulggreste 2 dar con-
form preceptelor luterane s'a introdus in biseric g. limba care
putea fi mai bine inteleasg de popor, cea romneascg3. La
fel ne spunea $i noug bgtranul cantor Flueras. Dar situatia
s'a schimbat Inca de acum 30 de ani, de &rid i-a vizitat Mi-
leti. Astfel domnu popa" de la Bungard, ne spune can-
tcrul, le-a tradus de mult" o seamg de cntece bise-
nce$ti din nemteste care nu erau in bulggreste" $i
care se cantg astgzi la slujbg si la diferite ceremonii.
Tata, inceputul unuia din ele, pe care 1-am auzit can-
tat in scoalg de cateva zeci de Schei, adunati de domnu
popa". Melodia e noug ni se spune adusg de la Bun-
gard ca si textul si se deosebeste cu totul de melodiile
extrem de trgggnate pe care ni s'au cantat ni$te cantece
bisericesti in bulareste.
Un prunc ngscuse 'n Betclehem,
Aleluia,
Miletie, op. cit., pp. 161-163.

Am intalnit i noi multi Schei cari mai stiau tat61 no-
stru" Ia bulggreste.
3 Miletie, op. cit., p. 163.
www.dacoromanica.ro
12 I. MUSLEA
SN, bucued Jeruzalem.

Cu injerli ceriului
Veseh sal fim,
De vestea ceai bunk
Laudand pe Dumnezeu.
In iescle zace infaisat,

Ficioarg blncra 1-o nascut,
C. Dumnezeu asa o vrut.
Cu trup de ona ca s6-1 veclem,

Pe care noi s5.-1 asculfam.
Cel de-asupra norilor
S1 Avit in vecli vecilor.
Aleluia".
(Spus de cantorul Flueras).
Acest chntec a inceput sa se chute in ajunul CrAciu-

nului, la domnu popa", numai din anul acesta ; inahite
se cnta in bulgareste urrratoarele versuri, pe cari le Hun,
mai Inuit ca titlu de curiozitate, asa cum ni le-a spus can-
torul Flueras :
Rodilsa Jezus faf Betclehem

Zanto isa veselia
Nimni to i leje
Faf iesclete.
Foi scopil sata sfeat

Oloveto osnita
Ogreava tieptieclo.
Inutil sa.' mai ad'aughm ca.' nimeni, 5i mai putin preo-

tul luteran al Scheilor, nu intelege acest text. Acum cand
pe Una el se antg si viersul" romnesc dat mai sus
oricat de chinuia ar fi limba aceluia cel bularesc va
www.dacoromanica.ro
fi uitat curncl - curancl.1

Popa de la Bungard nu e singurul poet religios" al
Scheilor de la Cerggu. Cantorul Flueras ne vorbea cu mult
respect de cei doi profesori streini can au Mcut Ciorgo-
venilor cinstea unei vizite si. a unei cercetairi asupra nea-
mulm lor. Unul este desigur Mileti, pe care cantorul il
numeste Milentun Anton?. (desi pronumele profesorului
bulgar e Ljubomir) si de care-si aminteste c'a venit cu
Karla Sa" titlu dat de Ciorgoveni, Schei ori Romni,
istoricului bl'ajan Ion Micu Moldovan care a insotit pe
Mileti.. Al doilea, vemt smgur, ar fi fost profesor la Pe-
terburs" si s'ar fl. numit Tircus Alexander. Bgnuim in el,
1 Distanta dintre limba acestui cantec 51 bulgreasca de

astazi este, desigur, considerab115.. Scheli mai instruiti 151 d6-
deau ei in5i5i seama de cum se stalce5te vechea lor limba,
pentruc5. invatatorii care nu inteleg nimic (dm cntecele bul-
grize5t1) 51 comii care le invatA papagalice5te, inlocuiesc cu vre-
mea cuvintele, 51 nu e nimeni care s'a se priceapa sa corecteze"
(Mileti, op. cit, pp. 159-160). Intr'o rugaciune auzita. la Cer-
gau se mentme cuvantul bulgar sila, dar imediat se d5. 5i tradu-
cerea lui romaneasca, pronuntandu-se la un loc, ca 5i cand ar
forma un singur cuvant szld-putiere. Spre a ne face o idee de
cat se indepa'rteaza bulggreasca cantecului Rodilsa" de cea a
origmalului, D. vom da mai jos. Il gasim In cartea de rug5.ciuni
pubhcat6 de Mi1eti6 in studiul citat. Ea e intitulata Cantionale
seu Graduale bulgaricum scripszt Per... Josephus -Noelzner
Anno 4812 Kis Cserged Textul ei 11 publicase 5i Miklosich. Me-
ritul lui Mi1eti6 consta in faptul cg a gasit 5i originalul nom-
tesc (Habermann's Christliche Gebeth, tipgrrt la Sibiiu In 1680)
de pe care au fost traduse cele mai multe cantece ale Cantio-
nalului, 51 astfel a putut da aproape la fiecare ruggciune bul-
gang, alaturi de transcrierea ei cu cirilice, 51 textul german ori-
ginal. Cantecul aunt la Cergau II gasim astfel
In Cantional :
Rodil sale Iesus faf Behtlehern

Szantui sa veselete sif
Nine toi lessi f iezklete
www.dacoromanica.ro
14 I. MULEA
ajutati si de o Cronia a Scheilor in manuscris i, in care

se aminteste de un profesor Sirku Petrarhie dm Rusia, pe
profesorul Syrku4 despre care se stie c'a fost in 1898 sil.
viziteze pe Crasovenii bangteni, scriind. chiar ceva asupra
lor2. E probabil ea tot atunci profesorul de la Petersburg
sa se fi oprit si la Ceram. Nu stun ing A. fi publicat ceva
asupra Scheilor. Iar amintirile de acum 30 de ani ale canto-
rului Ilueras nu-i permit s'a lamureascg, daa profe-
sorul Tircus a venit dupg, sau inaintea lui Mileti.
Voiez kupil satta sveat

Voloveto i oszhczete
Goograhuva steste Duch..
transcris de Mi1eti6 :
Rodil sa ie Iesus faf Betlehem
Zantui sa veselete sif
Nine toi leii f iesklete
Vo ie skupil sata sveat
Voloveto i oslicete
Go ograhuvant o tefte Duh.
(Miletit, op. cit., p. 224. No. 22)
Mileti promisese un studiu amnuntit asupra limbei Can-
tionalului, despre care nu stim frig s fi apgrut. Retinem pit-
rerea lui Jireek care spune a limba Cantionalului are pe
la,ng archaisme remarcabile einen ganz ostbulgarischen, do-
naubulgarischen Typus". (Archly fur slavzsche Philologie, XX
(1898), p. 118).
1 Chronicci Colonzsarea Bolgarzlor in Ardeal (Erdly). Trei
coale mari scrise mrunt Inteo limb aproximativ romneascri,
de ctre Daniel Sekh, dupg vizita domnilor mare 1nvtati,
doctori de Philo1ogi5. din Orientu". Autorul, fiu al popii Cikeli,
fost Inv'at'ator, e numit de Mileti, care-1 gasise In via% (op. cit .
p. 159), unul din cei mai instruiti oameni din sat". E un fel de
apologist al originii bulgare a *cheilor, plangand obiceiurile
strbune care se pierd, vorbind de Thesa lui Bogomir" si exa-
gerand importanta si num'arul Bulgarilor emigrati" (dupg el
In Banat ar tri doul milioane de Bulger* Pe langa, at'atea
chestiuni frg absolut nici o important6 pentru noi, Sekli des-
crie si cteva obiceiuri ale Scheilor.
' Cf. Mileti, Lieber die Herkunft der sogennanten Krasovaner
in Sud-Ungarn, In Archly fur slay. Phil.", XXV (1903), p. 176.
www.dacoromanica.ro
De cantece bulgaresti, pe care Schell le cantau Ural

sa le inteleaga, povesteste si. profesorul bulgar. Ba el amin-
teste si. de-o rugare a lor de a li le traduce'. Nu stim care
va fi fost rezultatul acestw interventii. Cantorul ne spunea
insa ca prof. Tircus le-a tradus mai multe cantece, clintre
care clam sg. noi unul, pe care-1 cantau odinioara iobagii
schei cand se intorceau de la munca boiereasca dm Cenade
Zesto zamanuvas
Mw. serti
I sa busuluvas
Toi selnika
Nasa ienzika
0 sviat
Nadejde numai gospodin bog
Storil, storil
Ne beto i eameto 2.
In traclucerea atribuita lui Tircus :
Nu te supara inima mea,
Nice nu duce voie rea
Numa 'n sfatu lui Dumnezeu
Te nadajduieste,
Care cerul si pamantul
Il stapaneste.
* * *
Cu onomastica Schellor s'a ocupat mai amanuntit Mi-
leti 3. Jire6ek observa ca numele de persoane date de a-
cesta bieten wenig Auswahl" si ca interesante sant nu-
mele de famihe Bata, Dobre, Kiirste, Koko 4. Mai des am
intalnit la 5chei numele Iuga asa de multi, incat tre-
huesc deosebiti astfel Pcitru Iuga lu Peitru, Iuga lu gam-
1 Miletg, Sedmigradslczt Biagari, pp. 159-160.
2 Cf. in Cantionalul publicat de Mileti, op. cit., p. 239,
textul no. 31.
3 Op. cit, p. 117.
4 Archiv fur slay. Phaologie, XX (1898) pp. 166-168.
www.dacoromanica.ro
16 I. MULEA
luga Ptitru lu Carli, etc. Deosebit de vechi par a fi nu-

mele : Futtlei si Boar. Intr'un document pastrat in Arhiva
de la Ora$tie, datat 1647 1, gasim urmatoarele nume de
Bulgari" dm cele doua Cergae : Parkolab Hancze, Par-
kolab Kertzte (Car$te?), Pap Mihalj, Puskas Balas, lanos
Cantzelarts, lanos Kelecs, Gtorgt Baste.
Asupra numelor de botez femeie$ti ar fi de observat
urmatoarele Daniel Sekh Ii spunea lui Mileti ca apron pe
toate Schiaucele poata numele de Mina 2. Noi insa am in-
talnit in special des numele Linea (intre informatoarele
noastre, o singura data Mina, de cinci ori Lima). Acesti,
din urma e $1 numele pastrat in singura colinda bulga-
reasca a Scheilor, precuin $1 singurul nume de lath, in co-
lindele pe can Sched le calla primarului. Exista RUM&
femeie$ti numai la Schei, can nu se intalnesc la Romakui
din sat, pentru c. sant $cheie$ti" Acestea sunt : Agltia -
asta pe bulgare$te e Aglto", ne spune cantorul Fluera$,
care o $tie de la bunica-sa, cea care vorbea bulgare$te,
Mcirguta bulgare$te Marga, explica iara$ cantorul. Apoi,
Linctt, Mina, Ancd, Ghita. Acum an intrat $i Marioara.
Ana si alte, dar astea nu sant $cheie$ti" zice cantorul.
Numele $cheie$ti" ale barbatilor sunt Palm, Mthai, Cristea,
lands.
In toponimie am insemnat ca putand. prezenta oarecare-
interes Blagomta, Cordomactnd i Velijer, cele dintai lo-
curi in hotarul Cergaului Mic, ultimul un deal in apropie-
rea satului 3.
Originea bulgara a Scheilor nu se vede insa numai

din rugaciunile bulgare$ti, pastrate 'n carti $i 'n graiu viu,
$i din o parte din obiceiurile practicate de &are ei la
1 Publicat in Pie und Amlacher, op. cit., p. 276.
2 Miletie, op. cit., p. 166.
PArinte1e Drothler ne trimite urmtoarele numiri topo-
nimice caracteristice din Rusciori Getbrisca, Polordna, Dobr2k
Cervenca.
www.dacoromanica.ro
SCIIEII DE LA CERGAU 17
diferitele seirlAton de peste an, din cantecele care insotesc

pe unele din ele sau din numinle p6strate in leggturit, ea
anumite ceremonii Cum in tafarg de o colinca bulgilreasca
fulklorul Scheilor de astdzi n'a fost cercetat de nimeni, vom
insira obiceturile mai interesante. Cele la can. n'am putut
'asista ne-au fost descrise de Schei lAtrni si tinen, in
deosebi de cantorul Flueras, batrnul Iuga, Mihai Seale-
lea, Ion SArau i ctiteva Schiauce.
Incepem, ca s'a pastrrn o ordine, cu sarbiaorilo, ;;;i
anume cu Auld non. Unul din obiceturile acestei zile este
acel al sorcovei. Se stie in general in ce consta : cateva
ramurele on nuiele legate cu o panglicg, uneori impodo-
bite cu hrtie colorath, cu care urnblg din cash' 'n casa
in dimmeata anului non copii intre 6-12 ani, hatand cu
ele in mas, ori chiar In cameni si urand celor ai easel
san'atate si belsug. Mai putm se stie inssa ca. sorcova nt:t
este un obiceiu general romanesc. Marian nu-1 cunoaste
(leck in Muntenia 2. Practicarea lui la Brasov s'ar patha
explica poate si prmteo importare de peste munti, desi
nu trelme s'6, uitam de Scheil de acolo si originea lor Inca,
nu de tot lamuntrl. In Ardeal, obiceiul se mai inta.lneste
in Muntu Apuseni 2 Dar nici Romnii din Cergau nici
cat din satele vecine, nu-I practiobi. Il asim insl la Schei
C5, el trebue s'a fie bulgar, o dovedeste chiar numele : se
umbra' aici cu survdicile, nu cu sorcova". Iar urarea co-
piilor diferg de cea de la Brasov 5i din Muntenia. Pe And
a-cnlo se spune
Sorcova, vesela
S. traiesti, s'cl, 'mbgtrnesti
Ca mrul, ca p6rul", etc.
1) Siirbatortle la Romdni, 1, p. 155.

= Dupri o informatie d)toritil. cl-lui Dr, Stefan Pwa (Cri-
c,.cior, jud. Huniedoara)-.
Dacoromania V 2
www.dacoromanica.ro
18 I. MUSLEA
Scheii ureaza, astfel :

Srva, slava vesela
Da. la copil un colac
Anu nou, gnu nou !"
Asa ne-au spus-o copiii de am-, si ne-au veriticat-c,
batranii satului.
Obiceiul e cunoscut si la Bulgarii banateni si se chia-
m& acolo sitrvyka ; iar urarea sung astfel
Slava, siirva gudina

Ve'sela ti guspoke
Ud gudini du. gudini
Se i uvi i zdravi" 1.
In Bulgaria, obiceiul sorcovei e foarte rgspanclit si i se
mice in general suravaktaca. E de notat insg Ca in anumite
tinuturi (1-laskovo, Rusler, Varna) se zice surva, ca la Schei.
lirarea incepe de regulg la Bulgari cu vorbele
Slava, slava gOdina
Vesela, vesela, gbdina" 2.
Identitatea la Schei si la Bulgari a cuvantulm esen-
ial smut din urarea de Anul nou ne dispenseazg de a
mai insista asupra evidentei originn bulgare a obiceiului
de la Cerg:au.
In aiunul Bobotezu se umbra cu beaua, obicem care

dupg cat am fost informati nu se practica in mci
unul din satele vecine, iar in Cergau numai de cgtre Schei
Care searg, dupg vecernie, cei doi canton pornesc de la
,scoala insotiti de 4 feciori si numerosi copii. Acestia din
uring au clopote 'n maini pe can le sung strigand
Mileti, Knthnata z mid:a na banatskag Blgari in ,,Sbor-

ink za narodm umotvorenua", XVIXVII, pp. 437-438
3 D. Marinov, Narodna vera i religioznz narodni obitaz, in
,,Sbornik za nar. umotvorenua", XXVIII, p 338
www.dacoromanica.ro
Bea , da-mi o mea !

Bea, da-mi o mea !"
Cantorii coma urmatorul viers" bulg-hresc :
Dina dasa veselia
Fafno, fafno,
Nam sareidil ne bedeski tar
Fafno, fafno,
Rodina Iezusa molimi
Fafno, fafno" I. (Cantorul Flueras).
Fiecare om da un lichm" (placmta) i o bucatii de
.tearne, pe care le aduna in straite" eel patru feciori. Inamte
se da si o 1umanare aprinsa.
Obiceiul e, dupa cat se pare, un fel de a umbla cu
erucea" ea la noi, la care s'a adaugat beaua" cophilor 2
pentru a vesti pe oameni de apropierea juptinilor canton `.
tiind ca la luterani obiceiul de a umbla preotul la Bo-
boteaza. nu exist, nu e oare cazul sa. ne intrebam cum de-1
au totusi Schell ? E probabil ca el sA, fie o ultima. unia
-a unei presupuse religii catohce la care Schell ar fi tinut
inainte de a trece la luteranism, cAci la catolici asim
nu numai obiceiul de a se umbla la Boboteaza, ci i deti-
iiul intalnit la Cergau, ca preotul acolo cantorul 8:1
fie anuntat la case de cativa copli sunand din clopote
Tot asa de probabit e insa ea acest obiceiu s fi fost ba-
prumutat fie de la Romnii uniti din sat, fie mai ales de
la. Ungurii fosti odinioara in Cergaul Mare sau clhar in
Gergaial Mic, prm care Miletie", ca i Scheii, incearea ii
1 In Cron-Ica lui Sekeli Famno dena clasa veselia".

8 Cf. chtralezsa, strigtul copiiilor cand umblil din cas'A 'n
cas'a, In ajunul Bobotezei (Marian, Sarbatorile la Romdnz, I, 170
el nota 1).
3 Cf. i observatia 1m Jireek (op. cit., p. 118), dupa care doub,
hu canteceie Cantionalului (No. 22 ,,Puer natus in Betlehem"
iiNo. 26 Surrexit Christus hodie") sant traduceri de ciintece
1atineti din epoca dinaintea reformatiunii".
21'
www.dacoromanica.ro
20 I. MUSLEA
explice athtea din numele lor unguresti, ca : Szkely, SAr--

au, Gal si altele.
Un obiceiu intexesant al Scheilor, este acel al boutul

ferecat. El are loc in znia de Shnziene (24 Iume). Feciorii
adund cingdtori, curele, zale, clopote i zurgdldi ou can se-
chindiseste cat se poate mai frumos un covor, care e pus
pe un bou Ferecarea" lui nu se opreste aid. Intre coarne
si pe ele i se leagd ndframi si bortife bentite lucrafe 'n
mdrgele de care poarta feciorii la p.Irie i flori gal-
bene numite shnziene". La ght si de cele doud pdrti ale
covorului i se pun clopote. Doi feciori tree la coarne, altn
la olopote ; unul la coadd, care mei ea n'a scdpat negatitg..
Dupd iesirea din bisericA, in sunet de clopote si zurghlai,
feciorii clue boul ferecat" intam la domnu popa", apoi
prin toate curtile Seheilor si in special la acelea unde Ant
fete Insotiti de lhutarul lor, ei Jotted, fdrd sd chute insd,
fdrd s spund nimie. Li se dd st bani Dupd ce-au colin-
dat astfel pe la toti Schen, fedora rnerg hi. fanthna satului
si o curaitA
Ferecarea boului" la Shnziene nu e practicatd d u-
pa cht ni s'a spus de Romanii din Gergau si nici de Cel
din satele vecine. Nu i-am putut da de urma nici in lite-
ratura folkloricit romaneacca, mci in acea a popoarelor bal-
cameo, pe care am putut-o consulta. Un singur exemplu
am mai gasit in cartea lui Moldovn Gergely despre po-
pulatia rornaneascd a coimtatului Alba 2 Avhnd. in consi-
derare cele spuse mai sus, traducem descrierea lui in in-
tregime, observand cd culegatorul nu indica satul unde-a
notat obiceiul.
1 0 curatire a fantilnilor la Shmziene, are loc i in satele

sAsesti. Ea se face de catre tovarrupile de feciori numite Bru:
derschaft". Cf. A. Schullerus, Siebenburgtsch-selchsische Voiks-
1,unde. Leipzig, 1926, p. 153). S'ar putea ca acest obiceiu sit fi
fosi imprumutat de Schei de la Sa5ii din satele vecine.
2 AlsOfeher valmegye romdn nepe Nagy Enyed, 1897, p. 301._
www.dacoromanica.ro
SCHEII DE LA- CERGAU 21
La Rusalii se gateste boul (impeinarea boului), In pre-

eara Rusalhlor feciorii cer de la o gazda un bou. Inainte
de'ra,saritul soarelui Ii mama cu celelalte vite ale gazdei, II
satura bine, boul putand paste oriunde. In zori ies i fetele
pe camp, adunA flori, Racali rup ramuri ; din flori se I'm-
plefeste o cununa mare, rotunda. (peand). Unul dmtre fe-
croci Ii pune o masca din coaje de cires, i opinci, i in-
kalea , boul e impodobit. Chlaretul mascat merge inainte.
dupa el boul, apol 4 8 fla.cai earl made', boul, purtand
pusti de lenm, avand hamele intoarse, sumanele trase pe
picioare, etc. In capul satului Ii asteapta. lautarii. ManA-
torii chiuie, se joaca cu pustile , umbra din gazda 'n gazda,
fac glume, la urni merg la stapanul boului, care-i ospa-
teaza. Dupa. ospat fiecare fecior promite o jumata.te zi de
claca "
Pentru sarbatorile Graciunulm se fac pregatiri intibe.

Feciorii se orgamzeaza intr'o tovarasie de colindatori care
aim se chiama bute 1. De fapt sant doua buti" . una coin-
pusa nuinai dm. Schei, alta dm Schel amestecati cu Bomatu.
Pe noi ne intereseaza in special cea dintaiu. Ea are in frunie
un cjirciu sau primar al feciorilor si un cqutor de jirliu.
tin alt fecior, al cu cheia", ori al cu cheile" este insarci-
itat cu tinerea subt lacat a mancarii i bauturn.
, In seara de ajun, butea" Scheilor merge mai intaiu la
1,domnu popa", insotind pe olertu (invatator), pe jupanii
-cantori" i pe caratori (ajutorn cantorilor la cantecele bul-
garesti). Se canta. de catre toll Rodilsa", cantecul al card
text I-am dat mai sus caruia la noi. i-ar coraspuude
,,Nasterea ta Hristoase". Domnu popa" da. colindatori
I Bali Intlnim i la Sorostm lng Blaj i In gene-
ral pe Trnave (cf. revista Comoara Satelor", II (1924), 123-132
si Al. Viciu, Colinde din Ardeal, Buc. 1914, p. 13). In alte par0,
liceste 1nsotiri de colindritori se cluarna bent (Vim, op. cit. pp.
10-11 S. Mndrescu, Literatura cj obicemit poporane, Buc. 1892,
p. 207).
www.dacoromanica.ro
22 I. MUE3LEA
lor o nutsl, la sfamtul &Arm giraul feciordor mu1tarnw3te'

in cuvintele urmAtoare BunA sara domnule popa. De-ar
hi vint sara din ia-sarA 'ntr'un ceas bun. Ziva de mane-
s'o petrecem cu toti sAnAto*i. la 'n nurne de bine domnulo-
popa un cantec de cinste *1 laudA de la jupanii canton si
de la jupanu *olerm dimpreung cu tota cAnfatoni satulut..
Mu lt de la Dumnezeu, putin de la dumnealor" ! (comuni-
catA de Mihaiu Shire Au, girul fecionlor din anul 1926)-
Multamirea" se zicea la fel acum 50 de ani, pe vrerrika
cand girAu era cantorul Fluera*, care *1-o mai aminte*te.
Butea" Scheilor se indreaptg acum spre locumta pri-.
marului. Acestuia i se cantA nu, mai putin de opt collude,
pe o melodic trAgAnata *i asemngtoare cu acea a Roditset
In ea n.'am 0:sit nimic din melocliile colindelor romano*n.
Fiecare din cele opt colinde i are numele ei dup un
cuvant din intaiul vers on dila continut, *1 nu It se-
schimbA nik,rodatA ordinea in care sant cantate. IatA-le :
I Domnul bun. II Fericel III Poarta ratului 1V Sulu V
Plode. VI Cetina. VII Turen i VIII Judele.
In romaneste fnnd, ele nu se pot depArta mult de 4' o-
lindele satelor vecine *i de colindele noastre in genere 0=
asemAnare deosebitA a chtorva din ele ant gAsit la cohn--
dele din Soro*tin (langA Blaj), publicate in Comoara Sa-
telor" (Anul I *i II). Apoi, la cele publicate de Viciu, in
special de pe Tarnave Nu *tim s Ii intalmt in literatura
cOlindelor noastre una asernaingtoare ultirnei colinde *che-
iesti Judele" (vezi Textele). N'am gaisit variante nici pen-
tru a treia, a cincia si-a saptea colindA a Scheilor.
Fire*te, cele opt colinde nu se pot canta dintr'o rhsu-
flare Feciorri sant cinstiti de pnmar, ajutorul de girAu
multume*te, se mai cantA o colindA, *i a*a se sfar*e*te cu,
cererea colacului" ezi Textele).
Fecioni din bute se impart acum in mai multe grupuri
*i o iau pe la casele Sebeilar. Interesant e c. aici nu se
colindtt, cAci cele cateva vorbe can se spun in bulare*te-
noi nu le considerAm ca o cohndA. Unul din feciori strigA
Ia fereastrti : Torellttei" Din cash, i se rAspunde : Jdecei!'
www.dacoromanica.ro
3CIIEII DE LA CEIIGAU 23
Si atunci eel de afar& spun . Borbecd, mandd, colan-

cid, 6as, vas, porodied cdsi, poroditd sdrtz, un colac $i-un
-carnet $i pe Linea sd nu-o dati"'.
St acesta-i tot colindatul. Dar asupra, formulei ce se.
spune n'am putut face pe cohndatorii din diferitele gene-
rath s. cada de acord. Cea data mar sus ne-a spus-o Mi-
hai Sarcau. Cantorul Flueras sustine insa, ca pe vremea
lur, dupa porodita sartl" se spunea i osteneste boo" :
mai nientre asa o fost". G'iraul actual recunoaste c noi
am mai lasat". 0 Schiauca (Linca Sechel Hoag.% de 37 de
ani) romanizeaza cu curaj : in loc de porodita sarti" cum
zice actualul si fostul girthu al feciorilor, ea spune poro-
dita &itch". Fireste, de 'ntrebi pe Schei de sensul acestor
cuvinte, raspunsul e o ridicare din umeri si un : asa am.
pomenit noi de datd".
E de remarcat ca MiletfO cla aceasta, formula altfel, mult
mai bulgreste . Tuka l s? Sdeka Dobfiril beka, mandd,.
kolandd, ens, vas, porodic'a sere, oSte ne ge Bog" 2. Noi
credern insa ca aceasta este o reconstituire facuta, de el
pornind de la vorbele spuse de colindatori, o apropiere oat
mai mare posibila de bulgareasca actuala. Asa se explia
de ce Jirgek priveste pe Tuka h so" ganz wie im neubul-
garisch" . Nu credem de loc ca el s'ar fi pronuntat la feI
despre Tocalita" cel pe care 1-am auzit noi. Batranii so,-
tului ne asigurau c. acum 60 de ani se spunea la fel
.,Tocalite. Astfel se pare c4, Mileti a publicat texte refa-
cute F) 1 aceasta poate nu atilt din dorinta de a ne prezenta
hmba vorbita de Schei ca foarte aproape de bulareasca ac-
tuala, ci mai mult datorit urmatoarei imprejurari : In-
formatorul lui cel mai de seama pare sa fi lost acel Daniel
------
SfArsitul poate varia, cohndatorii cerand uneori pe fe
1
meia cash ori un copil", fnlocuind deci numele Linca acesta

e totusi cel care se Intillneste mai des, fncat avem impresia cit
face parte integrantil din formula. cu al femeh sau copilq-
jui respectiv.
Sedmigrodskit Biflgari, Sborna, XIII (1896), p. 158.
3 Archly fur slay. Philologie, XX (1898), p 177
www.dacoromanica.ro
24 I. MU*LEA
Sekli, autor al cromcei amintite, pe care 1-am arktat ea

Om instruit i deosebit de infldarat de originea bulgara a
neamului san Tot asa precum nu putem da mare importanta
eelor cuprinse in Cronica," luii, credem c. textul colmdei a
lost apropiat de el de limba bulgara, actualk E sernmil-
eativ ck in cursul slujbei, la chntecele bulgaresti, Miletj ob-
servg a Daniel Sekli cant:a un text mai corect deck
Scheii ceilalti, si acesta 11 lainureste c. il canta, duph
Cantionalul din 1812 2. Tot asa putea el poseda un text
manuscris vechiu al colmdei de CrIciun, pe care probabil
el e cel care a spus-o lui Mileta63.
Aceasta a mai auzit colinda scheiasck f3i la Bungard,
dar aici ea nu mai era intr'o bulgareasca asa de pull ea
cea de la Cergau, ci se apropia de cea data de noi ,,Tuka Ii
sh ? Deka. Berbeka, de mandi de kolandi, "Cas, vas,
sunkarnad si pehnka noy" 4 La sfars'it vedem c.. s'au
adkugat si cateva cuvinte romknesti : sunkurnad. e si-un
1 Vezi p. 14, nota 1.
2 Mileti, op. cit., p. 162.
Tot lui Daniel Sekli i se datoreste, probabil, i afirina-
tia lui Mileti dl locuitorn din Cergilu f5i zic bolgari" iar
limbh lor bolgaregte" (Mileti, op. cit., pp. 158-159), lucru de
C.are auzmd profesorul a ramas foarte surprins. Nici un cior-
govean nu ne-a raspuns, la Intrebarea : ce esti d-ta?" c. ar ti
bulgar, ci toti 6chutu Rar de tot se aude cuviintul bulglire5te",
dar despre limbS, nu despre oameni. Nu creclem ca lucrurile
s5. se fi schimbat asa de mult la Cergilu, Mat oamenii sg-si fi
zis la 1895 Bolgari", lax astSzt s fi aiuns Schei". Despre cei
din Bungard, Mileti scria la 1895 di, uittindu-si numele lor
de Bulgari, 151 zic ei Ini,i, a5a cum le spun Romnii, 5chei, pe
ca,nd Sasn le spun Ruteni sau Serven (op. cit., p. 170). Despre
cei de la Ruscimi, profesorul bulgar scria di au portul absolut
asemilniitor cu acel al Sasilor cari fi numesc totusi Servi;
preotul luteran al satului, D-1 Michael Drothler ne comunic a
Insd di fostii $chei se numesc astlizi.. Sae,. 0 publicatie de acum
aProape o sut6 de ani (M Ackner mid I. K. Schuller, Der Her-
mannstadter Stuhl nn. Grossfurstenthum, Siebenburgen, Wien,
1840, pp. 37, 38) numeste Bungardul (Baumgarten) ca i Rusciorii
(Reussdorfchen)- Wal (achisches) und serv.(isches) Dorf".
4 Mileti, op. cit , p 173
www.dacoromanica.ro
.earnat", iar Pelmka noy", este, cum bine-i exphca ha-

tranul Flueras (eel din Bungard) lui Mileti, nu palmed-
rachiu, cum credea profesoru11, ci pe Linca, fata pe care o
,der colindatorii, asa cum am vazut ea se obicinuieste Si
asthzi la Cergau de a se cere de catre colindatori o fata,
un .baiat un membru al famihei
Asupra obiceiurilor referitoare la nastere n'am retinut

niMic deosebit.
Cele de la nunta ofer un oarecare mteres si intrueat
in legatin en ele s'au pastrat o suma de expresii vechi,
poate bulgare
Batranii spun ea mai namte casatornle se incbeiau
Iupi alte legi. Mai intaiu cerea fata, apoi da mama in fata
.1.11 domnu popa. Cand tinerii mergeau la el sai-i alduiasca,
se zicea ca merg la hergkelzt. La targu Manarazii 2 - acolo
sa alegea si neveste cate-odata punea fata borta 'n
cap semn ca de-acu-i fureash ii numai catre Craciun
sa facea nunta si omema". (Iuga batranul).
Si asfazi Schen se cununa lunea Costumul ginerelui
nu prezinta nimic deosebit fata de cel romanese de pe
Tarnave. Inainte doar el purta in palarie o pana de pa tin
(5cheri zie pellitn) spun batrand Miresele schiauce Ii
incing capul cu o bortda banta lucrata 'n margPle,
deasupra carela yin florile de borta" Pe spate au panghci,
can aici se numesc frunza". Un keptarur negru de po-
stay, cusut cu flori, rochie si surta" Inainte, mireasa ina
at o pluiza alba. pe ea ca o pelerina", ne larnureste Mi-
hai Sechelea care se chema bo.Ftofame Pe piept mi-
reasa chiauca poarta teinta, un disc de araina impodobit
Ibid.
Comuniti silseascii, in, apropierea Blajului
Linea CrWea Ditu, .$chiaucii, 80 de am
www.dacoromanica.ro
26 I. MUSLEA
1
cu pietre colorate Borta se poarta numai la cununie. Dupit_
aceea mireasa pune conczu, impodobit cu. bunthwte tint
fel de nasturi de argint on de alt metal, cu ace pentru fi-
xat pe care-1 poarta un an-doi. Pe subt barbie se leagii-
cu o ncifrantet neagr. Child are copii, nevasta tapa" bum-
bustele i nafrarna2 inlocuind-o cu o ceirpci alba, facuta din
owe/ (clantela cumparatal). Batranele nu mai pun carpa, ci
elondeu, facut din bumbac, acasa. Pe vremuri, child mei.-
geau la biserica, femeile nu purtau rochi co astazi, ci for-
toane negre 3.
Inainte de a pleca la cunume, mireasa-si ia lertaciu-
ne de la parinti ; feciorul var bun cu mirele ori mi-
reasa care-o readuce acolo unde se joack se chiamk
zenti obraz 4.
Cand mireasa e scoasa din casa spre a fi dusa la eu-
mime, fetele si nevestele ii caned' go4ia numai la Schei
tu gogio ziva bunk", etc ). De asemenea and mi-
reasa e dusa 'n car, la mire, se canta Ia iesi mama
gogii" 5. Inainte insa ne spun Schell bktram ducerea_
Tdnta trebuie srt fie de origine silseascg. Un obiect analog
(Heftel), se poate vedea la miresele Sasilor (cf Schulerus, Ste-
benburgisch sarlisische Volhskunde, Leipzig, 1926, plansa no. 11
Codex Gratute (datilnd din sec. XVII, copie la Biblioteca Unn er-
siatii din Cluj) repre4intrt la No. 88 eine Ilermanstadter Braut",
purtilnd o astfel de tiint5.. Ea se intalneste si la femeile Cianor-
lor din Sricele, cf. rev. Erdly", 1904, p 10.
2 Cf cele ce spune A Haberlandt In Buseltan's Illustrierte
Volkei kunde, II und III Aufgabe, Stuttgart, 1926, vol. II, 2 p.
619 ; Stets wird bei den Litauern und den Sudslawen (in But-
gatten und Makedomen wie auch im alten Banat) die Frau int
ersten Iahr ihrer Ehe oder bis zur Geburt des ersten Kindes
durch einen besonders geschmuckten Kopfputz gekennzeichnet".
1 luga Ptru lin. PAtru, Schiau, 82 de ani
4 .5i in Bulgaria, intillnim numele zet sau zjat, dat fecio-

rului (rudg cu mireasa) care o conduce. Cf. Gerov, 1166nik, s. v.
5 Britriinul Iuga ne spunea godta ieste iar buigl-
re.7te". Cntece asemilnatoare se gilsesc Ins i in alte tinuturi
romnesti, de pildrt In Muntn Apuseni, unde chiar mireasa se
cheam in ziva 'Mani, NIA la Invillire gogid" (Marian, Nunta_
la Ronidnt, p. 593).
www.dacoromanica.ro
5C11E11 DE LA CERGAU 27
hainelor miresii, care aN ea totdeauna loc Martia, nu se hi-

cea cu carul, ca astAzi, ci fiecare invitat lua, care o perna
care o scoartA, cArlind astfel fanjilele
Credearn a la inmormntare vom gAsi la Schei multe
practice interesante. Aceasta pentru ca. cuno$team stirile
notate in secolul XVII asupra unor superstitii ale Ciorgo-
yenilor in legAturA, cu moartea. PArintele Arnlacher gsise
intr'o arhiva din Orgstie (des Untervlder Kapitels") un
memorial" al preotului Andreas Mathesius din Cergaul
datat din anul 1647 j. Prin el clomnu popa" cauta sa-
explice superiordor si neintelegerile interyenite intre ci
$1. parohieni, si in$ira $r o seaing de practice ale lor 1,t
moarte. Iat pe cele mai interesante aprinderea intre-
striate shlbatice si sunet de clopok" a unei legAturi de
pale in fata portli mortului, imediat dupA, ce $i-a d-tt
fletul , thierea unei perechi de oi, pentru pornank in coar-
nele cgrora se pun lumAnAri aprinse2, spallarea pe rnini
deasupra cgrbunilor, a celor cari au luat parte la. inmor-
mntare; petrecerea, dung pomana acask la c'arciumh, petre-
cere chreia 1 se dal numele de paharul Srantului Mihail".
Dar cel mai interesant obiceiu ii constituia, dupg Pie", fe-
meta bAltrAna, tmand o tortA aprinsa la sicriul mortului si
care conduce ceremonnle ingropaciunii". Despre aceast fe-
meie, Pi credea ca; ermnert entschieden an den Engel
des Todes" in der Erzahlung Ibn Fotlands fiber die Ver-
brennung des russischen Kaufrnannes in Bolgar im J. 922,
und steht als zweites Beispiel allein da" 4. MArturisim c.
noi nu crelern de loc verosunila supozitia liii Pie. Inclinam
mai de graM sa." vedem in ea pe una din ferneile care oth-
PI und Amlacher, Me daoschen Sloven, p. 268 ki urm.

2 Miceli.' care se practicil pe vremuri *i in Moldova, exact
la fel, descris de Lambrior, Obicouri z credinte la Romani (In-
morrnantdtae), ,,Conv Lit " IX, p 15i.
1 Op. nit , p 262.
4 Cf. si articolul nostru La mot-mariage une parlicula
tit(5 du foll,lore balharaque in Mlanges de l'Ecole roumaine
en France", 1925, p 29 seq.
www.dacoromanica.ro
28 I. Mli*LEA
nioara aprindeau tamale pe carbum, la priveghm cum

ne spune cantorul Flueras ca se facea inainte vreme, eau
- astazi s'a lasat obhcerne. Iar misterioasele ei soapte cari in-
trigau atat de mult pe popii luterani, vor Ii fost simpic
rugaciuni neintelese de acesti popi sap pentru ca ele era u.
bulgaresti
Ninfic, sau aproape niimc, din aceste practice pe cari
memorialul le infiereaza ca abommabiles abusus". Tot
ce-Am putut afla, e doar o aimntire a batranulm cantor
Flueras, din ce i-au spus i lui batranu. Anume : Gand
venea ingropatoria de la besereca, dupa ce 'ngropa mortul,
punea un ciubar de apa la poarta i apoi s spala 'ngropa-
torii acolo. punea un jip de pale si-1 aprindea la
poarta , pi-apoi zicea ca 'ncatrau mere fumu, inteacolo
mere moartea, pe ulita aia, pe drumu 51a". Aceasta. amin-
tire de practice astazi cu totul mtate ar putea Ii aprin.de-
rea paielor de care vorbeste memorialul citat, dar can-
torul le putea sti si de la popii sub care servise si care pu-
tusera citi despre acest obiceiu chiar In cartea 1w Pie, care,
dupa spusele preotului de astazi ar exista in arhiva In-
sericii.
Serviciul religios la mort e simplu. Imediat dupa, moar-
te se rupe clopotu" asa spun Schell pentru se trage
clopotul". Cantatorii" satului merg la un fel de prive-
ghin fara popa in seara aceleeasi zile. I se Cana trei
cantece bulgaresti, intre cari si Roddsa, apoi se ziceazi ro-
mneste, inainte bu1gareste Tatal nostru". Ingropaciu-
nea se face intre cantece bulgaresti. E de remarcat c. Scheii
nu pun ban in mana mortuhii, cum fac intotdeauna Ilo-
manii din Cergau
Memorialul ammtit, ca si cronica lui Seka, voibesc

de o serbare care coraspunde cu totul paparudelor" noa-
1 Schell zie curent oblicenu pentru obiceiu Aa, scrie si
Sekb in c, onica so
www.dacoromanica.ro
stre si celor dm Balcani I. Asthzi nu se stie insa de asa ceva

la Cerghu. Descrimd bgtranului Iuga obiceiul el ne-a spas
doar ch la Sangeorz ficlorii prind fetele, le bagh 'n troaea
boilor si le uda da asta n'o fac deck Rumanii" 2.
In materie de superstitu., nu gasim la Schei mai multe
ori mai deosebite decal la conlociutorii lor Romani. Ba,
poate datorith, bisericii 1or luterane, ele sant mai putine.
Astfel legendele si credintele atat de numeroase In 'alto
phrti privitoare la facerea lumii aici nu sant cunoscute.
Schen nu stiu alth creare a lumii decat aceea dm Bine.
Atha de so stie despre strigoi, in sensul obicinuit, de
vampir. Mai mult despre strigoaie" rnuieri cari strich
vacile cu lapte, au cuada, la spate si calaresc pe tauri". ,o-
lonwnart nu se stie s fi fost in sat, ci doar in_ Cergaul
Mare 3.
In descantece se erede, dar ele sant de tot putine. Abia
am putut culege trei, unul de lucru rhu" (2), altul ee
albeata", al treilea de nept" (vezi Tex tele). Ele nu se
prea deosebesc de cele din alte phrti, cuprind cidar ici-colo
elite un cuvant neinteles intr'unul e vorba de bane i de
feciorn lor, explicate vag lucru slab e Ala" ; in altul de
un sdliman in care s'arunch albetele ca un fel de aph",
spune descantatoarea 4.
Cantecele lirice si satirice, obicinuite la horh si la :;,e-
zatori. sant cele cunoscute pe Tarnave si in alte parti ale
Ardealului, sau asemanatoare lor si nu prezinta, nnnic deo--
Avand in vedere c dup 5. cat stim e intam oar. c5nd
se face mentiune de acest obicem in Ardeal, dilm pasajul a-
cesta al Memorialului din 1647 Umb Pfingsten ist die Jugendt
in den negsten Waldt gegangen, und eine Weibs Person anent-
halben mit reissern bekleidet, darnach in der bachen hierumb
gewalzet, fur eines ieden Manns Hauss gefuhret und mit Wasser
begossen, und darzu geruffen Es soll regnen Darvon sie aug
ablassen" (Pie und Amlacher, op. cit., p 276, No. 3).
2 Scheii nu cunosc nici obiceiul calotanului, mci al Utzd-
relului. tiu despre aluseri, dar dintre ei nu se fac.
3 Iuga b5.tranu1.
4 Dan Mina Sarbu a lui Mihat, Schiaucri. 60 de ani.
www.dacoromanica.ro
0 I. MUSLEA
sebit. DacA te interesezi de onginea lor, ti se spune . Astea

-se fac din gand", din gAnd le potnvim" i. Nu din
carti, se apb.'ra batranul Iuga, asa din gand, dupa inima
omului".
Bocetele se mostenesc, ca si. in alte Wait, din mama 'n
fatal. Inventia pare a fi cu totul rarA in aceasta materie.
" Ghicitorile auzite si jocurile de copii pe can le-am patut
vedea nu prezinta mmic caracteristic.
Balada pare a fi foarte slab reprezentata : abia am ga-
sit o varianta necompleta a cunoscutei poezii in care
se arata ca dragostea mandrei e mai puternica decAt a ma-
mei si a sorei : numai mandra indrazneste sa vare mana
in sanul voinicului care sustine ca ar psea acolo un sarpe2.
Patrund ins in sat cfuntece populare din colectii tipArite.
Tin flacaiandru cunostea 1, ersun din Blstamul de mama"
balada populara prelucrata de Cosbuc. Un singur cantec
referindu-se la un eveniment istoric, lupta de la Custuzza,
am gsit la batranul Iuga, care stia ca e de la sazaci :.i
sase, din bataie, de la Gostota".
Intre povestile auzite, mai interesanta ne-a pgrut una
asemanatoare cu cele din ciclul numit de Aarne 3 Die drei
Zaubergegenstande und die wunderbaren Fruchte", intruck
variantele romnesti cunoscute cle folkloristul firdandcz
erau abia doua la 1908 4. Varianta auzita de noi nu e legata
de alte povesti. ca cea data de Saineanu, e mai completA sr
mai aproape de tipul balcanic5.
1 Ltrica Ciorgoveanu, Schtauca, 20 de ani.

a Vanante in Francu si Candrea, Molzi, P. 226-7, Bugnanu,
Musa some$and, Gherla, 1892, pp. 28-31 , etc
3 Anttt Aarne, Vergleichende Voll.smarchen, Itelsing!ors,
190S
4 Una publicatil in Ausland", 1856, p 716, alta la Stimeanu,
Basmele romdne, p. 663.
5 Spre marele nostru regret, povestatorul (luga 136.tru, 63
de ant) n'a vrut cu 'En un pret sti ne repete basmul, spre a 1
putea nota Am retinut doar urmatoarele episoade principale :
Cu ajutorul inelului grunt Intr'un pec3te, un pescar din Tab-
www.dacoromanica.ro
KHEII DE LA CERGAU 31
0 alta pokleste, pe care-am putea-o intitula Lunba diu-

tnalelor" vezi T extele prezintA de asemenea interes,
intrucat nu este exclus ca ea sa Lica parte din patnmoniul
-stramosesc al Scheilor, adus din sudul Dullard Basmut a-
-cesta se intalneste des la Slavii balcaruci1, iar in domeniul
romanesc a fost notat numai in Banat si la Romann dm
Serbia 2. Varianta noastra e astfel, dupg cat stim, singura
tuleasa in Ardeal, fapt care nu e hpsit de importanta pen-
tru problema distributiei geografice a povestJor noastre ei
aceea a onginei lor
Acesta ar fi in trasaturt generale folklorul Scheilor de
la Cergau
Punand acum chestiunea influentet exercitate de et a-
supra Romarnlor din imprejurimi, ea ne apare absolut ne-
insemnata dace: nu inexistenta. Atata reme, Scher" au
trait probabil tzolati in Cergaul Mic, sau legati nu-
mai de fratii lor din Cergaul Mare Romanii fund pang
--catre jumatatea veacului trecut foarte putini in sat. Cei din
-Qatele vecine isi aveau traditii i obiceiuri propni, mr cet
,tare veneau intre Schei nu le luau pe ale acestora deck
arid treceau la legea bor. Dar trecerea s'a facut, st mai a-
gradul l turcesc" ia pe fata imparatului de sotie. Ea Ii fura.

inelul. Eroul, nitincrtncl odatrt, impreuna cu ofitini" meie din-
- tr'un nikr toti se fac ot. Ei 1st recaprart insrt figui a ome-
neascrt, tridatrt ce beau dintr'un prtr6.0 apropiat Fostul pescar cule-
din merele minunate, la 0. din apa cu proprietrtti miraculoase
...ge
Ii pleacil la Tarigracl, unde-si bate Joe de dusmani, faciindui
ol pentru o vreme, redfindu-le apoivecheamnMtiare. Din metele
-aduse mrintinca, i nevastrt-sa care-I Inselase de multe oH
1;1 ibovnicul ei Amandoi se fac oi, i oi rilmrtn.
= Cf. Sruneanu, op. cit, p. 640-641
Povestea ornului ce Intelegea limba dobitoacelor", puni-

=
catg, de Gr Sima in Tnbuna" 1884 P. 790, farrt specificarea M-

ontle unde a fost culeasrt, e desigur bntiteneascri Alte don'l
variante din Brtnat Nistor P6,curanu", publicatrt de G. CI-
-tanri In Arhivele Olteniei" V (1926), pp. 52-56 si Limba 1)6E36-
eascri", in volumul recent al lui E. Hodos, Fiunioasa din nor
r alte pove$ti, Oravita, 1927, pp. 33-42. Varianta de la DomAnti
.clin Serbia la Giuglea-Valsan, De la Romani? din Serbia, Duca-
teti, 1913, p 363
www.dacoromanica.ro
32 I. MUSLEA
les se face, mai mult de la ei la not. Tot ei par a ft st cei

cari imprumuta obiceium Cateva exemple : Batranii ScheL
sustin c'a" inamte vreme fectorti lor nu ieseam la lasata.
secului" de Pasti pe dealuri sa. strige cu sratu". Astazt
'obicetul acesta al chemarti peste sat", general pe Tarilaye
si pe Valea Secasului, se practica i de Schen de la Cergau.
Schimbarea datmei descrise mat sus, de a se duce Nada*
hainele miresei cu carul, st nu de catre oaspett,
cum se facea odnuoara la Schei se datoreste faptulut
eau vast pe Burnam" cum ne spunea, nu fara o leacrt
de ciuda, batranul Iuga. Altadata, Scheii nu cohndau dedit
cele opt colmde la prnnar si toceilifa la cement AstAzt,
formnd o a doua buto", impreuna cu Romani, el cohnila
st alte colinde, pe la tot]. Seheti
0 mteresanta frantura de neam In ultnna faza a pro-
cesulut de desnationalizare, acesti Schei de la Cergaul In-
,teresantt prm olncentrile pe cari si le-au pastrat pana as-
tazi, pmi o traditie a originei lor la care tin, prat cele eh-
teva cuvmte bulgare pe care le mat pomenesc chtar fara
sa le inteleaga sr prin rugactunde lor bulgare, tot asa de
neintelese ca st cele nemtesti, ale legn lor luterane. Toale a-
cestea vor piert curand-curand, dupg cum ne-am putut
da searna in cele cateva zile petrecute in trujlocul lor. 0
vreme el vor ramanea cu numele de Schei, care va insenma,
ea si astazi in jurul Blajului, rmnic mat mult decal : Ro-
mani de lege luterana. Apoi si aceasta ultima deosebire fatrt
de poporul incunjurator se va sterge Pentru cei cari se in-
deletnicesc cu cercetarea neamurilor este desigur o pier-
dere Peste cine stte cati ani, dind cineva se va mai arun-
ca in noroaiele Ceraului s vada pe Schei, nu stim bine ce
va mai gasi. Noi am crezut ca nu e ram s. insemnam pu-
tinul ce mat trateste din frinta origmala a acestui neam
ce se romanizeaza acum, in ceasul care pentru el (Igte
al unsprezecelea
Cohndele rornne$ti se cnt5. de altfel de mult.. Memo-

rialul" din 1617 amintit de um, spune despre $chei . und ihre
Kohnden valachisch singen" (Pit, op. cit , p 272).
www.dacoromanica.ro
KHEII DE LA CERGAU n
Texte.
COLINDE.
I. Donnuel bun'.
Ia 'n scoara-te Domnul bun,

Ile mi-s scoal5, fete 'n crete,
Fete 'n porti sa,' srt deschiza,
Fete mari lummi s'aprinzit
Dar dinteinsa clue vine ?
Vine-un jun' colindaltor,
Dragi oaspetii lui Cralciun,
Lui Crciun celui bgtr-an.
Dar de-aduce, ce ne-aduce 2
('N) mama srangg, crucea sfnta.
Si 'n dreapta mar de d'aur.
Crucea, mi-s da btitrnilor,
Mar de d'aur junilor.
Dar dinteinsa eine vine ?
Vine Iii-s Domnu Dumneiau
Pe-un cal negru pintenog.
Dar vesmntu cum ii ieste ?
De lune/ ptinA 'n pamnt
Si de lara 'n jur-pamnt.
Dar in juru poalelor
Luce-mi-s doi luceferei,
Luce-mi-s luna cu lultina
Soarele cu razele.
(Auzitg, de la Mihaiu Siirchu, Schlaul
de 20 de ani, Oran ficiorilor").
' Cf. Al. Viciu, Colinde din Ardeal, No. XXX i XXXI, pp. 35
36 ; Jarnik-Bitrseanu, Doine .i strigrIturi din Ardeal, editia Ciur-
cu, collnda I i varlantele ei (pp. 418.-421).
Dacoroinania V.
www.dacoromanica.ro
34 I. MUSLEA
II. Fericell.
Fericel mai de iel,

De cest liomnul bun,
De 1-o ferecat2
Si lui bun 1-0 dat.
Dinientre de curte,
Masa-1 de d'ariint,
De laturi de masa.
Mar si-o rasArit,
Vangt inflorit,
Cu mere de-ariint.
Unde ni-s tram
Boarea campului,
Boarea raiului.
Boarea can traiea,
Rani iii-1 eatea,
Mere le dtidea
Merele-s de d'aur,
Frunza-i de d'ariint.
Cesta-i Domnul bun,
Din gram isi grhia :
Dar ti-i cin' ti-o dat
Cesta-i dar frumos ?
Dar iii-i Iii 1-o dat
Drag Domnul din cer,
C. pang ce-am fost
Tinax ne 'nsurat,
Tot mai malt iii-o dat
$i ni-am inviltat
Sfanta istorie
Sfanta vanghelie.
(Auzia de la ace1asi).
1 Cf. Viciu, op. cit:, colindela No. CXXIII c.i. urmgtoarele
(p. 90 ei urm.)
2 Glosat de Viciu, op. cit. s. v. : a felicita, a tenet
www.dacoromanica.ro
$CHEII DE LA CERGNU 35
III. Poarta rainlyi.

Poarta raiului,
Cira ceriului,
Ce ede mi wde ?
Ceai sfanta Marie
Si ea Ai-s culege
Flori de toate flori,
D'altele-s in brafg
D'altele-s in san,
Iar cele din bratg
Cu cele din sari,
Flovi de-a Airului
Si de-a duhului
Tot ce-si deilt6nqte1
Limbg-si dobande5te,
Codru-i d'inverze5te,
Campu-i d'inflorWe.
Dar cei cani de Jidovi,
Dac'o d'oblicit
Full eu ngscut,
Ei Ai 1-o luat
Si Ai 1-o cotat
Pin dalgii vecmi,
Pin negrii pggani,
Pan' i-o nimerit
L'acest Domnul bun,
Unde lui cg-i da
Cing cu luinL
Sglas de boding.
(De la acela4i)
IV. sidit 2
Colo 'n sus in- mai in sus,
Pe cest deal e camp frumos,
= Nu ni s'a putut explica sensul acestui cuilant
2 Colincla foarte rilspetndit (vezi Al. Rosetti. Colindele re
www.dacoromanica.ro
36 I. MUSLEA ,
Arde-un foc de bustuoc.

Langa foc cme sedea 9
Sede Domnul Dumnezeu
Cu \ reo doi-trei sfinti de-a hu.
Tot sedea si sfttua
51 pudica nu stia
-Vine Inca d'alkmuse,
Yme tare 'n fuga mare,
Mat departe 'ngenunchmd, 1
Mai de-aproape cuvantand .
,,G'inaq, jinaq 2 Domn din cerlu,

Voi sedeti st sfatuiti
Si voi fithica nu aiti,
Ca v'au tunat Iuda 'n ram
Si raiu rau 1-0 pradat,
Ce-o fost bun tot o luat,
Ce-o fost rAu tot o lAsat
St gAleata de botez
51 scaunu de judet
Si din ram ca le-o luat
Si in iad ca le-o bagat
Si iadu s'o lultinat
Si ram s'o 'ntunecat".
Dar Ihe cu Palle :
Da-ne Doamne trAznetu,
Traznetu si fulgeru,
C. cu Iuda sa ne batem,
Sa. ne batem si sag batem.".
Child traznea cl'intaia data
Iuda rau s'o spaimntat,
ligmtse la Romdra, Buc. 1920, p. 54-55). 0 varianta mai nou5
din Sorostin (1Cmga, Blaj), O. Dr. I Bianu, in Comoara Sate-
-Ur", II, pp. 17-18. De remarcat ca cel ce avertizeazti, asupra
intriirii lui Iuda in ram, nu e ca in moritatea variantelor-
un sfant, ci o albing.
1 IngenunchAnd de departe.
2 Neexplicat.
www.dacoromanica.ro
*CHE1I DE LA CERGAU 37(
Clad traznea de-a doua oarg,
lima prins-au d'a fugi,
Cand tiaznea de-a treia oara
Iuda 'n loc s'o detunat
Si 'ndgrat c s'o 'nturnat
$i din iad. ca le-o luat
Si in raiu c le-o losagat
$i raiu s'o luinnat
Si iaclu s'o 'ntunecat.
(De la ace1as0.
V. Ploile.
Ploaua Doamne si-o plouat
Si luncile le-o 'nnecat,
De vinete-s mohorite,
De galbene-s glbioare,
De rosie-s rosioare.
Prins-o-si care dor pe care,
Prins-o-si Patru pe Linca
5i-o jucat-o si-o 'ntrebat7o :
Da tu fatg ce-ai facut
De d'asar a. n'ai vemt ?"
N'am venit ca n'am putut
Grele oaspeti am avut
De trei juni ca trei peldene,
De trei frati ca burn barbati".
(Auzita de ia Dan Mihaiu Micu, Schiau
de 30 de ani, insurat).
VI. Cetina 2.
Cetina cetioara,
Mere Lina la fantang.,
La fantanA pin grading.
Cu botele ca flortle,
a Intuni. Pronuntia curent5, la Cergau.
Cf. Viciu, op. cit., No. XXX, p. 125, si A Barseanu, Cinci-
zeci de colinde, Brasov, No. XV (sociale).
www.dacoromanica.ro
38 I. MU*LEA
Cu rochita vnt tr6gand,

Sgarbeini rosu tropotind.
Ea fantna si-o gasea
Crujuratei 2, turburatk
De trei juni ca trei peltani
De trei frati ca buni bairbati
(De la acelasi)
VII. Turcii.
Colo 'n jos or mai in jos,
Facu-mi Turch o cetate,
Turci-o fac *1 Spreincii-o3 bat,
Dar anume cui o fac 9
Fac'o Lined 4 fat. 'n dalbg.
Limo, Linco fata, 'n dalbk
DA.-ne tu cetatea lima".
Ba eu -you& nu voiu da-o,
Nici pe buti cn barn. mgrunti,
Nici pe carA en comoark
Far' pe cel you-11c de-asafk
Car' sta 'n poarta. rAzaimat,
Cu 'n pgr galben retezat,
Cu palosu 'nferecat
(De la acelasi).
VIII. Judele 5.
,,Ti-i tr-o poruncit judeleo,
Domnu tgu vaivoda,
Chnt g. si-or cnta judeleo,
Gana' si-ori (?) dintai,
I Vorba, bulgilreasca, nol nu stim" (Iuga Patru lui Pittru).
Probabil o planta.
2 In cun jurata.
3 Desigur Frdncu. (Batranul Iuga sustinea insa. cit_ ar fi
vorba de un fel de sprancene la ochi, ne 'nchipuim si not").
4 L Inca".
5 0 colincla, in care intervine refrenul Judele Domnului
www.dacoromanica.ro
Cana si-ori: din doi.

Si,tie ti-or da, judeleo,
Chiveirei 'ncernitk
Nana' 'npolenitk
Carje zugrAvitg.
.5i. 'te-or arunca
'NeagrA temnita. .
Si tu vei zAcea, judeleo,

Anu d'incheiat
Si bine gatat
Bate vantu de ni-I scoate,
CA de n'ar mai bate
Nime nu 1-ar scoate" 1.
(De la acelasi).
Dupti a treia colinda ajutorul giraului feciorilor slo-

boade masa" in termenii urmAtori :
Bung sara domnule primar 2 i De-ar hi vint sara aim
ia sara 'ntr'un ceas bun. Ziva de mane s'o petrecem cu totii.-
sntosi. No dragi ficiorasii satului
Noi pin sat am plecat,
Dumnezeu ne-o indereptat,
De casa clomnului girau am dat.
Dar girgul nu se lasa de scAdere,
C. s'aratA c'o cing de bucate,
C'o beuturk cu yin, cu yinars.
Cu ce-o dat Domnul Dumnezau
C'asa zice girAul :
bun" se carit5, la Siilite. Vezi G. Piti$, in Convorbiri Lite-

rare" XXIV (1890) p. 1061.
1,Iata explicarea ce ni s'a dat de btranul Iuga cnd ne-am
interesat de cuvintele subliniate : Juclele, (And co1ind6. se zice
judeleo ; vaivoda e iarii unu mai msra chivra, aia e 'n cau,
in loc de apcA,".
2 Inainte : domnule girxu". Ciilindiltorii spun cnd gi-
rAu", band primer.
www.dacoromanica.ro
40 I. MU*LEA
Sa", luati, sa," mancati, sa heti,

CA dumnealui e foarte vesel".
(Auzit de la Mthai Sgrdu).
Colindatorn tree la masg. Dup6, ce se cinta. colinda
IV, ajutorul. de grieau spune : Ia 'n nume de bine dom,-
nule tiru un colind de cinste si d.e laud& de la toti ficio-
rasii satului ; mult de la Dumnezaiu, putin de la dumnealor,
sg roagg sA, le dai cale albei i".
Se manncg si se bea, se cohnda, celelalte patru co-
linde, apoi se cere cola'cu :
Ia 'n stati frati si-ascultati
Cu ce dar ne-o ddruit domnu gazdg, :
Cu 'n colac de grail curat,
Din arat din scerat,
Dmtea Santa-Mani s'amanat,
Tot cu. pene 'nptinat,
Pe-a noastrg, &ma, gg,tat. ,
Cu 'n /olobot" mare de port
Noo ne pare cd-i. porcu 'ntreg,
Da nu-i porcu 'ntreg,
Cti, dac'ar hi porcu 'ntreg,
Iar de noi n'ar hi brie .
Gael cu nasu ne-ar ritma,
Cu peril ne-ar intapa,
Cu coada 'n naltul cerului ne-ar svArh,
De noi toti bine ne-am chilavi" '
Auzit de la Ion Cioand, de 17 atil,
Roman cererea colacului se face la
fel la Romani si Sale.
i Inamte se aducea briinzti si aia insernna cii-i cale albri"
IncearcA sa ne liimureasca un Schiau. Probabil Insli a. e vorba
de. slobozenia de a colmda, pe care o acorn, primarul. (Cf.
(piiharu) de cale albii", la nunta. Marian, Nunta la Romani,
p. 597 ei nota).
2 Bucat.5. mare de carne.
1 Cf Vim, op cit , MultAmita feciorilor" HI, p. 171.
www.dacoromanica.ro
SCREII DE LA CERGAU 41
LA SECERE.
Yioara.
Yioark yioark
Ga Mena puioark
Hai varuffi hai,
Hai sa. seceram,
Si sa', nu legato_
Ficiori sa, chem'am,
Ficiori de la boi,
Ciobani de la oi.
Si de n'or veni,
Noi nume le-om pune :
Magherane-Stane
Busuioc-Ioane.
(0 cnta, fetele la secere).
Cand lan seceratoarele spre casa, :

Domnule sffipane,
Gata, masa bine,
Cu yin si cu pane,
C. cununa-ti vine,
Laffi 'ncornuratk
De fete gaaata,
De' ficiori udaffi.
Un fecior poarffi 'n fruntea seceratorilor care intra' 'n

sat o cununa de spice de gr'au (fcuffi de fete) Lumea
iese cu ciubere de ap5. 51 aruncg pe feciorul care o duce '.
(Auziffi de la Mina Stoica lui Murgut, Scluauca, de
30 de ani).
I Cf. un cfmtec asemangtor cules in corn-Una Maiert,t, jud.

Nshud. (Mci cununa e dusrt de o fat). Comoara
Satelor", III, pp. 94-99. Vezi o varianta complettt st descrierea
obiceiului la Burada, Cdntecul cu,nunet, in Convorbiri Literare"
www.dacoromanica.ro
42 1. Mt.lLEA
LI RICE.
Pentru tine pui iubit,
Nici azi noapte n'am durnit
Fair' tot la tin' m'am grndit.
Nici la noapte n'oi durni,
C. tot la tin' oi gndi.
Mai bAdito, pen.tru tine

M'o urit a nosti pe mine.
M'o urit si m'o bAtut.
De m'ar bate 'n toate zle,
Nu mg las bade de tine !
De m'ar bate tot pe ceas,
De tin' bade nu ma, las !
MAI badica si-al neu drag,

InvatA-mA ce sa, fac.
Eu te 'mat, milndra mea, bine,
Ia-ti hainele hai cu mine,
Pe sub muntii rAurati,
C'om trth necununati,
C'acuma-i vreme de fugA
Ziva nicA, noaptea Luna.
Uncle calci, urmA nu faci,
Unde sezi, urmit nu vezi.
Hai WO sa. fugim

Si la Blaj sa. ne 'ntalnim,
XIV, pp. 306-307. Interesant a In varianta culeas& la FlAinari,.

e amintit chiar Cerg&ul, pe care nu 1-am intalnit nicioclat& In
poezia popular& :
De cAtrri Cergilu
Vine-un nour greu".
www.dacoromanica.ro
$CHEI1 DE LA CERGAU 43
C'acolo-i popa unit,

Cununk ficior fugit
Si preoteask unit,
Cununk fatk fugit
(Auzite de la Linea Ciorgoveanu, 5chiauc6
de 20 ani).
Skrack inirda 'ntreaga,

Cum te rniinc'o goangk neagrk.
Sarack inimk bunk,
Cum te mnc'o goanga surtt.
(Iuga Patru lui Pktru).
CATANEASCA.
La Gostota-ii camp frumos,

Stau vonicti 'n loageir scw,
Cu pustile piramida,
Cu strkitile ark pita.
Skraci vonicasi frumosi,
Cum stau ca snokii pe jos,
Ca snokii scalclati in rail,
SAngele mere parku.
Gaud 11 vkd ochita, Am,
Litcrameazil vai de ei.
Eu de lacrAiii nu bag samk,
C. le sterg cu ceai nliframa.
Ia i Alla de obraz,
Crt rmne fript si ars.
(Auzitk de Ia Iuga Patru lu Patru, Schiatt
de 76 de ani. Stie c e de la kazaci *i
sas, din Wale", unde a fost i vkrul sku._
0 stie de la altii).
Custozza.
www.dacoromanica.ro
-44 I. MU*LEA
LA NUNTA.
In easii, inainte de a pleca mireasa la biseri( a

Ia-ti tu gogio ziva bung
De la taa, de la mumg,
De la frati, de la surori,
De la geading cu flori.
De la Mr de amalta,
De la fete din Ida
De la Mr de busuioc,
De la fete de la joc.
De la Mr de floare mare,
De la ficiori din sezatoare i.
(Linea, Ciorgoveanu).
In car, and due mireasa la mire :

Ia iesi mama gogii
'N iiijlocu curtii
Si te roaga soarelui :
Soare, dragut soare,
Tine draga ziva mare,
C'am o fic5. ducatoare.
Ducatoare pe sub soare,
Pintea munti,
Intealte curti,
La piirinti necunoscuti. 2
(Linea Ciorgoveanu).
BOCETE,
Mina mea si draga mea !

Mino tu un te-ai gtitat
Asa .mandru si ciudat ?
Cokiii cui i-ai Ihsat,
1 Cf. Marian, Nunta la Roradni, p. 586.

2 lbad , p. 592.
www.dacoromanica.ro
SCHEII DE LA CEBGAU 45.
C. tata-s-o nu-i in sat

}Fie-ti fulrt, draga mea,
51. du-ti cokiii cu tine,
Nu-i la.sa nacaz la nime
C. cokiii far' de muma.
Ei n'au nici o vole Mina
(Se canta' in cas, inainte de plecarea cortegiului)...
Las'a, draga calea asta,

Ca." calea asta nu-i bunk,
Asta-i cale neumblafa
Pe car' n'ai fost niciodata.
(Se cnta in drum spre biseric6).
Pamantule lat cu iarba

Nu te lasa asa greu, dragg,
Ca. Mina n-o fost beteagg
S'o avut o boara grea
De nu te-o putea %ilea
(Se Cana' la groapg).
(Auzite de la Linca Cmrgoveanu).
DESCANTECE.
1. De lucru etre'.
A plecat Patru pe cale pe carare,
Can' era la anaz de liazsati noapte 2
Tragea un somn de hodineala,
Si bine-o duritit,
Bine 1-0 prtzit,
1 Cf. diferitele descfintece de samcg". De ex la Dimitrie-

P. Lupascu, Mediczna babelor. Bucuresti 1890. (Extras din Ana-
lele Adademiei Romfme, Sena II, Tom XII, Sectia literarg.), No.
2 (p. 8).
Miez de miez de noapte 9 Cf. in descAntecul CCCCXXIX
de la Tache Papahagi, Grazul $1 folklorui Maramurerului, Buc.
1925, p. 132, v. 26 : Chid o fost In miliedz de mfnedz de care.--
www.dacoromanica.ro
46 I. MIJSLEA
Noun hane 1,
Noua ficiori a hanelor,
Cu brame mandre 'neinse,
Cu manecile rasfranse.
Si lua din vedere,
$i lua din putere,
Si lua din ienunchi,
Si lua din rarunchi,
Si lila din noozasinoo de chiotori,
Si Patru sa trezea.
La fantana hi Sfanta, Marie merea.
Sfnta Maria-1 intreba
Petre aici oe-ai cantat,
Cine te-o manat 9
'Ice Sftinta Marie Maica Domnului,
Chu' o fost la aliaz de nazati noapte,
Trageam un somn de hodineal.
$i bine in'o pazit,
Si ii-o luat din ienunchi.
Si n-o luat din rarunchi,
Si din noozasinoo de chiotoare"
Sa descanta in trei ging 2, din trei izvoara merga-

toare. Din toata. glaja de trei ori far& sot, spell omu or
marha 3. De trei ori, Martia si Vinerea".
(Auzit de la Mina Stirbu a lui Mihai. Schiauca de 60
de ani).
1 , Alea vm ca nou5, strigoi, lucru slab e Ma", explia, des-
cnttoarea. Cf. hale, tot Intr'un descantec, la E. Hodos, Desedn-

tece, Silmiu, 1912, p. 46, vers 72 explicat (Nota 2) : monstrl. Pen-
tru hald vezi Dictionarul Academiei s. v. (Ildne pentru hale se
explica prm disimilarea ll>n1 In forma articulat halelP
ca f enele = felele etc. S. P.).
2 Stidute.
3 Vita.
www.dacoromanica.ro
SCHE1I DE LA CERGAU 47
2. De albeattil.
Mere noo fete,
Cu noo rnaturi,
Cu noo nafralu
Une mereti voi noo fete,
Cu noc _nafrafil ?
Ne lucem doamda Motsdnii,
Ne ducem tomna la lina fntna,
S. curatim tina.
Inturnati indarat,
La ochiu lui Patru,
Sag curatiti de noo cete,
De noo alb*,
De noo pocituri,
De noo cineituri 7,
De noo iztituri,
De noo pecii3 infocate,
De noo lacuri blastamate 1
Indarat sa 'nturna
Si cu matura le matura,
Cu foarfecele le taia
In seilzman4 le arunca.
LSI la oameni i la rnarha . pune boar
fecele 'n mtur i o brohoad i a(e
cu matura la ochi la om")
(De la aceeai)
3 De nejit la ureche.
Nejit galbin,
Nejit alb,
Nejit negru,
Cf. o variant5, la Dimitrie P. Lupa*cu op. cit., No 37, p 35.

De noo ori cinci" explia desckntritoarea
' Mtwhii sit cheamil pecii".
Ca un fel de apg".
www.dacoromanica.ro
48 I. MU$LEA
Nejlt de noozasmoo de feliuri

Sa, kei
SA raskei
Din capul omului
SA ramaie Patru luninat.
(Pui k'eptenu in matura,, la ureche si
sufli de trei ori, apol zici"...)
(De la aceeasi).
CATEVA CREDINTE DESPRE STRIGOAIE.
Strigol ar h'i mste mineri can strica vacile cu lapte.

Can am fost flcior m'am dus la sipot sa beau ap5 ; am
pus destele sa, beau apa noaptea pal la zece ceasuri ---
o femeie 'n vale, iac'asa, batea 'n palme , si can m'am uitat
sa ulta la mine pa sub par,, am luat bata sa dau, da a
fugit.
La strigoale ii s stnge neamu : daca o desbraci, ore

coada la spate P. una, dupa ce s'o prapadit, o desbracat-o
si i-o bagat o fngare 'n spate.
Gine prmde un serpe pada la Sangeotz, Ii taie capu,
ii pune un catal de al in gura, ingroapa capu serpelm.
Can rasare aiu, Il pune in palarie si-1 poarta. Apoi ala can
scoate la camp clurda, vele strigoaicele calare pa taur.
(Spuse de Iuga Patru lu Patru).
POVESTE 2.
Odata un baiat s'o dus cu yitele. 0 mncat, i-o fost

foame, si-asa c'o vrut s. bea apa dupa mancare. S'o
gat la un paraut, n'o avut fantana. Can o 'nghitit iera
1 Pentru credinte asemilnritoare in Ardeal, vezi A. Gorovet,..
Ci edin(i .yz superstztit ale poporului romdn. BucurWi, 1915, p
311, No. 3619 i 3620
2 Variantele indicate la pag. 31, nota 2.
www.dacoromanica.ro
sti-1 yie -an serpe Aleut numa' ca o ata 'n gura. 0 pring.
serpele sa-1 omoare si serpele ar cu zis catr baiat : Nu
ma omori, ca ti-oi hi bun vre-odata" 51-asao facut cu
bhta o gaufa 'n pamhnt si-o bagat acolo p. erpe 5i-o a-
stupat. 0 trecut multh vreme phn'o vint copilu ficior mare-
de-o fost de ;nsurat, si-odata, can' o fost la vrasta" de.
'nsurat), o trecut p'aeolo si-o destupat 5i-o aflat ph puiu.
0 creseut asa de mare ea s'o umplut gaura cu iel. Si ser-
pele o spus asa catra ficior : Ce vrei, sat capeti bani cat.
de multi, o stunta cat de mare'?" Ficiorul o spus- fiie-
nu-1u trebui bani, fang sa-fii dea Durnnezau stuntr, Ser-
pele o luat asa ca o tete 1 si-o suflat in ureche la ficior.
$1-0 'ntrebat pa ficioru : Acuma cum simti7" Zice: Still
carte foarte bine, ceti si scrie". 0 suflat inc'a doilea A-
cuma stiu carte inc'odata asa de bine si ceti i scrie". 0-
suflat a treia oara. Acuma stiu asa de bine cum nu
stie nmie pa lume si stiu si ce-o cantat o pasare pe-un
skine. Da sh-mi spui ce-o zas pasarea" 7 O zas:
asa Doamne multam, am ouat, am scos pui si-mi triiiesc
toti". 51-o zas erpele chtra ficior Sa til minte ; vorbele:
Astea de 1-ei spune cuiva, sa. stii Ca iesti mort, ca. de uncle
le-ai invatat si do unde le-ai aflat"
Si n'o trecut mult, ficiorul s'o 'nsurat. Si pe ala 1-o da-
ruit Dumnezeu asa de bine ca. 'n fiecare zi chpata merea
tot indoit. Ba ca, el si-o prasit un cal si-o iapa. Si sa. Tier
cu respect, nevasta o fost in pozitie si i iapa 'n pozitie.
Odath 'ntr'o zi s'o gndit sa, mearga impreuna, la hotar Frt
vada cum h.-s bucatele. Rarbatul s'o suit ph cal &Care,
si_nevasta pa iapa. Merghnd pa, cal Ware, iapa o fost cu
patru poveri adeca cu patru suflete 5i nu s'o putut
tanea de cal. Iapa o ranchezat si-o zhs &ail cal : Stai
mai mereu ca. tu numa' doua, suflete duci da eu patru!'
Tel atunci i-o vint sa raza la baiat, ca. iel stia ce-o zag
iapa chtra cal. Si dintr'acolo nevasta 1-0 facut pa. barbat
sd-i spuna de ce i-o vint sa, raz. Paul can' bhrbatu n'o
Teavil.
Da coroniania V
www.dacoromanica.ro
50 I. MU$LEA
mai avut mci intr'un catrau far' o trebuit sa-i spme la

nevasta ca de ce s'o ras Dara el mai intai o chemat un
.asta1us1 si 1-0 facut coparseul 2, $1 can' o fost copar;.cul.
gata, el s'o pus pa spate, ca cand a fost omu mort $1-o
prins s. spuie numa'. $i 'n unda ata o sarit un cocos din
pod jos si-o cantat cucurigu-cucurigu." de trei ori. Si co-
cosu asa o zas atunci : Drag domnul eu, nu-ti face
kerzarea, pune mana pe gici i jepkeste-o Asta o stiu
ii asta o spin" i jep cu giciu ! S'o sculat sus din copar-
.seu si o luat-o cu ticiu : asta o stiu si asta o spui" sii
jep-jep cu ticiu De-or mai hi si-azi or mai trai.

(Auzita de la Andreiu Flueras, $chiau de
47 de am. 0 stie din sat, de la $chei mai
batrani).
ION MII$LEA.
Lemnar.
2 Sieriul.
www.dacoromanica.ro
ateva capitole din terminologia Calului
I.
INTRODUCERE.
In ravna de a aduna comoara de cuvmte, de expresii

s,i de imparecheri fericite de vorbe, pe care stramosii no-
str4 ne-au lasat-o si pe care parmtu nostri au desavar5it-o",
Muzeul Limbei Romane din Cluj, a alcatuit intul clie-
stionar, Calul" 2. Acest chestionar a fost inceputul fericit
de a strange comorile nepretuite de cuvinte inainte de ee
_progresele repezi ale unei civihzatn umtare vor sterge ar.
Mele vechi i regionale dm grand comunl`. Trimis mai ales
preotilor i invatatorilor din intreaga tara, s'au prinit
peste 650 de raspunsuri. E intaia data la noi (And, in mod
sistematic, se incepe adunarea bogatiei lexicale, ala.turi de
cea a erediatelor si obiceiurilor legate de un animal atilt
de mult intrebuintat in gospodaria taranului roman.
Acest chestionar a fost alatuit cu multa grija. La in-
ieeput s'au dat membrilor corespondenti cateva
foarte utile pentru redactarea raspunsurilor ii s'a cerut,
s. noteze accentul, atunci child sant siguri de el , au fost
sfatuiti sa nu se lase influentati de forma literara a euvin-
telor, chiar atunei cand li se pare ca cea dialectala este
.necorecta sau nefrumoasa. In legatura cu sistemul fonetie
de transcriere, ii s'au dat informatu si exemple simple,
fundca un sistem ceva mai complicat, ar fi fost ingreuie-
`tor. Mernbrii corespondenti aveau s. intrebuinteze sistemul
fonetic numai cand erau siguri c. transcriu bine ; in ea-
2. Extras din lucrarea de doctorat, sustanutti la Facultatga
de Filosofie j Litere a Universittii din Cluj, in luna Maiu 1925.
Muzeul Limbei llomne. Chestionar pentru lin Atlas lin-
vutstic al lzmbei ronmine, I CALUL, Cluj, 1922, p. 24.
www.dacoromanica.ro
52 S. POP
zul cand aN eau indwell, le ramanea deplina hbertate sru

transcrie cuvintele cu grafia pe care ei o credeau niai
potrivita sau cu cea literark
Cand o explicatie se putea da mai greu, mai ales cnd
e vorba de un obiect, corespondenth au lost sfhtuiti si fac6
desemne S'a insistat tot aici, cerandu-h-se sa. fie atenti, s.
mentioneze deosebirile de graiu existente intre batrani st
tmeri, intre felul de a vorbi al locuitorilor din satele xo-
eine $1 al celor din satul de unde -rAspund, sau intre ace--
$tia st populatia strem conlocuitoare.
Fiecare thestionar avea o Foam personale, clre
trebuia coinp1etat i inapoiat& deodata. cu rAspunsul. In.
aceasth Foaie personala" trebuia A. fie mentionat numele
oficial al comunel, cel dat de locuitori i cel de batjocura,
neperzandu-se din vedere mci numirea .streina" Este foarte.
,interesant de vAzut care forma'. s'a incetatemt in grand
locuitordor acum dup& schimbhrile politice din urma rdz-
boiului, forma streing care inainte era oficialk sau cea,
uzuala ? Chestiumle urmatoare, care figureaz in Foam
personale, merit& toatg atentia noastr& caci faspunsurile,
ce s'au dat au fixat un fel de cadru pentru locul de unde q'a
raspuns la chestionar. lmportanta acestor chestiuni. rill
punct de vedere linguistic, trebue recunoscuth. de cei ire
antreprind asemenea anchete Corespondentii trebuiau sA,
nientioneze num&rul aproximativ al locuitorilor, precum
si confesiunea lor ; numArul stremilor, dup, nationahatti;
dacd sAnt, si de cand, colomi streine in comuna, , confi-
guratia terenului- muntos, ses , mijloacele de comunicatie,
in raport cu situatia geografic a comunei ; centrul ad-
mmistrativ sau cultural spre care graviteaza situatia cul-
tural& si economic& a comunei ; numgrul preotilor, al in-
vaTtitordor ; ocupatia principal& a locuitorilor, etc.
Membrii corespondenti insisi au Irebuit s comunice :
numel; pronumele, locul nastern, timpul de child shut in
comunh , locul unde au copilgrit, uncle au inv&tat, locur
unde an petrecut tulip maL indelungat, dacg, sant insurati
sau nu 5i locul de nastere i eel in care au Tocuit sotule ca,
www.dacoromanica.ro
CATEVA CAPITOLE DIN TEIIMINOLOGIA CALULUI 53
.fete. In privinta persoanelor care au erit pe corespon-

olenti cu informatii, a trebuit se comunice si numele ace-
stora, varsta, ocupatia, daca stiu sau nu scrie si ceti, daca
au petrecut timp mai indelungat in alte prLi i male,
dac . sant insurati (s. maritate) si au sone (sau barbati)
din alta parte
Numarul de peste 600 de raspunsuri primite, pare
Joarte mic fata de 15.000 chestionare trimise, dar, pe tan-
g& valoarea linguistic& a acestora, trebue s. tmem seania
1 de legatura ce face intre focarul cultural al Universi-
lath si intre intelectualii satelor noastre
In ue priveste regiumle de unde am primit raspun-
surile, trebue s. spunem urmatoarele . Din prieina unei
inevitabile lipse de experient, chestionarele au fost tri-
mise unor institutn, cu rugarea de a le raspandi intre
invatatori, preoti i intre ceilalti intelectuali care vor ii
dormci s sprijineasca asemenea cercethri. Unele dintre
aceste institutil si-au indephnit cu prisosinta cbemarea
-si acestora (Revizoratele din intreaga Transilvania, In-
.-spectoratele colare din Cernanti si Chisinau precurn si re-
clactia revistei Lamura") Muzeul nu poate s. le aduca
.decat prinosul cel mai mare de recunostinta . altele. in
schimb, n'au dat nici cea mai mica importanta chestio-
narelor Aceasta este pricina lipsei de unitate in raspandi-
rea rhspunsurilor, lipsa care ne-a impiedecat, in multe
,cazuri, s& putern afirma cu destula convingere raspandi-
rea, sensul sau varianta unui cuvant intr'o regiune
Satisfacator de multe raspunsuri stint din Ard',al.
Bucovina si Basarabia (mai multe din partea nordica),
mai putine din Dobrogea si din Banat, iar putine de tot
din Oltenia, Muntenia si Moldova. Trebue s. spunem Li.
in schimb, aceste rAspunsuri din urma, sant facute en ccii
mai mare grila Aceasta afirmatie nu ne impiedica. A
sustinem c i acolo unde numarul lor este mare, valoarea
,celor mai mune (11n, ele e incontestabila
Inainte de a arata valoarea acestui chestionar, fie-
ale permis s. pomenim cateva alnanunte asupra felului
www.dacoromanica.ro
54 S. POP
cum s'a facut catalogarea, aranjarea si clasarea ace,tui

bogat i pretios material.
Raspunsurile au fost inregistrate din partea Muzeului
Limbei Rom line, dupal cum au sosit. Amintim, pentru vn-
toarele verifichri ale materialului de care ne ocupam, c.
pe fiecare chestionar s'a trecut data sosirn. .Acest fapt
poate avea o insemnatate istorica pentru chsparitaa unor
cuvmte din tezaorul lexical al limbn. La un timp fixat
s'a incheiat, tot din partea Muzeulm Limbei Romane, a-
ceasta inregistrare, pentru a se putea face distribuirea
prennilor Raspunsurile prinnte clupa incheiere n'au ia
putut fi hate in seamd, la cercetarde ce le-am facut de
data aceasta.
In prelucrarea i aranjarea acestui material am pro-
cedat precum urmeazd. De la inceput ne-am dat seama ca
studiarea chestionarelor nu se poate face clecat daca se
va alcatul, cu ingrijire, o harta a raspunsurilor. Dupa ce
am facut aceasta hared, am trecut fiecare raspuns din o
comund cu un numar. Gaud. din aceeasi comuna erau mai
multe faspunsuri, cleosebirea dmtre un rdspuns i celalalt
am facut-o prin o fractiune (de ex. din comuna Cosmin,
judetul Cernauti, avem trei rdspunsuri : ra,spunsul intam
are numarul 155, al doilea 15511, al treilea 155 2)1.
Cu numerotarea rdspunsurilor am inceput din Banat,
de langa Timisoara, urcancl in directia meridianului pand
la lima paralela care aproape injumatatea teritorul tarn,
de aici iar am scoborit in spre Dunare, traversand astfel
jumdtatea de sucl a tarn In partea de nord a hmei de in-
jumatatire am trecut din Dobrogea i am parcurs, pana
la jumatatea tdrii, ccealalta, parte care nu fusese numero-
tata. In felul acesta am fixat pe harta 551 de localitali,
care cuprmd, cum se vede din alaturatul tablou al nume-
relor catografice, 649 de chestionare Restul de rdspunsuri
plina la, 660, fund prima ulterior, dupg ce harta a fost fti-
cuta, n'au fost considerate in studiul de fatal.
Acea.qta hared, care cuprinde toate localitatile de unde
am primit rdspunsuri, 'n'o publichin inst la acest loc,
1 Tabloul numerelor cartogrance 11 dAm la sfarkgt
www.dacoromanica.ro
CATEVA CAPITOLE DIN TERMINOLOGIA CALULUI 55
dnd in schimb, in anexa cateva exemple de raspandirea

unor fenomene pe o harta thn care am suprimat mai multe
puncte, care erau aproape unul de altul si care faceau dificdil
citirea numerelor. AceastA, suprimare de puncte am fd-
cut-o avand in vedere valoarea raspunsurilor am supri-
mat adica un punct de unde aveam un raspuns mai slab,
chnd era aproape de unul bun. In lucrare insa se g6s,-,sc-
toate punctele acestea, impreuna cu materialul comunicat,
asa incal aceasta suprimare din motive de ordin technic,
nu prezinta mei o lacuna.
Facute aceste lucran pregatitoare, pentru ca s. pu-
tem cdstiga privirea de ansamblu asupra materialului cu
prms in raspunisuri, am scos pe fise materialul cuprins in
aproape 50 de chestionare.
In scoaterea materialulm pe fise am avut In vedere
totdeauna transcrierea Men: a raspunsului, cu insasi orto-
grafiarea membrului corespondent. Aceasta ortogratiare
a fost strict observata and era a cuvntului in chestiune:
explicatia insa a fost .scrisa cu ortografia curenta atunci
and ea nu prezenta mteresante particularitati de limba.
Daca cateodata am putut banui din context sensul unni
cuviint care era numai ammtit, am mentionat c intelesul
ce-1 dani este presupus si nu este al raspunsului Am fit-
cut aceasta Linda. am considerat aceste raspunsuri ca
niste fotografii linguistice" care, contrafacute, pot arunca
umbra asupra oblectivitatii cercetarilor
Tinem sa mai. accentuam o chestiune lainuritoare a-
supra felulm cum s'a facut scoaterea si mai ales insem-
narea materialului La fiecare cuvant scos, am scris in par-
tea de jos a fisei (iar in lucrare in parantez) numarul
chestionarului in care am gasit atestat cuvantul, iar dupa
numar, pentru a putea urrnari chestiunea la care a fost
citat ca raspuns, urmeaza a trasura de unire i apoi nu-
marul chestiunn In felul acesta verificarea se poate face
Cu multa usurinta : numarul din parantez indica chestio-
narul (deci comuna din care a fost primit), iar ce-i in ur-
www.dacoromanica.ro
-5 6 S. POP
ana tedsurn de umre, arafa. chestiunea (de ex.. cr1ffe.5ee

121-2 . 121 e raspunsul, iar 2 e chestiunea).
Tot cii acest prilej al scoaterii materialulm ne-am con-
vins cg. abordarea intregulm material cuprins in chestio-
nare reclama o munc 5. intensg. de chtiva ani, care trebue
fcuta, cu inim, cu dragoste i cu mull& rabdare in sal-
Tea cu bgare de seama a atator felikri de a scrie. I)e a,
ceea ne-am marginit la urmtoarele chestiuni . 1 Crescd-
toria i terminologia ei (chestiunea 1) ; 2 Cargusia t.4i
terminologia ei (chestiunea 2) , 3 Negustoria (chestiunea
-3) , 4 Intrebumtarea calului (chestmnea 5) , 5 Numiri
date calului (chestiunea 7, 54, 55 si 77) , 6 Derivate dui
cuvntul cal .51. tapii (o parte dm chestiunea 11 si 51), in
total dem 10 chestium,
Materialul cuprms in aceste chestium 1-am grupat iii-
fabetic in ',exec, araltnd, dupa, aspunsuri, intelesul, ras-
pAndirea i ariantele formale ale cuvtintalui , cand am
A
putut, am dat i etimolegia cuvlintulm, dacsa. aceasta nu

era data in dietionarele de pang acum (al Academiei si
al lin Tiktm). Cu apitorul acestui material am redactat par-
tea dintam a lucrarn. In aceast parte n'am mai msistat
asupra unor constafari care le-am relevat in lexic.
In partea aceasta prima, ccind era vorba de raspAn-
direa cutntului, n'ain dt numerele cartografice, ci locah-
tatea apropiatai de uncle a fest comumcat , am procedat ast-
fel pentru a usura pe cititer Tot aim am trecut i unele
cuvinte, in legAtuil eu thrguirea ealului de exemplu. asu-
pra crirora n'am mai revemt in Lexie, ci am f5cut o tn-
ml tore.
Inainte de a liomeni in linn mart rezuttatele la care
putem ajunge prin aceste cercetari, fie-ne perms sa', insi-
thin mai intni asupra partilor slabe ale raispunsurilor si
a materialulm cuprhis in ele si in riindul al doilea asu-
pra arelora care ne inspied destul incredere 1
I V. ;;;1 alte constatilri In legilturA cu aceastrt ancheta. Jn

lucrarea noastrii Bu ts et ni eth odes deim (pines dlaleeteles, Pa-
t is 1927, pp 69-81.
www.dacoromanica.ro
CATEVA CAPITOLE DIN TEHMINOLOGIA CALULUI 57
Incepem cu faptul relevat mai bus, c ele nu sant

..repartizate deopotrivA pe intreg cuprinsul tarn AceastA
_imprejurare ne face sa. avem totdeauna indoiald asupra re,-
br ce le stabilim referitor la, rAspandirea realA a unui
cuvant.
In al doilea rand constatam CA de multe ori rAspunsul
e subiectiv. Corespondentul mai adesea nu si-a dat silmta.
decal s porneneascd numai ceea ce i-a venit mai intah3
in mmte, atunci cand. a inceput s alcaluiasCA rAspunsul
El nu a chutat, de multe ori aceasta ii era peste putintA
(de ex, in orase) s se intereseze mai de aproape asu-
pra pronuntArn si vitalittii unm cuvant Chiar i atunci
-cAnd membrb corespondenti pomenesc cuvantul, multi din-
tre ei o fac in fuga condeiului, cu o vAditA bpsd de a fi
informaton obiectivi.
Transcrierea, foneticA de cele mai. multe ori, flu e pe
deplin satisfAchtoare, corespondentilor lipsindu-le obisnuift-
ta de a transcrie fonetic
DacA din aceeasi comunA avem dota sau trei ras-
punsuri, de obicem unul dintre corespondenti, mai con-
-stient de importanta i laloarea acestor cercethri, a alai.-
tuit cu dragoste raspurisul , cei1a1i s'au multumit sh-1 co-
ieze in asa fel Meat banuiala contrafacern rAspunsului
cehblalt sA fie indepArtath. Cel care Copia s'a multumit in
acest caz sa comunice ce i-a plAcut si sa. adaoga de la
sine ceea ce era, necesar pentru ca rspunsul lui sa nu se-
mene cu al celui pe care4 utiliza ca model AceastA copiare
nu s'a fAcut numai in aceeasi comund, ci chiar si de cei
,care raspundeau din comune invecinate Ne-a mirat fap-
tul cg am intalnit acest superficial fel de a faispunde chiar
la corespondenti din comune care sant Ia o distantg de
peste 40 km Am intAlnit cazul cand la alcAtuirea u-
nui rAspuns au lucrat in colaborare Cate doi sau trei
invkatori CateodatA explicarea data in chestionar este
reprodusa cu mai mare sau mai mic a'. fidehtate si in ex-
pIicatia ce o dal corespandentul pentru sensul cuvantului.
Caracteristice pentru felul cum au inteles unii sit .4e
www.dacoromanica.ro
58 S. POP
scape de munca ce le-a fost impusa de autoritatea $co-

lark sant urmatoarele. cativa ne retrimit chestionarul pi 1.-
mit, subhmind in el acele cuvmte care, spun ei, sant
mai uzuale in gralul comunei , altu declara de la incoput
ca sant incapalmh" de a da un raspuns, lipsmdu-le cu-
.rnostintele , until ne scrie ca atunci va binevoi sa raspund&
cand i se va stabili de la inceput recompense oboseln Ed,
cdci el numai asa se poate apuca de lucru.
Asa sant multisoare din raspunsurile primite. Cu teate
aceste scaderi (si altele, asupra carora nu mai insistam la
acest loc I) materialul aclunat astfel are totusi o valoare-
incontestabila ca mijloc de informatie pentru filolog, hi
hpsa altuia adunat intr'o ancheta pe teren Faptul ca se-
releva gresehlo anchetei prin chestionare, nu micsoreaza
cu nimic valoarea lor, caci numai cunoscancl partea slaba,
unilaterahtatea raspunsurilor, ne putem fen de greselde-
ce le-am face ne luand-o in considerare ChestionarelP in
marele merit de a completa materialul lexical cunoscut din
dictionare
1
In ce priveste lacunele din raspunsuri trebue sa mai
adaugam urmatoarele .
Cand banuiam greseli, am scris din nou coresponden-
tului si 11-am rugat sa explice cuvantul, s ne spuie dacd
este exacta forma comunicata, daca nu avem a face cu o
scapare din vedere. Cateodata raspunsul confirma forma
$i sensul comunicat mai inainte ; alta data recunostea ca,
era o gresala proprie ; am (minis astfel peste 300 de seri-
sort, primind cam 300 de rdspunsuri, &del corespondentii
au rasping cu multa inima si devotament In cadrele lu-
cram, pentru a distinge aceste rgspunsuri noua, am in-
semnat numarul chestionarului impreuna cu un asterisc
Era o placere deosebita sa; transmiti urari de sarbatori .si
s'a le primesti din cele mai indepartate colturi ale tarii
ataturi de incuraiari de la acesti purtatori ai cuvantului
(invatatorn) In fehil acesta s'a cimentat o legaturd sn-
1 Vezi Buts et mi5t1iodes, pp 176-191
www.dacoromanica.ro
CATEvA CAPITOLE DIN TERMINOLOGIA CALULUI 59
fleteasoa indiso1ubi1 intre institutule Universiatn si mem-

brn corespondenti, cum am putut remarca cu prilejul ras-
punsurilor date la al doilea chestionar dospre cas
Daca am pomenit gre5eh1e raspunsurilor am facut-o
fundca voiam sa se vada, partea slaba. a kr 51 in acela5i
timp i procedeul intrebuintat pentru vindecarea ei : ches-
tionarea chn nou. Pe langa edificarea ch5tigata cu accastI
ocazie, am mai putut atrage atentia membrilor corespon-
denti la o mai mare bagare de seama in alcatuirea ra.-
spunsurilor. De multe ori am trnms o scrisoare numai
pentru ca s ne comunice daca, de ex. forma cd/ut lcu
t, in loc de f) este cea exacta sau nu Ne dam bine seam?,
ca. o asemenea forma nu exista, insa, voiam s'a. demon-
strum corespondentilor ch in cercetrile oe le facem avem_
nevoe de multa exactitate in transcriere.
Astfel am reu5it sa ajungem la mteresante concluzn Yu
e locul sa pomemm amanuntit tot ceea ce au adus la lu-
mina, aceste raspunsuri, fundca. aceasta am facut-o In
constatrile ce urmeazg. Aici ne vom margini a semnala
cateva din aceste constatari.
1. 0 boghtie neobicmuita, de derivatie. De la cuvantul
cal aproape 40 de derivate, iar de la cuvantul iapi pe-
ste 30.
2. Peste 300 de numin care se dau calului cu diferite
ocaziurn, deci o puternica imagmatie i o vie putinta de-
observare, alaturi de o ascutita ironie caracteristica pc--
porului nostru.
3. Peste 30 de termini pentru a numi pe negustorul
de cal", clintre care doi, cei mai rasphnditi, de origine la-
tina (negastor s. negutator de cai i sfdrdar) alaturi de tur-
cescul geamba$.
4 Pentru a denumi diferitele feluri de a face carausia
(cu. caruta, pe spatele calului) aproape 50 de termini
5 Am putut remarca lupta ce se da intre unele cuvinte
(eareilt-sochere hergleelre-stard-steirar), disparitia lor ca
.
apelative din limb& regional, 51 pastrarea lor in numele-

topice
www.dacoromanica.ro
,60 S. POP
6, Cuvintele noua, pAtrund de obicem la orase si de

aict incep s treacA la sate, prim vnd contact ce exist& intre
,sat si'oras (birjar de ex. si altele despre care spunem ca.
sant raspandite mai ales imprejurul oraselor).
7, Importanta ariel unui cuvant am argtat-o cu pri-
lejul stabilirn raspandirn fiecarma, iar hArtile anexate
o confirm&
8. In fiecare provincie se exercitA o puternicA influeu-
tA a poporului strein conlocuitor (de ex. in Basarabia
dnfluentA ruseasek in Bucovina ruteank in Transilvania
din pArtile ungurene influenta, ungureasck in Banat sal.-
beasck in Oltenia, Muntenia si Dobrogea bulgAreasca. mu
turceascA). In apropierea centrelor mmoritare din cuprin-

sul farn o puterma, influenta, asupra Romnlor din im-
prejurime (cf in centrele saisesti . fleser).
9. 0 repetit confirmare a adevArului c. nn xistA
un dialect specific ardelenese. Ardealul de nord, in pgstra-
rea si desvoltarea semantic& a unor cuvinte, merge manA
in mama, cu. Bucovina, cu Basarabia si Moldova de nord ,
Banatul impreunA cu Crisana si laoladra cu Oltenia ; Ardea-
lul de sud-est inipreun cu Oltenia, Muntenia, Dobrogea si
Moldova de sud
10. ratrunderea eleinentelor turcesti pang in nordul
Ardealului se face mai ales prin cornert si indeosebi prin
targuri. Cuvintele se faspandesc in apropierea targurilor
--r de aici la sate (de ex gearnbs, a.starcan)
11 Felud cum se face astAza cresterea calului confir-
ma, prin cercetArile noastre, parerea zootehnicienilor me-
feritor la decresterea si micsorarea rasei cabaline in taxa
noastrA
12 Intrebumtarea calului aratA insemnAtatea lui in
econoinia agricola. si diversele servicn pe care le educe. In
acelasi timp \ edem cum progresul repede al culturii face
sA fie inlocuit, mai ales in agricultura, in regiunile de ses.
cu masim.
13. Insemndtatea carausiei si regiunide unde ea nu se
Tracti ca.
www.dacoromanica.ro
14 Aproape 100 de cuvinte (intelegand aici i cleriva-

tele) ne pomenite in dictionarele do pana, acum (Dictio-
narul Academiei si al lui Tiktm), etc.
Inamte de a inchem, ne permitem sa aducem cele mai.

sincere multumin d-lui prof. Sextil Puscariu, care a avut,
bunavointa sa ne dea lamurin si directive, pentru ca sa
ducern la bun sfarsit aceasta lucrare , multumim calduros
ei d-lor prof. Th. Capidan, N Draganu si C. Lacea, pa=
care i-am consultat de multe on.
11.
CRESTEREA CALULUI.
1. GENERAL1TATI.
In secolele trecute renumele cailor din Moldova si din

Muntenia trecea departe peste hotarele acestor doug tarii.
Armata calareata, destul de numeroas, de pe timpul lui
Alexandru-cel-Bun, Mircea-cel-Batran, Mihaiu-Viteazul et
Vlad. Tepes a avut rol hotaritor pe carnpul de lupta. Renu-
mele cailului moldovenesc Ii clovedesc multe tratate de paoe-
cu Turcii . Moldm a era obligata, pe timpul lui Bogdan,
fiul lui Stefan-eel-Mare, s. trimita Porta patruzeci de-
iepe fatatoare. Tot calul moldovenese a servit aa innobi-
larea rasei cabaline in Sueclia, Austria, Prusia i Polonia,
aceasta pana in jumatatea sec al XIX-lea si la herghelia
vestita de la Mezohegyes, din Ungaria4.
C'auzeIe deprecierii rasei cabaline sant multiple, duda
parerea zootehniciemlor (N. Filip, o. c ) In prnnul rand
e de mentionat restrangerea debuseului extern, dupa ce
1 D. Canternir, Descrierea Moldovet, ed. Pascu, p 50 , N.
Filip, Cali, tom. II, Rucuref.,,ti 1915, p 82 e. U.
N. Irihp, Can, p. 95.
1 N. Frlip, o. c. p. 117,
4 Ibid, p. 109.
www.dacoromanica.ro
62 S. POP
statele care aveau nevoe de cai de remenfa 51-au satisfa-

cut nevwle. Comertul intern deasemenea s'a reclus, deoare-
ce calul, in armata, nu mai era atat de cautat ; o insem-
nata armata nationala in epoca fanariota nu exista. PA-
umle intinse, dmainte vreme, prielnice unei crescatorn de
cai, s'au mic5orat prin intensificarea economiei agricole :
spicul de grau acluce mult mai mare izvor de ca5tig decat
prasirea vitelor. U5urarea 5i. intensificarea mijloacelor de
comunicatie a contribuit de asemenea simtitor la mic50-
rarea comertului intern de cai. Cele cateva rah de cai, mn-
trebuintate la po5ta, in veacurile trecute, nu se mai cautau.
Inainte vreme cre5terea calului era o necesitate de ordin vi-
tal : in timpurile de bajenie, singur calul era cel care-ti
putea scapa avutul 51 pe tine insuti chnaintea navalito-
rului. Siguranta de aa hotarele tarn, din timpurile mai, a-
proape de noi, a contribuit de asemenea la restrangerea
prasirii caluluil
Revenind acum la chestionar, constatam ace1a51 M-
eru. Chestiunea prima, in legatura cu crescatoria, a -'ost
astfel formulata Sant in comung crescatori de cai 9 Gu-
vintele relative la cre.scatoria calului". Raspunsurile pri-
mite nu sant deopotriva de bine redactate 51 de repartiza te
pe intreg cuprinsul tArii, ceea ce dA o valoare relativei la
cele ce le yam spune. Mai mult de jumatate din rAspunsu-
Tile (312) ne spun ca. in comuna de unde este
faspunsul nu sant crescatori de cai 2. Abia 118 raspunsuri
dovedesc o crescatorie de cai mai intensa, decat cea margi-
nita la satisfacerea nevoidor indivicluale. Raspunsul nil
sant crescatori de cai" al corespondentilor trebue insa in-
terpretat in sens mai larg, caci ei, de sigur, au considerat
crescatoria ca o indeletnicire principalA, chiar unica, a lo-
-1 N. Filip, op. cit., pp. 124 125.

= Mci trebue s adi-iuom 28 de raspunsuri cu mentiunea
,,nu sant oameni care s5. creasa in mare" si, probabil, alte 42,
care nu rtispund la intrebare, deci tot puncte unde cresterPa
speciala a calului nu se obisnueste ; ar fi deci 382 r5spunsmi.
www.dacoromanica.ro
CATEV A CAPITOLE DIN TERMINOLOGIA CALULUI 63
icuttorilor La aceasta mterpretare a contribuit felul own a

lost redactata chestiuneal.
Cresterea calului se face alaturi de vitele cornute (12.
161) 2 si mai ales de oamenn cu stare, cu o gospodgrie bu-
as , notiunea de gospodar, gazdd, econom, implia. in sine
pe cea de cresckor de cal". TJn raspuns chiar preci-
zeaza : child un gospodar are peste trei ha. de pgmant,t-
tunei creste cal" (183) ; iar altul explica reducerea p-
..sirii prim faptul ca, se tin cu cheltuialV call, ei manan-
ca mult" (146. 147).
In unele regmni nu se cresc cai din cauza hpsoi de
Vasunat" (353). Taranul, de altfel, nu creste calul, in cele
mai multe cazuri, de cat nurnal pentru a-si satisface ne-
voile gospocraresti de a inlocui can batrani prm altu ti-
neri (99), fund preteriti cateodata caii niai mull ca lepAe
(41/1), alte ori riumai iepele (34) sau manjii (75 1).
Cresterea se face in mod primitiv, chlar l acolo uncle
se face : cresc caii acei oameni care posed si oi mai mui-
te, deoarece manzn traesc din ramasitele (ogrmjii, tun-
stile) ce lama raiman pe zapada, dupg ce s'au nutrit ode..
(le aceeea taranul zice. ,.mi-am fcut cai, ca. sa AA' eine
turisti durg. IR" (239-3)
Se pare ca" regiunea de ses este mai prielnia pentru
-cresterea calulm, deck regiunea muntoasg, uncle pr:isirea
oilor si a vitelor cornute ocupg locul de frunte. Reglurwa
dr` munte, cu mari versante, nu este potrivifa calului, ci,
mai curand, boului : in aceasta comuna, carutele sant tra,,e
1 Ar fi fost mai nemerit6 redactarea ei in felul urmaor :
-Sant locuitori care se ocup6 numcm, cu cresterea calului sau el
se creste alaturi de celelalte animale ?
2 In parantez trecem numarul chestionarului, cad ches-
-tunea este aceeasi pentru acest capitol, adica, chestmnea _pri-
ma. Punctul pus intre doua numere, adia intre localitati, le
desparte , virgula am pus-o pentru a distinge doug chestiuni,
din acelasi punct.
2 In parantez mentionlim in primul rand chestionctrul si
apoi, sinpl liniuta, chestiunea, cand ea e alta cleat cea despre
.care tratrun.
www.dacoromanica.ro
64 S. POP
numai de boi, agricultur g. se face putina% ai aratul se face-

exclusiv cu boil" (71-2).
Tarann se indeletnicese cu cresterea mai ales in apro-
pierea unor stanuni de armdsari (46) sau in apropierea
,hergheliei Statului (321) ; aici intalnim o ras6 de cai mai
nohkt i o crestere mai apropiat metodei stiintifice. Pro-
prietarn mari de pamant sau arendasn deasemenea zaut
remumti creschtori de cai, fimdc6. ei au posibilitatea s.
reahzeze, de pe urma el, insemnate venituri (181. 283. 126),
insa acestia sant cilteodata, streini (189).
2. TERMINOLOGI A.
a) Termini pentru erescAtorui de eai.
Pentru a numi pe ereschtorul de cai nu intalnim un

tertian general, nici unul care-ar putea fi caractenstic u-
nei regmni mai mari, unei provincil In cele mai mulle
cazun notiunea de crescator" e acopere deplin cu cea de
om cu stare", bine situat", gazdd", proprietar",
gospodar".
Lipsa unui termm general a facut ca denumirea are-
seglorulin sa, se exprime, in majoritatea cazurilor, printeun
verb, insont de un complement. Aceasta acceptiune o au,
dup rgspunsuri, mai ales urmgtoarele verbe
avea, in constructn ca . amyl care are cai, are cd-
ratti, trdsurd, trdsura de cat, trdsurei de ham ,
ere*, cu sensul de a ridica, a inmulti" (133. 157.
138) ;
preist, in constructia prdse?te cat (55 355. 545) ;
ndrca, cu sensul de a creste, a praisi", in construe-
tnle recited cai, tidied mane sau arddicd. Acest sens e
destul de raspcindit si pare a fi fost mai raspandit inainte
vreme (v Lexic) ,
scala, cu sensul de a creste" (v. Lexie);
finea, mai ales in constructiile : fine cai (298-2. 303
"Z 396 2. 454), .--. iepe de rancid (391), miinz (25111),
www.dacoromanica.ro
vidi de call, iepe d,e seimeinfei sau tepe de prdsild. Ex-

presia cai de finat (127-5) pare a insemna caii care sant
tinuti pentru prasila".
Daca taranul are cal dm prasila, proprie atunci zice :
am cai din strana mea" (23913), iar daca-i cumpark in-
trebuinteaza mai des expresia mi-am feicut cai", dect
mi-am, curnpdrat cat" (293 3).
Cu toate acestea, cu o arie foarte restransa gason. ur-
matorii termini :
c eilu$er, comunicat din regmnea Nasaudului, a
Bii-Mari si a Tasnaclului. Intre aoeste puncte nu putem
presupune o arie neintrerupta, ci mai cur-and cre-
dem c'a sensul s'a desvoltat independent in fiecare pond,
plecand de la cdlas cal mic" sau mnz" ,
c eirlians, este comunicat mimed ()data din regiunea.
Craiove]. ;
chiab ur, cu sensul de om care are ca proprietate
cal i vite", intrebuintat insa inainte vrerne in comunii ;
cresceitor, pare a fi intrebuintat numai in graiul
corespondentilor (11. 5611 128. 173. 283 446) desi n'ar fi
imposibil sa fie popular ;
durult u, are si intelesul de om care are grija de
vite frumoase" ;
herghelegiu, care a putut usor primi sensul de-
crescator de cal de la cel de azitor". Acest sens, ara-
turi de cel propriu, este comunicat din regiunea Titu, A-
dam Clisi, Soroca i Cerdauti ;
prdsitor, de obicem complinit prin de cai Acesta
este singurul termin care pare a avea o intrebuintare mai
generala. Este comunicat din punctele : 25. 45. 74. 163._
167/1. 168/1. 169. 175. 276 290. 294. 303. 351. 407. 438.
486. 499. 531 ;
Cand nu se mentioneaz, In parantez, numArul chesti--

narului, atunci s se van. Lexicul, uncle este dat exemplu co-
municat.
Dacoroniania V. 6
www.dacoromanica.ro
66 S. POP
proprietar, mai ales in constructiile : proprietari

de call, etc cat, de cdrutd, de cat fi cdrutei, de
treisuri, probabil intrebuintat de coresponclenti, 0. nu de
popor. Dup g. prgsitor, acesta pare a fi mai rgspandit ;
sttiva r, cu intelesul de crescator de cai" este po-
menit numai odat 5. din regiunea Simleului Silvamei;
tinato r, mai ales in constructule : tincitori de cai
(482. 172-2), tietor de cai i caruki (152-2), tailor de cai
(43/1. 4104) ;
vrazhangiu, pomemt numai intr'o comuna" dm a-
propierea Craiovei.
b) Termini pentrn crescAtorie" J.
herghelie, cuvantul pare a fi rgspandit in intrea-

ga tara, far& s'a inlocuiasa pe smonimul stavd. Cu aceastl
ocazie creclem ca materialul ne oferX interesante constatgri
in legAturg cu pAtrunderea unui cuvnt in limb& apoi
lupta ce se da intre el si smonime si in sfarsit biruinta
c uvantului nou.
Este stiut eh' un cuvant nou se introduce in limbk in
majoritatea cazurilor, deo-data cu insusi obiectul, institu-
tninea, in cazul nostru, cu intreprinderea pe care o nu-
nieste. La inceput, cuvantul nou herghelte a fost intrebuin-
-tat de intelectuali. and au fost nevoiti si tarami sa.,' denu-
.meascg aceasta intreprindere economick de obicem a Sta-
tului, atunci ei n'au numit-o cu cuvantul stavd, pe care-1
aphcau pentru denumirea turmei lor de cai, ci cu neolo-
gjsmul herghelte. Dupg intalul pas de inceatenire, neolo-
gismul s'a simtit acask cand in mintea vorbitorului cele
doug cuvinte (stavei i herghelie) aveau acelasi inteles A-
ceasta faza; o evidentiazg urmatorul rsaspuns : and un
gospodar isi poate cumpgra 3-4 cai se zice despre el, mai
mult in ciudg, ca'. are herghelie. Caii intretinuti de Stat si
1 Acesti termini snt in realitate subiectul chestiunii 95 a
-chestionarului , noi am aici numai pe cei gasiti in r6spun-
surile la chestmnea primL
www.dacoromanica.ro
.erescuti pe moiile Statului... in graiul poporului sant her-

.ghelii nu stave, cu care cuvant numesc ei grupa Ilor de
cail, care este la pa.gune" (367*). Incetatenirea cuvantului
nou se face cu greu, aci se sunte cleosebirea ce exista in-
tre felul cum se cresc caii de Stat si intre cel practicat de
4arani : Cresatoria de cai, sau dup g. cum spun la noi,
herjelie, jerjelie, gergelie, nu se afla in comung. Oamenii isi
4in cai mai ales peste vara pentru a se intrema, pentru
,ca sa mai princla pe ei ceva pe munti, unde au destinat
un loc pentru aceasta numit stavd, ingrcjindu, un om a-
nume, nurnit steivar" (210/2). A doua faza, de inlocuire
.a cuvantului stava, ne-o ofera urmatorul raspuns: cuvan-
tul herghehe este intrebuintat ca denumire a turmei de cal,
formatg, din impreunarea cador tuturor locuitorilor din
sat, pe care ii trimit la izlaz pentru pascut supt paza sW-
variant," (24 1). In acest caz cuvantul herghelte a invins pe
-stavci, nu ns I pe derivatul acestuia. Se pare a in ca-
zul unei invingeri totale a cuvantului nou, cuvantul ye-
chiu se mai pastreaza in toponimie, ceea ce ne-ar putea do-
ve& exemplul . In comuna Catunele, in trecut, eram co-
pil de 10-12 am, era o stava de cai si iepe. Exist& azi um
qlelulet (movila) in vale, spre Dunare, ce se numeste Grin-
,dal Skivaratut" (27) ;
potera, pomenit odata din regiunea Titu ;
p r s ii at, mai ales in constructii are cat de sau
.are o bunei, adica fel, soul bun de cai Este comunicat
-numai din Ardeal i Bucovina ;
prasire, putm raspanclit (446 542) si mai ales com-
phnit prin a catlor sau de cat ;
stava. Si cu aceastsa ocazie putern constata dispari-
tia acestui cuvant in unele regiuni si cauzele acestei dis-
paritii : in comuna erau mai inainte vreme lcrescgtori
de cal L and caii se intrebuintau la... treieratul graului ti
mai fiecare om cu dare de mang avea atunci stavg de
-cat_ loamenii] angajau sfavar pentru ingrijirea cailor in
stavti. Cuvantul se mai intrebuinteaza aici si 'n impreju-
rimi, dar mai mull de oamenii batrani, care-au apucat
www.dacoromanica.ro
68 S. POP
stdvde. Cuvannl herghelie e intrebuintat ca denumire a tur

mei de cai formath. din impreunare carlor tuturor locuito-
rilor din sat, pe care-i trimit la izlaz supt paza stdvar utui.
Nu mai sant acum mei hergheln, can se trimit la pgscut
la un loc cu vacile $1 bon, formand vaccirta" (241) ;
stavarie1, tamazldc, comurncat din apropiere
de Balti ;
turm a, complinit prin de cai ;
zavo ci, faspandit numai in Basarabia.
ILL
CARAUSIA.
Materialul ce-1 clasgm aim 1-am primit ca rgspuns la
chestiunea a cloua, redactata, astfel : Cum se numesc cei
ce au cgruta", cu cai (cateri...) sau car de &Cant ? Sant lo-
cuitori care se ocupa cu cargusia (carauv, chirigti,
prahoveni.. ) sau cu transportarea de marfuri pe spatele
cailor Termmologia re1ativ5. la acestea" Prin aceasta
V
2
2 Din graiul comunei mele (Poiana, jud Nasaud) curiosc

acest derivat ca nume topic, supt forma Stdvarn. Tarann spun
despre acest loc, care e la o inaltime mare, domma satul ci
imprejurimile, ca aici s. retrageau oamemi, in vremi de res-
triste, dinaintea puhomlui tataresc. Nu poate fi vorba de un
loc pentru adunarea cailor (adica de stan4te, in graml local),
caci coasta dealului este foarte abrupta.
2 Remarcam totusi c'ar fi fost mai bine daca aceasta.
chestiune n'ar fi cuprins atilt de multe intrebari. Raspunsurde
primite motiveaza aceastd obectie. Corespondentultn, dupd lee-
tura sau citirea intrebarii, de cele mai multe ori ramas in
minte numal o chestmne i s'a multumit s dea un raspuns
pentru toate intrebarile. In acest caz si de acestea sant
multe e greu de precizat intelesul care-1 are cuvantul men-
tionat : inseamna el numai proprietar de cai" sau i cardus `,
denumeste pe cel care are cal de calrit sau pe ,,cel care
se ocupd cu transportarea de greutati pe spatele calului" ? In
clasarea materialului n'am schimbat, mci n'am completat cele
spuse de corespondent , cuvAntul care nu era explicat 1-am tre-
cut numai la variantele formule si la rdspAnchre. In cele maL
multe cazuri am spus di el este citat fard explicatie.
www.dacoromanica.ro
Ychestiune s'a urmarit cunoasterea terminologiel proprie,

tarilor de carutsa cu cal" a celor care au cai de alarit"
si a cgrausitului".
Inamte vreme, cnd arterele de comunicatie nu erau
asa de bine organizate i intretinute ca asfazi, transporta-
rea color necesare unei gospodarii se facea in mare parte
pe spatele calului. Poate aceasta e pricina r5.spandiri, mai
ales in Ardeal, a terminului clrze, cu intelesul de iapA
bun g. de cadre i apoi cal" in genere. Exist l azi. re-
giuni unde nu folosesc call de trasurg.", ci numai cei de
calgrit" (528). Aceastg, imprejurare n'a fost pierdua din
valere cand s'a alatuit chestionarul, fiindc. s'a clutat
se adune terminologia celor care transportg. greuati pe
spatele calului.
Terminologia cgrhusitului este destul de bogath. i ne
inclrepthteste sa," creclem cA. el a format la noi o ocupatiune
predilectg. Date sigure despre negotul intins din rarile ro-
nano avem din tunpuri vechil.
1. TERMINOLOGIA PENTRU PROPRIETARR DE CARUTE CU CAI.
In chteva regiuni, unde nu se face o distinctie intro
proprietar de cai" si intre om cu stare", gospodar", nu
exista o numire speciard pentru cel care are cai (7. 46. 20.
41 68. 84 132. 152/2. 152 5. 161. 171. 173. 179. 180.
181. 196. 200. 203. 232. 232 1. 232/3. 273. 398). ChM se
simte totusi nevoia de a se face o distinctie, atunci se
intrebuinteaz'a expresii prin circumscriere ca : om cu cal
(390), oameni cu cai (18 36 4311. 118. 228), oameni Cif
etrufel (151. 253), om ce are ceirufei cu cai (391), om cm
trii.urd (218), oameni cu treisurei (135), oameni cu trtsurti
de cai, algturi de oameni care fin cai (174. 174/1) sau om
cu gospodeirze (204), tot despre cel care are &gni% cu cai.
1 I. Nistor, Handel und Wandel in der Moldau bir zum.
Ende des 46. Jahrhunderts, Cernuti, 1912 ; Idem, Die auswar-
-tigen Handelsbeziehungen der Moldau int XIV. XV und XVI.
Jahrhundert, Gotha 1921. Despre comertul celor din Avrig v.
Gh. Bogdan-Duicg, Gheorghe Lazdr, ed Ac. Rom , p. 111 ;
In aceastil chestie, si valoroasele lucrrtri ale lui N. Iorga.
www.dacoromanica.ro
70 S. POP
a) Termini pentru proprietarul de cai care nu se ocupA Cu cArAusia...
Acestia sant urmatorn.

eater' ; ecita; ccilcira$; ecilciret, care are in
Basarabia si in Dobrogea sensul de om. care are cal de ca.-
larit", in Ardeal pe eel de om care merge calare" si, dap&
intelesul cuvintelor alaturi de care este mentionat, si pe eel
de caraus arams si calaret" (282. 518/1) ;
e din $e r, care are, pe langa sensul de crescator de .
cal", si pe cel de proprietar de cal" (451. 457. 452) ;
ehiragier, atestat oda* din Bucovina ;
eicau ?, numai de Yana Oradia-Mare ;
cocOar, cu urmatoarea diferentiere de sens : cesei-
$ar este proprietarul care are cai", spre deosebire de-
de argils care are boi" ;
f u v a r, in ungureste (fwvar), de unde derivk are
sensul de transport, carausie" ; la nol ins, printr'o falsa,
analizare, s'a consiclerat ca derivat prin sufixul-ar si a pri-
mit acceptiunea de om care are caruta en cai", clhAr'un
mai vechiu sens de om care se ocupa cu transportarea fu-
varului. E comunicat odatk din regiunea Satului-Mare ;
gazdci, comunicat numal din Arcleal ;
gospoclar, intrebuintat pentru %milli care au ea-
ruta cu cad, acolo unde nu exista. un termin specific. Cu--
vantul este raspanit si 'n Ardeal, dar mai ales in Basarabiad
si in Bucovina ;
nodovoetc, atestat odatk din Basarabia ;
paur cunoscut in Banat, cu urmatoarea diferen,
tiare de sens, fa% de luerator" : cei care au carute cu-
cai se numesc pditri, spre deosebire de _cei cativa care n'aul
cai si li se zice luerMori" (5) ;
posesor, pare a fi un neologism ; il atesta, un ras
puns din apropierea Cernautilor (155/1) ;
1 V. si la derwatele de la oal.
2 Cf. if Jahresb. X, 20 ; Viciu, Glosar ; Dame, Dice.
www.dacoromanica.ro
CATEVA CAPITOLE DIN TERMINOLOGIA CALULUI 7v
stapan, proprietor de carutA, cu cai (25), indiferent

dad, sant caii de carut sau de Wane (24/1, dar si 15) ;
telega$, atestat odata din apropierea Turzii.
Constatam, din cele precedente, inexistenta unui ter-

mm general sau chiar regional, cu o arie mai intinsk pen-
tru denumirea proprietarului de cai. Limba nu simte ne-
voia deschilmini notiunii de proprietar de cal, de comple-
xul mare al ideii de om cu stare, om bine situat". Co-
respondentu sovae cnd se vad siliti s. boteze o notiune, ce
n'o au in graiul lor, si intrebuinteazk la intamplare, in-
taiul termin din o sfera de idei apropiata.
b) Termini entru proprietarul de cal care te ocupd 1 cu ciirAnOit
Aici insiram majontatea termmilor pentru carausity

funk* in cele mai multe cazuri, carausul este insusi pro-
prietar de cai. In unele regiuni carausia e o indeletnicire
rezervata shracilor, cei avuti si cei care au mai mult de
doi cai, nu fac carausie pentru parale" (549).
Acesti termini sant urmatoni .
birjar, cunoscut si in Ardeal, mai ales in jurul ora-

selor Lugoj, Brasov si Bistrita, dar si langa Rnmic-
Valcea 2 ;
rci r ci u este cel mai raspandit termin de carau,5ie.
Fe 1ng intelesul din limba literal* mai are, prm exten-
siune. i pe cel de proprietar de aruta cu cai", fara," ca
el s'a,' se indeletniceasca cu aceast meser.e. Sensul sau nu
implica in sine, pentru cel ce se ocupa cu carausia, ca o
conditie principala, cai", caci numirea se da I celui care
are boi (514). In regiunide muntoase carausia se face cu
1 Toti terminn ce-i inirrn au intelesul de proprietar de
cai, care se ocupg cu cgrAu$ia", deci nu mai repetni sensuI
la fiecare , pentru mici deosebiri i alte consideratii s se vad&
Lencul.
2 De sigur c aria acestui cuvant nou este mai Intinsil,
dar raspunsurile nu ne-o arata.
www.dacoromanica.ro
72 S. POP
boll, deoarece calul nu poate urea i, mai ales, nu poate

scobori versantele repezi ale dealurilor. In satele de la
munte, daca nu-i exploatare de padure, carausia nici nu
se practica , comerciantn sant unul sau doi, care-si aduc
cumparaturile cu eine pot, chiar cu un om mai cu stare,
daca acesta merge la oras" pentru afaceri personale. In
Ardeal si mai ales in partile ungurene, acest cuvnt e pe
;cale de-a fi inlocuit, in primul rand de sechereq, apoi, pe o
arie mai restransa, de fiacciru$ ; in alte regium se gaseste
fata 'n fata cu chingzu i chiria 1 cu cater sau ceirufa.$ ;
c dr utar, cu acceptiunea de proprietar care are c5,-
ruta" sau proprietar care se ocupa cu. carausia" , este co-
municat numai din Ardeal i Basarabia ;
carnfa$, destul de raspandit , ni se pare ca in Ar-
deal se intrebuinteaza, mai ales in aproplerea oraselor (v
Lexicul) ;
chiovean, ne arata o derivare dinteun nume pro-
-pun (Chtev) prin suf. apartmern -ean. Aceasta derivare pi
evolutie semantica trebue explicata prm relatiumle comer-
ciale intense ce le avea Tarile romne cu Chievul (pronun-
-tat Chiov) ;
ch2ria q, cel care se ocupa cu tragerea chirnlor",
care tileste dupg cal" i de data aceasta relevam faptul
ca acest cuvant este raspandit nurnal in Banat, in jurul
Aradulm si in partea nordica, a Bucovmer si a Basarabiei.
In celelalte parti ale tarii intalnim pe chirigiu ;
chirier ;
chirtgiu, este raspandit in toata tara, excluziv Ar-
dealul ; in Banat il intalnim numai odata, aproape de Ca-
ransebes ;
iuq, un neobismut derivat de la chine (Arm
ny), comunicat din apropierea Lipovei si a Caranse-
besului ;
cacie s, comumcat numai din apropierea unor orase

u influenta ungureasca Dejta si Boros-Ineul. Din punct
de vedere semantic e interesant faspunsul acesta cocisu
www.dacoromanica.ro
vizittul I s'au fdcut comq, adicd vizitiul s'a Mcut... pro-

prietar de trsur i caa i el ii mand" (523*) ;
ftac a r u $, cunoscut numai in apropierea oraselor
Timisoara, Tdsnacl, Simleul Silvaniei i Bistrita ,
harabagiu. Acest cuvnt de origine turceascd ii
gdsim numai in Bucovina, Moldova si Basarabia ;
iepar, pe lngd sensuil de proprietar de cai" i cd-
-Taus" mai are 1 pe cel de oin care duce sare pe spatele
cailor" 1 ;
sechere$, rdsphndit in Ardeal, in deosebi in regiu-
nile expuse mfluentei unguresti (v. Lexical) $1 mai ales in
apropierea oraselor care inainte vreme erau centre de ma-
ghiarizare. In multe parti a castigat in intrebuintare, in de-
trimentul lui ccirciuq. Se pare insd cd in grand membrilor
corespondenti eel putm, acest cuvant este simtit ca element
strem. Dovadd despre aceasta sant variantele formale, cu o
ovgire in ortografiere : umi membri corespondenti
ii ortografiazd bine (sechere$) altai insd cu o ortografie
romno-ungureascd (sekereq 370. 403 ; szekere$ : 368 423,
seccarig : 459 , sekereqt 463. 457. 361). Dacd n'am consi-
dera ortografierea din urmd, un rezultat al scoalei unguL
resti ce-au facut-o corespondentn, atunci am fi inch.* sa
credem intr'un inceput de repulsiune fatd de elementele
strein e ;
f 11 g a ?, se intrebuinteazd in partea nordicd a Ardea-
lului si in Bucovina, mai ales in acele regiuni unde se fac
exploatdri de pgduri.
Din cele expuse in acest capitol constatdm doi termini

generali in primul rand cdruq $1 'n al doilea cdrufa$1,-
pentru Ardeal si Bucovina pe cdrufar ; in partile ungurene,
cu o puternicd influentd ungureascd, pe com, cocie$, ba-
cru i sechere, acest din urma, cu o arie mai intinsd ;
pentru Banat si partile ungurene de sud pe chirza$, $i chi
; apoi in Bucovina si in Ardealul de nord, unde sant
1 V. despre aceasta sl la derwatele de la tapA".
www.dacoromanica.ro
74 S. POP
exploatari de paduri, pe tugas ; in. Oltenia, Muntenia, Do

brogea, Basarabia si Bucovina pe chirigzu sz. iepar, acest-
din urma cu o ane redusa (numai in Oltenia si Muntenia);.
iar odata pe chlovean.
Daca." am face stratigrafia acestor cuvinte, atunci in
primul rand am pune derivatele romanesti chrcw, cdreitc-
ser, car utas, cdrutar si iepar. Peste aceste cuvinte, care-
n'au fost deopotriva de raspandite, s'au suprapus, in Ar-
dead, cocks, cods, secheres si fiaceirus ; in Banat (si mai
putin in Bucovina si Basarabia), unde este o puternica, in
fluenta sarbeasca, au venit derivatele de la chirie : chiria$,
chirtiq si airier. In Vechiul regat, cu o puternica influenta
turceasca, s'a suprapus chirigzu, iar in Bucovina si Ardea-
lul de nord tugas, un derivat pe teren romanesc din ru.-
teneste
2. TERMINI SPECIFICI PENTRU CEI CARE SE OCUPI CU CARAUSIA.
Am facut aceasta impartire, pentru ea toate cuvintele-

pe care le vom insira nu ne-au fost comunicate si cu sensul
de proprietari de cai". Desi am numit acesti termini spe-
cifici, totusi noi nu sustinem ca', acesti termini n'ar putea
sa denumeasca si pe cel care este proprietar de cal'.
Credem necesar sa repetam si cu aceasta ocazie ca notiu-
nea de proprietar de cai" nu exclude pe cea de caraluS",.
ci, de cele mai multe on, una e dependenta de ceealalta.
Terminii sant urmatorii :
b alahur, atestat numai de doug ori din Bucovina ;
bindiujnic, de doua ori din Basarabia, denumind"
pe cel care este callus numai in oras ;
butinar, pentru eel care trage lemne din padure, co
municat numai din nordul Ardealului ;
car cinser, pare a insemna ccirdus; este atestat din,
Bucovina si de langa Lipova ;
1 Imprejurarea cA nu putem sA facem o clarti distinctis-

sA datoreste, credem, felului cum a fost redactatA chestiunea
www.dacoromanica.ro
CATEVA CAPITOLE DIN TERMINOLOGIA CALULUI 75,
c i u nt a c, comunicat odata, de langa. Balti ;

co$ovea n, atestat odatg, pare a fi un singular de-
la numele de looalitate Cosovem (jud. Dolj) ; exemplui dat
de corespondent (v. Lexicul) este edificator ;
cotijnic, comunicat din apropierea orasului MO ;..
furman si firman, numai dm apropierea Cer-
ngutilor. Acest element german a intrat odata, direct dim
nemteste i apoi prm filier ruteana, ;
forspontas, acelas cuvant ca i eel urmaAor, dar
derivat cu alt sufix. Ii gasim in apropierea oraselor Tits-
nad si Beius ;
os ponta r, omul care merge la lucru public ; se-
intrebuinteaza. numai in Ardeal ;
fuvarus, numai l,ng Careii-Mari i Somcuta-Mare,.
orase cu influenta, ungureasca. ;
prahov ean; este acelasi caz ca 5i la chiovean si.
cosovean ;
slugar, intrebuintat rar", ea terrain de batjocurit.
pentru chirigii (24) ,
straportas, in cateva sate din jurul Craiovei.
Constatthn deci (continuand cele spuse mai sus) cg a

cesti termini specifici pentru card*, sant regionali : in Ar-
deal avem derivate romaneste dintr'un radical german (fos--
pontar i forspontas), un element unguresc (fuvarus), In,
partea nordic un derivat pe teren romanesc, dinteun ra-
dical rutean augas) ; in Bucovina, prin filier. ruteara pe
furman, iar, impreuna, cu Arclealul de sud, pe ccIrcluser ; in
Basarabia termmi rutenesti (balahur, 5i probabil bindiujnic)
i unul rusesc (ciumac) si tot aici si pe cotijnic; iar In
Ohenia ateva derivate (cosovean, prahovean i slugar), cu.
un pronuntat caracter regional. In urmare putem preciz&
ca, adeviratii termini pentru cgra.us" sant aceia care denu--
mese i pe proprietarul de cai.
www.dacoromanica.ro
76 S. POP
3. TERMINI PENTRU CE1 CARE AU CAI DE CALAR1T.
Raspunsurile primite nu ne atesa un terrain specific

pentru proprietarul care are cal de calgrit. Aceasta lips5.
se explica dac a. ne gandim ca. un farm], cand. are cai, ii
intrebuinteazg la &grant, inainte de-ai invata la tras. Din
spirit de economie, un gospodar bun nu are cal care s5., fie
numai pentru calgrit, ci i pentru tras ; dupa.' cum ne
spune un rgspuns, chiar cuvantul gazda," implich in sine
si pe omul care are cai de calarit" (193).
Terminii alier, caldret, chirtfpu, pe Jana, intelesul lor
obisnuit, primesc la nevoe si pe cel de om care are cai de
&giant". Mai ales caleiret este comunicat cu acest sens din
Dobrogea (91), Basarabia (109) si Bucovina (176). Tot pen.-
tru notiunea de orn cu cal de calarit" se intrebuinteazit
*1 ceildrie (v .51. dem de la taxi), mai ales in constructia
om cu cdliine (290 506). Pe Una. acesti termini, pome-
mm si pe bolfan, comumcat astfal daca' are bogatul cal
de chlrie se numeste bolfan cu calarte" (388) Cuvantul ar
putea fi acelasi cu bolf os om instaxit si, de obicem, bine-
Mcut".
4. TERMINI PENTRU CEI CARE TRANSPORTA GREUTATI PE SPATELE

CALULUI.
Regiunille muntoase nu sant potrivite pentru mersul cu

trIsura, de aceea lucrurile se transporfa, la distante marl,
pe spatele calulm. Ar fi firesc sa% intalnim o terminologie
mai bogaa, insa, Wanul nu simte nevoia unui terrain deo-
sebit pentru aceasta , clack' totusi o simte, atunci intrebuin-
teazg pe ccirciw (59), chirigtu (175) sau prin circumscriere :
,.omul care poara marfa pe spatele caalor" (175):
Regional insa intalnim urrnatorii termini :
berbinta$, comunicat numai din jurul Aiudului
-mai ales vinul se transportg in berbinte, legate cate cloud,
-cu-funia s]. atarnate orizontal peste tarnitg, (332) ;
bulgar, comunicat odata. de 1ang5, Titu; se intrebuie-
leaza" indiferent de nationalitate ;
www.dacoromanica.ro
ca/aba ?, restfans numai la regiunea Abrudulm, Al-

baculm, Vaeciiului ei Ponorelului ;
, cepar, termin pentru oamenn care due sare, in apro-
piere de Rmnic-Valcea ;
indfar, dm acbeaei regiune, ca el cel precedent ; se
pare ca-i intrebuintat in mod ironic ;
seir a r, din aceeaei regiune ca ei cele dou'd covinte
precedente.
5. DERIVATE 1 ALTI TERMINI IN LEGATURA CU CARAUIA
Aici pornenim cativa termini in leggtufa. cu acest

capitol
c dreiusze, se intrebuinteazg. in legaturg cu verbele:
a face , a umbla in , a se ocupa cu . In regiunea ex-
push' influentei ungureeti sechereste ill inlocueete (Carau-
eie se foloseete mai rar" 406-5) ;
c eirdusire, mentionat numai de dousa ori din apro-
pierea oraeului Thrgu-Muree,
ceirufesie, mentionat odafa cu sensul de cgra,u-
eie" din imprejurimile oraeului ChieinAu ; derivarea de la
cdrufas e posibilg, ca.'ci acest cuvant e rdspandit in Basa-
rabia ,
chiriei, obienuit in leghlura, cu verbele: a face
a duce , a umbla in , a pica de la . Este raspAndit
in Banat, in jurul Aradului, in Muntenia, Dobrogea, Mol-
dova ei Basarabia; in Ardeal atestat numai in apropierea
oraeului Sighieoara ;
chirigerit, atestat numai odatg de lng5." Craiova;
f u r in a n c a, sotia furmanului, numai in Bucovina ;
f u r vi a ni e, ocupatiunea furmanului, tot din Bu-
covina.
Aceasa bogatg. terminologie pentru cargueit ne indrep-
tgeste indeajans A. credem cg, aceastg ocupatie era free-
yenta.' in trecutul nostru, algturi de pgstorit ei agriculturg.
1 Pentru sensuri s5, se vadd Lexicul.
www.dacoromanica.ro
78 S. POP
"Terminii generali sant cle origme 1atin'a, clerivati pe teren

romanesc , pe langa acestia, fiecare provincie are cuvinte
din limba populatiei cu calm a conlocuit. Remaram insl c.
unn din termimi streim au fost apropiati, plan elemente de-
Tivative, spirituhri lmolm.
Iv.
NEGUSTORIA.
In acest capitol grupam ra'slaunsire primite la ches-
tiunea a treia a chestionaruhn, care a fost redactat5, ast-
fel : Sant negustori de cal (geamba?, sfeirnar, tojer...) 2
Cum se face negotul cu cai i care sant obicemrile si. cuvm-
tele intrebumtate la cumpararea si vanzarea cailor 9" Ne
vom ocupa in primul rand de felul cum se face vanzarea si
cumpararea cailor, fundca materialul nostru cuprinde mult
material lexical, important ; in randul al doilea de terminii
intrebumtati pentru denumirea notlunii de negustor de
cai", iar hi rndul al treilea, vom trece la alti termini in
leatura cu negustoria I.
1 CUNT SE FACE NEGOTUL CU CAI
a) Generalitilti.
Din raspunsurile primite se pare ca", negustoria cle cal
nu este pentru Romani o octipatiune predilecta Numarul
mare al raspunsurilor unde nu sant negustori de cai (280
rgspunsuri) face aproape jumatate din numgrul raspun-
surilor primite.
b) eine se ocupfi en negustoria de cal ?
Taranh cumpgra caii printre alte ocupatii" (164)

numai pentru folosinta, proprie" (199). Cateodata nu in-
1 CAnd vom pune in parantez un num'ar, el arat6 num'arul
cartografic al comunei de unde avem rspunsul , nurrarul che-
-stiunei nu-I mai punem, cci e vorba peste tot de chestiunea
ireia.
www.dacoromanica.ro
lmm negustori. de cai fnndca oamenn se ocupd numai

4:n cresterea vitelor cornute" (114). Cu vanzarea i cumpa-
rarea callor se ocupd mai ales jidann" (155), tiganii"
<200. 321), care primesc l numirea de geambae (41. 41/1.
,63), apol unii dintre chirign (63), Ungurd si Sasii (75/1).
5 Felul l local nude se tin balciarile de cai.
Targurile, mdiferent de vitele care se valid, sant : de

lard, de sdptiimcind (523) sau sdptdmeinale (101). Locul
unde se fac se numeste . tdrg s. Watt, tarmaroc (127),
(cu pluralul : iarmairoace 135), tharmaroc (121 1) sau pa-
naire (balciuri 96). In regiumle unde calul este des folosn,
-acolo targurile sant aproape numai pentru cai" (5). Tar-
gul se face $i acasa : calul bun se vinde din grajd." (529),
proprietarul de cal in acest caz se numeste rundinul cu
caz", numire care se dA la once om, de orice natie, chiar
in termin general" (14). De aici cumpara si plarti (5), iar
-oai cumpdrati ii scot in targ sl-i vand. apoi. Mai sant si
negustori de vite (geamba$1), asa zii ambulanti, care um-
.bla cu hergheln de cal, din sat in sat, ca sa-i vandr (84).
d) Cc se face en call inainte de a-i senate in tang ?
Pentru a putea vinde caii cu d.efecte corporale sau cu

invat, vanzatorn i geambasii intrebuinteaza mai multe muj-
loace : Inainte de a intra in targ vanzatorul muerulege
calul (il bate), intr'un loc mai fent, ca sa fie mai aspru
$1 s arete mai bine in targ Dad, e Otirb (cu albeata) de
un AU, sta de partea aceea langa cal Child vine cum-
paratorul, pe neMgate de seama, ii coteee de barbd, sau
fa1c i zice . i, m, ca-i ca pasarea, sta sa". zboare" (367).
Cand calul e lene$ se acopere cu un tol (sau o rogojing, ca
sa sune and dau si sg. fie iute 27) ud si Ii ard (il bat) ca-
teva vergi , calul se sperie, devine fricos, nervos $i mai
.cprinten (160 ; cf. $i 41). Caii cei batrani, dad. au coula
roas i coama mica, le rotunda, dandu-i astfel calului a-
www.dacoromanica.ro
80 S. POP
spectul unui manz Omar, taindu-i si pern mm de pe picloare

ca s poatk pe eel neprecepatort ass insela. Din cei cu
chehe o scot [pc aceasta j pe timpul vanzarn, asa ca-i dan
de maneare iarba verde, untura de pore si bere ; astfel
impiedeca observarea chehei" (403). Cali eu narav, acei
care sant de prasilk si ar dori vanzatorul sa.[-1] treaca la
cumparatori pentru fuduhe, le [!] imbata cu spirt alcoolic,
ca sa sara in doua picioare i s. joace inamtea lumei, fa-
child pe observatori s creada ca are nobile i elegante"
insusiri (158). La can batram le inoesc dintai cu fer in-
cerbantat (le fac mused, semn negru la mijlocul dtnte-
lor...) La acei lenep le dau spirt (h. iutese) , le pun supt
coada \rad de bold (mtesc)" (140)1.
La intrarea in targ se plateste o taxa de 5 lei pentru
fiecare cal, numita met (183). Tot aici se controleaza bi-
letul de vite care se numeste si tadula (199), pacs (523),
paots (487) sau cartte (391), carte (174).
e) Cum se face cumpharea san vinderea 7
JJe obiceiu cumpararea se face cu bam, insa cateodata

se schimba si par pe par (323) dncl pe lng schimb une-
orl si adaos (46. 390) sau potla$ (365)
Pentru vinderea cailor naravasi sant la targuri oa-
meni plat*, nunnti valajet 160) sau, in alte parti, bar4-
nict (185). Vatajelul sta la o parte si observa, targul ce se
face intre cumparator si vanzator. Fund plata de vanzator,
child vede pe cumparator ea ofera un pret, el vine repede
si d un pret mai mare, aratand un interes deosebit pentru
cal. In felul acesta sileste pe cumparAtor sa, urce pretul
oferit, iar pe vanzator II scapa de calul naravas Barasnicul
laucla calitatile bune ale calului, iar pe cele rele nu le scoate
in relief (185). Tot astfel fac I geambasii (161), acestia insa
I Am citat p'ang aici, i vom cite, si de acum Inamte, rs-
punsuri care pot prezenta si interesante particularitAti fone-
tice, morfologice si sintactice, sau expresli care merit& sI fie-
relevate.
www.dacoromanica.ro
CATEVA CAP1roLE DIN TERMINOLOGIA CALULUI
iau plata si de la vanzAtor si de la cumpArAtor (161). Ca

nujlocitori p1.tii mai sAnt angajati samsarti (65).
Tarann, care nu pot plati un mijlocitor, de obiceiu roa-
ga pe unul mai istet, mai umblat, mai patal in cumpiirarea
caalor" sa-i aleaga. caii pe care vrea sa-i cumpere (23. 65).
Acesti insotitori, care examineazI calul i insotesc pe curn-
Orator, se numesc si conian (183).
Geambasii.
Inainte de inceperea targului, geumbasii si sfdrnarii
hulesc animalul cerandu-I pe rand ; cand au de vandut
laud& animalul, prefAcandu-se a-I targui unul de la altul"
(290). DacA unul e in tcirg cu un cal [targuestej . celalalt
\ me i ii pune pe nas (il ocAreste) pentruce a dat atat"
(226 1). Geambasul totdeauna are si cate un tovarAs care
cnd bate el teirg, vine si incepe a-t.i bajocori vita, spunand
cA este Mtrang, cA nu mai are muscci in gclurice (: ne-
greatA la clinti), ca,' este beitrcinicios, slbu i golut, dar nu-
mai pe feleleat sa.-1 cumpere. Dupg ce a ars (fript) asa ye
stpanul calului, Ii d. arvung mare ca sg, nu mai pocuci
intoarce trgul. Ei tiu c calu' n'are hib, dar numaL
asa 1-au putut scoate mai pe sub mania, gasindu-i. gland
(vida)" (55) sau ganci (pricmd) (140).
Geambasu caufa s vandg, can bum imediat ; pe cei
cal, na.ravasi, slabi sau cu betesug ascuns ii mai tin ca.tva
timp, ca sa." le dea mncare mai bun si sd le afle molufa
(sg le cunoascg mai bine defectele). Apoi, inainte de a-i
scoate in targ, Ii spalA, Ii casara, le 'mpleteste tOpuri (plan-
twi frumoase) in coama. si coaclA (la cei mai binefacuti chiar
le unge phrul cu unt de lemn), apoi incalecA pe ei, dacA
sant de &Maxie sau Ii pune la chrut, daca sant de ham, si-i
plimbA prin targ, in fata cumpArAtorilor, strangandu-i in
zdbale ca sa. se 'ncondoreze si astfel s. parA mai chipesi.
Daeg vreun cal e bolnav de trnafes, Ii infasoarA zAbala la
coltul gurii cn o carpg inmuiath in afion, pe care calul res-
pirandu-1, tine capul sus si goneste ca nn nebun" cu greu
i se poate cunoaste atunci boala" (14/1).
Dacoromania V.
www.dacoromanica.ro
132 S. ROP
Geambasii uneon se dau in vorb . aclecg stau de cto-

jau" i spunanda-si fiecare Asul; ea care vrea sg se scape
de un cal fau sau bolnav zice am un cal pricopsit (vrea
.sg inteleagd foarte bun), nu sti vreun ama,tor ?" Gelalalt
geamba ii cumprg calul, desi are defecte i 11 vinde apoi
.altuia, asa inegt, intr'o sgptainng sau o lung, calul trece
prm trei-patru nigni. La judecatA nu se duc chiar s moath-
calul, cad se intelege cg trebuia sg-i iasg aburul, daca i
s'au gatat zilele... Gaud se inthlnese din nou zice cumpara-
torul Cara vdnzator (cam in batjocurg) . Ei, tize, am in-
gropat fala de cal. Ge faci, tize, ea 1-am cumpgrat
pe garantie, dracu I-a stiut ce are in burtg. Hai, A. hem un
fif de rachm (se cinstesc si se impaca cu vorba ca asa a
Toit D-zeu)" (72).
g) Examinarea ealulni.
Inamte de a incepe thrgul calul este exammat deamg-

nuntul de cumpargtor sau de insotatorul lui, care se pricepe
_mai bine i se deschide gura, i se cautg bgtrgnetea, se
cautg limba sg nu fie stricatg (rupta in urma curghiucu-
: in (se zice l curdiuc la 140) care defect isr atrag cad
dad, au mncat mai Inuit timp orz)". Tot cumpgratorul
il cautg de nu-i chwr si, apropund mna de ochi, ii ceareg
de n'are puhuiele (vede numai ea prin stg)", ori n'are
albald sau vreun defect la picioare ca : spat (umflturg var-
toasg in partea genunchmlui), arici (o umflaturg mare
intre pmten i copitg), Ii cautg dacg nu-i deselat, daciti nu
aruneg din copite, de nu-i gtngas la mai:ware (183). Altli
princl calul de gruinaz (sau de bertgatei" inghitltoare
218), ,si 11 strAng o fard ea s'a, vadg nu-1 opritg chehea in
el". Chehul ii opresc en bere" (471). II coca si la cicioare
ea s'a vada nu-i careva cicior (ateodatA t' ruff) cu pocci, sau
rapfd" (367). Se feresc de caii care au scoici (umflgturi)
Ia picioare, rane, arweli, care shut scheopi, care au trageine
in spmare sau trirnafes. Teirnafesul Ii Inchici, dAncl cailor
-unt de lemn pang n'a iesi in primgvarg" (27). Se uitg ca
www.dacoromanica.ro
liagare de seama la picioare sa nu se coseascd (cosascd)

.sau sa. fie cumva scrMtat, si-i cantareste coada cu mama ca
it vada daca e grea, caci se crede ca tin cal bun, oricat ar
1.1 el de slab, daca are coada grea este cal sdravan, cal do
isprava" (24). Unii cumparatori it saltd coada", (125),
altu se apropie de cal de dinapoi apuca de coada ca
sa-1 alle de tare, daca calul trage coada, acleca o strange
intre picloare, atunci se zice... calul e lute, mai ales deed
in acelasi timp plead, si urechile pe spate... , altfel calul se
-considera molda" (109). Cateodata cumparatorul mergand
in targ numai daca i sd 'mpare (ii place) intreaba . ce
cm pa (pe) calu aiesta ?" Daca ii place il coatd (cauta.) in
gura sa vada daca are cupd (ii sant intregi maselele), dupa.
'are P cunoaste de cati am este , se suie calare, fuge cu
dl , se luta, daca nu are cheh (se cunoaste fundca sutra greu
si are, pe spate, dealungu' doug vergi, in forma de umflatura
si Ii larg la nari) ; numai dupa aceasta exarnmare sa
--alcazasc" (se targuiesc) (480).
Se mai intreaba vnzatorul daca nu e calul cu fdleucd,
nu are vreun ndrav (kilant, la 204), nu e cu suspin, ga-
tural, nu d. cu picioarele, nu musca, nu e orb, nu are
apa sau oase moarte (13). Calul bun nu poate Ii bolnav
sau cube (133), nu poate avea nici such: (invat) la tra3
(448 1), fimdca vanzatorul e intrebat claca feleleste de WA
(448 1). Child s'a observat la cal vreun invat, cumparatorul
mai iste on sfarnarul chiama pe vanzator mai la o parte
(a sa-i spuie o horbd intre patru nab,: mere ca trasnetul,
pa lenuie nu sa, suie". Prin aceste cuvinte cumparatorul
intelege ca animalul de vanzare e cu sued sau cu forloalie
si peste pod nu vrea sa treaca" (367). Despre calul batran
se zice in batjocura cu manzul acela a fost tatal sau a
peti" (390).
Negustorul de cai sau cdrliansul mergand cu calul in
Virg vrea sa arate cumparatorului ca vita sa e blanda.
T'entru aceasta, cand se prezmta cumparatorul, ciupe calul
de supt burta s'apoi 11 bate de cateva ori cu mana zicancl:
.,Puiule, stai, puiule". Cum animalul a fost dresat in acest
www.dacoromanica.ro
84 S. POP
sells sta linistit, facand impresia ca.' este o vietate rara, si cal
supus oricairui supliciu el nu si-ar pierde calitatea de a,-
fi admirabil, in cele din urma, bun la pret i repede /a,
vdnzare" (25).
Pentru ca sa poard fi increclintat cumpargtorul de-
trcigeitura cailor, de obicem se priml la o caruta" sau se
p z obese (incearcg) la come (23), in care se suie mai multi
oameni. Ca.ruta se impiedica si cu ea impiedecatI tree-
prin o gioapd plina cu apa, care se gaseste in targ, in u-
nele locuri tocmai pentru acest scop (67), altadata, cairuta-
trece pe teren ddmburos" (183). Despre calul bun se spune
a. trebue s mearga% chiar daci il atingi cu codia bzczalui
(67), sau atunci child fluerand numai, el se 'ncordeazd, se-
face obadd si on. rupe streangurile, on la, Caruta din loc"
(24/1). Cali prinsi la trAsurg in mers se opresc dm cand
in child, fundca numai canci ii pornesc sa. vede dacg ei au
obtcezu sd pute opor" (sa, nu ia din loc trsura), defect
care face cea mai rea reputatie, un asemenea cal. e bun
sg-1 dai pe Jdi (Jul) iar nu s'a-1 tn la bdtdturd" (24/1).
Cateodat a. barasnicul, mijlocitorul intre cumpgrator si van-
zaitor, incearch call la arutal, manandu-i el araturi de cum-
Orator, pentru evitarea unei neintelegeri ei sant insotitis
si de doi marton oculan (185).
h) Tiirguirea calulni.
Duji g. ce s'a exaimnat, si cateodath, chiar s'a incercat

calul in felul amintit, cumphAtorul se adreseazg vanzgto-
rului intrebanclu-1 de pret. Pentru felul pnetenesc de adre-
sare si pentru transcnerea in dialect a corespondentilor
_credern ca.' nu-i de prisos pomenirea catorva expresii.
Hei, bagyo, cum dal zsavoclu ista ?"Ei, dragule, asa zg-
vod de cal n'ai mai avut" (510), Cu cat dal calul ales-
ta, fratme9" (471) , Targ bun si noroc, frafe. S'apoi
noroc om bun" (487); Cu cat dal calul, fdrtatze? N'are
hib5.9" (448 2), Cum dal calul aiesta, badze2" (448'1);
-- Mai, friate, t-am pltit bme gloaba. Ada, mana" (4111).,
www.dacoromanica.ro
- Noroc s dea Dumnezeu.-S6 dea ch, are" (82); - Mai
-
lash' cumetre dm pret ch. nu esti jidan s cdslig *1. eu. dm
innile d-tale" (146. 147),
sau De vndut t-i calu?" (228),
T-i de vhnzare caul?" (101)
Cat pe cal? - Da chi.
'cat cet2" (164), -

dai?" (108. 108/1), Mosule, bade, soafe, beitrdnule, da
De-i posesorul calului roman ii zice
.bdelltd; de-i bAtriln: unche i mosule; de-1 jddan: juptine;
i mai la ahh, Dommule, - vinzi calul?" (180).
Tot la adresare se intrebuinteaza des si expresiile: cum
.dal (367), cu cat dm (193), ce vrei pe cal (151), ce cei
(438), cat ceri (5), cdt ift trebue pe cal (241) si Inc& il
fat (180).
Pentru a reduce valoarea rea1 h. a calului cumphrhto-
-rul intrebuintea,z6, mat des in mod ironic si depreciativ,
cuviatele armdsarin (155/1), Albu-Alba (5), beitrdn 040).
chehosu (367), corbu, coarba (238/1), caluf (151), cilluf
(252), ciontul (osul) dac h. e bartm (436), cotonog (40311).
ding" (392/1), draglei (293), ddrlog (168 193 238/1 196.
.242/1 252. 254), ddrloagd (3. 155/1. 168. 238/1 242/1),
gloabei (5. 43 325. 412), ghijog (ghijoagd) (151), ghebe
(403), hdrciogul (194), hdscald (194), holobul (202), mar-
foagd (43 126 155. 197. 325. 361), marfioagei (202. 322),
nuirfou (186 172. 194), mat (31), murgu, (253. 361 386),
mdnz (436), mdnzisor (151), mdnzoacd (151 155/1), mo-
can (155 1), mama:tura asta de cioard (241), mic (dach, e
slab, 403), maldcos (403), Negru-Neagra (5), parip (3. 93
325), pictiturd (392/1), pticdturd (412), pfelhodi (378),
ponthos, ponthoasd (241. 242), roajbei (3 386), ?qpciagoA
(252), rupturd (193. 194. 367), rdpciugd, ronghiu (487),
Righin-Righla (5), chiop (403), Saru-Sura (5), $arga
(412), $capei (155/1), t'dava (367), telegariu (155 1), vra-
nifit (438), zinen (367). Multe din aceste cuvinte shut in-
-trebuintate si ca termini care pot numi calul sau shut chiar
nume de cai Despre unele din ele ne vom ocupa in capi-
`tolul Numiri date calului".
Duph aceasta incepe adevhratul thrg intre cumphrAtor
vanzhtor. pima,' se pot ajunge la tdrg" (529). Pentrv.
www.dacoromanica.ro
86 S. POP
unele boale care le-ar ave calul, vnzatorul ramane res-

1
pofisabil un tulip fixat atunci, adica feleleste de hibd" (438),

da c'alul pe feleletzu (438), feleletic (pe aspundere, 194),
sau std bun (75/1). .
Pretul calului se spune de obiceiu in sute: cu 18 sute-
(6), altadata si in mi. Cateodata cuvantul me linseste
asa incat la intrebarea: ce ceri pe ca19", vnzatorul ras-
punde. tri pe patru", (aclica." 4300 lei), ...Ii ponyav (nu
vale bine), dai-1 cu cloud (=-- 2000 lei)? nici cu douci, 0
cloud (=- 2200 lei) .. punyem in palma tri si noud sate,
apoi ii a Ida" (523). In Banat (5) se intrebuinteaza, pentrth
mie cuvalitul bawd: Cat ceri pe e12 , vanzgtorul ras-
punde 3, 4, 5, 6, 7 bdncz (se intelege atatea mii) sau 54
(cmci mil patru sute)".
Daca e o diferenta mai mica, intre pretul oferit de cum-
parator si cel cerut de vanzator se zice, in unele regium:
hai sa impartim hdca in doua, vei da dumnyeata aldama
sal." (448 1) sau sti ce, sag rumpem in dour (488/1).
Apropiinclu-se tot mai mult cu targul incep sa. deie
maria. Negustorul ia cu stanga mama clreapta a posesoru-
lui si o bate cu mane, dreapta, dandu-i o suing mai micl
decht a cerut posesorul" (180).
' Pentru datul manii se obicinuesc mai multe expresii:
Ei, cla," laba, sa, batem targu" (24/1) ; ada maim. (lovese
palmele)" (41/1) ; bate mdna, nu te scunchi, noroc sa dea
Dumnezeu, inteun ceas bun" (138/1), hai sd batem meina,
adica sa, facern negotul ; de la mine mai putin, de la D-zeu
mai mult" (146. 147); intr'un noroc, sa, ai de uncle vinde
capatand raspuns sa ai parte de el" (182), add parola;
bat:, parola" (57).
Se obicinueste a se bate mane si pentru o suma care-
o pune in plus cumparatorul, pe Tanga cea promisa mai
inainte. Cana nu e o diferinta mare pang, la pretul cerut
de vnzator, cumpar:atorul striga- puFei 'n palmd" (475).
Daca s'au ajuns en pretul se zice noroc si sh. trAlasca ca-
1u1 (generic) sau iapa" (101)
Pentru acest dat de mana' in raspunsuri mai intalnime
www.dacoromanica.ro
CATEVA CAPITOLE DIN TERMINOLOGIA CALULLII 87
expresule se bate meina (133. 138. 172. 174), bat palma

(84. 121 129), bate patina, (Id Intim., tate cuntatre (158)-
Bac vanzatorul are vreun mijlocitor (barasnic) atunci
cumparatorul bate cu barasnicul palma dreapta pe paima.
dreapta, sigiland cumpararea" (185). Cand. se bate palma.
in unele regium se striga. hai, noroc" (3.57), in altele
cumparatorml scope* in palma si zice. na, sci ai noroc"
(488 1). Ca semn ca au cazut cle acord. asupra vanzarii,
dupa baterea palmilor" se obicinueste i ridicarea mani-
lor in .sus (99. 183). In alte regium dau mama amandoua.
partidele invalind pahnele cu poala sumanului" (196.
219,2) iar desfacerea se face de o a treia persoana, ridi-
candu-le de jos in sus, cu cuvintele: noroc sii dea D-za-n-
(196) Tiganii se folosesc de urmatorul juramant, pentro
a increthnta pe curnparator despre sanatotea calulm sd.
n'am parte 'n. el, sa slnere dracu 'n man& mele, de nu-i
cal bun" (41).
Pang la transcrierea, biletului de vibe pe numele cum-
paratorului i pang, la predarea calului, vanzatorul pri.-
ineste numai o parte mica, dm suma cu care 1-a vandut. A.-
ceasta suma, fie ea cat de mica, se numeste- aron s arvon,
eapard sau felinnz (488 1). Daca vanzatorul strica targul
iacut, el e indatorat st dea arvuna indott"
Mph' ce s'a facut transcrierea biletului de vile pe nu-
niele cumpardtorului, vanzatorul primeste i restul sumei cu
care a landut calm]. Se face apoi numararea bamlor In
unele regium e obiceiul ca fostul posesor al calului sa dea.
Un ,.ban de noroc" (231. 387), san credand de noroc (4111).
sau poeinog pentru ca sa fie calul ngte,s s. gras cum e
lutul" (218). Acest ban, san bani de noroc, sant ridicati
de cumparator (387). Cateodata e fixat ca acest ban sa fie,
aruncat numai inamtea calului" (183). Chiar i felul cum
cad monetele, date drept noroc, este interpretat ca un bun
sau rau prevestitor, MCA ce ne comunica Un rgspuns- Cad
ambele monete cu numerele in sus, negustorul zice: Calul a-
cesta it mai bine sa-1 valid deck ssa-1 tan. De cad. ambele.
'"sqnete en numerele spre pamant, atimci zice- Calul acesta
www.dacoromanica.ro
88 S. POP
ii bun de taunt De cade la intamplare una cu nunakrul

in fat i alta cu pajura in fata. zice. Calul e bun de tanut
). de vandut" (180).
Samsarii, cenzarti (448), geambasti (73) si barastucul
(185) primesc, pentru mijlocirea thrgului, o renumeratie,
numita in regiumle cu. o influentk ungureasck pronuntatk
samsarpnz ori cenzarpnz (488), dupa. cum s'a stabilit de-
la inceput.
La predarea calului in posesia cumpkratorului se obick-
nuesc mai multe expresn de urare reciprock. Aceste it-
Ari sau binecuvantaxi se spun si la mask, cand se ia al-
,dantasul sau la clespArtire Vom pomeni urmktoarele care
ne par mai caracteristice noroc gt sd-t/ &Masai calut sd
,at parte, th te (ctreinesh = termin popul ) hreinesti ea el
(24), hat noroc ?I sa-tt treitascei (128), hat noroc st sti Va
fleitasca, iar cumpkrtorul rspunde multumtm ntneavaa-
.strei (65) sd-ft trebascd", A' at parte de el, sei-1 staPrinesh
,
seinatos, negustorul rdspunde . da, Doantne ! (180) , sti

in-Itasca calul z sd at noroc de el, sa te traria" bine i sd te
poarte ca sotmul , sd ai noroc de banu, ealului (172) ; no-
Toc sa de D-zeu si main. Sd fte infrun ceas bun teirga' nos-
fru, ca ctt cinste sd ne intalnim (24/1).
Se merge apoi, de cele mai multe ori, la bkut de al-
(Minas (s. adalmas) sau mohorict (185), ori la but de ra-
chat s. rachie (406 1) in sanMatea cailor (135. 185) si pen-
tru ca tocmeala facuta sk nu se desfack (84) Adalmasul se
.cumpkr de obiceiu de vanzAtor, dar el poate fi plata sl. de
cumphrator (158), iar la bkutul lui participk, pe lnek cum-
parktor si vanzgtor, si alti oameni prezenti la inche-
ierea targului (84) care spun, cateodatk in glumk, c lor
,.nu ateita de targ, ca de aldantas" (expresie obicinuitk
in graiul comunei mele).
i) Credinte populare.
Mat relevkin din thrgul cu cai si cateva obiceiuri 5i
eredinte
La vinderea callor se foloseste cuvantul hop, hop
www.dacoromanica.ro
CATEVA CAPITOLE DIN TERMINOLOGIA CALULUI gg
flutura batista" (550). La cumpararea cailor se leaga (se

inoada) coada spre a-I scapa de incuraturi mortale" (118).
Calul trebue sa alba un capastru nou cu un fir de busuioc
legat in panglicile (planticile = termm popular) ce-i im-
podobesc coada, coama si motul din frunte" (24). Capastrul
..calului trebue sti, fie de canepa, nu de curea, iar cel ce cum-
par& calul il ia de pana cApastrului numai dupace van
torul a lasat-o jos" (147). Daca calul se vmde cu ciapii.stru
de piele, in curand si din pielea lin se va face capAstru
(109). Cumparatorul ia un smoc de pale cu care &meg. spi-
narea calului si-1 asvarla inamtea ammalului ca sa-1 ma-
nance (138). In alte regium, sterg calul pe spinare cu un
manunchm de fan zicand : noroc" (129). Manunchiul de
Ian trebue dus pe corpul calului de la cap spre coada zi-,
cnd Durnnezeu sa-ti faca parte de vita si mie d.e bam'
(120) Merita sa fie relevata si. expresia: apoi, mai, vecine,
sa sti, child ti-i face cai sa nu stie nimenea din ce i-ai fa-
_cur (239/3).
Despre carnea de cal si de cane cred batranii" ca s
-spurcata fundca nu-si schimba calul dintil, altii cred. ca
9,partea dreapta se poate manca, partea stanga nu, fiind
-spurcata de femeie, care s'a urinat" (71)
Se mai obicmuesc si alte expresn, fie pentru a batjocori
animalul, fie pentru a arata felul cum s'a vandut: am cam-
piirat doi cai V indatd i-am meintat (77. 239), cat baji &wiz
-I-am negufat (239/2).
j) TArguirea (dupi un rAspuns).
Duph ce am pomenit tot ce am putut scoate din ras-

Inmsurile date la chestiunea a treia, citam un rgspuns care
ne pare mai caracteristic si mai elocvent in insirarea tu-
turor fazelor targudui Din comuna 487 : C 1 nig bun si
-noroc frat'e 17". 2 S-ai noroc ilom bun. C Cat1 balii cei pi
1 C. = cumpgrAtorul
2V vanziltorul.
www.dacoromanica.ro
90 S. POP
'calu aista? V. Was cere mult, 1 hu numa cu trizaci si opt

de sure C. Ai, pe scump free, nu ajunge atata; da i ce-
trate? Baca 1,-i de vandut ada mana 'ncoace ti-ti dau p, id.
doauzaci i noaua. V. Du-fe, nu Msath in bajocura, cd
doara mai agmfe rano fagaduit on domn tn mini ti cumin
sufe de lei, dera n'am mancat ciapa ciorasca tn. P-1 dau,
dumnitali mai lesne, mai bine 11 due acasa i 'nt'o sapta-
ManA oi mai cota eu secheresie cafeva sututa. C. Vena
dumitali free, da, sti ce ? Na, 4i mai puiu dOua sufe-
ajoi s'avem norocl V. S'acie-s bani, da ase nu-1 dau, da.
de vrei s1obod in trizaci i asa, mai jos nu-1 dau nici
cum C. l'e scump, ase nu-mi treaba, ca cu atate bani. pocili
cumpra limp, nu rongiii ea aista care-i phn d.e cheh. V._
Da de t-i de vandut, nu vreil nici io sa fe ciufulesc, ti-1 pia-
fesc cur trizaci si cmci de sufe, mai mult nu-ti dan as-
tazi. V. D'apoi tat atata, 'avem noroc. C. Noroc, ia aci 'ti
clan de felpinz 0 mine de lei, s'apoi fe du la tedulhaz s
scrie altal reale ca 51 pociu mere acasa cu zutia. V. Bun.
C. Scrie-ti numele p. pgsus, s'apoi stdi mei la cal pana yid.
V. (dupa ce vine) No, aice-I pasusu. C Bine, aci-s bani(i)
da fa bine spune ce snaga are calu aista2 V. Bung, nci ru-
gucesf, nu-n eu suca 51 trage bine C Multam frafe!
noroc la bani V Noroc la cal".
a TERMIN111NTREBUINTAT1 PENTRU NOT1UNEA NEGUSTOR DE CAP'
bara$nec, comunicat odata din Bucovina si odata
din Basarabia ;
craceidau, pomemt odata din vestul Ardealului,
cape t, se aphea si la acei oameni care cumpara ti
alte vite, nu numai cai, i peste putm tulip le valid, deci
fac tot un fel de negot. Cuvantul este raspandit numai iii
Ardeq ( cu exceptia partu sud-estice si a unei parti din
Banat, din imprejurimile Timisoarei);
factor, comunicat numai din Basarabia ;
1 Credem cz`.i este ace1a5i cu factor din DA., dat cu intelesulf

de cel care face negot pe socoteala altuia".
www.dacoromanica.ro
CATEVA CAPITOLE DIN TERMINOLOGIA CALULUI g
fleser, in Arc leal, aproape de Turda, araturi de geaulL

bas si sfarnar,,
geambas, cel mai rhsphndit dintre acesti. termini.
Prm faptul ca geambasu intrebuinteaza la cumpararea cai-
br mijloace nu tocmai cinstrte, cuvntul geambas a ajuns-
s'a insemne si hot de cal". Pe 1ng acest inteles s'a des-
voltat si cel de can istet", om care stie s. laSa din orice
incurcaturA," si, pun o si mai departat evolutie semantia,
la sensul de om fudul", om care se imbracg bine". E
rdspAndit pe aproape intreg teritoriul tarn, cu exceptia Ar-
dealului nordic, unde intalmm pe sfdrnar ; in Ardeal a a-
juns png, langa Cluj. Este cunoscut i acolo unde nu sant
negustori de cal. In unele prti este inlocuit de negustor
de cal (181) sau de pilar (4) ;
gheseftar, comunicat din apropierea orasului Cer-
nuti,
ghiambaldu, pomenit odata de Una FagaraS;
girgez, se pare ca are intelesul de negustor de cal;
haznar, numai in centrul Ardealului, in apropierea
oraselor Sebesul-Sasesc, Orstie, Zlatna i Teius ;
hendler, mentionat de dou'a ori din Bucovina;
h.erghelier, din regiunea ragsarasului,
himbluitor, comumcat de un raspuns din aretul.
Cerngutilor,
liverant, faspAndit in Basarabia, pe intindere des-
tul de mare,
inecler, cunoscut numai in apropierea oraselor BAlti,
RAIdan5, Cernauti si VisAu;
natrapas, pare a fi un cuvant caracteristic Olteniei;
negustor, de cele mai multe ori complinit prin de-
mi, este cuvntul cel mai ra'spandit dintre terminii pentru
negustorul de cat In unele regiuni se intrebuinteaza ala-
turi de geambas, gheseftar de cai sau de sfdrnar;
peter, comunicat numai din aretul Oclorheiului;
ptlar, cu o arie marginith, la partea sud-vestica a
Ardealului, in teritoriul pe care 1-am putea incercui cu c-
lime care ar pleca de la Timisoara spre Deva si de aid
www.dacoromanica.ro
92 S. POP
spre Oradia-Mare. Imprejurarea c. acest cuvnt este de ori.-

.gme s'arbeasc expfica aceasta, aspandire;
potlogar, de lang'a Caransebes ,
precapet, pomenit cu sensul de negustor de cal nu-
_mai de trei raspunsuri, dm apropiere de MO, NIsand et
_Dej ;
precupitor, numai intr'un raspuns dm Basarabia;
s a in s a r, comurucat numai dm jurul oraselor rargu-
-Dena, Titu, Gherla, Baaa-Mare, Caren-Mari si de langl
Adam-Clisi ,
sefar, cel care cumpgra. cal pentru a Castiga, Ii ine
-abia 2-3 zile j apoi Ii vinde. Ii culegem numai odatg, din
un rgspuns de Inga." Satu-Mare,
sf dr n a r, dupg negustor de ca i geambas este al
.treilea cuvnt cu o mare intindere geograficA. Cu exceptia
Banatului, el e cunoscut aproape in intreg Ardealul. Il in-
taamm oclata", chiar aproape de Craiova. El poate s, fe dus
de unn Ardelem care s'au putut aseza acolo sau e o urma
-de o intmdere mai mare care ar fi avut-o inainte vreme. Se
pare Ca. pierde terenul in lupta ce o poart a. cu terminul
gearnbas, care e mult mai aspndit. DacI e justh. etimo-
logia propusg, de G Giuglea (din lat. fenus, -oris un derivat
fenoranns ') am mai avea un termin de negot, de origina;
latin,
sfarnarotu, e un derivat din sfdrnar, prin safi-
xul augumentativ -out, comunicat din cateva sate din apro-
-pierea orasului Bistrita (din Ardeal);
sinecher, acest cuvant de origine germara (germ.
Schmecker) Ii asim pomenit odata, din Basarabia, cu men-
liunea negustor de cal, mai ales dintre Evrei",
tanzar, pomenit numai de rspunsurile din apropie-
rea oraselor . Tinnsoara, Yadlac si Careii-Mari;
tigan, II Intihuim, complirnt prin de cai, intr'un ras-
-puns din Nildlac, avnd acceptiunea de negustor de cai ;
1 Vezi DR. ,1V. 1553, V, Bogrea, ulterior, fr s cunoasc4
Ttimologia lui Giuglea, a propus o formg, *subfenontrius.
www.dacoromanica.ro
CATEVA CAPITOLE DIN TERMINOLOGIA CALULUI ga.
t u $ie r, negustor de cai, iar in unele regiuni $i de alte-

vite on. de gram, vm, -tuicg sau fructe. Deseori se intre-
buinteazg complinit prin de cai. Cuvantul e rgspAndit mai.
ales in Ardealul nonl-vestic, acolo uncle am intalnit o pu.
ternicg influent:a ungureasca,. Originea-i ungureasca pare-
& fi sigurd Interesante Ant, din punct de veclere fonetic,
pentru evolutia lui t+d (ung ) $i pentru greutatea ce o in-
limping corespondentii in transcnere chteva variante f or--
male ttujeri, tynjer, tyeugeri, cheujeri, clujen etc.
Din cele precedente constatain ca pentru a numi pe ne-

gustorul de cal, pe intreg cuprinsul tarh, avem 30 de ter--
mini Dmtre ace$tia numat pe negustor de cat il putem con-
sidera de termm general, dupg acesta, pe geambas care, pe
langa Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova, Basarabia si
Bucovma, a ptruns $1 in jumatatea sud-estica a Ardealului
$i. in Banat. Acest cuvnt castig5. tot mai mult in intrebu-
mtare in detnmentul lm. sfdrnar, care e rsasp-andit in intreg
Ardealul $i care il putem considera, din punct de vedere,
al extensrunii, ca al treilea.
Mai putin rasphndit decal sf drnar, dar cunoscut tot in
partea nordica a Ardealului, e cupet i apoi tuer. Specific
Banatului $i unel parti din Crisana e cuvntul pilar, iar
in Basarabia leverant, pe o intmdere destul de mare. Am
mai putea pomeni dupa ace$tia $1 pe natrdpas din Oltenia.
Bucovina $1 Basarabia intrebumteazg pe nnecler. Ardealul
mai are comun cu Basarabia, asa se pare dupg raspunsuri,
$1 pe precupef Remarcgm din aceastg raspandire cei vechile-
granite poldice n'au fost o pzedica pentru patrunderea, men-
finerea sz intrebutnfarea unor termini.
Daca examingm mai departe acesti termini putem re-
marca cum cuvantul samsar, destul de raspandit in Vechiul
regat (noi il gasim in raspunsuri numai in regiunea Thrgu-
Ocna, Titu $i Adam-Clisi) a pgtruns. poate prin Moldova,
$i in apropierea ora$elor Gherla, Baia-Mare $i Cared-
Mari, in norul Ardealului.
Cei mai multi termini sant inset regionalr In Ardeal a-
www.dacoromanica.ro
-94 S. POP
xera urmatorn: girgez, crascaddu (dm apropierea orasului

BawMare), efar (Satu-Mare), fleser (Turda), glambatau
herghelter (Faggras), heiznar (Or'astie, Sebesul-Sasesc,
Zlatna i Tems), peter (Odorheiul-Sacuiesc), potlogar (Garas
-Severin) i tinzar (McRae si Caren-Mari) ; in Bucovina
ghesef tar, hendler st. himblititor ; in Basarabia, pe lama.
liverant, care e cel mai rdspanclit, mentionam pe: factor,
_precupitor i smecher.
Daa. clasam acesti termini dupg, origine, ajungem la ur-
mbitoarele constafari : de origme 1atin5, sant numai doi Ici-
inini negustor de cm, care are cea mai intinsa arie si
sfdrnar (daca. admitem etimologia 1111 G Giuglea, care, pana
la propunerea ahem, mai convingkoare nu ledem de ce
n'ar putea fi admish) , din paleoslava avem pe p ecupef si.
figan (putin raspanditi), din sarbeste pe ptlar, din ruseste
pe bardsnic si factor, prm filier ruteana pe hverant, din
turceste pe geambas si pe samsar (dacg admitem etimologia
lui L Sdineanu din Diet num, desi 1-am putea avea pi
dinteo 1imb s1av, sarb s bulg ) , din ungureste pe cra--
caddu, peter i timer, din germana, pe hendler, mecler ci
smecher, din s'aseste pe fleser. De origine necunoscufa e
g ir g ez
Numarul mare de cuvinte streme pentru aceastA no-
tiune nu trebue s. ne surprincra, ca,ci cei care faiceau ne-
gotul cu cai erau si sant, in multe cazuri, streini, iar odat'a
cu venirea lor a vemt si cuvantul nou De o shrAcie a te-
zaorului limbn romne in elemente latme pentru negus-
tor" nu poate Ii vorba, caci toate aceste cuvinte streine au
o arie foarte restransà, cum am putut veclea
Trebue s mai adgogam csa multi dmtre termmn streini
se intrebuinteazh ca apelative, iar cncl primesc sensul de
negustor de cai" ei sant derivati pe terenul limbei romane,
deci si mai mult apropiati de spiritul limbii romanesti Po-
menlin pe acei termini a chror radical se intrebuinteaza in
1imb a. ca apelativ gheseftar (gheseft), htiznar (hazng.), her-
ghelier (herghehe), himbluitor (*himblui), potlogar (pot-
log), pricupitor (pricupl), si $efar si Vinzar de la care n'arn
pAstrat radicalul.
www.dacoromanica.ro
':ATEVA CAPITOLE DIN TERMINOLOGIA CALULUI 95
3. ALTI TERMINI IN LEGATURA, CU NEGUSTORIA
In acest capitol vein releva chtival din termini]. care

-tau. in legtura apropiath cu negustoria caluhn.
a Idam Mutura ce se bea de cumparalor si de
vnZator dup 6. incheierea argulm. Cateodata iau parte si
oamenn care au fost de fata. Acest cuvnt de origine un-
gureasca (ung. ldomcis, cu acelasi inteles) pare a fi aproa-
,pe general. Remaram insa% faptul ca forma metatezata, (a-
-thilma) nu o intalnim in Ardeal ,
a r v un a, o suma, de bani avansaM de cumpArgtor
viinzatorului pentru a-1 obliga sg. menting thrgul sau pentru
a considera thrgul de incheiat BAspunsurile nu-1 comunidi
totdeauna, de aceea e greu de stabilit aria lu]. ;
cap a r d, acest cuvant de origine shrbeasca (v.
TDRG ) cu sensul lui arvung, 11 ghsim pomemt din regiu-
nea 13ncotel. si Timisoarei ,
carte pe cal, se numeste astfel, odata, biletul de vite,
in apropierea Cerrautului ;
chiozvetiten, cu acceptiunea de mijlocitor al tar-
gului care se face intre cumparator si vanzgtor ; intrebu-
intat in regiunea Carellor-Mari, uncle este o puternic g. in-
fluentsa" ungureascg ,
coniar, cunosator de cai, cornunicat de lnga", Cer-
uti ,
felpinz, arvung, Mtruns din hmba ungureascA in
-apropierea oraselor Satu-Mare si Caren-Mari ;
meto, taxa de 5 lei ce se percepe Ii intrarea in 16 rg
le la omul care merge cu vite de vanzare,
mohor i et u, in Bucovina, pe 1ang5, addlincq, in.161-
mm cateodatg I pe corespondentul acesta de origine ru-
teang ;
1 Sii se van. lextcul pentru urnia'toarele cuvinte a abate

p1 e(ul, adaos, afion, a se alcazi, anglza, a ardni, aspru, betem,
bold, geambasze, geambasldc, meclerai, molufa, mustrului, pan-
filed, par, pzlari, pilarita, potlas, precupie, sinera, sfdrnarie, sfdr-
nanta i top.
www.dacoromanica.ro
96 S. POP
panaire, in Dobrogea se numesc astfel balciurile

p d $ u $, bilet de vite. E intrebumtat numai in regiu
nea expusa mfluenth ungurest4 el insusi derivand dui
ungureste (ung. passzus) ;
r a g h e, se pare Ca are sensul de bilet de vite" (v-
exemplul citat in Lexie). Credem c, acest cuvant e acelasi cu
reighe, rthe, atestat do Viciu (Glosctr), tot cu acelasi Im-
teles ,
samsarpenz, pomemt numai de un raspuns. Se-
pare Ca inseamna remuneratta pe care o prinieste sainsarul
pentru mijlocirea targului E un mteresant caz de forma-
jie hibrida (samsar ung pnz ban");
teinzarte, recompensa ce o primesc tanzarti pentru
intermethare Un raspuns (488) il comunica si supt forma
cenzdrpenz (citete tenzarpenz) st. samsarpnz (cites-to :
.
samsarpenz), evident cu o ortografiare ungureasca. ;

tedulha z, casa unde se afla biroul care transcrie
biletele de vile pe numele cumpgratorulut. E pomemt tot
din regmnea cu o pronuntata influenta ungureasca ,
ficluldr t e, sinomm cu tedulhaz ; e comunicat oda-
VI (523),
v I c j el, orn care se ocupg cu vnzarea cailor na-
rvitt , atestat nurnar de 160, supt forma vcildjcii.
Constatam c mai mult de jumatate dui cuvint(4e

citate in acest capitol sant de origme ungureasCa (alddmas
.st addlinas, chtozveltteu, fel pinz, pcisus).
Daca privim raspandirea lor geografich* vedem c al-
Minas este general, pe cancl celelalte cuvinte sant cunoscute
numai in regmnea de nord-vest a Ardealului unde, cum am
accentuat in repetite randuri, se exercia o puterniCa in-
fluena ungureascg. De altfel cuvantul aldamas trebue con-
siderat intre primele cuvinte luate de la Unguri, caci numai
astfel se mete explica rIspandirea lui pe intreg cuprinsul
tilrh E interesant faptul c. acest cuvant se intalneste si la
celelalte popoare care se aflg in contact cu Ungurri (v_
(iombocz-Melich, Magyar l notch-, s. did).
www.dacoromanica.ro
Mai relevam cuvintele carte pe cal i. derivatele pe te-

ren romnesc : tilnzeirie, tidulcirie i. veitcljel. Din greceste a-
vem pe arvunci, care cle asemenea a trebuit sa atrunda.
de mult in limbg. In Banat avem un element sarbesc, pe
caparci, in Dobrogea pe turcescul panaire, in Bucovina si
Basarabia elemente rutenesti ca: coniar, mohorwi i. meto.
V.
INTREBUINTAREA CALULUI.
Mai de mult calul a fost cel mai bun animal pentru

a usura facerea Cat mai repede a unui drum. El a avut un.
mare rol in istoria civilizatiei umane, chiar daca," ne g-nclim
numai la acele vestate poste ale veacurilor trecute. Prin in-
troducerea cgilor ferate, a automobilelor, iar in. zilele noa-
stre, a avioanelor si. a altor inventii care perfectioneaz5, tot
mai mult vehiculele, scade treptat-treptat importanta si va-
loarea deosebitg ce a avut-o acest animal in trecutul tutu-
ror neamurilor. Se mai simte nevoia lui in agricultur5, si
aici insg e un scurt popas inainte de a fi inlocuita, puterea
lui prin forta motricg.
La noi el mai are si azi o insemnhtate deosebit5, in
economia, agricol5, uncle se foloseste destul de mult, dar si
aici in regiunea de ses munca lui e inlocuit5, prin masinl.
Se retrage calul in regiunile muntoase unde progresele
sthntei nu mai pot paArunde atal de repede, se retrage,
fiindc5, si-a indeplmit cu prisosinta, chemarea sa, spre p5,-
durea, din care a plecat de sute de veacuri.
Matertalul din acest capitol cuprinde chestiunea 5, care
a fost formulaa astfel : La ce se intrebuinteazei cu deose-
bire caii... 0 cum stint numiti dupei slujba care o fac ?"
1. LA CE SE INTREBUINTEAZA CALUL.
Noi nu ne vom ocupa de fiecare serviciu in parte, ci

vom insira, dupg rgspunsurile primite, serviciile ce le aduce
omului.
Dacoromania V. 7
www.dacoromanica.ro
98 S. POP
Ga luff se intrebuinteazh la adus de lentne, arat (rar ia-

trebuintat in regiumle muntoase), aniturd, alvoagan, caw,
arman (96 Dobrogea), batut (phpusoiu cu masina chthrh-
toare"), boronit, butt's, chard, ccilcat, car, carat (butuci sau
la chratul phnilor [= graului] din camp), caratura, ed-
rausie, earaustt, caruta, ciscornzta sau $wornIteil
(masina de tocat pale), ciuturd (la udat zarzavatunle),
cocte (= trhsurh), corvada, darac, aelejant (232), drang
(masina de daracit lana), dranita, (la suirea de dranite la
casele de pe dealuri), dus (grapa de lemn sau de her saa
la clus la moarg), forspan (lucru public), gradinarie
(pentru a invarti roata de udat), grapet", grcipat, !tailor
(chruth,' farh leuci i cu arcuri"), irnblatit (la masimle de
imbldtit), mdsintt (derivat din masind), moara (la dus la
moarh), muncei (munca campului), oloinita s. olornitd (fa-
brich de uleiu), pdurit (= lucrat), plug, plugarzt, posta (in
Dobrogea j Basarabia 175. 134), povoard s. povara, purtat
(poveri pe spate sau la purtat de gunoaie), rdritat (porum-
bul), retputei (de uleu), rand (la trasul rciznelor [= vago-
netelor] din bale), roatcrcrTa dingrie-TaTscos aph pentru
zarzavaturi), sanie, scos (aph, cu burduful, cu roata pentru
udarea grhdinilor de zarzavat), secheresie (= chrhusie),
siruit (adich' la shpatul cucuruzului cu plugul), tar (greu-
tate, povarh ce se duce pe spatele calului), tarla, Millie (=-
same), tiglarze (pentru chlcatul phinhntului), transport s.
strapor (lemnul de brad sau cele necesare la munte), trag
(trAsura, chruta, grinzi, la ham si la poven), trsura, tra-
vdlugzt, tuhali, treter (20. 3811 108).
Putem remarca si din aceasth siraplh insirare a cuvin-
telor care numesc serviciile facute de cal, cat de important
este acest animal pentru thran, in economia agricolh si cat
de mult 11 alut la munca grea de toate zilele.
Se !pare cgt Mtn fn partea Intaiu a acestui cuvnt pe rus.

eeska die Hede", der Werg", die Kratzhede", iar In partea a
doua suf. -ornztel.
www.dacoromanica.ro
CATEVA CAPITOLE DIN TERMINOLOGIA CALULUI gg
2. CUM SE NUMESC CAII DUPA SLUSBA CARE 0 FAC.
De cele mai Millie ori numirea care se da cailor dupg.

-slujba pe care o fac este insasi cea care numeste serviciul
f 'amt.
.Aceste nunairi sant cal s. cat de : agontsd, alergat, a-
lergdturd, arat, ardturd, btrjei, brazda, ceildrtt, cd/cat (pa-
mantul la tiglarii), cdrdupt, cdrut (cel folosit La cdrut
= aruca), cdrutd, chereschedtt (= de aclunat, de agoni-
sit, de castigat), colac (calul gasit pe hotarul unei comune),
ddrvald, drum (care se tine bine la drum, este bun de c6,-
rausit), drumdrit (folosit la trasur 370), ducd (care merge
la calarit 24), fugd (care trage la tra.surg 7/1 196), fudu.-
lie (de lux 24), goand, gospoddrie (cel folosit la transportul
greutatilor 98. 121. 249), greidinar (cel folosit la gradmai-
ne 88), grajd (eel tmuti in grajd., care se intrebuinteaza la
tiasurA s. la calarie 99. 143. 144), greutate (claca e folosit
la tras 88. 198), harmald, holteie, hospeduit, husar (463),
igei, imbleitor s. imbleitoresc, inohodet, intrecut, iuteald, lu-
creitor (folosit la toate lucrurile 107), lucru (folosit la ham,
la arat, la toate), mdnat, muncd (la munca campului sau
la toate lucrurile), muncit (467), mustra (citat Mr& expli-
catie intre cuvintele care numesc pe caii batrni, uriti si
neputmciosi 488), olac, paradd, paradis (de tra'surg), plug,
postei, posteirie, povard, povaz, rdzud (la scosul ranctor
[ = vagonetelor] din mink), robaciu, robotd (eel folosit 1.
tras, la arat si la masinit 146 147), a (s. de sub f a cel
folosit la Want 82. 163. 457), &wet (61. 133), sdrbdtori,
stet, slujbei, strap, stropaltt, What s terketiu, tan-rate-I (care
duce la munte mancare pgstorilor si de acolo aduce cas sou
obiecte folosite la stanit, 196. 459), teiveilealei (care se folo-
sesc la toate nevoile omului muncitor 67), telegar, trans-
port (s. eraport 79), tras, tretsurci, treier, trucki (care sant
folositi la ham) si de umblat (121).
Despre nici unul dintre acesti termini nu putem spune
ca. e general sau cg, aria lui e mgrginit a. la o provincie 0
www.dacoromanica.ro
100 S. POP
distinctie mai Igmuritg pare CA se face intre calul de lucrup_

O. intre calul de cdldrit i de parada sau de lux. Cele mai
multe rgspunsuri ne spun cg numai oamemlor cu stare mai
bung le da. mana sg-si ting si cai de lux ; cei lipsiti de rnij-
loace sant buni bucurosi" cg pot avea si cai de lucru.
VI.
NUM1RI DATE CALULUI.
In acest capitol ne vom ocupa de terminii care se in-

trebuinteazg pentru a scoate la ivealg notele caracteristice,.
insusinle rele sau bune sau termini" care se dau calului in
mod batjocoritor si, mai rar, pentru a numi notiunea de.
cal".
Acest material a fost cules din urmgtoarele chestium:
chestiunea 7 : I se mai zice calului si altfel (ceileirie...)?
&ant cunoscuti terminii at sau hat, arhamac, asturcan, bi-
nec,Indiviu farij ? 0. ce insemneaza." ; chestiunea 54 : Cum_
se numesc can bgtrani, neputinciosi, slabi, uriti si netreb-
nici (gloalml, mdrfoagd, toroapd, ghipcan, hdfd, bijog) P.
Cum li se zice in batjocurg (boalei, talan, dalac...)? ; che-
stiunea 55: Care ant denvatele de la cal prm care se aratg
caii man, grosi, uriti (cdloiu, ceilan, cdletu...) si care e
deosebirea intre acesti termini ?" ; si chestnmea 77 : ,.Care
sant atnbutele date cailor dupg defecte corporale (dupuros,
grebdnos, deselat, spetit, sum, ddidat sau dehulat...) 0. cand
li se zice astfel sau in alt chip 9" Tot aici am trecut ,..i. en-
vintele pomenite la alte intrebgri, care apartIneau a-
cestui capitol (de exemplu cuvinte intrebuintate ironic, cn
prilejul cumpgrgrii si vanzgrii calului).
In aceste chestiuni am intalnit o boggtie nebgnuitg de
termini care, in cele mai multe cazuri, sant intrebuintati cu
o nuantg de sans depreciativg. Aceastg nota. depreciativg e
foarte subiectivg , un cuvant de exemplu, pentru un mernbru
corespondent este un termin ironic sau batjocoritor, pe cand
pentru altul e un atribut care caracterizeazg o insusire
bung a calului
www.dacoromanica.ro
CATEVA CAPITOLE DIN TERMINOLOGIA CALULUI 1 01
Pentru a usura tratarea acestui. material, 1-am clasat

in mai multe categorii, stabilite dupa sensul care-I avea ter-
imnul si. nu dupa nota depreciativa, fimdcg, aproape toti
terminn acestia au, intr'un grad mai mare sau mai inic, a-
ceasta nota ironica' s. deprecitiva. Am distms urmatoarele
impartiri : 1. Termm]. data duPa structura corpului. si inf a-
tasarea externa ; 2. dupg defecte corporale ; 3. dupg, unele
boale care le are calul (a. dupa boale interne, b. dupg boale
externe); 4. dupa insusari rele, 5. dupa insusiri bune; 6.
dupa coloare ; 7. care arata originea sau posesorul; 8. prin
analogie cu obiecte; 9. dupa alte ammale sau pasari; 10.
dupa plante, 11. dupg, nume de persoane sau de animale si.
12. allti termini.
E greu de tras o gram.% marcanta% intre aceste capitole,
finadca de multe ori un cuvnt poate h. clasat dupa un ra-
spuns intr'o ca,tegorie, lar dupa altul intr'alta categorie. De-
aceea se vor inalni poate cazuri cam:1 unele cuvinte ar fi
trebuit clasate in alt capitol ; noi am cautat s'a ne conducem
insa dupg lamuririle primite de corespondenti si dupg in-
telesul care ni s'a parut mai pregnant.
Trebue s'a spunem de la inceput ca nici unul dintre ter-
minii de care ne vain ocupa n'a ajuns sa inloculasca pe
ea/. Desi unii dmtre ei au, regional, o intrebuintare deask
mai ales atunci cand ei numesc un cal bun (meirtanci), to-
-tusi n'am inttilnit nici nn caz cu mentiunea ea', in acea re-
giune culrantul ca/ nu se aude sau se intrebuinteazg rar.
Dimpotrivk gasim in raspunsuri intrebuintarea cuvntului
ca/ sl pentru a numi iapa, atunci CArnl sexul nu intereseaza
N'am intalnit nici smonime stricto sensu, de aceea am nu-
mit acest capitol : Nuaniri date calului. Sant cazuri, cum
vom vecleh mai la vale, cnd am fi inclinati ssa," creclem c5,
avem a face cu un sinonim, insk examinnd mai bine ex-
phearea data', de corespondent, velem. c5, notiunea cal" nu
acopere pe deplin notiunea cuvantului, la aparenta sino-
nim. Totdeauna aceste pretinse sinonime au o notg, deose-
bita, fie de cal bun, frumes, gras, bine facut, care duce
bine calare, fie de cal slab, pipernicit, cu vreo boala
www.dacoromanica.ro
102 S. POP
1. TERMINI DATI DUPA STRUCTURA CORPULUI SAU

INFATISAREA EXTERNA.
Dintre toate categoriile facute, aceasta este cea care cu--

prinde mai multi termini. Acest fapt se explick dack ne
gandim ck tkranul caracterizeazk sau vizeaza, de cele mai
multeori, cu o fink si tkioask ironie, ceea ce ii bate mai cu-
rand la ochi.
Pe acesti termini ii vom insira alfabetic, mentionand
intelesul lor numai atunci cnd el nu este dat in lexic.
Mai adkogkm ck de cele mai multe on aceste cuvinte,
numesc caii liktrani si slabi, neputinciosi, uriti si netreb-
mci. In acest caz multe din rkspunsuri se multumesc sk
reproduck in explicatia care o dau notele caracteristice din
intrebarea trecuta in chestionar sau sk le pomeneasck Me
nici o explicatie.
Cuvintele atestate skill urmktoarele : amar, babe, WU-
gar, bellt, bemc, beliturd, bidiganie, bighir, bijog, bulan,
buldu, bunduc, burduhos, burtos (86-77), burtos, cdzdtw-
rd, cioldnos (cu picioarele groase 406-77), ciolog, ciont,
ciorit, ciorop, clampd, clapeiug, clepe$, cocosat (curbat in
sus de spate 6. 164-77, cu sira spinkrii riclicatA , destul
de rkspanclit 6. 27. 45. 55. 59. 60. 64. 66/1. 159. 164-77),
corcovd, cortorar, cucovd, cuvuiat, ddheirnog, ddhoinot,
deirdald, deirlog, desirat (cal slab 109. 178-77), destraturei
(cal urit 41-55), ding, dreigld, dupos, dupuros, folticdnos,
folticos, geirgeiriceat, ghebe, ghebes, ghemejat, ghioabd,
gldveitdnos, gloabei, globan, globdrie, globinei, grdniddit, had,
hain, hdit (cal bktrn, slab, urit 198-54), heimmt, hant,
heirdgda, haram, haramoiu, heirghild, hdrjoabd, heirlei, heir-
log, haroime (hurunme), hdrstiog, hdrtav, heirtoagd, hdrzoa-
bd, hdscalei, heitii, heizanie, herbeliste, hition, hleab, hleboiu,
hoaitd, hoampd, hoancd, houscd, hodoroagd, hodorogit, ho-
dual, hoherie, hoit, hoitan, hoitinei, honcos, horop, horubd,
hoscotinei, huidumei, hupei, infundat, inchircit, inciorecat,.
jth, jupd, jupiturd, leucei$, lungilret (atribut dat calului du-
IA defecte corporale 66/1-77) meincare de cdni (despre
www.dacoromanica.ro
calul slab si An 401-54), nicincat (in batjocura despre

un cal urit, neputincios 251-54), mcinctiturd, nidrlog, ntd-
roc, mdrtoagd, mcirtoghitd, mdtdhald, melegar, mersd, nwr-
Muni, mocan, morosliv, mortdcmd, mosneag (fail expli-
catie 99-54), movild, monad, ndmorntc, neghzob (Med ex-
plicatie 101-54), netascilat (cal Mtran, slab, neputincios
25-54), netrebnic (fed exphcatie 101-54), nevoe, obosit
(fairg exphcatie 66 1-77), ogdrfit, oprit, oscdturd, ostenit
(calul care nu mai poate merge 66/1-77), pcintecos (fril
explicatie 109. 406-77), periturd, pleat, picdturd, ptele,
pzelhoacd, pogan, polinog, prdpcidet (cal batram sau tanar,
dar slab de tot 363-54), prost (in batjocura despre un
cal urit, neputincios 198-54), rabid, rad, rdpczog, ra p-
ciugos, rdpczune, rapor, rebedind, remont, roajbd, rohild,
rosurd, ruptd (in batjocura, despre iepe 153-54), rupturd,
miracle (in batjocurg despre calul slab si netrebnic, 24. 516.
523-54), satand (cal bdtram, slab, neputincios 148-54),
icapa, sccirncizne, sccirtoagd, schiob, scoartd (in batjocufa
despre caii uriti 542-55), scotbd, sldbeitliC; sldbiciune A-
re: explicatie 523-54), $mpuit, spatos, spend, std-
tut, stdrpiturd, skirl; (frg, explicatie 106. 130-54), stiucos,
stiucuit, strupirt, acralW, talan, talanita, tanddros, hintav,
tariturd (farg explicatie 24-54), terhuld, toapd, toroapd,
toropoagd, tursug, nrzeq (pomenit supt forma cal gria
226-55), uritenie (Mfg explicatie 148-54), vechiu, viti-
juit, vlej, vlejoiu, vrandd, zborsit (173*).
Din acesti aproape 200 de termini, intrebumtati pentru
a numi calul dupg structura sau infatisarea externk ve-
dem marea putere de observatie si in acedasi timp de Ca-
racterizare pe care o are atht de desvoltatg poporul nostru.
Se intrebuinteazg un atat de mare numar de termini,
fiindch" acest animal e unul care aduce cele mai marl fo-
loase in economia agricolg.
2 TERMINI DAV DUPA DEFECTELE CORPOR VLF.
Num'alrul acestor termini este ceva mai reclus decat
al celor care sant dati dupg, structura sau infgtisarea externg.
E natural sa", fie asa, fiindc5. defectele corporale pot sg, fie
www.dacoromanica.ro
104 S. POP
limitate in num'ar, pe ChM structura unui cal poate sa

trezeasd, in mintea vorbitorului felurite apropieri cu alte
lucruri.
Acesti termini, in ordme alfabetick sant urmhtorii .
ascufd (citat far& explicatie, intro atributele date cailor

dupa" defecte corporale 239/2-3), bolfas, bosorog, cam, m-
ite, calicitura, ceaceir, ceucas, chictat, clulav, chtleivit, Nos-
nd, cipas, ctul, ctumpav $i. cimpav, ctumpit, climb (-='
sold), copos, cotonog, cracotot, cracos, (cu picioarele cra-
cosg" 293-77), cuble$, cut, dehulat, deselat, deselatura,
desghimtt, doborit (cand spatele e d'abglat" 537-77), *e-
ves, drevesit, fereastra (calul chior e cu o fereastrV sau,
cand nu vale de loc fgrA feresti." 306. 412-77), forgeius,
forgausat, furcufd, gams, gance, garb, ghebos, greibos, gre-
banos, hdrtoapei, herles, ingenunchiat, intarnifat, nergo,
nimurtc, oblon, orbealei (urbalei), picioare rele (cal cu un-
ghiile umflate in partea deasupra, 206-77) sau in trei
pdisiorii" (178-77), pout (farg exphcatie 294-77), pod-
turd (feg explicatie 277-55), poniav, ponios, poztut, pa-
huiettc, pup, pupos, reiscatat, olos, scald (239/1-77 ; la
23911-77 scala 22ca. o_parit la gresne"), schilav ($i allay,
,1
celltivit), schilod, schtloadet (schidoala, schidolit), sciofeir-

nog, stepcanos, soldiat, oldis s. soldels, soldtu, soldtt, ol-
duit, solduros, sonftt, sontorog, spettt, spetitura, spineiros,
stared, stricat, suet, suiafei, tesit.
Constafam, examinand r5spandirea din Lexie a ace-
stor termini, ca ei au o arie mai mare deck cei care sAnt
dati dupg structura 5i infatisarea extern, arie care cAte-
odatg, cuprinde intreagh' tar& Pricina acestei generalizsari
mai marl trebue sa. o vedem in faptul cg terminii care nu-
mesc calul dupa: defecte corporale exprimg o noth caracte-
risticg mai: constanta, ei nu sant atat de supusi impresiei
ce o face nota cea mai bataloare la ochi (foarte subiectivI
de cele mai multe ori), asupra subiectului vorbitor.
www.dacoromanica.ro
3. TERMINI DATI DUPA BOALELE CARE LE ARE CAL-UL.
a) DupA boale interne.
Sant: amefealei, apei, aprins, bdalu, bidos, birgos, boatel,

boleac, cdpiat, chehos, chehe, chehes, ciuind, guturain, Jo-
.nios, hard, neicluseald (410-77), neiclusit (frg explicatie
184-77), reipciugel, rpit, oricei, suspin, suspinos, Man.
zdpritd.
Dupi Iwale externe.
Shnt : bubos, buburos, capsd, capfd, incdlfat, jolnit,

maldcos (despre cal in thrg, pentru a-i micsora valoa-
rea), malic, meitrice, mdtricos, mucos (farg exphcatie 261.
398. 451-77), ochiu de gelind, poc, pocos, poveiiald, rdios
(foarte rhsphndit), uiu, uios, tapsei, urduros (fel expli-
catie 261. 451. 771), zetbeilos, zapor zdpuros.
In legg,turg cu faspAndirea acestor termini constatam
ch umi din ei snt generali (boalei), iar altii Ant regionali
( dalac, chehes etc.). Pentru Ardeal sant mai ales caracte-
ristici cativa de origine ungureascg chehe, clvehes, capsd,
capsos, poc, pocos), iar pentru Muntenia si Oltenia, Dobro-
gea, l3asarabia si Moldova, elemente de origine turceasca:
( dalac).
4. TERMINI DATI DUP.& INSUIRI RELE.
&Int: deirz, diebld, halos, lailpav, hdmesit, hapsin, hupit, hu-

pitvri, ligdvos, milog, moldu, mutos (442-55), ndreivos (fa-
rt'. explicatie 436-77), neireiva? (Mfg. explicatie 90-11.
271-77), nalcing, pricoste, putoare (in batjocur6 se nu-
mesc caii hatrhni., lenesi, 25. 64. 181-54), puturos (in
batjocua despre caii lenesi 181. 355-77), reiutate (MIA
explicatie 439-54), sperios (fgra'. explicatie 200. 271-77),
steingacin (MIA' explicatie 423-77), succl, sucas (fIA' ex-
plicatie), suiu, teinteildos, veintuit.
www.dacoromanica.ro
106 S. POP
5. TERMINI DATI DUPA 1NSEJ RI BUNE.
In acest capitol se cuprind. si. unil dintre terminh care

par a fi smommi cu cal", insg nici unul nu poate fi. con-
siderat ca adevArat sinomm.
Acesti termini sant at (v hat), bidiviu, farisdu (ca-
lul tanAr, bine tmut, zburdalnic, nerAbdator 249*), fudul
(atribut dat calului dupA frumusetea lui 24-5), fugar,
hoher, inddmeind, mat-toad, ndsdrcivan, obadd, parip, pogo-
mem, rcisac, sireap, smeu, tare ca ursul (despre caii cei
grasi, 542-55), treigaciu.
6 TERMINI DATI DUPA COLOARE.
Sant urmatorii alba, arap, asturcan, breath, murg,

murguf, sliptamdna breinzu, rod).
7. TERMINI CARE ARATA ORIGINEA SAU POSESORUL.
Toti acesti termini sant adjective cahficative, intre-

bumtate ca atribute, alAturi de cal, pentru a arAta pose-
sorul sau o insusire a calului Ei sant pomeniti incidental;
ii mentionAm in ordine alfabeticA : cal bogdtdnesc, bole-
resc, domnesc (in expresia cai domnestz, adicA acei cai
care se intrebuinteazA numai la plimbAri sau la excursii de
placere 232/3*. 545-55), impardtesc, motesc (cal mie).
pgdnesc, vlddicesc (cal gros).
Acesti termini ne aratA cat de pronuntatA distinctie
face thranul intre vitele lui, care le tine cum dA Dumne-
zeu" si intre cele care le au cei care fac parte dinteo clash
sociala mai favorizaa de imprejurAri.
8. TERMINI DATI PRIN ANALOGIE CU OBIECTE.
Thranul, mai ales in targ sau cand vrea sA-si bath joc
de calul vecinului, intrebuinteazg nume de obiecte care aduc
cat de putin cu vreo insusire bAtAtoare la ochi a calului
vizat Aceste felurite nume de obiecte care se dau calului
www.dacoromanica.ro
aratg, in mod evident, ascutitul spirit de observatie i u-

morul puternic al taranului. Terminii pomeniti sant urmA-
torn batozd, beserecd tweineascd (in batjocurA despre call
man batrani i slabi 34-54), bisericei (despre can marl),
buzdugani, &add spartd, cloambd, cojeicd, corabie (in bat-
jocurl despre calul batran 475-54), corsoale, cosar, cosor,
costoroabd, cotarcd, cotet, darab (in expresia darab de
cal" 249-55), drabtnii, drabinar, drama, dubind, hambar,
hdtzas (cal mare, slab 378-7, 54), hloabd, prelne, jug, lea-
sd, lepedeu, magazie (cal mare i ciolanos 91-55), md-
ndstire (95. 91-55), mndstire tzgdneascd (102-55 ; caii
mari se calificA comparativ : hii, mangstire" 95-55),
melitd, melitoiu (citat fArA explicatie 157-54), nojitd, pild,
pzsdlug, poartd, potlog, obiald (in batjocurA 315-54), o-
gladd, rdnticos, rondiu (ronghiu), scard (in expresia scant
de cai 472-54), serpar, suveicd (Mfg explicatie 102-77),
troacd, vapor.
9. TERMINI DATI DUPA ANIMALE SAU PASARI.
Pentru a putea caractenza in sens bun sau fau ca-

lul, se intrebuinteazA O. nume de animale care au unele in-
su$iri bune sau rele. Acestea sant urmAtoarele balaur (un
cat mare, mai puternic, mai istet este un cal ca lin btilaur
239/3-55), catdr, cane (atribut dat calului slab, batran,
neputincios, 108. 108/1. 146. 147-54), abut, cdniturd, cea-
cal, cocor, cocoard, cocosteirc, corb, croncan (s clonran),
duldu, lef anti (Fara exphcare 521-55), hdrczog, javrd,
lup (in batjocurA : Ini, lup" 95-54), motan, muld, ogar,
sarld, urs (fra' explicatie 235-55), zeivod.
10. TERMINI DATI DUPA PLANTE.
Cand unele plante pot a aibA o notA comung cu ca-
lul, fie prin coloare, fie prin structurA, ele se intrebuintea4A
ca porecle sau termini batjocontori. Waspunsurile ne ate-
stA abia patru cuvinte . ciupercd, color, mesteacdn, Jcabu
(in batjocura 390-54, despre caii bAtrani 475-54).
www.dacoromanica.ro
108 S. POP
11. TERMINI DAII DUPA NUME DE PERSOANE SAU ANIMALE.
Pentru a da calului o noth, iroma sau clepreciativa",

se intrebuinteazsa chiar nume de persoane sau de animale,
ca : marghioalei, marifet, martole (se numesc astfel in bat-
jocorg caii batrni ; in comuna Poiana, jucl. Nsand, se
numeste astfel o vacg, care a fost faitati martea).
12 ALTI TERMINI.
In acest capitol vom insira alti termini atestati spora-

dic si intrebuintati la adresa caludui care n'au putut fi ca-
tegorisiti in impairtirile de mai inamte.
Ei sant urm6torii aliniont, arhamac, bald, baragla-
dinei, beiznit (gra explicatie 440-55 ; cf. beznei in DA s.
v ), coltul lupului, comandei de cal, corciturd (cal rezultat
din impreunarea animadelor de soiu diferit, 530-55*),
dubalei, faur, (un cal mare Mtran si slab, potcovit cu pot-
coave grele de iarng, fimdcl nurnai potcoavele sant de
el 378-54*), indopat, mihaha (MIA' explicatie 488-7, de
sigur imitarea nechezatului), nwartea getinilor, muiere,
necaz (i se zice calului cnd. nu e pe placerea sta.phnului
.si anevoie se poate seapa de el" 302-54), nloagd, pagubd
(cal neputincios, slab, urit si netrebnic 64. 521-54), par-
totinei, pedeapsei, picior, MO (in batjocura', despre un cal
s. iapa), Mtran, slab, urit, comunicat din : 106. 341. 362.
365-54. 370-7. 378. 385. 402. 406/1. 418. 519. 520. 527
54), rob, qi-a pierdut yeile (v. yea), yfdrc, supdrare (cncl
calul nu e pe placerea stapanului 302-54), tilbugei, tigoare
(fgai, explicatie 61-54), se uitei 'n stele (and. capul si-1
tine de tot sus, cu n'arile in vnt 272-77), venin (in bat-
jocura calului batran, slab, neputincios, urit si netrebnic),
vitei, zlot (in expresia hi, tri zloti", care se cia, in batjocura
unui cal slab, comunicat din punctele : 10. 47-54. 47-7.
331. 471-54).
Inisieam la acest kc i alte chteva expresii, culese tot
din intrebgrile studiate, care ne arata, de asemenea cat de
www.dacoromanica.ro
CATEVA CAPITOLE DIN TERMINOLOGIA CALULUI 1 co
rault stapneste nota batjocoritoare in graiul poporului ro-

man : bun de pardu (fara. explicatie 374-54), nu-i bun
numa 'n pardu (M.O. exphcatie 389-54), bun de pus punte
peste pdrdu (adica poti sa.-1 dai in rapa, sa.-1 manance
corbii i Cana", 164-55), azi - mane n'are lipsd de pot-
coave (fara explicatie, 521-54), se afld azi - mane cu pot-
coavele (fara, exphcatie 521-54), feird mdclud (cal ba-
tran, neputincios slab 487-54), poti numdra oasele in et
(far& explicatie, 329-77), z-a dat pieile (fara explicatie,
521-54), si-a Mut oueile (fara explicatie, 521-54), a luat
ce-a fost bun din ei (in batjocura 521-54), cal care s'o
umblat drumurile (MIA' explicatie 499-54), i-a luat de pe
boabe si i-or mdncat ovdsul, (in batjocura 521-54), trei
coroane (Ufa explicatae, 40-54), nu i-a ceinta cucul in pri-
meivard, cd-i ehelies (329/1-11), seitul de foame (40-54).
Din acesti aproape 400 de termini, care se intrebuin-

teaza pentru numirea calului, vedem marea putere de ob-
servatie, spiritul ironic si sbiciuitor (cad nu odata multi
din acesti termini se aphca. si la oameni), imaginatia vie
(dovada apropierile ce se fac intre unele insusiri ale ca-
lului i unele obiecte), pe care le are in mare masur a. po-
porul roman.
VII.
DERIVATELE DE LA CAL" $1 DE LA IAPA".
Intro chestiunile lucrate am ales intentionat l pe a-

celea care ne arata diminutivele de aa cuvntul cal si de
la iapd. Aceste diminutive, in chestionarul Calul", au fost
subiectul unei parti din chestiunea 55 formulata astfel :
...Care diminutive de la cal (cdlut, ceilus, cd/wor, cd/u-
let, caleizor...) se intrebuinteaza prin partea locului 2.. De
la iapa (iepsoaret, iepufei, iepusoard, iemund...)... Se intre-
buinteaza aceste diminutive si pentru a indica varsta ti-
nail a calului, sant deci sinonime cu mdnz, cdrlan etc. sau-
www.dacoromanica.ro
110 S. POP
prin ele se arata numai un ca mai mic, fr deosebire de

vhrsta, sau shut ele numaj. termini desmierclAtori 9" ; che-
stiunea 55 : Care shut clerivatele de la cal prim care 30 a-
rat5. caii mari, grosi, uriti (ceiloiu, cdiatt, ceadu...) i care
e deosebirea intre acesti termini 9" Aici am clasal i alte di-
minutive, pomenite ca raspuns la aate chestiuni.
Cu acest prilej am intalnit o bogatie nebanuita de ma-
terial clerivativ, o Mina parte necunoscut chiar de Dictio-
narul Academiei.
A) DERIVATE DE LA CAL".
In raport cu cuvantul iapci constatam, dupg raspunsu-

rile primite, c. cele mai multe derivate le are cuvantul cai.
Acest fapt Ii galseste explicarea in deasa intrebuintare a
acestui cuvant ca terrain generic, mai ales atunci cand se-
xul flu intereseaza indeosebi.
Acest capitol il yam impart" in alte doua, chip& cum
derivatul are radicalul din singular sau cal din plural. A-
ceasta o facem pentru a evidentia ca in hmba roman's,' sant
mai multe derivate de la plural decal cum se credea liana
acum.
1. DERIVATE DE LA TULPINA SINGULARULUI.
Aceste derivate le-am olasat dupa natura sufixelor (di-

minutive, augmentative, etc.), and intaiul loc acelora care
-au o intrebuintare mai mare ; in ranclul al doilea am trecut
pe cele mai putme obicinuite, marginite la cateva ate-
sari. Sufixele din aceeasi categorie le-am grupat aliabetic
pentru a usura consultarea bor.
a) Prin seize diminutive.
Cele mai multe cuvinte sant derivate prin sufixe

o dovada evidenta de dragostea deosebita ce o are po-
parul pentrn acest animal. 0 confirmare a acestei asertiuni
www.dacoromanica.ro
CATEVA CAPITOLE DIN TERMINOLOGIA CALULUI 11I
trebue s'a o vedem in cleasa intrebumtare a acestor cuvinte

c a termini desmierdatori si ahntatori si pentru eopii, nu
numai pentru cai
-taor.
In derivatul ceillaor, cu acceptaunea . diminutiv des-
mierdator dar si terrain care numeste call Mtrni ; e cu-
noscut numai in Oltenia.
Om.
Cu acest sufix G. Pascu (Sufaxe, p. 312) pomeneste de-
rivate diminutive propriu zise, dar si depreciative ; in cd-
loteu (cal mare, dar mai mic ca un &Mom") se pare Ca'
acest sufix are funetia augumentativa
In cdluc, intrebuantat ca terrain desmierdator. Pare a

fi rhspAndit numai in partea nordica, a Aredalului (Rodlia
si Baia-Mare).
- ucean.
In cdlucean, intrebuintat ea termm care aratai vArsta,
dar si ca desmierdatar. Remaregm aspandirea lui ; e co-
municat de langg, : Cramva, Sebesul-Ssasesc, Soroca si Or-
hem. Aceastg raspAndire ne face sa credem cg, el este in-
trebuintat pe o arie mai mare. Varianta formalg cdluaean
trebue considerata ca o grafie a corespondentului care
voia sa transcrie rostirea a. Ca derivate cu acest sufix G.
Pascu (Suf., 304) pomeneste pe pdtucean $1. sdtucean.
- Wean.
Pomenit odaa (24) in cdlulean, pe care-I credem for-
mat dupsa, moclelul dui boulean.
- ulef.
In cdlulef, cu intelesul de diminutiv desmierdglor. In-

-tr'un raspuns (24/1-51), se spune c'a acest cuvnt e dat
www.dacoromanica.ro
112 S. POP
mai ales de copli $i femei". Aceasta interesanta consta-

tare, pe care o vom intalm .si la alte derivate, ne face sa,
lAnuim o manifestata preferinta a intrebuintArn diminu-
tivelor in grand femeilor $i al copiilor. De obiceiu aceste
cuvinte sant intrebuintate de mama in conversatia zilnica
cu copm, iar din graiul acestora cuvantul pltrunde, prin
batatoritul drum al imitatiei, $i in limba barbatilor pentru-
ca sa ajunga apoi un cuvant obicinuit. II intalnim in Ol-
tenia, Muntenia, in Moldova de sud. $i aproape in intreg Ar-
dealul; lipse$te in Banat, Bucovina, Moldova de nerd $i Ba-
sarabia. De$i nu putem spune cu destula sigurantA cg. el
nu este cunoscut $1. in regiumle unde nu-I avem atestat,
totusi trebue s'a relevam, ca un interesant fapt linguistic-
(care il vom intalni $i la alte cuvinte), ca: in intrebuin-
tarea unor cuvinte Oltenia $i Muntenia merg /liana' in Jilti-
ng, cu Ardealul. Cuvantul e pomenit de DA. (dupg CDDE
209) din judetul Muscel, deci tot din regiunea unde il
putem atesta.
II intalnim in cdlus, cunescut, cu sensul de termin

desmierdator dat cahtlui, pe o ane destul de intins. A-
ceasta raspandire ne indreptate$te sa'. credem ca acesta a
fost intelesul cel dintaiu, iar celelalte (in DA. s. v. se men-
tioneaZa 17 intelesuri) s'au desvoltat ulterior, unele poate
supt influenta cuvintelor de origine strema (rus., pol.), care
au suferit aceeasi evolutie semantica.
Relevam $i intelesul de : clop de lemn, eu care se -t-
stupa ulciorul cu apa" necunoscut in DA.
In sprijmul etimologiei cuvantului cdlusar 1 credem ett
pot fi utile, pe lama intelesul relevat, $1. cele dou'a commit-
can (v. Lexic) asupra jocului numit ccilupl. Cea dinthiu
comunicare o avem din Oltenia (jud. Dolj), iar a doua din
jud. Covurlui. Pentru felul cum imigreazg acest joc, ca-
racteristic pentru Romani, trebue s'a remaralm, dupg un
1 Din cillu$ cal mic", v. R. Vuia, Originea jocului de ed-
lupri, in DR. II, p. 215 . u.
www.dacoromanica.ro
raspuns : jocul acesta este imprumutat de la Oltenii care

yin de vand fructe vara" (88*)1.
Se pare ca intrebuintarea acestui cuvant in plural e
putin obicinuita. Gaud se simte totusi nevoia unei plurali-
tati, atunci se intrebuinteaza alte plurale de la alte derivate.
Pluralul obicinuit de la cci/u.3 este cativ care, pentru limba
insa, nu era destul de expresiv, neexistnd, din punct de
vedere fonetic, o deosebire perceptibila intre singular $i.
plural ; aceasta e pricma intrebuintarii, ca plurale, a f or-
melor completive (s. imprumutate) : ceiluoi (149) $1 cdupri
(472). Cat de mult stapaneste analogia in hmba putem vedea
$1 din forma feminina coduzei (149 ; poate in loc de di-
told), care ar putea fi formata clupa meinal.
In DA., de$1 se cid un bogat repertoriu semantic al a-
cestui. cuvant, totusi el nu este cunoscut cu functiunea (a-
tat de raspandita) de terrain desmierdator".
-uol.
In caluol, raspandit, ca terrain desmierdator, aproape
pe intreg cuprinsul tarn. Caracteristic pentru intrebuinta-
rea climinutivelor e faptul ca prm acest cuvant se numesc
cab. frumosi $1 grasi. mai ales" (448 2) sau chiar cei mai
batrani dar buni".
Cu o nuanta desmierdatoare este aplicat $1 copiilor.
Si acesta, ca $1. calulet, este intrebuintat, in uncle regiuni
mai ales de copn $1 fern& (24 1).
Plural comunicat e Gdluoi, iar cu. rostire dialectala
ceilueti. Forma feminina e celluoa (378). Nu intainim in
nici un raspuns o forma cd/uzcii.
-uor.
In caluor ; cu acceptiunea de diminutiv sau de terrain
desmierdator e aproape general raspandit (nu-I gasim a-
testat in regiunea Hategului). De multe ori se arata cu a-
jutorul lui $1 varsta, marimea sau tinereta ; cateodata nu-
' Pentru mijlocul de r6spandire si pentru pricirnle dispa-
ritiei dansului, cf. exemplele din Lexie, de la 5.
Dacoromania V.
www.dacoromanica.ro
114 S. POP
mirea se & oricarui cal fie Omar, fie batran, cu o sing aril
conditie . omul sa fie indestulit cu el" (75/1).
Semnificativ pentru timpul cancl se intrebuinteazn, a-
-cest diminutiv e raspunsul . mai ales cand [calul] trage
din greu, taranul ii zice in mod bland . hal, ca4ori, hai"
-sau hai, cdlutule, hai", etc." (160). Se alatura, in acest
caz, notei diminutive, o nuanta de dmosie, de compati-
mire, ca si cand insusi taranul ar lua parte la greul dus
-de cal.
Variantele formale ale acestm cuvant ne dau posibi-
litatea sa, confirmana rostirea a (< 6) in loc de a din Mol-
dova si nordul Basarabiei, care, se pare, exista si in A r-
dealul de nord. Si aici, ca si la atm% intalnim pentru
plural forma completiva cdtpri (160. 164), al'aturi de cd-
luqori , amandotha putin intrebuintate. Forma ccapr
(245 1), dach nu e o gresala, de scriere, s'a ngscut prin sin-
tcoparea lui U.
-4.
In cdlut, mai raspandit deck cdluol i calwr ; putm
Taspandit pare a fi numai in jurul Aradului, Lipovei si a
Devei. Ca si celelalte derivate, si el are acceptiunea de di-
minutiv sau terrain desmierdator care poate mdica mari-
mea, talia, speta sau soiul de cai, ori varsta. Din raspun-
surile primite, si mai ales din exphcatille date de corespon-
denti, constatam cat de greu e de precizat si cat de indivi-
duala e notiunea diminutivà a unui cuvant atat de des fo-
losit. Ceea ce unora le bate la ochi, pentru altii e o nota de
c ea mai mica insemngtate sau o nuanta peste care usor se
poate trece cu vederea (v. Lexic).
E intrebuintat, dupg unele raspunsuri, mai ales de co-
pii si femei (24/1), dupa allele, el este aplicat si la copiii
de ambele sexe (378).
Un reflex indepartat al figurii de lemn care se intre-
Iminteaza in dansul calusarilor (care reprezenta un de-
mon al sAnatatii si al fecunditatii", v. R. Vuia, o. c. in DR.
III, p. 254), trebue sa vedem in acceptiunea de vataful c5.-
www.dacoromanica.ro
fluserilor, in dansul national" si in cea de atribut dat unw.

mare dan.sator". Sensul acesta Ii avea cuvantul numai in
graiul batranilor (care foloseau cuvantul calut" (481*) cu
acceptaunile ammtite) dm punctul 481, aproape de Baia-
Mare. Acest inteles, impreuna cu calu (v. sufixul -u), co-
roboreaza etimologia data cuvntului caluotr (v. R. Vu ia,
o. c., /. c.). Acest inteles nu e cunoscut de DA.
Relevam din nou o mai mare preferinta pentru singu-
larul cdlut. E greu de precizat insa daca. in toate raspun-
surile avem a face cu o forma de singular. Se poate ca a-
celor corespondenti, care nu sant deplin familiarizati cu o
transcriere fonetica, sa' le fi scapat din vedere acel i (sop-
tit) al pluralului. Stim, de alta parte (chiar din graiul co-
munei natale), ca in unele regiuni nu se face o distinctie
precisa intre singular si plural , notmnea de singular sau de
plural e reliefata numai de atributele care le primeste
substantivul In alte parti aceasta distinctie se face, i din
Acestea avem forma de plural cdluti destul de faspandita.
Se poate ca in multe cazuri aceasta forma de plural (cel-
tuti) sa fie o gramaticalizare a corespondentilor (ne gan-
dim la atestarile din 195. 195/1. 196. 197. 197/1 care, in
cea mai mare parte, sant in regiunea noastra, uncle stim
ea intre singular si plural nu se face mei o distinctie).
Pe langa pluralul cdluti, intalnim in raspunsuri mai
multe forme complective (v. Lexie). Cd lutei, atestat de lan-
ga Baia-Mare, presupune un singular *cdlutel, neputand
atesta o asemenea forma, 11 putem considera un derivat
analog dupa modelul calmel caliei. Cdluci a trebuit sa
alba' un singular caluc, atestat, dar nu din aceasta regiu-
ne Existenta formei de plural ne face sa presupunem ca.
51 in aceasta regiune a existat singularul caluc care, du-
pa ce a disparut din limba (sau se mai pastrea4 fara
sa-1 avem atestat), forma cdluci a fost atasata la calut.
Pentru simtul limbii noastre aoeasta noua forma de plu-
ral Mcea o binevenita distinctie intre notiunea pluralita-
tii si a singularitatii. Cdlmei este un plural de la sin-
gularul cclln.el, pe care nu-1 intalnim in aceasta regiune
www.dacoromanica.ro
116 S. POP
(471. 551). Si de data aceasta intalnmi acelasi proces de .

categonsire a formelor stinghere, ca si cel vazut mai sus-
(la ctilucl). Ceii$or ar putea fi un demat de la pluralul
cat prm sufixul -$or. Un singular ctit?or parea neobicinuit
fiindca tinea vie, prin insasi forma de plural (cai), pre-
zenta,' in derivatie, notiunea pluralitatu. Ca derivate de la.
plural trebue considerate cuvintele ctituti (24/1*. 188*) si
ccuti (446*. 523*). Raspandirea acestor forme e intere-
santa a/tuft 1 e pomenit de langa Craiova si Cernauti, ler-
caitz de langa Baia-Mare si Pancota. Evident ca nu pu-
tern presupune vreo legatur geografica intre aceste forme,
ci ele trebue considerate ca derivate spontane de la plural-
Bemarcarn si forma clutei (378. 517 ; poate formata Jupit
modelul ieputti).
b) Derivate prin snfixe angnmentative.
Derivatele cu sufixe augumentative de cele mai multe

ori sant intrebuintate cu o nuanta depreciativk care poate-
deveni batjocoritoare sau ironica atunci cand aceste cu-
vinte (unele dintre ele) se aplich oamenilor sau child nu-
mese pe caii slabi, piperniciti, amariti sau pe caii maH.
Pomenim aici ea unele sufixe (de ex -oiu) pgstreaza, pe
langa nota augumentativa, si pe cea dimmutiv&
-an.
In ctilan, cu sensul de cal greu, cal de povarV, iar,
prin extensiune, om mai mic, urit la fata" sau un la-
nar ne-ajuns la varsta clephnr. Din aspunsul 24 el pare
a se obisnui ca un fel de comparativ de la pozitivul cal,
ca superlativ considerat hind derivatul ctilortc.
Este raspandit in partea centrala si mai ales nordic5, a
Ardealului ; odata e atestat si din Oltenia. Dac h. numb:-
rul raispunsurilor din Oltenia ar fi mai mare am putea
stabili, probabil, o comunitate geograficsa intre formele din
1 Exist Cdiuti i ca nume de localitate, In jucl. Bacguy.
dupg cum ne comurna d-I G. Giuglea.
www.dacoromanica.ro
Ardeal $1 cea din apropierea Craiovei. N'am intalnit nici

o forma de plural La acest loc pomenira I pe ceilanid,
un derivat motional, citat odata (451), fara explicatie, in-
tre derivatele de la cal prm care se arata caii mari, gro$i
wits.
-andru.
In ceilandru comunicat odata (dm Basarabia 140), cu
inentiunea : cal mare slab $i cu buza de jos slobozitA",
cal care isi tarae picioarele. S. Puscariu (in Din per-
spectiva Dictionarutui, Cluj, 1922, p. 40), ocupandu-se de
sufixul -andru incidental, sustine ca." acest sufix nu e niei
dimmutiv, mci augumentativ, el se apropie... de augu-
mentative... dar nu contine niciodata nuanta de sens pe-
iorativg, inerenta augumentativelor romanesti, ci o nuanta
de sens desmierdatoare, caracteristicg pentru diminutive,
Sara de a cuprinde, ea acestea, ideia de mai mic", lar
ca exemplu citeaza pe beitetandru. In acest caz insa su-
iixul -andru are o nuanta de sens peiorativg.
In clu, cu intelesul de cal mare, gros, Irialt, sdra-

wan sau greolu, prost, urit, tiganesc, cu copitele marl".
Se intrebuinteaza in batjocura $1. pentru a numi pe un om
mare, stangaciu in miscari, caruia Ii e drag sa, bath. pe
cei mai slabi ca el, generabzandu-se, in unele regiuni,
numai cu intelesul de flacau" sau copil $trengar, care
bate ulitele". E destul de rasp-AMA. Cuprinde aproape in-
treg Ardealul (nu e comunicat din partile Bihorului si
Orazii-Mari), in Bucovina a Basarabia, indeosebi partea
nordia, ; in Muntenia il ggsim numai odata..
Pare a fi mai raspandit cu sensud. de cal mare", de
c at cu cel batjocoritor. Acest din urnag inteles il are mai
ales in partea nordica a Ardealului, in apropiere de Cluj,
"Turda, Abrud, Zlatna si in Basarabia, aproape de Balti.
RAspandirea cuvantului i indeosebi desvoltarea semanti-
K.A ne face se; relevam o comunitate lingvistica intre Ar-
'deal, Bucovina $i Basarabia.
www.dacoromanica.ro
118 S. POP
Intre variante formale, mai raspandite sant : cdldu ]1.'
whin, cu pluralul ccildi si caldi. Ca o forma completiva, tre-

bue considerat pluralul calot. La acest loc vom releva si
forma ca./a/du comimicata. din apropierea Brasovului, cii
intelesul de cal mare". Noua derivare credem ca s'a facut
din pricina ltpsei de expresivitate a formei ceildu, care e-
omomm cu ceildu Ode" Pentru a da un plus de expre-
sivitate cuvantului, limba mai intrebuinteaza si o inlan-
tuire de sufixe (v. Sufixe compuse).
-ocucci.
Atestat o singura data, in derivatul cc:Vowel, ca ter-
mm desmierdator care se da. de multe ori si la copili de
ambele sexe, nu numai la iepe.
Atestat in cdloc, cu intelesul de cal (s. iapa) mare,

gros, gras, urit, in general neproportionat".
Merita sa fie relevata raspandirea acestui cuvant cad.
ea poate sa arunce lumina asupra intmderii si vitalitatai
sufixului.
In cadrele acestei lucrari am intalnit sufixul -oc in.
cuvintele : iepoc, tepoacci i cellonc, iepoancd (care credem
ca sant : cdloc *i. iepoacd prin introducerea unui n epen-
tetic) ,si in maroc (derivat din adjectivul mare). Din-
tre aceste cuvinte, cdloc are o arie mai intinsa de-
ck toate celelalte derivate cu acest sufix. Cuprinde intreg
Ardedlul de nord, regiunea Motilor si imprejurimile Ara-
dului si ale Timisoarei. E pomenit si din apropierea Si-
bhului In partea sud-estica a Ardealului lipseste.
Relevam faptul ca in unele puncte sant cunoscute a-
proape toate derivatele pomenite. Astfel din 472 ni se a-
testa cdloc - celloci, iepoc - iepoancd i cellonc cellonci ; din
12 : ceiloc, zepoancei ; din 546 : ceiloc z iepoacci, iar din
536 cdloc, tepoacd. Nici un raspuns nu ne comunica in-
trebuintarea lui ca termin batjocoritor la adresa omului....
www.dacoromanica.ro
CATEVA CAPITOLE DIN TERMINOLOGIA CALULUI I Ig
-oiu.
Ii inthlnim in adorn, unul din cele mai raspandite de-
rivate de la cal. Acceptiunea de : cal mare, gros, inalt,
slab, urit, greoiu, lenes la mers, este aproape generaa, pe
cand cea de dzminuttv desmterdeitor care, chteodata arath-
si varsta i manmea, este mat restreinsd (numai in Ar-
deal). E intrebuintat l ca termin de batjocurgpentru ca-
meral mari sau pentru cei mai in varsta,, care se amestecg.
in jocurile sophist.
Cele mai multe rdspunsuri ne comunica numai.
forma singularului (cd/oin). Dacg am transcrie fe-
netic rostirea, ar fi greu s distingem la acest cuvant ca
si la multe altele, forma singularului de cea a pluralului.
De aceea e greu s spunem dacg in scrierea cdloi (MIA 76
mut, obisnuit la singular), comunicath, destul de dese on.
trebue s. vedem un singular sau un plural
Demne de remarcat sant doug forme de plural com-
pletive : cetlonz (20) si cdtoncz (463). Cea dintam forni-1,
cdloni, hind comunicatg din apropierea Lugojului, poate
fi considerafa ca o scriere gres:a in loc de cd/olii (cu ii
pastrat I azi in Banat)
A doua forma, cetionci, comunicata de Una. Baia-
Mare, ar putea fi un derivat din plural, prin sufixul -oc
(care a primit un n epentetic), intrebuintafa, pentru
distinctia de care avea nevoe hmbat ca forma' coin-
pletivg de plural la substantivul sealant.
Ca o varianta. formalg, a lui cedoitt am puteh ssa con-
siderAm si pe cluoi (un cal monstru ghtul scurt, ca-
pul mare si atlungit anormal, picioarele inalte i groase"),
despre care ni se comunica derivatul cd/oz este intre-
buintat mai mult de tineri de cat de Mtrani, in timp ce
derivatul ceilvoi se pronunfa num-a de cgtre Mtrani De-
rivatele allot si ciiluoi sant augumentativele substantivului
cal" (25*).
Intre variantele formale la lexic, am citat I cateva
forme probabile precurn coloill (24), colot (228) si cd/ai.
www.dacoromanica.ro
120 S. POP
Daca ele sant existente, in cele dmtaiu doua am avea asi-

milarea lui ci la o urmator.
In legatur a. cu functia i cu origmea acestui sufix,
ad:augam urmatoarele : S. Puscariu (in Locut irnlni
romtine intre limbile romanice, Discurs de receptie, p. 43)
ocupanclu-se sle metoda comparativa in studnle lingnstme,
rio spune Ca ea nu e completa cancl tine seam a. numai de
asemanari si nu priveste i deosebirile, care pot sa eluci-
deze chestiunile referitoare la stachile anterioare ale hm-
bilor. Intre exemplele pe care le (la, pentru a arata ce co-
moara mare de elernente vechi (pierdute in celetlalte hmbi
romamce) pastreaz limba roman, elemente care pot servi
ca un control la datarea unor inovatiuni de limba si la
raspandirea lor pe teren romanic", citeaz l cazul sufi-
xului spunancl urmatoarele : In toate limbile ro-
manice el deriva, ca hi. noi, augumentative (ital. nas -one
nasoiu", fur -one, span. caball -on calom", hombr -on
omoiu" etc ) ; numai in frantuzeste deriva diminutive
(cruch -on, Sabl -on, Mari -on etc.). Faptul acesta 1-a in-
demnat pe Meyer-Liibke (Rom. Gramm. II , 458) sa le
explice, in frantuzeste, prin influenta germanica. Daca ex-
plicataa ce a dat-o, foarte ingenioasa, e ireprosabila in ce
priveste limba franceza, ea devine problematica prin faptul
ca, dupa cum atesteaz5, Ascoh (Arch. Glott. ital VII, 434),
un sufix diminutival -on se gaseste si in Corsica, uncle
influenta germanica n'a fost niciodata, puternica. Dar ea
devine neprobabila indata, ce ne dam seama c. sufixul
rom. -mu nu deriva, numai augumentative, ci diminu-
tive : butoinl e mai mic decat butea, cuvantul ccisoaie in-
semneaza in unele parti o casa mica, iar in Salagiu sufi-
xul -oiu se leaga de adjective spre a le nuanta sensul in
diminutiv : alboiu nu e alb intensiv", ci album", acrorg
nu e acru tare" ci acriu" etc. (Cf. Cony. lit. XXXIX, p.
54)". Am citat intreg pasagiul fiindca putem sa mai adau-
am, se pare ca. tot din regiunea Salajului, aceeasi functie
diminutivala a lui -oho, pastrata de data asta in derivatul
ceiloiu, care are si acceptiunea de diminutiv desmierda+nr.
www.dacoromanica.ro
G. Giuglea crede mai curand c6, sufixul rom.

-ozu, -oaie (oilit, mile in Banat si v. rom.) nu poate
li latin, funda. trebuia s'a" dea -uili (< *uu < -oneus)
-ca si. bonus, -a, -win> bun, -a etc., ci e mai curnd. v.-germ.
-on(n) (de la nume in acuzativ), intrat in limba romang.
-clupg. ce od-n lat. luase calea de transformare spre --un,
Inca terminatiunea germ. pomenita n'a mai putut trece
la -un(iu), ca sl slavul o+n, a s'au phstrat intacte" (in
DR. II, p. 389).
c) Derivate prin snfixe adjeetivale.
Nunagrul lor e foarte reclus. Aceste derivate nu se re-
..ferg. la cal, ci la oameni ; ele caracterizeaz a. unele insu-
siri, avncl totodat h. si un pronuntat sens peiorativ.
-os.
In derivatul cellos, intrebumtat pentru a numi un om.
care merge bleg, calca greoiu, abia se miser sau ca ter-
rain de batjocura pentru un om mare, cu miscAri proaste
-si nesYtios".
Nu trebue sY trecem cu vederea urmatoarea constatare
a unui corespondent : se folosesc mai mult adjectivele
acestea re vorba de calos i cciloasen de cAtre femei si
_mai putin de &are barbati si (dintre ei) mai cu seamy, de
chtre cej ironici, in sens ironic" (378*). Aceasfa constatare
_ne face sY, stAruim in presupunerea CA unele derivate Ant
preterite numai de sexul feminin.
II gYsim atestat aproape de Craiova, Gherla si
din satele SYchlaia, liadate si Nicula (din judetul
Somes, dupY cum ne comunicY intr'o scrisoare core-
spondentul din 378). Dintre variantele formale relevam pe.
cci/os (24), pluralul calosi (378*) si femininul caloasci, de-
spre care ni se spune cY nu se intrebuinteazsa la plural.
-esc.
In calesc, pomenit odatbi, in expresia : mers alesc".
Aceasta clerivare de la singular e neobicinuitg, mai deasa
43 cea de aa plural (cdiesc, v. suf -esc, p. 124).
www.dacoromanica.ro
122 S. POP
cl) Derivate prin sufixe colective.
In regiunea Cohalmului, pentru a numi o multime-

de cai se obicinueste derivatul cdlet. Algturgm prm a--
cesta incg un derivat cu sufixul -et, pe cat se pare, ne-
cunoscut pang acum.
e) Derivate prin alte sufixe.
In cuvintele pe care le trecem la acest capitol banuim .

existenta unui sufix ; un asemenea sufix, dupg cat stim,
este necunoscut la alte derivate
-aVeu.
In cdld?leu, atestat odatd din comuna Varmaga (jud.
Huniedoara) si din imprejurimi, cu sensul de cal mare,
mai urit si mai slab", iar in batjocurg aplical si la un
om mare nablaznic si cam natargu" (12*) trebue sr.t.
admitem un astfel de sufix, desi nu cunoastem alte ase-
menea derivate.
-e!ezu.
In ceildteu cal mare si diform", de langh. Caranse-
bes. La acest loc trecem si varianta formula cdlaceu (22),
pe care o considergm ca o rostire dialectalg a lui ctildleu._
Pluralul obicinuit e cdldiei (19). G. Pascu (Suf., p. 313)
pomeneste cu acest sufix, numai un derivat (mtreletu),
si pe acesta .cu intelesua de diminutiv alintgtor. In cazul
nostru (dacg in cdleiteu admitem o asimilare a lui e din
sufix la a precedent) functia acestui sufix este augumen-
tativd.
-Wet
In derivatul ceiluOef, care are si varianta forniald
coltWyet : forma dintaiu o intalnim intr'un rdspuns de
langg Bhlti, iar a doua intr'altul de langg Turda Din
imprejurarea cg aceste doud variante formale (citate Mrg
explicatie) sant mentionate intre diminutivele de la cal,
www.dacoromanica.ro
CATEVA CAPITOLE DIN TERMINOLOGIA CALULUI 123.
banuim ca sufixul insusi are functie diminutivalA

Pascu, o. c. p. 320 citeaza. numai un derivat, pe flecustet),
2. DERIVATE DE LA TULPINA PLURALULUI.
De obicem, in limba romang, derivarea se face de la

raclioalul singularului. In materialul clerivativ adunat (de.
la radicalul cal) intalnim insA sase derivate din plural,.
care, cum vom vedeh, au o rAspandire destul de mare.
a) Derivate prin sufixe nomina agentis".
De aceste cuvinte aaci ne vom ocupa numai dm punct

de vedere derivativ, cAci altfel, prin intelesul lor (proprie-
tar de cai, crescAtor de cai) ele apartm terminologiei cre-
sctorului.
-ar.
In cdier, cu sensul de proprietar de cArutA cu cat
sau cai cle &Carle", si in iepar (v derivate de la iapei). Se
pare Ca partea nordicA a tArii preferA, in acest caz, un
derivat de la ca/, pe child partea sudia, un derivat de Ia
iapd. DA. insa ii cunoaste din comuna Ludesti, jucl. Dam-
bovita.
as.
In caws, comumcat mai ales din partea nordia a
Ardealului, de langA Baia-Mare i Careii-Mari ; o singurk
dat Ii gAsim pomenit sl din apropierea Sibiiului (49). III
unele comune el se intrebuinteazA alAturi de cater Avem,
pomenitA odata, si forma cella? (49).
b) Derivate prin sufixe adjectiyale.
-0S.
In derivatul cdios, citat odatk fArA explicatie, intre-

derivatele de la ca/, din apropiere de Bistrita (din nordul,
Ardealului).
www.dacoromanica.ro
124 S. POP
-esc.
In adjectivul ceitesc, ditascei, care se intrebuinteaza,
de cele mai ratite on, ca atribut la substantivele : guturaitt,
sclepti, coadd, bubd, ctumd, iarbd, mused, retie i tuse. Este
aspandit in intreaga tara intocmai ca l zepesc. Punctul
69-11 ne spune c. acolo nu se intrebuinteaz. adjective
-eu -esc". Dintre variante formale remarch'm forma cd-
liascd, comunicata de land. Fagaras.
c) Derivate prin sufixe diminutive.
-isor.
In cdtsor, cu acceptiunea de termin desmierdator care
.poate indica varsta, mai rar sexul sau caii mgruntei (un
soiu de cai)". Se intrebuinteath mai ales de copii si femei"
(2411). Intalnim mai des forma pluralului : odisort (forma
edisor e pomenita* numai odatg). Cu exceptia Basarabiel,
acest cuvant pare a fi raispandit pe intreg cuprinsul taxii.
d) Derivate prin sufixe adverb'ale.
-este.
In aclverbul cdieste, intrebuintat, dup5. rAspunsuri,
inai ales algturi de verbele : aleargel, fuge, merge, ciuleste,
(culled ceiteste din urechi). Acest sufix se intalneste, in
terminologia studiata, si la cuvintele iepeste, ceileireste (v.
-si acestea). Dintre variantele formale evident a forma cd-
esce, comunicafa. din apropierea Orazii-Mari, trebue con-
siderafa ca o ortografie veche.
3. DERIVATE PRIN SUFIXE COMPUSE.
Regional, ne sant atestate mai multe derivate de la

-un radical care, el insusi, e un derivat pe teren ronafinesc.
In limba romang se observ a. o destul de pronuntat g. tendin-
fa. de intrebuintare pleonastica a sufixelor. Astfel de la
www.dacoromanica.ro
ca/ putem sa. derivam, prin sufixul diminutival -ut, un

cdlut. Acesta, devenind cuvnt uzual, nu mai pgstreazit
intelesul dimmutival si e necesar, pentru intensificarea
notei diminutivale, sg-1 mai derivgan incA odat5, cu un
alt sufix dimmutival (dm cdlut facem un cdlutuc). A-
ceast5, dubla derivare se face mai ales prin sufixe diminu-
tivale 0. de obicem de la un radical care Insusi cuprinde un
sufix diminutival, mai rar augmentativ, adjectival sau.
nomina agentis" '.
a) Derivate prin safixe diminutive.
In acest capitol credem ca nu e de prisos daa vom di-

stmge si functia sufixului din radicalul substantivului care-
sufere o noug derivare.
1. Derivate de la un radical care cuprinde un sufix

diminutiv.
-0.3.
In cillutas, atestat odath, din Basarabia (133) cu ac-
ceptiunea de diminutiv desmierdator.
-ei.
In cdlutel, ca terrain desmierdator, atestat odatg, tot
din Basarabia, din o comung apropiatg, celei care a co-
municat pe cdluta$.
-ior.
In cdlucior, cu sensul de diminutiv desmierdAtor ; co-

municat numai de un rgspuns din nordul Ardealului.
-U,C.
,
In cdlutuc, tot termin desmierd'ator, comunicat odatil
din nordul Ardealului (378).
1 V interesante constatgri asupra mnlntuirilor de sufixe la

S. Puscariu, Die rumnische Diminutivsuffixe, p. 31.
www.dacoromanica.ro
126 S. POP
2. Derivate de la un radical care cuprinde un sufix

augwinentativ.
Aceste derivate primincl un sufix dimmutiv, functia

sufixului din radical (care e augumentativ) nu mai are nici
o influena asupra noului derivat, el isi mentine intelesul
de ceva mix, dra.gut", deci o notg de climinutiv. Astfel
-shut :
-ior.
In cdldior cal raic", dar i cu acceptiunea de dimi-
nutiv desmierclAtor care indicg, cateodatg, si vrsta ; co-
municat de MO Craiova, Brasov si Cahul.
In cdldus cu intelesurile : 10 omul care se ocupa cu

transportarea de greufati pe spatele calului (429) si 2 o
corciturA rezultatg din amestecul calului romnesc cu cel
rusesc (25). E greu de precizat daa, in dad*, cu intelesul
de supt 1, trebue sa; vedem un derivat de la calciu sau mai
curand cuvntul carats apropiat de cal. Sensul de supt
2 ar putea s cuprinclg o nuant diminutivalk &aci cil-
teodata rezultatul amestecului de cai e un cal mai mic ca
structursa fizia. In acest caz am putea admite pAstrarea
unei note depreciative de la sufixwl augumentativ chn ra-
{heal, care nota a putut pierde din intensitate, suferind cu-
-va.ntul o noual derivare prin un sufix, de data asta, dimi-
nutival.
-ut.
In ctildut, citat odata, affituri de calut, intre diminutive-
le de la cal. Din aceasta comung nu avem atestat cuvantul
cede-ix, banuim ca a existat sau c. exista., din doug, motive :
el este comunicat din apropiere de Cernaiuti, deci nu prea
-departe de Campulung (Bucovina), uncle se intrebuinteazg
cd/clut, i fiindca derivatul ceaclut presupune un radical
dletu.
www.dacoromanica.ro
b) Derivate prin snfixe adjectivale.
Gasim numai un derivat prm sufixul -esc, pe ceiluse-

esc, comumcat odata, fail explicatie, intre adjectivele si
-clverbele derivate de la cal (65-11).
c) Derivate prin anfixe nomtna agentts".

-ar.
Cu acest sufix (algturat la un radical derivat) avem un
singur cuvant: ceilusar (v. Lexic ceiluser). In DA e curioscut
numai ca nume al jocului si al celor care il joacg. In nor-
dul Ardealului, mai ales pe langg Baia-Mare, are intelesul
de crescgtor de cai (213. 456) sau proprietar de cai (451.
452 457), dar, probabil sl pe cel de de argue fiindcg 21-
spunsul este astfel caluseri (szekeresi)".
Interesantg e imprejurarea cg in acelasi sat, und.e
are intelesul de crescgtor de cal" el mai are si pe cel de
fecior de joc" (496*).
Pe lama, aceste intelesuri fundamentale el mai are, in
chferite regiuni, sensul de dinunutiv desnuerddtor ; denu-
meste in acest caz manzh pang sant mici", caii mici si
frumosi" sau un cal mic, bine fgcut, iute si gras". Notiu-
nea dmainutivala, cad aceasta e dommantg, in acest al doi-
lea inteles, a mers mai departe, aphcandu-se si. la ldcustele
care sar prin larba., prin comparatia saltului continuu, ca
al manzului. Credem ca. surprindem, in acest caz, cum se
intampla, procesul extensmnii semantice. Pentru vorbitor
s'a stabilit imediat o legatura (s. o notg comung) intre sal-
tul des al unui manz si intre sgritul lgcustei ; facuta odatg
aceastg apropiere, insgsi ideia de ldcustei a putut fi atrasg
in sfera lui cdluser cal mic". Mai tarziu aceastg nota co-
mung, devenind dommanta si pentru leicustd, ea a preggtit
terenul pentru ca sg fie bine primitg haina noug, ce avea
s'o primeascg prin ceilwer.
Pentru intelesul intaiu (crescgtor, proprietar de cai,
fecior care joacg in joc si dansul insusi") avem a face. farg
www.dacoromanica.ro
128 S. POP
indoiala, cu Ull derivat din calm (v. si acest cuvant) prim

suf. nom. agent. -ai.
Intelesui al cloilea are, cum am fazut, ca notA funda
mentata, pe cea de dimmutiv desmierclgtor. E greu deci sg-1.
consicleram acelasi cu calmer, derivat Prin sufixul -ar,
fiindca, acest sufix nu are niciodata, functie diminutivala
El trebue sa, fie un derivat de la calm cal mic" prin sufixul
dimin. -el (calmel existg) care, in unele regiuni, cand era
in singular, deci calmel, se modifica, prin disimilarea ce-
lor doi 1, in calmer, cu sensul de diminutiv desmerd'ator.
Inainte de disimilare, pluralul acestui calmel era ceamsei ,--
dupg, ce s'a intamplat disimilarea, pluralul obisnuit trebue
sa. fie calmeri. Intalmm totusi in comuna 324, comunicat
ca un plural a lui calmer, pe calmet care, precum vedem,
s'a pastrat chiar dupg ce s'a Malt disimilarea 1.
4. ALTE DERIVATE.
In acest capitol vom pomeni cateva derivate de
la substantivul calare (< lat. caballaris, -em, DA.), insusi
un derivat de la cal, mostemt insA din limba latinL
-as.
In calarm : om care are Caruta, cu cal" etc. Curioasa.
ne pare imprejurarea c. acest cuvant e citat, de langl
Ludosul de Mures (297. 29711), intro derivatele de la cal,
prin care se era& caii marl, grosi uriti In vechiul Be-
gat cuvantul s'a raspandit prm armath., hind obiceiul (e-
xistent si azi) de a face armata la caldrasi cu schimbul" ;
(calul se numeste cal de caTaras").
-CRC.
In calaresc, derivat de la cdlare, pomenit numai odata

in expresia a mers cu pas cialaresc" (v. Lexie).
i S. Puscariu, in DR. I, p. 328, d I alte exemple Ale asimi-

lare, deci p6rerea noastr eastigg, in probabilitate.
www.dacoromanica.ro
-eVe.
In adverbul ccilciregte, din expresia : fuge calamte
data unui copil care fuge repede" (66/1-11).
-et.
In ceildret, cu sensurile : omul care are cai de cal--
nit" sau omul care merge calare". Pupa cateva raspun-
suri, care il pomenesc alaturi de carciu$ (288-2. 518/1--
2), sechere$ si de tuvanq (488-2) am putea avea I late-
lesul de caraus". De cele mai multe ori raspunsul e ne-
precis, nu se poate ti daca, e vorba de cel care are cal sail
de cel care se ocupa, cu carausia.
In calcine' iapa s. cal bun de calarit" sau, in general,

,,c8-1". La inceput s'a zis numai despre calul de calare
(199-2. 415. 415/1. 506-7), de cel de *ea" (415. 415/1
7), de cel ce poarta calare" (407-7), in toate cazurile
era clara notiunea de calare (genul era indiferent). Sen-
sului de mai sus i s'a putut alatura i o nuanta calificativa,
in expresii ca : am o cdltirie bunk rea, slab!" (199-7),
adica un cal bun, slab la calarit sau unul de cal:axle.. RE
mintea vorbitorului, nu mai era un ma de strans raport
intre ceilarze i ca/ de &Vane ; cuvantul chlorine se putea
intrebumta si atunci cand nu era vorba de un cal de ca-
lorie ci, in general, de un cal bun. In acest caz se putea
spune inham ccilciriile", in loc de inham caii" (190*).
Aceasta. generalizare s'a putut face mai ales atunci cand
caii se intrebumtau foarte mult la calarie, drumurile ne-
hind destul de regulate. Din spusele batranilor de la noi,
stim ca in regiunea noastra, inainte de construirea unei
osele care sa lege Ardealul de nord cu Bucovina, tran-
sportul greutatilor se facea pe cal De la munte, nefiind
S. Puscariu, In Din perspectiva dictionarului, p. 39, (1 0
alte exemple i interesante observatii asupra constructiei e-
tiptoe.
Dacoromania V. 9
www.dacoromanica.ro
130 S. POP
drum, se aclucea branza si laptele pe spatele cailor pana.'

acasa.", pe o distant cam de 20 de km. Pe munte I azi
se vad plaiurilo balgtorite de mersul a cafe 20-25 de cat,
legati until de coada altuia, care-i avea nwmai o gazd1".
(familia Roman, in corauna Poiana, jud.. Wasud).
Pentru indivizu cu talent de limba, cuvantul caldrie
-era un substantiv de genul feminin. Intervenind genal in
-analiza acestui cuvant, el nu mai putea fi intrebuintat in7
diferent de sex. De aceea in uncle regiuni cc/lane se nu-
meste numai", cu deosebire", sau cu preferinta." iapa :
Sr-a luat o calcine, zice deci omul aici cancl si-a luat o
tapei" (293-7). Cu acceptiunea de cal" in general sau
.,,cal (si iapa") bun de calarit", cuvantul calcine e cunoscut
numa/ in Ardeal, pe child cal de cdldrie i ciddrie (ca
slujba la care se intrebuinteaza, calul) sant cunoscute pe
.aproape iatreg cuprinsul tarii.
Inamte Nreme,, cuvantul cdldrie A trebuit sa, fie mai
Ta'spandit ca terrain dat in, general onarui, cal, incliferent
de gen..Azi, biruinci simtuI de limb. al subiectelor vorbi,
,toare, el pare a se generahza mai ales la iapd, ca.ci rA-
spunsurile ne spun ca, intelesul de cal", in general, incepe
a se intrebuinta rar", foarte rar", putm", mai alas
de batrani" ; halrnii mai zic inham caldride", cei tineri
insg : inham caii" (190*).
Facand o statistica. a acestor derivate, vedem c pe

1cren' ronahnesc de la raclicalal cal avem 37 de derivate,
care se repartizeazX astfel :
lie la tulpia. singularului :
prin sufixe diminutive 10
prin sufixe augumentative 6
pran sufi)ie adjecti-vale 2
prin sufixe colective 1
prin diferite sufixe 3
De la tulpina pluralului :
prin sufixe nomina agenhs 2
www.dacoromanica.ro
,CATEVA CAPITOLE DIN TERMINOLOGIA CALULUI 131
prin sufixe adjectivale 2

prm sufixe aclverbiale 1
Avem deci 28 de derivate, la acestea mai adaugam. 9

Iderivate prin sufixe compuse ; in total deci 37 de derivate.
La acestea am mai putea adluga alte trei de la radicalul
cdlare, insusi un derivat mcqtenit.
B) DERIVATE IYE LA IAPA".

Acestea nu sant atat de numeroase ca si derivatele de
da cal. Ele se aplica numai la tapd sou, prim extensiune,
ea ermini desmierdatori ori batjocoriton sau iromci, $1
la femei, fete, $i la copii.
Ni se pare ca toarte aceste derivate se fac de la radi-
,ealul singulorului. Spre deosebire de cal (uncle era o con-
sonanta in radical, care suferea scijmnbari fonetice ball-
toare la ochi), la iaPa ne lipse$te un criteriu care ne-ar
putea indica daca in. un derivat trebue s vedem tulpina
.siniiilai.ului sau cea a pluralului.
Intemi raspuns ni se spune ca pentru iapa nu sant
diminutive" (471-51). Cateodata, pentru formarea unui
diminutiv de la mpg, se intrebuinteaza adjectivul mic",
r
care poate fi si in gradul comparativ tapd mica (15--51),
;;iapil mai mica (ieNoara, nu)" (542-51) ; sau adjectivul
mare': iapei maripard (404-51).
' .
Materialul din aoest capitol 11 vom imparti in trei, eFt-

tegorii : 1. Derivate prin surfixe simple ; 2 Derivate prin
Fufixe compuse i 3. Alte derivate. In tratarea sufixelor
-vom avea, in vedere, in .primul rand. functumea sufixului
-.Si apoi clasarea acestora dupg. adfabet In titlu se va prune
,cle obicem forma femenina a sufixului, cea masculina nu-

mai atunci cand radicalul poate primi $1. aceasta. forma.
1 DERIVATE PRIN SUFIXE SIMPLE.
Cele mai multe sant derivate simple, adica radicalul
iplus sufixul..
9*
www.dacoromanica.ro
I 3:2 S. POP
a) Derivate prin snfixe diminutive.
In wined dirrnnutiv desmierclator", pomenit numaii

odata de Una, Abrud (526).
-itci.
In wpitei, aplicat nu numai la, cai, ei si la copii (378
25), comunicat de langa Gherla, Abrud si Craiova ; din a
propierea Craiovei relevam I rostirea epitei, in loc de te
pid (25).
-ucd.
In iepucei, aspandit numai in partea northca a Ar
dealulin. Spre deosebire de ceiluc, care e comunicat tot din,
aceasta regiune, tepucei este mai raspandit. Se intrebuin-
teaz des ca termin desmierdator, indicncl cateodata un,
ca)I mic sau un cal frumos i gras mai ales ; se aplica 511
la copii nu numai la.cai" (378).
-utd.
Tot atat de raspandit ca I teppard e diminutivul te
putd. El se intrebuinteaza, ca diminutiv i ca termin des
mierdator.
Pentru aria acestui cuvant sant interesante comunicg
rile : se intrebuinteaza foarte rar fiindca se terrain& in
-putd" (134), iar daca s'a spus din gresala acest cuvant,
oamenii rad pe cei care folosesc o astfel de exprimare"
(144). Din aceste raspunsuri putem constata c pricina
disparitiei unui cuvant din hmba peate Ii chiar I apropie
rea ce se face intre el si un alt cuvant cu sens obscen.
Dintre -variant& formale pomenim pe : eputci (destul
de raspandita) si iaputei. E interesant faptul c. odat, ie-
putci are plutralul supt forma kip*, in propozitia
urmatoare Vecinul nostru Petru Pop a Lichi b re
o ieputd neagra care a Mat dou'a, iapute" (508*).
b) Derivate prin snfixe angnmentative.
'Morita slt fie relevat faptul c cele mai multe dintre-
aceste cuvinte, desl sant derivate prin un sufix augumen
www.dacoromanica.ro
CCATEVA CAPITOLE DIN TERMINOLOGIA CALULUI 134
.stativ (de ex. wpsunel, tepoakii etc ) ele au a un sens de Ji-

taninutiv, aldturi de nuanta de sens pewrativd, inerenta, au-
gumentativelor romnesti.
-and.
In wpand comunicat din regiunea oraselor Balta. 51
Barlad., cu sensul de iapd mare si rea", inalta, a gre-
-paie".
-oc,
Pnn derivatul tepoc (se wpoacii) se aratd maximea.
Este mai putin rdsphndit deck cd/oc, Ii Intlnrni numai
sin Ardeal.
Din punctele 12 a 472 mai spicnim formele : iapoatt-
cci si iepoancd. In acest caz avem a face cu sufixul -oance
insusi denvat din -oacd. In forma tepoa,te (6-55), comu-
nicatit din apropierea Timisoarei, trebue s velem pluralul
iepoace, cu rostire dialectald.
-ova, -oaie.
Ca la ctilmu, si la iepont, tepoaie sufixul acesta axe
acceptiunea de diminutiv a cea de augumentativ. Astfel
iepoiu s. tepoate se intrebuinteazd si ca diminutiv desmier-
dator, dar I ca termin pentru can (s. iepele) man, grosi ;
in sens ironic si batjocoritor se aplicas la fetele grase, oine
facute". Este raspandit mai ales in partea nordica a Ar-
dealului (in regiunea Nasdudului si mai putin a Dejului),
si (comunicat Cate o singurd data.) a Lugojului si in apro-
piere de Corabia. Varianta formald wpoane, de lama' Lu-
goj, trebue s. alba n, care se mai pastreazd in aceasta.
regiune.
-ornztd.
Cu sens depreciativ in teporni(el. In materialul cules
-11 gasim numai odata, in regiunea Nasaudului, ca termin
care se aplica la fetele grase si bine facute".
c) Derivate prim sufixe adjectivale
-esc, -eascd.
In iepesc, intrebuintat ca atribut aldturi de cuvintele
ras" sau nechezat". Pare a fi raspandit in intreaga ta-
za, ca 51 adjectivul cdiesc
www.dacoromanica.ro
134 S. POP
-oath.
In tepoasd (din apropierea Gherlii), cu sensul de co
femeie mare si lenesA", deci cu o notg depreciativa.
d) Nomina agentis.
Avem un singur derivat, prin suf. -ar, pe iepar, care-
are intelesul lui ceiwr (v. derivatele de la cal), denumeste
adecg pe proprietarul de carut4" sau de cai", care se-
incleletniceste cu c6r5,usia" sau pe un herghelegm". fl ga-
sim numal 1ng. Rninic-Valcea, Titu si Cahul. Cea mai
obicinuia forma e lepari, Intlnim odat l forma opari
(88).
e) Derivate prin sufixe adverbiale.
Avem un singur clerivat (prin sufixul -e?te), pe ie-
pe$te, intrebuintat mai des in expresia rade tepote", de-
spre cineva care rade caraghios" sau despre o femeie"
o nevastA" sau o fatl mare". Pare a fi easpandit per
intreg cuprinsu1 %rid.
2. DERIVATE PRIN SUFIXE COMPUSE.

Avem acelasi caz ca si la derivatele de la cal prim
sufixe cornpuse.
-i?oard.
In iepqoard, cu acceptaunea diminutiv desmierda:-
tor care arafa varsta (sexul) calului". Raspa.ndirea e-
restrnsa. la sapte atestgri din Ardeal si una din Oltenia,
M.A. s. putem stabih vreo leaturg. intre acestea.
-oaicii.
Pomenit de trei ori, tot din regiunea nordich" a Ar-
dealului (260. 471. 510). Si in acest caz cuvhntul are doad
acceptumi : cea de diminutiv sau de termin desmierdator
O. cea de augumentativ, Caci este pomenit odafa intre de-
rivatele de la cal prin care se aratg caii mari, grosi si
uriti.
www.dacoromanica.ro
-o$ea.
In zepwa de langl Gherla (378) (transcris iepon,),
intrebuintat ca terrain desmiercator, la cai si la copii".
-ideand.
Din Oltenia remaram oclata, forma iepuleand, *nitre-
buirrtata, ca diminutiv care indicA vxsta dar si ca terrain
desmierciator (24).
-ulucci.
ln iepuluch, atestat odafa de Una' Gherla, ca terrain
desmierdator dat la cai si la copii.
-uoci.
De lAnga Campulung (Muntenia) si din nordul ora-
sului Balti gdsim derivatul iepiqui, ca termm desmierda-
tor (oare arata vrsta sau sexul").
-ucand.
In tepwcand, cu acceptaunea de dnninutiv care se in-
trebuinteazI si pentru a indica, varsta calului (109). 11
credem un derivat de La iepwcei (nu dm icypd) fiindca, el
este cunoscut in aceasta regiune (v. iepucd). In derivaiul
temand, cornumcat ca termin desmierdAtor de langai Slobo-
zia (epsand 87-51) presupunern un radical tamd (despre
care vom vorbi mai la vale), inst.'si un derivat. Sufixul
augumentativ -and, chn noul clerivat ?effanci, nu a modifi-
cat intelesul sufixului duninutiv -sa din radical
-ustcci.
In wpwicci, cornunicat din Caracal.
-(u)pard.
Cel mai rdspndit dintre toate derivatele de la iapd
este diminutivul tepuparei s. temoarci. Se intrebuinteazI
de cele mai multe ori ca diminutiv desmiergtor. Notiunea
diminutivala este individuala unn corespondenti ne spui
ca", se intrebuinteazg ca termin desmierdAtor la cau
www.dacoromanica.ro
136 S. POP
batram, dar bum", la cei. frumosi si bine hraniti", bine

ingrijiti", indicdnd varsta", ruarimea", taha" ban
vaista (si desmerclator) pentru cei frumosi si grasi mai
ales", on un cal mic fara deosebire de vaxstV, o mpg
mica de stat", o iapa tanarV sau cluar sow de cal" ,
alti corespondenti in schimb ne spun ca nu se intrebuin-
leaza ca termin desmierdator. Se pare ca multi dmtre
ei au inteles gresit chestiunea 51.
Dintre variante formale relevam doua, pe vepusoard
i ieppard. Daca examinam atent raspunsurile primite
constatam ca forma fara u e mai raspndita. Forma cu u
pare a fi intrebuintata des in Basarabia si Bucovina
Constatarea ce o facem are numai o valoare relativ, hind-
ca nu avem deopotnva de multe raspunsuri thin fiecare
provincie. Intallnim, in aceeasi comuna, Cana avem doua
sau trei raspunsuri, si forma cu n si cea fara v.
In lexic am clasat deosebit forma iepsioard, destul de
dese on comunicata Credem insa ca in aceasta found
trebue sa vedern greutatea ce o intimpinau membrii core-
spondenti cand voiau sa, transcrie pe A din graiul corriunei
lor Raspandirea rhzleata ar putea veni in sprijinul ace-
stei asertiuni.
-(u)sorea.
In iemorea, ca termm desmierclator dat mai ales de
copil si. femei" (24 1). Denvarea ltu s'a facut dupa% analo-
gia altor cuvinte (a adjectivelor) care aveau si. o forma
corespunzatoare pentru masculm (de ex frumwel - fru-
musea, subfrel subtirea etc.).
- soricei.
In iepsoried, care are acceptiunea de diminutiv sau
de termin desmierclator, cateodata, dat mai ales de copii
si de femei", indicand un cal mic" , se intrebuinteaza
si la adresa cailor mai batrani, dar buni" (540). E co-
municat numai de MO,' Craiova, Dragasani, Titu si Lipova.
- sorinci.
In iepsorind, intrebtiintat ca termin desmierdator mai
ales de copii si femei.
www.dacoromanica.ro
CkTEv A CAPITOLE DIN TERMINOLOGIA CALULUI 137
-.5ultcd.
Credem ca acest sufix putem sa-1 consideram ca existent
in cuvantul zepplicd, pomenit odata din regiunea Cra-
.
lovei.
-(u)6unid.
In zepptnd. Are acceptiunea de terrain desnuerdator
care poate arata si varsta calului Este raspandit mai ales
in Oltenia si Muntenia ; de cateva ori este comunicat si de,
rang& Caren-Mari, Cetatea-de-Balta si Adam-Clisi, impre-
jurare care ne-ar putea face sa presupunem o arie mai
raspandita a acestui cuvant. In nici un raspuns primit nu
intalmm forma tepup.nd S Puscariu, da ca probanila
influenta lui ccippna (despartit prim etimologie populara,
in cap + 'itnci") la derivarea acestui cuvant.
Pentru a exphca aceste derivate trebue sa, plecam de
la forma *japei mpg mica". Existenta unui sufix -s (s.
-ga) in limba romana e probata prin cuvintele : Cama,
(< *cappc), Foqa (< *foc61), Lama (< numu), Mica
(< *nue? + ea) Pierderea ca apelative a acestor derivate,
O. pastrarea lor numai ca nume proprii o explica S. Pus-
cariu (in DR III, p. 821 ; cf. idem, DR. II, p 593). In
cazul nostru forma temubcd e o proba mai mult de ex;
stenta forme]. lama.
3. ALTE DERIVATE
Ne mai raman trei derivate din iapd, pe care n'am

putut sa le clasam in capitolele precedente din pricina.
greutatii intimpinate la stabihrea functmnii sufixului (ea-
teodat avem atestat numai un derivat) sau din prirma
necunoastern etimologiei cuvantului, care are totusi apa-
renta de derivat. Aceste cuvmte sant urmatoarele :
Iepovind, cu intelesul de dimmutiv clesmierdator care
-arata forma si marimea, atestat din Banat Credem ca
e derivat din iapei prin sufixul -ovind. Cu acest suf ix G
Pascu (Safixele rom p 277) porneneste numai un cingur
-derivat, pe ciorovind.
www.dacoromanica.ro
138 S. POP
Iepostind, cu intelesunle 1. termm desmierd'ator la cal

i la copn , 2. o lapti mare, grasa. Cu sens depreciativ IL
gasim in intelesul .o femeae depravaa, stricata, care
rkle mult". DA. il cunoaste Gt intelesul de fath, care-
nu-i la locul ei". E comumcat din apropierea ora-
selor : Craiova, Sebesul-Sdsesc, Corabia, Gherla si. Lipo-
va. Cea mai raspAnditg, variania formalg e tepo4ind.
De Una Sebesul-Sasesc, culegem. si forma zepotind, pen-
tru care putem admite un derivat de la iapa; prm suf.
-otand, (cf. Pascu, Suf. 269).
Iepurind, cu acceptiunea de iapa de soul mic, sprin-
teng la mers, care isi ciuleste urechile child se apropie--
de once fiinta stremr. Ar putea s'a fie o contaminare cu
lepure, in acest caz cuvntud. ar trebui clasat la Numi-
ri date calului".
nand aceeasi statisticg ca si la cal, ajungent la_
concluzia ca din radicalul taxi, in. limba romnh", avein,
29 de denvate. Bach. facem repartizarea lor dup5, functia.
sufixului constatam ca." avem :
prim sufixe augumentative 4
prin sufixe adjectivale 2
prin sufixe nomma agentis" 1
prin sufixe adverbiale 1
prin sufixe compuse 14
pnn alte sufixe (s. alte derivate) 3
VIII.
LEXICUL.1
abate. A. scklea, a micsora pretul cerut de van-
zdtor pentru vita adusg in thrg . Negotul cu. cai se face-
cand merge cineva sa cumpere cai, acela abate jos din
pretul ce 1-a cerut vanzatoruP. (268-3). Corespondentul
1 Prin *, pus Inaintea unui cuvnt, argtiim 61 acesta este--
necunoscut In Dzctzonarul Academzet (Insemnat totdeauna cu,
www.dacoromanica.ro
CATEVA CAPITOLE DIN TERMINOLOGIA CALULUI I 3g)
este nascut in Dej , ar putea fi un decalc dupa. ungurescul

liverni az art a micsora pretul"
a b u r, v. p. 82.
a d al in a q, v. aldamas
adao s. and vitele care se schimba in targ nu au
aceeasi valoare, atunci, pentru compensare, vanzatorul Su
cumparatorul da adaos" (463-3).
adinte. Probabil ca-1 recunoastem in ajinte (v. p.
90). Pentru etunologie v. CUBE., No. 88.
afio n. Substanta narcotica intrebuintata de geara-
basi pentru a ascunde, la vanzare, boala de tdrnafes a
cailor. Se intrebuinteaza astfel : ii infasoarg zaala la col;
tul gurii cu o carpa inmuiatg in afion, pe care calul re-
spirandu-1 tine capul sus si goneste ca un nebun" (2111
3). Pentru etimologie v. DA., dar cf. sl ling. afium.
a f 1 a. In expresia a afla de tare, v. p. 83.
agonisi t. In expresia : cal de agoniscit" (476
5), cal de muncit, de adunat, de castigat. DA. a dat acest
cuvant ca iesit din uz.
ajunge. In expresia a ajunge la targ", v. p. 85 ;
cf. si p. 90.
al b a. Porecla data mai ales iepelor albe si urite :
,,Iii, (h)alba 'n doi bani". Coresponclentul aclaugg : n'are-
pret de prgpadita ce e" (24 1*) Cf si p. 85
a/bat ci.boala", v. p. 82,
alcazi. A se . A se intelege, a se invoi, a se tar-
gui. E comunicat de acelasi membru corespondent din
doua comune difente supt formele se alcazesc" (471 -3)
i sa alceizasc" (480-3). Din ung. alkuszik, cu acelasi
DA.), iar prin -I. art6m c intelesul nu-i cunoscut in DA.

Apoi R. = Rdspandirea ; V. F. = Vanante formale ; TDRG. =
H. Tiktm, Dictionar romdn-german , CDDE = I. A. Candrea,
si Ov. Densusianu, Rictionarul etzmologic al limbii romd Ile,
Elemente latzne. Etimologia cuvmtelor, unde n'am dat-o,
se gdseste in dictionarele citate, sau n'o cunoastem.
www.dacoromanica.ro
1140 S. POP
inteles, cf. alkuzds (Szinnyei I., Magyar T djszotdr, s. v.).

DA. il pune in legatura cu alccitui < ung. alkudni.
aldamaql. Bautura ce se hea adesea de cumpara-
tor si de vanzator, dupa incheierea targului, luand parte
cateodata si cei care au fost de fata. Ea se plateste de
vanzator (84), ori de cumparator (95) sau de ambele par-
contraetante (174/1-3), ori dupg invoiai,. Un ex. : Na
arvuna si sa-ni faci ticlula. Wine, da', aldeiznasu sg-1
platesti d-ta, c. ti 1-am dat ieftin. Si d-ta ai luat o
man& de bam. 51i ce, s5,-1 platim amandoi, numa' s.
traiascg calu'. Asa-i, sa ai noroc de el. $i dumniata
sa ai noroc in ce 1 baga banu" (82). R. : Aproape pre-
lutindeni, afara de Banat V. F alcklmas (54 1. 65 87.
.
-95 138 158 183. 218 219 2. 231 378. 391 471 523), alda-
mas (101 121 1485), adedmas (24 24 1 64 129 136. 164),
addlmas (61) si adalmas (84 99 122 128 135 144 161
172 174. 17411). Constatam deci c forma metatezat nu
se intrebuinteaza numai in Moldova, cum rnentioneaza
-DA. s. v.
alergatura. Dupa serviciul ce-1 fac, caii se no-
mese de alergeitura (27-5 65-5)
aiim on.t. Sinomm cu cal, intrebuintat pumai de
unii, aldturi de bzdiviu (29-7). Poate remont (s. v.)
*alvoagein. Inainte vreme erau in comung mai
multi fospontari [---- carausi] care tineau eke mai multi
cai si duceau delegeantul i alvoageinul (germ. Eiliva(Jen)
-din Orastie la Sebesul-Sasec, respective dm Sebes la Mer-
curea, pe plata de la erar [-= Stat]" (38/1-2).
t a m ar. Amari, despre cah batrani, neputmciosi,
slabi si uriti (61-54)
a t eteal ci Cal cu ametealcr (550-77).
t anglt a Este un cahficativ dat de cumparaori, in
thrg, banilor [de hartie] vezi, ce bani iti dau, ca anglia"
I Tot rnaterialul este primit ca r6spuns la chestiunea a

treia.
www.dacoromanica.ro
CATEVA CAPITOLE DIN TERMINOLOGIA CALULUI 1 4 L.
(391-3). De sigur prin asemgmare cu panza numita..

a stf el.
a p d. Boat& : [cal] cu apd (550-70).
aprins. Cuprins de pneumonic, mai ales despre-
cai (148-77. 235-77).
a rabagi u, v. harabagia.
ar an i, a se ---. A se folosi, a se bran]. ; intr'un
aspuns dat de un vanzator cumparatorului : Norco si
sa-ti traiascA cailul, sa ai parte sal, te hristnesti (aretnoti =
term, pop.) cu el" (24-3).
arap. Despre un cal tnttr, buestru, bine tinut $i
negru-schpicios" (23/1-7*).
ar de. Cu sensul de a bate" v. p. 79, iar cu cel de-
a pacMi v. p. 81.
arhoand, arhon, v. arvund.
arhamac. Despre un cal Spre sud de Beclean
275-7 (fara explicare), 268-7 (alaturi de bidiviu", ca.
nume de cai) si aproape de Balti 141-7 (scrimdu-se de-
asupra harmasariu").
ariceald, ariciu. Boala la cal, v. p. 82.
arie Inainte de introducerea in economia agricol'a
a masinior de treierat mai toti oamenii treierau cu caii.
punnd streajdr (lemn), de care se legau caii cu funia"
(27). La cumpararea cailor ei se examineaza ca sa se,
vada cum rnerg in arie" (523)
arm an. Arie de treierat, v. p. 98.
armanit. Caii se intrebuinteaza la (90-5).
armas a r. Cu sens ironic si depreciativ, v. p. 85 ;
v. si harmdsarin.
a r on, v arvund.
arvoand, arvon, v. arvund.
armee. Suma de bani anticipata de cumparator-
vnzatorului spre a-I obliga sa Vila t'argul incheiat (.,sX_
nu poata intaarce thrgul" 55) sau ca sa confirme incheie-
rea lui (53. 54). Daca din anumite motive vanzatorul stri-
1 Materialul este prima ca edspuns la chestiunea '3.
www.dacoromanica.ro
1142 S. POP
oh thigul, el este slit sa," restitue cumph,r1torului Indoit

suma primith.. R. : Rhspunsurile fiind mcomplete, rls-
panclirea geografich, nu poate fi stabi1it.. V. F. : ma-
9cu1ine arvon (231. 253. 378), arhon (218), aron (196.
254) ; feminine : arvona (352), arvoand (172), arvund
(53 54. 54/1. 54/2. 55. 488) si arhoand (183). In aceeas-i
comung exista, si forma aron i arrvon (196). Cuvantul se
inalneste I alkuri d9 alte coresponclente : arvund sau
flpenz (488) i arhon'(---= arvung, capara,") (218)
aspru. Vioiu, shlbatec, neastamparat Inainte de-a :
intra in thrg, vanzatorul nuotruleste calul (II bale), in-

Von loc mai ferit ca s. ie mai aspru *]. s arefe mai
_bine in arg" (367),
tasturcan. Cal alb" (175-7). Pentru etimo-
logie cf. V. Bogrea, DR. IV, p. 650-651.
a t, v. hat.
a v e a. Cu sensul de a poseda", v. p. 64
tbabe In mod batjocoritor" (525-54), despre
cal bh.trani, neputmcioisi, slabi, uriti i netrebnici.
b a d e, v. p. 84.
bddifd, v p. 85
b a g a, a se Despre maul care trage bine se zice
,ch sa Saga 'n ham (47-5)
t
b al a. Toti caii sau lepele mai in vh,rsth,", falrh,
deosebire de rash," se numesc caloiu, caloc [4 bald de
cal" (516-55). Cf DR. IV, p. 822 n 2.
* balahu r. Citat, farh explicatie, pentru cei care
au chruth, cu cai si se ocuph. cu ca:rgusia (107. 119). --
V. F . balahitri.Poate din rut. balagula Fuhrman", prin
disimilarea lui 1-1 in 1- r
balaur, v p. 107.
b i q a r. Despre caii lzatrni, neputinciosi, slabi,
uriti i netrebnici (181-54)
bane a. Bancnotg de o mie de lei cid ceri pe :
-gloabra pasta ?. 3 ,banci, 4 lihnci etc (se intelege at(ttea

Inii")" (5-3)
be n de woroc,,v p 87 , cf. -51 -creifar.
www.dacoromanica.ro
baragladind. Citat, fara exphcatie intre atribu-

...tele date cailor ba."tra,m, neputmciest, slabi, uriti i netreb-
aaici (171-54).
*bareigni c. Negustor de cai (122-3. 185-3). --
V. F. : baranic (185). Dm rus. bary,mkii amatar",
barybukfi logadlnift negustor de cm.".
beirdeihanos Ca raspuns la chestiunea 77, referi-
-toare la numirile date cmlor dup. defecte corporale, faxa,
mci o explicatie (177). Cf. DA. supt burduhan.
bdsadi, a vorbi", v. p. 90.
beiteiturd, curte", v p 84.
b a t e. In expresia a bate mane, v. p. 86 , cu sensul
de a incheia targul", v p. 81
beitreinicios. Cu sensul de Mtran", v. p. 81.
batuc i. In expresia Mtucit la piept"; v. hamuit. ,
batoz at. Se numesc caii man i grosi (88-55.

95-55).
*beiznit. Mentionat, din punctul 440, fara. expli-
catie, intre atributele prin care se arat a. cad mari, grosi gi
urili. Derivat din beiznd (= bezna), cf. beznic cal
negru" (v DA.).
b e a. In expresia si-a Mut ouble", v. p. 109.
beta In batjocura despre caii slabi 51 anagriti 58 1.
128. 152 5. 155. 546-54
beliturei In raspunsurile 190-54 223-7. 374
54 si 398-54, cu sensul de cal hatran, neputmcios, slab,
urit ; este intrebuintat I ca termin de batjocura. (223-7).
benic Caii Mtrani, neputinciosi i slabi se nu-
mese benici, farg mgdug" (487-54). Cf. turc 'benek ta-
che, moucheture, mouche" si in DA. benchiu i benic.
*berbinta$i. Se numesc astfel oamenii care tran-
spora (in berbinte) yin pe spinarea cailor. Exemplu ,au
venit patru berbinta9i dupa. yin" ; am dat tot vinul
-..berbinta9i" (332-2)
berigatei, gatlej", v. p. 82.
bete9ug. Boalh.': cal cu betemg ascuns" (24/1-3).
www.dacoromanica.ro
144 S POP
*bida/d u. Cal bolnav ; calul care se -tope* de-

ceva board. interna, calul care corsAnd (a corsi = a boli
de boalb: interng) se epuizeazsa 5i piere" (190*). Din
bideald, cunoscut in aceastal regiune cu acceptiunea de-
zoalk trucla: mare, cazia mare la ndicat lemne mai ales,
on. la alte lucruri corporale" (190*), prin suf. -du..
bide al a, v. bidaldu.
bi didin, v inchmu.
bidiganie. (Animal sOlbatec, fiinta monstruoas,
ciudatenie, DA.) Mentionat din punctul 72-55 : o 3idi-
ganie de cal, sg-1 vezi, s file.
bidiviu1. 1 Cal ardpesc (175), Mfg sphria (25),
tangr i frumos (66. 95), bine Mnit (61), gras i spent, .
rotund ca un pepene (60), Cu o infatisare mandra: si cu
fason (1) (128), bun 5i indesat (70), mi. (97. 128. 175.
30) sau mOrunt (71), mic la trup (- un bidiviu de cal"-
87), buiac (61), destept, neastampOrat (61. 66), vioiu (70),
-user (95), fugaciu (95), neintrecut (25) sau sprinten (70)
la fug (25. 175) 5]. iute (68. 70. 88. 71. 96. 66. 30. 128)
la ham, care fuge iute" (la ham 69) ; calul de sea, cdnd
sare sau joaca, in loc" (Ce bidiviu !" 523).
20 Un cal care a fost frumos si binefcut, insO acinn e
rit sau srabit ( Di unde aduci bid'imu ahgla" 378) sau
un cal jumOtate n'azdravan, jumAtate gloabO sau cara-
ghios". Am se da: numele de bidiviu mai ales caalor slabi,
bOtrni i chiori, in batjocurr (63).
3 ArmOsar de 2 am" (164).
4 Nume de cal (alaturi de arhamac) (268).
5 Copil de tata, ..cu lndiviui la sAn" ; cu bidivil
in brate" (24 1).
R. In Oltenia, Muntenia, Dobrogea si Basarabia si
odatb: in BucoVina. Patrunderea cuvntului in Transil-
vania, in regiunea Reteagului si a Gherlei, se exphca prin
vestitele targuri ce se tin in apropiere (la Lechinta s]
Gherla) V. F. bidiviu (2411. 25 abaturi de alzmont,
1 Materialul este primit ca rilspuns la chestiunea 7.
www.dacoromanica.ro
30. 60 61. 63 68. 85. 88. 93. 95. 96. 128. 164. 175. 268. 378.
523), indidta (6611. 70. 71. 87), b/didtu sau bidtviu (66.
67. 69). .
btdos. Cal bolnav (190-7*). Din bicid. Cf. DA. s.
beda i mai sus Indaldu.
bzghtr. Cal prost (106-7). -
Din turc. beygtr,
pronuntat *1 bgir cheval a louer, cheval de charge ou
chatr".
bijo g. Cal batran, slab, urit, neputincios (178-51),
in batjocura, (And. Ii mana sau in targ Ce vrei ini
pe ghijogul (glujoaga) ista ?" (151-3) ; Ghijogul dracu-
lui nu vrea s'a mearga" (188-54*). - R. : Numcu in
Moldova *1 Bucovma. V. F. : Masculine : ghijog (126--
54. 128-54. 151-3. 151-54. 152/2-54. 15215-54.
152 4-54, alaturi de vlej 152/5-7. 154. 155. 151/1. 155,2.
158-54, ght- (nu bi-) jog 171. 173. 174. 174 1-54
175-54, 7. 178 1-54 180-54. 181-54. 183--54.
184 - 54. 186 2 54. 188 - 54) , pl. ghijogi (158 1 -
54), ghtjoc (171-7 , dar la chestiunea 54 ras-
punde glujog), Injog (152-54 161-54), bgijog (157-
54. 172-54), bOijog (178-54), bdiijcig (1-60-54), bijog
(. &jog) (152/3-54). Feminine : ghijoagei (188-54),
bgijoagd (172-54), batjoagd (178-54). - Pentru etimo-
logie cf. Tiktin DRG., DA. s. v. i Bogrea in DR. IV, p.
794. In. sprijinul p,rerii exprimate in DA. cred.era c'a pu-
tem considera raspandirea geograficA. a acestui cuvnt in
regiunea unde e cunoscut l ghiuj.
*bindiujnic. Omul care se ocup g. cu. transpor-
la chestiunea 2, sl de punctul 107). -
tarea de marfuri numai prin ora*" (136-2, comunicat, tot
V. F. : bindiajuici
(136) *i binghiumic (107). - Pentru etirnologie cf. rut.
bendtgi, dim. bendioiki Art niedriges Fuhrwerk mit
zwei Radern ; Last-, Streifwagen".
*birgo$ Supt forma bjtrgo, intre atributele date
cailor dupg defecte corporale i ca numire gtnerolal"
pentru caii bolnavi (239. 239/1-77). - Din ung. bug&
N. Draganu. DR. III, pp 710-711 ; cf. I DR. II, i 900.
Dacoromania V. 10
www.dacoromanica.ro
146 S. POP
birj a. In expresia : cal de birja (17411-5).

birjar. 1 Cel care are caruta cu cai (2. 59-2).
2 Cel care transportg, pasagen cu trasuva (7511-1),
.Alaturi de alte coresponclente il intalnim rar (: chi-
rigii, birjari 59-2 , fiocansci $1. birjari 2-2). Cuvantul
pare a fi intrebuintat mai ales in imethata apropiere a
oraselor (2. 59 75)1. 23111-2).
f boa/ d. Despre can batrni, slabi, neputincio0,
urici, mai ales in batjocura sau cand cineva e necajit si-i
blestema sau cand ii mana (Ali, boala, dii 87-54) ; cf. si
boa/ Wining (304-54). De multe ori este mentionat fara
exphcath. R. : Pare a fi general.
b o b, in expresia i-a luat de pe boabe", v. p. 109.
boc o tanes c, v. bogatanesc.
*bogateinesc. Despre un cal gras- cal bocotel-
nese on vladicesc" (378-7
boieres c. .,Ori ce rash. de cai, afara de cea taxa.-
neasca, este numita de sateanul rudarean vdd boereasca",
cleci si cal boerese" (25-5).
b old. [ghimpe DA ] In targ, cailor lenesi le pun
supt coada varf de bold (iutesc)" (140-3).
boleac. Bolnav. Fara explicatie, intre atributele da-
te cailor dupa clefecte corporale : cai botegi (232/3-77)
si boleci (232-77).
*bolf a n. Daca are bogatul cal de calarit se nu-
meste bolfan cu calarie" (378-2). In comuna Poiana (jwl.
Nasaud) cuvantul bolfos, -oasa are intelesul figurat de om
cu stare, binefacut".
*bolfas Calul care are o umflatura la foale sau
intealta' parte a trunchiului (551-77).
bolf o s, v. bolfan
b ondo c, v bunduc
boronit. Grapat Caii.. se intrebuinteaza la... bo-
ronit" (99-5).
bosorog. I se zice calului dacb,' dupO 'Oath, ingri-
jirea ce i se da, el tuseste, ii cura [curg] ochii, nu aude,
schioapata, este jupuit, murdar" (25-77).
www.dacoromanica.ro
br az d a. Calul care arand. merge pe brazda. se nu-

gneste cal de brazda" in opozitie cu cel de &Mfg, oat"
(cel pe MAIO,' care merge omul cancl il mama') (472-3).
breazei. Fara,' explicatie, araturi de martoagg, intre
sinonimele calului (498-7).
bubo s. Fara exphcatie, intre atributele date cailor
dupg defecte corporale (200. 446-77).
buburos. Din punctul 60-77, far5, explicatie, in-
tre atributele date calului, dupg defecte corporale.
bucefal. Ca porec15., intre sinonimele calului
(176-7).
buia c, v. bidiviu.
b uie s tr u, v. imbuiestras.
b ul a n. Din punctul 183-77, intre atributele date
tailor duph" defecte corporale, cu mentiunea mijlociu
si gros".
b ul u. Intre derivatele de la cal (!) prin care se
arata caii mari, grosi i urti, cu singura mentiune : gros
(183-55).
tbulgar. Acel care poarta." marfa' (cercei, inele,
margele, etc.) pe cte un cal, incliferent de natiune"
(65-2).
bundu c. Caii grosi i tari" (109-55) sau, la unii
locuitori", caii de clarvard sau robaci (109-5). Cf. bon-
doc DA.
burduhos. Cal -cu burtg (196-77) sau cn foalele
mari (362-77).
burfo s. Se zice despre cah. grasi (41-55). Cf.
In DA. bort.
*butin. La exploatarea unei pacluri, mai ales iar-
na, se numeste astfel trasul lemnelor din pgclure (190. 191.
193. 198. 210-5) pang la locul uncle pot fi tgiate i In-
earcate (198-5) sau insusi lucrul. Cei care lucreaza spun
crt imb15. cu caii in butin" sau la butin". Caii intrebuin-
tati se numesc cai de butin (care-s buni si indesati")
(193. 19511-5). Terminul este atestat numai din nor-
10*
www.dacoromanica.ro
148 S. POP
dul Ardealului. Din rut bytin dicker abgeschalter Baum

stamm ; Holzschlag), cf. DR. IV, p. 1041.
b utinar. Omul care merge la trasul lemnelor, la
exploatarea phdurii, ache& in butin (203 1-5). Poate
fi un derivat pe teren romnesc din butin sau rut. bylindr
Arbeiter im Holzschlag".
buzdugani. Can man (152 4-55).
tcaclei spartei. Fara explicatie, intre cuvintele
care numesc can bhtrani, neputinciosi, slabi, uriti i ne-
trebnici.
cdie r1. Omul care are cai (77) cu chruta (128. 495)
sau chrut cu cai (105 114 139. 168 1 233. 246. 336. 385.
388. 402 421 487. 493 506. 534) on cai de chlarie (133),
care intrebuinteaza can numai la economie (532). R. :
Cuvantul este atestat din cc, mai mare parte a tarii, ex-
cluziv Oltenia, Muntenia, Dobrogea si Bucovina. V. F. :
eaten (105 133 248 357 432 446 446-1 451. 470 501.
591/1. 511).
*c ci z e Propnetarul care are cal sau care se ocuph
cu cresterea cailor (477-2) Iar o prhsit Ratan iapa
ccizaului cutare" (49-1) R - Este cunoscut numai in
valea rhului Somesul-Mare. V. F. ceiut$i (49-1), cei-
ie$i (434. 443 448 460-2), rele$1,1 (499-2), ceie0 (223-2.
456-1), catep (446-1) si rates (477-2).
cdies c, ceiiascci 2, De cal Se intrebuinteaza ca a-
tribut pe laugh, substantivele guturaiu (19), bubd (cand
cineva, are o buba la fel cu cea din spinarea calului"
60 ; far h. explicatie in rasminsurile 172 237. 231. 463),
ciumet (fhra explicatie 200), coad'a ( ,despre coadele fete-
lor, rar, numai la Vatrni 60, sau in expresii : asa-i pa-
rul la mireasa ca 5i coada cea cdiascei", inteleghndu-se cif
e lunz, tufos si des" 521 : rhea explicatie: 55. 463), larbei
(239'2 451 492), mu,scd (o musea mica galbena, care
Materialul este primit ca raspuns la chestiunea 2 ; nu-
mai chteva raspunsuri, pe care le vom mentiona, sant primite,
la chestiunea prima.
2 Materialul e primit ca raspuns la chestiunea 11.
www.dacoromanica.ro
CAT EVA CAPITOLE DIN TERMINOLOGIA CALULUI 149
-se pune supt coada catlului, calul nand o simte incepe a

sari i a fugi ca iin nebun" 203 I , cf. 23. 55 ; apol, o
_musca ca album care se arata pun August, numai la, cal"
145 ; niM,e gaze roii 211, sau o boar& care se mai numeae
_*oarec" 459), tusd (19), caiascci; fgra exphcalie in ur-
matoarele raspunsuri : 1. 3 6. 7. 11. 14. 18. 19. 20. 22.
31. 32. 34 38. 39. 43. 43 1. 58. 71. 80. 83. 94. 96. 160.
188. 190. 191. 196. 198 200. 205. 208. 209. 211. 216. 21S.
232 3. 235,1. 238/1. 239/3. 276. 290. 312. 313. rar 327.
332. 360. 425. 432. 433 435 443. 445. 450 456. 460.
463. 464. 465. 472. 480. 482. 484. 490. 493. 495/1. i96.
502. 506 509 1. 511. 516 520 523 524. 530. 531. 532.
198 200 451 471 517) tusd - (19).

general
-
533 534 536 540. 544. 546. 546 1. 546 2, rate ---- (190.
R. Pare a fi
V. F : calascci (1), cciliascd (80).
*cdieste. Ca i caii. Se intrebuinteaza cu verbele:
a alerga (67 83. 127. 234-11), a fugi (202-11), a merge
(463-11), a rade (513 1-11), a ciuli din urechi (190--
11). - R. : Este mult mai restransa ca a cuvantului cd-
iesc 67 83. 127. 190. 202. 218 rar 234. 276. 378 rar.
463, 510. 513 1-11. - V. F. : caesce (513/1).
cdionci, v. cdloi.
*catios Fara explicare, intre derivatele de la cal
(239 2-11).
e-0 qo r. Mai des la plural
Cai mgruntei" (296.
308-51), spetie sau soiu de cai" (274-51) : Vecinul
Patru s'o (I) cumparat cdisori buni" (19-51). Se Iutre-
buinteaz l ca termin desmierdator (25. 89. 448/1. 523----
51), mai ales de copii i de femei (24/1-51), indicnd
varsta (74/1-51), mai rar sexul (25-51). - R. : Este
comunicat ca raspuns la chestiunea 51 din punctele : 1--
448 1 473 514. 523

-(523).
-
11. 19. 24/1 25 7411 89 118. 160. 161. 274. 296. 208.
V. F. : cdisiori (274) 0. caisori
raiti, v. p 116 i ca/ut.

c a i zt. Calul cu picictrul strmb" (19-77).
v T1 116.
www.dacoromanica.ro
150 S. POP
* c 1 a b a s. Omul care poarta greutati sau marfuri

pe spatele calului (335. 518. 542-2), iar prin extensiune
negustor de cal" (521-3). - R. : Numai in cateva
puncte din Muntn Apuseni : 335. 518. 542-2. - Pentru
etimologie cf. DR. IV, 797.
* c dl a b ti it. Ocupatia calabasului, dar I taxa do-
bndita" : N. cu chldbc4itul a castigat bine" (Ponorel,
dup a 542-2).
ca1aceu, v. cdldteu.
calla 'ion Cal mic. Mentionat ca diminutiv desmier-
dator (24. 75. 88-51), indicand, ate-odata, si vArsta
(88-51).
* c al d / a' u. Cal mare (74/1-55).
* c a / a n. Cal greoiu (318-55), cal de povara
(355-55) : Mi-am cumparat un cd/an... voinic si ta-
nar (bineMcut)". - Prin extensinne om mai mic, urit
la fatg, (496-55) sau tinerii neajunsi la vArsta deplina"
(380/2-55). Punctul 24 considera pe calm ca un com-
parativ" de la cal, iar ca superlativ" pe cdloin. - 11. :
24. 42. 48. 318. 355. 380/2. 385. 450. 496-55. - V. F. :
218* declara c acest cuvnt nu are plural.
*c d 1 andr u. Cal mare si slab, cu buza de jos slo-
bozita, care-si traR picioarele" (140-55).
*calanifei. Fara explicatie, intre derivatele de la
cal, prin care se arata caii mari, grosi, uriti (451-55).
c d ldra i. t 10 Omul care are carurta cu cai (5411.
54. 65. 80) sau cai de calarit (91. 121. 126. 53. 107),
far' sa se ocupe cu carausia sau cu transportarea mar-
furilor (44).
2 Soldat cu schimbul la cavalerie (90-3) : orice sol-
dat din sat, care face armata la( caldraV cu schimbul",
are pentru serviciu un cal mare, un cal de ceildras'
(24/1-5).
3 Cal mare, rusesc, nemtesc (27-4).
I In majoritatea cazurilor materialul 1-am primit la che--

stiu n ea 2.
www.dacoromanica.ro
CATEVA CAPITOLE DIN TERMINOLOGIA CALULU1 151
t c a / a r e s c. In expresia pas caldresc; atestat nu-

mai din punctul 24-11. Se zice despre un om ca a mers
cu pas diltiresc child merge tot la pas, insa are un pas
larg... foarte repede... cu greu poate fi ajuns de un altul
care a ramas mar in urnia."
cal drete. In legatura cu verbul a 11471:
(66 1-11) , se zice si despre un copil care fuge foarte
repede" (24-11).
c eiletret.f 1 Omul care are cai de calarit (91. 109.
176-2).
2 Omul care merge calare (436-2).
3 Probabil carciu.$, fiindca raspunsurile sant astfel :
carausi si ceilarett (282-2. 518,1-2) ; sechere5i, fuvarosi,
ceildrett (488-2). Putin precis 284-2 : cel care are cai
de caldrit ; 65-2: eel care are caruta , 53-2 : cei care
transporta pe spatele cailor. - R. : 53-2 80-2. 65-2.
91-2. 109-2. 111-2. 176-2 284-2. 288-2 414/1-2.
436-2. 488-2. 509-2. 510-11. 518/1-2. 535-11. --
V F. : calaret, 111-2.
c ci larie. I. 1 Cal. In general cine are cal se zice ca
are cciletrie (190-7. 348-7) sau numai (403-7. 451-7.
463-7) despre calul de calarit (199-2. 415-7. 415/1-7.
506-7 , cf 223-7 : uncle folosesc caii la calarit") ori
despre cel care poarta Ware" (407-7), cand calul e
in$elat" (448 2-3. 448/2-7), cand duce povara pe spa-
te" (170-7), cand omul e indestulit cu el" (238/1-7 ; cf.
199-7 numai drept calificativ ce ceileirie bung, rea, sla-
ba"), fara deosebire de sex (296-7. 308-7) sau cand
nu vrea sa-i numeasca genul" (14-7 : Am o caleirle
sprintena tare, ca-i oloaga de picioare" 239'3-7 ; Mi-arn
lasat ceilciria in gazda" 218-7 ; Ne-am cumparat o cd-
leirie" 41/1-7 ; In comuna aceasta se zice cal si parip, iar
in comuna mea natala, Bunpotoc, se zice si ceileirie" 46-
7). Calului i se mai zice &Vane cand cineva duce pe spa-
te un tar (o vied [< ung. veka miertal ori doua de eu-
curuz, ori gran, ori sacara) la moara sa macine ; daca e
iapa, i se zice tot ceiletrie (392/1-7).
www.dacoromanica.ro
152 S. POP
Cu intelesul de cal, in general, in unele regium, incepe a

se intrebuinta rar (219,2-7. 367-7. 406-7), foarte rar
(291-7), putin (200-7), mai ales de bgteani (327-7).
Observatiile urmtoare, din punctul 190, sant de mare ini-
portanta : btilnii mai zic inham ccilarale", col Wien :
inhama caii", hash% cumpara calcine", ii asteaptal cd-
land", intelegAndu:se un cal frumos, fdr6. distingeie de
sex ; caldnile sant cau in genere". Proprietarul care are
cai de cararit se numeste ona cu ecileine" (290-2. 506-2).
Fund calcine de genul fernimn, in unele regiuna a a-
juns A. se generalizeze intrebuintarea pentru taxi (CaraTrie
= mpg ; cal -= parip" 350-7). In aceste regiuni prin ca-
lcine se numeste numai" (287-7. 353-7. 408/1-7) sau
cu deosebire (281-7. 307-7 307 1-7), cu preferintil"
(340-7) iapa (201-7. 202-7. 318-7. 332-7. 332--2.
272-7. 350-7. 419-7. 440-7), daa e singurV (am
o callarie" 195 1-7 ; am bagat pe mama,' doi boi, o vacN,
si o calcine" 19-7) si se intrebuinteazg numai sau cu
deosebire pentru critarit" (comunicat din cAtunul Giurcuta,
corn Valcaul-Unguresc, jud. Cluj, dupg 343-7 . el-a
luat o &Wine zice omul de aici cand si-a luat o iapV
293-7)
2 Citat far5, explicatie intre derivatele de la cal, prin
care se arafa caii mari, grosi, uriti
II 1 Serviciul la care se intrebuinteazg calul la ca-
lane (10-5 26 5 30-5 61-5. 64-5 65-5. 6611. 84.
89. 97. 99 103. 106 112. 116. 120. 123. 127. 140. 159.
164 238 515-5)
2 Faptul s. actiunea de a calari, chlhrit c61ria se
face mai mult pe deselate (desglate = term pop ) rar pe
sa" (24-5) , cal de calcine 10-5. 2411-5 27-5. 29-5.
30-5 65-5 66 66/1. 67 69 83 91 93. 94. 96. 97. OS.
102. 104. 105 106 111. 112. 113. 145 118 119 120. 121.
122 123 124 127. 133 136 137 138. 139. 140. 142.
144 148. 152'2. 159 174/1. 180 188. 191. 23811. 23912
261 280 290 323. 378. 417 439 441. 442. 445. 449. 457
499. 511. 518/1 519, cu urmKtoarele observatii bun de
www.dacoromanica.ro
cdlarit (61-5), intrebuintat numai pentru callaxie (84-5.

