M. SOLOMON -I.M· ~TEF.

AN

....... til 6nO

• II:. a.--!4: -; 60 '

tJan II . '-

---~ -, **

MAX SOLOMON - 1. M. STEFAN

* *

SAHARIANA

povest.ire din era atomica

Cofecjia .Povesfiri ~tiinlifico-Fantastice" 22

REZUMATUL CAPITOLELOR APARUTE TN NUMARUL 21

Visul de U prejace podisurile luncii, miastinile siiraie si marile de nisip ale irisiului pustia saharien intr-o tara a uietii [ericite a dural sute de ani.

In anut 1992, aliituri de trimisii tuiuror popoarelor luniii, un grup de pionieri romini pleca sa lupte pentru transjormarea desertului. Til grupul rominilar se aflli tiiuirul savant romin Grigore Tiiun .~i prielena sa Roxana. Tiiun Iii Roxana se iubeau $i dragosteti ii fticea rna; puternici, mat curaiosi.

o expediiie de recunoaslere se termina ca 0 explozie produsa de o bomba atcmica ramasii 111 desert de pe iimpul disirugerii stocuritot de arme nucleore. Roxana moore. iar Tiiun, grau atins, este supus unui iratament medical special cu miiloacete acelor ani: (HI somn leiargic, in cursul cdruia i se administreazn substanie aniir adloacin:e $( i se regenereazii iesuturite. Tiiun doarme astiet zeci de ani. Se trezeste, cu acelasi chip tiniir, prin anul 2050, tntr-o societaie noud, tntr-o tara nouii, in Sahariann.

I 11 sanatoriul in care se irezest e Taut! se gase$le §i Ilona, 0 rata nascau: pe uri sale Iii al lui Jupiter. unde ruiujragiase uri grup de cercetdtori cosniici.

Ilona particina 91 contribuie 10 tntoarcerea la viala a lui Tiiun, care uede in chipul ei imoginea Roxanei. Curlnd, cei doi sint ispitit! sa euadeze din sanatoriul in care li se aplica tratameniul de adaptare, deoarece ei IIU pot suporta regimut de supraoeghere continua fa care

stni SUPUSt. .

Dortmo lor de a euada se preface in hotiirlre cind Ilona descopera ca tot! pacieniii din sanaioriu. stnt urmarii! cu aiuiorul unei stoit! de teteuiziune, care poate atiuce sub obseroatie pe orice om, otiunde s-ar afla.

Ccperfa-desen: D. IONESCU

LUCRARILE CARE VOR APARE 'IN COLECTIA "POVESTIRI ~TIINTIF1CO-FANTASTICE"

Nr. 23 ~ 24 - SAHARIANA

d~ MAX SOLOMON ~i I. M- STEFAN

(conunuare din nr, 21)

Capitoiul VIII

UN ACT FARA PRECEDENT IN SAfiARIANA

Ca in Hecare dirnineata, aerul parculul Iusese ozonizat in mod artlficial, Taun, care se sculase 0 data cu rasaritul soarelui, 11 inspira adinc in plept. Ii aducea aminte de excur sli Ie pe rare le facuse in tinereje pe culmile stincoase ale Pietrei Cra iului, Aid se arnesteca iflsi! cu parfumul minunat al portocalllor ~1 mandarlnilor, al florilor de magnolia ~i al acaclci odorate.

Mergea repede, preocupat, scotind din cind in cind din buzunar un carnet in care se af la 0 midi harta a parcului, pe care 0 cerceta ell atentie. Trecuse tocmai de un mare baz in, in care se cul1ivau experimental. in sohrtfi de saruri, plante nutritive, cind la 0 cotitura se trezi pe neasteptate fata in lata ell doctorul Francois.

Nu-si putu stapin: 0 tresarire, pe care rnedicul 0 observa, - Asa devreme pr in pare? iI intreba acesta.

Taun ii raspunse ironic eli pllrnbarlle de dlmineatii ii fiiceall ioarte blue, desi nil er au prescr ise in tr atament. Apoi adallgli:

- Deci sl durnneata spionezi bolnavii? Frurnoasa meserle I

V-ati transtorrnat in umbrele exlstentei noastre cronornetrate.

Francois rise.

- Auz i idee! Esti earn pornlt, recunoaste r Mil due, (a In tiecare dimine,,!a, sa vtslesc la centrul sportiv al lacului nostru. Doar I1U vel fi crez ind di sint medic si in alara orelor de luc.ru. Nu vrei sa ma insntcst i } N-ai decit sa schimb; ruta pllnrharll,

Viidit iI1C11,cat, Grigore IlU stia ce sa raspunda, Tacerea se prelung; indeajuns pentru ea sa st ir neascii ~i mai rnult nedumer irea lui Francois.

- De ce sa vin ... biigui Grigore In sfirsit. Mil due spre aleea de bananieri. Acolo ... e mal frumos.

Medicul 11 privl pe Taun mdclung cu ochii lui mar! .~i llrnpezi, incercind sa I(hiceasdi ce se petrece cu el. Dar Tatrn ii ocolea priviriie. fixind 1111 punct in go!. Ceva IHI era in regula, dar ce anume. n-ar fi putut spune, Peate eli bolnavu l i si cucerea in Ielul acesta un cr impei de libertate nevi novata, De ce sa l-o lure?

- Asculta, pr ieteue. Nu ne condarn na am de aspru. Dupa cum ~ti i de mult, si en sint de parere ea vi se aplica lin tratament pre a riguros, nu tocmai U~Of de indural. Totusi, rnai devrerne sau mai tirziu, va va vindcca. Glndeste-te cum te sim [eal clnd te-al trezit din somnul terapic ~i cum te slrnti acum. Ai rost pus pe picioare.

Taun zimbi.

- Fizice ste da, dar restul P lrni simt uneori nervi! mtinsi ca niste coarde gata sa se rupa. Nu oric1ne se cornplace in situatia unul d!('III~ purtat de zgarda. Cunosc argumentele colegului durnita le, doc-

torul Naser: ,Caz unlc", "mai bine prudenfa exceslva decit esecurl"; ,,~urlnd se va obisnui". Dar ce-rnl pasa mie de toate astea z De ce sit rna al~g ell cu ponosul prudentei voastre?

- E usor de S[JUS. Dar noi, medicll, stntern aceia care purtarn r;:';punderea ins:inito$irii dumitale, Priviri!e intre{Jii lurnl sint atinHe spre sanatoriui nostril, in care sint tratati bolnavi attt de neuoisnultl, cum e climatologut Taun ~l nauftagiatii cosmlci.

Taun se hotart sa currne discuttu :

- Va sa. zicli e verba de renurnele sanntnrlulul, Sigur - argumente se ~asesc J Dar ce sens are tot ce vorbim noi? Stfu eli nu va pot convinge. Numai sa nu He nevoie, dupa readaptare, de uu nou tratament, pentru remerlierea electelor tratamentulut actual.; Sl aeum, la revedere,

Doctorul retlnu cltva timp mina tntlnsa a lui Gr:gore Intr-a sa - Sint multe lucruri adeviirate in ceea ce spui. Prea Ie vezi ins~ pe ioa.e In negru, Intr-un caz ca al dumitale, bijbiim ~i noi, Eu fti dcresc sa intri cit rnai curind in viata noastra de toate zilele. La revedere t

fiecare porni pe drumul sau.

Taun eta acum ~j mal grabit. Dupa ce merse 0 buna bucata de drum, incepu sa. alerge, cu carnetul deschls in mina.

Cind ajunse, In sfirsit, in Iata zidului care lnconjura statia sanatoriala de televiziune, se uita atent de jur imprejur. Apoi se ghemui intr-un tulis. Voia sa conlirme in~elegcrea pe care 0 luase ell profesorul Gromov, ell doua zile mai inainte, dupa ce Ilona Erdely descoperlse statta,

forma un indicativ tetevlzotonlc ~i curtnd pe eeranul rnlcului aparat- aparu chipul batrinului.

- Ei, t inere, cum merge Cll necazur ile readaptarti P Pe clnd la treab8.? Sau po ate eli au de gind sa te puna in spirt ~j sa t~ pastreze ca plesa de muzeu ...

Grigore scpti repede in teJevizofon:

- Mentii propunerea, protesore Gromov?

- Stgur di da, mai mult ca oricind Abla astept.; Dli-I drumul,

Irate Grigore!

Glasul lui Grigore dipata un accent cald ;

- Iti multumesc mult, mult de tot J

Dupa ce convorbirea lua sfirsit, Taun s'puse aproape cu Data de data asta televizorul sanatortulut n-a tost urmartrea mea, avern toate sansele sa scaparn pentru de ei.

Cu uri gest rapid, sari peste zidul de platra ~i se ascunse repede tndaratul unui arbore.

Ciudata clad ire tronconica parea goala. Dupa cum se asteptase, la ora aceasta televizorul sanator ial nu era in funcjiune.

Grigore sirntea acum 0 strtngere de inimii Era pe cale sa cornita 0 fapta. care era probabil tadl precedent in secolul al XXI· lea. Totusi, la naiba 1 Viata nu stie sa astepte, Doar nu-si putea ingadui 5-0 risipeasca pentru chelul unor doctori. $i apoi, ceea ce fac el, acesti medici, e moral? Cine Ie oa drentul sa-l eerceteze ca pe 0 giza sub lupa?

o porni hotiirlt spre statie, Deschise usa CII u~urtl1taJ prin simpla apasare a butonulul pe care scr ia "Intrare". Un mit antreu ~i apoi patrllnse in Incaperea care adanostea instalatia.

voce tr.r e. tocmal 111 totdeauna

Trebula sa acjioneze repede, Dar clnd Incepu sa cerceteze CD aterrtie aparatura care se aila in Iata sa, II cuprinse indoiala.

se asteptase sa gaseasdi usor plesa centrala a televizorulul, Se ghdea la un transformator de allmentare sal! la translstorl, piese rnlci, al caror element esenjial it Iormeaza semlconductorit de germanin sau de oxizi metallci ~i care au un TO] esenIal in dlspoz itivele de televiziune I~i inchipuia di demontarea a una sau doua piese de acestea ar fi in sernnat scoaterea din functiune a agregatului. ninu la crusirea defectului ~i punerca a noi piese.

Dar lucrurile nu 'sHiteau asa cum nadajduise Triun.

Trei o~ljnzi metallce, asezate in planari care Hiceau lntre ele unghiurl diferite, forman partea cea mai maslva a instalafiei. Dar nil asta cauta el. Trebuia sa descopere pies a ell adevirat esentlala, elementul sensibl l, acela care tr anstorrna radlatllle Iuminoase in irn-

=nlsurl electrice. .

Se aprople de Ierestrefe cladirii. Le exam irolL Pareau mente din·1'-0 sticUt perfect transnarenta. Sa sparga 0 tereastra r AI' fi facnt 7:;;fOmol ~i nu avea nici un <ens Se preqatea sa examlneze restul eselor c'nd if flllger?i un gind.

Se int.)~r~Q di 11 neu catre una dlntre Icrestrc 0 cerceta eu rnai '!fI.I"e atentie ~i ohserva abia acum niste strtatil tine, paralele, pe supralaja sttclel. Se scotoci prln buzunare, Stin eli are 0 IVI;Ja puternic rnarttoare. 0 gasi. Privi atent, elf ajutorul ins.rumentului, stria'iile. Nu lnciipea nici 0 tndclala. 0 pulbere fina, al"j~intie, Ie umplea. Groslrnea strlatlllor era cam cit a zecea parte dintr-un fir de par. Nu putea sa se dumireasca asupra rolului lor. D3r era sl qur eli formall piese de important a capitala pentru lntregul dlspozltlv.

Incepu sa zgtrie stlcla eu virful de diamant artificial al creionului sau de inregisirare. Treaba mergea usor ~i repede. Facu repede operatia Ia toate ferestrele d!idirii tronconice.

Dupa ce terrnina tot ce !~i propusese, parasi statla.

Curind se ana din nou pe a!eele umbroase ale parculul, Ora intilnirii eu Ilona trecuse, Era Insa sigur eli 0 va gasi in punctul stabllit sl porni repede intr-aco!o.

Deodata zari 0 si lueta neagra, care se mlsca chiar in poienita unde era flxata intllnlrea.

Se lrnbracase ill negru ? De ce oare jt

Grabi ,pa$ii, dar dupa ctteva clipe se opri brusc in loc. Nu era Ilona! Unul dintre horticultorii sanatoriului i~i facea de Iucru pe tioga niste tufe

Taun slmt! eli ii navaleste singele in cap. Cite ghinioane! Mal Int ii intilnirea en doctorul Francois, apoi greut1iti!e de la statia de televiziune, acum asta ...

Unde putea fei Ilona? Ce era de tacut?

Dad pornea in cautarea ei, risca sa fie zarit, ca.ci trebuia sa dea in prlrnul rind ocol poienitel. Daca nu 0 eauta, asteptind sa piece ernul cu Horile, se face a prea ttrzis. In pare ar fi venit tot mai multi bolnavi si proiectul lor ar fi esuat.

Din spatele lui. cineva ii acoperi ochii eli degeteJe.

- nona, in sttrsit I sopt! Taun, tntorcindu-se repede ~i cuprinzind-o cu bratul,

Ii spuse ell nu mai aveau sa se tearrra din parte a statlel, pentru eel pufin doua-tre] ore. 0 porn ira lmpreuna pe drurnul care ducea

5

spre 0 Iesire dosnica a parculul, pe care Taun 0 descoperise ell 0 zi in urma.

Paseau a laturl, brat la brat, eu sentlmentul unei marl tndrazneli. Freamatul vegetatlei multicolore, in bataia vintului de dirnineata, li se parea amindurora preludiul unei noi etape a vietll.

Capitolul IX

o VIZITA NEA$TEPTATA $1 TARDIVA

Matll~a Maria, 0 ferneie rniirunticii ~i fihli asttmpar, astepta de multa vrerne nerabdatoare, intr-unul din saloanele sanatoriulul 5,1- harlan.

La co bod rea din rachet a intercontfnentala nu se sirntise tocmai bine. Medicii din sanatoriu ii restabilisera tnsa usor buna dispozifie, supunind-o unui Iratarnent care in iluenta asupra starl! generale a organismului, prin lntermcdiul unei cornbinatil de senz atii de culoare ~i miros.

La soslrea ei, Taun nu se afla in cladirca sanatoriulul ~i trimisesera de aceea dupa el. Se resemna deci sa-l astepte,

- As,la-i riscul cind vrei sa fad surprtze nepotllor ~i vii neanuntala I i~i zise batrtna, Dad lui GrigcH'e i-o Ii plllcind ~i acurn 5-0 la razna pe coclaurl, c a pe vrernuri, apui tin-te bine ~i asteapta-l pin a ti se uiii~te.

