M. SOLOMON <]. M.

$TEFAN·

SURu,iohU

"

MAX SOLOMON - 1. 1'-1. STEFAN

*

SAHARIANA

povesilre din era atornica

Co!ecfia dPovesiiri ~tiiniiHco-FantasficQ~ 21

LUCRARILE CARE VOR APAREA iN COLECTIA "POVESTiRI ~TIINTIFICO-FANTASTICE" Nr. 22--23-24 SAHARIANA

de MAX SOLOMON ~I ~ M. STEFAN

Coperta-desen; D. IONESCU

PROLOG

Tlnutur llc dlntre muntil Abisiniei ~i munjll de pe coasta Atlan- 1icului, dintre Atlasul nord-atri-an ~i Sudanul roditor, torrncaz.i asHizi 0 tara a l!sdicil!llii ~i It tris[etii ~ Sahara. Aproape zece milioane de kllornetrt patrati se irtdng in timpul zilel sub aqita cumplilli a so arelui. Noaptea, In schirnb, terrnornetrul coboara uneori sub zero grade.

Dlferentele de temperatura Iac sa crJ.pe sttncile, Adesea le auzi piriinG', de parca ar fi scormorilte de exploztt launtrice, St incile st-irim ate se preiac in pietre, pietrele in nisip, iar vinturile poarta cu cle nislpuri!e, ingr;>rnihlindu-le In dune uriase, care Iorrneaza atlevarate milri de pulbere mlscatoare.

Podisuri!e dezvelite, neocrotite de nici 0 plantat!e, de nlci till fel de "eg.;tatie, roase ~i ~iefuite de vinturr, capata adesea inrati~ari biz arc.

La intervale de ani sl, uneori, de zeci de ani, cad, lntr-o reglune sau alta, ploi neregulatc, vlolente, dusmanoase -1i ele, Marile ean1ita!i (:e apa prJ. vallte din eer dau nastere unor a dcvarate Iluvi! ~i 'laclI,', a caror viata dureaza clteva are sau clteva zi le. Ploi le rod ~i ele, ca un jalall ur ias, sttncile ~i podisurtle goale ale plirninluilli saharian.

Vlata nu tnfloreste dccit pe coastelc munjifor margil1a~! ~i tn insulele de verdeata ale oazelor. Nume de Gaze ca Sinah, Kufra, Tua, adesea cintate de ,poeti, in care sure de mii de pa Imieri i~i lnaljii spre cer seme'tele lor buchete verzi, slut rostits ell dr agoste si evlavle de catre eei care cutreiera deserturile nepr lmltuare.

Oazele ctntate de pceti, oazele care apur ca g roazntce amaglrl in vedeni ile calatorltor cundamnati la moarte crupa terrninarea proviziilcr de apa, l~i trag v iata din apete venite pe sub parmnt, de fa sute de ki lometri departare.

Dar "petele de verdcata'' ale desertului nu ocupa decit a cincizccea parte din supratata Saharei ! Marea regiune de desert se parag;ne~te trcptat tot mai mult, An de an, soarele se rididi peste un pamint mal maclnat, rnai trist, mai sterp.

Vinturi Ie ~ obisnuitii dirau~i ai ploilor - sint in Sahara carau~i ai secetei.

Musonii sudului nu pot ajunge peste lntinder ile sahariene. Sin! oprttl de mase!e de aer lmpinse de vinturile care bat dinspre Man~a Meditera na. Alte vtnturl se inti 1 nesc eu muntii de la marginile de nord ~i de "est ale desertului, Acolo sin! vaduvite de umezeala pe care 0 due cu ele ~i ploile se abat nurnal asupra povirnisuritor extericare ale rnuntilor. Vaporii de apa care rarnin nu se rnai pot prelace in nori in atmosfera torida a podlsurtlor sahariene. Clnd' se stlrnesc

3

in deset t, mal ales larna, curen+i slabi de aer, uscaciunea [or accentueazi ~j rnai mult uscaclunea ·regiunii.

Mediierana l.ii soarele sint princlpa ilt dusmanl ai Saharal,

~i tot un dusman a l Saharei e curentul rece de pe coasta Atlanticului. Riicind apele, el irnpiedica evapor area apei marine, .$\ astfel vlnturtle care bat spre uscat sint santee in va pori de apa,

Pe pamiutul pustin al Saharei traiesc dear ctteva sute de rnii de oameni, oameni dirji ~i aspri fa tara lor.

Leii ~i leoparz.ii, de care sint pline romanele de aventuri, nu tra·· iese in pustie, unde nu ar avea eu ce sa se hri!neasca. Ei cauta padurtle munt ilor urnbrltl. Lupii ~i sacalil urnplu en urletul lor lugubru nopti le asezarllor de la margtnea rnarelui desert saha-ran.

Doar elegantul drornader a1 desertului, animal iniratit ell pustlul, ajuta dilatorii su strabatl!. intinderi le nesitrslte de nislp,

In [inuturile uscate, oarne.nli se tnttlnesc rareori en flare SIOgeroase. Cruntli este insa primejdia napl-aZlltCe!or vlnturi ale desertului. Cind se dezliintuie ell toata furia, riclica valuri imense de nisip ~i acopera totul cu 0 pulbere stralucltoare ~i fina. J 11 lnvelisul acest a Herbinte ~ necrutator au test nu 0 data lnmormtntate inl"regi caravane, cu cami!eeu tot,

Vlsul de a preface podtsurl le lucil, mla~tIn!le sarate si marlte de nisip ale [inutului pustlu intr-o gigantica oaza, care sa se In1inol1 de Ia tarmllrile Marii Rosil ~i pina la coastels Atlanticulul, e vechi de sute de ani. Pentru acest vis a trudit ~i 0 savanta a tarii noastre, Stefania Marlkineanll.

Aditind studentllor pe 0 harta f..e perete urrnele albiel secate a stravechlulul Iluviu igargar, ea avea obicelul sa spuna :

- Dati-ml rnijlocul de a trece peste coastele muntllor vapor]! de apa care se rldlca din Atlanttc ~i ~\editeranl'i, ~i va prefac Sahara lntr-o oaza nesfir~itiL Oaza Tua, cu rutlloanele ei de palmleri, se va infinde pina la Atlasul Trlpolltaniei ~i Adrerul r,tiarocului, pina in rnuntil Abisiniel In disarit ~i ai Guineel in apus. Dati-mi rnijlocul de a reglementa regtrnul ploilor in Sahara ~i v-o prefac lntr-o gdidina a viitorului l

Visu! reinvieril Saharei a staptnit mintile muitor oameni neinIricati. Tn pr imele decenli ale acestui veac, cei care-si propuneau sa dea 0 solutie problernel transformarti Saharel erau adesea batjocoTiti sl aveau de infmntnt nepasarea, nestiinta ~i interesele rneschine ale exploatator ilor, care se ridlcau attt de des in ealea marilor Indrazneli.

Printre oamcnli care declar asera dlzboi pustiului, era ~i Stelania Maracineanll, 0 taptura pllipinda si maruilta, eu pami roscat. Ea j~i lnchlnase toata viatn stlintei, intr-o vreme clnd, in tara el, pasiunea unei femei pentru ~tl[nta era privita ca 0 srninteala.

Strupinitli. de ldeea ea ploaia arttliciala poate fi oht1nutli. prin ionizarea atmoslerei, sub actiunea radiattitcr unei substanje radioactive, Stetania I\<taracineanu n-a pregetat sa dllaicreasdi din lara ei pina in localitatea Tugur, asezata la 1.000 de ktlornetrl sud de Alger. Acolo a faC11t experlente de provocare artiliclala a ploii, ell ajutorul unor saruri de uramil, procurate ell mare greutate.

4

Cercetatoarea i~i propunea sa dovedeasca lumli netncreeatoare, pe 0 cale proprte, un mare adevar, care, pe vremea aceea, abia Iusese descoperit : radtcactivjtatea artificiala. Acesta era. motivul cafe 0 facea sa expuna timp de citeva ore fariurioare cu saruri radioactive in bataia razelor soarelui.

Experientele invatatet erau lncercarile unei adevarate eroine. Cad erou aste eel care lncearcji sa tread peste hotarele timpului sau, cu mijloacele tirnpului sau.

Pe Stelania lV\aradneanu 0 ironizau liari~tii, pseudosava ntli, umortstii vremii. fa raminea insa dlrza in mijlocul sarcasmuiul ¥i nepasarii celor din JUT, caci eta lin om al viltorulut.

Cu aceea~i staruinta ca a savantei rornince, dar in condltli lncomparabil mai prielnice pentru cercetihi ~tiifllitice, lucrau in Iaboratoarele din Paris, Moscova si Berlin, din leningrad ~i Budapesta, din toate marile capita!e ale Europei, iizkieni, metecrologl, chimisti, agronorni.

Incetul ell incetul se adunau date noi desprc co-nstitufja rnaterlel ~i despre tra asformarfle ei, care revolutlonau tot ce fusese cunoscut mai tuainte. Pe la rnijlocu] veaculul, oamenll au ajuns la il1~elegerea fortei pe care ~tiinta a cucerit-o, forta capabila sa schirnbe rata llamintului : energia nuclcara.

Astaz] lupta pentru prelacerea naturlt in folosul sodeliitii nu mal este 0 utopie, un vis lndepartat, Ornenirea staptneste acum mijloace cu care ar putea indraznl sa porneasca la pretacersn Saharel ~i a celorlalte pustiuri.

Ferttlizarea Saharei ar inseruna cucerirea unui continent. Ar fi una dintre cele mal gioriuase bliHliii ale umallitii~jj, 0 biltliUe ill care toate popoarele ar fi Inving'ateare,

Cu gilldlll la aceasta vlctorle este scrisa povestea care urmeaaa,

Pai'~ea I

iNTOARCISREA I.A VtA T A

Cupitolul I

BOlNA VUL SE TREZE,sTE

Cit timp. trecuse Dare de cind se lvisera primelc licariri ale cu-

n(l~tin!ei ?

Ceasurl P ZUe? Saptamlni? N-ar fi putut-o spu ne.

1~1 sirntea corpul lrrtins, nemlscat, pe patul rnoale. H inviiluia tot tirnpul 0 muzica molcoma, venita dintr-o directie nedefinita, 0 muz icii care vola sa fie Ii nistltoare. Uneorl avea impresla eli in preajma lui se and gla surile unor oamenl - un zumzet uniform, care II supara, Nu reusea sa desluseasca cuvintele, nu era in stare sa se cencentreze, pentru a le sezj sa intelesul. Intimplarlle din jurul lui abla-l atingeau,

5

dar Bu-I patrunueau, ::-.e SII:I!ea izorat de meoiui exterior, de parca "r fi Ioz t pus sub un clopot de stlcla.

Ctteodata cineva se apropia de el ~j il ridica In capul oaselor.

A.;JOi simtea un fel de dildura care-l patrundea in trup. Ce senzatie stranle l 0 oIllnt~. ill care urea Sf V!!.

Trupul era a! lui sl IlU era al lui.

Uncori, cind veneau Jinga el, cind il atinge3U, 11 intorceau, l l p\ip1Hau cu difer ite tnstrurnente, avea se nzntla di eel care suferea toate acestea nu era el. Aiteori, insa, shutea ea exlsta, d. triiie~te. H sageta, de pildil, 0 durere ascutita, ~i aceasta durere, care-t dadea constiinta existentel lui fizice, Ii protiucea un fel de bucurie.

Ar Ii vrut sa fad ceva ; sil se ridice din pat sat! macar sa-~i retraga mlinile, atunci cind bratiiri reci ca niste ditwle i Ie cuprindeau. Oar nu-si pulea rnisca nici rnilcar un deget. Se slmtea iir.sit de vlaga, neputlncios, epuizat, 0 paplI~a in rnlna unor forte nccunoscute,

Oboseala cobora asupra-i, grea ca plurnbul., Somnui i1 im: resura d.n non ~H cucer! c:!efinitiv.

Tr/Ii IHI vis ciudat, Caz use in pinza unui paia njen urias. Cu cit se ~l!J.tca mai mult, cu at it rirete plasei 11 cuprindeau mal deplin, parafizrnd 1-1 orice rniscare. Iuutil Ell. se zJata. Se sufoca sub greutat a trupulu] lipicios,

Se trezi Druse.

In urechi - inuzica U!1L1i rnenuet,

Acum avea parte de 0 nou i serrz ajie : lumina. Pleoapele Ii erau vag intredeschise. Piitrunztnd printre ele, raze orbitoare ii izbeau ochli, care incepl!ra di-,l doara, Vru sa-i Incilfila, dar nu izbutl.

Sirntea revarsarea Iuminii ca valurite unui fluid arzator.

Dupa ce se obtsnui cu lumina, lumea din jurul lui InC~JlIl sa se contureze treptat, printre zabrelele genelnr.

Era tntr-o camera rotunda, nil prea mare. Din plafunul de forma unci cupole iz vora 0 lumina alba, ca aceea a z ilei. Ferestre nil se zareau, Peretti erau wgraviti cu motive variate: peisaje, crengi inmuguritc, flori, dansatori ~i dansatoare pJine de gratie.

rn sHI1ga patului in care se gil sea intrezarea un ararat ciudat, Culcat pe spate cum era, nu-l putea deoschi prea bine. Ii vedea insa cele citeva eadrane marl, De la aparat porneau ni~te tuburi, avlnd la terrntnat ii instrumente de forme necbisnuite,

- Un fel de caracattta rnecanlca, gindi holnavul,

Deasupra patului, putin spre dreapta, era bratul albastru a! unui alt aparat, care se term ina eu un glob argintiu. In [urul sferei sc lipitoare plutea parca un not" usor, care crestea ~i se micsora la intervale scurte, de parca ar fi pulsat. Era aievea sau vis? Intrebarea aceasta incept! sa devina 0 ubsesie.