145-5), cel de grajd (146. 147-5), cei imbuiestrasi mai
ales (27-5).
Rdspeindireal Cu intelesul de supt I : 12. 14. 15. 19.
31. 34. 37. 39. 41. 41/1. 42. 43. 43/1. 44. 77. 168. 16811.
169. 170. 190. 191. 194. 195. 1951./ 197. 197/1. 199. 200.
201. 102. 205. 205/1. 205/2. 209-2. 212. 214. 215. 216. 218.
219/1. 219/2. 21913. 221. 222. 223. 224. 225. 229/1. 230.
238/1. 239/2-2. 239/2-7. 239/3-7. 241. 242. 242/1. 243. 250.
250/1. 252. 253. 254. 255/1. 255/1. 257. 258 262. 265. 266.
270. 271. 272. 274. 275. 277. 2E0. 281. 286. 288. 289. 291.
292. 293. 295. 296. 297. 298. 300. 302. 304. 305. 306. 307.
307/1. 308. 309. 312. 313. 314. 315. 317. 318. 321. 322,
323 324. 327 329. 328. 331. 332. 333. 337. 338. 339. 339/1.
340. 342 348. 350 351. 353. 354. 355. 356. 357. 358. 361.
362. 363. 364. 365. 366. 367. 368. 369. 369/1. 370 371.
376. 377. 380. 3E0/1. 382. 383. 384. 385. 386. 388. 389.
30. 3c2/1. 391. 395. 396. 398. 399. 401. 402. 403. 404.
406. 407. 408 408/1. 408/3. 409. 412. 415. 415/1. 418. 419.
424. 430. 432. 433. 434. 435. 437. 439. 440. 441. 442. 444.
445. 447. 448. 449. 448/2-3. 448/2. 451. 452. 453. 454.
455. 456. 457. 506. 509/1. 511. 516. 518/1. 520. Acest in-
teles e necunoscut in Banat, in regiunea Brasovului, Oltenia,
Muntenia, Dobrogea, Basarabia, Moldova, Bucovina, i in
prtile Criului. V. F.: ceildriie (209-2. 209-7), cedarie
(432. 250), calcine (396) i calarie (49. 408. 445. 448/2. 454.
465. 518/1).
caleir it Calul se intrebumteazg la caleint, iar dup5.
slujba ce-o face se numeste cal de ceildrit. In unele locuri
calardul nu este obicintut (152/4-5), in allele el se prac-
farg. sea (6-5), in altele putin" (75-5. 161. 219/2.
tac .
240-5), mai putm" (160. 280) rar" (5-5 219/1. 251.
361-5), foarte rar" (398-5. 536-5), la festivit'ati. Pin
punctul 19-5 m se spune . La calairit se folosesc [call]
numai la parazi, and se compune un banderm si and 9 e
1 Matertalul este puratt ea rrtspuns Ila ehestionaa 7
www.dacoromanica.ro
154 S. POP
tuna" branza de la munte", - V. F. : caldrit (26-5) si

ceildritli (55/1-5).
*ccilcieu. Cal mare, urit, slab. Despre mpg nu se
zice. Se zice, in batjocurg, despre un om mare, nablaz-
mo", cam ngtgrgu cg, e cat un ccildOdu"; se intrebum-
teazg si 'n comunele vecme (12-55*).
*c ci 1 a t e u. Cal mare (22-55), &form (19-51) ; ca
nume de batjocurg . ca,tu-i. ceilaceur ; esti cat un cd/a-
ceu", calaceule" , Cdlaceul asta nu stie nimic" (22').
Cuvantul este atestat din Banat, unde t + e se pronuntg,
6 dem. : calaceu (2-25) , ceilateu ; calcite?, (19-51).
caidu 1. Cal mare (38/1. 67. 77. 80. 121. 133. 150.
151. 243. 268. 287. 325. 376. 378. 406. 427. 500. 534),
inalt (427), gros (80. 234. 243. 406. 67. 534. 378. 133),
urit (378. 500. 534), taggnesc (218* ; n'are pluralul"),
greom (318), prost (38/1. 163), cu copitele mari (67) : Ce
cd/Ctu mare ti-al cumpgrat". (179). Mai rar are si intele-
sul de un cal bun (dacg e bun" 216), zdravgn (151),
inalt (427). - Figurat : om mare (239 ; in batjocurg
367), stngaci in miscgri (367), cgrula, h place sg batg, pe
cei mai slabi ca el si care toate le face prin hatae (130)
sau un om care pe fatg iti face un rgu care te duce la
ruing" (496). Se mai zice (in batjocurg) despre feciorii
mai mari cdldu bg,trn" (337) sau despre un copil mare
(386), lenes (347. 386), care stg, fgrg de lucru (337) sau
unul de 15-16 ani (212), desvoltat bine in raport cu
vArsta sa (212*), dar care e strengar (din fire se poartg
rhu" 212) $1 bate uhtele (360). Exemple Esti un caldu
mare si nu sti ce se cade" ; Esti acum caldu mare, ai pu-
tea lucra, sg nu furi numai asa vremea lui D-zeu" (232/3);
Te-ai fgcut caldu mare (529) ; ,,Tu esti un calau... M-
trn, nu-ti pune mintea cu copiii cei mici" (212. 218*). -
R. : 711. 10. 12. 37. 38/1. 44. 48. 56. 56/1. 67. 77. 80. 74.
105. 119. 121. 104. 130. 133. 150 151. 163. 325. 168.
169. 179. 194 212. 216 218/1. 232/1-11 232/2. 232/3._
1 Materialul este de la chestiunea 55.
www.dacoromanica.ro
234. 235/1. 239/2. 243. 250. 256. 260. 261. 268. 275.
281. 289. 283. 376. 378. 380/1. 381. 384. 386. 314.
318-11. 324. 337. 338. 346. 360. 287. 367. 393. 395.
398. 401. 406. 408. 412. 420. 427. 438. 440. 446. 448/1.
448/2. 450. 454. 467. 470-11. 496. 500. 529. 534. - V. F. :
ccildu (10. 12-11. 37. 38/1. 44. 48. 56. 5611. 67. 74. 77.
105. 104. 119. 121. 130. 133. 151. 163. 168. 169. 179.
194. 216. 232/2. 234. 234-11. 235/1. 239/2. 243. 250.
256. 261. 268. 275. 287. 289. 314. 318. 318-11. 324. 338.
346. 360. 367. 380/2. 381. 384. 393. 395. 406. 408. 420.
438. 448 1. 448/2. 450. 454. 496. 529. 534), calciu (7/1. 80.
150. 212. 218/1. 232/1-11. 232/1. 232/3. 283. 281. 337.
378 386. 412. 401. 427. 440. 446. 467. 470-11. 500),
calau (260-11) ; ceilch (287. 325. 376), ceiloi (376-55).
* c el/ a u$. 1 Omul care se ocupg cu transportul de
greutati pe spatele cailului (459-2).
20 0 corcitura rezultaa din caul ronaLiesc si eel
rusesc (25-55).
Cu sensul de supt 10 probabil e cuvntul ceircius, apro-
piat de cal; cel de supt 2 ar putea fi un derivat de la ceilciu
prin suf, dimm. -u,3.
'reilau f. Yara explicatie, algturi de cdlut, intre di-
minuL ele de la cal (171-51). - Derivat de la cala, prin
suf -e' In aceastg regiune (171-51) forma, cillau nu e
atestatil se pare totusi c'al a existat, &aci se afla in im-
,
prejun Jile Cern'autalor.

calca 1. Calul se intrebuinteaz5, la calcat: cereale
(545-5), grAu. (548-5), lut pentru lipit (102-5), pg.-
mant, la tiglgrii (49-5) ; iar dupg slujba care o face se
numeste : cal de celled (475-5).
*calesc. Tin mers ca al cailor se numeste mers cei-
lese (24-11).
* c a 1 e t. Cu urmAtoarea explicatie : multi. cai" (82--
7). Exemple : Atata clet ce s'a prg,sit de vreo cativa ani
in satul age., e chiar de speriat"; Azi noapte mi-a man-
cat trifoiul cu ealetul lor" (162*). V. F. : in plural nu
se foloseste" (162*).
www.dacoromanica.ro
156 S. POP
cdliasc ci, v. ahem

c al i c. Fara explicatie, intre cuvintele cu care se
numesc (in Wale de joc si la manie" 133-54) can ba-
tram, neputinciosi, slabi, urita si. netrebnici (133-54.
157-54. 183-54) si intre atributele date cailor dupa de-
fecte corporale (148-77) : Calul se calla de-amanun-
tul .. ca sa nu alba vreun gangi, ache& sa nu fie bolnav
sau calic" (133-3).
*calicitur ei. In expresia. calzciturei de call (183-
54), citata. intre terminu care numesc can batrani, nepu-
tmciosi, slabi, uritl si netrebnici
calOor Diminutiv (63-51), desmierdator (24 1-51.
63-51), dar rar" si pentru a numi can batrani (63-.51).
*c er/ oat c a. Numire desmierdatoare care se da de
multe ori la cowl]. de ambele sexe, nu numai la .. iepe"
(378-51) - Derivat de la cal, pun suf -oalcci, conside-
randu-se, probabil, ca o forma feminine,' a masculinului
caloiu.
* c al 0 c 1. Cal (s. iapa, 516) mare (5. 350. 378. 382.
475. 480. 487 489. 494 498. 507. 514. 516. 520 525 527.
546 551), gros (378. 382. 392/1. 471 475. 520) sau gras
(5), bine desvoltat (509/1), urit (378. 382 392/1), cu ca-
pul mare", in general neproportionat (200) si mai in var-
sta., Prin acest cuvant se arata (6. 523 536) san
se decsebeste (528-55) marimea s. varsta (477-
51) calului am un ceiloc cat o saptarnana sau cat
o zi de post sau cat turnul biserich" (361) ; ia, uife di-
locu, cum se mai intinde" (529) ; cdloci pentru hinteu"
(521) (cf 497 : colloc. Caii Steier, in asemanare cu cei de
aici" ; 520-1 : diminutiv de la cal" ; dace mare 12). --
R. : 3. 4 5 6. 7. 12. 37. 46. 200. 232. 267. 267/1. 329.
528 529. 337. 338 340. 520-51 520. 527. 350. 356. 361.
366 369 36911. 370. 378. 382. 391. 392/1. 394. 396 399 422.
424. 425 464 467-51 467. 480. 412. 471. 472. 473.
475 476. 487. 488. 489. 490. 492. 494 497. 498. 507. 50911.
1 materialul este primiti ca r6spuns la chestiunea 55.
www.dacoromanica.ro
513 51311. 513 2. 514. 516. 517. 521. 522. 523. 525. 532,
533. 536. 540 539. 543,1. 544. 546. 546/1. 547. 548. 551.
V. F . . caloc (338. 473), plural : caloci (46. 424. 523),
ceilo,i (6).
clo i1. Cal mare (20. 41. 41 1. 52. 60. 64. 74 1. 75 1.
77. 88. 96. 105. 112. 113. 120. 123. 126. 129. 133. 135.
137. 140. 141. 142. 143. 145. 149. 155/1. 152/3. 15216. 155.
163. 164. 167/1. 175. 182. 183. 187. 193. 195/1. 200. 201.
202. 212. 229 1. 230. 231/1. 232/3. 234. 238/1. 239/3. 243.
246. 247. 252. 255. 263. 266. 277. 279. 286. 290. 295. 296.
308. 314 1 315. 318. 321. 330. 336. 340. 349. 355. 359. 369.
378. 380. 380/1. 380,2. 392/1. 401. 406/1. 408. 415. 11511.
421. 421 1. 428. 433. 435. 439. 446. 471. 477 484. 487. 495.
495 1. 496. 500. 502. 506. 516. 520. 534. 545/1. 551), foarte
mare (167. 443), Prea mare (57. 410), mare mare (231.
231/1), jab, namornic (200), gros (41 1. 64. 105. 112. 133.
140. 193. 201. 202 229/1. 286. 308. 378. 392/1. 401. 406.
495. 495 1. 500. 502. 520. 534), urit (52. 88. 105. 121.
167/1. 175. 201. 230. 239/3. 378. 380. 380/1. 392/1. 401. 403.
487. 493. 495/1. 534) la fat'a. (496), slab (195/1. 238/1. 290.
403) sau hitioan (sec)" (245), gras (247. 296. 491),
greoiu (200. 355), ru (330. 439), osos (75/1. 279. 54511).
musculos (75 1), bine clesvoltat (252. 255. 380/2), masiv
(64), Oros (355), cu capul mare (198), cu picioarele in
disproportie cu corpul (25*), cu picioarele groase (90.
203'1), lenes la mers (247), uneori Mtran (135. 321).
In cat2va raspunsuri parch, surprinclem ideia de
bun" : cal inalt (80 203/1 403) sau frumos (163. 164),
care prezinta,, in general, un tot armonic (25), care poate
fugi iute (de acei cai aveau Rusii, Lipovenii care umblau
cu marfuri" 134). - Figural. Nume de batjocura pentru
oamenii marl sau pentru cei inalti si in varsa, cand se
amesteca in jocurile tinerilor : S'a Mgat si ceiloiul Ala
in ale copiilor" (25*). Expresii : un ceiloi cat o mlamni-
la" (167 1) ; un ceiloiu cat casa" (110) ; un cciloiu de om
1 Materialul ete primil ca raspuns la chestiunea 55.
www.dacoromanica.ro
158 S. POP
de dasc5,1, de popa" (437) ; ccilom =-- amila"," (27) ; ain

cumpArat un caloric mare si baltra,n, bun de cort" (218*).
Ca duninutiv este atestat mai rar (216) si arath,' var-
sta (318-51. 477-51), forma (20-51), mgrimea (20-51)
.si este desmierclator (20-51. 393-51). - R. : E rgsphn-
dit in intragI tara (foarte rar" 159, rar" 212*). - V.
F.: Pe lama ceiloiu atestat de multe ori, mai avem. : ca-
loiu (80. 103. 119. 219/3. 229/1. 234. 270. 299. 313. 316.
337. 343. 446. 451. 454. 486. 500. 511. 107. 110. 155.
232. 257. 260. 354. 410. 503. 54511), cdloni (20-51. 20-
55), cgioiu, pluralul celioncii" (463). Problematice : co-
loiu (24), coloi (228), ceilai (168).
* c ci l o n c. Cal mare (467. 470-55). - R. : 467.
470. 472.-55. - V. F.: calonc (472-55), cu pluralele :
ceilonci (467. 472-55), calonci (470-55).
* ceilos. Despre un om care merge bleg, caleg gre-
oiu, alma se miscg," : ce om cdlos" (24-11) ; in batjocuril
despre un om mare, cu miscari proaste i nes'atios : ce
om cellos" ; Nu-ti face de lucru cu oarneni aloft ca a-
mei si mai putin de Mrbati" (378). -
ceia". Aceste adjective se folosesc mai mult de care fe-
R. : 24-11. rar"
378-11 si in comunele Facalaia, Irasdate si Nicula
(378*). V. F.: cellos (24-11), fern. ceiloasei (378*).
* ceiloteiu. Cal mare, insa." mai mic ca un cbloiu"
(64-55).
c a 1$ o r, v cci/usor.
* c ci 1u c. Termin desrnierclaaor (193-51) dat calu-
lui. - R. : 193. 472-51. Cf. sl ceaut.
* ceilucean. Diminutiv, arafand vaxsta (38/1-51.
109-5. 99-51), marimea (38/1) dar si dssmierclgtor
(24-51) ; la 102-51 : nu se intrebuin4eaz5, pentru a
clenumi vhrsta calului". - R. : 24. 38/1. 109. 102-51, 7. -
V. F.: ceilusean (99. 102).
*calucior. Diminutiv desmierdaltor (199-51) dat
-calului.
*ceilulean. Diminutiv desmierdator (24-51).
www.dacoromanica.ro
c a 1 it 1 e t j . Ihmmutiv (cal mai mare" 27, sau mai

mic" 27. 477), care aratg varsta (29. 67. 477. 88) aproxima-
tiva," (380,2) si sexul (25) ; se intrebuinteazg i ca termin
desmierd'ator (mai mult" 41/1), (24. 24/1. 25. 29. 27. 41/1.
67. 88. 510), mai ales de coph si de femei" (24/1). -
R. : 24. 24 1. 25. 27. 29. 41/1. 67. 88. 321. 380/2. 456. 477.
510. 521. - V. F. : calulet 456.
t c 1 u o i. Un cal monstru : gatul scurt, capul mare
-si alungit anormal, picioarele inalte i groase" (25-55).
Derivatul caloi este intrebuintat mai mult de tineri deck
de batrani, in timp ce derivatul cciluoi se pronuntl nu-
mai de Care hatrani" ; acestea cuvinte sant augmentati-
vele substantivului cal" (25).
calu e. 10 Diminutiv (189. 190. 65. numai" 321)
desmierdator (41. 65. 71. 88. 103. 268. 321. 439. 499/1),
care arata un cal nue fax'a deosebire de Varga:" (105.
499/1) sau varsta (71. 88. 459), tanhrg. (41. 103), aproxi-
mativ5. (380/2).
2 Un hat scurt i grosut, care se pune in gura calu-
lui (boilor sau vacilor cand sant bolnave 88* sau cand.
se cautg in gura 392*) ca s nu poath. strange dintii, cand.
umblhin cu maim prin gura lui (144) ; batul pe care-I pun
hotii in gura cuiva ca sa nu sbiere (24/1) ; bucata de lemn
ce se pune (in streang), facandu-se un ochiu la streang
sau la o funie scura (324*). Despre femeile guralive se
zice c le-ar trebui un ceiluf in gurg (324*).
3 Dopul de lemn cu care se astup 5. urciorul cu ea.
(144).
4 Lacustele care sar prin iarbg ca i cluti sau ca
si cgluserii" (48-2*).
5 Calusul : un joe traditional, care se joaca toatX
sgpfamana Rusaliilor sau numai trei Dumineci. Din punc-
tul 24 acest joc este descris astfel : Cu o s'apfamang si
I 0. 2 Materialul este primit la chestmnea 51.
www.dacoromanica.ro
160 S. POP
doua zile inainte de Dumineca Rusalulor, adica Vmeri, se

ia o prjina de catre cei 12. calusari impreuna, cu rata-
ful lor,, se leaga in varful acestei prajim un prosop alb
(servet sau stergar) si in varf de tot se leaga cateva fire
de usturom i pehn. Acestei operatiuni i se zice . sare
cd/uod" Cum vine Dummeca (cu o saptamana inainte
de Rusalii), incep sa-1 joace. Figurile clansului sant nu-
meroase si foarte variate, din comung in comung. Cdlu-
arri sau ed/werii, joaca dui:a un cantec zis Floricica",
pe care-1 canta numai iganii batram, care-I stiu binisor.
Se crede c acela care va canta cdluul sau floricica, asa
cum se canta el, i se face vioara (lauta) tandari in mama
si el moare pe loc. Este un fel de boala (stuntificeste nu
stn." cum i se zice) : tuat din ctilue, care se tarnadueste
prin jucarea bolnavului in cdlu. Se acluce bolnavul in ra-
scrucea drumurilor din sat, se culca pe un tol (macat sau
velnita) , i se pune la capatam o oala cu un puiu fiert.
Cdluul incepe s joace, batand din pinteni, pe care-i are
ila picioare (fiecare), iar bolnavul luat din calif?, d, l el
din picioare, lovind in ealcaie cat poate de tare (n'ain
vazut, dar mi s'a spus de atata lume ca nu stm ce sit
cred). Cancl a termmat de jucat, un calusar mai batran
trage de-asvarhta cu ciomagul sau i sparge oala ; apa
din oala sare peste bolnav Acesta se ridie i o rupe de
fuga, fund prins imediat de oameni, cam altfel zic ca sare
in fntani Puiul fiert sa, crede ca inviaza i, indata, ce o
rupe de fuga, crapa, lax apa aceia pe oricare (din cei a-
dunati imprejur curiosi) 1-ar atinge, acela cade in locul
fostului bolnav. Astfel se joaca pada in Dummeca Rusalii-
lor (pentru un joc li se plateste de famiha bolnavului cate
500-1000 lei ; joaca insa si de placere). Luni, dupa Ra
salii, nu mai joaca, iar Marti se due toti calusarii de in-
groapa ciocul et-111,1411Ni in mijlocul campului (ciocul calu-
sului, firele de usturoi si pehn) intr'o groapa, de noug.
degete".
www.dacoromanica.ro
Din punctul 88 : El se compune din sass (sau 12)

causal.i flacal, care sant imbracati in camasi nationale,
infasurati in tircoloruri , la picioare au ciorapi rosh, cu
opium 1 cu zurgalai. In mana au paste bete care au cate
trei clopotei mici In ceata acestor sase mai este si un
mut. Mutul acesta este imbracat cu baine rupte si mai
ales din pantalom de barn de owe, intorsi pe dos ; in cap
are o caciula de piele de iepure, crapata in fata. Mutul
este mascat. Ceata aceasta este condusa de un Mau care
este cel mai bine imbracat si se numste falai" ; el este
infasurat in tricolor lung , in mama are o prajing lunga
de vreo 8 metri, in care este agatat un drapel tricolor.
Strigaturile obicinuite : Ia asculta, lele, asculta, Si
'nc'o data iar asa. Hap i na, Na la Inca na. Haitai, sol-
ti !", sarmd si jucand unul dupa altul, impreuna cu va-
taful, care-i supravegheaza. si-i bate cu batul, daca nu.
executa bme".
Jocul lor este compus din o multime de figuri. In
mijlocul lor so acluce o caldare cu apa si o bucata mare
de sare Cu apa se uda, dupa ce joaca, cu un smoc de bu-
suioc, intai caluserh si apoi pubhcul. Dupa ce au !Alit
apa si s'au udat toti calusern, el rup din sare Cate o bu-
calla mica si bug fiecare dintre ei. Sarea, vesteste bo-
gatia pamantului, Jar apa izvorul nesfarsit al verilor irn-
belsugate Prin strigaturi vestesc anul care este bogat".
Mutul are un biciu in mana cu care face diferite
gesturi caraghwase, de distreaza pubhcul si supraveghea-
za $i el lumea de a da ascultare si de a bate cu biciul pe
caluserii care nu joaca bine. In rnana mutul mai are Si o
sabie, cu care se face ca taie lumea care nu asculta i pe
caluserii. care nu stiu s-si faca datoria. Tot el face ape-
lul calusarilor, pronuntrand. caraghios numele lor ; alusa-
rn zic : prezent. pronuntand ca i mutul. Mutul se ia ilupa
I Nota corespondentului : Jocul acesta este Imprumutat

de la Oltenn care vin de vand fructe vara ; se joac11 si la
anul nou nu numai la Rusalia".
Dacoromania V. 11
www.dacoromanica.ro
162 S. POP
cAlusarul care i-a raspuns la fel Cu striggtul lui, il princle

si apoi il aduce vg,tafului. Valaful d'a' ordin siirl ia ativa
alusari pe bete si, tinndu4 orizontal si desaltandu4 la
picioare, mutul, impreunA cu ceilalti doi alusan numiti
de vataf, il bate la picioare, apoi il d'a ca invalid de o
parte. Dup5. aceasta incepe iarasi jocul, spun'and diferite
glume unde Arad ate o fat& Dupa." ce mai joaa putin la
casa omului, ei pornesc in alt./ parte la alt gospodar, dupt
ce au urat omului zile fencite, multi ani si imbelsugati.
Ei au viaristi tigani, care le cantg. Card se intruneste un
asemenea joc, caluserii fac jurAmant pe opt am de zile
s'i chiar au niste legi dup, care se conduc".
R. : 24/1. 41. 65. 7.1. 88. rar" 97. 103. 105. 142. 14k.
149. 189. 190. 459. 256. 268. 321. 380/2. 439. 472. 499/1.
503. - V. F. : alto (503), calus (268) ; forma feminina di-
had (149).
cat u$ e i. Un joc de copii. Din 88 : Ei joaa, dupg
muzia, grupati in doug cercuri concentrice. - In Zagra
(jud. I\T'ash'ud), jocul este cu foi de trifoiu rupte (com. de
N. DrAganu).
c al u s eli. Diminutiv (60. 61. 68. 64. 65. 95. 203:1.
210/1. 219 2. 232/2. 23912. 241. 251. 253. 254. 390) (nu-
mai" 21/1. 84) desmierdgtor (24. 24/1. 25. 29. 49. 61. 5811.
59. 65. 73. 77. 79. 84. 87. 88. 94. 97. 133. 167. 169
203/1. 207. 232/2. 239 2. 241 251. 253. 254. 265. 268 332.
365. 378 397. 448/1. 479. 479/1. 480. 482. 482/2. 520. 523.
540/1) care se da' (mai ales de copii si femei 24/1) cailor
frumosi si grasi" (448/2), cailor tineri and ii invatA a urn-
Na in ham" (203/1), celor mai Wrath dar mai buni"
(540) sau si la copii (378), indicnd (numai 361) varsta
(29. 47. 60. 74 1. 78. 78/1. 86. 88. 93. 109. 204. 304. 361.
365. 374. 376. 148/1. 448/2. 460) tangr, (47. 109. 167. 204.
374) sau sexul (25), uneori un cal nhe (219/1. 398) (sail
,,michnea" 304. 437) tanar (522), faa-h.' deosebire de varstA
(58/1. 219/1. 437).
1 Materialul este primit la chestiunea 51.
www.dacoromanica.ro
R. : Aproape general. V. F. : cciluglu (77. 784), clu-

tl (24/1. 49. 82. 241. 251. 253. 254. 265. 270. 324), calufel
(397. 404. 461), calueil (233).
calu?er. 1 Crescgtor de cai (213-1. 456-2) sau
daroprietar de cai (151-2. 457-2. 452-2) ; cf. si 445-2 :
aluseri (szekeresr)". Exemple : in aceasta. comuntt cu .
vari.tul caluer ore cIou, intelesuri : una pentru creseatorit
de cai, atuncr cand vorbirea noastr5, se refera.' la cai i alta
pentru fecerii (?) de joc, atunci cand vorbirea noastr5. S6
refer ha jocuri. Se intrebuinteaza regulat... atat calwei
.cat i celq ; in satele vecine deasemenea" (496*).
2 FlacAii" (,,sau flacaul" 88*), care joach." dansul"
insusi dansul" (322--2*. 393-2*. 481-2*) (numit ia-
ri caluerzu 456*). Exemple : Dansul ceilupriul se obi-
cinueste, insa nu e propriu din aceast, regiune ci e adus
de prm armata, s. alte regrum" (48-51*) ; Dansul calu-
-priului la nor se joacia regulat, descrierea lui n'o fac pen-
trucg nu 1-am jucat nici cancl , cncl eram june parintii
in'au oprit, consideranclu-1 un joc nebun, din care cauz5.
col ce juca se sr numea Mutul calutului" (324-51*).
30 Diminutiv (322 324. 327-51) desmierdAtor (48.
88. 398. 481-51), care arat5. vaista (88. 481-51) ; termin
-care se intrebuinteaza la numirea manzilor pan5, sant
midi" (322-2*) sau caii cei micuta (frumosi)" (393-51*);
un cal mic, cum erau cah purtglori de tob5. la muzica mi-
aitarr (324-51*), cal mb i binefacut (mte si gras"
(327*), cal frurnos i mic (numar in grand popular) : Mr,
ce frumos calmer" (la femmin nu. se intrehumteaz5,)" (88*).
4 Lacustele care sar prin iarb5. ca i ctilufti sau ca 0-
ceilogerii"(48-2*).
R. Cu intelesul de supt 1 sr 2 : 213-1. 445. 451-2.
456-1. 457. 458. 458/1-2). Cu intelesul de supt 30 : 48. 88.
322. 324. 393. 481-51). - V. F.: calueri (451. 458 1-2) -
Cu intelesul de supt 1 si 2, derivat de la calm, prin suf.
nom. agent. -ar. LegAtur5, cu cd/u6 bucgtica. de lemn ce se
Tune in guru" (cum crede Sperant5,, ap DA ), pare putin
www.dacoromanica.ro
164 S. POP
probabilg, cu intelesul de supt 30 $1 40 este demat din cd1,.,

prin suf. dimin. -el, care prin disumlare a dat cdlupr (v.
Puscariu, in DR. I, 328).
ecilueresc Fara.' explioartie, la intrebarea : care-
este adjectivul $i adverbul derivat din cal 2 (65-11).
c a lu?orj. Dumnutiv (63. 64. 68. 95. 125. 128. 14.
20311. 219. 219 2. 225. 232/2. 239,3. 245/1. 306. 401. 4.02.
406. 487. 521) desmierdator (24. 25 mai mult" 41/1. 413.
415 1. des" 79. numai" 115. 500. rar" 126 52. 63 67.
70. 71. 75. 76. 79. 83. 88. 89 96. 103. 104. 111. 112.
113. 115. 117. 122. 124. 126. 129. 133. 140. 146. 147. 157.
159. 171. 183 202. 207. 218. 225. 229 22911. 232/2. 23913.
286. 287. 321. 336. 378. 385. 406 414. 415 415,1. 439. 443.
490 498. 500 507 510. 517. 520 524 543), care se d'a calului
frumos $1 bine heanit (229), (mai ales child trage din gren,
faranul Ii zice in mod bland, hai, cdwri, hai" sau hai,
cglutele, hai", etc. 160 ; cf. $1 75/1), bine ingrijit (229/1),
IAn 6. e tan'ar (457), rar la caii ba,trni (63) ; i se mui zice
si calului cu care omul e multumit, fie ca," este tngr, fie ca.
este batrdn (75 1), prin extensmne $i la copii (378), $i a-
rata, un cal mic" (27. 76 105. 181. 287. 138 155 2), fa--
nbir (181) sau bun (138), Mfg deosebire de viirstg. (105.
160 287), cam srabut" (168), epoi maximea (195 1) s.
tmeretea (167), (numai" 121, rare ori" 293 rar" 517}
varsta (29. 54 1. 67. 70. 71. 76. 79. 83 88. 103 104 111
113. 117 121. 124. 126. 152/2. 183. 184 286 293. 318 336.
385 443 487. 490 516 517) tngrg (103 104. 121 163)
$i sexul (25) - R General, cu exceptia regiumi Hate-
gului Y F : cal rwr (102 122 140. 143. 15512. 157. 135.
207 261 391 543), calpr (245/1) ; pluralul caipr /J(L
160) si ccilwrz (472) ; forma probabilg calmor (52 115.
286 489).
cal. -
*ealu$1ef Farsa explicatie, intre cbmnutivele de la
V. F. caliotet (110-51) calu?lyef (348-51).
1 Materialul e prima ca raspuns la chestiunea 51..
www.dacoromanica.ro
ceiluti. 10 Diminutiv (30. 60. 61. 63. 64. 65. .,nu-

mai" 68. 95. 108 108/1. 109. 120. 125. 128. 143. 150. 152,
164. 168. 203. 204. 205. 216. 219. 21912. 224. 225. 23211.
232/2. 234. 235. 237. 23912. 23913. 241. 243/1. 24511. 246.
'251. 253. 254. 25511. 260. 276. 283. 379. 388. 390. 401.
402. 403. 405. 406. 416. 426. 458/1. 466. 470. 477. 487. 488/1.
Z21. 550. 551) (mai mult" 4111. 167. 288. 415. 415/1, nu-
mai" 43. 69. 90. 201 238/1. 321. 378. 500, des 79, uneori"
194) desmierdator (18. 20. 24. 24/1. 27. 29. 38. 39. 41/1.
43. 43/1. 44. 48. 59 60. 61. 63. 65. 67 69. 70. 71. 75. 76.
.79. 83. 87. 88. 89. 90. 96. 97. 103. 104. 111. 112. 113. 122.
124.- 129. 133. 138. 140. 146. 147. 151. 152/3. 152/5. 153.
158/1. 157. 159. 167 169. 175. 181. 182. 191. 193. 194. 198.
199. 201. 202. 205 1. 207. 212. 214. 218. 221. 222. 223. 224.
225. 226/1. 228. 229. 229,1. 232/2. 235. 238,1. 239/2.239/3.
241. 243 1. 245. 251. 253. 254. 263. 286. 287. 288. 295. 312.
-313. 321. 332. 334. 336 337. 359. 363. 365 378. 380 3S0
385. 386. 392 393. 394. 397. 398. 403. 406 415. 415 1. 419.
432. 433. 434. 435. 438. 439. 448. 448 1. 448 2. 450. 454 458.
460 462. 466. 471. 479. 479/1. 480 482 490 498. 499'1.
b07. 517. 520 523. 524. 525. 528 529 540. 543. 551) (san
batjocoritor 205 1), care se da calului sprinten (140), tru-
mos (140 229 448.), mai mic, mai proportionat (20), mi-
scut si mai slab (293*), gras mai ales (448/2), bine ingrijit
(229/1), bine hranit (229), cu care sant indestulat (75,1), u-
nui cal mic, fiirCi deosebire de vArsta (105. 152/4. 219'1.
287. 370. 392/1. 437), indiferent ca-i batrAn de 30 de ani sau
,de 6 am. (198. rar (63) cailor mai lAtrani (63) dar buni
(540), apoi celor ramasi mici (377), unui manz (198), nda,
Ia doi ani (237), de la 1-2 ani (193), ca termin compara-
tiv, fata." de altii de aceeasi etate (34) , Prin extensiune (dat
mai ales de copn i femei /4/1) si despre copin de ambele
sexe (378). Inthc.. mai mult forma (20), talia (392), nu-
mai (155 1) nihrimea (20. 38/1. 151. 158/1. 180. 195. 252.
386. 410. 494) trupului (508), micimea (273. 437), un cal
Materialul este primit Ca ra'spuns la chestmnea 51.
www.dacoromanica.ro
166 S. P OP
mai (233. 289) talc (27. 76. 105. 143. 145. 155/2. 152,4_
156. 181. 186. 196. 219/1. 287. 340. 361. 363. 39211. 398_
408,1. 414/1. 417. 440. 452 525) la trup (417), de statura_
mica (362), nAruntel (296. 303), tanar (tmeretea 1 67.
181. 319. 440. 457. 522), speta sau som de caa (74), varsta
(18. 19. 36. 38/1. 41. 44. 47. 54/1. 60. 70. 71. 74 1. 76. 78.
78/1. 83. 88. 93. 99. 103. 104. 108. 109. 113. 117. 124. 126.
138. 151. 152/1. 152,2. 152 3. 152/5. 158/1. 163. 168 1. 172.
176/1. 190. 183. 191 204. 223. 239. 239,1. 252 272. 277_
281. 286. 293. 304. 318. 329. 336 365. 367. 374 375. 376_
380/2. 385. 386. 410. 419. 443. 448/1. 459. 477. 480. 481.
487. 490. 502. 516. 517. 527. 528. 532. 536. 551) tanara (19_
36. 41. 47. 103. 104 109. 204 367. 374. 376. 419). Este citat,_
fara explicatie, intre derivatele de la cal, prin care se arata
caii marl, grosi, uriti (46. 64 1. 248 267/1. 267. 284. 297_
316. 363. 394. 410/1. 473 528).
2 Batrami foloseau cuvantul cdlut la Vataful caluse-
rilor, in dansul national ; mai ziceau.. cdlut si la un mare.
dansator" (481*).
3 Un bat pe care [copin] se pun calare si aleargai si it
joaca, in zburdalnicia lor copilareasca, imitand pe cei ma-
ri" (481*).
Exemple Mnzat [ul] . daca mai creste tot ramAne
numai cdlut" (55) , hi, 6114 mai tare, C. vine Dunarea
mare, Di, di, di, calutul mieu, De-aicea liana 'n Brasn,'
(232/1) , Imi ciosalai cdttii. Are si el niste caiti (intelegand
cai de pret mic)". Am doi caiti grosi ca pepenii. Caitif
zburliti i piperniciti" (523*).
Pe intreg teritorul tani ; putin raspandit in jurui
R. .
Aradulm, Lipovei si Devei.

V. F. . cdlutu (76 465 492), cdlutiu (316. 377. 417. 422),
calut (19. 74. 80. 157. 174. 177. 194. 206/1. 217. 245/1. 259-
261. 306. 329. 343. 361. 365. 415/1. 416. 439. 446. 454. 473.
500. 513/2). Forme de plural interesante : caluti (2052.
234. 239/1. 240. 250. 508. 525), cillytei (472), cdluci (499);
calwei (471. 551), cdiuti (24/1. 188, deci nu numai in Moldova
si Bucovina, cum spune DA ) ; cauti, sau cage'
www.dacoromanica.ro
446* ; (ceigi se foloseste destul de des prin partea locului,

mai ales de locuitorii din satele de pe dealuri" 523*); cd-
lutei (378. 517), cclisari (86 2-51).
* ceilutas. Diminutiv desnuerdator (133-51).
*c ci 1 u t e 1. Diminutiv desmierdhtor de la cal (134
51).
* c ei lutuc. Diminutiv desmierdhtor. (care se (16 de
multe ori si la copiii de ambele sexe 378-51).
cciluzci, v. ccilus.
tctinit. Atribut dat calului in batjocura . Uncle
meri cu ccinyitul acela de cal" (362-54).
t canitur a. Fara explicatie, intre atributele date
cailor bgtrni, neputinciosi, slabi, urita si netrebnici (413--
54).
capard. Arvunh : cumparhtorul clh vanzgtorului Ca-
para (arvuna)" (1-3).
ceipz a t. Boalh. Despre un cal pe care oprindu-1,
pentru oclihnh, din tras, el parch se tot opinteste (diforma-
rea partialh a picioarelor si a gatului)" (I) (25-77).
c a p s ei. Gmflgtura (sau cresterea in sus" 239/3-77)
ce se formeazh deasupra copitei cailor (331. 406 1-77), ..la
cAsath" (198-77), sau la genunche (229/1-77). Prin ex-
tensiune. calul schiop la copith" (239. 239/1-77) sau dina-
poi (239-77). R1: si V F .: capsei (194. 198. 239. 239/1.
2393 255. 255/1. 331. 361), captei (356. 410. 406/1. 509/1),
captsei (229/1). Din ung. kapcza, care are si sensul de
umflaturh scortoash, in formh de capsg, care creste pe
copiita (unghia,) calului sau a boulm" (a lOnak vagy
krnek koromhzan novo kapczafor ma hrtjs csomri"
(Czuczor si Fogarasi s v.). Cf $1 ung. kapta (- slav. ko-
pito ), care are si forma kapcza (a 16 lban, kiilonosebbon
csulkljn nbvii csom6, nehutt maskp : kapcza. Innen kap-
lets vagy kapczets 16", (id ). Rostirea capsci este apropiath
de capsei (< germ. Kapsel TDRG.) capsulg fulminentil".
cap so s 2 Atribut dat calului cu o umflhturh deasu-
I 0. 2 Materialul este primit la chestiunea 77.
www.dacoromanica.ro
168 S. POP
pra copitei (cf. capsci) (246. 272 472 481 ), cu dusere la

genunchi (230), cu picioarele rele (206 1). R. 200.
206 206 1. 230. 231/1. 234. 235. 246. 252. 272 281. '293.
294 384 1. 361. 423. 432 433. 435. 438 446. 472 :M.
489. - V. F. : captos (206 2061. 230. 472), captos (423.
(481), capsas (293), capses (232 1) -

438. 446), cdpfos (200), captas (246 272. 282), capsds
Cele terminate in
-as cred c. derivg din ung kapcilis, un derivat al ung.
kapcza (kapczds labak ; kapczds lo melynek koromhazn
kapczaforma csomosodas van ; kapczas okor" ; Czuczor $6
Fogorasi, s. v.).
Cdreiust.10 Omul care are caruta cu cai si se o-
CITA cu carausia (6. 12. 35. 36. 49 58. 57. 73 77. 90. 105.
106. 109. 111. 113. 120. 125. 127. 128. 130. 134. 135. 136.
137. 139. 142. 143. 145. 146. 147 158/1 163. 168/1. 169.
171. 176. 178. 181. 183. 187. 189. 192. 194. 196. 198 201.
202. 203. 203/1. 204. 210 210/1. 219. 223. 224. 226/1. 233.
234. 235. 238. 238/1. 247. 246. 251 25111. 252. 254. 255.
255/1. 258. 273. 279. 287. 290. 292. 295. 296. 308. 316.
344. 380/2. 382. 383. 385. 390. 392. 491. 407. 410. 415.
415/1. 421. 421/1 436 471. 475. 481. 484. 487. 495. 506.
512. 513/2. 517. 529. 534) si transporta persoane (399), mar-
fun (72.75/1) cereale (99), de la oras boltasilor din comuna
(41/1. 55), lemne de la fabrica de cherestea pand la locul
unde pot fi incarcate in tren (229. 229/1. 392/1.), cel care
duce chine (148), card chine (85) tuhah cu One, sau este
luat cu ziva la lucru (230), se ocupa cu clnria, cara greu-
tgi pe spinarea cailor (sare, cosuri, banite etc.) (59), trage
sranjeni din locurile mai putin potrivite de mers cu caruta
(23), iar unde se extrag minereuri, trage cu calul asa zisele
.rdzne (vagonete) (13).
20 Prin extensinne : Proprietarul care are earup, cu
cai (si cai de calarit : 427. 456) si nu se ocupa cu carau5ia
(11. 38/1 73. 91. 103. 168. 199. 210 2. 213. 215 227.
229 1. 239 3. 244 269. 283. 284 286. 309. 332. 379. 393.
1 Materialul este prima ca rtispuns la chestiunea 2.
www.dacoromanica.ro
416. 422. 462. 510. 520 ; identic fiind cdrdus cu gazd.a, de

cai 323), deck nurnal mcidental, ca o ocupatiune lateral&
cand duce persoane cu trsura (60. 122. 171. 205 1. 205/2.
463). Prin.diferentiare de sens, se numese cdrduse si pro-
_prietarii care au boi, spre deoseebire de comieri, cei care
au cai (514).
3 Porecla, in deosebi la familnle care inainte vreme
se ocupau cu cardusut : Familia Constantinescu dm Rosa
poartg i porecla de cdrdus, fimda strgmosii lor cdrau,
inmate de rapirea Bucovinei, yin de la Odobesti la Cernanti,
cu carul cu bor" (186/2 ; cf si 128 ; Cgrausu, nurne")
R. : Aproape pe intreg teritorul tArn ; cele mai multe
raspunsuri sant MIA explicatie In unele regiuni este intre-
buintat rar" (61. 65. 542), mai. ales de batrani (96), in al-
tele este cunoscut desi ()amend nu se indeletnicesc cu cd-
raiusia (149 212. 282 337). Uncle sant numai cai de Want
in regiumle rnuntoase, argusia se face cu carele CU boi
(528). In pgrtile mai expuse influentii unguresti, acest cu-
vnt incepe sa. fie inlocuit prin secheres, de origine ungu-
reascg. In aceste regruni I aliitun de fiacdrus, fuvarus.
V. F. : coiraus (471. 499/1), caraus (215).
c a r duse r. Fara,' explicatie, dar pare a fi sinomm
cu cdrdus (177/1. 179. 533-2).
cdrausie. 10 Ocupatiunea celor care au cai (572.
247-2) sau a color care n'au p5.rnant sau au prea putin"
(90-2): Badea Iuon... face dese ccirdusii cu boltasii" (55
2) ; cartiusia se face si cu carele cu boi" (528-2).
2 Prin extensiune. Wasura de cantitate- se zice in cu-
tare cvant de ovas, ori lemne, ori piatrA, lut etc., sant ata-
tea si atatea cdrusiz" (199-2)
Se obicinueste cu verbele : a face (48), a imbla (172), a
se ocupa (35. 36. 49 73. 77 97. 105 106. 120. 109 407-
2) ; calul este intrelyuintat la cdransze si se numeste de ca-
rdusie.
R. : General ; numai in regnmile expuse influentei un-
guresti pare a fi inlocuit prin secheresie.
ceirclusitura. Calul e intrebuintat la - (529- 5).
www.dacoromanica.ro
170 S. POP
car la n, v. carlians.
carlians. Numele de carlians il poarta tot ornut
care, prasind cai, face acea.sta ca mane, poimane sa poata
negustori cu o iapa, un manz, un carlan sau un cal bun.
Prima grija a carhansului, mergancl cu calul la vnzare, este
sa arate c,andidatului cumparator ca vita sa este blnda"
(25-5). Tarann numesc giambasii cartiami(1), firndca.
dupa constatarea lor, geambasii mai niciodata nu alearga
sa, faca negustorie cu vite batrane sau, mai ales. cu cai
batram. Cum calului tanar i se zice ceirlan, cumparatorul
Nnzatorul sau ia numele carlians. Mai intotdeauna... cum-
paratorul vanzatorul de vita tinere se numeste carliane
(25'9.
c Orr 11 g. Despre caii batrani, neputinciosi, slabi, u-
riti si netrebnici (157-54).
c ii r n, v. cracotat i spetit.
carte pe cal. Bilet de vite (183-3).
cei care se ocupa cu careiusia (343-2).
343. 535-2.
-
c ei r it t a r. Proprietaruil care are carura (1-2) sau
- R. : 1. 139. 294.
V. F. : carufan (1-2), caruferi (294. 343.
535-2).
carufa$ 1. Proprietarul (6) sau gospodarul (121)
care are carufa (28. 94 230) au cai sau oai de calarie
(133) si se ocupa' excluziv (58/1) cu transportarea de mar-
deaa numai in apropierea oraselor.

-
furi sau cel care are un cal inhamat la &grata si face tran-
spoarte cu bagaje la gara" (24/1). R. : General ; in Ar-
V. F. : carufaq (110.
94. 357).
carufe$ie Ocupatiunea carutasilor (121-2).
c 6 $ i t ei 0 parte a piciorului la cal ; v. cape/.
cata r. In batjocura si la manie (133-54) despre un
cal mic" (158. 109-55) si tare" (109-55).
108. 108/1. 133. 158-54. - -
R. : 109.
V. F. : catairi (133).
caut a. Cu sensul de a castiga", v. p. 90.
cazatura. In batjocura despre un cal urit (26--
1 Materialul este primit ca rspuns la chestiunea 2.
www.dacoromanica.ro
54), netrebnic (136), batrdn (60), caral omul este necrwit

peste seara" (136-54)
ceacal. Despre can bbarani, neputinciosi, slabi, u-
rip (85-54).
coac a r Despre un cal cu defecte corporale (29-77).
cenzarpenz, v. p. 88.
ceucct$ Despre calul care se uita drept... Mfg a fi
chior" , despre oameni se zice la fel (190*). Ar putea h ung.
*csokcis (cf. ung cskaszem szem, melynek ivhitrtya,jat
uvegalaku gyuru lovaknl jelent oly szemet is mely
homlyos uveg gyanant vilgit, lnkseg es kinyomas nl-
kul").
chehe. Tuse, boara lii. cai (467-54*) ; se recunoaste
dup5, respiratie, dupg uncle umflg.turi pe spate si clupg, !Ar-
m-lea, nrilor (480-3). Aceasta boal se opreste pentru
moment, in t"arg, cu bere (471-3) sau cu seminti de ca-
nep5,, vindearea radicalg nu-i posihi1 (467-54*). - R. :
293-77. 367-3. 403-3. 406,1. 410-77. 424-77. 471- -3.
467-54. 480-3 487-3 a in Banat, apucl DA. manuscris.
V. F. : cheh (467-54*. 480 487-3). - Din ung. keh
tug, oftic6," ; existg si forma kehe.
c he he 1 Atribut dat caludui care e stricat la pl'a-
man (403), are oftia (471), tuberculoza. (480), suspin
(228/1), care tuseste (233. 27211. 280), sufra" greu, Ii umbra
foalele ca un foiu".(253 254). - R. : 167. 220. 228/1. 230.
232/1. 233. 235 253. 254. 266. 280. 283 321. 350. 369 1.
384 403. 408/1. 391 446. 480. 471. 472/1 - V. F. : cltehtiu
(230. 266. 446).
chehos. Atribut dat calului in targ. cum dai... che-
hosu'... asta" (367-3).
-
chere,5chedlt. Cal de (370-5), cu care agoni-
sesti, cstigi. - Din ung. kereskedni a negota".
chiabur.lse spunea, inainte vreme, omului cu cai si
alte vite (25-2).
chiciat. Soldiu, deci calwl cu un sold mai cobo-
Materialul este primit la chestiunea 77.
www.dacoromanica.ro
172 b. POP
rit" (7-77), smintit din loc" (6-77), a.sezat (19-77).

V. F. : chiiat (7-77), chi,iat (6-77), chmiut (19-77).
chtlav Calul stramb la picloare... orb" (32-77) sau
.cu alt detect corporal (542-77).
Prm extensmne : eddy L.=-- chilav] de un cam = are
zlbeata, nu vede mci cum cu el" (542-77).
chileivit. Atribut dat calulm dupa defecte corporale
(521-77).
chima c. Despre calul gros" (183-55) Dm rut.
konak unbrauchbares, krummes Holzstuck".
c hiovean. Cei care au carutA cu cai se numesc..
vhioveni" (73-2). - Din Chiev, prin suf. -can.
chiozvetiteu. Mijlocitorul targului intre cumpa-
rator si vanzator (488-3) - Din ung kcizvetit mijlo-
citor, intermediar".
chirta1. Proprietarul (s. omul mai sarac, cei
avuti si cei care au mai mult de doi cal nu fac carausie
pentru parale" 549), care are carutA cu cai (537), se ocu-
pa. cu carausia (1. 6. 141. 522. 541 543 544. 548), cluria
(108 547), tragerea chinilor (23), transportarea (349)
marfurilor (102. 152), nefiind cale ferata (23) ; despre a-
cesta se zice ca imbla la agonisita" (= umbra, cu chirie
177), se duce in chine" (23), traeste dupg, cai" (542*).
R. : 1. 6. 711. 8. 23. 100. 108. 141. 152. 177 521. 522.
542. 543 544. 545 546. 546/1. 546/2. 530. 531. 537. 540.
.541 547. 548. 549. 550. 551. - V. F. : cine$ (530. 522.
531. 540. 542), chtriqi (547), firie0 (551).
chirie. 10 Plata ce o primeste cel care imprumuth,
caii, cel care merge in car'ausie sau duce persoane la garb'.
(542-2)
2 Carausia se mai numeste si chine" (134-2) ; de-
spre cei care o practica se zice : se duc in chine" (164-2)
,,umbla in chine" (161-2), iar child se reintorc : au chi-
cat de la chine" (164-2)
3 Obiectele sau marfa transportata. : locuitorii .. a-
www.dacoromanica.ro
CATEVA CAPITOLE DIN TMIMINOLOGIA CALULUI 173
proape toti, dupA ce-si miintue munca lor, se apucg de-

carat chine la oras" (88-2), sau se ocup5. cu tragerea_
chirulor" (23-2) ; duc chine" (148 158-2), se due cu
chine" (90. 164 134-2) ; marfa lor [se chiamg] chyle"
(152,4-2).-R. : 4. 19 68. 88. 90-2. 109-5. 102. 134. 148_
126. 158 161. 164-2. 174-1. 174/1-5. 542-2.
c hirier. Cel care se ocupa cu Cargusia (180-7).
chzrzgerit. Ocupatiunea chirigiului (termin po-
pular") (24-2).
chirigier. Cel care are cgruta cu cal (185-2).
chirigiul. Cgerul (140), ieparul (66), birjarul (.59)-
cu carutsa cu cai (60. 70 59) care se ocupg cu ca.rAusia,
chum, (102), castigandu-si. numal pe urma caalor" cxi-
stenta (161) ; i cele care poart a". marfa pe spatele calk-Jr
(175). Un rgspuns ii mentioneazg i ca nume proprm Chi-
rigui (128). R : 22. 24. 24 1 25. 27. 29. 59. 60. 61. 03.
64. 65. 66. 66/1. 67. 69. 70 83. 814. 85 96. 86. 87. 88. 93.
94. 98. 112 113. 115 116 117. 121. 122. 123 102 105.
106. 108 110. 111. 130 133 136. 139 143. 140 149. 119.
124 127. 128 155 2 183 184 158 1 160 159. 161. 175.
, rar" 111. - V. F chinju (112 113 140), nrthi (160),
chic ius. Cel care are chrufa en cai (19-2) si se-
ocup6 cu argusia (536-2).
c i c etAts. Proprietarul care are chrutg cu cai" (513.
515-2). - Derivat din *eiedu (< ung csik manz", cf si
csikos), prin suf. -us.
ci m p a v, v. ciumpav.
ciocul calusului, V. &alias, 5.
ciolog Cal batrn, slab, unit (398-54), neputincios
(21-54) - Pentru etimologie, v. N. Draganu, DR. If,.
p. 900.
ciont. Cal barn. (463-3), cu un picior Caiat (59*),
neputincios, slab, urit (436-3. 459 466-54). - V. F. :-
ciont sau sont" (59*). - Din ung csont os" (Mandrescu,.
www.dacoromanica.ro
174 S. POP
Elem. ung .) ; nu credem in apropierea de clung a lin Tik-

tin, DRG.
cio n to r o ag a, v. cocosteirc.
ciorit. Calul cu pielea dubita (378-77): dad, moa-
Te un cal... zice poporul c cioarele se adund in multime
mare pe hoit i incep ai cmpi pielea, a o dubi, a o czori,
ca s poatd mdnca carnea hoitului..." ; se zice i despre
,,un om zdcut de vdrsat, cu fata stricatr ; un copil bu-
bos" ; un om cu rane vechi, vindecate" ; la cioard nu se
intrebuinteazd acest atribut" (378*).
ciorop. Despre un cal slab (Poiana, jud. Naisdud),
in batjocurd," (198-54).
ciosala. A peria, a curdta caii, a tesdla ; v. cdlut.
ciosnit. Despre un cal al cdrui sold este crescut th-
form (474*), partea dinddrat, ached de la solduri si de
la coadd, e prea piezisd sau cazutd. (356*), este &form la
sale, (defect remarcat de cumpardton, in tArg 445*) Acest
ncuvnt se aphd, si la vaci (356). Participiu-adjectjv
al verbulm ciosni (cunoscut in comuna Frata, jud.
Cluj) cu sensul a rtdia" Si-a cioznit un deget" = si-a
fthat de tot un deget" , boul e czosnit de sale", adicd pi-
-cat de sale" (comunicat de V. Bucur).
cipa $. Cal bdtrdn, slab, neputincios (190-54), orb
(190.), cu defecte corporale (190-77). V. F. : cipau
<190*). Din ung. emmis urduros, cu urdori, cu poho-
gala, sabardos" (Ghetie) ; in cipav avem o schimbare de
-sufix.
cicornitei Masind de tocat paie (101-5)-
V. F c4carnifei (101), siscornifd (130-5). Probabil din
rus e'eska die Hede, der Werg, die Kratzhede, der Mittel-
werg", prin suf. -ornita.
ciue s, v. veintuzt.
c i u 1. Fdrd explicatie, intre atributele date calului du-
-pa defecte corporale (1. 523-77).
cium ei. In batjocurd (108. 10811-54) despre cai,
child omul e supgrat pe ei : Ne... cium, c. ti c nu-i
tirsu". Da stdi, P-And, t-oiu pune traista, mncdte-ar ciu-
www.dacoromanica.ro
ma". Se zice i despre fetitele anemice, cu oarecare duiosie:

ezumei hadei (200*).
ciumac. Omul care se ocupa cu drausia (133-2).
Din rus. 6umakit caraus" ; cf. 0 rut. 6ymak, wurden.
genannt die Leute aus der Ukraina, welche mit ihren Och-
sen nach der Krim od. an den Don fuhren, um von dort
Fische und Salz zu holen". Forma ciumaqi, cum este ate-
stata, este o rostire dialectala a lui mwmaci.
clumpav. Despre un cal, care a fost purtat despot-
covit, i s'a ros unghia 0 merge schiopatand (198 ; cf. si
190-77). V. F. : cimpav (190).
ciumptiva Despre un cal cu unghia rupta" (49.
77), cimpiimt, adica cel caruia i s'a batut, ros i bolnavit
copita, de stoapata," (190*) : Plecand cu carul &a padure
i-au cazut Negrului potcoava cea mai veche, am fostu in
cumpene s, m. intorc indarat, ca asa s'au ciomptivit, in-
catu mai numai in trei picioare au vmt masa," (77*).
ciumpi t. Calul caznit, pus la munca grea prea de
tanar, la care partile corpului sant eau i diform desvol-
tate (365*). Participm-adjectiv al lui mumpi a se a-
scunde, facanclu-se rube" (ciumpeee-te dupa usa c. n'are
ad te vada cand va veni" : Poiana, jud. Nasaud).
ciupercei. Porecla data calului (176-7) dupa. co-
loare (176*) : O iap, neagra face un manz sur, adica
unii peri sant albi de la inceput ; cand ajunge varsta de
4 ani [acest manz] devine pe jumatate alb ; de la 4-6
ani perii cei albi [devin] rosi ca hrisca" (176*). Cf. si
p 107.
ciuturd, v. p. 98.
c1 a c a $. Taranul care e cu caii in clad, (20-2).
clampa. Despre un cal inalt de statura, slab, greba"-
nos. Aceasta numire se (IA cailor fiindca sant cm ira sin-
narii incovoiata, intocmai ca l calcatorul de la usa : Are
doi cai ca doua clampe" (133-54*).
c 1 a" p a u g. Un cal cu urechi mari" (102-77).
clepe 6. Cal cu urechile lasate in jos" ; i despre
om ; mai rar despre 01 (oi clepe$e) (472-77). Cf. sar-
www.dacoromanica.ro
176 S. POP
bo-cr. klepa, kleinpav, klem po kapperig, mit hangenden

Ohren".
clzciu sold" , pen tru ammale nu se zice sold, ci
chctu : .,cu cWwl doborit, plecat" (537*).
cloambat Un cal bateau, neputmcios, care alma se
nnsca. Acest cuviint In gralul nostru de bastmg nu este-
folosit cu inteles de creangei, ramura de arbore"... clown-
Sn, ca ramurai" e cunoscut numai de cei cu mai mula um-
blare prm locum streine" (304*). N. Drgganu, in DA.
ms., ii derivil din varianta aseascg, klompon a germ.
klumpen.
c o a cl ei, sb., v. cthascei si codia bimului" p. 84.
cocae, v. p. 84.
co cze Proprietar de cai (542*), de trasura, si iaL
(523* , cf st 416-2), care merge cu trsura pentru bani
(525*) Cocisu s'a facut cocze$, ache& vozitroil s'au facut...
:
proprietar de trsura i caa" . (523*).
co cOar. Proprietarul care are cai", spre deosebi-
re de cdriiu, Gel cu bm. (542-2).
co coar a. Despre un cal slab, urit am. cotoare cu
cocoarele astea de cal, nici nu-i pot vinde, mei nu-i pot in-
cgralti, Iriciripa, tocmi, ingrhsa nici cum, sau ca. a shcat
si mgduva in ei, sau cg, i-am omorit cu foamea, fo-
mit peste ing.surh, neavncl ce le da de mncare (542*) ;
acest termin se aplica", si la bon man i slabi. Despre
caii care merg bine se zice c merg tocmai ca cocorii
toamna pe cer" (542*)
cocosteirc. Porecra (lath, calului (176-7), mare,
ciolAnos, inalt si slab (91-55), cu picioarele si cu gAtul
lung (176*) Aceast porecla se intrebuinteazg, rar de tot".
Fiecare gospalar d. calului s'au un nume, dupa, cum ii
pare lui cg, are asem'anare cu un obiect oarecare"... : pe-
ptinam, asem6rator cu un pepene; ciontoroaga, cu picioare-
le mari, mottnapt, cu capul ca un motan (176*).
co c ov a, . cucovei.
cojetc ei. Cal batran si slab, schelet acoperit cu
coaj" (102*). La noi nu se zice cojeicei la furca de tors,
www.dacoromanica.ro
ci numai la hartia cu care femeile acopera caaerul, adica

lana, inul sau canepa, care se pune in furca 0. se toarce"
(102*). Pentru etun. v. N Draganu in DR. I. p. 294.
c o la c. Cal de : Daca se intampla sa se gaseasca
pe teritorul comunei vreun cal strem, numai deck prunarul
ii ia semnele 0-1 da in pastrarea unui nevoias, sa se ser
veasca de el pang vine stapanul calului. Nevoiasul cancl
primeste calul, trebue sa semneze o dovada Astfel de cdi
se numesc cat de colac (88)
colful lupulut. Despre calul batran slab si ne-
putmcios, pe care stapanul e silit sa-1 intreting pe degea-
ba , se mai zice $i clespre cel care musca si da cu picioa-
rele. I se zice astfel deoarece carnea boilor, oilor si. capre-
lor e buna de mancat [chiar si] atunu cand sant im-
batranite, carnea calului atat tanar cat 0 batran, ou-i
bung decal pentru colful lupulut" (63-54*).
comandii de cal. Un cal mare si rau (219-55) ;
se zice si despre o femeie rea de gura (Poiana, jud. Na-
sand).
coniar. Pare a insemna un bun cunoscator la cum-
pararea cailor (183-3) Din rut. koniar pastor de
cai"
copo $. Cal cu spinarea ridicata (517-77). Din
ung. kupos conic, boltit", asemanator cu pupos, bubos
cocosat"
corb Un cal sau, o mpg slaba, in targ : cu cat dai
corbu (coarba) aiesta ?" (238/1-3).
corcva. Cal mare si slab (238 1-55), in a ,g-
rui solduri pota acata traistele", se zice si corhvd (23811 ').
Pentru etim. cf. rus. krka die Schale (der Friichte),
die Elude (vom Brote)" , korkovaltji, adj. rmden, bor-
kig".
c o r $1. A suferi de o board. interna ; v. btdalciu.
corsoiu. Despre calul slab 0 batran, cand. trage :
Hn, corsotu", fundca nu mai e de nici un folos, fara
pielea de curele si corsoate (78/1.*). Cf. si intelesul cu-
rea lima. cu care se leaga briceagul la serpar, ori cu care
Dacorom,ania V. 12
www.dacoromanica.ro
178 S. POP
se incheie ghetele, in loc de gaitane" (Rev. Tara Oltului, III,

No. 44, in hsele DA.).
cortorar. Cal slab, rau, nargva$, ros de ham, cal
care a fost sau este supt cortul tigamlor (laiete) corturari"
(82-544').
c o s a r. Cal mare, cat un coeriu" (158. 160. 521
.55).
c o s i. A se lovi in mers, la pintemi picioarelor, v.
p. 83.
cosor. Cal bgtran, slab, cu sira spinarti ca,rhgata,
rat' de picioare, asemanat cu unealta cosor (un cutat cu.
varful Carhgat) (37(-54*).
co ovean. Se ocupa cu Carausia in special cei din
Copveni, din care cauza in Craiova, copvean 0. chirigiu
au ajwns sa alba, acela$i inteles in limbajul carciumardor
si bolta$11or" (24/1-2).
costoroaba. In batjooura, (152 5. 181-54), despre
icah batrni $1 neputinclosi (152/4-54).
c o t a, v. cauta.
coteirjei. Despre caii balrani, neputinciosi, slab]. 51
netrebnici , in batjocura $1 despre copiii slabi $1 zburdal-
nici coterj, de ce nu te porti bine; nu vezi ca. abia ce se
mai tin oasele pe tine, coterjo" (542*) In corn. Poiana (NA-
saud) se zice numat caprelor cand vreai sa le alungi --
V. F. coterjei, coterjo, coterje (542*). Dm sArb. cr. ko-
ire,an, -na, -o Ziegenhaarig, struppig".
cotoarcei Cal had, urit" (480. 529-55), cht o
,cotarca" (7/1-55).
c o t ef Un cal mare : nest-Fe cai cat cotyefelye dye
poti trage o casa cu ei" (205/1. 20512-56), dar si in bat-
jocura, cnd se compara coastele calului mare si slab cu
bArnelc cotetului Ce dai pa catieful ala... ai purcei sa
bagi in iel 9" (378*).
C o t i. In expresia : il cote$te de barba", v. p. 79.
c otijnic Omul care se ocupa cu carau$ia (136-2)
Poate un derivat de la pluralul cotigi (sg. cotigei tra-
sura mica, teleguta")
colonog Cal cu picioarele rele (158-77), urnflat
www.dacoromanica.ro
_la picloare, cu arici (140*); expresia se intrebuinteaza mai

ales la iarmaroace, de care geambasi, spre a micsora pre-
tul calului targuit (140*).
cotor. Despre caii batrani, slabi si uriti se zic ca-s
.,cotoarei (542-54).
covcitat, coveitit, coveitos, v. de$elat.
creiceinat, v. deselat.
cracolat. Despre calul cu picioarele carne inlaun-
tru" ; se mai zice 5i despre coarnele furcn (furcoiuku) de
lemn sau de fier, daca stau cleparte deolalta (coarne cra-
cozete) sau de cerbul lopatar... : cerb sau tap cu coarne
mari cracozete (523-77*). Din creicozu, augumentativul
Jul crac.
cra$cadau. Negustor de cai (480-3) Din ung.
Iceresked, negustor, comerciant".
crehui, v. veintztzt.
creitar de noroc, v. p. 87.
cre$te, v. p. 64.
croncan. Cal mare si slab, garbovit de batranete
Fiti-ar croncanu sau cloncanu al dracului ; ce sa fac
.eu cu sarla asta ? (5*). In regiunea Branesti se zice
cloncan la pasarea uliu" sau gaie" (65*). Cloncan se
intrebuinteaza in locul cuvantului croncan (59*).
crucea spineirii, v. cuvuiat.
cuble.5 Calul cu 5ira spinarii incovoiata in afara"
(indica forma opusa de la intarnitat") 198-77 ; se zice
51 despre femei sau fete. (Poiana, jud.. Nasaud.). V. F..
cugre$ (198-77). Din ung. kbls gaunos, gavanat,
concav ; scorburos, scobit"; cf. 51 ung. kob ceva in forma
. 'rotunda, globuroasa".
cucov ei. Porecla pentru un cal inalt 5i slab, mai
mult batran deck tartar Ce cal a cumparat Ion ?"
Ia, o cocovei, inalt cat o prajina si slab, prapadit". Ca po-
-recla femeilor, dar mai ales fetelor, inalte i slabe Nu
ma insor cu cutare fata, ca parca e o cacova": Ia, te
uitg si. la asta cata ccovei," (2411*) Din sarbocr. ku-
Way, kukavan ungliicklich, traurig", sl kukav traurig,
www.dacoromanica.ro
180 S. 1)01'
elend" (Berneker s. v. kukajo, kukatz). - Cf. si V. Bo-

grea, in DR. IV, p. 879.
cu j ei ea, V. cojewa.
c u p ii. Scobiturd in masea, v. p. 83.
cuper. Negustor de cai sou imjlocitor, la incheierea
tdrgului. - Este mentionat sl aldturi de corespondentele :
sfdrnar (239 2. 322. 370. 386. 412. 415. 415/1. 425. 451.
476. 487. 542), sanisar (386. 438), negutator (386 451),
tiqer de cat (476 493), pdar (6), efar (487), czujer
(542). -R. . 6 239 2. 303. 315. 322. 330. 352 370. 3.)6.
412. 415. 1415 1. 425. 429. 438. 444. 450. 451. 476. 482.
510. 521. 523 543 1. 542. 545. 551. -

483. 487. 488 488 1 490. 493. 497. 498. 499. 499 1. 506.
V. F. : chi petz
(506), copeti (352 431) , este ortografiat si unguresie :
cupec (510), trebue citit insd : cupet - RaspAndirea ne
indreptateste sd-1 credem de origind ungureascd (< kupecz
negustor ambulant, care se ocupd cu vdnzarea lucrurilor
de putina. valoare". Astfel se nurnesc, in deosebi negu-
storn de porci, bat si cal, cf. ung lkupec negustor de
cal"). Nu credem in etimologia la]. Tiktin, DRG. s. v.
eurdzuc s. curghtuc. Un defect de limbd, v.
p. 82.
cuvuta t. Calul care e mai jos de spmare (45-77),
mai sus de crucea spinarn si mai ridicat la grumazi,
unde vine greblanu [= greabainul], pe care se aseaza ha-
mul" , incovozat se foloseste numai cnd se refer& la Q
num" (45-77*).
c u t. Cal schiop de un picior (85*).
daharnog. Cal bdtrOn, tinut rdu, care se impiedecd
mergind, care st a. rdnjit, ii atarnd buza de jos. Dacd e-
in stavd si unul tandr rncheazd, calul bdtrn. (diihdrnoy)
nu observd ; . la cdrutd .. merge si fard zdbale in gurd"
(170*). - V. F. : haharnoghi
dahoinat. Cal obosit peste mdsurd, extenuat, rap.
pus" . e daoznat de tot, se zice de o vita, cdzutd la ham",
1 Matenalul s'a primit la chestiunea 3.
www.dacoromanica.ro
Se intrebuinteaza mai ales de oamenn batrani (93*).

Cf. dehulat
dalac Termin pejorativ pentru cal, dar dat si rand
omul e manios (87-54).-R 26 87. 128. 133 137. 139. 140.
154 156 160. 167 54. - V. F ddlac (167). - Din turc.
dalak (talak) Mi lz"
damburos, v p 84
dar a b, v. p. 107
darac Can se intrebumteaza, si la manarea dara-
cului (a piepteaului mare de her, pentru scarmanat la-
na) Din turc , v. S. I. 0
dardal a. Despre un cal batran neputmcios, urit.
R. : 38-54. 38/1-7. 38 1. 167 1. 170. 180 350. 370
500 548-54. - V. F. : deirdoalti (38-54. 38/1-7. 38-5i),
ddrgoald (500-54).
ddrlo g'. Terrain de batjocura dat unui cal mare,
slab (cum sant caii razarilor, a negutgtorilor de raza."
199*), lutivan (208-7), rail, neingrijit Se zice i despreiapa,
dad. e batrana (216-3). - R. : 14. 54. 39-3. 7 si 54. 43 -
3. 83. 150. 155/1-3 155/2. 166. 168-3. 172. 173. 176 1.
177. 174/1-7 174/1. 183-7. 183-54 183-55. 185-- 54
193 3 196-3. 196-54 198-54 199-7 205/1-7. 205 2--
7 108 7 215-3. 216-3 223-5 223-7. 224-55.
225 7 238 1-3 241-55 242 1-3 249* 252-3 252-7.
253 7. 254 3 255-7 261-7 263-7. 276-3. 277- 7.
352-55 384 1-54. 390-54 410 1-54 412-54 439-54.
448 1 457-54. 463-54. 531-7 531 - V. F : darlog
(173-54 173-55), diirlog (177), dirloagd (166-54), ddr-
joaga (179-54) - Pentru ehmologie v S Puscariu, in
Dacoromania III, p 832 Credem eh darlog, cu sensul de
cal slab, ram." e o extensiune de sans a lui darlog &flog)
Mori, frame".
(larval 2. In. expresia cal de - , despre unul rau
1 Materialul este primit la chestiunea 54
= Material primit la chestiunea 5.
www.dacoromanica.ro
182 S. POP
ingrijit si slab L160-3), intrebuintat la corvezile cele rnai

grele (30-5).
Prin extenstune : halnd de deirvalei caciula s. palaria
de purtat" (161-5). - R. : 17. 24. 30. 66. 71. 83. 35. 88,
102. 113. 118. 122. 124. 125. 126. 127. 109 133. 130
139. 140. 141. 145. 148. 160. 161. 164. 183. 378. 500. -
V. F. : deirdald (183-4).
darz. Atribut dat calului care rausca, d. cu picio-
rul, este greu de calarilt. Se zice i despre un om, despre un
copil cu nrav, lute la fire, [care] nu sufere de la nime-
nea ceva neplacut, se infoaca, se revolta lute" ; despre un
cane care latra amarnic, care musca si atach" lute" , des-
pre un bou, pe care nu-1 poti pune cu usurinta la jug ;
ddrzei se mai numeste si o alreanta (523-77*).
dehulatl. Despre calul stricat din cauza plitiirii
sau manaturd" (57), cu sira sping.rn rupta, cu corpul fara.
forme frumoase" (96), stors de puteri (175), ,,rascacarat'
(70). - R. : 27. 48. 49. 52 53 54 54/1. 54 2. 56. 56/1. 57.
58. 79. 80. 60 66 66 1 68 69 70. 71. 87. 93. 96. 175.
206 215 352 378 380 2 390 510 532, rar si de oamenii
batrani (93*). V. F. deheilat (27. 390. 532), deulat
(352), d'eculat (378), ddhulat (66/1. 68 69. 71), ddulat (93k.
96. 175. 206), daulat (60), duhdlat (510).
delejant, v p. 98
deelat2 Despre un cal care are coloana vertebra15,
in forml de sea (25), cu sira spinarii rupfa (65 67. 93.
161. 361) sau smintita (361), adusg la vale (64), cand i s'a
rupt spinarea (59 455 453. 442. 224. 17.0. 447 449) s.
spatele s oasele spinarii (72), cu spinarea covgtath (183),
covatoasb; (516), covgtat la spinare (497), arnitat de spi-
nare (258. 448/2), cnd Ii sunt selele (222. 359 439. 506.
542) s. spetele (506) rupte (178. 187), cand crucile par a
fi frante (15512), cand e starcit dind'argt, la podul curu-
lui (82), child sa pa e inclinatsa, (58/1), cand picioarele din
1 Material primit la chestiunea 77.

2 Material primit la chestiunea 77
www.dacoromanica.ro
dark ii snt smintate din spmare" (327), caxal merge

cu picioarele craegnate in laturi (171), etc. - Cuvantul
este cunoscut in majoritatea absolufa a punctelor. - V.
F. : dealat (146. 171. 84. 126. 140. 145. 153. 157. 1552.
158/1 184. 185. 186/2. 208. 219/3. 245/1. 247), dzsalat (143.
158. 152/2. 182), dioilat (122. 129), dd$elat (65. 69. 68.
66 1. 71. 75/1), de$elat (350. 239/2. 487. 476. 465. 408 1.
389. 378. 289. 281), desdlat (11. 300. 231/1. 231. 529), de-
ulat (297)
de $ el a t e, in constractia cgldria... pe deplate", v.
cdldrte II, 2.
deseldturd. Se zice la incovtherea coloanei verte-
brale, ce o capgtg. [calul] de manz timer" (77-77) si, in
plural, clespre caii Vatrani, neputinciosi, slabi, uriti si ne-
trebnic1 (25-54).
de$ghinat. Despre calul care a lunecat undeva ;
a chzut si i-a sgrit piciorul" (32-77). - Probabilg pare a
fi etimologia d-lui Giuglea, din lat. *disglinare (in DR. III,
620)
dzebld. Un cal rgm, n'argvas, care nu trage hie,
diebl" , temti inddrat dieblo, nu-ti dau ova's" (82*).
Cf. serbo-cr. debiji, -a, -e dicker, fetter, wohbeleiter, kor-
pulenter", necunoscut de TDRG.
diug In batjocur5, despre calul batran (477-54)
slab si urit (392/1-77). - Din ung dog hoit, starN"
(Man drescu).
doja 72 a In expresia a sta de dojanV, v. p. 82.
drabind. Despre un cal mare inalt (184-55), bil-
Iran 5i ran heanit (157*). Se spune drabgin(d) 5i. la la-
turile cosului cgrutei tgrainesti, care are forma de scara.
Cum aceste laturi usor se hodorogesc, e legafa, de cuvan-
tul drabgind, notiunea de lung sau inalt, hoclorogit sau
stricat i batrn" (157*). - Din rut drainna Leiter"
drabinar Pespre un cal Mtran, inalt si rau 111.5.-
nit ; se intrebuinteizg ..mai mult in senc cnlectiv" (1574').
-In pidetele Dorohoi, Iasi, Suceava (7raghinar are Tntele-
sul de fustel la loitra, (Dam6, Termi), p 15).
www.dacoromanica.ro
184 S. POP
dragla'. In batjocura (127. 158. 198), despre un

cal (s. iapa 445) mare (178/1), slab (238 1), batran, urit :
Cu o dreigla de capastru" (239 3) R. 127. 158. 173.
178 1. 183. 185 198. 238 1 239 2. 239 3. 401. 413. 445 --
Cf. bulg. dragla magere, schwache, ungeschickte Frau" ,
thglak in Klepper" .
draneci. Un cal mic, batran : Stremn, adeca Ma-
lorusn de la noi spun tot asa, dar aplica acest cuvant la
once lucru vechiu si rupt" (157*). Din rut dranka ze-
rissenes, zerfetztes, abgetragenes Kleid, Hemd".
drdng, v. p 98.
reav a, v. dreves.
dreves. Cal soldiu, cu un sold mai lsat (350*), stri-
cat de spata , se zice i despre un om, cand merge rau
(comumcat de A Sioldea, in Mititei, jud Nasaud). Pentru
derivarea cf dreava spata soldudui, coasta" (din Mititei).
drevesit Atnbut dat calulm dupa defectele corpo -
rale ce le are la 1 icioarele dinapoi" (211-77), cu spata
dinapoi a piciorului rupta (coin. Sioldea)
drum In expresia cal de drum, v p 99
dr um eirit Calul folosit la trasura, v. p 99
dubala 2 In batjocura (113-7. 180-54 293-7)
despre un cal bhtran (551 54), cnd se mana (178-54)
si nu vrea sa mearga (370-7) R : 102 113. 178. 180
54. 293. 370 471 551-7
dubina Despre un cal, in batae de joc si la ramie
(133-54). Din rus. dulnna bath., ciomag, maciuca".
daburo s, v dupuros
d a c a. In expresia cal de dual, v p 99
du la n. Se zice despre can lenesi, care au mers gre-
oiu (233*) sau, rar de tot, celor care au ceva narav rau,
musca, dau cu picioarele, se sperie" (354*) Cuvantul se
foloseste de unn oameni mai hatrani care, inainte de ras-
boiu, faceau negot prin marginea Bucovmei , i se zice si
1 Materialul este primit la chestmnea 54
2 Materialul este primit la chestmnea 7 51 54
www.dacoromanica.ro
3anelui, ins numai de unn oameni si in cazuri foarte rani"

(233*).
dui i g o s, v. harundd.
d u p (supt forma dupct i dupchi), v. clupos.
duposj. Atribut dat calului (dar $i mannlor de un
an 193) cu parul mare (182), lung (239/3), paros (218), cu
dupci (205/1), care nu $i-a schimbat parul de lama L207.
23913. 202), nu napa.rle$te (130). - R.: 130. 180. 182. 193
195/1. 202. 204. 205. 205 1. 2052. 207. 211. 215. 218.
231. 236. 239/3. 392/1. 518. - V. F. : dubos (215. 218).
dupuros2. Atribut dat calului urit, neingrijit (1-5S)
(ori chiar scurt i gros" 540), cu parul mare (188. 173),
cu par dupos, ca dupchm la cane" (171), care n'a lapa-
dat parul de lama (128. 203 1), nu e tasalat (181. 201),
cu rane pe trup $i numai pe alocurea cu par (175), sau
chiar MIA par" (160), raios (70), lene$ (156), are tnt-
cleauna diaree i e murdar in partea dinapoi a corpului
(161). - R. : 70 105. 128 156 158. 160. 161 167/1. 168.
171 173. 175. 178/1. 181. 183. 184 186/2. 188. 201. 2031.
/
276. 337. 378 380/2. 443. 540. - V F. : duburos (378) --

Forme paralele dupuros sau dupos (181)
.
duralzu CrescAtor de cal sau omul care are grije

de vile sprmtene i frumoase", ex. ce mai vilei am vazut
la Gheorghe al Stand", se vede treaba c'au avut bun du-
ruliu" sau ce carlan frumos, al dracului a fost duruliul
ce 1-a crescut" (25*). Probabil, turc. tyrylu emen
Wohnort, Weideplatz habend"; cf $1 toryl das Rennpferd".
elefant, v. p 107.
*epyinti. Termen desmierdator (87-51).
f a c e. In expresia mi-am facut cai", v. p. 65.
facto r. Negustor de cai, pomenit alaturi de live-
ranti" (129-3). - Din rus. faktorii samsar". Tot acest
cuvant trebue sa fie si. in factor (de sub No. 2), citat in
1 Materialul s'a prima ca rg,spuns la chestunea 77.
2 Material primit la chestunea 77
www.dacoromanica.ro
186 S. POP
DA. cu intelesul de . cel care face negot pe socoteala.

altma".
feileacd, v. p. 83.
fariseu, v. p. 106.
f au r. Se nee despre un cal, v. p. 108.
fedeu, v. ghebes.
felelea 1. Raspundere, garantie. Din ung. felelet , v-
p. 81.
f el eli. A lua responsabilitatea, v. p. 83.
felpin z. Arvuna. claca nu va trage bine calul iii
ham, Iti vom da felpmzul inapoi" (488 1-3). Cuvantul este
cunoscut in regiumle mai expuse influentel ungure$ti.
fiacdrus. Cel care are ca,rufa cu cal (2-2) $1 se-
ocupg. cu caralum 502. 506-2). R : 2. 232/1. '199.1.
502. 506 V. F.. fiachertsi (506), flacartsti (232 1). Din-
tr'un ung fiakros birjar".
f i f. In expresia fif de rachiu, v. p 82.
firman aràus, iar ocupatia este firmehne (187 2).
R : 183 184 187-2. V. F. furman (184). Din
germ. Fuhnnann chrutas, &argue, primit odat direct,
supt forma furman (furmancei) $i a doua org, prin Rufeni,
supt forma firman.
fleser Negustor de cai (362. 364-3), sincmim cu
gearnbas (361-2). Din sas fle3gor (Jahreb. X. p. 187j.
floricica Un cntec la jocul Cglu$uhu. ; v. ,.a17/.
folticdnos Cal gras (525-55), burtos. stint fol-
ticost call care se nutresc numai cu pgloase 5i nu primPsc
la mancare bucate" (523*)
folticos Cal r'au hr5nit numai cu ludgi (cucur-
bete), dovleci sa.0 numai cu iarbr ; $i despre un om care
trgeste numai pentru burta lui (10 77*)
f o m 1. v cocoard
fonios Cal lenes (480-54)
forgdus Atribut dat calului care-$i asvaxle pi-
cioarele in dreanta squ in sthnga" (410/1-77) sau ,.la
care ii sant shrite spatele din loc" (497-77). Derivat-
din forgdu (< ung -forg incheieturg,, articulatiune, sold"
www.dacoromanica.ro
sens ce-1 cunosc dm graiul comunei Poiana, jud. NIsud.

in expresii ca : ii umbra forgaudle = i se misca soldurile
in mers, mai ales despre femei), prin suf. -w. Cu sensul
acesta, e cunoscut si de 476*.
forgdusat. Calul cu soldul smmtit din incheieturg
sau cand soldul iese afarg, sa ascutit (476*).
forspan. Lucrul public pe care-I fac oamenii siliti
de autoritati (392/1) si apoi insusi omul care-1 face (54/2).
R. : 7 1-2. 52-2. 54/2-2. 392 1-5. V. F. : forspon
(392 1-5), fospan (711-2) vorspan (53-2). Din germ.
Vorspann, rgspandit prin admimstratie.
forspontas. Omul care se ocupg cu cargusia (521.
493-2). V. F. : frospontass (493-2).
fortoane. Cal cu invg,t, v. p. 83.
fospontar Garausul care clucea, pentru platg, in
anumite zile, la primpretorat pe secretarul sau pe primarul
din comuna, (38 1-2). V. F. : frospontari (531-2),
horspontart (446-2). Cf. si alvoagdn.
frate. Supt forma frieate, v. gloabd.
f udul. Atribut cal fudul, un holier de cal"
(210 2-7)
fugar. Se zice unui cal (67-7).
furcutd. In expresia : cal cu furcutg", despre u-
nul care are crucea s'alilor" in forma unui unghiu a-
scutit (198-77).
*fuvar. Proprietarul care are ca,ruta,' cu cai"
(500-2). Din ung. fuvar cargusie, transport".
*fuvarus. CArgus (487 488-2), omul care se o-
cupg cu arausia (500. 493-2). R. 466 487. 488. 489.
490. 493-2 V. F. furvoros (489-2), fuvoarosi (490).
Din ung. fuvaros cgraus, chirigiu"
*gacios. Atribut dat calului care isi freach,' pi-
cioarele deolaltg, si isi loveste pieioarele cu potcoavele"
(480-77) Din ung gacsos, gacsosldbu sontorog, eu
picioarele strmbe"
(-lance Defect corporal ..cahil se caut .. ca s5, nu
aibh vreun gangi, adicg s'a, nu fie bohiav sau calic" (133--
www.dacoromanica.ro
'188 S. POP
3) ; in targ... : dare ganctu ori hibg P" (367-3) ; uita-te

ce cal,.... fArg neci on gamut" (82-3). R : 82. 133. 140.
367-3 - Pentru etimologie cf. DA. s. v.
g a r b. ALribut pentru calul cu spinarea ridicitg,
(5-77).
gargartceat. Atribut dat calului care se prezin-
ta putin desvoltat, in raport cu vhrsta" (25-77). - Li.
gargeiriol, insecta
gaurice. In expresia mused in - v. p. 81.
gazd ci. Proprietarul care are carutg cu cai (193.
481-2), cai de caTarit (193), sau care e crescgtor de cai
(487-1), tine iepe de roadV (391-1). Se obicinueste mai
des forma cu comphnire . - de cat, - cu cat, - de cal. -
R. : 4. 190. 190-3 303 323. 331-2 370. 391-1. 401. 418.
476. 477. 481-2. 487-1. 551-2.
geambasl. Negustor de cai sau cel priceput la
jimbasire (--= sihrea calului la fug6.. fortarea lui la 0
tinuta superb6)" (6). - Prin extensiune hot de cai (49.
63) apoi un om istet, care stie s'a iasg, din orice incurcd-
turd" (161), un om fudul care se phmba pe la mosie, sta.'
degeaba si se imbraca bine" (se plimbg ca un geambas ;
are un biciu ca un geambas") (60). Se intrebuinteaza des
-cu complinirea de cal". R 1. 4. 6. 14/1. 23. 24 25.
26. 29 41. 44 49. 52. 53 54 5412. 55. 56 56/1 77. 79.
80 81 82. 59. 60. 61 63 64 65. 66 66/1. 67 68 69 71.
'73 75 83 84 85 86. 96 97. 88 91 93. 94. Q5. 102. 104.
105. 106 111 129. 133 134 135 138. 139. 140. 141. 112,
143 120. 122 124. 125 127 126 128. 156. 160 161.
163 164 325. 171 175 181 361. 543/1. 547. Cuvntul este
cunoscut si acolo uncle nu sant geambasi - V. F. : jimbas
<4. 6 23), gltiambas (80. 124), geamasi (105) ; Zeambas
(140 160), ietbas (122).
*geambasie Negustorie de cai (64-3) sau orice
negustorie loctutorii. care pe Langg alte afaceri mai
vancl cate un cal" fac eke o leacg de geambaslaz sau
1 Materialul este prima ca rftspuns la chestninea 3.
www.dacoromanica.ro
geambape" (90-1). -
R. : 55. 64. 69-3. 90-1.
gustorie (cf. geambam) (69. 90-3).

(71).
-
geambareto. Afacere nu prea cinstitg (71-3), ne-
V. F. : geambaVw
ger g el e, v. herghthe
g h e b, v. ghebos.
tghebe. Se zice in batjocurg (478-54), despre caii
bgtrni, neputincio$1, slabi, uriti (427-34) un rob de
cal (gebe)" 281-7.
478. 501 503-54. 521-77.
-
R 281-7 403-7. 412 7, 54. 427.
*ghebe. Despre un cal slab, cdruia i se vgd coastele,
care calca, cu tuspatru picioarele pe on fegyeu" (480-54).
ghebosl. Atribut dat calulm dupg defecte corporale
77), sau unuia cu spinarea in sus" (152/4), cu
- -
(401
gheb in spinare" (174) R. : 26. 66 1. 152/4. 174. 176/1.
401. 432. 532 545. V. F. : ghtbos (152/4. 176/1), ghabos
(547).
*ghemejat Cal batran, neputmcios $i diformat fi-
zice$te, cgruia 1 s'au impreunat picioarele dinapoi cu cele
dinainte N'ai vgzut cum a ajuns calul lui Dumitru ? Nici
nu-1 mai cuno$ti, a$a de ghemejat ce este" , Cali gstia
din Ungaria se ghemejeazg repecle de tot" (25*).
zice si omului prea cocosat Fugi mg, ghemejatule, nu
-
I se
vezi cg te love$ti cu na,sul de pginnt" (25*).
ghe$eftar. Despre omul care se ocupg cu cumpg-
rarea cailor (152 4-3)
ghiambalau. Negustor de cai, mai in etate, mai
avut, care a umblat in ghiamba$1e de un timp mai indelun-
gat" (80-3*).
ghijoagei, ghijog, v bijog
ghib a, v. grebeinos.
ghioabei. Despre un cal batran (393-54. 509*) :
.,o ghtoabei, despre o ingrtoagg de cal bgtran" (393*) Pen-
tru etimologie v V. Bogrea, in DR. IV, p 879
g i rn b a s i A tortura calul prin bdtdi, ca sd-1 sileasch
1 Material la chestiunea 77
www.dacoromanica.ro
190 S. POP
a fugi $i a lua o pozitie superba Gaud fuge : ca s vnda

caii i sile$te la fug i sa alba o -Omuta superba... jimbd-
qte caii" (6*).
gimbdOre. Silirea calului la fuga, cu trasura ori
fara trasura $i fortarea lui la o tinuta. superbg, : jembd-
ire" (6-3).
ging a ?. In expresia gmga$ la mancare", v. p 82.
g i o i, v. hambar Pentru etimologie v. N. Draganu,
in DR. IV, pp. 756-759.
girgez. Probabil negustor de cai (429-3). La l'ainu-
ririle cerute nu ni s'a raspuns.
*glavatanos. Atribut dat calului cu capul prea
mare" (24-77).
glioab d, v gloabd.
gloabcP. I se zice calulm in batjocura sau child te
necaje$t1 pe el (il blestemi gloaba draculm")" (164) , alta-
data, in general, unui cal batran, neputincios, slab, mare.
gros $1 urat, chior i bolnav (63), narava$ (70), care nu
trage bine (74/1) ; se poate zice i despre can tineri dar
slabi (34). Exemple Ce are a face gloabele lui cu can
imei" ; la trilsura se pun cai nu gloabe" (24*). In targ
Cat ceri pe gloaba asta `?" (5. 325) , mai, frieate, ti-ant
platit bine gloaba" (41/1) ; sau cu glioabe inzadar mai
mergi la armasar ca tot nu-$1 lau manz" (55) Se intrebuin-
teaza des complinit prin : de ca/, de zapii (74 1) sau prin
un adjectiv bcitrein, batrand (115. 116). In expresia ( al
de gloabd (34-5) are intelesul de : cal care trage la plug"
Sensul de pedeapsa, amendr il are in exemplul Acest
cal e gloabd pe mine", intrebuintat de stapanul calului,
daca nu-1 poate vinde nici intfun chip" (509/1*) R.
Este cunoscut pe intreg teritorul trii, cu exceptia regiu-
nilor de laugh' Rodna-veche si Nasaud (de la 193-332 nu-i
comunicat) Pentru ehmologie cf. DA
1 Material primit la chestmnea 54, In majoritatea cazurilor

*1 la 7.
www.dacoromanica.ro
CATEVA CAPITOLE DIN TERMINOLOGIA CALLLUI 191
*globanl. Se zice in batjocura. (58 1. 125) unui cal

3:AtrAn (72) : Ce-mi tot lauzi globanut acesta, au nu \rad.
eu cA e mai mort" (72-3). - R. : 58/1. 82. 72 80. 125.
127. 156. 163.
*globdrie. Despre can slabi de tot, care nu co-
respund cermtelor plugarului" (50-7, cf. 51-7).
*globind. Se zice despre un cal ciolnos, cu pie-
lea insirat pe oase", bolnav, ros de hamun, o cazgturS.
,,geamgml c'o glbznd i o haromie la Carutr (24-54).
goan a. In expresia : cat de goand aceia care sant
-pusi la trasur S. on brisca. pentru phrabare" (65-5).
g o n z. In expresia goneste ca un nebun", v. p. 81.
gospodar. Se zice omului care creste cai (131. 238-
_2), are csaruth cu cai (158/1. 177-2), cad nu exists, un
termin deosebit pentru numirea propnetarului de cai ; cf.
gazdd - R. : 77-1 90. 99. 121. 131-2. 140. 141-1. 146.
147-2. 151-1. 182-2. 158/1. 169 176 176/1. 177.
238-2.
grabos. Despre un cal cu spmarea ruptS, (284-77).
-Probabil este o forma'. scurtatS, de la grebdnos sau bste
greabdn considerat, printr'o gresita. anabz, ca derivat cu
suf. -an din un *greb.
gramddit. Atribut dat calului dupS, defecte corpo-
rale (13-77).
gr e ab an, v. cuvmat
grebanos2. Atnbut dat calului slab (24. 71), cu
greaban mare (hrehan 203 1), inalt in hrebein (211), beteag
de greahan (128), cu oase sau noduri pe spinare (378), ia-
covAiat de spinare (450), care merge zgribulit (146. 147),
are intreg corpul diformat (25), are rhpciugg (175), en
ghzbd 'n spinare (171) , nu poate fi intrebuintat la can.-
nt, c'aci tarnita Ii roade in spate" (198) R. 14. 24
25, 46. 47 48 53. 54 54/2. 58. 58/1. 79 80 60. 65. 66.
66/1. 68 69 70 71. 74/1. 83. 84 85 87. 88 95. 99. 102.

www.dacoromanica.ro
192 S. POP
103. 104 105. 106 108 1. 110. 111. 129. 130. 133. 134. 13")..
136 137. 138. 140. 141. 142 143. 144 146. 147. 148. 149.
112. 114 116. 117. 118 98. 119. 120. 121. 122. 123. 124_
1-5 128 152. 162 164 167. 168. 168 1. 171. 173. 175. 191.
197. 197/1. 198. 210. 203 1. 212. 232 1. 246. 245 256. 373.
380 378. 381. 402. 424. 450. 454. 457. 476. 477. 487. 482311.
491. 497. 499 500. 503. 510. 511. 516. 520. 528. 535. - V.
F. : grebenos (477), hrebdnos (198. 211. 252/1_ 246. 20311).
qutunari, v guturai.
guturai. Atribut dat calului rsau, neputincios, care
are dureri de cap i pe nas i se scurge mste materie albu-
rie, celui care tuseste, stranufa, un gutunan de cal"
(145*). Vezi l cdlesc.
h a c a. Diferenta existenfa intre pretul cerut de cum-
pgrgtor si intre cel dat ; v p 86.
h a d. Atribut, dat calulul lAtran, slab, neputincios,
(198-54). - R. : 127. 198-54 231-77. 397. 471-54.
h a i n. Despre un cal mare" (185-55) : ham este
superlativul de la mare" i se intrebuinteazg. mai mult
de %rani om ham, copac ham, casa. &and" (185*).
h a i t. Cal bdtrn, slab, urit i neputincios (198-54).
It ci i a s Un cal mare, slab (378-7, 54).
h a 1 a, v. halos
halb a, v alba
* halo s. Calul care manncg tot felul de nutremant,
in opozitie cu liavos" Cnd calul e obosit se zice :
nu-i da de mncare calci acum e halos" sau m'anancii ca
o halg" (7/1-7*). Cf halt in DA
h a 1 p a v Despre un cal mare si gras (296-55).
V. F. : hdltav (296-55)
-
halt av, v hdlpav.
hambar. Se zice in batjocurg, despre un cal mare
(soiu sAsesc"), foarte bgtran, cu phntec mare, care nu se
saturg (251/1*. 489 ) Nu-i joi hoimbariul acela cu man-
care" (489*). - Are st sensul de cosar (489*), magane
(390*), ladsg mare, pentru p6strarea grului, porumbului
(251 1*) E fAcult din lemn de fag (25111*) sau din schnduri
www.dacoromanica.ro
de brad, cusute pe schelet de lernn tare, cu volum de cate

20-100 Hl. (378*). - R. ; 251/1. 378. 390. 489-55.
h dm ei i. A da din cap, v. hoampd.
heimesit. Se nee in batjocura (378-54) despre un
cal care nu se ingrasa, des1 are hrang bunk (181-77).
/Jamul& Se zice despre un cal cu pielea roasa pe
pamtece de fumile hamului (218-77) : a tot harnlizt ca-
lul pang l'o asezat" ; Calul heimuit se beitucote la piept"
(218-77*).
h a n t. Un cal mare (239/2-55), care nu-i bun de is-
pravg (150-54), dar si despre o iapA, batrang, slaba, ne-
putincioasg. : die, hanta draculm" ; mnca-te-ar lupii
haute (188-54*). - Pentru etimologie v N. Draganu, in
DR. III, p. 708.
hapszn. Atnbut dat calului mneacios" (196-77 :
hapsdn).
h a r ei. Despre un cal baltran (179-54. 507-3). Se
zice des si despre fen:Lei mai in varstA, pline de rautate,
despre babele care fac vrajitorii (smonirn cu Mraucg").
Se pronunta," apsasAnd bine pe r hdrrra de ea !" ; las-o
draculm de hard baltrAnal" (529*).
harabagiuj. Propnetarul de cal si caruca (101),
care se ocupg cu transportarea (155/1. 156. 160) de greu-
tate sau de pasageri : Noi mergem la Vertuzeni, Nicolae,
du-te la mosu Vasale harabagiu, s'a" vie cu harabaua..."
157 159 160. 173. 183.

(101).
-
(101*). - R. : 101. 145. 107. 110. 118. 154. 154/1. 184 150.
V. F. : arabagiu (184), hrabagru
harcigai. Se numese caii mari si grosi (26-55).

haram2. Un cal batrAn (104), mare si urit (155/2.
175), care nu sth," la potcovit, nu trage (188). Se Intrebuin-
teaz'a si 'n batjocurg (98. 127. 128. 146 147. 125/5. 150. 156.
178). - R. : 50 51. 98. 118. 121. 99. 102. 146. 104. 106.
1 Material primit la chestmnea 2.

2 Material primit la chestiunea 55 *i 51.
Dacoromania V 13
www.dacoromanica.ro
194 S. POP
147. 148. 128. 150. 151. 152/5. 15212. 156. 184. 188. 174.
175. 178. 378. 397. 398. 408/1. V. F. : hdream (118).
haramoiu. Citat, fafa exphcatie intre clerivatele
care arata cad mari si grost (157. 17411-55) dar si cu ex-
plicatia dacg m'a muscat calul sau m'a pht, m'a a-
runcat jos... ii zic hdrdmozu" (174/1*). Cu complmire :
haramozu de cal" (157).
hetraucii, v hard.
heir eiog. Se zice despre un cal slab (194-3), M-
iran (193. 457-54).
heir e am, v. haram.
harg hell e, v. her ghelte.
harghild Un cal bgtran (330-54), slab, care 'n
primavara ies'a cu pielea pe oasa : cal slab ca o hdrghild"
(330*).
*hdrjoabd. Cal bgtran, slab si de putin folos: 'Fi
a. face calul a'sta bun o harjoabd de t'apat (=-- lapAdat),
daca' nu-1 grijesti mai bine" ; in batjocurg : are si el o
hdrjoabd (cate-odatg zice roajlA") de cal si crede ca-i im-
pArat" (367-54*).
h a r 1 d Se zice in batjocurg atat despre calul cat si
despre iapa Mtrang, (199-54). In unele regiuni cuvantul
este intrebumtat numai pentru scroafe : ma n'ac'ajesc c'am
cumparat o hdrld de scroafa si nu mananc6 nimic" (19*).
harlog. In batjocur'a despre caii marl si uriti Mg,
ieri la targ am vazut dm horlogi de ogan cat postu Pastilor";
Ion Semnuchu are frumosi cai, acu-o loat, nu-s mari,
da-s frumos si trag ca niste smei, horlogiz dracului" ; M'a,
da eri pe drum atata fur'a doi harlogi de ogari, nu 5tiu a
cui furh, da filed man" (19*). Comunicat si de 157-- 54.
har nadsar zu, v. arhamac
haromie. Despre un cal me (24*), sau despre unul
Wrap, cal de sach (hurnmie de cal" 6*). Harwnie este
termen tighnesc pe care oamenii de aici obisnuesc s6-1 in-
trebuinteze foarte des" (24*). V si globind.
hdrOiog. Despre un cal Mtran, lenes (151*), dar
si despre o vacg, o oaie slabb; (180*) : Mi-am cumparat si
www.dacoromanica.ro
-eu un liarstiog de cal, sa am cu ce duce un. sacsor sau

-doi la moara din apropiere" (151*). - V. F. : heirVioagel
(156-7) de cal (15511-54).
hartav. Despre un cal mare si gros (308-55).
heir toab , v. harzoabd.
theirtoageil. Cal (s. iapa 480*) batran, neputin-
-cios, urit, netrebnic (405. 318. 46) ; in batjocur i despre
ferneile bine d.esvoltate, greoaie i lenese (480*). - R. : 10.
46. 79. 152/6. 305. 317. 318. 360. 406. 434. 439. 457. 466.
480. 516. 529. - V. F. : hartoagei (529), hartoapii (480*).
- Probabil din hard + martoagd.
thartoap d. Cal mare (239/1), cal istovit de fuga.
si de munca, cu un membru al corpului &format (239/1*),
Ca toponimic ; am un pamant pe Heirtoape ; am fan pe
Heirtoape = un pamant care in urma ploior s'a surupat,
ori crepat de calduri de soare [jar] in cativa ani s'a viu-
decat de se poate folosi" (239/1*). - V. F. : heirtopu stri-
cat" (239/1*).
*haruial d. In expresia cal de - calul tare, var-
tos, vanjos, ciolanos, duligos (cu picioarele groase i sa-
natoase), hranit cu pane" si este intrebuintat la dus
chirie", lemne, piatra, nisip, caramida (183*). In comu-
na Poiana (jucl. Wasaud) huruiald =-- lucru mult, deranj
mare . E multa huruiala cu sarbatorile".
heirzoabei Se zice in batjocura despre cal (420--
54). S'a comunicat si forma heirtoabei.
hei?cal d. Cal (s. iapa batrang 194-3) slab (104--
3), batran (194-54) - Cf. DA. s. v. harm.
h at. Cal mandru, frumos, tank. (22. 90. 175-7). Cf.
DA. s. V. at.
h f i, v. heitei.
t heit a'. Cal batran (60. 68. 330), slab (93. 398), ta-
iir si slab (163), rau tinut, incliferent de varst5. (87), cal
care din cauza slabiciunii nu poate princle la povare
13*
www.dacoromanica.ro
196 S. POP
(330*) : Doi cai cand shift pusi in ham, until trage ee-
lalalt se da mapol, se me despre el ca se hatate in ham
sau c trage ca o hatd` (330*). - Cu complmire, pare a.
avea sensul de o multime de cal legati unul de altul"
(27) Tine-o MN de cal la btAtur" (2411). - R. : 24.1.
27. 38/1. 49 54,1 54/2 80. 56. 5611 60 67. 71 74 76.
79. 83. 85. 87 88 93. 159. 163. 313. 330. 355. 383- 398.
504. 527. - Probabil in legAtura ou hat, inhata.
hazdnie. Atribut dat cailor uriti (498-55).
hazna. In expresia umbld in hazna cu cal", V.
heiznar.
*hazna r. Negustor de cal (34. 329-3) sau i de
altfel de negot (331-3), s.,1rnar (529-3), care umbl in
hazna cu can (43,1 331-3) . hdznarul bAznareste cu cal,
ea, etc." (34-3). Se obisnueste des comphrut prm de cat.
hdzndri, v hdznar.
*hendler. Negustor de cai , complmit i prm de
cai" (187-3) - Inn germ. Handler ,,negustor, corner-
ciant".
herbeliOe Despre calul b'ativan i neputincios,
cand trage la chruta si aim, se leagan'a (59*) Cf. DA. s. v.
hdrb.
her glut e, v herghelie.
herghelegiu. Crescator de cal (102. 85. 67. (j5.
154-1) sau cel care pazeste mai multi cai, la pasune (65*.
66 1*) I este herghelegru (pazitor de cai, crescAtor de
cal)" (66 1*). R.: 65 6611. 67. 85 102. 154-1 V. F.:
hdrghdtgli (102-1).
herghelzel. Crescatorie (68. 109. 290 302. 329),
stavg, de cal (302 329), zvod, tamazlac (109), grupg, mare
de cal (367*), turma de cai, formatg din impreunarea cai-
lor tuturor locuitorilor (24/1). In unele regmni nu se afra
herghelie in comun'al, cci thranh isi trimit caii, peste vara,
pentru a se intrema" pe munti, uncle au run loc destinat
1 Matenalul este prunit la chestiunea primg.
www.dacoromanica.ro
pentru aceasta, numit stavk ingrijindu-i un om, numit sta-

var" (210,2) Toader s'a aclus calui thia herjelte, din stavA,
dm ciurda de cal" (coraumcat A. Sioldea, din comuna Mi-
titei, jud. Nasaud). and in sat se afl o herghelte a Sta-
tului, pe aceasta o numesc tot asa, spre deosebire de a lor,
pe care o numesc stave-1 (367*). R. : 24/1. 68 109. 210/2.
290. 302 329. 516. V. F. : hergalie (290), hdrghelie (109),
herjelte, jerjelte, gergelte (210).
herghelier. Negustor de cai, geambas (82-1).
herle s. Despre un cal cu picioarele strAnabe in ltituri
(in afarA) ; se zice i despre omul care mergAnd 1i freacA
genunchii de olaltg (365*) Citat, MIA explicatie, de alte
rAspunsun, intre atnbutele date cailor dupA defecte cor-
porale (420. 365-77). Denvat dm herle om s ani-
mal care merge 'Au de picioare" (cunoscut in comuna Po-
iana, jud. Nassaud), pnn suf. -es ; herle ar putea fi ung.
herl jugamtor, scopitor, castrator".
he teo a n, v hitzon
hibel Defect, v p. 81.
*himbluitor. Probabil negustor de cai (153-3).
Derivat din htmblui (< rut gimbliavati, qindlbuvati, gand-
liuvati, gand1vii, torgovlinii, Markt =, Handels =";
s. v. gandeli) prin suf. -tor.
hitt te u, v. paradd i p. 98.
hition. In batjocur despre un cal mare (243-55),
slab (198-77), pent, uscat (480-54). Vezi I cdloi.
R : 178. 191. 198. 208-77. 243. 245-55 480-54. V.
F. : hittoan (208. 243), hitytuan (480), heteoan (191).
h 1 e a b. Se zice despre calul care a imbAtrAnit, care
nu mai phseste sprinten, nu tine capul tantos" (ridicat) ;
se zice i despre persoanele mai in vArstA, care au o in-
fatisare uscAcioask fArA vlagA : Cu hteabu cel de cal nu
vei mai putea face primgvara" (183* ; pomenit si de 147*).
Pentru etimologie cf i hlebui a uza, a munci, a slabi,
vlAgui" (183*).
hleboiu Despre un cal bAtrAn (hleboiu bAtrAn" 146.
www.dacoromanica.ro
198 S. POP
187-54), incapabil de lucru ; se intrebuinteaA and .,vo-

esti a arta fata de animal dispret, necaz" (147*).
t hloabei. Citat flea explicatie, intre cuvintele care-
numese caii Mtrani, slabi, neputinciosi (99-54) : Cu cat
dai holobul acesta ?" (202-3). Cuvantul nu e cunoscut
numai in Moldova si Bucovina, cum spune DA. ci st in
nordul Ardealului (202-3).
*hoaitei. Cal Fatriin si mai ales iapd slabitg, ; femeie
de moravuri usoare, inaintatA in varsta, a arei califati
nu se mai cautg." (este o hoaital. Pentru cal se intre-
buinteaza la manat (hi, hoaitg") si la cumpgrare, spre
a-i micsora pretul (o hoaffei") (5811-54*).
hoampei. Cal baltran, slab, cu capul mare, orb de un
ochiu, cu oasele proeminente, cu mers incet, lfamMud din
cap" (413*). Probabil ung homp gruiu, gruet, movi16,
grgmacla de pgmant". Horn se intrebumteazg, in ungureste,
pentru a argta o ridic'aturg." sau o ghemuire (,,killonbsem
domborast vagy flgmbolysget jelent", Czuczor-Fogarasi,
s. v. horn i homp).
hoancet. Complinit prin de cal, se zice la o mar-
toagA, la o rebecling de cal" (61-54*).
hoanta. Cal Mtran, slab, neputmcios (67*), care
merge 5chiophand din pricina slabiciuni1 sau a unei boa-
le (59*) : M, fine, hai sa mai ridichm hoantele alea cil
iar au chzut" (67*); Mai harbate, ce ne tot amaram cu
hoantele astea" (65*). In unele regiuni se cunoaste si
hont i hoantd, fgr6. s'a se facal o deosebire de sex cand so
aplicg (numai unii o fac") (59*) ; in allele nu este cu-
noscut hont, dar hoantei e clirent (65*). Se aplica sl la
barbati (mg, hontule sau sontule" 59*. 65*). Tn Ardeal
hont (mai des honti) e terminul generic dat Sasilor, lar
prin extensiune i unui om schiop sau unui om mare, en
picioare lungi. Pentru femei se intrebuinteazK forma fe-
miniA mai ales cand sant mici de statur i pgsesc a-
lone : N'ai vazut hoanta cea de Ang trecand pe drum ?"
Tot din comuna mea cunose i derivatul hoantd$ un om.
care-si trage dup'd el un picior" (Poiana, juci. Wassand)
www.dacoromanica.ro
CTiTEV A CAPITOLE DIN TERMINOLOGIA CALULUI 199
hoanta , vezi hoantd.

hoa$b ei, vezi howd.
hoacei. Atribut dat iepelor care au defecte corpo-
rale (26*) sau despre un cal care nu poate trage (510*),
e batran, prapadit (61*) : Finule, da-mi howa ta s'o
prinz intre al miei, ca altmintrelea is de perit" (26*) ; o
howd de cal" (61*). Se intrebuinteaza si (mai mult"
67*) pentru femeile batrane (26*. 67*. 510*) : ...howa ai
urafa a plecat la camp" (26) ; Tad nu vezi ca, esti o
hoa?bd, numai gura ii de tine" , Nu vedeti ca e o hoRbd
de femme care nu stie altceva decal sa. se prgjeasca. toatsa
ziva" (510*).
hodoroagd. Citat fara explicatie intre cuvintele
care numese pe caii batrani, neputinciosi, slabi, urili
(471-54).
hodorog i. A se strica, v. draInnd.
hodorogit. Cal balran, slab, neputincios (448'1--
54).
hoducd. Denominatie injurioasa pentru un cal ha-
tran si prapadit, care se apnea si la oamenii batrani
(61*).
hoher. I se zice unui cal fudul" (un hoher de
cal" 21012-7).
*hoherie. Cal vrednic de a se da pe maim, ho--
herului, ca sa."-i ia pielea" (38/1-54).
h o I t. Citat fara exphcatie, la chestiunea 54 (40811.
432. 433. 435).
*hoitan Cal mare, urit (hoitan de cal" 70-55).
hoitind. Cal mare si gras (133-55).
h o 1 o b, vezi hloabd.
holteie. Prin locurile acestea, fiecare tana.r, dac5.
trece varsta de 18 ani si daca parintii lui sant ou dare
de mans& are numai decat un cal de care se ingrijeVe
singur Acest cal nu se pune la munca, el se tine numai
pentru calgrie, cu el tangrul face dese plimbari prin sa-
tele vecine, pe la nunti, etc. Astfel de cai se numese :
cai de hollete" (135-5*).
www.dacoromanica.ro
200 S. POP
honcos. Cal bhtran (61*). Se obicinueste i forma

femining.
h o n t. 0 chruth cu care se carh nisip sau piatrh pen-
tru pietruirea soselei si facerea grhmezilor. Aceasth ch-
ruth nu are loitre si alte phrti, cum au alte chrute, ci pe
cele douh, telegi e int:aria o lada lungh, facuth de schnduri,
in care se incarch nisipul sau piatra". Se obicinueste si
forma femminh hoantd (463*). Derivh, din germ. Hund,
v DA. s v.
hop$a In expresia cai de hopsd, adicg aceia care ii
intrebuinteazh 41th. Pentru etimologie v. N. Drhganu
in DR. III, 720.
horlo g, vezi heirlog.
*horo p. Cal mare urht, gros (204-55), bh,trAn si
neputincios (191-54). Se cunoaste si forma horogi (191--
54. 191*)
horubd. 1 Cal care nu poate merge mci la &Chile,
nici la teasura Am o horubd, trabh s'o dau s'o omoa-
rh, ch nu-i mai nici de o treabr (7/1-54*).
2 0 cash, in parnnt, lucrata. simplu, numai din barite
asezate cu putinh grijh unele pe altele ; o cash, care tre-
bue propith, ca sh. nu se surpe (hurubd 517-54*).
ho$cotind. Cal baltrn, slab, neputincios (67
51*), care nu poate merge, nici trage (65-54*) : Ce h a$-
colinei de cal ai cumphrat si tu I" (65-54*). Cf DA.
s. v. hoancd.
hospaluit. In expresia cat de ---., adich de pntin
pret, care-i munceste din greu (218-5).
hr a b agi u, v. harabagiu.
h r a n i, a se , V. areini.
hrebei n, v greabein.
hrebeino s, v. grebeinos.
hrisc ei (un fel de planth), v. ciupercei.
h u h ei, v. hupti
huidum a. Se zice despre calul mare, urht" (o
huidumd de cal" 70-55)
*hupti. Cal bhtran, neputincios, urit (520-54),
www.dacoromanica.ro
mare, slab de tot (,,despre oameni nu se zice, iar un verb

nu e cunoscut" 518-54*), grebanos, cu oasele iesite de
mult lucru si de tram rau (517*). - R. : 517. 518. 519.
520-54. - V. F. : huhd (517-54*) - Probabil un post-
verbal de la hupi tre affam".
*hupt t. Calul care mananc6 mult, desi e hatran,
Vara sa prinda putere" M'ai speriat cu mncatul hn-
plule i tot degeaba, cg, nu esti in stare sa-ti misti picioa-
rele din loc" (25-54*). - Probabil participiu-adjectiv al
lui hupi a framanzi, a fi hhnit de foame" (hupeste
nu se satura, manncg si zma si noaptea" 25-54*).
*hupituri. Terrain dat vitelor mancacioase sau
lacome dupsa mancare (25-54*).
hurub d, v. horubd.
hurui al d, v. haruiald.
huru rn i e, vezi haromie
tapoaic ii, vezi tepodicd
tarbd, sb, v. cdiesc.
zarmaroc, v. p. 79
*tep an a. Iap5, mare si rea (epand 125-51), inal-
fa, greoaie (134-51).
repar. Proprietar de caruta (88-2), de cai (67-
1), care se indoletniceste cu cgrausia (62-2), herghele-
gii (67-1), omul care duce sare pe cai (60-2). - R. :
60. 66 66 1-2 67-1. 88-2. - V. F. : epari (88).
repescl. Intrebuintat ca atribut pe lana substan-
tivele rds (412-11) si nechezat (41/1-5) - R. : 29.
32 41 1. 65. 77. 88. 121. 135. 173. 182. 202. 286. 412 427.
482 483 510. 524 - V. F . : epesc (121. 202), idpased
(483)
iep est e2. In expresia reide iepeste, intrebuintafa
and rade cineva caraghios" (127) sau la adresa unei
femei (336), a unei neveste ori a unei fete mari, aril ru-
www.dacoromanica.ro
202 S. POP
sine (378). - R.: 6. 22. 33. 41/1. 60. 74/1. 84. 96. 88.
121. 127. 135. 165. 183. 186/1. rar" 218. 225. 23811. 247.
266. 275. 378. 290. 336. 373. 406. 460. 498. 504. 510.
*tepicii. Mentionat ca dimmutiv desmierdator
(526-51).
*tepiqoarei. Diminutiv (379-51), desmierdator (25.
29-51), care arata vaista (29-51) sau sexul (25-51).
- R.: 7/1. 29. 316. 379. 391-51. 479. 544-11. 54611-
55. - V. F.. eptparci (25).
*tepifei. Dmainutiv desmierd'ator la cai si la co-
pui (378 25-51), aratand sexul (25-51), etatea (336-
51) - V. F. : eptfei (25-51).
*tepoatc ci. Citat intre diminutivele de Ila ìapale
(260. 510-11), odath, cu mentiunea na", este termin des-
nnerd'ator (510) si intre derivatele de la 'cal', prin care se
arafa,' caii mari si gyosi (471-55). - V. F.: iapoaicci
(260).
iepoasa. 0 femeie mare si lenesa" (378-11).
iepoc, iepoacci. Pomenit intre derivate de la
6-55. 12-11. 472. 536 540. 546/1-55. - -
'1.ap5.'', prin care se aratg m'arimea (6. 536-55). R.:
V. F. : zepoc
(472), iepoacei (6. 536. 540. 546/1), iepoancci (472), iapoan-
cat (12).
tepot u, iep o ai e. Duninutiv (64-51) desmier-
dator, care aratg forma si marimea (20-51), sau caii
mari, grosi" (229/1-55) Se zice si despre ìap6' (415.
415/1-55), iar prin extensiune despre fetele grase, bine-
acute" (210/2-11). - R.: 20, 64 197-55. 210/2-11.
229 229/1. 223-55. 238/1-11. 415. 415/1-55. - V. F. :
iepoi (197), wpoy (238/1), iepoaie (64 21012. 229. 229/1.
223 415 415/1), iepoane (Tn.
iepornifei Atribut do t fetelor grase si bin? facute
(21012-11).
*iepose a. Termin clesmierd'ator, dat la cai si la co-
pii (378-51).
iepostinei Termin desmiera.tor dat cailor si co-
www.dacoromanica.ro
piior (3'78-51) sau la o iapa mare, grasa (64-51), la

o femeie depravata, stricata, care rade mult (24-11). R.:
24. 41/1-11. 64-51. 378-11. 540-51. - V. F. : wpotind
(4111-11).
iepovind. Diminutiv desmierdator, care arata for-
ma si marimea (: idpovind 20-51).
iep(i)oarci. Diminutiv (322-51), desmierdator
(77. 432-51), care indica varsta (239/1. 410-51) si ma-
rimea (410-51) sau fara cleosebire de varsta, aratandu-se
.,numai un cal sau manz mic de trup" (41W-51). - R.:
51. 77. 219/3. 239/1. 250. 322_ 409. 410. 417. 432. 445-51.
- V. F. : iamioarei (239/1-51).
*iep$oarea. Numai terrain desmierdator, dat mai
ales de copii si de femei (24/1-51).
*iep$orteci. Diminutiv (67-51), desmierdator
(27. 540-51), (numai desmierdator") dat mai ales de co-
pii i femei (24/1-51), indicand un cal mic (27-51) sau
cai mai batrani, dar buni (540-51) - V. F. : emorica
(27-51).
*zep$orinei. Numai termin desmierdator, dat mai
ales de copii i femei (24/1-51).
2,ep$ulicei Numai termin desmierdator, dat mai
alec do copli si de femei (24/1-51).
1- p s Diminutiv (24. 61. 65. 168) desmier-
dator (24 61. 65 67. 96. 70. 71. 83. 490) care indica varsta
calului (70. 71. 83. 490). - R.: 24. 61. 65 66 66/1. 67.
68. 70. 71. 83 . 96. 321. 490.
*iepucei2. Diminutiv (241. 487. 403), desmierdator
(193. 228. 214. 241. 397 398 403. 482. 448), indicand un
cal rale (398), varsta (448/1. 487) sau ,.pentru caii fru-
mosi i grasi, mai ales" (448/2). Ca desmierdator se folo-
seste si la copil (378). - R.: 193. 200. 209. 214. 228. 231.
241. 256. 261. 264. 378 397. 398. 403. 409. 413. 437. 446.
448/1. 448/2. 451. 482. 472. 472/1. 476 487.
1 si 2 Material primit la chestiunea 51.
www.dacoromanica.ro
204 S. POP
*iepulean ci. Diminutiv care indicg varsta calului,

dar si desmiercIgtor" (24-51).
*tepulif ci. Diminutiv (24. 64-51) desnnerdator
(24. 157-51), care arata" varsta tangrg (183-51) sau este
numai termin desmierclator, dat mai ales de copn si de
femei (24/1-1). -R. : 24. 24/1. 64. 130 157. 183-5l.
V. F. : epidifei (130).
*iepulucti. Numai termin desmierdgtor la cai si la
copii (378-51).
*tepurtnci. Iapg de soiu rule, sprmteng la mers,
care isi ciuleste urechile cand se apropie de ea once -Lira'
streing : Cutare si cutare are doug lepurtne de iepe de ti-e
mai mare dragul de ele" (451-54*).
*iepu$cci. Termin desmierdator (71. 138-51), care
aratg varsta (71. 138-51) si sexul (71-51)
*iepu$canci. Diminutiv care se intrebuinteaza i
pentru a indica varsta calului (109-51).
iepuOca Citat, farg explicatie intre diminutivele de
la iapg (63-51).
iepuoarti (zepoarti). In majoritatea cazuri-
lor este un diminutiv desmierdgtor, care poate argta si
varsta. Ca diminutiv aratg, in general, un cal frumos, bine
fgcut, bine ingrijit, fgr'-sg se facg deosebirea de sex tot-
deauna. linele rgspunsuri precizeazg varsta iapa la 3 am"
(57-51). Se intrebuinteaza si la adresa cophlor (24/1-
a rgspunsurilor -
51) - R : Cuvantul este atestat de o majoritate absolutg
V. F. Cele doug forme (iepusoarei si
teppard) au o arie deopotrivg de intinsg ; intalnim in a-
ceeasi comung une-on amandoug formele (29. 88. 117.
152 3. 171. 172. 175. 439. 111 45-51). Cu toate acestea se
observg, parcg o predommare a formei Mfg u. Alte variante
sant : ipparti (319-51), iepu$19arei (122. 136-51), iapu-
clarci (99. 129. 155/2 176-51), tappara- (176/1. 180-51),
,epuoarei (75. 102 108/1. 128 130. 133. 140. 147. 144. 146-
-51), epparti (25. 27. 150. 87. 144-51).
iepute. Diminutiv desmierdator (dat mai ales de
www.dacoromanica.ro
copn i femei" 24/1), indicnd uneori vaxsta sau argtand

pe caii grasi si frumosi (448/2). In unele part]. se folo-
seste foarte rar", fiincicg se terming in putg" (134. 144) :
Vecmul nostru Petru Pop a Lichi are o ieputei, care a
fgtat doug iapute" (508*). R. : Cuvantul este general
(rar folosit" in 98 si 524). V. F. : epuld (25. 27. 102.
130. 133. 144. 332), laputei (155/2. 245/1).
g ei. De obiceiu in expresia cai de tgei cai de ham,
de povarg" (252 412-5). Din ung. tga jug, greutate,
povarg".
i g a $. In expresia cal de caii intrebuintati la tras,
la arat" (467-5). R. : 391. 470. 467. 480-5. Din
ung. igas de jug, de ham, de povarV.
tharmaro c, v. tarmaroc.
t 1 e t i, v. tar. Probabil ung. illet cuvenit, potrivit".
imbleitor. Se zioe calului care merge bine la card-
ne, care nu hurducV (174/1-7).
imbleitor es c. Cal imbleitor (Imbleitoresc) se zice
acelui cal care merge bine la cglgrie (care nu hurduc4
tare)" (174/1).
imbuie str a$, v. calcine II, 2.
imbulzit. Despre calul stramb de spinare (445--
77), cu sira spingni incovoiatg in sus (415 415/1-77).
impeireitesc. I se zice unui cal frumos cal P1
(378-7).
impeirea. A-i plgcea, v. p. 83.
inceiltat. Despre calul care are obghele sau oase
moarte jur imprejur la copite ; poate fi incdltat la picioa-
role dinainte sau la cele dmapoi sau la toate" (75/1-77).
in car eib a, v. cocoard.
inchircit. Despre un cal nedesvoltat (127-77).
inciorecat. I se zice calului care are Jleasupra.
copitelor smocuri de pgr man" (25-77).
incirip a, v. infiripa.
incondor a. A se argta bine in targ, v. p. 81.
i n co vo i at, v. cuvuiat.
incureiturei, v. p. 89.
www.dacoromanica.ro
206 S. POP
indcim ei n ci. Calul care e batran si srabeste, toate le

rabc15., si foamea si 1mM:demi, in asta stare hind i se zice
indemeina, ftindca se poate folosi mai en puting grilii"
(249*).
i n cl o p a t. Fara explacatie intre atributele date cailor
dupa defects corporale (27-77).
i n f ir i p a, v. cocoara.
infundat. Cal scurt in trup si. gat, gogonet (ro-
tund), nu lung (stiucos), ci scund, gros i gras. E o specie
de cat puternici... nu seanagng cu caii turcesti (mici si iuti)
de Dobrogea, sant mai mult, dar duri si tiitori la tras, la
drum lung nu se ostenesc .. . am si-mi cump'ar niste cai
infundafi" (27-77*).
ingenunchiat. Despre caii cu genunchii indoiti
(75/1-77 ; ingenunchiat 67-77).
inohodef.Se numesc, de unit, call de ealgrie (112
5, 7). Din rus. inochodech cal care merge in pas bue-
stru".
i n $ el a t, v. ceilarie.
in$eu a, v. in$elat.
intarnifati. Calul spetit (188), deselat (150), lilsat
in jos de spmare (445), cu spmarea la mijloc la vale (150),
child spinarea nu-i 'Debra, (dreaptg,) (238/1), cand pe spate
e ca o covat (e covaTat, 457). R. : 150. 188. 176. 17611.
195/1. 198. 200. 203/1. 208. 212. 238/1. 23912 243. 445.
454. 457. V. F. : tarnifat (195/1. 212. 445), tarnifat (243.
454).
into arc e. Cu sensul de a strica tArgul, v. arvuna.
in trecu I. In expresia, cal de intrecut, adic5, acela
care se foloseste numai la intrecere (la curA de intre-
cere" 7/1--54*).
iufeal a. Cal de iuteard, cal de cursa (67-5*).
javrti. Cal Mtran, neputincios, slab, urat si netreb-
nic (25 ; jabra 138-54).
jerj el i e, v. herghelie.
1 Materialul primit la chestiunea 77.
www.dacoromanica.ro
j i b. 0 persoana bine desvoltata faziceste, de o mg-

rune si o greutate ce trece peste marimea obisnmta si in
care se presupune o putere grozava" (200*, cf. si 397*):
Vai ce om jab o mai fost Ilie, s'amu-a numa steamata
(slag de board)" S'apoi, ma, ia cat de namormc 0. ja
ii Petrea, tot o capatat una de numa o prasnat din nas" ;
a, greu inc'o fost, da si call o tras jab" (200*) ; Slobo-
zeste-1 [pc copilul mieu de la scoala] ca e jib (jibd) i. tre-
bue sa-mi lucru cu el" (397-55*). Vezi si cdloi
jimbd$i, v. gyinbc4i.
jimb a $ ir e. Silirea calului la fugg, v. geambaf.
jirebie. Citat, f gra explicatae, intre deravatele de la
cal, prin care se arata caii slabi si marl" (zsirebdii 463.
521-55).
j o i, V. gioi.
jolnit. Atribut dat calului care are umflaturi marl
la spatele dmainte" (174. 174,1-77).
j u g. Calului slab, batran, neputmcms, urit, netrebnic
i se zice un jug de cal batran" (546,1-54).
jupit. Cal batran (188*). Fara explicatie este citat
intre atributele date caalor dupa defecte corporale (juchit
155/1-77) si intre cuvintele care numese caii batrani,
slabi, neputmciosi, netrebnici (jupchit 176/1-54).
jupiturd. Se me, in batjocura, cailor batrani,
slabi, urata, neputinciosi ( juchiturd (152/5-54).
1 a b ei Mang, v. p. 86.
1 d e t e, v. corlorar.
leas d. Cal slab a carui piele sffi intinsa pe coaste
ca nuelele din leasa de lemn pe fustei" (424-54*).
lepedeit lin cal rau, ros de ham, flamanzit, sub-
tire de-i poti numara coastele, care se vede ca un lepedeu
(ciarsaf)" (82-54*).
leuea. Calul ale carui picioare dindarat sant ca o
leuca de car ; acest defect il primeste calul (mai ales acei
cari sant silisi pe tras"), cand de tan'air este pus la o po-
vara prea mare si nu-i potcovit (482-77*).
ligavos. Calul care alege mncarea, nutretul
www.dacoromanica.ro
208 S. POP
(7/1-7*). - Din bulg. ligav baveaux, pituiteux" (G.

Pascu, Sufixe, p. 281).
liveranti. Negustor de cai (98. 102. 103. 106. 108.
108/1. 109. 112. 121. 129. 136. 144. 149), comerciant de-
cai (101), precupet (107), giambas (106. 138 139. 140. l'11.
143). Se zice in batjocura si oamenilor care-si schimba
mereu can (109). - R. : 98. 99. 121. 101. 102. 103. 106.
112. 140 149. -
107. 108. 108/1. 129. 136. 138. 139. 141. 143. 144 145. 109.
V. F. . leverant (129), livirant (141), li-
verant (140), hydra,* (138), livranti (121). - Din germ.
Lieferant furnisor". Trecerea lui f, in v s'ar putea exphca
prim hmba ruteana (uncle germ. f > v) uncle are si derivate,
desi pare a nu fi imposibila mci pe teren romanesc (ex.
cearceavuri, H II, 132 , imbuvnat, H X, 91).
luat din edluq 0 boala, v. dilus, 5.
luddu 0 planta, v. folticos.
mithei 2, vezi hoampd, supt forma hdmaind.
malticos. Atribut dat calului in targ, pentru a-i
micsora valoarea (140-3).
cand are bag rea pe greaban" (226/1-77). -

ma tic Se zice de un cal ca.' e cu malic (293-77)
Pentru
etimologie, vezi V. Bogrea, in DR. IV, pp. 880-881
m a n d, in expresia o mana de banic", v. alddinas.
mandstare. I se zice calului (91. 95-55; dar si,
mandstire tigdneascd (102-55),
manat In expresia cal de , achca acela care se
intrebuinteaza la tras, la ham, la Want, la arat (162-
5) , se foloseste si in batjocura (cai mnati" 521-54).
manceiturd. Fara explicatie, intre cuvintele care-
numesc can batrani, slabi, uriti (mcincdturd de cdni
437-54) si intre atributele date cailor dupa defecte cor-
porale (521-77) Cat cei sau cat vrei pe . mdncdtura
asta de cioara ?" (in targ 241-3).
marcioagd, v. mdrtoagd.
www.dacoromanica.ro
CATEVA CAPITOLE DIN TERMINOLDGIA CAIIJIAll -2139
marghioald. In batjocura (38-54), despre un cal

batran, neputmcios, netrebnic.
marita. A vinde, a te scapa de lucrul prost pe care
l-ai cumparat : am cumparat doi cai $i indata i-am ma-
ritat" (239/2-3 ; cf. $1. 77-3).
martfd. Se zice unui cal slab .(60-7).
mdrto g. Cal prost, batran, cazgtura, cal de saca :
o mdrloagd de cal, un mdrlog (= un mat (o mata) de
cal)" 61-54* liezultat din contaminarea lui mai-Nagel
cu ddrlog ?
m id r o c. Adjectivul mare, pus langg cal *i. mentionat'
intre cuvintele prin care se arata caii mari, grosi, uriti.'
(cal mdroct 476-55, mai ales caii de ras a'. de camp"; cal
mdroc 542-55).
marline. Cal (215), indiferent de gen (198), care
duce bine greutate pe spate (205), cal de calgrit (Aar Cu
deosebire iapa" 205-2), cal Miran, slab, urit 398-54
(probabil supt influenta lui meirtoagd), iapa care o CAM-
reste taranul ,$i cu care duce la moara (446) clack' este Li-
nara (altfel este deirloagei 216-3). Se intrebuinteazg foarte
des de catre b'atrani (226/1) ajung.and s'a" inlocuiasca. aproa-
pe cuvntul cal (mai des se aude cuvantul mdrlind 219/2):
N'ai o nuirkind, bade Manoila... mi-ar trebui o marteind
s'o pun cu calu nuleu pang la targ" (198) ; cand e vorba
de mai multi cai, taranul nu zice marldite ci o peirece de
cai" (198) R. 59 170-54. 193. 197. 197/1. 198. 203,
205 205-2 212. 215. 216-3. 219. 21912. 221-2. 225.
226 1 232/1. 398 414/1-54 446-11. 446. V. F. : mar-
(dna (59. 198. 226 1. 232/1. 414/1), mdrzdnd (170-54).
Pentru ethnologie cf. C Iliculescu, Die Gepiden, Halle
1922, p. 176.
marloaga,meirfog2. Cal Miran, cal slab si b6.
tran, mic, neputincios, rhu tinut, indiferent de varstit
(87), mic $i slab, poate sa fie si tang" (130), prost "(175),
Dacoromania V.
14
www.dacoromanica.ro
210 S. POP
pipermcit (161), slab ca vai de el (5'9*); se zice i despre

o iapa (445) slaba i neputincioasa (119-7). Se foloseste
si in batjocur (6. 29. 155/1-54. 227. 293-7. 361. 410.
528. 551-54) pentru cad neingrijiti (223--7), slain (2551 1--
7). Se obisnueste i cu complinire . meirtoagd de cal (64.
167). R. : Cuvantul'este atestat de majoritatea abso1ut6
a raspunsurilor, cu exceptia judetelor Soroca i Orheiu. tin
singur r6spuns ne spune ca e necunoscut in graiul popo-
rulm (497-54*), dar din satele imediat apropiate el a lost
atestat. V. F. : Forma nadrtog este atestata numai din
punctele 161-54. 172. 194 3. 196-54. 238/1. 412-7.
197/1-7 194. 152/6. 490-54, iar mdrtoagd este peste tot,
cu urmatoarele variante mai caracteristice meirtoavd (711),
mdrczoagd (341) marsioagd (530-54. 531-7), smeirtoagd
(30 125. 129 138), oneirtoagd (157).
martoghita. Citat farg explicatie intre cuvintele
care numesc cah Mtrani, urati, slabi i neputinciosi
(24-54).
martole Se numesc in batjocura cab. batrani (475
.54)
marzein a, v. mairtind.
mdtahald. Cal bkran, slab neputincios , despre
eine si-a cumpArat cai raj., slabi, se zice o cumpgrat douli
mateihule" , Nu m'as sui pe ma:h.-Mold aceea" Se zice :$ i
despre un om mare si prost mdtdhuld cat on cal", dea-
semenea si despre o femeie mare, greoaie, neputincioasti
(472-54*).
mata r. I se zice celui care se ocupg, cu transporta-
rea gra si are iepe slabe (60-2).
matrice. Atribut dat caluilui dupg, defecte corpo-
rale cu mdtrice 550-77, cu mdtrici in picioare" (194
77).
matricos. Atribut dat calului duph defecte corpo=
rale (446-77).
mecleri. Negustor de cai (185), mecher de cal
www.dacoromanica.ro
(incleosebi Ovrei 148), sau intermediator (190) ; ortograt

fiat si mekler (176). R. 148. 176. 185. 190.Din germ.
Makler samsar, misit".
meclerai. Ocupatiunea meclerilor (190-3). Din
germ Mciklerei samsarlhc".
m el egar. 1G Cal mare, de tot srabit, la care se pot
numara oasele prin piele, chnd merge in trap se leagang.
si abia isi trage picioarele (365-55*).
2 TTn strat (cald), fAcut pe gunom verde, in care se
seamhnh rhsadul de varzh (365-55*). Diikung. meleg-
ewu strat de gunoiu`,` (Wanclrescu).
melit a. Cal batran, aeputincios (446*. 465-54).
melitotu nil explicatie, intre cuvintele care nu-
mesc pe caii Vatrhni, slabi (157-54).
m ersd. Cal epuizat, stors de forte, din pricina eta-
tii i supraefortului (190-54, 7*). Din rut. mera
Aas", Vieh"
mersiturd Cal mersit (190*).
mesteacdn Cal alb de unde ai cumprat me-
steachnul hla" (162-54).
m e t o. Taxa de cinci lei care se pthiteste la intrarea
in thrgul cailor (183-3). Din rut mito Maut, Zoll".
mihaha. I se mai zice calului (488-7).
milog. Cal Mtrhn, care nu trage, este moale : ,,Am
cumphrat mste milogi de cai" (27-51*)
mlamn?ld, v nanuld
moarte. Terrain de batiocural, in expresia : moan.-
tea gainilor (25-54).
moca n. Cal (155/1-3), cal mare (172-55) : Ce ceri
pe scaph, dhrloaa mhnz, mhnzoacg., aringsar, mocan,
mArtoagh" (155/1-3 ; cf. Chfaus 511-2)
mohoriciu Adhlmas (185-3) la vnzarea cailor
ca si Ila vnzarea altor vite se bea aldAmasul sau moho-
ricitil, adicg rachiu" (144-3). Din rut. mogori6, mogri4
Kauftrunk"
m o Id n. Calul care nu trage coada intre picioare cand
14*
www.dacoromanica.ro
212 S. POP
il-tragi (109-3) : I se zice calului bid iviu, cand e iute, iar

and e moale molde (88-7).
molufa. Defect. Geambasul tine can rai cAtva Limp,
ca s,a le afle molufa (s, le cunoasea defectele)" (24/1-3).
Cf. serbocr. mlohav, -a, -o laff, matt, lass, schwach,
kraftlos" ; mlohavost Nachlassung (von Krften) , mla-
ho ea Schwachhen, Kraftlosigkeit".
morosliv. Cal grosolan (480-55) ; atribut dat lu-
crunlor i fiintelor extraordmar de mari, groase si tan. :
Am tamt, ni, un fag moroslir, de nu-1 pota aduce nici pe
zece salmi" (200*).
mortacina. Se zice, in batjocura (313-54, world-
ciune 515-54) callor batrni, slabi, uriti, si neputinciosi.
Pentru etimologie, v. Tiktin DRG.
mo t an. Cal mic si slab (158-55) ; mic de tot" (ma-
tan de cal 150-55). Se intrebuinteaza si ca porec15, (176-7).
motesc. Cal mic (546-55).
niovila. Atnbut dat cailor de tot man, grosi, desvol-
tata la carp, cu burt g. mare si slab ingriuti. Cand se 'nand.,
taranul zice : hi movila" (365-55*).
muzere. Iapa (87-54) batrana, neputincioasa, slab
mita si netrebnica.
m ul a. Gal utht (mule 525-55). Din lat. mullus
(cf. 0 Densusianu, in Graiu i suflet, I, fasc I, 141-42 si
S Puscariu in DR. III, 843).
ni u r g Termin dat oricarui cal" (412 ; intrebuiutat
Ileopotriva murg i cal" 499*), indiferent de coloare (228.
386 41411 ; mai ales atunci cand omul are un singur cal,
folosit la trasura cu doug rude" 499) sau calului de coloare
still (226), unui cal trar de la 1-3 ani, binefacut, gra-
sut, indiferent de coloare" Se poate zice murgiz trag bi-
ne, chiar dach" [en.. sant rosi, albi sau suri". Numirea a-
ceasta e des folosita si a inlocuit cuvntul cal"... (254* ; cf.
si "228") Se intrebuinteazg. (mai mult" 386*, mai me.
412*) i ca termin desmierdator (406. 503-51), far' st1 in-
loc.rtiasch cuvntul cal (386*. 414/1*). Un raspuns 11 men-
tiobeaza i ca termin de dispret, pentru a arsata un cal de.
www.dacoromanica.ro
CATEVA CAPITOLE DIN TERMINOLOGIA CALULU1 , 213
puting, valoare (rnuth 231*). Exemple : ce cei pe murgul

aista9" (253-3); cu cat dai murgul asta?" (361-3);
,,am cumparat si eu un murg" (41411*). Ca numire de
cal este atestat odata (228-7*) R. : 226. 228. 231. 253.
253-3 254. 268. 361. 386-3. 386 412 414,1. 448. 499.
406-51. 503-15. Probabil dm alb murk duakel,
schwarz, grau", cf. cal sicil. murdiar Pferd" (G. Meyer.
Alb. W.).
murgu f. Citat ca raspuns la intrebarea : i se mai
zioe calului si altfeP" (231. 414 1-7).
musc ci, sb., v. catesc.
mu$tr a. Fara explicatie, intre cuvmtele care nti-
nmsc caii hatrani, slabi (488-54)
mu$trulu 1. A bate calul, v. aspru
mu$trulutt. Se zice despre calul hatran, slab, ne-
putincios (cai mustruhti" 493-54). Cf germ. ausge-
mustert reformat".
ndblaznic (in Poiana, jud Nasaucl nebleznrc b-
Iraznic") v. cei14teu.
ncidu$eal ci. Fara explicatie, intre cuvintele care nu-
mese can batrani, slabi (410-77)
nadusit Citat intre atributele date calului dupa
defecte cprporale (184-77).
namil ci. Cal mare, urit (167 1-55). V. F.: net-
mild de cal (219/2 236-55), mlammld mare (167/1-53).
Vezi si. cdloi.
ndmorni c. Cal mare si gros (niomornic 296-55).
Mai, mai, da call namornici ce-i mai are Iosif" (200*).
Cf. bulg. namordnthil Maulkorb", probabil e acelasi cu-
-vant cu mamornic, v. Tiktin, DRG.s. v.
-
nettang. Despre un cal (s. alt animal) de la care uu
se poate trage nici un folbs, e bun de bell" (516--54*).
natrcipas. Geambas (25-3) sau negustor de alte
-vite marl (ndtrapas, niistrapas, 61-3) si, inteun raspuns
sl cu sensul de comert cu cai" (natapraj (59-3). Din
lure. matrabaz qui joue du baton, maitre d'escrime", fig.
qui achete bon march et vend cher".
www.dacoromanica.ro
214 . ?op
nazdr ei v a it. Calul pe care nu se observa nici cand.

oboseala, incontinuu sare, joaca, si nn are alMare, ci tot ar
merge, nu mai are odihna, sufla pe ran i da din picioare
ca sa piece" (nezdravent, nesdravein 521-55) ; despre cel
care vine singur acasa, din departari man, de ex. d.e la
munte sau din un loc unde a fost vanclut" (neizdraveni
235-55).
negustorl. Geambas (96. 163. 181 171), sfarnar ae
cai (258. 386), samsar, cupet (386), haznar de cai (329),
cel care se ocupa cu vanzarea i cumpararea cailor (96.
152/4) sau j cel care face altfel de negot (331), nu se oca-
pit numai cu vnzarea i cumpararea cailor (179). R. :
Cuvantul pare a fi general, desi nu-I avem atestat de toate
raspunsunle. V. F. negustor i neguteitor sant de o pc-
triva de raspandite, dupa. raspunsurile pnmite, fara, ca sa
putem constata intr'o regiune o forma. preferita.
nerges2. Cal cu spinarea curba (386), plecata la mii-
loc (273), lasat de spinare (170), cu sira spinarii incovoiata
(415. 415/1). R. : 170. 243. 244, 272. 274. 279. 350. 386.
389. 407 414 415. 415/1. 419 V. F. . iterges (243.
350 386. 356. 419). Din ung nyerges cu sea", cal de
calarit".
nevoe I se zice, in batiocura calului (99-54) sau
cailor cu heredie pana la batramete", naraviti, stricator1,
fugari (nu fugasi"), care nu pooluesc la pasune", sau
mnzilor piperniciti, slabi, fiindca au fost inhamati inainte
de vreme" : O nevoie de rabla, martoaga, on terhula" , ne-
voi de manzoci" (190-54*).
nimuri c. Cal mare si gros (niomoric 308-55), slab
$1 bMran (nyimunct 488,1-54), si in batjocura, cand nu-i
chiar bun de vreun picior (nytmuntg 291-77 ; nytnutrig
'408/1-77). Din ung. nyomork, cf. N. Draganu, in DR.
IV, P. 759.
1 Material pnmit la chestiunea 3.

2 Material primit la chestiunea, 77.
www.dacoromanica.ro
nt o a g a. I se mai zice calului, alalun de talant, vlej

(99-7).
nodvocic. Proprietarul de aruta. cu cal (112).
Cf. rus. podvailcii chingiu, harabagiu".
nojita. Cal ajuns intr'o stare ticaloasal, ca o nojia,
care e mai pe jos ca o alta incaltminte cat ai dat pe no-
jitele astea 9" (162-54).
obada Calul e bun.. and fluerand. numai la el, se
incordeazA se face obadA" i ori rupe streangunle, ori ia
caruta dm loc" (24/1-3).
oblon. I se zice calului orb (farg obloane" 471--
77).
0 C h 1 u. In expresia oclau de gznii, defect corporal
explicat astfel copita, supt potcoavg, in anumite locuri,
in forma' de ban de metal, e moale si ajungand pe vreo
piatra, [calull incepe a schiopa" (339/3-77). Cf. germ.
4uhnerauge baTaturr.
ogar Cal mare (205-55) si diformat (19-54*) :
Am au.zit c lu frate-tu 1-0 mancat luph en. noapte un cal.
Da, 1-0 mancat ogaru cel breaz" (19-54).
ogarjit. Calul care nu se ingraa chiar dacg e ti-
nut numai cu ova's si cucuruz (se zice despre toate ani-
malele 7/1-7*). Se zice si despre oamenii slabi (pogeirjifi,
Pmana, jud ifasgud). V. F. : ogdrsdt (711-7), ogdrsiti
(542-54), ogeirsdte (711-7*). Participiu adjectiv a lui
ogarji a slaii tare" ($ez VII, 182), substantivat (cf.
poodrjat).
oglad a. Cal neputincios (oglade 467-54), orb
(467*) Cf TDRG s v. oglava
o la c. Calul care fuge foarte iufe (27-5), care trage
la plug (24-5)- n'arn cal de olar", zice cel care nu vrea
sh-si mane calul repede (93-5) R. 24 27. 60. 66.
93-5. In unele regiuni dispare s'au numit [cai de dad
acurn 50-60 de ani" (66-5).
olog Cal schiop (233-77), care schioap5, pe toate
picioarele sau nu se tine bine pe ele" (159-77), abia Ii
mic si riclicsa picioarele dinainte" (239/3-77), are case
www.dacoromanica.ro
216 S. POP
moarte la picioare (70-77). R. : 70. 102. 159. 23913.

233. 312-77,
o/oinit a, Cali sant intrebuintati /a oloinitd, o pros&
mai primitivg, de facut oleu din sAmantA, pe care o pane
in. miscare c,alul care nu mai e bun de Oa treabr (550
5*). Intalnim si forma ulornitd (101-5), cu r prima Drin
influenta unor cuvinte ca : pdcornitd, Worn*, etc.
opor, v. p. 84.
oprit. I se zice calului slabknogit, prea trudit, is-
tovit de lucru (521-54*).
orbeald. Calul care nu vede bine, cu ochiul sang sau
drept sau cu amandoi are orbald la stnga ori dreapta";
are urbala grander", and nu vede limpede cu ochii"
(523-24*).
o $cdturd. Gloabk maxtoagg, cazAtur a. de cal, cal
fiatran, slab, urit, in batjocurg, (oKaturd de cal, weituri).
Se zice i femeilor care-au fost odath, frumoase, iar acurn
sant imbatranite, urite (a ajuns o o?cdturd") sau despre
'un om la fel (oct,5cd baltrang, o?cdiald) (64-54*). De-
rivat din oct$cd (poate acelasi cuvant cu hoct,5cd ; cf. oy,di
a imhateani, a slabi, a deveni urit, expresie putin poll-
ticoas., dar des intrebuintata. in aceste regime 64-54),
,prin suf -dturd Sau din ti.ya = casca (*oscico), despre
care v. DR III, 679.
panaire, Balciu . caii se cumpark ori se vnd,
mai mull in panaire" (96-3).Din turc. panayer foire".
p a ne Bucate, cereale : caii se folosesc la masina de
treierat panea" (149.5) sau la aratul pdnilor din camp"
(151-5).
panglicd [tessa.turg subtire i ingustk], calul se
duce in targ cu un cApbistru nou, cu un fir de busuioc,
legat in panglicele (planticele, terminul popular) ce-i im-
poclobesc coada, coama i motul din frunte" (24-3) ; sau
i se impletesc topuri (plantici frumoase) in coaing. di
coadr (24/1-3).
p d r. In expresia par pe par, adic schimbul ce se
face intre cumarg.tor 5i vanfaitor cand easesc deopotrivrt
www.dacoromanica.ro
CATEVA CAP ITOLE DIN TERM INOLOGIA CALULUI 217
de bun calul pe care unul vrea sa-1 vanda si altul sa--1

cumpere. Schimbul se face si par pe par *i. potlag (365-3).
parade. In expresia cal s. cai de parada, clenu-
mire data cailor frumo$i $i bine tinuti" (549), celor tinuti
pentru hinteu" (542), in opozitie cu cad de Nom (20). -
R. : 10. 15. 19. 20. 218. 252. 463 471. 499. 542. 549. -
V. F. : parade (252. 463), pdrache (542. 15. 549. 216),
pdragie (10. 20. 471). - Cuvantul, in Transilvania, a pa-
truns de sigur prin administratia germana clinainte vrerne.
paradi$, v. p. 99.
parip 2. Sinonim cu cal (46 47. 190. 206. 329. 350.
386. 412. 420. 467. 470 487. 488 490. 493. 499. 519. 320),
cu urmatoarele mentmni : un cal mic, (239/1. 245/11,
frumos" (378), cal tanar (272), mai Canar si mai sprinten
(238/1), un cal tanar, supt patru am (contrariul in gen al
lui martoaga" 199), manz sau cal mic nedesvoltat (193-3),
slab (47-54). Se intrebuinteaza $i in batjocura (20611.
331-7. 420 529-54) si ca diminuliv (294. 219/3- 51)
desmierdator (439-51) de la manz (288-51). Exemple :
,.Cu atate bani pociu cumpara parip, nu ronghiu" (487-
3) , Am cumparat un parip de cal" (193-3). - R. : 10.
39-3. 46. 47-7. 47-54. 190-7 193-3. 199. 206. 206/1-
7. 219/3-51. 238/1-7 239/1. 245/1-55. 272-7. 288 294-
51. 323-7. 325-3. 331. 350-7. 378-3. 378. 386. 412.
420-7. 420-54. 439-51. 467-7 470-7. 487-3. 487.
488. 490 493. 499-7 507-3. 519 520-7. 529-55. --
V. F. : pcirip (10), panpchi (294-51), paripa (490-7). -
Din slav. paripti miser equus" (Michlosich, cf. $i Cihac).
_
p aro l a, v. p 86
partotind Cal batran, neputincios ; se zice $i u-
nui cal bun, dar mai mult in batjocura (67-54*).
p a $ u,5, v. p. 90 si 96.
pauca, v poc
i Material primit la chestiunea 5.
www.dacoromanica.ro
218 S. POP
pedeapsd. Ca lulu, slab, care face mai multg pagu

ba deck folos (190-54*).
pepiina,% v. cocostare.
periturii. Cal batra.n, slab, urit, neputmcios (181.
184. 188-54), care nu-i bun de isprava" (150-54).
peter. Priceptor in alegerea caller (166*) : SI ne
aleag acesta calul, a este un peteri mare de cat" (166
3*). Lin ung. peezer palavragm, hoheriu" (Ghetie),
dar i cel ce dreseaz cal" (Czuczor si Fogarasi Mhutt
a lOillomitt s lpecr-nek neveztk").
pica t. Cal slab de tot (531-7), cal muncit, care
cade in ham (530-54). Cuvntul este comunicat si de :
507 si 506.
picaturd I se zice in batjocurg unui cal MtrAn si
urit (392 1-54), la o iapa% batrana deodatg, cu mosul
ca sl mama batrana" (391-54) R. : 361. 364 365.
391-54. 392/1-3 392/1. 398-54 412-3 412-7. 412
54 461 479 479/1. 488 495-54.
picto c. Dimmutiv desmierdator, cu care se adre-
seaza, faranul calului child vrea s-1 prind'a, avand in te-
lesul de micutul, mititelul eel prostut" (218-51*).
Format, probabil, de la pent mic", dupg analogia lui
mdnz-meinzoe, spaima-oiatmoe, cunoscute in aceasta
regiune.
piel el. Cal batran (114 475), slab (480*), batran
si slab (141), intrebumtat si ea nume de batjocura (6. 475.
498. 514 473) Am dou ptyei de eal. (dol. cal pe care nu-
.
mai pielea este)" (480*) R.. 6 114 141.. 157 162 183.
463 465 471 472. 473. 475. 480*. 495. 498. 514.
pzelhoaca. Cal batran, asa de slab incat nu mai
valoreaza dealt pielea de pe el. Se nee, vaellor slabe, bi-
volite", ba chiar j femeilor Mtrne" Child cumparatorul
nume5t3 ptellumed calul vnzatorului, acesta Ii raspunde :
Pfelltoaca-1 ma-ta batrana aiesta-i cal !" Mai are si in-
www.dacoromanica.ro
CATEVA CAPITOLE DIN TEBMINOLOGIA CALULUI 219
telesul de pmle mare" (uneta nue). 1 se zice ptellsoard")

(378--54*).
p z I a. I se zice unui cal foarte slab (chtlei 38,I-54,
55).
pilar '. Negustor de cat (4. 7. 7/1. 549. 550), geam-
ba$ (9), cupet de cai (6. 523), iar prin extensiune orice
negustor de vite (pzlari de porci 549-3). R : 4. 5. 6.
7. 7/1 8. 9. 523. 544. 546,1. 539 548. 549. 550. 551.
Din serbocr puljar precupet"
pilar i. A face negot cu fruicte, mai ales in mica ma-
sura Vecmul mieu pdareste cu gran, vinars, prune etc.,
(corn. St Pa$ca, Criscmr, jud. Hunedioara).
ptlarifa. Femeia care se ocuph cul vnzarea de pui,
ghini, legume, lapte (pule-inlet de lapte, 549-3) In poezia
populara :
Pe la noi pe la portit,
Umblh biata pildrzfa
St cere s-i dau gurith
Eu ii dau, dach ea-mi cere,
Ch on cum $1 ea-i muiere
Si gura nul-i o avere".
(corn St Pa$ca, Criscior, Hunedoara).
Ar putea ft un derivat din pilar, pun suf. -ifa
sau luat direct din serbocr. pillartca precupeath".
pisalu g. Cal bAtran : Hi pisalugule, ch doar nu
eSti potcovit cu pietre de moarh" (72-54).
plan tic a, v. panglica.
plo to g, v potlog.
poarta. Cal gros, mare, urit, cht poarta de mare"
(164-55)
[board la cal], calul e cu poc (192. 331), poca
poc2
(293/3), pocuri (55), are poccl, child are umfraturg la ge-
nunche (331 361), la piciore, ori la pinten (fesda) (581),
la cot (239/1), are os mort", mai ales la genunche $i mai
2 Material primit ca rtispuns la chestiunea 77.
www.dacoromanica.ro
220 S. POP
rar la copila (550*), eel care este imflat la genunche"

(239), ,,i se ingroasg, partea dindArgt a fluerilor pitioarelbr
dindgrat" (239/3). - R. : 192. 194. 229/1. 239. 239'1.
239,3. 331. 361. 406/1. 550. 551. - V. F. : poc (192. 331.
550), pocd (194. 239. 23911. 239,3. 361. 406/1), pancei.
(229,1),pocuri (551). - Din ung. pk rapsan, aricin la
cai".
poca, v. poco.
p o cl o g, v. potlog.
poclui, v. nevoe.
po co $1. Atribut dat calului and are picioarele
mnflate" (280), are umflaturi pe picioare (245/1. 480), are
bAsici de apà (325) la picior (228/1) sau in partea de jos
a picioruAui (471), la pinten (229,1), la genunche (331.
361), la genunchele din dark (246), are dureri la copita.
(e cu pocd 239;1). - R.. 193 198. 200. 206 20611. 220.
228/1. 230. 231/1. 232/1 234 235. 239 2. 245/1. 246.
252. 272. 280. 282. 293. 309. 325. 331 350. 356 361. 365.
369/1 384/1 398 4081. 423. 424 432 433. 434. 435. 438.
446 463 480 481 482 471. 472 472 1. 489 521. 523.
iT F. : pocos (198 200. 206. 206/1 228,1 282. 331. 365.
-
424. 432 523), pocos mult mat raspandit, pocas (431),
poca".5. (252) - Formele cu s deriva din poc, prin suf.
adj. -os, cede cu s din ung pkos cu ariciu, cu pock (la
picior)".
p o d In expresia podul curului, o parte a corpului
cal, v. deselat
pogan. Cal gros (498-55)
p og a r ji t, v ogdrjrt.
pogoniciu. I se zice calului in batjocurA (poga-
lila" 529-55).
pohoi al a, y povaiala.
p o ni a v. Calul care nu vede bine (poriav 523-3).
poniho s. Calul care nu vede departe (7-77), care
11U-i urduros, are ochii clari, dar e orb (190*) ,,Gat iti
www.dacoromanica.ro
trebue pe ponthosul (porultuasa) asta" (241. 242-3).

pont os. Calul care nu vede departe (ponyos 7. 77).
Din pontav, cu schimbare de sufix.
po$teirie. In expresia : cat de (323-5).
poterei. Herghehe, turma de cai (65-1). TDRG. nu-1
cunoaste cu acest inteles.
p o tin o g. I se zice until cal cand se impiedeca, da
cu piciorul de o piatra (polyinog 523-77). Cf. poticnt.
potla$. Macs ; ceea ce mai Plateste cumparatorul
cand in thrg vanzarea se face prin schimbare reciproca :
par pe par sau par pe par si potlar (365-3). Din
ung. ptls intregire, compensare ; adaos".
potlog In batjocura despre calul batran, slab, u-
rit (29-54), rau (19-3. 19-54), care nurl bun de 1-
sprava (150-54) ; proprm petec de opinca" (19-3).
V. F. plotog (19-3 19-54), plotoagat (29-54), poclog
(Poiana, jud. Nsaud).
potlogar. In batjocura, i se zice unui negustor
de cai rai (plotogar 19-3).
potlog i, v. scartoagei.
poveiial d. Atribut dat calului dupa defecte corpo-
rale (povotalei 239/3-3 239/3-77) : In targ calul se ,,cear-
ca de n'are puhniele (vede ca prin sit2a)" (183-3).
I. F. pohoiala (218-77).
p o v ei z. Calul estede poveiz daca... duce alimente
.
sau munitiuni, in curs de razboiu" (25-5). Din her-

bocr povoz, -a Giirtenzug, Wagenzug".
poznt I. Citat, fara explicatie, intre derivatele de la
cal, prin care se aratA caii mari, grosi, uriti (235-55). -
Participml adj. al verbului pozni (a se) a se lovi, a se
rada".
prahovean. Caraus (este folosit rar" 65-2).
p r et' s il ell. 1 Crescatorie : preisilei de cai : Unii
gospodari se ocupa cu preisila cailor" (172). Se intrebuin-
teazh si ca atribut Cu prepozitie, pe 1"anga cuvantul cal,,
www.dacoromanica.ro
222 b. POP
avnd intelesul de bun 1,entru samanta (386. 174), bun

pentru roada," (391. - R.. 20, 34. 53. 54 54/1. 54/2.
158 1. 167/1 172. 173. 174. 190. 239,2. 291. 386. 410. 441-5.
449-5. 45-55. 498. 521-5. 523.
prdsni, V. jib.
precupef. Negustor de cai (407-3), ,,leverant"
(107-3), sfarnar (221-3). - Din bulg. praupecti Auf--
kaufer, Widerkufer".
precupie Despre omul care cumpgrg cai se zice :
umbra, in precuk'le" (146-3).
pr ecupt to r. Negustor de cai (pricuclutori"
133-3).
pricopsit, v. p. 82.
pricoste. In expresia : se face cu pricoste, adicg
nu trage Intins, joaca, in ham sau, la cglarit, child merge
lgturis, nu-i place saua (523-54*).
pr ob a, supt forma probesc, v. p. 84.
pultnietic Calul care vede ca prin sitg (183-77).
- Cf. povdiald
pu p. Citat intre atributele date calului dupg defecte
corporale Cu pup in spate" (356-77). - Din ung pup
gheb, cocoasa, cucuiu".
pupos I se zice calului cand are forma, cgmilei
(487-77) - Din ung Thipos ghebos, cocosat, grebgnos".
p u c a. In expresia a pusca 'n palmg", v. p. 86.
r abl di. Cal (s. iapa) bgtran (174), bgtran si slab
(439. 91), mai ales dacg. e mare (329), in opozitie cu mar-
toaga, care e mica (173*), cu piciorele roase (190*), mai
ales despre cei batrani, care, din aceastg cauzg, incep a
suri in unele locuri la par (291*), cal scos din uz, azg-
turg, marlog (61*), cel ros de ham, de sea (458) Mg,
doar n'ai dat atatia bani pe rablete acestea, c vezi doar
cg abia se tin pe picioare" (45811*). Se intrebuinteazg si
complinit prin de cal (61*) - Cuvantul se aplicg 5i la
oameni si la lucruri o rabid de invgtgtor" (= ghiuj) ;
:
www.dacoromanica.ro
o rabid de cutit, de pusch, o rugm de puKa," (61*). -

R. : 61. 91. 173 174. 17411. 190-7. 291-55. 329. 420. 439.
451. 458. 45811. 464. 480. 527. - V. F. . roabld (420. 164).
- Pentru etimologie v. N. braganu in DR. IV, 768.
r aghe, ratite. Bi let de vile. Cuvntul este atestat
numad odath in ra.spunsul . Noroc, ia aoPta dau de fel-
pinz o mine de lel, s'apoi fe du la tedulhaz i scrie altal
r'eghie ca si pociii mere acash cu zuuh" (487-3). Pentru
rhsphndire v. Vicm, Glosar i V. Caba, Szilagyvertnegye
roman npe, p. 92.
r a t e, sb., v chiesc.
r di t. Calul devenit rhu, slabit (261-7)
ranticos. Cal tangr, rhu tinut O. slab (512*). --
Probabil derivat din 2-ante chmaa murdara stricath." (<
rut. rantyh weisses Kopftuch der Frauen, Decktuch, Re-
gentuch" ; curvantul mi-e cunoscut din comuna Pmana,
jud Washud , Tiktin 11 pomene*te din Mold farh sh-i cu-
noasch etirnologia) prin suf. -kos. Cf insh l ung. haran-
tkos adv. curmezis, crucis, stramb, inclinat" (sugerat
de N. Draganu).
r dpclo g. Cal fail de tot (243-55).
r dp ciu gd 1. Cal (s iaph 446) batran, slab (462),
bolnav (190) ; se intrebuinteazh mai ales in bhtaie de jac
so la mnie (133). - R. 110. 129. 133. 139. 145. 112. 122.
190-7. 252-3. 316. 432. 433 435 436. 437. 443. 444. 445.
451. 460. 462. 471. - V. F. : rdpclungd (316).
rdpciugos. Cal rhu i slab (136-54).
rapciune Cal lenes (480*), citat i fhrh' explicatie
intro cuvintele care numesc caii batrni, neputinciosi (471.
47211-54).
r a p it I se zice calului batfn care rdpole" (de
cele mai multe ori caii barni i slabi tiwsc, And ti4esc
sau and respirh cu greutate Ii se zice ch rdpesc"), nu M.
bite in ham, nu trage pe gustul sthpAnului : Hi, rdpi-
tule, mai lash rapeale (25-54).
www.dacoromanica.ro
224 S. POP
rapo r. Cal mare, urAt (88-55). - Pentru etimolo-

gie v. Puscariu, in DR. Il, 603-607.
raritat, v. p. 98.
r a s a c. Calul care nu fuge niciodata, in galop, fuga lui
cea mai mare este in trap. Calul rtisac e foarte rar $i
foarte cAutat fhndca, fie la tras, fie la cAldrit, poti conta
pe el CA nu te duce in primejdie ; e foarte precaut la niers,
nu asude; si nu se sperie (87*). Este comunicat si de
187-5. - Din rus. rysukit (von Pferden) der Traber,
Trabganger".
rasceicarat, v. dehulat.
rascaiat. Calul care merge ca picloarele dindiirta
prea departate la genunche" (24-77). - Din rids- 0. cdiu.
raznd, v. p. 98.
rebedin a. Denominatie injurioasa : nArloaga,
martoagg, hoancA de cal" (61*) (vezi si acestea).
reai e, V. reighe.
r e m o n t. Cal mare (29-55), intrebuintat si in bat-
jocura." (24 1-54. 68-55). - V. F. : renionte (164-55),
rimoantd (24/1-54). - Cf. si alimont.
ridica. A ,---, a creste (111. 133. 139. 144. 157-1),
a prhsi (545-1) despre crescgtorii de cai se spune ca,
ridzcd cai" (111-1). - R : 111 133 139. 144. 157. 542.
545-1. - V. F. : arcidicti (542-1).
road a. SamantA, v. gazda.
roaibal. Cal fau, mare (480), neputincios (470),
ca o roaibd" (470 3). -
batran (415. 415/1) : De-i cam slab calul se spune cg-i.
R. : 190. 374. 386. 413. 415, 415/1.
430. 431. 441. 442. 443. 452. 453. 455 456. 458. 470. 475.
480. 482. 495/1.
r oa jb ci. Cal bAtran, slab, lara, valoare (293--7) :
Cat ceri pe roajba asta 9" (386-3). - R. : 10-3. 293.
298. 298/1-5. 332. 367-54. 386 3. V . si hdrjoab&
r ob. Calului netrebnic (445-54) i se zice un rob
de cal" (281-7).
www.dacoromanica.ro
CATEVA CAPITOLE DIN TEBMINOLOGIA CALULUI 225
robactu. Cal de dArvala (109. robast 133-5).

rohtl a. Cal (s. iapa) neputmcios (467-54), urSt
si. batran (467*).
r o i b. Smonun cu cal (23912. 488. 253. 254. 190. 521.
293-7) dar si intre cuvmtele care numesc cad batrani,
slabi, neputinciosi (195. 431. 417-54). - R. : 190-7.
195-54. 239/2. 253. 254. 293-7. 417. 431. 465-54. 488.
521-7.
roman, v. p. 79.
in batjocura (490-54). -
rondiu. Cal batran, slab (473-54), intrebuintat si
R. : 463. 473. 476. 490. 493-54.
505-3. - V. F. : ronghiu (505), rongy (463), rongyttri
(473). - Din ung. rongy carpa, zdreanta, buleandra".
rosur d. Martoaga, cal slab (448/1-7), care nu trage
448/2-7). - R. : 38/1 190-54. 448/1. 448/2.-7. 466.
494-54. 521-77.
r o tunzi, supt forma le rotunda", v. p. 79.
ruguci. A svarli, a lovi cu picioarele, v. p. 90.
rupture/. Cal (367-3), slab (193. 194-3), batran
(520-54) . Ce rupturci-1 si asta... macar de-ar hi cal, nu
t'ar hi ciuda, da-i iapa" (179-55). - R. : 19. 55. 179-
54 179-55 193-3 193-54. 194-3. 198. 332. 340. 341.
356-54. 367-3. 378 397. 520-54. 521-77.
scilhtu, v. vantuit.
s al o s. I se zice calului care e asezat de spate", este
cu spinarea incovoiata in jos" (551-77). - Probabil de-
rivat din sale, prin suf. -os.
salta. Cu sensul de a ridica", v. p. 83.
s d in ci, n f d. Prastla : crescatorii de cai si taranii tin
iepe de sdnidnfd (174. 386. 499-1).
s a ms a r . Negustor de cai (59. 386), geambas (65),
cupet de cai (386. 438), sfarnar (386). - R. : 59. 65. 85.
386 438. 488.
samsarpenz. Probabil remuneratia ce-o primeste
Dacoromanza V 15
www.dacoromanica.ro
226 S. POP
samsarul pentru mulocirea targului (488-3). Din samsar

ung. pnz ban".
s a p a. 0 parte a corpului la cal, v deselat.
seipteimeina breinzii. Atribut dat numai unei lepe
albe i rele (82--54*), alba si batrama, (162-54*), e alba.
ca seipteimdna breinzn (care se numeste si saptamdna aTha,
,,in care se mananca numai branza") (82-54*).
saran Cel care transporta mai mult sare pe cai
(60-2).
sar b eit oar e. In expresia cat de seirbatori, adica a-
eel cai pe care bogatasul Ii prmde in zile marl (nunta) la
,caruta sau in zi de sarbatoare (378-5*).
seirfari u, v sfdrnar.
sarla I se zice unui cal batran, neputincios, iar in
hatjocur i unui mn (59-54*) Despre $arld un fel de
,ca.ne", cf. DR IV, 1505.
sblera. Cu un inteles neprecis, in urmatorul -Tura-
mant al geambasilor : s sbzere dracu in mnile mole"
(41-3).
$ borsit. Calul sburlit, cu parul in sus, mai ales
despre cel slab 5i neingribt (sborsdt 173*)
sbreihuetzc, v. veintuzt
scazu, v. p. 107.
sc a I a. Calul oparit la glesne (s. gresne 239/1-77)
-este o scald; (239-77). Pare ca se pronunta i scala.
scap ct. Darloaga (155/1-3) Din rut. glcapje, glca-
pela elende, schwache Pferde" Cf. si mocan.
scar d, v. p. 107.
scarnavi e. Cal (s. om) slabit de batranete, ghebos,
Tau nutrit, murclar (40811-77*).
sceirtoaget.1 Calul care e atat de rail, atat de slab,
inct nu poate trage in ham (497-54*) cand cumperi un
cal se zice . Pentru ce ceri asa de mult, nu-1 vezi ca-i nurnal
scarloaga (cu t nu cu t")" (497-54*)
2 Opinca atat de rea, ca de rea nici nu se mai
'mate potlogi, e aproape de aruncat in balta" (497-54s)
s chi do ala, v. schilod.
www.dacoromanica.ro
CATEVA CAPITOLE DIN TERMINOLUGIA CALULU1 227
schilav. Cal (367-3) ca multe defecte (377-77),

schilotht (190-54*). - V. F. : tilavu (367), cd/av, cd/dviL
(190). - Din s'arb. May, slov. kdav mit einem Bruch-
behaftet, schwachlich, schlecht" (apud. DA, ms), cu un s
protetic.
schilod. Cal cu defecte (34-54), cal neputincios,
slab, urit (521-54). Intrebuintat i cu complinire schi-
doald de cal (38/1-77). - V. F. . schdoadd (27. 44-54),
schidoald (38/1-77. 307-54), stidoald (34-54), schidole
(521-54). - Pentru etimologie v. V. Bogrea, in DR. III,
736.
schiob. Cal slab (510-7).
sciofarnog. I se zice, in batjocur5., unui cal
schiop (178-77)
sclepti, v. p. 124.
scoibd. 1 Cal Mtran, neputincios, slab, care misea
incet i i se vhd toate coastele (472-54*)
2 Coaja bostanului fiert, dup5. ce s'a scos miezul, care
se dg. la porci . Calul scoth este asemgmat cu scoiba (bo-
stan golit)", deoarece face impresia c. numai oasele cu
pielea e de el si inlontru e gol rau" (472-54*) Prin exten-
siune i se zice si unei babe batrtine, slabe O scoibei de
Iaba" ; Nu-i biata bab5. numai o scothe (472-5/*).
scoica. Umfratur5. la picioare, v. p. 82.
s cop i. A stopi, v. p. 87
s c u Ia. A -, a creste creseatorii de cai scoaki mAnz
sau aradicg mnz" (542-1).
e a Despre calul baran se zice ca" si-a pierdut sei/e
(in sing. si-a pierdut 5eaua)" 521-54*.
sechere$1 Proprietar de egruta, en cai (229/1. 378.
406 420. 416), crus in majoritatea cazurilor, sau cm
care tine cai (396), este caluser (457), ener (465), fuva-
ros, calret (4E(8) - R.: 190. 225. 229/1. 256. 261. 354.
360. 361. 364. 365. 367. 368. 369/1 370. 376. 378. 385 386
387. 399. 402 403. 406. 40811. 412. 414/1. 391. 395. 396.
1 Material primit Ia chestiunea 2.

15*
www.dacoromanica.ro
228 S. POP
416. 420. 423. 424. 428. 429. 430. 432. 434. 436. 437. 446,
448. 448/1. 448/2. 457., 458. 458/1. 459. 463. 465. 466. 479.
479/1 480. 482. 487. 488. 496. 502. - V. F. : Sant;
mai ales deosebiri de ortografiere a acestui cuvant, ra--
spandit mai ales in regiunile cu o puternicsa influenta un-
gureasca. - Din ung. szekeres cargus".
sechere$te. Cargusie (448/2. 190. 406. 487). Cu-
vntul se intrebuinteazg in loc de carausie" (406-5).
$ e f a r. Negustor de cai, sfarnar, cupet (487-3). Se-
zice si efar d.e oi, de porci (487). - Pentru etimologie, v..
V. Bogrea in DR. IV, p. 881.
$e11 e, v. $ea
$erpar. Cal bateau (162-54*), batran, a carui piele .
n'ar fi bung deal de serpar (82*. 162*), este istovit de pu-
ten. (7811-54*) : Tu de unde vii cu ?erparele alea" ;
Azi te pupa (in thrg) Tiganii cu, $erparele alea" (162-54).
sfar c. 1 Cal bgtran tare, neputincios, slab peste-
masura ; se intrebuinteazg mai ales Gaud omul este m-
nios $fcircule, nici nu mananci, nici nu zdohnesti" (140-
54*)
2 O bucatg de came tare, cu va,na sau varioasa, pe-
care cu grail o mananca omuI si care crantge in dinti'
(140--54*) - Pentru alte intelesuri si apropieri v. DR.
III, 407 si 429 si DR. IV, 1260.
sfarnarl. Geambas (160. 294. 361), negustor de
cai (35. 168. 203. 204. 2261'1), cupet (239/2. 322. 370), haz-
nar (331), fleser de cai (361), peter de cal (166), tuser
(476), samsar (386) sau ceI care se ocupa cu negustoria.
In mic (de oi, porci, boi) (451*), multumindu-se cu un mic-
astig (496*). In unele regiuni sfarnari sant mai ales"
Tiganii (196, cu deosebire" 241) sau Evreii (226/1). - In
punctele 476 si 55 se numeste numai acela care se ocupg
cu vinderea porcilor. Ca nume de batjocurg se 01 unui om
lipsit de omenie, unui om murdar (corn. St. Pasca, dirt
Criscior, jud. Hunedoara). - R. : 25 35. 55. 166/1. 16711..
www.dacoromanica.ro
CATEVA CAPITOLE DIN TERMINOLUGIA CALULU1 229
168. 168/1. 191. 194. 195. 196. 197. 197/1. 191. 200., 203
_203/1, 204. 20511. 205/2. 206, 206/1. 207. 212. 214. 216
217. 218. 219. 219/1. 219/2. 221. 226. 226/1. 227.
228. 231. 232/1. 232/3. 235/1. 239/2. 239/3. 241. 242.
251. 252, 253. 254. 257. 259. 259/1. 259/2. 264/1. 268. 269.
270. 275. 276. 278. 280. 284. 289. 290. 292. 293. 234. 315.
344. 302. 306. 311. 319. 320. 321. 322. 324. 326. 327.
328. 331. 334. 338. 346_ 348. 349. 350. 351. 361. 365. 366.
367. 368. 370. 371. 378. 379. 380/2. 384. 386. 387. 390. 391.
425. 401. 403. 406. 408. 409. 410/1. 411. 412. 415. 420.
431. 434. 436. 439. 444. 446. 448. 451. 456. 481. 481.
468. 469. 471. 476. 486. 487. 490 496. 499. 500. 503. 506.
509/1. 511. 516. 542. In unele regmni cuvntul e cunoseut,
desi nu existg neguston de cai (212. 219/1. 254. 257. 256.
269. 270_ 275. 280. 284 293. 306. 361. 468. 469). - V. F. :
sfetrnar (302), srfariu (294), sf trnari (431). - Pentru eti-
mologle v. G. Giuglea, DR. IV, 1553.
sfeirnetrie. Ocupatiunea sfarnarului (167/1-3.
235/1-3).
sfarnciritet. Femeie care vinde poame, legume,
struguri, nuci, in grgmezj de dm, de cinci j. de zece
(451-3*).
sf eirneir o iu. Negustor de cai cu deosebire Tiga.
nil" (241. 242. 252-3).
sitis, v. leurcq.
sir ea p. Cal -Omar, frumos, istet i neastmp5rat,
care merge cam sgrincl intr'o lature sau cal bgtran si nea-
ptampgrat (239/3*)_ : Ii tgrziu sg plee i eu hi, thrg. Ba
nu, dacg vei inegleca pe manzul (calul) sireap al fratelui
tau, in cgteva, elipe vei sosi. in thrg i tu" 329/1-*).; ,,CuM-
p5ra-mi-as cal sirep, Dar ma.' tern sg nu mg 'ntep, In coltii
socrutei mele, Cnd oi cluce-o pe vedere" (23913-3) ; Iacg
si ingrtogul e sirep ca un cal tangr". Se infrebuinteazg
si ea atribut pentru un thngr istet, cu umblet mgsurat
.drept : Iath-1, pgseste ca un mnz sireap" (239/3*) Forma
-sireap este atestatg si din 17-77*.
$i$cornit v. c*ornitef.
www.dacoromanica.ro
230 S. POP
sldbatuc. Cal batran (s/dbaluct 127-54).

$1 e i. Cal de ham *1 de $lei" (152-5). - ProbabiL
rut Ue drum".
$lepccinos. Despre un cal care each' a lene, in
zdruncinaturi (24-77). - Probabil derivat din $leapcd
palarie cu trel colturi", prin suf. -dnos.
slobozi. A rasa din pretul cerut, v. p. 90.
sm cir to ag d, v. rncirtoagd.
s m e u. Se zice despre cad marl, gra*i a aprigi ca.
sant cai ca smen" . In targ cumparatorul intreaba . Curti_
dai ... zmeu" (367-3).
snagd, v. p. 90.
$nipuit. Cal cu coama i coada sarace" (19-77).
$ o a re c. 0 boala , v. cdesc.
$oldiat. Calul care merge eau cu picioarele dinapoi
(163-77), &arum i-a le*it spate, in urma manatului repe-
de (472-77), nu poate pa,*1. bine, il dor picioarele din *ol-
duri (471-77). Este comunicat *i din punctele 490 si 502.
V F . qoldiet (242/1. 472. 502). - Din $oldru,
.
$ o 1 d i $. Calul care are un clici [sold] mai jos decat

celalalt" (546-77). - V . F : $oldds (278. 456-77).
.
qoldit'. Calul care are defect la un *old (75/1 527),

are piciorul deplasat din *old (128), *oldurile nu sant in
aceea*i linie (68), are smintita spata la piciorul dinainte sau
*oldul la piciorul dinapoi (316). - R. : Cuvantul pare a
fi general
soldiu2. Calul spetit (480), care merge rail din *ele
(318), cu piciorul dindara't &grit sau plecat din sold (263),
sau cu ele stricate in partea deasupra (23811), child *chioapa
din sold (448/1). - R. : 67. 68. 69. 93. 169. 191. 193. 194.
198. 205. 208. 220. 223 229/1. 238/1. 239. 239/1. 243. 246.
252. 257. 261. 262. 263. 265. 270. 301. 318 327. 328. 375.
404. 415 420.. 432. 433 435. 425. 423. 443 448. 448/1.
448/2. 451. 458. 460. 461. 462. 465. 466. 476. 479. 4794_
1 Material primit la chestrunea 77.
www.dacoromanica.ro
480. 487. - V. F. : solddiu (246. 270. 432. 433. 435. 448.

451. 462. 466. 480), olddi (193. 198. 205. 208. 220. 223.
229/1. 238/1. 239. 239/1. 243. 252. 261. 262. 265. 375. 443.
448/2. 460. 480).
solduit. Atribut dat duph defecte corporale (22611-
77).
solduros Calul cu soldul stricat, deplasat (56 -
77.), prea mare, prea desvoltat (56,1-77*).
$ o n t, v. hoantd.
sontit. Calul fall o ureche, ori faith' coasth," (171--
77).
sontorog. Calul care schioapath" de picioare, din
pricina unei boale (193-77) sau care mica cu picioa-
rele thrhs de phmhnt si mai ales cu cele dmapoi" (126-
77). - R. : 68. 69. 78/1. 16711. 193. 412-77.
soricei [unifraturh (de mhrimea isoarecior) supt
pAntecele vitelor]. Citat, farh explicatie, intre atributele
date cailor duph defecte corporale (194. 550-77). - V. F.
cu soreoei (190), $oricei (550).
$p aimo G. I se zice (in Poiana, jud. Nhshud) unni
copil zburdalnic, carh chphthlu , v. si piGioc.
$ p a 1. Umflhtur h. vrtoash in partea genunchelui, T.
p. 82.
spata t, v. spetit.
spd to s. Calul mare 'n spete" (70-77), sau care
are spatele late" (406-77 si 168-77)
spedi t, v. spetit.
s p erlit. Calul a chrui phr sth clrept in sus ; se ob-
serva mai ales chnd calul e de tot slhbit (527-77*)
speti ti. Calul care are defect la un sold (103), ctt
un sold mai sus (202), cu soldul dinainte strmb (158),
soldurile sau coapsele ii sant lasate in lhturi (151), i a
shrit un sold (442 447. 449. 455) ; are o spath rupth (351),
sau spetele ii sunt rupte de munch (175), are spata sh-
rith (198. 203/1. 428. 430), mutath, smintith, cnel umblit
www.dacoromanica.ro
232 S. POP
ran din spete (209), este rupt dm vmele spetelor (77), este
vatamat la spete (24/1), la crupg (spetele dinapoi) a8) ;
aplecat de spmare (484), care are o groapa pe spinare,
in dreptul picioarelor (171), are spinarea incarligata in
sus (183) ; cu sira spinarii rupta, (160), cu crucea selelor
stricata, (219) ; cu picioarele dinainte sante (453), cu pi-
cioarele came (531), umflat la picioare (266), cand este
sant de la loc piciorul dinainte (263) ; cel care merge rim
(228/1) de picioarele dinainte (163. 201. 246. 290), cand
sufla greu (318), Gaud merge cu picioarele dinainte ca rata
(145) ; eel care duce picioarele dinapoi intr'o parte sau
cam taros (164), scapara, din picioare si are pasii ma-
runti (546) , cel care schiopateaza cu picioarele dinainte
(170. 231/1. 354) ; cel canna ii sare annul de la loc (13)
sau cand lopafita" cea deasupra picioarelor dinamte Este
iesita afara (11), cand e stricat la piept (325. 414/1), cand
e batut de ham la spata piciorului dinainte (93). R. :
Cuvantul este general V. F. : spitit (22), speitat (44. 392.
394), spedzt (317)
speti ti tr ci Calul capata spetiturci, and, din fuga,
il opresti brusc , la spetitura picioarele dinainte sau di-
napoi sant tapene (140).
spinciros. Calul cu sira spinarii in afara, din cauza
tratamentului (516. 244-77 , spcinetros 231-77).
star cit. Calul care e mai jos de sele" (45-77).
Cf. si deselat. .
steirpiturei. I se zice unui cal batran . Mai, frate

Gheorghe, eu, in locul tau, mai bine beam banii care tu
i-ai dat pe steirpitura aceia (dam si sterpiturei 19-51) ;
cuvantul este comunicat si din punctele 127-77 (steirpi-
turd) si 521-77,
steirv, v. p 103.
statu I, I se zice calului care nu mai poate merge,
nu mai poate tragv la ham, 6 ohosit (66/1r77).
stavei 1. Herghelie (302. 329), turma de cal (463) ;
1 Material primit la chestiunea 1,
www.dacoromanica.ro
se zice i slava' de cat (190. 294. 374). R.: 190. 294.

-302. 323. 374. 425. 463. 470. V. F. : steavd (425. 470).
steivar'. Crescator de cai (510), pazitor d.e cai.
cuvantul s'a pierdut ca apelativ, el s'a pastrat ca name
topic : Grindul stdvaridui, caci acum zece ani era stavg
-de cai" (27).
stdvdri e. Locul unde se gasesc adunati call pe iz-
laz i apoi i crescatorie de cai (221-1)-
Oeamdtd, V. jib.
tiucos. Caul care este mai mult lung decal gros
ei gras Calul meu nu e $tiucos, Nici calare, nici pe jos,
Si de-aia merge frumos" ; am cumparat un cal $tmcos
(ea o shwa)" (27-77*).
$tiucuit. Cal subtire, ca $tiuca, slabit, mai ales
cand vine de la drum $i child nu se ingraa (se zice si.
leit-poleit $tiucg" 27-77).
strand, v. p 65.
qtr a p. In expresia cal de , adia acela care $i ziva
noaptea e tot in ham $1 tot merge (226-5*), cel care este
folosit la mult si greu lucru ($troapd 487-5*) Cf. germ.
Strapaze mare oboseala, trud'e ; $i Strafe pedeapsa,"
(Borcia, Jb. X, 212).
Oraport, v. p. 98.
straporta$. Cel care se ocupa cu transportul, cu
durigentul ; se zice In loc de transporta$i" (24-2).
str ea jell., v. arie.
stric a t. In expresia : stricat de wird, admit un cal
-care totdeauna e rece, nu, umbla sangele (542-77).
$tropalit. Calul intrebuintat la lucru mull $i greu
(487-5*)
strupirt. Atribut dat calului care cu picioarele
'dinainte calca impiedecAndu-se" (356_ 77). Din germ,-
austr. strupiert, cu acela$i sens.
su c d, In expresia : cal cu sued, adica, cu inyat Ca-
lul e cu sued sau cu faxtoafie si peste pod nu vrea s, trecc--
1 Material prirnit la chestiunea 1.
www.dacoromanica.ro
234 S. POP
ca" (367-3). R.: 367. 390. 448/2. 487-3. Cf. ung._

szoks obiciu" si TDRG.
sucas. Citat, f Ara' explicatie, intre atributele date-.
cailor (271-77).
suiet. Calul cu defecte corporale (130-77) sau un
cal cu corpul subtirel si binefacut (66/1-77*). V. F.:
$uie t (66/1-77*. 66-77*), $utatei, suietele (66*). Deri
vat din $uz, prim suf. -et ; forma suit (130-77) ar putea
fi tot de la ociu.
suios. Cal bubos, care tot puroiaz6", sau despre un
om care are scrofulA" (408/1-77*).
$ uiu. Un cal buiac (160-77), subtare da corp (151.
66/1-77), subtirel mai in spre crupg, in asa fel Inc&
burta pare a fi supth, (66-77*), subtire, frumos si iute
(71-77), cu sira spinarii dreapta (70-77), cu foalele mici,
trase in sus (ca la ogari), mai ales calul de curse (75/1
77), cel cu pieptul bine desvoltat, bun de alergat (69-77*),
foarte iute la mers si slab (26-77*).
$ uiu. 1 Calul nebun (175-77), care merge ea un
nebun, fara," nimica toata (24/1-77), eel cu toane (171
77), calul prost (si omul care nu face ceea ce-i spui) (26
77*).
2 Calul cu capul diform sau cu rano (397-77) la pi
cioare (41-77), spart pe carp, iar puroiul curge (414-77),
cel aruia ii marae pieptul (20-77), mancat de bube pe
la inch,eleturi (529-77*) : Mance-1 piu", are intelesul de
,,intmple-i-se cea mai mare nenorocire" (529). Cf. Tik-
tin DRG. Cuvantul este cunoscut la Sacui (suj, la Czuczor
si Fogarasi).
suri. A deveni sur, v. rabid.
suspin. Calul care tuseste greu (546-77), care ea.
sung neregulat" (20-77) este cu , R.: 20. 228/1. 331.
350. 523. 546. 560-77.
suspinos. Calul care tu4este si sufra, greu, e cu na _
dwf" (163-77), are suspin (542-77).
suveied, v. p. 107.
tiibuga. Calul care nu e de soiu bun (27*).
www.dacoromanica.ro
teidul ei, bilete de vite", v. alddma?.

t eif di o g. Calul care se impiedecti in propriile-i pi-
cioare (25-77). -
V. F. : tofolog, tofoloji (32-55).
tdia, v. p. 87.
ta/an Cal in genere (71. 59-7), cal bgtran (104--
54), cu exterior urit (349-54), rgmas de la soldati, in tim-
pul rgzboiului (128-54). Se intrebuinteazg sj. ca termin
de batjocurg : 58/1. 68. 77. 88. 89. 90. 91. 95. 96. 97.
98. 101. 105. 10811. 112. 114. 121. 122. 123. 125. 127. 138.
153-54 sau cand omul e necgnt si.-1 blestemg : mnca-
te-ar talanul" (164-54) ; lovi-te-ar boala tdlanului (boa-
la grea, incuurabilg)" (75/1-54). Prm extensiune, se zice
si despre om (101-11). - R. : 58/1 77-54. 59-7. 65. 66.
66/1. 67. 68-54. 71-7 71. 75/1. 85. 86. 96. 197. 87 88.
89. 90. 91. 94. 95. 98. 112. 114. 118. 120. 121. 122. 123-
54. 101-11. 101. 102. 104. 1054 107. 108. 108/1. 110.
111. 129 132. 138. 148 125. 127. 128. 153. 164. 349-54.
- V . F. : tdlan (75/1. 77. 89. 162. 110. 118. 120. 125. 129.
164-54), tolan (88-54).
talanita. Iapg bgtrang, care nu-i bung de mci a
treabg , se intrebuinteaza. mai mult cancl se bat undeva
can. : nea, talanztd = lupule, gloabg" (87-54*). Cf. A.

Graur, in Romania, 1927, p. 387.
leildnoiu. Cal mare si urit (122-55).
t ei 1 a n t. Cal urit si netrebnic (136-54) sau cal, in
general du-te si adapg talantul cela" (134-7). Se intre-
54). Are si. sensul de ngrav, invar (194. 204-3). -

buinteazg si in batjocurg (99 103. 113. 135. 139. 140. 144--
R...
99-7. 99. 103. 133. 134. 135. 136. 139. 140. 144. 115.
113. 412-54.
tamazleic. Crescgtorie de cai (109-1). Din turc.
tamazlyk (S. I. 0.).
teinddros. Cal bgtran, slab, urit (25-54). - Deri-
vat din tanddrd, despre care v. DR. III, 709
teinteildos. Cal greoiu (480-54) - Din Uinta-
ldu + os
teintav Cal gros si mare (244-55).
www.dacoromanica.ro
136 S. POP
tanza r. Negustor de cai (488. 489-3) sau interme-

diatorul clintre cumparator si vanzMor (551-3) : Ten-
zarul capat a. plata sau bani de tenzar de la vanzator, ori de
la cump'arator, ori de la ambit." (551-3) ; s'a comutucat
si din punctul 5-3 - Pentru etimologie v. V.. Bogrea, in
DR. IV. p. 881.
tanzeirie. Recompensa ce-o primesc tanzarii pen-
tru intermediere (5-3). In regmnile expuse influentei un-
guresti aceasta, recompensa se numeste : cenzarpenz"
(488-3) sau samsarpenz" (488-3).
t a p $ ei Calul e cu tapse" and o copitg, pe neobser-
vate, creste mai mare la un picior, mai cu seama% la picio-
rul dinainte" (329-77).
t a r. Povara ce-o duce un cal (378-2) sau o via, ori
doua. de cucuruz, gram, sacarg, pe care o duce cineva pe
spatele calului la moar" (392/1-7) ,,Am dus pe spatele
calului un tar de ilety la moarag` (471-2).
t a r ii. Putin, v. p. 82.
t et r h at. Povara (205/1-2. 205/2-2. 457. 490. 513-
5), povara ce-o duce un cal pe spate (378-2), tar (378--
2), greutate (239/2-5) Pe caii de povara poti pune...
Virhatu cat de mare (55-5). R. : 55-5. 74-2. 205/1.
205/2. 218-2 218-5. 23811. 239/1-2. 239/2-5. 378-2.
391-2. 391. 44811. 457. 463. 490. 513-5. V. F. terhe-
tin (391. 513), tarhat (55. 74. 20511. 205/2), tdrheit (239/2).
tarld, v. p. 98.
t a r 1 i e. Gail se intrebuinteaza," la sanie sau telt lie
(65-5).
tarnafe s, boalg, la caii", v. p. 82 ; cf. si afion. Ni
s'a comunicat si forma tignafes (jud. Vla*ca).
tarnita t, v. deselat si intarnitat.
tetveilealei, v. p. 99.
tedulhaz. Oficiul uncle se transcriu biletele de vite
Te- numelp cumpArgtorului (487-3). - Din ung. gdula
-,,bilet" si ung. hciz casV.
telegar. Cal (67-r-7), sau cal care sei,ntrebuinteaz5,
www.dacoromanica.ro
numai la trasuri, la plimbare (143-5) ; In targ se zice

Ce ceri pe telegariu" (155/1-3).
telegag. I se zice omului care are un cal (361-2).
ter hetiu, v. What.
t er hu 1 6". I se zice calului intrebuintat la greutate,
calului sfarsit" de obosealg (190-7*).
t e it. Calul cu soldul turtit, soldiu, i se zice c. ara-
soldul tept (87-54*).
tiduldrie, v. p. 97.
tiga n. I se zice negustorului de cai (tigani de cai-
551-3).
tiganesc. I se ZIG() unui cal mic, sprinten (378-7),
mic si slab (261-7), dar i unuia mai prost (67-7).
tzgnafe s, v. tdrnafes.
tigo are, v. p. 108.
tiu jeri, V. tu$er.
t i z, v. p. 29.
papa. Cal cu umblet greoiu (521-55), cal de tot slab
(531-7), batran, neputincios (512-54) : Cu cele dourt
toape de cai, Eram gata-a mere 'n raiu"(521-55) ; am.
cumpgrat o Papa de cal (s. iapg)" (512-54*). - R. : 408.
512-54. 521-55. 522-54. 531-7. 531-54.
tolan, v. talan.
o p, v. panglicd
toroapd'. Cal baaran, neputincios (500), slab (47),
rAu tinut, slab, indiferent de v-arstsa, (87), mai mult prost
deck batram (68) ; iapa: Mtrn i neputincioasg (in sena
pejorativ si ironic, femeie neputincioasA si in varsta. 71-
54*) : Sg-ti cumpgr eu toroapa ta cu melic" (59-54*). -
R. : 47. 65. 66. 66/1. 67. 68. 69. 70. 71. 87. 96. 195/1. 381.
500. V. F. : toroabd (500), toroapd (71).
toropagd. I se zice calului urit, baron, neputincios,
slab (108. 108/1.-54).
treigaciu. I se zice calului care trage bine (47211--
www.dacoromanica.ro
238 S. POP
5), care ia haraul bine, sa, bagd 'n ham, iasa, prin ham"
(47-5) Iha rdspuns comumcd si forma trdgdus (472/1-5).
tragein. Board, v. p. 82.
treisurd. I se mai zice calului (si cgrut5, 109-7).
trayalugi. A duriga un obiect cihndric, cum este
travdhcul, cu care se apasd samdatunle : Cine are cdi
Ii traNdlugeste holdele i sgmandlurile cu caii" (296-5*).
troacd. Cal hatran, slab si neputmcios, care nu mai
poate munci (troacele dracului 65-54).
tuga s. Omul care se ocupd cu cargusia (178-2), care
merge cu sania (203/1-5), care are caruta, cu cai si se
ocuna cu transportarea butucilor (178/1-2) : In comimele
uncle se face exploatarea la paduri, la cdrausi le zic tugas?,
adic'd acei ce cu bon on, mai. cu seamk cu caxi trag, aduc,
transporta, lemne din padure la fierdstran sau la alt loc de
inmagazinare" (199-2). Din rut. cug Zug" dar si
Pferdegespann", prin suf. nom agent -as.
tuha /. Um" oamem, pe langd folosirea cailor la, go-
spoddrie, car g. tuhali cu pane" (145-2). Pentru etimolo-
gie v. A. Scnban, in Cony lit 1911, vol XLV, 938.
tuna. A aduce la vale, v. cdldrit.
turiste i turisti, v. p 63
turm a. Stava de cai. (463-1) Spre a ardta un
mai mare nurnar de cai se zice Nea Ion are o turnid de
cai (65-1). Pentru etimologie v. Puscanu, Et. Wb. in .
sarda. turma are intelesul de armento di cavalh".

turs ii g. Atribut dat calului scurt si prizgrit (183--
77), cu acelasi inteles ca si turs Am cumparat niste tur-
sugi de cai (183--77*).
tus, sb , v cdiesc.
tuser 1. Negustor de cai (190 416 422 444. 4481.
467. 470 475 476. 493. 507 515 520 521. 528), cupet
(510 542), sfarnar de cai (509/1 542), gearnbas (5431.
544), haznar de cai (529), &Mims (521), negustor de vite
de grail, de yin, de tinch, de fructe (corn. St Pasca, Cris-
www.dacoromanica.ro
,cior, Jul Hunedoara). Se intrebuinteaza i atunci child

omul cumpara cai pe seama lm, Ii tine putin i apoi ii
vinde (542) La chiugert a vinde cai, Tu cu voia iti faci
.
bai" (521). - R. : 190 335 416 419. 422. 437. 448/1. 4482.
451. 467 470 475. 476. 484 485. 493. 498. 499/1. 607.
-50911. 510. 514. 515. 519. 520. 521. 528. 529. 544. 542,
543/1. 546/2.
tujer (510), ciujen (529). -
V. F.. tzujert (528), tzugen, chiugeri (521),
Cihac (Diet. l. s. u.) il pane
in legatura cu turc. tadjir i numai pentru comparatie ci-
teaza, pe ung tozser. Noi Ii credem, bazati pe raspandirea
geografica, din ungureste (tzsr) uncle are intelesul de
,,precupet, traficant".
ulor ni t d, v. oloinita.
umbl a i umbl dt or, v. timbhitoresc i imbldtor.
urb al et, v, orbeald.
urduros. Citat, Mr explicatie, intre atributele date
caalor dupg defecte corporale (261. 451-77).
vantuit. Cal sbralmetic", salbatacit, neimblanzit,
care merge tot intr'o parte, crezi c. 1-a pant on vant
rau" (Vantoa.sele) (240-77*), atins de vantoase, salhuiu,
crehm, ciues, imbtacit de cap, care merge vintris", lovit
jumMate de guta," (205-77*).
vapo r. I se zice calului mai gros (si. batozd 88- 55).
v cita3e 1. Om platit care se ocupa mai ales cu van-
zarea cailor naraviti (veitajch 160-3).
vazhangiu. Se numeste, de b5,trni, crescatorul de
animale in genere (25-1).
vechiu.I se zice calului b5,tran, lucrat, rupt de lu-
cru, care abia mai poate trage la ham (cal veci 530-51*)
veni n. I se zioe, in batjocura, calului batran, urit si
slab (61-54).
v i c a. Masura de capacitate, v. tar i cdldrie.
v in tr v veintuit.
ist. Vezi calus, 5.
vita I se zice unui cal (235. 238. 239/2-7) : llaca
[emul] are un cal de calarit zic are o jild de cal (238/1-
.,,bilet" si ung. hem cash'.
www.dacoromanica.ro
240 S. POP
2) ; Petra lui Iuon tine vita de cal" (55-1). V. F.: jitcl

(238-7), fad (23912-7),
vldidieesc. I se zice unui cal gras, bocotariesc"-
(378-7).
vleiguit. Calul care abia-si fara picioarele de multele
greutata ce le-a purtat (72-77).
v le j. Cal taiia.'r si slab (152/5-7), batran si neputin.--
cios (15214-54), g-hijog (15215-7) : Ce calu mare ti-ai
cumparat (sau vlej mare)" (179-55). R. ; 99-7. 99.
107-54. 112-3. 112-54, 152,5-7. 1524. 152/5-54. 179
55. V. F.. vlej (112-3). Credem ca aim trebue sa
pomenim i pe vlajddu voinic dar lenes", vldjgan inalt
as zdravan" (Pascu, Suf., 418), vlej numele unui bou, ale
carui coarne sant drept intr'o parte", om batram" (S. El.
Marian). Cf. paleosl. lezQ, leiati a zacea" i rus, vd-
ld ante, .41vanie das Verlegen sem", Verderben clurch
langes Liegen", rut. yleiati ruhig liegen, bleiben; teigig
werden, sich senken".
vlejoiu. Citat fara explicatie intre derivatele de la
cal, prin care se arata caii marl, grosi, uriti (99-55).
vranitd. Terrain de hula, care se da, cailor de soiu
mare, care sant slabi i ram ingrijiti (438-3).
zabd/o s. Atribut dat calului dupa defecte corporate.
(286-77).
zapor. Cu rale (523:77), Cf. rapor in DR. II,
603-610
zapritd. Unei iepe care se urineaza des i se zice :
dii, zeiprita, DEMI" (65-54). Cf. zdpreald oprirea udului".
zapuros. Se zice despre calul care are ceva scoar-
ta pe el" (251/1-77). Cf. zapor
zcivo d. r Crescatorie de cai, herghelie, tamazlac
(109-1) si crescator de cal (107-1).
2 Cal alb" : Cum dai zdvodu 2" (510-7).
Cu intelesuil de supt 1 este din rus. koiskii zavodit
herghelie" ; pentru cel de supt 2 cf divod cane".
zdohni, v. sfeirc
ziot, v p 10Q.
www.dacoromanica.ro
MUZEUL LIMBE1 ROMANE
CHESTIONARUL I,)CALUL4
jeitL IHo in
187 in.13NAU
\
isp
198
HarL5 iniocmit,5 de Soroca
41!
Cuatill Sri
SEVER POP
Asi stent. la Muzeul L R.
to"1/4 -
NI
179 15r
4
4a,
0
NO; 1I ki 0 si7htt ci3 oltoh oi
at a e
/ T"
459 137
1-4 0 4,0TO SANS
ren-ntari :
.x.,
i
-*
4139w:491
-ILL-
492
a*.
fiV61478 j;Eila
-496
tf
192 eett:n-se
M.
No If 1,64.,,19.40463
502... 0116.A. 4794
449 a"0/677zth
la,F77e ' 443 2,15
va t At,
s( 504 404r 495
424 ,...., 4,115
W2-18
ICtit11, Orheiu
505 atql. 17
3
434
g
398
6
SimieuISilv
i 4OJTh4u 419 448 4' ...
512 _5(v. aL4-396 399 eamE. IASI
Ire 513 sta 33r 397 413
389
3m, ,sTe CHISI
ORA EA M * 392
382 381
cl) 5111
as Roman
7 IATR A
133.
37 279
Huedm Topqa 11GHINA
0 373
372 okay, ReyunuIS 119
,iGuljeu
1
) 233 al 0611torsheni'.:
Beni -----------C 3 -E95E---
z98 301
tit
ure?
Baciu
Crystil alb 0 518
517
0Alhac
V98 39.8r18,''' 309 37
sz eSCaU
) -- 144
rdraci,'
Atli 'itrem '30331E
337
3=3534
Ailid
317
318
3
311
0 e iu Tc$ Ocna
526 7
71:Abrud 332 BARLAD
7inis , 165
125
iff-3?0 0
pave
833
10
oZ7atna
lbajulia
'Medias VI in
Cohibn
LI
37 OSebes .Cahul
10
10,4V 58 3i042
ISOARA :1141S,
45
Fa dr a o Te cup I 111/111
(4) DEVA 0 36 4i aBIU
Lusa) OrdsLie 4-6
lgrad
20
13
0 47
]:4
Asov
0
Resmari ovit FOCSANI
(ZI 18 33
rr ..... ........ ' Chiha
: .... : ISM
2
Caransebes oPelrapni Rmn,cuSrab
31 32
cji; RAILA
Resi
... . "". Carnpul
1:1 Buzdu
Y.ikradekarte 0 Inr-"
Ill amni V.
II
0
/S, offehaa 1A11) PLOESTI Babadas,
57 .1)
28 !1:irsova
10
\\Turnu Se ver in
,:1 raydsa "
Legends:
e 27
s))
)]
\,;\, S1 atm a BUCIIIRESTI Hi

IIIIII Geambas
E: srarnar ' 'Nkk 4111 RAIOVA
.0- Viverant.
9:\ o- 11
consia42
// pilar dam Clist
........ cupeti Silistra .111
Car 'aal
. \ Lamar al al& .4001.7 III
(I. tuser Alexandria URG I 1..: Manyha o
4.4%.
-
)1,s,
al.V termini: MLII Cora a
TMA,
haznar
mecler
n "Sp-r
samsar
cara.
0 5 ID 20 30 .0 50 60 70 CO 90 tam
www.dacoromanica.ro allaiti11111,
L
tlUZEUL LIMBEI ROMANE

CHESTIONARUL ICALUL4 am/ gib
.RNAu11Ho in ,_
187 185
lea a..
HarL5 in Loma de Atm Sorocao Nri
148
1a9 Cuaurbotoziss-
SEVER POP 158
147
145
99
Asistent la fluzeul L R. .-or''1 IN - 179

,t
421
102
B . t.,f dhrohoi ohs
'als;itt
141
138 ea
I
I; : 139 195
d. aL'Mare
0 485
ucea
iv g 137
1,4> 469 913
4f/,' R ada.#14 i0TOSANI 134
106
f33 135 rss 1: 51,1
, iaren-man
il
I4 8,884 M. 71" 192
if
199
I! us,80 __g_flor3.s.e
131
192.
M. aucea
500 101* 491
II ".,-*-.19-416 ; mp , ..... solo
soa-r, 04 1I0 ' 171 129
ra6776
49 44c; 213 zia 193 111
504
4291114C 436 217 vos--__ ..!..1.; 1.
1
428 -39-4as 217 . Rodps k

. :.,...,.
ke Orheiu
4- . ,...za.. .7....s.;_,:
sos 20
If 423 0 .
?29 232.63,72 II .6%Z. 115
Smieui&ke a
(ON 413
40 25
:447.
Neai 113
Sia 510 filp

ilait- 9 Biria
:1E111 .111'
2
ri re II: _41t (t4 CHISINAU
iffl
IMAZ//1.70/i/ 240
ORA EA M he ur
Ito ilm,11. 128
-2.82 lATRA Rom an

ofilleCbi
37
74
279
0 ri. EMA
372 M Res,hmolS 119
4.
aar.ghow
t Benis
0
6.4...=7.711h;
EIEE 126 Husi 4.
9,6 1:%7- 111: 294 301
Bacau 124
Ures
erg717016 lbac
.1, 3g.,
-IL
esau
A
5 _ M
Tarnc011
Odorh Tos Ocna ,ti
femi
1-4j1I A A
Pani t l
: 3:
.4 IZE
A md
526
325 BARLAD
r1; I ' Iivus ,87v-zo 1.1;[
165
125
-4 oSighipat6r4a
-; RH oVaina A
tfed4f 163
8
ipove f:4-.1.-- 0 1 baJu 0 2."`
\Ps\
COhal177
()Sebes& S, oc ahul
:
111111
im 10
Fa aras 9
IL 4ITIMISO A
OEVA 0 16 35 gm 45 o Tecuci
88
89
Luso) Orasbe -W-. 1111111
51
53
80
78 79
BI
76
0 18.rad
13
0 47 vo,BRASOV
ISO
2
20
teg Reismari
48
........ A 73 )
FOCSANI
..... .
....
127 33 Chihe
p
.QEp
...... : e AL ATI ISM _
Bar
2
Caransebes oParo:sonl. . . 0RamniculS ar at Sirelzd
m./ -al 31" .
R4LA e4.1
Re4a ...............
........ .........
Campottill
*Celf 83 Buz du
71
0141enll de Nunte 0 ; 7
23
gilu " 59
R amn
69
7
6
0 ehacba 29 r ovate PLOESTI Babadag,
it,e
28 Harsove
\\Turnu S e v er in 66 67
0 Irisafa 6 .0,_ 91
* 27
61
94
Legenda: S1 atm a BUCURESTI

26
RAIOVA
III1In cic u1
C011sthI7t.c7
, kcpoaca 25 63
so
.86
es ()Adam Clis,
Car aal Silistra
V is_p_olT____Ica
alarat 96
1. 97
ls
maroc cal mare` Alexandria URGIUY Mansoha 0
"
_
64 Cord
Cdifrie iapd(amo. calgne, a TMasurele
- -
--
-.X,
,,
'SP-r
Weyhy
bcara #1/4i
o s 10 zo 30 40 50 60 t0 8o 90 19061
Desen Andre, Peter Des Cal'i ef Clu'
www.dacoromanica.ro
k._
MUZEUL LIMBE1 ROMANE

CHESTIONARUL I,FALUO
HarL5 inLocma de
SEVER POP
Asisient. la Muzeul L R. e.0,0.,-44
'34.1`114 1.4 N,4
Lro- aLM are -= SI P'4
485 190 A%/frt
6
N41 0 Laresi-Tnrl 482
0
4-93
487 478 :
432 192. Borsa
)
469 476
500
47sa. 41a3111111
I?' "27.,.- 049'4
id,Fned
493 `44491( 213 zr -193
"'1_
444
;< 504 497 499 Les 201
..if.. thia
'es
1
505
6
424 425
421
21 7
224 .
;L.. ..4kr...--"=:f.
=:.;-----
Orheiu
-
Sanleu1Sdv 422,392ju
'1.
5,2ZacwilL 400 11.48 416
't--7';"
ORA EA M
ri ire 513
512 itii
501
5
p 391
339
390
3816
268
_2.71 25a
ositia174cw:76
222
Huen Ii'llGHINA
0 373
t in
Bouf
372
=-71111,67r4v Resinnu/Sas 280
289
289 06bC0/177G777',
367._ 2.93
544
545 .== Zfs- 301
B acat
1$- 3358 t5acs55 33,t5.76 Lit:Ma*
Craul alb 518 0Sc7C 358 355 347 31
asciu
til
to?' 546 Ot$42=
339 346
0 e iu
r45148 D Pncrit Abr "a
5V? Biej r 165
6
331 no 0 Sigh yifp
ZIaZna Medias IM41 163
Toys 57,9 baJulia 0
7
oSebesu1S,
ilE9t571=j2
Fa ar a o Tecuci
D EVA 0 Is ab- Lt I BIU
Lug oj a$Ae
13
20
.14
8H 34 fieda ................
FOCSAN I
Chila
;:...
Caransebe? oRmnIcul S drat
31 32-Th
Res'
*
... Campulu
f Buz 'du
Valenn ante
e*
59
R 'arm U.11/
23 ...*. 6
oftehacha 0 I, PLOESTI Babadagn
liarsove
>
\\Turnu Severri
o nisia
'A 111
\ Slabin a
2
Legenda. 26
RAIOVA
Conslant.a
= teploari Nr\ 86
oAdamCks,
111111 lepupar Car ?cal
Sdara
alarat.
URDU Ilansaha 0
'S
Cor0
1"
N4'7'
AY'S,
J Cara
0 5 to 76 30 40 SO 60 70 00 90 1006
De Wro Peter Des Cel'
www.dacoromanica.ro
,
a.
LISTA NUMERELOR CARTOGRAFICE.
Dup& cum am spus in partea introductivg, comunele

din care ne-au trims easpunsuri au primit un numiir pe
harta care am intacmit-o. La acest loc dam in primul rand
numarul cartografic, apoi comuna si in parantez judetul.
Dug Ya numele actual al comunei am trecut si pe cel care-1
avea chnd am primit raspunsurile. Urmeazg numele co-
respondentuluj si profesiunea care a mentionat-o in Foaia
Persona lci. Locul de nastere si vremea petrecuta in co-
mull& au o important& deosebitg, de aceea procedm ast-
fel : dupg profesiune mentiontim locul nasterii (and. ni s'a
comunicat si judetul), apoi timpul de ancl coresponcleutnl
se all& in comuna de unde ne raspunde. Mid nu mentionam
nimic insemneaza cg nu ni s'a completat deplin Foa la
personald. Sant cazurj cand corespondentul este nascut in
acea comura, dar nu mai locueste acolo, atunci, dup& lo-
cul nasterii, am trecut anii de cand se afla sau a stat in co-
mune. Timpul petrecut in comun& este socotit pan& in
1923, cand am primit r&spunsurile. Spre deosebire de
membrii corespondentd, la corespondente menDoniim nu-
mele intreg, nu numai imtiala. Pubhcgm cu cursive nu-
mele acelora care aul fost premiati de Muzeu, pentru ras-
punsurile bune date la chestionar.
1 Ghertenis (Timis Torontal), R. Theorcan, inv. ; n.
Arad ; 1 an.
2 Sacosul-Mare (Timis T ), I. Vadescu, preot; A. Ve-
rendiu ; 7 ani.
3 Sustra (Timis T ), Gh. Ardelean, inv. ; n. Timisoara;
1 an.
4 Cerneteaz (Timi$ T ), I. Lucuta, inv. ; n. Cerneteaz,
dar 21 a. a lipsit.
1 Din lips de spatiu n'am pomenit anul nasterli core-
spondentului si 1ocalitati1e unde a petrecut timp mai indelungat.
Dacoromartia V. 16
www.dacoromanica.ro
242 S. POP
5 Comlosul-mare (Timis T.), V. Besu, inv. ; n. Ian-

cahida ; 17 ani.
6. Barateaz (Timis T.), N. Crismariu, preot ; n. Mos-
nita ; 27 ani.
7 Satchinez (Timis T.), C. Dimitrievici, inv. ; n.
Ovcea ; 2 am..
7/1 Satchmez (Timis T.), I. Smaion.
8 Seceani (Timis T.), V. Roman, preot ; n. Mizies (Bi-
hor) ; 26 am.
9 Birchis (Severm), M. Bordos, preot ; n. Vi-
rmort; 35 ani.
10 Dobra (Hunedoara), V. Serban, inv. ; n. Sacamas ;
10 ani.
11 Militia (Hunaloara), A. Pop Bociat, inv. ; n. Bou-
tarul superior ; 15 ani.
12 Varmaga (Hunedoara), I Campean, inv. ; n. Rovi-
na ; 8 ani.
13 Gelar (Hunaloara), V. Berghia, n. Avrig; 3 ani.
14 Rechitova (Hunedoara), P. Darm, inv. ; n. Rechitova.
15 Hatagel (Hunaloara), S Sipos, inv. ; n. Purcareni
(Brasov) ; 13 ani.
16 Santamarie-Orlea (Hunedoara), I. Saplacan, inv. ;
n. Ocna Dejului ; 3 ani.
17 Sanpetru (Hunedoara), I. Muntean, inv. ; n. Federi
(Hunedoara) ; 3 ani
18 Pesteana (Hunedoara), N. Fuciu, inv. ; n. inca-
veche (Fagaras) , 4 ani.
19 Boutarul-inferior, S. Campian, inv. ; n. Panade
(1Ana. Blaj) ; 40 ani.
20 Jdioara (Severin), L. Daminescu, student ; n.
Jdioara.
21 Jupa (Severin), S. Bistrean, inv ; n. Marul ; 4 ani.
22 Slatina-Timisuhn (Severm), N Trandafir, inv. , n.
Sasca-Romana , 30 am
23 Parvova (Severin), I. Draghiciu, inv. ; n. Me-
hadica ; 4 ani.
www.dacoromanica.ro
24 Comosteni (Do lj), I. D. Popescia, elev ; n. Sadova ;

5 ani.
2411 Comostem (Dolj), I. Duituttrescu Florea, Inv, ; n.
Comosteni.
25 Rudari (Dolj), D. Reiduleseu, inv. ; la. Ruclari.
26 Mosna (Dolj), M. Ionescu, inv. ; n. Stiubei;
18 ani.
27 Balota (Dolj), iSt. St. Tufescu, inv. ; n. Catanela
(Dolj) ; 15 ani.
28 Sura (Mehedmti), N. Caraulescu, inv. ; n. Pluta ;
10 ani.
29 Calnicu (Gorj), C. Popovicm, inv.; n. Calnicu.
30 rargu-Jm (Gorj), Gh. Popescu, c'apitan ; n. Perieni
(Tutova) ; 3 ani.
31 Lupeni (Hunedoara), N. Zugray, protopop ; n. Uri-
cani ; 5 ani.
32 Vulcan (Hunecloara.), P. Hossu Longin, inv. ; n.
Cormenis ; 3 ani.
33 gaiesti (Hunedoara), A. Pop, inv. ; n. Ciula-Mare ;
3 ani.
34 Bosorod. (Hunedoara), L Popovici, inv. ; n. Boso-
rod ; 36 ani.
35 Cugir (Hunedoara), T. Lupea, inv. ; n. Romos ; 4 ani.
36 Romos (Hunedoara), T. Lupea, inv. ; n. Romos;
4 ani.
37 Ranghet (Hunedoara), L. Stoica, inv. , n. R"anghet.
38 Pianul de jos (Alba), R. Bena, inv. ; n. Pianul
(le jos.
3811 Pianul de jos (Alba), I. A. Bena, preot.
39 S'asciori (Alba), V Pop, inv. ; n. Sh'sciori.
40 Laz (Alba), E. Hintia, inv. ; n. Sebesel ; 3 ani.
41 Deal (Alba), N. Dura, preot ; n. Deal.
41/1 Deal (Alba), G. Bsadilg, inv. ; n. Deal.
42 Cacova-Sthiului (Alba), A. Raureanu, preot ; n. Ca-
cova ; 1 an
43 Sebesel (Alba), V. Zdrenghea, inv. ; n. Sebesel.
43/1 Sebesel (Alba), A. Duvlea, inv. ; n. Sebesel
www.dacoromanica.ro
S. POP
244
44 Apoldul de jos (Sib Au), N. Farcm, inv.; n. Apol-

dul de-jos , 20 am.
45 IN ocricn (Sibliu), S. Dragornan2 inv.; n. Tichideal ;.
6 ani.
46 Mag (Sibmi), A. Ylad, preot ; n. Banpotoc ; 23 ani._
47 1.1.kinari (SiMiu), E. Cioran, preot ; n, Rkinari.
48 Racovita (Sibiiu), M. Ogrean, in.v.; n. Votem ;
17 ani.
49 Avrig (Sibiiu), V. Berghia, inv.
50 Colun (Fa,ga.ras), V. Panga, inv. , n. Colun.
51 Gainar (Faggras), I. Hum, inv.; n. Gginar.
52 Sarata (Fagaras), I. Galefarm, inv.; n. &grata.
53 Oprea-Cartisoara. (nggras), A. Udriste, inv. ; n_
Oprea-Cartisoara.
54 Streza-artisoara (Faggras), Virginia Folea, inv. ; n.
Mndra , 1 an.
5411 Streza-Ciirtisoara (Faggras), P. Tarcea, inv. ; n.
Streza-Chrtisoara.
54/2 Streza-artisoara (Faearas), V. Boriga, inv. ; n.
Porumbacul de sus ; 3 ani.
55 Arpasul de sus (nedras), Gh. Smedu, inv.
55/1 ArpasuI de sus (Fggras), A. Tutor, inv. ; n. Ar-
pasul de sus.
56 Boimbac (raggras), I. Cocan, inv. ; n. Mndra ;
1 an.
5611 Besimbac (Fg,gAras), N. Sandra, inv. , n. Vistea
de jos ; 1 an.
57 Beclean (Fgaras), L. Copacea, stud. ; n. Beclean.
58 Lisa (Fa"garas), Rafira Bosdocu, inv. ; n. Vestem ;-
8 ani.
5811 Lisa (FkgAras), B. D. Cataveiu, inv. ; n. Lisa.
59 Baile-Govora (Valcea), P. P. Popescu, inv. ; n. Bar-
omsti (Valcea) ; 15 am.
60 Fausesti-Otkau (Valcea,), Gh. Fterciscu, inv. ; n. P.-
Orastim.
61 Furesti (VAlcea), Gh. Ciaugmu, preot ; n. Fu-
1-esti ; 7 am.
www.dacoromanica.ro
62 Slatina (Olt), G. Poboran, inst. n. Slatma.

63 Caracal (Romanati), V. Maciu, elev ; n. Caracal.
64 Dabuleru (Romnati), M. Neacsu, inv. ; n. Ama.fastii
de jos (Romanati) ; 5 ani.
65 Trtu-thrg (Dmbovita), C. Ghttescu, inv. ; n. Podul-
Rizi ; 19 am.
66 Branistea (Dambovita), I. Teodorescu, preot , n. Bra-
11*e-a
66,1 Bramstea (Dmbovita), Anuta Ghitescu, mst.; n.
Branistea.
67 Walteru (Dmbovita), I Steranescu, preot ; n. Glim-
locata , 4 am.
68 Banesti (Dmbolita), I. Gh. Dobrescm, inv ; n. Bh-
nestr-Bolovani.
69 Pretrari (Dambovita), D. Dicu, student in htere ; n.
Pretrarr.
70 Pucioasa (Dmbovita), E. Constantmescu, student ;
n. Pucroasa.
71 MaTau (Muscel), Gh V4ozu, student in litere ; n.
-Malan.
72 Fundata (Brasov), N. Ceirmiinm, preot ; n. Melva
(Severin) ; 4 ani.
73 Satulung (Brasov), N. Pang, inv. , n. Satulung.
74 Brasov-Darste (Brasov), D. Martin, inv. ; n. Recea-
te1echian5, , 33 ani.
74 1 Brasov-Darste (Brasov), T. Gavrilescu, inv. ; n.
Tntari (Brasov) ; 1 an.
.75 Brasov, C. Seicgrescu, apitan.
75 1 Brasov, I. Noaghea, medic v. ; n. Bran ; din co-
pilarie.
76 Tntari (Brasov), I. Fraciu, inv. ; n. Feldioara
(Fgaras) , 3 ani.
77 Sebes (Faggras), I. Cerghet, inv. ; n. Sebes ; 3 ani.
78 Copaicel (Fggsaras), Gh. Green, inv. ; n. Copatel ;
14 ani.
78/1 Cophcel. (Fgaras), D Tetu, inv. ; n. SIsciori ;
1 an.
www.dacoromanica.ro
246 S. POP
79 Bucium (Ivaggras), Gh. Renghea, inv. ; n. Toderita ;

2 ani.
80 Mndia (Yaggras), I. Comsa, inv. ; n. Mandra.
81 Sercala (Yaggras), I. Maier, inv. ; n. Sercala.
82 Crthalma (TArnava-Mare), D. Bucur, preot ; n. Cri-
halma ; 10 ani.
83 Soimari (Prahova), Minerva Alexandrescu, inv. ; n.
Soimari.
84 Tudor Vladimirescu (Regep-Cuius) (Constanta), I.
Gh. Popescu, inv. , n. Vartoapele de sus (Teleorman) , 3 ani.
85 Dobromir (Constanta), E. Robescu, inv. ; n. Liteni
(Suceava) ; 3 ani.
86 Lipnita (Durustor), Gh. Buji15,, inv. , n. Ciobanu
(Constanta).
87 Traian (Ialomi ta), I. R Silvestru, inv. ; n. Caine:
resti (Buzau) ; 1 an.
88 Lasar-Catargiu (Covurlui), I Enicei, normahst ; n.
Lasar-Catargiu.
89 Mgsfacani (Covurlui), S. Popovici, inv. ; n. Mastl-
cani.
90 Istria (Caranasuf) (Constanta), I. Sassu, inv. ; n.
Gologanu (R.-Sarat) ; 2 ani.
91 Pantelimon (Constanta), N. Zaharia, inv. ; n. Pan-
telimon.
92 Chizdgresti satul Tichilesti (Constanta), Gh. Vasi-
lescu, inv. ; n Tichilesti , 25 ani.
93 Topal (Constanta), N. ,Serbeinescu, inv. ; n. Seimeni
(Constanta) , 7 ani.
94 Pazarlia (Constanta), M. Stan, normalist ; n. Ghe-
lengic , din copilrie
95 &Mora (Cicfacci) (Constanta), T Ceram, inv ; n.
Constanta , 15 ani.
9.6 Cazil-Murat (Constanta), Ana Calenzescu, inv. ; n.
Ghiuvenlia ; 1 an.
97 Baeram-Dede (Constanta), N. Zamfir, inv. ; n Mar-
leanu (Constanta) ; 1 an
98 Mereni (L'apusna), M. Tigan, inv. ; n. Mereni.
www.dacoromanica.ro
99 Voloavele (Soroca), I. Muscinskii, preot , ii. Parcani ;

3 ani.
100 Cerlina (Soroca), M. Renencu, inv. ; n. Raspopeni ;
30 am.
101 Zaluceni (Soroca), I. Rubincian, agricullor : n.
Zalucem ; 21 ani.
102 Mihallofca (Soroca), Ch. Pantg, agent ; n. Ciocl-
tem, cgteva luni.
103 Cubolta (Bglti), N Iurcieu, inv. ; n. Plop ;
18 ani
104 Cusmirca (Soroca), A. Semendeaev, inv. ; n. Solov-
cineti 10 ani.
105 Cotiugenn-Mari (Soroca), E. Murafa, inv. ; n.
Cotiugenii-Mari ; un an.
106 Ciutulesti (Soroca), P Segiu, inv. ; n. Congaz (Ca-
.
hul) ; 11 ani
107 Sangeria (BEV), Gh. Cucos, inv. , n Sangeria.
108 CopAceni (BMW, A. Melnic, inv. , ii. Chirilovca
(Soroca) ; 4 ani.
108 1 Copgceni (BMA F. Livinscki, preot ; n Dela-
cheua (Tighina) ; 23 ani.
109 Chistelnita (Pestelrutg) (Orheiu), C. Popescu, inv.;
n. Pestelnita ; in comung de 36 ani , rgspunde din Chisingu.
110 Flamanzeni (BMW, I. Frunzg, inv. , n. Tripesti ;
4 ani.
111 Condrgtesti (Balt, A. Marcoci, inv. ; n. Chisingu ;
3 ani
112 Sadova (Lgpusna), C Vlos, inv. ; n. jud Soreca ;
14 ani.
113 Miclguseni (Mpusna), Alexandra Popovici, inv. , n.
Vr5nesti (BMW , 17 ani.
114 Strrizeni (Upusna), V. Tomulet, inv. ; n. Bereslea
(Hotin) ; 4 ani.
115 .$ireti (Lgpusna), V. Pavpalac, inv. ; n. Ghizdita
(Soroca) ; un an
116 Surucenaripusna), V. Stemburg, inv. ; n. Iablona
(Bglti) , 2 am
www.dacoromanica.ro
248 S. POP
117 Rusestn-noi (Lapusna), D. Procopie, inv. , n Zun-

breni , 2 ani.
118 Lapusna (Lapusna), A Pusca, inv. , n. Rascaezi (Ce-
tatea-Alba) ; 4 am.
119 Carpmem (Lapusna), C. Holban, inv. , n. Carpinem.
120 Hancesti (Lapusna), I. Barcarluk, inv. ; n. Buteni ;
4 am.
121 Costmgeni (Lapusna), (n'a comumcat numele).
122 Baciom (Lapusna), N. Popovscht, prof , n. Vester-
mcern (Lapusna) ; 23 ani.
123 Razeni (Lapusna), V. Gr. Arventie, inv. ; n. Cosouti;
124 Gazangic (Cahul), N. Inculet, inv. , n. Cazangic ,
-5 ani.
125 Ganesti (Covrului), H. Burceanu, inv. ; n. Ganesti.
126 Secmem (Bacau), Scarlat Burghelea, inv. , n. Se-
-cuieni
127 Negresti, cat. Glodem (Vaslui), A. Trofiu, elev ; n.
Negresti, cat Glodeni.
128 Draguseni (Vaslui), A. D. Petrei, inv. ; n. Giurgeni
(Roman) ; 3 aM.
129 Magurele (Balt, Fevroma Filotei, inv. , n Palanca ;
14 ani.
130 Bursuceni (Balti), I. Rusu, inv. ; n. Baraboi ; 5 ani.
131 Glingem (Balti), (iligibil).
132 Cmcmlea (Ballo, Gh. Chechiu, inv. ; n Vadu-Ras-
cov (Soroca) ; 4 ani
133 Cajba (Balti), Gh. Buzuleanu, inv. ; n. Tomestii-
veiiin. ; un an.
134 Iablona-veche (Balti), M Salariu, inv. , n Cajba
(BOO) ; 3 ani.
135 Fundurt (BMW, V. Dimitriu, inv. ; n. Dusmani ;
13 ani.
136 Balti, Liudmila Homitchi, inv. , n. Soroca , 18 ani.
137 Slobozia (Balt, C Ursuleac, inv. ; n. Bogdanesti
(Hotin) , 5 ani.
138 Pelinei (Balti), P Soltinschi, inv. ; n. Glingeni (Or-
beiu) , 9 ani.
www.dacoromanica.ro
cATEVA CAPITOLE DIN TERMINOLOGIA CALULUI 24 9
139 Recea (Balt, I. Barbu, inv. , n. Hajdreni ; 9 ani.

140 Duruitoarea-veche (BMW, Gh, Saul, inv. ; n. Ustia
(Bahr) ; 15 ani.
141 Ivanusca (Baltr), P. Pagan, inv ; n. Edimita (Ho-
tin) ; 2 arn.
142 Rascam (Balti), S. Botezatu, inv. ; n. Baraboi ;
5 am
143 Baraboi (Baltr), A Mata, inv. , n. Baraboi.
144 Antoneauca (Soroca), St. Draguta, inv. ; n. Anto-
neauca.
145 Popestn de jos (Soroca), D Suverca, inv. ; n. Coto-
va (Soroca) ; 2 am.
146 Fantana-alba (Balt, D. Ursulea, inv.
147 Parcova (Balta), D. Banaru, inv. ; n. Parcova.
148 Ruseni (Soroca), V. Andronic, inv. ; n Corjeuti ;
2 ani
149 Arronestr (Soroca), M. Otel, inv. ; n. Tafarauca-
Nona , 25 ani.
150 Mahala (Cernautr), I. Cova, inv. ; n. Mahala.

151 Cutul-Ostritei (Cernauti), I Axani, inv. (in colabo-
rare cu I Otel sr M. Otel, inv.) ; n. Cutul Ostritei ; 3 ani.
152 Bomn-Hlirnta (Cernautr), A. Hapenciuc, inv. ; n. Ser-
bauti ; 3 ani.
152 1 Boian-Vatra (Cernauti), A. Morariu, inv. ; n.
Cosmm ; un an.
152/2 Boian-Centru (Cernauti), Aurelia Pilat, inv.
152/3 Boian-Centru (Cernauti), E. Grigoriu, inv.
152 4 Boian-Lehacem (Cernauti), C. Chelbea, inv.; n.
Mahala ; 2 ani.
152/5 Boian-Hhmta (Cernauti), D. Svecla, inv.; n. Bo-
ian , 3 ani.
152 6 Bolan (Cernauti), Alexandra Fedoreac.
153 Sehstea, fosta Sulita-Noua (Cernauti), Dionisie
Scraba, inv , n. Voloca pe Ceremus; un an.
154 Tureni (Cernauti), N. Prodan, inv (in colaborare
cu E. VlaiOu)
www.dacoromanica.ro
250 S. POP
155 Cosmin (Gernauti), Iu lia Ropcean, inv.; n. Tereble-

cea ; 12 ani.
155/1 Cosmin (Cernguti) L. Muntean, inv. ; n. Cosmin.
155/2 Cosmin (Cernguti), A. Apollo, inv. ; n. Vatra-Dor-
nii ; 10 ani.
156 Tarnauca (Dorohoi), N D. Steranescu, inv. ; n. Tar-
nauca , 13 ani
157 Tereblecea-veche (Siret), T. Balan, prof.; n. Gura-
Humorului, locueste la Cernanti.
158 Paraartii-Sucevii (Suceava), Paraschiva Cojocariu,
inv.; n. PatrOuti; azi la Cernauti.
158/1 Patrautii-Sucevii (Suceava), L. Buliga, inv. , n. Te-
reblecea; 11 am.
159 Botosam, I. Tintu, ofiter,, n. Botosani ; raspuncle din
Bucuresti.
160 Stroesti (Suceava), Z. Critanu, prof., n. Stroesti, azi
la Cernguti.
161 Vangtorii-Neamt (Neamt), V. I. Savinescu, inv. ;
n. Fantana-Mare (Suceava); 2 ani.
162 Matems (Thrnava-Mare), I. Cichi, inv.; n. Belm;
30 am.
163 Jimbor (Odorhem), A. Niculescu, inv. , n. Merchea-
sa ; 3 am. -
164 Roade* (T.-Mare), Jenicei Petrea, inv., n. Vulturem

(Tecucru) ; un an.
165 Feleag (Odorheiu), A. Recean, inv , n Posorta ;
2 am.
166 Cristur (Odorheiu), P. Postoiu, inv , n. ard (T.-
Mica) ; 2 am
167 Subcetate (Mures), G Nistor, preot, n. Naslac; 3 ani.
167 1 Subeetate (Clue), A Mandru, inv. , n. SOrmas ;
3 am
168 Toplita (Mures), T Sigarteu, inv., n. Mire*, 4 ani.
168 1 Toplita (Mures), N. Florian, inv. , n. Santioana
(NOsaud) ; 2 am.
169 Stnceni (Mures), E. Mateiu, inv , n Rhpa de jos ;
15 ani
www.dacoromanica.ro
170 RIstolita (Mures), T. Moldovan, inv.; n. Santu-de-

campie ; 4 ani.
171 Capu-Lung Mld. (Campulung), M. D. Bruja, inv. ;
n. Strojinet ; 3 ani.
172 Poiana (Poieni-Solca, j. Falticeni), V. Le$an, inv.;
n Botusana; 23 ani.
173 Arbore (Suceava), G. Poleacu, inv.; n. Stroesti;
23 am.
174 Marginea (Rad'auti), V. Halip, inv. ; n. Marginea.
174/1 Marginea (R5,d'auti), P. Prelipceanu, inv.; n. Sa-
tu-Mare; 11 ani.
175 Radauti , V. Aurite, inv. ; n Vatra-Dornii ; 5 ani.
176 Horodnicul de Sus (Iadauti), Tit Ichim, inv. ; n.
Horodnic.
176 1 Horodnicul de Sus (R6dAuti), Gh. V. Ichim, inv.
177 Putna (Radthrti), M. Parnac, inv. ; n. Cernguti ;
13 ani
177 1 Putna (Wadhuti), I. Firescu, inv. , n Rogojesti ;
22 ani
178 Straja (Radguti), Fevronia Luta, inv. ; n. Banila ;
:'. ani.
178 1 Straja (Raidanti), T. Popescul, inv. ; n. Broscan-
tn Vechi , 13 ani.
179 Crasna-Putnei (Strojinet), S. Rusceac, inv., n. Os-

trita (Cernauti) ; 13 ani.
180 PriscaTeni (Strojinet), St. Leocadia, inv. ; n. Ma-
hala , 4 ani
181 Carapciu (Siret, j Strojinet), M. Filievici, inv. ; n.
Storonnet ; 10 ani
182 Cuciurul-mare-Saliste (Cern'auti), I. Bzovei, inv.
182/1 Cuciurul-mare-Sthste (Cernauti), I. Damian, Ma-
ria Ilea, N Avram, inv (in colaborare)
183 Ceahor (Cernduti), M Cerchez, inv ; n. Rosa (Cer-
nhuti) ; 10 ani.
184 Madastiriste (Cernauti), E. Popescu, inv. ; n. Cer-
nguti ; 14 ani.
www.dacoromanica.ro
252 S. POP
185 Buda (Cernauti), N. Pitem, inv.

186 Stanca-rosa (Cernauti), Gh. Ulm, inv. ; n. Broscau-
-tii-vechi , 4 am
186 1 Cernauti, Rosa II, F. Pitpenescu, inv., n. Clocu-
.eica , 4 luni. \
186/2 Rosa (Cernauti), V. Sarbu, inv. ; n. Rosa.
187 Caliceanca (Cernauti), I. Cojocaru, inv.; n. Tetina-
Rosa.
188 Broscautn-noi (Storojmet), I. Boca, preot, n. Stul-
picani ; cateva luni.
189 Lucavat p. Sirete (Storojinet), C. Plasche, inv.; n.
Cernauti ; 14 ani.
190 Patrova (Maramures), Dr. V. Filipctuc, primpretor;
n. Patrova , 23 ani.
191 Borsa (Maramures), G. Timm, preot , n. Visaul-cle-
,Sus , 14 ani. 0...i
192 Baiut (Somes), Gh Aurel, inv. , n. Lapusul-ungu-
rese ; 3 ani.
193 Sant, fost Rod.na-Noua (Nasaucl), M Cotul, inv. ; n.
liodna-Noua.
194 Ilva-Mare (Nasaud), C. Ianul inv. ; n. Salva , 4 ani.
195 Rodna (Nasaud), A. Astalusiu, inv.; n. Lomperd.
195 1 Rodna (Nasaud), N. Muresian, inv ; n. Copand ;
30 an i.
196 Maier (Nasud), D. Bo$ca, inv. ; n. Maier.
197 Magnra-Ilvii, foga Magura (Nasaud), P. Hangea,
inv., n. Magura.
19711 Magura (Nasaud), A. Muresian, inv. ; n. Magu-
ra ; 15 ani.
198 Lesu (Nasaud), A. Cosbuc, elev ; n. Parva ; 6 ani.
199 Poiana (Nasaud), $t. Buzila, protopop ; n. Rebri-
soara ; 33 ani.
200 Sangeorz-Bai (Nasaud), / Sohorca, inv.; n. San-
georz-BE
201 Parva (Nasaud), Gh. Ciocarla, inv.; n. Rebrisoara;
27 ani.
www.dacoromanica.ro
202 Rebra-Mare (Ngsaud), I. Boros, inv. ; n. CulpiuL

de cmpie ; 17 ani.
203 Feldru (Ndsgud), I. Sangeorzan, inv. ; n. Feldru.
203,1 Feldru (Ngsand), I Timoc, inv. ; n. Feldru.
204 Nepos (NdsAud), I Popitian, inv. , ii. Nepos.
205 Rebrisoara (Ndsaud), D. Irim, inv. ; n Rebrisoara.
205/1 Rebrisoara (Wasud), N. Pop, inv. , n. Rebrisoara;
9 am.
205/2 Rebrisoara (Ngsgud), Ciuta M , inv. ; n. Rebri
soara.
206 Nsgud, D. Mawr, inv. , n. Nepos , 3 ani
206 1 NgsAud, A. Petri, inv.
207 Prislop (Ngsgud), I Istrate, inv. ; n. Nepos , 2 ani.
208 Salva (Ng...95nd), N Mihaese, inv. ; n. Salva ; 57 ani.
209 Cosbuc, fost Hordgn (Nasalud), A. Demian, inv.; n.
Hordau ; 1 an.
210 Telciu (Ngsgud), S. Berendi, inv. , ii. Chicedm ;
36 am.
210/1 Telcm (Ngsalud), C. Henciu, inv. ; n. Dobaceni.;
4 am.
210/2 Telcm (Ngsaud), V C. Henciu, stud. ; n Botiza
(Maramures) ; 3 am.
211 Romuh (NgsAud), G Bichigean, preot ; n Ng,-
saud ; 3 ani.
212 Suplai (Ngsgud), L Fetti, inv. ; n. Suplai ; 4 a.
213 Gros]. (Somes), L Ungur, inv. ; n. Grosi.
214 Bichrgiu (Nasand), I Braicu, inv. ; n. Mititei;
36 ani
215 Ggureni (Nasaud), V Onisior, inv. ; n Gaureni.
216 Poremle Zagrir (N 11), P Fetti, inv ; n. Suplai;
un an.
217 Ilisua (Somes) 9 So1yrnosi, inv , n. Ihsua ; 3 ani.
218 Rune (Was 1 S 1 Parrl a, inv., n Rune
219 Zagra (1\ sauct), I Morc iu, elev, , n. Zagra.
219 1 Zagra (N11.9hud), I Zim ehu, inv , n. Zagra ;
18 am
www.dacoromanica.ro
254 S. POP
219/2 Zagra (Na.sgud), Dr. V. Corbul, medic-colonel ;

n. Zagra.
21913 Zagra (Nasaud), I. Micu, inv. ; n. Zagra ; 17 ani.
220 Mititei (Nas5ad), G. Sermesan, inv. ; n. Lusca ;
27 ani.
221 Mocod (Wasaad), G. Dragan, inv. ; n. Mintiu-ro-
man ; 25 ani.
222 Perisor, fost Curturaval-Becleanului (Somes), A. Fra-
sincariu, inv. ; n. Curtains.
223 Sita (Sonless), D. Oprea, inv. ; n. Sita ; 11 ani.
224 Spermezeu (Somes), I. Muresian, inv. ; n. Sper-
mezeu.
225 Dumbra.vrta (Somes), I. Cotutiu, inv. ; n. Dumbfa-
vita.
226 Chiuza (Somes), Anuta nrcasiu, inv.; n. Lac; 15 ani.
226/1 Chiuza (Somes), T. Bulea, teolog ; n. Chiuza.
22612 Chiuza (Somes), T. Oprea, inv. ; n. Chiuza ; 5 ani.
227 Floresti, fost Vireag (Soines), I. Rus, inv. ; n. Vi-
reag ; 3 ani.
228 Sesarm (Somes), Amelia Farcasiu, inv. ; n. Lac ;
15 ani.
228/1 Sesarm (Somes), V. Moldovan, inv. ; n. Cerehi-
zel ; 1 an.
229 Nimigea de jos (Nasaad), P. Catinea Borza, inv. ; n.
Nimigea-u. ; 1 an.
229/1 Nimigea de jos (Nls'aud), I. Zinvehu, inv. ; n.
Zagra ; 4 ani
230 Thure (Nas'aud), G Avram, inv. ; n. Mintiu-roman ;
3 ani.
231 Mintiu (Wasaad), I. Diagan, inv. ; n. Mintiul-rornan.
231/1 Mintiu (Washud), I Petreanu, inv. ; n. Mintiul-
roman.
232 Bistrita-Waraului (ifasaud), Antonia Rebreanu,
inv. ; n. Bistrita ; 16 ani.
232/1 Bistrita-Bargaului (Ngsgud), I. Chitta, inv. ; n. Bi-
strita ; 30 ani.
www.dacoromanica.ro
232/2 Bistrita-Bazgaului (ifasg.ud.), T. Lungu, inv. , n.

Bistrita ; 16 ani.
232/3 Bistrita-Baxggalui (Ngsaud), Cornelia Rebreanu,
prof. ; n. Abrud.; dm copirarie.
233 Iad (Nlsgud), I. Feldrihan, inv. ; n. Budacul-ro-
man ; 2 ani.
234 Rusul Baxgaului (Nds'aud), L. Ursace, inv. ; n. Rusii
Bargaalui; 3 ani.
235 Josenii Barga,ului (Nasgmd), I. $auca, inv. ; n. Jose-
nii Bareaului.
235/1 Josenii adreaului (Ngsgud.), V. Cuesdean, inv..
n. Budacul-roman ; 1 an.
236 Mijlocenii BArgalului (Wasaud), I. Saretian, inv. ; n.
Susenii BArgaului ; 3 ani.
237 Susenii aareaului (Ngs'aud.), I. Framnd, inv. ; n.
Susenii BArgaului.
238 Muresenii adrgsaului (Nassaud), Laura Lazar, inv. ;
n. Sig ; 6 ani.
238/1 Muresenii Barggului (Ngsg,ud), P. Tomoroga, inv. ;
n. Muresenii Bargaului.
239 Tiha-BargAului (Ngsgucl), E. Butaciu, inv. ; n Mu-
resenii Brggului ; 5 ani.
239/1 Tiha-Bargaului (Ngsaud), V. Avram, inv. ; n.
Mintiul-roman , 37 ani.
239/2 Tiha-Rdrggului (Maud), N. Somesan, inv. ; n.
Tiha Bargaului ; 16 ani.
239/3 Tiha Barggului (Nas'aud), I. Dologa, protopop; n.
Tiha adraului ; 36 ani.
240 Colibita, St. Vrsmas, inv. ; n. Prundul Barggului;
1 an.
241 Ragla (Msgud), Elisabeta Muresian, inv. ; n. Cos-
na , 8 ani.
242 Budacul de sus (Nasgud), I. Pecurariu, inv. ; n.
Somfarau
242/1 Budacul de sus (Ngsg,ud), V. Botirla, inv.
243 Lunca, fost Frij (Wasaud), N. Buta, preot ; n. Ru-
stior ; 28 ani
www.dacoromanica.ro
256 S. POP
244 Rustior (Nasaud), A. Negrea, inv. , n. Rustior ;

4 ani.
245 BArla (Ngsgud), Gr. Suteu, inv. , n. Brla ; 27 ani.
245'1 Bdrla (Ndsgud), I Suteu, inv. ; in BArla.

246 Budus (Ndsdud), M. Pop, inv. ; n. Mijlocenn Bar-
aului , 4 am.
247 Simionesti, fost Simotelrac (Nsaud), A. Tiboc, inv. ,
n. Budus , 1 an.
248 Chmtelnic (NasAud), V. Runcan, inv. , n. Mures-
Sangeorge ; 20 am
249 Tiggn (Somes), I. Morarm, inv. , n. Chirales , 5 am.
250 Chiraksti (Nasaud), I. Pongratiu, inv. ; ii teu-
Cristur ; 28 am.
251 Sieu-Magherus (Somes), Veturia Manu, inv. ; n.
Sfintejude , 3 am.
251,1 Sieu-Wagherus (Somes), Gr Briciu, inv. , n. Sieu-
Cristur,, 4 am.
252 Sieu-Odorhem (Somes), A. Moldovan, inv.; n En-
ciu ; 4 ani.
253 Caila (Ndsguc1), I. Roman, inv. ; n. Piatra , 28 am.
254 Blgjenn-cle-Jos, fost B1asfa1an1 de jos (Ndsgud), I.
Chiffa, inv , n. B1asfa1au1 de jos.
255 Sintereag (Somes), I. Ru.su, inv. , n. Sintereag ;
4 ani.
255 1 Sintereag (Somes), N Blaga, inv. ; n. Sintereag ;
4 ani.
256 Cold'au (Somes), P Homm, inv. ; n. Dej ; 14 ani.
256/1 Coldan (Somes), Reghina Todica, inv ; n. Ocna-
Dejului ; 2 ani.
257 Cristestii-Ciceuttn, fost Ciceu-Cristur (Somes), V.
Isam, inv , n Matem ; 4 ani
258 Hasmas (Somes), T Pursa, inv. ; n. Dumbrgvita ;
19 am
259 Reteag (Sornes), Eugenia Anca, inv ; n. Reteag ;
34 ani.
259 1 Reteag (Somes), M Mayer, inv ; n Bistrita ;
3 ani.
www.dacoromanica.ro
25912 Reteag (Somes), I. Pascal, inv.; n. Ciceul-Cristeur;

2 am.
259,3 Reteag (Somes), A. Elek, inv. , n. Cmc-Sangeor-
gm , 4 ani.
260 San-Marghlta (Somes), I. SpIthrian, inv , n. San-
Marghita ; 7 a.
261 Branistea, fost Arpasteu (Somes), Leontma Monten-
tan, inv.
262 Malut (Somes), I. Muresan, inv. , n. Mlut ; 20 ani.
263 Figa (Somes), G. Mhnasiu, inv.. , n. Figa , 14 ani.
264 Beclean (Somes), I. Targovetiu, inv. ; n. Sieu-Mg-
gherus ; 4 am.
264,1 Beclean (Soraes), Gh. Mihaese, inv. ; n. Salva (Na-
saud) , 4 ani.
265 Rusul-de-Sus (Somes), A. Isaiu, inv. ; n. Mateiu ;
4 am.
266 Rusul de jos (Somes), I. Mois, inv. ; n. Arpasteu ;
6 am.
267 Unguras (Somes), M. Silasi, inv. ; n. Seplac ; 2 ani.
267/1 Unguras (Somes), Elisabeta Kovats, Inv
268 maim (Somes), Cornelia Ciubaucan, inv. ; n. Dej ;
1 an.
269 Nuseru, fost Nusfalau (Somes), Z. Barsan, inv. ; n.
Sieu-Cristur,, 3 am.
270 Feleacul (Somes), I. Maxim, inv.
271 Bendiu (Somes), I A/Andrus, inv , n. Bendiu ; 15 ani.
272 Vita (Somes), G. Papiu, inv. ; n. Gbirolt ; 4 am.
273 Bones (Somes), Eugema Blaga, inv. ; n. Chetiu ;
3 ani.
274 Tentea (Somes), V. Mi1i6lean, inv. , n. Ciaba.
275 Cheuchis (Somes), Lucretia Pop, inv ; Sanicoarit ;
3 ani.
276 Lechinta (Yas'aud), A. Micanu, inv. ; n. 5ieu-Odor-
heiu ; 3 ani.
277 Rapa-de-Sus (Mures), St. Sulariu, inv. ; n. Rapa-
de-sus
Dacoromania V. 17
www.dacoromanica.ro
258 S. POP
278 Rusn-munti (Mures), Silvia Dumbrava, inv. , n.

Santioana , 2 am.
279 Monor (Nasaud), V. Suteu, inv. , n. Barla ; 2 am.
280 Sacalul de padure (Mures), N. Nistor, inv. ; n. Gin-
jasa de jos , 15 am.
281 Susem (Mures), Gr. Bucur, inv. , n. Racm de cam-
pie , 24 am
282 Morut (Somes), Moldovan, Inv., n. Chintelnic ,
.
32 am.
283 Buza (Somes), I. Bodea, inv. , n. Rogoz ; 10 am.
284 Santejude (Somes), I. Sorsm, inv. , n. Sucutard ;
1 an.
285 num (Somes), 0. Thesm, inv. , n Lemmu , 4 am.
286 Lac (Cluj), I. Berbecarm, inv ; n. Gherla ; 17 am.
287 Mociu (Cluj), I. Magiar, inv. ; n Mocm; 14 am.
288 Ercea (Mures), D. Cioloca, inv. ; n. Santu , 29 ani.
289 Breaza (Mures), I. Toncean, inv. ; n. Santu , 2 ani.
290 Casva (Mures), Fl. Pop, inv , n. Casva.
291 Cacuciu (Mures), I. Suciu, inv. , n. Cacucm.
292 Ceausul-de-Campie (Mures), V. Ullman, inv. ; n.
Ceuas ; 3 ani.
293 Seuha (Turda), A. Valea, preot , n Visma ; 2 ani.
294 Tritul de sus (Turda), G. Samuil, inv.
295 Tritul de jos (Turda), M. Guseila, inv. , n Pojorta ;
28 ani.
296 Cipaem, fost Chimitelnic (Turda), C. Harsian, inv. ;
n. Beica-romana , 24 ani.
296 1 Cipaern, fost Chimrtelnic (Turda), V. Moga, inv
297 Sangeru (Turda), D. Luca, inv. , n. Sanger ; 4 a ni.
297 1 Sangeru (Turcla), Iulia Luca, inv. ; n. Uioara de
Mures ; 4 ani.
298 Barbosi, fost Sacalul de campie (Turda), I. Moga,
inv. ; n. Bobohalma , 22 ani.
298 1 Barbosi, fost Ssacalul de carnpie (Turda), L. Russu,
inv. ; n. Sacalul de campie
299 Papiu Ilarian, fost Budiul de campie (Turda), I. Pop,
inv ; n. Budiul de campie.
www.dacoromanica.ro
300 Vomicem (Mures), A. Feier, inv. ; n. Voiniceni ; 4 ani.

301 Bardesti, fost Bardos (Mures), V. Satelechi, preot ;
n. Madarasul de campie ; 48 ani.
302 Sangeorgiul de Mures (Turda), V. Buc,sa, inv. ; n.
Sangheorghe , 3 ani.
303 Corunca (Mures), P. Matei, preot, n. Musm; 22 ani.
304 Bonntinem (Mures), V. Albu, inv. ; n. Petrilacu-
rom. ; 1 an.
305 Dileul-roman (Turda), M. Balos, in.v. ; n. Oroi ; 4 ant
306 Vaidei (Turda), T. Pitea, inv ; n. Gabud , 34 ant
307 Cpusul de Camille (Turda), St. Pop.
307/1 Capusul de campie (Turda), I Coman, inv.
308 Iclnzel (Turda), Anuta Harsianu, inv. ; n. Chnnitel-
nic ; 2 am.
309 Iclandul-mare (Turda), M. Chthelean, inv.
310 Oarba de Mures (Turda), I. Rolban, inv. ; n. Oarba.
311 Ogra (Tarnava-mica), A. Gainariu, inv. ; n. Lascud ;
1 an.
312 Lechinta (Turda), I. Dobra, inv. ; n. Oroiu ; 3 ant.
313 Dataseni, fost Dates (Turda), G. Marginean, im'. ;
n. Manarade ; 26 ani.
314 Ludosut de Mures (Turda), A. Botezan, inv.
315 Chetani (Turda), I. Pop, inv. ; n. Cristis ; 3 ani.
316 Luncam, fost Grind-Cristur (Turda), Valeria sat-
nescu, inv. ; n. Grind-Cristur.
317 Bogata (Turda), V. Marcu, inv. ; n Dumitra ;
4 am.
318 Chmcis (Tarnava-mid,), S. Nan, inv. ; n. Chincis ;
33 ani.
319 Giulus (Tarnava-mica), A. Popa, inv. ; n. Somustel-
nic ; 3 ani.
320 Lascud. (T -mica), V. Platon, inv. ; n. Seulia ro-
mama ; 20 ani.
321 Albus (T.-mica), E. Macaveiu, inv. ; n. Balcaciu ;
4 ani.
322 Subpadure (T.-mica), V. Costea, inv. ; n. Subp-
daure ; 24 ani.
174
www.dacoromanica.ro
260 S. POP
323 Cornesti, fost Sornfalu (T -ma.), N. Platon, preot ;

n Seuha-romana , 18 am
324 Ganesti, tost Ganfalau (T.-mica), B. V. Popa, inv.;
n. Custelmc , 4 ani.
325 Sacel (Odorheiu), N Marcu, inv. , n. Sard , 15 ani
326 Paucuta (T.-mica), Gh Stet inv. , n. Custelmc ,
2 am.
327 Bolan (T -mica), N Limbasan, inv., n. Bolan ,
11 ani.
328 Cerghida-mare (Mures), A. Pop, inv. , n. Ogra de,
Mures , 14 ani.
329 Balsa (Hunedoara), A. Todea, inv. , n. Balsa.
330 Oiesdea (Alba), T Bratoru, inv. , n. Tems , 4 ani.
331 Bucerdea-vinoas.. (Alba), E Pop, asistent luny ;
Bucerclea-v , azi Cluj
332 Cetea (Alba), I Bota, inv , n Geoagiul de sus ;
38 am
333 Carnpeni (Turda), Gh. Narita, inv. ; n. Sohodol (41-
ba de jos) , 4 ani
334 Certege (Turda), G. Trifa, inv. , n. Certege.
335 Lupsa (Turda), S Ciapa, inv.
336 Muncel (Turda), I Pitic, inv. ; ji. Muncel ; 1 an.
337 Cearnana, fo:t Sasavinta (Turda), V. BIrsan, inv. ;
n. $asal inta , 9 am.
338 Baia de Aries (Turda), N. Fodorean, inv , n. Oco-
lisel , 36 am
339 Posaga-de-Sus (Turda), V. Cirebea inv., n. Posa-
ga de sus
339 1 Posaga-de-Sus (Turda), I Oltean, inv. ; n. Beim
de jos , 23 ani.
340 Salciva-de-Jos (Turda), V Butura, inv. ; ii. Mena
de jos , 21 ani.
341 Posaga-de-Jos (Turda), I. Rusdea, inv. ; n. Posaga
de jos
342 Lunca (Turcla), Aurelia Bedelean, inv.; n. Cacova ;
14 ani.
www.dacoromanica.ro
343 Vaidasig (Turda), S. Cramic, inv ; n. Giureuta ;

13 am.
344 Grindeni, fost Grindul de Aries (Turda), V. Parka,
inv , n. Petrilaca-romng ; 4 ani.
345 MhAceni, fost Mahaciu de Aries (Turda), L. Jus-
man, inv. ; n. Mahaciu ; 29 ani.
346 Stejgris, fast CtItcedea (Turda), N. Iladu, inv. ; n.
Shnmthat (Turda) ; 1 an
347 Baldern, fost Bagiu (Turda), D. Giurgm, inv. ; n.
Schiopi , 1 an
348 Urca-de-Cmpie (Turda), Ii Campeanu, inv., n. I.Tr-
ca de cmpie ; 37 ani.
349 Vtisoara, fost Agarbictu (TuIrda), L. Canja, inv. ; n.
Pargu. (Fagaras) , 4 ani.
350 Poiana-cle-Aries (Turda), T. Trombitas, inv. ; n. Po-
iana de Aries ; 4 ani.
351 Turda (Turda), E. Muresan, inv.; n. Copand, 4 ani.
352 Oprisani, fost Ousts (Turda), Aneta Furtunescu,
Inv. ; n. Husi ; 1 an.
353 Ceanul-mare (Turda), P. Cocora, inv.
354 Micesti, fast Micus (Turda), I. Onsan, inv. ; n. Mi-
cesti , 3 ani.
355 Cornesti (Turcla), S Bahnt, inv. ; n. Sanmgrtinul de
cmpie 2 ani.
,
356 Chem, lost Mischiu (Turda), 0 Isaic, inv. ; n. Car-

ta ; 13 ani
357 Petrestd-de-Jos, fost Petridul de jos (Turda), I. Ce-
nan inv ; n. Hdardu , 12 ant
358 Oco1ise1 (Turda), S. Simion, preot ; n. Cacora-Ierii ;
18 ani
359 Buru (Turda), M. Chiri16, inv. ; n. Rediu ; 3 ani.
360 Tara (Turda), A. Hideg, inv. ; n. Lita-romang, 4 ani.
361 Mtwara (Turda), R. Dobrm, inv. ; n. Bucium-F5.-
Oras ; 3 ani
362 Plantri, fost Ifa'smas (Turda), 0. Branza, inv. ; n.
Mihaltm , 17 ani.
www.dacoromanica.ro
262 S. POP
363 Agris (Turda), I. Teutan, inv. ; n. Agris.

364 Fi lea de sus (Turda), I. Du au, preot ; n. Buca ;
17 am
365 Sgliste (Turda), I. Rus, inv. ; n. Saliste ; 15 ani.
366 Turem, fost Tux (Turda), G. Coroiu, inv. ; n. Redm ;
3 ani.
367 Shnmihaiul-de-Jos (Turda), I. Moldovan, inv. ; n.
Sanmillaml de jos.
368 VAlcele, fost Banabic (Turda), I. Macaveru, Inv ;
n. Valcele ; 4 ani.
369 Aiton (Turda), M. Ilies, preot ; n. Beica romang,
(Turda) ; 22 ani.
369 1 Aiton (Turda), G. Dordai.
370 Pata (Cluj), Z Blaga, inv. , n Voabeni ; 2 ani.
371 Somesem, fost Somes-sat (Cluj), I. Biji, inv. , n.
Somesem , 4 ani.
372 Vistea (Cluj), I. Varga, inv ; n. Cuzgplac ; 5 am.
373 Mdca.0 (Cluj), I. Sas, inv. , n Cusitelnic ; 11 ani.
374 Jucul de jos (Cluj), I PoP, preot ; n. Fenesul s'a-
sesc , 23 ani.
375 Sic (Cluj), T. Mihaese, inv , n. Salva (Nras'aud) ,
4 ani.
376 Lona (Somes), 0 Pintican, inv. ; n. Bistrita ; 1 an.
377 Shalaia (Somes), V Cassian, inv. , n Bont ; 22 ani.
378 Bont (Somes), V. Cutcan, inv. ; n. Bont ; 4 ani.
379 Iclozel (Somes), I Astilean, inv ; n. Iclozel ; 3 ani.
380 Iclod (Somes), I Pop, inv
380 1 Iclod. (Somes), Reghina Pop, inv.
380 2 Iclod (Somes), Elisabeta Huza, inv , n. Gherla.
381 Dobhca (Cluj), C. Maior, inv ; n. Reteag ; 3 ani.
382 Darja (Cluj), V. Morariu, inv , n. Teoltiur, 3 ani.
383 Teoltiur (Somes), A Muresian, inv. ; n. Teoltiur, ,
23 ani
384 Livada, fost Dindeleag (Sonies), C. Pop, inv. , n.
Piatra ; 20 ani
384/1 Livada, fost Dindeleag (Somes), I. Cira, inv. ; II.
Cosbuc (Hordau) ; 28 ani.
www.dacoromanica.ro
cAlEVA CAPITOLL DIN TEHMINOLOGIA CALULU1 263
365 Mita, fost Chirau (Somes), V. Timandi, inv. , n.

Chirau.
386 Gherla (Somes), V. Pop, inv. , n. Paglesa , 23 am.
367 Chicechu (Smiles), F. Banyay, inv. ; n. Macicasul-
unguresc , 18 am.
388 Cublesul-somesan (Cluj), D. Mailenyi, inv , n. Info-
cluLlals , 28 am.
369 Teocul-de-Sus (Somes), A Pmtea, inv. , n. Saplac ;
1 an.
390 Panticeu (Cluj), G. Bojor, inv ; n. Coplean ; 4 ani.
391 sanrmhaml-Almasului (Cluj), V. Dinrutras, inv. ;
n Ugrut (Cluj) ; 31 am.
392 Sangeorgiul-de-Mures (Salaj), G. Lobocan, inv. ; n.
Creaca , 26 am
392 1 Sangeorgml-de-Mures (Salaj), L. V. Pop, preot ;
n Lupoaia , 27 am
393 Trezne (Salaj); I. Campean, inv. , n. Bazna ; 3 ani.
394 Stana Salaj), Gh Trif, inv , n. &Ana.
395 Chichisa (Salaj), St Varga, inv , n. Tihau , 27 ani.
396 Chechis (Shlaj), E. Serbu, inv , n. Garbova-de-jos ;
19 am
397 Popteleac (Somes), I Gherman, inv. , n. Popteloac ;
1 an.
396 Ciobancuta (Somes), G. Craciunas, preot ; n. Cio-
Mncuta
399 Garlidu (Somes), D. Lazgr, inv , n Obreja ; 11 ani.
400 ligsbuneni, fost Suia (Somes), Viorica Noaiu, inv ;
n Gherla , 1 an.
401 Babdm, fost Zapart (Somes), A Campian, inv . n.
Baffin 35 ani
402 Jichisul de jos (Somes), Gh. Oclorean, inv ; n. Chi-
lu , 1 an
403 Codor (Somes), I Vaida, inv ; n. Foclora-romana ;
4 ani.
40/ Ocna-Dejulm (Somes), I Chioreanu, inv. , n Ocna-
Dejului
www.dacoromanica.ro
264 S. POP
403 Anna (Somas), 1. Berman, inv. ; n. Ghana ; 3 ant.

1406 Mintru1-Gher0 (Somas), G. Almasianu, inv. , n.
Mintiul-Gherlei , hpseste chn coin. de 5 ani.
40611 Mintml-Gherlei (Somas), I. Ladm, inv. , n. Nlin-
tiul-Gherlei.
407 Mica (Somas), A. Bugnarm, inv. ; n. Mica ; 3 ani.
408 Dej, N. Chifor, inv. , n. Drglna , 30 am.
40811 Dej, I. Bacociu, inv. , n. Sic , 26 ant.
409 M'andstiurel (Somas), I. Chira, inv. ; n. Deailul mare:
3 am.
410 Cuzdrioara (Somas), T. Brehariu, preort ; n. Petri-
haza , 2 ani.
410,1 Cuzdrioara (Somas), G. Pop, inv. ; n. Cuzdrioara.
411 Cicau-MiMesti (Somas), A. Zsigmond., inv.
412 Use]. (Somas), V. Bendean, inv. , n. Figa ; 17 ani.
413 Sahsca (Somas), I. Benko, inv., n. Sghsca.
414 Catcgu (Somas), G. Muresian, inv ; n Mintml-
Gherlei ; 3 am
414,1 atcgu (Somas), A Bgneasu, inv.; n. Gateau; 4 ani.
415 Gdlgau (Somas), L. Nagy, inv
415,1 Galgu (Somas), I Percea, inv.
416 Curtutusul-Dejului (Somas), I. Base, inv. , n. Ilean-
da mare ; 3 ani.
417 Iapa (Somas), I. Costin, inv. ; n Iapa.
418 Ciaca (Somas), V. Miele, inv , n. Ciaca , 12 ani
1419 Cristoltel (Salaj), C. Names, inv , n. Sinteregut ;
12 ani.
420 Preluci (Somas), A Paul, inv , n Cudmenis ; 1 an
421 Salmis (Salaj), E. Varna, inv. , n. Chilia ; 1 an.
421 1 Soimus (Mal), T. Varna, inv. ; n. Barseul de
sus ; 1 an
422 Curfan (Sadaj), R Sipmiu, inv. , n Recim , 20 ani.
423 Boc,sa (Sglaj), E. Pocola, inv ; n. Almas ; 33 ani
424 Lelem (Sglaj), I Larm, inv , n Remetea , 2 ani
425 Salsig (SMaj), V Chiml, inv ; n. Moti. , 4 ani
426 Lozna (Some), t Sele, inv ; n. Ciocmani , 43 ani.
427 Lemniu (Some5), V Enalur, inv , n. Gherla , 4 ani.
www.dacoromanica.ro
428 Mesteaan (Somes), V. Botha, v. ; m. Mesteaan ;

23 am
429 Durusa (Satu-mare), Gh. Nemes, inv. ; n. Gaura.
430 ifastaci (Somes), A. Pleban, inv. , n. Gherla ; 11 ani.
431 Ileanda (Somes), N Bozga, inv. ; n. tarp, ; 4 ani.
432 Baba (Somes), M Aros, inv. , n. Vima-micA, : 18
ani.
433 Drgghia (Sorp.es), V. Pop, inv. n. Mbeni ; 33 ani.
434 Magoaja (Somes), Gh. Prigoank inv , n. Muntele
rece , 32 ani.
435 Cormem (Satu-mare), B. Farcas, inv. , n. Vilna
mica , 38 am.
436 Danagcuseni (Somes), L Farcas, inv. ; n. Mez Pa-
int , 34 am.
437 Thrgul L'apuultn, fost Lbusul-unguresc (Somes),
C Manu, inv. , n Boereni ; 4 ani.
438 ligzoare, fost Masca (Somes), A. Hermann, inv.
439 Peteriitea (Somes), G. Nichita, inv. ; n. Peteritea ;
17 ani
410 Preluca-noug, (Somes), G Savu, inv
441 Preluca-veche (Somes), V Nechita, inv
442 Wagureni (Somes), A Roman, inv.
443 Cufoaia (Somes), A. Labs, inv. , n. Cufoaia.
444 Rogoz (Somes), G Criste, inv ; n. Petritea, 4 ani.
445 Sibotin (Somes), N. Manu, inv , n Poiana Porcu-
lui , 23 am
146 Inhu (Somes), V Thira, inv. , n. Ingu.
447 Cernesti (Satu-mare), T. Bota, Inv , n Brebeni ;
37 ani
448 Copalmc-Wangstur (Satu-mare), Valeria Prigoank
inv , n. Wa'goaja ; 2 ant
448 1 Copalnic-Man'astur (Satu-mare), T Pasco., inv. :
n Saischia , 3 ani
448/2 Copalnic-Wang.stur (Satu-mare), V. Rarbos, inv. ;
n Ciacotis , 4 ani
449 Vad (Somes), A Farcas, inv.
150 Curtmusul-mic (Satu-mare), G Heres, inv.
www.dacoromanica.ro
266 S. POP
451 Bermta (Satu-mare), G. Roman, inv. ; n. Vima

mica ; 11/2 am.
452 Laschia (Somes), Gh. Savu, inv. ; n. Preluca ; 1 an.
453 Fanate (Satu-mare), I. Danclu, inv. ; 36 ani.
454 Ciocotis (Satu-mare), G Barbos, inv ; n. Ciocotis.
455 Trestia (Satu-mare), I. Muresan, inv. ; n. Copal-
mc , 3 am.
456 Fauresti (Satu-mare), Gh. Tarta, inv.
457 Carbunar (Satu-mare), I. Soarla, inv. ; n Car-
bunar
458 Surdesti (Satu-mare), C. Suran, inv , n Surdesti ;
2 ani.
458 1 Surdesti (Saturmare), Gh. Dipse, inv ; n `Sur-
deesti , 3 ani
459 Berbesti (Maramures), T. TJtan, inv. ; n. VMem (Ma-
ramures) ; 1 an.
460 Satu-nou-de-Sus (Satu-mare), N. Ciolte, inv , n.
Satu-nou-de-Sus; 25 ani.
461 Busag (Satu-mare), F. Bandula, inv. , n Lipoveni ;
15 ani
462 Grosi (Satu-mare), P. Botos, inv. ; n. Dumbravita ,
3 am
463 Finteusul-Mare (Satu-mare), V. Dragos, preot , n.
Finteusul-mare
464 Satulung (Satu-mare), A. Cresprih, inv. , n. Cur-
tuius , 11 ani
465 Lucacesti (Satu-mare), I Cristinu, inv ; n LuP6."-
cesti , 40 ani
466 Iadara (Satu-mare), Gh. Marchis, lily , n Strain-

tura , 1 an
467 Chelinta (Salaj), A Gavris, inv. ; n Mineu, 32 aid.
468 Biusa (Shlaj), T Muresan, inv , n Catalul roman ;
1 an
469 Arduzal (Salaj), T. Bud, inv , n Bogata ungu-
reasca , 6 ani.
470 Ulmeni, fost Sihmegh (Salaj), St. Setel, inv
www.dacoromanica.ro
471 Tamasesti (Salaj), P. Hossu Longhm, inv. ; n. Cod-

menms , 7 ani.
472 Asuagiul-de-Sus (Salaj), E. mmonca, inv. ; n. Asua-
gml-de-Sus
472/1 Asuagiul-de-Sus (Salaj), I. Muller, elev ; n. Asua-
giul-de-Sus.
473 Oclesti (Salaj), G. Dragan, inv. ; n. Cluj ; 14 ani.
474 Stremti (Salaj), P. Tartma, inv. , n. Sacalaseni ;
15 ant.
475 Soconzel (Satu-mare), I. Furcsik, inv. , n. Eriu-
Sancrai ; 21 ani.
476 Cuta (Satu-mare), A. Nemeth, inv. ; n. Craidarolt ;
4 am.
477 Porn]. (Satu-mare), I Cardosi, inv. ; n. Bamta , 2 ani.
478 Mita (Salaj), I Cmule, inv. , n. Cozla (Somes) ;
24 am
479 Ciocarlau (Satu-mare), Maria Albu, inv. ; n. Coin-
Musa 4 am
479 1 Cmocarlau (Satu-mare), B. Albu, inv. , n. Baia-
mare , 4 am
480 Sabmsea (Satu-mare), P. Hossu Longhin, inv., n.
:odmenis.
4 1 Somestelnic (Tarnava-mmca), I. Frncu, inv. ; n. So-
il 5telnic ; 4 ani.
'62 Ville Apei (Satu-mare), V. Cosma, imw. ; 2 ani.
83 Gherta-mica (Satu-mare), M. Fmta, Inv ; n. Bic-
sad , 24 ani
484 Turt (Satu-mare), I Bretan, inv. , n. Baia-mare ;
4 ani.
485 Bermndan (Satu-mare), V. Marina, inv ; n. Ardusat
(Satu-mare) , 3 ani
486 Mediesul-aurrt (Satu-mare), P Stopeiu, inv ; n.
13iirsana (Maramures) ; 11 ani.
487 Madaras (Satu-mare), V. Cum, inv. ; n. Stana de
sus ; 4 ani
488 Careii-Mari (Satu-mare), Gr. Rusu, inv. ; n. Micus
(Turda); 3 ani.
www.dacoromanica.ro
268 S. POP
488/1 Cared-Mari (Satu-mare), Gh. Pteanou, inv.; n.

Vezendm , 33 ani.
489 Mecentm (SOlaj), A. Simonca, inv. ; n. awls ;
17 ani.
490 SAnoram (Sg1aj)3 P. Trufasin, preot ; n. Giorocuta ;
8 ani.
491 Giungi (Satu-mare), I. CuOu, inv. ; n. Stana de sus ;
3 ani.
492 Gergusa (Satu-mare), G. Nicoarg, inv. , n. Homo-
rodul de sus.
493 Supurul-de-Jos (SOlaj), P. Pop, inv.; n. Supurul
de los ; 44 ani.
494 Giorocuta (Salaj), I. Talpos, inv ; n Bobota ; 3 ani.
495 Bobota (MIRA V. Coposu, preot , rt. Cioara ;
13 ani.
495,1 Bobota (SOlaj), A. Buhaiu, inv n. Bobota, 23 am
496 Zalnoc (SOlaj), T. Chisu, inv., n. Varum (Satu-
mare); 1 an.
497 Teghea (Sagan, I. Tanen, inv. ; n. Mociar (Bihor) ,
2 ani.
498 Supurul-de-Sus (Salaj), L. Ardelean, inv ; n Agid-
res ; 2 ani.
499 Tsnad. (Salaj), I. Fibp, inv. ; n. Cupseni , 2 aid.
499 1 TOsnad (Salaj), Gh. Nichita, inv ; n. Eriu-San-
cral. , 4 am
500 SudurOu (SOW, P Varhamoschi, inv. ; n Ieud ;
12 ani.
501 Dmdesti (SOlaj), Gh Erclei, inv. , n Sanuisrau ;
4 ani.
501/1 Dmdesti (Man, St. Sestac, inv. ; n LarasOu (Ma:
ramures) , 2 am.
502 Andrid (Salaj), C. Albu, inv ; n Bucium ; 3 ani.
503 Main, (alan, T. BOtioc, inv , n. Aghires , 6 ani.
504 Boian (SOlaj), A Boticas, inv.; n Ciumgrua; 16 ani.
505 Canal. (SOlaj), T. Morarm, inv. ; n. Dersida ink& ;
3 ani.
www.dacoromanica.ro
506 Simleul-Silvaniel (SAUD, S. Oros, inv.

507 Badon (Sailaj), P. Marian, inv. ; n. Jugastreni;
22 ani.
508 Ratin (Shlaj), I. Boloni, inv. ; n Turda , 16 ani.
509 Ctitel (Sitlaj), C. Muresan, inv. , n. Gireag ; 24 ani.
509/1 Catel (S'alaj), I. Dragosiu, inv.
510 Minsor (SMaj), I. Simon, inv. ; ii. Walusor.
511 Tusa (Cluj), I. Ciocian, inv. , n. Supurul de sus ;
24 am.
512 Plains, fost Grumelms (S5,1aj), I Fatcasiu, inv. , n.
Hotoan ; 14 ani.
513 Lugasul-de-Jos (Bihar), E Zrimba, inv.; n. Apa-
teul. unguresc , 4 ani.
513/1 Lugasul-de-Jos (Bihor), I. Antonescu, inv. , n.
Cormtal ; 2 am.
513/2 Lugasul-de-Jos (Bihar), I. Fihp, preot ; n. Orti-
teag ; 14 ani.
514 VArciorog (Bihar), Gh. Serban, inv. , n. Hotar ;
3 ani
515 Ciucea (Cluj), I. Bentel, inv. ; n. Fechetan ; 3 ani.
516 Filduil-de-Sus (Cluj), G. Bene, inv. , n. Nixes ; 3 ani.
517 Albac (Turda), T. Nicola, inv. ; n. Anne.
518 Sarisoara (Turda), Cristina Lazea, inv. ; n. Tul-
ca ; 21 am
518/1 Scrisoara (Turda,), I. Lazea, inv. , n. Scairisoara.
519 Secatura (Turda), Marta Scrob, inv. ; n. Dobra ;
2 ani.
520 Ponorel (Turda), Gh. Gligor, inv. ; n Ponorel ;
3 ani.
521 5ustiu (Bihor), V. Sala, inv , n Drganestti ; 4 ani.
522 Prunisor, fost Chertis (Arad) S. Miclutia, preot, n.
Poenari , 20 -ani.
523 5ebi s (Arad), P. Covaciu, inv.; n Neagra, 24 ani
524 Mrsa (Arad), M Grecu, preot ; n. Siria , 14 ani.
525 CA (Arad), V. Oarcea, inv. ; n. Mmas , 4 ani.
526 Grohot (Hunedoara), A. Roman, inv. ; n. URA-
resti , 4 ani.
www.dacoromanica.ro
270 S. POP
527 Buces (Hunedoara), I. Mates, inv. ; n. Buces.

528 Curechra (Hunedoara), I. Fodor, inv. ; n. Curechiu.
529 Balla (Hunedoara), C. Drava, capitan ; n. Balla ;
4 am.
530 Savossin (Arad), V. Givu, preot ; n. Varadia ; 1 an.
531 Mocioni, fost Gavosdia (Arad), N. Neagota, inv. ;
n. Baluta , 37 am.
532 Stejar, fost Sorosag (Arad), V. Popa, inv. ; n. Toe.
533 Baia (Arad), P. Botco, inv. , n. Somosches (Arad) ;
4 ani.
534 Lalasint (Severin), St. Mihailovici, inv. ; n. Lala-
sint 58 ani.
535 Milova (Arad), E. Oltean, inv. ; n. Cuvin ; 4 ani.
536 Soimos (Arad), I. Chebeleu, preot ; n. Socodor ;
11 ani.
537 Pawl's (Arad), C. Popescu, preot ; n. Aciva (Arad) ;
21 ani
538 Cicir (Arad), C. Mihulin, preot ; n. Gorosdia ;
20 ani.
539 Mandrake (Arad), St. Iancu, preot.
540 Nadas (Arad), Aurelia Kdrsladnyi, inv. ; n.
Conop; 28 ani.
541 Araneag (Arad), V. Maghiar, inv. ; n. Sintea.
542 Tauti (Arad), D. Galdeu, inv ; n Ponorel ; 4 ani.
543 Pancota (Arad), I Crisianu, inv. ; n. Nadlac ;
4 aM.
543/1 Pancota, (Arad), T. Miscoiu, inv. ; n. Comlau5;
4 ani.
544 Somoschesi (Arad), T. Apatean, inv. ; n. Pecica ;
4 ani.
545 Chintei (Arad), C. Martin, inv. ; n. Socodor ; 2 ani
546 Comlaus (Arad), G. Ardelean, inv. ; n. Comlaus :
4 ani.
546/1 Comlaus (Arad), I. Funariu, inv. ; n. Pecica ro-
mana ; 22 ani.
64612 Comlaus (Arad), St. Musca, inv. ; n. Comlaus ;
4 ani.
www.dacoromanica.ro
547 Curtici (Arad), I. Nicorescu, preot ; n. Ciuta ;

19 am.
548 Turnu, fost Tornea (Arad), S Ardelean, inv. , n.
Sat-Chinez ; 3 ani.
549 Pecica (Arad), Dr I. Felea, preot ; n. Abrud-Sat ;
10 ani.
550 Semlac (Arad), C. Vuia, preot ; n. Brestovat (Ti-
mis) ; 4 ani.
551 N'adlac (Arad), N Warginean, preot ; n. Arad ;
10 ani.
SEVER POP.
www.dacoromanica.ro
Terminologia calului ra'rtile corpului i.
I.
INTRODUCERE.
Prezenthm mai jos materialul adunat de Muzeu, cu

chestionarul Calul, la chestiunile urm'atoare:
22. Cum se numesc partile corpului care corespund
numerilor din ilustratia alg,turat5, ? Si adeca :
1. Ochtu ?
2. Frunte ? cum se numeste parul de pe frunte: per-
cicd, mot ?
3. Ureche? Cand si cum se zice : calul ciulgte sau
ascute urechile ?
4. Bot ? Ciort ?
5. Nard ? Nare? Cum e pluralul de la acest cuvant ?
6. Gurd ? Care sant prtile din gura limba, mdselele,.
.
dintii, coltii ? Se zice gingie sau gingind sau cum ? mai mult
intrebuintat la singular sau la plural 2 Cum se numeste
saliva : bale? Cand i se zice spumd sau zoale sau bleasc ?
7. Fated ? Cum e pluralul de la acest cuvant ?
8. Comma'? Care sant adjectivele intrebuintate de obi-
ceiu in 1egatur5, cu acest cuvant lungd, zbarldd sau zbur-
rotatd etc.
(8/a. Se zice capu/ sau glava calului ?)
9. Grumaz sau gat ?
10. Gat sau gruntaz ?
11. Piept ? Care e rostirea exacta' a cuvantului 9 Ce e
hiula calului ?
1 Extras din lucarea de cloctorat sustinutil, la Facultatea

de Filosofie i Litere a UniversitAtii din Cluj, In luna Aprilie
1927.
www.dacoromanica.ro
TERMINOLOGIA CALULUI. PARTILE CORPULUI 273
12. Arm? Care e plu,iralul acestui cuvnt ? Coapsei ?

Spate'', cu pluralul spete, sau spate, articulat spatea sau
spatele ?
12 bis Picior 9 Care este rostirea exacta a cuvntului ?
13. Genunche ? Cum e forma exacta a cuvautului prin
partea loculm si cum e pluralul lui ?
14. Fluier ? furloit c? Care e pluralul acestui cuvnt ?
15. Chisite i? sau astfel i se pune partii opuse, cu un
smoc de par mai lung 9
/ \ A
27 10 1;
16 Copitcl ? Care e pluralul acestui cuvant ?

17. Pinten ?
18. lie 9 Nu cumva numirea de Ile se da la alta parte ?
La care anume 7
19 Burtei ? Peintece ? Burduhan ? Partea dintre burta
si picior, in forma unei groape la caii slabi, are si ea un
nume (fleimeinzarea, iie, stinghie)..f ?
20 Coarde ?
21 Sulaczn, sulatic, tioc, paseire ? Sau membrul calului
are acelasi nume ca al omului ? Cum se numeste organul
Dacoromania V. 18
www.dacoromanica.ro
274 T. PA$CA
genital al iepn (fdtdciune, softe, pipotd...)? Cum testiculele

arrnasarului ?
22. Cottd, cdtul sau genunchele (dindgrat) ?
22 bis. Cum se numeste bucata de piele ingrosatg pe
care o au caii supt genunchele piciorului dind'arat si dea-
supra genunchelui celui din nainte ?
23. Armul, coapsa, spata (dind'art) ?
24. Cur sau bucd ?
25. Rddacina coadei sau Mauna coml.?
26. Coadd? Care e pluralul acestui cuvnt ?
27. Greabdn sau greban?
28. sale, spinare, saua calului, sews?
29. Crucea salelor P
29.bis. Sold?
30 Sapd ?
31. Pana cdpdstrulut, ?treaty, funie?
32. Tdrus, sau ferns 2 Pripon, stdnog, potereas, po-
crumb 9
23 Care din organele interne ale calului au numiri di-
ferite de ale altor animale 9
24 Se paistreazg pe acolo cdpdfdna de cal?
49 Cum se cunoaste vArsta calului 7 Numai dup5.
dinti2 Care snt dintn dupg care se cunoaste v5rsta (dinti
de lapte, dintt de cal, closte, leiturast, mdrgtnasi, col(t...)?
La ce vhrstg cresc, sau se schimb6, sau cad 9 Cum se nu-
ineste scobitura (musrd 7ntirsd, mistnd ) care cu timpul
.
se sterge, prin roadere, de pe dinti 7 Cnd calului ii cade

-un dinte, cum se zice (stirb . ) ? Cum se numeste locul gol
intre dinta (strungd, fasneatd...)?
Dustratia din chestionar, luata din Fr. Dame, Neer-

care de terminologie poporand romeind, Bucuresti, 1898, p.
49 nu intruneste indehjuns conditia de a fixa cu destulg,
intuitie toate pgrtile corpului. Imprtirea corpului anima-
Hui in regiuni numerotate nu e fdeut totdeauna rational.
Rezultatul a fost Ca' multe din pgrtile corpului, ca termi-
noloale. se prezinta, foarte confuz in rhs-ounsurile la che-
www.dacoromanica.ro
TERMINOLOGIA CALULUI- PARTILE CORPULUI 275
stionar date mai ales de corespondenti mai putm constun-

close. Nu mai ammtim Ca, partile interne ale corpului nu. au
ilustratie in chestionar. Lesigur, ar fi fost bine ca sa nu
se mentioneze in chestionar raspunsuri pe care multi din
corespondentii grabiti le-au copiat. A fost foarte util e&
s'a cerut transcrierea fonetica a ouvintelor. Noi n'am tmut
seama de ea in transcriera materialului de mai jos, dar
nu odat am putut aprecia necontestata valoare a raspun-
surilor date de corespondent]. Cand in majoritatea lor tran-
scrierile Monte de corespondenti prezinta unitate i vadita
pricepere, am avut indrazneala s. socotim ca verosimile
fenornene fonetice mai izbitoare, cum sant asunilAnle, di-
similarile, etc.
Tinand seama de faptul c. materialul adunat prin che-
stionare trimise e util mai ales pentru urmarirea smonimi-
cei, am clasat materialul adunat asa fel ca s ilustreze, la
un loc, numirile care se dau in romaneste fiecarei parti
de corp Pentru terminn de circulatie generala sau regio-
nal, la un loc, am alcatint la fiecare notimne, o harta,
ceeace ne-a dat putinta s urmarim puterea de viata a
hearth] ter= in parte, alaturi de sinommele lui din alto
Tegluni. Greutati tehnice ne pun in situatia de a nu nutea
TerTcd uce dean un numar redus de hart]. Ele se pot al-
atm do cricme. bineinteles in mcd sintetic, intrebuintand
pete colorate mari caci in descrierea materialthlui vorn
artita amanuntit raspandirea fiearui termin in parte. A-
desea in harta alcatuita de noi am ilustrat pentru acelasi
punct doi-trei si. chiar patru termini intrebuintati im-
preuna
Regretarn c harta raspunsurilor e neuniform preva-
-zuta cu informatn 0 bogatie mare in nordul Transilvaniei
vl foarte putme raspunsuri din Moldova
Parti le corpului ofera limhei romiine o terminolo-
1 Ar fi fost util s'i se reproducg ilustratta chn- Al Socec,

Calul, Piincipji asupra oroanizafzei (sic), exterioruluz, poteovita-
lui si boalelor calnini, Bucure5ti, 1895, p. 58.
18*
www.dacoromanica.ro
276 T. YMCA
gie in cea mai mare parte mostenit. Termini mai noi --

proveniti din imprumuturi streme sau din adaptAri noud
din tezaurul comun, prim figurapesi-au facut drum in
limbA numai atunci -cand puteau prezenta o nuaniA de
inteles deosebit, in sens subiectiv. iromcd, eufemistia, etc.
Persistenta terminilor latim pentru numirea partilor
corpului. in limba romana. si in hmbile romanice a fost
aratatg de catre Adolf Zauner, Die romanischen Namen
der Karperteile, Eine onomaszologische Stvdw, Erlangen,
1902 (194 pagini) Avnd. in vedere numai Inaba romOnI
si fr s aduca ceva nou, Walter Domaschke, in Der la-
teznische lVortschatz des Rutmanischen (lahresbericht,
XXIXXV, p. 87-94) studiazg, aceeasi terminologie. In a-
fail de aceste doug, nu cunoastem alte lucrdri, care s5,
trateze in special chestiunea, terminologiei phrtilor corpu-
lui in limba romng Ne-a lost de fclos si. lucrarea lui
Dr. Kr Bulat, Beitrage zur slavischen Becleutungslehre,
cap. Menschen und Tierkorper", in Archly fur siavische
Philo logie", vol XXXVII, 1920, p 460-467, in care se
ilustreazg, indeosebi schimbul de termeni intre diferitele
Tigrti ale corpului si terminii metaforici in limbile slave.
Capitolul Korperteile" din 0 Schrader, Reallexikon dor
Indogermanischen Altertumskunde, Strassburg, 1927, p.
634-641, rezumg si pune la curent pe C Pauli, Die Kor-
perteile bei den Indogermanen, Progr Stettin, 1867.
Cele doug lucrari in care se discuth terminologia ro-
mneasca a pairtilor corpului, a lui Zauner $1 a lui Do-
mascke, au in vedere numai termimi mosteniti, ignorncl
aproape desvnsit adapfgrile nousa, cu elemente din limba
comun i oreatiale figurate Materialul comunicat de co-
respondentii Muzeului Limbei Romane cuprinde o adevg-
ratg, bog'atie de termini de acest fel, care trebue explicati
din punct de vedere stilistic, desi felul cmn se comunic5
izolati de context, ar area c5, se opune interprefarii lor
din acest punct de vedere Nu putem considera deck ca
niste figuri stilistice termini ca clopol, ceidelnifd, geileatei,
etc pentru intelesul de cap".
www.dacoromanica.ro
EFtMINOLOGIA CALULUI: PARTILE CORPULUI 271
-
Cele mai cunoscute mijloace dupa care se face adop-
tarea de termini no]., figurati, sant me,afora, metoninua i
sinecdoca
a) metafora ajuta la adaptarea numelui unei notiuni
pentru numirea ahem, care prezinta cu cea dintaiu anu-
mite analogu de forma sau functiunc in cazul nostru me-
taforele se recluc la selumb de terthnii dintre notiuni
concrete Adaptarea lor este o adaptare constienta, avand
la baza tenchnta de deosebita expresnitate si. mai ales de
evucare cat mai ampla a imaginei unei notaum 1. Sant me-
taf ore gdleald, cold, ciuturd, troacd, clopot, cddelnitd, paid
pentru 'cap', trocd, 'fluerul piciorulue, solmfd 'ochiu orb',
cosor 'organ genital' etc. Toti acestia oca in mintea ascul-
tatorului ambele imagim ale notiumlor, atat cea veche
obiectiva (nefigurata), cat i cea noug, subioctiva (motiu-
nala). Cele mai multe din metaforele de care ne ocunam noi
se ga,sesc in aceasta situatie. Sant uneori termini stremi ca-
rora ii se atribue o semnificatie figurata. in limba In acebt
-caz, imaginea obiectiva (a intaiei notiuni) se terge repede
din mmte, iar imprumutul, dad, se extinde, nu prezinttt
in imaginatia unei populatu care nu cunoaste hmba din
care s'a imprumutat cleat intelesul a g care s'a cristali-
N
zat pe terenul hmbei vorbite de ea. Astfel rnetafora

dispare, ramanand cuvantul ca un element care exprima
obiectiv notiunea, susceptibil la inlocuirea cu metaf ore
noua. Exemple ne ofera mdtrangd 'organ genital' < ung.
matring Impletitura de sfoara', gdnj < v. bulg. gctzii 'ma-
nusa de canepa', trufd < bulg trufa 'podoaba', etc. si in
sens l mai indepartat feastd, tzgvd etc.
, b) metommia are la 'ma un proces psihic care tiade
la aplicarea numelui unei notium la alta, cu c^re se
aseamana printr'un raport de caiize i efecte La baza me-
fonimier spiritul se manifesta inconstient si cremza alesea
1 A. Darmesteter, La vie des mots, Paris, 1886, fixeazti qta-
dine procesului de evolutte a figural:dor In limb. Cf si tecon-
zia tut G. Paris, la lucrarea lut Darmesteter, in Journal des Sa-
vants, Februane-Marbe-April,-1887.
www.dacoromanica.ro
278 T. PASCA
anomalia din pima de vedere logic. Ea condenseazd in una

singurg, doug, idei. Exemple avem in : pocei cu insemnarea
de `genunche' 0. ò board de la genunche', din ung. p6k,
'board' , arzciu, idem, plod, 'organ genital feminin' 0 'rod,
na4tere', etc.
e) sznecdoca se bazeazd pe extensium 0. restrangeri de
sens. Procesul de evolutie al el se aseamaind cu acela al
metaforei. E ngscufg, din confuzia 0 contaminarea intele-
sului unui termin, cu acela al determinantului san, exi-
stand posibilitatea de a se generaliza ori terminul propriu-
zis in care se imprima si intelesul determinantului, s'i. de-
terminantul insu$i, care evoca la rnclul sdu 0. imagine&
terminulm determinat. Exemple : cleste = dinfi (cu forma
si functiunea unor) cleste, in care a rmas numai determi-
nantul care face aluzie si la dinti, cf. clesti de lapte ; lo-
pefi = dinfi (de forma unor) lopefi; fenomenul havers il
vedem in cupa (dintelui), musca (dintelui) 'scobitura din,
dinte', etc.
Conditia fundamentald care justified fnnta celor trei
categorii stilistioe e timbrul de inteles subiectiv, motional_
Uneori figuratia se face pentru a intensifica in mintea
ascultdtorului imaginea unei notiuni, alteori insd figuratia
0erge aceastg, imagine, prin fenomenul numit enfemism,
caracteristic indeosebi la numirea pdrtilor genitale ale car-
pului.
0 tendintd, mult mai puternicd de adaptare de termini
noi pentru o notiune, din aceea0 sferg, a pgrtalor corpului,
se bazeazd pe confuzia dintre doug, 'Dalt vecine. Mijloacele
psihologice prin care se produce aceastg, adaptare a unui
termin care numWe o altd parte a corpului, corespund in
oarecare mdsurd cu acele preconizate la metaford, metoni-
mie $i. sinecdocd. Deosebirea e numai in faptul cd terminul
nu mai prezintg, nuante de inteles motional si prin urmare
noua insemnare nu e o figuratie.
0 parte a corpului poate primi numele unei alte pdrti,
cu care are puncte de asemdnare si de functiune, nu insg
de contact. Numim aceasta procedurd schimb de termini_
www.dacoromanica.ro
Exemplu . glesnd = 'articulatia piciorulm la copita', adap-

tat pentru `genunchiu' ; nodeu, idem.
Sant mult mai numeroase cazurile de asa numita con-
fundare, bazata. pe faptul ca o parte a corpului d numele
ei unei parti din nemijlocita apropiere. Adesea oldul se
confunda cu spata, sopa, etc
Intindere de sens numim adaptarea unui termm cu
care se numeste o notiune specifica," pentru una generica.
Terminul furlosu numeste de obiceiu fluerul piciorului, dar
si 'piciorul intreg'; cur =-- 'anus', apoi intreaga partea di-
napoi. Multimea exemplelor care ilustreaza tenchnta de in-
locuire a terminilor, prin mijloacele canoscute, ne duce la
constatarea ca pentru populatia unei regiuni se sterg o
suing, de notiuni si cuvinte, se confunda cu altele pe care
viata zilnica le pune mai des in circulatie. Graiul ge-
neral prin mijlocul limbei iliterare niveleaza golurile si
intregeste in constiinta populara lacunele create prin ui-
tarea terminilor si amesteN1
,
notiunilor.
-Multumesc tuturor clor care au avut bunavointa sa
ma ajute in cursul lucrarii d.e fata. Indeosebi sfatul D-lui
prof S. Puscariu mi-a fost de mare folos. Indrumari utile
am primit si din partea D-lor profesori T. Capidan, N.
Draganu, C. Lacea si C. Diculescu carora le exprim pe
aceasta. cale recunostmta mea.
PARTILE CORPULUI LA CAL 1.
1. Terminul cap are o intrebuintare generala in limba
romana2. Fara sa predomine exclusiv pe arii intinse, se
intrebmnteaza des termini secundari nascuti din trebumta
de distinctie intre capul omului si acela al animalului.
Multi din acesti cuprind o nuanta ironic& depreciativa8.
1 Lista numerelor cartografice s'a publicat la sfax$itu1 lu-
crg,rii precedente.
2 In Jahresbericht, XXIXXV, p. 88 se d'a pentru capul a-
nimalelor numai terminul cdpdtdna.
8 Fr. Darmesteter, La vie des mots, 164 explicg. astfel dispa-
ritia lat. caput $i Inlocuirea lui In limbile romanice, cf. A. Zau-
www.dacoromanica.ro
280 T. PASCA
Cdpdteind, comunicat des din Ardeal, Banat, Oltenia,

Muntenia, Dobrogea, lipseste in alte regiuni. De-alungul 01-
tului (Fataras) are o intrebuintare aproape excluziva. In
general sta alaturi. de termmul cap De multe ori are un
sens depreciativ (61. 440), alteori numeste numaa capul
calului mort (55 212. 378). In batjocura se numeste cdpd-
tand i capul omului, daca e mai mare ca de obiceiu (19)-
G/ova, atestat in Dobrogea, Muntenia, regional in ju-
rul Fagdrasului si Oltenia, mai rar in centrul i nordul
Ardealulm, are adesea de-asemenea o nuanfa, de sens in-
jurioasa Se aplica" si la numirea unui cap mare de om.
Din bulg. glavehna, apropiat de capateind (cf. DA. s.
v) avem pe gleiveitand, atestat de pe la Baia Mare, Zlatna,
Mechas si de pe Olt
Termin de batjocura e i scdfdrlie, la Baia Mare, Nil-
saucl si Reghinul Sasesc.
Regional sau local se intrebuinteaz5, pasta Ia inceput
in sens batjocoritor, a pierdut adesea aceast" nuantA, In
limbile romanice1 ca si la noi, pastreaza atat sensul de
Kopf" cat i pe acela de Schadel". Cu aluzie la Mari-
pea neobicinuita a capului se numeste gedPatd (61), rofd
(463 466), czuturd (125. 128), metafore, nascute din ase-
manarea de forma. Creata posibilitatea intrebuintarii unor
termini ca acestia, imaginatia poporului a mers mai de-
parte, intrebuintnd pentru aceeasi notiune tarminul !ma-
th (27), scorburd -,(252) i imprumutul sarbesc deblo (<
psl debeld, 'Dick% devld (47. 66 91. 94), cu varianta dea-
vid (66)2. Tot metafore cucurbdtd (252. 263. 248) si
pard (482) E foarte expresiv5. intrebuintarea terminului
ner, op. cit , p. 19-21. Schimbul de gen In it. merid. la capa

Archivo glottologico italiano, XV, p. 232) trebue s6 se explice
ca un decalc dup6 testa
1 A. Zauner, op. cit., 19-20.
2 Pentru explicarea procesului de adaptare a termindor

din urin'a cf. expresia : Incuiat la cap ca un butuc', In Muntii
Apuseni.
www.dacoromanica.ro
TERMINOLOGIA CALULUI. PARTILE CORP LTLIJI 281
clopot (251) i ceidelmtei (91) cu aluzie la miscarea nt-

mica, a capului in timpuil mersului, la can batrni si slabi.
2. Frunte e ternun general. Pun localizare, de sens
se numeste i fatd (24)1:
Douaspre'ce feat& late
Cu moatdle retezate
Cu plantici rosai legate".
3. IViojul cu sensul de par din coarnd care se prelun-
geste pand intre urechi i cade pe frunte, e aproape ge-
neral in hmba rornana E comunicat de pe valea Mure-
sului (de la Reghinul sasesc pand la Arad), din regiumle
marginene, din Oltenia, Muntenia si Dobrogea. In Basa-
rabia se atest5, sporadic Aproape pretutindeni, motul e
in lupta. cu o intreaga, serie de termini noi, revarsati, se
pare, din nord, sau cu aljii vechi retrasi acolo. E in drum
spre generalizare, hind un termin hterar consacrat care
la putea ft usor impus prin intermediul armatei.3.
Pe valea Crisului Alb, in regiunile arddane, in Bu-
covina si in regiunea Bistritei pnd la Top lita, presardnd
unde i unde intreagd regiunea nordica, a Ardealului pan5.
la Simleu, se intalneste chicd, in lupta, defensivd cu mo-
tut Slabirea circulatiei sale se explicd din pricina cd a
inceput a se consacra pentru numirea 'coadelor', 'pletelor'
omenesti3.
Cf. fruntea easel = fafa easel (S. Puscariu).