Isi" deschise g eanta ~i incepu sa lnsire pe masa lucrur ile pe care Ie adusese eu ea. Erau fotografii ale parintilor climatologulul, imag-ini din orasele tarii asa CUIll aratau in deceniul al l l-lea al veacului al "~XI-Iea, clteva scrisori de La prieteni, tliieturi din z iarele anului In care avusese loc Congresut de la Tuanin, vechiul aparat fotol{rafic al IUf Gr.igore si alte obiecte. Adusese ~i ctteva rnonezi di n secolul :11 X "--lea, ctnd oameni i se mal serveau de bani pentru a I'Hlti diterite mar lurt ~i servicii, un toe rezervnr CLI cerncala, un rnic bee electric si alte ctteva relieve.

Timpul treeea.

Coordonatorul sanatoriului venise tocmai sa-i s,!mna dl va mai Irebui sa astepte pution, cind doctorul Naser intra In salon, vizrbil tulburat, - A lost cercetat tot parcul. l.lpseste ~i Ilona Erdely. Mll tern

elL.

Doctorul Ber am il lntrerupse nerves.

- 5i tocmai a s-tliz.i s-a stricat tclevizorul special! N-i1 fost lneii reparat? Mecanicii nostri.;

- Cu stricaciunea asta e ceva ciudat, il intrerupse doctorul Naser. ler estrele receptoare au fast - pur si sirnp!u - z,*lriate.

- Plutirn, eu a lte cuvinte, In plin mister, observa coordonatorul, lncercind sa surlda. "Rilzvratifij" au sters-o, Mil rag, ca in rornanele de aventuri de acurn 0 suta de ani.

In cliua aceea patrunse in salon doctorul Francois.

- Poarta mascata din fundul parcului a fost gasWi intredeschisa ! strig-a el de la U$a.

In odaie se lasa 0 tacere care se prelun g! rnutta vreme,

ToN stiau acurn ee se petrecuse, Prima care incepu sa v(U'l;lp~'1~ca lu tnsa matusa Maria

6

- Auz! ce pacoste ! Macar de l-a]! rnai fi retlnu] o zl doua fie aiel, Ce l-a]i filcut maics, de n-a mal putut sa rabde l' Orice mi-as Ii purut irrchipui, dar nu rna asteptarn sa. Iac 0 dilatorie de atltea mij de kilometri pe degeaba !

MedidJ nu-l raspunsera. Pa,disira unul dupa altul incaperea. Ultirnul care iesi to Francois, Ajuns in usa, se mai intoarse inca 0 data );>i o privi lndelung pe batr!na. Apoi pled!. ¥i e], Nu stia prea bine dad! era hucuros sau nernultumit de cele petrecute.

Capitolul X

EVADAREA

Trecuse vreo ora de cind 'faun izbirtise sa scoata din Iunctlune statla de televiziune, cind doua umbre se strecurara, nevazute de nimeni, prl n poarta din Iundu! parculul.

Ajun$i dincolo de zid, Griuore s! Ilona se oorira loculul. Taun, care nu mai Ieslse tn strada, avu nevoie de ctteva clipe de adaptare, Milicarea care se desfii~niJ'a in Iata lui era de-a dreptul ametrtoare. Rachetele, hellcopterele ~i platformele i ndlvlduale zburatoare, care decelau ~i aterizau in plata din apropiere, circulatia rapids a benzitnr de transport, incarcate CII diierlte produse, pe una din laturi le strazii, Iorrnele toarte variate ale construcfitlur care se ridicau de ambele parti ale drumului, - toate ii dadeau un simtarntnt ciudat.

Cei doi fug ari, adiipos-titi de 0 bolta din zidul sanatorlulut, priveau neobservatl lurnca din fata lor.

Oupa ce se obisnul intrucitva cu miscarca vehiculelor, Taun i~i dadu seam a incetul cu incetu] ell une!e lucrurl fi!ccall din strada aceea, ell to ata mlscarea r apida, un loc imbi'etor, In pr imul rind, ietele oarnenllor, Varietatea tipurilor : blcnde - slave ~i :;rermane - uachese s indiene, chipur! mas-linii $i rnonzole, chipur i smeade arabesti. $i chipurt le acestor oameni erau vesele, limpezi. Arareori puteai zari cite un om slng ur. Mergeau In gnlpuri de cite trel-patru, fie pe jos, fie in vehlcule.

frau apoi gesturile. acestea Iirestl ell care tinerii tineau talia fetelor. Erau hainele ace lea simple, lar~i. divers colorate, alcatulnd un a nsarnblu animat. Strada era vesela, $i era curata ca 0 fil!"uriT1a de cristal de munte, proaspat stearsa,

Ilona se strinse linjl'a 'Faun, Senzatla de neli ni~te in Iata mulj imii o rnai cuprindea si acurn. II indemna De Griuore sa se grabeasca, arlitindu-l cabi nell' viu colorate din 111i llocul strazii.

- Cu un vehicu I dintr-acesta VOlll dWitori! spuse ea.

- Ce fel de vehicul P lntreba Taun, nelncrezator, Unde-i sint

rotlle >

~ Si totu sl, ne va duce foarte bine. zise Ilona rlz ind. Sli ne grabim, cad pleaca. Nici nu ~tii ce no roe am avut eli am gasit drumul stationlnd !

Ori gore Taun facu ochii mario Ar fi vrut sa ceara lamuriri asupra expresiei "am 2asit drurnul srattontnd''. dar nu era tirnp de asa ceva si 0 Lll1na in ~rahli pe Ilona, Citeva secunde mai 1irzi,u, sedeau amindoi ue canapeaua cornoda a unei cabine,

7

Vehiculul se "use lntr-adevar curind in mlscare, Dar nu se deplasa numai el, ci toate celelalte c.abine aflafe in partea centrala il s·irazii. Mai precis, se mtsca banda principal! a drumului pe care 51! aHau, purlind toatecabinele, ca 0 vitezli apreciabila.

Din cind in cind, un vehlcul luneca spre dreapta, pina aju.ngea pe o banclli· laterala, Aceasta lncepea atuncl sa inainteze mal lncd, pina ee se eprea ell. totul, Pasagerii ajunsi la destinatie coborau.

De 0 parte si de alta a s1rlizii c1iidirile orasulul delilau tntr-o trccere rapldii. Uncle pareau adevarate palate, eu un asoect monumental, dar maioritntea constructtilor aveau dimensiuni mai mid. Acestea dill urma erau c.Hidiri de 5-6 eta]e, eu si luete simple, dar elegante, asezate tn mijlocul unor parcuri, Nurneroasele verandc si accperlsurt-terase eeau bozat ornamentate cu arhustl ~i Ilori.

- Un adevarat ora~-gradina ! observa Gri2"ore, care incepuse sa se oblsnnjasca CII rttrnul rapid al circulatle] si nu se mal satura coni ernpJ1nd aspectul acestui centru nrban.

Ilona, care se afla tioga tabloul de cornanrl{i al vehi ululul, niei nu-l auzi. 0 preocupa eu totul altceva. Si, ea intotdeauna clnd i~j concentra atentla, buzele i se tupulau ca acelea ale unui copl! care se ras-fata.

- De unde spuneal cii trebuie sa lul!m trenul subteran spre EISoloha? lntreba ea cu 0 voce dill care riizblHea 0 oarecare nemu'tumire. - De la Kadar, ra~unse Gri~ore. Asa mi-a explicat eel pUJin Gromov, Dar de ce intrehi ?

- Cred cit am tncurcat-o t Ne gaS-illl pe lUI drum rulant care nil duce lntr-acolo, Pe tabloul de comanda nu e nicaieri inscruuata aceasta localitate. Ce e de fiicut?

Grigore se gindi putin, apoi spuse :

- SUi care e parerea mea? A.pasa ne un buton oarecare, Vorn coborl la staria resuectiva ~i ne vorn interesa cum putem alunge la Kadar.

Ilona il asculta,

Acum drumul mohil le~ISC din loealitatea unde se afla sanatorlul.

Trecea printre lanuri bozate de cereale care pareau cii TIll se mal sfirsese, nrintrc cringllri de un verde intens : strabatea diferrte asezari, care fiecare in felul ei forma un ansamb!u arhttectonlc distinct. Cornun tuturor a~ezarifor erau zouele colorate, grupe de planta.]] verzi, rosli. albastre, violete,

Capiiolul XI

RO!l.lBA DE APA

Erau instalati de mai bine de [urnatate, de ora in cabina, cind deodaU aceasta aluneca spre drea=ta. pe 0 banda secuncs fa. Vehiculul continua sii lnainteze un tirnp; eu 0 viteza din ce in ce mai redusa ~i apoi se opri lntr-o midi piata. Aceasta se il,isea pe un platou ina It, de unde se zarea tarmul marti. Usa se deschise sillP."ura ~i coborira amindoi.

Nu se vedea in apropiere nici un 0111, ~i Grigore l'£uo, oboslt de tnttmolarlte acestei dlmlnett ar,itate. ar fi dorit 00 se odihneasca citeva eltpe

8

Vola tocrnnl sli,-j itnpal'tii~ea~di acest glnd Ilonei, cind dtnspre mare tncepu S8 se alldli un vuict surd. care crestea treprat in lntensitate, Privlnd intr-acolo, nu zdrira un timp nlmic care sa If au-aga atentia, Pe urma, dlntr-o data, apa Incepu sa se tnvolbureze. Valurile care loveau in maiurl se succedau tot mal repede,

La vreo clteva sute ae me ri in largul rnarii ti~nj, cu urr z(:omot puternic, un :.igamk suvol de apa.

Tinindu-se de mrna, cei do! evadatl priveau s.p.eriat,i tromba arnenl ntil. toare.

Aceasta se ridira repede pina la 0 inii.ljirne consider abllh. Pe eel se desena acum un curcubeu multiplu, care-si tremura in zari tatdurlle dialane,

Vaiurile marine urcau tot mai sus colina, aruenlnti nu _..l inghi1li ~ platoul pe care se gliseau Grigore Si Ilona.

Incepura sa a!erge, depiirtindu-se de mal. Dupa plltinii vreme, Ilona se impiedica ~i dlzu.

- Nu are nici un rost sa fugim, Grigore, il spuse ea, in timp C4' acesta 0 aiuta sa se ridice. Mai blne sa ne adapostim undeva,

La citiva metri de el se afla lntrarea unui tunel, care eobora pic:r;iS in parntnt, 0 luaaa spre deschizatura lui. Cl nd ajunsera la citiva past de gura tunelului, iesl sulerind un ve"nicul de forma unui Ius, care se opd in tata lOT. Usa acestula se deschise larI:!, invitind parca pe niste pasager] nevazutl sa urce, OUlla crtev~. secunde, se inchise Ia Ioc $i vehiculul 0 porni piezls In sus, asemenea unci pasari care-si ia zborul,

urigore ~i Ilona se privira nedumerrtl.

In acest tim.p, cotoana de apa care se ridicase din mare, se deslacea in ierbe colosa!e. Fe eei doi fug-an ii cuprindea 0 nellniste, c.a. ill lata semnelor care prevestesc eruptja 1I11ui vulcan. lreboiau sa se adaposteasca ell orice pre],

Un al dcilea vehicul i$i faeu apar itia din tunel.

Gri£,ore TauJI se hotari sii nu mai astepte. In citiva past ill IrnI.'r~lmii cu Ilona linl!:a nava, Iar ci nd usile acesteia se deschisera, s:aririi inauntru.

•

Vehiculul avea .sase locuri si era consdruft dlnrr-un material trans

parent Decofd lin, fara cea mal micii. zdrunclniiturfi.

Abia plecase, clnd Ilona scoase lin strigM de bucurie : - Uita-te la tabloul de cornanda, Grigore 1

H aratii unul dirrtre zed le de butoane ale pTiicii trhmghiulare, Deasupra lui, pe un disc argintiu, era inseamat ell lltere alhastre nurnele localitiitii uncle doreau sa ajunga,

EL-SOLOHU

Taun apiisa poe baton ell un slmtarntnt de usurare, Nava aeriana executa un viraj larz spre sotinJ:(a si, duna put~n timp, tnceou sa zboare iar in linie dreapta.

Tromba de apa nil se mai vedea, Oedesubtul vehieulului aerian se

desfasura lnS'a 0 prlveliste tulburatoare.

Sahari ana ...

Q

Tara viselor tlneretu, tara pentru cucerirea carela venlse de pe rnaluri le dunarene sa lupte cu dunete de nisip, 0 contempla ell emotie, ell .. nesfir~itli. dulosle.

@ adevarata geometric telurica, alcli.tuitli. din fete de cere, lacuri ru argintuJ apelor sclnteind in soare, paralelipipede verzl de arbori in r induri strjnse, 0 vasta retea de canale, - toate acestea impudobind oodisur! larzi, i nconjurate de terase in trepte. Semanind cu nrste valurl incremenite, dealurile l~i inflifi$au podoabele verzi.

Benzile sosel lor u rmau elegant linia de panta linli si atingeau cu nenurnaratele lor rarniflcatli gradinile, lacuri le, livezile,

Vedeau prln aparatele de apr plat oaruenii, vegetatla, cladirtle din care ieseau vehicule incarcate eLI ur ia se cantitati de prod use de tot fdul. Ansamblul si Iiecare amanunt in parte Hi dii dea 0 lmnresie de vi!loare sl si~urantli.

- Aici a fast desert, soptea Taun, ('11 110 lei de evlavie, Ornul a ajuns sa lucreze la scarii planetara. ~i va veni vr ernea crnd va lucra la sc.ara cosmlca.;

'"

.. *

Se aflau intr-un vehicul de excursie de midi viteza. Anaratele de bord indican 0 vlteza constanta de 1.000 ki lometri pe ora, 'adidi 0 viteu de aproxlrnatlv 20 de ori mal midi decit a obisnuitclor a vloane stratosferice. despre care citisera in toate ziarele Saharianel

Ilona se intinse lenes in scaun, Privea acurn in sus, sere eCT, prin lurninatoru! strperior al vchiculului aeriun. Observa surnrinsa ea bolfa nu rnai era de un albastru pur. Avea nuante ccnusii-rcsiatlce. Soarele se vedea ea prlntr-o sitli finli. de nori,

- Priveste, Grj~'ore, la eel'! De ce 0 f'i avlnd culoarea asia?