Privirea bnlnavului ramase rnult timp plronita asupra obiectulul ciudat. Cu cit i! cerceta mai mult, ell atit i se Ucea mai sornn. Si01- tea nevoia sa-~i destinda rnuschll fetei intr-un cascat izbavitor, dar muschil refuzau ell Indaratnicie sa-l asculte ..

Meliuetul era tot mai rnult acoperit de un murmur interior. carecrestea ~i invaluia totul, amorttndu-I din nou sirnturlle.

Era aproape adorrnit, cind vazu cum usa camerei luneca in perete, Ilisind sa patrunda inauntru doi oameni, Ar fi vrut 5a-1 priveasca Indelung, sli-i observe, sa inj:e!eagil cine erau ~i ce voiau de la el, dar

G

privirile ii erau atrase mereu spre globu! care sclipea Inconjurat de aburl, Reu~i sa rernarce di unul dlntre ei consulta cadranele aparatelor si eli inc'\jJc sa vorbeasca.

La lnceput I1U in telese Birnie. Pe urrna i se paru eli deosebeste uncle cuvinle. Provencau din diferite limbi, pe care le cu nostea. [RHInte de a se cuiunda iar intr-un sornn adi nc, prime citeva crimpeie, care i ~ff inlinaridi ill minte :

- ." act ivitatea organeior se intenstfica ... metabolismul crestc ... aproape normaL. e!ecironogramele... interesant... rill va trece mult ~i i~i va r cveni ... trebuie ~a acceleram tratamentul general (?i local lmpotrlva atrofierii rnusch ilor ...

Era yorba despre el, dar nu-sl putea da seama la ee se refereau, Memoria i i era intunecatii, g'indurtle se lnvalmaseau Intr-un Tures ncl ntrerupr.

Deadata i se paru ca cineva ll ridica in picioare $i it arunca, C1l capul lnaint e, tntr-o prapastie tara fund. Vru sa strige, dar nu izbuti .nici rnacar sa p,'eama.

~i din 11011' patrunse in lumea agitata a viselor.

Cade a dintr-un cosmar intr-altul, uneori trezindu-se pentru ctteva minute, pentru a adorrnt din nou. Sa visa eli se lupta ell 0 scorpie Irnensa, ba c1i Sf scuiunda in rnihrl unci mlastini, ba di e ingTopat de viu in nlsip ... .&.poi avu impresie til se da jos din pat, du~!i 0 boa Hi inLelung2.Ei, dar ca picioarele moi n.i-l asculta.;

Capitolul 11 NAVALA AMINTlRILOR

Cind se trezi pentru a treia oara, muzica si lumina nu-l mal IITIpresionara, II durea insa neputinta de a face vreo mlscare. N-ar fi dorit nimlc mai rnult dec it sa poata deschide larg ochii, pentru a CIlprinde lucruri!e care il i nconjurau. Ce ideal curios r Alltadata nict llli soar fi gindit dl 0 Hiptudl poate ajllilge sa niizuiasca la asa ceva.

Se sirntea mai Iucld, mai sigur de sine.

Privirea Ii caZLI pe globul inconjurat de nnrisorul cenusiu, dar it parasi repede, pentru I! evita 0 noua stare de somnolenta,

Acum odaia i se parea mal interesanta, dernna de a fi cercetata cenfirnetru eLI centimetru. Platorrul din care izvor a lumina era brazdat 'de dungi albastrii,

La dreapta patului - se trezise de asth data ell ca pu I inters intr-acolo - era ingropat In perete UI1 obiect curios, de forma unei placi opace, ovale. Pe ea apareau ~i dispareau din cind in cind nurnere sl semne de diferite culori. Un joe discret de lurn ini ~i nuante, carei I distra multa vreme.

De la aceasta tabela de semne luminoase, uncle se intimpla mereu ceva, privirile ii alunecara spre rnotivele imobi!e ale zugr avclf sau, mal exact, ale pieturi lor care orrramentau per etii. Le mal prlvise de multe ori, dar a veau atita mlscare !?i elega nta, Inci] incepu din nou sa Ie treaca in revistli.

o imagine il1fati~a rnar ea dezllintllila, izbind intr-un mal stincos.

7

8

o alta - un grup de dansatorl din Tirol, iii rnijlccul unui peisa]

prnaspat de rnunte.

Ceva mai la dreapta ... acoln ... De necrezut l

Sirnt! cum un ficr Ii strabate -tot trupul, scuturtndu-l din crestet ptna-n hi lpi,

o simpla impresie, deslgur, did nirnle nu se ciintise in trupul lui paraiiz at. Eta covirstt de ceea ce vazuse, (;e~i imaginea ill sine nu cuprindea nimic extraordinar : silueta eleganta a unui palmier, oglinditli In luciul lacului unci oaze, ii trecuse ~i mai inainte prin lata tlti~i:!!?r, dar acum st irnea lin virtej de imagint.

Amm <lrl ... Palmierul.; oaza ...

Respira parca mal repede ~i agitatla care if cuprlnsese 'crestca mereu, Avea impresia eli. se ami intr-un automobll jn plina vitezii, care se apropie UI mare repez iciune de 0 cotitura, dincclo de care avea sa se dcschida 0 pr ivehste cu totul noua.

Duduitul rnotorului.i, Palmierul oglinllit de un dele Iacului, fievenite rnlscatoare ... Vertlele intens al vegeiatiei ouzel ... NisipurHe de la marginea oazei, vinturate de vint.; Palrnierul care se indoaie, apoi

se fringe Vehiculul la cotitura.; Zvicnetul tlmplelor ~j respirajia

sacadata Un tremur intens, tot rnai intens ~i apoi ceva ca 0 rup-

lura ...

Torentul amintirilor, IJe care imaginea palrnierului II deztantuise, se porni nestavttit; asemenea unel avalanse, Scenele trecutului, pina acurn lzgonite din constiinta, se imbulzeau, se suprapuneau ~i se inghiteau unele pe altele. $i dln acest haos de imagini se inflripa destasurarea unor mttmplar], ale carer contururt deveneau, treptat, de 0 precizie uimltoare.

MaL .. 1992.

Ziua n-o mai stia, dar luna ~i anul nil puteau Ii uitate. Era sesiunea de primavadi a examenului de absoivlre.

Mai 1992" Unde iusesera scrise aceste cuvlnte j A., da! Le vedea ~i acum pe cerul lacului de natatle din Ch:inita. 0 vazuse pe Rexana in rnai, 0 lndraglse in mai pe proaspata absolventa a IacultKtii de geologie, venita la Ciulni,a Ia consfatuirea cercetatorllor ~i tehnicienilor voluntari, care aveau sa piece in Sahara. In mai hotarisera sa ramina. prieteni pentru totdeauna, indiferent de Imprejurari, indiferent de infati~area pe care 0 VOl' dipata in cursul vietii ~i sa nu se stinghereasca unul pe altul in calea spre Jnfaptuiri. Inscrlsesera aceasta hotiir ire intr-un "contract" scris in doua exemplare, "farli alt martor decit constlinta noastra". In mal ascultasera pe bancile parculul zvonul mugurilo.r care plesnesc ~j tot atuucl taurlsera visul aventurii lor cornurte 111 Sahara. VOl' pleca sa Iupte, sa construiasca societatea interuationala iJ Saharianei l

Barca plutea necondusa pe lac ~i ei urmareau cu capetele aproplate, ell bratut intins spre bolti', conturut llterelor rosil de pe cer "Consflituirea pionierilor aaharieni - mai 11192".

Ii veni apoi .In minte drumul in avio n spre Tuanin, capita la ConIederatlel Ii here internationale a Africii, constituita cu ani In urma. Pluteau in stratostera si inirnile lor bateau Ia Iel, stirnite de aceeasi emotle,

Illi arnlntea desiasurarea Congresulu! in Palatal stiintei, 0 cUi.dire noua, ale carei !inii arhitecturale avintate spre cer 0 apropiau de 0 catedrala gntidi,

in sala de dezbateri se 1ntilneau cercetlltori ~i tehnlcieni din toate colturrle lumii. St-n amastecul acela de porturi, de culori, de lunbi, totul pare!'. sltrbiitoresc {ii ttnar.

La tribuna IIfCaU, rind pe rtnd, rle:egati ai tuturor institutelor de modificare a dimei. Primul vorbise un savant marocan. So relerise la lstorla b~ologidi si climatologica a aharel. Analizase mijIoacele sugerate de-a lunqul veacurilor pentru II aduce viata In coclaurll pustii ai desertului. Expunerea era pasionanta Gesturlle largo!, tnvalultoare ale rnarocanulut, imbrattsau pe delegati. Conctualtle lui erau un indemn II! lupta, 0 chernare Ia eroism.

In lo]a grupului delegatltor rumlni, c.ei doi lndrag-ostiti urrnareau atentl cuvintele l/i anunturile.

Oeiegatul mexica n propunea un project complex de transform are experirnentala II pnstiulul kalaharian. Era 0 schuie tndrazneata, care cerea coordonarea irnediata a etorturilor invlitatilor Si tehnicienilor din toate continentetc. La solutia atacarii imediate a pustlului kalaharian se alaturara 0 serie de delegati, propunind mljloace supllmentare ~i aratind in ce masurii ponte contribul tara care i-a trimis la asi gurarea tortelor ~i rnijloacelor necesare,

Bolnavul isi aminti de mornentul in care se anuntase de la masa

secretariatului ;

- Are cuvntul prolesorul Gromov din Kiev.

- Se pregateste Grigore Taun.,

Grigore tresari. tresarl ell adevarat, Arum, pentru intiia OHa, ii revenlse in minte propriul san nume.

",Era unul dlntre delegatii cei mai tineri. Avea 25 de ant. Tcata lumea cunostea II1S3. Itlcdtrile sale despre influenta selsmelor asupra microclimatului.

Dupa cuvintarea lui Gromov, presar ata ell glume, a sa cum le facea ~i de la catedra - Grigore ascultase in cursu! studentiei sale lectllle lui Gromov, eu care colaborase apoi la cercetarea seismelor din reo iunea muntilor Vrancei - urrtla eL Roxana ii strlnsese mina. H privise fara un cuvi nt, cu ochi i aceia marl, albastrl, ireal die albastri, cu buzele arculte a sarutare.

Nu-si amintea ce-a spns atunci. Ii strtnsesera mina dupa aceca Grornov, marocanul, prieteni vechi ~i noi.

Congresul hotarise organizarea 1I nor expeditii de orientare ~i studii in deserturrle saharian ~i kalahariau, un de autorii diferltelor proiecte aveau sa culeaga lnformatli supllmentars asupra structurii terenurifor ~i sa confrunte solufiile propuse cu cnnditille locale,

Pe una din marile platjorme-elicoptere, putlnd transports cite trel sute de persoane, zburau lin deasupra desertulul participantii la congres, Aterfzasera la Centrul He cer cetari sahariene, De acolo pernlsera In gmp cu automobllele CLI senile pri ntre dune.

Citeva saptlimini la rind, locuisera in corturl ~j case prefabricate, In mljlocul nisipurilor, efectuind zed ~i zecl de experiente.

I~i arnintea totul di n ce in ce mal limpede.

Odaia in care se afla dlsparuse aproape eu totul. Il apareau in fatli oamenii pe care-t cunoscuse in acele zile - negri ~i al~i, n~exlcani ~i malaezi, rusl ~i englezi, rorntni ~i unguri. Irnpreuua asrs-

9

10

tau la Iucrarlle experimentale, impreuna dezbatcau sernnificatiile lor ~i tot Impreuna visau la prejacerea gi[ilntieului pustlu.

In salop eta de culcarea nisipulul, ell buclele blonde pudrate de pulberea sticloasa, cu obrajii bronzatl, ell buzunarele pline de tot Ielul de aparate mid, asa si-o amintea pe Roxana.

Ai fi putut crede ell. dupa mu nca infiiptuita in bloeurile ~i corturile din desert, nimic nu-i mai putea desparti pe cercetatorl. Totusl punctele de vedere se rnentineau d i ierite ~i erau sustinute cu dirzenie.

Unii susti neau eli experiente!e efectuate in Sahara, ca si datele dobtndite cu prilejul transiormarf radicale a tlesertulul asiatic KaraKurn, precum ~i a regiunilor semisecetoase, nu erau tndestulatoare pentru a se trage concluzil. Ei voiau sa se astepte rezu ltatele cercetarilor lncepute in pustlul Gobi. peninsula Arabiei :;i Australia, Al]] i sustineau ea nu s-au acumulat suticiente cunostinje despre starea rnoleculara speciala a apei din atmosfera l'i despre efedlil cir lon.ior. Ei cereau sa se mal Iaca experiente de create a ciclonilor pr in marl explozi! aeriene ~i cercetarl asupra apei in stare gazoasa, supusa radiatiilor cosmice.i.

Noi si noi imagini se desfasurau, ca intr-un film, in fata lui .. Taun slrnti deodata in git lin gllgiit cludat, care se raspindea in tot trupul, Ii venea sa r idii. Sa rlau ...

Acurn, pentru intiia oara, i~i amintea de Iaptul ea oamenil rid. ~i-~i dadu searna eli risut nu este numai 0 contractie a muschilor zigomatici, 0 contractle a ietei. cum se spunea altadatii, ci un ienomen ia care participa tot corpul ~i tot psthicul omului. £1 train acum 0 experienta care con firma acest adevar despre r is.

_ .. Lui Taun Ii venea sa rtda Ia amintirea unui episod al congresullii.

Ci neva propusese sii se taie blocuri de gheata din Antarctica, lungi de citeva sute de kilometri ~i largi de citeva zed de kilometrl fiecare. Acestea ar fi urmat sa fie apoi transportate eu viteza maxima, sub strat izolant, alcatuindu-se cu ele ziduri apariitoare fata 'de vinturi le din Mediterana ~i surse de apa suplimentare, La aceasta propunere, unul dintre savantii rominl participanf la sec!inta, observase ea ea searnana cu lncercarea ernului popular rorntn Pacalli de a aduce soarele ell boloboeul intr-un bordei fara Iereastra.