2 E interesant sa urinarim intinderea acestui terrain. El
lipse te cu desavarsire din gralul populatiel din Muntli Apu-
seni E prin urmare neindows ca numirea etnica Mot e o po-
recla data de dare vecini populatiei care a avut si are si azi
obiceml de a-si lasa netuns o suvita de par pe frunte. In tot
cazul e interesanta observatia lui Papahagi T., Graz si suflet,
II, c. ar putea s. fie in legatura cu numirea Matei de la Ma-
cedomei, dar in condithle aratate, neprobabila.
3 Se intrebuinteaza, de altfel pentru intelesul de mot" la
cal si plete (77)
www.dacoromanica.ro
282 ST. PASCA
Genera l'a pare s5. fi fost coama si pentru ideea de 'mot'.

Distinctia dintre parul de pe gatul calului si acela cazut
pe frunte s'a facut, credem, in lunba romnk 'a men-
tinut pang, astazi cu ambele intelesuri in unele regmni
prim analogie cu partul parului la om. Se atesta, cu sensul
de 'mot' din Muntii Apuseni, din regiumle Mocamlor tutu-
gineni si, semnificativ, la extremifatile etnice ale romanis-
mului, in vest la Arad, in nord-vest la Tsnad, in nord
la Baia Mare si Bucovina, iar la est, in Basarabia '-.
Ceea ce ne indeamna s'a credem in faptul Ca terminul coa-
znd a fost odatg, general in limba noastrg., e cg, si azi e
rasfirat pe intreg teritoriul dacoronan, si, indeosebi in
regiuni recunoscute ca mai conservative.
Problematica e explicarea existentei terminului Par-
ma, in Basarabia. Ar parea o influent:a ruseascd. Curios
e insh faptul a S9 gaseste in Bucovina, Ardealul nord-
vestic (491), in Bihor (521), in Banat (6), in Oltenia .:25),
si in Ardealul central (164 si 381), deci explicarea lui
din ruteneste e nesigurk Ar putea fi si din sarbeste. Unele
rgspunsuri (111 114) l'amuresc Ca numirea se lig numai
dud e vorba de tunsura oamemlor. Diferinta; formara :
perzcicd (25), considerat, prin etimologie populark ca de-
rivat din par + -idea (S. Puscariu).
Pentru etimologie e nemultumitoare explicatia data'.
de Cihac care trimite la alb.-bulg per6e, care a putut da
in romneste *percea apoi, prm derivare cu sufixul dimi-
nutiv, perczcd. Presupunem un amestec al formei peree cu
rus. pne.ekii pentru forma de azi a cuvntului.
Mai putin obicinuit e crifp, atestat din nordul Ardea-
lului (cu reflexe in Bucovina), Muntii Apuseni, Banat
si Oltenia. Varianta formala : cuff (19. 60) considerat
un vechiu element germanic (Dacoromania IT, p. 607
610).
I Ca In adevAr si pgru1 de pe frunte s'a numit coamV,

o clovedesc rAspunsuri precizate asa : coama fruntii (523), coa-
ma de pe f rante (13. 57. 82. 162. 211. etc.), sau coama dinainte
(188), etc.
www.dacoromanica.ro
TERMINOLOGIA CALULUI: PARTILE CORPULUI 283
$i?cd din regiumle arddane e un imprumut mai nou,

din ung. siska, i are o intrebuintare mai mult localL
In centrul Ardealului, pe valea Somesului, in Bu-
vina, Basaralna i chiar in Oltema se intalneste smoc.
Pretutindem e un terrain secundar. Etimologia lui nu e
cunoscutd.
Termini local : metaforicul buhd (201 231), oferd, in
sens invers, aceeasi comparatie ca franc. huppe, 'mot' <
lat. upupa, fop' s. fof, comunicat din Oltenia i Banatul
nordic, horfop < germ. Haar-Zopf (21. 24) si zuluf (59)
< turc. zaluf. Nu ne mir existenta in Banat al ultimului
termin, dar, oricurn e curioasd in Fagaras , a vemt in Fa.-
gdras desigur din Muntenia si Oltenia unde trebue s. existe
(desi nu ne-a fost cornumcat). Se noteazd si dub (218) de-
rivat romanesc din dubi (cf mold. dupuros, dupdros,_ap.
Tiktin, DRG, s v ), crucaldu (506) si dologi (440). Influente
mcderne sant frizurd (264. 4'10), mischin (529) pentru
care cf. ung. miskdrolni 'a taia', pdrucd (6. 36), breton
(sic !) (24. 59) si frufru (380. 490). Ne indoim dacd acestia
trei din urmd sant termini popular].
4. Ureche e terminat general. Nici un rdspuns nu ne dO
termini de batjocurg. Faptul e semnificativ i explicabil.
La cal urechea e proportionatd si nu are, ca la mg-
gar, nimic ridicol. Variania formara e ureiche comuni-
catd din Muntenia, de pe valea Oltului, cu rasunetul lui t
din silaba urmsaitoare : urechi Trebue tratat algturi de ro-
stirile paine, maine, thine, otchi, etc.
5. Ochiu se zice pretutmdeni Varianta. formald e vet-
chiu (302. 303), care e si rostirea obisnuita in gura Ungu-
rilor ; oichiu se atesta. din aceleasi regiuni cu vreiche.
Termini locali sant : lumind (25), prescurtat din lumina
ochiulai, metaforicul fereastrd (306.463) si paralel cu a-
cesta, ung. obloc, in Bihor. Termin injurios, orb (Arad)
tine-ti orhii", sdrit, nh'scut din [ochiul sdrit (239/3.
Nici t op = `coam5., mot' nu se Intrebuinteazg ca apela-

tiv in regiunea et/1mA," a Topilor.
www.dacoromanica.ro
284 T. PA*CA
241). Ambn ofefa fenomenul de sinecdocii. lierivat e

holban (201 241) din (in)holba, existent $1 ca nume de fa-
mibe (cf. bold < boldz). Se mai comumca scofdrize si
cofarlze (59 67) (cf. Tiktin .IJGR. s v ), scofdrlule Jcht-
tor (59), scafd (215), cropat (215), gduazd (3,0), groapa
(443), bortd (174). Metaf. sotruth (159, comnleteazd se-
na s_nonimelor date in r&spunsuri Lete mai mune se re-
ler& neindows la cavitatea de deasupra ochiului lot m W-
atm& cu ochn se mai comunica : poruav (251), canficativ
dat cailor care nu va,d (cf. variante, ponzvos, ponthos <
rus poniava, Tiktin, DRG. s. v.).
6 Bot, partea care cuprinde gura $1 nasal calului, se
intret,umteaza exclusiv in ultema, Muntenia, Lobrogea,
Bucuvina $1 Basarabia, iar mai rar in Ardeal, unde se ge
neranzeaza, termmul nas. Acesta se comuni,6 din Mem%
(24), dus probabil din regiunea Hategului prm comertul
iii cai. Mai intens terminul nas e intrebuintat pe valea 01-
tului, cu intinderi in nord-vest liana in regiunea Clujului,
Jar de aici, pe valea Somevlui in jos, se atesa tot mai
des pe m&sura, ce ne apromem de regiumle Ardealului nor-
die Pe aria dintre Cluj-Zalu-Baia Mare $i Bistrita tor-
mmul vas are o intrebuintare mai deasa ca bot E gieu de
fixat istoria celor doi termini la nm. Tinand. seana de lap-
tul Ca, in regiuni conservative cum e Banatul de ex. nu e
atestat terminul nas, am banui c'a e mai nou decia bot, cu
acest sens. E ins'a terminul obwinuit la oameni, la noi $1
in limbile romanice E posibil ca acest cuvnt, la inceput,
fost intrebuintat $1 pentru numirea psartai de corp la
:.,a' fi
annnale $1 numai cu timpul s fi fost inlocuit cu bol, care
de asemena e vechiu, funda, Ii gIsim $i in limbile roma-
nice, cu sens apromat. Ambn termini deci au avut intro-
buintare la noz, de la inceput $1 numai en timpul s'a facut,
in unele regiuni, deosebirea intre nasul omului $1 boll
animalului. E interesant cg, in regiunea lui bot, nasul e
un termin de batjocurg, iar in aceea unde se intrebuint.mz5,
obicinuit nas, botul e terminul de batjocurA.
www.dacoromanica.ro
TERMINOLOGIA CALULUI: PARTILE CORP ULUI 265
Se comunica ciort din Munii Apusem i Crisana de-

stul de des, mai rar din regiunea Clujului cu rannticatn in
regiunea im1eului, Dejului, Tophei, iar in sud, dm jurul
Caransebesului. E interesanta raspandirea acestuia mai a-
les in Muntai Apusem, unde tigami ca negustori de cai
sant foarte putmi.
Plit, flit s'a intrebuintat maa intam pentru a nurni
`ratul porcului'. Prin extensiune, ea termm ironic s'a in-
trebumtat si la cal, in nordul Ardealului, in Maramuras,
in regmnea cuprins6 intre Baia Mare, Tasnad, Simleu $.1
Dej, iar de aim la vale, pe anima Muresului, in regiunea
Zamului si a Savarsinului.
In regmnile vestice si nord-Nestice ale Ardealului se
atesta metaf borcan (< ung borkanna) Termini locali :
obraz (398), dupa obrazul" omului , prin confuzie se no-
teaza buzd, nare in o multime de raspunsuri (din cele mai
slabe)1, morcld (< rut mon/a 'bot', Pawlovski RDW., s.
v ), comunicat din partile Baltilor din Basarabia ; flewei
(367) cu nuant6 ironical , cafd (465) i neologismul trombd
(365 221), care ar putea sa nu fie popular
7. Nare s Imre, cu plur. nare i nein, e termin general.
Nu e defmitiv cristahzata una din cele doua forme, nara,
nare pentru singular si nare-ndri pentru plural Doar na-
rd so prezintP mai unitar in reviunea vestica i nordvestira
a Ardealului, apol pe la Fagaras si in Bucovina E inte-
regant6 si de data aceasta legatura intre centrul
dac.rromanismului si Bucovina Cele dnua forme de sin-
gular, nard, nare se intalnesc si alaturi Faptul se explica
din intrebuintarea euvantului mai des la plural mini .5i.
numai in caz de speciala observatie la singular. Din plu-
ralul Wirt se pot reconstrui ambele forme de singular. For-.
ma nard a putut lua o intrebuintare mai Intins i pentru
evitarea omonimiei cu n'are, pentru care vezi jocul de en-
vinte : Toata lumaa are nare numai popa n'are nare".
1 Pentru putinta unor IntrebuintAri de felul acesta, cf.

Zauner, op cit., p. 45- 46.
www.dacoromanica.ro
286 ST. PASCA
Putin precis se mai comunica nas cu plur. nein (367. 409.

476. 477. 494)2.
Termini locah . sfdrcus (confus) (530) si metaf. ford:-
tort din regiunea Dejului
8 Buza se comumcg numai in sase faspunsuri
9 Pentru gura, in hmba lating, se intrebuinteaz6 :
os, farg reflexe in 'nubile romanice, rostrum, prin exten-
siune de la ciocul paserilor" cunoscut si la nm, dar cu.
sensuri evoluate2, buccasigula. Bucca a inlocuit pe os in
limbile romamce, gula la noi si in unele idiomuri din
Alpi (acolo si in Franta in sens ironic sau numai pentru
gura animalelor) Ambele cuvuite ilustreaz6 acelasi f e-
nornen de confuzie intre notiuni, pricinmeg, de contactul
nemijlocit dmtre ele. Lat gula insemna atter 5i s'a
pgstrat cu acest sens in unele regiuni romanice. Trebue 85,"
facem o leggturg intro evolutia de sens de la noi si ne-
pgstrarea in romneste a unui termin latin pentru mind-
rea gatlejului in afarg de grumaz" In Studii istroromeine
(Acad Rom Studn i Cercefari", Bucuresti 1926) d-1 S.
Puscarin atestil pe gvla cu sensul de gueule" in limba ve-
che, unde pentru ,.houche" era intrebuintat rostul i, in
parte si azi, ca un arhaism in tesaurul nostru lexical, pier-
dut in celelalte dialecte
10 Ginuia se noteaza aprcape in tcate rspun,,nrite.
In Basarabia, Moldova, Bucovina si nordul Ardealului se
intrebuinteazA ginazei, i lur fprrpni De la Cluj si Tg. Mu-
res la sud forma obicinuita, e gingze, plur gingii Pe Linea
1 Foarte mteresante sant consideratule lui A Zauner, op.

cit, p 24, in legatura, cu formele nasus 51 nares in limbile ro-
manice
2 Pentru desvoltarea semantica la not, vezi Jahresbericht,
XII, p. 97-100.
8 A. Zauner, op czt.r,-44, 45, Jahresbericht, XXIXXV, p. 89.
Pentru alte exemple de acest fel e IAA J. Vendryes, Le langage

(col. L'volution de l'humarnt, III), Paris, 1921, p 249 5. U.
5i I. Valori, Elementele de linguistied indoeuropeand, Bucuretti,
,,Cartea Romaneasc6", 1924, p 357
www.dacoromanica.ro
cele doug forme mai generale . gengte, gingele cu plur.

gingiz, gingee .1 gengend, gingine cu plur. gengene, genyoni
se mai atestA, forme nascwte ulterior, cum e gengeand (466),
giungie (295) si poate notat gresit ginned (250). Pro-
balmil tot o eroare e si ycingeina (285. 459). lnteres prezinta
si forma gingel (3 318) si gingen (168) masculme, formatii
analogice de la plural. Se accentueaza gingie, gingze, gin-
genii, ginged de uncle masc. gingel), gingine, gingie (o sin-
gura data !), gingend (de unde smg. gengen), gingeni, gin-
gine.
Istoria precisa a cuvantului nu e cleplm stabihta. Lat.
gingiva a dat in rom. gingie.Exista Irish' tot atat de generala
forma gingind, ir. zenzirg, abruzz &Inv REW. care are
geneza in lat vulgara. In ce priveste deplasara accentului,
ramasa pang acum neexphcata dupa cat stim creclem
ca s'a facut subt influenta lui dente, cu care poporul a
putut face o legatura etimologica Aceasta, parere o con-
firma faptul ca accentul schimbat apare in regiunile undo
exista palatahzarea dentalelor si unde a putut sa, se faca
legatura etimologica intre dient.e i. gingind, ca in forma
dial. trevis. dentive auzita si inregistrata de Zauner (op.
cit. p. 54)
11. Baca dintele ca terrain general e aceleasi pretutin-
dem, exista termini speciah care indica diferitele categorii
de dmti caracteristici varstei1 sau numiti dupg forma subt
1 In adevAr varsta are un rol preponderant la cre$terea

dintilor care i.i iau numele, in multe locuri, de la terminul cu
care se nume$te animalul la un anumit stadm de cre*teie.
Varsta se mai deduce dupg zbarciturile din jurul ochilor O.
de la guri, dup5, cavit'atile numite so/ntre (cf. mai sus), clup5.
oasele de deasupra coml." (142), dupg coamA, (365), dup5, pri-
vire (63), dupg umblet" (152/5) dupg. r'andunic", (127), dup6
mure" (84), dup'a. bale" (161), dup5, statW statur
(200), etc. Toate aceste ins6 snt criterii nesigure pehtru fixa-
rea vdrstei. Cel mai util e examenul dintilor, card nici ei nu
cresc la intervale-regulate. In fiecare an, dup6ce calul a in-
ceput sit schimbe dintii ;.de lapte" cu cei de iarb6", famane
*tirh cateva sA.ptrimiini In acest timp inschimbet (218. 265)
www.dacoromanica.ro
288 ST. PASCA
care se prezinta sau dup locul pe care-I ocupa in organul

bucal, alaturi de altn
Pupa varsta explicam dintu de lapte ai manzului ce
cresc pana la 6 lum, tulip in care traeste cu lapte Forma
imitata dupa dinti de cal e dintz de Incinz (49. 194. 308.
325. 329). Dupa 2-4 ani cad eel doi dinti din fata si in
locul lor cresc dintu de tarbei sau dintu de cal, termini exi-
stent]. pretutindem. Dupa forma si. functiunea supt care se
prezinta, cei doi dinti din fata schimbati intain se numesc
comumcat din toate regiumle Sensul originar s'a
pierdut adesea Se noteaza dulti de cleee (175), cle.gli de
lapte (49. 376). Cleeele se atesta mai ales din Bucovina si
Ardealul nordic. Mai rar chn Oltenia (67) Moldova (26 89),
Dobrogea (97) si Basarabia (144) Si genul s'a schimbat
(pentru forma cle$ti) tot supt influenta lui dinte Ace Iasi
decalc Ii vom gasi mai jos, lopeti Tthetori se numesc ace-
iasi dinti, in regiunea Lapusului unguresc, pe la Gherla,
Bistrita si, pe va!ea Oltu lui in regiumle marginene. E in-
teresanta forma femmina, teizetoare (449), supt influenta
lui cle0,32 Se mai numesc lopeti (235) In studiul citat al
lui Zauner se aminiteste ideea de Hammer" pentru nu-
mirea acelorasi dinti, care se datoreste unei creiatii speci-
dintu, fdpd pe cei de lapte si pune (158) Pe cei de cal", piing

z se rotunzeste (rotund intreg) gura (60) Asa calul .Ftzuz,hd
(= schunbg) gura (191) si devine cal cu gura implinztd (185).
Locul rgmas gol dupa, cgderea dintilor de lapte pang la creste-
rea celor de cal e numit strungd, pretutindenea, cu varianta
strungdreafd in regiunile ingrginene si in centrul Ardealului
si postrungd (cf. sl. prestranga DR II, 337, 349). Calul stirb e
strungliret (205. 225. 243, etc ), strungaciu (251. 200. 378. 500),
strungariu (451). Alte regiuni cunosc termini ca : stirbiturd,
tzrbdturet, rgspAnditi in Basarabia, Bucovina si in Ardealul
nordic , stirbinel, de pe valea Muresului, $tirbirea (332), rariste
(361), refriste (515. 521), rdriturd (72), si fdsneatel (63)
1 Prin extensiune, cleste se numeste intreagg dantura ca-
lului (126).
2 Cf si S. Puscariu, Sufixele -tor (-sor) i -oare in Lui Ni-
colae Iorga, Omagiu", Craiova, Ramuri", 1921, p. 258-275.
www.dacoromanica.ro
fic franco-provansale (p. 53). Local se atestb,' mijlocaii

(52. 85) cu varianta mijlcds (448/2). Mijlocasii nu pot fi
confundati cu mijlocii (235. 403. 434. 448), care numese pe
cei doi dinti. vecini clestelor". Se numesc astfel fiindca, in
ordinea crW,erii lor, apar in perioada a doua (cf. sofa,
irate mijlocia). Dintii de la extremitata se numesc mdrgi-
nasi *ildturasi. Ambele numiri sant atestate din nordul teri-
toriului clacoroman. Marginasii e atestat de pe Valea Somesu-
lui, cu intinderi pe valea Oltului si. aceea a Dambovitei. Bu-
covina si norclul Basarabiei tin si de data aceasta legatura
hnguistica, cu o parte a Ardealului. E interesant c i l-
tura$ apare in aceleasi regiuni cu mdrgmas, deci se intro-
buinteaza alkuri. Forme raslete : dinfi dinainte (161. 429).
dinft strungasi (232), dinfi cdnesti (178) (= cola
Colfii se comuncg de pretutindeni. Pentru marimea
lor si dintr'un instinct de teama, poporul ii numeste coiti
de lup (cf. clinte canin 0. la lup si la cane) (165. 188). MA,-
rimea e luata, ca motiv de hula, pentru dintii cailor Li-
trani, care se numesc colfi (210/2. 221). Expresiv pentru
numirea coltilor e terminul metaf. chiotori (547), cf. chio-
torile peretilor de lemn" si clovaci (114).
Mdsele e un termin general. Maseaua care in linie ver-
ticalg este in dreptul ochiului se numeste masaua ociului
(198). In limbile romanice : piran. octal, mugg. dient uglai,
crem. dent iigial au acelasi sens. Cu aluzie la functia de 'a
macina' mkicarea, maselele se numesc reijnife (172. 420).
In clintri de cal panl ja \Into, de 6 ani se vacl niste
scobituri (387), gropzfe (244), groape in dinfi (351), gduri
(10,1TUTre (518. 533), numite cupe. Rgspandirea terminu-
lui cupg, e, in Transilvania nordicg, cu intinderi in sud pant
la Mures. Se stie ca, cei dintai dinti catre-i cresc calului
sant clestele La acestia prin urmare vede poporul mai in-
taiu scobiturile numite cupe si dintii iau numirea aceasta
I
(210/1. 224), ba in ckeva locuri, printr'o extensiune si
mai mare, se numesc asa si maselele (225. 223). Cavitatea
numita, cupd se inegreste 5i pe intinderea alba, a dintelui
apare ca o mused : ... niste gropite numite cupe, iar in
Dacoroniania V. 19.
www.dacoromanica.ro
293 ST. PASCA
iundul gropitelor sant mimte" (220), sau ca un grdunte

(185. 186). Musca se atest. de pretutmdeni in afara de
Banat si Oltenia. Prin evolutie de sens musca" se numeste
si scobitura din chute (52. 134. 401. 410).
Saloum cu mused este negreatd (353. 361) 1 cu sensul
de scobitura" (323. 324). Numai la scobitura se re-
ferd, butvrd (532) iar pata neagra, din scobitura se nu-
meste put (198) si studenitd (178 1).
/Nina, cu aceleasi sensuri e raspancht in Moldova,
Basarabia, Dobrogea, Muntenia, Ardealul sudestic si me-
ridional Diferinte formale avem inisund, alaturi de mist-
nd si misond (93).
Niste colti care cresc neregulat in gura cailor batra-
ni sant zmbrt (85. 165. 218. 365).
Tot in legatura cu gura" se mai comunica zubitd,
in gura se aduna subt buza ovas, si rana provocata, se
zice zubita pe care o tale tiganul" (4) sau zobitd (21), de-
rivate din ung zab 'ovas' sau slav. zob.
12. Limb e numire generala Lipsesc termini de bat-
jocura
e numit mai ales cu termini luati din
13 Cerul gurii
domeniul metaforelor. Nu prezinta mare interes ffind lo-
cali pupni.
14. Falca e
termen general, intrebuintat pretutindeni.
15 Grumaz i gfit. Asupra deosebirei de inteles intre
acesti doi terimni raspunsurile la chestionar nu sant la-
muritoare Poporul foarte rar face distinctie intre gat si
grumaz Se confunda, Cei mai multi corespondenti co-
munica grumaz Se atesta mai ales in Ardeal In vechiul
regat si Basarabia e mai obicinuit terminul gat. Bucovina
cade in zona de contingenta si are in egala masura am-
bele numiri Variante formale de la grumaz avem gurmaz
(zic cei batrani" 536. 542), hurmaz (122) $i gromaz
(231). Foarte adesea se comunica forma de la plural, gin-
mazi sau grumaji, mai ales din Ardeal. La Moti distinctia
de sens se face cu cele &ma forme, de singular si plural :
Ind dor grumazii, dar mi s'a pus vn nod n grumaz.
www.dacoromanica.ro
TERMINOLOGIA C7ALULUI: PARTILE CORPULUI 291
Reconstruire de la forma de plural e grumajul (24).

De circulatie intinsa e si OM. Se atesta de pretutmdaai.
Predomma in vechml regat si Basarabia. Intelesul hu va-
riaza ca si acela al grumazului. E interesanta comunicarea
grumazu gdtulaa (69). .
Termeni regionah sau locali, mai ales cu aluzie la

beregata sau la partea interna a gatului, avem . gdltan sau
geatan, prin apropiere de gat, gatlan, in regiunea Bistri-
tei, Rodnei, a Somcutei pana in Bihor. Amestec intre
gat + geiltan avem in gait (501) cu varianta Oita (3o7),
lar printr'o noua derivare gaiter (sic) (482). Din Ardea-
lul norclvestic se comunica geld. Alte variante gattej
(24. 239 2), garlej (24) < gartlej (550).
Pentru intelesul de gatita" se da, beregatei (24) plur.
bergeiti, i garbija (24). In sens glumet se numeste gusa
(22. 23). De inheres gargeilat (32 si vartej 218)
16. Coama de pe grumazul calului e termin general.
Nu 1 se cla nici un alt nume. Daca in privinta smonimelor
e stera, sant extrem de numeroase si destul de interesante
atributele cu care se exprima diferitele forme si aspecte ale
coamei. Insirain in ordine alfabetica toate aceste adjective.
Ne-ar fi convemt sa le prezentdm dupa natura chferitelor
insusiri pe care le observa poporul, cercetand astfel mai
adanc subtihtatea in distinctia diferitelor aspecte care iz-
besc spirrtul de observatie popular. Ne este imposibil sit
facem asa fel fundca sensul determinantilor comunicati de
cele mai multe ori nu e clarificat de corespondenti. Tata,
cite InsuSiri are coama dupa n raspuns (171) : lungd,
zbarlita, tunsei, retezatei, ei, urstilata, periatei, zvdn-
tatti, infmata, ilApletitei, reifoiatei, frumoasei, mandra, dea-
set, netedei, ciupita, ciudatet, stropsita, tingrijitei, bogatei, in-
crefitd, aleasei, magra.
Multi dintre determinantii dati coamei sant cunoscu-
ti, altii sant locali si individuali. In ordine alfabetica sant
airmatorii : aleasa (171) arath, mai ales ideea de des-
19*
www.dacoromanica.ro
292 ST. PASCA
partita in doua" (cf. figur. i-a ales cararea" = 1-a pus,

in respect), decal catlitatea superioara, frumusetea , --
ascatita (365) = ?", bitatei (probabil gresit, in
loc de bitatei) (19), in ce pnveste origmea etimologica
cf. mit > bit < agnitia, derivat analogic de participm._
Cf. bitos denvat din int Dict. Acad. s. v. ; bogat
(66. 171) = flocoasa, bogata, in par ; borzos a, ras-
pandit in nordvestul i centrul Transilvaniei, e smommul.
lui zbarht". Cuvantul e din ung. borzas, cu acelasi sens ;
bahoasd (177) smomm cu borzosa" cunoscut si de
Dict. Acad. din aceasta regiune , caltdita (378), iclem.
Cunosc din Muntn Apusem forma caltditd, dar a ceiltm.
(< call) ; cilit a = matasoasa, moale, hnsa. La Moti
se intalneste verbul a .se c2li, cth : otavd cilitei de soare.
= otava plit, muiata de scare , ciudatei (171) =
(etimologia la Tiktin, DRG s czudd) ; ciump a vd
(49) = naparlita", probabil o coama saraca in par (cf.
ei coadei ciumpabd (la Tiktin, DRG. s. v.) cu ongine ne-
cunoscuta , ciupttd (171), idem, din slay Cupii >
ciup > crapi (Tiktin, DRG s v ) , ciuntita (183)
= tatata scurt , costrusitei (155/1) = tunsa, ciun-
tag,' , creat a e comunicat foarte des. Coama poate
sa fie de felul ei creata", ca si pdrul unor inclivizi Al-
teori insa cretele" sant facute cu fierul. Poporul face
aceast deosebire, numind pe cea dintai creatd, pe cea din
urma incret/td Ambii termini apar adesea invecinati,
chiar in aceeasi localitate (etim din *cirricius, DR. UT.,
p 843-844, cf si p. 625) , deasd, comunicat de pre-
tutmeni , despartitei (312) ; faind, comunicat
mai ales din Transilvania (din germ fein, DA. s. v.) ;
fiocoasei (157. 517) = neingrijita, zburlita sau
mare, bogata, ; frumoasel, atestat mult mai des dim
1 Se stie c in cele mai multe regiuni mnzului la varsta
de 1-2 am i se tale coada i coama pentru a aiuta cresterea
parulm. Operatia se numeste a co$trufi, coflruji S. costrusa
(Marian, Serbdtonle, II p. 69, 5aineanu, Dict. univ. ed._
IV, p. 171).
www.dacoromanica.ro
TERMINOLOGIA CALUEUI: PARTILE CORPULUI 293
zegiuni putm expuse mfluentej. nemtesti (unde predominii,

rama,"") ; galbend (215) ; geosei (711), sa," fie
o eroare in loc de joasr ? Omura ar trebui s. avem
xnetafonia Uj o; groasd, comunicat rareori de pre-
tutindem, = mare, deag (cf. tarba groasd = ìarba. ma-
ze') ; hada (423), antonimul lui. frumos" ; Im-
p dr tit a (13. 211), smonim cu aleasr, despgrtitg" ;
impletitet, atestat din norclestul teritormlm daco-
zomn, unde dealtfel exist& obiceml de a se impleti coa-
ma cmlor ; inelatei (64), aproape smonim cu crea-
tr ; ineureatei (82) = zbArlita, buhoag ; in-
joiatei (25), idem, inteposatd (227) = coam4
tunsa scurt, cu paZul ridicat in sus, in form& de tepe ;
intoarsei (109) ? , ingrijitd (171) ; n-
s p z eatei (24) cnd are printre firele negre si fire al-
te", prin urmare la batrnete ; I n c a i c i Id, se comu-
md. de pretutindeni, numeste o coana nepieptg,nath, in-
,curcat ; latd (38 1) , leiutd (251) = spalata ?
turata, ? ; find, (22611) = 9 , lins ei (23211) =-- in-
gripta, care se aseaz, bine si care sclipeste (cf. par tins);
lueie (48) = ling ; lombosd (303) = stufoa-
sa (cf. numele de bou lomb os = cu coarne mari) din,
:
img lombos ; mdiastrd (53)

1 vi n g d, comunicat des ;
-en o nuantA ironied s'ar numi astfel o coamal incalcitr ;
mandrel din regiunea nordicg a Transilvaniei, e si-
nonim cu faina", frumoash" ; mdteisoasd (212)
= coama moale" ; m a r e, determinant general ;
micd, idem ; moc 'dneasc a, in regiunile Turclei e
Fagara5u1ui ; neagrd, notat rar ; netedd atestat
extrem de des, e antonimul lui create si apropiat ca
sens de ling" ; peirld
(58/1. 68), cf. cal spar
55) = cu coamg mick' (cf z b . r Ii, sparli ?) :
pa stita (238/1) cu pgrul rar i scurt", tannin ironic.
(In Munth Apuseni, din preajma cgrora se comunicg de-
lermmantul de fatA, se intalneste verbul a peisti = a
InurclAri --
gerbille or peisf it cotre(at ; s'o misfit copilu) ;
veironsd (214) = bogatg, ; pieriatd (171); --
www.dacoromanica.ro
294 ST. PASCA
pleplanald (155 1. 71), sinonim cu periatr ;

pletoasa (86. 90 129), aleas in plete", poate lim-
a" , rard, determinant general , ratoiata
(171), dupg, asemdnarea cu motul ratei, rdsfeitald
(266) = ingrijita (9) ; rdsfiratd (24) child sfa Si-
in dreapta si in stanga si in sus, ca tepile" ; ratuns ei
(520. 528. 529) = retezard, Ward. ; r a tunzi t ei (446),
illern; in varianta rdtunzatd (476) e un amestec al lui
retezd, iar rotunzata (425. 446. 488) e influentat de
rotund; retezatd, idem; roast/ (711. 518) =
'hinga', 'ascutith' e o determinare figura* prin compa-
ratie en obiecte care se rad in grosime , in forma .- r a s cl
(218) = fdiat5, de hoti", a initrat si verbul a rade ;
r otatd, comunicat des mai ales din vechiul regat se
numeste coama cand o tine in sus si formeaza zigzaguri"
(24) sau cand e impartitr (211) ; au la bazg ideia de
roara" Derivat .---. inrotata (24). Dictionarul no-
teaz'a cal rota& -= 'cal sur, cu pete rosii, inchise' (cf. si. Da-
coromania, IV, p. 877, nota 3) , rotunda (426. 446)
= raiard, scurt, stand pe varful grumazilor, la caii cu
temperament, in forma de arc Varianta, formala ..-- r et-
tundd (529) , slabd (72), figurat pentru uritd, sd-
meg ; scurtd; strdfocatd (521. 551) ,=--
zbarlitr, flocditr. Cuvantul e putin cunoscut. Se ga.-
seste in Arclavele Oltemei, III, p. 387, commncat din Banat
Exista si verbul a str dfloca = a zbarli" (corn. S.
Puscariu) in Sibnu Forma strafoca ar putea fi o disi-
milare din strilfroca < strafloca, asa cum erode d-1
Puscariu, iar acesta un derivat din floc; strop si-
td (171), figuratie pentru uritr , stufoasd, co-
municat adesea, une-ori subt forme diferite stuhoasd, tu-
foasii, (apropiat de tufa"), mai ales in Oltenia si spora-
dic aiurea ; subtire, atestat foarte rar, e antoni-
mul lui ,,groasa" sucitd (232) sau reisuc'ilet
,
(260) = incretitr, inelatr surd (116. 138) ;

;
t diatd, se noteaza pretutindeni , tapdnd (72), de-

terminatie figurard pentru frumoasr,, mare", boga-s
www.dacoromanica.ro
1 ERMINOLOGIA CALULUI: PARTILE CORPULUI 295
fa" (cf. tapdnd cantare = frumoasa cantare) ; tar c o-

v it a (21) =-- mica. de tot" (cf. Tikti n, DRG. s. t a r -
c a v), turv)asei (190), apropiat de stufoasa,". E
un amestec intre tufoasd *]. tifir < slav. tre". Apelativul
tars" e smomm cu tufis" in unele regium ,
tepoasd (21911) ; tunsd, inregistrat pretutindem,
ursdlatd (171). Fara de a avea dat intelesul, presu-
punem ca e smonun cu incretita", daca e dreapta cre-
dinta noastra ca." e un derivat din ws = unealta de fie-
rarie" in Lioldova cf. Hasde u, Chest. 10 69. etc.). Pe-
rivarea pare posibila si pentru faptul ca determinantul a
comunicat din regiuni unde se cunoaste unealta de mai
sus. Derivatul se poate explica cu suf. -ul sau -ul 1 cf.
Jahresbertcht, XIXXX, p 170-171) . a urs-ul-i ..,. ur-
seat, ursula s. ursdla (cf biciula s. Inclult); zb dr ci t a
(446 518), sinonim cu creata", figur. dupa data L;bilr-
cita" = `fata incretita' , zbarlitd, atestat de pre-
tutindenea 1 ariante sparittei, in Banat, Oltenia si
in partile Hategului. Din nordul Transilvaniei RUDD\ mei,
si din Basarabia se comunica formE zburlite i;zbor-
Wei (160 173 117), sinonim cu zbarlita" (ap. Tikt i n,
DRG. in inteles de gestraubt") , zbulturatei atestat
pe la Baia-Mare, trebue sa fie un amestec intre zburlild
+ vdnturatd (cf mi-a zburlit veintul peirtd) 0. are sensul
de zburlita" , sparlitei (5 7. 36. 542) trebue tra-
tat alaturi de smonimul sau zbarlita" (cf mai sus .-
P a r la si cal spar); zvdntatei (171) = 9 ;
- zvdrlit a (466) = inteo parte" (9), ar putea fi
zbarlita", prin apropiere de verbul a rim-ITU= 'a arunca'.
17 Spre a aduna terminii pentru numirea partilor pi-
ciorului, chestionarul trateaza in chestiuni deosebite pi-
ciorul dinainte si pe eel de dinapoi In oarecare masura
raspunsurile la cele doua chestiuni difera, chiar la acelasi
corespondent. Nu insa totdeauna Procedeul cu cele douil
intrebari e folositor pe deoparte si pagubitor pe de a Ita.
Din grija de a fi completi, fara a banui ca. intrebarea se
repeta (foarte putini corespondenti vor fi incercat sa cu-
www.dacoromanica.ro
296 T. PA$CA
noasea dinamte bine chestionarul), corespondentii au &au-

tat sa, epuizeze tot.j terminii la cea clintaiu intrebare
(22 12), referitoare la piciorul dinainte, tratand acolo si
materialul in. legatura cu piciorul dinapoi (chest. 22/23).
Avem deci putinta s'a ne d'am seam5, de preciziunea ra,-spun-
sului fiech'rui corespondent, controland formele comunicate
cu ambele intrebari. Pun-and in fala materialul adunat cu
cele doug intrehari, constaam cu satisfactie ca.' e, cu mici
abateri, congruent. Trafam deci materialul adunat cu eale
doug intrehari la acelasi loc.
Picior e ternun general in limba. Dintre foarte va-
riatele transcrieri, pe care le-am ignorat pang aci, ne lam
voie siA, relevam forma pcior (170 218. 243. 279. 280.
290. etc ). Mai rar decat ne inchipuiam, se noteaza, plu-
ralul picere (24), forma specific olteneasca dupg cat se
pare picere zic cei ce vor sa vorbeasca, boereste" (60).
Cu o nuanta depreciativa. pentru picior" se aude, in
linele regmni din Transilvania, label (< ung. lab, idem).
Cunoastem ca foarte raispantht acest termin in Muntii. A-
puseni, dar numai in cazuri speciale, child omul se adre-
seaza calului : Lela, ! ridica laba !" Intrebuintare porni-
ta din atelierul fierarului care potcoveste caii, de cele mai
multe ori strem, sau cu pretentii de a fi facut meseria cu
un strein priceput. Tot acolo, in gluing, labg." se zice .i
la piciorul omului.
In regiunea Rodnei si la izvoarele Bistritei din Tran-
silvania se atesta terminul ciolan, de asemenea in sens bat-
jocontor, Meand aluzte la calul mort (Etim. din psl.
i'lanii, Tiktin, DRG. s v)
18. Armul, cu insemnarea de 'partea de sus a picioare-
lor, de la genunche pana la incheetura care impreung pi-
ciorul en pieptoll sau cu spata', corespondentul germanu-
lui Oberarm" se numeste in romaneste diferit. Cel mai
fa'spandit e annul, de si dung r5spunsuri ar apare cu o
eirculatie putin intinsa, in graiu E cunoscut in Oltenia si
Banat mai mult ca alti termini Se atestg. mai rar si din
Basarabia (100 108. 123), acolo insa' e algturi de alte nu-
www.dacoromanica.ro
nun. Lipsegte clesavaxgit din regiunea cuprinsa,', intre lg.-

ivf tire*, Cluj, Vagau, Deva i Sighigoara, gi din regiunea
Falgaragului.
Cea mai obicinuitA forma: de plural e armuri, mai
Jar arnte (pe la Hateg, Gherla, i pe valea Rodnei). Forma
mascuhna, se intrebuinteaa, in. Oltenia, Banat i, rar, pe
valea Criwilui Alb gi chiar in norclul Transilvamei. For-
ma de singular, refacuta. dupal pluralul armuri, este ar-
mure sau armur, obicinuita, in Oltenia, Muntenia gi chiar in
Transilvania (164. 482).
Uneori se face distinctie intre armul dinainte gi cel
thndeirdt (26. 60. 94).
Coapsa, cu acelagi sens, are de asemenea o mare r5.-
spandire. Nu se pare a h. insa prea popular ; II ggsira ne-
contenit in tovaragia altor numiri. Variant a. forma-
l& cobzd (152,6), prin asemanare cu instrurnentul muzi-
cal. E interesanta, forma de plur. comi (357).
Museulatura d.e la piciorul dmapoi e numital pulptL
Cuvntul, degi cunoscut credem pretutindeni, e no-
tat rareori Mai des se comumca, de pe valea Muregului ei
de pe la Sibiiu. Variante- pulpea dinainte (6), form5.
analogical de singular dela plur. pulpt (ea in vulpe - vulpi)
$i pulpa de jos si de sus (523)
19 E deosebita, termmologia genunchiului piciorului
dinainte de a Min al piciorultu dmapoi. Despartim aid
cele clonal serii de termini.
Genunchiul a Malt parte din lista de. cuvinte (no.
31) urmarital de d-1 G. Weigand pentru Atlasul salu (War-
tile 6. 14. 22. 30 38. 46 53) Am calutat sa. compargin
materialul lui Weigand cu acela adunat de corespondenti.
Am ignorat deoseDirile fonetice de amanunt, pe care co-
respondentii nogtri nu le-Au notat, tinand seamal numai
de fenornenele mai izbitoare. Forma genuchiu e comunicati,
din Muntenia (65 66" 67. 68. 70) gi mai rar de aiurea
(87 88 94). Pluralul e genuchi, art. genuchii s. genuchife.
Variantal formala, genuichi (69) cu propagarea regresiva
a lui i (cf oichi, uretchi). Pentru evitarea omonimiei din-
www.dacoromanica.ro
298 T. PA$CA
tre singular si plural, in momentul cand -a nu. era bine-

distms, s'a nscut un singular nou, genuelte, ca plur. ge-
nucht, atestat pe valea Danthovitai si. Argesulm, a Oltu lui
in regiunea Fagrasului, in nordul Transilvamei (275),
Basarabia (107) si. Dobrogea. Mu lt mai adesea se comuni-
Ca forma genunchmt (cu propagarea lui n) cu plur. ge-
nuncht s. genunfe. Se intrebumteazg si cu plur. feminin:
genanchta, plur. genunchtle (85) , intrebumtarea ambigena
se atesta", din punctul 179.
Forma genanchtu cu plur. genuncht se atest tot in
regiunea unde se atesta. forma mai veche gentichtu, dar
cu o intrebuintare mai ampla si en ecouri mai. indeparlate.
Pe MAO, regiumle ardtate, forma aceasta a mai p6truns
si in Oltenia, Banat, pe cmpia Muresului Superior, ;n
Moldova si foarte mult in Basarabia si Bucovina Varian-
ta formal ghenunche (formg asumlata, g - ch > g 11- ch)
o gaisun rareon (84 155 1. 161. 228 1). Variante morfolo-
glee prin schmib de gen avem, plur. genunclule (87. 88.
93 104 106. 113 114 124. 129. 140 143. 144 145.
152 6). Pluralul in -art se atest adesea din Moldova, Bu-
covina 5i Basarabia
Cea mai obicinuita intrebuintare o are forma genun-
cite cn plur genuncht, comunicatg, de pretutindeni In
Transilvama se observa tendinta intrebuintani plur. ge-
nunft Ea a pormt din regiumle care cunose palatalmarea
dentalelor in analogie cu unghie 'unzi. Chiar din do-
meniul partilor corpului a putut sa se nasca, analogia
In regiumle patalizante se face anevoios distinctie Intre
C i k' , a $1 g'. S'a zis cleci dinfe dinfi, genunte
genunfi Varianfa interesanta e ghenche (80), cu asimilare
regresiva si cu disparitia unei silabe.
FormA excluRiv ardeleneasca este si gerunche, plur.
geruncht s gerunft, disimilath din genanche, genunfi. Se
1 Interesant6 e comunicarea : genunche plur genuchi
(168)care arat6 di nu s'a uitat forma veche etimologicI nici
acolo uncle la singular s'a alterat, ci a 'limas pietrificat6 In
plural
www.dacoromanica.ro
atesta pe Valea Tarnavelor, pe-Aries, loarte des din nor&

vestul Ardealultu (valea Crasnei si a Somesului). E instruc-
tiv, identitatea ce o constatain pentru rdspandirea for-
mei gerunche in harta alcatuitd de d-1 A 1. Rosetti LE1u-
de sur le rhotacisine en routnatn, no. 3) i in acea alcdtui-
td de no].. Natural identitatea aceasta trebue luata, in into-
lesul unei am generale, nu pe 1ocahtti, funded altele au
lost punctele anchetate de Weigand (de harta cdruia se
loloseste Rosetti) i altele acele ale noastre. Atat dupa
constatdrile 1u]. Weigand cat i dupd ale noastre,
regmnea cea mai curata, a rostiru gerunche e northestul
Ardealului. Le aici ambele bArti inthc. raspandiri in est
pand la Borsa (in harta noastr se gasesc reflexe "And
la Campulungul bucovinean). In sud, coboard la Rosetti.
(Weigand) pang in Crisana. Regretam cd noi din regiu-
nea Crisurilor, negru si repede, nu avem rhspunsuri sufi-
ciente. Muntu Apuseni in ambele harti prezina aceeasi
rostire. Intamplarea face ca valea Tarnavelor s. alba la
noi alt aspect decat la D-1 Rosetti. La noi se atesta de
cateva or]. rostirea disiini1at. Lipsesc de la no1 rdspun-
sun cu forma disimilatd in regiumle sibiene.
Din constardrile de mai sus ne putem convmge cal si
i:spunsurile date de corespondenti sant in masura, sa la-
m reasca, anumite fenomene fonetice
Varianra gerunt - gerunti (508), formd analogicd,
c p plural Infacesante dubletele : genunchi- geruntl
(36q 399 492. 495) Formai asimilata, gerunghe (5811.
354).
Si la piciorul dinapoi se comunic a. forma genanchP,
dar terminologia hind mai variatd, e notat mai rar. Aci
se simte nevoia de complinire genunchele dinapoi. Aceeasi
complinire se face la terminul 'cot', desi in cazul acesta
e vorba numai de genunchiul piciorului dinainte colul
clinapoi s cotul calului (spre deosebire de cotul omului).
Un alt terrnin de mare circulatie in limM, specific la
piciorul dinapoi, e corlet E raspandit pe aria cuprinsd
intro Zdlau-Baia-Mare-Reteag si Dej Se confirmg deci
www.dacoromanica.ro
S00 $T. VASCA
etimologla data de Tikt in, DRG., s. v. din ung. korlat

`baxi,er4',. 'loci)l uncle se sfarmte, unde se rasfrange', cu.-
noscut fiind, pa, regiunea de mai sus a suferit man influ-
inte unguresti. Forma de singular, corlet e o refacere
analogic& dupg. pluralul corldti. Cuvantul nu-1 gasun in
_forma si, cu intelesul d.e fata, nici inteun dictionar.
Neinregistrat de dictionare e terminul aim, pl. cdze
(cu toate a e cunoscut din Terminologia lui Dam F r.,
49, nu 114 cum gresit se da, in Glosar). Se inregistreaz des
dm Oltenia, regiunea Sibiiului si a Faggrasului si de pe
valea Somesului.
Cotetu, plur. cotele, atestat mai rar (14. 19. 463. 438.
466. 480), lipseste si el din dictionare. Nu are nici o legd-
tura cit cotetu cgtelus", ci este un denvat din cot (cf.
5i. nod > nodeiu-nodele). Varianta formal& e : coteizi, plur.
cotdne (19), cu -ezu > -aiu, supt influenta lui aim (< do.-
tiu) din vecini (Oltenia).
Foarte variati. sant terminii locali impropni la ince-
put, multi probabil si acum sant numiri imprumutate de
la alte parti apropiate ale picioruhn. Multi sant numiri
figurate. Ii dam in online alfabetica, armul (268),
prin confundare ; broascei (452 488), intrebutintare figu-
rata.' ; cf. sensul de ùmflatura. care nu doare' in
Diet Acad s v. ; cillcdiu (225 309) prin schimb de
termini , dirlig (26) din cauza formei ; coapsd (58.
268) prin confundare ; cositoare (128), cf. expresia ani-
malul coseste", cand face cu picioarele dinapoi un semicerc
in afara Defectul e pricinuit de faptul ca, nu poate indoi
piciorul de la genunche ; dreavd, plur drevere (82) ? ;
garboveind (20), rgirbovina (31), gdrboveand (533), 'indoi-
tura genunchiului', forme cunoscute (Diet Acad.) in a-
far& de geirgoveand : gleznd (422), prin schimb de termini;
Inchveturd de la genunche (531), piciorului (472/1),
dindardt (244), incheetura picionrelor (175) ; manduld
(406), metafora (din ung. mandulla, `rnigdal&') ; nodul din-
-ildriipt (39 43) 5i nogheie (542), prin schimb de termini;
floe (394. 51312) s. podi (237), e la origine numele unei
www.dacoromanica.ro
hoale care se iveste la piciorul caluIui, nwmta. aria", care

se manliest& prin bubarea si ingrosarea pielet. TJn cierivat
interesant e poclog (191), apropiat tie plotog, votlog `bu-
cat de pieie ordinard, groasd,'. Terminul e luat din un-
gureste, unde pok are acelasi sens. Mai avem in hmbd si
pocti$ cal cu pocci) < ung. pokos , putpd (207. 349. 408.
430. 497. 518), prin confundare , roata genunchtulta
(205) si. dura genunchiului (72) sinonime ; sewed (101)
metaford din asemdnarea de forma ; spatd (1.9711. 268)
plan confundare ; dinci (216. 448) prin confundare; vat.-
sat (108/1) in analogie cu pock (?).
20. Fluerul in inteles de 'osul piciorului animalului,
care impreund genunchiul cu glesna', iar pun extensiune
'intreagd, partea piciorului dmtre genunche si glesna! (Dict.
Acad.), in afard de Dobrogea, Muntenia si o parte din
Oltenia, se atestd de pretutindeni. Variante formale : flo-
wr (36. 528), fluff (158) cu plur. fluturile (103), forma
asimilatd fruier (116) si bdnkt. flueroniu (1. 3. 8. 20) =
fluer mare", orientat dupd turtom Forma de plural /luc-
re e cea mai obicinuitk. Flueri e obicinuit pe valea Mure-
sului, a Tarnavelor, Somesului, mai rar in Bucovina si
Basarabia. Leggtura semantic& intre fluerul" ca instru-
ment muzical cu fluerul piciorului (110. 178. 230. 250)
este explicatd (Dacoromania, III, p. 587 s. u.) ; ea e con-
firmatd si de existenta in latineste a terminuhd tibm cu
ambele intelesuri.
Si furloiu, fell-lout, fdrluiu prezintd. acelasi fenomen se-
mantic cu fluer, ckci furloiul e, creclem, run derivat aug-
mentativ din surld, cu genul schimbat dupk fluter (cf.
si forme augmentative feminine ca feitoiu, mueroiu, etc.).
Adesea turlotul are o nuantk de sens depreciativk : 41 rup
furloaiele (164). Augmentatia se simte in unele pkrti :
obicinuit se zice fluer ; turloiu se zice cnd un cal e lung
in picioare .$i. subtire" (60). Prin extensiune se numeste
asa intreg piciorul.
In raporturi de inrudire semantick cu instrumentuI
muzical se gaseste si trisca (513. 513/1).
www.dacoromanica.ro
302 ST. RASCA
Din regnunle aradane se comunich terminul tofleu,

plur. toflee, neinregistrat de dictionare.
Durhgt, dat numai supt forma pluralului e comunicat
dm Secuune. Regretatul V. Bogrea cralea, in Dacoromania
IV, p. 812-813 ch origmea cuvantuhu trebue sh" fie ono-
matop oetich.
Prim schimb de termini, gleznd (448).
21. Glezna = 'osul inclneturii de jos a piciorului, iesit
in afarh ca un nod' iar plan confundare 'partea mai sub-
tire a piciorului dintre fluer i copith'. E rhspAndith in
regiunea cuprinsh intre Ileanda si Baia Mare. Sporadic
se atesth si din alte regiuni (36. 85. 116. 118. 130. 152.
161. 167. 267. 378. 497).
Incheetura nu s'a fixat ca termin consacrat ; e comu-
nicat din norul Transilvaniei.
Faptul ch aceasth parte se prezinth ca un fel de um-
flaturg", face sh se numeasch boldoane (79) Mi s'a
rhnit haramu cel di cal la boldoane". Se comunich numai
forma de la plural (forma boldan 179 inseamna pinten").
Cuvantul e un derivat din verbul a boldi (calul child a- .
leargh se boldeste in aceasth parte cu copita), resp. din
bolddni (Diet. Acad.) si bolddnos ; boieci (508) (=-- bo-
iegi) e o formh de plural de la boiugd, atestat de Dice.
Acad. din Shlagiu, cu sensul de ùmplatura in arbore' ;
broascd (196. 525), metaforg ; cununa copitei (460), nodut
(190) si oud (363). Prin confundare cu alte phrti mai
cunoscute din nemijlocith apropiere se mai numeste : eoap-
sei (246), copitd (445), fluer (448), partea dompoi, a pinte-
nului (528), unghie (266 471) si labd (530). Chiar ldtpd-
lag (226) i talpdlog (228), cu aluzie la copith, fac parte
din acelasi ciclu de imprumut semantic. (Etim. lui
lag in Tiktin, DRG.).
Cel mai raspnclit si mai des intrebuintat in limbh e
terminul chiOtd, cu var. cheVifei (82), comunicat din toate
regiunile, insemn'and des si smocul de phr din partea o-
push a gleznei (Etim. la Tikti n, DRG. s. v.).
Acelasi smoc sau posmoc (362) de par de la pinteni
www.dacoromanica.ro
TERMINOLUGIA CALULUI. PARTILE CORPULUI 303
,(32. 193. 330. 412. 432. 433) se numeste in centrul si nord-

vestul aransilvamei ctup, ctup de par, ctitp la pwwr, lar
prin atractie semantic& de aici, chicd, c/cd (197. 246. 279.
430), coamd (219. 221), coanta de la coptte (488/1), sau
chiar coadd (354) si. plete (502). Jtytta (11), via (191) :------
vita," (?) sant probabil mste coruptele thn $umtd (201),
Metafore (?) captd (410) 'caciula, cu mit' din sl. kapwa
'al ciula," ; chqcd (187)din bulg. kiaa, 'strut', derivat ca-
ptd (172) < sl. WC:Ica Berneker, SWE, s. v.), tiacd
nu pcietta. Dupa, numele boalei pe care o poate avea calul
in acel loc se numeste arect (13) si. pocd (360), metonmul,
aratate si mai sus Nu ne putem exphca : ciaca (= tea-
ca9) (187), ctuclau (390), crista (=-- chisita?) (104), dra-
Tufa (= sindri1a9) dramta se aseaza, in castite" (172)
i Mlcuttor (sic) 487
22. Pintenul e termmat general.
Pun confunclare se nume0e astfel motul cleasupra
gleznei" (172), = parul de la picior" (5. 6. 24), cf. pd-
?ul pintenitor (216) *1 flout inntenulut (190). In sens in-
vers pintenul se numeste cluotd (7. 82. 378. 498. 512 536).
Printre vanantele fonnale amintim pintene (24 1. 137.
393) form& analogicsa , plur pintem (446) , ptnteg (534),
cu g din sarb nowt 'picior', cu care a putut fi contammat,
cf. pint enog `pinten' (9. 24. 325).
Terlini locali : alinct (179) = partea de la gog in
jos" (2) , boldan (179) cu plur boldoanes(cf mai sus),
aphcat prin confundare ; calcdiu (24 1) prm analogie cu
acela al omului ; cheselt (502) = cavitatea dintre cei doi
pintenii, din ung. keseini 'a spinteca'. D-1 Draganu crede
ca. e din ung kesely `galben, sp6lacit', 'cu unghii albe, pin-
tenog' ; chisita (408) pun confunclare ; glezne (172) idem;
gogd (179) P ; pasere (43) metafor6.
23. Copit e termin general, des cornunicat. Forma
de plural e copite (art. copdale (sic !) (146), dar sporadic
*i. coptti. Variante forrnale cupicid (sing. 0, forma,' ana-
logica' duph pluralul copite care la ranclul sau, spre a nu
fi omonim, s'a schimbat in copicii (542) ; &Mild (310,
www.dacoromanica.ro
304 ST. PASCA
ccipaci, scpitci (218) cu mentmerea accentului (cf. O. sco-

pita 2 174) .
Unghia se atesta foarte rar (45. 60. 303. 424), poate
pentru a se face distmctae fata de unghia omului.
Prin intandere de sens aceeasi parte se numeste pin-
ten (439. 445). Ar putea fi. i. o confuzie a corespondentilor.
Talpa copitei, osul mort, in form, de unghiu ascutit
<200), mijlocul copitei calului" (82) se numeste figurat
reindumcci (198), melc (4), maid (69) (cf. i la Tikti n,
DRG. dm turc. maja).'
Pentru epuizarea tuturor terminilor comunicati mai
citam : cununa unghn = locul unde nu mai este par pe
copita, adeca unde incepe unghia" (198) si tlpos (200) -=
,,cal care nu are randunica" < ung. talpos.
24. Pielea ingrosata pe care o au caii supt genunchele
piciorului dindarapt i deasupra genunchiului celui di-
nainte, caslaga,, are o multime de numiri. Multe din ele
ne raman neexphcabile ca evolutie semantio i etimologie.
In ordine alfabetica sant urmatoarele :
apd galbenci (549) 9 (cf. mai sus albie) ; beitciturd (170
in analogie cu aceea de la piciorul sau palma omului ;
baba (285), metonimie, dupa, boala pe care o are calul la
acel loc,poca, manifestata prin bubarea pielei ; bucd
(280) = umflatura (2) ; bucata hahamulin (102) termin
ironic ; broascii, atestat din nordul Transilvaniei, Campia
Muresului superior si valea Oltului. Se noteaz i broscu-
t a moartcl (dupa os mart) (238), e o metafora, ; burete 1(38)-
pentru forma rotunda, putin bulbucata, metafora ; cd/cei-
jul genunchelm (25) dupa locul pe care-1 ocupa la piciorul
dinapoi (cf. si ccilaind meinii la om) , capsci (36. 197,
245/1), poate gresit, in loc de coapsei (cu rostirea a = cl) ;
ar putea fi si ung. kapcza, umflatura" (Dacoromania IV,
1557) ; captd (439. 500) poate gresit in boo de capta < ung.
kapcza ; cartani (175) = castani? ; castane (28), meta-
fora ; cerbita de la pinteni (441. 442. 447. 449. 453. 455),
insemnand figurat `ceafg,', 'partea dinapoi'. Se noteaza Ii
cerbice (471'. 480. 513), care se refera numai la picioruI
www.dacoromanica.ro
TERMINOLOGIA CALULUI. PARTILE CORPOLUI 305
dmapoi , clocuri (80) 9 ; codlet (260) = corlet; corlet

(476. 494), prm schimb de termini ; corn (19511) ? ; cositd
(527) pun confundare i cu schimb de sufix din cositoare ;
cot (9 223), in analogia cu cob:it omului ; dreavd (318)
prim confundare, cf. mai sus sensul de genunchm" ; fre-
cdturd (385. 402) , genunche (9. 19. 329. 379. 427) prin
confundare , gteznd (271. 283) prin schimb de termini ;
gdrbovind (329) prm confundare , inchezeturi (170) , in-
doitura piczorului (354) prin confunclare , ingrosire de
pzele (354) e ci numire improprie , melczu (=-- melc) (525),
metafora , muschzu (23. 193. 288) p7iTi-TCHd-e---termini;
negel (1. 6. 13. 20. 38. 72. 152. 158. 171. 175. 482) dupg,
analogia de forma, evolutie identia, cu bdtdtufrei (cf. mai
sus) , nogheu (525) prm schimb de termini (= nodeu) ;
ocht (226), ochzi calvlui (226), ()azure (57) (cf. popularul
ochzu de (And la piciorul omului , cf. bdtdturd) ; os niort
(41 1. 58/1. 384/1. 546. 549), os (530), os moale (551) ;
pecet (380), pecetea draculut (451) pecetlartul dracu,lui
(263), metafore ; piele groasd (26., 53. 274. 531) ; piele scor-
toasd (391) ; pznten, din Arcleal, schimb de termini ; pipci
(80. 226 1) pielea cea groasr (199), metafora ; pipingt-
va, (532), metonimie, dupg numele boalei pecingind, co-
municat din aceeasi regiune, plpingv, e o refacere analo-
gicg. de la pluralul pipingeni (523) (c1-1 Drgganu credo ca
pzpingina e o contaminare din ma pecingine) ; plesni-
turd (24) 9 , poc (501), pocd (261. 378. 439), pducd (246)
dupg numele boalei, metonimie ; porlog (475), din potlog
cu trecerea tl > rl (N. Draganu) , potlog (156) , putpd
(44. 112. 257 349 408 430. 493. 518) prin confundare ;
explicabil la piciorul dinapoi ; rdndunzcd (77. 172. 279),
metafora , rdnzd (252) 9 , rdsufldtoarea picioarelor (446),
numire figurat'a, bazata" pe o credinth popularg ; rozzt
(20) < germ. Runzel `zbrciturb? ; scoicd (129), metafort%
(cf sinom melciu semn (194. 4575 ; sfdrcuri
s arcul Mei), metaforg, cu aluzie la sbarcituri ; soricei
(425), metaforh ; spdrnel (97) 9 ; spat = os mort" (180);
sudoarea calvlui (428. 438) ar putea avea o inrudire se-
Dacoromania V. 20
www.dacoromanica.ro
306 ST. PA5CA
mantica cu rdsuftdloarea ptcloaretor (cf. mai sus) ; salmi

(20b) < ung. szugy, idem (Draganu) cf. si sugel care tre-
bue sa fie un derivat de la sugiu ; tdnithe (231), tdmdtifd
(203 1) fara legatura cu planta, tamaia calulm (239/2.
368), tdnaiza clraculuz (231/1. 251/1. 253. 254) metatore ;
fdpuuturd (471) < teapdn = batut", infant" ; tdt
(59) ?, unglue (536), unglue moarld (506) prm schimb de
termini (cf. os mort) ; ?kind (5. 32. 54. etc.) confundat de
corespondenti cu alta. notiune (cf. ins I wind de drac
(269) , varzold (108 1) termm savant, al corespondentului,
prim analogie cu numirea populara vdrsat, cu acelasi aens
(108) , zgdrczu (49. 55), zgdrcd (13).
25. Coad e ten-run general in limba, comunicat, cu
mici abateri, de toti corespondentn. Nu se comunica mci
un termin figurat. Faptul ca termmii figurati hpsese se
explica, poate, din pricina intrebarn pe baza careia s'au
alcatuit raspunsurile. Compliniri : coadd cu plezne (218),
coadd cu czopct (= cmpci, ciupi) (218).
E inLeresant sa cunoastem pe regiuni forma de la plu-
ral a termmulm coadd, facand parte din seria de cuvinte
tu piurale duble Forma de plur. cozi se atesta din Ardeal.
Moldova, Bucovina si Basarabia, Oltenia, Muntenia si Do-
brogea intrebuinteaza plur coade Pe arn mai putin intm-
se se mai atesta forma din urrna, in regiunea Brasovului
si a Selicsului Sasesc. Sant regiuni unde cele doua forme
se gasesc alaturi Acolo incere sa se faca deosebire intro
intelesul lor, insemnnd coadele fetelor, coade de mturd
cozile cation Curioasa comunicarea coadd, plur. colti
(sic) (267. 267/1)
26 Partea pe care creste parul din coada se nurnesfe
rkikina cozii (in Ardeal, Banat, Bucovina si Basarabia) :
idddczna coadei (in Oltenia, Muntenia si Dobrogea)
In unele puncte din Ardeal (209 378 488), se numeste
trupina cozii.
Melciu cand se tare parul cozii unui cal, ceeace
tdrantz nu fac, se zice ea i-o taiat coarna pana. 'n mel-
(nit" (158.i. Se aresta din nordul Arclealului, de pe valea.
www.dacoromanica.ro
I ERMINOLOGIA CALULUI: PARTILE CORPULUI 307
Somesului, din regiunea Turzii, a Tg.-Muresului, din Bu-

covina, si, mai rar, din Basarabia. E o metafora.
Termini locali care se mai comunica, sant urmatorii. :
batu (711), batu cozu (7), prm asemanarea cu ceeace se
numeste asa in partea loculin, ò bucata de lemn scurta,
betigas' (cunoscut de Diet. Acad. s. bata numai din regiu-
nea Hategului, el exista si in Banat, in intreaga Crisana
.si Muntn Apusem. E interesanta deosebirea de sens : bat
= 'bastonas scurt', bdtd = 'bast= cu care urnbla omul') ;
buturul cozu (23), prin locahzare de sens de la acela ex-
primat de fr. 'cuisson' (Diet. Acad. s. v ) ; ctomplevu (362),
ctumpletu (544) din ung. csodpoly, 'mot' (cunoscut si de
Tikti n, DRG. s. v.) , ciontu cozti (476), derivat din
ciontt, ctortu coadei (99), clot" = 'bucata de lemn' ;
ctotorogul cozu (24), derivat din clot (cf. piciorog);
cipeitt (252), ar putea fi clumplent, modificat supt in-
fluenta lu] ctup , color tt cozu (24 50 51. 82. 242) , mucu
cozu (198 239 3), se bazeaza tot pe ideia de ramura" (cf.
clot si sf arc) , noada curului (542), contaminat din
nod + coctdd. Se zice si la om, noadd , sfarcul coadei (59)
cf. mucul" , Weal cozu (221 222 240. 538), cf. luleul pa-
rumbulut , zmactogul cozit (520), porneste de la ideea de
a zinkl = zmunci" (S ruwariu) Lipse,5te din dictio-
mare , nine (32), poate ranc".
27. Coarde, pentru numirea vmelor pe care le are
calul pe burta (pe partea inferioara), se prezinta foarte
incurcat in raspunsurile la chestionar Probabil, multi din
corespondenti n'au inteles de ce e vorba. Unii din ei il
noteaza, credem, supt influenta suggerani din chestionar
Altai dau si explicatii gresite j. Coardci, plur coarde
va fi putut fi inteles de multi ca coarda a piciorului di-
napol". Se comunica, insa MIA' explicatii, din regiunea
nordica a Transilvaniei.
Gresit se comunica teaca, tiocul, tocul, insemnnd alt-
1 Se zice ciind la cal gltul supt coamA e gros" (130) sau
,,partea de sus de la urechi panA la coada" (129)
20*
www.dacoromanica.ro
308 T. PASCA
ceva, din regiunea nordvestid. a Transilvaniei, din Buco-

vina, Basarabia i cMar din Oltenia
Destul de numeroase shut numirile locale, a chror ye-
racitate o putem trage ins la indoiala tinand seam& de
confuzia mentionata-mai sus .
berlis (170), ar putea fi un reflex aa ung. borot 'a
inveh cu piele', sau, curn crede D-1 Draganu, ung. brles <
bls ; bocqcd, plur. boaste (32) cuvant cu origma neclar5.
si neatestat in Diet. Acad.; bufuri (99), cuno-
scut numai in forma de singular (Diet. Acad. s. v.) cu in-
semnarea de bruit, reputation" (?) ; buric (252) insem-
neaza altceva ; barduhan (15511), neprecis , burtucan
(322) idem , ches (20) = invehsul organulm genital,
dimpreuda cu testiculele", din srb kesa 'Beater < psl.
kesija , ciorcus (19), intrebuintare figuraa de la intelesul
de `cotofang' (cf. pasare), apropiat de clouts; clorcutu, (20)
din ciorcoiu 'un peste'. (D-1 Drgganu atrage atentia ca, ar fi
din tiocus, cu 0 ca in ung as > arsau); coadd (311.
326), come (425), dreava de la picior (419), drugii (301),
fleimanzare (158/1) gresite ; horpos plur. horpoase (536)
din ung. korpasz 'burts' (com. Draganu) ; kila de sub-
inept (190) din slay. iila = `va.na," (Puscarm) ; jasedu
(277) locul unde se trage paserea" ; male (408) si nius-
chiu (393) gresite ; pelifd (193. 294) , piele la povdtald (49) ;
poveizaki (5) ap. Tikti n, cu sensul de 'board de ochi,
ceva ce acopere ochii', din psl. povoni. Intelesul dat la
Tiktin poate s'd fie secundar Al nostru e fr indoialsd pa-
heigiald (57), derivat din puhav < srb. buhav (cf. si In
ung kigyek=moale" si desert") ; pule/ (53. 54 55), pnl-
pd (351) gresit ; sldbii (537) confundare ; slinghe (156.
309) 7 ; strune (378), decalc semantic dupa coarde", cu
ambele intelesuri ; ta,Fcci (199) cf. tioc ; ferus (452) o meta-
fork insemnnd organul genital" , teasc (29) = clesag" ;
tesnie (466) ?.
28. Organele genitale. Am rginas surprinsi de re-
dusa preocupare, la A Zauner, op. cit., pentru terminii roma-
nici care numesc organele genitale Mrginindu-se la ter-
www.dacoromanica.ro
TERMINOLOGIA CALULUI PARTILE CORPULUI 309
mimi mosteniti din latina, neglijeaza cu desavarsire nu-

marul considerabil de termini figurati, care indeosebi in
eazul de fata au si ei importanta, chiar pentra evolutia
istorica a limbilor E cunoscut ca, termini figurati pentru
numirea organelor genitale aii existat In limba latma.
Multi din aceia pot sa fie bazati pe asociatu care &Ai-
nuese si acum. Perspectiva limbilor romanice ne pute%
desvalui date mteresante din acest pullet de velere Se mo-
tiveaza in lucrarea citata lasarea lor din discutie pentru
faptul ca sant extrem de numerosi In adevar, nick una
din partile corpulm nu e atat de bogata, in smonimica. Sen-
timentul de pudicitate, al poporului, in unele imprejurgri,
face ca s intre in circulatie nurniri necontenit noua, luate
adesea din domemul unor notiuni de alta natural, inde-
partate.
Asemenea termini se dau de vorbitor spre a nu fi
inteles de cei din jurul lui (femei, copii) si spre a nu le
brusca simtul de pudicitate Ace lasi criteriu de a evita
termimi populari dati organelor genitale deveniti prea vul-
gari printr'o intrebuintare necontenit provocatoare, face
ca atunci child trebue sa numim totusi o asemenea notiune
sa alegern terminul savant care ni se pare mai putin
drastic.
Dar, in afara de tendinta aceasta de a atenua oarecum
sensul numirilor, prin eufemisme pornite din consideratii
pudice, poporul creaza termeni noi si cu tendinta de o cat
mai puternica expresivitate.
Nurnirile date organelor gemtale la oamenii mari sant
de cele mai multe ori cele vulgare, pe cand organele ge-
nitale ale cophlor se nurnesc cu termini figurati, in sens
diminuant Se face apoi deosebire si intre numirea orga-
nelor genitale ale animalelor. Ace le ale vitelor cu carnea
si laptele carora omul se nutreste, dinteun instinct religios,
poporul le numeste cu termini figurati si nu 'cu cei vul-
gari
Pura', in afara de Banat si Oltenia se comunica de
pretutindenea. Se galseste alaturi de alti termini figurati.
www.dacoromanica.ro
310 $T. PA$CA
Alteori se atesta singur, din nordvestul Transilvaruei, dirk

Muntema si Dobrogea. (Etnnologia ap. Tikti ii, DRG.).
Termini de circulatie intinsa sant si tiocal, tocul, ta-
ca, date in mod figurat, prim evolutia de sens de la in-
vehsul" in care sta. organul genital Se atesta din intreagg
Transilvania, din Bucovina, din Basarabia si din Dobro-
gea (85), Oltenia (24) si Banat (7) E curioasa hpsa si de
data aceasta a terminulm care in regiunea vecina are o
intrebuintare deasa.
Paseire e un metaforic foarte mult intrebuintat Se
comunica din Transilvania (regiunile Fagarasilm si ale
Sibnului, foarte des din regiunea din dreapta Muresului,
de pe valea Somesului) , are raspandiri pang in Bucovina.
Si acest termin lipseste in Banat Variantg formala pa--
sure (300) Dupg unele raspunsuri cu terminul pasdre" se
numeste numai organul genital al altor animale, poroi,
tauri etc. (199. 523).
Termin obicinuit in vecluul regat, cu reflexe in regm-
nib., margirwne si Banat, e sulac (cu plur. sulace, sulacurz)
sulhac (315), suvac (127) Se intrebuinteaza mai des supt
forma suihac. Comunicat din Dobrogea, Muntema, de pe
la Brasov si Fagaras (55 58) si chn alte regmni (30 5.
315. 408 127 159. 161). Alaturi se atesta forma cu su-
fix schimbat sulactu (6. 22 23 32. 66. 69 70 71 79. 96.
174 378. 380 547) Alta derivare avem in suloc (127)su-
latle (268. 394. 444 511), cu varianta suletw (167 1) si
suleget (457).
Toate formele trelme derivate din sulei (< lat. sub WO.
Cea dintaiu e un derivat augmentativ cu sufixul -ac (V i-
c i u, Glos p 80, il da cri intelesul de sula mare". Ar pu-
tea fi interpretat si ca o metafora din sensul de peste"
idem) -Nrc.r4rmirita rarnne forma sulhac, cu acelas;
sens la Viciu Forma sulaciu e analogica, prin schimb de
sufix, dupg codactu, cu coada lung. Schimb de sufix a-
vem in suloc. Sulalic, suletic sant derivate cu sufixul -atic,
-etic (P ascu G, Sufuele, 100) Etimologia lui suleget
a lost inclicat de D-1 Puscariu, din *subticidus < sublica.
www.dacoromanica.ro
li and, e atestat in regiunea cuprinsk intre Baia Mare,

Zglau, Gherla si Reteag, si din Bucovina. E o sinecdock.
Ternun apheat printeo asociatie mai indepartat si
care nu a ajuns decat in stadiul de determinant, e drugul
s. druga, in Ardeal, intrebuintat ici-eolo, sporadic (Etim.
ap Tiktin, DRG. s. v.).
Aceasi semmficatie o are si hdddrag, comunicat nu-
mai din Ardeal (dreapta Muresulm). Printr'o staleire de
formk s'a apropiat de hodoroage, si hdddrage (378) a luat
intelesul de testicule". E un termm metaforic (cf. ling.
hadard pe care 1-am auzit si eu sensul din hmba noastra).
Din nordul Ardealului si din Basarabia se atesta md-
ldrdngd si mdtdrang, legat gresit de mdtrdgund (ap T i k-
t i n, DRG s. v ) , cum a aratat N. Draganu (Dacoromania
IV, p 155) e un element unguresc, malring `Strhne'.
Drdnibd (317 324. 367 370) e din ung. doromb, do-
rung 'ciomag'
Terminn locah, sant de cele mai multe on metafore :
arc (234) stramb". , boistaldu (245 1) , bdtdldu (221),
derivat din 'a bate' = a armaskri, en suf. -aldit; boandd
(155/2) metafork in sens eufemistic, pornind de la ideea
de `piele' din sl bunda (Diet Aca-1) , ciomag (234), cf.
drugk" , clupercd (88) , coadd (152 3) eufemism , color
(165) cf. ciomag" ; cosor (88) termin glumet, metafora ;

ddrab (437) eufernism ; daraveld (25), termin glumet, eu-
femism ; druc (154), identic en drug," ; durlont (193,
251), de la sensul de 'un fel de fluer' < deirldi 'a cant& <
ung dorolni (ef foarte desele intrebuintari metaforice cu
sensul originar de fluer") , farcus (520) (neatestat
in Diet Acad cii acest sens) din ung. farkas (cf forok.
fark, cf mai sus, coadd) (Draiganu) ; gdnj (106), de la in-
telesul de `manusa de canepa', `ceva sucit, noduros' Cdin
sl gaifi), cf. mai sus matranga" , hdhdu (186 1), cu
schimb de sufix din hahan (ap. Ra(. Acad. 'bat gros'), cf.
,ciomag" , heizdnie (200), derivat abstract din had (cf it-
reiteme) ,ldpeiddlurd (482) , meidular (338), mat (243), en'
femisme ; mdedu (243), metafora, din ung mank 'car-
www.dacoromanica.ro
312 ST. PASCA
fa" , meinddlan (205/1) din ung mandula cmigdala' ; man-

gateiu (272), metafora, cf. ung. mcingort 'valatuc' , mad-
surd (388) ; membru (23 513), irnpropriu , nurdtord (137),
derivat din mira; piseitoare (476 523) , prihod (52. 55),
metafora ; pulan (193), augmentativ, , vincd (152 5. 126),
necunoscut de Tiktin, atestat la Samearm, cf Dacoromania,
II, 604) , sant* (183), metafora, din rut. samicd
rusca' , sdrsam (548), figuratie eufemistica, glumeata, din
ung. szerszm 'unealta' ; spurcdciune (200',, determinant
depreciativ, din spurcat ; spuzar (459) din spuza. ; tota
meinzului (157) din germanul tote 'moarta: ; treaba calilui
(118), eulemism, cf. daravera" , trufd (459), din bulg
truf a 'Ocidoaba' , tulwmbd (128) inetafora, cf. turt. tu-
lumba (T ikti n, DRG. s v.) , feve (488), cf. drug",
toc" , unealtd (332), cf sarsam" , valvurd (154), neate-
stat in dictionare si inci in fisele Academiei, din lat. vul-
vula (< vulva), cu acelasi sens. Am astepta insa vulba,rd
(cf. nalbd) ; en asimilarea v- b > v- v, avem forma ac-
tuala.
29. Pentru notrunea de testicule", coaie se comunica
de aproape toti corespondentn, de pretutindem. Se inre-
gistreaza, aproape exclusiv, cum e i natural, forma de
plural. In nordvestul, in centrul Ardealului si in Banat se
atesta numeroase numiri metaforice.
Mai putm des se comunica boase. Cuvantul pare a a-
yea in limba un sens eufemistic. La inceput insemna
'pielea in care stau testiculele'. De la acest inteles supt
influenta lui come, care in sens invers a ajuns s. insem-
neze inveliuI testiculelor se intrebuinteaza, prin con-
fundare i pentru nmnirea testiculului, supt forma bos
(106), caci e nesigur daca boasd (124 140. 168. 205/2. 523)
e o forma. de singular sau de plural. Interesante sant va-
riantele formale : boarse, neatestat in Dlq. Acad (65. 198.
225. 398. 458), care pare a confirma etimologia din lat.
*byrsea (din grec. 136p02) si boace (480)
Numai ideea de testicule e exprimata de terminul oud,
www.dacoromanica.ro
comunicat din regiumle vestice ale Transilvamei, de pe valea

Murasului, rar de aiurea (64. 148. 180. 184. 238 437).
Terminu locali sant adesea crelathi metaforice, bazate
pe ace1easi criterii de analogie de forma sau functiune.,
Foarte des se face confuzie intre testiculal proprm zis $i
.invehsul cu care e acoperit.
Bazati pe ideea de obiect in care se tine ceva", sant :
deisagi (24/1. 65) ; ja$cdu (199. 462) ; tc/4cti (466).
Boldocoe (61), contaminare din bold + boaw (neate-
stat in dictionare) ; neiscut (516), metonimie, din a na$le ;
tocule (527), gre$it adus in legatura (ap. Tikti n, DRG.
s. v.) cu forma testicule, cu care s'ar fi amestecat tecqca.
In reahtate e amestecul stalcit al cuvintelor twit, tect$cd
4 scdtulcd (forma din urra, cu sensul de cutie e intrebuin-
tata des in regiune) ; troancdne (540), n'ascut prin onoma-
topee, in analogie cu alte obiecte care atunci cand se scu-
tura. troncanesc" ; uger (75/1) termin ironic, dupg. analo-
gia cu ugerul femelelor ; vintre (456), prin confundare.
30. Spre deosebire de terminologia organului genital
masculin care, am fazut mai sus, e identica cu aceea a
omului, terimnologia organelor genitale ale iepei diferg de
aceea a femen Pizd, pentru numirea organului genital
la iapg, e rar comunicat. Se gaseste indeosebi la periferia nor-
dica a dialectului dacoroman, de unde ne vine adesea ul-
timul ecou al cuvintelor invechite Terminul, cu sensul de
fata, e pe cale s5, fie inlocuit ca numiri de cele mai multe
ori figurate, eufemistice Procesul lui de inlocuire se ilu-
streaza bine. In nordul Transilvaniei Ii easim destul de
rar, incunjurat de altn, revarsata de la sud. Mai des se
atesta in nordul Basarabiei. Bucovina ca regiune de con-
tingeritg, e bogatg, in sinonime
Precum pizda a inlocuit dupa pgrerea d-lui Pu$-
cariu, mai intaiu in injuraturi pe vechiul *cun (< lat.
cunnus, cu corespondente in limbile romanice), tot astfel
fdleitoare, pipotd etc poate sg, fie suprapus direct peste *cun,
fara ca, pentru iapa, s. fi fost vreodata pizda un termin
general.
www.dacoromanica.ro
314 T. PA$CA
Cele mai obicinuite pentru exprimarea sensului de

organ genital femirun sant derivatele deverbale de la
feita : fdldtoare, fdtdciune Au fost la inceput numin eufe-
mistice , neatestate in vechile noastre monumente litera-
re (2), presupunern c sant adaptari mai noua, pentru
sensul de fata In limba textelor vechi (Met Acad )
fat" insemna locul destmat pentru animale cand fata,".
Raspandirea lor e pretutindeni, afara doar de regiunea
sud-vesticd, nord-vestica, si nord-estica a teritorului da-
corornn.
Cele doua forme, fdtdfoure si fdidciune se gasesc aTh-
tun totdeanna Fiecare din forme prezinta o unitate ter--
toriala Fdldloare e termm ardelenese, atestat din regiunea
Tarnavelor, a Muresului, a Crisurilor, fdtdciunea se co-
munica din Warble muntene, din regiunile estice ale Tran-
silvaniei (Fagaras, Brasov) cu rersri pang in Mara-
inures si in Bucovma
Rivalitate intre cele dou forme surprindem pe valea
Somesului.
Al doilca in ordirca hem entei in grand popular e
terminul ptpoki, ptpd'd Notat mai ales din Basarabia
north* regiunile Somesene. Etimologia cuvantului a fost
data de D-1 G. Giuglea (Dacoromanta IV, p 1554) din
lat *pipita (pipdid) (< pipo-ptpitus ca sono-sonilus).
Ciolhd, desi e destul de raspandit in nordvestul Tran-
silvaniei. nu e eunoscut de dictionare Terminul e din ung.
csalfa 'amagitor, inselator' (Praganu).
Paralel en Mtge-lune, se mai numeste nastere in Buco-
vina (180. 181) in Muntenia (87), pe Olt (163) pe Cris
(542) Forma ndscomo, din aceleasi regiuni (derivat cii
sufixill nominis actoris -our (cf urzont, lucroaie = 'Obi-
nir, Dacormnama III, p 662-664).
Termin metaforic, creat poate printr'o apropiere de
forma pipold, este pipa: (294 298 316), derivat pipoard (29.
60. 45). pentru care cf i ung piposka `pipa miel', si
rom pipit-sea (ap. Tikti n, DRG s pipold).
Plod se numeste in Banat (6 7. 22) si in alte regiuni
www.dacoromanica.ro
ardelene (38. 466. 497) , in felul su reprezinta ace-

lasi procedeu de evolutie semantica pe care 1-am vazut la
nastere", fatAciune". Din slay ploda (< ploditi) 'rod', 0.
e, la noi, o metonimie.
In Muntii Apuseni, pe versantul lor sudic, Ong la
Mures, cu ramificatii indepartate in nord, este figurantul
pupdzd, cu varianta pupenoard (520) (cf. 5i pasere mai
sus).
So(te, comumcat din Oltenia ,si din Transilvania y26.
28. 268. 381. 468. 469), ar putea ii un termin glumet.
E interesanta atestarea terminului trap in Banat (I )
si mai ales neasteptata in Muntenia (68) si Oltenia (61).
Se stie ca in sens de organ genital, la noi i la Unguri e
un decalc dupa. limba slava.
Termini locali
chipt (88) < chtpota (9) , crepatura (463), eufemism ;
fdpeatd (71), identic cu cuvhntul dat de Diet. Acad., adus
in legatura cu f4ni In Muntn Apuseni fdsneafd are sensul
de strungareata dintilor" ; gdoaza (170) e cunoscut si de
Diet Acad. ; podoabd (65) numire glumeata , poled ( 160),
idem , produh (31 34) din slay produha gaura, facuta
in ghiata" (ap Tikt in, DRG: s v.); prund (463), meta-
fora , ruzne (437. 455), eufemism ; tainaddu (128) din
ung tdinad 'ceeace se naste, ee incepe' (ci. ,,fht"); fanta
(459) din finti ; mita (193) 9 ; vreand (1), cf crapa-
tura", gauaza" , vulva (191) e probabil un neologism (cf.
mai sus popularul vulvurd ; zdroanta (25) = zdrean-
ta (9),
31 Piept. In Mara de variante de transcriere de care
insa nu tinem seams& forma aceasta e generala in limM
Scobitura ce se vede in impreunarea sternului" e groapa
pieptului (11) Cu aluzie la slujba re care o indeplineste ca-
lul cu pieptul, se numeste si frugal( (202), derivat ru su-
fixul -cirt Printr'o evolutie de sens mai indepgrtata, hater
(216), cf tesaturd groasri de lana, (pe care taranii o pun
la pieptul calulvi ca sa, nu-1 roada hamul), metonimie
32. lia, mentionata in chestionar, apare foarte nela-
www.dacoromanica.ro
316 T. PASCA
murit in cele cateva raspunsuri care tin seama de ea ; in-

-semneaza : corpul" (59), organul genital" (90), 611-
doarea" (121). Nici unul din intelesurile date nu pare a
ii verosimil. Corespondentn nu cunosc cuvantul care nu
mai e popular (Dacoromcona, I, 258).
33 Partea in forma de arc, unde se impreuna spetele
picioarelor dinainte, se numeste grealign s. greben. Mai
raspandita e forma greabdn (grebdn). Se comunich din
Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, iar din Bucovina i
Ardeal se atesta, alatuii de alte forme. Forma greben (gre-
bdn) e generala in Basarabia, foarte frecventa in Buco-
vina, cu raspandiri insemnate in Mararnures, pana pe
valea Somesului iar de aici, pana in regiunea Tarnavelor,
a Brasovului si a Fagarasului Si Muntu Apuseni intre-
buinteaza aceasta forma Alaturi de grebein i greabdn a-
vem hrebdn i hreabdn in regiunile nordvcstice ale Transil-
Nanlei si in Bucovina Pe valea Muresului (530 531. 542.
547) avem breabdn, forma asimilata. Disimiln sau asi-
milari mai prezinta crebdn (108. 459), grebdr (518), for-
.
me necunoscute de Met. Acad. i greavcin (256). Form a. de

diminutiv, grebdnas (160).
Interesanta e forma greblan, atestata de pe valea 01-
tului, in compozitia &arum intra cuvntul grebld (521)
a phcat i el tot la aceasta parte E cunoscuta inrudirea
apropiata a celor doua notiuni, piepten" i grebla" (cf.
psl. grebenti) Ramane nelamurit daca fuziunea s'a farut
pe teren romnesc sau ea provine de la Slavi.
Destul de compact se atesta din partile crisene forma
breb (522 523. 536. 538. 544 546), mai de graba o refa-
cere din bre(a)bcin, decat numirea animalului breb ca-
stor"
In analogie cu partea corespunzatoare (9) de la om,
se numeste umdr (6. 350. 439 517).
Uneori terminul nu e cunoscilt de corespondenti si
atunci ei fac confuzii, notnd numiri care desemneaza alte
parti : spate (8. 17 32. 448), spete (237 430), sau se nu-
meste prin circumscriere intre spete (272 281 398. 419.
www.dacoromanica.ro
439), spetele dinatnte (232. 331), deasupra spetelor (286.

481), vdrvu spetet (428), varvu spetelor (340), clot in spate
(471), crucde spetelor (466) si, impropriu, asezdtoarea
sauei (321) , sale (260 261), sele (458) si .soldui deasupra
(266).
Termini locali sant bremd (525), neatestat in Diet.
Acad, din germ. Breme, termin cultural, intrat prin in-
termediul armatel ; clestate (7,1), ? ; cirtpdu (378) -=.- fe-
restrau (S Puscariu), sant necunoscute dictionarelor, , fur-
cultfa dinainte (392), cf. mai sus grebld ; gdrbifd (175) ;
grebet (183) , hod (20) 9 ; jug (5), metonimie, si lopd-
tild (6. 497. 537)
34 Partea pe care se pune saua se numeste spinare
Presupunem ca nu numeste numai partea aceasta ci in-
treaga sira spinarn, de la gat pang, la coada Forma este
comunicata cu sensul de mai sus, de pretutindeni.
Circulatie intinsa are si numirea : ,5aud. Pentru evi-
tarea omonimiei cu obiectul numit asa, se intrebuinteaza
pentru ideea de spinare" forma de la plural. Forma
singularului se intrebuinteaza cu acest pens, totusi, in
Moldova (y), in dreapta Muresului, in Transilvania si in
Banat Restul domemului dacoroman intrebuinteazg $ale
sau $ele. Nu putem indica o regnme in care s'a fie in-
trebuintata in mod umtar una din cele doug forme. Ade-
sea apar algturi. Sublimem faptul ca forma cae s. sele
au, dupa unii corespondenti, inteles de singular.
Examinand alaturi cele doug forme de singular, ,yiuci
si de plural sale, ca inteles, constata,m csa se deosebesc :
cea dintaiu insemneala 'obiectul care se pune pe spinarea
calului'. Acelasi obiect se numeste si cu forma de plural
prin metonimie. De la cal terminul a trecut si la orn,
fapt remarcabil child stim ca, de obiceiu, constatam dru-
mul invers.
Considerata in sens general, partea opus5, pieptului
se numeste spate. Intelesul se da prin extensiune de la
`locul cuprins intre cele dou'a, spete' E interesantg, dife-
renta formelor spate - spete ; cea din urm'a, pluralul de
www.dacoromanica.ro
318 T. PA$CA
la sputa (creiat in analogie cu cuvinte ca musd mese,

fald - fele), intrebuintata in plural'.
35. Partea uncle se impreund piciorul cu corpul se
numeste, general, spata. A fost bine ca, s'a diferentiat in
chestionar partea de la piciorul dmainte si cel de di-
napoi.
Din pricma aceleasi asemngri (cf. spald < lat. spa-
tha 'sable% se adopt i termmul lopciticei (129), lopatd
(183), lopdtea (218), lopdlitd (542 546). Prin confundare
in notiunea generalg, se numeste spmare (17. 85. 251/1.
355).
Foarte des se noteazg pentru acelasi inteles, sold. E
comumcat de pretutindem. Adesea, extremitatea osului spe-
tei se numeste prin complinire : soldul dinapoi (101. 114.
158. 251 1 etc. etc.). 0 distinctie care se face tot prim
complinire, oferg oldccl mic (idem). In ce priveste sensul
lui sold, nu toti corespondentii sant de acord : terminatia
superioarg a oaselor piciorului" (199) , partea de la in-
theeturg pang la genunche" (188), crucea selelor" (16.
154 266 301 443 444 468. 469).
Derivate augmentative ironice sant solddu (15), .50-
clolan (65), prin disimilare din $oldolan.
Prin confundare intr'o parte vecing, mai cunoscutg,
se numeste crucea ?Odor (16 154 165. 180. 224 458),
sale (22 194 415 434. 533), spatd (179)
Mai rar se noteazg armdras (126), (la piciorul di-
napoi), o forma diminutiva din armur. Necunoscut Dirt.
Arad. : broased (488), idem, figuratie obicinuitg pentru
id eea de incheeturg , bucd (537 538) 9, but (122), prin
localizare de sens, chiszul dinapoi (4) 9, ciont (553), la
piciorul dinapoi, prin confundare , ciopir (249), idem ? ;
cliciu (8 514. 525 530. 533. 542) ibid, din slay. kijia,
'Haken' ; coabzd pl. cobze (456) 2 ; coastd (255)9; cot
(348 361), prin analogie cu cotul genunchiului, prin ase-
1 Se zice regulat, in graiul popular : m g. dor spetele"
si numat supt influent5. analogica, rn doare spatele".
www.dacoromanica.ro
TERMINOLOGIA CALULUI PARTILE CORPULUI 319
manarea de forma, numai la piciorul dinapoi, prim schimb

de termini , crucea salelor (211. 482) ? , cur (10)? , area-
vd (57) prin analogie, schimb de termini (cf. cot) , for-
gdu (419), la piciorul dinapoi, necunoscut de Met. Acad.,
din ung. forgo 'indoitura' ; gdrgoveand (11) la piciorul di-
napoi, analogic, prm schimb de termini, asimilare din
gdrboveand (S. Puscarm) , genunche (242) cf. cot" ;
glesld (380/2) la piciorul dinainte, asimilat chn glesnd,
schimb de terimm ; greakin (279), idem, prm analogie
de forma, schimb de termini ; horgos (488), la piciorul di-
napoi, din ung horgos 'incovoiat' , lopatd (183 256) si to-
2)00 (525), metafore ; peste (190) la piciorul dinain-
te (2) ; podul curului (80), cf. crucea selelor" ; pogh?nd
(530) -=-- podina" ; roatd (221) cf. cot ; tamp (1 7 1. 20.
23 530. 542 549) din ung comb, idem , umr (451) in
analogie cu omul ; yard/ (480) ?
Din exemplele de mai sus tragem concluzia ca schim-
bul de termini se intampla mai ales cu termini mai putin
cunoscuti.
36 Sapg se numeste partea din imediata apropiere
a oldului, situata dedesuptul acestuia (la piciorul dma-
poi)1. Foarte adesea aceasta parte se confuncla cu soldul
insusi sau clnar cu spata Noi prezentam materialul asa
cum ni-1 ofera raspunsurile la chestionar, fiindca Ant
um" care difera de aceia insirati mai sus, in legatura ell
soldul
Sensul primitiv al terminului sapd trebue sa fi lost
acela de sold', spatd, care la origine au fost sino-
mme si numai en timpul s'au localizat pentru regiunea
dedesuptul soldulm" intocmai cum spata" numeste con-
hnuarea soldului in spre spinare. Numai prin asemana-
1 Se comunic6 partea de supt sold (187), sub sold (432.

433. 435), dirt 3os de sold (439).
2 In Ardeal partea amintit e considerath, ca sold si e
numitg a.a.. E paradoxa15. comunicarea : v'arvul o1du1ui (23811).
www.dacoromanica.ro
320 :)1'. PASCA
rea osului cu obiectul sapa.'" putem explica adaptarea lui

pentru partea numith acum astfel.
Vecinhtatea cu partea numith flmanzare" (168) a
adus confuzia si cu aceasta. Astfel se comuma desert.
din toate regiumle, sporadic, iar de pe valea Somesulm
foarte des : sldbii (20).
Cu aluzie la cavitate" se numeste groapd (18. 457.
493).
Cu aluzie la osul soldului se noteaza cu. sensul nostru
O. forgdu (252 476. 513) (cf. mai sus).
Alti termini, mai mult sau mai putm transparent]. sant:
?mai (267) gresit , carnea let (370) , carnta groasd (711);
cam (82) , clici (525) , coabzd (417) , coapsd (514) , "leo-
logismul crupa dinapol (59) , laturea inctorului (sic !)
218 , luceafdr (66), dup a. parul care e sucit, in forma de
stea , macra soldului (158) , merisor (121) cf clot" ;
nucei (162) idem, osul piciorului (24) , oul cliciului (542);
pulpd (49) , ele (45) ; suspin (471) ; tin (14) ? , lamp
(537).
Luancl in consideratie terminii de mai sus, santem
lamuriti de dibuiala corespondentilor care, de cele mai
multe ori, nu cunosc terminologia precis'a, dar comunica
totasi, spre a fi. completa. De altfel, e posibil ca si popo-
rul sh facA aceeasi confuzie in privinta numirn unor no-
tiuni atat de putin precise cum sant anume parti ale cor-
pului
37. Partea superioarg a corpului, in locul unde se
impreung, cele douh spete, de la picioarele dinapoi, de la
radacina cozii 'Ana,' la sale, se numeste cruce, crucea $a-
lelor sau crucea spindrii. In general cruce (68. 173) sth, la
baza numirii date pretutindeni.
Sant regiuni care nu cunosc numiri speciale pentru
aceasta notiune. Aici partea respectivg a corpului e nu-
mith cu termini cunoscuti, prin confundare in sfera altor
notiuni mai cunoscute. Astfel se noteaza : sale, spinare,
clici (4. 537 546 549), sau prin complinire incheeturile
www.dacoromanica.ro
L enda:
-1---==-- bol
111111 nas
/ flit
mut.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
vs.Is
. 181.
.113
wuglivo
5.1144..
0.-- It eve
46v Rod.1,
/vs !" \.;
1.1
In .33
I
vis
3.3 ala ''' Istrs,
.0
36
. n.
. . VI
ISI
Is
11
es,
'....'..... Os v ,'"Ass 4. W
wa
kr06
Sos
Sof
Us vs Vs
s -TM
33.4
. ut OD, 1 .1
rE1)
.., N
Oa 29,
.I .. s- .08
MS '".(rx . 'rot
SOZ
1,
If
NU
so as
vAnir Ift
la
. 1110,
OVO
Zoo':IMO
ro.0. Roman '1110111.3
SA .0 13.3 EA
n3
JD Netre644".
CL In
x.11
,7 !giro, 410 Sea
a. rz
,fir9
.513
S11
!Vs
5311 ft :'3ot
oFrooloodoasito
ARAD
to,
4
j)9
331 .3116.133
.533
.5;796
.1
.I)
.3.
fiVwci,
..... . .......
ALAI.
noise. awe,
19
60
e,res,41
"1" nudoverm
*16.itc
ae----- ,e
16
ATssvssvs0
5.1 ts,
gerunche Aleoandra
111111 genuche
www.dacoromanica.ro
119
=!ti
17171[14111
C. .113
19
1
1512
441Nst
\\Iowan,
213
MS Ste
rulommoo
sto U. Roman
Ilmokst
ID 3:a=
313
J7%
*.t a .49.6111
ctu7X--
/61
'11: I
su '""
.5n
Odentet 4
41.6
'1"1111
ARAD Cliro geBat1
.53 yt_
" 531 U. 5 5aara .5.
BRALa
Rept.
aAss
.18.nwern
Le3enda: Alexandre.
pgina, plur ,singine 8ingini
IIIIJI single, phir ging ngei cs
www.dacoromanica.ro
Ley :
-=_-_-_- fah dune
III I I Falloare
www.dacoromanica.ro
alelor (323 1), Cntre f.tle (93. 128. 219. 235. 539), furcu-
Ufa spendru (80), fu7 cuta dincldrdt (392 1), cdtre coadd
(251/1), deasupra coed (60) ; podu curulut (82) (in Muntu
Apusem, forma plodu carulut: plod = nastere"), i crea-
std (183).
38. Partea cainoasa." de la partea suricilar a armn-
lm picioruluj. dinapoi se numeste, cu foarte putan, excep-
t'', pretutindem buc, plur. buci (buce. dth odata .. la bu.-
ce" (179) pastrand. forma arhala.). Formele determmante
buca curulia (53. 82 88. 97. 106. 116. 126. 136. 140) par
a f" remmiscente de cncl se spunea a bucde fetei.
Pulpd de asemenea se comunica de pretutmdenea.
Dm Banat, cu regmmle lui,Jimitrofe, se atesta, ca ter-
man secundar, fdinp dm ung. comb 'ciolan', `pulp6'.
39. Pentru sensul hu. anus", terminul general intre-
buintat este cur. Prm extinclere se numeste astfel intreaa,
partea dmapma calulm (128. 226) sau dosul calului (152/3).
Cur, se numeste uneori i organul genital.
Cu aluzie numai la anus" se atestg . sub coadd (174/1)
circumscriere eufemistica, gaurd (151) a gduazd (293). Se
comunica de un invaUtor vemt in Tranalvama de la Ilua.
Acesta afirma c. acolo, anusul se numeste i popau (sau
popou?), neol. franc
Mai ammtim c'd atat la terminologia organelor ge-
nitale, cat a la aceea a anusului, corespondentele nu re:-
spund
40. Se numeste iee partea subtire de subtioara lan.-
gal toate picioarele" (144), partea de piele care leagg pici-
oarele dindarait cu foalele" (34. 160 338), partea dintre
solclu1 dinapoi i pAntece" (119), partea pantecelui laugh:
tioc" (140), partea dinapoi a burtai" (75/1), organul ge-
nital la vaci" (90) Forma de plural este ii, and. singula-
rul se inrebuinteaza femmin, si iiuri cand e luat ca am-
bigen. lid se comunicg de pretutindeni. TJnii dmtre core-
spondenti comuma uneori hie, care poate sg fie o eroare.
Aceeasi parte prin analogie se numeste subsuoard (128.
Dacoromania V. 21
www.dacoromanica.ro
322 T. PASCA
194. 497), iar prm complimre : sub foale (49), sub piept
(200. 205. 272. 497) etc.
Termini figurata sau aclaptati prin confunclare, sant :
broascei (475), metaforg ; burtel (498), prin confun-
dare ; captcl (513) ? ; chWitti (327) prin schimb de termi-
ni (?) ; ciorcuoi (29) ? ; copitd (134) ? ; desert (158. 257.
265. 270. 404) prm confundare ; dungd (36) ; fleinicind (25.
27), fldmeinzare (12. 24. 246. 289), Cate odata. fki-
mdnzie (24) prin confundare ; fluerul de sus (225) gre$1t ;
foale (366) cf. burtg , geirgoveand (530) schimb de termini;
iruri (179) 7 , lopeitdd (7) prin confunclare ; niuchiul pi-
cioarelor (218) prin confundare ; negel (32) gre$it ; pan-
tece (127. 219/3. 287. 289. 390) prm confunclare ; peldd
(168/1) ; petelmlifd (435) 7 , petelutd (432. 433) 7 , pew-
rid din sus (?) (471) ; pulpa piciorulut (190 498. 528)
cf. muschiul" ; seirghte (41/1) ? ; sceirda calului (521) me-
-tommie, de la locul pang ajunge scgrita $elei" ; Wu-
fundeiturci (36) , slabinei (7/1), prm confundare ; stinghe
(320) prin confundare ; de la stinghie ; undreud (39. 13) ?;
/Ana itlor (175) ; vdnd (-= organ genital ?) (480) ;
41. Cel mai frecvent terrain pentru numirea notiunii
de burtg" in romane$te, e pantece. Se comunicg, cu mici
abateri, de pretutinclenea. In unele regiuni incepe a clis-
pa'rea, inlocuit hind cu termini mai noi. E unicul termin
intrebuintat in norcl-vestul Transilvaniei, in regiunea cu-
prinsg intre Huedin-Careii-Mari-Sighet. Foarte frecvent
e si'n regiunea estica, pe linia Cluj, Toplita, dar in concurentg
cu alli Variante formale sant : peintec (155/1. 174 181.
316) form a. analogicg de singular ; puncite (508), pcinciete
(391. 376) $i. peincete (metateze). E curios pintece (417),
cf. spinlec.
Foale e forma care se atestg. de pe valea Muresului,
ole la Tg. Mures pang la Arad, cu intinderi pang la Cluj,
iar de aici la vest pang la Beius, la stanga Muresului.
dice se gaisesc in intreagg, Transilvania. In regiunea uncle
pang la Petro$ani si in intreg Banatul. Reflexe spora-
Leintrebuinteazg de obiceiu forma foale sant foarte va-
www.dacoromanica.ro
riati terminn secundari, care de cele mai multe ori au

o nuanta figurata.
In Muntenia, Oltenia 5i Dobrogea terminul obicinuit
e burtd. Intamplator acest termin se atesta si din alte re-
giuni, uneori destul de des. Astfel, mai unitar se pre-
zinta revarsarile din Oltenia, in regiunile padurene din Liu-
nedoara, in Banat, iar de aici pe Mures in sus, in Muntii
Apusem, pe valea Ariesului la nord, pang. in Maramure,,
Bucovina si Basarabia. Intinderea pe hart& a terminului
poates servi ca un nou exemplu pentru legatura mai
stransa intre graiul banatean cu cel din nordul
Transilvaniei, Bucovina si Basarabia. Regretam ca
nu e umforma repartitia pe harta a raspunsurilor, care
ne-ar pune in situatia de a trage concluzii mult mai si-
gure in privinta asa numitelor calatorii de cuvinte, care nu
urmeaza de loc Ruble de comunicatie actuale, ci mai cu-
rand potecile muntilor sau malurilor raurilor. Acest lu-
cru se poale afirma despre drumul urmat de foale si de
celalalt termin, burtd, care au pormt de la sud. Celelalte
regiuni, cum e tam Barsei si Fagarasului, uncle se mai atesta
cei dou termini, sant influentate de graiul muntean.
Variante formale burfd (6) si bursa (4).
Aproape tota terminii secundari fac aluzie- la marime.
_
Sant nascuti dinteun radical burd- care in cursul tim-
pului a dat, poate supt influente streine, o serie intreaga de
forme hibride si la noi si in alte limbi, forme care sant
extrem de greu de lamurit.
Pornim de la formele cele mai simple : burdan, bar-
dan (168. 534), dupa credinta d-lui Draganu, din burdu-
han ; de la noi, cuvantul a intrat si 'n ung., supt forma
burddny ; buruf (74/1. 190 191 521) ; burduh (171. 219/2.
240 280 392/2. 420. 430. 456. 472/2. 429) ; purduh (477),
si cu disparitia spirantei, burdu (168. 169 170. 241. 246.
279) ; burduhai (523 525. 540. 542) (din burdan + mrun-
taie, Diet. Acad.); burduhdi (542), burduhei (243) cu sens
de intestine" confirm 's'. etimologia data de Diet. Acad. Va-
rianta interesanta e : burduhdni (522) cu n pastrat supt
21*
www.dacoromanica.ro
324 T. PASCA
influenta lui buiduhan, burduhalci (240) ; burduhaidu.

(186 1), derivate cu sufixe augmentative.
Burauhan are cea mai intinsa, intrebuintare in liniM.
In Transilvama, afard de regiunea nord- si sud-vestica, e
foarte des notat. Se atesta si din Basarabia si Bucovina.
Dict. Acaa. aduce forma romaneasc6 in legAtura cul russ
brjuchanu 'burtos'. Ea ar putea fi insg. o denvatie augmen-
tativa din bui duh, avand in vedere intmsa intrebuintare a
acestuia in hmba noastr. Termmul are o mare varietate
de forme :
burdihan (60 66 66 1. 67 68. 69. 70), burghthan
(431), bui limn (supt influenta lm burtd) (24 1 = 'burtg
de porc'), burdelhan (96 106 115. 155). Alte asemenea
forme sant bdrddhan (152 158. 174. 181. 186/2 188),
bardelhan (83 87. 118 124. 128 138 152 4. 179 180), bdr-
dahan (153 2 174 1. 176 1), bardahan --=-- mai mult la cor-
nute" (93). Pnn trecerea h > c, g, supt influenta rut.
bordjuk, bordjug *i. a lui burtd, avem burtucan (6. 306.
319. 321. 324 327 335), bortooan (38. 290), burdugan (121.
303), bdrdelgan (114).
Pare c5. supt influenta pol burdzzuk, Turdur, avem
la noi formele bdrdeizan (167 1), burcluzan (197 197 1.
199), cf. si buzduhan (548) = buzdugan (2).
In aceeasi atmosferh semanticil se gsesc burdie k 277).
borhan (29), brdtan (241. 506) care ne trimite la rus.
briuchanu bahdu (337), poate un augmenhtiv din build;
bindeu (472 1 506. 533) < ung. bendo, loale' (cf nu-
mele de bou bzndea i numele de fam Bindea).
Termini metaforici sant butui ei (542) si dobil (513'2).
42 Tartea dintre pulpa picioarelor dinapoi si coaste,
formnd o adncdtura," se numeste fl5mfinzare. Terminul
e un ardelenism, intrebuintat mai ales in regiunile m5,rgi-
nene si pe Mures
Avem derivath diferite : flehneinzealti (20 79 95 163.
196 238/1 239 250. 277. etc ), fletmazie (24/1. 63. 7511),
fleimeinzire (67. 71) fldmeinzeaud (82), fleinginzele (419),
fleinuinzenie (2.43), fleimeinzar (392/1 471), fleimeinzarie
www.dacoromanica.ro
(441), fleimanztt (489), fldnidnzene (cu disnmlare in plu-

ralul fleimanzenele < fldmeinzelele. Derivate din flcinteind
cu sufixele -are, -ectla, -le, etc
Foarte des se noteaza, terminul desert, de pretutindeni.
Are la bazA aceeasi idee, de 'parte goalg', cf. partea de-
artd (188), si sec (63 84).
Skibte (20. 533. 538), prm comphmre : groapa de la
.sldlni (531). In Banat, slabuid (< srb slabma) i sldbuttel,
(chn slab.).
Sitnghta se atestA rar, din nordul Ardealului, din Bu-
covina si Basarabia Prim confundare se numeste si cos
(cf. cosul ineptulut) (238 272. 445. 475). Cu origme ne-
clarA horpos (497. 514 523. 546 549 550).
Restul materialului comunicat in legAturA en aceastA
nctiune e urn-ihtorul .
beildir (67) < ture. baldyr (Diet Acad.) , cartoafd
(525) 9 ; costoafd (530) 9 , coastele calultn (12. 190) groa-
pd (196) , ue-7707-62177 linia ulor (155) 9 , Onus (20)
din jos de slAlnutA este un loc peleg (= farA par), fara
musculatura, numit 'Anus". cu schimb de gen dupa de-
sert , pcirtitd (9) , peleg (20) cf peleag (ap. Tiktin) , plod
(506) , rattfd (187) 9 , sarcast (sic!) (61) 9 , stomcw (21);
s`tolnd (378) metafor, din germ. Stolne < Stollen: su
Inept (537) , tamp (20) , uzd (111) din slav. uza, uzd,.z
'frau, fume' (N. Draganu)
43 Pdrftle 'interne : E justificath. sterilitatea in privin-
la termunlor pentru numirea organelor interne ale cor-
pului. Aceste organe pe care poporul le vede rar, se nu-
mese numai la anume ocazii. Lipsa de informatie intinsa
se datoreste si chestionarului care a cerut numai termini
care se aphca diferitelor parti interne deosebit de cele ale
altor animale. Cunostintele poporului in legaturA cu par-
tile interne se reduc la stomac"intestine", ficat",
snling"
Multi din terminii referitori la stomac Ii cunoastem de
la numirea lui burtA".
bdrdeizan (127) ; berigtd (166), necunoscut de Dice.
www.dacoromanica.ro
326 $T. PA$CA
Acad. cu acest sens; bortocan (44), buh (107 150); bug

(121) < germ. Bauch, prin rostarea saseasca (cf. bul/e)
(Dr6ganu) ; burhoate (164), necunoscut Dict. Acad.,
mate" (2) , bardihan (164) , burduf (108. 503) ; burda-
han (219 1. 252. 361) ; burduhoaie (164) ii se zice la sto-
mac impreuna cu matele", contammat din buruf + bur-
home , burdujin (521), necunoscut Diet. Acad ; cartulie
(121) stomacul la vitele cornute", dupa, structura in for-
ma, de paturi, ca niste foi de carte ; cht$cei (87. 164) ; co$
(133 392 1), cu aluzie la intreaga, partea interra a pante-
color ; rnzd (426) , stomac (107 : se zice numai la cal ;
la bou, vach, etc , burdaf" ; 108. 108,1).
Ficatal (15) se mai nurneste main (15. 128. 448).
Intestmele se numesc both& (243), blohdleit (239/2.
238), necunoscute Diet Acad. , fleacuri (218. 238/1).
Pentru plamni se atesta bojogi (128), termin cu-
noscut.
Din observatia materialului de mai sus ne putem per-

mite cAteva concluzii sumare pe care le formulam in ur-
matoarele :
a) Anchetele linguistice prin chestionare trimise into-
lectualilor satelor noastre, desi prezinta, scaderi in ce pri-
veste informatia precisa. asupra materialului, ca notare f o-
netica exacta, sau ca definitie a elementelor comunicate,
au totusi o importanta mare, pentruca, mai mult decilt
o ancheta. la fata locului facuta de un specialist, desgroapa
cuvinte rare, aduna, la un loc o smonimica, bogata PADA
in momentul caml se va putea intreprinde si. la noi o an -
cheta. bine organizata, la fata locului, care va trebui s'a tina.
seamg de rezultatele abuse cu anchetele prin corespon-
denti, materialul se prezinta, inegal ca valoare si neuniform
repartizat geograficeste
b) Spre a se primi rgspunsuri nemfluentate, chestio-
narul e bine sa dea numai intrebarea MIA a sugera nici
un raspuns
c) Imaginea matrialului studiat de noi prezinta. o lipsa.
www.dacoromanica.ro
remarcabila. de grupgri dialectale. Termini al cgror leagan

pare a Ii inteo regiune oarecare, se gasesc, sporadic, a-
proape pretutmdeni. Astfel regiunea banateana. are, prim
Crisana, Sa.tmar si Maramures, legaturi, stranse cu Moldo-
va si Basarabia Bucovina, foarte des se dovecleste ca. un
interesant punct de contingenta, care pastreaza, sau trans-
mite mai departe forme din vecini. Contactul intre graiul
muntean 5i cel ardelean se face prin Oltenia in Banat, 5i
prin Tara Barsei. in Ardealul proprin zis, incat amestecul
lexical e general pe intreg domemul dacoroman. Din punct
de vedere lexical nu putem fixa o regiune intinsa, pe care
s'a o putem numi mai conservativa, ca alta, cum ne-am
obicinuit sa consideram, avand in vedere structura lui fo-
neticA, subdialectul ban:Mean. Conservative putem considera
doar anumite regiuni periferice, indeosebi nordvestice, unde
ne-a fost dat sa, gasim unele remmiscente vechi, care in
drumul lor, alungate necontenit de forme mai recente, se
vor ineca in curnd in valul care le ameninta.
d) In ce priveste originea nurnirilor date partilor cor-
pului la cal, ea e aproape intreaga, lating. Local sau in-
dividual sau creiat si se creiaz a. mereu mijloace noua de
exprimare, mai expresive Multe din aceste sant imprumu-
turi streme, intrate cu alt inteles in hmba noastra., pe
care poporul le-a adaptat pentru numirea diferitelor par-
ti de corp Numirile, figurate, bazate totdeanna pe compa-
ratio sau pe asociatie de idei, se schimba necontenit, fiind-
ca" necontenit ()chilli poporului va vedea puncte noua de
asemanare intre forma 1 functiunea diferitelor parti ale
corpului cu cuvinte ce exprim alto idei.
e) Poporul nu totdeauna face o distinctie clarg a tu-
turor partilor corpului si in consecinta terminologia lui nu
e intotdeauna unifora 5i complecfa. Une-ori ceea ce noi am
numit confundare i ntindere (extensiune) de sens se da-
toreste, probabil, unor confuzii facute de corespondentii
nostri.
OEFAN PAKA.
www.dacoromanica.ro
Etimologii.
Ari4,4 ; hird, ghirei ; arvon, arvun, arvnlle, iarvant,

arvant, arvant, arpun.
Adjectivul units, (Met Acad I, 256), erif,s, -ci

(Noua Rev. Rom , vol. 8, Nr. 6, p 86) este cahfwa tivul
unui som de mere care se coace de timpuriu (pe la Sf.
Petru i Sf Ilw).
Dice Acad., I, 256 unde se atesta cuvantul din Ta-
ra Hategulm, Banat, Sevarm i Mehedinti, pentru a ex-
phch acest cuvant se gandeste la ung el.& tare, vartos".
Fara indcealh din punct de vedere formal (cf. Artusd
< ung ErOsd, j Treiscaune , dar si irt. sanatos'`, tare-,
ap. Francu-Candrea, Romnn din .3Iun(ii Apaseni (Motri),
Bucuresti, 1888, p. 101, < ung crOs), chiar si al sensu-
lui, aceasta exphcare este posibila. Totusi din defmrthle
date se vede di nu es;e vorba atat c'e mere tari. var-
toase", cat de mere tnnpurn", care nu totdeauna sant
tari. Apoi forma de singular mug, araturi de pluralul
arium ne trimite Ia un radical original cu -h, nu cu -?,
din care nu s'ar puteh desvolth -g
Pentru aceste motive, precum i avand in vedere in-
tmderea geografich' a cuvantulm, cred ea mai curnd a-
vem a face cu sarbescul jarnh vernus" (cf. si ceh -slov.
jary, pol jury fruhhngsheurig ; zeitlich") < v.-sl Pug
ver", Fruhling" (cf. Rjenik hrvatskoga iii srpskoga je-
zika, IV, 471, 473, 478, si Berneker, SEW , 446-4/7),
sensul original trebumd s'a fie cel de mere primavara-
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 329
tice" sau de vreme", tnnp urn" (cf, srb. jarga Ursula-

bim", vrsta kruSke"i Rjemk, 1. c.). Ar fi vorba deci
de un cuvant inrudit cu trtfa", s. f , specie de grim de
prunavara", < slay jarwa, i cu htrcd, glared, s. f.,
Tritium durum", Act. Acad , II, 263 i 392, care pare
a fi identic cu slay. jarka (cf. srb jcirik Semmerge-
treide", pol pact Sommerkorn"), venit prm hmba un-
gureasca on. germano-saseasca, uncle initial da g-, a-
A
(cf. ung jerke, jerke, jarka miel" sau ied mai tanr de
un an" < slav jarka. ung. jrce, grce puica" < slay.
jarwa).
Ivirea lui -t- inamte de -u- in forma artu alatun de
erto (< teru$) s'ar puteiL explica, on prin metateza lui
2 initial, on printeo dif tongare de felul celei din $treang
< germ. Strang, itreag < ung mrdg, vtleag < ung vi-
lag, liurcd < slav lurka < lura (cf rut. tura) etc.
Cdt pnveste pe a initial din slay., in special din srb.
ja-, cf. numele arborelm mitic (sicomor", artar stufos",
platan") numn arvn, arvn, arvicne, iarvnt, arvtint,
orpun, darron, darranl, cleci uneon cu d protetic ca in
poemle populare i cu t epitetic, ca si in alte cuvinte (cf.
paus si paust in Maramures, ghes i ghest, valos i vcdost
etc ), denvat de Hasdeu, El. Magn, 1788-1791, gresit din
*laurentum, *laurinum + Arvmte (= slay -biz Lavren-
tie), pentru care Dicf Acad I, 280, se gandeste la bulg.
,
javor, iar V. Bogrea, Dacoromama, II, 441-443, la for-

ma metatezata (influentata prin et pop de arvomei, ar-
tund) *jarvo a slal ului javorti 7r),cc-cc,2vcg platanus" cf
germ. Altorn, img. javorfa), dar care inteadevar trebue
derivat din forma metatezata 'arvon, *jarvon a slavului
vechm *arorn sau *javorn (cf. -n i in forma germana
primita inamte de a-si pierde pe -nh' pe urma faptului
ca a fost confundata, prm etimologie populara, cu adj.
avorini s. javoring (cf. ri,s javornyi, s.-cr javoran), v.
Berneker, SEW , 34-35 ; agltcd Filipendula hexapetala"
< srb jaglika (jaglac), Diet Acad., I, 70 , agud dud"
< srb. jagoda fraga", Diet. Acad, I, 73-74, etc
www.dacoromanica.ro
330 N. DRAGANU
BAlmaji; boscorodi.
Verbul b al m ii j i (bcilmeisi, beilmuji, beilmosi, cu tre-

cerea lui d > o dupa," labiala : bolmosi i bolmoji, imbol-
meiji), impreuna cu derivatele sale despre care va fi vor-
ba mai incolo, pare a nu avea nici o legatufa cu man-
carea %MI-leas, _nufg. balmos (balmus, balmuj, balndis,
balmms, 7-,u1mdj, balmes, balamis - balmus)1), cum sug-
gereazg. Act Acad , I, 460, ci este mai cur-and un termen
de medicing popularg, intrebuintat de vraci si babe yin-
deogtoare, care, deodafa cu o seamg de doctorii primitive,
de oblojeli etc, intrebuinteaz'a si puterea mistica' a descan-
fecelor si formulelor mai mult ori mai putin intelese.
Radicalul de la care trebue s'a plecam este ling. bal-
zsam, cuvant atestat in aceasta forma" Inca de la inceputul
secolului XVI, care fie Ca deriv din germ. Balsam, ori
este un postverbal al lui balzsanwz, balzsamol, derivatele
lui balzsamum, balzsanwm < lat balsamum (cf. Gombocz-
Melich, MEtSz., 263-264), a trebuit s'a aibg toate sensu-
rile cuvntului latinesc (pentru care cf. gr. pcaostp.ov, arab.
balsam), deci si pe acel de liquidum medicarnentum ocu-
lorum curationi necessarium, quod arboribus destillat in
modum picis" aldturi de liquor aromaticus, planta aro-
1 Cuvantul nostru nu poate fi despArtit de ung. M-
inos Dupit Gombocz-Melich, MEtsz , 260, cuvantul unguresc este
luat din romneste. Etimologia cuvntului romnesc nu este
clarificatti, , 1-au apropiat de ciag. balama6 eine dicke, kle-
brige Suppe, Brei" (Vambery, Stud ) ; cf. si osm. bulama! der
Syrop, das Eingekochte ; eine Mehlsuppe mit Kase ; eine Spei-
se, die aus Mehl, Zucker und Fett gekocht wird", Radl ) si cu
fr. talmouse Art Kasckuchen". Cea din uring, apropiere este
cea mai probabil" (cf. talmes-balmes). Din romneste pol. bal-
mosz (Miklosich, EtWb. ; MNyr ; XVI, 17), bg. balma Speise
aus Maismehl, Quark u. Butter" (prin et. pop. > blmot, BO-
Iran-Archiv, III, 283),'sgs. BdlmRsch (Szebenb -sachs. Wb., I, 400).
Weigand isi mai mentine si aeum pArerea c5, rom. balmos este
de origine ung. si inrudit cu ciag. balmaC", turc. bulama2 (cf.
XVI. Jahresbericht, 220, si Balkan-Archiv, III, 283, iar Dr. Karl
Lokotsch, Etymologisches Worterbuch der europaischen (ger-
www.dacoromanica.ro
ET1MOLOGII 331
maticurn istum et fragrantissimum liquorem fundens" ki

sacrum chrisma seu oleum sacrum".
Doud irnprejurdri vorbesc pentru aceastd explicare :
una formald, iar ceealalta, semanticd.
Cea formala, este metateza cuvntului care ar trebui
sa alba forma *bdljeimi s. *beiljomi. Ea pare a se fi facia
subt influenta lui obloji (< v -bg obloitti) cu care a tro-
buit s. aibd un sens asemdridtor.
Pe cea semanticd ne-o exphcd in parte cea formald, :
e vorba de un termen medical popular. Bdlmeiji a trebuit
ad insemneze la inceput a vindecit prin oblojeli cu bal-
sam", apoi prm orice fel de obloleh". Sensul din urmd,
mi-e cunoscut din regiunea Ndshudului. La oblojeli s'au
aclaus I deschntece sau formule neintelese care se intre-
buinteazd si la vrji i farmece. Astfel a luat blmjI seu-
sul de a vraji, a zdphcl pe cineva prin vra.ji sau far-
mece", care se vede clar in exemplul : Badeo, nu te-am
bolmojit, cum maicei-ta mi-a stdrnit, c bolmoaja mea nu
pica' ; Dacd pied, Ea nu stricei ($ez , VIII, 82) Din intre-
buintarea de deschntece i formule neintelese trebue s
exphchm l sensul de a vorbi incurcat", a vorbi in ne-
stire, fdrd rost" (liddulescu-Codin , Com. N Ionescu, Si-
sesti, in Mehedinti) ; plaudere viel" (Jahresberichl, IIT,
313. Borlovenii-vechi, in Banat), precum l pe acel de
a amestech (mai multe lucruri) uncle cu allele, a incurch
lucrurile", a incurck a zdpdci. pe cineva cu vorba" (vezi
exemple in Diet. Acad , I, 459). Efectul descntecului asu-
pra trupului ne-a dat sensul a se mui, a se molesi." al
reflexivului a se beilindji (vezi ex. Diet. Acad., 1. c.).
Derivatele bedmakt, adj. I, 1. incurcat" 2 mo-
lesit, moale, fard energie" si II. incurcat in vorbire, pel-
manischen, romanischen und slamschen) Worter orientalischen

Ursprungs, Heidelberg, 1927, p. 17, Nr. 201, 11 considerg iden-
tic cu balbas mied" < turc. bal Honig' si bas' Kopf", propriu
Honigkopf", iar balmes din a face talmes-balmes identic cu
balimez, baliemez grosskalibriges Geschutz" < turc. bal-jemez,
propriu der nicht Honig iszt oder friszt".
www.dacoromanica.ro
332 N DRAGANU
tic , cel ce vorbeste prea mult" ; balindjtturd s. f. ameste-

catur, incurchturk arababur, talmes-balmes" , chiar
postverbul bolmoajd s I. s raja', farmec" nu prezintg ni-
mic nou fata de sensurde lui bdlindji despre care a lost
vorba mai sus. Balmajttor i balniejuttor, -oare, adj verb.
al formei bdlmejui neatestate altfel, din exemplul Acel
Ungur, an ce va ft fost nu stiu, de au bdsurutt st au tt-
sat ca acelea a zice, se vede di de putt/rid stunid si soca-
teald cia fost ., bdbestt basme st nesdrate rorbe la... oa-
mem ldsdnd in poveste. Ct, ca sei nu flu prea lung, in
vorba acestora balmejuttort, cu atdta ftecare gdnditor.. se
poate donmi, cum, acelea ce au zis n'au fost, mei au pu-
tut ft (Let, r, 110), ne reammteste asa de mult pe f amd-
geu (< *gr. riayek, -60c. din p.aye.:ro vrAptor") (,11-
din vrjitor" a ajuns s. insemne , sarlatan" (v. exom-
ple in Diet Acad , I, 131)
Evolutia lui bdlindji este foarte aseman'atoare cu a-
ceea a ui boscorodi care a trebuit sL se nasca prin meta-
tezarea unui unguresc reconstruit *boszorkod- = boszor-
kcinyoz behexen, bezaubern" < boszorkny Hexe,
Nachtgespenst" (> slov., rut. bosorka, care a fost repri-
mit in uncle regium unguresti in formele boszorka, ba-
szorka, cf Gombocz-Mehch, MEtSz , 499-500) > rom bo-
sorcate (bosorcotu), subt influenta lui bosconi2 Avnd in
vedere c pentru a explich forma unor elemente unguresti
in bmba noastea adeseori trebue s pornim de la astfel
de radicale reconstruite, de altfel in spiritul limbii ungu-
resti (cf. suf. -ad-, -od-, -ed-), aceast 5. explicare este mai
1 Derivarea de verbale cu suf. -od(70, -ad(ik), -ed(21,) esre

proprie bmbil unguresti
2 Din pricim fonetice nu pot aclmite etimologia propuS,I, de
V Bogrea, Dacoromama, IV, 795-796 (< rut. botkorthith '110-
kus Pokus treiben', ap. elechowski, Ruthen-deutsches Worter-
huch, I, 37, care poate fi luat din rom. boscorodf i modifirat
subt influenta formelor cu 2 ale lui bogit), cum nu o pot ad-
mite nici pe a lin Cihac, II, 24 (< rus. vozgovonti commencer
h parler").
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 333
prcbabila decat cea data de Diet. Acad., I, 624 Forma-

jia ononatopeica (poate pun fuzmnea lui bolborosi + bos-
coade, s cu ung. boszorke vrntoare")".
lnsusi boscoade farmece, leacuri cu putere de vm-
decare" pare a fi mai curand o contaminare a lui boscoa-
ne + boscoroade bolboroseala, bombaneala", postverbalul
lui boscorodi, deck + iscoade (Diet. Aced, I, 624), care
are cn totul alt inteles.
Bitu$4, botoa0, butuwil.

Cred ca in den\ atele bdusd,1 botoegi si butioand a-
vem un singur radical, anume ung bojtos, bojtds, bujtits,
-I- buhtes hirsutus, villosus, comosus, surculosus, hirtus,
hispidus", haaricht, schossreich, rauh, stachhcht, strup
picht, mit Quasten versehen, zottig" (< bojt surculus, co-
ma", Schoss, Zweigblatt am Baum, Propfreisslein"), pen-
tru care cf Szarvas-Simonyi, MNntSz., I, 264, Szamota-
Zolnai, Okts: , 79 , Szinnyei, MTsz , I, 152 , Gombocz-Me-
lich, MEISz., 451
Bdusd, s. f , inseamna 1 Tin fel de bunda, cojoc(el),
tihoarca, folar, brim hriniti. 'humid) facuta din piei de
caw si fara mtinect". . meted, o imbrachminte lunga, pen-
tru lama, facuta din pi, I do mite", iar derivatul bdu$ccl,
s f , colocel scurt pima in curee ; 2. procovita pentru
sa" Mc( Aced , I, 570)
Botoaei si butioana, adj ,s f., este oaia batrang care
nu mai are dinti si care, de regula, se ingrasa pentru ta-
iere" , babana, boanca, ha(r)stioaga" (Diet. Acad, I, 630
si 713-714.
In toate trei cazurile trebue sa fie vorba de ceva K-
nos", paros" in cazul intaiu de un cojocel, bunda, bra-
1 Acest cuvant a fost derivat de Alexics, Magyar elemek

az olcih nyelvben, p. 90, 110 si 111, greOt din ung. bekes, bekees,
care ne-a dat pe peresd redingote, fourre hongroise, polo-
naise" (Cihac, II, 520).
www.dacoromanica.ro
334 N DRAGANU
nite, in cazul al doilea si al treilea de o oaie", mai ales

,,oale batrang.".
Din punct de vedere formal in toate trei cazurile s'a
redus diftongul. S'a pastrat insa in boat ciucure" < ung.
bojt (Alexics, Magyar elemek az oldh nyelvben, p. 111 ;
.11act. Acad , I, 603 ; cf. 5i n. fam. Boito < ung. bojtos.
Bodrlau (bodirlan).
Boddrldu (boddrldu), s. m., = un som de rata' cu pe-
nele negre si ciocul ascutit (Colymbus glacialis) , 104d,
cufundar, cu spechle boddrldu ferdstrdu (mergus mergan-
ser s. serrator) sau rata albd (mergus albellus), fundac si
fundar ; cu schimb de sufix se numeste boddrlan, s m.
Diet. Acad., I, 595, de unde am luat aceste precizAri si
uncle se dau si citatele necesare, constatA ca.' etimologia a-
cestui cuvnt este necunoscuth, si adauge : Cihacr, II, 483
II compar6 cu ung bukddr, idem, bukdolni a se cufunde ;
un cuvant unguresc bukddrl, citat de SIO. I, 245, nu-1 ea-
sim in dictionare".
Forma ungureasa de la care trebue s'a' pornim este
*bujdorl s *budorl, contaminarea lin buvdrl + *bujdot
sau bujddkol, buddkol, bujdok( o )16, budok( o )16 mergus";
cf. 5i slov. bujdr, bujrka un soil' de rate, ap. Gombocz-
Mehch, MEtSz., 560-5.62.
Bolt* aci; galfild, calfad, chealfed, galfed,

Substantivul feminm bolfd este cunoscut cu sensul de
umflgturV, tumoare" (care contine mula apg"), in
special, umfratura la gat, ealci, amigdalitg", si rar, in
Transilvania, nod" (in ngframa, etc.).
Diet. Acad., I, 608, inregistreaz aceste sensuri im-
preun 5. cu variantele si derivatele bolcd (< bolfd + gal-
cd), boftd, bolfusoard, a se bolfi a se umfle, a creste",
bolfos, -oasei umflat, noduros", bolfeiu grAmadg, mor-
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 835
man"' si adauge etimologia necunoscuta (cuvntul se grt-

seste si la Ruteni botfa tumoare")".
Pentru a explica, pe bolfd trebue A, pornim de la un-
gurescul golyva (gelyva, gelva, gjva, gva, Ova, gilua,
giva) Kropf", Baumschwamm", care, impreuna cu toate
variantele sale, s'a desvoltat din forma metatezata, a sla-
vului gliva < p.-sl. grevit (cf. slov. gliva Baumschwamm",
srb -cr. gliva Schwamm", -slov hliva Staubschwamm",
rut. hijiva eine Pilzart", ap Berneker, I, 303). Fazele de
desvoltare ale cuvntului unguresc au trebuit s5, fie : slay.
gliva > cu metat ung. Ova > golva > Ova ori Ova
> gelva 0. gilva > golva (cf si slay pleva > ung. polyva,
pelyva, pjva, pelva Spreu") 2. Afarg de aceste forme un-
guresti trebue sg, inregistraan O. pe vo/yva s. volva, in care
g s'a schimbat in v prin asimilatie3.
Trecerea lui g in b nu este atestata in ungureste pen-
tru acest cuvnt. Dar astfel de treceri existh,. Citez una
singurg, intru Cat cuvntul respectiv, in forma sa cu b,
a intrat O. in limba noastr5, targonca > tarbonca i. tor-
bonca > rom. tdreiboantd, tiriboanki (cf. Szinnyei, MTsz.,
II, 662 : A. Scriban, Arhiva, XXX-1923, 285 ; Tiktin,
DRG., 1559)
Trecut odath b- in v- (cf. forma volyva), acest_din tu-
na' s'a putut desvola sl mai usor in b- (cf. berdung <
verdung, ap. Szinnyei, MTsz., II, 955 ; bakter < austr.-
bay. Wachter, Gombocz-Melich, MEISz., 247, care ne-a dat
rom. boactdr, chiar rom. oache0 > ung. vaki$a si baksa,
slov. bakea, cf Gombocz-Melich, o. c., 246, unde se deriva:
gresit din bak tap" + suf dim. -sa) etc.
Schimbarea lui g- in b- s'a putut produce si la pri-
i Bolf, s. a. (in Muntii Apuseni), bucat6 mare de piata
pe marginea drumului)" probabil este alt cuvant; cf. balf, bullut
bulg, bulz. $i bolfeiu ar putek sg. fie mai curnd un derivat al
acestuia cleat al lui bolfd.
2 Z. Gombocz, in Magyar Nyelv, XVI-1920, p. 5.
3 Magyar Nyelv, XVI-1923, p. 125
www.dacoromanica.ro
3 36 N. DRAGANU
mire, pe terenul hinbn romhnesti, fie printeo metateza" fo-

netich de felul lui pogori-gobori-cobori, tdvdlug-tdveiluc-tel-
fdlug, he prin influenta lui bocdd, boli, bolnav (cf slay.
boll bolnav", rus boll, srb. bol durere"), bolovdni a se
umflii, a se inflame, a se invartosa", on. a lui botf,
beilf, bulb& bulz ?]. bubd. Si in alte pozitai trece g la noi
uneori in b (cf coctorbdsi cociorvel alturi de rus. koerga,
rut. kaerhe, kudurha, pol. koczarga, ap. Berneker, I, 536 ;
goambd = goangd, Diet Aced , II, 279, etc., ca sg, nu mai
pomenesc de asimilatu si metateze de felul celor urmatoare :
ung. gomb > secueste bong > *bomb > rom. bumb ; ung.
gombosteKtii) > rom. gombo?, ung. bongost > rom plur.
bumbu?te > sg reconsitr. bumbmcd (rut bumbuaa) ala-
turi de bongo?, boangd? < ung. sec. bongos , guba > rom.
gubei i bobou, bubdu, etc.) , ori de iperurbanisme ca t
bif-
tui (Diet. Acad , II, 257) < ghtflui < germ. Gift, poate bif,
ghit, butt alaturi de ghltd, jitd, vitei, etc.
51 mai usor putem exphca 1recerea lui v- in b- din
forma volyva s volva (pentru b initial < v cf bo?lind <
vo?tind < v. slay vatina, Diet. Acad , I, 626 ; pentru b
medial 51 final < v, chiar l < f ef cujbei, gujbei < slay.
gozivi, din care derivg, si srb , rut guZ-ba, ung guzsba fund
hiat din romneste, puhabalktuFi de puhav (ung. puha)
< slay puhavh, puhavyi, buhab, buhav < srb buhav; cf.
si carjob, garjob < slay krdrin, Carlibab < airlibav < Car-
libah, cosoroaba < -ung. koszonifa, A Philippide si A. Seri-
ban, Arhiva, XXX-1925, p 278, etc.
Trecerea lui v din silaba ultima in f nu ne prici-
nueste nici o greutate ; cf slay vhiltva > rom vlv > Al-
fei ; slay. irdtva > rom jertfd etc
Ruteanul dialectal halm este luat din ungureste, jar
bolfa din romnestei.
Mai ramAne acum de cercetat daca nu poate fi
vreo legatura oarecare intre galfdd, calfdd, t cheat-
i Cf. I.-A. Cancirea, Noua Revistd Romdn?t, vol I-1900,
Nr 9, p. 407.
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 337
let, falfdd, gdlged, gdlfed palicl a puhav sau buget la.

fata", gdlbezi, dilfezi, chelfezi a se face palid, a toe/
ingalbeni", pe care Puscariu, Dacoromania, IV, 684-6, le
deriva dmtr'un tip *galfidits in loc de *galbidus, 0. intre
formele unguresti gelyva, gelva, gilva, hi care, cum ar
arata forma gdled interpretata *galced, nu gaged', a pu-
tut s'a se amestece a gdlcd 1. boala de gat", 2. umflatura
subt piele" care, impreuna cu Tiktin, DRG., 678, nu cred
ca poate fi explicat mailtumitor dintr'un slay galka glob" ', .
care ar fi dat in romaneste galcd, ci, cum imi atrage aten-

hia Th. Capidan, mai curand este o desvoltare semantica
ulterioara din bg. gliitka > glaa gorgee, arrire bouche ;
trait, coup". .
Contaminarea lui *galbed (< *galbidus, -a, -um) in
loc de galben (galbinus, -a, -um) en ung. gelyva, gelva,
gilva ar explich de-ajuns altat trecerea lui b in v a apoi
in f (cf. bolfd, vcilfd, jertfd etc ), eat a forma t chealfet =
chealfed, falfdd, cu ea, care dupa g *i. k, s'a redus apoi
la a.
,
Bot(1.
Boto, s m = eapusa (Bucov. i pe Cdnipie, in Tran-
alv.; cf. Marian, Ins. 400, Viciu, Glosar i Dacf Acad., I,
631), derivg din ung botos capitulatus", kdpfig, kopf ba-
bend" (cf. Szarvas-Simonyi, MNytSz., I, 302), finid un
interesant dcalque al romanescului cdpugi, care pare a
fi derivat din cap cu suf -m" a ca termen pastorese, a
trecut si in alte limbi (cf Puscarm, Dacoromania, II,
593-594 si Dice. Acad , I, 116)
1 Fiinda, Puscariu contest6 existenta acestei forme, amin-

tesc di ea se gh'seste atestat la I. Chendi, Foiletoane, Bucu-
rest, 1904, p. 127 Atmosfera oraselor si a boerilor de vita
lath. ce produce gdlfezi trubaduri de noapte sau ImblAtitori
de fraze si cel mult frivoli, storsi si far verv, de ai lui
Boccaccio".
2 Dia. Acad., II, 213-214.
Bacoromania V.
www.dacoromanica.ro
S38 N. D RAGAN U
Buzamni.
A buzumini vb. IV-a cu sensul de a se zapg,ci" (coin.

din Costeiu, Banat, Dict. Acad., I, 716) deriva dm srb. be-
zuman clemens, insipidus, stultus, ignarus", bezumiti
decipere", in errore versari", stultum esse" (< v.-sl. be-
zuminii amens", bezumiti amentem esse"), cu e trecut
in a i apoi in u, dupa labiala i inainte de u urmator.
CAilat,-il.
Re lev acest cuvant nu atat pentru etimologie, care este

cunoscuta in cat priveste radicalul din care deriva, cat pen-
tru felul cum este format.
Ceidat, -et, adj., care insemneaza cu coarne strambate
sau sucite" : Boit memdret cei ctlai, Peste munfi triabd
trecuti... (I. Bar lea, vol. II. Cdntece poporane din Mara-
mure$, Bucuresti, 1924, p. 256), este adeca* un derivat de
felul lui tdrcat, < teircd a impestrita" < ung. tarka
pestrit", deci este participiul unui verb *Mild < edda,
cetilea, cu reducerea diftongului clea nume de vite" < ung.
kajla stramb, sucit, incovoiat" (cf. kajla szarvak coarne
sucite indara't", kajla tehn vaca cu coarnele carligate in
jos") ; cf. si cdilaciu i thaw < ung. kajls, idem, ca si
beirnaciu < ung. barmis, apropiat de derivaftele cu suf.
-actu (v. Alexics Gy., Magyar elemek az olcih nyeloben, Bu-
dapest, 1888, p. 68 ; Diet. Acad., T. I, P. II, 48 si 184 ; 0.
Densusianu, Graiul din Tara Hategului, p. 83).
CArAzni.
Ceireizui vb. IV-a chalasser", a aseza parii de la

-vie in rand" (Cujir, in Transilv.), nu derivg, din ung.
krzni entourer, environner", a incunjura, a imprej-
null", cum presupune C Lacea, Diet. Acad., t. I, p. II,
p. 131, ci din ung karz- (< kar) garnir de pieux, pi-
loter, palissader, chalasser (ex. une vigne)".
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 339
Cirt ; gita.
FAr a-i arta, origmea, Dtct. Acad., t. I, partea II,

p. 160, da, pe cart a, s. f., ca intrebuintat in Mold., Bu-
coy., Transilv, , cu sensul de chiffon", carpg", (co)-
treante, raz6", zdreantr, impreung cu trill:liter-Ile ne-
cesare. Evident avem de a face cu *carpifei (cf. srb. krpica,
.dim. lui krpa < v.-bg. krilpa > rom. cdrpti).
Pentru sincoparea lui -i- aton si apoi disparitia lui
-p- cf. cocarta" < codirtifti mancare ciobarbeasa, dm cas
dulce amestecat cu zar", codorta < codortif4, codorila co-
doraste", teigdrfd < slav. *taga/rica (cf. bg. tagareci, ta-
sardja, tagaidua < bg. tagar < ture. tagiir, dagarek sac
de cue > alb. tagar, n.-gr. taicipc, vziafrey(xcc si Socr-),
(z)dreanfti < slay. *sfidranica < sildrati zerreissen" (cf.
Tiktm, DRG., 1807) algturi de dranifd (cf. pol. dranwa
,,Dachspann, Daube- < v.-bg. dirg, dirati, ap. Berneker,
SEW., 185) etc. Dintre cuvintele de acest fel tratate de G.
Weigand, Balkan-Archiv, III, pp. 108-110, putem cita, pe
poyata < *povoafd < slay. *povoca < *povodica < povod
(Cihac, II, 284 , Weigand, o. c., p. 109). Nesigure sant
ceafd < slav. *C"adica < *.eadtì Dunst" (Cihac, II, 47 ; G.
Weigand, o. c., p. 108-109) alsaturi de explicarea din lat.
*caecia (Puscariu, Cony Lit. XXXVII, 598-599, si EtWb ,
.Nr. 359, p 30 , 0. Densusianu, Hist. 1. roum., I, 153, si
Romania, XXXIII, 74 ; Meyer-Lubke, REW., Nr. 1457, p.
110) ; si vita < slav. mca < v -bg. vitica (G. Weigand, o.
e., p. 109-110) algturi de explicarea admisa de majorita-
tea celor ce s'au ocupat de acest cuvant < lat. vilea,
fern lui viteus Reben-" (cf. Puscariu, EtWb., Nr. 1911, p.
179, care atest 5. si megl. vitsd ; Tiktin, DRG., p 1760, si
Meyer-Lubke, REW., Nr. 9388, p. 717).
Avand in vedere numeroasele exemple citate mai sus,
fail indoiala dinteo astfel de forma sincopa'a trebue s'a.
explicgrn si pe geitd panglich sau baier sa. ce se impleteste in
capMul cositelor ca A. se poat'd innoda churl se leagg im-
prejurul capului", impletitura pairului in varful capului,
www.dacoromanica.ro
340 N. DRAGANU
impodobita cu margele, panglici sau flori de taxg" si coa-

da impletita a fetelor" (Dict. Acad., II, 235-236). Cuvan-
tul de la care trebue s pornira este, evident, slav. *kica
s *ktiica s.*kylica < v.-slav. kyta (cf. rut. kytyda Blu-
menstrausz", Garbenbundel", slov. kytice Strausz", Bu-
sch", pol. kwzka, kicz, ap. Berneker, SEW., 679). Cum a-
rata, insa chttei buchet de flon" < v.-sl. kyta, chili, 1. a.
impodobi", a gati", 2. a potrivi bine", a drege", 3.
a planui", 4 a nimeri", etc., asupra carora cf. mai pe
unna S. Puscariu, Revista filologwei, 1-1927, pp. 271--
275, k- din slay *laca ar fi trebuit sa se pastreze in limba
noastra Pentru aceasta, daca nu cumva se gaseste in rut-
on pol. si forma dialectala cu g-, ori daca n'avem a face-
cu o iniluenta a lui gall, gdtealei on chiar a lui gal, sant
indemnat sa cred ca, am primit acest cuvant prin limba
ungureasca in care-1 gasim in forma gica, gicca jupi (le-
gaturi de pale s. papura) marunti pentru acoperirea case-
lor", gwaz- a lega jup]." etc (cf. Szinnyei., MTsz., I, 695).
Din romaneste este ung gaca (gecaj) impletitura de
par pe capul fetelor", atestat in graiul Ciangailor din Mol-
dova (Magyar Nyelvar, XXX, 172).
Chichi lean.
Chichi lean, adj m , adv,, se intrebuinteaza nu-
mai in expresiunea std chichilean = sta, nerabdator ii
asteapta pe langa cineva care-i ocupat i pe care-1 plic-
Waste" (coin N. Ionescu, Sisesti, in Mehedinti) i deny&
din ung tetlen inactif, oisif, dsoeuvr, sans occupation'
(cf. ung. ltlen all sta. Med treaba, nu stie ce sg, faca")-
Chiuhreag.
Chnicireasei, s. f., inseamna feineia care stie coase cir
mai multa maestrie" (Viciu, Glosar, 87, Cean, ampie)._
Cuvntul 1-am auzit si in Cluj de la, d-na Hermina Mol-
dovan, de origine de pe Campie. Deriva din ung. titvarrci,
(= tiivel varra) cusatoare cu acul".
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 341
Ciuie -I.
Adjectivul ciuo, -ii se intrebuinteazg, pe la 1\l'asaud cu
sensul de tehuau", s clnat". Cuvantul acasta se gaseste
si in hmba ungureasca element al limbn militarilor
-din timpul rzbortilui, insemnand Oran, om prost de on-
gine slava.' (sarb, basniac, muntenegrean, sloven)", Ma-
gyar Nyelvfir, XLIX, 44
Dupg, Gombocz-Melich, MEtSz., 1198, cuvantul ungu-
resc deriva din srb.-cr. o'ujeS ? auzi?" din verbul &di
hOren". Noug, ne-a venit cuvantul probabil prin militae_
si, dupg cat imi aduc aminte, 1-am auzit si. inaintea rilz-
boiului.
Cocor (clicor).
Pentru a explica originea cocorului s. cucorului

'(plur. cocori s. cucori), numit in Moldova, unde aceastg
forma este rezervath, pentru lirliatus, cu forma feminina
cocoard, cucoarei, pasere bMtgreatal. si caTatoare, din cla-
sa picioroangelor, cu capul imp'anat sau motat, cu ciocul
si gatul foarte lune`, numita. si. gruiu, gruie, gruhd, gru-
Ive (Grus cinerea), precum si pentru cocor-, cucor-, cocdr-,
Coco-, cuco- din deosebitele vanante ale lui cocosteirc, Has-
deu, Cuv. d. beitr,, I, 303, a propus : masc. cocor, ,.3ucor
< lat. cicon-, fem cocoard, cucoard < lat. cicoma. De a-
ceeasi Parere este si Cihac, vol II, p. 569, care-I desparte
de cocor, cucor indoiturg, umfratura", cocori i ndsco-
cori a se umfla in pene, a se infoia, a se bursuch", pe care
in vol. II, p 494, il derivg din ung. kukora courb",
pentru care iarasi trimite la slay. kokoravii crispus", etc.
Tiktin, DRG., p. 383, scrie de asemenea : Viell. zu lat. ci-
conia Storch". Kneanu, Diet univ., s. v., il deriva; din
gr mod. kokkri cocos" care ar fi sensul primitiv" si
adauge : cocorii au pe ceafg, un mot de pene care aduce
-cu creasta cucosului". G. Weigand, Balkan-Archiv, II, 269,
vede in partea intaiu a lui cocostdrc alb. onomato-poetic
coco =.- lat. *foccare -I- bulg stare
www.dacoromanica.ro
342 N. DRAGANU
De o parte explicarea din lat. ciconia nu no multa-

meste din punct de vedere formal, iar explicarile date de
S'ameanu si Weigand. nu sant destul de intemeiate ca sens
si..Apmpozitie (ar fi vorba de un compuis hibrid neobisnurt).
De alta, parte cocor, i mai ales pluralul cocori, are I alte
sensuri, ceeace nu trebue sa ne scape din vedere cand vohn
sd explicam originea numelui paserii. Astfel inseamn5. 1.
Penele cele schincioase din coada cocosului" (Vjciu, Glo-
sar, Bociu, Huedin). Fire de Or cret sou pene din cuada.
ratoiului, ce poarta, femeile de-asupra urechilor, Martian&
spre fatA" (Culegere de doine, Ciurcu, 1891, p. 6b, nota ;
cf. si p. 142). Prin extensiune : Parul femeilor tocmit in
forma penelor rotunde din coada ratoiului (Corn. Coca,
Oravita, pentrt Dicf. Acad.). 2. O specie de dantela, hor-
both'. sau cipca, numit I carligei" (Viciu, Glosar, Toracul-
mare, in Banat ; cf. si Pamfile, Industria casnica, p. 119).
3. Prin extensiune, din sensul cocor = grum" s'a
desvoltat cel de momaie, ciulA despartrtoare in lanurile
de gran" (Ion Creangd, III, 226 ; Parable, Agricultura lit
Romani, p. 120).
4. Prin extensiune, din sensul intaiu, s'a desvoltat ceI
de umflaturg, cucuiu" (Lex. Bud., Dict , Rem crit -lit ,.
III, 119).
Afar./ de acestea mai avem urmatoarele derivate si
compuse : (Bot.) cocorel s. rn. (mai ales aa plur cocorei
Ii cocoreii) = Erythronium dens canis, cocwei", Md-
sealia-ciutel" (Pantu, Pl. ; Dame, Term., 185 ; Diet. ; H.
V, 353 ; XI, 26, 96, 116, 230, 246 ; XVI, 4, 42) ; coral-at
sau cociireiu (singular reconstruit din plur. coccircii), idera
(H. IX, 153, 158 si 472 ; Muscel, 36) ; cocoran s. m. pro-
babil cocos" (Papahagi, Graiul $i folk. Maramuroului,
p. 147 14) ; cocoref, -eafd, adj., motat" si se zice Uuia
care e mai gures sau mai indraznet" (H. IX, 92, Ru-
dina, in Mehedinti) , Cocorete n. farn. (Pascu, Suf. rom.,
37) ; a se cocori, vb. refl. IV-a (pers I sg. prez mei co-
coresc), a se umfla, a se ingamfa" (Lex. Bud., Pontbriant,
Alexi, Dame, DRF.), cu gompusele a se nascocori i rtisco-
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 343
cori; a se cocoret, vb. refl. I-a, a se sui, a se inglta, a

se ridica pe ceva mai sus ; a inalta capuil cu mandrie ca
cocorul" (Costinescu) ; cocorat, -it, adj., pentru care cf.
si coconat si goganat, cu sensul cu picloare lungi" (Dame,
DRF.), inalt ca un cocor" (Pgsculescu, Lit. pop. 79 si
glosar ; Pascu, Cimilituri, 145 ; Rklulescu-Codin, Ingerut
etc., 57 ; Mat. folk. 533 ; Ion Creangei, III, 33 ; Zanne,
Proverbele Rom., II, 646) ; a se cocorosa, vb. I-a, a se
umfl, a se ingarafa, a se infoia, a se bursuch" (Dame,
DRF. ; Sbiera, Pov., 125/16) ; (Orn.) -I- band > cocobar-
zei s. f. barZa, cocostarc" (Ardea ciconia) (Jahresbericht,
V, 189 ; XII, 163 , XIXXX, 9, 53) si cocobardei s f.,
singular reconstruit din pluralul cocoberze (corn. Voicu,
Stupini 1. Brasov, si Bucsa, Belini in jud. Treiscaune) ;
+ shire > cocor- si cucorstdrc (Marian, Omit., II, 323),
coctirstarc (Vaicol), cocostorc si cucostarc 1. Cocor",
gruiu" (cf. Cocorii (cocosteircra.. zboaret, Catendanu, a.
1814, p. 14 ; Primeivara, cel ce va veded intdiu cocosteirc,
apoi band, Ion. Superst., 61, ap. Tiktin, DRG., 384 ; Cel ce
are sarpo, sii meineince bucate fdcute cu came de cocosteirc
ori barzei, Pamfile, Boll si leacwri, p. 60), 2. barzr,
strc", golie" (Marian, Ornit., II, 323 ; Dict.; etc.).
Toate sensurile si formele araintite mai sus se explicg,
desgvArsit din slay. kokora, kokori (kokorovii) kraus",
struppig", crispus". Paserea a fost numitsg, cocoa)* cu-
coarei (masc. cocor, cucor a fost reconstruit in Moldova
din feminin) dupg motul de pene sucite de pe cap si din
coadg care deosebeste cocorul" de alte specii de picioroan-
-
ge ;1) cocobarzei si cocosteirc au numit sl ele la inceput
1 Cf. afard de Sdineanu, D. U. s. v. : cocorii au pe ceaf6.
un mot de pene care ,aduce cu creasta cocosului", si A. Brehm-
Pehmel-Loesche, Die Vogel, Leipzig u. Wien, 1891, vol. II, p.
674 : aus zwolf Federn gebildeter, ziemlich kurzer oder zu-
gerundeter Schwanz und dicht anschheszendes derbes, jedoch
reiches Kleingefieder, das oft einen Tell des Kopfes und des
Halses frellaszt oder hier sich zu schonen Schrnuckfedern urn-
gestaltet.."
www.dacoromanica.ro
344 N. DRAGANU
satiri motate de berze" $i starci" (in coco-, cuco- din co-

cobelciu, cucobelciu, cocomelciu, cucomelciu etc. avem de a
face mai curand cu 0 forma.' secundarg a latmescului co-
chlea Schnecke", Schneckenhaus", d. p. *cocula, cf. Me-
yer-Lubke, REW., p. 161, Nr 2010). Pentru sensul par
rotund in forma penelor rotunde din coada ra,traului" cf.
slov. dialectal. kokora Haarbuschel, Haarlocke", s.-cr. ho-
korica Haarlocke". Pentru cocorel, cocorclu cf numeroase
nume de planrte din a cast radical in limbile slavice bg.
kokoHe Stiefmutterchen", Viola tricolor" , rus. kokor-
nikil Osterluzei", Aristolochia clematitis" ; kokorygi
Gleisze", Aethusa cynapium" , s.-cr. kokornjak Kamil-
le" ; slov. kokorak, kokoHak Alpenveilchen", Cyclamen
europaeum" etc. Pentru a se cocori, cocoret, neiscocori
reiscocori cf. bg. kokoryti se, kokothti se strube the Federn
(vom Vogel)" ; hlase mich auf, bien eitel" ; glotze, gaffe",
toate ap. Berneker, SEW., 540.
Coleerin, colcerit.
Se cunoa$te vechiul clucear(iim), cluter(iu) s. in, cu
derivatele clucerie, s f., $i clucereasei, s. f., care ne-a venit
din v.-sl. klju6ari, i inseamna un vechm slujba$ de deo-
sebite ranguri $i cu deosebite ocupatiuni" (cf. C. Giurescu,
Contributiuni la studiul cronicelor muntene, Bucure$ti, 1906,
p. 51).
In fond acela$i cuvant, dar venit pe alta cale si mai
nou este colcerius. m. un fel de ceimdrar la jocurile sa-
testi". De pilda, la jocul cu turca Comitetul se compune
din un vatav i un vAtav mai mic, un colcer Ufl soiu
de camarar, care imparte mancarea $i beutura, un caprar
$i un caprar mai mic, cari aduna, colacii $i in fine un bu-
cinAtor" (S. Wandrescu, Lit. Ft ob. pop. din comuna &ba-
de-jos, Bucure$ti, 1892, p. 209 ; cf. $1. T. Pamfile, Serbeirile
la Romani, Crtictunul, Bucure$ti, 1914, P. 162). D-1 A. Bug-
nariu imi comunica, ca, in Frij sau Lunca (jud. Nasaud)
sant doi colceri, avand fiecare cafe o cheie, pentru ca s.
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 345
nu poat deschide deck, impreunA si A. controleze. Ace Iasi

sens se aseste si. in Bucovma : Fecioni, carii voesc s5.
serbeze Vergelul, pun toate inainte la cale, uncle au s5.-1
serbeze si pe cari din fete A, le pofteascg , apoi tocmesc
muzicanti si. aleg din mijlocul lor pe doi insi, pe cari ii
numesc Colceri 0. arora le incredinteaza; conducerea Ver-
gelului" (S. Fl. Marian, Serbeitortle la Romani, v. I, Bu-
curesti, 1898, P. 82). Fiecare fecior e indatont, and vine
la Vergel, san si. cu o zi mai inainte de aceasta, sa.' aduca
bauturi pentru oaspeti si bani pentru muzicanti ; acestea
se dau in stgpanirea Colcertlor (id., ibid , I, p. 83). Cinstea
pe care o aduc feciorii este alcgtuia de obiceiu. din colaci :
and e sg, iasg, unul dintre chseni pune un colac pe mash.,
pe care-I ia colceriul. In cele mai multe locuri colceriul,
primind colacul, nu zice altceva deck . De uncle gazda
goleste, Dumnezeu sporeste". In casele cele mai alese col-
cenul san un altul, primind colacul, reciteazh intreaga is-
torioara a colacului" (Mndrescu, o. c., p. 216) ; cf., de
pild'a, intr'o urare" dm Gledin, publicat, de Viciu, Co-
hnde din Ardeal, Bucuresti, p. 190 : Si-a Witt acest colac
minunat, Pe piatra morn mdsurat, Taie-1 in cloud, Dei-ne
i noud ; Tate-1 in trei, Dd 0 lui Indrei; Taie-1 in paint,
Dei la colceriu sdracu 1" In nota Vicm explicg pe colcern t:
,,cel ce poartA sacul cu colaci".
Colvertu sau coolceritt se alege sl pentru obiceml nu-
mit La bagat in Facloiu", cunoscut in Ercea-mare, jud.
Mures, si in Ormemsul de ampie si descris de Tr. Gher-
man, Comoara Satelor, V-1927, Nr. 7-8, pp. 81-85. In
seara zilei de Craciun se... aleg cam 6 8 feciori de clte-
mdtori"...
Acestia.. aleg un coolcertu, pe un fecior, care intruneste
pgrerea unanung ca eel mai de cinste si de incredere. Gaz-
-da casii pe langa.' casa (odaia,), in care au sg joace, le mai
pune la dispozitie si o Camara cu un butoies si un leidoiu
ca sl la Ormenis. Pe coolceriu 11 pun apoi mai mare
peste ca'marV (p. 82). In eamarA strng colaci", pla-
cinte". etc. La miezul noptii ggzdoaia stApAna cIsii
www.dacoromanica.ro
346 N. DRAGANU
se scoala ; coolceriul ii da carnea adusa de fete, si o frige.

Apoi asterne masa, pune carnea fripta, pancovele, plciii-
tele, iar colceriul vinars , feciorii se scoala,, se pun la mask
si isi petrec pang. de call% ziva. Atunci naerg acasa, i apoi
la biserica. Coolcerul insa ramane l pe mai departe la
locul lui, s grijasca de avutul comun" (p. 83).
Derivat dm colceriu este colcentei, s. f., bucataritV
(S. El. Marian, Nunta la Romani, Bucuresti, 1890, Buco-/
vina, pp. 236-237, 499, 703 etc , Bucovina), bucatareasa
la pomeni, ospete si alte petreceri" (cora. V. Lazar, Jima,
trepadatoare, vornineasa, stolniceasa, caltanarea-
sa" (E. Sevastos, Nunta la Romani, Bucuresti, 1889, p.
309), i cii asimilatie corcerztd, s. f., bucatareasa"
(Sez., II, 244, Munth Sucevii).1
Cum s'a putut observa si din pasajele citate mai sus,
desi e camarar", deoarece are l grija colacilor" stransi,
colcerna a fost confundat cu coleicenul, colocenul sau cold-
cariul, oratorul popular", starostele" nurnit i I/May".
Aceasta confuzie o gasim la Marian, o. c., p. 223, si a
fost primita si de Tiktin, DRG., 390, care trimite, pentru
a explica pe colcerzu la coldoeriu de pe p. 389. De asemenea
Viciu, o. c., glosar, p. 199, spune ca colcer este scurtat din
coldcer".
Adevarul insa este ea colcer, pe care-1 gasim si ea nu-
me de famihe, este cuvant cu totul deosebit de coldcer sau
caleicar si deriv din ung. ardelenesc kolcscir (kulcsdr)
(< slay. kljueari cu trecerea lui u in o i metateza proprie
limbii unguresti), Schliisseltrager", Kellner", clavicu-
larius, claviger", cellarius, promus, pincerna, baccharius,
oenophorus", atestart inch' din sec XIV si existent 51 astazi
la Ungurii si Secuii din Ardeal atat ca apelativ, cat sl ca
nume propriu (cf. Szarvas-Simonyi, MNytSz., II, 467
468 ; Szamota-Zolnai, MOklSz , 554 ; Szinnyei, MTsz ,
1245).
1 0 descriere a colceritelor tiphrit gresit Calcerife

la Marian, Nunta la Romdni, pp. 236-237 ; cf. si pp. 701, 847,
849.
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 397
Deletnic, indeletnic, deletnici, indeletnici, f deletni, inde-

letni, deletnicie, -I- indeletici, f indeleci, indelete, f prilat-
nic, -1- neprliatnic.
Lexiconul de Buda, si dupa, el Barcianu, inregistreazai

cuvantul deleatnic cu sensul de occupaitus negotiis, vel la-
boribus dIstentus ; beschaftiget, geschaftig".
El se mai intalneste intr'o seam de itexte vechi cu sen-
suri deosebite de cel dat de Lexiconul de Buda. Astfel in
Varlaam si Ioasaf" traclus la anul 1648 de Udriste Naistu-
rel, ed. 1904, p. 122, cetim : Nu sant astdzi deleatnic a
purcede cu tine ale" di si eu antic cdzut in ndp4ti i
sunlit' in grijd, iar in Codicele Puscasul" 106/4-5 (cf C.
Lacea, Revista filologicd, I, Cernguti, 1927, N-rele 1-2, p.
83) : Nu sant deletnic sd merg cu tine, cd si ed am nd-
p4ti $i &int in grzje, dar voiu merge cu tine putintel i
iard mei voiu intoarce acasd. D-1 Lacea, 1. c., crede ca," aid
deletnic inseamna fara" lucru, neocupat, a aye& timp".
Dar, fgrg Indoial, cuvntul nostru nu poate fi despar-
tit de srb. djelatnzk 1. dies profestus" ; 2. operarius"
Arbeiter", derivat din djelati, djeljati facere, agere, labc-
rare", fabricari", ololare, sculpere", laevigare, polire",
caelare, incidere", admonere, + -hake. Ca derivare
deletnic ne reaminteste pe t clevetnic < v.-bg. klevetiiniloi
i tprziatnic si nepniatnic (Cea mai veche carte Rdk-
czianci, 39 r 10 si 55 v 12), care iarasi ne dovedeste cg,' de-
rivarea lui prieten < v.-bg pnjatelj (cf. mai pe urmg. Ilk-
tin, DRG., 1252) nu este corectg. Sufixul -midi presupune
un derivat anterior cu -Intl si intr'adevgr exista, un derivat
prijetinil annehmbar, angenehm" < part. prijetd a1 lui
pr/jeti, cf. rus. prijtnyi (vezi W. Vondrk, Vergleichende
slavzsche Grammatik, vol. I. ed. 2, Gottingen, 1924. pp.
533-534, 481). A. Meillet, Le slave commun, Paris, 1924,
-
p 229, 291, scrie : Un driv en -inie indique la possi-
I Rjeentk hrvatskoga ili srpskoga jezika, II, Zagreb, 1834,
II, p. 430 440 ; cf. *I Berneker, SEW., 194.
www.dacoromanica.ro
348 N. DRAGANU
biht : prijetinii acceptable, agreable", de prijeti -1, ; neiz-

dreeveninii indicible"2), de izdraenit dnonc" ; etc " Peste
o forma -inA, in acelasi chip a fost derivat deci atat kle-
vetinikil < klivati, klujo hacken, picken", care a dat $1
pe kleveta > rom clevetd, plar clevete, iar de-aim sg. re-
construit clevet (cf. Vondrak, o c., I, p. 588, 555), cat
si alatinikA < delatinii (cf srb djelatan, djelatna dies
tenons", dies fenatus" $i dies negotiosus", dies actionis",
R janik, II, p. 439)
Acest slay. daatinikii a putut sa insemne nil numai
1. cel ce lucreaza", a$a dar occupatus negotiis, vel la-
boribus clistentus", ci $1. 2 cel ce poate lucre, cf srb.
dklatnik zma de lucru" s in care se poate lucre.
In pasajele Nu sant astdzi deleatnic a purcede cu
tine" si Nu sdnt deletnic set merg cil tine .." deletnic in-
seamna prm urmare sant disponibil", pot sa..." Acest
sens s'a desvoltat din propozitrim ca Acestea sd fact cdnd
esti indeletnic (---- poti sa lucrezi", e$ti disponibil") pi ttu
lucrezi" (Mdrgdritare, a 1746, ap Tiktin, DRG., 797), pre-
cum $1. Mane sant diletnic" (Panifile, Jocuri de copii,
II) si Dacci a isprdvit i este dtletnic (=-- ,,poate sa lu-
creze", este dispombil") ram era $i pe la al(it" (Pamfile,
Agricultura ta Rom., p. 63).
Avand in vedere aceste faple, verbul indeletnici, intro-
buintat mai ales ca reflexly, a se indeletnici, ca $1 forma
secundara indelepnici seine Zeit auf etwas wenden, sich
damit beschaftigen", ich finde Zeit, ich beschftige mich"
este, evident, un derivat din deletnic sau indeletnic, cf. e-
xemplele : Acesta se indeletnicth cu ogari (Moxa, 393/6).
Gospodina se indeletniceste cm culesul morcoinlor (I. Io-
nescu, C 237). Indeletnicindu-se la cetirea unei scrieri de
moral (Marcovici, D , 21). N'ani avut vreme pentru aseme-
2 Dintr'un v.-sl. priettnii a explicat rom. prieten 0. Th. Ca-

pidan la cursurile sale, Inainte de aparitia lucrarii lui Meillet
0. a luz P. Skok, Des rapports linguistiques slavo-roumains, III,
fn S/avza, IV (1925) (cf. Dacoromania IV, 1262).
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 349
ne lucru, cu care numai in ceasuri .slobode este cuiva nr-

tat a s,1 indeletnici (C. Negruzzi, II, 169,9).
In pasajul : i cand vet sd sa tacti judecaid, sd te de-
lelnicesti de mante $i de lene, cdci omul cel maims $i cet
lenivos nici-o dreplate nu face sdracului (Gaster, (Jhr., 1,
169), interpretat de Gaster se dsaccoutoumer", iar de
Pusuarm, Dacoromania, I, 232, a se desnara, a se desbrad.
(fig )", ar puteh fi vorba de un sens ulterior, desvoltat prim
etimologia popularg care a putut simti in cleletnici un corn-
pus cu cle : de + letnici. Dar acest sans a putut s existe,
alatun de cel dintalu, chiar si in radicalul slav., cf. srb.
cljelalan, djelatna dies ferialis", dies fenatus" si rhea
negotiosus", Ares actionis" (Rjanik, II, p. 439), asa dar la.
inceput zi in care poti lucre, de-aici . 1. zi in care esti
dispombil, esti liber, zi de sarbgtoare" sr 2. zi de lucru".
Sensul (transitiv i absolut) indeletniceste, adicg in-
lesneste altuia o treane si(reflexiv) se indeletniceste, a-
dic se inlesneste la o treand, la o plaa de bani, o urmeoz8
cu inlesnire" date de I Golescu, C., I, s'a desvoltat dra
cel diatthu dupsa, analogia lui a aved, a tined indelete =
a aveh, a tine& la indemne.
Forma a se indeletni, vb IV-a Mihail se indeletniid
cu jocurile (Moxa, 387,33) derid, dintr'un slay dlatinci,
pentru care cf., cum am ammtit, srb. djelatan, djelatna
dies feriatus, dies ferialis" i dies negotiosus, dies ac-
toms", deci cu dou'a sensuri cu totul deosebite.
Indeletici, vb. IV-a, Varlaam, Caz., 45, ap. Tiktin,
DRG , 797, poate fi o gresard de tipar ori o modificare a lui
indelelnici subt influenta lui ind2lete.
Acelasi lucru trebue sA-1 spunem si despre indeleci
din propozitiunea $2, de multe on i priviia cu ochil sdm-
titori si pre ingeri $1 pre draci $i cum sd grijesc indele-
cindu-se cdtrd vziatei omeneascd, cine$ de el rddictindu-se
sd-i intoarcd in partea sa (E. Simionescu, Monumente Lite-
rare vechi, Codicele de la Cohalm 1592, Iasi, 1925, p. 56).
Ar ramnea, s. cercetam acum dad exista, vreo legtt-
tufa intre deletni, indeletni, deletnici, indeletnicI, deletni-
www.dacoromanica.ro
350 N. DRAGANU
cie etc. si indelete, cum afirm Cihac, II, 93, care-I derivk
si el, din slov. delo opus, res", Matz laborare" etc., flied
a cunoaste insa pe srb. djelatnik, djelatan, djelatna de la
care trebue s. pornim ca s. le explicam pe cele dmthiu.
Dupa Tiktm, DRG., 797, forma originala de la care
trebue s, pornim pentru a explic toMe formele date mai
sus este indelete, explicat : < inde + libita, -or um plac".
Dar libita ar fi dat cel mult *leule, cf. preut (Puscarm,
Dacoromania, I, 232).
Puscanu, Dacoromanut, I, 232-234, desi aminteste
de legatura pe care o face Cihac intre cuvintele tratate mai
sus si indelete (p. 232, n. 1), totusi nu insist mai amd-
nuntit asupra ei, ceea ce ne face sA credem ca el considerg
pe indelete de cuva,nt deosebit, derivand. din alt radical. El
vede in partea flexionara a lui indelete pe slav. MI6, for-
ma flexionara, a lui Veto an, vara" i vreme", Xp5vo;",
tempus" (cf. ban, lecie vreme, timp", letinic molatec"
la E. Novacovici, Guy, bcin 1924, p 13), iar a lucrd pe
indelete credo ca ar insemna. tot anul", cu razaz, incet"
Tot asa mi se pare ca judeca. si G. Weigand, Balkan-
Archiv, III, 218, care, pornind din locutiunile a merge la
lele i indelete in care la lete i indelete se pot traduce cu
langsam, gemachhch", ii derivg : < gheg tete, to. lehele
leicht, bequem, sparlich", letegim scarsamente".
Fara, indoial. este posibila. intalnirea din punctul de
vedere al formei a unor cuvinte cu totul deosebite ca on
gine. Forma lor asemangtoare pe urm'a a putut s le a-
propie l in privinta, intelesului. Toitusi in cazul pe care-1
discuta,m, flind prea mare identitatea de forma., i, de 3ens,
e greu ssa. despaztim pe indelete de celelalte cuvinte de care
ne-am ocupat. Inteadeva'r, indelete s'ar fi putut naste din
in + *delate sau *deleate, abstractul verbului *dela, venit
fie direct din slay. Matt, djeljati, fie, mai curamd, prin 'te-
rivarea din delo, djelo Handlung, Tat, Beschaltigung", care
ne-a dat pe tdeald i tdeld (pentru forma abstractului cf.
ma pun la &lute, fac pe apucate, beau pe nemeincate, so-
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 351
sese pe neageptate etc.). Constructia 1-ar corespunde unui

in literate, iar sensul origmal al acestei expresiuni adver-
biale alcatuite dmteo prepozitie cu substantiv a schimbate
mai apoi in adverb a trebuit s'a fie acel de in cursul lu-
ergrilor", printre lucrri", pe apucate" etc , cf. exem-
plul : Pcind-7 va Net de seameiindeleate in ce chip l-a ornori
(Dosoftwu, V. B., 183/2), unde j -I- *deleate poate insomna
Inca in cursul lucrurilor". De-aici a putut Iu usor inte-
resul de incet", cu ragaz", cf. Cu cofita, pe 'ndelete Vat,
nevesle de la reiu (Cosbuc, Balade, 6) ; Pe 'ndelete incept a
mi-o descoase (Vlahuta, Poezti, 5).
Constructule a pune indelete jemandem etwas zureeht
legen, thm bequem machen" (Barcianu), ca a a aved, a
a$ezd, a tined indelete, care la inoeput au putut insemna a
pune, a asez, a tinea in sau pentru lucrare, gata pentru
a se lucre, au fost influentate in mod evident de indernand,
care este atat de inrudit cu acel dispombil" (=-. pot A.
fac ceva", dar a la dispozitae", zur Hand"), despre care
am vorbit mai sus. Asa pot fi intelese exemplele : Acolo tin
indelete fdnul pentru vile (Vicm, Glosar, 52) a Am eu ceva
indelete din casa noastrd cu ce vont scdpd... i aruncd audea
(Cony. Lit., XVII, 275, ap. Tiktin, DRG., 797).
Tot subt influenta lui indemcind a putut fi analizat in-
delete prin etimologie popular, in in - de + lete, iar din
aceast analiza. s'au putuft naae formele a lete (cf. a-
meind), la lete, in lete, pe lete, cu lete(a) incet, cu ince-
tul, incetinel, de tot incet, comod, mereut" : Am fost pe
lete. Fd, umbld, lucrd cu letea ! Am mers in lete. Lucrei
tare in lete sau a lete. Mama', scrie la lete. Cautd lucrul
-acesta mai cu (sau la) lete (Puscariu, Dacoromania, I,
233, care le reproduce dupg comunicgrile d-lor Petro-
vici si Coca a dupg raspunsurile la chestionarul lui Has-
deu, vol. XVIII, p. 175 a 314).
Explicarea propus, in aoest chip are avantajul cg.
Thinureste ivirea tuturor sensurilor lui indelete, in vreme
ce a lui Puscariu si Weigand le lamuresc numai in parte.
www.dacoromanica.ro
352 N. DRAGANU
Totusi ea nu este cu totul sigurg din pricina c. nu pot

atesta verbul din care am presupus cg. derivg. *cleleate.
Ramne deci deschisg chestiunea despartirii lui inclelete
de indeletni, indeletnzci, indeletzci, indeleci, etc.
Poichipl.
Dotchi?el din versurile cel nuel suggrel, berbece doi-
chmel", citat de V. Bogrea, Dacoromania, II, 443, dintr'un_
Co bud. de coral" (Arhiva Dobrogez, II, p. 68), interpretat
de lapte" i explicat : din sl. dojiti a alapth", de unde
51 dolcd"1) este inteadefar ochieRl cu d protetic obisnuit
in versurile populare i cu diftongarea lui o inainte de
ch, cf. oichi < ochi etc.
Ferche$, ferchezui, Yerchezuit,-i fercheznia10.
Diet. Acad., II, 97 atestg adjectivul frches, -ci (f a m.,

cu deosebire despre barbati) cu sensul de pimpant", cu
ratel, spaTatel, sclivisit", iar in pnvinta orgn constafa
ca" etimologia e necunoscuta" i ne trimite la ferchezui,
care mci el nu este explicat.
Cred ca," avem de a face cu ung. fehrks sau fejrks
albenet", album", derivat din feherke, fejrke, diminu-
tivul lui fehr, fejr, propriu alb", apoi albitun", vest-
minte curate", premenele", schimburi",2 cu contrage-
rea vocalelor mediale dupg disparitia lui h sau 23.
Ferche$ poate fi element popular introdus in vechiul
regat prin coloniile de CiangE si Seem asezate acolo ,i In-
semnnd pe cel imbrgcat in albituri" sau vesminte cu
rate", prernenit", schimbat", in urmare ggtit frurnos",
I Din slay. dojka Amme", iar acesta din dojiti (pol doi,
os. dejad etc.), v. Berneker, SEW., 205, unde nu se gseste sL
dolati N. D.
2 Szinnyei, MTsz., I, 554.
3 Cf. Fere$tx, Fieresti, Ferthaz etc. (< feller s. fejer).
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOG1I 353
dichisit", salivimt", on orAsenese, introdus prin bar-

hien, si sa insemneze pudrat", sulimenit", gatit fru-
mos", sclinsit" (cf. fehertto blanc de fard ou de perle,
blanc d'Espagne").
Evident si pentru explicarea lui ferchezui, vb. IV-a
(cu denvatele ferehezutt, -a ; feet-chezutald s. 1.), trebue
sa pornim de la acelasi radical, presupunand. un derivat
unguresc cu sufixul -z : *fehrkez- sau *fejrkez (cf. fe-
jresztk, feheredik, fejredtk albico, albesco", weiss Ater-
den"), a (se) imbraca in albituri" sau vesmmte curate",
a (se) premeni", a (se) schimba", apoi, prin extensiune,
a (se) gad frumos", a (se) dichisi", a (se) sclivisi"
si, in urma, figurat, a bate (pe cineva)", a-i trage (cui-
va) o bataie, o ferchezmala", (cf. a coase, a carpi, a chel-
fdni, a dupdci etc ) ; ori a (se) pudra", a (se) sulimeni",
dew. a (se) dichisi", a (se) sclivisi".
Ferchezdu, s a , ciomag" pare a fi un derivat ro-
manesc din sensul figurat de a bate" al lui ferchezui. Un
ung ferkezti cu sensul pribom", pe care-1 da ca etymon
pentru acest cuvant A. Scnban, Arhiva, XXX-1923, p.
279, nu e cunoscut de dictionarele unguresti. Pnboiul"
st numeste dombortt, lyukaszt vas.
Desi acceptabila din punct de vedere formal, se poate
admite numai cu greu ca inteles explicarea data de A.
Scnban, 1. c pentru ferchezui 1. a ciomagi" din ung.
frkez(tk) a se apropia, a ajunge la cinevit", a gasi po-
sibilitatea de a ajunge 1a cineva", a se imbulzi", a se in-
ghesui, a se van", care se intrebuinteaza numai refle-
xly 1 intransitiv si deriva dm ung. fr- a incapea", (cf.
a-1 ajunge pe ctneva cu ctomagul), iar cea propus pentru
ferchezui 2. a dichisi" . < ung. felkendoznt a imbrobo-
di", este imposibila din punct de vedere formal (cf. clan-
deu, tindeu < ung kend6).
JJacoromania V. 2'3
www.dacoromanica.ro
N. DRAGANU
354
Ferie (herie), ferie (herAie).
in Transilvama se mai intrebumteazg Inca mAsura

de capacitate numita ferie (rostit . fn-ie, hn-ie sau Se-
rt-ie te frie, he sau .rie i srd), care din punctul de
vedere al mgrimn cuprinde 10 cupe (Econonua, a. 1806,
17011 sau acaua", deci o vadra, dar o avem si cu sensul
de banitg", vas (ingsurg) de 20 litri sau ocale" in jud.
Mehedinti (A Scriban, Arlava, XXVIII-1921, 71 ; rev.
Tudor Painfile", a. 1923, p. 105).
Cuvntul este vechm. Se ggseste, ca masurg de capaci-
tate, incg din sec. XVII (pe la 1650) : Dupa aceste, dupg.
toate aceste svgdzi si bgtali ce-am avut, au venit Ion BA-
.
lan la noi in Dorna, impgcak la casa vg.tgma-

nului, i denainte giuratilor i denamte a tot satul, Tamil
dat si heria, vr'o patru cinci her.4 de nned" (N. Iorga,
Doc. Distrito., I, 99 ,Hurmuzaki, XV, 1179).
Se gaseste apol in Lex. Budan ferie pI urna,
amphora , veder,, der Eimer", care o derivg din sena; in
Economia de la 1806, 1. c., 1 se precizeaza mgrunea :
Unn... inir'o bute de zeace acao (patruzeci de veadre sau
fern ardelenesti) bagd o cupd (cf. si S. Mndrescu, La.
st ob. pop., Bucuresti, 1892, p. 241 , )5ez. I, 108), iar iii
Diet. Acad., II, 104 si 388, ni se mai dau si alte
atestgri. Se mai cunoaste i diminutivul feriutd frt. f.
(cf. Mndrescu, o c., 161/7 si Die(. Acad., II, 104)
Ca si A. Scriban, Arhiva, XXVIII-1921, p 71,1) Dor-
nind din sensul och de imicheh", intrebuintat in Gorj, si
cel de banitg ferecatg" din Mehedinti, regretatul coleg V.
Bogrea, Anuarul Inst. de 1st. Nat., Cluj, 11-1923, Bucu-
resti, 1924, pp. 347-348, afirmg Adevgrata-i origine [a
lui ferid trebuie cantata, fireste, in rom. fier", argtand cg
Ferie, herie, ferdie $i herdie vaclr si taxg, In vechiul
drept, vine de la fer, fier, ca ardmie i lemnie de la aramd ii
lemn I azi In Mehedinti ferdie, banit ferecatg, de 20 ocale,
ca I acov si demerlie, tot vase ferecate".
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGH 85a
,,ocaua lui Cuza era iacuta dm tier, spre deosebire de bar-

aae 1= turcismul beirdac, brdaedd, care era din lemn" si
citeaza l alte cazuri dm diferitele hmbi, in care masurile
de capacitate se numesc dupa materia din care sant fa-
cute.
Dar Bogrea nu incearca s exphce forma cuvantu-
.1m, felul cum si-1 Inchipue el pe ferie denvat dm tier : ell
-122 ca aurzu, argintiu, ardmiu etc., on cu -be (cf. animie
< bg. aranija caldare mare", apropiat pnn et. pop. de
aramd, deci cu n > m, cf. Diet. Acad., I, 220). Sufixul -etc
insa arata, o asemanare in privinta coloni, iar -ze din
ardmie este imprumutat asa. De altfel sufixul nostru -ie
este accentuat, in vreme ce tene, cel putm in Ardeal, n'are
accentuat pe te. Explicarea datA de Bogrea deci nu mi se
rare convingatoare i vom incerch, alta.
Cred adeca ca fena noastra nu se poate desparti. de
ung. vechiu fOrO Fassungsraum" (Szarvas-Simonyi,
MNytSz., I, 825), care se intalneste de obiceru in formele
frjlt, frejit, fere, intelegandu-se pamantul [fold] care
incape o anumit cantitate de samanta" ; minthogy a pro-
cessusunk elromlott volna, accedltunk s megigertuk a 90
kobal frejil foldet" = deoarece ni s'ar fi stricat procesul
ne-am invoit si am fagaduit pamantul care cuprinde 90
cable", adeca pamantul de 90 cable s feria" (Szarvas-
Simonyi, 1 c.) ; kt veka ferojii (frejit, freje, fere) fOd :=
pamantul in care incap doua vedre de samanta" (Se-
clime) , harom veka fere [mai rar fle, dovada ca sensul
cuvantului s'a intunecat] fOd = pamantul in care incap
trei vedre de samanta." ; in sfarslt ot veka Wet, (Trei-
scaune) fara fold, = de cinci vedre" s. ferii".
Forma din urma, in care a clisparut fold, ca sl fele
cu fonetismul mothficat, ne area c cuvantul, din adjec-
tiv, s'a schimbat in substantiv, meni s, insemne o mO-
sura de capacitate, iar vOlca (> rom. vied, cf. S. Mandre-
scu, Ung., 117) a ramas un fel de atribut menit s'a deter-
mine marimea masurii. Fiind, impreuna cu WM care are
aceeasi marime, un atribut constant al lui fgrojil, fereje,
www.dacoromanica.ro
3;i6 N. DRAGAN U
fre, s'a putut usor (unite (ei. v(ir i arom. eusurta v4r
< vonsolninus verus, pactoasd alaturi de Ward puetoakiv
< peira *puledsa, feckqes < ung fe42te,s tectum habens",
se. fedeles kupa, etc ).
Pentru forma anterioard, acestm stadia este deosehft
de instructiv exemplul tare urineazd : 2 vriIjjua nn 2,-au.
(= mi-au") kitat vua de 60 de hien, 3 utt i-au, (=nu--
au") vdrsat 100 de hen de ma noaptea (N. Iorga, Stud._
si Doe , XIII, 85).
Cuvantul ungurese explica pe cel rornanese nu numai
din punct de vedere semantic, ci sl formal freje, fre
da, in romaneste tocmai ferte i ferie s. fere.
Ar famanea s cercetam acum numai dacg, transil-
vneanul ferte, expheat astfel, este identic- cu veehiul te-
rm (hem) sau fertile (hereite), plur. fern (hem) sau feraL
(herdt), formele la care se pot reduce numeroasele grafii
so transcrieri ale acestui cuvant (ferte, ferde, ferdi, ferdtu,
fierdi, fierdut, ferutu, ferdent, fertut, ferent feratu, fic-
rata, fereon, herde, herdu, herdia, hterdta, herdut, hdrdia,
harata etc.) apromat de cate-un cm ant de-acasg (frr,
fen)" i considerat de unii ca o institutiune de drept
identica cu 6Iavul zavezka, un fel de legatuee, cum si
este numIt, o chezdsie" pentru tmerea cuvntului dat
Of pentru a pune capat procesului, de altii ca amenda",
birsag" (ung btrsdg) 2, cf. Ce vor in gtoabe ferti sd atbd-
treabd [-= s'a" le incaseze] ildchea (Doc. ap Melchisedek,
ehronica Husdor, 32, a. 1621 ; ,5"a pus heria 12 tater?, in
visterta domneased (Doc., ibid, a. 1646) 3 etc
I Bogdan, ap Xenopol, in Arlitva Iasi, I, p 63t,
1 Pentru extraordinara *ovire in transcriptia" acestuf
cuviint, cf. V. Bogrea, o. c., p 349.
2 Asupra mterpretArilor date acestei institutium de deo-
sebi4 oameni de drept cf. V. Bogrea, Anuarul Inst. de 1st.
Nat , Cluj, 11-1923, PP 345-350, i D. Mototolescu, Revista
Arliivelor, 1-1924, Nr 1, pp. 109-115.
3 Diet. Arad, II, 387.
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 357
11 deriya, j acest din urma dm tun. vereje, dat. lui vere,

thn care este si veresi, originalul romanescului veresze.
Gurant thrcesh este feriiie I pentru I. Nadejde, Via-
ja Ronuineased, I, 414, n. 1. Ghibilnescu, Arhiva- Iasi,
XX, 67, il deriVA dih tier, cu suf -248 (dm cetatuie, fe-
restatie, ccirdruf6), pntancl fi vorba de fiend" sau hte-
rul Tarii" (la Urehhe), cf I il cunosc dupa fier" etc.
Dar mai intaiu grafia (1),Plid pe care se intemeiaza, a-
heasta, explicare, nu este sighr c. trebitie tetita feruzu. Ea
-se poate coti si feredu sau fertzu. Apoi sufixul ar fi
trebuit sa, se pastreze
In sfiirsit V. Bogrea, o. c , p 350, presupunahd ea
originala forma cu -uie, ca sl Ghibanescu, Ii deriva din
pol. feruk, de la ferorra protioncet la sentence", fero-
wad, -itje clurch gerichtlichen Ausspruch bekraf-
tigen, befestigen" si-1 considera, de lin pendant profan al
cunoscirtului Yr Itrute, Crezul", din limba bison-ceased :
... si aceasta o maxturisim tare in credinta noastrk un-
do cetun verula", spune Varlaam (Cazania, ed. Socec",
p 16 , cf. si Puschilk Molztventeul lui Dosoftei, P. 60 :
T"eruA e numit simbolul credintel dup, cuvantul cu care
iticepe in slay.: vruju = cred"...".
Insgsi paralela, fie care ne-o d Bogrea, ne arata, ins5,
ea si in acest caz -cite trebtia sa se pastreze De alta parte
am tazut c cOtirea feruie nu este sigura, ; in once caz,
cum arata clelalte grafii, mult mai numeroase, nu este
cea origlhala In sfrsit intelestil cuy'antulm nu este cel
de sentinta", cum am astepth, ci de chez'asie", garan-
lie" ori de birsag".
Toate aceste obseriath ne fac s ne indoim in ex-
ithcarea, altfel foarte igenioask a lui Bogrea i s ne in-
toarcem la pgrerea d-lui N. Iorga, Hurmuzaki, XV, 1179,
n. 1, care, in lea:tura, cu documentul de la 1650 ( $'am 11
dt I heria, Deb punt einci herki de nded"), zice : Se
yede cleei eh' intelesul primitiv al hera,ii sau feraii e Un
vas, ca berbanta". Si cum a-si da berbanta" a ajuns
cc insemna a-si face plata la intrarea infeo breasla, de
www.dacoromanica.ro
5b N. DRAGANU
mestesugari, astf el a pune herdie" 0, insemnat cu 1, remea

a fitgdui amenda daca se ca1c5, o invoiale (cf. si Bulle-
tin cie tins& pour l'tude de l'Europe sud,-or., I, p. 53, pi,
independent, A. Scriban, 1. c.).
Evolutia semantica ar fi identica," cu a lui gdleata
un fel de dare, pe vremuri, mai cu seanag pe cereale, in-
trodusa de Mihnea Voda" (Diet. Acad., II, 21p , cf. :..i
gdletdrit), cdbld o dijnig in grne" (Const. C. Giurescu,
Organizarea financiard a Tani Romdnestt in epoca lvi
ilbrcea cel Bdtrdn, Bucuresti, 1927, P. 19 ; cf, si cdbldrit,
Diet Acad., t. I, p. II, 9) si vadrd (cf. vddrdrit, vedrit, aP.
Tiktm, DRG., 1706 si 1725).
Pentru a exphch pe feriie (heriie) si ferdie (heraie),.
la nevoie chiar si pe ferusu, chn pullet de vedere formal,
trebue sg. pornim de la formele unguresti fertiyit si freje.
In forma ferae (herae), alaturi de transilvaneanul ferae
(herfie) si ferie (herie), accentul a putut s5. se deplaseze
usor dupg analogia cuvintelor romnesti in -ie sau iie.
Foropg.
Cum imi comunicA Iustin Sohorca, in Sangeorz-BE
(jud. Yasaud) forosag, s a,. inseamng fel", forma' (cu
privire la firea sau naturelul cuiva) . Asa i (= ii este")
forosagu' . numa la fagddau sa nu margd, cd nurna a
vorbd ii trebe si-i pozna gala. In Diet. Acad., II, 160, se
d'a sl forma forosdg (cred, gresit in loc de forosdg), s a.,
feliusag" (Muntii Sucevii, Moldova), s'ez., II, 227/33.
Cuvantul del-Iva din ung forrsdg fierbinteare , cf.
din acelasi radical unguresc si forostui < ung. forraszt.
Enfeaz (fufazA. fofeaz5); fofelnitil.

De mult urmaresc acest cuvant, pentru care nu stiu
sa," se fi dat o explicare acceptabil'a pang acum, cea a lui
Cihac, II, 500, care se gandeste la ung. fokasz chelle",
nefiind convingRoare.
www.dacoromanica.ro
ET1MOLOGII 359
Cred ca sensul original al radicalului acestui cuvAnt

trebue sa fie cel de a sufla." pentru motivul ca cele mai
multe din sensurile actuale se rapoarta, la ideea sufla-
tului".
1 Dmtre sensuri, cel mai vechm pe care-I intAlmm,
este cel de brat mic al sfesmculm" (Patna a. 1582, Bi-
blta a 1688, Ex., XXV, 31-37 si. XXXVII, 17, Iorga, St.
Doe., XIII, 256, a 1765, Orastie) Dar in textul grecesc
corespunzator emu clivantul xcaccilioxos iar in eel latin
pe calomos. fnnd vorba de un tub", de o trestie" 5:au
finer", cam bratele nnci ale sfesnicelor erau inteadevar
gaurne In textul slay gasim pe atvu ramura, craer,
Zweig" un derivat al vechmlui slay ye-jab, wehen", a
sufla,"1, sens care ne reaminteste in acelasi timp fofedza
1 Tamura" sfesnicului si 2. ramura, mladita, vlastar,
butas", ung sariadk, hajts" (I Ghetie, Dic(. ront.
moult , Budapest, 1896, p 149).
2 Prin extensmne din sensul de brat", ramur a. a
sfesniculm" s'a nascut cel de un fel de lampa, mick Fara
sticla" (Viciu, Gl.)
Celelalte sensuri date de Diet Acad., t II, p. 152,
se pot asezh deci in felul urmator
3. Tubulet de coaja de salcie, in care se stiff& spre
a produce un sunet", fliscoae", fistigoae" (Com.I Pantu).
4 Figurat, prm asemanare si extensiune, bucium",
adeca petec de panza curata, rasucit in forma, de sul
si uns cu ceara galbena, care, aprms la un capatam,
se baga in urechea celui despre care se crede ca i-a in-
trat un greier in urechi" (Marian, Ins , 538).
5. Tot la , suflat" se refera si sensul de aripa morh
de vant", deci partea morii in care sufla vntul" pen-
1 Ungurescul ag, pe care-1 gasini in locurile corespunza-

toare din Biblia lui G. Heltai, dup care s'a tradus Palua
dela 1582, nu mai recla sensul original, 1ntocmai ca si rorn.
brat" ramurit".
,,1
www.dacoromanica.ro
360 N. DRAGANU
tru a o pune in miscare si care produce vant" prin is-

carea sa repede (H. III, 387, 246, 38 , 4).
Numirea s'a extins apoi si asupra pArtilor altor in-
strumente care se aseamank cu aripile morii de \rant,
in special cand aveau o forma latareata (de lopata) si
serveau sa punk ce%a in miscare ori ca,nd, puse fund in
miscare, produceau vant"
6. Lopatelele de lemn increstate in doug locuri, pe
care se intind torturile cand se pun pe vartelnith" (Corn.
Manan), fusele vartelnitei" (Dam, Term., 140) si cele
douk brave ale alergktoarei (numite si tweet, cotoci, l-
tura$e) in care sant fixate betele mosoarelor" (Dame,
Term., 141).
7. Aripile" ferestrelor sau ale usilor (Golescu, 1.,
48 si 9)
8. Tlpile rkzboiului de tesut, talpige" (Dame, Term.,
134) , bratele va4alelor" (Costinescu).
9 Poate noed de ruban, pompon" (Mon. Of., a.
1902, 7598).
10. Fig. Femme stricata", mai intaiu probalml hin-
bute, .,gurahva" Mei, bagabontule, zice, mutt at set via
traduci (= tradezi") cu toate fofeazele ..." (Nita Pdpa-
lac $i famelia prin Europa, ed II, p 97).
Din acelasi radical cu cel al fofezei avem pe fofel-
ni(d: 1 crucile vartelnitei" (pe care sant asezate cele
patru fofeze), iar de-aici fig ,femeie vorbareatk, bm-
buta, gurahva" (Zanne, Prov., V, 292 ; Contemporanut,
V, 297) ; 2 ,Jimba melitei" (Dam, DRF . ; Tiktin, DRa .).
Credeam la inceputt ca radicalul acestor cuvinte ar
puteh fi ung fuv- a sufle, de-aici *fuvaz., adj verb.
' fuvazti > rorn. *fuvcizdit, prin asimilatie > *fufcizau,
fipoi, *fuvazd > fufazd > fvfeazd > fofeazei, ca si fele-
(lilt alaturi de felezdu $i felezui < ung. felezd $i felez-.
Dar nu m'am putut opri definitiv la aceasta etimologie,
deoarece trebuih sa plec de la o forma reconstruita si sa
presupun prea multe treceri fonetice.
Am puteh sa, ne gandim si. la un radical onomato-
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 361
poetic ndscut pe terenul hmbii romane ori primit tie la

Slavi. In aceasta directie ne trinnte fofincei i fonf, fomf
cel ce vorbeste pe nas" (cf. si ung. fonf), fonftiI s. Join-
joni a vorbi pe nas" date Oe Diet. Acad., II, 152, 156 si
1571, unde se Lornpard /OW balbai", bulg. fajta, rut.
fflaty, idem, ceh fuffiatt a fonfal." pe care Miklosich,
Ell Vb., 59, il derivd clintr'un v.-sl. !Nati blaesum esse"
< rad. f Oa- (cf. si Bernecker, SEW ., 287). Si in acest caz
este vorba adeed de suflatul" pe nas in cursul vorbirh. .
Radicalul care a putut da nastere lui fofeazd mi se
_pare insd cd este altul. Din v.-slav. vejati wehen", din care
s'a ndscut si v6tvit fofeazd, ramurk craca", derivg. rus.
'Onto, lax alaturi de aoesta on prin onomatopeie, s'a
desvoltat rut. Julia viscol", Schneegestober", fuhatt kraf-
tig schleudern, werfen", fufelja, fufelicja, fuflovicja Un-
gestiun mit Schneegestober", heftiger Staubwincl, Gestober"
(cf Miklosich, EtWb. sl. Spr., 59 si 387, 2e1eehowski, R.-d,
IV., II, 1031) Nuneni nu va puteh tagadui asemnarea
dintre rut fufelja, fufelteja si rom fufula a ninge cu ful-
gi marl si desi" (Die( Acad , II, 184) si fofelnita, in care
sufixul a putut fi modificat subt influenta hia vcirtelnitd.
De asemenea, oricine trebue s recunoascd c toate sensti-
-rile date pentru aceste cuvinte se recluc la vnt", suflare".
Din radicalul rutean sau slav. onomatopeic fuha, fu-
bati (cf mai ales aripile" morii de vant") a trebuit deci
sa se desvolte fufeazd, primind sufixul -eazii, intocmai ca
si sfrleazii < slay. *vrtiliti din vrfilti, hr1tlit iute, repede
vehement" (bulg hvrilWanz, sarb vrljzti azvArli, arun-
eh"), care priminci pe z- din onomatopeul zairr! se-a
tlat ne zvarll si arveirli (cf. si sfdrid i sfarloagei; Tiktin,
DRG , 1417-1418, Diet Acad, I, 395), setileiaza- < bulg.
1 Asupra acestora cf. si V Bogrea, Dacoromania, IV, 885,
care crede cA cuvntul romfinesc, cu baza lui cu tot, nu poate fi

despgrtit de turc friii fan femme qui a une voix nasillarde"
(Zenker, 655b) , cf. si ngr Oacbo6rns, 6 dent", prov. fanfan mur-
mure", it fanfano hbleur", etc., din familia romanicrl (v.
Sainan, Les sources indarOnes de l'tyrn francaise, II, 55).
www.dacoromanica.ro
362 N. DRAGANU
kdl&uit verstauchen, verrenken", refl. sich verienken,_

sich krummen, sich winden", sau mai exact, tz-, iska-16.am
verrenken, verd.rehen" (Puscariu, Dacoromania, III, 689
690), etc
Un pendant interesant pentru desvoltarea semantlea a
celor dou'd cuvinte romanesti tratate mai sus este grecescul
avim tournette, dvidoir" (> arom. anenw, ap. T. Papa-
hagi, Images d'elhnographte rottmatne, Bucuresti, 1928, p.
148 b) alAturi de cival-LOC vent".
Fugill.
Dwt. Acad , 11, 185, d'a dou'a sensuri pentru acest Cu-
vant : 1. (Ormt.) (Sglagiu, Bucov. si Mold.) un tel de
potarniche nuirnt I fugar", Perdix blanche (Tetrao la-
gopus)" , 2 (Entom ) insectg care se aseamang cu tan-
tarul si care umbra. cu o repeziciune mare pe fata Opel",
numit (in Bucov.) i gonactu, (in Munt.) goangd. Din
punct de vedere etimologic, Ii socoate derivat din fugi,
prin suf. -du", i adauge Cu numirile de pa'Ari . alb.
fuge, sarb fuga, vuga, n'are, probabil, nici o leatur eti-
rnologica" Cat priveste intelesul al doilea cred si eu ca, este
un derivat din fug?, prin suf dar intelesul intaiu al
cuvntului nostru nu se poate desphrti de ung fogoly
(fogoly-machir) Beb-, Feldhuhn", perdix", care derivg,
din germ Vogel (cf S Simonyi, Die ungarische Sprache,
Strassburg, 1907, p 86) I Ungurescul fogoly, mai ales hind
apropiat de verbul a fugi si derivatele cu suf -du ne-a
dat mai intaiu forma fugal din care, fund considerath, de
plural, a fost reconstruit singularul fugdu
1 Cf. ;;I ra}pelu, ra,Fpoz pin" < ung. raspo, rdspolg <
germ. RaspP1 (Alemcs, Magyar elemek az oldh nyelvben, p.
92 ; Mandrescu, Una , p. 98 , A Scrthan, Arluva, XXX-1923,
p. 283
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 363
Gbes (ghest), inghesui ; (in)dulAci.
Nu stm sa se h dat o etunologie satisfacatoare pen-

tru ghes (ghest), intrebuintat de obicem numai in locu-
tiunea ada ghes (gibes, ghiont, lovitura usoara (cu co-
tul s. cu pumnul) in coastele cuiva", coup", Stoss in
die Seite, Rippenstoss" ; indemn, bold, zor", stimulant"
(cf. Dwf. Acad., II, 255, 0. Tiktm, DRG., 672, care nu-1
explica) i pentru inghesui (inghezui, indesui, inghisui, in-
insui), vb. trans. si refl. IV-a, (zusammen) drangen",
,.stossen", pferchen" , sich anemanderdrangen", part.
inghesult gedrangt voll" (Tiktin, DRG., 812).1
Cred ca. la origme avem de a face cu un termen pri-
vitor la cusut", i anume cu un corespondent romanesc
(cf. diseu la Anon. Car. 335) al ungurescului gyszil,
gyiisz, gyisz, deszit, deszit degetar, naparstoc" (Szin-
nyei, MTsz., I, 766), analog ca forma lui gturui < ung.
g y iirit (cf. Dacoro manta, IV, 759-762).
A inghesui a trebuit s. insemneze la inceput a im
pinge cu degetarul s naphrstocul" Celelalte 5ensuri sant
ulterieare si au putut ft influentate in parte (ca si forma
cu d-, desi aceasta ne-a putut veni i de-a-dreptul din un-
gureste) de deosebitele sensuri ale lui indeset, cu care se
aseanigna (cf influenta lui juret, asupra lui giurui).
Insu51 substantivul ghes pare a fi mai' curancl un
postverbal al lui inghesui, nascut dupa analogia locutiu-
nilor a da inntent a lininntenet, a da bold(un) a
intboldi, a da ghiont a ghtonti etc., deck corespondentul
direct al radicalului unguresc Afara de forma (am as-
tenth *ghesei( s. *ghesou ; dar e posibil l *gh,esu < 'ghe-
situ), ne Indeamn s credern aceasta l sensurile figu-
rate, -tleci ulterioare, ale lui ghes.
I Cf. mai pe urmrt G. Giuglea Dacoromanta, IV, .1554 :

ghies < lat. * glaesu < * gaesulu < gaesum ; ghiold < ghies
+ hold".
www.dacoromanica.ro
864 N. DRAGANU
Imbisui este o forma iperurbanizata'.

0 evolutie de sens inrudita. are Lin] dupeici a coase
en al doilea rand de ata", a coase pe dapa ac", eu
aurele" (cf bg. thipa Idupoil, duphdt] labhle aus",
durchlochere", diipka Loch, Offnung", Hohle, Schiapt-
winkel", Grab") care de altfel l coase insusi r
a ajuns sa insemneze (Mold fam.). Faustschlage verse-
tzen" . Tiktin, DRG., 578. Din dupdci, cu acest nou sens,
nasait postverbalul dwpac Faustschlag". Puse mdua
pe tont, iz trdnti un dupac dupd gdt (Bogdan, Pov., 114,
ap. Tiktin, DEG , 587).
-Gltiosoli.
Gloasoli cu sensul de a morsoca, a trudi pe cineva"

(Ion Creangd", II, 248) nu erect c are vreo legatura
cn turc. kusuth suparat" (Diet. Acad., II, 263), ci mai
curand trebue derivat din ung. gydszol- a jell, a fi in
dohu , a ii suparat trist" , cf l gydsz jale, doliu" ; in-
tristare, suparare, tristeta".
HAgbieeiu, laghieee.
Hcighiece = hebeticuri, vreascuri uscate, cazute din

copaci Ion Creangd", IV, 251. i Diet. Acad., II, 329)
deriva din ung dghegy varf de ramura" < dg rann,t-
ra" i hegy varf" (cf. Szinnyei, MTsz., F, 9), cu aspi-
ratia obisnuita si a alto cuvinte incepatoare cu vocala
(cf. l dgacs ramurea", vreasc").
I Nici din punct de vedere formal, nici semantic, nu s'ar

pute exphc asa de bine cuvantul romanesc din omornmul
secuesc deszA, gyilsza = ti2sz, csitsz pung5, ; serpar, cure&
(lath), agartg" (Szinnyei, M. Tsz., II, 834).
1 Etimologia < [a couse] dupd cc poate fi demerntoare
chit punctul de vedere J formei i sensului, dar rdmne o sim-
phi etimologie populara,
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII Na
Forma heighiac (Mold. nord.), ,Sez., XXXI, 60, si A_
Scriban, Arhiva, XXX-1923, p. 280, este un smgular re-
construrt gresit, din plur. (h)dghtece, in loc de (h)eighie-
mu.
WA liondoalii (1-15a4, Rondo0.
Intr'un articol cu tatlul Despre I > 0 V. disparipa
acestiva in romeinqte", pubhcat in Omagiu lin I. Bianu",
Bucuresta, 1927, pp. 137-154, ocupandu-ma in. treacat de
Heindal-ul maramurasean si de Hondol dm jud. Hunie-
doara, plasa Deva, afirinam (p. 149) ca in partea din
urma" a acestora este evident sgs, Dal = Thal" , relativ
la partea dintaau emiteam. mai multe Oxen, pe care a-
curn, cand am la dispozitie mai multe elemente, le pot in-
loour cu o explicare mai plaumbila.
Mai intaiu trebuie sa constat ea, avern si apelativul
topografic care ne-a dat numele proprii Heindal i Hon-
dol.
Parintele I. Bar lea imi comunica, ca in Ocna-Sugo-
tag (Maramures) heindal, s. a , inseamna partea de un-
de se scoate sare" met duc in heindal = ma duc la
.
ocria". 1
Dupa o cornunicare pentru chestionarul lui Hasdeu
(XVII, 176) Dict. Acad., II, 402, ne da forma hondoald s.
I cu un inteles ceva mai vag gaura naturala pe coasta
unui deal".
Cuvantul se gaseste si in limba ungureasca. Dupl.
Az osztrk-magyar monarchia irdsban s kpben, v. VI,
Budapest, 1900, p. 458, ung. handal inseamna in Maramu-
res, in general, coloniile de muncitori erariali din co-
I In colectia sa vol. II, Cdntece poporane din Maramure$,
Bucure5ti, 1924, p. 301, atesta" 0 diminutivul handdlut: Pe la
not, prtn handalt4 Toatd muta-t cu drdguf, lar in notg explica,
Iliinalut, dim. din handal = partea mai Indosta" a until
orri$el".
www.dacoromanica.ro
366 N. DRAGANU
mune". Evident, este vorba de augesit sau ctlgdi (< ung.

.sOvg taietori de sare").
Mai bine santem lamuriti asupra cuvantului unguresc
in revista Magyar Nye Ivor, XXXVI-1907, p. 32 (Csa-
poch Istvan, A nuiramarost nyelvjards) : Akna-Szlatina
(Ocna, Handal) este asa numit handal (handal) sau co-
muna erariala, uncle fiecare lot este al statului, dar este
impartit intre baei, adica augdz, care-si cladesc casa
pe astfel de loturi. Nu le pot vincle, deci nici Ovreu nu
poate s. locueasca In con:lung, populatia toata este ro-
mano-catohca i tota saugaii unguri, slujbasii, preotul, me-
thcul, farmacistul, sant de asemenea domni erariah. Am
spus ca intreaga populatia aceasta este ungureasca, des].
numele de famthe sant in cea mai mare parte germane;
$1. noi am gasit locuintA in casa unui oarecare lucrator
fruntas cu numele Strempl Toni...

Handalul este la departare cle o jumatate de ceas de
cea mai apropiat'a locahtate ungureasca, Sighetul-Marma-
tiei, dar si de acesta 11 clesparte satul Slatina, ai card lo-
cuitori sant doua treimi Romani, o treime Ovrei gali-
-
tieni".
Nu pot sa precizez daca cuvantul ne-a venit direct
din nemteste on. prin ung. handal, dar pot sa afirm ca el
n'are nimic a face cu germ. Handel cum se presupune in
Az osztrk-magyar monarchia irdsban es kpben, 1. c.
Sensurile formelor romanesti (gaura naturala pe coa-
sta unui deal", partea de unde se scoate sare", ocnr)
ne arata clar ca, este vorba de valea din care se taie sare".
-deci de sas. Han (< han = hauen") + Dal = Thal".
Cu timpul, prin extensiune, handalul a numit asezarea
augdilor de Janga ocnr.
Hatalu (htitlau).
Hataldu, hdtaldu (Mold., cu inteles peiorativ) = fig.-

eau care umbla dupa fete" (Ion Creangd", IV, 85 $i Dicf.
_Acad., II, 378) deriva din ung hdtal cel ce csalareste"
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 367
< hatal- a chlgai." cu sens puorativ ; cf. se cd/ciresc va-

cde = le apuca% de goana") , cf. si futaldu, futcildu.1
Hedepl.
Hedesel, -ted, adj., din Bod meindrei hedesei Cdra-u-
ar lupd cu et, Cd eu, m'oiu card cu-a mei Batdr is cam
vnttiet (I. Barlea, vol. II, Cantece poporane din Mara-
mitres, Bucuresti, 1924, p 256) nu dem& din ung. hetyes
plcut, frumos", cum crede llarlea, 1. c., ci din heghes
cu coarnele inalte, ascutite si date pe spate" < ung. he-
gyes, cf. S Mandrescu, El. img in limba roni., Bucuresti,
1892, p 79-80, si Diet. Acad , II, 384.
Herle,:a.
Herles, -a, adj = (Om s. animal) cu picioarele
strambe" (Diet. Acad., II, 388, Huniedoara). Cunosc cu-
vantul din tinutul ITasaudulm, unde se intrebuinteazA a-
tat cu privire la picioare, cat si la coarnele vitelor. De-
riva dinteun ung *herels < hers cows" (< here co-
in", boase) + herl- a cocosl" si a jugini". Este un
clerivat asemanator lui dugles < ung. dglOs < (logos (cr.
dtug < dog) + dogol-. Coiosii sau bosorogii" umbra', de
obicem cu picioarele depgrtate, Inc-at fac impresia ca'. stint
strmbe
Hopritan.
Hopritan, s. a , este un joc de Carta" (Gherla, Wa-
saud). DerivA din ung. oplikin, aplitn, aplitany ; cf. si
slovac aplikin, germ. aplitan, lat. aplitanum eine Art des
Kartenspiels" (< it napoletana Stich von drei Sieben o-
der von Ass, der Sieben und der Acht (im Kalabresella-
spiel)", poate prim germ. *ein napolitan(er) (Gom-
bocz-Melich, MEtSz., 111).
i Explicarea data de A. Scriban, Arhiva, XXX-1923, p.

280 < ung. hciltars tovaras de dormit", este imposibila din
punct de veclere fonologic.
www.dacoromanica.ro
368 N. DRAGANU
Horpos.
Pupa niste conumicari din Salagiu si Bihor venite la

chestionarul privitor la cal", horpos, s, a., inseamng .,de-
seri, flgmanzie, slbie, stinghie la cal". Perna din ung.
horpasz desert, burtg, burduf (la om)" ; flthnanzare,
cube (la vite)", ap. Ghetie, Diet. inagh.-rom., Budapest,
1906, p. 303 ; cf. si Szmnyei, ifTsz , I, 890.
lergAla.
Gunl imi comunica invafatorul-director /ustin So-
horca din Sangeorz-Bai, jud. Nasaud, cuvntul iergd14 s.
a., inseamna larma, mare, harmalaie" : child cmeva se-
cearta cu altul sau isi arath vreo nemultamire prin vor-
be multe cu ton inalt, manios, face iergalas".
Cuvkital derivA din ung. jargalas, insemneaza, Streif-
zug" si este o interesanth, ramasita mihtafa de prin sec.
XVI si XVII.'
Daca ne inchipuim larma cu care intrau galopand"-
acesti calareti (jargal) in satele unde Minnau cg, sant
hoti i vitele furate, frica, groaza si larmalaia" ce se-
procjuce cand se aruncau asupra hotilor ca prim-
dh, intelegem numai deck sensul care ni s'a pastrat pen-
tru cuvantul romanesc, care n'are de a face nimic cu
ung. jarkcilds obambulatio".
insila.
Verbul Irwin& inseilet), prez. insdilz (inseilez),
IncAS i toadS, cu derivatul insthleiMrd, este un termen de
croitorie, insemnand a prinde cu at'a sau a coase provi-
zoriu i cu impunsaturi rare", fr. faufiller", ung fr-
cel-".
1 De sensul i importanta cuvtintului unguresc s'a ocu-

pat Takcs Sandor, Ja?galds es largal, In Magyar Nyelv, I-
1905, pp 204-213.
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 369
Tiktm, DRG , p 826, aduce acest cuvant in legatufa.

cu said, plur. satele, Heftfaden", a cama etimologie nu
o da si pe care-1 desparte, mi se pare fra destul temem.
de sadi, plur. satele, Art Bauernrock", pentru care trinu-
te la turc. sajet Sarsche" (cf. p. 1353).
A. Scriban, Arhiva, XXX-1923, p 284, derii, pe
[in]sdilet, insdildturd din ung szl ata,", fir de et"
Etimologia lui Tiktin are defectul c. porneste de la
un cuvant a Cann origme nu e sigurg, apoi Ca, pentru a
exphca, diftongul, presupune sincoparea lui -e- aton, si
Ca nu explica cle-ajuns evolutia sensului. Aceea a lui Seri-
ban nu ne poate da o exphcare multArnitoare pentru seg-
mentarea" lui -a-. In sthrsit mci una din aceste dou6 eti-
mologn nu are in vedere formele cu -e-, care poate fi ori-
ginal, nu nalscut ulterior din -Ct- dupa
Pentru aceste motive cred c. trebue s. pornmi de
la ung szl margine". In acest caz segmentarea lui --
> -j- nu ne pricinueste mei o greutate, filnd un fenomen
cunoscut in ungureste (cf. szl-panna > szeilpanna, Szin-
nyei, MTs, II, 517 , szj = szel, id, ibid., 518). Sensul
original al lui insailet trebue sa fi fost acel al derivatului
unguresc szelel-, ,51 el termen de croitorie, insemnnd a
trage (cu cret6 sau prin cusutul cu aca alba') o linie pe
margmea stofei, pentru ca s'a se poata tivi sau coase na-
sturn (bumbii) mai usor" (cf. Szinnyei, MTsz., II, 520).
Lepangau.
Lepangdu, s in, este un nume de ocara pentru fe-

ciorul blastamat" Mai de mutt o fast ficzori, N'o fdcut la
fete hori D'aniu-s niee lepdngdi Cu opincile cdrlite-
(= Larpite"), $i le stracci negdndite (I. Barlea, I. Balade,
colinde z bocete din Maramures, Bucuresti, 1924, p. 232).
Pare a fi mai curand ung. lappang cel ce umblI pi-
tulandu-se, pe furis", pe ascuns", fricos" < lappang-
,.a se pilule, a sta ascuns", a umbla pe furls" > */ci-
peingta > lepnqrlu (cf halast > helosteu, nwillaszt
Dacoromania V. SI
www.dacoromanica.ro
7() N. DRAGANU
> melesteu etc.) dee& leppeg tardiloquus", hebes lin-

gua", gangav", ba1hait" < leppeg- ,balbutio", stot-
tern", care totusi a putut sa-1 mfluenteze pe eel dinthiu
,thn punct de vedere fonetic.
Prebat (preabet).
In poezia Izvor de apti-vie" de G. Cosbuc, publicata
In Tribuna", IV-1887, Nr. 145, pp. 577-578, i Nr.
146, pp. 581-582, am intalnit cuvantul preabdt in urnig-
toarea propozitaune : $i crudul craiu a pus In preabeitul
grddinei pandas, lard pdndasul Nici somn n'aved, nici pa-
Poe, cad Sdnger, pdtimasui A prins de la o vreme pe-argat
a-1 beinui, A prins apoi a-1 bate, mereu a-1 chinui, Sd-i
,spund ce om are care-in de turn aproape.
De asemenea in Cetind-Dalbd, publican'. in Tribuna",
VI-1889, Nr. 270, p. 1074: $i seamd sd iai, Cd 'n prea-
bdtul triplelor usi infloreste Un par au, frunzisul de
Arvnzei.
Crecleam la inceput c e vorba de un cuvnt creat
de Cosbuc. L'am gasit insh pc urm si la Franeu-Candrea,
Romeinn din Muntit Apu.9eni (Motu), p. 104, in forma
preabet on sensul preajmV. Cuvntul este dem popular
si este identic cu v.-slav. prjbyti 41.04 habitatio" Auf-
,enthalt" < prbyti a eamamea", xtztal1498Lv" permane-
re" (cf. Berneker, SEW., 114), apropiat de derivatele cu
suf. -el (dt).
Prevedea.
Algturi de preveded (cu derivatele : prevedere, s.
Trevdzdtor, -oare, adj., contrarul neprevdzut, -d, adj.,
subst.) cu sensul 1. voraussehen, vorhersehen", sens de-
stul de vechm, gasindu-se I la N. Costin (cf. Tiktin,
DRG., 1247-48), 2. versehen" (dupg fr. prvoir) i 3.
mit etw. versehen" (in loc de proveded, poate dupg cu-
vntul german, cf. Tiktin, 1. c.), care toate se reduc la
lat. praevidere, Tiktin, 1. c., da, ca fund. sensul II si [II al
acelmasi cuvnt, un preveded intrans. a stravedek prin
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 371
ceva", durch etw. hindurchsehen" si citeazA exemplul :

intxul care prevecle prin trupurt or/ cdt de groase (Kona-
iri, Poezit, 251) si refl. a se preveded a se stravedea",
durchsichtig, transparent sem, durchschemen" : Musca...
se love$te de pereftt ce se prevdd [sc. at ferestred (Bodna-
rescu, Cony. Lit., IV, 321) ; Soarele rotund $1 palid se pre-
vede printre nom (Alecsandri, Poezn, III, 9).
Evident aceste sensuri trebue despartate de cele din-
laiu caci avem a face in ele cu alt cuvnt. Acest cuvnt,
care hpseste din dictionarele etimologice ale lui Puscarm
si Candrea-Densusianu, probabil fiinda, a fost considerat
nou si nepopular, este vechiu si popular. El se easeste,
de ex., la Anon. Car. 363 : Prevedese = Transparet".
Popular 1-am gasit intr'o poveste din 1865, pubhcat in
Comoara Satelor", a. V-1927, Nr. 7-8, p. 94 Pe babta
de argint, care tatd scltped 0, prin care te prevideat ca
prin oglindii, erd sem_ E vorba dem de un corespondent
popular al 1atinescului pervidere durchsehen", durch-
schauen".
Mid (remf, rimpf)
Cuvantul ardelean rdmf (rentf, rimpf) este numele
_plantei Aristolochia Clernatitis (fr. Sarrasine ; germ Os-
terluzei, gemeine Osterluzei) (Pantu, Plantele, 235 ; Tik-
tin, DRG., 1318).
Ne-a venit din sgs. Rimf [art1 (Mhd. reinvar) m.
Rainfarn, Tanacetunt vulgare (an Rainen wachsend, dem
Farnkraut anhlich)", G. Kisch, Nsner Wrter und Wen-
dungen, p. 125-126 ; dupg Fr. Kramer, Idiotismen des
Bistritzer Thalektes, Bistrita, 1876-1877, p. 111, : Ariel,-
,lochia offic., Osterluzei".
Surchidi; surehideal.
Surchidi, vb TV-a, este cunoscut de popor in Mun-
tenia si inseama. : 1. antreiben, hetzen' ; a nelinisti, a
turbura, a chinui" (Pamfile, Sdrbdtorile de yard la Ro-
_.mdni, p. 2, n. 1) ; 2. a mustre, chiar a bate" (A. Seri-
www.dacoromanica.ro
372 N. DRAGANU
ban, Arhiva, XXX-1923, p. 284 ; 3 (in jocul cu arstce)

,.den Knochel schnellen" (cf. Tiktm, DRG., 1538, unde se-
dau citatele necesare). Derivat din el este surchideald, s.
f., 1 Antreiben, Hetzen" ; 2. Schnellen des Knbchels",
lasare pe jos a ultimului arsic" ; 3. fam. bataie" (Tik-
tin, 1. c ; V Bogrea, Dacoromania, IV, 849).
Pentru a incerch o explicare, Bogrea, 1. c , aerie :
Ne-am gandi la turc. surkedik maratuleur, Nachzugler
des Heeres" (Zenker, 524b)"
Cred insa Ca A. Scriban, 1. c , este mull mai aproape
de etimologia adevarata cand so gandeste la ung. szurkd-
ldni (sic) a impunge cu vorba" Numai cat szorkdlodni
inseamna a se impunge", avand sens reciproc. Forma Un-
gureasca, careia-i corespunde rom. surchidi nu este deci
acesta, ci szurkod- (cunoscut si in Secuime) = szurkt
(> rom sorcdli si surcdlui a impunge") saepius pungo",
irnpungo", a intepa", a impunge", stechen", piquer
a plusieurs reprises, picoter, pointer" Sensurile romanesti
sant figurate. Ele se gasesc intocmai si in ungureste (cf.
Szarvas-Simonyi, MNiffSz., III, 341 si Szinnyei, MTsz., TT,
012) Pentru desvoltarea intelesului cf si strdinurare, bold,
(ini)boldi etc.
Taman tpi (temi, temui) tami.
1. Loc plan sau neted potrivit pentru straturi : Stra-
turtle trebue sd fie niste tdpsanurt mari (Ionescu, Cal.,
14). In grddind sd nu ramdie decal numai tdpsanurile
pentru fasole si curechiu (Ionescu, Cal , 47).
Loc plan, asezat, frumos Ungureste-om invdtet, Cdnd
Ungurn-or nuindra Cdtd kind, p'un cdrlan, Cdtd iarbd-i
p'un tdpsan (Bugnariu, Nds). Mai ales o mica supra-
fata neted sau plang pe varfuI lului deal sau munted
deosebindu-se de podis care este mai mare. (Tiktin, D,RG.,
1558) , culme de deal" (Pamfile,, Jocuri, II, 307 si glo-
sar) , un es mic acoperit Cu iarba mica, mai ales pe
ima unde. iarba in genere este scurte ; platoul mic"
(chiritescu, Grdnarn) , un lcc mai ridicat, (lamb" (corn.
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 373
Tomiac) . Trage brazdci pe teiman (Alecsandri, P. pop..

168) De pe acest teiman culminant de wnde munfzi Seicu-
iem cotesc spre fara Vranco... (Odobescu, III, 194)
2 Lemn uscat dinaintea vetrel focului ca s'o tie"
(Vim, Glosar, in Valea Hategului si pe Jiu Sezi pe
tdp$an $1 te desculfe Sameanu, Dtcf Care, s v.) ; p. ext.
vatra pe care se face foc in casa sau in tinda" (H. XVII,
5) ; vatra focului" (Vtom, Glosar, Densus, in Hateg) ;
banc de bois" (Dame, DRF.) i corlate zidite in cos"
(Radulescu-Codin)
Cihac, II, 619, il aduceh in 1egatura co_ turc. tepe,
sommet, colhne", duz tepe (sommet plat) plateau". Sai.
neanu si Tiktm se gandesc la un derivat din teipu$i (to-
p$i) pe care ns Ii las nelamurit (Tiktin, DRG , 1558 .
Warsch Schallwort, vgl deutsch Tapps, tappen") A
Scriban in careva numar din Arhiva $1 apol V. Bogrea,
Dacoromania, IV, 851, trimite la rut tape-an Schlafbank"
..(2elechowski, II, 948).
Etimologia data tie Cibac este cu siguranta, gresita
Forma ruteana amintita de Scriban si Bogrea ar putek
fi luata in considerare cel mult pentru sensul 2. Saineanli
si Tiktin au dreptate stabilind o legatura intre tdp$an
(tap$an, teman) $i tdp$i (temi, temui). Lamurincl etunolo-
gia acestuia din tiring, vom ajunge s'o cunoastem si pe a
celm dintam
Dupa Tiktin, 1. c , teip$i (tep$i) inseamna a bate eu
un lemn lat etc. spre a face ceva neted sau plan si tare,
a batuci". Acelasi sens 11 intAlnim si in rev. Ion Cregnqd,
IV, 123 a tapsi --= bath torl, a a.seza, netezi ceva, a
tapsi marnahga". In unele parti tdmi (tep$i) are forma
tepsui (Sez. V, 162 6, in Muntii Neamtulm).
Doug sant mai ales lucrurile care se teimesc . pamau-
tul (pentru straturi etc.) si aluatul sau manadliga , cr.
exemplele . Dupei ce am aruncal aceste seminfe in pd-
moult, trebue set tragd cu grebla si apoi sei tdp$ascd i,ir o
lopa:d pe (le-asupra straturilor (Inv., Cop, 1878, 10, ap.
Tikttn, DRG., I. c..).
www.dacoromanica.ro
374 N. DRAGANU
In unele sate din Bucovina si Moldova, precuin bu

ndoard in Fundul-Moklovei i Rddeisent, se numeste 1 e a f el
$1 o lopcitzed mai midi cu care se tdmeste sau temeste-
mdmdliga inainte de ce se rdstoarnd din cictun (Marian,
Inmorm., 200, nota 2). Ccind mdmlija e gata de mestecat
se lepseste cu leafa (n 5 . Leafa e lopeificd) oni cii dosul
lengurei, cdutcind a nu o lei* de tot, dacci vrei sci nu-ti
rdmde copui chelbosi (5ez., V, 5 13).
Leafa, instrumentul in forma', de 1opat5, cu care se
strange mamaliga" se numeste 11%1)0 (H. X, 35), cuvant
care in tinutul Wassaudului inseamna, cel ce umbra greu,
abia-si misca picioarele".
Evident, tcipsi (tepsi, tepsui) trebue derivat din ung.
tapos- calco, conculco", stampfen", a c'alca (in picioare),
a Mtuci, a apasa, a turti" ; a trierA, a imbrati cu
cal)" ,a pasi cu greutate, a Magni prin noroiu" etc.
(Diet ), ale carui derivate au si sensul de a tapsi (tepsi,
tepsui) aluatul sau m'amaliga", cf. tapiskl A tsztcit w
tenyenvel tapiskcilja (Treiscaune) , taptslailgat, tapicskcil-
gat A nagy vzzitett fakalcinnyal Pulutne a puiszkdi essze
es hajtogatta, tapicsklgatta (Treiscaune), ap. Szinuyei,
MTsz., II, 656-657.
Din punctul de vedere al intelesulm, tdpsan (tepsan)
ne reaminteste pe beitciturd, deci terenul batAtorit sau
bgtucit in preajma (in deoseln in fata) unei case, (uneori
smonim cu) curte, ograda, ocol pentru vite, loc liber ina-
intea carciumilor unde se face hora. locul dinaintea portal
principale a unei biserici (Die( Acad., I, 517), care a pu-
tut s'a aib5, sau poate chiar mai are l sensul de arie",
deci loc netal i b5,fatorit pe care se treierg sau imblatesc
bucatele" (cf. Diet. Acad., I, 252). iar din punctul de ye-
dere al originii, alaturi de cel al sensului, pe imct$, hi-
ma., tema$, nimas islaz", pa'sune" < ung. nyomcis (cu
ny > sau prin et pop. < nn ninias analizat un imas)
propriu Mtaitorire, batucire, alcare".
Teipsan (tepsan) a trebuit s insemneze la, inceput
locul tgpsit, netezit prin MtAtorire pentru straturi, im
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 375.
blktire etc.", sk corespundk deci unui ung. tapos [Nen

proprm [pkmnt] tkpsitor", care a putut sk ne dea mai
intaiu forma *tdpu5du, apoi tdp5an prin sincopk.si schim-
bul de sufrx obisnuit despre care a vorbit S. Puscarm in
Contribufii la Gramatica istoricd a limbii ronidne, p. 237
(17) (cf. ung. badar > beiddran si Btiddreiru, ung suld
> 5oldan in loc de 5uldeu, ung folt > foltdu 5i foltan,
zsid (< p -sl. idovini-,1) > *Jidau > Jidov 5i Jidan, apoi
bdtellau bdtdlan, lungdu lungan, coddu codan etc )..
Din sensul initial s'a desvoltat apor, prin extensume,
eel de Inick, suprafatk neteda sau plank", in sfarsit po-
dis" in varful unui deal sau munte.
Sensul de vatra focului" porneste evident tot de la.
lutul battorn" rentra a o alcatui. Prin extensiune, de la
vatra. foculm" sensul a trecut si. asupra lemnului ase-
zat dmaintea vetrei ca s'o tie", deer a prepiciului, pri-
incrulur" s. prichicrulm" (cf. Prichicinl vetrei cel h u -
mutt de care ma lineam cdnd incepusem a merge co-
pdcel, Creanga, Cony Lit., XV, 1, ap. Tiktm, DRG., 1250,
care trunite la srb. pripeak Vorherd", oeh. pripecek ge-
mauerte Ofenbank"), sens din care se poate exphch usor
apor cel de corlatk in cos". rapsanul" sau prichiciul"
intrebuintndu-se si pentru dormit, ruteanul tapedn cu
sensul Schlafbank" pare a fi luat din romaneste.
Timl, taIrpjie, thmg.

Tdr5ej (Ms ung. 1818, Gaster, Chr., II, 126) insem-
neazd tovarks", iar Trktm, DRG., 1565, trimite, pentrn
a-I explich, la ung. tars, idem. Corect din punct de ve-
dere fonetic trebue exphcat din ung. trsas. Teinejie (ibid.)
este un derivat al lui tdr5ej, rar tdr5ag tovarks" (corn.
P. Nisca, Muntn.-Apusem) ii corespunde ungurescului tar-
sasg tovarsre", derivatul lui trsas, avnd o analogie,
din punctul de vedere al evolutrei semantice, in sotie cu
sensul de tovairksie" si tovarks".
www.dacoromanica.ro
376 N. DRAGANU
Telciu (telchui).
A se telcui $1 a se telcrui inseamna a se sfatui pun-

tru o tovsarasie", a se intovard$i" : Se telcuesc la Ity loc
6.5'ez. IX, 150) ; S'au telcuit amdndoi ($ez., IX, 146) $i
probabil e un derivat al ung. telek, telk- loc".
Terteleac.
Terteleac-ul, nunut $1 tertelectu, lei teleag $i perte-

leac 1, este o parte a morn, cf ttttrez, hddeirag, heidardu,
bdteizu$, bdtealei, bdtociu (Dame, Term., 153 ; Pamfile, lu-
dustria casnicd, 186) , un sul cu mIsele la moarg" LEL.
IV, 145) , o parte a joagarului , pdrglne, pocdnea (Dame,
Term., 175), cf l Tiktin, DRG., 1580, care nu-i cunoa$te
etimologia $1 care citeazA exemplul A fdcut moara, [dal]
Tau puted sd porneascd terlelectul pe boabe (RC IR., 61).
E vorba de un corespondent al ungurescului tordelk
,,instrument de sfarmat" (cf. Szinnyei, MTsz . II. 790). Si
sinonimele sale haddrag i heiddrdu ne trimit la o origiue
ungureasch.
Tiuthiroiu.
Intr'un articol cu titlul Lat. tutulus $1 forme i-i-

rudite", publicat in Arch. glott z., Torino, XX- -1926,
pp. 142-146, d-1 0. Densi sianu se intreabA Ce poate
fi tufuroi alauda cristata", din tmutul Somemlui, dat de
G Weigand, Jahresbcricht, VI, 81 9 Sa', fie tot o uring.
cu fonetism alterat, a unui mai vechi *tutur < tutulus?"
Cred a mai curnd avem a face cu corespondeniul
ungurescului putyor, pdyer, pilyr ciochrlie" (MTsz., II,
197) + suf. -oin (cf. $1. pgyereg-, potyrog-, pttyorog- ,,a
1 Forma Tcrteleat din Pe valea lux Tei teleat Legal vet de

de uscat ( Via"), A Gorovei, Cwt., este modificaa pentru
rimA.
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 377
ciripi, a piscui" etc.): Initialul I s'a ivit fie ca in fept,

litd etc. (=-- piept", pitr etc.), fie prin asimilatie la
-f- uringtor.
Vhj.
Un cuvtint, a chrui etimologie nu stiu sh se fi dat,

-este vdj mosneag", batrhn" (Ardealul nordic, Maramu-
res, Bucovina) Fost-au vein it babe 'n sat... Aceia sd-i fi
luat (Marian, Ininorm,., 281) Zlse cdtra vdj (Reteganul,
Pov. ard , IV, 28). Veded cd vdjul despre plug a zis (Re-
teganul, ibid., IV, 29). A dat un vdj bdtriin (Id., ibid.,
V, 36). Intoarce vdj inapol (Bud., Poem pop., 5).
Cuvntul vdj pare a fi o rmdsith din organizatia
militarg i administrativh slavo-romnh a Romhmlor din
Nord 2, insemnand conducgtorul imlitar al satului, in con-
trast cu voevodul, care erh conduchtorul unui teritoriu mai
mare al unei taxi, si este identic cu rut. vtR thix" pe
care-1 inthlnim intr'un document de la 1467' , cf si rus.
PoCi,idem. Sensul a degenerat cu timpul (cf. jupan -
pan etc )
Viscoli, viscol (vicol, gigul).
Viscoli, vb. IV-a, 1 trans. gegen Jdn, anstiirmen,

ihn umsturmen" , 2 intrans. si impers. stiirmen (vom
Wintersturm)", postverbalul acestuia viscol (+ vihor, vi-
for), vicol, gigul, s. a (forma vdscol, Pamble, Agr., pare
a fi gresith) (Winter-) Sturm, Schnee" si deriva-
1 T'ut'uroni s. in. este glosat de Weigand, 1 c , Hauben-

lerche", deci ciocashe motatr
2 Institutiunea cnezilor, d. p., se mai grise*te pe Valea
Some.5u1ui in sec. XVI, cf Hurmuzala, XV, 271 (\Taiga Roclnei
a. 1523), 681 (in Feldru, a. 1580), 792 (in Telciu, Feldru, San-
georz, a. 1602) , Koirespondenzblatt, V-1882, p. 86 (in Rebra, a.
1589), etc
3 I Bogdan, Documentele Un $tefan cel Mare, vol. II, Ru-
ccure5ti, 1913, p 1.97.
www.dacoromanica.ro
378 N. DRAGANU
tele acestora viscolos, -oasd, adj., sturmisch", iscoleturci-

vom Sturm zusammengetriebener Schnee, pentru care-
vezi citate la Tiktin, DRG , 1757, a fost denvat de A Scn-
ban, Arhiva, XXX-1923, p. 286, dintr'un presupus un-
guresc *veskolni in loc de veskclni, a fi agitat". Dar mai
inthiu nu numai forma ungureascA veskolnt nu exista,
ci si forma veskodni este scrig gresit in loc de veszkodni,
care inseamng a se supgra., a se necji" Si ,,a sup'ara.,
a necgji" (cf. Szinnyei, MTsz., II, 971), deci a se agile-
si a agite in acest sens. Apoi etimelogia propusg, nu este-
justg. AdevAratul radical unguresc, din care deriv ro-
mnescul vtscoli i derivatele sale, este vzszkol- (vzsz-, inf.
rinni a duce") 1 a natsca incoace i incolo, a duce, a
trage, a taxi, a impinge" , 2. a se cuiliari, a se vari, a
se misch nehnistit incoace 51 incolo" (Szinnyei, 11Tsz.,
II, 1006).
N PRAGANU
Mrar, proor, ir i familiile lor
Cu oriata indoiatra ar intimpina unn sau altn dints&

noi etimologhle grecesti sustinute de C. Diculesca in DR.
IV, pag. 394-516, trebue s recunoastem totusi ea d-sa
are mentul de a fi ridicat o problema% vrelnich, de toata_
atentiunea noastra. Plecnd de la consideratai de ordin
istoric, insisea asupra faptului c'd in viata Daciei roman&
as resimte intr'o masur5. larga interventia elementului gre-
cesc. Grecii trebue sa fi fost asadar& destul de numerosi
in provincia aceasta. Posibilitatea unui influente grecesti a-
supra hmbei vorbite in Dacia roman& nu trebue lag'aduita
astfel din capul locului. Diculescu crede a descoperi cbiar
o multime de urme aile influentei acesteia Dansul aduna
un material bogat de cuvinte cari ar puteii sa.-1 ademenea-
Explicgri1e cuprinse in acest studiu au fost prezentate-

Cercului de studn filologice din Cerrauti, in sedinte1e din 27
Ialivarie 1927 si 1 Martie 1928.
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 379',
sea pe oricine s. le canto originea in greceste, dach cum-

va ar aveh impresia ca. multimea de cuvinte romnesti a.
chror etimologie nu este cleslegath Inca, cu toate progresele-
reahzate in acest domeniu, n'a putut fi explicath etirnolo-
giceste, cel putin in parte, pentru ch nu s'a facut apel pima
ac um adecht la limbile a chror contributie la tezaurul nostru
lexical este evidenta (lmice latind, adbaneza, paleoslav
etc.) i pentruch nu s'a tmut seama, indeajuns de limbile ce-
lorlaite semintil cari au petrecut i trecut prim tinuturile,
locuite de Romani (Greed, Goth, Gepizii etc.). Diculescu.,
cuprinde astfel in lucrarea sa toate acele cazuri, in cari
anumite aprc)pieri, oricht de capricioase, ar puteh s. puie-
in discutie eventualitatea unor legaturi intre anumite cu-
vinte romanesti i vechi cuvinte grecesti. Ration-and. istori-
ce,ste i filologiznd ajutat de o erudita informatie asupra
particularitatalor dialectale ale hmbei ehne, d-sa propune .
un numar mare de etimologii grecesti. Aproape totdeauna
motivarea acestor etimologia rasare din indraznete combinahi
intre foarte variate si disparate fenomene dialectale grece-
sti. Cu privirile atintite asupra hmbei grecesti, nu mai este
indeajuns de preocupat de intrebarea, dach de fapt nu mai
ex,ista. mci o posibilitate de a raporth cuvintele chn chestiu-
ne la vreun prototip latin, slay etc. si dach astfel ele n'ar pu-
tea gasi o explicare mult mai putin complicata si deoi
mult mai fireasch subt toate aspectele ei fonetice si seman-
tice Aflarea unei etimulogn este inainte de toate o pro-
blema lingvistica, pe care trebue numai s'o ajute istoria,
filologia etc., iar nu invers. Child insh un istoric are atht
de ample cunostinte si preocupari filologice :a Diculescu,
ele nu ne pot fi decht utile D-sa are astfel meritul de a fi
zorit lamurirea unei probleme de toata importanta pentru
istoria inceputurilor limbei noastre.
N'am intentia sa scriu aci o recensie despre lucrarea
d-sale Elementele vechi grecgti din limba romeind. Sper ca
vonu face ducrul acesta cht de curand la alt loc. Deocam-
data voesc sa vorbesc numai despre trei cuvinte, de a caror-
www.dacoromanica.ro
E30 AL. PROCOPOVICI
origine se ocuph i d-sa dau bine seama cu cat ii

shut dator, dach vom reusi in cele din urma sa. le lmuresc
etimologia.
Pentru etunologia lui proor i a variantelor lui, neo-

grec. TC p6copn-ov, cfruhzeitlg, vorzeitig', npoc'opcog, Cvor der
Zeit, zu i se phred lui V. Bogrea preferabil" lui
per rorem al lui Ha.scleu, prior a lui Marinescu sau
*pruilus al lui Pascu (DR I, pag. 266-267). C. Ihculescu
credo insg, c'a' am putea porni tot atht de bine de la -,Tp)wpo:.
Icpoibpcoc einnamte de timpl, din greaca veche, dar scru-
pule semantice Ii cletermind s se gandeasch mai mult la
rceptoOpo;, cum die Alorgenzeit, gegen Aloigeu' i ca
substantiv, napfopapov, etimpul noptii, cand dimmeah e a-
proape''", chci cu acest cuvnt grecesc se acoper pe de-
phn romhnul preur, preor atht semantic cat si formal", iar
cat priveste acum forma proor sau prow., ea se reduce la
v -grecul Tcp6opapov, de unde verbul 7.-poop8pL;o.) evor der
Morgendammerung, vor Tagesanbruch aufstehen' ". Princi-
pala dificultate a etimologiei acesteia ar fi disparitia lin
15, iar C. Diculascu ne trunite pentru motivarea el la eti-
molo;yule sale p.apcil9ptov > mdrar i * ri6Xoapov > molurd.
Functiunile semantice ale lui proor cunoscute lin Di-
culescu sant 'timpul de dunineatg dud phcurarn mulg oile
si. merg cu ele la phsune' s. 'ajunul Sfntului Gheorghe si
al Bobotezif la Dacoromni, iar la Aromnii din Pind.,
'timpul, de pe la 2 sau la 3 ore dupg miezul noptil, cnd se
mhn oile la pascur.
Inainte de a vorbi deci de proor, trebue s. ne ocu-
login de molurd i mdror, a chiror analogie e invocatit de
liculescu pentru disparitia lui a din eel dinthiu, mar cel
de al treilea cuvnt de care vom trath la urma, va fi sir
in legAturi cu celelalte cuvinte cari constrtue asa zicand
familia lui.
1 Loc czt , pag. 447-449, 460 0. 477.
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 381
Mrar, molurii.
Derivandu-1 pe nwlurd ,foeniculum officinale' din [0-
Xoapov, o variant6 dialectara," a lui p.derapov, iar pe met-
rar `,anethum graveolens' din *110(0aPtov un deminutiv-
din p.pcc,apov", C. Diculescu crede c6, disparitia lui .a, dm
cuvintele acestea, ca $i din proor, este normalg". Nu pot
sal inteleg normalitatea" aceasta $1 mi se pare ca, faptul re-
levat de autor ca in neogreack 15 urmat de o consoana' de--
vine adesea x: xX:(3ep6c alLuri de .8.Atpap6c, xAcp.plvoc ata-
tun de ,&X,[ilthvoz, nacxvi aliituri de rcccavt etc." (nici
un singur exemplu de altfel cu op !) nu ne-o face mai plan-
zibila. Lat. *murathrrum, a fost inlocurt de Diculescu prin
grec. *p.ocpca.ptov, chiar pentruca, dinteun cuvant latin n'ar
putea s'a dispar5. th. Nu stia daca cineva mai sustine eti-
mologia 4marathnum > indrar, desigur ins'a Ca situatia nu
s'ar putea schimba de loc, daca am admite Ca lui marathrunt
< grec, p,4ocapov i s'ar fi suprapus acelasi grec. p.o'cpccapov
subt forma deminutivului *r.ccpi4cov, paruns in graiul
steamo$ilor nostri intr'o epoca strveche, deci cand limba
noastrA nu era romaneascA inch', ci preromanicg, cu colo-
iitul ei regional Ce deosebire ar fi putut sk fie intre un ve-
chm *marathnum latin $1 intre un *marathalum latin ceva
mai nou, ambh de origine grecea,sca, ? De altfel 0. din ic-
11_,,
papov Tench s'a pastrat pang astzi ca atare in neogrec.

p.caccapov, care a trecut in paleoslavoneste subt forma de
molotni `Fencher (Berneker, Si. Et. II, pag. 73),
iar din slavone$te in rornneste subt forma de mololra
eFencher, atestafa pentru intaia oarg. intr'o carte de bucate
din anul 1749 (GCR. II 44, ap. Tiktin).
Nu $tiu cum trebue explicat rom molurd, pe alocari
sinonim cu molotru (cf. Pantu, Pl. si Tikfin), dar nij se
pare foarte probabil ca," a luat fiinta, dintfo incrucisare a
lui mdlurd cu molotru De fapt $1 mfflurd este cate odatk
s)tignim cu molurd Astfel plantele numitP cpenita, bradis
brildis-galben', emyriophyllum spicaturn', s emyriophyllum ver--
www.dacoromanica.ro
382 AL. PROCOPOVICI
ticillaturn' se pot chemh de opotrivh si medura-bdltei si

m'olura-baltei (Pantu, PO.
Izvoarele noastre nu ne indic accentua cuvintelor ro-
vainesti de cari ne-am ocupat ad. Nu stiu pe cat de into-
meiat este accentul pus de Tiktin pe silaba intaia a lui -
.1urd. Etimologia cuvntului acestma este necunoscuth, dach
nu este cumva identic cu mlira, de care a vorbit G. (Au-
glea intr'o comunicare facuth la Muzeul hmbei romne, de-
rivndu-1 din lat *malura. Dar din sunpla indicatie a ace-
-stei exphcatii, date de Giuglea, in raportul anual aa Mu-
zeuJui (meilitrd < lat. *malure, DR. IV, pag. 1554) nu ne
_putem formh inch, mci o phrere.
Cat despre mdrar, cred c. trebue identificat cu bulg ,
-serbo-croat. mora Tenchel, Majoran', (v. Berneker, Sl.
Et. lVb., s. v ). N'am puteh spune asthzi, dach am
primit cuvhntul acesta sub forma de morac sau intr'o
formh mai veche *mara6, intru cat derivh din grec. ectuz-
Pcbccov (i b.). Forma "marae ins g. mci nu 1-ar explich
mai bine decht mora e. pe a din marcer. Delabilizarea lui o
neaccentuat s'a produs destul de ade.se si in elemente la-
tine, ca ci. p. in post > pat, foras > fdrd, vos > vd, *vo-
-lutare > ard. veatura, monimentum > ar. marmintu etc.,
tleci i duph labiale, in imprejurhri asenfanatoare celora
in cari se ghseste o din mora. Paaeoslavul o trebue s'a
fi a avut si mai maH afinithti cu d decat latinescul o, chci
-tendinta de a suprimh rotunzirea buzelor din articularea vo-
,calelor velare (voyelles postpalatales) este una dintre parti-
cularitAtile mai caracteristice pentru evolutia limbilor slave
,(cfr. A. Meille t, Le Slave commun, pag. 11). In special la
sfarsitul cuvantului romanesc apare -d in mod regulat in lo-
cul unui o slay neaccentuat: blato > band, eudo > ciudd,
41610 > deald, greblo > grebld, sito > sitd etc. (cfr. T h .
Capidan in DR. I, pag. 197, nota 2, P. Skok in Revue
<les etudes slaves III, pag. 70), iar lui d al nostru Ii corespunde
.chteodath in slavoneste un o : arom. cdpre > bulg. kogara,
arom. gumdradd> bulg. gramorada (v. Th. Capidan In
DR. III, pag. 181, 177, 207). Prin urmare subt acest raport
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 383
al lin d din mdrar, etiniologia pe care o propun nu intim-

Tina mci o dificultate.
In moraa; resp. *mara6, termingiunea -a& poate sa f1
fost simtita Ca sufixul -aciu. Nu cunosc insa nici o numire ro-
maneasa de planta formata cu acest sufix, sau cu termingiunea
aceasta, caci forma acaciu (Transilv.),esalcam',citata de Pantu, Pl.
(pag. 1) alaturea de forma acat (Transilv.) < ung. akiic sau
germ. Akazie (v. DA), este desigur nurnai o varinta ortogra-
flea a celei din urma. Sufixul -aciu hind neobinuit in no-
menclatura plantelor, a6 din mora6 a fost inlocuit de su-
fixul -ar cu care alterneaza, i alth data (sugaciu-sugar, cu-
fundaciu-cufundar, fugaciu-fugar) si care deriv destul de
adese numiri de plante : forfecari `volbure, atinar, aguri-
dar, alunar, frdgar, prunar, smeurar, smirdar eAlpenrose s.
"Iiirschapfer, etc. (cfr. 0 arinaritd, fumdricd s. fumdritd,
indricd, indritd, lumdndricd, sdpundritd, vdcdricd s. vdedritd
etc., unde suf. -ar se gasete combinat cu sufixele deminu-
tive -icd s. -itd).
Banuiala ca molotru si mdrar ar fi eventual de aceea0
-origine (cf. i TDRG, pg. 950), este aa dard neintemeiata.
Proor, prAura..
Cuvantul proor este destul de rar 0 necunoscut multora
ducand o existent, a putea zice insulara. Insulele acestea
sant rasfirate insa asupra intregului teritoriu romanesc din
nordul i din sudul Dunarii, incat trebue sa ne fac impresia
ca este un cuvant stravechiu. Dicules cu are prin urmare
toata. dreptatea ca. muta, in opozitie cu V. B ogre a, oli-
vine acestui proor cu multe veacuri inapoi. Daca proor este
inteadevar un cuvant vechiu, ba chiar stravechiu, atunci cred
ea cei doi o in hiat n'ar fi putut sa ramana necontractali
(cfr. cooperimentum > coperimant, cooperio > (a)copdr),
fara ca A. fi existat vro stavila care sa fi impiedecat cata-
va vreme acea contractiune (cfr. nubilum > noor si nor,
intre cele doua vocale gasindu-se mai intaiu un b 0 ele
avand multa vreme Inca tunbru deosebit). Si forma contrasa
www.dacoromanica.ro
384 AL. PROCOPOVICI
pror, care ii corespunde intocmai lui nor, ne este atestatl.

de altfel.
Apoi dind Ostorul aroman &Irma' oile tu prour, Cm'an
oile la pascut de cu noapte', el ii face datoria chiar la
timp, iar nu inamte de vreme. Grec. Tcpempoc, "fruhzeitig,
v o r zeitig', adv. npo6pcoc, evor der Zeit, z u fruh', a avut de
la inceput si a p6strat p'an'a astzi o nuanth semantic6 de
urma crireia nu putem da la proor. N'avem ee incepe astfel
nici cu npwpog r6p. npo,l)puic neogrec (Bogrea) sau paleo-
grec (Diculescu) dupa.' ce nu mar putem crede nici in rcEptop-
O.pov i np6opapov i mci in tiapaii.ptov > mcirar r *Rcaoapov
> molurd
Paralelismul dintre variantele 1w proor i ale lui nour
(prOor : ban Won arom. pror : dacorom , arom. nor,
prom% nour, pror, arom. nor prior : arom. nthr ; am
mai notat forma preur, f.111 de indicarea accentului, care
ni-1 reaminteste cel pU1fl cu al lui u pe arom niir, i tre-
bue s. inregistritm ad i verbul prdura care corespunde cu
al lui du aro milnescului ndur) ne face M. brinuim c. proor
derivd. dinteun prototip cu inattisttri fonetice asemntoare
lui nubilus i *n7 blvs (cfr. W. Meyer -Lubke, Et.
Wb , nr. 5975). pe eel din urma eunoscut in alte pri
ale Romarnei continuandu-1 desigur i arom. nor, veor,
nir, nUir. Acest prototip al lui proor trebue s Ii avut ast-
fel inamte de toate un b sau v intre cele dou'a" vocale re-
prezentate astazi prm cei dm o in hiat.
Pornesc dem de la verbul provOlare, eausflregen', (aPes
columbae prov olant la Plmiusi, fig. Chervorstdrzen (provo-
laver unt hostes scrie Caesar, duo Faint Livius, liar la Ovid
Metellus pr o v o la 1,) Verbal Wm a avut asa dara intelesul de Ca
iei s a porni in zbor', ca Bp desprinde in zbor dintr'un loc
sau dintr'un grup de zburaoare, lsandu-le in urme, f l g. Ca
trece din starea de repaus in stare de repede miscare', Ca
inainta repede', 'a n'avale, a se Creviirse. Cu aceast'A func-
iune sernantica., dm urinA mai gg.sun odat acest verb inteo.
colindri de Craciun publicatd de A . V 1 c 1 u., Cohn* dm
Arcked, pag. 35, in. urmatoarea imagine a plod de pe urma
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 385
careia ra'sare belsugul ogoarelor : Apd-n vedre yeti tub, Ru-

pe-un fir de trandafir $z-un stropsor de busuzoc Fi-mi veniti
voi, Juni?, buni, Roureind i prdurdncl, Ca vara mai grat
ploueind. Farmecul poeziei primitive se cuprinde aci in gra-
datia imaginei, ploam ineepand lina, ca bura de roua (rou-
rand), pentru ca sa se edesprinde sau s ese reverse' apoi
mai cu putere din non (prduretnd) 1 pentru ca la urrna sa
ploale mai greu decat in tmul verb. (ca vara mai grew, ploudnd).
Funetiunea semantica a lui prdurdnd este astfel indicata In
versunle acestea si prin pozitia mi intre ceilalti di tertneni
extremi. In rdurdnd i prdurdrtd forma dm urma nu se ex-
plica dem numai ca un simplu Joe de cuvinte popular";
cum 1 se parek nu Mra de oarecari rezerve lui V.
Bogrea (1 oc. cit .). Nu numai atat, verbele roura (W .
M eyer -Lubk e, Et }Vb., nr. 7373, da si forma ruret,
etriefens), rdur si rauret. derivate de la roui resp. ru, cred
ea se inteleg mai bine, daea admdem ea la formarea lor a
intervenit i modelul lui praurd.
Pr-0 veilare a trebuit s. dea mai intam *prooret, ii numai
apoi plura Din forma mai veche *proora deriva euvantul
proor, intre substantivul deverbal si verb fiind in cazul acesta
exact acelasi raport ca intre substantivul zbor i verbul
zbura < exvolare. Functiunea semantica a lui proor s'a spe-
cializat, acesta fixandu-se asupra unei sau a unor anumite
acceptium ale luiprovolare. In proor a intrat imagmea cupnnsa
in prozolare intrebuintat pentru porneala" odor de dimi-
neata, child ode navalese" sau se revarsa" din adpostu-
rile lor de noapte ( oyes provolant"), sau pentru revarsatul"
zorilor, cand Aurora porneste in zborul ei zonnd stelele s.
plece de pe firmament (Aurora provolat"), sau in sfarsit
pentru revarsatul umbrelor de seara, Cand de prin unghere
se desprmd" umbrele falfaind" (umbrae provolant"). Ast-
fel proor a ramas termenul pentru timpul in care se petrec
toate acestea, un iermen care si-a modelat fizionomia in sfera
vieii pastoresti si a mitologiei.
La ciobann romani de la Pind pror sau prour insem-
neaza, timpul pe la 2-3 oare dupa miezul nopth. Se zice
Dacoromania V. 25
www.dacoromanica.ro
S86 AL. PROCOPOVICI
duc oile in prour, 'due oile sh, pasca inainte de zon', sau:
.sdrind oile tu, prour, emana ode la pascut de cu noapte' ", ne
informeaza H as d eu in Etym. Magn. 1 1108, citandu-1
pe I. Car agi ani, iar A. Viciu scrie in al sau Glosar de
-cuzinte dialectale din gratul viu al poporulut roman din Ar-
deal Prior e timpul and merg demmeata cu oile la pawne,
(1. e. numai acum a plecat cu oile la prior ! far cand pleacg
pacurariul cu ode la pawne seara, se zice porniald"1. Cred

ch dam de urmele lui proor cu aceeal functiune semantica
vi in urmatoarele versuri dinteun descantec impotriva ielelor,
publicat de S . Fl. Marian, Descdntece pop. rom., pag.
268 : Marti la mdnec, In stnec, . . . Tata- cd m'au intdlnit :
Sazatina, Margaltna 9s cu ele Rua1ina, Gdtitele 'N prourele.
Acest 'n prourele mi se pare a fi o formatiune spontang pro-
vocata de nevoia rimei cu demmutivul gdtitele. Fiind vorba de
0 intalnire in zorde zilei (Marti la mane c, In sinec"), ielele
se prezinta aici desigur gatite in prour", adeca in revarsatul
_zorilor. Cu adaosul sufixelor derninutive, pentru cari poezia
populara are o puallectie mare, cuvintele geitite in prour
rdevm Geititele 'N prourele. Transformarea aceasta puteh, dar
nu trebuih se fie ajutata i de imprejurarea ea proor ieea
din uz in regiunea din care este acel descantec. In Moldova
am gasit atestat cuvantul numai in partile de miazazi.
Proor a insemnat i mai inseamna Inca, pe cat se pare,
.i etimpul de subt searg, and se revarsa umbrele serii', dei
interpreld lui de pana acuma nu 1-au gasit i acest inteles.
Astfel proor a devemt sinomm sau aproape sinonim cu amurg,
care poate fi al serii sau al diminetii (v. DA.). Intalnim cu-
Tantul proor cu intelesul de camurg de seare in urmatoarele
ver,,uri publicate de G. Dem. Teo dorescu In Poezii
populare, pag. 189 : Sdntu Nikita . Ruga ne ascultd De cu
.seara'n prori Pdnei la ciniori, Pdn'la clinatori, Pdnd'n dalbe
zori. Constructia seara'n prori din versurile acestea ni-1 rea-
I) In exemplul cu care Viciu Ii Insoteste defmilia, prior pare a
avek mai mult Intelesul de 'pasunatul de dimmeati% acceptiune care
s'ar pute& explica far& multa greutate dmtr'o destul de plauzibill exten-
iune semantica. Mai probabil mi se pare Insa eft Viciu n'a fost prea.
norocos In construirea exemplului sa.u.
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 387
aninteste pe seara'n anzurg, care confirmA si mai mult

4-laca de asa confirmare mai este nevoie explicatia pe care
i-am dat-o aici lui proor. Pluralul prori, atestat numai act,
poate ca. s'a format prin analogic cu zori sau a fost provo-
cat si de nevoia rimarii cu ciniori ceintalori si zon, dar mai
-de graba este un plural organic ca si pluralul ruorele din
Psal Sch. 5215 de la roao cu care pror are, precum am vAzut
vom mai vedea, si alte afinitati decat cele pur formale.
Din acceptiunea de eamurg de seara' s'a putut desvolta
usor ceea de `presare, eajun (cfr. DA s. v. anzurg). Proor
insemneazA ajunul lui Sf. Gheorghe, adeca ziva de 22
aprile. Poporul zice cA Sf. Gheorghe in proorul lui porneste
-calare de incheie toti codrii, fanatele si toata verdeata cam-
pului . . ." este unul din raspunsurile pc care 1-a prima
.
Hasdeu din comuna Moscu in Covurlui ia chestionarul sau.

in alt rAsptins dat lui Hasdeu, din comuna Foltesti, dease-
menea in Covurlui, gasim cuvantul cu acelasi inteles subt
forma prool cu 1 disimilat din r : Poporul crede ca sant
femei cari prin vrAji si descantece iau Maria vacilor cu lapte
in proolul, adeca ajunul lui Sf. Gheorghe .. .".
Cuvantul proor mai are si alte variante. Yn fraze ca d. p.
. am ajuns (intrans.) in sfarsit in proorul lui Sf. Gheorghe,
alaturi de am muns (trans.) in sfarsit proorul lui Sf. Gheorghe,
sau Mud a fost in, proor (dr. cand a fost in miez de
n o apt e" alaturi de cand a fost miez de no ap t e"),
ciobanul a meinat oile la peiscut, prepozitia in si subst. proor
au putut fi siintite ca un singur cuvant, cu functiune adver-
biala sau de substantiv. S'a ajuns astfel la forma improor.
*i forma aceasta o culegem din chestionarele lui Hasdeu :
Dimineata, (And este promoroaca, ciobanii zic inprour si tot
inprour se chiama ajunul lui Sf. Gheorghe, cand se poate
eSi - zice poporul iarba fearelor ..." (com. Obarseni
in Tutova si corn. Grumezoaia in Rim).
Citatia din urma impreuna cu cele doua citatii de mai
sus din Covurlui ne arata c pe alocuri intelesul lui proor
resp. improor pare sa se fi specializat pentru eajunul s. pre-
:sara lui Sf. Gheorghe'. 81 alte marturii intaresc aceasta parere.
25*
www.dacoromanica.ro
388 AL PHOCOPOVICI
In prezma zdei de Sanjorz se face din mladite verzi co.-

s tr op i t oar e, numita improor, si aducandu-se intr'un vas
nou apa curata de la un izvor sau rau, in dirnineata zilei
numite se stropesc cu improorul csenii, vitele, casa, grajdu-
rile si aceasta stropire se numeste improorare", cetim in
Francu-Candrea, Rorndnu din Muntit Apuseni, pag.
129 Nitnic nefiresc ca stropitoarea pregatita in improor"
sa fie nurnita chiar improor, intocmai precum rnncarea pre-
ratita amiazazi" (la origme acest cuvant este o cons(ructie
adverbiala-prepozitionala, pastrand aceasta functiune, foarte
frecventa alta data, cateodaia i astazi, cfr. DA. s. v.) a ajuns
sa se chieme chiar annazdzi (cfr. i b.). intocmai precum cu
proasca se proascd s. improased, tot asa se improoard cu
improorul, adeca se stropeste de Sf. Gheorghe", nu numai
a Moti, ci i alurea. La San-Giorgiu oamerui se uda cu
apa, ceea ce zic ca. se imprord, alpu zic impr :ord . . ." i s'a
comunicat lui Hasdeu din Hateg.
Acest improora ni-1 reaminteste pe roura, dar evident
ca nu trebue sa vedem intr'insul pe routh (imagmea udarn
unui obiect, cand "roureaza") contaminat cu improor (cf. mai
sus despre roura, rdura si rdura). Desigur ca si prduth din
versul citat i interpretat mai sus (rourdnd i prdurdnd) este,
cu toata inrudirea etimologica, cu totul altceva, decal acest
improora intrebuintat in special pentru stropitul de Sf. Gheorghe
si derivat de la subst. improor.
Proorul este timpul and cade roua, bruma sau promo-
roaca si de aceea a si putut sa capete acest inteles de 'limp
and cade roua, bruma sau promoroace, precum rezult si
dintr'una din citatide din urrna : Dimineata, cand este pro-
nioroaca, ciobann zic inprour". Timpul acestor preeipitatii
matinale vanaza Insa in cursul anului i dupa egiuni, ca
de altfel zonle i amurgul sera in general, si astfel proorul
devine mobil. El poate sa insemne i parti mai tarzu ale zilei
decat in zonle cele dintatu, ceea ce produce o sovaire oarecare
in precizarile informatonlor nostn, precum vom vedea din
citatiile can urmeaza.
Forma improor, insrt cu cei doi o contractati (ca in nor-
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 389
-s. pror), este atestatd si. pentru comuna Bucuva in Banat ;

Fand pe la 8 oare dimineata se zice : pand la impror". $i
-deasemenea in chestionarele lui Hasdeu se gases-Le si. forma
ndproor resp. ndprdor: Pe la 9 ore ante-meridiane se zice
ttaprdor" (corn. Teregova in Banat) s. ,La ciobani, and nu
mulg oile dimineata, ci inainte de armazi, se zice a. : fac
ndproor" (corn. Isverna in Mehedinti). Intre ndproor irimproor
este acelasi raport ca intre in amtazd i. nimiazd; prin urmare
ndproor s'a format prin analogie cu ndmiazd sau pe aceeasi
cale ca acesta.
In Isverna din Mehedinti ndproor pare sd fi primit trite-
lesul special de etimpul mulsului s. mulsul (de dimineatd,) al
oilor'. De aceea, and pentru oarecari motive mulsul acesta
de dunineata intarzie, ciobann isverneni fac ndproor inamte
de armazi. Un astfel de ndproor intarziat trebue sa. fie si
ndproritul din urmdtorul exemplu, dm aceleasi chestionare :
I ,a 12 oare crobann zic ndprorit" (corn. Severin in Mehe-
anti). Pe ndprorit de la ndprori il inftiseazd forma de con-
jugarea a IV-a ca pe o creatie mai noud in comparatie cu
prdura si chiar improoret de conjugarea I-a.
A mai rmas sd crtdm forma amproor, comunicatai de
S. Liub a lui Hasdeu din corn. Maidan in Banat : Impdr-
tirea zilei la popor : revarsatul zorilor ; in zori ; in rdsdritul
soarelm la mid ; prandzisor ; amproor (cu doi o ca in noor)
pe la 9-10 oare ..." si atestata si pentru Tara Oasului de
I. A. Candrea In studiul sau Gratul din Tara Ocqului :
Amprdor, amprddr = timpul, chnd se mulg oile intaia aid
(dimineata pe la 7-8 ceasuri)" (pag. 48).
Am din amproor desigur cd nu poate fi identificat cu
megl. an-, incat comparatia facutd de V. Bogrea cu megl.
anzorlt nu poate folosi ad cu mmic. Prefacerea lui insi
fm- in an- si ameste atat de specific meglernt, incat nu
poate avea, in cazul de fald mci un amestec.
A1Aturea de amurg exista i forma murg. Lui in amurg
it corespunde deci un in murg, care pronuntat 'm murg nu
se prea deosebea de murg i putea fi confundat cu acesta.
Analog cu murg sau 'murg-amurg s'a format 'mproor - am-
www.dacoromanica.ro
390 AL. PROCOPOVIC1
proor, cuvantul potnvindu-se astfel i cu amiazdzi alaturi da.

miazdzi.
L-am pus pe proor alaturi de noor, dar pentru asama-
nanle lor fonetice trebuia sa-1 citez i pe Lour < bbalusr
t
-um cu variantele budr, t bodr,t buor, t boor, bohor, bor i
pe cot <cudt <cubdurn. Desigur ca vocalismul asemanator,
atat de distinct in ansamblul Umbel, a facut din cuvintele
aceastea o categorie deosebita. Inteinsa a intrat i cuvantul
roud cu pluralul * ruori (v. mm sus t ruorele care sau ca tre-
bue citit ruorile, caci terminatiunea -es din rores nu putea
s dea decat sau si-a asimilat terminatiunea cu a plu-
ralelor in -ure, art. -urele), format prin analogie cu nuori,
in locul lui * rori. Paralelismul fonetic dintre proor i noor
a facut s. apara si forme ca prior i imprord etc , can do-
vedesc ea forma *nTbdlus a avut candva continuatori si in.
nordul, nu numai in sudul Dunarn 1
ITOra, its, OE* ar.

Cuvantul ir desigur ca nu poate fi exphcat din ung..
sor, intocmai precurn nu poate fi derivat nici din lat. series
(cfr. i TDRG). Nu putem pleca de la ung. sor, sustinut alta-
data de 0. Densusi an u (Hist., I, pag. 376) pentru motive
de ordin fonetic, dar mai ales pentru e. Or sail mai bine
zis, cuvinte can trebue considerate ca derivate ale lui, s'au
pastrat sau au lasat cel putm urme si in dialectul megleno-
roman. Si Meglenoromanii zic avspr, Cj alaturea de care
Ii mai au si pe qdrdturd, esira de deal, creasta de munte
(Th. Capida n. Megl. I, 1131, cuvantul din urma cu sufi-
xul sau -(Ourd neputand fi derivat din arra MIA' de a se
admite i amestecul unui substantiv *ans drdturd de la anspr.
$zr a mai fost pus in legatura cu grec. asp& si de
alth, dar acum in urma originea lui greceasca a fost susti-
Dut . cu mat multa strtruinta de C. Diculescu (DR. IV. 477,
Exemplele de cari m'am folosit tratand despre proor au fost
Sate in lucrrile citate. Le-am completat doara, ISrgind citatia, and
lucrnl acesta parea util pentru mai buna kr pricepere. RAspunsurile la
chestionarele 1w Hasdeu le-am reprodus dupa .Etyrn Magn.,I 1107-1110g_
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 391.
504). Dupa d-sa am fi primit cuvantul grecesc subt forma lui

eolica' ostpx. Fara ca sa insir toate obiectiumle cari s'ar pu-
tea ri Ilc a. a;ci, observ numai cl. nu pare de loc plauzibil ca
o forma ca eol. atipx, care nu poate sa fi fost mci macar
a tuturor colonistilor greci din Dacia, sa fi cuccrit nu numai
provincia aceasta ci patrunzand dincolo de Dunare, chiar
intreg cuprinsul romanic-r)manesc. Cred ca punctul nostril
de plecare trebute sa fie verbul serare s. serrare (cu rr da-
torit influentii lui ferrum, cfr. Jos ef Br h c h, in ZRPh XL,
pag 646), pastrat in Romania intreaga".: ital., log. serrare,
engad. serrer, friul. nerd, franc. serrer, prov. serrar, span.,
port. cerrar. Forma din urma cu c-. pare ca a luat funta
mai intam in compusul enserrar (W . Meyer-Liibke, Et.
M.) i o asemenea cornpozitie, in+ sr(r)are, trebue pusa si
la baza romanescului infir. Acest iriser(r)are ar fi trebuit
sa dea *insera sau insiret, cu trecerea lui e neaccentuat In i.
Totusi mai trebue explicat faptul ca. nu ni s'a pastrat decat
forma cu i, desi de altfel uzul mai sovaie 'Ana astazi lute
e i i: adecd i adied, pieptene 0 pieptine etc. in cazul nostru
e trebuia s fie si mai conservativ, caci formelor cu e neac-
centuat le corespundeau si forme cu e accentuat (*ins& etc.),
cand n'a fost nici un motiv pentru o evolutie organica a lui
e in i. Aci s'a produs deci o analogie, daca intr'adevar lat.
inser r)are este prototipul cuvantului nostru.
inlocuirea peremptorie a lui e neaccentuat prin i sal/
generahzarea formelor cu i din e neaccentuat si introducerea.
lui i, pe calea analogiei si in pozitie accentuat, cred ca se
datoreste influentei lui fir (< fTlum) 0 infra. Cuvantul
insirei are de fapt un inteles Inrudit de aproape cu cela a1
lui infirli in locutiuni foarte frecvente ca a insiret o salbd
(cf. Alecsandri, P. II, 175) s. a in9iret nuirgeiritare (cf.
Ispirescu, L. 68-70), aci fiind vorba de actium cari nu se
pot indeplini fara, de ajutorul unui fir. Analogia aceasta tre-
buie sa fi avut cu atat mai mull efect, daca admitem ca si
fir este un cuvant stravechiu derivat din insira dupa infra
fir. Adevarat ca existenta lui sir n'a putut fi dovedita pentru
dialectele din sudul Dunarii, dar pentru acestea nici nu trc-
www.dacoromanica.ro
392 AL. PROCOPOVICI
bue sa." presupunem o analogie ca aceea din dacoromhne0e,

dci Z> p din megl. anspr se poate explich 0 din e, intoc-
mai precum nu este nevoie de interventia mci unui alt cu-
vAnt pentru explicarea lui i din arom. prescu, 'tam cu fie-
eastraur.
Dad. dificulttile de ordin formal pot fi resolvite, pre-
cum am vrizut, atunci etimologia noastr mai trebue moti-
vat i din punct de vedere semasiologic. Afinitti semantice
i morfologice au flicut ca inser(r)are sb." fie confundat cu in-
serere, Ceinreihen, einverleiben', de la sero, serere, sena, sertum.
Cfugen, reihen, knupfen' i cu ins erere, ceinsen, einpflanzen',
de la sero, serere, svi, saturn, esden, pfianzen, hervorbringen,
zeugen' (cfr. Georg es, Ausfhrl. lat.-deutsch. Handw.).
Inrudirea etimo1ogic. i semantic6 intre verbele acestea lati-
nest pe de o parte i intre ele i lat. sera, de la care a fost
derivat inser(r)are (cfr. serare emit einem Riegel versehen,
verschlief3en', i b ), pe de alte parte, pare de fapt strveche
(cfr. W a 1 d e, Lat et. T fb , ed. II, pag. 701 i 703)
In idiotismul a unzblet tot de-a 'nsirata, ca umb1 a. tot
laolalt, a face cauzri comune, Insirat cred d are o accep-
-tiune desvoltatA din functiunea fundamentala de czavorit',
germ. Czusammengeschlossen'. Originea functiumi sale seman-
tice trebue deci Mutata." aci la inser(r)are de la sera, `zavor'.
De la inser(r)are am puteh. porni i ca sa, ajungem la inte-
lesul de Ca inchega' a lui insiret intr'o fraz6 ca [Romann]
I-au Inchis cu sanfuri greale . .. Din paveze invrtindu-$i,
Coperis de for fdaindu-si, BARAC, ap. GCR. II, pag. 240 sau
la intelesul de 'a crea, a pth.smui, a face' a lui in0rA. in
Acela ce au insiratd pre omul din lut, DOSOFTEIU, V. S. 1262.
In cazul dint'am coperi011 se in0rd." wzandu-se in ir scu-
turile (pavezele") i prin urmare functiunea semantic b. de
aici ar puteh fi identificatA eventual i cu ceea de 'a wza,
In sir' (cfr. 0 sutd de mu de oameni sd se insire unul ldngd
altul, LET. I, "LI) ; in cazul al (loan 1-am putea preferi poate
pe in+ serere, chervorbringen, zeugen', reamintindu-ne locu-
tiuni latme ca genus humanum serere (G eorge s). Regsim
aidoma functiunea lul inserere, Ceinreihen', in Fu adus . . la .
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 393
-Ortoic, marele . episcop, $i de la decnsul in cinul cliricesc

fu Insirat DOSOFTEM, ap. TDRG. (cfr. aliquem vatibus, choro
insercre, ap. George s). Am mm putea, cita locutium ca
sernzones inter se screre (i h.), caH ni-1 reamintesc pe rom.
a inqirlt vorbe etc. ; expunerile de pana act ajung ins, spre
a ne convinge de afimtatea semantid a verbelor latine citate
mai sus si indeosebi de faptul ca. afinitatea aceasta a putut
sa fad,' din insiret mostenitorul tuturor acceptiumlor bor.
Procesul acesta a fost promovat si de imprejurarea c
verbele latine din chestiune au fost in parte omomme. Tus-
trele ar fi trebuit sa", dea d. p. la pers. 1-a prez., trecand
prin aceleasi faze intermediare, *Inser, etc. Un onserare pro
inserere" se gaz3este dupa D u Cange intr'un text latin
mediaval din secolul al XIV-lea.
Il consider deci, precum indicam mai sus, pe qir ca un
deverbal derivat din inpret. Mai cred apoi cii l dialeetul
dacoromanesc va fi avut alta data, un cuvant corespunzator
aromfinesculm qard s. 1. < serra. S'a putut spune asa dar'a.
candva un $tr, unui $ir de munti i o *prei, unei *$eri de
muntt. Din incrucisarea eelor dona cuvinte s'au ntiscut du-
bletele qird s. 1. i ar s. a. Pe urma vechiul *$arri a dispa-
rut din dacorornaneste. 0 diferentiere semantic& corespun-
zand deosebirn dintre $ir j *qarci, a facut insa ea d sa nu
pOata avea decal intelesurile lui din rnuchza ascutild a vreunei
firi (germ G r a t eines Berges') shincoase (ap. TDRG) qira
spindrzi, eRuckgrat si cel de franc. 'meule', germ. Àliete,
Triste, Feime', mold. egireade (cfr. ib .). Forma $ar pe de
alta parte isi continua existenta in toponnma unor regiuni
muntoase, dar mai exista si de altfel, precum vom vedea
indata kFartd se numeste un sat in plasa Dealul-Dambovitei,
din jud. Dambovita, i alt sat care tine de comuna rural&
$arui-Dornei, asezata pe Neagra-arutui i afluentn el, in
jud. Suceava.
Dam in sfarsit de pluralul pruri in terminologia morn :
Crestaturile ce sant in pietrile morn se numesc $arurt (Co-
vurlui), santur i (Dambovita siVlasca), zim t i (Tecuci)". In-
formatia aceasta insoteste ea nota sublimara explicarile
www.dacoromanica.ro
394 AL. PROCOPOVICI
urmatoare : Pietrile morii, pe Eta unde s& freaca una de-

alta, sant ferecate" (Dame T. 153). qaruri sant prin urmare-
crestaturile haute cu ciocanul in pietrile morn, pentru ca
acestea sa macme bine, sa fie anume destul de aspre, cam
dad. sant prea netede sau daca sarurile" se uzeaza, fric-
tiunea dintre ele nu este suficienta. Trebue sa-1 consideram
astfel pe qaruri ca pe un plurale-tantum, un plural colectiv-
al lui *sard poate, cam plurale in -uri se gasesc si la de-
clinarea I-a (marfei- mdrfuri etc.). De aici rezultd cd recon-
struirea untu singular ar pentru aceasta functiune seman-
tea (PAMF1LE, I. c., glosar, si TDRG) nu este indeajuns de mo-
tivata.
Smonimele fanfuri *i. zimfi ale lui qaruri sant foarte
instructive. Zimfi, ne face sa intelegem ca pentru explicarea
semantica a acestui saruri trebue sa plecam de fapt de la
aceeasi imagine a ferestraului ca pentru arom. sard, `Ge-
birgskette, < serra si ne inlesneste identificarea etimologica
a acestor doua forme, iar sanfuri ne area c crestaturile
numite saruri" au putut sa fie vazute nu numai ca ridiceituri,
ci si ca addncdturi in piatra morti, ceea ce ne duce la func-
tiunea semantica pe care sar o are in terminologia teascului
impreuna cu sinommele jghea b, pkra u, s a n 1, v atr a ,-
haugas1, garliciu si hindichiu (Dame T. 8-2).
Acest sar este asa dara o scobitura facuta, in masa teascu-
lui, un santulet care putea desigur sa fie talat si mai putin
drept decal in desenul lui Dame, deci cu zimfi, desi nu este
nevoie si de acesti zimti, ca sa-1 pricepem.
Paralelismul semantic intre rom. ,sbr i grec. asipoc (meta
aepecv, din sir', 7) oetpi tcliv 6picov, esirul munttlor', 1 my&
top Myou, 'sirul vorbirit'), relevat de C. Diculescu, ar putea
sil fie intamplator, dar ar putea sa apartie si nenumaratelor
asemanari intre limba romaneasca si hmbile balcanice, ase-
manari datorite unor influente reciproce sau unor resurse
comune ale hmbilor acestora In cazul dintam limba decal-
cata n'ar putea fi decat cea romaneasca, dupa. cum ne arata
t In aceast acseptiune lidugag este constderat In mod gresit de
DA. ca apartmand termmologn morn.
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 395.
istoria lui insirlt, ale carei variate functiuni semantice se gasesc-

inca in mare parte in limba latink si se pot explica toate
dintr'insa, cum rezulth si din putmele citatii latine, pe cari
le-arn fcut am.
T h. Capidan are desigur dreptate, dack II derivk pe
arom. siruescu, atestat numai pentru Albania, din alb. garoj,
cferestrau (DR. II. 548), dar mi se pare cd trebue sk ad-
mitem i interventia unui *sirescu mai vechiu, spre a-1 explick
pe ?, din silaba intaia. Tot dansul ne arata ca." megl. eard,
ebroderies, trebuie derivat din mbulg. gard i c. n'are nimic
de a face cu arom. eard (ifeglenoromdnii, 1. 110). Sant de
acord i cu P. Skok in ce priveste explicarea Jul siroiu
din slavul nroj, Cconfluxus', cu amestecul lui sir (Mein?)
(cfr. DR. III, 834). Aceastd apropiere intre eir i szroj s'a
putut produce cu at'at mai uor, pentru ck existk, precum
am vazut o anumit interpendenta intre eir si ear, iar
ear poate fi sinonim in anumite imprejuran in termi-
nologia teascului cu par'a u , hkuga , garlic iu. Mi
se mai pare cu puturta ca s existe vreo legaturk i intre ezr
ear i numirde topice ,Ftrzneasa, $irna, nume de co-
mune rurale, sate si paiduri in judetele muntoase din Valcea,
si Prahova.
AL. PROCOPOVICL
Aspic, spic, spichinard, spichinat.

Asa se mai numeste planta cunoscutk, mai ales, suLt
numele de . leventick, levand, livant, hvaintick, este. Cf.
Pantu, Pl. Numirea de aspw e atestata, din Transthania,
si, in Dictionarul Academiei, se d'a drept neologism din
(Levandula) spica, intrat, probabil, pnn comert, poate
prin mijlocire germank (Spik), in grain' poporului, uncle
a primit proteza unui a.
Mai infthu, germanul Spik a dat in hmba noastrk, ruin
era, de altcum si de asteptat, spic, atestat in Anon. Car.
si, intre niste flori cerute de la Sibnu, la Iorga, S. D.
VIII, 86 (a. 1801), iar germanul Spwkenard (< la1 spi-
www.dacoromanica.ro
96 C. LACEA
canardi) a dat : ichinard (Anon. Car.), care, influentat

de spinat (= spanac) a dat pichinat (LB.), trecut apoi
gresit, in alte dictianare, subt forma spichinat.
Planta aceasta nu creste pe la noi deck cultivatg, si
nici unul din numele ei nu e atestat in poezia popularg.
E o plantg farmaceutica ale cg'rei spice se intrebuinteazg
in medwing, ca antispasmodice stimulante i tonice (Pan-
-tu, Pl.). Dacg am admite c germanul Spik ar fi dat 0-
-data, in limba noastrg, pe lhngg forma spic, de care am
vorbit mai sus, .51 forma aspic, atunci acesta ar fi singu-
rul caz in care am aveh proteza lui a inaintea grupului
sp De aceea vom considerh de imprumuturi germane
formele spic si $pichinard ($pichinat), iar in forma aspic
vom recunoaste nurnirea franceza-provansalg a plantei
farmaceutice adusa, la noi de negustori, probabil greci din
Marsilia. Proteza s'a facut deci in Provansa, nu la noi
tithe zice aspic, forma, particularg pentru spic, nasoutg
prin asimilatie i confuzie cu aspic sarpe" Bertoldi, in-
tr'un articol asupra unor droguri1, sustme pgrerea lui
Lithe si arata, pe baza atlasului Eui Gillieron, cum s'au
influentat reciproc cuvintele aspis, -zda i swum, cum
spic a imprumutat pe a initial de la aspic. iar acesta a
-schimbat pe finalul d in c. Se poate sa, se fi petrecut lu-
crurile asa, dar nu e absolutg nei oie de aceasta, apro-
-piere spre a explich aparitia unei vocale inaintea gru-
pului sp, atat de frecvent Iii unele limbi romanice. S'ar
puteh spune c. sl la not s'au influentat reciproc cele doua,
cuvinte, germanul Spik cu imprumutul paleoslav aspid'd,
destul de cunoscut I de popor, dar si in cazul acesta, rg-
mane neexplicata aparitia lui s, unde ne-am astep0 sa
avem $
Am insistat asupra acestui cuvant, nu atat spre a
dovedi cg nu e un germanism (cr un irnprumut francez-
1 Vittorio Bertolch, hi oglie 07 e sui rogati alpim.