- Sintent tna lntea p loli, ii explidt el. Ceea ce vezi sint filtrele

ca lorice, pulberi fine de sllice, amestecate ell ing-rli~a.minte pulverizate, Ele reduc prln absorbtie rudiatia solara, care a ltfel ar ajunge intel!'ral la parntnt. Ploaia antreneaza cu ea aceste pulheri raspindite in cursul diminefii. Duna precipita+ie. cerul devine perfect senln, Iar rolul de agent raeoritor II ia evaporare a apei dizute.

Ilona il privi mir ata,

- De unde stii tu to ate astea P

- Pa] mac ar attt sa fi aflat pilla acurn din putinele teeturt de spe-

cialitate, spuse Taun surizlnd.

- Dar trom ba aceea, ce sa fi fos t ?

Grigore se I!indj un timp lnai nte sa raspul1Jli.

- Still eu? Acum, eli ma g-inrlesc llnis! it, cred di ne-arn speriat deg-eaba. Probabil di face parte din cornn lexul de mitsllri rnenite sa. provnace p loaia. 11 vern Intreba neaparat PI' protesorul Gr011l0v.

Vehiculul incepu sa coboare,

- Nadlijduiesc ca. la EI-SoIQhu tratlcul nu e asa de intens ea in lnca.itatca de unde am plecat, observa Ilona. Drept sa-ti spun, ma. cam apuca arneteala cind rna ~indesc sa rnai am de-a face ell strlizile seenlului al XXI-lea!

Gnd ma gindesc la cele ce vedern 110i azi. rni se pare eli triUm in se ns invers aventurile crou lui lui Mark Twain, yankeul de la curtea rezelu] Arthur, care s-a tutors d in veacut al XIX-lea ill veacul al VI-lea. Cred eli daca unul din cavalerii reiZellli Arthur S-!lr fi gas:t

10

dlntr-o datii in mljlocul une! marl piete din Budapes,ta anulul 1956, ar Ii fost tot attt de zapacH, cum sintern noi clnd luam contact, pentr« prima oara, ell clrculatla de astazi,

- Exag erezl, Ilona! La urma urmei, acest asa-zis rltm trepldar-t este cu totul suportabi I. Mi-a trebuit dear un elernentar etort de adaptare ca sa ma obisnuiesc, Nu, nu slnt ~i nu voi fi un cava!er arthurlan !

- Pe satelitul nostru n-am avut Insa nlcl tramval, Grigore. Mie mi se pare ceva mail:[reu.De~i rn-arn mat pflmbat de citeva orl pe aceste strazi.

- Vot fi biLtrinul tau cavaler, de tip veac XXI.

- Tinarul rneu cavaler. Grigore, spuse Ilona, lipindu-sl obrazul

de brajul lui sl prlvlndu-l de jus 1'n sus, cu cchit lar]:!, deschlsi, in tare surprindea] 0 scinteiere ,jiaga1nicli,

Acum nava nu mai era dectt la vreo doua sute de metrl inalt,jme, Dedesubtul ei se desenau constructllle rustlce ale unei mid lo<:alitatL Privitii de sus, parea un cartier al unui oras aru neat departc de celltru, dar 1egat de el printr-o sosea lunll'a, drcaota ~i mobili., Privlnd rnai atent, puteai observa ca de fur Irnprejurul orasulul cafre care zbnrau se 2aSeaU din lac In loc asemenca mid asezart. Daca le-ai fi unit pe toate prmtr-o linie, obfineai un pollgon urias, care incortIura orasul El-Solohu

Dupa cobortrea din vehicul, se odihnlra un timp ne o hand din gradina centrale a localltatli. Apol 0 pornira spre casa profesorulul Grornov,

Acurn ctnd erau atlt de apreape de tintli, eind izbutlsera sa scape delumea lnchisa a sanatnrtuluf, Incepu 55-1 macine c noua indoiala. Vor fi oare in stare sa reziste iuresulu l vietli noi? Nu lutrer up sesera prea devrerne vlata in sanatorlu?

Si des] nici unul, nicl cellilal1 nu spuse niei un cuvint, i~i [<hidsera unal altuia 1:[1ndurile ~i simteau nevoia sa se apropie ~i mal rnult, pentru a-si alunza reciproc temerile,

Parlea a ll-e SECOU';LE fAJA-NfATA

Capitolul Xl!

[NHLNIREA CV GROMOV. A DOVA RENASTf.RE

Orlce s-ar spune, lntilnlrea profesorulul cu Taun $i "fata cerului", cum 0 boteznse batrinul oe Ilona, nu era ceva obisnult, Se aflau fata-n fata earneni care reprezentau dona veacurl sl douii lurni deosehite, Se Intilneau prietenl vcchl, care aveau sa reinnoade flrul rupt ell zed de ani in urrna.

Gro01110V ~i Tau n se imbrat1$arll. Cu toatli emotia care-l staptnea.

Gromov zrrnbca, Taun nu-si putea stapini Iacr irni le.

Ilona statca sfioasli fa 00 parte, Sirntea 00 durere surda, I se pnrea el[ prietenul ei incepe, din clina aceea, sa se instralnere, eli tmbratlsarea celor doi barbati pecetluieste 0 intelegere care 0 exclude,

11

Irlorc'l!du-se sure I:ona. profesorut simti in ochil ciu ati ai Ietel , .. ; 1ri15i c.it: ['{l albastrtr neoblsnult, eu pll);jjt!ie larg; descb.se, scinte.erea unel minll tulburt, Ei ii strrnse rniua $1, privind-c drcpt ~i p.telunj!' in ochi, ii rcstt de dteva ori numete p;nj ce si:nti cum rezlstenta el se ['i sipeste.

Peste clleva clipe erau toti trel asezati in juru] unei mese scunde. Mic de Eto::tdra, cu 0 Ir unta bornbata ~i oCI'i mobili, Gromov nu avea nirnic din in~l!i~area respectaoila a unul savant de altiidata. Nlci ocbe!arii ~i n:ct vreo barba stuioilsa I'll re impiedic au sa desccoer i acele Irdsaturi descnlse care tritdeaza dra~o.'i .ea de "lata, de uamcni. Biit.r1n ? Da, desigur. did pielea ohrajilor nu avea strah cirea iine-retH, iar zjrnbetul, in care se amestecau bu[;:t;:tea $i ironia, ii Incretea adtnc colturlte pleoanclor. Dar r;ici unul dintre acele scmne durer case ale tairinefii beteg-e, nicl 0 infirmitate vad.t., nu-ti dideau senttmentul ci te af!i in Iata unui om sf1rsit. s!JC 11 !!!. torat,

Cu ochli cind la Gri~'Clre, cia.' I·, I 1111. schirnhind tonul de la un cuvirrt la altul, astfal lnclt nil $~iru n;_'odalli unce se sf:r~(~te eu seriosul ~j unde incepe eluma, Gromov porn! dlscutia.

- Recunouste, Taur.e, di datorcz! ceva veaculut nostru. Ren~sclJt ca pasarea Phoenix din cenusa, 0 lei de la capat. Cind te vlld Cl<m ad'i1i, nu rna mir, zau, de fata asta cu !,:'r de arama, care n-a g:'si1 ceva mai bun de faeut dedi sa te tnsoteasce ...

Tal!11 ro~i ca I~n elev prms cu fitlJ;~.a Incurcat, lnchitlea ~i deschldea 11n briceag cu un l'l'est care-i era familiar inca de pe vremea prlmel lui tinereti,

Ilona, amuzata sl impacatii acum, In i'. a ctnd la unul, clnd Ia celalalt. Profesorul tncepuse sii-i pi~ :. Ii pliicea :;i sfiiciunea lui Tfiun lata de da!iC21ul sau, 0 slilciune re care 11-0 cunoscuse pin a aCUTTI_

- Protesore, as da Jngti~a,ea mea ~i vreo douazeci de ani din viata pentru a nu rna simp am de i"IJCJranl, am de nepregatlt, atH de 1<01 - atit de rupt de toate cite se iutirnpl5. in lume.

- 0, o! Sa lasarn dr amele astea sunrutntelectuale. Crezi dl toii oamenii veacului nostru sint biblic+eci amhulante v ttl pot prezenta m:i de indivizi profund rnulturnlti, utili societatil noastre, care nu stiu sa rezolve 0 inte,l';ralli simpla.

- Bine, bine, dar eu am fost ohisnul] sa.;

- Sa fil lntotdeauna prhnul.; interveni Ilona.

- Si crezi ca este suportabil sa fii printre ultimll ? spuse r epede

Tiiun.

Grornov sirntea cli disr utia luneca spre un impas. Se lovi cu mina peste frunte, ca si cum ar fi uitat un lucru de searna :

- Bine, dar slnt 0 ,l';azda cu totul imposibl la! r-~1I v-arn ofcrlt nici macar 0 1l'1Istare!

Apasind PI'. un buton, facl! s·a apara alatllri de el 0 maslita de ser vlciu, cu vase de cuart colorate in cele mai fine nnante. adeV'arate opere de arta, dupa parerea lui Taun. Vasele erau pllne cu u n Ilcitid verzui. Flecare dintre ele avea un tub transparent ~i indol t ca 0 lulea.

Prulesorul lsi imbie oaspefil sa guste bautura. Era 110 amestec de arome ~i gusturi deosebite.. Ilona ~i 'fau.n sorbeau eu viidHa placere, Slmteau cum 0 buna dlspoz ltle inviorJi1oare punca incetul cu lncetul staptnire pe ei. Aceasta nu avea iJJsa nimic de-a bee cu arnejeala pe care 0 produce alcoolul Erau treji, proaspeti ~i satui.

12

Tiiun se sirntea scum in stare sa descitreze zece meteorograme - acele documente meteorolojnce cu care Iucra el IJe timpur], ctnd mal (ill cunoscutul climatolcg urigore Iaun, crea.orul sisternul ui ce previzhme a tenornenelor tneteerolcgice ce tirnp de un an, eu abatere maxima de 20 de ore.

Si Taun il coplesi pe Gromov ell lin polop .de intrebari.

Vola sa stlexe deveniseril oamenii cu care pornise impreuna in Iupta cu desertul, Voia sa stte care este stadiul actual al stiintel, ce pa~i esentla i a facut tehn.ca, Amesteca Intrebarl genera Ie I;U chestiuni partlculare, Ce rol au cei sase sateli]] terestrl ficsl, despre care auzise vorbindu-se adesea la prezramele radar-televlzate P Ce era cu tromba oceanica?

Voia sa stle cum s-a nascut Sahariana, de ale wei Inceputuri era 1egatii prima lui viaill.

Vola sa stle, sa ~tie."

Taun i~i exprima setea sa apriga de cunoastere a tot ce s-a realizat pe Pamirtt, a tot ce a devenit, in tirnpul somnnlui sau, omenirea.

Pe .Ilona 0 uimi ~i 0 impresiona aceasta avalansa, Nu-~i Iuase privirile de pe buzele lui Tiiun citii vreme durase Indelunga sa perorutie interogativa. Acum Il privea pe protesor ca ~i cum ar fi spus : ItEi, sa te vad, maestre I"

Gromov cidiUla din cap eu sprlncenele incruntate a rnirare preUcuta, cu buza lfisata in ios,

- Uite ee-l, Grigore, incepu el, aplica un coetlclent de .reducere de 90% Ia intrebihi ~-i uau drumul, lrni vine sa cred cil vrei sa rna blochezi deftnitiv, ca sa n-arn timp sa-i Iac curte "fetei cerului", Sa ~tii eli Ia nol, aid, nu tact treaba ell exclusivisrnul si graba asta,

Ilona 1$1 trase rscaunul ling-a Grornov. ~i, raspunzind glumei, ij spuse ell un aer familiar:

- Nu mai e nevoie de curte. M-ati cucerlt, Iii inca d-efinltiv. Gromov m1ng-iie cu degetele buclele ararnil ale Ilonei. De pe chipul sail se risipi insa repede zimbetul stret, Trei cute vertfcale adinei ii bmzdarli fruntea.

- Dad Sial sa te ginde~ti bine, incepu el, niei nu slnt prea interes ante ~i niei prea placute reate. Tnchipuiti-va, (ie pll.dii, ea rn-as apuca sa va descriu cazurite de dezertare de la lupta pentru lnvlerea Saharei, de pe vrernea cmd nistpul, v.ntul ~i eele '50" la umbra erau ,,placeri,e" obisnuite, jar scorpionii nu ezi au sil-ti viz iteze cortul. "Dar flindta intrati in veacul acesta ell 0 inttrztere de SO de ani, rna simt dator s1H judec in lata voastra,

- Prietene Gromuv, inainte de judecarea veacnlul, spune-mi ce s-a lntlrnplat cu canadlanul Linrisay. Ifi aduci aminte de el? Luera \a studiul mlcrobilor rezistani Ia snare puternic. Imi era prieten, bun prieten, ell toate ciudate nlile lui.,

~i de ce ma tntrebi tecmai acum de el ';!

- Pentru ea vorbeai de dezertori. ~i nu stiu de ce, dar ...

- Da, da l Ai prestrntit bine, Lindsay este until dintre c .. 1 care

s-au frint. t~umai e<l el s-a ·fr:nt sub povara propriei lui pasiuni. Nu-sl ~ngi:.6uja I'!;ci sornn, nicl odfl;n'i. Era ant de prins In mreaja preucupadlur lui, atit de u'!r;il.JdlLor sa descopere, sa cucereasca, sa-~i aIinga obiective!e, lnctt a mers rnult peste Iimiteie rezlstentel sale fiztce ~j mai ales psihice.

Sflrsitnl lui a lnceput prin a Ieee liz . Si-a pierdut, lncctul ell

Incetul, eehilibrul. Tnate lncercarile de a-l reeduca, de a-J rcdresa ar-

13

dat l!Te~. Era prea slab ~i prea puternit. Intr-un moment de nebunie, blestemlnd Sahara ~i pe saharleni, a incercat - in vasul teturor - sa arunce in aer edificiul central al tederatiei din El-Solohu, care pe atune] era un grup de corturi in jurul unei' constructs de piatrlL Lindsay n-a dezertat, ci s-a frint. ~i el n-a fost singurul din aceasta categorie, Altii a-au speriat repede de scare, de nlslp, de viata ill corturi, de nereusita prirnelor Incercari, tnterctndu-se spre loourile lor de bastina.

Ilona se chlrci, se ghernul pur ~i sirnpln sub bratll,j lui Gromov, ca ~i cum s-ar fi adapostit, II Intrerupse,

- Bine, dar Undsay trebuie sa f;i Slutedt terlbll, ia.r cei care au nlecat ... In definlfiv, ce aN fi vrut de la ei ? Sa astepte sa se prabuseasca ~ i ei?