~edil1tele de lucru ale congresuiul se tncheiasera pri n adoptarea, cu 0 mare majoritate, a doua hotartri :

Sa se treaca imediat la Iixarea dunelor, acoperlrca lor ell v eg-etajie ~i tntretinerea vegetatlei eu ajutorul ploii, obtlnuta prin sintez a va pori lor de apji, in desertul Kalahari, tlnut pustlu din sudul Africii;

Sa se porneasca de indata fa aplicarea cornplexulul de actiuni stabilit pentru producerea sl reglemeutarea ploilor ~i tra nstormarea clirnei din desertul libian, regiunea cea mai secetoasa ,i mai uscatji a Saharei, asezu ta la apus de Egipt.

Ii suna in urechi textul rezolutiei adoptate, de pardi l-ar fl cltit atunci presedintele sedintei ...

Teate acestea nu puteau fj haluclnatil , Era realitatea vie a ceea ce tralse cindva eli 0 mare intensitate.

Asistind ca un slmpfu spectator la aceste infimplar! uimitoarc, Taun se simtea ostenil , de pard ar fi trecut pentru a doua oara prin ele. I se parea eli au de in cap bataia ampliticata ~i dureroasa

jI J

lr"· )

a unci artere, Daca se va fu"e ceva, 3lU;0, -in clitia craH,UfJa? Nu putea insa opri sirul rea neintrerupta a arni ntiri lor .

.. .Ist arnintea cum se aldiltJisedl (de GOUa f{fUpuri de cercetare.

Prirnul, din care iacea ~i el parte, Iormat din 250 de cer cetator: ~i ~O.OOO tchnicieui ~i muncitori, a vea sa lucreze timn tie trei ani in pustiul kalahari an. A1 doilea, avind in jruntc vreo 5~O de ccrcetatorl, urma di por ncasca h~iHilia ill desertul libia n. Dupa trecerea celor trel a r.i, [:;rupa din Kalahari trebuia sa se alilture cen.rntui de opera(ii din Llbia, lasind p~r.!rll ccrrtinuarea lucrurllor $i supravegherea operatillor de transtorrnare lin nurnfir de vreo W{I de Iucratort ~tiin'i-ici ~i 10.0(10 de tehnicienl ~i muncttnri.

As a incepuse batlilia lruputrl va mare lui desert african. Conducerea operafiitor 11C ;ntferU~ C('ilUn::nt fu incredLnta.ta unci cornlstt a~catuite drn o~t reprezentan.l ai celur nrai vestite unjversi,·uJi din roatc conti ncnteie .

. Populajia intregii lumi eli! linda la cureut cu Iiecare etapa a tL!crE~no~'1 cad GeSl~2.~,ntrarea at'ti~i";:i, in tuate amanunf ele el, era televizata.

o grllpa de studiu era llT~:irdnil1ii. ell primirca ~j ex amlnare a prcpunerltor suplirne ntare ale (eHite ni lor federatiei,

Gdgo;-e rctraia Ircamatut care cupr insese' toa!a Africa. Ornenirea lntreagi'i participa 1<1 aceasta lucrare tara precedent, aprovizio nind grujJur;!c de operotorl ell ccle mal not moclete de elicoavroane, (11 substante tie fix are a dunclor, eli serninte de plante rezistente, (U substan]e de accelerare a cresterii veq eraletcr, ell suhsta nte radioactive pentru iop.;zare<l atmosierei, ell sullante atomice, cu explozivi nuclear] de atmosiers pentru producerea ciclcnuor actificia li, cu transtonnatori electric! pentru tensiune foar~e inaltii, cu costume de protectie antiradloactive,

AvioaneJ.e lunecau ell viteze de mii de kllometrl pe ora pr in aerul kulaharian ~i libia n. Lr:i G;'igore i se parea eil aude si acurn zgomot!l1 ascutit, CiL 0 fluieratura, pe care iI produceau, In nurnai clteva luni, tJ fi:;de experimentala, hmga de 1:)0 kilometrt ~i lata de 50 ki lometri, la 5ud de tropicul Capricornului, Iusese cmatatli de nislpul superflcial, impregnata eu st-at fixator ~i ptantata ell c vartale de pini si acacli. In interiorul cvartalelor se ivisera prime le culturi,

Alimentarea cu apa a zcnei expertrnentals se Hicea pe cale artificiala. Din sonde subterane ttsneau curen]i de hidrogen incarcati cuplllberi catalitice, care determinau arderea hidrugel1L1lui cu oxtgenul din aer, la temperatura mediului lnconjurator. Asttel se si ntetiza apa, Apa in stare de vapor] I"licea sa creasca umiditatea relativa a atmosterei. lzotopi radioadivi stntetici, foarte nestabill, - erau lasati sa ionlzeze atmosfera prin radiatl ile lor. Pentru racirea straturllor de condensate se toloseau "e)l;plozi ile red", care deterrnluau destinderi puterni ce,

Milioane de oameni din toate colturile lurnll vtzitau regiunea experimentala a desertului inverzit. Experi nte1e de adaptare a anirnalelor ~i plantelor din diferitele regillTii ale globu[ui dadeau rezultate tot mai bune,

Si totusi.;

Taun clillUorea ell gindul alaturi de Roxana prin orasele experi-

11

mentale din Kalahari. $i retraia seatimentrrl aceia de deznadejde, care cuprlnsese la un moment dat pe picnicrii desertutul Inviat.

Cit de aproape erau intimj!Jarile de atunci I

Sa se fj termlnat epidernia aceea lngrozitoare a descurajaril, despre care mul]! presupuneau dl era provocata de radilltiHe utilizate? Ei doi se tlneau tari, da-r n1tl1ti alfii ~ovaiau. Peneru ce P Pentru cine? Acute intrebar! reveneau din ce in ce Alai des in tliscu{iile lor aprlnse, Oare nu exlstau s(lficiellte feglllni ale pamintului unde n-ar ti fostnevoie de atttea Iorje ~j mijloacl!, de atrtea sacriticit t ...

€l!eva zeci de cazurl de imbolniiviri fara cauze aparente, ~i

numarul eelor care sovaiau CrCI'CLl fi- mal mult,

Apoi rnai erau rapoartele acelea economlcc nesuferite ... S-au cheltuit :

1 milion ore de munca omeneasca medic pe sapHlmin!.l pentru ploaia ell catalizatori.

2,5 milioane ore de munca pentru lupta impotriva vintului sece-

tos de nora.

30 milioane are de munca. ..

Acestc cttre devenisers de-a dreptul stclltuarc. Pent ru ci ne ? Pen tru ce ?

Moartc'a irre"ului Nianolis, a dtrtli voinsie, ClI:U be ran Pi ~i dragoste de viata il i:lkllse inbit in toate cele saptesprezeee tabcrc din Kalahari, daliea apa la moara cclor care se sirnteau obcsirl.

Taun ~i Roxana nu cunosteau tndo!a!a. Ei ~tiau pre a blne pentru cine, pentru ceo Se simte&t:l parta~j' activi la mareata luptii CLl 11 a.tara, carela urrna sa i se slnl.ltga·u 11 teres pe care avea sa creases o societate internationala ill teate sensurlle, 0 sccietate If] care fiecare natltrne avea sa adudi tot ce avea ea mai bun ..

Ti[ul1 1,li Roxana visau !ia alba copii "saharieni, sa-i creasca aid, pc locurile lnviate de bratele si rnintite lor.

o sa fie baiat ~i 0 sa-! chama Sahar, spunea Roxana ..

- 0 sa fie fata ~[ 0 SoD (heme ... tot Roxana, era raspunslll Iul,

- Bliiat!

- fia fata!

Epidemia dez nadejdil nu-l atingea, Le intlirea dragostea, prietenia eu Gromov, increderea in vlltor. Din ferlcire mai erau inca multi ca ei.

'Ullii se Intnrceau tnsa in tllrile lor .. Au plecat ~l din gruplll de romini patru oarnenl, Dupii plecarca IQr, grupul deveni mal omogen . .,

Flira sa stie de ce, n.un simtea 0' nevoie arzatoare de a upri desfil,mrarea ldeilor :;-iirnaginHor. Ii era nespus de teurna de ceea ce avea sa urraeze. i~i incord.1i toate torte!e' pentru a se tntoarce cu gindul in odaia in care se atla, pentru a evada din lantul acestor intimplarr, dal'flira sa lzbuteasca,

Era (ius, ca " pe o pania puternlc incllnata, spre ceea ce simjea in stratundurt eli era ultimul act al trecutulul sau,

... 0 expedltle de cercetari in partea neinverztta inca a Ih~!,ertu. lui Kalahari.

Maliina din ca,u! coloanel se izbeste de un proiectil atomic neexplodat,

S-a presupus mai tirzlu dt acesta cazuse inttrnplator acolo in 1965, clnd Iuscsera trirnise spre dlstrugere 0 serle de bombc atornice vechi, fabricate pe vremea prer;atitiior de razboi, Ingropata in nlsip

12

~i avlnd rnecanismul de lnittere deled, bornba IlU explodase pina in rnomentul atingerii eu vehiculul expeditiei.

Taun simtea eli se inchirceste. Vedea straluclrea orbitoare a "ciupercii", furtuna de nisin stirntta, nodi de pulbere cenusle Intunecind soarele, masinile sflirimate si trupurile care se z vircoleau in noaptea aceea artiticiala. $-i la capatul tuturor imag inllor, la capatul tnturor intimplarllor, el, ranlt, tirtndu-se pe nlsipul tierbinte ~i strigind :

- Roxana, Roxana, Roxana ...

Cum crestea deznadejdea aceea l Cum crestea spairna aceea t Il gasise trupul rastignit de 0 grWi metallca. Cu capul plecat, ca lntr-un gest de sfilciune. Retraia acurn golul care se cascase atunci in [urul lui.

$i apol, nirnlc. Topirea, Intrarea in moarte.

13

*

* •

Inter nat la spitalul din Tornbuctu, starea lui se agravase treptat, Efeclulradratiilor ii slablse tot mai mult organismut $i, pe deasupra, sulerea de dureri de cap lngrozitoare. Dupa. clteva sapiamini, ii pieri orlce poWi de rnlncare. Suporta ell greu chiar alimentatla lichidv ..

Majoritatea medicilor il soccteau pierdut, Unul singur, docterul Ali Hararn, propusese 0 solnfie In<ir.azneatii: un tratament bazat pe o stare letargicli provoccta,

Il starulau 'in minte cnvintele lui:

- Trebuie sa lmpiedlciirn CLI orice pret sa progreseze 'boala.

Un somn adinc, letar gic, care va trebui poate prelungit ani de zile, e singura scapare, In acest tirnp, Yom actiona cu tonta energia asupra organlsmulu] in repaus, vom face interventiile operatorii neccsare, vorn aplica noul tratament de neutralizare a radioactivltatii CLi emitiitori de antiprotoni ~i pozltroni, ~i poate di. i! vern vindeca, Salvarea unei vieti meritii toate eforturile noastre, Din punct de vedere ~tjintifJc. \10m 'face 0 experienta de 0 lmportanta covtrsitoare ...

Doctorut Ali Hararn disparu, disparu si spitalul, ca Intr-o saUi de cinematograt cind se face brusc lumina.

Privirile-l dizura .dtn 1100 asupra gtobului argintlu. Abnrul care II inconjura de obicei nu rnai era acolo ~i bolnavul l~i zari chipul ea rntr-o ogUl1dli.

Cit timp trecuse de la toate aceste lntimplari P Clid acurn IlU se mai indoia eli Ie traise aievea.

I 5e parea eli e neschimbat. Aceeasl faia ovala, acelasi par castaniu, aceiasl ocht caprui, aceleasl buze precis conturate, nici 0 zbircitura - in sfirsit, acelasl chip de om tinar.

- Probabll ea nu a fost nevoie dedi de citeva Iuni pentru tra-

tament, i~i zise el. .

Incerca sa-si puna in Iunctiune muschii, sa facli 0 miscare cit de mica. Dar nici macar pleoapele IlU voiau sii-l asculte ~I continua sa priveasca lumea din [ur prin crapatura ingustli dintre ele.

Prin L1~a patrllnsera ill incapere tre..i oarnenl irnbracati in halate a lbe, Unul dlntre ei, un barbat rnic de statura, dar eu rniscari vioaie, se apropie de apar atul din tata patului ~i invirf cornutatorul. Pe cadranc acete indicatoare incepura sa [oace, in tirnp ce pe ecrane

pu!sau neintrerupt curbele. Se apropie de el ~i 11 privi eu ochi IntCI, de clrtlta. Apot se duse spre ccif a l]i ~i incepu sa vorbeasca repede : - Da, da, i-?i revine, Se aprople ziua cind va ajunge sa vada ~i sa auda, Sa ne iPregatim pentru procesul complex al readaptarli Ia viata de toate zilde!

Vor fi necesare serloase precau tii, exerci til fizice specia le la anumite ore, un regim alimentar sever, odihna multa, mal tirziu plimharl supravegheste. Inalnte de toate, 0 vi;;~a fvarie regulat{L Organtsmul ii este acum restabittt, de asta sint sigur, dar vom avea mull de Iurca pentru a face ca acest om sa se comport" ca 0 mnia normals - cum sint ell sau Cll;11 51 n~e1 i voi, N ~I uitati ca n-a gind;t, n-a vorbit, ri-a mers =-ar uncfi 0 privire rapidil spr e bolnav - de clteva decenii, iar fe!ul nostru rie a fi ii este CII totu] strain.