'Geneve 1926
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 397
provansal), cat mai ales spre a indica unele thn caile pe

care trebuesc urmarite la noi numirile plantelor farma-
ceutice, deoarece astfel de numiri ne-au venit pe dife-
rite di.
Chip.
E atestat din Gropeni, jud. Brila, i Scanteesti, jud.
Covurlum, in Jahresbericht, IX, 230, cu intelesul de cioc",
pe care-1 au si formele albaneze kep, skep, sk'up, citate de-
G. Meyer, in Dict alb. p. 222, alaturi de tkupis, tkupit, cu
unele acceptium ale romanesculm ctupi. E greu de spus
daca ciup al nostru e un imprumut din albaneza sau daca
atat cuvantul nostru cat si cele citate din albaneza, pro-
cum si cuvantill aromanesc chipura si poate l allele, se
reduc la un prototip comun cu intelesul de cioc". Cf.
Densusianu, CDDR , p. 141.
Ciupil.
E un cuvant intrebuintat in Maramures, Bihor, Nor-
dul Transilvaniei si Banat, avand intelesurile de apa cal-
duta in care se scalda copm mici (da tata) ; baie, scl-
dAtoare; albia (in care se scalda copni mici)". Are si un.
derivat a cfupdi a scalda (un capil mic) in ciupa". Cu-
vantul nostru ar putea, sa fie o formatiune onomatopeica,
desvoltat din, interiectille cip(a) sau ciupa, cu care se
indeamna copiii sa stea hnistiti in bale si sa nu planga.
Dar credem ca e mai de graba un imprumut din slavo-
neste. Cf. bulg. Cipa copil nascut de curand, nebotezat
incr. Weigand, Bulg. Wb., rus Mpg galeata, putinr.
(Pawlowscki, Ru-ss. Wb), bulg. Upkamit a sald un co-
p11 mic, a pleoscani cu Mamie in apa," Weigand, Bulg. Wb.
Cinpi.
E un verb care are si un inteles deosebit de eel amintit
in articolul precedent l, dupa parerea noastrg, alta vti-
mologie. Insemneaza a merge, a se trage pe incetul" si
e atestat din Vicovul-de-sus, Bucovina, 'ceea ce ne face
www.dacoromanica.ro
98 C LACEA
-,sa.-1 consideram de imprumut rutenesc, cci in limba ru-

teang, se gseste verbul enpati a merge $i 6apati sja a
merge clAtinnclu-se". Acesta ar fi dait romneste cepdi,
-apol ctpdi s1 cu schimbarea obicinuita, a lui ei in eu,
.cittpcii.
Ciup Ara.
E un verb de conj. I, cu prez. md. pers. I, clupdr

(LB.), pers III, ciupdrei (Fadulescu-Codin, I.), $1 cu in-
telesurile de a jumull, a zmulge, a ciuguli , a pisch, a
furct, a ciupi". Iat5, chteva atestari la putca chngd co-
cos k57. mt-o ctupdrei (glosat prin jumulesc") de pene ,Si
mi-o trage 'nteo frigctre. Mandrescu, L. P. 110/6. Pdlcuri
,de oi ciupdrau ictrba teindrd ce incoltise. Agarbiceanu, P.
Man, 3. P. ext Popa nu te lasd nectuptt, grecu' e mdtos,
-ovreiu' spurcat, negustoru' ghiclean, top, te jumulesc; hotu'
te ctupcird, unu dregdtor ti-a balm' st ploconu' pe nimic,
si nu stricd el Jipescu, 0 134, cf. 147. CM pentru eti-
mologie, credem Ca e o contaminare a verbului depeiret
a zmulge (pgrul din cap)" frecvent pe Some$, cora. S.
Pop, $1 in Maramure$, cf T. Papahagi, M. 120/12 $i glo-
sar (care derivg din lat depilare1) si ciupeli a jumuli"
sau ciupi Cf cele spuse in articolul civp
OHO li.
Substantiv cu intelesul de cutit rgu", atestM din

Crasna, Bucovina, de Ar. Tomiac. E imprumutat din rn-
tenescul &pill, cutit mic, rhu". 2" elechowski, 1064, care
dg $1 formele &path, 6epelinka, cf rus. &men cutit mare,
de bucaTairie". Pawlowski, 1717. Tot Tomiac atest5, forma
eiupcileag cutit rgu, stricat" din Straja, Bucovina
i Candrea-Densusianu, Diet etim., nr 1329, cf. si. N. Dr5.-

ganu, DF1 III, 700.
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 399
Furau.
In Dictionarul Academiei se dau uringtoarele intele-

uri ale acestui cuvant : 1. Pierde-vara. ; 2. Romonit.g-pu-
-turoasa. Etimologia se spune ca e necunoscutg, dar se a-
daoga pgra,rea lui Tiktin care crede cg este ung. fal
,,manegu"
Acest articol treithe refacut, deoarece avem de a face
Cu un omomm. Mai intam al em un cuvant vechiu cu
intelesul de om necinstit"1, pierde-varg, strengar"2, fg-
los, lgudgros" . lath, si citatele pe care le cunoastem pa-
ng aeuifi . Dam sttre clommLi]lor voastre di sdrntul oameni
bum si derepti..., nu sdmtu fuldt. (Inceputul sec. al
XVII-lea) 4. Cat am lost fldcdu, N'am ales mmic de mine,
lost-ant tot fuldu ; lar acum am prins la minte si mt-ant
pus in gdnd Gospodar al flu. Speranta, ap. TDRG. Tiktin
crede c poate fi ung. fal manege, ceea ce nu e impo-
sibil. Mai greu este de admis etimologia data de Cihac, care
il considerd ca pe un derivat al lui fald.
Tot acelasi cuvant se pare ca este si numirea plantei
cunoseuta mai ales subt numele de romonitg-puturoasg",
-cum se da, de altfel in Diet. Acad.
Cu totul alt cuvant este insg fuldu din urmgtoarea
ghicitoare : Unu ard, Doi se mtard, Dot fuldi, Patru urn-
bldi, $i un fdfai-fdfai? (=-- Porcul) 5. Aim avem de a face
cu cuvntul unguresc ful ureche", intrebuintat mai ales
cu sufixul posesiv file. Deci cei doi fuldi sant cele doug
urechi" ale porcului. Cea mai bung dovadg de exactitatea
1 Al. Rosetti, Lettres Roumaines tirees des ai chives de Bi-
stritza Bucuresti, 1926, glosar.
2 Cf. Tiktin, Dice. rom.-germ
8 Cf Cihac, Die( d'timologie daco-romane II, 107
4 Al. Rosetti, o. c., p. 101. Asupra acestui citat mi-a atras
atentiunea d-1 Drganu, cu prilejul comunicgrii mele Mcute la
Muzeul Limhei Romne.
5 Artur Gorovei, Cimildurile Romdnilor. Bucuresti, 1898,
p 303.
www.dacoromanica.ro
400 C. LACEA
acestei interprethri este confruntarea variantelor. Iat, ea.--

teva Patru proptite Si cloud c i u 1 it e, Un opintdor Si-urt-
fdscdlitor. Alta Merge pe drmu. Doud a s c U it a, Doud ve-
de, Dona ard, Una ridnd i umbld, Gemdnd nefund 1)ol-
nay. Dam si urinAtoarea cimihturg, franceza Un a foud-
ler, Et deux a regarder fouiller, Et deux a entendre fouil-
ler, Et deux a gratter, Et un a frapper sur le trou. Pour-
ceau I
Avem convingerea ca acest cavnt n'a fost niciodati
un element frecNent In limba noastr, mci chiar in dia-
lectul moldovenesc, de unde s'a cules ghicitoarea in care-
se ggseste, si cel care a alcatuit ghicitoarea 1-a vaxit in-
tentionat in ea pentru ca sa nu fie prea usoar, de de:,1e-
gat. Asupra acestei apucaturi de a introduce elemente din
limb" strine in ghicitori a atras atentiunea odata Bo-
grea, cu ocazia unei comunicari facute la Muzeul Limbei
Romne.
Grdina mortilor.
Aceasta e expresia la Romani]. din Brasov pentru el-

E un decalc dupg, shsescul Leithengairten (atestat
si Lewhgarten), cu acelasi inteles, citat de mai multe ori in
(Mellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, IV, 97, 311,
333, 339. La Rucar, jud. Muscel, se zicea, oclath, greiclinttd
pentru cimitir", care credem ca este tot un decalc dual,
sseste, deoarece, dupg, cum imi comunica. prof Kisch, si
in Nordul Ardealului expresia Garten e curent5, pentru
cimitir".
Perj.
Intelesul acestm cuvnt moldovenesc e cunoscut. In-
semneaza pruna" si anume specia care in alte part.' se
numeste prune strmbe", tinznd sa inlocueasca cuv;in-
tul prund. E imprumutat din saseste, unde formei literare
1 Toate citatele dupti Gorovei, o. c., 303-4
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 401
Pfirsich persica." Ii corespunde forma Piersch. Apari-

tia lui j in locul lui g, dupa sonanta r, nu e rark in fo-
netica limbei noastre.
Rilboj i egva.
E nevoie sa punem din nou in discutie cuvintele mult

interpretate pang acum : rdva? i rdboj, mai ales ca sant
Inc i astazi filologi, ca Skok de pilda, care sustin c.
limbile slave au imprumutat pe raboSit din ungurescul ro-
vas (Slavia, IV, p. 346).
Dupa Lexiconul de Buda si cel al lui Laurian $i
Massim, i dupa unele informatiuni particulare, in unele
regiuni, rdvasul are acceptiunea rdbojului Kerbholz".
In cele mai multe parti insa una e reivaml i alta e ra-
boju& Rilvdotl e crestatura facuta in lemn, pe rdboj, ade-
ca cher ti c u 1, sau crestatura facuta la urechea oii, etc.
Mai tarziu a ajuns s5. insmneze scrisoare". Pentru a ye-
dea, intelesul original al acestor cuvinte, citez din Mono-
grafia Rasinarilor a lui Pacala, p. 143 : rdvasele, semne
grafice increstate pe niste betigase de alun si de brad ce
se numesc rdboaje" Iar mai jos pe aceeasi paging : cre-
stturile sau rdvasele". E de remarcat, pentru intelesul a-
devarat al cuvantului nostru, l glosa dungr, care se
gaseste in glosarul lui Vicm. ,,Mi-i rdu toporul i rdmdn
reivasuri dupd el". (Ilva-mare, jud. NLsaud). Cu acest in-
teles, cuvntul a trecut din ungureste si in limbile slave,
de pilda in sarbeste : rOvel, rovaa = 1. Einschnit am
Ohr ; 2. das Kerbholz, talea (Karadschitsch, 671), in ru-
leang. : ravd = Kerbe i Kerbholz (2elechowski, 794). E-
timonul unguresc este rovds, mai vechiu ravds, care derivg.
din ro(v)ni a cresta, a insemna,", pe care Czuczor-Foga-
rasi IJ cred inrudit cu germ. Rune (vol. V, p. 570).
Trecand la al doilea cuvant, la rdboj, vom anticipa
urmgtoarele consideratii Ne-am deprins a considera rd-
bojul ca un mijloc de contabilitate intrebuintat exclusiv la
stana. Parere gresira. Trebue sa," tinem seama, atunci cand
Dacoromania V. 26
www.dacoromanica.ro
402 C. LACEA
voim sa lamurim etimologia acastui cuvant, ea reibojal se

intrebuinta si la notarea darilor1, apoi de ferestraieri, la
socotirea bustenilor, a carutelor de cherestea, etc. Lucru
de altfel usor de inteles. Pentruca de sigur ca, in vremu-
rile vechi, cand fiecare larlas era in acelai timp proprie-
tarul oilor, nu avea, nevoie sa dea socoteala nimanui nici
de numarul calor nici de numrul burdusilor, etc., pe
cand cel care avea, subt supravegherea sa muncitori, tre-
buia sa tie socoteala de cat lucra fiecare din ei. Dar cre-
dem ca o intrebuintare si mai veche au avut rciboajele la
munca facuta de ocnasi., de robi. In sprijmul acestei con-
jecturi citam definitia cherticulu i, dupa Cthac, II, 562
si S5aneanu, Inn. Orient. II crestatura' facuta. in lemn, pe
1 Muzeul etnografic din Cluj are o frumoasa co1ect,ie de
astfel de rdboap de dare. Sant mste bete tgiate in patru muchi.
Dup6 explicatiile primite, fiecare din cele patru laturi era,
rezervata pentru o stradg. a comunei. De acest mijloc de con-
tabilitate se serveau odinioarg, dupg, cum ne spun cronicile,
si Sa,ii, si, probabil, cg, noi 1-am imprumutat de la ei. E si-
gur a se mai intrebuinta, in comuna Easeasa-romaneascg, Cod-
lea de langil, Brasov la anul 1708, cand se ordong, de la Bra-
sov, sg, renunte la str6vechml. obiceiu (uralte Gewohnheit")
de a increst (schneiden") darea pe bete si. Ed se scrie, ca in
multe targuri si sate, in registre. Aceste rdboaje se numeau
Zinsstabe. Cf. J. Duck : Zeidner Denkwurdigkeiten, in Quellen
zur Geschichte der Stadt Kronstadt", vol. IV, p. 307. Cf. A-
boaje de dare" la Pg.cald, o. c. p. 143.
Cnd cineva aye& multe rdboaje, le insirk, ca s'a nu le
piardg, pe goal% sau pe sarma. Tot la Muzeul etnografic din
Cluj se ggsesc raboaje insirate de un caxciumar pe sarmg,. Fie-
care debitor isi aye& rdbojul salt Un astfel de sir de rdboaje
se numea, legetturd (cf. Eminescu ; Nuvele, p. 142 : Ciobanul (a
legdtura de rdbufuri) sau salbd. Acest termen 1-am auzit cu
urmgtoarea ocazie. Sotia proprietarului Moise Bunescu, dln
Ruar, jud. Muscel, ruga, pe brbatul sg,u s5,-i fad, salbit de
galbeni cum avusese inainte de rgzboiul mondial, Ia ceea ce
brbatul i-a rgspuns . O sa-ti fac una de raboaje". Dupit cum
mi-a comunicat batranul ferestrUer Dumitru Br6nescu din a-
ceea*i comung, cei care aveau de purtat multe iocoteli tineau
si, la nevoie, purtau salbele de rboaje inteun saculet.
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 403
-rdboj, la ocne, ca mijloc de contabihtate la vnzarea sd,

rii. Citat : Un chertic domnesc de 2000 ocd sare. Soutzo,
.ap. SIO. Din Bucovina, comunica, Tofan : thbu e un lemn
.pe care tgxanii ce nu stiu carte insemneaza zilele de lu-
cru, bani.
Tinnd seama, de o parte, de intrebumtarea multi-
pl a rdboajelor, i, in special, de intrebuintarea lor la
,ocne, iar de alta parte de famiha etunonului propus de
_noi, credem c. e un derivat slay din rabid: (forma curentit
.alaturi de robii) sclav, rob, puscarias", cu sufixul ad-
jectival o, pe care il gasim in paleoslavul mokrail aqua-
rius", pol. bialosz weisser Stein", etc:. In cazul auesta
.raboa" ar fi insemnat, la origine, (bgt) de rob" (lig-
.num servile"), presupurand ca. fiecare rob pus la o mun-
.c5, oarecare Ii aveh liatul sgu pe care i se insemnau zi-
lele de lucru sau bolovanii de sare tAiati de el, etc. Asu-
,pra functiunii substantivale a acestui adjectiv nu insi-
ztam, deoarece astfel de adjective substantivate avem in
Aoate limbile.
Vorn mai aveh de adaos cteva cuvinte asupra lone-
-tismului in care apare cuvantul in romaneste. In limbile
slave, avern formele uringtoare : in bulareste rcibugi, r-
bugi (Gerov), rabogii (Marcoff), in sarbeste rdba, reani`, ra-
btiga Maradschitsch% deci toate cu la sfarsit. In limba
masted, avem forme cu i j: rtibog, raboj, rtibuf. Trecerea
lui final la j e un fenomen obicinuit la noi. Cf. bruj pi
brus, Logoj i Lugos, Bla i Blaj etc.
Urloin.
Cuvantul acesta care insemneaza; coe a fost pus In

-discutie de S. Puscariu, in Dacoromania, I, p. 324, unde
-vorbeste de disimilarea, lui n-ti in 1-41. Cum Puscariu nu
-cunosteit din Brasov o forma intermediarg, care sit-i dea
1 Dr. Wenzel Vondrk, Vergleichende stavische Gramma-
:tile, T.476-7.
26*
www.dacoromanica.ro
404 C. LACEA
putinta A constate cd urloiu derivd din hornoint, aug

mentativul lui horn, H. Jarnik1 isi exprima nedumerirea._
asupra acestei derivari si crede c'd, urlom e metatezat din.
ulroiu, 0.-1 derivd din ollula. Contributia mea de fa td. ville-
in sprijinul derivarn facute de Puscariu. Anume, e ade-
vdrat cd. in Brasov nu mai avem cuvantul horn care se
afld la baza lui urloiu, dar avem diminutivul ornealti care-
corespunde unei forme horneatd, cu cdderea regulatd a lui_
h in dialectul brasovenesc, si care insemneazd burian
prin care trece fumul din sad in cos". Singularul or-
neatei e rar intrebuintat si credera Ca este o forma ref a-
cuta din pluralul ornete care a trebuit sd aibd, la inceput,_
un singular hornet.
CONSTANTIN LACE&
Cad.
Cuvntul se intrebuinteazd in Moldova si insemneazdt
o flint:a imaginard cu care se sperie copm, face deci parte-
din familia destul de numeroasd a cuvintelor intrebuin-
tate in aceastd, acceptiune : bau, babau, babaua, baidluc,_
liodaie, bolea, bordea, borza, gogoritd, mama-padurii s. a.
Pe alocuri se aude si supt forma masculind, cau. Dintre-
particularitatile sintactice ale acestui cuvnt relevarn fap-
tul cd el se intrebuinteaza `ca alti termini de acest soiu
(precura babaua, bolea, borza etc., apoi naiba s a.) care-
denumesc fiinte cunoscute de toti numai in forma arti-
culata, chiar dupd prepozitii : a se tone de caua ; vine
cau (= caul).
Tiktin in al sau Diet. germ.-rom. a exprimat o idee
ingenioasd, aducandu-1 in legatur'd cu lat. cave pdzeste-
te !" imperativul lui caveo. Comparatia cu ovis > oaie si
1 Romdnslcd etymologie. Extras din easopis pro moclerni

filologii a literatury", IX, 1922/3, p. 56-59. Cf. DR. III, 850.
' 2 Cf. G. I. Piti5, In N. Rev. Rom. I, 107 , Fumul tese prin-
nute (h)ornete.
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 405
clavis > chew 1-a facut insa sa renunte la aceasta eti-

.mologie.
Eu insumi rn'am gandit 1 la lat. cava bufmtV. Dm
pullet de vedere formal aceasta etimologie nu prezinta di-
ficultati (of. faba > arom. fao, Ccif3Gc > za, artic. zaua) si
este imaginabil ca bufmta, aceasta pasere infioratoare de
noapte sa fr servit ca spenetoare de copii. Cat despre cu-
vantul latinesc, el e atestat in Itaha (Deut. 14, 15) : non
manducabiti.s... et passarern et cauuain et simiia ei, avand.
in Vulgata corespondenta noctuam i in greceste yXceoxcz-
Thesaurus indrepteaza : cauua(nnu)m sau cava(nn)am.
Dar existenta lui cava, alaturi de cavannus, este asiguratal,
prin v.-franc choue (de unde actualul chouette), alaturi de
Etym Wrb. d. franz. Spr. p. 221 (cu bibliografie).
-ehouan, cf Meyer-LiThke, REW. 1785 si. 1787, Gamillscheg,
Ceea ce ma face sa renunt la aceasta etimologie, sant
consideratii de ordm geografic.
Cavannus era, in latineste, un cuvant de origine cel-
tica si era simtit chiar ca celtism do Latini : ululae ayes
'Galli cavannum nuncupant" (cf. Walde, LEW, 142 si
Thesaurus s v.):
Iimitarea urmasilor lui (si a lui cava) pe teritoriul fran-
cez si provent,a1 ne arata &a el nu patrunsese in graiul
poporului roman dincolo de hotarele Galiei, deci ca el nu
apartmea acelui strat de cuvinte de origine galled. (ca bra-
ca, camisia, carrus) care s'au raspandit pang in regiunile
dunarene. De aceea ar fi curios ca sa-1 intalnim tocmai
la Romani si tot atat de curios ca, in Romania, urmasul
lui sa fie limitat la Moldova.
De vom cauta in ruteneste, limba din care au patruns
cele mai multe cuvinte limitate la Moldova, gIsim pe kava,
tradus de 2elechowski tocrnai prin ,.Knecht Ruprecht ',ei-
ne Art Popanz)", iar pentru can a carui natura nno-
----1 Si--am indicat aceasta etimologie cu un semn al Intre-
lbrii lui Meyer-Lubke la revizuirea pg.rtii romnesti a Dic-
tionarului s'au ; cf. sl DR. III, 1091.
www.dacoromanica.ro
406 S. PUSCARIU
matopeica se dovedeste la noi prin faptul ca. se intrebuin-

teaza adesea repetat gasim, tot in ruteneste, interjectiap
kav! kav! care imita, strigatu1 ceucei. De la aceasta tul-
ping onomatopeic a. gasim, in limbile slave (cf. Berneker,
SEW. supt kav(ka), derivate cu sensul de broascr, ceu-
ca" si a striga". Insusi cuvantul nostru ceucci, cu va-
riantele ciocd, cioacd, cioiiic, cioicd etc., imprumutat de la
Slavi (cf. Berneker SEW. s. v. a'avitka) sau de la Unguri
(cska), e tot un cuvant de natura onornatopeica, raspan-
dit si in alte hmbi (cf. Cihac II, 53).
Cat despre prefaeerea lui v slay postton in u, o avern
hiar in cuvantul ceaucii < bulg. eavka, apoi in multele
numiri topice in -ou -eu, ca Cergdu (dar Cergo-
vean), Braseu (dar Brasovean) etc.
Mier lin.
In Glosarul" publicat de St. Pasca e atestat adjec-

tivul mierliu cu sensul de nici tulbure, nici limpede". Cu
acelasi sens e dat din Valcea cand Oltul vine tulbure.
se zice c. e mierhu, nici tulbure peste socotealg, rdci lim-
pede, ci asa potrivit" (Revista Ion Creana" VII, 153).
In Mehedinti, dupa o comunicare a pictorului Strambu-
lescu, ochi mierlii insemneaza, ochi aprui". Cu privire
la ochi avem si un verb derivat : Se mai zice de cineva,
care se clsneste s adoarma, si tine ochii and inchisi
cand deschisi, [cal merle.* ochii" (Revista Ion Crean-
ea," 1. c.). Altfel e explicat acest verb in Glosarul" din
Bihor, publicat in Revista critica-literara" IV, p. 145 :
mnerlesc : privesc au sete i cu dor la ceva", dandu-se-
(p. 338) si un exemplu de vers popular : Mandra cu ochiL
merleste, Ca sa cred ca, m iubeste.
Din lexicografii nostri, numai Cihac (II, 595) inregi-
streazg pe merliu (in expresia ochi nterlii, des yeux bleu
de del, bleu gris"), considerandu-1 cu o varianta. a lui
meriu, cu acelasi sens,"pe care-1 crede de origine turceascaL
(mor bleu-fonc, vioiet, pourpre").
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 407
Inteadevgr, mierhu, dialectul miterhu, nu poate fi

despgrtat de menu, care are un sens apropiat. In Dic-
tionarul elementelor latine, publicat in 1905, am derivat
acest cuvnt din lat. mdrus, -a, -um (nr. 1099). Etirnolo-
gia aceasta n'a fost acceptaa nici de Candrea-Densusia-
nu, in Dictionarul lor etimologic al elementelor latine,
nici de Tiktin, care considefa, in Dictionarul sm roman-
german, cuvantul ca avand etimologie necunoscua.
Cred totusi Ca ea este cea bunk'. Inteadev'gr, trecerea
de sens de la curat, neamestecat, pur" pe care il are
merus in 1atineste si in unele limbi romanice (cf. Meyer-
Liibke, REW. nr. 5535) corespunzand deci lui 13ider
istroroman se desvoltase inch' in latineste spre accep-
tiunea de netulburat, luminos" : mero meridie. Chiar si
prefacerea latinescuhu *medie-die in meridie nu se dato-
reste, probabil, numai unei simple disimilatiuni a lui d-d
in r-d, ci i unei apropieri de merits (cf. Waldo, LEW'. p.
480), timpul de la amiaz fiind considerat ca partea cea
mai luminoas," a zilei. Este foarte usor imaginabil ca
merus sa, se fi intrebuintat i despre atmosferg cu intelesul
de limpede" sau despre cer, cu acceptiunea de neacope-
nt, senin". Cerul senin este ins'a albastru". In vocabu-
larul Anonimului din Caransebes, mjdriu e tradus chiar
prin caeruleus".
Accentuarea pe silaba initiath. e atestatg, ca la Ano-
nim, si de Weigand, care, in Jahresbericht VI, 20, citeaza.
din regiumle Sornesului si ale Tisei, formele : mrieru,
rieru, mriqriu, mriqrgf, mriergy, mrirvg, intrebuintndu-
se in concurent en v"angt" i albastru"1. Tot mierie =
vangt5," c15. Pacalsa. in Monografia comunei Rd6inari, p.
512. Daa, algturi de miriu,, ggsim i mieriu, e evident
1 Bud, in glosarul colectiei sale de Poezzi populare expli-
ca pe micriu (in : Vine mndrul cel mieriu Cu murgutul de
la rau) prin trufas, mandru". Si Dame, (IX, dupa Hasdeu, in-
telesul de raide, gourd, engourd", pe care-I traduc Barcianu
si Alexi prin steif". In lipsa altor atestgri mai dare nu lad
cum s'a intamplat aceastti evolutie de sens
www.dacoromanica.ro
408 S. PUSCARIU
accentul s'a schimbat dup'a analogia nenumgratelor a-.

djective in -iu, care in lunba, noastrg aratg colorile. S'ar
putea chiar co, prin etimologie popularA, acest cuvant sa:
fi fost apropiat de mere si. deci mieriu s. fi fost inter-
pretat ca limpede ca nuerea". Desvoltarea lui in le si.
prefacerea lui m precedent in mri, sant si ele inclicatai si-
gure ca accentul era la ongine pe silaba initiala.
Din punct de vedere formal, am astepta ca merus stt fi
dat niter. Totusi cazurile in care un r final s'a rostit la
noi ca u, de sigur subt influinta multimei mari a cuvin-
telor terminate in -ariu, -eriu, -oriu, nu sant rare. Astfel
e ceriu alaturi de cer < coelum, piperiu araturi de forma
piper, fileriu alaturi de filer < ung. filler, hiriu araturi de
hir < ung hir, sporiu alhturi de spor < slay. sporii s. a.
Cat despre rostirea 7/iterate, ea nu e cea pe care am as-
tepta-o, &ad r precedent n'a fost lung ; totusi, mai ales
in regiunile nordice ale teritoriului dacoromn, se gaseste
e si i trecut in d i a 1 dupg r simplu.
Un dimmutiv *mgru/us s'a pastrat in. aromanescul
uizrlu intrebuintat despre lana albastrr (DR. IV, 303,
350) cu aceeasi reducere a lui te in i ca in al nostru
mirld < merula (cf. DR. IV, 1372)3, si in adjectivul da-
coromn mierliu, la care s'a mai aclaugat sufixul -au,
dupg celelalte numiri de colon. Cuvantul nostru, insem-
1 Autorii Dictionarului academic propuneau chiar .1timo-

logra melleus. .
2 La scriitorii vechi moldoveni Miron Costan (Let. I, 36 20)

Cantemir (1st. serogl. 369) gsim forme cu a (el). Tot a sa
trebue cetit forma menu i mierie In unele culegeri de poe-
zn populare, precum dovedesc rimele : mierm : ram (Bud, Poe-
mi. pop. 35), menu : gram. (Gazeta Transilvarnei" a. 1887 nr.
267), mierie . mangaie (JarnIk-Barseanu, Doine 199). 'Si forma
nvoreu (Revista Critich" IV, 338; trebue cetita", probabil vne-
rau, precum o atesta, Weigand.
. 3 Se gaseste l ri ..tc tata, si forma mil iu, in loc de
2o t,64,,, 522116
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 409
'nand nici tulbure, nici limpede", pastreaza Inca sensul

original al lui merus latmesc, care era cel de neameste-
cat, nedres" clespre hchide. Ca atribut al ochilor, la ince-
put trebue s fi avut intelesul de senin" sau stralucitor".
Daca intelesul de capriu" este bine redat, trebue sa a-
vem a face cu o apropiere ulterioara, prin etimologie po-
pulara, de mierhi, deci ochi de coloarea rnierlei (Meru la
torquata, nu cea neagra). Cat despre verbul a mierli ochii,
acesta trebue s fi insemnat la origine a privi cu ochi
stralucitori" (cf. ii sticlesc octal).
Aron]. rau5.
Pe Yana intelesul de rouP, aromanescul rauci mai

insernneaza, dupa Dalametra, l lime alba, ce se vede
de-asupra capului, cand. parul e despartit", deci carare
(in par)". In acest al doilea sens evident ca avem a face
cu alt .cuvant decat ros, rorent si ca nu poate fi despartit
.de catalanul ralla linie" (Meyer-Liibke, REW. nr. 7022).
In latineste avern atestat un ralluart aticul plugului"
(=-7 instrumentul de metal cu care se curata fierul plugu-
lui de pamantul ce se asaza pe el) si un ralla, tradus de
Georges prin. Schabeisen". Amandoua sant derivate din
-radere cu sufixul instrumental -ulum; forma nesincopard
si necontrash : radula e si. ea atestata. De la intelesul de
instrument cu care se curl% razand" cu greu ajungem
la cel de brazda", care e la baza cuvantului romanese
si catalan. Mai de graba trebue s plecam de la adjectivul
rallus, -a, -um = radilis, atestat in glose, en intelesul de
tuns scurt" (despre o tunica). Substantivat supt forma
feminina, ralla atestata si ea (cf. Georges) a putut
avea sensul de dunga ce rgmane dupà ce s'a ras e
parte dintr'un object", deci linia", cu care s'a asenfanat,
la noi, c'ararea din par.
Cat despre alb. tate rar" i derivatul s6u fatoti mic-
sorez, plivesc" *(propriu raresc"), acestea nu au nimia
a face cu rallum latinesc, cUm credea G. Meyer (AW. 372),
www.dacoromanica.ro
410 S. PUSCARIU
ei derivg din lat. rants, cu aceeasi. disimilare (r-r > r-/)-

ca in span. ralo, v.-fr. relment (cf. Meyer-Dibke REW. nr.
7067). Cealalt forma de disimilare (r-r > r-d), pe care a
avem in ital. rado, nu este cu totul necunoscutA nici lim-
bei romane. 0. Densumanu (Tara Hategulut 55) a atras
atentia asupra cuvantului dialectal grumudeu (algturi de
grumulen) pe eare-1 explieg ca o forma', disamilatA din
*grumureu (< grumulus), desl mfluenta lui gramadd nu-i
exclusA in acest caz. Prin pArtale Sibimlui se zice, in loc
de pcipard, paparada jumsari de our. Forma aceasta
trecutA si la Sasi (paparada) cuprinde un sufix neex-
plicabil i cred c. derivg din *papetrarei (=-- pdparei + suf.
-ar, ea in lciptar(e), veirzare). In sfarsit, avem la Aroma-
ni, alaturi de formele mai dese : aluntcari $i arunicari,
forma arudteart, disimilatA din *ctruricari (ng.scutg, prin
asimilare din *aluricari)1.
Seranturi, urdoare.
In Glosarul" publicat de St. Pasca se dA cu inte-
lesal de mutilate mica., picAturg," cuvantul sercimurd.
Ar putea fi lat. sguannula scamg mica", care a lAsat
urme si in unele dialecte italiene (cf. Meyer-Lithke, REW.
nr. 8201), cu un r propagat in &lain. dinthm. Exemple
numeroase de o asemenea, propagare am dat in DR. IV,
719-720.
Tin alt exemplu de r propagat ar putea fi cuvantul
nostru urdoare, pe cf,re St. Pasea Ii atestA, in Glosarul"
sAu, supt forma udoare, crezhnd c. aceastA varianta, s'ar
putea explica prm disimilarea totalg, a primului r.
Pentru urdoare am propus pe vremuri (Convorbiri
Literare" XXXIX 303-304) etimologia *horr(Odor,
1 Fiind vorba de disimil'ari i asimilri, relev sl forma.

tretrece =-- petrece, atestatA de St. Pasca in Glosarul publicat
de curtind la Academia Romng, si care cu greu va fi un
trans -I- traicere, ci mai de grab o form5, asimilat (pr-tr
> tr-tr) din pretrece. Am avea deci tocmai fenomenul invers
al lui prespre > prestre (> preste > peste).
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 41 t.
-orem, ladinisa de Meyer-Lithke (REW. nr. 4187) si de

Tiktin. In articolul citat cautain se arat ca., din punct
de vedere derivativ, o derivare din urdil cu sufixul -oars-
e inadmisthila ; numai in cazul cand urdd insusi ar fi un
derivat latin in -idus (*urida) adaogarea sufixului -or,
-orem ar fi explicabila (cf. DR. III, 778). Tot atAt de
regulat" ar fi insa un derivat latin *udor, -orem, cu Iii-
elesul germanului Nasse". Trecerea semantica la Au-
gentriefen" ar fi destul de lesne de inteles, dat film]. Ca
urdorile, inainte de a deveni solide, apar in colturile ocM-
lor, ca o zearna groasa i ca oamenilor urdurosi le la-
crimeaza ochii.
Vorbind despre propagare in general (DR. IV, 717,
am spus a ea e determinata mai adesea de asociatii cu
cuvinte constituite la fel si cu un sons apropiat", Inca se
poate foarte usor ca imaginea urdei" cf. germ. Au-
genbutter" s fi facilitat sau chiar s. fi produs aceastA
propagare.
teanat(5).
$feamed(a) e un cuvant bolnav". Desi se gaseste-

in diferite regiuni dacoromane il pot atesta din Do lj,
Banat, din jurul Aradului, din Muntii-Apuseni, din nord-
estul Arclealului, din Bucovina si nord.ul Moldovei si din
judetele Teleorman i Braila el nu se mai intalneste
deck in anumite locutiuni, din care sensul cuvantului nu
se poate analiza in mod precis. Astfel N. Draganu, care4
cunoaste din graiul sau natal (din jurul Wasaudului), nu
mi-a putut spune ce insemneaza ; tot astfel d-soara To-
deras, din Criscior (jud. Huniedoara) n'a putut sa-mi ex-
plice decat sensul locutiunei intregi in care se intrebuin-
teaza. Din cauza aceasta, glosele prm care $teatruit(6) e-
explicat de cei ce noteaza acest cuvant, trebue primite cu
rezerva cuvenita, cad ele redau numai interpretarile in-
dividuale ale celor ce incearca s, faca analiza locutiunilor-
in care acest cuvant e intrebuintat. Scriitorii n'au incer-
cat Inca OA fixeze in limba litsrara.
www.dacoromanica.ro
412 S. PUSCARIU
Intre rasiaunsurile la Chestionarul Ca lu1" se ga-

sWe urmatoarea propozitie, comunicata. din Sangeorzul-
roman (jud. Nasaud) : Vai ce om jab o mai fost Me,
s'amu-i Veaindld (slabit de boala.)" Paranteza e a co-
respondentului, care a simtit c. teamtei are sensul opus
lui jab = bine facut, zdravsa'n, voinic. Dar pe cancl jab
e un adjectiv, care se rapoarta la om" (Die), $tearneild
e un substantiv de genul feminin, care numai in mod 11-
gurat i numai in aceasta, functiune sintactica. de substan-
tiv predicativ poate s exprime ideea de slabit de boala",
intocmai precum ar exprima-o substantivele umbra.", a-
ratare", fantoma.", nalucg", cu care de obiceiu compa-
ram pe cineva devenit oarecum transparent" dupa. o boa-
Fa care 1-a slalit tare.
Cred c intelesul fundamental al lui teamt(c1) e toe-
mai cel de argtare", naluca". Din el se pot explica cele
mai multe intrebuintari pe care le vom examina mai de-
parte, si tot el ne cra cheia etimologiei, care este, cralem
lat. scema ---= grec arata 1
1 Etimologia aceasta Jni-a venit In gand cetind, In lu-
crarea lui S. Pop (publicata In acest volum), exemplul citat.
Ea implineste deci conditia dintaiu pe care L. Spitzer o cere
de la etimologii : sg nu fie cautate, ci ggsite". Dar In
cazul acesta se potriveste i ceea ce am spus in DR. IV, 1317,
despre aceast poruncg" a credeului" spitzerian: ceea ce ni
se pare ca e o inspiratie", o strgfulgerare momentang, nu
-este, de obiceiu, decat ultima verigg Intr'un lant de asociatiuni:
cuvantul care te preocupg de mult, pe care 11 porti cu tine
pe toate cargrile bgtute, Meg s. ai constiinta cg el se gaseste
In valiza ta de etimolog, se clarificg dinteodatg, cand 11 zaresti
inteo noug lumina, precum In solutia saturatg se naste, la cea
mai mica miscare, cristalul. Inteadevgr, dacg cerc sg-mi dau
seama de procesul petrecut In mintea mea de la intaia In-
talnire cu acest cuvant (cand am lucrat cuvautul cuteamitt
pentru Dictionarul Academiei si am Intrezgrit posibilitatea de
a-1 analiza In a + $teamdt). pang astazi, observ cti etimologia
mea nu este atat de originalg, precum mi se parea In mc-
mentul and am dat de ea. Cercetand ceea ce s'a spus pang
acuma despre originea cuvantului i rgsfoind in acest scop si
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 413'
Grecescul orili-m, -ccTOC insemneaza; tinutA, infatisare, .

lel de a se prezenta", apoi port, imbrgcgminte", figura..,
faptur", dar are, ca si. aratare al nostru, si. intelesul de-
aparitie si aparentr. Cu aceleasi sensuri a rtrecut cu-
vntul in latineste undo si-a pgstrat felul grecesc de-
declinare : schema, ,atis sau s'a asimilat cuvintelor latine :
schema, -ae si mai trAeste, ca vorba savanta, in Jim-
bile romanice si. in neologismul nostru schema. Cuviintul
acesta imprumutat din greceste nu pare a fi fost popular
in Romania apuseanA, caci pAn5, acuma nu s'au ggsit
reflexe de ale lui in limbile romanice de vest. Acest fapt
nu ne impiedeca ins'a s'a" admitem ca el pg,trunsese pang
in straturile de jos ale populatiei din regiumle din slut-
estul european, mai expuse influentei grecesti. Incercarea .
lui,Diculescu, de a cauta urme de cuvinte grecesti in lim-

ba romang, este de sigur indreptatita, chiar dacg originea
.cuvintelor studiate de el in volumul IV din Dacoromania
l'graine. problematica.
Dac . admitem ca: sensul principal cu care schema,
-atzs s'a pastrat in romneste e cel de ar'atare" (0. in
sensul de vedenie, naluca, fantoma", cf. aratare II, in.
Diet. Acad), atunci se explicg si. adverbul a$teamat, inre-
gistrat mai inthiu in Etymologzcum Magnum Romantae-
procesele verbale ale Muzeului Limbei romne vd a cel ce in

fteamdt a recunoscut cel dultni un neutru grecesc, a fost V.
Bogrea, care-I deriva din lat. stemmata < gr. crTetilia. ghir-
landa cu care se incununau mortii" (DR. II, 899). Etimologia
aceasta n'a fost admis'a in discutia incins 5. in jurul ei in -
dmta Muzeului, cad apropierea de sens facuta de Bogrea nu
era convingatoare. Mai tarziu a propus G. Giuglea tot o eti-
mologie greceasca: o-dgiza privire, cercetare, urnarire", in le-
gatura cu crxewropat a privi in Jur, a se uita cercetator *i
pandind din departare". In adverbul toteamllt, despre care va
fi vorba mai jos (.5i in care lui Hasdeu i se prea a ar pu-
tea fi lat. clam), vedea Giuglea tocmai acest sens de urmarire
.panditoare" cuprins i in cuvAntul grecesc.
www.dacoromanica.ro
414 S. PUSCARIU
de Hasdeu, care 1-a atestat in trei poezii populare din

colectia G. Dem. Teodorescu (una din Teleorman si doult
din Braila) si 1-a traduis prin soudain, subitement, furti-
vement" :
Turcii, uncle-1 auzea,
Planul (sic 1) maze ca-si schimba,
Asteamdt s'apropia,
Semn lui Nadea ca-i facea...
A se a/in-cilia asteamdt a se apropia pe furls, Re ne-
a*teptate si neobservat", a trebtut sa insemneze la Ince-
put ca o naluca, ca o aratare". Din punct de vedere al
construc4w4 aceasta locutiune adverbIala compusa din
propozitia a si dm team.,cit, se aseamana cu constructu de
felul lui calcd a popd = ca un papa. Inte1esu1 pc fu-
ris" i steandit ca element de compozitie a unor locutiunt
adverbiale e confirmat de N. Plopsor, in Arluvele Olteniei,
III, 345-7 (ap. DR. IV, 1504), care ne asigura c on-
vantul e bine cunoscut in. Do 1j, bunaoara in expresia :
m'am dus dupd el cu de-a steanuitu = 1-am urma.'zit pas
cu pas, pe furis, far/ a fi simtit.
Singurul scriitor roman care, pe cat stim., a incercat
sa introduca cuvantul in literatura e Petru Mawr, la ca-
re-1 intalnim supt forma steamat' i numai in expresia
cu steamdtul legei : Aceasta marire pizmuindu-o Romani-
lor unii dintre Sarbi si dintre Greci, ci stearndtul legei
si astazi se bat a sparia pre Romani (Istoria 257, si de douit
ori la pag. 253). Cuvantul nu-i inregistrat in Lexiconul
Budan, incat nu stim exact ce insemneazai in expresia a-
-ceasta. Polizu, care de sigur a extras pentru Dictionarul
sau i Istoria pentru inceputul Romanilor" de P. Major
si, prohalail, din ea va fi scos cuvantul steam& (cu st ini-
Val 1), ii d. traducerea germana der Vorwand, Schein.-
1 Petru Maior rostea sau a auzit rostindu-se cuvin-

-WI In forma dialectal& Steam& i 1-a transpus greit In for-
ma literal% steamat, In loc de $teamat.
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 415
grund" (tot asa Barcianu si Alexi, care au utilizat pe Po-

lizu). In $teaandtul legii ar putea inteadevar sa," insemneze
supt pretextul legli, avnd aparenta legahtgii", inleles
care ne duce de-adreptul la sensul lui schema greco-latin
<cf. oXvicru(cwtradus de Jakowitz-Seiler prin sich stel-
len, sich den Anschein geben").
'Mai des se intrebuinteazsa $teameit(d) dupg negatiune,
a un fel de infarire a acesteia, spre a indica lipsa com-
plea a ceva. Cred c'a avem a face, la origine, tot cu inte-
lesul ceea ce apare, aparitie", precum, in acelasi sens se
intrebuinteaza nici... umbea de..." nici urmr. Din Cris-
cior, in Muntai Apuseni imi comunia d-soara Toderas :
N'am $teamdtei de bani -- nici un ban" ; in Banat intal-
nim : Nu se tza, $teconcitul, nici de cai mici de trasurr
(D. Izverniceanu, Icoane din Banat, in Arhivele Olteniei"
III, 386) ; tot din Banat (Oravita) imi comunia Dr. A.
Coca : Piatra (grindina) a Mtut cucuruzul de n'a rdmas
$teanicit de el" ; in sfarsit, in Din lwnwa basmelor (P. 115),
.de Mera cetim : Pe Tigan 1-au Ohl bucsatele-buatele in-
tr'un sac, au legat sacul de coada unui arm5sar turbat,
au mai legat Una, el un sac cu nuci, spart in fund., si au
dat biciu armasarului... si precum pica nuca, pica buc5.-
lica, p'an5, nu s'a ales nicl $teamdtd de bietul Tigan".
In exemplul citat din Arhivele Olteniei", *amid
e glosat prin sunet". Ar putea fi unul din cazurile
.de interpretare individuara despre care am vorbit la ince-
putul acestui articol. Cu intelesul de zgomot, glas, voce"
il comunia (subt forma steamdt a 6tiaimdt) Ina sl. A.
Tomiac din Straja, in Bucovina. Inteun. ba.sm publicat in
.,Sezdtoarea V, 35, cules din aceeasi localitate, cetim : lei
propuse s5, se intoarc5. dare Dumnezeu. Deci se duse el la
un sihastru si a f elcut $learirdt di este un ora care cere in-
-trare". Tot expresia a face $eamdt o inalnim in Ornito-
logiq lui Marian (I, 318) : Tot asa rasare si mierla and
.--
,simteste sau vede ceva in apropierea sa factind schiamcit
ca un cane, si atunci poti sti de bun5; seam l. crt pe uncle
-se sill ea trebue s5, fie in apropiere vreo fiartt salbatia
www.dacoromanica.ro
416 S. PUSCARIU
sau alta. vietate". In noth., Marian explied : Prin cuvn-

tul schiameit sau $tiameit1 intelege poporul darea de %Ire
despre apropierea vanatului". Tiktin, care ia cuvantul de
la Marian, 11 traduce prin Anschlagen der Jagdhunde" $i
crezand c5, scheamdt e rostirea cea adefarafa, se intreabil,
dac'd nu cumva avem aface cu un lat. *excicumitus.
A face steam& pare a fi o expresie vanaitoreascg G.
T. Kirileanu, un foarte bun cunoscator al graiului bopu-
lar, explical pe $teameit (intrebuintat in Brosteni, jud. Su-
ceava) prin zgomotul prin care vrei s alungi vanatul"
(Cony. lit. 44 1910 p. 3). De fapt, zgomotul" e nu-
mai mijlocul cu care se inspEmant'a vanatul ; ideea esen-
tiala trebue sa' fi fost $i in cazul acesta cea de aparitie ne-
a$teptafa" a canelui sau gonaciului inaintea vanatului.
Baca am avea mai multe atestari de ate ni le oferg fi$ele
Dictionarului Academiei, probabil am fi in stare sa urm'ii-
rim mai exact desvoltarea semantic 5. a acestul cuv-ant, eare,
cel putin in unele acceptiuni, se potriveste foarte bine cu
schema, -ails latino-grec. Si raspandirea geografia ne
face sg, credem Ca avem a face cu o vorba% veche, Aspan-
dit g. odinioarA pe tot teritoriul dacoromn, dar pgstragt
azi numai in cateva relicte, in puncte departate unele de
allele. In ceea ce priveste forma cuvantului, aceasta co-
respunde exact celei latinesti, p'astrand accentul pe silaba
dintaiu $i schimband pe ske in ste. Atat c'a in loc de
qteameite echivoc, fiindcg avea aceea$l form'a la singular
$i la plural' s'au ivit formele steameitei sau $tectindl,
care se incadrau mai bine in cele doug categorii obicinuite
de substantive, de dechnarea I $i II.
,$teameit(6) si neologismul schema formeazg 'deci in
romneste un dublet, iar dac g. tinem seama $1 de forma.
1 Ortografiat sciamet, ca scire" etc. Asupra lui e lipsete,
In not6., semnul scurtimei, care exista In text, 0. care arat 5. C.
trebue sA-1 cetim a.
2 Pluralul schemata trebuia s devin teamete deodati
cu neutrele ossa, brachia, tempora etc. devemte oase, brace,.
timpure,
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 417
seind (cf. sematism), intrebuintat in Ardeal, si impruniu-

tata din germ. Schema, un triplet. Dar acest cuvant a mai
intrat in limba noastra in repetite randuri si. cu forme di-
fente in veacunle dintre epoca straveche si. cea a neolo-
gismelor.
In inteles de haina, calugareasa" cuvantul a pil-
truns la noi, prm biserica., si supt forma neogr. shintd 0.
supt cea slavoneasca, schtmei, de unde derivatul schtmnic
(paleoslav sktmintka veste monahi indutus"). In popor
cuvantul se rosteste si stimd, insemnand in cleosera hal-
na ingereasca" (cf. Pamfile, Dusmantt 22, Sdrbdtortle de
toamnd 76).
In inteles de inimic, grimasa", intalram la unu sci ii-
tori mai vechi forma greceasca. shimd (P. Maior, 1st. 181 ,
Lelopesete III, 296/4) ; forma obicinuita. ast'azi i. intro-
buintata i de scriitoni veacurilor trecute e Ins 5. schtmd,
cu denvatele schtmost, schimonosi.
Tiktin are de sigur dreptate, child considera de aceeasi
ongme si forma sttmd, care este, in Mitologia noastra, po-
pulara, un fel de spirit necurat (identificat une-on cu
dracul", de ex. Pamfile, Comorde 22), un fel de zana"
(Chintescu, Grdntcerii 255), sau valva." (Pamfile, Sdrod-
tori de vctrei" 25), sau stafie" (Sezatoarea V, 126) sau nil-
luca" (comunicat de G. Tofan).
,Stimete panzesc casa (Pamfile, Dusmand 76, Mariali,
Inmortndntarea 296, Nasterea 67, Ornitologte II, 333), iz-
voarele (Panable, Dusmanii 284, Ion Creangd IV. 149), co-
monle (Pamfile, Comorde 17), padurile (Pamfile, Rama-
nii 213), caii (Ion Creangei III, 264), etc. In Chestionarul
Casa", cuvantul $timci se da si. cu intelesul de noroc".
(Com. din Susenii-Bargaului).
Ceea ce 1-a indemnat pe Tiktin s'a. considere pe $timd
dub necurat" si pe schimd grimasa.", haing caluga-
reasca" de unul si acelasi cuvant (medio-grecescul si neo-
.greeeseulaX)11-04, a fost, probahil, varianta -schimil, pe
Dacoromania V. 27
www.dacoromanica.ro
418 S. PUSCARIU
care o atesta si pentru intelesul de duh necurat". Trecerea

lui sk'i in ti, in vremuri mai noua, pe teren romanesc,
desi neobioininta, nu este totusi inadmisibila, caci spora-
dic se aude l rostirea stimb in loc de schimb $i forma sti-
mci (cu st) e atestat l pentru intelesul de haina ingerea-
sca." (vezi mai sus). Neexplicabil ramane insa intelesul cu-
vntului romanesc, caci OXta nu are in epoca neogr., nici
in cea medio-grecesca, sensul romanescului stima"
ei nici in limbile slave, nici in albaneza, unde cuvan-
tul medio-grecesc a patruns, el nu are decat intelesul de
haina cadugareasca" (paleoslav. skima) sau de ,,podoaba"
(alb. sk'Ini6). Pe teren romanesc nu vedem cunt cuvantul
schimd, care n'a fost niciodata popular, sa fi primit in-
semnarea mitologica de azi. Acest sens special se leaga insa
foarte bine de vechiul-grecesc aXt i de sensul de at-
luck aratare, fantoma" al lui steamcit(d). Intr'o comuni-
care a lui Ar. Tomiac din Straja Bucovinei cetim sti-
ma = 1. spirit necurat (stima banilor) ; 2. aratare ; 3. um
slab". Sensurile de aratare" i om slab" sant tocmai cele
pe care le-am intalnit sau le-am presupus, pentru $teanzel-
Id, in exemplul din Sangiorzul-roman, de la care am pie-
cat in considerathle noastre etimologice.
Oare nu s'ar putea ca varianta schtm sa se fi des-
Toltat din forma stimd, si nu invers, precum pare a fi Pre-
supus Tiktin ? Ea se gaseste in scrierile lui Marian, ala-
turi de a treia varianta, scimd (Scirbdtorile III, 247). Daca
no amintim ca Marian ortografia schiamet, sciamet pentru
steamdt, putem presupune c. l schima $i scima lui trebue
rostita $tima, cu atat mai mult cu cat in Bucovina stiu se
rosteste g.riu si gtgu (Weigand, Me Dialecte der Bukovina
und Bessarabiens, p. 43 ; cf. tgeie =- cheie ibid. 32).
Pe cat se pare, grecescul onla, -aro; a patruns mai
Int:Ain in latineste intr'o vreme cand X 5i erau redate
prin ch ei : schema ,-atis, de uncle al nostru steamdt(d).
Mai tarziu, insa tot intr'o vreme departata, pe cand OXx
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 419
.avea indi sensul de arltare", cuvntul a mai intrat oclat

in graiul stramosilor nostri, subt forma *schima, -ael.
Precum doveclesc atatea inscriptii din primele veacuri
crestine, desvoltarea lui 71 (= 6) in i este de data veche in
limba greaca.; ea era indeplinith, pe la mijlocul primului
mileniu crestin2. Reflexele lui n in regiunile romanice atin-
-se de o influentg, greceasca mai puternicA, arats6, une-ori la
aceleasi cuvinte, o oscilare intre g si i. Astfel lui Oat%
-semn" ii corespunde in Sardinia (Logudoru) semu, iar in
Calabria sima i simitu (REW. 7798, cf. si reflexele cu i si
.e in Itaha de sud ale cuvintelor viin:ov, rcriAk, *x71361504-n1A-f
_3to, nilyp.a, TLX7jryirgo la Rohlfs, Onechen und Romanen p.
28 (III), 30, 39 (108), 106, 112, 113). Deosebirea intre e qi
i va Ii de cele mai multe ori cauzatsa de epocile diferite cAnd
cuvintele grecesti au fost imprumutate de Romani, precum
am admis-o si noi pentru schema i. *schtma; une-ori ins5.
e reprezenta rostirea claselor culte si i pe cea popular.
Forme le cu e pat fi neologisme, cuvinte imprumutate de
carturari latini, care pastrau rostirea lui )7 ca e 51 dup6ce
in graiul poporului grecesc el devenise t. Nu ar fi deci ex-
clus ca teamdt(ii) al nostru sg. fie neologismul schema,
-atos i mentdnerea dechnatiunei de tip grecesc india
,originea lui savanfa patruns insg. cu timpul s'i. in graiul
-popular, pe cand stima, cuvnt care face parte din mitolo-
gia popularg, s'a, fi fost o vorM imprumutath, de poporul
roman din Imperiul rasgritean de la poporul grecesc, cu
rostirea acestuia, precum indicA si incadrarea lui in dech-
narea I, ca la imprumuturile populare din greceste (cf.
liever-Liibke, Rom. Gramm. II 371).
In orice caz rostirea lui 71 ca i putea fi anterioar5, a-
1 Chiar dac x era In greceste, pe vremea aceea, o frica-
palatall, grupul neobicinuit cwt.. trebuia O. devintt ski-
-tiv 5.
precum mai tArziu acelasi grup a devenit ski la Slav!, (skirna)
la Albanezi (sk'ime) 0 la noi (Salina).
2 Cf. Thumb, Die griechische Sprache 98, unde se trimite
-pentru amttnunte la Blass, Aussprache 35 s. u. st G, Meyer,
+Griechische Grammatik, 130 s. u.
27*
www.dacoromanica.ro
420 S. PUSCARIU
ficierli hu c i g, inck *skania a putut s se desvolte para

lel cu sew > tiu. Avem indicu numeroase1 din care pu-
tem deduce ca. stramosu nostn Inca, nu preacusera In pri-
mele veacuri. dupa Hristos pe c + e, i in africata.
Intr'o hmba ca a noastra, care schunba pe quid Li ce
$i imprumuturi albaneze, ca k'afe, in ceajd, putem admit&
ca grecescul olidia a avut vreme sa% se desvolte, trecand.
prm stadiul 'sktina, in* .5timei. Cu privire la c i g inaintea
vocalelor palatale, santem poate in drept sa presupunem ca,
in timpurile vechi, o parte a Straromanilorprobabil cei ce-
locuiau in sudul i estul Peninsulei Balcanice roruanizate,
din care dem& Aromanu i Meglemtu, cu rostirea f i (d)z
au inceput mai de vreme procesul de aficiere, decat cea-
lalta parte cei din part& nordice i vestice, din care de-
riv6. Dacoromann i lstroromann cu al lor 1 r (d)
care au conservat, ca lecinn lor, Albanezii, Dalmatu si Ro-
manii inghititi de Serbocroati, un tulip mai indelungat ro-
stirea k i g.
Nici scard-scheld-sculd, nici chiar cdmard-comoarti-
chimir-cceinerd nu_ oferk ca Veandit(d)-Amd-schwia
-shimd-schemd-$eind un exemplu atal de variat in forme-
si intelesuri pentru cuvinte intrate in limb'a in epoci dife-
rite, prin millecirea unor popoare sau clase sociale iii-
ferite.
TO.
Legaitura verbului nostru tuh cu slay. tuliti a fost re-
cunoscuta de Cihac (II, 426) $1 sustinuta si de Tiktin. lute-
lesul verbului slav nu se acopere insa cu al celui roma,-
nese, care se aseam6n6 mai mult cu unele verbe slave de-
rivate cu prefixe. In acestea insa, nuanta de inteles care le
face sa semene cu tuli al nostru este cuprins, in prefix :
pe acesta am astepta deci sa.-1 intalmm si in romneste.
Inteadev5r, un tulth simplu insemneaza la Bulgari
(tuija) i la Rusii albi (tultd) a ascunde", la Sarbi (tuht?)
1 Cf. acum in urmg P. Stok, in ZrPh. XLVI, 385-410.
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 421
stinge", la Poloni (tiazd) a Imisti", la Rua (tultil) a

indoi" (cf. Miklosich, EW. 365). Din aceste patru accep-
tiuni diferite numaa cea de a ascunde" se gaseste la nth.
Dosoftem adeo& intrebiunteaza forma reflexly& cu intelesul
de a- se ascunde, a se adapostr: Din loc in loc tulindw-ma
(Viafa sfinftlor 154, 158). Trai 25 de ai tulindu-s& la acea
coliba (ibid. 32). Nu sa tuhh la ale sale, ce s razama pe la
streme (ibid. 32). Mersera Zifeann la Sarel de-i spuser& cI
se tuleste (: absconditus est) David la dhnsii (Psaltirea
177). Cu acest sens cuyantul se mai intrebuinteaza l azi
prin Bucovina. Ar. Tomiac imi comunica, din Straja, c
a se tuli insemneaza a se ascunde, a se indosi", lar forma
transifiva, a tuli are sensul de a lua fara s, vada cineva,
a apuch, a fure. Si la Megleniti nu tuls e tradus de P.
Papahagi prin ma ascund, m. pitulesc". Acest sens de
a (se) ascunde" se recunoaste si in verbul a (se) pitull
(sau pitulet), care s'a nascut din contaminarea lui a se
tult cu a se pill sou, precum crede Tiktin (Dicflonar rorn.-
germ. s. v.) prin apropierea unui *prttuli < slay. prituliti
(cf. slov. prftultti se sich ducken", rus. pritultti, prituljati
anlehnen") de a (se) ptti.
Intelesul obicmint al lui tuli, intrebuintat mai (las
in legatura cu neutralul o (a o tuli) a completat adesea
(in Muntenia) prin de-a fuga sau (in Moldova) prin fuga,
la fugd, la seineitqasa, este cel de a parasi repede un Ice,
a disparea fugind de undeva, a o sterge" , corespunde deci
francezului dguerpir, dcamper, filer" (Dame) si germa-
nului Reissaus nehmen" (Pohzu). Foarte des e intrebuin-
tat imperatiyul scurtat tuli-o (sau tuleo) betide ! sterge-o".
Acest sens il are si tuls meglenit I. Imaginabil ar fi ca
aceasta acceptiune sa se fi ngscut din cea de a fura",
ascuta si ea din cea de a ascunde, a dosi.". Paralelis-
tulesc, a o sterge la P. Papahagi, Megleno-Romdnii, p.

258. Cu tutul alt cuvant, i adecg un derivat de la tut tattle,
z5,pAcit", e aromanescul tutese 46.0.cesc, Innebunese; strivesc in
lat5e.
www.dacoromanica.ro
422 S. PUSCARIU
maul cu a o sterge" pare chiar a indica aceasta, explicare.

Posibil ar fi chiar ca sensul actual al lui a (o) tuli s se-
lege de cel de a indoi" al verbului slay, avand de a face-
cu aceeasi desvoltare semantia, ca in plicare > pleca.
Cred ins c evolutaa de sens trebue eautara in alta.
directie.
In regmnile muntoase ale Carpatilor, a (o) tuli, cora
pletat adesea prm la bale sau de vale, este opusul lui a
urca" si insemneaza. numai a cobori, a se las& la vale"1.
Locul unde se adung oile se numeste tuli4e. Viciu, in (ilo-
sarul s'au, citeaz, dintr'o colinda din Spa-tax, l'ang5, Blaj
Si s'au luat si s'au dus
Catr5, Rusalim in sus.
La tulistea oilor...
La tulistea cailor 2.
La Megleniti, tularqh este locul unde se strang in

sat" (Papahagi, Megleno-Rouldnii p. 258), la origine, pro-
babil, locul unde se strangeau cei ce coborau de la
munte" 8.
Sensul de a cobori" se recunoaste si in toponimicul
Tu lio, care e un spate de munte pe Retezatul, uncle",
dupg o comunicare a d-lui R. Vuia, se unesc toate plaiu-
rile intre Valea Hategului Si Bazinul de la Petroseni si
toate drumurile ce duc pe la stane" 4.
8 Afarti de exemplele citate de Tiktin supt II 1, acest sens
se mai poate atesta la Frncu-Candrea, .Rotacismul 63, Man-
drescu, Lit. pop. 220/25, (Petrosita, In Dmbovita) Chestiona-
rul" lui Hasdeu IV, 152. Mie mi-a cunoscut verbul, din Bran
si din Muscel, si cu functiune transitivA: a tuli oile la vale, mai-
des a tuli cu oile. .
2 Viciu confundS pe nedrept pe tuliste cu turiste, care, ca
si turis, e alt cuvnt, cf. Cihac II, 427, Tiktin, Dict. rom. germ.
s. v. Gresit la Pascu, Cimilituri 234.
8 Weigand, Vlaho-Meglen, 50, care d5, tuldrini = Marktplatz,
atragg stentia asupra nurnelui unui sat 7'ulari, In Serbia.
4 Despre un sat Tulesti, In jud. Tutova, cf. Mare le Dictionar-
Geografic.
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 423
E evident pentru oricme a vgzut pe muntenii notri tu-

lind la vale, a sensul de a fugi repede" s'a desvoltat thn
cel de veni in jos, a cobori", si. cg acesta e intelesul ori-
ginal al cuvantului.
Acest sons insg se leagg de sarbescul tulitt, care insem-
neazg a urla" si pe care Miklosich (EW. 365) pe nedrept
11 desparte de celelalte cuvinte slave care se reduc la tul-
pima TIJLI-. Intelesul propriu al sarbescului tuldi mei nu
este eel de a urla,", ci cel de a buciuma", corespunznd
germanului tuten" (Filipovici) si se leagg cle-adreptul de
slavul tutu teavk tub"1. Tulnicul nostru, buciumul Moti-
lor din Muntu Apuseni, este si el un derivat cu sufixul in-
strumental -nic de la aceeasi tulping. In alte regiuni ha-
ute in;einneazg vreme rea, cu negurk ploaie si tunete"
(SeLatoarea" V, 165111), sens care se leagg de intelesul de
a urla" al sarbescului tuliti.
Trecerea de inteles de la a produce un zgomot" la
a cobori" e explicabilg la stramosii nostri care locuiau
in munti, unde adesea pietrele dislocate de pasul celui ce
se lgsa repale la vale produceau un zgomot mare si Linde
turmele ce coborau se auzeau de departe vuind. Aceastg
trecere de sons o avem si in alte exemple :
A urla (--=--- lat. ululare) insemneazg in unele regiuni
a cobori". Tiktin nu dg, acest inteles, desi el e atestat in
Lexiconul Budan (urla de undeva in jos, adec k. mg co-
bor") la Barcianu (nieder-, herunterstiirzen") si la Da-
me (,.descendre") si e destul de rgspandit, mai ales in Ar-
deal C find vrli de la munte ? = child cobori de la munte ?
Spyye-le sii urle mai iute ---. spune-le sa coboare mai iute
(Frncu-Candrea, Rotacismul, 64). Am auzit chiar : it urlei
neidragii la vale = ii cad. Lexiconul Budan dg. si der--
vatele urldturd = ruing, surphturg, vrlat = surpat (des-
pre o casg, un grajd) si rupt, coios, lat. herniosus (despre
1 S'ar putea ca In romanescu1 tul- (cf. sl tuleiu) sig. se ft
suprapus tulpina slay/ peste o tulping. de origine lating., citci
din lat. TUB(U)LUS (cf tuba, tubus) ar fi rezultat In romrtnete
tul (cf. sui, sulef). Am avea deci un caz analog cu cele atlas te
In DR. IV, 1349-1350.
www.dacoromanica.ro
424 S. PUSCARIU
om). Originea acester treceri semantice trebue clutata tot

la munte, uncle avern pgraile repezi, care curg producand
un zgornot mare : A urla se zice (in Biharia) despre ap
child vme mare , se mai zice l cand cobori pe Un plaiu in-
clinat (Convorbin lit". XX 1020). Astfel se explica dema-
tul urldloare. inregistrat si de Tiktin si tradus prin Giess-
bach, Sturzbach", faspandit in multe pArti in toponunia
noastra (cf. Mal ele Dzcfionar Geografic, uncle mai gds.im
Urlam, Urlaft, Urldtorz, Urldfeanca, Urleasca, Urle$li, T'r-
lela)1.
Acelasi sens de a (se) cobori", e atestat din Tara T-fa
tegului, pentru cuvantul a tunic, de Vim. in Glosarul siit
si de Graiul nostra II, 110, 111, 112. In raspunsurile la
chestionarul Calul" se comunica" din Boutarul-inferior
(Huniedoara) se tund breinza de la munte. De obiceiu insa,
in Transilvania, dar si prin Banat si Oltenia, tun insemnea-
zsa." intru cu zgomot j pe neasteptate undeva, dau busna in-
tr'un loc" 2. Acest sensentrer bruyamment" traduce bme
Jarnik in Glosarul la Doinele" saleil are cuvantul de o-
bicein si nu eel simplu de ins Haus gehen, treten, hinein-
gehen, -treten"3, precum 11 cra, Tiktin in Dzcfionarul s'au ro-
man-german, dupg. Lexiconul Budan, nestiind cum s-1 ex-
I 0 imagine intru ca'tva deosebitg a lupului care se re-

pede urlnd la pradg sau a omului care alung cu strizilte fiara
sglbaticg a dat nastere sensurilor a se niipusti" si a huidui"
pe care II are arom aurlu lu aurlai = I-am huiduit; oili se-
aurlard tu agru = one s'au ngpustit In taring (Dalametra).
2 Jarnik-Barseanu, Dome 281 ; Marian, Serbdtorile II, 15t ;
Hodos, Poezzi, pop. 183 10, Reteganul, Trandafiri si Viorele 1608;
Chestionarul Hasdeu IX, 35 (din Mehedinti) etc. Cf. mai ales.
Assan cu mare indrgznire tung (= nvIl, fgcu incursium) In
tinuturile ceale (P. Maior, Istoria 218). Oastea rusascg... mai pre
urmg au tunat In Moldova (Sincai, Hronicul III, 292/38). Tref
Turci In tat% tunarg (Pompiliu, Balade 58/16) Rusine mare pen-
tru un brbat sa, tune in sezAtoarea boreselor ( femeilor. Bre-
benel, Graiul).
3 Totusi se ggseste, prin generalizare i sensul vag de . a
intra". Pant 'n cap ti s'a albit, Ochii 'n cap ti-au tunat Din-
tii 'n gurg ti-au picat (Epure, Poezii si ('dntece pop. 32).
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 425
Vice. Explicatia e simpla : intrarea zgomotoas'a si neastep-

'tat, ivirea naprasnia a cuiva e asemanatA cu ivirea tu-
metului. De aceea Lund se intrebuinteazg. adesea in impre-
cautium : Tune turbu (Hodos, Ceintece, 69) s. dracu (Dome
256/22) 'n tine ! sau in expresia a-i tuna cuiva ceva in mm-
te (Contemporanul" I, 510) = a-i veni pe neasteptate, a-i
trdsni in minte Interesant si denvatul tuenaciu = indrIz-
net, care-si face loc oriunde" (Comunicat de A. Coca, din
Oravita in Banat), dar mai ales verbul, intrebuintat tat in
Banat, a tuned, tradus de Weigand prin in den Sinn kom-
men" (Se ts-o tufikat un kap ? Jah,resber. II, 329) a de
Coca pnn einfallen" (asa-1 tuna cate-o data.), deci a-i
trsni prin minte, a-i casun cuiva", care presupune o for-
matie straveche *tonware.
A bui, care derra din sarb. bujati = germ. toben"
(cf. bufica pgru de munte") insemneaza. la noi a venl cu
furie" (clespre apg), a n'avali" (despre fiinte) si a se
slobozi repede la vale, a o tuli la vale" (Exemple in Dictio-
narul Academie?).
Intelesul de a cobori", a se rostogoli" il are in Ba-
nat $1 verbal a (se) hui (comunicat de Petrovici), care este
o varianfa a lm vui.
Poate si in a (se) fiat, care in Transilvania are sensul
de a (se) arunca," (cf. tipd-te la el ! = aruncg-te pe el)
deci exprimg tot ideea unei miscAiri repezi indreptate
de obiceiu de sus in jos A, avem a face cu o desvoltare
.analogA de inteles.
S. PUSCARIU.
www.dacoromanica.ro
Ceneri e faville.
1. plem magna ma" < lat. [a m 1 t a] magna prom' ; fr. grand-
oncle, grand'tante, grand-pere, grand'mere = avunculus magnus,
matertera magna o amit a magna, pater magnus,
*mater magna.
A Levi nel suo Dizionario etimologico del chaletto pie-

montese, Torino, 1927, P. 163, sulla scorta ch anteriori pro-
poste, gi messe in dubbio dal Meyer-Lubke nel suo PLEW.
al nr. 424, riaffaccia come etuno per il piem. magna zia"-
la base amit a, che, attraverso un suo derivato medley._
amdana, si sarebbe ampliata nella forma *am,danea. Ma
dell'uno e dell'altra manca, a mia notizia, per il Piemonte,
ogni traccia sicura di fasi arretrate, che possano sostenere
l'ipotesi d'una tale costruzione.
L'origine stessa del tipo grand-pere, grand'inere e del
suo sottotipo par-gros (v. E. Tappolet, Die roman. Ver-
wandtschaftsnamen, p. 76 sgg.), mesplicato tuttora storica-
mente, dev'essere legata alla storia di questa voce magna
,.zia", se realmente essa rappresenta, come a me pare,
nell'area del tipo grand-pere, grand'mere (cf. piem. papa-
grand e mama granda, grant e granda nonno" e non-
na"), una traccia preziosa dell'espressione latina amit a
m agna prozia" corrispondente all'altra avunculus
magnus promo", sulle quali si sarebbero calcate le voci
grandlante, grand-oncle e conseguenternente grand'inere,
grand-pere.
Di quest'ultima, anzi, il calco latino affiora nella voce
pater ma gnus patrui mei pater" di un brano delle
EtymOlogiae di Isidoro di Siviglia, ed. Lindsay, 1. IX, 6, 24,
la cui lezione, in contrasto evidente col seguito del testo e
coi tre Stemmata dei gradi di parentela spettanti certamen-
te al testo primitivo, fnrse perch& di difficile lettura a
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 42T
lacunoso il testo da oui trascriveva il copista 6 stata al-

terata colla sostituzione
_ della voce pater magnu s, che-
il copista dove ricavare oertamente della sua parlata, all'
altra patruus magnus del testo primitavo e coll'aclat-
tarvi il testo in modo da cavarne la defmizione approssi-
mativa di patrui mei pater", che risente tuttavia nella
forzata ritorsione del suo senso, quella di patrui mei pa-
truus" o di paths mei patruus", quale avrebbe dovuto
leggersi nel testo primitivoi. Poich6 nessuno clei codici enu-
merati dal Lindsay 6 postenore al secolo X, la lezione ac-
colta dal Lindsay e qumdi la voce pater magnus 6
stata in tal forma introdotta nel testo di Isidoro fra il 70
e il 10 secolo.
Del testo di Isidoro compreso fra il 23. e il 29 del_
cap. 6, libro IX, che qui interessa, il Lindsay, purtroppo,
nel suo apparato matico le varias lectiones codicum ple-
rumque commemorare nolui[t]" e tale lacuna ci distrae
1 Riporto dal 24 al 27 il brano corrotto D e p at r u i s.
Patris mei frater mihi patruus est, ego illi fratris films, aut
filia. Patrui mei pater mihi pater magnus est, ego illi Mil,
aut filme fratris films, aut filia. Patrui mei avus mihi pro-
patruus est, ego 1111 fthi, aut filiae aut nepos, aut neptis. Pa-
trui mei proavus mihi adpatruus est, ego illi nepotis, aut nep-
tis filius, aut hha. De amiti s. Patris mei soror mihi amita
est, ego lilt fratris films, aut filia. Amitae meae mater mihi
amita magna est, ego Rh filiae fratris filius, aut filia. Amitae
meae avia mihi proamita est, ego illi nepotis aut neptis filius,
aut filia. Amitae meae proavia mihi abamita est, ego illi ne-
potis, aut neptis fihus, aut filia. D e a vu n culi s. Matris meae
frater milli avunculus est, ego illi sororis fillius, aut filia. A-
vunculi mei pater milli avunculus magnus est, ego illi filii so-
roris filius, aut filia. Avunculi mei avus mihi proavunculus est,
ego illi filii nepos, aut neptis. Avunculi mei proavus mihi aba-
vunculus est, ego illi neptis filius, aut filia. De mat er te-
r i s. Matris meae soror mihi matertera est, ego illi sororis f i-
lius, aut filia. Materterae meae soror mihi matertera magna
est, ego illi sororis nepos, aut neptis. Aviae meae soror mihi
abmatertera est, ego illi pronepos sororis. aut pronepotis. Proa-
viae Theae soror milli promatertera est, ego illi neptis filitm
aut filia.
www.dacoromanica.ro
-428 G. D. SERRA
per ora dal rintracmare, entro pia ristretti limiti, nella

varieta delle lezioni, la patria e l'ta dell'mnovazione p a -
t er ma gn u s. Ad ogni mode resta assodato dalla stes3a
corruzione del testo di Isidoro, doe dalla riduzione di [p a -
.t rui meip at r u us mihi patruus magnus est,
--ego illi filii, aut filiae fratris filius, aut
filia] o di [patris mei. patruus...] a patrui
mei pater (avo") mihi pater magnus (grand-
pere") est, ego illi filii aut filiae fratris fi-
lius, aut f ilia (?) e dall'errata definizione di a mit a
ma gna prozia paterna" con armtae meae mater"
(ava"), di a v u n c ul us ma gn us promo materno"
con avunculi mei pater" (avu"), di ma t er t er a ca a
g n a prozia materna" con materterae meae soror" (zia
materna"), che il sistema di equazioni :
patruus magnus =patruus patrui met,
avunculus magnus = avunculus avun- grand-
cull met; oncle
a mita m agna (> piem. magna *prozia", zia")

= amita arnitae meae. grand'
matertera magna = matertera mater- tante"
terae meae.
6 stato turbato nel testo di Isidoro da gravi confusioni del
copista, in modo per6 da documentare gia sorta, fra il D.
e il 100. secolo, per un logico processo d'imitazione, l'altra
eq uazione :
pater magnus = pater patris mei grand-pere",
e di conseguenza, l'altra ancora, non per6 Da attestata :
mater magna = mater matris meae grand'rnere".2
2 Riesce percid strana l'affermazione del Tappolet. o. c,
p. 76 s gran dis: an eine begriffliche Tradition mit m a -
gnus nach Anm. 2 Love annota : M agnus schon lat. in ahnli-
-cher Verwenclung avunculus magnus-amlta ma-
g n a (m a j o r, maximus etc.) scheint da jedoch Paristischer
41. h. bewusster Herkunft zu sem] ist nicht zu denken".
www.dacoromanica.ro
ET1MOLOGII 429A
2. piem. _Peleuo, Pe lvo, <pelagu s.

I riflessi di p 616gus mare" : ital. plago, 1 afr-
pelatgre, pray. pelec, catal. pelec, spagn. pielago, galiz.
plago, port. pego sono raccolti dal Meyer-Lubke in REW.
6369 fra parentesi quadre, quali voci d'origine e d.'uso let-
teyario (Buchworter). Ma di un uso popolare di p na-
g u s col significato di bozzo, lagunetta" l'Ohvieri ri-
conobbe tracce sicure e antiche nei n11. corn. Prego gib..
Pelego all'anno 1098 2, moden. Pieve Pelago gia Plebe de
Pelavo all'a. 1038 e Castellum qui Pelagus vocatur" all'a.
752.3 A queste si aggiungano ora le sgg. relative al terri-
tom alpino piemontese : Monte Pelvo in Valle Germanasca
o del Chisone = montanea que dicitur Peleuo... coherentie
sunt sicut cadit crestnm de Peleuo" (BSSS. II, 1, 76. 1215)
ed 1 sgg. nomi di monti, cane, punte clenommati, come il
prima, da un laghetto o lagunetta che ne scavasse i fianchi
o ne coronasse fra le baize estrerae la regione della vetta :
Mont Pelevo nella valle superiore del Tmea , Monte Pelvo
presso Castelmagno (Cuneo) ; M. Pelvo d'Elva e Pic du
Pelvat in Valle Varaita ; Cima e Colle del Pelvo in Val
Thures presso Cesana (Susa) ; M. Pelvo fra Fenestrelle e
Susa. Altri riflessi cli p 614 g u s s'incontrano sull'altro
versante alpino francese : Mont, Glacier Pelvoz nel Massie-
cio della Vanoise ; Commune de Pelvoux presso Brian-
con 4
1 Cf S. Pieri, Toponomastica della Valle dell'Arno, p. 3-..)1 :
/I Pelago luogo basso sull'Arno" e pill altri identici, .11 Pea-
gaccio, -accino ; id., Toponom delle Valli del Serchio e della
Lima, p. 159 : Pelago volgarmente Pegalo luogo clove una volta
si form') un lago, per una frana che cadde sulla Pescia" e si-
mill.
2 Dante Olivieri, Di alcurn nomi locali dell'Emilia e delle
provincie limitrofe, estr. dagli Studi Romanzi, Nr. 15, p. 11.
3 Id , Indicazioni geografiche di cognomi milanesi, p. 188
dell'estr.
4 G. Roletto nella sua raccolta di Termini geografici dia-
lettali delle Valli Valdesi, in Rivista Geografica Italiana, a.
XXII, 1915, ha : Palavds (monte), Palavdt, Pelvas e forse Pet-
you cima rocciosa e dirupata emergente sopra le circostanti al-
ture" Dichiarazioni siffatte ricavate da un sommario esame to-
www.dacoromanica.ro
430 G. D. SERRA
-3. piem. e canav. traria, a.vercell. treunna, a.parm e a genov.

trofina, a.veron. truenna(2), a ferrar. truyna, a.canav. truina, truyna,
-trovina, troina, canav. truinna, a genov. &tuna < trIbuna (< t r 'l-
b una 1) coro e abside della chiesa".
A Levi, op. cit., a p. 284, deriva la voce triina
cappella sotterranea o stanza, parimente sotterra-
nea, clove si depositano i morti, ovvero dove si murano la-.
teralmente quelli che non si vogliono interrare. Dicesi al-
tresi per luogo sotterraneo ed oscuro" (V. Di Sant'Albino)
dal prov. m. truno oscura" variante di trumo, femm. di
prov. ant. e mod. trum oscuro", ritraendo un indizio del
mutuo dall'n ch'egli dichiara non faucale contro l'espressa
attestazione del Di Sant'Albino che la segna col trattino
sotto la n.
La stessa voce, nel Canavese, a Locana, vale stanzino
oscuro a pian terreno o sotterraneo, ove si conserva, al
fresco il latte ed ove si ripongono al bmo perch non talli-
scano patate, castagne, e simili" e, cio che importa per la
stoma della voce, vale pure quanto il piem. tribilna e il
lomb. tribiinna loggia o aperta o ingraticolata in cui le
persone distinte sogliono appartatamente uthr messa" (V.
Di Sant'Albino, Cherubini). L'uno e l'altro, il piem. triina
e il canav. (Locana) triina, vanno ricongiunti decisamente
alle voci : sicil. tribona, bologn. traona, moden. trefuna,
trufena der obere Chor der Kirche", hrm. trebna Bein-
haus", brianz., bergam. tribulina kleine Kapelle" derivate
dal lat. tribilna (REW. 8888 tribana) (< tribil-
n a 1), da cui si svolse una serie gracluata di significati
raccolti dal Petrocchi sotto la voce ital. tribuna : 1. luogo
elevato da clove arringavano il popolo" 2. pulpito" 3.
Tografico di un gruppo di localit denominate da un'istessa
voce, di cut si sia perduto sul posto la notizia del vero significato
e che magari, grazie ad un giudizio su tali localit simile a
quello del nostro geografo, il montanaro ha applicato ad altre
localit che colle prime hanno in comune talune apparenze,
.
-ma non pill la regione etimologica di quelle voci toponimiche,

sono e sono state un vero pericolo per lo studioso di to-
ponomastica deviato cosi verso infruttuose e labill speculazioni.
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 43/
,,luogo pi o meno elevato, apposito e mervato, in una
chiesa o sala" 4. abside", 5. cappella sotterranea", 6.
specie di volta che si fa senz'armatura". Di tribuna ab-
side o coro delle chiese chetro l'altar maggiore", oltre all'
accenno di Hugucio Pisanus riportato dal Ducange, un pri-
mo esempio ritrarrei dal brano relativo alla chiesa di S. Ma-
ria di Se lve presso Lucedio (Vercelli), che riporto dal vol.
LXXXV dei cartari pubblicati dalla ablioteca della So-
cieta Storica Subalpina, parte I, nr. 6, anno 1179 : ex-
cepta ecclesia sancte marie et sedimme iuxta ecclesiam
retro treunnam", ed un secondo dal brano seguente : ca-
pellarn unam sancti Victoris constructam cum solario ante
se et solariolurn unum post tribunal [capellae] prope cor-
tern Palatiolum" di uno de I diplomi cli Berengario 10.
-pubblicati dallo Schiaparelli, nr. 69, anno 909. Il romagnolo
ha tribeina luogo elevato donde parlano li oratori nelle
assemblee" e coro delle chiese dietro l'altar maggiore"
(Mattioli). Di tribuna ambo, pulpitum Ecclesiae, quod tri-
bunal quidam e Patribus vocat" 11 Ducange da ml esempio
Ticavato dal Chrom. Siciliae, ma, da altri passi relativi a
tribuna raccolti dal DucaRge sotto le voci : trunina (Urba-
nus III PP. consecravit et confirmavit propriis manibus
altare S. Mariae quocl est intus subtus truninam" Acta con-
secrationis Ecclesiae Parthenonis de Epeia dioeces. Veron.),
trofina (fecerunt depingi figuram eius ad trofinam Eccle-
siae S. Petri" Chron. Parm. ad annum 1278) e, con le-
zione scorretta, trofima (cum vero in tribuna imago pul-
cherrima deberet destrui taliter sunt ingeniati, quod illam
trofhnam [leggi trofinan] salvam et integram cum illa
imagine per brachia XXV. traxerunt, et earn in fundamento
ubi modo est, stabiliter collocaverunt" Jacob. de Varaz,
Chron. Januense), &mina (his diebus completa fuit truy-
na Episcopatus S. Georgii de Ferraria et laborerium Histo-
Tiae S. Petri" Chron. Estense, ad annum 1341), non riesce
chiaro con quale preciso significato siano state usate tali
Tarianti : aparrn. e agenov. trofina (cf. rnoden. trufena
r= allato a trefuna der obere Chor der Kirclie",
PEW. 8888 t rib un a) a.veron. frunina e a.ferrar. trvyna
www.dacoromanica.ro
432 G. D. SERRA
che ii Ducange interpreta vagamente per tribuna" od_

erroneamente, nel caso th truyna dichiarato da un mesi-
stente struma aedificium, domus, ab halls struire constru-
ere". Col significato di cappella" si hanno numerosi eoem
pi di truina nel volume clegli Obituan. o Necrologi del Ca-
pitolo d'Ivrea pubblicato dal Borghezio nella Biblioteca
della Soc. Stor. Subalpina, vol. LXXX, I, ai nun 32, 313 :
truina s. Nicolat = capella s. Nicola dei nnri 132, 156, 338,
nnri 108, 413 truina s. Tegult, ecc. L'istessa forma troina,
ma col significato di abside", secondo notizie che non
posso ora controllare, s'mcontrerebbe nell'a.genov., in -Cu
documento inedito sul culto manale in San Lorenzo, pub-
bhcato da D. G. Salvi a pag. 133 sg. del volume commemo-
rativo su La Cattedrale di Genova MCXVIIIMCMXVIIT,
Genova, 1918.
L'a.canav. &unto cappella" degh Obituari d'I-
vrea visse e vivo tuttora nella parte orientale (a Nomagho
truena, a Settimo Vittone domum unam cum troina" nel
catasto locale dell'a. 1490, Trovinasse nome di un gruppo
di casolan alpestri ; a Quincinetto attestato come nome di
luogo : Trovinetto nel catasto locale dell'anno 1627) e 2Pn-
trale (a Vistrorio truina e truinet, ad Alice attestato come
nome locale Trovina e Trovinat[t]o nel catasto locale
dell'anno 1719, a flu eglio come nome comune truyinna,
truyincit sgabuzzino" e cognome Troina all'a 1719, a Mu-
riagho come cognome : Trovina all'a. 1678, a Pont come no-
me comune truyna nel catasto dell'a. 1558, a Sparone id
alli Bertot casa una da fuoco, con granerio, cellerio, tray-
na e sua rata parte del forno" nel catasto dell'a. 1586, a
Ingria id.: truina nel cat dell'a 1602) dell'Alto Canavese ma
collo stesso significato degradato in stanzino oscuro a
porvi patate, frutte, legna, arnesi di campagna" 1 CU giun-
1 Il Bertolotti nelle sue Passeggiate nel Canavese, vol. V,
pag. 281, cl per ii vistroriese trovina un significato qualsia-
si stalla" (opposto a quello stalla da vacche" di buil) che non
ho incontrato mai nel Canavese e che la stessa mia fidatissima
fonte per Vistrorio, l'amico Dr. A. Favero, nativo e residente del
luogo, ricusa
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 433
ge nella zona estrema occidentale dell'Alto Canavese la

voce piem. trilna spintasi dalla pianura nell'alta Valle
dell'Orco (a Locana trUna 1, Noasca traMa2) all'incontro
della voce a.canav. truina, come pure in altre valli della
Alpi Occidentali, ove passa al significato di satterraneo,
luogo basso e oscuro" ed anche di ricovero per le truppe
alpine, costruito con muri e volte a secco" Mantra ii
piem. truna pare continuare una forma anteriore *tre-
(v)una, quale l'a.vercellese treunna, se qui la u vale it,
l'ant. e mod. canay. &tuna, truyinna, trovina si riannoda
invece alle forme a.genov. e a.ferrar. truyna (= tro(v)t-
na, cf. l'a.veron. trunina, se va corretta la lezione in truui-
na, a parm. e a.genov. trofina identica al moden. trufena
(=- -ma, cf. moden. miarena e miareina quasi migliari-
na" ecc., Bertoni, Profilo storico del dial. di Modena, p.
68) coesistente col moden. trefuna (< *trevuna). Quanto
poi all'origine di questa forme in -ina propenderei a ve-
dervi un'apparente scambio di suffisso da treviina, trovii-
na in tro(v)ma (trofina, trufena) provocato da quell'alle-
razione frequente nel mezzogiorno della Francia e nell'alta
Italia della A in i per influsso di labiale di cui sono noti
gli esempi : pay. nivol, friul niul piem. nivul, milan. ni-
vula, venez. niola, milan. sibbi subbio", trifol, ziful, pay.
szbi, trifola, ztfol ecc. (v. Guarnerio, Fonologia romanza,
220). Tal sorte della ii in i troverebbe come una confer-
ma nel caso particolare della a in o di tribun a in ro-
magn. tribna, bologn. traona da raffrontare cogli esempi
del fenomeno proprio dell'emiliano, di un /7 in o per in-
1 Attestata sotto forma di nome locale La Truna nel ca-
tasto locale dell'anno 1655.
2 A Noasca si hanno i ditonghi pi e gi comme riflessi delle
vocali toniche latino-volgari t e f.
3 Ii canav. truna riuscI poi ancora nell'uso toponomastica
a significare tana, botro", cf. II nome TrUne dla ltiva tano
della lupa" dato ad un botro che dalla collina di Corio immette
nel torrente Fandaglia.
Dacoromania V. S
www.dacoromanica.ro
434 G. D. SERRA
flusso di labiale bologn. ntivvla nuvola", vver < a b e r a,

svver < silbe r, romagn ova uva" sbit subito", boy
lupo" (Guarn., o. L c ), moden ovva uva" (Bertoni, o
c. p 23). Perm?) la patna di tro(v)tna dovrehbe essere cer-
cata fuon dell'area emiliana, che pure ha, accanto al moden, .
trefuna, il moden. frafeno migratovi probabilmente dal di
f uori.
Ulteriori ncerche nusciranno a scoprire altre varianti
decisive per la stona formale delle voci in questione, tali
cio da chiarire il problema che qui lascio insoluto ; per
intanto a me pare dimostrata, la parentela fra le vane for-
me citate e la loro denvazione da trib la n a 1. La cui de-
gradazione semantica, a stanzino oscuro ecc " si pub
chiarire attraverso i sgg. passaggi . 1. coro e abside della
chiesa , 2. *absidiola o absicle delle cappelle laterah th una
chiesa ; 3. cappella , 4. cappella sotterranea o cnpta icf.
Vital. grotta e crttta specie di chiostro annesso ai giardmi
o ai teatn, per npararcisi dalla cattava stagione 0 al-
trove per depositarci granaglie, frutte o simili che dovesser
essere salvate dalrumido. Sotterraneo di vane sone.
Sotterraneo specialmente sotto una chiesa che serve ch
tomba e per custodia di sacre rehquie" Petrocchi)
*
La stona della voce chie.sastica tribana svol-

tasi da tribunal reca un prezioso contributo alla
1 11 Massia in una sua noterella etimologica su Le Tro-
vinasse" di Settimo Vittone, Ivrea, 1911, derivava il nome locale
Tromnasse e il vistror. tromna stalla" (9) (v. nota 1) dalla voce
trofa raccolta dal Ducange ed erroneamente spiegata : andi-
ficum quoddam, domus, ut videtur" invece di vivaio, piantata
di alberi fruttiferi" qual' il suo significato ben determinato
nelle carte del Codice diplomatico Barese (tropha de like I nr
19, anno 1036 , tropha olivarum VII nr. 122 a. 1263, VIII nr. 283
a.. 1264 ; tropha de olibe Iv nr. 16 , trofa de oliva in eodem
berzaro [< v iridi ar um verzierel III nr. 17 a. 1064), nello
stesso esempio trofa de fica riportato dal Tabularium Casauri-
ense nel Glossarium dal Ducange col significato erroneo di
aedificium etc.." e nelle parlate centro-meridionali dell'Italia
(REW. 8937 tr op he).
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 435
,storia ancor oggi discussa' della voce basilica

,,tempio cristiano", in quanto che l'ampia fortuna
della voce trib un a absicle" conferma lo rianno-
darsi delle origmi della basilica
cristia-
na al tipo architettonibo della basilica pagana
,di Roma e sue provincie, ove il praetor od. i ma-
gistrati provincial" rendevano giustizia dal suggesto
del tribunal alzato nel vano clell'abside della basi-
n c a pagana e, ove l'abside mancasse, sempre nella parte
-estrema dell'echfizio di fronte all'entrata. Al tribunal
del praetor fu sostituita sin clai piU antichi tempi cri-
sham la cathedra (= OpOvoc fra i Greci) del vescovo
-e la basilica vescovile ebbe perci nome di cattedrale".
Ma tale sostituzione di nomi non ebbe luogo dappertutto ed
in gran parte dell'Italia dev'essersi conservato ii nome an-
tico di tribuna [1] per la stessa catteclra vescovile come
ne fa fede la storia delle voci surriferite, che percio
iescono ad acquistare un'alta e decisiva importanza ne-
gh studi relativl all'origine della basilica crishana. E
n elle basiliche o tempi cristiani si sarebbe continuato a
rendere gmstizia, abtraverso 11 medioevo, in talum paesi, se
-vale, a dimostrarne l'uso, la notizia conservataci dal cro-
nista Azario nel suo Chronicon . Regnantibus autem No-
Tame praedichs Consulibus, ius reclditum fuit primo sub
una volta Ecclesiae Sancti Dionysii nuper destructa. Dein-
de justitia reddita fuit sub volts Ecclesiae Paradisii Sanctae
Mariae Majoris ; ex quo Canonici tantum infestabantur
clamoribus, quod. divina Officia occupabantur, et ossa se-
pultorum suppeditabantur adeo quod Dominus Franciscus
de Lando tunc Polestas Novariae Palatium erexit novum,
et alter suns nepos etiam cameram curriculi addidit, sicut
cst de praesenti" 2.
1 v. M. Bartoli, Introduzione alla Neolinguistica ; P. Skok,
-La terminologie chrtienne en slave, in Revue des Etudes Sla-
-yes, t. VIII, 1927, p. 177 sg.
2 v. A. Viglio, L'antico Palazzo del comune di Novara, in
Boll. Stor. per la prov. di Novara, a. XXII, 1928, p. 38.
28*
www.dacoromanica.ro
436 G. D. SERRA
4. itaL gracidare < ital. croculare granocchio, gracchto.
A base della voce iital. gracidare la voce rumoroscl

delle rane" e anche la voce della gallina, dell'oca e ann."-
(sec. XIV), graczdoso che gracida, che gracchia" (Pe-
trocchi) stara crocidare far la voce del cono"
(Petrocchi), gracchiare" (< cr o cit are REW.
2336) + gra- delle voei : ital. granocchzo ranocchia"
(REW. 7045), napol., cerign. granoli ranocchia" (REW._
7046), napol granavuottulg botta" (REW. 7038), ital.
gracchiare e gracchto (REW. 3830).
5. blat. molendina on froldo mulini su riva ecrrosa dal'a corrente
del flume".
Ii Bertoni, in Archivum Romanicum, III, 381 sg., nel
ristabilire contro il Verath, editore dei Capitoli o Statati
dei Battuti di Modena, l'esatta lezione froldo, che gli dav&
diritto di respmgere l'arbitraria spiegazione data dal Sal-
vioni da *floldo di un frttizio a.moclen. fioldo frode" , ri-
portava un nuovo esempio della voce froldo contenuto nel
referto del giudice N. Ariosto al Duca Ercole 1. circa la
domanda di un tal A. M Guarnieri di tenere due o tre-
molini in una piarda Refero Celsitudinem Vestram eidenk
supphcanti posse annuere precibus piis dummodo aliqua
molendina non ponantur in froldis", di cui ii Bertoni in-
terpreta Fultima frase per frode, senza pagamento di
gabelle e di tasse", mentre che altrimenti va intesa la fraso-
molendina in froldo e cioe col senso di mulini posti su.
una riva in froldo" (cfr milan nva in frold riva lambita
e rosa dalla corrente del flume" Cherubim, IV p. 93), quale
viene determinato dal passo seguente che trascrivo dalla
Nnova Raccolta d'Autori cite tratiano del moto delle Acgite,
Parma 1766 , Vol. 20. Della natura dei fiumi. Trattato fi-
sico-matenuttico del Dottore Domenico Guglielmini, ecc. p.
42 sg. : Nei fiumi che sono distesi in linea retta, trova,si
ii filone nel mezzo ; ma in quelh, che descrivono linee cur-
s'accosta ora alla clestra ripa, ora alla sinistra, secon-
1 Cf. iesmo fraudo frode", Archivum Romanicum IV 221 .
www.dacoromanica.ro
,
ETIMOLOGII 437
...tando il giro del fiume, ed 6 causa, che quelle ripe, alle

.quali esso s'accosta considerabilmente, si chiamino botte,
e queste sono nella parte concava della curvit; e quelle
.tdi rincontro, dalle quail il filone si scosta sono dette
spiagge, come di sopra si 6 accennato. Le botte o resistono
alla corrosione delle ripe, o no , se resistono non cambiano
nome ; ma se cedono, acquistano quello di botte corrose, o
corroszoni che sono differenti, secondo la diversa situazio-
ne che acquista la ripa, denommandosi piarde, secondo la
gi detta significazione, o froldi, se per la corrosione avan-
-zata si tolga la ripa della golena, sottentranclo l'argine a
_fare l'ufficio della sponcla intiera , onde per differenza
costitutiva di ciO, ch' significato con questo nome, basta
che il piede dell'argme sia bagnato dal flume in acqua
bassa ; che se poi fosse anco corroso, allora chiamerebbesi
froldo in corrostone o argme corroso".
6. martyrare.
blat. tirare < ntarItzrare <
Ignota resta tuttora l'origme della base tir are pre-
supposta dal Meyer-Lhbke e dal Gamillscheg alle voci . ital.
tirare, fr. tirer, prov., catal , spagn., portog, tirar e loro de-
rivati (REW. 8755 ; FEW., p. 846), ma dal raffronto di
tali voci coll'altre blat. martyrare, a.ital. martirare, a.fr.
martirer mi pare derivarne la persuasione che lo sviluppo
semantico di tirare si possa dedurre dal sigmficato della
voce mar tyr ar e d'uso letterario nelle leggende agio-
grafiche e nel les.sico dei tribunali medievali e pronunziata
martirare, come prova l'esempio dell'a.ital. martirare e
dell'a.fr. martirer'. La base tirare sarebbe perci un'ul-
teriore ricluzione popolare di mart yr are martirare,
1 Cf. gli esiti letterari di mart yriu ra : ital. martirio
e martiro, fr. martyre, &ital.. martiriare, a.fr. martirier ; di m a r-
-tyrizare: ital. martirizzare, fr. martyriser ; di martyr:
ital. martire, fr martyr allato agli esiti semiletterari : martorio
e martoro (nwece di `martoio), martoriare (l'altal. marturiare 6
uno schietto latinismo) e popolari : a.ital. martore martire",
martorezzare, martedio (allato al semiletterario a.ital. martidio
e martidiare), cf l'ital. armadio < armarium.
www.dacoromanica.ro
438 G. D. SERRA
'dassato forse per etimologia popolare e per dissimilazione

della prima r dalle altre due in *nuatirare (cf. sarclo
malturu martire") o *mantirare e troncato poi della
silaba iniziale in quesi casi, ove il primo membro della,
voce *mal-brare o *man-tirare npugnasse comechessia al
suo nuovo sigmficato (ad es. in tirare pannos, per cui v..
Ind avanti) ed in. quegli altri, ove il maggior numero delle,
sillabe di un suo derivato (ad es. di [mar] tiratorio per cut
v. pill avanti s. ttratorium e afr. tiroir, tirouer) provo
casse una sua riduzione sillabica nella Pronunzia p op o-
lare 1.
Il lat. martyr a r e coi suoi riflessi letterari a ital.
marttrare, a.fr. martirer sottoporre al martirm, ma r ty-
riz ar e" penetr nel lessico dei tribunali medievali 2 in
un colla fra.se corrispondente ponere ad martyrium3 e con
un significato identico a quest'altre frasi ponere ad lor-
turam, ad tormentum, ad curium, aid patibulum, ad
1 D'altronde sono numerosi nelle lingue romanze i cast;

dati di caduta della sillaba iniziale ma-, mal-. Alla copiosa
lista di esempi addotti dal Salvioni nella Miscellanea Rossi-
Teiss 404, in Romania XXXI 287 e nel Boll. stor. cl. Svizz ital.,
XXV 101 si possono aggiungere, fra altri, i segg. : spagn. (mal 1-
enconia Zorn", enconar erbittern, encono Zorn" (REW. 5470
melancholia) e i borm. targl bastone", tarcir (la bola) th-
menare la polenta col bastone", taradgl mestone della polenta",
targl bastone" (= pa/ a Cepina e mg.'skula in Valfurva amen-
due nel contado di Bormio) che stanno per *maltarcir, *malla-
radel, *maltarel per cui vedi ora un mm cenno relativo ai de-
rivati di mat t ar is in una mia recensione al saggm topo-
nomastico del Gualzata in uno dei prossimi numeri della ZONF.
2 Cf. in Ducange s. marturtare Consuet. Aurel. : Cil juige-
qui martyre aucun a tort. ."
3 Cf. in L Frati, Spoglio di voci usate negli Statuti del
Comune di Bologna degh anm 1250 al 1267, p. 27, s. martyrium
{ponere ad).
4 Cf. G. Frola, Corpus Statutorum Canavish, I p. 112 :
Item statutum est quod quicunque inculpatus fuerit de furta
uel robaria uel de strata robata possit et debeat subici questto-
/nibus et tormentis per testimonium..." ; I 182 ; liceat ipsi po-
testati infamatum super ilk, crimme .. subicere questioni et
tormentis.." ; I 223 e 251 : ,,Item statuerunt quod nemo possit
www.dacoromanica.ro
F,TIMOLOGII 439
corrdam", ad tirellum, ad tondolunt1, extorquere

crimen tormentis ab aliquo".
Ii Frati, o. I. c , s. tondulus, annota Il Toselli (Del
foro ertmm., pag. 90) opina che ii tondolus fosse 11 tor-
mento della corda, ii quale consisteva nel legare alla perso-
na, che sr voleva torturare, le braccia dietro ii dorso, e per
le medesime cosi legate sospenderlo ad una grossa fune
ravvolta attorno ad una carrucola, tenendolo di tal modo
sospeso da terra, all'altezza circa di un uorno, per qual-
ponj nec subici tormentts seu tortut e " , I 261 . Item statue-
runt statutum est et ordinatum quod castellanus balengerli vel
ems locumtenens .. non possint aliquarn personam de balengeria
vel de castellata seu thi habitantem poneie ad pattbulum seu ad
curium..." ; I 325 : Item statutum est quod of ficiari diet loci...
non possint ahquam personam dicti loci et ibidem habitantein
ac habitaturam deinceps de aliquo maleficio sceu delicto per
earn perpetrando in dicto loco seu alibi grauibus corporalibus
et publicis delictis exceptis ad curium uel ad cordam ponere
" II 8 : ...liceat ipsi Castellano informatum super illo
crumne... subicere questioni et tormentis ut yentas eruatur .."
teneatur ipse Castellanus seu Iudex incontinent tormentis su-
Were verrtatem mquirentes et extorquentes ab eo...", H 146 :
Item statutum quod Castellanus seu Iudex Clauaxij non possit
nec debeat ponere seu porn facere aliquam personam de Claua-
xio nec ibi habitantem.. , ad tormenta siue tormentum..." ; II 335 ;
Quod officialis non possit ponere aliquam personam de dicta

loco ad tormentum seu torturam pro quovis delicto nisi prius
statuerit ei terminum deffensionis .." , II 419 : quod nemo pos-
sit submt nec debeat poni ad torturam siue patzbulum rnsi ." ;
II 480 : Quod officiales qui pro tempore fuerint in loco Mon-
tanarn non possmt ponere aliquem de ipso loco seu ibidem ha-
bitantem ad torturam stue curium nec ab eo summere questio-
nem, nisi .." ; III 75 : quod inculpatus de furto possit et de-
beat subici tormentis.." , III 131 . quod castellan us Judex sen
all) officiarij non valeant nec debeant ponere aliquem de Rip-
parolio ad tormentum seu torturam ; III 429 : quod
castellanus Iudex seu all] officiales .. non valeant nec debeant
ponere aliquem de Ugenia ad tormentum seu torturam nisi..." ;
III 458 : quod inculpatus de furto possit et debeat subici que-
stion:bus et, tormentis ."
1 Cfr. Frati, o. c., p. 44 s. tondulus : Item statuimus quod
nullus amodo ponatur ad tondulum, seu tirellum, vel ad allad
tor me ntu m"
www.dacoromanica.ro
440 G. D. SERRA
che spazio di tempo. Vedi l'incisione che ii citato autore

riporta premessa al suo libro. Dove si vuole notare che l'o-
pinione del Tose lli riceve piena conferma dal rozzissimo
disegno, che, dicontro alla Riformagione : Quod nemo pa-
natur ad tondolum vel ad tormentunn, offre ii nostro codice
dell'anno 1259, dov' figurato un uomo in atto di tirar una
corda ravvolta attorno ad una girella ; non che dalle se-
guenti parole di Alberto da Gandino presso Angelo Gam-
biglioli d'Arezzo, de Maleficus, rubr. de Quaestion, et Tor-
mentis: Quid si tortus dicat teneatis me ad Tondolum quan-
tum vultis quia si me teneatis per X annos mliii dicam
etc. ; e poco appresso : Sed quid si ducatur ad pedem loth(
rae, sed non ligentur manus de retro, sed tantitui minatur
sibi de tarquendo etc." Il Ceruti, o. c., a pag. 265 delle sue
Notae, a proposito dello statuto novarese, qui riportato in
nota 1, osserva : Curlum autem vulgo dicebatur trochlea",
[carrucola" cfr. REW. 8929], per quam funis ductorius tra-
hebat suspendebatque cruciandum ; unde curlare idem prat
ac ponere ad torturam sive ad tondulum, Ut vocat Albertus
de Gandino penes Aretinum De malef. rubr. De quaestion.
etc."
Ii curlare ponere ad torturam" citato dal Ceruti si
continua nell'a.bergam korlare e nell'engadm Purley fol-
tern" (REW. 2415) ed al curio, propriamente curro o
rullo" (cfr. lucch. crullo rualo", milan. curio specie d'ar-
1 Gli Statuta Communitatis Novariae anno MCCLXXVII
lata collegit et notis auxit Antonius Ceruti, Novariae, 1879, al
cap. CV (pag. 53) hanno : Statutum est quod potestas sive
iudex sive miles potestatis non possint ponere nec poni facere
-aliquem vel aliquos ad curium sive ad aliqua tormenta nisi. '
2 J calabro-reggino tirOcciula carrucola", come pure ii
napolet teroaole carrucola, tagha, puleggia" derivato, in un
coll'abruzz. retrOcele, rindrdcele, rendrkele cilindro denta-
to di legno, per incidere le falde di pasta con cui si fanno ma c-
cheroni. Nel Teramese e nel Vastese, asse della ruota a paletto,
The, spinta dall'acqua, gira la macula del mulino = gr.
rpoxaXia, lat. trochle a" (Spano), nel REW. 8929 da t r o -
c hle a, si spiegheranno meglio colla contaminazione di tzrare
con trochlea.
www.dacoromanica.ro
-ETIMOLOGII 441
.gano col quale i beccai sollevano in alto i buoi ammazzati

per isquartarh", curltt verricello del pozzo", verricello
o curro forato che sta dietro ai carri nei cui fari entrano
certi piuoli che ii fanno aggirare sinche le funi ad
esso raccomandate e ricingenti quanto sta sul carro 8iano
strette a dovere", cuirla aggirare e stringere ii verricello
dei carri", bergam. cinlet verricello o arganello da pazzo"
v. inoltre per altre voci e per altri significati affini del
*c urrulus ii REW. 2415 carrer e), come a strumento
di tortura, alludono in un sonetto a bisticcm di Francesco
di Vannozzo, rimatore trecentesco veneto-lombardo, il ver-
so : e provO Carlo gih tratte de curio" ed un testo latino
di Galeazzo Visconti citato da A Medal., eclitore delle Rime
di Francesco di Vannozzo : Prima die quinque bottas de
curlo...", ove le tratte e le bottae de curio sono i tratti o gli
squassi cli corda (cf. l'ital. corda specie di tortura" e le
frasi derivatene dar corda a uno farlo parlare, tirargli su
le calze", tenere uno sulla corda tenere uno in ansia, ad
aspettare", stare in cordct teso", su per iscala e giA per
corda detto di chi si alza con frode, ecc.)1. Ad un identico
strumento di tortura alludono gli esempi citati dal Rezasco,
s. martoro : Belcari, Vit. Col., 331 : Fecegli cavare i pie'
dai ceppi, e legare le mani dietro, e menollo appia del mar-
torio". Cron. Orv., 678 : Feceli levare pia e pia fiate a mar-
torio, sicche per forza del martorio confessaro"2.
Di tutte le espressioni su citate per porre alla tortura"
quella di martyrare e di ponere ad martyrium sono le pia
-antiche e quelle certamente che ebbero maggiore vitalith e
diffusione nei testi medievali e nella parlata dottrinaria di
1 Cito da Ii Marzocco del 15 aprile 1928 p. 4. Sulla camera
curriculi espressione quasi vezzeggiativa... invece che camera
del curlo o curro detto all'italiana" nel latino, del cronista no-
varese Azario, v. Viglio, o. c., p. 56 sg., ove in nota d notizia
di un accenno alla storia della parola curlo, comparso nella
-rivista Bergomum, 1928, II pag. 31. Per altre notizie sul curle
v. ora II Marzocco, del 27 maggio 1928, pag. 4.
2 G. Rezasco, Dizionario del linguaggio italiano storico ed
-amministrativo, Firenze, 1881.
www.dacoromanica.ro
442 G. D. SERRA
quell'eta, come prova l'antico esito letterario medievale della,

y greca in i martirare e a.fr. martirer.), pari a
quello del greco moderno, ed il loro uso che soltanto si
spiega se in connessione diretta, attraverso la tradizione
religiosa, colle voci martyr are e mar tyrium dei
mart yr es della fede cristiana. Ed il nascere da mad-
tirare della riduzione popolare tirare, della quale non v'-
traccia negh anuchi glossari e di cui la prima attestazione
risale, secondo ii Gamillscheg, al secolo XII, non ammette-
rebbe altra soluzione che quella dell'uso ben antico e diffuso
della voce madre martirare in quel paese, sia esso Italia o
Francia, ove prima affiore dagli strati popolari l'innova-
zione tirare.
All'innovazione avrebbe dato vigore e indipendenza la
derivazione di nuovi significati svolgentisi via via dalla
voce martyrare porre alla tortura". Infatti quest'ultima
riusciva a dare nell'uso pratico e figurato del parlar comu-
ne i significati fondarnentah di tirare distendere, tendere",
allungare", trarre" con un trapasso dal particolare, da
quello di sollevare ii corpo del martonato e distenderne,
squassarne i cosi detti nervi o tendini sino all'interizzemon-
to" e di distendere, squassare, trarre a se la corda del
martorio", al generale, segnato via via dall'applicazione fi-
gurata di questi suoi particolan significati ad un munemy
sempre maggiore di casi, quali 1 segg. : ital. tirare le corde,
corda tirente tesa", tirare e stiramento di nervi, tirar sa
alzare, sollevare", tirar gu abbassare", tirar acqua (dal
pozzo, col secchiello appeso alla fune svolgentesi dal verri-
cello del pozzo), tirare ii mantice, propriamente la corda del
mantice, tirar l'oro, l'argentot filarlo", corn. tiret i cam-
pnn suonare le campane per la fune" ecc. ecc. D'altronde
soltanto ii raccostamento di martirare - ttrare e quindi una
derivazione del secondo dal primo pile) spiegare frasi al-
trimenti di per se oscure, quail l'ital tirar su nno ,,pigliarlo
a gabbo", tirapiedi garzone del bola", tiro secco tetano"
e morte", lasciar sul tiro ,lasciar morto", ecc , Con mag-
giore eviden7a tale rapporto spicca nella yore sty citata ti-
rellum tondolum, curio" e nella voce toponirnica a fr._
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGH 443
Le Tiroir spiegata dal Ducange colla preziosa nota che qui

riporto Extat etiam nunc in urbe Parisiensi compitum
quod vocant la Croix du Tiroir. Domus sita Parisius m vico
dicto ad Crucem, galilee tirouer. Ut est a nostris appellatus
tirouere locus ubi rei per distentionem membrorurn 3rii-
ciantur, utt ab eis veritatem extorqueant. Lit. Remiss. ann.
1456... Le suppliant fut prins prisonnier et men devant
la tirouere ou question ou il a confess le dit cas sans au-
cune contrainte". De lle due voci l'una risalirebbe percik
a *mar] tirellum < martiro < mart y r iu m, l'altra col
galhco" tirouer e tzrouere a *madtiratorio, -a < m a r -
t yr ar e. Per via d'analogia la voce [mar] txrare tendere"
Si sarebbe estesa a significare la funzione di altri ordegni
simili al martoro o curio, tirellum ecc., quali ii subbio le-
gno tondo (cfr tondolum) del telaio per tenderci i. fili 0 an-
che la tela (dr. m Ducange s tirare extendere, exph-
care" Stat Montis Regalis [Mondovi, Piemonte] : Nee
possit aliquis emens vel vendens pannum tenere ye! hapere
subium vel rotam ad tirandion pannos" , tenclaris locus
in quo panni explicantur seu extenduntur Ut discimus ex
Litteris Philippi VI reg Franc a, 1355 . Concedimus eis-
dein quod pro custode tendarts seu loci communis in quo
panni tirantur seu tenduntur" ; S. tiratoriwm, locus uhi
panni extenduntur, ital. tircdoio")" ed. il martinello1
(< *)narttrello 2) che s'usava nelle antiche milizie per ten-
dere le corde degh archi e delle grosse balestre (cf. lirar
l'arro tendere l'arco", balestre a una o mit tirate montate
a uno pia tratti"). Ma .qui ii significato di tirare si spo-
stava dall'acoenno alla prima fase della manovra, cioe dei
tendere, tirare l'arco", vei*1 ii momento della massima
tensione e dello scatto conseguente o scarica, cio del pro-
jicere, lanciare" e perk sostituite le bombarde e le arti-
glierie alle balestre, ii termine balistico di armi da tiro da
lancio, da getto" divenuto smonimo di armi, bocche da
fuoco significO armi da sparo" e tirare da tendere",
proicere, lanciare" pass?) all'ultimo significatd del suo ciclo
1 Nel REW. 5381 Vital martinello 6 derivato da. Martinus.
www.dacoromanica.ro
114 G. D. SERRA
semantico, a quello di separare scaricare l'arma (cfr. in

Ducange, s. tirare prolicere, disploclere, gall. tirer" : Quod
-ornnes machinae sive bombardae onerentur et trent sive
Trojiciant cum lapidibus, a. 1496)".
7. valm. kcidola, ecc. aerla" < crat ula (< cr a t 1 e).
Il Bertoni in un suo articolo Intorno ulle clenomina,-
zioni della gerla inserito nell'Archivum Romanicwm I 153--
160 scriveva : Abbiamo nella Sopraselva Hata ein hl.-
zernes Traggerust mit zwei Schulterriemen". Questo voca-
bolo 6 pm diffuso per tutto il Ticmo, p. es. valm. kcidola e
kjedu (a Cevio : kjeclula) , levent. kedra (Ambri, Giornico,
ecc.). A Locarno : kadra ; ad Arbedo kadra ; nella, Val-
cella : kcidora. Nella Mesolcina (Roveredo) : kcidola. In-
somma si pith dire che in tutte o quasi tutte le varietit lom-
barde superiori questo vocabolo s'incontra [Nella Valmag-
gia, a Menzonio e a Broglio, per lo men% si ha al singolare
kcidul o kcidula. Forse kcidul 6 la forma del plurale passata
al singolare]. La voce giunge sino nella Valsesia : cciola
(Salvioni, Boll. stor. d.. Svizz. ital. XVII 103)... Notievole 6
che ad Ascona si abbiano due sorta di cadole" : l'una che
corrisponde alla comune e che 6 detta kadrin, l'altra pin
grande, che serve pill specialmente per oggetti pesanti co-
me le pietre, piuttosto che per le legna. Quest'ultima 6 pro-
priamente la kadra. II Salvioni, Boll. stor. d.. Svizz. ital.
XVII 103 n , non sarebbe aheno dal derivare cotali forme
da c Al a thus (* c at alu s) ; ma la diversith del signi-
ficato 6 troppo grande per tenersi paghi a questa proposta
[Il Salvioni, Romania XXVIII, 94 si 6 in seguito pronun-
ciato piii risolutamente per calathu s, * -a, per ragione
(lel trapasso di gerla" al significato di orcio" che si osser-
va nel piem. aerla, nel bresc. ierla ; ma poi nella Romania
XLIII 578 ha scritto : sarei ora meno certo che spetti a
.c al a thus la famiglia del lomb. kcidura ecc."] A cala-
thus si ricongiungono senza difficolta il ven. ceilto tiretto",
scompartimento" trey. dalto (*clalto), gard. tatl cassetto",
sopras. kaul (Salvioni, Romania XXXI, 283; ZRPh. XXXIV,
-400), non. kjeilter (Battisti, p. 24), a.ferrar. colto (Bertoni,
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGH 445-,
ZIRPh. XXXIII 295); borm. kltro, valf. klott, che il Longa (p.,,
111) spiega per scompartimento dello scrigno" ; ma diffi-
cilmente si potra pensare a questo vocabolo per i termini.
che su cosi vasto dominio, quale quello che abbiamo ye-
duto, clesignano la gerla per il trasporto della legna, della
pietre, ecc. E non sarei molto piii propenso ad accogliere
un'altra ipotesi del Salvioni (co. 1. c.), che, doe, in kalla.
kadora ecc. sj. abbia estrazione da quella voce che nel to-
scano suona cataletto e cadeleto, cadelett fra i lombardi e
ladmi". Piuttosto, io mi vado chieclenclo (vista la vitaatk
nei dialetti cli cataletto" di fronte a catafalco" o verbi-
grazia catacomba") se i lomb. cadelett, crem., ferr. ca-
dilett, istr. caclalieto, ital. cataletto, spagn. cadalecIto ece.
non provengano invece dalla stessa base a cui risalgona-
le voci per la gerla, in quanto sia forse lecito considerare
d termine *catalectus quale il risultato di un antic()
incrocio, per ragioni ovvie fra un *catalettus e lec-
t u s Che cosa sia poi questo *catalus o cat ala che
potrebbe essere divenuto per influs,so del suff. u 1 u s un
*catula non saprei dire. Tuttavia, anche questa volta i
significati sono alquanto distanti, onde II cercare un vero
rapporto fra la cadola" e il cataletto" (sia che si spie-
ghino in un senso o nell'altro i due vocaboli) appare uno
sforzo". Ii Meyer-Lubke nel suo REW. 1488 s. calathu s-
Korb respinge le voci lomb. kadra, bergell. katla, comasc.
kciclova Tragkorb" ecc. perch begrifflich und formell
nicht recht iiberzeugt".
La proposta di un etimo che sociclisfi alle esigenze for-
mali e semantiche pu derivare dal raffronto del lat. c r a -
t 1 s, nella sua applicazione a crates laterum in
quibus lutum pro isdem lateribus portare solent" (Isidori,
Etymologiarum lib. XIX, 10, 17), crates st erc or a-
rias (Cato, agr. 10, 2) usate per il trasporto del conci-
me, colle voci grigion. la grad de purtar crappa" o sas-
si" (AR. I, 153, n. 1), a. borm. gradal, borm. gra barella
Cfr. A. Blauer-Rini, Giunte al Vocabolario di Bormio" in
Biblioteca dell'Archivum Romanicum", s. H, vol. 8.-0, p. 13?, :
www.dacoromanica.ro
446 G. D. SERRA
a quattro manichi con cassa per trasportare il letame"

(Longa) < cratis (REW. 2304 : obwalch grad Tragbah-
re) ; giurese gre, grio, bourn. gre kleiner Weienkorb"
< cr at alis (REW. 2301) ; le quali rendono probabile
per le voci sucitate ccidola e affini un'origine dalla stessa
base da cui dipendono le altre citate, da cr at i s, attra-
verso un suo derivato cratula (cf. blat gratula crati-
cula" Ducange) voltosi forse a *clatula per influsso
del gallo-latino clet a cratis" o di clathr a virgae
ligneae vel ferreae in crabs modum dispositae, quibus fe-
nestrae vel januae muniuntur, ferrata, inferriata, gelosia"
(Forcellini) la cui vitahta 6 attestata dai riflessi italiani
raccolti nel REW. 1966 S. clatru m. Da *cr at ula
o meglio da *clatula dissinulato in *catula (cf.
lucch., pistoj. catro, cors. catero < clatrum; tosc.
gabbro < glaber REW. 3769 ; lomb gndola, ital. gan-
gola < glandula REW. 3777 ; cavicla < clavi-
c u 1 a, REW. 1979, ecc ), deriverebbero cddola, cddora, ca-
dra e affini.
8 -- poschiav. grav?tt barellaa, gravatglo slittino", valtell. garovht,
engad. gratin& < gr ab attum
L'area delle voci grigion. la grad, a. borm. la grada,
borm. la gra barella", citate alquanto pin sopra, s'incontra
coll'area del poschiav. grat = gravdt barella" 1, valtell.
garovdt corba grande da trasportar concime su carretta"
engad. gratn e whin carro da concime a due ruote" val-
sugan. (Pieve Tasino) gravatplo e (Castelnovo) ravalelo
shttino ferrato per scivolare sul ghiaccio" (Prati, .AGITt.
XVII 434 136, XVIII 332). Di quest'ultune voci l'origine
rimane tuttavia ignota. Difficilmente sara da pensare a
quel carabu barchetta fatta di vimini e di coio" (v.
Du Cange), da mil lo spagn. cdraba, i portogh. caravo e
esso haveva preparato detto fassin [. borm. fain fascio, fa-
stello di rami corti" (Longa) ] nella grada gi6 ne spinedi" a. 1670
1 Che in confronto colle altre ben laiii numerose pu6 ben
mus civire a bras" (Ducange, s. v. grabatum).
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 447
caravela, passato nella nostra penisola nelle forme cara-

vello, carovella, caravella, ii gahz. carabela grancle pame-
ra" ecc. (REW. 1672), perch non pare molto prolAbile
che da una barchetta venga ii nome allo slittino, anche
-considerando che, per andar avanti e per dingersi con
questo, si adoprano due legm i quali potrebbero forse
raffigurare i remi. In ogni modo, non mi sono noti casi
di un tale passaggio th significato. Ed ora mi si presenta
l'occasione di accennare ad un'altra curiosa voce della
stessa Valsugana. I ragazzi ed i giovam usano e, ancor
pul, usavano un tempo far gal6ra divertimento, che con-
siste nello sdrucciolare Gogli slittini, mettendo su essi II
ventre all'ingin. Si radunano in compagme per far le ga-
lre e soghono sdrucciolare, tenendo uniti pul shttini".
Qualcuno potrebbe essere spinto a supporre che ya-
lera, in quando indichi una riumone di shttmi, sia da
*garavera, con 1 dissimilativo e forse con scherzoso avvi-
cinamento a galera, pena. La voce sarebbe quindi da porre
accanto a gravatelo Ad altri pare che l'immagine e ii no-
me possano esser stati suggeriti dalle galere veneziane, for-.
se al tempo, per6 breve, della dominazione di Venezia, che
ebbe principio nel 1406" (Prati, AGM. XVII 434 sgg.).
A me non par dubbio che le voci gravatelo, gravdt,
garovat, grat, gratn possano derivare, in un colla voce
gr ab at t u m (
ital. dotta grabatto (e grabato) letto misero", dal lat.
gr a b at nm < xpdcp2to:, xpipazog)1
species lecti humilioris et portatilis" (cf anche Eital. ca-
rabattola < *grabattuilus meglio che da graba-
t ulu s REW. 3827).
rn
9. blat. nordital galesegna, gall-, gallexenia, gauzegna le ore del can-
tar del gallo" (?), danno dato dalle beslie di notte" < gal liciniu rn.
Negli Statuti di Reggio Emilia (a. 1501), Ferrara
(1534), San Felice sul Panaro presso Modena (1535), Scan-
1 Cfr. Novum Testamentum latine secundum editionem
sancti Hieronymi, ad codicum manuscriptorum fidem recen-
suerunt I. Wordsworth et H. I. White, Oxonii, 1911, Euangeliurn
s. Marcum, 2, 2, 4, 9, 11. Circa tale forma in - at t u an allato
all'altra grabatum cf. p6lypus e polipp us < 76AvrovS.
www.dacoromanica.ro
448 G. D. SERRA
diano (1669) il vocabolo galesegna, -isegna vale daunt).

dato a' campi dalle bestie in tempo di notte, detto maggio-
re quello dato da aprile a tutto settembre, e minore quello
da ottobre a tutto marzo" (Rezasco, Dizion. del ling. itaL
storico ed ammmistr., p. 448). Da taluni Statuti ii senso
cosi indicato galisegnam... esse bestias damnum dantes,
de nocte, vel damnum datum per bestias, de nocte, super
ahems rebus" (Bertoni, L'elem. german. p. 123). Che tale
non sia per() ii significato primitivo a me pare cloversi r_-
cavare dal significato che assume la voce galisigna nel
seguente brano degh Statuti di Reggio E. : Et ab illis
teneatur et debeat accipere bonam et ydoneam securitatem.
et etiam ab ilhs qui ducunt boves in galisignam" (Bertom,
o. c., p. 255). Inammissibile sarebbe un senso : [L'Uf
stale incaricato] sia tenuto e debba ricevere buona e Ido-
nea sicurt ed eziandio (la quelli che conclucono i buoi a
danno [del semmati o comunque dei coltivi] ". Credo invece
si debba interpretare : da quelli che usana
condurre al pascolo i buoi avant] il giorno per gli even-
tuali danm che i buoi possono arrecare ai seminati od ai
coltivi". Se tale 6 qui il significato cli galisigna dice della
ore avanti ii porno" non gli sconverebbe un etimo da
gallicinium ridotto al plurale: gallicinia le ore
del cantar del gallo". Ii Bertoni, o c , p. 255, afferma . di
origine oscura, ma certamente germanica" la voce gaii-
signa, -egna, poggiando essenzialmente sulla variante gall-
singa per cui a pag. 123 affacia un etimo assai in-
certo" (p. 255) dall'a.a.ted. (ga)letzan schaden, schathgen"
ed aggiunge : nulla pub dirsi di sicuro, mancando le in-
formazioni, che sarebbero necessarie, circa la pronufizia
di -s-". La stessa voce s'incontra sulle carte medieval i pie-
montesi ma sinora per() soltanto, a mia notizia, applicata
1 Che in confronto colle altre ben pia numerose pub ben

essere una grafia o lettura errata per galingna o -ngna.
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 449
a soprannome1 : ,,pratum Martini Gallexenie" BSSS.

XXXVI 237 e 239. 1240 Rivoli, Gribaudus Gauzegna de
Grulasco [Grugliasco] BSSS. XXXVI 167. 1217, Lanfran-
cus Galissingua Reggi -ngna]" BSSS. LXX 99. 1131. L'im-
portanza di questi accenni sta, oltre che nell'attestare per
ii Piemonte l'esistenza di tal voce, nel fissare la pronun-
zia della -s- delle altre voci surriferite, che dovette essere
dolce e non aspra, in quanto che ad una -s- dolce svoltasi
da -S- o da -C- risponde nella grakia delle carte medie-
vali piernontesi, e nella maggior parte dei casi, una -x-,
-s- e talora -ss- (cf. inoltre le antiche voci cinquecentesche
presso Ferrara le gallesegne, gallexeme di Ostellaito presso
Ferrara Taccolte dal Bertoni in una sua postilla inserita
nell'Archivum Romanicum, II 353). Ne verrebbe perci eh-
minato, anche per questa via, l'etimo da (ga)letzan e raf-
forzato, per quanto spetta alla stoTia dei suoni, l'etimo la-
lino galliciniu m, che nel REW. 3658 conta per ora
un solo derivato, ii prov. gavsinhal.
10. 'nem. nzerze, f r . melze Iarice" < 'm e 1 i x; piem. malefu, fr. meleze
id." < [arix] *melicinu s.
A conferma dell'etimologia del rum. mesleacein be-
tulla, Betula alba" e pegola che si ottiene dalla combu-
stione della scorza della betulla" dal lat. masticInus
( = gr. p.cccru(xtvoc nun preparato di resma") <m a stix
- I c i s (= gr. pzecrc()(7) resina di lentisco"), proposta dallo
Schuchardt (v. Diculescu, DR. IV, 480), il Diet. etimol. di
Candrea e Densusianu, al nr. 1089, reca esempi analoghi
tratti da altre lingue, dal quali emerge il rapporto stabilito
da tali voci fra il nome della pianta e del suo succo : russo
bereza mesteacgn" e berezovica succo del mesteacan" ecc.
1 Ricorre pi volte negh Statuti piemontesi la menzione
del pasturare de nocte (v., ad es., G. Frola, Corpus Statutorum
Canavisii II 248) e delle pene minacciate a chi offenda di notte
collo proprie bestie i coltivi (ibid. I 216), ma non vi ho riscon-
trato smora la voce galesegna o simili, che dove tuttavia essere
d'uso, come ne fanno fede i soprannomi su citati.
Dacoromania V. 29
www.dacoromanica.ro
450 G. D. SERRA
Ii Diculescu, 1. c., aggiunge ii nome latino della b et ulla

che deriva da un celt. *bet u (=' lat. bitume n) affme
coll'anglosass. ovidu Baumharz". Altri esempi siano i sgg.:
piem. (Ussegho) alfe (e larfe, turmentzna trementinan
resina" < Ualfe (e larfe< laricem REW. 4916 ; ii piem.
(San Front) merze e il fr. melze lance" < * in e 1 i
-leis (Meyer-Lubke, in ZRPh. XV 243 ; E. Gierach, Syn-
kope u. Lautabstufung, ZRPh , Beih. 24, p. 153, n. 3) ed 1.
ii piem. malcfu, < *meleffi) = brianz. melzen, linguacl.

melzo, Jura melzou, fr. meleze lance" che in DR. III,
1924, p. 962 derivavo da *[larix} m licInus (cf.
mglItInu s) < m e 1 miele" (cf II phniano melli-
ginem succus e lacrimis arborum"). Le voci mastix
e mast icinus troverebbero cosi un riscontro semantico
e morfologico nelle voci *melix e *melicinus
11. eanav. b9ra selnuma del kite appena munt J", burtwa, brava
pustoletta" < bdrra.
S'aggiungano alle voci derivate da b Ii r r a, (Nigra,
AGM. XV 494 497, REW. 1411) : canav. (Locana) bya
schiuma del latte appena munto", (Locana) bruva, (Vi-
strorio) buruva pustoletta" < * b r rut a, cf * b u r -
r 10 Knospe" < bur r a REW. 1414 e canav. brosa =
piem. brusa pustoletta" = ital. brozza bollicciatola, ber-
noccolo" < longob. * b r o z, cf. a.a.ted. b r o z. REW. 1347
*br t s (got.) Knospe".
12. tosc. Malmantile < a sass malmant hommes fannlatum mo-
nastern famentes".
Circa il nl. Malmantile presso Lastra a Signa (Fi-

renze) ii Pieri, nella sua Toponomastica della Valle dell'
Arno, al Cap 90: Nomi beau di ragione oscura od incerta,
a pag. 379 scrive : Materialmente dice cattiva tovaglia
Ii raffronto del fr. meize di probabile origine provenzaie
o francoprovenzale col friburgh. larte, savoj. lardzc, vionn.
lardzo < larix (REW. 4916) e, sovratutto, ragioni d'accento
escludono si possa trattare di un * m e 111 g 6 n u proposto dal
Nigra in AGM. XV, 119
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 451
(cf. Sabini, Note al Ma Im. I, 1), e pot6 in ondine designare

una taverna (cf. Ma1arb6r4go e Malafrasca s. lu). Ma 6
-nome unico e ha dello strano, oncle II sospetto che sia una
deiormazione ch nome pin antico". In via d'ipatesi gli pp-
trebbe convenire un'origine dalla voce germanica malmant
homines famulatum monastern facientes" (MGh. Dipl. I
13. 312, r. 15), derivata dall'a.sass. malman (cf. hominrbus
autem libens eidem ecclesie collatis qui saxonice dicuntur
ma/man eanclem regiae auctoritatis defensionem concedens,
quicquicl fiscus regius de eis consequi debuit, eiclem mo-
nasterio contulit" MGh., SS. XI 158) = mahalman cf. A.
Lubben, Mittelniederdentsches Hanclwbrterbuch, Leipzig,
1888, p. 216 ; 0. Schade, Altcleutsches Wrterbuch, 2 Aufl.,
Halle 1872-1882, p 583.
Da malmant put suff. -ile del blat. rmansionile (MGh.
1
Dipl. I 405, REW. 5316) e dei nll. toscani Sterpile, Conde,

Capri le, Pore?. le, Vaccile, Capannile, Monacile (Pieri, o. c.,
1). 403) sarebbe nato ii nl. Malmantile col significato di
sede di un gruppo di uomini liberi stanziati dal re sul
Urritorio rurale di una chiesa o monastero".
13. tosc Parci, Parcis < tosc. parco.
Lo stesso Pien nella stessa opera, al 1 NII. da nomi
etruschi di persona, a pag. 41, accampa fra i gruppi stellari
della nebulosa etrusca, sotto la base *Parc a, - e estratta
da P ar c oni us, -r cilius 11. nl. Parci e l'altro notato
Parcis in un diploma dell'a. 891, col quale l'imperatore
Guido conferma a Thietelmo la donazione del loco ubi di-
citur Parcis nel comitato fiorentino fiatta da Carlo III al
di iui padre e gli concede nuovi possessi nei pagi di Monte
Celeri, Brento, Gixo e di Barbarorum pagus, Ma il raffron-
to coi numerosi n11. ital. Parco, Parchi, quali i baresi
Parchi della Chiesa, del Capitolo, di Cristo, e la stessa con-
tiguit nel diploma citato e territoriale col luogo detto
Monte Celeri (per *Celleri), da rimanclare, cogli altri n11.
tow. Cellere (tale gia agh anni 1009, 1037), Cellori, Ceoli,
C'evoti, Ceule, Cellole e Celle (v. Pieri, o. c., p. 336 s. c e 11 a),
29*
www.dacoromanica.ro
252 G. D. SERRA
venet. C llore (v. D. Olivieri, Saggio di una ilustr. gener,

di toponom. veneta, p. 316 s. c ell a), anch'esso ad una for-
ma di plurale. cellula e, mi fanno preferire un etimo.
dall'ital. parco luogo del campo dove si ripone" (Petroc-
chi) da raffrontarsi, quanto al suo valore toponomastico,
coll'altra voce cella, che nelle pid antiche carte e nei n11. su
citati valse a significare deposito di &at). campestri"
(DR. III 948).
14. afr. mache (de fmn) meule de font", savoj mache tas de bois"
mafhon meulon" = n.ital. macca mucchto, quantath".
Col n.ital. macca Menge", Ilaufen" (REW. 519G
*maccar e) si connettono l'air. mache (de foin) meule-
de loin" (God.), savoj mache tas de bois" e mackon meu-
Ion, petite meule de fom que l'on fait apres avoir laisse
scher un peu les andains avant de rentrer le foin" (Con-
stantin-Dsormaux).
15. a. plem. raaor, raator, rezelator conduttore di zatter a", rezellus
zattera" < rat i s
Ai derivati di r atis zattera, traghetto" (REW. 7088)
s'aggiungano a piem. raator seu rezelator", arator seu
rezelator" conduttore di zattera" (C. Nigra, Saggio lessi-
cale di b.latino curiale compilato su estratti di Statuti
medley. mem , Torino, 1920, p. 119) donde il cognome pro-
fessionale di Iterius Raaor" (BSSS. XXXVI 142. 1208),
Jacobus Arator" (Codex Astensis, ed. Q. Sella, nr. 971,
anno 1251) < *r at-at or . raator seu rezelator, arator-
seu rezelaor" conduttore di zattera" (Nigra, o 1. c.) <
*rati-cell-ator < *raticellus; rezellus .,zatte-
ra" (Nigra, o. 1 c ) donde il cognorne professionale Ja-
cobus de racello" (BSSS. IX, I, 173. 1266); Johanninus
de Stephano de racelo" (BSSS. V, 257. 1256) < * r a t i-
cellus zattera" (cf Ducange s. v. razellus).
16. blat. maccones vermes fabis infesti" < mac cu s.
Col mace us Bohne" v. REW. 5198 *mac c us
Bohnenbrei") e da porsi in relazione il maccones die
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 453
Bollandistis videntur esse vermes fabis infesti. Miracula

.S. Zitae t. 3 aprihs p. 518 : Pro fugandis tempestatibus et
Inaccombus quod non apparerent et damnum non facerent
in supradicta terra et blavis" (Ducange).
17. abruzz. mandrochia, fa le mandricclue < ma ntic ul a,
manttculare.
Accanto a mandricehia grossa salvietta per involgere
cnecchessia o per fare da tovagha sul desco dei contadini"
(Finamore) < manticula < mantic a bisaccia"
l'abruzz. ha l'espressione fa [f are] le mandricchte frase
4leg1i operal di campagna, frode che sta nel coprir di zolle
un tratto non lavorato per risparmiar fatica" (Finamore)
ch' una riduzione del lat. manticulare fraudare",
,,furare" dei glossatori latini.
18. cors. maleigine pioggia mmuta", malticeinit piovigginare"
malliecmella acquerupole < malt h a.
Le voci cors. maltigine acqua ossia pioggia minuta"
.e maltiecinet pioviggmare", malticeinella acquerugiola"
(Falcucci) possono spiegarsi da *malthigo e *m a 1-
thicina belletta" < maltha (cf. Vital. mota, motwehio
e motrzglia Schlamm" REW. 5271 maltha Kit", Mor-
ten col raffronto semantico del savoj. margalyi pleuviner
Tl'une maniere intermittent" usato nella frase Nen marga-
lre l'ten balouriZ, le temps barguigne" (Constantin-Dsor-
maux), lyonn. ii margagne il y a beaucoup de boue" (idd.),.
Moselle margater travailler la, terre, par la pluie", mar-
gate bane liquide" (Zliqzon), lyonn. margagni feuchte
Tonerde", Kot", Schlamm", poitev. margouiller eine
Feldarbeit bei Regen, im Kot machen" (Gamillscheg,
FEW , s. v. margouiller). Vale a dire che le voci corse
surriferite corrispondono ad espressioni di campagnuoli the
denominano ii fenomeno del piovigginare dall'effetto che
ne risente la campagna, di un rammorbidirsi degli strati
cotennosi dei campi e del suolo delle strade sino a lique-
Tarsi in belief ta
www.dacoromanica.ro
454 G. D. SERRA
19. cors. nonza cavakata che si fa in occasione di nozze", nozza=

j,. flAtargamento, testa o banchetto degh sponsah" < *n ptia e.
A *n 6p tiae (---- n ii ptia e) runanderei ii corso co-
mune e corso oltramontano nonza cavalcata che si fa irb
occasione di nozze" (Falcucci p. 249) da raffrontarsi col
corso oltram. e ajacc. nozza fidanzamento, festa o ban-
chetto degh sponsah" (Falcucci, p. 452), ancor esso da
*n6ptia e, e colle voci rum. nuntii, logudor. nuntas
(REW. 5999 n ii ptia e) ecc. (v. Guarnerio, Fonologia ro-
manza, 454).
20. Voci per sorbo coralhno" a tipo *tmolo, *teniello,*trmool
e tremello < *temulus.
Ii Bertoni nel suo articolo sulle denommazioni del,
sorbo corallino" inseuto in Archivum Romanicum, II 59,
sg., respinge ropinione del Salvioni che riconduce l'arbed.
tremela a tamarindo (Boll. stor. d. Svizz. ital., XVIII, 29)
ed abbandona ripotesi affacciata dal Nigra (AGM. XV 124)
di una base connessa a tremere la quale non spieghe-
rebbe le forme franco - provenzali che partono tutte da
* t e m -. A questa base, su cm 11 verbo tremor e e
raggett. t rem ulus egli consente abbiano fatto sentire
in pill luoghi la loro efficacia per causa dell'affinith fo-
netica delle voci e anche per causa del tremoho della fron-
de della pianta, ii Bertoni dichiara di fermarsi ignorando
che cosa sia questa base t e m -. B Bertoldi in un suo sag-
gio Per la storia del lessico botanico popolare, pubblicato
nell'Archivum Romanicum, XI, 1927, p. 22 sg., ove espone-
sotto la voce Sorbus aucuparia L." una ricca messe di
nomi volgari relativi al sorbo degli umellatori" raccolti
nella regione tridentina e da fonti lessicali botaniche, cui
applica un'opportuna critica, e riporta per altre regioni ita-
liane altri nomi ricondotti sovente dal Bertoldi ad una pit
corretta Jezione, riferendosi alla nota del Bertoni scrive
rh Tiertoni] pensa, tenendo conto della diffusione geo-
grafica -de& forme, a_ una base preromana * t e m - ade-
guata ai hostri bisogni, ma non confortata finora da nes-
sun appoggio storico; tuttavia probabile che ii trem u-
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 455.
1 u s proposto dal Nigra sia, eventualinente, 'la consiclerarsi

come un'idea sepondaria infiltratasi in talwne voci del
gruppo e che il legame con. tamarindo ammesso dal Sal-
viom sia in ogni modo da scartarsi".
A spiegare le voci di tipo:
1. tmolo: contado cli Trento tmel, -ei, bassa valle
dell'Avisio, Verla, Cembra tmble, valle di Pm, Pergme,
Bedollo tmbel, valle di Fieme infer. da Val Capriana lino
a Cavalese teirxl, a Panchia tmen, Caldonazzo Mind (al-
hero) e ua de tordo (frutto), Fiave tnzol, bassa Val di Sole
tmbel, -blz, alta tmblo, -i, Rabbi, Dimaro tembli, valle di
Non da Andalo fino a Castelfondo stomblcir, a Cloz stbm-
bel, ad. Arabia'. stomblcir (alb.) e stomblcire (fr.), a Cava-
reno stombldr, Val Rendena tmel, Strembo, Caderzone t-
mat, Pinzolo tmar, Val. d'Adige, ad Alcleno temelzon, Ca ve-
dite temeline, a Drena trembelzn, S. Croce nel Bleggio tre-
mol (Bertold) ;
2. temello: Savoja ALF. 973 temet, 957 tem6, Svizz.
franc. 969 temy, 989 tem, 988 ten, 976 temi, Coiro (Orta)
temelina, Arbeclo tremela, valsass., valt. tremj (Berton
e valm. (Broglio) tamed (Berton (< * -elj, plur., cf. valt..
Morbegno tremet) > ticin. tamegna e tameja (Bertoldi)
(< * te-, *tantelj, plur ) e leventm. (Qumto) tamcija (Ber-
ton ; valtell. ticin. tamarin (< *temelin) colla -1- rotaciz-
zata che provocO al Salvioni l'illusione di una connessione
con tamarindo ; Sondrio timilin, valdost. tem, temel, Per-
loz tumel, Val di Lanzo tumel, Val di Pesio tamartn, tame-
ris (Bertoldi) ; Haute Savoje ALF 967 toum, canav (Vis-
trorio) tumel, e piem. ttinvel; svizz, rom. temala e tome
(Bride ; Vaud temella (Nigra, 1. c.) ;
3. t(r)molo, t(r)emellO: S. Croce nel Bleg-
gin iremol, Drena trembelin, Morbegno tremet, Val Sesta
r amolinfii (Bertoldi), arbed. tremela ; savoj. tremld sor-
bier des oiseleurs" (Consttantin-Desormaux) ; piem. tre-
mo;
in modo da soddisfare ad un !tempo alle esigenze se-
mantiche e fonetiche credo si presti una base *t e in ulu
(cf. i nomi di piante in -ulus: tremulus.populus,
www.dacoromanica.ro
456 G. D. SERRA
o b ulu s, opul ifs, etc.), che pot esistere, sebbene non

attestata, allato alle voci affini lat. t emet um vino, mo-
sto" t e ulen t us vinolentus, ebrius", temulentia
ebrietas" e temetura 0.07). temultum (?) tau-
stum",
F noto come delle rosse bacche del Sorbus aucuparia
sorbo degh uccellatori" siano ghiotti i mertli e i tordi
tanto da stordirsene come di una bevanda vinosa. A tale
credenza allude ad es. la voce sucitata ua de tordo uva dei
torch" di Caldonazzo e l'espressione provenzale citata dal
Mistral s'embriaga coume tot tourdre. Per altri nomi di
piante, che, come il sorbo, portmo bacche rosse e si deno-
minino da u v a, ebriacu s, cf ;_ Brescia ura ursina falsa
corbezzolo delle Alpi" ; Aquila umbriachella, Teramo-
mbriachella, Chieti briachello, Foggia ubrtachella, Avellin o
mbriachella, Palermo mbrzaculo, nuriaculi, Messina mbria-
chedda corbezzolo, Arbutus Unedo, che porta bacche glo-
bose verrucose e rosse" (Nomi volgari adoperati in Itaha a
designare le principali piante da bosco, Firenze, Barbera,
1873)" ; tosc. ombracolo, sicil mbnakula corbezzolo", ca-
nistr. mbriachella Meerkirsche" (REW. 2818).
Quanto all'origme del tipo tremolo, tremello non si
potr escludere una contanunazione dei due tipi temolo, te-
mello, coll'aggettivo tremolo dovuta force al tremolo spenzolare
dei flessibili rami del sorbo carichi di bei grappoli di corallo od
al emer e del t e mule n t us definito negh ,,Excerpta
ex glossariis romanis et cassmensibus" umolentus, ebrius,
qui a uino tremit" (CGL. 485, 51). Ad ogni modo lo stesso
raccostamento di temulentus a tremulus e *tre-
m ul entus (cf lomb tremorent tremolo") presupposto
dal qui tr emit ricondurrebbe lo sviluppo di temolo 3
temell in tremolo e tremello a quella serie di casi di
r-Epenthese im Romanischen trattata da ultimo dal Nie-
dermann in Festschrift Gaucho*, p. 40-51
Ti Nigra nel suo articolo citato su Alcuni nomi del
sorbo corallino" (s or bus a ucupar i a) scrive : Ad
una connessione qualsiasi di limier, tiimell, tremela, (rem()
col lat. temetum, temulentum (o col ted. taumeln,
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 457
a.ated. titimaln barcollare, girare") non e lecito pensare,

bench 1 rami del sorbo corallino, quando sono gravi di coc-
cole, vacillino come un ebbro, e bench si dica che le coc-
cols stesse, al pan. dell'uva, abbiano II potere d'inebbriare
s tordi che le beccano", ma non spiega affatto su quali dab,
fondi la suia affermazione cosi recisa. Infatti se all'a.a.ted.
tiimalon cui converrebbe risalire anzich al ted. taumeln
per la grande estensione delle voci in questione e per l'in-
dizio che se ne ricava della loro antichita si opporrebbe
ad ogni caso la difficolta di poter esser reso attraverso un
tema a vocale constante e: t e in-, non vedo quali difficolta
si possano opporre ad una base *temulu collegata alle
voci lat. temetum ecc., all'mfuori di quella del non essere
stata tramandata dalla nostra trachzione letteraria. Ma ii
Nigra non area notizia della vastita dell'area delle roci a
tipo temolo e temello e u qentato a dar un'importanza pri-
maria alle pochissime roci a tema t r e m- dalla seduzione dei
raffronti collo voci germaniche significant]. sorbo coralli-
no". mgl quick-beam, qmcken-tree mobile tremulo" (a i-
sland. quikr trernulo), ted. quitscheitheerbaum bagolaro
mobile, vivido". Ma l'importanza di questi raffronti non
pub eerto superare quella delle numerose voci dell'Italia
Centrale e Mendionale a base ebriacus derivate anch'
esse in -olo, -ello (-ella) e dinotanti piante, che, come il
sorbo corallino, offrono ai tordi l'esca delle loro coccole
rosse, vinose ed inebrianti.
21. logudor. falordia banchetto, convito, festino, baldoria" < blat.
(umanistico delle catk e corti quaCrocentesche dell'Alta Itaba) falodta
fuochi di tripudio".
II Nigra, nelle sue Postille lessicali sarde, nel ripor-
tare dal Vocabolano sardo-itahano dello Spano, p. 208, la
voce logudor. falortha banchetto, convito, festino, baldo-
ria, da cui la voce pare corrotta" ne accoglie e fa sua l'i-
potesi d'una corruzione di baldoria in falordia osservando:
II cangiamento di b hal iniziale in f non si verifica, di
regola, nel [sardo] centrale, fuorch nel nesso br- frabu
bravo", frusco brusco" ecc. Converr perciO qui -ammet-
www.dacoromanica.ro
458 G. D. SERRA
tere una contammazione nel suono iniziale che ben si po-

trebbe attribuire all'equivalente ital. tale (AGM. XV. 485).
Il logudor. falordza parmi invece doversi accostare per il
senso e per la forma col basso latino falodta, fallodia, fal-
Iowa, usato da scrittori italiam (cf. emus occaxione Me-
diolani et in alijs terris prehbati d.d. duels facte fuerunt
triduanae processiones triduanaque falodia cum continuis
sonitibus campanarum" Archivio stor. lomb., XXXI, 1904,
p. 374-376; et facta fuerunt fallodia super turres tribus
nochbus continurs" Chron. Bergom. ad a. 1386, et facta
sunt excelsa falodia et amoeni somtus campanarum.... fac-
ta sunt festa campanarum quae pulsatae non fuerunt die-
bus 25 elapsis, et facta sunt excelsa fallodia" Ann. Placent.
ad a. 1447, novum hoc .. Ferrarram umversam implevrt
gaudro civitatem, et per diem mtegram ac sero acta luerunt
magnorum et crebrorumque ignium multiplicata fallogia in
plateis et vicis omnibus civitatis" Annal. Estenses, ad a.
1409, v. Ducange s. v. fallodra, falodra, fallogia faces in
signum laehtrae accensae"), che pare una tentata restitu-
zione letteraria al plurale del milan. falO baldoria, fa-
16" (Cherubim II 87), parmig. MI6 fah), baldoria. Fuoco
grande in segno d'allegrezza per lo pie (Malaspina, II
96) ecc. (v. Ducange s. v. falo eodem significatu [ac fa-
lodia, -ogia] in Chron. Mutinense.."). Per6 11 significato
posteriore di baldoria" dato a fah) non si 6 potuto sl, ol-
gere che l, in quer paesi, ove una gran fosta pubbhca,
come il ricevimento cl'un personaggio illustre, un gran ma-
trimonio, una vittoria, trovava mandestazioni dr gioia po-
polare, oltre che nei fuochi d'allegna, nel somto" delle
compane, negli spassi e spettacoli pubblici e la sua conclu-
sione nei banchetti o fiestini. Altrove, nelle Alm, il falO o
fare) (REW. 6463 pharo s) non indica altro che un fuoco
di paglia, fiammata od un gran fuoco acceso su punti pro-
minenti la vigrlia d'una festa. Da quei paesi ove fah') rrusci
a significare fra il popolo baldoria" ed ove il lustro delle
corti e delle feste illuminava pure le carte di cronisti e-
scrittori urnanisti, la voce falodia, come termine ufficiale.
letterario di corte, ha potuto propagarsi lbritano quanto,
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 459-
giungeva la notizia dello splendore delle corti itahane del

'400 e, irrigidita nella sua forma di plurale, intesa popo-
larmente col significato collettivo di le manifestazioni di
gima popolare per una festa", passare poi nella forma di
un femmimle singolare_ col significatio di baldoria", f e-
stmo, convito" che s'incontra nel sardo falordia. Se alla
diffusione di falodia Cleve risalire l'uso del logudor. falor-
dia, se ne raffrontera l'uscita -ordia collo voci : a.catal.
falorga, arag. falordia, valenz. fatoria (REW. 3167 f all e-
r e ) ; calabr. pahnOrm predicozzo" < no:),:vo-az (Both,
Topon. calabr., p. 59), catal. deria idea fissa" < idea
(Bulled de dialect. catal. III, 1915, p. 40-51) ; catal.
tregeria, astur. altragethas, altragerias < tragoedia
(REW. 8838), piem arlori e arlogi orologio". L'uscita in
-ordia sarebbe un tentativo di raccostare l' -odia di falodia
all'esito popolare logudor. -ordza < - or j a (cf. logudor._
kordzu < corium BEW. 2233 ecc.).
22. Sull' origme e significato della you toponomastiche derivate da
arcus, balteus, cingulum e cingula.
Il Mazzi nal suo notevole articolo su Plumbinum.
Plunibinare pubblicato nel Bollettino d. civ. biblioteca di
Bergamo, X, 1916, pp. 143-147, ad illustrazione delle voci
a. bergam riellos, rielate, rillate e plombino, plumbinare,
riportati i brani delle vecchie carte che vi accennano (de
perticis duabus terre aratorie et rillate per iustam mensu-
ram videlicet cum plumbino mensurandis et accipiendis"
a. 1550, una petia terre aratorie vidate arborive riela te-
iacentis super territorio de Leffe in contrata de Limpledel,
perticarum duarum et quantacumque sit plumbinando riel-
los" a. 1595), rileva a proposito di plombinus, plutinbinare
il rimanclo del Tiraboschi dal suo Glossario mediev. ber-
1 Lo Schuchard in ZRPh. XXXIII, 140 ha : ital. NM, ber-
gam. faloc, frz. falot e oberital. mlat. falModium, fallogium.
A rne non 6 avvenuto di riscontrare sui testi latini medievali
ital. la forma del singolare e dubito che le forme date dallo
Schuchardt siano ricostituite -al smgolare da quelle del plurale
Ole 10 Schucbardt avr conosciuto dalla menzione -der Ducange.
www.dacoromanica.ro
460 G. D. SERRA
gamasco, ms. nella civ. Bibhoteca, al suo Vocabolario, alle

voci rl, riel di Val Gandino, ril di Parre, rigol di Valle
S. Martino e commenta : siccome le vigne cosi disposte
da noi chiamansi ronchi cosi egh [11 T.] sotto la corn-
bpondente voce ruc scrive cone inciglionato (tosc. colli-
giano), scassata (lucch.), vigna in poggio, poclere situato
in monte o in colle, di pi campi avvignati, disposti come
a gradmata". Se per ottenere la esatta superficie, una terra
cosi disposta doveva essere mi.surata col piombino, se le
riperelle di un'altra terra dovevano essere piombinate,
questo ne indica una stretta attmenza fra la operazione a-
grimensona ed ii modo, secondo ii quale essa dovea venire
eseguita. Queste espressioni nvelano una pagina della sto-
na dell'agrimensura fra noi. E notissuno, che i gromatici
omani conoscevano ed applicavano ii principio che i ter-
eni pendenti doveano essere misurati riducencloh al loro
piano [G. Rossi, Groma e Squadro, Torino, 1887, p. 59] e
che questa operazione tecnicamente era detta cultellare
agrum" doe ut Elam chvorum inaequahtatem planam esse
cogamus" ovvero cultellare agrum eminentiorem et ad
planitiem redigere inaequahtatem" [Thesaurus linguae la-
tinae, IV col 1315] ..." Ii Mazzi accenna con argomentt e
induzioni felici alla probabile contmuith nell'alto medio evo
di taluni proceclimenti usati dai Romani nella misurazione
delle terre e, sulla scorta del Rossi o. c. p. 109, rileva l'inr-
portanza della Practice geoinetriae del pisano Leonardo
Fibonacci, compita nel 1202, ove trovavasi appunto ii vero
metodo di misurare i terreni in pendio ed aveva messo sullN
avviso, in qual modo questa misurazione dovesse essere
scrupolosamente eseguita", della Summit di frate Luca Pa-
cioli stampata a Venezia nel 1494 nella quale inclicava ii
modo di misurare le terre declivi e descriveva
.
l'archipen-
zolo, mediante ii quale si poteva essere sicuri, che la canna
era orizzontale, ripetendo per in questo quanto gih aveva
insegnato il Fibonacci" e di altre opere ove tal procedi-
mento del plombinare trovava le norme della sua pratica
e le prove della sua diffusione nell'et media.
A tale procedimento romano del misurare ii declivio
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 461
dei monti e dei colli, che diede modo e figura tradizionale-

aide terre conquistate alla cultura, al suo tradursi nella
pratica agricola coll'uso di incighonare 1 pendii e col-
tivarne a ripiani ii terreno e nella tradizione empiric&
del misurare a zone, cio ad archi, Ia superfice agraria di
una costa montana (cf. in arco jacet petia 1 silvae" BSSS.
LXXVII, II, 32. 1195, Veruno nell'alto Novarese, ecc.) cre-
do si possa attribuire ii significato e la diffusione del ri-
flessi volgari delle voci arcu s, balteus, cingulu m,
c in g ula applicate nella toponomastica a denommare le
zone di vegetazione boschiva che si succedono dal basso in
alto lungo le baize e 1 risalti del monte ed ancora le baize
e i risalti stessi, anche se spogh affatto di vegetazione, l
ove non sia stata la natura stessa del monte col vario os-
setto dei ripiani orografici del monte a suggerire l'uso di
tali voci.
23. canav rhea, rea, raya, ja, rga cighone erboso del monte"
< ric a.
Alle voci derivate nel REW. al nr. 7299 dal gall.
r I c a Furche" : afr. roie, nfr. raie, prov. rega s'aggiun-
gano le sgg.: a. canav. rhea (Qumcinetto, catasto a. 1677),
rhea, rea (Valchiusella, cat. a. 1683 e 1786), rea (Muria-
gho, cat. a. 1585 ; Locana, cat. a. 1655), raya (Frassinetto,
cat. sec. XVIII ; Campiglia, cat. a. 1683 , Sale, cat. a.
1715) = mod. canav. rcia (Traversella), rea (Quincinetto)
cighoni e terrazzi erbosi del monte, ove le montanine si
recano nei mesi cl'estate a segar Perba",- Ii loro significato
risponde a due concetti complementari, l'uno di .,solco,
sentiero", l'altro di una certa quantith di lavore agricolo
indivicluale segnata dall'avanzare passo passo del lavora-
tore lungo una data direzione e dal risultato del suo lavoro,
nel nostro caso una striscia di fieno tagliato, come in al-
tri : una lista di vangata, cli zappata lunga quanto ii
campo e simili", discernibili ancora attraverso la storia
della voce r I c a, che, sotto la forma riga, nelle carte dell'
alto medio evo francese valse labour fait sparrnent par
les tenanciers de chaques manse en particulier, alors ue
www.dacoromanica.ro
-462 CY. D: SERRA
la curvada est un labour fait en. com.mun par tous les

tenanciers" 2, e attraverso il vane uso delle voci vive nella
parlata attuale del Canavese o fissate nella topononaastica
locale coll'istesso significato di cighoni, terrazzi del mon-
te", quail sono : a) Quincinetto travyrse ; Locana traver-
sagn voce dell'uso catastale, a. 1655 ; Valprato sec. XVIII,
lngria a. 1683, Noasca a. 1793, Locana a. 1669, Salto a.
1683, Alpette a. 1754, Gamma a. 1802 : (La) Traversa ;
Pont a. 1558: a la trauersagna sive a la cengia (v. pag. 459),
ecc., ecc., cf. canav. (Vistrorio) travcsa via traversa" e i
nomi locali canav. : Via, Strada Traversagna, Sentiero
Traversagno, b) Quincinetto a. 1677 Trasy ; Ronco a. 1681,
1729 Tram, Trasi ; Ingria a. 1602 Monte del Tras(s)i ;
Valprato sec. XVIII Li Trasi ; Ingria a. 1683 Trazson ;
Locana a. 1655 Trasion < tra(n)sltus; Valchiusella
Ircisen ; Locana a. 1655 Trasen, 1681 La via del Trasen ;
Noasca sec. XIX Trasen Rosso < tra(n)situ s, *tra-
sed(o), *trdsel (dr. piem. chi dito", asil aceto", a. canav.
saudale soldato" piem. suldalcis soldataccio" ecc.), Ira-
sen , Locana a. 1681 La cengia (v. Dag. 459) della Trasenda,
1655 Deir (rupe") della Trasenda, ecc. < *t r a ( n ) -
sienda (per tr a nseun d a) 2 gerunclivo col valore di
participio presente (cf. il fr rue passcunte) ; cf. lomb. tre-
zenda, bresc trezanda kleine Strasse", trent. trizendel Gas-
schen" (REW. 8855 transire); c) Drusacco a. 1612
Antel; Ronco a. 1729 Piane Antel; Ingria) a. 1609 Li Antin;
cf. milan rustico antell (dimin. di ant, and) ogni lista di
vangata, di zappata, cli lavoro fatta da un capo all'altro
del campo" borm. antl quel tratto della lunghezza del cam-
1 Cf. E. Perrin, Terres dites ancingae", in Mlanges cl'hi-

stoire du moyen-age offerts a M. Ferdinand Lot, Paris 1925, p.
632. Riga a donn dans les pays de l'est de langue romane la
forme roie ; quantit de villages lorraines ont des cantons de-
nomms les longues roies et les courtes roies") a proposito
delle quali il Perrin, contro l'evidenza dei fatti, afferma : je
rie crois pas qu'il ait la, une preuve de la survivance des an-
Liennes rigae" (ibid. p. 634 n. 1).
2 Cf. a. barese trasenda, trasinda, trasunda, trasundula
entrata" (Codice diplomatico barese, II Glossario).
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 463
po che uno prencle a dissoclare, a sarchiare, a mietere"

(Longa) <anditu s, cf. l'a.canav. di Ca1uso a. 1579" petia
una terre seu anddus" striscia di terra o andito" (v. A. Hor-
ning, An ditu s, Andar e, ZRPh. XXXVIII p. 528- -
536) e it piem. andana striscia di fieno taghato" < *a n -
dago REW 447 ; d) canav. (Locana) nuat (plur.) ci-
glioni, ripiani, terrazzi erbosi del monte denominati dalle
Mee o mucchi di fieno taghato dalle mialInne o montanme
segatrici dell'erba dei miam" (v. pag. 464, n. 1).
23. a naval.. me 1 tie, a ail, medaglia, a prov. medalha, a fr. meaille
maille moneta d'mftmo preglo" < metal e, *m e t-a 11 a < met a
annonae
Un nuovo argomento che mi pare debba rafforzare le

mie congetture (DR. II p. 646-650) sulla storia della voce
medag1ta si l'uso della voce medalein, medales con signi-
ficato identico a quello antico ch onedaglut attestato da una
carta dell'anno 1069 e relativa a Baveno presso Pallanza
(Novara) che riporto, per ii brano che qui interessa, dagh
Historiae Patriae Monumenta, Chart. I, p. 618, nr. 366,
dalla Nota del particolari uommi dei luoghi di Baveno,
Ossola, Stresa, Vegasco, Sarhono, Macugneno e Briciscino
i qualm pagano annul canoni al Monastero di Arona : Re-
cordatio ficti domini soluti et non soluti monasterio Arone
per infrascriptos hommes in loco baueno
heredes quondam alberti barage imperiales II
domynus de protaxeo turonensem I
Guidotus de carte medalem I
obizo de gosberto medales V pro silua de ronchario
Simihter faciunt omni tercio anno albergariam I duo-
bus hommibus in loco sarhono gaubertus de iulliano impe-
riales VI et medales III pro gisulfino et medales III pro
filipino et III pro terra iacomini bursse de lucho. heredes
maritmi de sarliono turonenses VII et medalem .."
A met ale (< m t a) in un coi suoi continuatori
Tomanzi, quali sono, oltre alle voci registrate nel REW.
www.dacoromanica.ro
264 G. D. SERRA
5549 col significato di mucchio comco di fieno", i Ial-ses.,

val-brozz. mtya/ zum Mahen bestimmte Bergwiese", ripor-
tati dal REW. 5550 s. m t r e colla nota per . die Bil-
dung von miyal 1st nicht klar, *m Otale ZRPh XXVW,
645 ist lat. nicht moghch", e che non si potranno staccare
dall' a.canav. meali cio mee o ueramente inette [-= mete]
de feno" (G. Frola, Corpus Statutorum Canavisn, III 707,
Pont, a. 1562), meale mucchio di fieno" (ibid. II 45, Ca-
nischio, a. 1405) 1 anche per la ragione di una contiguith
geografica del territorio val-ses. col canav. e perch ii val-
brozz. nentra nel territono canavesano risahrebbe Fa.
novar. medale della carta sucitata col significato di ,.mo-
neta divisionale del tornese e di un'altra detta imperiale"
ottenuto attraverso una serie sernantica antenore 1)
mucchio di fieno"; 2) mucchio o misura di fieno (la ce-
dere in pagamento di censo o fodro"; 3) moneta di poco
prezzo, quasi unith di base nel computo del reddito agrario
di un terreno, equivalenite al prezzo di una misura o me-
tale di fieno, da pagarsi per ragioni di fodro o ch censo",
cf. il blat fenagium, fenateria feni seu pro feno pecurnae
1 II Glossarium del sucit. Corpus a pag. 752 dh a ineale

un significato di pascolo" escluso per() in modo inoppugnabile
dallo stesso testo. Nelle parti pi montuose del Canavese vive
tuttora il vocabolo sotto la forma mutt, mvii (plur.) ma col
significato di ripiam erbosi del monte ove le mialinne o fal-
ciatrici" salgono a falciarvi l'erbe ed a radunarvele in mucchi,
detti mee nell' antica parlata canav. (Corpus cit., I, 326, sec. XV,
Barbania; II, 326, a. 1387, Foglizzo; II, 436, a. 1430, Lessolo;
III, 255, a. 1343, S Giorgio; III, 707, a. 1562, Pont; Nigra, AGIIt.
XIV, 371), che poi si trasportano a valle su treggie o foggiati a
fasci gravanti sul capo delle portatrici. A questo particolare
significato attuale debbono essere ricondotti i sucitati val ses.
e vall-brozz miyal zum Mahen bestimmte Bergwiese". Di una
maggiore estensione dei riflessi della voce met ale son
traccia l'a ligure meare (e mearia = *metalia, con valore
collettivo) che ii Glossarium, 1. c., raccoglie dal Gloss. medley.
ligure del Rossi e aduna con meale sotto un identico falso
significato di pascolo" , i n11. toscani Metaleto raccolti dal Pieri
nella sua Toponomastica della Valle dell' Arno, p. 349.
www.dacoromanica.ro
ETIMOLUGH 465
praestatio" Ducange, s. v. ; medallata, meclalhata terra

reditus seu valoris unit's medallae" Ducange, s. v.
Al le voci a.ital. medaylia, a.fr. meadle, maille, a.prov.
medalha, memlha moneta si sarebbe giunti o direttamente
da m 6 t a col valore di acervus segetum", che ha gia in
Gregorio Turonense (hist., I. 4, cap. 41: metas annoae) e
nella Lex Bajwar. (v. Ducange, s. v.), o di mucchio, mi-
sura di fieno", sull'esempio delle voci in a 1 i a, quali
l'a.fr. mtadle vettovagha" < victualia < victus
oppure da m6tale col signifkato su esposto, attraverso
lo stesso processo per cui si ebbe dal b.lat. piem. mano ales
*(< manuales) uomini soggetti a prestazioni feudali
d'opera agraria (BSSS. IX 1 62. 1198)" il blat.piem.. ma-
nualia (BSSS. LXV 32.1172) un certo numero di rodte2
de manoalj (BSSS. V 25. 1194e ossia una certa quantita,
di lavoro esigibile per ragioni di diritti fiscali o censuali
dagli nomini th un qualsiasi distretto feudale". Lo sviluppo
semantico, cio6 la storia, della voce medaglia sarebbe seg-
nato dalle tracce che ci rivelano le carte medievali di ta-
lune sue fasi talora notevolmente arretrate, percho confi-
nate in un'espressione giuridica o nell'uso particolare
d'una singola regione o localitA :
1) L'a.fr. maid. medalhonem feni ama,s, tas, meule
de foin", medalhonare mettre le foin en meules" (Ducan-
ge) pu6 attestare l'eststenza di una voee a.fr.merid. me-
dalha, che si sarebbe svolta in a I i a da meta o da m e-
t ale nel modo su indicato e con un primo significatio di.
n certo numero di met ae o di met ale s", doe di rac-
cotta di fieno o di biade di un padere su cui il signore ave-
va diritto per ragioni dicenso o di fodro a prelevare.una
certa quantit di met ae o met ale s" oppure diritto
che aveva il signore di esigere dai suoi censuari una certa
quantitA di metae o metales", come parrebbero fame fede
le voci e le espressioni seguenti :
1 L'a.ptem. ha rodia e royda, rogida ecc. da *rogita <
rogare collo stesso significato del fr. corve comandata '
< corrogata (BEW. 2255).
Dacoromania V. 20
www.dacoromanica.ro
466 G. D. SERRA
2) a.piem. mt(i)allut besttarum bovinarum (cf. RSSS.

W' -0-.1325. In rahallia octo bestiarum bovinarum.... et
thetas bestias custodivit per quinsue eddomagdas... et vo-
mt baillivus quod sine solucione mnallie redderentur bestie
dictis nobiibus") un certo numero di metal o di m e-
tale s di fieno sommmistrato per nutnmento cli bestie
bovine" cf. b at.piem. manduca equorum (BSSS. LXV
175.1248, 244.1253) < manducare (REW. 5292) e
b.at.piem. expensae facicte in equis (BSSS. LXV 291. 1273)
spesa per foraggio semministrato a cavalh".
3. a.fr. macalle (cf. in Ducange s. v. avons baffle la
maille de la dite prvoste pour lxx livres l'an" a. 1295 ;
item le marchi6 et la constume de la prevost6, que l'on
appelle la maille" a. 1307) sorta di prestazione fundale,
corrispondente al foclrum rusticale, che il Ducange, s. v.,
spiega . praestatio quaedam quod ea moneta [maille] sol.-
veretur".
Al pagamento in natura a fr. livresiun sostituitosi gra-
datamente (cf ex. gr. apud. Jofredum, Episc. Niciens., ad
_
annum 1136: reddunt enim supradicti homines annuatiam
18 denanos mergohenses et medallam et 4 sextarios anno-
nae" Ducange, s. v. meclalla) il pagamento in danaro, la
voce medaglia avrebbe proso il particolare sigmficato di
moneta da assolvere l'onere del fodro e del censo, quale 6
stata definita pill sopra, a proposito della voce a lorab. me-
dale medaglia" Cf Charta Willelmi d Montispessulani.
a. 1103 sextalancum dono vobis... et tertium denarium
m Arquintali et medallias quas donnant homines Mortis-
pessutam et Longobardi pro Arquintali" Ducange, s. v,;
BSSS. IX1 54 1189. in dando omni anno in festo sancti
martini suprascriptis canonicis pro censu denarios XVI et
medalion segusinensiurn et quando rex uenerit fo-
ras alios denanos XVI et medaliam pro fodro". Un
essempio carattenstico e tanto pill prezioso perche
tardivo si ha nel Igber talee annorum 1498 et 1499 civi-
tatis Bergomi" cui fa segnito il Ltber extimi nuncupatt
Medalearum civitatis Bergomi facti de anno 1527" (Boll.
cl civ bibliot. di Bergamo, XVI, 1922, p. 11). Una cosi
www.dacoromanica.ro
'ETIMOLOGII 467
-stretta cornspondenza fra talea e medalea tocca 11 proble-

_ma delle ongini della talea, che si voule derivata dal do-
na", exema", munera" annuali, ch'erano la prmcipale
imposta diretta del regime carolingico. All'anahsi linguisti-
ca la voce ham riesce a scoprire nouvi ed. important rap-
port]. in quanto ch'essa altro non pote significare che la
npartizione" dell'onere del fodro.
cui era obbhgata in solid() una qualsiasi comunit ver-
so il principe, re od imperatore chee fosse. Cf. cum dictus
episcopus vel sui successores inciderent sme incidi f ace-
rent fodrum sive taeam in ulna Paoni semel in anne
(BSSS. V 178. 1243), et quotiens episcopus cepent incis-
sam in hommbus de paono suprasciptus Petrus et berta
debent tantum dare de suprascnptis fructibus quantum da-
bit unus de aliis manoalis de "Alla paom" (BSSS.
62.1198). La voce medafta fatta qui denvare cia m e t-a i a
it meta annonae acervus segetum" si legherebbe perci)
alla storm del fodro o annona militare e delle voci ehe
fanno capo a tale istituto giuridico.
G. D. SERRA.
GrAcinh.
Zweifellos hat Dfaganu recht, wenn er DR. 4, 1566
die Etymologie grdczna de foame ,a-i fi greafd` = *ingre-
vicinare (DR. 4, 741) angesichts des Auftauchens emPs
a gratin& ,a face zgomot' (Bogrea ebda 821) wiederruft.
Das *ingremcznare ist eine Konstruktion und damit hat ,es
von vornherein schweren Stand Dagegen miissen die bei-
den grdcznet ein Wort sein, wie Draganu andeutet Das
Etymon ist nicht skr grclUm, grakatz ,krachzen` wie Bo-
grea vorschldgt, sondern em ]. romanisches, das aber ebenso
onomatopoetiscli ist wie das skr Wort (unci das deutsche
krachzen): vgl. sp graznar ,krchzen`, lt. graccitarel, grac-
cillare etc. Zu ,krdchzen` > ,Hunger haben' vgl. in meinem
,Hungerhuch` S. 315 sgaggza ,Hunger` zu sgaggici ,schreien`
1) Hiezu doch wohl auch das ital gracidare vom Laut des
FroschPs, der Gans, das Huns, das Serra DR. V, 436, aus
tc rocitare -I- gra- der Froschworter erklart.
30*
www.dacoromanica.ro
468 LEO SPITZER
(zu gaggia ,Elster'), ebenso gazzerona ,Hunger` zu gazzpra.

,Elster', ebda. S. 241 sgagnosa ,Hunger` zu sgagnare;
,schreien` sgagnolire ,guaire' (von canis) usw. Dralganu.
bestreitet zwar den Sinn ,Hunger leiden', aber wie sollce
der Beispielsatz toatei zina gracinai de foaine anders zu.
deuten sein ? Er selbst gibt ubrigens eine Bdtg ,a-i fi greard
din prima foame zu.
Moldau. onAnie ,fiinta slabg si uritg, o pocitur5,`
,avorton% Zur Ableitung von dem biblischen Onan (Annan)
durch Bogrea DR. 4, 836, vgl. das sp. enano ,Zwerg', dessen.
e- bei der Etymologie nanus unbegreiflich ist, und das ick
AR. 9, 149 Anm. auf dasselbe Wort zuruckfuhrte (mit
Zweifeln, die ich jetzt unterdriicken viirde).
Maramures saniteti ,Sanitatssoldaten`.
Mit Recht erinnert Drgganu. DR. 4, 1089 an. das
deutsche Sanitcits-, offenbar in Sanitatssoldat. Doch mdchte-
ich zu erwagen geben, ob die Verkiirzung nicht im TJngari-
schen vorgenommen worden ist : im Weltkrieg habe ichl
oft von a szanitczek, egy szanitdcz in ungarischen Regi-
mentern (aus Pressburg, Raab usw.) reden gehrt. Elek
Kalmar belegt (Magyar Nyelvr 44, 165) kir den Beginn
des Weltkriegs (1915) noch das Schwanken des Gebrauchs:
A szanitt-tel meg nem vagyunk tisztelian, irjuk szcini-
ttsz-nek, szanitsz-nek es szanitc-nek is", Diese Abkdr-
zung der Komposita des Deutschen empfahl sich dem den,
Wortanfang betonenden Ungarisch. so h6rte ich einen ein-
geriickten Volksschullehrer von egy kis gelenksz (mit Ak-
zent auf der Silbe ge-) spreChen: = Getenksiibung (von mir-
erwahnt Magyar Nyelvr 49, 18).
Rornanisch *-anc
Ich glaube nicht, dass die Herleitung von afrz. ainc,.
aprov. anc ,jemals' kat anch ,jemals` (so, nicht ,noch` !),
astur. galiz. (auch amerikan.-span.) anque ,obleich`, gran-
biindner. aunch ,noch`, it. anche (altital., tosk. anco, kors. an-
cu) ,noch. auch' tosk. ,obgleich`), r. inceinoch, schon, doch`,
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 469
-sard. ancit Einleitung von Wunschsatzen, ankusla,obgleichì

sich mit Bruchs (Ztschr. 41, 583) Einf all : denique ,dann
erst, ausserdem auch', durch a ,von` ersetzt. *anique, erkhi-
ren lassen : solche Ersetzungen innerhalb eines Wortkrpers
versteht man etwa bei Euphemismen (malak?a > *bonacia
usw.), nicht aber bei einer harmlosen Partikel, wobei noch
das im Romanischen erhaltene d durch das in ihm nicht
erhaltene a ersetzt worden ware. Auch Camillschegs Ver-
mutung (Etym Wb d. frz Spr. s. v encore) hac hord+in
lioram > *ancora > encore reich nicht fr das Simplex
*anc- (ohne hora wie in ital ancora, frz. encore etc ) aus.
Endlich M. L. Wagner's (Lbl. 1920 Sp. 411) Vermutung :
zu altpreuss. anga ,ob`, die an die Vermutung Meyer-Lib-
ke's anlsslich rtrom. aprov. er(a) ,auch` -= lit. ir ,und`
,auch` (Rom Gr 3, 530) erinnert, hat gegen sich meine
Forderung, tunlichst innerhalb des Romanisch-Lateinischen
zu bleiben, ohne aus ancleren idg Sprachen lateimsche
-Etyma zu rekonstruieren.
Fr mich ist die Puscariu'sche Deutung (Et Wb NL
804), die mit unquam rechnet, die einzig annehmbare :
Godefroy hat sehr recht daran getan, die ainc- ain(s)- For-
-men des Altfrz unter onc (und hnliches ainques unter
onques) einzureihen, da ja auch nicht der geringste Be-
deutungsunterschied hesteht. Briich wie Gamillscheg sehen
sich ja auch gezwungen, fr afrz. ainc, aprov. anc ,jemals`
bezw afrz oncore diesen Einfiluss anzunehmen. Fiir mich
ist die zeitliche Bdtg. die urspriingliche : von Wendungen
aus wie ainc ne vezstes a nul Jur I en nule terre ?tell ebtur
,nicht saht ihr jemals' versteht man ,noch` (,noch nie'), aus
dem Additiven, das in ,noch` stecktauch`, unci aus dem
ProVozierenden, das in ,jemals`noch` liegt, das ,obgleich'
(\ gl. frz. encore que, ital. anche a ,selbst wenn'.2)
1 Ich vervollstandige die Angaben des REW und Bruchi
nacil Wagner 1. c., von Wartburg FEW. s. v. anque gibt mit Un-
recht an, class das Wort der Pyrenaenhalbinsel fehle
2 Vgl. Ainz mes por home ne vos vi esmaier, das Tobler --
Lommatzsch unter wins mains. ne 'noch me' buchen, mit Aloe
pur si grant menace(s) ne perth sa vertu, das sie unter 'mod.
concess.' buchen ein minimaler Unterschied
www.dacoromanica.ro
470 LEO SPITZER
Die alien rum. Beispiele bei Tiktin lassen sich auch so er

klaren : Psalt. 1651. Sava cd ard agiunge inata pdrintilor
lot, ancd pdnd in vc nu vor vedea lumina ,wenn sem Leben,
auch bis an das seiner Vater reichen sollte, so werden sie-
doch ewig nicht das Licht sehen', urspr. nu ... dned ,nie-
maLs', Bibha,1688. s'e nu se pomenscd numele lui Israil
Mich xc oOi p.vv319.1 th 6vo1ia '1opcA a-cc ,mcht mehr"
von da ,noch nicht' (Eat gata? Nu tined ,Noch nicht%
,auch (nicht% z. B. Trece badea, nu md'ntreabd . . ., Da eu,
dual nu-1 intreb Mein Schatz geht voruber und fragt
mich nicht, aber ich frage ihn auch nicht' (urspr.
,immer nicht, noch nicht`). Die Bdtg. ,schon' des Rum. (te-
astept dned de eri) findet sich auch im Altprov. (A om
ancar lo sein sonat I A la messa? Flamenca). Zu unquam
passt auch gut die Verwendang in Zusammensetzung mit
hora ancora, frz. encore, aprov. encar(a)) und. anderen
Zeitbestimmungen (aprov. ancui ,(noch) heute` = rum.
dncd azi, aprov. anca nuech=afrz. enquenud, (noch) diese
Nacht`, aprov. anc sempreimmer', pus anc. ,selidem`, ital.
peranche ,bisher' --= nprov. per encaro, id.: vgl. dtsch. an-
noch). Besonders mstructiv ist die in den meisten roma-
nischen Sprachen sich findende Zusammensetzung unquant
magis jemals' (aprov. anc mais, airz. onc mats, it unque
mai, auch rum. incd mai ,noch mehr`). Das sard. ancu in
Wunschsatzen wie ancu ti pozzas isquartari ,che tu possa
scoppiare!' enthalt urspr em zeitliches Element ,mog,est du
noch einmal [auf dieser Welt] krepieren !` Die zentralfrz.
Bdtg. ,mit' (je suis parti anc et lui) erklart sich aus ,auch',
,noch` wie bei avec: ,ich bin abgereist unci er auch'.
Den Verlust des AuslautvocaLs wiirde ich nicht mit
Briich aus Unbetontheit des Wortes so wie in onc neben
onques = aprov. oncas, in encor, mar neben encore, mare'
1 CandreaDensusianu bringen aus demselben Text noch
em Beispiel mit der altg. des lat. unquam `jemals'. nu inch
voiu mai da toao pae warum sollte also in der obigen von
Tiktin angefuhrten Stelle eine falsche tThersetzung vorliegen,
wie dieser Autor meint 9 Zweifellos hat sich auch in- einge--
irischt in nprov. encaro, incaro neben uncour.
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 471.
denten, da ja alle diese Worter gerade sehr stark betont

smd (im Sard., Afrz., Aprov. am Satzbeginn !), eher aus
der Komposition (encore, ancut etc.).Bruch schhesst ferner
aus der nordfrz -raitorom. palatalen Farbung des Ton-
vokals (ank- geht im Frz.-Ratorom. mit den Vertretern
von manus, nicht derien von annus zusammen) : Soma
war in Norclfrankreich und Ratien einst ein Vokal nach
an- von anque vorhanden, der nach den Gesetzen ither clie
Farbung der Vokale der vorletzten Silben der Proparoxy-
tona im Lat. nur i gewesen sem kann." Aber diese ,Gesetze'
sind ja MenschenwerkBruchwerk : Wie wenn kein Vokal
ausgefallen ware und wir emfach mit emer Kontamination
zu rechnen haben, so z. B. mit ainz ,fruh` = *anttus, von
dem alle Lexikographen unser afr. ainc ,jemals` zu trennen
so viele Schwierigkeiten haben9 dazu wurde stimmen, class
das Prov., das anz = *anttus hat, nur anc kennt. So ware
denn *ank- = unquant + ante, *anttus (cf. arum. mute,
falls zu ante gehorig, it. anzi, sard. innantis etc.).
Man kbnnte sich angesichts des Auslauts bbrigens fra-
gen, ob *ank- iiberall im Romanischen bodenstanclig ist :
das sp. anque gegenaber nunca, das it. anche, anco ge-
genuber unque legen gallorom. Herkunft nahe (wie sie bei
it. anzi ebenfalls anzunehmen ist, v. Wartburg, FEW). Das
rum. incei kbnnte aus unquam entwickelt sem wie adiva
aus adunous (CandreaDensusianu). Und so bliebe denn
der galloromanische Komplex tbrig, auf dessen Boden
die Kontamination unquam *antrus vor sich ging (im
Prov kame noch die Beruhrung mit ar(a) = ora hinzn,
das man verschieden erklart hat, s. REW s. v. hora). In
keinem Fall 1st aber ein *anque als Urform anzusetzen (wie
in REW und. FEW geschieht), da von diesem aus weder
alle romanischen Formen erklart noch ein lateinischea
Etymon gefunden werclen kann.
LEO SPITZFR,
www.dacoromanica.ro
472 TH. CAPIDAN
Dacor. inflocos, -oasA.

Se intalneste intr'un descantec de roseata" la Pa-
sculescu (Thterat. Populard 143) cu intelesul: care arde,
care aprinde" : Roseatd creipdczoasd... Roseatd inflocoasci,
Roseatei neagrd... Ca foc oiu arde-o, Cu mtere wit unge-o,
Cu rosu ozu pcirli-o, Cu cutztu ozu tdiet-o, Peste Mai ea
Neagrei otzt aruncet-o. In celelalte pubhcatii de literatura
populara n'am putut intalni clescantecul, spre a pute
controla Inca odata redarea lui formara. De asemenea. nu
se intalneste decat o singura data.
Cu acest inteles cuvantul ar putea, fi un derivat din-
tr'o forma primitiva *flacei (care va fi stat poate si la
baza cuvantului flaceirei) din lat. *flaca (cu metateza din
facla, atestata in Apend. lui Probus pentru facula) 0. suf.
-os. Forma primitiva ar fi : fleicos-flocos, din care apoi am
avut inflocos. 0 formataune *flaca este atestata pentru ro-
mana balcanica sl prin prezenta formei alb. /*fah Flam-
me", din care avem in arorn. fleacei.
Dacor. ingurlui.
Se intrebuinteaza cu intelesul a se da in dragoste cu
cineva. (5ezdtoarea V, 102), a tral in concubmaj cu ci-
neva (loan Creangd, IX, 125), a o duce bine sau rail, a
se tinea, a o duce bine". Cuvantul se intalneste si in do-
cumentele noastre din sec. XVIII . Ion Bungitzul, Ivan,
au umblat fugar 4 am si mawd-sa, in vremea aceea s'ar
fi ingurluzt cu un preut (a. 1777) ITricariul XIX, 15/3.
Un tigan s'au ingurluit cu fata lui si voeste a sci mama.
Iorga, Studzi si Documente XXI, 217. Alaturi de aceasta
forma se mai intalneste si ingeirli (cu a pentru u), care
pare a fi cea originala Oglasenicul carele... se va inbfeirli
CH 0 muere. Indreptarea Legii ap. Tiktin, Diet. Rom -
germ.
Cu originea cuvantului s'a ocupat mai intaiu Cihac
(I. 113), aducandu-1 in legatura cu gurd, ceea ce este greu
de admis Philippide (Principii 100, 156) admite acepasi
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 473
origine. Numai Tiktin se gandeste la gurlutu, adgogand ca

derivataa lui ingurlui din acesta din urma sau din gurlui
cu intelesul gunguni (despre porumbei) nu-i probabilg, din
cauza lui ingeirli (cu a pentru u). Plecancl de la aceastg
din urmg formg, eu cred eg cuvantul se explica mai bme
daeg am porni de la forma slavg gcirljet, care exista in
bulg zagdrljui si zageirluvam-se cu intelesul de a se lila,
de gat, a se imbratish" (cf. germ. sich umhalsen"), deri-
vate toate de la griilo gat" din care avem, cu inteles se-
cundar, garlg". Prin urmare, intelesul de baza, la in-
ceput, trebue sa fi fost a se imbratisa" ; din acesta, mai
tdrziu, s'au putut desvolta toate celelalte sensuri ale en-
vntului romnesc. In ce priveste acuin forma gurlutu
gatul garafei, ulciorului" Un zbrte turcese.. eu un gur-
luiu lung (Cony. Lit ap. Tiktin, Dief. Ront.-Germ.)
aceasta nu poate fi rezultatul unei incruciseri dintre gur-
guilt + burluiu, mai ales ca burlutu este atestat numai o
singurg data, ci, dupa cum ne arata, i intelesul, derivg
direct din sl. griUo gat" cu suf. -uiu. Daca, s'ar ggsi a-
testat un gurlutu cu intelesul propriu gat", atunci in
ingurlui am putel vedea un derivat de la acesta. In orice
caz, ingurlui n'are nimie aface en gurd, dupg cum gur-
tutu nu poate, ii derivat din gurgulu burluiu (cf. Diet.
Acad. s gurguiu).
Dacor. uirll.
Cu intelesul cunoscut besprmgen, sich paaren (von
Schafen u. Ziegen) a rgmas pang, acum on originea ne-
lamuritth. Tiktin nu gaseste nici o baza, iar Cihac il a-
duce in leggturg cu sl. mriikati cmre".
Acum in urmg a incercat sg-1 explice Bogrea (cf.
DR. IV, 832), plecand de la slov. mrht formicare, juk-
ken" din mrle formicatio, formicans pruritus quasi per
formicas fugientes causatus" (Bernolak, Lex. Slamcum II).
La aceastg etimologie se opun doug marl greutati mai
luta iu, intelesul, intru cat sensul lmurit pe care il are
cuvantul in romneste ..coire" la vite se deosiheste de
www.dacoromanica.ro
474 TH. CAPIDAN
formicare", al dollea, 'MA el este vechiu in hmba, de oa-

rece se intlneste la Aromni ,s1 Meglenoroma.m.
Cuvntul exista cu acelasi inteles in bulareste
mart ja-se. Gerov, care il inregistreaza, adaoga ca, se intre-
buinteaza. pentru vieturtoare de sex mascuhn (za masko
iivotno). Lisa citatele pe care le da, dovedesc tocmal con-
trariul, cncl verbul e reflexly . kravata se math (vaca se
maxleste). Ovcilg se meirljat (oile se marlesc).
In ce priveste acum forma bulgara, ea este identica, cu
sl. mitrkati colre", care exista si la Sarbi. Deosebirea in-
tre amandoua consta numai in sufix ; tulpma este aceeasi.
Arom. prtica.
Insemneaza poteca" , se aude mai mult la Aromnn
din Albania si Macedonia. Dalametra nu-I inregistreaza,
nici P. Papahagl. In schimb, ii d. Mthaileanu, ilustrim-
du-1 si cu doua citate Fete cu lupata part?cei pi tu neao
.
(facit cu lopata poteca pun zapada.). Apucarna pi tit par-

tied si agiumsnnu... (apucaram pe poteca...).
Cuvntul este de ongine slava 51 se identifica cu arom.
partite?' fasie de panzr (cf Romani?, Nomazi p. 85, 165),
avand la baza paleosl. p r i t il pannus, Stuckchen Tuch".
Ca inteles, forma partzfa se apropie mai mult de baza sla-
va, pe cand parteca a luat o desvoltare care merge paralel
cu forma dacor partie, de aceeasi origine.
Arom. Mina.
Originea cuyantului a fost tratata. de T Papahagi (cf.
Grai i Suflet III, 240), derlyandu-1 din lat. milts, -a, -ut,
cu intelesul (dup Georges) der unterste" (cel mai de
jos). Papahagi d i intelesul (de) jos, la fund" Indi-
ferent de inteles, care se apropie de sensul cuvantulm a-
romanesc, partea cea mai grea la su,stinerea acestei
mologii o constitue sunetul initial h. Oricare ar fi apro-
pierea intre intrebumtarea cuyantului aromnesc si ex-
presiunea dialectala din limba italiang ao 'ndim, in care
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 475
'ndim se reduce la tn de imo, sunetul initial din hima pen-

tru *mei in mei un caz nu s'ar putea explica numai prin
apropierea lui cu hamblet (din n. gr. Vq-LICAOC). Acesta dm
urma este un grecism necunoscut la Arornann din nord,
la care him,a casi alte derivate din acesta sant nu numai
cunoscute dar i intrebuintate.
Mai intaiu, ca chestie de metoda, eu cred c. atunci
cand vrem sa gasim origina unui cuvant obscur, daca a-
cesta face parte dinteo famine de cuvinte, nu este iertat
sg.-1 tratam izolat. In cazul nostru, alaturi de hima en
intelesul dat de Dal. si Pap. (Basme) in jos, spre jos", in
aromana mai exista, cu intrebuintare generala, i verbul :
mi himusescu (in grarul mieu : humusescu) = m reped
asupra cuiva, ma arunc asupra cuiva, navalesc etc (Dal );
ma las de vale (in fugg, cu repeziciune) Pap. (Basme).
Din simpla alaturare a acestor dona forme, pe langa care
exista i Jjzmos, -oath adj. davahtor, pravalnic" : iarna
qumse cu vinturi himoasi (a ajuns iarna cu vanturi na-
valitoare) Dal., se poate afla farg mulfa bkaie de cap c5.
cuvantul trebue s'ai fie de origine greceasca.
In greceste gasim mai intaiu XuA(0, cu intelesul ver-
bului arom se jeter, fondre sur qqn." Acest )04-gto 3ste
un derivat al lui )051-La care este dat cu doug, intelesuri :
1 courant [d'eau], fil de l'eau, lit d'un courant d'eau, ra-
vine 2. mouvement, lan, vhmence, imptuosit, la for-
ce, la rapidite (dun courant) etc.
Din intelesul 1. (lit d'un courant d'eau, ravine) s'a
desvoltat intelesul arom. in jos, spre jos", iar din intele-
sul 2. s'a desvoltat sensul verbului gr. XuAto, care s'a
pAstrat 5i in aromana. Acest inteles din urmg a trebuit sht
existe la origine 5i in forma arom. hima. Aceasta reiese
din intelesul lui himos ravglitor, impetuos" care nu poate
fi deck un derivat al lui hima.
Din cele expuse pang aci reiese c'a in hima nu putem
vedea deck cuvntul grecesc de baza: al lui himusescu
(llumusescu) care este gr. Ala cu intelesul dat de noi1.
1 In aceea0. revisa T. Papahagi velie o baz 1atin. i. In
forma flumin, nethregistrat6 de mci un dictionar macedoro-
www.dacoromanica.ro
476 TII. CAPIDAN
Despre un humai = terre, sur la terre" cgtre care

au fost indreptate pang acum toate suggergrile, dupg cum
spune T. Papahagi, nici n'am auzit i nici n'am cetit ceva.
Pentru mine hima a stat in leatued intotdeauna cu
himusescu, a ca'rei origine greceasa, dupg cum ne arata
terminatiunea verbalg, imi p'area evident& Aceastg. ori-
man si intrebuintath numai de Zicu Aram, tanhr scrntor ma-

cedoroman, in versurile :
Di flummlu di stratioti Din multimea de soldati
Di doaule ateale armate etc. Din cele douh armate etc.
Eu cred ch, aici avem un simplu latmism D-lui Zicu Ara^
care a absolvit liceul din Bitolia si stie putin latineste, i-a
fost usor sh-1 introduch in versurile dialectale de mai sus, duph
cum a introdus i neologismul armate". Fapt sigur este ch
incerchrile poetice ale d-lui Zicu Aram sant impnate de daco-
romanisme, iar literatura noastr populard nu inregistreazh
forma flumin. Ceea ce d. d-1 Araia ca expresie auzith
un flumin di purit" (multime de pureci) este mai mult dead
suspect. Eu, cat trap am petrecut verile prin satele romanesti
din Veria, nu-mi puteam gsi astamphr de multimea pureci-
lor. Cu toate acestea, nicheri n'am auzit spunandu-se : avem
flumin di puriti". Dach d-1 Aram ar fi avut putine cunostinte
filologice, sant sigur sh 1-ar fi intrebuintat sub forma *flume
sau *flumi, ca sh ne induch, in eroare si mai rhu. Este aceeasi
tendinth, pe care am avut prilejul s. o observ, i chiar st o
constat din convorbiri personale, la reposatul Dr. Tascu Sunda,
originar din Crusova, Irish ca medic practicant pang pe la 1911
cu resedinta la Salonic Doctorul Sunda se ocuph i cu folklorul.
De la el a rhmas forma morti obiceiu" (lat. mos, -ris) pe care a
introdus-o in niste versuri publicate in revista condush de el
Viata Albano-romdnd. Acest mord a fost luat de T. Papahagi
tot ca element latin (Grai $i Sullet I, 328) citandu-1 din Viafa
Albano-Romdnd in care scria D-rul Sunda, din Almanah ma-
cedo-romdn editat tot de D-rul $unda, i din Frdfira, in care a
scris, probabil, tot D-rul Sunda.
Relevand inteo noth ceva mai lungh' cleat se cuveneh,
o eroare In care a fi putut chdeh si eu, n'am nicut-o din phi-
cerea de a contesta originea unui cuvant, cat s. atrag lua-
rea aminte asupra faptului c1. cuvinte cu o evolutie necom-
pleth, intrebuintate de intelectuali, care au trecut prin liceul ro-
man, nu pot fi luate drept cuvinte mostenite, ci, intotdeauna, tre-
lniesc socotite ca forme suspecte.
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 477
gme a fost recunoscutg si de G. Pascu. Numai cg Pascu .

porneste de la un hyma cu un inteles action de verser, de
rpendre , effusion", care nu explicg sensul lui !lima aro-
mh.nesc.
TH. CAPIDAN.
A merge.
Pentru evolutia de sens a verbului latinesc mergor
mg cufund", care prim o contammare cu pergo, -ere 0..
meo, -are (cum presupune d. thug lea, DR., I, p. 486, n.
1) dar cred eu i pun o fireascg analogie cu un
alt verb latinesc ce aratg aceeasi miscare in sus, cu surrgo,
-ere, ridic, mg ridic", a devenit mergo-ere (=mg cufund)
pang la intelesul ce-1 are curent in romneste de a unt-
bla, a innainta", s'ar putea aduce, poate, pe Yana cuno-
scutul pasagiu din Gesta (R. I. VII, 158 ; cf. DR. II, p.
879) si urmatoarea expresie dintr'un epitaf latinesc, in.
versuri, easit in Lajen (Bulgaria) si publicat de renurni-
tul tracolog G. Seure, in Revue Archologique" 1916, 1,..
p. 380 sq. Inceputul acestui epitaf e urnagtorul :
Siste, viator, iter animu[mque intende sepul] chro
Et lege quam dure sit mihi v[ita d]ata.
Ipso immargebam caro florent[e] marito
In quartum decimumque annum. Mors mihi saeva fuit:_
[Nam d]isceptarunt fata ne pia esse patri
Nec mat[ri possem" etc...
Seure nu admite un immargebam (pentru immerge-
bark) desi aceastg formg se impune prin inscriptie
deoarece d-sa nu-si puteg explica acest verb P. com-
plement drept. Incearcg a-I substitui prin immarcebam.
Aici insg se opuneau greutgti de altg naturg. Intgiu, un
verb immarceo, ori immarcesco, atestat in formele acestea
nu existg decat un immarcessibilis, -e, pgstrat literar, cu
sensul de ce nu se poate vestejl". Dar acest sens nu se
poate impac cu intreaga idee a epitafului care tocmai
despre moarte vorbeste. Singura solutie pentru Seurer
www.dacoromanica.ro
478 C. DAICOVICI
a rgmas aceea de a presupune un verb inumareeo cu sen-

sul contrar celui atestat literar (la scriitorii eclesiastici,
atestat, deci tot tarziu, ca i mscriptia) adecg insemnand
incep a mg vesteji". Sensul celor doug rancluri ar fi, prin
urmare, dupg G. Seure, urmgtorul : Eu incepeam 51 ml
vestejesc, in anul al 14-lea, pe cand bgrbatu-mi drag era
in floare". E ceva fortat in aceastg talmacire. Pentru mi-
ne nu e nici o indoialg cg aici avem de-a face cu verbul
inimergo (=-- mg confund, mg bag, merg in ) $1 propun
talmacirea aceasta mai fireascg, : Mergeam in (pe) anul
al 14-lea" etc...
Ca analogie de a-$1 exprima varsta in felul acesta fi-
gurat sg se compare : undevicesimum annum ingressus"
(Veil. 2, 61, 1) 0. vixi annis VI, in VII excedens ani-
main deposui meam" (Cann. epigr. 1540, 3) ; in XXX et
VIII (annum) ascendens" (C. I. L. 3989). Cat pentru a
din immargebant, cred ca. e mai curaml o gre$ealg a lapi-
ciduluj decat inlocuirea lui e prin a, ca in Iparator, con-
sucrare, Trabonianus, de$l nici aceastg posibilitate nu
este exclusg.
Fossatum sat.
Derivarea romnescului sat direct din lat fossatum
este, precum se $tie, aproape defmitiv $1 unanim accep-
tatg (v. DR I, pp. 253 sqq. , IV, 2 pp. 1343 4). Mai lipseh
doar lgmurirea imprejurgrilor in care un termen emi-
namente militar, cum e fossatum1, a putut trece la sen-
sul romanesc, de asezare pasnicg, de agricultori. Analo-
gii nu hpseau, dar, in spetg, pentru fossalum-sat, se ig-
Dora o dovadg concretg Cred a nu 4re$i child afirm
ca imbinarea acelor doug sensuri a putut avea loc
in sec. 4-6 p Chr si anume in niste imprejurgri $1. in
o societate de oameni, unde, singur, fossatwm trgia i p u tea
1 Pentru fossatum cu sens subst. de castra", v. Thes. L.

L. s. v.
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 479
sa primeasca, totodata, I sensul secundar (devenit apoi

excluziv) de sat, asezare". Aceasta societate e armata de
granita, organizata, astfel, de Diocletian si Constantin eel
Mare, care seamana aproape intru totul cu sistemul de
Mthtargrenze" al Imparatiei Habsburgice. Inteadevar,
dupa reformele celor doi imparati romani, armata ro-
mana de la frontiere nu era altceva deck o mattie for-
mata din soldati-taram, fiecare cu mosia lui, in schimbul
careia avea datoria apararii hotarelor. In aceasta organi-
satie militara, postul cle comanda, cartierul corpului de
trupa se numi fossatuml.
Este evident ca acest post de comanda fossatnin
trebuia sa fi fost asezat intr'o comung oarecare, din cen-
trul teritoriului, aparat (si cultivat) de oamenii aceiui
corp 2. Pentru acestia, deci, fossalum pur militar de la
inceput a trecut repede si usor la celalalt sens, de comuna,
sat. Pentru dansii, de fapt, era si unul i altul
Ca analogie, e interesanta numirea de comanda",
c e se da de locuitorii graniteri din Banat, primariei".
C DAICOVICI.
Briboi, priboiu.
Adunand material pentru o terminalogie a instru-
mcntelor chirurgicale folosite in medicina populara roincl-
neasca, aflai dela d-1 Prof C. Lama ca. Romani]. din Schell
Brasovului numesc un instrument pentru scoaterea ma-
selelor" briboi. Parintele loan Priscu din Brasov a avut
hunatatea sa-mi trimeata un exemplar din aceste instru-
mente iesite din uz i, confirmndu-mi numirea do bri-
boi. sa-mi comunice 5i numele sau nemtesc : Englischer
1 Vezi Th Mommsen, Das rom. Militarwesen seit Dwelc-
Nan [Ges Schr. VI, p. 209] ; R. Grosse, ROm. Muitargeschtchte...
p. 66. (Doo-o-drov (Fossatum) se numea i un castel langa Du-
rare In Moesia Inferior [Procop. De aedif. 307, 42 ; RE. s. v.].
2 De nu era asa, In scurt timp se forma o mica asezare
cetateneasca.
www.dacoromanica.ro
480 V. L. BOLOGA
Zahnschlussel. lnstrumentul e alcdtuit dintr'un mner de

lemn negru orizontal ; in el este infipt vertical o tija de
old., lunga de vre-o 15 cm, ; extremitatea ei este plata, si
se abate la teral de la lima verticald in baionet" ; aceastd,
eAtremitate poartd lateral un carhg recurbat, mobil in
jurul axei verticale. Intreg dispozitivul acesta de la extre-
mitate este perfect adaptat pentru a prinde mdseaua cu
vdrful cdrligului de partea linguald a gtului masehi si
cu extremitatea platd, ca punct fix, partea bucaid.
lui, -
Prm intoarcerea manerului puns in pumnul operatoru-
actiune de maniveld, se luxeazd mdseaua in a-
fard". Cheia aceasta nu-i un instrument popular, ci se fo-
losea de chirurgi si barbieri, deci fcea parte din arse-
nalul chirurgiei stiintifice. A fost construit de chirurgul
englez Benjamin Bell in jura. a 2-a a secolului al XVIII-lea..
i,Cf. Sudhoff, Gesch. d. Zahnheilkunde, p. 184).
Cheia englezd va fi fost adusd in Brasov intre juin. a
doua a sec. XVIII si inceputul sec. XIX, de bundseamd
de chirurgi sasi, can in nici un caz nu aveau pentru el.
un termen de origine slava'. Deci nurnirea de briboi tre-
buie A'. fi fost luatd de Scheieni din altd parte. Gdsind
in Comoara satelor" 1927, p. 120 terminul de prtholu
pentru un alt instrument chirurgical, de astadatd ve-
terinar, instrument de fier cu care gduresc, se inseam-
nd urechile la miei" [Ciufud, com. de preotul S. _Ufa-
tild] si cunoscand tot din Brasov o plantd (germanium
alpestre) numitd briboi (Pantn, P1ante4e", p. 26) am
cdutat sal stabilesc legdtura sernantia intre numirile bri-
boi, priboiu pentru obiecte atat de heterogene.
1. Briboiu (fierdrie), v. priboiu [Dict. Acad.]. PH-
hope, Werkzeug der Sattler, Bttcher, Schmiede zum Lo-
1 Par. Prz$cu mai adaogg cg alt instrument cu numele
bribm nu cunosc". Dupg cum m'am putut convinge, cAutnd
in fisele Muz. 1. rom. din Cluj, terminul de przboiu, briboi,
pentru Englicher Zahnschlussel" nu e folosit In vre-o altfl.
regiune romneascg.
2 Priboiu, pilituri de pe un pitac (gologan) de arm5. foarte-
ruginit (cu mult sulfat de cupru) ce se d de b6ut oamemlor
cari si-au rupt vre-un os. [Sez. V, 119, 8].
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 481
chen von Leder, Eisen, etc. Durchschlag, Durchschlag-

eisen. Et. Vgl. nslav preboj, poln. prezboj Durchschla-
gen", nslov. prebojec, russ. probojnthit Durchschlageisen"
[Tiktin]. A pribot, percer, perforer ; prthotre action de
percer, de perforer [Dame]. In fisele Muz 1. rom. an .
gasit pribmul atestat pentru tot tentonul dacoroman ca
instrument pentru gaurit fierul. Un fir ascutit cu care
fierarul face borte in alt fier incalzit" [Sez. V, 119, 8]. --
Pribout$ Chimerasul mi 1 varsa, Pribmasul nu.-1 laa,
Galbinasi ca-nn gauria" [Mat. folcl. 47]. Priboc (Dam-
hovita).
Fixez definitia din Pietrolsita Un ciocan ascutit,
.
cu care gaureste sinele i altceva la fierane". De fapt a-

cest ciocan" nu, altceva decat un cuiu foarte mare, cu
varful indoit cu 900 Lt.& de cotor, alungit i ascutit, ase-
manator unui cap de cocostarc cu =Cul. sau lung si ascu-
it , este instrumentul comun care se poate vedea la orice
fierar. (In Giurgiu si azi se zice priboi la un cuiu, mai
mare). Comparand. cheile" de scos masele din sec. XVI
(cf Sudhoff, op. cit. p. 153 si 154), din can s'au desvol-
tat mai tarziu cheile englezesta." construite de Bell, ga,-
sim unul din cei doi cruri ai lor absolut asemanator u-
nui astfel de pribom, forma cap de cocostarc". Daca avem
in vedere Ca mica chirurgie popular era exercitata mai
ales de fieran, maiestrn in scoaterea maselelor, e usor de
inteles Ca in Brasov numirea instrumentului comun de
fierant s'a transmis asupra vechilor chei de extractie den-
tara si a ramas prim puterea mertiel $1 pentru cheile en-
glezesti mai moderne, can nu mai au nici o asemanare cu
priboiul
Cat pentru trecerea numelm de pribora, instrument
de fa.cut gaun, asupra clestelor moderne de perforat
urechile vitelor (Ciufud), legatura semantic& e evidenta.
2. Bribotit1, Fratele bribotului (Brasov), Geranium
1 Pnbomu, Veronica beccabunga (germ. Bachbunge), tor-
men folosit In Banat, n'are mmica de a face cu pribmu, bribolu,

geranium. Numele s'au obicinuit In celelalte regiuni e pribol-
mc, brobodnic, bribomc, bribornic, bribovnic, bobovnic.
Dacoromania V. 31
www.dacoromanica.ro
4E2 E. PETROVICI
alpestre [Pantu]. Pribout, Geranium macrorhizon ; Dik-

wurzeliger Storchschnabel [Marian Serb. II, 277 ; Man-
gmca, Cal. 1883, ap. ; Tiktin]. Fructul geraniaceelor sea-
mana cu un cioc de cocostarc (Storchschnabel ! Prodan
da i numele romanesc de Ciocul cocosarcului") sau cu
un cum , e asezat oblic fata de tija plantei. Asemanarea cu
forma primitiva a instrumentului de fierar e evidenta 1.
VALERIU L. BOLOGA.
Voin.
Cuvantul se gaseste la Dame, Nouveau Dictionnaire
Roumain-Francais, cu indicatia [Trans ] : ,nouveau ma-
rie; la Frncu-Candrea, Rotacismul la Molt ?i, Istrienz,
p. 65 : ,un barbat tinerel de curand insurat' ; la Man-
drescu, Ltteraturd si obiceiuri poporane, Bucuresti, 1892,
p. 111, unde are intelesul de barbat, d. ex. :
Mai nevasa cu chindeu,
Cum o duel cu voina tau ?"
.si. la Teodorescu, Poezzi populare romeine, Bucuresti, 1885,
p. 86
Jar ea le gram :
Nu mi-e fratior,
Nici nepot de sor,
Ci-i drag voinea-al meu" ..
si inseamna logodnic, deoarece cteva randuri mai jos
fata vorbeste de nunta ei.
1 Amintesc cg, am mai ga'sit pentru przboz :

1. Deal trios [Densunanu, Tara Hategului]. Loc iqu,
stncos, de tretut numai cu piciorul (Hateg). Germ Reute"
[Alexi], loc care trebuie amehorat. Adaog c6. planta gera-
nium macrorhizum, pribom, creete In catena sudic5, a Carpa-
tilor pe stAnci, d6rAm6turi de stAnci" [Prodan Flora", Clu]
1923, pag. 669].
2. Un Joe cu 16utari [Pamfile, Jocuri III, p. 10]. Pamfile
nu d am6nunte
3. Germ. Wasserwirbel" [Barcianu].
4 A pribol, kornen".
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 483
E evident d. acest cuvant deriva din vsl. voinii ,mi-

lles' si ar putea fi un pendant al lui miles > mire, etimo-
rlogie data. de Cipariu.
Desvoltarea semanticg dela soldat la 'logodnic, bar-
lbat tanar, lidrbat' pare insa s. se fi facut in serbo-croa-
IA, de uncle a mtrat in limba romng. Miklosich in Le-
-xicon palaeoslovenwo-graeco-latinum, la etrticolul voing
,miles', d'a si forma s'arbeascg vojno cu intelesul de ,mari-
'Ws' ; de asemenea si la Karati, Lexicon serbico-germa-
llico-latinum : vjno ,maritus' Forma femining romnea-
-sd, nici nu s'ar putea explica din voinii, ci mult mai u-
-sor din vojno (cf. slovo > slovg, trlo > Urfa, okno >
ocng etc.). Voinea s'a putut forma prin adaogarea sufixului
-ea, dac . n'a existat cumva in sarha sau bulgar'a forma
*vojnjo, -o si -jo, sufixe care formeazg ipocoristice.
Voina O. Voinea existg la noi si ca nume de persoa-
-ne si trebue derivate din uumele de persoan'a bulgare
Vojna, Vojno. (V. Jahresbericht XXVIXXIX, p. 136).
Rasp-anclirea geografid, a lui voind nu infirmg ipo-
teza imprumutului sarbesc, deoarece se intaineste in Tran-
silvania, Tara Motilor (Frncu-Candrea) si in judetul Mu-
Te (Mndrescu).
In Banat nu e semnalat Exemplul din colectia Teodo-
-rescu e luat dintr'o poezie popularg comunicath, de C.
Manescu, Ursa indicatia regiumi de uncle acesta a auzit-o.
E. PETROVICI.
Noeh einmal lapda und 'Vida.

Die beiden von mir in DR. I 220-4 aufgestellten Ety-
mologien liquidare und rigulare haben in der ersten Zeit
manche zustimmende Beurteilungen gefunden, von denen
mir besonders che Meyer-Liibkes1 und die des Herausgebers
dieser Zeitschrift wertvoll waren Spater aber smcl von
1 Glucklich scheint mir the Zuruckfuhrung von idpadd auf
Ziquidare und rabdcl auf rig(Odare". Z. r. Ph. Bd. 43, 230.
www.dacoromanica.ro
484 E. BERZOG
verschiedenen Seiten Bedenken laut geworden, die mich ver-

anlassen, auf den Gegenstand zuruckzukommen.
Nicht eigenthch in das Kapitel der neu aufgetauchtem
Bedenken gehoren die Ausserungen G. IVeigands im Bal-
kan-Archiv II 260, da sie kaum etwas enthalten, woruber
ich mir nicht schon vor der Abfassung meines ersten Arti-
kels Rechensohaft gegeben hatte. Er verteidigt dort emfacb.
die alten Etyrnologien lapidare und *reobdurare, die schon
lange vor meinein Versuch von kompetenter Seite angezwei-
felt, bez. aufgegeben worden sind2. Gegen lapulare meint
er, gibe es nicht das allergeringste Bedenken, lautlich unci
sachlich emwandfrei". Wie es um die sachliche Emwand-
freiheit bestellt ist, werden wir welter unten sehn. Was die
lautliche betrifft, so beruft sich Weigand auf the .Arbeit
von P. Haas im XXXI.XXV. Jahresbericht des Instituts
fill. rumanische Sprache (Leipzig 1919) S. 51 f., der fr
eine Reihe von Verben das Emaringen des e fur a aus den
endungsbetonten Formen in die stammbetonten ini. Daco-
rumdmschen nachweist (blestem, fermec, mestec, speriu,
darunter fuhrt er nun auch leped an) Diese Fa lle sinci ge-
wiss auch Puscarru nicht entgangen, als er sich nn Et. Wb
gegen lapido aussprach. Sie haben zur Voraussetzung die
Assimilation im endungsbetonten Stamm. fcirmecet zu fer-
meat. Wenn sich Puscariu nun a. a. 0. speziell auf da-
Arurnanische beruft, so tut er es gewiss, wed hier diet i
Assimilation nicht nachgewiesen ist (ebenso wenig im Meg-

leno-Rumamschen). Im Ar. heisst es bldstem, fdrmdcot, as-
pdreat, masticare, das sich offeribar im Dr. infolge di,y;er
2 Meyer-Lubke und Puscai m (vgl. DR. I 220, 222). Des-

swianu und Candy ea, die in ihrem etymologischen Worterbuch
nicht bis reada gelangt sind, glauben sicher nicht mehr an
lainclai e > lcipadd, da sie das Wort nicht aufgenommen haben.
7'dd/A in seinem Wb halt zwar noch an lainclare fest, bezeich-
net aber den Bedeutungswechsel als merkwurdig , zu reibda be-
merkt er hingegen Et. unbekannt, sicher Erbwort". Pasca
hat in seinem Wb. des Arurnanischen weder das eine noch das
andere Wort aufgenommen, sie auch nicht unter den Wortern
unklaren Ursprungs gebucht
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 485
Asimilation mit mixt teal e vermischt hat, ist leider im Ar.

verschwunden, aber das Meglemtische halt die beiden aus-
emander: masttc-meastie. So bleibt nur Insear(Ocil nehen
beisear(t)cd2, wo wohl durch die palatahsierende Wirkung
des folgendeti s besondere Bedingungen geschafifen smd 3.
Es ist zu beachten, class fast alle derartigen Assimilations-
erschemungen a e (2) > e e (i) sich'nach Labialen
(und r) zeigen (vgl. noch die Tiktm, Elementarbuch 58 er-
wahnten walachischen Falle pereche, perete, strenepot, fer-
ner ferecd aus fabricare, megl.-rum. fdrec. s. Diet. Ac Rom.
-s. v.) und da spielt offenbar eine Reaktionsbewegung mit. be-
kanntlich ist im Dr. unbetontes e nach Labialen in harter
St-llung zu d geworden (mdntnt, mdsurd aber mennde, me-
zen; pdtrund aber petrec; beitrein aber berbec, veituiu aber m-
NO, es ist also wohl anzunehmen, dass in der tbergangspe-
riode Schwankungen eingetreten sind, die dann gelegentlich
auch auf a e aus ursprUnglichem a dbergriffen. Das Ar.
nun, das den Wandel von e nach Labialen zu a nicht kennt,
-wo es also mtnut, misurd, pdrundu, bitdrnu, vitutu heisst,
hat auch keine Veranlassung fdr die Assimilation a e>
e e gehabt.
In Verbindung mit der Tatsache, dass eben die hlte-
sten Beispiele von leipeida im Dr. durchaus ea und e zeigen
1 Wie erklart sich das betonte e in repede9 Nach repe:i?
Belege fur rdpede (cu rdpedea), rdpezt bringt Tiktms WIJ Im
Ar. fehlt ?epede schnell , w ir haben allerchngs arzpzdina (ne-
ben aripidma , -nez, vgl dr i epezind, doch hat sich hier jeden-
falls etwas emgermscht, vgl. aripd, aripos Per. Papahagi, An.
Ac. Rom. Ser. II, T. XXIX p 208 kennt auch areapit und area-
pid subst. m. = povrm, ripd, deren Verhaltms zu alb. repete
zu untersuchen bleibt. Das It hat ebenfalls mit abweichender
Vokalisation 7spido, -vgl. Schuchardt, Rom. Et. I, 46.
2 Zurn Tell an demselben Ort- Avela (Epirus) Papahagi,
&wax ar 345, 4160.
3 Ebenso fur fanzzlza durch labialen Emfluss em ar. fit-
rneal'd, aber megL nod' fdmeal'd neben fumeard. Capidan,
Merit -R I. 111.Doch konnte biseancd vielleicht auch durch eine
gerade bei diesem Wort erklarliche Emwn kung des Dacoruma-
mschen zustandegekommen sem. Im Pmdus ist nach Mittei-
lung des Kollegen Geagea nur bdsearzcd oder bdsearcd ublich.
www.dacoromanica.ro
486 E. HERZOG
und a erst spater vorkommt, duriten die genannten Erwh-

gungen ein gengend starkes Bedenken gegen die lauthche-
Seite der Etymologie lapidare sein, hat doch Weigand.
selbst den gleichen Umstand (urspriinglich ea) gegen die
von Meyer-Lithke Aufgestelhe (iibrigens wieder aufgege-
bene) Etymologie elatare fur ardta unmittelbar darauf (S.
261) geltend gemacht, diesmal nicht so mit Recht, well die
ltesten Formen im Cod. Vor. durchwegs, in der Ps. Sch._
zumeist hier tatsachlich a (a) aufweisen.
Noch eigentiimhcher sind die lautlichen Einwnde ge--
gen rigidare, das W. viel bedenklicher" schemt als reob-
durare (den Stern vor dem Wort unterdriickt Weigand),
well man doch *regeda erwarten miisste. Als ob nicht schwa
fr das vglt. *rigdus *frigdus statt oder zum mindesten ne-
ben rigidus, frigidus anzunehmen istl, wie die verschieden-
sten romanischen Formen, z B air. roit, frod, zeigen Wah-
rend also hier der Schwund des inamer unbetonten i Wei-
gands schwere Bedenken weckt, ist er gegen den Schwund des
langen u in dem so naiv konstruierten reobdurare, das ja
ebenso wie das in inclarare > indura in den stammbetonten-
Formen betont ware, ganz unempfindlich!
Jedenfalls ist interessant, dass fr Gamilscheg, der
findet, dass die von mir vorgeschlagenen Etymologien nicht
auf den ersten Blick einleuchten, gerade der Umstand fr
sie spricht, dass von beiden Verben, die zu den gewohnlich-
sten Ausdrcken des taglichen Lebens gehren, eine andere
annehmbare Deutung nicht vorliegt (Z. r. Ph. XLII, 240).
Was nun die begriffliche Seite betriift, so wrde es
allerdings sehr zu Gunsten der alteren Etymologie von la--
pada sprechen, wenn die Sache sich so verhielte, wie es Wet-
gand darstellt: Steine schleudern" werfen". Aber das
ist in zweifacher Hinsicht unrichtig: 1. heisst leipeida nie
einfach werfen", schleildern", was mit arunca, zvdrli
ausgedriickt wird, sondern von sich werfen", abwerfen",
wegwerfen". Die andern dakorumanischen Verwendungen
1 frtgdor, frigdaria sind sogar im Georges belegt, vgl. auchi
Schuch. Voc. des Vulglat. II 415.
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 487
sind alle aus dieser ersten Bedeutung verstandlich, auch

das reflexive a se ldpdda de ceva sich von etwas lossagen",
abtrunnig werden". Eine ganz entsprechencle Bedeutung
hat auch das transitive alipida im arumanischen, das je-
doch wie es scheint sehr selten und nur in einer ganz be-
schrankten Gehrauchsweise belegt ist. Per. Papahagi hat
folgende 2 Be lege in seiner Mrchensammlung: Curcitheid
q-aliptdd coaja di Curcubetd naparti i e s-td veadd
odd? Aleptul aleptilor si #onile a iolor, nis eara Kar-
warf seine Kurbisschale beiseite und was sollten die
Augen ersehn7 Er war der Marchenprinz .." 13213, aus.
Avela, Epirus, und ebendaher das zweite Beopiek Seara s-a
alipida k'alea de caprd Am Abenci warf sie die Ziegen-
haut ab" 20637, ganz genau vergleichbar der dakoruma-
ruschen Verwendung in Marginea. leapeida pdru gzal vek
(von Tieren, die die alten Haare abwerfen)1. Nur reflexives
arum. alipida heisst sich sturzen", eilen" usw. 2. heisst
lat. lapidare streng genommen nicht Steme werfen", son-
dem mit Stemen bewerfen", steinigen" und hat als Oh-
jekt immer die Person oder die Sache, nach der mit Stei-
nen geworfen wird; in der Ableitung ist also das Grund-
wort nicht als Objekt, sondern als Instrumental enthalten,
wie fast immer in -are-Ableitungen aus Stoffnamen. Die
Grundvorstellung ist also mit Steinen etwas an jemandem
oder an etwas ausrichten" und das ist so wesentlich, dass
in Petron 11411 das Verb zu einer ganz anclern Bedeutung
gelangt. nmlich einen Toten mit einem Stein bedecken".
Ware der eigentliche Sinn von lapidare Steine wer-
fen", so wurde der Uebergang zu abwerfen" noch immer
Schwierigkeiten aufweisen: es ware der innere Akkusativ
*lapnles lapidare durch emen husseren ersetzt worden, etwa
ssailittas, tela lapidare und es ware von der Gesammthand-
1 Transit. alipida ist bei Dalametra mhcht vorhanden.
Wenn Per. Papahagi, An Acad. Rom. II, XXIX, 202 es mit

arvdrli ubersetzt, so stutzt er sich wohl bloss auf die zwei Bei-
spiele aus seiner Marchensammlung. Roll. Geagea gibt mr
folgende genau dem obigen Gebrauch entsprechenden Bespiele:
10,111 alapzd strcahlu (lcdmeaqd), alapadd perlu.
www.dacoromanica.ro
488 E. HERZOG
lung, bei der in den lat. Fallen das Endresultat besonders ins
Auge gefasst ist, gerade ira Gegenteil der erste Moment, das
Verlassen der Hand betont worden. Immerhm fmden wir
einen ahnhchen (nicht genau denselben) Bedeutungsuber-
gang, wenn das germ. werpan in frz und aprov guerpir
die Bedeutung auslassen", un Stich lassen" angenommen
hat.
Nun hegt eben these objektive Gebrauchsart und An-
schauung dem lat. Wort nicht zu grunde und so fiihrt von
ihm keine Brucke zu rum. leipeidei. Man konnte eventuell an
das unpersnliche lapidat es regnet Steine" denken, das
bei Livius vorkommt und das zunachst ja wohl auch instru-
mental gefuhlt sein durite = lapidibus phut Liv., wie Cu-.
sanguine pluit und noch Augustin terra, creta, lapidibus
plait sagt. Aber da Livms daneben auch lapides phut,
sangianem OW, terrain plud kennt, so war wohl gewis-
sermassen eine Umstellung des Gefuhls fur das impersonale
lapidat moghch und von hier aus ware fur personhches
lapidare ein Ubergang zur ohjektiven Gebrauchart annehm-
bar, wenn das Wort impers. lapidat als em hochst seltenes
und fast fabelhaftes Naturereignis nicht von hochst be-
schranktem Gebrauche gewesen ware.
Nun setzt aber eine derartige spatere Gebrauchserwei-
terung oder auch eine spatere Neuschopfung 'lapidare in
objektivem Sinn Steme werfen" vcraus, dass lapide in
der Bedeutung eines behebigen, auf dem Boden hegenden
Stems sich ira volkstumhchen Gelxlauch erhalten habe, das
ist aber offenbar nicht der Fall- wo wir das Wort als yolks-
tiimlich in den romamschen Sprachen fmden, bedeutet es
durchwegs den Stein als Gebrauchsmatenal rt lapide
Grabstem", lapida Senkgrubendeckstem `, spamsch laude
Grabstem", altostfrz. hare z. B. als Treppenstem2. In der
1 REW. 9525 zu erganzen, erster Beteg Sancta Fides 47.
2 Vgl. Godefr. IV IV 739c. Hierher gehort auch gewiss mont-
bel. lazve, das im REW. unter 4950 aufgefuhrt wird. walls. lapva
bei M. L laph a Val d' Illiez Frankhauser 197) plerre plate,
mince" kann wegen des Labials wohl kaum direkter Fortsetzer
von la pule sem, ebenso wenig wie aost labya Schieferplatte".
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 489
Bedeutung des gewohnhchen auf der Strasse hegenden oder

in und auf der Erde befmdlichen Stems ist es durchwegs
durch das griech. petra ersetzt worden, wozu noda m man-
ellen Oegenden saxa oder das ratselhafte rocc-, das mog-
licherweise mit dem rokh des Schachspiels identisch ot,
tritt Begrencherweise koimut nur these Bedeutung fur
das Steme werfen" in Betracht.
Wollte man rum. ldpeida durchaus in die Wortfamilie
Ion lat. lapale einrelhn, so scheint nur der gangbarste Weg,
direkt \ on jenem lat. ditapukue auszugehn, das Puscarm
zum Vergleich heranzieht Das Wort hat lin lat. die Be-
deutung verschleudern", verschwenden" angenommen;
quf welche Weise es dazu gekommen ist, ist nicht ganz
khr, aber jedenfalls wird es mit dem Akk. desjemgen Ge-
getandes konstruiert, der verschleudert wird peculuani,
potrimonium und somit kann ddapulare kaum a.ls em
Eompositum von lapidare angesehn werden, sondern diirfte
pirasynthetische Bildung von lapide sem. Der Schritt zu
wegwerfen" (lepeda) ist also em ganz kleiner und ohne
Schwierigkeiten denkbar Ob sich ddapidare sonst im rom.
erhalten hat, weiss ich nicht, und wie sich das von M.-L.
BEW. 4898 zitierte log ddabadu zerstort" dazu verhalt,
kann ich hier nicht prufen. Jedenfalls ware anzunehmen,
class das Verb im vlelt entweder zu dislapidare rekompo-
niert oder zu delapidare umgestaltet worden ware Eine
Ruckbildung lapidare 1iose sich etwa dem prov. cobrar
auc recobrar vergleichen Fordernd konnte dabei der Um-
stand sem, dass infolge des Verschwmdens von lapale das
Gefuhl fhr den etym Zusammenhang sich verlor, hemmend,
dazs dann doch das des- cder de- der die eigentliche Bedeu-
tungsnuance tragende Bestandteil des Wortes sein musste.
Der gewohnhche Stein heisst auch in Val d'Ilhez ph'fa. Eine
Verbreitung in andere Gegenden ist eher fur die Bedeutung ei-
nes Gebrauchsmaterials, z B. Schiefer, annehmbar, von hieraus
kann das Wort zuruck zur Bedeutung flacher Stem" gelangt
sem. Neapolit lapete grosses Hagelkorn", von M L ange-
fuhrt, geht vielleicht von dem unpersonhchen lapidat aus, das
besonders in der Nahe des Vesuv sich gehalten haben konnte.
www.dacoromanica.ro
490 E. HERZOG
Aber da diese Prafixe in manchen Beispielen die ihnen in-

newohnende Bedeutung des Entfernens, des Auseinander
mcht erst in das Kompositum hmembringen, sondern eine
schon in deim Verb vorhandene entsprechende Nuance Moss
verstarken (Typus disrumpere, prov. dostar etc.), so ware
immerhin mdglich, dass auch unser Verbum als ern solches
gefuhlt und die Verstrkung nicht immer als notwendig
einpfunden worcien ist; oder es ware denkbar, dass in einem
*chslapidare dis- als der Exponent der Idee des Zerstreu-
ens aufgefasst wurde, von dem abgesehn werden konnte,
wenn nur die Idee des Sich-Entfernens, die Idee des rveg-
zum Ausdruck gebracht werden sollte. Al les dies ist ziem-
hch gektinstelt und! es bleibt dabei the Schwierigkeit des
Vokals.
Anclererseits verkenne ich naturhch nicht die Schwie-

rigkeiten des Etymons liquidarre, das ich fur lepdda vor-
geschlagen habe. Sem Vorteil scheint mir darn zu bestehn,
class es besser den Vokal erklart undl unter Annahme emer
bestunmten Bedeutungsentwicklung auch besser den Smn.
Gewiss ist diese Bedeutungsentwicklung eine Hypothese und
ebenso muss man eine Hypothese zur Erklarung des Wan-
dels von qn zu p zu lfe nehmen. Die Bedenken aber, die
L. Spitzer in dieser Zeitschrift IV 645 f Anm. gegen diese
Hypothesen erhebt, schemen mir im wesentlichen auf emer
Verkennung der Fulle von Vernderungsmoghchkeiten zu
beruhen, die sich innerhalb etwa durch 1000 Jahre unter-
irdisch strbmender Entwicklung ergeben konnen und mfi-
sen. Wie viel von dem, was uns in der Laut-, Formen-, Be-
deutungsgescichte des Franz. vllig gesichert erscheint.
wurde ganz hypothetisch dastehn, wenn die Ueberlieferung
wie irn Rumnischen die grosse Lucke zwischen dem 5. und.
16. Jh aufwiese. Etwa aus den heutigen dstlichen und west-
lichen Randdialekten auf eine ehemals allgemeine Gultig-
keit des Bartsch-Mussafiaschen Gesetzes fr Frankreich zu
schhessen, wurde uns ohne these Ueberheferung als kaum
entschuldigbare Verwegenheit erschemen, ebenso das in Be-
ziehung bringen von chance zu cadere, von fallow zu fal-
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 491
lere usw., oder de Erklanmg des Vortonvokals in plzer,

Her, lien mittels verwickelter analogischer Ausgleichsver-
haltnisse.
Was das heutige Rumamsche von dem eigentdmhchen
Wandel qu zu p, gu zu b ersichtlich macht, sind. moghcher-
weise Trdmmer. Hatten wir altrumanische Denkmaler in.
dem Sinne in dem wir altfranzosische haben, so ware nicht
ausgeschlossen, dass wir uns ein ganz anderes Did Uber
these Frage machen konnten; es ware ja moglich, dass im
12. oder 13. Jh. noch Worte wie quercus, quindecim, qun-
tus, quisque, aequalis, .sequestrare, sequere, aliquoci, an-
giulla, inguine vorhanden waren, die in anderen rom. Spra-
chen existieren, und dies wiirde uns vielleicht clamber Auf
schlusse gewahren, ob the Doppelentwicklung qu > p und
qu > k (o) sich aus lauthchen Bedingungen erklart, oder
ob hier verschiedene Schichtung vorhegt, wie z. B. ohne
Zweufel bei der Doppelentwicklung al + Ks. > au (ou), al
+ Ks. > al im Span.-Port. . So haben wir nur 4 Ins 5
Reste der labialisierenden Entwicklung im rum.; dass in
diesen Beispielen qu allemal vor a steht (3-mal vor unbe-
tontem a apd, iapd, hirnba, einmal vor betontem: patru,
das eine mal vor minderbetontem piireszmi beweist nicht
viel, weil die Entwicklung von patru beeinflusst sein kann)
ist ielleicht nur ein Zufall; auch S. Pmcariu war wenig-
stens in der Schrift Locul limbii Romane p. 11, n. 2 noch
geneigt, die Moglichkeit eines que > pe zuzugeben. Jeden-
falls ict das folgende a keine zwingende Ursache, das qu
zu p werde, wie care, cdnd, cdt, scamd beweisen.Durch the-
se Erwagungen gewinnt vielleicht aiuch Densusianus Ab-
leitung von potirniche aus dem durch das Lucrez-Manu-
skript gesicherte quoturnix (Hist. L. R. I, 112) an Wahr-
scheinlichkeit. Jedenfalls besteht ein unleugbarer und. ei-
gentiimhcher Zusammenhang zwischen den rum. und sard.
Labialisierungsfallen, so dass, wenn wir das Weiterbestehn
eines liquare oder stammverwandter Worter ftir das Tjr-
rumanische annehmen diirfen, wegen altsardisch lzbidu =--
liquidu die viel grssere Wahrscheinlichkeit dafiir spricht,_
dass hier die labialisierende Entwicklung eingetreten sei.
www.dacoromanica.ro
492 E. HERZOG
Ist es nun also nach den vorangegangenen Erwdgungen

nicht ganz richtig, dass man um lepeda aus liquidare zu er-
klaren, das Weiterbestehn eines liquare im rum. annehmen
muss, wie Gamillscheg Z. r. Ph 43, 240 sich ausdruckt, so
begegnet doch gewiss die Annahme der Fortexistenz von
liquare kaum einer Schwierigkeit, da das Wort in den rom.
Sprachen ziemlich welt verbreitet ist (ausser den Belegen
im REW. 5076 noch prov. legar mit Ableitung legador) ;
wenn wir emmal em ursprungliches liquare > *lepare vor-
aussetzen, dann ist der Wandel qu > p in liquid a und liqui-
dare auch fur diejenigen, die an der Bedingung vor a"
festhalten, ebenso selbstverstandlich wie der in equae > ?epe
oder in aquosu > apos. Ich kann also von dieser Seite die
von Spitzer hervorgehohene Schwierigkeit nicht zugeben,
halte es im Gegenteil fur wahrscheinlich, dass eine gewisse
Zeit verstrichen sei, bis das lat. liquare von dem slay Er-
satzwort verdrangt wurde.
Wenn allerdmgs, wie Sextil Puscariu DR IV. 736
meint, bcdri fhmmern" und lteuriciu Gluhwurmchen"
aut diesen Stamm zuruckgehn, so ware sicherlich die An-
nahme, dass in liquare oder einem Derivat qu zu p gewor-
den ist, weniger wahrscheinlich. Weniger wahrschemlich,
aber nicht lumnoghch. Denn vermutlich gehoren eben die
Behandlungsweisen von qu verschiedenen Scluchten an,
und da konnen eben auch die Ableitungen aus ein und der-
selben Wurzel, die sich im Sinn verschieden differenziert
haben, verschiedenen Schichten angehren. So fmden wir
etwa fur lat. sequestrare im logud. emerseits segrestare
schddigen", andererseits sebestrare fmden", wahrneh-
men" (M. L REW. 7840). Aber die Ableftung von lieciri,
so anziehend sie ist, weist doch auch abgesehn von der dop-
pelten Bedeutungsverschiebung ein Bedenken al& die rom.
Sprachen zeigen bei liqu- durchaus die Reflexe eines kur-
zen f= e (vgl alusser den REW. 5076 f., 5079 zitierten
Wrtern unci dem erwahnten prov. legar, noch REW. 2542),
so wiirden wir im rum zum mmdesten *lee- neben lie- er-
warten. Sollte wirklich die Grundbedeutung des Wortes die
_Tasche Bewegung sein, so scheint mir Zugehorigkeit zu alt-
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 49a
bulg. /21a. Reigen" erwagenswert (Berneker, Slay. Et. Wb.
S. 718, tticz 1 ).
Mich der aus der Wortbildungslehre geschopfte Ein-
wand Spitzers scheint mir mcht zurecht zu be-
stehn, wofern man nur annimmt, das,s die Ableitung lzqui-
dare schon recht alt sei, etwa in die lat-rom. Uebergangs-
zeit falle. Sicherlich zeigt sich fur Adjektivableitungen in
den rom. Sprachen die Tendenz der Bevorzugung der sog.
Inchoativtlexion, wahrend fur die Substantivableitungen
die der are-Konjugation zu konstatieren ist. Aber diese
Tendenz gilt noch nicht fur das lat., nicht emmal fiir das
spatlat , wie speziell fur -glare u. a. treptdare (rum. trepdda
REW. 8881), candolare, solidare (REW. 8068), turbtdare
(REW. 8993), nitidare (vergl. REW. 5929 it. nettare, Go-
defr. belegt auch altfr. neter), luctdare (REW. 5139), ltvi-
dare, frtindare (altfr. froidter, refroidter), tepidare, cab.-
dare, morbzdaro, untidare, suctdare beweisen. Allis welcher
Zeit die bei Du Cange angefuhrten zwei Belege fur liquidare
stammen, kann ich hier leider nicht nachprufen, und so ist
mir auch unmoglich zu sagen, ob sie mittellat.-gelehrten
Ursprungs sind (Kanzlei- oder Komptoirsprache) oder em
it. Wort komeren. Jedenfalls zeigen sie, ebenso wie das spa-
tere it. liquidare gelehrter Eaktur, mit dem es un Sinn uber-
einstimmt, die Moglichkeit emer solchen Ableitung.
Was nun die angenommene Bedeutungsentwicklung be-
trifit, so ist der eine Einwancl Spitzers schon durch Pusca-
rius Korrektur DR. IV 1318 gegenstandlos geworden: in
dem Sprichwort apd Impede pand nit vet vedea cea tur-
bure n'o lepdda, heisst lepdda wirklich ausgiessen" und
diese Bedeutung durfte eine archaistische sein, wie sich
ja in Sprichwortern oft altertumliches erhalten hat. Die
grosse Lucke, die angeblich zu. wegwerfen" klafft, besteht
also nicht und es ware sehr gut denkbar, dass em Wort, das
zlunachst flussig machen", schmelzen" bedeutet haben
muss, auch die Bedeutung ausschiitten" angenomrnen hat,
Binfach weil auch lat. f undere beule Bedeutungen vereimgt.
eel f tandem ist die Bedentung giessen", ausschiitten"
vohl die urspriingliche, wie der etym. Zusammenhang mit
www.dacoromanica.ro
494 E. HERZOG
v'to zeigt. Auch, class tela fundere ein poetisches Bild sei,
wobei der Geschosshagel mit einem Guss verglichen werde,
stimmt nicht: Sil. It Pun VII 647 heisst es von einem
Pfeil: voluctem post terga sagittam fundtt und so wird Nu&
namentlich das Kompositum effundere gebraucht, z. B. von
,einem Pferd, das den Reiter abwirft. Vor allem zeigen die
Ableitungen funcla und fundibuluml, dass dieser Gebrauch
volkstilmhch war. Auch funda Geldbeutel" gehbrt gewiss
hierher; dass man Metallshicke aus einem Beutel ausgoss,
war ja vor der Emfuhrung des Papiergeldes die ubliche Art
-der Barzahlung bei grosseren Summen. Analogien dazu
durfte das mittellat. ltqutdus > it. liqutdo in der Bedieutung
_flUssig" --- bar" (vom Gelde) aufweisen, auf dem das ge-
lehrte liquidare in der kaufmannischen Bedeutung beruht,
vergl. auch mittelfrz. liqulde, -ment. Nun machte mich der
verstorbene Kollege Bogrea im Mai 1926 auf eine rum. Ur-
kiunde aus dem Jahre 1639 aufmerksam, in der lepeda of-
fenbar genau in demsellien Sinn des Barzahlens gebraucht
-wird: Deck am pus de au bdtut clopotul 0. s'au streinsil 0
Vinerz si bdtrdni, $t le-nicti pus zi oro$antlor ca sei lepede
banii acestor botart, era et n'au putut ceipdta bang, sd-i de
--de pre acele vaduri, ci s'au impticat 0, s'au tocnut N. Iorga,
Studii 0 documente III, S. 276 Aehnhch gebraucht man
ja im franz. verser (de l'argent dans une caisse, de l'or a
pleine main) und ebenso im it. versare, und. schon saccos
nummorum effundere bei Horaz Es ist also jenes von mir
1 Vergl. Saalfeld, Thes. italo-graecus S 448 f., wonach Fick

an der alten und von Pott wiederaufgenommenen Etymologie
fundere festhalt, ebenso E. Schwyzer, Berl. Ph. Woch. 1904, 1397.
Die Gleichung funda __- oveysvn weist unubersteigbare lauthche
Bedenken auf, so dass Saafelcl ein *croopan konstruiert. Dass die
Schleuder keine lat Waffe ist, spricht nicht gegen die Herleitung
des Wortes von fundere. Ausser der Schleuder als Kriegswaffe gibt
es doch gewiss allgemein bekannte zu andern Zwecken, z. B.
als Kinderspielzeug oder zum Vogelscheuchen. Jedenfalls musste
man, auch wenn funda wirkhch em griech. Wort ware, eine
Anlehnung an fundere annehmen, die sich schwerlich eingefun-
den hatte, wenn die Bedeutung schleudern" mcht volkstumlich
zewesen war.
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 495
zitierte lepeida in der Bedeutung (fruh) gebdren" nicht

die einzige berraschende Paralelle, die sich mit dem Ge-
brauch von fundere ergibt. Gewiss hat Spitzer Becht, dass
dabei von der Bedeutung von sich geben" auszugehn ist,
das ist eben auch bei fundere die Zwischenstufe. Auch der
arum. reflexive Gebrauch sich (auf jemand oder etwas)
strzen, beriallen" nsw. deckt sich recht genau mit einem
sehr zahlreich zu belegenden des lat. se effundere oder effun-
di (z. B. in terrami, in suos ) und. dieser Gebrauch mag
sich tatsdchlich zumichst Ea eine Menge von Leuten, Dena
usw. eingestellt haben.
Gegen meine Etymologie von rdbda ist weniger Wider-

spiiuch erhoben worden. Ausser der Aeusserung Weigands
sind mir nur die Ausfhrungen von G. Giuglea in dieser
Zeitschrift IV 380 bekannt geworden. Giuglea nimmt meine
Erklarung des bd aus urspr. gd an, zieht aber ein *regidare
.zu *regidus von regere dem rig(i)dare vor. Lautlich ist das
eine ebensogut wie das andere, und es ist in der Tat ver-
lockend, das rum. Wort mit dem it. intrans. reggere (alla
fatica, alla cella, al caldo usw.) zusammenzubringen. Aber
der Widerspruch, den sowohl er als Weigand gegen die Be-
deutungsentwicklung von rigidare erhebt, scheint mir durch
den Hinweis auf durare, indurare zu durus hina11ig, zu
-dem ja rigidus nahezu em Synonym ist (Ging lea ubersetzt
es a. a. 0. unter anderem mit veirtos). Schon im lat. zeigen
sich Gebrauchsweisen von durare, die dem rum. rabda vol-
lig analog sind (durare nequeo in aedibus, unani hiemon,
in ca.stris durare). Das habe ich schon DR. I 224 angefuhrt
und gegen diese Parallele, denke ich, hatte Weigand sich
wenden mussen, ehe er meine Ableitung als begrifflich
unannehmbar" bezeichnete und Giuglea, bevor er konstru-
ierte, was em solches rigidare hatte heissen mussen. Weder
im lat noch im rom wird ja mit rigidus ausschhesslich die
durch K lte erzeugte Steifheit bezeichnet
So scheint mir denn doch, wenn man schon das Be-
stehn von rigidare im lat. leugnet, annehmbarer, von dem
belegten rigidus als von dem konstruierten *regidus aus-
www.dacoromanica.ro
496 E. HERZOG
zugehn. Zudem durfen war wohl fur das klass. lat. rigidus
eine schon vulgare Nebenform *rtgdus annehmen, wenn
aber I on regere im rom. em Adjectiv neu gebildet wurde,
so ist these Ableitung ja wohl nur mit dem vollen Suffix
-tda- = rum. -ed denkbar, eine synkopierte Form ist vom
rom. Standpunkt kaum erklarhch: das d von cald z. B.
kann ja schwerhch produktiv gewesen sem. -ed fmdet sich
tatsachhch in emigen rum. Neubildungeni, aber these leh-
nen sich nach ihrer Bedeutung an ganz bestimmte Muster
an; das ist auch dort offenbar, wo der Stamm nicht klar
ist. valced, buged, caged (Marginea hat k'alfdd) nach sar-
bed, vested nach marced, sabred nach leinged, ar. muhlid
nNch muged, das 1111 ar ja wohl ajuch ehemals bestanden
hat, oder nach ardntid, suleaged zart, schlank" vielleicht
nach fraged zart, welch". Fur em *regidus, dem doch
wohl nur *reged entsprechen konnte, ist also hier uberhaupt
kein Platz.
Aber reggere m der genannten Bedeutung schemt uber-
haupt erst it. Neuschopfung zu sein, u die Bedeutungsent-
wicklung: conduce, cdrmini, stapdni zu tolera, suferi, su-
porta ist nicht so ohne welters einleuchtend (am ehesten
gelange es wohl iiber reggersi). Man konnte sich eher urn-
Zu den -idu- Ableitungen im allgememen vergl Schu-

Nicht hieher
chardt, Rom. Et. I 42 ff, , M.-L., R. Gr. II 426.
gehorig acrid (Pascu, Suf. 64).
2 fraz4t in Marginea auch von Kindern und Jungen Mad-
chen gebraucht: zart", welch", angenehm anzufassen". Das
ist Cddr. Cosm. II 404 zu erganzen Von Aepfeln und Birnen be-
deutet es welch", un Munde zergehend" (von bestimmten Sor-
ten gebraucht), auch von Holz und Gras wird es gesagt. Es
liegt lat. fracidus zu Grunde und Tiktm hat vermuthch Recht,
wenn er behauptet, dass das Wort mit fragilis nichts zu tun
hat. Der stimmhafte Palatallaut konnte sich ja durch Ein-
mischung von fragi 'Erdbeeren' erklaren. Doch glaube ich noch
an eine Moglichkeit, diese und andere phonetische Elgentumhch-
keiten der -indu-. Adjectiva zu erklaren, worauf ich nhchstens
zuruckzukommen gedenke.
3 Bei der Gleichsetzung des seltenen regtbilts docile" mit
care rabdil lauft wohl eine Verwechslung der passn ischen und
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 497
gekehrt zu der Frage verleitet sehn, ob sich in das it. Wort

nicht rigere eingem.ascht hat, dessen endungsbetonte For-
men (reggiamo, reggeva etc.) mit denen von regere zusam-
menfallen mussten, vergl. lat. Gebrauchsarten wie nervi
ngent, animus rigens, vir tot malts rigens.
Cernauti E. HERZOG.
aktivischen Auffassung unter. -tbzlis mit semem deutlich passi-

ven Chat akter ware nicht ohne welters als aktiv aufgefasst
worden.
Dacoromania V. 32
www.dacoromanica.ro
ARTICOLE MARUNTE.
Die 1. Pers. Imperfeeti 1111(1 anx ,habeo'.

Ich mochte fur die Formen ldudam ,laudabarn` und
am ,habeo` die Erklarung Miklosich's und Tiktm's be-
ftirworten, namhch als ursprunghche erste Person Plu-
rahs, gegenuber der von Meyer-Lubke gegebenen (Rona.
Gr. II 238) und von Puscariu (Beihft. 26 z. Ztschr. f.
rom. Phil., 29) mit Hinweis auf Meyer-Lubke's Griinde be-
furworteten . ldudam nach am, dies nach alb. kam (das be-
kanntlich selbst indogerm. -nu enthalt). Eine dritte Deutung
aarbulescu's (Arhiva 1922 S 299 f.) hat Gamillscheg, Ztz,chr.
f. rom. Phil. 1928 S. 215 wohl mit Recht abgewiesen. Der
Grund., den Meyer-Lubke gegen die Identifikation von am
,ich habe' mit der verkurzten Form von habemus im Rum.
ant anfuhrt, ist der folgende- Es ist aber schwer emzu-
schen, weshalb in diesem emen Falle die 1. Plur. auch far
die 1. Sing. eingetreten sein soil, whrend doch bei allen an-
deren Verben die zwei Personen scharf auseinander ge-
halten werclen. Zwar knnte man sich auf das Imperfek-
tum berufen htte aber damit die Schwierigkeit blos
verschoben. Das liegt allerdings auf der Hand, class am =--
habeo mit cant-dna = cantabam im Zusammenhang steht,
und dass entweder beide auf gleiche Weise zu erklaren sind,
oder aber das eine das anclere nach sich gezogen hat". Ich
wiirde meinen, dass von vornherein die erstere Mglich-
keit der zweiten vorzuziehen sei denn ein Einfluss von
habeo auf laudabam (oder umgekehrt) ist cloch nicht sehr
wahrscheinlich. Und wie soll man isich den Einfluss eines
.
alb. Paradigmas kam 1. Pers. ka 3 Pers. auf das rumit-
nische *aib (aus habeo) a (aus habet), also Einfluss mit-
www.dacoromanica.ro
ARTICOLE MARUNTE 499
ten aus einem Sprachsystem heraus auf eme parallele Form

in emem anderen, denken? Soweit ich sehe, hat Capidan in
semem Artikel Raporturile albano-rom'ane" m DR. 2, 444n.
auch diese Theorie unerwahnt gelassen. Ist also die Erklii-
rung aus gemeinsamer Ursache von vornherein vorzuzie-
then, so schemt mir das Emtreten der 1. Plurahs an Stella
der 1. Singularis psychologisch hochst wahrschemlich :
man braucht nur an die zahlreichen Falle der syntakti-
schen Emordnung des Individuellen unter der Allgemein
heit" zu denken, die ich in meinen Aufsatzen zur roman.
Syntax und Stilistik (1918) S. 144 ff. besprochen babe, und
che Slotty Indog. Foisch. 44, 185 ff. unter plurahs sociati-
vus" bezw. pluralis affectus" zusammenfasst, indem er da-
rauf hmweist, dass der Ich-Ausdruck dem individuahstischen,
der Wir-Ausdruck dem kollektivistischen Empfinclen des
Menschen entspringt (so viel wird man mit Recht sagen
durfen, class bei einzelnen Individuen die eine oder die an-
dere Einstellung uberwiegt : bet der grossen Masse stehen
beide in unaufkldrlichem Weasel", von mir gesperrt): vgl.
etwa die von Rostand getadelten syntaxes alertes", die
on est des .. statt je suis un... sagen lassen (Aufsatze S.
154) oder volksfrz. c'est bon, on y va ,j'y vais' (Nyrop,
Gramm hist. 5 S 376), wobei on ja im Volksfrz. = ,nous`
endlich in der Selbstansprache : Courage ! ... pour-
suivons ma route (ebda. S. 216). Schliesslich zeigt ja auch
bauernfrz. j' avons statt nous avons die engen Beziehun-
gen, die 1. Sing. und 1. Plur verbinden j.
Nun bleibt allerdings noch der hchst beachtens-
werte Einspruch Meyer-Lithkes zu errtern, warum denn
bei alien anderen Verben" ausser habere these Venni-
vgl. etwa die Rede des bauerlichen Dienstmadchens bei

Molire, Femmes savantes 11/7 : Mon Dieu! je n'avons pas
-eugu [= tudiQ comme vous Et je parlons tout droit comme
on parle cheuz nous, also mit 1. Plur. statt 1. Sing., wozu Pa-
rallelbeispiele bei Livet. III, 399. Vermischung von 1. Sing
und Plur. zeigt auch dialektspan. mueso statt nuesounser` und
.mos statt nos
32*
www.dacoromanica.ro
500 LEO SPITZER
schung der 1. Sing. mit der 1. Plur. nicht eintritt. Da-

rauf ist zu sagen : es nancielt sich oftenbar um Gramma-
tikahsierung eines Stihstikums, das ursTrunglich in das
Belieben des Sprechers gestellt war : dieser gebrauchte ur-
sprunghch the 1. Sing. oder die 1. Plur., je nachdem ob er-
mehr individualistisch oder mehr kollektivistisch auftreten
wollte, mehr als Einzelner oder mehr als Glied der Ge-
nieinschafts. Es musste also ern besonderer Umstand hinzu-
treten, der die Grammatikalisierung des Stilistikums clurch-
setzte : hier tritt em, was Puscariu (a. a. 0 ) schon her-
vorgehoben hat, das sprachhche Bedurfnis nach Unterschei-
dung lautlich zusammenfallender Verbalformen : Das lat.
Imperfeetum laudabam, -as, -at, -amus, -atis, -ant sollte
lautgerecht im Rumanischen 1, 2, 3, 6 lduda, 4 leiudam(u),
5 laudat(i) lauten. Es ist nur zu leicht begreiflich, class
dieser Zustand geandert wurde und zwar haben wir in
der heutigen Schriftsprache ldudant, ldudat, hiudd, ludam,
ldudati, ldudaul". D h also das okkasionell-stihstische,
urspr pluralische laydam ist auch im Sing. eingetreten --
wodurch allerdings eine neue Konfusion zwischen der 1.
Sing. und der Plur. entstand, the indes leichter ertrag-
lich erscheint als etwa eine Konfus,or; von ,ich lobte` mit
,er lobte, du lobtest' .1 Bei der Ersetzung von *alb = ha-
beo durch den Plural am mag wieder das Herausfallen jener
Form aus dem Paradigma (az, a, am, au) eine Rolle ge-
spielt haben und hier wurde die Digerenzierung gegember
dem Plural durh ant avert/ moghch. Dass also in ande-
ren Fallen nicht die 1 Plur. an Stelle der 1. Sing. eintrat,
1 Man vergleiche die nur zogernd sich durchsetzende tinter

scheidung von 3. Pers. Sing. und Plural bei aved er hatte" --
aveau sie hatten" : letzteres ist statt aved nach au= habent ge-
bilciet, vgl Pu5cariu (wobei ich ubrigens finde, dass il chemd
loan, ein Fall, wo auch die Schriftsprache den Unterschied gegen
die 3. Pluralis nicht macht, vollkommen normal 1st- man erwar-
tet nicht chematt, wie P. meint, da das Subiekt oamenit ware
sondern chemd ist einfach 3. Pers. Sing. von unpersonlich ge .
brauchtem met chiamei loan ich heisse Johann", vgl. die Pa
rallelfalle wie sp. dngtie es heisst [wortl. es sagt] dass...")
www.dacoromanica.ro
,erklart sich aus der besonderen Konfiguration der heiden

Paradigmen Erst das Zusammenwaken einer stilistischen
Tendenz mit einem ITnterscheidungsbedurfnis liess die
-Sprache auf emen solchen Ahweg geraten. Ich erinnere an
emen anderen hekannten Fall, sp eres du hist", ein urspr.
Tutur (selbstverstandhch lehne ich Salviom's *es-es dis-
simihert zu eves, als zu komphziert ab). Menendez Pidal/,
Manual de granicibea hishirrea espaiiola 73 sagt : La fo-
mtica puede hacer confundase formas de funcien &versa,
y si la lengua unas veces permanece imhferente, dejan6
confundirse los derivados de amen y amet en una forma
.comen ame..., alguna vez reacciona procurando con una
distmcnin cualquiera reparar el dailo causado por la fo-
ntica, y en vez de fa es, ille est toma una forma del futuro
y dice fa ells, We est, eves, es" und 116 uber die 2. und 3.
Person : Tu, È, fue en leons y aragons yes , pero el ca-
stellano tome extraciamente el futuro EMS eyes, mientra,s on
leons occidental, judios, Andalucia, Argentina, etc., se
echa mano de Vos *suns, diciendose tit sos, con lo que se
umforma la micial con la de Yo, Nos y Ellos ; l, InT
ye, en locales y aragons, perdida la -s con la -t para uni-
formar esta persona con las demas 1 y distmguirla de Tit
yes, que acababa en -s como en los comas verbos, pero en
,castellano no }labia esta necesidad de distmcin y file es,
'no diptongado como voz empleada atona". Thalektspanisch
ist also hi sos, 2 Plurahs statt 2. Sing zu Unterscheidungs-
zwecken emgetreten, weil vos *subs nehen tu es stilistisch
-vikarierte. Das ist ganz parallel zu rum. am= (habemus),
1. Plur emgetreten statt 1. Sing. zu Unterscheidungs-
zwecken emgetreten, weil habemus nehen habeo stilistisch
vikarierte tbrigens lasst sich auch kast eres= eris als Pa4
rallele anfuhren ftir das Zusammenwiiken der grammati-
schen Distinktionsnotwendigkei tund einer stilistischen Ten-
denz wie bei rum. am es ist namlich nicht so sehr sonderbar
(extraliamente, Menendez Pidal), class gerade das Futur
in der 2 Person als Vertreter eines missverstandlichen *es
auftritt von Du kann man nicht so leicht etwas mit Si-
cherheit behaupten, ein Prsens du hist" hat etwas von
www.dacoromanica.ro
502 N. DRAGANIP'
einem peinlichen Eingriff in die Daseinsspare des Neben

menschen : Wir mussen daran denken, dass wir vom. Ne
benmenschen me so viel wissen, dass wir von ihm, und
gar zu ihin sprechend, Wahrheiten" behaupten konnten1 :
so stellt sich denn ein vorsichtiges .du wirst wohl sein'
als schtichterneres, bescheideneres Aquivalent eines allzu
prallen du bist", urspriinghch nur als stilistische-
Nuance ein.
LEO SPITZER,
Versuri Teen
Intr'un manuscris de 148 foi, scris cu chiriice, aflat
de studentul P. Barlea din Mogos in 4 Aprilie 1926 si d'a-
ruit mie, araturi de mai multe colincle i cantece de stea in
versuri, de fragmente din Mcintuirea PaceitoOlor" (eApp-
ToVov cst.o-qp(ct) (Pentru minutiea care s'au facut
etc.
cu zugravul", Pentru copilul cel de un an carele 1-au pit-
zitil Nascatoarea de Dumnezeu s'anatos", Pentru celii ce-
1-au dat mumg-sa dracului la zimishrea ei", Inteo cetata
era un om anume Ioan", Epistolia Maich Domnului",
Epistolia Domnului Nostru Isus Hristos", Talent Sfmtei
Liturghii", Viata i muncile Sfntului Mucenic Chirila",_
Intrabari si raispunsuri", Pentru Sfantul Joan Cucuzel",
Pentru Teofil carele s'au 146.dat de Hrisfos cu scrisoare",
Prangerea Maich lui Isus Hristos in versuri".Vers la
uuntg,", Vers la Crg.ciun" si mai multe alte ver-
suri" 51 scrieri apocrife scrise de alte man se ggsesc : mai
1 Daher im Neuenglischen die bekannte Verteilung im Fu-

tur gwe) shall go you will go, vgl. Deutschbein, System der
neuengl Syntax S. 140: Shall druckt fruhne, eine bestimmtere
Znkunft aus als will Von dieser Basis aus ist die gegenwartige
Verteilung von shall und will begreiflich. Ich kann naturge-
gemass uber meine Person und deren zukimftiges Verhalten
bestimmter aussagen als uber die 2. und 3. Person". Dass im
Spanischen nun gerade das sozusagen weissagende Futur statt
des Prasens eintritt, konnte zum Engl. im Widerspruch empfun-
den werden : aber das sp. eres ist eben nicht das bestimmt weis-
sagende,' oder, wie Lerch sagen wurde, das kategorische Futur,
sondern das suggestive, sanft insinuierende : du wirst wohl".
www.dacoromanica.ro
intaiu, ea un fel de introducere, un Ccintec ineingdios ; apoi

dona cronici rimate, versuri populare de dragoste scrise sau,
mai bine, copiate de un bajenar eu numele Nicolae" (ci.
f. 97 r), care, dupg JimM, poate ssa fi fast oltean si, dupa
1769, sg fi trecut muntn in Ardeal. Aceasfa sfanfa carte"
o cump'arase din Jeoaj" (Gioagm) in luna lui Cuptor in
anul 1810", cu plata foarte multsa, cu bani en 2 zloti bunt'
Niculae Cojoe din Valea Raului. In 1823 aceasfa epistohe"
era tot a batranultu" Niculae Cojoc. Versurile" mai nou'a
sant scrise incepand cu acest an, unele abih in 1842. In
1849 Moise Samuel de Csora" sense in patru limbi urma.-
toarele Gegen these Anweisung. Fljen az Istentl senkitl
se tarts. Pune n'adejdea in Dumnezeu i te vei mantui. Con-
fide Deo et salvus ens Deus, deus meus, ad te de luce vi-
gilo, salva me, ab hoste inimico libera me, protege me,
Domine".
Versunle i celelalte texte ale hajenarului Nicolae an
fost scrise cu siguyanta inainte de 1800.
Cantecul al es-6,mi titlu ar trebui A, fie Istorna Teirii
Romeinesti de la leat 1769" si care se gaseste si in ms. 1319
al Academiei Romane (v. N. Iorga, Ist lit. rom sec XVII!,
v. I, pp. 501-502, si Ist. lit rom., ed. II, v II, p. 539 ;
pentru comentar cf. si Al. T. Dumitrescu, Treimbifei romei-
neascei, in AAR., XXXVII lit., pp. 33-35), in altul de la
1789 care-i apartine bihliotecii Episcopului de Butz'au Dio-
nizie (publicat de N. Iorga in Revista istoricd, IV-1918,
pp. 156-162), intr'un al treilea in proprieatea d-lui C. C.
Giurescu, unde e mai complet si are titlul Istoria Tdrit
Rumeinesti si a Bucurotilor, seiracii" (cf Otnagitt tut 1)3-ia-
nu, Bucure5ti, 1927, pp. 201-202) ne trimit inainte de a-
ceasta data
De asemenea i cantecul despre luarea Hotinului de
Rusi, care s'ar putea data din 1768 (cf. N. Iorga, 1st lit.
rout. sec XVIII, vol. II, p. 463 ; o variant:a cu titlul Ver-
sul lui Hotin" a publicat M Gaster in Rev. pentru ist., ath.
si filologie, 11-1883, pp. 335-336, fheand nota : Aceast
baladh istoricsa care se rapoarfa la evenimentul din anul
1769 aratil acuma. mai prestis de ori ce Indoia1, vechimea
www.dacoromanica.ro
.504 N. DRAGANU
relativa a acestor cantece din manuscriptul de fata, cg sant

in orice caz mai vechi decal data scrierii lor"). .
Si deosebitele manuscrise in care se ggseste Mdntui-
rea Pdceitoqilor" CAllapto)Stv aurcu(oc), carte foarte cetit
in secolul XVIII, ne fac sa; credem cg manuscrisul nostru
a trebuit sg se scrie pe la sfarsitul acestui secol. Gea mai
veche traducere romaneascg din aceastg carte o avem din
1692 si a fost fgcutg de un oarecare Cosma (Ms. Emiae-
scu). Specimene din ea se gasesc in Chrestontatia lui Gaster,
vol. I, pp. 299 s. u. (cf. i p. XLIX, precum i N Iorga,
Ist. lit. rom. XVIII, vol. I, pp. 426-427). Celelalte inanu-
scrise se opresc I ele pe la 1810, data child manuscrisul
nostru a fost cumpgrat de Niculae Cojoc : manuscrisele A-
cademiei Romane Nr. 176, 182, 289, 431, 442 (cf. Gatalo-
ul manuscrisele, vol. I, pp. 405, 417, 635 ; vol. II. pp. 125,
442) , alte doug manuscrise se amintesc la N Iorga, Manu-
scriptele Manastirii Cernica, N-rele 90 (p. 14) si 104 (p.
16) ; manuscrisul Victor Moldovan de la 1806 descric de
mine in Anuarul Inst. de 1st. Naf., Cluj, IV 1.
Doug variante vechi din Versul" sau Cdntecul slrai-
natafii" publicg Gaster, Rev. p. ist., arh. i fil., II-1883,
p. 320, Nr. XI si XII. Una din ele (Nr. XII) se aseanigng
foarte mult cu cea din manuscrisul nostru. Cum arafa Ga-
ster, 1. c., ea se ggseste mai intaiu intr'un manuscris din
1784 (p. 290) cu titlul Cdntecul voznicului strain", apoi
in altul de la 1800 cu titlul Stih,urile omului strain", in
sfarsit in deosebite colectii de poezii populare, incephnd cvt
A. Pann si V. Alecsandri.
1 Cazanule pacdtoplor" din Codicele Dornean", scris de

Nechrta dascal" din satul Dorna" la veleat 1790" (cf. Di-
mitrie Dan, Codicele Dornean numit Mdntuirea pdcdtoOlor. Edi-
tiune separat din Candela", Cernduti, 1899) si din Codicele
Leca Moram", scris la anul 1784 dech. 10" de cdlugdrul Io-
nichie de la Homor" (cf. Leca Morarru, Junimea literard, a.
XV, N-rele 3-4 din Martie-Prier, 5-6 din Mai-Iunie si 11-12
din Noemvrie-Dechemvrie, 1926, In Buletinul bibhografic", a.
III-1926, Nr. 2, p. 3-4, Nr. 3, p. 5-6, Nr. 6, p. 9-10), sant cu
totul deosebite din punctul de vedere al continutului.
www.dacoromanica.ro
ARTICOL E MARUNTE 505
Tot la 1784, deci inainte de A. Pann, se gasesc mai in-

tam $1 In ()rasa, in Vifleimii" (cf. Gaster, Rev. p. ist., arh.
si fil., II 1883, pp. 101-102, Kr. IV $i X), Versul pu-
stiet" sau Pustnwul" (cf. Gaster, ibid., p. 231, Kr. XV,
to Lit. pop. rom., Bucuresti, 1883, pp. 47-53), ierf man-
gdios" (cf. Gaster, Rev. p. ist., arh i fil., 11-1883, p.
324, Nr. XVIII, i 111-1884, pp. 100-101, Kr. II), Trei
crai de la rdsdnt" (cf. Gaster, ibid., 111-1883, p. 101,
Nr. III), etc.
Nu este mai non ma cantecul Pentru a tut Adam
gresald jelnica din raiu izgonire" (cf. Versul lui Adam"
ap. Gaster, Rev. p. ist., arh. si fil., 11-1883, pp. 321-322,
Nr. XV ; pp. 323-324, Kr. XVI , 111-1884, pp. 107
108, Nr. XIX $i XX ; Lit, pop. rom., pp. 275-284) etc.
Reproduc deci aici nrele 1-3, 6 $1 8 chn versurile"
de la inceputul manuscrisulm, iar sulit 9 Versul Holin,u-
lui" pentru urmkoarele motive
1. Pentru vechimea lor, cele mai multe avandu-si o-
riginea cu siguranta in jumatatea a doua a secolului
XVIII.
2. Nr. 1 este inedit $i pare a se raporta la insasi viata
celui ce a scris manuscrisul Ca $1 Nr. 3 $1 8, precum si
unele parti din Nr. 6, are un putermc colorit popular.
3. Cele ce au variante publicate, se deosebese foarte
mult de acestea. Astfel sant Istoria Tdrii-Rumetnoti de
ia leat 1769", care in partea sa din urma, in manuscrisul
nostru este cu totul deosebita $1 este mai limga, Versul
Hotinului"1, Versul pustiei" sau Pustnicul"Vmut
strdintildfii" etc.
4. Pentrucsa numeroasele variante ale Istoriel Tilrii-
Rum de la teat 1769", ale poetului anonirn, care 'k-
ph Al. T Dumitrescu, o. c , p 34, nota pare a fi Stefan
Rusgnescu", ca 1 cele ale Versului Hotinului" si o sea-
mA din poeziile lui Ierachica Vacarescu (Ceintec romei-
nesc", Sfettuire si rugeiciune" i manifestul in versurf
1 rentru a-mi dovecll afirmatia, pa acesta 1-am reprodus
paralel cu varianta publicatti de Gaster.
www.dacoromanica.ro
506 N. DRAGANU
Tr (*Mei romcineascei", ap. Al. T. Dumitrescu, o. c., pp.

36, 44) no arata ca intamplarile petrecurte intre 1763
1769 au avut un insemnat rgsunet popular.
5. Cadrul in care apare mai intaiu Verpl" sau
Cenitecul strinaleitii", care a trecut in literatura popu-
1ara nescrisk ne arata ca el se intemeiazg pe realitate :
era cantecul bajenanlor" refugiati din Principate in Ar-
deaf.
6. Intaresc afirmatia lui Gaster privitoare la felul de
a Iucra, al lui A. Pann, anume ca, acesta pentru publica-
tiunile sale s'a folosit de manuscripte anterioare, schim-
bandu-le aclesea foarte pupn" (Rev. p. ?st , arh. ci fa..
11-1883, p. 314).
1.
Cfintec mandios.
1 r0 Nu avusem ce s fact',
Ci sensam a6asta carte
Ca fuseiu sgtos de toate.
Cancl cu condeiul ca. le scruamil
Lacrannle Iri tergeamii.
Cat tranu tot nacajiiu :
Cancl altii la veselie,
Iara eu la calatorie,
Lasam toate la pamant,
Ca nici de un folosil nu-rn sdntA,
C. lumea-i Meg. dreptate
Si intr'un Casti vorii pen toate.
0, maica mea cea ticaloasa,
Fii de acum s'angtoasd,
C. iaffi, maica ca sant clus
Si sufletul im iaste pus .
f. 1 v $i iii rog maicu II lita

S. m. erti cu credinta.
Si acum lacrameziu
Ca de acum nu te mai vg.z.
Ca mie mi s'au suparatil de toate
www.dacoromanica.ro
ARTICOLE MARUNTE 51:YE
$i m'am spaimantat cle moarte.

Vai de mine, ce fealiu de ma instrinaiu,
Si de maiculita m departaiul
0, amar i prea amard si prea amarU.
0, ce iaste a6asta poveaste
De-m sosi far5. de veaste
Si facuiu trupului doru
$i stau ca s. ma omorii.
0, ce fealiu c5, cmpurile au ingalbenita
$i eu de maica am cloritii.
$i eu, maiculita, te intrebaiu :
Daca bine im voesti
Pentru ce m5. izgonesti ?"
0, maic5, de m'ai fi tu mangaiatil,
Nu m'as fi asa instrmatil.
Adevarat, c ai si dreptate
C. m'ai certat la toate.
D[u]mnezeu sa-t, faca parte t
$1 acum ma instrinaiu,
Zioa buna cum luoai
$i maim ca-t sgrutaiu.
$i foarte s'au suparat
f. 2 roSi din II capil is clatmea
Si din gura asa gram, :
Da, Doamne, o hoala grea
$1-1 ia din maim. mea
$i d, Doamne, o boalg amara
Pang in trei zile sa moara"
Dara alte multe cuvinte
Care nu le tin aminte,
Aceastea mg instrinarg
$i de toti m, departarg.
0 lume, ca cmpurile au ingalbenit
$i toate florile pla'ng
Ca de acum striin sant
Ca nimenea altul pre pgmantii.
0, amar, tare mg instrinaiu
51 ai miei parinti si frati im lasaiu
www.dacoromanica.ro
608 N. DRAGANU
$i drumul cg-1 apucaiu.

Eu sant &Augur in lume,
Ca sg nu-mu afle de nume,
Cg inzgclaril prin tgri de mg ngegjiiu,
0, rgu fuseiu ngcgjitt
De a mea. viiatg im iaste uratil
$i asa ochii inchiseiu
$i prin tgri ea mg duseiu,
Prangand cu laerami de foc,
Ca' nu avuseiu nie un noroc.
Iatg cg sant caTator,
Nu mg blastma sa. mor,
C. de voiu avea vr'o sanatate
Tot va fi de mine parte,
C. iatg cg mg due planggncl i suspinand
I. 2 v C. Il nu avuseiu parte de lume.
0, vai, striinul de mine !
$i ochii cg-i inchisei
$i prin tgri cg ma dusei.
$i de acum it las aceste cuvinte :
Toti (sic, = tot") sg-t aduci de mine aminte".
$i cu suspin suspinamil
C. nici o manggiare nu am
$i asa plangandil cu jale
Pentru a mea instriinare
0, ce jale cand trecuiu si muntii,
Ca sa nu-m mai vaz parintii.
Si eu mg duseiu in lume
Ca A. sa nu-m auzg de nume,
S. ajung la boialg
Sg-m fac trupului certare.
0, maicg, rau m'ai blestgmat
De m'ain asa instriinatti,
Si eu toate le-am lgsat
$i drumul 1-am apucat
0, tineretele meale,
Cg nu avuseiu parte de iale
Dacg n'avuseiu in lume parte,
www.dacoromanica.ro
A II T1COLE MARUNTE 509.
Mai bine voi voi moarte.

0, radicuhtd, eu te intrebaiu :
Oare socotesti sd ma, mai aibi ?"
Ce viaste ae-asta, o poveste,
De-m sosi fdrd de veaste
f. 3 r De farsaiu lacremi II fierbinti
Ducnd dor 0. de parniti.
$i mergand si prin brazi
Inghitiiu dord si de frati,
$i merghnd prin cdmpul cu flori,
Inghitiiu dor si de surori. Amin.
2.
[Istoria prii.11unidnesti de la leatu 1769 si a
Bucurestiler, sAracli.]
Sdracd Tara rumdneascd,
Cine sd nu te jeleascd ?
Cd ai famasti tard la o stare
De esti vrednicd de jeale.
Uncle erai mmunatd,
In toatd lumea laudatd,
Domnie ca o crdie,
Acura rdmasasii pustie.
Toatd tara risipitA
Pdnd in pdmantii sdracita,
,Cdmpii au rdmasii pustii
De cerez 1, de herb., _lei'.
Cate orase frumoasd
Twite On' in pdmant Ant arsd :
Jn Ramnic si la Buzeu
Tofu ferise D [u] mnezeu,
Din mandstiri si din casd
Multe rdmasease II nearse,
lard acum mai de curund
1 Sic, in ioc de ctrezi.

2 Sic, In loc de her ghelii. Dovad ca este vorld de 0 copie._
www.dacoromanica.ro
510 N. DRALTANI.T
Le arse si aceale pang in pgmantil.

In. oras in Bucuresti
De ce intaiu s te jelesti ?
Uncle iaste mintea omeneascA
Vrednica s, socoteascg
Ace& on,* frumos si mare,
La o jalnicg schimbare ?
Este lucru de mirare
Ce nu are asamgnare :
Curti boeresti i grgdini
Sal le vez i sa suspini,
Prin. toate este drum mare
Tocma ca drumul de seare.
Co intaiu sg scrii saw sg, faci
Mai bine este sg taci,
Cg primejclha iaste mare
Si mintea mea iaste scurtg.
Darg nu voiu s facti istorie (sic),
Ce numai o proctimie (sic).
Pentru tara mea oi sg fad"
MAcaril sg nu-m fie pgcatg.
In patru pgrt ale lumii
Prea numiti era Rumanii,
Cg sant ascutit la fire,
t 4 r0 Darg n'au intr ei unire.
II
Si dintr'a lor neunire

Va veni %Hi peire.
Iatg acuma o vgzum
51 cu totii o crezumli,
C. unii din neunire
Si altii din nemultAmire
Mb:Lind pre D [u] m [Ile] zeu
Ne-au sosit acesta rgu
De la vgleat 1765.
Fu primejdii mari i mici,
Era in targ nelipsite,
Sg Meuse obicinuite.
Dar Ia leat 1769
www.dacoromanica.ro
razum $1 altele mai noao

Uncle Turcii $1 Tatum
Avea razbom cu Muscalii,
Iara, noi dupa a noastra stare
N'avem nifa o suparare.
Chirastele, zahareale
Ne deprinseasem cu iele.
Iara la Noemvrie in $apte,
Joi spre Vineri din noapte,
Auzim un tipet $i un zgomot $i un chioman
De sputai $i de aman.
Nu puteai sa te precepi
Ce socoteala vei sa incepi.
Unij zicea ca sant Mari
Altii zicea ea sant Muscali,
Iara anevoe sa creade
TTn lucru ce nu sa," veade
f.4v Child incepum a vedea mai II bine :
0 mascara peste fire.
Ce sa, vezi $i ce sa zici ?
0 grmada de calici,
Toate ulitile pline
De misei, de porci de came,
Cu cate un pestir legat de mani
Si in capil peine (sic) de gaini.-
Oni la care mergeai si intrebai,
Ei-t raspundea stupai.
Nu puteai sa le alegi,
Nici sa le mai intelegi.
Atata auziia [ii stupai
$i ne ciiratiia de cai
Noi pang sa ne dumerim
De prin hanuri sa esim,
Ei lucrasa $i pradassa,
Pre trei in pei ii lasash,
Iara maiorul Zgurali,
El putusa a navall
$i cu a lui intrase
www.dacoromanica.ro
612 N. DRAGANU
Tocma la Voda in caa.

Voda daca 1-au vazut
Cu total la el au cazut
Sd ruga sa defadipseasea 1
Pentru ca sa nu jewthasea.
Iara el sa auza nu vrea
Ce cu Deli-Costa vorbea.
Voda foarte sa ruga,
Numai cat nu-1 saruta :
Afiseame, paracaloash'"
Si eu altele mai frumoasa.
Dar cor 2 N
[Si-atata il desbrAcara
Cat nitnica nu-i lasara.
Un rand de haine-i lasara
Si curand il ridicara,
La Sfeti Gheorghi in han,
Uncle era si Vel Ban,
Fratele Mariei Sale,
Cu haremul dumisale.
Si, dupa ce-1 asezara,
Iar la Curte se 'nturnara.
SI lasam pang aici
Ca sa vorbim si de Turd.
Minune dumnezeiasca
Facu legea crestineasca.
Ajutorm clumnezeiesc
Facu neamul crestinesc.
Aceasta minune
Pentru a Turcilor multime,
Atatia Anadoleni
Arnauti, Nicopoeni,
Sl-atati mid agalari,
Ifnul si unul namdari (siA
I Dial endif seascd.
2 Lipse$te o foaie. Textul D. Intregesc dup6. red. publ. de
t1-1 N. Iorga.
www.dacoromanica.ro
ARTICOLF. MARUNTE 513
Sa-1 vezi fuand farb: sale

De Tigani, de haimanale.
Dumnezeule ceresc,
N'am guru sa-t1 multumesc
Ca maina ta ne-au pazit,
Turcii de s'au ingrozit.
Acum de Turci s'a lasgm
Si iar vorba s'apucAm.
Dupa ce la Curte venirg,
Luarg, ce mai Osirg.,
Aleserg mai cu cap
Pe Gligore sin Scarlat,
Il facu ca un Hatman,
Sa." meargsa la Sfeti Ioan in han
$1 fA,r5, de vorbe multe
S'aducg, pe boieri la Curte.
El, fiind. politicos,
Ii aducea pg 'n ting. pa; jos.
BrAncoveanu ostenise
Pal 'n ting de ngdusise.
Se mira cum sg gaseasca:
Tropos sa,' se ra'coreasa.
Dar, p5mfa' isi lua seama,
Volintirii-i luar:1, blana.
Dupg ce merserg la Curte,
Vgzurg acolo obraze multe.
Se uita toti cum mai tare
S. vazh' cine 'ntre ei mai mare.
and s'a vezi, ce s5, vezi.
Sh.' razi ori ea lAcrg,mezi ?I
f. 5 r 5eclea it in Spgth'rie
Acela porn covnicua Ilie
Pg polecre Leposan,
Cu contesul lui Ciochrlan,
Irnbrgcat, infgsurat (scris : itifeirtqat)
Pe-t spariia (sic, = parer) a iaste umflatii,
Cu o sabioarg incing
Dacoromania V. 33
www.dacoromanica.ro
514 N. DRAGANU
Si vorba lui cam cuprinsa, (----= aprinsa," ?),

La fata. cam rumeor
Si numai cu capul gol.
De a clreapta Ardisanul
Si de stanga Verusanul,
Amandoi arhimandrit
Cu minte i iscusiti.
Dec le Mania Ta",
Th. [a] gorodnicia Ta".
Atka de desti era,
CaAil Iti venea a varsa
Amandoi tinea bastoane
Si judeca din canoane :
P. Armeni si pre Ovrei
Ii lasara. numai in pei.
Deci boierii asteptara'
[Treaba], pan' sa. lasara,
C. vazura p Ilie
Despre dalba veselie.
Apoi nu prea zabovira',
Ci s, prilofolosir61,
Precum ca brl om viteaz
Ni odath, nu e treaz.
5 v Dee' cu toate U acestea
Prea s lungeaste poveaste [a] .
Aveam o grije mare
De nu ar fi venit Nazarie.
Acesta cevas au auzit,
La Comana au strajuita,
Destul cu Turcii s'au lovit,
Multi dinteansii au doboratii.
Poate ne-au slujitit norocul,
Pa noi nu ne-au ealcat focul.
De D[u]mnezeu am fost paziti,
Dara nu de ostas strajuiti.
Aceastea s. p'arasiti
1 Sic, in ioc de pliroforisirlf.
www.dacoromanica.ro
Si altele s. auziti.
Dupa ce p Vocla ii gatira
Numai deck il pornira.
Facura Aga pa. Val. lam
S . dea ostilor nazam.
Deo veni veste la curte
Ca vin ostii foarte multe,
Ca sa intre in. Bucuresti
Iani s stai si s. privesti.
Tara mult ea veseleste
1. 6 r Daca aude si gandeaste. II
Si blem, ne mai veselim

Si mergeam ca sa privim,
Dara de ne va veni vr'o .outeare
Ca sa avem vr'o mangaiar
Clopotele trage toate,
Lumea alearga p moarte.
Gaud la, oaste, ce s. vez ?
SA,' raz au sa lacremez ?
Venea Un. Marcu capitan,
1In mojic i un brutan
Cu o fudelie i mare,
Abea sa misca calare.
Toate altele s. las
$i eh' privesti la ostasi :
Numai vieri, plugari
$i mamaligari,
$i a lui numita oaste
Le era mare napaste.
MIR cu frame de tei,
Altii cu scari de curmeiu,
Cate unul doi calare
$i cu bundii la spinare.
Era o primejdie mare
De nu s'ar fi pus la o cale.
Boiarii s sfatuira
Si mai bine o nimerira.:
I Sic, In Inc de fvdulie. 33*
www.dacoromanica.ro
516 N. DRAGANU
Cali\ a din boiari sg s akagg

La impArgteasa ca sg meargd,
f. 6 v Sg facg mare ruggclune II
Pentru a noastrg gagciune.
Dee boiari{iI s% ggtirg,
Numai de cat sa pornag,
P1ec Mihai T1 ggureanul,
Nicolae Brancoveanul,
Pgrintcle 1 itropolit,
Chesar Arlinnandritg.
Acestca voril face treabg bung.
Cg aCasta nu iaste glum&
Dar Spatariu1 Pgrvul, sgracu1,
Pentru targ ii pusg capul
Tot ca sal ne 141jgveascg
Din robiia cea turceascg.
Sfgr5it itorli (sic).
3.
[Verpl strain:IOW.]
Mach' strtingtate,
Mult ai fost fgrg, dreptate.
Incunjuraiu 4rile toate,
Si de lume n'avui parte,
f. 7 r Ca de mic am II prebegit,
Tot cu strinii am trait.
Multe tali am ocolit,
Odihng n'am dobanditil.
C. cate frunzg pre pacluri
$i muguri pre lh varvuri
Si pre lume cat fluturi,
M. stricg mai multe ganduri.
Vine-rn doru1 une ori
sa mg sui pe munti cu flor
www.dacoromanica.ro
S. m jeluescii cu hori
Cg-m vine 6asul sg mon.
Vine-rn clorul cgte-odatg
Sg mg sui pre munti cu piatrg,
Sg mg. uit in lumea toatg
Pre unde-m umblat odatg.
Vzui tara i lumea,
Marea i cu Dungrea,
P. cleasupra nagura1,
Stau pre munti cu tabgra.
Eu am stgtut si am ganclitil,
M. uitaiu spre rgseritil,
$i in jos cgtre sf ntit,
$i din cgtro am venit.
Mg' rugaiu lui D [u] mnezeo,
Sg-m arate drumul mieu
Incgtro voiu s mg duct. eu,
Sg-m ggsgsc si neamul mieu.
Ving-m, dragg turturea.
f. 7 vo De-m aratg calea mea
Sg pocm treace Dungrea,
Sgin ggsgsc i mAndrata.
0, cg eu striin fusgiu,
Reale zile avusgiu,
Pg,ng capul mai pusgiu.
De 5'ar creph pgmntul
SA' mg apgr cu dansul,
Doarg as treace bgnatul,
Nu mi-as mai strica trupul.
Ia-mii, Doamne, sufletul mieu
$i mi-1 bagg in sinul tgu,
Nu mai pofti traiul mieu,
CA trgesc cu ngcaz rAu.
1 Sic, in Mc de negura. Dovadtt de copiare.
www.dacoromanica.ro
518 N. DRAGANU
6.
[Versul pustiei sau Pustnicul.
f. 9 r Acest fee'or de Inpgratil. 0 11
tn. pustie au Intratil.
Eu ma; rog pustie tie :
Primeste-m5. 0. pre mine,
Pre mine Intea ta d.esime.
Primeste-mg ca pre pruncul
La a sa maia
Cilnd la [tatal si.-111 apleacg,
CA las traiulil cel lumescil
Si viu la cel pusnicescil
Nici nu ma lungi cu! frica,
Te-am iubitil ca pre o vistierie
Ce e plia de avutie.
Te-am lubit ca pre o polat'a
Ce e cu aur ferecatA.
P. la mez de mieazg noapte
Nu ma Infricosa de moarte.
a nu roil tern de nimica.
Merg prin dumbrKvi odrAslite
Ca prin piste inf. rodite.
Ramurile tale-t pleaca,
$i le pleacil cat de multe,
Ca ruga sh: mi sg asculte
$i le pleacg cat de jos
Ca sa-m dobaindescil folos.
L 9 v Fi-voi saibateca hiarg il
L6pAdat din 1ume-afar5.
Cndil ggndesc de al mieu parinte,,
Eu plAng cu lacremi fierbinte.
Carele m'au Indemnat
De lurne cg m'am Thisat,
De parint m'am dePartat
Si in pustie am intrat
1 0 f se repetil dup6. fiecare vers. N. Th.
www.dacoromanica.ro
Cu gandul cl[u]mneze[e]se
Ca. voi sl ma pusnicesc ;
Altil lacas sa, Winti gatesdi
La impgratul cel cerescii.
Ca, iaste lams frumos,
De mtg, lume n'am folos.
ca ce nu am o sotie
Ca A. trgesc in pustie.
Dorind de sufletul imeu
Sa. margg la D[u]mnezeu.
In lume sa, nu am tram,
SI-m eaten odihng in raiu,
Ca m'am lipsit de pgrinti
$i prang cu lacremi fierbinti.
Si stau de tot mg gandesc
Cui voiu sg mg jeluescii.
Jelui-m'a muntilor
f. 10 ro De dorul pgrincilor. II
Muntii sant pietri surde,
Pre nimene nu aude.
Jelui-m'as brazilor
Tot de dorul fratilor.
Brazilor si cerbilor :
Cerbul iaste vita, muta,
Pre nimene nu asculig,
Ci el fuge foarte tare,
Eu rgmaiu la suspinare.
Jelui-m'as cgmpilor,
Campilor si florilor
De dorul surorilor.
Cgmpul iaste loci]. intins
$i cu dorul m'an incins.
$i de lume mg lgsaiu,
In pustie [eul intraiu.
Eu mg rog pustie tie
Sg mg lasui un an de zile
S. vgz lumea cum sa tine
5i sa.-m ggsgscil 0 sotie
www.dacoromanica.ro
520t N.DRAGANU
Sa viu iarAsil in pustie,

In pustie sa-m traescil,
Pusnic sA m. pristAvesc,
In Yalu sA m, odihnesc
Si la inpAratul cerescii,
CA lumea tine putin,
Darl in rata in veaci, Amin.
In raiu e traiu ingerese
De la inpgratul ceresc.
F. 10 v Ingerii ,s6 veselesc II
Cu sufletul pusnicescii,
Fiindil brAnit in pustie,
PristAvitil in curAtie.
De acumil pAnA in vecie
Mila D[o]mnului &A fie
Ou mult day, cu veselie.
8.
Franzit verde ea nalba...
FrunzA verde ca nalba,
M'as iubi cu dumnea-ta
$i nu t-am stiut firea.
Unde-su mA uit la tine,
Arde inimioarA in mine.
Te vaz de pg. ochisori
CA esti bunA de marghioli.
inteles i te stiu,
f. 12 rStru gurita ce [i]t II poate,
Ca scoli oameni de pg moarte.
CoconitA albioark
Multi voinici bggasil in boalg.
Au venit si rAndul mieu
Ca s'a,' zacil de dorul tgu.
CoconitA s'o
Cu gurita mititick
Sa m uit mai multii rn-i fried
M-i fricA c. te-oi deotea (= deochea,"),
Leiculita, lumea mea.
www.dacoromanica.ro
9.
Ferpl Rotinului.1 Terul lui Moth].
Lv0144 Hotine, Hotme, (Gaster I. c. 11, p 335-336)
Gateste-te bine Hotine, Hotine !
Ca Muscalul vine Gateste-te bine,
Sa intre in tine. Ca Muscanul vine
Sarmane 4otine,
Vin sa", te robeasca, Cu oa [s] 01 pre tine.
Sa te prapatleasca, Pre deal si pre sesu
Vin cu tununle Tot voinici al [e] si
Spargu la zid.urile, $i pre locuri, vai
Vin cu tunuri mari Sta gulf de misei
Spargii la ziduri tari. $i pre dealuri mari
Viii cu tunuri mici Vin tot ghenerari.
Omorii da la Turd.
P ]ea i p lunci Ghenerari striga :
Steaguri de haicluci, Raita catana.
Pa deal si pa ses N'avem ce taea.
Catane pa jos, Turcii din barila
Iarii [pa drumuri] mici S. rugh cu m[ila] :
Vinu-s[i] povodnici, Pang in primavara
Iaril pre drumuri mari
C'ar esi din t[ara].
Vinu-s [i] hvinarari i.,
Mai pa, drumuri batute 2 Iara ei striga
Ample sa audliu $i Inca lacrama :
Ca santt. omeni tari Saraci[i] de noi 1
De bat la Tatari. Vreamea 6a. de-apoi.

Tataroicile
Ca saraci[i] Turci
Prang &gracile
Cu copii in brate Ei zac ca butuci
Cu lacrami p. fata. C. pa basa de la munte
Copt]. de Tatar L-au lovit in frunte.
Robul la Rascal.
0, &amen Turci, Rasa de la Olt
I Sec, In loc de ghindrari.

2 Sic, In loc de drum, batut.
3 Sic, In loc de steagurz N. D.
www.dacoromanica.ro
522 N. DRAGANU
Cum zac la butuci. De trei zile-i mort.

Si 6almelele Cu ostas cu tot. .
Zac ca verzele,
Efartdganele Turci[i] le jelea
Sd 'ncarci cardle. 51 din grai grdea :
Flore di pd brad, Sdraci[i] de noi 1
Despre Tarigrad
Vreamea 6a de-apoi.
lthiscaliii A, bat.
Din cinci mn de Turd. V Noi in tara noastrd
Au famas numai cinci ClIcam pre mdtase,
Si aceia sdnt (sic, =
[pArliti lard noi pre-aici
De tunuri 2 loviti. &dm cu prunci[i] mici,.
0 pase vestit, Cu lacrami 'fierbinti
Cum nu te-ai pdzit.
Pasa de la Dnu Umblncl cu op[inci] ;
Au pent intalu. Cu lacrdmi pe fata
Pasa de la munte Cu copli in bratd
Zace de s'a. inpute. Tara moldovascd
Pasa de la Olt Food o parleasca,'
Au perit la foc Numai s'a ramate
Cu oste cu tot. Spre apgrare miie
Candu fu Joi mai despre Vearde stegerel
[seara SA md sui in el,
Hotinul arde cu pard Sa-m fac Achqi] roatd
Si TurciN grdesc :Sdraci Sb."-m vaz ostea toatd,
[de noi
Ca, au vemt vrernea de apoi Macar de si moartd
Ca sd perim noi Rogoz de pe vale,
Sable musaleascd Turci[i] fug chlare.
Sd se pomeneascd Merisor crapat,
In Tara turceascd Ca s'au sphieat.
De acum pAnd'n veci.Amin". Fug la Tarigrad.
N DRAGANU;
1 Sens gre*it Muscale.

2 Scris greit tununlori.
www.dacoromanica.ro
Note i fapte de folelor i filologie.

Poezii de la Romanii din Serbia Cdntecul Dundrn (Vointcul care-
cautd mdndra).
ti?i Votnwul Dumitraqcu ci calul. Asemanri cu.
Mionta. Ternamii to? toman (ortoman), late (law) din Altortfa *. a.
I.
Cilteva fapte de folder.
In. afara de materialul folcloristic, pe care 1-am cules
acum 17-18 ani (1910-11) si 1-am publicat impreuna cu
colegul G. Valsan 1, mai am personal cateva poezii de la
Romanii din Serbia, care impreun g. cu materialul propriu
zis linguistic, nu 1-am dat Inca. la tipar.
Vomd sa, aflu, daca exista la acesti Romani, mai ales
la cei de pe tarmurii Dunarii, un cantec special despre
fluviul de care sant legati atat de strans, cum a fost de-
sigur o parte mare din poporul nostru, am cules in satul
Ratcova Ccintecul Dundrii".
I-am pus acest titlu in momentul cand 1-am cules,
fiindea, viorarul, cum se numeste acolo, mi 1-a ca.ntat ea
atare, raspunzand dorintei mele de a auzi ceva caracte-
ristic despre Dunare.
De fapt, cum se va vedea, titlul mai potrivit dupa, eu-
prins este cel de Voinicul care i-1 cautd mcinclra".
Din nenorocire cantaretul n'a stiut, din ceea ce va fi
fost cantecul mai vechiu, cum a' si marturisit, decat frag-
mentul ce ii dam aici. 0 varianta a lui am cules-c in Costol
de la Iovan Blagoe.
Nu le-ara introclus in colectia publicata, fiindea, do-
riam sa. eontinuam cereetarile j sa. intregim materialul
cules. A venit insa razboiul balcanic, apoi eel mondial cu
urmarile lui si n'a mai fost posibil sa, mai mergem pe
acolo.
Celalalt cantee, cules in Rateova, il public tot alai pen-
tru ca, prezinta elemente inrudite, atat cu eel dintaiu cat
si cu Miorita i fireste en multe alte canteee, balade i au
1 G. Giuglea ei G. VEllsan, Dela Romdnii din Serbia. Cu-

legere de lit. pop., Bucureeti, 1913.
www.dacoromanica.ro
524 G. GIUGLEA
diversele lor variante, de care nu e locul s ma". ocup aid.

In aceste insemngri nu urmarese deck sa: semnalez ckeva
fapte de ordin estetic literar ,si folcioristic. S vedem ins'a
Intiu textele.
1. Ceintecul Dundrit
(Voinicul care tei cautd intindra).
Dunare, Duugre, Crisu 4 c. 'm zicea:
Drum MIA pulbere Da stii, da nu stii,
Si. far5, ogp4, Mnchuleana ta
Inima-mi sa:cas 1 De oi fi valzut-o
Cum esti curkoare N'oi fi cunoscut-o 1
Dispre lispegioare 2 A I , madruleana mea-re,
Cum esti curkoare, Lezne de-a cunoaVe-o.
S'a fii vorbitoare 1 Mandruleana mea-re
_Eu te-as intreba-re 3 Trestie din balta:,
- Foc de-o m'andra:-a mea, Mai nalth, din toate :
Ca de-oi fi v'azut-o ntisoara ei
La rufe spaTand, Coara de Artie,
'Cu maiu Wand, Logofet mi-o scrie,
De neica 'ntrelind ? Vara-n prhvglie.
Crisane, Crisane, Da tii, da nu stii etc.
Dalbes Muresane,
(Se repeth. cele dousa, versuri subli-
niate mai sus).
1 Nu transcriu aici toate pronunt6rile de sunete dialectale,

care e pot subsume unei reguli. Deci nu transcriu pe d, t, it
inainte de i, e.
2 Peste, deasupra pietrilor, lespejoarelor din albie.
8 V. asupra acestui -re ceea ce am spus in Dela Romdnii
din Serbia", lit, pop., p. 377 sqq. Acesta poate fi o urmg. de infini-
-tiv, p6strat6 de cerinta num6rului de silabe ale versului vechiti.
De aceea, In poeziile lor, Romnii din Serbia pun des pe -re 0 la
imperfecte, cum se poate vedeh in colectia citat.
4 Aici cntgretul a uitat ca-i vorba de Dunre, furat de
cantec asa cum probabil va 11 fost odat. El nu puteh sti de
r4ul Cris, deci de o influenta a numelui Crifan nu poate fi
vorba.
www.dacoromanica.ro
ARTICOLE MARUNTE 525.
Din gura 'nclestat,

Ochisorii. ei, Din coade legat,
Doua mure negre, Din .coade pocnind,
Vara 'ntr'un. rug verde ; Pe drumuri fugind...
Coapta ' la racoare, Da stii... etc....
Ne-atinsa de vant, Sprincenile ei :
Tulsa la pAmant, Pana corbului,
Ne-atinsa de vant. Iarna pe za'pada.
Da stii... etc. . . . . npada 'm lucesfe
Cosacioara ei, Iele 'm straluceste...
Doi Mlaurei
Cules de la Faun al Florii 2.
2. Domnul Dumitra$cu -i Calul.

De la noi la voi Bea voinici cu el,
Nu-i un pas ori doi Apa [e] stticie,
Nici atata cale, Cum im' place mie
Numa-un deal s'o vale Si 4 t-e drag si tie.
Fo rara dumbravg Lang' a fantanioafa,
Fo poiana verde, Crescut-a nascut-8;"
De mi-at putea erede. Un pat incheiat
In B mijloc de poiang Cu stalpii de fag
Crescut-a, rascut-a Cu blane 5 de brad.
lTn brad s-un molivd. -- Da 'n pat care sede 13 ?
Jos, la fald'acing., Domnu Dumitrascu,
0 ling fantang Domnu Muntelui,
Cu jgbiab de alam'a Fal Vurtomului.
Cu ttitur de fier, Stapanu-odineste,
Chiepeel de-aurel, Murgu strejueste.
1 In loc de plur., atras, ca formg de plur. uringtor, corect-

acolo, foneticeste tins-atinsg".
2 Cf. G. Giuglea-Valsan, o. c., celelalte poezil culese de la.
acest viorar, care avea atunci 56 ant.
5 Clt. 'N.
4 Dupg t, z, s, s i se pronuntg aproape de 1.
5 Scnduri.
6 ecle
www.dacoromanica.ro
.526 G. GIUGLEA
Murgu mi-i legat Cu sprnceana trasg

De stalpi-ei' de fag. Cu geana sumeasg,
Murgu ce facea? Cum bung-i de cas.
Ochii mi-arunca Murgu`ca-ro iicea :
Pe cei braz mgrunt Stgpne, jupdne,
Mgrunt si cgrunt. Nuroa blgstgma,
Si el vedea Incalecg pe mine
Gujmanii2 lucmd, Si te tine bine.
Sgbii strglucind Aidat sg, fugim,
Si la ei venincl. Sg ne schimbgro locu
Murgu cnc13 vedea, Ca, ne mica focu.
Iel cg-m strgfiga Aida sg fugim,
Stgpan dqtepta. In tar5. 'n Ardeal
Stgpanu zicea : Jos, la popa Stan.
Murguletu meu Are trei fetitg
Dare-ar Dumnezgu, Par'ca-s iconi%.
Furu sg te fure $1 care-t vo4 plaicea,
Lupi sg te mgnnce, Pe aia voi4 loa.
Cg n'ar fi de-a4 zice. Stapgnu ouzo
Cum, tu te 'ndura4 Din pat sa scula,
De mi-s straliga$, Calu 'ncgleca
De mg destepta5 ? Si ei cg 'm fugeg
C. ieu a durmiam, In targ 'n Ardeal
Frumos vis visam, Jos, la Popa Stan.
Cg mg logodiam Acolo mergeg,
C'o-fatg de crai Cu fetile sg 'ntglnig,
'Cam de peste plai ; Una ca-i plgceg
C'o-fatg crXiasg S'o lug
Dalbg jupaneasK, $i sg cunung...
Ceintecul Dundrii, (variant)
(Mama careit cautd feul)
-Pe malul Dungrii Cea maicg bgtrang
Plimbg-mi-se plimbg Cu furchita 'n brgu 6,
1 COL
2 Curtile".
3 Cit. an."
4, 6 va, vet.
'6 La repetarea versului a zis rnng".
www.dacoromanica.ro
Cu fusu 'ndrugand, In targu-al cu flare,

De flu intreband. : L'al bas7 negusfor.
Dunare, Dunare, Iel mi-a arguit
Drum far' de pulbere, Si mi-a logodit
Cap de puners1, C'o fata de crai,
Cum iesti curatoare, Mare pesfa plal.
a. Lii vorbitoarel La mine-a venit
Ieu2 te-as intreba-re Ravas pe pamant
De-un ficior al Mu 8 Ieu ca s ma due,
Balaciu14 tau Pe lel sag cunun,
Vazut-ai, on ba ? Nasa ca sa-i fiu.
Ieu, de 1-am vazut, Maica de-auza,
Nu 1-am cunoscut 1 Incepea mi-a plangea,
Ficiorelul meu Dnpa iel pleca,
M-i-un baetel nalt Pe lel mi-1 gasa.
Nalt si minunat, Facasa mi-1 loa
De bube varsat5. Frumos 1-insura
Fatisoara lui, Nunta cg-i facea.
Coala de artie Da ea ca 'm luva-re,
Logofet mi-o scrie, Maistori im tocmia-re,
Vara 'n pravalie ; De nunta s'apuca-re.
Ochisorii lui Ce maistori luva ?
Doug mure negre, Doua" zaci de trimbiceri
Intinsi pe-uluc verde 6 ; Si cants., Doamne, cant%
Sprincenile lui, De dezmierda inima.
Pana corbului. Nainte eine mergea ?
Eu nu 1-am vazut, Abdulh ca tambura,
Dar am auzit, De se despica frunza,
C iel mi s'a dus, Asa manclru ce cant&
I In care-si pierde omul capul, se inneac; rAu pnmejdios.
2 Io".
8 In loc de mieu", fiinda, 1-a influentat versul urm6tor.
4 Luntrasu1, cel ce vs1eaz i pescueste pe Dungre, pescar.
5 Desigur un viers bastard, rtacit din alte cantece, Mudd-
nu pare firesc acest defect pentru tipul feciorului frumos.
6 Pasajului acesta Si 1ipseste un vers, on doug, in care tre-
bue s5. fie vorba de rug, (rugi ?), ca in varianta penatt cxci
forma u/uc (culuci, gard) e putin potrivitg,
7 De frunte".
www.dacoromanica.ro
528 G. GIUGLEA
arcetand. cuprinsul Cantecului Dunarii" vedem a in

prima variant& este vorba de un tanar, un voinic", cum
i se zioe de obiceiu in balade, care "i.i cauta disperat iu-
bita. Ca sa afle ceva de ea, intreaba Dunarea care a putut
sa vada multe in lunga ei curgere dispre lispegioare.
Aici este insa ceva mai mult deck o intrebare push', unui
personaj mistic, ori nazdravan" ca Morita", care poate
spune ceea ce eroul nu e in stare sa afle. Versul Inima-mi
Awe, desvalue teama ca manclra cea frumoasa a fost
inghitita de valurile Dunarii1, sau poate firma de cineva.
Dunarea este cleci numai al doilea personaj, ca l in
varianta a doua uncle motivul este mama care ia cant&
fiul pierdut. Titlul de Cantecul Dunarii" nu este potrivit,
precum nu este nici Miorita pentru cunoscuta poezie cu
e6st nume. Si in aceasta eroul este pastorul, iar faptul con-
sta in conflictul cu tovarg4ii lui invidim, pe cand. Miorita
este personajul nazdra'van, firete din mediul vietii pitsto-
reti, precum dincoace avem. mediul vietii pescare?ti, legatA
de maretul fluviu. Acestuia i se adreseaz'a eroul, precum in
alto cantece, pentru elle motive, se adreseaza Murmilui,
Oltului, Prntnl ai etc.
Si tot al3a child e vorba de un viteaz", ca in Voinicul
Dumitrawu i Calul", tax araua de lupt5. $i cu insuOri de
atot-$tiutor, apare Murgul, precum in. alte imprejufari o
pasare, nn cane Fj. a. m. d.
Elementele acestea din literatura noastra populara
izbesc pe orice cetitor. Altceva insa vreau sa accentuez aid,
uu element literar-estetic care se desprinde din cantecele
de mai sus i care se cunoaste din multe alte procluctiuni
popular@ Este vorba de tipul ales de frwmsete erou sau
eroina din literatura populara. Fata alba ca spuma
laptelui, ca hartia ochii negrii, de obiceiu ca murele, pa-
rul ca pana corbului, sant trasaturile care disting, in con-
ceptia poporului, pe omul, sau pe femeia frumoasa.
i Undeva in Sandu Aldea" sant pomenite versurile Du-

Wire, Dundre, Drum VIM pulbere 0. PIM ftiga$, Ce voinic ndn-
cap", In legaturA cu Innecarea cuiva.
www.dacoromanica.ro
ART1CGLE MARUNTE 529
In zeci de versuri populare se gIsesc aceste compa-

ratii. Dar si altfel nu numai in poezie se remarca acest
lucru.
Astfel, de pilda, tdrani din Fagaras mi-au spus ca
cea mai frumoasa femeie este cea cu fata alba. Pentru bar-
batii din &ace le, fapt observat deseori, femeia dorita este
cea cu ochi negri, ori caprui ; cea cu ochi albastri cade pe
al doilea plan*a fie in aceasta conceptie despre frumos,
o cauza etnico-geografica, in sensul ca. oamenii de la munte
au fata mai. alba ? Si in acest caz am avea ideia de fru-
mos legata de tipul etnic. Caci, de exemplu, pentru popoa-
rele cu fata inchisa, din alte continente, albul" din Eu-
ropa e urit.
S'ar putea pune intrebarea daca tipul de frumusete
de care ne ocupam, nu este in legatuea mai ales cu popu-
latiile noastre pastoresti, cele mai multe locuitoare in re-
giuni muntoase, cum sant si Aromanii. Dar, nu putem a-
firma, ca pretutindeni unde sant asemED, a tipuri, exista
aceiasi conceptie.
In orice caz, in hteratura populara faptul es:. abso-
lut izbitor, iar in limba noastra terminul oache$ (arom. oa-
cfis) cu sensul de brun, adeca de culoarea ochilar", aratd.
prin etimologia lui ca. ochii negri au fost socotiti caracte-
ristici si frumosi. Altfel nu s'ar intelege cum a ajuns oa-
ches" sa insemne brun.
Punand chestiunea aceasta, ca o presupunere, in. le-
gatura cu pastoritul, trebue sa' mai adaog a Miorifa, pre-
ferita pastorului, este lae, bucalae", sau in alte variante
ochesica".
In o varianta nepublicata a baladei Dolca, culeasa de
mine in Costol, de la batranul Iovan Blagoe 1 cu titlul, dat
de cntaret Cioban Costea", avem descrisa o miorita, care
pare a fi tipul de oae preferata de pastori.
Dar, Costa cd, mi-a avut
Pe-a meoard. ockesied
1 Vezi ce am tmgrit de la el in Giuglea-VAlsan, colectia cit.

Dacoromania V. 34
www.dacoromanica.ro
530 G. GIUGLEA
Cu coarnele 'mbelciurate 1 Bucuresti-al treilea parte.