Gromov taeu 0 cHpit. Privea 0 cutiuta de Hlde~, pe care 0 scosese din buzunarul tunidi. Oblec tul pafea 0 jucarte. El atrase prlvirile

Ilonei. . .

- Vedet], copii. Procesul Lindsay ~i, in general, procesul dczcrtarilor a test necesar pentru nasterea Saharlanel, As SiP'une cli nici nu se putea alttel. A fost un proces de selectre, lar oamenii cern uti pr in slta 2'relitatilQf au alcatuit 0 ternelie serioasa pentru aceasta socletate, pentru aceasta natiune irsternnjlonala. Iar- Lindsay ne-a tnvatat, prin jertfirea lui, dt de absurda este tortarea lirnitelor puterii ornenesti,

In pauza care se lasase lntre cei trei, Hecate urmarea ginduri proprii. Grigore il revedea pe Lindsay attt de aprcape inclt parca-i asculta hohotul acela s'llparalor ell care canadianul l~i lnttrnplna prietenli. In vina de pe fruntea lui Grigore zvic nea durerns slngele, Ilona intl nse miria spre "judiria" pe care Grornov 0 Iasase sii lunece pe [os.

- Vedetl, continua Grornov, dupa citeva secunde de taeere, ne-arn luat cu yorba $i nu v-arn spus esentiajul. Uite, tacem a conventie, Nu rna lntrerncett tlrnp de citeva minute ~i pe urma Intrebati tot ceVl'eti, iar eu raspund tot ce poL. De acord P

- De acord l spuse Ilona, sucind pe toate partile cutiuta de fildes.

Iar Taun repeta ca 0 inginare: "De acord I".

Ilona sl Tlilln sorbira din paharele de cuar] bautura,' ell care se obisnuisera Ioarte repede.

- Veacul nostru, copii, reincepu Gromov, veacul acesta al XXIlea, culege harnic roadele semlntelor pe care le-a aruncat veacul al XX-lea, curajosul, rislpltoru], darnlcul, generos,uI veac al XX-lea. Sli nu mil spuneti la nimeni, dar parerea mea este eli n-am realizat noi creatii stlintlfice mai importante dectt teoria cuantelor, teoria relativltatH, mecanica ondu latorie $i to ate teorhlc fiz icil intemelnte in primul patrar al veaculu] trecut, Sigur eli unil Saar putea lauda ell slstemul nostru de cercetare a fenomenelor n'aturale- sistematlc, in ansarnblu si nu nurnai pe rarnuri, l1U "buciiticii cu bucatidl. ". cum spun unii In deridere despre cercetarea ~tiin!ifidi de acum 0 S'lItJ. de ani -, Saar rnai putea lanrda cu transforrnarca biologiei, din ceea ce a lost acurn 0 sLitli de ani, in ~tilnta adev,arata, ell prelacerea artei medicale tn ~tiintlL Altii ar putea sa va aduca crept dovada a superiorttiifii veacului nostru Iaptul di. noi am reusit s,ll cream metode si dlspozitive pr aotice pentru transform area economlca a oricarei forme de energie in energie atornica, chlrnlca, bioJof;!ica, Hirli sa fie nevnie ~1i trecern prin forma r.rreoaie ~i risipitoare a enerr.riei termice. Ar putea sa va arate ca Imensele centrale tennonudeare de altadata s-au tra nstorrnat in instalatli suple, de

1,4

si~ur ?

dimensiuni mid, ~i ea abnrul a fos,t !iz]:!onit de pretutindenl, pilla ~I din locurlle unde e pregatita rnincarea, In sHqit. unii v-ar putea uirni cu amanuntul c! in epoca noastra nu mai exi:;.ta orbl - orbi adevJirati, cu defecte de vedere, ca de ceilaltl, care au ... orbul gainilor, nu lie putem plinge, avern destui -, dar toate acestea ~i 0 mie de altele ca ~i imensul material lntormatlv strlus ~i nolle legi descoperite in fixid\ Iji biologie, matematica noua, nu sint decit aplicat ii, extinderi ~i gene· ralizruri ale descoperirtlor veacului al XX-lea.

In veacu] nostru, in societatea no astra saharlana, este insa transIormara din didlkini viata oamenilor .. No! stntem culegiHorii roadelor bozate ale celei de-a doua Renaster],

P,rima Renastere, cea din Europa secolelor a! XV-lea si a,l XVI-lea, scuturlnd lanturile ruginite ale Intu necatului Ev Medill, a chemal ornenlrea la co nstllnta dreptului de a lupta pentru propria ei fericire, Dar nrmele pentru aceasta lupta nu erau inca fliurite. Omului li erau inchinate scrlerile lui Erasmus din Rotterdam, operele ~i gindJll'ile lui Leonardo d a Vinci, pioturlle lui Rafael. stiinta lui Gallleu, i nventia lui Gutenberg'. Intlorise in orase nazuinta spre frumos ~i libertate. Dar totul semana eu visul nutrit de niste lnternnltati care n-aveau cu ce sa dartrne zidurile ce-i desparteau de lumina.

A fost prima Renastere, prima zvicnlre a constilntel orncnirl l pentru dreptul ei la fericire. Abia cind s-au mudt arrnele Iupte! pentru fel"ioire a putut f.i cucerita libertatea. lar eliberarea de exploatare, Jibertatea tuturor oameni lor si a fiedi'1'1I1a in parte, a Insemnat a doua mare Renastere, Ea a transiormat visul Ia fericire in dreptul la munca \ii ferici reo

Veacul nostru aduce oamenilor, fiediruia dinlre ei, 0 parte din fericirea cmenirii, iar dreptul la mnnca s-a tr anstormat 11'1 dragoste, in pasiune pentru creatle, Asta mi se pare esentia lul,

Se onri zirnbind,

- .$i, dupa cuvintarea asta, sint gata sa devin tlnta atacurilor.

Datt-l drurnul r

. Eu intli, spuse Ilona, ridiclnd un deget, ca 0 eleva cuminte.

Aveti cuvlntu I, spuse cu solemnitate pl'efacuta Gromov.

Mai exista vis in viata saharlenilor j Sau totul e definitiv ~i

0, draga mea. A~ spune mal degraba ca toti traim, in fiecare xi, cite un vis, 0 aventura. Traim, aproape f,j,eca.re dlntre ncl, la ntveluri diferife. aventura cunoasterii, E attt de mult de cunoscut t E atit de paslcnanta Iupta pentru cunoastere t Tralrn aventura draL't1stei, a constructiei, a dWitoriilor de-a lunj?u[ ~i de-a latul lumii. Deosebirea fata de trecut este dear ca aventura 0 tralesti ~i 11-0 visezl numai. Tu insaH, Ilona, vei trai 0 rnie de aventuri. .$i Taun la Fe1.

Traim. afadi. de asta, 0 mare aventura. nrin care trece oriee membru al societatii sahariene, aventura peaaj?oj?icii. Noi cream in aceasta aventura indlvldualttatea puter nica a cuceritorltor planete.,

$i traim marea aventura a zborulul ·interastraL N-avem suficienta vrernc, Ilona. sa tralrn toate aventurilo si de aceea luptarn pentru prelunclrea vietii. Si nimlc nu-i definitivat, Ilona. Toate-s dear inceputurtle unor mart aventuri,

- Asa e blne, conchise Ilona, cu ochl stralucitorl.

Taun 0 privl ~i sim]l inceputul vall' al unei indoiell. Si pentru di

J5

avea imiJresia di I s-ar putea clti ne f.i!!lITa ce slmte daca ail· f! I&ut, intreba intr-o doara :

- Ce. rol au satelitii artificial! care se rotesc in [urul Pamil1iului eu aceeasi vitezii ca ~i aceea :L planetei nnastre P

Aprofllle d. nu as-cu!Hi raspunsul lui Gromov.

- Sateliyi! artificiali sint s<tati1 de absorbtle a energrei cnsrnice II de transrnltere a. ei spre pamint. S1nt ~tdrllt1i.t~}jii currrinti ai unei par~i din enerzta infi n<ita a spathrlu! cosmic, pe care omul de astazi •. toloseste pina ~i pentru saluhritatea oraaelor in care loculestc,

Dupa cum vezl. Ta.lme, par CII adevar at copitarest! sccctelile 511- vantilor dill veacul trecut care calculnu dispunibilul mondial de energ"ie dupa uraniul ~i thorial din zltdiminte.Ne stau la indernina resursele tadi, limite de errergie ale universului,

Ahia la ultirnele cuvlnta se trezl Taun din inertia lui. Si, aprcape mecanic, puse a doua iritrei:Jare, pe, care si-o I1relratiSet de mutt;

- Si cum stam co subetanta, cu materialele j'

- Ei, asta-I treaha durnneaei, II chirnlel, zlse Gromov, fa prn-

Iecteaza ~i' fliure~te, la comanda, substante ell cele mai nastl"u\:nice proprietiiti, Nil sint chirnist. Oil'!" pentru a va Iae 0 idee desore ce pot infa.ptui f5uritorii substarrtelor, prlvi]] in camera asta, privi]] in pare, priviti materialcle din care Slut aleatuite vehiculele tarestre, aeriene si lntemlanetare, patinatl pe masa plustica elf ins1!!\liri de I!"lieaia, care poarta pe drept cuvint nu.mele de 2"heata calda, Toate materialele pe care le vedeji s-au nascut din nisinul desertulul, din apa nceanului; din aerul atmosferic ~i din Heniul aeestei ~tilnt6, care se numea, mindra, ind, de pe vremea dod nu era decit 0 ocupatie rninora,· "nrta sflnta", ca si Gum si-ar f'f cunoscut l1esthtul rninunat,

(frla~ul profesoruln! era: tot mai cald,

AstfLl:i chirnla, inf,rdtita cu hiolo~ia, sintetizeaza substanta vie.

Nu face, desillur, oameni ca aceia visatl de niste. rnil1ti dud ate din veacul trecut, oamenl care sa fie fericiti cil sint sclav! sail destlnatl din eprubetii sa lie xcnduchtorl. Dar creeaza mlcroorganisrne antlpato gene, creeaza plante crlptouame, in sflrsit merge cu pa(>i hot1iriti spre dezteuarea misterului vlettt,

Cit prlveste problema prnducriel de bunurl materlale, Ilmltele CI!lor rnai optiruiste prevederi din trecut au fost CIl mujt depaslte. Statistlclcnli dorlntelor socletafll, cum 51! numesc eel care. studiaza nevoile oamenllor, transmit lunar cornenzile sooiale uzfrielor, care le executa ell coeficlentll de sij:[lIl"ant,[j necesari.

Gromov se cpri iar, Privi rind pe rind la cei dot oaspeti.

- Cred di va obcsesc, drag.ii rnei, oferindu-va aceasta piluJa corrcentrata. observa el dupa 0 vreme. De alttel, tncercarea de a spune totul i"11 citeva cuvinre nu Ilreaare sens. Viata este un protesor cu care nu ma pot lua la intrecere. A~ vrea doar sa accentuez asupra unui lucru care tni se pare 0 cncerire capital a a secolnlui nostru, ESoh! Yorba despre scurtarea pina la ani, luni Si clteodata pina la zille a: lntervalulul dintre descoperirea teoretica, apllcarea tehnica' ~i [eneraliurea aplicatiei tehnice, Cred ca acesta este esentia lul.

La ultimclc cuvlnte ale lui Gromov. llona ridicase din sprincene in semrr de mirare.

Profesorul pricepu.

- Dr ajra mea, spuse el cu LIn sur is pe buze, pe Pamintul nostru nil a fost ca pe satelitul vosti-u. Era firesc ca eel clj iva robinsoni cosmid sa carla repede la Invoiala asupra nee e:sitli til lii medului de a

16

apHea descoporlrtle unuia sau altuia, La nui inca, frie'ITe- razh~Heau C1l fl'rcu. ~n veacul :111 XX-lea erau centrale nuclears hr ()ra~(lle nrari, oe c111d in unele rer.-luni ale lumii Garm~Hii mai"fo.lf)'s~at1 unelte de piaira. Se elahorasera meto(le Ile productie a zallaruluj!fin ubstan[ele atrnosterei, dar existau inca mifioarre de oarnerri care nu cunosteau indi ,;:ustu! acestui aliment. Exlstau tinl1turi lit care relatille de colaborare dintre oameni Iuasera locul relaltifor de cxploatare ~i r~rrjtmj in care parintH iljl vindeau (!¥piii ca sclavi.

Pamlntenlt erau r'isipitort Si zgirciti, savanti si ignorall~i, purernJd si' nevolnici. VeH mai irrtilnl i>i ll91a~i destule rl1:rnii~ite ale inertiei ~i lanturtlor trecutului, vetl intllni ~i invidia, g~lozja, ura, zg irccn.a - 0 Zirircenie de un alt soi, dar 0 yeti int?bi -, vett tnttlnl ing-imfarea - de ohicei la cei r!1aj p'!1t'n lnzestratt dintre oarneni -, l!rosoHinia, Iasitatea, ma tOQ, toate florile mucezatulul uman. Dar electele acestor slablcluni, vechi cit lurnea, asupra mari! mage a camenilor S'int rrelnsemnate. Ve]! intilni ~i i;:;noranta, desi mult, mult mai rar decit in trecnt.

ilona prlvca ateuta cntiuta de fildcs. Un ae, din acelasl materlal, attrna de un lantl~or de 0 finete ireafi. Capnl de leu eu gura deschisa de ne tata superioara a cutiei p1ina executat cu cfiilti de rnartmea acclor CIl eamllie.

Groraov ii intreba pe rnusaiiri claea VOr sa asculte 0 emlsiune din ~'patiile cosrnlce sau 0 opera clasica,

TliuUl ceru sa asculte slmfonia "OmL:C'. Profesorul cotls,ultii codul muzical si hml1a numlirul corespunzator. Notele izvorirli discrete, clare.

Si !1upii ce muzica Ie .arluse tuturor desfirrdcrea ~i linistea d{)dHi sl tncepu sa fad! parte din at. "Riera Inc;;perii, ,;:azda povestt mai departe, r.aS'Pullzir.(i 13 noi in+re:'ari despre evolutia stiintel ~j societ1i!ii. CeL rnai multe corrver cean acurn s· re tinutul care tusese altadata marea impaTatie a dunelor, Sahara trecutulul, Sahariana de

of" •

asrazr,

Capltolul XflJ

CIBERNONUL

Rlzlnd Cit potta la una dir. glumele lui, Grornov, Ilona scii,pa dill mina cutiuta de fiWe-$, Atuncl se- petrecu ceva en total neasteptat.