T~un nu mai asculta,

Intelesese cumva gre5it spusele acestul omelet SCHild ~i graDit?

Oecenii? Citiva decenii ? Cu neputinta !

I~i vazuse dear chipul oglindit in globul argintlu, r~i ami ntea de accidentul lui ca de ceva recent, petrecut cu ctteva saptdmini sau ce l mult citeva luni In urrna.

Si totusi, N-ar fi Iost exclus sa fie asa t

Dintr-o data Ii ve nira in minte discuttile purtate de medici dup'i accident. Y~i amintea argurneutele dcctorului II.li Hararn, Invoease cazurlle citate de marale fiziolog Pavlov in comunicarea de [a Sorbona din J925: sornnul de 5 ani, relatat de Pierre Janet. ~i somnul hlpnotle de 20 ani al unui bolnav din Petersburg. Marcie fiziolog rus le co nsidera ea 0 dovada a refacerii celulelor nervoase prin sornn indelungat.

"Cit timp celul a corticala I1U este inca profund lezata, starea de inhibi]ie, de somn, 0 poatc readuce la normal". Acestea fusesera cuvintele lui Ali Haram .

• f-?i amintea de 0 traza stranie, rostita de unul din medici:

"Aetiunea noastra va fi un Iel de Irnbalsamare, ea acelea utilizate In lnterventille chirurgicale indelungi; vom rnentine poate org<1nismu! zed de ani, da, zed de ani, in stare de vitalitate rnlnlrnala Incetul cu lncetnl vorn regenera sistemul nerves".

"Zeci de ani"! "Zeci de ani"! Aceste cuvinte Incepura sao] obsedeze ...

Un alt glas, uniform ~i autoritar, Ii atr ase acurn atentia. Cel care vorbea era un om inalt ~l uscat, care parea sa aiba vreo 40 de ani. Din ceea ce pricepu, Ii l'iim3sera in minte cite va idei pe care acesta le enunta apasat, in propoaijii scurte, Era Jimpede ca nicl acesta nu-si dadea seama di bolnavul aude, ca Intelege tot ce se petrece in jur ul lui.

- Hotarit ! Ai dreptate. f"ara 0 atenta supra veg here, nu-l punern pe picioare. Putern cornprornite tot ce am realizat. Riscarn sa avem peste 0 sapHlmina sail doua un bolnav psihic, un nevropat. Parerea mea este sa fie tratat ca UII copil, care poate sli-~i Iaca orlclnd u n tau.

- N-ar fi bi ne nici sa exageram, prietene ccordonator, raslina aeum vocea calda a celul de al tr eilea 0111 i11 hal at alb. Exagerarea poate duce, pe calea opusa, spre acelasi efect.

Capiiolul III

Bnlnavul it prrvt prrnrre gerle. Nu l-ar Ii dat, dupa infati!7are, mal muit de 30 de ani. Dar apreclerea Ii Iu uezrnintita irncdiat. Glasul coor dcnatorulul rlisuna din nou, ironic ~i in acelasi timp sever.

- Nu soar spune, doctore Francois, ell lucrez; de mal bine de 25 de ani in eli nica noastra. Nu-l vorba de exa gerarl, ci de rnasurl la fel de necesare ea tratarnentul antiatrofic care i se aplidi in timpul sornnulul. Dumneata privestt medicina ell ochii UI1L!! romantic

Citva timp domni linisteu. Taun simtea durerns nevnia sa intervina, sa spma ceva. I se p:£rea naiv ~l ridicu! planul me dlctlor de a-l dad'd. Niciodatl! nu-l pliicuse sa alba de-a face cu doctorii. De data aceasta avcau de gind sa i se bage ~i in suflet. Dar ce-s i incbipuiau ei? Ar fi vrut sa le strige ill fata acestor ... acestor ... caraghlos], ca ceca ce puneau !a cale 1111 se potrivea cu el, Sii-sl fad ei meseria si sa-l dezmorteascii rnuschit, cit de rest se va ingriji d.

Cuvintele .. bolnav psihic", "ncvro;Jat" 0 data auzite, i~i facusera IDe in mintea lid Taun, Le sucea pe toate fetele. Nil mai en atent la cele ce se petreceau - .mevropat", "bolflav psihicv.; Ar fi vrut sa vorbeasca, sa strige, dar cu vi ntele, strigatele, nu treccau dincoJo de pragul intenj iei,

NAI..lFRA.GIATII COSM1CI

.. Disrulin c?n,!inua. Ateni ia lui Gligore fu arrasa de un nou schirnb de cuvrrrre.

- Au Sl'LlS ell doresc sa-l vada > intrcba ornul pe care ceilalti iI nurneau coordonator.

Doctorul Fra nceis incuviinja,

- Fie. N-am nirnic irnpotrlva, Plimbari prea lunff,i nu le putern deocanrdata perrnite, iar tratamentui care 1i se a~.lidi nu e tocrnai placut - trebuie s-o recunoastem, Daca ii intereseaza, poate ea va f1 Lin lucru bun.

- Chiar d~lpa ce se va trezi bclnavul nostru, doctors Beram, remarca ornul scund, care vorbise primul, contactul cu grupul naufragiatilor cosmici va fi tolositor. in fond, nil trebuie sa uitarn d avern de-a face ell eazuri destul de aproplate : estervorba despre lin proces indelungat de adaptare, Sanatoriul nostru trebuie sa realizeze eonditiile unlit astiel de proces. In acest scop trebuie sa cream posibllitatea celor mal diverse legaturi intre oameni, $i in orice eaz trehuie evitata singuratatea, Nu-! asa >

Deasupra u$ii se aprinse lin mic bee albastru, Concornitent, rasuna un sernnal sonor.

Medieul care parea cel mai tinar ie~i din lncapere ~i se intoarse in data,

- Ei s int. Au venit.

- Sa intre! spuse coordonatorul. Eu va trebui sa mil clue. /\'11\

chearna camera 234.

Dupa plecarea lui Beram, Grigore zari patrunzind in odaie, unul du;pa altul, cinci oarneni. Printre acestia, trei femei. Erau cu totii lnaltl sl bine flkl1ti. dar in rnersul si R'estllrile let cele mai sirnnle era vizibilli 0 mare nesigllfllnta. Pa~ii li se poticneau rnereu, rnlsca-

15

rile pe care Ie flkeau aveau ceva dezordcnat, Iar pTiviTile le rataceau nelinlstite de la un obiect la altul.

Un biirbat care schiopjita usor parea sa fie conducatorul [or. Le vorbea mereu celorlalrt pe 1}J1 to" term, tntr-o limlia pe care Gri flore 1'-0 intelegea. dar a carci scnoritate ii era familiariL. lntr-adev Ir, V31"-

boa nngt~re~!e.. . ., u • ,u v.

Se parea eli era slngurul cure cunostea 71 0 arta tlmaa, cact COOTcionatorul Ii d~dea anurnite expllcatii, pc care eJ· le transmitea celorlaW

Deodata Grigore vazu cum se desprinde din grup 0 kmde. Venea catre el. Nu-i vedea deocamdutii chipul. Dar ea se ajJjedi asupra lui. $i Inima lui Tauu tncepu sa baUI violent. Pentru 0 clipa, el Ii zliri chipul. Albastrul de rnyosotis al ochilor Rox3nei, arcuirea l.uzelor Roxanei, Numai parut era altlel, ell totul altfel, Bucielc ro~;i - ce rosu ciudat t - Ii di1cle;m 0 In,ati~are stranie. 0 simtea aplecata deasupra chipulul lui, prlvindu-l, Aproape ca-i mingila truntea C1J paru!.

- Huska r Iluska I se auzi ill incaj:cre (lin mal multe Iocurt, Fata I~i intoarse 0 clipJi capul ~i Grigore Ii vazu aC:U)TI scorca urechii.

Intorctnd capul catre Grigore, continua sa-l cerceteze. La an moment nat, i se paru ca intilneste sclipirea unei privirl prinrre gene. Ea prime ell 0 mlscare fcbrila rnina bolnavulnl ~i ii Pipa; pulsul, De la 1111na fetei pornea acea cliJG.ura arnetltor de pEicuta, care paI r unde pina in ultima fibril a Wntei lui. ~i Ilonei i se Dam cil s imte 0 zvicnire musculara.

fara sa se miste din Ioc, ea striga cu glasul trernurat : - Francois, 'Francois, vino, vino numajdecit !

rata eXl'lica ceva prin sernne, aratind spre Grlgore. fi!edicul !l dispunse la fel, Era vadit cil recurgeau la a casta, Wnaca nu-si prjcepeau reclproe Ilmha .. A.pol, de la unul fa celilJaH incerura sa He lansat] tennent medical] pe care bolnavul nu-l intelegea,

Francois parea viu interesat. indica lliu~ktii catlr anele :;1 ecranele oscilcscopice ale aparatului medical principal ~i incepu sa-i demonstreze ceva. Tir.ara fata 11 contraztcea, dind (Cner;,,;c din cap. r.1e.dicul 0 privi un timp ginclHor ~j pe urma rnanevrji butoanele aparatului, Pe c'-,ip15I lui aparll 0 expresie de vie surprindere.

Deodata 11 z3l'ira pe omul eel schlop, PII care !inara fata it numea Sandor. Reverrise in odaie, dupa 0 scurta lipsa, ~i ii privea, surprins de agitatin lor.

Se dusera spre el ~i discutia continua linge ll~a. Vorheau iTIsa atit de lncet, tnctt Grigore nu mai putu deslusi rrimic, Pujtn mal tlrztu, vizitatorii parash-li odaia, irnpreuna ell medicul,

Nu trecusera decit citeva minute ~i dcctorul Francois reveni in incapere impreuna cu rnedicul scund ~i viol, Arnindni pureau tcarte agitati.

- A3cult1l., doctore Naser, asa cum !TIa chearna Francois, iF SPiff! eli aceasta fata are deplina dreptate, Bolnavul aude, vede, simte absolut totul. Avem de-a face in acest moment cu 0 paralizie rnotrice. Nimic mai mult, Jar primele semne ale rnctricltattl au aparut ~l ele, dupa cum au confirmat-o aparatele ...

16

2

- Hrn ! VasaziGa aude? Ei, dadi-i, asa, sintem cam lndiscretil obscrva el ironic ~i c{mtinulii, I:lri1 sa astepte un rasjluns. Dar ref!exele? De ce nil reactioneaza nlci la lumina, nici la ceilalti agen;i fizid? Nici macar Ia h-itepare?

Doctorul Francois 11 intrerupsc.

- Reactlvitate practic nula, sensibilitate aproaflc normnla - acesta este dlagnostlcul rneu,

Naser zlmbi ncincrezlitor sl intr eba :

. - Te-al mal intiinit C!.I til! asemenea caz ?

Rl!E unsul veni tot sub forma nnei intn:bari.

- Ca medic, ai mat avut oare de-a face cu un holnav care sa fi dorrnit aproape 60 u(; ani? Tocmai in asta consta diiicultatea cazuiui. Dar rata are dreptate, t1-0 spun I

Naser faeu Uil sern 1 ric cleu.l;.rohare.

- Nil slnt de aconl ell ipoteza dumitale, Cred eli ce asiii data dreptatea e cu Scram. E~ti un romantic, un irernediabil romantic. Argamentele prin care te-al str{,Guit sa dovedestl eli s-a trezit, slnt uevernstrnile, nefondatc. Numai ccdanei eu piirul de aramii, medicul irnprovizat al naufr agtatilor cosrnlcl, i-a putut trece a73 ceva prln cap ... ~j nurnai pe dum neata te-a putut impresiona ~i convlnge.

Francois intrunta zrmbetul ce:uila:t fitI'll sa clipeasca, S~ oprira in fa~a apara.ului.

Doctcrnl Francois rlsucca comutatoarele, apasa cu Inlrigurnre foe buto ane ~i explica, in tirnp LC interlocutorul sau Isi arab prin gesturi ~i mimica dezaprobarea. Limbaju] lor era acurn atlt de incarcat c'e terrnenl ~tiintifici necunascutl, incH Grigore renunja Ia crice terrtativa de a prlcepe ceva. Se simtea de altiel din nou obosit ~~ ar It vrut sa doarms.

- In repet, 0 ilu zte , nlrnic altceva decit 0 iluzle : i! mai auzi la un moment dat spuniud pc doctorul Naser. Ar.~$t om continua !ia doarma adlnc, Dupii pare rea mea, unele rellexe VOl' apare chiar irtai nte de desteptarea propriu-ztsa,

IHedkii erau acum in apropierea li~ii. Grigore auzi un ultim crimper de conversatie.

- 0 sa vezi ce ne va povesti Ia trezire t Ce-o sa mal rid atuncl Ge ccnvlnzerile dumitale, lar 1n ce 0 pTive~te pe Ilona Erdely, care mi-a sugerat ideea, ]pot sa-ti s;JU!1 dear am: n-o dau pentru multi medici prea siguri de ei. Degeaba zimbC-l'ti. N-are studii '$i esperienta clinica ca noi, dar are 0 sensibilitate care nod. ne lipseste adesea. Peate eli - cine stre - ne este toc.ta, datorita excesivei Iolosirt a aparatelur.

- Poftim! Asta-l buna t Ai lnceput sa propovadulestt tntoarcerea la instinct ~i intui~ie. Dad. mai continul asa, 0 sa ajungi la 110- meopatie, 0 sa ajungl sa regretl tirnpul cind cancerul, sifilisul, poiiomielita sl altc boli erau realitat! ale sociei"atii (j'l1en=~ti.

- Daca astea-s argurnente, Naser.;

Usa care dtsparuse in perete, pentru a-I lasa &a treacii, se inchisese la loc, curmind verba rnedicilor.

