Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DIN
iF
DR VASILE BIANU
MEDIC COLONEL I. R.
FOST MEDIC PRIMAR AL SPITALULUI I. C. BRATIANU DIN BUZAU
SENATOR DE HUEDIN. ,
,
TOMUL H.
DELA MOBILIZARE PANA LA PACEA DIN BUCURETI.
4
-
CU MAI MULTE ILUSTRATIUNI.
. -
CLUJ,
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE <ARDEALUL,
1926. -
InsemnAri din RAsboiul RomAniei Mari.
Tomul II.
Insemnri din RAsboiul Romniei Mari.
Dela pacea din Bucure0i, 21 April/7 Maiu 1918, plini la Inca-
ronarea Regelui tuturor Romanilor din Alba-lulia, 15 Oct. 1922.
:;- 93
Gheorghe Cbuc.
continua a trai cu neclintit incredere ch in anul viitor vom avea
sufletul vesel si luminat, potrivit acestei zile frumoase a prima-
verii!
7
Vasile Alexandri.
mai mult, cand umblh mai iute si child urch scar& dela cazarma,
fart ca el sa-i deie vr'o important& sau sa sa planga de ea. Ba-
nuind o boala de inima, i-am propus ca sa-mi deie voie sa-1 exa-
minez si en odata, ceeace cu mare greutate a prima. In urma
acestui examen am constatat cu multa parere de rau Ca zilele
acestui bray colonel stint numarate. In adeyar, el suferea de un
aneurism mare al aortei, care-i producea o apasare in piept si Ii
ingreuih respiratia si nu-i dh pace sa doarm, nici nu-i permitea
ea sa vorbeasca mull si repede, nici sa umble mai iute, nici s.
urce scan. Sa intelege dela sine ca. nu i-am spus boala, d'impotriN &
l'am incredintat ca are inima bung., dar care este cam manila
din cauza emotiunilor, oboselilor si boalelor suferite pe front, si
Ca aceasta este adevarata cauza a respiratiei grele
Astfel s'a starts Inca un erou al neamului, cu pieptul bol-
nav, dar incdreat en decoratii Cif spade. S'a stalls colonelul Cesar
iiIihaiI cu credinta neclintita in yiitorul poporului roman, al ca-
rui fiu vrednic si devotat pang la moarte a fost. S'a stalls Inca
im visator al neamului cu sufletul imbacsit de idealul national,
pe care nu l'a invrednicit soarta ca sag vada realizat!
31 Maiu/13 Inn. 1918.
Prin ordinul No. 2167 al Directorului sanatatii publice, am
fost demobilizat pe ziva de astazi. Urmator acestui ordin am pa-
rasit oraselul Falticeni, care sa poate considerh drept o statiune
climaterica, prin maximea si frumuseta curtilor i gradinilor,
in care am petrecut un an fail 20 de zile. Despartirea a fost
duioasp. intru cat am dat aci de mai multe familii foarte amabile
si indatoritoare, traind bine cu toata lumea i putandu-mi in-
deplini in constiipta serviciul dela spitale. Nu pot sa, nu multu-
mese si pe aceasta cale familiei distinsului meu confrate Dr.
Gabriel Tatos, care m'a gazduit; domnului fost prefect al jude-
tului Const. Gr. Sturza, si domnilor Vasile Lovinescu, fost sena-
tor, si Octav Lovinescu, fiul, fost primar at orasului, precum si
familiilor lor, cari adeseori rn'au ospatat procurandu-mi multe
clipe placute si de multumire sufleteasca, mai ales in yremurile
grele prin cari am trecut in timpul din urma a rasboiului nostru.
Nu voiu uith nici odata timpul cand am fost amenintati en
evacuarea orasului atunci child Rusii sa. retrageau vertiginos in
fata Nemtilor, can sa. apropiau de granita Bucovinei, precum si
clipele cumplite cand o divizie ruseasca la 14 Ianuar st. v. a. C.
s'a apropiat de oras amenintandu-1 cu sabie si foc, dar care a
fost oprita si dezarmatg la satul Spataresti de catre bravul regi-
ment de graniceri No. 2. Daca am trecut cu bine prin toate ace-
stea si prin alte stari grele sufletesti din cauza evenimentelor, asa
de vitrege pentru iubita noastra targ, o datoresc in mare parte
bunilor mei prietini din Falticeni, in societatea cgrora am gasit
mangaiere si incuragiare.
In urma grevei fimctionarilor cailor ferate s'a schimbat mer-
14
sul trenurilor i n'ain putut plecit deck numai Ia ora 101/2 a. in.
sosind la Iasi Ia ora 5 dupa amiazi. Aci a trebuit sa ma despart
si de buna mea ordonanta, Papac Nicolae, care in tot timpul
rasboiului m'a servit cu credinta si devotament, impartasind cu
el tot binele i raul, precurn si toate primejdiile prin cari am
trecut impreuna, ceeace a facut ca aceasta despartire sa sa faca
cu o adevarata duiosie. El a plecat la Galati pentru a fi demobili-
zat si de acolo apoi sa va duce in satul lui Hanzesti de pe malul
Prutului, din judetul Tutova.
Inainte de a plech din Falticeni am primit din Buzau o
carte postala dela parintele Alexandra Movileanu, proprietarul
locuintei rnele. In putine cuvinte imi spune toata martirologia sa
din timpul ocupatiunii nemtesti. Intre altele s. plnge cd a slabit
cumplit, redus fiind numai la Tele i oase, neavand ce mancit
decat fasole si verdeturi ca vitele; carne, branza, lapte i orta,
toate le iau Germanii. In odaile mele locuiesc piste Nemtoaice,
probabil surori de caritate. Intru cat priveste lucrurile mole,
imi spune ca multe vor lipsi, dar totu*i voiu gasi mai multe deck
alti refugiati, ale caror casc stint goale puscallar ceeace este
mai ingrozitor este seceta: de trei lani n'a plouat in judetul Bu-
zau, asa e. sunt amenintati de foamete, ceeace este si mai cum-
plita deck rasboiul. Fiind ajuns intr'o stare de slabiciune foarte
mare a consultat un doctor neamt, care i-a recomandat s. steie
toata ziva la soare, probabil ca sa-1 vaza, dupa cum zice dansul,
ajuns mai iute in stare de pastrama.