I nspaimmtata, ea tnregistra ne[}utincioas-a sarabanda de sunete $i lmauini ciudate, care populasera dintr-o data Incaperea, stirnite pard de 0 bafi1'h£ia. ma~ica. hi ridid bratul la cap, in sernn de aparare. Peate ca i~i pierduse mintile - 0 strliJuIgerii. un gintl ...

Gromov rtdea in bohote, fara sa fie in stare s.a se G{lveasca. Taun se rididi de lalocul lui, lIlA in mini! cutiuta de fi ldes ~i 0 aseza in pozttie normala pe masa. 0 Iinistl pe nona, care se anlnase de bratuf sau.

H~botind inca, Grornov introdnse acul de fildes intr-un mic orificiu af cutfutei ~i oprf astfel iuresul nebunesc al imag-[nilor in' relief, care se destasurasera in fata lor de-a-ndaratelea ~r CL! caput In jos.

Blue, dar asta, ce-I ? lzbutl, In sfir~it, nona g,li, Intrebe, - Snune-I tu, Taune, eli eu nu stnt In stare. Ha, b.a 1

17

Ta1liD intelesese, .inca din clipa in care se pomise iuresul de ima£:lni, cii era yorba despre un ciberno n, aparat inventat prin anul 1985 ~i care ajunsese il1" anul 2050 la proportll atit de reduse inoit putea ~.: incalllii lntr-un spatiu de c1tiva centimetri cubi. ~i-i spuse Ilonei d. aparrutu,1 acesta i~i are o.ri!!i11ea pe de 0 parte in rnasinile de calcul ciectronlce, care aveau memoria cifrelor, iar pe de alta parae tn tilrnul in relief. Era in primul rind un aparat de receptie, un fel de rnagneiuion care iflrellistra pe o banda extrcm de subtire sunetele ~i ima!;"[nile.

Gromov il comoleta snunind ca banda a dhilparLlt ~i eli aparatul are acurn drept receptor de sunete si imagini un tir i'nvizihU eu ochiul hoer, care se infa~oara si se destasoara pe 0 suveica de un milimetru ciametru si trei rnilimetri lungime, Sub Intluenta sunetelor si razelor de lumina, acest fir sutera modifidiri de structura, care pot fj apot rctransformate in sunetele si tmaginlle care Ie-au prod us.

Dupa aceasta interventie, Taun continua cxplicatiile, Peretll concavt ai camerel erau, probabil, construiti in asa tel incit sa devina ecrane pentru imaginj in relief.

- A~a este, confirma Grornov, Daca veti examina bine peretli, Yeti observa 0 struotura de Dagure., eu suorafete reflectoare Indreptate dupa anurnjte unghluri.

- Acum intelejli ce s-a intlmplat, Ilona? illtrebli Taun.

- Da, sigur, socul a declansat aparatul si, din Infirnp lare, a de-

clansat menu] inapoi, iar pozltia tntoarsa a cutiel flkea sa a.parii imauinile cu capul in [os. Bine, dar asta e 0 iuearie minunata, e 0 adevarata ... amintire rnecanica. ra sa incerc. ~i dupa ce invata cele citeva mtnulrt, iar Gromov intuneca un spatia anume ales al camerei, Ilona, cuibarifa intre cei doi barbati, dadu drumul aparatulul. In lata lor se desfii~lJrau, in mij locul Incaperii, intimplarl petrecute ell zed de ani in urrnii. Oarnenii erau aco!o st le puteai vedea pilla $i tresarirflc muschilor Ietei. Ii vedeai rizind $i pltngind.

Nici Tann, nki Ilona nu bagau de seama ca inserarea tncepe sa r;;tearga contururlle obiectelor, r.aci pe nesirruite se revarsa de sus 0 lumi na identlca cu eea de zi. Plafonul radiant intra treptat in Iunc[iune, inundind partea de tncapere In care se gaseau cu 0 lumina dulce, fara umbre.

Filrnul "A$a s-a nascut Sahariana" se desfasura in fata celor trei prieteni. In unele locuri, actiunea se intrerupea, iar comentatorul aparea si expunea Intimp lar! care nu putusera fi prinse CLl cibernonul sau dadea explicatli acolo unde era nevoie.

- Stlti. .. irn] place uneori la voi, pe Pamtnt, sopti Ilona.

- Si ce te face sa s,pui asta tocmai acum P intreba Taun,

- Stlu eu? Peate pentru eli. retraiesc ceva din istoria voastra.

Tres·arira amJndoi la auzul nurnelui lui Grigore. Comentatorul vorbea despre accident, despre rnoartea lui aparenta, ~i continua:

- Intreaga organizare a experientclor in reziunea pustiului Kalahari a fost schirnbata dupa criticile care s-au ad us conducerii stli ntifice a operatiilor, mal ales ea se produsesera si alte accidente.

Grupul libian i~i continua in acest timp neintrerupt lucriiri le.

Planurile de actlune erau deseor i refacute ~i se propuneau solutii not, Priviti-i pe libieni la lucru !

$i comentatorul disparu, lastnd locul unor scene care se petreceau in laboratoare, in uzine subterane, pe terenuri Ie desertulul.

Conientatorul reaparu.

18

....,.. Cercetatorll stilntlilcl din to ate contineatc!e. spunea el, contribuiau la marea actiune $i comunicau rezultatele cercetar ilor tntrepr lnse in sprijinul ei. Pagini de glorie nemurltoare au inserts in cartea istoriei omenirf in acei ani curajosii scataudrl ai nucleului, A~a er au nurniti de catre ziarele vrernil Hzicienii care particlpaa, in toate corrti nentcle, la rczolvarca ptoblemerlor pe care le punea j:!'igantica acttune intreprinsa,

Se realizau pe rind dispozitivele de sin.teza a atomilor naturali si a atomllor de materie cu semn schlrnhat, Nu trecea lUl1a fa'{"a sa se cornunlce 0 noua descoperlre :

Slnteza atomulul de Iitiu din hel'iu ~i hidrogen! Sinteza atomului de beriliu!

Sinteaa borului !

Sinteza carbonului t

~i fiecare sinteza n(Joua devenea in acelasi timp un n!.l'll rnijloc de producere, mai sirnpHi, mal economica, a unor uriasc cantitati de energle.

In area vrerne au iost lansat! satelijii Iicsi. cosmocentr alele pia. netei. Ei trimit spre nul energia colectata, energie care este foealf.zata, catre substante formate din atornl grei. Acestt atom! absorb selectlv Ilnergia. si astlel se produce excltarea lor pina la Iislunea nucleara,

Colectarea ener;Q'iei de catre aceste ,.o:;osmocenira·le bureta" sl producerea ener g iel nucleare prin sinteza dadeau poslbilltatea executarti unor operatii de 0 anvergura fadi precedent.

Currnd n-au mai fost problerne de nerezclvar : nici incalzirea apelor de linga coasta vestlca a Saharei, niei spargerea muntilor vestlci, nici ridicarea unor cantitafj uriase de vanori supltmentar! dln Atlantic prin suf latorul atomic. Un suilator atomi nu este altceva decit 0 instalatie suhmarina de sillteza nucleara, care produce 0 dildura capabila sa fjdice ell 100-15° Celsius temperatura apelor oceanhlui. Ea Ie rididl astfel in trombe urias e, capabile Sia il11hog&teasdi considerabil atmosfera in vapori de aDa.

Dusrnani! de ieri ai Sahar ei, vinturile dinspre Mediteflana, devenira ni ste servitor! doclli, care carau imense cantitaf de apa spre inima desertului.

Ionizarea artificil!ia a atmosferel - veche a idee a fizicienei romine Stefania Maradneanu - s'e facea acurn cu mijloacc potrivite soatrtlor saharlene. Pulverizarea apei marine, realtzata prin slIWitorul atomic, trimrtea in atmosfera, 0 data ell piciitur! fine de apa, sarurlle co ntlnute de apa oceanului.

Existau posibilWi.ti de a ridica la zecl de kilornetrt fnaltime nulberl de silice, mai blne decit 0 Hlceau vulcanli terestrl, mal bine decit a facut-u, de pildii, in 1933, vnlcanul Krakatua sau, in H1I2, vulca nul Katrnan, cind eruptii de pulbere ~i cenll$a vulcanicd au r edus tlmp de ani de zi le transparenta atmosferei, pe lntreuul glob pamintesc, ell 15-2.0%.

Mij!oacele necesare erau g ata. Erau g ata rnljluacele pentru a produce ploaia ~i a transtorma Sahara tntr-o j,fradina infloritoare. Om II I putea actlona asupra radlatiilor sol are prin iilke ca lorice (tr}miterea pulheri lnr in straturlle str atosferel}, asupra insusir+Ior solului (fixarea dunelor sl acoperirea lor ell rasini care rnentln urniditatea}, asupra mi~ciirii rnaselor de aer indircate cu vapori.

In anul 20 to, lumea lntreaga astepta grandioasa experlenta,

19

Si comenrot{ltu! lncepu ~a citeascii dlntr-un reporta] aparut tn Marele vre:mil.

_.Cerul Ilblan este mal albastru ca nictodata. Dar &inge!e curg'e utiizl l'ardt mal repede j,n vinele oarnenilor.

o tacere .solemna acopera lumea. Sta-tiUe meteorologice transmit , oomunic<>ctu,l Dbt~llldt. Cuvintele acestul cormmicat sun!! insa altfe! cleat de obicei :

- Tempera.wra In sciklerc. Presiunea in s,didere. La ora 9,20, ceo rul va fj Jnnota! _peste tuatli. regiltoe,a libiana. Pleaia va tncepe la ora 10,20. Cerul se va Iirnpez,l.compfct La: ora 10,50.

In con.strucUHe provizortl all! centrulut ~ operatU s-an termlnat toate pre~atirile. Nimeni nu are Insa .rabdare sa d.mina in carnerele racoroase. Ccrcetaton] n.avlilesc afilIa, sub eerul tiber, acole unde se

va Infllptui miracolul. .

Alliturl de d. sltlte de mllioane de eament din Itanea intreagll. nada1duiesc astlizi sa vaoo un spectaeol deoseblt Ia aparatele de telemiulle. Sute de mllioane de echl urrnaresc imaginea unei hm:ajl de cer

Peste 100 de ctbemo-operatert se gaws!: instcalati pe un ilJlatou ~cial, Inaltat l1ngi cartierul centruJlIi li:bian de aperatH.

Esfe ora 9. La orizont apar imar,·ini de nor] tiviti in ,si,(ngeriu. Cu I) v-iteza de necrezut, norii negrl acopera cerul. Catre acestl nert s1nt atintite a,stll.zi Pl'iviriile cetlitenilor diu A.laska 6i Au.s<traUa, din Panutna ~i Kametatka, din Ar.dic:a $1 Antarctica.

Ctberno-operatorit urmie-esc ell aparatele lOT dctalhle fen:omenu· lul, Iar pe firul cibernonului se ins(;rill cele mal 'fine nuante de cenusiu,

. Ora 9,50. CeI'IlI libian este negru. Fulgerele braz.deazll tet cuprimm! lui. In initn.fJe oamenilor rlislmA 0 melodie care este preludiul vlctortel, Rosto [folinct u-se, htl1ll'ri~e bnbide ea tobele unei Iamfane cosmlce,

Ora ltl,OO. Cmoegraf.ele i$i mi~ nepas1i.tof de wcet lndlcztoarele. 01!a W,Ol. Pe tabloul de comanda al centruhrl de operatli, .henzi,le lnregistratoare se mi~ca catre 0 lillie rasie ius£r:isa pc hirtia aparatulul In dreptul orei lOh BY 59".

Linla rosie a Iost a_tins~. Sub arcu,] de trium! al cerului, s1rig;l[· tele de bucurle ale oarnenllor anuntli marea vlctorie a .omului. Ele all izhucnit 0. data CJJ r.apjiituJ prlmei .ploi sahariene smulse oceaneler si aimosfe.Iei.

In desertul Ii bran. mil ~i D'J.i de ]uptlUod aJ biWiliei pentru ¥lafa, I1zi p,ina Ia piele, dar cu sufletul plin de cntuzinsm, au dimas cu ochil atintiti la cer, Si apa aducatoare de prosperitate .saruUi solul care rnilenii Ia r111d Iusese Inclns de dogoarea soarelul

A$a .s-a nbent Sahariana.;

Capitoiu; XIV

ERo.UL

Citeva rile dUlla soslrea ce+or doi fugad la El-Solohu, Gromov, Ilona Si Tiliun aslstau, J.n aceeasl lo_ia, la .desf~t1rarea celni de-al XU·lea Cnllgres al Saharianei Era a doua zi a dezhaterl ior. Se anrrntasera rapoartele comisiei de llteratura, de medicoblolouie, de tehnofizicli.

20

Ascultind ex:punerHe Wi di1lctrtiile, TaLln Sf! sim~.i ml!1~um:it U m~ r1:!i e tinut deprute fle viata ~mn~;"id a epocii. Dar, ce de aHa parte, incerca UTI g;r.;_am-nt durercs de -n~pr;tifltii .. Abla rea: '"<1 sa u r ~areasdi in !in'.i marl problcrcele dezbatute. Nu limb a foloslt:i iI impiedica sa lnteleagii. Nelle sisterne de calcul, cu sJmooluri necunoscute, ca fi nolle principii teuretir e la care vorbitoril se relereau fara Incetare, Iorrnau 0 bariera de netrecut, depa~i.,d Cll mult pregatiTea lui.

Biblioteca mulr visaOi a pruiesoruhri Gremov, ii~e'e acestuia, ciberncnul, vizita la Instttutul meteorologic nu-s ajutaserii pini acum

prea mult. Citea Si asculta, dar nu ini-cle,(ea mill rrimic, .

T!iUll suferea In g1ndul di e neveit sa lnc.!apa cu arlabetul i1'tHntei rroi, d. va trebui Ea uceniceasca ani ~l l111i pentru a putea participa - clnd oare > - 13 mnnca de crea~le a sodeHitii In mljlocul clireia i~i incepuse viaja cea noua.

Un prieren 31 profesorului, medic renumit din locafitate, il sflitulse sa nu Incerce in nici un caz sa piece in Europa. Schimbarea de rlima ar fi produs in med cert ° iflra1Jt8tire a silirii lui Iizice. tiii aceasta era perr'ru TaU1T o TlOua ~i !(Tea lovlturb,

Ilona privea atents oamenii ~i Iucrurile din [ur, 0 sUpinea un

sentiment complex de neliniste, de curtozrtate avidJi ~i de oboseala.