Ramas singur rnult tirnp, bolnavul nu reusl sJi se lase cuprins de somn, desi acum dorea sa doarma, De mult ill! ziirise atitia sameni laolalth, IlU auzise atitea glasuri, iI impreslonasera, iI' obosisera, it ccpleslsera,

17

Cind atipi, if: sfirsit, vlsurl!e H purtara mat intii pe culmiJe inza!)czite ale Ceahlaulul, Cu schiurile in spate, urea din grcu pe n carare abrupta. Se trnpiedica mereu, ostenit peste masura. Frurnusetca privcl;}tii carpatine it racea illsa sa uite uneori de eforturiie pe care le depunea,

D udata se stirni insa un viscol puternic, Zlipada ii musca obrazul, Inslngermdu-l. T~i puse schiurile ~i 0 porni la vale, infrunttnd turtuna ...

Furtuna ... Nu rnai era Iurtunii de zjipada, ci de nisip. Iar el se f~iiseil intr-un autocamion deschis, care strsbatea eLI mare vitezji pnstiul Kalahari. Nu mai destusea figurile negrilor care-i pnpulau visul. Dar auzea me!odia aceca rltrnica, i nsinuanta, vioaie, cuceritoare, care-I chema spre corturlle lor. 0 auzea, cia, auzea vcrsuriie ci ntate de constructor ii negri, repetata de constructorii albi, de tu:"i p ionleril saharienl.

Vlsul 11 purta iar printre oamenii cu cane lucrasc in 1992.

Capito lui tv

IlBAVIREA

Trecusc 0 sapt:lmin1i.

Gr;~ore trala senzatil nol, Furn.caturt intense ii parcurgeau tot trupul, Aduceau ell acelea pe care le al cind iti dezmortesti pi do arele, dupa ce le-al [inut mal mult timp imob:ile, lntr-o poz itie incornoda.

Uneori avea chiar impresla ea a reusit sa-~i miste capul ; se convingea insa curtnd eli Iusese 0 sirnpla i luzie.

. Fata li ardea ~i nu se mira deloc cind auzi pe unul dinlre medid spunind ca, treptat, ii reveneau in obraz culorile sau di. pe Irunte se ivisera prlmele broboane de sudoare, 0 agitatie interloara, de 0 lntensltate aproape dureroasa, ii riiscolea toata tiinta.

In aceasta stare Iizica, imagi nile ultimelor zile i se perindau prln minte ell 0 viteza de neinchipuit,

i~i atnip-teacH de surprlns ramasese aflind di doctorul Naser, acest omule] rnic ~i plin de viata, avea 122 de ani ~i ca doctorul Francois, caruia Ii diidea dupa infati~al"e mal putin de 30 de ani, avea 62. Iar el, Grigore Tiiun, era un om de 85 de ani, un rnosneag ttnar la chip! '"

Stia acum cit se gasea intr-un sanatoriu situat lntr-o tara mai mare dedi intreaga Europa, careia i se spunea "Sahariana", in amlntirea desertului de alta datil. Aid se vorbea 0 Iirnba zonala, Iormata din contopirea mai multor limbi nationale, pe schcletul Iimbii franceze, Si Grigore lntele sese acurn de ce prlcepea unele cuvinte, iar altele 1I1I.

$i apoi auzise discutla aceea stranie dintre doua femei necunoscute, care intrasera ClI citeva zile mai lnatnte in odaia sa. Un crtmpel din ea, care il interesa in mod deosebit, i se tntiparise adinc in rninte.

Pentru ce ora e s tabilita azl ploaia z - Pentru trei ~i jurniitate,

18

19

- Nu stlu de ce se introduce atit de tlrziu orariul meteorologic de vara, cu doua ploi. Ne priijim ca pe vrernea d!:~ertlllui! Frebuie sa cerem tara lntirziere sa se organizeze 0 consultare publica in aceasta privi nta !

Aceste cuvinte il tulburasera ~i conlinuau sa-l preocupe,

Sl peste toate irnpresiife ce se ingramadeau cu fiecare elipa de veghe si de sornn, staruiau privir iIe celor doi ochi de myosotis.

Ilona ~rdely trecea ztlnic prin camera lui. Gesturile ~i mlscarile ei erau acurn mai putin nesl gure, iar clnd merge' trupul i se mladta in unduiri pline de gratie. Luase prohabll intense lecjli ate limbii zonale care se vorbea aici ,i nu mai avca nevoie de sernne ca sa se in!eieagJi Cll medici i spitalului.

Pentru Grigore, llona deveni eel mai important punct a! Iumii catre care abia i~i ridica ochi! lncetusati. Invaj ase sa-i cunoasca pasii, r isul : inviitase sa-l ghiceasca prczenta ~i se trez ea dill torepealli la apropierea ei,

Ii placea rnai cu seama s-o auda Inirunt indu-i pe medici, ironi-

zlntl meticu'oz itatea lui Naser sau anunj iud cu glas tie ~colari!a: - Aten]!e, v.ne statuia ambutanta l

Statu.a ambulunta era Beram, coordonatorul,

... Acum fda e din nou in preajma patului sau, Linga ea se rnai aWi doctorii Francois ,i Naser.

Ilona se apropie de patul lui. De asHi datil se aQaza pe u n scaun I1ngii 'pat ~i bate cu buricu l t:egete!or pieptul gol al boinavului. Pe Grigore II strabate un val de cil.li:Jura care porneste Gin degetele c! si pune in miscare rapi(,ul inima. Slngele se revarsa in artere ~i timplele Ii bat sa se sparga,

Tot ce se petrece in el vesteste, ca 0 simfonie beethoweniana, in preajma flna lulu], deznodamintul.

Sub buricul degctelor, Ilona simte zvtcnirea muschllor. Ea apasa, ca sa se couvinga. Luneca ell mina spre gitul bolnavului. Nu-i nlcl o iluz ie. Zvicnesc rnuschll. Sl, ca ~j CUTA soar teme sa nu-l tulbure, sopteste lncet, mingiietor:

- Se treze ste l

.$i deodata pleoapele lntredeschise se desfac cu totul -'1i ochll lui Sf deschid in sttrsit larg, ell tot irisul caprui descoperit.

Orbit de lumina, Grigore clipeste de citcva ori.

In incapere domneste 0 liniste atit de deplina, incit rasutlarea eelor patru oameni se aude distinct. Nimeni nu face niei '. miscare.

Abia peste citeva clipe, doctorul Francois se i ntoar cc catre aparat ~i cerceteaza indicativele de stare a bolnavului. Dar ~i privirile lui se intorc catre Taun.

Ochii lui Grigore se rotesc in orbite, Cautatura for rataceste I'd ntre obiecte ~i se opreste intr-un tirziu asupra celor trei oarneni.

- Incearca sa vorbesti l 11 lndeamna doctorul Naser, care, nebanuind ea holnavul injelege destul de bine limba sahariana, a invatat anurne aceste trei cuvinte romrnesti,

Grigore ar voi sa rosteasca un singur cu vlnt : "traiesc", ar voi sa-~i asculte propr iul b las. Dar limba i se impleficeste si din gllra iese doar un sunet nearticulat. Face nei clorturl, ptna ce slmte CUlT! capul incepe sa-i zbirniie -'ii sa-l doara. Rezult atele sint Insa alit de departe de intent!e, incit fetele medidlor tradeaza 0 lnflorare.

r- r

Ilona 11 prlveste pardi altfel. In ochll ei straluceste un fel de sigul'antii, arnestecata cu a dorinta flerbinte, Mina Ietei a cuprins-o acurn pc a lui. ~i creste in el, ea un torent, viata, nadejdea, siguranta .

. - Tra-tra-lesc t lzbucneste el in sfirsit.

Au tresarlt cu totii, de parca i-a str1fbatut shnultan un curent electric. In urechile lor, cuvintul rostit de Grigore raSltna ca vesttrea unei mari victoril.

- De atitea zife vad sl aud totut, dar nu ma pot mlsca - nu pot vorbi I Traiesc, traiesc ... lila intelegeti?

Gltuiti de emotie, medldiau dimas ca paralizatl in atitudinea in care i-au prins primele cuvlnte, Mllla Ilonei strtnge mai puternic pe aeeea a bolnavului, care acum izbuteste sa fadi prima miscare, lntorctndu-si caput spre ea.

Ochii lionel se urnezesc, in ultlmele zi le tnmugurise a prletenle puternica ~i calda in camera aceasta, in care renastea la viatli noua un om de pe ptaiurile dunarene,

- Ilona! mai sopteste Grigore.

Eforturile depuse l-au epuizat, Clteva clipe mai t1rziu, tara de veste, somnul il cupr+nds din nou, de asHi data un sornn izbavitor, sornnul intoarcertl la viatli.

Capiiolul V

POVESTEA ILONEJ

Pe terasa ovala de marmora a sanatoriului, care inainta departe in pare, cei doi convalescenti respirau cu nesat aerul racoros al arnurgului saharian. A doua ploaie zifnidi se oprise de vreo jumatate de ora: Arnestecul de arome - tei ~i portocali, bananieri si arbori de ananas, meri ~i eocotieri - umplea vazduhul,

Grigore Taun, asezat intr-un jet, sorbea incet laptele de cocos ~i 0 privea pe Ilona. Asculta lstorisirile despre oamenil din sanatoriu, desprs Intirup lar i le zilei. Din 0 sutli de cuvintc rolostte de Ilona, Taun facuse socoteala eli intelege eel putln salzeci.

AHHura imaginea Roxanel de figura rea!a a Ilonel. Incetu! ell illcetul se stergeau dilerentele, trasaturilc se contopeau in chipul eel neu. Nurnal pihul, _ ell stralucirca lui ararnie, era ell totul, cu totul deosebit.

- La ce te uitl, Grigore?

- Pili te privesc ...

- Da, dar parca privestt dincolo de mine.

Grigorc zimbea incurcat, Ar ii vrut sa-i povesteascd, -sa-t VOl" beasca de trecutul sau, de dragostea lui abia lnceputa, abia gllstata. Dar totul i se parea ridicol, Virsta lui crea un tel de obligatie la 50- brietate, la cumlntenie. In orice caz, nu putea vorbi despre dragostea lui.

- Te prlvesc proiectata pe trecutul rneu, spuse ill sfirsit, Grigore.

- Sl-rnl stu bine in ram a asta j intreba ~ligalnic Ilona.

- Te prinde de minune,

- Atunci descrie-mi cadrul acesta, povesteste-ml despre trecutul

tau. Sau nu, nu ! Doctorul Naser a interzis In mod categoric sa te obo-

.'."r-'

-- ,

20

sese, "Nici un eiort de atentie peste 3 minute", il ingirta ea pe "doctorul cir!ilii", imitind glasul si accentul lui pretios. Privi i5coditor ~i consplratlv in [ur,

RO~lIl rniniei urea in obrajii lui Grigore. Ilona se sperie vaztnd cum reaper pe figura lul cutele aspre din prime le zi:e, z ilele de incord are, cu ehinuitoarele ~i penibtlele recaderl tn starea letarglca. Se alpfopie de el sl-i prinse rnlna in mina ei, gest pe care-l repeta acum ori de cite ori vola sa-I linlstcasca. Grigore tacu,

- Ce e, Gr+gure, cu ce te-am suparat ?

- Nu pot trili in perlmetrul ordonat all Naser, Ilona. Sint gata

sa le rnultumesc acestcr oarneni pentru bU'111Voillta - rna TOg - pentru staruintele lor. Ii admir pentru unele realizari, de care am auzlt. Dar nu Ie pot Ingadui sa-mi comande fiecare gest.

Dar esti nedrept, drag ul rneu. Esti nedrept, Tot ceea ce fae e pentru Jilli~tca si saniltatea noastra.

- Se poate, Ilona. Dar en IlU iuhesc IJ.nj~tea. La urrna urrnei, nici l1U cred eli sanatatea 0 ci~iigi intr-o atmosfera de vata. ~i apoi oamenii acestia sigur! de ei, calrni, ell mlscarl regulate, rna scot din sarita.

Ilona se scula de pe scaun s i, in picioare ling-a Grigore, Ii millgile parul castaniu, Un ztmhet lvit in coltul gurii lui Tdun desl lnse treptat trasatmile tncordate ale fetei lui.

- Vcrbeste-mt despre gruput vostru, spuse Taun. Ai aminat de o suta de ori povestea asta,

Ilona nu rnai incerca sa ocoleasca raspunsut, ca in -alte uliii.

Se ghemu: in fotoliu. Privi o dipii in gal si incepu gd"ibiUi parca :

- Voi fi scurta, in lond, ar fi cestui sii-p span un singer lucru.

Noi, grupul acesta !pc care-t numesc cei din sanatoriu al "nautragia' tilor cosmlci", sintem urmasii unor astronauti rlWldti. Da, sintem primil oarneni care s-au nascut pe un alt corp ceresc dccrt planeta Pamtntul.,

iF amintesti desigur de racheta cosmica "lisa-3", care a parll~H Ia 5 Iebruarie 1982 globul terestru,

Grigore i~i prlnse rruntea intrc degete, incercind sa-~i adune gindurile,

- Slgur ea da.; "Tisa-3" ... S~ fi avut pe atunci clncisprezece ani. in scoala unde invatam, toti elevii urmarcau cu paslune instalarea satelltllor artificiali al globului terestru, ca si zborurite interplanetare. R<ichcla decar?-mi vorbesti a avut, daca IlU rna insel, un echlpa] de saptesprezece oameni. Isi prcpusese un zbor plna in apropierea planetei Saturn, aterizarea lpe un satelit al acestui corp ceresc ~i studiul amanuntit al structurii meteorice a Ialrnosulut inel,

- Bravo! Sa nu te rna; prind eli te ,!1lingi de pierderea memoriel. $i rnai departe tii rninte ce s-a intimpiat?

"'- Cum a~ putea uita ? continua Grigore. Cred ea n-a fost nlmeni pe fume care sa nu fi l.lflnllrit odiseea acelei eXlledi~ii cosmice.