Si pe spinare sant 2 date. Dar ldnuta P
Da 'n varfu cornitelor Poledd cu argint,
Dou& pietre nestamate, Varsa raz& pe pmant,
De lumina lumea toata., Par'ca, scare a rasarit,
Tahgradu jumatate, De n'am vazut de cand sant
Iar dud afra Ca i-au furat-o hocii, intreaba de ea Pe
Dulfa, cateaua cea batrang, cu urmatoarele precizari .
Une mi-este meoara ? Fala negustorilor,
Cea meoara. ochesica, Bas rnarghiolu 4 targulor" ? 4
S'avai muma oilor,
Mioara de aici este aceiasi cu Miorita, cea cu ran& pla-
vita," Si Jaie, bucsalaie", cu deosebirea evident& ea,' Cioban
Costa isi infatiseaza, favorita in culori mai vii, mai porn.-
poase, cu un lux de epitete, care dovedesc hibirea pastoru-
lui si mandria lui cu asernenea mioara. Laie-buchlaie"
devine aici ochesica", naioara cu ochii si fata brunii in-
chisk sau neagra. cum vona vedea mai departe la obser-
vatiunile de lirnha in contrast cu fondul alb al corpu-
lui, al lanii plavite", care in graiul figurat al lui Costa e
poleita cu argint varsa raza." pe pamant"... Pasagiul a-
cesta este cea mai aleasA zugeakre a mioarei laie", ideal
de frumusete in conceptia estetica a pastorului si dovada
puternica a dragostei hat pentru acest tip favorit.
Acelasi fapt estetic se vede in ,a'n_tcul Dunaxii", a-
celasi ideal de frumusete este intruchipat si in minunata,
sculpturala inftisare a tipului femeiei frumoase. Auzind
pe viorar cantnd, te liaises& de la inceput adanc de duios-
sele viersuri :
Aa ... mandruleana mea-re
Lezne de-a cunoaste-o !
1 Ca melcii, adea invartite in formA de spiralA. (Expli-
catia mea).
2 SAn" (cu pierderea lui t).
8 Fruntea, cea mai frumoasil intre oi, cand le duc cio-
lanii la targuri.
4 TArgurilor, prescurtat pentru viers.
www.dacoromanica.ro
nindc a. nu se poate s5, nu atrag privirile ori cui :

2randru1eana mea Coapte la ra.coare 1.
Trestie din bang, Ne-atinsl de vnt,
_Mai nalt din toate, TinsI la pgmant
ratisoara ei, Ne-atinsa. de vnt...
Coala de artie CosAcioara ei
Logofeti mi-o scrie Doi beildurei
Vara 'n pravsahe... Din gurci 'ncleftati
Ochisorii ei, Din coade legati,
Tiou'a mure negre Din coadd pocnind
Vara 'ntr'un rug verde, Pe drumuri fugind...
Este o serie de imagini vii, call se misca... E mai mult
deck pictura, e ceva Laocoonic in aceste plastice viersuri,
eamase cristalizate numai in fragment de cntec, rupt pro-
babil dintr'un uitat si stfavechiu poem de iubire, sau din-
tr'un ciclu de balade cuprinzatoare a unei povestiri spice
mai ample 2.
In partea ultimit a acestei descrieri intaanim aceloi
contrast, care 1-am vgzut la ,,mioara" lui Costa si la 'Mo-
rita, intre fata alba, a mandrei i. intro ochii, pttrul si
sprncenile ei :
Sprmcenile ei ? Talpada 'm luceste
Pana corbului, Iele 'm strgluceste...
Iarna pe zrtpadg.
i astfel femeia, ideal de frumusete, se concretizeaza
1 Elementele aceste descriptive le mai gasim, reduse, i In
alte poezu pop. De ex.:
Fetisoara ta, coalg de irtlie Ne ajunse de vant ;
Vara 'n pravglie, Sprdncentle tale
Logofet s'o scrie ; Doi balaurei
Ochisorii thi Inodat In coade
Dou6, mure niegre Inclestati in gure.
Coapte la pmnt
(Rdmesti, Valcea In Graiul din Valcea, de V. \Tared, 1910, p. 37).
2 Intrebarea aceasta si-au pus-o desigur multi. Comp. ce
-zice 0. Densusianu, V. past. in p. n. pop., I, 114, despre Miorita:
face imprsia ca este ramilsita a unei epopei pastoresti"...
344'
www.dacoromanica.ro
532 G. GIUGLEA -
intr'un tablou desvdrsit, nu numai in contururile arm(Yruce

ale corpului inalt i svelt ca trestia, nu numai in viul ne-
gru al ochilor i sprdncenilor, atat de fericit imbinat cu
albul de zapadd al fetn, dar fantazia minunatului poet in-
lturd repede, neobservat, monotonia ce s'ar simti din o
simpld insirare de comparatn, fiindcd ne plimbd ochii prin
iuti si variate nuante de limi, neoprindu-ne la plastics,
inclestare ca doud guri de serpi, a cositei, ci privirea ni-o
indreaptd, tot mai incordatd, spre serpuitoarele miscdri ale-
baraureilor 1 ce se pierd in zare
Pe drumuri fugind,
Din coade pocnind...
S'entimentul prins in acest inceput de actiune, in a-
ceasta balada trunchiatd ca i Miorita, este dorul chinuitor
dupa, frumoasa-i iubit, pierdutd undeva, innecatd in Du-
rare ori furata, de cineva. El porneste s'o caute i fiindcd
actiunea, locahzatd de cantdretii din Craina, ori pstratd
fidel din o redactie mai veche, se petrece pe tdrmurile Du-
ndrii, la ea se adreseazd, ca unei fiinte a tot stiutoare, sd-i
spue dacd nu i-a vazut mndra. Teama de innec reese din
viersul Inima-mi thaw".
Dacd balada a fost candva mai lungd, mai completd,
ea a trebuit de sigur sd arate diverse peripetli i straduinte-
ale eroului, pentru a-si gasi
Pentru o femeie atat dP .crumoasd, a cdrei pierdere i-a
secat inima, un erou nu se putea opri la prima incercare
de a o afla.
Cealalta, variantd culeasd in Costol, depdrtare de 17
km. de Rdtcova, are un motiv analog. 0 maind batrand isi
cautd feciorul iubit, poate unicul ce-1 avek ca I in Mio-
rIta. Varianta aceasta are insd sfarsit sb-i zicern sati-
sfdcdtor dar si comod Mama isi afla, fiul, dus sa,-si caute
mheas, apoi 11 insoard, Wand i o nuntd foarte vesela.. Ca
frumusete rdmne insd mult in urma primului cntec. Fe-
1 Beilaurei inseamna 5erpi, In baladele de aJci.
www.dacoromanica.ro
ciorul drag al mamii, un pescar, este si el fireste frumos, t3I

descris atat cat este cel dm Miorita.
Aceleasi elemente constatuesc I frumusetea pg..storu-
lui din Miorita, cum se vede din cele mai multe variante
ale ei. In acestea ins, i chiar in a lui Alecsandri, n'avein
decat o simpla insirare de comparatii tras printeun
mel", -fate, ca spuma laptelui", ochii ca murele", mus-
tata ca spicul graulur" ; alteori e inalt bra.dicer, alb
crinisel". Acestea se pot urmari usor, in toate variantele,
strnse la un loc de d. 0. Densusianu1 si nu cred. necesar
sg, mai citez diversele pasagii cu aceast5. descriere.
Superioritatea descrierii din 'Cantecul Dunarii" reese
clara din cele ce am spus mai sus si cred c'd este eel mai fru-
mos pasagi oezia noastr. popular* prezentand un
fragment estetic, intreg, nestirbit. Cam, de bura sarna,
multe balade, sau parti dm ele superioare ca frumusete,
s'au farimitat i s'au iniprhstilat ca perlele unei salbe ruip-
te, ajungand fasletite in diverse variante. Chiar pasa-
giul din cntecul lie_ care ne ocupgm se gIseste trunchiat,
in catel a balade en alt subject 2.
Faptele de ordm estetic 8 si etnografic, expuse cu
1 Vieata Pdstoreascd in Poesia noastrd populard, II, 1923,
p. 123 u. Aici studiaz5. d-sa l Miorita, foarte amanuntit,
c.,;.
conchizand c5, este de origine pstoreasa, avnd ca motiv un

conflict intre cei trei ori mai multi ciobani, petrecut In
timpul transhurnantel, cum a spus-o i d. M. Rogues. Desigur,
conflictul s'a intamplat mai firesc toamna, fiindca. atunci s'a
putut vede mai bine c5, ciobanul ortoman", tip distins, isi pa-
scuse oile mai bine si le Meuse mai frumoase ca ale celorlalti.
De aici s'a ivit apoi invidia tovarsilor.
Geograficeste, originea i-o fixeaz5, pe liniile de transhu-
mant a. care legau Transilvania de Moldova" (p. 102), bazat pe
variantele cunoscute azi si din acest punct de vedere concluzia
este justificatA.
2 Astfel gsith comparatia cu serpii in colectia noastrg (in
Manole Zidaru), in pasagiul citat mai sus (Vaxcol, 1. c.) ; G. D.
Teod., p. 91 (Colind de Vdduvd) etc.
3 V. 4 Caracostea, Mion(a in Moldova, 1916, p. 529 si Mior.
In Mold ,Munt , Ott. 1924, P. 26-7, cu discutarea descrierii fsumusetii
www.dacoromanica.ro
534 G. GIUGLEA
privire la descrierile discutate, ne indreptatesc, cred, in.

deajuns sa afirmam ca idealul frumosului omenesc, cel pa-
tin cum 6 infatisat in literatura sa, este pentru poporul
romanesc, tipul cu fata alba cu Oral si cu ochii negri,
sau &April, iar nu tipul blond. Am vazut ca 0. inafara de
literatura se atesta aceasta preferintil. Ba mai mult, in-
sasi oaia cea mai iubita este oachese, laie, bucalaie", a-
deca cea cu fata brung si. cu lana alba, plavi01.
Din punct de vedere geografic, regiunea in care se
va fi nascut cantecul in discutie, sau din care va fi ira-
diat spre Romanii din Serbia, este Ardealul, cum arata nu-
mele eroului. El e numit Cripn - Muregtn, iar ca,nd sa,
faspunda Dunarea, cantaretul o inlocueste cu Cripa : Ori-
?id cd-m zicea...
Canfaretul nu ounostea acest ran si nici nu calatorise
in afara de Serbia, ca sa fi auzit de el. Pastrarea nealte-
rata ,a numelor amintite pare a arata ca balada a fost
purtata spre Dunare de pastori care veniau sa, ierneze
in pa'rtile Severinului, sau prin baltile si ostroavele din
apropiere. San avem de a face cu un amestec din o ba-
lada ardeleneasca la origine j.
Judecand lucrurile mai larg, motivul cuprins in lap-
tul ca un voinic isi cauta, iubita pierduta, o mama, fecio-
rul drag sau ca un pastor peregrinator, in fats, mortii, se-
gandeste la ceea ce are mai scump, la mama si oile sale,
e ceva omenesc general 0. nu poate fi localizat, absolut,
ci numai relativ, dupg indicatiile materialului poetic a-
testat. Si daca aceste motive sant stravechi in poezia noa-
stra populara, apoi originea baladelor in discutie, trebue
legata creci si. de regiunea unde odinioara poporul roman
era mai compact, caci uncle este mai multa e mai puter-
nica vieata, acolo se poate naste e o literatura mai bo-
gata.
din punct d. v. al mijloacelor stilistice intr%buintate de poetul
popular. Aici Ins5. ne intereseaa tipul frumusetii ideale in
conceptia poporului.
1 Comp. totusi Colind de velduvd" din G. D. Teodorescu,
p. 91, amintit mai sus.
www.dacoromanica.ro
In ce priveste problema geografica. a faspAndirii pro-

ductiunilor populare, pentru a nu atinge unele eventuale
susceptibilitati, ammtesc c acum 18 ani cand am intreprini
cercetarile linguistice si folcloristice amintite, eram famila-
rizat cu metoda geografica a raspAndirii i intinderii feno-
menelor vieii umane in spatiu1 i cu necesitatea de a le
reprezenta pe harta. Aveam in acelasi timp alaturi pe
colegul Valsan, specialist in geografie si etnografie. Fa-
cusem de altfel i eu asemenea studii la Bucuresti, pe
langa cele de filologie'r
De aceea si la culegerea materialului folcloristic de la
Romani.' din Serbia am avut in vedere criterffle geogra-
flee, cum am aratai in publicatia din 19132 .
0 alta chestiune disoutata in studhle asupra baladei
Miorifa este cea clespre oaia nazdra,vana" care preve-
steste moartea pastorului. Se pare ca cei care s'au ocupat
de acest fapt au neglijat s. accentueze ca nu este un e-
lement unic" in Mionta, ci funul carakteristic literaturii
populare Ndzdrcivand nu este numai oaia pastorului. Ca-
litatea de a sti si a prevesti ce se intampla in viitor o in-
-Valium la mai multe fiinte. Bine inteles, poetul popular
le repartizeaza, si le utilizeaza, Gum e ffresc, dupg, call-
tatea eroului. Astfel tovarasa de vieata a pastorului este
mioara lae , voinicul, viteazul luptator (Miu s. a.) din ba-
lade sau Fat Frumos din povesti are un cal nazdravan,
1 D. Caracostea, in o. c, Judea, Miorita si din p. d. v.
geografic.
2 A se vedea 1murirjle ce le-am dat in colectia noastrg,
(Giuglea-VMsan, o c, passim) unde se spune la fie care antec
numele cantrtretului, de la cine a invatat-o sau din ce locali-
tate a adus-o, pentru cg, [astfel] putem vedea pe ce cM a ve-
nd [literatura pop.] si ca,fa exist, Inteun moment dat, inteo
regiune" (p. 377). Acolo am dat i intreg tabloul lit, pop., din
regiunea cercetatg, arMat pe sate. V. si explicarea geografica
datg, formei giugastru (neinteleas de Weigand), In Romdnii
din Serbia, extr. din An. de Geogr. qi Antropogeogr. II, 1911,
p. 37. In 1913-14 am cunoscut apoi, foarte de aproape, la Pa-
ris, metoda lui Gilliron.
8 D. Caracostea, 0. Densusianu, o. C.
www.dacoromanica.ro
536 G. GIUGLEA
foarte adeseori murg ; altii se adreseaza pasarilor (mier-

la.,cuc, turturea etc.) 1 sau raurilor (Dunare, Olt, Cris,
Mures etc.) ca sa. le de anume indicatn Acestia din uriat
sant pescari sau cei care traesc pe langa ape.
Din aceste motive am pubhcat aici si balada Voini-
cul Dumitra?cu 0, Calul2, cuIeasa de la acelasi Patin al Flo-
rh din Ratcova, dar o cunostea si. Iovan Blagoe din Co-
stol si-i zicea Dila noi pan la voi sau Cucona Pdtrwu,
Jupan Dumitrwu2, dar, din lipsa, de timp nu ne-a mai
putut-o canta.
In balada aceasta, Dumitrascu e prezentat la inceput
ca un voinic traind undeva in codru, fiindca avea pat al
incheiat" langa un brad si un mohvd. Murgul, care stre-
juia la cap, vede o ceata, de dusmani, il scoard, voinicul
se supara cum se stie si din alte balade, in urma, pleaol
in Ardeal, dupa sfatul calului. Aici se insoara cu o -rata a
lui Popa Stan.
Nu e nimic epic, tragic, se evita, ciocnirea cu dusrna-
nii, care se apropiau, iar la sfarsit avem nunta.
Se vede ca, balada a luat, mai tarziu, o intorsatura
comoda., ca si varianta din Costol a Cantecului Dunarii".
1 Comp. de ex., cantecul curent in Ardeal :

Cucule de unde vii ?,
De la Org., dela Slim.
Dar de mndra mea ce *tii ? etc.
sau cele citate de d 0. Densusianu, Viectta Past., o. cit. p. 62
i 88. ,
Identic este : Spune mndra. turturea,

Inghetatd-i Dundrea,
SA treacd badea pe ea,
Cu trei cai aldturea / etc.
L-am auzit cantat de un membru de la Societatea Carmen.
Este cules in Ilfov, de G. D. Kiriac, dar nu pot spune unde
este publicat.
2 Titlul este pus de mine dupd cel pe care i 1-a dat Io-
van Blagoe.
3 V. colectia cit., p 377, unde se dau titlurile tuturor ba-
ladelor pe care le cuno*t-e-racest cantdret.
www.dacoromanica.ro
-Cad. domnul muntelui", cum e numit la inceput, reese

la sfarsit un thymic de insuratoare cu o lath. de craiu, de
peste plaiu.
Legaturile care le face balada aceasta, ca si Can-
tecul Dunarii" I ,cu Ardealul, dovedesc posibilitatea ye-
nirii unor elemente de folclor din nord si de peste munti,
in spre Dunare, la Romanii din Serbia, unde de altcum o
parte se numesc Ungureni. Tinutul de unde vorbeste poetul
e undeva la poalele muntilor, fiinca incepe cu versuri prin
care pare ca se adreseaza cuiva de dincolo, din nordul
Carpatilor, de pesle plaiu".
De la noi la voi S-o rara dumbrava,
Nu-i un pas ori doi, S-o poiana verde,
Nici atata cale, De m'ati putea crede...
Numa-un deal s'o vale
Alt element care merita remarcat este cel privitor la
fata, cu care viseaza ea se va insura :
C'o fata de crai Cu spranceana, trasa,
Cam do peste plai ; Cu geana sumeask
C'o fata, craiasa, Cum bunk-i de cash.
Dania jupaneasa,
E imagmea miresii din Miorita. Acolo insa are in
mod logic, sens simbolic, inchipuind moartea, care il pan-
dea pe pastor.
Sfarstul este prozaic ca si al Canteoului Dunarii"
varianta a II-a, in contrazicere cu inceputurile, care in
tustrele balade de care ne-am ocupat, sant mull promi-
tatoare.Dupg cadrul epic al naturii, in muntii cu brazii ca-
runti, Pu fantna bogat alcatuita, MO: care crescut-a
nascut-a" patul incheiat din lemne de copaci de la munte,
ne-am a7tepta la un viteaz damn al muntelui", care sa
aiba ca Miu de pilda cel putin o lupta cu cineva.
SfArsitul acesta, palid, sau mai bine zis neurmarea
nei actiuni mai complexe, mai epice, ne face sa, ne
intrebam, daca nu cumva a fost uitat, s'a pierdut restul
bala dolor in cliscutie, ca I al Mioritei si al altora.
www.dacoromanica.ro
238 G. GIUGLEA
Aceasta insA este alfa' problemal. Aici n'am vrut de-

at sa," semnakz, pe lang5, conceptia tipului ales de fru-
musete fizick cum reese din poezia populark si cAteva
asem'an'ari intre Miorita si baladele din Craina roma-
neasa.
II
Citeva fapte lingaistice.
Voiu discuta aici cAteva cuvinte, unele avand vieata
kr fixafa si restrnia definitiv in poezia populafa, iar
allele cunoscute si in graiul viu, dar prezentand un in-
teres deosebit semantic si stilistic, privite fiind si Jude-
cate in atmosfera limbli poetice populare.
1. (dealid) beirbat.
(Un termtn agrwol).
Cuvantul, in leggturg totdeauna cu deal", se arat

a fi lost un adjectiv. El e cunoscut celor care au cetit eel
putin poeziile populare culese de Alecsandri. Dealul bar-
bat, scris de Alecsandri si de altii cu litera mare, socotit
nume propriu, se aseste in balada Mu :
La dealul b'arbat,
Pe drumul sgpat...
Urnearind drumul pe care merge Mith, observam, chiar
din viersul al doelea eg e prapgstios si duce pe un deal
rapos pietros, sau pe o cale grea prin munti, cale pie-
troasiV :
Dar cnd se urca
Si murgul chick
Piatra scApar.
Apoi :
Hai murgule, hai,
Pe coasth, de plai
Ce lasi tu drumul,
S'apuci colnicul.
www.dacoromanica.ro
ARTICOLE MARUNTE ORD,
Oamenii lui Ianus au sA-i iasit inainte :

Pe deal si pe vale,
La pod, la hdrtop,
La poteca stramt5
La cgrarea frantA...
Chiar dacg Alecsandri a dres ceva in versurile popu-
lare primitive, caracterul prapAstios al drumului reiese
clar din celelalte variante ale cAntecului si din alte balade.
Astfel, intr'o varianta: a Mioritei, din Moldova', avem a-
celasi tablou al unor locuri prapAstioase :
Noi ca. 1-am fazut El e ingropat...
$1 1-am auzit La capAt de deal,
Seara pe 'nserat : _La muche de male
La dealul beirbat, La valea adAnch',
La drumul ssapat La poteca strAmtg....
La bradul plecat
D. Caracostea respingAncl o probabita legaturA ce ar
incerca s'o facA unii cu rom. beirbat (< lat. barbatus), in
sensul, ce 1-ar presupune aceia, de deal cu pa'dure be-
gatg, ca o barba, stufoasg" dA totusi o explicatie etimolo-
gicd resith, fiindcd se lasA atras tot de partea
formalg, de omommia cu bgrbat" (om). $i zice : ,,Deal
beirbat" vrea sa zicA deal mare, GU umeri lati si inalti
ca de bArhat 1" '
Chiar dacg am admite ca s'a putut zice vreodatA
despre deal, c5, e mare si falnic, ceea ce se zice in adevA'r
numai de niunte, .$i linguistic-estetic este fireascg ulti-
ma comparatie, totusi ar Ore bizar un deal bgrbat, ca
un bArbat".
Se poate zice invers lin om ca un munte. ca un-
brad", fin-Ida vrand sai ar*Ati m'Arimea, voinicia cuiva,
o compari cu ceva impun'Ator, mai mare in tot cazul de-
cal obiectul comparat.
1 V. Densusianu, Viea(a Past. cit., II, p. 130.

2 Miorifa in Mold., Munt., Olt, (extr. din Cony. Lit.), 1923,
p. 28-29, notX.
www.dacoromanica.ro
MO G. GIUGLEA
AfarA de asta, beirbat are mai mult acceptiunea de

harnic", i uneori voinic", indrAznet". (comp. cAmi.
mai Varbati"). Si s'ar pute admite presupusa acceptiune
de (deal) bArbat" la corespondentele romanice : mari, mo-
rd, male, maschio etc.?
Cred insA de prisos sa. mai inmultesc argumentele ne-
gative, cnd. pasagnle shut prea clare ca sa", nu se vadA
e vorba de un drum greu de mers,_glodur.ospietros, pe
un deal mAncat de ape, cu un relief frAmntat, cum sant
de obiceiu Calle putin umblate, pe dealuri sau pe muntii.
Dealurile arabile sant si mai rupte, mai surpate1 deck
mantic, avAnd terenul mai putin pietros $i deci mai putin
consistent.
De aceea cred c avem de a face cu un cuvant latin,
pierdut vom vedea de ce referitor la terenul cu supra-
fato gloduroasa, franahntatA, de sivoae sau brazdatsa, ca
de plug.
Acest sens il are lat. VERYAMIN atestat in Pliniu,
Varro j Columella, tradus in dictionare prin Brachfeld.",
terre en jachre" i este participiul verbului vervago,
(vervactum, -are) cu sensul de retourner (une terre qu'on
a laisse reposer), labourer pour la premiere fois ; defri-
cher". Este ce zicem astAzi a face ogor (toamna), a o-
gori", adecA, a face prima aritur2 care consta, in a
rIsturne brazde mari, care apoi se farmiteazA iarna
de ger $i primhvara cu o a doua araturA, sau, mai ales
de tArani, numai se grApeaza.
Peste brazclele mari, bolovnoase, merge greu $i o-
mul si calul.
S'a zis clod beirbat intaiu locului arat, ogorului, apoi
-oricArui pAmnt gloduros, fie pe deal, fie pe $es, pe care
cu greu poti umbla.
Acela$i caracter, am vgzut, 11 are dealul sau drumul
din baladele amintite.
Cuvntul a rhmas cristalizat, denotand i vechimea
1 In alte poezii se sl zice dealul surpat
2 v. 0. Tiktin, Diet. s. v.
www.dacoromanica.ro
cantecelor, in viersurile cunos-cute, probabil prin fericita

stransa legatura de lama a cuvintelor sapat-surpat".
Bin graiul viu a disparut, lucru uor de vazut, prin
ciocnirea omonimica care a suferit-o de la beirbat < bar-
batus. Coneurenta acestuia a fost fatala, fiindca era un.
cuvant prea necesar si prea familiar, ca sa nu se impue.
Formal vervactum s'a clezvoltat prin faza *beirbapt,
pierzand pe p din grupul -pt-, ca 0. frasin < fracsings,
mataxa > mettase, fie prin disimilare, fie ca a existat vre-
un derivat (comp. span. barbechar), unde -pt- era aton,
cum se presupune pentru frasin-frasinet1, dar nu $1 pen-
tru meitase. Se poate foarte usor ca cuvantul sa fi fost
influentat $1 de beirbat < barbatus.
Ceea ce mai intareste exphcatia data, este existenta
cuvantului in celelalte hmbi romanice: log. barbattu, span.
barbecho, port. barbeito, fr. guret etc. (REW, s. v., tra-
dus. Brachfeld", 9264). Se vede aid. $i. trecerea din la-
tina vulg, a lui v- in b- (initial).
Sensurile ce le are cuvantul in limbile surori confir-
ma pe deplin semantismul aratat de noi pentru cel ro-
manesc. Astfel pe langa log. barvattare umackern"
(REW) citam span. barbechar arar la tierra disponien-
dola para la siembra ; arar la tierra para que se meteo-
rice y descanse" ; barbecho tierra labrantia que no se
siembra durante uno o mas silos ; accion de barbechar ;
haza arada para sembrar despues". Fr. guret n'are numai
sensul de terre laisse en jachre"acesta-i prin analo-
gieci tel de terre laboure non ensemence", deci ogor",
camp intors, cu brazdele numai rasturnate, nu $i Cara-
mitate, cum se cere pentru semanat.
Cuvantul, trait probabil intr'o vieata agricola de dea-
luri $i campuri de munte, cum bgnuim de obiceiu a a
fost aceea a noastra in vechime, s'a aplicat $1 la terenul
accidentat, usor de surpat al dealurilor.
1 Comp. Candrea-Densusianu, Diet. et. s. v., unde nu se
Inregistreazg, matase. Acesta se poate totusi explica prin o po-
sihil metatez/ : *mataps < *mdptasa < mettase, dar si prin
www.dacoromanica.ro
Z42 G. GIUGLEA
Locul lui a fast apai luat de slavui- ogor.1

2. lortoman, ortoman.
ocup de acest cuvant, in cadrul unor cercetari
Mk
-de folclor, pentru ca-i oral legata soarta semantica de
faptul restrangerii vietii lui in poezia populara, si mai
ales in balade.
A fast pus in circulatie, prin co1i, datorita faptului
ca. este atestat in Miorita. Ori ce scolar cunoaste acest
-cuvant ca epitet al pastorului Moldovan :
Ca-i mai ortoman
Fare oi mai multe,
Multe si cornute
Si cai invatati
i ani mai barbati...
Sensurile care i s'au atribuit, pornindu-ac mai ales de
la pasagiul citat, a fost acela de om bogat". $i, fiindat
e vorba intamplator de un pastor, s'a mers cu deductia,
neintemeiata, ca ar fi vorba de bogat in turme" 2, ceea
-ce bine inteles nu este just. Astfel daca s'ar zice in vre-
un text ca cineva e bogat 0. are turme, paduri, case etc.,
ar insemna, daca n'am ti azi sensul precis al ui bogai,
c are acceptiunea de posesor de paduri, case" etc? Evi-
,dent, nu.
Dar, (i)ortoman se intalneste in balade, nu in graiul
-viu.Situatia lui, oare cum de prizonier al poeziei epice,
iiu arata o posibilitate de nuantare, de silire a sensului
---
spre o anume nota psihologica, cerut
faptul ca e aplicat la eroii din balade ?
i provocata. de
disimilare, cum se presupune pentru fr. guret < vervactum

(REW. 9264). Puscariu crede In o disimilare la frasin. Si un
-verb *barbdtd ca In span, a putut exista, pe Wig& ard, cu sensul
ulteriorului apart.
1 Nu este oare i acest caz un lndiciu c odatit a fost a-
gricultura destul de intensit la Romani ?
2 L. 5eineanu, Influenla orientald, I, 264, II, 227 si Dice.
-Universal.
www.dacoromanica.ro
Personaghle din poezia epia, prin atmosfera de lup:-

te, de confhcte, ce o caracterizeaza,, trebue se: fie oameni
tari, viteji, indrazneti. De aoeea in mintea poporului, care
nu mai cunoaste cuvantul, ca si in a interpretatarilor, u-
or se poate produce impresia cg, ortoman, fiind vorba de o
insusire a eroului, trebue s'a insemne voinic, viteaz", lauda
cea mai fireasea a lui.
Ultima interpretare ce i s'a dat este in adevar
-aceea de voinic, viteaz"1, logicit pan& la un punct,
cum am spus mai sus.
Si, daa in aclevgx cuvantul a suferit, cum mi se pare,
o aclaptare la atmosfera semanticg poeticA a epitetelor cu
care sant impoclobiti eroii, de la care sens mai vecbiu pu-
tea porni o asemenea posibilitate ?
Pentru a putea da un raspuns plausibil, A. cercetlin
lextele.
In colectia Alecsandri, afar a. de pasagiul din Mio-
Tita, mai asim :
Un viteaz de ortoman
Pe-un cal negru dibrogean (p. 10).
Sai WWI, ortomane,
Ca-mi ajunge la ciolane (ibid.).
In G. D. Teodorescu :
Voinic ortoman
Fecior de mocan (p. 60).
2 0. Densusianu, Vieata Pdstoreased in p. 71.. pop., II, 46
notti; ei mai inainte D. Caracostea, Miorifa in Moldova, p. 17,

18, unde respinge i etimologiile date pan& acum, cu bune at-
gumente : a) explicarea lui Odobescu cade repede, din motive
formale (gr. 60cIs + manus i 60opipris samt imposibile) ; b)
a Iui Ilajdeu, din orto + man se izbeete ei de forma mai ve-
che iortoman; c)* a lui Tiktin (din turc. jortmak) nu merge
nici ca sens nici din cauza terminatiunii ; a lui Seineanu, 1. c.,
din turc. yourt possessions, biens fonds" (> rut. yurt tur-
m5.") se izbeete de greut/ti geografice ei, cum vom vedea ei
semantice. Apoi e intrebarea unde s'a format cuvantul, ca sti-I
avem cu sens aea de evoluat, aci yurt nu exist5. In romtmti,
lax iortoman este atestat ei in Oltenia, departe de Ruteni, unde
nu exist& ortoman.
www.dacoromanica.ro
544 G. GIUGLEA
Voinic mandru ortoman,

P'un cal negru dobrogean (p. 442).
Apoi :
Voinic iortoman
Cu chirniru phn de bani8.
Frunzulita de lipan,
Drag mi-a fost calul Wan
Si voinicu iortoman (Cantec din Olt) 2.
Tot asa si in alte culegeris, ortoman este epitetul voi-
nicului" din balade, care uneori este mocan" sau p5.-
stor 4 (Miorita), ceea ce trebue retinut.
&Ant si derivate ale cuvntului, anume iortomtincsa,
inteirpretat Inalt, mandru, voinic, puternic, viteaz" si
irtomeineVe cu curaj, cu voinicie"5.
In Valcea, un cAntec spune :
Sus la munte, la plai
Este phinea voiniceascA,
$i leafa iortom'aneasca. ($ez. III, 216).
Aici nu poate oare sa". insemne lea% bunV, pi:Mill
domneste, larg, nu cu zgArcenie" (comp. I-a plata boie-
reste" etc.) ? VA
De asemenea prin cal ortoman" (Pamfil, Ceintece (1e
7' ard, 44, 200) n'asi intelege cal voinic, 4eapgn"8, pen-
truca din pullet de vedere semantic-estetic, in balade, ea
i Rdulescu Codin, p. 66.

2 In Weigand (Rum. Mal., Jahrsb. VII ; In Giuglea-VE-
san, 14, avem otoman (voinic), formA evident corupt.
a In Pasculescu. V. trimeterile la texte, in Caracostea,
Mionja in Mold , cit, p. 17 $i 18. Cf. de asemenea in Vasiliu,
C. : Da chiar fata-1 cunostea, CA-1 ficior di loitoman, Fictor
lu Halza Soltan (p. 41).
4 Vasiliu, Cntece, 41: Da bacm cioban, clnar asa-i spun:
Voinic ortoman, cAlari pi cal.
5 Psculescu, L. P.
6 Cum crede Caracostea, o. c , 17.
www.dacoromanica.ro
si in graiu viu, calul voinicului, calul de calarie, nu se

distinge prin marime sau tarie, ca cel de tras, de caruta,
ci pun ceea ce Ii face demn de un asa stapan. Acest
cal este iute, sprinten, bun de fuga" sau neinvatat, ne-
supus, greu de infranat", pe care nu poate incaleca ori
cine.
Aceste consideratium m. fac s presupun c sensul
mai vechiu al lui (t)ortoman a fast cel de om liber, cu
capul in ming, stapan pe averea lui si pe capul lui, care
nu (la mmanui socoteala, de ce are si de ce face", de aci
apoi om ce poate vorbi verde", iortomaneste, franc f3i
indraznet". Ar fi din punct de vedere social, cam ce-a
insemnat mai tdrziu, om slobod.", in deosebire de serb,
clacas, mai umil si mai neindramet.
Alaturi de $e).0 < lat. servus, a existat de sigur M un
terrain pentru notiunea de neserb", om liber. i la eine
se putea aplica mai bine acest epitet, dect la voinicii din
balade si in acelasi timp la pastari, care n'au fast nici o-
data serbi, ci liberi cutreeratori de munti si cmpii, nesu-
pusi cuiva, dar in continua lupta, si harta cu cei carora
le calcau mosnle, ogoarele, cu turmele lor ?
Cuvntul de cautat, in aceasta ipoteza, n'a putut ti de-
cat ltbertus, al carui derivat trgeste in actualul lertet
< lat. lthertare, care a avut odinioara, cum so she $ Un
sens social-agrar, trecut la cuvintele slave- slobod, slobozi,
slobozie.
In limbile romanice lther a ajuns si la sensul de Be-
sitzer" (v. logud. lireru) i, foarte asem'anator cu iortoman,
n. logud. lu.tra inseamna schbn gewachsen", gross" (cf.
REW., 5011).
D'aca aceasta este istoria lui semantica, formal cuvn-
tul s'a dezvoltat astfel lthertus > *iert, apoi cu sufixul
-man, *tertoman > iortoman (prin asimilarea lui te- aton
de silaba urmatoare) i prin trecerea lui to- aton la o-, a
ajuns la ortomon. Fenomenul acesta fonetic 11 intillnim la
rom. usor, mai vechiu, iu.sor, din leve(m) > lie, *ie-, iar
prin adaogarea sufixului, i prin aceiasi asimilare, a trecut
Dacoromania V. 35
www.dacoromanica.ro
546 G. GIUGLEA
la *tepr, *topr, iwor, mor, uotra, tqurel etc. In aromlina

a ra.mas la faza mai veche rgor, iar in albanez5, l'e 1.
Sufixul -man, neexplicat pang acum, poate fi de-
stul de vechiu, funda 11 asim la cuvntul hotoman, (holo-
nuinie), derivat din hot, element vechiu in limba noastil
Se mai intalneste in formele capsoman incAp6.tanat",
mojic". Freitiman (nume de persoang in Basarabia) din.
plur. frati, sau din fretlie ; Terzzman (tarziu-Fman?) i alte
nume de persoang, in -man, din care unele pot avea acost
sufix (comp. Teleman). Alte exemple d, Pascu (Sufixe,
340-342) : gogoman prostsanac" (: alb. goga, megl. gogu
prost", dem cuvant vechiu), grosoman (din Negruzzi), mo-
roiman = prost. (< moroi ?), slogoman (< baza stog-, care
este si in stogoq, -ci) etc. Dacg formele megl. teifuman
inalt si urit" (comp. numele dacorom. Tetu ?) i ma-
cedorom. gal'aman, Oman citate acolo (p. 343) au tot su-
fixul -man, atunci acesta poate fi venit din sud, din gre-
ceste, cum. vom veclea mai departe.
Ca sens, exemplele acestea. se apropie de compuse ro-
manice, cum e fr. gentilhomme etc., de tipul cgrora a psi-
truns la noi neologismul grandoman, grandomanie. Se poa-
te ibIn limba, romn5. pune adj. la inceput, child vreai
s. accentuezi calitatea cuiva. Se zice astfel eau om mai
esti", rea femeie", bun om" etc.
Ne-am astepta Ins sa." avem o urmg din astfel de corn-
puse, frg. ulteriorul sufix slav. -(e)an,. deci forme in -ont
(. *gogom etc.).
Functiunea sufixului -(o)man se apropie si de ceea
1 V si Puscariu, EL Wb, 1844, Comp. si Onea, Onisor,
Oana, Onciu din baza lo(a)n.
2 Pronuntarea lui h- initial ca In hitltur, hulpe i uneori
disparitia lui (cf. of, uat) ca in oare (ce) etc. < volet- duce la un
lat. *voreus (ori postverb din un ,(rirre 9), din baza vocus
(v. REIN/ s. V. cu sensul de cel care f*oleste, care te las6 gol".
In lat., vacuus = voc(u)us is mna i jefult", saccag. Cu-
vtintul nu e izolat In roma" al f wain : dacorom. detsvoca,
arom. disvucare, dacorom a < etocare (Candrea-Dens ,
Dia. Et , 474, 481), de la sensul de bazb. a goll".
www.dacoromanica.ro
te vedem in-compuse gr., cum sant p.eycaop.czylic extrme-

anent furieux", dvo[taviiG, qui aime le yin avec passion"
etc., in care partea a doua e un adjectiv partici-
-oivolicc,vicc
_pal (din lithop.oa). Sufixul s'a putut deci naste, prin au-t-
logie, dm cuvinte de acestea, dac5. ar fi patruns unele din
ele si ar fi vh si azi la romna, bine inteles din bizantina
_sau greaca moderna '. Nu cunosc ins& exemple de acestea.
Ori cum ar sta lucrurile, sufixul nu poate fi prea re-
cent, legat fimd de cuvinte asa de vechi, cum sant hot (In
Jzotoman), *iert (iortoman), frate (Frtitiman) etc.'
Asupra ethnologiilor date p'ang acum cuvntului or-
toman, nu mai insist, fiincla au fost respinse de altii, mai
inainte, destul de clocumentat.
3. Laiu, laie, bucalaie etc.
Acest termin pastoresc, de care am vorbit mai sus, in
partea despre folclor a acestor cercetari, este cunoscut ca
i ortoman" mai mult din Miorita, de aceia creci necesar
s6-1 tratez tot in acest loc.
El este ins curent si azi in graiul pastorilor dacoro-
m'ani, mai ales in compusul buctilaie, -Ulu (oaie, berbece
cu botul brun, negru") iar la Aromni laiu a inlocuit pe
negru, aplicandm-se deci a la om si argtnd a sensul pH-
mitiv a fost acela de brun, de culoare ilchisP, negru".
Privitor la originea semantica: a cuvntului, eu vacl un
procedeu, oarecum estetic-linguistic, de comparatie a fetii,
I Altfel am avea *man.
2 Ceea ce spune G. Pascu (Sufue, 341) cg a patruns prin
cuvinte ca rus. dtkoman liederlicher Mensch", serb. vukoman,
In care suf. ar fi -man, nu se poate sustine. Unde au patruns
aceste cuvinte si cine le cunoaste In limbo, romng? Cgci nu-
mai existand in limba noastra cuvinte in care am banui ma-
car, ca ar fi acest sufix -man, am puteh zice c prin ele s'a in-
trodus la noi. $i apoi in formele rus si serb. este suf. -man?
Intre exemplele citate de Pascu, nu toate au sufixul -(o)man, ci
sant sau cuvinte patrunse la noi neschimbate din alte limbi
(de ex. caraman, duman) ori au suf. -(e)an (foiman). Altele
-sant obscure si numai terminatiunea -(m)an le apropie de cele
-care au evident sufixul -man (: hotoman, gogoman etc.).
35*
www.dacoromanica.ro
M8 G. GIUGLEA
la om si la 01, cu ceva de culoare bruna, neagra, in felur

celor ce am vazut la descnenle frumusetii fizice, in poezia
populara. Acest ceva" poate fi o pasdre (comp. pen50-
rul lui, pana corhulm", Coarba, nume de cane etc.), o-
floare (: albastru ca cicoarea"), sau mai ales un fruct.
Comparatta dm urma se intalneste in multe cazuri : ochi
ca murele, arom. murnu brun" (< lat. *morinus, dim.
mora), alb. l'ar6 cu pete negre ca boabele de laur" (< lat.
laurus) , sau alte cazun, precum coagin ayant le museau.
de couleur rougehtre (en parlant d'une brebis)", megl , a-
rom. coatin ayant des taches rougeatres sur la tete" (oaie)
< lat. coecinus 2 (< coccum) . a '
Explicatule date pang acum n'au, convins pe nimoni.
Un lat. vulg din care ar fi rezultat obscurul lat med.
lains, nu poate ft luat in seama, fiindca nu se stie sensul
acestuia (v. si DR. ly, 722 sqq.). V. gr. X&yeloG despre care
Diculescu (DR. IV, 440) crede cd. ar ft acel laius, este atestat
aldturi de xpicc; (Xiyetov), sau numai 1.6cyacce chair de he-
vre", ca lat. leporina. Dar n'am intalnit in graiul pdstoresc
niciodata. vre-o comparatie, vre un nume de oaie sau de
caine care sa ammteasca, pe departe macar, vre-o legatura
cu ideia de culoare on de fapturd, a iepurelui. Exista le-
pure ca nume de persoana, de sigur pormndu-se de la ideia
de fricos Si prea sigura nu este nici desvoltarea formal
deoarece cdderea lui -y- nu este o reguld. Consideratimule se-
mantice amintite sant, cred, greu de inlaturat.
S. Puscariu (in DR IV, 722 sqq.) pe baza mai rmil-
tor atestari, scoate in evidenta sensunle de negru", pd.-
tat cu negru'' (foarte rar), amestecat cu. negru", cenu-
1 Cf. Candrea-Densusianu, Dia. et., 177.
2 Ibid., 3822.
2 Exemplele se pot inmuRi. Comp. pt. acestea O. studnle lui
Rohlfs asupra dialectelor si infl. grec. in Italia sudicri, 0.
vezi, mai in uring La terminal past. dei Greci dt Bova (Revue
linguist , 1926, t. II, 271 sqq., cu nume de oi, capre etc. de la nu-
rne de plante, fructe etc. (: castanii, murk etc. etc.) ; Tot s..9.
In C. Hoeg, Le Saracatsans, 2 vol., cu o recensie de Th. Capi-
dan in DR. IV, 923 sqq.
www.dacoromanica.ro
-iu" si chiar sur". Este de altfel cunoscutd elasticitatea

aceasta semantia la cuvintele care designeaz6 o culoara
inchiA, (comp. brun, castaniu" s. a.) Ca etimologie pro-
pune lat. labes, un subst feminin la origine, intrebumtat
ca termin de comparatie MA, sg, fie adjectivizat (un *La-
Deus ar da *lad)), cum se intdmpla, in expresu ca a se fa-
ce foe", a face bucsati" (pe cineva), pulbere" etc. ; ,,cal
graur" (ca graurul) s. a. Nu v'acl ins d. un exemplu care
s fi dat nastere unui adjectiv propriu zis, cum este astazi
lam in aromnd. Si forma aceasta trebue socotit'd mai
veche.
Lat. labes inseamnd si tache, souillure", deshon-
neur" ((loci nu path, neagraT, cum crede Puscariu), iar
sensurile propril ale cuvntuku sanIt chute", ruine',
deg-at".
Din cauza acestor fapte nu pot crede in derivarea din
lobes.
Geograficeste, Hind rd'spandit la Albanezi, Greci, vital
la Aremni si apoi la Dacoromni, presupune origine bah
canica.
Deci poate fi si v. grecesc.
Tiniind acum soma', de felul cum se nasc unele nume
de culori, nu e greu de gandit la un fruct din regiunile
mediteraneene, in Balcani, ca si in Italia.'
Este mcislina, lat. oliva, v. gr. EXafx. A zice mcisli-
nie unei fete, este foarte natural. Trebueste ins'a precizat
Ca toate comparatiile, cel putin. in limba si poezia populard.
romdna se fac cu fructele coapte, nu cu cele verzi (comp.
ochisorii ei, dou'd, mure coapte ; rosu ca un nar" copt;
ca o cireasd etc.)
E adevarat ca mgslinile se eulegeau in trei serii, ea o-
Hyde albae, acerbae (necoapte), ca parguite olivae fus-
,cae, variae $i coapte de tot olivae nigrae, care se consumA
si la noi, sdrate si care le mnca si altadath, poporul de
jos. 2
1 V. Larousse Agricole, s. v. olive.

2 Cf. Met des Antiguits, (Daremberg, Saglio), s. v.
www.dacoromanica.ro
550 G. GIUGLEA
Ca s'a" zici de un om ca." e ()aches la fata, il compari ca.

fructul (mura, poruntha etc.) de culoarea lui cea mai in-
tens g. si asa creci ca: a fost cazul i cu mgslina.
In acelasi tunp sensufile scoase la iveal g. si de S. Pu-
scanu (negru patat Cu negru sur") se potrivesc cu.,
culoarea maslinei, cum de ex. aratal it. dial. aliva-
stru (olivastro) del colore d'olivo che tende al scuro"1.
Dar in v. gr. iXafcc insemna i tache sur la peau", nae-
vus", macula ingenita" 2 (rag v t vi iXo:foc; p.acciva0.
Deci un adj. *aca-to'g devemt in v. gr. *iAcct:oc3 lat.
vlg. laius, -a, prin afereza lui e-, cu sensul de ragslmiu."
a putut exista fiind vorba de un fruct foarte raspAndit
mi cunoscut, iar cuvantul avncl o familie bogata, de deri-
vate, art-and unele i culoarea (: lat. oleagovus, v. gr D.o:t6.3371g
si comp. aca; sorte d'oiseau").
Afereza se &este in gr. mod. Ao:al ulei" si in o forma
din s. X ladion eliu" (=--noccov, iXiStov)5.
In ce priveste posibilitatea venirii acestui terrain, din
sfera culturii mslinilor, ar veni in sprijin si rom. (a)-
mu?g, murgei, dedus din v. gr. dp.6pm, lat (atnurca).
Exphcarea data se spnjineste a,stfel, ea fapt, geogra-
ficeste si formal.
4. Pirceitori --/-tdreditori.
Asupra acestei corectsri avem de spus si ceva de ordin
radtodic, cu privire la culegerea i mtepretarea textelor
populare.
Forma se intalneste intr'o varianta a Mioritei,
unde este vorba de cele trei momente ale zilei
Oile pornind...
S'apca sue si coboarg,
1 G. Malara, Vocab. dial calabro-vegglo-it., 1909, p. 15.
2 Cf. Thes. 1. gr., s. v.
3 Cf. forma iOn. Acia< Actla nice, rcXdco = Kaifu, acticu ; aler6s = ion. der6s
etc., apoi Aats; Acitvos <Aala etc.
4 S. fie acel obscur lat. med. lams <*Aaxtas?
5 V. Corp. Gloss. lat. III, 567; VI 381 i Heraeus. Index,,..
VII, 2, p. 510.
www.dacoromanica.ro
Z1 mare de vara,
Din varsat de zori.
Pan la tdrcdtori
Si din tarcathri
Pan la ciniori...
Nu incape nici o indoiala ca, este vorba de amiazi,
adoca de timpul cand se mulg oile, la amiazi, caci uneori se
zice in graiul pastoresc pe vremea mulsulin, la muls", ca
adaos pe langa amiaz", seara." etc. Necesitatea unei rime
la tori cantatori" (dimineata) si la cmiori" (seara, la
cilia) a gasit potrivit acest cuvant care ar fi avut un core-
spondent, analog cu cantatori" zori si cmion", in mulgd-
ton, daca acesta n'ar insemna precis pa'stori care mule.
De aceea poetul popular, pastor probabil, a intrebuintat
im cuvant mai rar. Acesta este a teirccii, a mulge", cu
nuanta de a mulge o tarr si se intrebuinteaza in Ardeal
si in Muntenia, cand e vorba de vaca sau oaie de la care nii
se asteapta mult lapte. Mai ales toamna, cancl oile au putin
lapte se zice le mai tarcaim" (mai rar, cate-o data pe
zi, etc.).
Cuvantul este onomatopeic si n'are nimic a face cu
tare', cum a inteles culegatorul, talmacind tcyidikruyin
in amurg, cand se inchid. Me la stana.". De altfel a price-
put gresit intreg pasagml si de aceea a transcris rail
sdntori, cuvant neexistent, in loc de ciniori, corectat ast-
fel just de d. Densusianu2. Traducand pe sdniori, tot gresit,
prin ravarsat de zori", a falsificat si pe teircatori8, zi-
candu-i amurg" si uitand ea e vorba de trei momente ale
zilei, impartita dupa cele trei mulsori- dimineata (la can-
1 Cum absolut gresit a fost interpretat si. de d. Caracostea:

cnd ()Ile stau Inchise In tare [la amiaz1] pana pornesc si se
odihnesc ciobanii".
2 Vieafa Pdst., o. c., p. 128.
3 E probabil sg, fi fost in viers chiar fdrcditori, desi ar iesi
o silabit mai mult, ceea ce se intamplil des In poezia popularg. E
posibil Ins& si o adaptare a acestui participm la cele din verb()
de conj. I-III: cantatori, mulgdtori etc.
www.dacoromanica.ro
552 G. GIUGLEA
Won., in zori"), amiaza (la muls, la tarcatori") si seara

cand merg oile in cina", la porneala de noapte.
Seara si mai ales noaptea se inchiel oile in. tare, la
tarle mici, de sat, dar nu la thrle mri.. De aceia probabil
a creiat culegatorul sensul de cand se inchid ode in tare".
In limba romaneasca nu exista un derivat *a feircet a in-
chicle un tare", dar exista a fdrcdi, a face sa ciur ue 1 lap-
tele".
Iar la amiazi, vara, nu se inchni mei odata in vreun
tare, fnndca e cald si oile trebuesc lasate sa se miste libere,
s'a se scocioare, sa nu stea inghesuite, hindca se zapusesc".
Ilealitatea vietii pastoresti deci respinge 5i ea un trecitoi I
cu sens de incluzatori in tare, la amiazi, lucru dovecht
si prin neexistenta verbului *tcircet, in graiul viu.
Faptul acesta ne face sa privim cu neincredere felal
cum s'au cules 5i transcris atatea texte de literatura popu-
lard. Multi culegatori au mania de a cauta sa inteleaga si
sa indrepte, dupa mintea lor, forme de limba 51 versuri
obscure, in loc sh" le lase asa cum le-au auzit si sa marturi-
seasca in note ca nu le-au priceput.
Aceeasi gresala o fac apoi unii interpretatori, care ne-
eunoscand bine terminologia diverselor ocupatiuni, cum
este mai cu seama pastoritul, precum 5i faptele si lucrurile
la care se refera cuvintele, incearca totusi ca dea explica-
tiuni. Dar cum poti exphca ceea ce nu cunosti 9
In felul cum am publicat colectia de literatura popu-
lara a Romanilor din Serbia, am aratat cred, destul de
a tent, metoda de a reda exact, fie ca intelegi ori nu, atttt
diverse cuvinte cat si versurile obscure, sau cele care nu se
potriveau Ca numar de silabe. N'am schimbat, nici n'am
interpretat ceea ce n'am stiut ori n'am inteles, desi euno-
steam binisor dialectele noastre dacoromane.
1 Ca picuratul laptelui in gleat, a putut da nastere unui
verb onomatopeic, cum este tdrcal, ne arat si alte exemple.
Astfel gasim chiar In o variant a Miontei (XV la Dens., o. c
II, p. 141): S. ma 'ngroape 'n usa strungii, S'aucl oile mulgand
.5i laptele ciuruind V. despre alte forme identice (cioroi, tutur,
etc.) ceea ce am spus in Dacoromania I, p 250 s. U.
www.dacoromanica.ro
Constientiozitatea acestea insa a lipsit multor culega-

tori de folclor romanesc, defect explicabil probabil prin
e redinta c. productiumle populare trebue sa fie 5i frumoase
iar ei trebue s inteleaga tot ce aud.
G. GIUGLEA.
Primul dietionar de Oiinte naturale rombese.

jocabularium pertinens ad trla Regna Naturae" de Gh. $incal.
Scrinacl la 1921 un mic studiu asupra Istoriei natu-
ei sau a firei de Gh. k5'incaz" am aratat, ca, in bibioteca
episcopiei romane gr. cat. din Oradea-Mare se pastreaza
un vocabular manuscris de istorie naturala de acelasi au-
tor, cum era de altfel cunoscut acest lucru dintr'un Ra-
port al lui Denswianu (p. 208) 5i dm Istoria hteraturii
romane de N. lorga2.
Fund in toamna anului 1916 evacuat" oficial im-
preung cn toti profesorii din Blaj la Oradea-Mare, am
avut prilej sa cunosc si si-mi copiez acest Vocabular prin
bunavointa Pr. Sf. Episcop Dr. Demetriu Radii de pie me-
morie si a Ilustr. Sale Dr. Jacob Rada, canonic prelat i a-
pal, insa abia acum m'ara hotarit sa public acest vocabu-
lar, vazAnd interesul ce se desteapta tot mai mult la noi
pentru istoria 5tnnie1or, in urma activitatii Institutului de
Istoria medicinei de la Universitatea din Cluj, condus subt
auspiciile cl-lui prof. Dr. I. Guiart de la Lyon de d-1 do-
cent Dr. V. Bologa.
Vocabularul lui ,5incat este un manuscript in octav.
Partea prima, pag. 1-15 este vocabular labia-roman-ma-
ghiar-german. Partea a doua cuprinde pe pag. 17-31 vo-
cabularul roman-latin-maghiar-german. Textul romanesc
este .,,cris cu cirilele marunte i citete cunoscute ale lui
$incai.
Mai jos public numai vocabularul latino-rornan, pen-
1 Al. Borza, Prima istorie naturald romdneascd Istoria
naturei sau a firei de Gh. .5incai , In Transilvania", vol.
III (1921), No. 10-12, p. 825-836.
2 Vol. IL p. 205.
www.dacoromanica.ro
554 AL. BORZA
tru economie de tipar, textul maghiar-german nefiind de-

interes literar pentru noi.
Exammand registrul lui ,Szncat, putem da de urma
isvoarelor de care s'a servit autorul.
Comparand. hsta numirilor de plante din vocabula-
rul lui $incai cu Verzeichniss der in Siebenbiirgen wild-
wachsenden Pflanzen" compus de P. Szgerus si publicat in
Siebenburgische Quartalschrift vol. II (1791) anexa la
fasc. 3 1, gsasiin c. thate numirile thn Verzeichniss" se
aseso si la $incai (cu foarte putine omisiuni, scapate din
vedere cu ocaziunea copierii). In schimb vocabularul lui
$incai cuprinde si in partea botanich," cateva numiri nom.
incai s'a servit deci cu siguran% de publicatia lui
Szgerus, pe care a mai completat-o cu unele nurniri a-
flate mai thrziu de el si cu toate cuvintele privitoare la
regnul animal si mineral, pe care le-a extras din Istoria
naturei sau a firei", prelucrafa, de Sincai insusi dup1.1
Helmuth.
E interesant de retinut, c. Sincai nu a cunoscut lista
aditionalA de plante ardelene medicinale, cu 21 numiri ro-
mnesti, publicata de farmacistul &on. Kretulner in lce-
easi Sieb. Quartalschrift, anex'a la vol. III (1793).
Timpul cnd a scris Sincai acest vocabular se poate-
preciza si el. Dupg Irdtam t in prima mea publi-
catie, Sincai a scris Istoria naturei" intre anii 1806
1810. Vocabularul deci a trebuit s fi fost scris intre 1808
si 1810 dupg publicarea listei lui Sigerus i inainte de
a se ocupa de tip6rirea cronicei sale.
Partea botanied a vocabularului isi are istoria ei
(habent sua fata libelli"), pe care o schitez in urm'atoa-
rele. Din manuscrisul lui $incai si din Verzeichniss" a
trecut o mare parte a numirilor de plante in Lexiconul de
Buda (1825), desi lipsesc acolo unele numiri sau, in ur-
1 Acest Verzeichniss" 1-am Osit copiat si de Episcopul
Saniud Vulcan inteun manuscris mare, folio, intrtulat Tra-
ctatu despre vindecarea morburilor poporului dela tiera". Ma-
nuscrisul se pastreath in aceeast bibliotecA episcopalti, din 0-
radea-Mare i mi 1-am copiat in 1916.
www.dacoromanica.ro
ARTICOLE MARUNTE 555-
ma unei cerneri entice, ele sant trecute modificat is

sg recunoastem mai corect. Lipsesc spre pildg. in Le-
xicon : Spiutea dracului = Eryngium ; buruenute albe =
Euphrasia officmahs ; sorbitoare = Sanguisorba. in Le-
xicon Helianthus tuberosus se numeste mere de pgmant"
*1 nu ,ipicioueg", ca la ,Sincai (acest cuvant lipseste si. Ia
Sigerus).
Lista de plante a lui Sigerus a trecv.t apol in enume-
ratia lm M. Fuss', fgrA completgrile lui incai, rginase
in manuscris. In acelasi an (1847) reggsim aceastg lista
de plante tipgritg $i de T. Czparzu la Blaj2. Dupg 11 ani
o mai retipareste incg odatg, G. Baritiu la Brasov subt a-
retail tit1u8.
In sfar$A, la a. 1906, d-1 Zach. C. Pantu cuprinde in-
tr'o enumerare completg a numirilor de plante cunoscu-
te pang atunci4, $i lista Sigerus-Fuss-Ciparm-Baritiu, ci-
tand insg numai pe Fuss i pe Barittui, ne avand cuno$tin-
fa de isvorul origmal, de &gents. G. $incai. cu vocabularul.
sau a rmas $1 mai departe tot necunoscut.
Iatg cateva numiri de plante din $incai, necitate in
editia I a Vocabularului de Z. C. Pantu : Cartam sau
5ofran salbatec (Carthamus) ; tincraut (Equisetum) ; spiu-
tea dracului (Eryngium) ; sorbitoare (Sanguisorba).
Analiza linguisticg a vocabularului lui $incai o las in.
seama filologilor competenti. Ad amintesc numai, ea in
Ftudiul mien asupra cgrtii Istoria nature]." lui $tnecti aim
argtat, din ce elemente se compuna nomenclatura i tpr-
1 Alphabetarische Zusammenstellung der sachsischen, un-
garischen, walachischen und deutschen Trivialnamen in Sie-
benburgen wildwachsender oder allgemein cultivierter Pflan-
zen", In Archiv des Veremes fur siebenburgische Landeskunde,
II Band, Hermannstadt, 1847.
2 Vocabular de numele plntelor transilvane, romnesc,
latinesc (dupA. sist. lui Linn) nemtesc i unguresc" In Or-
ganul Luminrii" Blaj, 1847.
8 In Mlindarul pentru poporulu romnu" pe anul 1848
si 1859.
4 Z. C. Pantu, Plantele cunoscute de Poporul Romdn. Bu-
cure*ti, 1906.
www.dacoromanica.ro
556 AL. BORZA
minologia sa stuutificsa : neologisme artificiale, provincia-

lisme, streinisme si foarte multe numiri neaose poporale,
care si astazi ar putea cu mult drept i folos inlocui nu-
mirile i termimi streini, adoptati de crturairimea noa-
stra, sapAnd o prdpastie tot mar adncg, intre limbo pc,-
porului si a carturarilor.
In urmatoarele public vocabularul lui tncoi, cu toate
greselile de scriexe la numirile latinesti (Centauria, Me-
sereum, Heleborus, Chalamintha etc.) si cu toate identifi-
Carile lui gresite (Rhizophora Mangle nu este un animal,
ci planta !). Sincai avea cunostmte foarte recluse si putin
exacte din staintele naturale. Nu era specialist in materie.
Imi tin de pracuth datorie s multumesc H. Sale Dr.
Jacob Radu pentru bunavointa cu care mi-a pus la dispo-
zitie manuscrisul
Absynthium vide inferius Artemisia. Acarus, strea-

pede. Acatia Germanica, porumbel. Acetosella, ma-
crq trifoios. Achillea millefolium, coada $orwelului --
Acidum, acru. Acipenseres, acipenser. Aconiturn
Napellus, omiac. Acorus calmus, speriban tdrcat sari
calmese. Agrimonia Eupatoria, turitei mare. Agro-
sterna Gythago, neghinei. Alauda, ciocdrlia. Albur-
nus, lin. Alcas, cone. Alcalinum, alcalic sou lepos.
Alce, alce. Alcedo ispida, alcedme sau fared de- Ina-
re. - Alchimilla, crefipr. Alliaria, iarbei de lungoare.
Alsina, racovind Alumen, piatrei acr. Althaea,
nalbei mare. Ammodytes, ammodd. Amphibium, am-
fibd sau care asa trgesc in apà ca si pre uscat. Ana-
galis, sainteutd. Anchusa officinalis vel Buglossa, lini-
ba bonlui sau mirutei. Acer carnpestre, jugastru. A-
cer pseudoplatanus, puffin Anemone hepatica, foaM de
jioarei. Anethum foeniculum, molatru. Angvilla vide
Murana Angvilla. Antacaeus, cigei. Antirnoniurn, an-
timoniu. Antirrhinum Linaria, in seilbatec. Apis, al-
hind. Apium graveolens, seler. Aquilegia vulgaris,
clopofri Aranea, paingen. Ardea, ardeei sau coco-
stare siilbatec. Ardea Garzetta, cocoarei. Ardea grus,
www.dacoromanica.ro
AR1 ICOLE MARUNTE 557
grui. Ardea stellar's, bou de baltd. Arctium lappa vel

Bardana, brustur: Argilla, argelei sau lut. Aristolo-
chia longa, mdrul lupului. Arsenicum, arsenic sau pia-
Ira soriceluiut. Artemisia Absmthium, petin. Arum
maculatum, murt sau ghimbertu nemtesc. Arundo, tre-
stle. Asarum Europaeum, poptlnic sau potivnic. ---
Ascaris, ascaritet. Asclepia.s Vincetoxicum, lunnneatd
sau brdiancei. Asparagus, sparga. Asphaltum, as f alt
sau reistnd de pdindnt. Asplemum Scolopendrium, limba
cerbulai. Asperula oclorata vel Marysilva, seinzleane tie
pddure. Atropa Belladonna, belladond sau iarba rodru-
lui. Avena, ovds. Aurichalcum, auricalc.
Babyrussa, babiruss.Barbus, mreanti.Bardana vide
Actium. Belis major vide Chrysanthemum. Bells pe-
rennis, floricea mutt tutoare. Belladona vide Atropa. --
Berberts vulgaris, acrt$ raw. Beta, suegld. Betonica
officinahs, tarbei in frunza teiului. Betula alba, mestea-
cdn Boa, boe saw $erpi prea mari sau bdlauri. Bo-
lus, bol sau lut pecetos. Bonasia bonasid sau passere
impeirdteascd. Borax, borac. Bos, bou. Boscus fe-
ra. rata sdlbaterd. Botrytis, eartifiol. Brassica, cu-
rechtu. Brassica capitata, curechiu cu ciiptifind. Bu-
balus, bichol. Buffo, broascd relioasd. Buglossa vide
Anchusa.
Calmus aromaticus vide Acorus. Caltha palustris,
skelci. Cancer, rac. Capreolus, cdprioard. Cardia-
ca, creasta cocosulut. Carduehs, stiglit. Carlina acau-
lis, tutd. Carpinus, carpin. Carpio, crap. Cart-
hamus tinctorius, cairtam sau sofran. Cartilago, carti-
lagtue sau os moale. Carvum, chimin. Castor, ca-
stor. Catus, pisicei sau meitei. Centauria Cyanus, vi-
neteale. Centuaria lutea vel Gentiana rubra, dinturd.
Centautrium minus, potroacci. Cervus Dama, damd.
C. elaphus, cerb. Cervus tarandus, cerb tarand. Cha-
momilla, romonztd sau musetel Chelidonium majus, ro-
stopastd. Chrysanthemum vel Belis major, roman.
Cicada, grelus. Cichorium, cicoare. Ciconia, cocostrg
de rasa. -- Cicuta, vide Conium maculatum. Cimex ice-
www.dacoromanica.ro
-558 AL. BORZA
tuarms, stealnzfd. Citrinella, citrinell. Clematis erec-

ta vel Hammula Jovis, ndpraznic. Cobaltum, cobalt.
Coccus, veipseald rosie. Cochleana armoracia vel Nastur-
tium, hirean. Colchicum autumnale, brcindvse. Co-
luber, colubru. Columba, porumb. C. oenas, p. sell-
batec. Conium maculatum vel Cicuta, cucutd sau bu-
cingi$. COnvallaria majalis vel Li lium convallium, su-
fletele. Coriandrum testiculatum, puciognd. Corilus,
-alun. Cornix, mart/. neagrd. Corvus corax, corb.
Cottus Gobius, cottul gobiu sau peste de piatrd. Cotur-
nix, preapelitd. Crataegus, peiducel. Cremor tartari,
piatrd de mn. Cricettus, cartitd sau heirciog. Creta-
hs, crotal. Cucu lus, cuc. Cu lex, tintariu. Cu lira-
tus, cultrat. Cuniculus, iepure de cas. Cuprum, a-
ramd. Curculio, geirgeiritd. Cuscuta europaea, intor-
tel. Cyanus vide Centauria. Cygnus, helci. Cynips,
cinipe. Cynoglossum officinale, atrafel sau limba cdne-
lui. Cyprinus, crap.
Daphne mesereum, tulptind. Datura Stramonium,
boleinclarifei. Dauca Carotta, morcov. Delphinium Con-
solida vel Calcitrappa, toporus. Dermestes, geindac de
legumi. Dermestes piniperclu, geindac de brad. Dic-
tamnus albus, dictamu sau freintinel.
Elephas, elefant. Emberiza, presurei. Enula vi-
de Innula. Equisetum, coada calului sau tincraut.
Erinaceus, ariciu. Ervum lens, Unix. Eryngium, spEu-
tea dracului. Erysimum officinaM, frunza vonicului sau
rapinta. Esula vide Euphorbia. Eupatorium Canna-
binum, ceinepei de apd. Euphorbia heleoscopia vel Esti-
la, iarbei de nigei. Euphrasia officinalis, buruienute albe
sau silur.
Falco, soim. Fario vide salmus Fario. Fasciola
hepatica, ceiTheazet. Ferrum, ferr. Filix, filice.
Foeniculum vide Anethum. Formica, furnicei. Fra-
-garia vesca. fragi. Frangula, lemnul dinele. Fraxi-
nus, frasin. Fringilla, vrabid Fulica, hodd. Fu-
maria officinalis, fumul peimeintului. Furo, neveistuica.
Gadus Lota, mihalce. Gagates, gagat. Galeopsis
www.dacoromanica.ro
ARTICOLE MARUNTE .559
-vide Lamium album. Galega, ga-legti. Gal la, galld

.sau guboace. Gallinago, gallinagine. Gentiana ama-
rella, fierea pdintintului. Glandarius, gdioard, sau nia-
Nita. Gryllus migratorius, locustd. Gypsum, maz.
Halec, kering. Hammula Iovis, vide Clematis erec-
ta. Hedera, fanchzu. Hedera, rotungioard sau set-
nicd. Heleborus vide Varatrum. Helianthus annuus
vel Heliotropium, floarea soarelui. Helianthus tube-
rosus, picioucd. Heliotropium vide Helianthus annuus
Helix, melc. Hepatica nobilis vide Anemone. Hi-
pericum perforatum, sundtoare. Hiosciamus niger, ma-
sdlariu. Hippopotamus, cal de apd. Hordeum, orz.
Humulus lupulus, hemeiu. Husa, moron. Hirun-
do, rundinea. Holcus sorgum, mohor. Hydra, polip
sau pepeiqg inu. Hyppoboscus, gonopiattrifd. Hys-
trix, arici de pddure.
Ichneumon, veaspd mare 0. galbinei. Ictycolla, cleiu
de beaicti de moron. Indigo, indigo sau vtiseald vdndtd.
Insectum, insect sau goangd. Inula Helenum, iarbd
mare. Iris germanica, lilzu vdndt. Isatis tinctoria,
solovrv. Iuniperus, mapdn.
Lactuca scariola, ltiptucd amard. Lagopus, lagop
sau cocoa incdltat. Lanius, lanzu sau uliu mw. La-
mium album vel Galeopsis vel Urtica mortua, urzicti moar-
td. Lanius excubitor, ulzu dela pri. Laphatium acu-
tium, steage. Lapis suillus, piatrd puturoasd. La-
traea squammaria, mama peidurei. Lava, lava. Lau-
Ms, laur, dafin. Leo, leu. Leonurus Cardiaca, vide
cardiaca. Lepus, iepure. Lichen, lichen. Limax,
melc golaa. Lithantrax, ceirlmne de ptinitint. Litho-
marga, lithomargd. Lithospermum officinale, meiu pel-
sdresc. Lota vide Gadus. Lucioperca, percd ce are
dinti ca stiuca. Lumbricus, rdmd. Lupus, lup. --
Lutra, vidrei. Lycoperdon tuberossum, licoperdul tube-
ros sau bureatele cerbilor. Lygustrum, vuilin negru.
lynx, linx.
Maltha. malthei sau cleiu negru. Ma lva silvestris,
nalbei salbatecti. Marga, marga. Martes, neaat.
www.dacoromanica.ro
560 AL. BORZA
momilla. -
Marubium, unsuroasei. Matricaria Chamonnlla vide Cari-
Meleagns, cured.
lolontha vide Scarabaeus.
Mel]. lotus, milot. Me-
Mentha, minla sau iznid.
M. aquatica, m. de apd. M. pulegium, poletu. Mer-
curiahs, brie. Mercurius, mercuriu sau argint vitt
Merops, inerope sau mdncdtoare de albini. Mica, Du-
al. Milissa chalammtha, wind sau tiara de munte. --
Mthum solis, vide Lithospermum. Millefolium vide A-
chillasa. Molybden, plibaf. Monedula, porumb figd-
nesc, sau mica. Motacilla, codobaturd. Muraena
angvilla, angvtll. Mus, $oarece. Musca, musca.
Myrtilus vide Vaccinium.
Napellus vide Aconitum. Naphta naftei sau eat-
zani de pdnidnt. Natrum, natru. Nepeta cataria, cd-
tuoticci. Nigus, coroiu. Numic la, numidei. Nymp-
haea alba, plumdne albe.
Oestrum, oestru sau streale mare. Olor, helci blnd.
Onager, onagru. Onocrotalus, lebdei sau gelscd qu-
$atei. Orchis mono, coatele popel. Origanum vulga-
re, solovdrv. Oriza, urez. Otis tarda, droplet. Oxa-
us acetosella vide Acetosella.
Palumbus, porunib gusat. Panic= germanicum,
mohor. Panicum miliaceun, mdlaiu meirunt. Palm-
lio, flutur. Panetaria, parietarid sau tarbii de pri-
rete. Parus, zclan. Pastmaca sativa, plistdrnar.
Pavo, peun. Pelicanus, pelican Perca fluviatilis,
percei de rdu. Perdix, potdrnicd Pteroleum, olein
de piatrei. Phalaena, flutur de noapte. Phasianus
colchicus, fastan. Philomela vel luscinia, Nomad san
priveghitoare. Phoca, vifel de mare. Pica, cofolanei
sau fared Picus, pui sau czoceinitoare. P. martius,
cioceinitoare neagrd. Pilularrus vide Scarabaeus. --
Pisum sativum, mazere. Plantago minor, limba oei. --
Plateola leucorodia, cocostdrg cu clonful lat. Plum-
bum, plumb. Polygonum Fagopyrum, hrwei. Poly-
pus vide Hydra. Prester, prester. Primula veris,
aglif sau dedefei. Prune lla vulgaris, busnioc de Caw.
Prunus spinosa vide Acatia Germanica. Pseudoa-
www.dacoromanica.ro
corus, liltu galbtu. Psitacus, papagaitt. Pulegium

vide Mentha. Pulmonana officmahs, cuscrisor. Pu-
mex, spumd petroasd. Puteolana, cenusd din muntit
ce ard pururea. Putorius, ghihor. Pyrolla rotundi-
foha, merisor.
Quarzum, cvart sau piatrd sclipitoare.
Raja, rae sau peaste de mare. Rana, broasca.
Reseda tmctoria, rezedd. Rhamnus catharticus, yen-
gariu. Rhinoceros, ineirog. Rhizophora mangle, un
dobitoc necunoscut pre la noi. Rosa canma, rug. --
Rubia tinctoria, rubid. Rubus Idaeus, smeur. Ru-
mex acetosa, macaw. Rusticola, rustwolei. Ruta mu-
raria, rutd.
Salamandra, solomelzdrd. Sal ammomacus, tepe-
rig sau salamiei. Sal Glauben, sarea lui Glauber.
Sahx, salcd. Salmo, salmon, un fealm de peaste
Sahno Fario, peistrav. Sal nitri, &trim. Sambu-
gus ebulus, boz. S. nigra, soc. Sanguisorba, sorbi-
toare. Sanicula Europaea, sdnicior. Salpa, goc1is.
Salvia campestris, sale de camp. Saponaria, so-
ponel. Scabiosa arvensis, scabiei. Scola (poate Vio-
.
la notat Al B ) odorata, mioriomel (7). Scarabae-

us, geindac. S. cornutus, rddascd. S. melolontha,
geindac de steajeariu. S. pilularius, g de balegd. Schi-
stus, spoiald neagrd.Sciurus, stiur mocus, Scolopaces,
scolopacz sau snefi,Scolopendra, meita (popei) sau year-
me cif; multe picioare si flocos.Scolopendrium vide Aspic-
nium. Secale, secarei. Sepia, septa. Scrophularia
nodosa, urzicei neagrd Serpentinus, serpentin Ser.
ratula tinctoria, seratuld. Silpha Germanica, gdndac
de morteiciune. Solanum tuberosum, meare i peare de
peimant. Sonchus oleraceus, susaiu. Spathum fluor,
bicasal curgeilortu. Spathum ponderosum, spat greu.
Spathum scmtillans, spat sau bleat& sceinleitoriu
Sphinx, flutur de seard. Spina canina vide Rhamnus.
Stannum, cusutoriu. Steatites, steatix sau piatra
clisoasei Strix, bufid. Struthio camelus, strution.
Sturio, sturion. Sturnus, graur. Succinum, succin.
Dacoromania V. 36
www.dacoromanica.ro
563 v L. BOLOGA
Sus Tajassa, taiassu, pore necunoscut pela noL

Symphitum officinale vel Consohda major, turbo, lui
Taten.
Tabanus, streate. Taema, lmbrw. Talcum, talc.
Talpa, sobol. Taxus, usa. Terra fulonurn, pti-
meint de vapsit. Termes pulsatorium, carriu. Tebtu-
do, testoasti. Tetraonum, gdinei seilbatecd. Tetrix le-
trice. Thymallus, galeatei. Tigris, tiqrida. Èrica,
tined Tofus, tof sau puteoland inpetriter. Torsi lla,
ghindurile grumazului. Tremella, tremellei, un feliu .le
planth". Tricha, sardelle. Tringa, tringd sau $nef de
termure. Tripa natans, cinlin Trrticurn, greiu
Tr. repens, pir. Tritta, trutei sau peistrav cu negru
ptitat. Tuber, poalne de pdmeint Turduc, merld.
Turtur, turturea. Tussilago Farfara, podbeal
Vaccinium Myrtilus, afin. Valeriana, odolan
Varascum Thapsus vel Verbascum, coada vac?i Vara-
trum vel Heleborus albus, strigoate. Verbascum vide
Varascum Verbena officinahs, sporis. Veronica,
vindrilicei. Vespa, veaspel. Viburnum, dreimoz. --
Vicia faba, bob. Vinca pervinca, saAu. Vinceoxi-
cum vide Asclepias. Viola, vioard. Vipera, vipel.d.
Viscus, misc. Vicmuthum, vismut etc Viverra,
veveritei.
TJngven. Ceti, unsoare de peaste. Upupa epops,
pupdzd. Urogallus, urogall. Ursus urs. Urt:ca
urens, urzicufd. Urus. zimbru.
Vulpes, vulpe. Vultur, vultur.
Zebra, zebra Zibellina, zibellind. Zincum,
zinc.
AL BORZA (Cluj)
Fit Rus despre literatura romiln in anul 1844

Intmplirea mi-a adus in mng un volurn din re\ i-
sta german5, Das Ausland.", (ed. Gotta, Stuttgart und
Taingen) din anul 1844 In numerele 344, 345 $i 340 din
9, 10 si 11 Decemvrie se publia, cu titlul tiber den ge-
www.dacoromanica.ro
genwartigen Zustand der walachischen Litteratur" in inn-

ba, germang un articol apgrut in revista ruseasa Albina
Nordului" dm acela$i an, numerele 253, 254 $.1. 256. Nu.
nu-a fost ma, putinta sg ggsesc aceastg revista ruseascg $i
sg descopgr numele autorului care a scris despre hteratura
romng, un Rus de sigur, judecand dupg pgrerile sale de-
spre apropierea hmbii romane cu limbile slave.
Dau in cele urmgtoare, partile cele mai interesante ale
acestui studiu, dupg traducerea germang.
V. L BOLOGA
Despre starea aetuald a literaturil din Muntenia

Cantecelor $i. traditnlor, care formeazg boggtia natio-
nalg cea mai veche a tuturor literaturilor, incg nu li s'a
dat, in tara aceasta, atentiunea cuvenita $1 incg n'au lost
colectate. Ara avut ocazia sa", vorbesc despre aceasta cu
cativa Romani invgtati, $1 ace$tia se plangeau in totcleauna
de lipsa de interes pentru astfel de lucrgri, constatal a la
compatriotn lor $1 mai ales la clasele mai inalte. Astfel,
toate pIanurile frumoase ale invgtatilor au fost stnjelute
indatg ce au inceput sg le desfasoare. Muntenia (Wala-
chei") nu e s'araa, de cntece si de legende istorice, si 9,st-
fel de cantece care poarta, pecetea adevarului istoric se in-
tAlnesc rnereu. Muzicantii calgAori, Tiganii, numiti aid
lautari", bant mai ales autorii astor fel de cantece, cu ex-
ceptia cantecelor haiduce$ti, care, partea cea mai mare,
sant compuse de inmi egpeteniile de haicluci. Doi hoti re-
numiti, Jianu $i Tunsu, au lgsat multe cantece, mai ales
cel dintgiu, care a hoingrit subt domnia gospodarului Ca-
ragea. Istoria lui nu e lipsitg de interes. (Aici urmeazg, in
rezumat, biografia lui Jianu, care se terming cu fraza lir-
ingtoare : trgeste incg $1 astgzi pe mo$ia sa mica, in apro-
pierea Dungrei...)
E de remarcat chi poeziile care au ca subiect hotiile lui
Jianu, ale lui Tunsu si. ale cetelor lor, sant rgspandite mai
ales in jucletele muntoase Mehedinti $i Campulung, unde
matura sglbaticg se aratg, la fel cu haiducii, in puterea
tineretii. Populatia Olteniei e cu mult mai rgzboinicg decat
36*
www.dacoromanica.ro
564 v. L. BOLOGA
cea din restul tarn, $i aceasta e ceva natural, caci toate

triburile de la munte se disting, mai mult sau mai putin,
prin cura3 $i prin. vigoarea tineretn, de locuitord de la
$es.
Poetul cel mai distins al Romandor, (de notat ca auto-
rul nu scrie Walachen" ci Rumunen") logofatul Iena-
chit& Vacarescu, a lasat multe cantece, care au, patruns
in popor, mai ales cantece de dragoste. Lui 1 se atribue
un cantecel dragut Turturica". (Urmeaza expunerea con-
tinutubti acestei poezii).
Inainte de a trece de la cantecele populare la litera-
tura scrisa, tin ca nu e de prisos s aruncam o privire
fugara asupra diferitelor pareri despre originea bmbii ro-
manesti. Ref ormatorii fanatici de astazi $1-au stricat intru
atata limba lor. prin forme cu totul streine de aceasta, iL
au introdus in ea, fara a avea nevoie, eta-tea cuvinte strei-
ne, incat un Roman adevarat nu intelege scrisul compa-
triotdor s.i, i nici nu poate ceti scrierile bor. In frunte&
acestor moderni, sta., in Muntema, D. Eliadi, un barbat ta-
lentat, insa cu totul preocupat de Kleea c Romani, .3ant
urmasi de ai vechilor Romani i, prin urmare, limba ro-
maneasca este him directa, daca. nu chiar cea dmaiti, a
limbn latinesti. Nu indraznesc s incerc s dovedesc ori-
ginea limbii romanesti si mci nu intru in subtalitati f dolo-
glee, ci m marginesc numai sa relevez unele momente din_
aceasta. cearta a literatilor roman]. actuali.
(Autorul critic, riscand unele afirmatiuni gresite,
teornle lui Eliade i ale latinistilor, i apoi continua) :
Clasa inalta intelege poate $1 astazi mai bine limba gre-
ceasca. decat cea romaneasca, cata vreme poporul $i-a
pastrat limba, despre care se poate zice ca e tot atat de,
departata de limba latma ca de cea slava.
D. Laurian dovedeste in Tentamen criticum in linguani
romanicam" ca. limba romaneasca deriva din cea latinea-
sea. Cartea e scrisa en con$tientiozitatea unui savant, care
nu bate campii asupra unui subiect ru cercetat, ci cu-
noa$te temeinic toate particularitatile si formele limbii...
Slabicamea generala a operelor savante germane sau a tt-
www.dacoromanica.ro
_nor opere care sant sense subt influenta germank este

multinif a de citate, retrimiterile adesea inutile la carti care
in lumea savanta nu merita mci cea mai mica. atentaine.
iSi D. Laurian sufere de aceasta boala si citeaza, ce i-a ye-
nit subt ochi, fara o selectiune critaca, si pe langa aceast4
il mai abate, cate edata, de la calea cea adevarata, si eti-
mologia. Cu toate acestea, cartea sa e foarte pretioask si,
th,si nu admit principiul derivarii inthscutabile a limbii
rouraue din cea lating, totusi aprob intru toate exphcava
unor forme gramaticale. Deosebit de remarcabile sant coin-
paratiile care le face intre dialectele iesite din radacina la-
tin easca...
Se sae din istorie ca Dacia era tara de exil pentru
Romani, si ca, sucoesiv, famihi intregi romane s'an stabi-
lit in aceasta, tail.
Fara, indoialk influinta Romanilor stapnitori asupra
Dacilor subjugati s'a mamfestat, inamte de toate, in hrn-
ha, in care, in adevar, la prima privire, se pare ca. ele-
mentul latin este elementul fundamental. Exarninaml insa,
mai de aproape, formele hmbii si jocul literilor, ne con-
vingem ca elementul slay e in preponderanta...
(Urmeaza cateva aprecieri ale aurtorului rus asupra
moportunitatn reintroducern alfabetului latin, pe care il
pretind latimstii si care nu e in stare sa redea exact su-
netele romanesti ; intr'o nota, traducatorul german observa
insa ca odinioara de bung seama se scria romaneste cu
litere latine, care azi sant din nou intrebuintate de Ro-
manii din Ungaria. In cliscutia aceasta se pare oh, hotari-
toare pentru mentmerea vechiului sau introducerea noulni
alfabet e simpatia sau antipatia fata, de Rusia. Prin scrie-
rea latineasca, Romnii ar vrea sa se apropie de Occident,
pe cand Rnsii doresc sa-i retina. in orbita literaturii si srri-
sului est-european").
Cain acestea sant parerile despre originea limbii ro-
manesti : eu insa nu indraznesc sa, sustin ca. una din cele
doua pareri ar fi cea coreotk, si, continuand, ma voiu tineh
de aceea ce este, iar nu de aceea co a fost si cum a fost.
-De asemenea, ma, inKrginesc, mai ales, la critica literaturii
www.dacoromanica.ro
566 V. L. BOLOGA
muntenesti, fara a face amintire despre literatii mai noi ar-

deleni i mokloveni, care nu lupta cu tot atata entuziasaL
pentru gloria limbii romanesti. (? I)
Model de regulantate, limpezime i armonie in lunba.
romaneasca este, far% indoiala, sfanta scriptura i openle
unor scrittori bisericesti, dar acum, in fierberea aceasta a
spintelor, de fapt, nu se poate spune cme scrie romaneste
mai bine si mai corect. Simion Marcovici, care a tiadus cu-
getanle nocturne ale lui Young si pe Belizar al lui Mar-
montel (1843), nefnnd incatusat de spintul reformator,
sone o limba curata i corecta ; mai ales, traducerea cea
dintaiu e un model de armome curgatoare. Dupd el unnea-
z'a imediat savantul profesor Aron, care preda istoria la
Academia nationala de la Sf. Sava si a Publicat prima
parte din Istona Tani Romanesti, dar vai, nepasarea Ro-
mnilor fa% de istoria nationala e atat de mare, ca auto-
rul a trebuit si inceteze cu pubhcarea operei sale intr'a-
devar indispensabila $i frumoasa, i, probabil, nici DU va
termina aceastsa Istorie.
Romanii pana acuma nu au aproape de loc carti a-
supra chestiunilor tiintifice. Retorica lui Marcovici, In-
troducerea in Istorta Tara Romne5ti de Aron, traduoeren.
Geometriei lui Legendre de Poenaru, iat. totul ce s'a fa-
cut in directia aceasta. DP curand s'a tiparit o lucrare o-
riginala a doctorului Episcopescu cu titlul Oglinda in-
telepciunii", dar in ea poti gasi once, numai intelepciune
nu. Aceasta Oglind'a" e an conglomerat de lucruri stra-
nii, incoerente, de antropologie, cronologie, anatomie ctc ,
toate scrise cu mari pretentii stiintifice.1
Literatura poetica e mai bogatg in produse onginale.
1 Aprecterea autorului rus despre d-rul Stefan Vasile Epi-
scopescu (Piscupescu-Manega) e absolut gre5rta. Oglinda lute-
lepciunii" e, in lumina zilelor de atuncea, o buna si
utila opera de popularizare. Rusul nu cunoa*te lucrartle de
popularizare medicala ale lui Episcopescu, scrise de la 1329 in-
coace, f. bune i frumos redactate. Episcopescu a fost cel dzntdiu
care a incercat formarea unei terminologiz medzcale romdne$ti
Incercarea sa vadWe mult bun simt ! V. B.
www.dacoromanica.ro
Locul de frunte i-1 atribuim opusculului de eurand iesit de

sub tease Ceasurile de multumire". Are doug parti : Cea
dintam e traducerea lui Manfred" de Byron ; indeosebi
sfarsitul, uncle Manfred vorbeste cu abatele si cu duhurile
nevazute, e excelent. Traducerea meritg toatg atentiunea
penttu expresia si apropierea ei de original. Partea a doua
cuprinde poezule originale ale lui Rosetti , intre ele se
distinge o romantg A cm e vim. ?" Ea repecle a trecut
in gura poporului, cea mai bung dovadg a valorii ei.
Muzica si armonia versificatn e pling de farmec. Rosetta,
o putem afirma, e unul din cei mai buni poeti ro-
mani. In poezioarele sale face dovadg de multg intelep-
ciune, sentiment si spirit, spre pildg in Tribunalul in-
birii", in care ne cla, o paroche a jurisprudentei muntene,
mai ales a judecgth. (Urmeazg amtanutul amanuntit al
poeziei cu aprecieri severe asupra justitiei muntene)
In acelasi timp cu Rosetti a publicat si Cesar Boliac
un volum de poem.. Versurile sale nu sant la inaltimea
Iersurilor lui Rosetti, mci ca versificatie nici in ce pri-
veste armonia. Maria din Besdat", una din baladele sale,
e cantatii si in popor ; e tot atat de bung ca si produsele
mai usoare ale lm Rosetti Subiectul e simplu si de aceea
bun (Autorul da. in cele ce urmeazg un rezurnat al poe-
ziei).
Celelalte poezii ale lui Boliac sant prea lungi. El vrea
sg impung cu prea mult savantlac si exprimg prea multe
idei filosofice. 0 haing prea pestritg nu-i buna, in poezie
si disertatiuni grandilocvente in versuri sant ridicole.
Aristia, traducgtorul lui Alfieri si al Madet s'a lgsat
atras spre un alt extrem, cu tot talentul sgu : formeazg cu-
vinte care fac sg-ti tiuie urechile Ultimul sau produs sant
stantele epice Printul roman", serise cu ocazia alegerii
printului actual. In afarg de usurinta versificgrii pe alo-
curea, n'au nimic poetic. Aristia a avut ideea stranie sg
prezinte in versuri toatg ceremonia alegerii gospodarului ;
unele momente au intr'adevar caracter solemn, ca de prt-
dg plecarea Domnului Bibescu la bisericg, unde avea s'a
depung juramantul de-a domni in spiritul Statutului or-
www.dacoromanica.ro
5i38 V. L. BOLOGA
ganic. Aci gasesti poezie ; dara poetul si-ar putea desfrt-

ura talentul mai bine si mai stralucit intr'o poezie lirica
decal in stante epice lungi, mult prea lungi. Mai ales
-vorbirile domnitorului cMre armata si functionarime, re-
date in versuri, sant chiar prea epice. MIA opera lui
Aristia i-a fost prezintata prinitalui, acesta citmd-o, a
exclamat : mon pauvre cheval 1 Inteadevar, Aristia isi
descarcase intreaga fierbinteala poetica asupra calului lui
Bibescu.
Aristia are talent, Med indoiala. Dind actor, a re-
dat foarte bine din Alfieri unele scene, dar chiar numai
unele scene. Se povesteste ca in Atena, uncle a jucat in
teatru intr'o tragedie clasica, intr'atata a speriat pe en-
coanele Eladei renascute cu realismul jocului sau, incat
unele au lesinat. El e Grec din nastere si cunoaste perfect
limba greceasca antica si moderna.
Trebuie sa spun aci si cateva cuvinte despre teatrul
national care a existat catva timp in Bucuresti. Multi Ro-
manl culti incepura sa se ocupe pe atuncea (dupa 1832)
cu tot dinadinsul de aceasta chestiune, punancl la contri-
butie entusiasmul tineretii, care se simte atrasa de tot ce
-e nou Uncle priveai, vedeai aparand traclucatori, din
Corneille, Voltaire, Racine, MollAre, Schiller, Kotzebue ;
era o adevarata inundatie in dramaturgie. Acum s'au mai
hnistut. Romanii, dupa cat se pare, se simt mai atrasi de
motuvele lui Bellini si Donizetti deck de versurile nein-
telese, jumatate italuenesti ale lui Eliade, care a publicat
catva timp (1836) si o revista teatrala. De curand a tra-
dus, imitand pe Asachi, un poet si invatat moldovean,
Norma ; dar a tradus-o astfel, incat nici un Roman nu
o intelege.
Se spune ca atuncea, cancl s'a reprezentat aceasta
traducere, principele Bibescu si-a exprimat recunostinta
cu urmatoarele cuvinte Iti multumesc pentru Norma tra-
dusa din italieneste in italieneste" !
Scrierile periodice din Muntenia sant reprezentate
prin cateva gazete pe care nimenea nu le citeste. Si In
directia aceasta conduce domnul Eliade ; el e colaboratorul
www.dacoromanica.ro
A1T1COLE MARUNTE 569
principal sau redactorul tuturor ziarelor. Buletinul" e ot-

ganul guvernului in care se gasesc numai orclonante adnn-
nistrative i anunturi judiciare. Curierul" e o gazetg poli-
tica si hterara. In cursul anului se gasesc in el si versuri
bunicele de ale poetilor tinen roma,ni. Curierul de ambe
sexe" nu se citeste de nimenea, cu tot titlul sail curios.
Carcalechi, editor si redactor al Vestitorului romanesc"
joaca. rolul unui batran peste masura de naiv. In gazeta
sa senuoficialg e i un foileton, cu retipariri mai ales din
foile moldovenesti. Acest ziar cel putin e farg pretentii.
Foaia sateanulu" e cea mai bung, cel putin in ce priveste
scopul urmgrit de redactori : de-a propagg civ1izajia prm-
tre tgrani si de a amehorg starea lor morala. Dar ajunge
ea oare intre tgrani ?
Cu ocazia publicatillor periodice din Muntenia trebue
s. amintesc o foaie care a fost pornita in anul acesta la
Iasi subt titlul de Foaia stiintificg i literara' '. Toti lite-
ratii romani au fost provocati sg contribue cu lucrgri o-
riginale sau traduceri , cele dm urma vor Ii insg primi-
te numai in cazul cnd se referg la Moldova sau Muntenia
Este un fenomen imbucurator in literatura stearpg a Ro-
manilor. Partea poeticg si hterarg e inteadevar bogata.
Povestirea lui Alecsandri Paraua i galbenul" e foarte
interesantg. Donici, traducatorul fabulelor lui Kryloff si
al Tiganilor" de Puwhin, traduce si satirele principelui
Cantemir. Negruzzi da o prelucrare a legendei lui Tode-
no (sic !), dupg cat se pare din limba francezg. Laurian
se ocupg cu cercetari asupra limbei Romanilor. Cu un
cuvnt, e cea mai bung foaie.
Privind toate acestea, santem convinsi c. pe langa
directia actualg a spiritelor, Muntenia nu va avea inca
mult fimp o hteraturg proprie. Istoria si experienta ara-
ta ca un popor care nu uncle sg aibg o hmbg de conversa-
tie nationalg, poate avea o literaturg, darg nu o literatuA,
1 E vorba de Prop6sirea" lui Kog6Iniceanu, al cdrei titlu

fusese oprrt de censur. V. B.
2 Istoria unui galben". V. B.
www.dacoromanica.ro
570 V. L. BOLOGA
proprie. Priviti noua Elada ! Acolo se scrie i se tiparese

arti, pe care doug trami din Greci nu le inteleg. Serh-
torii de acolo stria, formele limbei moderne romaice cu
cele antice ehne, introduc cuvinte si frase care nu se po-
trivesc in limba poporului, in limba de toate zilele. Si
pentru ce asta ? Crecl ei ca. pot reinvi civilizatia si lite-
ratura stramosilor 7 De unde ? Asta-i curatA babilonie !
Cam acelasi lucru se intampla si in Muntenia. Ascultati
cum d-1 Eliadi indeamna. pe Romani amintea.sPri do
stramosii romani si pastreze nationalitatea. Acosta
apeluri bombastice n'au dus mciodata, la vre-un reznitat
si nici nu vor duce.
Intre Istoria Medieinei i FiIologie.

I.
Sinonimele dacice" ale plantelor descrise de Dioscinide pot sei ft la
reconstituirea liiiibii dacicel
In literatura noastr a. s'a pus mai de curand din nou
pe tapet chestiunea plantelor dacice" ale lui Dioscoridel.
Cred c ar fi de interes sa. se discute odata, din punct
de vedere al criticei textelor daca. e probabi1 a. originea
dada a celor 62 sinonime dacice" din unele manuscrise
atribuite in intregime sau partial lui DioscorMe.
In unele manuscrise ale operil lut Thoseoride ,,7rept
GAlv krpre);" se clan smonune ale nurnirilor de uldnte,
as anume din limbile sau dialectele Egiptienilor, Africa-
nilor, Armenilor, Barbarilor de la coastele Marn roit., Des-
1 Cf. Lattyk Sandor, Nehdny Dioskorides-fle &U.; nO-
vnynevrdl in Botanikai muzeumi fuzetek", Cluj, 1919, vol.
III, fasc. 2 si recensia amgnuntitg fricutg acestei lucrgri de
d-1 prof. N. Drgganu in DR. II, p 755-77. D-rul Iuliu Orient
admite farg reserve resultatele destul de indoielnice ale lui
Lattyak In al sgu Istoricul Farmaczei din Ai deal, Cluj, Car-
tea Rom. 1927, (capitolul Timpul Daciei romane", p. 19-20),
Ma% a tine seamg de observgrile d-lui prof. Drgganu, asupra
cgrora i se atrksese atentiunea la limp. Parvan in Getica"
aminteste pe scurt sinommele lui D. in doug locuri, Mil a la
discuth.
www.dacoromanica.ro
ART1COLE MARUNTE 571
silor, Dacilor, Dardamlor, Galatilor, Gahlor, Italicilor, Ca-

padochior, Cihcienilor, Cipriotalor, Leucamlor, Misilor, Pon-
tilor, Romanilor, Sicuhlor, Hispamlor, Siriamlor, Tusci-
lor, smonime locale folosite in Atena, Euboea si Boetia si
numele de plante din autorii : Krateuas, Osthanes, Pita-
gora, in sfarsit terminologia mistica, a lui Zoroastru si a
altor Profeti. (Berendes, Des Pedamos Dioskundes aus
Anazarbos Arzneimittellehre in funf Bilchern, Stuttgart
1902, p. 3). Berendes spune ca die Frage, ob die Syno-
nyme sammtlich oder auch nur zum Teil von Dioski.ri-
des herruhren, dass er sie auf seinen Reisen gesarranelt
habe ist von vornherein ausgeschlossen, ist eine offene
Frage und wird auch eine offene bleiben". Sprengel, la 1829
introducere la editia operelor lui D ) crede Inca in autenti-
citatea lor. Lambecius (Comment. de bibl Caesar Vindo-
bonensi, ed Haller, II, p 259) afirrna." ca, ele au fost inter-
calate ulterior din Tractatus de herbis" al lui Pamphi-
los, parere pe care o gasim acum si in Pauly-Wysso-
wa Acest botanist grec foarte ohscur, a carui lucrare se
cunoaste numai din citate la Galen (131 incep sec.
III, p Ch ) pare a fi trait putin timp inaintea acestuia.
In cazul acesta deci sinonimele ar fi totusi stravechi. Acker-
nrii n insa dateaza sinonimele in secolul al V-lea p. Chr.
si credo ca shnt excerpte din Apuleius Platonicus (Fa-
brim bthl. graec IV, p. 681 ; Meyer, Geschichte der Bo-
lanik II, 316). Mai importanta e parerea lui Wellmann,
fara indoiala cel mai pregatit si bun cunoscator al
textelor medicale din antichitate si autorul celei mai cri-
tice editii a lui Dioscoride, care afirma (Hermes",
XXXIII, 1898, Die Pflanzennamen des Dioskurides, p.
360), ca numai smonimele grecesti si o parte a celor la-
tine sant autentice (Deci Wellmann in nici un
caz nu considera, autentice numirile dacice, dupa cum
afirma gresit Lattyk la p 31, nota 2). Si mai pre-
cis se exprima I. Bloch (Handb. d. Gesch. d Med. 1902
I, p. 351) Als interpoliert sind anzusehen fast alle la-
teinischen Synonyma, ferner die gallischen, tuskischen, si-
www.dacoromanica.ro
-572 V. L. BOLOGA
zihschen, daktschen.... etc. etc."

Din toate acestea rezult g. indoiala celor mai multi
autori CA Dioscoride ar fi scris si smonimele. Dar aceastit
constatare nu ne duce cu nici un pas mai nainte in
chestia sinonimelor dacice. Putm importA la urma ur-
mei in cazul special, daca." ele au fost date de Dioscoride
insusi la 77-78 p. C. sau 50 ani mai tarziu de Pamphi-
los. Lucrul principal este : pot fi sinonimele intr'adevar da-
dice Mi se pare ca un raspuns definitiv nu se poate inpa
da azi; o incercare ins'a de-a cguth cu aproximatie s3colul
in care sinonimele dacice au fost interpolate poate sa
ne apropie intructliva de solutie.
Manuscrisele operei lui Dioscoride, astrate posteri-
fatii, shut toate copii facute mult dupg, moartea autoru-
lui. Mt 5. in ordine cronologich' manuscrisele cele mai
vechi care au servit la alckuirea editnlor critice moderne.
1. Codex Constantinopoldanus, sec. V. a fost scris pentru
Plata Anicia, fiica imparatului Olybrtos (t 472 P. C ) 1,i
a ajuns la Viena prin ambasadorul Busbek (Ed. fototipich'
Leyda 1906). Acest codex este eel mai vechiu, cu foarte
frumoase ilustralmni si texte paralele din Krateuatt 5i
Galen. Textul original al lui Dioscoride, care s'a pa--
strat mai bine in copii facute mai tarziu, aci este f oar-
te denaturat si scurtat. Plantele sant enumerate in orcime
alfabeticg, desi Dioscoride spune precis intr'alte texte, c'a.
nu admite impgrtirea alfabetich ci prefer g. o grupare mai
fireasca. Tocmai acest codice contine sinonimele I (Asa
de pilda si Lattyk si-a cautat sinonimele dacice in co-
icele Constantinopohtan din Viena I). Acest codice, ca si
cel urm'ator (Neapolitan) se reduc la arhetipul alfa-
betic pierdut, Mout intro Galen si Ortbasiu, (sec. II
IV), care ins pare a nu fi avut sinonimele, cel putin
cele dacice, deoarece Ortbasiu, care a comentat pe Diosco-
ride, nu le mentioneazg. (Cf. Bussemaker et Daremberg
Oevres d'Oribase, Paris 1851-76, vol. IV, passim).
1 Un exemplar din aceasta splendid b. luerare se gaseste i la Bibl.

Univ. din Cluj.
www.dacoromanica.ro
2. Codex Neapohtanus, sec. VII, (Viena,), tot alfabetic si

denaturat, dupa arhetipul ammtit. Aceste doua codice gre-
ce$ti au servit la compilarea. sau traducerea unei serii de
codice medrevale timpani latine$ti, ca : a) Dioscorodos
de herbis femimnis, b) Manuscrisul din Munchen din tim-
pul Gotilor (493-555 p. C.), tradus i augmentat, c)
Dyoscorides" din coala Salernitana (sec. XXII), cu
multe smonime. 3. Cod. Pariszn., sec. IX si 4. Coct
Marc. sec. XII, care amndoi par a se apropia mai rrUt
de forma origmala (nealfabetica) a operer lui Dioscoride,
0 care nu au hsta sznonimelor. (Cf. Pauly-Wyssowa).
Astfel rezulta clar ca, izvorul principal al sinonime-
lor este codicele Constantinopolitan din sec. V. Deoarece
paTe probabil ca arhetipul inca nu le avea, e prea Pme-
bil ca ele s fi fost interpolate pe la mijlocul secobilui
al V-lea, presupunere care coincide cu parerea lui
Ackermann, care le atribuie lui Apulezus Platonzcus
(sec. V.).
Deci, daca, ramane fixat c. majoritatea autorilor mai
noi, i cei moderni toti, nu admit ea sinonirnola
au fost scrise de insui. Dioscoride, raman doua hipoteze
probabile :
Hipoteza Lambeck $i Pauly-Wyssowa, ca ele au fost
interpolate avand la baza lista sinonimelor din sec. II d.
Chr. a lui Paniphdps. I. cazul acesta numirile dacice ar
putea fi autentice, cleoarece in timpul acesta limba da-
cic. era limba. vie a unui popor care trade, la hotarele-
imperiului roman $i Dacii aveau de bunaseama legaturi-
cu provinciile limitrofe.
Mult mai probabila insa e hipoteza a doua, ca. inter-
polArile s'au facut in codicele Constantinopolitan din sec.
V. Arhetipul acestui codice (sec. IIIV) se pare ca nu
avea insa sinonimele. Se naste acuma intrebatrea, duph en
model s'a facut interpolarea ? Daca modelul a fost mai ve-
chin, din sec. IIIII, autenticitatea numirilor dacice poate
fi admisa. Daca ele insa s'au adaus in sec. V, contimporan
co copierea codicelui, atuncea autenticitatea lor trebuie
trasa la Indoial, deoarece in vremea aceea limba dacica,
www.dacoromanica.ro
-574 V. L. BOLOGA
abia mai trada,. In sec. V, Dacia era, locuia de semintii

$L frlinturi. de semintii diferite (cf. citatul din critica d-lui
prof. Dfaganu amestecati din diverse popoare vorbind lim-
ba lor barbara sau hunick sau got* sau ausonicr [Pris-
cus despre calkoria sa prin regiunea Tisei $1. Timisului,
448 p. Chr.] ), deci vre-un calaitor rrtfacit acolo din 13i-
zant ar fi putut sa, strang g. drept numiri din Dacia", nu-
min de plante din limbi foarte diferite, ceeace ing nu e
identic cu dacice". Astfel s'ar explica greutatea de-a afla
o explicatie unitarg pentru etimologiile celor 62 numiri .,da-
cice" de plante din Dioscoride de care s'au izbit si Grimm,
SiTomaschek, si. Leo, care au fost nevoiti s. recura. la
20-30 limbi indoeuropene spre a asi etimologii pentru
unele din ele. Hipoteza aceasta a doua ne pare cea mai
probabila.
In sfarsit mai existg. si a treia hipotezg, cam dubioa-
sg. Note le la codicele Constantinopolitan sant sense cu li-
tere unciale mici $i difer5. de scrisoarea din corpul lucrgrii.
Derendes crede inssa cal au fost scrise de aceem mng, ceea-
ce Mtn trag Ia indoiaM In cazul acesta deei ar putea fi vorba
de o mterpolare 5i mai tarzie. Dac5, cercet6ri ana'anuntite care
ar urma, s se fack ar intgri acest lucru, n'ar mai fi nici o
piedecg pentru admiterea tuturor sau a unei pani din eti-
mologiile slave ale lui Lattydk, presupunand iargsi ca, inter-
ca pentru admiterea tuturor sau unei pgrti din etimolo-
giile slave ale lui Lallyk, presupunand iari cg Inter-
polatorul medieval a,. dat drept dacice" numiri de plante
culese in vremea aceea in Dacia.
In once caz, un lucru rgmne cert : autenticitatea nu-
mirilor dacice" din Dioscoride e foarte dubioasa Ele nu
pot fi utihzate pentru reconstituirea limbii dacice decat cu.
cea mai mare rezervg, pang. atuncea, pang and originea
sinonimelor nu va fi definitiv clarificatA. Deoarece ins5, ma-
nuscrisele grece$ti $i latine ale Materiei medicale" au lost
indeajuns studiate p'ang acuma, fair g. a se ajunge in pri-
vinta aceasta la rezultate neindoielnice, mai rAran ea ul-
www.dacoromanica.ro
tim refugni manuscrisele pana acuma neexploatate : evre-

iesc, sirian i turcesc (Cod. Monac. hebr. 231 si codicele
din Leyda).
VALERIU L. BOLOGA
II
Not bibliografla.
Skurtd invdtdturd pentru vdrsatul cel mdntudoriu sci i-
sd de Frdtzld Bene doftorul. Data a doua oa la lunund,
mai avutdd. La Buda, in krsaiaska, Typografie a Universi-
tAtei dela Pesta. 1817. (8 mic, 63 pag. Chin Cf. Crainicea-
nu p. 352 si Bianu-Hodos, P. 181).
Fund vorba de una din cele dintaru tipgrituri medi-
cale romanesti din Ardeal i deoarece dinteun pasaj ne-
clar al introducerii (ca, rubitului meu neam spre inteles
in limba patriei sa aratsa") s'ar putea trage concluzia r.
autorul a fost Roman ; nefuncl in sfarsit cunoscuth editia I
(cf. Bianu-Hodos Editia I, care ar fi din 1800, n'am
v5,zut-o") am cgutat s stabilesc antecalentele bibbografice
ale acestei brosuri
Francisc Bene (1775-1858), originar din Mindszent,
a fost unul din cei mai vestiti profesori ai Facultatii de
medicing nou infiintatg din Buda.
In 1800 a publicat in limba maghiar.a. la Pesta A
himl veszedelme ellen val oktatds, (8, 746 p ; editia II.
augmentata. 1801). Din lucrarea aceasta a scos in 1802 o
brosuricg popularg, Rovid oktalds ment himlnek ere-
detrl, termszetrl es beolkisdrl (Pest, Trattner ; 8,
55 p. ed. II. 1816). Aceastg, lucrare de popularizare a
fost tradus'a in limba german'd (1817), croat:1 (1817), lati-
ng (1818) si slovacg (1818). Din seria aceasta de traduceri
dupd edifia II maghiard, Monte probabil la orclinul guver-
nului 51 colportate de organele administrative, face parte
51 cea romaneascg din 1817. 0 editie I. romaneasa pro-
habil nici nu a existat ; in orice caz nu i se poate da de
in m'a
VALERIU L. BOLOGA.
1 Cf. Szmnyei, p. 820 51 Petrik, vol I, pag 227-228.
www.dacoromanica.ro
576 E. PETROVICI
Sufixtil-oin (min) in onomastid.

S. Puscarm (in Studii istroromdne, 11, p. 311),
D-1
comparand numele romanesti Bdloiu, Cretozu, Dzmoiu, Du-
olu, Radom, Scorolu., Stdnow, Irlddom, Drdgolu cu numele
slave terminate in -oje, ajunge la conoluzia ca, in roma-
neste numirile in -out care se gasesc cu deosebire la
Mocami crescatori de oi din sudul Transilvaniei cu-
prind in mare parte" sufixul slay -oje. Ca nu poate Ii 'or-
ha de sufixul de origine latina -am (-ohu) < -oneus, ne-o
arata mai ales numele Dreigoia care in Banat se gaseste
fara -A-, pastrat de obicem in sufixul -onu.
In cazul celei mai marl parti a numelor citate mai
sus, aceasta e singura exphcatie posibila a sufixului -oat.
In ce priveste insa lista patronimicelor mocanesti date
in nota luate in cea mai mare parte din V. Pacala,
Monografta satului RdOnarta, pp. 134-135 , explicatia
trebue sa fie alta. lata cateva din aceste patronimice :
Albeistroiu, Andritozu, Brcillozu, Burduloiu, Floroiu, Der-
biintoiu, Ispoiu, Lupbzu, Oncwiu, Purcaroiu, Pti1r4coin,
etc. Sufixul -orit din aceste nume este identic cu sifixul
-wilt din Banat. Insusi d-1 Puscariu crede (op. cit.) ca
,,-oi [din -oje slay] a trebmt sa se confunde cu vechiul
sufix -oiu < -oneus care si el era potrivit ca sa, derive po-
recle, intru cat, inainte de a deveni sufix augmentativ-
peiorativ, avusese tocmai rostuI de a individualiza, ca si
in latineste (Petromus)". Exemplele date de d-sa pentru
acest -oiu < -oneus, intrebuintat la derivatia poreclelor (a
patronimicelor), se gsesc in Banat : Albon, Ignaton, Im-
broane, Trdinbitoniu (in loc de Albwi, Ignatoh, hnbroa-
ne, Treimbito)i).
Patronimicele mocanesti trebue puse tot in categoria
aceasta. Nici explicatia data de V. Bogrea (in DR. I, p.
474) ca ar fi diminutive nu e admisibila.
De fapt sufixul -am, in Banat, cand deriva porecle,
supranume, devenite adeseori nume de familie, nu are nia
inteles augmentativ, nici peiorativ sau diminwtiv.
Pe Una, aceea c deriva numele femeii din cel aI
www.dacoromanica.ro
barbatului (de ex. Mindoafia = uevasta lui Mincla) sau

pe cel al brbatului din al femeii, dad.. aceasta este dm
lamihe mai bogatk mai cunoscutg, sau bgrbatul a intrat ca
ginere in casa femen, sufixul -oriu, formeaza I supranu-
me can indica, familia la care apartme un mthvid. Este
deci un sufix care derivg supranume patrommice. Toatg
casa lin Mos Chent Iencut (poreclg < Iancu) se numeste.
Iencutoini. TJn fin, nepot sau strgnepot de-al lui Iencut
e un Iencuton ; o fatg o Iencutoarie. Satul intreg e com-
pus din mai multe famila mari . Fluturoint (Fluture),
/361cipiiti (Ba los), Lulonii, chiar Chttdreclorio, Petrovicw-
s. Pentra a argta ca, un cowl are o asemanaie perfecta,
cu cei din familia Popovici, 1 se zice c e un Popovicion
sau o Popolncioane.
Functia sufixului -snit e absolut identicg cu functia e
o area sufixul -esc, astam cristalizat in nume de famine.
E natural deci s. gasim nume de famihe in Banat for-
mate cu acest sufix ; porecla, supranumele patroni-
mic trelmia numai s devie patronimic oficial De
ex. Ion Gramloni (Jb. III, p. 254) care trebue interpretat
din familia lui Gravila" = Gavrilk Anisca iIiIIciuot
(Popovici, R. D p. 9) < Miclgus, Ana Peiveilon (ibidem,
p. 6) < Pavel, Anica Stgncoalie (ibidem p. 8) < Stancu,
Andreison, Beirbon (< Barbu), Buidzaton (< Buizatu
(ibid. p. 50) etc. etc Foarte usor vom putea exphca pi
numele de fannlie date de d-1 S. Puscariu din Banqt OP.
cit. p. 311) : Albon, (< Albu), Ignaton, (< Ignat), Im-
broane (< Imbre < ung. Imre), Treimbiton (< Trambitg
= porecth,) De asemenea l patronimicele mocgnesti An-
dritolu (< Andrit'a.), Oncioru (< Onciu), Peitre4com (= dm
familia lui Pgtrascu) etc. etc. Pe child in Banat sufixul e
Inca, viu, la Mocani -out s'a cristalizat in patroninticr,
intocmai ca sufixul -esc in cele mai multe regiuni roma-
nesti.
Ne putein insg intreba : Cum sa, cleosebim pe -out
(< sl. -oje) de -out (< lat. -oneus) ? Sufixul sl. -oje,
-oj deriva. ipocoristice de obiceiu din intaia silabg a nu-
melui slay. De ex. Dragomir, Dragoslav > Drag-oje, Dray-
Dacoromania V. 37
www.dacoromanica.ro
'578 E. PETROVICI
oj. Numele derivat nu va avea mai mult de 3 sau 2 si-

labe (Shirt si exceptii . Berivoj). Pe urmg radicalul la care
se adaoge sufixul -oje trebue s fie o prescurtare a vre-
unui nume slay. SA examinam acum lista de nume in -otu
din capul articolului ! Bdlotu, Stdnotu, Vlddoiu, llrfigous,
Rddoiu au raclicale slave Bal-, Stan-, Vlad-, Drag-, RIL3-.
Dar Cretolu nu e cumva Cretu + oiu i Dimoiu nu e Li-
ma + om ? In Banat acestea ar avea forme Croon, Di-
mon.
Despre vitalitatea acestui sufix in Banat si Rune-
doara ne putem incredinta fasfoind listele de porecle in
-oalie publicate de ex., din Lugoj, in Sezgtoarea"
XII, p. 135, din Hunedoara, de d-1 I. Popovici (op. cit.
pp. 32-49).
Remarchm c. d-1 Pascu (in Sufixele romnesti) ex-
plicg cu totul altfel numele de famihe derivate cu sufixul
- out (-on). Pe de o parte le pune in categoria augneiitn-
ti 'elor (op. cif p 115), de ex. Gogonoiu < gogon (uniEld-
tura) sau Cdcdoii (Popovici, op. cit p 35) < Caegu, chnd
aceste nume derivg, din porecle i n'au caracter augmen-
tativ.. Gogonoiu = din famiha lui Gogonea, Cacao); -==
din famiha lui Cgau (porecl in aceeasi regiune, v Po-
povici, op. cit p 35) ; pe de altA parte le crede adjective
intrebuintate ca nume (op. cit. p. 118), de ex. Budzdton
< buzat, pe child stim c. acest patronimic deriva.. fire5te
din porecla Budzatu si nu e o varianth, a adjectivulm bu-
zat + on
Pentru etimologia sufixului -oin ((Au) v. S. PuQca-
riu, Loud limbii roindne intre limbile romanice, Discurs
de receptie, p. 43, G Giuglea in DR , II, p. 389, G Pascu,
Sufixele raindnesti, p 120
E PETROVICI.
Istu ir.
Pronumele istro-rorran istu, sing. rn., ista, sing, fem.,
isti, pl. m , iste, pl. f., Ii gasim numai precedat de un pro-
iiume demonstrativ, de ex. : tela-istu, testa-istu, td-ista,
etc. Aceste forme corespund pronumelor dr urinate de -St :
www.dacoromanica.ro
acelasi, acestasi, etc., dui tot acela, tot acesta", san

chiar acela" etc.
Incepand cu Maiorescu (v. Maiorescu, Itinerar in Is-
tria fi Vocabular istriano-rondin, p. 84), care il scria ai-
stu, despartincl gre5it pe testaistu ca fund test aistu, (v.
Puscariu, Studzi istroromdne, II, p. 164), pentru ca s sa-
mene cu pronumele dr. aista, s'a crezut c. istu ar fi hat-
nescul isle, dr. aista (v. Byhan, Istrorumamsches Glossar
(Jahresbericht, VI), p. 184 , Popovici, Dialectele romdne
din Istria, I, p 72 , Puscariu, Studii istroromdne, II, p.
163-164).
Adevarata explicatie a lui istu a dat-o Miklosich in
f?umunische Untersuchungen, I., Istro-und Macedo-rumu-
nische Sprachdenkmahler, p. 32. Istu deriv'a dela sl. food,
'verus, idem, ille' (bulg. s.-cr., slov. isti). Formele tela-isto,
lesta-istu sant decalcuri dupg, formele serbo-croate laj
jsti 'idem', ta ista 'eadem', to isto 'idem', ona) isti, etc.,
_
ovaj isti, etc. (v. Rjeenik hrvatskoga iii srpskoga jezika al
Academiei dm Zagreb, aTticolul isti 'verus, idem, ipse').
D-1 prof Pu5caru im atrage atentia in ultimul mo-
ment cg ist se gase5te 51 singur, farg, a fj precedat de pro-
nume demonstrativ, intr'un text pubhcat de d-1 prof. L.
Morariu in nt-Frumos", anul III, No. 1, p. 19. Fraza
e urnatoarea Vezi, ista-i te om 1". D-1 L. Morariu o
traduce la p 20 in felul ce urmeazg, Vezi, aista-i o-
mul Caul" Cum 5tim c acest ista este isti s -cr., 1-am tra-
duce mai degraM cu chiar acesta", ceeace se 51 potriveste
in text
E de remarcat c, intrebuintat singur, pronumele ist
ia, intocrnai ea l celelalte pronume romAnesti, pe acel
.11
-a ce-1 gAsim la finea lui acesta, acela, aceasta etc., prin

urmare ista. (Gel putin a5a ii intalnim singura dat'a and
.este semnalat). E PETROVICI.
Nume proprii de barb* articulate.

Aceste nume roi-au fost comunicate din comuna Se-
115te (jud. Turda).
In Seli5te, ca pretutindeni in satele romne5ti, nu-
37*
www.dacoromanica.ro
580 E. PETROVICI
mele de familie e cu totul oficial si poporul II invata, no

mad la scour& sau la primrie ; de aceea, pentru a numi_
pe cineva, satemi se servesc sau de poreca sau de nu-
mele de botez urmat de mdicatia al cui fiu sau a cui fiica
e, iar pentru femei a cui sotie este. In cele doua cazuri
din urma numele tatalui sau al barbatului va urma dupa
numele de botez si va avea forma gemtivulm, de ex. Do-
rica lu David.
In cele mai multe regmni romanesti, genitivul nume-
lor proprii de barbati se face prin punerea articolului (sub
forma lui sau lu) inaintea numelui 1.
In. Seliste, i cu siguranta% in multe alte regiuni din
nord-vestul teritoriului limbn roman; o multime de mi-
me de barbati isi formeaz a. genitivul ca celelalte substan-
tive masculine.
Acestea de obiceiu au si forma nominativului articu-
lata. Adeca au un -u la sfarsit, care este simtit ca artt-
col. La porecle, can adeseori snt substantive sau adicr-
tive, de ex Cucu, Mutu etc., acest u reprezinta fara ludo-
laid articolul enclitic Numele de botez au cateodata
un -u final, ca de ex. la Iancu, care reprezintg un -ul
mai vechm, articol enclitic sau, dupa Gustav Weigand
sufixul -ul balcanic. Altele au un -u final origmar,
ca Alexandru, Marcu, care are insa rolul articolului en-
clitic, deoarece, intre el si genitivul urnator nu se pune
articolul pronominal. Se zice Alixandru Mutului, nu Ale
xandru al lui Mufu, cum ar fi in limba literara
Dam mai jos o serie de nume cu genitive in -lui
de ex.
Porecle
Curu Mitru Cucului.
Merin (< ung. mcs = opait) Simionu Mersului.
Mutu Ahxandru Mutului. -
Sfeitu (sfat = paraclisier) Mitru Sfeitului.
1 Despre forma /u v. S. Puscariu, Der lu- Genitiv int
Rumanischen, In ZRPh., XLI (1921).
www.dacoromanica.ro
.$tz toncu Nastasia $trionciflui.

Surdu a Surdulut.
Ursa Iha Ursulut.
Ipocorislice
D'znu (Constantin) Crucita D'inului.
Mdru Parasca' Mdrului.
Nona (Iusa'n) Paraschiva Ndnului.
N'onu ( ) Petrea N'dnuita.
Nuta ( ) Maria Nittului.
Nume de botez.
Burnt (tigan) Cuma Bunului (tiganca).
laucu ( ) Marita Iancului.
Marcu Ispasu Mdrcului.
Pascu Crucita Pasculuz.
Numele /ov, de obiceru nearticulat la nominativ, are
genitivul ca cele de mai sus :
Susana bovulut.
0 a doua categorie de nume, nearticulate la nominativ,
formand gemtivul cu articolul prepozitiv, au forma ar-
ticulata cand sant urmate de un alt nume la genii-iv.
De ex.
Jacob Susana lu Idcomt Ponoaii.
hicobu l' Ion Mirn.
dar a lu Jacob.
Ion Ionu Marin a Ponoaii
luonu BO5chii
luonu Maxinn
dar Iacobu l' Ion Mirn.
Ispds Ispasu Marcului.
dar Susana lu Ispas.
Suwon Simionu Meciului.
Stefan Stefan lu Onisor.
Alexandra Mutului sau a Mutului.
E de sine inteles ca numele de ba'rbati terminate in
a au genitivul ca celelalte substantive feminine.
De ex.. Poreclele
www.dacoromanica.ro
582 E. PETROVICI
Dana Petrea Danii.

Glqa Victoria Glitd.
Niudi Iuonu PzOnch,ii.
T'tu$ca a T'iwchii.
Numele de botez.
Cu la (Nicolae) a Cu lii.
Obreje ( jea) Iuonu Obrgjii.
La aceast5. categorie au trecut si numele terminate in
-e de ex. : Petre Petrea Dank Frgs-alia Petra ; Ile
Ilia Meeiului, a Mi.
Nume nearticulate.
Porecle.
Bust]. (i fonic) a lu Busti (i fonie)
Ciucur Tgplec
Gal:garlic Tarcoiil
AVgo%. Vanci (i fome)
Nume de botez.
Bkirosan (Gherasim) MteT
Constantin (dar Dinu) Mehan (Emihan)
David Wail&
Gvril N'icolaie
Gligor Silimn (Filimon)
Isuv $ilip (Flop)
Irimie Vasalie
Isplsc Valer
Macaveill Victor
Deci afirmatia Ca, in limba romang numele de Mrbati
nu pot fi articulate (G. Weigand, in articolele sale clespre
numele in -ILO nu e justa, pentru toate dialectele. Ar tre-
bui cercetat daea nu existg si in alte regiuni romilnesti
acest procedeu de-a articula numele de Mrbati. Imi aduc
aminte a fi auzit prin Bihor forme ea acestea a /an-
cului, a lueinului, a Mitrului. E probabil cg, limba rom'an5-
a avut tendinta de a articula l numele de Mrbati intoc-
mai ea pe cele de femei, cum se face in limba albanezL
www.dacoromanica.ro
uncle fiecare nume de harbat are, d.upd terminatie, sau

articol masculin sau femmin : Gjon (Ioan) Gjont ; Tho-
Tod - Thomcij , Gjerg (Gheorghe) Gjergn , Glke (ipo-
coristic dela Gjerq) Gika, Leke, Skdndo (ipocor. dela
Alexandra) Leka, Skendoja (-i este articolul encli-
tic masc., iar -a cel fern.).
E interesant c scrntorii, pentru a da o pecete arhaL-
zant d. povestirii, intrebuinteazd forme articulate de nume
de barhati, de ex Petrulwi Ii pdrea. . . " (Slavici, Po-
vestz, Minerva, p. 23).
Coca ce a impredecat ea articularea numelor de bar-
bati sa fie generald ca la numele de femei, a fost en sl-
gurantd multimea de nume slave, intrate prin biseried sau
direct pe eale populard, a cdror finale nu puteau usor fi articulate
La numele de femei, acest procedeu s'a putut mentioe,
deoarece finala -a a fost simtit5. ca articol. De aseroenea
cminumele de barbati termmate in -a sant articulate . fo-
ma, Durnmeca Town ; Costea, a Costu.
E de rernarcat e nurnele de familie din comuna Se-
liste sant nearticulate : Trif, Tat, Chiorean, Deireiban, in
loc de Trtfu(l), Tatu(l), Chtoreanu(l) (=-- din Chioar), Dd-
rdbanu(1) (ddraban = servitor). Acest lucru se obserfa
in intreg Ardealul i Banatul. Acesta se datoreste fard.
indmald faptului c numele de familie au fost notate la
sfarsitul secolului al XVIII-lea si in decursul secolului
al XIX-lea de functionari streini, care avand totusi unele
cunostinte de hmba romnd, omiteau articolul de la sfarsi-
tul poreelelor romanesti, pentruc'd ii sunteau ea un fapt
gramatical romanese care nu trebue transcris in scriptele
tor de patronimice redactate nemtp4te sau ungureste. Ion
al lui Trifu (Norm Trifidui) sau Ion Ursu (poreeld) de-
venea deci Triff sau Ursz Janos sau Johann.
Obiceial acesta de a nu articula numele de fatmlie
a intrat pe urm si la popor, in cat, in cazul and pore-
cla conicide cu nurnele de familie, cea dintaiu e articulard
la r cel din trmd nearticulat : Ion a lu Belintanu (pore-
cla din satul Belinj) are numele oficial Ion Belintan sau
mai degralfd Belintan Ion. E PETROVICI.
www.dacoromanica.ro
-584 N. CARTOJAN
Cel ivai wain zodiac row "nesc : Rudejnita Popei Ion

Romania (1620).
Cartile de prevestire, care pretind cal desvalue tai-
nele vntorului, soarta omului si schimbdrile ce se vor
petrece pe fata pdmntului dupd mersul constelatiilor ce-
rest]. edit care ii au originea lor indepartata. in cre-
dmtele astrologice ale Asirienilor au pdtruns de Inn-
puriu in hteratura noastrd veche.
Cea dmtdiu carte iesitd din tiparnita instalatti Li
Alba Julia, cu materialul adus din tipografnle muntene
ale lui Mateiu Basarab, de care Vlddica Ghenadie al
Ardealulm, cuprinde, dupd cum a aratat d-1 N. Draganu,
care a semnalat-o aldturi de cateva texte ieligioaso, o
Pashalie si 2 carp de prevestire : Gromovnical i Trepetnicul.
Cartea a fost tipdritd, dupa toate probabilitatile, in
1639 Texte de prel estire ciraulau insa, in literatura noa-
strd, inainte de aceasta datth. Do\ ada ne-o inftiseazd RO.1-
ciameul ,sau Rujdenda, copiata, in anul 1620, in satul Sam-
petru din Ardeal. Rojdanicul, ,sau cum i s'a zis mai Ca.-
ziu Zodnieul, este cartea care prevede caracterul si 11-
torul omului dupd luna sau dupd constelatia in care s'a
nhscut
Textul Rujdenitei" se afld, precum se stie, In asa
numitul Codex Neagoeanus, un manuscript in 8", a cd-
rui descriere amanuntitd, am dat-o duipa, d-1 I Bianu
in lucrarile mele anterioare asupra Alexandriei. Cred i-
nutil sd mai insist asupra ei. M. mdrginesc ad s5 rea-
mintese numai notele in care copistul ne vorbeste, in di-
feritele parti ale textului, despre el 5i munca lui :
F 76 v.: st; nammts cAaB H ApkwaBa Bk npmnorn
BIKH H Ra Bain BiliotHk anink. Rs Aa flpOCTH TporAnBwe:
AltlaAo non IWH IMaXk.
Adecd : Dunmezeulni nostru slavd si putere, in mite
vectrui si in men de vect amin. Dumnezen sei iertc pe
eel re s'a trudd, pe ldneirul popd Ion Romnul.
1 In Armand Institutului de Istorie Nationald din Cluj,
I (1921-1922), Cluj, 1922, p 161 5i urm.
2 Columna lui /Traian 1883, p. 324.
www.dacoromanica.ro
F. 77 r. Cu mita lu Dumndzdu, sfdrsiiu eu, popa Ion din

Simpietru, a&tslei carte sd chkund Altxandrie Art 46 etre-
c,t tu. Sd incepit in 15 zile 0 sd sfeirsi in luna lu Agust
4 zile, Bk AFT 7128, in zdele lui Betllan Gabor craiu. ,5i
ome va ceti awe ?I, va afld gresttd au cwmintii nepltn, au
ivetocmd, sd nu ma bldstemak ce zwefi, bu da prosti, CUM
1 roi sd flit ertaft la zua de judefti, col am sells in gra-
bd. Ammrt.
F. 126 v 127 r. v. Din voe tateilui si cu ajuloriut
Malta si cu sdvdrsttai duhuluz svdart.
Adecd cat maltil greslt st twdlos, popa Ion din sat din
Simpetru, scos a6aski carte ce sd cheamd Altxandrie .5-1
ca Darovame ; st md usteniu call putuiu; sr o scr2$ sd

celascd st socotiascd bine ce este impiirdfte cestti laint de-
stle st awingdnoasei Prtnteace domneavoastrd Inca" rd
log pre boatel pre de om, cut Dumnezdu o va da Oastd
carte a ceti sau a sow, socotift st mat bine ce voiu ft gre-
sd sem cumintil nesf tirsit sail slovd neimplutd, iar domne-
roastrd sd deregefi st sd nu ma blestemak ce sd zicefe :
Dumne:du erte Sd vd erte i pre voi Dumnezdu la incri-
calull4 judeffi, ceindti ra zice vinifi blagoslovifii de Orin-
fele mien de mostimfi impdrdfie ce-am grditii voa, dtn
locamla funnel, ce tu milostivii Domnit Isms Hristos acea
ne dd Amtnii
lnrepu-sd a sd scrie Oastd carte, ce sd cheamd AI,-
xandrte, ip luna lu Cireseriu, 15 zile ; si sd sfar4 ill Tann
ITaurariu in 15 zile.
Fa AT, vi3pnri; WT p`C,''' a: x g a vaxio, Kporr cAkno
si, a nell1171, 3Aaro tiliCh0 r, TfillfillUIF P7 Or MO Efl f I a-
MVO. CliellfifTM 3 aq MILLI.
Adecd : in anal 7128 , de la nasterea lui Hristos 1622,
crag& soarelat 16 al land 3, mondral de aur 3, temelle
3 in satul ce se numeste Sampetru.
Anul dela, na$terea lui Hristos este calculat gre$it.
El trobue corectat in 1620, precum am arAtat in lucra-
rca : Alexandria in literatura romdneascd, Buc. 101Q.
p 14.
Textul Buidenitei" se afra copiat pe foile 17)7 14I
alt, manuscriptului $i incepe, dupa, normele calendarum
www.dacoromanica.ro
586 N. CARTOJAN
bizaptin, cu luna : Rdpetune = Septembre. Cupriude in-

ca cele 3 luni urmatoare, pang la Indrele Decembre)
mclusiv , Rule cu restrul de 8 luni deci trei patrimi chn
materie s'au pierdut.
Textul este scris cu cerneata neagra, spatalcita, , numele-
lundor cu cerneara row In cuprinsul fiecarei lum, mate-
ria capitolului este grupat in 2 paragrafe distincte pri
mul, continand prezicerile privitoare la soarta baietilor , al
dmlea, prevederile privitoare la vntorul fetelor. Litera mi-
tiara' a fiecarui paragraf, sau de cele mai multe ori cu-
vintele incepkoare : De va nMe", sant de asemenea tran-
scrise cu cernealg ro5ie.
Textul, prezintand interes atilt din punct de vedere
filologic cat 5i din punct de vedere istoric hterar, Ii pu-
bliCam in paginele urmkoare, dup normele statornicite,
prm congresal filologilor, tinut la Cluj, in 1925 . text fac-
similat j transcriere foneticg.
Manuscriptul lui Popa Ion Romanul dm 1620 este de-
parte de a fi originalul primel traduceri rornane5ti. El este
o copie defectuoag de pe texte mai vechi lucru care de-
altfel se poate vedea u5or, din numeroasele lacune Int re-
ruperi de text, pe care noi le notam in transcrierea noa-
-stra cu puncte de supresie.
(cind i uncle s'a tradus textul sant probleme, pe-
care in lipsa oricarui alt criteriu, nurnai studiul urn-
bu ne-ar ajuta s'a le descifrarn.
Liinba textului.
1. Fonetismul.
a) Vocalism.
A
I accentuat, rezultat din a + n uaniat de i apace ne-
diftongat in ii, in cuvantul : mdni 139 v.
I, rezultat din a, urmat de m consoang se mentine
in cuvintele imble 138 r ; imbltor 137 r.
final neaccentuat este pastrat in prepozitia : Mira.
137 v
A neaccentuat e men tinut in cuvantul de origine slavg:-
mIroc 138 r.
www.dacoromanica.ro
ARTICOLE MARUNTE 58T
A, rezultat din a aton unguresc, este pgstrat in ver-

bul : ldcui 140 v.
A, dupg j, a (trecut la e in : grije 140 r.
E dupg, z, apare trecut la a in : Dumnezdu.

E, urmat in silaba urm'atoare de e, este redat prin a in:
tti.pe 139 v.
E n apare transcris prin hi in : tindr 138 v. tindr*
138 v. tindrd 138 r.
E trecut la a in : peintru 140 v.
E, urmat de n consoaml trecut la 1, s'a mentinut ast-
fel in : infra 138 v.
E neaccentuat este prefacut in a dupa s : stfcure 140 v.
E neaccentuat este adesea transcris prin i flobrul 137
r. ; fie'or 138 r. ; fiori 138 T. ; prhnejdt 137 v. 138 r ; onn-
ni 139 v.
/ dupsa r s'a pa'strat in riu 140 v.

0
Este redat prin u in $cupa 137 r,
U final prezinta: tratamente deosebite. De obiceiu este
notat prin 1,11 : dafink 140 r. ; tiVidilt 138; ctindk 138 r.; semn
138 r.; pieiork 138 r. ; cinstitk 139 v.; fi6iorulk 139 v.; infelepk t.
In Cateva cazuri insti este notat prin a letnnu 137 v.;
muliu 138 r.; pdru 138 v.; ctindu 137 r.; 139 r.; 139 v.; 140 r.
Diftongii.
Ea, rezultat din e urmat in silaba urmgtoare de a, este
redus la a : s margii 137 r. ; sd slujascd 137 v. ; set pdzascd
140 v. ; sdgatd 140 v. ; lungdratd 137 v.
Ea final apare redus la e va ave 137 r , 138 r. ; s nu
be 138 r. ; o fricg re 140 v ; de va vre 141 r. ; va aide 139 v.
Oa, rezultat din o urmat in silaba urmatoare de a, in
genere este mentinut : toald gloala 139 r , pit'oare 137 r. ;
boald 140 r.; sd oara 139 r ; noapte 138 r.; sit poarte
139 v. ; dar in cateva cazuri este transcris prin o1 : morte
139 v. ; 140 r. ; noapte 138 r , orecine 140 v. ; omini 139 v.
1 Nu pot considera, ca c1-1 Pascu, (v. Archivum Romani-
cum, 1926, p. 444) aceast& form& inexistentd In limbk deoarem
www.dacoromanica.ro
588 N CARTOJAN
b)Consonantzsm.
Labia fele p, b, f, v sant pastrate : peoare 137 r ; bine
137 v. ; feoruld 138 v. ; vie 137 v. ; vita 137 r.
J latin in genere este pastrat : judecate 140 v. ; gasim
insa o singura data forma : giudecatd 138 v.
N urmat de , pastrat in : cumnosi 139 r.; e cazut in :
cloth-du 139 v.
N, urmat de i, a disparut in : az 138 r 139 v., 140 r.;
o singura data gasim cuvantul transcris . ani 139 v.
L pastrat in cdrtularz 137 r
Grupuri de consonante.
Nt apare trecut la mt, in : Scindd Marie 137 v.
Sv s'a pasttrat, poate subt influenta grafiei slavone, in:
srein'd 140 r. , svade 140 r. ; dar sfafului 139 v.
II. Morf ologia.
Substantzvul.
Singular $i plural. Sufixul latin -onus s'a pastrat in
lerminatiunea substantivelor invcifdtoriu 141 r. ; stringer:-
foriu 138 v ; iubdorin 137 r. ; muncitoriu 141 r ; bdutoriu
139 v.
Substantivele neutre au pastrat forma de plural in
-ure ehipure 139 r., lucrure 140 v.
ArtGlulul
Articolul proclitic lui, urmat de un nume propriu ma-
culm, apare subt forma lu lu Hristos 139 v.
Verbul
La verb sant de amintit formele : mance 137 r ; drir si
man+ce 138 r.
Verbe, care am sant intrebuintate ca reflexive, apar
ea active : intr'aceea lung, ee'u ndscut 137 r. ; de va kbdvi
de ea 139 v.
Adverbele.
De notat formele de cie 141 r alauri de de clew 140
r.; nainfe 140 v
ea a fost notatr. cluar In regiunea Hategului, unde presupun 01
-s a Mcut copm, de d-1 0. Densusianu in Graiul din Tra Hate-
qulai, Bucuresti, 1915, p 22 23.
www.dacoromanica.ro
Dent:urea z compunerea
Sant de remarcat formele-. grijiv 137 r. , neprietnicie
140 v. ; rdmdoti 139 r. ; sdneitosi (fara prefixtd in-) 138 r. ;
ceimatnicii 141 r. (sl. Kama-fin-In ; uleiu de lemnti 139 r. ;
dar i untti de lemnii 139 v.
III. Sintaxa.
Artwolul.
Intalnim intrebuintarea articolului enclitic, acolo uride
limba hterar a. de azi obisnueste articolul prochtic de va
naste Noruld, fi-va cinstitu 138 v.
Prepozttzz.
De : Si va dubandi o rang. de (= din partea) alta Iiin-
ba" 139 r. ; ave-va cinste mare de boeri si de domnul
sau" 140 v.
De cdtrei : Si de calrci spre) batranete, bine va
vie".
Despre cu sensul lui de super : ,.va ccidea despre
un cal" 140 v.
In : vita, in patru pioare" 137 r. ; fi-va mic in stat
138 v
Intru : v'ave un semnil intru piCor" 138 r.
IV. Lexical.
Elementelatine. Textul este interesant, pentruca
ne-a pastrat numirile populare ale catorva luni. Acosta
numiri, care deriva din prototipe latme, se gasesc astfel
atestate, dupg cat stiu, pentru intaiasi data, in textul no-
stru. Ele sant : Rdpciune =- Septembre (< *raptio uva-
rum) ; Brumariu = Octombre (< Brurnarms) ; Brumarw
Mare = Noembre. Alte cuvinte din mostenirea latina in-
trebumtate in text sant a vie, a trai. Ndscutul lu Hri-
stos = Craciunul.
Element grecesc vechiu (?) lndrele =
Decembre, (< 'Avapiac).
Elemente slave: Bogorodifa (< si. nor Opp Ka
Nascatoarea lui Dumnezau), Rujdentta, titlul cartn.
(v. sl. po-A;Mmiu,a dela pOWAHTH = a se naste), zodiac ;
Uspenia (< slay. oyMnEntili = Adormirea Maicii Domnului);
Praznic (< sl. npaasuun% dies festus = zma numelui).
www.dacoromanica.ro
590 N. CARTOJAN
Semanticet.
E interesant sensul pe care-I are cuvantul gloalei in
Tasajul : L5'i va lua [fatal altulti [barbat] ; ?i cit elli
bine va vie $i va face gloatei mestecatei (copii de
ambe sexe) ; sau in pasajul t va fi certatoare pre beir-
batil $1 pre to atei gloata (familia) (139 r ).
Alte cuvinte cu sens diferit de cel obisnuit azi sant :
greafa = turburare 139 v., 140 v. ; Umbel = neam, po-
-por 139 r.
Ca expresh sant de notat : imbleitor in cale (= call-
tor) 137 r ; bautoriu la yin (betiv) 140 r.
Concluzii.
Particularitatile de limba, indicate mai. sus, nu se deo-
sebesc in genere de cele pe care le-am gasit in textele stu-
{hate pang acum din Codex Neagoeanus: Alexandria si Al-
beniwt. Ca si graml din celelalte doua, texte, si hmba din tex-
tul Rujclenitei" nu ne infatiseaza un caracter unitar. Ast-
fel alaturi de oa pastrat (toalci), gasim oa > o (nopte) ;
alaturi de ea final redus la e (aye), gasim pe ea pastrat (in-
t)aceea) , alaturi de n inainte de i pastrat (cuDin00), g6-
sun pe n in aceeasi situatie cazut (intdiu) ; alaturi de ani,
ai ; alaturi de judecatei, giudecata etc
Cu toate obiectmnile ce se opun si pe care le consider
in parte indreptatite, totusi, tinand seama de faptul Ca
textul este, dung cum am spus mai sus, o copie si Inca o
come indepartata de original, inclin a vedea in aceste di-
vergente fonetice, doua straturi de limba din 2 regilmi dia.-
lectale : una din care venea textul, alta in care se afla
copistul Particularitatile de limba din nobele copistului (in
deosebi labialele pastrate ; j si z intacte, n inainte de i
pastrat , ea final > e ; e aton protonic > i) ne indrepta-
tesc a cauta satul copistului, precum am aratat in doug lu-
crari anterioare 1, in Sud-vestul Ardealului, fiindca in
Transilvania sant 6 sate cu numele Scimpetru Considera-
tiuni de ordin istoric-cultura12, m'au indemnat a-1 identi-
1 Alexandria in literatura romdneased, Noui contributii,
Buc. 1922, p. 68-74; Fiore di Virtii in literatura romdneascd
(Memorille Academiei Romne Sectia literar6) ,1928, pp. 53-58.
2 Alexandria, 1922, p. 72
www.dacoromanica.ro
fica, impreuna cu d-1 S. Puscariu, cu Sampetru din Tara

Hategului. Se pare ca textul venea aci din alta regialie
dialectala : poate din Banat sau din Nord.
Textul.
incepu [In] Rujdenita.
Luna Rapciuni de va naste fienrulti, fi-va cm- F. 137 r
stall 1. 2 21 de di, el va boll ran, ci nu va muri. Naroc
_
*47-M-1'
rtlk
10 gr,N'
.-...
ttI 44.
01(r4A r9 tifet .1 MA ifif t; III'
i cf,t4stafi/t1.. -cAk 5.41tittraz

Va
pop,' florn
IS S4 At AD (:/.16Kiiiidifit:
44
, . r ,,.....
or
..-
Pfbp'ci 5.4
14 tit
.
-..,i .
-ti
11.
.
AC: 4,414.1k WM 4AI17 Orrr5 iiii IS: it IWO
V
ItritAb- 11111 OF EL AN era
a ...Marla. Jail 4
.
a-
414,1F; /Ur
-,
frill .1r F fr4- ,,ir ..
r- -t...,.R:).
4i it; A f 1111ILSA etet150.felgtin'Terie flat . Ni. iJ-
,
.... 1
es
al li c(afflf. iv-
.-
73
.
.. I
(A ri -/Afr,11&-Ok Aar riG -p Iry

,.........,,
k: fib avtol eci c rorotrs4 (0110

V
.' 411? r 6 tent ts tar.:1 Lam K..4 Ott to r i
f Z
rrikr /IA Went Mitt AAK by rnals
I
ttliag A 4.),. 4-, 94:Ai-vim 6 .
I ' ,"'
1 ri- ' S
14:4;6:Z41-41.4411:41)Sr;46-.4".
.va ave la oi i la toff' dobitoculti ; si de o vita. in 4 pi-

Zoare va 5cupa. Si va fi imblator in cale ; si va fi voro-
www.dacoromanica.ro
592 N. CARTOJAN
vitorfu ; i va fi grijiv. Si came de capra s'a nu mance.

Inteaceea lung ce'u nascut, candu va tuna, sa, nu marga
sup copae. Si va ft lubitoriu la ospe i la cartulari si va
137 v. j Inelept. II Si sg-si face; pgraclisul BI.ogoro-
dinei. Si va fi barbel si numai de Dumnezau ce sa N.a
teme. Si de Mira, batr[anete], bine va vie; 1, 2, 13,
32 let, elti va boll i v'ave primejdi, ci nu va muri , ce de-
i .-. -5
4
A, (ham cluirct, TU,f, (-;m:L>:

.."7 444 ..,
1a111$443if CArg.4 115"4"
A
M., .11.
ay rtivir"ieflosArTif Lat.44kit'L bir
7. ,.... : j....
Cfirlf 64 INF 4 g el As Ak
- ", 6
Om
.
at. u 5464 "MAAS aC Pi. ISlin
f=-AA-i,iettii:Allf W-414Af -Ent,
A- -V
-*
:
, 1 4 /1
6,t sa- -11-/I,f- elerko4p51omi. n-
i 4444:,,.inny,,,,,,,
r rfh)649f .,
EA ENt role LtotitrhAv.EAnGb cl.A'4.

....
. .., ,
Ali E Me litilti1L64 (Lllion0 tufa
--
- (Le .
.
..i- ec
VA_ --.-'
A1.AICE.- ChM tr-s&fitb ìit. M11 '..1-'`-
.--7 ..... r
E N A 9,14 f 4 -r- AK &MN /11.1
, .
1.-' i.i.' ",--
01, ILL Iri ils,V14HAttrtrhoi 4\ 4,61 a-Ok
. 1
- --
.1,-- rsa coati rrre. r - (oli $-t) v'ortri4AAtv
:noir , V
ListOkA 411 Ai:tfi ri14 (4) ;"1110t A
A ....
iiiiti: AA AI 1 1 b eaci 440 A 114 kr b 11 A
,
torS0116-Ke f
.
.441/4.-*GaiessikaAggiiiiiiiiifieti;ibitiagiogailedia,
va tree de acele, el va vie 101 let. De sa [va] razboli :

leac 3 grgunte de dafinii si ulein de lemnui si Catnap alba ;
sg le mestece r
sa va sanatosi. Sa, slujeascg Samta Marie
mica.
www.dacoromanica.ro
De va fi fatd, 3 ai Va boli rAu. $i va fi lungArata, in

fatA , si va Ii vorovitoare ; si iubi-va la ospeti si va fi
,mnioasg, ce nu va tine multi $i multi bArbat[i] o
voril cere ; i iubi-va i un volute-it ; si nu o V.a luo ; 138r.
II
si va luoa altulii ; i cu alit bine va vie si va face gloat

rnestecat. $i de tinArA, s va teme, cA nu va face fiori ;
t.
SA
1 C;
. uisi4.gro wig tituinslts&-, Lupin o 4;a4
' AOLV itii164/1414*(41,144trft/A4,
al trrd44. aboca(44
c..inffig. 11
f. WI4144461-ile 1.71.0,14'774
,i,1(.1116KA Lii &fj4 rnktrE4r4
(.68AtnE gta
rtoyiszli cpsilopi tAilk.411084/Not,scrl
0.4.4 . ili84 mar main /6115/1104e
CiltE W 11 Tr rn cAffor 4-(=qtrd,.. ui
ei 41 Art I:4E: tt r mc. !chg..% tiara "wilt(
c
ititif,,,,srlit fiC461116.
rrrf
tri3fid4 ev hi 411
--,
- (JP, tilfic6n drtarscpe - .- -.
t.1 cA4ript Ica i-ori
ear% ri 1.4% -ecei.13...
i 1/0
:. fc.t ta.flow604c,c..1
A ;z-
7101f Mkt L4j1C 14 1110 .4 4136 S.
A.terrra--
, .:-......
,i.,
1 Int 4,411 rt ' LAIN AA Ii411-1
twiaS ii..,
plAt-tetc a41tA rnb" Luto..4A-circm
vs, . .
iNI(di . All VI " t3 itH lit L4 01';';., V . i...,f
.,
I .
n.4ofIc 1
J
,
-
.
f;if
iair apoi multu s va 5i-i va muri 1 un fie'or de

bube. $1 noapte sA nu be apg ; si sa nu imble nopte, ea va
dobA[ndt] o greth si va ave vedere nainte sfatului.
Cana va ft de 12 ai, Vineri s. nu lucre nemica, ni s
I In text jai, mud.
Dacoromania V. 38
www.dacoromanica.ro
594 N. CARTOJAN
mana tce de 2 ..., ea sg, nu o doa[r] e capul, ni ochii.

Naroc va ave la stup si la oi i la vaci negre. Si va boll
de vg,rsatil ; si v'ave un semnil in cap st intr'o mama', si
138 v. intru pior. Premejdi v'ave 6 ai ; 11, 38 let de va treC,
II
Ia va fi vie 74 let. De s'a va razboli, leac : floare de
f ,
6- .0 nO ;ME 74.'14
14.
LIAO: .g's
LViI ,c4, Ac 6C-
'. 64 'irifF IIPt -'00 Ai 4toLg

..._
.4 rvo Ati -
Anil- 4 AdA rt
,,
.44ifb
3 tufiri61.1ntihelE --Ac6 mu:
(Let yre
Trfbmt.tioct,- ii.A6MV"Elf
6 6-4nn rIAEICA ri94 ?rirqn;i
-w4
1A01nIA AK 1 OM Ks 61- '
eli ,c
. turs41,44,c cf, wow,. ,Cplth 44 MM 1
es.7 Lai14.AnlIVCA-7.4 Wit Li410

A tiro, :
A .
.f
::
tiffiak Asts.69A tc.terne ESA
T"of
Ai. trIrnirt60.1. ts41:A. m%
. . cf: witirtcrriternh, :
.A 4. / ,t,rv.pbfbrota
. . .roipt. tilItla A
Slay b A
rn PI firbrrrtspii 4f-.4411(
rz..cyli.A7ci" r4f't" llitlelfrOnribr b GAME' ry

Yr
/IA A , alr6Abf )4AtiAritha- e11

,
y. ra:0 .nn blibr uAktAq. 4 tti.1 w
.
.11(16. fr,A,Afit ctirl 0(
tranknafiril si raclacin5, de bujor st fam'ae alba.; s le

mestece, s si unga L srt va vindeca. P e : Uspeme.
InlunaluBrumariu, de va naste fieorulii, fi-va
mic in stat si la paru smad i vorovitoriu. De va Invta
carte, el va fi cinstitil. De tinaxii va ca[m] munci ; si va
intra in easa,"-impAratiascg,; si va fi stringatoriu de aur si
www.dacoromanica.ro
-va eade inteo griath ; si de tm'axii va merge la giudecatA.

$i va'ave un semnii in cap j intr'o manh i in laid. $1 la
o ap. va ave f[r]ich mare, ce s roage pre Dumnezeu 139 r. II
si pre SEve]ti Nicolae. i s'a nu sa, sue in copa, c. va

cade i sh nu sh ramOuesca." cu nime. i va dobndi o
_milli: de alth limbh ; i va dobandi o grth ; si o frier, mare
.V
IF riflOA lilt T.C.- ,Oldir Hi. I-1,V zusinrc

,-- ---__
rain HmKaAcf - Wit 1-tdr C81(6,0 If arr.:4' feb
---__ i 1/
i;410(4.(.. u.a( HO eel) 6 Au.1)4c lea
ii<I HFIME' - ,
I._
oL14401."6/14&fLottAt14 rieAnars,14,1M6L
..
di iin.i tit) 6 tritit. %1416 uirlivoplret, AlAtIf

LA.
--. --
At v loirrVee - alttriAtDA4049h)W166 CL,,,Ict
).,r ../
eh rio mAfIrk ts'uLi,t4o6bri4milisbni6,34firrie
. ,
rp NI,41isit951- ti,c,ii
.... "
Apf
43
Trtis-tM(ii. 14A Alli .. ,
-4.
tiEs,OE OOP* ,6hASIE f-E.Ai.
. ef'Pitifeb
- --... .
Eakti ,PrP fiqpbDifik. ()Flip/ ulsirro,mbr ,P,..,It

-4
.A A 6.6 -1-LCIA 0141
, ..,
A fA 6 tlb
"-
rbAPtinee=c f (Aft. 1
.... -.. "7-

.... _ , 1
ar,.,,,,.. ifeteu r,..1 b i 10 t A ri,;:i ect, ruvel

,Ills S 4.. 1 '',
'r ;-e eh-A t-I.1 q->plis-14.," pfmo4C6 ',N 4. A
.. .
,,..i. .
..., lc kiti-114E-103/11.4 ,4..3 :4116.4 44,0

till.
:1 .....
-I ilt TA run.A 0 0 rifIE5A.1C.1 w.,arif4-
rrr3,A m, cA.I.r1L1 4-4, r .A ; ,- A ,l ." ,
4% -A Jt (
.
in 7 chihre ; i va s. moarh. Unde-s svhde s'a nu margh,

c. va dobandi o vatsam'atura. Primejdi va ave, candu va
fi de 20 ai ; de va trec[e] de cie, el va vie 205 let. De sit
va rzboli, leac : rd'a'cinsa de crin i thmhe albsa i uleTu
www.dacoromanica.ro
596 N. CAR TWAN
de lemna ; sa le piseze, SA s. unga, c sa va vindeca

Praznic svett N wolae.
De sa va naste [fata] ft-va frurnoasa. in fatA. Ochi
v'ave cuvinosi st va ft certatoare pre barbat si pre toata.
139 v. glata. 0 grata va ave mare, ce s va izbAvi de ea. Si II
fieOrul dmtaiu 1 va ave grija ; de alti sa." va bucura. Si. a
/ '.:"'"
-
f-sa ty,R -W-rtiefiteVAtirrik
.- V 91Kx/4 ete4ArtAirat Eric
,,
'`.... 104m4 .A
V
!..; ..4,;: :- of. .' ujp11,,,a,AMouritA laWAfint Itissfid -
.....
-.-
Mi ticAn&
1-* TrOArrIE AA A og
....,' ..t.- .
- ',4..t.,
-...4a,, .
:
F tame .AAGy Xe citel earl sole rtkiE . ,
i..1.4L.
'--
4; ... elAel tiOittraTIACA reAN0A4( N44 tu
'.f I ... -.. Aitite040--14114ELAAItiat /so Twin r

;=2. o g-
=',7:,- itiAc-er-ef .440,004
ofuremm,f1A A 1
:zr r .
-Tr . -
,
.4tve% rut& luvi,p,GpAtic
.
rreelimk Ars 6.1 ISE scbrth(s.544-s . z,- ,
.!. 1
,-- ' ,
!.. _trill-Ai' -MCP A- (i.digticti. 6E-AVA
-i. - /1""k ÀTM Aiii141. 1

!t .
,... eats. OAF A46 rat COIL

.. turt-Ill AAbf ...---
6,...,?;
-+. '.. ,Jrtrie (hCiajit(50M6 mA n (144
.;.,-..
AOKMPAelf IIVAA ?WA (171
.
'S 'I 4g H TH-41101 ccolE;4111)E

,
.',..4,--/.k.i...)::...... ...
nerr rob-
.its-.,.. ,.,,,,. ::?
A
___.. ._.... 4,-- --..3.t-'7,:fx,,,,7-' -,....1.,w.
,:t. .
va muses un sarp6 st va bolt de mani, ce s. pottrte la la

72 de nume a lu Hristos scrise, sa nu sa apropie duhul
necuratii de ea. Boli-va de cap si de pioare. St va ave
neste cuvinte rele de neste omini. Un semnii va ave in cap
si in spate si in brate. Primejdi va ave, candu va fi 7
www.dacoromanica.ro
ani ; 33 de va trece, a va vie 89 de ai. De s'a va fazboli,

leac; until de lemnil si tainhe alba.; A, le mestece, sg, sa; ung-5.
si s s afume Praz [mc] cia Marii.
In luna lu Brumari m a ri, de va na-
ste fienrul, fi-va inteleptii i slvit. S[i] va fi 140 r. II
manias, manie de naprasna si nu sal va teme de

7.4R7E..
e"--7 1
rith tits !Us 407,,,mw 4 !415-
hihr44c . r
I cm era& LU rid eiza.4 Aiclioi;in

Alf la.. 1uHL29 4'1 n )/rar ?Liao
...rope 6c41orfpn, ALI qif (43
trrEir --=
Ls/ umfendIftif Lust ci011 list
t73tOf c1itiioi. e - /IowaVii41 uNrs3
marl is44 fiEpeti _
CM H A" 6.4 4 y.vit
_
If A evircbticrl Ea ON ctorrt0f4CY
itumch ritioirsA cpsitit- IV-ti,4{E L
6-rai
Ai's.% Li
God 711, 44,..4p6 144( LIS cicorl
titio lie' -LI foirrre- t
ft 6 rek Aid
41( rfltA W1141-psfAv fi6MOrTik
iiiit,fFp41.4F sAtii vf, E3
41
iter
.4Pt
rr+ tie%411
,
016 c bastilkfi- on it
e
,
Ives.
,
uaA e04C,
r r4 h
1
d 4(14114 (letti. t Mb ; Of A
..
. Ka c Ali.7.6
411.
nimecti. Si Mutoriu la wail j Ilubitoffu

va fi
de mueri si de oaspeti si s'ar pune i capulii pintru soti lui.
Si cu. . . . va ; ce bine nu-i va vehari, ce mai ran va
auzi . . . de acela de toti va fi cunoscut. Si candu va fi
www.dacoromanica.ro
598 N. CAR TOJAN
de 20 de ai, va cade intr'o herald mare, ci sa," va scula. Mime

va ave la vite negre. Muere dintalu ave-va grije de morte.
Si in brate. . . primejth v'ave 9, 29 ai ; iar de va tree&
de acie, el va vie 89 de ai. De ssa va razboli, leac 3
140 v. graunte de dafinii i until de lemnil sa, le mestece II si s srs.
afume c s. va vindeca. Praz[nic] Vraci.
\.
4$ lei cc,,. 4,ormE iC1H C-
c 2 .v.Ar OivirvAttLE
n !Li 141 &A - "
, e ofrriq..ti2.0.1434 Ai 41-17
ti-r714 .
'A 4, ?
114164 fie it/ it ti : m.fs
. eamov_iti I
46 :4 Aithtlib4., tats,, A4itMMfl 11
-rdEr rib cite mi4 64 ;16

L
fuivid,sti i.Ust .r441 66 I
t
pan crschle6 4.rfoTti7141'pOrgbilE4
. . ,f
trrctit 4.b.C.EA 1:1;rialir . 'al'
leec'
_-
ti wl MA/0 '46 4,1Irt ebS A:
V tr
-6-0/01 46M.4 A.414 E
-5("fOti41 -
tn. frq. /01(6 /Plano?

-.. 1 .t.c.
anC-05- 4,4iA.r(Xe eurf*febArrne
A sektto?ovri
--, 1
. gd,4116,q71%-.44
.
or. w
,
. !..-016rftettia tiE .. lutittAAtieriflye
:_:T.,..3:0'.:114 PtthE fli AC:
1,1
...Ar4 .CIA EE
Tr
'.,'
x :
,
.:::......... 4. c: -
De va naste fats& fi-va frumoas5 in fata ; i va ave

ochi frumosi. $i va Ii ragniog si va tine manie putm.
De tinged. nu-i va fi rusine de nime ; i va fi voro
vitoare ; i pintru Mrbatul ei ave-va o greatg. Si fi'dorral
www.dacoromanica.ro
dinttuu va muri ; de altu sg. Na bucura. Boh-va de mn[i]

0. de toate incheelturile, ci sa. porte 72 ale lu Hrstos, sg,
nu sa", apropte duhul necurat. Boh-va de capil si de pi-
enare. Si va ave neste cuvinte rele. Smnu va ave in cap. II
Si in spate st. in brate. Primejdi va ave 7, 33 let ; de va 141 r.
1
i 4 il, /. ;.11-4
, Artuale . wii.69/4,16- arrieifeki
r,
11-14SE jAr.AF micrIff-; firm 54
.....--.
if #1F Tr.f ey.414 . 1,1(16g4eL 4 ki, Arlf-
II
0 Hem, titA6AWlmhML 4.1.6.6 e6 0
1' .1
11#aA1c. unit 6 -11"A' Us" 64 Acki mei EN ..c-
,4
'
4.011644%
.N.-
and ern 4A M ApI4H-1:
6t1
,.,,,.. 3 !
ri Ak 6 E. pres.4 ft!
rt
(7? I
i`lOtiar
,I A I"
6. -4/511 Am IA el 'In ,ftem4irrir s
".. V
li.-10-5i2 C4 ri 6 0.44,41111, tied Inh ris.4F1,
1
ek
r4A44ti-1er77e 6.4ph#FiA
y 71' 1,
ill arrnyo SIR ri F rittis-i,f,E61.1 d upti
MaNrIronart:9- Ulf106gAgf Erb l'Acif*,44, Mix : Q
ftk4
' .44 E: VAN pm Care nelqf
..
(y1 tiositOr- lEnrr it 11
E
b t
liSiteflti
'151-
tra
.
:
,
.....' 4
-.'
' ill
1
M QM Mflicit7 IC, trip.

rkrailiotqty
.
..,..
k' tot E Mooir C4 ,iri tti 43-A4 r.6 ejle -
, . f
3.!,..A ri
,
___..Istieteilb."811.1161111
trece de cie, va vie 89 de ai. De s'a va fazboli, leac : until

de lemnii $i thanhe alba; sa se afume si s sg, ung i s va
vindeca. Praznic ct aa Marina.
In luna' Indrele, de va naste fienrul, el va fi
mijlociiu in statil; la o zi svant5. va fi nascutil. De aril
In ms. ANL.
www.dacoromanica.ro
600 N. CARTOJAN
invata carte, el aril fi invatAtoria tuturora ; de nu va in-

\Tata, el va Li muncitorill. $i de va vre sa, s1ujasc5,, ave-va
cinste mare de boon si de Domnu salt. De tinril, el va fi
camatnicii ; lard, de catr5, btranete, bine va dent. Semne
va ave de vrsatii. II
comm."( ty I LuHrilCrri. a.ime aliaE rrroy

e
files . TrrIM66ti ISAArif 1,4.664.iiffi6E.
f Afi p y'riNAAb CF vtHey BA 4156 .,1%Ti ,
.7 ,
arrk tints ts 4 ikL tuOtinti4 (16 MCI
_
. -r
ckrvA 3:11:Cio (.14 byti 1C01( tier rrrh .-1.1-014Ew 1
... ..
illiartlf, Wm* (A) ef alh A d
'1
1
i' r
elYt4"04 EA Afif .1* Ohl( 4.
1,.. .
t
2tednio 4 p tmtif rrbrirOpoy.44% -
o tf
,t gr Aar HA min ra tiv Hart II
ti me efAc xk1ks4 AA ft) ri vi fim t '
i',', 71COtr6e KAm AEA. 41, rp4L

No
1:4F1 ATI130 rrrf et! Vki
"Pile fritill 101 A.,7ipf 1F( ft, e0
r .
Amt r16CtS61(rrt)(n00 415Tyt wh

t
gi fiAtarvik rip+ me ?1 111.
, ' I -I'
Pt b 4 ,44:4 rri Barriftf /1,6 Ill .
e Aisw Y1 Ari .
,
iiimersahoudiamik
141 v. Boll- a de cap i de toate incheeturile Primejdi v.

ave, c va cade despre un eaRL Semnu va ave in capii; si
va ave o frica re' ci s6 s. pazasc5, de un cutit j de o
&iati si de o sacure. $i la u riu mare, va ave frica, i
I In rns. : vreh
www.dacoromanica.ro
va arunca orecine... 136.ntru muere lm, va auzi niste cu-

vmte rele, de va merge nainte judecatei. $1 va ave o gria-
ta si o fried intr'o nopte de un neprietnicil mare, ce sa
sa roage Mscutului lu Hristos $i 12 lucrure... va sta pri-
meldl pang la morte. De va trece de die, va vie 86 am...
N. CARTOJAN.
Contributiuni la Bibliografia veche romnease.

Din anul 1910, de child m'am ocupat cu Bibliografia
veche romneasca prin calatorille mele archeologice si et-
nografice, mi s'au dat ocaziuni dese de a gasi Carta veclii
romanesti care nu erau trecute in Bibhografie, sau trecute
dar nu cunoscute, eventual cunoscute dar necomplete.
Voiu da in cele urmatoare numai titlul i descrierea mai
scurta a cartilor, rezerviindu-mi dretul pentru mai tArziu
sa completez descrierea cu reproducerea predosltmillor
epilogurilor s1 cu clisee
Aceste crti de multe on sant si curiozifati. Astfel e un
CataNasieriu tiparit in anul 1769 sub Io Alexandru Ipsi-
lant Voeved, cu toate ca domma acestuia incepe mai arziu
(gAsit in 1916 in mud Muscel) La unele exemplare se schim-
92 frontispiciile, initialele, sau acelasi inceput la un exem-
plar este tipArit cu rosu, la altul cu. negru. Asupra ace-
stor amanunte voiu reveni in studiul amintit mai sus.
Triod-Penticostar, slavoneste, tipilrit de diuconn Coresi 1558
la Targoviste.
Bibliografia veche romaneascei de I. Bianu si N. Ho-
dos, vol I, pag 31 la No 9 descrie aceasta carte dupa dou'a
exemplare mcomplete i anume . unul Pastrat in BibhoU.ca
Academie]. Romhne si altul in Biblioteca publica dm Ile-
tersburg 5i descris de Karataev in lucrarea sa Opmanip,
pag. 188 la No 86. Cartea, nefund coraplet, bpsindu-i e-
pilogul, nu s'a stiut child s'a tiparit, de eine si uncle. Has-
deu admite data de 1550, iar Karataev data de 1570 Ain-
bii se potrivesc cnd determina locul de tipgrire Thrile
romnesti". De fapt aceasta carte s'a tipgrit la Targovi.3te,
de diaconul Coresi, child era leatul de la facerea lumii
'7066, de la nasterea lui Isus 1559.
www.dacoromanica.ro
602 A. FILIMON
Cartea are formatul in folio si se compune dill 46.

caiete. Caietele intregi an 8 foi si au signatura chirilicg pe
prima si pe ultima lor paging. Caietul 1 are 6 foi, caietul
2 are 9 foi si. caletul 46 are 4 foi , pe ultima paging se-
afl epdogul. Astfel volumul in total are 363 de foi. Dat,d
aceasta carte a avut la inceput predoslovie, nu se stie. de-
oarece acest exemplar -- care, putem spune, cg de la caie-
tul 1, foam. 1 pang la caietul 46, foam patru, este a bsolut
complet lasd de bdnuit cd n'a avut Flind foarte bine
conservat, s'ar fi pgstrat probabil si predoslavia Din alt
punct de vedere, caietul 1 fund compus din 6 foi, ultima a-
-Mud. signatura, putem deduce cd exemplarul n'a mai avut
altd foaie, la inceput Este tiphrit cu negru si rosu cu 30
de rnduri pe paging..
Fromthpicille si initialele, ca cele descrise in Blblio-
grafie.
In afard de cele 8 gravuri reproduse acolo, mai sant 3 si
anume: qwurottosiE, NCMalliE COA itto p1 cmgriBle crroAxa.
Predoslovia, reprodusd in chseu, are urmdtorul cu-
prins
Atot vazgtorului si preabunului Dumnezeu slavd si
mdrire, cel ce cid a se s'avdrsi orice faptg, bung cea intru
dnsul inceputd, aceluia slava.' si domnie in vecii vecilor,
amin i Pentruch cel in Treime inchmat Dumnezeu a bine-
voit a umplea biserica sa cu diferite carti intru lauda si
folosul cititorilor, drept aceea si eu cel intru Hristos Duni-
nezat rhept credinciosul si de Hristos iubitorul Ioan Pe-
trascu Voevod am ravnit cu ajutorul Sfantului Duh i cu
dragostea cea cdtre Dumnezeestile si sfintele biserici Si am
scris aceasta de suflet mantuitoare carte, numitd pentino-
staT intru indeplinirea chnthrii de laudd celei prea stidlu-
citg. in unitate inchinatd Dumnezeire Rog pe cei mai tineri
0. Pe cei in vhrsta. si pe cei bgtrani, care vor citi, sau vor
cAnta. sau vor scrie, pentru iuhirea lui Hristos, sd indrep-
tati, iar pe noi care cu osardie ne-am nevoit la aceastg lu-
crare, sa. ne binecuvantati, ca impreund la,udand pre Ta-
tal de la care toate pureed, pe Fiul, prin care toate se fic,
pe Sfantul Duh, in care toate se s'avar5esc, ca sa. aflam aid
www.dacoromanica.ro
pace si nua, iar acolo s. ne luminam de sfntul har, a-

mm ! S'a inceput aceastg sfanta carte in zilele lui Ion Pe-
%
-
; :it Jams.: ?
!= 7 '.-......1to AO tai.5;iAtA not gyro; m 11..4;,4 Citia w ,...t.f,r t I ..i
;:iLT(AIR.MTHEITO alASiiMa MFdf A
'
' 4 Yttl Alf 3 Fi a safaiir
,
t'itc1/34 Sri TiMili, 4.7.4p
.1 E ,.. ,
II. .. . Nts-:tx:,11.111010 1Y,CtiA }, 47. eft ro Amliip.t .
1fto AatAla..,,i-7?
; ; a! u.,13-4C; .i
__ 2.-
TARAI41LIW01?-- ,io111411tEMF. EL c7Iro ApdAH ' .
fiLekOZ kieltikTtipijA;iltiiiiiiNtaffii4MkELCiiiiilo.tm.P .
T , fr.:
. Eh Missal cip01AT 4 HMIS t C c1414 "'":*7
41,011.4 u.:4?;&1--; ?Aid fiu
r, T,VIlliNft. --7. a
.-ArenAi (3 .275tiatics1LnerrfulthicTre A)T,S isf...4
alKos
Al* . EKL TEHRLiht-tc TM IIMS tip-Ica.imII 1:11140:.
Tart if 49 nffirmiocrest - . I- _ 4..4
'..Eir:icnnitintiecA4.
' (top.iittif,i,ifoS77; 7Z.1, Mi.fmf kmiiE ,i4c4aL3tft0Af7i
, cr4piElbiavoiletti.asents.iiipoi , H4u1 DriwnilE ,..: A.
i.., .
A aldtinit PIO iicnpsAfra . riced coicirA4cina.r.41...
.., inkXEJ3TH4QQC2J4
.F1,3,;IiortIETE,D11.1 HA4cf sacs Aga Ci7C0C4iiMitil
rl
I--
:k4 c% , TIMOMi
3A2Elliet'S:ltireih CSMilpftliEHM it-TL
teen C..- L340 gmcc sko0ito 4MHHI ;r0 il 45`.ilittf ..I'
oitr,LiefiticiTM a La, ( 1TI L 0.4-ao, a -
4_0 :PI' :O.: bog n- ,... 7 ..' fi Mc tta 6 laths, no .:
)CI itrutt lone 11,1-6 atostIgdro .,1,
.
E,
'
5.
&I>) 4M4iiii.P01410
ifAi.licdr;xiackie Q LC fi3immi
naCEETAstrt:1-6A4p4
EA driAttOik. .-
3 LUJ t''`J
4..-
Ir.,*
F....
A a 4..
4,
al . , iinoAti.isik,crit
.. AKAr ilift404p ;Cj 7 fYild 7.=
BOiit.-.1.4.if 4 4;56jfer,1)444, AiZgLitiCACYP(CH Tpg4111-

, tfZei411$ H te4,0211,-Ci1 KilfirLi adi..1.0;.,..1(hiita .,,..
Rir,
tin _kid, 4 h T,( ..-?;)ti il C et C I E
-
flea
,41 urIdKiI fj131514118/1,4.117 Mc34
trAt; tile! f P4f TACCiiiii.1146;
hill'.". RP.
3/41$
trascu Voevod spre vesnica pomemre si s'a svAr$it aceastl

carte cu porunca celui intru Hristos Durnnezeu drept ere
www.dacoromanica.ro
604 A. FILIMON
dinciosul si iubitorul de Dumnezeu i pazitorul de Dumne-

zeu si prealuminatul dommtor Io Mircea marele Voevod a
toata Ungrovlahia i pe Dunare, fiul marelui i preabunu-
lui Io Radul Voevod. Eu intru Hristos robul Ihacon Go-
resi m'am nevoit intru aceasta i am scris aceasta carte
t.1 cu 10 ucenici ai mei in anul 7066. S'a inceput- aceasta
carte in luna Julie 8 zile si s'a savarsit in luna Julie 1-a zi,
in cetatea de scaun Targoviste".
Traducerea a facut-o D-1 Profesor St. Nicolaescu din
13ucuresti, caruia ii multumesc si in acest loc pentru buna-
lointa sa
Cu aceasta carte poate sa se oeupe ornul din multe
puncte de vedere. Ea este prima carte a Diaconului Coregi
totodata ultuna ce s'a tiparit in Targoviste in secolul al
X VI-lea. Anul 1558 este cel cand s'a termmat tiparhea,
care potrivit epilogului, incepuse la 8 Iulie 1557. Oare e
mob\ e au putut determina pe Cores] s plece din resedinta
Voevozilor, cetatea de scaun Targoviste, la Brasov, en cei
10 ucenici pe care i-a avut 9 Coresi la anul 1560 tipareste
la Brasov Intrebare crestineasca" la care de sigur i-a t-e-
buit un an de zile, caci a trebmt sa-si faca litere chirilice
pentru cart romnesti Marirnea lor este ca a cartilor hii
Macarie, ins in forma', gasim deosebire. Coresi duce la
Brasov literile slavone cu care s'a tiparit Triod-Pentico-ta-
riul, impreuna cu frontispichle si mitialele pe care le ihtro
buinteaza la tiparirea cartilor slavone.
Aceasta carte absolut completa, descoperita de mine.
prezinta o mare valoare din punct de vedere tipografic F31
pentru cunoasterea activitatii lui Coresi i comple,raza

-un gol simhtor in Istoria literaturn in sec al XVI In-
tr'un articol ulterior ma voiu oeupa mai pe larg cu Diaco-
bul Coresi.
Apostol, Mizell 1704.
Bibliografia veche romeineascei, Vol I, la pag 454, sub

No. 144 descrie acest Apostol, ins rm cunoaste un eKein-
plar complet Apostolul complet are 178 foi numerotate. ic
ultima foaie se afla obisnuita iertare de greseli.
www.dacoromanica.ro
Antologbion, 1ifimnic 1705.

Bthliografia veche romdneased, Vol. I, pag. 462 la No.
147, vorbeste de aceasta carte. Completez datele de acolo tt
urmatoarele :
Titlul e
,.Antologhion / adeca floarea cuvintelor / care cuprin-
de in sine toata slujba ce 1 s cuvine lui / a sfintei Besea-
rici, peste tot anul. / Acum intam intr'acesta clup tiparit
to asezat I dup a. cel grecesc In zilele prealuminatului, sr /
oblachutoriu a toata Tara Rumaneas* Ioanu / Constanclin
B. Basarab Voivod / cu ostirdia i cu toata chieltuiala prea-
cinstitulm de / bun si mare neam a lui Mihai Cantacuzino
vel spa / tar, spre cea de obste al Besearicilor lui Hs tra
buinta, sr al Pravoslavnicilor folos. / Cu blagoslovenia prea
sfmtitului Mitropolit Kir Theoclosie / In sfanta Episcopie
a Ramnicului / La anul de la zidirea lumn 7213 / Pun oh--
teneala mbitorului de Durnnezau Kir Anthim Ivi / reanul
Episcopul Ramniculm".
Titlul este mcadrat intr'o gravura, Pe verso titlului se
afla sterna lui Constantin Basarab Voevod cu cuvintele
EAES29E01 I-K, B-B, A-H fl, 1700IV, sterna identica
cu ceea din octoihul din 1706 din Rarnnic, descris in Bi-
bliografie, vol. I, No 151, pag 467 Stihuri Politice 10
asupra sternei prea lurninatului, slavitului i blagocestivu-
lui Io Konstantm, B Basarab Voevocl
.
S 511111 stra5nic i arna la rgsboiu prea tare,

Den ceriu fu aratat o minune mare.
0 cruce do steale pre ceriu insarnnata,
Marelur Constantin Hs ii arata.
Cut slove imprejur scrise Ramlenesti.
Pre toti vrajmasii tai tu sa-r biruesti.
Acurna i corbul Inca o arata,
Domnului Consitantin intr'aceasta data.
Dandu-r lui puteara cu nacleajc14 bung,
Ca sa staparteasca cal de vita bung".
Pe verso la a doua foaie este gravura din anul 167R
din Cheia intelesului.
www.dacoromanica.ro
606 A. FILIMON
Octoih, Winn& 1706.

Descris in Bibliografta veche romitneascii vol. I, pag.
467-468.
Voluraul complet are 84 foi, la sfarsit nurnai. atata
,,Sfarsit i lw. Durnnez.0 multomItV.
Octoih, Minnie 1730.
Octoih / acurn inteacestas chip taangtit in / hmba
RurnneasCa, spre intelegerea de, / obste, i Tiparit, I In
zilele, de Dumnezdu in'altatei Damn / mi a prea Luminatu-
lm. obraduitorm / a toaa Tara Rumaneasa. I Io Niculae
Alexandru Voevad. / cu Blagoslovema, i cu cheltuiala prea
sfintatului Mitropolit al Ugrovlabaei. / Kir Damil. / In
sfanta Mitropohe a Bucurestilor. / la anul de la Hs. 1730 /
Iarg de la facerea lumn 7239 / cucearnicul intru Pre*
Popa / Stoica Iacovici Typograful".
In 40 de 2 foi fra num'ar si 464 + 168 pagini n.u-
merotate. Tip5.rit ou negru i rosu cu 26 rnduri pa pa-
gina. Caietele se compun din 4 foi.
Pe verso titlului se afra sterna indoith, cu initialele
Domnesti ale hu Niculae Alexandru Voevad i urmaloa-
rele :
Buuru, Corbu i crucea trei seamne...
Darurile tale vestesc Doamne pr....
Corbgl al Tgrii Rumanesti asapan te adevereaza..
.Iar Crucea, pravoslaviei bun pazmc te arafa.
Nicolae prea inteleptule cu inirag curafa.
Aceasta in veaci te va pazi cu. cinste i cu pace
SI pre vrjma ii va surpa, ca praful II va face".
Urmeazsa apoi Pinaxul. Pe verso se afd5, Ioan Da-
maschin.
Textul acestui Octoih este identic cu cel tipgrit la Bu-
curesti in anul 1731 si deseris in Btblwgrafie, vol. II, pag.
41, No. 202.
La sfaxsit aceeasi iertare de greseli ca la exemplarul
hn anul 1731.
www.dacoromanica.ro
Molitvenie, Bueuresti 1741.

Blbliografta veche romdneasca, in vol. II, pag. 55,
No. 221, descrie aceasta carte. Completez cu urmatoarele
Cartea aire 564 pagini numerotate. Exemplarul pe care
1-am stuthat face dovada. ca, a avut si predoslovie, insa
aceea lipseste , s'a pastrat numai ultima paging, cu care
sa termina,.
La pag. 563 este obisnuita iertare de greseli.
La pag 564 este un epilog, in care se spune c. acest
Molitvenic a fost tradus dupa cel grecesc, pe care 1-a ti-
pant Nicolae Ghcu1, la anul de la Hs. 1691 si cat a fost
posibil, a l facut adaose
Psaltire, 1atL1 1743.
Mbliografia veche romeineascd, vol. II, pag. 76, No.

234 descrie aceasta Psaltire
Cartea are 184 foi numerotate si nu 160 cum este
descrisa. Pe ultima foam este iertarea de greseli semnata :
Tiparitu-s'au in anul de la mantuirea lumii 1743 / de
Duca Sotriovici / Thastianul / atratajilor randuite urmare I
(alfabetul) $i o poezte de 4 randun pentru iertarea gre-
elilor
Ceaslov, Minnie 1745.
Ceaslov / care cuprinde in sine toata slujba / de zi
si de noapte, acum intru a / cest chip asezat si Tipgrit
In zilele prea Luminatului si prea in / altatului Domn, si
obldui toriu a toata, Tara Rumaneasca / Io Constandin
Nicolae Voevad I Cu, Blagoslaventa prea sfintitului I Mi-
-tropolit al Ugrovlahiei I Chir Neofit I si cu toaitA cheltu-
iala / lui de Dumnezau Chir Cli... I Episcopul, Ramnicu-
lui... / Episcopia a ram La .. / De Dimitrie Pand...
Acest Ceaslov este citat in Bthliografte, vol II, pag.
134, No. 240, ca amintit de P. P. Aaron in Nistoriceasca
poslanie, Blaj, 1760, p. 44 si de Popp in Disertafie 73.
Din nenorocire nici exemplarul cunoscut de mine nu
este complet Tithil la coltul din dreapta, jos, uncle este,
Glykes.
www.dacoromanica.ro
608 A. FILIMON
anul, este rupt . anul insg se poate identifica din Pinax

zicand : Pgscglie pe 67 de ani, incepandu-se de la 1745,
pang la 1811.
Titlul este incadrat intr'un chenar de ornamente sim-
ple
In 16 de 8 foi Mrg nunferotatie i peste 491 foi nu-
merotate. Caietele se compun din 8 foi. Tiparit en negru
si rosu cu 21 randuri pe paging. Pe verso foaiei 8 este
o gravurg Mfg semnaturg, reprezentand pe Isus Hristos.
La pag. 353 se mai an' o gravurg reprezentand Buna
vestire".
Pe verso titlului incepe Predoslovia.
Triod, Bacure.$ti 1747.
Triodion / adec trei cantgri. I Ce are intru sire
1
slujba Sfantul / ni i marelui Post I Care acurn / a doua

oara &au tiparit in I tru a treilea an dmtru a patra Dorn-
me I a prea inltatului nostru Domn, Io . Konstandm
Nicolae I Voevod / Cu Blagoslovenia, prea sfintitului 195-
tro / polit a toatg TJgrovlahria, Kir . I Neofit Delacrit
In oras in Bucursti, la leat 7255. / Pe cucearnicul intre
Preoti popa Stoica I Iacovici Tipograful".
In folio de 2 foi nenumerotate si 355+119 foi nu-
merotate.
Tiparit cu negru si rosu pe doug coloane, cu 40 do
randuri in coloang. Titlul este incadrat intr'o poarta gia-
vatg pe lemn. Pe verso se aflg stema indoitg ou iniiaiele
I, N, K, V.
Pe verso stihuri politice r o poezie.
De sigur a avut i Predoslovie, ins g. din exempl.l.ful
vazut lipseste
Are mai multe frontispicii si gravuri.
Partea a doua este Strajnic.
Poarta titlului este aceeasi cu a Triodului din 13u-
zeu de la 1700. In partea a doua, pe foaia prima, este
gravura Invierea lui Lazar" (vezi Bibliografie vol. T,
fig. 232), pe foaia 63 este Rgstignirea Domnului", (Bi-
bliografie, vol. I, fig 237).
www.dacoromanica.ro
Pe foaia 355 se aflg iertarea gresehlor care se terming.

astfel :
Tipgritu-s'au in anul de la mantuirea luinia 1746 / De
cucearnicul intre preoti Popa / Stoica Iacovici tipograful.
Octoih, Minnie 1750.
Bibleografta veche romcineascei, vol. II, pag. 113 la
No. 277 descrie aceast g. carte insg. n'o cunoaste complet, ci
numai partea I.
Partea I corespunde celor descrise si are 372 de foi
numerotate Partea II are 65 de foi numerotate si con-
tine 11 EI anghelii ale inviern. Evanghelnle Vgscreasmi".
Antologhlon, Ramie 1752.
Bibliografia veche rorncinea,scci, vol. II, pag. 120 la No.
281 dg. titlul acestei carti dupg comunicgrile Protopopulin
Andrem Gludm din Caransebes. Le completez cu urmg-
toarele :
La titlu se mai adaugg, : Sau tipgrit de Papa Constan-
dm Atanasie / vici Typograful Ramniceanul".
Titlul este incadrat intr'o poartg, gravatg pe leum
purtand semngtura Diac Constandin Tip. Ram.
In folio de 3 foi Meg numerotatie si peste 546 foi nu-
merotate. Tipgrit cu negru i rosu pe doug coloane cu 40
randuri in coloang.
Pe verso titlului se aflg, sterna cu corbul, cu initialele
IOMTGRGKVD.
%hurl poeticesti 10 a.supra pecetii din coroana prea
Lummatului Dornn Io Matei Grigorie Ghica Voevod etc.
Ilrmeazg, Predoslovie Care cititorm" care se terming:
al preaslaviel voastre cu totul plecat I Lavrentie Ieramonah,
de la manas tirea Huremi.
Pe contrapaging este o gravurg reprezentand Durni-
nica tuturor sfintilor".
Strajnic, Blaj 1753.
Strastmc / Care cuprincle in sine / slujba sfintelor
/ Acum / Inteacesta
patirni, i a invierli. I Donmului Ils.
chip Tipgrit. / Supt / Stgpgnirea Prea ingltatei Kesaro
Dacoromaina V. 39
www.dacoromanica.ro
610 A. FILIMON
Krgiasei : / Marii Theresii / Cu Blagosloviniia Prea s.e.i,Iti-

tului / Vladichii fagarasului. Kiriu Kiriu : / Petri]. Pavel
Aaron / de la Bistra : In Mgngstirea Sfintei Troita la
Bla,j. / Am de la Hs. 1753 / De Vasi he Constandin Vlaicu".
In folio de 2 foi frg numerotatie si 179 pagini nu-
merotate. Tiparit cu rosu si negru pe doug coloane cu cate
39 rancluri in coloana. Coloanele sant incadrate.
Pe verso titlului se afla o gravurg reprezentand
Sfanta Minastire de la Blaj", semnatg de Vlaicul \ en
Bthliografie, vol. II, fig. 296, cu deosebirea cg asupra ma-
nhstirei se afla, si un frontispiciu, iarg ambele incadrate.
Subt gravurg este urmatorul vers :
Treii feate vg'z in Troitg,
Un Dumneza.'u prin Credmtg, :
DIM, Fiiul, Duhul Sant
Un rand si o voie sant.
Troiti s'au numit Hramul,
Ca sa pgzeasca, tot neamul.
Si cei dinteackasta. Vie
Un gand si o voie fie".
iTrineazg Predoslovia.
Catavvieri, Bann& 1759.
Catavasiariu / Acum a patra (mg tiparit Inthia
Domme a prealummatului Domn / Io Scarlat Grigorie Glum
Voevod / Cu blagoslovemia, si cheltuiala / Sfmtii sale Iu-
bitormlui de Dumnezan / Kyr Grigorie episcopul Raimn-
cului / In sfanta Episcopie a ramnicului / la anul dela Hs.
1759 / Sau Typgrit de Popa Constandin / Atanasie, Vici
Typograful Ramniceanul".
In 16 avand 215 foi numerotate, tiparit cu negru $1
rosu cu 23 de randuri pe paging. Pascalia incepe la foaia
173 La foaia 199 incepe alergarea lunilor Caietele se P o al-
pun din 8 foi Pe verso titlului incepe cu Tropariul na-
k.terei".
La sfarsit este iertarea de greseh, care incepe astfel :
Tipgritu-s'au acest Catavasiariu prin tocruirea si
chordosirea : lui Laurentie Ierornonahul. Dimitrie Vici : eic.
www.dacoromanica.ro
Catavnaierl, Blaj 1762
Catavasiarru / cu multe preste tot anul I trebuincioa-

se cantgri / cu I Blagoslovenna Prea o sfin trtului, i prea
lumi / natului Domn / Petru Pavel Aaron / de Bistra 1 prin
tara Ardealului, / i pgrtilor ei inpreuna / te viMicul Fa-
gara5ului. I Tipgrit la sfAnta Tro / itg in Blaj. Anui 1762. /
De Dimitrie RAmniceanul".
In 16 de 570 pagini numerotate. Tipgrit cu negru si
_rosu cu 17 rncluri pe paging. Pe ultima paging se aflg :
Sfaxsit si lui Dumnezgu laudg".
Molitvenic, Bucure01 1764.
Euhologion / adecg / Mlivenic I Acum intr'acestas
chip tipgrit, clupg / rnd.uiala celui grecesc / Intru Intia
Domnie, a ragrii sale prea / lurainatului, prea ingltatului,
Domnului nostru i oblgduitoriu / a toatg Tara Rumil-
neascg. / Io tefan Mihaiu Racovitg Voevod. / Cu blagoslo-
venia i cu toatg cheltuiala / prea sfintitului Mitropolit al
Ugrovlahiei / Kir Grigorie / In Sfnta Mitropolie a Bu-
curestilor / La anul dela Hs 1764 / De Iordache Stoico-
vici tip."
In 4 de peste 560 pagine. Tipgrit cu negru si row,
cu 26 randuri pe paging
Pe verso trtlului, sterna Tgrii Romamesti cu initialele
domnesti i stihuri
Aceastg carte este ammtitg de Bzblwgrafie, vol. II,
pag. 162, No. 337 (dupg Gaster, Geschichte der rum. Lit.,
pag. 406) ca editiune &IDA cea greceaseg a lui Glykes, de
la 1691, si care se tipgreste prima oarg in rornAneste la
1730 in Bucuresti, descrisg in acest articol.
Voluraul vgzut de mine nu este complet, are numai tit-
lul i incepe cu pag. 13, iarg sfarsitul lipseste de la pa-
gina 560 inainte.
Antologhion, Thamnic 1766.
Descris in Bibliografie, vol. II, pag. 170, No. 345. Cora-

pletez aceea descriere cu urmgtoarele : Volumul complet are
572 foi numerotate Pe a doua foaie incepe scrisoarea E-
www.dacoromanica.ro
612 A. FILIMON
piscopultu de Rmnic Partheme ctre Archiepiscopul Gri-

gone. Dupg aceasta urmeazA, Predoslovia eatre Carton.
Antologhlon, Bucure*ti 1766.
Antologhion / adeca / floarea cuvmtelor / ea-Le le
cuprinde intru sine randuiala Dm / nezeestrlor Praznice,
ale sfintrlor nu / mitt st ale sfintilor de obste : ce A, /
praznuresc in 12 lunt ale anulut / Acum tipant rumA-
.
neaste in zilele prea Lummatulm Dornn / Io Scarlat Gn-

gone Ghica Voevod : Cu Blagosloverma prea Sfintitului
Mt / tropoht a toat Ugrovlahia Kyriu Kyr Grigorie : /
In sfnta Mitropohe in Bucuresti La anul dela Iis
.
1766. / De Iordache Stoicovicr Typograful".

In folio nnc de . , . Id. MIA' numgr si peste 546 for nu-
merotate. Nu stiu cate for nenumerotate avea, deoarece la
exemplarul vàzut bpseste predoslovra.
Tiparit cu negru si rosu pe dousa coloane cu 40 de ran-
duri in coloang.
Trtlul este incadrat intr'o gravursa cu eompartimente.
Pe verso titlului se afl5, sterna dubra si stihurile poe-
ticestr. Pe ultrma foam ale celor nenumerotate se afla gra-
vura pe care o gAsirn in Cheta intelesulut" purtiThd anul 1678.
Am vgzut 2 exemplare cu locul de tipar CsaldAroani.
Tata,' trtlul
Antologhron / adeed / Floarea cuvintelor / carele ,u-
prmde intru sine randurala Ern nezeestilor Praznice, ale
Sfintilor nu mitt si ale sfintrlor de obste : ce sa praz-
nuresc in 12 lulu ale anulur - / Acum tipAnt rumneaste
in zilele prea Lummatului Domn. Io Scarlat Grigone
Ghica Voevod - Cu Blagoslovernia prea Sfintitulut Mr
tropolit a toata, Ugroilahra Kyrru / Kyr Gngone In
Sfnta Mndstire CAldarosani. / la anul dela Isus 1766 /
De Iordache Stoicovici tipograful".
Exemplarele vilzute n'au avut Predoslovie. Un exem-
plar avea 540 foi, altul 545 for, bine inteles a,mbele ne-
complete. and ne vor sta la dispontie exemplare com-
plete, cu locul de tipar Bucuresti si alcl'arosani, cia va
putea vedea ea editia CAIdarosani este, probabil, tot editia
www.dacoromanica.ro
ARTICOLE MARIJNTE 613
din tucuresti, ins'a Mitropolitul Grigorie locuind la Mg-

ngstirea Calddrusani, pe unele exemplare a tiparit numele
acestei mangstiri.
Sanctorum nostrorutu Pachomio, Blaj 1768.
.,Sanctorum P. . . / nostrorum, Pachomie I AegYp--

-tiaci / Dorothei / Thebani & I Theodor]. I Studitae I asce-
01131 I.!?
TIT
3#.-
. . N.0 s
P, A C: LT 0
GTPTIAa _
DOROTHEI
,
T H E 'll A ll I:. & .
T fl .E 0 D 0 R,1 ,'
'
..
. cz-se S T LID I Tfitt o<74):
. t.
.
,
ATI r 1.i.c 4. ,Afroo. '---
.4-...- -
;
Nunc prire.irn hoc or.finc
ty-eis edita.
ifg.45:SUMAt
. ' .
*. ' Zii4-4 ifAlit -
Tialisfevr
Typit :,jornle,ji B. V. Ann:r..c.ot .
, MACCL "III.
/44
tica, / Nunc primum hoc ordme I typis edita / Balasfal-

vae Typis Monasterji B. V. Annunciatae 1768".
Textul e3to latinesc.
In 16, 8 foi nenumerotate si 528 pagmi numerotate,
tIparit cu negru cu 25 de randuri pe pagmai.
www.dacoromanica.ro
614 A. FILIMON
La titlu, locul punctat este rupt. Pe ititlu se aflg, scris

cu. millia ,,Ex hbris Petri Major". Pe scoartg se aflg pe
latineste o mscriptte care ne spune cg aceasta carte an
fast ddruitg de Mihailg Major la anul 1774". Mihail:A era
frate cu Petru.
Dupg titlu se gra', Praefatio ad plum lectorem". Are $i
o gravurg reprezentand pe C Pahomie, farg vreo altg sem-
ngturg.
Urmeazg pe 6 pagmi Ex vitas Pahomn", pe urmg
Praefatio S. Hieronymi".
Catavasierin I 1769.
Exemplarul cunoscut este un exemplar farg inceput

$i farg sfar$it romane$te $i grece$te cu htere chirilice.
In 16, avand peste 329 foi numerotate cu 17 randuri
pe paging. Tipgrit cu negru $1 rosti.
Anul 1769 se stabile$te din Paischlie, care este fgcutg_
pe 172 ani, incepancl cu anul 1769 $i mergancl pang la
1940.
Catavasieriu, Blaj, Ed. II, 1769
Bibliogmf ia veche Romeineascii in vol. II, pag. 191,
No. 364 aminte$te un Catavasieriu tipgrit la acest an
(Popp, Diserfafte, 48).
Titlul : Catavasiariu / Cu multe peste tot anul / tre-
buincioase cantgri. / Acum a doua oarg ase / zat, $i Ti-
pgrit. / Supt stgpanirea prea lull / tatei Inpgrgteasei Ram-
lea / nilor, Printeasei Ardea / lului iproci : Doamne / Ma-
riei Theresiei / cuu Blagosloveniia celor / mai mari. / In
Tipografia Mgngstirei / Bunei Vestiri : In Blaj. / Anii dela
Hs. 1769. / De Petru Papavici Tipograf Ram."
Titlul este incad.rat intr'o liniaturg, iarg pe verso ,ze
aflg o gravurg reprezentand Bung-vestirea".
Urmeazg cuprinsul cgrtii.
In 160, 3 foi nenumerotate $i 463 pagini numentate
cu 19 randuri pe paging, tipgrit cu negru $i ro5u.
Pe pagina 463 citim Sfarsit si lui Dumnezgu laudg".
www.dacoromanica.ro
A 11T1COLE MARUNTE 615
Triodion, Blaj 1771.

Trianon / acum intam asezat si tipg / rit, dupg ran-
duiala Besearicii Rgsgritului. 1 Supt stgpgmrea Prea ingl-
ta / tei Inpgrgteasei Rmleamlor / Prmteasei Ardealului
Iproci : / Doamnei Doamnei / Mariei Theresu Cu Blago-
slovenia celor mai marl. / Tipgrit in Blaj Tipografia / Mg,-
ngstirei Bunei-Vestiri / anii dela Hs. 1771".
In folio de 2 foi nenumerotate si 236 foi numerotate,
tipiArit cu negru si rosu pe doug coloane cu 43 de randuri
in coloang.
Titlul este incadrat de o gravurg semnatg de Petru
Papavici Tipograful Rmniceanu si reprezintg in cele pa-
rtru colturi emblemele evanghehstilor ; sus pe Domnul Hri-
stos binecuvantncl lumea, jos Buna-vestire, in stgnga si
drcapta cate 4 sfinti.
Pe verso se aflg Buna-vestire, semnatg de Petru ti-
pograful, urineazg Predoslovia.
Psaltire, Blaj 1780.
Bthliografta veche romemeascei, vol. II, pag. 269, No.
440 descrie aceastg carte, insg o cunoaste ca exemplar ne-
complet Exemplarul complet este in 8 mic, 4 foi farg nu-
merotatie, 485 pagine si la sfArsit Pgscglia pe 41 pagine
nenumerotate.
Cazanii, Munk 1781.
Bibliografia veche romcineascd, vol. II, da la pag. 271,
No. 445 descrierea acestei cgrti.
Exemplarul complet este :
ln folio Imo, 2 foi nenumerotate si 312 foi numero-
tate. Pe a doua foaie este Predoslovia cgtre pravoslavni-
cul Cetitoriu", care se terming cu al tuturor prea plecat,
Gligorie Ierodiaconul din sfnta Episcopie a Rmnicului".
La pagina 311 jos
Purtgtoriu de grijg hind Tipografiei : Kir Ioachim
Ieromonahul din Stanta Mitropolie".
Pe trei pagini se afl cuprinsul cgrtii.
La sfgrsit iertarea de greseli, care incepe :
www.dacoromanica.ro
1116 A. FILIMON
Tiparitu-s'au aceasta sfanta si Dumnezeiasca carte,

prin osteneala Diorthosirii sineritului intre Ierodiaconi (irk
gorie Rniniceanul" etc.
Minologhion, Blaj 1781.
Bibliografia veche romaneascd, vol II, pag. 273 la No.

448 aminteste la acest an un Minologhion.
Tit lul : Mmologhion / care cuprinde intru sine ram-
duoala Dumnezeestilor Praz / nice si ale Stapanei de Dum-
nezau Nascatoarei, si / pururea fecioarei Mariei Si ale
sfintilor celor nunuti / Ce s prznuesc peste an, si 1.1e
sfintilor de ohste / in fieste care zi. / Acum intaiu tiparita
rumneste supt stap-anirea / Prea inaltatului Imparat al
Romani lor. / Iosif al doilea. / Craiul apostohcesc Mare
Princip al Ardealului. I iproci / cu Blagoslovemia Exec-
lentiei sale Prea luminatului / Domn Gahrhl Grigorie
Maer Episcopul fagarasului, si al prea inaltatei Kessa-
ro / Kraestii Mariri sfeatnic din launtru / In Blaj la NH-
tropolie / Anul de la Nasterea lui Hs 1781"
Titlul este incadrat cu ornamente liniare sus si jos
Wand Cate un frontispiciu. Pe verso se afla o gravura re-
prezentand pe Isus intre invatati Gravura este intr'un
chenar ; jos are urmatorul vers :
Hs. sta in mijloc de jidovi carn sh numila Dascali :
Si ochh tuturor la dansul priviia 51 s intreba.
Tara ei pre sine se facea ucemcii lui Moisi Proroc
Si de invataturile lin Hs. is batea joc.
Deci Hs dintru alor scriptura dela Prorocul Isaia.
Inca le dovedea pre sine a fi el Mesiia.
Si spunndu-le c. sa va l'asa casa lor pustie.
Cad. (zice) nu ati crezut Prorocilor si nue.
In folio de 1 foade Mfg. numerotatie, 1149+63 foi nu-
merotate. Tiparit cu negru i rosu pe doua coloane cu 43
ra.mluri pe coloana. Are mai multe gravuri cu semnatura
Petra T sau P. T ce insamna Petru Popovici Barnmceanul
Tipograf.
www.dacoromanica.ro
A1ITICULE MARUNTE 617
Octoih, Blaj 17S3.

.,Octoih I si / slujbele sfinkilor de ob$te. / Acuim a treia
oarg asezat $i tiphrit dupg ran I duiala Besearicii rgsdri-
tului I supt I prea fericita inpgrakie a Preanal / katului In-
prat al Romgmlor / Marelui Prink Ardealului / si ceale :
Domnului, Domnului / Iosif al doilea / Cu voia celor mai
plum". / Ann dela Hs 1783 / In Blaj / Cu tiparml Semina-
riului".
Titlul incadrat intr'o gravurg.
Pe verso titlului se aflg o gravurg reprezentlincl pe Sf.
Ioan Damaschin, semnatg de Ioanm.
Subt gravurg se afra urmgtoarele cuvinte
Ogranul Blagosloviei Damaschin incordeazd $1 noao
sfnta Troika bine adevereazg".
In 8 mare cu 1 foaie nenumerotatg si 478+224 pa-
gim numerotate. Tipgrit cu negru $1 rosul cu 23 rancluri pe
Paging. La pag 478 este o gravurg Isus pe cruce" intr'un
chenar cu 16 tablouri semnat de I. E (?)
Anthologhion, Ramnic 1786.
Anthologiun / ce s. zice / inflorirea Cu mtelor ca-

role cuprmd intru sine rndwala / Dumnezee$tilor Prazni-
ce, ale sfinkilor / numiti, $i ale sfinkilor de ob$te : ce sg
prAznuesc in 12 lum ale anulm Tipgrit, intru intaia Dom-
nie a Lumi natulm Domn Io Nicolae Petru Mavrogbeme
Voevod Cu Blagoslovenha, u toatg cheltuiala / Prea Slim-
tiei gale Iubitorului de Dum nezeu Kiriu Kir Filaret ' E-
piscopul Rhinnicului / In sfnta Episcopie a Rhinnicului /
La Anul de la Hs. 1786 : I S'au tipgrit. do Chment Ieromo-
nah Tip. $i I de Popa Constandin Tip $i de Dimitrie Tip.
Ram "
Titlul este incadrat intr'o gravurg purtgnd semngtura
Dnac Costandin Tip. Ram."
Pe verso tit/111m stoma cu corbul cu Inijialele Domnesti
$i stihuri poetice$ti.
Urmeazg predoslovia care se terming al Dreaptei Cre-
dinkei voastre Prea plecat Grigorie Ierodiacon".
www.dacoromanica.ro
618 A. FILIMON
Pe verso este o gravurg Duminica tuturor sfmtilor"

subt care este un text. Subt text se cite$te .
S'au inceput acest sant $2. Dumnezeesc lucru in luna
lui noenivrie in 25 . de zile . $1 au Mat sfarsit la Mai, in 6".
La sfarsit pe pag. 573 citim :
Tiparitu-s'au aceastg sfantg, i Dumnezeiascg carte
Prm osteneala Diorclosirn smeritului intre Ierochaconi
Grigorie Ramniceanul".
In folio de 3 foi nenumerotate $1 573 numerotate, ti-
pgrit cu negru i rosu pe dou. coloane cu chte 40 rhnduri
in coloang.
Ceaslov, Blaj 1786.
Bthlwqrafta veche romeieneascci, vol. II, la pag. 813 No.

501, aminteste despre aceastg carte dupg Iorga . Sermon $i
inscriptii, II, pag. 189 $1 193.
Titlul :
Ceasoslov / acum a $asea oarg tipgrit / cu Blagoslove-
mia prea lu I mmatului i prea o sfin I titulut Domnului
Donut / Joan Bob Vlgdica / raggra$thlui $1 a toat / Taro
Ardealului / in Blaj. / Anul dela zidirea lumu I 7294 Iarg
dela mntuirea lumii 1786".
Titlul este incadrat intr'o gravurg de liniatur5. Pe
verso titlului se aflg o gravurg reprezentnd Bung-Ve-
stirea. Pe verso la a doua foaie se aflg o gravurg* repre-
zentand pe Isus, semnatg de Petru T. La pagina 552 se
mai era o gravurg' reprezentnd Izvorul cel de viat,I
dgfator".
In 16, de 2 foi nenumerotate si peste 606 pagini nume-
rotate cu doug feluri de litere mai mari si mai mici : ast-
fel variazg $i numgrul ranclurilor pe paging, dela 19-20
Tipgrit numai cu negru.
Catavasieriu, Blaj 1793
Mbliografta veche rorneineascd, vol. II, pag. 351, No.
559, aminteste un Catavasieriu din acest an.
Titlul:
Catavasiarm I acum a patra oarg ti I pgrit, supt prett
www.dacoromanica.ro
fe / ricata Inp&ratie a prea / Inaltatului Inparat / Francisc
al cloilea / Cu Blagoslovenaa Prea / lumanatului si. prea o /
Sfantrtului Domnului / Domn / Ioann Bobb / Vladacul Fag-
rasului. / In Blaj / Anai. dela Hs. 1793".
Trtlul este pacathat. Pe verso titlului se afla o gravura.
reprezentand. pe Lsus si urmatoarele cuvante :
Doamne Isuse Hristoase pazeaste turma ta.
Povatuindu-o la inpargiia ta". Petru P. T.
In 16, de 3 foi nenumerotate sa 432 pagini numerotate.
Tiparit cu negru 5i rosu cu 19 randuri pe paging. Pa
primele 2 foi se MIA cuprinsul cartai. La pag. 276 se and
o gravura reprezentand Izvorul cel de viata datatoare" ;
in mijloc Maica Domnulur cu Isus in brate.
Athomi dela Camp, Blaj 1812.
Acest titlu era legat intr'o scoarta. Exemplar n'ani
vgzut. Formatul este 16 mare.
Athomi dela camp / de urmarea lui Hs. I Patru carti I
Cu Blagoslovernia, si cheltuiala / prea o sfmtitulua sr prea
Lu / minaltului Don:in Excelentii sa / Ioann Bobb / Vlklicul
Faggrasului a Prea / inaltatei Chesaro Crgesti Marirni /
Statului Sfeatnic din lguntru, / si a randului al doilea Leo-
pold / Comendator / Tipgrita / In Blaj la Mitropolie anul
dela / Hs. 1812. / Cu Tipariul Seminariului.
Tg.-Mures, luna Mai 1928.
AUREL FIL1MON
Mara la Dacoromani.
In mai multe randuri (1-1 Capidan s'a ocupat de cu-
vantul murd, nu ins a. de cel care indica fructul cunoscut,
ci de altul, insemnand foiosul vitelor. Patria lui este Al-
bania zice d-sa (DR. III, 138). Aci avem mute cu ace-
lasi inteles. De la Albanezi cuvantul a ftrecut la Romani,
Inc a. din timpurile vechi, dand muni, cu trecerea lui / in-
tervocalic in r, ca in elementele latine, pgstrat astazi nu-
mai de Aromani. De la Aromani, sau cMar si de la Daco-
romani, incg pe cancl carvantul nu se pierduse din graiul
lor, a trecut la Bulgari". In aroman el apare cu si fall
www.dacoromanica.ro
620 ION MU*LEA
-; protetic (conurd, mut ti) *]. insemneaza, ghemul sau sto-
macul captusit pe dinauntru cu multe foite" (DR. III, 209).

Cayantul se intalneste intr'aclevar pana astazi si la
Ihcoromani. Eu Ii cunosc de la Brasov, uncle mura e un
mat in care cat suge vitelul on mielul, se face chiagul ;
citnd nu mai sage si nu mai e chiag, 1 se zice matului
murd". Singularul e insa foarte rar intrebumtat. Mai des
pluralul men, insemnancl mate de vitel si de lame". Pre-
atite, cele de vitel se numesc papricas, iar cele de
oaie ciorba cu cimbru tot muri". Muni de bou =
stomac de bou e o mancare pentru oamenu saraci, o
-,pecialitate in genul ciorbei de burt". Cuvantul itraleste
a7a, de mult la Brasov, hick am putut nota i o credinta
in legatura cu el murn de bou e bine sa-i pm la fiert
no9ntea, thud dorm bon" (auzita de la Maria Fulga, 73
de am, nestiutoare de carte). De fapt, muni, se pun la f6c
le cu yreme, de cu noapte, pentru ca trebue s. liarba
nult.
. Nui se cunoaste la Brasov un termm strain pentru a-
cea,ta mancare si ea e privita ca specific romaneasca
pe cand despre alta mancare pregatita, din mate, obicinui-
ta in Schei, se she ca a fost luata de la Sasi arabatc(ine
< Herrenbissen. De relevat apoi ca in $cheii Brasovului,
cm antul mura un mur nu exista ! nu are plurahil
regulat mitre, murele, ci men, mum. Presupunem c ayem
le a face cu o tendmta de diferenhere de omonimul care
in-,emneaza fructul cunoscut.
Cuvantul murd = foios, nu constitue insa, o particu-
laritate propne numai graiului Scheilor din Brasov, a ca-
ror ongine se banueste a fi in sudul Dunarii El e cuno-
cut 5i in Bran (jud. Brasov), unde inert este ciorba, de
b rta,", dupa, comunicarea a doi taram din Predeal (inf or-
matie datorita d-lui Oct Bos, student in drept). Dar Bra-
nemi, de la care n'am putut afla mai multe, ori nici atat,
1-ar fi putut cunoaste de la Brasov.
In lecturile mele folklorice, am intalnit Ins ouvantul
51 in celelalte provincii dacoromfine Astfel intr'o poveste
(Balaurul fermecat") culeasa in Bogdanesti, jud Fl-
www.dacoromanica.ro
eiu, ga,sim : Ei, ma imr e na-ti crap& mura 'n tine de

groaza !" (Revista Ion Creanga", I, 133). Ia,r F. Dame
in Incercarea de terminologie poporana romana", amin-
teste intre partile dmauntru ale boului" $1 inura sau ran-
za... (p. 32). Cuvantul e glosat frantuze$te cu msentre"
In fine, in Anonymus Caransebiensis" intalnim Mur.
Intestinum constius ?"
Ca $i in Brasov, Falciu, Muntenia de acolo credem
ca area Dame cuvantul i Banat, 111911 cu sensul fo-
ros" se intalne$te probabil $i In alte parti ale tentormlui
dacoroman. Presupuniind astfel ca cuvfmtul a fost, pada
de curand, raspandiit $1 in circulatie la toti. Dacoromanii
cralem ca el a putut fi luat de catra Bulgari tot asa de
bine de la Dacoromani ca $1 de la Aromani, ba chiar mai
repede de la cei dint5,i, la Bulgari arand nurnai forma
murd $i nu si amurei, ca la Aromani.
ION MIIV.,EA.
IarIi telelen".
Pentru teletea i locutionea a umbla teleleu = a urn-
bla fara rost, s'au dat in anul trecut trei etimologri Una
a regretatului Bogrea (DR IV, 179-181) explica curantul
$1 locutiunea din numele mucemculm Thalaleu, bazandu-se
in special pe expresias gasita in Zanne a umbla Teleleu
si Trifon". D-1 0. Densusianu (Grai $1. Suflet", II, 250
252) crede ea telelem ar fi din ungurescul telelo . de lama,
care sta lama, care petrece iarna termin pastoresc n-
scut in Moldova $1 Sacuime, unde cioband romani se inttil-
neau cu mobanii unguri. D-1 Draganu (DR. IV, 765-767),
credo ca nici una din aceste explicatn nu rezolva pro-
blema desavrsit", respinge in special pe teleld al d-lui
Densusianu, propunand tot o etimologie ungureasca kr-
lalo, care ar merge atht din punct de vedere fonetic cat
O. semantic. De la acest cur-ant, care insemneaza, si cel
ce umbra intr'o doara, pe nimente, trebue s pornim pen-
tru a explica origmea lui teleleu", zice d-sa.
Eu am gasit cuvantul si la Aromani 0 singura data,
i-adevarat, in Datini, credmte si superstitii aromanesti"
www.dacoromanica.ro
4322 ION MUSLEA
ale lui D. Cosmulei (Bucuresti, 1909, p. 29), uncle se spu-

ne :Altclat, la Parser*, era obiceiul ca sa, duck mi-
reasa, dupsk ce intra in cash, la ugtac (amin) si s o dea
eu capul de el, ca nevasta ,s6 aibk totcleauna nuntea la
cask si sk nu fie ca nd teleletcd". E evident, uvhntul a-
romhnesc are acelasi sens ca femminul, atestat si. la Da-
coromhni, al lua teleleu.
Intalnirea euvhntului la Arom-am, ne readuce la ex-
plicatia datA de Bogrea. Acesta, dupg. ce luase la cuno-
stintk etnnologia propusk de d-1 Densusianu, revenise in-
tr'un Postscriptum la Sfintii-medici" (DR. IV, 909-913),
arktnd ck oricht de ingenioask ar h explicataa din telel,
-atht aceasta cht si cea eu Thalaleu shut primejduite de fap-
tul ek cuvantul te/e/eu are si sensul de telal, crainte, pri-
-stay. S'ar putea deci zicea Bogrea ca teleleu din a
umbla teleleu sk fie totusi acelasi euvhnt cu teal cum
admitea Cihac si, eu unele rezerve, Tiktin".
0 etimologie de la turcescul telal ar exphca si pe aro-
mhnescul teleletcd eeea ce nu insemneaa, ea,' expresia
a umbla teleleu n'ar cuprinde chiar numele sfnbului Ta-
ltileu, grefat pe euvntul nostru, gratie omonimiei", cum
zicea Bogrea (DR. IV, 911). Dar in Ardeal, uncle cuvhn-
tul teleleu se inthlneste desbul de des, telal nu e cunoscut,
dupk cht stim. Astfel, e probabil ca c1-1 Draganu sk aibk
dreptate child sustine ck nu este exclus sal avem de-a face
cu incrucisarea a douk sau trei forme de origini deose-
bite" (DR IV, 767). In tot cazul, pe lngk etimologhle
uriguresti ce s'au propus, si fall sk uitkm pe Talaleu al lui
Togrea, clack forma teleleicd gasita, la Aromkni se eon-
firma si prin alt izvor de cat cartea lui Cosmulei, trebuie
sk admitem si pe telal, dat fiind ea, in suclul Dunkrh form&
inthlmtk nu poate fi explicatk in nici un caz printeun
ungurism.
ION MU$LEA.
www.dacoromanica.ro
CARTI 1 REV1STE.
Recensii si dad de seamil.
DR. PETAR SKOK, Lingvisti6ke beleke s puta poju2noj
Brbiji publicat in Glasnik skopskog naunog drugtva (Bulletin
de la socit scientifique de Skop lje) Kniga II, sveska 1-2
p. 277-288.
Studiul de fata cuprinde unele observatiuni facute cu
prilejul unel cAlatorn in Serbia meridionalk cu scopul de
a pane bazele unor cercetan pe teren mai intinse de lingui-
she'd mterbalcaruca. Localitatile prin care a trecut Skok
sant . Skopie, Perlepe (arom. Par leap) Prilepec, Krukjca
(asa se pronunta in partea locului, nu Krukvica), Makovo,
Iveni, SkoCivir, Vla Ski Kohbi si aloha (arom. Bitule). In-
treaga regiune, pe care in parte o cunosc din vazute, este
focuith, de Slavi (Bulgari), Aromani, Albanezi si Turd..
Observatiumle lui Skok, care cunoaste aproape mai
thate limbile balcanice, ,sant cu atat mai interesante cu cat
'ele sant luate in fuga, intr'o scura earatorie cu caracter
mai mult informativ asupra felulm de viatA a populatiu-
nilor balcanice din sectorul vizitat. Pentru o cercetare apro-
fundata a toponomasticei asa cum vrea s'a. o facA in vii-
tor Skok a terminologiei populare din domeniul psto-
ritului si a meserillor, este nevoie, desigur, de vreme mai
indelungatA. Baca, niste cerceari, facute, dupg cum am spus
mai sus, in grabg, au putut da rezultate atat de importante
pentru evidentiarea legaturilor de lingvistia interbalcanick
1.i poate inchipui oricrne de oath, mare bogiltie ar fi aceste
Tezu hate, atunci cand cercetaTile intreprinse s'ar face dupg
un plan bine stabiht, intr'un interval de timp mai indelun-
gat, si de oameni de stiintA care cunosc din vorbite cel pu-
tin una sau dou'A din limbile balcanice. Aceasta, ultima con-
ditiune imi pare de neap6rafa" trebuinfa pentru aceia care
www.dacoromanica.ro
624 TH. CAPIDAN
vreau s'a ptrund'a mai usor si bine in structura aproape

comuna a tuturor limbilor balcamce.
Skok a vizitat maj. intaau Skopie. AG]. cercetand graiul
Aromamlor, origmari din Crusova, observ deosebirea de
pronuntare a diftongilor ea, oa care se arata. mai deschisi
deck la Frseroti.
Cuvantul scumpu insemneazg si coral". Acest inteles
figurat care se intrebuinteazd mai mult la urdn. s-ta ba-
neadza scunkd (sn, fa" traiased copm), se aude si la Bi-
tolra, Perlepe. Forma bfalescu este atestat si la Dal. Nu-
mrul Aromanilor din Macedonia sarbeascg este mai mare
de cat acela dat de Trpko Lazarevici. In numele de loc. arom.
Vodena (sl. Voden) pentru vechiul Edessa, Resna (sl. Ro-
sen), Flortna (sl. Hlerm), nu cred e. ar trebui s. vedem ge-
nitive vechi slavone, ci mai degraba, derivate in acel ,uf.
local -a care se vede si in Crusova, Magarova, Tarim\ a etc.
(Cf. DR. IV, 1266).
In satul Nerez, din apropierea orasului Skopie, auto-
rul studiazg limba albaneza subt influenta hmbei. sic e,
insemnandu-si. particulayit'ati neinregistrate 01'4 aculTI.
Expresmnea voda mi se pije" arom III si bee, api". pe
care am relevat-o in luerarea mea Elementul slay in thal.
aromn p. 21, (vezi si Meglenoronnino, vol. I, p. 206) o d.
Skok l pentru limba a1banez5. din aceasta comunrt /01
m pijet
Din Skopie autorul a trecut la Perlepe. Forma t ir-
ceasCa a numelui acestui oras Prrlep, Skok o explicg, din
locativul slay Prilp. Ocupandu-se cu graiul Slaulor
din acest oras, auto'rul face unele observatiuni care erau
leja cunoscute. Caracteristica acestui gram, dupg cat il
cunoqo eu, mai cu seamg c'al sant ng.scut acolo 5i am pe-
trecut ca Miat in mijlocul Slavilor, consra mai ales in c6,-
derea, in amimite cazuri, a guturalelor i dentalelor sonore
in pozitie intervocalicg Astfel Slavii din Perlepe zic koa
cand" pentru koga, sea acum" pentru Sega etc Pentru
cklerea dentalelor, dau ca exemplu conjugarea Ia ind
prez a verbului odam merg" ()AM, 01A, Di, Dime, oite, oa
pentru edam, odiA, odit, odime, odite, odat. Si tot asa
www.dacoromanica.ro
RECENSII 625
ke dom, ke dofg, ke doi etc. (o sa, pentru ke

doillam etc. Fraza pronuntata in eurat graiu din Perlepe :
Sea ka k oi? insemneaza acum unde o s mergi ?"
pentru sega kade ke odg.
Numele de loc. Sart-ka so pronunta Sari-kaa sau Sarz-
k (< kaja). Cu privire la euvantul slay porta luerurile
stau a$a : in toata Macedonia (vorbesc de tinuturile din
Skopie, Voles, Perlepe, Bitoha, Resna, Ohrida, Florina, Vo-
dena, Salonic eu imprejurimi, pe care le eunose $1 le-am
cercetat $i in vara aceasta) pentru nemtesoul Tiir" se aude
vrata, iar pentru Tor" porta. Nu este adevarat ca in aro-
mana poartd" se vi.Se govori za vrata sobe" (adica s'ar
zice mai mat pentru ua de la camera). Intrebuintarea
lui poartd in arom. $i meglenor. este aceeasi ca in dacor.,
adica pentru denumrrea intrarii in curtea unei case, incolo
se aude u6e. Originea cuvantului la Slavii din Macedonia
poate SA fie bizantina, mai ales ca cuvantul exista si la
Green de azi ; dar nu-i cu neputinta ca Slavii sag fi luat
$1 de la Romanii balcanici, care 1-au avut inainte de Greci
si au trait in apropierea Slavilor de la venirea acestora
in Peninsula..
Cercetand. terminologia tdrlei la Slavi, Skok a d-at $1
de cuvantul de origine romaneasca korda (a:rom. coarda) cu
intclesul sehmthat betisoare". Un nume de locahtate in-
zemnat gresit pe harta Vlagka-Igra, autorul ii exphca
-Mai Grad. Confuzia topograficA, dupg Skok, a provenit
din canza accentului : Vlaai-Grad, in care topograful, ne-
ohicinuit cu acest fel de aceentuare, a vazut, in loc de ora$
grad) vlaSki (romanesc), igra (joc) vlagki (romanesc).
In comuna V/aatl-Kolibi locuita de pastori aromani
din rind, Perivoli $i Albania (Farseroti) $i de Saracaciani,
ok relel a numele de localitati de origine aromana Gwa
\ ale), Dzeana (munte), Floka. Din Vla'Ski-Kolibi autorul
se intcarce la Bitolia despre care marturiseste ca je bio
od nvek Jako vla'Sko srediAte" (a fest intotdeauna centru
romithese) Chiar astazi nu sant decht cateva zile de
cand m'am rot-110's din acest oras el isi pastreaza fizio-
Dacoromania V. 40
www.dacoromanica.ro
626 TH. CAPIDAN
nomia romaneasea. Forma arom. Bitule nu se pronunta cu

1, cum dg Skok, ci. ou 1. Asa dar iiergu Bitu le nu Biture.
Deosebinle de graiu relevate de autor intre Molovisteni
$i Romann dm Bitolia sant mai man. In ultima mea er-
lgtorie in Molovi$te am dat de elemente noug, care intaresc
a firmatia mea despre onginea acestor Aromani (Vezi Me-
glenoromann, I, p. 62). Prerea relevatg de Skok, dupg
traditia locals& Ca ei ar fi veniti din Albania (Bitcuchi si
Moscopole) nu se poate sustine. Graiul lor ne vorbeste pen-
tru altg origine. Mai farm unii din ei s'au inrudit si eu
Moscopolenn. Chiar euvantul zettu, remareat de Skok, il
apropie de dialectul meglenit.
TH. CAPIDAN.
PETAR SKOK, La terminologie chrtienne en slave: l'eglise,
les prtres et les fidles, publicat in Revue des Etudes slaves.
Tome VII. (1927), pp. 177-198.
Studiul de fat 5. este o contmuare a celui publicat in a-
ceeasi revistg, tomul V din 1925. Continua-lid cercetgrile sale
asupra terminologiei crestine la Slavi, autorul a Teusit
sa dovedeascg, in contra pgrerilor exprimate de amii sa-
vanti germani, cum ar fi E. Berneker $i, mai in urma, A.
Bruckner, Ca primul strat de termini re1igio$1 la Slavi nu
este de origine germanicg, ci isi trage obarsia din Bal-
cani. Dupg Skok doua au fost centrele de iradiatiune pen-
tru cuvintele cre$tme$ti. la Slavi : dinteo parte Bizantul,
din alta bisencile din Aquilea, Salona $i Sirmium. Pentru
dovedrrea acestui fapt, Skok studiaza rand pe rand toti ter-
menh religiosi slavi din primul strat.
In privinta cuvantului cray, pentru care se credea ea
vine dinteo forma ipotetieg gotg *letrik (< xogcc)xii)
Skok, in afarg de dovezile formale aduse in studiul prece-
dent, in care s'a ocupat pe larg cu origmea lui greceasca
mai reaminteste ea dintre populatmnile slave, acelea care
au fost influentate direct de Germani in epoca increstingrii
lor, au fost Cehii $1 Polonn Ace$tia cunosc cuvantul
ertiley numai in mod subsicliar. In locul lui au forma eu-
renta kosicel (< lat. castellum), cu intelesul biserica". In
cazul acesta autorul se intreabg en drept (-avant : cum se
www.dacoromanica.ro
RECENSII 627
poate explica prezenta acestui cuvant latin intr'o regiune

din tinutul ocupat de Slavi, in care ralspanirea crestinismu-
lui se datoreste in cea mai mare parte activitgtai religioase
a Germamlor ? Ceva mai mult, la Celli, incepand din sec.
XV, termenul kostel > pol. kosciot a reusit s scoatal din
uz forma cerkiew cu intelesul de Inserieg catolical". In
locul ei a rgmas kociot, iar cerkiew insemneazg bisericg
ortodoxg". Dupg Skok amandoi termenu isi au originea in
Peninsula Balcanicg. In ce priveste kostel (< eastellum) lu-
crul este si mai evident. Slavii nicaeri n'au putut ennoaste
mai bine eastelele romane deck dealungul Dunarn. Aci
Viminacbum a fost numit Kos(plac (< *castellaceum).
Cu privire la schimbarea intelesuhu lui kostel din
castel" in biserical", Skok nu achnite pgrerea acelora care
cred. cal deosebirea semanticg a pornit de la felul cum. erau
claidite bisericile in evul mediu, fund inconjurate cu f orti-
ficatiuni. Biserici cu intgrituri se atestg si in alte taxi, in
care ins2a intelesul lui castellum n'a suferit nici o sclum-
bare. Aeeastg modificare Skok si-o explical numai
din motive istorice. Nu felul cum erau zidite bisericile a
contribuit la schimbarea intelesului castellum > kostel bi-
sericg" ci evenimente din istoria bisericeascg a Boemiei.
Germanii, dupg Bretholz (cf. Gescluchte Bohinens und Ma-
'Arens, p 76, citat de autor) in propaganda lor bisericeascg
printre Slavii de vest, nu se sileau atalta ea sal boteze mul-
timea in n.umele lui Cristos, cat ea sa", atragg pe printi pen-
tru cauza cresting. In acest scop increstinarea pacified era
rarg. De cele mai multe ori numai rgzbouil inerestina, ger-
manizand pe Slavi. Aceasth inerestinare cu forte., dupg
Skok, nu se putea imagina IL% un castel" pentru apbl-
rarea bisericii si nici farg un stgpan insgrcinat cu aceasth.
apgrare". Acest stalpan nu putea fi altul clecat germanul
kumng, care a dat la Boemi si Poloni forma kitnedzi cal in-
telesul de print" 5ipreot"-. In felul acesta Skok, printr'o
interpretare ingenioasg a datelor linguistice izvorite din im-
premrgrile istorice, isi explicg de ce Boemii si Polonii pen-
tru termenul preot" n'au luat de la Germani cuvantul
pristar < presbyter, imprumutat Inca: din sec. VIII, 6i au
www.dacoromanica.ro
628 TH. CAPIDAN
recurs la o forma ca kedzi (< kuning) care, din caaza

celor doua intelesuri din limbile slavice : print si preot,
putea da nastere la ambiguitati.
Cu totul altfel s'a savaxsit increstinarea Slavilor me-
riclionali. Aci societatea bisericeasca, care avea un trecut
de yeacuri si era bine intarit, intrebuinta o tactica cir-
cumspecta. Cu tot prestigml lmibei latine din occident, Papa
admite intrebuintarea limbei slave in biserica. La acesti
Slavi preotul nu poarta un nume razboinic. Forma greaca
=nag inrudita cu nthcrcoc mos" ( <, arom. papu) a dat in
slava doua cuvinte una pastrand pe a de la acuz. popa,
care se intalneste in Vojvodina si la Romani (popl),
alta Meg, acest sufix, mai ales ca el se confunda cu :,,uf.
dimm. slay -a, popti, care in mci un caz n'ar putea 1 em
din germ phapho. De asem _r ea piskup (biskup) din
'enicizono;, eptscopus la tot]. Sla,iu catolici, nu poate yen],
dupg Skok, din germ. btskof, din cauze fonetice : germ.
o n'ar fi putut da in sl. u ; de asemenea f germ. ar a
trebuit sa dea f nu p. Dar ceea ce vorbeste, clupa autor,
si mai. mult pentru romamtatea formei slave este cm an-
tul sloven aof cu acelasi inteles Ea este de origine geim
si arata regulat I pentru p (din biskof) si a < sk. In
elementele romane din slava sc rarnane invariabil. Irn-
prumuturi tajrzu sant eptskop (jepiskuopti) si vladyka.
Acesta din urma este o traducere a grecescului 6con6-cnc.
Dupsa Bizant a venit Aquilea, care a dat Slavilor pe
4praebyteru din care ei au facut prvad si archtprvati
(< prevede) din textele glagolitice cu o arie foarte re-
strnsa de asemenea iaktinu, zakctnit (< diaconus) si
,
mai ales podreka (< patriarcha) pentru denurnirea se-

fului bisericii, atestat Inca' in sec. XIII, en a > 0 si ta
> e" > e, ceea ce vorbeste deqtul pentru 1, echimea lui.
Skok nu crede ca. dum (dun) preot" in Ragusa si C-it-
taro, din domains, yin tot din Aqmlea. Aria acestui cu-
vnt este foarte restrans a. si nu intra, in teritoriul pa-
triarhatului din Aquilea. raca se compara acum aria
cuyantului poprt cu aceea a cuvintelor intrate pm Aqui-
www.dacoromanica.ro
RECENSII 629
lea. se va vedea c raspanclirea acestora din tiring este

1oane slaha.
Pentru inlaturarea defimtiva* a Orem ca. primal strat
de termeni religiosi la Slavi are veni de la German%
Skok mai analizeaza. cuvintele pentru formele slave in-
semnand crestin" i pagan". Cel dintaiu krastijantna
reproduce forma latmil christidnus. Forma mai noug la
Slavii ortod.oxi hristijanina (cu h- In loc de k-) s'a nascut,
dupa Skok. subt mfluenta cuvantului grecesc XP:crucc965-
Pentru ultimul termen, in vreme ce Germanii intrebuin-
teaza un calc linguistic : heidan (dupa lat. pagus = got.
hadlu), Slavii imprumuta direct forma lating paga.nus
pogana. Pentru formele romanice de asfazi este importanta.
concordanta in tratarea lui stl din chrishanus in cuvantul,
dlay j cuvintele romanice, toate acuzand o evolutie deose-
bita de aceea a latinei viulgare, care a dat ss.
Peste tot studiul savantului profesor din Zagreb este
indtructiv atat pentru rezultatele la care ajunge, limpe-
zind chestiuni capitale pentru inceputurile crestinismului
la Shvi, Cat mai ales pentru aplicarea noulor nujloace
de geografie linguistica, in fixarea arnlor cuvihtelor bise-
rice5ti basilica-ecclesia la Romani, kyriak la Germani Ii
Slavi, tratate la inceputul acestui studiu. TH. CAPIDAN.
GR1GORE NANDRI$, Unitatea linguestica a popoarelor slave.
Extras din Codrul Cosminului" II (1925). Cernauti 1927.
GR1GORE NANDRI*7 Les diphtongues a hguides dans les l-
ments slaves du rowmain.Extras din Mlanges de l'tcole
Roumaine en France" II, 1927.
Primul studiu al tanarului profesor de la Universita-
tea din Cern'auti reprezinta lectia de deschidere a cursului
san de sla.vistica. In aceasta prelegere programatica. Nan-
dris. dupg ce expune pe rand diferitele teorii cu privire la
impartirea limbilor slave, in ce priveste unitatea linguisticA
a poporului slay, ajunge la presupunerea lui A. Meillet, ex-
primata, in Le monde slave (III, p. 399), dup care limba
slava se simtea unitafa inca, prin sec. IX, cu towte eh' fie-
...care din populatiunile slave se despartise de cu vreme din
www.dacoromanica.ro
630 TH. CAPIDAN
trunchiul comun slay, aseza,ndu-se in locurile in care le

gasm i astazi. C. asemanarea prea mare intre Innbi le
slave de azi, in opozitie cu marea diferentaere ce arat6
limbile romamce, ar putea servi ca o proba. pentru price-
perea evolutiei mai lente a slavei comune, e o constatare
impotriva careia nimeni n'are de zis mmic. Dar de la a,
ceasta smapla presupunere i pang la credinta in persisten-
ta tendintelor fonetice comune in particularitatile cele mai
caracteristice care separa, limbile slave, cum ar Ii desvol-
tarea grupelor tort i tolt, este, cred, o distanta, foarte mare.
ln sanul limbilor slave exista, foarte putine momente de
deosebire fundamentala, ; acestea se pot numara pe degete.
Cu twit() acestea eu cred c, diferentiarea lor a inceput de
cu vreme si s'a ispravit tot de cu vreme. S ne ganclim
putin la tratarea lui a -I- n in elementele romane thn lnn-
ba sa,rba., despre care au scris atatia insi i cu care on'ain
ocupat i eu in Elententul slay din dad. aroindn (p. 38). In
cursul sec. IX evolutia acestui sunet a fost identica cu a-
ceea a cuvintelor slave in care se afla o vocala nazala.. Si
clack cu toata deosebirea pricinuita de acele cateva puncte
de despartin, o innitate 1inguistic. s'ar fi putut 'Astra in
samul limbilor slave, inca in cursul sec. IX, aceasta se ex-
phck desigur, in cea mai mare parte din iclentitatea restu-
lm de material linguistic, care nu fusese supus la moth-
ficarile formale si semantwe ce se observa in sanul hmbi-
lor romamce.
lath: de ce eu nu pot fi de acord. cu Nandris mci in
privinta rezultatelor la care ajunge dansul, cancl discuta
origmea slava' a cuvintelor baltd, gard etc., tratwte In bro-
sura a doua Pesupunerea ca, metateza din formele roma,-
ne:Ai s'ar pastr de pe vremea child in limbile sud-slave
grupele *tort, *tolt ar fi contmuat subt forma tart, tlt, nu
este inca cu 11.1111iC dovedita. Ceea ce se citeazg din paleo-
slal h pentru dovedirea acestei posibihtati nu este sigur,
iar acele cloua-trei cuvmte aduse din dialectele bulgare de
azi nu arata. nimic. 0 forma, ca bulg. purdade pentru pro-
dade, ca sa, ma servesc numai de Tin smgur exemplu, are
aceeasi valoare, din punctul de vedere al epocei in care s'a
www.dacoromanica.ro
RECENSII 631
produs metateza, ca gdrna, gdrnut, gdrdtnd, geirteseu

idrnu etc. din dialectul aroman (granil fgrserot),
pentru gran, grdnut, grddind, firan, barna, formele uzuale
de pretutincleni la Ammani si chiar la Fgrseroti cu un
veac-doug inamte. Numai cand se vor aduce clovezi sigure
despre evolutia tarzie a metatezei din grupele citate in
limba bulgarg, abia atunci se va putea intrezdri leggtura
dmtre cuvintele romnesti si formele slaN e. Pang atunci nu
trebue pgrasitg ideea unei legAturi cu ceea ce ne oferg lnn-
ba albanzg, mai cu seamg c extensiunea geograficg a cru-
vintelor despre care ne ocupgm trece la norcl clincolo de
teritoriul ihric, iar raporturile de veche convietuire, intre
Romani si strgmosu Albanezilor, au lgsat urme aclanci in
struotura hmbii noastre.
Exprimandu-mi aci o pgrere deosebitg, care, poate, sg,
mu fie si cea adevgratg,, fireste n'am pretentia sg, combat
ideile unui tangr invatat, in cunostintele si aptitudmile cg-
ruia, in actualcul stadiu al slavisticei la noi, se pun marl
naclejdi.
TH. CAPIDAN.
PANAITESCU P. P. loan Bogdan i studitle de istorie slava

la Romani. Extras din Buletinul Comisiei Istorice a Ro-
mantel", vol. VII.
I Bogdan este eel dintaiu istone al nostru care a dat
importanta ouvenitg studnlor slave. Avand in acest dome-
niu o temenuog pregatire, atat linguisticg cat si istoricg, el
aduce, ceea ce lipsea pang la el deplina obiectivitate a
omului devotat adevArului.
Existg o culturg slav desvoltata in Principatele noa-
stre, care isi are trhaturile ei deosebite. Asa credea I.
Bogdqn. Pentru el istoria cultiurn i instituthle somal-poh-
tice fac parte integrantg, din studiul istonei, pe care nu-1
putea concepe decal sociologic.
Descoperirea si publicarea celor mai multe izvoare ale
istoriei noastre este de o capitalg importantg, pentru isto-
riografia si istoria culturalg romaneascg Publicarea do-
oumentelor slave sant de aceeasi fundamentalg insemngtate.
www.dacoromanica.ro
632 R. PAUL
I. Bogdan a rezolvat fericit, in cele mai dese cazuri, chestiu-

nile de tehnica, critic i interpretare. Poate fi considerat
intemeletorul stnntelor ajutatoare aplicate la istoria noa-
stra. Afara de problema slava interna, I. B a sons si des-
pre relatiile cu Slavii vecini. Rezultatul cercetaxilor sale nu
intereseaza numai pe Romani, ci tiinta slavistica in ge-
nere, uncle a fost recunoscut, chiar de abunci, ca autontate.
Acest articol e bine ca improspateaza opera si ideile u-
nui om, care a adus Mat de man servicii stiintei clar
care mai poate fi pentru noile generatii un admirabil e-
xemplu i indemn.
Se d i bibhografia scrierilor lui I. Bogdan.
R. PAUL.
JORDAN I, Incereare de bibliografte toponimied romdneascd.
Extras din Bul. Soc. Reg. de Geografie", vol. XLVI, 1927.
Bucuresti 1928, pp. 1 21.
Once stiinta astazi trebue sa-si aiba anexa ei indispen-
sabila bibliografia. Ea serveste un scop practic de primul
.
ordm, fund una din conchtule care faciliteaza progresul

stimtelor. Este indreptarul ce incurajeaza si d. incredere
incepatorului, ii d putinta sa-si masoare putenle, 11 fe-
rote de a dibui pe drumuri streme si incalcite. Iar pentru
savantul ajuns, ea este informatorul prompt si exact, Ca-
ruia ii economiseste un timp, ce-1 va intrebuinta altfel mai
cu folos pentru stunta pe care o serveste. Este si o obliga-
tie morala fata de acei, a caror osteneh ne-au inspirat $1
ne-au servit.
D-1 I Jordan, care pang acurn a clovedit, in domeniul
topornmiei romanesti, ravna mare si competintA, incleph-
neste la timp, prin incercarea de fata, o datorie, pe care
dorim, cu d-lui impreuna, s. o desavarseasca. Ni se trece
in revista cercetarile de toponimie romaneasca, articole din
reviste, sawn aparte, sau fragmente privitoare la aceasta
chestiune din lucrari ce trateaza probleme inrudite Ne
avand la indemana intregul material, lucrarea se reco-
manila ca o inoercare numai.
Materia e clasificata dupa p d. v. din care au fost
www.dacoromanica.ro
RECENSII 633
cercetate diferitele nume de localifati romanesti. Unele au

fost studiate din interes istoric (Hasdeu, Xenopol, Roesler,
Parvan etc ), altele pentruca," 16muresc chestiuni sociale, et-
nologice, linguistice, geografice etc. Insirarea nu este nu-
mai statistica ci i critich, dandu-ne si continutul lucrarii
mentionate. Apreciem prin aceasta si felul bun cum a in-
tele, bibliografia.
R. PAUL.
LINIU MARIAN, B. P. HaOeu qi 31 Emineseu. Chisinau,

Cartea Romaneasca, Tipografia Eparhiala, 1927, 31 p.
Preocuparile poetice si hterare ale cl-lui Liviu Marian
le c inoastem dinamte de razbom.
De data aceasta d-sa incearc6 s6 fixeze caleva
puncte de contact Intre cei doi scriitori. Autorul afirm6
ca Hasdeu si Eminescu sant foarte inruchti prin conceptii
si idealuri". Credem c6 teza d-lui M. sufere de vitml ini-
tial al Irish'si metodei intrebuintate de d-sa paralela. A-
ceasta de multe ori este o combmatie artificia1 6 i subiec-
tl\ a celui ce-o face Pentru a fi seutit de acest neajuns,
ea tiebue sa, se intemeieze pe fapte bine dovedite. Gine insa.
ar putet afirmh cu toata siguranta c6 randurile lui Has-
deu referitoare la faranul basarabean (v. brosura, p 11)
nu inspirat prima strof6 din marsul lui Eminescu La
arme", on c. anumite versuri din Doina" lui Emmescu
i-au fost inspirate poetulud. de Drumul de her" al lui Has-
deu ?
Ni se pare de asemenea fortat6 servind interesele
aprioristice ale paralelei afirmatia c. Hasdeu a apre-
ciat in general just pe Emmescu" (p 7). Citatnle aduse
de autor si aceea in care Hasdeu combaAe directia
none si aceea in care el il pune in comparatie cu Ale-
csandri si aceea din poezia Dumnezeu" i aoeea din r6-
spumul dat de Hasdeu Viefu" lui V1ahut6, infirm6, cre-
dem afirmatia d-lui Marian Clnar si atunci cand Hasdeu
..se pronunt6 definitiv asupra personalit64ii poetice a lui
Erninescu... temperamentul sau combativ, spune insusi d.
M., nu 1-a oprit nici cu aceasta, ocazie s6 nu formuleze
www.dacoromanica.ro
634 TEODOR A. NAUM
acuzatn nedrepte in contra prietimlor si admiratorilor ju-

nimisti" al poetului mort". Atitudinea lin Hasdeu fata de
Emmescu n'a fost aceeasi. Caci, dupa ce isi revizueste icleile
de la 1888 in favoarea lui Eminescu, $,]. anume in Necro-
log" (v. brosura d-lui. M , p. 19-20), la 1892 el yorbeste-
de umbra" lui Emmescu, care e tot umbra, fie chiar on.-
cat de disproportionata", prorocind ea o Teactiane fi-
reasca nu va intarzio sa tgadinasca bietului Eminescu
prima si mult-putinul care 1 se euvine pe dreptate " Nu
credem ca. aceste eitatii pot cloyedi o apreeiere justa," a
lui Emmescu din partea lui Hasdeu". TEODOR A. NAUM.
GHERAsm V., Modernismul in hteratura romand (Extras
dm revista Junimea Literara", anul XVII. 1928).
Autorul se inscrie, ea si. alti critici de dmamte si. de
dupa razborn, in ranclurile aparatorilor asa numitei poeza
no].". Aceasta, poezie avancl nevoie si de o justificare teo-
retica, numele lin Nietzsche, Edschnud, Freud ne intam-
pine', si in expunerea cl-lui V. G. Noi credem ca intr'o a-
somenea discutie, teortu intereseaza cu mult mai putin de-
ceit insesi produsele poetice si artistica caci teorn se pot
nascoci multe si multe se pot sale si se pot spune. Aa,
ni se spune in brosura d-lui. G., care reproduce de sigur in
aceasta privinta, 'Annie altor filosofi, ca artistul expre-
sionist modern darama edificiul pe care 1-a ridicat eultura,
deoarece .. acela e un zicl rece si strain lin". Ash dar arta
moderna trebue sa darame cultura de pang acum a ome-
nun si s'a se intoarca la barbaria prumtiva, atituclme f].-
losofica" care s'ar legitima si mai mult in urnia razbom-
lui, in care lumea s'a convins ca eivilizatia se nimiceste
prin armele ei proprn". Nu mai putm interesant este a
insemna caracterul subversiv al non miscari, asa, cum re-
zulta, din citatul pe care cl. V. G. il face din Edschmid. (p
6) . (artistri) nu mai erau supu$1 ideilor, nevoilor i tra-
gedulor cugetard burgheze j capitaliste".
pupa expunerea acestor teorn si a altora de felul a-
eesta, d. V. G. se ocupa, de nwderlusmul in literatura ro-
mama, Dupa d-sa, pe cancl Eminescu reprezinta in aceasta
literatura cultura germang, acela care deschise porti largi
www.dacoromanica.ro
RECENSII 635
spiritului francez in tank romhne a fost tocmai aclversarul

cel mai inversunat al litu. Eminescu, achca Alexanclru Ma-
cedonschi.", care indruma poezia romana, pe Calle simbo-
lismului francez". S ne fie perrais a observa ca. una este
a deschide porta largi spiritului francez in trile romhne
mare nusiune atribue d. V. G. lui Maceclonsch]. 1 i alta
este a indrumh poezia romana pe caile simbohsmullui frau-
cez Caci cloar simbohsmul francez nu este tot spiritul Iran-
cez ! Daca cl. V. G voia s. ne spine cane a deschis porti
largi smritului francez, In literatura romana, trehma sa-si
aduca aminte mai intam de un Ehad, de un Grigore Ale-
xanclrescu on de un Costache Nogruzzi, de un Alecsandri,
care ne-au pus in contact cu adevarata st. marea literatura
franceig, nu ou o poezie pe care inc. Mallarm o vapo-
rizase si care a dat prilej imitatorilor ei, francezi sau
streini, s. clevie numai mste baiguitori de vorbe, subt care
al crede ca se ascunde cine she ce filosofie ash au fost
toti acei care s'au intitulat sunbohsti sau decadenti romani
si care, inamte chiar de razbom, isi expuneau divagatule
lor in unele reviste romanesti .
D-1 V G. invoaca, autoritatea lul Maceclonschi hul
generalulm care in mare parte a realizat unirea Principa-
telor". Acum pentru inttua oara aflam ca, unirea Princi-
patelor a fost in mare parte reahzafa notati bine )eah-
zald de generalul Macedonschi Neclumeriti in fata ace-
ste] descoperiri pe care o aflam dela (1 V. G , am deschis
Istoria lui Cuza-Vold a ilustrului nostru istoric A. D Xe-
nopol si am vazut acolo c. numele generalului colonel
pe vremea aceea nu figureaza, deck o singura data cu
ocazia unui ordin militaresc dat in preziva Unirii Atat
51 mmic ma]. mult ! Marelm talent" al lui Macedonschi,
tenacitatn" i sprijinului s'au i se datoreste, spune d V
G mai departe, reusita simbolismului in hteratura noastra".
Ca si cum ar fi fost vorba de cine 5tie ce triumf literar !
Ba autorul crede ca, aceasta, rniscare a avut o ash de mare-
insemnatate pentru literatura romana, incat se poate vorb]
de unele crize ale simbolismului roman, datorite, pe deoparte
adararii tot mai crescande ce i se aducea lui Eminescu
www.dacoromanica.ro
636 TEODOR A. NAUM
iar pe cle alta, parte curentului nationalist al Semana-

torului".
Interesanta e concluzia autorului : d-sa marturiseste
mai intaiu c expresionismul a gasit teren potrivit in
haosul moral de dupa, razboiu. Va sa zica numai intr'un
haos moral se putea naste el Buna recomandatie pentru
I
poezia cea noua 1

A cloua marturisire pretioasa a antorului este Ca expre-
sionismul Inca' n'a fost in stare sa creeze un geniu crea-
tor, nici la nm, nici in alta parte". Daca, dar expresionismul
n'a fost in stare sa, creeze un geniu creator nici in alte lite-
Taturi, in care o indelungata evolutie literar, ofereh ele-
mentele necesare unei noi sinteze artistice, sa speram, cu
d. V. G. ea acest geniu creator se va naste la noi ? Cat
clespre necesitatea la noi a unei literaturi moderniste, pe
care cl. V. G vrea s'o altoiasca pe poezia noa.stra popu-
lara cu ajutorul eareia Delavrancea crecleh tocmai dim-
potriva c, vom seal:a de bolesnita decadentn" noi in-
telegem foarte bine cu D-sa ca nu exista alta posibilitate de
desvoltaie a artei si literaturii noastre culte deck numai
in sensul" enui mare suflu popular", dar ne deosebim
de D-sa cardinal" ca sa" intrebuintam propria D-sale
expresiune expresionista," sustinand cu adanca con-
vingere cA ceea ce-i lipseste natiei noastre in literatura
nu este imitarea expresionismului german, dupa cum n'a
fost altadata, nici imitarea simbolismului francez, spriji-
nita pe autorirtatea lui Stuart Merrill, Visan, Pierre Quil-
lard, Ephraim Mikhael, Georges Vanor, Ren Ghil, An-
dr Fontainas si altii din aceeasi scoala a decadentismului.
TEODOR A. NAUM.
ALEXANDRU MARCU, V. Alecsandri qi Italia. Academia

Romana. Memoriile sectiunii hterare. Seria HI, torn. III, mem. 9.
Spre deosebire de criticul expresionist" de la Cer-
nauti, cl. A. Marcu, conferentiar la Universitatea din Bu-
curesti, e preocupat, din potriva, de studiul hteraturii
noastre clasice. D-sa inching lui Alecsandri o luerare cu
www.dacoromanica.ro
RECENSII 637
caracter biografic si clocumentar. Si fimdca, intamplarea

face sa vorbim despre Alecsandri dupa Modernismul"
d-lui V. Gherasim, iata ce zioea, 011anescu-Ascamo in dis-
cursul sail de receptie dela 1894 (p. 137), ash dar dnp
ce aparuse poezia cea notia a lui Maceclonschi & Comp. :
lacrarile lui Alecsandri ne-ar putea mangaia, de epi-
demia decadenta i desdusionista, ce bantue de la o vreme
literatura noastra si care prin dispretul idealului infipt
in minta orbite de teorii grosolane sau bolnave, molip-
seste o mare parte a publicului inconstient4 on rau prega-
tit pentru a se apara de dansa Noroc dear ca seva inte-
1
lectuala nu este pe deplin atacat i a arta aceasta ralu

facatoare, Ufa' de nimic viu, nimic original intr'insa, hi-
bricla si destrabalata, va sfar$1, dupa ce va slei toate in-
gaduirile, prm a se niimici ea insa$1 in mijlocul istericei
comedh co joaca in profitul autoldriet sale de contraban-
d. Cu atata mai mult dar trebue s multumim, de la
inceput, cl-hu. A. M. pentru studiu inchmat lui Alecsan-
dri, cu cat astazi foarte multi incearca s. intunece gloria
marelui poet al generatiei dela 1848" $1 de mai tarziu. Am
regretat numai c. atunci cnd, la inceputul lucr'arii sale,
reproduce parerile critioe cele mai autorizate asupra poe-
tului, autorul nu mentioneaza si opinia lui Maiorescu, pe
langa aceea a lui 011anescu-Ascanio si ale cl-lor Iorga,
Stanoa $i Ibraileanu. In Alecsandri, zice Maioresou (Cri-
lice II, Socec, 1892, p. 215 sq.) vibreaza toata imma, toata
misoarea compatriotdor sai, cat s'a putut intruph intr'o
forma poetica in starea relativa a poporului nostr i de
astazi Farmecul limhei romane in poezia poporala el ni
, mbirea omeneasca $1 dorul de patrie in hmi-
1-a cleschis
tele celor mai multi clintre noi, el le-a intrupat ; frumu-
setea proprie a pamantului nostru natal si. a aerulm no-
stru, el a descris-o; somnismal Gmtei latme" $1 ura contra
Evreilor, el le reprezinta. and societatea mai culla a
putut aveh un teatru in Iasi $i in Bucuresti, el a. raspuns
la aceasta dorinta, scriind clrame $i comedii ; cand a fost
chemat poporul sa-si jertfeasca viata in razboiul din ur-
ma, el singur a incalzit pe ostam nostri cu raza poeziei.
www.dacoromanica.ro
638 TEODOR A. NAUM
A lui lira multioorda a rasunat la once adiere ce s'a pu-

tut destepta dm miscarea poporului nostru in mijlocia lui".
Credem ca parerea lui Maiorescu, dela 1886, este cel pu-
tin tot ash de automata ca si aceea a criticilor mai noi.
Stahilrnd punctul de plecare al studiului s'au, d. M.
atribue lui Alecsandri si alt merit : acela de a fi intro-
dus cel dinfam, cu marl mult prestigiu tema" exotismu-
lui Italian in hteratura noastra". Lucrarea publicafa in
Analele Academiei Rointine consta tocmai in analiza ope-
relor lui Alecsandri care doveclesc acest exotism. Inainte
de aceasta analiza, autorul discuth. si chestiunea originii
poetului. Aici, s. ne fie permis a face observatia c. nici
char inteo lucrare stiintifica cum este aoeea a d. M
nu se cuvine s'a se mai ocupe cineva de originea semita a
poetului : aceasta ipoteza. nu mai este astazi sustinuta de-
cat de criticii evrei, interesati a revendica pentru natiu-
nea lor gloriile altora. De altfetl, pe autor 11 inteTeseaza
tocmai una din celelalte ipoteze cu privire la originea lui
Alecsandri originea lui venetiana, de care ma intdiu pipe-
ful era convins Pe laugh aceasfa convingere a poetului
nostru, autorul mai dovedeste la el si necesitattea aproape
fiziologica, de a trai in tan cu china mediteraniana", pre-
-cum j marea lui pasiune pentru calatorii". In capito-
lele urmatoare, d M. urmkeste teza studiului sau : subt
influenta romanticilor francezi dela 1848 si in urma imprie-
tenirii cu C. Negri, Alecsandri face prima caratorie in
Italia a doua sa patne", obtiectul visurilor sale de a-
dolescent" cum va nee insusi Autorul schiteaza eta-
pele acestei calatorii si apoi urmarile ei asupra operei
poetului : mai intaiu, prima sa compozitie literara in hm-
ba romana Bgchetiera dela Florenta", la baza careia,
spre deosebire de opinta d-lui N. Iorga de la 1893, auto-
rul recimoaste un puternic substrat de realitate si im-
presii personale", staruind, prin citatul din studiul lui
Pesci (Firenze Capitale) si asupra identificarn istorice a
Floraresei i ilustrand cu catteva citate din nuvela insasi
a Jul Alecsandri exotismul Italian", pe fonclul caruia se
profileaza romanul de iubire" din Bucheliera dela Flo-
www.dacoromanica.ro
RECEINSII 639
renta". Alecsandri, argymenteazg mai departe d M., a

psastrat i dupg intoarcerea din Italia, odata cu amintirea
acesteia, iu dorul de a o revedeg. Tovargsia lui C. Negri
el insusi Indragostit de romantica Italie i a priete-
nului Italian Corradirn, tinil treaz dorul aoesta, in timp ce pe
sufletul poetuluicare nu Implinise 25 de anipusese sta-
panire iubirea pentru eroina si ea romantica a celor
(Entaiu cantece de iubire trgita", Elena Negri. Un capitol
hitreg e consacrat de autor leggturilor dintre Elena Negri si
Alecsandri in cadrul pitoresc al Venetiei, a carei viziune
peeticg iiiflgcareaza si pana criticului ; iata-ne si in fata
palatului Benzon, unde locuise Alecsandri cu iubita lui si
a earni identificare autorul s'a strgdmt s'o Lea, insotind
textul sgu si c'o fotografie ineditg a acestui palat Inspi-
ratia erotica, datorita Elenei Negri ; peisagiul venetian,
servind drept cadru al sentimentului, cantecele gondolien-
lor, denotand preocuparea folcloristica, toate explica ci-
clul venetian al poeziidor lui Alecsandri care ar puteg sa
figureze intr'o antodogie a Romanticilor de pretutindeni
care s'au inspirat din exotismul venetian". Autorid Inso-
teste apoi tangra pereche indragostrtg la Napoli. i in Si-
cilia de astadata si in tovarasia lui N Balcescu. pang.
cand. romanul de iubire venetiana si sicidiang." se termi-
ng la mormantul Elenei din Constanitinopol. Astfel, cu
exotismul Radian se leaga intim conchide autorul
aparitia In istoria liricei rornamesti, a poeziei erotice a lui
Alecsandri si pnn aceasta se afirma insusi Romantismul
romnesc : importanta acestui fapt o sustine autorul si
fata cu rezervele adesea exagerate" pe care le-au fgcut,
cu pnvire la cahtatea i eficacitatea exotismului italian"
la Alecsandri, un Traian Dernetrescu sau cu mai multa
circumspectie" G. Bengescu.
Italia apare Ins j de-acuma inainte in opera poetu-
lui : astfel in Calatoria dela Biaritz la Gibraltar" Alec-
sandri intercaleaza povestirea intitulata Muntele de foc",
nuvela romantica prin elernentele ei fantastice si exotic%
cu ,subiect italian, transpusa de poet ,5 i in versuri. Da a-
semeni, influente i aluziuni la Italia gaseste d. M. i in
www.dacoromanica.ro
640 TEODOR A. NAUM
fragmentul Un salon in Iai". Chiar so. in timpul in care

Alecsandri e luat de vartejul luptelor pohtice din preajma
linirii, el nu inceteaza a se gandi la Italia i cu drept
cuvant, in scrisoarea lui Alecsandri okra amicul sau Gra-
mer, 4:1. M. subliniaza cuvintele poetului in care el mar-
turiseste binefacatoarele inraurna ale calatonilor vene-
tiene asupra temperamentului i asupra desvoltarii in,pi-
rataumi sale".
In capitolul care urmeaza Alecsandiri ambasador al
cauzei romnesti in Apus", ci. M. strange laolalta infor-
matiile referitoare la misiumle cliplomatice aiIe lui Alec,
sandri la Paris si in Italia, aratand cum si activitatea lui
politica e strans legalta de Italia 5i contribuind la intregirea
acelor informath prin publicarea unior documente inedite,
precum sant trei scrisori Cara poetul nostru de la filoro-
manul, diplomat si filolog, Giovennale Vegezzi Ruscalla,
asupra caruia autorul ne-a dat i o monografie speciala
In 1926 si cu care Alecsandri statuse in legaturi literare;
de altfel, activitatea de ambasador a acestutia se intretese
si cu predilectiile si activitatea lui hterara, care, aceac.ta,
trebuia pusa in legatura cu cea dintam in acest capitol d
istorie pohtica si diplomatioa. In alt capitol, se anali-
zeaza unpresiumle poetului, in timp ce urmarea, chiar la.
fata loculud, la cartierul general al armatei franceze, cam-
pania razboiului din 1859 dintre Franta, Piemont si Austria
de asemenea ciclul de versuri inspirate de episoadele a-
cestui rgsbom (La Palestro, La Magenta, Solfertno, Ber-
salierul murind), precum $1 acela in care desattusat de
obsesia rasbomlui... se refugiaza, in natura calma... a la-
cului Como" sau canta, poezia parn" 5i Venetia, scum-
ma lui din timpul mbirii cle alta data. Chiar dupa misiu-
nea lui diplomatica la Torino din anul 1861, gandul lui
Alecsandri zboara mereu spre Italia dovada sant poeziile
compuse in aceasta epoca (Cdntec sictlian, Pe coastele
Calabriei, Marea Mecliteranci), poezii in care peisagiul ita-
lian ocupa un loc a$A, de mare, desi in aceasta epoch' poe-
tul compune i Pastelurile", dupa cum aluzii la acelasi
peisagiu exotic italian apar si in Dridri" i in Marga-
www.dacoromanica.ro
RECENSIr 641
reta", povestiri cu caraeter autobiografic. In sfax$11t, In

vreme ce Valul lui Traian" din 1874 ea i Sentinela
roirand" prezintd, un exemplu de exotism istoric, cu
Palatul Loredano" $1 mai ales cu finalul scenetei intitu-
late Conema", jucatd cu succes chiar dupd. 1877, cklem
in recrudescente romautioase" care dovedese cd Alecsan-
dri a parpetuat in epoca maturiatn sale artistice felul
acesta de interpretare... al exotismului italian". Gdsim apoi
expuse in alt capitol raporturile lui Alecsandri cu lite-
ratli i artitij itaheni in legdturd cu Cntecul Gintei la-
tine", pus pe muzicd de italianul Marchetti $1 itradus de
cinci ori in limba italiana; cdratoria poetulud. din 1882 prin
Italia spre Montpellier, precum $i ultima liii aldtorie in
aceea4i tail, din 1889 epoch in care peetul scrie dra-
mele lui istorice, dmtre care pe cea de-a doua: Ovid'iu", au-
torul o interpreteazd in sens autobiografic $i. in cadrul
exotismului italian". In ulthnele trei capitole autorul ne
aratd cd. Alecsandri n'a aderat nici la ideologia mazzinia-
nd, nici la $coala latinistd ori italianizantd a lui Heliade Si
el n'a cultivat in chip stdruitor limba $1 hteratura itaha-
nd. Nu ne-am opri asupra acestei din urmd concluziuni,
_dada' exphcatia autorului nu ni. s'ar pareh. hazardatd. D-sa
spune anume cd, dapcd. Alecsandri n'a cultivat literatura
aceasta se datore$te lipsei de aptitudine fatd de
culturd in general, cu exceptia celei moderne franceze".
Credem c. acuzatiunea este prea gravd pentru Alecsandri,
a cdrui operd multilateral:1 $1 as de bogatd, nu poate sd.
aibd la bazd o lipsd de aptitudine pentru culturd in ge-
neral". Preferinta datd de el literaturii franceze fie
chiar numai celei moderne chiar dacd ar fi o dovadd
riguroasd a unilaterabatii culturii lui, $i tot n'ar putea..
sd denote lipsa de aptitudine pentru culturr. Nu trebue
sd. se confunde ceea ce ar fi lipsa de aptitudine pentru
culturd" cu ceea ce este irrerent temperamentului poetic
in genere : acel dolce farniente, care-I fdcea. i pe Horatiu
sd se plimbe pe Calea Saud adancit in eine $tie ce nimi-
curi. Nici chiar studiile poetului Igcute, dupg cum se stie,
Dacoromania V. 41
www.dacoromanica.ro
642 TEODOR A. NAUM
la Paris i care sant considerate ca studii necomple'-

superficiale, nu ne indreptatesc a emite aceasta afirma-
011anescu-Ascanio, amicul i chscipolul poetului, ne
spune in Discarsul sail de receptie (p. 14) ca Alecsandri
SO dadtil. Cll tot sufletul la studml poetilor clasicz si mo-
derm", lar G. Bengescu, biograful si prietenul care stab
cluei ani de zile la Paris in mtimitatea poetului, preci-
zeaza (V. Alecsandri, Cony. Let. XX, 167) : spre a-
cost sfa,rsit" (al completarn i perfectionarii eclucatiei sale
hiterare) d. Cotte il initia, la regulele prosothei franceze si
desvalui in ochn si frumusetile yechilor poeti, ale ha
Homer, ale lux Vergileu, ale luri Horattu..."
Lucrarea d-lui Marcu este, inainte de aparitia sinte-
zei biografice a d-lui G. Bogdan-Dina, despre care vorbim
mai jos, cea mai noua contributie serioasa la studiul o-
perei lui Alecsandri. Plecand, fireste, de la datele cunoscute
ale biografilor anteriori, aducand insa precizari nou si
unele documente inedite, legAndui-le toate de ideea centrala,
autorul analizeaza motivele de inspiratae exotica', Italiana,
din opera lui Alecsandri, prezentand pe poet ca 'Arta, al
marii micri romantice din apus. La rneritele stiintifice
ale lucrarn se adauga, pentru a face lectura ei placuth, si
pling de interes, un stil amplu, poate difuz pe alocurea, dar
incalzit pretutindeni de avant si de dragoste pentru opera
poetului moldovean.
TEODOR A NAUM.
G. BOGDAN-DMA, Vasile Alecsandri. Povestarea unei meti.

Academia Romfina,. Bucuresti, Cultura Nationala, 1926. In 8,
63 p.+IV anexe.
Interesul pentru Alecsandri nu s'a aratat lush', in ul-
timul limp numai prin lucrari ca aceea a d-lui Marau.
D-1 G Bogdan-Duica, a scris nu de mult pentru Alecsan-
dri, cu prilejul maugurani Mausoleului dela Mircesti, a-
devarate prigini de inchinare dar si de dreptate". In
brosura publicata de Academia Romana, d. Bogdan-Duica
nu s'a marginit numai la rolul de corcetator stimtific -al
vietii si operei lin Alecsandri. Intelegancl si patrunznd
www.dacoromanica.ro
RECENSII 643
opera poetului in leggturg, strns Cu evolutia

culturalg, i literarg. a neamului", d.-sa a voit sg. facg. si
Areptate poetului, pe care umi au crezult de ouvimta c tre-
bue sa-1 micsoreze i sg-1 considere ca lesit de mult de la
madk D-1 Bogclan-Duia a volt sg. ne-araJte nu numai ce-a
lost Alecsanclri, ci inch" ]. ce este i ce .va Ii mult tunp
pentru noi. Si trebue sa se repete cat de des ceea ce d-1
Bogdan-Duia ne-a spus in aceastg. pretioasg, brosurg, co-
memorativ& : cg, Alecsandri a fost poetul natal intregi ;
cg. el a dus lupta de inlgturare a streinismuhu si de
ingltare a hmbii si a iubirii de targ." , c poetul a lost o
Calguzg nedesmintlra a natiei sale", cand a avut pentru
Eranta o recimostmta. abundentk e iubire fg.rg, sfarsit, o
adorare extaziatg." ; a el a vorbit 'Impede romaneste"
despre articolul VII din Constlitutae ; ca el a intreva.zut in
visurile lui de patriot infacgrat Romania de astzi, a-
tunci and a scris, la 25 Iunie 1878 : va veni o zi in care
vom asista la o colosalg, dgiramare de imperii si in acea
zi, de vom fi preatiti, vom revendica ot ce-a fost si este
Inca al nostru". Be aceea, cu drept cuvant, Alecsandri in-
tinde asupra t6rii sale un cer de stele alguzitoare". Ac-
tualitatea operei lui paracloxalg.', de sigur, pentru multi
modernisti", ese un adear pe care ar trebui sit-1 pri-
nrnm Duhul poetului pentru care, zice autorul, in fang
,sa nu va exista moarte", trebue sg, ne cglguzeasa pasii si
in viitor.
Cat despre pretuirea estetia a operei lui Alecsandri,
cl. Bogan-Duicg o face cu intelegerea omului care a pg.truns
numai leggturile operei cu vremea i omenii, ci si fru-
musetea artei lui. Pentru aceastg, intelegere, pentru dra-
gostea i pietatea eu care a inchinat aceste pagini memo-
riei marelui poet, noi punem lucrarea d-lui Bagdan-Duia.
algturi de entuziastul Discurs de receptie despre Alecsan-
dri, datorit discipolului i urmasului sh'u la Academie, Ol11-
inescu-Ascanio.
TEODOR A. NAUM.
www.dacoromanica.ro
644 TEODOR A NAUM
NICOLAE TcAciuc-ALstr, Cantarea Romanzet. Studiu istoric-

literar. Cernanti, Editura autorului, Trparul Glasul Bucovt-
nei", 1927.
D-1 Nicolae Tcaciuc-Albu se ocupg, intr'o lucrare scrisg
in 1913, dar tipaintg, in 1927, de una din problemele rele
mai discutate in critica noastrg, literarg : aceea referit( are
la Cantarea Romaniei". Dupg o introducere, cuprinzand.
istoricul acestei chestruni $i in care se expun pgrerile di-
feritilor scriitori $i critici pe care i-au preocupat ata4 pa-
ternitatea poemei cat si imprejurgnle in care aceastI a
fost scrisg, $i publicatg, autoru1 cerceteazg pe rand, in ca-
pretole deosebite, na$terea poemei, argumentele pentru pa-
ternitatea liii Russo, rolul lui Bglcescu i mfluentele sttei-
ne asupra poemei, ajungand la urnigtoarele concluzii :
Cdntarea Romanist", masa', in tonul biblic al lui La-
mennais, influentatg de Chateaubriand $i de Micluevvicz,
dar prezentancl un fond romanesc in tablourile din i,to-
na miliaria, in unele amintrri din tinereta autorului, c9. 51
in pasagiile care se apropie de doing, a lost scrisg de A.
Russo, pe la anu1 1846, in ltmba ronteinei, i anurne intr'o
binbg apropiatg, de aceea a tgranului moldovean. BgIce,cu
a publicat poerna in Romanic( Vtitoare" in 1850, cu unele
indrepteiri facute de el probabil dupg o copie prinntg d la
Russo $i insotind-o de o precuvantare La 1855, Russo in-
su$i publicg Cantarea Romaniei" in Romania Li-Perch-A'
a lui V. Alecsandri usa cuz o scrisese : de aici deosebirea
intre textul publicat de Russo si textul publicat de Bal-
cescu. Astfel, autorul inlgturg dogma primitg. pang ac m
,de cntici, $i anume cg pcema a fost. scrisg de Russo in
hmba francezg $1 tradusg in romane$te de Bglcescu d-g-
mg intemeiatg pe declaratia in acest sens facutg de Alec-
sandri, care n'ar fi cunoscut amgnuntele publicgrii poe-
mei $i nu $i-ar fi putut explicit colaborarea lui Bglcescu
cat presupunand cg acesta a tradus poema din limba fran-
cezg. TEODOR A. NAUM.
PRINCIPELE DIMITRIE CANTEMIR, Despre Coran, dup copia
atineascii dela Academia Romanh, acum mai InUaitt talmcit_
www.dacoromanica.ro
RECENSII 645
$1 ttpArit in romAne$te de Io an Georgesc it, profesor la Liceul

cea cel BatrAn" Constanta. CernAuti 1927, edttura revistei
-MAnalele Dobrogei".
Autorul a avut lAudabila iclee de a contribui la vul-
gar..zarea operelor lui Dimitrie Cantemir, traducnd in ro-
mane$te lucrarea lui, De Curano, pe care incg din 1877 o
gseA Gr. Tocilescu in Bthlwteca Arlavelor principale din
ocova ale Ministerului de Externe, impreuda cu alte
einci manuscrise ale ace1tria$1 autor. Traducerea d-lui I.
G e fAcutA dupg. copia latineasca. ce se aflg la Academia
Romnsa. Dupg mArturisirea autorului, ea e facutg cu oa-
recare aproximatie" din cauza negliientei condemnabile"
cu (are s'au fAcut copiile aflgtoare la Academia Romani
dupA originalele pgstrate Ia Moscova. Creclem pe cuvnt
1)0 d. I. G , care poate fi un bun latinist", dar regretthn
vS d-sa dovede$te o neglijentA tot a$A, de conclemnabila, in
ceea ce prive$te atIt limba romaneasa $i din traducere
,J din introducere Cat i rezumatul francez dela urnfa.
TEODOR A. NAUM
P. P. PANAITESCU, Le Prince Dmetre Cantemir et le mou-

velment intellectuel russe sous Pierre le Grand. In Revue des
Etudes Slaves" tome VI. (1926), fasc. 3-4. i In brosurd
aparte.
Tot cu printul Dim. Cantemir se ocupg. i cl.. P. P.
Panaitescu. D-sa fixeazg opera istoricA, geografica 0. et-
nograficA a inv'atatului roman in caclrul miscArii intelec-
tuale ruse$ti de subt Petru cel Mare, cadru impus $i de po-
litica externa a acestuia $1 de $tiinta cu ajultorul Carew, tarul
yolk s. infaptudasea ref ormele sale. Baznclu-se, in analiza
operelor lui D Cantemir $1 a polemicii lui cu Teofan Pro-
cop ovici, episcop de Pskov, pe cole mai nou4 studii asupra
lui :Arise in romaneate, pe unele documente inedite $i pu-
blicatiuni rare, necunoscute biografilor de p'n g. acum, au-
rtorul articolului arat'A, cu o claritate care nu este numai
aceea a limbii in care scrie, cg. opera lui D. Cantemir nu
treirie consideratA, ca streing, mi$earii intelectuale rasesti
din Iromea liii Petru cel Mare cum a fost considerat
www.dacoromanica.ro
646 TEODOR A. NAUM
ci, dimpotnvg, legatit cu directivele culturale ale tarului re-

forrnator si cu miscarea religioag opozitionistg a scoalei_
din Kiev.
TEODOR A. NAUM
RAMIRO ORTIZ, Mihail Eminescu, Poesie. Prima versione

itahana dal testo rurneno, con mtroduzione e note a cura di
R. 0., con un ritratto e un fac-simile. Biblioteca Sansoniana
stramera, chretta da Guido Manacorda. G. C. Sansom, editore.
Firenze.
D-1 R. 0. il prezinta, pe poetul roman ca poet al
paclurii si al izvoarelor". Ni se pare o formura subiectiva,
intruck a consiclera, pe Eminescu numai clrept poet al
padurii si al izvoarelor" as cum ar fi, d. e. Andr
Theuriet in literatwra francezg este a aveh in veclere nu-
mai o latur6 a poeziei eminesciene. De altfel, ea' este vorba
de o eonsicleratiune pur subiectivg. a tradueg.torului care,
si. din felul cum aerie aceasta introclucere, cu pastune si
avant poetic, si din oeea ce mrturiseste la p. VIII : Io
sono - ahim - letterato, incorreggibilmente letterato (se ye-
lete, anche un po' poeta)"... ne apare mai mult poet dealt
critic se vede si din rezerva pe care-o face la p. XV cn
privire la formula de mai sub : Senza quelle sue passeg-
giate nei boschi... avremmo il poeta della foresta e della
polla" come a me piace di chiamar Eminescu ?
Impresiune subliniazg insusi d. R. 0. este si
distingerea, in poeziile lui Eminescu, a unui element ne-ro-
meinesc, in legAturA cu pretinsa origine ruteang a poetului.
Si bine a Mout id. R. 0. c5,, in nota (1) dela p. XIII a
Introducern a apAsat de team'a de a nu fi rgu inteles
asupra caracterului reprezentativ-romeinesc al operei lui
E., declarand c elemenitul ne-romeinesc este absolnt ex-
ceptional j accesoriu".
In schitarea biografiei lui Eminescu, pe care cl R 0.
o face, fireste, pentru cititorii italieni ai traducerii, d-sa
accepta ca clatg a nasterii poetului ziva de 20 Decembrie
1849, intemeindu-se pe insemnarea Malta'. de tafal poetu-
lui. Nu stim pang la ce puncit aceastg deg trebue consi-
www.dacoromanica.ro
RECENSII 647
derat5 ca un adevr vrefutabil : ori cum ar fi ins5, ni se

pare ca.' d. R. 0. e prea sever cu Maiorescu si cu ceilalti
crrtici care s'au oprit la data de 15 Ianuarie 1850 si care
n'ar aye& mci o idee de critica istoricsa si de valoarea pe
care o au documentele" (p. IXX, nota 1). Mai inthiu
c5.' Maiorescu insusi in articolul din 1889, publicat in Con-
vorbiri Literare", an. XXIII, n. 8, 1 Noembrie, scrisese c5
E. e nascut la 20 Dec. 1849 in satul Ipotesti, Lana Boto-
sani" bazeindu-se de sigur pe un document : fie acesta in-
semnarea poetului insusi din lista membrilor Societatii
Junimea" din Apriie 1878, affatoare la d. I. Negruzzi
(vezi nota acestuda subt articolul lui N. D. Giurescu : Ceind
s'a neiscuit Eminescu? din Convorbiri Literare", 1 Iunie
1882), fie acel document biografia publicat5 in Familia",
n. 2 din 1885, fie insemnarea din matricola gimnaziului
din Cernauti, unde data nasterii e schimbat5, (14 Decem-
brie a aceluiasi an). In al doilea loc, cncl Maiorescu, in
urma articoludui lui N. D. Giurescu, a rectificat data, con-
sidernd ca bung data de 15 Ianuarie 1850 (v. in Critice,
II, Socec, 1892, P. 325, nota asupra zilei si locului naSte-
Tii lui Eminescu), s'a bazat toll pe un document, acela pe
care se bazeaz5. si Giurescu : insemnarea din Mitrica,
partea I, de nasteri si botezuri" dela biserica Uspenia din
Botosani. Mai tarziu, Maiorescu insusi trimite Convor-
birilor Literare" scrisoarea lui Mihail N. Popescu-Colibas,
care conchide a E. s'a nascut la 20 Dec. 1849. Scrisoarea
se publica in C. L." XXXVIII, 1018 sub titlul : Data
nasterii lui Eminescu.
Introducerea continua,' cu notitele biografice necesare
pentru cunoasterea lui Eminescu. Ele ni-1 prezintg pe poet
in anil copilairied 5i ai studiilor dui la Cernguti, Sibini, Blal,
Viena si Berlin, studii impletite cu aventurile lui si cu in-
ceputurile carierii lui literare, precum si cu colaborarea
lui continu5 la Convorbiri Literare". Astfel alatuirtg, din
am5nuntele vietii intime a poetului, schita biografic5 si
1iterar5 a d-lui R. 0. devine si mai interesant5. Ea se spri-
jing pe studiile biografice anterioare si, mai ales, pe a-
mintirile scrise ale cedar ce 1-au cunoscut personal pe poet,
www.dacoromanica.ro
648 TEODOR A. NAUM
ca Iosif Vulcan, N. Densusianu, St Cacoveanu, Th. V. Ste-

fanelli, Panu, D. Teleor. Aceste marturii sant, de sigur, cle
natura a h./6, interesul asupra individualitatil poetului cu
mull mai mult decat eine she ce considerath estetice san
filosofice, de$1 valoarea stiintifica a unora din ele este
foarte contestabila, cum este cazul cu Amintirde" lui
Panu. Vorbind. despre aceste Amintiri" i despre acele ale
d-lui Jacob Negruzzi, d. R. 0. zice, la p. XXXV, in nota,. :
Cosi le due opere si completano a vicenda e rendono possi-
bile una storm, di quella corrente ch cultura, levata al cielo
dagh uni, acerbamente criticata dagli altri, ma che in-
dubbiamente introdusse una certa serieth nella critica lette-
ram, se pure, a conti fatti, fu un tentativo fallito di accli-
matare in Rumania la cultura ledesca, interrompendo lo
sviluppo naturale di quella nazionale e contribuendo, per
reazione, a far si che si desse anima e corpo in braccio a
quella francese, dopo averla violentemente allontanata della
cultura classica, che ancor giace del colpo che il Maio-
rescu le diede".
Ne temern cal, de astadata, d R. 0 va fi prea bine in-
teles 51 va acredit, in Italia mste afirmatium care sant
cel putin foarte discutabile si, prin aceasta chiar, dat
fhnd caracterul informativ al acestei Introduceri cu
atata mai putm potrivi,te. S fi intrerupt oare curentul
literar al Junimei" desvoltarea culturii nationale, pentru
a aclimatit Ia noi cultura nemteasea9 Dar achvitatea Con-
vorbirzlor terare", organul societatii Junimea", repre-
zinta tocmai activitatea literara cea mai naponalei e des-
tul s citam numele lui Emmescu insusi, al lui Creanga
si al lui Alecsandri, care, in treacalt fie zis, n'a prezidat
Juntmea", (aceasta n'a avut propriu zis nicioclata un
prezident) Stim bine Junimea" a fost acuzata de casmo-
politism st in jurnalistica si in Parlament Si Maiorescu
a rasputs de mai multe on Ia aceasta acuzatie (v , de
exemplu, Critice, I, Buc Socec, 1892, p 355 $1 358, ori Dis-
cursnri Parlamentare, T, Buc Socec, 1897, p 464) Ras-
punsul a fast tei'deauna ca atilt el cat sj amicii lui din
www.dacoromanica.ro
RECENSII 649
. nimea" au fost partizani ai ?dell nationali(iitti. Cat des-

l-se cealalt afirmatie a d-lui R-. 0. ca acelasi current al
Jontvii" a indephrtat cultura nationalg de la cultura cla-
sira si c Maiorescu a dat clasicismului, in tara noastrO,
o viturg, de care Inca zace, o credem tot ash de putin in-
1
drPufatitA. Pentru cine cunoaste activitatea literai ha

-011 zice si pe cea politicA a 1w Maierescu, este lacru ba-
nal a zice cO. el a fost un clasic. T)ar poate e vorba de
ide'le lin cu privire la invOtamantul public 9 In aceastO
pri- intg, dacA Maiorescu cerea, inmultire,a scoalelor reale,
voi, ca hceul s'a fie pOstrat ca o institutie de inalt a. cul-
turA, rezervat numai pentru aceia care vor sa se destine
la cea Ina1t culturA clasicg (Discursurt Parlamentare, I,
Bn Socec, 1897, p. 465-466) Mai amintim c Maiorescu
estc inca autorul unei disertatn, care se reproduce& altk
data $1 in manualele de Retoricg pentru Scoalele seem -
daio si In care e1 hapOrh tema csa lamba latinh trebue sA fie
stu iiul fundamental in gimnaziu
Aceste sant obserrOrile pe care ni le-a sugerat citirea
Intl Ascent d.-lui R. 0 , care este, in schimb, insufletit de
c el nai cald entuziasim pentra marele nostru poet Emi-
nes u a gasit in d R. 0. pe acel cntic-poet, de care el are
ner ie" i noi asteptOm s crtim cu aceeasi plAcere stu-
dml pe care d-sa, la p. XV, n1-1 promite despre poem. lui
Em iescu Din iubirea pentru aceastA poezie dulce si su-
gest,rh, delicatO i aerianO, al caret farmec consista mai
mult in sentimentele pe care le sugereazg versul armonios
St muzical", a iesit si traducerea pe care cl R 0. o pre-
zintA tarii sale Spre a face cunoscut in ea pe cel mai mare
poet al Rornanilor, utihtatea acestei traduceri este inchscu-
tabi A meritul acesta Ii famane intreg DacO este cerh de
regi -tat in aceaQra traducere si poate aceasta e mult !
este lipsa rimei si a ritrnului, ceea ce este capital pentru
poez s lui Eminescu, al cOrei farmac consistA mai mult
in -cntimentele pe care le sugereafa versul armonios si
mu:ical". Aceasta convingere ne-au intArit-o cele cateva
poez'i din Apendice, traduse in colaborare cu Prof Enrico
Peri-o. de astAclat'a cu ritm si clank Comparati, bunAoarO.,
www.dacoromanica.ro
650 TEODOR A. NAUM
prima versiune a poeziei. Somnoroase pais'arele" cu cea

de-a doua, ritmat i rimatg, :
Uccellini assonnati . . . Sonnolenti gli uccelletti
Pieni di sonno gli uccellini Sonnolenti gli uccelletti
ai nidi si raccolgono, vanno ai nidi, a schiera a schiera,
si nascondono fra i rami... si nasoondon tza 1 rametti :
buona notte ! Buona sera !
Sol le sorgenti sospirano La gnasi or la fonte sola,
mentre ii bosco nero face, mentre ii nero bosco tace,
dormono i fiori nel giardino... dorme ii fiore nelPaiuola :
dormi in pace ! Dormi m pace !
Scivola ii cigno sull'acqua Sfiora Facque ii cigno mtanto,
per andare a dormir tra le canne, e a clormir va nel canueto ;
ti sieno gh angioh tti sian gli angeli daccanto
Sonno dolce ! Sonno lieto !
Sull'incanto della notte E la luna ecco s'avvia
s'alza superba la luna, nella quiete dolce, austera ;
tutto sogno e armonia tutto sogno ed armoma
buona notte ! Buona sera !
Cum ing a traduce poezii i in special poezii de
ale lui Eminescu este lucru foarte greu, critica trebue
sg-si dea seams, de aceasta i s. multumeasca, cu at-Ma
mai mult d-lui R. 0. pentru aceasta, prima,' versiune ita-
liana," a lui Eminescu, care este un dar vrednic de pre-
tuire nu numai pentru Italia, ci si pentru noi.
TEODOR A. NAUM.
P. P. PANAITESCU, Nicolas Spathar Milescu (1637-1708).

L'influence de r ceuvre de Pierre Mogila, archevque de
Kiev, dans les Principauts roumaines. Extrase din Melanges
de l'Ecole Roumaine en France, Paris, Gamber, 1925, partea
La, p. 35-180 ; 1926, 95 p.
Privitsa in cadrul larg al luptei dintre influentele oc-
cidentala, si cele orientale, istoria culturii ronfaensti din. se-
colul al XVII-lea apare mult limpezita,' prin reliefarea a-
www.dacoromanica.ro
RECENSII 65r
tat de vie i de sustanut dociunentat, pe care D-1 Panai-
tescu o cra celor doug personagii de mare suprafat, 1\11
colae Milescu i Petru Movil. Cei (la Moldoveni cartu-
rani, dupg. ce-si \rad neimplinite aspiratule politice i se
departeazg, de tara lor, isi tree tot zelul intr'o ampla' ac-
tivitate culturala, care-si intinde binefacerile spre patria
pribegilor.
Din contactul lor cu tot ce aclucea pe atunci invata-
marital limbei latme, cele doua personalitati au un rol ho
thritor in inviorarea ortodoxismului, am zice in occi
dentahzarea" lu1i. D1 Panaitescu urmAreste acest proces,
-care a fost de fapt rAspantia vietil sufletesti a poporuluL
nostru. Utilizand. intr'o Intins masurA informatia slavA,
bogatA in aceasta privintA, i completand-o cu stiri ro-
naanesti, grecesti si cu ecouri apusene, autorul acestor douA
studii incheaga franturile culese cu discernAmant i puse-
la locul insemnatatii lor intr'o adevarata reconstructie is-
itoricA, de o convingatoare logica i cu darul prezentarii
sugestive. Balastul de eruditie stufoas i incalcitA e lAsatA
de o parte i cleasupra subsolului aerat al pagmelor se niche
textul evocator.
Procedeul era si mai potrivit am, fund vorha indeosebi
de reclarea vietli a cloi. oameni.
Portretele lor, vagi pang deunAzi, se contureazA si se,
procizeaza : iatA-1 pe Milescu nu simplu aventurier si flu
esciland dupA imprejurari intre orientali" si occiclen
tali", ci, conform temperamentului sau vioiu j adaptabil,
instructiei lui vaste si conditallor inteadevar extraordinare
ale vietii lui, fiind puntea fireasca intre cele doug, curente,
iat-1 pe Movilk nu departatul personagiu dela care ne-
veneau modele rutene de carti liturgice i tiparnite, ci
reformatorul religios, animatorul scohi din Kiev a onto-
doxiei latine, una din primele raze de cultur g. occiclen
tala, care a dat o noug viat poporului romAnesc.
Evocnd cele dou mari figuri, si intregindu-le. DI
Panaitescu ne-a facut sA pAsim mai departe in cunoaste
rea temeinicA a trecutului nostru, dela care ne-au rAmas-
atit de putine semne. N. GEORGESCU-TISTU.
www.dacoromanica.ro
652 N. GEORGESCU-TISTU
CARLO TAGLIAVINI, Un frammento di Storia della Lingua

Rtmena nel Seco lo XIX. (L'Italianismo di Ion Heliade Rh-
dulescu.) Roma. Publicazioni dell' Istituto per l'Europa orien-
tale". Prima serie. Letteratura-Arte-Filosofia X. In 80, 51 p.
Italienismul lui Eliade, si in genere intreg curentul
de apropiere a limbei noastre de cea itahang', a fost prea
aspru judecat, din cauza exagerarilor Jul. Reactia D-lui
Taghavini e bine-venitg $i e fireaseg din partea unui ita-
han. Cu bung dreptate, Domnia-Sa spune cg nu poate
prni decat cu multg sirnpatie pe cei can se indreptau cu
'1 tata dragoste spre Italia.
Ceea ce nu impiedicg pe filologul cumpgnit care e
DI Taghavini sg sublinieze netemeinicia $tuntificg a teo-
riilor autochdacticului Heliade, care aiunsese pang la ideia
unei singure hmbi italo-romane 51 a schinabgrii radicale
a hmhei din partea filologilor, nu din partea poporului.
E bine ca.' se stabilese meritele curentului italienist:
a fgcut cunoscuti scriitom italiem $i, impreung cu lati-
nismul maderat $i cu imitarea dupg limba francezg, a
a his neologisme potrivite si a contribuit la imbogatirea si
unificarea limbei literare romane.
Luerarea Dlui Tagliavini, de$1 e numai o schitg, pe
care insusi autorul regrefg eg n'a putut-o clesvolta intr'o
adeva'rata, monografie, dg o suficientg indicatie justg asu-
pra italienismului lui Heliade, cu informatii bogate, cu
-analiza ascutitg $i in cadrul larg al mfluentelor italiene
i-npra celorlalte popoare.
N. GEORGESCU-TISTU.
DAN I.SIMIONESCIJ, lncerceiri istorice-literare. I. In 80, 561 p.

Vieata literarci .i, culturalet a mcindstirii Ccimpulung
(314,scel) in trecut. In 80, 71 p.
.Amandoug cgrtile editate de Libraria Ioan N. Staicu
din Campulung (Muscel), in 1926.
Sant incercgri" de student, dar de student rar, care
de la inceput nu se multume$te sg dea numai 1uergri con-
$ffincioase, ci tinde $i poate sg aducg noi contributii, cat
de midi, insg pretioase, la cunaasterea subiectului tratat.
www.dacoromanica.ro
RECENSII 653
In primul volum, D-1 Simionescu reia chestiunea, pci-

terniatii Cantgrii Romania" si se algturl tezei susti-
nute de DI P. Hanes in favoarea lui Alecu Russo, a-
daugand mai multe dovezi ce nu fusese de loc sau indea-
juns de reliefate : aluzii evidente ale lui Alecsandri, sta-
bihrea influentelor, indeosebi a lui Mickiewicz.
Tot in primul volum, D-1 Simionescu se ocupai de
romanul religios Varlaam i boasaf, una din cgrtile cele
mai citite de stramosii nostri. De la analiza traducerii
din slavoneste a boerului. Udriste Wasture1 (in 1649), cu
tot ce poate da o informatie bogafa, asupra vieth tradu-
chtorului, a imprejurgrilor in cari el a lucrat, a modelu-
lui ce a putut s aibsa inainte, pang la prezentarea alter
nianuscrise do traduceri si a stabilini filiatiunii copiilor..
de la redarea cuprinsului romanului cu apropierile ce se-
pot face intre el si legenda lui Buda, pang la observgrile
asupra limbei traducerii (in copia gramaticului Fota din
1673), totul e amintit si trecut printeo judicioas5, critica-
surprinzatoare intr'un studiu de incepAtor.
Dar contributia personala" e mai bogata, in volumuT
al doilea E vorba aci de a reconstitui viata culturara si
literarg ce s'a desfasurat in jurul Manhstirii Campulung
din Muscel
D-1 Simionescu porneste metodic de la istoricul ma-
ngstirii, de child, in 1315, Basarab I a dada o biseric
de len-m, in locul cAreia Nicolae Alexandra Basarab cacti
alta de zid, unde si fu inmormantat la 1364. In jurul a-
cestei ctitorii se concentr5,
_. _ epunerea fatli de Klosterul ca-
doIie fondat de cavalerii teutoni.
Ruinat'a de vreme, biserica fa reMcura, i transfor-
math in mangstire de alugari de &are Matei Basarab,
care $i mtroduse organizatia ruseasca obstejitia", priel-
nicg, desvoltgrii hterare. Ace lasi (loran intemei aici o ti-
pografie, pentru care trimisese misionari la Chievul lui
Petru Movila', Din istorisirea. vietii spirituale a mansti-
rii, ca 5i din activitatea tipografiei care lucra concorni-
tent cu cea de la Govora, ies reliefate figuri culturale
www.dacoromanica.ro
4354 N. GEORGESCU-TISTU
Nicodim Beleteanul, Filaret Apamias, Egumenul Me lchi-

seclec.
Din capitolul referitor la $coala domneasca de pe
Tanga ManIstire, se vede ca in Campulungul Muscelului
a fost $coaa Inca de pe la 1669, iar de la 1832, Mr&
intrerupere, incepand cu harnicul dascal Dimitrie Jianu.
Pretioasa indeosebi e anahza manuscriptelor Maud-
stirii, in parte nepublicate $i formand o paging, intere-
santa din istoria vechii noastre Iiteraturi religioase.
Lucrarea Dlui Smaionescu e o dovada de cat folos
pot aduce micile monografii care, limitanclu-$i subiectul,
-pot sa-1 aclnceasca $i sa scoatai elemente noi, poate
marunte, dar utile Thmuririi trecutului nostru cultural.
N. GEORGESCU-TISTU.
SANIELEVICI H., Cercetdri critice qi tilcsofice. Editia a III-a.

Bucuresti, Cultura Nationale, 1925. In 80 mic, 312 p.
Nu vom urma pe D-1 Sanielevici in grandilocventa
prefetai sale. Nu vom zice asa dar Ca volumul de fata
formeaza prima incercare de a introduce o metoda stun-
With' in Istoria literaturii universale". Ba credem toc-
naai c5, noutatea $i universalitatea cautate sant pacatele
de capetenie ale criticii D-lui Samelevici. Nici conceptia
materialista a lui Marx aplicata judecatii literare $i nici
asa zisa psicologie diferentiala" nu dau criterii defini-
tive, cu unuabile legi $tiintifice, asupra, unui material asa
de fluid $i cu atat de fine $i adanci legaturi cum e lite-
ratura. Toate acestea nu pot fi decat puncte de vedere
care ajuta la obiectivarea anahzei. Cat e de adevXrat ne-o
dovede$te insu$i Dl Sanielevici, cand richca obiectiuni juste
criticii lui Gherea
$i volumul e plin de pg,trunzatoare observsari, care
lumineaia $i amplifica oaercum cugetarea autorilor stu-
diati. (Ne gandim indeosebi la analiza Sgrmanului D1O-
nis"). Dar numai cugetarea in paginile D-lui Saniele-
vici nu retrg,im fiorul lecturilor %cute de nol din auto-
rii asupra clrora criticul $i-a oprit scrutg,toarea lui a-
t entie N. GEORGESCU-TISTU.
www.dacoromanica.ro
RECENSII 655
N. GEormEscu-Tisru, Emtle Picot et ses travatcx relatifs

aux Roumains. Extrait des Melanges de l'Ecole Roumaine en
France, 1925. Paris, Gamber, p. 181-284.
Numele autorului documentatei carti despre Alexan-
dru-cel-Bun i eruditului comentator al cronich lui Ure-
che, este cunoscut acelora, care s'au ocupat cat de pu-
tin cu istona Romknilor. Putim sant insa acela, can au
cunostinta despre viata lui traita intre noi pe timpun de
grea incercare, despre servicule aduse cauzei noastre na-
tionale cu sfaturi bmevoitoare, cu scrieri documentate sau
de pe catedra de brain romana a Swalei de limbi orien-
tale vu. thn Paris. D. N. Georgescu-Tistu uraple un gol
adanc simtit in istoria raporturilor franco-romane, cand,
ca rod al studulor D-sale de specializare la Paris, ne da
o schita bio-bibliografica", dupa cum insusi spune, des-
pre constunciosul exult si marele filoroman Emile Pi-
cot. Tratand activitatea lui Picot numai din punctul de
veclere al raportunlor dintre Francezi si Romani, auto-
rul ne expune iscurt si clar, mai mult informativ, decal
critic, viata si operile referitoare la Romani, extinzanclu-se
numai asupra partu de anahza bibliografica a scrierilor.
E. Picot nascut la 1844, priimt in haroul din Paris la
1866, in acelasi an ajunge, la reoomandatia Dnei Hor-
tense Cornu, secretarul printului Carol, iar in anh. ur-
matori viceconsul la Sthim i Timisoara, avancl astfel o-
. cazia 65. cunoasca, s. studieze si s inteleaga minorita-
tile fostei Ungarn, mai ales pe Romani, sprijinindu-i apoi
in tot restul vieth. Intorcandu-se in Franta, incepe sg se
ccupe cu literatura veche franceza si italian, fimd ales
membru al mai multor societati stiintifice, iar la 1881
profesor la catedra de hmha romang a Scoalei de limbi
orientale vii Posecland o eruditie bogata, metocla meticu-
lea* constiinta scrupuloasa de savant, ajunge in &curt
timp unul dintre cei mai pretuiti bthliografi ai timpului.
Operele lui Picot se impart in nenumaTate domenii, toate
avand Ins comun caracterul bibliografic. Cele referitoare
la Romani autorul le imparte in : Bibliografie, istorie, fi-
lologie si politica ; dintre cele mai de seam'a sant, afafa
www.dacoromanica.ro
656 1. COSTEA
de cele doua amintite la inceputul articolului : despre Ba-

sarabia, SpArtarul Milescu, Antim Ivireana, Petru Mcgila
etc. Din studiul d-lui N. Georgescu-Tistu, Picot ne ap,re,
ea until dmtre cei mai bine informati in chestiumle rtfe-
ritoare la Romani, care a contribuit in mare m'asura la
chnentarea raporturilor franco-romane, ocupancl cu d a,-
nitate loc alaituri de marlrt sai inaintasi Valliant, MO -
let si Quinet.
ION COSTE A.
N. GEORGESCU-TISTU, Correspondance d'un secrtaire prin-

cier en Roumanie : Emile Pacot (1886-1868). Extrait des
Melanges de l'Ecole Roumameg en France, v. 1926. Parts,
I. Gamber, 120.
Emile Picot in timpul sederii sale prmtre noi, ca 1,e-
eretar al printului Carol si viceconsul francez la Sibin `7 i
Timisoara, adreseazg o seam'a de scrisori cgtre Dna 11.-yr-

tense Cornu, prolectoarea lui, si. ctre alte personahrati
din Franta, pe care di N. Georgescu-Tistu, publicandu-te,
aduce un real serviciu nu numai acelora, cari se intere-
seazg, de personahtatea eruditului bibliograf de mai tar-
ziu, dar si istoriografiei romane dela inceputul dommei la
Carol. CAci scrisorile inteligentului tansar de 22-24 ani,
care prive de la distanfa cu ochi de ager observator fia-
rnamtgrile vremii, prin varietatea informatiundor si pun
obiectivitatea, ca strem, al observatei, aruncg o lumi 'a'.
vie asupra situatiei politice a timpului. G5sim in ele st ri

abundente despre atitudinea si eforturile depuse de noul
print, despre situatia moralsa, politicsa si economicg a ta-
rid, despre misiunea militar g. franceea si germang, iar fn
legsaturg cu ea despre organizarea armakei, chestiuni de
politicg, externA, boggtm solului, portul tgranului etc. etc..
toate insotite de observatii judicioase si propuneri de re-
medii. binevoitoare. Cetindu-le regreram a Picot n'a re-
venit mai tarziu asupra lor, coordonandu-le si sistemizan-
du-le, ca s'a ne dea un izvor istoric important, referitor
la primii ani ai domniei lui Carol.
Stim c5. P. Picot a ajuns secretar al printului Carol..
www.dacoromanica.ro
RECENSII 657
gratie protectiei D-net Hortense Cornu. Prmzancl ocazia,

credem ea este necesar sa, spunem cateva cuvinte despre
aceasta distinsa femeie de la curtea lui Napoleon III,
ea un omagru recunoscator adus aceleia, care ii scria
lui Picot : Nu fiti mci Prusieni, jignmd Franta, nici
Franceji, jignincl celelalte puteri ; fill Romani i nu va,
incredeti in iluziile, can. se oglindese in fata voastra" 1.
DI N. Georgescu-Tistu publica scrisorile ei care Picot
la sfarsitul studiului d-sale despre Picot ; noi credem,
ar fi fost mai nimerit, ea ele s fie cuprinse in wcelasi
volum cu cele ale protejatului ei, pentru facihtarea mun-
cii celui ce va completh acest capitol al raporturilor fran-
co-romane prin studrul contributiunilor, pe care aceasta
Doamna le-a depus in serviciul romanismului si prin grija
ece a purtat-o vntorului tinerei tJri, caci nimic nu e
mai greu raspunde ea indoiehlor lui Picot deck
sa moralizezi o natiune, zdrobita, in decutsul secolelor
cle slugarnicie si ooruptie. Insa printul (Carol) este fa-
nar, drept.. Eu sper.., ca-1 yeti ajuta cu toate convin-
genie D-voastra generoase, cu toata inteligenta D-voastra."2.
Getind scrisorile acestei bine informate filoromane, ea ne
surprinde prin inteligenta ei sprintena, prin boga'tia in-
formatiurnlor despre situatia interng a tarii noastre, cat
i despre cea externa in configuratia europeana de atunci,
prin sfaturile intelepte, ce ni le transmite prin Picot, prin
legaturile, oe le are cu personalitatile proeminente ale Po-
liticei mondiale. Toate aceste ne fac s credem, c spri-
jinitorul ei cuwant a apasat destul de greu in cumpana
hotaririlor imparatului, cand acesta se interesh de soartea
trisoarei latine de la ra'sarit, despre care D-na Corm serie
lui Picot studiati resursele Romniei, viirtorul ei posibil,
daca va fi bine guvernata intr'o zi, importanta ce ar pu-
tek-o avea canclva in lumea orientalr 8. Dar din aceasta
corespondenta mai reiese 5i rolul, pe care 1-a jucat D-na
1 N Georgescu-Tistu, Emile Picot, p 267.
2 Id. ib. p. 265.
3 Id. ib. p. 272.
Dacoromania V. 49
www.dacoromanica.ro
658 I. COSTEA
Cornu in planurile de inceput ale lui Picot de-a studia po-

porul, literatura si istoria Romanilor, caci iata ce-i scrie :
Continuati deocamdata cu studule, cari va vor duce desi-
gur la rezultate sthntifice interesante... Toate aceste
vt vor servi intr'o zi si va vor servi In Franta ! Asa dal"
ceva din servicial adus de Picot prin studiile sale Romiirti.
smului, se revarsa si asupra D-nei Cornu, daca nu mai
mult, cel putin prin imboldul dat inceputurilor.
ION COSTEA.
Buletinul Comisiei istorice a Romemiei, volumul V. VA-

lemi-de-Munte, Datina Romaneasa, 1927, pp. 315.
Prima parte a volumului cuprimle teza de doctorat a
d-lrui C. C. GIURESCU Contributiunt la studiul marilor dre-
:
gcitorii, in secolele XIV V XV.

Problema vechei organizari administrative a Tarilor
Romane, este una clintre cele mai putan elucidate din isto-
, ria Rornamlor, din cauza lipsei de informatu si documente
ccintimporane. Autorul, posedancl o cultura istorica bogata,
se foloseste de intregul material ce ne sta in imprejurarile
actuale la dispozitie, pe care-I supune unei metode de cer-
cetare deductiva si clara, apoi strecuranclu-1 printeo critica
patrunzatoare, reuseste uneori s arunce cate-o raza de lu-
mina asupra enigmaticelor timpuri ale primelor noastre
injghebari administrative, ajungand la rezultate can se
pot considera adeseori definitive", cum spune d-1 Iorga In
raportul sau despre teza. Iar ipotezele emise de autor vor
avea, desigur, nevoia sa fie verificate mai tarziu, indeosebi
dupa readucerea documentelor transportate in timpul raz-
boiului la Moscova. Dupa ce in introducere ne d bibliogra-
fia critica a chestiunii, care o trateaza, trece la insirarea
izvoarelor ce ne stau la dispozitie : docuraentele si izvoarele
narative. Inainte de-a intra, insa in miezul problemei, au-
torul cauta sa inlature unele greutati, cari ar surveni mai
thrzfu, explicancl anumite practici ale cancelariilor noastre
din sec. XIV si XV, anume, c dregaforii nu sant intot-
I Id. ib. p. 272.
www.dacoromanica.ro
RECENSII 659
-deauna trecuti in documente ca atare, etc. Dupd emiterea

acestor premise urmeazg cele cloud pgrti ale lucrgrii. In
prima, dupg ce cerceteazg numele generic date dregatorilor,
procedeazd la constatarea vechimii lor. Tratand. aceastg
problemg capitald cl. C. C. Giurescu ia o atatudine desigur
indrazneatk dar documentatg, contra Orem generale de
pang acum, admisg $i de d-1 Iorga, cal voivozii clomni n'au
avut curte $1 ei erau inconjurati in cele clintai decemi de
sfetnict in port romanesc, asemangtori cu bdtrann che-
mati la judecdtile tardne$ti". (p. 28). Bazat pe documente
$i sapaturile de la Arge$, autorul constatg, cg dreggtoriile
sant mult anterioare infimtgrii statelor romne. A doua
parte cuprinde analiza fiecarei dreggtorii in. parte, cgu-
land sg stabileascg atributiunile, subalternii $i veniturile
lor In documente ggsmd putine mgrturii, autorul se folo-
seste de traclucerea latmeasca, a lor, constatand astfel prin
analogie la vecini atributiumle sfetnicilor de la curte. L$i li-
miteazd insh cercetarea la marile clreggtorii : banul, vor-
nicul, logoMtul, vistierul, sphtarul, paharnicul, stolnicul,
comisul $1 postelnicul, incheiand cu domnia lui Stefan cel
Mare, care reprezintg sfar$itul epocei de organizare $i con-
solidare a Principatelor-Romane.
In a doua parte a volumulu publicg c1-1 N. IORGA : Do-
cumente urltifene, date de domnitori sau particulari intre
anti 1537-1837, toate referindu-se la cumpgrgri $i van-
zdri de mo$ii din satul Urlati. Spicuim formele dein",
den" i den in" pentru din", veidut" pentru vgzut",
inteniplatu-s'a" pentru intamplatu-s'a", pluralul onte-
ne" pentru oameni", feinticua" pentru femeia", (p. 216),
inf lung dinerea" pt a tine", boni" pentru buni" etc.
(p. 217). La sfar$it d-1 Iorga ne clg cateva informatii de-
spre satul Urlati. ION COSTEA,
Revista Societ4ii istorico-arheologice bisericoti din Chi-

gindu, vol. XVI. Chisingu, Tipografia $i Legatoria Eparhiald,
1925, p. 160+75.
Societatea istorico-arheologicd' bisericeascA din Chi$1-
mail, infuntatg de episcopul Jacob in 1904 cu scopul de-a
42*
www.dacoromanica.ro
660 I. COSTEA
studia i colectiona vechile monumente istorice j biseri-

cesti din Basarabia, scoate al XVI-lea volum al Revistei sale
cu un bogat material, care dad. nu este intotd.eauna rodul
cercetarii unor specialisti incercati, aduce totusi intere-
sante mformatii si descrieri refentoare la trecutul i mo
numentele Basarabiei de subt stapanirea ruseasca.
In volumul de fata cele mai importante sant fail' in-
doiala cercetarile d-lui V. CURDINOVSCHI Cele mat vecht
.
biserici ortodoxe dm Basaralua. Prima parte a acestui stu-

dm a fost publicat in vol. X al Revistei (1918) m s'a ocu-
pat cru bisericile basarabene din pesteri, prefacute in gea-
mii turcesti, i despre cele in forma de bazilica, cufunclate
in 'clamant. Continuand in acest volum (1-1 Gurdinovschi
studiaza bisericile ortodoxe de piatra si lemn, zidite aproa-
pe dupa acelasm model deasupra pamantulu] in forma cru
cem sau in forma unei corabil. Autorul exammand in de-
talm particularithtile cated.ralei din Orhei cu hramul Sf.
Dimitrie, o considera ca model de zichre a bisericilor din
Basarabia, pang, la rapirea ei de Rusia, constatand ca este
una dintre cele mai vechi biserici din Basarabia, anume
de pe timpul 1w Vasile Lupu.
Tot d. CURDINOVSCHI descrie in alta, parte a Revistei
Cele mai vecht biserici de lemn dn judeful Ho lin, ,consi-
derand. ca model al acestor biserici, vechea biserica de lemn
din Bolbaca (nr. 11). Fara incloiala santem departe, privind
fotografiile acestor biserici cu clopotnite aparte, cu un
acoperis ordinar cu 4 povarnisuri", care da bisericii for-
ma. de hambar obisnuit de lemn", de capodoperile de ar
hitectura in lemn a vechilor biserici din Ardeal.
Mai departe gasim Contributii la iconografia Cante
mire.gdor de C. CARADJA, iar d. ST. BERECIIET ne d 0 ama-
nuntita dare de seama despre o Carte ruseascd despre bi-
serica Bucovinei, in care gasim informatii, desi nu noi,
relativ la rapirea Bucovinei de Austriaci, organizarea ei 5i
infiintarea fonduhii religionar.
Potrivit statutelor, Societatea dispune si de un Mu-
zeu cu obiecte destul de numeroase, dintre cari cele mai
de seama sant descrise pentru cei interesati, iar la gars&
www.dacoromanica.ro
RECENSII 661
lublica Catalogul Bibliotecii, cu multe &arta rusesti, d. I.