Prolesorul Gromov lua note, !lrivind en coada ochiulni la Taun, Deodata, rapnrtorul de Ill. pupitru i~i lntrerunse expunerea, Prlvtrile tuturor fura atrase de ecranul ciltndric suspendat in

rnljlocul salii, ne care ap~rll fiR"l1ra 'llidit tulburata a sccrctaruhri de sedinta. Cu 0 voce gravli., 111 care s'l'libiitea un tremur abta perceptihil, el pmnul'lt.il cite va t:uvir.te neobismrite nentru sedintele de Iucru ale con2';-ese'or saharien".

~ Atentie, atentie, prietenl I

Un freamat user cur-rinse sala, Participantll as>Ctlltau Incordati, asteptlnd vestirea unui evenlment extraordlnar.

. - Stntsrn nevcitl sa lnrrerupem sedlnta. Echlpa de control a dat alarms de la Centrala I de allmerrtare. Automatu! de lntrerupere a rezonatorllor s-a defect at. Zona din aproplerea centralel e radloactlvisata, Este necesara 0 lntervent!e lmedlata pentru lntreruperea rezonatorllor. Per icolul avalanse] radioactive Iiind irninent, se face ape! fa voluntari ... Sahar Dietl, din departamentul Berbera, este chemat s& nreia coaduceraa o-peratiilo.r.

o tiicere de mormjnt se asternu in 52.111. Sahar Djen paSi spre pupitr«.

EI prorumfa, pe lin ton In care r1iz.haiea j;[.ravitatea momentulul, ruvlnlele :

- Llsta este deschisa l

Oarnenil priveau la crnnometrul din centrul salii ell respiratla tiIlata. Se luminau, rind pe rtnd, Indtcatoarele ele secunda. Nil se scur-sesera tncil. 60 de secundc, Si in iUfUI mesei din cerrtrul salij frau 9trlnsl ont earrreni de vlrs±e dHf'iite.

- Lista este inchisa l rosti CD en 2'tas solemn Sahar Djen, Tofi eel lalti partlctpantl slnt TIlI4a:ti sa perneasca imediat spre uzinele ill care lsi fa~ schimbul, sa rmbrace costumele de pr()tect~ ~i sa centroleze atent servolnroulsoarele. Orice variatie anornrala a cur belor de serviclu va fi cornunlcata postu!ui ]63.

Pe Grigore H.un 11 gituia emctta. Acurn el pa~ea in urma Ilonei s! a lui Grcmov spre ieslre a din sa,l1t. Voise sa se Inscrie pe lista vo-

'2]

*

IuntarItor. De fiecare data cind se ridica vreunuj din cei care plecau spre masa secretarului, avea impresia ca este lasat in tundul unei gTopi, din care nu va mai putea lest niciodata Ja lumina.

Ar fi vrut sa se ridice de pe scaun, dar il tlntulse teama dl lipsa cunostintelor tehnice necesare ~i bcala l-ar fi impiedic.at sa ajute, cii. ar f.i incurcat doar operatijle.

Se simtea ridico] ~i neputincios,

Incetu I cu incetul, pe rnasur a ce se apropiau de lesire, bataile inimii lui Grigore se linistlra. Tulburarea insa persista. In tirnpul drumului catre lecuinta lui Grornov - care, da,t(J'fitli virstel sale, nu mal facea schirnbul la uzine, ci lucra exclusiv in laboratoarele lnstitutului meteorologic -, Tiiun ii puse protesorulul diferlte Intrebari, 0 taw de aceasta data rnai putin dill curiozttate, cit din dorinta de a-si adormi framintarea.

- Spune-rni, te ro):!" ce rot au rezonatorii care trebuie intrerupji ? tncepu el.

- Rezonatorii, draga Taune, sint dispozitive Ioarte larl!folosite . in tehnica actuala. Ei pro due unde electromagnetice de excitare a diferitelor tipurl de atomi ([rei ~i deci reactii nucleate inlantuite care dau enerula utilizata pentru punerea in miscare a dtspoztfivelor mecanice, Rezonatorii pr irnesc la rlndul lor enet([,ia de la izolatorll de particule cosrnice si transtormatorii enerziei acestor particule, care se gasesc i nstalatt pe satelitii ficsi,

Evident, rezonatorii trebuie sa Iunctloneze strict dirijat, iesind din functiune in mornentul in care fisi unea nucleara a substantelor atacate a inceput, Daca continua sa Iunctioneze peste durata normala. ei produc dezlntezrarea substantelor stabile care apara $i conserva dispozitlvele rnecanice, punind in pericol de dezlntezrare int.rea,Q"a instala]ie $1 apni instalatl ile alimentate de centrala ...

Prulesorul continua sa explice, dar Taun nu-l rnai asculta, cad abia arum sezlsa adevarate!e proportn ale pericolului.

Un sfert de ora mai tirziu erau 'in locuinta ILli Grornov,

Ilona, care prlvise pe fereastra camerei niste straturt de flori de

culoare purpurie, se lntoar se brusc spre ei. ~

~ Si ell care credeam ea pe Pamtnt toate srnt stabile, eli pamitttenii nu stiu ce este teama de rnoarte!

Felul in care rostise aceste cuvinte descreti pentru citeva cllpe fruntea lui Gromov, £1 roti cornutatorul televizorului ~i i~i potti caspetli sa se apropie,

- Sa urrnarim operatltle de salvare :

Pe Lin ecran de doi metrl plHrati se desfasura in fafa prlvirilor eel or trei spectator! un episod at lucrarilor de la centrata. Se auzeau clar, ca din acceasi camera, ordinele scurte ale lui Sahar Djen.

- Controlatl le):!,liturile costurnelor! Georl:[ Si Ivany tree in camera rezonator ilor I

Cei dol "oarneni se apropiascr a de un perete care Sf desfacu in fata lor, Iaslnd sa se intrevadli interiorul unei carriere cifindrice, ell tuburi transparente, dlspuse in cere in centrul incaperii.

~ Fixaf ecranele sup!imentare de protectle pe recepto are I GeOfjl Si Ivany executara rniscar ile indicate.

22

- Verificati sumar lnstalafia. Oprit] curentul de ambele plirfl ~ ie~iti imediat !

Atune! se produse un lucru ciudat.

Pe cind Ivany se indrepta spre partea din sttnga a tabloului de cornutatoare, Georg lncepu sa prl ve asca atent detectorul pe care-I avea la brat. 0 elipa se vazu eli ezita. Pe urrna, dintr-o data, 0 Iua la fuga spre u~a. Iesi ~j alers:rli. spre blocul medical.

Dupli. un timp, Ivany, care invirtise comutatorul din stin!!a ~i veriiicase starea lnstalatiei, se tntoarse la rindul lui ~i 0 porni spre ieslre. Observa insa dispardtla lui Geor!!. Se tndrepta, calm, dar repede, spre dreapta, invirti comutatorul ~t paras,i Incaperea.

Cele doua laturi ale usilor blindate se lnchiserji in urma lui.

*

., ."

In salile bloculul medical, activitatea era in toL Sala de palpate radloactlva devenise acum principalul punct de examinare.

loti eei opt pa:rticioafltila operatiile de salvare se atlan acolo, intins! rpe mesele speclale," Generatorul de radiatii moi, sernidure ~i dure functiona netntrerunt.

La pupltrul de observatie, rnedicli exarninau cele trel copii ale filmu lui care se desfasura pe ecranul incfinat.

Benzi!e receptoare se lrnprlmau ell repeziclune $1 pe baza lor se transmlteau carre sii lile de chemoterapie, flzioterapie ~i interventii chlrurulcalc Indicatiile examinatorllor.

Trel mese cu examinatt lunecau Him. zgomot sprc sala de chernoterapie. 0 data eu deplasarea lor. parveneau medici lor de acolo diagnosticefe rezulttnd di n palparea r adioactivii.

- Nirnlc jlrav, trauma derrnica hanala,

- lntlarnat!e epidermlca termala.

- Usoara congestie emotlonaia.

Patru rncse se indreptau sore sala de odihnli, in vederea Iesiri! din blond medical.

Masa ne care era lntins Ivany Sf misca catre sala de interventii chirurgica!e

- Atentle, calciu radioactiv in parietalul drept ~i femurul sting'! In televizurn! din casa lui Grornov nu se mai vazu dupa aceea nici 0 imagine. Ernisiunea se intrerupse.

Ilona. mal pa lida ca de cbicel, ramase ell privlrea pironita pe eeran. Taul1 inchise ochii ..

Gromov rupse tac erea.

- Sint siJ:[ul' ea Ivany va fi salvat, I se va aplica metoda inlocuirii oaselor co tcsut calclc sintetic, i\letoda a Iost preconizata saptamina trecuta, la unitatea de chirurqie a statlei biologlce experimenta Ie. Anterior fusese aplicaUi fa antropoizi, dind rezultate excelente, Observatiile eiectuate timp de doi ani asupra eel or trei antronoiz! tratatl in acest Iel all dus la coneluzla eli asilllJra 0 consolidate pertecta a tesuturilor, fara influente negative asupra restului organismului.

Ilona facea mari eforturi ca sa se smulga din tulburarea pe care l-o priclnuisc urmarirea operatli ior de salvare. Dar vocea ii era schirnbata clnd i se adresa lui Grornov,

23

- Ce s-a lntimplatin camera rezO'fl:\~(}ril6r? Banuiesc ceva, dar nu rni-e totu- ~';"'r.

- Dupa toate pro babiliHlti le, souse Gromov, care, in plcloare in mijlncu] odiiii, Intlndea catre ea UTI pahar de lacbi - 0 bill1turll specific afrkana, care se prepara dtn seva palmlcrulul de currnale -, to camera rezunatcrtlor s-a pe-tren;t un ad: de eroism. Eroul este Ivany.

E limpede cii. Georg, urrnartnd detectoru] lui, s-a speriat la apaTitia prime lor inreg-isftra.ri ale radjatiilor noclve. Poate tillar rnalnte de a fi e'l{i~tat lID pericnl eiectlv. A~ cum aU vaZ1.t, sl-a luat talpafita, fara macar ~a-I pTcvina pe Ivany,

[vanya fost deci nevoit sa.~i prelnnzeasca sederea in im:inta CLI timpul care a durat pina sa-$i dea seam a de disparitla IHi Georg, cu timpul necesar pentru a se duce eatre al doilea comutator, care trehula tntrerupt ~i apoi cu tim pal de care a avut nevoie pentru a se tatoarce de la a] dollea ccrnutator pina la culoarul din rnijlocul siBiL

- G~org s-a comportat ingrozitor. N-a~ fi in stare nkiodata de QlI eeva, ex.clamii. pe neasteptate Taun. wtelell' teama. ma rog, int£lel; fo.rta ins.tinctului de conservare, dar - se tntrerupse 0 clip! - !lr:l verba de un tovaras de actlune, Si pe lIrma ... DimeTII nu l-a slit_ La urrna urmel, mal ~tii? Peate di si, eu ...

Se .opr!.

Gromov se apropie de. fotoliul lui '~i-i puse rnina pe urnar,

- Nu, I.aune, tu esti oml Deocamdata mai plMe~ti tribut hulii, dar de asta dear IlU e~fi vinovat, N-aj motive sii te Indolesti la fiecare pas. Vei fi, vei devenl ceea ce ai Iost ~i ai ramas, $1 chlar mal mutt. did viat!!. ncastra it! va oierl pri1-t:luJ unor clesJalj.u,ari mai J.;u,:"i... A!':uQJ sa fie r,eluam pro p'"r amul .. Desore Geor>!" ~i Ivany vom mal avea p·rilejul sa vorbtm dud se va "jue-eca" - ca sa Iolosesc un termen care-ti este Iamjllar, Taune- "Cazul Georg-Ivauy",

- Despre ce judec·atli e vorha? Iuterveal Ilona,

- Gum s.a-ti spun, drag-a mea, este ~i nu prea este [udecata ceee

u se va ifliimp,la. '

Pentru a lamuri problema, at" treeut sa tin 0 cuvintare despre DioraUi ~i drept, Cred ins.\ cii al sa. auz! asa ceva Ia j;u.dellata.. Eu iti pot spune doar ea nol, sahar ienii, nu prea avern drept, Granita dinU"e ceea ce este neadmfs de lege ~i ceea ce este aeadmis de constiinta eamentlor II tliSPMwt. A ramas 0 sin~ura paz.itaare a relatiilor dintre oamenl, 0 sinll"urlijudecl1toare II actit.milor omenestl - eQ-ll~tiinta rolediva.

Vezi tu, dad eu ~i eu tine ~j cu 'faun slntem la fel de revoltati de atifudinea lui Georg sl la fel de bucurosl, ba chiar rnindrl de CIlraju! lui lvany, inseamna eli. majoritatea oamenilor vor privi la fel actlunile 101". $1 daca esre asa, unul va fi rilspllltlt ~i celalalt sanetklrtllt. A;lJa-zlsa "judecata" este rnfati~area eelor dol oameni In Iata !'iOOlerrilor lor, discutarea mudu.lul in care au actionat. E un prilej pentru EOl1~iinta colectiva de a-si spurte cuvlntul.

III acest moment, cralnicul statiel locale de televlztane, care llii rehrase 1unctionarea d'ljJa 0 scmta irr'rerupere. anunta eli avalansa radloactiva fusese opritli. Rii.'li>.flara ell totH usurati,

Citeva minute mai ttrzfu, Grornov sirntl in mini un dele semnailz.atoare ale televiznlonu lui.

R!didt bratul, pentru ca sa vada cine 11 cheamd. Recunoscu imedfat voce-a ~i chlpul lui Iuk, protesorul de tehnefizica de la Sccala de

24

cu!tul'll Intermediara nr. 1. Zim1Jetul lui deschls se distingea clar pe ecranul rotund.

Precum vezi, pericolul a trecut, biitr:ne. Pot veni pin a la

tine? - 0 dipll Nu sint singur. Sa-rnl intr eb oaspetii ... Sintet! dispusi sa primiti acnm vizlta prtetenului uk, ghidul pe care vi l-am al s pentru zilele urrnatoare P

- Sa v.n1i, spuse Ilona. sa vina!

Taun faeu un sernn sfinjcnlt de incuvii ntare, Gromov raspunse Interlocutorutul sau.

- Potl veni, te a~teptil.m 1

Ilona se duse sa se schiinbe in camera d. Dupa ce 0 conduse, GroJ1.07 se Intearse Ia Iihm ~i ie~;Ta arntndot pe terasa loculntel.

Taun privea cu aceeasi curiozitnte ca Infiia oara cerul, pe care se stint(ea llclirltul stelelor ahia ap:irut. Lumina artificia1li nocturna, ell nuanta ei va!! albastrule, acoperea lucrurlle, care-s! pierdeau treptat umhrele, Racoarea ~i mirosul Ilorllor invliluiau totul Neaptea sahariani cobora peste El-Solohu.