Se scursesera vreo ciieva luni de la plecarea corabicl astrale a oamenilor de ~ti!l1ta rnaghlari. Pe Delmos, unul dlntre satelitii planetei Marte, orgauizat pe atune! ea garii cosmica, nava a flicut 0 scurta escala ~i a plecat mai departe. Citeva saptamtnl mal tirziu, legatura radlofunica a Pamlntului ell racheta s-a intrerupt. Si de atunci - nicl lIll semn de viala.

21

Irnl amintesc eli nurneroase expe ditli de sa lvare au pornit in cautarea cusrnonautl lor, fara sa af!e nirn!c despre soarta Jor ... Dar ce-i asta. ltona > Era yorba' ca tu sa povestesti ~i v:td eli roluri le s-au inversat.

Ilona surise. Pe obrazul ei se fugareau urnbrele ami ntirllor. Incepu sa vorbeasca ~i rnai repede, de parca ar Ii indeplinit 0 indutortre neplacuta, de care voia sa scape,

- Tata, care era medicul expeditlel, mi-a povestit adesea cum s-a produs accideniul. Racheta s-a ciocnit ell un grllp de corpur i meteorice, Motorul a fost distrus, iar cabina tie radiotelevlztune vdeteriorata. Radlotelegraflstul a pjerlt, iar alti cloi mernbri ai echipajului s-au ales cu leziuni serloase. Daca diferite!e cornpartimente ale navei IIU ar fi test separate prin pereti etansi, nirneni n-ar fi scapat ell viaUi, .

. Toate tncercarile de a se repara rnotorul all dat grcs, iar din rnicile motoare de rezerva, doar L1n!!1 rnai Iunctiona. Puterea lui era insa redusa.

Racheta si-a continuat zborul in virtu ten inertiel. Cmd a ajun-, in apropierea unuia dlntre satetitil mici ai lui Jupiter, motorul de rezerva a putut fi folosit pentru aterizare.

Pe rnicul corp ceresc fara atmosfera $1 tara viatii, unde un om nu cintarea decit 2-3 kilogrante, COSmOll] I.ltii si-au amenajat un adapost intr-o sttnca, uncle au descarcat rnstalatlile rarnase intregi ~i ~roviz;ile. Incercarile de a construl un nou motor sau de a ref ace aparatul de radinernisie all esuat, Din lericire, aparatura pentru producerea sintettca a alimentelor. ca ~[ cea pcntru fabr icarea apei si aerului, au scapat intacte. Ca "materie prima" au iost, blneinte les. Iolostte rocile de pc satelit.

l'nna se opri puti n. obosita de efortul pe care-l hicea pGviOstind aceasta stranie aventura.

. Apoi continua.

- Nu vreau sa inlru acnm in toate amanuntele vietH de pe satelit. Robinsonii cosmict au crezut eli 'lor rarnjne acolo doar citeva lunl, apoi s-an ternut di va Ii yorba Ge citiva ani, iar pind la urrnii ciudata esc alii a durut rna! bine de jurnatate de veac,

Cite nu all indurat in acest timp? Adesea all avut de lntruntat difkultati care pareau de nerezolvat t Pilla Ia urma au invins insa to ate grelltati!e neobisnuitel lor existente,

Cinclzec! de ani sint 0 perioada indelung ata, rna; ales ca la plecarea cosmonave! ,,1isa-3" I1U erau cunoscute toate rnasurile pentru asigurarea tongevitatii, descoperite Iii apllcate ulterior pc Parnint.

Ultirnul dintre savantli pleca]l de pe Terra a rnurlt acum trei ani ... Noua, copfilor lor, care nlci nu cunoscusern vreo alta viata, satelitul juptterlan IlLI ni s-a parut un exil attt de trist. Supraveghearn Iunctlonarea aparatetor, ingrijea.m eLI dragoste vegetatia serei cosmice, faceam sport, clteam ~i reciteam microclirti Ie bibllotecii, ba unii dintre noi incercau sa se ~i specializeze in diferite domenii. ELI, de p ilda, rn-arn ocupat ell pasiune de medtcina, ajutata de tatal meu,

Dar ceca ee n-a reusit gener atia veche, a lzbutit cea noua. Intr-adevar, fratele meu, Sandor, care acumulase toate cunostintele tellnice ale astronaufilor, a fost acela care a construit aparatul de ernisie, anuntindu-vii pe voi, parnintenii, de existenj a noastra.

22

Trebuie slHi spun di prima luna dupa sosirea pe Pamint a Iost ingrozitoare.

In conditiile unel forte gravitatlonale de vreo 20 de ori mal marc decit cea ell care erarn obisnul]] pe sate lit, ne sirnteam llter alrnente strivitt de sol. Abia dupa 0 saptamina am reuslt sa starn in picioare. Cu totii suferearn de tu lburari circulator il, printre care adevarate crize de hlpertensiune arteriala paroxlstica. $i toate acestea, desi In camera rotttoare a rachetei care ne adusese pe Pamint fusesem a ntrena]i pentru gr~utatea pe care avearn sa 0 cii!patam pe aceasta planeta.

A trebult sa invatdm din nou sa mergem, ba chiar sa Iacem cele rnai simple mlscar], L<:l inceput, muschii plcioarelor ne erau atit de stabi, incit putearn umbla nurnai eLI proteze specia le de susjlnere.

Ne-am obtsnuit, de asernenea, greu cu prezenta unor grupuri mal mari de oameni. De cite ori se adunau in jurul nostru 20-30 de persoane, intrarn intr-o adc \1 .irata panica.

Bruse, Ilona se intrerupse.

rrin usa verandei se facuse auz ita vocea doctorului Naser. - E ora 8 ~j 10. Vii caut de 1111 sfert de ora.

- Venim. ve nim, raspunse Grigore plictisit. Citll vreme va mal

dura acest reglm de cazarrna, doctore?

- Inca 2-3 luni de tratament sl pe urma va ve]i lua zborul, raspunse eel intrebat.

Brat la brat, eel doi pacienti 0 por nlra agale de-a luugul terasel, Deodata Grigore se opri, sopti ceva la urechea fetei ~i, dupa ee invinse protestele el, () luarii amindoi spre scara terasei care cobora in pare. Coboririi gd.bi!i treptele acesteia, Grigore sprijinind-o pe Ilona. care merge a indi grell. ~i 0 apucara pe 0 alee laterala, Se asezara pe un petlc tie luba, ineonjurat de un gard viu din tufe inalte de rczacec.

- Sa lie caute t spuse Grigore, in limp ce Ilona, strlngtndu-s: genunchii in pajme, il privea dintr-o parte, tnveselrta, ell ciuful roscovan cazut peste Irunte. Poate ca in Ielul aeesta se vor convinge eli Ill. se intlmpia nlmic grav daca mtncam intr-o zi ceva mal ttrztu !

In gradinita in care se asezasera, Ilona aWL despre prima viara a lui Grigore, despre marna lui, invatiHoare, care-I insuflase paslunea pentru ~tiiTltii., povestlndu-I viata oamenllor care au creat drurnurile omenirii spre lumina, despre Stefania Madl.cineanu, despre eroii de la care a mostenlt el hotar lrea de a IUlpta pentru victoria convmge-' rilor ~liintifice.

Grigore Ii vorbise des pre dirnineata insorita din toamna anului 1980, clnd protesorul de geog.atie Vasile Toader, 1111 batrtn inalt, cu trasliluri blinde, [inuse lectia aceea de neuitat despre Sahara. 1~i amintea ~i acum cuvintele cu care Incepuse :

- ViitoruI Africii e legat de soarta Saharei, Soar putea ca pustiui sa continue sa inainteze ~i nisipurile lui sa cuprinda intreg continentul Soar putea ... dar nu cred ea va Ii asa. Pina la urma, oamenii vor invinge desertul.;

Atunci se hotarlse el, 111 mare taina, sa lupte pentru pretacere a pustiului, sa devina unul dinlre miile de pionieri ai luplei ~i vlctortei impotriva desertului.;

23

Si tot in griidina afla Ilona despre Roxana, despre dragostca nztraWi a lui Grigore.

ACGlo s-a injghebat puternica alianta, alianta Grtgore-Ilona, impotriva lanjurilor inutile si pentru cucerirea \detii noi.

A doua zi dirnineata, pe !a ora z ece, nona Erdely disfoia in blblloteca sanatoriulul Enclclopedia medicala a veacului XXI. Dodorul Francois se opr ise in Iata ei.

Cind pr ivirile li se intilnira, izbucnirii amindoi in acela sl ti019 in ris,

- Ati dezertat Ierl de la masa de seara, observa dejenitor medieul. 0 adevarata rasmcrita. hai?

Sig'ura de cornplicitatea lui Francois, Ilona spuse :

- Ce vrei, orice ai spune, viata e nesuferitil cu program fix.

Uneori lncercam sa ne dam iluzf a eli. 0 sfldarn ... Spune-rnl drept, s-au suparat diu?

Doctorui nu stta ce sa raspunda. Celectivul medical al sanatoriului hotartse tratamentul, asa cum acesta 51! aplica. N-ar fi vrut sa arate botnavilor ca parerea lui era alta. Dar In acelas] timp, nu-i venea de loc usor sli-~i ascunda gindurile.

Intr-un tirziu. spuse in doi peri; - Sigur, iii inchipui.;

Ilona nu-l slKbi din uchi :

- $i durnneata P

Intrebarea Iusese aruncata Hira inconjur, pretlnztnd prin Iranchetea ei un raspuns net.

Doctorul Francois ezit a o cllpa, anoi zfse, zimbind :

- Serite sint fruruoase in parcul nostru. Nu cred ca' i-ar putea strlca cu.va, chiar pe stomacul go!. .. $i ileum, spune-mi, ai mal intil· nit vrco expresie necunoscuta ? Merge ~ Daca ai sa continui asa, 0 sa te vad curind doctortta in toata regula.

Nu ruai ride de mine, Francois !

- Nu rid, Ilona, dar cu senslbilltatea ta ~i cu aparatele veacului nostru. sint convlns ea ne-o vel Ina inainte,

- La drept vorbiud, nic] n-am de gind sa v-o iau inalnte, Nu-mt place sa tug. ~l acurn, iamure$te-ma, mai bine, ea rn-am incurcat cu antihormonli a~tia.

Dupil putina vreme, erau adinclti intr-o discutie aprinsa de endocrinologie. lzolasera fonic r.ompartirnentul lor, pentru a nu deranja pe ceilalti lectori ai bibliotecii. Sernnalul sonor care anunja servirea rnesel li surprinse pe arnindoi, ca un musafir sostt inalnte de vrerne,

Capitolul Vi

o STATIE DE TE.LEVIZWNE CU 0 fNIREBUINTARE CiUDATA

La ora 11, SCLut timp dupa opr lrea ploii, Itona Erdely se tutorsese cu grupul naufragiatilor cosmici dintr-o plimbare prin imprejurimi. Vlzttasera 0 uz inii de sinteza a zaharulul din biexid de carbon ~i apa,

24

Era nerahdatoare sii-I povesteasca lui Gr lgore despre cercetat.:lrii ~j tehnieienii pe care ii int1!aise acolo, despre lnstalatla de car-tare a energie! solare, despre sectia de producere a zaharurilor optic active ~i despre microor ganisrnele sintetice Iolosire ca robotl minusculi pentru prelucrarea materiel prime. Porni gdibitli ill cautarea lui prln marele pare urrde acesta obisuuia sa-~j petr eaca diminetile.

Ratacea de rnai bine de 0 ora pe alei, cind ajunse la marginaa lacului.

Un obiect cnre scllpea puter nic Ii at rase aid privirea, Era creionul imprimator al lui Taun, Se alpledi sa-l ridice, dar in aceeast eli] a o strabatu un fior rece, did mal vazuse ce va. Pe oglinda lacului plutea g!uga mantalei IHi Grigore.

Citeva clipe se simti ca paralizata de groaza ~i de durer-e. Se gtndea 'a starea sufteteasca care pusese stnpinii'e pc Taun in ultimele zt.e, mai ales de ciud aflase cii parintii lui rnuriserii, until dupa altul, ell cltiva ani in urma,

Trebuie sa dau alarnra ! Toata lurnea sa-l caute ! spuse tare Ilona. o porni in fttga spre sunatorlu. Era am de tulburata, tnett apuca pe un drum gresit. 0 Ilia la dreapta, la sttnga, apol dintr-o data ajunse lntr-o regiune a psrcuhri pc care rru 0 cunostea.

Picioarele ei, inca neadaptate pe deplin rnersuhri pepamlnt, !HI puteau sustine rnult timp un asernerrea elort, Incepu sa se potlcneasca tot mai des. Cadea ~i se ridlca mereu, fara sa observe macar eli. ge· nunchli ii stngerau.

- Trebuie sa dau alarma t !~i spunea ea mereu.

La un moment dat, i se paru eli au de niste glasur i ~i tncepu sa strige. Desi nu primi niei un raspuns, porni hotarita in dlrectia de uude venlsera zgomotele.

Curind se afla in fata unui perete inalt, a d\rl:li l[Joartii tocmai S~ inchidea, Alerga spre ea, dar 0 gasi tnculuta. Desi picioarele 0 dureau tot mai rau, Ilona se ditiidi pe zid sl sari pe partes cealalta,

In Iata ei se ridica acurn 0 cladire ctudata, de forma unui trunchl de con, Dol oameni. dintre care unul era fara inooialii doctorul Naser, lntrasera tucmal iniiuntru,

Tiniira rata 0 lui! spre poarta, hotlkita sa pleFe. Dar se oprl, Inmarmurlta,

Printr-o mare Icreastra ovala se vedeau discutlnd trei oamen~. Din cine! in cind aratau spre un al patrulea, aflat mal la 0 parte. $i acesta nu era aitul decit... Gr igore Tauu, care se rnisca, gestlcula,

llouel ii veni inima la loc. Vasazica traia, era sanatos - fu priInti! ei gtnd, Dar ce cauta acoto z Ascundea deci fat a de ea unele Ittcr uri. Acest grud 0 lntristli ..