M. PArinomovici, care de la infiintarea Societatii a depus
o staruitoare munch' pentru propasirea ei.
Mai gasim documente si scrisori referitoare la ttrecu-
tul Basarabiei, interesante uneori si pentru cerceta)torii
limbei. ION COSTEA.
DR. EMIL PRECUP, Anuarul Liceului Petru, Major" dm
-Gherla. 1925-26. Gherla, Tipografia Augustin S. Diacu,
1926, p. 89.
Tn anuar ca toate anuarele de hceu cu rapoarte ale
"E
Comite lui 8colar, cu progresul in stuchi ,si statistica a

elevilor. La inceput e publicata. confermta d-lui prof.
-Gm. FEJER, despre Mihail Eminescu, tratand despre
viata si personahtatea marelui poet. ION COSTEA.
G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU, Culegere de
folclor din dud. Villcea ?I, irnprejuruni, cu un glosar. Academia
Romand, Din viata poporului roman XXXV, Bucuresti, Cultura
Natonala 192, pp. 212, in 80. .
Culegerea d-lui prof. Ciausanu, in colaborare cu f o-

stul invat'ator Fira si cu preotul Popescu, umple un gol,
simtit in folclorul nostru dialectal din judetul Valcea si im-
prejurimi. Aceasta culegere permite filologului si folclo-
ristului sa-si completeze materialul cunoscut din alte re-
gluni. Inainte de a hisista asupra gruplrii maiterialului
si coordonarii lui in aceasta, culegere, atragem indeosebi a-
tentia folcloristior nostri asupra raportulu Mout de prof.
Sex-hi. Puscariu la Academie pentru publicarea materialu-
lui. In el se dau observatu foarte utile pentru toti oei ce se
ocupa de adunarea de texte dialectale. Numai tinand sea-
ma, de aceste observatii, se va putea pune la dispozitia cer-
cetatorilor un material utilizabil din toate punctele e ve-
dere. Multele incoerente ale folcloristilor nostri ingreuiaza
mult cercetarile filologilor. Astfel faptul ca se citeaza, in
urma unei poezii, numele celui de la care a fost culeasg,
varsta si localitatea, inch. nu sant dovezi suficente de exi-
stenta in aceeasi comma a textului comunioat. Folcloristii
trelme ssa, comunice felul cum au adunat textele si mai ales
www.dacoromanica.ro
6C8 S. POP
sg, precizeze ad, persoanele care au tomunicat textele-

sant eel., putin in a doua generatie a famihei in comuna.
Mu lte persoane, mai accesibile pentru aceste lucrari, sant
lucra,tori cu ziva, dem supu$i unei permanente imigratii.
In acest caz localizarea unui motiv dintr'o poezie nu, se
poate face in tomuna care o mentioneaza, folcloristul , el
poate fi cam de peste tot, din diferitele comune unde-a pe-
trecut mai mult sau mai putin individul care serve$te ca
martor. Ocupatia
,..__..-- individului care comunica, intereseaza de
asemenea, pe cercetator : de obiceru, tei care se incleletni-
cesc cu comertul, pe o scara mai mica, chiar, sant mai ac-
cesibili influentelor din imprejurimi. Ar fi util saJ se men-
tioneze daca," cel care este chestionat .stie citi $1 scrie. In
cercetarile facute, am putut observa gresehle care decurg
din aceasta, hpsai de mdicatii : intr'o comun'a stucliata am
cules intre alte poezu si una care as putea-o numi o va-
rianta, a cunoscutei balade Miorita". Mi-a fost neobi$nuit
sa intalnesc in nordul Ardealului o asemenea varianta,
desi ea a mai fost culeasa $i de un mare filolog al nostru.
Chestionand subiectul ce mi-o comunica, acesta-mi spune
c,6 a invalat-o dintr'o ca,rticica", child era soldat pe fron-
tul Romaniei". Cel care va studia asemenea material, va
localiza de sigur in comuna din nordul Ardealului o va-
rianta a Mieritei", multumit ca,"-$i poate completa raspan-
direa geograficg a importantei balade, ceea ce nu corespun-
de adevarului
Trecand la colectia profesorului Ciausanu, ii recu-
noastem meritul si silinta depus a. pentru ca materialul sa,
fie cat mai utilizabil. Cu gandul de a fi util pentru alti
culegatori, atragem totusi atentia asupra unor lipcuri si
incoerente in gruparea materialului, rezultate de sigur in
urma colaborarii si neverificarii materialului publicat.
Astfel la p. 13, poezia cu n-rul 19 este aproape identica" cu
cea de la pag. 24, nr 35. Amandoua sant culese din Fau-
Testi, de la doua persaane diferite. Daca materialul ar fi
fost mai bine ordonat, de sigur ca aceste della poezii ar fi
fos-t publicabe una in urma celeilalte, ca variantasau chiar
suprimata una din ele, caci cea de la pag. 24, se deasobegte.
www.dacoromanica.ro
RECENSII 663
de cea de la pag. 13 numai prin un plus de patru versun,

care n'au mci o legalufa cu textul precedent. Daca ma-
terialul s'ar fi grupat mai bine atunci poezule cu acelasi
motiv le-am gas]. 1a un. loc. Asemenea cazuri sant : poezia
do la pag. 13, nr. 18, ar fi fost bine sa fie alaturi de cea
de la pag. 20, nr. 62 ; cea de la pag. 24, nr. 83, alaturi
de cea de la pag. 44, nr. 217 ; cea de la pag. 14, nr. 20,
alaturi de cea do la pag. 45, nr. 223, etc., etc.
In capitolul Satirize (Strigaturi la hoed)", d-1 Ciau-
$anu mentioneaza, poezn pe care ar fi fost mai bine s6 le
Ii grupat intr'un capitol cleosebit. Nu vedem ce 1-a indrep-
tatit s, grupeze awl : Ce-i in gura beatului, E 'n ure-
chea treazului" (pag. 111) ; La omul earac, Nici boii nu
trag 1" (p. 116) ; cf. $i cele cu numerele : 28, 32, 58 etc , etc.
Dace', in capRolul Poezii populare", am considera fe-
1u1 de grupare a matenalului ca o scapare din vedere
materialul fiind. adunat de trei insi nu tot a$a putem
socoti publicarea de cloua ori a acelora$1 ghicitori. La pag.
126, nr. 12 gasim o ghicitoare care se repetg, desi este
aceeasi, la pag. 130, nr. 62. Acela$1 lucru 1-am putea spune
despre cele etichetate cu numerele 54 $i 91 ; 69 1 89
D-1 Giausanu are bunul obiceiu sa ne dea, in josul
paginei lamunri asupra unor cuvinte. i aici am fi dorit
s'o faca cu oarecare grija. Cuvantul 04,,ea este explicat la
pag. 113, desi el se inalneste la pag. 22 ; ar ii fost bine
sa", se procedeze chiar Myers.
Lucrarea se termina cu un bogat glosar. Cum e na-
tural la asemenea pubhcatii, acest glosar ar trebui s. cu-
princla o explicatio a cuvintelor neobisnuite ce se gasese
in textele culese. Glosarul alcatuit cu ingripre de d-1 Ciau-
$anu e o lucrare a parte, culegerea insasi are nevoe de un
indice. Din aceasta. pricmn, pentru ca sa cuno$ti bogatul
material de cuvinte din textele publicate, esti obligat sal-tc
fad singur acest indice. Azi, cand aproape oate lucranle
au indice de nume, de materii, de cuvinte, chiar si cand
nu furnizeaz'a un material linguistic, ne mir mult a-
ceasta, lipsa in culegerea de folclor din Valcea.
SEVER POP.
www.dacoromanica.ro
664 P. NIKA
SILVIU Dfacromia, Documente mud pritntoare la relatiile

Tdrii Romeinesti cu Sthiiul in sec. XV si XVI. Bucuresti,
Cartea Romaneasca, pp. 80+8 facsimile, 80. Extras din
Anuarul Institutului de Istorie Nationald IV.
Intamplator d-1 I. Lupas a descoperit in arhiva baro-
nului Bruckenthal din Sibiiu o serie de documente, scri-
sori si acte romanesti si slave, necunoscute pana acum. Pe
eels romanesti mai importante le-a publicat D-sa in Anua-
rul Inst. de 1st. Nat. III, p. 546 s u., iar cele slave, dupa.
ce au fost studiate, daAate si tradiuse de catre d-1 S. Drago-
nnr, dupa. metoda critica a regretatulm I. Bogdan, caruia-i
si sant dedicate, le pubhca acum in acelasi Anuar, anul
IV. Brosura de fata este un extras din acest Anuar.
Colectia cuprinde 70 de scrisori, dintre care 50 sant
de la domnii munteni (de la Radu III cel Frumos 4 seri-
son. ; Basarab cel Batran 1 ; Basarab eel Tamar 5 ; Vlad
Calugarul 5; Radu cel Mare 3; Mihnea I 2; Vlad. eel Tanar
1 ; Neagoe Basarab 9 ; Radu de la Afumati 4 ; Moise Voda
1 ; Vlad V 2 , Vlad VI 1 ; Radu Paisie 9 ; Mircea Ciobanul
3 ; de la Doamna Despina, vaduva lui Neagoe Basarab 2),
iar restul de 18 sant de la boieri, mitropohti, obstii ma-
na-Airesti, orasanesti etc., adresate toate catre Sibiieni
Scrisorile sant transcrise in limba slava' dupa, care ur-
meaza Ira ducerea in romaneste, clescrierea pecetii, legencla,
datarea i explicaiile necesare.
La inceputul brosurh se da pe scurt cuprinsul seri-
sorilor, pentru ca sa se inlesneasca, pe cat se poate, eau-
tarea documentului de care ai nevoe. Pacat numai c aici,
dintr'o scapare din veclere, intreaga paginatie e gresiai,
trimiterea la text fiMd cu 2 pagini mai nainte. La sUrsit
sant reproduse in facsimile 8 fragmente de scrisori, utile
pentru cei care vor sa, le studieze grafia.
Probabil c. j Sibinil a avut in trecut aceleasi relatii
extinse pe care le-a avut Brasovul cu Principatele si ca
arhiva sa a fost odinioara tot asa de bogata, in documente
istorice romanesti ca si cea a Brasovului. Adaogate la do-
www.dacoromanica.ro
RECENSII 665
cumentele sibliene cunoscuth pada acum scrisorile ace-

stea, Ii poate prim arhivele pralinte ale Sibhului ed
mai existe 5i altele ne indreptAtese s credem aceasta.
Pe l'angg documentele asa de numeroase din Quellen
zur Geschtehte von Brapv-Kronstadt (7 vol.), Hurmuzaki
XV, IX etc., Iorga, op. ct., v. X etc. aceasfa colectie aduce o
valoroasA coutributie la cunoasterea eat mai am talnunti, a
relatulor ce au existat intro dommi din Principate si Ar-

deal. _
Importanta lor insa, nu se anargmeste numai la

cercetArile istorice, ci se extinde si la cele de htera-
tura veche romneasa,, dup informatille ce ne dau Asa
de pild'a, serisoarea lui Radu Faisie, prin care roagg, pe
burgmesterul Sibiiului pe eel doisprezece pargari sa"-i
1.
trimita un diac, bun caligraf 2 ne face sa ne gandim la

primele &Arta slavone tipante in Tara Romneasa. Pro-
habil ca", Radu Paisie care reia tiOrirea egrtilor rehgloase
inceputg tie Macarie Muntenegreanul, neavand oameni pri-
ceputi pentru asa ceva, fi adus de la Sibiiu. Si nu e
exclus- ea bunul scrotor $i ctirkerar" cernt de la Sibheni
s5, fie identic cu Moise care a tipgrit Molitvenicul slavon
din 1545 sau eu unul din cei doi diaci (Oprea sau Petrea),
care tipaxese dup doi ani de la mazihrea lui Paisie, un
Apoqtol la Targoviste.
P. NI5CA.
Oinagiu lui I. Bianu din par tea colegilor $i fo$tilor scii

elevi. Bucuresti, Cultura NationaM, 1927, pp. 332.
Anul trecut d-1 I. Bianu a imphnit varsta de 70 de
ani. Cu acest prilej, o seama, de prieteni, fosti elevi si co-
1 N. Iorga, Documente privitoare la 1st. Rom. v. XV ; idem,
Studii si Documente, v. VIII si XII ; idem, Noi acte romdnesti
la Szbiiu (An. Acad. Rom. S. III, T. VII. Mem. 3), Bucuresti,
1927 , Stmca Nicolaescu, Documente Slavo-romdne, Bucuresti,
1905 ; I. Lupas, An. Inst. de 1st. Nat. III, pag. 546 sqq. etc.
2 . . . Iar D-zeu s5, v. povalmasca% pe domma voastra sa-rm
trnmteti un diac, bun scriitor cj cdrturar, s stea Cava vreme
la noi, aci am nevme foarte mare, deoarece diacul, pe care
1-am avut s'a boln5.vit i altul nu am..." pp. 57-58.
www.dacoromanica.ro
666 P. NISCA
legi ai D-sale, i-au scos un volum omagial. E poate cel

mai frumos omagiu ce se poate aduce profesorului si omu-
lui, care tulip de peste o juingtate de veac a desfasurat o
activitate neobosiltA ca bibliograf, istoriograf literar, filo-
log, profesor, organizator al Academie]. Romne, etc.
Volumul incepe cu Bibltografia operelor D-lui I. Dia-
na alcatuita de I. LUPU, colaborator al D-sale la Academie.
Lista bibliografica e impartith, lnncl de criteriu conti-
nutul operelor in noug capitole : I. Bthltourafte (5 o-
pere) ; II. Folklor (5) ; III. Filologie (3) , IV. Istotia lite-
raturit romdne (84) , V. Istona Romandor (41) , VI. eke-
Muni primtoare la trecutal nostru cultural (18) ; VII. Bw-
grabi (16); VIII. Diverse (4), IX. Dein de seaind, Rapoarte,
etc. (94).
Cilteva ammtiri iscglite de cl-nii I. PETROvICI Si D.
PROTOPOPESCU, ambii fosti elevi ai d-lui Bianu, precum si
un articol al d-lm. S PuscRIU, in care cl.-1 B e caracte-
rizat ea organizator al Bibliotecu Acadeimei Romne, in-
chee partea care se ocupsa ca activitatea sgrhatoritului.
Restul volumului cuprinde valoroase contributu stlintifice
ei istorice pe care le amintim numai, in randurile ce ur-
meazg
D-1 GIL ADAMESCU, mentioneazg Un adversar al Gra-
mat,cti lu Elmide de la 1828, Naum Ranmiceanu. Acesta
la 1835 scrie o critic5, a gramaticii in care se ridieg mai
ales impotriva simphficgrii alfabetulin chirilic, ar'atnd in
acelasi timp necesitatea accentului, prm care sh" se poatg
cunoaste cuviincioasa apgsare la tot cuv-antul".
D-1 N. BXNEscu, in Monwnte din vieata Academie,:
Grece4i", se ocupg. de frgmhntaxile i intrigile din ultimii
ani ai scolii grecesti. Discordia dintre dascalii greci pe de-
oparte si concurenta coiii lui Lazgr, pe de alta, au contri-
bud la lichidarea definitivg a acestei Academii.
D-1 G. BOGDAN-Dula, cu minutiozitatea care-1 caracte-
rizeaza", semneazA un articol din seria Mu lte si mgrunte
despre M. Eminescu" : Un antic al poetului. In prima so-
cietate literarg (Orientul" din Buc.) din care a facut
parte, Eminescu leagg prietenie cu V. Dumilrescu ; prie-
www.dacoromanica.ro
RECENSII 667
tenie ce o confirmg insusi Eminescu intr'o scrisoare adre-

sa CA d-lui I. Negruzzi. V. Dumitrescu e un pseudonim pa
care cl. Duica." il identifica. cu Vast le D. Pdun.
In Semanhsm romeinesc 0 semanhsm balcanic regre-
tatul V. BOGREA, cu bogatele sale cunostinte si cu un vast
material mformativ ce poseda ca mmeni altul la noi, trage
0 seama, de consideratn generale asupra semantismului,
ocupanclu-se de terminologia romaneasch" relativa. la rasa-
rdul i apusul soarelui. Dintre expresnle romk-nesti ce sa
refera, la reiseirttul soarelui, cele mai multe intrà in cadrul
general al expresnlor similare din alte limbi streine ; asa
sant expresiile : se face ziud", se lumineath de ztud",
se zeire4e de ztud", se trage de ztuel", se crapd de ziud"
or inr. a aight, (dzita)". De un deosebit mteres si specifice
limbii noastre sant considerate expreside : a se seitncelet
de mei", reveirsatul zortlor", vdrsatul de zort", a se
vdrsd soarele", rdsdritul i rdsdrda soarelui", ir. am (a)
verd sorele fare", ir. sorle iese fare", ddmdreata fdcut-a
zta", mr. aptrtrt", aptrdd", mgl. an zgrlt", la darea
zorlt", la batirea soarlue, ancriscic soarh", la 'ncre-
stirea soarli" i ancresti soarlt". Pentru apusul soarelut
terminologia romneasa e mai bogata, : a apune (soa-
rele)", a scdpdta (soarele)", mr. ascipttari", ascipdat",
-cloriri", chtritd", ir. joide sorele", sorele av zaidd",
,,sorle a zveidit", sone cade", dr. a asfinti", se lath
umbra", se face seard", se insereazd", se intunece, se
ingland zittia cu noaptea".
D-1 I. A. CANDREA, in Tabii in Umbel se ocupa, cu nu-
mirile de animale, zane, boale, care prin superstitie nu se
rostesc cu adeva,ratul lor nume ci prin eufemism. Melillo-
nsam numirile eufernistice ale unor boale : lelda pentru
friguri" ; abitbei, bube dulci, bleindd pentru abcese" ; de-
deinsele pentru ologeal'a" ; aboala, anevoia, nevola, alte-
alea, ducei-se-pe-p HOU pentru epilepsie".
Anahzand Scrierile lui D. Bolinhneanu despre Mace-
donia, d. Tn. CAPIDAN, ca un bun cunosator al regiunilor
Sud-DunArene, de uncle e originar, ajunge la concluzia ch'
Bolintineanu n'a descris toate orasele, regiunile, obiceiurile
www.dacoromanica.ro
'668 P. NIKA
Macedoromanilor din vazute. Informatule, in cea mai mare

parte, le-a luat din publicatide romanesti si streine cuno-
smite pe vremea lui, precum si de la Romanii macedoneni
stabiliti in tara.
D-1 D. CARACOSTEA, dug, ce alta data cercetase intreg
materialul popular din Moldova, Muntenia si Oltenia, cau-
tand variante $i reflexe ale Mioritei, de astadata face ace-
lai Meru la Romann din dreapta Dunarn In aceasta
noua cercetare, constata c motivele Mioritei nu se gasesc
la niciunul dintre popoarele vecme din Sudul Dunarii, ele
se gsesc insa intr'un cantec pastoresc al Aromanilor din
Avdela.
Pretioase informatn asupra prime]. reviste literare din
Moldova Alduta Romdneasod, ne cla d-1 N. CARTOJAN, eluci-
clancl si controversa asupra patermtatn m.
Disparitia lui 1 din grupele --lt- 0. -1i- in uncle texte
vechi, de care se ocupa c1-1 N. DRAG-ANC, d-sa o crede de
origine saseasca, ungureasca ori ruteneasca.
D-1 S. DRAGOMIR, publica cinci scrisori ale dascalilor
ardeleni din 1848 (Tr. Laurian catre N. 135,1a$escu, Axente
Sever catre S Barnutru, C. Romanu catre Laurian $i Bar-
nutiu $1 A. G Golescu catre Laurian si I Maiorescu), im-
portante pentru cunoa$terea factorilor care au condus mi-
$carea nationala a Romandor ardeleni in 1848".
Un fragment rezumativ al stuthului Teoria poeziel
semneaza d-1 M. DRAGOMIRESCU.
Grigore Alexandresca i Voltaire e un mic studiu cri-
tic in care c1-1 CH. DROUHET, releva adoptarea de catre Gr.
Alexandrescu in cateva din epistolele $1 satirile sale a
conceptiei lui Voltaire despre aceste genuri, a modului su
de a le trata, folosirea aceluia$1 Ion si a unor mijloace a-
naloage de luare in ras, de polemica sau de expunere a
ideilor sale".
D-1 D EVOLCEANU, scoate la lumina actualitatii o epo-
pee romaneasca peste care de mult - de la aparitie a-
proape - se depusese prafnl uitarii $i mai ales al ignora-
rii Negriada lui Ar. Densusianu. Are toata dreptatea d-1
Evolceanu sa afirme c. aceasta epopee ar fi meritat mai
www.dacoromanica.ro
RECENSII 669
multa atentie deck cea de care a, avut parte". Inteadevar

inceputul ei, din care eiteaza 24 versuri, -ne conving si pe
noi despre veracitatea acestei afirmatii.
In epoca de decadenta a istoriografiei nationale (s.
XVIII) se iveste un nou gen istoric, anume, povestirea in
versuri ale anumitor evenimente impresionante. D-1 C.
GIURESCU, sporeste lista acestor cronici rimate cu o nou'd
povestire : Istorta lui lordache Stavracoglu, care e o tra-
dueere romaneasca in versuri dupa o poema greceascd.
Parerea curenta, prin care ineeputurile istoriografiei
vechi romanesti ar trebui cautate in pomelnicele de prin
manastiri, 0 combats in mod convingator c1-1 V. GRECT.13 in
Originea cronicelor romaneei. D-sa erode ca inceputurile-
acestei istoriografii trebuiese cautate in inclemnurile oe au
porrat, nu din pomelnicele manastirilor, ci de la acele vechi
rezumate bizantine de istorie universala: Xpovoypc:aptee cwcolicx,
ce au pdtruns la noi prin traducerile sarbe*ti".
Dona poezii necunoscute ale lui Ienachita Vacareseu
scoate la iveala d-1 TORGA, diniteun text francez al lui J.
L. S. Bartholcly.
D-I LECA MORARITJ3 pubhca un fragment din Dec,ame-
rondo batranilor nostri carturari : Sandipa filosoful (Pil-
da filosofului al 7-lea) dupa versiunea Codicelui C. Popo-
v i ci.
Pentru cunoterea Cat mai arnanuntita a familiei Pi-
uariu, d-1 I. LuPAs, cla noi amanunte biografice referitoare
la parintii si bunicii polihistorului si vestitului oculist I.
Molnar-Pivariu.
Ca o anticipatie la un studiu mai mare asupra legatu-
rilor noastre culturale cu Italiemi in secolul XIX, c1-1 A.
MARCO, publica o scrisoare media a lui S. Barnutiu in
care ne vorbeste despre legaturile sale eu filologul Pietro
Monti, (land in acklaisi timp unele precizari referitoare la
personalitatea si insemnatatea acestuia din urmV.
Un auxiliar indispensabil in cercetarile etnografice,
este, dupg d. S. MEHEDINTI, in prmul rand. limba Etno-
graful - spune d-sa - nu poate promova stiinta sa de-
scriptiva, daca, nu va tine seama si de limba ca element
www.dacoromanica.ro
670 P. NISCA
esential pentru clescrierea, caracterizarea si. clasificarea

grupelor etnice".
Inteun fragment dintr'un studin mai mare asupra
lautanlor i mascaricflor (giullari), d. R. ORTIZ, relevtt
aspectul medieval al cantecelor si. chefurilor cobzarilor
nostri.
Noi contributn biografice asupra legaturilor lai M.
Costm si. a famiim sale cu Po Ionia, da cl. P. P. PANAITESCU.
Importanta acestor stiri e destul de mare, intruck prin ele
se precizeaza multe puncte din cariera politica a Costmesti-
lor si din activitatea lor culturala.
Cercetand din termmologia cresting romana formele
basilica l ecclesia, d. T. PAPAHAGI, ajunge la concluzia -
la care s'au oprit si altii - a terimenul basilica e mai ve-
chiu deck ecclesta. D-sa crede ca peste termenul basilica
- care a fames singur cunoscut in Romania de est - s'a su-
prapus in restul limbilor romanice forma mai noua ec-
clesia.
D-1 AL. PROCOPOVICI, scrie un articol de consideratii
generale i. sintence &supra epocei literare Dela Corest Dia-
-conul la Teofil Mttropolitul lui Mateiu Basarab, injgheband.
din minutiozitati si atatea date seci si incoerente, de care
e plina istoria literaturii noasfre vechi, cateva pagmi calde
$i phne de suflet.
Dintre problemele care in ultimul timp au fost 5i Ant
Inca obiectul preocuparilor filologilor nostri, e sl proble-
ma ortografica. 17n fragment dintr'o astfel de comunicare
facuta la congresul filologic de la Gernauti, publica d-1
I. BXDULESCU-POGONEANU.
Pentru lamurirea unuia dintre cele mai caracteristice
fenomene de limbh veche romaneasca, rotacismul lui -n-,
sant interesante contributhle de natura fonetica ale d-lui
AL. ROSETTL
D-1 C. TAGLIAVINI, da,' pretioase informatii, dupa o i-
storie a lui Makuscev, asupra Valahior din Moravia
Articolul care incheie acest mozaic de contributii stiin-
tifice 5i istorice e al d-lui G. VALSAN. D-sa ne d, dupa o
harta manuscrisa din sec. XVIII, un bogat repertoriu de
www.dacoromanica.ro
RECENSII 671
nunnri geografice din delta Dunarii, importante atat pen-

tru cunoasterea raporturilor etnice de la gurile Dunarh, cat
i pentru studiul toponiimei acelei regiuni. P. NISCA
DR. VICTOR CHERESTE$11.1, ANTON VALENTINY, Diclionar
ronian-maghiar i maghtar-romein. Partea 11.: Maghiar-romtin.
Cluj, tipografia Corvin". 1927. Vol. I : AK, vol. II. L Z.
Pp. 2027.
In darea de seama care am facut-o despre partea I a
acestui thetionar si pe care am pubhcat-o in volumul IV al
Dacoromantei, p. 1193-4, Imi exprimam convmgerea ca, st
partea II a dictaonarului, partea maghiara-romana, va
intruni calittile emmente care le au gramatica 1 i primul
volum al dictionaruhn". Volumul al doilea a aparut in a-
nul trecut i atk pentru executia tehnica cat si pentru re-
dactarea lui nu gasim deck cuvinte tot a.tat de elogioase ca
si pentru partea prima. Pentru a nu ne repeth, trnnitem la
darea de seama amintit din volumul IV al acestui buletin.
Tinem totusi s, relevam aici aranjamentul foarte avantajos
al intelesurilor la cuvintele cu mai multe acceptauni. Pe
eand cele mai multe dictionare inregistreaza diferitele ac-
ceptium ale unui cuvant deavalma, asa c. pentru stremul
care intrebuinteaza dictionaral e foarte greu sa stie care
este acceptiunea cautata, dictionarul de care ne ocupam cla
in ungureste, hind scris pentru Maghiari, sinonimul sau o
exphcatie pentru fiecare acceptmne. Asa de pilda, la cu-
vantul iv se dau patru acceptmni : 1. arc , 2. curba ; 3. bol-
ta ; 4. coala. Autorii nu numai c. numeroteaza fiecare ac-
eeptiune, dar dau si urmatoarele explicatiuni : la 1, pen-
truca sa se *Ile ca e vorba de partea unui cerc, de arc",
se spune, in parantez, (kr rsze), sau la coala de har-
tie", (papaw). In felul acesta, Maghiarul care intrebuin-
teaza acest dictionar, nu va traduce nici oclafa pe iv cu
arc", cancl el vrea s vorbeasea de coala de haTtie" s. a.
ra. d.
Afara de acestea, autorii practici ca si mai nainte, au
1 E vorba de excelenta gramatta romaneascg. scris5. pen-

tru Maghiart de aceea4i autori i despre care am vorbit in vo-
lumul III al Dacoromaniei, p. 908.
www.dacoromanica.ro
672 C. LACEA
intocmit un tablou, pe care il alaJtur'a la dictionar, cu 244

de forme pnvitoare la schimbarile fonetice din limba noa-
stra $i la flexiune. Numerele arabe care se gasesc in clic-
tionar dupg cuvintele romane$ti tnmet la acest tablou. A$a
de pildk la verbul felszmlalni, tradus romane$te cu a
enumera" se da, in parantez numsarul 168, care ne trimite
la verbul nunbaret din tablou, unde se dau formele princi-
pale ale acestui verb ales ca model. Astfel, in cele mai multe
cazun, cel care consulta dictionarul e dispensat de a mai
rasf ol gramatica.
Dorim acestui dictionar apreciarea $1 trecerea care a
menra din plin.
C. LACEA
JULIUS DULDNER Si DR. ARNOLD PANCRATZ, Gramatica Ro-

Wind. Editura Consistoriului Regrucolar at Biserica Evang.
C. A. din Ardeal. Sibim, 1927.
Un bun manual ajuVator, sem metodic $1 avand mereu
in vedere greutatile de care se izbesc elevii sasi care au A.,
ne invete limba, .51 pe care au trebuit sa. le invmga, in$1$i
autoni pang ce $1-au insu$it-o. In Introducere se cuprmd
observatii asupra fonologiei $1 ortografiei. Relevarea lui e
deschis, ca in zece, petrece, Decemvrie, care, inteadel gr,
se aude in unele regiuni, putea lipsI. Apoi urmeazg 10 Ca-
pitole, conform celor 10 felun de cuvinte. Sintaxa nu e tra-
gtatg. separat, ci in observAri adaose la diferite parti ale
vorbirii. Aceste observAri sant foarte bine redactate. Au-
toni au insistat mai ales asupra cazurilor in care cele dou'a.
limbi, romn i germang, prezinfa divergente. A$a de pil-
&, la intrebuintarea imperfectului $i a perfectului, la pre-
pozitiuni $i reactrunea verbelor, etc. De mare folas e mdi-
cele de la urma &Arta, mai ales pentru elevii din clasele
mai inalte $i pentru persoane mai in varsta, care se ocupa,"
cu studiarea limbii romane$ti.
Exemplele sant alese cn mult atentiune, din cei mai
buni autori ai no$tri.
Manualul o tiparit frumos, clar, cu caractere variate
.
$i cu putine greseli de tipar.
www.dacoromanica.ro
HECENSII (573
Nu putem incheia aceste randuri, Bra a ne exprinia.

parerea de ran c autord n'au rugat pe un profesor roman,
priceput in materie si constuncios, s. revada cartea inainte
de tiparire, din punct de vedere al hmbei. Daca ar fi facut
acest lucru, nu s'ar Ii strecurat greseh de felul celor urma-
toare . pluralul lui marfa, inarfun i meirft, pe langa for-
ma corecta irrf art, pag 5, 28 ; eu ma tac alaturi de forma
corecta eu tac, pag. 138 , dei-vd i sci vei dai, forme impo-
sibile, pag. 53 , butuct i butuce la plur., pag. 29 ; am auzit
de alft oameni, in loc de : de la alli oament, pag. 148 ; de-
clinarea a IV-a latind a contopit (in loc de : s'a contopit)
deja In lalina vulgard cu a II-a, pag. 28. Am insirat aceste
greseli, nu cu gandul de a reduce valoarea mato' a cartii,
ci pentru a justifica, parerea noastra ca, la o eventuala noua
editare a manualului, se impune o revizuire a acestuia thn
partea unui Roman C. LACEA.
DR. KLEIN KARL KURT, Beziehungen Martin Opitzens zum.

Rumdnentum. 1927, Krafft & Drotleff, Sthnu, pag. 30.
Autorul acestei luerari tiparita. mai intaiu in Korre-
spondenzblatt des Vereins fr stebenbitrgische Landeskun-
de" (a 1927, Nr 7-8), cerceteaza cu un bogat aparat stun-
tific cu trimiteri i citate la fiecare afirmare ce o face
relathle poetului si eruditului german cu populatia romana
pe care a ajuns s'o cunoasca de aproape in tinuturile Zlat-
nei La curtea princiara a lui Gavril Bethlen, Martin Opitz
se simtea izolat, intrucat patura inteleduala ungureasca
manifesto fata de el o suparItoare rezerva.
Cu atat mai mult interes ajunse sa manifesto M. 0.
fata de pltura taranimn romane, in care recimoscu popu-
latia de basting a acestei jan. Cunoscand temeinic limba
latma, nu-i fu greu sa, se convinga de latinitaitea limbei noa-
stre si de originea romana a poporului roman.
Parerile lui M. Opitz despre Romani sant exprimate
in special in. poezia sa didactica Zlatna" uncle ne de-
scrie intro altele frumosul joc romanesc hora" precum Si
imbracamintea, felul de viata i obiceiurile poporului ro-
man, iar relatiile sale cu poporul nostru se pot stabili
Dacoromarna V. 43
www.dacoromanica.ro
674 P. P. PANAITESCU
mai ales in. legatura cu cercetarile sale $tnntifice expuse

in Dacia Antique sau Rerum Bacicarum Libri". Despre
aceasta opera bask care era menita sa clevina monumen-
tala, nu avem decal marturii mdirecte si in mare parte ero-
nate D-1 Karl Kurt Klein arata, Ca aceasta opera nu era
conceputa, dupa cum crezusera alti cercetatori din
punct de 1, edere puT arheologic, ci era sa fie istoricii. Ar-
heologiei 1 s'a dat numai un rol auxiliar in vederea lmu-
ririi chestiunilor istorice.
D-1 K. K K. documenteaza in lucrarea d-sale c Mar-
tin Opitz, nu-$1 schimbase mci mai tarziu parerea refer"-
tor la originea latina a poporului roman, careia ii daduse
mai intam expresie in Zlatna". Astfel pierclerea operei
Dacia Antigua" este regretabila si din punctul de vedere
al filologiei romane, nu numai din cel al germanisticei.
ION GHERGIIEL
C. C. GIURESCU, Nicolae Milescu speitarul. Academia ro-

mana. Istorice. Sem. III. Bucuresti 1927, 53 pp. i VI planse.
Studiul d-lui Giurescu chscuta cateva amanunte din
opera hterara a lui Nico lae Milescu. In primul rand d-sa
cauta sa spele pe Malescu de acuzatia ce i-s'a aclus de a fi
plagiat Descrierea Asiel.". G. nu cunoaste insa scrierea lui
Martim, Novus Atlas sinensis, modelul lui Milescu, asa c.
demonstrataa d-sale este fortat redusa la consideratu asu-
pra imprejurarilor $i de ordin moral.
De observat insa ca stabilirea faptului plagiatuaui $1 apre-
cierea pe care o atribuia. unui asemenea fapt lumea din
veacul XVII sant doua lucruri deosebite.
In privinta utilizarii lui Martini de catre Milescu, a-
ceasta nu face mci o indoiala $i am avut ocazia sa confrun-
tez cele doua texte. Asupra acestui lucru voi reveni intr'un
studm ce-1 prepaT, pot insa spune de pe acum ca totu$i peste
tot, nu numai in unele pasaje, expunerea liii Martini este in-
-tretesuta cu observatii originale de ale lui Milescu, asa c.
in aoeasta privinca Giuresau a vazut just. Dar chiar conform
obiceiulut vremii, Milescu trebuia sa citeze numele autoru-
lui pe care 1-a intrebuintat ; a$a faceau $i Miron Costin,
www.dacoromanica.ro
RECENSI1 675
Grigore Ureche, Simion Dascalul. Daca nu citau pagina ci-

tau eel putm numele autorului intrebuintat. Mi1ecu, spune
Giurescu, ar fi insemnat in titlu ca a utihzat mai multi
autori", ceea ce este msuficient De altfel acest titlu pe
care-1 ia Giurescu din rns. Descrierii Asiei" de la Biblio-
teca Nationala din Paris este suspect, nu pare a fi al lui
Milescu. Titlul e reprodus in studiul d-sale in plansa foto-
grafica (Pl. IV) Giurescu nu a putut citi inceputul rtitlu-
lui, care, dupa cum citesc eu, pe fotografia publicarta, sunA
astlel : xima iivaio KaTam WT MOCKBliTkIll% Hatmakactia...
adica : Hina, numita altfel si Katai la Moscoviti..." 1. Putea
Milesou, care scria in calitate de sol al Tarutui moscovit in
hmba lui, identificandu-se cu Moscovitii, sa observe ca Mo-
scovitii" numesc altfel" China ? Aceste cuvmte sant mai
naturale subt pana unui copist, care scria pentru
un strein. Manuscrisul a fast copiat pentru savantul
suedez Sparwenfelcl, care stia ruseste, asa. ca, acest title, &-
fent de al celorlalte manuscrise este probabil scris de dansul
sau la porunca lui. Subt tatlu se afla iusemnarea : CEIFICAIVOE
BitarOCAOBEHIEM% Aonparw npulaTEMI, nollEtIENTE/W.KE BA/Willa
raB. napBEHOEATa...15CTIS c blagoslovenia unui bun prie-
ten (Milescu2), i cu grija lui Ioan Gavril Sparvenfelt..."
(si nu cum traduce Giurescu Scris cu blagoslovenia si
(cu grija bunului prieten Ioan Gavril Sparvenfeld")
Titlul intreg este probabil sons de Sparvenfeld sau de
un copist pus de clansul. TiiLlul lucrarii lui Milescu, care se
afla' in celelalte manuscrise Descrierea primet peirti a
.lumii anume Asia, in care se aflei impeireitia China` 3, este
titlul original, deoarece corespunde cu tutlul cartii lui Mar-
tini, din care tradusese Milescu. Si aci Asia' apare in
titlul c.rtn, clesi e lorba de descrierea Chin ei singure At-
las extremae Asiae sive Sinaru,m impern geographica de-
t Titlul Incepe sus deasupra chenarului.
2 Giurescu o. c., p. 8. Traducerea exact o dAduse deja
E. Picot, Notice sur Nvcolas Spathar Milescu, p. 56. Recunosc c.
-traducerea ce o dAdusem Inttliu era eronat : P. P. Panaitescu
Nleolas Spathar Mtlescis, p. 152.
3 E. Katanov. Kazan 1910.
43*
www.dacoromanica.ro
676 P. P. PANAITESCU
wrzptio. (tithl al cloilea dupg dedicate. Urmeazg apoi:

totius extremae Athae descriptio...")i.
Asa dar in trtlul original al lui Milescu nu se afla mci
mgcar mentiunea mai multor autori" utiizati, care se 0,-
seste numai in copia lui Sparwenfeldt.
Nu cred .eg faptul ea' aceasta scriere era un raport
prezentat tarului, ar ft o circumstantg usurgtoare pentru
Milescu, din punct de vedere al aprecierii morale a actului
sgu'. Tarul Ii trimite in China s. adune la fata locului stiri
asupra tgrii si in loc s. o facg el le traduce farg s'o spule
dintr'o carte, pe care ar ft putut-o avea si la Moscova ina-
inte de plecare. Este aceasta o circuanstantg usuratoare fata.
de cititorul &au Imre : tarul ? ..
Giurescu afirmg insg el cliferiti cronicari" au cu-
prms in opera lor hicrarile preclecesorilor" Cara' sa fie con-
thclerati ea plagiatori, citand pe Macarie, Azarie, si Simian
"Dascalul s. Despre cel din urmg avem aprecierea unail con-
temporan, care-I socoate slab in minte" de minte puting"
pentru c. lama, allele face si aceasta ea ale altora le face
ale lui, adicg co au scris Ureche, el zice ea au scris" 4, cu-
vinte din cari reiese clar condamnarea plagiatului. Cat
despre oei doi dintai sant autori de opere originale si nu
intelegem cum pot fi socotiti ca niste compilatori !
In partea a doua a scrierii sale Giureseu descrie ma-
nuscrisele grecesti ale Descrierii Asier", copii dupg tradu-
cerea Mouth, la Moscova pentru Hrisant Notara, can au cir-
culat si in taxa noastra. Textul grecesc prezinta mici deo-
sebiri de amgnunte fata de textul rusesc utilizat de Badde-
ley pentru tractucerea sa englezg. Giurescu observg cu dreptate
ca' traducerile ce s'au facut pang acum in romaneste din
opera lui Milescu sant groite. Mai interesantg este cerce-
tarea altei lucrari a lui Milescu Carte cu multe irvereba-ri".
1 M. Martinus, Novus Atlas sinensis, Amsterdam, 1662.
2 C. C. Giurescu, op. cit., pp. 4-7.
3 Ibidem, p. 10 .5i nota 2.
4 Gr. Ureche, Letopzseful tdrii Moldovei, ed. C. Giurescu, p.

3, notA a unui cititor contemporan la prefata lui Simion Da-
scam.
www.dacoromanica.ro
RECENSII 677
_Aceasfa scriere e tradusa, in romaneste din greceste dupsa

Atanasie al A.exandr. Milescu introduce si o observatie
importanta in traducerea sa : mat junfatate de hmha ru-
maneasca luat dela letini". In anexe se dau pasaje din De-
scnerea Asiei, cu versiunea greceasc . si traducerea roma-
neascg dupg aceasta, precum si pasaje din Carte cu mutte
intrebdra". P. P. PANAITESCU.
STANISLAW WPKIEWIcz, Zdzww polonzstyki w Runiunp:
Bogdan .Petrwewu Haplcu (Din istoria polomsticei in Roma-
nia). Extras din Prace Polonistyczne ofiarowanych prof. la-
nolin Loszowt". Varsovia. 1927. pp. 474-488.
Autorul observg c, marele curent hterar polon din sec.
XVII in Moldova a incetat apoi cu totul.
Hascleu cu cunostmtele sale de poloda este o exceptie.
Traditia de famihe 11 lega de Poloma. Tadeu Hasdeu, bu-
nicul sa)u, i are loc in istorkile hterare polone, e autorul
unei traduceri polone a lui Kotzebue. Alexandru Hascleu
era deasemenea cunoscator al bimbil polone. La Kharkov B.
P. Hasdeu avu caliva profesori poloni. Opera lui e soco-
tit'a de Wedkiewicz de o eruditie fenomenara dar haoticg".
Desi are adesea in scrierile sale intepaturi la adresa Polo-
mlor, ca dusmani in trecut ai tarilor noastre, e un fervent
aclmirator al culturei polone.
llasdeu calatora in mai multe rnduri in Polonia. La
1861, August 23, ziarul polonez Czas" din Cracovia, men-
tioneazg sosirea lui. Era prieten cu Isidor Kopermcki an-
tropolog polon, care stia de altfel romneste
Autorul analizeazg apoi operele lui Hasdeu cari se lea-
ga de istoria i limba polon'a. P. P. PANAITESCU.
KARL BUHLER, Kritische Musterung der neueren Theo-
rien des Scams, in lndogerm. Jahrbuch, VI-1919, pp.
1-20.
Vom Wessen der Syntax, in Idealistische Neu-
philologze. Festschrift Kir Karl Vossler. Heidelberg, 1922,
pp. 54 84.
Festschrift fiir Karl Vossler. Heidelberg, 1922, pp 54-84.
Les lois gnjrales d'volution dans le langage
www.dacoromanica.ro
678 N. DRAGANU
de lentant, in Journal de Psychologte norm. et pathol.,

XXII1-1926, pp. 597-607.
Ocupandu-se de desvoltarea spirituala a copilului (The
getsttge Entwicldung des Kindes. Ed. 1, Jena, 1918 ; II,
1921 ; III, 1922 ; IV, 1924 1; Abrzss der getsttgen Entwz-
ckhtng des Kuides. Ed. II, Leipzig, 1925 , Le lots gn-
rates d'volutzon clans le langage de l'enfant, in Journal de
Psychologte norm. et pathol , XXIII-1926, pp. 597-607,
autoreferatul unei conferinte, care cuprmde aceleasi idei
ea si Vont Wesen der Syntax, Me gezstege Entnnellung des
Kindes i Abriss), Karl Buhler a ajuns sa cerceteze felul
cum a trebuit sa se formeze de la incepat propozitiuuea 3,
cum vorbim, sa entice teoriile propozinunn date pan la
el (Krdtsche Musteritng der neueren Theorten des Satzes)4
i. sa stabileasca ce este sitaxa judecata in randul intam
din pullet de vedere pathologic (Vorn lVesen der Synlax).
Stabilind Irei directu in care semnul lmgvistic poate sa
b.ibg inteles : vorbitor (Kundgabe, manifestatie"), ascul-
tator (Altslosung, reactiune sau desteptarea ideii sau seri-
timentului prin impresiune", evocatie") si. obiect, continut
(Darstellung, reprezentatie"), deosebeste in fiecare con-
structie de limba cu inteles o lege a lucrurilor si o lege a.
formelor 5.
Trebue sa," facem deosebire intre relatiune si form'a, care
din punct de vedere filosofj.c are cel putin trei acceptumi,
cum se vede din corelatele ei forma si materie, form a'. si
continut, forma ca aranjare, insirmre, lege Sintaxa, care
i se pare un termen potrivit, se rapoarfa atat la forma,
cat si la inteles, dar rtrebue s'a alba in vedere nu atat pro-
cedura de an a liz sa*, a iden complexe in idei partiale, cat
1 18 Die Entwicklungen der Wortbedeutungen" ; 20,
Die Entwicklung des Satzes und der Satzgefuge `.
2 16 18.
3 Cf. si. Charlotte Buhler, rbrr die Prozesse der Satzbil-
dung, in Zeitsch. f. Psychol., LXXXI-1919.
4 0 lucrare de alta natuth, dar cu titlu similar este a
lui W. Brandenstem, Kntische Musteiung der neueren Theorien.
des Nebensatzes, in Indog. Forsch., XLIV-1927, pp. 117-136
' Cf si lucrarea rber den Begnff der sprachlichen Darstel-
lung, in Psychol Forsch., 3-1923, pp. 282 sqq
www.dacoromanica.ro
RECENSII 679
mai mult pe cea sin tetic a de reconstruire $1 conibmare

a imaginn verbale din pgrtle constiltutive recunoscute ale
Wen complexe in vederea intelegeru. &n partea ascui-
tatorului. Sant doug grupe de relatiuni : as oci a
t ive (Gleichungs relatinnen) i d e d ep en dent a (Abhan-
gigkeitsrelationen). Cele dantaiu nu sant sintactice, acestea.
din uring privesc sintagmele. Din punctul de vedere al e-
volutei formei propozitunn Bubler deosebeste o faza cle
smtaxg neflexionala cu propozitn de doug $1 mai multe
cuvinte (Zrvei - und Mehrivortsatz) i o fazg de sintaxg fle-
xionada (ftexwnale Syntax). Trecerea de la faza I la faza
II o formeaza propozrtille ndscute din cuvinte-propozith
geminate (mama papa !, au welt 0. La trecerea de la faza
II la faza III cuvintele sant flexionate la inceput agra-
matical (agrammatismus mfantals)1 si analogia are un
rol covar$itor atat in flexiunea, cat i in topica cuvintelor.
Ce prive$te formarea propozitiei i desvoltarea sin
tagmelor din punct de vedere $tnntific, nui se $tie nimic
mai mult decat ceea ce ne bate la ochi fiecgruia din noi la
inceput. Se aseaza propozrtie langa propozite i, deoarece
conjunctnle aproape lipsesc cu totul, avem impresia coor-
don sari 1. G. ceea ce urmeaza este o desvoltare (exph-
care) ori o determmare mai de aproape, restrangere, con-
ditnme, motivare ori altceva, trebue s o gacim din con-
tinut, situate $1 ton. Aparitia. sub or do rigr 1 i propo-
zitilor insemneazg un mare pas inainte nu numal in VOT
hire, ci $i in gandire El a fost Mout de cgtrg copin cu bung
preggtire lingvisticg observat pang acum inainte de im-
phnirea anulm al treilea.. In general au premers propo-
zitunile temporale si. relative, care exprimg relatiuni mai
mull externe, 51 intrebgrile indirecte, foarte importante pen-
tru copii, au urmat pe urrng propozitiunile cauzale, con-
ditionale $1 finale Cele mai multe greufati le pricinuesc
dupg observatile lin Stern propozitiumle conditionale
ireale" 2 N DRACANU.
1 Asupra acestei chestiuni cf. A Liebmann, Aryrammatismus

inf antilts, In Arch. fur psychiatric, 31-1901
2 Ab, ?Ss, p. 132. Relativ la cartea sotilor Stern (Clara
u. William Stern, illonogi a phzen uber die sechschen Entwack-
www.dacoromanica.ro
CS() N. DRAGANU
ADOLF NOREEN, E mf Uhrung ?rt dte ivtssenschafllwhe

Betracktung der Sprache, Beitrage zur Methode und Ter-
minologie der Grammatik, vom Verfasser geuehmigto und
duirchgesehene TJhersetzung ausgewahlter Teile seines &chi\ c-
dischen Werkes T art Sprale," von Hans W. Polla k.
Halle (Saale), 1923, VI + 460 pp.
Aceasth lucrare importanth din punct de vedere se-
miologic si sintactic, asa cum se prezinth in traducerea
germang, prelucrath cu exemple nemtesti (originalul s edez
im-1 pot utiliza din prima necunoastern lunhii), nu este
destul de clarh. Noreen nu se tine strict de un siqtem filo-
sofic, ci se lash comlus child de unul cncl de altul, preva-
lAn1 insh cel Hehartian al lui Paul
lung des Kindes . I. Die Kinderspi ache Eme psychologische und
sprachtheoretische Untersuchung. Ed. III. Leipzig, 1922, cf cap.
XII Sprachanfange" ;a XIII. Die Entwicklung des Satzes", pp.
157-207 ; II Erinne7 ung, Aussage and Luge in der ersten Kind-
hezt Ed. III. Leipzig, 1922) face urmatoarele observatu mtere-
sante din punct de vedere sin tactic . CI si W. Stern in men-
toasa lor carte privitoare la limba copnlor au adunat i cerce-
tat cu grija toate propozitnle de dou i mai multe cuvinte, cu-
noscute atunci de la copn observati In mod vrednic de there-
dere, pentru a afla legile structurn lor. Lucrurile nu s'au cla-
rificat cu totul , cred c. pentru un hngvist pregatit din punct
de vedere psihologic ar fi o Intreprindei e cu folos sib atace din
nou chestiunea mai Intins i cu mijloace auxiliare mai noub,.
Inainto de toate ar trebui cercetate mai cu grija i rrtmul,
tempo si melodia hmbh, cam astazi Inca nu stim nimic cum
151 achizitioneaza copilul aceste mijloace de exprimare_deosebit
de miportante, cum le stapane5te si cum le valorizeaza din punct
de vedere sintactic la formarea de propozitii. Aceste mijloace au-
xiliare trebue sib apara dare i pline de inteles Inainte de de-
chnare, conjugare si de celelalte feluri de flexionare sintactica
a cuvintelor Unele lucruri privitoare la structura propozitiuni-
lor primitive sant acum cunoscute i intelese, d. p foarte mult
favorita coordonare antitetica, aclech propozitii, In care se afirma,
ccva i apoi dimpotriva, se neaga Inadins, oil invers stul n e i
n e i - schossel ich will nicht auf den Stuhl, sondem auf
den Schosz ; ryosze nicht puppe h o /n, kieine 3 a =
.ich will mcht die gross,,, sondern die kleine Puppe hollen" ;
olol p a n a, ich pa ?a . Rudolf nicht, sond,rn ich qelbst
soll ein prrir (Sussigkeiten) bekommen" (p. 127).
www.dacoromanica.ro
RECENSII 681
Totusi gasun numeroase amanunte pretioase, fin si co-

_rect intelese, pe care le putena utthza cu mult folos. Asa
_sant mai ales pktile pnvitoare la tenninologie, teona pro-
pozitiunn, brahilogie, analogic, felunle propozitiumlor, ra-
portul dintre sememe, stat (aspect, caz ia felurile acestora,
gen, glose, tamp).
Desi polemizeaza cu Ries, admite impartirea gramati-
en data' de acesta . I. Fonologi e, If. Semologi e,
III. Moriologi e. Partea a III-a este imPartita, in teo-
na auvintelor si a sintagmelor (die selbstangen. Morpheme
lessen sich... in 2 Ilauptgruppen einteden . in Wrter
und m Wortgefuge", p. 447 ; aici face greseala de a con-
fund sintagmele cu grupele de cuvinte). Deci, dupa, el,
smtaxa on ar trebui s'a se desparta in doua (semologia sin-
tagmelor in II, morfologia ler in III), _on ar trebui s'a se
mazgineascg intr'un mod inadmisibil la morfologia on la
semologia smtagmelor.
Semologia este pentru Noreen partea gramaticn care
are de obiect continutul psihic al limbu : ideile care se co-
munica, prin sunete". Cuvntul semenag" este analog lui
morfema." i fonemV, forineaza," unitatea semologicg, in-
tocmai cum acestea formeaz a. pe cea morfologicg i fonolo-
gica, i inseamna, un anumit contmut de idei cu totul
precis expnmat intr'o form lmgvisticse. Sememele pot fi
independente si dependente. De felul celei dintani este ex-
teriorizarea (Austerung) clespartita, in enuntaxi" u ur-
marea acesteia (Auspruch i Ausspruchfolge) ; ide felul ce-
lei din urma, este glosa (Glosse ; din punct de vedere mor-
fologic un cuvant).
EnuntArii ii corespuncle din pullet de vedere morfo-
logic propozitmnea, care, fireste poate sta nurnai dmtr'un
cuiv-Ant (Kommi). Semnele sant expresive si p r o-
nominale; la cele dintaku intelesul este fix, la cele din
roma. el depinde de situatie. Enuntrile sau propozitiile
sant int erjectionale (implusive, repulsive si com-
pulsive) i c o in unicative (exclamative, narative,
Noluntative, alocutive i interogative), cu deosebite
subspecii. Dintre acestea unele pot fi prezentate in
www.dacoromanica.ro
682 N. DRAGANU
deoserate moduri (indicativ, conjunctiv, imperativ), mo-

dul fund categona gramaticalh care exprimh ce rol joach.
continutul enunciatiei in viata sufleteasch a vorbitorului.
Cercetand raportul sememelor intre sine, nexu 1,
stabileste: nex adnectiv sau adnexiune, nex
onne ctiv sau C onnexiun e, evitancl intrebuinta-
reaterminilar coord.onare i subodonare, pen-
tru a nu face sh se creadh ch este vorba de notram logme.
Connexiuneapoatefi preclicativh si adjunctivh.
Particulele pot fi adne ctiv e (tat& p capital) i c o n -
ne c t iv e (tared Cu copal-a).
Glosa principala, este un det er minan ci u m care,
prin alaturarea glosei accesoni, devine de t er min a-
t u m. Glosa principalh ne-am obisnuit sh o numim s u
bi e c t, pe cea accesone p r e ci I c a t. Subiectul si predi-
catul nu sant categoni gramatica1e, ci psihologice. C o
p u 1 h nu este numai verbul auxiliar, ci i dezmentele ver-
bului (das Pferd is t lahm, das Pferd lahmt, lahmte).
Noreen stabileste apoi notiunea st atului (aspect)
si a cazulum, deosebmd stat essiv, lativ, spatii, coexisten-
tiae, partitionis, classificationis, dependentiae, concordiae
,si discordiae
In sfarsit se ocupg de felurile gl oselor Sant clang
feluri principale : c oncrel e si a b str act e, iar a-
cestea din urmh iarhsi pot fi subs t an ti al e si a c c 1-
den t ale Cele dinthiu exist on sant lucrul in sine, un
substrat, pentru determinarea Insuiri1or, activithtilor, im-
prejuranlor, relatiunilor. Cele din urmh determinh ceva din
cele dintam Sant atributele" substantelor". Glosele con-
crete au larhsi deosebite subspecii indiridua 5i dividua;
avand in vedere categoria numhrului I. impartifiva, II
pcirldiva : A m-aterialia, B. collectiva avand. in vedere ca-
tegoria genului , chruia-i corespunde in naturh sexul su-
perior (maseulm), mnferior (ferninin) $i neutru, ori animat
ei inannn. Glosele assumtive privesc categoria g r a-
dulu i, care este de mai multe feluri, caitegona f elului
(calihtea, ulhcerea) cele fin i t e. ahs olutu 1 si r e-
lativitatea, asperqul verbal, timpul.
N. DRAGANU.
www.dacoromanica.ro
RECENSII 683
HEINRICH F. J. JUNKER, Die indogermantsche und die

allgemetne Spraohntssensehaft, in Stand und Aufgaben der
Spraclitvissensehaft, Festschrift fur Wilhelm 8treitberg,
Heidelberg, 1924, pp. 1-64
Lucrarea mi Junker ne da, o interesanta prime gene-
ralg. asupra principulor care st'apanesc ast'azi in lingvistica
german'a.
Pentru Junker hmba nu este decal nn mijloc de ex-
primare si cumunicare d spintuiul, caul (ce niteiege
intr'un trap in care filosofia se considera dupg funta sa
tocmai cercetare a formelor"1 si limba este tratat'a ca
cea dintaiu si cea mai importanfa dintre formele sim-
bolice"2 , intr'un timp cand pahologia gandiria pgrAseste
cgile unei infatis'ari naturale-atomistice p nu mai con-
siderg formele sufletesti ca exemple de aditmne, ci ca to-
talraiti de natur g. compusd, complexe in sine, care se de-
terming si se condationeaza imprumutat3 se intelege ca
tocrnai intr'un astfel de timp si lingvistica isi indreapt
privirea asupra problemei f or rn e 1, problema rapor-
tului dintre formA i continut. Corpului limbd" ii opune
functiunea si incearca, ca vederile scoase din
raportul acestora fat de olaltg sg le facg folasitoare pen-
tru explicarea anumitor fenomene ale desvolfarii limbii.
Urmandu-i trsasaturii principale idealiste a timpului no-
stru no intoarcem si in ligvisticg de la pozitivismul5 care
1 S. Geyser, Eidologie oder Philosophic als Formenkenntnis.
Freiburg, 1921, Emleitung.
2 E. Cassirer, Philosophie der symbolischen Formen. I Tell.
Die Spi ache, Berlin, 1923.
3 R. Honigswald, Die Grundlagen der Denkpsycholgie,
Munchen, 1921, 0. Selz, Zur Psychologze des pi oduktiven Den-
hens und des Irrtums, 1922, Tell I : riber die Gesctze des geor-
dneten Denliverlaufs, 1913 , K. Buhler, Ent Musterung der neve-
ren Theozzen des Satzes, Idg. Jahrsb. VI, 1919.
4 W. Horn, Sprachkorper und Spi achfunktion, Palaestra,
135, Berlin, 1921.
5 K Vossler, Positivismus und Idealismus in der Sprachw,
Heidelberg, 1904 ; acelasi, Sprache als Schopfung und Entwick-
lung, Heidelberg, 1905 , acelasi, Grenzen der Sprachsoziologze..
Erinnerungsgabe fur Max Weber, I, 1923, p. 361 sqq
www.dacoromanica.ro
684 N. DRAGANU
cerceteaza numai apropiatul i cautam i gasma asocierea

la acea conc,eptie mai spinturahsta a limbu cum o repre-
zinta Wilhelm von Humboldt sub int tuenta lui Kant
,(1313. 4-5).
Din acest punct de vedere cerceteazd Junker : funta
formei limbii (pp. 5-6) , fimta limbu, insistand. asupra
deosebirn dintre vorbire sau vorba (Sprechen, parole), lina-
bsd (Sprache, Gesam,tsprache, langue) si hmbaj (Inthrukcal-
sprache, langage) si primmd sistemul lui Buhler in pri-
vmta actului vorbirn1 ; felunle hmbn , vorbirea (vorba)
ca intreg ; partile i intregul ; propozitiunea ca intreg ;
schema propozitiei ; structura propozitaei ; tipioul structu-
rh propozithlor,, propozitie i cuvant ; cuvant i sunet.
In privinta felului cum se naste propozitaunea si care
ne poate conduce la o defimtie geneti Ca a propozitiu-
mi, admite rezultatele cercetarilor 1w Otto Selz, dupa care
forma lingvistica se iveste pe rand si de fiecare data in
legatura de tamp cu fiecare fazii de determinare a
Mei]. gandum" 2. Selz numeste acest proces forrnularea in
'forma de faze" (phasenmetse Formulierung) si observa :
In general se poate spune ca raportunle dintre vorbire Ii
gandire se arata aici ca r eciproc e. Partile f ix at e
ale formularii hngvistice determina tot atat difectia Ina-
intrii cat si havers, faza de fiecare data, a deter-
mmarii ideii gandirii atrage dupa sme procesele de for-
mulare lingvistica corespunzatoare". Ca rezultat al cerce-
tarilor sale asupra formularii lingvistice insusi Selz stabi-
leste urmatoarele (in deosebire de Wundt) :
1 Alcritueste urin'atorul tablou pentru caracterizarea ace-
stei conceptii :
Actrintate: Directie: Persocoul: Sfertt: Grupei :
emotional'a dispozitie :
1. comumcare expresivil eu (esteticii) sentiment
intentional'a dormta, poruncg,
impresivA
2. reactiune (reactivd) tu (utilitar6.)
Intrebare, lndoiala :
nazumta
factiva rationalit reprezentare :
3. prezentare (demonstrativii) el, ea (teorelic6) gandire
2 Otto Selz, Zur Psuchologie des produktiven Denkens und
.des Irrtums. Bonn, 1922, p. 307.
www.dacoromanica.ro
RECENSII 685
I. Reproducerea propozitiei, care se in-

tampla daca continutul hngvistic este stabiht mai inainte
de inceperea formulani si trebuie numai sa fie reprodus.
? II. Formarea propozitiei, la care continutul.
lingvistic trebuie gasit din nou. Dupa cum continutuil de
gandire trebaie gasit din nou on este stabilit de mai namte,
avem aici cloud cazun .
A. Continutul de gandire este dat si nu trebuie decal sa
fie analizat in scopul formularn. Acesta este cazul f o r -
mularii analitice (ulterioare).
B. Contmutul de gandire trebuie gasit din nou ca si
cel de DEW,. In opozitie cu cele dou a. probleme amintite
pang aici, a reproductiei propozitiei si a formarii propo-
zitiei, la continutul de gndire stabiht, pentru problema a
treia, a formarii propozitiei, cand continutul de gandire
trebme allat, am gdsit doua deosebite forme de salutie
a) f ormular ea in f az e, la care nasterea gall-
dirii si formularea lingvistica inamteaza deodata paralel ;
b) f ormular ea sintetic a.' (ulterioara), la care-
f ormularea sintetica intervine numai dupa nasterea gan-
dirii incheiate la smtetizarea continutubn de gandire gasit
succesiv". 1
Schemele limbu desvolta o influenta directiva, desi
latenta, asupra desvolta'rii gandirn. Ele, ca influenta ana-
logica, hotarasc procesul constructiei cuvintelor si a pro-
pozitillor. Invatarea limbil sta in faptul ca se gasesc rela-
tiuni intre o anurnita structura a continutului gandirii
(=-- inteles) si intre o anumita structura gramaticala.
(= forma lingvistica) si sant transformate in uz. Prim
aceasta este posibila abstractia regulelor unei limbi.
In privinta structurii propozitiei porneste de la defi-
nitia data de Sthr 2, dupa care propozitia este o numire-
multipla a unui singur fenomen cu continut orica.t de
10c p. 361.
2 Dr. Adolf Stohr, Algebra der Grammatik, Leipzig u. Wien,
1898 p 64 ; Lehrbuch der Logik, 1910, p. 116 ; Psvcholagie2, 1922,
p 442.
www.dacoromanica.ro
686 N DRAGANU
begat" (eme mehrfache Benennung eines einzigen wenn

auch sehr inhaltsreichen Phanomens"), intelegand subt a-
ceasta din urma atat starea", cat si procesul" sau schim-
barea". Numele fenomenului, care actioneaza impreunk
sant partile logice ale propozitiei, care nu se acoper de loc
ori nu se acoper de tot cu cele gramaticale corespunza-
toare. Deci fiecare propozitie gramaticala data poate fi re-
dusa la forma sa logic-psihologica, pe care Stohr o nu-
meste structura cea mai. simpla" In aceasta toate va-
ionic logice sant egal de impor tante. Nu exista, opozitia
dmtre subiect i predicat. Constructia sintactica deci nu
este dupa Stbhr, o c , p. 64, mei exprimarea unei subiec-
tium, mci a unei predicatiuni 2 mci a unei subsumptiuni,
nici a unei afirmatmni, nici a unei negatium, nici a unei
anahze 3, raci a unei sinteze" 4. Ea nu este decat numirea
multipla a unui fenomen, ori cat de plin de continut ar fi
acesta". Partile logice ale propozitiei sant ca si axele unui
sistem de coordinate Pentru vorbitor punctul de plecare
este un fapt trait determinat intr'anumit int ele S.
Acest fapt este numit i intentionat prin fiecare cuvant
in parte al propozitiei (deci de mai multe ori, multiplu).
Numai prim aceea ca pot fi intelese" si explicate in
deosebite chipuri faptele traite, poate sa ajunga a se ex-
prima in hmha ceea ce inseamna pentru eu". Asculthto-
nil poate intelege pe vorbitor pentru ca savarseste aceeasi
coordinare de cuvinte si astfel intelege ca inteles intentionat
punctul de incrucisare al raporturilor date prin continutul
cuvantului (pp. 45-46).
Propozitia fiind o unitate i o totalitate in acelasi
timp, trebue s apara ca o f or m a (Gestalt). Intru cat
1 Stohr, Logik, p. 108 : Es handelt sich hier nicht urn die
historisch alteste, sondern urn die logrsch klarste,
also technisch primitivste Stu f e des Satzbaues Es 1st
gar nicht notwendig, dass these einfachste Form jemals histo-
Tisch gewesen ist,".
2 Ca in propozitirle complete ale limbilor indoeuropene.
3 Wundt I
4 Paul !
www.dacoromanica.ro
RECENSII 687
_are parti relevate i nerelevate, care sant supuse efectu-

lui legilor ritmice, e vorba de o forma analizat a
deoarece partite ei sant subordonate numai unei a, e
vorba de o forma centralizata (zentrierte Gestalt) 1
(p. 48).
In privinta tipicului structurn propozitiei, dupa ce-i
face o critica cartn lui L. Wyplel, Wirkltchkeit und Spra-
-eke, Eine neue Art der 8prachbetrachtung, Wien u. Leipzig,
1914, care, utilizand numai materialul oferit de lunbile in-
vatate in scoala, sta.bileste tipuri de propozitie potrivite cel
mult pentru hmbile indoeuropene, cautand gresit in hmba
reahtatea empirica in locul celei a intelesului, Junker in-
.cearca sa fixeze insusi tipurile prmcipale ale propozithlor,
avand in vedere raportul dmtre forma si reahtatea inte-
lesurilor.
Deosebeste doua tipuri principale :
a) tipul de mutatiune (genetic, dinamio) ;
b) tipul de relatiune (de coordinatiune ,s. coordonare
ori static).
Continutul semantic al propozitiunn se poate ra-
porta la :
a) Mut atiune (proces, schimbare)
a) aspect,
fl) trap.
Categoria verbelor.
b) Raport, relatiune (ord.ine)
a) partea fata de intreg (raport sau relatiune par-
ala),
fi) posesiune fata de posesor (raport sau relatiune po-
sesiva),
y) lucrul fata de loc (raport sau relatiune locala).
Categoriile conjunctiilor si prepozitiilor.
1 Grafic, d. p.((der Mann) [hat (seine Fr a u) geschiagenn =
((ii. Ex3. (X4. A). x51 ). Atentia este Indreptatlt spre Frau care
X2).
-este centrul propozitiei. J. B. Hofmann, In introducerea la Stolz
Schmalz, Lat. Grarnni.5, Winchen, 1926, p. 31, . 30, rezumA astfel defi-
iia lui Junker : .,Der Satz ist eine zentrierte, geghederte Gestalt, ent-
tanden aus der Eigenart der erlebten Wirkhchkeit des Sinnes".
www.dacoromanica.ro
688 N. DRAGANU
c) Situatiune (stare, conditiune):

a) obiecte (lucruri, persoane). Categoria numelor.
fi) insusin. Categona athectivelor.
d) Circumstante .sau imprejurAri (grad,,_
mod). Categoria adverbelor.
Ce priveste p r oces ul schinabash sa a satuataund,
se poate deosebi urmatoarea sem : 1. proces stabilizat sau
zero (lucru, persoang) ; 2. proces labilizat, dem situatiune,
conclitaune ; 3. proces mobil, deci schimbare. In gramatica
le corespund acestora . 1. numele , 2a adjectivele, 2b pre
pozrtiile, conjunctiale, 2c adverbide, 3. verbele. Expresia
sintactica priveste din punctul de vedere al continutulua
ora mutatiunea (schimbarea), ori
(procesulan)
situatlunea, ori, in sfarsat, relatiunea (ordi-
n e a). Cele clintaiu doug sant condationate obiectiv", cea
din urma subiectiv". Dar amandoug punctele de vedere
se angreneazg
Propozittunea primativa (adeca relativ neanalizata) se
prezinti ca o forma lingvastica (propozrtiune de un cu-
van limtatea ei este numai formed ; de altfel ea este
de mai multe feluri : 1 expresia unei schimbgra : Kamm 1,
schau f , 2. Expresia unei situatiuni : Feuer ! (lucru),
Freunclef (persoang), scheu[ss]lich! (calatate); 3. expresia u-
nei relatium : fort !, durch !, los ! ; ori 4. expresia unei
circumstante , mahrhafhg i, vraiment !
Diferentarea formala a expresialor de mirtatiune re-
zultg din a) relevarea 5i numirea p un ctului d e p 1 e-
car e sau in ceputului unavi proces (subiect") ; b)
din relevarea s c op ului unui proces (obiect"), unde,
dup5 irnprejurari, putem deosebi un scop imediat (obiect
in acuzativ") si unul mai indepartat ; c) din relevarea si
numirea de t ermin atiunil or mai apropiate si mai
indepartate
Propozitiunile din tipul mutatrunii trebue intelese si
interpretate pornind de la verb. Primitive sant : impera-
tivele (hilf !), impersonalele (pluit !), participiile preteri-
tale (stillegistanden!) rus. nome17.
Deosebim verbe active, care se leagg cu un nume ori
www.dacoromanica.ro
RECENSII 689
-cu am adverb, si pasive. Active le au totdeauna agens, actfo

si actus sau efiectus. Ideea exprimata prm ele Dash% poate
h exprimata, si nominal (cf. der Schmied schnuedet die
Sense i des Schnuedes Anfertigung der Sense). Activ este
der Soldat (auctor, effector) zerbricht das Sehnert (actus,
effectus) ; pasiv : das Schwert (effectus, factum) zerbricht.
Pasivul nu trebue s'a aiM numai deck o forma', propme
(cf. germ. er letdet, lat. patior ; germ. er scheint bOse sein,
lat. videtur) ; el poate fi inlocuit prin : a) intransrtiv, b)
reflexiv (il se fuit) ori c) prin man si echivalentele furl.
Tipul de mutatinne /(S) P S(0) der Soldat er-
greift das Schavert poate fi exprimat in tipul de relatiune
astfel der Soldat legt die Hand ans Schwert, deci 1(S)
P 1S(0) 2S(0)'.
Tipul pentru relatiunea dependentii :
unire parte intreg
agent
ceva
I(S)
1 I
separatie
P
ceva
1 8 (0)
ceva
2 S(0)
Pentru relatiunea localg :
agent j unire lucru loc
ceva 1 separatie J ceva ceva
1(S) P JS(0) 2 8 (0)
Pentru relatiunea posesivg :

agent unire 1 posesor posesiune
ceva 1 separatie I ceva ceva
1(8) P 1 S (0) 2 8 (0)
Tipul normal are deci patru membre. Dar pot fi
forme : 1. brahilogice ; 2. abundante ca si la cele de mu-
tatiune (PP. 45-58)-
Deosebirea dintre propozitiune i cuv"ant stg in felul
formei pe care i-o putem acordh unui inteles, nu in in-
1 f = Inceput, P = proces, S = scop ; in paranteze
S = subiect, P = predicat, 0 = obiect.
Dacoromania V. 44
www.dacoromanica.ro
690 N. DRAGANU
su$J. intelesul. Tin cuvant are existenta independentg, Omit

de inteles numai intru cat cuprinde in sine intent]. a
de prop o zit i e. Dar deoarece principial poate fi in-
trebuintat si. ca propozitiune monorema, se relevg pentru
constiinta ca o nagrime relativ stabilg, i se opune propozi-
fei, a,stfel ca.' ne rAmane impresia ca cuvantul s'ar fi ivit
ina i nte a propozitiei, iar aceasta ar fi compusg," din
cuminte. Cuvantul insai formeazg un intreg independent
numai in vederea anumitor principii metodice si numai ca
atare poate fi desprins din propozitiune $1 vorbire. Voca-
tivele, imperativele, unele participii preterite si impersona-
lele sant propozitn afective devenite uzuale, fixate, a cg-
ror diremitate intensivg s'a condensat in monoremitate for-
man', extensivg. Din propozitiuni se pot naste iarg,si cu.-
vinte. Esentialuil cuvantului deci nu este faptul CA el este
simple, iar propozitinnea compusg", ci ca, are un inteles
mai vag, in vreme ce propozitiunea are un inteles mai pre-
cis (pp. 58-60).
Din punct de vedere lingvistic, sunetele, care fac parte
din melodia" limbii, trebue ceroetate numal intru cat sant
purtaitoarele unui inteles. Ele se rapoartg faci, de cuvant
si de propozitiune intocmai ca $i tornirile fatA icle melodic.
Schimbgrile nu ating toate sunetele in aceea$1 nasurg Nu
se schimbg sunetele in sine, ci niumai sunetele ca parti
ale vorbirii cu inteles, dup5, regulele cunoscute. A$a se ex-
plied pentru ce legile sunetelor" nu pot triumfh asupra
analogiei" (pp. 60-64). N. DRAGANU
WALTER PORZIG, Aufgaben der indogertnanischen Syn-

tax, in Stand und Aufgaben der Sprachnissenschaft. Fest-
schrift fiir Wilhelm Streitberg. Heidelberg, 1924, pp. 126
151.
Intelesul care aleatue$te partea interng a limbii nu
este numai o particularitate a acesteia, ci si. a logicei Dea
intelesul gramatical nu este identic cn eel logic, totusi
nu se poate t'agadul importanta cerceth.rii intelesului lo-
gic pentru eel al lirnbii Dunk' cercerarile elevilor lui Bren-
tano, mai ales ale lui Marty, in aceasa directie mai im-
www.dacoromanica.ro
RECENSII 6_91
portante sant rezultatele la care a ajuns E. Husserl in.

ale sale Logzsche Untersuchungen, I si II, 1, Halle, 1913 ;
11, 2, 1921, si Phdosophze als strenge Wissenschaft (Lo-
gos, I). Husserl se ridica, impotriva psihologiei naturohste,
impotriva nazumtelor de a intemeia conceptia clespre lu-
me in randul intaiu pe cunostintele stiintelor naturale gi
afirma independenta domemului semantic de orice psihic
(punctul de vedere psihologic a fost sustmut incepand de
la Steinthal de Paul, Wundt, Dittrich, Noreen, Stahl in
Syntax des grtechischen Verbuns, Deutschbein in Sprach-
psychologzsche Studzen, De Saussure in Cours de lingui-
stique gnrate etc.) Limba trebue cercetata deci nu nu-
mai din punct de vedere psihogenetic (istoric), ci si fe-
nomenologic (semantic), pentru ca ea are nu nrumai can-
ze fiziologioe, psihologice si istorice culturale, ci totcdafa
si aprioristice logice ; iar, in urmare, va cerceta nu numai
legatura cauzala (psiho-genetica) a continutturilor constim-
th, ci l pe cea logic. Husserl dedica un capitol deosebit
gramaticei pure" (Der Unterschied der selbststandigen
und unselbststancligen Bedeutungen und die Idee der reinen
Grammatik", I, 1, pp. 294-342), o gramatica
pur-logica" (aprzoristische, rein-logzsche Gramma-
tile), care aseaza numai schela pe care fiecare limba fap-
flea, urmand parte motive general omenesti, parte ernpi-
rice, care intamplator se schimb5,, o umple si o imbracg
in deosebite chipuri cu material empiric. Ori cat ar fi de
hotarita in acest chip din punct de vedere empiric prin
tcontinutul real al limbilor istorice, ca i prin formele lor
gramaticale, fiecare este legata de aceasta schen', ; si ast-
fel cercetarea teoretica a acesteia trebue sa formeze una
din temeliile pentru cea din urma clasificare a fieca'rei
limbi in general".
Walter Porzig incearca sa aplice la sintaxa indem-
nurile teoretice ale lui Husserl in lucrarea Aufgaben der
indogermanischen Syntax (Stand und Aufgaben der
-Sprachwissenschaft. Festschrift fiir Wilhelm Streitberg.
-Heidelberg, 1924, pp. 126-151), dupace cu un an mai
44*
www.dacoromanica.ro
692 N. DRAGANU
nainte s'a ocupat cu de-amanuntul de asa numita Innere-

Sprachform" (Indogerm. Forsch , XLI-1923).
Scopul principal al lui Porzig este sa arate indepen-
denta legilor fenornenelor sintactice de fenomenele psihice-
care le insotesc totdeauna (p. 129 ; cf. si Indogerm. For-
schungen, XLI-1923, p. 154).
Dupa parerea lui Porzig ceea ce ne intereseaza in ran-
dul intaiu la hmba nu este expresiunea externa ori ma-
nifestarea, fenomenului psihic, ci raportul acesteia fata,
de realitate, ceea ceinseamna sauinfatiseaza
(meint) expresiunea. Aceasta facultate a unei expresiuni
de a numi sau infatisa o bucata de realitate se nu-
meste intele s. Vom deosebi deci la o expresiune
1. Exprimar ea ei externa prin sunete.
2. Formele psihice pe care le manifest a.
3. Intelesul ei.
Cu cea dintam se ocupa gramatic a, cu a doua.
psihologia limbii si cu a treia semasiologia.
Ca si semaziologia, si logica se ocupa de inteles, dar
ea judeca daca este corect" ori fals" in raport cu sta-
rea de fapt, in vreme ce semasiologia finfatiseaza numai.
fiinta si structura acesteia MA, considerare la ce si intra
cat ii corespunde in privinta continutului (p. 131-132).
Cand vorbim de inteles, ne obisnuim sa avem in ve-
dere de cele mai multe ori numai continutu 1. Totusi,
pentru lingvistica este cel putin tot atat de importanta
f orma intelesurilor, felul cum infatiseaza o expresiune-
starea lucrurilor. Acelasi continut, d. p. Cesar, poate fi
dat in deosebite forme. In propozitiunile Brutus a ucis pe-
Cesar si Cesar a fost ucis de Brutus infatiseaza Cesar de
fiecare data o stare de fapt identica in cel mai strict inte-
les al cuvantului (P. 132).
Totusi din punct de vedere lingvistic exista o deosebire,
si anume o deosebire, care se tine in mod. foarte esentiar
de sfera intelesului continutul Cesar este socotit sau infa-
tisat de amandoua orile in chip foarte deosebit, anume-
odan, ca obiect, alta data ca subject.
www.dacoromanica.ro
RECENSII 693
Aceste deosebite feluri in care o expresiune poate in-

1410, o bucata, de realitate le numeste Porzig f or me se-
m anti c e. Forme semantice sant d. p. subiectul si pre-
-theatul, obiectul si atributul, dar i substantivul i adiec-
tivul, concret si abstract, perfectiv si imperfectly, etc. Din
..acest punct de vedere se poate raspunde usor si intrebani
daca notiuni ca subiect i predicat apartin psihologiei,
lingvisticei on logioei. Deoarece acesti termini inseainna.
forme semantice, n'au ce s. caute in psihalogie, in loc de
,,subiect psihologic" spunem deci mai bine cu Wuncit idee
-dominanta". De logicg se tin acele notiuni numai intru
.atata, intru cat toate continuturile si formele sernantice
pat fi supuse unei judecati logice. Patna lor proprie Si
terenul principal al intrebuintrii lor este dimpotriva in
_lingyistica, cu deosebire in semasiologie.
Deosebirii in c ontinut semantic j f or m se---
mantiog Ii corespunde in mod firesc si o impartire a teo-
iriei intelesurilor in doug, discipline : mai intaiu o teorie
a, eontinuturilor semantice, deci sema si ol ogia sau
s emanti c a, 5i apoi o teorie a formelor semantice, a-
.decg, a subieotului si a predicatului, acuzativului i dati-
vului, activului si pasivului. Aceastg, teorie se chiama din
impurile cele mai vechi sintax (p. 133).
Pentru a stabilli granitele sintaxei, Porzig examineazg.
pe scurt felurile formelor semantice. Ele se pot prezenti
-ea intelesuri ori ca sintagme sau forme compuse,
ale &arm parti componente sant si ele intelesuri (cf.
Tegele a murit, barba imparatului etc ). De felul celor din-
tiu sant interjectiunile, care nu sant numai comunicare",
apoi vocativele. In timpuri preistorice au fost i imperati-
-vele, care in timpul istoric au ajuns sintaging, semanticg,
intru cat numesc atat o actiune, cat 5i o anumit,g, persoa-
na ca subject al acesteia. Intelesuri simple sant ai propo-
-zitiunile ide felul lui Foc I Ele inseanma," o stare de fapt
-complicata., dar o infatiseaza ca simpla ; deoi inseamna
--situatia complexg: ca atare, fara ca intelesul in sine sg.
mai fie analizat. Asa se prezinta limba copilului in cele
,dintain trei sferturi din anul al cloilea. Cele vreo 40 de
www.dacoromanica.ro
694 N. DRAGANU
cuvinte, de care dispune copilul, au intelesuri simple si

inseamna simple situati i, nu stari de fapt ,analizate-
(p. 133-131). Despre aceste cuvinte nu putem spune daca.
trebue considerate substantn e ori verbe, sublecte, predicate
on obiecte.
Nici nu ne putem gandi la forme semantice, deoarece-
acestea se pot ivi numai in smtagme, si. aici mai intaiu
f Ara forma. Formele constructiei ca si ale intele--
surllor in care se anahzeaza, sensul complex se pot recu-
noaste numai in sintagma (cf. omnza praeclara rara =
subject, atribut, pretheat). Ele (subject, predicat, obiect,.
atribut, determinatiuni adverbiale etc ) se numesc f u n c-
tiuni semantice (p. 135).
Afara de acestea. avem categorii semantic e-
(substantiv, adiectiv, verb, gen, concret, abstract, perfectiv-
si imperfectiv etc.), care sant cu totul deosebite de cele din-
tam (substantivul numeste un lucru MIA a fi totdeauna
subject, adiectivul numeste o insusire fgra a fi totdeauna
atribut, poate fi l predicat etc.) (p. 135).
Intelesul nu este deck insusirea semnului de a de--
mrmi realitatea i semnul, intru cat este chiar semn si nil
o simply. manifestare, este totdeauna semn pentru un in-
teles. Aceasta se rapoarta atat la continutul semantic, cat
si la forme. Nu pot fi forme gramaticale sinonime ori cu
*Jolla intelesuri. Formele semantice rezulta numai
din analiza cat se poate de precisa si. din interpretarea
formelor gramaticale (timp, gen, etc.).
Sintaxa (descriptiva) ar trebui s. inceapa cu analiza
propozitiunii simple, deci a unei sintagme incheiate. Va
trath mai intaiu despre structura propozitiunii, despre-
propozitiurnle nominale si verbale, constructia activa si
pasiv6.* (lat. genus verbale, vox, fr voix, engl.
voice s turn directiune" dup Jespersen), felul eam .
plementelor propozitinnii, impersonalele etc Din a-
cestea ar rezulth de la sine functiunile se-
mantic e, despre care s'ar trath amanuntit in capi-
tolul al doilea, deci despre felurile relatiunilor obiectului,
atributului, despre relatiunile adverbiale etc.
www.dacoromanica.ro
RECENSII 695
In acest capitol deci ar intrA ceea ce se numeste teo-

ria cazurilor. In locui al trellea, ar trebui sO se trateze
c a t eg orii e semantic e, deci substantiv, adiectiv,
pronume, timpun, moduri, statul actiunii (aspect), etc. In
sfOrsit in capitolul thu urm ar trebu i. sa, se trateze s i n -
t a g in el e, ea sintagme sau grupe semantice de ordin mai
inalt. In acest chip s'ar inftisit intr'o metoda unitara intre-
gul sistem al formelor semantice. Nu trebue sO ne temem
de imputarea, de Mischsyntax" (aluzie la J. Rie, Was 1st
Syntax 2) i putem irnbrOtisa, tot ce in confornutate Cu
simtul cored de mai nainte ar trebui considerat ca che-
stune sintacticO (p. 139-140).
Propozitiunea este o sintagma semantic
a Carel forma ne infatiseazA starea de lu-
cruri ca incheiatg" (p. 142). Propozitimule cu
struetura simplg", ca interjectille, vocativele, forma pri-
mitivg a imperativului, nu pot fi considerate ca propozi-
tium, cOci in realitate si in sensul cel mai strict nu aui
deck un inteles 51 m p 1 u (p. 140). Despre un cuvOnt ca
au I, care nu numai man if es t durerea, ci in sea in-
n 0 i situatia de a avea, sau simti durere, e greu de spus
daeO este substantiv on verb, subject ori obiect. Are un
inteles, dar nu unul format. Dar oare este altfel and ci-
neva, CazAnd in apa, stria, ajutor ! ? Putem spune el
vorba noastra in acest .caz este, clung forma sa gramati-
calO, substantiv, putem construi chiar o propozitiune in
care ea formeazg obiectul dar toate acestea nu schirnbA
faptul ea ea nu insemneazg deck situatia strigArii dupg
ajutor. AsculltAtorul care o interpreteazg duipO inteles, nu
poate s inteleagg din ea deek aceasta situatie ca sim-
; on ce altg anahzA specialg, cA oare primeidia vine
de la apg, foe, sarpe ori hoti, nu este cuprinsg in ea. Este
de recomandat deci ea astfel de expresiuni cu inteles no-
tonic simplu s no fie considerate ca propozitiuni" (p.
140-141).
Smtagmele semantiee formeazsa in propozitiune deose-
bite grupe, construetii atributive, prepozitionale, chiar com-
puse etc. Care este 1 or ma anumit a unei sintagme
www.dacoromanica.ro
696 N. DRAGANU
smtactice pentru ca ea sa poata fi considerata propozi-

twine ? De (Anewu se considera ca atare numai forma se-
mantica predicativa ; oelelalte forme, care apar indepen-
dent, sant, la o analiza mai amanuntita, numa j. propozi-
tiuni necomplete, adeca. au o forma care presupune o anu-
mita smtagma semantica, dar nu este exprimata intreaga
sintagma (cf. Bund donineata ! sc. Bunei dimineata poftesc
sau doresc 1). Uneori aceste propozitiuni necomplete nu
sant analizate predleativ, ci atributiv (Non negri I, 131ei-
steimatd funfriI nu inseamna sant, se vacl nom negri I", ci
nocrii sant negri", fiinta este blastamata") 1. Conditaa ca
sa putem oonsbdera o anumita sintagma ca propozitie este
ea forma ei semantica sa fie ineheiata (p.
141-142).
Impersonalele, privite din punct de vedere semantic,
nu sant Mra forma, Ci sant fr. indoiala verbe. Afar& de
aceea ele prezinta totdeauna un subiect, in forma sinte-
tica in insasi forma verbala, in forma analitica un pronu-
me anaforic (prepus). Ele sant deci smtagme semantice cu
forma predicativa : Get (pbuit, plouti) este tot asa de bine
propozitie ea si cpeyet (fugit ; fuge) i es regnet ea si
es kommt. Deosebirea nu este in forma semantica, ci in
continutul semantic al lui er si es. Er inseamn Un su-
biect hotarit, es unlit' nehotarit, subiecte sant amanclaua si
forma sintagmei semantice este preclicativa. Ceea ce-i co-
respunde din pullet de vedere psihologic iui es, deci ceea ce
manifesta el, va stabill psihologia..
Interpretarile sant deosebite : in gr 6st ply 6 Zetic
v.-i. varsccnti ineghdh, ; germ. mod. das dumnie Wetter nnli
schon wieder regnen ; tom, a plouat (plouti) o ploaie stra-
snicd Dar desi, in caz concret, din punct de vedere psihic
n'avem decat ideea simpla ploaie", aceasta nu schimba
faptul ea intelesul expresiunii nu este simplu, ci avem a
face eu o sintagma semantica analizata predicativ (P.
142-143).
Tn caml IntMu InIreprea se face cu predicat verbal, In al dollea
cu pr-dicat nomwal.
www.dacoromanica.ro
RECENSII 697
Dintre problemele de cercetat in sintaxa i n cl o e

op ea nA Porzig releva necesitatea stabilirij sisteraului
,cazurilor, in special al prepozitionalelor,, studiul precis
-al modurilor, statului actlunii (aspectutlui), timpurior, etc. ;
-chestiunea legturii abstractelor verbale cu derivatiunea,
ecomandand in loc de termenii concret" i abstract" pe
acei de nomina agentis" $i nomma actionis" , pentru
sintaxa is t oric a: fiinta si. rolul articolului (acel de a
-substantiva : substanfivele Med articol aproape nu mai sant
simtite ea substantive" (p. 148), cf. Ferdinand a fost rege
Ferdinand a fost regele), nasterea categornlor noug, na-
sterea verbului, etc. ; pentru sintaxa c omp a r a t : com-
paratio. sistemelor inruchte, etc
N DRAGANU
KR NYROP, Granintaire hislorigue de la langue fran-

(wise. Tome cincluieme. Copenhague -Leipzig New- York -
Paris, 1925, VIII + 461 pp.
A aparut numai partea I ain acest torn care cuprinde
sintaxa istoricd a hmbili franceze. Afarg, de capitole de
-irdm general (pleonasm., elipsg, si inlocruire, contaminare,
analogie, acord si dezacord), Nyrop trateazg, sintaxa is-
torich" a nurnelor si numeralelor, articohlor i pronume-
lor; fiind cat se poate de temeinic informat, intr'o redae-
tare scurt i ingrijitg, Cartea ln Nyrop poate servi ea
model de tratare pentru sintaxele celorlalte limbi romanice,
desi punctul de plecare in consiclerarea limbii nu este cel
al cerceMrilor mai foul.
N. DRAGANU.
F. SommER, Vergleichende Syniax der Schulsprachen

(Deutsch, Engliseb, Franzhsisch, Griechisch, Lateinisch)
mit besonderer Beriicksichtigung des Deutschen. Ed. II.
Leipzig u. Berlin, 1925, IV + 126 pp-
Lucrare foarte folosifoare pentru scopuri diclactice,
cuprinzand o expunere rezumativa a chestinnilor sintac-
tice esentiale cu }nine exphcgri introductive ale elemen-
telor principale
N. DRAGANU
www.dacoromanica.ro
608 N. DRAGANI:1
ELISE RICHTER, 1Vie- wir sprechen (Aus Natur unct

Geisteswelt", 354. Band). Zweite, vollstandig ruangearbei-
tete Auflage. Leipzig u. Berlin, 1925, 134 pp.
6.1m ne spune insasi autoarea, aceasta, a daua editia
este o prelucrare cil totul noue a instructivei expuneri
popular-stiintifice a cunostintelor principale privitoare la
limba omeneasca, nasterea si desvoltarea el, din editia I
aparuta in 1912. N. DRAGANU
E. LERCH, Htstorische franzszsche Syntax. Erster-
Band. Leipzig, 1925. XXIII + 327 PP-
E. Lerch este specialistul scolii. Vossler-iene in che-
shuni de sintaxa. Dupg o serie de luicrari de principli si
de amanunte (Der Aufbau der Syntax, in Germ -ront. Mo-
natsschrift, VII-1915, Heft 3, pp. 17-109 , Die Aufga-
ben der romanischen Syntax, in Hauptfragen der Roma-
nistik, Festschrift fiir Ph. A. Becker, Heidelberg, 1922,
pp. 81-100 , Satzglzeder ohne den Ausdruck einer logi-
schen Beztehung, in Germ.-ront. MonatsscArift, V-1913,
pp. 353-367 ; Ausdruck eines sittlichen Sollens, Leipzig,
1919 ; Dte halbe Negation, in Die neueren Sprachen, XXIX,
1921 ; Die stilzstische Bedeutung des Intperfektums der Rede
('style indirect ltbre'), in Germ.-ront. Monatsschrift, VI-
1914, pp. 470-498 ; Das Imperfektum als Ausdruck der
lebhaften Vortstellung, in ZRPh , XLII-1922 ;Typen der
Wortstellung, in Idealistische Neuphilologie, Festschrift !Ur
Karl Vossler, Heidelberg, 1922, pp. 85-106 ; Dze Bedeu-
lung der Modi im Franzsischen, Leipzig, 1919 ; Zum Kon-
junktiv des psychologischen Sub jekts, in Die neueren Spra-
chen, XXXVI-1928, fasc. 2, etc). Lerch incearca acum o
lucrare de sinteza . Insusi autorul considera acest fapt ca
o resemnare : i-ar fi mai placut si mai u$or sa. trateze
probleme care atrag si incatuseaza, decal sa se marginea-
sea sa reproduca in mare parte rezultatele cercetarilor al-
bora. Inteadevar Lerch nu este teoretician, nu este spirit
sintetic, ci excelent observator 1. De-aici frica cu care se
apropie de lucrarea de ansamblu pe care o incepe.
1 Cf. A. Meillet, Bulletin de la Soczet de Linguistique de
Paris, XXVII-1927, pp. 100-102.
www.dacoromanica.ro
RECENSII 69f,
In Prefaid" (pp. IXXXVI) si. in Introducere'

(pp. 1-39) Lerch cant& SA fixeze principiile de care se-
va conduce in alcatuirea locrarri sale. Vederile i s'au schim-
bat mull pe urma cercetarilor fcute in cursul telor 15,
ani din urrna. Totusi nu si-a tradat maestrul in cercetarlle
sihtactice, pe Adolf Tobler, ale carur Yermischte Beitrge
zur franzdsischen Gramrnahk, 5 Hefte, Leipzig, 1886-1902,
sant considerate, dupg Lerch cu drept cuvant, ca o lu-
crare sintactrca fundamental& pentru ori ce romanist.
Cu toate ca", Lerch, si in aceasta prefata si in defini-
tiile umflate pe care le da, continua a fi condus de pre-
tentn vane in privinta directier pe care o urmeaza, insasi
lucrarea sa in tratare este substantiala, nuantata, phna
de cunostinte precise si de fapte bine observate si, in ur-
mare, a fost mai bine primita deck lucrarile sale ante-
mare 1. L. Spitzer saluta aparitra celui dintaiu volum cu
cuvintele : Habemus papam !" (Literaturblatt fiir germ.
u. rom. Philologie, XLVII-1926, col. 19-28).
Pang la A. Tobler s'a dat mare atentie fonologiei si
legilor acesteia, iar sintaxa si stilistica au mteresat mai
purtin. A. Tobler a fost mull dintre putimi care dete aten-
tiunea cuvenita acestei Ince vitrege a lingvisticer inainte
de ce Vossler ar fi pus capat virvar"-ului filosofic prin
recunoasterea faptului ea drurnul nu duce de la fonologie-
la sintaxa si stilistica, ci invers, de la stilistica si sintaxa
la fonologie daca stilistica si sintaxa ne invat ca vorbi-
rea decurge constien t. aceeasi trebue sa fie si situatia
1 Cf. asupra acestora K. .Taberg, Idealistische Neuphilolo-
gie (Spiachwissenschaftliche Betrachtungen), In Germ.-rom. Mo-
natsschrift, XVI-1926, pp. 12-13 , G Rohlfs, Idealistische"
Neuphilologie, extras din Ztschr. f. frz. Spr. u Litt., XLVIII,
1/2, p. 136 , L. Spitzer, Eine Stromung innerhalb der romani-
schen Sprachwissenschaft, extras din Archiv fur das Studium
der neueren Sprachen und Litteraturen, 1921, pp. 130-131 ; E.
Richter, in ZRPh.. XLII-1922, pp. 704-721, In special p. 716 ;
I. Iordan, Der heutage Stand der romanischen. Sprachwissen7
schaft, In Stand und Aufgaben der Sprachwissenschaft, Fest-
schrift fur Wilhelm Streitberg, p. 594 ; A. Wallenskold, In Neu-
philologische "Illtteilungen, XXVII-1926, pp. 220-223 ; etc.
www.dacoromanica.ro
()0 N. DRAGANU
f onologie 1, deci si schimbarile care se petrec in a-

ceasta trebue ssa le recunoastem ca Monte in mod constrent
_dm partea omului" (p. XI). Vossler a, cerut Inca: in coa
dintAiu lucrare de polemical a sa (Posdivismus und Idea-
.Itsmas in der Sprache, HeIdelberg, 1904) ca acelasi punct
de vedere idealis t, pe care 1-a intrebuintat Tobler
in studule sale de sintax ti franceza cu atata patrun-
olere, in mod constient si sistematac, s'a se aplice si in
morfologie i fonologie.
Aceasta flu Inseamn s dispretuim pozitivismul",
Aleci cercetarea temeinicA a amalnuntelor, calci pozitivi-
smul" nu este numai aclunarea de material ea atare, ci
$1 tragepea de ooncluzii, asirea de Hie pe baza materia-
lului strans mete:die. El este directra de cercetare, care,

ee e drept, d. cauzele fenomenelor de hrnbal sr ale schirnb-
rilor, dar pe acestea nu le mita in o m (in cugetarea, sun-
tirea j vointa lui, in insusinle lui creatoare si transfor-
matoare), cum le mural idealismul", ci in lucrur i, in
n s si f en omenele (p. XVI). Fenomenele de limba:
nu se ivesc cu totul inconstient", cum se erode. Innoirile
in hmbal pornesc de la un mic centru (une ori si mai multe
centre), poate chiar de la un individ cu mare influenta.
Un individ, run oras on superioritate culturalal influen-
teqial intreagal provincia invecinatal inferioara', in cul-
tural. Deci nu putem spune c innoirile de limbg s e la-
-tese, ci mai curand cal sant latite ; oamenii le l-
Use primindu-le, frinda le plac
Aceastal afirmatiune are valoare I pentru sehimbalrile
analogic e: rvite izolat, unele sant primite i lgtite
fiindca, pine, fiindcal cel ce le aude reactioneazg fat de'
-ele pozitiv, nu negativ ; altele sant respinse. Pozitivistul,
-care caufal explicarea in lucrur i, Cand vede c clonal
expresinni existente se prezinfa in mod automat, Meal co-
laborarea vorbitorului, deodatal i deci fragmentar in min-
tea acestuia, amestecandu-se si fgeancl una nou, zice e
ele se c ontamineaz a, dar nu cereeteaz mai de-
-parte pentru ce unele contamingri sant primite si ratite,
www.dacoromanica.ro
RECENSII 70L
chiar cjii pierderea expresmnii corecte, iar altele sant re-

spinse. Idealistul, dimpotriN a, onstata ca. contaminarea.
inteadevar poate sa se fi nascut in chipul aratat de pozi-
twist ; dar ea este o gresal'a de hinba, de care el, ca is-
toric al limb'', nu se poate ocupa deck atunca can& n'a,
fost suntita numai ca gresala, ci a fost imitat, deci a in-
trat in limba. El va cerceta nu atat cauz el e na st e-
r i i contammarn, cat mai must pe cele ale in tin d e-
r 11 ei. .Aceste Gauze nu sant cele doua expresiuni corecte-
care s'au contaminat, ci o a in e n ii vorbitori care au
acceptat contaminarea pentru c. le-a placut mai bine,
11 s'a parut mai expresiva, deck expresiunile neexceptio-
nabile din punct de vedere logic mai putin intuitive (p.
XVIIIXIX).
Pozitivistul urmareste felul cum se intamplO iv ir ea
sau nas t er e a innoirior in limba, le constat i aran-
jeazO sau eticheteaza in sertarele analogie", contami-
nare" etc. Idealistul le in tele g e in particularitatea,
singularitatea si singiarOtatea lor ca creatiuni ale anumitor
epoce. Pentru idealist innovatiunile nu sant produse ale-
neatentiunii sau nebagarii de seama, care se pot naste Si
Faci in ori ce timp, ci produsele epocei istorice care le-a
primit in tezaurul ei de limba pentru ca i-au plcut (r. NX).
Idealistul are in vedere totdeauna subiectul vorbitor,
singurul agent al schimbarilor de limba, care n'are nevoie-
numai decat sal creeze mug forme de ban)* totusi schim-
ba limba prin faptul ca al ege liber intre don& expresiuni
posibile pe aceea care i se pare mai expresiva, deci mai
corespunzatoare necesitatilor sale sufletesti,i prinde nu-
mai deck innovatiunile ivite din oarecare pricini daa,
i se par proprii pentru a-i exprima p'grerea sufleteascrt.
(p. XX).
Idealistul studiaza limba in continua. miscare pri-
vind-o din punct de vedere ist or i c. Pozitivistul, dimpo-
triva, are in vedere fenompnele Inssi ; le abstrage de la
subiectul vorbitor si incearca s. inteleaga limb% i schim-
barile pi din ea insasi (p. XX).
www.dacoromanica.ro
702 N, DRAGANU
Acest fel de a. Nedeh este neistori c, pentru c.

deosebitele fenomene (disparitia consonantelor, ivirea u-
nor sunete intermediare, influentarea analogich a forme-
lor, contaminarea constructulor sintactice etc ) se pot ivi
In or i ce timp (si inteadevar se si ivesc). Pentru
ca sh fie istoric, el ar trebui s, arate dach fenomenul re-
spectiv a lost prima in anumita, epoch, on nu, pe urma
faptului ch a plkut or" a displkut subiectelor vorbitoa-
re (p. XXI).
Idealistul gandeste istori c, pozitivistul sistem a-
t i c. Gel dmthiu incearch s priveasch schimbhrie din deo-
_sebite clomenii (sunete, forme, constructie sintactich, te-
zairr lexical etc ) ca o unitate i sh le explice din cauze
comune, anume din schimbhrile in ghndire i simtire ale
subiectutui vorbitor Cel dm urmh, sistematizhncl, farhim-
teaza viata 11ml:hi' in deosebite 'rubric]. : fonologie, morfo-
logie si sintaxl. Sistemul de limbh, la care tine pozitivistul,
se numeste gramatich (p. XXI).
Avand. in vedere cele spuse mai nainte, tratarea i z 0-
1 at a sintaxei, care este numai o parte a grama-
flow., nu este indrepthtith din punct de vedere istoric. To-
tusi Lerch crede posibilh i. folositoare o istorie a sintaxei
.sau o smtaxh istorich". Numai cat in tratarea ei nu se
vor trage phreti despartitori. intre deosebrtele rubrici, ci se
va purcede dintr'un panct de vedere general, care va im-
brhtish intreagh desvoltarea respective,. dimbi.
In Introducere" Lerch cla mai inthiu definitia sin-
taxei. Respingand definitia obisnuith (sintaxg" = teo-
ria propozitiunh"), intelege subt sintaxh disciplina ling-
vistich care cerceteazh 1. cum se exprimh in lunbh sau
In oarecare limbh categoriile psihice (Bezeichnungslehre,
teoria denominatiunii", a insemnhrii"), d. p. dorintA,
porunch , prezent, trecut, viitor ; raport de posesiune, etc. ;
$i 2. care este sensul mijlocului de exprimare care s'a de-
svoltat pentru a numi sau insemnh aceste categorii (Be-
deutungslehre, teoria sensului" sau intelesului", san
Kunktionslehre, teori a fun ctiunil or") (p. 1).
www.dacoromanica.ro
RECENSII 703
Avand in vedere aceasta definitiune, oerceteaza rapor-

-tul chntre smtaxa sr lexicologie, sintaxa sr morfologie, pe
'care o erode o parte a sintaxei, tratata din motive prac-
tice, de obiceiu cleosebit de aceasta. Sintaxa cuprinde mai
mult cleat tearia propozinunn", care nu este decat o parte
-aei. Precizeaza in sfarsit raportul dintre sintaxa si sti-
hstick definind stilul i stilistica in sensul vederilor lui
Voss ler.
Lerch urinareste critic deosebitele matode sintactice
descriptiva, logica, comparativa, genetica-
psihologica, estetica 51 istorica, relevand a-
vantajele si scaclenle fiecareia din ele.
Cea mai riguroasa 1 se pare metoda istorick care,
dupa el, n'are sa se multumeasca sa arate numai ca ex-
presiunile obisnuite astazi se intalnese si In vremun mai
vechi, on c alte expresiuni se intrebinntau odinioara in
locul lor, ci va exphca pentru ce au fost preferate cele
dintaiu aoestor din urma, oare an fost parasite, din lega-
tura fiecarem din expresruni cu ourentele spirituale si
culturale ale deosebitelor epoce 1.
Pe temelia acestor principh, Lerch, in volumul
intaiu al lucrarii sale, trateaza generalitati privitoare la
mijloacele de legare ale propozitiunilor i conjunctiunile",
parte pentru care materialul se poate strange mai usor,
ramanand sa se ocupe in II de deosebitele feluri ale
propozitbunilor secundare i conjunctirtmile subordonatoa-
re", III de intrebare $1 raispuns, negatiame, topick me-
dun i timpuri", IV de analiza propozitiunii : parti de
propozitmne, congruenta, verb si nume, articol, pronum6,
numeral, adverbe, prepozitiuni, interjectiuni". Impartirea
si succesiunea in tratare, cum vedem chiar si numai din
aceasea insirare, nu este fgra. cusur.
N. DRAGANU
1 Pp. 27-33 ; cf si Die Aufgaben der rom. Syntax, in

Hauptfragen der Romanistik, Festschrift fur Ph A Becker,
Heidelberg, 1922, pp. 81 sqq ; impotriva aceste Orem este 0.
Funke, rber Prmzipienfragen der Sprachwissenschaft, in Engl.
Stud, Band 57, pp 161 sqq.
www.dacoromanica.ro
704 N. DRAGANU
J. B. HOFMANN, Lateinische U ingangssprache. Heidel-

berg, 1926. XIV + 184 pp.1
Aceast lucrare este inspirat'a in parte de H. Wun-
derlich, Unsere Umgangssprache n der Eigenart ihrer
Satzfugang, Wemaar u. Berlin, 1894, si Leo Spitzer, Italie-
nisdhe Umgangssprache, Bonn u. Leipzig, 1922, si mai ales
de lucrairile lin Ch. Bally : Tradd de stylistique frangaise ;
Stylistique et linguistique gnrale (Arch. f. d. Stud. d.
neueren Sprachen, 128, pp. 87 sqq. ; cf. Le langage et la
vie, pp. 95-137) si L'tude syst. des moyens d'expression
(Die neueren Sprachen, 19, pp. 1 sqq. , cf. si Le langage
et la vie, pp. 141-181 : Mcanisine de l'expressivit lin-
guistique). De mirat este ca". autorul ei nu se refer6 de loc
la lucrarea lui F. Bruno% La pense et la langue, Paris,
1922, care are si ea o natur, inrudira. In introducere Hof-
mann se ocup6 de vorbire si scrisoare, de anumite parti-
cularitati ale hmbii comedulor latine, stilul epistolar, alte
izvoare, apoi face unele observatai metodice privitoare la
propozrtiunea afectivg si intelectualg, consideratia vorbi-
torului fa% de ascultator, schimbul intre tendentele su-
bjective i sociale, caracteristica concrefa i brahilogia a
limbii familiare2.
1 Hofmann a scris I importanta introducere la ed. V

din Stolz-Schmalz, Lateinische Grammatik, Munchen, 1926
(Entwicklung und Stand der lateinischen Sprachforschung",
pp. 1-43) 0 a prelucrat, cu mula competent i inAnd soco-
teal& de curentele care stgp&nesc in ligvistica generalg par-
tea a doua a acestei valoroase lucrn : Syntax und Stilistik,
thinchen, 1928, XVII + 924 pp.
2 Retin aici definitia propozitiel (p. 1), pe care a dat-cr
Hofmann, cu mici modificri, 0 in introducerea scris'a in
Stolz-Schmalz, Lat. Gram,matik5, I, Munchen, 1926, pp. 30-31 :
Ein Satz ist eine von einem einheitlichen Affektsstrom be-
herrschte sprachliche Ausserung, deren Sinn entweder durch
rein sprachliche und dynamisch -musikalische Mittel (Akzent,
Tonfall) in sich abgeschlossen ist oder durch aussersprachliche
Mittel (aus der dem Sprechenden und Horenden gemeinsamen
Seelensituation, sowie mimische und pantomimische Gesten
und Gebarden) zu einem abgeschlossenen Ganzen vervollstndigt
www.dacoromanica.ro
RLCENSII 7 05
Trateaza apel laturea subiectiv-afectiva a hmbn fannhare:

cap. I : 1. propozittunde afective si elementele bur (inter--
jean, particule afirmative si negatne, particule interoga-
tive, formule mecanizate) , 2 propozitiunile afective brahilo-
gice (ehpsa, inhnitiv ist aposipeza), 3. elemente afective
in propozitiunea intelectuala (gemmatie si anafora, influen-
la startler sufletesti afective asupra constructaei modale a.
propozitiei, exagerari afective st abundante) ; 4. constructia
propozitiei afective , cap. II . rolul interlocutoruhn in exte-
riorizarea gandirn personale (consideratia fata de ascul-
tater si mfluenta acestuia . 1. formule pentru inceperea ce-
rerilor ,si a indemnurilor,, 2. mijloace lingvistice pentru
captatao benevolentiae ; eufemisme si fenomene inrudite) ;
cap. III caracteristbca semantic-intuitiva a hmbii familia-
re (1. lexic si frazeologie concrete , 2. metafora, si fenomene
inrudite , 3. rolul athectivulua in limbo, familial% ; 4. mfini-
tive substantivate in lac de abstracte verbale , 5. 1nm:urea
particulelor si a prepozitnlor,, 6. contammatm) ; cap. IV :
caracteristica trivaala si brahilogmca a lunbu famthare.
Lucrarea n'a fost usor de facut, caci in hmba bating.
este mai greu de stabiht oeea ce este mtelectual si. ceeal ce
este afectiv deck in cele moderne. Termanologia nu este de-
stul de sigura si de precisa. Langue familiere" ., Um-
gangssprache" inseamna un mare numar de limbt deosebite
care atarna ,de individ si. de imprejur`thri. Cand este vorba
.de laturea afectiva si de trecerea ei in intelectuala, este greu
de fixat momentul cand ,creatiunea spontana. ajunge stereo-
tipa. Limbajul intelectual si eel afectiv se ahmenteaza, re-
ciproc. Notiuni logice luate din laturea afectiva sant afirma-
hia si negatia. Nu se poate constata cacracterul. retoric al in-
terogatiunai. Cu cat expresiile logice, gramaticale si afecti-
werden kann", (= Propozitiuea este o exteriorizare lingvisticg.
stApanitit de un curent de afect unitar, al carei inteles ori este
in sine incheiat prin mijloace curat lingvistice si dinamic-
muzicale (accent, ton), ori poate fi completat inteun intreg in-
cheiat plan mijloace din afar de limbl (din situatia sufletea-
sc 5. comunI a vorbitorului si a ascultatorului, ca si gesturi mi-
mice si pantomimice), Ea este menia sa. cuprindtt si laturea
afectivti a limbii : interjectii etc.
Dacoromania V. 45
www.dacoromanica.ro
706 N. DRAGANU
ye ii Pierci mai mutt sensul, cu atat ajung mai familiare

(cf. si recensiunea lui J Vendryes, in Bulletin de la Socit
de linguistique de Paris, t. XXVII-1927, pp. 75-79).
Pentru a fi complet, amintesc n acest lac Ca de che-
stium asemainatoare ,se ocupg sa J. Marouzeau : Longage
affectiv el langage intelectuel, in Journal de Psychologte,
axII-1925, pp 560-578, in care stabileste urma,toarelo
procedee de afectivnate . 1. intregitorul afectiv , 2. construc-
lia afectir a, 3. accentuarea afectng ; Un trait du parler
-rustique . l'attenuation, in Bulletin de la Soctt de Lingui-
stique de Parts, XXII-1922, pp. 28 sqq ; Un trait du tan-
_gage paysan, la tendance a exprimer la pensee par appro-
.ximation, ibad , XXIV-1924, p. VII sqq. ; Le latin, langue
de paysans, in Mlanges linguisttques offerts a M. J. Yen-
dryes par ses amis et ses leres, Paris, XXV-1925, pp. 251
sqq. In legaturei cu lucearile lui Bally i Hofmann, Lateini-
sche Umgangssprache*iWege und Ziele der umgangsprach-
licher Forschung din Blatter fur die Bayer. Gymn., LXII,
pp. 317 sqq., este in special articolul Deux aspects de la
langue vulgaire Langue expressive et langue banale al lui
Marouzeau din Bulletin de la Societe de Linguishgue de
Parts, XXVIII-1928, pp. 63-67, in care ne arata c. limba
-uulgarg este vie, imaginaM, expreslva, norfa, are pitoresc, se
impune observatoruhi.
N. DRAGANU
ALBERT SECHEHAYE, Essai sur la structure logique de la

phrase. Paris, 1926, 237 pp.
Albert Sechehaye este specialistul in sintaxa al scolii
Saussur-iene
Inca, in Programme et mthodes de la linguistique tho-
rique Psychologie du langage, Paris-Leipzig-Geneve, 1908
(o incercare, farg, indoiara intreprinsa prematur, de a siste-
matiza ansamblul lingvisticei teoretice sau al psibologiej Ern-
bajului, de a relua opera lrui Wundt", care nu-1 mulfame-
ste, pentru a o face mai bine deck el", p. 45), se ocupa
Sechehaye de principiile, legile si metodele sintaxei ca parte
lingvisticei, care este o stiin% de fapte i legi" (p. 3-4).
www.dacoromanica.ro
RECENSII 707
,,Adevarata metocla pentru a tuc]i i expune evolutule sin-

.:tactaoe ale unei iambi trebue sa,' se decluca din vederile ge-
lierale asupra naturu a ceea ee evohuaza, $1 asupra cauze-
bor si procecleunlor acestor evolutium" (p. 22).
Fr a za este slm b o 1, deci ultra' in sentanticd Sim-
bolul-frazei este un singur simbol sau cuvant intrebuintat
pentru a exprima o gandire dill care el reprezinta elemen-
tul principal" (p. 138).
Cateva pasaje importante dm punct de valere smtactic
gasim $i in articolul mtatulat Les regles de la grammaire
..et la vie du langage" (Ger manisch-romantsche Monatssehrift,
VI-1914, pp. 288-303, 341-351), in care, tratand artico-
lul defmat in lin:LW, franceza, a incercat s. clea o schica a
metodei de urmat in expunerea statica a unui punct al gra-
matiicei particulare.
Pentru Sechehaye sintaxa este totalrtatea faptelor care
privesc exprimarea gandiria prin combmatruni conventlo-
nale de semne arbatrare sau simboluri" (p. 289).
Expresuinea conventionala a aparut in mod necesar
din capul locului ,subt forma simpla a unm semn izolat. Is-
toraceste fraza-simbol preceda frazei si logic o combinatie
de elemente ou inteles presupune cel putin exisienta acestor
elemente. Fara simboluri nu este santaxa, astfel aceasta cli-
sciplina a lingvisticei se angreneaza in mod firesc ou alta
disciplina care-i prececla i pe care o numim simbolice (p.
289).
Simbohca nu trebue confunclata cu lexicologia. Acea-
sta trateaza despre cumint, notiune fragila i inconsistentg
dad, o examinam mai de aproape 2.
1 Cf. Lznguistique theorique, p. 138.

2 Impartirea frazei in cuvinte mai curand cleat in sim-
boluri, atat de numeroase pe cat este posibil raspunde unei nece-
-sitti practice i se face in fiecare 1imba dupg principil destul
de naturale, de*l varabile. In frantuzWe, de exemplu, nu este
nici unitatea, nici independenta sensului sau accentului, mci
libertatea de a ordona, nici capacitatea de a se flexiona ceea co
determina totdeauna diviziunile intre cuvinte. and este una,
.cand este alta, dup6, imprejurgri. Notiunea cuvantului astfel
45*
www.dacoromanica.ro
106 N. DRAGANU
Ceealalta," nu considerI deCat csimbolul de sernnaficare-

in amitatea sa, flfg. a intreba.. dacg el corespunde la ceea es.-
ne-am obisnuit sa nurnam in hmba. curvant (eau ap" de
pilcra.), dacA este mai putan de un cuvnt (ca un sufix: ven-
ez veni-ti" ori mai mult (locutmnea s'il vous plait ; cf-
rom. de-oare-ce, cicd etc.).
Din moment ce avem de a face ca o constructie, ori
mai mult, din momentul in care socotim constructiv un
element dintr'un fragment de lambaj analazabil (juge-ment,
re-ven-ez, bon Dieu, etc. ; istet-ime, rentoarce-ti-vei, u,nt-de_
lemn, etc.), e vorba de sintaxg. Santaxa defiaufg, astfel im-
bataseazg derivatia, compozitia si flexiunea 1.
Simbolica si. sintaxa in totalitatea lor, cea dintaiu cu-
prinzand pe a cicala, reprezmfg. Graniatica, care se ocupci de
toate faptele expresiunii conventionale.
Gramatica la rndul su este cuprinsal in psihologie"
(p. 289.290).
Sechehaye a Incercat o metodA pentru expunerea gra-
maticei intregului ansamblu de limbg in lucrarea La nitho-
de constructive en syntaxe (Revue des langues romanes,
LIX-1919, pp. 44-76) Aiai el ne arata cu, traditia este s'a
se ieie formele una &ph' alta d. p clasele de cuvinte
pentru a se trat intrebuintarea lor S'a preconizat a a-
variazg in mod simtitor de la limbg la limbg dupg tipul ei gra-

matical. Acest fenomen, departe de a fi primordial, totusi nu
este decal un rezultat complex, nesigur si secundar al sistemu-
lin smtactic in totalitaea sa. Aceasta este pricina pentru care
nu vom putea, admite nici decum faimoasa definitie a lui Ries
(Was ist Syntax 9) care spune sintaxa, ca Lehre von Wort-
gefugen", lexicologiei (Wortlehre"). Aceast conceptie este lipsitg
de bazg. Aceasta nu inseamng cg noi condamngm ori ce fel de
lexicologie : e just cg, pentrucg diviziunea frazei in cuvinte rg-
spunde unei necesitti practice, nu se va trece nici odatg peste
lucrgri ca Dtctionnaire General de Hatzfeld si Darmesteter, ori
ca volumul III din Grammaire a lui Nyrop. Dar trebue sg recu
noastem cg aceste lucrgri samt implntate prin mii de rgdgcini
In sintaxg.
1 Fireste numai in anumitg ingsurg. Vom vede in care_
www.dacoromanica.ro
RECENSII 709
stemul fie a clasa faptele gramaticale dupa, icleile pe care

le exprima. Asa este sistemul urmat de Brunot in luerarea
sa ultama La pens& et la langue, Paris, 1922. Jespersen in
ducrarea The Philosophy of Grammar, London, 1924 i 1925,
-a propus BA se asocieze cele doua metode pentru fiecare
lambao Aceasta dovedeste ca mci una din cele dona metode
_nu este satisfacatoare. Sechehaye crede ca trebue sa, urmam
un sistem care graduiaz'a dificulth4ile. Trebue sa plecam de
la tipul de fraza cel mai simplu pentru a ajunge succesiv la
deosebite complicatium posibile i astfel la etapele tipului
frazei celei mai complexe. Unatatea limbu este un lucru cu
cloud fete , de o parte este valoarea de sigmficatie, de alta
parte seinnul material. Nmuc nu exista in realtate in a-
fara de aceasta unire. Ideea singura na intereseaza decat
psihologia, sunetul singur nu este dee& un strigat. Cel ce
crede c, paate izola una din aceste doua fete ale faptului
hngvistic, pentru a-1 considera aparte, distruge insusi lap-
tul lmgvistic. Pentru acest motiv cele dorua metode de gra-
matica mentionate mai sus, cea care pleaca de la forme si
cea care se intemeiaza pe insirarea ideilor, nu sant in ar-
monie cu obiectul bor.
Metoda constructiva, climpotriva, mentine totdeauna in-
tegritatea semnului hgvistic, introducand cal fiecare noua
complicatie sintactica totodat i seinnul material care-i co-
respunde
Sistemul gramatical este tratat ca un mecanism ale ca-
rui parti constitutive sant trecute in revista incepand cu or-
ganfal cel mai esential (in cazul acesta particular : rapor-
tul clintre subiect si predicat, care este sufletul frazei). 0
astfel de parte acleca este in acelasi timp forma materiala
so fimctiune, i ratiunea de a fi a acestei forme si a ace-
stei functium nu se intelege decat daca partea respectiva este
vazuta exact in local pe care-I ocupa in intocmirea ge-
nera1.
Dupa acest plan si-a redactat Sechehaye al sau Abrg
do grammaire francaise, Ziirich, 1926.
Cea din urma, lucrare a lui Sechehaye, Essai sur la
trueture logique de la phrase, Paris, 1926, este I ea un
www.dacoromanica.ro
710 N. DRAGANU.
staighu care are in. vedere principule de arganizare cerce

tate in lucra'rile sale anterioare, un studiu de analiza lo
pea si gramaticala, de asta. datg complet.
Notiunile de care ne servim in analiza frazelor noa-
stre se reduc la un numAr foarte nuc de fapte logice i.
pahologice combmate at dozate in chap chferit, dar totdeau-
na aceleasi. Aceste fapte trebue lirmarite pang, la izvarul lor
psihologic, athtnd din ce imscari ale ganchrii i imagina-
taunn s'au nascut entifatile gramaticale numite subiect, pre-
&cat, complement, substantax, verb etc. Inteadevr chestiu-
nile pray-I-Mare la structura frazei sant de mare importantg
teoreticA si practica : teoreticg pentru cal este vorba de o
parte integrara a intregn stnnte hngvistice ; practica pen-
tru CA nu este reflexiune, nu este regula, nu este inv546-
mant privitor la intrebuintarea limbh in serviciul gandarii
care sa nu faca", apel la notiuni generale din acest ordm"
(p 1).
In aceaista privinta de obicem pleacsa de la vederile liuii
H. Schuchardt exprimate in Sprachursprung, I, II (in Sit-
zungsberichte der koniglich preussischen Akaclemie der Wm-
senschaften, 1919), III (Prcidzkat, Sub jekt, Objekt), ibid.,
1920, Exkurs zu Sprachursprung, ibid., 1921, Possesszvisch
und Passzvzsch, ihicl, 1921 (of in parte si H Schuchardt-
Brevier, Ein Vademecum der allgemeinen Sprachwissen-
schaft als Festgabe zum 80. Geburbstage des Meisters zu-
sammengestellt und eingeleitet von L. Spitzer, Halle, 1922),
pe care in general le admite, une ori le combate si le aduce
in conoordant, cu principnle lingvistice ale lui De Saussure
si ale *Galli acestucia, dar tine socotearg, si de alte cercetgri
mai noug.1
1 Atitudinea lui A Meillet fat de teoriile lui Schuchardt

In privmta nasterii propozitiunii si a pgrtilor ei, cu care In
general este de acord, se poate ceti In Remargues sur la thorie-
de la phrase, In Journal de Psychologie, XVIII-1921, pp 609
616, iar a lui A. Trombetti In Element?, dz glottologia, Bologna,
1923, pp 216-222 ( 257-263). Dintre lucrgrile mai noug
si rnai importante utilizate de Sechelaye amintesc 0. Jesper-
sen, Language, its Nature, Developement and Origin, London,..
www.dacoromanica.ro
RECENSII 711
Sechehaye reaminteste distanctiunea facuta de F. de

Saussure intre limb (langue), instituttaune socialg, ansam-
blu de regule arbttrare admise intr'o comunatate, i vorlict
(parole), care este pusg, in actiune de subiectele vorbatoare
(ori scrutori) pentru a-si comumca gandarea in oarecare
imprejurare particular& Vorba, act personal, se organizea-
z1 dupa' regulele limbia, dar in ansamblul sau rezultA dnt
psihologia individual'a a cella' ce vorbeste. Lamba este un pro-
dus al socieCatii i organizatia sa priveste psihologia co-
lectiv'a (p. 3-4).
Studiul lua Sechehaye priveste starea, limbii, este un
studiu static, care n'are de a face direct niai cu aocidentele
vorbini, mci cu fenomenele de evolutiune gramartacal'a,Gaxe
pot remit& din ele" (p. 4).
Impreung cu F. de Sautssure intrehuinteazg termenul
gramaticsa in sensul Gel mai general. Gramatica este pentru
el tot ce priveste orgamzatia lirnhii, sunete, lexic, sintaxg"
(p. 4).
In gramatica se ataseazsa la cal ce vacl in aceasta com-
binataaane de semne". Aceasta, gramatia o numeste ,,gra-
rnatic stntagmaticd in opozitie cu gramatica asociativei,
care trateaz g. semnul ideii izolat. Se poate vorbi si de o,
gramatica fonologice (p. 4).
Fiind vorba de gramatica sintagmaticd, ca orice studiu
privitor la lingvistica statia, studiul s'au este descriptiv :
analizeaz a. organizatia limbii in elementele sale pentru a le
insira ,si defini In prmcipiu n'ar trebui s. interving in
studiall sau nici psihologia vorbirii, nici fapte privitoare la
evolutiunile lingvistiGe, c'aci ceeace intereseaz'a nu este ori-
ginea sau desvoltarea gramaticei ori functionarea practicg,.
ci gramatica
Tutusi face numeroase incursii sl in aceste domenii in-
vecinate. Examinarea limbajului copiilor, de pada, Ii ajutg.
1922 si The Philosophy of Grammar, London 1924 si 1925 ; E. Sapir,
Language, An introduction to the study of speak, New-York, 1921 ; J.
Vendryes, Le Langage, Paris, 1921 (retip'aritg. In 1921, adAogandu-i-se
un Appendice", pp. 437-444); H. Delacroix, Le langage et ki pense,
Paris, 1924, etc.
www.dacoromanica.ro
712 N. DRAGANU.
si aducg oarecare lumm asupra principnlor esentiale ale

nstitutiumlor hmbii i sg ajungg la o seamg de rezultate
deosebite de cele ce s'au admis in general in acestg pri-
vintg. Astfel Sechehaye nu erode, oa Noreen, Schuchardt si
multi altu, cg grupa care implicg un complement, cum este
casa alba, s'a ngscut din condensarea unirn unui subiect Sl
a unni predicat easa este alba ci presupune ca. aceste
doug grupe deriv, amndoug i pe Cal diferite din coordo-
narea primitiva. care este la originea oricgrei operatmni in-
telectuale.
0 schita a acestui punct de vedere a dat mai intaiu in
articolul Les deux types de la phrase din Mlanges Ber-
nard Bouvier", Genve, 1920, pp. 215-232.
Este greu de rezumat ceea ce este esential si nou inteo
lucrare atat de cuprinzgtoare cum este cea a lui Sechehaye,
de care este vorba aici. Nu este paging pe care sl nu ga-
sim lucruri interesante i vrednice de remarcat. De aceea
shnt nevoit s mg mgrgmesc numai la insirarea titlunlor
deosebitelor capriole ale ei.
In general numai din punct de vedere static examinea-
zg Sechehaye: fraza eu un singur termen (monoremg) ; fra-
za cu doi termeni (diremg) si cele trei raporturi principale
(coordonare si subordonare logicg, principal i complement,
subiect si predicat), raporturile fundamentale in fraza cu
mai multi termeni ; formele gramaticale ale celor trei ra-
porturi fundamentale ; intrebuintarea claselor de cuvinte in
limbg si in. vorbire , raporturile fundamentale ale grama-
ticii in hmbg si in vorbire , propozitiamile simple cu logicg
implicitg (subiectul verbului impersonal', complement pre-
dicativ, predicat indirect si copula verbalg, termenul com-
plex de predicat implicit etc.) ; formele substantivale si ad-
1 Asupra acesei chestmni cf acum in urm5, Ernst H. F.

Beck, Die Impersonahen in sprachpsychologischer, logzscher und
linguistischer Hinsicht, Leipzig, 1922 (teed de doctorat foarte bu-
ng, care-si trateazg. obiectul complet, intr'o expunere clarg, in-
temeindu-se pe exernple scoase din limbi foarte variate ; intre-
buinteaz5, termenii subiect si predicat general si special ; este
interesant5, $i pentru subiectul logic, gramatical, psihologic $i
www.dacoromanica.ro
RECENSII 713
iectivale ale verbutuo. ; propozitiuni coordonate proprlu zise

predicative ; propozitiuni subordonate ; subordonatele
prethcative ; observgri generale asupra conyunctiunilor (ase-
_manarea lor cu prepozitiumle, de care si de regimul &kora
se ocupg amkturntit in capitohil privitor la cele trel rapor-
turi funclamentale ; deosebirea thntre aceste dou'a categorii
gramaticale, clasificarea i intrebuintarea lor) 1 , note a-
supra clasifickii disciplinelor Imgvestice.
Cum vedem i din aceasta; expunere sumara a continu-
tului 1ucrrii, Sechehaye, dup'a defmitia psihologica i lo-
gicg a elementelor gramaticii, urrakeste pe rand raportu-
rile gramatacii mai intaiu in limb 6, ape1 in v or bir e,
considerndu-le pe acestea ca dou'd mstrumente deosebite
pulse la indemana vorbitorului care se serve*te de de in a-
celasi tirap : instrumental con*tient si conventional al gra-
maticu II intrebuinteaza; mai ales pentru a comunict idei,
lar pe cei subconstient i viu al vorbirii spontane, care are
-ca mijloace de exprimare intonatia i topica elementelor pe
care i le pune la dispozitie limba, mai ales pentru a des-
vglul inaintea asculffitorului viata afectivg. Daca n'am a-
'yea in vedere amandou'd aceste mstrumente, n'am intelege
anumite discordante in armoma care ar trebui sh; existe
intre forma. gramatical5, i mi*carea con*tientg a gandirii.
'Nam intelege, de pildg, pentru ce doua, fraze identice,
compuse dm aceleasi cuvinte *i grupate in acela*i chip, pot
-exprimh. lucruri cu totul deosebite ; nici de ce, pentru a
exprimh aceea*i klee, in imiprejurki deoseinte intrebumtgm
alto cuvinte i alte intorsauri sintactice ; mci discordanta
dintre subiectul gramatical i cel psihologic, etc.
metodologic, pe care le defineste mai precis ca alte luergri) si

W. Brandstem, Das Problem der Impersonalien, in Indogerm.
Forsch., XLVI-1928, pp. 1-26, in care se lmureste originea
si clasificarea impersonalelor si se (15, explicarea smtacticl a
lui es.
1 Acest capitol se completeazA admirabil cu Le renouvelle-
ment des con3onctions din Linguistigue historigue et linguisti4
que .gdnerale, ed. II, Paris, 1926, pp. 159-174, si vol. I din Fr.
list. Syntax al lui Lerch.
www.dacoromanica.ro
714 N. DRAGANU.
In privinta punctului de plecaze in cercetarea lingvi

stica Sechehaye se deosebote cu totul de Voss ler i Spitzer.
In vreme ce acotia cred c trebue sg. incepem cu stilistica,
deci cu partea individuala din limba, pentru ca sa trecem
la sintaxa, Sechehaye, ca reprezentant al gramaticei de-
scriptive, dimpotriva ne indeamna sa incepem cu partea
colectiva, care nu trebue exagerata, cum s'a Mout din par-
tea cercetatorilor anteriori, dar nici neglijata, pentru ca pe
urma, in legatura au aceasta sa observam pe cea indivi-
duarth\
N. DRAGANU
MARGUERITE LIPS, Le style indirect //bre. Paris, 1926,

239 pp.
Prin recensarea acestei luerari tin sa atrag luarea a-
minte asupra uniu capitol de stilistica i smtaxa, necunoscut
de gramaticile romanoti si care i in gramaticile franceze
a inceput sa-si faca loc unmai in tunpul dm urma, dupa
vre-o 15 ani de discuth.
Este varba in aceasta, lucrare, care este ruin specimen de
aplicare a metodei lingvisticei statice" cultyvate de inva-
tatii genovezi Ch. Bally $.1. A. Sechehaye, de o procedura da
exprimare hterara mterhngvistaca" pe care autoarea o nu-
mote dupg Bally style indirect hbre", dar care mai are
multe alte nume, cum vom vedeit indata. Lucrarea cuprinde
urmatoarele capitole : I. Generalitati, II. Stilul direct, III.
Stilul indirect, IV. Stalul indirect liber, partea descriptiva,
V. Stilul indirect liber in raporturile sale cu cel indirect sub-
ordonat si cu cel direct, VI. Originea stikului indirect liber,
VII. Evolutiunea stiludui indirect hber in literatura fran-
cez, VIII. Stilul indirect liber in germana 51 engleza, con-
cluziune, istoricul cercetarilor asupra stilului indirect ii-
bier $i bibliografie.
Procedura stdului indirect liber" este o forma. inter-
mecliara care ne reamintote in acelasi timp stilul direct"
pe cel indirect". Ea ne permite s. pastram exclama-
tiunile, intonatiunile, a caror reproducere in sand indirect
intelectualizat este cu neputuita, i in general mijloacele-
www.dacoromanica.ro
HECENSII 7
de expresivitate ale stilului direct , sintaxa propozitiumlor

este inclependenta. Povestitorul, intrebuintand aceasta, pro-
ceduea expresivk poate reproduce vorbirea sau starile su-
fletesti in urma unei tran.spuneri sau a unui schimb de ati-
tuchne Stilul indirect hber poate s'a nu fie caracterizat prin
nici un semn hgvistic, insusi verhul introductiv lipseste, nu--
mai starea sufleteascg, a sulnectului vorbitor sau a subiectu-
biii ascultator exprim'a reproducerea discursului ; dar poate-
fi l caraaerizat prin semne expresive, cum sant transpu-
nerea timpurilor verbale si a pronumelor personale, cuvin-
tele exclamative, intonatia exclamativg 5i interogativa, etc.
Pentru a ne Famuri, lata. un exemplu mai simplu alcamt
anutrne (avem stil indirect liber" in pasagiul tipgrit cu ita-
lice) : Copila s'a pus pe un plans cu amar r nimeni, vai,
nu se mai [landed la ea ; mured peireisitei de ioti !" In slit
direct" am spune : Copila s'a pus pe un plans amar, zi-
child nzmeni, vai, nu se mai gdndeste la nvine ; mor pa-
rasit de toti I", iar in stil indirect" : Copila s'a pus pe
un plans cu amar, zicand c nimeni nu se mai geindeste /a
ea si c moare pareisitei de tofz" (sau di nimeni nu s'ar
mai fi gandind la ea...", chiar cid nimeni nu se mai Venda
la ea.."). Citez si un exemplu, gasit intamplgtor in A. Vla-
hutg, Din durerile lumii, ed. V, Bucure,sti, 1927, p. 55 :
Cc:lei n vruse Dumnezeu s'o treisneascei de sus, on set as-
mufe fearele codrelor asupra-i ca sei-i shave inima in bucaff
qi sd-i cranfeine capul in dente, sei nu mai fi ajuns la ma
ceas de blestem, sei vadd cum i se preipad9ste si i se scu-
funclei 'n haul dusilor pe veci, comoara ei de meingdere,
mina cea mai sf lintel a zbuctumatelor ei zile $i ea, sei star
cu brafele cruces la piept, se( se uite, sz s n'aibei nici o pu-
fere . nice o putere .. Cerule neinduirate !. Asa se vgic6re .
cugetui ei, in junghiurile desperarii . "
In acest exemplu, in intregune o exclamatie, vorbired
nu este direct, dar nu este nici indirectg, eaci in aceasta
din urnig n'ar fi admisiba repetitia nici o putere . nict
o putere", nici n'ar fi cu putintg exclamatia Cerule nein-
durate !"
www.dacoromanica.ro
716 N. DRAGANU.
Discutule in jurul acestui fel de stil s'au facut din par-

tea a doug scoale : scoala gerinang din Munchen, care in-
trebuinteazA pentru a-I numi termenii verschleierte Rede",
,,Imperfekt der Rode", dramatische Rode", mittelbare
_Dacht", si. cea genoveza in frunte cu Bally, care il numeste
,,style indirect libre", in vreme ce altu il numese style se-.
um-clicrect", Horchn imperfectsanforung", iar Jespersen
,,represented speech".
Intro cele doug, scoale sant anumite deosebiri nu nu-
mai in privinta termenulm, ci si a valorn care i so atribue
acestuia si a punctului de veclere din care este privit. Scoala
genovezg, il considerg numai dm punct de veclere static, jar
cea germana si din punct de vedere evolutiv-In acest lac nu
pot &a insist mai am5inunt.it asuipra acestor closeturi. Pentru
.cei ,ce se intereseaza mai de aproape de ele, ma, narginesc
sa citez luerarile in care se g'asesc : A. Tobler, Misclvung
direkter und indirekter Rede (Vermisch te Beni-age no. fran-
zosischen Grammatik, II, pp. 7 sqq.) ; Th. Kalepky, Mi-
schung indirekter und direkter Rede (ZRPh., XXIII-1899,
pp. 491 sqq ) 5i Zum style indirect libre" (Verschleierte
Rede") (Germ.-rom. MonatssOltrift, V-1913, pp. 608-619);
E. Lerch, Die stilistische Bedeutung des Imperfeklums der
Rede ('style indirect libre') (Germ -rom. Monatschrift, IV-
1914, pp. 470-498) si Das Irnperfektum als Ausdruck der
lebhaf ten V orstellung (ZRPh , XLII-1922) ; Gertrud. Lerch,
Die uneingentlich direkte Rede (Idealistische Neuphilologie.
Festschrift fur Karl Vossler, Heidelberg, 1922, pp. 107
119) ; E. Lorck, Erlebte Rede. Eine sprachhche Untersu-
chung, Heidelberg, 1911 (lucrare dedicaa lui Vossler) , 0.
Walzel, Von erlebter" Rede, studIn publicat mai intani in
Zeitschrift fin- Thicherfreunde, Heft 1/2, 1924, si reprodus
apoi in Das Wortkunstmerk, Mittel seiner Erforschung,
Leipzig, 1926, pp 207-230; Ch. Bally, Le style indirect ii-
tre en francais moderne (Germ.-rom.-Monatsschrift, IV-
1912, pp. 549-556, 597-606) 5i Figures de pense et for-
mes linguistigues (Germ.-rom. Monatsschrift, VI-1914, pp
405-422, 456-470) si M. Lips, Le style indirect libre chez
www.dacoromanica.ro
R ECENSII 71T
Flaubert (Journal de psychologie, XVIII, Paris, 1921) i.

lucrarea al cgrei titlu este pus in fruntea acestei recensii.
Afar de acestia, au mai luat parte, fie inainte, fie-
dup Bally, care mai intam a soos in relief importanta fe-
nomenului, curmgtorn : E. Herdm, Studien uber Bertcht und
indirekte Bede im modernen Deutsch, Upsala, 1905 (teza." pre-
eatita" prm dou'd articole . Wurde + Inftnitiv als Indtkativ
futurt praeteriti, Leipzig, 1903 si Uber warde mit dem In-
finitiv, ibid., 1905, hicrari care i-au scApat lui Bally si Iit
care se citeaza," ca izvoare mai vechi 0. Behaghel, Uber die
Entstehung der abhcingigen Rede und die Ausbildung der
Zettfolge in Althochdeutsch, Paderborn, 1877, si Der Ge-
brauch der Zettformen im Konjunktivischen Nebensatz de
Deutschen, ibid., 1899) ; tot Herdm, Le style indirect Um-
(imperfectsanforung), Lund, 1919, si Le style indirect li-
bre" annu en gang, ibid, 1919, L. Spitzer, Zwr stilistischen
Bedeutung des Imperfekts der Bede (Germ.-rom. Monats-
schrift, IX-1921, pp. 58-60), Sprachmischung als Stdmit-
tel uncl als Ausdruck der Klangphantasie (ibid., XI-1923,
ppp. 193-216 ; reprodus in Stilstudien, Miinchen, 1928, II.
Stilsprachen, Nr. 6, pp. 84-124, cu titlul raodificat Sprach-
mengung als Sttleinittel tend als Ausdruck der Klangphan-
tasie") ; F. Menniken, Eine eigentmliche Gestaltung des
abldingigen Fragesatzes im Englischen, in Die neueren-
Sprachen, XXVII-1919, pp 263 sqq., si Jiingere Verwen-
dungen von wiirde Nennform im Schriftdeutsch, in Zeit-
schrift fur allg. dtsch. Sprachvereins, 1919, col 197 sqq. ;
0. Jespersen, The Philosophy of Grammar, London
1924 i 1925, pp. 290 sqq ; graniaticii francezi L.
Cledat, E. Legrand, care 11 numeste style semi-direct",
F. Brunot, Lanuss 5i Yvon, etc. Pornind de la lucra-
rea lui Bally si-a scris A Juret lucrarea Sur le-
style indirect libre en latin, in Mlanges.. J Vendryes, Pa-
TiS, 1925, dar pare a nu fi inteles chestiunea clestul de bine.
Ducrarea d-soarei M. Lips prin informatia 1arg p&
care ne-o d, prin expunerea clarg a materialului cercetat,
chiar i daa ne lash in unele puncte indoieli, contribue mult
www.dacoromanica.ro
718 N. DRAGANU.
la clarificarea felului cum s'a desvoltat acest mod de ex-

presiune ca tip stilistic in limbaiul hterar european. Pen-
tru aceasta oapitolul VII, in care se ocupg de evolutia"
stilului indirect liber in literatura francezsa, cu toiate ca, este
impotriva conceptiei statice" a autoarei, este de deosebit
interes Nu pot ssa nu citez aici admrrabila schitd a acestei
evolutii facuta de Bally, pe care o reproduce d-soara Lips
pe p. 117 Sa courbe de frquence est caractristique de
certaines attitudes httraires remarquables. Connu de Fan-
-cien frangais, le style indirect libre mutat, ou peu s'en faut,
a la Renaissance, si ce n'est avant ; ii ne survit que chez les
gardiens de la libre tradition gauloise ; Rabelais en prsente
-des traces. La Fontaine en fait un de ses proceds favoris,
et avec quel charme incomparable 11 le manie ! Les purs
classiques l'ignorent, asservis quits sent a La phrase latine,
a laquelle ce tour est tranger. Ii reparait chez les man-
cipateurs ; Rousseau le pratique spontanment, les roman-
tiques le remettent a la mode et chez Flaubert ii devient une
forme d'art capable des effets les plus dlkats... ; mai dj
Zola le schematise et en abuse, et c'est mamtenant un cli-
ch courant de syntaxe littraire". Evolutia stilului indi-
rect liber a fcst urmrith, si in alte literaturi (cf Wal-
-zel, o. c, etc pentru limba germang) si ar fi de dorit s'a." se
-urmgreascg si in literatura noastr6.
N. DRAGANU
JOHN RIES, Was ist Syntax ? Ein kristischer Versuch.

'Zweite, urn einen Anhang vermehrte Ausgabe. Prag, 1927,
191 pp.
Este vorba de retiParirea anastatacg a faimoasei lu-
crari a lui J. Ries, care a starnit, la cea dintaiu aparitie
(Marburg, 1894), multe discutn i despre care Rudolf Pe-
stalozzi, Syntaktische Beitrage . I. Systematik der Syntax
seit Ries. II. Die Casus in Johannes Kesslers Sabbata, Leip-
7ig, 1909, p. 3, putea s constate cu drept cuvant Alio ge-
zarnintsyntaktiscben Arbeiten, deren Verfasser Ries igno-
rieren oder rund.weg ablehnen, sind fur die Weiterentwick-
lung der Systematik bedeutungslos, mogen sie inhaltlich
www.dacoromanica.ro
RECENSII 719
o hervorragencl sem wie die bekann ten Leistungen der Ger-

manisten Mensing, Wunderlich, Sweet oder Schiepek". In
,,Anhang"-ul de la sfnsit ni se dau lucrunle esentiale din
intreginle i schimbnle .pe care Ries intentiona, a le
facg, in editia a doua care trebui s. apara, dupg 1914,
,clar a fast impiedecata de imprejur'an. Autorul ne fgea-
dueste ea intregire alte ,cloug luerari : 1. Zur Wortgruppen-
tehre (cu probe), 2. Was ist ein Satz ? N DRAGANU
L. SPITZER, Stilstudien : I. Sprachstile ; II. Stilspra-
.chen. Munchen, 1928.
L. Spitzer este dupg, propria sa maxturisire un sin-
t act ie ian stilisti c". Aceasth, proprie caracterizare
o gasim in lucrarea Uber syntaktzsche Methoden auf roma-
nischem Gebiet, publicata in revista Die neueren Sprachen,
XXVI-1919, pp. 323-338. Pupa ce critica, mai intiu
sistemul sintactic al lui Tobler, apoi pe eel al lui Haas Si
Deutschbein, Spitzer trage urmatoarele concluzu, care sant
in acelasi timp l martunsin de credinta, :
Vedem asa char ca hybris-ul (claca pot zice asa) la
-cereetarea Tobler-iana, sta in plecarea de la o normg, lo-
gica si numai in procedarea istorica. Hybris-ul scoadei
lui Haas st'd in ignorarea istoncului si in aceentuarea ex-
eluziVa. a asa numitului psihologic De altfel amndoi in-
tedeg psihologia numai ea teorie a apereepthlor, trateaza.
numai influenta ideilor asupra formei sintactice, arnndoi
cad din nou in sablonul gramaticilor si incearc6 sa. pgstre-
ze terminologia acestora, arnandoi aluneca in mitologie : in
vreme ce acela adopfa o logica" utopistica, acesta un spirit
de limba. creator fail traditie. Dar psihologia n'are de a
face numai cu iclei, oi I eu afecte, vointe, nzuinte LUCA,-
rile lui Bally si Sperber ne-au invatat, ceea (cc de altfel a
accentuat Inca. Meyer-Liibke, ca. existg o limba emotivg"
alkuri de cea intelectual. Omul nu gndeste numai logic,
.ci i simte si nu este o inta.mplare ca. Bally a scris o lu-
-crare La vie et le langage cici vietii Ii apartin toate fano-
tiunile psihologice ale vletti. Bally, Meillet, Vassler au arg-
lat ca exista un fel de gramaticalizare", adeca ca, formele
www.dacoromanica.ro
720 N. DRAGANU
la origine afeotive se desbraca de valoarea lor afeotrva, se

uzeaza intocmaa oa i monedele marunte, ajung fara gust
$i Mra afoct (intocmai cum metaforele se schimha in cu-
es te la orig in e-
vmte obisnuite), scull ca ceeac e
stilistic devine sintactic. Putemspunecu va-
riatia unell vestite prop OZitlUni Nihil est in grammatica_
quod non fuerit in affectu si s. concludem din aceasta
Multa sunt in grammatica quae fuerunt in stylo. Ni se va.
obiecta c stihstica i teoria exteriorizarii afectelor in limba
nu sant identice, caci afectele lucreaza inconstient, farl m-
tentia pe care o leggin totdowuna de cuvantul stilistica. A-
devarat ! Sant Innoiri anaAogice care hi au 'radacina in in-
constient De ele s'a ocupat mai cu seama scoala Paul-Zie-
mer-Tobler. Dar vorbitorul afectiv urmkeste, si mai mult
decat s'a recunoscut liana acum, l intent)i stzlistice cu co
innorre sintactica. Deoarece am Meat insumi evolutia din
numai istoric de felul lui Tobler in, ca zicean asa, s i n-
tactician stilistic (o desvoltare care se poate re-
cunoaste in titlul si febul cum se ormeaza articolele din lu-
crarea mea Azufthtze zur romanischen Syntax und Stili-
stik1), explic in scurt ce imi inchipuesc eu subt sintaxa
stilistica (un gen tot asa de la intamplare pe care-1 pun
alaturi de sintaxa lopca a WI Tobler, de cea psihologica a
lui Haas) l sintaxa stilisticA este istorzai . ea cerceteaza
pricimle stflastice ale [mei expresii $1 cauta s. erueze mo-
tivele afective si emotive din care denva innoirea sintactica,..
Aceste motive emotive le consider ca normale in desvoltarea
hinbia, caci fiecare innoire Ii pricinueste vorbitorului m-
comoditatea intr'atata, Ca este justificata numal prin. afect
nu ca exceptii ale unei inexceptionabihIti logice, care
nu exista in limba : ori ice regularizare este seaundara, in-
sasi cea da aparenta logica este nascuta afectiv. Punctul
mieu do vedere stiistic-sintactic este insa l psihologic, in-
fra cat se intreaba ce afecte indeamna sufletul vorbitorului
spre innoire sintactica. Stilistioa lui Bally vorbe$te mai de-
parte de effets vocatifs" i prin aceasta vrea s spun/ Ca
1 Halle, 1918. N. D.
www.dacoromanica.ro
RECENSII 721
fiecare intors'aturg de lumba ne aduce aminte de mediul

(matieu") in care s'a format mai intaiu deci la o innoire
sintaeticA, mai ales la cele din limbile mai mug, uncle do-
cumentele sant mai dese, trehue stabilite milieu-wile din
care dem/ ea ceea ce s'a practicat de mult la istorria cu-
vintelor, mai ales in domeniul lexicolognei germane. In a-
cest chip se descopere tonul la origme stilistic al unei in-
noiri sintactice i limba nu este mgsuratg, cu masuri streine,
nu este judecata cu simt de limb& strem, ci explicard din
sine ins'asi, din paturile ei saciologice..." (pp. 333-335).
Pentru mine sintaxa i stilistica se raporteaza ca uzul
ocazional fatg, de uzul obisnuit, nu este deosebire esentaal.
intre ele eel mult c'd in sintaxa se accentuiaz& mai mult
limb& ca mijloc de comunicare, in stilistie& mai mult
ca expresie : ar trebui sse," vorbim cleci mai ouirand de s i n-
taxa unei limbi side stilul unui scrii-
t o r. Denommatio fit a potiori. Dar c'a nu este -o deosebire
stnct'a intre aceste doug, ne acrart5, faptul c'a avem nume-
roase lucra,ri despre sintaxa unui scriitor, precum i o
carte de Strohmeyer Der Stil der franzosischen Sprache".
Irai pot inchipui ea inversare a sintaxei stilistice, care
descopere motivele stilistice ale unei innairi gramaticale, o
stilisticg sintactick in care se examineazg, si se aratg cu-
ceririle sintactice ale fiecarui scriitor, cum anumita
procese psihice condrtioneazsa anumit stil i prm aceasta a
sintaxa proprie : aceasfa incercare am cutezat s o fao pen-
tru simbolistii francezi si am OM, de pald'a, cg felul con-
stant si consecvent in care intrebuinteaz& ei propozitiunile
tmteste o volatilizare a intelesului acestora, o anumitg, ne-
siguranca, flotant in raporturile de spatiu, timp i cauz
intoomai cum creatia poetica, a simbolisticei prefers& contu-
rele vagi. Cu aceasta am iesit din sintaxa si am fgeut sti-
listic ceea ce nu mai apartine problemei ce mi-am pus :
de a discuth metodele de cercetare sintactied in domeniul
romanic" (p. 338).
Studiile sale stilistice", intelese in felul aralat mai
Dacoromania V. 46
www.dacoromanica.ro
722 N. DRAGANU.
sus si sense intre 1918-1928, si le-a striins Spitzer in don&

Volume cu titdul Stastaaien . I. Spraclistile ; II. Stilspra-
chen, Munchen, 1928. Volumele acestea cupriml, cum n.e
spume insusi autarul, in deosebire de Aufsatze, aceste eta-
pe si faze ale fixdru progresive ale unui tip sintactic" care
din domemul stilului imhvidual" trece in oel al santaxei",
cum le caracterizeaz6 Vossler (Ltbl. I. germ. u. rom. Phil.,
1919, col. 244)1, mai mult stadu de stl", deosebiud stiluri
hngvastice" (vol I), deci intpariri stalistice ale anunutor
sari sufletest in amairuntele hmbn fanulaare" (p. IX), si
hnibi sthstice", dem sisteme de expramare pe care si le-au
format unele spirite alese in hmba lor individual" (ibid.).
Cuvantul stir are sensul general de intrebuintare con-
stienta a unua majloc de exprimare pentru anuanit seep" (p.
X). In lupta &litre idealist si pozitivisti alege calea mijlo-
cie a idealismului pozitiv" san a pozitivismului idealist"
(P. X), docuimentandu-se cu citatele de care are nevme pen-
tru a convinge.
antre studule din volumul I ne intereseaa din punct
de vedere romnesc Nr. 2 Asyndetische Vergleiche im Ita-
lienischen und Rumanischen" (pp. 12-18), in care se in-
1 Din acest volum relev in special articolele Nr. 11. rTher

syntaktische Eznordnung des Individuellen unter Allgemeinheit
(pp. 145-172), in care se ocupg de asa numitul pluralts socza-
Uvus sau affectus i deosebitele echivalente ale acestuia (cf.
acum Fr. Slotty, Der sogenn. Pluralis modestiae, In Indogerm.
Forsch., XLIV-1927, pp. 155-190, si Der soziatyve und der af-
fektzsche Plural der ersten Person im Lateinzschen, ibid., pp.
264-305) ; Nr. 13. 13ber den Imperativ im Romanischen: I.
Der gerundiale Imperattv (pp. 181-219), II. Der historische Im-
perativ (pp. 216-229), III. Zusammenfassung (pp. 229-231), in
care revine asupra chestiumlor discutate in Mitteilungen
des Ins tauts an der Unzversitat Wien, pp. 56-78 si 386-400, subt
talul: 1. Romanische Paranclen zum rumantschen Prod& Its-
pleonasnzus". 2 Kaft-aud, Kaft-aklo. ; Nr. 18. Die syntaktischrn
Errungenschaften der franzOstschen Symbolisten (pp. 281-339),
interesant I pentru noi, intru cat simboli%ai nWri au urmat
in multe privinte felul de a scrie al simbolistilor francezi, deci
articolul lui Spitzer ne poate servl ca indreptar in cercetarea
www.dacoromanica.ro
RECENSII 72$
zista a.supra comparajailor de felul 11.1fi singur ow, sade pup,

-care nu inseamna insa, wie ein Wiedehopf" (cf. pup, pop),
doarme tun, cf. si mi-s cince de stul, a sta furcei, inghe-
tat bocna, inghetat ciont, plot ochiu., negru corb ; Nr. 4.
Uber Personenvertauschung in der Anamensprache" (PP.
26 38), in care se explica exemple de felul lui Vino in-
coace, ma-so, 3. mci-sa e vinovatd pentru grepla copilului
(P. 33-34). Fara a da I exemple romanesti, sant utiliza-
bile I pentru sintaxa romaneasca straddle Nr. 1. Attribu-
tive Anreihung von Substantiven im Franzostschen" (PP.
1-11) , Nr. 14. Das synthetische und das symbolische
Neutralpronomen im Franzosischen" (pp. 160-222) ; Nr.
15. Rontanisch *facit ,er sae' Zur Beivertung des
Schpferischen in der Sprache" (pp. 223-257) 1, etc.
Dintre studale din volumiul II relev in randul intAiu
pe cele data principale : Nr. 1. Sprachivissenschaft und
Wortkunst" (pp. 1-17, aparut mai intam in Faust, 1925/
limbn multora dmtre scrntorn nostri mai nol ; Nr. 19 Ein

Ersatzwort fur Syntax" (pp. 341-345), in care, in locul terme-
nulm sintaxa" (Syntax), care nu i se pare proprm, cum nu
Oseste potrivrt nici pe cel de teoria propozitaunh" (Satzlehre),
recomanda, ca i Deutschbem si Morris, pe cel de teoria rela-
tnnulor" (Bezzehungslehre), intelegand subt relatiune, impreuna
cu Schuchardt, relatiunea smabolic6".
1 Citez din Dict. Acad. II, 18 : Nu te chiamd Andronic?"
El feace : Asa md chiamd" (Dosofteiu, Vietile Sf., 56, 2, unde
se gseste foarte des). Apoi usa de ia tindd se deschide i Stoica
zntrd innauntru. A ! Vdru' Culaz 1" fdcu el, ddnd cu ochii
de Plesea (C. Sandu, Sam V, 91). Dec I" fdcu tiganul. Vine
nunul cel mare... Din pistoale ddnd, Si din pusti tundnd, Pe
dumneavoastra laudand, i fdcdnd oamenii : Amin" (Sevastos,
Nunta la Rom., 144128). Bre !" fdcu imparatul, zi, aicea zac(e)
oscioarele bietului fecior !" (St6ncescu, Basme, 112112), uncle se
adauge : Se pare c5. la inceput intrebuintarea aceasta a ver-
bului face era posibi1 numai cand urm dup 5. o exclamatie :
fdcu ah ! s. bre ! s. dec ! etc. este deci a se compara cu film
scarf!, hop !, etc., cf. A, II, 50. Mai tarziu pare a se ft gene-
Talizat, ajungand la aceeasi functiune ca si franc. faire"
rpondre".
46*
www.dacoromanica.ro
724 N. DRAGANU.
26, faze. 6, pp. 22-23) 1 j Nr. 12. Wortkunst und Sprach--

wissensch,aft" (pp. 498-535 , publicat mai intaiu in Germ,.--
rom. Monatsschrift, XIII-1925, pp. 169-186)2.
Spitzer arata ea lingvistica s'a mteresat putm de arta.
owvantulua pe care a lasat-o mai mult in sarcma littera-
turii si a esteticei. Acest punct de vedere insa este gresit,
caci jucandu-ne" cu hmba (intrebuintand cuvintele in
inteles impropriu etc.) putem tinti efeete artistice. Dar cer-
cetatorn hterari n'aiu pregatire lingvistic, lar lingvistai
sant prea putin pregatiti .din punct de vedere estetic ca s.
se poata dedica stilisticei care st la grainta istoraei hte-
rare si a. hngvistioei.
Impotriva separati,smului celer doug,* soiuri de invatati-,.
unii naturalisti, ceilalti sp rituali, a luptat mai ales Vossler
si Croce, care pravesc limba mai mull ea expresirune decal
ca. mijloc de comumcare, si astfel o apropie de estetica.
Inteadevar hmba este inainte de toate comunicare, arta
inainte de toate expresiune, lunta inainte de toate sociala,
arta andivicluada. Deci numai dupa o mare desavarsire a
respeetivelor discipline poate fi tratata limba l ca expre
siune, arta si ea mijloc de comunicare, caci inteaclevar
poporul face poem i poetul vorbeste".
Individrul, de care se fereste Wolfflin, este tinta lui Voss-
ler. Spitzer isi considera incercarile sale ca reahzari ale
teorillor lui Vossler Laturea artistica a liimbii a trebutt s5,
fie privita de lhigvistica mai intaiu teoretie pentru a se
1 Cf. criticile A. Meillet, Bull. de la Soc. Linguistique de

Parts, XXVII-1927, p. 17 ; Weisberger, Indog. Forsch., XLIV, p._
310 ; I. Iordan, Revista remstelor, 1927, p. 161 ; v. l observatiile-
lui S. Puscarm, Dacoromania, IV, pp. 1324-1325.
2 Cf. ceea ce aerie Winkler In Die neueren Sprachen,.
XXXIII, 407 sqq. (Die neuen Wege und Aufgaben der Stili-
stik"); rspunsul lui Spitzer in Ltbl. f. germ. u. rom. Phil., 1926,
col. 89 sqq., si replica lui Winkler, ibid, col. 267 sqq. ; de-
asemeni darea de seam& a lui S. Puscariu, Dacoromania, IV,.
p. 1324.
www.dacoromanica.ro
RECENSII 725,
puteh trata apoi sthntific artistii cuvantului. Voss ler are

4n vedere mai mult vmbo" decal limbo", inai mult a
decal prov, lui Spitzer Ii trebue numai sit se tran-
spuna in sufletul marelui vorbitor, al poetului, pentru a a-
_sista la actut de creatie lingvistica. Cereataxile de west fel
Sant de sine inteles istorice, istorice sufletesti, d.eci still-
ztice. Dar Innoiri stihstice individuale se mostenese intoc-
mai ea insasi limba (hmba traatA", erlebte Rde"). Nu
putem intelege stalul de odinioara deck aleatuind. o iooana.
totala a unui stil (d.. p. al unrua scram), numind tot ce
este remareabal din pullet de vedere stillstie la un autor si
aducandu-1 in legatura cu personalitatea sa. Tot asa, se deft-
nese si dialeetele on se desertu fetele : un nas aseuttt, o
guru, larga nu-i ,da posesorului niej. un drept la originali-
tate, numai unirea multor trasun caracteristice aleatueste
infatisarea speciala a -unei fete, a fizioatomiel, in v'reme ce
deductii oa nas aseutit" = vointa energica" etc. ne pot
duce in rafacire. De aoeea Spitzer are oarecare neincredere
in exphcarea .stilistica, formulata definitiv, a lunor fenome-
ne grarnaticale izolate, deoarece acestea in ansamblul
total pot sa alba. cu tatul alta, infatisare, o forma grama-
tacala poate s. ascunda cele mai vanalte imbolduri suite-
testi : d. p. fragmentele de propozitii plac atat impresio-
nismului, cat i expresiomsmului. Acolo a ad.us mlaliere
in impresie, aici strigat strident. E vorba clod. de /mug tim-
pun cu nou spirit stilistic.
Acest fel de eercetare este important nu uumai din
-punct de vedere stiilistic, ci I kingvistie, cazi- limba comuna,
cum se stie, nu este deck o incrueisare de limbi indivi-
duale, gramaticalizarea deosebitelor acte de limbA si
actul poetic nu este decat un act de vorbire ori ee in-
noire pleaca de la indivizi creatori : nihil est in syntaxi
quaci non fuent in stylo ; sintaxa, gramatiea, nu sant deck
stilistic fixata..
Pentru a arata reoglindirea sufletului in individualita-
gtea stilistica, a stilului personal in stilul unei limbi, prutem_
www.dacoromanica.ro
726 N. DRAGANU
procecla practio in dona chipuri. Ori pornim de la cuvant

si tragem concluzii in privinta personalitatii care stsa in-
daratul lui, ori invers de la aceasta la cuvant.
Amandoua caile Ii. au primejthile ler. Daca explicam.
psihic 0 partacularitate hngvistica, putem atribuim
ceva ce nu este in ea, intru cat ori ce particularitate ling-
vistica poate Ii exphicaita in mai multe chipuri. In cazul al
doilea, iocotind caractenzarea hterara ca data 51 oautand
reoglindirea acesteia in hmba, putem sa ajungem la exage-
rarea de a ved.ea in once fenomen lingvistic confirmarea
caraoteristicii stabilite apriori. Pentru a corecta aceste e-
xagerari, e bine ca 1) dupa ce am intregit constatarea
lingvistica oi cea literal* s inceream I calea inversa ;
2) particularitatea observata intr'un stil individual s o
comparam cu alta a aceluiasi stil
Studiile 6. Spraohmengung als Stilmittel und al
Ausdruck der Klangphantasie" (pp. 84-124) si 7. Pseu-
doobjektive Motivierung bei Charles-Louis Philippe" (pp.
166-207) sant interesante aplicari ale vederilor tui Spitzer
asupra stilului indirect liber pe care-1 considera' ca tip in-
termediar intre eel direct si indirect si caractterizand. o ati-
tudine cand subiectiv, cand obiectiva a scriitorutlui. De a-
cast fel de stil s'a maq ocupat Spitzer si in stiudiul Zur
stilistischen Bedeutung des Imperfekts der Rede" (Germ.-
rom. Monatsschrift, IX-1921, pp 58-60), iunde remarca
cu drept cuvant cA stilul indirect liber este un procecleu ii-
terar pretios de o parte atenuiaza subiectivitatea autoru-
lui transformand-o in povestire narativa, de alta parte ii
(la vorbirii mai nrulta realitatel.
Interesante sant si articolele privitoare la stilurile unor
scriitori, dar din pullet de vedere romanesc pot sa ne inte-
reseze numai intru cat am dori sa le utilizam ea model.
N. DRAGANU
1 Asupra acestei chestiuni cf. mai pe urna Marguerite

Lips, Le style indirect libre, Paris, 1926, unde se d5. si toat&
bibliografia.
www.dacoromanica.ro
RECENSII 727
VASILE PARVAN, Getzca. 0 Protoistorie a Daciei. Lu-

crare insotita. de 462 figuri, 43 planse si. 4 Usti ; 850 p. in
40 ; un desvoltat resumat in limba francezd, p. 725-804 ;
Oultura Nationalh', Bucuresti, 19261.
Dacia, An outline of the early civilizations of the

Carpatho-Danubian Countries ; 214 p., 16 planse si o hartd.
Cambridge, 1928.
Un monument impunAtor este opera pe care V. Parvan
a laisat-o mostemre pentru multe generatii de cercetdtori,
istorici, fliologi si arheologi. Getica reprezintA cea mai man-
drd indrazneald, intemeiatd pe cea mai solidd cunoastere,
urntd on cea mai inzestratd putere de valorizare a unui ma-
terial imens spre a reconstrui un trecut indepdrtat nu nu-
mai al Daciei, ci al tuturor tinniturilor carpato-danubiene.
In istoria omenirii methteraneene descoperirile sApd-
turilor arheologice si metodele arheologice au dus la rezul-
tatul cd epoca minoicd si cea micemanA au devenit capitole
intregitoare din istoria himii si fard indoiald, profetia lui
V. PArvan, cd gratie exclusiv materialului arheologic" un
capitol nou al istoriei antice a Europei, incepAncl inch' dela
3000 a. Chr., va putea fi scris cAnd tinuturile carpato-da-
nubiene vor fi pe dephn studiate, profetie anuntatd in Ge-
tica (p. 648), nu va intArzia prea mult de a deveni o reali-
tate.
Prin opera magistrala, a Geticei avem o intreagd pe-
rioadd, necunoscutd pAnd acum, clarificatd, valorificatd si
expusd istorio in superioare conditiuni stiintifice. Cu Pro-
1 Recensii : N. Iorga, Revue hzst. du Sud-est eur., 1927, p

241-250 : St. Bezdecht, Propulee Literare, 1927, p. 6-8 ; Ion Ne-
stor, .,Cuvdntul" 9 Iulie 1927 ; R. Vulpe, Gdndirea, 1927, p. 215
217 ; S. Lambrino, Arh. p. Stlinta i Ref. Soc., VII, No. 3-4,
1928, Extras, p. 18-21 ; Grenier, Revue des etudes an., 1927, p.
328-330 , Revue Beige d. Phil. et d'Thstoire, 1927, p. 525 ; P.
Henry, Une histoire des Getes avant la conqute de la Dacie par
les Romains, Revue Hustorique, II, Nov.-Dc , 1927, p. 269-294,
un articol mai desvoltat , E. Pottier, Revue Archeologique, 1928,
p. 220-223 , Ungartsche lahrbucher, 1928, p. 203.
www.dacoromanica.ro
728 EM. PANAITESCU.
toistorta Daciei au fast castigate pentru istoria. lumii antice

douasprezece secole care s'au strecurat intre epoca micenia-
ngi si cea romana a Daciei, de la primul contact al Daciei
cu cultura villanoviana si pang la sfaramarea regatului lui
necebal.
In ultima vreme, doug mari opere de reconstructie isto-
rica, intemeiate pe stiri istorice si pe documente arheologice,
pot fi asemanatoare cu opera fundamentala a lui V. Par-
van. Inainte de razboiu, Minns a publicat opera sa fecunda,
Scyth,ians and Greeks (Cambridge, 1913), dupg razboiu,
marea autoritate pentru istoria lumii antice, Rostovtzeff
a dat la lumina lucrare sa, Iranians and Greeks in South
Russia (Oxford, 1922). Opera lui V. Parvan de o comple-
xitate mai 1ndrazneata se incadreaza in mijlocul acestor
doug,' lucrari istorice si completeaza pentru tmuturile car-
pato-clanubiene, in forma cea mai stralucita, o lacuna din-
tre cele mai clureros simrtite.
Terenul era cu totul nou
In 5ase man capitole si-a impartit opera V. Parvan
In primul capitol a pus problema in intregime, dm punc-
tul de vedere al nugratiilor cimmero-scythe, in alte trei
capitole (c. II, III si V) a revizuit, a supus unei cercetari
critice dintre cele mai sigure 51 a valorificat informathle
izvoarelor hterare si a interpretarilor glottologice, intr'un
capitol special (c. IV) a infatisat rezultatele sapaturilor de
1 Cartea lui Gr. Tocilescu, Dacia inmate de Romani (1880),
ca i lucraxile lui Carl Gooss, Chronik d. arch. Funde Sieben-
burgens i Sktzzen zur vorromtschen Culturgeschtchte der mittle-
ren Donaugegenden (1876 *i 1877), sa.nt departe nu numai de ce-
rintele i metodele 5tuntifice, dar $i de posibilitatea de conceptie
gi Intelegere a marii probleme de care se apropiaserA autorn lor
cu cincizeci de ani In urna6.. 0 singurA chestmne, a neoliticului
din Dacia, a fost studiata anterior metodic i riguros *tiintific
de cAtre d-1 I. Andriwscu, Contributiune la Dacia inatnte de
Romani (1912). Admiratia pentru Dacia pretstoricd (1913) a lui
Nicolae Densusianu n'a fost impartW6 de mci un om de tiint5.,
iar cartea lui F. v. Pulszky, Magyaroszdg Arheologidja, pu-
blicath, la 1897, este cu totul insuficientrL, din multe puncte de
vedere.
www.dacoromanica.ro
RECENSII 729
la Crasani, iar in ultimul capitol a dat protoistoria Daciei

pe baza materialului arheologic : Varsta fierului in Dacia,
Hallstatt-ul si La Tene-ul.
Cand au inceput migratiunile cimmero-scythe 9 Dupa.
clarificarea adusa de autor in aceasta problema, migratiu-
mle cimmero-scythe au pormt asa de tampuriu incat pe la
anul 1000-900 a. Chr. intreg rasaratul Europei era in ph-
nal turburare. Insa,' in Europa carpato-danubiang n'avem
urme scythice inainte de secolul al VII-lea a. Chr., ceea ce
inseaanna c Scythii au ajuns in Dacia numai la vreo trei
secole dup a. primele navaliri cimmeriene.
Drumul Scythilor pran Europa carpato-clanubiana
poate Ii urmarit pe baza monumentelor. Au navalit trei
valuri de Scythi Prin nordul Carpatalor i prin Moldova,
pe la pasul Oituz, spre Transilvarna, iar a treia ramura
scythica a trecut prin stepa basarabeano-munteano,dobro-
geana, spre Oltenia si Banat deoparte si spre Bulgaria de
alta parte Ultimul din aceste drumuri scythice prin tinu-
turale noastre este pus acuan pentru intaia data in lumina.
ile catre V. Parvan.
Starile lui Herodot privitoare la Cimmerieni, la Scythi
si la tinuturile getice pot fi utilizate ? Herodot a vazut pe
Olbiem, ins a. nu a vizitat pe Histrieni i de aceea imforma-
file pe care le are asupra tinfuturilor transalvanene, pe unde
fkeau comert Olbiemi, sant mai exact% deck informatiile
privitoare la tinuturile dunarene, care cadeau in zona de
circulatie comerciala a Histrienilor.
Herodot stie ca Scythii au venit in locul Cimmerienilor
(IV, 11), stie ca Agathyrsii locueso in tinutul Muresului,
ceea ce se confirma arheologic, insa crede ea Agathyrsii ar
fi un fel de Thraci, pe cand ei, pentru autor, sant Scythi
tracizatil. 5tirile lui Herodot &supra tinuturilor din Mun-
1 Originea scythic a AgathyrWor a cautat s'o demonstreze

pe tememl *tailor antice i pe constatri filologice, In acelai
tamp pe cnd V. PArvan scrna opera sa, Carl Patsch in
comunicarea sa, Die Volkerschaft der Agathyrsen, publicat in
Anzeiger d Wien. Ak., 1925, p. 69 sqq. C. Patsch sustine Ca
www.dacoromanica.ro
7 30 FM. PANAITESCU.
tenia, Banat si Oltenia in aceastg perioaclg grit mult mai

putin exacte.
Pe cine au aflat Scythii intre Nistru si Tisa ? In in-
treaga regiune oarpato-danubiana emu Getii. Pang la Oder
si Wartha s'au aflat obiecte de angina' thracico-getica. To--
ponimia Daciei confiring intru totul informataile lui Hero-
dot si clatele arheologice. Elementul getic a resistat inva-
ziunii scythice precum mai tarziu va resista invaziumi
celtice.
Stabilitg problema in acest fel, evident ca cea mai a-
propiatg chestiune care trebuia clarificata era aceia a isto-
riei Getilor din secolul al VI-lea a. Chr. si pang' in scolul
al II-lea d. Ch., adicg de la Spargapeithes pang la Decebal.
0 serie intreagg de chestiuni asupra Thracilor din Nordul
Dunarn este Famuritg in acest capitol printeo minutioasg
cercetare si o magistrala revizuire a intregului material li-
terar antic. Toate cercetgrile due la infatisarea si intelege-
rea eu totul norug a problemei fundamentale : rgspanclirea
Getilor pe malurile Dungrii de jos nu s'a facut de la Sud.
spre Nord, cum s'a sustmut de cgtre multi invgtati, ea a-
dicg Getii ar fi trecut din Moesia in Dacia abia in a d.oua
jumatate a secolului al IV-lea a. Chr., ci dimpotrivg, Getii
au coborit din Carparti spre Dungre, ca Thraci nordici, cu
totul deosebiti de Thracii sudici E prezentarea problemei
getice intr'o forma cu totul noug, care doming multe puncte
cardinale ale marii opere a lui V. Parvan.
Expeditiile lui Alexandru cel Mare la nordul Dungrii,
a generalului sail Zopyrion ca si a lui Lyscimachos doban-
desc o noug limpezire, iar amgnuntele sant corectate si pre-
toponomastica Daciei nu este numai tracicg, ci tracicg O. scy-

thicg. Dintre exemplele lui C. Patsch amintim cg, Oltul, Aluta ar
fi scythic, la fel cu documentatul Alutus, fluviul Terek de astazi,
care se vars1 in marea Caspicg, in targ scythicg i la fel cu
Alta, afluent al riului Trubesch, care se varsg in Nipru, la sud
de Kiev, iarW in targ schyticg, p. 72, v. in deosebi p 72, nota 1.
Pentru V. Prvan Alutus, Aluta skit thracice, p. 279 *i. p. 751. Pen-
tru originea scythicg a AgathyrOlor v. *i. E. Philipon, Les Peu-
pies primitifs cle l'Europe mridionale. Paris, 1928, p. 2.
www.dacoromanica.ro
RECENSII 731
mate, cum n'au fost in mci o ceroetare antermara. (1).

43-64).
Lumea getica iese biruitoare asupra Scythilor rasari-
teni ca i asupra Grecilor suthci, insa pana la o organizare,
o unificare i o stabilatate politica de durata, Getii vor mai
avea de infrnt luptele cu Celln in secolul al IV-lea si cu
semmtnle genmanice in secolul al III-lea. Numai clupa criza
celtica si germamca, adica numai la inceputul sec. I a.
Chr., Getii reusesc sa. alba din nou un rol preponderant la
Dunare (p. 74 sqq.).
Acest rol dominant se concentreaza imprejurul Perso-
nalitatii tori Burebista.
Stapanirea lui Burebista se intinclea de la Alpii norid.
si de la muntli Boemiei pana spre sucl la Haemus i spre
rasarit 'Ana,' la Marea Neagra si la Bug. Centrul fortei po-
litice a lui Burebista era Tranalvania. Prin aceasta con-
centrare de forta politica se dovedeste :in tinuturile carpato-
clunarene superiontatea Getilor asupra Celtior, sau asupra
Germanior, cum erau Bastarnii.
Imparatia Getilor capata prin unitatea politica subt
Burelnsta o importanta cu totul deosebiffi si o stabilitate
traimca. Dar tocmai in vremea lui Burebista problema ge-
flea intra in cadrul preociuparilor romane si, ceea ce a
f ot anal hoffiritor, a fost continuarea planunlor ofen-
sive ale lui Caesar impotriva Getilor la N. Dunarii, cari
planuri nu dispar in anul fatal 4-4, ci sant reluate de catre
Aug istus.
Din timpul lui Augustus dateaza, foarte probabil,
prima expansiune romana in stanga Dunarii, prm ocupa-
rea unei fasii din Oltenia si Muntenia de circa 40 km. la-
time in stanga Dunarii, pana la valul mic" dmtre Calafat
i Gifurgiu (p 127). Paza romana la Dunarea getica, de la
Augustus pang la Domitianus, reprezinffi o organizatie cu
totul speciala care culmineaza en Intinderea autoritatii ro-
mane la stanga Dunarii, prin anexarea la Moesia a regiumi
din Oltenia, Muntenia, Moldova si Basarabia, regiune deli-
mitath, de valurile mari romane dintre Severin si Cetatea
Alba (p. 128).
www.dacoromanica.ro
732 EM PANAITESCU.
Problema getia, dupg Parvan (v. p. 656), n'a fost cora-

plet rezolvatA nici chiar prin razboaiele lui Decebal cu Do-
mitian si cu ianpgratul Traian. Romann aru Gwent muntele
getic, Irish' n'au oucerit eele (lona campii getice, can erau la
V. si la E. muntelui clacic. De aoeia, incA de subt Marcus
Aurelius, Dacia romang poate s deving prada barbarilor
din cele douA campii, uncle erau cuibunle de turburgri in-
rauntrul ehiar al hniei de frontiefa a irapermlui. De sigur
-eA aceastg chestiune va provoca Inca, multe discupuni, cG1
evident ca," diminuarea in aceast a. forma a efectelor cuceriril
roanane nu se va putea sustme in fata faptrului istonc c5.
Dacia, provmcie romaiiA, a fost repecle romanizata si a
avut o parioard 5. de linistit, $i frumoasa, desvoltare eco-
Ilomica.
Ca metocla Irish' V. Parvan trebue A. ajuna si dup5.
aceast5, arcanuntit5. limpezire a stirilor literare la conolu-
zia ea' de problema getied, ohiar in perioada romang, nu ne
putem da searna pe deplin tact ajutorut sapaturilor alhuologIce.
Capitolul poate oel mai roclnic pentra discutule vii-

toare, dar $i eel naai luminas $i chiar cel mai cald, si mai
_entuziast este capitolul privitor la eivilizatia daco-getich
(p. 130-173), materialg si spirituara.
De la inceput o observare 'care poate pgrea surprinz5,-
-toare, cam desigur ea cuprincle o exagerare. Getii dela Du-
nAre se aflau in sec. VI-lea inainte de Hristas intr'o stare
de eultura cliferit nu calitatzv, ci formal, de cea greac5, :
.Grecii erau oràseni, Getii erau Ateni" (p. 131).
0 eroare fundamental'A crginueste inch' de la Roesler
41 Toinaschek, aceea de a atribui Getilor elernentele civili-
zatiei Thracilor sudici. Thracii s'au amestecat cu rasa medi-
teraneang 51 au avut multe elemente, in deosebi religioase
$i sociale, suchee. Getii au elemente speoifice nordioe, total
deosebite de ale Thracilor sudici.
Informatiile hterare antice cele mai resfirate ea si mo-
numentele antic% in deosebi Columna lui Traian si Monu-
mentul de la Adamolissi si-au aflat cea mai solidg, mai
Trecis5, $i mai abundena interpretare $i valorificare.
www.dacoromanica.ro
RECENSII 733.
Getri sant un popor de agricultori, slujindu-se de ani-

inalele clasice ale agriculturii, boul si oaia, spre deosebire-
e Scythii nomazi al caror animal de preferinta, fiind popor
de stepa, era fireste caul.
Organizatia primitiva a Getilor este in triburi, sau se-
mint!), gentes, i0v7), fie care trib avand o resedinta intarita.,
numita, dupa numele tribului : Burridava, resedmta Burri-
lor, Sacidava, resedinta Saci-lor.
Locumtele, casele, ogoarele, instrumentele agricole, ca-
rele, cultura vrtei de vie (iaraxsi cu noi pancte de vedere),
toate sant amanuntit *1 sistematic documentate in pagini
care desigur ea vor ramanea. Sant apoi studiate mediema
populara getica ksi muzica (instrumente : flautul, fluerul,
naml, bucinimul, insa n'aveau lira helemea), armele, ar-
mata ,5 i felul de a purta razboiul al Getilor.
Felul cum e expusa vieata de familie si organizatia
sociala, si de stat (p. 146 sqq.) sant o incercare dintre cele
mai serma.se de reabilitare a Getilor. Poporul de rand a ra-
mas, dupa, V. Parvan, in regula generala nionogam : ,,ca si
betia, tot asa ,si poligamia getica e o legenda, na,seuta din
confundarea moravurilor nordice, dace, cu cele sudice,
thrace" (p 147).
Precum vieata de fimihe, tot astfel si conceptia despre
lume, ca si religia Getilor este total deosebita de oea thra-
cpca, sudica. Felul cum a lamurit V. Parvan religia. Getilor
cred ca va rainnea unul dmtre castigurile fundamentale
ale operei sale. Religia Dacilor a fost pang acum fals inte-
leasa, ea si cum ar fi fost identica cu a Thracilor de sud,
ca si cum si Gall din nordul Dunarii ar fi avut erediate
chthomene si culte orgiastice ca Thracii sudici.
Zeal getic insa este total deosebit de Zeul Thracilor su-
dici. Zeul Getilor e in cer, nu pe pamant, sau subt 'Daman%
este un zeu al cerului, fie cerul senin, fie intunecat (p. 151
159, in deosebi p. 151 n. 8 si p. 153 n. 1).
Fireste ca prezentata si explicata in aceasta forma re-
ligia Getior, nu poate sa fie intru nimic surprinzatoare ere-
dinta lor in nemurirea sufletului si consecventa acestei
www.dacoromanica.ro
734 EM. PANAITESCU.
eredmte cg tot ceea ce este trupesc : carnea, vmul, femelle,

totul trelme combtut, dacg, vrei sa, te inalta la gandul ne-
munni.
Toatg povestea despre Pythagoras si. Zalmoxis cu filo-
sofia lui religioasg, pe care el ar h impus-o pe cale proletieg
si taumaturgicg Getilor, V. Farvan o declarg o nawitate
rationahstg greceaseg" (p. 157).
Urmand pe aceastg cale, V. Farvan ajunge la aseang-
ngnle rehglei getice cu vechile religii incloeuropene, celtice
.s]. germanice, ca si cu strgvechea religie achaeica.", nechtho-
nizatg.
Dupg aceastg solidg si entuziastg explicare a rehgiei
Getilor, antorul cautg sg, dea unele indicatii privitoare la
hmbl, suficiente dupg V. Parvan, ca sg, ne lamunm eg.
Daco-Getli nici dupg, limbg nu erau acelasi popor cu Thracii
suxlici.
Desigur cg argumentul cel mai important este acela
constatat incg de Tomaschek : chferentierea clarg dintre
vocalismul si consonantismul dacie, fa% de cel thracic
Inc5, unele constatgri despre tipul fizic geto-dame . nal-
ti, voimci, blonzi, cu ochii albastri si pe urmg incheierea
acestui capitol :
Geto-Dacii au fast un popor -de fcirani : asezati, sta-
tornici si cu fncg de Zeul lor, amgriti de vecini cu nesfAx-
sitele rgzbome si prgdgcluni si sglbgticiti si ei de multe ori
de ticglosille lor, totusi veseli si glumeti la vreme de pace,
maniosi si cruzi numai la rzboiu, in cleobste insg cu bun
simt si meneu intorcndu-se la strgvechea lor credintg op-
timistg in zei ,si in oameni" (p. 173).
0 caracteristicg simplg, sobrg, potrivitg si poate chiar
inspiratg de vieata poporului de %rani din tinutul carpato-
danubian de astgzi. Dar Getii s'au bucurat .5i. din partea
scriitorilor antici de caracteristice entuziaste si de bung
seamg drepte. Sh' amintim doarg cuvntul atat de cunoscut
al lui Herodot cg Getii s5,nt cei mai viteji i cei mai cin-
stifi dintre Thraci - Orntxwv My-mg &v8pecOtatot xal Scxac6tatot
(IV, 93) s5i cuvntrul mai putin cunoscut all lui Dio Chryso-
stamos (citat la Iordanes, Get. v., 40), uncle et pene omnibus
www.dacoromanica.ro
RECENSII 735
barbaris Getae sapientiores semper extiterunt Grecisque pene

consimiles. Am chat aceste caracteristice ale anticior nu-
mai spre a sprijmi indreptatita caracteristica a lui V.
Parvan.
Cu uringtorul capitol (IV, p. 173-220) amtorul a tre-
cut la o desvoltata descriere si documentare pe toren arheo-
logic a kstirilor antice clespre Get li dm cmpia munteank
Statiunea La Mile de la Piscul Creisanilor, din tinutu1
Ialomitei, este o pikl& de maestru de felul cum trebuesc
,studiate si controlate arheologic stirile istorice. La Piscul
Crasanilor s'apturile au fost Monte si stuthate impreung
cu speciahstul nostril in preistorie, d-1 I. Andriesescu (v.
Piscul Crasant, in Mem Sec. 1st. Acad Rom., s. III,
vial III).
Statiunea de la Crasani este o statiune geticsa de stepk
ocupand o pozitifune earacteristie& in campia munteank
Ceramica aflat& in aceast& statiune este de tip getic si se
pases:te intocmai si in statiunile invecinate ca Tinosul (pen-
tru Tinosul v R. si E. Vulpe in Dacia, I, p. 166-223) la
Vest si Piscul Coconior la Sud. Asa inc&t concluzia lui V.
Parvan este eh' nu numai la Cr&sani, dar in general, in re-
giunea dintre Ialomita si Arges, tipul de ceramic& aflat este
absolut analog cu eel din vestul cAmpiei muntene ea si cu
cel din Arcleal, de la Aiud, Sighisoara, sau Sf. Gheorghe
(p 201) Aceast caracteristic& a ceramicei ea si celelalte
date arheologice indica limpede ca, statiunea de la CrIsani
a fost intemeiat'a de oameni veniti de la N. si V, coboriti
dinspre Carpati, prin anul 300 a. Chr. in tinutul de step&
al Ialomitei, tinut bun pentru cultura gr&ului.
Al&turi de materialul getic in aceeasi statiune mate-
rialul de origin& helenic6 este foarte des. 0 important&
eantitate de cioburi de amfore grecesti thasiene si rhodiene.
S'au aflat si. dou& m&nusi eu stampile rhothene apartinand
secolului al II a. Chr. Tot pe calea Grecilor au ajuns in
valea Ialomitei vasele de metal si de stielk Ins& nimic nu
indic& in aceasta perioadg prezenta Scythilor la CrIsani,
mid in ceramick nici in metal. (p. 214).
www.dacoromanica.ro
736 EM. PANAITESCU.
1],fluentele celtice se pot -Lamari in ceramica, insa ca-

ractenstic pentru aceasta regiune este ca, aici s'au intAlnit
Getii cu Grecii i s'a putut forma si. desvolta o civilizatie
nuxhelemca". Civ]hzataa aceasta de sionphcitate rurala de
la Crasani ar putea fi identificatA cu civilizatia, Getalor lui
Dromichaites, bauitorul lu]. Lysimachos (p. 216), dar de-
sigur ca o martune neincloielnica pentru aceasta afamare
n'ar putea fi invocata.
Cel mai important capitol pentru filologi este capitolul
V (p. 220-289), in care autorul calla sa reconstatuiasca
harta Europei oentrale in perioada geto-scythica pe baza
topommiei pastrate de catre autorii antici in frunte cu
Ptolemaeus.
Contributia filologica adunata i comentata in aceste
pagmi este impresionanta s]. fara indoiala ca. va sluji ca
punct de plecare pentru multe cercetari in viitor. Insa,
intr'o recensie ca cea de fata nu se poate mci reproduce
si mcl rezuma, ci numai atrage atantia asupra deosebitei
importante a acestm capitol pentru studiile filologice
Pe baza acestor cercetaru toponimice se poate urmari
raspandirea Getalor i dincolo de gramtele cele mai desvol-
tate ale Daciei.
In comentarille lui Agrippa au fost mentionate cele mai
intinse granite ale Damei : Dacia, Getica finiuntur ab ori-
ente desertis Sarmatiae, ab occidente flum,zne Vistula, a Sep-
tentrione oceano, a meridie flumine Hzstro, dar dincolo de
aceasta extrema intindere a taxi", neamurile getice pot fi
urmarite in Pannonia, Dalmatia, Macedonia si Thracia pang
la Alpi, Adriatica, Marea Egee i Pontul Euxin.
Afirmarea lui Herodot (v, 3) ca neamul Thracilor este
cel. mai numeros din toata lumea dupa cel al Inzilor poate
fi primita ca adevarata, datorita acestei confirmari pe o
regiune atat de vasta (p. 279). V. Parvan a controlat topo-
nimia intregii Europe centrale, rasaritene i suffice spre a
ajunge la rezultatele amintite.
In Dacia proprm zisa sant confirmate cele cincispre-
zece nume de triburi de la Ptolemaeus, dintre care doua-
www.dacoromanica.ro
RECENSII 737
sprezece getice si sant reconstituite alte doua triburi dupa,

inscriptn . Sum i Ansanienses, dupa vestita inscriptie
uncle ar fi ammtita regio Ans[aniensimm] 1
La cele vreo patruzeci de ()rase din Dacia lui. Ptolemae-
us Parvan mai adauga vreo douazeci indicate de itinerarii
si inscriptii. lar pentru a explica clesimea populatiei amin-
teste numarul imens do mare de davae aflate in Dacia Inca.
la venirea Scytinlor : Saci-dava, Sargidava (p. 284).
Toponimia getIca e comun thracica. Totusi anume deo-
sebiri, ca dam in loc de para, precum si fonetica
speciala clack& observata Inca d,e Tomaschek, ii fac pe
Parvan sa deoseheasca grupal getic, nu ca suborclonat
Thracilor, ei drept oordonat acelora, ca Phrygienh de o
parte si Armenii de alta". (p. 675).
Ilyrn sant iarasi deosebiti si fata de Geti si fata de
Thraci. Toponimia si onomastica lor merg impreung cu a
Italo-Celtilor, in vreme ce a Geto-Thracilor ar merge cu a
Greco-Iranienilar.
Concluzia lui. Parvan este dintre cele mai importante:
/a 1)mm-ea Slavilor in Dacia toponimia nu era romanA, ci,
acceptata pe vremuri si de Romani, aproape peste tot thra-
cid. (p. 287-28). Prin urmare studille toponimice ar tre-
hui in viitor sa porneasca de la acest pullet de vedere c'a
Slavii au mostenit toponimic direct pe Thraci si numai in
a doua linie ps Romani.
$i din punct de vedere toponimic, filologic, cronologia
migratiilor getice poate fi precizata. Migratiile au inceput
subt presiunea cimmeriang, prin a. 900 a. Chr. si au luat
sfarsit ps la anul 600 a Chr. Toponimia geto-scythica, a
Daciei isi are bazele fixate *Inca din sec. VIIVI a. Chr, ,
child starile politice si etnografice din Dacia sant definitiv
consolidate.
In ultimul capitol (VI, p. 289 459 Hallstattul, p.

459-646, La Tene-u1) este expusa, in amanunte protoisto-
1 C. I. L. III, 1376 ; v. analiza acestei inscriptii la Em. Pa-
naitescu, Le limes dacicus, Nouvelles fouilles, nouveaux rstil-
tats. (In curs de publicare).
Dacoromania V. 47
www.dacoromanica.ro
'738 EM. PANAITESCU.
ria Daclei, incepand de la sfarsitul mileniului al II a. Ghr.,

dulpd monumente.
Este capitolul arheologic prim excelentg, dupg capito-
lele anterioare istorIce i filologice. &tidal le preggtatoare
anterioare asupra varstei bronzului, sau asupra varstei fie-
rului in Carpali sant cni, totul insuficiente, asa incat ace.st
capitol este nou in toatg alcgtuirea lui. Fireste cg intr'o pu-
blicalie filologica voiu insista mai plata' asupra acestui capitol.
Cronologia protoistoriei carpato-clanubiene e fixatg de
care V. Parvan cleosebit de cronologia protoistoriei din Eu-
ropa apuseang". In Dacia perioacla bronzului (III si IV) ar
fi intro 1400-700 (adicg pang in Hallstatt I in occident),
jar perioacla fierului I de la 700-300, Hallstatt i perioada
II a fierului, de la 300 a. Chr. 50 p. Chr,, la Tne-ul.
Timp de sapte secole se pare ca tinutuirile carpato-da-
nubiene s'au bucurat cle liniste pang la venirea Scythior,
adica pang la 700 a. Chr. Thracii nordici din epoca bron-
zului trgesc ca pe vremurile Made]. i Odisseiei. Trgesc
in castele situate pe ingltmi i clomnesc peste un popor li-
ber, care se ocupg cu agricultura.
Wavalirile scythice au o influentg &supra intregii vieti
getice. In varsta fieiu,1ui, vieata bastinasilor trece printr'o
perioadg de sgracire documentata arheologic Formele
scythice sant dominante si formele getice sant in decadere.
Dar nu influentele cimmero-scythice orientale si nici
cele helenice suffice au fast hotgritoare pentru poporul de
tgrani al Getilor. Alte influente, de origing occidentalg, au
fast cu mult mai determinante ca influentg atat pentru ci-
vilizatia materialg cat i pentru desvoltarea sprituarg a Ge-
tiler.
In tinuturile carpato-danubiene se poate rurmgri o in-
fluenla villanoviang Inc a. de pe la anul 1000 a. Chr., iar
intro civilizatia geticg Hallstatt si civilizalia illyro-venetg se
poate constata o apropiere clintre cele mai concludente.
Decaclerea civilizatiei getice dupg invazia scythicg ince-
teazg spre a lua iarasi forme regenerate 5i infloritoare in
perioada celticg
Apropierea de civilizatia occidentarg prin celtism Se
www.dacoromanica.ro
RECENSII 739
indephnete prin anii. 500 300 a. Chr., si are oa rezultat

o dasvoltare, o inflonre in regiunea carpato-clanubiana. a
-unei civilizatii de forme oocidentale, intre anii 200 a. Chr.
si. 50 d. Chr. Surprinzator este faptul ca, efectul civiliza-
tiei celtidb asupra Get]. lor se constat a. tocmai in perioada
ofensivei lui. Burebista ucigatorul de Celti". Explicarea
dupa V. Parvan nu poate fi atribuita. de cat imprejurgrii
ca mfluentele celtice in rasarit sant datorite unor pene-
trari de civilizatie apuseana, in Dacia, chiar inainte de Bu.-
rebista, pe timpul cand erau raparturi amicale intre Get.i.
si. Ge lta, probabil prin secolul II a. Chr.
V. Parvan a cercetat, a descris, a anahzat, a interpretat
si valorificat un imens material arheologic privitor la lo-
cuintele, satele, cetatile, carele, armele dm cele doua, mari
perioade, a bronzulul si a fierului. Unelte agricole, lunelte
domestice, dalti, cutrte, ciocane, cleste, unelte de meseriasi,
hame, podoabe, fibule, steaguri, trompete, =le, cupe, toate
isi afla o descriere si. o interpretare, cum numai un mare
magistru putea s'o faca. Tipologia si ornamentica cerami-
-cei celtice care prospereaza" in aceasta perioacla, deosebitit
-de ceramica mai primitiva bastinasg, este urm'arita, in ana-
lize dintre cele mai amanuntite.
Ultimele pagini cuprind o privire asupra indu-
striei si comertului, a circulatiei fabricatelor si a monetei
precum si asupra artei getice din perioada La Tne.
Cartea se incheie la p. 646 cu. o concluzie dintre Cele
-mai inclrasnete si mai suggestive.
Protoistoria Daciei e introducerea ma mai potrivita.
la istoria romanismului oriental. Asezata, intro lumea dm-
mero-scytho-greacg din E si cea italo-illyro-celth. din V, de
mentalitati 4si civilizatii profund diferentiate, Dacia a ales
inca de la 1000 a. Chr. lumea, Apusului : rezultatul nu
putea fi tie cat romanizarea Daciei".
Aceasta concluzie V. Parvan o repeta. inteo forma, de-
finitiva, Ina. odata, in ultima pagila, care inchide capitolul
de Concluzii", la p. 724.
Civilizatia celtica asa de inrudita, cu cea romana, prin
indoitul ei isvor de inspiratie, elenio si italic, e astfel o in,-
47*
www.dacoromanica.ro
740 EM. PANAITESCU.
troductere la Romanism, traita de Geti efectiv, pana. In stra-

tele cele mai adanci ale populataei, Inca, cu (lona secole
inamte de venirea prinnlor negustori romani in tinuturile
illyro-dirace ale Dunarii.
Inceputa in sec. IV a. Chr. prm Ce1U, intinsificata_
din sec. II a. Chr. clnar de Romani, occidentalmarea Getilor
din Carpati nu putoa duce de cat la un smgur rezultat in_
momentul cand Romann luau defimtiv la Dunare rolul ci-
vilizator al Catilor, supunandu-i si pe acesta din Galha si
pana la gurile Dunart, formelor de viata romane, Dacia
era perfect pregatita. s. devie i ea romana. Romanizarea
Darnel se anuntase de altfel anthropogeografic inc a. de la
1000 a. Chr., Gaud cultura Villa,noviana imbratisa i intreg
masivul carpatic. Ce lin au mijlocit insa apoi i. alementele
materiale ale culturii gieco-italice. Iar Romann au tras
concluzule : atat etnografice cat si spirituale"-.
Este una dintre cele mai marete si mai frunicase vi-
ziuni de istorie culturala in fata careia totusi yam for-
mula o intrebare. 0 intrebare care nu, va micsora intru
nimic frumusetea viziunn din concluznle Geticei, ci poate
ca. va aduce numai o completare i o prociziune a.supra
ainui fenomen determinant. Fenomenul este de natura po-
litica, nu culturala, dar de sigur ca este hotaritor in in-
telegerea romanismului.
Fara faptul politic al cuceririi i transformarii Daciei
in provincie remana de care imparatul Traian, am fi pu-
tut avea remanism i popor de origina romana la nordul
Dunarii ? Sau este vreun popor care sa fi fost romanizat,
fr ca mai intaiu s fi lost cucerit, organizat i colonizat
sistematic de catre Romani "A
Marea opera a lui V. Parvan are un rezumat foarte

desvoltat in limba franceza (p 725-804), iar de curand
au aparut in limba engleza lee-tide pe care V. Yaryan
le-a tinut la Cambridge in Marte 1926.
Gartea in limba engleza tradusa I publicata de care
doi piosi prietini, I. L. Evans si M. P. Charlesworth, cu-
prinde faptele si ideile fundamentale din Getica in cinci
capitotle : Carpato-Danuhienii i VillanOvienii, Carpato-Da-
www.dacoromanica.ro
RECENSII 741
nubienp si Scythii, Carpato-Danublenii s] Grecii, Carpato-Da-

nubienn si Celtn.
Ultimul capitol din cartea aparuta la Cambridge, dupd,
moartea lui V. Parvan, poarta titlul Garpato-Danubienii si
liomann (Dacia, p. 149-202). Este un capitol nou care
nu putea fi cuvrins un Getica i numai clupa acest capitol
in limba engleza ne putem da seama de planul intregii o-
pere a lui V. Parvan. Gine va citi cele 50 de paglni in
limba engleza nu va putea A, nu alba' o lacrima in ochi
la gandul Ca Gehca nu va mai putea fi continuata cra vo-
lurnul abupld lecnnan?siltuoti din Lentrul i lastitul Europel
Romamsmul fusese obiectul de studii din tinerete ven-
tral], V. Parvan si Inca de pe cand era student la Berlin
concepuse planul de a studia in totalitatea lui si sub toate
aspectele raspandirea i patrunderea romanittii intre
Marea Adriatica, Dundre, Carpat si Marea Neagrl. Tar-
mill mdrii negre, 1-a dus la cercetdrile arheologice si is-
torice fundamentale pentru rAspdndirea helemsmului in
par-tile nordice ale Europei, pe urmd a treaut la cele thnti
popoare, Scythii si Geti din repunea carpato-danubiana,.
spre a putea reveni asupra problemei fundamentale pentru
originile civilizatiei moderne din centrul $i rasdritul Euro-
pei. Problema romanismului dundreano-oarpatic niciun in-
vatat modern n'ar fi putut s ne o infatiseze mai clesdvar-
sit de cat V. Parvan si de aceea durerea ne este nemdr-
ginita c trebuie s ne multdmim mimai cu schita in lim-
13a englezd a acestei opere pldnuite.
Legdturile pe care le stabileste V. Farvan pentru ro-
manizarea Daciei, in intelesul Daciei lui Burebista, adicd
a Daciei care s'ar fi intins de aa Alpi si Adriatica pang
la Carpati si Marea Neagrd, sant leaturi cari se pot
urmari i cari desigur ca au contribuit la usoara i repo-
dea romanizare a Daciei. Penetratia negustorilor romani
in Dacia constatatd incd de pe timpul lui Burebista, (circa
50 a. Chr.) ca i a monedei romane, denarti republicei, e
foarte semnificativd, insd nu paote fi determinantd.
Contactul intre Dacia si civilizata romand de o parte
prin penetrarea romanismului la Dundrea inferioard, in
Moesia, si de altd, parte prin stabilirea romanitrttii in
www.dacoromanica.ro
740 EM. PANAITESCU.
provinciile dunarene, Noricum si Pannonia, este pentru.

prima oara clarificat in legaturile lui firoti, geografice-
si istorioe.
De sigur c. vieata romarna atat cle puternic manifestata
in Pannonia nu era de cat o directa contmuare cu nordul
Itahei sr desigur ca. a contribmt mult la romanizarea
Illyro-Thracilor (p. 175), dar intru cat au putut fi lega-
turi directe intre Pannonia si Dacia ramane a problema
Inca deschisa.
Dupg o cercetare pe care am intreprins-o de curancl
(in luna Octombrie din acest an) in muzeele thu Buda-
pesta, la Aquincum si la Brigetio, rezultatul ar duce toc-
mai la concluzia ca n'au existat legaturi directe inhale
intre oele cloua provincil. Inteadevar monumentele arheo-
logice, motivele artistice de pe monramentele funerare, is-
voarele de mspiratie ale monumentelor i inssi technica
de constructie sant cleosebite in Pannonia si in Dacia 1..
Este evident insa c romanismul Daciei nu poate fi
pus in legatura cu romanismul din Balcani, pentru a pre-
cum afirma categoric V. Parvan, Balcanii n'au fost roma-
nizati (Dacia, p. 201). Insa. romanismul Daciei in lea-
tura cu Pannonia, ou Moesia Inferior, cu Dalmatia si cu
Moesia Superior trebuie studiat sub toate infatisarile, caci
marele magistru al tinerii generatii de arheologi, n'a mai
fost ingaduit de soarta de cat sa, indice directivele incotro
trebuesc indreptate cercetarile.
Opera lui V. Parvan s'a bucurat de cuvinte de lauda
si de preamarire, care sant cruvinte de inchinare si de a-
(Tana, multamire fata de marele ma gistru care a reusit s.
dea aceasta mareata constructie de stiinta romaneasca. Nu
cutezam sa. mai adaugam vreun cuvant de calificare, dar
nra ne putem opri de a nu cita cuvintele cu care E. Pottier
isi incheie recensia din Revue Archologique (1928, p. 223):
Apres l'avoir lu, on comprenci bien comment la Roumanie,
1 V. *]. Andreas Alfoldi, Der Untergang der Rome?herrschaft
in Pannonien, III, Berlin-Leipzig, 1924, 1926. Pentru monu-
mentele arheologice In deosebi : Stefan Paulovics, Die Romi-
sche Ansiedlung von Dunapentele (lntercisa), Budapest, 1927_
www.dacoromanica.ro
RECENSII 743
principaut danubienne, est entre pour toujurs clans le cer-

cle des nations qui se font honneur de reconnoitre Athnes
et Rome pour lours anctres et leurs ducatrices".
Prin marea opera a Geticei, V. Parvan a dat lumii
5tiintifice Inca o dovada ca meritam sa revendicam ca po-
por spiritul Atenei si. Romei ca indreptator al culturii
noastre.
Este omagiul cel mai meritat daruit de spiritele cele
mai automate, omagiu care poate ca ar fi aclus o cilia de
multaanire 5i autorului Geticei. EM. PANAITESCU.
OLIMPIU BOITO, Activitatea lui Slavici la Tribune

din Mini", Cluj, 1927. Stuchul e un capitol din viata lui
Slavici 5i tot odata o infati5are judicioasa a imprejnyarilor
culturale, hterare 51 pohtice ale Ardealului, in ultimele de-
cenn ale sec. al XIX-lea.
Informatii 5i. comentarii pretioase insotesc aceste im-
prejurari, bine grupate in jurul luptei. nationale, de ordm
cultural, duse de Slavici la Tribuna". Cu acest prilej, cl.
Boitos scoate in evidenta crezul nataonal al hil Slavici : ca-
vilizatia poporului roman si solidarizarea lui intr'o bine
organizata urn,itate cultural& Sub raport hterar, este rele-
vata, importanta lui Slavici ca adept convins al Junhni5ti-
lor, si ca prim-propagandist al principiilor Directiei noui"
in Ardeal. Impamantenirea acestor principii, in acest tinut,
s'a aratat a fi fost un adevarat element regenerator al pro-
ductiei lui literare 5i. 5tnntifice
D. Boitos staruie, deasemenea cu drept cuvant, asupra
consecventei in idei 5i asupra personalitatii morale a scrii-
torului atat de mult contestata in ultimii sai ani, precum
5i &supra spiritului sau realist 5i metodic de bun organiza-
tor 51 luptator neobosit. Ca un sprijin in dovedirea ca-
racterului ales al lui Slavici, gasim, reprodus in Anexa",
un articol al scriitorului, aparut in Tribuna", IX. N-rii
268-269, Pro amico, cu menirea cle a apara memoria 5i ta-
lentul prietenului sau M. Eminescu, impotriva patima5elor
atacuri ale lui B P. Ha5cleu.
MARIA LIPANEANU.
www.dacoromanica.ro
PE MARGINEA CARTILOR.
Societatea Graiul romanesc" scoate de la 1 Ianuarie

1927 o revisfa. Programul revistei, care poartg acelasi
nume, ca o mArturisire a convingern ea' semnul cel mai
vgdit si cel mai tare meterez al nationailitatii e limba, se
intrezgreste de la inceput. Toate crampeiele de Romani
din streinaltate vor apare cu nevoile si sperantele lor, pre-
cum si toate acele reghuni unde Romami au suferit pier-
den de pe urma apasgrilor politice aile trecutului sau
unde ei cauta, sg, se reverse pentru umplerea intregn ve-
tre firesti" (I, 22). 0 asemenea revista, care &a ne inf or-
meze exact si lunar despre cei peste 1.500.000 de Romani
care tr4esc in afarg de hotarele art, umple un gol simlit
ea cleasebire de filologia noastra. Studiple apgrute pang, a-
cum sant sense cu ompetenta, 'Jar notele bibliografice si
informative, datorite in cea mai mare parte lui EmArrom
BucurA, sufletul intregii societati, :sant vioaie si instruc-
tive. La sfarsitul fiecArui numr apar extrase din studii si
insemnari in limbile francea, rtalian'a, germang si en-
glea
Alte doug, reviste mu g. aparute in timpul din uring.,
sant Studi Rumeni, pubblicati a cura della sezione ru-
mena dell' Istituto per l'Europa Orientale", subt directia
illi CARLO TAGLIANTINI, lai Roma, si. Revista Filo lgicci, organ
al Cercului de studii filologice de pe angl Facultatea de
Litere si Filosofie din Cernsauti", subt directia lui AL. PRO-
copovici, la Cernaluti. Cea dintaiu isi propune s puhlice
studii despre limba, literatura ,si arta romang, ocupandu-se
cu deosebire de influenta italiang in Romania. Propaganda
si popularizarea Dill infra.' in programul revistei, care ur-
m5xeste scopuri stnntifice Anul prim (1927) are lucrgri ale
colaboratorilor din Romania R. Ortiz si A. Marcu, precum
si un studiiu postum al lui V. Parvan. Dintre Italieni d'a
www.dacoromanica.ro
PE MARGINEA CARTILOR 745
M Barton o foarte importanta sinteza La spiccata incli-

vidualita della lingua romena" si, inamte de toate, direc-
torul reviistei mteresante postille" si un nunagr insemnat
de recensii. Revista cernaluteana vrea sa deving un in-
strument de cooperare si solidarizare intelectuala in do-
meniul filologiei" si sa, stabilleasca un contact pe cat se
poate de intim cu fruntasn studillor linguistice din strei-
natate". Dintre filologii stremi colaboreaza in anul din-
taiu W. Meyer-Lubke, I. Leite do Vasconcellos, P. Skok,
Leo Spitzer, M Frieciwagner, C. Taghavini, iar Entre cei
din tar& C. Lacea, G. D. Serra, E. Herzog, I. Iordan, Th
Capidan, G. Nandris, N. Gartojan, L. si V. Morartu, I.
Siadbei si A. Getz ler. Noua revista, atat de bogath in con-
tributiuni valoroase, este o dovada" mai mult despre acti-
vitatea imbucuratoare dm ann din urm fa. in domeniul filo-
logiei romane Dorim threctorului ei, care ne-a dat in pri-
mul volum cateva studii foarte instructive Din istoria pro-
numelui in limba romaneascsa", ssa poata" continua Mfg in-
treruperi opera inceputh, cu atat devotament
Despre cole cuprinse in cele trei reviste, Dacoromania
va vorbi in volumele viitoare in Revista periodicelor". La
acest loc as dori Sa dau cateva intregiri din doraeniul lira-
bei romane la studiul atat de bogat in observatiuni subtile
a lui L SPITZER publicat in Revista Filologice I, p. 41
50, Bestimmter Artikel int Anruf und Ausruf und Ver-
trandles, care se intregeste eu un frumps studia al lui W.
II kVERS, Zur Syntax der Nominatzvs, publicat in Glotta"
XVI, (1927) p. 97 s. u. (cf. in special p. 101 05, uncle se
vorbeste de Nominativus pro Vocativo"}. E vorba de intre-
buintarea formei articulate de nominativ in functiune de
vocativ, precum o avem in fr. coute, la belle! germ. Vor-
tveirts der Einjhrige! cf. si ital. di grazia, quel signore, de
che parte si ya P Spitzer nu cunoaste nici un exemplu din
limba rornang. Totusi ole se glsesc si la noi.
Mai intillu in dialectal istroroman lath ,' cateva exem-
ple din Studii istroronidne I :
vila ... zis-a : o Domnu, fg-m vedc omu (in traducerea
italiang disse . 0 Dio, fammi vedere mio marito) 6/33 ;
www.dacoromanica.ro
746 S. PUSCARIU
si Domuu... zite : mlachou, scol-te mai musk si mai_

mare nog - ai fost man& (=-- si Dumnezeu zice : tinere,
scoall-te mai frumos si mai mare clecat ai fost inainte) 7/7 ;
ja se scolq... si-f zite mladiu, m-rQi vincle ta arnui-
nike 9 (= ea se scoal6 zice : tmere, vrei sa-mi vinzi
armonica aceea ?) 16/29 ;
Belniovici mi-a mai comunicat vocativul tati hotn"-
(de la tat hot").
Nominativul articulat in functie de vocativ la Istro-
romni nu poate fi imitat mci dupg, italieneste, uncle el
nu este intrebuintat, nici dupg croateste, in care lirnb nu
emsta articol. Avem deci a face cu o movatiune a acestui
dialect, care pare a avea radacini mai vechi, caci aseme-
nea cazuri se asesc si la Dacoromani Am avea deci iarasi
a face cu o asemanare intre dialectele istroroman si da-
coromln (cf. Studei istroromne II, 313-314), si cleose-
tare fatA de dial. azonian i meglenit, in care nu se gasesc
nominative articulate cu functiune de vocativ. Atat doar ca
pe cand la Istroromani omu, mlaclidu, Domnu se intrebuin-
teaa, cu aceeasi valoare sintactia ca vocativele regulate"
gospodzne, tovetre etc., la noi cazurile acestea nu s'au gra-
maticalazat Inca, ci ii pastreaza prospetimea lor stilistica.
Tocmai din cauza aceasta, in hteratura scrisa exemplele se
gasesc rar, caci n momentul cand scriem avem tot timpul
sa chibzuim asupra constructiei, ceea ce face ca in locul
graiului viu si nestapanit, cu expresnle lui spontane, plme
de nuante stilistice, s. scriem limba literara gramaticali-
zata, cu formulele ei consacrate
In Cartea cu indite-aura a Diaconului Coresi (ed.
Puscariu-Procopovici, p. 130 6) cetim totusi : Si acest lu-
cru s v priimeasca, o ucenicli !
Scriitorul Vasile Pop care nu trece tocmai de un
scrntor au stil ingrijit" descrie (in Seimeintitorul V,
565) o scena revolutionara. Razvratitii asteapta, supt co-
manila invatatorului si a unui Oran, numit Chita Namila,
sosirea armatei. La un moment dat, un Oran stria : Da-
data cu prastiile ! Copiii i fetele, clati vartos l" and
www.dacoromanica.ro
PE MARGINEA CARTILOR 74T
Incaierarea e in toiu, rasuna glasul preotului: Ghifej Na.

mild! Invcifcitorul i Dumitru 1 pe ei ma, pe eil"
In invocatia din pramul vers al poeznlor populare in-
talnim une-ori constructii ca : Foiciaa, murele, Ia mai canta.
cacule... ($ezeitoarea VII, 22)).
Asemenea constructn, desi nu sant obicinmte, tobusi
nu vor parea mci unui Roman streine" de spiritul lim-
bei. Avem insa allele, in care vocativul articulat este con-
structaa obicinuita. Ma gandesc la indemnuri ca hi calu !
sau hi cdlufu ! i la chemari ca pisu pisu ! Care cotoiu,
cutu cutu ! catre cane, celu ! care purcel (Conv. Lit."
XX, 1006), cunoscute in cele mai multe regmni dacoro-
manesti
De ce purcelulm ia zicem celu, dar magarului near-
ticulat cius ? Fiindca czus a la origme o interjectie, pe
cand celu e forma scurtata a unin substantiv. Tot astf el,
derivatele ptsoiu i pzsc ne arata ca odinioara a existat
si la noi simplul *ins (cf. alb. piso), care, articulat, se mai
pastreaza in chemarea pisu ! Cred ca santem prin unwire,
indreptatiti sa presupunem ca i cutu este un diminutiv
scurtat, poate de la brec (dem. *brecupt), care la Istroro-
mani este cuvantul ce a inlocuit aproape cu desavarsire
pe care Cane".
Ramne totusa de lamurit, de ce, cand voim ,s5, se a-
dune pun raspancliti prin ograda si le aruncam graunte
ii striam : pui, pwi, intrebuintand in functaune de vocativ
nominativul nearticulat, dar cand voim s. prindem un cal
care a scapat din grajd, Ii ademenim Cu ovas, chemandu-1
calu, calu ? Pentruca intrebumtand vocativul obicinuit ca-
lule I avem impresia c. tonul nostru e prea poruncitor
si in loc sa-1 atraga, ar spana pe cal. Rostind insa calu
calu vrem sa-1 inselam, atragandu-i pe de o parte atentaa,
dar facandn-1 s creacla in acelasi timp c. vorbim catre a
treia persoana despre el'.
1 Din faptul c6, avem la noi si la Istroromni nomina-

tivul articulat In functiune de vocativ, ar fi gresit sg. deducem
asupra unei rgspAndiri mari a lui In vechime ,si, mergnd cu
www.dacoromanica.ro
748 S. PUSCARIU
Cazul ac,esta din urmg ne arata cat de mare dreptate

are Spitzer, child insirue asemenea constructii intre cazu-
rile de intrelmintare a persoanei a treia (el" ea") in locul
persoanei a doua. (tu") Inlocuirea aceasta a persoana cg-
reia ii vorbesti prim persoana despre care vorbesti o in-
talnim bung oarg si in intrebari ca : ce face paint? prin
care ne odresam direct copilului iubit2. Avem, in clefinitiv,
a face cu acelasi procedeu pe care il urmeazg bung cafe:
Istroromanii, cancl, voind sg fie politicosi, intrebuinteazd
dupg model italian algturi de : juve vef ke meg ? uncle
vreti s merg ?" mult mai des : iuve tale clormu uncle
dorm*. d-voastrg ?" (Studzi istroromdne II, 240). Acelasi
woks de politetg face pe servitorul francez s'a, se adreseze
stapami cu Madame est servie sau s se meg, tot in fran-
tuzeste, que Monsieur m'excuse, in loc de excusez moi,
Monsieur". Prin transpunerea verbului la persoana a treia
Se sublimazg distanta pe care vorbitorul doreste s'o pg.-
streze, fie eg aceasta. distantg este un semn de respect, ca
in cazurile precedente, fie ca. ea vrea s, arate un fel de
condescendenta a superiorului spre inferiorul sgu, precum
apare in acel. Er" in loc de Sie" (sau. Dur) atat de des
intrebuintat in nemteste in epoca vorbirii ceremonioase din
un pas mai departe, sa consideram vocativele noastre In -ule,
c a forme contaminate : Mrbatule = bdrbatul bttrbate. Ar
fi gresit, tocmai fiindca vocativul barbatul exprima
e cel
putin la origine o alit', nuanta decat Mrbate i fiindca vo-
cativele in -ule se gsesc si la Meglenoromani, care nu cunosc
nominative articulate intrebuintate ca vocative. Explicatia lui
-ule ramane deci cea data de Th. Capidan in DR. I, 207.
2 Caragiale a prins foarte bine nota afectiva pe care o are
inlocuirea persoanei tu prin el i, une-ori, chiar prin noi. Astfel,
cocoana care-si rasfata catelul favorit in cunoscuta schita
Bubico" i se adreseaza cu cuvintele : C u i Ii place zaha-
relul ? Sa-i dea mamitica baiatului zahtirel ? Sa-i dea ma-
mitica laptic baiatului ?" Iar cand cineva, care calatoreste
cu ea in tren, isi exprima temerea ca va fi muscat de catel,
doamna ii raspunde, vorbind de astadata ca s fie Inteleasa"
de cane : Vai de mine !... Noi sant em baieti cuminti si bine
crescuti.. N o i nu sant em mojici ca..."
www.dacoromanica.ro
tunpunle trecute. Vom vedea in eele urmatoare, cA cu a-
celasi mijloc stihstic se poate produce in alte hmbi, ea in
cea romaneasca, tocmai efectul pavers, sa se exprime a-
deca intmntatea. Esentialul in toate aceste constructiuni
este ea se mtrocluce in gram un fel de exprimare neobici-
nuit, spre a produce un anunut elect stilistic. indicarea
tinutei personale a vorbitorului fata de eel caruia i se adre-
seaza. Care este aceasta tmuta, personala, e o chestie con-
venhonala.
Cncl e vorba de euvinte care exprima un raport de
inrudire (sau un raport asemanator), vocativul obicinuit
la noi este eel gramatical" . tatd ! manid ! soro ! fiule !
cuminate I vecine ! Adaogarea pronumelm posesiv nu este
olncinuita, caei pozitia egocentnea., pe care o ia vorbitorul
roman este foarte pronuntata : cand vorbese despre o per-
soana cu care sant inrucht, mi se pare Ca' ajunge sa expran
cuvantul care insemneaza, graclul de inrudire, pentruca on-
eine sa stie c. inrudirea aceasta trebue inteleasa in raport
cu mine Md duc la vecina ; Ind bate mama ; bunica e mat
beitrand decal medusa exprima acelasi lucru ca ma duc
la vecina noastrci; mci bate mama-mea ; bwnicei-mea e mai
bdtreind decal meitwsei-mea. Necesitatea precizarii acestui
raport prin pronumele posesiv se iveste numai in cazul
cancl e vorba de o inrudire cu altcineva, decal eu" (mama-
ta, tatd-sciu) sad and constructia poate da nastere la o
interpretare eehivoca. Astfel : te =de fratele poate insemna
fratele tau" precum indica te" precedent sau fra-
tele mieu" ; tot astfel, child stapana zice : pe servitoare a
bdtut-o beirbatui, nu stim precis, dad. cel ce a batut-o este
barbatul servitoarei sau barbatul stapanei. De aceea, pentru
once Roman, construchile deplin dare sant :
m'a bdtut mama ;
1-a batut mamd-mea ;
1-a bdtut mamd-sa.
Constructia : m'a bdtut mamii-mea cuprinde un lux de-
precizare.
Din cauza aceasta, vocative ca fiul mieu ! fdtul mieu r
www.dacoromanica.ro
750 S. PUSCARIU
euprincl o non'. stilisticg: le intrebuintthn In vorbirea core-

monioag sau Oand voim s imprumutaina cuvintelor noastre
un ton solemn.
Dar asemenea constructii Sant l relativ noug, caici ar-
ticularea substantivului In egaturg. cu pronumele posesiv
a lipsit de sigur la inceput. Forma mamd-mea, care conti-
nua: pe lat. mamma mea, este si azi generala. 0 mdivtclua-
hzare a substantivului prin clemonistratia illa" era de pri-
sos, deoarece pronumele mea" ii preciza insusi de ajuns,
scotnclu-1 in relief faca de oricare a1t5, mamma". Numai
cu timpul, regula formaK c. orioe substantiv urmat de o
determinatie primeste artieolul holgrit, a Mout ca dupg.
-exemple ca mama copaului, mama vecinului s'a se constru-
iascg mama meal.
Pe cnd tatd I este vocativul obicinuit, eorespunzand.
in frantuzeste lui pre" si mon pre", iar tat& miet t 1
-vocativul rar, al vorbirei solemne, mai avem si al treilea fel

-de vocativ, iald-mieut care nu e intrebuintat cleat intr'un
ton familiar sau glumet. Necunosout mai de mult
prin. Arcleal, acest fel de vocative p'atrunde in Transilva-
nia in zilele noastre, mai ales prin graiul ireverentios al
soldatilor i stuclentilor vino si tu, frate-mieu I Ascultd,
veripard-mea ! Ce faci, cumnatu-mieu? Mai sldbote-md,
vecznu-mieu !
In exemplul intiu, frate-mieu s'ar putea interpreta

ca apozitie la tu" ; tot astfel, in exemplele urmgtoare, veri-
pard-mea, cumnatu-mieu, vecinu-mieu ea apozitii la un
tu" rgnaas neexprimat. Cred, dimpotrivit, c. tu" din e-
xemplul prim este un element actIogat i a. in toate aceste
cazuri avem a face eu aceeasi inlocuire a persoanei 2 prin
persoana 3, ca in constructiile analizate inainte. In loc s.
ne adresgm direct printeo apostrofg (cumnate I"), intre-
buintilna constructia cazului subject, ca si card am face
1 In epoca and incep textele noastre scrise, mama mea
e In concurenta cu mama-mea, dar in locul lui mama lui de
azi se intrebumta Inca adesea Constructii ca inainte-i,
impotriva-mi etc. alaturi de inaintea lui, impotriva mea sant
urme ramase pan& azi de aceasta intrebuintare.
www.dacoromanica.ro
PE MARGINEA CARTILOR 751-
altula o comunicare (,,'cumnatu-mieu a sosit"), procedand

la fel cu Franoezul cand ziee coute, la belle ! (ef. la belle
est venue") sau Germanul cncl construeste Komm her, das
Bubele ! (cf. das Bubele ist gekommen") sau ca Romnul
Land Ii incleamng ealul au hi cglutu!" (cf. cautul a \re-
nit"). Athta cloarg eA. in eazul lui cumnatu-niteu' nu avem,
dm motivele argtate mai sus, forma articulatg a nomina-
timului.
In DR. IV, 1340 s. u., 1344 si 1360 am argtat pen-

tru ce nu erect in teoria lui Weigand clespre colonii alba-
neze in regiunile vestioe ale teritoriului dacoroman, venite
de-odatg au urcarea Romnilor din Peninsula Baleanicg.
Am cliscutat atunci chestiunea si din punct de veclere prin-
eipiar si am exammat si faptele hnguistice citate in spriji-
nul acestei ipoteze. Acura WEIGAND revme cu argumente
noug intr'un stuchu Albanische Einwanderung in Sieben-
burgen, publicat in Balkanarchiv" III, p. 208-266. Pap-
tele citate sant impresionante, mai ales prin numgrul lor,
si, unele din ele cel putin, par inteadevar a da dreptate
autorului. Ele nu rezistg insg unei cercetgri mai minu-
tioase.
Weigand cleosebeste trei straturi de imprumuturi din
albanezg, stratul I, la care apartin cuvinte ea viezure, care
au o formg (z din dz i r din / intervocalic) strgalbanezg
(uralbanisch") adieg tracg", apoi stratul II, cu cuvinte
ea brdu, jumdtate, care, desi mai noug, au trecut prin a-
celeasi evolutii fonetiee ca i cuvintele de origine lating,
5i, in sfArsit, stratul III. Imprumuturile din acest din
urmg strat sant au mult mai noug si Weigand. precizea-
zg ele au fost aduse de Albanezii sositi in sec XIXII
in regiunile din nordul Dungrii i desnationalizati cu tim-
pul, dupgce au laisat insg urme in limba romang. Care sant
1 Cazurile ca tatd-mieu 0 mai ales femininele cp. veri$oa-

rd-mea, ne arat c5, in cumnatu-mieu nu avem a face cu merde-
rea articolului -/, ci cu pgstrarea lui u in pozitie medialii, ca
in jucdndu-se etc. De altfel l accentul e altul In cumndtu-mieu
decht in cumndtu[l] mieu.
www.dacoromanica.ro
752 S. PUSCARIU
criterule ce ne dau putinta, sh le recunoastem intre cele-

lalte imprurnuturi din albanezeste ? Criternle acestea,, rh-
spunde Weigand., sant de trei feluri, si privesc a) intinclerea.
geografich, b) sensul i c) forma cuvintelor.
a) Sant unele cuvmte care s'au phstrat numai in
monumente vechi de hmbh i adecA nurnai in texte cu ro-
tacism. Aceste cuvinte aiu disphrut, funcich se intrebuin-
tau numal in regiunile vestice Unele s'au phstrat insh
'Ana' azi in dialecte, cu cleosebire in Muntn Apuseni (cu-
kgerea lui Francu-Candrea) si in tmuturile invecmate"
(g. 215). Ca exemple pentru asemenea cuvinte se citeazh
admitndu-se totusi c. ar putea apartine si stratului II
(p. 218) indelete, a chrui origme albanezh nu e sigiurh
(cf. DR. I, 232-234), dar care e rhspandit pe intreg te-
ritoriul dacoromhn. Tot asa de raspandit e ninth, cuvant
cu siguranth de obhrsie albanezh, dar pentru care sant
preferabile explichrile etnnologice date de altii (cf. DR. II,
516, 643 si Jokl, Linguist -kulturhist. Untersuch,ungen 278
si 334) celei propuse in Balkanarchtv III, 217. De asemeni
aspiratia unor vocale initiale, pe care o crede de origine
albanezh, se g'aseste rhsphndith in cele mai multe tinuturi,
precum se poate vedea chiar din studille dialectale ale lui
Weigand, iar extensiunea participiilor in at (pe care noi
n'o credem 'de obhrsie albanezh) e cu mull mai mare de-
cat se credea la inceput, cf. DR. IV, 1360 si A. Procopo-
vici, An Morfologia i Sintaxa verbului romanesc, p. 40
s. ii. Cat despre cuvintele cu extensiune redush, sau ad-
mitem , teritorml rotacizant", in care se cuprinde j par-
tea nordich a Moldovei, dar nu mai intrh regiunea Hate-
gului (farii) i Doljul (Utiertna) , sau admitem regiunea
vestich", in care nu intrh Moldova ($teazic). Chci nu cred
ca Weigand sh admith cA presupusele colonii albaneze s.
fi fost atat de numeroase incht curmele l'asate de ele in
limba romana,' sh se fi extins din Banat pang in Moldova.
Intre cnvintele cu extensiune redush e consiclerat si
het mamh", pe care intalmt odath in Psaltirea Sche-
ianh (4.4, 4) si-1 socoteste un cuvhnt cu caracter perso-
nal", care ncu se poate atesta aturea (p. 215). Weigand,
www.dacoromanica.ro
care cu drept GUN ant crede ea lunba, vorbita in. difentele re-
giuni cuprinde orbo a forme cu mult mai interesante de,
N
cat limba eche, nu a prea cetit texte veeln Dacl ar fi

rdsfott macar pe Varlaam st Dosoftem, Pravda lui Vasile
Lupu sau pe cromearn moldovem, nu ar fi putut sustine
ca lila e o forma rard 0 putea sti Ins, a fai:A sa; ii ce-
tit textele, daea Ia Ina osteneala sa consulte editia Psal-
tirn Scheiane de Candrea, unde cuvantul e citat in Glosar
de mune ori, sau Dictionarul lui Candrea-Densusianu, un-
de se spune ea e des intrebuintat in textele noastre
vechi" , tot astfel 1-ar fi gasit in Glosarul Crestomatei lui
Gaster, la Tiktin i chiar la Dame. La Dosoftem (Viata
Sfintilor 16) asim pe iind-sa cu accentul pe a, ceea ce e un
indiciu ca de irnd nu poate ii despartifa, forma ma- din
md-ta, md-sa (intrebuintate mai ales in injuraturi), incht
extensiunea cuvantului se dovedeste a ft generala, la noi si
depaseste chiar hotarele terrtormlui dacoroman, caci il gb.-
sun si la Aromani, si nu numai in unire oni pronumele
posesw (cf. P. Papahagi, Basme, p. 635) 1, ci, precum a-
testa Weigand (Jahresbericht XIII, 78) si singur : va te-
alas Ind s-cu tata. Daca insa imd-ta a vechilor texte moldo-
vene este acelasi cuvant cu nui-ta de astazi, atunci s'ar
putea ca etimalogia euvantului s'a nu fie albanezul ema, pre-
cum presupune Weigand (cf. si Albanisch-deutsches. . W or-
terbuch, p. 2), ciprecum erode Tiktin si admit a Candrea
si Densusianu in dictionarele lor o form scurtaa din
mamd. Tiktin credo adeca clespre acest cuvant ca' in for-
mele accentuate pe stlaba finala (maincinz, mamd-td etc.)
a pierdut pe a din silaba initaal a s'a ngscut un *mma
(ca cconu din coconu), din care a rezoltat sau mumd, cu
intercalarea vocalei labiale litre cei doi m, sau imd, cu
proteza unui 1, ca in Imi. Scrierea -truAtz in Psaltirea Core-
siana (cf. Glosard la editia Psattirei Schciane de Candrea)
1 Nici la noi, nici la Aromami, nu existti forma md- In
leg6tura cu pronumele posesw de persoana 1, care Incepe si
el cu m, Ci not zicem mumit-mea, iar Aromnii forma scurtatI
mu-mea (cf. T. Papahagi. Basme 647). In Psaltirea Scheiang.
gAsun odat (Ps. 130, 3) si scurtarea ma-sa.
Dacoromarna V. 48
www.dacoromanica.ro
754 S. PUS, CARIU
sprijmeste aceasa supozrtie a lui Tiktin. Dar ceea ce arafa.

c. ma-ta, ma-sa nu pot fi despartate de mama, e dechnarea
lor semigraeca" : mane-sa (mant-sa) sau mane-sit (maul-
szi) ; in textele rotacizante gasim (d. Glosarul Psalttrzi ed.
Candrea) mdra, mare-, i, ceea ce este aproape deciziv
pentru identitatea Ku mei-ta cu imd-ta, forma. imariei, aid-
turi de mariet.
Cuvinte on extensiune restransg, sant dupg Weigand
si uture, fard, teaza, o1e i dandar. Dintre acestea nu-
mai cel dintaiu este, dupg toata probabilitatea, de origine
albaneza, dar Glosarul slavo-roman din care il atesta Has-
deu, desi pubhcat in Cumnte din batraltt, nu e mci rota-
cizant si nici nu e din regiunea vestica, iar lacul Uturina,
in care Haisdeu credea c recunoaste acelasi cuvant, e In
Do lj. Fora, a carui extensiune pare a fi fost odinioar
mai mare, precum dovedeste intrebuintarea cuvantului la
-Petru Major si numele de familie Fara, poate fi impra-
mutat si din bulgareste sau, dupa, cum crede Giuglea, din
germanal, in timpuri vechi. La steazd mai intthu eti-
mologia din albaneza, e indoioasg. Weigand insusi nu poate
atesta euvantul alhanez gteze decal intr'un in-Wks destul
de depgrtat (= it sentina). Cu etimologia acestui cuvant
.s'au ocupat I. A Candrea in Convorbiri Literare" XXXIX
(1905), 1137. C. Diculescu in DR IV 466-467 si G Gm-
glea in DR. IV, 1554, derivandu-1 din lat. sciacha sau din
greceste (aX(x, oXe.Sfa, aX(Scov), adevarat, fara ca trece-
rea semantica s'a fie clarificath, deplin In once caz on-
-vantul, desi rar, se gaseste si in Banat, iar ea ninne topic
1-a atestat explicandu-1 gresit in aliste, in Ardeal
D. Puwhila. in Anuarul de Geografie si Antropologie" II,
0_910-1911), p. 172.
De origine sarbeasca, cam crede Tiktin, poate fi sole
_mince", inregistrat de Francu j Candrea. Obiectiamea lui
Weigand ca r din arb. golja trebuie sa. dea I (ca in sarb.
haljina > haina) nu este hotaritoare. Pe and in majori-
latea imprumuturilor din limbi streine t si I an devenit
la noi I ceea ce dovedeste ea' au intrat in dimba pe
cand in elementele vechi se mai rostea t si il in alte
www.dacoromanica.ro
ocazuri 1 i i sant redate prin 1 i n, fie Ca, mai rar, pa-

-strarea lui 1 $1 n se clatoreste, in cuvinte savante, formei
sense (de ex. paleosl. kljuZari > clucer), sau, mai des,
fiindca." 1 si n (une-ori lz si ni) eratu sunetele cele mai a-
Tropiate prin care se putea reproduce consonantele streine.
Astfel de exemple mai ales imprumuturi mai recente dm
ungureste, dar $1 din limbi slave cu 1 penthu / sant :
ung. bulya > bul, ung. klya > cal, rut. kahlja > eahld,
ung. golya > golie, rung. gulya (dar $1 gula) > guld, sarb.
Nedeljko > Nedeleu ; exemple pentru n in loc de n : ung.
barsany > barpn, ung. bolonyik > bolonzed, ung kaj-
_gonya > caigand, ung. Hunyad > Hun(i )edoara (fata de
,
Huedzn) ung. kornidny Y cormanC ung. szekrny > si-
cria, dar swrinel (Ispirescu, Basme 189), slay. povarinja
> povarnell. Desl originea albanefa a lui sole nu e exclusd,
e cu mult mai probabil c. avem a face cu un
imprumut nou din sarbe$te, dat fund ca in Muntai-Apuseni
.gasim un numar mare de sarbisme i ea, e vorba de un o-
.biect de Imbriictimmte, decide un cuvant pun eNcvlentAcillator.
Cat despre dandeir, pe care-I cunoa$te Weigand din
Glosarn1 lui Viciu $i-1 deriva," din alb. (tasc ) dander- gi-
nere", aceasta" etimologie e de sigur gre$ita. Mai intaiu
cuvantul nu inseamng fremder Mann", cum da Weigand,
ci orice barbat strain ce vine in hame nem-testi (dom-
-ne$ti)", cum i-a comunicat I. P. Reteganul lui Viciu, sau
necunoscut", cum imi comunica Nicolae Mure$ianu din
Rodna 2, sau nàdragar", lucrator Ia cale feratg", curn
Irni comunica S Pop din Poiana.
1 Interesante samt cazurile de de origine lating ajuns
71,
In pozitie proconsonantid. Exemple ca Nemtoancd (auzit In

Cluj), Valea Lucdczoanca (Basarabia, jud. BMW, Dorohoncean
= locuitor din Dorohoi (ca Hotin-cean) etc. ne arat5. c 71, 5i-a
pierdut caractrul muiat cnd era urmat de velara c. Dad.
avem climpotriva, in limba literarg. lupoaicd, Nenztoatcd, a-
cestea par a fi derivate mai nou5, cu sufixul motional -cd, din
lupoaie, Nemtoaie.
2 Vine cineva 5i nu-1 cuno5ti, Ii spui un danda-7, sau
chiar vine un cunoscut, dar de graM nu-I recuno5ti $i Ii zici :
nu te cunomtem, nu 5tiam ce danddr vine, credeam c. e un
Aanddr. La femei : danddroate". (Scrisoare din 20 X 1928).
48*
www.dacoromanica.ro
756 S. PUSCARIU
Apoi exphcarea lui Weigand : gmerele este o

mul strein, intrusul in familie" se va fi potrivind pentru
starile sociale din alte tali, nu insa pentru cele de la noi.
Aclevarata origine a cuvantului e saseasca, ceea ce se po-
triveste si cu reigunea in care el se aude (Rodna-Poiana).
In saseste clqnder i dgnner insemneazg ,,armer Teufel,
armer, geplagter, bedauernswerter Mensch" (Siebenbur-
gisch-sachsisches Worterbuch, Bd. II 1 Lf. s. v. Donner),
arrner Kerl" (G Kisch, Nosner Wolter und IVendungen,
p. 31). Cum a ajuns cuvantul pentru trasnet" (,.Donner")
sa Inseanneze in s'aseste pe un om sarman" este o che-
staune care nu are sa ne preocype la acest loc2; fapt este
c g acest ,sens de armer Teufel, armer Kerl" explica per-
fect intelesul cle strein In haine nemtesti", pentru care
taranii nostri au dispret i compatimire de oarece acesti
streini sant de canceiu lucrton on calltori saraci, care
cersesc, sau venituri fara ca-pataiu2.
1 Autorii Dictionarului ssesc cred ca sensul de armer

Teufel" ar fi mit altmythischem Hintergrund", gandindu-se
probabil la zeul Donar si la alte cazuri In care zeil pgani
devin identici cu Teufel". S'ar putea ins6 ca armer Kerl" al
fie o venitur", un om care apare pe neasteptate, care a
tunat" undeva (cf. DR. V, 424).
2 Am spus cu alta ocazie (DR. I, 413) si repetm si acum,
ca partea cea mai slabg din activitatea lui Weigand e cea eti-
mologica. Explicarea pe care Incearca s'o dea bunaoara cuvantu-
lui Crdciun (p. 98 s. u.) este cea mai bung, ilustratie a aser-
tiunii noastre Un alt exemplu e etimologia lui gdsesc pe care
Il deriv din bulg. gazja, care Insemneaza, dupti Dictionarul
bulgar-german de Weigand-Doritsch treten, stampfen ; hinein-
treten ; patschen, waten ; niedertreten, unterdrucken, damp-
fen". Prefacerea lui z In s poate parea usoar untna care In
graiul sail confunda consonantele fonice cu cele afonice, dar
este cu totul neobicinuita In romneste Peste o asemenea di-
ficultate de ordin fonetic nu se poate trece nici cu eticheta
Charakterassimilation", cAci dad. Weigand crede ca z din
bulg. gazja a putut deveni s printr'o asimilare fata de s din
sufixul -esc (gdsesc), el uit6, ca un astfel de s exist6 numai
In persoana 1 din sing. si 6 din plur., pe cnd In toate cele-
lalte forme de conjugare avem sau y (gdsesti, gdseste) sau lipsa
sufixului (glisim etc ). Spre a explica Intelesul cuvantului ro
www.dacoromanica.ro
b) Sensul vechm albanez de ,,munte" credo Weigand ca.

e pIstrat in cm antul codru in Psaltirea Scheiang 132, 2 si
in exemplele citate de Hasdeu in Cuv. d. bdtr. II, 199 In-
telesul acesta se mai poate atesta la Coresi (Carte cu Invr-
t,4ur ed. Puscariu-Procopovin 531/23, 262 17, 225/16,
212 10, 531,18, 277 la Dosoftera (Viala Sfintilor) in
Banat (Anonimul din Caransebe i Iosif Popovici, Pci-
durenti 164 bewaldeter Berg") i, precurn se stie, in istro-
romncste In textele traduse din slavoneste el corespuncle
totcleauna lui gora, care are am-audoug, acceptiumle si. dupa,
care e tradus sau decalcat cuvantul romanesc si, pro-
babil, si aib. kodre (cf. P Skok, Archly f. sl. Phil. XXXVII,
37, 83 i u., N Jokl, "dug lastisch kulturhist Linters p.
162, uncle se citeaz i paralele din alte limbi
manesc, Weigand citeaza pe compusul nag azvam, care. chip&

acela$1 dictionar. insemneaza darauftreten, hinempatschen, hi-
neintreten , anfallen, uberfallen, befallen", dar in anumite in-
trebuintari figui ate poate insemna $1 treffen, antreffen", pre-
cum romanescul a da in dau de ceva poate insemna $1 el a
gasi ceva". Dar acest sens figurat se datore$te, la verbul bul-
garesc, tocmai prefixului na-, care n'ar putea hpsi in roma-
ne5te, precurn nu hpse$te in ndbup, ndlucz, ndzdri etc. cu alt
sens decal bumz, tucz, zdri etc. (cf. $1 DR. V, 420). Ca s prein-
tampine obiectiunea aceasta, Weigand sustine : Disparitia u-
nor silabe initiale in verbe de origine slava sau chiar latina
e un fenomen foarte obi$nuit i mai ales din limba veche se
pot cita o multime de atestari (cf. Hasdeu, Cuv.). Chiar ad-
jectivul obraznzc deriva din bulg. bezobraznzk, caci cuvantul bul-
garesc Vara prefix insemneaza tocmai opusul celui romanesc".
Nu stiu la care loc din Cuvinte din ha tram" se rPfera Wei-
gand, cam nu citeazil mci volumul mci pagina, dar presupun
ca e vorba de cazuri ca tunerec, pdrat, pznge in loc de intu-
net ec, impdz at, impinge, care alcatuesc un caz special
$i la care arnutirea lui in- (im-) e pe deplin explicata, cf.
DP, IV 696 (nota 2). Alte cazuri de prefixe disparute nu-mi
sant cunoscute. Cat despre obraznzc, acesta n'a pierdut pe bez-,
ci deriva din obraz, care in romameste Insemneaza mi neru.si-
nare" (de ex a avut obrazul s vina la mine, dupa ce
1-am dat odata afara"), precum a aratat V. Bogrea in DR III,
416, cf l Spitzer, DR. IV, 663 5 u Asa ffind, era inutil s.
se mai stabileasca si data de 25 Iulie 1911 pentru paternitatea
www.dacoromanica.ro
758 S. P USCARIU
c) Mai hotgritoare par a fi riterille de naturA lone

tick Pe cnd in elementele vechi k i j apar ca 6 si a (
de ex. ceafoi i jumatate, in imprumuturtle mai nou'l ale
pgstreaza. rostirea palatalg. Spre ilustrarea acestei rostiri
Weigand citeaz5, cuvintele ghtuj din jug si ghinturd din
jumtitre (< lat. junctura). Dar, precum a arittat Treimer
(Zeitschrift f. rom. Phil XXXVIII, 396), alb. aid se reduce
probabrl la o formA mai veche ght, si deci rostirea d in ro--
mane0.e se explicg c.a in ghinipe din alb jemp (< gr), pe
care si Weigand il considerg apartinnd stratului II (ye-
chm). Cat despre ghinturd, acesta e citat de Weigand dup5,
Roninit din Muntii Apuseni de Franou-Candrea, unde (p.
100) cetim ghintwrd: o legaturg . o ghinturd de cercuri
o legdturg de cercuri. Cu ghintlwa cu ndicata, cu
toptanul". In partea finala a acestul citat avem de sigur a
face cu o gresalg, de tipar.. cu ghintura in loc de cu. ghiu-
tura. Din Dictionarul Academiei (vol. II. p 263) se poate
vedea c. expresia cu gluidura (din shrb dutura), e raspan-
difa l prin Banat. Din Muntu Apuseni mi-o atesta i d-na
M. Mihon, invatatoare in Cmpeni1 si Ioan Lazea, Malta-
etimologiei lui odsesc. Cu totul nepotrivit este asertiunea cd.

Puscarm behauptet steif und fest in der Dacoromania (ich
kann the Stelle nicht finden, da sie im Wortindex nicht an-
gegeben ist), das Wort musse, trotz des Bedeutungsunterschie-
des von bulg. gasja 'ausloschen' kommen". In Dictionarul Aca-
dPmiei Weigand putea ceti la cuvantul gdsi: etimologia ne-
cunoscuta". Acolo insistam numai asupra asemanarii formale-
a cuvantului romnesc i bulgaresc i, Intemeiat pe o citatie-
din Codicele Voronetean, aratam, cu toate rezervele, c. trecerea
de sens de la sufla" la afla" s'ar putea explica ca la lat.
afflare > afla. In Dacoromania nu-mi aduc aminte s fi vor-
bit vreodata de acest cuvant si daca Weigand nu-1 gaseste in
indice insemneaza ea nu se gaseste mci in text. Cand, ca editor
al unei reviste, nu dai nici un indice, nu st bine Es banuesti
de neexactitate pe cel ce nu pregeta de a-si intovarsi publica-
tia cu acest adaos indispensabil, a carm alca.tuire insa. Iti d.
mult de lucru si-ti rapeste mult timp.
Cuvantul ghiuturd (cu u) se Intrebuinteaza si la nol et
Insemneaz5 r o it, cu nemiluit a" Scrisoare din 19. X. 28)-..
www.dacoromanica.ro
tor in Scdrisoara membrii corespondenti ai Muzeului

Limbei Romane. Gaud am reclactat acest cuvant pentru Dic-
tionar, am presupus cd forma ghinturd, data de Francu-
Candrea, se reduce la o simpla gresald de transcriere sau
eroare de tipar (n pentru u)ca In fahnosul cinturd (in lac
de ciitturd, cf. DR. I 314), pe care A Phiippide Ii ere:lea
urmasul latinesculin cincturra si am tratat cuvantul subt
ghioturd (corespondentul literar al lui ghiziturd). Infor-
mandu-md acum de la numerosi Romani din Muntii A-
puseni dac . existd cuvantul ghinturrd, toti mi-au raspuns
csa nu-1 cunase. Numai I. Toderas din Criscior, arum, i
s'a comunicat pasagiul din Francu-Candrea, scrie c. cu-
noaste din auzite" pe ghinturd, cu intelesul de cresttura
in care se incheie cercul de lemn", cleci ceea ce in alte pdrti
ale Muntilor Apuseni, de ex. pe la Scdrisoara, se numeste
muscdtaare". Dacd aceastd informatie e exacta, atunci a-
vem a face, ttupd toatd probabilitatea, cu un derivat
de la verbal (in)ghina, ca acel ghinaturrd cu intelesul de
cloud pani care, la copt, s'au lipit una de alta", atestat
de Dictionarul Academiei din Muscel. Din ghindturd, on
intelesul de locul uncle se inghind (capetele cercului)" s'a
putut naste forma sincopata ghinturd, .(ca negustor < ne-
gutdtor, &Irma < cidrdmd, arvund < ardrund etc.). Etimo-
logia lui inghina nu e sigurd (cf. Giuglea DR. III, 620),
dar nici acest cuvant, nici ghinturd, n'are probabil nimic a
face cu alb. gitmture.
Raman cuvintele gint si coafsd. Intr'un studm ante-
rior Weigand le citase subt forma giant i coafsd, cdci nu-
mai un gh (in loc de ge) i un $ (in 1 c d'e s) ar fi justi-
ficat impdrtirea 1or la stratul III de albanezisme I-am a-
1.d-tat in DR. IV, 1344 c. formele exacte sant gzniu ,st coats&
Acum Weigand trece pe gint intre imprumuturile din stra-
tul al doilea, desi se gdseste numai in textele rotacizante
Cuvantul ghtuturci alci la not se foloseste st are intele-
su cu t ot ii, de ex niery cu ghtutuz a = cu totn. Cand strang
fan ori lemne zic c. strdng cu ghtutut a cu totul de nu mat
ramne nimic. Ghinturd la not nu se foloseste". (Scrisoare din
3. X. 28).
www.dacoromanica.ro
760 S. PUSCARIU
($i cele dependente de ele), dar pe coofsa Ii lasa intre im-

prumuturde din stratul al treilea, fiindca se gaseste in tex-
tele rotacizante si desi un imprumut din albanezeste ca s
netrecut in c indica o epoca veche
Astfel vedem ca din toate cazurile citate de Weigand
in sprijimil toonei sale despre colomile albaneze a$ezate in
vestul teritorrului dacoroman, nu e doNeditor nici unul, a-
fara dear de rotacism Dar rotacismul a fost $1 el odinioara,
cu mult mai raspandit, liar din punct de vedere metodic,
daca admiterea coloniilor albaneze s'a facut spre a exphca
rotacismul a Moti si in textele noastre vechi, hipoteza de-
spre colonhle albaneze nu poate fi sprinnita pnn rotacism
Dar cu privire la gint sa ne fie ingaduit sa mai fa-
cem o digresiune.
Baca forma ouvntului romnesc ar fi fost ghint, cum
banina la inceput Weigand, e eudent ca el nu putea fi
urmasul latinescului gens, gentem Acum, de cand s'a con-
Tins insa ca forma e gint, de ce un admite origmea aati-
na 2 Fimdca -e n'ar cadea, pe cand in limha albaneza a-
cest fenomen este foarte obicinuit" (p. 215). Dar aici nu e
vorba de disparitia unui e final pe cale fonetica, ci de un
1 N. Jokl, IAnguistisch-hultui histol ische Untei suchunyen

59,109, 176, 219 a aratat ca numai cele mai vechi imprumuturi din
slava, au pe s trecut in .y, ceca ce denota, p-ntrn aceastil, trecere,
o vechime mai mare dead sec. XIXII, cand h face Weigand
pe Albanezi s treaca Dunarea Faptul di $1 In cuvintele Impru-
mutate din italiene$tee avem une-ori .f, nu trebue exphcat, dup
cum face Ilelbig (Jalu esbericht X, 74-75), prin veclumea im-
prumutului. Se $tie ca, In dialectul venet s are o rostire intro
s i $, care e $1 cauza $ovairn intre rostirea s .51 $ la Istroromni
(cf. Studzi istroromdne, II 82) 0 asemeneea $ovaire exista a-
desea $1 la Albanezi la cuvintele luate din dialectul venet In
DR. IV 1343-44 am artitat cit fs fund stadiul intermediar intre
cs latin 51 ps roman, forma coa [sit nu trebue sa fie Imprumu-
tate', din limba, albaneza, ci poate fi o relicta pastrata Ora In
sec XVI in regiunile nordice, unde se grisesc i alte arhaisinn
(eu cdnta la imperfect, plurril- ca a dunari, path etc ), necuno-
scut Romanilor din Sudul Dunrirn (care au totu$1 a f tare din
eccu-talis).
www.dacoromanica.ro
caz de metaplasma. Cat de obicmuite sant metaplasmele in

limbile romanice a aratat E. Herzog in Bausteine Mussafia
491 s. u. Tot atat de dese sant ele si in romaneste, precrum
relese din unnatoarea lista, care cuprinde numai cazunle
de schimb intre dechnarea II si III : lat. aerem > aier (si
alb. ajer), agilem > ager, berbece i berbec, *fulgerem >
fulger, iepure i tepar (arom. tepure i tepur, istrorom.
[emir), lenem > lin, mensem > arom. megl mes, men-
dies > mereze si merez (arom. (a)mtridz, megl. mtrindz),
oaspete i oaspeit (oaspet), pantece i pelntec, pacmgine 5i
pecingen, pieptene i pleplen, peste 5i arom peseu, pulmo-
nein > plamein, purece i purec, 4soarece si parec, *sulfu-
rem > ar sclifur, poate Isl. in cater dm *caiere (DR. III,
669). Sufixele -alts (-aris) i tonem apar subt formele -are
(Incalfare, lumcbtare, spenare, scNtare etc ) i -tene (cdr-
butte), dar si ca -ar (copsar, degetat, fruntar, grdtar, pep-
tar, umdrar) i -nu (grdsun, gaunl- Ipaun,
- selpun, cf. i era-
ctun) ; une-on se gasesc amando4 formele . fiular 51 fm-
lare, stedpar i stalpare, fdfar i tAt..Ornteinecar 0. man-
cgre , tdun a taune, la Istroromani SI:seeirbur = carbune
Precum arath, pluraliul mdduldri (alaturi de modulare), for-
ma mai veche a lui mcidular trebue sa. fi fost mcidulare, dem
originea cuvantului lat. medularis. Arom meinear arata
pun al sau ea, ca, s'a desvoltit dinteun mai vechiu taineare
(dem i dacorom. matter e desvoltat din meinere) si deci
c. avem a face cu un derivat in -fie (in loc de -lie) din
manus. Daca alaturi de 6drare avem cdlar, cele doug cii-
vinte se reduc la doua derivate latm diferite (cabaitarzs si
caballartus) , tot astfel altar va Ii altarium, nu allure, dar
arom gionar pare a fi iuvenalts. Cuvantul nostrru vulttir
(accentuat pe silaba finath,) denva din vulturtus, dar mU-
tur (cu accentul pe/silaba dintam, ca la Aromani) este lat.
vultur, vulturem, cu metaplasma (cf. ZRPh. XXVII, 743).
Porumb e palumbus, aid forma aceasta exista l in lati-
neste, alaturi de paluintbis. $1 in alte limbi romanice se
intalneste metaplasma la : arbore si arbor (it. albero, sic.
arvulu, cors. arburu, span. cirbol), uberem > vger (it vim-
ro, p(d. uro), utrem > arom. tare si utur (it. otre i otro,
www.dacoromanica.ro
762 s PUKARIU
sic. utra, plein. oiro), vierme $1 ar. yermu, istrorom. gterne.

(sard. sass. tejniu, cors. vermu). Dacti din nepos, -otem $1.
din nux, nucem avem nepot $.1 nuc, formele acestea se ex-
phcil pun trebuinta de a distmge genul masculin de eel_
feminm (nepoata, nitcd = fructul nucului). Tot dm cauza
tendintei de a distingo sexul printeo terminatie mai preg-
nanta. decal -e, care e l termmatie a femminelor, so explic5.
fur (ital. aragonez furo, poschiavo, v.-ven., v.-fr. fur) <
furem, bou < bovem (forma bobu,s e atestata 1$1 in Mulom._
Chiron. ed. Oder 284, 2) $1 in vier (ca it. verro afaturi de
verre, cat verro) din verris, in sfar$it in clerivatele in -tor $1
-sor (-torias, -sortus) in loc de -toare, -soare (-tor, -sor)..
Une on cauza metafoniei este influenta unui cuvant
apropiat. Astfel dacg faa de lat. peduculus 5i puliceni, a-
vein in romne$te pdduche $1 puree (affituri de purece)
este de sigur si din cauztt e. aceste cuvinte s'au mfluentat
reciproc. Tot astfel am explicat, in Dictionarul etimologic
al elementului latin nr. 973, prin influenta imirumutat,
schimbarea de dechnare la cele trei adjective care se ra-
poarta la cursul apei : un, repede $1 turbure faca de lat.
lews, rapid/us $]. -turbulus. Daca," allturi de genuchiu avem
$i forme genuche, eau= e pluralul genucula ; din pluralul
bort, iar nu direct din febris, denvg al nostru fior. Cauza
principara care a produs insg la noi metafonia in mgsura,
atat de mare este faptul c masculinele de deel II $1 cele
de decl. III aveau ace1a$1 fel de a forma pluralul , de la
cuvinte intrelmintate mai des la plural, precum plc:i-
mam, se putea forma singularul analog plcimdn. Ast-
fel se explic c avem berbec, tepur, pwec pe de o parte,
burele, nasture, pdduche pe de alfa" parte. Cdci tot atat de
deastt ca pierderea lui e final este addogarea 1w, adecg Ca-
zurile de trecere de la decl. II la decl. III. Exempla abur
si abure, armur $1 armure, anin $1 anine, ciucur (cf. Stu-
dit istroromdne II, p. 226) $1 czucure, carpin $1 carpine (SI
italiene$te carpino $i carpine, cf. ZRPh. XXIII, 520, nota
3 $i Meyer-Lake, Ital. Grannn. 340), fagur $i fagure,
flutur si fluture, grangur i grangure graur $1 graure, jnea-
pan $1 ar iffitneapine, laur i laure, mugur $i mugure,
www.dacoromanica.ro
PE MARGINEA CARIlL011 76
sarb. namet > namet i ndinete, na.stur i nasture, pedu-
culus -> peiduche, patanjen i pawnjene, paltm i paltine,
rapidus > repale, trmur si tarmui e, taur si taure, *tur-
bulus > turbure. Cf. i fulgure DR. IV, 820 = fulg, Nu
tain care e forma originalii, la br astur = brusture i la
strugur = strugure. Burete ar putea fi boletus (ca in ce-
lelalte limbi romanice) cu nietaplasma, dar ar putea veni
si dinteo fornaa 'boletis, corespunznd grecescului pLuAETTis
C. cele mai multe cazuri de metaplasmI se clatorese in-
tr'adevAr pluralulm, de la care s'au plsmuit singulare-
noual, o dovedesc maa cu seama", cuvinte ca cluclulete =--
cmciulet eastravete < sarb. krastavac, glonte = giont,
ndtdflete = na,thlflet, sdngerete < ssanguirnems, sedete =
scget, scripete = scripet, stielete < germ St:glitz, *mat =
gokire (Jahresber. VII, 87) etc. si alte derivate in -ete, care
snt smgulare nou'd de la -eti, pluralul lui -et.
Cuvantul gint poate Ii urmasul latinescului gens, gen-
teni i poate fi Imprumutat din alb. aznt, precurn de sigur e-
arom. jimtei. Cu mijloadele care ne stau la dispozitie asazi
este imposibil sa, decidem in mod neindoios care e originea
uvantului romanesc Intregid fel de a intelege desvoltarea
limbei romne ne face pe unn (Cand.rea-Densusianu, Tiktin
Meyer-Lubke si acum in urmal Gamillscheg in ZRPh. 48,
483) sal-1 credem latin, iar pe Weigand sal-1 considere impru-
mutat din imam, albaneza". Nimic de zis in privinta aceasta.
Cele douA Oxen, bazate mai mult pe intuitie, isi vor sta
fatal in fata.", piina caml se va easi vreo dovad'a sau vreun.
argument hotriritor care sa. ne constrangg s. admitem pe
una sau pe cealalt Disparrtia lui -e final nu este un ase-
menea argument
In mod analog, pe repede, W. (p. 214) il crede impru-
mutat din alb. Tepets, iar pe acesta din lat. rapide (adverb1;
cu -de inlocuit prm. suf. -te) Cuvntul romanesc nu-1 poate
considera, din cauza lui e din silaba dmffiiu, ca urmas di-
rect al ouvtintului latinesc Dar a desprti pe rom repede
1 Pentru -e final am dat altA exphcare, cf. mai sus, p.
762 La i ep e de ne-am putea Winch si la influenta lui jute.
www.dacoromanica.ro
764 S. PUSCARIV
de cuvantul rapidus1, care are acelasi sens, nurnai funded

nu stim explica incd pe a > e, mi se pare a nega eviclenta
etunologicd Oare exista cineva s'a, se indoiascd de etimolo-
gia interogare > intrebare, desi lui g latm intro vocale o
dovedeste rogare > rugare niu-1 corespunde de altminteri
un b romanesc 9
Dificultatea foneticd il face si pe Herzog s se intrebe
(in acest volum P. 485) cum se exphcd e chn a, fdra' sd se
incloiascd insa mci un moment de latmitatea cuvantului ro-
manesc. Exphcatia am dat-o in Convorbiri literare"
(XXXIX, 319-320) forma repede s'a nascut din *rapede
pe vremea child *race a devenit la noi rece. Cu alto cuvmte,
lat. rece(n)s s'a desvoltat in race, forma pastrata, pang azi
la Aromani (rate), Megleniti (raft) si Istroromani (rate),
dar, dm cauza pozitiei moale urmAtoare, acest race a cleve-
rut la Dacoromani rece, argnd dupd sine i pe *rapede
prefdcandu-1 in repede, intocmai precum laid- fete a pre-
facut, la Dacoromani (si numai la ei), pe fate (pluralul lui
fatd < facies) in fete.
In studisul citat am olarificat, in linii mari, care a fost
influenta lui r asupra vocalelor urmatoare, neldmurit pang
atunci. Dacg m. simt indemnat s reviu, cltupd 23 de ani,
asupra acestei chestium, e, funded de atunci incoace s'au
propus si alte solutiondri ale probleinei, iar acestea mi se
par neprobabile.
Astfel, ou toate obiectiumle aduse de mine in DR. III,
779-780, G GIIJGLEA reia chestiunsa, in DR. IV 371-382,
intr'un studiu intitulat 0 problemd de foneticd. Soarta lui
deschis accentuat dupd r, crezand ca, afard de influenta
lui rr si a lui r initial asupra lui e urmdtor, trebue sg, mai
admitem aceeasi influenta. si din partea lui r (simplu) in-
tervocalic si postconsonantic, insd numai asupra lui e de-
schis .S1 accentuat latm. Rationamentul shu e urmdtorul :
e deschis accentuat s'a prefdout in ?e, care a alterat seria
1 Inrudit cu mina. Aceea5i trecere de sens de la tpl", la

,.iute" o giisan 51 in romnescul grdbi, care vine din slavul
abiti a rapt". Pentru antrinunte cf. Dicf Acad. s v. grdbi.
www.dacoromanica.ro
PE MARGINEA CARTILOR 765k
dentalelor precedente i trebuia s altereze deci i pe r, pre-

iticandu-1 in . Precum dentalele alterate au schunbat pe un
e i ea urmator in a si a (deus > zdu, terra > tard), tot
astiel a schimbat pe e in a si i precedent. Aceasta, pgrere
51-0 intemeiaza. pe exomplele in-de-r6tro > inclardt, ceresvas
:31 cersia > (dialectal) cerd i ceraei (fata de parete >
parete), praeda > prada, crepo > crap (faca de creastii <
crista i cred < credo) si pe trei etnnologii noua,.
Impotriva parerii lui Giuglea se pot adàce urmatoarele
obiectium .
1. Desvoltarea lui cantatoriae i cantatorm in ctinta-

toare (dintr'un mai vechiu cntatoaie) arat c. un i pre-
cedent n'a schimbat pe e carmator in a, ci dimpotriva, a
schunbit, in epoca stra.romang,, pe a in e
2. Precum a aratat insa, Meyer-Lithke (Rom,. Gramm.
I 165), in cazurile care ne intereseaza. nici nu avem a face
cu un i, cazi ie din lat 6 accentuat dupai r s'a redus la e
51 anurne de timpuriu, chci fonemul se intalneste in roma,-
neste (uncle aceeasi reducere o avem si dupai n, cf si DR. I,
395-396) si in italieneste rece, crepa, prega, greve, trema,
dreto, prete Dup6 reducere", ohserva cu drept cuvant Me-
yer-Lubke, e i ea se `guturalizeaza in a, a : preid, pradei,
crap, Mu".
3. Fiindca. Giuglea citeaz, cazul celorlalte dentale, al-
terate de 6 accentuat urmsator, observam ca, alterarea acea-
sta s'a intamplat si inainte de I urnAtor ('das > zeu, zeiu
ca dico > zc, zeic), despre care se admite in general ck
subt accent, a devenit iz. Prin urmare, dac. exisfa un pa-
ralehsm, acesta este intre i i I, nu intre i I, cuin ii sta-
bileste Giuglea (p. 372-373). Dacg deci in pient, mint
avem pe i pdstrat fat4 de rciu i ur, aceasta dovedeste toc-
mai contrariul de la ce vrea s. demonstreze Giuglea, si
adecg dovedeste c'd alterarea lui i (si deci, paralel, a lui
e) s'a intamplat numai dupa r initial si rr, nu si dupal r
simplu intervocalic.
4. Giuglea erode ca 6 accentuat s'a prefacut totdeauna
in a dupa r intervocalic si postconsonantic, cunoscand o
singurg exceptie prebiter > preut, despre care presupune
www.dacoromanica.ro
766 S. PUSCARIU
ca avea e inohis, poate dupg precare 1 (p. 376). In artioolul

mieu din Convorbiri hterare" pratea vedea insg cg sunetele
e ]. ea au rgmas neallterate si in freamdt, grec, greu, trea-
pad, tree, tremur, pdrestmz, cf. si intreg, care derivA din
lremitus, graecus, grew, trepido, treco traicio), tre-
molo, quadra[g]estma, *intregunt (< integruin), iar in DR.
IV 1322 (nota) am argtat cg a rainas nealterat si dupg
r intervocalic in pescdrel i pdsdrea. Faptul c. acest e se
ggseste in sufix, nu 1-a putut opri a se preface, cel putin re-
gional, in a, avem doarg Dardsco, MdrdVt (lat. marra),
Pojordta, cwrasc (in unele regium) i toate verbele in -asc
(urdsc, bordsc etc.). In once caz, dacg Giuglea (op. cit. 374)
-citeazg pe cdprdreatei, purcdreatd ca exemple de e inchis
netrecut in a, trebue sg admit l citarea exemplelor pa-
-sarea, pescdrel pentru e deschis netrecut in a.
5..Dintre exeraplele de tracut in a dupg r simplu, ci-
tate de Giuglea, trebue eliminate mai intim oele trei etimolo-
gii naug, propuse de el, egci admitandu-le ele ramgn
nedoveditoare, avand eatesi trele un r initial (redzgo, rpens
grec 00.00, dupg care Mee e se preface in a. Cazul lui
indepreit trebue eliminat din cauza argtatg in studiul citat
din Convorbiri hterare", p. 319 : fund campus din de +
retro i elementele compozitiei fund simtate ea atari un
trap oarecare, r a fost tratat ea orice r initial'.
Pe cat de evidentg e alterarea vocalelor palatale dupX
rr i r in4ial, pe atat de greu e sg stabilim conditille eand
aceastg alterare s'a prodrus l dupg r simplu intre vocale
sau dupa', consonante In privinta aceasta nu pot da azi mai
mite lgmuriri decat in 1905. Cel ce va incerca rezolvirea
acestei probleme a fonologiei romame va trebui sg tang
seama de urmAtoarele imprejurgri :
Dar pricare avea e scurt in latmeste I

I
2 Din aceeasi cauzit n'a amutit v intervocalic in priinavera
> printavw a, / eversare > rdveirsa etc. Cred deosebindu-mg
in privinta aceasta de A. Procopovici DR V, 385 c i in
-compusul provolare s'ar ft pAstrat v intervocalic, probabil ca
-1) (cf. exvolare > zburh), incdt n'ar ii putut da in romneste
.proura.
www.dacoromanica.ro
1. In textele noastre veehi, care disting in scris pe r

,de p, gasim sense cu rr substantive ca away, hotarr, iz-
vorr, paharr, poporr, sdborr (zborr) i verbe ca oceirri, iz-
vorri, ogorri (cf. Densusianu, Ihst. de la longue roma. II,
121-122, A. Rosetta., Recherches sur la phoncitique da rou-
mazn au XVI-e stecle, p. 94-95). Daca' intalmm azi in lim-
ba literara conjugarea el omoarei, ocdreisc, oceirim i deri-
vate ca chioriq, peiran, iar la scrutori vechi (i in unele re-
giuni I azi) conjugarea ocarcote 1. pluralele hotard, iz-
voarei, popoard, apoi ocdrile, pdrile etc., ceea ce ramane de
explicat nu este aparitia lui d, a, i, in lac de e, ea, i re-
gulath, dupkF ci loTheifiasemeTita cuvinte, in care eti-
mologiceste am astepta un r, avem rostarea cu T. Ace lu-
cru pentru mer-dm mer(g)em", care, clup studiul lui I. A.
-Candrea (p. 42) este rostirea curent in Tara Oaului. G
Giuglea DR. II, 390 a incercat s'a" explice pe a, a, i in mud-
. -rdsc, amdreicios, ameirire, ameirald (alaturi de ameireald SI
de amdreatd), amardu (araturi de anrau), printr'un a-
mestec al lui amarus cu germ marrjan, lax eu crecleam
(Cony. ht. 39, 319) cg phirale in -rei, -ri i formele verbale
in -ra i -ri s'au orientat dupa cele cu -rd (card, fiarei, curd
eurge") i I (fdrile, un i, poate, bori DR. II, 51 si oldri
DR. III, 762) etimologic. Nici una thu aceste (long incerchri
de explicare nu ldmureste ratarea mare a fenomenului. In-
teaclevax, verbele in -ri, daca lipsese la Aramni si la Istro-
romani, se ggsesc la Megleniti (chsmarQs odihnesc", dispa-
rQs sfA,siu" etc.) ; lui seiboard al nostru (cf zborrul in Psal-
tirea Hurm. psalm 61,.9) Ii corespunde la Aromani pluralul
zboard cuvinte", alaturi de ldndurd rAndunele" si Woarei
picioare" (Weigand, Aram. II, 349) Un plural picioard se
gaseste, dup6, studule dialectale ale lui Weigand, si in col-
ul sudvestic si in cel nord-estic al teritoriului dacorornam.
Leatura intre pictoarei clacoromn i icogrd arornan e
insg, problematic, deoarece in aceleasi regiuni dacoromne
easim plurakil in -id I de la cuvintele mar si para. Precum
am aratat in DR I, 399, forma merel, cu al s'au c in silaba
accentuaffl, dovedeste ins5. c finalul -d nu poate fi vechiu,
c6ci, daed ar fi vechiu, am avea a, intocmai dup6 cum ye-
www.dacoromanica.ro
'768 S PUSCARIU
chiul d (din lat a neaccentluat) a produs pe a in silaba ac-

centuatg. in mensa > mosd, pe cand mai noul a (din e dup5.
s) a mentinut pe e (ea) in dialectul mesa < mensae.
2 IVIodificarea vocalelor dupa r simplu sau postoonso-
nantic, atunci cand nu avem mdicn cii. acest r s'ar Ii rostit
vreodatA si in vreo regiune T, trebue, probabil, despiirtita
de cazuritle studiate pand, acuma i considerata impreuna en
modificarea lui e, ea i in in a, a si n dupd dentale. In-
tr'adevgr, r fund si el o oonsonanta. dental, a putut exer-
cita aceeasi influentA asupra vocalelor urnatoare ca si 1,
n sau d, z etc Influen a aceasta a dentalelor asupra voca-
lelor urmatoare inra nu e clarificant-777-7rniiiigene-
ral aceeasi sovgire intre e $i d, a si ea, in si in ca i dup6 r
si acelasi tratament diferit in diferite cuvinte si in diferite
regiuni Veche pare a fi alterarea vocalei palatale in frau
si pradd, la Arm-11;1.11i frdnu (fdrnu) i pradd, iar la Meg le-
Pit] Iron. De altminteri la Aromiini n'arn mai gsit alte
azuri derht mdtratd m6treat6" si, in pozitie neaccentuata,,
unsprdt (Jahresber. III, 70), scrapnescu < alb Skrep (DR.
II, 491). rrdpiturd (> cdlpitul a), alaituri de crantuird, fat
de crepu Meglemtii au seiroa (Grai i suflet I, 36) in loc do
sgrini" si, neaccentuat, locrumi *]. strunnnan (h Arornni
strimurari), al cgror u s'a desvoltat din ei La Istroromnii
din Susnievita a auzit Bartoli grdu cu fern grdlg, alAturi de
obicinuitul grey, grele i Ive atestg crastd alauri de obici-
nmtul crcstc. La noi avem ca7ul lui ceraei i cer01 , apoi
pdranc aliituri de par,p, (Car drea-Densusianu, Dir(. et No
1335), catardge, in Biharia (Cony. lit XX, 1006), in lea de
catarige lungdratd (DR V, 593) in local obicinuitului lun-
,
gareata : mierau < nneriu (DR V, 408) ; neaccentuat in

cwoperd, suferd (desi infinitivul e acoperi, suferi) care pa.-
trund in limba literarg ; apoi in Murds (Maramur0) alit-
tfuri de Mure$ (Maramurea) Dupg cons + r avem craP,
1 Am incercat (Convorbiri literare" XLIV, 466) srt explic
pe ceragl din lat. cerasia, admitAnd c5, forma aceasta s'a prtstrat,
la noi, ca si in Italia, alaturi de forma mai obicinurtrt ceresia >
reirath Numelc pornului ((era's.) nu se poate explica insA din
rerncen
www.dacoromanica.ro
crapei alaturi de regionalul crep, creapd ; streing in limba

hterara (arern. megi. streng(u)) ; regionalui strac i streing
fatA de litcrarui stile si sing ; in pozitie neaccentuata . la-
crdmei si ldcrilin, mai des deal lacreind, leicrema. Din sti-
mularia si stimulus, cu r intercaiat din vremuri vechi, avem
numai forme cu strei-, pe and streicuiret e mai putin obici-
nuit decat strecura. haspandit pe aproape intreg terito-
1.1111 dacoraman, Inca din cele mai vechi timpuri (cf. Den-
susianu, Hist. de la langue roum. I, 81), e rostirea -sprd-
fa% de hterarul -spre- in unsprei(ze)ce etc. Regional gasim
insa l alte forme, de ex. in Tara-Hategului (Densusianu,
24) : dintrei, intrei,"intreibet (rar intrebd) si intreib, treibui
treibei, trj (st trejt), in regiunea Targu-Jiului : tree, trecit,
trsccitoare, trostla (si trestia), dar mistret, opresc (Gamin-
scheg 19) ; prin Moldova se aude brhnI (< beahni), alaturi
de forma ohicinuita in alte Varti brehni (< mut. brechati) ;
in texte vechi si Imply-fund, prdsarez (Densusianu, Hist. de la
langue roum. II, 81). In azveirld (alaturi de azvdr/e) asim
trecerea lui e in a' si dupa grupul rl ; tot astfel la Istroro-
'Tani serla < se-l-rg.
3. Destul de raspandite sant la noi forme ca mrajel,
trapeid, strajd, strasind in loc de tureajei etc. In Tara-Oasu-
lui gasim si acrascei, Grata, intragei (Candrea, op. cit. 41),
in Tara Hategului Intrab i trabei (Densusianu, op.:,.cit.
23), in Valcea trued (Varcal, op. cit. 9), in Moldova avem
vrau, vra, iar forma rag in lac de ?Tag (< vreaq) e raspan-
dita si in afara de Moldova fir'ar (Revista Ion Creanga"
III, 119), tuwar'ar (Teodorescu, Poezii pop. 301). In u-
nele din aceste cazuri avem, poate, a face cu niste hipe-
rurbanisme; ca reactie a rostirei ea in lac de a dupa cons.
r (de ex. breaslii, kreazda, streaf etc.).
4. In exemple vechi ca besereicei, dereipteifiei, dirdgd-
torii, fa'raca, virdrei etc. (cf. Densusianu, Hist. de la langue
roum. II 83) avem a face cu simple asimilari ale lui e fata
de a lurmator.
Chestiunea a1terrii vocalelar palatale dupa T se coin-
plica prin faptul urmator : Pe cnd alterarea aceasta a-
pare in toate cuvintele in dialectele aroman i meglenit, la
Dacoromania V. 49
www.dacoromanica.ro
770 S. PUKARIU
Istroromni avem cate un caz de e si ea mentinut, iar la Da-

coromhni asemenea cazuri sa.nt mai dese Mai ales se ga-
sesc cazuri de e, ea s i i dupa I' in unele texte vechi. Astfel
Codicele Voronetean are respunsu (o data), rebda, reu (cu
derivatul reoni), revnitonu, curere alaturi de reigiudecet, rd-
meisifd, rdpausa, rdsdri, rdspunde, rdspunsu (de 16 ori), la-
creimi, stramtnare, preidatu, apoi risulu, Rimu (Rimleanu),
izvorz-va, oceiritu, pdrzia pare, zborzste, precum i strzga-
tea, strinserei Exemple din alte texte vechi la Densusimm,
Hist. de la langue roum. II, la A. Rosetti, Recherches sur
la phontique du Roumain au XVI-e siecle 94-96 si I A.
Candrea, Psaltirea scheiane raca, in unele din aceste
.
scrieri vechi alternanta intre e i a, ea si a, i i a nm reda,

probabil, deosebirea de rostire a celor ce le scriau, ci se da-
torea unei sffingacii de scriere, poate l faptului c. unii din
scriitori erau streini (cf. N. Draganni in DR. III, 479, 498,
501, 916, 917, 920, 923), Taman totusi unele texte, ca, Codi-
cele Voronetean, Palia de la Grastie $. a in care vocalele
palatale si mai ales j nealterat dupg I' pare a fi corespuns
rostirei locale, care se mai inthlneste si azi in unelf, re-
giuni ronahnesti Chestiunea care se pune i la care e
foarte greu de raspuns este (hob: aceasta, rostire Cu vo-
calele palatale nel.lterate dupg F este conservarea unui sta-
diu vechiu de limba sau este un stadiu mai nou, cum ar fi
bunaoara barbatus > beirbat > mold. barbel ; lege > leage
> lege ; folia > *foaiei > foaie > (dial.) foaid ; conventa
> cuvente > cuvinte > cuvente (DR. I, 389) ; bine > bire
> bine , mortem > moarte > istrorom. morte (Studii istro-
romane II, 45). Inthia parere o sustine A. Rosetti (Re-
cherches 96), care erode ca grairul din Transilvania de nord
conserva, in sec XVI, timbrul clar al vocalelor dupa ; a
1 Alternanta 'Intre re i r4 este en deosebtre mare fn aceste Psaltiri :

rada, reicoritord,rdmas, ramdqird,rdpaus, rdposa, rdsdri, rdspunde ;
rd$ird,ratund , lacreimd, unsprddzeace, doaosprddzeacc etc ; izvoardle,
cardle, hotardle, cto---d(re); Grata, inraird-se, fat& de : rebda(re), reci, rei,
reodu, reotate, reird;arreth , care(le), hotare(le), izvoarele ; care; arretu,
Inderretu,inderretnicu, reu, mereu, urescu, rebdu; kicrematd (o data).
www.dacoromanica.ro
4oua parere o sustmeam eu in Gonv. tlit." 39, 317 (notg).