Copilolul XV

LOCAL VEAC XX[

o data eu luk patnmse in Iocuinta lui Gromov 1) uncia pllkutii de ag·itatie.

Intreana Ial ml)t.uTa respira ed-.Jrlibru ~i forta. Inalt, suplu, cu umeri4 largi, se misca aiit de firesc, tnelt parca de dnd lumea prietenul !lonei $i at lui Taun, Parul lui bogat, blond, incorona 0 figura ovala, ell och] nrigdalati, m.onguliei, cu fruntea largii ~i neteda, Zimbea prictenos.

Tunica larga ell rnineci scurte, verde deschls, se imbill1a armonios eu pantalonil scurtt, de culoarea nisipului. Sub tunica uvea 0 c.lIrna~a de calcarea lvoriulul, rnulat a perfect pe corp, jar peste ba,ina se rastrin;rea un g"llier dintr-un material care parea eli nu are grosirne,

Se aproplase de Ilona ca de 0 veche cunosrlnta, de indata ce intrase in camera. 0 privi 0 eli.pit dr ejrt in echi si spuse :

- Da, Ilona. Semenl ell irnaginea pe care mi-arn flh::ui-o despre tine dupa descrlerea sumara a prctesornlul Gromov,

Si, intorcindn-se spre Taun :

- Am fost nerabdator sa te cunosc, Taune, De altmlnterl, ni datores prirneie mele cunostinte de climatologie. Una dintre cartile de popnlarizare ne care le-ai scris este ~i astaz! in biblioteca mea. Am ri'isfcit-o lnainte de a veni aici.

Taun simtea ca roseste, Ii fz.cea placere sa auda pornenindu-se despre lucrarile lui, despre epoca sa de creatie. Dar cit de departe erau acele vremurl.;

Dlscutlile porn ira vll,

luk p,-Iumea, raspundea Ia intreb.lri, flicea planuri de excursll $i de vlzitare a tID-Ii. Era deosebit de atent cu nun. RaslYundea aminuntt la tntrebarile pe care acesta i le punea, Exprima totul ell simpliiate, usor. Uneori. atund cind i se parea ca nu poate da un rasDuns competent, spunea :

25

Ilona.

- Ntl ~tiu. Trebule sa ma mai glndesc Ia problema asta, sa mal consult niscaiva lucrar! de speclalltate.

Alteori Ii cerea lui Grornov sa-i dea 0 mina de ajutor,

Ilona era cLlprlnsa de 0 volosie neobisnuita, PU!1ea intrebar! ell privire la elevii din clasa lui lnk, despre progresele medicinei, despre sport, despre excursif le internlanetarc. Uneori raspunsurtle primite 0 Hiceau sa ridll din toatd inima.

- Spune-mi, Iuk, intreba Taun, s-a creat htpnobioscopul - aparatul cu ajutorul caruia inveti dorrnind -, preconizat de americanul Hugo Gernsbach In cartea lui din 1911 "Ralph lB4 0 41 +"?

- Nu, asta ntl. S-a experimentat lnOO _. rrri se pare - un sistern asemanator. Incerctnd sa lnvete in somn noul sistern de calcu! variational, eel mal multi ... au avut cosmaruri. Asa ell s-a renuntat la idee. De altiel, continua el, este, deslgur, absurd sa atribui creierului adormit functti active. Scoarta trebuie sa se odihneasca,

- Nu-mi prea faceam nici eu iluzll, dar trebuie sa miirturisesc ca. mi-ar fi placut un asernenea slstem, Si desijrur ell niei ziarul nu se clteste dorrnind j

- Se mal intimplii sa adorrni citind ziarele, mal ales daca al nefericlta [nspir aj ie sa urrnaresti pagina urnorlsttca a gazetel noastre

Iocale., Dar sa citesti dormlnd, asta nu. .

Ilona ridea sl-l rnollpsea ~i pe ceilalti cu rlsul ei, oprindu-se uneori brusc cind observa cum prln ochii lui laUI1 trecea 0 umbra de umaraclune.

Gromov Ie aminfi deodata de mincare, sl Ilona se declara g ata

di llJg-hita trei portll de gul~, cu R'alu~tele respective.

Dar unde mindim? intreba ea.

In esenul locatoriului rneu, dad vretl, spuse Iuk.

Ce inseamna .. esen", ce inseamna "Iocatoriu"? vru sa stle

Esen, de la cuvintul german respectiv, tnseamna sala in care mantncl. far locatoriu este blocul care cuprj nde apart amentele individuale de locuit $1 sa1ile cornune de citit, de sport, de studtu, esenurile $i asa mai departe. Casa profesorului Grornov, in care locui]] voi de clnd atl venit la El-Snlnhu, este 0 easa indivlduala - "blitdneasca", cum i se spline acum, Eu prefer locatoriul - pentru cornodltatea lui.

- Nu. TIll vreau la esen, spuse Ilona. Se gindi 0 clip.li ~i apoi, cu degetul la tlrnplii - ca ~i cum i-ar fi venit 0 idee ie~ita din comun -, declara :

- Vreau sa rner sem Ta u n !ocal! De asta data, luk tu eel nedumer it.

- Local? Ce-o mai fi si asta? Rlidlidna este sigur latineascli locus, loc - ca sl in cuvintul locatoriu ; terrnlnatia insa nU-1l11

spune nirnic.

- Prea multe arniinunte n-as putea sa-ti dau nicl eu, spuse Ilona. deoar ece JlC satelitul nostru [uplterlan n-arn avut localu.ri. Am cltit insa 0 descriere intr-un roman italian $1 ered eli mi-ar placea. Se mantnca, se danseaza, se cinta sl se petrece, Cei dol pliminteni iti vor putea, desisur, da larnuriri suplimentare.

Gromov surise.

- Cred eli. n-o sa-fi putern satisface acest capncru, in afad de cazul clnd Iuk va onrilniza un local ad-hoc .. Sli te vedern, tinere I se adresa el acestuia, Cred ca ai inteles di este yorba despre sistemul

26

folos-it de oamenii trecutului pentru a fugi de sinlZuratate aduntndu-se laolatta in case unde se inveseleau in mod artificial.

- S-a fiieut. exclarna vesel luk, facindu-i eu ochiul lui Gromov,

Va voi conduce la un local, la un local veac XXI.

Profesorul 11 privl mirat, dar nu zise nimic, le$ira ell totH.

Hotarisera 5<'i meatj!a pe [os. luk ~i Ilona piiseau alatur! in urma lui Taun Si a hil Gromov, Seara sahar lana li lnviiluia pe totl cu amme de portoeali ~i floarea arnurgului, 0 boare placllta batea dinspre lacul central. Ca ~i ei, in gmpuri de doi sau trei, iar uneorl in grupuri mai marl, saharienii se pllmbau pe aleile pentru pletoni,

Ilona privea in JUT. De ce i se pareau toate atit de calde, de apropiate? Oare vocea de bariton a lui lui! Sa fi avut aeest elect? Sau Iaptul ca in cartierul in care se gaseau nu dornnea rniscarea febriHi de pe straz ile centrale ale orasulul saharian ?

Din cind in clnd, cite un helicopter cobora din inaltimi ~i se aseza cuminte pe marginea aleii, Iasind sa coboare barbatt si femei. Unii aveau atirnate de umeri niste obiecte care erau desigur cutil pentru diferite instrumente muzicale, ca viori, flaute, ciarinete, terastraie, Pretutindcni domnea animatia, veselia, exuberanta.

Privirea Ilonei fu atrasa de lin grup de trei fete si trei baietl imbracatl in costume neobisnuite. Pareau iesHi din paginile unui roman descrlind viata de la curtea regilor Frantel din veacul al XVIII-lea. Se rernarcau rochli cu Iuste tntoiate sl pantoti Cil tor.uri loarte inalte.

- Ce-i cu astia, luk? Mama imi povestea dI. asa se imbrar.au oa-

men!i la balurlle costumate dela Budapesta.

-- Merg ~i el la local, raspunse el zimbind ell subinteles,

-- Poate ea trebuia sa ma. fi irnbracat si eu intr-un anurult fel?

- Nu-i nevoie, raspunse Iuk, abia stapinlndu-se sa nu rida.

Ajunsesera intr-n pia*ela rotunda. Spre ea se scurgeau numeroase grupuri de pe aleile radiale. Acum eel rnai multi strabateuu plateta, luind-o in aceeasl dlrectle.

Cur ind se deschise in fata lor un mare pare-arena. Mii de o arnenl ocupau aici un Ie! de Iojl-boschete, in care se gaseau scaune si masufe. Lojile-boschete erau asezate la diTerite Inaltirni, in mal rnulte rind uri, formlnd niste potcoave, paralele unele ell altele, in [urul unci scene centrale. Privita rnai lndeaproape, scena se dovedea formata din mai rnulte pJatouri clrculare, inaltate pe n iste supor]i me-

ta lici, .

Iuk conduse grupul printre lolt, pilla ce gasi una libera, l l poftl sa se aseze pe scaunclele din [uru l mesel. Deschlderea larll3. a 10- [ilor-bos hete era indreptata spre arena centrala. Din teats punctele se vedea la lel de bine.

Interiorul lojei avea 0 amenajare speciala, Ca ~i pe alelle gritdiniior $i pare uri lor, solul era acoperlt de 0 rnasa plas1.ica verde, la"abila ~j elastica. In centrul lojei se afla 0 midi finttna artezlana, ell citeva butoane, Unul dintre elc cornanda tisnirea apei, iar altele a bllutur;lor rlkoritoare; patru butoane cornandau bauturi nutritive.

Ilona se juca apasind pe butoane, muindu-si virful limbii in bauturtle care erau nrinse intr-un fel de pahare, Acestea se Iabricau pe Inc. dintr-un Iichid viscus, care se scurzea in jurul unei forme -sl se usca la aer aproape lnstantaneu.

Ilona ii servea pe toti, Il ohllz a sa ilea. Apoi, vriJJd s·1[-1 neca[easca pe luk, spuse :

27

- Blne, dar en vreau gula~, vreau pilne, vreau sa muse! ell un aer mucalit, rlnjenitor, Iul. raspunse ;

- Asta nu se cuvine intr-un local veac XXI.

In acest firnp, Taun Si Grnrnov discutau.

Blitrinul prolesor sirntea eli prietenul lui era inca CII gindul alurea. Banuia ~i rnotivul nellnistii care punea tncetul ell lncctul sUi- 1-1 nire pe el.

Veselia Ilonel i1 rodea pe H.u,n; il Ierrneca ~i-l rodea, Discutla C:::ntre ea $1 Iuk, vioale ~i proaspata ca 0 dimineata de primlivarii, :iJ tulbura, Ar ii dorlt, da, ar fi dorjt ca acest om sa nil ij ap&fut in calea lor niclcdatll.

Zurnzetul genera! care acoperea parcul Intreg, s<trigatele vesele ~i risetele cars ti~nea,u din lac in loc lasara locul unei Uni~ti care devenea din ce in ce mat transparenta, Si in rnijlocul ei, tnata lurnea putu auzl Iirrrpede vocea unul crainic care anu nta ,

- A s.ta zi se prezinta departamentul Igargar.

Tlkerea deveni Renerala. Ochil tuturor erau atintltl spre podiumul central, care se inalfa lent. Purta pe el un grup de dod fete ~i cinci uaieli, ale carer corpur] $i vesrninte, in ansarnblul lor, tti dade au impresia unui val de nisip miscator.

luk pU!ie la punct dispozltlvul optic de pe rnasuta la care states alaturi de Ilona.

Acum eel de pe scena erau arroape, Se putea distinge fie.:are laId at rochrilor, fiecare traf1!tura a fetei biiietilor ~i lefelor.

o melodle dulce sl molcnma, venlta parca din marl departaTi, inso-tea miscarlle lente, dar de 0 puternica expresivltate, ale grupului, A,poi manunchiul se desfacu, lasrnd sa apara iII toata splendoarca lor trupuri!e 2'ra-fioase ~i elastice,

Dansau, Dansul, cind llnistlt ca apele laculul, ctnd tnvolburat ca talazurlle Iuricase, cind pilpiitor, spurrea 0 poveste,

Era 0 poveste de draaoste,

Pentru Ilona, totul era atit de nOH, attt de neasteptat, lncit restul lucrur ilor disparu, Exista numai acel podium, strillucitor ca lildesul lustrult, pe care se impleteau armonios cele zece trupuri.

DUl1a aplauze, 0 voce rostl numele eclat care dansasera,

Rind pe r irrd urcara pc pcdiurnrrri le centrale cele mai di~erH:e [01'nratii, Cite unul, cite tret, crte zece - dansatori, cintarej}, mimi.

Se rntlmpla ca toate ce!e tret podiumurl sa fie ocupate simultan.

Atllnci Itrk cerea parerea celorlalti. Intorcea apol doua comutatoare si IlU se mal auzeau dectr sunetele podiurnulul ales. Nurnerele prezentate VI!' celelalte nodlumurt deveneau afunci un decor rnut.

o ~~l1gura (!ata i~i manrtesta TaliD 'preierinta pentru unul din podiurrturi. 0 tmara din t~ar2ar ci nta .,Cinlece de-ale bunicli", Da, aco!o, tn mijlocul Saharianei, rasunau, dulci si melancolice, sunetele unor cl ntece populare romtnesti,

$i Taun trai clfpe de amirrttr] vii, in care Sf amestecau priveIi$ti carpatine cu chipuri dr azi, lnvesmintate tn ii ~j tote. Dadi nil soar fi sta]]init dtn toate puterile, cellaltl ar fi putut vedea lacrjmi pe chfpul lui,

Citeva podfumurl erau rezervate spectatorilor care volau sa danseze.

Cu gTeu soar fi putut preciza clljra in care incetasera reprezerrtatii!e ~i incepuserii dansurile in doi. Ba clriar in trmp ce pe unul din podiurnurlle centrale se mai putea urrnari sceneta "viofonlstul ~i elevii

28

~~i!'. S1Jstli1utli de un nantomlrn, podiumurile srreclale rrlmeal.1 dansaro-l-nerechl de toate vrrstele, lnvesmintati in costume multicolore.

Ilona nu mal cunoseu ~ nicio:.ata veselia din seara aceasta, Ridca la f,t;care gluma, la fiecare cuv'nr neasteptat, Dar lua 0 figura grava dod in lata ei se ivl un tin~r inalt, cu parul ell tlichmde. Ii vorbea $i ea nu stia ce are tie taeut. Se uitii pe Iuris Ia Iuk sl la Grigore.