Din nou facti citiva pasi spre cliidire. Curind tu insa cuprinsa de o nedumerire ~i mal mare. Grigore era acolo inauntru ... ~i na -era inauntru. Desl se atla in casa, il vedea in aer liber, in tata unui santier de constructie,

Dintr-o data pricepu. In odaie nu era el, Tjiun, in carne ~i oase, ci un aparat de televizhrne in relief.

Ca pentru a-t confirm a presupunerea, imaginea de pe ecranul electronic se schimha brusc, H vli.zu acolo pe fratele ei Sandor, cltind in biblloteca, a sa cum II lasase In ill.toarcerea din pJirnbare, apol pe rind pe alti bolnavi din sanatoria,

25

Acum totu! era llmpede. In cladirea tronconlca se gasea 0 sial;..! de urmarire prin t eleviz iune a celor i nternatl in sanatorlu. Medidi puteau astlel atla ce fac bolnavii, urrnarlnd intr-o zi pe unii, Inti-alta pe altii.

Ilona era buirnacita. In gura ana acum un gust amar. Ideea eli erau in feiul acesta supr aveqheaj i 0 fiicea sa-~i resimta existenta Iizicii ca 0 povara.

Poate ca 0 vazusera sfind aliitur i de Gri gore in gradinita ; ipoate cil vazusera ~i lacrimile lui la aruintirea Roxanei. .';Ii, desigur, auz eau ~j cuvintele lor. Dlsccasera idei!e lor. Era oribil, or ibit t

Dorea mal rnult ca or iciud sa vorbeasca eu Grigore, sa Sf sfatulasca cu el, sa hotarasca ce era de BieuL Fr atele ei nu ar j i lnteles-o. Pard-I vede a spunindu-I :

- Ei ~i! Ce-tl pasii ? Totul se face dear pentru in5anato~irea noastra, spre hinele nostru, De ce sa ne Impotrivlm sau sa ne supittam?

- Nu, asta nu! spuse hotarit k'J., raspunztndu-l pard.

Se ginui 0 cltpa sa se dudi la oamenii aceia care urmareau irn aginHe tclevizate si sa Ie spuna tot ce avea pe inimji. Cum de au nascocit asa ceva > Lor le-ar Ii phicnt sa ...

Bruse, se rl'izgilldi.

Mai iniii voia sa cunoasca parerea lui Taun.

I~i parasi punctul de observat!e, sari iar zidul gradinii ~i porni Ipe aleile parcului, str igindu-l din cind 111 cind pe Grigore.

Dar glasul ei IlU stirnea declt cirtpitul pasarilor culbarite in coroanele bogate ale porntlor.

Capitolul vtt

o HOTARiRE IMPORTANTA

Grigore manevra agitat la tclevizofon, u n aparat ell aspect <It ceasornic, pe care-I purta la brat. Functionarea acestuia era r it se poate de simpm. Pe mar ginea lui se gaseau 12 butoane, dlntre care 10 numerotate. Apastnrl succesiv pe acestea l'i forminrl diferite numere=-indlcatlve, de cite 15 cifre, se putea stabili leglitura cu orice posesor al unui astfel de aparat emitator-receptor de pe cuprinsul globlului ,pamintesc. eel chemat stmjea 0 usoara Iurnlcatura intre cot si ITIln4. Dintre cele dOLIa butoane nenumerotate, unul servea la lntreruperea legliturii, atunei cind purtatorul aparatului nu vola sa fie deranjat, iar altul la punerea ill Iunctlune a rnicului ca dran-televizor. o iesifura conica indeplinea Iunctia de autena,

Pe minusculul televizor aparuse de citeva eli pe imaginea une i femei mai in' vlrstii, care incepu sa vorbeasca cu 0 voce pitigai"tli. - Tnata lurnea credea eli vel fi de fata. lnstitutul meteorologic te sarbatorea doar pe tine, trezirea la viata a ornului de ~tiinta care il reprezentase la Congresul din 1992.

- Crede-ma, mlHlI~a Maria, eli am incercat tot ce era orneneste posibi l pentru a convinge medicii de aiei. ~i nu numai llindca voiam sa fiu de fata la sesiune. Sint convins ell venind acolo, m-a~ fi sirntit mult mai bine. Mal tralesc doar atitta oarneni care in-au cunoscut. care rni-au fost prieteni, Dar IlU au vrut sa rna lase sa plee ~i pace! Toate inststentele ~i rugllrnintile all fost -zadarrrice.

26

JViare pacat ! rasuna de partea cealalta a tclevlzotonului. Dac-al ~H ce frumos a vorbit protesorul Gromov despre tine!

Taun tresari.

- (infO?! Gromov! Profesorul rneu. Batrinul meu, bunul meu Gromov l Mai traie~te? Spune-mi, matU$a, ~tii cumva uncle lucreaza acum ?

- Cum sa nu! A spus-o doar in cuvintare. Nu prea departe de tine. Undeva in Sahara. adica in Sahariana, cum i se spune acum, Intr-un oras nou ... Daca nu ma-nsel, la El-Solohu, De alttel, ii gase~ti a dresa ill cartc., populatie].

- fti multumesc pentru aceasta veste!

Un limp nimeni nu spuse nlmlc, Apo] matusa incepu sa vorbeasca, cu gins schimbat.

- Mlt tot gindes!: ee bine ar fi fost daca te-al fi trezit cu citiva ani mal devreme, Imi amintesc eli ultirneie cuvlnte ale mamei tale au Iost pentru tine. Nici uu-ti poti inchipui ce tndurerata era ca. nu te-a avut l;niJa ea, cind s-a stins. Ani ~i ani la rind a trait urrnarind vestile care veneau din sanatoriul vostru, citind tot ce se scrla despre tratamcntul aplicat singurului ei copll, nadajduind ea te va mal putea strlnge 0 data in brate, ..

Vorba Ii iu intrernpta de tin hohot de plins,

Taun inchise ochii, Chiou! blind al marnei sale ii aparu am d .. lim pede, de parca l-ar Ii avut in tata ochilor. $i din Iosnetul frunzelor parea ca se desprind versurile peetului :

,,0. mama, duke mama. din lIegura de vremi, Ire Ireamatul de fnmze, la tine tu rna cherni".

- Sa ~tii. dragul meu, continua Mitrina cu vocea ei subttre ~i strldenta, eli stnt hotarltii sa vin la tine. In ultima vreme, rna slmt tare subreda, Am 108 ani. Asta n-ar fi nimic in vremurile noastre, dar tratarnentul de longevttate au inceput sa mi-l apfice abia de la 65 de ani. Cine stie cit 0 rnai due. Mama ta Ill-a rugat in ultlrnele el ceasur i sa te irnbriitlsez. din partea ei,

- Te astept ell drag, matt!~a ... De alttel, nadajduiesc sa vin ~i eu, cit rna] currnd, pe acolo,

- Bine-ai face. lSi acurn, la revedere, Grigore! lnchele batrina

CLl un tremur in glas.

- Pe curind, rnatu~a, ~i nu ulta sa rna anunti clnd vii. Imaginea de pe ecranul televlzofonului disparu,

Taun se scull'! alene de pe bandi si porni prin pare cu capul plecat.

De citeva zi le, totul i se parea tntunecat ~i glndul de a revedea orasul, casa unde tratse in copilarie si ttnerete, II napadi,

Ar fi vrut sa Iumeze 0 figara, dar a~a ceva nu mai existii de rnult, r~i amlntea de explicatiile pe care i le daduse curine! dupa Irezirea sa medicul coordonator, cu vocea lui gravli, tnsotindu-sl s:pusele en gesturi larg! ~i ega le,

- Tutun, bautu('i alcoolice, stupefiante - din toate acestea nu a dimas astazi dectt 0 amintire urHa. Viata e atit de pUna. de bogata, incit nu sirnttm n..voia nici unei amaglr]. Ii compatlmlm pe oarnenii care in trecut fu[!eau de realltate, ametindu-se eLI alcool sau lntoxtclndu-se cu un fum care le distrugea dii Ie respiratorii. Trebuie sa te oblsnuiesti sa. trliie~ti ~i fara aceste otravuri.

Avea dreptate, desigur ..

27

- Trebule sa lncep sa Invnt, sa inva.t zi ~ noapte, izbucni decdata cu voce tare Taun.

CII 0 siiptlimlnll in IInnaii dudus-era pentru prima data VOle sa cercetez e publicatijle meteorologlce. Astepta de mult aceasta clipli. Dar dezamagirea fu cumpiita. Constatase curind eli nu pricepea mal nimic din articolele ublieate. Stiinta ajunsese pe culmi not ~i el ramasese, ultat, in urrna.

SiudiHe ~i cercetartle pe care Ie fawse ell aproape [umatate de secol in urrna nu-i mai foloseau prea mult. r~i dadea searna eli va avea nevore de multa vreme pentru a se pune la curent, Incepuse sa se oblsnuiasca cu acest gind, ~ citva timp citi cu pas-june. alatur] de alte cart!. lucrari din specialitatea sa. Acurn insa, in starea sufleteasca in care se gasca, se strecura usor deznadejdea,

- Da, da l incepu sa ingtnc slugur, Redeviu student. 0 ian de la inceput cu toate.

Pe de alta parte stia ca nurnai CI.I lectura nil va Yace mare Iucru.

Trebula sa ia contact ell oarnenf de :;;tiinr!l. ell cercetatcrii vrernii, sa stea de vorha cu ei, s-ii vadl! cum lucreaza. Dar medici! sanatertului niei nu voiau sa audii dcocarndata de asa ceva, De curind it eprisera sa ia parte la 0 dezbatere ill legiltura eu dirijarea climei, care avusese IDe intr-o locahtate invecinata, i~j amintea ~j acurn, eli enervare.> cuvintele doctorulni Naser, rostlte scntenttos :

- Nu, dragul rneu I Sanatatea dumitale inainte de toate, Riscul e prea mare. Sa Ill. ne pripim l

Cite nu-i spusese et atunci II apucase pe acest omule] mic ~i Indesat de umeri, il fortase sa stea nemiscat ~i it vorbise despre tirea lui. Fusese un alpinist incercat, un dHator pasionat, un om care nu suportase nicioJaia sa fie (nodus de a!tii. Cind elabora un stu diu ~tiin!ific, ii pliicea uneori sa doarma ziua ~i sa lucreze noaptea ...

Degeaba,

- Tratarnentul e tratament l raspunsese doctorul, sec. Te vei obis-

nul. lti spun din nou . sa nu ne prtpim t

Din cer incepusera sa cada pidituri grele. Grigcre surise,

- E zece dirnlneata I A venit, ca de obicei, Ill. ora anuntata, Totul merge perfect, ca un cronornetru de mare prectzle. Aid nimeni nu se poate plinge cii ploaia l-a prins pe neprevazute.

Se revolta singur Impotriva nemultumirfi care razD1itea in cuvintele sale nerosfite. Tocmai acesta era marele progreso De Ja prevederea vrernli, meteorologii trecusera la dirljarea ei - visul lor din totdeanna. $i el, tocrnai eL.

Incepuse sa plouii des.

Grigore scoase dintr-un buzunar aJ halnei mantaua confectionata dintr-un mate .. lal plastic extrausor, care strrnsa nu era mai mare decit 0 barista. 0 lmbraca. Nu-si puse insa gluga, d 0 vlr i neg lijent tntr-un buzunar al hainei de ploaie, Nici nu observa cind cazu de acolo, srnulsa de 0 rafaiii de vlnt.

Ii pliicea sa simtii picaturile biciuindu-i fata, racoTindu-1. Mergea fara sa se opreasca, ell pasi egali lji nil prea mario Ajuns in apropierea lacului, se opri putin, privlnd cum picaturile loveau suprafaja apel, cum se lfirgeall mille de cercuri, miile de untie.

Unde era acurn Ilona P In ultimele doua zile se vazuserB. mal rar, Ea era adesea la ptlmbarite organlzate peutru adaptarea naufrag latllor cosmicl, lar el se refugia in slnguratate, Poate ea si pe Hona

28

o obosea dispozltia lui proasta, Era nesulerlt ~i rnereu pus pe harta,

o stla prea bine.

Dupa 0 jumatate de ora, ploaia conteni.

Grigore se a!j>eza pe 0 banca, scoase din buzunar 0 revista ~I incepu sa 0 riisfoiasca. Vru sa urrnareasca citeva pasa]e C1.I creionul irnprtrnatcr, dar constata ea nu-l avea la el, Probabil ca-l pierduse, j~i spuse enervat, gindindu-se dl toate n mergeau pe dos.

T~i aminti deodata de profesorul Gromov. Ii ceru indicativul de la centrala televizolonica ~i peste purine minute, pe micul ecran aparu chipul unui blltrin ell trasat!lri de 0 mare mobilitate. Avea 0 vGroa repede ~i blajiua. In vocea lui rhblitea 0 linda de duiosie sUlpiniHi. .

- Tocmai vo iarn sa te chern ! Iura primele lui cuvi nte, Irni pare nespus ele blue eli te revad, cil esti, In sfirslt, sanatas. Am urrnarit toata lntimplarea tao Acum as vrea sa te am pe aproape, bIHe,te. Sjnt lncii tlniir - eli de virsta nu-rni prea pasa -, dar dad .. te-as vedea, as mal intiner! eli douazect de ani. Flkaule, trage 0 fuga {linil Ia ElSolohu ~i 0 sa fie depanam arnintlrl le ! Cind vii p-aid? Cred cii bihlioteca mea are cu ce sa le tcnteze,

Crnd Taun ajunse sa spunii ~i el citeva cuvlnte, ii martnrisl doar necazul lui, dorlnta de a sfirsl eli viata comprtmata.