C5, o revenue la rostirea cu vocale palatale este posibilg
ne-o arat exemple ca gret (algturi de grdi < srb. grajati)
in Codicele Voronetean si mai. (in loc de rticdi a mugi"
la Coresi < paleosl. rykati) in Codicele Voronetean si in
Psalt. Schema.. Tot asemenea prm Banat si prin Crisana,
uncle se auci pang azi rostirile nu, bnu, rid, rimd, rind, in-
talnim pe alocuri si. pronuntarea gnu < grdu < granum ].
bdtrin < bdtrdn < veteranus (Jahresber. III, 211, IV, 257
si 276). Forma intermediard, gnu am auzit-o in toarg Tara-
Oltu lin (Jahresberwht V, 161), mai Aspandita chiar decal
riz (ibid. 171), pe cancl beitnn e mai putm rdspandit (ibid.
171) 1.
Spre a explica cazurile in care la. Dacoromani, azi si
zu deosebire mai de mult, se pgstra e dupsa f , I. A. CANDREA
(Psaltirea Scheiand CXLVII) si 0. DENSUSIANU (Histoire de
la langue roum. II, p. 18, 19, 22-23, 82) construesc ur-
mgatoarea lege fonologica, : Te rgmane nealterat subt accent
si devine i'd in pozitie neaccentuafg. Cazurile de rd in silaba,
accentuata si de re in silabg neaccentuafg s'ar clatori ana-
logiei.
Ne ghsim in fata unei idei favorite a lui Densusianu
privitoare la rolul cel mare pe care 1-a avut accentul in fo-
nologia romang. El e aplecat sa," creadg inainte de toate a
modifiegrile sunetelor se intampra cu mult mai usor in si-
labele neaccentuate, &cat in cele accentuate. Lipsa de ac-
.cent a fost de sigur cauza unor schirnb'gri importante
mai ales cazurile de asimilare si disimilare vocahc5, sant cu
mult mai frecvente in silaba neaccentuat . decat in cea ac-
centuafg cxci sunetele rostite cu mai plating' energie,
deci si cu mai putin'a precizie isi pot usor pierde caracte-
rul originar sail pot chiar s'a disparg ou totul Nu-i mai
putin adevrat insg, Ca alte ori tocmai rostirea sunetulrui
cu mai multg, energie este conditia esentialg a modificgrii
lui sau este una din conditiile acestei mod.ific'gri. Tnchide-
rea lui e in i, dar mai ales a lui o in u si a lui a in a
1 Din regiunile vestice ale Trii Oltului atesth Dinu (Grai
--s1 Suflet" I, 109) forma rind araturi de rdnd ..
4.9*
www.dacoromanica.ro
772 S. PUSCARIU
apare nu numai in silaba neaccentuatk ci, in pozitie na

zala, sisubt accent , tot astfel metafonia lur e in ea i a lui o
in oa depinde de accent in masura tot atat de mare ca si de
vocala, din silaba urmatoare ; in starsit schimbarea lui g
in. ie nu e canditionat6,, la not, decht de accent. Foarte a-
desea observant insa i cazul c. pozitta accentuata sau ne-
accentuata este mdiferenta. Astfel schunbarea lm e in (t, a
lui ea in a st a lui. in in du dupa labiale in pazitte tare se
gaseste la not in stlabe accentuate st In silabe lipsite de-
accent. Aceeasi modificare (ou I > a in plus) o observam
si la vocalele palatale dupa, F i n'avem nici un motiv se-
nos s. ne indoim c. asa a fost de la ineeput De asemenea
n'avem nici un indiciu care s'a ne faca s. dismembram fe-
nomenul general al influentet lui F asupra vocalelor pala-
tale urmatoare, explicand, ca Densustanu, pastrarea lui e
in reu si rebd (atestate numai in texte vechi) prin accent
si lasand neexphcata mentmerea lui i in ris, riu (care nu
sant atestate numai in texte vechi, ci se wild, precum va-
zuram, si astazi in unele regiuni).
Al duilea punct in care nu ma unesc cu Candrea
Densusianu este rolul eel mare ce-1 atribue ei analogiei,
cand este vorba de perturbari fonetice produse de accent.
Cazurile in care formele accentuate au influentat pe eele'
neaccentuate, si invers, sant numeroase in toate limbile Mai
ales sant dese exemplele de generalizare a fonemului dim
silaba aocentuaf j in formele flexionare sau in derivate
cu accentul pe dezinenta sau sufix fran aimons (in lac
de amons) dupa' faime ; rom. sedm (in loc de sedem) dupsa
'd ; porear (alaturi de purear) dupa pore ; aurar (in lac
de arar) dupa aur, etc etc.
Analogiile de acest fel sant usor de inteles, cad dintre-
diferitele variante ale tulpinei e firese ea cea fixata in me-
morie prin accent sa iasa invingatoare din concurenta in
care e pusa cu alte variante. Mai Tar, si restranse asupra
flexiunii verbale, intalnim cazurile inverse vdrs (in lac de
viers) dupa varsare ; ardt (in loc de ardpt) dupa arcitare.
Cauza sau cauzele pentru care de asta data tulpina no-
accentuat a iesit biruitoare, nu le vedem ; fenomenul este
www.dacoromanica.ro
lotusi de inteles, dat fund jowl necontemt intre formele

Tizotonice si cele cu accentul pe dezinentg, la verbele de
conj I, II si IV. Cu totul neobicinuit este inA ca fonemul
din formele derivate (produs din cauza accentului pe su-
fix) sa se extinda, asupra tulpinei accentuate a cuvntului
simplu. E sigur ca in sistemul derivativ" pe care fiecare
individ editor il are in gramatica sa nescriA, existg con-
stiinta raportului de subordonare a derivatului faca de cu-
vnbul din care e derivat De aceea tulpina" evocatoare a
ideii sau a imaginei exprimafa de cuvnt apare in mintea
noastra in varianta reprezentata de cuvantul simplu. Nu
numai pentru eel ce scrie gramatica limbei romne, ci
si pentru subiectul vorbitor, tulpina care evoca imaginea
notiunei redata prin germanul Kuh" e vac- (desPartit din
vacd) si nu vac- (despArtit din vdcar). Nu cunase, intr'a-
eva'r, nici un caz sigur de modificgri care s'ar putea ilu-
stra cu exemplul *vitcci in loc vacd din cauza lui vacar 1 .
Mei, precum am arhtat in DR I, 394, nu cred in expli-
catnle lui frasin (in lac de frapszn) din cauza lui frdsinel,
frasinet sau a lui mi(e)rld (in lac de nizarld) din cauza lui
mierlutd, mierlozu, propuse de Candrea si Densusianu in
Dictionarul lor
Revenind la cazul care ne preocupa, analogia crepet,
crepdtwrd dupg. crp corespunde unui fapt foarte abicinuit ;
nu Ant rare nici cazurile de crap orientat dupa crdpec; dar
cu tauj artificialg mi se pare explicarea : rdu in lac de
reu desvoltat sat influenta derivatelor rdulate, inrai
1 Altceva este cand de la iuga avem substantivul postverbal
rugd, sau de le usurel, avem, in Muntenia, primitivul reconstruit
ufure. La asemenea formatiuni a fost totdeauna decizive cateva
modele, care, in cazul dmtiim ar putea fi fugd (considerat ca
-derivat din fug?), ducd (postverbal din duce), iar in cazul al dot-
lea cuvinte ca subtire : subtirel (Tiktin, Diet ram. germ. $. u.).
Usure nu este deci un u$or modificat dupii WU? it sau uyurel
aci in cazul acesta am avea *2t$fti ci este un primitiv re-
flcut (dupil modelul subtirel sub(ne) inteo regiune unde di-
minutivul usurel (umbra usurer, lucru usurel" etc ), se in-
irebuinta atat de mult, incrit simplul usor se pierduse inteo
-vreme din graiu.
www.dacoromanica.ro
774 S. PUSCARIU
(Densusianu, Hist. de la langue roum. II, 18), Asupra ace

stui caz va mai fi nevoia s. revenma. Aici am vrea numak
sa, mai ad5,ogara c6, exphcarea prm analogia formeler cu
alt accent mci nu se potriveste la cuvinte ca refea (alatuti
de mai rarul rated) care nu au alaturi forme accentuate pe
tulpina.
Cauza sovErei intre rostirea cu e (ea) si d (a) dup'a% r
este alta i adeca pozitia moale uringtoare. Influenta unui
e i i urmatori o admite in parte sl Chug lea (DR. IV, 373 :
rea este refacut dupg pluralu1 rele". Dacorom. rece pre-
Dna asimilarea lui *(i)eade cgtre e din silaba uim6-
toare") si 0. Densusianu (Hist. de la langue roma. II, 23 :
putred, vitreg dupà, putrezi, vdregi, p. 69 : stnmt, -a, stnm-
tei dup5, strinite) i mai ales Herzog, care (DR. I, 223 noth,)
scrie : am imprezia c frumoasa 'ratio' pe care d-1 Pusca-
riu a aflat-o pentru a chn e i i din i clupa r nu are va
loare nemarguaitg, cel putm cu privire la dialectul daco-
roman, ci este valabila numai pentru pozitia tare. In po-
zitia moale (inainte de e, 1.) ar fi. avlut loc aceeasi tratare
ca si dupg celelalte consonante : rea, rele, rece (dm reace),
reci ar fi fonmele `corecte', rdz aT fi analogic". De altfel si
eu m'am gncht de mull la influenta pozitiei moale asupra
clesvoltarii vocalelor palatale dupg r, preeurn reiese din
cele ce am spus despre prefacerea lui race si *rapede in rece,
repede, iar mai tar= (in 1908) din cele ce le-am scris in
Dictionarul Academiei cu ocazia disoutgrii etimologiei cu
vntului areita
Iata observarile ce se pot face din exammarea mate=
rialului :
1. In dialectul aroman i meglenit pozitia moale ur-
mg,toare nu impiedecg, alterarea, vocalelor palatale dupà r.
Exemple s'au dat in Cony. lit." 39, incht ma pot cbspensa
de a le mai cita si la acest loc La Istroromni avem un
singur exemplu de ea netrecrut in a dup5, r : rg, rg/e (alaturi
de ra(e) Musculmul rev (rev), sau e refalcut din fem. rp sau
se exphca," prin trecerea destul de frecventa a lui a in g-
in acest dialect (cf. Studii istroromelne, II 20 c.)
2 De sigur eh' si la Dacoromni alterarea vocalelor pa
www.dacoromanica.ro
latale dupa f era la inceput, ca in celelalte dialecte, gene-

rala si neconditionaa db pozitia din salaba urine:Ware.
Astfel avem panI azi
e > a : (neaocentuat) rOzn,d, rdci (rdcesc) ; mdrdcine
(< *marricina, arom. mitreittne, megl. mdrdtini) , cardle ;
ldcrdmez, prddez ;
(accentuat) rift (arom. ardi, megl. rgi) ; ardti, urd$ti,
chiord4i, Mdr4ti (lat. marra) ; crdpi ;
2.(n) > d(n): (neaccentuat) rdnji, Rdmlean ; urifi,.
(vechiu si regional) Write, ocdrile ;
(accentuat) rdne, rape, rdzi ; write, coboriti ; strcingi,
freine, frtinghie ;
ea > a : (accenbuat) rabde ; arate, (vechiu si regional,
ea la Aromani, si ) timge, hotdra?te, fdrani, tdrance ; crape,
prade, trapede.
3. Influenta pozitrea moale" e un fenonaen ulterior si
il intalnim numai la Dacoromani, unde avem, in pozitie
protong, rdfeca i refeca, rdteza 0. mai des reteza, rdzima
i rezema, rdfea i mai ales refea, razes *i. reze$, rdbegi .i
rebegi etc. Dup5. accent avem zbierdte 0. zbierete. Guvmte
de felul lui fzard, card, dese in textele vecha si pastrate Inca.
dialectal, devin fiare, care, fiancla, in forma articulatg (fia-
rale, cardle) ci se ggsea in pozitie moale. Dar insusi faptul
ca,' pluralul de la fier e flare (cu a) si nu fiere, arats" ca
terminatia -e e mai nous& desvoltatg din -0- Subt accent
avem, desr mai rar, rostirea rei araturi de rdi ; dimpotrivX
rostirea reci e oea ohicinutg, pe cand Mei e vechiu (Var-
laam, Carte 37/10) $i s'a pgstrat numai regional. Literar
e $1. rece, rele i curele (megl. curoiA pe cand fdreni se aucle
numai in unele p5rti La verbe intalnim si conjugarea
ure4i, oferestt, areft, regional chiar si rebzi, iar la per-
soana a treia din conjunctiv sd arete i sd rebde2, Tot
1 Ar fi gresit sa credem ca acest -d din fiard e urma$ul
direct al lat. -a (ferra), cam neutrele latme (ossa, peccata etc ),
prinusera terminatia -e (*ossae, *peccatae) Inca in epoca labial
vulgara care e la baza limbei romane si italiene.
2 Singularele rea, cui ea s'au orientat dupa pluralele re(a)le,
cure(a)le. Formele i a bd la pers I (tot astfel amdrasc la Varlaam,
www.dacoromanica.ro
770 S. PUSCAIIIU
astfel in loc de rdzeint, *rdzenitr, razdimei, sa razdme avera

razeim (-em) i reazeim (-em), ezemi, s rezerne. ovalire
exista la noi i la conj. sorb. crec'pa (crapi si crepi, s crape,
crape 0. crepe). Destul de dese sant, in uncle regiuni, ca-
zurile de hiperurbanism : a a trecut in e duph cons. + r
in pozitie moale 1 Chad originea lui era din a : brecire alh-
turi de breicire (< *bracile) ; cdprereatei (Densusianu, Tara
Hat. 27) alaturi de ceipreireatei (*capraricia) ; cretintd" alh-
turi de ceitrinfei ; indreznet (Caster, Chrest. II, 243) alaturi
de obicinuitul indreiznet ; literarul intremez alaturi de In-
tretmez (*intrarmare, DR. I, 236) ; prejzturei (Sibiiu) alh-
turi de obicinuitul preipturd ; strepezi mai des decht strd-
pezi ; tremet (atestat mai inthiu in Codicele Voronetean) din
trdmet (tra(nOntitto) ; subt accent tresnet (Caster, Chrest.
II, 363) alaturi de obicmuitul trcisnet. Grdind (Arclealul
central si nordic) in loc de grealtnei a suferit, probabil,
schimbare de accent, dupa ce trecuse prin faza gredind.
Forma literara cdtre in loc de claret (contra), precurn se
rosteste in Moldova si Ardeal, s'a ascut prin fonetich sin-
tactich, in constructii de felul dui ceitni mine etc , in care
era urmat de cuvinte cu e sau i in silaba
Din aceste fapte insirate putem trage concluziile ur-
mhtoare :
1 Alterarea vocalelor palatale duph T e un fenomen
straromn ;
2. adterarea aceasta s'a inthmplat, in epoch straromng,
indiferent de pozitia (tare sau moale) din silaba urmatoare
si de locul accentului ;
3. In vremuri mai noua, cluph despartirea Aromnilor
Carte cu invataturd 116/13, arat la Aromani, ardt la Istroro-
main) i rabzz ( arca?) la pers. 2 snt refgcute din pers. 3 (rabdd,
aratd, amaraste) dup6 modele ca las, last, lasd (care la rndul
s5,u, dupa ardt, devine pe alocuri, las). Dup5, ardt, ardtt (crap,
cram) s'a luat conjunctivul sa ardte (sa CI ape). Forma aceasta
din urmg, nu trebue confundath. cu rostarile moldovene i arde-
lene arete, rebde, curele, rele, repede nl rgror g e acelasi ea
in jele etc., .5i. are cu totul altit rostare, avnd la baz5. un e
deschis.
www.dacoromanica.ro
o Meglenitilor do trunchml oomun, dar, pe cat se pare,

inainte de despartirea Istroromanilor de Dacoromani, a
inceput sa influenteze pozitia male asupra lui a si a din
si ea dupa f, prefacandu-i in e. Cu ocazia aceasta au
fost atrase si cuvinte ou i i a de alta origine : repede
(< *rapede < rapl(lits), cdprereafd (< capidreata < ca-
..prarickt).
Spre a intelege mai bine influenta aceasta partial:a si

tarzie intrucat s'a exercitat numai in unele ouvinte si
numai asupra lui a si a, nu si asupra lui a, numai in
i
.dialectul dacoroman, in tampuri relativ recente a mini
4 i i din silaba urmatoare asupra vocalei din silaba pre-
oedent, va trebui s ne ocupam ceva mai amaniuntit cu asa
numita pozitie moale in fonologia romana.
Ea nu facea parte din sisteimil fonologie I in epoca
strgromada, cand hmba noastrg a suferit cele mai multe,
mai caracteristice si mai rathcale transformari Jo-
1 Ceea ce intelegem subt sistem fonologic", ieiese din cele

-ce urmeaza. Totu5i tinern sa accentuilm ca intre fonetic" Ii
fonologic" facem distinctia aratata in DR. II, 29. Sistemul
fonetic" al unei limbi despre care in timpul din urma se
vorbe,5te atat de mult prive<2te felul specific insu*it prin 0-
131.cinuinta sau iezultnd, dupa altn, din predispozgn etnice
-de a se aiticula sunetele din pat tea unei comunitati linguistice.
E vorba deci cam de acela,5i lucru cai e mai de mult se reda
prm terminul bath de articulatie' . Sistemul fonologic" ne a-
ata cum membrii unei colectivitati linguistice reactioneaza fata.
de movatule de ordm fonetic ale linThei. Sistemul fonologic este
deci ca sistemui morfologic, derivativ, sintactic etc un
sistem , gramatical" i incepe in momentul ciind indivizn grit,
tort incep sa-si dea seama despre modificrile fonetice ale Um-
bel lor, i, asernanndu-le cu altele, sa le grupeze in gramatica
lor nescrisa. In DR. II 29 am aratat ca De Saussure i elevn
sal intrebuinteaza termini]. fonologic" i fonetic" tocmai in-
vers decal Ii intelegem noi. De aceea postulatele formulate de
R. Jakobson, S. Karecevskij, i Printul N. S. Troubetzkoy in bro-
ura care cuprinde Propunerile" pentru Primul Congres interna-
tional de Linguistica de la Haga (Nimegue, Richelle, 1928), pri-
-vesc , sistemul fonetic", de*i el e numit sistem fonologic".
www.dacoromanica.ro
778 S. PUSCARIU
cul intre e i ea sau intre o i oa in diferitele forme fle-

xionare sau derivative ale aceluiasi cuvnt, dupg cum in
silaba rurmgtoare urma un a si e sau alt sunet (negru-
neagrd ; adorin, adornit - adoarme, s adoarmd) ; tot ast-
fel jocul intre o i u ori intre a i a dupa cum, in de-
chnarea, conjugarea sam derivarea cu sufixe, vocala din
tulping se afla supt accent sau nu (joc - jucdm, jucatrie ;
casd - casutd), au fcut ca legea fonologic6, a metafoniei lui
e i o accentuati sau a prefacerii lui o si a cand Ii pietheau
accentul s. devina nn fenomen linguistic despre care su-
biectul vorbitor era constient, care intrase deci in sistemul
au fonologic, dommand structura cuvintelor nou intrate In
hmba (convoc, convoci- convoacei, sa convoace ; baron - ba-
roand) sau producand analogil gresite une-ori (jureim - jor,
dup'a, jucain- joc). Nu tot asa pozitie moale", care in epoca
strgromang., era de prea putine ori conditia determinanta a
unei legi fonologice. Intr'adevair nu cunosc decht doug
cazuri child cele mai vechi modifiari de rostire ssit fi fost.
conditionate si de pozitia urmatoare.
Dup6 o pgrere a lui Weigand. exprimath, ad.esea in
cursurile sale de fonologie i formulaa, fsgrA mentionarea
autorului, de elevul sau P. Haas, Jahresbericht XXIXXV,
p. 24-27 prefacerea lui a in e dupg, c/ si gl, cunoscutri.
de toate dialectele, deci strromng, s'a intamplat numai
cand si in silaba urmsatoare se asea o vocal palataM. Ju-
decnd dups6 *claguim, coagulum) > chiag, arom. megl.
crag, *sclavus > $chiau, dar *sclavi > $chei, se pare &A
Weigand are dreptate. In conjugarea verbelor de tipul lui
ctanw, ar trebui s. avem deci *dant, demi, crania, cl'emdin,
creinaft (in aceste daub'. forme, trecerea lui a in e dupa.
palatale e normal), cram& Concordanta in tcate persoa-
nele, afara, de intAia singular, cu verbe de tinul lui rent,
rerti, [arta, rertam, tertati, rand sau rert, cer(i, cearta,
certain, certaji, ceartd, a atras dupg sine F,.1. pe dem in loc
de *cram La persoana intaia. La Istroromani, Gartner a-
tesfa incg forma ingrat, iar in Banat, Candrea-Densusianu
(Diet et. nr 738) o forma ghiaur < glabro. Ghiata e deci
urmasul lui glacia, cu a pgstrat si nu cm a rezultat din.
www.dacoromanica.ro
ea (e metafonizat), pe cnd chez < claves i * pcidu-chere,

unreehere in pciduchernztd, urechertfil (urechernitd, urechel-
nitc1) < peduc(u)laria i "-ortclaria (= auricularia) au
a -> e din cauza pazitiei ram. Precum m'am convins thu
rostirea lui Th. Capidan i precum reiese si din clatele
lui Weigand, Jahresberzcht XIII, 66-70 la Aromni se
face si in rostire deosebire intre darnel < clamat (cu a latiu
phstrat) i clue > clams (cu a trecut in e i metafonizat
mai in urma). Pozitie moale" e formath, si de un i (< n)
urrohtor *angularium > ungher, singularius > stingher
(DR. II, 901).
Al doilea caz de influenfa a pozitiei moale asupra vo-
calei din silaba precedenfa, in epacg, steal-cm-Ana, fara insa,
ca acest fenomen s se fi generahzat vreodat'a sau s. fi de-
venit colectiv, priveste prefacerea lui in- (im-) initial in in-
(tn.). Exemple :
anellus > inel (arom., megl. ninel) fatA de istrorom.
arel<*dnel (DR. III, 389 s. u.), anima > inzmd (arom megl.
enema, istrorom. /irime), dar in textele noastre vechi ade-
sea inemd, iron, ; ante > -znte (adinte, inainte, deznte,
nuunte, tot astfel arom. dinznte, nclinte, ninte, megl. di-
ntnte, cf. istrorom. dnrende), dar, alaturi, intre inainte"
(cf. istrorom. antra) ; Andreas > Indrea i Indrea ; ipse
> ins, cu pluralul in4z, vise, fatg, de insu, insele (arom..
ndm nciszt, wise, megl ons < insi, istrorom. ins < insi) ;
ambi, anzbae > imbe (Psal. Scheiang, Dosofteiu, Frncu-
Candrea, Motu) alg.turi de forma mai obicinuita, in textele
vechi imbi, imbe , angetus > inger, fatg de inger, ingereste
(pe la Cluj, cf. a Jahresbericht VII, 119, Densusianu, Ha,
(eg 24) , inde > znde (znd'e, inje Jahresber. IV, 327, XIII
327, XIII 92), cu compusele a(l)tnde(re), altinderi, decinde,
(pre)tutindeni, algturi de vechiul inde i bihoreanul ainde-
rea; integrum > intreg (Gaster, Chrest. I 68, 69) algturi de
obicinuitul intreg. In verbe, cu schirnbul intro pozitia
moale" si tare", avem : anzbulare : imblu - imbli (> um-
blu - umblz), dar la Mali e atestata si forma imbla (Franeu-
Candrea, Rot. 53), care se asearnàng cu arom. imnu - imni,
in opozitie cu megl. amna - amni, desvoltat din eimnu -
www.dacoromanica.ro
783 S. PUSCARIU
dotal, acesta conservat la Istroromani ; inirare . intn4 -
intri, alMun de intru - intri i de intru -intri. La Aromani

dar si la Moti gasim si forma in < toot. AlAturi avem. insa
cazurile numeroase de in- pAstrat in pozitie moale, precum.
:inane, inece, innegri, intineri, intre, intreba, intrece etc.
Schimbarea lui in- (im-) in in- (im-) in exemplele ci-
tate a lost adusa numai ulterior in legaturg cia pozirtia moa-
le urmatoare. La origine desvoltarea aceasta pare a se fi
produs in alte conditiuni. Cred ea in s'a desvoltat, la ince-
putul ouvantului, in doug feluri, dupg cum era accentuat
sau lipsd de accent. In cazul dintaiu, el a dat (ca once
-+ n) i, dem *insu (= lpse) > ins, inde > inde, intro
(verb si adverb) > intru, inflo > influ, impleo > impta.
In pozitie protonica se stie cA i a dispamut, deci intrare >
adrare, inflare > nftare, implere > mpleare, *intregum >
ntreg etc. Child formele acestea din unna se rosteau duprt
consonanta sau duipA, o pauza, ele primeau proteza unui i
sprijmitor intrare, inflare, impleare, intreg etc.' 0 con-
1 Pentru amAnunte, cf. in urnag DR. III, 391 s. u. Acolo
se drt si explicarea lui in- > an-' la Aromni i Megleniti,

mai rar la Istroromni i, poate, si la Dacoromni. Posibil
e ins5, sl o alt5, ipotez'a S'ar putea ca e (< urmat de n si
rn sa se fi prefAcut la Inceputul cuvintelor in a, care a s5.
ii dispilrut mai tarziu in unele cazuri Schimbarea lui e- In
a- se gdseste i In dialecte italiene de sud (cf. In urm'a I Ior-
(Ian, Arhava a. 1923 p. 50) i, cel putin Inainte de r, pare a fi
inceput din epocd latmd vulgarit cf. haiundo, *aramen. La
noi intlnim, afereza lui a (rugznd, rdtdcesc), alturi de a
prtstrat (aricru). Inainte de n avem exemplul lui necheza, care
se explicrt din *frinnitulare prin faza *anech(ez)a, afereza ltu a
s'a intamplat, ca in animahn > narnaie, In epocA stritromitnA.
Soarta hu in- s'ar putea compara I cu cea a lui ex-, care
si el si-a pierdut vocala initialli, probabil, tot dupg, ce ajunsese
as-, inck cuvinte aromline ca azbunait < *exbonare (Candrea-
Densusianu, Met etim nr. 197), aspldng < *explango, asper-
dictune < *expei data, astaru < extaho, aspun < expono, as-
timid < extinguo, azboi < exvolo (cf. si ascap, ascuh'u, aspar nu
par a avea a protetic, ci a < e. Une-ori avem la Aronatini for-
me cu a aliituri de forme fttr a, de ex. (a)scapit, (a)scaldu,
altddatii numai filed a- de ex. scad i mai ales strgad <
www.dacoromanica.ro
jugare infra, intri, intr, intreim, intrati, intni s'a putut
mentinea cu grou. In locul ei vedem andrand sau a) gene-
ralizarea formelor cu i, precum o intalrum mai adesea in
limba literarA. (?ntru, intri, infra, intreim...) sau b) a for-
melor cu 1, precum o intalnim in unite regiuni (intru, in-
tri, intrei, Intr'o hnabg ins'a, in care, ca la noi,
vocalele urmatoare exercia in general o influenta asimila-
toare atdt de mare asupra celor precedente 1, mai era cu
putinfa si o alta inovartiune i adeca pastrarea formelor cu
i numai cand urma o vocalA palatall in sidaba unnagtoare:
intri i aparitia unui i nu_ numai in fonmele accentuate pe
.oestncula (Giuglea, DR. II, 824). Tot astfel avem I noi forme
cu a- (care se poate reduce si la prefixul ad-, dar poate co-
respunde i prefixului ex-): astrag DA., aspum DA., astup,
asud, astern, astept, ascut, astruc, fata de (a)stdmpdr si de
foime fai a a-, precum . scad, scap, scapdt, scald, scot, screm,
scutur, sting, zbat, zbeau, zbor, cf. si streche.
Ca prefixul zn-, care a pierdut pe i fn pozitie neaccentuat,
a trebuit sa-1 piarda i prepozitia zn, care nu purta niciodata.
accentul Din de + in, de + intro, per -Fr,in, per + intro etc.
trebuia dar sa se nasca. den, dentru, pren prentru. Forma pen-
t? u (cu disimilarea totala a Intaiului r) pastreaza pana azi
acest stadm. Tot la forme cu e se reduc variantele regionale
clan, dantru, pantru, atestate adesea de Weigand fn studiile
sale dialectale. Precum din demdnedtd s'a nascut dimineatd,
tot astfel, in pozitia protona, s'a putut naste din den mdrat
un din mdnd Azi formele din, dintru i prin s'au generalizat,
pe and pintru se gaseste numai regional. Daca fn textele vechi
care scriu de obiceiu i demdneatd (demineatd), gasim atat
de adesea scrierea den, dentru, pren nu avem deci nici un
motiv sa ne indoim ea aceste scrieri corespundeau rostirii reale.
Dar daca rostirea den era odinioara cea curenta, precum pen-
tru e cea obicinuita azi, cad conclumile lui A. Rosetti (Recher-
ches, p. 62 s. u.) despre scrierea mene etc. In loc de mine...
1 Lucrarea lui A. Storch despre Armonia vocalica" (ter-
annul e ales rau) fn limba romana, publicata in Jahresbericht
VII, 93-175, desi necompleta, d. o idee de masura In care vo-
calele se asimileaza in silabe invecinate. $1 metafonia lui e
xi o este, in definitiv, tot rezultatul unei apropieri asimilato-
ice de articularea vocalei din silaba urmatoare, cf. In urmA
DR. T, 377 :3. u.
www.dacoromanica.ro
782 S. PUSCARIU
terminatie (intreim, intrati, intrare, intrat, intram etc.), ci,

cand urma pozitie tare", si in ocle cu aocentul pe I'.
Indatg ce s'a ivit simtul pentru acest raport intre inini-
tial si pozitia urragtoare, indaa ce intru i intrei a fost
pus in aceeasi categorie ca intrin, pozitaa accentrului de-
veni irelevant. .Atunci adverbul intro deveni si el intru si
insd (pàstrat incA in functiune substantivalg) cleveni insd
(acljectiv feminin i conjunotie). Mai mult cleat atat. TJn
verb ca imbla (< ambulare) trebuia sa," urmeze si el drumu-
rile noug, apucate de implea (< implere), $i tot astfel (met
(< anellus), iar, mai apoi, ancl pozitia accentului nu mai
era insemn'atoare pentru soarta lui in-, si celelalte ouvinte
(ca Inern, inger etc ) ou in- dim an-, asimilate celor cu
in- din in-.
Ceva mai recentg, dar ina. din timpul Cand. Istroro-
manii nu se despgrtiserg de Dacorom'ani, e influenta pozi-
tiei moale asupra lui a din ea dupg T, precum dovedeste
1 La persoana prima din singular i din ea generalizata
el asupra celorlalte forme gasim la um si in celelalte dia-
lecte si forme cu in- devernt un- prin asimilare fat% de u
din silaba urmatoare. Astfel umblu i umplu, dm imblu, Ii
implu, e forma literara, pe cand untru e regionala (Jahresbe-
richt V, 169). Alte exemple de aceasta trecere sant : angulus >
unghzu (arom ungl'u), fara sa. avem mci o urma de o forma,
mai veche *inghzu (din care cauza Schuchardt admitea in Zeit-
schrift f. i om. Phil. XLI, 254, un *ungulus, cu u initial prin
apropiere de uncus, aduncus, ungula cerc" sau gr. -yxos inflo
imflu (istrorom dmflu, megl. am f lu < dm1 lu) in limba li-
fe f achumflu (arom. umflu); zmpleo > implu (megl. ampliu
< dmplu), in limba hterara umplu ; intro > intru, dar inidun-
iru, inunt7u. C. in aceste exemple avem a face cu o asimilare
vocalica se vede si din cazurile cand dn devine un In pozitie
mediala _cdndu > arom. (Olimp) cundu ; curdnd > curund
(arom. curundu) ; dial. pdntiu pentru" > puntru (Jahresbe-
richt, VIII, 271, Dzalektke der Bukov. u. Bessar. 47) ; rdndunicd
> rundumcd (Dialekte der Bukow. u Bessar 31) , sdmbure fata
de arom. sumburi. In cele dourt exemple din urma poate sa se
fi pastrat u etimologic In cdpdtuzu (de unde verbul cdpdtui)
alaturi de obicinuitul cdpdtdzu (< capitaneum) i in c4tun alit-
turi de caldn (catinus) poate sit avem a face cu o orient!stre dupa.
sufixele -uiu i -un.
www.dacoromanica.ro
PE MARGINEA CARTILOn 783
Astrorom role in loc de 'rale (ca rate = rece), si asupra

mi ci, gd proton, devemt ke, ghe (istrorom. fantod c6.-
masa.", ke mere cal merge"), despre care am vorbit in DR.
IV, 715-716 Para lel cu aceasta din uring, prefacere, de$1
nu in aceeasi m'asura", avem la noi l schimbarea lui c, gd
proton in chi, ghz, in pozitie moale : chift alaituri de mai
obicmurtul cesottg, inchirci mai ales clecat inceirci, ghzci
mai des decdt geici, ghuhla mai rar deck Ocilla, schintete
alturi de scanteie, ban. glandi (Jahresber. III, 215) ala-
turi de literarul gandi.
Pupa cercefarile mai nou (cf. Studiz istroromeine II,
19), se pare ca, i trecerea lui e in a dupa labrile in po-
zitie tare, atat de caracteristica pentru dialectul dacoroman,
s'a inceput in epoca cand. dialectele de azi nu erau Inca
despitite. Dar pe cncl in celelalte dialecte abia gasim th-
teva exemple izolate de aceast schimbare, la Dacoromami
ea apare ca o lege fonologica, generard $i colectiva. Feno-
menul pgstfatrii, dupg labiale, a lui e, ea $i in, in pozitie
moale i a prefacern lor in a, a $i an in pozitie tare, e prea
cunoscut incAt ,s5, mai fie nevi:11e sA mai insist la acest
loc asupra lui. A vrea numai s atrag atentia asupra lap-
tului ca si 6, $, (< z) si I formatt pozitie moale mein,
felm, Actor, + feciu, beczu, belciug, perciunz, perj, pipe-
r(iu), acoper(m) Deci pentru explicarea pastrarii lui e in
Samedru < Sanctus Demetrius, nu trebue s admitem, cu
P. Papahagi (Ana tele Dobrogei IV, 64-67), o importatie
a acestei forme din sudul Dunaxii pe teritoriu dacoroman,
cad in silaba urm'atoare era un r care un timp oarecare
s'a rostit muiat.
In dialectul dacoroman jocul intre e si c, intre e(a)
Si a si intre in si an, repetindu-se, in flexiune si in deri-
vatiune, in f carte multe exemple, influenta pozitiei moale"
intr. in sistemul fonologic" al limbei. Caci interpretarea
pe care o d subiectul vorbitor faptuhu ca se zice mar dar
meri, pa/al dar pere, vana dar vine $i se conjugg apas, a-
peV, apasa, nu este cea etimologica (adecg. : e, ea si in s e
pastrea za in pozitie moale), ci c a, a si an devi n,
dupg labiale, in pozitie moale, e si in Despre acest lucru ne
www.dacoromanica.ro
784 S. PUSCARIU
convingem mai ales and privim cazurile de schambare a-

nalogicd a hal a si a (de altd provenientd) in e $i a lui in in
2n dupd laluale.
Din exemplele ce le voiu cita mai reiese insd i alt
lucru. Analogia nu s'a produs in toate cazurile similare, ci
numai in unele dm ele. Fara s. putem stabili cauzele Te-
zistentei opuse de ranele cuvinte acestea molipsiri analo-
gaze I. , retanem faptul in sane, pentru cd el ne dovedeste cL
nu avem de ce ne mara dacd prefacerea lui *race in rece a
atras dupd sine pe *rapede > repecte, dar a ldsat nealterat
pe rage, rane, rare, raze etc. (sprijinite, acestea, e adev'grat,
si de formele cu a in pozitie tare rag, rand etc.).
a) ci- e. Accentuat: dupd invdt (invitio) - inveti__
avem reisfeit (< facies) - rdsfeti ;
Neaccentuat: dupd stdmpdr (extempero) - stcim-
pert, sd skinupere, s'a oraentat apcir (apparo) - aperi, set
apere (dar Codacele Voronetean are incd apdre, ca la
Aromani) $1 cumpeir (compare)cumperi (arena. cumpari);
dupd numdr (numerus) - numere s'au orientat cumpeind -
cumpene, pupazd - pupeze, sdmbeitd- simbete.
Alte exemple: amegi (Varcol, Vd/cea 9), aldturi
de obicinuatul amdgi < *ammag ire (grec. liceyetko ; au eli
aldturi e rarul aindtz (Dosofteiu, Viala sfintilor 70b 11)
< *ammatire ; addmand (< ung. adomny) ademeni ;
bat -befulas- cofofand - cofofdni $i cotofeni; fabricare > l-
reca (Cod. Wren., Psalt Scheiand)>fereca; familia> (dial.)
fdmeie $i (ht ) feme2e. farmec - (dial.) fiirmecd $i (lit ) fer-
meat ; alb haines mtincdu" hdmesi ; invI $i (Munt.)
inveli , masticare > mesteca ; paric[ulla > Oreche si
1 Une-ori putem constata la clasele culte o. rezistentil mai
pronuntatri impotriva analogiei, clecilt la straturile sociale mai
putin deprmse a meclita asupra limbei Astfel proprietarii de
automobile vorbesc mai adesea de pane de automobile, pe ctincl
5ofern lor intrebuinteazii mai des pluralul pene, confundnd, cu
toatit deosebirea de sens, neologismul pand (fr. panne) cu ye-
chml pond (lat pinna). Pe un ofer ardelean, care in graiul siu
natal are formele peon's, peard, 1-am auzit vorbind chiar de a
peand de antomobil
www.dacoromanica.ro
(Munt.) pereche ; par( )etem > parete si (1Stunt.) perete ;
parentes > parinti si (Ban.) perinti (Jahresbericht VII,
123) , spdria .si. (Munt.) sperm ; sulunan - (dial.) suizmdni
(Materiaturz folcronstice 1062) si (lit ) sulemeni.
b) a - ea (e). Dupg : fatd (fete) - fete, masd (mensa) -
mese etc. avem bantd (cf. germ. Band) - bente si. bentz ;
fata: (facies) - fete (arom. plur. fatd) ; lopatd (slav. lopata)
lop* (arom. lupdt) ; povarnd (slay. povarinja) -poverne ;
spata (lat. spatha) - spete; scovardd (slay. skovrada) -sco-
verze sz. scoverzz ; cf. si povard - poverz si. ambigenul cio-
mag (turc. Comak) - ciomage si. ciomege. Unele au mai
multe plurale, astfel baltd- tbalte, bati i belf2. (arom.
baltd); barzd (alh. bar3e) - berze si barze ; fasd (lat. fascia)
MO, fese, (rar) fe0 0. (mai de mult) fafisi (arom. fase) ;
grdmadd (slav. gramada) - gramezi si (vechm) greimdzi ;
livadd (slav. livada) - livezi si livdzi (arom. llvddz) ; sf add
(slay. stivada) - sfade, sfezi si sfdzi. Neatinse de analogie
au rXmas cele mai multe plurale in -e si -i, precum : ar-
mate, babe, bande si beinzi, tbarbe si beirrbi, barde
si bdrzi, curmale, fapte, germane, mame, mastere,
matce si mdtci, whale, nicovale, orfane, palme si pcilmi,
pante, pulpane, zdbale, zdbave si zdbeivi ; tot astfel, in
pozitie neaccentuat 5., in derivate ca btiltisoard, cio-
mdgesc, ingramcidesc, mdmicd, navillesc, etc.
Dupsa. analogia lui *mmtec (> mestec) - mestecd, din
'mixtico - *mixticare s'a orientat mestec (megl. mastic) -
mestecd din mastico - masticare, apoi farmec - farmeca cle-
venit pe alocuri fermec ,si. (in limba literal% numai) fer-
meat. Analogia nu s'a proodus la macin- meicind si la sub-
stantivul margine.
c) Exemple ca vdnd-vine, van& - vineti, scimantei - set-
minte, vdnd - vinzi, vinde, nu numai ch' n'au atras dupg
sine decat foarte putine cazuri analoage, dar nici chiar lab.
+ an > lab. + in in pozitie moale nu apare generalizat.
Astfel, in Banat, pluralul de la /kind e vane, si chiar in
limba literar g. avem mai des tu infierbanti (desl adj. fier-
binte, cu plur. fierbinti are numai in), tu frmeinti, deck
Dacorornania V. 50
www.dacoromanica.ro
786 S. PUSCARIU
infterbinti, franunti, si numai frane, infran(ez)i, astam-

pert, vanez (in vechime vineze), cuvantez (vechiu cuvinteze
5i azi pluralui cumnte), spaimante (vechm spentinteze), tu
main, sd mane (de la me/net < minare). Dimpotriva, din
persoana 2 a patruns in pers. 1 in in ban. vind (in loc de
wind, Jahresber. III, 220), iar in limba hterara, in imping,
inving si mint (fata, de impcing, vane, mant In uncle re-
giuni si in texte vechi). Cazurile analogice, de an de alta
origine decat en, trecut, dupai labiale, in pantie moale, in in
sant rare . climineafa (de mane) fata de vechrul demcineuta;
spintec (arom. spantec) fata de pantece (care pe alocuri are
si forma pintece cf. DR. V. 322, ca in numele propriu Pin-
tece, in documentele vechi) ; din g slay raspintie (rcispin-
tene) alaturi de mai obicinuitul rilspantie. A raniais insa.
an in mane, pane, plapanzi, rdmane, Romane, saptamani
etc.
Pe and trecerea lui e (ea, in) in d (a, an) clupa con-
sonante labiale s'a intamplat numai in pozitie tare si s'a
desvoltat ca lege fonologica numaikla Dacoromani, prefa-
cerea lui e in d dupa, vocala labial u este strromana si
indiferenta fata de pozitia urnatoare : nu avern numai *o-
vae (< ova) > oud (arom. oaua, megl. owlet), ci si ouale
(arom. oauale, istrorom. ovate < otcale). Tot astfel se ex-
plica, prin fonetica sintactical, prefacerea lui illum si istum
in al i dist in calulu al alb, omullt ast bun. Pluralele actuale
di i ale sant forme analoage; mai de mult se spunea de si-
gur, precum se mai aude azi, bunaoath in regiunea Braso-
vului, ei i ele, caci prefacerea liui e in d nu mai era posi-
Ma in constructnle can ei alln, fetele ele frumoase, unde
?Ili si. illae urmau dup6 o vocala palatalg. Inteo limba, in
caxe simtul pentru pozitia moale" a intrat in sistemul
fonologic, jocul intre a si e din al fata de ei, ele trebuia sa,
fie adus in legatura, cu pozitia tare si moale din silaba ur-
matoare.
Dupg, cele aratate intelegem acium si pentruce influenta
pozitiei moale se manifesta, in ingsura diferia asupra lui
Td, a i . Aceasta influenta lipseste cu desavarsire la
fii, fiindca i lung dupa labiale nu s'a schimbat in et, iar
www.dacoromanica.ro
.cazurale cu lab. +dn nu au produs, precum vaouram, ana-

bpi. Mai numeroase sant exemplele de schimbare a lui
fei in T. e in pozitie moale, caci l cele de d dupa, labiale, sa-
ruia Ii corespunde un e in pozatie moale, sant mai dese si
au produs analogii mai multe. Baca in sfarsit fyi a treeut,
in pozitie moale, in cele mai multe cazuri in d, atragand
dupg sine si pe *rdpede > repede, explicarea nu ne-o dau
numai eazurile numeroase de lab. +a earuia ii corespunde
lab +e in pozitie moale, cu multele analogii, ci i un alt
factor. Dupa ce ea devenise, la Dacoromani, e inaintea lui
e din silaba urmatoare, au putut fi interpretate ea alterate
din cauza pozitiei moi urmatoare I exemple ca s arei
fat'a de tu eeri, el eere. Asemenea cazuri sant foarte nu-
meroase, cuprinzand cuvinte cu t, 6, k, d, in uncle regiuni
si on S, at inainte de e, cu un numar destul de mare de a-
nalogii. Astfel :
a) dupa zartei (hbertat) - zerte, zerti ; iarbd (herba)
- terbi ; iapei (equa) - lepe ; mold (haecla) iede, iezi s'a luat
st n.-gree. 'Icivvng > lene, paleosl. jasli > sesle, talzare >
tdzere (i celelalte verbe de categoria aceasta), apai in fle-
xiune biata - biete, buruiana - buruzene, poiana - poiene,
poiata - pozete, Stoian - Staiene ; baiat-bdzett, muiat-mmeti.
Pozitie moale formeaza si 1 ; paleosl. boljarinii > boier; oa-
ie +ar > oier ; paleosl. vistijari > vistier ; lat. vinearius
> vier. In chalectele transclanubiene, uncle ea s'a pastrat
inainte de e, nu gasim nici analogia arom. uiar. In tex-
tele noastre mai vechi intalnim de asemenea pe a pastrat
Inca tdiare, despuzare, muzare, subtiare ; azavea, iasle,
prizaten ; butace, toiage, trotane ; buruiane, poiate ; piale ;
boiale, razale ; boiar, vistiar, viiar. La participiu avem si
azi Im4iati (fata de substantivul Wet, muiati (feta de
substantivul micieti) ;
b) clupa ceapd (caepa) - ceepe; sei inceapd (incipiat)--in-
cepe, incepi, s cearnd -cerne, cerni; ceartd (certat) - certe,_
c,erfi etc., geand (gena) gene ; geamd - geme, gemi, etc. s'a
orientat : paleosl. paati > pecete (t paate) ; paleosl.
klujue'ari > clucer (1* ch16cer) ; bulg. grani'ear > grdnicer
(tot astfel gropnicer, jitnicer,laicer, etc.) ; rus. 6a0ca > tea,-
50*
www.dacoromanica.ro
788 S. PUSCARIU
cei, cu plur. coti ; alb. kafs > ceafic, cu plur. cefe ; turc-
.janta > geantd, cu plur. gente, turc. hanuar > hanger(iu)
(t hanarrts).
c) Aceca$i trecere o avem dupa k i a: impiirechera-
(-1- impdrechiare), privtghere (t privighiare) etc., regional,
in Mold. si Transilv,, $1 dupd, s $i j : ,satra% - plur. Rtre,
gtrpe > $erpe, jale > jele etc.
Daca', m'am oprit cam mult la o chestiune de aing
nunt, a fost fiindc6 voiam s clemonstrez, inainte de toate,
&, o neregularitate" de ordin fonetic nu este iun motiv su
ficient spre a respinge faira o mai de aproape cercetare o-
etunologie atAt de evident ca rapidus > repede. Dar soar
ta acestui cuvnt mi s'a Parut lamuritoare si pentru a ilu-
stra cum se poate ivi in sistemul fonologic al
unoi limbi, printr'o interpretare ulterioar d. a mate
rialului de 1imb5,, un factor nou $i atat de deciziv cum_
e pozitia moale". In DR. II, 38 am aratat ca", hmitele u-
nei legi fonologice pot fi une-ori extinse dincolo de stadiuE
original.. Acesta a fost cazul $1 la fenomenful de care ne-
am ocupat. IndatA ce simtul pentru pozitia moale" s'a sta-
bilit in dialectul dacoroman, este user de inteles c. atat
de colorata conjugare invat, inveti, invatd, invatam, sci-
invete... a putut atrage dupg sine pe arid, care avea si
el un schimb intre vocalele a si a din tulping (ardt, aratd,
artitam), facnclu-1 s'a. se conjuge, in unele regiuni, ardt-,
areti, aratd, ardtdm, s arete... Asemenea anallogii" gnt
produse de simtul de organizare cu care ne-am nAsout st
care face ca s. unim in categorii materialul extrem de bo-
gat de limbg pe care-1 inmagazingm in mintea noastr. A-
cest spirit de organizare, auxiliar necesar al mnemotehni
cei, poate cleveni deci un principiu generator in limba.
Scoala neogramatica era preocupatg sa Rung in evi-
den% admirabila regularitate a legilor fonologice, prin ale-
gerea cazurilor probante i prin eliminarea exceptiilor",
explicate ca produse ale analogiei. Din punct de vederes
didactic, aceastg reducere a materiahilui linguistic la CA
teva cazuri tipice a dat rezultate excelente, tot astfel pre
www.dacoromanica.ro
4cum o schitg desenata in cgteva linn caracteristice, ne-

,glijiincl in mod volt amg'nuntele, poate fi in anumite im-
prejurg,ri mai instructivg decat .0 fotografie.
Astgzi insg stina cg regularitatea legior fonologice e
uneoti rezultatul interpretrii materialului de hmbg din
partea subiectelor varbitoare, cgei acestea nu sant numai
Aransmildtori pasivi ai unor evolutiuni de limbg intAmplate
in afarg de ei, ci sant plgmaditori actin ai graiului, reac-
,tionnd, ca cbservatori neobositi, in mod constient fata,' de
inovatiunile ce li se transmit si fhnd insisi centre de ener-
gin inm atoare. Slim cg, regularitatea, inteadevar impresio-
.nantg en care se cnodificg, in unele timpuri, in rostirea co-
lactivd, anumite sunete, hpseste in alte cazuri, care nu a-
jung sg se cristalizeze in legi" fonologice. Astgzi curio-
zitatea noastrg stiintificg, ar vrea sg deslusascg, cauzele ce
fac ca anumite inovatiuni de limbg sg fie prmaite bucuros
.si imitate numai decgt, iar altele A, se izbeascg de o re-
zistentg colectivg. De aceea atentamea noastrg se concen-
.treazg, din ce in ce mai irmlt asupra cazirrilor pe care scoala
neogramaticg credea cg poate sg nu le ia in seamg , a argta
aceste cazuri in lumina adevaratg ni se pare cluar mai
important, deCgt a cguta cu tot dinadinsul sal 1e explicgm.
Azi sntem constaenti cg de cele mai multe ori explicgrile
noastre nu pot fi decgt provizorii si eg vor trebui sg fie
inlocuite cu altele, en fiecare pas Pe care Stilflla il face
inainte. De aceea, cnd totusi incercgm sg dgm explicgri,
-voini mai mult sg, argtgm posibilitati de iatelegere, sg de-
schidern discutii, cleat sa," dgm solutiuni, stiind cg ceea ce
e menit sg rgmng din lucrgrile noastre nu sant explicgrile
de anignunt, ci perfectionarea metodelor de investiga-
tie si materialul strgns cu grijg si redat cu fidelitatea unei
fotografii.
De aceea n'am pUtut admite explicarea prea de tot neo-
gramaticg data de Densusianru inconsecventei in tratarea
lui e dupg 7/1, pgrndu-mi-se cg, el aplicg clincolo de limita
Trababilitatii un principu in sine just. Intr'o criticg Manta',
lucrgrii mele Studii zstraromdne II (Grai si Suflet", III,
446-4531) Densusianu nu admite a a a putut trece, subt
www.dacoromanica.ro
790 S. PUSCARIU
accent, in e, dup g. ct i t, ci crede ca, chem, cheini s'a.

luat diupg chemdm, care are trecerea normalg a lui chi;
> de- . Precum se vede din cele expuse la pag 778, nol sta-
ruun a crede c c/a in pozitie tmoale a trecut in che, ch"c1
cazuri ca $chez, c'hei ni se par hotaritoare. Sau credo Den-
susianu c e din aceste auvinte s'a refacut din derivate ea
chenin, cheitei? Dar care ar putea fi derivatele accentuate
pe sufix dupa," care s'au orientat urechrnztd, peiduchrnitei,
unghr, stuighr ? La ce conduzli neverosimile poate duce
conceptra acea,sta despre influenta forraelor cu alt accent,
ne area' ceea ee sustme Densusianu despre prefacerea lui
u in i clupg, cl i gl. Inchid prezinta reclucerea lui zu, la i
pentruCa, a suferit analogia lui *inchtzdnd' (< 4incluu-
zcind) numai ea aton tu s'a reclus la i" (p. 451). Adecg, :
.
verbul include, care in toate formele lui flexionare, afar&

de gerundiul incluzond, are accentul pe tulping, s'a orien-
tal in ceea ce priveste vocalismul su dupg singur a
si destul de rar intrebuintata form 5. a gerundiului In Hz-
sloire de la langne rourn. II, 27, la care trimite, se mai
citeazg si inchisoare, care ar fi influentat pe include.
deci iar se admite Ca' derivatul a schimbat aspectul cuvan-
tului simplu 2.
Tot astfel Densusianu nu crede in rolul mare pe care-I
atribuiu factorului asimilare si disimilaze Exemplele de n
nerotacizate la Istroromni el nu. le crede pricinuite de ve-
cingtatea unui r sau n, m, combaTand (Grai si suflet" II,
391-392) si pe A. Rosetti, care admite punctul mieu de
ved.ere. Densusianra mita ins'a un lucru. Dacg Ia Tstroro-
1 Asteriscul e de sigur pus din eroare.
2 Acolo se mai citeaza minciund, in opozitie cu mincinos
alte cateva exemple, in care de sigur jocul intre ju i se
2.
datore0e schimbulm intre sufixele -lune *1 -md, ca in fdtdctune

= fdtdcind etc. Vocalismul din Nut < slay. bljudo, cm < sarb.
dun, iboste < slav. ljubosti, arom. ngl'und = gluma, etc. ne
arata c l subt accent u poate trece in i dupa consonante pa-
latale. De asemenea exemplele citate mai sus de prefacere a lui
a in e in pozitie moale, durd palatalele j, 6, s7 it i 6, face O.
mai probabila parerea ca d a dvenit dupa. c/, gl in pozitie-
moale.
www.dacoromanica.ro
mani cele mai multe cuvinte cu n pastrat pot fi la rigoare

explicate ca mfluentate de dialetul venet 1, sau chiar croat
(strin strem", dup5. cr. stran), nu tot asa se poate explica
lipsa rotacismului in textele noastre vechi cu rotacism de
altininten consecvent. Astfel in Godicele Voronetean forme
nerotacizate sant strdminare i meinte, care au un m in si-
laba precedenta ; in Psaltirea Voroneteang avem tot in ve-
cinatatea lui n, m i r cate o data fdreina CI 15, bdirdneatele
XCI 11b (alaturi de bdtrdru), minuri LXXVII 43b (alMuri
de obicinuitul mirun), tineare 9,51 (alaturi de tire!), intu-
neareeu LXXXI 5a (alaturi de obicinuitul inturearecu) ;
in Psaltirea Hurmuzachi, cazurile, foarte rare, de n nero-
tacizat, sant, dupa Candrea (Psaltirea Scheiana 49) in-
china-ne-vrem 113v/12, m[d]nule 191./8, mene 2443, suspi-
narea 8r/18, fennel 1741. Mai mult decht atat, vecinatatea
acelorasi sunete impiedea rotacizarea uneori si. la Alba-
nezi, cf Zeitschrift f rom. Phil." XXIX 632.
Dar mai este ceva. Densusianu nu admite inflruenta
asimilatoare sau disimilatoare a sunetelor invecinate in
istrorom 'iner, fiindca, n'o intalnim in tirer i virer (Grai
si Suflet" II, 292, cf. III, 448). Dar tocrnai ceea, ce caracte-
1 Dacit varianta cdrbur o numesc, in Studit istroi omdne II,
formA sugerata", n'o fac pentrucil astf el as vrea prea tiv:or
s'o inlatur", ci fundca de fapt Bartoli o d5, ca atare si mi se
parea important de stiut ca forma farg, rotacism e cea care s'a
wit in mod spontan in mintea subiectului chestionat, iar cea
rotacizat;1, numai dupa ce i-a fost sugerat. Acceptnd o termi-
nologie noia, in parte dup5, A. Meillet, am facut distinctia intre
asimilare si disimilare pe de o parte si acomodare-
si dif erentiare pe de altrt parte, intrebuintand terminn din-
tam numai pentru ceea ce mai nainte se numea asimil a r e
si introducand terminn din urm'a pentru influentarea asimila-
toare sau disimilatoare a sunetelor ce se gasesc in nemijlocit
apromere unul de altul. In 100 $i 101 din lucrarea mea nu
fac alta dealt dau o enumerare a acestor cazuri, arathnd si f e-
lul in care articularea sunetelor s'a influentat. La pag. 136 se
aratA deci numai ce schimbari de msurg. f onet il c 5, s'au
intiimplat la prefacerea lui scamnum in scand $1 nu se dil ex-
plicarea ' f onologica a fermmenului, cu atat mai putin poate
fi deci vorba de o explicare vaga si improvizata".
www.dacoromanica.ro
792 S. PUSCARIU
rizeaza cele mai multe analogu" si accidente generale"

este neregularitatea ou care apar. Oare daca prm Muscel
se zice strip, sa nu credem ca, forma aceasta e metatezata
din rzsip, funcica nu se zice si *sznzp in lac do zustp ? SA
nu credem ca vechiul fafe (pluralul lui faiii) s'a schimbat
in fefe clupa analogia lui fete (Cu singularul fat), fund-ca
pluralul lui falii a rmas fale, iar de la faei avem faqe .5i
fese (alaturi de No i feSt)? Gaud se ciocnesc unul de
altul sau cad deodata douA pahare pe jos, unul se poate
crapa sau sparge, pe cand celalalt ramane intact. Cine
poate spune, in stadaul actual al cunostmtelor noastre, de
ce cuvintele, in vecmica lor ciocnire cu alte cuvmte,
une-ori sufer accidente fatale si alteori nu ? Dar a nu ad-
mite accidentul fiindca el nu a fost fatal pentru toate cu-
vintele aflate in situatia analoage, mi se pare gresit si izvo-
rind dm conceptia neogramatica despre contagiunea fara
posibilitate de a-i rezista a schimbanlar de rostire.
Voind sa," arat ca dialectele romane prezinta aceleasi
legi fonologice si chiar si aceleasi cazuri de rezistenta fata
de ele, am citat, la pag. 318 a Studzilor istroromdne II,
cazul pastrarii lui v mtervocalic in cuvantul avea < ha-
here. Densusianu ma trimite la singura explicatie ad-
misibila" a acestui fenomen si adeca cea data de el si Can-
drea in Dtcf. etim. Ii multumesc, dar era inutil sa mi-o
citeze, de oarece o cunosteam si co, in redactia original,
data de Weigand, precum se poate vedea din trimiterea la
Jahresberzcht IX, 45, pe care o fac in Studii istroromdne
If, p. 195, unde insa mi se pare mai probabila o alta ex-
plicare, data de Bartoli.
De asemenea Densusianu nu admite un *kektznem sau
*keptinem spre a explica pe istrorom tdplzr, mentinandu-si
parerea, ca acest cuvant, fiindca se gaseste supt forma
Maptein in regiunile vestice ale teritoriului dacoroman, se
poate invoca ea dovada Ca Istroromanii sant Dacoromani
emigrati in Istria. Obiectiunea ee i-am facut-o, ca in re-
giunea in care se rosteste tgaptein se zice si Mem (din chenz),
deci Ca M < k e un fenomen nou, caut s'o inlature cu ob-
servarea ca schimbarea lui k in 16 nu este un fenomen care
www.dacoromanica.ro
poate fi fixat intre anumite limite, in regiunile unde o in-

thlnim s'a produs mereu, asa ca. au participat la ea cuvinte
de diferite categorii (vedem acolo ehiar forme relativ mai
noua, participand la acoasta, transformare fonetica, cum e
d. e. chior, de provenienta turceasca, devenit tgior). Deci
kapkin, introbumtat in epoca in care se zicea Inca. dem, a
putut deveni Maptein si tot astfel, cu ta (Mem), a ajuns mai
tarziu, dupa. transformarea lui cr in k, sa fie rostit dent".
rasancl la o parte pe Mtor, care in &Geste Tegiuni vestice
nu e imprumutat din turceste, ci e luat, cu rostirea aceasta
cu tot, din sarbeste (dor), mi se pare ca cele sustinute de D
se pot intoarce tocmai impotriva tezei sale. Inteadevar, claca,
1,: poate deveni ta in timpuri diferite lucru pe care 1-am
uratat 5i eu in DR. IV 1379 (nota) atunci acest lueru
trebue sa"-1 admitem I pentru leepten, care a putut deveni
fdptir si taaptiin l dupg. despartirea dialectelor, la Istro-
romani pe de o parte si la noi pe de Oa parte,. 0 legatura
mai intima intre forma istroromana si cea dacoromana am
putea presupune numai daca ni s'ar putea dovedi vechi-
mea mare a formei Maptan la noi i feeptir in Istria. Tot
astfel, pang, nu ni so va proba ca. rostirea lui n e ca ai
este, in Bihrr, foarte veche, cu greu vom erode ca. Istroro-
manfi, cu al lor sccind, si Meglenitii, cu al lor scand, Ii
trag originea din aceste regmni dacoromane (de unde Istro-
romami au dus in Istria si Totacismul lor, iar Meglenoro-
mnii in Macedonia hpsa lor de rotacism) 1, ehiar dacg
am adimte, cu D., el scan& s'a desvoltat in *scaunde si
apoi in scaunde, de unde s'a format noul singular scand.
Nu-mi fac nici o iluzie Ca obiectiunile aduse si exPli-
canto propuse de mine il vor face pe Densusianu sa-si
schimbe parerile. Sant chiar sigur ca el va continua sa
combata ipotezele" mele ce due la fonetica de acum o
seta de ani", sa-mi bage vina ca compile explicatiile" si
sa se mire ca. staruesc sa, nu tin seama de evidente" si
sa nu recunosC lucruri deplin lamurite in fonetica si le-
Desi Alexics in colecha sa de poem populare ateslit forme rota-
mate passtrate pan& an In Biharia.
www.dacoromanica.ro
794 S. PUSCARIU
xicul nostru" (III, 450-451). Eviclentele i lacrurile de-

plm lamurite sant, fireste,.cele publicate in Hzstoire de la,
langue rowmaine i in Dictionaru2 etintologic.
Cetind articolul Pentru probitatea stiintificd in
Grai i Suflet". III, 439-441, un elev al nneu si-a luat
osteneala, s. cerceteze acest Dietwnar etzmologie, cat a apa-
rut, din punctul de vedere al probitatu stnntifice".
Rezultatul este urmatorul Cipariu, Miklosich, Hasdeu,
Schuchardt, Meyer-Lubke, Tiktm, Weigand, Puscariu si P._
Papahagi sant citati, impreuna., de 35 de on (din acestea,
de 11 ori spre a-1 combate), pe cand Candrea e citat de 76
ti Densusianu de 109 on. Este oare, m, intreba elevul, con-
tributia pe care toti autorn enumerati au adus-o lexicogra-
fiei i fonologiei romane caci Dietionarul etzmologie se
ocupa, cu predilectie cu explicarea desvoltrilor formale
inteadevar cea de 35, sau, mai exact, de 24 la 185 9 I-am
aratat c, orice autor Ii aduce anal repede aminte de scrie-
rile sale deck de ale altora si daca trimite la ele este fnnd-
c a. nu mai vrea s, repete amanunte pe care cetitorul le
poate gasi la locul citat , chnd o carte are cloi autori, ci-
tatiile se explica si prin dormta de a nu lasa neclurneriri a-
supra paternitati ideilor. Totusi e curios, mi-a replicat e-
levul, ca nu se scrie, dupa," o etimologie ca ndmaie < ant-
malm, W. Meyer, Latinisehes Neutrum 101" (pentru for-
mele romanice) i (pentru etmologia cuvantului romanesc)
ZRPh. XXVII 744", sau dupa, cumpdt<compituin, ZRPh.
XXXVIII, 680". $1 mai curios e c etunologia lui intina <
in + tgnuare, e atribuita, in 1910, lui Densusianu, desi, cu
cu un an inainte, o publicase Puscariu in Worter uncl
Sachen" I, p. 111-114. Am aratat elevului mieu c o eti-
mologie ca animalia > 'donate e atat de evidenta incat,
dupa ce a lost pusa in circulate, a, devenit bun comun,
fara sa ne mai dam seama, Gine a at-as mai intaiu aten-
taa asupra ei. Cat despre legatura etimologica a lui intina
cu tenuare, desi este, din cauza sensului indepartat, mai
putin evidenta, si clesi, in 1907, cand aparea intaia fasci-
cola din Diet. etim varianta atinet nu este pomenita,
ea poate s fi fost facuta simultan si in mod independent
www.dacoromanica.ro
PE MARGINEA CARTILOR 795,
de doi insi. Astfel de cazuri s'au mai intamplat si in alte

parta. Astfel ital. bonaccia a fast explicat ca analogic dupa
nudacia simultan i fara sa she unul de altul, de doi in-
vatati, precum se vede din afirmatia lui C. Salvioni.
Iar la noi, explioarea pe care o dau mai sus lui a din
at sl dst am tiparit-o in Dicfionarul Academiei, in coala
care e datata din 27. V. 1907. In acelas an aparura intaiele
fascrcole din Dicf. etim. de Gandrea i Densusianu, care
dau, la pag. 15 si 85, aceeasi exphcare. Daca Densusianu
nu pomeneste de etimalogia data de mine, este fiindea n'a
cunoscut-o, sau, daca a cetat-o, fiindca a voit s arate Ca o
aflase si el, si numai intamplator i-a luat-o altul pe di-
nainte cu puiblicarea. Un invatat cu atatea opere impor-
tante la activul su, ca 0. Densusianu, nu are nevoie sg,
se impauneze cu penele altma. 0 etnnologie, mai anult sau
mai putin nu, mareste si nu-i scade meritele castigate
pentru falologia romana. De aceea, doca el se da ea autor
al unei etimologii, trebue sa-1 credem pe cuvant Daca e
asa, continua indiscretul mieu elev, cum se face insa Ca
Densuslanu ii face totusi proces de lipsa de probitate
stnntifica" lui Th. Capidan, cand acesta nu-1 citeaza pen-
tru un loc comun, cum este constatarea Ca." nomazii tura-
fliCi erau cuceritori, sau flu admite c ideea unui Muzeu al
Limbei romane s'a putut naste independent in mintea lui
Iosif Popovici si a lui Sextil Puscariu, mai ales ca Popo-
\ ici se gandea la niste arhive fonografice, dupg, modelul
celor intemeiate la Viena, iar Puscarm eoncepea ideea de
Muzeu cu totul altfel, precum se vede din articolul-program
al Dacoromaniei p din reahzrile de la Cluj.
lata intrebari a care n'am mai gasit raspunsul, sau,
mai bine zis, am preferit s raman dator cu el.
Do oarece anumitele atitudini" de care vorbeste Den-
susianu in articolul citat trebuiau prezentate ea fiind ale-
filologilor de la Cluj, nu puteau fi crutati nici cei mai h.-
nen. In scrierea lui S. POP, Buts et mthodes des enqutes
dialectales (Extras din Melanges de l'Ecole Roumaine en
France" II-e partie, Paris, Gamber, 1927), nu gaseste de-
www.dacoromanica.ro
796 S. PUSCARIU
cat prezentan altfel de cum trebuiau". Totusi lucrarea a-

eeasta este meratoasa., iar autorul ei dovedeste un spirit
critic remaroabil i aptitudini de cercetator care ne indrep-
tatesc la man sperante Ca elev al lui Gil Heron, fascinat de
lectumile maiestrului, pe care a avut Inc fericirea s-1
apuce in viata, Pop este un partizan deolarat al anchetelor
pe teren. Materialului adunat in sons, prin coresponclenta,
el nu-i atribue deck o valoare informativa. De sigur ca
in privinta aceasta incap thscutii. Anchetele pe teren, mar-
ginite in mod fatal la un numar restrans de chestiuni, li-
mitate la cuvantul scos din ambianta sa si incadrat intr'o
singurg fraza, de obiceiu multumindu-se sa redea graiul u-
nui singur inthvid, desi au avantajul unei exactitati mai
man si al comparabibtatia, ne lasa totusi neclumeriti asu-
pra atator chestiuni pe care am vrea sL le cunoastem si a-
asupra carora ne pot da deslusiri pretioase rIspunsurile
corespondentilor, care au ragazul necesar sa observe graiul
in toata amptoarea lui si in gura tuturor localnicilor. Dar
nici absolut sigure nu sant totdeauna datele anchetorilor pe
teren, Caci nu sant excluse greselile de rostire si mai ales
de auzit i de transcris, cu deosebire Gaud anchetatul si an-
chetorul sant obositi. Dimpotrivg datele corespondentilor,
chiar cand ei nu au o pregatare speciala, pot fi uneori
foarte precise. Intre naembrii corespondenti ai Muzeului
Limbei Romne pentru al doilea chestionar (Casa") sant
unii, care prim observatiile lor subtile dovedesc ca adesea
diletantul descopere un material mai interesant decat spe-
cialistul, caci acesta de cede mai mune ori are euriozitatea
stiintifica indreptata in anumite directii. De aceea credem
c. anchetele pe teren i cele prin curespondenti se intre-
gesc reciproc si c oricum ar fi cules materialul cu care
lucram, el devine utilizabil abia in momentul cand este
privit cu critica necesara. Cu metodele entice pe care filo-
logia le-a desvoltat in eursul timpului putem restabili limba
vremilor trecute din texte sense de gramatici frg oulturg.
si transmise defectuos ; cu atat mai usor putem utiliza da-
tele conternporanilor nostri, chiar child ei nu implineso
-toate conditiile um r culeghtori ideali.
www.dacoromanica.ro
PE MARGINEA CARTILOR 79T
Privirea istorica data de Pop este foarte utilk cjci

ne arata metodele pe care experienta le-a dovetht grasite $1
achizitiile noua care se datoresc unor aninti geniale ca Gil-
heron. Emunerancl incercarile de anchete dialectale la noi,
nu trebuia s. uite studide inclelungate ale lui Candrea in
Banat si colectia de texte cuprinse in publicatia Graiut
nostru de I. A. Candrea, 0. Densusianu si Th. D. Spe-
rantia.
0 foarte frumoasa caracterizare a opera lui Vilhehn
Thomsen, cu prilejul mortii marelui Invatat danez, d. Vmoo
BRONDAL L'oeuvre de Vilhelm Thomsen, in Acta Philolo-
gica Scandinavica" 1927, p 289-318 (Extras, Copenhaga,
Gyldensdal, 1927).
In Omagiul" declicat lui Voretzsch p. 58-86, publical

GERHARD ROHLFS un studiu intitulat Baskische Kultur im
Spiegel des Lateinischen Lehnivortes (Extras, 1927), ajun-
gand la concluzia c influenta, latina s'a exercitat asupra
vechii limbi a Iberiei intr'o masura mai puternica si mai
inchegata cleat in limba germana, cella, albaneza i gre-
ceasca. Nici una din limbile prelatine, care mai clainuesc
"Ana azi, nu si-au imbogatit tezaurul lexical cu atata insi-
stent5, cu imprumuturi din limba inaintata a Romei" (p.
83). Imprumuturile acestea au un caracter arhaio, fie prin
forma lor bunaoara prin pastrarea lui c i g nealterat
inainte de e, i, ca in cuvintele latine imprumutate de Greci,
Alhanezi i Germani1 fie mai ales prin conservarea u-
nor cuvinte vechi, care nu se mai pastreaza in alte limbi
romanice, sau nu se mai conserva decal in regiuni izalate..
Unele din aceste aavinte se gasesc si la noi, de ex. ternpora,
mtelligere, opus, colus, caucum (p. 83) iar urkila < furcilla
are, oa la noi, intelesul de Spinnrocken" (in nota la pag.
75 autorul area existenta furcei de tors cu doua coarne si
in alte regiuni romanice). Remarcabila e i pastrarea plo-
Remarcabil e pIstrarea lui n Inainte de s In antzar

gascl" < anser
www.dacoromanica.ro
798 S. PUSCARIU
zivelor afonice intre vocale, un fenomen care se gaseste si

pe teritoriul aragonez1 (85-86).
Vorbind., in legatura cu Balkanftlologten de Kr. Sand-

-feld despre iradierea Ramei si a Bizantului in. Peninsula
Balcanica (L'irradiazione di Roma e Bisanzio nei Balcani,
Estratto dall' Archivio glottologico italiano", vol. XXI
Sezione Bartoh.), VITTORIO BERTOLD1 (15,, intre altele, cateva
date instructive pentru istoria numirilor noastre de
plante busuioc, leugean i daftn. Grecescal PccatXm6v e un
cuvant relativ nou, care a Inlocuit pc vechiul thIcup.ov si a tre-
cut cu accentuarea greceasc a. si in unele regiuni ramanice,
la Unguri si la Slavi (de la care 11 avem noi, cf. Dict.
Acad.); Xcyucivtx6v al lui Dioscoride a fost absorbit i s'ar-
putea zice, monopolizat de cultura carolingica ; prescris de
Capitulare de Villis a fost rgspandit pe pietele Europei in-
tregi in forma noua, refIouta dupa model latin, levisti-
gum" (p. 7-140). Cat despre daphne, dacumentat din vre-
muri vechi, acesta e raspandit numai in regiunile cu sub-
strat grecesc. Pentru forma romaneasca. dafin e a se Com-
para, in afara de cele spuse in DR. IV 1386, si adjectivul
grecesc Sdapvcvo; asupra caruia atrage atentia Bertoldi (p.
8-441) si care, substantivul, ar fi putut da, cu disimilarea
totala a celui dintaiu n, &Win. La pag. 6 (= 139), luera-
rea lui Pa.scu despre Elementul romanesc in limbile bal-
canice" e considerata ca -un tentativo fallito".
In alta din numeroasele i savantele studii de termi-
nologie botanica ale acelmasi autor, Per la storia del les-
sico botanico popolare (Extras din Archivum romanicum"
XI-1927, p. 14 30), gasim atestat, pentru Rhododendron
ferrugineum et hirsutum, intr'o regiune intinsa a Alpilor,
numirea uep (itp, Zup, up etc.), despre care J. Jud (Bull.
dial. rom. III, 17, nota. 2, citat de Bertoldi) erode c sta.'
in relatie etunologica cu baza galica juptkellos, care in-
1 Cf. i constatrile analoage facute de Meyer-Lubke, a-

supra arora am vorbit in DR. IV, 1308.
www.dacoromanica.ro
semneaza jneapan". Legatura cu jelni ' nostri, ouvant cu.

etmaologia neclarificata, este cu atat mai probabila cu cat
si pentru Pmus Cembra (germ. Zirbel-Kiefer) exist& un
cuvant alpm", Care nu poate fi despartit, precum vom
mai avea &cam, s'o aratam, de zeimbrul nostru, care se
aude tot numai pe inaltamile Carpatilor.
In Zeitschrift fur slavische Philo logie" III, (1926),
149-134, plIbliCg ERNST GAMILLSCHEG un articol Zum Do-
naunamen, in legatura cu studml lui Max Forster despre
numele Dunani. Anahzand parerile anterioare, el respin-
ge cu drept cuvnt pgrerea ca Dundrea ar fi la noi impru-
mutat dm v.-bulg. Dunavi, cu adaogarea untu -re (ca in
infinitive ccinta- ecintare, dupa Weigand, sau ca in ad-
yerbe alnunterea2, dupa 13yhan). Dovedeste ca nici ex-
plicgrile lui P. Parpahagi (*Duna + rea) 0. a lui Motogna
(*don rail" + a + sarmat rd rau") nu pot fi adrnise.
Se raliaza la parerea lui G. Pascu 5i V. Yaryan, care admit
autohtonia numelui Dungre la Romani. Pe cand Romanii
(Dctnubius) 51 Gotn (Dunawi) au imprurnutat numele de
la Celti, Romarni conserva forma traca corespunzatoare
*Donare sau *Drawls, care a insemnat raul" sau rata
mare" Concluzille autorului sa,nt : Din cercefarile anilor
din urm'a rezulta in mod neindows c'a Romanii nu au
emigrat in estul Romniei de azi, allecal in Moldova, in
1 Dupil Pantu, Plantele s. v., ye/A, = jneapa' n = Pinus
Pumilio. Prin Buceci am aunt curent acest cuvnt si La Jepi

se numeste o parte a acestui munte. Prin Banat (dupa c Tirii
comunica Dr. A. Coca din Oravita) yep de cucuruz = tulem de
cucuruz (porumb). Pentru acest sens, cf. cucuruz de bra d.
In amandouri sensurile (cf. Siiinean, Diet univ. s. v., Viciu, Glo-
sar s. v. buzduga n, Pamfile, Agrtculura 87) intalrum si va-
rianta yip, dup5, Dame, Diet. rom.-franc., si 3up = jneap5.n. Cu-
rios ca evolutie de sens e derivatul yzpan = stejar" (.5ezdtoa-
rea IX, 6 ; Grigorm-Rigo, Med. pop. I, 183)
2 Cu aceast ocazie Gamillscheg explic6 pe -re(a) adverbial
In ature(a) etc., ca o disimilare din -le(a), in care recunoaste o
form6 scurtatA din lat valet, ca in obebelli ori unde" (in
Italia de sud) < ubi velles. Nu admite explicarea din -libet pe
-care o ddusem in DR. III, 397 s. u.
www.dacoromanica.ro
800 S. PU$CARIU
Muntenia estica si in Basarabia, inainte de secolul XII.

Pe de alta parte se evicIentaaza tot mai 16murit ea Oltenia
si Banatul invecinat, si probabil cu deosebire tinutul din
nordul si sudn1 Carpatilor sudvestici, au fost regiumle care-
au continuat MIA' intrerupere tradrtia latina. Acest lucru
e intarit prm numele Dunarn. Dug am admite ea Ro-
manii colomzati in Dacia si urmasu lor s'ar fi pierclut
f gra urma sau ar fi emigrat spre sud si vest, nu am in-
telege cum s'ar fi putut 'Astra numele *Donans, impru-
mutat de la Traci. Aromanii, care s'au despartit de Da-
.-
coromani cam pe la anul 1000, au v.reimprumutat numele
Dunarn dm vechiul turcesc Duna ; tot altfel Albanezii,
care au trait timp indelungat cu Romnii nordici (cf.
Zeitschrift fr Slavische Philologie I, 418). Numele vechiu
ar fi trebuit sa dispara si la Dacoromani, daca s'ar fi in-
tors numai dupa multe secole in tinuturile locuite de stra-
mosii lor, uncle in rastimp se pierduse once reminiscenta
despre Tralcii imparatului Traian. Numele Dunhill a fost
auzit si imprumutat de parintii romani ai Romanilor prin
regiunea Portilor de fier si s'a pastrat acolo in continuitate
neintreruptV (p. 153-154).
S. PUSCARIU
www.dacoromanica.ro
REVISTA PERIODICELOR :
1925, 1926'.
Bibliografii. Bibliologie.
13tbltografta la not. Aparatul informativ bibliografic, care-
e de o necesitate primordial& in activitatea stnntificd, are 4
la noi bune inceputuri, iar asttizi, prin strklania catorva oa-
meni de culturd, tinde a se destivarsi. Lista a publicatnlor noa-
stre bibhografice. (C. T. C. VII, 16).
Baliographte der Jahre 1922 und 4923. Contine : I. J. VON
GINNEKEN, Allgemeine Sprachwissenschaft ; II. E. SCHWYZER,
Indogermanische Sprachwissenschaft , III. G. IPSEN, Indoger-
manische Alterturnskunde ; . . . VII. N. JoEL, Albanisch ; VIIL
P. WAHRMANN, Griechisch ; IX. J. B. HOFFMANN, ItallsCh ; XII,
0. HUJER, Baltisch-Slavisch. (I. J. 10. Bd. 17-107).
1 D-nii N. Georgescu-Tistu si R. Paul au compus revista
periodicelor romanesti, E. Herzog a revistelor strew() publi:
cate in streindtate, I. Gherghel si I. Chinezu a celor germane
.;;i unguresti publicate in tar&
Prescurtdri Ad. Adevilrul. A. L. A. = Adevrul Li-
terar i Artistic. A. D. = Analele Dobrogei. A. I. N. =
Anuai ul Institutului de Istorie nationale (Cluj). A 0. = Ar-
hivele Olteniei. A. R. = Arclnvum Romanicum. A. S. N
S, Archly fur das Studium der neueren Sprachen. B.
N. = Bibliotecile noastre. --- B. 0. R. = Biserica Ortodox& Ro-
manà. C. T. C. = Cele trei Crisuri. C. Cos. = Codrul
Cosmmului. C. S. = Comoara Satelor. C. L. = Convorbiri
Literare. Cs. = Cosinzeana. C. N. A. = Cronica numis-
matic& i arheologicii. C. Cr. = Cultura cretin. Cv. =
Cuvantul. Dt. = Datina. D. Lz. = Deutsche Literatur-
zeitung. Dna. = Dimineata. Dn. = Dun&rea.
E. I. Sz. = Erdlyi irodalmi szemle. F'. = Fa-
miha. F. Fr. = Fitt Frumos. Fl. = Flamura. -- F. D. =
Foam. Diecezan. Gn. = Gandirea. G. N.=Gandul Nostru.
G. R. M. = Germanisch-romanische Monatschrift. Gl. B. =
Glasul Bucovinei. G. S. = Grai i Suflet. I. E. = Ideea
Europeana. I. J. = Indogermanisches Jahrbuch. I. N. =
Ion Neculce. Iz. = Izvorasul. J. L. = Junimea Literarl.
Kbl. = Korrespondenzblatt des Vereins fur Siebenburgische
Landeskunae. Lm. = Lamura. Lb. Ph. = Literaturblatt
fur germanische und romanische Philologie. M. L. = Mis-
carea Literarri. M. L. R. = Modern Language Review.
Nz. = Nazumta. Neoph. = Neophilologus. Nph. M. =
Neuphilologische Mitteilungen (Helsingfors). N. S. = Neuere
Sprachen. Or. = Orpheus. P. B. = Peninsula Balcania.
Rm. = Ramuri. R. A. = Revista Arhivelor. R. I. = Revista
Istoricl. R. M = Rikista Moldovei. R. B. C. = Revista_
Dacoromania V. 51
www.dacoromanica.ro
802 REVISTA PERIODICELOR
- EUCUTA EMANOIL, Pro blema cdrfii. In jurul cartn fran-

teze. In locul cgrtilor franceze ce se =porta, in tar* nu
totdeauna bine alese, ar fi preferabil o campanie organizata a
-
traducern rornanesti din frantuzeste. (Gn. VP, 233-234)
oi. Nevoia, in tara
BucuTA EMANou.., Cresatorul de
tioastra, a organizatii cartii : lthrgrie, editurg i mai ales bi-
bliotecg. Indicatn pentru o bung organizare. (Gn. yr, 241
244)
BucuTA E., .5tiri noud despre biblioteca Mavrocordattlor
54 despre vtata munteneascd in imp/a /at Const. Vodd Mavro-
tordat de N. lorga. Lucrarea redg dupg cloud cgrti, una de
<locumente tipa'ritg in 1912. si alta de descriere de eglatorie din
1766, cu'reproduceri franceze i anexe, multg atmosferg a yea-
crilui al XVIII-lea rgsgritean". (S. d. m. III`, 611).
- CAREA5 GR., Ribliografia dantescd ropuind Din aceasta
bibliografie se vede ca rdspandirea operei lui Dante in Romania
fost destul de insemnat. Se fac traduceri din opera acestuia
chlar de la inceputul renasterii literaturei noastre moderne.
4M. L. II, Nr. 10, 3).
CracruN loActurd, Istoriogi afia roman& in 1923 z 1924.
Repertorm hibliografic de trtluri, lucrat constnncios i pe un
plan larg dupa indicatule lul Al. Sadi-Ionescu, la biblioteca
Acaclemiei komane. e dit i un suplirnent la istoriografia rc-
mang din 1921 si 1922 sr hste de recensn facute la lucrgri de
istorie. (A. I. N. III, 773-929).
Expozztitle Academiei Romane. Academia poseda cea
mai bogata colectie de cgrti, publicatil, manuscripte i stampe
romnesti, vechi i moderne. Pentru a putea 11 cunoscute sr de
marele public, Academia organizeazti o intreagg serie de
,expozitii, cam in aceasta ordme" : Cartea romaneasca veche
(1508-1820). Cartea romaneasca moclerng (1820-1925). Presa
periodicg (1820-1925), Manuscripte i documente vechi, Docu-
mante moderne i autografe, Portrete vechi i moderne, Harti
geografice, Arte plastice. Numismatica i Bibhografie. (C. T. C.
VIP, 60).
NICOLADSA G., Expozitia de cdrti vechi de la Academia
Romdnd. 0 privire generalti asupra evolutiei cartii romanesti.
f'C. L. LVIII`, 388-392).
- FLORU IGENA, Expozifia cdr/ti romdne.ytt ta Academie. E-
pocile de inflorire literal* infatisate prin cgrtile dispuse in
ordine cronologicti. (A. L. A. VIP, 276. 2).
Societgtii Istorice Arheologice Bisericesti din Chisingu. R.
1. = Revista Teologicg. R. Lg. R. = Revue de Linguistique
Romano. Rom. = Roma. Romania. R. N. = Romania
-Non* S. d. M = Societatea de naMne. $z. = Sezgtoarea
Tr. = Transilvania. T. P. = Tudor PanIfile. T. N. = Tara
Noastrii. Un. = Universul. V. S. = Vestitorul Satelor.
V. L. = Viata Literara. V. R. = Viata Romaneaseg. Vt. =
Vntorul. W. S. = Worter und Sachen. Z. F. S. L. = Zeit-
schrift fur franzosische Sprache und Litteratur. Z. R. Ph.
Zeitschrift fur romanische Philologie
Cifrele romane indicatoare ale anului fiecarui periodic,
rand sant urmate de semnul 1, corespuid anului calendaristic
1926.
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFII BII3LIOLOGIE 803'
HiLNZ, Dr HERMANN, lizblwg1 afla operelor sepal ale st
--art?coletor istorzeo-tzlologzce, can au apdrut de la 1919-1924 In
-hmba germand sz se reterd la tentonul n locultorzi Romdniei.
(A. I. N. III, 931-988).
FLORU IGENA, Muzeul de la Archive. 0 dare de seam& des-
'pre expozttia de stampe, carti vechi, documente $i portrete istat
rice ale colectiei Olszewski. (A. L. A. VIII, 282, 5).
FOTINO MATES, Contributiune la o biblzografie franco-ro-
?nand. Partea I-a (1907-1914). Urmare la bibliografia franco-
romana a lin G. Bengescu. I. Opere relative la Romani, scrise
in 1. franceza intre 1907-1914 II. Opere scrise In 1. franceza,
-cu pasagil care intereseaza istoria, literatura, etc. Romanilor,
intre 1907-1914 III. Opere sense in 1. franceza de autori ro-
. mani intre 1907-1911. (C. L. LVIII, 122-131).
GYoRGY L , A ?omanlai komp.,- es krzyomddk statiszti-
kciga ( Statistica tipografulor si litograhilor din Romania).
Scurt rezumat al Statisticei publicate de Krizso Kalman in
-Nyomdasz Evkonyv (Anuarul tipografilor) pe anul 1926. (E. I.
Sz. III, 87).
KARL BELA, 1919-tol 1924-ig Romanzaban magyar nyelven
megtelent fomdn nyelvtanok, szOtarak es iratmintagyutteme-
nyek. Bibliografia gramaticelor i dictionarelor limbei romane
precum $1 a culegerilor de modele de acte publice aparute in ,
limba maghiara intre anis 1919 $i 1924. (E. I. Sz. II., 123-127).
MARIAN LIVIU, Dreptunle de autor. Inainte de sec. XIX,
nu se obisnuia in Tarile Romanesti sa se pun& numele auto-
rului strein pe traduceri. Interesa raspandirea operel, nu au-
torul. Constiinta i ambitia proprietatn literare au aparut la noi
odata cu ivirea de scriitori orgmali 5i formarea unui public ci-
titor, ce le asigura oarecari benefich. Eliad in prefata gramati-
cei sale dela 1831 area datoria de a respecta dreptul de autor.
Ianake Pasha in prefata Dictionaruhu sau dela 1848, procla-
ma enerolc acest drept, care se va legifera in 1862. (A. L A.
VIII, 2687 2)
MORARIU LECA, Pentru bthhografta penodicelor noastre
Complecteaza bibliografia publicata de N. Dodos si Al. Sadi-
lonescu, .,Pubhcatiunile periodice romanesti", 1913, cu alte 12
-periodice. (J. L XIV, 92-93).
OBEDEANU, CONST. V., C. A. Rosettz, lzbrar Printre mul-
-tele indeletniciri patriotice i democratice ale lui Costache Ro-
setti, el a mai avut si pe aceea de librar Gustul literar, istoric
si politic incepe sa se raspandeasca in societate gratie acestei
hbrarii, unde in fiecare zi numiirul abonatilor se inmultia. (A
0. IV, 483-485).
ORDEANU ION, Sdrbdtoarea cdrtii la Florenta. Descriere
a expozitiei Internationale a earth care se organizeaza din 3
in 3 ani la Florenta. Oprire mai indelungata asupra Sectiei
romanesti. (Gn. V, 53-56).
PANAITESCU, P. P., Inceputurile tipografice in Ucraina.
Dupa, o lucrare festiva a lui Andrei Septicki, date asupra tipo-
grafiilor ucrainene, dese ori in legatura cu cele romanesti. (R.
A. II*, 417-418).
PARHOMOVICI I. M , ratalogul btblioteciz Societdtii Isto-
rico-arheologice bisericesti basarabene din Chisindu. (R. B C.
-XVI, 75).
51*
www.dacoromanica.ro
804 REVISTA PERIOD10ELOR
Ros Ern AL., Cin onique Roumatne (1914-1923). Schn.

de bibliografie critica. Cf. DR. IV, 1315-16. (R. Lg. R. v. 1, p...
146-61).
SASSU CONSTANTIN, Bibliographia Hungariae Historica.
Indicatu asupra publicatiei Institutului ungar de pe lane" U-
niversitatea din Berlin E vorba de liste ale scrierilor despre
lingerie, in alte limbi decal cea ungureasca, chntre 1861 st 1921.
(R. A. IP, 418-419).
SEVASTOS M., Anal ltterar. Trece in revista productia h,
term% mai de seama pe anul 1926, remarcand progresul recut
In jurul romanului, caracterizeaza unele opere i releva activi-
tatea revistelor. Critica literal% e in crag.. (A. L. A. VIP,
No. 265, 3).
- SEOK P., Les travaux .serbo-croates et slovenes dc lin-
guistzque romane (1913-1925). Referat asupra articoleloi sense in
aceste doua limbi. (R. Lg. R. v 2, 263-70).
SODERHJELM, W , Jahrbuch fur Philologie I Critica foarte
inteleapta i facuta cu judecata sanatoasa (Nph. M. 27. Jg.,
14-27).
- TZIGARA-SAMURCAS AL., Con,gresul internatzonal al biblzo-
tecarzlor si al amzczlor cdrii. Congresul s'a tinut la Praga, 28
Iume 1926. Cu acest prilej, s'a comunicat Congresului o scurta.
dare de sea ma asupra bibliotecilor dm Romania. (C. L. LVIIP,
633-634).
Llama G , Almanahul Grafwei Romdne. Laudabil ince-
put al literaturei noastre profesioniste. Volumul pe anul 1926
cuprinde studii asupra istoricului i evolutiei tipografiei la noi
*1 in stramatate. (S. cl. m. lIP, 514).
VEREss N., Az ezdelyz ltonyv-, zenemzi- es papirkez eskedok.
statzsztikaja (= Statistica hbrarilor i papetarilor ardeleni).
Statistica inftiseaza situatia pe lunile Iuhe *1 August 1925, ti-
nnd seama de numarul, gruparea i nationalitatea populatru-
nei ardelene. (E. I. Sz. III, 88).
[Arta Grafica" i Almanahul Graficei Romanen Des-
pre aceste doua publicatn craiovene, in comparatie cu Alma-
nahul tipografilor", editat de Coloman Krizso, in Cluj. (I. E.
VIP, Nr. 186, 4)
Elogh pentru almanahul ochtat de revista Arta grafica'
de, la Craiova. (Gn. V, 30-31).
Chestiuni generale de filologie.
Assn. Tu., Sprache und Bede. Zu de Saussures Allgemei-
ner Sprachwtssenschaft. Fara importanta. (Neoph. v 10, X Jg.,
100-8, 186-93).
- AHLMANN ERIK, Recensie despre Hermann. Ammann, die
menschlzche Rede. (Nph. M. 27. Jg. 98-100).
Recensie despre H. Amnzann, die menschlzche Bede I.
(A. S. N. S. 150. Bd. 270 u.).
Balkan-Archiv I. (G. S. v. IP, Fasc. 2, 410-411). 0. D. ;
(Romania, v. 52*, 534). R[oQuEs].
BRANDENSTEIN WILHELM, Der Begriff sprachlzehe Neu-
schdpfurtg". (N. S. Bd. 34. p. 424-32).
BERTONI GIULIO, Che cosa sza l'etzmologut zdealzstica. Lo-
curl comune. (A. R. v. 9, 1-4).
Brevzario di neolznguistzca ; Parte I : Principi generali,
www.dacoromanica.ro
CHESTIUNI.GENERALE DE FILOLOGIE 805
rdz G. Bertoni, Parte II: Criters tecnici, di M. Bartoli. (G. S.
-vol, WI Fasc. 2, 405-406). 0, D.
- BITAX ARPAD, A roman filolOgusok idez kongi esszusu.
Scurtri dare de seamt despre lucrarile congresului filologic de
la Cluj, (E. I. Sz III, 195).
-. BRUCH, J , Die bisherzge Foischung uber die lermant-
_schen Einflusse auf die romantschen Sprachen. Studiu detailat
-si important asupra straturilor, origmn si cronologiei impru-
muturilor germane in limbile romanice , p. 92-7, asupra celer
, care se gsesc in limb& romdmil. Critica incerarilor lm Dieu-
lescu si Giuglea. Cf DR., IV, 1520 (R. Lg. R. v. 2, 25-98).
Codrui Cosminului. Recensie elogioas. (S. d M II, 447
449). N. DRAGANU , (Romania, v. 52*, 535) 11[oQuEs].
COLLINSON W E , Recensn despre Wellander, Studien aunt
Bedeutungswandel im Deutschen. Hans Sperbel, Emfuhrung
in die Bedeutungslehre H3almar Falk, Betydningslaere.
Helmut Hatzfeld, Leitfaden der vergleichenden Bedeutungslehie.
(M L. R., v. 20, 101-6)
- DEBRUNNER AI. , Lautsymbolik in alter und neaster Zeit.
Pleacil de la Plato si de la cantle fantastice ale lui Beckh, spre
a artita mai multe lucruri foarte bine cunoscute, de ex. ca,
. , esentialul in limba este simbohcul, dar nu fonetico-simbolicul.
(L. R M. li Bd. 321-38).
- DEUTSCHBEIN MAX, Pnnzipten und Methode dei syntakti-
schen Forschung. Despre forma interioath si exteriour a lira-
, bagmlui ; postularea unei sintaxe eidetice (fenomenologice) alb,-
turi de sintaxa istoria si curat descriptivg. (N S. Bd. 33, 1-12).
Diculescu C. Const. Dr., Die Gepzden. (Dn. II, 95-97).
Diculescu C. C., Dacia remand I. Elemente grecestz (extras
, din Dacoromarna IV) (I. N. Fasc. 6 (1926), 404).
- FRIEDWAGNER M., Recensie despre Gerhard Rohlfs, Grie-
chen und Romanen in Untentalien (Lgr, P. 47. Jahrg. col.
113-7).
Graz si suflet I (A S N. S 148 Bd , 275-9) FRIED-
WAGNER.
Graz 0, suflet, III. (Romania, V. 52*, 396-400) R[o-
QUES]
Jahresbericht des Instituts fur i umanische Spi ache XXVI-
XXIX. (Romania, v. 51, 605) R[ootiEsl.
- JORDAN TORGU, Lingvzstied, filologie, i.storie literard. Dill-
' tutie pe larg a valorii si intelesului cuvintelor anuntate in tit-
lul acestui articol. (Or. III, 193-212).
JABERG K , Idealistische Neuphiloloqie Discutia si critica
. teoriilor 51 practicei movatorilor moderni, mai ales ale lui Voss-
ler c,n elevul still Lerch. Studiu remarcabil i iustificat mat
ales cu privire la prirtile negative , cf. DR. IV, 1315 (G. R.
M. 14 Bd , 1-25).
- JABERG K , Sprache und Leben. 1)espre Ch Bally, Le lon-
gage et la vie. (R Lg. R. v. 2, 1-15)
JORDAN LEO, Breviario di Neolinquistica. Referat micro-
sant si cu idei originale (Z. R. Ph Bd. 46 706-13).
- JORDAN LEO, Die heutzge Synthese in der Sprachwissen-
-- schaft. Discutie asupra unor publicatiuni de ale lui Spitzer,
Vossler. Hatzfeld, Sperber, Pauli (A. 11. v. 9, 77-104)
Jun J., Recensie despre Gei hard Rohlfs, Griech en und
Romanen in Unterztalten; p 603 despre rorn. stet p, etc.. nu ad-
i mite etim. oreptoos cf. DR IV, 1384. (Romania v. 51, 599-604).
www.dacoromanica.ro
ucc.
B [NISTA PERIODICELOR,
- KASFIL A., Recensn despre 0. Funke, Innere Sprachforark

31 ;Ate opere de lingvistica, generala de Funke, Ammann, Sten-
;el Lork, Honzgsivald. (A. a N. S. 151. Bd. 104-7).
- Les langues du- monde, par un groupe de linguistes sous.-
la direction de A. Meillet et Marcel Cohen, Paris, ,1924. G. S._
Ikvol. I, Ease. 1, 161-164). 0. D.
MEILLET A., Les langues romanes et les tendances des -
,1angue4, indo-eui opeennes. Desvoltarea romanica e o continuare- -
a desvoltarn care conduce- de la limba indo-europ,la cea latina.
Aceasta se demonstreaza prin trei exemple : pierderea ritmului
cantrtativ, pierderea declinarn, inlocuirea felului actiunn prin .
-
notiunea timpului. (11. Lg. H v., 1, 1-8)
MEvEa-LuDKE w , Afroromarusch und iberoromanzsch,
impotriva impartun domernului romamc pe care o incearca A.
Griera. p. 121 despre rom. mantled. (Z. H. Ph. Bd. 46, 119-28).
- MEYER-LUBEC W , Die i ontanische SprachunssensGhaft
tter letzten zwolf Jahie. Privire generala i crrtica asupra h-
t. aturii lingvistice , mai ales merita de a fi luat in considera-
tiune ceea ce spune despre metoda lui Gilliron p. 22-26 , cf.
DR IV 1313. (R. Lg. H. v 1, 9-34).
- MEYM-LUBKE W., Recensie despre I. Haas, Cber sprach-
wissenschaftlzehe Erklaiung. Discutie impotranta. cu privire la (
notiunea explicarii in lingvistica. (A. S. N. S. 148 Bd. 125-8).
, MEYER-LUBKE W., Zu Griechen und Romanen in Unteri-
talien. Adnute sprijina teza lui Rohlfs ca 'Italogrecn de
astazi sant o rarnasita a populatiumi vechi grecesti , p. 72 u. de-
spre rom. sterp , este pentru explicarea din exstirpe. (A. S. N.
S 150. Bd. 63-82).
- MOiiAiuu LECI, Riezia antineologista Este o eroare a
condamna cuvintele streme, and limba le asimileaza pe]dru
imbogatirea expresivitatli sale. (F. Fr. I*, 130-133).
MORARIU LECA, Un congi es cultural. Dare de seama asu-
pra congresului filologilor romani, tinut la Cluj in zilele de
23, 24 si 7:5 Aprilie 1926, care a pus la punct importante che-
stiuni de hmba, unele din ele cerand o grabnica solutionare, ca
aceea a reformet ortografiei. (I. L. XV*, 49-51).
- PINTOS 0., Congresul filologilor romdr t la Cluj. Dare de
seama. (Tx. LVH*, 207-209).
NANDais G., Unitatea linguisticd a. yopoarelor slave. Les-
tie de deschidere a cursulin de slavistica la Universitatea din
Cernauti. Le, inceput, activitatea predecesorului la cateclra, Emil
Xalutmacki Apoi, unitatea linguistica slava ca punct de ple-
care in cercetarea elementelor slave din limba romana. (C.
Cos. II, HP, 579-604)
NICOLAI, MATE! G., Conferintele d-lui Antoine Meillet,
profesor la College de France". In conferintele tinute la Um-
versitatea din Bucuresti, d-I Meillet a aratat datele fundamen-
tale asupra latinei vulgare "i in ace1a5i tnnp a pus in evidenta
rolul civilizator al limbii latme". (Or. IP, 250-252).
PAPAHAGI TACHE, Congresul filologilor romdni de la Unt-
versitatea din Bucuresti In wide de 13, 14, 15 April. Cum s'a or-
ganizat congresul. Scurtil dare de seamil. Impresu. (P. B. IIP,
42-44).
PAKA STEFAN, Sd ne salvdm limba populard. Limba po-
www.dacoromanica.ro
CHESTIUNI GENERALE DE 1'1LOLOGIE $_)7"
yulaia se schimba continuu ca. lexic,, paralel cu plocesul fe

Civihzare. Muzeul Lunbei Ttornane, pentru a salve ceea. ce tilit-
piil distruge, cere sprijinuI intelectuahlor de la sate, ca acest,ia
s. raspunda la chestionarele lansate in toata tara in legator&
cu Calul" si Casa". (S. d., m. III*, 589). '
Pos H. S., Karl Vossler, Gesaminelte ki4satze. (Neoph. o.
Jg., 310-2).
Pos H. J., 0. Jespersen, The philosophy of Grammar.
(Neoph. 12. Bd. 64-7).
. Puscariu Seztzl, Locul 1171.04 romdne intre limbile roma-
ncce. (Z. R. Ph. Bd. 46, 713-7). SCHUR FR.
Revue de linguistique romane, Paris, 1925, Nos 1-2. (G. S.
Vol. 1I", Fasc. 2, 409-410). 0. D.
ROHLFS GERHARD, adealistiche" Neuphilologie. Ilustrarea
foarte folositoare si necesara a metodelor elevilor lui Vossler ;
cf. DR. IV 1314. (Z. F. S. L. v. 48, 121-36).
ROHLFS G., Recensie la Norbert Jokl, Linguistisch-kul-
twhistorische Untersuchungen aus dem Bereiche des Mbani-
schen. (Z. R. Ph. Bd. 45. 623-6).
- SCHRIJNEN Jos., Hermann Ammann, Die menschliche
Bede. (Neoph. 11. Jg. 299-301).
Schuchaidt H., Das Bashische 'and dle achwissevt-
schaft. Viena i Lipsca, 1925. (G. S. Il." 2, 466-7). 0. D ,
- SCHURR F., Lautqesetz oder Lautnorn0 Cu ocazia stu-

diului despre legile fonologice"
.
al. lui S. Puscariu. (Z R. Ph.
Bd. 46, 291-305). .
- SPITZER LEO, Karl Vossler, Geist und Kultur in der

Sprache. (Lgr. P. 47. Jg. coL 81-9).
- TAPPOLET ERNST, Von den Ursachen des Woi tretchtums
in den romanischen Sprachen. Servinclu-se de numirile cu cars
se arat panne corpului, desvolta prmcipule onomasticei, A-
firmatia ca notimule culturei si ale aprecierii morale nu se
potrivesc pentru tratarea onomastica, de sigur nu e justificata;
din contra ar fi cele mai mteresante, dest tratarea lor este
foarte grea. (G. R. M. 14. Bd. 295-304).
- THEODORESCII DEM., Unificarea limbu. Unificarea limbii
literare ca vocabular, din partea unor comismni academice, nu
poate fi un sfat bun. Limba literar a. n'o poate face Academia,
ea se va creea numai prin literature nationala, prin contribu-
tia graiului din toate tinuturile romanesti. 0 unificare nece-
sera este aceea a limbajului didactic i hintific. (Ad. XXXVIU,
Nr. 12633).
D. G., Unzficarea limbzi. Academia Ron:aria. a facut un
pas In aceasta directie, mvitnd autoritatile bisericesti la oti
congres in care sa se discute unificarea limbii bisericesti. Ace-
Iasi lucru se impune si pe alte terenuri, mai ales cel. still-4113c,
unde sa se stabileasca terminologia i ortografia. (Ad. XXXVIH,
Nr. 12632).
Valaori I., E/emente de lingelsticd indoeuropeand. ,(G.
S. vol. II, Fasc. 1, 165-167) ; (Or. I, 28-32).
VossLER K., Recensie despre E. G. Parodi, Questioni teo-
iche : le leggz fonetiche. Parodi are In tot cazul dreptate BUS-
tintind ca Programme" lui Bertoni contine prea multa filo-
sofie moderna si prea putina lingvistica moderna. Pe de eh&
parte, P. exagereaza ca trebue sit se desparta filosofia de ling-
vistica, ca i cAnd ar fi posihil sa fim nefilosofici In lingvisti-
www.dacoromanica.ro
'W8 REVISTA PERIODICELOR
c.A. In sfarsit, el se reintoarce de f apt la legile fonetice, trate's-

nu-le acuma ca , ,fenomene psiehologice ... (Lbr. Ph. 40. 1g.
.col. 1-4). i
- VOSSLER K., Recensie despre 0. Funke, Innere Spracb.-

form. Eine Einfuhrung in A. Martys Sprachphilosophie. (Lir.
Ph. 46. Jg., col. 4 u.).
- WALLENSEOLD A., Recensie despre Otto Jespersen, The
,Sprache, ihre Natal., Entwicklung und Entstehung. (Nph M.
26. Jg., 240-3).
- WALTER A., Sprache, Sprachen und Vlker. Dupa, pre-
zentarea a fel de fel de locuri comune, santem somati de a face
,din forma limbii interioare" obiectul cercetArilor (G. R. M.
14. Bd. 96-110). ,
- WEISGERBER LEO, Das Problem der inneren Sprachform
und sezne Bedeutung fur die deutsche Sprach,e. Articol foarte
important. Autorul aratit ceea ce au exprimat si au gAsit 'si.
altii, dar ceea ce se uita.' totdeauna c limba este o' forma-
tiune social& obiectiva si are o realitate functionald. Invathrea
limbii Inseamna totodata castigarea si formarea notiunilor. For-
-mete lingvistice sant totodata midoacele care permit desvolta-
rea gandurilor, etc. LecturA foarte recomandabila pentru toti
hngvistii categoriei reahste sau idealiste, care sant Inclinati sa
.exagereze rolul individuhii In viata limbilor (G, R M 14 Bd.
241-56).
Dialeetologie.
- CANDREA, I. A , Texte meglenite. Sant date, In continuare,
textele XXXILXVII. (G. S. vol. II, Fasc. 1, 100-128).
- CAPIDAN Th., Aromdnismele din dialectul daco-romdn si
Troblemele care se leagd de ele. S'a afirmat a o parte din po-
-pulatiunile romanesti din sudul Dunarii ar fi trecut si duptt
veacul al X-lea pe teren deco-roman. D-1 Capidan exclude a-
ceasta posibilitate, dovedeste neteminicia argumentelor lin-
guistice sustinute pang acum. (J. L. XIV, 275-291).
- CAPIDAN TH., Murarea p moartea. Text dialectal megle-
no-roman cu traducere literal-rt. (F. Fr. I* 8-10).
FORT, C. D., Capidan Th ., Elemeiuln slay in dialectul a-,
romdn. (A. 0. IV, 350-351).
- FOTI ION, Elementul slay in dialectul aromdn de Th.
Capidan. Apreciata elogios, lucrarea d-lui prof. Capidan e pri-
-vita din p. d. v. al elucidririi definitive a problemei lungei si
nelntreruptei convetuiri a celor trei ramuri ale poporului roina-
nese, care vorbesc trei dialecte : daco-roman, meglenit si ma-
.cedo-romen. (Vt. XVIII*, No. 5151).
- PAPAHAGI T., Th. Capidan, Elementul slay in dialectul 'a-
romdn. (G. S. Vol. IP, Fasc. 2, 394).
RA= N. N., Th. Capzdan, Elementul slay in dialectul -a-
roman, 4925. Lucrarea, intemeiatit pe studille slavistilor apilseni
sau balcanici, ajunge la rezultate pretioase si dare. Foarte util
e :3i lexicul de la urmA. (J. L. XV*, 281-283).
G. C. Capidan Th., Elementul slav in dialectul aroradn.
N. L. II, No. 21, 3).
- ARBORE, ALEX. P. Th. Capidan : Meglenoromdniz. Dare
de seama. (Tr. LVIP, 8g-88).
0. D., Th. Capzdan, Meglenoromdnii I lstoria $z grazsal
bor. (G. S. Vol. IP, Fasc. 2, 363-382).
www.dacoromanica.ro
DIALECTOLOGIE 809
- FORT, C. D., Capidan Th, illeglenotomdnn Is lona si gra-

ivi Ion (A. 0. IV, 353-354).
- SAN-MARINO M., Capidan Th, Romanii nomazi. (F P,
No. 5, 14-15).
- SIADBEI, I , Th. Capidan, Ronianii din Peninsula Dafra-
via (din Anuarul Institutului de istone nationalet", II), Bit-
-curesti, 1924Th. Capidan, Meglenoromdmi, vol. I, (Istoria s(
graiul lor), Bucurestt, Cultura 1Valionald", 1925. Studnle deose-
hit de bine informate ale d-lui Th. Capidan sdnt, pnii acum
singurele chemate s5, dea cunostinte pozitive asupra istoriel st
dialectelor populatiei romane5ti sucl-dunrirene. (V. 11. XVII, Vol.
LXIII, 458-459).
COSIIN LUCIAN, Constderatiunt generale asiqua dtaleclu-
lus bdndtean. O continuitate organica in viata romana, hmbd,
logo si obiceiuri mostenite ddinueste In Bdriat' . Stratul ethic
autohton al Banatului i elementele care au survenit in de-
cursul timpului. (A. 0. IV, 379-386 , V*, 25-27).
ARBORL, ALEX. P., Stiviu Dragornzi, Lieber die Moitaken.
und liven Urspiung, in Bulletin de la Section historique (Acad.
roum.), XI : Congres de byzantinologie de Bucarest. Bucarest,
1924. (G. S. vol. IP, Fasc. Z, 414-415)
- GERMAN T., Cuvinte dialectale. 0 serie de cuvinte auzite
numai in anumite reglum. (C. S. IV`, 13-14, 27, 73, 93).
- HERZOG E si V. GHERASIM, Glosarul dialectulut ntdrgi-
nean (Continuare) Acest lexic al cdrui inceput a fost publicat
in Codrul Cosminulm", vol I, pag. 357-400 i al ciirui rest va
apiirea In aceeasi revistit intentioneazd s cuprindil toate cu-
vintele intrebuintate la Marginea, he al, comcid sau nu, ca for-
mit sau sens, cu cuvintele corespunziitoare dm limba hterard".
(C. Cos II, III`, 373-428).
LUPEANU A., Foim,e de grat din Tata Otqului". Cdteva
expresn i cuvinte din Tara Oasului. (C. S. IV*, 57)
- KLEIN, KARI. KURT, despre A. Rena. Lunt& ronuintl la
Sct)ii din Ardeal, Cluj, 1925 Bthl. Dacoromarnel Nr. 2. Scoate
in relief meritele lucrarn, India nd, in mod obiectiv, si sclide-
rile. (Kbl. XLIX*, 107-110).
Comunicarea dela congresul de bizantinologie a ll-lui Pe-
rtele Papahaga (Rezumat) Concluzille comunicarii despre influ-
entele grecesti asupra dialectului aroma."' : 1. Limba romAnd s'a
format intre sec IIIVIII, IX pe intreg terrtorul imperiului ro-
man de rasgrit 2. Elementele grecesti intrit in aroma.n 5. dupil,
formarea hmbei romiine, iar elementele slave din dacoromnd
sunt i ele posterloare acestei epoci. (P. B. II, 29-30).
- OVID DENSUSIANU, Papahaqi Take, Antologie arotndneasrd.
(P. B. III, 192).
Papahaqz T., Gland si Folklmul Alaramuresului. (G. S.
Vol. IP, Fasc 2, 403-405) 0 D. ; (P. B. IV`, 140-142).
- PUIXARIU SEXTIL, Studit istroronidne II E reclat, pe scurt,
cuprmsul acestei lucriiri. (A. 0 V', 454-456) ; (I N. Fasc. 6,
(1926), 408)
RIEGLER EmIL, La Romani?, din Istria Note dinteo c5.15.-
torie recentii. Locahtdtile in care se mai pastreazii dialectul
istro-romdn, vorbit in relatnle familiare. Moclele in dialect. (1 E.
VII, 177, 1-2 , 178, 3).
www.dacoromanica.ro
810 REVISTA, PERIODELOR
Etimologii.
BOGREA V., In Cirneleagd (din, Neamul Romtinesc",
Februarie 1917). Ce se intelege la noi prin cirneleag" 51 ce se
intelege la alte popoare prm echivalentul acestm cuvant. Etimo-
logia acestor cuvinte. ($z. XXXIII, 98-101).
BOGREA V., lartlf Cirneleagd". Revine asupra until arti-
col publicat in 1917 si repubhcat in $ezatoarea (XXXIII, 98
101), pentru a pune la punct informatille de atunci. ($z. XXXIII
113-116). -
BOGREA V , Despre ferde Cateva not precizari Analogi&
lui berbin(d, p tmlie $i turc. arneOl (A. I. N. III, 520-521).
BOGREA V., Fir,' enc. Etimologia cea mai probabila e turc..
firfirt (din rpocbpa cu intelesul de ban ro$", ca in sl 6erv-
linu, rus i:erdonec, galben", etc. (A. I. N III, 516)
BOGREA V . Din vechea nomenclaturd numismalicd 1.
Dm Wad, Moneta de 2 lei $i zece parale pe timpul lui Caragea.
E de presupus un prototip italianS barbuta elmetto ; soblato
che porta talerme", gandindu-ne la o eventuala eligie in acest
sens. Sau omonimie cu marfa , barbutii", avand o numire a
monetei dup marfa de schimb. (A. I. N. III, 514-515)
BOGREA V., Srnedorova. Noi amanunte la probabila ex-
plicare data de Skok, dinteun romanesc Samedru, Sumedru
Sanctus Demetrius. (A I. N III, 511-512).
BOGREA V., $aldi, Moneda salau din timpul lui Istratie
Dabija, ca reflex romanesc al S(c)hilling-ului. (A. I. N. III,
517).
BOGREA V., Stittad milttantd. Tin specimen recent. Ras-
puns polemic slavistului berlinez A. Bruckner, care, impotriva
tuturor evidentelor si a documentarilor dephn stabilite, con-
testa baza romneasca a sl. kra6un i ung. karacsony. (A.
I. N. III, 500-504).
Haiku JOSEF, afrz. aprov. plats. p. 454 despre roman. co-
plei (Z. R. Ph. Bd. 46, 453 u)
DENSUSIANU OV , Lat. ye, vex e inrudit cu vervago $1 de-
viva dintr o temil comuna ce a insemnat a taia". (G. S. Vol..
II, Fasc. 1, 148-151)
DENSUSIANU Ov., Vfr. vet clue e, prov. verguiet o, pamant,
zestre", contin tema very- 51 pot pleca de la un clerivat vervi-
carta, vb cervical e, a ara pamantul". (G. S. Vol. II, Fasc. 1,
152).
DENSUSIANU Dv., Insemndat i rectificdrt. Urmanrea ca-
torva cuvinte Arom. bat a Un aromanism in grain] din Sacele
amtroand, Rom teleleu, Base. etebesatze. (G. S. Vol II*, Fasc.
2, 346-352).
FURTUNA, EGON D., Originea cuvantulm tartan". El in-
seamna om voinic, pentruca trirtanti erau une$ii din vechime,
despre care se povestesc atatea, ca se apuca de tortile cerului,
on ea 11 se mai zic $1 cdpcdunt". Ei se mai zic i jidovi
neam de oameni din prima crirora a fost potopul". (R. A. Ir.,
419 -420).
GRALR A., roumam tepar. Din eguarlus, $1 nu din iapd.
(Romania, v. 51, 555 u.).
GRAUR A., V erbes roumains d'ortgine tstgane. (Romania,
v. 52, 157-9).
GRAMADA N., Origtnea numelui Burcar. Ma se numesc
in unele parti ale Bucovinei acei Tigani corturan ce se carac-
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGIL Sit
tertrteath pi in inclinarile lor rele. Cuvantul dern, a de la nuinele-
unei populatn nomade locuitoare in Evul mediu langa Volga,
ifturlaw, despre care vorbesc autorn. (C. Cos. II, III, 611).
. ss I. Haust, Etzmologries wollonnes et francazses. Liege-Pa-
. Dig, 1923., (G. jS. Vol. II, F'asc. 1, 185). 0. D.
IfOss RICHARD, Teplank, numirea unui deal ,prapitstios
din regiunea orasului Bistrita. Autorul e de parere c avem.
aid o influenta avaro-turca : tepe = varf", cohna.". (Kbl.
XL IX*, 50).
JORDAN I., Elm catechzsme etyrnologegue. 4ezumat al unui
surticol al lui Spitzer, stabihnd princimile cercetarilor etimo-
Iogice, cf. DR. IV, 1316 s. u. P. 166 u. despre lapte zbarat,.
brdnzd zburatd. (R. Lg. R. v. 1. 1, 162-70):
7- LOEWENTHAL I., Wirtschaftsgeschichtliche Parei ga. p.
188 u. despre manz 'Rind' (? !, pe care autorul ii confunda, evi-
dent, cu manzat); inrudit (urverwandt") cu colt. "mandos 'ein
kleines Pferd. (W. S. Bd. 9, 173-91). .
PAPAHAGI PERICLE, Sdlciu. Salciu", e un terrain la Da-
coromani, derivat de la salca" ; inseamna ceva care are gustul
de salce, cam amarm, acriu. La Aromani, nu exist& acest cuvant,
fiindca e necunoscut acest fel de nutret. (Dn. II, 12-14).
PAPAHAGI PER., Dec(u) $i Deic(u) al Apusentlor. Expresin-
sea ma dec(u)", uzitatil la Romanii apuseni, la Moti, cu intelesul
de ma duo" e datorita limbagiului copilaresc, care a trecut a-
poi i la adulti. la Aromani se gasesc forme analoage. *(Dn.
IL 67--69).
PAPAHAGI PER., Sdmbure. Cuvntul sdnibure, considerat
ca, albanez, este de origina curat latina. Deriva din sablum, fara
de nici o dificultate etimologica. Cuvantul a trecut si la Alba-
nezi sub forma eumbutd cu guturaml I (Dn. II. 87-99).
PAPAHAGI PER., Dzdru. Admite etimologia debilu (= de-
bile), cad dzarul in fond este tot lapte, dar un lapte slab, sub-
tire", far% grsime. La fel prov. devol < dieble (cfr. Meyer
Lake, Rom. Etym. Wb. No. 2491). Chiar daca am admite cg.
este identic cu alb. dhald, nu inseamna ca la um e de aceasta
provenienta, ci 11 putem considera dacic. Zard ark un singular
nou nascut de la zard, pluralul lui zdr. (Dn. II, 87-89).
PAPAHAGI PER., Diverse. Da intelesul si etimologia cuvin-
telor : languta, tungursula, guryitd, mar, ciirdtor, vangherni,
exarhu, setchilar, lcunom, AnagnoSti, pdcuind, man idzu, czocut,
Calamarea. (Dn. II, 99-105).
- RIEGLER, R., Ratorom. mammadonna und verwandte
Schmetterlingsnamen. T. 273 u. asupra atorva nume romanesti
de fluturi : strigd, suflet de strigolu, strigoies, sufletul mortx-
lor. (A. S N. S. V. 149, 272-5).
- SPITZER L., Die Ratte p. 294 despre rom. chtforan, ghi-
Oran, Mikan. (A. R. V. 10, 293 u.):
TAGLIAVINI CARLO, Di alcune antichissime parole alpine, p..
51 despre rom. talpd. (Z. R. Ph. Bd. 46, 27-54).
ZOTTA SEVER, Contrtbutie la originea cuvantatui Tartan.
Acte vechi areal. ca porecla tartan e din tdtar. Cei dintai mo-
'Baia cu cari au vend in contact triranii au fost Tdtarii sau Tar-
tarii, cum le zic unii. (R. A I, 297-298).
www.dacoromanica.ro
Desprn7'fi1o1ogi.
- CAPIDAN TR., luliu Valaori. Cele dou aspecte ale activi-
tatii eminentului profesor de limbile indoeuropene la Urnversi-
tatea din Bucuresti: I. Valaori ca om de stunt5. i ca fervent
aparritor al intereselor noastre culturale in Macedonia. (P B.
II, 200-202).
- KRAEMER A. v., Jean Pou ot, in memoriam (Nph M 20.
Jg., 1-13).
- LERCH EUGEN, Elise Richtei, zu ihrent 60. Geburtstag. (N.
S. Bd. 33. 81-8).
PoRzIo W., Alois Walde, Sent Lebensgang, von thin selbst
dargestellt. Cu un repertorm al scrierilor sale. (I. I Bd. 10,
421-8).
- PLWARIU SEXTIL, Theodor Captdan Despre actiyitatea
stralucit5. pe tarAln cultural si i,tiintific a profesorului univer-
-sitar Theodor Capidan. (P. B. II, 58).
RoouEs MARIO, Jules Gulteron 1854-1926. Notes biogrk-
phiques et bibliographie. L,Annuaire de l'Ecole pratique des Hau-
tes Etudes. section des Sciences historiques et philologiques.
1926-7. (Extr. Paris 1926, 22 p.).
- SPITZER LEO, Jules Gillieron. (Z. f. S, L. v. 48, 506-11).
Folclor 1 etnografie.
BOGDAN-Dula. G., Poezie populard. I. Un doinn sits din.
Atha-lulia posed5, un manuscris cu poezil populare romnesti
traduse in nemteste. II. Observatii asupra colectiei de poezii po-
pulare a D-lui Eugeniu Dobrottl : Lacilimioare". (S d. M. II,
-311-312).
- BOGREA V., Dundrea fluviu al Paradzsulue . Independent
de mice comentariu, textele o spun precis. (A. I. N III, 523
525).
BOGREA V., Sf dntul-T raian. Nu e Imparatul Traian, ci,
dupit explicatia lui H. Delehaye, un sfnt atesat de Patrologia
lating. (A. I. N. III, 522-523).
- BOGREA V., Tara Ladtansce. Este Polonia, dupg expri-
carea lui Stoian Novakoyg, ins5 originea ungureasat pe care
i-o c15. acesta, nu e sigur5. (A. I. N. III, 521-522).
BOIWANU AURELIAN, La sf. Georz Superstitu in legAtuert
en noaptea Sfntului Gheorghe. (C. S. III, 61-62)
COSTIN LUCIAN, Follclorul bandfean. Consideratiuni gene-
rale asupra comorilor folklorice ale Blinatului. (A. 0 IV, 25
SO).
- DENSUSIANU Ov., Pdstoritul la Bascti din Soule. Descrie-
rea vietii pstoresti, care pare s5, fie strb.veche la Basci, si ter-
minologia acestei vieti In tinutul Soule. (G. S. Vol II, Fasc. 1,
129-147)
- DENSUSIANU OV. Asupra furcei de tors la Basci. (La In-
semnitm rectifierii 0 informatie de la Muzeul base din Ba-
yonne aratti crt la Basci se intrebuinta altridatrt furca de tore
la fel cu cea de la noi. (G. S. vol. IP, Fasc. 2, 352-3)
- DIACONU ION, Doud voizante ale Mzoritei". Sint culese
din comuna Spines% Vrancea. (G. S. vol. II', Fasc. 2, 359-362).
DUMITRESCU Iosir N., Jocurt de ropu. Despr i petit deqt
inelu5u" ersurile ce se rostesc. (C. S. III. 63).
Et EFTERESCUI. EMIL, Sdrbatoarea 40 de Sfinti, sau 40 tl'e
www.dacoromanica.ro
FOLCLOR SI ETNOGRAFIE 813
Mucenta. Obicemri le din aceast a. zi sant mostenite de la Ro,,

inani, care tineau sarbatoarea numita Pali lia". (C. S. III, 23
N-
-- E. R. (?), Cdntece populare moldovenesti. Dare de seama
asupra colectiei de poezh populare a lut Gh. Cardas care inina-
nunchiaz cu oarecare sistema cateva din cele mai caractert-
stice plasmuiri ale spiritulut popular moldovenesc". (A. S. A.
VIP, 300. 7).
G. B., releva colectia lui N. I. Dunntrascu: Cantdrt de
stea ,yi colinde. Cu o prefata de N. Iorga. Ramuri", Craiova,
1923. (Kbl. XLVIII, 102-103).
0 legendd romdneascd despre originea orasului Szbtu, po-
menita de N. I. Dunutrascu. (Izvorasul, 1922). (Kbl. XLIX`, 22).
Georgescu loan, Coloniile germane din Dobrogea. 0 re-
censie scurta a acestet monografii. (C. S. IV", 134-135).
- GERMAN T., Alduitut cununii. In Ardeal, pretutindem se
obtsnueste dupa seceratul graului, cand se baton seceratorii a-
casa, sr), se fax& o cununa din spice de gram, care se pune pe
capul unei fete, apoi pornesc cantand spre casa, unde ur-
meaza o eerie de procesiuni in legatura cu alduirea" acestei
cununi. (C. S. IV*, 101-107).
- GERMAN T., Bdlaurn. Sant vazuti mat ales la vremurt
grele. Cum sant descrisi in literatura si credintele populare. (C.
S. III, 74-78, 102-103)
GERMAN T., Grzndina. Cum explica fantezia populara a-
cost fenomen si fiintele supranaturale create in legatura cu ma-
nifestarile lui. (C. S III, 29-37, 53-55, 68-69).
- GERMAN T., t C. Rddulescu-Codin si G. T. Iiirdeanu. Dupa
moartea timpurie a harnicului folclorist Stefan St. Tutescu
pierdem alti doi cercetatori si adncitori ai sufletului romnesc .
C. Radulescu-Codin si G. T. Kirileanu. 0 scull& bibliografie a
operelor lor mai insemnate. A mai ramas de la ei un bogat ma-
terial netiparit. (C. S. IV', 65-69).
-- GERMAN T., Roua. Datine si credinte poporane in lega-
tura cu roua". (C. S. III, 6-12).
-.- GERMAN T., $olomonari. Diferitele credinte ale Romani-
lor despre Solomonari si Contra-solomonari. (C. S. IV*, 7-11) ,
- GERMAN T., Zilele Babelor. Bibliografia acestei chestium
Credinte referitoare la zilele Babelor. (C. S. IV', 20-22, 40-42,
57-63).
- GOROVEI ART., Note asupra revistelor cart public mate-
rial de folclor gag a avea aceasta specialitate : Arhivele Olte-
mei, Anuarul lui Weigand de la Lipsca, Aesculap", organ o-
ficial al Societatii internationale de istoria medicinei. (Sz.
XXXIV', 48-49).
- GOROVEI ART., Descdntecele romdnesti. Partea I. Lucrare
introductiva de orientari noug asupra originei descantecelor
noastre, origine care nu se gaseste in apocrife, ci in cele mai
vechi monumente scrise egiptene si chaldeene. (C. S. IV", 109
110).
Gorovei Art., Descdntecele romdnetz. (V. R. XVIII', vol.
LXVIII, 132-135). I. SIADBEI.
- GOROVEI ART., Partea sufletului. Partea sufletulni In o-
Inceiunle juridice ale poporului romnesc este partea din ave-
rea lasata mostenire destmata pentru purtarea grijilor sufle-
testi ale mortului. Dupi cele aratate in studiul acesta, nu se
www.dacoromanica.ro
4314 1101STA PERIODICELOR
_poate face nici o asemanare intre expresiumle partea suletu-

1w.' i cantitatea kiisponibila" din codul civil, carenCupiind no-
tiuni deosebite. (Sz. XXXIV*, 1-17).
- BOGREA V. Ceva despre Partea Sufletutui". Arata 'analo-
gia intre practicele juridice in caz de mosteture la liu*rlsi Ger-
maul i obiceml romanesc Partea sufletuluf,, studiat de Artut
Gorovei. (z. XXXIV*, 90).
Gorovez A., Partea sufletuluz, un vechzu obzceiu juradtc
040 poporului romdn. (C. S. IV. 84). T. G.
Hossu-Loom P., Obiceiuri la inmorMdntare. ScurtJ: insio.
rare a obiceiurilor de Inmormantare, a*a dupla cum a fost in-
format de catre Lucretia Pop din Tarna*esti, Jud. Sahtj. (C S.
IV*, 74-75).
ISACEANU I., Obiceiuri la nuntd. Cum se petrece nunta la
taxa. ($z. XXXIII, 4-7).
KIRILEANU G. T., Culegerz de folklor. Deoarece dm intim.-
tiva particular& culegeri de folclor nu se mai fac, ar fi bine ea
Iusui statul sA dea inlesniri materiale si de timp unbr inv&ta-
tcfri 1 preoti destoinici, care sa se ocupe cu strangerea 'aceStui
material. Academia *i Fundatia Carol ar putea apoi sa' se in-
sarcineze cu publicarea lui. (Lm. VI, 332-334).
- KRISTOF GHEORGHE, B. Balassa cz poezza populai d 7 onia-
21(1. Valentin Ballassa, unul din cei mai man linici maghiari,
in timpul captivitatai sale In Ardeal, Ii insuseste hmba roma-
iieasc i cunoa*te cdntecul popular romnesc, dm care inapru-
mutti motivele a cloud poezn. Una din ele este poema de sub
Nr. XXIX, (p. 49), in ed. A. Szilady, 1879. Cealalta poezie egte
cea de sub Nr. XXXV (pe p. 59 60) din editia lui Szilady). (C.
T. C. VII*, 121-122).
- MUSLEA ION, Balassa Balint 50 folklorul romdnesc. Asu-
pra versurilor populare romanesti ce le intelnim in sec al
XVI-Iea la poetul ungur Balassa Balint a atras atentia d-1 Va-
lerm Branisce Inca din 1891 In Transilvania, XXII, 225. Cea
mai veche atestare a jocului Criluserul" pare a fi facut& de
cronicarul Nicolae Isthvanfi in Historiarura de rebus ungari-
cis", ed. Viena, 1758, pp. 325-326, cdnd m.-I arata pe Balassa
judindu-1 inaintea imparatului. (F. Fr. I*, 156-157)
- Literatura populard isvor de inaWl ltteraturd. Rezumat
comentarii asupra studiului D-lui Iorga, apArut, cu acest
-titlu, In Mercure de France", 15 Aprilie 1925. (Gn. V, 20-21).
- LUPEANU ALEXANDRU, Folkloristzi Blajului. Carturarii
man ai Blajului au rasarit toti din popor. Opera lor, a unui
Clain ori Petru Major este in partea ei lexicala cladita pe fon-
dul graiului popular. Budai Deleanu, In epopeia so, da construe-
tie *i limba populara versului &du. Intre 1830-1840, intdiul fol-
elorist al Ardealului, profesorul de la Blab Samuil Pop, db.' o
colectie de strigaturi la joc", nepublicate Insu*i Timotei Ci-
pariu, dupa cum arata manuscrisele sale, avea mutt& dragoste
si intones pentru poezia popularA. Colectii sistematice a facut
Ins& Ion Micu Moldovan, cu material adunat de elevii sill dela
colile Blajului. Acest material insa 1-a publicat si adnotat Jar-
nik i BArseanu. (C. S. III, 1-5). e
- METES $TEFAN, Din viata pdstorilor ardelenz in Prznci-
patele romdne. Poezia populara atesta emigrarea pAstorilor ar-
cleleni spre campiile dunarene i felul cum erau priviti ei de
locuitorii din aceste part'. (S. d. m. II, 394, 453-456).
www.dacoromanica.ro
FOLCLOR $1 ETNOGRAFIE 815
Pastorzi ardeleni in, Przncipatele Romdne de .5lefan Me-

wtes. Acef3ta pastori au fost un admirabil vehicul al constuntei
nationale, Intretinand... permanente legaturi intre Ron:L(1Am de
ambele laturi ale Carpatilor i Dunru si formtuad in acelasi
'Limp un element de expansiune a romnismului". (A 0 V*,
295).
MUSLEA ION, Interes pentzu folklorul romdnesc in, -47 deal.
Inainte ca Russo i Alecsandri sa se fi interesat de poem popu-
lara, in Ardeal crirturari rom8ni remarca. importanta cerceta-
rilor folcloristice i publica chiar prin reviste poem popdla re.
(Tr. LVIP, 555-562).
NICOLAESCU PLOP*OR G., Mzorzta. In Oltenia balada Mio-
rita a fost introdusa de lautari acum 50-60 de ani. Reproduce
aci un fragment din aceasta balada asa cum s'a pastrat in a-
mintirea unei batrane tarance din mdetul Dolj. (Flm. III, 53-55).
NIcoLAEscu PLopsox, lialada Aliorifez in Oltenia. In partile
Doljului i Mehedintulur se canta pe la 1870 Miorita in varianta
lui Alecsandri, dar exista s o alta mai veche, care acum Uncle
s dispara, fund inlocuita de cea dintaiu. La fiecare se gasesc
-elemente din ceialalta. Ni se dau 11 variante de tip vechm
14 tip Alecsandri. (A. 0. V*, 255-272)
Varzante ale Miorzlez". Dii, exemplu de varianta tip ve-
-chiu a Mioritu, dintre cele pubhcate de N. Plopsor in revista
Arhivele Olteniei", No. 25-26 (1926). (A. L. A. VII', 301, 8).
P. V., Teodor A. iVaum, Athlete rustiee ale lus Theocrzt.
Contrar parent ins Legrand, D. Naum scoate la iveala inspira-
tiunea realista si populara a idilei theocritiene, explicand si
geneza ei. Face legatura i cu folclorul romanesc. (C. L. LVIII*,
224).
PANAITESCU, P. P. 0 descriere francezd necunoscutd a
Serbdriz Pastzlor in Principatele Ronidne la sfdrsztul veaculy
XVII. Marturia cuiva care fusese de fatil la serbare se afla in
La Turquie cretienne" de De la Croix, Paris, 1695. (R A I.
291-292).
PANDREA, PROF. EFT., Impreunarea oilor. Descrie COM se
petrece impreunarea s felul cum se imparte laptele. Cuvintele
intrebuintate cu aceasta ocazie. (C. S. III, 57-61).
PAPAHAGI TACHE, Cercetdri in Muntii Apuseni. Constatari
facute la fata locului asupra asezarii, tipului 51 vietii Motilor.
Limba lor i apropieri de dialectul aroman. Texte de folclor.
Greutatea problemei originii Motilor. (G. S. vol. II, fasc. 1,
22-89)
PAPAHAGI TACHE, Rdspuns la o recensie. Impotriva ohiec-
liunilor ridicate de D-1 Sextil Puscarm In Dacoromania, III,
840-841. persistenta de a crede in existenta unei romanitati in
Sudul iliric. (G. S. vol. II, fasc. 1, 156-159).
PAPAHAGI TACHT, Creatiunea poeticd populard. Versurile
a douli tarance maramuresene Anuta Ples din Ieud si Irina
Stan din S4anta. Transcrierea fonetidi a versurilor. Conside-
ratiuni generale creatiunea brach' e mai mult femenina ; cea
epica, eminarnente barbateasca. (G. S vol. IP, fasc. 2. 263
-309).
Pastorztul in Muntri Rodnei de d-1 Emil Precup. Este
o monografie laborioasa cuprinzand un material bogat... in ce
_priveste terminologia... vietii de pastor" precum ,si folklorul cio-
banesc din muntii Rodnei". (A 0. V', 292).
www.dacoromanica.ro
PINE1TA MIHAIL, Monografta Sanzartnez. Origina, carac-

terul i ocupatia locuitorilor. Mesernle, industria casnica. Jo-
curi. Biserica i coala. Portul. Credinta i superstitii. Case le si
mobila Hrana locuitorilor. Dialectul Glosar Gramatica. Ex-
preen. Proverbe i locutiuni Nume de familii, de barbati i da
femei. (P. B. III, 87-92, 120-125, 176-190, II1*, 237-251 , IV*,
6-10, 48-51).
PINTEA M , Pregdtzrz de nuntd. (Obiceiuri din Pintic).
Descrierea ceremonnlor obisnuite in zilele -care preced cununia.
(C. S. IV*, 122-126).
- POP $T., f Stefan St. Tufescu. A fost unul dintre cei mai
sarguitori si mat dotati foleloristi ai nostri. Opera sa de di-
petenie Poezii populare", n'a avut norocul sa sTo vada tipa-
rita. E o datorie Mtg. de memoria lui i e de mare interes pen-
tru cercetatori, ca aceasta colectie sa se publice (C S. IV*,
49-50).
POPA A , Ciedinte. Cateva credinte referitoare la : Apb
Aur, Balauri, Baiera, Cureasta, Cruce, Lampa, Luna, Lapte,
Lemn, Leagan, Moarte, Muieri, Gusa, Horia i Sf The. Dm
Campenn de sus, Bihor". (C. S. IV*, 36-38).
POPA AT., Medzcznd populard. Cum se vindeca junghiul,
mselele, ntidusala, bubele, boala de aprt, babuta, durerea de
cap. (C. S. IV*, 11 , 23-24)
POPU-CAMPEANU ION, Plantele in poezia popotald. La
Blaj se MI6 o colectie de plante fa cuta la 1905 de d. Dr. Am-
brosiu Clueteanu, intitulata Plantele din poem, poporala". Cu-
prinde 85 de buciAi diferite. Fiecare bucata are eticheta cu nu-
mele latinesc i romanesc, precum i poezia populard in care e
anuntitti. (C. S. III, 41-45).
C. Rddulescu Codin, folclonstul si sciutorul popular.
.1-
Necrolog. Viata lui de folclorist entuziast si neobosit Opera lin

Uptiritd A lilsat multe manuscrise (Lm. VIP, 155),
Romanu noniazi. Studzu din mega Romdnzlor din Sudut
Peninsulez balcanzce de Th Capidan. Redarea cuprinsului. A-
precierea o valoroasti contributie intru cunoasterea Amin/1m-
hz. (A 0. V*, 291-292).
llosErri BAnu, Junu" Conferintd la Ateneul Romdn.
Jumi" sant o ceatri de tineri care se constrtuesc in suburbiul
Scfiei din Brasov, in ski bdtorile Pastelui, spre a serba un obi-
cem vechm. Regularnentul Junilor i legenda obarsiei bor.
(Cuv HP, Nr 421).
SALA VASILE, Descdntecul de Mdrit (din Bihor) Foram-
lele descantecului so diferitele procesmni ce le insotesc. (Sz.
XXXIV*, 127-135).
SIADBEI I., Leca Morarzu, Rdzbotul Tioadei (dupd Codi-
eele Const. Popomcz, 4796), Cerndutz, 1924. Versiunea populara
a Rtizbolului Troadei e publicata de d. Morarm in cele mat bune
conditiuni tehnice, si de reproducere si de studiare critica a
textului. Insk manuscrisul acesta din Codicele Popovici nu e
primul text de felul acesta in romaneste", intru cat, la 1791,
pu Mica la Sibiu, Matem Voileanu o versiune a aceluiasi text,
a Hata intr'un codice scris de un strdmos al sau intre 1748
1768. (V R XVII, Vol. LXII, 354)
Ss releva lucrarile datorite lui I Muslea : La mort-ma-
nage, tine particularzt du folklore balcaniqve E,; 1 Le cheval
www.dacoromanica.ro
FOLCLOR SI ETNOGRAFIE 61T
mei vedleux dans l'epopee populau c (Melanges de lEcolo Ro-

maine en France). (Kbl. XLIX*, 54).
Ss. mentioneaza colectia lui Fi anz Obert: .Rumantsche-
Marchen und Sagen aus Siebenburgen. Povesti culese pe la.
jinn,. sec. al XIX-Iea din gura pastorilor roman! si apoi traduse
in 1. germand. (Kbl. XLIX*, 55).
T. B., Folclorul bandtean. Dare de seama. asupra colec-
11ei de poem populare din Banat a D-lui Lucian Costm, Mar-
garitarele Banatului" i asupra bro5urei Basme, istormare, le-
gencle si anecdote" (Cs. X*, 157).
T. G., Spicuiri. Se recomanda folcloristilor studiul D-lui
Artur Gorovei Partea sufletului, un vechm obicem juridic al
poporului roman", pubhcat in revista $ezatoarea" din Fal-
ticern. (C. S IV*, 84-85).
TODICA GAVRIL, Mit si preistot ic. Once legenda cuprinde
o scantee de adevar. 0 cohncla din comuna Homorod, judetul
Hunedoara, vorbeste de un june care se lupta cu leul Remim-
scenta de cand traia in partite orientale ale Europei leul de ea-
verna. Herodot atesteaza aceasta pe la anul 482 a. Chr. Descante-
cele noastre &scrim oamern cu infatisarea primitivil. (C S IV,
89-92)
- TOPARCEANU G., Valli,/ de vulgaritate Satele sant pe ca-
lea unor prefaceri sociale de progres. In poezia popularit se re-
simte nota grotesca merenta acestor transformari. (A. L. A.
VI, 238, 8)
TENESCU ECATERINA, Texte populaz e din. Bistrifa-Nasaud.
Culegeri facute in 1924. 21 de texte transcrise fonetis. Relevarea.
uaor particularitati in fonetismul regiunei (G S. vol. II*, fase 2,.
328-315).
VRLSAN Gfi , Geoqi afia bacuielm om.dne Conferinta 10-
stit5, de c1-1 prof. G. Valsan la ,;edintele Muzeului Etnografic. Re-
zumatul Se ocupa do acele basme in care se descrm calatorii,
de unde se poate vedea cum se prez ntrt in genere aceste tinu-
turi descrise de imagmatia populara. Astfel, D-1 Valsan incearca
sa le localizeze geograficeste, ajungand la concluzia ca basmele
romaneti descriu tinuturi de stepa si de pustu din .Norodul Ma-
ra Negre pana in Asia Centrala. (C S. III, 45-47).
- Vuin, H , ara Ilategulut si i egiunea I'dduz enclor, studzu
antropogeogratie. Lucrare constiincioasa care si pentru istorie
e de un deosebit interes. Rectificari de ordin filologic i istoric.
(R. I. XII*, 271-272).
Itecensii.
Bdrlea I., Balade, colinde 4 bocete din Maramures, Bu-
curesti, 1924 ; -Cdntece poporane din Maramures, 1924. (G. S. vol.
II, fasc. 1, -85-186). 0. D. (5z. XXXIII, 47-48). ARTUR
GOROVEL
Cardas Gh., Cdntece poporane moldovenesti. ($z XXXIV`,
13-1 10). A RI' R GOROVEL
Raffaele Corso, Folklore : Stoma, obbietto, metodo, bi-
bliografict. Roma, 1923. (G. S. vol. IP, fasc. 2, 411-412). T. P.
Costin Lucian, Mdrgdritarele Banatuluz. ($z. XXXIV*,
47-4) ARTUR GOROVEI.
Dumitrascu N. I., Mosteniri, Povesta, Legende a amin-
tin istoriee. z XXX1V*, 1.9) ART UR GOROVEL
A. van Gennep, Le folklore, Parts, 1924. (G. S vol. II%
fasc. 2, 408-409).
Dacoromania V. 59
www.dacoromanica.ro
"818 REVISTA PERIODICELOR
Gontolit Dr. V., Din Istorta Medzcznez st a invafdmdnlu-

Luz medical in Ronicinza (inainte de 1870) (Sz XXXIV, 46).
AR ruR GonOvEI.
loi ga N., La Litterature populaire source de Haute Litt-
rature (Mercure de France `, No. dela 15 April 1925). (Sz XXXIII,
73-77). Atm R GORovEl.
Laugrer Ch., Conti ibutzuns la Etnografm medicaid a (A-
lenief. 8- XXXIV*, 138-139). ART uR GOROVEI
Metes .,5tefan, Pdstorii ardeleni in Principatele romd-
ne. (R. I. XII, 111-262). ARTURI GOROVEL
Papahagi Tache, Graiul H folklorul Maramuresulut,
Bucuroti, /925. (R. I. XIP, 276-277).
Foneticii.
ABAS A , Recensn despre Pwnconcellt-Calzza, Die expe-
1 amentalle Phonetik zn er Anwendunq auf die Sprachwas-
senschaft 2.... Auflage... Joryen Forchhammer, Me Grund-
lage der Phonetth, critic5. foarte riguroas5., mai ales a artn
a doua, din punctul de vedere al unui aderent al foneticei ex-
perimentale (Neoph. v. 11. 67-71).
EIJKMAN L. 1' II , The soft palate and nasality. (Neoph
v 11. 207-18, 277 u.)
llautice Grammont, Notes de phonetique generale, VIII
L'assimtlatwn, in Bulletin de la Societe de linguistique de Pa-
ris, XXIV, No 73, Paris, 1923. (G. S. vol. II, fasc. 1, 182-183).
AL. ROSETTI.
KARG I., Me Schallanalyse, eine historische Betrachtung
(I. J v. 10. 1-14).
Popovici losif, Vi toepta s; fonetica. Lucrdii de fonetica.
A. S N. S Bd. 149, 303 u ) FRIEDWAGNER
ROSETTI A., Note asupra rotacismului. Raspuns recen-
siei D-rei Marg. SteMnescu din Arhiva, XXXII, 151-156, asu-
pra lucrrii D-lui Rosetti, Etude sur le rhotacisme en i oumain,
Paris, 1924 (G. S vol. IP, fasc. 2, 354-359).
SCRIPT! RE E. W., Linguistik und Phonetik. (N. S. Bd.
34, 422-4)
WALLENSKOLD A., Recensie despre Jorgen Forchhammer, Die
Grundlage dei Phonetik (Nph. M. 26 Jg 117-20)
Fonologie.
Friedwagner M., Zur Aussprache des latetnischen C voi
hellen Vocalen (extras din Hauptfragen der Romanistik Fest-
schrift Jur Ph. A. Becker). (G. S. Vol II, Fasc. 2, 407-408).
0 D.
MEYER-LuBKE W., Beitrage zur romanischen Laut- und
Foimenlehre. 6. Die Grupe ct, p. 642-7, asupra rain. ct > pt (Zr.
Ph. Bd. 45, 641-61).
Procopomcil Alexie, Probleme vechi i. noud (extras din
Dacoromama II 174-214). (A. S. N. S. Bd 149, 153-7). FRIED-
-
\\ AGNER
Rosetta Al., Etude sur le ihotaczsme en roumain. (G. S.
Vol. IP, Fasc. 2, 382). 0. D.
SHOE. P., Zur Chronologie der Palatalisraerung 'von c g
at< gu vor e i, y z m Balkanlatein. Contributie fbarte inapor-
www.dacoromanica.ro
ISTORIE CUL 1LRALA -81p
tantg, in care autorul dovede%e, prm impruniuturile slave, ca

inaintea sosirn Slavilor exista pronuMarea velarrt a lin c si 9
inaintea lui e, 1, c palatalizarea romanA este postslavica % in-
, dependentrt de palatizarea vest-romanica 1 Ca pierderea ele-
mentului labial in qu gu inamtea lui e este preslavica (Zr.
7,
'Ph. I3d. 46 385-110).

Gramatiei.
ialciciiny Antal, Tuzetes i om an alaktan. Recensie ama-
nuntita a gramaticei limbet romane de Valentmy (E I. Sz. II,
83-85) S. POP.
lstorie eulturali
- AVAKIAN GR., Arhivele rusesti din Cetatea-Albd i tm-
portanta lor pentiu Jsloria Romdnilor AutoritOtile romanesti
nu s'au ingript sa" se pOstreze arhivele rusesti din Basarabia,
pretioase pentru istoria vietn romanesti. (R. A I, 189-200).
- BAICULESCU G , I Vlddescu : Isvoarele istonet Romdni-
bor. Letopiselul de la But? ita i Letoptselul de la Putna. Ed.
Cartea Rom. 1926. Cercetare a parerilor ermse Ong acum asu-
pra acestor letopisete. D-1 VlOdescu conchule : cel de la Bi-
strita e inai vechm, inceput la 1457 la curtea lui Stefan-cel-
Mare. Letopisetul de la Putna pare a fi scris dup5. 1526. (A.
L. A. \TIP, 268, 7)
Vladescu I., Isvoai ele tstoi iet Rolndnilor I, Letoptselul
dela B is trz(a i Letopisetul dela Putna. (1 N fasc. 6, (1926),
385-386)
UXir X JON, Ca edtala sti draoseasca sr cultui a nallonala
in Basaralna Basarabia are nevoe de un focar de culturA roma-
neasc Comisariatul Astrei" din Chi%n5u, precum i FacuI-
tatea teologicrt, pentru a cOrm sediu in acest oras pledeazI
toate interesele, vor avea acest rol. (S. cl. m. III*, 693-94)
BXLAN TEODOR, Arhrvele Bucovina. Istoricul acestor ar-
hive Ce a mai fost salvat duprt Rrtzboiul mondial. Un irnens
material stri Inca nepublicat (B A. IP, 301-301)
BILAN TEODOR, Teodor Racoce cr Chrestomaticul roma-
nescu". Incercarea lui T Racoce de a fonda o revistO care sa
mince traduceri, din diferrte literaturi. El nu-si realizeaz5.
planul, de% obtine permisiunea autorittilor austriace, pe cand
era functionar al guvernului in 1816. Public totusi un volum
de nuvele Chrestomatie romarieascrt". Se dau documentele pri-
vitoare la aceasta intreprindere a lui T. Racoce. (C. Cos. II, 1II',
349-370).
BERECHET ST., 0 carte iuseascd despre Inserica Bucovinei
de acuni 150 de am. Cartea despre care vorbesc randurile de
NO se intituleaza Biserica ortodoxl din Bucovina, scrisO
.de un functionar al smodului rus, Vladimir Mordinov, tiparita
in 8 Pterburg, 1874". (B. B. C. XVI, 75-111),
BITAY ARPAD, A atoldvai magyarsdg (= Ungurzntea din
Moldova). Istoria SOcuilor si CiangOilor din Moldova, privitlil
mai ales in legriturit cu organizatia bisericeasc5. (Episcoprile Ca-
rtolice de Milcov, Siret si Baia ; mnristirea franciseana de 1a
_Baciiu). (E. I. Sz. III, 129-451)
52*
www.dacoromanica.ro
-820 BEVISTA PERIODICELOR
- Bri Av WPM), A A 1,.1.1. szazadbelt et delyz i clot matus pus

pokok ezen cimerol: Oitttodoxus otahok puspoke" Titlul de-
Vladica al valahnor ortodoxi, puitat de emscopu relormati.
dm Araeal, in seconil XVII). D-1 tsitay crede ea Geleji Katona
I., cei dintaiu care a purtat acest titiu incepand din a. 16.34, a
lost miluemat de miscarea pornita din Anglia in 1648 si care
avea diept scop unirea tuturor bisericilor protestante. Episeo-
pul a erezut ca ampulicandu-se astiel trtlul, cuvantul lui \fa_
cadea cu mai multa greutate in cumpana In prolectatul congres
mondial al protestamilor. (E. I. Sz. BE, 452).
BOGREA V., Legende istorice paralele cu ale noasti e in
cronica luz Gh. Brancovict. Semnalbaza existenta unor intere-
sante paralele la anumite legende despre Domn nostri si Ale-
xandru-cel-Mare. (A. I. N. III, 505-507).
BOGDAN-Dux/1 G., Descrtplza Basarabiet. Essat sur I his-
toire naturelle de la Bessaralne par Charles T ardent. Lausanne,
4844, are un interes cultural si ar merrta sit, fie retinarrta (Tr.
LVII*, 654-655).
BucuTA E., Mihai Viteazul despre el ii ale /us. Printre
altele, se d i un fragment din istoria despre el insusi a lin
Mihai Voda, in care se desvrate sufletul adanc i nobil al dom-
nulm muntean. (S. d. m. III*, 490-91).
Bt.cuTA E., Romdnzi dintre Vidin 1. Timoc. Raspunsuri
indreptatite celor cam au recensat, in Arhiva" din Iasi, luera-
rea cu trtlul de mai sus. (I. E. VI, No. 161, 1-2).
C. B., l'n autor anonim despi e numismatica Daciet La
Academia Romana, vol. 1689, filele 130-133, sant cateva pagini
raslete care cuprind un mic studiu intitulat : Medaln dacice
In Muzeul Britanic". Dupa cateva indien, se banueste ca ar ft ,
al liii Ion Ghica. Reproducerea acestor pagini. (C. N. A VI,
52-56)
- CAPIDAN Tn., Romdnii din sudul Peninsulei Balcanice.
Conferinta. Originea lor, istoricul, starea economica i cultu-
rant, situatia lor politica de astazi, masurile ce trebuesc luate -
pentru recastigarea drepturilor perdute. (S. d. m. III*, 181)
La Chigndu s'au descoperit importante documente tsto-
rice. D. Eugen Ionescu-Darzau, presedmtele tribunalului din
Chisinau, a gasit in podul palatului de justitie doua Uzi si un
geamantan cu acte i documente privitoare la trecutul Moldo-
vet. i Basarbiei, sense parte in lmba romaneasca, parte in lim-
bo. slavoneasca. Uncle draeaza de la Stefan eel Mare. (F. D. XLI*,
No. 25, 5).
CIOBANti, Dr. VIRGIL, Statistica Romdnilor ardeleni din
anii 1760-1762. N'a fost Inca publicata. E facuta de functionari
superiori germani si e mai nepartinitoare &cat statistica Epi-
scopului Klein (1733) si a lui Petru, Aron (1750). Se da un total
de 155.434 familn romane unite i neunite. (A. I. N. III, 616-700).
DAIANti E., Documente din anti 1848-1849, comunicate de
Petcdtianu T. Un ordin al lui Avram Iancu. Cateva scrison din
sec al XVIII-Iea. Interesante particularitati de limba. (Tr.
LVII*, 354-363).
.
0 importantei descopertre istoricd. D. I. Lupas a des-
coperit In Sibiu, la Muzeul Bruckenthal, o scrisoare a lui loan
de Prislop ot Belgrad", intaml mitropolit al Ardealului, catre
Lucaci pulgar mester de Sibiu". (S. d. m. III*, 64)
www.dacoromanica.ro
ISTORIE CULTURALA 821
Emile Picot et ses travaux relatifs aux Roumains, de

N. Georgescu-Tistu. Monografia d-lui Georgescu-Tistu aduce
,o lunnnii mai mult intru clariticarea raporturilor de influentA
culturalg si spiritualti du-Are Romani si Francezi". (A. 0. V*,
-
-159-160).
FiLrrn I. C., Cate e ci onicarul Dunutrache. Inteuri arti-
.- col apgrut In Convorbiri Literare" anul 57 (1925) p. 282-296,
d. Giorge Pascu a indentificat pe Dumitrache stolnicul, croni-
carul, cu boei ul Durnitrach2 Varlaarn. Indentificarea o facuse
si d-1 Im ga. Aci se dau clocurnente pentru a dovedi cri,
sAnt douli, persoane deosebite. (C L. LVII, 825-833).
- GIUGLEA G , Romdnii din Serbia In cadrele Lign Cul-
' turale, care a organizat o serie de conferinte despre Romfinii
-de peste hotare, d-1 Prof. G. Giuglea a hicut o expunere asu-
pra populatiei romanesti din nordul Serbiei vechi. Bazat pe ul-
timele cercettiri istorice ,-1 pe date de toponimie, D-sa arat5.
originea si vechimea lor. (S. d. M. HI*, 164).
GII RESCU C. C , Un maniac? is iniscelaneu D-1 Giurescu
posedti, un miscelaneu manusciis, pe care il descrie in acest ar-
ticol, artilnd si phrtile din care e compus. Partea de la Ince-
put a fost scris la 1775. (R. I. XII*, 311-313).
- GIURESCU C. C., Uczderea voevodului Constantin Han-
gerli. D-1 Gmrescu a aflat, intre manuscrisele Academiei Ro-
mane, o a treia povestire In versuri asupra mortn lui Hangerli.
E in manuscrisul miscelaneu No. 4708. Autorul necunoscut.
Scrisil la inceputul sec. al XIX-lea, superroarii, ca fond si ca
forma celorlalte dourt. TextuL (R 1 XIP, 320-327)
- GOGA OCTAVIAN, Un precu i sor al unitd(ti: losif Vulcan.
Discurs tinut la Oradea cu ocazia comemorarn lui I. Vulcan
Timp de cincizeci de ani, Vulcan a fost in Ardeal una din fi-
-gurile vele mai reprezentative ale miscdrii culturale si natio-
nate. Organul sau de publicitate Famiha" a raspAndit in Ar-
deal intreg dubul binefcdtor al literaturei romiinesti. In con-
tinuti legatura cu activitatea cultural:6 dm Tara liberA, Vulcan
pregteste si in Ardeal drumul spre Romania de astbzi. C.
T. C VIP, 29-32)
- SAMARINEANU G. M., Iosif Vu/can. Far 5. a fi Kisat opere
de valoare permanenti, activitatea sa publicistia a lost salu-
taril vietn culturale romfinesti in Ardeal, pentru care a fost
principalul animator. (F. I*, Nr. 2, 1-2)
- GOROVEI A., Un indnunchzu de documente cu privire la
t Unzrea Princzpatelor. (Sfarsit). Trei poezii satirice Panorama
Moldovei", Urare atre Timbru Voevod si satehtii s5r." si
Memoar de stegari si cocardati". Autoi ul celei de a treia pale
a fi Necuiai Istrati. Mai sant date niste scrisori rmase dela
Praitul Grigori Sturdza si isctilite de I Heliade Rildulescu, de
A. Cuza, Dommtorul s a. (J. L. XV*, 253-268).
0 initzativd ldudabilli in iii ma unez impreszonante in-
tampldi i In 1848, Costache Negri, Alecu Russo si Vasile Alecsan-
dri au ridicat in comuna Garcina din Judetul Neamt un para-
clis, ca multumitti lui Dumnezeu, c'au scdpat teferi dintr'o
furtunti care-i apucase intr'o ptidure din apropiere. Parachsul
a ars mai tilrziu si as-Vizi comuna intentioneaz6 s'a. ridice o
bisericti in locu-i (Un. )(mil*, 25 Dec ).
www.dacoromanica.ro
ks2 REVISTA PERIODTCELOR
Dr. II. Ic re1ev cu elogn Anuaru/ Institutului de 'atone -

nattonald'publicat de Alex. Lapedatu i Joan Lupas, II. 1923, _
Bncuresti, Cartea Romaneascri. Apreciazii in special studiile
d-lor SAM Dragomir, loan Lupa, Alex. Lapedatu si Th. Ca-
pidan. (Kbl. XLIX*, 77).
IORCA N., Cdteva cat ft e din epoca Unn a In biblio-
tqca Scan Romane din Fontenay-aux-Roses se af1:1 unele bro-
wn politice rare. Analizeazit pe cateva din ele. Reproduce si
cateva versun dintr'o hrourt de poezii a unui anornm, tipa-
ritil la Paris, 1843, intitulata Adev6rul" (R I. XI, 298-299).
KARADJA I. CONSTANTIN, 0 cunozrtate //term d din tun-
pia Eteriei La 1822, apare la Leipzig o carte a lin E M. Ratter,
in1 care se povesteste intr'un stil sensational despre nenol ocirile
uuei tmere grecoaice in timpul Eteriei la Iasi. In prefata (Ar-
tii se spune c. editia englezil s'ar fi epuizat (C. L. LVII, 319
32139;
KARADIA I CONSTANTIN, Un manuscris al lui Ieremia Ca-
cavela din bibhoteda luz Constantin 13rdncoveanu. A fost pubh-
cat la Londra de D-I F Il Marshall (Camblidge University
Press, 1925. Manuscnsul e datat din Bucuresti, in Deceinbrie -
1686. Cateva intormatii Mogi afice asupra lui Cacavela. (it I.
XIP, 16-18).
KERESZTIME-OLTEANII AI , lnfluente reczproce inti C p0-
Voru2 lonuin si cel maghtai Unn etnografi maghiari constatg. _
cit cele mai frumoase ii indinosUoare buciitt din poezia po-
pulara maghiar balade secuiesti isi gAsesc similarele
lor in Moldova si Muntenia". Din Provincialismele Secuilor",
ce se anti la finele colectiunei de poezii populare a episcopului.
Kriza Mims intitulatit: Vadi 6 zsdk, Se vitd influentele rorna-
ne5ti in hi/Ma poporului maghiar din Ardeal. (C. T. C VII,
87-88)
KLEIN, KARL KURT, DP siebenburgtsch-sachszscher Pi a-
vtltst in moldaitischen Diensten. E vorba de Christian Flech-
tentnacher, jurisconsult excelent, care a stat in serviciul Mol-
dovei, interesandu-se de aproape de toate manifestilrile culturale
ale Romanilor. (Kbl XLIX*, 113-121).
LALESCU TRAIAN, Note despre Eftimiu Murgu. Cateva sen-
sor' si adrese oficiale primite de Murgu din partea lui Asachi
din Moldova si a lui Petrachi Poenaru din Muntenia. (II I.
XII*, 327-331).
LUPAs I , Acte relative la pi ocesul &titre episcopal Le-
mma si profesorit din Bla) Reproducerea actelor (A. I N. III,
573-584).
LuPas I, Infoi matit inivitoare la activitatea doctorului
loan Molnar I-quaint (1786).Cateva scrisori cu referinte despre
Molnar (A I. N. III, 567-569)
VERESS ANDREI, Ceva despre mita yr activitatea doctoralui
loan Molnar Pitialiu sz a fiului sau Contributil la biografia lui
Pivarm, de interes istoric cultural. E remarcatrr cartea ace-
stma, ca tea dintam lucrare de medicinii a unui doctor roman.
Fiul acestuia sem si el o carte in neniteste. (A I N. III, 569
/572).
LLPAs IOAN, Craza pi eset ardelene. In timpul Razboiului,
!multi ziansti de seam& ardelem au trecut in Taril, iar cei
iiiinasi erau supusi milsurilor represive maghiare. De aci a
www.dacoromanica.ro
IsTORIE CUL'IURALA 823"
rezultat cliza pesei romane in Ardeal. Dupg 1,15.7.1xnu, vecha

latelectuali ardelem au trecut la opera de organizare politic
?1 culturalk incat criza continua. Interesele nationale car
ieorganizarea preset. (S. d. M. III, 4).
LUDAS JOAN, Despre [(Wii elevi az scoalelor oi todoxe ro-
mane din Brasov. Rolul mare ce 1-au avut in desvoltarea cul-
turala a poporului romanese. (Tr LVI, 276-281),.
MAIMUCA N , Contributza Bomtinzlor Macedonezu la cul-
tura z omdneascd din T ransilvanza cz drtle vecine. In istoria
culturala a Ardealului i Ungariei un capitol important II o-
cup& rolul pe care 1-au jucat Romami Macedonem. Emigrati din
Sudul Dunarei, indeletnicindu-se in primul rand cu negotul, ei
au tormat colonn importante in ora5e1e cu populatie roma-
neasca I ungara, s'au constatuit in clasa burghez i s'au ma-
mfestat nu numai in viata economica, dar ti in cea culturala"-
(C. T. C. VI, 126-128).
MARCH ALEXANDRU, Un f iloromdn Edoai do Gioia. 0 scri-
soare a lui Gioia din 1875 dare un alt filoroman dela Paris,
A Ubicim, sensoare ce se gasete intr7o colectie de acte ce
privesc propaganda in Italia, care colectie, la randul ci, lace
parte din bibboteca lui A. Ubicmi, ddruita Academie]. Rentane
(1885). (Rom. V, Nr. 9, 8).
METES STEFAN, Belatide bisei Ica romdnesti 01 todoxe din
Ai deal cu Prznapatele 1 o rnd ne in veacul XVIII. 1 Ajutorul lui
Constantin Voda Briincoveanu, al Mitropohtulm Teodosie *1 al
altor boieri din Tara Romaneascil, dat Insericir ortodoxe din
Ardeal in lupta cu catolich i cu Romann uniti cu Roma. 2.
Relatnle biserien ardelene cu Moldova liana la 1750. 3 Relatiile
bisericn ardelene cu Mitropolia din Bucure5ti (1701-1716) i cu
Episcoma Rfunniculm intre ann 1716-1739. (R. T XV, 107
115, 139-155, 199-207, 244-252, 311-315)
MIHAIL HALICI, Conti ibutie la Istoz ia culturald romd-
neascd dim sec. XVI, de N. Di dganu. Despre M Hahci se atm
foarte putm pang la aparitia studiului d-lui Drilganu, care,
adunand numeroase vekti, a putut reconstrtm biografia acestui
barbat de seanig de pe vremun, Igmurind i activitatea-i de-
scrirtor. (A 0. V*, 455-456).
Drd anu IV , Abbas! Halm (rant) I pi tie 7a istoria rid tu
raid romdneascd din sec. XVII (extras din Da corom a ma" -
(11. I XII*, 368-371).
MINEA. I , tin noui dm)i e propaganda co tol nu in Mol-
dova in sec XVII. E reprodus actul prm care Vito Pilutio e.
recomandat arhiemscop de Marcianopol, cu re*edinta in Du-
rostorul nostru (R. A. II*, 399-100)
MoGA I., 0 inse main P (Ies) e legdtui ile cultnrale din lt
Ai deal ;z Moldova in sec. XV IN ca Se reproduce testamentul u-
net tarance din Sgli*te, cu mentmnel cS. Oprea AlSmut fu tii
MIS in Moldova sg. invete scrisoare' Se vede *1 de aim ct
pentru Romanti din sudul At dealulut izvorul de culturil roma-
neasca era in Principate Acta] dateaza din 1651 ( I N I
563-564)
MLSLEA ION, 0 sctisoare a iui Atanasie Ma,,enesci ed-
e Emile Picot. Emil Picot s'n mteresat ti de tolclorul i oina-
nese, publicand chinr o mica culegere de poem populare de la
www.dacoromanica.ro
-824 REVISTA PERIOD10ELOR
Romani]. din Serbia si recensn asupra colectulor de acest fel.

Scrisoarea lui Marienescu e un raspuns lui E. Picot, care Ii ce-
ruse spre informatie culegerea de balade de la 1859 si 1867. Ma-
rienescu 11 roaga la randul su sa-i procure o carte despre
datmele su povestele franceze". (F. Fr. 1., 157-158)
-NICOLAIASA GH., Trei sermon ale lui Bu froszn Poteca
Dupa introducere, in care se aratri insuwile mari ale acesttn
-dascal dintre primp de scoala romaneasca, urmeaza textul a
trei scrisori ale lui E. Poteca, dintre care dourt inedite, ce s'au
gdsit in actele Mitropoliei din Bucuresti, depozitate la Acade-
naia Romana. (C. L. LVII, 814-820).
MICA:TIAN, TEODOR V., ContributrUni la istona Bovu,nilor
,ardeleni in sec. XVIII. La 1744;;I. 1783, Romarni uniti s'ar fi
%tors la ortodoxie, daca ar ft fost un om providential, care
-
sit-i conduca. (A. I. N. III, 161-179).
PANAITESCU P. P., Planunle luz loan Cain pinranit pen ti
unit atea nationald a Romanilor. Din cercetarea documentelor
referitoare la relataile iui Cmpineanu cu seful emigratier na-
tionale polone, Adam Cyartoryski, se reconstitue intr o lumina
noua ideologia i rolul acestm boier roman in mi$carea de la
1838-40. (A. I. N. III, 63-106).
PASCU GIORGE, Monisie Eclistarhul, 9 - 1820 Date din
viata lui Dionisie. tia slavoneste, ruseste, turce4e si poate 51
.grece$te. Opera sa Hronograful Tarn Rominesti dela 176i-
1815. E precedat de 2 prefete. Cuprinsul primei redactri de la
1814. Autorul intercaleaza o istorie a lui Napoleon. pag 211
216. A intocmit $1 o lista de preturi de lucruri si de barn, inter-
calata la pag. 211. Apoi o istorie a Sarbilor. Izvoarele intre-
buintate de autor. (C. L. LVII, 768-777).
-Pasco GIORGE, Dumitzacht arlaam, dupd 1794 Stuchu
asupra vietil lui Dumitrachi V., dupa *tulle date intaia data
de Mihaiu Cantacuzino in Ghenealoghna farmliei Cantacuzim-
lor si dupa, datele scoase din lucrarea lui Durnitrache. Istorie
la Trail Ruminesti dela 1769-1774], publicata de V. A. Urechia
In Anal. Acad. Rom. 1889. Dumitrachi intrebuinteaza multe cu-
vinte grecesti, apoi cuvinte turcesti, latinesti si italienesti. (C.
-
L. LVII, 282-296).
PROTOPOPESCU DRAGOS, Bucovina Romdnzloi , Bu covin a
culturald. Firul neintrerupt al culturii romfinesti in Bucovina
- BELI SIMEON, Ceva despre fondunle arhivistice din A
(I. E. VI, No. 164, 1-2)
hzvele Bucovinez. Pomenirea actelor de mai mare importan to.
pentru istoria Romnilor, acte pastrate in fondurile bucovi-
-
nene, din Cernauti sau de amrea. (R. A. II*, 305
SCHIOPUL
Ardeal. Repertorml istoriografilor
311).
luau, Istonogr arta sdseascd sz Romanii din
cari liana in sec
sast, al
XVIII-lea admiteau cu totn latinitatea, prioritatea i continui-
tatea Romamlor in Ardeal Interesele pohtice au indemnat pe
cei de mai tarziu srt mistifice aceste aclevaruri. (S d. M Ill*,
9-12).
Suciu, Dr. CORIOLAN, Blajul, Bi a sovul st Mui eenzz Ac-
tivitatea pe care au desfrt$urat-o Jacob si Andrei Vluresianu pe
terenul invatamantului si pe terenul ziaristicei, prin care ra-
spandeau la Bla$ov ideile de$teptatoare ale cpcolilor din Blij ',
Mille ii pusesera ham educatiei lor. (C. Cr XIV, 3()2 376)
www.dacoromanica.ro
ISTORIE CULTURALA 825
Suciu, Dr. Comor.AN, Trei proclaniatit znedite din pri-

lndvara anuluz 1848. Proclamatia lui Aron Pumnul gasit5. In
Arhiva mitropolitanti din Blai Manifestul tuturor Romanilor
-Transilvani OAT% Patna lor, aflat in arhiva din Blaj, No. 655
Aceasta e una din proclamathle lui I Brnutiu, dup5. cum
arat5. ideile si stilul. In fine Proclamatia tindrulm din Viena '
ggsit5. tot In arhiva din Blal Nr. 728 (C. Cr XIV, 166-172).
Sum, Dr. CORIOLAN, Protestul din, 1842 al Blajului Im-
potriva limbei maghiare. Ca rAspuns la hotrtrirea Dietei din
Cluj, prin care se impunea hmba maghiar5. In toate afacerile
publice, ale scold si ale bis-ricii tuturor nationahtlitilor din
Ardeal, Blajul prim consistorul, profesorimea So emscopul Le-
mem, a flout un inversunat protest in urma crtruia cauza ro-
mAneasca" a izbilndit. (C. Cr. XIV, 124-132)
Sum, Dr. CORIOLAN, Rolul national-y/111 tui al al Blajului
in preapna evenimentelor dm. 1848. Pregatirea marelin curent
national de la 1848 e opera generatiei de profesori taneri si
entuziasti care, dupg 1830, au propovtiduit In scolile Blajului
Un Timotei Cipariu, Simeon Biirnutiu, Gh Baritiu, Mon Pum-
nul, loan Rusu, etc... (C. Cr. XIV, 44-49)
TOPA DIMITRIL, Mott/ova c biserica 07 todoxd din Leow.
La construirea bisericei nrtodoxe din Leow, Limn. in sec. al
XVI-lea, au contnbuit cu ajutoare materiale i Voevozh mol-
doyen]. Biserica impreunrt cu clddirile din jur apartme Insta-
tutului Staurophighian. In arhiva de mare pret a acestui in-
.stituit se afl5, i multe documente dela Doninn Molclovn, cuno-
scute nom din colectiun-ti liii E Ilurmuzaki In 19,6, Institu-
tul Staurophighian retipAreste in almanahul sal aceste anale,
in care documentele sdrit rndinte in mod cronologic. Ni se
do. aci in traducere romaneascA partile referitoare la istoria
Voevozilor i boierilor moldoveni. (J L. XV*, 53-61 ; 121-132).
ZABOROVSCHI VIRGIL, Int portanta at hirel or vieneze pen-
tru zstoria Romdntlor. In note, inforrnatn asupra continutu-
lui arhivelor care privesc pe Romani (R. A. I, 145-176).
ZABOROVSCHI VIRGIL, Int re trecu t sau viitor. Cu prilejul
color dou5, volume ale Istoriei civitizatiei rormine moderne" de
E. Lovinescu. Aptirare a traditionalismului combatut de D-1
Lovinescu. Sustmerea c5. singurtt cunoasterea, precum si in-
terpretarea amanuntitA, profunda, inter'? ald a trecutului nostru
ne poate da o just& idee despre rnarea pi efacere din sec al
XIX-lea". (Gn. IV, 307-308).
ZABOROVSCHI VIRGIL, T adttionalts in. Nevoia unei rein-
vieri, in constrinta noastrrt, a trecutului, pentru a intdri ye-
cluul i bunul procedeu al pdstrilm, sz amalgamdria, simultane
*1 fata. de influentele Apusului, inaintea cai ora santem prea
pasivi. (Gn IV, 257-261).
Recensii.
Loyhin COni I , An ul 1848 in cyltura i !liei caul a Bu co-
vinei (R. M V, No. 432)
M areit Alex , Rornanticit italwnt st 1 orndni (R. M. V*,
No. 7, 8, 9, 49-50) C5pit A. I G., (R. I. XI, 229-231).
NICOLAL IORGA
Mince 1., Cei elan istoi tee. ( ulettnul Se minarului de
I storia Romdnilor al (Imre') sitei(it din lap). (R. I. XI, 336)
www.dacoromanica.ro
Panailescu P. P., Influenta polond in opera i per sona-

htatea cronzem Uor Grigore Ureche i Miran Cos tut. (C. L.
LVIIP, 144-147). AL. P. ARBORE.
Phzhpzde Alexandra, Orzgznea Romdmlor (Ce ne sputt
itraarele Istoi ice). (I. N. Fasc. 5, 1925, 371-377).N. I. (R. M. V.
NI% 1, 38-39). N. R.
Simionescu I Dan, Viala hterard yi culturald a mand-
strrn Campulung. (R. I. XII*, 361).
Tuyara-Saintuca$, Al., L'art du peaple oumazn. (R. M V,
1
N.1, 39-40).
Intro istorie si falologie.

DOGREA V , Bliaha. Sant acesti Bliaha, Rutem din 1511-
gpx14, de origine valahrt. Aigumente (A I. N. III, 519)
BOGREA V., Chet afa Admite impreuna cu I. Minea, ca
numele Cherana din pomelnicul Bisericii Domnesti de la Curtea-
de-Arge5, trebue cetit Cherata. Ca si primitivul srm Chera,
Chira Cherata face parte dintr'o intreaga serie de nume
femeesti, care . nu sant decdt apelative sau titluri feminine ,
(A I. N. III, 512-514).
BOGREA V , Flutausis Oltul. Flutausis nu poate fi
interpretat ca Fluvius Aluta, cum face Mommsen, ci ca Fl
Tausis, cum recunoscuse Zeuss" (A I N III, 518-519).
BOGREA V., Asupt a origintz numelui T Comunia
explicarea, care se pare definitiva, data de V. Thomsen in arti--
colul srtu Turcia" (Samlede Aphandliger, III, Copenhaga ci
Cristiania 1922, p. 103) : Tat, cuvant intrebumtat de Turci Inca,
foarte timpuriu, clesignand populatnle streme supuse lor. A.
I. N. III, 509-511)
BOGREA V., Ronuinz, 51 vet inut Documente lmgvistice ara-
hind rolul de factor civilizator al Romnilor printre popoarele
intre care trrtesc 0 marturisesc cuvintele din graml v13.11)11/21.
nostri, can c. desemneazil ocupatrum sau produse specific roma-
nesti. (A. I N. III, 493-499).
DICULESCU CONST. C , Conti ilniie la vechonea cretints-
mulct.' Din tstoita ieligioasei a Gepizalor Date Inigvistice Ca
arheologice cu privire la vechea religie a Gemzilor si la creqi-
nismul lor. Eleinente de mitologie veche germanrt in superstitude
noasti e (Ielele, Stima, lasma) Contributia arianismului gepid
la conservarea numelui ethic Roman A I N. III, 357 376).
DRAGOMIR SILvIu, Vechimea eleinentulut romanese it ro-
lantzeirzle streine in Banat. Colonizrtrile incep in sec. XIII. Ti-
nutul scaldat de Timr5, Caras, Barzova i Beghem apare din
primul moment ca prunapt romanesc Doyezi din toponimia
localrt A I. N. III, 275 291).
METE STEFAN, Pastoit ardelenz in Principatele-Romane.
Traiul lor, phn de truda i nizic, creia legaturi intre Romann
din tinuturi diferite. (A I. N. III, 293-355)
PAPAHAGI PERICLE, Dobrogene0i D-1 Iorga sustine ro-
manitatea voevodatelor lui Tatu, Chalis, Sacceav, i Seslav, a-
firma" insrt, cS numai o parte din aceste dapetenii erau romam.
r".gurnentele filologice, de onomastich, aduse aci, ar da mdicatn
c5, acesti voevozi dobrogern erau toti romani, ii ca nume 5i ca
origine Dn II, 22 29)
www.dacoromanica.ro
LEXICOGRAFIE, LEXICOLOGIE I GEOGRAI, Ili LINGV. 827-
Lexicografie, Lexicologie i Geografie linguisticA.

Da) toli M., Piano generate dell' Atlante linguistica ita-
Immo Extras din Rivista della Societa, fflologica friulana. U-
dine, 1924 (G S. vol. II. fasc. 1, 184).
0. D.
In. limba romcind.
BocANETti AL., T ernunolo gut agi ar
Nummle de unelte i de pamnt, precum Fi sinonimele lor, ex-
tensmnea geografic i etunologia. Numirile de plante in le-
gatura cu agricultura sant mentionate numai in mtroducere
si numm intrucat provm din latmeste. In rezumatul francez
in introducere se clan concluznle acestui studm Din vechmie am
lost un popor stabil cu caracter emmamente agricol Pasto-
ritul a fost ocupatia secundara i nu subt forma nomadd.
(C. Cos. II, III% 121-274.).
ROCANETu AL , Te7minologta aqi ard In. hmba romdnet,
studtu filologic-istoric-cultural. (R. I. XIP, 265-268).
BODZA ALEX , Flo? ile din MUM (it lul Avrant lancu. Intere-
seaza numirile locale ale florilor. (Tr. LVII*, 173-177).
BUCUTA EMANOII , Pi ietenit Dicrionarului. Istoricul intre-
prindern Dictionarulm Academiei Romne, care intarzie Con-
stituirea unei. Asociatn pentru raspandirea i ajutorarea Dic-
tionarului. (Gm VI*, 75-77).
Buct4A E , Dictionarul Academia. In urma apelului
lansat de Prietenn Dictionarulm", s a realizat fondul de un
milion, ce asigura tiparirea de Doi fascicole ale dictionarului.
Din provincule alipite putim an fost cam au dat concursul.
curnparand ce s'a publicat pEini. acum din aceasta opera (S.
d M III*, 750-751)
Ideea eui opeana, Penti u Dictionarul Lim bn romdne.
Apel publicului pentru inscrierea in Asociatia Prietenn Dic-
t!onaruluf' cu scopul de a raspandi i ajuta Dictionarul Lim-
bn Romane, editat de Academie (I E. VII*, Nr 186, 1)
CHINEZU I , Dze(ionarul Acade Intel Nu este greu de a-
ratat cum intre marile noastre dictionare i spititul vremn in
care ele au aparut, este o intima legaturd. Epoca uniru, in care
urntatea nationala trebue proiectata si In stuchul lunbn, 1)1
cere si ea imperlos Dictionarul sail". (T. N. VIP, 739-741).
Cucu D I., Dic(ionai ul limbu romane Un mic istoric
ot cateva constatari de actuahtate" (r. N. VIP, 798 801).
Pi tetenu Dtcliona, atm". Cativo, intelectuali au luat mi-
tiativa de raspandire .21 desfacere cat mai larga a iascicolelor
Dictionarului Academiei tiparite inamte de Razbom, pentru ca
prin bann grans' sa se tipareasca materialul pregatit Revistele
Gandirea" i Ideea Europeana" au lansat un apel in acest
scop. (S d. M. III*, 305).
Pentru Dictionaiul lunbet i o mune ' Societatea ,,Priete-
nil Dictionarului" urmareste trezirea interesultu public pentru
desavinsirea acestei opere. (Cs. X, 265-269).
AlIGHEZI T, U n dicttonar al lumbei i ornane 9 Ar fi de o
utihtate foarte mare scrierea unei enciclopedn ronineti. Mo-
dalitatile cu can s'ar putea realiza (1 1\ VIP, 847-850).
CAPIDAN TIT , Duionaiu1 Mace do-lio man. Cu ocazia lan-
sam apelulut penttu strangerea untu fond cu care sti se pubhce
Un cluttonar Inacedo-totnan, pe (are I-nr fi alcatutt etunologic
www.dacoromanica.ro
G Pascu, Th. Capidan discutil problema acestei opere lexi-

cografice, aratand ca lucrarile de Ora acum (Mihaileanu, Da-
lainetra, Nicolaidi) sant nesatisfaciltoare Expune normele le-
xicografiei moderne, dupa care trebue executat vutorul thctio-
nar G. Pascu, fund insuficient initiat in grand Arommlor,
ramane sh, dud. la indephnire aceast opera Societatea de Cul-
tura. Macedo-romana. (P. B. II, 25-27).
- DUMITRASCU N. I , Cuvinte 1 ai i Glosar. (C S. III, 48
53).
FERESNARIU I , 0 seanui de cuvinte. Glosar (C. S. III,
78-80).
- GHIBXNESCU Gu., Sama vzsteitei Moldovez din 1763. Stu-
dml e intregit cu un bogat glosar de termem, care aveau curs
in legatura cu visteria veche. Intelesul i originea fiecarui cu-
vant (I. N. Fasc. 5 (1925), 100-121).
Glossaire des patois de la Suisse roniande. Neuchatel et
Paris, 1924. (G. S vol. II, fasc 1, 179-182) 0. D.
N. I., Dialoguri greco-slavo-ronuineyti pe la 4830 Aceasta
carte din biblioteca cl-lui Iorga e tiparita la Buda E o ea-
lama. intre limbile greceasea, rornaneasca q slavoneasca", Ter-
ineni :71 expresu de provernentii strema, care se gasesc in a-
ceastri carte. Descrierea cartu .,1 continutul diferitelor capitole
R. I. XI, 301-3031.
ION A LID IODERICA DTN COrXRGAS, De-ale grawalia mol-
docenesr (Pentiu pi e.sumptivul Atlas linguistic). Ne d cateva
cazuri de fonetism dialectal moldovenesc Ex g, gh > d,
Gheorghe > Moidi, deal > gial : 4 > i rd sd fare > cd
si fact, oa > a, toate > tati, etc. (1 L XV, 133-131)
IABERG KARL, Zur Such- uml Bezethnungsgeschichte der
Beinbeltlezdung in der Zenttaliomama. Se cauta zadarnic In ar-
ticolul acesta explicarea catorva cuvinte interesante d. p. prov
arena, frc greques, 150-1 passim despre rom !flare. rdliun.
roltun, callavetii cf. u DR . IV, 1326 (W. S. Bd. 9, 137-72)
- IUD J , Pioblemes de geographic lIngulyttgue romane. III.
S eveiller tlans les langues romanes, p 201-9 i despi e hmba
romana, in care nu e vorba de ti ezi mci de opiniunea diver-
genta a lui Tiktin despre deytepta, cf DR. IV, 1326-27 (11.
Lg R. v. 2, 163-207).
MOLIN I. R., Swum din ,gratul bdnd(ean in aldturare cu
cel macedo-roman Adunare alfabetica de expresmni, proverbe
ai omanesti, scoase din lucrarea d-lui P Papahagi, care sant
asemenea celor din gralul banatanesc (A 0. IV, 413-425).
--; MORARIU LECA, Chestzonar filologir. Raspunsul explica-
tiv al d-lui Dr N Grarnada asupra formelor set fibd, sa lltba,
sd mbd, apoi asupra formei -am in loc de -dm de la pers. I.
pl indicativ. Lamuririle D-lui L. Morariu (GI. B. IX*, No. 2022).
MORARIU LECA, Chestzonar ftlologic. (Contznuare z sfdr-
yit 1. D-1 Dim Cioloca comunica o colinda, auzita la un rus
din regiunea Podohei, satul Voroncau, care titia perfect mol-
cloveneasca. Colinda cuprinde forme de rostire dialectale inte-
resante. 2. D-1 Prof. Capidan intr'o scrisoare da lamuriri asu-
.pra formei sa viba" si a formei term. pers I plur Indic.
-ant in loc de -dm (GI B IX*, No 2023).
Mon mi. Lrc t, Chestium de letic nitpi open!. Deceit forme
www.dacoromanica.ro
MANUSCRISE SI TIPABITLTBI VECIII S2,9
impropril 41 hibride, dar romane4ti, ca ceimte, conglasuire 41

inrdurtre, admitem mai bme elemente neologice : exigentd, con-
cordanfd, influenfd. (F. Fr. P, 126-127).
MORFOCI VICTOR, Din gravid dobi ogean. Mic glosar de
cuvmte. (A. D. V, VI, 155-157).
PAPAHAGI PER., Nutre(U1 odor. Intereseaz mat mult ca-
pitolul Fan, fanete Acesti termeni nu exist in graiul Aro-
manilor fundca nut e(ul turmelor, in tot decursul anului, este
iarba verde Ca si cuvantul bour i pdcmar, prezenta in daco-
romana a lui fan, fanete", dovedeste contmultatea Romarnlor
in Dacia. Traiana. (Dn. II, 1-10).
PAPAHAGI TAcuF, t I. Dalameti a. Dictionarul macedo-
ionnin a invatatorului Dalametra e, printre putinele publicatii
sinnlare, cea mai de pret. Du0. aparitia acestei lucrari, Dala-
metra a mai cules un insemnat material lexical, care, publicat,
ar fi o completare valoroasa a dictionarului i un semn de
pietate pentru cel disparut. (P. B II, 101-105).
Pascu Giorge, Dictionazre tymologique macedo-roumain.
I Les elements latins et romans Planul lucrIxii con-
tine : Elernentele latine, Elementele tracice, Elementele
rornarnce, Elem grecesti, Elem. turcesti, Elem. slave, Elem.
albaneze, Elem. germanice, Elem. engleze$ti, Elem. maghiare,
Neologismele si expresium interiectionale Urmeaza dictionarul
cu mat multe subdivizruni. (A 0. IV, 525).
RESMERITA ALEXANDRU, DictiOnai ut etimologico-semantic
al limbei romdne. Craiova, 1925. (G. S. vol. II*, fasc. 2, 413
414). T. P.
s GERHARD, Die Quellen des unteittalienischen
Wo,tveliatzes, p 162 1 concordantele cu limba, romana. (Z II. Ph.
Bd 46, 135-64)
ROHLFS G , La terminolodia ptotorale di Bova (Calabria).
Material nou pentru gdleatd -1). 285 si pentru sterp etc., pentru
care aclmite acuma in parte o incructsare cu extirpus p. 283 u.
(B. Lg II. v 2, 71-97)
SAVIN, PETRU G , 0 s-ama de iurinte, 29 cuvmte dialec-
tale cu intelesul lor. (T. P. III, 88-90)
[Terminologia roman5. referitoare la pamant]. Din teza
de dodo). at a D-lui G orge Potino Contributions k l'tucle du
droit coutumier roumain se releva sustin3rea ca terminologia
roman& referitoare la pamant, in cea mai mare parte se urea
IP. o epoca anterioara romanizarn terrtoriulut carpato-danubiare .
(I. E. VIII*, Nr. 192, 4).
Manuscrise F,4i tipArituri Tula.
BA-LAN TEODOR, Anton de Marld. Datele biografice aflate
in Arhiva Bisericli catolice din Cernauti. In calitate de prim
inspector al scolilor romanesti din Bucovina, de Marki, tir 5.reste
o gramatica romftna la 1810. Se mai aminteste in articole si
de o luerare nepublicaa, Comenius moldovenesc". (C. Cos. II,
III, 611-612).
BIANU I , Cartea romdneascd veche. Sub carte veche ro-
mneascg se intelege o carte scrisg sau tipgritg in slova veche"
allied, embed.. Schitg istoricg a activitiltii cgrturgresti la Flo-
www.dacoromanica.ro
-830 BEVISTA PERIODICELOR
mitni, de la intaile ei inceputun ptIna in epoca moderng. (C. T.

C VIP, 107-108).
BULAT T. CI, net SC7 ZSOI i de la Mihnea-Vodit Radu (4658).
Textul a douA scrison ale lui Mihnea-Vodd liadu care magi-
sti Mu ma,:ailui Sibuu, gsite in Arhiva NaIronald sitseascii, din
aeelasi oia Ele pot interesa i ca hmba (H I XII*, 307-311).
CARIOJAN N., Legenda tut Am-1(1r in literatura veche to-
m(ineasca. Intregeste contributia lexicogiafied a lui Bogrea asu-
pra Avgarulm (Intre filologie i istone" din Anuarul Instrtu-
tului de lstoi to Nationald, Club I, 1922), al atdnd ca epistola pe
cal e regele strian Ahgar ar fi trimis-o Mantuitorului. un frag-
ment dinti o veche legendit siriac, s a riispancht si in literatura
noastrit veche, a putruns in liturgica oitodoxd ;,1 a influentat
chiar picture religioasd (C L LVII, 243-261).
Cartoian N., Legendo mut Avgar in literatai a vethe to-
numea.sca. (Flin III, lb1-182) ION RADLLESCU-DORIA
Costa-chewy 31 , lnici iplu i noble de pe cdrtt vechi. (I
N Fasc. 5 11925), 275-277)
-- DRXGANT" N , Catehtsmul din inanuscitsul de la 1749 al
lvi Silvcsti a Amelio, copte dupd al lut Vito Pilutto, tipdrzt la
/67. Banco din manuscns pe care d-1 0 Densusianu, in arti-
colul sdu din Grai i Suflet (vol. I, fasc 2, pag. 286-311) n'o
atribuia lui Ameho, este de fapt o copie fideltt a celui tradus
dupg Bellarmino si tipdrit in Roma la 1677 de cilluggtrul Vito
Bhutto, mai tarim episcop catolic la Bacdu. (F. Fr. I*, 34-38).
DRAGANU N., Codieele przbeagulut Gheorghe tefan, voe-
voclul Multiovei (A. 1 N. III, 181-251). V recensia din DR. IV,
1212.
DRIGANU N., Un nou Tata nostru" unguresc sera cu
dove din nice. Se gdseste pe lila 103 I a Manuscnsului hceu-
lui G Cosbuc" din Ndsdud (Jumraatea I-a a sec. XVII), de-
serts in Dacoromania III, pp 472-508 Se drt reproducerea tex-
tului, alatun de textul unguresc modern. (A. I. N. III, 561-563).
-- DBXGANU N., Versun vecht In volumul I din cele 8 vo-
lume de manuscnse strnse de contele Ludovic Gyulai la 1856,
can se gasesc in Inblioteca de manuscrise a Muzeulm National
Ardelean (Hiblioteca Univers-HMI]. din Cluj la No. 1422), se pa-
streazA un vers romitnesc, sem cu ortografie ungureascil (J. L
XV*, 6-7).
Fimn I C., I. Bianu si N. Carto3an. Album de paleogra-
fte romdneascd (seriere chinned). In 22 planse, deosebit de in-
gripte nt se prezinta scrisul chirilic din sec. XVIXIX-lea, de
la cel cahgrafic al copistilor de carti sfinte si al logofetilor
cancelarulor domne,..41 plinrt la autografele cele mai variate ale
unor oameni din difentele categorii ale ierarhiei carturaresti
si sociale" (C. L. LVIII*, 627).
GUIPXNESCU GIL, Din baltoteca d-lui I. Marltan, Netsdud.
Notite asupra cettorva tiparituri i manuscrise slavonesti i ro-
mfinesti Wizute in biblioteca D-lui Martian din Nsud. (I. N.
Fasc. 5 (1925), 343-348).
GHIBXNESCU Ga, Bisertea Greco-Catoltcd din Btstrila (Ar-
tleca). Notitele de pe cArtile vechi romanesti ale bisericei unite
4in aceastrt localitate. (I. N. Fasc 5 (1925), 348-349).
GHIBXNESCU Gil , La d. I M. Rogdlniceanu Note asupra.
www.dacoromanica.ro
MANUSCRISE $1 TIPARITURI VECHI 831
Ainui manuscript vechm slavon, 1ineiuI pe Septembne, scns In

1599 Mart 26, de calugarul Anton de la Suceava pentru bisemca
inaltarn Dotnnului din Cetatea Sucevei, din ordmul lui Erernia
Moghila Voda. (I. N Ease. X, 5 (1925), 350)
GHIBA,NESCU G/I , Manusctipte. 7154 (1616). Faptele Apo-
stoltlot, (actus apostolot um), text slavo-roman, 16 zaceale (Acail
Rom., Ins , 85). Reproduce textul acestor 16 zaceale (I. N. Fasc
5, (1925), 263-268)
- - GHIHANESCL GEI i Mihai Costachescu, Insciipfzi p, no-
ilte de pe cdi ft vechi Textul a o mama, de inseriptil i notite
iie pe calla vechi (I N Ease. 5, (1925), 269, 275-277)
GHIBU ONISIFOR, Cultura Nalionald a Romdmlor de peste
it In 1ntza vnor documente not dela sfdryitul sec. al
XVILI-lea La Biblioteca Universitatii din Cluj se gasesc trei
- cart/ romanesti tipa'rite la sfarsitul sec. XVIII-Iea, la Dubsari
$1 la Movildu. Primele doll& sant niste abecedare, aparute la
1792 st 1800, edith nou6, ale Bucvarului de la Iasi, 1755. A treia
carte consta din o singura pagina, restul e pierdut, cuprinde
invataturi morale si religioase. Editorul acestor carti e 61 Str01-
'litchi, care mai tiparete i alte carti in romaneste *1 a fost
U n adevarat apostol al instructiunn populare in Moldova (Ad.
XXXVIII, No 12615)
IORGA N , Tiei not acte roludnesti. Reproduce textul a trei
clocumente romane5ti din anul 1600, gasite de I Lupas in Mu-
zeul Bruckenthal din Sibiu (IA I. XIP, 5-7).
IORGA N, r-71 verhiu Almanach iomanese. Almanah be
letristicu", cu titlul Musa romana" pe anul 1865, publicat In
Pasta de Ionu lovitta i dedicat d-nei Laura Mocioni Cuprinde
diferite nuvele bi poezn, dintre care una, a lui Iulian Grozescu,
-e in adevar frumoasa Cartea n'a fost semnalata pana SCIPH.
-(13m. XIX, 51-53
ISOPIS( CLAUDIU, 0 predicd lotticineasca linutd In Roma.
,
Se qA1,1 in b,blioteco Vittorio Emanuele din Roma un manu-wris

sub Nr. 2370, Mss. Gesuitici 241, intitulat Ricevirnenti di Per-
sonaggi in Coll Rom con Prediche di Vane lingue" Contine 29
prediei sense in diferite hmbi. A 19-a e scrisa, in romaneste cu
htere latine 50 ortografie ungureasca i itaheneasca de propa-
gandistul ungur catolic Franciscus Lovas. Dateaza dm 1608. (C.
Cos. II, HP, 277-284).
- - KARADJA CONSTAMIN I., Despre Cronica lux Sebastian
Ilunster. Cosmografia lui Sebastian Munster, foarte raspiindita
in Europa veacului al XVI-lea, este o adevarata enciclopedie cu-
prinzand date din toate ramunle de stunte cunoseute pe atunci.
Ea are 51 pagini referitoare la istoria i geografia tinuturilor
loeuite de Romani, precum i trei harti ce reprezinta Tante ro-
manesti. E intim carte care a imprastiat in toat Europa cu-
nostinte despre inaintasn nostn i locurile pe can traiau (A.
0 V*, 87-95).
Legenda Troadei in literatura vecke romdneascd de prof.
N. Cartojan. Comparand difentele versium ale Istonei Troa-
dei", d. Cartojan ajunge la concluzia ci acest text a patruns
In literatura noastra prin doug cronografe : cel tradus de Pa-
. trasco Danovici in Moldova si cel tradus de Grigorie dasealul
Buza , ambele din greceste Sant si alte versium, dintre care
www.dacoromanica.ro
832 BEVISTA PERIODICELOR
cea mai frumoasa f;i. mai interesanta e cea de sub No 2183 a_

Bibliotecei Academiei Romane. (A. 0. V*, 161).
LUP4 ION, 0 scrisoare romdneascd a mitiopolitalui loan
dela Prislop. E cea mai veche scrisoare romaneasca, cunoscuta
in timpul de fata, din condeml unui vladicti ardelean.
pan g.
Gasith' in arhivele Bruckenthal din Sibiu Facsimilul (A. I.
N. UI, 546).
- MORARIU Lniu, Calendar vechz cdtre cel nou (o sobu
anonimd in versuri dela 1848). Evolutia Calendarului. IntaiuI
calendar in Bucovina : 1811. Cel aparut pe anul 1848 con-tine o
satira, in care calendarul vechiu sfatueste pe cel nou cum tre-
bue sa fie ca sa placa tuturor. Autorul poemt pare a fi insusi
editorul, preotul Samuil Andrievici-Morarm, mai tarzm mitro-
politul Bucovinei. Limba poporana pastreazd particularitatile
graiului moldovenesc. (A. L. A. VI, 213, 3).
- MINEA I., Letopzsefele Moldovenesti scrzse slavoneste. Cinci
texte de cronici vechi slavone erau izvoarele interric ale istoriei
Romarnlor : 1. Codicele de la Neamt, 1757. 2. Sbornicul de la
Chiev, 1561. 3. Sbcrnicul de la Tulcea, 1710. 4. Sbornicul lui A-
zarie de la Petersburg, 1710 5. Ms. lui Nec. Brzeski, 1566, Iasi.
(I. N. Fasc. 5, (1925), 362).
- MORARIU LEGA, 0 voud dovadd de di, turdrie moldove-
neascd in Bucovina (o noud verszune din Illantuzrea pdrdtosilor).
S'a gasit o noua versiune a Cazanierului, mai veche &cat cea
cunoscutd, datand de la 1784 scrisa de lonichie de la Humor. Are
Ii diferite insemna,ri (B. N. supl. la J. L. din Mart.-Dec. 1926).
- MORARIU LECA, Din Sandipa fzlosoful al Codzcelui C. Po
povici. Un specimen din versiunea Sandma a Codicelui C. Po-
povici (1796), care e un fel de Decameron al stramosilor nostri.
(Supl. la J. L." din Ian.-Faur, 19-6).
PA SCHIVSCHI V., Din Biblioteca Universzttitii cerndu(ene
(Anul 1693-1817). Se da titlul a 24 carti neinregistrate de Bi-
bliografia romaneasca veche a lin Bianu i Hodos, cari se ga-
sesc in biblioteca Universitatii din Cernauti. (B. N Supl. la 0 ).
PA$CHIVSCHI VLAD, Doud manuscrzse : un Mine iv i Ran-
d/du/a Sf. Me. Aceste cloud manuscrise slavonesti de la Biblio-
teca Universitatii din Cernduti ar Ii indicii pentru o activitate
hterara in Manastirea Sf. Ihe de lama' Suceava. Hartia si f
ngramele, aratil legaturi comerciale in trecut intre Moldova si
tarile germane. (J. L. XIV, 43-55).
- PRIPOR M., Dzecii ci preotiz din trecutul Bomdnilor Mho-
reni. Cercetand manuscrisele gasite pe la unele bist.rici de pe
valea Crisului Negru i ajutandu-se de datele istoriografiei noa-
stre, D-1 Pripor afla care au fost diecn i preotu care cu scri-
sul lor au propovaduit slova carol romanesti pentru prima data
la Romann din tinuturile bihorene. Incepe cu anul 1349. Lista
manuscriselor si tipariturilor. Printre 'keen venni in Bihor
sant unii si din Prmcipate. (F. I*, Nr. 7, 9-10).
- PRIPOR M., Oameni si iremuri trecute la Romani?, din
Bzhor. Descrierea catorva manuscripte gasite prin satele Mho-
Ele (lateaza din secolul al XVII-lea. Sant intaile urme de
culturd romaneasca in aceste tinuturi i fructul singuruldi
www.dacoromanica.ro
MANUSCRISE 1 TIPARITURI VECIII 833
bine, pe care 1-a dat incercarea de calvinizare in Ardeal : limba
national& a cartilor de nit. (F. I*, Nr. 6, 8-9),
RAUTESCU ION, 0 carte de judecatd a Mitropolitului Fi-
laret. Se d& cuprinsul unei cgrti (hotgrari) de judecata, (lath.
de mitropolitul muntean Filaret I, in 1756. Notit& biografic& a-
supra lui Filaret. Importanta istonc& si. de limb& a textului. (B.
0. R. XLIV*, 179-181).
- 11E11 SIMEON, Documente slavo-romdne. Documente ce da-
teazg din secolul XV-XVII, pgstrate la Arluvele Statului dui
Cern&uti. Lie ne dau pretioase informatii asupra locaht&tilor si
slujbelor moldovenesti din aceastg epocg. Textul a cinci dintre
cele mai vechi. (C. Cos. II, III*, 431-442).
- ROSETTI AL., nlzoque" din Psaltzrea Schezanei, e in le-
ggturg cu propaganda reformatilor din nordul si sudul Tran-
silvaniei, can foloseau redactunea occidental& a Simbolului.
Athanasian. (G. S. Vol. II, Fasc. 1, 153-156).
- ROSETTI AL., Lettres roumaines de la fin du XVI-e et du
debut du XVII-e siecle tires des archives de Bistrztza. Textul,
transcns in litere latme, a 26 de scrison, unele medite, din cele
50 cat cuprinde editia. Descnerea material& a scrisonlor. Stu-
diul amAnuntit al limbei lor, datarea. Planse cu reproduceri
fotografice. (G. S. Vol. IP, Fasc. 2, 187-254).
Row IoAN, Cdrti vechi romdnesti, aflate in Biblioteca U-
niversittn din Cluj *i. pe care nu le cunoaste sau le pomeneste
cu mai putine date Bibhografia veche romneasca" de Bianu-
Hodos . Ceaslov, 1731 ; Strastnic, Blaj, 1753 , Molitvelmc, Iasi,
1754 , Idem, Buc., 1764 ; Catavasier, Blab 1769 ; Octoth mic, Bra-
sov, 1806 ; Psaltire, Buc., 1806 ; Enthologhion, Buc., 1722 ; Litur-
ghier, Buc., 7254 ; Catavasier, Blaj 1762 ; Antologhion, Buc.,
1766 , Bucvaru, Dubasari, 1792 , Idem. Movilgu ; Strastmc, Blaj,
1800 ; Liturghie, Sibiu, 1807 ; Bucvarm, Buda, 1814 ; Psaltire, Bra-
sov 1816 ; Calendar (?) 1816 ; Triodion, Buc. 1787 ; Protocolum,
Sibiu, 1811 ; Antologhion, Ramnic, 1786 ; Penticostarion, Blaj,
1768. (S. d. M. II, 24, 41-42, 203).
- SCRIBAN ARUM., Lzteratura pioasd in /intim romdneascd.
Cdrtzle de pietate romdnesti. 1. Indeletnicire despre buna
munre", Iasi 1845, scrisg in greceste si apoi tradus& in roma-
neste. 2. Mantuirea plcgtosilor", Ploesti, 1893, scrisg in gre-
ceste la anul 1710 si tradus& in romaneste la 1726. (B: 0. R..
XLIV*, 592-599).
- SIMIONESCU Dr. EUFROSINA, Manuscripte. A) 1592. Din Co-
dex Cob almiensis a) Legenda leturghiei, textul paginilor, 176
182. b) Jitiia unui leu 6au slujit.. (textul pag. 157-164). c) Po-
vestea t5,1hari1or, (textul pag. 135-140). (I. N. Fasc. 5, (1925),
258-262).
UusXcEscu V., 0 carte veche cu profaii istorico-religioase.
Agatanghelul. Aceastg carte necunoscutg On g. acum, scrisg de-
doug persoane, un elvetian si un italian, cuprinde doug pgrti
Prima parte e tradusg din ruseste, iar a doua din greceste. Ma-
nuscrisul pare a fi o copie. Contine 88 de foi cu 25 randuri. Au-
torul traducerii necunoscut. E un nou gen de literaturg pro-
long, care se citea in vechime la noi. Cateva fragmente din
manuscris. (B. 0. R. XLIV*, 62-65).
- URSXCESCU V., Crezul" din veacul al XVI-lea. Reproduce-
Dacoromania V. 53
www.dacoromanica.ro
rea crezului din Intrebarea crestmeasc&" gsit la Ieud de An-

drei Warseanul i reprodus& in facsimile de D-1 I. Bianu. Acesta
e cel mai vechi crez in limba romneasca, dac& cartea se va fi
'tip&rit dup& catehismul din 1544. Alcatuitorn lui Want socotiti
cei 12 apostoli, iar nu cei 318 printi de la Niceea. Textul e re-
dat in limba timpului si in forma cum a fost tiparit. (B. 0. R.
XLIV*, 70-71).
URSACESCU PREOT V., Inscriptii ft notzte de pe cart?, vechi.
Textul a patru notite pe un Mineiu slavon, tiparit in Lemberg,
1638, fost al bisericei Sf. Vineri din Iasi. (I. N. Fasc. 5, (1925),
277-278).
UasIcEscu V., Psaltzre slavond, 1577-1580 (din Ana tele
Academiez Romdne"). Cartea aceasta gsit& de p&rintele Ursa-
cescu la manstirea Adam, situat& in codrul Chigheciului, este
descris, impreun5, cu cateva reproduceri in Analele Acade-
mier", sectia literarl, III, 6. Se anunt6 o comunicare asu-
pra unui Liturghier slavon tot din secolul al XVI-lea. (R. I.
.XII*, 272).
. V P., Din Biblioteca Cdminului cercetdsesc Cernetuti. In
muzeul dimmului cerceta,sesc din Cernuti se af15, o carte bi-
"sericeasc6 nesemna1at6 de Bianu-Hodos, un Triod, Blab 1771.
Cartea a mai fost remarcat6 de D. Iarcu. (B. N. Supl. la J. L.
.din Ian.-Mart. 1925, p. 4)
Recensii.
Rogues Mario, Palia d'Ordstie (1581-1582). (V.R. XVIII*,
voL LXVI, 330-332). TEODOR RWULET.
Drdganu N., Manuscrisza Liceuluz gretniceresc G. Cos-
buc" din Ndsetud i setsismele celor mai vechi manuscrise romd-
nesti, in Dacoromania, III ; C. Lacea, Copistii Psaltirei Scheie-
-ne", in Dacoromania, III. (G. S. Vol. II, Fasc. 1, 167-179). -
AL. ROSETTI.
Morfologie.
- BACINSCHI I., Zur Pluralbildung, im Italtenischen und Ru-
-manischen. Crede c. -i in plur. subst. decl. a III-a si in plur.
decl. I, este analogic ; consider& adjectivele decl. a III-a ca imj-
locrtoare pentru plur. fem. de cl. a III-a ; pentru expansiunea
lui i in 1. ppm. ar fi fost importante formele articulate. Pen-
_tru o lamurire complefii a chestiunn ar fi de abso1ut6 necesi-
tate de a se studia i terminatnle -as -es la persoana a doua
a verbelor. (A. S. N. S. Bd. 149, 258-64).
- MORARIU LECA, Morfologia verbuluz predicativ romdn. Par-
lea a 11-aS Flexiunea Fascicola 1-a. Cont din vol. I (1924) pag.
4-96. Articolul de fate.' trateaz5, flexiunea prezentului indi-
cativ la toate patru conjug6rde, in dialectul dacoroman i in
-celelalte dialecte. La fiecare conjugare se d6, i un tablou sinop-
-tic al verbelor apartingtoare. (C. Cos. II, III*, 287-346).
Morfolgia verbului predicativ roman, Partea II, Flexiu-
nea, Prezentul PIA/catty, de Leca Morariu. Studiul confirm&
lucrarea de mare migalg si eruditie inceput& in primul numr
al Codrului Cosminului". Cuprinsul prtir de fat. (A. 0. V*,
383,-38 i).
- REGULA MORITZ, Zum deilitischen i.. und a- in der ro-
manischen Demonstrativen. Interpreteazg pe i- (fr. ici etc.) ca hc
st pe a- (rom. acel etc.) ca hac. (Zr. Ph. Bd. 46, 305-8).
www.dacoromanica.ro
NECROLOAGE 835
- ROHLES GERHARD, Leo Jordan, AltfranzOsesches Elenzentar-
Zuch. Col..302 despre roman. cdntatz ca imper., nu jura, nu ju-
raretz. Tocmai forma romneasca cdntatz arata ca motivarea
Inlocuirn lui cantate prin conj., pe care o admite. R., nu-i ne-
-
merita. (L. Gr P. 46, Jg. col. 297-303).
SCHURR F., Ostromanisch presbyter-praebiter. (Zr. Ph, Bd.
- SPITZER LEO, Urtumliches bei romanischen Zahlwrtern,
45, 712 u `,.
p. 10 u. asupra rom. intize, al doilea, al zecele. (Z. R. Ph. Bd. 45,

-11 27).
Necroloage,
Y. Bogrea.
BANEscu N., Durerea colegilor. Discurs rostit la imorman-
larea lui V. Bogrea. (S. d. M. III*, 627).
BEZDECHI ST., f Vasile Bogrea. Articol despre personali-
tatea stiintifica a profesorului V. Bogrea, scris la moartea a-
-
.cestuia. (S. d. M. III*, 625).
BouDAN-DuicA G., Omagiul Academtei. Discurs rostit in
numele Academiei la inmormamtarea prof. V. Bogrea. (S. d. M.
'HP, 627).
BRATU GIL., La moartea lui Vasile Bogrea. Moartea ta
7n pling activitate stiintifica e o perdere ireparabil pentru
vultura". (T. N. VII*, 1156-1159).
BucuTA E., Vasile Bogrea 0 Anuarul Institutului de is-
tone nationald dela Cluy. Note din viata lui Bogrea. (S. d. M.
-
III*, 634-35).
BUTA N., Vaszle Bogrea. Biografia lui, cu aprecieri asu-
-
_pra vietli si opern sale. (Tr. LVII*, 546-550).
CODARCEA I. CORNELIU, Vaszle Bogrea si Constiinta Ro-
mdneascd" V. Bogrea a fost ammatorul si sustinatorul acestui
ziar, care urinal-ea lummarea constlintei publice romanesti, cit-
zuta, pe panta regionalismului ru conceput si al luptei de
eclas'a. (T. N. VII*, 1117-1120).
CONSTANTINESCU-DELABAIA I., Re Cunostinta Mini Cultu-
rale". (Cumnte nerostzte). Cuvant in numele Ligii Culturale"
.11a mormantul lui Bogrea. (S. d. M. III*, 628).
- CONSTANTINESCU-DELABAJA I , V. Bogrea in pagini/e Con-
Vzintli Ronutneflz". DA fragmente din articolele scrise de Bo-
-
grea la acest mar. (S. d M. III*, 651-52).
DRAGOMIR SILNIU, La catafalcul luz Vasile Bogrea. Necro-
- DRXGAN N., Ultimul cuvdnt. Rostit la mormantul lui Va-
-log. (S. d. M. III*, 626)).
- GREORGHIU, CXPIT AUREL, V Bogrea. Cuvnt la moar-

sfie Bogrea. (S. d. M III*, 629).
-tea lui V. Bogrea. (R. M. V*, No. 7, 8, 9, 1-2).
-- KIM EANU G. T., Vasile Bogrea. S'a otins fruit vreme .td
lara s-si poata, da intreaga m6surg, una din mintile cele mai
luminate si mai larg cuprinzatoare din cats a avut pang, acum
neamul romnesc". El las6 si pentru fulclorul si etnografia ro-
maneasa nepretuite contributii. (5z. XXXIV*, 90).
-- MARMELIUC D., V Bogrea. Necrolog. (C. Cos. II, III*,
463-666).
Illoartea profesoruhti V. Bogrea. Cu cel plecat dintre noi
-se ingroap g. un erudit cum greu ii pot afla pereche, a clireLin-
53*
www.dacoromanica.ro
teligentg scdpgratoare, unit& cu o judecat6 perfect poriderata. sii

sprijinit& de o memorie milt', forma un specimen de ceea ce
omenirea a dat mai distins in stiint6". (A. 0. V*, 371).
ROSCA P., Omagtul Astrei. Discurs omagial adus in nu-
mele Astrei" la moartea lui V. Bogrea. (S. d. M. III*, 627
628).
Leon Donici.
A. S., A murit Leon Donici. Cateva noble biografice. (V._
L. P, No. 17, 3).
Bucura Du inbravA.
A. T. S., t Bucura Dumbravd. Necrolog. Opera ei. Hai-
ducul, Pandurul, Cartea Muntilor, in care se oglindeste admi-
rabil mediul romilnesc, i e cuprins6 netrmunta et dragoste,
pentru natur. (C L. LVIII*, 155).
BucuTA Em., Cele din urmd pagini ale Bucurei Dum-
brava. Fragment din caetul de calb.torie al Bucurei Dumbrava,
scris nu mutt inainte de a muri. E de interes literar i bio-
grafic. (Flm. IV*, 289-297).
D. T , A mural Bucura Dumbravd. Pe and se intorcea,
din Irithi, unde luase parte la un ..congres de teosofie, B. Dum-
brava a munt in drum spre tard, la Port-Said. O intelectua-
litate de vigoare bArbateascg, serios si cuprinzator preggtit, un
talent care facea amestecul fanteziei celei mai avntate cu
gustul preciziei documetare, o artistA imputernicit de un atent.:
spirit filosofic i istoric", acestea au fost insusirile ei deosebi-
toare. (Dm. XXII*, 5 Febr.).
- NENITESCU STEFAN I., Bucura Dumbravd. Necrolog. Scrii-
toarea care indragise atta muntii nostri, avea sufletul impr--
tit intro literatufa i teosofie. (Gn. yr, 31-32).
Ion Griimadii.
- MORARITJ LECA. Lui Ion Gramadd. Necrolog. (F. Fr. I*,
97).
L. M., Ion Grdmadd la Istroromdni. 0 ragrturie a lui I.
Gramadg, care adevereste di a cunoscut pe istroromd.nul Mate
Turcovici. prin locunle lui de bastin i c5. se interesa de la
acesta de grand istroroman. (F. Fr. I*, 102-105).
V. M , Din scrzsorile lui Ion Crdmadd. Cu data de 16 Dec.
1906, Grgmad g. scrie unui prieten despre mersul societAlii lite-
rare Junimea" si straduinta ce si-o d sg. se acorde o catedrli.
de Isorie a Romitnilor. (GI. B. IX*, Nr. 2205).
Cora Irinen
12620).
- LAzXBEANu B., Cora Irineu. Necrolog. (Ad. XXXVIII, Nr:
Simion T. KirilPann.
f Simion T. Kirtileanu. Necrolog. (T. P. IV*, 32-33).
Tudor Pamfile.
- MAYER TITUS LT. COL., Tudor Pamfile. 0 1atuili a perso--
nalitAtii sale : Elevul Pamfil Teodor din Scoala Militarg da
infanterie si Cavalerie, 1904-1905. (T. P. III, 51-52).
www.dacoromanica.ro
ItiECROLOAGE '837
Ion Paul.
BACX0ANTI C., Un moldovean... din Ardeal. Articol la.
Inoartea lui Ioan Paul. (R. M. V*, No. 2, 23-25).
BOGREA V., Ivan Paul. Necrolog. (S. d. M. III*, 158-159).
- CHIBA ALEX., In Zoca$urile drepfilor... Articol scris la
Inoartea lui Joan Paul (S. d. M. III*, 162).
- DRAGOMIR S , La catafalcul lux loan Paul- Necrolog. (S.
d. M. III*, 159-160).
Ginnu ONISIFOR, Arnintiri despre loan Pau/ Articol pu-
blicat la moartea profesorului I. Paul. (S d. M. HP, 160-161).
-
- MEISSNER C., Ion Paul. Necrolog. (C. L. LVIII, 235-236).
PU$CARIU SEXTIL, Cuvdnt de despttrftre. DISCUTS rostit la
moartea profesorului I. Paul. (S. d. M. IIP, 160).
Ion Pop Retegalinl.
20 de ani dela moartea unui invettettor ce nu trebuie Ui-
fat : Ion Pop Beteganul. A ramas in amintirea celor Intro care
a trait ca o figura legendara. Un apostol cu gralul In meseria
sa de 1nvatator, cu scrisul in cartile sale de un adanc sens mo-
ral si national. (Lm. VI, 57).
C. RAdulescn-Codin.
t C. Relduleseu-Codin.
RAUTESCU-DRAGOSLAVELE PREOT I ,
Necrolog. Harnic i priceput pe taramul didactic, Radulescu-Co-
din a desfasurat i o activitate literara foarte hogata. Are a-
proape 30 de lucrari, parte din ele premiate. Au ramas i In
rnanuscris Cele mai multe din lucrarile lui au cuprins folclo-
-ristic. (T. P. IV*, 6-8).
Radii Rosetti.
Firm I. C., Radu Rosetti. Necrolog. Carturar distins, cer-
cetator cu mutt& competent's,' i spirit critic al trecutului ro-
manesc, literat cu real talent, Rosetta ia loc de cinste printre
cei care au ilustrat cultura romaneasca In secolul al XIX-lea.
(C L. LVIII*, 156).
- PATRA$CANU D. D., In memoritt lvii R. Rosetti. R. Rosetti este
urmas al unei vechi familii de boieri moldoveni. Opera sa lite-
Tara, cat si cea istorico-sociala, reflecta fidel, viu i miscator
viata moldoveneasca de acum si de mai de mult, reflect i ca-
Jitatile unui suflet nobil, unui talent viguros, unui spirit pa-
irunzator, clar si fin. (A. L. A. VIP, 272, 1).
SADOVEANU MIHAIL, Batrdnul Radu Rosetti. Note asupra,
biografiei si asupra operii sale literare i sociale. V. R. XVIIP,
vol. LXV, 310-314).
C Sandn-Alden.
BAracil. AL., C. Sandu-Aldea. Scriitor desavarsit, a fost
Ultra prima care au Inteles s dea literaturii i o utihtate so-
ciala. Pamantul i cei care R. munceau au fost obiectul stator-
nicei sale simpatii In viata i In opera sa. (V. L. I*, No. 46) 1).
- , CONSTANTINESCU POMPILIU, C. Sandu-Aldea. Opera sa se
Incadreaza In miscarea semanatorista. Genul preterit lui So.
Aldea este povestirea romantica. Predilectia sa pentru poezia
baltii,dunarene. (V. L. I*, No. 43, 3).
www.dacoromanica.ro
CONSTANTINESCU POMPILIU, C. Sandu-Aldea : In urma plu-

gului (ed. III). Semnatorismul. Insusirile literare distincte ale-
Iui Sandu-Aldea feta de M. Sadoveanu. Sandu-Aldea posed&
simtul proportiei si sobrietate in povestire i descriere. Reuseste-
chiar i in nuveIa psihoIogica (E"gra noroc", din acest vOlum)-
Nuvelele din Urma plugului" i acum dupg 20 de ani dela .
aparnie"... ne spun ca, Sandu-Aldea e un veritabil talent de-
povestitor. (V. L. I*, No. 20, 3).
St. T. Tuteses.
IORGA N., Trez iubztori ai datinelor, Tutescu, Kirileanu,
Radulescu-Codin, statornici i priceputi cercetatori ai comorilor-
populare. (T. P. IV*, 81-82)).
COSTIN LUCIAN, f ,5t. St, Tutescu. Invatatorul Tutescu din*
tinerete pang in zma sa cea din urrag a fost vecinic activ cu&
varba i cu scrisul in sustmerea miscarii folcloriste la noi. Lista_
lucrrilor publicate. (T. P. IV*. 9-1C).
MARINESCU C., La moartea lui St. St. Tutescu. Cuvamt ro-
stit la ingropaciune. (T. P. IV*, 91 92).
TUTEscu ST. ST., Scurta autobiografie. (T. P. IV*, 34-36),
Ion Ursa
- STOICA EMILIAN. f loan Ursu. (Tr. LVIP, 301-308) Ne-
crolog.
Onomasticii, i toponimie.
BRATESCU C., Toponimie romdneasca in Bulgaria. Da ufl .
numar foarte mare de numiri toponimice romanesti din Bul-
garia in regiunea din dreptul Olteniei i Munteniel apusene. Un
studiu asupra lor ar da foarte interesante rezultate istbrice, fi-
lologice i etnografice. (A. D. VII*, 146-149).
- BRATESCU C., Noile nurntri de sate din, Dobrogea-Veche.-
Propuneri pentru romanizarea numirilor de sate din acest t1-
nut. Criterille clauzitoare, arheologice, istorice i geografice In
alegerea noilor nume. (A. D. VVI, 193-202).
BRATIANU, G. I., Noms Romans dans les registres des
notaires genois de Crimee d la fin du XIII-e szecle. Descoperireat
-
numelui Mazrore = Marzoara (1290). (Romania,v. 51, 268-72).
Contrzbutiuni la toponimia din tinutul Sacuilor de Sabin,
Opreanu. (Cluj, 1926). Studiul e concludent in ce priveste impor-
tante elementului romanesc in numirile toponimice din tinutul._
Scuilor. (A. 0. V*, 294).
DRAGANU N., Mai fian roman. nyelvIL ropiratai ,,Erdely"
nevnek erdetrl (.= Foile volante in romaneste ale d-lui Mar-
tian despre numirea Ardealului). Critica lucrgrilor d-lui Mar-
tian, care crede ca Ardeal (< Ardial") nu este de origine ma-
ghiarg, fhnd cunoscut de pe la 712 d. Chr., deci inainte de veni-
rea Ungurilor. D-1 Draganu probeazg c Ardeal < ung. erde-
el, era-el (locul, tara de dincolo de paduri). Aceasta ethnolo-
gie dovedeste, de altfel, tocmai vechimea Romanilor In Ar-
deal. (E. I Sz. II, 319-326).
- DRAGANU N., Fost-a vre-odatd Ardealul al Cezarilor evrd
inainte de vremea Ungurilor? Dovezile aduse de D: IL Martial&
www.dacoromanica.ro
ONOMASTICA $1 TOPONOMIE 839
pentru etimologia cuvantului Ardeal sant falsificate. Numele

-
e neindoios de origin& maghiarg. (S. d. m. II, 655-57).
DRXGANU N., lardsi Ardeal. Sustine critica f5.cut6, de D-sa
brosurei D-lui Martian, Ardealul", dovedind netemeinicia stiin-
tific6, a acestui studiu. (S. d. m. II, 339-340, 357-358).
- GRAMADX NICULAE, Ozolzmna. Ozohmna e un nume topo-
grafic amintit de Anna Comnena cu oeazia descrierii expeditiei
lui Alex. Comnen contra Pecinegilor. Corespunde tinutului M-
tn Ialomitei". Cuvantul este o form& elenizat5, a denumirii a-
devArate a acestui tinut : Ezerele Ialomitel". Acest nume e o
prob in plus a existentei elementului romnesc in tinuturile
silistriene in secolul al XI-lea. (C. Cos. II, III*, 85-97).
- GRAUR A., Les noms roumains en -(u)l. Sprijineste opi-
munea d-lui Capidan despre originea roman& (articol) a sufi-
xului -ul : il a servi a fournir un corps aux noms trop brefs".
Explicarea vocativului In -ule. Sustine impotriva d-lui Capidan
cit numele in -escu(l) sant foarte vechi. Despre -ulescu, -ulea,
-
-ulet, -et. (Romania, v. 52, 495-504).
HOTNOG T., Numele proprit la anzmalele domestzce in Ba-
saralna. Numele de persoane in Basarabia, prin oficialitate, au
suferit o insemnat& rusificare. Cele de animale, de boi, vaci si
cai, au rmas ins5., romanesti, ba s'au rspandit si peste Nis-
tru, fundcg in trecut rasele din Moldova fund din cele mai
bune, erau importate si In Rusia. Prin exportul cailor din Ru-
ms. in Basarabia si tot asa a camilor. s'au introdus si termeni
streini in terminologia acestor ammale. (R. N. III*, Nr. 103).
lordan lorgu, Rumanzsche Toponomustik I. Ted. (A. S. N.
S. Bd. 148, 322).
I. T., Schtmbdri de nume. Pentru gsirea numirilor ro-
manesti ale localiatilor uncle sant Romani, din Dobrogea mai
ales, e bine sti, se consulte, prin primar si invAttor, obstea sa-
tului, care va nimeri mai bine un nurne potrivit si frumos de-
ck chiar o comisie de filologi. (Ad. XXXIX*, Nr. 13033).
KISCH GUSTAV, Zur Wortforschung. 277art. Weinhalde",
lang6 comuna Teaca, face parte din materialul de limb& str6.-
vechiu, impriumutat de cg,tre imigrantii sasi si adaptat firii lirn-
bei lor. E ca si Dipsa, < sok, de origine greacg. (Kbl. XLIX*,
-
44).
KISCH GUSTAV, Zur Wortforschung. 0. N. Zezden.
Wild numele satului sgs. Zeiden din rn.-lat cidonea gutuiu",
Deri-
crede c5. si corespondentele rom. Codlea, ung. Kotla se reduc la
-
cotonea = grec. KoUvea (Kbl. XLVIII, 105-107).
HORVATH WALTER. LAmuriri botanice CU privire la core-
spondentul Zezden: Quittendorf, dat de d-1 prof. Gustav Kisch.
(Kbl. XLIX*, 33).
Huss RICHARD : Zuni Ortsnamen Zeiden Combate eti-
-
mologia formulaa de D-1 G. Kisch. (Kbl. XLIX*, 60-65).
PAPAHAGI PER., Bali, Balica. Deriv de la cuvantu/
Balu sau Bald, plus sufixul deminutival -cea, -ciu, care inainte
de m si 1 db. uneori -ia, -;(u), exemplu Tomal-cea>Tomm.
Bals deci nu este o derivare slav. Tot astfel sant : Bdlus, Ba-
llad, Ralica, Balla, Baluca (arom.). In Dacoromang: Billdcescu,
Rdldceanu, Bellcescu, Bdlasa. Cuvantul Bald nu este cuman,
/uncle& i..1 gsim si la Aromani, ci avem aface cu latinescul ba-
va, ternun cu care se poreclesc copiii pentru a aritta ca cineva e
www.dacoromanica.ro
b/Llos. Balcic poate e si el un diminutiv din r&dacitia Balc(u).

(Dn. II, 29-32).
- PAPAHAGI PERICLE, Numzrz etnice la Aromdnz. Observatii
e rectific&ri de amdnunt. (R. I. XII*, 122-123).
- Papahagi Perzcle, Numizz etnzce la .iiromanz". (Memo-
riile Secfiunzz Literare ale Academzei Romdne, Seria III, Toni.
III, Mein. 4). (Sz. XXXIV*, 46). ARTUR GOROVEI.
PAPAHAGI PER., Originea Dobrogez. Dobrogea presupune
un Dobrot + suf. cea, deci Dobrotcea, din care a rezultat o for-
m& romneasc& Dobrocea. Accentul ne spune c& nu e o forma-
thine turceasa. De aci s'a nscut forma turceasca, Dobrogea.
In timpul ocupatiei turcesti, forma aceasta devine terimenul ofi-
cial. Avem multe pilde a acestei suprapuneri a denumirn ofi-
ciale. (Dn. II, 12-77).
- PAPAHAGI PERICLE, Dziz Toponimia aromdnd. Toponimia
Peninsulei Balcanice in genere a fost putin tratat6 riguros stun-
tific, multe dintre studii hind facute interesat sau cu prejude-
cati. In aceste pagini se urnartrest6 lmurirea catorva numiri de
localitti . Sznixe, Cardita, Galugavza, Mare, Hebrus, Zmolcu,
Custeana, Turva, Fldmburarz i Floru. (Dn. II, 49 65).
Ortografie.
- EANCIU AXENTE, Ortografza noaltrd de azz. Lipsa de uni-
tate in ortografia folosit clnar de filologn romanu de seam&
impune interventia Acadennei Romne care sa, stabileasa cat
mai curand regule precise. (Tr. LVI, 3-12)
BANCIU AXENTE, Dzn dictionarul greseltlor noastre de 'Um-
bd $i literaturd. Exemple de forme si de ortografie gresite. In-
cireptarea lor. (S. d. M. II, 109-110, 204).
Ronfnii In literatarile streine.
- BOGREA V., Un roman englez despre regimul romdnesc in
Az deal ; Pzmpernel and Rosemary", de Baroneasa Orezy Rezu-
matul romanului. (Tr. LVI, 305-310).
BOGREA S , Stzri strdune despre noi Blakumen" (pe
inscriptie in Gotlankl), Valachia" lui Mazaris, in scrierile lui
Paul Endel, Johann Ernst Fabri i in Unterhaltungen aus der
I,ander- und Volkerkunde. (A. I. N. III, 526-531).
CIURA ALEX., KrzstOf Gh., Maurzciu Mau, trad. de A.
Bitay. Felul simpatic in care apar Romnii ardeleni in opera
lui Jkai, mai ales in romanul Bogatii cei s6raci". (S. d. M.
II, 622-623).
TANCSO ELEMRR G Kristof, Mauriciu IOkai, traducere
de A. Bitay, Cluj, 1925. Recensie elogioash, sublinnnd mai ales
grija cu care KristOf a urmArit reflexele vietil romnesti in
opera romancierul maghiar. (E. I. Sz II, 391-392).
COSTACHESCU MIHAL loon si Moldova in cdldtorii strdini.
Contrzbufii pentru o descriere statzsticd-zstoricd a PrincipatuL.
lui Moldovii, de Andreas Wolf, &btu, 4805". Textul paginilor
VIII, 10-11, 14, 17-20, 22, 23, 25, 27, 28. (I. N. Fasc. 5 (1925),
86-291).
.HELTMAint-A.DOLg, Rumdnische Verse in Klemens Bren-
1anos M5iTelle77557rtehreren Wehmuller oder ungarische Natio-
www.dacoromanica.ro
SCRIITORII ROMANI 841
iialgesichter". Ein quellengeschichtlicher und asthetischer Bei-

-trag. Recensentul arata ca Brentano a creiat inainte de Me-
rime, a carui Carmensita a cucerrt simpatia universala, o in-
teresanta figura de tiganca : Mititica, eroina novelei sale. Voind
sa descrie moravuri si obicemri unguresti, K1. Brentano ajun-
sese, far& sa stie, la descrierea unor elemente caracteristice vietii
poporului roman (Kbl. XLIX*, 81-104).
Ss., aminteste cillauza datorita lui Emil Sigerus : Rei-
sehandbuch durch Grossromanien. Berlin 1925, Rudiger-Verlag.
(Kbl XLIX*, 56).
- ZOTTA SEVER, Tricentenarul unei cdrli germane si Hora
z omdneascd. Martin Opitz (1597-1639), regeneratorul poeziei
germane, ne da in poemul sat' Zlatna" o frumoasa descriere a
jocului nostru national, amanunte pitoresti din viata pastoral&
-a taranulm din Ardeal, unde fusese, in 1621, profesor la Scoala
inalta" din Alba-Iulia, chemat de Principele Bethlen Gabor. Re-
producerea pasajului care ne intereseaza. (C. L. LVII, 237-238).
Scriitorii romni.
Aleesandri Tasile.
BooDAN-DuICA G., V Alecsandri in anul 1848 Schitti asu-
_pra activitatu politice si literare a lui Alecsandri in directia na-
tional& in decursul lui 1848. (C. T. C. VIII, 42-43).
- BOGDAN-DUICA G., 0 scrzsoare a luz V. Alecsandri Poetul
anunta D-nei H. Mano, Paris, ca i-a trimis, la dorinta ei, Doi-
Tie si Lacramioare". (Tr. LVI, 134-135).
BuctiTA E , Invierea luz V. Alezandri, Reflexii in legatura
cu brosura D-lui G. Valsan Povestea vietil lui V. Alecsandri",
pubhcata de Asociatie. Eminescu si Cosbuc au gasit in opera lui
Alecsandri un exemplu de valoarea inspiratiel din poezia lanbei
i folcloruhn romanesc, exemplu pe care 1-au urmat si ei. (S.
41 M. III*, 635-36).
C. V. L., Poezia poporand sz Vaszle Alecsandri, Confei en(a
(I-lui Mihail Dragomirescu. Alecsandri a scos numai principiul
estetic al poeziei populare, nefiind deci un folclorist propriu zis.
.(Dm. XXI, Nr. 6550).
- DROUHET CH., Vasile Alecsandri 1, scriatorii francezi. Ad-
miratia lui Alecsandri pentrif romanticii francezi i-a determinat
maniera sa hterara. Caracteristic& a talentului poetului. (A. L.
A. VI, 243, 7).
BOGDAN-Dina. G., Drouhet Ch.: V. Alecsandri si sdrzito-
rri francezi. Intaia incercare reusit la noi de literatura cora-
-parata. Totusi a fost scapata din vedere inraurirea lui J. J.
Rousseau si B. de Saint-Pierre asupra lui Alecsandri. Senti-
mentahsmul mistic de uneori al acestma nu provine insa de la
-Lamartme si Petrarca, ci din imprejurari traite de Alecsahdri.
(S. d. M. II, 402-404, 429-431, 449-450, 482). .
, IBRAILEANU G , Ch Drouhet, Vasile Alecsandri si scrittorii

Jrancezt. Noua lucrare prezinta importanta operei literare a lid
Alecsandri in depling lumina, prin cercetarea minutioas& si SO-
_gace a izvoarelor ei, prin analiza critic& si estetica. (V. R. XVII,
Vol. LXII, 348-350).
- MARCU ALEXANDRU, Alecsandri si scriitorii francezi. Stu-
4:11u1 D-lui DrOuhet asupra isvoarelor franceze ale lui Alecsandri
www.dacoromanica.ro
intregeste i corecteazd nu nunaai ce stiam despre personahta-

tea poetului nostru, ci i despre generatia i epoca lui. (Gn. V,.
56-57).
Drouhet Ch., V. Alecsandri fi, scrutorii francezi. (C. T. C.
VI, 158). (Vt. XVIII*, Nr. 5186).
N. I., 0 scrzsoare a luz Alecsandri. Textul unei scrisori
a lui Alecsandri catre C. Negri, probabil din epoca unirli. (R. L
XII*, 337).
- SANIELEVICI H., Originea lui Alecsandri. Studiu In care-
discuta. originea lui Alecsandri i in care ajunge la concluzia
-
ca e de origina evreiasca, (A. L. A. VI, 229, 1).
VIANU TUDOR, Alecsandri ca descnptiv. ...natura *i.
viata aceasta nu este pentru el nici problema, nici obiect corn-
pensatorm pentru desamagirile existentii [ca pentru Eminescu],
ci isvor permanent de incntare"... (Gn. VP, 236-239).
Alexant !reset' Grigore.
* BUGNARIU TEOFIL, Dragnea Marin, Grigore Alexandrescu
exponent al idezi natzonale. (Cs. IX, 199).
Anghel D.
- DIMA AL., Un poet de sensibilitate femenind: Dumitru
Anghel. Poem. lui Anghel e caracterizata prin unpresionabili-
tatea excesiva a sufletului femenin. Diferitele aspecte ale acestei
impresionabilitati. (Dt. IV*, 15-19).
i STOMA CONST. T., D. Anghel. Parnasian prin sculptura
metricei, romantic prin fantena-i temerara, mistic-simbelist prin
urmarirea fortelor nevazute i realizarea de sinteze asupra vie-
tii, Anghel, rametne in mod precis un uric fin"... al cgrui cuvnt
in proza i poezie face sa radieze reflexele unei arte superi-
oare". (M. L. II, Nr. 40-41, 1).
- TEODORESCU-BRANISTE T., Recztind Caleidoscopul Zui A.
Mirea". Poem, lui e o lacrima tinuita, cu un aristocratic gest,
inteun zmbet sarcastic". (A. L. A. VII*, 292, 4).
Asachi G.
FIEFiXscu C., Un autograf al lui Gh. Asachz. In Muzeut
Camerii de Comert din Bucuresti, colectia de documente a D-lui
D. Z. Furnica, e o scrisoare franceza a lui Asachi catre ban-
cherul vienez Popp, careia i se cer mai multe servicii. (R. A.
IP, 415-416). (Aceiasi stare in A. L. A. VII, Nr. 303, 7).
BAlcesen NIcolne.
C, V. L., Osemintele lui Niculae Bdlcescu nu pot fi aduse
in tard. Raportul d-lui Prof. Lug li, care a fost insarcinat cu
identificarea mormntului lui Balcescu. Rezultatul cercetarilor-
facute la fata locului. Groapa in care zace Blcescu a servit
pentru o stag de cadavre, that scheletul sgu e imposibil de-
identificat. (Ad. XXXVIII, Nr. 12619).
- DRAGNEA RADU, Un articol necunoscut al lui Nicolae Bdl-
cescu. Reproducerea acestui articol intitulat Trecutul i pro
zentul" i aparut in aunimea romAna" din Paris, 1851, Maiu,..
No. 1. Articolul nu este iscalit. (T. N. VIP, 7-11).
www.dacoromanica.ro
SCRIITORII ROMANI 843-
. Baritiu Gheorghe.
SUCIU CORIOLAN, Blajul, Brasovul i Barz(zu. Dupia ce ter-
mina, teologia in Blab Baritiu, venmd in contact cu societatea-
romaneasca din Brasov, in intelegere cu aceasta i condus de-
dragostea sa pentru lummarea natiunei prin stiinta earth, pune
bazele unei scoale romanesti in acest ores. Greutatile ce le-a In-
tampinat din partea autoritatilor streine i sprijinul dat de bi-
sei Ica Blajului prin episcopul el, Lemem. (C. Cr. XIV, 314-321).
Barnutiu Simeon.
BOGDAN-DUAGA G., Despre Simeon Bdrnu(iu. Din cateva .
scrisori inedite ale lui Barnutiu, scrise din Italia, reiese orizon .
tul sau de cultura multilateralli. (S. d. M. II, 581).
BoGDAN-Duicit G , Episcopul loan Lemenyi sz Gregoriu
Moldval. (1845). (Doua documente). Documentele sant din co-
lectia lui Rosenfeld (Bibl. Bruckenthal) i arata vinovtia. Epi-
scopului in proces cu Simmn Barnutiu. (A. I. N. III, 584-610).
- BOTEZ OCTAV, G. Bogdan-Dutcd, Vzata fi Ideile lui Szmiort
Barnufiu, Cultura Natzonald", 1924. Monografia d-lut G. B.-
Duic& e un act de dreptate fata de memoria 1111 G. Barnutiu.
D-I Duica explica, in mod obiectiv, i cu mult& eruditie, impor-
tante i Intelesul moral si national-cultural al personalitatii i.
operei apostolului ardelean. (V. R. XVII, Vol. LXIV, 145-147).
- MOLDOVAN G., Bogdan Duica Bdrnutzra Recensia mo-
nografiei d-lui Bogdan Dula : Viata i ideile lui S. Barnutm,
Bucuresti, 1924. Moldovan crede ca lucrarea d-lui B. D. nu_
este altceva cleat o ingrijita. culegere de date" ; in intregirile"
ce educe, Moldovan cauta, sa prezinte in lumina favorabild ro-
lul Ungurilor In evenimentele din 48-49. (E. I. Sz. II, 86-95).
- PETRONIUS, Din Cdmpia, Libertazi" : Simon Beirnutiu-
Nu numat ca om de stiint6 trebue judecat Barnutiu, asa cum a
facut T. Maiorescu, ci i ca purtatorul de cuvant al durerilor
revindecarilor romanismului ardelean. Fragmente din arti-
colele sale de ziar In care se vede patriotismul sau. (C. Cr,
XIV, 219-220).
SUCIU CORIOLAN, Bitrnufiu, Candidat de episcop. Din co-
respondenta lui Barnutm cu nepotul sat]. loan Maniu, pastratl
la Bibhoteca central& din Blab aflam informatii pretioase a-
supra framntarilor din patura intelectual din Ardeal, star-
nite in jurul elegeru episcopului de Gherla. I se ofer& lui Bar-
nuthu aceasta demnitate, dar el, din cauza de boala, refuat. (C.-
Cr. XV*, 291=k96).
SUCIU CORIOLAN, loan Maniu si Simzon Betrnufiu. Frag-
mente din corespondenta intre nepot i unchiu. Simtire duioasti
familiar& si patriotic& Insufleteste aceste randuri. (S. d. M. III',
623).
Bolintineanu D.
- HANE$ V., Romanele lui Bolintineanu. Importanta pe care
0 mai au in hteratura noastr e ca actiunea lor se petrece-
Inteun cadru romnesc i ca sant printre cele dintai incercart
In acest gen. (A. L. A. V, 237, 7).
www.dacoromanica.ro
.844 REVISTA PERIODICELOR
BrAtesculroinesti, I. Al.
- ADERCA F., De vorbd cu d-1 Bratescu-Voinestz. Lipseete a-
stazi literelor noastre un spirit critic dinguitor, cum a lost Ma-
iorescu pentru generatia trecuta. Debutul literar 1-a iacut in
cercul lin Maiorescu. Scnsul este lux, deci on /perfect on de
loc". Amintin despre Maiorescu, Pompiliu Ehade, Caragiale.
Intentioneaza se reconstitmasca, romanul Mache Dumbravea-
nu", pierciut in timpul razbomlui. (M. L. II, Nr. 9, 2).
- BoGDAN-Duia. G., In slulba pdcez. Aceasta carte a lui I.
A. Bratescu-Voineeti e un inceput trumos al hteraturei paci-
fiste romaneeti. Din opera transpar Wel ce-ei au originea in cu-
tare sau cutare filosone. Un continut suiletesc de durere ei in-
dignare impreunat cu un umanitarism utopic formeaza atmo-
siera genei alb', a operei. (Cs. X*, 466-467).
D-1 I. A. Brdtescu-Voznestz sz scrutorzz rup. Doua clis-
cutn in jurul apropiern pe se poate lace intre povestirea lin.
Gogol : Paltonul" ei Blana lui Isaia" a lui Bratescu-Vomeeti.
Daca e la mijloc o influenta sau nu. Se mentioneaza ambele
parari. (M. L. II, Nr. 15,-4).
- CARDAS GIL, loan Al. Bratescu-Voinesti. Eron din opera
.lui Bratescu-V. Arta de a talmaci stanle sufleteeti Spiritul de
observatie. Stilul, limba el clasicismul sau hterar. (M. L. II,
Nr. 21, 1).
--------X-. Y. Z., De vorbd cu d 1. Al. Brdtescu-Voznesti. Notite
biografice ei bibhografice care privesc pe d. Bratescu , pared
asupra literaturn noastre contimporane ei rostul social al scrii-
torului. (A. L A. VIP, 271, 3).
Budai-Deleann, I.
- BAICULESCU GH., C. Radu: Influenta ztaliand in Tiga-
niada" luz Ion Budai-Deleanu. Studm de literatura comparata,
care stabileete dependenta operei lui Deleanu de scriitoni Rah-
eni ce au scris in acest gen. (A. L. A. VI, 260, 7).
- CARDA5 Gil., 0 poemd ineditd a luz Budai-Deleanu. In
Biblioteca Academiei Romane se afla sub N-rul 2472, inteun
manuscris miscelaneu, o poema inedita, in patru canturi, a lui
Budai intitulata Trei Viteji". Despre aceasta mai face men-
tiune A. Densusianu in Revista Critica", Iasi, an. IV, 1896 ei
Bogdan-Duica in Convorbiri Literare" XXXV, 1901. Se dau hi
acest articol ipotezele asupra datarii acestui manuscris ei tin
fragment din cantul III. (J. L XV*, 72-77).
- IORGA N., Un poem eroi-comic romdnesc. Tiganiada este
o opera de neaeteptata realizare poetica La temelia ei stau gan-
dun de absoluta senozitate. Transpar ideile politice ale tim-
pului, prin care se dau oarecare indreptari desvoltarii Romani-
lor, nu lipseste un oarecare nationalism" romanesc. A fi Mal
pan atunci pe versul lui Ariosto Tassorn ei Tasso, a da sprin-
teneala strofelor cu elegante intorsaturi, a intrebuinta cuvinte
de un uzaj general romanesc M.I.6 a cadea in trivialitate, a in-
sera neologisme fara a cadea In pedantism, a pastra toata ml-
dierea sintaxei populare ei traditionale, sant mente care aeeaza
pe Budai foarte sus in desvoltarea poeziei romaneeti". In editia,
lui Cardae ortografia manuscriptului trebuia modernizata. (Rm.
XIX, 153-155). , ..
www.dacoromanica.ro
Cantemir Monti ie.
CARADJA, I. CONST., Contrzbutze la iconografia Cantemzre-
stzlor. Mentioneaza, portretele cunoscute pana, acum ale lui D.
Cantemir. Reproduce portretele foarte ran ale fiului acestuia
Antioh si ale fncei sale, Ecatenna. (R. B. C. XVI, 1-2).
PAPACOSTEA CEZAR, .5tefan Czobanu, Dimitrie Cantemir
in Rusia. Cele mai insemnate lucrari ale sale le-a scris Can-
temir in timpul celor 12 ani petrecuti in Rusia ; de aci impor-
tante. studiului de fata, facut pe baza documentelor rusesti
stranse de Gr. Tocilescu. In anexa se da o parte din acest ma-
terial, tradus. (C. L. LVII, 709-711).
GRIGORAS C. Em., D. Cantemir om de stiintd sz Interat.
Recitind Istona Ieroglifica", afli pasagn care dovedesc preocu-
parile stnntifice ale lui Cantemir, de ex., o teone a schimbarii
colorn, foarte apropiata de cea moderna. Capitole de proza lite-
rara sense cu mult talent Multe parti din aceasta carte sant scrise
in metru antic. Caracterul de opera clasica, de roman medieval
si de opera enciclopedica a Istoriei Ieroglifice". (C. L. LVIII*,
800-807).
IonGA N., 0 suferinta de cdrturar romdn intre strdini;
Dimitrie Cantemir in Rusia. Schita biografica. amanuntita, din
timpul sederii in Rusia a lui Dimitne Cantemir. (R. I. XI, 137
147).
LOZINSKY GRRGOIRE, Le prince Antioche Cantemir, poOte
francais (in Revue des etudes slaves", V, 3-4, Parts, 1925). An-
tioh Cantemir e considerat aci ca fondatorul poeziei moderne
ruse. Informatii asupra relatillor ce le avea Antioh la Paris si
activitatea sa literara. (R. I. XII*, 121-122).
Minea I., Despre Dimitiie Cantemir. (I. N. Fasc. 6, (1926),
390-392). M. COSTACHESCU.
- NETOLITZKY F., Interpretarea unui pasagiu neclar la D.
Cantemtr. Un pasagiu din Descriptio Moldaviae" a lui D. Can-
temir, relevat de profesorul Gh. Valsan, vorbeste de un fel de
roua a ierburilor ce cresc pe muntele Ineu si din care, daca e
culeasa dimineata inainte de rasaritul soarelui, se poate alege
unt. Pasagii din literatura botamca care ar explica acest feno-
men. (C. Cos. II, III, 608-610).
PAPADOPOL PAUL I., Dimitrie Cantemir i inceputurile fa-
bulei romdnesti. Calle pe care infra, fabula in literatura noa-
stra culla- din liter. poporang, liter. sarbeasca, ruseasca, franceza,
germana. Cei care au introdus-o. Istoria alcgorica la Cantemir..
(R. M. IV, No. 3-4-5, 31-36).
- SIMIONESCU I., Dimitrie Cantemir, Dimitrie Cantemir nu,
ne apare numai ca un domnitor carturar, ci ca un adevarat,
mare si felunt invatat istoric, filosof, geograf, poliglot, mu-
zicant cum mci %rile cu o mai indelunga viata culturala nu
au multi". (Lm. VII*, 49-53).
V. P., Cercetdri noi cu privire la opera lui D. Cantemir.
Noi probe despre vastitatea operli stiintifice a lui Cantemir le
educe D-1 prof. Gh. Valsan. Descopere la Paris Harta Moldovei
facuta, de Cantemir. Este un adevarat monument cartografic.
De aceeasi valoare e Planul Constantinopolei" i alte lucrari
carto- i topografice. Mai mult decal geograf i istoric apare
ca un savant etnograf. Reiese aceasta din lucrarea sa asupra
www.dacoromanica.ro
-846 REVISTA PERIODICELOR
muzicei turce$ti, apoi din Descrierea Moldovei", din Istoria

imperiului otoman" $i din Systeme de religione et statu Im-
peril Turcici". (Cuv. III*, Nr. 410).
- ZOTTA SEVER, Despre neamul Cantemzrestzlor. II. Un
frate necunoscut al lui C. Cantemzr. V. V. Iordachi, nepot de
pica lui Dabija Pah, a fost cu Constantin Cantemir sau frate
numai dui:a tata, din a doua sotie a lui T. ili$teanul, sau cum-
net, sau in fine var primer". (R. A I, 204-209).
- ZOTTA BEVER; Despre neamul Cantemzrestzlor. III. Anexe.
-Trei documente can privesc familia Cantemire$tilor $1 a-
nume din arm 1675, 178 $i 1733. (R. A. II*, 316-327).
Caragiale, 1. L.
Caragzale 0 Gdzleanu in italiene,Fte. Au aparut in ziare
italiene traduceri ale ctorva schite din Caragiale $i Garleanu.
,(Tr. 'NH., 383).
- HANE V., Ion Ghica sz Caragiale. Se apropie prin satira
lor sociala. (A. L. A. VI, 237, 7).
Heitman. Adolf, Ion Luca Caragzales Stellung innerhalb
der eui opazschen naturalzstischen Strbmung. (R. I. XI, 130). -
NICOLAE IORGA
- IBRAILEANU G., Numele proprii in opera comicti a lui Ca-
raoiale. Rolul ce-1 are numele in conceperea personagiilor. Sem-
rnficatia lor istorica si sociala In opera comica a lui Caragiale.
(V. R. XVIII*, vol. LXVIII, 363-372).
- PETROVICI I., Cum /-am cunoscut pe Caragiale. (A. L. A.
NI, 213, 1).
Ponowu E , Domenzul irealitdfifi in Fdclia de Pasti". Ac-
tiunea nu se petrece decAt in mintea bolnavului si. fricosului
Leiba Zibal, consideratie care face ca desnodamantul sa nu mai
-apara ca anestetic. (J. L. XIV, 307-314).
- TEODORESCU-BRANISTE T.,Nuvelele lui Caragiale. De$i fon-
-dul sufletesc al lui Caragiale era romantic. atitudmea sa lite-
rara ramenea clasic chiar and subiectul tratat avea ceva ne-
.obi$nuit $i fantastic, ca in unele nuvele. (A. L. A. VII*, 286, 3).
Cerna P.
- CONSTANTINESCU POMPILIU, Panart Cerna. De$i $ovaind ca,-
-te odata in preajma lummii eminesciene, totu$i Cerna se smulge
de sub ademenirile ei, deschizandu-si o vizume proprie asupra
vietn, mai ales prim avantul optimist din poemele sale de dra-
goste. Prin acestea se face un pas nou in poem noastra erotica.
(M. L. II, Nr. 24, 1).
-- Din corespondenta lui P Cerna. Trei scrisori scrise din
-Lipsca, din Valenii-de-Munte si din Sinaia. (J. L. XV*. 115
116).
Chendi Ilarie.
- BLAZIAN H., Earle Chendi. Critica polethista $1. totdeauna
negativa a lui Chendi. (A. L. A. VII*, 312, 3).
BoGDAN-DuicX G., Ilarie Chendi. Ilustreaza sistemul critic
eubiectiv al lui Chendi, din care poti degaja criterh obiective de
judecat literar. Este un bun educator literar. (S. d. M. II, 90).
CARDA$ Gm, Ilarie Chendi la Academia Romdnel. Citteva
Intamplari caracteristice din viata lui Chendi pe and era func-
toner la Academie. Note de apreciere a scrisului $i. caracterului
qui Chendi. (M. L. II, Nr. 9, 2).
www.dacoromanica.ro
CRICIUN IOACEUM, ilarie Chendi. Note asupra operli po

vietii autorului. (S. d. M. III, 774).
Bane Chendz, Chendi n'a fost numai un pamfletar, ci so
un critic cu o limpede ptrundere, asa cum se dovedeste mai ales
In Schite de critic& literath", cel mai senin volum al lui. (V.
L. I*, No. 29, 4).
PERPESSICEUS. ilarie Chendz. Schitarea spiritului lui
-Chendi asa cum s'a manifestat in critica sa subiectiv i pasio-
"mtg., and de urk cnd de mbire. (M. L. II, Nr. 9, 1).
STRUTEANU SCARLAT, /lane Chendz, Schzte de critica lite-
rra& Date bibhografice ce privesc colaborarea lui Chench la ch-
feritele reviste din Ardeal i Regatul vechm. Volume le publicate.
Fragmente caracteristice din critica lui Chendi. Temperamentul
lui Chendi. (M. L. II, Nr. 9, 3).
SEICARU PAMEIL, Desvelzi ea p/daz comemorative pentru
pomenn ea luz Bane Chendz Se desveleste in comuna Darlos
placa comemorativ5, asezata% de Ministerul Artelor pentru pome-
mrea scrntorului Ilarie Chendi. Articolul cuprinde o frumoas5,
caracterizare a spiritului i criticn lui Chench. (Cuv. III*, 20
Nov.).
TOMESCU D., Bane Chendz Temperamentul lui Chendi in-
dependent, expansiv si Individualist. Publicist de curaj si de su-
perioar5, moralitate, Chendi a fost un lupt5,tor intre multele
curente, care sdgetau atmosfera noasta literarg". (Cuv. III*,
g2 Noemv.).
Costin Miron.
MINEA I., Despz e cloud cdrti, cztate de Mzron Costin. Pre-
.cizeazil, din ce autori citeaa, M. Costin doul arti. (R. I. XII,
332-337).
PANMTESCU P. P., Cu privire la data scrierii Chronika
zzem moldawskich y multanskich" de Mzron Costin. Prin noi
argumente confirmg, data scrierii : 1677, probabil in orice caz
intre 1676 si 1683 si nu mai inainte, cum incearca, s5, dovedeasa
D-1 I. Mine& (R. I. XII*, 9-12).
BOGDAN-DUICX G., Panaztescu P. P., Influenta polona In
-opera $i personalztatea cronscarilor Grigore Ureche si Miron Co-
stin. Stuthul stabileste cu ce a contribuit cultura polon5, la per-
-sonalitatea i conceptia despre istorie a acestor doi cronicari.
<S. d. M. II, 599).
ZOTTA SEVER, $tzri despre Costine$0. Noi date istorice asu-
pra famihei lui Miron Costin Indigenatul polon al Costinesti-
-bor. Blazonul de nobili. Numele de botez al lui Costin Hatmanul.
Cu eine a fost as5,torit acesta. CM! copii a avut. Portretul lui.
Inscriptii costinesti. Inscriptii de pe mormintele familiei Costin
din Sipeniti. Ultimii Costinesti". (R. I. XI. 73-78).
Cosbnc George
Bustul lui Cosbuc. S'a inaugurat la N5,sruid in 20 Iunie
1926. D1 Ion Lupas vorbeste despre originea familiei poetului. D-1
Liviu Rebreanu caracerizeaa, opera si poetul. (F. I*, Nr. 4, 15).
Desvelirea bustului lui Cosbuc. Cu aceasth, ocazie, confe-
rintele D-lor Bogdan-Duic i Liviu Rebreanu au pus in str/ilu-
ccit ti. lunaing chipul si opera marelui poet al tganimei, iar d. N.
Daganu a comunicat lucrilri nOu i importante pentru evo-
lutia poetic& a lui Casbuc. T51.5,nimea ar trebui sA se bucure 41
www.dacoromanica.ro
ea de opera minunatului ei copil, inchinndu-i-se o editie a poe-

ziilor sale. (S. d. M. III*, 492).
Draganu N., G. Cosbuc la liceul din Ndsdud i raportu-
rile lui cu granicerti. Brosura e bogata in date noug asupra in-
ceputurilor poetice ale lui Cosbuc. Versurile din aceast epoa
arat6 sub ce influente streine i romanesti a scris Cosbuc, felul
cum lucra i intentiumle sale. (S. d. M. III*, 785).
LAZXREANU BARBU, Pe urmele unu ?. cuvdnt sibihn al lui
Cosbuc. Cantul IX, versul 125, 127, din traducerea lui Cosbuc a
Divinei Comedii, contine cuvantul scoine" cu intelesul de m-
erle. E o greseal de caligrafie, in loc de scrine", cuvant a ca-
rui provinientg, D-1 Lzreanu o explic. (A. L. A. VII*, 781, 3).
- MARIAN LIvIU, Vei surz de Cosbuc uitate. In revista din
Blaj Cartile sateanului roman" de sub redactia lui Ion Pop
Reteganul (an. XI-1886), Cosbuc a tipa'rit urm6toarele trei poe-
zii : Ingerul mortil", versificarea unei cunoscute legende orien-
tale (pag. 53-54). Lupn tiganului", anecdotg popularg (pag.
54-59) si Amin striga stancile", o legend oriental6 care dupil.
anumite indicatii ale autorului pare a fi tradusg, din nemteste-
Poezille sant importante pentru evolutia talentului lui Cosbuc.
(A. L. A. VI, 215, 6).
MORARIU LECA, Imprumuturile lui Cosbuc. ensbuc uita s.
dea indicatii despre izvorul inspiratiei sale. Afarg de Rugmin-
tea din urmg", Romanta", Poporul tiganilor", i Nedumerire"
mai au imprumuturi urm'atoarele Fatma", Trei doamne ot
toti trei", El Zorab", Toti Sfintii", Fragment" si probabil si
Puntea lui Rural", i Lordul John". D-1 N. Drganu arata ea
poetul avea acest procedeu si in debuturile sale juvenile : Un
brad", dupti, Heine. Dac6", dupg Fr. v Bodenstedt. In Con-
vorbiri Literare" nota redactiei stabileste modelul versificatiei
Un cantec mic tu cum 11 faci" in Marie v Ebner Eschenbach.
(J. L XIV, 91).
- ORTIZ RAMIRO, Dante sz Cosbuc. Amintart personale din
convorbirile avute cu Cosbuc asupra lui Dante, aprecierile ot
reflectiile intime ale poetului despre Divina Comedie. Ama-
nunte asupra traducerii acestei opere. Adnotatille lut Cosbuc pe
un studiu francez asupra Divinei Comedii. (M. L. II, Nr 10, 1).
- PERPESSICIUS, George Cosbuc. Cosbuc aduce fantezia po-
pulara In starea ei cea mai nativ, pe planul celei mai discipli-
nate consitnnki artistice. (M. L. II, Nr 10, 1).
STRUTEANU SCARLAT, Dante, Divina Comedic, Infernul
(Traducere de G. Cosbuc) (Cartea Romdneascd). Traducerile lut
Heliade Rdulescu si erezia sa filologica. Cosbuc avea In vedere
oi functiunea culturani i cea estetic5. a unei traduceri. Tradu-
cerile lui Cosbuc i modelele nemtesti. Pentru traducerea Divinei
Comedii a lucrat 15 ani si a murit f5,r5, sa fi ajuns la forma de-
finitiva. 0 dovedeste aceasta lipsa unor versuri Intregi, factura
abia schematic5, a altor versuri, vocabularul adesea neorganizat
Inca In fluiditatea sintactica. (M. L. II, Nr. 10, 3).
TRANDAFIR H., Cultul lui Cosbuc. Cosbuc este intaiul bloc
masiv desprins din sufletul Ardealului... Prin el s'a rostit mat
Intam, raspicat, satul nostru cu ritmul intim al vietli care
fierbe In vinele lui". (S. d. M. HP, 470).
www.dacoromanica.ro
. Creanga Ion.
Casa lui Creangd la Iasi, Din mitiativa Universitatii dift
Iai casa in care a locuit i murit Ion Creanga, a fost scapatit
de peire, reparata i transformat inteun mic muzeu. (F. Fr.
I*, 121-123).
.- FURTUNA ECON. D., Anii de suferintd ai lui Ion Creangd.
Trea sensor% necunoscute. Toate aceste trei scrisori privesc zi-
lele de suferinta, cele din urma ale lui Creanga". Sermon le sant
-
reproduse i comentate. (Nz. V*, Nr. 3, 37-39).
FURTUNA ECON. D., 0 scrisoare a lui Ion Creangd. 0 scri-
scare a lui Creanga catre Jacob Negruzzi, cu aluzn azi greu de
inteles. Scrisoarea se gaseste la Academia Romana. (F. Fr. I*,
71-72).
- FURTUNA ECON. D., Inca o scrisoare inectita de-a lui I.
Creangd. lacob Negruzzi a depus la Academie trei scrisori pe care
It pi ..(lit Lw ia ion Creanga. Urmeaza textul scrisorli dm 15
Maiu 1885, in care Creanga raspunde la indemnul lui I. Ne-
gruzzi ca sa mai scrie, c boala i greutatile 11 impiedeca de la
aceasta treaba care e de gust, nu de silinta". (Rm. XX*, 136).
- FURTUNA ECON. D., Trei edzzi ale operelor lui Ion Creangd.
Editia d-lui Kirileanu, la Cartea Romaneascrt e cea mai reusita.
Eduia d-lui Marmehuc e lardsi foarte importanta, mai ales pen-
tru desavarsirea datelor biografice i materialul adaos. (Cer-
nauti, Editura Ostasul Roman"). Foarte slab ingripta, este e-
ditia scoasa la Cultura Nationala" (Amintirile din Copilarie).
0 lista. a numeroaselor greseli din aceasta editie. (T. P. III,
1-3).
- FURTL NA, ECON. D., Din trecutul Facultatii de teologie din
laql. Ion Creanga a fost si el inscris la aceasta Facultate in a-
nul 1861-62, atras de clorul de a se cultiva apoi, vazand c
aci nu se prea facea treaba, trece la scoala de invatatori de
sub conducerea lui Maiorescu (T. P. IV*, 87-89).
- GHEORGHITA A. V., Cunt a fost introdus Creangd la Ju-
nimea". Casier al Societatii pentru cultura poporului roman",
Victor Castano face cunostinta lui I. Creanga, membru si el at
acestei societati. Castano 11 introduce la Junimea. Intaia vizita
n'a prea lasat o bung impresie in acest cerc aristocratic, unde
Creanga vemse cu manierile sale rustice. Dupg ce insa si-a ce-
tit povestea Soacra cu trei iezi", Creanga era cu drag asteptat
si lipsa lui de la adunari se simtea foarte mult. (T. P. IV*, 5-6).
- MOCANU I. G., loan Creangd diacon. Istoricul conflictului
lui Creanga cu autoritatile bisericesti. La Mitropolia din Iasi se
gaseste dosarul Nr. 3082/1868 cu titlul Acta relei purtari a dia-
conului loan Creanga". Textul protestului inaintat de Creanga.
Rezulta ca nu din necredinta sau necuviinta lui Creanga pen:
tru cele sfinte a fost exclus din cler, ci din pricina caracterulur
sau tare, sincer i cinstit, iubitor de adevar i libertate. (C. Cr.
XIV, 155-159).
- MORARIU L , Ne completam corespondenta lui Creangd..
Corespondenta lui Creangrt se completeaza prin doukscrisori a-
dresate lui Jacob Negruzzi si publicate de Gh. T. Kirileanu in
revista Ion Creanga", an XII (1919), 101-192). Scrisorile sant
pretioase in csea ce prive5te pe institutorul i artistul Creanga.
-
(J. L. XIV. 330).
MORARIU LEGA, lardp un inedit portret al Ilenei Creangd-
Dacoromania V. 54
www.dacoromanica.ro
Existg trei portrete ale Reuel Creanga, soi a lui Ion

Creangg. In cel de al treilea, reprodus aci, Ileana e fotografiat
impreung cu nepotul ei Zaheu Grigoriu. (J. L. XV*, 78).
- MORARIU LECA, Spita neamului lui Creangd. Dovada, pe
baza Amintirilor din copilrie", a inexactitath informatnlor lui
Radu Manohu asupra neamului lui Creanga. (J. L. XIV, 330
331).
- MORARIU LEGA, Omul Ion Creangd. Doug intamplari po-
vestite de Jean Bart ei A. Gorovei, dm care povestitorul Creanga
spare in toat g. frageda sa sinceritate. (F. Fr. I*, 120-121).
- MORARIU LECA, Pentru opera dzdactzdt a lui Creangd. Pri-
&Lela ei numeroasele editn aparute inaintea calor cunoscute ale
manualelor lui Creanga, nu s'au gasit, dar trebuesc cgutate ei
salvate, data fund valoarea lor. Insir datele ce le avem pang
acum asupra acestei activitti a lui Creanga. (B. N. Supl. la J.
L. din luheAug. 1926)).
- MORARIU LECA, 0 carte didacticd a lui Creangd. Biblio-
teca Universitath dm Cernauti posed& o Geografie a Judetului
Is4i, publiCatg, la 1879 de Creangg in colaborare cu V. Rgceanu
ei Gh. Ienachescu. Ea a aparut in 4 editii. A 2-a ei. a 3-a nu se
cunosc. (B. N. Supl. la J. L. din AugustSept. 1925, p. 7).
Creangd ca invaldtor (Dupd Invdtdtorul Creangd"
de prof. Leca Morarzu). Talentul didactic al lui Creanga ei. ma-
nualele sale de scoala. (Lm. VI, 500-505). Ac.
Morartu Leca, De-ale lui Creangd. (Sez. XXXIV*, 47). -
ARTUR GOROVIII.
Morariu Leca, Instztutorul Creangd. Cernduti 4925. (C. S.
III, 88). (R. M. IV, Nr. 11-12, 37-40).
Opera lui Creangd $ pzctorii nostri. Indemn pentru ilu-
strarea anumitor scene din poveetile lui Creangg spre a se face
o editie ilustratg. (Tr. LVII*, 234-240).
- TEODORESCU I., Cdteva note despre institutorul I. Creanad.
In condica de prezenta pe anul 1864 a ecoalei Trei Ierarhi" din
Iaei se gaseete iscMitura lui Creangg. Cea dintai e din 6 Mai
a ace1uia$1 an, data de cand a inceput a functiona ca institutor.
-Se gaseste ei. programa analitica a ecoalei. (T. P. IV*, 3-5).
Delavrancea Barba.
Potana lungd" de Delavrancea. D-1 0 Densusianu, afir-
mase in discursul sat' de receptiune despre Barbu Delavrancea,
-ca acesta ar fi debutat cu un volum de poem Poiana lungg".
Intrebat ulterior de acest volum. D-sa afirma ca nu 1-a vazut
niciodata, dar ca D-na Delavrancea 1-ar fi informat despre a-
-ceasta. (J. L. XV*, 41).
- STOICESCU D., Delavrancea la Enigeta. In satul Enigeia
Delavrancea a poposit de multe on la un prietin al sgu. Aci
sta de vorn cu top oamenn spunandu-le povesti ei intamplgri
hazln, ceea cc il facuse foarte mbit printre satem. Se istoriseste
una din aceste povesti : Norocul Saftalei" (A. D. VVI, 25-29).
- TEODORESCU-BRANISTE T , Parazztai". Doi opera lui DEI-
lavrancea, luat in ansamblul ei, este de esentg romanticg, nu-
vele ca Parazitn", Milogul", Zobie", ei. Hagi Tudose" pot fi
43xemp1e de literaturg naturalist. (A. L. A VIP, 289, 2).
www.dacoromanica.ro
-SCRIITORII ROMANI 851
Eminesen lithaiL
Agonza tut Eminescu. Intr'un fragment de scrisoare, a-
-aim descris5, dureroasa agonle a lui Eminescu de catre prietmul
sail Scipione I. Badescu. (Ad. XXXIX*, Nr. 13045).
Cum a murzt Emznescu. Liltinie le tut ceasuit povestzte de
un martor ocular. Un anume Dumitru Cosmnescu, coafor pe
vrerauri al hegelui Carol a avut de client si pe Eminescu. Venind
la redactia ziarului, povesteste cum, ducandu-se intr'o zi la Emi-
nescu ca sa-1 serveased in sanatorml unde era mternat, a fost
invitat de acesta sa ias cu el sa se plimbe impreund, in parcul
spitalulm. Aci a fost lovit de un nebtm cu o caramidb din care
cauza. Eminescu a decedat dupa o ora. (Un. XLIV*, Nr. 146).
BAICULESCU GH , Gh. Bogdan-Duicd: Despre Luceafdrul"
lui Mihail Enzinescu, Brasov, 1925. Arata izvoarele poemei Lu-
ceafarul" indicate de d. Bogdan-Dmca in lucrarea sa. (A. L. A.
VI, 261, 7).
BEZDECHI S , Emznescu si Anticti. Influenta literaturei cla-
sice asupra lui Emmescu a fost mai ales in ceea ce priveste for-
ma. Se poate afirma aproape sigur c5, poetul cunostea latina si
probabil si greaca. Literatura clasica nu i-a sclumbat ins& ni-
mic din natura sa romantica,. (C. T. C. VIP, 93).
BOGDAN-DUICX G , Fragmente din Eminescu. Publica dou5,
poezn inedite ale lui Eminescu si un articol din Timpul" (din
9 Ianuarie 1883, an. VIII, no. 5). Una din aceste poezii e din
manuscriptul Academiei Nr. 2259, P. 279. Are un fond copilrtrese
si sentimental si e neterminata. Cealalta', din acelasi manuscript,
p. 325, este o traducere din Werrnicke. (C. T. C. VIP, p. 92).
BOGDAN-DIJICA G., Emznescu la Teatrul National. Dou
acte si o amintire inteun proect de buget, referrtoare la Emi-
nescu de pe timpul cand era angajat sufleur la Teatrul Natio-
nal din Bucuresti. Data . 1868. (M. L. II, Nr. 47, 1).
BoGDAN-Dma G., Emznescu la Berlin. Se pare c5, a fost
mai vesel deck se stie". Versurile date am din manuscriptul de
la Academie 2259, p 169 51 169 v. sant doveditoare. (Flm III, 179).
BoGDAN-Dma G., Multe si mdrunte despz e Emzneicu. In-
fluentele ce le-a avut asupra lui Erninescu romanul lui Meiss-
ner Bianca Capello". (Tr LVI, 264-270).
BoGDAN-Duia G , Eminescu. Conferentrt Se cer Inca
multe cercetari pentru precizarea biografiei poetului, precum si
pentru definirea operei sale D-1 Bogdan-Duica, a descoperit in
ultimul tamp traduceri ale lui Eminescu facute din fizicianul
Mayer Ceea ce dovedeste crt poetul a cautat la cele mai sermase
autoritAti ale veacului un suport stuntific filozofiei sale. (S. d.
M III*, 84.).
BOGDAN-DUICX G., M Emznescu st V. Mic/e 0 scrisoare a
lui Eminescu dare Veronica Miele, din care se vede cum in-
telegea Eminescu iubirea si cum n'a inteles-o Veronica Miele.
Fragmente din r5,spunsul acesteia (S. d. M. II, 109).
BoGDAN-Duia G., $1, iardsi $7, iardsi Eminescu. Note din
viata sufleteasc5, a poetulm Eminescu a fost deplin s5,115,tos
pang la 1879 (S. d M II, 221-222)
BoGDAN-Dma G., Despre Luceafdrul" lui Eminescu. Emi-
nescu a cunoscut cantecele lituane. de uncle a putut cunoaste
flegendele stelelor amoroase (S d M. II, 501-502).
54*
www.dacoromanica.ro
BoGDAN-Dwa G., Multe si mdrunte despre Eminescu. V..

Dela Viena. La srbatorirea obisnuita a Anului Nou, a stUden-
tilor romani din Viena, Eminescu a facut erOgiul lUi Carol I._
(Federatiunea", Pesta, 8 Februariel27 Ianuarie, 1871. An. IV.
No. 10 ; 476). (V. R. XVII, vol. LXI, 80-83).
Despre M. Eminescu. 0 conferenta a d-lui G. Bogdan-
Duica tinuta la Cluj, in care d-sa arata lacunele biografiei si-
cercetarilor asupra operei lui Emmescu, mthcand izvoarele Ii
dand indrumrile necesare celui ce ar vrea sa completeze o-
pera de perfecta cunoastere a poetului si operei sale. (Cs. X",
58-59).
BRANISCE, Dr. V., Isvodul de zestre at pdrintzlor lui Mi-
hail Eminescu. Material medit acte, certificate si sermon re-
e
lative la Mihail Eminescu si familia lui. Cum s'a gasit acest

material. Din cel publicat In acest articol rezulta c parintii
poetului erau avuti. (C. L. LVIIP, 44-48).
BRANISCE, Dr. V., Doud certificate scolare ale lui Mihail
Eminescu. Traducerea certificatelor obtinute de M. Eminescu in
clasa a VI-a primara si I-a liceala. Cateva constatari. (C. L.
LVIII*, 244-248).
- BRANISCE, Dr. V., Scrisori inedite de la p, relativ la Mi-
hail Eminescu. Opt scrisori, 6 ale lui Eminescu, una a lui Ma-
iorescu catre sora lui Eminescu, Henrieta i. una a acesteia
catre cumnata sa Aglaia Acluc arnanunte thn viata poetului ri
a fratelui sau Serban. (C. L. LVIII*, 669-677).
- CARACOSTEA D., lsvoarele poemez Luceafdrul". Rastoarna
parerea lui Chendi ca Oberon" al lui Wieland ar ft fost mo-
delul Luceafrului" lui Eminescu. Nu admite talmacirea mi-
tologica data de d. Bogdan-Duica, basmului lui Kunich, precum
nici influenta persana sau lituana. Pe baza unor bogate infer-
meta, fixeaza caracterul i elementele basmului, inlesnind ast-
fel istoria creatiunu Luceafarului". (C. L. LVIII*, 257-275,
357-374).
- CARACOSTEA D., Personalitatea lui Eminescu. Definirea
personalitatii poetului s'a incercat in repetite randuri Mra a se
aumge totusi la un punct de vedere unitar i just. Incercarea lui
Slavici, aduce o bogata sursa de informatii, deslusest aspectele
nzuintele inteIectuale, sociaIe si mai ales morale, ale spiri-
tului lui Emmescu, las& rasa in umbra o parte insemnata at
firii sale. Rezultatele la care ajunge Slavici trebuesc bine scru-
tate, caci ele se contrazic adesea. D-1 Caracostea incearca o ca-
racterizare a personalittii lui Eminescu. (A. L. A. VI, 230, 6).
CARACOSTEA D., Personalztatea lui Eminescu. Caragiale, in,
paginile sale despre Eminescu, s a apropiat mai mult decal ori-
care altul de iMelegerea personalitatii poetului. Pornind de ja
acesta si ajutandu-se de tot ce s'a mai spus caracteristic in
jurul acestei chestiuni, D-1 Caracostea incearca s explice Is sl
defmeasca personalitatea lut Eminescu. (A. L. A. VI, 236, 1-2).
Chip de bronz lux Eminescu la mormdntta de la Putna.
Cu ocazia desvehru bustului, d. Nichifor Crainic, slvind pe cei
doi eroi, unul al spadei si altul al gandului romnesc, face apo-
logia traditionalismului. (S. d. M. III*, 565).
Comemorarea lui Eminescu. Cum a decurs festivitatea de-
comemorare a lui Mihail Eminescu. (T. N. VIP, 774-775).
www.dacoromanica.ro
SCRII TORII ROMANI '853
- CONSTANTINESCU POMPILIU, Destinul de pdnd acum, al 0-

iperii lui Emznescu. Emmescu a creat cea mai dominant& sen-
sibilitate poetic& din literatura romanti. Sensibilitatea, ideolo-
gia, arta muzicahtatii sale poetice, sant contmuu revalorificate
.1n spiritul scriitorilor urmasi. Poetii eminescieni, seman5Aori-
smul si mai apoi simbolismul s'au impartasit din seva operei
.acestui poet. Generatiei actuale de scrntori ramane datoria de
a situa in adevarata ei lumin5, arta lui Eminescu". (V. L. I*,
_Nr. 20, 1).
Convorbzri literare. Revista a carei important& actual&
consta In documentele de istorie literal% ce le d la ivala. Sant
cu deosebire pretmase izvoarele privitoare la viata lui Eminescu,
hartii" in posesiunea D-lui V. Branisce. (S. d. M. III*, 325).
Cuvvnte despre Eminescu. Fragmente din cuvantarile ro-
:stite la mormantul lui Eminescu, cu ocazia .comemorarii sale,
de D-nii General Mosconi, V. Goldis, A. C. Cuza i Zoltan Franyo.
(V. L. I*, No. 20, 3).
- DARIE ION, Cultul lui Eminescu. Poem lui Eminescu e
inoua, fad% s rupa firul traditiei, ci inoindu-1, intinerindu-1.
Noma, pastrandu-se in ritmul sensiblitatii nationale, aducand
_la acesta meta, simtirea i cugetarea contemporana ; natio-
nala si universal& in acelasi tamp, renovatoare i pristratoare de
--tradil (Cuv. III*, Nr. 492).
Emuzescu 0 massa. Afar& de romantismul decorurilor si
procedeelor hterare, afar& de hrismul pasionat al operei lui E-
minescu, aceasta a ptitruns In massa si din alte motive . Ca-
-racterul cultural Tomnesc a unei parti considerabile din poezia
'lui Emmescu, asa dar valoarea ei didactica, a facut ca scoala
-s& fie mediul cel mai bun pentru raspandirea ei. Inspiratia din
popor, lexic i folclor : Luceafdrul, Cdlin, Stngozz, Fdt-frumos
din Teiu, etc... (V. L. 1*, No. 10, 4).
GALACTION GALA, Istoria vietit si a operei lui Eminescu.
Odata cu riclicarea monumentului lui Eminescu, cea mai vred-
nica fapta ar fi publicarea unei editii-monument a scrierilor
-sale. Ar mai rmnea de facut bio-bibliografia lui de un mare
om de talent $i de cultur. (A. L. A. VIP, 291, 1).
' Mrzhail Eminescu j Intemezerea Romdniei June". D. A.
A. M. sustine c5. Eminescu n'a avut nici un amestec la Internee-
-rea Romaniei June" din Viena Cf. DR. IV, 1395-96. (Cs X*, 290).
G. C., Poezia La Steaua". Cunoastem 9 traduceri ale
poeziei lui Gottfried Keller Der Stern" in germana, ungarti,
franceza si rornana. Confruntandu-le, constatam superioritatea
-artistica si independenta creatoare a poeziei eminesciene. care
-nu e o traducere, ci o opera originala, pentru care textul ger-
man e un Indepartat model. (Un. XLIV*, Nr. 146).
- GANE 'DON, Mihail Eminescu e reprezentativul artist si
-ganditor de geniu al neamului nostru. (C. T. C. VI, 162).
- GOGA OCTAVIAN, Monumentul lui Mihail Eminescu. Cu-
vdntare rostitd la Sdn Nicolaul Mare. Doina" e cea mai cate-
gorica evanghelie politick a romarnsmului. Eminescu, poetul, e
e cel mai echilibrat creer politic al Romarnei in crestere". (T.
-N. VI, 1337-1339).
- IORDACHESCU CONSTANTIN, Emznesciane. Inca o marturie
-,c5.Eminescu s'a nascut in Bofosani si nu in Ipotesti, este intero-
..gatorul-scris i silbscris de mana poetului, clepus in feta Tribu-
www.dacoromanica.ro
naluliu din Iasi, unde fusese dat In judecata de Vizante si Pe-

trmo. Documentul se elle', in Arhiva. Statului" din Iasi, dose-
rul Tribune lului No. 3297. Aci declara c. s'a nascut la Botosam.
(R. M. V*, No. 4, 13-15),
- N. I. (NICOLAE IORGA), Cronica. Observatu asupra non
editu din Emmescu, pe care o da d. Bogdan-Duica. Cuprinde
primele Inseilri poetice, dar prea putme din Postume;
care adesea sant o comoara de frumusete". Remarca interesul
deosebit al prefetn: germanisme, mfluenta lui Alecsandri a-
supra limbei poetice a lui Emmescu, etc. (Rm. XIX, 248).
LAZAREANU BARBU, Dictionarul de rime al lui Emmescu.
Printre manuscrisele lui Eminescu claruite de Maiorescu Acade-
mien se afla i un dictionar de rime" in sase capte, inregistrate
la sectia Mss. a Academiei, sub numerele 2265, 2271-2275. Opera
lut Emmescu nu este numai de inspiratle, ci i de munca me
todica. (A. L. A. VII*, 289, 7).
LAZARESCU EMMA, Amintin despre Henrieta Eminoinci $i
Veronica Miele. Sun cari pot contribui la o mai amanuntita
biografie a lui Eminescu. (C. L. LVIII, 49-51).
MARACINEANU D., Eminescu pedagog. Pe cand Eminescu
indephnea functia de inspector scolar, eta exprimat prin dif e-
rite articole de mare si rapoarte catre Minister, parernle sale a-
supra mizeriei in care se afla invatmntul nostru primar i
asupra mijloacelor de indreptare ce se impun. (C. L. LVII, 835
858).
Monument lui Eminescu fa Oradea S'a luat initiative ri-
dicLrii unto( monument lui Eminescu la Oradea, orasu/ in care,
a poposit poetul in vremea tineretli sale ratacitoare si in care
si-a inceput activitatea in paginele revistei Familia". (F. P,
Nr. 5, 15-16).
Monumentul lui Mihait Eminescu. Conditille in care s'a
facut colecta initiate, de revista Gandirea" i contractul cu
Sculptorul Oscar Han. (Gn. VP, 35).
- MORARIU LECA, Personalitatea lui Eminescu. Opera lid
Caracostea Personalitatea lui Eminescu" reuseste s'a, se apropie
mai mult de adevar, decal s'a izbutrt Nub,' acum. Dintre cei tret
marl contimporani ai poetulm, Manorescu, Slavici i Caragiale,
acesta din urma a inteles mai bine sufletul lui Emmescu. (J. L.
XV, 141).
- MORARIU LECA, Reeditdm numaz cu interesul comertului.
In editia Cartii Romanesti" a poemilor lui Eminescu nu s'a in-
dreptat gresala vechilor editii C'un ocluu rece de mort" in loe
de autenticul C'un rece ochm de mort" din poezia Pe rang&
plopii fra sot", care e mai romaneste si mai pregnant spus. (J.
L. XIV, 91-92).
- MURNU G., Eminescu. Gentul real al literaturii romne-
este Eminescu". Gandirea i simtirea sa se leaga atat de coherent
cu expresia data, Iticat armonia ce rezulta este imposibil de-
transpus intr'o limbg string. (V. L. I*, No. 10, 1).
- NICANOR P. & Co., Eminescu in strindtate. Faptul ci
Eminescu nu-i apreciat cum merita in streinatate, e-
atribuit, de unii, caracterului prea national al poeziei sale.
In realitate Ins, motivul trebue cAutat in traducerile slabe-
ce s'au dat din opera lui. i o traducere bung nu se va da nici-
odat6, pentrud, sustine nota un poet mare nu se poate tra-
duce. (V. R. XVII, vol. LXII, 345).
www.dacoromanica.ro
SCRIITORII RoNTANI, 855
- NICANOR P. & Co., Statuzle lui Eminescu. pmpungi in le-,
gatura cu cele 4 statui proiectate lui Eminescu la Bucuresti,
Iasi, Cluj i Chismau, Se recornanda sa. se richca o smgura sta-
tuie, demna de poet. Locul ei cel mai indicat ar fi Iasul. (V. R.
vol, LXI, 302-306).
- OPRISAN I. Ga., Meleagurile lui Emtnescu. Este la Mang,-
stirea Agafton, care se gaseste in apropiere do Ipotesti, q bar
trana starita ce poate povesti de copclularia 1w Eminescu"-
nd el baiatul frumos s]. cu ochi sfioi, cutreiera prin codrii
estm, citind i visand". (Un. XLIV*, Nr. 146).
P. L., Casa lui Aron Pumnul de vdnzare. In ea a locuit eei
M. Eminescu. Ar trebui sa ajunga proprietalea statului. (Un.
XLIII, Nr. 60).
PAPACOSTEA CEZAR, 0 interpretare a operii lui Mihail E.
manescti. Aratand de ce mijloace (biografice) dispunem, credo
posibila o interpretare cat de buna a opern. si personalitath lui
Eminescu. Intre metoda estetica s]. cea istorica, ferindu-ne de exa-
gerarile liecareia, voin utihza pe cea dintai, cand studiem va,
loarea artistica a operel, iar intru cat personalitatea lui Emir
nescu se incarporeaza in evolutia culturall a operei sale, ea va
Is ,s-tuchata si in lumma clatelor istorico-biografice. (C. L. LVII,
114-126).
PAPACOSTEA C., 0 interpretare a operli lui M. Eminescu..
Estetica, istorza literard si critica istorico-filologicd. Din expil-
nerea acestor metode, deductiuni asupra felului cum trebue f a-
cuta interpretarea operei 1w Eminescu. (C. L. LVII, 434 442).
- PAPACOSTEA C., 0 interpretare a operei lui M. Eminescu.
Opera poeticd Vechile editn i principnle conducatoare pentru
alcatuirea celei noui Postume vor fi numai acelea care stau la
nivelul estetic eminescian. (C. L. LVII, 616-635).
PETRA-PETRESCU H., Pentru Mihail Eminescu. Indemn
spre o mai larga cetare a operil lui Eminescu pentru regenerar
rea literal% si. morala" a societatu romnesti. (Tr. LVI, 109,
119).
- PETRONIUS, Un comentator al luz Eminescu. Cuvinte me,
morative pentru Ion Scurtu, care-si faurise nobilul scop in viat
de-a studia in toate laturile, in toate adancimile viata s]. opera
lui Eminescu. (Vt XVIII*, Nr. 5360).
0 poezze ineditd a lui Emznescu. Poezia de fata e intitu-
lat Cand noaptea e adanca". A fost comunicata de d. 0. Mi-
nar, care pregateste un volum Dragoste si Poezie", cuprinzand
Intro altele o serie de versuri dintr'un album al Veronica]. Miele,
versuri sense toate de mama lui Eminescu. (Un. XLIII, Nr. 129).
POPA SEPTIMM, Antzemznescianzsmul. Studiul critic al lig
Alexandru Grama despr3 , Mihail Eminescu" starnise printra
intelectualn ardeleni un profund dispret pentru opera marelul
poet, calificata de imorala si in mare parte plagiata. Acest in-
succes 11 putem atribui faptului ca in opera lui Eminescu nu
doming tema nationala. In curand si in Ardeal opera poetuluf
a castigat admiratia cuvenita. (T. N. VII, 816-819).
Postume" de Eminescu. Poeziile in care Eminescu s'a
inspirat din autori strain ]. s'au publicat ,citnd el erg holnav.
Daca poetul insusi le-ar fi dat publicitatil, ar fi .Spus a sant
traduse ori mspirate, V. R. XVIII', vol. LXVIII, 441).
0 interesanta scrzsaare a lui Eminescu, aratind ca Jo.
nimea" nu-i era tocmai aproape, e publicata In brosura D-lui
www.dacoromanica.ro
C. Narly : Un muzeu Eminescu la Semmariul pedagogic uni-

versitar din Iasi. (I. E. VIII, Nr. 181, 4).
SPERANTIA EUGENIU, ErrtinesCIL fi sufletul romdnesc. O-
pera lui Eminescu... alatueste un fond indispensabil pentru un
suflet romnesc evoluat. Influenta ei anit la construirea acelui
quid proprium" al constiintei noastre etnice, asa cum s'a or-
ganizat, cum a crescut ea". (C. T. C. VIII, 93-94).
SIADBEI I., Influenk franceze in poezia lui Eminescu. Cer-
cetnnd numeroasele variante, In manuscris, ale sonetului Ve-
netia, considernnd traducerile lui Eminescu din literatura fran-
end. (V. Hugo, E. Augier) i influente ale aceleasi literaturi in
Cdlin, datorrte lui Th. de Banville, d. Siadbei conchide a in-
fluenta francezn se poate urnanri in cursul intregli cariere poe-
tice a lui Eminescu, de la debutul snu in Convorbiri" i pnn
la palida i trista colaborare la Fntdna Blanduziei". (V. R.
.
-
XVII, vol. LXIII, 424-435).
VIANU TUDOR, D. Caracostea: Personalitatea lui Emine-
scu. Opera nu este efectul personalittii cum crede d-1 Cara-
costea ci numai una din formele ei. Maiorescu, Slavici si in-
susi Caragiale nu prezintn, in amintirile lor despre Eminescu,
un om viu, ci portretul romantic al unui tand,r genial. (Gn.
-
VP, 186-187).
VOICULESCU V., Edzlia Eminescu. Editiile poeziilor lui E-
minescu, abia 5 la numnr, au fost toate executate in conditii
foarte crrticabile. Si ca interes al cunoasteru operei sale si ca
semn al admiratiel, o editie-monument este indispensabil, mai
inainte chiar de a se ridica monumentul salt de bronz (V. L.
I*, No. 20, 4).
- Glirleann Emil.
BAICULESCU GEORGE, Emil Gdrleanu. Sae a redestepta in-
teresul cetitorilor pentru operele care inseamn un progres in li-
teratura noastr, si cdrora 11 se dd azi prea putin atentie, se
inaugureazn cu aceastd, caracterizare a operei lui Gfirleanu o
serie de articole asupra scrirtorilor care raspund unei conceptii
artistice deosebite. (Flm. III, 214-215).
Gdrleanu Em., Privelash din Tard, Schite, Insemndrz. In
volumul de fatd, o reeditare, toate strillucesc prin frumusetea
sufleteascn a autorului sau printr'o plasticizare contemplativd.
(A. L. A. VI, 235, 7).
Goga Octavian.
BADALITA AL , 0 Goga. Poetul a conceput arta sa nu nu-
mai estetic ci a subordonat-o $1 utilittu sociale i politice. Ast-
fel ne apare fireasca trecerea de pe tardmul poetic pe cel po-
litic. (V. L. I*, No. 42, 1).
CONSTANTINESCU POMPILIU, Octavian Goga. Cahatile crea-
toare ale poeziel lui Goga o armonie furtunatecn..., o limbn
noun, fericitti contopire de expresil neaos romdnesti si de mi-
resmate cuvinte eclesiastice". Obiectul ei politic o va face ne-
tictualn. (M. L. II, Nr. 34-35, 1).
- Hamden, Bogdan Petriceicn.

BALAN TEODOR, Noi documente privitoare la familia Hds-
tieu. Lista celor can au scris despre familia lui Hasdeu. Un
mnnunchiu de documente afltoare in Arhivele Statului" de la
Cernnuti, in care se gnsesc noi date referrtoare la spita genealo-
gicil a lui Hasdeu. (A. D. VII*, 115-132).
www.dacoromanica.ro
SCRI1TORII ROMANI 857
BoGDAN-Dura G., B. P. Hajddu (Ceva despre piesele /ui).
-Schita dramatica in cinci acte Domnita Rosanda" a lui Hasdeu
s'a publicat intaia oarg in Famiha din Pesta, in 1868, incepand
-cu Nr. 23, de la 1/13 Iuhe. Amanunte in leggturg cu reprezen-
larea acestei piese la Bucuresti. (C. T. C. VIII. 130-131).
- ISTRATI C., Prim satul Hdjddilor. In Cristanesti (Jud. Ho-
. tin) se pastreaza rumele caselor farruhei Hasdeu. Inscriptii pe
pietrele de morminte i insemnri pe cartile bisericesti din loca-
litate pomenesc de membrn famihei. (J. L. XIX, 184-198).
LAzAREANu B., Hasdeu 0, Mihail Kogdlniceanu. Probe din
. aspra satird politic& a lui Hasdeu. (Ad. XXXIX*, Nr. 12979).
- MARIAN LIWU, B. P. Hasdeu i Rusza, Chisindu, 1925. Adu-
ce o contributiune importantg la cunoasterea sentimentelor ei
ideilor lui Hasdeu, fat de cei care 11 sihserg a se expatria din
Basarabia lm. Cultura ruseascg nu 1-a influentat. Avea mult
antipatie pentru Rust (A. 0. IV, 525).
- PANAITESCU P. P., Tadeusz Hyzdeu (pisarz, poeta i tlu-
macz), Rumun, szachcic polski z XVIII uneku (T. Hajcleu, scrzi-
tor, poet sz traducdtor, Romdn, nobil polon din veacul al
XVII1-lea). Extras din remsta Pamietnik Lzteracko, XXX, Varqo-
via, 4924, de Maria Kasterska. Pubhcg hartnle lasate de Tadeu
Hasdeu, dmtre care testamentul su dm 1818 e pretios prin a-
. mnunte istorice i prim inaltul suflu moral ce se desprmde
drnteinsul. Actul e reprodus aci in intregime. (R. I. XI, 318-321).
Heliade RAdoleacu.
- EEZDECHI ST., Eliade Rdclulescu $2 Aristofan. Ehade Rg-
. dulescu, in opera sa Echilibrul intre antiteze", vorbind despre
satira lin Aristofan, pe care va fi citit-o in editia lui Neofit
Duca, o defaima, socotind-o produsul spiritulur conrupt al poe-
tului grec. (C. T. C VII*, 154).
BUCUTA EMANOIL, Gramatica romdneascd a lui Eliade.
Mariuscrisul acestei Gramatici a fost darurt de Mozes Gaster Acad.
Romane. D-1 Popa-Liseanu Ii atribue lui Ehad, pe and dona-
torul credea c e a lui Gheorghe Lazar. (S. d. M. III*, 443
444).
- SIADBEI I , G. Oprescu, Eliade Rddulescu si Franfa, Stu-
. rim de literaturd comparatd (in Dacoromania, .111) Cluj, 1924.
D-1 Oprescu n'a fost destul de explicit in motivarea schimbtoa-
relor conceptn filologice i culturale ale lui Eliade. (V. R.
XVII, vol. LXI, 455-456).
VAurosu Em , Eliade ca tipograf Doug documente ine-
, dite, privitoare la amanetarea tipografiei lui Eliade. Lista ma-
sinelor ;4. a materialului tipografic. (R. A. II*, 366-369).
Iorga Nicolae.
MI:4mA AL., N. lorga N. Iorga a fost animatorul tu-
-turor curentelor marl ale vietii noastre spirrtuale din ultimul
sfert de veac. Opera sa nu e numai de imensg eruditie, ci si
cle o vie insufletire. (V. L. P. Nr 43, 1).
BoGDAN-Dura G., Istoriogi afia literard romOnd. N. Ior-
ga. I, II. 0 revizuire care gseste multe scderi Istoriei litera-
turn romane de D-1 Iorga (V. R. XVII, vol. LXI, 354-366 ;
vol. LXII, 31-44, 222-239 ; vol. LXIII, 76-100).
BucurA E., Golestiz si alti elevi ai iui Topffer in Gene-
va de N. lorga. Caetele acestui profesor indic Romani cari
pe la 1830 invatau la Geneva. (S. d. M. III*, 611).
www.dacoromanica.ro
BUCUTA EMANOIL, Romdnia in clitpun ci vedert de N.

Iorga. Editia din 1919 e in trei limbi . romana, franceza si en-
gleza, cuprinzand studiul D-Im Iorga asupra artei populare el
istorice a Romanilor, o harta politica Para a arata insa toata
intinderea elementului romanesc, date statistice i ilustratu
Cartea are imbunatatiri practice scopului, dar i lacune. (S.
d M III*, 780-81).
CONSTANTINESCU POMPILIU, Nicolae Iorga. Incercare de
a prinde resorturile intime ce conduc personalitatea domman-
ta a D-lui Iorga. (M. L. II, Nr 36-37, 1).
lo?ga N., 0 md?tune din 1404 a celor mat vecht moldo-
veni (S. d III*, 612). E. BucuTA.
- Pi ofesoul N. lorga la Florenta La invitatia Comitetului
florentin pentru raporturile culturale intre Italia i Romania,
D-1 Iorga a tinut doua confermte. Legatirrile dintre cele doll&
tail, mai !Titaiu comerciale SI politice. s'au contmuat sub la-
tura culturala, intarindu-se din ce in ce. Un Constantin Stol-
mcul, un Iancu Vacarescu, un Gheorghe Asachi sant barbati
in mare parte cu o cultura itahana. (Rom. VI*, Nr. 4, 13-14 ;-
Nr. 5, 7-8).
- SADOVEANU, ION MARIN, Isus" de d-1 N lorga. E 0 i-
coana care urmareste o reimparta5ire cu un mit". (Gn V, 28).
ION SAN-GIORGIU, lorga N., Isus", dramd. (Rm. XIX,
145-147).
SERGIESCU P., Scrisori din Perris. Noile probleme sociale
In povestitorn romani din veacul al XIX-lea. Conferinte tinute
de d. N. Iorga, la Sorbona. Povestitorn muntern de la 1890
incoace Caragiale, Vlahutrt, Delavrancea, Bratescu-Voinesti, P._
Partenie, Gh. Villsan" (Rm. XIX, 139-144)
losif, St. 0.
M. N., Uttatul .st. o. losif va avea un monument la I3u-
curefti. S'a luat la Bucuresti initiativa ridica'rn acestm monu-
ment. Se schiteaza trasaturile marcante ale personahtatu lui
Iosif, care a fost una din cele mai complete si mai fericite
expresium... ale sufletului romnesc". (Un. XLIII, Nr. 26).
- MAXIM GIL, St. 0. Iosif pe urmele lui Stefan Vodd at
Moldovei. Textul unei frumoase scrisori inedite a lui Iosif, a-
dreata logodnicei sale. E scrisa in Mai 1904 la Manastirea
Purnal\unde Iosif se afla in excursie pentru a cerceta locurile
ce amintese faptele lin Stefan-cel-Mare, despre care, din in-
sarcinarea lui Spiru C. Haret, voia s. scrie o poema. (7. L.
XV*, 100-104) ; (F. Fr P,106-108, 133-141).
- MAXIM Gh., Pe urmele lui St. 0. lost!. Fragment dinteo
scrisoare a fratelin poetulm (Brasov, 17 VIII 1925), in care se
arata Ca familia lui Iosif e de origing macedoneana, imigrata in
Transilvania acum vre-o 200 de am. Alte date biografice. (F.
Fr. P, 86-87, 114-116).
MORARIU LECA, lardsi St. 0. losif ;'t cdntecul popular. 0
paralela intre cantecul lui Iosif La fereastra spre livada" ei
cantecul popular. (J. L. XV*, 141).
PAPADOPOL I. PAUL. .51. 0. los?" la last. Cateva date cu
pr4vire la aceasta epoch. Aprecieri ale lut Iosif asupra frumu.--
setn poeziei populare (G.N. IV, 86-88).
www.dacoromanica.ro
PETRA-PETRESCU H., .5t. 0. ./os/f. Biograha poetului 91 a,
precieri asupra opern. (Tr LVII`, 182-192).
PROTOPOPESCU DRAGO$, ,5".t 0. Ion". Cuviint comemorativ
la implinirea a 50 de am de la nasterea poetului. (G. B. VIII
Nr. 1941).
Scrisoare tneditd a lui t. 0 lostf. 0 scrisoare adresata
lui Constantin Berarm din 7 Iunie 1903. (J. L. XIV, 144).
Semicentenarul lui St. 0. lostf. Zelos de perfectiunea for-
mei, cu versu-i ce desteapta resonante adanci sufletesti poezia
lui St. Iosif se distinge prin armonie, lumina si caldura.
(C. T. C VI, 172).
.5tefan 0. lostf, notita asupra reprezentarn piesei lui An-
ghel si Iosif Cometa" la Teatrul Popular din Bucuresti. (A. L.
A. VI, 250, 6).
t. 0. Iosif i caritecul popular. Din sirul superbelor alga,
tuiri in gen popular ale volumului Credinte", se vale cat era
de patruns St. Iosif de sufletul poeziei populare Aceasta apro-
mere o subhmaza cateva paralele intre textul lui Iosif i basmulr.
popular. (J. L. XV', 92-93).
KogAlniceaim Mihail.
BLAZ H., Mihail Kogdlniceanu. Rolul politic ssi literar aL-
lui Kogalniceanu. El a adus la viata., in literatura noastra, cri-
tica literara, romanul i discursul de catedra. (A.. L. A. VIP,
287, 7).
CARTOJAN N., M Kogalniceanu la Paris in 4846. Nevoit a-si
parasi tara din pricina maltratarilor rusesti, Kogalniceanu vine
la Paris, unde desfasoara in cercul compatriotilor sai si in cer-
curile stintifice franceze, pe care le puteau interesa chestiunile
istorice i politico romnesti, o activitate nationala, culturala ei
politica din cele mai rodmce. (Flm. III, 198-207).
KOGALNICEANU, MIHAI I , Din corespondenta lut Mihai Ko-
adlniceanu. Scrisorile de feta, sant adresate in anul 1868 de Mi-
hai Kogalniceanu fncei sale Lucia. (C. L. LVIII, 198-200).
- KOGIALNICEANU, M I., 0 scrisoare a tut Kogalniceanu cdtre
Ion Brdttanu. Scrisa referitor la chestiunea Dunarn Desteapta
interes prin accentele vii de patriotism. (C. L. LVIIP, 719-728).
Larar Gheorghe.
- BRANISCE, Dr. V., Ala a fost sd fie Gheorghe Lazar 0
evenimentele pohtice de stat si ale bisericn din Imperml Austro-
Ungar care au vreo legatura cu viata marelui dascal, inainte de
a fi trecut Muntn in Principate (C. L. LVII, 803-812).
- STANESCU CONST N., G. Bogdan-Duzcd, Gheor ghe Lazdr,
Bucuresti, Cultura Nattonald, 1924 D-1 G Bogdaa-Duica r&-
stoarna neindreptatitele parer]. formulate, 'Ana acum, asupra pre-
gatirei stimtifice a lui Lazar, socotita de unn ca insuficienta
rolului ce si-a asumat. (V. R. XVII, Vol. LXIV, 375-377).
Maloresen THu.
BOITOS OLIMPIU, Titu Maiorescu istoric. Intentia
Maiorescu a fost s ne dea o adevarat istorie a ( docei contim-
porane romanesti, incepand cu domino. lui Carol atat in ce pria
veste politica cat i pentru intelegerea atmosfeii intelectuale".
www.dacoromanica.ro
Opera este un model de metoda i obiectivitate istorica. (S. d.