[Hi~hrr ii sounea di n-a rnai vhut-o ni:iodrrta, dar eli a roaga sli danseze ell eJ. lult llm:~j, ~i lona pled spre nnul din podiumur i, conallsa de acel lln'r necu noscut. Prlvirea trista a lui Grigore 0 ur'H,iri p:na ce se pierdu in muljiute.

!)ansil intre perechi plille de volnsle. FiiclIse tnea in sa natoriu scur.e exercitll de dans, recomandate de medici. Erau sluzurele exercitii mal placute, ~i desi obosca ~i acurn, lar picioarele lncepusera s-o ooara in ciuda rltrnulul destul de lent al saharianulul - dans ase- 111!nator cu valsul -, Ilona ~usta cu toate Iibrele fapturii el aceasta senzatle de nou, arnetitoare ~i plilcuta.

Nu intelegca bine ee-l spunea partenerul, Dar rotlrea aceea pe Iuciul nodiumulut, privlrlle celorlalti, aerul inmlresmut ~i muzlca limpede, invdluitoare, fficeau s,~ S~ ~tearga limttcte. I se parea ca e acolo de mult. ..

Partcnerul ei se opri. 0 conduse spre Iocul de unde 0 luase sl se preuatea sa-si ia ramas bun de la ea.

Ilona se intreba ce-i spusese Dare in tot tirnpul cit dansasera ?

Nu reusise sa retini nimic, lsi puse sflt~lIdi dlagnosticul starii ei:

"Prea multe impresli pe un ~ofld aslhle neoblsnult ell variatla rapida)" Si, lntorc1ndu-se catre tin~rlll ei partener, privlndu-l eu ochll ei neobisnult de albastrl. Ii zj se rtztnd :

- M-arn purtat ea 0 proasta, nu? Sinte]! binevoitori ~i draguti

,oi, saharienii, dad m-al suportat lara sa cricnesti, Tl narul saharian zrrnbea.

- Slnt !!,ata sa mal sunort calvarul asta de multe orl ...

Nu acest raspul1s, care-i facea placere, ci senzatia cii el parea sa fi ln~e!es repede ca ea dansase pentru prima oara cu lin barbat strain, pe meleazuri paminte~ti. 0 fa(,u pe nona sa exclame, adresindu-se lui luk :

- Sint intellgentl sahartenil - as.ta-i un lucru sisur t

Mai. era ametita. Nu-si d11.dea seama de stares celorlalti. Nici de Incordarea lui Tdun, pe care altadata ar fi slmtit-o chiar inainte de a rna nitesta intr-u n Iel oarec are.

Gromov amintl tntr-un tirzlu de plecare. Trebulau sa se odihf!eascil. EI mal avea dear ctteva ore pina la inceperea prngrarnulul de lucru, Urma sa fad 0 cornunicare la Conrresul Saharlanel, care-sl relua a doua zi lucrarile, lntrerupte de accident.

Cu toate protestele Ilonei, care ar fj vrut sa ramina toata noaptea acolo, nlccara,

Conductndn-I spre locuinta profesorulul, Iuk le explidi celor do! evadatt ca .. Iocalul veac XXI" era de fapt unul dintre sutele de parcur l ale orasului. in care se prnduceau sahar ienli care socoteau d. au toe sacra, Toate inreglstrdrile fotosonice se adunau in 'Iata comisiei artistlce, care tria talentele cele mai expresive si Ie aduna pentru lntrecerea centrala, care 1I\'e3 sa aibli loc la serbarile aniversarll transtorrnartl ntarelui desert airtcau.

29

Oupa baia eu samri $i dupa dusu] rece, Gromov. Taun ~i nona se retrasera Iiecare iii camerele lor. In patul cu asternut elastic ~j peres, Ilona trecu ill cite va cline in lumea vlsurilor.

Visa despre cimpuri intinse, peste care zburau fluturi vlu coloratl : despre lacurl llnistite, a carer oglinda era despicata de Iuntri de forme elegante; despre pester], unde lumina lanternelor descoperea contururi neasteptate, Multimi lmense ~i pestrlte de oameni se agitara apoi in Iata et, unduind cind Intr-a parte, cind intr-a.Ita.

$i totul se petrecea parca in ritmul unel melodii indiene pllne de o R'ratie rnlnunata, care chema la dans in,treal!a fliptura.

Jar Iuk, aparlnd in mijloc.ul scenei, dansa frenetic s.f vesel ca Puk, din "ViSIlI unei nop]! de vara", Si Grljrore era trlst, nespus de tri st. ..

Capiiolul XV!:.

PROCESUL (Morala ~i drept)

Ziarele departarnentale ~i centrale dezbateau pe toate Ietele cazul Ivauy-Georz. In primele trel zlle dupa operatie, cornunicatele asupra evolutiei starii bolnavului aparura din sase in sase are. In a c.nclsprezecea zi se a nunta prin toate mijloacele de dituznre :

- Ivany este complet restahlllt.

In revista "Utere" aparura trel poezii inchlnate actlunf erolce a lui Ivany.

Saptaminalul .,Psihos" publica doua studli cuprinzatcare des-pre cura] ~i lasltate, despre educarea rational a a tineretulul.

"Cimplil nuclear", 0 cunoscuta revlsta de fizicli, trata problema rezonantel dirijate $i supunea unel crltici nimicitoare constructia centralei 'de a llmenf are. Era absoJut necesara neutralizarea ei !ii construirea unci noi centrale. Ce rest rna] aveau dtspozitlve!e ell ecr ane de .protectle, cinrl laboratorul central de tehnofiztca elaborase un proiect de rezonatorl inver sori, care in mnrnentul dnd substantelc excllate ajunzcau la un anumit grad de emisie Incepeau sa actloneze ill sens opus, devenind absorbauti de particule emise sl nentralizatori ?

Revista "Veacul al XXI-lea" trata problema din punctul de ver'ere al omului nou, ill omului socictatl! inaintate, si pregatea ojlinia publica pentrn sedinta de exarninare a actiunii de la central a de ali, mentare.

..,

.., *

Sl ziua sedintel veni.

Sala era arhiullna. Oamenil sedeau tacutl. tar chipurile lor exprimau seriozitat.ea eLI care priveau intimplari!e puse in dlscu]!e.

Taun si Ilona ii recunoscura pe Geor£" si Ivany, pe care li urmiirisera in televizor in timpul ooeratlet de se lvare. Se mal aflau acolo - le spuse Iuk - rcprezentanti al publicati ilnr. reprezentantl ai autoritlitilor locale (ales! pe cite un an), oameni din reate partile Sahnrianel, precum sl invitat! din alte corrleder arli. Nu linseau nici con

30

duditorii uzlnel unde-sl faceau eel dol schimbul, fo~tii lor protesorl ~i colesi, Fetele unora dintre ei exprimau amaractune, ale altora - compiitimiJ'e sau minie; in orice caz se vedea participarea deplina la pro~es. P~ivin~u-i, aveai certitudinea dl. in sal8. nu se gasesc oarneni indlferenti fata de cele ee se intimpla.

~La ace~ti. partlcipanti prezentl trebuiau Insa adaugat) eel care urrnareau sedinta CII televizoarele, asistenti nevazuji, dar cu mil It mal numerosi.

Colectivul prezldia] era atcatuit din colegt de uzina ai lui Ivany ~i Georg. Conducerea sedintei fusese incredlntata lui Gromov,

La Ina stabilita, prcsedintele se ridicii ~i rosti, in mijlocul unei taceri denline, cuvintele de deschidere :

- Supunern discutiei publice atitudinea hti Ivany ~i Georg in cursul operatlllor de salvare de la central a de alimentare. Ivany are cuvlntul,

Privirile tuturor se indreptara spre Ivany, care por nlse spre pupitru, Un ropot de aplauze iI lmpiedica ci.teva minute sa-si tnceapa declaratia.

Gromov eeru sa se fad[ liniste, Si lvanv vorbi.

El incenu prin a spline cii a actionat tmpins de sirntarnintul ca. de Iiecare miscare a lui depind viet! omenestt, vietilc drazl ale prletenilor, ale copiilor, a.le profesorilor. vietile a milioane de oarneni pe care TIlH cunostea, Aratll apoi eli Sahar Djen a condus in mod exemplar operattlle, calcullnd CII precizle durata admlslbita a ri'irntnerii in sala rezonatorilor.

Ivany marturlst cii a avut $1 el un moment de spaima cind a observat inreJ<istrarile detectorulut de radiatii, dar lncrederea 111 oamenii care l-au trimis. drazostea pentru cei draJ<.i care asteptau in afara ztduritor, constii nta di miscar+le lui sint urrnartte de milioane de oameni i-au condus pasil.

Dupa parerea sa, vina lui Georg IlU trebuia exa ger afa, Atitudinea unul om nu poate Ij iudecata in Mara condltiilor in care s-a manifestat. In timpul actiunii de salvare, Georg se J<asea lntr-o stare sutleteasca toade proasta, El - Ivany - stie ell Georg suterise 0 dureroasa dezamagire. Citeva zile tnalntea congresului, reteratul sau supus discutiei colectivulul de Iizica ai departamentului Tugur Iusese respins, tara un cuvi nt de tncurajare, fara 0 lndicatie pentru viltor.

Oteri ndu-se voluntar, in ciuda starii in care se alia, c ornisese de fap! un ad de desperate. Desper area nu este ln5a 0 buna sfetnica ...

Sute de privir! erau atlntite asupra lui Ivauy. Cei care nu-I cunosteau crezusera la inceput ell. descopera tilcul aces tor CLlVi nte neasteptate : era erou ~i voia sa apar-a ca un erou generos. Dar prletertii ~i c.oleJ<ii lui nu il banulau de 0 asernenea rn lei me. ~i pe rnasura ce vorbea, timbrul cald ~i convingator al cuvlntelor sale pleda pentru smcerltatea lui sl ii cucerea pe toti.

Cei care l-au irnpins la acest act de desperare sint eel putin [a

fel de vinovati ca ~i Georg. continua Ivany. EI cere sanctlouarea sefului catedrel de fizica din 'fuJ<ur sl a reprezentantului educatiei universltare di 11 Comisia de coordonare a Tunurului, Celor care minuiesc inimile ~i mint ile oamenilor nu Ii se poate ingadui nir.i neprlceperea. niei nenasarea si, mai putin dec it orlce, cruzimea. Asemenea oameni erau [intuiti la 5tHpU! infamiei ~icu 0 sutii de ani In urrna.

31

- Dupa plirerea mea, -spuse el in inchelere, Georj;!' are to.atll circumstanjele usuratoare de partea sa. A~ lndrazui sa afinu di societatea noastra nu face ind indeajuns pentru a cultiva in omd:ra£ostea de om. Da r Eu socotesc eli 0 schimbare In aceasta direcjle, care sa se Iaca slmtitd in llteratura, in arta, in scoala initiala ~i intermediara. ar ti de dorit. lar ~edinta noastra de astazi trcbuie si se ocupe $i de toate acestea, suserlnd ce este de fiicut.

Cuvintul lui Ivany lasa 0 irnpresie puternica. In saUl domni cltva timp linistea. Apoi tot mitt multi ochi se Indreotara sore eel care pusese in pericol v~lta acestul om. Ce !!lndea care el?

Georg simtea cil-i fuite pamintul de sub plcioare, Il framtnta un singur lucru : vota sa scape, sa seape, sa scape, n ardea ca un fier rosu nrivlrea Indirei, prietena dra,!!'a, atintWi dzslgur, de undzva, de departe, asupra lui.

Isi preQ"atise de zed de ori 0 declar atie plina de abiliHiti sl scuze, Vola sii-s! recunoasca 0 parte dill vina. Apoi intcntionase sa invoce in mod subtil 0 l:rre$eala a conducatorului operatiei (unele publicafii impdrtaseau acest punct de vedere), pentru ca sa-si apere comportarea. Il zbir nliau prin rninte resturi ale iscursulul preg-atit: "Sahar Djen n-ar fi trebuit sa le dea detectoarele cu ci" ... "De ce nu a incercat mai lnfli 0 alta intrerupere a rezonatoriter, de pilda prin defectarea lor din afara P" ... "Ali fi vrut sa-l strig pe Ivany, dar astiel a~ fi cornpromls intreaga actiune deterrnl nindu-I ~i pe el sa piece"."

Dar toatli pledoaria lui Incepuse sa se clatine atune! cind auzise prlrnele cuvlnte rostltc de Ivanv, Si ea se naruia acurn definltlv in tata acestei tacerl, pe care el trebuia s-o curme, a aeestei taceri care crestea cu fiecare fractiune de secunda, muta, imensa; grea ca otelul,

Se ridlca ca un automat de pe locul lui ~i se indreptil spre pupitru.

Timplele ii zvicneau, pnvlrlIe-i fatilceau in nestire. Ce avea sa spuni tuturor acestor oameni i' Intentia lui ill: a ocoli adevarul ii <lpa u acurn in toata hldosenia ei atavica.

$i in tacerea salii se auzirii cuvlntele lui, reproduse de zcci de mel!afoane.

- N-am nimie de ru:Hiugat. Atitudinea mea a fost Inumana ~i antieoclala, Datl-ml mijlocul de a-mi rascurnpara Il're~eala.

Cu privirile rlitaeite, se indrept15. spre locul lui l;ii se prabus! pe scaun.

Presedintele se sTlltui ell eel din jur. Se discuta propunerea lui Gromov de a suspendasedinta, tinind seama de starea 'lui Geor a, Tacerea publicului din salii era plinli de framiiltare, de incordare. Dupa clteva minute, juriul confirrna propunerea unul mernbru al colectlvului prezidial - de a se continua ~i term ilia solutionarea eazulut,

Se sfmtl, desi neexprlrnata, aprobarea salii.

(co"llmwre tn numiirut !Jii/or)

rtparut executat la Comblnatul Poligr alic CU33 Sclnteii .. T. V. STAL:N··.

32

Rugiim c!1iIlorll si ne trfmllii fmpre~Iile ,I lugesWI. lor asupra luerlrflor publleale.in eoleetla noutri pe adrllla BUeure,lI. RBlonul I. V. Stalin. Casa Seinlell. Plaia Setnlell Hr. 1, Redact!a revlslel .SlIInli II lehnlcii-. Telefon 7.60.10 Int. 1571-1164.

Colectla .:Povestlri ,Hlnjifleo·'antastlce· apare la 1 II 15 al~ fleeirel luni, tn 32 paglnl, prejul de 1 leu ellemplarul.

Aboname~tele se fac Is ollcIII. PO$tale. fsetorll pOlis Ii . ,I dlfuzoril volur •• h'rl din infreprinderl }I Instltulii.

Prelul abonumentelor:

3 lunl 6 lei

6 luni . 1 an

12 lei 24 lei