Profesorul nu statu mutt pe ginduri.

- Ascu!ta, Grigore! Doar nu vrei lnvitatle in scrls. Eu ~i biblioteca mea, lnstitutul ~i Centrul cultura I central, intregul El-Solohu ~i tot ce mai vrei pe deasupra, te asteapta, Atlzi? Te asteptarn, Nu se face sa refuzi. Stai citva tlmp aid si. daca vrei, pled pe urrna la Bucurestl, Si acurn, te lois, ca m-au napadit niste oaspeti,

Ollila convorbire, Taun se scula sa piece. Oar i se Daru ca dincolo de copacl se mi~ca ceva ~i 0 porni lntr-acolo.

Ajuns in poi ana, se opri, mlrat.

Un grup de masinl complicate, avtnd forme pe care meteorologul nu le cunostea, inli!tau cu 0 viteza de neinchipuit 0 cladire.

- NOli! pavilion sanatorial, de care am auzit vorbindu-se ! I~i spuse Tliun.

Bratele extensihile ale marilor combine de constructl l ridicau in aer, pina fa inilltimi conslderabile, perejii ,prefabricati ai unei cladirt - care cupr indeau u~ile,' Ierestrele, toate lnstalatille - si Ie montau in Iundatla existenta, Dup1i 11'erell, urrna uri planseu, pe care bratele masinii II imbinara ell peretli.

In agitatia lor neintrerupta, comblnele pareau fa,ptllri insulletite, lnzestrate ell inteligentli. Stiau parca ce materiale trehuiau sa aleaga din stivele de clemente prefabricate, 'pina unde sa Ie ridice, cum sa Ie Iixeze unele tutr-alte!e, Prin aer circulau, in acelasi tirnp, zed de piese ale constructlei, co 0 viteza ~j 0 precizie uimitoare .. Totul se petrecea Hira vreun alt zgomot declt clinchetul elementelor de construetie, care se imbucau unul Intr-ahul,

Taun exarnina atent acest santier de constructll automatizat. Compara in minte forma rnasinilor ~i viteza de miscare a organelor lor ClI cele exlstente pe vremea cirrd pornise in lupta ell Sahara.

Ce imprima acest aer de e1egallta maslnl lor, lucsarll in genera.!? Forma simpla? Viteza? Nu, aid rur se puteau stabili deosebiri esentiale tntre maslnlle pe care Ie vedea ~i cele pe care le cunoscuse,

2S

Taun cliuHi din ochi pe ornul care conducea operatia.

Deodata iI zari, tntr-o cabina ci llndrlca, purtata de un autovehicul, Se apropie pe nesirntite de el ~i incepu sao! priveasca ell irrteres.

In lata tehnicianului se atla 0 masa de cornanda. Mai mutte cadrane fi' indicau in orice moment rnersul lucrarii. Din tlrnp in ttrnp, apasa pe un buton ~i atunci, pe un ecran oval, se ivea 0 imag-ine reprezenttrul acea sectiune a constructiei pe care dorea sa 0 cerceteze . Incetul cu lncetul, Tliul1 lnjelcse d. ceea ce deosebea aceste rnasin] de cele pe care lc cunostea, era transmiterea mtscarilor Hiril angrenaje ~i fara axe. Fiecare organ de !na~il1a asr ulta pardi de un creier al masinii, care transmitea lrnpulsul pe calea undelor. Fiecare masina parFaill prlmea comenzile de la masina centr ala, pe care o conducea creierul viu, ornul cu planul in mlnji, Transmiterea comenzii ~i a energid de mlscare prln unde, acesta era secretul elegantel ~i preciziei miscarilor intregulut ansarnblu.

Dorea sa cerceteze mai de aproape constructla care se [nalta vaz ind ell ochii ~i porni spre ea.

Un sernnal senor prctung rilsunli. Prezenja Ii iusese desigur detectata. Vru totusl sa inainteze. In Iata lui apdru tnsa un tel de paravan care-i bara calea. Incerca sa-l ocoleasca, dar paravauul se mula si el,

Plitln mal ttrztu, tehuicianul, care iesise din cabinli, it batu pricteneste pe umar' ~i i se adres!i cu mustrare in glas :

- Se poatc asa ceva, prletene Tauu ? Vrei sa te confunde "ele-

Iantul'' meu cu Ull element prefabrlcat ?

Un pic rusinat, Grigore se dadu eu c1tiva pasl lnapoi.

~ El, cum Iti phce? it intreba tehnicianu I, schimbind vorba. Arum Grigore il recunoscu. Era mecanlcul secund al sanaturtului. - Stiu ell ce sa spun? Elef antul dumitale e in orice caz un robot

inteligent. Nu ~tiH insa daca aduce oamenilor care [-au creat fedcirea pe care 0 a~tea~1ta de la el. f,\a refer la totl ,.elefantii" epocii voastre ... noastre, in sfirsit,

Se urcara in cabina de dirijare, ~i rnecunicu! 1i dadu lui Tiiun o serle de cxplicatll despre functlonarea combi nelor de constructii. Grigore asculta Cll multa atentte.

- In ce prive~te problema pe care ai ridlcat-o inlegaturli ell aportul automatlzari! la multumirea ornului, spuse tehnicianul, ti-a~ recomanda 0 pictura ~i o slmfonie, care mi se par cele mal rell~ite realizar! artistice ale decadei noastre. Si una ~j alta s1111 intltulate "Omul".

Cred eli r.ele doua opere expr ima - Iiecar e In Ielu! ei - esenj a actualitatii. Picture reprezinta 0 fi!pttlrii omeneasca, care amintesle de sculptura "Glnditorul",. a lui Rodin. Numai eli in una din rnii nile sale, o minK care e flnete ~i fortii, vezi 0 masina midi, complicata. care Ipare in plinli actiune. Privlrea emului - ginditerul - examineaza critic maslnuta. Contemplind pictura asta, te simli creator, derniurg ..

Cu pleoapele abia intredeschtse, tehniclanul parea eli priveste amanuntele unei ima.gini vazute numai de el.

lal' simfonia '"omul" - spuse el dupa citeva clipe de tacere - cinti! 0 Ilipta filra de sfir~H ~i maretla destinului acestel lupte, Pecalea lmpliniri'i misiunii sale cosmice, omul insufla lutului, materiei, fladira genlulut sau, vesnic nestinsa. Asta pare eli spun motivclc slrntoniel care revin mereu pe alte planuri de armonie.

30

Taull ~i rnecanicul taceau, In jurul lor, continua actlvltalea comblnelor automate.

Ora fixata pentru prinz trecuse de rnult, clnd Grig'ore 0 lua agale spre sanatoriu. !.'ii arninti de Gromov. Oare era in stare sa accepte, sa se arunce in viitoar ea vietii?

Preocupat cum era de ceea ce vazuse ~i auzlse, nlci nu observa

di cineva se apropie de el.

Abia cind W auzi strigat numele, trcsarl lii ridic5. capul. Glasul era al Honei.

- Ce s-a tnttmplat, draga mea?

Obser v'i eu spairna ca era ri(nitii la genunchi ~i ointre!Ja till~rijora1 dad suferise vreun accident. Ilona era insa atit de tulburata, lncit abia putea vorbi. Grigore 0 baridajii in grabii cu 0 batista rupta ill doua, 0 !ua apol de brat ~i sc a~eza cu ea pe 0 banca, Ab':l aid incepu ea Sa-~! rev in:! ~i izbuf sa lngln!! primele cuvinte :

- Aswlta, Gri~ore. trebule sa Iacern ceva. A~a nu mal merge r o prlvl mirat, Hidi sa lnte!eagli.

- Spune-mi, ce s-a lntirnplat ?

ell resplratia intretaiatii. Ilona ii povesti tot ce vazuse la statta de televizlune a sanatortulni.

- In~elegj, Grigore? Fiecarc miscare a noastra este supravevheata. Nu mai avem nici un coltisor care sa ne apadiJ"iU Cit adevarat, Pina ~i Iibertatea de care ne bucurarn in plimbartle din pare este in~el1itoare Daca ar sti ca sintem ileum aid, poate ne-ar examina ~i acum, ne-ar asculta vorbete, soaptele. Peate eli ne urrnaresc sl gindurile ahia lniiripate, nerost ite inca ...

Taun ming!ia buclele adill1ii ale rtonei. Nici siesi nu indrhznea sa-~i mjirturlseasca eli se bucura de cele lntimptate. Dar se bucura. Se bucura de prilejul acesta care 0 impingea ~i mai mult pe Ilona spre el,

o mit de gindllri Ii treeeau pr in mink Unul dintre ele i~i Hlcea drum. printre tcate, lnalnttnd in avalansa. Si acest gind impletea dorlnta lui de a 'pastra, de a cultiva dragostea Jlonei, nerabdarea de a umple golul de informatle ~i cunoastere ~tiirt!.ifidi, ell aceea, pe care nu si-o marturlsea niei lui, de a-si manifesta lndependenta f"ta de. medici, fata de Grornov. EI era doar Grigore Taun ...

- Vrei sa eva dam catre viata, Hona? 0 intreba el, privind-o drept tn oehi.

~i illtllni in oehii ei ceva care scmana a strengarie.

• - AI" fi mlnunat, Grigore, daca soar putea I

- Se va putea, trebuie sa se poata t raspunse Taut! hotari]. ..

Tot ne spun ei razvrati]] aiei, in sanatoriu, Sa Ie dovedim di mer'iI[,m porecla, adauga el rizind.

Taun facu ill gluma un sernn consplratlv. Discutara aprins des pre metode ~i planuri.

- Sintem pe cale sa facem un pas important, observa Grigcre. E nevoie de prudenta ~i lntelepciune, Ar trebui tnsa, in primul

rind, sa stirn precis ce mai au de glnd cu noi.

Hotarlra ca Taun sa discute problema lor eLI ceordonaterul sanatoriuluL

31

(Continuare in nr. vii/or)

in aceeasi sears, Grigore SI! gasea in cabmetul doctorului Beram. Dlscutia, care dura de peste un ccas, se preciptta ...

- Atmosfera in acest sanatoriu este silnica, mijloacele utillzate smt barbare t izbucni Taun.

. -: ~i totusl, in aceasta atmosfera ~i cu aceste mijloace asa-zis barbare, noi am rezolvat a ic! Plna astaz! - ~i doctoral Beram apasa pe cornutatorul integratorului statistic - 24.352 cazuri de arectiuni nervoase, 42.000 ...

Taun 11 intrerupse.

- Asta este. Tocmai asta este : Ne socotiti nebuni si ne tratali ca pe niste nebunl. Ne spionati, ne urmari]! flecare miscare, fiecare gest. Jmpillgeti analiza ~i supravegherea voastra muit dlncclo de limitele admisibile. Sin tern niste obiecte de studiu, niste insecte puse sub lupa. Sl asta cste insuportabtl, tnsuportabil.;

Doctorul Beram shntea eli facuse 0 greseala, $i era din ce in ce mai in redmtat eli tratamentul lui Taun trebuie sa fie prelunrit, Dar totodata intelegea eli 0 modlttcare a tr atarnentulul se im~unea. Era desigur 0 defectlune in slstemu! lor, insuficient diierentiat dlipli caracterul individual. Cu acest om, de pildli, nu stia niclodata CHm sa . se poarte.

Cu gtndul la prohlemele stirnite de cazul Tiiun, doctorul cauta acum cuviute de atenuare.

- Exagerezi, prietene, exagerez i l In orirnul rind, nu crezt nici durnneata povestea cu nebunil. Noi nu avern aid spital de allenati, desl - evident - ~i spitalele de allenati sint necesare, in numar foarte redus, destgur, in raport ell numaru] infim de bolnavl de acest fel din epoca noastra, In a l do ilea r111(I, supravegherea se opreste acolo unde este nevoie. Nimeni nu este imboldit de vreo curlozitate bolnavtcloasa. :;Ii in al treilea rind, sper sa lichidam curlnd cu supravegherea in cazul durnitale.

Cuvintele doctorului nu-l conviugeau pe Taun, Dimpotrtva, hotarirea lui I~i gasea noi [ustificilri. Acest! oameni nil aveau de unde sa-l cuno as ca, sa-I lnteieaga. $i tocmai gindul di trebuia sa terrnine repede cu sanator iul, i! Iacu sa incerce s8.-1 linisteasca la rlndul sau pe coordonator.

- Recunosc eli am exagerat. Dar e bine, credetl-ma, sa renunta]! la perfectfune si sa lasati putin loc intlmllJliirii ~i vietii.

eel doi blirba-ti se priveau, se infruntau. Ei se despartisera aparent prieteneste, dar nu sc convinsesera unul pe altul, Si amindol simteau acest lucru, stiau acest lucru,

------- --

l'iparu! executa t la Combinatu! Pol ig rafic Casa Scintcii "I. V. STALIN".

Rugiim clHtorll siine trlmlfii Impre. sill I II .sugestille lor asupra lu.crirllor publlcate tn coleclla DOntri pe adresa Bucure,tl, Raionul I. V. Stalin, Cas. Scintell, Plata Sc;;tnfell Nr .. r.: Re4aclla reylltel .$flinli ,I fehnlcii". Telelon

7.60.10 Int. 1571.1164. .

Colectla .poyelflr.1 ifllntlflco.fanfaStlce· apare h!! 1 ,I 15 .,Ie f·lecirel lu~i, in 32 paglnl, preiul de 1 leu exempl'arul.

Aboname~tele se lac la oflclile POItale, factorll po,t811 ,I dlfuzorll yoluntarl din tntreptlnderl II l"slitutH.

Preiul abonamentelor:

:3 lunT . 6 lei

61unl 1 an

12 lei 24,Iel