It& Iir, no).
BROWNOIC I. R., Doud scrisori de la Titu Maiorescu. Seri-
..sorile sant adresate lui Gane, autorul cartii Amintirile unui
fost holenc". Maiorescu se arata foarte incantat de scrisul a-
. cestuia. C. L. LVII, 326-330).
- GEORGIADE CONST., Adnotattile lui T. Maiorescu pe mar-
Aznea unuz studiu de crzticet literara al lui Dobrogeanu-Gherea.
Studiul acesta a fost adnotat de Maiorescu chiar in volumul
ce 1-1 darmse Gherea. Adnotatnle fac si mai sensibile dife-
rentele dintre conceptiunde lor estetice si entice". (C. L. LVII,
.850-862).
LASCAROV-MOLDOVEANU, AL., Soveja (S. Mehedinti): Titu
Mazorescu. Cartea comemoreaza cu pietate $1 in lumina de curat
adevr personalitatea de bronz a marelui (lasedl i om politic
Titu Maiorescu. (Lm. VIII, 46-47).
Soveja, Tztu Maiorescu. Nz V*, Nr. 3, 54-56). I. D.
- ION DONGROZI, Maiorescu Titu, Istoria contemporand a
Bomdniei. (Nz. V', Nr. 2, 59 62).
PETROVICI IOAN, Tztu Maiorescu (Fragment din volumul
Studii istonco-filozofice"). La intoarcerea in tara, paraseste
drumul speculatnlor de filosofie pentru care era atat de destoi-
ram, dedicandu-si munca vieth intregi problemelor culturale ale
neamului su. (T. N. VI , 1080-1082).
PoP VASILE, Tztu Maiorescu i C Dobrogeanu-Gherea.
.0 discutie spirituall intre acesti doi critic]. (A. L. A. VI, 247, 1).
- VALSAN G., Prima mzitei la Tztu Mazorescu. Cateva note
.caracteristice ale criticului Maiorescu. (Tr. LvIrr, 17-21).
VIANU TUDOR, Idezle estetzce ale lui Tztu Maiorescu. A-
nalizil a principillor estetice formulate de Maiorescu in arti-
colul su O cercetare critica asupra poeziei romane" (1867).
Unele din acele principn se dovedesc astazi a nu mai fi fun-
date, iar altele vadesc preddectii romantice, din partea lui Ma-
iorescu, teoriticianul clasicismului. (V. R. XVII, Vol LXI, 61-73).
Mateevici Al.
VIANU TUDOR, A/. Mateevici, Poezii, cu o prefata de P. V.
Hanes Ed. Casei Scoalelor. In Spiritul Semanatorului" si a
Vietii Romanesti", poeznle au ntmul vechm al Basarabiei
yerifence, izolate de Moldova tocmai and aceasta se moder-
inza. (Gn. VI, 138).
Him Samuel.
- BITAY ARPAD, Virdg Benedek 4s a roman trodalomtorte-
net. Cu date culese din lucrarea lui Iacob Radu : Dot luceferi
.rdtelottori, G. Sincaz st S. Micu Klazn, Bitay arata legaturile
stnntifice dintre Micu so poetul maghiar, Virag. In intocmirea
Tartu unguresti a Dictionarului su, ramas in ms. si pastrat in
Arhiva Episcopiei unite din Oradea, Micu s'a servit de indica-
thle lui Vira.g. (E. I Sz , II, 170-180).
- Gum-tumuli L., Contrzbutu la biografia tut S. Micu-Klein.
Dinteun document, se constat Ca Micu-Klein, intre ann 1773
79, a facut propaganda pentru unire in Ardeal. (S. d. M. II,
-.796-97).
www.dacoromanica.ro
SCRIITORII ROMANI Stir
Milesca Mcolae,
- GRIGORA? Em., Caldtoria Spdtarului Mzlescu in China.
Studiul lui Baddeley arata ca Milescu, in jurnalul calatoriei-
sale, s'a folosit mult de lucrarea iezuitului Martini. Totu$1, ca-
pitolele II, III, IV, V sant originale. Poate ambii s'au folosit
de o lucrare chinezeasca. (A. L. A. VI, 26, 3).
- BUCUTA EMANOIL, Grzgora$ Em. C., Cdldtorie in China"
de Spdtarul N. Mtlescu. Prea invatatul carturar roman al sec. al
XVII-lea devine tot mai cunoscut pun seria de studn aparute
recent (I. Simionescu, P. P. Panaitescu). D-1 Grigoras ne da o
traducere partiala a Calatoriei in China", care are meritul
de a fi intaia. Supara felul incorect in care s'a facut prescur-
tarea pasagnlor omise, gre$ehle de gramatica elementara $i
abuzul de neologisme. Nu citeaza trad. in englezeste a lui John .
Baddeley, dela care au pornit cu tutu. (S. d. M. III*, 536).
- GRIGORAS Em. C., Spdtazul Milescu. Opere ca cea filoso-
fica a lui Petre Stamatiadi din 1791 si cea geografica a Spa-
tarului Milescu, desmint ca. limba $1 cultura romaneasc ar fi
suferit in sec. XVIIXVIII o total& eclipsa. Valoarea si im-
portanta acestor doua opere. (C. L. LVIII*, 251-255).
BACILA IOAN C , Un mare european romdn in secolul
XVII-lea. (Nicolae Milescu de P. Y. Panaitescu). (I. E. VIII*,
Nr. 190, 3).
- MORARIII LECA, Un Sven Hedin romdn: Spdtarul Mi-
lescu. Milescu n'a fost un simplu compilator. Studnile noi asu-
pra lui $1 lucrarea Rusia, Mongolia, China" de G. Baddeley
arata cat de bogata si de originall a fost pentru acea vreme
contributia stiintifica a lui Milescu. (J. L. XIV, 424-426).
MWIU TIBERIU, Neculai Mzlescu. Scene din viata lin Mi-
lescu, sub forma de roman. (Gn. IV, 265-269, 356-360).
- PETRA-PETRESCU H., Niculae Mtlescu in China" de Ion
Simzonescu. Streinn chiar il considerau ca pe unul dintre cei
dintai eruditi ai timpului. (Tr. LVII*, 656--658).
- SIMIONESCU, I., Niculai Milescu. Studiu mai mult bio-
grafic. Elogioasele aprecieri aduse lui Milescu de catre inv-
tatii din Apus din timpul sau $1 de cei moderni. Prin cunostm-
tile $1 vasta lui activitate era socotrt o personalitate unica, in
Europa secolului al XVII-lea. (V. R. XVIII., Vol. LXVI, 119
132).
Negri Costaehe.
G. B., Costache Negrz Schita biografica C Negri a scris
si literatura, versuri sub influenta romantismului la moda sk
proza, alcatuita din cateva insemndri de calatorie. Opera sa e
publicata de catre Emil Garleanu. 0 monografie e facuta de-
profesorul Gh. N. Munteanu. (C. T. C. VII*, 146).
Odobescu Alexandra.
- BAICULESCU GH., Alexandru Odobescu (1834-1895) oral&
0 opera. 0 scurt biografie ; scrierile sale cu caracter $tiintific,
hteratura sa estetica, nuvelele istorice si mai ales Pseudo-ki-
negeticos", cea mai clasica opera a literaturii noastre. Influenta,
cronicarilor asupra lui Odobescu. (A. L. A. VI, 262, 5).
www.dacoromanica.ro
/362 REVISTA PERIODICELOR
- POPA-LISSEANU G., Corespondenta liii Al. Odobescu. 0

parte din corespondenta lui Al. Odobescu se afld la Academia
Romana. Sensor]. le publicate aci sant : I. V. Alecsandri catre
Al. Odobescu, Pans, 3 Iume 1862 , II T. Malorescu cdtre acelasi,
Bucuresti, Noemvrie 1891 ; III. Al. Odobescu catre Gh. Bantiu,
Bucuresta, August 1862 , IV. Acelasi catre T. Maiorescu, Paris,
Iunie 1884. Aceste sensori pnvesc chesturn de literatura ro-
maneasca. (C. L. LVII, 83-89).
- POPA-LISSEANU G., Din corespondenta lui Al. Odobescu.
Dour,. sensori ale lui N Ionescu, una a lui C. A. Rosetti, doua
.ale fostulm ministru G. Creteanu, adresate lui. Odobescu, ei
una a acestma catre un prieten. Ele dateaza de pe la mijlocul
secolului trecut i cuprind un material important pentru hxarea
unor date din istoria literaturn romane. (C. L. LVII, 332-344).
POPA-LISSEANU G., 0 odd a tut Horatius tradusd de Ale-
xandru Odobescu. Odobescu avea un cult pentru arta greco-
romana si mai cu seamd perfectiunea forme]. 1ncanta tempe-
ramentul su eminamente artistic. El credea ca limba noastra
poseda toate Insusinle artistice ale limbilor clasice. Aci avem
traducerea unei ode din Horatm, gasitd printre manuscrisele
sale. (Or. I, 8-13).
- Toast in versurz al tut Al. Odobescu In onoarea lui V.
Alecsandri Cateva versuri de omagm trimese de Odobescu de
la Mehadia pentru a h elute cu ocazia sarbatorini lui V.
Alecsandn. Textul. (C. L. LVII, 345).
Parvan Tasile.
- ALEXANDRESCU PROF. GIL, V. Pdrvan, Inceputurzle vietzi
romane la gurzle Dundru. Problema fundamentala a cartii este
de a cloyeth ca din toate tinutunle care alcatuesc Romania
Mare, cele dobrogene au fost mai intam romanizate st nu Ba-
natul, cum se credea in genere. (Or. I, 76-81).
A ddkok TrOldban, 2rta Pdrvan Vaszle, romdnrdl forditotta
Ferenczy Sdndor. Al. Ferenezi a tradus in ungureste un studm
al lui Parvan, in care se documenteaza cu date arheologice Ii
topornmice eh' peste rumele Tron s'a nchcat o cetate dacica, cu
caractere specifice civihzatiei acestora (S d M. III*, 324).
- VALERIAN I , De vorbd cu d-1 Prof V. Pdrvan. Interviev.
Stimtificism. Literatura si. viata . Literatura i cultura. (V L.
P, Nr. 35, 1-2).
Russo Alecu.
- FURTUNX ECON. D., Data mortii lui Alecu Russo. In bro-
sura sa despre Alecu Russo, d-1 Traian Ichim, pe lang s. cateva
note, pe care le (la cu pnvire la viata si familia lui Russo,
stabileste, datorita unei mrturii, si data morth acestuia : 4
-Februarie 1859. (T. P. IV*, 2).
- SEMACA A., 0 scrisoare necunoscutd a lui V. Alecsandri.
Textul scrisoni, trimisa de Alecsandri surorii lui Al Russo, con-
-firma definitiv paternitatea acestuia asupra poemh Cantarea
Romaniei". Istoricul chestiumi. (C. L. LVIIP, 11-12).
Sadoveann Mihail.
- BOTEZ DEMOSTENE, De vorbet cu d. M. Sadoveanu. Ince-
Tuturile sale literare. Revistele la care a colaborat. Modul cum
www.dacoromanica.ro
lucreaz. Maiorescu, Iorga, Haret, Ibraileanu 1-au lndrumat si

-sprijmit. Munca pusa pentru lummarea poporului o socoteste
mai presus de opera sa. Caracterul romanului romanesc 1 se
pare a ft lirismul. Autorn preferati, romni : Creanga, Emi-
nescu ; strenn Balzac, Flaubert, Maupassant. (A. L. A. VIII,
-268, 1).
BOTEZ OCTAV, Venea o moard pe Suet (de M. Sadoveanu).
Romanul acesta vasta, fresca a moravurilor si a vietii moldo-
venesti de la sfarsitul secolului trecut, poate fi In multe pri-
-vrn%i considerat ca un rezumat al intregn lui opere, i ca una
din productnle cele mai semnthcative ale acestei mari puteri
creatoare" (A. L. A. VI, 328, 4).
- CRONICAR, Venea o mom(); pe Szret .. Roman de Mihail
Sadoveanu. E documentul unei epoci apusul clasei boeresti de
la noi .51 ridicarea norodului. Pentru evolutia autorului, e tre-
cerea de la povestire la roman. (Gn. IV, 387-389).
- RALEA M., M. Sadoveanu, Venea o moard pe Szret, Ed.
Cartea Romdneascd", 1925. Intreaga opera, a d-lui Sadoveanu
cuprinde aspecte ale pgmantului romnesc i manifestari Ca-
racteristice sufletului romanesc. Ultima scriere Venea o
moara, pe Siret" zugraveste dechnul clasei boeresti, incapabil
de a se acomoda nouilor reahtati. (V. R. XVII, Vol. LXII,
350-352).
PERPESSICIUS, Sadoveanu Mihail, Venea o moard pe Si-
mt. (M. L. II, No. 24, 3).
BucuTA E., Sadoveanu M., Tara de dincolo de negurd.
Volumul ne da nu numai poezia vietn descrise ci i talcul ei
filosofic Plan aceasta, Sadoveanu introduce nota ideologica in
literatura sa. (S. d. M. III*, 588).
CONSTANTINESCU POMPILIU, Mihail Sadoveanu: Tara de
dincolo de negurd. Si aceasta. lucrare apare cu atributele cu-
noscute ale talentului lui Sadoveanu. Decorul e insa nou, al
vietil vanatoresti de un farmec primitiv i sglbatec. Lirism exu-
berant transpus in senzatn vn. Utihzarea neologismului. (V. L.
Nr. 23, 3).
Cucu, D I , Tara de dincolo de negurd". Cartea lui M.
Sadoveanu este inchinata in intregime vietn vanatoresti. Fru-
musetea povestirn si a descrierilor de natura, arta cu care Sa-
doveanu ne infatiseaza sufletul oamenilor simph. (T. N. VII*,
930-931)
- IBRXILEANU G , M. Sadoveanu, Tara de dzncolo de negurd.
E o opera de maturrtate artistica. Sadoveanu ca evocator al
trecutului si poet al naturn. Originahtatea sa (V. R. XVIII*,
Vol. LXVIII, 125-127)).
- LASCAROV-MOLDOVANU AL., M. Sadoveanu. Tara de dincolo
de negurd. Povestirz de vdndtoare. Caracterizare a spiritului In
care este scrisa literatura lui Sadoveanu. (T. N. VII*, 878-880).
GEORGIADE CONST., Sadoveartu M , Tara de dincolo de
negurd. (C. L. LVIII*, 710-711)
- CARDA$ GH., Mihail Sadoveanu. Biografia, farmecul di-
stinctiv al talentului su, usurinta de a scrie, limba sa curata
romneasc faurita din cea populara a Cronicarilor si a lui
Creangg. (ALL. II, Nx.._19, 1).
LASCAROV- OLDOVANU AL., M. Sadoveanu: Dureri indbu-
ite, Ed. noud. Sadoveanu interpret al vietii romanesti. In a-
www.dacoromanica.ro
ceasta carte scrirtorul ptrunde in mediul tdrdnesc, desprin---

zand ca,teva icoane din marea drama rurala de la inceputuL
veacului acesta. (Lm. VII*, 317-319).
- SADOVEANU ISAIETA, Dumbrava minunatd. Intreg volu-
mul este inchmat stardor sufletesti plutitoare dincolo de viata
constienta i clard. M. Sadoveanu are darul de a mtra direct
-
in vista lucrurdor. (A. L. A. VII*, 294, 1).
SucmAriu, D. I., Lzteraturd relzgzoasd i relzgie lzterard.
Cartea D-lor Sadoveanu i Pdtrdscanu Viet]. le Sfintilor" nu
poate avea un rol educativ-bisericesc ; ea ranadne o opera 11-
terarh, cu valoare artisticd. (A. L. A. VIP, 269, 7).
RAuTu N. N., Sadoveanu M. si D. D. Patrascanu, Sfintele
Araintirz. (F. Fr. I*, 94-95).
SUCHIANU, D. I., Note pe mar gznea cdrtilor. Speczficul na-
tional in opera d-luz Sadoveanu. Literatura d-lui Sadoveanu e
privitd ca cea mai buns, ilustrare a psthologiei noastre natio-
nal% a cdrei caracteristicd e tragicul znsolubzl al stdrilor su-
fletesti coexistente o constiintd, dar potrivnice una alteia.
Psraologia aceasta e aceea a indivizilor frd personalitate, a-
did, a singurului tip de indivizi creeat i determinat de condi-
tide noastre sociale, i corespunde minunat cadrelor nuvelei,
genul nostru literar prin excelentd. (V. R. XVII, Vol. LXIII,
46-52).
Mitropolitul Sagnna.
- Metes Stefan, mitropolitului Andrei Saguna,
Relatzzle
cu Romdnu din Princzpatele Romdne. (R. T. XV, 347)).
incai Gh.
- CONSTANTINESCU N. A., Un adaos anonzm la Cronica" lui
Sincai. Manuscrisul descoperrt intre actele familiei Glogoveanu
infdtiseaza proiectul unui istoriograf din prima jumatate a se-
colului XIX de a continua Cronica lui *Incai pang la 1826 si
a-i da o introducere, socotitS, de lipsa". Continutul adaosului.
Lipsurile i textul. (A. 0. IV, 365-377).
- POPA TRAIAN, Desbaterea procesului lui Gh. Sincai si
sentinfa de eltberare dzn inchisoare. Subprefectul de Aiud, Ion
Ghilean, inchisese i intentase proces de rebeliune lui Gh. Sin-
cal. Sentinta radecdtoreascd, reprodusd aici, e din 10 Iuhe 1795
libereazd pe acuzat. (R. A. II*, 404-406).
Suciu, Dr. CORIOLAN, Epzscopui Lemeni i Cronica lui sin-
cai. Istoricul tipririi Cronicii lui $incai. 0 scrisoare a lui Le-
moni i o circulard a sa din care se vede interesul i bung,-
vointd ce o ardta acest episcop pentru ca opera s5, fie
tipdrit i raspAnditd. (C. Cr. XIV, 403-408).
Slavicl Ion.
- BAICULESCU GEORGE, Operele lui Ion Slavici. Bibliogra-
fie. (A. L A. VI, 247, 3).
- BAICULESCU GEORGE, Viata lui Ion Slavici. Biografia lui
Slams, dupd notele sale si amintirile D-lui Iacob Negruzzi. (A.
L. A. VI, 247, 2).
- BOGDAN-DUICX G., loan Slavici, Amintiri. E un pretios
izvor hterar, cu deosebire pentru cunoasterea lui Eminescu-
(S. d. M. II, 61).
www.dacoromanica.ro
BOITOS OLIMPIU, Aclivitatea lui I. Slavzcz la Trzbuna
din Sibiu. Slavin jummistul, devenind directorul acestui mar,
introduce pentru intia dat& in Ardeal ortografia foneticd.
Scrisul romanesc putea pgtrunde acum adnc in masa. Litera-
tura din Tar&" strdbatea si ea libel% in Ardeal. (S. d. M.
III*, 807-808).
Borro$ OLImplu, Ion Slavici la. Tribuna". Imprejurarile
cari au determinat caracterul si conduita politic 1 cultural&
a lui I. Slavin. (Cs. X*, 210).
BOTEZ OCTAV, Slavici romancier. Valoarea literal% a ro-
manului Mara" in care Slavin n'a atins inhimea artistia
din nuvelele sale. (A. L. A. VI, 247, 2).
CONSTANTINESCU POMPILIU,' I. Slavzci : Mara, roman. Cri-
ticul ajunge la urm&toarele concluzii : Romanul acesta e o
prolixit povestire melodramatia., in care caracterele difuze, con-
tradictorii i frA motivri organice, n'au cleat o consistent&
$ubreci. Putine pagini... pstreaza urma calitatilor viabile ale
lui Slavin". (M. L. II, Nr. 40-41, 3).
CONSTANTINESCU POMPILTU, /On Slavicl: Nuvele (vol. IV).
Mt& prirerea ce o are despre proza lui Slavin : Cu o neguroas&
ideologie etia, far& viziune creatoare, Rh% simt artistic, far&
analiz& psihologia, artificial& in conceptie i sentimente... con-
ventional& $1 rigid, rezolvnd conflictele interioare prm ma-
xima abstracte i situatii melodramatice simpliste, proza lui
Slavict e mama s rrinalin document de istorie literarti". (V.
L. I*, No. 24, 3).
Cucu, D. I., Nuvelele lui Ion Slavicz". A aprut la Car-
tea RomneascV al V-lea volum de nuvele ale lui I. Slavin,
in care se pubha i buati mai recente Moara cu noroc", La
rascruci", etc. (T. N. VII*, 931-932).
GALACTION G., Cuvdnt rostzt la inmormintarea tut Ion
Slavict. Slavin e o culme printre mann sai contemporani, Erni-
nescu, Alecsandri, Caragiale, etc. Prernerg6tor i explorator al
frumusetilor gralului i ale sufletului poporului nostru". (A. L.
A. VI, 247, 1).
GANDUL NOSTRU, Ion Slavici. Scurt& schitg a vietn si me-
ritelor sale. (G. N., IV, 1-89).
HODO ALEXANDRU, A murit /on Slavzci. Dad). Slavin a
priatuit fat& de nzuintele vremii sale, pe care poate le so-
cotea prea cutezlitoare, opera lui va infrunta cu seninatate vet-
sucia, rodind cu spor in cugetul vremilor viitoare". (T. N. VI,
1073-1074).
IoNEscu CONST. D., Ion Slavicz. Cuvinte pioase la moar-
tea lui Slavici. Maestru al stilului masurat, el e cel dintbau
care ne Mureste figuri veridice ale oamenilor de la tar, adu-
and in acelasi timp $1. limba lor sobrit si corect6. (Dt., IL
121-123).
MORARIU LECA, Slavici, Temnita ungureasa. suferit& de
Slavici anuleaz& micesanctiune moral& dat& de fratii
sai din tara liberI. Viteaz apArAtor al convingerilor sale el se
martirizase pentru o idee. Tip al inadaptabilului", el insu.$t
m6rturiseste o stare de spirit ce-I apleaa spre martiromanie.
$i care explia psihologiceste atitudinea sa. (J. L. XIV, 241-242).
NEGRUZZI, I. C., Scrisori de la Ion Slavici. Opt scrisori
ale lui Slavici cgtre I. C. Negruzzi, datnd de pe la ann 1871
l; 3
www.dacoromanica.ro
91urm., pe cand Slavici era student la Universitatea din Viena

sau mic functionar in Ardeal. Interesante ca informatie ,
grafted, ea ortografite *1 stil. (C. L. LVIII*, 13-31).
Scrzsorz catre Jacob Negruzzi. 0 scrisoare a lut Slavici
catre D-1 I Negruzzi, trimeasd din Arad, 22 Ianuarie 1873, ,51 in
care vorbe*te de studiul sgu asupra Magluarilor i greutatile
materiale, pe care le intampina A doua scrisoare, tot din Arad,
8 Martie 1873 : amdtrunte din viata lui Slavici in Arad. (C. L.
LVIII*, 174-178).
Scrisorz cdtre Jacob Negri, zzi Scrison adresate de I.
Slavici D-lui Iacob Negruzzi, din Arad, Oradea-Mare *i Viena.
(C. L. LVIII*, 409-420, 499-511, 937-945).
Scnson cdtre Jacob Negruzzi. Sensori adresate de I.
vorbin literare" corespondenta ce-a intretinut-o cu I. Slavici.
Ne sant mat cunoscute astfel preocuparile din tmerete ale nu-
velistului nostru, cum s'a apropiat de curentul Junimei. ale ca-
re]. principli pnn Tribuna" le-a adus i in Ardeal. Scrisorile
mai au *]. o importanta documentara pentru starea culturald
de atunci a Ardealulm. (Cs. X*, 182).
- SADOVEANU MIHAIL, Ultzmul din generatza Jei tf ei. Slavici
face parte din generatia scrutonlor ce-au suferit pentru arta
lor, i can totodata trebutau sa fie copi*ti on *eti de birou,
berari sau corecton. (A. L. A. VI, 247, 1).
Ion Slavzci. Opera lui Slavici n'a fost destul de apre-
ciata ii vremea sa Pubhcul cetitor gusta mai mult nuvela
romantica a lui. Delavrancea, Vlahuta on Emmescu, apropun-
du-se mai rar de realismul Ita Slavin. (A. L. A. VI, 247, 1).
Ion Slavzcz, articol scris cu prilejul mortli scrutorului.
(V. R. XVII, Vol. LXIII, 446-448).
SEICARU PAMFIL, Ion Slavzci. Necrolog. (Cuv. II, Nr. 235)_
- TEODORESCU DEM , Prof esorul Slavict. Pentru
gramatica i sintaxa erau temeiul oricarei valon spintuale in
realizarile cuvantului sens". Avea un stint de mare preciziune
a insemnatatn sintactice a cuvintelor. (A. L. A VI, 247, 1).
- TOPARCEANU G., Ion Slavici. Fixeaza locul i mentul lui
Slavici in literatura noastra : e primul scrutor realist, creea
torul nuvelei noastre realiste. (V. R. XVII, Vol. LXIII, 446-448).
'Creche Gr.
- MINEA I., lntre pdreri ci ipoteze. Cetznd despre cronica
lui Ili eche Articolul reia vechea sene a discutulor provocate
de chestiunea cronicet lui Ureche. Insotind cu comentani a-
minuntite istoricul acestor discutii, d. Minea enute o noua ipo-
teza, i anume : date fund conditule culturale ale timpului sau,
n ar ft exclus ca Gr. Ureche sa-*1 ii scns cronica in latzne0e.
V. R. XVII, Vol. LXIII, 361-369 ; Vol. LXIV, 93-104 ; Vol.
LXIV, 245-256).,
TIalniti Al.
ANGELESCU PARASCHIV, Al. Vlahu i noua traducere a
.131b1 Lei. D'andu-si seama de covar,itoarea inraurire morald a
Ribliei, Vlahutd, a indemnat la o traducere hterard a ei, oferm-
du-5i. chiar colaborarea. (0. R. XLIV*, 17-18).
BOLOGA VASILE, Intru amintzr ea lui Alex. Vlahutd. Un
www.dacoromanica.ro
SCRIITORII ROMANI SOT
stralucit purtator al slovei romanest in a carui opera frumo-

sul estetic se imbina fericit cu conceptia moralei crestme. (Tr.
LVII*, 647-648).
BucuTA E., Dan de A/. Vlahutd. Dan, desi e un roman
slab, va fi totdeauna util de citat, cam e un document autentio
al vremn in care a fost scris. (S. d. M III*, 611).
Casa lui Vlahutd e salvatd. In urma unor interventli ale
membrllor familiei lui Vlahuta, Ministerul Artelor s'a ingrijit
sa se la masurile cuvenite. (Un. XLIII, Nr. 20).
- CONSTANTINESCU POMPILIU, Al. Vlahutd i evolutia TO722a-
nulut. Dan" este o opera de transitie in literatura noastra.
Fruct al sensibilitatii personale a autorului i epocei in care
a trait, astazi retiparirea romanului nu mai poate starni vre-un
ecou. Ca valoare in acest gen, ramane in seama istoriei h-
terare. (V. L. I*, No. 22, 1).
Cucu, D. I., Romanul luz Vlahutd. Dan" nu este un
roman reusit, caci viata nu este redata prin ceea ce are ea
etern i firesc. Totul pare facut. Se citeste cu placere insa pen-
tru limba lui admirabil. (T. N. VII*, 932).
Cumnte despre Vlahutd. Scurte caracterizari de I. Al. Bra-
tascu-Voinesti, G. D. Mugur, V. Voiculescu si Al. Busuioceanu.
..(V. L. N. 29, 3).
Poetul Vlahutd inedzt. D. Radu Rosetti publica in Uni-
versul Literar (30 Nov. 1925) un articol in care vorbeste de
un plic inchis preclat de Vlahuta unui prietin al sau cu mdi-
catia Sa. se deschida. peste 12 ani". Plicul, acum deschis, cu-
prinde un articol politic intitulat In zile grele" cu subtitlul
Intre doug revolutu". Datat la 15 Dec. 1909. E un nun de slav
adresat until om politic, i cuprinde profetii care s'au implinit.
Poetul cere sa nu se dea publicitiitii niciodata. Se spune c.
stilul e de o frumusete fermecatoare. (Un. XLIII, Nr. 277).
SADOVEANU, MARIN ION, Alexandru Vlahutd Volumul A-
rnurg i Zori" al lui Al Vlahuta cuprinde productia minor
a scriitorului, precum i activitatea sa de gazetar din ultimul
timp. Se evidentiaza caracterul de pedagogie sociala a acestor
scrieri. (M. L. II, No. 19, 3).
Un sfetnic de aur. Alex. Vlahuta. Amurg i zori". Scoa-
terea in evidenta a idealurilor etico-sociale din aceasta carte a
lui Vlahuta. (Tr. LVI, 139-143).
- TEODORESCU-BRANI$TE T., Al. Viahutd, fragment de stu-
diu. Schrta bio-bibliografica. (A. L. A. VII*, 307, 2).
Zamfirescu Duni%
- CRIDIM, Voevozii literaturii noastre, liu Zamfirescu.
Seninatatea olimpiana a versului acestui creator de frumuseti
pure este unica la noi Nimeni n'a cugetat asa senin, asa
Impede, asa cristalin ca Dui liu Zamfirescu Mimic impel feet ca
forma, mime urAt ca fond, ca idee". (C T. C. VI, 150).
Cucu, I. D , Patru am de la mow tea lui Duzlzu Zamfi-
rescu. Opera sa de proz i poezie se caracterizeaza prin ele-
gantd de cuget i suntire in forma, eleganta". (T. N. VII.* 674
675).
55*
www.dacoromanica.ro
868 REVISTA PERIODIGELOR
Semasiologie.
DENSUSIANU OVID, Semantisvi, anterior despartiret dut-
lectelor romdne. Pentru reconstruirea rometnei primitive, ana-
liza semantics, a unor cuvinte caracteristice pentru unitatea
limbei romane in epoca ei de formatiune i pentru substratut
sufletesc, pe care ele ni le reveleaza. Astfel : dor, suflet, inimd,
omenie, etc. Se evidentiaa. comumtatea de desvoltare, pan5. la
o epoca, a dialectelor romane. (G. S. VoL II, Fasc. 1, 1-21. ,
Fasc. 2, 310-327).
IORDAN L. Ober das Abkomrnen von commodaze, faeoe-
raz e, mutuare im lat. und das Aufkommen von impromutuush.
pz (testa? e und praestztu rn. (A. S. N. 151. Bd. 91-5).
Severzn, C. I., Synonimele limbet romane cu radicith
dif eriti. (I. N. Fasc. 6*, 408).
Sintaxii
BACINSCHI I , Probleme sintactice I Termeni negatzvi fti
funcfiune aftrmatzvd. Exemple de propozitiuni in vechea frau-
ceza .5i provensari, precurn si in dialectul aroman, in care este
vorba de notiunea cantztdlei znfime, tar cantitatea infum., ca sa
fie cat mai mult astfel, va fi exprimata prm ceea ce este mai
apropiat de ea, prat zero". Trecerea termenului negativ in sfera
pozitiva are dew. un terneiu logic. (G. S Vol. II, Fasc. 1, 90-99).
BACINSCHI I., Probleme szntactice. II. Dela. pronume rela-
fly la comuncfze. ...aceasta evolutie sintactic5, a pronumelui
relativ a pornit de la sine, in franceza, ca 5i in aromana, inde-
pendente una de alta, franceza oprmdu-se la jurnatate de drum,
aromana ducand pronumele pang la conjunctie". (G. S. Vol. II.,
Fasc. 2, p. 255-262).
DRAGANU N., Conjunctille de" st dacd", extras din Datl-
romania III. (G. S. Vol. II, Fasc. 1, 183).
L. FOULET, Le developpement des formes surcomposees, fl
limba franceza, merita de a fi luat in considerare pentru staret
asernanritoare a lucrurilor in. limba, romana. (Romania, v. 51
203-52).
W. MEYER-LlIBKE, Vont Wessen des Passzvurns, impotriva
lui Vossler, p. 169, despre pasivul roman; cf. DR. IV, 1310, 5. u
(N. S. Bd. 34, 161-84).
VOSST ER KARL, Das Passirum, eine Form des Leiclm.
oder des Zustandes? (N. S. Bd. 33, 401-7)
Stilistiefi.
BANCIU AXENTE. Expresii la modd. Viata, cu variatia
preocuparilor de la ordinea zilei, scoate la suprafat5, cand unele
expresruni. cand altele" Terminologia razbouilui, de exemplu
(S. d. M. IIP, 16-17).
GAL KELEMEN, Lucian Blaga, Filosofia stilului, Bucu-
reti, 1924. In recensia sa elogioas, Gal Incearc5, s apere punc-
tul de vedere al esteticei ca ftiinfd normatzvd, opunandu-se lut
Blaga, care crede c5, normele artistice nu sant normele propriu
zise, ci pgtrunderea unor valori streine in conceptul estetic"
(E. I. Sz. II, 127-133).
OORUN ION, Asupra limbzi. Indicaui pentru a ne feri do
unele forme socotite gre5ite. Exemple : orele unu" In loc do-
ora unu", el of er5." In loc de el ofere". (S. d. M. III*, 268
269, 452).
www.dacoromanica.ro
STUDII LITERARE t-;69
Indreptdrz D-1 A Scriban respinge expresia asa un ona",

care e un germanism, so em Mensch i propune sa se zica
..asa om, asemene orn, astfel de om'. Echivalentul romanesc
autentic e un orn ca acesta", Intrebuintat de I. Creanga. (J.
L. XV*, 91-92).
MEHEDINTEANU ION, Pentzu o Umbel: iomaneasca corectd.
Pentru cei cart au ambitia s tipareasca se impune sa sem
o limba corecta. Nevoia reglementarn ortogi afiel. (S d. M. H.
-262 337).
MORARIU LECA, Chestzunz de eufonie. Inaintea articolului
lt a, o se zice int?(u), dintr(u), przntr(u), nu in, din a prin. (F.
Fr 1*, 124-126).
MORAMU LECA, Bucurestit i Bucurestiul. Raspunde D-lui
I ()ruii, care combate forma singulara Bucureytiul X E o
forma. Intrebumtata In Bucovina, si ea este explicabila din In-
clinarea catre expresiunea concreta i precisa, pe care pluralul
O satisface mai putin. E Intrebuintata chrar s,1 de D-1 Brtescu-
Vome5ti (J L. XV*, 91)
MORAMU LECA, De 'corbel cu stthsticul I. Gorun. Formele
,ineulare ale numirilor de ora5e, pluralia tantum, sant forme
whiffs-11)11e, hindca, spintul viu al hmbei vorbite le prime,te,
fnndca le Intrebuinteaza chiar scniton de seama. (Bucu-
recital In loc.. de Bucurestiz . Asernenea, formele suferd, acoperd,
oferd, sprignd, pentru care d. Gorun zice sufere, acopere, ofere,
-sant corecte (J. L. XV*, 170-186)
SPITZER LEO, Wortlainst und Sprachunssenschaft. In-
cercarea de a dovecli cum se reoglindeste sufletul autorului In
limba sa (= In stilul sau, cum se spunea mai de mult). Ne-
cesitatea de a afla starea agregata" a limbn individuale si
de a considera mai ales cuvinte .51 locutiuni favorite ; cf. DR.
IV. 1324. (G R M. 13 Bd. 169-86).
WINKLER E , Die neuen Wege und Aufgaben der Stilistik.
Ecte. In cea mai mare parte, Impotriva d-lui Spitzer. (N S 33
Bil. 107-22).
Studii literare
ADERCA F., De vorbd cu d. Ranizro Ortiz. Apropieri Intre
scrnton itahern i roman!: Carducci-Iorga ;"Sra..7doveanu, Maniu;
Ai Olen , Paollieri, Palazzeschi, Scarfoglio, Minulescu-Mannetti.
(M. L. II, Nr. 24, 1-2)
-- Pentru o Antologie a serntorilor ardeleni". Ar fi de
mare interes o antoIogie on o istorie a hteraturii arclelene5ti,
care sit trateze continuitatea de evolutie a sufletului specific
ardelenesc In hteratura sa locala (S. d M. nr, 539)
&II:414A AL., 1924. Cronied literard Literatura roman&
trece de la procedeul descriptiei la acela al observatiei Zonle
genului rornanului. Intarirea traditionalismului (Gn. IV, 217
218).
BXDXUTA AL , Matei Ion Caragiale Remember". Cultura
nationala. Nu o povestire fantastica, ci un fapt poetic, tratat
Inteun fel apropiat de al lui Wilde i Inteo desavarsita limb&
romaneasca. (Gn. IV, 339).
BArustovscin, D. V., E. Lovinescu Istoria civilizatiei ro-
mulne moderne". Constata inconsecventa i lipsa de preemie a
caracterizarilor personalitatilor maH (Kogalniceanu). Conclu-
znIP lucrari sant socotite ca neoriginale. (V. R. XVII, Vol.
-1_,XT, 241-245).
www.dacoromanica.ro
- BI :LAY ARPAD, Ret magyar targyu romdn regeny. (= Doua

romane ronutinesti cu subiect unguresc). Recensia romanului
d-lui F. Aderca : Moartea unet republicz root., Bucuresti, 1924
si a romanului lui G. Cornea: Nebunia lumn, Bucuresti, 1921 Un-
gurn stint infdtisati cu simpatie in aceste don& romane. (E. I.
Sz. III. 95).
DINIA AL., Istoria mucdrii, Samdmitorulut". Cu przlejul
edz(zez definitive", vol. I, a critzcelor d-luz Loutnescu Pe langa
latura sa culturala, samanatorismul are si o reala valoare 11-
terara, pe care d-1 Lovinescu n'a apreciat-o indeajuns". Arti-
colul pune la punct contributia supermara a samntorismului
in miscarea noastra literara, mai ales prin : M. Sadoveanu -
N. Iorga - Octavian Goga. (Dt III, 132-136).
BoGDAN-DuicA G., Un manuscript al lui Alecu Beldiman.
Anuntd c a gsit ms , tiaducere a Odisen lui Homer, in bibl.
Brukenthal din Sibiu. D. fotografia unei pagini din ms (Tr.
-
LVII*, 364-366).
BoGnkx-DUICX G , Doud notite biagrafice (Asupra lui
-
loan Prale a Ioan Rusu). (Tr. LVII*, 177-178).
BOGDAN-DUICX G , Poetiz de azi : Cu przlejul Antologiez
poetzlor de azz". Antologia da prilejul publicului de a se la-
muri despre intelesul, puterea si tendintele poeziei romnesti
moderne Cdteva observdri asupra poeznlor autorilor ce figu-
reaza, in aceasta antologie. (C T. C. VIP, noill).
BOGREA V., Doud poezvt franceze in legdturd cu fbi. Una
e de Antonin Rogues educator francez fost in lard la noi .
cealalta de Amehe de Lefeuve, scristi la alegerea ca Domn a
lui Grigore Ghica. (A. I. N III, 615).
BOTEZ DEMOSTENE, De vorbd en d G. Ibrdzleanu Lite-
rature depinde de doi factori, scrntorul si societatea Genurile
literare apar numai in anumite conditiuni ale acestor doi fac-
ton. E Inca chestiune de vntor romanul romanesc, desi ince-
puturi bune avem. Traditia hterara moldoveneasca exista, Mira
a o numi regionalism (A. L. A VIP, 269, 1)
BOTEZ OCTAV, Pe nutrginea unes antologit. Antologia d-lor
Perpessicius si Pilat are meritul de a fi cuprins manifestdrile
poetice de nuante estetice chfei ite, dar ar 11 ca5tigat mult
ca valoare artistica, dac se facea o mai severa selectionare a
materialulm. (A. L. A. VI. 250, 8).
BAICULESCU GEORGE, Pullat Ion si Perpesszczus : ,,Antolo-
gia Poetilor de azi, val. I. (Flm. 221-223).
NICANOR P. & Co , Antologia poetzlor de azz". Domnii I
Pullet i Perpessicius au scos o Antologie" a poetilor romani
de azz Antologia cuprmde dupa o rncluiaWu alfahetica, versurt.
prea generoasa in aprectert 51 feta de poetn st fata de versurile
-
alese. (V. R. XVII, Vol. LXIII, 452-454).
FORT. C D , I. Pillat Ft Pezpesstmus, Antologia poctilor
de azi Antologia cuprnule dup5 o randutala alfaheticA, versurt,
fncepand cu D-1 Felix Aderca 51 sfars;ind cu D-1 Emil Isac. Se
impunea pe de-o parte selectionare mai judicioasa a materialu-
lui, iar pe de alta, un spirit de mai larga echitate fate de poe-
tn. bum, care totusi nu fgureaza, Maria Cuntan, de exemplu.
-
(A. 0. IV, 352-353).
BOGDAN-DUICX G., Scrisoare lzterard. Planul unei reviste
generale de istorie literara, la care sa colaboreze profesorn de
istorie literal% de la universitatile tarii u cei cari se ocupa
www.dacoromanica.ro
STUDII LITERARE 871
serios cu probleme hterare. Scopul : cercetari stuntifice si pu-

nerea pubhcului in curent cu miscarea literara. (C. T. C. VII*,
67).
CARDA Gil , Poezia rutnelor in literaturde sti eine si la
noi. Istoricul acestin motiv literar In literatura uniVersala fa-
cut de diferni autori Contributli noi. (Elm. III, 262-264).
CIOCULESCU ERBAN, Sdmdnatorisni $1, poporanism sub
unghiul artistic. Poporanismul i Samanatorismul... sant o
forma esential de spirit a unel natium agrare in faza cultu-
rala prin care trace Inca". (V. L. P, Nr. 16, 1).
CONSTANTINESCU POMPILIU, Calisti at Hogas Schita de poi-
-
trot hterar. (M. L. II, Nr. 25, 1).
CONSTANTINESCU POMPILIU, E. Lovinescu, Istoi za
tura romdne contemporane (Vol. I.). In acest prim volum a-
tera-
vem aplicatia ampla a sincronismului in literatura, descrim-
du-se curba de evolutie a ideologiei s5rn5natoriste i popora-
-
niste, in opoznie cu ideologia modernista". (V. L. I*, Nr. 25, 3).
CRAINIC NICHIFOR, A doua neatainare. Aprig i lumi-
noasa sustmere a traditionalismului, tehnica vietu sufletesti a
unui neam", irnpotriva movatorilor pripiti (ca D. Eugen Lovi-
nescu in Istoria civilizatiel romane") care, confundand civili-
zatia cu cultura, sustm o imitatte ornoritoare a specificului
national. (Gn VP, 1-5)
Cucu, D. k, Istoria lzteraturei romdne in ungureste. Lu-
crarea d-lui Dr Arpad Bitay, despre literatura romlineascg, pri-
vita in intregimea ei, desi are lipsuri inerente unei prime In-
cercari, ne face incontestabile servicn. (T. N VII*, 1189).
Cucu, D. I, Premiul national tut Ion Gorun. Prozator
viguros, poet subtil, critic totdeauna just si traducator con-
stiincios, c1-1 Gorun inchide in opera sa . pagini de o rara fru-
musete". Urmeaza titlurile volumelor pubhcate st ale revistelor
- DAME ION, (Cezar Petrescu), Mai qinale 0 privire gene-
la cad a colaborat in ultinui 40 de am. (T N. VIP, 672-674).
rala de inceput de an literar in tara. Traditionalismul, lnteles
ca integrare a artat i literaturei in configuratia etnica, geo-
grafic i istorica a romanismului, Ii vadeste victoria asupra
europenizarii pripite. Santem inca departe de clasicism . impa-
carea omului cu vremea. (Gn. IV, 193-194)
DAVIDESCU N., Estetica poem% simboliste Se bazeaza pe
filosofia ideahstri germana Noua Kleologie insa a pretms o a-
daptare a limbagiului si a tehnicii poetice dupa personalitatea
fiecarui poet. Cari poeti ai nostri au fost sau nu simbohsti. E-
minescu ca initiator al acestui curent. (V. R. XVIII*, Vol. LXV,
- DRAGOMIRESCU M., Starea actuald a literaturii romdne.
38-58).
Repertoriu critic al operelor de seama ale autorilor romni,
cari pot fi reprezentativi pentru literatura noastr i cari pot
-
avea un loc aparte in literatura universald (C. T. C. VI, 2-4).
FLORESCU PETRE, Influenta litei atui ez ronuinestt asupra
literature% bulgaresti. Din epoca avantului nostru national :
1858-1878. Au trait la noi i s'au influentat poetn revolutionari
bulgari Racovscht, Botev, Caravelov, Vazov, etc. Tot acpa, oamemi
de ,seamli, bulgan Stambolov, Grecov, Stovilov, Manolev, etc.
(DuPii Neamul Romanesc"). (Lm. VII*, 375-377).
-- FLORIAN MIRCEA, Cultura romdnd ;1 Ortodoxia. Impletirea
lor ...ortodoxia e a noastra ; i prin negativismul ei fata de
realitate, ne-a adus mari servicii istorice". (I E. VIII*, Nr. 191,3)
www.dacoromanica.ro
67-2 REVISTA PERIODICELOR
g m- z, Poeme de $tef an Petted Sub pnvegherea d-lui N.

Davidescu s'au tipant in bthlioteca Dimineata" cele muci ciclun
de poeme rrtmase de la St. Petica. Poetul a luptat s dea ver-
sului o forma. mai corecta, o cugetare mai subtila, o psthologie
mai adevarata, atunci cand noile curente sfaramau vechile idea-
lun". (Nz. IV, Nr. 1-2, 85-86).
GEORGIADE CONST., Dela misticzsm la raCionalzsni de M.
Dragomzrescu Precuparea dommanta a lucrrini este cea social-
culturala In ceea ce pnveste literatura, ea trece dm faza natio-
nalismului mistic in faza adevarului artistic desinteresat
ceasta prm reactiunea revistei Convorbiri entice". Idei de in-
, a-
urnai e a culturn noastre in vntor. (S. d M. II, 111).
GHEREA ION, In jurul evolutzez conticuluz Articol de CO-
mentrin i paralele psihico-literare, in domeniul comicului, asa
cum se reflecta el in reprezentatu de searna ai literaturn antice,
medievale si moderne Comicul a evoluat si el conform cerintelor
culturale, sociale i sufletesti ale vremunlor. (V R. XVII, Vol
LXII, 153-169)
GRECU, VALERIU I , Litei aturd dobrogeand, Relief dri. Li-
f ei atura dobrogeana este cea scrisa de autori dobrogeni (P.
Cerna), sau cea inspirata din viata dobrogeanri (M Sadovanu
Privehsti dobrogene, Ion Adam Constanta pitoreasca) sau, in
fine, hteratura popularri a acestei regium In fruntea contribu-
tiei Dobrogei la literatura romneasca sta P. Cerna. (A D VII%
87-101)
- IIERESCU N. I, Lima clasicel in poezza noastret content-
porand Luand ca termen de comparatie poem. lui Horatiu, in
literatura noastr numai Ion Pillat si Nichifor Cramic repre-
zit lima conceptulut clasic al poetului latin Ii aseamana acelasi
misticism nostalgic al desradacinatilor. (Flm. III, 61-08).
- 1. t. o., Lzteratura maghiaret din Romdnia. E in plina
prospentate nu atat calitativ cat prin numarul impunator de
publicatii. Mediul romanesc incepe s-o influenteze. (Gn. VI',
132-134).
- IBRAILEANU G , Complectdri. Indicatn metodice de critica
literarrt. Insist& asupra raportului strans dintre serutor i me-
dal. In lumina acestm raport, schiteaza epoca istoriei noastre h-
terare moderne. (V. R. XVII, Vol. LXII, 77-84)
IBRAILEANU G., Evolutta literard y2, structura socaald Li-
teratura romanht a evoluat deosebit in Ardeal, Moldova si Mun-
tenia si aceasta deosebire se datoreste faptului cit realitatile so-
ciale i culturale au variat dela un tinut la altul (V. R XVII,
Vol. LXI, 385-391).
- IBRAILEANU G Influence streline i realitd(1 nationale
Evolutia hteratuni noastre moderne *I contemporane in raport
cu mfluentele literare streine. Momentul de perfect echilibru intre
asimilarea unei culturi streme i reclarea ei in spirit specific
national, 11 reprezinta Enunescu S'a cautat apoi emanciparea
de sub tutela strematatii (Vlahuta, Delavrancea. Caragiale) *1
ajungem astfel la Creangg, si la scnitorii cu temeinicrt cultura
literara" (CoOuc, Zamfirescu, Bratescu-Voinesti). Sfarsitul sec
XIX si inceputul celui al XX-lea, inseamna o scadere in produc-
tia noastra hterarti. Apar atunci modele literare excluziviste :
decadentismul i tdretnismul. (V. R. XVII, Vol. LXI, 266-282).
- I(euXILEANIT), G., Th. D. Sperantia. Anecdote proaspete,
Cartea Rometneascel", 1925. Activitatea literal% a d-lui Speran-
www.dacoromanica.ro
STUDII LITERARE 873
lia t.e clesfa$ura, in consecvent regres Dela Ancdotele populare",
ublicate cu atlita succes in Contemporanur , a trecut la anec-
dote de mahala, can 1-au sporit populantatea, dar 1-au scos
din cadrele literaturn. (V. R. XVII, Vol. LXIV, 371-372).
Ncgrescu I., Influentele slave asupra tubule?, i omdne4t
in literatura cultd. Partea intaia a lucrarn se ocup). cu tabula
la Romani, partea a doua In special cu raportul intre D. Cichm-
deal $1. Dosoftei Obradovici ; Ion Salim $1 I Dimitriev ; C. Sta-
matt Ciurea $1. Ivan Ivanovici Hemrnter , Alex. Donici-Krilov si
Alex. Efimovici Izmailov. (I. N. Fasc. 5 (1925), 361).
Negrescu I., Influentele slave asupra fabulez romd-
nesti in literatura cultd, II. Chisindu, 1925. Studiul d-lui Ne-
erescu cerceteaz i precizeaza modul i gradul in care fabubstii
noTt,n. Tichindeal, I. Rusu, Asaki, Pann, Negruzzi, I. Sarbu, C.
Stamati si A. Dornci, au utilizat opera fabuhstilor slavi Obra-
dovici (Serbia), Crilov, Hemmter, Dimitnev i Izmailov (Rusia).
-
V. R. XVII, Vol. LXI, 457-458). K.
IONESCU, CONST. D., Rdnduri pentru romantism. Randuri
sense cu ocazia implinini a 100 de ant de la apantia main-
festului Scoalel romantice. Mi5cari1e nationale si de progres ale
\ ea culut XIX, la noi, au fost stimulate de acest curent. (Dt.
-
IV*, 161-165).
IONESCU, CONST. D , Doud tdlmdciri in versuri ale Cdn-
fdrii Cantdrilor". Ambele talmaciri, a d-lut C. Moldovanu $i a
(Mut M Romanescu sant deopotriva de frumoase Cea din-
tat, mat ampla, se desfa$oara larg i inmulteste expresiunea bi-
bhci. cea, de a doua, mat concentrata, se tine in vecintitatea
.
-
textului. (Dt. III, 87-88).
IORGA N , Mesterul Manole in literatura bulgdreascd. O
reproducere a legendei Manole", pe care D-1 N Iorga a publicat-o
dupe o traducere de Paul Eisner, In Prager Presse" din 9 Mai
-
1926 '. ($z. XXXIV*, 121-122).
Unitatea nationald in literatura romdneascd
IORG-1 N ,
(Conferzn(d tinittd la Congresul din TimiFoara al Ligis Cultu-
rale . La not literatura a fost un mijloc de expresie $1.. de
lupta pentru ideile camtale ale acestui neam ; intre ele, ideea
nalionalli'. (Rm. XIX, 188-192)
KIRIACESCU NICOLAE, Personagule idilice din literatut a
noastrd dramaticd. Pormnd de la Alecsandri, intemmetorul
teatrului la not, urmarese nota idilith subt difentele sale
-
aspecte $1 la ceilalti scrnton clasici at nos-tn. (Flm. IV*, 175-197)
LAzAREAriu B , Bondarul. La acest mar umonstic era
principal redactor $1 V. Adrian, om cu vaza, in lumea politic:).
de pe la 1850 inainte. Sustmea curentul unionist si era impotriva
tortelor reactionare, pe care le zeflemisea in Bondarul 5 (Dm.
-
XXII*, Nr. 6955).
LAZkREANU BARBU, Theodor $erbdnescu. 0 comemorare
Din cele 172 poezn onginale si de traducen ale 1m $erbtinescu,
mat toate alcatuite in ton romantios, putine vor scapa din nau-
fragiul uitarii. (Ad. XXXIX, 5 Dec.)
Literatura romdiul in strdindtate. D-1 Mihail Dragomirescu
'public& in La revue de l'Universit" (15. Oct., 15 Noemb. 131 15
DecPmbre 1924) un studiu asupra evolutiei literaturei romanesti
in ultinni 25 de ani (M. L. II, Nr. 10, 4).
Longhin Const., Istorta literaturii ronuinesti, ed. II. Lipsa
www.dacoromanica.ro
de simt critic i de temeinice cunostinte literare ale autoruitu.

se trdeazd cu evidenta dm aceasta carte. (S. U. in. I1P, 737).
BUTEANU AUREL, Istorza Lzteratu,u. 1-to mane de C. LOTI.-
ghin, Cernduti, 1926. Lucrarea d-lui C. Longhin are multe nea-
junsuri. Omisium i gre5eli de date istoriografice, caracterizari
simphste, grupare nemetodica, a materialului. (Cs. X', 139-149).
Longhzn Const., Istoria liteuatuuu omane din Bucovina
(1775-1918), in legdturd cu evolutia culturald qi polzticd, Cer-
ndutz, 1926. (R. I. XII, 364-368).
Longhin Const., Antologza Scratorilor bucovinent. (Gn.
IV, 222-223)
LOVINESCU E., Lzmitele traditzonalismuluz Vechea proble-
ma a desarmomei dintre fond .51 forma ; fondul este strans le-
gat de psihologia etnica 51 evoluiaza treptat In creatiunea for-
mei mtervin mai multi factori anteriori cam tind la uniform.-
zarea psihica a popoarelor, de aceea forma intrece traditionah-
smul. (Dm. XXI, Nr. 6549).
MARCU AL., Revistele italiene yi tradzlionalismul romdn.
Publici5ti italieni, ea Pietro Bono 51. Angelo Pei nice, ocupandu-
se de arta ori de hter.atura ronadneasca, se intereseaz6. in pri-
mul loc de traditionalismul care std la baza lor" si prin ('are
vad ridicarea artei nationale romnesti la rangul de arta um-
versala" (Gn. VP, 78-79).
MARCU PETRE, Dezaxm e. Procesul social numit al desrii-
dacinarn a trecut in literatura romand cu zugrvirea Vati-
mas'a, nedreapta, a claselor care se ridicau De-aci, nevoia unei
alte valorificri a literaturn noastre. Gn. VP, 226-229)
N. A. I., Pei sonalitatea Rorndnilor in literatura $1, arta
francezd. Mai ales in teatru Romann au adus un aport pretios
artei franceze contemporane Arti5ti ca Marmara Ventura si de
Max, care si-au pdstrat totu5i personahtatea i caracterul lor
romnesc D-5oara Elena Viicarescu in afard de literatura pe
care o scrie, e apreciatd ca cea mai talentatd conferentiara a
Frantel (Vt. XVIII*, Nr. 3180)
NICANOR P. & Co., Criza literard Nu se poate vorbi de o
criza literard, intrucat scriitori i hterati sum si publica bite-
ratur5 fard intrerupere. Avem insa o criza sermasa clff ceti-
tori. Acesteia ii gasirn o explicatie in genul literaturn noastre,
lipsita de preocupari umane i sociale. (V. R XVII, Vol LXIV,
367-368)
NICANOR P. & Co , lar znterdependen(a Polemica cu dd.
Lovinescu si Muinu, de ld 1lLocarea Wei az a, pe tema programu-
lui social-national al Viet/2 Borndnegz i pe tema lexicului scrn-
torilor poporanzz. V R XVII, Vol. LXII, 122-125).
NICANOR P. & Co , Ce este poporantsmul 9 In via(a
economica, sociala 51 culturala el reprezinta si sustine un
intreg program de civihzare 51 cultivare a masselor taranesti ;
fapt care le-a atras poporanistilor mai multi dusmani cleat
prieteni. V. R. XVII, Vol LXI, 135-149)
NICANOR P & Co , S off/ ta mtz cgd Enumer6 cauzele
imprejurarile de natura istorica, culturala, politica 51 sociala,
can au impiedecat si au incetinit o clesvoltare mai timpurie 51
mai ampla a literaturn noastre. (V 1.1 XVII, Vol. LXII, 344
345).
NICANOR P. & Co., la Miscellanea" Ce-a fdcut ..Viafa
Rotruineascd" pentu u Pteiatuuil2 Revista 51-a realizat in ino I scru-
www.dacoromanica.ro
STUDII LITERARE 875'
pulos cele trei scopuri propuse : literar, cultural $i strintific.

It) literaturd, streina de once sectarism de $coala, a sustinut
talentele reale, le-a incurajat si le-a impus In cultura i tnnta
a discutat i raspandit problemele generale $1 nationale la or-
dinea zilei, cat $i ultimele rezultate ale gandirn $1 experientei
Inflame, trezind interesul $1 ridicand nivelul intelectual al citi-
torilor. (V. R. XVII, Vol LXI, 450-454).
- PETRONIUS, 0 pzetate lzterard. Uttatul fabulist: Caco via-
nu. Din initiative d-lui Alex. Lapedatu, s'au dat publicitatii fa-
b nele tiansilviineanului Stefan Cacoveanu. (Vt. XVIII*, Nr.
5272).
- PHIL IPF1DE AL. A , Conszderatii confortabzle. Note asupra
romanului roman modern. (V. R XVII*, Vol. LXVII, 298-301).
RADU CONST., Influenta italianet in riganzada". In ex-
plicarea genezei Tiganiadei", nu trebue s tinem seama numai
de literatura germana, ci i de hteraturile clasice . greaca,
latma i romanice : italiana, franceza, spamola". In compozitie
$1 in alcatuirea anumitor parti ale Tiganiadei, sant indicn de-
spre dependenta acestei epopei de operele similare ale hteratu-
rn italiene. (C. T. C. VI, 124).
- R(ALEA) M , Estetzsm ci poporanism. Simpatia pentru o
viata i o categoric de oamem primitivi nu exclude putinta de
apreciere a intelectuahsmului $i rafinamentului. Apara popora-
nismul (= atitudinea umana i interesul estetic pentru thir-
nime), care, din consideratii istorice i sociale, e prezentat ca
perfect compatibil cu arta literara. (V. R. XVII, Vol. LXI, 129
131).
SADOVEANU, ION MARIN, Dinu Pdturicd. Comedic in 4 acte
de d-nii I. Pillat $i A. Mann', dupa romanul Ciocon vechi $1.
nom" de Nicolae Fihmon. Prelucratorn, calcand sho$1 pe
urma romancierului, au pastrat eroului piesii desfasurarea Ca-
racteristica epicei care 1-a zamislit". Limba e smaltuita $i cu
armonn in chiar materialul neologistic intrebuintat". (Gn IV,
190-191).
Brere storm della letteratura 7omena, de N Cartojan.
Cai tea publicata la Roma, 1926, in traducerea itahana a d-lui
A. Pernice, are un caracter informativ $i de propaganda, e
scris a. ins& in perfect spirit $tiintific (A 0. VP, 291).
SAINEANU CONST., Romanticiz italieni si Romdni" de Al.
Alm u. Subiectul nu e epuizat. D-1 Marcu arata sub ce aspecte
am intrat noi in hteratura Italian& romantica a veacului al
XIX-lea, si nu influenta romanticilor itahem asupra literaturii
noastre, ceea ce ar fi fost mai de interes. Lucrarea dovede5te
calitati in manuirea frazei $1 a vastelor mformatu ce le M.
(A L A. VI, 229, 6).
- SCHULLER H , publica o recensie interesanta asupra ope-
rei lui Hennig Brznkmann Geschichte der lattnischen Lie-
be.sdichfunq zm Mittelalter. 1925, Halle a. S , Max Niemeyer.
(Kbl XLIX*, 52-53).
- $EICARU PAMFIL, Modernizarea luz Plutarh. In monogra-
fia sub forma, de roman va renaste probabil romanul istoric,
ca i monografia, crItica si istoria hterara (Gn VP, 30-31)
- SEICARU PAMFIL, Restaurarea crztzcei lzterare. Ne lipseste
un critic al genratiei actuale, un critic care sa militeze o nor-
ma de iudecata estetica, in perspectiva careia e valorificata in-
treaga productie literara". (Gn IV, 313-314).
www.dacoromanica.ro
-S7G REVISTA PERIODICELOR
- SIADBEI I., ttinfd f i imp ovizufie Istona Mei alum ro-

inane in stramatate. Nepregatirea i subiectivismul istoricilor
diterari straini cari s'au acupat de literatura noastr. J L. Carra
(1778), d'Hauterive ; W. Wilkinson (1820) , G. Weigand (1903) ,
K. Schrattenthal ; Dr. V. Rudow (1892) G. Alexia (1906); H.
Morf (1909) ; M. Gaster si C. Tagliavim (1923). (V. R. XVII, Vol
LXI, 254-265 ; 421-430, 'Vol. LXII ; 85-95 296-310).
- OIMARU TUDOR, Problemele schzmbulut literar. Valery
Larbaud crede ct un scriitor nu poate creia cleat, inteo smgurd
hmbh. Exemple romanesti : Charles Adolphe Cantacuzine, Pa-
nait Istrati, Alice Orient (Cilluggru). 0 literatura de mare va-
loare nu se va interesa mult de ecourile ei in literatura altui
popor, mai neinsemnaa, ci de operele caracteristice sufletului
acestei literaturi mai mici. (Gn VP, 131-132)
TEODORESCU-BRANISTE, T , Intre schita st roman. In lite-
ratura noastr, schtta e predommanta" , romanul e la inceputul
sAu, fiincica n'are medm potrivit (A L. A VIP, 290, 3).
- TOLAN I SAIA, Literatura maghiara de dupd rdzboiu. As-
pectele ei generale 0 eflorescent a teatrului. Drama si-a gtisit
in Ardeal cei dintai cultivatori sub stilpfinirea romneasca'. (Gn
IV, 215-216).
- TOMESCU D., Actualitatea Samanatonsmului. Criticand a-
titudinea luata. de D-1 E Lovinescu fat 6. de miscarea smnto-
ristii, In volumul sau de istoria criticei, se aratri 6, in spirit
sliminatorist scriu i asazi cei mai merituow literati ai nostri
Rebreanu, Nichifor Crainic, w tot prm el se inregistreaza i o
evolutie In adancrea vietn" w in cultivarea expresiel". (Rm
XIX, 299-303).
DRAGOMIRESCU MIFIAIL, Semanatorismul redivivus. D-1 D.
Tomescu sustine actualitatea curentului samanatorist. Grupa-
rea ,,Convorbirilor entice" crede di de mult a inlocuit cu idea-
lismul sgu estetic mentalitatea istoricg i etnograficg a three-
tiel d-lui Iorga. (Vt XVIIP, Nr. 5360).
HODOS ALEXANDRU, Mtscarea de la Semanatorul". Con-
fuzia intre etnic i estetic nu e atribuitil intregn miscAri sem5.-
ntitoriste, asa cum face D-1 Lovinescu, ci numai D-lui N. Iorga.
(T N. VI, 1022-1023).
ULMIT T , Humorul lui Hogas Lugtor in ras caleodat5
dmos alteori, humorul e la Hogas o atitudme in fata vietn $1
-un element primordial In opera sa (Flm III, 24-28)
V.XCARESCU ELENA, Marturisiri pretioase pentru cunoaste-
rea opern in care, desi in limba francez5 poeta a prins atta
traditie i suflet roinfinesc. (Gn. VI, 198-202).
- MUNTEANU V., Elena Vacarescu Poeta e prea putin cu-
noscutil in taril, dew poezia sa e substantg romneasa In ti
par frantuzesc". (Gn. VI, 225)
- VALERIAN I., Cu pnlejul Jubileulut Convorbinlor Ltte-
ra? e". De vorba cu d. Tztgara-Samurcas. Ammtiri dela Juni-
mea". Caracterul actual al revistei. Se invita i colaborarea ti-
nerilor scrntori. Proecte de organizare". (V. L. I*, No. 42, 1).
- VIANU TUDOR, Crzttca generatiei noastre" fi d-1 E. Lovi-
nescu. 0 stigeat& ironicit Impotriva criticei d-lui Lovinescu ti-
nute la curent cu supletil i sing practic, in dauna continuita--
tii unei atitudini. (Gn. VP 278-279).
Viala Romaneasca (an XVII, Februarie). G. Ibriileanu
www.dacoromanica.ro
TRADUCERI IN ROMANESTE 87T
precizeaza tendmta poporanista a revistei. Inceputurile literatu-

rn romane sant imitatii dupa modele streine. Ea trece apoi prin
procesul de originalizare paralel cu recrutarea scriitorilor dm
clase tot mai aproape de popor (Conachi-Alexandri-Eminescu-
Sadoveanu). (S. d. m. II, 297).
Recensii.
Ion Budaz-Deleanu, Ttganzada, edz(za Gh. Cal daf. (Flm..
III, 72-73). lox HoRIA-RADULEscu.
Hanei V. Pare, Istorza literaturzi zomdnefti, Bucure;4..
1924. (II. I. XI, 114-115). N. IORGA.
lorga N., Istoria lzteraturii ronzdne,Fti ed. II (I. N. Fasc_
6 (1926), 392-393). CosTACHEscu M.
Traduced din ronfineFje.

0 noud antologie in ungurefte din paetzz romdnz. Dom.-
nisoara Kiss Piroska a filcut traduceri destul de reusite din M.
Eminescu, V. Alecsandri, Gh. Cosbuc i St. 0. Iosif, pastranci-
ritmul original si cu o talmcire Men', a ideii. (A. L. A. VI,
213, 7).
Ndpasta in ztalieneite. Se anunta traducerea si publica-
rea piesel Napasta" a lui Caragiale in revista ital. Teatro"
(No. 4, a. IV, Milano). (Tr. LVII*, 220).
Ramuri (an. XIX, Febr.). D. Iorga atrage atentia asupra
volumului de traduceri in frantuzeste din poeti romani de Jo-
seph Capran si asupra unui almanah beletristicu" romanesc,
publicat la Buda, 1865. (S. d. M. II, 297).
Traduceri in romane$te.
- BEZDECHI ST., Doud traducerz din Platon, Republzca" de
d. V. Bichzghean f t Symposzon" de V. Grecu. Cum trebue inteles
stilul lui Platon, calm si de o suprema e1egant5, citadina, ascun-
zator insa al furtunoaselor sale ganduri si sentimente. Ce se cere
traducatorului ca sa transpung in limbaj romanesc aceste Insu-
iri ale operei. D-1 Bichighean a invins mai mult sau mai pu-
tin aceste greutati, D-1 Grecu le-a invins cu desavarsire. (S.
-
d. M. III*, 98-100).
CONSTANT EUGEN, Benne Ibsen, Peer Gynt, traducere de
-
Adrian Manzu. (Flm. III, 229-231).
DECEI AUREL, Peer Gynt de H. Ibsen, tradus de Adrian
Maniu. Drama lui Ibsen a fost admirabil tradusa tocmai fnndc5.
se gsesc puternice afinitti intre eroul ei i traducator. (Cs.
X*, 93).
EVOLCEANU D , Homer : Odiseia, in ronzdnefle de George
Murnu. Meritul d-lui Murnu este foarte mare ca a dat o lu-
crare asa de intinsa intr'o versificare impecabila i ca a imbo-
gala limba. cu un numar mare de cuvinte. Traducerea
totusi n'ar fi fost exclusa chiar i in versul epic. (Or. I, 25-28)-
Tuumi Nusi, Odiseea lui Omer (traducere de George
Murnu). Traducerea ea insasi o capod'opera, transpune in gra-
ml romanesc tot ce constitue farmecul artistic al originalului,
omeric. (P. B. II, 208-211).
FOTTI ION, George Murnu. Viata lui George Murnu a avut,
www.dacoromanica.ro
doua idealuri man : sa scrie o istone completa a Romanilor din

Peninsula Balcanica si. s traduca poemile Homence. Daca pri-
mul ideal nu s'a izbandit decat in parte ; cel de al doilea e cea
mai frumoasa glone a carturarului si poetului G. Murnu. (P.
B. II, 21-22).
Grimm P., Traduceri fti imitatzuni rointinegt dupd lite-
ratura englezd. Recensie de DRAGOS PROTOPOPESCU. (J. L. XVI,
57-90).
- JAKOTA M., St. Bezdechi, I. Euripide Bacantele, Alceste,
Ciclopul, II. Xenofon Apologia lux Socrate, traducere, Cultura
Nationale, Bucuresti, 4925. Traducerea inegala, cu prea mate
imperfectiuni nu-i de loc sortit sa impace lumea cu ciudata
si. anticipata el repulsiune in contra literatuni antice. (V. R,
XVII, Vol. LXIII, 132-135).
M. J., Ion Foti, Prometeu st Persn, tut Eschil, traducere,
Cultura Nationale, 1924. 0 traducere phna, de non-sensuri, de
greseli si de vulgaritati. (V. R XVII, Vol LXI, 314-317).
- MORARIU LECA, Cronzca". Traducerea lui V. Tempeanu,
Ifigenia in Taunda" a lui Goethe este, ca mai toate traducerde
noastre submediocra. Submediocra pnn stricarea plasticittii si.
coloritului textului german, prin versurile atat de putin eufgr-
nice prin infractiunile feta de regulele bunului stil si ale teh-
nicei versului. Nenumarate exemphfican (F. Fr. I*, 65-70).
Neamul Czuraevilor" de Grebensczcov, traducere de Ce-
zar Petrescu. O carte care in decor schimbat si inteun timp
mai apropiat transcrie o drama morala si soma (Surparea
lumn vechi si simple), pe care si familia romaneasc a trait-o
cu o iumatate si cu trei sferturi de veac in urma". (Gri. IV, 223).
Oldnescu-Ascanio, Ruy-Blas de V. Hugo, trad. Stralucirea
formei onginalului nu si-a gasit corespondent in traducerea lui
-Olanescu-Ascanio. (S. d. M. III*, 63)
PXuNEscu-Uutti T., Goethe : Faust, in romdneste de I.
-U. Sorzcu. Traducerea d-lui Soncu este un plus de realizare
fata de Incercarile antenoare. Totusi nu este o lucrare demi-
tiva, a5a cum se dovedeste in acest articol, cu multe exemple.
(Nz. V, Nr. 1, 55-58).
In jurul traducerez lui Faust Dupa un articol din revista
Nazuinta" scris de T. Paunescu-Ulmu, se arata ca. traducerea
d-lui I. U. Soricu este inferioara celei a lui I. Gorun, proband
ca are pe alocuri inexactitati, jar forma poeticil las de dont.
(T. N. VII*, 232).
Probe de traducere gresita a D-lui I. U. Soncu din
Faust" 4 lui Goethe. (I. E. VII*, 181, 4).
- RALLA M., Goethe, Stella, Clavigo, Egmont, (traducere de
Traian Bratu) Ed. ..Cultura Nationale. Traducerea facuta III
bune conditii literare, reprezinta un frumos progres in alegerea
operei si autorului ei. (V. R. XVII, Vol. LXII, 135).
- SLAVICI IOAN, Bealitatea" romilneascd. Greutatea tran-
spunern unui text filozofic strein in termeni romarteti. Gil.
IV, 304-305).
Bucum E., Tcaciuc N., Heinrich Heine in der rumani-
schen Ltteratur. Incepand cu un istonc al raporturilor culturale
romano-germane, cartea se ocupa cu traducerile din Heine si
influenta operei acestuia in literature romana Duiosia ameste-
.cata cu arzatoare critica sociala a lui Heine, a devenit la unil
www.dacoromanica.ro
TRADUCERI IN ROMANESTE 879
frunta,i al scusului romanesc maniera stilistic f apt neremar-

cat de autor. (S. d M. Ill% 465).
VIANU TUDOR, N. Tcauciuc, Heinrich Heine in der ruma-
nischen Literatur. Cernauta, 1926. Multumitoare in privirea
generala asupra influentelor germane in hteratura roman& si
a traducerilor din Heine, lucrarea d-lui Tcaucmc nu se opreste
suficient i temeinic asupra prom esentiale . miluentele speciale
ale lui Heine. ((in. VI*, 138-139).
Heine in Weialui a 7 omaneasca. Stuchul D-lui N. Tcaciuc
enumera pe toti traducatorn romani al lin Heine, dar sant
scrirtori care fara si Ii tradus din Heine, au fost totusi influ-
entati de el. (I. E. VIII*, 191, 4).
Tououpu I. E., Traducatort cj Traduceri... Cum se poate
_realiza o buna traducere. Povestirile Fantastice ale lui E. Th.
A. Hoffmann, in traducerea d-lui Ludovic Haus, sant redate
in hniba romaneasca cu multe inexactitati i cu inadmisibile
greseli de limba i stil. (F. Fr. I*, 98-102).
[Vedenti, culegere de povestiri fantastice tipa'rita de cL
Paul Zarifopol] Alegerea e mai ales din autorn contemporam.
Traducerea nu e facuta ma,car intr o limba corectil. (Gn. IV,
284-285).
- PERPESSICIUS, Walt Wherman. Poeme, traduse din engle-
zeste, cu un studiu antroductiv de Al. Busumoceanu. (M. L. II,
No. 28, 3).
www.dacoromanica.ro
NECROLOAGE.
Hugo Schuchardt.
1 8 4 2-1 9 2 7 .
8chuchardt era dupii tata German, iar dupa mama, Fral -
cez. Cahtatile man ale acestor (lona neamun de ganditori ,
gsesc intrunite la marele invatat si inteleptul batran care 6 rt.
stms in 21 Aprilie 1927. Sentimentele sale si intreaga sa ati-
tudine fata de stunta este Fara indoiala germana , gdsim insa.
in scrierile sale unele note, care par a fi mostenite din pat -
tea mamei, astfel simtul clesvoltat pentru nuan i limpezimea
u care izbuteste sa formuleze in mod lapidar unele din cott-
vingerile sale. Am avut ocazia, in volumele precedente ale Da
coromamei, recensand ultimele lucrari ale lui Sch., sa citam
-ulteva din aceste formulan fericite, care iti fac impresia unor
afonsme linguistice ; in necroloagele ce s'au scns dupa moar-
tea lao dintre care trebue pomenit ca cel mai frumos, mat
complet si mai intelegatoi , al lui M. Friedwagner in Zeit-
scnft f. rom. Phil.", 48 (1928), 241-260 au fost reproduse al-
tele. Faptul ca aproape fiecare din cei ce s'au ocupat cu opeta
marelui linguist a gasit in ea lucrari inrudite cu propnile
preocupri este o dovad g. de multilaterahtatea maestrulm. A.4a
se intampla cu volumele de versuri ale poetilor cu aclevarat man
din care criticii si antologhle reproduc fiecare alte bucati.
Studhle lui Schuchardt sant pline de ama'nunte i abunda
de material strans cu o neobosita sarguinta. Dar dupa ce iii-
plinea cu o admirabila rabdare munca constuncioasa de docu-
mentare, el fugea din camera de savant. Pleca sa se phmb-,
pe in.ltimile din impreiunmea Grazului, ca s. recastige dk,-
tanta cuvernta, perspectiva care-i permitea s. aseze arnanuntut
in cadrele fenomenului general. In cui sul acestor plimbari
zi par'ca-1 vedem pe Beethoven, din celebrul tablou, umbldnd
in bataia vantului, smgur, i cautand ostoire pentru navala i-
deilor sale muzicale giindurile sale, imbogatite cu invatatui a
scoasa din ultimele descopenri de amanunt, se concentrau in
jurul problemelor capitale hnguistice, care-1 urmareau din ti-
nerete Aceastii necontemta i devotata plamadire a acelorasL
gandun 1-au dus la recunoasterea atator adevaruri fundamenta-
le. Nurnai iubirea, spune el undeva, e generatoare de Wei noua, nu-
mai cand lucram cu mbire santem norocosi in lucranle noa
stre, finadca stnnta nu se intemeiaza numai pe minte, ci si pa
sentiment.
Ceea ce n'a priceput Schuchardt niciodat, a fost punerea
in evidenta a descoperirilor sale. Cele mai onginale si mat
lecunde ganclun se pierd uneori in studn stufoase i greu de
cetrt. Asa se explica cli. multe din ideile care au facut valva
in linguistica se grisesc exprimate, mai de mult, de Sch. Astfei
www.dacoromanica.ro
NECROLOAGE 881
el se inta1ne5te cu Johannes Schmidt in asa numita teorie a

unclelor", cu R Meringer in lozmca Worter und Sachen", cu
Mort in explicarea deosebirilor dialectale nascute in urma gra-
nitelor diecezelor rehgioase, si mai ales cu celalalt mare mae-
stru in urmarirea biografica a cuvintelor, cu J. Gil heron, ca
si care Sch. intrebuinta Inca in 1887 terminul atat de pregnant
de patologie. Friedwagner, care a relevat (in necrologul citat p.
250 N1 254-255) aceste coincidente, observa cu dreptate ca In
asemenea cazuri ar fi gresit sa se puna chestiunea paternitatu
si ca Jahreszahlen beweisen nicht immer". Ceea ce importa,
continua, Friedwagner, nu este in definitiv ceea ce a creat
Schuchardt, ci ceea ce a fecundat. Repu nu zidesc singuri, ci
prin altil, si cladesc pentru un vntor indepartat".
Desi parerea lui Schuchardt era ca un invatat nu trebua
sa caute numai adevarul, ci sa-1 si propovad ui as c a,
el nu a inteles sa faca un apostolat din catedra sa, la care
a renuntat Inca in 1897, pentruca sa scape de obligatille didactice
si sa alba tot timpul pentru cercetarile personale. Catedrei de
hmbi romanice mci nu-i recuno5tea indreptatirea ; romanist,
germanist, chiar incloeuropenist sant ingradiri care n'ar tre-
bui sa, se faca : sau esti linguist, sau nu esti nimic. Cursu-
rile, pe care si le intitula exercith", le tinea la sine acasa,
cu cativa studenti. Elevi propriu zis n'a avut niciodata. Nici
n'a voit sa faca scoala, cad lui nu-i placea sit umble pe cli
batatorite si nu le recomanda nici altora. Afara de intaia sa
lucrare, acel mmunat Vocalismus des Vulgarlatein, In trei
volume, pe care incepu sa-1 puMice la varsta de 24 de ani,
in lunge lista de 770 lucrari publicate in cursul celor 61 da
ani ai activitatii sale stiintifice, nu mai gasim mci o alta
opera cu caracter compendws sau didactic Chestiunea care-I
preocupa era abordata imediat de el cu curaj si cu abnegatie ;
lucrarile altora ii dadeau prilej la note marginale pe care le
eNpunea, in recensn, clan de seama si notite, adesea mai im-
portante decat studiul clespre care vorbea. Astfel, el isi Vara.-
mita activitatea, fara un plan conceput dinainte, ci scrund dP
cafe ori se simtea atras de chestiuni noud, sau de cate ori era
incitat la polemici de cei ce-1 combateau.
Patrunzand adanc in taniele limbh omenesti, Schuchardt
s'a convins inainte de toate, cat de vane sant pretentiile celor
ce credeau ca pot da solutli definitive problemelor, creandu-si
singuri dogme pe care le urmeaza ei insisi. Impotriva dog-
melor, stnjenitoare ale spiritului liber creator, a dus o lupta
apriga si ne-a aratat ca mai folositoare cleat o explicare ce
nu tine seama de structura complicata a limbei omenesti, este
o hipoteza, spusa cu curaj, caci, chiar gresita, fhnd, ea are me-
ritul sa ajute celor ce o combat sa gaseasca calea cea ade-
varata. Felul sau de a vedea hicrurile se deosebea une-ori fun-
damental de al celor mai multi contemporani al sai, adepti
ai scoalei neogramatice. TeoreticianuI acestei scoale, H. Paul,
inteo polemica urmarita pe vremuri cu mult interes, ii re-
prosa lul Schuchardt cit se lasa, condus de sentiment, ca nu e
sistematic si metothc, ca in locul unor idei fundamentale dare
si duse cu consecventa, el prefera explicarile complicate si hipo-
lezele.
Astazi, dupa 42 de ani, lumea II da dreptate lui Schuchardt,
care in anii din urma ai vietil sale avu marea satisfactie sa, ga.-
Dacoromania V. 5fi.
www.dacoromanica.ro
882 NECROLOAGE
masa, o recunoastere aproape unamma a parerilor pentru care

a luptat o viata intreaga i sa recunoasca stilul sail in cladirea
Inaltata in mare parte pe pietrele unghiulare ciophte de el, de
generatia mai tanara. 0 mare bucurie a avut and, din prilejul
Imp linirn a 80 de ani, sa fost oferit acel minunat Schuchardt-
Brewer, compus de unul din eel mat reprezentativi invatati at
acestei generath, Leo Spitzer, care a tzbutit sit stranga, in-
tr'un giuvaer frumos pietrele nestemate rismite de maestru cu
atata darnicie. Faptul c in curs de cinci ani acest va-
demecum al linguisticei generale" a trebuit s apara inteo non&
aditie, augmentaM, e si el o dovada despre trainicia operel lui
Schuchardt
SEXTIL PUSCARIU.
Eugen Herzog.
1875-1928.
Prm moartea lut Eugen Herzog filologia romanica merde
pe unul din cet mai de seama invatati, Universitatea din Cer-
Wanti un profesor care a slunt-o cu devotament aproape dolt&
decenit, tar Dacoromania pe unul din cet mai pretwsi colabora-
tort, care a sprijinit-o de la inthiul volum.
E. Herzog si-a inceput de timpurm cartera universitara, ca
docent la Universitatea din Viena. A trecut apoi un tmap oare-
care la Praga, mat tarziu la Cracovia, ca suplinitor al catedrei de
rornanistica, in 1911 in sfarsit, ca urmas al lut M. Friedwagner
(chemat la Frankfurt), la catedra de limbi romanice de la Cer-
nauti, unde a ramas i subt staparnrea romaneasca, suplinind
in ann din urma i catedra de Limba i literatura germana.
Limba iranceza era, intro toate limbile romanice, cea pe care a
aprofunclat-o mai mult. Neu franzo cische D7 ttexte (Leipzig,
Reisland, 1906) $1 Histo,ische Spi achlehre des Neufranzostschen
I T eil (Heidelberg, Winter, 1913) sant scrieri fundamentale ala-
turi de Fi anzosische Phon or!? a min stv &ten I (Viena, 1912) $1 multele
sale recensh .71 nan de searra. in frunte cu raporturile anuale
despre limba franceza in Kritischer Jahresbericht" condus pe
vreinuri de K Vollmoller Dar elevul lui Meyer-Luhke invatase
de la inaestrul sau inamte de toate sa nu se multurneasca cu o
specializare prea restransa, ci sa mbeasca orizonturile largi. De
aceea ii veclem pe Herzog Inca din cele rnai vechi studn ale sale
stapanind tot domeniul limbilor romanice, iar In ann din urma
cercetand cu tot mai mare interes limba romana. Studiul situ
despre dialectul din Marginea Bucovinei, din care inceputul a
-aparut in Codrul Cosminulut", promitea sa devina unul din
cele mai amanuntite st mai constuncioase cercetart asupra u-
nui dialect roman. Nadajduim ca dupg notele ramase acest im-
portant studm va putea ft continuat de colaboratorul sau, V.
Gherasim.
Dotat cu o deosebita aptitudine sit distinga cele mai subtile
nuante de rostire, el ne-a dat o searna de texte culese in anchete
dialectale i transcrise dupa fonograme. Dar pe el nu-1 mteresa
numat sunetul, ci mat ales felul cum se articuleaza si evolutia
lin. De aceea studnle sale sant plme de observatli fine de na-
-tura fonetica si do pretloase contributium fonologice. Chestm-
nea legilor fonologice I-a interesat in deosebi $i in scrierea sa.
www.dacoromanica.ro
NECROLOAGE '883
Strettfragen der romaraschen Philo low (Halle, Niemeyer, 1904)

a cautat sa-i dea o deslegare in sons neogramatic.
Precum interesul sau stimtific cuprmdea intreg domeniul
limbilor romanice, tot astfel studille sale imbrtisau toate par-
tile gramaticei istorice, nu numai fonologia. Pentru cercet5.-
rile sintactice avea o deosebit atractie. Cu cata intelegere
urmarea el problemele sintactice dovedeste stralucitul su stu-
'dm Das to-Partzzip sm Altromantschen, publicat in volumul o-
magial dethcat lui Meyer-Lubke la implinirea varstei de 50 de
am. Toate scrierile sale se clisting printeo metocla scrupuloas
Li printeo documentare ampla Dar daca metoda se insuseste
*1 documentarea e adesea in functie de tamp si de sarguinta,
ceea ce nu poti invrtta, Ci cu ceea ce te nasti, este acel simt fin
de observatie i acea acuitate in distmgerea celor mai fine sub-
tilitati, care caracterizeaza opera lui Herzog. Calitatile acestea
se observa mai ales in etimolognle sale, pline de idei non& si a-
.desea stralucite. Cercetarile etimologice erau pentru el prilejuri
spre a face excursu in morfologie i derivatiune, precum sant
bunanara. contributnle sale publicate in volumul omagial dedi-
-cat profesorului su Mussafia, cu care Herzog avea poate cea
mai mare inrudire" stnntifica.
Dacg. mai adaog'am ca Herzog mai avea i o intelegere foarte
fin6 pentru literatura i muzica i ca in cursurile sale de
istorie literara avea adesea caracterizari i sinteze de toata fru-
musetea, am schitat in cateva linii personalitatea de mare in-
watat si excelent profesor a celui ce ne-a parasit mult prea de
ivreme.
SEXTIL PUSCARIU.
Tasile Plirvan.
Invatatul care s a stins la o varsta atat de tanar in vara
anului 1927 nu a fost un filolog N a avut vreo inclinare deo-
sebita sau vreo indfirpre pAtima-id pentru chestiumle de filo-
lope i mci n a fost ispitit in ann de studiu de o pregatire It
ntetodA filologica
Studule serloase de lrnihl labia i greaca incepute la li-
ceul din Barlad i continuate in urma cu o rara sarguinta.
la universitate, Fau servit pentru cea mai temeinica pregatire
.de istoric i arheolog.
Arheologia insasi, unde se manifestase ca un mare magi-
stru, un magistru nu numai pentru tara lui, cum a scris A. Gr&
nier, n'a fost pentru V Parvan deck o metoda, mijlocul cel mai
bogat cel mai de pret, pentru valorificarea i interpretarea
%.1
istorica a unui imens material.

Un material cunoscut dar nu pe dephn folosit i un alt
material datorit descoperirilor rezultate din sapaturile intre-
prinse de V. Parvan pentru epoca romana, pentru epoca ele-
suck si pentru permada proto- si preistorica.
Sistematizarea i coorclonarea acestui imens material tre-
bum sa slujeasdi la marea opera de constructie istorica, con-
ceputa cu indrasneala celor alei, intr'un spatiu i un tamp, cum
nu fusese Inca conceputa pana, la el.
Acesta i-a fost rostul vietii sa dea 0 infatisare noua,
.completa si cat mai aproape de adevar, trecutului dintre Marea
56*
www.dacoromanica.ro
884 NECROLOAGE
Athiatidt i Marea NeagrA,, de la origmile civilizatief umane

hi aceste tnuturi ale Europei panti la fnceputurile istorice ale-
poporului i oman.
A cunoscut toate informatule anticilor, a studiat cu o gar-
guin0. neintrecutd toate pubhcatiile epigrafice i arheologice
si a adriugat, din sdpaurile intreprinse de ditre el, un nou ma-
terial documentar, pe care 1-a editat si 1-a interpretat cu o ener-
gie si cu o pncepere impresionana.
Cu putine zile inainte de a Inchide ochn a avut parte si
de o clipa de r'asplata idea1, vazand terminate'. marea opera de
cercetare si de constructie istorica. Getica.
In toatg activitatea sa V. Parvan a fost un convms cre-
dincios al metodelor stnntifice cele mai riguroase i un in-
draznet deschizator de drumuri pentru aflarea adeva.rului.
Pasiunea pentru cercetare i pitrunderea adevarului i o
mandra aspiratie pentru o lummoasa intelegere i o expunere
inchegat& a origindor civihzatiel carpato-danubiene, precum
ii o atitudine moral& miner& si rigida in viaca, aleatuesc ca-
racteristica dominant& a personahtatn si a. operei lui V. Parvan.
Atitudinea in fata vietn, cu un rsunet atat de puternic
asupra tinerimu, era far& indoialA izvorita din inclinarea Ii-
reasc pentru problemele filosofice si din credinta vehement&
in misnmea fortelor ideale
Fuit a prima infantia grams.
A fost din copiliArie serios, aspru si sarguitor
Child a ajuns pe bncile umversitatu seva lamunt i pre-
cizat campurile cercetarn stnntifice si tot de-atunci a adancit'
rostul vietil lui individuale i sociale.
In rezolvarea diferitelor probleme istorice care i se impu-
neau nu putea ins& s nu utilizeze materialul i metodele
inologice pentru des&var5ita intelegere a studnlor intreprmse
cu o stAruinta, atat de inversunata". Nu era filolog, dar a dat
totdeauna un cupfuls larg chestiumlor de filologie, spie a nu
lase, vreun aspect necercetat al problemelor urmiinte.
In Contrzbutn epigrafice la istoria crestinismului daco-rornan,
(Bucuresti, 1911) un intreg capitol (p. 85-143) este consacrat ternu-
nologiei crestine de origina latina din limbs. noasta. Scrierile
antenoare asupra terminologei noastre crestme lamurisera che-
stiunea numai filologiceste, intru cat se preocupasera mai ales
cu etimologia cuvintelor noastre crestine.
0 exphcare cultura15., genetic 6. a terminflor crestini din
limba roman& o intreprinde intaia data V. Parvan. Bogatia do-
cumenthrn epigrafice i istorice din Dacia si din toate cele-
lalte provmcii dintre Adriatica i Marea Neagr&, precum i cu-
noasterea evolutiei romamsmului si a crestinismului in aceast&
regiune dau problemn o infa.tisare cu totul noua.
Fixarea datei crestinismului nostru ca credinta, general& a
poporului dupa 350, rohil elementului urban, superior celui ru-
ral si caracterul latm i misionaric al crestinismului daco-
roman sant rezultatele cele mai importante din aceast5, cer-
cetare istorica, spripnita pe filologie.
Dupa mai bine de un decenm de cerceari, de descoperiri
si de studii asupra romanismului,si elenismului, V. Parvan so-
ya ocupa cu antichitatile trace. De la inceput va intelege ego
Tentru originea natiunn, 1 culturiL noastre una. din p_roble--
www.dacoromanica.ro
NECBOLOAGE 885
mele fundamentale este aceea a toponomasticei i onomasticei
trace.
In Considerafri asupra unor nume Daco-satice (Bucu-
rest, 1923) va incerca s explice ea' Argesul i Buzeul ar ft de
origma clacica la fel ca si Duntirea, lar Siretul i Prutul ar
avea o origma scito-dacic.
In Getwa va reveni cu studiarea unth material filologic
impresionant pentru valorificarea elementelor trace si scitice.
Din aceste cercetari multe rezultate vor parea indoielnice, vor fi
discutate, unele poate c vor ft inlaturate, Ins deschiderea
noilor orizonturi si a noilor metode pentru lamurirea proble-
melor noastre de toponomastica si-au aflat prin V. Parvan a
inviorare care nu poate sa fie cleat foarte rodnica.
Elementele stravechu mosteniri traco-dacice in civilizatia
Tomaneasca asteapta Inca sa fie precizate i lamurite. Mijloa-
cele filologiel comparate, indo-europene si in special carpato-
balcanice, cu stutharea de-aproape a imprejurarilor geogra-
fire, istorice pi etnografice locale nu au fost Inca pe deplin
foloote i pretinte. In cercetarile filologice elementele trace-
dame nu s'au bucurat Inca de o studiare cuprinzatoare o a-
pi olundata, pornita de la cunoasterea p0 explicarea originara,
incloeuropeana i urmarita prim transformarile suferite sub
forma romanismului o a slavismului de mai tarziu
Cci nu poate ft indorala, cd la asezarea Slavilor in Dacia
top-mu-ma era in majoritate tracica s,i numai rare ori roma-
rica.
Lui V. Parvan nu ba fost ingaduit s. alba rasplata mandrI
de a vedea in intregime inaltata opera pe care o concepuse cu
Indrasneala de vizionar, o urmarise cu inclarprea de martir
84 cu avantul de erou.
Calle deschise de el a,?teapta pe tinerii cercetritori, cAci pa
drumurile noua deschise de el lumina nona va patrunde pentru
Intelegerea inceputurilor neamului nostru.
EM. PAN'AITESCII.
Dr. Valeria Branisee.

1869-1928.
Odata cu primele zile ale anului 1928, cel mai nobil Tepre-
zentant al ziaristicei romnesti ardelene, Valerm Branisce, se
savarseste de pe meleagurile acestei iuim, dupa ce temmtele Va-
-tului i Seghedinului atat de ospitahere pentru tot ce era rob-
mfinesc, Ii destrilmasera mult fuior din caerul vietn.
Cu el chspare unul din cei mai darji luptAtori pentru liber-
iatea nationala a Ardealului o un adevarat martir al scrisu-
Im cotichan. Numele lin V. Branisce caracterizeaza o intreagli
epoca in istoria ziaristicei o a framaritarilor rationale roma-
nest]. din Ardealul de dmainte de unire
Descendent dinteo familie de inteleCtuah romani ardeleni,
Bramsce s'a nascut In anul 1869 In comuna Cincu-Mare de pe
Nalea pitoreasca a Thrnavelor. Tatal sau, Moise Bramsce, fusese'
stenograf la Dicta ardelean5, din 1863-1864, iar mai tarziu prim-
pretor In Salistea Sibhului. Aici, inteo atmosfera curat romp-
neasca, facu copilul Branisce primii ani de carte la scoala ro-
mand-confesionala. Cursul secundar il face la hceul de stat din
www.dacoromanica.ro
886 NECROLOAGE
&km, iar dupa ce-1 termina pe acesta, cu distinctia, trece la Uni-,

versitatea din Budapesta, unde urmeaza literele, pregatindu-se pen-
tru cariera de profesor. La varsta de 22 ani (1891) se promo-
veaza, doctor in filosofie, sustinaml o teza, din domemul litera-
turn romanesti, asupra poeznlor lui. Andrei Muresianu
Cu astfel de pregatiri, tanarul Branisce Intl% ca profesor
In serviciul gimnaziului ortodox-roman de la Brasov, unde, prin
talentul sau pedagogic i prin calittile sale innascute, reu-
seste in scurt timp sa-si castige simpatia elevilor, devenind u-
nul din cei mai iubiti profesori. Foarte de timpuriu incepe sa
publice acea serie de studii privitoare la limba si. literature ro-
Mang, raspandita prin diferite reviste $1 gazete, care sant o do-
yea, de stralucitele sale aptitudini de cercetritor.
Dar camera de savant si o clasa de treizeci de elevi era prea
neincapatoare pentru temperamentul sau impetuos, care se cerea
la largul campului de britaie, in prima lime de foc, pe care in
acel timp o constrtmau ziaristu. Astfel, arid luptele pentru des-
robirea po1itic 1 culturala a poporului nostru din Ardeal re-
clamau, din partea conducatorilor, sacrificn din ce in ce mai
marl i din partea ziaristilor condeie tot mai viguroase $1 ne-
infrico$ate, Valerm Bi anisce n'a pregetat un moment macar, ci
renuntand la catedra la care tinea atat de mult, intra in pu-
blicistica. Astfel in 1893 ajunge director interimar al Tribune]."
de la Sibiiu.
Cand, peste Lin an, la 1894, MitrAnul Al. Mocioni infiinteaa
la Timisoara ziarul Dreptatea", vazand in Branisce un lupta-
tor darz $1 neinfricosat, Ii incredinteazd lui comlucerea ziarului.
Cu mult caldura primeste el aceasta sarcina, mai ales ca, in
acest timp este silit sa," demisioneze definitiv de la catedra, in
urma staruintelor guvernului unguresc pe langa Consistorul din
Sibhu, subt a carin obladuire se afla gimnaziul brasovean. Mo-
tivul acestor interventn din partea guvernului maghiar este u-
*or de aflat articolele sale atat de indraznete din diferitele-
mare romanesti faceau ca Branisce sa nu fie vazut cu ochi buni
de dare of icialitate.
Dreptatea" a fost un mar plin de viata, scris fund In cea.
mai mare parte de condeie tinere si Wine de entuziasm. Ur-
marea acestui entuziasm a fost ca, abia trecuse un an de la,
aparitia ziarului, and Branisce, ca director, fu tradus in feta
tribunalelor maghiare i condamnat in nu mai putin decal
23 de procese de presa. In tot timpul procesului refuzand
raspunda judecatorilor in limba maghiara cu toate ca o cu-
nostea asa de bine din hceu si de la Umversitate a primit
drept pedeapsa dor ani temnita i 1300 flormi amenda. Precum
in Dreptatea" erau delicioase acele foiletoane scrise de V.
Bramsce subt trtlul de Divniri" (cuvant banatenesc care voia,
sa redea pe frantuzescul causeries"), tot astfel eran foarte-
gustate, pentru humorul lor sanatos i nota mare a stalulin.
usor, Amintirile" sale din temmta de la Vat, unde si-a facut
pedeapsa concomitent cu memorandistii.
Dupa, ce a fost eliberat (la 1896), s'a intors iar la gimnaziuL
din Brasov, dar numai pentru prea putina vreme. Dr. Mart
Murestanu Ana') cis, T anulmany az El dayi roman irodar-
1pm korbl, Budapest, 1891.
www.dacoromanica.ro
NECROLOAGE 887
Balm 11 chiama intre redactoni Tribune]." vechi de la Sibiiu.

Dar si Tribuna" a avut aceeasi soarta pe care o avusese Drep-
tatea" de la Timisoara.
Atunci Branisce vzand c funa persecutiunilor ungu-
resti ii fac imposibila contmuarea oricarei activitati In servi-
ciul neamului sail din Ardeal, dupa, indemnul unor prieteni,
ia toiagul pnbegiei, dar nu se refugiaza, ca multi dintre tovar6.-
sr] sai de suferinta, in vechml regat, ci trece la fratii sal] din
Bucovma, crezand c aici, subt stapanirea de astadata austria-
cd, mai indulgentd fata de Romani cleat cea ungureasca, poate
sa continue lupta pentru neamul sau. La 1897 II vedem deci
scotand de subt teascunle unei tipografii din Cernauti. ziarul
Patna".
Dar si de data aceasta s'a inselat. Branisce era vazut in
l3ucovina de catre autontatile austriace cu aceiasi ochi cu
care fusese vazut in Transilvania de catre Unguri. Dupa doi
am de la apantia ziarului _Patna", apins in pericolul de-a
fi arestat si. aici, el se refugiaza la mosia lui Iancu Flondor
din Storopnet, unde tral catva tulip ascuns. Apoi, deghizat, se
refugie din Bucovina cu o trista experienta, intorcandu-se din
nou in Ardeal.
Reintoarcerea lui Branisce (1900) coincide cu timpul cand
o searna de fruntasi romani tarlatan intemeiaza la Lugo3 cia-
rul Drapelul" ca organ national-politic al Romanilor din
Banat. Conducerea ziarului este incredintata lui Branisce. Timp
de 18 ani, in pofida tuturor greutatilor, cu siguranta sara-
ciel. cu pretul sanatatii si cu nscul de-a face din nou cu-
nostinta temmtelor unguresti, conduse ziarul Drapelul".
. In limp ce o parte din conducatoni Romanilor ardeleni se
luptau subt papn strema, alaturi de flacaii si. barbath sate-
bar noastre, lax alta, parte, refugiati din prima persecutiunilor
din ce in ce tot mai neinclurtoare, se facusera crainicii su-
fenntelor unui neam oropsit de vitregia sortil, cand In sufle-
tul celor ramasi acasa patrunsese un fior de gluata, singurele
raze clduroase i pline de sperante ni le trimetea Branisce
prin maiestritele sale articole, pline de subintelesuri, din Dra-
pelul".
Dar avea sli plateasca scump aceasta indrasneala i sfi-
dare. cam in Februarie 1918 este ridicat de la locuinta sa si
aruncat in temnita Seghedinului. acuzat hind de Inalta tra-
dare i spiona3 in favorul armatei romane
nevolutia i cataclismul puterilor centrale 11 gasesc in tern-
mtrt, alatun de alti Romani.
Dupil impozanta adunare nationala de la Alba-lulia, Man*.
sfat national, la 2 Decemvne 11 alege membru in primui gu-
vern romanesc ardelean, iar in Martie 1919, i se incredmteaza
de catre Consihul Dingent. resortul Cultelor si al Instructiunii
publice 0 rasplata pe deplin meritata i in acelasi timp una
dintre cele mai dificile misiurn . organizarea pe baze nationale
a intregului nostru invatamant din Ardeal. Branisce, po-
vatuit de secretarul sau general, Onisif or Ghibu, Infnn-
teaza scoli secundare romnesti in mai toate oraselele arde-
lene, iar pentru ca instruirea tmeretului sa nu suf ere,
imghezeaza in grabd un contingent de profesori, cea mai
mare parte recrutati dintre preotli tinen mai de searna.
www.dacoromanica.ro
888 NECROLOAGE
Organizeaza in Cluj cursuri de yard, speciale unde acesti noi

profesori cursisti" asimileazd cunostintele necesare pentru noua
lor camera.
Meritul cel mare insa, care se leaga de numele lui, esite
infiintarea Universitatn romnesti din inima Ardealului.
De o fire larg intelegatoare pentru toate problemele vremn,
fostul profesor de limba romand, convins de necesitatea, preco-
nizata de fostul sax elev de la liceul din Brasov, S. Puscariu, de-a
se inhinta aici in inima Ardealului un laborator pentru studiul
limbei romanesti, acordd in acest scop suma de 250 mil de lei
cu care se cumpard un imobil si se pun bazele Muzeului Lim-
bei Romane", care-1 va pastra totdeauna cea mai devotata re-
cuno$tinta.
POMPILIU NIKA.
Constantin Sandu-Aldea.
22 Noembrie 1874-21 Martie 1927.
Beal lean de origine s'a na scut in comuna Tichilesti, jud.
Braila Sandu-Aldea a fost expresia tinutului natal in toate
manifestarile vietu sale. Fiu de taran, crescut pe campurile in-
tmse $1 rodmce din preajma baltn dunarene, si-a facut o spe-
cialitate din stiinta cultivdrn pamantului, $i a creeat o opera
literard in care viata plugarilor munteni $1 in special atmo-
-sfera sesurilor din regiunea Ialomitei si a Brailei sant redate
cu un sentiment admirabil si cu un talent real.
Cariera si-a pregatit-o mai intain in tail, ca student distins
al .9coa1ei Centrale de Agricultura de la Herastrau. Cunostiintele
primite aci si le-a desvoltat si imbogatit in scohle de speciali-
tate din Paris $1 Berlin. In 1904 se intoarce in tard, $1 pand
la moarte continua, MI% preget, sa impartaseasca si altora
stiinta dobandita, fie prin activitatea sa didactica a fost
profesor si director al Scoalei Superioare de Agricultura de la
Herastrau , fie ca functionar la Ministerul de Domenii, fie
prin pubhcath stuntifice si de popularizare in domeniul agri-
culturn.
Ca profesor si ca functionar, Sandu-Aldea a fost pretutin-
dern mbit si stimat. Impunea tuturor prin caracterul sail de
om muncitor, energic, cinstit $1 modest
Dar mai mult decat prin meritele sale $tnntifice $1 didacti-
ce, el $1-a fdcut un nume indeobste cunoscut prm scrierde sale
literare.
Viata de taxa pe care a trait-o in copildrie si pe care
simtea pana in adancul sufletului, i-a fost un motiv de inspi-
ratie naturala'. A scris subt imboldul el senile de nuvele : Drum
fi popas" (1904), In %Irma plugului" (1905), Ape mart" (1910),
Pe drumul Bdrdganuluz" (1913), Pe Mdrgtneanca" (1915), Cd-
lugdrenn" (1920) si un roman Doud neamuri" (1906), cari, a-
proape toate, sant icoana credincioasa $1 poetica a pamantului
si a vietu plugarilor de pe intinderile Baraganului.
Din pagmile lui se desprind siluete impresionante si miste-
rioase, oameni care-$i aduna toate gandurile in jurul avutului
lor, al sentimentelor 1 resentimentelor lor puternice $1 putin
www.dacoromanica.ro
NECROLOAGE 880
ecomplicate Urme de romantism se simt in atmosfera de hai-
ducie a Baraganului de altadata .$1 in schUarea vietu sufletesti
a ermlor.
Dar arta cea mare a lui Sandu-Aldea nu e aceea de tal-
macitor de suflete, on de ndscocitor de situatil interesante, m a-
ceea de priceput si iscusit povestitor al naturu. Din farmecul
contempfatiei sale apare tulburatoare si reala atmosfera cmpu-
lor muntene : peisagml cu zarea indepartata, cu pamantul ma-
nos, si cu infatisarile lui atat de variate pe earl i le cla con-
trastul mare al anotimpurilor ce se succed. Aldturi de se-
sun, el a descris si Dunarea, cu ostroavele si cu lumea ei
deosebita
Toate acestea, povestrte si zugravite intr'o limba bogata is
termeni referrtori la ocupatille din partea locului, si intr'o frazd
ampla si asezata ca insusi aspectul tinutului despre care vor-
beste, au facut ca opera literara a lui C. Sandu-Aldea sa devie
familiard sufletelor romanesti.
MARIA LIPANEANU.
Adolf SchuHerus.
1 8 6 4-1 9 2 8.
Das Volk der sogenannten Siebenburger Sachsen" hat emen
schweren unersetzhchen Verlust erlitten. Der Herausgeber des
Siebenburgischen Worterbuches, das Worter und. Wendungen ei-
ner Mundart bucht, von der der Luxemburger Abbe Feller schon
1769 sagte- Les habitants du duche de Luxembourg parlent l'an-
cienne langue allemande, que parlent les Saxons de Transilva-
me", derbischofliche Vikar, Hermannstadter Stadtfarrer, Ob-
mann des siebenburgisch-sachsischen Volksrates, Herausgeber
des Korrespondenzblattes des Vereins fur siebenburgische Lan-
deskunde, dessen hochverdientes Ausschussmitgleid er war, das
Ehrenmitglied der Luxemburger Sprachgesellschaft D. Dr
Schullerus ist am 27. Januar 1928 durch em unerbittliches Ge-
schick aus unseren Reihen gerissen worden.
Mit ihm ist ein Typus des siebenburgischen Gelehrtenstan-
des dahm gegangen. Euler iener Professorenpfarrer, wie sie im
karpathenumgrunten Waldlande die Regel sind, die beides, welt-
hches Wissen und christliche Theologie, rncht nur von Amtswe-
gen treiben, sondern innerhch zu emen wissen, die dadurch ihr
kleines Volk von jeher vor etwas bewahrt haben, was anderswo
innere unci aussere Kampfe, 3a blutige Kriege ausgelost, Land
und Leute vermchtet. hohe Kulturen auf Jahrhunderte zuruck
geworf en hat : den Widerstreit zwischen Glauben und Wissen
den konfessionellen Hader, den theses Volk im Land der Dul-
dung" nie gekannt hat
Ein frommer Mann und sittenreiner Character, ein hoher
hirchenwurdentrager und freier Denker zugleich, em treuer
Sohn und. Fuhrer seines Volkes, ein ebenso treuer Burger des
Staates, dem er angehorte. Mit seinem Namen ist der grosste
Umschwung der ss. Geschichte verbunden. der nbergang Sieben-
burgens an das rumanische Konigreich. Es ist mit sein Ver-
dienst gewesen. dass sein Volk diesen Ubergang ohne schwere
inncre Erschuttorungen vollzogen hat.
www.dacoromanica.ro
890 NECROLOAGE
So steht er da vor unserem geistigen Auge, em edles Reis

von jenem Stamme, der noch heute an den Ufern der Mosel und
des Nieder-Rhemes bluht, ern echter Franke" von altem Schrot
und Korn.
Schullerus hat einst auch die ,,Urheimat" der Siebenburger
aufgesucht und die darnels gewonnenen Eindrucke in einem
im wesentlichen heute noch zu recht bestehenden, aus Reiseberich-
ten erwachsenen Buchlein Zur Heimat der Vater" (1905) festge-
halten, worm alles, was er bietet, denselben Geist atmet wie
jeder von Min verfasste Artikel des ss Worterbuches : Nachweis
der unleugbaren verwandtschaftlichen Beziehungen zwischen
huben und druben, zwischen ausserstern Westen und ausserstem
Osten dcs grossen deutschen Sprachgebietes. Das gilt besonders
von seinern wissenschaftlichen Schwanengesang". seiner prach-
tigen ss. Volkskunde im Umriss" (Leipzig, 1926).
Auch sonst ist Schullerus als Gelehrter stark hervorgetre-
ten Er schrieb als Germamst Zur Kritik des Valhollglaubens"
(1886), Gellerts (1895) und Michael Alberts Leben und Werke
(1898), wertvolle Aufsatze fur die vom Sachsenbischof D. Dr.
Friedrich Teutsch herausgegebenen Bilder aus der vaterlan-
dischen Geschichte", sowie zahlreiche becleutende Artikel in wis-
senscha ftliche Zeitschriften des In- und Auslandes
Sem Amt war des geistliche, sein Dienst gait dem ss. Volke,
sem heissester arnor intellectual's aber der Wissenschaft, vor
allem der Volkskunde, deren bester Kenner er war
Wir trauern urn ihn in tiefer Seele und bekennen mit
Goethe Er war unser Mag das stolze Wort den lauten Schmerz
gewaltig ubertonen 1". Wer im Gedachtnis seiner Freunde lebt
der ist nicht tot, der ist nur fern.
G. KISCH.
Iosif Popovici.
1876-1928
E al treilea dohu al Facultritii de Litere din Cluj in ul-
tinui am. Abia au trecut douri yen de cilnd a murit Ion Paul,
entuziastul profesor de Esteticri literaril si de and s'a stins,
intre sti elm, Vasile Bogi ea, in floarea varstei. Si de data a-
ceasta moartea a rpit o viat tanara Inca, deoarece profesorul
Iosif Popovici avea nurnai 52 de am.
S'a nascut la 15 Februarie 1876 in Cliciova, hinga Lugoj,
In inima Banatului de care era eta de miindru. Dupil ce 1-.a
facut studille primare si 6 clase secundare in Lugoj, fiul preo-
tului Gheorghe Popovici din Chciova merge la Brasov, in acel
focar de invatatura, romaneasa ce era capitala Tarn Ba.rsei In
a cloua jumatate a secolului al XIX-lea.
Tanarul maturizant" al gimnaziului" din Brasov isi face
studule universitare la Graz, Leipzig, Viena si Zagreb in arni
1896-1900 Urmeaza, cursurile lui Jagi, Leskien, Weigand, Ma-
rend. Diploma de doctor o obtine la Facultatea de filosofie din
Viena (1900). In ann 1901-1902 II gaisim la Paris, inscris la
Ecole pratique des Hautes Etudes, unde asista'. la cursurile lut
Gaston Paris. In timpul sedern sale in capitala Frantei, se mi.-
tiazil in experimentarea fonetica subt conducerea abatelui
Rousselot Rezultatele cercetarilor sale asupra propriei pronun-
tari din Banat le pubhc5, in La Parole", revista creatorului
www.dacoromanica.ro
NECROLOAGE 89r
foneticei experimentale (1902-1903), subt titlul Recherches ex-
primentales sur une prononciation roumaine".
Dela 1 Octomvrie 1902 este numit lector de hmba romana
la Facultatea de filosofie din Viena. In acest post ramne pan&
In 1904, cand se supune examenului de docenta la Universt-
tatea din Budapesta $1-$r incepe acolo activitatea de docent de
limba romana, continuata pana la izbucnirea razbomlui.
Ca docent la Budapesta publica seria de stuchi asupra cha-
lectelor romne, dintre care au aprtrut in volume cele despre
gram" Muntemlor i Paduremlor din judetul Hunedoara (Ru-
manische Dtalecte, Die Dialecte der Muntenyi und Peidureni
Halle, a. d. s , 1905) si cele asupra dialectului istro-roman (Dia-
lectele romdne din Istria, III, 1909, 1914).
Visul fostului elev al abatelui Rousselot era ins5. sa-si poet&
continua cercetarile de fonetica experimentala asupra limbei
romane intr'un laborator propriu, vis ne care si-1 realm& cand,
in anul 1919 este nurnit profesor de slavistica la Urnversita-
tea din Cluj Pe langd aceasta catedra se creeaza i laboratorul
de foneticrt experimentala, cu directiunea arum este insarci-
nat La inceput, Laboratorul era inexistent. Nu erau fonduri
pentru achizitionarea aparatelor necesare. In ann din urma
insa, multumith unei subventii mai putin sgarcite ca de obi-
cem, a putut comanda o mama de aparate de precizie. Dar
boala, i pe urma moartea, I-au rpus inamte de a fi putut
lucre in Laboratorul pe care 1-a inzestrat cu atata dragoste
se pe care, chiar in preajma mortn, se pregatea sa-1 instaleze
intr'un local potrivrt
La 26 August 1928 si-a dat obstescul sfrtrsit, plans de stu-
denti i colegi. Primantul natal al Banatului sa-1 odihneasca
in pace
Activitatea profesorului Popovici s'a desfasurat mai cii
seamrt in dou5", chrectil ; a fost fonetician i dialectolog.
In fonetica a fost un precursor. Dansul a fost intaml roman
care a incetatemt la noi metodele abatelm Rousselot ; dansul a
fost unul dintre cei ce au vizitat colonille romanesti din Istria si
le-a studiat limba, obiceiurile si trawl.
Moartea 1-a surprins in phria munca, pe arid scria ulti-
mele re' nduri la o lucrare asupra stanei Paduremlor din Hu-
nedoara si la un studru asupra chalectulm din Almaj. Cele
din urm5 ganduri i-a fost deci tot pentru Banatul su iubit.
E. PETROVICI.
S. T. Kirileanu, C. Raduleseu-Codin, St. St. Tutesen.

Asemanarea cariern si a activitatu lor, precum i moartea,
pentru toti trei prematura, care e-a rarat unul dupa altul intr'un
interval de cateva lurn (1926), ne obliga sa ne aducem aminte
in acelasi timp de S. T Kirileanu, C. Radulescu-Cochn si St.
S. Tutescu
Invatatori harmci, cu dragoste pentru chemarea lor, toti trei
au, fost patimasi" cuvantul este al lui Tutescu culeg5.-
tori ai comoarelor spirituale ale poporului. Folclorul romnesc
trebue sS. le fie vecunc recunoscator pentru sacrifmciile pe can
www.dacoromanica.ro
892 NECROLOAGE
i le-au adus acesti oameni coplesiti de greutg tile si mizeriile

mesenei de dascal la sate, avand sarcina unei familii nume-
roase, mistuitj de o boala nemiloasa, ca Tutescu.
S. T. Kruileanu, nascut In Moldova, a fost Invatator tot in
Moldova sa, in comuna IIolda (jud. Neamt). Ca folclorist e
cunoscut prin culegerile sale de povesti si. proverbe populare
si prin publicarea legendelor despre Stefan cel Mare si Cuza-
Voda
C. Rddulescu-Codzn, invatator in comuna Priboeni (Muscel),
-revizor scolar la Campulung incepand din 1923, a avut o vast&
activitate ca folclorist. A facut Jertfe banesti ca sa-si poata pu-
blica lucranle de folclor, Sdrbdtoille popo7ulut, Legende, tradi-
-(zz i amintrii. A pubhcat monografn despre Campulung, Dra-
goslavele (aceasta din urma, in colaborare cu par. Rautescu).
Prin revista sa Mietenul nostm" it prim Cuvdntdrzle popu-
tare" (premiate de Academie) a fost un bun povatuitor al po-
porului, a carui viata sufleteasc o cunostea atM de bine.
$t St. Tutescu, secretarul societatn folclonstilor romani
a fost invatator in comuna Balot (Do 1j) Pe lnga multele
volume de lucrari cu cuprins folclonstic, legende, povesti, snoa-
ye, collude, cantece, etc , a publicat i o sene de monografil
(Satul Catane Folklomtn nosstri) i de sfatun pentru sateni.
Vasta eolectie de poezn populare, pe care n'a putut-o publica,
bine inteles, din muloacele proprn, asteapta inca luarea amin-
te a vre-unei institutil, ca ski. poata vedea lumma
Oare intre tinern invatatori, mult mai multi in Romania
intregita decat in mica Romanie dinainte de rasbom, se vor
gam urmasi can sa ta exemplu de la acesti trei adevarati dascali?
Sa tie in acelasi timp sfatuitori at poporului., cu un larg on-
zont intelectual, dar totodata s lie legati de viata sufleteascil
.a satemlor ce pulseaza in toate produsele ce le numim folclor.
E. PETROVICI.
Ion Dragoslav.
Prin stingei ea din viata a lui I. Dragoslav (I. Ivancmc),
semanatorismul plei de anul acesta aproape ultimul adept fer-
vent i muncitor, care a ilustrat prm scnsul sau i pacatele gi
calitatile acestui curent.
Atasat mat intam grupului lui Macedonski, se indepar-
teaza repede de acesti idolatri ai. formei cu care greu s'a
impacat in cursul intregn sale activitati literare pentru a-st
gasi apoi un adapost in cenaclul Convorbirdor entice", care,
mei mai mult mci mai putin, 1-au consacrat geniu. Critici de
seeing insa ca Maioreseu 1-au contestat. Altn, mai inga-
duitori, pau gdsit, cu drept cuvant, multe si frumoase
calitati literare. A colaborat la Semanatorul", Junimea lite-
rara", Fat-Frumos" i Convorbiri entice", scnind la inceput
putine poezn, apoi multe schite si. nuvele.
Povestea traznetului", Finmiturile lui Dalib", La Han
la trei ulcele" i Facerea lumii", cuprind pagmi scrise cu ta-
lent de povestrtor. Vioiciunea stilului sau de-o naturale,t6 ru-
stica. fara a fi vulgara, humorul sau duiosia ce se degajaza din
www.dacoromanica.ro
NECROLOAGE 893
lumea patnarhala pe care o descrie a facut ca odinioara s6.

fie considerat un emul al lui Creanga, tar astazi un povestrtor
destul de apreciat. A incetat din viata la Falticeni, in oraselul
sau.
R. PAUL.
Artur Stavri.
Viata lui Artur Stavri s'a curmat discret, asa cum a trait
si a scris, Viata de boier moldovean statornicit, el poseda un
adevarat suflet aristocratic, capabil de once inspiratie nobila.
Frumosul naturii, farmecul inchipuirn ideale a basmului, su-
f erinta omeneasca 11 induiosa facandu-i sa vibreze cele mai
fine coarde ale inimii sale. A. Stavri n'a scris mci pentru re-
nume, nici pentru bani, ci din imboldul sincer al sufletului sat'
lubitor si creator de frumos. Sincentatea si naivitatea versului
sau iti lasa aceasta impresie. In simtirea si viziunea artistica,
sincentatea are pretul pe care in Olin% il are adevarul. Asa
intelegem de ce si poetn mai putin geniali ne pot impresiona.
In acest sens valorau atAt de mult, in ochii lui Eminescu, un
Pra lea sau un Mumulean : nu pentru valoarea lor intriseca, ci
pentru naivitatea lor neconceputa, pentru sinceritatea suntirii
lor", ei inteadevar simti ca te induioseaza ceva.
Prefticatoria, afectarea, simularea, talentul prin care cei
mat multi poeti de astazi se Intrec la originalitate, sant cu to-
tul streine lui Stavn. Astfel sentimentul pur al artei sale isi
are un suport In substratul etic al inspiratiel.
Poetul Stavn n'a fost la moda cu nici o *coal's,' literara
din vremea in care a trait, cu toate c a fost acuzat de tenden-
tionism gherist. Afara de corectitudinea formei, nu 51-a impus-
mmic strein $1 artificial.
De la 1894 pana, la 1910 a tiparit in rastimpun aproape
egale cum volumase de poem, dmtre care ultimul, Lumini--
$un", cuprinde pe cele mai bune.
Poetul e un indragostit de natura, pe care adesea reu$este
sa o zugraveasca cu penel abil de maestru. Pitorescul vietn
de la tara 1-a inspirat tablouri viu colorate. Nici cugetarea a-
dnca, nici zbuciumul pasional nu tulbura seninatatea ce dom-
neste in toata poezia sa. Si totul e cuprins in aburul diatan .
al lirismului sau hnistit si bucolic, trist dar nedesnadajduit.
Viata noastra trece cnd stai sa te gandesti
Ca apa care scade a$a pe nesimtite
In cupele intate pe margmi de feresti".
5i totusi de ce va ramanea acest manunchi de poezii lu
erat cu Ingrijire, trudti i neprihan, lipit pe cteva file ye--
Oede Intr'o biblioteca cu carti rare ?
R. PAUL.
www.dacoromanica.ro
Raport anual.
I. Sedintele.
De la 1 Ianuarie 1927 pang, la 31 Decemvrie 1928 s'au ti-
nut la Mu, eui Lim lin Romane, Marti de la orele 5-8, cu to-
tul 42 de sedinte
Pe langa membrn mentionati in lista comunicarilor, au
mai luat parte la sedinte chscutn d-rni St. Bezdechi, Dr.
i
V. Bologa, I. Breazu, I I. Craciun, C. Dicu-
Costea,
lescu, C. Daicovici, E. Z. Enescu, Al. Favero, A. Flormescu, I.
Gherghel, P. Grimm, H. Jaquier, T. A. Naum, P. Nisca, D.
M. Teodorescu
U. Tizite.
Muzeul Limbei Romane a fost vizitat, pentru biblioteca
sa si materialul dialectal adunat, de profesori si de studentii
care au pregatit lucrari de Seminar sau de licenta. Dintre sa-
vantii stremi care au trecut prim Cluj, Mario Rogues i Matteo
Bartoli, s'au interesat de intreaga activitatea Muzeului precum
o de pregatirile ce se fac pentru Atlasul linguistic. Abatele dr.
Metodiu Zavoral a vizitat Muzeul cu prilejul venirii d-sale in
Romania.
III. Comuniclri.
Cele tiparite cursiv s'an publicat in Dacoromania sau in
alta parte , comunicarile tiparite in acest volum sant men-
tionate numai cu
Al Borza Cele mai vechi conspecte de numiri de plante
roinane,:41 (3 IV. 1928)
T h. Capid an Despre prefacerea lui % in u, in hmba
romana o albaneza. Despre vechile nume de loc. in ti-
nuturile romanesti din sudul Peninsulei Balcanice arom.
Lasun < gr. 'Exao-cova, Tricala (arom. Tarcol) < gr. Tp.Kica
(11 I. 1927) Se expune paralelismul ce exista in romna o alb.
intre formele zapada, alb debor o dobori (25. I. 1927) ; alb.
angulg:e < arom. anguli6e (< sl agh6e) ; origma indoeur. sau
germ, a arom. gesa capra cu par roscat" pentru care cf. got.
gaits, m.-germ. geitz , arom. dumusarcu miel tinut la casa"
din demus vitel de un an" + arcu (1. III. 1927) ; respmge eti-
mologia data de Giurescu (Rev Istorica) a cuvintelor slave : sc-
rub. siromah , propune pentru arom. sarmanitil copilas, in
leagan" o forma slava *oroman (15. IX. 1927) ; arom. ghiu
< alb. gl'a ; oare (din oare-care) < alb. vale ; arom. bruescu
ma uit" < alb. mbroj a lua seama, a observa" (29. IX. 1927) ;
arom. talpe, salpe < alb. galpe , arom. gortu < slay. gora fait
pilduret" ; arom hima < gr. Ala (17. I. 1928) , arom. ayisma-
www.dacoromanica.ro
RAPORT ANUAL 895
.crune,ghismilciune culesul strugurilor < alb. gasme ; arom.

pusi, pusescu < alb. pukj (7. II. 1928) ; marl]. < slay. mrliti ;
arom. ptirteacg potece, partite, fasie de panzg" < slay.
prtU band, panglice (21. II. 1928) , alb. mericoi omul care
face pe Iduza" < slay., cf. Revista Fil., arom. ndoi < alb. ndon
cativo." (27. II. 1928). Raport amanuntit despre ancheta facut in
vara anulm. 1928 la Romanu din Albania (30 X.1928); comunicare
despre alterarea labialelor la Aromam din Albania ; ea este
ulterioarg desprtirn dialectelor (alb. Simbidri < ar. *Sinmitru
< Sanctus Demetrius) ; miriste izlaz" < slay mirti-Fike co-
mumtate" (20. XI. 1928) ; arom. napArtecg < slay. prtiti, sarb.
prtka, slay. napratka, zapratka (11. XII. 1928).
I Chinezu condac purcar < ung. kondas godac
(22. III. 1927).
N. Drgganu: b? wela, brzczlui, brz$cdli, prz$cala, prucali,
Li weld, b? quad, prd4tild, prim, frucd < germ. Brrtsche,
Prrtsche, dim. Britschel, Prrtschel, slov., cr. prika, ung. pricsek
(pricsk-), pricskel- etc. ; bolt d umfltura < ung. golyva,
volyva (cu formele ung gelyva, gilya sant inruclite galfdd, cal
f ad, chealfed, gdlf ed) , gdlcd < bg. gletka ; ung. cserkata joc"
< rom. *cercatil < cerca < cerc (25. I. 1927) ; ram! (remf,
rzmp f ) Aristolochia Clematrtis" (planta) < sas. Rimf-art ; co-
carlau locul unde se tin viten" < ung kukor16 (1. II. 1928) ;
vdj mosneag" < rut. yfil ; ung. djer (Moldova, Ardeal) flatit
< rom. aler, , ung alivor < rom. alior ; ung. dporkodm (Se-
cuime) a se rgtoi" < rom a (se) apara ; ung. amid]. a imme-
deca" < rom. hart, hgrtui, lar acesta < ung. harc ; Cubdfel,
Cobdel < germ Kuhbach s Kochbach , CdrObau < slay. krti-
stu cruce" s. n. pers. Cristea s. Kurtz + germ. Bach ; Cart],
bus < iclem + germ. Busch ; Lucica, Lioca < slay. halm <
v.-bg. laka Tal, Wiese" , $dt7ev, ,Satref, $dtreg < slay. atriti,
setrni beobachten" (1. III 1927) , ung. aracsin < rom. ar-
g int (Pm;cariu It. arancia) , ung babok < rom. babuca, ; ung.
gyiszto < rom de istov, gyistot < rom. de istoy + de tot ;
ung bezero < rom bezer , ung berce,,--krrce m
bursa , ung dreptal < rom [in]drepth < drept (cf ac
lb i MEtSz., 141b) , ung druga < rom. drugh (8. III. 1927) ;
ho? pos < ung hoi pasz , sugm, poate din ung. szugy ; ung ka-
nrkoci, kanakocia < rorn. canticut < clinac , ung. rusnya <
rom. rtu;ine , Ro pczune < lat. *rapacionem < rapa nap",
rapita" (22 III 1927) , ung bogyan < rom bodean , ung.
csoringar < rorn. clorang , ung. fare < rom. fara , ung harab
< rom hal aba , ung. clang. csaszka < rom. ciacS.; ung. bon-
dros, boncirus < rom. bilndurg (germ., sas. Bandel), iar rom.
bondras din ung. ; ung. csongora, poate din rom. clung, plur.
ciunguri, aldturi de clung]. ; ung. csoroj < rom. ciorom ; clang.
pontoll < rom. Vann ung. toll ; ung. szemil < rom. seragnit ;
img kolc < rom. colt ; ung. clang. motusze < rom nagtusg ;
ung navala < rom. rayalg , ung. nyaga < rom. neaga , ung.
vintat < ung yen + rom. tata , ung szarika < rom sand'. ,
ung. ugatu < rom. avocat, apropiat prm et. pop. de ung. ugat ;
ung roszkol- < rom. rascoli ; balmaji < ung. balzsam, cu me-
-tatezil , boscal odi < ung. *boszorkod- < boszorka, cu metatezig ,
boddrlau < ung *bujdorle ; chichileart < ung. ttlen ; Ruen
parte de hotar" < slay. rujenti < ruj rhus cotinus" (29. III.
www.dacoromanica.ro
896 fi AP ORT ANUAL
ghes, ghest, inghesui, inbisut < ung gyfiszfi degetar"-

1921) ;
(cf. si ung. gyeszikel, gyeszitell, gyeszetol, gyeszul
a apsti, a
impluge` ci slaii. desiti) ; ung. domika, domikat etc mancare"
< durnicat (cf. ulterior si MEtSz. 1386) ; ung. tyora poate <
rom. chioard; oldszka, oldhvirag, numire data. dupd Romanii din
Carpati ; ung. eszre < rom. zestre ; suf. -lya, -lye la Ciangdi din
art. rom -le ; ung. clang. dur < rom. dor,, ung. gaca < rom.
gatd ; ung ica < rom. vita. ; ung. kazak < rom guzac ; ung.
(yen) ungylas < rom. unchias , ung. koritO < rom. corita.
(< slay.) ; clang. portyik = portjuk < rom. port ; ung.
posztorong < rom. post/ oancd, ; ung. tag ember, decalc dupd
rom. sillbanog ; nem ura csinal., decalc dupd rom. nu-s sta.-
pan sil fac" ; ung. szentul a nap, decalc dupd (a)sfinteste
soarele ; ung purcsika < rom purcica , ung. vekil < rom.
vechil (3. V. 1927) , cocci, cucor < slav. kokora, kokorl kraus" ;
deleAtc < srb. djalatnik, > indeletnici ; indelete < in + *de-
l'ate(22. XI. 1927) ; cdrazuz < ung. karoz-; cdrtd razd" < car-
pi% < slav. krp..ica (20. XII. 1927) ; ferches < ung. fehrkes fer-
chezui < ung.'fejerkez- , fufeaza", fofeaza < slay. fuh- a su-
fla" + suf. -eazd ; ghiosoli < ung. gyszol ; tdpsi, tdpsan <
ung. tapos- , tapos6 ; persistenta genitivului al < a -1- lu In
dialectul daco-roman (7. II. 1928) ; trtirez, poate < ung.
tekerez6 < teker- (dar cf. slav. tatera, Cihac, Pascu) ;
terteleac < ung. tordelk, vagauna, poate < ung. vgo-
vany (cf. insd arom. guva) ; ,sugdu < ung. sug6 ; zurbalui cf.
.9. ung. zurbol- alaturi de zurba, zurbald, plur. zurbale de orig.
turc.; tdrse3, tdrselte, tdrsag < ung. tarsas, tarsasg (21. H.
1928) ; fer* , ferdie < ung. fr, fr6jti, freje, fare (28. II. 1928) ;
prevedea a zdri prin ceva" < lat. pervidere , colcertu < ung.
kolcsar, ulcsar ; arzu$ un fel de mere" < srb. jaruh ; arvon,
arvun, ar u ci.e, zarvant 1,1...:. . ,i p.re" < slai. ai von *jarvon <
< *javorna, javor ; hdndal, hondol < sds. han =- germ. hauen,
+ Dal = germ. Thal ; Romann atestata In sec. XII lang& Po-
jon si Nyitra (20. III. 1928) ; bitu$ < ung. bojtos, bojtos,
bujtus , betsj capusd" < ung. botos ; buzumdni a zdpAci"
< srb. bezuman ; fugdu potarniche" < ung. fogoly (< germ.
Vogel) ; hdghtece vreascuri uscate" < ung. aghegy (cf. si ung.
agacs) , hataldu < ung. hatal6 ; herles < ung. *hereof's (= he-
ves) , preabdt < slay. prebyt1 ; surchta.< ung. szurkod- (3. IV.
19 8) , cdpeles < ung. *kepls (-=.... kepe16)', corinteu < ung.
k jant6 ; cergeildu curator bisericesc" < ung. csorgol6 ; mdt-
cc u Insuratie" < ung. matkal6 ; lucina pmand" < slav.
luEina (8. V. 1928) ; buzur cu pete rosn pe bot" < buza , cart,
cf. ung kart, srb. kart ; buzdugan unealta de tors" din buz-
dugan arm&" intrebuintat la tors ca obiect greu (29. V. 1928) ;
articolul al < a --0u, fern. ai, ei, II, ii, 1, pdstrat la nume de per-
soane pand In 1830 in arhiva comunei Zagra (jud. Nas&ud) ;
sallim < ung. szlfujj, szlfujja ; caldbas < ung. kabols <
kabola iapa", cu metateza, ; ra.ghie, raghie, redie < ung. re-
gm, rdia, rdija Inlet de vite" (iar acesta, dupd I.
Chmezu, din latina medieval& din cancelarii repo.. salvus
conductus regius' distributivul ale < din intrebare si rds-
puns (Au venit cdte ?k Una.), spuse allegro, in legdtura cu un
articol al lui Spitzer ;Dosiil
. Seciului a. 1790 (slav. sal) >JkL
sul Secerului, Fantana Strec ( streche) a. 1790 > an-
t fifil.*-S .... . T1 la din imba a cuvintelor seciu si
www.dacoromanica.ro
RAPORT ANUAL KIT
strecho (13. Xl. 1928) ; h.inaI < ung hajnal dans f,41 proce-
siune in zori de zi" s'a primit in rom, deodatri cu obiceiul ;
flearrt, flear gura" < germ. Flarre sprturk", fleurrt, fleaurrt,
prob acelasi cuvamt + guru leruncil < slay. jaruh gina ta-
,
nAra" cu schimb de sufix (cf. si ung. jrce < slay Arica)
(27. XI. 1928) , foisor, derivat de Bogrea din fois (cf. st fr
fob% feilhe), decalc dupa germ. Laube lojA" i frunza" ; for-
mele ii, all ale articolului lui, alui in Ardeal n'au a face cu
arom. ii, nh, ci sant rostiri provinciale (cf. draculi, cuculi etc.) ;
imburda. < ung. borda lature", coast" (4. XII. 1928) ; recti-
hear). la DA.. frcane pArcane, g.vna = g5,bnas < ung
gabonds , harjate < ung. hazsrt, cu metateza. (in legraurlt cu
cartea Fiore di virtu" a lui N. Cartojan) , foiofiu, foiofom,
fonfm, folontiu etc. < ung foly6fil foly6borostyan Vmca.
pervinca" , cdrstatil cruce de snom" < rut. krestecti ; destul,
dephn, ca si deadevar, dearniinuntul, etc. genitive partitive
(cf. destul < de satul : a umplea de satul, de destul, din destul) ;
interj. vaide" in limba veche i astrtzi, cu grAmAdirea a doi
de" dupa ce a fost considerata de interjectie compusti (vaide
(Ie mine etc ) (18 XII. 1928).
N Georgescu-Tistu. Indicatu bibliografice pentru Da-
tat omania" (15. XI. 1927) ; U istorie a Ungariei de la 1688, in
cai e se pomenesc topommice romanesti (17. I 1928) ,
G Giuglea. ut Lira coarne" < lat. exutus (cf. Rev..
fil. II, 1928) ; bat < lat abietein (*abieteus) . suf -di < lat.
-Blare ; -ellare (> -elliare) din cazuri ta *palpilliare > pal-
pia, plpilie, gracina < *graccinare (< graccitare) (11. I.
1927) ; penti u porumbe (porumbele) ca sens, cf. Int columba-
rum" .. in inscriptii , zgaria < lat scarifare (< gr. Chap19541
-F scribo (18 I 1927) ,....12.o.sumaa, < lat. sub -I- inflare buzl ;
cArpanos calic" < lat parcus, *parcinus (1. II. 1927) ; inco-
chela incheia" despre brtrne < lat. *in-couclavellare ; pielm
aluat" < gr .- a vas , fr. tn er > gr 'appu, imprAura, proura
etc. porneste de la un verb cu sens de a uda" , mArll < lat
*melulu < gr. _ gijXov (cf ululare > urulare) (22 II. 1927) , pol
moned" < ital. paolo, polo ; caparA (la limbrt. vinul) < let
capAr(r)o (1. III. 1927) ; arom. stria < lat exilis, exilia , un-
drea : gr evapuov, lat endrella , sain < lat sub + aenus (de
ooloarea bronzului) , strungrt < gr. erreviryph (> *strunega ?)
passage &roil," (13. XII. 1927) , condrtei paduchi" < gr.
koph, kOMOS hndinri" , ar l'ar, -ru , oaia neagra, cu parul
alb" < alb. l'ar (< lat laurus) , sumet < gr. creav67 arro-
gant" ; fr. sombre < lat submArus (20. XII. 1927) ; miriste <
lat. agna pale" + -go ; subred < sub-vitreus (30. I. 1928) ; ar-
tag < ung. erszak + hartA , jghiab < gr 7Xdrtwpos + slay
Ileb (14. II. 1928) ; miezuin6 < miezu + lat limes ; gOrun , lat.
robur (ef. nebula > neguril) (6. III. 1928) ; optativul a, ai, ar
din cazuri ea essem ire" etc. ; desmdnta < lat. dismoni-
tare (v. Rev. Fil. II, 1928) (13. III 1928) , au O, av > au ;
omit < lat. avula (cf. oca < avica) (20. III 1928) ; uitOr (diaL
in Ardeal) < lat. ublitor ; sflrtica < lat '(ex)fart - icare +
*fru,sticare (frustum) , suietur taietura la urechea animale-
Joe < lat. sgiare, -atus ; camel (insecta) < lat. culicellus ;
rhstira. (colici) < lat. rosura (= mak)) (27. III. 1928) ; harcl
Dacoromanza V, 5.7
www.dacoromanica.ro
898 BAPORT ANUAL
< slay vril6 , borcan (slay.. borkar) < baucalis < gr 0.,,Kaxts
(3. IV. 1928) , lujn lampli de gaz la clrute" < lat. lucem ;
,oanulti < mitmil6 (comp. lat. magnus) (8. V. 1928) Sarmise-
getuza cetate cu turnuri" ? (15. V. 1928) ; pt. lepna,
pftctrer gr. Xcircthov , fr mouton < lat muita (ei gl.idh I )
imburda < lat imburus ( bura) > *imburidare , un- caz de

fonetaca sintactica et (ezi), yru (yen) etc. dm pozttli ca fa
:
ieu" (tac eu) du ieu" (due eu) (29 V. 1928) ; Apromert intre
cateva expresu romanett i lat vulgare dm Peregrmatm Syl-
viae (5. VI. 1928) ; ingaaba < lat. *incaveare (7. XI. 1928); to-
pon. \ arful Camelelor zdnoagd, caldare", n'are a face cu
ccinithe preanu) ci e lat. camella game15,' pre- ,
ipi u topon. Pritepofca slay precipiti ,a atArna" ; top Ba-
barunca < Babal-FiTirerlrunc) (13. XL 19-8) , Constanta < slay.
Costanica , Mangana hall. de turc. menk + turc. kale cetate
de apfirare" (27. XI. 1928) ; expresia pa' storeasa de o larbtl" ,de
,
o varstg" , destmde, cu sensul din limba veche se mai g'aseste
astazi , foi;or < gr q5,e \ cus + -sor club, cuclus" etc. (4. XII.
192k, .
G. Kisch: O. N' Ighm < *Ighin (wie Sibii1<*Sibin)
mit Igh = alt -magy. (urk ) i g (Feketeig" = Fekete-ugy) ,Gewas-
ser, Graben, Bach". Deutsch heisst Ighiu urk. 1206 Chrapun-
dorf < ahd. krapun (gen. sg von krapo Graben") -I- dorf, also be-
grifflich identisch mit *Ighm. So auch 0. N. Ighiel (dem.) <
*Ighm-el (wie Sibiel<urk. Sibmel), der Ort heisst magy. Igen-pata-
ka (Tautologiel) (1 II 1927), 0. N. Hartibay, magy. HortobAgy, ss.
-car ij'ih nhd FIarbach < *harto - bach d. h Walderbach
ahcl hart Wald", gen plur. harto + bath > rum. bay, wie 0.
N. Ghimbav < urk. Widinbach, Weidenbach, 0 N. Hambav
< Hanbach, 0. N. Rodbav < Rotbach) (1. II. 1927); 0. N. Ss-
ehnz magy Sz^szkz - d < urk Kyzd, Ki7c1 1309-28 (41 ist
topon Endung, wie in Did, Komld, Almna) dial magy.
.(sek1 ) kiz < kz Hand, Schutz" (vgl. nhd. [ein Burgortl] Dort-
mund < mund, -t Hand, Schutzwehr, Burg") > ss. Keisd, *ei- <
-I- < -8- wie in 0. N. Idi$ < magy dial [sekl.] ides < cles
suss">ss. Ei I sch. magy. Idcs, cf. nhd. Kreide, ss. Kreeit < mhd.
kricle < creta) (22. II 1927) ; Naeheres Teutschfestschrift 1922,
276. 0. N Halavaq < urk A(mage 1211 maay Haliaarm <
t 11 a Apfel" + day , Bach" Apfellnch vgl 0 IN Szaday
Ulmbach); ss heisst der Ort Halmayen, nhd. Halmagen (mit ss.
topon. -en) (22. II 192'7 ); Naeheres . Schullerusfestschrift 1924,
114 0 N Perghin < *Bcrwi i ahd P N. < ber Bar' + win
yreund"), urk villa PerNini 1332 mit -v- > -gh-, wie in 0 N
Hoghilag<H6dvilg, 0. N. Eresteghm<Eresztvny); magy heisst
der Ort urk. Bervn (mit -e < durch Vokalharmonie < Bervin
He'ute heisst der Ort nhcl Blutrot", ss Bltrit > Iii 1! (mit ss.
10N Ortsname ; urk = urkundhch (documentar) ;

Fl. N. = Flussname , mlat. = mittellateinisch ;- B. N. = Berg-
name ; an altnordisch ; ndrh. = niederheunisch ; N. = KO-
mitat -Nrisdud , flandr. = flandrisch , e = r. 6, S S. = Sie-
benburger 'Sachsen ; ss = siebenburgisch- sachsich ; nss.,.
nord-ss ; sss = sud.-ss. ; m. = inagyarisch ; r. = rumamsch ;
mhd. = nuttelhochdeutsch ; ahd. = alt-hd. ; nhd. .= neu-hd. ;
rf confer (vgl ) ; sl = slavisch.
www.dacoromanica.ro
RAPORT ANUAL sA
loponym. -on) (22. II. 1927). Naeheres- Vereinsarehiv 42 (1922),
141. 0. N. MI igareiu < urk. Magaria 1364 < 0. N. (Sankt) Ma-
kar (-ius) + -la ; magy. Magare, nhd. Magarei, ss. -Magera., mit
-k- > -g, wie Pongracz < Pankratius, 0. N. Bilrghte, nhd. Bur-
gesch < magy. Burkos < burok (-os) Schierling" ; vgl. franz.
0. N. Saint Macaire < Sanctus Macarms (8. III. 1929) ; Naehe-
res. Kbl. 1927, 119. 0. N. Caqolt < ss. Kastenholz < luxemburg.
Kasten Eichen" + holz Wald" < mittellat. Cas(i)nus > alt-
franz. chesne > franz. chne ,Eiche" (keltiisches Lehnwort) (8.
III. 1927). Naeheres Kbl. 1927, 112 ; rum. marl]. > ss. murlin
coire" (von den Schafen) (8. II. 1927); 0. N. Zizm > ss.
Zeison magy. Zajzon (magy. Vokalharmonie 0 < slay. sis(k)ati
zischen) rauschen" -I- topon. -in, vgl. magy. sziszegni Bus-
tern" (Ort am rauschenden, flusternden" Bach, sachlich be-
rechttigt). (8. III. 1927); 0 N Ileanda . germ. ilenda die ellen-
de" > magy. Honda (8. III. 1927), 0. N. Pretai, ss. Plata
< urk. Prothia 1359, Pratay 1532 (wie Abtei < Abt) < prot (-os)
sc. diakonos + -la (vgl. 0. N. Macar -la s. o.), wozu magy.
Barathely, > rum. Briltem, nur etymologisierende, abgeleitete
Formen smd, wie wenn beret < slay. brat Monch(bruder)" zu
grunde lage (3. V. 1927), Naeheres: Kbl. 1927, 120; ss. (af-)
pidnon auf-)fransen" < lat pedmare > rom. piedin Frame"
(S Puscariu, Etym. WB. 115) (22. XI. 1927); 0. N. Ruar, ss.
Rackergd III < P. N. Backer < german Hrodgar < hrod
beruhmt" + gar Ger (Speer)" (13. XII. 1927) ; rum. bere
Bier" < ss. Bmr Bier" + -e (17. I. 1928), frisch < lat. frigi-
(di scus, rasch < i api(di)scus, risch (Starr) < rigi(di)scus (17.
1. 1928), 0 N. Lechintil, < germ. lektrocken" + topon - intA :
Durrbach > ss. Liiichnts fern ; vgl. ss. (or-) laich[4] ausge-
trocken(et), vgl. nhd Pegnitz < urk. Paginza (0. N < Fl.
N.) (31. I. 1928), Naeheres. Teutschfestschrift 1922, 282. Cenade
= magy. Csanad < *Sonad < urk. Sunad (nut -u- > -o-, wie :
Kuluzsvar > Kolozsvar, uruszliin > orosilan etc ), ss. (heisst
der Ort) Scholten < *Schon(a)den (Dissimilation: n - n > -I-
n, mit erhaltenem -o-) (21. II. 1928), rum. la% (Latte = ss.-mo-
selfr. Lilts Latte", durch Lautverschiebung < fr. latte, it.
latta, vgl. ss moselfr. Rats< franz. rat < it. ratto Ratte"< rato
schnell, Milk") (6. II. 1928); 0. N. Kecskemt < P. N. Kecs
(> sbg. 0. N. Kecsed) + kemt < slay. kmet% (< comitem)
Graf, Furst, Ortsrichter". Naeheres. Banater d Kulturhefte 1928,
37 (13. III. 1928); 0. N. Cohalm < magy. urk. Kwholm > K6-
halom Felsenhugel" (sachlich berechtiigt); begriffl. dassethe wie
0. N. Reps., ss lid pa-, urk. Rupaz (14. Ihdt.) .-- rupes Fels"
(18. XII. 1928), Naeheres: Beitr. z. Gesch. d. ev..Kirche A. B. 1922
(Teutschfestschrift), 280, 0. N. Petelea < magy. Petele (magy. Vo-
kalharmoniel) < lat. betula Birke" (urk. Pytula 1332), begrifflich
dasselbe wie ss. 0. N. Birk, urk. Byrcke 1532) (18. XII. 1928);
0. N. Becicherec < magy. 0. N. Becskerek < P. N. Bees (< slay.
Beo) + magy. kerek runde Geholz", urk. Beche -IIkerequ -i
(13. III. 1928): Banater deutsche Kulturhefte (1928),
34. 0. N. Camcea < magy. Kanizsa < magy. Kinizsa (kin-
< kn-, wie kirly < slay. krall) < slav. kne2a < knezz Knese"
vgl. magy. paprika < piperka < piper Pfeffee -I- -ka :
Banater d. Kulturhefte II (1928), S. 38. <0.gr. N. Codlea
kydonia
< magy. (sekler.) Kotla < altroman. cotonea
67*
www.dacoromanica.ro
9(J0 HAPORT ANUAL
Quitte, ss heisst der Ort.- Zeiden, urk Cidin(is) < Butte Hat
cidonia Quitte" vgl 1 ) griech. Kypros > lat. cuprum (cyprium
sc. aes) > engl. copper Kupfer", 2.) griech. Kypros > lat Cyp-
rus, engl. (gesprochen) seiprs (Insel Cypern) (13 IV. 1928); Naehe-
res. Kbl. 1925, 105 ff. 0. N Chichinda < Kikinda < 'kukiny
(kokny) Dorn" + topon. (magy.) -d topon. (slay ) -a , vgl,
0. N. Vizejdia < magy. viz - es + topon. -d topon ,m (13.
III 1928). Naeheres Banater deutsche Kulturhefte II (1928),
3. FL, S 23
C. Lac ea ciuldd < germ. Kubel , numirile de bran-
zeturi bra:?ovenesti intre ann 1504-1547 (18. I 1927); Sibilm(u);
= Tibin (sas s > t) (1. II. 1928) ; dboj < slay rabil, DMA
sclav" o; ; rils cantitatea de hartie" < germ Hiss o line
de coale" , perjd < sas Piersch , ptC < germ. Spik, ;pi-
chin? d, whim' t < germ. Spikenard < lat spicanardi,
aspic < franc.-provans. (22 XII. 1927) ; fuldu ung. ful(e) ;
gi ddina ntm War, decalc dupti germ Leichengarten (14 IL
1928) , traditia de convertire a Romamlor la protestan-
tism mentinuta in fannhile sasesti (Benkner, Hirscher) Mar-
tha Benknerin (\rad Fromus) darueste bisericu Sf. Nicolae din
Brasov Cartea cu invattaw a a lui Coresi la anul 1630 ; Paul
Benckner scrie cu chirilice sec al 17-lea), pe care le-a invatat,
probabil, de la boiern romani pribegiti la Brasov, , Paul Benk-
ner, fiul celui precedent, ajunge secretarul domnului muntean
Mtham Bacovita , Evangheliarul lui Coresi s'a tiparit nu la
1561, ci de la 3 Mani 1559 pang la 30 Ianuarie 1560 (11. XII.
1928) ;Catechismul lui Coresi a trebuit sa fie tiparit inaintea
Evaughehai ului, deci la inceputul anului 1559 ; Coresi a pa-
rasit definitiv Targovi5tea, pentru a se aseza. la Brasov, duplt
termmarea tiparirn Triodulm-penticostar slavon (8 Iuhe 1557
1 Tulle 1558), deci in toamna anulin 1558 (18. XII. 1928).
C. Marinescu Date despre Romani in evul medal (o in-
vasie a Valabilor in Sicilia in 1027, in Cronica de Barri) (20.
XI. 1928)
G. G. Mateescu Despre Hetitit in legAtur cu descoperi-
rile de la Bogaskoi (20. XI. 1928)
I. Muslea: murd foiosul vitelor" la Brasov (29. XI. 1927);
teleleu (14 II 1928).
E in. Panaitescu 0 expunere asupra Geticei" lui
V Parvan (17. V. 1927).
E Petro -vi c i Gii1e;411 (sat in Moldova) < Gal (nu-
me de barbat) < ung Gal < Gallus (mime de botez-
intrebuintat la catohci), nu direct drn Gallus, cum erode
Phihppide (Originea Romanilor) (29. Xl. 1927) , suf. -min. In
Banat , voind Mrbat tanr" < garb. vojno barbat" ; suf.
-ea. < bulg. -ja, -jo, sufixe care lormeazh ipocoristice (20. XII.
1927) , cart < sarb. karta , decalouri duptt cuvinte sarbesti
In Banat . ginere (de sora) barbatul surorei" = sarb zet ge-
ner, sororis vir" ; norg. (de frate) nevasta fratelui" = garb..
www.dacoromanica.ro
RAPORT ANUAL 991
snaha , nurus, Trains uxor" , rnatuson .,barbatul sworn frate-

lux sau a rnamei" = sarb. ttak mantus amitae aut meter-
terae" (tetka amita seu matertera"); znaica, nevasta frate-
lui" < sarb. snaha, snaa + ica (cf. taica, mama, braica, fraica,
soruica etc.) (21. II. 1928) , 1Vume de botez articulate (6 III.
1928) ; caigana, chigaina, gaigana nu deriva din ung i mci
direct din turc kajgana , mau , avant, elan", in Banat < sarb.
mah idem" (29. V 1928) , Sistemul de transcnere pentru At-
lasul linguistic al Romniei (in colaborare cu Sever Pop) (5.
N, I. 19.8) , Recensie asupra unui articol al lui Badarau din
Viata Romaneasca" despre limba franceza vorbita la noi, ban.
geco (deco) in expresia nu zice mci geco" < (g)de uncle"
ko cme" ; sola opinca" < sarb Aolja (Tiktm) deoarece
Aoija ceased," > ban. sola ; nu trebue deci sa recurgem la
albaneza ca Weigand (27. XI. 1928) , consonantele nazale in
innba romana pe baza de cercetn personale de ionetica ex-
pel imentala (4. XII 1928) , Grafts in textele_n_o_a,stLe chi va-
loarea lui j (11 XII 1928).
Sever Pop Chestionarul pentru Atlasul linguistic al Ro-
maniei (1. XI, 15 XI, 22. XI, 29. Xl. 13. XII, 20. XII, 19-7, 17.1, 7.
11, 21 11, 28 II, 13 III, 1928)
S. Puscariu. eiedli < lat. pop *cicala cicada (Gmglea
ede cli. e onomatopee) (18. I 1927) , cam (dial anti, plur.
cane) genunchele piciorulm dmapoi la cal" < ung kony- (cf.
konyok cot") (2. II 1927) , lopatic , intr o ui eche" ar putea ft
*loquaticus (ca nebunatic, strulubanc, zanatic etc ) = loquax
-..vorbaret, flecar" , pipota (din pinata, cu a > o dupa labiate
ci onentare dupd suf. -ota) < 'pipita, postverbal din pipitare
(derivat din pipo, -are a ciripf, cf pirno, e, pipilo, -are,
pipilum, piplo, -onem, pipizo, -onem) cu sensul original de
pasilre mica" (Pipvogel) sau porumbna" i apoi cu aceeasi
trecere de sens ca pasare" > organ genital' cuvinte ro-
;
infinesti in ungureste porkura Waned depravata" < porc ,

kerek-rota < ung kerek math + rom roata , cserke cret"
< cerc 7 (1. III. 1927) , cesceva ceva, oarece" in Bucovma, nu
e ce + ci + ceva (Tiktin), ci ce stiu + ceva, ca arom. C'uAtu-
care careva" (8. III. 1927), despre H Schuchardt cu pritlejul
mortli lui (3. V. 1927) ; discutarea etimologiei propusa de Lau-
nan 51 Massimu copil < pupillus (1 XI 1927) , nominative
ai ticulate in funclinne de tocatzv, colos, coluz , un tel de gram"
< ins. kolosa spic" (s'a zis mai intilm gran colos grail -
spic, adica gram cu spicul mare) ; Nume proprn Reit (in Bran)
< ung Rtv ; Bantu (Mold ) < germ Roth (ca Tautu < ung.
Tot) (29 XI 1927) , vrarste < germ. frei + suf -i5te ? (Petro-
VICi propone germ. Freistelle) , cat:Amain bucat de lemn care
se pune subt butoaie cd sa nu se mi5te" prin metateza (*ca-
mataiu) ii disimilare (p - t > m -t) din capataiu 9 (31. I. 1928) ,
din Glosarul dialectal de St Pa5ca ; cori , a ocoli fanul", verb
derivat din lat. chorus ; Nures, nume de cane, cuprinde poate
aceea51 tulpina mur-, intunecat" ca si numele raului Mures,
a regiunei Maramures (cf. Marasti) i adjectivul murg ; pasti
a murdari cu excremente", derivat din pestis > *peaste >
pastit liana murclane nespdlata de pe corp" < pannus ?
stana loc de innoptare" (cf. si localitatea Stana in apropie-
www.dacoromanica.ro
902. RAPORT ANUAL
rep. Clujului) < sl. stana ; tare/ tort subtare de Dm& coloratA"-
< ung. tarka pistrit" ; tamparfa burat 1AbArtoas6," < tym-
panum , Muni a vagabonda", derivat din tAun, deci propriu ;
a o lua rasna ca o vita piscatri de trtun ; titcui < ung. titok
..secret" , pentru inteles cf. tinui = a sta de vorb ; turj
mAturrt veche", cf. ung. torzsolni a freca (podinele)" , tuie-
gi a fugi de frica batab.", derivat din toiag ; tretrece, asi-
milat din pretrece sau trans + traicere ? (14. II. 1928) ; arom.
laud crtrare` < ralla , tub, < sarb. tuliti (14. II. 1928) ; scoibrt
< coveus in loc de caveus ? , bag < *vago, din care e derivat
vagina teactl" ca ruo- ruma etc.), verb dispArut din cauza
omoninnei cu celalat vago(r) a umbla incoace i incolo" (13
III 19-8) , curcubeu ar putea fi circus bibit (in loc de arcus
Luba), cu asimilarea 1 u in u- u ca in cicuta > cucuta, secun-
dus > sucundus CIL. III. 8552, Delmatms-Dalmatia ; un caz_
interesant de aglutmare . sobrA Iuptele de de-asupra, mai
gras" (Ro(zia, Muntii Apuseni) < germ. 's Obere (20. III. 1928) ,
Raport 'lipra'rrrni7terrrehar-- discutate la Congresul linguist:dor
tinut la Haga (15. V. 1928) ; Locutiunea : ce dracu faci" (22.
V. 1928) , eantala < schema (29. V. 1928) ; Pozt(ia moale in
fonologia romand. (13. XI 1928) , Despre E. Herzog, cu ocazia
mortu sale (lb XII 1928) , Critic& asupra argumentelor lui
G. Weigand in legatuid cu elemente albuneze din liniba ro-
mama (18 XII. 1928).
Mario Rogues Liimuriri in legatura cu editia critica a
pieser Conul Leonida" de I L Caragiale patronunicul Efi-
mi(a , explicarea cuvintelor si expresnlor ,nevricoasa , mama
din popor , nunica m1cA `) (-8. II. 1928).
G Domenico Serra: a.piem. bosa<bacausas concas
ereas". Bosa e altri nll. relativi a depressioni, cavita del terreno-
derivati dal norne di vast recipienti , n11. piern Coazzolo, Coac-
solo, Quassolo (< covacjolu), Coazze (< *covacias),
Coartum., Cove) (< covariu), Quaid (< *covarile), Co-
varole (< *covariolas), Couazoie (*covacjora), con sig-
nificato relativo all' economia agricola della regione < a piem.
cora covone" (< coos liElA 179(3) non < cous cavita'
riferito a caverne, cavita, (1. II. 1927). ital. nord temolo, tu-
mel sorbus aucuparia" < *t. ra ulus (cf temetu m, t e -
mulentu s) (7 II. 1928) a novar. medales, ital ntedaalut afr
meaille < met ales, meta li a < meta acervus segetum" ,
herba (lama = herba dam 9 (20 III. 1928). Sul piern. mag-
na , zia" < amit a magna e altre voci affirm Della voce
tribunal e suoi clerivati dialett. ital e sui rapporti Ira la
basilica cristiana e la pagana (8. V. 1928). ital. tirare, fr.
tzi er < martyr a r e (22 V. 1928). Sul fr. coccarde e sull'a
fr cor orde segno d'infamm nel mechoevo" (20. XI. 1928)
Della piu antica attestazione nella letteratura ital. delle on-
gine del nome Valacchta. Sull'importanza storica
gine dell' a fr epico Codro, Gosdrod, nome propris di re sara-
ceni, derivato dal nome del re Cosroe e di Cordro, Coldrod re-
seraceno" < Cosroe Cordres Cordova" (27 XI. 1928).
I. 0. S t ef anovici Scoala foneticA englezA (7 XI. 1928) :
Limba engleza avancl o garnA vocaha atat de croinaticA" Ii
atat de greu de redat cu ajutorul alfabetulur latin, nu e de-
narare ca preocuparea fonetica are o veche traditie In Marea
www.dacoromanica.ro
RAPORT ANLIAL 903
Britanic Interneietorn $tiintifici at scoalei actuale sant Ellis
Bell (sec XIX), pe tememl arora a clatlit mai apot eel mai
t.31
de seaing dintre linguistn Angliet, H. Sweet, a cilrui activitate

tine si de sec. XX. Cel mai de seam& &titre foneticienit englezi
in viat e far indotalti Daniel Jones (dela Unrvercity College,
Londra). Scoala lui e inainte de toate piactic ti. ea se caracte-
rizeaa prin vizualizarea priln diagrame a formitrii sunetelor *I
mai ales prm cultivarea sistematica a urechii (ear - training").
C. Tagliavint Lexiconul latino-valach al lui Marsigli (6.
V 1927).
11. 1.I.1diutcc.i.
abhoteca Muzeulut Limbei Romane a avut la 31 Decem-
vrto 1928, 5441 opere in 7798 volume ; sporul fata de ann tre-
cutt const in
A. ( Analele Academici Rom Atte) . opere 23 volume.
C ( Calendare) . . . . . 11 opere 29 volume.
D. ( Dictionare) . . . 9 opere 21 volume.
Fg. (=-- logie gener. i linguistica.) 185 opere 192
volume.
Fr. ( Filo log. rom. st ist, ht. rom ) 83 opere 88
volume.
I = istorie, Etnogratie i gcografie) 57 opere 83
volume
L (_ Lit tom de la 1800 incoace) ;18 opere 28
volume.
P Liter. popular& i folclor) . 5 opere 5 volume.
R (= Reviste) . . . . . . . 17 opere 174 volume.
V. ( Liter romftn6 veche) 4 opere 4 volume.
Total : 399 opere 647 volume.
Colectia hr'ilor a ajuns la 110 , sporul fat5, de anul tre-
cut e de 50 de Mai
Toate cartile stint catalogate intr'un registru general, dup6.
materu, $1 intr'un catalog de fi$e dup6 alfabet
Donatium s'au prima de la Academia Roman& de la 15
Ianuarie 1927, Ong la 1 Octomvrie 1928 23 volume. Alte do-
natn Bibl de rInst. ft ane de hautes etudes en Roumaine"
1 v Soc filologica frtulana" 4 v.. E Gamillscheg 1 V. S.
Duldner $i A Panncratz 1 v , Jud $1. Jaberg 1 v , S. Pu..5cariu 2
v Th Capidan 2 v , Gh Adamescu 1 v , Tache Papahagi 1
v., Leca Morarm 6 v. pe ann 1923z7 $1 6 v pe anul 1927-28,
V Brilar 1 v., the Bgrbulescu 1 v , 0 Ghibu 1 v , Gh. Valsan
1 v , V Bologa 1 v , A Resmerita, 1 v , A. Popescu-Telega 1 v.,
Sever Pop 1 v I. Mu$lea 1 v , N. Georgescu-Tistu 3 v., N. Plop-
sor 1 v N Borzea 2 v , E. Novacovici 1 v., I Simionescu 1 v.,
Const. Economul 1 v., R. Paul 1 v Schimbul cu Dacoromania s'a
mat fricut cu alte 6 reviste
V. rerm nalat
I 31 D eenivrte 1928 : Director Se \ til Pu$cariu. Per-
orIalol ?Pfau nr7 at N Georgescu-Tistu, doctor In litere, astis-
teat , Sever Pop, doctor In htere, asistent , Stefan Pasca, doctor
in litere, prej u ator (in concedm do studn in stremAtate) , Oc-
tavia Todera4, student& in litere, preparatoare suplindoare ;
Lia Pu$cariu. student& In htere, secretara , Radu Paul, student
www.dacoromanica.ro
904 RAPORT ANUAL
in btere, secretar-biblzotecar,, Juheta Nitulescu, studenta in 11-

tere, practscante I; Maria Puscarm, studenta in litere, pe act"-
cant?, , Mihail Vonsza, laborant.
"VI. PnblIcatlunl.
Lipsa unei dotatiuni anuale indestulatoare ne-a snit s
amanam trpririrea Dacoromaniel" pana la achitarea cheltue-
lilor avute ell volumul IV. Acum volumul V apare pe dot ani
(19-17 1928)
In Biblioteca Dacoromaniei" nu s'a putut publica nimic,
din lipsa de fonduri.
Al treilea Chestionar, Rasbolul de tesut I", se va pune in
eurand subt tipar
VII. Sectffle Nnzenlut.
1 In Sectia Bzblzogratvcd N Georgescu-Tistu, ajutat de R.
Paul, a terminat Revista periodicelor" pe ann 1925 si 192,
care se publica in acest volum, si a inceput bibliografia minor
1927 si 1928.
2. Sectia Indtcelui eeneral, continua, subt conducerea Liel
Puscarm, cu extragerea pe fise a materialului cuprins in stu-
chile anului 1928 i in arni anteriori.
8. Sectza Thalectologica.
a) Anchete prat membrt corespondentl. La intaml chestio-
mar Cain]." au mai sosit rdspunsuri intarziate, astfel ca nu-
mrul lor se ridica acum la 670. Lista membrilor corespon-
denti la acest chestionar e publicata in acest volum pag. 241
271 Lucrarile facute in baza acestui material de Sever Pop
si Stefan Pasca s'au publicat in extras in acest volum (pp 51
.357) Tot din aceste raspunsuri si-au scos materialul pentru
lucrrtri de licenta la Facultatea de Litere d-soarele . H Marcu,
E Turuc,O. Hotea, L Papp, E. Rosculet, L. Spiridon si 0. To-
deras Materialul extras pe fise, se pastrtazA de Muzeu. Pentru
usurinta cartografiern unor cuvinte, pe 1s1 riga harta care cu-
prinde toate punctele de unde am primit raspunsuri (ct bar-
(ile la lucrarea St Pasca), Sever Pop a mai alcatuit una (cf
lartile la lucrarea S. Pop), in care s'au suprimat din cauze de
ordin tehnic (finid prea apropiate pe hartrt) unele puncte.
In al doilea chestmnar Casa" nuinarul raspunsurilor s'a
mai marit , cu totul sant 439. P. Nisca si 0. Toderas au facut
indicele alfabetic al comunelor si al membrilor corespondenti
Raspunsurile se extrag pe fise (Maria Puscarm) si for-
meaza obiectul unor lucrari de doctorat (I. Chmezu i P Nis-
ca). Cartografiarea punctelor s a frtcut de I Chmezu
Intre membrii corespondenti la acest chestionar avem : 218
invatatori, 86 preoti, 62 elevi de liceu, 17 studenti. 7 a gronorm,
5 profesori, 2 pensionari, 2 media, 2 economi, 1 functionar, 1
secretar comunal, 1 asistent univ., 1 brigadier silvic i 31 care
nu si-au mentionat ocupatia
Urmrttorn membri corespondenti au fost premiati pentru
Ktspunsurile bune date la acest chestionar : V. Cutcan, inv.,
Bont, cu 2000 lel , Gh. Bujoreanu, asistent umv. Bosanci (j-
Suceava) cu 750 lei ; N. Carmanus, preot, Fundata (j. Brasov),
www.dacoromanica.ro
RAPORT ANUAL 906
cu 750 lei , cu cate un exemplar din Dacorornania IV (partea

IT) General I Anastasiu, Bucuresti , I. Astileanu, Iclozel (So-
Ines) ; Nic H. Billanescu, Idriciu (Falciu) , S. Bichiceanu, preot,
Nerau (Tiniis-T) , T. Biltiu Dancus, Inv, Sapanta (Maramures);
M. Bodnarm, Buda (Cernduti); S Burghelea, inv., Secuiern (Ba-
cirri) , Stefan I3uzila, protopop, Poiana Ilvei (N5si1ud) , I. Cit-
ciuliL Cornetel (Putna) , M. Centiu, Sirnea (Brasov); G. Ciau-
sianu, prof., Craiova ; E. Ciorarm, Sibnu , P. Covaciu, mv., Se-
ln* (Arad) , I. Craciun, Aurel Vlaicu; E. Criticiunescu, Cralova;
Z. Critanu, prof Cerniiuti ; D Cutoveanu, Far-Aetna 13anului
(Doll) Gh Fierdscu, Pausesti-Otils;tiu (Valcea) , I. Fresnarm,
agricultor, Baea, Flticeni , I. Ghenadie, Secusigm (Timis); H.
litodi, stud lit, Cernriuti ; Dan Ivnescu, Poiana Mare (Dolj) ;
V Literat, prof. Fagriras , Sofrome Liuba, Maiden (Cares) , P.
Mateies, inv Brad (Hunedoara) 1) Medre, preot, Bala (Arad);
D. Mitric Bruja, Campulung-Moldova , V Mmsan, inv, Boldu-
i esti (Lapusna) ; 0 Nisca, inv Biiia , F. G. Ndulescu, Rain-
nicu-Vidcea , M G Paunescu, inv., Barca (Doll); I. L. Pavel,
inv., Runcul Salvei (Ndsdud) , P. Hossu-Longin, Inv, Vulcan
(Hunedoara) , 1 N. Popescu, Steanesti (Valcea) , I. Popescu,
Caulia (Durostor) , M. Popescu, Rotulesti (Bradul de jos); S. V.
ltaincu, Buzesti (Olt) , G Roman, inv Berinta (Satu-mare);
Scariat A 1, Bard-mesh (Dolj) , E. Simonca, Asuagiul-de-Sus
(SON); I Teodorescu, inst., latd ; T Terebentiu, preot, Galsa
(Arad) , T Tuehdii, tjuletea (Tutova), V Turtureanu, Suceava ,
P. Uglu?, inv., Gurahont ; M Ungurelu, inv., Merisam (Teleor-
num) , I V rigillau, Menisul-de-Sus (Arad) , Gh. Vasilescu-Zna-
goveanu, Brostem (Ialomita) ; Gh. Visom, prof, , Slatina (Olt);
f. Zaharia, Baduleasa (Teleorman).
b) Anchete pe let en Asistentul Sever Pop, reintois din strei-
natate, undo a facut studii speciale in acestii. directie, a facut
in cursul anului 1928 lucrarile pregatitore pentru ancheta pe
teren, in vederea Atlasului linguistic. A redactat pentru acea-
std. anchetd, chestionarul care s'a dilscutat pe capitole in sedm-
tele Muzeului. In vara anului 1928 a inceput, in regiunea Si-
bhulm, ancheta pentru a putea indrepta si completa chestionarul.
Cu aceast ocazie sa dovedit a membrn nostri corespondenti ne
sant foarte uttli in cautarea subiectelor i lamurirea impreju-
rarilor i particularitatilor regiunn ce se ancheteaziti. In urine
acestei anchete prealabile, chestionarul va primi o forma de-
Brialy:, Cand mijloacele financiare ne vor permite, voin in-
cepe imediat anchetele.
In vederea acestei anchete pe teren, E Petrovici, anstent
la Instatutul de fonetica experimentald, in colaborare cu Sevei
Pop, au stabilit sistemul de transcriere fonetica, care s'a discu-
tat in sedintele de la Muzeu (v. Comunic&ri).
Sectia de Onomasticd i Toponimie Ii va Incepe activitatea
in anul 1929, cand se va intoarce din streinritate Stefan Pasca,
care face studn speciale in aceastiti directie
Monogralale lingnistwe i Seam liomdndor de peste hotare
nau putut lua Inca fun% din hpsii de fonduri
www.dacoromanica.ro
906 RAPORT ANUAL
VIII. Gestianea financlaril.

1. Biblwleea gi. diverse.
intrate :
Budgetul pe 1927
Budgetul pe 1928 . ...
Suplement de budget pe 1927
Suplement de budget pe 1928
.
.
.
.
.
.
.
70 000
70.000
41.000
41 000
Total . 222.000 lei.
lepte :
Potnvit socotehlor dela Admmistratia
Unwersittn . . . . . . '222.000 lei.
2. Pentru Mobilier i aparat fo'ografic" am prima In 1928 suma
de 25 000, care s'a justificat pima Administratia Universitatii.
3. Publwakt.
Ingrate
Budgetul pe 1927 99 000 lei
Budgetul pe 1928 . . . . . . 99.000
Subventia de la Ministerin Artelor pentru 1927 150 000
Subventia de la Monsterol Artelor pentru 1928 150 000
Subventia de la Mimsterul Artelor pentru
cercetn dialectele . . . . . . 50 000
Ajutor de la Banca Nationa15. pe 1927 . . . 25 000 PP
Subverrtie de la Banca Nationala pe 1928 . 30 000 ..

Donatu. Banca Albina", Sibnu . . . e 2 000
Banca Aurora", Islils:ud . . . . 1 000
Creditul BAnatean Lugoj . . . . 500
Fondul permanet de la Administr. Universitatn 7.805
Din va.nzarea publicatulor I ...... 236.567 ,
Dobanzi la depunen 6 270
Total . 857.142 lei
levle.
Achitarea dato,lei pentru Dacoromania IV. . 396.162 lei
0 parte din tiparul Dacoromanni V. . . . 492 556
Ajutoare de studii . . . . . 26.825
Total . 915 543 lei
Gestiunea financiar pentru rstimpul de la 1 fanuane 1927 pan&
la 31 Decemvrie 1928.se Incheie la capitolul publicatii cu o datorie de-
58 401 lei.
1 Tinem sit multumim la acest loc celor ce-au cumprat

un numbir mat mare de exemplare $1 adeca : Ministerul Instruc-
Winn (100 ex.), Mimsterul SilnittAtii (30 ex.), Astra", Sibiiu-
(10 ex.), Banca NationalS. (4 ex.).
www.dacoromanica.ro
ADDENDA.
p. 223. Asupra rdghiei (rddie, redie), afarg de Viciu, Giosar,
131, care-1 derivg. gresit din germ. Rind, 0. de V. Caba,
zEdgyvdrmegye romdn nepe, nyelve s npkoltdszete.
Bcs, 1918, p. 92, cf. mai ales N. Dragomir, Din tre-
cutul oierilor mdrginenz din Sdliste sz comunele din
jur, in Lucidrile Institutului de Geografie al Um--
versitdlit din Cluj, vol. II, 1924-1925, Cluj, 1926, pp.
224-227. Rdghiu era un drept regal probabil de
aicit i numele: regie raghie dat de Statul un-
gar tuturor proprietarilor de vite, in baza arum ist
puteau paste vitele si in deosebi cale hber in
Transilvania sau le puteau trece si scoate din Tara -
Romaneasca impreuna cu toate produsele lor, fara
sa plateasca vre-o vama..." In Salagm cuvantul ne-a
venit prin ung. redia, (:dtja, idem, atestat la Szin-
nyei, MTsz., II, 262. Cuvantul unguresc deriva, dupa o
comunicare a lui I. Chmezu la Muzeul Limbei Roma-
ne, din lat. iegia 1. este atestat mai intaiu in forma
iegia intr'un document din 1640 cu sensul de salvus-
conductus" pentru ducerea vitelor la targ etc. (v.
0. Hermann, A inagyaiok nagy osfoglallcozasa, Bu-
dapest, 1909, p 181, *11 A magyar pasztorok nyelv-
kincse, Budapest, 1914, p. 171 si 251. N. D
p. 3-9, r 3 de sus, duprt witd, adde . 1C7 i(d, p. 329, r. 7 de-
sus dupit Sommerkorn" se va adauga : rut. girka,
ef Pascu, Rev Grit, 3-1929, p. 52, desi corespunde dm
punct de vedere formal, nu corespunde din punct
de vedere al intelesului, cuvantul rutenesc in--
semnand Hirschwurzel", herba amara", nu grau",
si demand impreuna cu teirkyj < v-bg. (or k . v.
Berneker, SEW., 232 N. D.
p. 338 r. 7 de sus se va adauga : C. in acelasi tulip si inde-

pendent, nu deja" Pascu, Rev. crit., 2-1928, p. 338
(v. data comunilcarilor) N. D.
p. 346 r. 14 de sus se va adauga Cf. si n. pr. Colceriu gi
culcer N. D.
p. 358, r 1 de sus, duprt me:Aesugari adde . (cf. Dia. Acad.,
I, 544. unde se dht un exemplu din Uricariul, XIV, 2,
a. 1766, si V. Bogrea, An. lust de 1st. Na(, 111-1924/25,
p 520-521) N. D.
p. 266, r. 1 de jos dupa 378, se va adauga : i ibovnic" (cf..
Pascu, Rev. Crit., 3-1929, p. 52) N. D.
www.dacoromanica.ro
908 ADDENDA
p. 363, r. 17 de sus, adde Cf. insil si ung. gyeszikel, ,gyeszi-

tel, gyeszetol, gyeszul a apdsh, a impinge, a imbolcli"
(MTsz, I, 754, MIV yr , in com. Vas si in regiunea Ba-
latonului), a Chan etimologie nu .stm sd se fi dat,
dar care ar putea deriv din slavul desiti (cf slovac.
desit' ,;schrecken, erschreckene, s -cr. desim, dCski
treffen", se sich wobei befinden" ; .bei der Hand
sem" , jemd begegnen, auf jemd. stossen", ap Ber-
neker, SEW , 188 N. D.
p. 372, r 13 de jos, inceputul, adde Taman =. N. D.
p. 406 s u. Ich giaube, dass inieitiu von mina, mierin we-
ingstens priniur, zu trennen ist theses, iem, unge-
rmscht bedeutend, gehort, wie P. schon gezeigt hat,
zu lat. mei us, jenes zu mei ala Anisel . die Witt; von
ochi mean `kastamenbraune Augen' ist vollkommen
verstandhch, da die Augen der Amsel tatsachlich che-
se Farbe haben (clunkelbi aun nach Friderich, Natur-
gesch S. Ant. Vogel S 17), danach dann mnerlesc `mit
Sehnsucht ansehen', da dunkelbraune Augen die he-
bencl-sehnsuchtige Deutung besonders zulassen. Auch
die Bdtg mci tulbure mci limpede' ist verstandlich,
vgl die bei Rolland, Faune pop 10A7 erwahnte poi-
tev. Redensart briller comme un melte dans on lau-
vier Citre terne, sans clat' (well eben der Vogel sich
gut zu verstecken weiss, von seiner Umgebung nicht
absticht) Daher denn auch das nueile1e ochte von
der matten arbe der Augen von dem Einschlafen.
Cihac s Bedeutungsatigabe wilt mei lii des y eux bleu de
cbel, bleu gris' ist wohl unter (volksetymologischetn oder
gelehrtenetymologischern) Einfluss von nuelzu ent-
standen. L. SPITZER.
p. 425 Zu a tuna `gerauschvoll emtreten', a-r tuna cwiva ceva
in minte 'es fallt einem unvermutet etwas ern', vgl.
dtsch. ci kommt (wie) hereingeschneit Bis zu gewissem
Grade konnte man vergleichen das afrz. luire `spingen',
aus urspr. Ilicken' nach Z. f rom. Phil. 44,726. L.
SPITZER.
ad p. 498 s u Este totusi un fapt care vorbe*te hotrit im-
potriva explicrirn lui Spitzer in dilalectul aroman se
zice la persoana 1 dm singular am avutd, am vidzutd
iar la persoana 1 din plural numai avem avuta,
etc ,
anem viclzuta etc , incat nu se poate admite ca, am
din singular ar fi la origine un plural Din aceastd,
midi am preterit explilcarea lui Meyer-Lubke (cf. ill
Schuchardt, Volialisinus III, 49), dupd care am s'ar
datora influentei albanezului kam S. P.
p. 501. Zu sp eres sehr deutlich spricht es nun H. Ammann,
Die menschlithe llede" 2 (1928) S. 15 aus, class eine
Mitteilung im strengen Sinne das Wortes niemals eine
bewusste Ilandlung des Partners zum Inhalte haben
kann, dass Satze wie du hast doch das oder jenes ge-
tan filch mimer als ein halbfragendes Erinnern, unter
Umstanden als em Auf-den-Kopt-zusagen' erweisen
werden, wenn nicht das Zeitwort em Urteil uber die
www.dacoromanica.ro
ADDENDA 90q
liandlungsweisen enthalt (z. B du host inich betro-

yen) Ihermit mag die eigentumliche Sondergestaltung
der 2 Ps. Sing. im Prateritum z B. des altdeutschen
starken Zeitworts zusammenhangen". L SPITZER.
p 522, col. b, randul ultim de jos, adde
Rogoz di p;.1 tiu
Ca ea ( i-a") haut rau N D.
p 583, r. 6 de sus adde D-1 prof. Th. Capidan, in Raper-
tunic Albano-liorndne (Dacoromania, II, p. 500), con-
cit particularitatea de a articula numele proprn
masculine, care se intalneste in gralul Arom'arnlor
dm nord, se datore,3te influentei albaneze. Totusi d-sa
crede cri aceastil particularitate a putut fi stra.romnii
Contributille de mai sus Intresc dem ilpoteza d-lui
prof. Capidan, cit articularea numelor proprn de germ'.
masculin a fost generala in limba romand, ipoteza
formulatit de d-sa mai intam in studiluI Oilainea voca-
Uvula?, in -le (Dacoromania, I, pp, 195-297). E.
PETROVICI.
p. 713, r 3 de jos, duprt din, adde A. Mei llet,
p. 716, r. 3 de sus, adde erlebte Rede", uneigenthch di-
rekte Rede". N. D.
p. 474 In cutu cu(uf Anruf an den Ilund' das Puscartu ana-
log puree/ > eel& aus einem *brecutu, von emem in
ilstrorum. biec 'Hund' erhaltenen Stamm, erklart,
mochte ich hinweisenn auf das auf weitem Gebiet ub-
liche Anruf wort fur den Rund, so span , cuz cuzi (Ce-
lestma, auto XII a pen() viejo no cuz cuz), mallorka.
cus kleiner Hund', venez (frizza Rundin', die ich mit
anderen Vertretern derselben Sippe Reinsta de NO.
esp 14, 245 ff. bespreche und zu denen Morawski mir
noch ern afrz quisse quisse ! quissel zitiert. Das
Wort gehort also hinem in den Zusammenhang
von `Lockrufe und Worschopfung' (Rohlfs, Z f.
fz Spr. 49, 103 ff.). Das -u = -u/ hat Puscarm sehr
schon als 'Anrufsforrn' erklart, die auch etwas 'Lc-
ckendes' hat, wahrend der Vokativ eine befehlende
Nuance enthielte L SPITZER.
www.dacoromanica.ro
1NDICE 1.
a) itaterii.
absolutul 682
accent (schilmbat) 408, 776, (rolul lui in fonologie), 771 5. u.
accentuare afectiv) 706, (forme atone) 541
accidente generale 792
acomodare 791
activ (verbe active) 688
adyunctiv 682
adnectiv, adnexiune 682
afectiv, afectzvitate 705, 706
aferezd 550
aglutinare 902
agramatism 679
agrar (terminologia a ) 827
tilbanezz (colonn a. pe teritoriu daco-roman) 751 5. u., (trei
straturi de imprumuturi din limba a. In romneste) 571, (Im-
prumuturi stralbaneze" adea trace") 751, (s netrecut In .)
760, (lips6 de rotacism) 791, (elemente albaneze) 902
allegro 896
alternanfd 770
analizd 678, (graraaticard) 700, (logic) 710, (formulare a-
nalitica u1terioar6) 685, (a sunetelor) 818
analogze 318, 391, 478, 479, 679, 690, 788, 792, (a. formelor ac-
centuate) 772-773, (gre5ita) 778, partiala) 784, (rezistent im-
potriva ei) 784
anchetd 895, (pe teren) 796
Ardeal (dialect din A.) 60
ananismul (la Gepizi) 826
Aromdni 529, 815, 823, 828, (antologie a.) 809, (aromanisme
in dialectul dacoroman) 808, (elemente slave In dialectul a.) 808,
(nurairi etnice) 840, (toponimice) 840
articol 404, (al, fem. ai, xi, 896, (li, ali) 897, (lipsa lui la
2.
1 Indicele a lost compus dup indicatille autorilor. Cuvin-

tele din Glosarul la studml lui S. Pop 5i formele dialectale din
lucrrile lui 5t. Pa5ca 51 G. D. Serra nu sant cuprinse in In-
dice.
www.dacoromanica.ro
INDICE 911
ubstantive urinate pe pron. poses.) 750, (nominativul -u) 580,

(slay isti) 579
articulare (a. vocalelor velare) 382
asimzlare 818, (i-u > u-ul 902, (v - b > v -v) 312
aspect (verbal) 682
asptratte (a vocalelor initiale la Romani ci Albanezi) 752
atlas linguistic 827, 828, 894
Banat (colonizari steine) 826, (graml din B.) 809, (cistern
lie transcriere) 828, 901, (stratul etnic autohton) 809
Basci 797-798, 807
basme (geografm basmelor romane) 817
baza de artaculatze 777
Bogomilz 3, 7
Bulgars 3, 4, (romanizati) 1, (au toponimie romaneasca.)
838
categozze (semantica) 694
catolic (propaganda c. in Moldova) 823, (episcophle c. de
Milcov, Suet ci Baia) 819
caz (teoria cazurilor) 695
Ciangdi 819, 896
czrcumstante 688
complement 712
comunzcare 721, 724
c omy ni catty 681
concordantd 778
confundare, confuzie 278, 279
conjunctie 713, (de *). dacd) 868, (din pronume relativ) 868
con3unctzv (sd fzbd, set stzbd, set mbet) 828
connexzune, connectiv 682
consonantism . c + e, z, 420, 797, cs > fs > ps 760, ct > pt
818 , f > v 208 ; g, gh > d 828, (alb.) d > # (3) 758, (alb ) # > g
758 , h 546 n. ; (alb ) k > 6 758, (alb.) k > k 758, k > t. 792 ;
I' > i 754, 1' > / 754-755, (alb.) I > r 751 ; n > A 793, n rotaci-
zat 299, 818, nerotacizat la Istroromani ci In texte vechi 790-791,
Ti > i 754, A > n 754-755, A + cons. > n + cons. 755, ns
797; pt 541 , amutirea lui r 548, - r > - t 408, I. 767 , sk -I- e,
I > ft 416, 418 ; 0 xt > ski 419 , v intervocalic pastrat 766, 792,
v-' > u 406 ; b intre vocale 833 ; sas. s > t 900; .alterarea
labialelor la Rornami din Albania 895 ; consonantele nazale 901
construc(ze (afectiva) 706
contagzune (la schimbarile de rostu e) 792
contaminare 477, 700, 894, 895, 896, 897, (hara + martoaga >
hartoaga) 195, (gat + galtan) 291, (zbarlit + vanturat > zbulturat)
295, (pipa + pecingine > pipmgeru) . 305, (bold + boaa > bol-
doace) 313, (grumuleu + gramada > grumudeu) 410, -(tuli
. .
www.dacoromanica.ro
912 IND10E
pitt > OWL) 421, (irtal. crocidare+ gracchiare > gracidare) 466
(lat amarus + germ. marjan > ama'r1) 767, (sintactia) 700,
(paun ung. toll > ung. pontoll) 895, (ung. kondas + godac
> conclac) 895, (de istov + tot > ung. gyistOt) 895, (ung. yen
+ rom. tata > ung. vintat) 895, (miezu + lat. limes > mie-
zuinri) 896, (-hartri + ung erszak > artag) 897, (sub - inflare
+ buza > bosumfla) 897, (fleara' + gura 7 fleurri) 897
cont./nut semantic 693
continuitate (a Rornamlor in Dacia) 799-800
coordonare 679, 682, 712
ci eftznism, (vechunea lin) 826
Crasoveni 1
cuvdnt 387, 690, 707, (dialectal) 809, (bolnav) 411, (flexionat
agramatical) 679, (cuvinte-propozitn geminate) 679, (rar) 828
Dacororndn 808, 896
decalc 428, 579, (dupa slay) 757, (ung dupii rom ) 895, (dupl
rom ) 896, (dup germ ) 897, (siirbesc) 900
dechnare 806, (semigraeca) 754
delabializarea (a lui o) 382
deno min a(l une (teoria ei) 702
derivat 282, (analogie din participm) 292, (schimba aspec-
tul cuviintului simplu) 790, (de la cal") 110, (de la iapa") 131,,
(de la tulpina singularulin) 110, (de la tulpina pluralului) 123,
(cistern derivativ) 773
desnahonalizare (a Scheilor) 8, 9, ( proces de d.) 32
dialect (cuvinte dialectale) 809, (deosebrri dialectale) 881
(fonetism dialectal) 828
dif erenfiar e 791, (formala a expresnlor de mutatiune) 688
directrune 694
diremd 712
discordan(d 713
simi I are 387, 542, 790-791, 799, 901, (d-d > r-d) 407,
(1-1 >1-r) 142, (totala a lui 1) 318, (pr-pr > pr-tr) 210, (r-1
1--1) 446, (r-r > r-d) 410, (r-r 7 r-1) 204, (total& a lui r).
410, 781, 798, (vocalicA) 771
clastin eke 279
Dobrogea (colonn germane) 813, (graiul din D.) 829
dublet 416
egocentris m 747
element (literar-estetic) 526
etimatogie populard 282, 408
etmc (predispoznie e.) 777
etnograpte 817, (medicalri) 818
cut' elitism 278, 309, 311, 314
www.dacoromanica.ro
INDICE 913
evocatie 678
expresie 721, 724, 898, (sintactia,) 688
f aze (formularea in f.) 684, 685
flextime 834
f olclor 812, (al Scheilor) 17 5. u., (fa,pte de f.) 523, (culegeri
de f.) 814, (alduitul cununili") 813, (bngtean) 812, 817, (aluse-
rul) 814, (antari de stea si colinde) 813, (antece pop. moldo-
venesti) 813, (credinte) 816, (descantece) 813, 816, (inmormantare)
814, (jocuri de copili) 812, (Junii) 816, (maramuresan) 818, (me-
dicm5, popularg) 816, (nuna) 814, 816, (partea sufletului") 813,
814, 817, (plante) 816, (poezile popu1ar5,) 812, (romtmesc) 815,
(sgrbtori) 812, (solomonari) 813, (sufletul mortilor) 811, (super-
stitii) 29, (zilele Babelor) 813
f onemel 681
f onetsc(d) 777, 818, (fenomen) 545, (sistem) 777, (scoaI5, f.
eng1ez5,) 891
f oneticd (experimentall) 831, (sintactic5,) 776, 786, 898
f onologie 681, 777, 818, (sistem fonologic) 777, 783, 786, 788
f ormd 692, (analizat) 687, (centra1izat5.) 687, (compus5)
693, (gramatica15,) 694, (semantic5.) 693, 694
f ormaltunt spontane 386
fraza 707, (f -simbol) 707, (cu un smgur termm) 712, (cu
doi termini) 712
functiune (adversal5.) 387, (semantia) 684, (teoria f.) 702
oalic (cuvinte de origme g. in latineste) 405
gen 682
genetic (definitia g. a propozitiunii) 684
genttiv (al numelor proprii) 580, (partativ) 897, (cu a/ < a
+ lu) 896
geografie (1inguistic5,) 405, 827, 828, (criterii geografice)
535 (metoda geografica) 535, (problema geografic5.) 535
Gemzi 805, (istoria lor religiloas) 826, (arianismul lor) 826
glosd 682
grad 682
grafia (textelor vechi) 901
gramatic 819
gramattcd 692, 708, 711, (aprioristic5) 691, (asociativ1) 711,
(fonologic5,) 711, (nescris) 773, 777, (purl) 691
gramatical (inteles) 690, (sistem) 777
gramaticalizare 719
Greci (elemente grecesti) 379, 805, 809
hiperurbanism 769. 776
Vacoromania V. 58
www.dacoromanica.ro
014 liNDICE
idealism 700
idee (dominantd) 693
idiotisme 392
imperfect 524
impersonal 696
impresiune (ca deetepttoare a iden sau sentimentului)
678
Infinitiv (urme) 524
influenfa (modernd) 2.83, (a Scheilor) 31, (Intro Romni i
0
Maghiari) 822
innoire 721, (ivirea ei in limbd) 701, (rezistentd impotriva
ei) 789, (sintacticd) 720
inrudzre (semanticd) 301 (etimologicd) 392
intelectual 705
infeles 692, 693, (gramatical) 690
inter3ectional 681
interjectie 693, 897
interlocutor (rolul lui in exteriorizarea gndirh pek.onale,
705
interpretai e (a materialului linguistic) 783, 788, 789
intonapie 713
ipocoristic 851
lstroromdni 809, (coincidente dialectale cu Dacoromnii
746, (ar fi Dacoromdm emigrati in Istria) 792
Italogreci 806
Jocuri de copii 812
Junii 816
latind 868, (balcaniicd) 818, (medieval) 896, (rolul civiliza .
tor al limbei 1.) 806, (vulgard) 806, 898
lege fonologicd 792, 807, 882, (fenomen psihologic) 808, (limite
extiinse dincolo de stadiul originar) 788, (regularitatea pi) 789
(rezistentd impotriva ei) 792
legile sunetelor 690
lexicografie 827
lexicolovie 708, 827
Umbel 683, 684, 691, 711, 807, 868, (a copiilor) 68t.., 693, (eincs
till) 719, (familitard) 704, 705, (forma ei interioard) 808, (for-
matiune sociald obiectivd) 808, (francezd, vorbit a. la noi) 901,
(intelectuald) 719, (omeneascd) 807, (pierderea el) 7, (populard)
806, (romaneascd, corectd) 869, (unificarea ei) 807
limbaj 684, (al bdtranilor) 152, 184, 209, (al cdrciumarilor)
178, (al copnlor) 711, 811, (psihologia lui) 706
lingutsticd (staticd) 711, (teoreticd) 706, (1. 0 foneticd) 818
locutiune 902
logic(d) 690, 692, (subordonare logicd) 712
www.dacoromanica.ro
INDICE 915
lux (de precizare) 749

Macedoromdn, v. Aroman
Maghiar (influee intre poporul roman si m.) 822, (in Mol-
dova) 819
manzfestatie 678
Maramuro (grain a folclor) 809, 818
Mdrgineni (dialectul lor) 809
Meglenoromdni 808, 809, (originari din Bilaor) 793
inelodie (a limbei) 690
metaf ord 277, 280, 289, (creatii metafonice) 313, (in sens
eufeministic) 311
metaplasmd (schimb intro clod. II 5i. III) 761-63
metatezd 792, 901, (balmlaji < ung. balzsam) 895, (boscorodi <
ung. *boszkorod-) 895, (calabas < ung. kabolas) 896, (harjate< ung.
hazsrt) 897, (pancete) 322
metonimie 277-78, 303, 305, 317, 322
mit (i preistorie) 817
modet (expresii la m.) 868
monoremet 712
morf emd 681
morf ologie 681, 834, (a verbului) 834, (afinitiiti morfolo-
gice) 392
Morlaci 800
Moti 815
mutatiune 687
neg attune (Intarirea ei) 415, (in functiune afirmativirt) 868
neogramatici 788, 789, 792, 881, 883
neologism 491, (erezia antineo1ogist6) 806
nercgularitate (la analogii si accidente generale) 792
nommattv (in functie de vocativ) 901
nume (proprii articulate) 579 s. u., (de botez) 581, 582, (ne-
articulate) 582, (articulate) 901, (de loc.) 894
numiri (etmice la Aromani) 840, (de plante) 894, (figurate)
300, 305
Oamlui-Tara (graiu) 803, 809
obiceiu (imprumutat) 19
omonimie 393, 902
onomasticd (prmcipii) 807, (si toponimie) 838, (schimbari
de nume) 839, (o. Scheilor) 15 s. u., (trac6) 884
onomatopee 405-406
optativ 897
ortoepie 818 .
ortografze 806, 840
Padur end 817
58*
www.dacoromanica.ro
916 INDICE
palatalizare (rom45.) 818, 819, (vest romanic5) 819

paleografie (album) 830 ,
paralelism 894, (fonetic) 390

participzu (in -et) 752
particule 682
pasty 868, 689
pdstori (ardelems in Principate) 814, 815, 818, 826, (in Muntii
Rodnei) 815, (basci) 812
patologze 881
patronunice 576
persoana (3 pentru 2) 748-50
pescari (mediul vietli pescresti) 528
plante (in poem, poporalg) 816, (numiri de pl ) 894
plural (ambigene in -e i -it) 775, (duble) 306), (in -uri) 394
poezta popula a 812
Polons (influentil po1on6) 826
postverbal 901
pozitie (accentuatri) 391, (rnoale) 777 s u , 902
pozitivzsm 683, 700
predicat 682, 712
predicativ 682
prefixe (lat. ad-) 781, (disparitia prefixelor) 757
prepozztri 713
pronume (posesivul lipseste la cuvinte exprimitnd raport
de inrudire) 749, (relativ devine conjunctie) 868
propagare 411, (r) 410, (regresiv6) 297
propozitie 678, 681, 695, 696, (definitia ei) 685, 687, 704, (deo-
sebire fat6 de cuvnt) 689, (formarea ei) 685, (formarea ei In
limba copnlor) 678, (mtentia de p.) 690, (primitiva.) 688, (repro-
ducerea ei) 685, (teoria ei) 678
protestantzsm, 900
protezet (a) 753, 780, (i) 780, (s) 210
pszhologie 708, 720, (a limbn) 692, 706, (subiect pathologic) 693
pur logic 691
raport-relatiune 687
reactiune 678
reformattune (episcopi) 820
relatiunt (asociative si de dependent5,) 679, (tipul de r ) 687
relativitate 682
reprezentatte 678
reventre (la stadiul sonic vechru) 770
rezistentil (impotriva analogiei) 784, (impotriva inovatli-
lor) 789, (impotriva legilor fonologice) 792
ram (cantitativ) 806
Romani 826, (n evul mediu) 900, (in Albania) 895, (irk
www.dacoromanica.ro
'INDICE 917
Banat) 826, (din Bihor) 832, {clun Carpati) 896, (lAngl Bratislava
in sec XII) 896, (peste Nistru) 831, (nomazil) 809, 816, (in Penin-
sula Balcanicil) 809, 820, (in Serbia) 523, 534, 535, 552, 821, 824,
(Intre Vidin si Tirmoc) 820, (formatiunea limbei r. Intre sec.
1II-IX) 809, (originea R ) 826
romanism 884
romanticz (italleni si romni) 825
rotacism 299, 818
Ruteni 543
Sasi (limba romAng la S.) 809
schimbare 686, (de termmi) 278, 305, (sintactia analogicii)
700
Schei 1 $. u.
Secui 819, (au toponimie romneasa) 838
semanticd, semantism, semaszologie 477, 543, 692, 693, 707,
868, (annitilti semantice) 392, (atmosfera semantic6) 543, (a-
tractie semantildt) 303, (categorii semantice) 694, 695, (continut
semantic) 693, (desvoltare semantic6) 483, (elasticittate se-
manticti) 549, (form6,' semantic6) 693, (functiunea semantic5.)
694, (inrudire semanticii) 392, (intindere de sens) 279, (seman-
ttcg. poeticg) 543, (semantism strromn) 868, (sens social- agrar)
545, (teoria sensului) 702 ; bufnitg - sperietoare de copii 405,
cobor - fug repecle 423, curat - luminos 407, dau peste - gli-
sesc 757, fac zgomot - m'a" nApustesc 424, fluiditate - urdoare
411, munte - p6dure 757, produc zgomot - cobor 423-425,
suflu - nflu 758, tr6snet
sememet 681
- om s6rac 757
semologie 681
stlabd (s. irutia15, cade) 438
szmbol (simbol-frazg) 707, (simbolic6) 707
.s.rilmt (de organizare) 788
sincoptt (a) 759
sznecdoclt 277, 278, 284
sznonime 868
sintagmd 679, 693, 696, (forma ei) 695, (s. si propozitie)
696, (gramatia sintagmaticA) 711
sintaxet 678, 681, 693, 707, 708, 720, 723, 868, (definitia ei)
702, (descriptiv) 694, (expresie sintacticg) 688, (flexionallt) 679,,
(indoeuropeand) 697, (innoire sintacticA) 720, (astorict1) 702, (lo-
gica) 720, (metode sintactice) 703, 707, 708, 805, (neflexiona15.)
679, (probleme de s.) 868, (stalisticA) 720, (s. si lexicologie) 703,
(s. si morfologie) 703, (s. si sti1istic6) 703
sintezd 678, (formulare sintetia) 685
www.dacoromanica.ro
918 INDICE
*tem (derivativ) 777, 783,

773, (fonetic) 777, (fonologic)
786, 788, (gramatical) 777
Slam (elemente slave) 806, 809, (elemente slave in dialectul aro-
man) 808, (suprapunerea unui cuvnt slay peste o tulpinti. de
origine latin5.) 423, (unitatea lor liinguisticX) 806, (paleoslavul o-
$i rom. ti) 382
spiritualism 684
sta (filosofia lui) 868, (indirect) 714, (indirect lther) 714
stilistic(d) 720, 868, (figuri) 276? (probleme) 869, (prospe-
time) 746
strdromdn 776, 777, 778, 779, 786
subject 682, 712, (psihologic) 693, (al verbului impersonal)
712
subordonare 679, 682, (derivatului fat 5. de cuvntul pri-
mitiv) 773, (logicg) 712
sufix 545, (adjectival) 121 123, 133, (adverbial) 124, 134,
(augmentativ) 116, 132, (colectiv) 122, (compus) 124, 134, (duni-
nutiv) 110, 124, 125, 132, (nomina agentis) 123, 134, (simple) 131,
(schimb de s.) 221, 305, 310, 311, 897; (bulg. -o, -jo) 483, (ital. -ile) 451,
(lat. -Ile), 761, (lat. -oneus) 576, (lat. -ulum) 409, (lat. -ellare) 897, (bulg.
-ja, -jo) 900, (slay. -oje) 576, 577, 578; - romne*ti: -ac 310, -actu 383,
-di 897, -diu 300, - di 295, -aldu 311, -an 116, 133, -andru
117, --dims 230, -ar 123, 127, 163, 383, 410, 761, -are 325, 761, -a$ 123,
125, 128, 168, -d$teu 122, -atic 310, -dturd 216, -du 117, 191, 315,
-cd 755, -cea, -ciu 839, -ea 900, -eald 325, -(e)an 72, 546, -el 125,
-eazd 896, -e$ 197, -esc 121, 124, 128, 133, 577, -e$te 124, 129, 134, -et
129, 234, -ete 763, -eteiu 122, -etic 310, -icd 132, 383; -icicd 282,
-icos 223, -ie 129, 325, -Ind 790, -ior 125, 126, -2,$or 111, 124, 134,
-if te 901, -itd 132, 383, -iu 408, -iune 790, -man 545, 546, 547, -nic
423, -oaicd 118, 134, 156, -oare 411, -oc 118, 133, -oiu (-ofiu) 119, 314,
133, -os 121, 123, 134, 220, 900, -oqea 135, -otd 901, -oteiu 111, -re
524, 527, 799, -$or 762, 898, -$oricd 136, -forind 136, fulicd
137, -tor 197, 762, -uc 111, 125, 132, -ucean 111, -mu 782, -u/ 295,
580, 839, -ulean 111, 135, -We; 111, -u/uc 135, 527, -un 761, 782,
-une 761, -u. 72, 112, 126, -u$cd 135, =wand 135, -ufel 113, -wicd
135, -u$or 113, 135, -(u)qorea 136, -u$tet 122, -(u)fund 137, -ut 114,
126, 132
termin (agricol) 578, 827, (creOin) 884, (cultural) 317, (mi-
litar) 478
gan (cuvinte de origme t. in romitneW) 810
timp 682
tip (de mutatiune) 687, (de relatiune) 687
topicd 713
toponimite (aroman5.) 840, (pstreazI cuvinte disparute din
www.dacoromanica.ro
INDICT 919
graiu) 896, (romaneascA din 1688) 897, (romneasc in Bulgaria)

838, (romilneascX la Srtcui) 838, (trac5.) 284
Traci 884, 885
tradifionalism 825
transhumantet 533
triplet 417
tulpina 772, 773
Ungureni 537
vocalism (P influentgaza asupra vocalelor palatale urmg-
toare) 764, (grec. 7) > lat i) 419, - romnesc : a > a 771, 772,
778, a > e 764 s. u., 785, 787, 788, (dupl cl, gl) 778-79, 789-90;
ao > au 897, au > o 897; a > a 828, a > e 776, (istror.) 774;
a > e 784, (durd k, g, inainte de accent) 783, (dup r) 408, (dupg
rl) 769; a > o (dup6 labialg) 901, (in slavoneste) 382, a > 9 392,
a > u 768; a (+ n,m)> a (+ n, m) 389; a > i (dupI k, g, inainte
de accent) 768, (urmat de n) 785-86, d > u (urmat de n) 782,
e > a (initial) 780, e > a 786, (dupg labile) 783, e > ea 772,
778 , e > z 391, 771, 772, (neaccentuat) 391 ; e (scurt
accentuat) > ze 772, e (final) dispare 760; ea> a 769; z > a (dui%
r) 408; ye > i 408, z (initial) &spare 780; ie > e (dup r si n)
765; to (aton) > o 545; iu > z 790; o (in hiat) 383, 384, o (slav.
neacc ) > a 382, o > oa 772, 778; oa > a 828, o+o>o 388, o > u 771,
778; u > i (dup5, cl, gl) 790, u intercalat (intre doi m) 753; it (slay)
> u (in rom. si alb.) 894
vocatto (nominativ articulat in functie de v ) 745 s. u.,
(in -ule) 748
2,07 ba 684, 711
vorbzre 684
izond de contingenfel 290
1)) Anton' ;:i titInri.

Abas A 818; Absil Th. 804; Adam Ion 872; Adamescu Gh.
903, Actelung 2; Aderca F. 844, 869, Ahlmann Erik 804; Alceste
878, Alecsandri 533, 538, 539, 821, 841, 862, 877, Alexandrescu Gh.
862; Alexandrescu Grigore 842, Alexici G. 876; Almanach roma--
nese vechm 831, Ameho S. 830, Amlacher 3, Amman Hermann
804, 806, 807; Anagnosti 811, Anecdote populare 873; Anghel D.
842; Anghelescu Paraschiv 866; Antologhion 833; Arbore Alex.
808, 809; Arghezi 827, 869, Asachi G. 842, $58, 873; Augier E. 856;
Avakian Gr. 819, Azarie (Sbornicul lui) 1710, 832; Azario 435.
Baca.ntele 878, Bacgoanu C. 837; BAcil loan 861; Bacmschi
I. 834, 868, Wad'arati 901; Badaut5, Al. 837, 856, 857, 869, Badescu
Scimone I. 851; Baiculescu G. 819, 844, 851, 856, 870, B6116. Ion
819; BMaceanu 839; BM'acescu 839; Balan Teodor 819, 829, 856;
Blilan V. 903; BMcescu Nicolae 839, 842; Balassa B. 814; Bally
Ch. 704, 714, 716, 718, 719, 805; Balzac 863, Banciu Axente 840,
www.dacoromanica.ro
920 INDICE
868; Banescu N. 835; Banville Th. de 856, Barbulescu Me 903;

Baritm Gheorghe 843, 855, 862, Bar lea 817, Barnovscht D. V.
869; Barnutm G 843, Barnutm I. 825, Barnutm Snmon 843;
Barseanu A. 37, 834, Bartoh M 435, 745, 768, 792, 805 827, 891,
Bat-List]. C. 444, Beck Ernest H. F. 712, Behaghel 0. 717, Bell 903,
Belthman Al. 870; Bena A. 809, Benker 900, Banknerm Martha
900, Benckner Paul 900, Bengescu G. 803, Berarru C. 859; Be-
rechet St. 819, Bertolth V. 396, 454, 798, Bertolotti 432; Bertoni
G 433, 434, 436, 444, 448, 454, 804, 805, Besitzer 545, Bezdecht .St.
835, 831, 857, 877, 878, 894, Bianu I. 849, 830, 834, Btanu-llodos
833, 334, Bichigean 877, &lay A. 805, 819, 820, 840, 860, 870, 871,
Byhan A. 579, 799, Blega 868, Blagoe 543, 529, 530, 1ialler-111m
A. 445, Blaz H. 859, Blazian II. 846, Bocanetu Alexandru 827,
13odenstedt Fr. v. 848, Bogdan- Dula Gh. 69, 99, 812, 820,
835, 841, 843, 846, 847, 851, 852, 857, 859, 862, 870, Bogrea S. 840,
13ogrea V. 142, 145, 180, 189, 208, 227, 2280 236, 302, 400, 413, 576,
757, 810, 812, 814, 820, 826, 835, 837, 840, 870, 890, Boitos 0. 806,
859, 865, Bologa Valenti 553, 894, 903, Bologa Vastle 866; Bohn-
tmeanu D. 843, Bondarul" 873; Borghezio G. 432, Borsianu A.
812, Borza A. 827, 894, Borzea N. 903, Bozic, P 874; Botez 862,
870; Botez 0. 843, 863, 865, 870, Brancoveanu Constantm 822;
Brancovrci Gh (Cromca) 820; Brandstem W. 713, 804, Branisce
M. 885, Bi amsce Dr. V. 852, 859, 885, 886, 887; Bratescu C. 838;
Bra'tescu-Voinesta I Al. 844, 858, 867, 869, 872, Bratianu G.
838, Bratu Gh. 835; Bratu T. 878, Breazu I 894; Brentano 690,
841; Brinkmann II 875; Brownok I. R. 860, Bruck J. 805, 810,
Bruckenthal 843, 870; Brondal V. 797, Brunot F. 704, 709, 717,
Brzeski N. 832; Bucuta E. 744, 802, 820, 827, 835, 836, 841, 857,
858, 861, 683, 867, 878, Bucvanu" 833; Buda]. Deleanu 814, 844,
877; Bugnaru T. 842; Buhler K. 677, Bulat T. 830, Bulat Dr. K.
276, Bustuoceanu Al. 867, 879, Buta N. 835; Buteanu A. 874.
Cacavela 822, Cacovianu 875, Calendar" 832, 833, Calm 853;
Campineanu 824, Candrea-Densustanu 407, Candrea 1. A 139,
449, 753, 754, 763, 771, 772, 773, 792, 794, 797, 808; Cantacuzine Charles
Adolphe 876, Cantacuzmo C Stolni-ul 858; Cantai ea can-0.1-1-
).0r" 874; Cantarea Romarnei" 862; Cantecul Dunrii 523,
524, 526, 528, 533, 536, 537, Cantemir A 843, Canternir C. 846,
Canterniir D. 845, 846, Caperan J. 877, Capidan Th. 61, 279, 745,
748, 795, 808, 812, 820, 822, 827, 828, 839, 894, g03, Caracostea 533,
535. 852, 856, Caradja I Const 845, Caragiale I L 844, 846, 854,
856, 858, 872, 902, Caragiale M. S 860--Ca-F-rdifir802, 813, 817,
844, 846, 863, 871, 877, Carducci 869; Carra J L 876, Corso B. 817,
Carte de tudecata" (Mitropolitul Ftaret) 833, Cartojan N.
745, 830, 831, 859, 875, Costano V. 849; Catana G. 31, Catava-
ster" 833, Ceaslov 1731, 833, Cerna I 846, Cerna P 846, 872,
Chendl 846. 847. 852, Chmezu I. 801. 895, 904. Ciclopul 878, Cthac
406, 420, 422; Cyartoryski A 820, 824, Ciobanu St. 845; Ciocu-
lescu 5. 871, Ciparm T. 2, 483, 555 794, 814; Ctura A 837, 840,
Cldat L. 717; Codarcea I. 835; Codex Cohalmiensis 833;
Codicele de la Neamt 1757, 832, Codlce13 prtheagului Gheorghe
tefan 830; Cohen M.806; Collinson W. E. 805; Cometa" 859;
Comnena Anna 839; Conachi 77, Constant E 877, Constantinescu N.
864; Constantiinescu P 837, 838, 846, 853, 856, 858, 863, 865, 867, 871,
Constantinescu Delabaia 835; Conul Leomda 902; Coresi 900;
Coriolan 824; Cornea G. 870; Coebuc G. 847, 848, 872, 877,
Costricheecu M 830, 831, 840, 845, 877, Costea I. 894, Costm
www.dacoromanica.ro
INDICE 921
:Mixon 826, 847, Craciun I. 802, 847, 894; Crainic Nichifor 871,
872, 876; Creangil I. 849, 850, 893, Credinte" 853, Chrestomatia
1 omaneasca 819, Chrestomaucul romanescu 819, Creteanu G.
862, Crezul" din veacul al XVI-lea 833; Cridim 867; Crtiov 873,
Croce 724, Cucu D I 827, 863, 865, 867, 871; Cuza A. C. 84,
853, Cvijie 3.
Dalnja Pah. 846, Ddianu E. 820, Daicovilci C 894, Da la-
metra 828, 829, Dame Fr. 300, 482, 753, Dante 848; Darie I.
871, Darmesteter A. 277, Darmesteter Fr. 279; Davidescu N.
871, Debrunner Al. 805, Decei A. 877, Delacroix H. 711;
Delahaye H. 812; Delavrancea B. 850, 859, 872; Densusianu
Ov. 139, 212, 410, 449, 533, 553, 753, 763, 771, 772, 773, 774, 789,
790, 791, 792, 793, 794, 797, 804, 808, 809, 810, 812, 850, 868, Desor-
maux C. 452, Descrierea Moklovei 846, Deutschbein 691, 723,
805, Dialoguri greco-slave romanesti 828, Diculescu C 209, 279,
378, 413, 449, 548, 754, 805, 826, 894, DMia Al. 842, 870, Dimitriev
873; Dionisie Eclesiarhul 824, Dittrich 691; Divms comedia
848, Dobrota E. 812, Dome," 853; Dome si L'acrimioare 841,
Domaschke W 276, Domnita Rosanda" 857; Dongorozi I. 860;
Dornci A 837, Donici L. 836, Draganu N. 61, 145, 162, 173, 176,
177, 193, 200, 214, 215, 223, 230, 279, 305, 308, 311, 323, 770, 823, 830,
834, 835, 838, 839, 848, 868, 895, Dragnea M. 842, Dragnea R. 842,
Dragomir S. 809, 822, 826, 835, Dragomirescu M 841, 871, 872,
873, 876, Dragoslav I. 892, Drouhet Ch, 841; Duldner S. 903,
Dumbrav6, Bucura 836; Dumitrache Cromcarul 821; Dumitrawu
N. S 813, 817, 828, Dumiltrescu I. 812; Duren intibusite" 863.
Ebner Eschenbach M. 848, Echtilibrul intre antiteze" 857,
Ecanomul C. 903, Eder 2, Egmont 878, Eijkman L. 818, Eisner P
873, Elefterescu E 812, Eliade P. 844, Ellis 902, Emmescu 851
852, 853, 854, 855, 856, 872, 877, 893, Eminovici H 854, Endel P.
840, Enescu E. Z. 894, Enthologhion 833, Eterila" 822, Euripide
878; Evolceanu D. 877
Fabri J. E. 840, F,clia de Pasta" 846; Falcucci F. Ds 453,
454, Falk Hj. 805; I-ant:Ina Blanduziei" 856; Faptele Apostoli-
lor 831; FAt - Frumos din Teiu" 853, Faust In romaneste 878;
Favero AL 432, 894; Ferenczi Al. 862; Feresnariu S. 828; Fierescu
C. 842, Fthmon N. 875, Film N. 62, Filitti I C 821, 830, 837,
Flechtenmacher Chr. 822, Flondor 887, Flaubert 863, Florescu P
871, Florian M 871, Flormescu A 894; Flora 840, Floru I. 802
803, Forchhammer J. 818; Fort C. D. 808, 809, 870; Foti I. 808, 877,
878, Fotino M 803, Foulet L. 868; Frncu-Candrea 30, 482; Frail
L. 438, 439, Friedwagner M. 745, 805, 818, 880, 881, 882; Franye Z
853, Frola G. 438, 449, Funke 0. 806, 8C8; Furtunil Econ. 810
849, 862, Fuss NI. 555.
Gal K. 868; Galaction Gala 853, 865; Gamillscheg 405, 763, 799,
903, Gene 853, 860; Garleanu E. 856, 861; &aster M. 753, 876;
Gennep A. van 817; Georgescu I. 813, Georgescu-Tistu N. 801, 820
821, 897, 903, Gherasim V. 809, 882, Gheorghita, A 849, Gheor-
ighiu A 835; Ghergartlu L. 860, Gherea I. 872; Gherghel 801, 894
German T. 809, 813, Getzler A 745; GhibAnescu Gh 827, 828,
830, Ghibu 0. 831, 837, 887, 903, Ghica I. 846, Gillaeron 535, 79f,.
797, 806, 812, 881, Ginneken I. J. von 801, Gioia E. 823, Giuglea.G
92, 121, 183, 229, 314, 413, 535, 754, 759, 764, 765, 767; 774, 821, 897; Gni-
glea-Vidsan 31; Gjurescu C. C. 821, Goethe 878, Goga 0. 821, 853,
856, 870, Gogol 844, Goldis V. 853, Golestn 857; Gomolu 818; Go-
roVei A 48, 813, 814, 817; Gorun I. 868, 869, 871, 878; GrAmadg, N.
www.dacoromanica.ro
922 IND IC E
810, 839, Grgmada. I. 36; Grammont M. 818; Graur 235, 810, 839;
Grebenscicov 878; Grecu V. S. 872, 877; Grnier A. 883; Griera 806;
Grigoras S. Era. 845; Grimm P. 878, 894, Grozescu I. 831; Guar-
nerio P. E 433, 434; Gughelmmi D. 436; Guilart I. 553, Gyorg I.
803; Gyulai L 830.
Haas 719, 778, 806, Hagi Tuclose" 850, Hand M. 823; Hanes
V. 843, 846, 877; Hangherlt C. 821; Haret S. C. 858, 863; Hasdeu
B. P. 413, 794, 856, 857; Hatzfeld 805; Havers W. 745; Haust I.
811; Heine H. 878, 879; Helbig 760, Heltmann A. 840, 846; Herdin
E. 717, Herescu N. I. 872; Herzog E. 745, 761, 764, 774, 801, 809, 882,
887, 902; Hienz Dr. H. 803; Hirscher 900, Hodos A. 865, 876; Ho-
dos N. 803, Hoeg C. 548; Hogas C. 871; Hoffmann I. B. 704, 801;
Homer 877; Honigswald 806; Horatiu 872; Horning A. 463; Hor-
wath W. 839, d'Hauterive 876, Hotea 0 904; Hotnog T. 839;
Huger 0. 801; Hugo V. 856; Humboldt W. von 684; Huss R. 811,
839; Husserl E. 691.
Jacob R. 860, Ibralleanu G. 841, 846, 863, 870, 872, 876,
Ibsen H. 877, Icunom 811; IenIchescu Gh. 850; Iftgenia in Tau-
rida 878; Indeletnicire despre buna murire" 833, Infernul 848;
In slujba pàcei" 844, Intrebarea crestineascg" 834; Ioan de
Prislop ot Belgrad 820, 832, Ion a liii Todericgt din Cotaxgas 828,
Ionescu Al Sadi 802, 803, Ionescu C. 865, 873; lonescu N. 862;
Ionescu-Darzdu E 820; Humor 832; Iordchescu C. 853, Iordachi
V. V. 846, Iordan I. 745, 780, 805, 835, 839, 868; Iorga N. 553, 802,
813, 814, 818, 822, 831, 838, 844, 845, 846, 854, 857, 858, 863, 870,
873, 877, Iosif St. 0. 858, 859, 877, Ipsen G 801, Irmieu Cora b36;
Isaceanu I. 814; Isopescu C. 831; Istoria Ieroglific5. 845, Istoria
impermlui otoman 845, Istrati C. 857; Istrati P. 876; Isthvanfi.
N 814; Iovitia I. 831; Izmailov 873
Jaberg K 805, 828, 903; Jagid 890, Jakobson R. 777; Jakotgt,
M 878, Jancs6 E. 840, Jarnik H 404; Jespersen 708, 710, 717,
807, 808, Jireek 3, 4, 7, 14, 23, Jaw M. 840; Jokl N. 752, 757, 760,
801,*807; Jones D. 903; Jordan L. 805; Jud I. 798, 805, 828, 903;
Junimea 836, 853, Jummea roma.ra 842, Junker F. I. 683, Junt
A. 717
Krizso K 803, Kalepky Th 716; Karadja C 822, 831, Karg I. 818,
Karterska Maria 857, Kastil A 806, Kautner S. 554; Keller G.
853, Karceoskij S. 777; Keresztury - Olteanu Al. 822; Kiriacescu
N. 813, Kirileanu G T. 416, 813, 814, 835, 838, 849, Kirileanu S T.
836, 891, Kisch G. 400, 839, 890, 898; Kiss P. 877, Klein K. K. 809,
822; Kogalniceanu I. M 830, 859, Kraemer 812; Kristoff G. 814, 840;
Kriza I 822, Kunich 852
Lacea C. 61, 279, 395, 404, 745, 826, 834, 900, Lalescu Tr.
822; Lamartine 841; Lambrior 27, Lanuess 717; Lapedatu A. 822;
Lascarov - Moldoveanu 860, 863; La Steaua" 853; Laurian si
Massimu 901; Lazgr Gh. 859, Laza'reanu B. 836, 848, 854, 857, 873;
Lrtzrtrescu E. 854, Lefeuve A. de 870, Legenda lui Avgar 830; Le-
genda liturghiei 833; Legenda Troadei 831, Legrand E 717;
Lemeni Episcopul 822, 843; Lerch E. 698, 716, 805, 812; Lerch
G. 716; Leskien 890, Letopisetele Moldovenestio sense slavoneste
832, Letopisetul de la Bistrita 819; Letopisetul de la Putna 819;
Levi A. 426, 430; Lindsay W. M. 427; Lipneanu M. 889; Lips M.
714, 716; Liturghie 833, Liturghier 833; Loewenthall 811; Loghin
C. 825, 873, 874, Login - Hossu 81.4; Longa G. 445; Lorck B. 716;
Lork S. 806, Lovas Fr. 831, Lovionescu E. 825, 869, 870, 871, 874,
www.dacoromanica.ro
INDICE 923
876; Lonnsky Gr. 845; Lubben A. 451, Luceafrul" 851, 852, 853;
Lucian C. 809, 812, 817, 838; Lupas I. 822, 823, 831, 832; Lupascu
D. P. 45, Lupeanu A. 809, 814.
Macedonski 892, Mayer T. 836; Mathauca N. 823; Maiorescu
I. 579, Maiorescu T. 843, 844, 849, 853, 854, 856, 860, 862, 863, 892;
Mantuirea p&catosilor" 832, 833; Manuscripte 829, 831, 833, 834;
Mandrescu 21, 482; Manescu C. 483; Maniu 869; Mann' A. 877;
Maim I. 843, 858; Mano H. 841; Manolev 871; Mara" 865, M6rti-
pineanu 854; Marcu A. 744, 823, 825, 841, 874, 875; Marcu H. 904;
Mareti4 890; Marian 292; Marian L. 803, 848, 857; Marian S. Fl.
40, 44, Marinescu A. 823; Mannescu C. 838 900; Markt A. de
829, Marschall F. H 822; Marty 690, 808; Martian I. 830; Mar-
melluc D. 835; Marouzeau I. 706; Massia 434; Mateescu G. G.
900; Mateevici Al. 860; Maxim Gh. 858; Mazaris 840; Mazzi A.
459, Mediu A. 441, Mehedinti S. 860; Mehedmteanu S. 869, Meil-
let A. 710, 713, 719, 806; Meyer G. 409; Meyer-Lubke 405, 407,
411, 419, 719, 745, 763, 765, 794, 798, 806, 818, 868, 882, 883; Meyer
W. 794, Meissner C. 837, Menmken F. 717, Mrime 840, Merin-
ger 881, Mesterul Manole in hiteratura bulg'areascg 873; Metes
St 814, 818, 823, 826, 864; Micu-Klein S. 860; Mihtilleanu 828;
Miklosich 2, 3, 423, 483, 579, 794; Mu lett 1, 2, 3, 6, 7, 9, 11, 13,
14, 16, 19, 23, 24; Milescu 861, Mina 16, Minea I. 823, 825, 832,
845, 847, 866, Minulescu 869; Murea A. 842; Morita 812, 815, Mi-
logul" 850, Mocanu I. G. 849; Mocioni M. 886, Moga I. 823, Mol-
clovan G. 'A, 843; Moldovan Micu I. 814; Moldovan M. 2, Mol-
dovanu C. 873, Moldvai Gr. 843; Moha I. 11. 828, Molitvelmc Buc.
1764, 863, Molitvelnic Iasi 1754, 833, Molnar Pluarm Joan 82;
Maupassant 863; Moranu Leca 579, 795, 803, 806, 816, 828, 822,
834, 836, 848, 849, 850, 854, 858, 861, 865, 869, 878, 903, Morarm
Liviu 832, Moranu V. 745, Mordinov V. 819; Morf H. 876, Mor-
foci V 829, Morris 723; Mosom T. 861; Motogna 799; Mugur G.
I) 867, Muniuleanu 893, Munteanu Gh. N. 861, Munteanu V.
876; Munster S 831, Muresianu A. 824; Muresianu I. 824, Murgu
Eftnniu 822, Murnu G 854, 874, 877, 878, Musa romana" 831,
M usafia 883, Muslea I. 814, 815, 816, 883, 900, 903.
Nandris G 745, 806; Narly C. 856, Naum A. 815, 894, Ne-
delcu 755; Negrescu S. 873, Negri 821, 861, Negruzzi C. 873,
Negruzzi I. 843, 865, 866, Nenitescu St 836, Netolutzky F. 845;
NicoKlescu Plopsor G. 815, Nicolaiasa G. 802, 824; Nicoluch 828,
Meador P 854, 855, 870, 874; Nicolau M 806; Nigra C. 452, 456, 457,
Nisca P. 888, 891, 904, Nistor I. 69, Nitulescu I. 907, Noreem A.
680, 712, 991, Novacovict E. 903; Novakovi St. 812, Nusi Tulliu
877, Nyrop Kr. 697
Obedeanu C. 803, Oberon" 852; Obert Fr. 817, Obradovici
873, Octoih mic 833, Odiseia 877, Oclobescu A. 861, 862, Olnescu-
Ascanio 878; Oliver D 429, 452, Onciu 546; Opitz M. 841; Opreanu
S. 838; Oprescu G. 857, Opnsan I. 855; Orezy Baroneasa 840,
Orient A. 876; Ortiz R. 744, 848, 869, ,Ostasul Roman" 849.
Panda', 576, Ptuctitianu 820, 824; Palazzeschi 869; Paha de la
Orstie 834; Pamfile T. 836; Panaitescu Em. 885, 900; Panaitescu
P, P. 803, 815, 824, 826, 847, 857, 861; Pancratz A. 903; Pancon-
celli C. 818, Pandrea Eft. 815, Pann 873; Pantu Z. C. 555; Paol-
hen 869; Papacostea C. 845, 855, Papaclopol P. I. 845, 858; Papa-
hagi P. 783, 794, 799, 809, 811, 826, 829, 840; Papahagi T. 45, 806,.
808, 815, 818, 829, 903, Papp L. 904; parazitii" 850; Parhomovi4
www.dacoromanica.ro
'924 INDICE
S. M. 803, Pans G. 277, 890, Parodi E. G. 807, Partenie P. 858,

PArvan V. 744, 799, 862, 883, 884, 885, 900, Pasca St. 228, 238,
406, 410, 806, 901, 903, 904, 905, Paschivschil V. 832; Pascu G.1.22,
138, 240, 310, 422, 578, 798, 799, 824, 828, 829, Pdtrscanu D. D.
837, 864; Paul I. 837, 890, Paul R. 801, 893, Pauh C. 276; Pi ;tun al
Florn din Riacova 536, Pa'nuescu-Ulmu T. 878, Penticostarion
833; Permce A 874, Perpessicius 847, 848, 863, 870, 879; Perrin E.
462; Pena' St 872; Petrarca 841, Petrescu C. 871, 878, Petrescu
Petia 855, 859, 861, Petri/10 854; Petronms 843, 855, 875, Petro-
vici E. 892, 900, 901; Petrovici I. 846, 860, Pestalozzi R. 718;
Philippide A 758, 826, 875, 900, Pii 3, 27, 28, Picot E. 821, 823,
824, Pien S. 450, 451, lat 870, 872; Pilutio Vito 823, 830, Pinetta
M 816, Pintea M 816, Pliniu 540; Plopsor N 414, 903, Poienaru
P. 822; Poirot J. 812, Pohontu E. 846, Pollak H. W. 680, Pop
Samuil 814; Pop Sever 901, 903, 904,,905, Pop $t. 816, Pop V. 860;
Popu- Campeanu Ion 816, Pop Reteganul I 837, 848, Popa A.
'46; Popa S 855, Popa St. 536; Popa Tr. 864, Popa-Lisseanu 862,
Popescu-Telega A 903, Popovsci C. 832; Popovici I 578, 579,
795, 818, 890, Porzig W. 690, 812; Poteca E. 824, Povestea tal-
hanlor 833; Pralea 893; Prat A 446, Precup E. 815, Predicg ro-
rnaneascrt tinuth' in Roma 831, Priper M. 832, Procopovici Al.
744, 752_766. 818, Prof ett istorico-rehgloase 833, Piotocolum ti33,
Protopopescu Dragos 824, 859, 878, Psaltire 833, Psaltirea Sche-
iang 833, 834; Psaltire slavona 834; Pseudo-kinegeticos 861,
Pumnul A. 825, 855; Puscariu L 903, 904, Puscariu M. 904;
Puscaniu S 61, 117, 120, 128 n., 129, 129 n , 137, 164, 212, 238, 279,
286, 288, 294, 310, 313, 405, 576, 577, 578, 579, 580, 758, 771, 777,
794, 795, 807, 809, 812, 815, 825, 837, 882, 883, 895, 901, 903; Puschila.
D. 754.
Quittendori 839.
Racoce T 819, Racovit6 M. 900, Radu C. 844, 875; Radu D.
Dr. 553, Radu I Dr 553, Rtidulescu Codin C 813, 816, 837, 838,
891, Riidulescu Hehade I. 821, 857; Ralea M. 663, 875, 878, Ratiu
Dr. I 886, Rilutescu I 833, lirtutescu-Dragoslavele 837; Rgutu
N. N. 808, Razboiul Troadei 816; Rebreanu L. 876; Regula M.
834, Hell S. 824, 833, Resmentil. A. 829, 903; Rezasco G. 441, 448,
Riegler E. 809, Riegler R. 811; Richter E. 698, 812; Ries I. 718,
Railer E. M. 822, Rohlfs G. 419, 548 n., 805, 807, 829, 835; Roletto
G. 429; Romanescu M. 873, Rogues M. 533, 804, 812, 834, 894,
902, Rosca P. 836; Rosculet E 904; Rosenfeld 843; Rosetti A.
.2299 720 U1 790, 804, 818, 833, 862; Rosetti C. A. 803; Rosetti
.99
71.-81578n,-867, Rossii G. 460, Rosu I. 833, Rudow D. V. 876;

Rousselot 890, 891, Rousseau J. J. 841, Russo A. 821, 682; Russo
I 873, Ruy-Blas de V. Hugo traducere 878.
Sadoveanu Mann Ion 867, 875, Sadoveanu Mihail 837, 858,
862, 863, 864, 866, 869, 877; Saguna A. 864; $6ineanu C. 875;
Siiineanu L. 30, 31, 292, 312, Saint-Pierre 841; Sala V. 816,
Salvi G. D. 432; Salviloni C. 438, 444, 454; Samarineanu G. M.
821; Samurcas Tzigara 804, 826, 876, San Marino 809; San-
Giorgiu I. 858; Sandipa filosoful 832; Sandu-Aldea C. 837, 888,
1.389; Samelevici H. 842; Salm. E. 71; Sfirbu I. 873; Sassu C. 804;
Saussure de 691, 710, 711, 777, 804; Saviu P. 829; Sbormcul de la
Chiev, 1561, 832; Sbornitul lui Azarie de la Petersburg, 1710, 832;
'Sbornicul de la Tulcea, 1710, 832; Scarfoglio 869, Schade 0.
451; Schiopul I. 824; Schmidt J. 881; Schrader 0. 276; Mire-
www.dacoromanica.ro
INDICE 925-
tenthal K 876, Schrimen J. 807, Schuchardt H. 449, 459, 710, 712;

723, 782, 794, 807, 880, 901; Schuller H. 875, Schullerus A. 889;
Sehurr ,F. 807, 835; Schwyzer E. 801, Scriban Archim., 833, 869:
Srtpture E. 818; Sechehaye 706, 714; Seicariu P. 866, 875, Semaca
A. 862; Septicki A. 803, Serbnescu Th. 873, Sergescu P. 858;
Serra G. Domenico 745, 902, Seure G. 477, 478; Sevastos M. 804,
Severin C. I. 868, Siadbeil I. 745, 809, 813, 816, 856, 857, 876,
Sigerus E. 841, Sigerus P. 554, 555; Sima Gr. 31; Simionescu Dr.
E. 833, Simionescu I. 845, 861, 903; Simionescu I. Dan 826; $incai
Gh. 553, 554, 555, 556, 860, 864; Sirku P. 14, Skok P. 401, 435,
745, 757, 804, 818; Slavbci 852, 854, 856, 864, 865, 866, 867, 878,
Slotty Fr. 722, Soacra cu trei lezi 849, Socec Al. 275; Soderhjelm
804; 5mmaru T. 876, Sommer F. 697, Soricu I. U. 878; Soveja.
Al 860; Sperber 719, Sperantia E. 856; Sperantia Th. D.
797, 872, Spiricion L. 904; Spitzer L. 412, 704, 714, 717, 719, 745,
748, 757, 807, 811, 812, 835, 869, 882, 896; Stahl 691, Stamati C.
873, Starnatiadi P 861, Sth'nescu C. 859, Stavri A. 893, Stefan
Gheorghe 830, Stefanovici I. 0. 902; Steinthal 691, Stenzel Lork
806; Stoica E 838, Stoika C. 842, Stoicescu D. 850, Stolz-Schmalz
701, Stohr A. 685, 686; Storch A. 781, Strastruc" 833, Struteanu
S. 847, 848; Suchianu D. I. 864, Suciu C. 824, 825, 843, 864,
Sweet H 903.
Taghavini C. 744, 745, 811, 841, 876, 903, Tappolet E. 426,
428, 807; Tardent 820, Tasso 844, Tassom A. 844; Taal nostru"
830; Tausis Fl. 826, Tcachic N 878, 879; Tempeanu V. 878,
Tenescu E. 817, Teodorescu-Braniste T. 842, 846, 850, 867, 876,
Teodorescu D M. 894, Teodorescu Dem. 866, Teodorescu G. Dem.
482, 483; Teodorescu I. 850, Teodosie Mitropolitul 823; Theocrit
815, Theodorescu Dem. 807; Thomsen V. 797; Tichindeal 873,
Tiganiacia 875, 877, Tiktm H. 139, 139 n., 145, 300, 308, 312, 404,
407, 411, 416, 417, 418, 420, 421, 422, 423, 424, 459, 753, 754, 763,
794, Tip'arituri vechi 829; Tobler A. 699, 716, 791; Tocilescu Gr.
845; Todica G 817, Toderas 0. 903, 904, To lan I. 876, Tomescu
876, Tomescu D. 847, 874; Topaxceanu G. 817, Topa D. 825; To-
routiu I. 879, Trandafir H. 848; Trel Viteji" 844; Triod 834,
Triodion 833; Trombetti A. 710; Troubetzkoy N. S. 777, Turuc E.
904, Tutescu St. 813, 816, 838, 891.
Ubicini A 823, Ulmu T. 876, Ureche Gr 826, 847, 866, Ur5.-
cescu V. 833, 834; Ursu I. 838, Urzic5, Gh 804.
Vricilrescu Elena 876, V6,ca'rescu Iancu 858, Valaori I. 286,
807, 812, Valentiny Antal 819; Valerian I 862, 876; VA, lsan G.
523, 535, 817, 841, 845, 858, 860, 903; Varlaam D. 824; Vartosu Em,
857, Varro 540; Vasconcellos I. Leite de 745; Vendryes J. 286.
711, Veress A 822; Veress N. 804; Versuri vechi 830; Vianu T-
842, 856, 860, 876, 879, Viciu Al. 21, 22, 33, 34, 37, 40, 310, 422;
Vigho A 435, 441, Virg 860; Vizante 854; Vldescu I. 819;
Vlahut6. 858, 866, 867, 872; Voiculescu V. 856, 867; Voss ler 699,
700, 714, 719, 724, -725, 805, 807, 808, 868, Vuia R. 112, 112 n., 114,
422, 817; Vulcan I. 821.
Wahrmann P. 801; Walde A 812; Wallenskold A 808, 818;
Walter A. 808, Walzel 0. 716, 718; Weigand G. 297, 299, 535,
580, 751, 752, 753, 754, 755, 756, 757, 758, 759, 760, 763, 778, 779,
781, 792, 794, 799, 876, 890, 902, Weisgerber L. 808; Welander 805;
Werrnicke 851; Wheimann W. 879; Wielanclt 852; Wilkinson W-
$76; Winkler E 869, Wolf A. 840; Wolfflin 724; Wunderlich 704g.
Wundt 691.
www.dacoromanica.ro
926 INDICE
Xenofon 878.
Zaborovschi V. 825; Zahen G. 850; Zamfirescu D. 887, 872;
Zarifopol P. 879; Kauner A. 276, 279, 280, 285, 286, 287, 288,
.308; Zavoral M. 894, Zeuss 826; Zotta 811, 841, 846, 847.
e) Ctivinte.
albaneze.
ajer 761, ema 753, anguh6e 894, Rafe 420, dahor 894, dhalii
811, oumbuio. 811, dander (tosc) 755, flake 472, galpa 894, gimp
758, Gike, Galta 583, gmt 763, Gjon, Gjoni 583, en 758, 894,
gumture 758, gusme 895, goga 546, hames 784, Tar 897, lare 584,
I'e 540, Leke, Leka 583, merko 895, mbroj 894, murk 213, ndori
985 piso 747, puoj 895, Yate 409, Paton. 409, repete 763, aroj 395,
Simbidri 985, Skendo 583, skims 418, krep 768, teze 754, Thome.,
Thomj 583, Vale 895.
alte ltmbz.
*Donare trac. 799, Donaris trac. 799, 800, erebesatze base.
810, jupikellos gallic 798, Aka gall. 461.
germane.
Augesmustert 213, Akazie 383, Bandel ss. 895, Bauch 326, Bre-
me 317, Britsche 895, Britschei 895, dander sas 756, danner sas. 756,
Dunawi got. 799, Eilwagen 140, fein 292, Flarre 897, finer sits.
186, frisch 899, Fuhrmann 186, geitz m.-germ. 894, gaits got 894,
Handler 196, Haar-Zopf 283, Huhnerauge 215, Hund 200, Kapsel 167,
Klumpen 176, Kochbach s6s. 895, Kuhbach 895, Ktibel 900, Laube
897, Leichengarten 900, Lieferant 208, Man sas. 896, marrian
767, Makler 211, Maklerei 211, 's Obere 902, papararda ss. 410,
piersch sgs. 410, 900, Pritsche 895, Pristchel 895, Rimf-ert sls.
895, Riss 900, Roth 901, Runzel 305, Spik 900, Spikenard 900,
Stolne 325, Strapaze 233, strupiert germ.-austr 233, Tplank 811,
Thal 896, Vogel 896, Vorspann 187, Zinsstab 402.
greceftz.
ap.a0,xcov 382, po:AntO9 798, Pa6xcao; 898, ci[pocc 312,
ypiloupoc, 897, sirivo; 798, 8:4)(z 839, 'EXcrcocova 894, Evapuov
897, neogr. 8.4ep6; 381, 19.4p.ivo; 381, xo3Wvea 839, xovic
89 7, lachon 550, AcircaSov 898, icyucizmv 798, p.cavolicc. 547,
pap&ap:ov 380, 3 8 1, 3 84, p.fiXov 897, p.sTaXop.xviA 547, *ttoXo-
O.pov 380, 3 8 1, 384, viirctov 41 9, olvottavii; 547, avorzvfoz 547,
dpac 543. bpaorivrtg 543, iriA(c)vo; 897, vepiopapoc 380,
7ceptop8pov 384, ttlyiloc 41 9, 7n7X6c 419, 7t2cripWvco 419, npoop-
Op*o 380, np6opapov 380, 3 84, TCpo6pto; 380, rcp6copoc 380,
384, /510.o 766, oscpck 3 9 0-1, 394, nettv6c 897, oilva 419,
oxapfpco 897, oxip.p.cc 413, ox6rctop.oct 413, oxfa:ov 75 4, ocip.va
41 3, orevuypil 897, oXeSia 754, on-tz 412, 41 3, 417, 4 1 8,
org-tccr*e 415, oXiacov 754, oxfCcc 7 54, *GOP 897, T7IXIXo;
41 9, tpbotcc 894, cpaas6; 898, *xnaeigo 41 9, neogr. xXcPep6; 381,
meogr. XX:p.v.ivo; 381, Xt5licc 47 4, 894, )(up4o.) 474, thxup.ov 798.
www.dacoromanica.ro
1NDICE 927
lattne.
*abteteus 897, agna 89'7, agnitia 292, altare 761, altarium
761 amarus 767, amita Magna 426 5. u., 902, *ammagire 784,
ammatire 784, amurca 550, *angularinm 779, animalia 194, ara-
men 780, arcus 459 -s. u., arcus bibit 902, auriculai ia 779, avula
897, avunculus magnus 426 s. u.
bacausas 902, balteus 459 s u , barbatus 539, basilica 435,
baucahs 898, bava 839, bobus 762, *boletis 763, braca 405, 'bracile
776, bucca 286, burra 450, *byrsea 312.
caballaris 761, caballarms 761, camella 898. camisia 405,
cap6r(r)o 897, scapraricia 776, carrus 405, catinus 782, caucum 797,
cava 405, cavannus 405, caveo 404, caveus 902, ceraseus 768, ce-
resia 768, chorus 901, *cicala 901, cinctura 759, cingula 459 5. u., cin-
gulum 459 *. u , circus bibit 902, cirricius 292, clam 413, coarium
902, coccus 518, coccinus 548, columbarum" 897, colus 797, corn-
modare 868, compitum 794, contra 776, cous 902, *covacias 902,
"covacjolu 902, Thovacjora 902, Coveus 902, *Covarile 902, *covariu
002, cratis 444 s. u , cratula 444 s. u., crocitare 436, culicellus
:197, cunnus, 313
Dalmatia 902, Danubius 799, daphne 798, *debilu 811, Del-
matius, 902, *disglinare 183, dismonitare 897.
ebriacus 456, "eccu-tahs 760, equarius 810, *exclamitus 416,
*endrella 897, *(ex)fart-icare 897, expeditio 780, *explango 780,
expono 780, extaho 780, extinguo 780, extirpe 806, extirpus 829,
exutus 897, exvolare 385.
facla 472, faenerare 868, falodia m.-lat 457, fenus, -oris 92,
*fenorarius 92, Flutausis 826, fossatum 478, 479, furcilla 797.
gallicmium 447 s. u., gallus 900, gens 760, gingiva 287, gra-
battum 446 s. u., *graccinare 897, graccitare 897, grumulus 410,
gula 286, 755.
hat undo 780, *herba dacia 902, herba dania 902, *horr(T -
dor 410
imrnarceo 477, 478, *imrnarcesco 477, immarcessibihs 477,
immergo 478, *imburidare 898, *incaveare 898, in-conclavellare
497, inde 779, in + sr(r)are 391, 392, intelligere 797, in +tenuare
794, "intrarmare 776, iste 579, luvenalis 7614
junctura 758.
labes 549, *labeus 549, lams 548, llus lat. med. 548, 550,
laurus 548, 897, lerns 762, leporma 548, leve(m) 545, levisticum
798, lther 545, libertare 545, libertus 345, *loquaticus 901, loquax
901, lucem 898.
maccones m.-lat. 452, maccus 452, magnus 898, 902, malacia
793, maltha 453, *malura 382, manticula 453, manticulare 453,
manus 513, *marathrium 381, martyrare 437 s. u., 902, mastici-
nus 449, mastix 449, matertera magna 426 s. u., medularis 761,
rnelicinus 449, *melix 449, *melulu 897, meo 477, mergor 477, me-
riche 407, *mrulus 408, mrus 407, rneta 463, metale 463, 902,*me-
talia 463, 902, miles 483, mora 548, *nlorinus 348, mos 476, multa
s98, mutuare 868.
*nibillus 384, 390, non 902, nfibllus 384.
*oestricula 781, oleaginus 550, ohva 549, opus 797, "oriclaria
779, *oscico 216.
palumbis 761, palumbus 761, *palpilliare 897, pannus 901,
pater magnus 426 5. u., *peduc(u)laria 779, pelagus 429, per
rorem 380, pergo 477, pervidere 896, pests 901, pipio 901, pipilum
www.dacoromanica.ro
928 INDICE
901, *mita 314, 901, pipitare 901, pipo 901, porcinus 897, porcus
897, *priulus 380, provolare 384, 385, 766
radere 409, 509, radula 409, ralla 409, rallum 409, rallus 409,
rapa 895, *rapacm 895, rapide 763, rapidus 762, rarus 410, rafts
452, rkligo 766, r6pens 766, robur 897, rostrum 286, rosura 897.
sablum 811, salvus conductus regius 896, Sanctus Demetrius
783, 895, *sanguiruclus 763, *scarifare 897, scema 412, schema
413, 415, 416, 419, schidia 754, *schima 419, scribo 897, sera 392,
serare 391, series 390, s6rra 390. servus 545, sihare 897, singu-
larms 779, spatha 318, spicanardi 900, squamula 410, stemmata
413, sub + acnus 897, sublicidus 310, sub -I- inflare 897, sub-
mrus 897, subula 310, sub + vitreus 897, surgo 477.
tempora 797,- 'temulus 454 *. u., 902, *tonicare 425, trans +
traicere 902, tra(ns)mitto 776,.tribuna, tribunal 430, * u., tub(u)-
lus 423, *turbulus 762, tympanum 902.
udor 411, ululare 897, *ungulus 782, upupa 283.
vacuus vocu(u)s 546 *vago 902 vago(r) 902, vervactum
540, 541, 542, vervago 540, 810, vervex 810, *vervicare 810, *vervi-
caria 810, *voceus 546, vocus 546, volet 546, vulvula 312, vul-
turms 761.
9 omdnegx.
Abdula 527, abure 762, acaciu 383, acelasi 579, acoper(m)
783, 869, acri* ro*u 557, acru 556, ademeni 784, adinte 779, afin
562, afmar 383, afla 758, ahare ar. 760, ager 761, aght 560, Agit a
16, aguridar 383, aicia 5-6, aidat 526, aler .761, 845, ainderea 779,
aista 579, aistu ir. 579, aim e(a) 799, al 5.:.7, alamit 525, Alba-Iulr
841, AWastrom 576N1bie 303, albing 556, Albon 576, Alboii 577
alcalic 556, alce 556, alcedme 556, aleasa 291,- a(1)Inde(re) 779,
ahor 895, altinderi 779, alun 558, alumcari ar. 410f atharallt 767,
amarasc 767, amarau 767, amai ealS 767, amOreatil 707, amai ire
767, amarm 767, amati 784, amegi' 784, amfilm. 556, amiridzu
ar. 761, 811, anui oana 610, ammocut 536, amnu megl. 79, amnu
ir. 779, amproor 389, amurg 386, Arica 16, Andi a-zori 577, Arai 1-
tom 576, angu1i6e ar i894, dhgvilla 560, arune 762, anrelice ii. 779,,,
an*or megl. 390, 392,àntimoniu 556, rintru ir. 77.J, apa 816, apt).
galbena 304, apara 8951 ara 542, amnia 558, aratare 413, arbor
761, arc 311, artlea 556, Ardeal 838, 839, arel 779, Argel 885,
argil's'. 557, argint 895, argmt viu 560, ariciu 278 303 558, 780, a.
de padure 559, arms 896, arm 273 274, 96, 297, 300, arm4ra*
318, armur 297, 318, armure 762, arsentc 557, Artie 527, aru-
dicari ar. 410, arunicari a 410 arvon 896, ervun 896, arvupa
759, arvune 896, ascaldu ar. 760, ascap ar. 780, (a)scapit 780,
scartta 557, ascuku a . 780, ascuti 727, mezatoarea sauei 317,
sfalt 557, aspar 780, asperdilciune ar. 780, aspic 395, 900, saspid
396,1 asplng ar. 760, aspum 781 aspun ar 780, astaTu ar. 780,
(a)stampar 781 steamat 413, astingu ar. 780 astrag 781, atm&
794, atratel 5r8, aur 816, aurar 772, aural 525, auricalc 557,
aurlu ar 4') , avea 61, 792, ayismaciune ar. 80 95, azbor ar.
780, azbunari ar 780. .s .
brbaluc 404, baban 404, babana 404, 1;Wrunca 898, Ba-
barunca 898, babrruss 557, babuca 895, bl,Juta 816, bag 902,
ba er 315, baler& 816 bdbetandru 117, bala 839, BMIciul 527,,
Btu sa 839 Bln*On'i 5 7 balaut 557, 813, 816, balaurel 525, 532,..
www.dacoromanica.ro
INDICE 929s
l3alcic 840, Balc(iu) 840, bakbir 325, bale 272, 287, Ba lica, 839,
Balita 839, balmaji 895, Ba lom 576,, 578,- Bale 839, balu 839,..
Baluca ar. 839, Balu$ 839, Baluta 839, ban 404. bandura 895
barbat 538, 540, "barbt 542, Barbon. 577, Barbuta 810, bardan
323, bardazan 324, bardazan 325, bars/ 895, bar$on 755, band..
895, ba$ 527, ba$talau 311, bat 897, batalau 311, batatura 304,
batrin 771, batu 307, batu cozu 307, bealmaz 900, beaua 18 $. u.,
becilu 783, belciug 783, belladona 557, berbec 761, 762, berbint/-
810, Becicherec 899, bere 899, beregata 291, berigata 325, berli$ 308,
betigas 784, bezer 895, Bgirosan 582, bica$al curgatorm 561,
bica$ail scanteLtorm 561, bichol 557, bindeu 344, ba 29c bitat 292,
bitu$a 896, blana 525, bleasc 272, Bliaha 826, Mid 790, bloha--
tale 346, boace 312, boala de apt), 816, boanda 311, Boar 16, boar*a,
312, boa$6 312, boasca 308, bob 562, bodaie 404, bodarlau 895, bo-
dean 895, boe 557, bogat 291, boieci 302, boluga 302, bojogi 326,
bol 557, bolandarita 558, bold 284, boldan 303, boldani 302, boldi
302, boldoane 302, boldoase 313, bolea 404, bolfa, 895, bolhai 326,
bolonica 755, bonasia 557, bondra$ 895, borac 557, borcan 285,
898, bordea 404, boihan 324, boil 767, borta 25, 26, 284 bortit/..
20, 25, bortocan 326, borza 404, borzo$ 292, bo$ 312, boscorodi 895.
bostofapie 25, bosumfla 897, bot 27228& boto$ 896, bou 5.2, 762,
176u de balta 557, bour 827,-boz 561, brace ;8j, bradicel 533, bran)"
769, braid, 901, Brallom 576, branduse 558,1 braner zburat/
811, Bra$eu 406, Bra$ovean 406, brat' 751, bTraban 316, breasl..
769, breazcla 769, breb 316, brec 747, bran/ 317, breton 283,
bricela 89o, bricel/ 895, bricilui 895, brie 560, brihan 324, bri-
hanca 557, briuchanu 324, bri$c5.11 895, briu 771, broasca 300,
302, 304, 318 3.2, 561, broasca rawasa 557, broscma moarta 304,
bruescu ar. 894, brun 529, 549, brustur 557, 763, brusture 763,
bun 304, 816, buca_274, 304, 318, 320, 321, buca curului 321, buca.
fetei 321, bucalaie 529, 534, 1;47, bucata hahamului 304, bucingv$
558, Budzatu 578, Budzatoil 577, 578, bufuri 308, bug 326, buh 326,
buha, 283, 561, buhau 324, buhos 292, bui 425, bujica 425,
hula 755, bumbu$ca 26, bur,/ ar. 810, Burca$ 810, burdan 323,
burdie 324, burdihan 324, 326, bPrdu 323, burduf 326, bur-
duh 323, burduhai 323, burduhai 323, burduhala 324, burdu-
halau 324, burduhan 273, 308, 323, 324, burduhana 323 burdugn
326, T/urduloiu 576, burduzan 324, bureatele cerbilor 559, burete
304, 762, 763, burfa 323, burhoaie 326, buric 308, buruienute alba-
558, bursa 323, burta 273, 322, 323, Burtasu 811, burtucan 324,
3C8, buiuf 323, bu$1 757, Busti 582, busmoc 798, busuioc de camp
56u, but 318, bute 21, 22, butura 290, 324, buturul con' 307, buza,
k85, 286, Buzeu 885, buzumAni 896, buzur 896.
Caeami 578, cadelnita, 276, 277, 281, cafa 285, Caier 761,
caigana 55, 401, cam 274, 300, 320, 901, cal 747, "calaba$ 896,
Calamarea ar. 811, War 761, Ware 761, calbeaza 558, cal-
cam 300, 303, calcand genunchelui 304, cal de al)/ 559, cale alb/
40, calfdd 895, calmese 556, calpitura ar. 768, caltait 292, caltaveta..
828, Cillu$er 814, camara, 4'40, camera 420, camilA 898, canacut
895 cane 528, canep de apa 558, cantator 21, 387. 551, 552, cap
272, 279, 280, c para 897, capatana 280, capatana de cal 274,
capatuit 782, -tuiu 782, capcaunt. 810, capeles 896, capitrt..
303, caprareata -6, caprereata 776, c/prioara 557, capsa, 304,
capsoman 546, cailta 304, 32,2, capta 303, 304, caraman 547, aril-
Dacoromania V 5%
www.dacoromanica.ro
930 INDICE
-tar ar. 8.11, cAl San 896, crbune de prtmant 559, cdrbur 761, 791,
Cardita 840, care tr. 747, cdrhg 300, came groasd 320, carnea lei
-320, cirneleaga -810, cdrpdnos 897, carpm 557, carpme 762,
ciirpg5. 890, carrm 562, cdrstatA 897, cart 900, cdrtd 896, cartam
557, cartan 304, Cartthav 895, Cartthus 895, cartifilol 557, eartila-
gine 557, cartatit 558, cartoaf 5. 325, cartuhe 326, citrunt 526, cdsit
303, castana 304, 548, castor 557, castravete 763, cdtdmatu 901,
catardge 768, ciite 896, atm coadd 321, cdtun 782, cdturd
305, cdtusmcd 560, cau 404, 405, caud 404 s. u., ceafa 420, 758(
292, crds 765, 768, ceras 765, 768, cerb 557, eerb taran
557, cerbice 304, cerbit 304, cerc 895) 901, cerca 895, cercata
895, cereasd 768, cererea colaculut 22, cerg5.15.0 896, Cergovean
406, ceriu 408, cerul guru 290, Cervenca 16, cesceva 901, ceucd 406,
ehealfild 895, Cherata 826thes 308, kehet3e11 303, cluea 281, 303,
chhchi1ean795, chiepeel 52 , Chiev 172, chumn 557, chi= 420,
chideu 20, chmard 896, chior 793, Cluorean 583, cluoton 289,
clupota 315, chipt 315, clupura arom. 397, clura 826, clusdta 322,
chised 303, 326, chisica 273, 302, 303, eh-14m1 dinapot 318,
.chistig 783, ,Chtt5ricionti 557, chitean 811, clutoran 811, chi--
yard. 39, math 303, cicd, 303/"Cic51i 901, eit!er Istror. 407, 'cicoare
557, crew 779, ciga 556, cth 292, ctht 292, cm 790, cmd 552,
790, tmciturd, 47, cmion 387, 557, ctrupe 558, cmturd 759, cloaca
406, cloara neagr 558, med. 406, eaocanitaare 560, ciocantioare
neagr5. 560, ciocdrhe 556, caoc 305, ciocut ar 811, cioted 406, 560,
iolan 296, caolh5 314, elomag 311, ciomplem 307, clout 318, Li3ntu
comi 307, clopir 318, rdng 895, mordsc 766, morcus 308, cior-
cunt 308, moLcusd 32t., lorom 895,1 ciort 272, 285, ciortu coadei
307, closed 895, t in pate 317, ciotorogul cozai 307, cloned 406,
cip(a) 397, cipc 26, cipe4 307, ormip5.0 317, citrinell 558, aubid
'900; -cilucaldu 283, crucldu 303, cmcure 762, cmdat 291, 292,
calf 2824 ciuli 72, Clutina 562, ciurupar 292, clung 895, ciungi
895, ciuntit 292,11emp 282 303, 397, clup5. 397, clupill 397, empara
398, clupelleag 398, ciupeli 398, einpereA 311, ciupit 291, 292, emu-
rum 552, cms 747, outurd 277, 280, clem negru 559, cleiu de be-
sled de -moron 559, clestaie 317, cleste 247, 278, 288, 289, clestu lie
lapte 278, 288, chciu 318, 320,iclopot 276, 277, 281, clopotei 556,
-clovaci 289, clucer 755,1coabe5. 318, 320, coadd 274, 303, 306, 308,
311, coadd cu plezne 306; coadd cu clopci 306, coada calultu 558,
coada soncelulut 556, coada van" 562, coafsd 759, 760, coafsd
759, coaie 308, 312, coatele popei 560, coarad, 272, 282, 291, 303,
coama dmamte 282, coama de pe frunte 282, ectama de la copue
303, coama Iruntn 282, coapsd 973, 274, 297, 300, 302, 320, coarbd
548, coardd 273, 307, coarn 548, coast& 318, coastele calulm 325,
-coatin ar. 548, cobalt 558, Cobasel 895, cobzd 297,1coaxl5.0 895,
cocoard 556, cocor 896, cocos Incdltat 559, cocostdrc slbatec 556,
cocostarg cu clontul lat 560, cocostArg de casd, 557, codacm 310,
Codlea 839, 899, codlet 305, codobaturd 560, cola 277, 280, coVarlte
284, cohld. 755, cold, 755, colceriu 896, Volracul 538, coins 901, colt
272, 274, 289, 895, colt de lup 289, coltun 828, colubru 558, coluz,
901comb 321, icomoard 420, conciu 26, condrtei 897, Constanta
898,1copml 901, opitrt 273, 302, 303, 304, 322, copiest 810, corb 558,
cori 901, connteu 896, contd. 896, conic 556, corlet 299, 300, 305,
cormand 755, corn 305, corau 560, cos 326, cossactoara 525, co-
sit& 305, cositoare 300, 305, cosor 277, 311, costoafl 325, costrusb.
292, costruji 292., co*trugi 292, costrumt 292, cot 274, 305, 318, co-
www.dacoromanica.ro
INDICE 931
-tul calulut 299, cotan. 300, coteru 300, cotofana 560, cotofni 784,
cotor 34, cotoru cozn 307, cotul calulut 299, cottul gobut 558,
Cra mun 756, crap 557, 558, crapa 763, crapitura ar. 768,
creastii 321, 765, creasta cocosulut 557, crebn 316, cred 765,
crepa 768, creptura 315, creste 64, cret '492, cretinta 776,
cretasor 556, cretolul 576, 578, cransel 533, crunturd, ar 768,
Crik,an 524, 534, crista 303, Custea 895, Cristea 16, cropa 284,
crosta 768, crotal 558, cruce 320, 816, crucea salelor 319, 320,
crucea selelor 318, cructle spetelor 317, crucea spmaria 320, cru-
jui at 38, crupa ulnapot .520, Luuasel 895, cut., 5:s0, 558, cucor 89t),
cucurbata 280, cucuta 558, Cula 582, culturat 558, cumpdt 894,
*cun 313, cundu ar 782, cununa unghn 304, cununa copitel 302,
cupd 278, 69 cuplcia 3 )3, cui 4, 2tU, 31o, .324 Luicde ,)46, cut a-
toare 524, 527, curcd 560, curcubeu 902, curea 775, cureasta 816,
curechm 557, curechm cu capatana 557, curund 782, cuscrisor
561, Custeana ar 840, 6uStucare ar 801, cusutorm 561, cutu cutu
747, cvart 561.
Da /57, dafm 559, 798, dahani 35, dalba 526, 337, dalbe$ 521,
dama 557, dan 781, dandr 754, 755, dantru 781, darab 311, Dara-
ban 583, Darascu 766, daravela, 311, darldil 311, darlog 181, d'armd,
759, dasagt 313, dasvoca 546, data 23, deal 538, de-asupra cozn
321, deavld, 280, Dec(u) 811, decinde 779, dedetei 560, dehoca 546,
Deic(u) 811, deinte 779, cleletnic 896, demaneata 781, 786, den 781,
dentru 781, depara 398, cleregatoarele 7, des 292, desert 320, 322,
325, desmanta 897, despartit 292, despica 527, destepta 828, destul
897, devla 280, *devocare 546, dezmierda 527, dictamu 558, dimi-
neata 781, Dimom 576. 578, dm 781. 869, dminte ar. 779, danentre
7, dilate 272, 278, 287, 288, dint]. cnesti 289, dinti de cal 274, 288,
dinti de cle*te 288, dinti de iarba, 288, dinti de lapte 274, 288, dinti
de manz 288, dint]. dmainte 289, dinta strungasi 289, dintra 769,
du-Ulu 781, 869, dintura 557. dispre 5-4, disvucare a+6, don 3.?4,
dobort 894, Dobrocea 890, dobrogean 543, Dobru 16, dologi 283
dor 868, 896, Dorohoncean 755, dosul calului 321, Dosul tecerului
896, Dosul secalltu896, drac 902, Dragoau 576, 578, drambti. 311,
dramoz 562, dramta 303, dreava 300, 305, 319, dreava de la pictor
308, drept 895, drevere 300, dropta 560, druc 311, drug 311, drugil
308, 311, 895, dub 283, ducd 773, Dulfa 530, dumicat 896, dumu
ar. 894, dumu5arcu ar. 894, Dunre 733, 812, 885, dungg 322, du-
pilros 283, dupuros 283, dura genunchiului 301, durerea de cap
816, clurhgt 302, durlotu 311, Du$om 576, du5man 547, daru ar 811,
crZunepine ar 762
Efunita 902, elefant 558, exarhu ar. 811.
Fagure 762, fain 292, fala 272, 290, femeie 784, fanchiu 559,
Fantana Strechii 896, Fantna Stretnui 896, fntntoard. 525,
fard, 752, 754, 895, farcane 897, farms 311, fareca 784, farmeca 784,
farm ar, 768, farton 26, fastan 560, fasneatil 274, 288, 315, fata
281, fata alba 529, fata case/ 281, fatactune 274, 314, 790, %los
761, filttoare 313, 314, fecior 783, feciu 783, fehu 783, femete 523,
ferdie 810, 896, ferche 896, ferchezul 896, fereastrA 283,
fereca 34, ferecarea boului 20, ferie 896, ferr 558, fib&
S28, ficat 326, Fierbantoiu 576, filerm 408, filice 558, filo-
melii 560, flor 762, flame 810, flular 7PJ, flamand 322, Haman-
zare 273, 308, 322, 324, fldmanzarte 325, flamanzeana 324, flaman-
zeme 324, flamanzie 322, flamanzire 324, fleac 3:.6, fleaca ar. 472,
fleamg 897, fleard 897, fleascil 285, fleura 897, flit 285, floarea
59.
www.dacoromanica.ro
932 INDICE
soarelui 559, floc 294, flocn pintenului 303, flocos 292, Doter 301_
floricea mult tntoare 557, Flora lu 576, fluer 273, 301, 302, flue-
rul de sus 322, flueroniu 301, fluir 301, Durum ar. 470, flutur 560,,
flutur de seara 561, flutur de noapte 569, fluture 762, Fluturonii
577, foam de jioara 556, foale 322, foarfeci 383, fofeaza 896, fomfont
897, fointiu 897, fins 897, foisor 897, fonftlu 897, forattori, 286, for-
fecart 383, forgau 319, 320, fragt 558, fraica 901, frantinei 558,
franu ar 768, trasin 541, 542, 558, 773, Irate 547, Fratiman 546,
547, frau 768, freamat 766, frecatura 305, frisca 895, frizura 283,
frail megl. 788, frufru 283, fruier 301, frumos 292, frunte 272, 281,_
fruntea easel 281, frunza, 25, frunza voinicului a58, tufeaza 896,
fuga 773, fugau 896, fulau 399, 900, fulger 761, fulgere 763, fumul
pamntului 558, fume 274, fur 526, 762, furca 812, furcei 797,
furchita 526, furculita dmainte 317, furculitta spinarn 321, fur-
mita dindarat 321, furnica 558, Futi la 16.
Gabanas 897, Gabrisca 16, gagat 558, gaigang 901, gain&
salbateca 562, gatora 559, gal 900, gala 895, galaman ar. 546,
galben 293, galbina 559, galeata 276, 277, 280, 829, galeata 562,
galega 559, galesti 900, galfrid 895, galled 895, galla 559, galhna-
gine 559, galt 291, galtan 291, galter 291, Galugaria 840, gandac
561, gandac de balega 561, gandac de brad 558, gandac de legumi
558, gandac de mortactune 561, gandac de steajeariu 561, gain
277, 311, grmaza 315, garbita 291, 317, garbovana 300, garboveana
300, 319, garbovina 300, 305, gargalat 291, gargarga 558, gargo-
veana 300, 319, 322, garlei 291, gar 291, gartlej 291, gascrt gusatrt
560, gasi 756, 758, gat 272, 290, 291, gata 896, gatlej 291, gauaza_
284, 321, gaura 289, 321, griuza 284, gavrtnas 897, geana 526, 537,
genuche 298, 762, genuchm 762, genuicht 297, genunche 273, 274,_
305, 319, genunchiu 297, 298, geos 293, geos(a) 293, gerunche 298,_
299, gerunt 299, gesa ar 894, ghenche 298, ghenunche 298, ghes
896, ghest 896, gluata 778, gluaur 778, glum 783, gludila 783,.
ghthor 561 ghimpe 758, ghinaturrt 759. ghindi 783, &int 760,
ghintura 758, 759, gluosoh 896, gluotura 759, ghismactune ar.895,
GInta 16, glutoran 811, ghiuj 145, 758, glautura 758, gnnta 763,
ginas 36, ginere (de soi a) 900, gingeana 287, gmgeie 287, gingel
287, gingenrt 287, gingi3 277. 286 287. pupil. 287, gingina 272,
286 287, gingme 287, gint 759, 760, 763, giugastru 535, gittA ar.
891, glava 272, 280 glavatana. 280, germ ir. 762, glesla 319, glesna
279, glezna 279, 300, 302. 305 glezne 303, ghimheriu nemOsc 557,
ghindurile grumazului 562. glonte 763 goanga 559. gaga 303, goge
44, gogom 546, gogoman 546, 547, Gogonom 578, gogorita. 404,
gogu megl 546, gout 10 gcilv 755, gonopistirga 559, gortu ar.
894, grain 764, gra cina 897. gi Mina mortilor 400, 900 grading&
400, grandoman 546, grandomarne 546, grangure 762, gram tr.
768, grail 562, graur 561, graure 76?, Gravila 577, Graviloni 577,
greaban 274, 316, 319, greavan 316, greban 274, grebr 316, gre-
ben 316, grebet 317 greblan 316, grec 766, grdina 776, grei 771,
grelus 557, greu 766, grey ir. 768, grindina 813, gnu 771, groapa-
284, 320, 325, groapa pieptulut 315, groape in dinti 289, gromaz
290, groin% 289, gras 293, grosoman 546, grum 557, grumaj 291,
grumaz 272, 290, grumudeu 410, grumudeu 410, guboace 559, guj
5, Guimanit 526, gula 755, Fura. 272, 286, gura imolmita 288,
grygrt ar. 811, gurunu 473, gurmaz 290, gusa 291, 816, gutuitt_
839, guya ar. 896, guzac 896
Had 293, haddrag 311, haghiece 896, hahan 311, hrthau 311,,
www.dacoromanica.ro
IND10E 933
llama, 734, bainal 897, hale 46, hamesi 784, handal 896, hane 29,
46, harabh 895, harch 897, harciog 558, hariate 897, hart 895,
liarta, 897, hartoagh 19504artop 539, hartop 283, ha,rtui 895, ha-
talhu 896, haugas 394, hazanie 511, 1I3brus 840, nelciu 558, helm
bland 560, hemem 559, herghehe 66, herghelit 25, hering 559,
herles 896, hie 34, Yuma ar. 474, 894, himos ar. 475, h'imusescu ar. 474,
hir 408, hirean 558, hiriu 408, luula 272, hodh 558, hodre 757, hort
317, holba 284, holban 284, hcndol 896, hot ba b3, horgos 319, hor-
neata, 404, horpos 308, 325, 895, hortop 283, hot 546, 547, Hotmcean
755, hotoman 546, 547, hotornarne 546 hreaban 316, hrisca 560,
hudil 289, Huedm 755, hui 425, hulpe 546, hultur 546, humusescu
ar. 475, Huninloara 755, hurmaz 290.
lapa 810, larba 8%, iarba codrului 557, larba de mgei 558,
iarbil de lungoare 556, larba de pa'rete 560, larba in frunza teilului
557, iarba lui Taten 562, iarbil mare 559, larvant 896, iasma 826,
thoste 790, Icunom 811, *le 545, iee 321. Ielele 826, lencut 577,
Iencutoane 577, Iencutoil 577, leper 810, iepur 761, 762, iepure
548, 559, iepure de cash 558, *iert 542, 545, ierth. 545, *iertoman
545, ihrunca 897, iescle 12, "iesor 546 Ignaton 576, lgnaton 577,
La 315, ne 273, 315, 321, 325, The 816, ima 752, 753, imArici 754,
imbe 779, imbe 779, imbelciurat 530, imbi 779, imbla 779, 1m-
broane 576, 577, imburda b97, 898, imnu ar. 779, impanarea bou-
lui 21, rr it ,', implanta 8, impletit 291, 293, imprauna 769,
Impraura 89 , impreunarea oilor 815, Improor 388, improora 388,
ni 780, in 869, in salbatec 556, inamte 179, inarog 561, imalcit
293, incheiat 5;5, incheietura 302, 305, 320 inchirci 783, ineni7.1-
tori in tare 552, incochela 897, incretrt 291, 292, incurcat 293,
indarat 765, 766, hide 779, indelete 752, 896, indeletnici 896, indigo
559, indoitura piciorului 3(,5 indraznet 776, Indrea 779, indrepta
895, indreznet 776, melat 293, inelusu de-a 812, inema 779, inflo-
cos 472, infmat 291, 293 ingaiba 898, ingarli 472, 473, -Inger 779,
ingereste 779, inghesui 896, inghina 759, ingript 291, 293, ingro-
aire de piele 305, ingurlui 472, inholba 284, inima 868, inprour
387, inrotat 294, ins 779, inschimbh 287, insect 559, insira 390, 391,
Inspicat 293, inteposat 293, intina 794, intors 293, intortel 558,
infra, 769, intraba 769, intre 779, intre spate 316 intre sale 31,
Intrebare 764, mtreg 779, 1ntreg 766, intremez 776, intr(u) 809,
inveh 784, Io(a)n 546, iortomon 523, 542, 543, 544, 545, 547, iorto-
manesc 541, iortomanegtp 544, *iosur 546 ir 32. iremil 779, irtie
524, 539, 531, Ispilsom 576, ista, ir. 578, 579, maor 545, 546, lute 763,
izma 56.
Jala de sub mept 308, jascau 308, 313, lepM 50, jepii 799,
jghiab 525, 897, pdov 810, pp 799, ppan 799, jivita 303, jug 317,
mgastru 556, jumatate 751, 758, iunghiu 816, iup 799. moan 10.
kepthrut 25, kerl 7, kUoroambe 4, kVoroange 4, koka 15.
laba 296, 302, lacrama 769, lacrama 769, lagop 559, lath 549,
laic 523, 534, 547, laie-bucalaie 530, lain 523, 547, 549, lam ar. 547,
lampa 816, languta ar 811, laniu 559, lanuta 530, lapadaturrt 311,
lapte 816, lapte zburat 811, laptuca amara 559, rar ar. 897 la sun
ar. 894, lat 293, lat 898, laturaa 274, 289, laturea piciorului 320, laur
559, laure 762, laut 293, lava 559, leagau 810, lebacla 560, legatura
402, lemn 816, lemnul canele 558, lepda 898, repur 761, repure ar
761, leaios 556, leu 559, leuatean 798, lichen 559, licoperdul tube-
ros 559, he 545, lthu galbm 561, hlm vanat 559, hmba 272, 290,
limba boului 556, limba canelui 558, limba cerbului 557, limba
www.dacoromanica.ro
934 IND ICE
oei 560, limbric 562, Im 293, 556, 761, 762, Linea 16, lima nlor 325,
lins 293, hnte 558, lmx 559, lisa 562, hsor 546, lisnegloai A 524,
lithomarga, 559, loagar 43, locrumi megl. 768, 1ocustd 559, 1ombos.-
293, lopata 279, 288, 318, 319, loplitea 318, lopatica 318, lopAtitA 317,
318, 319, 322, Lucacioanca 755, luceafar 320, luci 757, Lucica 895,
lucie 293, lucma 896, luciu 293, lupia 898, Lulorin 577, lumina,
283, lumina ochiulin 283, lummeata 557, luna 816, lung 272, 293,
lungarata 768, Jim 559, Lupo lu 576, lupoalca 755, Lusca 895, lut
557, lut pecetos 557.
mar4u 311, macra 5o1du1ui 320, maciis 561, macris trifoios
556, mAdt.ilar 311, madulare 761, maia 304, mihastra 2.93, maira
901, mamte 779, maul 326, malam mArunt 560, male 540, mahn
negru 559, maltha 559, malura-baltei 382, mama din popor 902,
mama-padurn 404, 559, manilla 898, man 901, *man 547, mnca-
toare (13 annul 560, mandalan 312, mndru 293, mandruleana,
530, 524, mandula 300, meinear ar 761, mAner 761, mane-sa 754,
mangalau 312, mantica 8(6, manz 811, manzat 811, 'maptasa 54.1,
mar ar 811, Maramuras 768, macar 378, 380, 381, 382, 383, Mara}ti
766, mare L'93_ 8.49 mire 745, marga 539, marghiol 530. margmas
274, 289, MTh guta 10, marn 754, Marioara 838, math 473, 895, ma-
rul lupului 557, marunt 526, ma-sa 753, 754, mdsdlarru 559, ma-
saua ociului 289, masea 272, 289, 816, mashna. 549, mdsliniu 549,.
masura 312, mat 311, milla 557, ma-ta 753, 754, /mita pope]. 561,
'matapsa 541, mitArang 311, m3taranga 311, matas3 541, math-
sos 293, matcalau 896, mate 308, matias 559 matrAnga 277, inA-
trata ar 768. matring 311 matusti 895, matusori 901, maz 559,
mazere 560, Mecm 580, mem 783, mem pasaresc 559, melc 304,
559, melc gola5 559, melcm 305, 306, Mehan 582, membru 312,
mecifira 529, 530 mercuriu 560 mere si Dere de pAmAnt 561, me-
rez 761, merge 477, memor 320, 561,merfu 406, merla 562, meropa
560, mes ar megl. 761, mcstecan 449 557, mic 293, -mica, 560,
mierau 408, 768, anereu '408, nuerm 407, mierld 536, 773, mierli
406, mierhu 406, 407, miez 897, miezuind 897, mihalce 558,
miilocas 289, nuilociu 289 Miklatisoii 577. milot 560 minrinos
790, minciuna, 790, Mmda 577, Mindoafta 577, mina 560, mintd
de apa 560, mintit de munte 560, mioara 535, nuormmel 561, mi-
ratura, 312, mire 483, miraidz megl. 761, milriste 895, 897, miriu
408, mirra 408, mirutd 556, michiri 283, misiind 290, raising ,274,
290. mit 292, Miu 535, 538, moarte 816 moran 544 Mocanesc 293,
mohor 559, 560, molatru 381, 383, 556, molivd 525, mo-
lued 380, 381, molui a baltei 382, morcov 558 morda 285. morom
546, morcaman 546, moron 559, moru ar 476, mot 272, 281, Mo-
Will 281, mraja 769, mreana 557, mum cozn 307, mugure 762,
mmere 816, mulgatori 551, muls 551, muril 287, 548, 550, 900, Mu-
riis 768, Mures 768, 901, Muresan 534 murg 901, murgil 550,
murnu ar. 548, mursa 274, murt 557, musca 274, 278, 289, 290, 560,
muscatoare 759, mu5chru 305, 308, muschml picioarelor 322, mu-
,etel 557,
nribusi. 757, nadusal 816, nafta 560, naiba 404, ndinte 779,
nalbd mare 556, nalbd stilbatecd 559, nalt 524, 527, ndluci 757,
namaie 780, 794, ndmete 763, namild 898, napdrteca ar. 895,
napraznic 558, naproor 389, nard 272, 285, nare 272, 285, nas 284,
286, ndscoale 314, nascut 313, natere 314, Pasture 762, 763,
nAteflete 763, natru 560, naval& 895, nzdri 757, razdravan 528,
535, ndoil ar. 895, neaga 895;Thea5t 559, necheza 780, negel 305,,
www.dacoromanica.ro
INDICE 935
322, negluna 556, negreata 290, negru 293, negura 897, negustor
759, Nemtoarc5. 755, neor ar. 384, nevricos 902, nepot 762, neserb
545, nestamat 530, neted 293, nevstuica 558, nghma ar. 790, minte
779, nner ar. 384. 'lulu ar. 408, noada 307, noada curului 307.
noden 279, nodut 302, nogheie 300, nogheu 305, N'onu 581, nor
384, norti (de Irate) 900, nuc 762, nuc5 320, nurnicla 560
o 869, oaches 529, 534, oachis 529, Oana 546, n., oara 897,
oare 894, oare(ce )546 n., oaspt 761, oaspet 761, obhceriu 28, obloc
283, obraz 85,obraznic 757, ochesic5, 529, 530, ochm 272, 283, 305,
ochlure 305, ocna 483, odolan 562, oestru 560, ofera 869, ogor
512, ogori 542, ogas 524, oichiu 283, mu fi 524, olem de platra
560, Olt 826, omenie 868, onuac 556, onagru 560, Onciu 576, 577,
Onea 546 n., Ornsor 546 n., orb 283, ortoman 523, 533, 542, 543,
544, 547, orz 559, os moale 305, 557, os mort 305, osul mcborului
320, ot 546 n., otari 767, ou 302, 312, oul climului 320, ovas 557.
pacuma ar 811, pacurar 829, paduche 762, 763, paducher-
mta 779, 790, kaducel 558, paramene 763, paingen 556, palpai
897, paltin 556, paltine 763, piimant de vapsit 562, pant). 901,
pana capAstrului 274, pancete 322, plinciete 322, pantec 322, 761,.
pantece 273, 322, pantru 781, pA.nus 325, paparada 410, para
277, 280, pgianc 768, parat 757, parcan 897, pAreche 784, parasma
766, parete 765, parietaria 560, parld 292, pgros 293, parteaca
ar 895, pirtrtica ar. 474, partita ar 474, partiita 325, 474, pdruca
283, pa'rul pmtenului 303, pasera 272, 310, 528, prisarea 766,
pasere 303, passere impdrateasca 557, pilstarnac 560, pasti 293,
901, pib-,,tit 293, pdstitti 303, piistrav 501, pastrav cu negru patat
562, Patrgscom 576, 577, pauca 305, pilun 895, Pitivalon 577,
pclor 296, peana 21, peaste de mare 561, pecet 305, pecetea,
dracului 305, pecetlarml dracului 305, pecie 47, pecmgen 761,
pehim 25, 37, 38, pelag 325, pelican 560, pelin 557, pelita 308, 322.
pentru 781, peperig viu 559, perc5, 559, perca de ra.0 500, "percea
282, permed. 272, 282, permune 783, pereche 785, pm. ete 785,
periat 291, 293, pericica 282, perj 783, perja 400, 900, pescarel
766, pescu ar 761, pesta 527, peste 410, peste 319, pe*te de piatrti.
558, petehelnd 322, peteluta 32, Petrol/imam 577, peun 56(1,
piatra aciS. 556, piatra chsoasa, 561, matra de yin 558, piatra
puturoasa 559, piatra schpitoare 561, piatra sonicelm 557, plc
560, picere 296, picior 273, 296, piciorul din sus 322, picionca
559, pple groasa 305, piele la povaiala 308, piele scortoasa 305,
pielm b97, piept 272, 308, 315, preptAnat 291, 291, piepten 761,
lunge 757, pintece 32, 786, pinteg 303, pinten 273, 303, 304, 305,
pmtru 781, pip5. 305, 314, puper m) 408, 783, pipmgen 305, wpm-
gina 305, pipoascd 314, pipota 274, 313, 314, 901, plpusca 314,
pir 562, prAtoare 312, pima 557, 747, pii*man ar. 546, pisom 747,
plisu pisu 747, Intl 421, prtula 421, pituli 421, izd'' 313, plaibat
560, plam 527, 537, plaman 761, pleca 42, ple a 305, plete
281, 303, pletos 294, pht 285, plod 278, n1-17321, 325, plodu curu-
lui 321, plotog 301, plumne albe 560, plumb 560, trrle
-Minant 562, poc 300, 305, poca 278, 303, 305, pocgs 301, pociumb
274, poclog 301, podbeal 562, podoaba 315, podul curultn 319,
321, poghina 319, Pojorana 16, Pojorata 766, pol 897, polem 560,
poll]) 559, poniav 284, pornhos 284, pomvos 284, popa 10, 526,
popilnic 557, popoaile 10, Popovicioane 577, Popovicion 557, pore
901, porcar 772, porlog 305, port 896, porumb 558, 761, porumb
gu,:at 500, porumb sillbatec 538, porumb tigilnesc 560, porumbri.
www.dacoromanica.ro
936 INDICE
550, 897, porumbel 556, posmoc 302, postroanca 896, postrunga

288, potarnica 560, potcrt 315, potera* 274, potivnic 557, potlog
301, 305, potroaca 557, povrtialit 308, povarna 755, prada 765, 768,
prashra 769, prasi 64, pra,*tila 895, prurk 383, 384, 385, preabat
8 9 6 , preapelita 558, prepturg, 776, pren 781, prentru 781, prespre
410, prester 560, presura 558, pretipi* 898, pretutindem 779,
preut 765, preur 384, prevedea 896, prim 895, prihod 312, prima-
varrt 766, prim 781, 869, prmtru 869, pnor 380, 384, 386, prior ar.
384, pripon 274, pri*cala 895, pri*call 895, Pntepofca 898, *prituli
421, priveghitoare 560, privilie 810, produh 315, prodolul 387, proor
378, 380, 383, 386, 'proora 385, pror 384, 385, prour 385, prour
ar. 384, 386, proura 766, 897, pruna 315, Prut 885, puciogna 558,
puhagiala 308, puhav 308, pm 290, pm, pin 747, ,puU, 308, 309,
310, pulan 312, pulpit 297, 301, 305, 308, 320, 321, pilTha picioru-
lui 3-2, puncite 322, puntru 782, pupaza, 315, 562, pupeuora, 315,
purcar 772, purcareatit 766, Purcarom 576, purcica 890, purduh
323, purec 761, 762, pu*escu ar. 895, puteolang impetritti 562.
rabda 775, rabo) 401, 900, rac 557, racovina 556, rriclacma
coadei 274, radacina cozn 306, radasca 561, Radom 576, 578,
rae 561, raghie 896, rajnitit 289, rama 559, ramf (remf, rimpf)
895, rand-1 312, randunica 287, 304, 305, ranzit 305, 326, Rapciune
895, rapinta 558, rar 294, ramte 288, rantura, 288, ras 900,
rascoli ,S95, rasfatat 294, rasfirat 294, ra*ina de pamant 557,
raspmtene 786, raspintie 786, rasucit 294, rasuflatoarea picioa-
relor 305, 306, xata, salbateca 557, ratacesc 780, ratita 325, ratmat
2-91, 294, ratuns 294, i atunzat 294, ratunzit 294, raua ar. 409, 902,
raura 385, raurilor 536, Rautu 901, ranza 752, rava* 401, ravarsa
766, raza 530, rece 764, redie 896, Reit 901, repede 762, 763, retezat
291, 291, rev ir 774, iezed 561, nerd 771, rid 771, ma 771, rmd
771, nu 771, roatri 319, 901, roata genunchmlin 301, roman 557,
romonitit 557, ront 305, ros 294, rost 286, rostopasta 557, rotat 272,
294, rotun 9.1..mutungior 559, .ratunzat 29& rotunze5te 288, routi
8 , roura185,.rubiA 561, rug 5.6,14 ruga 773, rugma 780, rundinea
559,-Ffindunicil 782, rinAne 315, 895, rusticola 561, rata. 561.
sathilar ar 811, srun 897, *alitu 810, salmazdra, 561, Bala-
nate 561, salba 402, salca 561, salca 811, salem 525, 811, *ale 274,
317, 320, 321, *ale de camp 561, Whin 896, sahman 29, 47, salmon
561, salpe ar. 894, sarmanita ar. 894, sambure 811, Sftmedru 783,
810, sameta 312, samon 551, sangerete 763, &Minor 561, sanziane
de padure 557, *ar 390 393. *arrt, 395, *sara 393, sgratura megl
390, sarcast 325, sardelle 562, sarea lui Glauber 561, sapg, 274,
279, 319, sarghie 322, sarica 895, stirit 283, sarma 384,
Saimisegetuza 898, saroft megl. 768 sarsam 312 sarul Dome].
393, sa*tilu 562, sat 478 79, Satref 895, $5,treg 895, *atrev 895,
*aurt 317, saua calu ui 274, scabie 561, scaete 763, scafg, 284, sca-
Mrhe 280, scala 420, sand ir. 793, scand 793, scanteuta 556, scar&
420, scanta calului 322, scatulca 313, *cheie*te 6, 7, schela 420,
schema 413. 416, LO, 902, schiamat 415, seining, 417, 418, 420,
schunnic 417, s himonosi 417, scbimosi 417, *ehine*te 6, schm-
..eie 783, scima 418, scrrfur ar. 761, scobitura 289, scofarlie 284,
scofarhile ochilor 284, scoihrt 90!, scoica, 301, 305, *colopaci 561,
scopitg 304, scorbura 280, Scorom 576, scramurd 410, *crapnescu
768 scripete 763, scufundatura 322, scurt2,94 sec 3.5, secara 561,
;Feciu 896, f: ei 898, *e13 317, 320, selireelnica 559, *emit 417,
www.dacoromanica.ro
INDICE 937
420, semana 895, sematism 417, semn 305, sepia 561, seratula 561,
serb 545, serpentin 561, serpi prea mail 557, seuas 274, sfArc 306,
sfarcul coadei 307, sfarcus 286, sfartica 897, SMtu 580, sfinti 896,
sgarban 38, shima, 417, 420, skelci 557, Sibin(u) 900, sicrmel 755,
sicriu 755, ,5 ir ar 897, Silimon 582, Sibp 582, silur 558, Sim-
nitru 895, sioloboc 40, sir 378, 380, 390, stra 390, 393, Siret 885,
strip 792, Sirineasa 395, Sirna 395, Sisca 283, slab 294, slabie 308,
325, slabina 322, 325, slabiuta 325, sletrum 561, slobod 545, slobo-
zeme 545, slobozi 545, smeur 561, Smixe ar. 847-071bc 2757-283,
Vg'561, snef de termure 562, srnapan 559, soacrit 763, soarec 761,
soarece 560, sobol 562, soc 561, sodolan 318, sofran 557, scam 558.
soiman 547, sola 901, sold 274, 279, 318, 319, soldu1 deasupra 317,
so1du1 dinapoi 318, so1dan 318, soldau 318, soldolan 318, so1eriu
7, 21, 22, solnita 277, 284, 287/solomonar 29, 813, solovarv 559, 560,
soponel 561, sorbitoare 561, soricei 305 sorina 136, sornica 901,
softie 274, 315, spantec ar 786, spar 293, sparga 557, sparlit 295,
spat 561, spat greu 561, spat 305, spata 273, 274, 279, aN, 318 319
spate 316, 317, 318, speriban threat 5b17spete 317, sptele
317, spic 395, 900, spichinard 395, 900, spichinat 395, 900, spmare
274, 317, 318, 320, spintea dracului 558, spoiala neagra 561, sports
562, sporM 408, sprnceana 526, 537, spranci 38, sprinceanl 525,
527, 531, spripna 869, spurna 272, spurna petroasa 561, spurcaciune
312, spuzar 312, stalpar 761, Stan 526, stana 901, Stana 901,
staniste 68, stanog 274, stanom 576, 578, stapan 896, statos 287,
stavarie 68, steage 559, steahnta 558, steamat 414, steamat 413,
steam5t(a) 411, 415, 416, 418, 419, 420, 902, steatix 561, steaza 752,
754, sterp 805, 806, 829, stiamat 415, stiba 828, sticlete 763, stight
557, stima 417, 826, stung, 417, 418, 419, 420, stimb 418, stimba 288,
stmghe 308, 322, stingher 779, stinghte 273, 325, stiolna 325, stirb
274, starbatura 288, stirbing 288, stirbitura 288, stiur mocus 561,
stocuis 561, stog 546, stogoman 546, stogos 546 somac 325, 326,
striica 769, stracura 769, strafiga 526, straftgas 526, strafloca 294,
strafocat 294, straja 769, strange 768, 769, strasina, 769, streaf 769,
streang 274, srteapede 556, sreate 562, streate mare 560, streche
t396, 897, strecla ar. 780, strepezi 776, striga 811, strigoale 48, 562,
strigottes 811, strigoiu 811, strimurari ar. 768, strin istror. 791,
stropsit 291, 294 strugur 763, strugure 763, struminari ar 768,
strungit 308, *strunega 897, strunga 274, 288, 297, strungaciu 288,
strungareata 288, strungaret 288, strungarru 288, strution 561,
studenita 290, stufos 294, stuhos 294, sturion 561, sub coada
321, sub foale 322, sub piept 322, subsuoara, 321, subred 897, sub-
tire 294, sue= 561, sucit 294, sudoarea calului 305, sufert 869,
suflet 811, 868, sufletele 558, sugu 896, sugel 306, sugm 306, 895,
sulk 310, sulac 310, sulaciu 273, 310, sulatic 273, 310, suleget 310,
suletic 310, sulhac 310, sulimani 785, suloc 310, sumburi ar. 782,
Sumedru 810, sumet 897, sunatoare 559, sur 294, surla, 301,
surchidi 896, survaici 17, susam 561, suspin 32Q, sut 897, suvac
210, svegla, 557.
th -ista ir. 578, tag ar. 897, taissu 562, taiat 294, taica, 901,
tatetor 288, talc 562, talcuitor 303, talpa 811, talpalog 302, talpe
ar. 894, talpos 302, 304, tamadau 315, tamaia dracului 306, trimaile
306, tarnaita 306, trimbura 527, tamp 319, 320, 321, 325, tampn
902, tanta 25, 26, 315, tangile 27, 32, tapa 26, 288, tapan 294, 1,6-
piniturti 306, tapsan 896, trips]. 896, taptir istr. 792, tang 560, 902,
taxc de mare 556, tarca 552, a tarcal 551, 552, Walton. 550,
www.dacoromanica.ro
938 INDICE
551, tarcatori 550, 551, 552, Tarcol ar 894, tarcovita 295, tarl&.
483, tarlom 301, tarlum 301, tarmure 763, tars 295, tarsag 896.
tarsej 896, taisejle 896, tartan]. 810, 811, Tartar 811, Oxus 274
tasca. 308, 313, tat 306, tata 895, tatar 811, Tat(ul) 826, ttumart
o46, taun 761; tuare 763, teaca 307, 310, teasc 308, teasta' 277, 280,
tege 49, tela - istu ir. 279, 578, teleleu 810, 900, Teleman 546, te-
perig 561, tepos 295, terteleac 896, terus 308, Terziman 546,
tescule 313, tesme 308, testa - istu ir 578, 579, testicule 312, testoa-
sa 562, Tatu 546, tetrice 562, teve 312, PIM 900, ticlan 560,
tigrida 562, tigva 277, tin 320, tinca 562, tmcraut 558, tintariu
558, tioc 273, 307, 310, tiara 425, titiu 902, tatirez 896, toc 307, 310,
tocalita 32, tof 562, tofleu 302, Tomsa 839, top 283, to-
porus 558, tota manzului 312, traba 769, traba 769, trabtui 769,
tragan 315, tap 769, Trambiton. 577, Trambitornu 576, trapad
769, trasit 526, treapad 766, treaba calulm 312, tree 766, tremella
562, tremet 776, tremur 776, tresnet 776, trestle 557, tretrece 410,
902, trezi 828, Trilcala 894, trimbiceri 527, tringia, 526, trisca
277, 301, troaca 277, 280, troancane 313, tromba 285, trufa 277,
312, trup 315, trupina cozn 306, truth 562, taptan 792, tufoasa
294, tufos 294, tuiegi 902, vtul 41, 423, Tulari 422, tularisti megl.
422, tulera 423, tuls megl. 421, tulesc ar. 421, Tulesti 422, tuleul
porumbului tuleul cozn 307, tub 420, 421, 422, 902, Tulisa 422,
tulisa 422, tultste 4..2, tulnic 423, tulptina 558, tulumba 312, tuna
424; tunaciu 425. tunca 4.5, tunerec 757, tungursula ar. 811, tuns
291, 295, turbure 762, 763, tuns 422, turiste 422, turita mare
556, turj 902, torlom 273, 279, 301, tursos 295, turturea 536, 562,
Turva 840, tuta' 557, tutur 525.
uat 546 n., uger 313, 761, tutor 897, uhu mic 559, uhu de la
suri 559, urnar 316, 319, un 869, unchias 896, undrea 322, 897,
unealta 312, ungher 779, unghie 298, 302, 304, 306, unghie nioart5.
306, unghiu 782, unguresc 311, unsoare de peaste 562, unsprat ar-
768, unspra(ze)ce 769, unsuroasa 560, untra 782, urda 411, ur-
doare 410, ureche 272, 283, in eiche 83, urecherita 779, urecher-
luta 779, 790, uret 560, in ogall 562, urla 423, 424, Urlami 424,
uilat 423, Urlateanca 424, Urlati 424, Urlatori 424, urlatura 423,
Urleasca 424, Urlesti 424, Urleta 424, urlom 403, urs 562, ursa-
lat 291, 295, ursali 795, ursula 295, urzica moarta 559, urzica
neagra 561, urzicuta 562, usor 545, 546, usura 546, usure 773,
usurel 546, utre ar 761, utur 761, uture 754, Uturma 752, 754,
uza. 325.
vachm 283, vagauna 896, vai 898, vaide 897, vaj 895, valzam
de parnant 560, liana 301, 306, 311, 322, vangherm ar. 811, vapseala
rosie 558, \Tama 319, varful camelelor 898, variola 306, warsa
530, varsat 301, 106, 527, varsat de zori 551, vartej 291, varvu
spetei 317, varvu spetelor 317, vase 562, vaseala vnata 559,
vearme cu multe picioare i flocos 561, veaspa 562, veaspa mare
559, vechil 896, verigariu 561, veverrta 562, viba 828, vidra 559,
vier 762, viezure 751, vindrihca 562, vilneteale 557, vmtre 313,
vioaia 562, viorar 525, 530, vtipera. 562, vismut 562, vita 896, viteaz
528, 535, vitel de mare 560, vivita, 315, Vladom 576, 578, vo 526,
vol 526, voinia 482, 483, 900, vornale 528, 535, vrabitt 558, vraiste
901, vreana 315, vremea mulsului 551, vulpe 562, vultada 6,
vultur 562, 761, vulva 315, vulvura 312, Vurtomul 525.
Yermu ar. 762, yin 39, yinars 39.
www.dacoromanica.ro
INDICE 939
Zagra 896, zCaubri 290, zmbru 290, 799, zilpuse 552, zr-
811, zard 811, zilri 757, zbiircit 295, zbarlit 272, 291, 295, zborsit
295, zbulturat 295, zbura 385, 706, zburlit 272, 295, zdroanta" 315,
zebrd 562, zestre 896, zgarca 306, zgarciu 306, Zgaria 897, zibellind
562, Zile le Babelor 813, zimbru 592, ziner ir. 791, zinc 562, zinzire
Ir. 287, zit'a 303, Zlatna 841, zmftciogul cozn 307, zmolcu ar. 840,
znaica, 901, zoale 272, zobitrt 290, zori 387, 552, zori canttori.
551, zubitg, 290 zuluf 283, zurbil 896, zurbalil 896, zurbAlul 896,
zviintat 295, zvanturat 291, zvarli 295.
roman ce
albero it 761, ahvastru it dial 550, arancia 895, arbol span-
761, arburu cors 761, arvulu sic. 761, barbecho span. 541, barbechar
span, 541, barbattu log. 541, barbeito port. 541, barbuta it 810,
barvettare log. 541, bonaccia it 795, bora canav. 450, bosa a-
piem 902, buruva, bruva canav. 450, carpino it. 762, chouan
v fr 405, choue f -franc 405, chouette fr. 405, Coassolo piem.
902, coccarde fr 902, Couazore 902, Codro a fr. 902, concorde
fr 902, Cova a. piem 902, Coazzolo n11. piem. 902, crocidare iitaL
430, clevol pi ov. 811, client uglai mugg. 289, s'veiller. fr. 828,
falordJa logudor 457, froldo (molendina in) blat. 436, fur v.-fr.
762, furo ital aragonez 762, galesegna, gah-, gallexema, gauzegna
nordital 447 5 u , garovht valtell 446, s. u., gentiilhomme fr.
546, graccluo ital 436, gracidare ital. 436, grand'mre fr. 426 s. u.,
grand-oncle fr 426 5. u , grand-pere fr. 426 $. u , grand'tante fr.
426 5 u , gianocchio utal 436, gratim engad 446 s. u , gravht
poschiav. 446 s. u , gravatelo poscluav. 446 $. u , grega prov. 828,
gregues fr. 828, gruegues fr. 828, guret fr. 541, 542, huppe
franc 283, kaclola valm 444, $ u , hveru n. logud. 545, luiru n.
logud. 545, macca nordttal 452, mache, machon savoj. 452,
mache (de fom) a. fr 452, magna pilem. 426, maille a. fr. 463,
malefu piem 450, malmant, malman a sass. 450 $. u., Malmantile
tosc. 450, malticcina cors. 453, malticcinella cors. 453, maltigine
cors. 453, mammadonna ratorbm. 811, *mandos celt 811, man-
drJechia, -e (fa le) abruzz. 453, mail fr 540, marito it 540,
rnaschio it. 540, meaille a fr. 463, 902, medaglia a ital 463, 902,
medale a novar 463, medales a. novar 902, medalha a. prov. 463,
meleze fr 449, melze fr. 449, merze piem. 449, mouton fr. 898,
rielme abruzz 287, nonza. cors 454, nozza cors 454, ocial piran.
289, ovro piem. 762, ohvastro it. 550, otre it 761, otro it. 761;
paolo ital. 897, Parci, Parcis tosc. 451, parco tosc. 541, Pelno,
Pelvo mem. 429, plaiis afrz aprov. 810, polo it. 897, poscluavo
v -ren. 762, Quassolo pilem. 902, iaaor, raator a. piem 452, rea,
rhea, taya canav 461, rezelator a piem 452, rezellus a. piem.
452, ralla catal. 409, ralo span. 410, relment v -fr. 410, semu
sArd. 419, sima calabr 419, simitu calabr. 419, sombre fr. 897,
temollo ital dialett. 454 s. u., tmolo ital. nord. 902, ternolo
dialett. 545 s u., terre en jachre fr. 540, tirare ital. 902, tirare
blat 437 5. u., ft/Tr fr. 902, tremello ital dialett 454 -s. u , tremolo
ital. dialett. 454 5. u., treunna a vercell. 430, trofina a. parm.,
a genov 430, truma a. genov. 430, truna piem. 430, trumna a.
veron. 430, truyna a. ferrar. 430, truina, truyna, trovina, troma
a. canav. 430, tumel it. nord. 902, ubero it 761, uro pad 761,
utru sic. 762, verchiere v.-fr. 810, vermu coss 762, vejmu card..
sass 762, verguiero prov. 810, vere it 762, verro cat it 762.
www.dacoromanica.ro
"940 INDICE
slave
ang1V:e 894, arvon 896, Bal- 578, balagula rut 142, baryAinkil
its. 143, bendkigt rut. 145, bezobrazmk bulk. 757, bljudo 790,
bordjuk rut 324, borkan 898, brjuchanti rus. 324, buhav
srb. 308, bujata srb. 425, bunda 311, burdzmk pol. 324,
buzuman srb. 896, bytm rut. 148, bytmar rut 148, eavtika 406,
terdonec 810, dervlinti 810, eska rus. 98, 174, dlanti psl. 296,
Costamca 898, crauva bulg. 6, cug rut. 238, umakii rus. 175, e,un
sarb. 790, upti 292; dblo srb. 280, deblji serbo-cr. 183, desiti
896, diikoman rus. 547 n., cljelatmc srb. 896, drabina rut 183,
Drag- 578, drtigla bulg 184, Dragoje 577, dranka rut. 184, dubma
rus. 184, Dunavi v.-bulg. 799, clutura sa,rb. 758, faktortt rus.
185, fuh 896, gArlj 479, gasja bulg. 758, gazja bulg. 756, gazil
bulg. 277, gatti 311, gimbhuvata rut. 197, glavetma bulg. 280,
gltitka bg 895, gora + IZI 894, Gospodi pomiluile bulg. 6, grabit
slay. 764, grill 473, haljma Warb. 754, kahlja rut. 755, kapica
303, kart srb. 896, karta sarb. 900, kav ! kav ! rut. 406, kava
rut. 405, kesa slirb 308, kilav sfirb. 227, kimak rut. 172, kikica
-303, kigka bulg. 303, klijidi 318, kokora 896, kokori 896, kOlosil
rus. 901, koniar rut. 177, kopica 303, korka rus. 177, kotraan
siirb. cr. 178, kraun 810, krastavac sftrb. 763, krestecii rut. 897,
krpica 896, krilstti 895, kukav saxbo-cr. 179, mochoded rus. 206,
istn 579, jarica 897, jaruk srb. 896, 897, javor 896, *javorad
896, laka v.-bulg. 895, 1e24 paleosl. 240, ljubosti 790, luCka 895,
luCina 896, mah scab. 901, mrlja-se bulg 474, merAa rut. 211,
mud 895, mato rut. 211, mlohav serbocr. 214 mohlav serbocr.
212, mogorie rut. 211, morda rut. 285, morad bulg. serbo-croat
382, narbti 895, mamordmku bulg. 213, napratka 895, noga srb.
303, nagazvam bulg 757, Nedeljko 755, okno srb. 48.3, onaj isti
srb. cr. 579, ovaj isti srb. cr 579, parilpit 217, perde bulg. 282,
piljanica serbocr. 319, ploclu 315, poniava rus. 284, povarinja
755, povez serbocr 221, povont 308, priela sbr. cr. 895, prbytl
896, prkupecti bulg. 222, prestenga 288, priceptti 898, prituhti
sloven. 421, pritullti rus. 42,1, prituljati rus 421, produhn 315,
pant 895, prtka sarb. 895, print 474, 895, pudekti rus. 282,
rabn 403, 900, Rad- 578, rantyh rut. 223, robil 900, ruj 895, rujenti
895, rykata paleosl. 771, rysaku rus. 224, samikti rut 312, gatriti
895, Aedi 896, sestro teghtete bogotu bulg. 5, etrtti 895, silo.
bulg. 13, sirak 894, siromak 894, *stroman 894, Akapje rut. 226,
skima paleosl 418, slumimku paleosl. 417, slabma srb 325, le
rut. 230, snaha saa-b. 900-901, Aolja siirb. 754, 901, sporn 408,
Stan- 578, stana 902, surva bulg. 18, snrvaka bulg. baratem 18,
taj -isti serbo-cr. 579, ta ilsta srb -cr 579, to ista srb.-cr. 579,
ttak sarb 901, tatera 896, trlo srb. 483, trufa bulg. 277, 312,
tr2 295, tulid pol.-rus 420, tuhta srb. 420, 423, 902, tuliti rus.
421, tulja bulg 420, tulti 423, uza 325, viii rut 895, Vlad- 578,
vointl v.-slav. 483, Vojna bulg. 483, Vojno bulg. srb. 483, 900,
volt bulg. 5, vukoman serb. 547 n., zapratka 895, zagrlj bulg.
473, zet bulg. srb 26, 900, Z'ila 308, ileb 897, zob 290.
unguresti
aftum 139, agacs 896, gheghy 896, ajer 895, aka,c 383, Aldo-
ms 95, alkuszik 139, alivor 895, Aporkodni 895, aracsm 895,
ArcItil 895, Asto 3081babok 895, blmos 900, balysam 895, brsony 755,
www.dacoromanica.ro
INDICE 941
bendd 324, brce 895, berce 895, brles 803, bezerd 895, bogyan 895,
bojtos 896, bojtos 896, bolonyik 755, bondros 895, bondrus 895,
borda 897, borkanna 285, 900, borol 308, borzas '492, boszorka.
895, 'boszorkod 895, botos 896, *bujdorlo 895, bujtus 896, bulya
755, bur dany 323, cedula 236, comb 319, 321, csalta 314, csaszka clang.
895, cserkata 895, cserke 901, csOka 406, ' cs6kas 171, csokaszern 171,
csongora 895, csont 173, csoringar 895, csoroj 895, csompoly 307,
csorgold 896, dog 183, doimka 896, domikat 896, doralrn 311,
doromb 311, clorong 311, dreptal 895, druga 895, dur clang_
896, erde - el, erdo - el 838, eroszak 897, eszre 896, fare
895, farkas 311, feherkes 896, 'fejerkez 896, felelet 196,
fere 896, fereje 896, ter() 896, ferojii. 896, fmkeros 186, filler 408,
fogoly 896, folyofu 897, forgo 186, 319, ful 388, 900, fuvar 69, 70,
fuvaros 187, gabonds 897, gaca 896, gacsos 187, Gal 900, gelyva 895,
gilva 895, golya 755, golyva 895, gula 755, gulya 755, gyszol
896, gyeszetol 896, gyeszikel 895, gyeszitell 896, gyeszul 896, gym-
'bit 895, giszt6 895, gytiszti 896, hajnal 897, harab 895, harantkos
223, hare 895, hatal6 896, raz 236, hazsai t 897, herel 197, *berg& 890,
lin. 408, homp 198, horgos 319, horpasz 895, iga 205, igas 05, illleto 205,
kabok 895, kabolas 896, kajgonya 755, kalya 755, kanak6ci
895, kapcza 167, 304, kapczas 168, karcsony 810, karoz 896, kart
896, kazak 896, *kepelos 896, kerek 901, kerek- rota 901, keres-
kedm 171, kereskedo 179, keselni 303, kesely 303, koblos 179, kolc
895, kolcsar 896, kony 901, korai!, 890, korlat 300, kormany 755,
korpasz 308, 388, kotla 839, kozvetitO 172, kukur16 895, kulcsr
896, kupecz 180, kupos 177, kurjant6 896, lab 290, lagyk 308, 16-
kupec 180, lombos 293, mandula 300, 312, mangor16 312, mank6-
311, matkal6 896, matring 277, 311, melegagy 211, miskarolni
283, motusze clang. 895, navala 895, nyaga 895, nyerges
214, nyomork 214, obloc 283, olahvirag 896, oldszka 896,
peczr 218, pnz 226, mposka 314, p6k 278, 301, p6kos 220,
301,pontoll clang. 895, porkura 901, portyik clang. 896, portjuk
clang. 896, posztrong 896, pectlas 271, pricsek 895, pricskel 895
pup 222, pui csika 896, rdie 896, redija 896, rape, 896,
Ilety 901, rongy 224, rosikol 895, rovas 401, rusnya 895,
siska 283, sug6 896, szarika 895, szekreny 755, szekeres 278,
szelfuj j 896, szelfujja 896, szemil 895, szentul a nap 896, szer-
szam 312, szokas 324, szugy 306, 895, szurkod 896, tag
ember 896, talpos 304, tarnad6 315, tapos 896, tapos6-
896, tarka 902, tarsas 896, teher 896, tekerezei 896, tetlen 895,
titok 902, toll 895, tared& 896, torzsolni 902, tozsr 239, tyora
896, ugat 895, ugatu 895, ungyias (yen) 896, vagovny 896,
veka 151, vekil 896, yen 895, vintat 895, volyva 295, zab 290
zurbol 296.
turce$ti.
amegi 810, baldyr 325, benek 143, beygir 145, dalak 181
Duna 800, firfiri 810, kaigana 904, kale 898, maja 304, matrabaz
213, menk 898, mor 406, panayer 216, tamazlyk 235, telal 900,
Opt. 811, tulumba 312, tyrylu 185, zuluf 283
www.dacoromanica.ro
Errata.
Tag. 24 r. 12 de sus Aceasta Indreapta In Acesta
. 26 nota 1, r. 5 de sus Universiatu . . Universitatd
27 nota 2, r. 1 de sus practica n m practica
98 r. 7 de jos qtrapor 91 PI qtraport
, 230 1 n sterge-1 In Intregime
330 , 9 99 71
Kdsckuchen /1 n Kdsekuchen
, 333 , 7 713 714 . . 713-714)
,, 334 6 n sus bojtos n bojtos).
335 ,, 10 , jos ung. mama n ung valasa
338 ,, 4 . sus in . . in
343 , 14 , jos (Icokorov a) (kokorav
348 7 n sus dlatinikd dlatrelca
n 357 5 n M -Ise Pt
-ute
, 359 , 12 n vetvu vtv a
, 360 , 8 n jos *favaz , * fuvaz-,
,, 363 , 4 II sus ada ghes a da ghes
367 , 8 71 ,. heghes hegheg
n 17 . Jos *hereto's 11
herlds
11
368 , 15 71 11 ace0i c5,15,reti 11
Ware tii
m 370 17 , sus arvmd n 11 aramd
, 370 , jos 17 . . L'am L-am
, 382 , 6 sus *marathaitan *marathrtum
91
392 , 4 , ll $trescu Oruescu
77
419 , 11 T77X-I ft ft r.ptt
" 964 , Indreapta paginatia din 264 In 464
, 468 15 de sus an das Indreapt In anlasslich des
II 468 , 16 . Samtats- . . an das deutsche
Sanitats-"
501 9 de jos terge cuvantul eingetreten
, 515 , 15 de sus mangaiar Indreapta In mangaiare
, 522 11 de jos col b achi[i] n oclu[i]
527 , 2 de jos In nota culuci Indreapta In tiluci
543 , 6 de jos, f, nota dibrogeanu a dobrogeami m
550 nota 4 *A0.200s N o, *Acwor

, 577 r. 7 de sus (lent& Chenta /1
578 , 8 Creso PP n Creto

582 1,
9 , If FrAsatia. n Frasana
_ 582 14 , Topelec n TcipeIec
www.dacoromanica.ro
ERRATA
Tag 582 r. 15 de sus Gobaxlic indreapta in Gobarhe

" 583 3 X Gjerg Gjerq
583 ' 17 jos dup 5. servitor, adde la curtea mosierilor, de obiceiu
inarmat
, 584 in titlu Rudejnita indreapt1 in Rujdenna
6
587 r. 23 de sus kk
. 593 in noth nu mum. /9
mu muri
534 r. 4 de sus 38 99
39
600 nota 1 vreh 71
reh
, 597 r. 2 de jos va vehari v[a] ave harT
601 14 sus dretul sp
dreptul
656 11 1886 X 1866
677 2 jos se va omite intreg rndul
. 678 11 sus sitaxa Indreapti in sintaxa
. 681 . 5 X X
(aspect (aspect)
681 6 X 99
timp) tnnp
681 13 . jos Austerung Ausserung
681 12 Auspruch 11 Ausspruch
681 . 4 , implusive PP
impulsive
682 , 18 , sus lahmt, lahmte lahmt , lahmte
, 683 16 , jos hgvisticg hngvistic
. 687 . 1-2 de jos enttanden , entstanden
, 688 6 de sus a al
688 , 2 jos (stillgestanden ) , (stalgestanden ,
688 2 nomeM. nomelz 1).
, 689 " 2 de sus efiectus pp effectus
, 702 1 , Kunktionslehre JP
Funktionslehre
707 " 5 , varabile , variabile
709 16 , hgvistic Of
lingvistac
, 710 . 2 , SecheIaye Sechehaye
, 713 79 8 Of Brandstem , Brandenstem
. 718 , 12 , kristissher kritischer
. 744 r. 10 de jos Filolgtcd Indre apt5. in Faologzei
. 746 , 7 sus hotii hotilor
764 4 , interogare interrogare
769 2 . strac strew
773 . 6 . jos s. U. S. v.
. 774 . 2 , sus nevoia ?I nevoie
. 779 8 etc& pp agie
, 782 7 d'aos 6-aos),
. 783 7 X 10
ales des
, 791 nota 1, r. 10 dupl asimilare adde : mo disimilare bade-
'Arista
_. 791 , . 16 mhsufh indreapti in natur
, 873 r. I de jos Longhin Loghtn
www.dacoromanica.ro
11
DACORONANIA IV,, 1924-26, Partea I, Stud ci Pp. (340+IV L. 450*

S. Puscariu, Pour l'organisation du travail scientifique. La fiche
internationale. L'index general. Al. Procopovici, Principiul sonori-
tatii in economia limbii. Al. Procopovici, Din istoria raporturilor
noastre interdialectale. G. Oprescu, L'activit de journaliste d'Eliade
Itadulescu pendant son exil a Paris. N. Drdganu, Mthail Da lici,
Contributie la istoria culturala romaneasca din sec. XVII. V. Bo-
Urea, Sfintii-medici in graiul i floklorul ronidnesc. -- Th. Capidan,
Bomanii nomazi. Studiu din Via la Romanilor din sudul Peninsulei
Balcanice. C. Lacea, Sant in Transilvania asezari de Romani ye-
niti din sudul Dunarii sau nu sant? G. Giuglea. 0 problem& de
fonetica : Soarta lui e deschis accentuat dupa r. V. Bologa, Ter-
minologia medicaid romaneasca a doctorutui loan Pivariu (Molnar
von Mtillersheim). C. Diculescu, Elemente vechi grecesti: din limbo.
rornana. G. D. Serra, Per la storia del cognome italiano II. Sulla
continuit dell'onomastica latina-romanza nei nomi prowl insane-
sam e piemontesi).
DACOROMANIA IV, 1924-26, Partea II. Pp. 641-1641 +XV.
Lei 150
ETIMOLOGII de W. illeyer-Lhbke, Leo Spitzer, Sextil Puscariu,
Nicolae Draganu, Gustav Kisch, Const. Lacea, Vasile .Bogrea.
ARTICOLE MARUNTE : V. Bogrea, Contributii onomastilce.
Din onomastica folclorica. Din siinonimica Dracului-. Din
termMologia calului II. .Contributie la studiul onomatopeelor
romanesti. 0 straveche formula de exorcism in descantecele noa-
stre. Etimologii populare. Maruntisuri. Post-scriptum ia
S Finn i medici". N. Drliganu, Despre cc Psaltire ii Liturghie von-
bcte Pavel Tordasi la 1570? Iarasi de" si daca". Th. Capidan,
Saracacianii. Constantin Lucca, Bibliografie i literatura veche.
Bibliografie veche. Dr. Val. Bologa, Intro filologie si medicina.
I. Muslea, Un Tatal nostru" necunoscut (1Gb4). Leo Spitzer", frz. une
folio a nulle autre second.
CARTI I REVISTE. RECENSII si DARI DE SEAMA la paste
100 lucrari de M. Lipaneanu, C. Tagliavini, St Pasca, V. Bogrea, N.
Drdgana, Al. Procopovici, C. Lacea, P. Nisca, R. Paul, I. Costea,
I. Gherghel, N. Gheorgescu -2'istu, T. IorddneScu, I. Ch4t.eza, P. P.
Panallesca, Th. Capidan, St. Bezdechi.
PE MARGiNEA CARTILOR (.Sextil Pusca 'u).
REVISTA PERIODICELOR ROMANESti (M. Lipaneanu), 0
STREINE (E. Herzog, N. Georgescu- Tistu).
CRONICA (Necroloage : V. Tlogrea, J. GiPiron, pi. Gartner. I.
Dalametra, I. Paul, Cora Irineu i. Zaharia, Al. Sadi- lonescu, Igena
Floru, I. Malden Leon, Donict, A. Glavina.
RAPORT ANUAL. ADDENDA. INDICE. ERRATA.
Colectia completa a Dacoromaniei (vol. 1V), se mai gaseste In cateva
exemplare cu pretul de . . . . . . . Lei 3500.
PRETUL: LEI 700*
www.dacoromanica.ro

Dacoromania Buletinul Muzeului Limbei Române, 05, 1927-1928

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dacoromania Buletinul Muzeului Limbei Române, 05, 1927-1928

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVEIRSITATEA WIN CLUJ

SEXTIL PUS CARIU

Pe valea Secasului, 16 kilometri la Slid de Blaj, se gli-

' Parti din aceastg, lucrare au fost comunicate in sedinta

Asupra Scheilor nu s'a dat, dupg cat avem cunostintg,

4 Jireek, recensia studiului citat al lui Mileti in Archiv fur

se trag i numele topommice slave in tmuturile daco-ro-

4 pie und Amlacher, Die dactschen Slaven, etc., p. 264, Re-

o plow() torentialI 1-a facut sa renunte a vedea pe Schei

1 Ibid, p. 262, nota 2.

Satul nu e mare : 154 de case, cari nu diferg in con-

la vaca : erauva la furcuta" : vulicide 2, ne asigura

me de trei sute de am intrerupe pe povestitor batranul

trebarea noastra, de ce chiar in Banat: bag seama in Banat

1 0 expresie analoag in Sezatoarea", 1922, p. 173 : , 5.1

sa contam si impozitul greu pe care-I au de platit pentru

S. ne intoarcem insa la CergAu. Ceeace i-a paistrat pe

chiar $i banca jupgnior canton, sant acoperite cu scoart.e

Miletie, op. cit., pp. 161-163.

SN, bucued Jeruzalem.

In iescle zace infaisat,

Cu trup de ona ca s6-1 veclem,

Acest chntec a inceput sa se chute in ajunul CrAciu-

Rodilsa Jezus faf Betclehem

Foi scopil sata sfeat

Inutil sa.' mai ad'aughm ca.' nimeni, 5i mai putin preo-

fi uitat curncl - curancl.1

1 Distanta dintre limba acestui cantec 51 bulgreasca de

Rodil sale Iesus faf Behtlehern

ajutati si de o Cronia a Scheilor in manuscris i, in care

Voiez kupil satta sveat

De cantece bulgaresti, pe care Schell le cantau Ural

luga Ptitru lu Carli, etc. Deosebit de vechi par a fi nu-

Originea bulgara a Scheilor nu se vede insa numai

diferitele seirlAton de peste an, din cantecele care insotesc

1) Siirbatortle la Romdni, 1, p. 155.

Scheii ureaza, astfel :

Slava, siirva gudina

In aiunul Bobotezu se umbra cu beaua, obicem care

Mileti, Knthnata z mid:a na banatskag Blgari in ,,Sbor-

Bea , da-mi o mea !

1 In Cron-Ica lui Sekeli Famno dena clasa veselia".

explice athtea din numele lor unguresti, ca : Szkely, SAr--

Un obiceiu intexesant al Scheilor, este acel al boutul

1 0 curatire a fantilnilor la Shmziene, are loc i in satele

La Rusalii se gateste boul (impeinarea boului), In pre-

Pentru sarbatorile Graciunulm se fac pregatiri intibe.

lor o nutsl, la sfamtul &Arm giraul feciordor mu1tarnw3te'

Si atunci eel de afar& spun . Borbecd, mandd, colan-

meia cash ori un copil", fnlocuind deci numele Linca acesta

Sekli, autor al cromcei amintite, pe care 1-am arktat ea

.earnat", iar Pelmka noy", este, cum bine-i exphca ha-

Asupra obiceiurilor referitoare la nastere n'am retinut

4 .5i in Bulgaria, intillnim numele zet sau zjat, dat fecio-

hainelor miresii, care aN ea totdeauna loc Martia, nu se hi-

PI und Amlacher, Me daoschen Sloven, p. 268 ki urm.

nioara aprindeau tamale pe carbum, la priveghm cum

Memorialul ammtit, ca si cronica lui Seka, voibesc

stre si celor dm Balcani I. Asthzi nu se stie insa de asa ceva

sebit. DacA te interesezi de onginea lor, ti se spune . Astea

1 Ltrica Ciorgoveanu, Schtauca, 20 de ani.

0 alta pokleste, pe care-am putea-o intitula Lunba diu-

gradul l turcesc" ia pe fata imparatului de sotie. Ea Ii fura.

Povestea ornului ce Intelegea limba dobitoacelor", puni-