Odata cu.aceasta am primit si din partea economului Spita-
lului I. C. Bratianu, d. Gk. Antonescu, o scrisoare prin care tot
spune ca spitalul nostru abia acum sa desarta, de Germani si nu
sa *tie cand sa va putea deschide, fiind stricat si devastat de
dusmani.
In Buzau va ramanea si dupa ratificarea pacii o divizie nem-
-teased din cele 6, cari vor stit in tar pana la pacea generala.
Purtarea Germanilor acolo a fost cat sa .poate de neomenoasa
f ata de populatie, s'ar putea zice chiar brbarei, mai ales in tim-
pul din urma. Nu era de ajuns ca toti Nemtii din Buzau traiau
bine, luand tot ce gaseau prin case, dar fiecare soldat trimitea
()data pe saptamana la familia lui din Germania eke o Mita de
lemn, de 5 chilograme, plina cu alimente luate prin rechizitie.
Acum in preajma ratificarii pacii, Nemtii awmai facut o rechi-
zitie alimentara, lasand locuitorilor hrana numai pentru 15 zile,
2icand ca de_atunci inainte sa va ingriji guvernul roman de ei,
care mutandu-sa la) Bucuresti le va aduce alimente din Moldova.
Toti cei ramasi in Buzau sunt de nerecunoscut, asa sunt de slabi
si de imbatraniti; figura lor exprima suferinta si jale, apoi im-
bracamintea le-a ajuns in asa stare incttt s. rusineaza sh mai
iasa pe strada, caci tot ce au avut mai bun le-au luat vrajmasii,
imbracaminte i rufarie. Intr'o zi s'au pomenit orsenii cu o
porunca dela Comandatura ca a 2-a zi, la ora 8 dimineata, toti
15
dintre cei mai distim3i, s'a cautat de catre unul din ei sa sa veste-
jeasca laurn culesi de brava noastra armata In uriasa defensiva
dela Morw4i, care a intunecat gloria unuia dintre cei mai mari
general' germani, cunoseut sub numele de spargdlorul de iron-
turi, vestitul Macleensen, i aceasta pentru ca sa sa inalte mai
mutt stralucita ofensh a dela Aldrd4i. Au raspuns la aceasta doi
viteji luptatori, un anonim erou dela Marasti si bravul colonel
Alexandra L Laparu, care a eomandat cu mult avant o unitate
in defensiva dela Alarasesti, retras acum din armata din cauza
mfirmitatilor fizice ca.patate in cursul luptelor. Aceste rspun-
sun au lost publicate in Neamul Romdueso i din ele reproduc
numai urmatoarele.
Luptatorul dela Marasti intre altele spline: In sufletul nos-
tru, al tuturor acelora cari am fost la Marasti, adesea, poate am
avut un sentiment de melancolie Ltd de gloria la care s'a ridicat
batalia dela Marasesti, si de uitarea in care cazuse primul gest
romanesc de energie, de independenta i de ineredere in noi in-
sine dupa dezastrul din Novembre 1916. Dar acest sentiment,
care niciodata n'a fost invidia, it ascundeam in fundul sufletului
nostru. Si noi aplandam pe camarazii nostri dela Marasesti, pre-
cum ii aplauda toata suflarea romaneasca, toata presa mondiald.
In mintile noastre bdtdlia dela 3Iiirde$ti a devenit un simbol
slant, un simbol romnesc, independent de cei cari l'au faurit,
si care nu trebuie atins."
Fin scrisoatea viteazului colonel Lupascu public numai cele
ce urmeaza: Ca unul care am luptat pe frontul Marsesti-Pan-
ciu-Aluncelu, afirm ea Marasestii exista si vor exista, in marea.
lor splendoare, eel putin atat cat vor trai poporul roman i cel
german, eari an plant acolo, cn cele mai generoase si mai scumpe
jertfe, inscrierea pentru vecie in istoria lor si a omenirii intregi
a acestui sfant nume, a acestui altar, in care, deoparte si de alta,
s'au topit in lumina eternitatii, cele mai sublime virtuti civice $i
ostasesti si en care intreg neamul romanesc are, nu numai drep-
tul, dar i datoria de a sa mandri! Iar, clack prin imposibil, am
admite ca poporul roman ar disparea veodata, san ca ar deck"-
dea /Ana asi nega singur dreptul la viata, prin negatinnea san
chiar numai prin scohordrea color mai glorioase i mai sfinte
(Entre faptele sale, poporul german care va supravietui, va.
trebui totusi, plin de recunostinta i de pietate, s. evoace Marti-
$e$tii i sa vina chiar in pelerinaj aicea, spre a cinsti, precum
sa cuvine, miile de morti ai uneia din armatele sale cele mai re-
putate care, casi cea austro-ungara dela Oituz-Casm-Targul
Ocnei, s'a sdrobit de sufletul si vointa fermi de a trai a unm mic,
dar vrednic i viteaz popor. Iar, atunci eand si poporul german,
prin imposibil ar disparea sau ar decadea, sa vor scula din .sfm-
tele lor morminte de acolo gloriosii nostri morti, i 4n. lor.
cari vor reclama dreptul vietii lor eterne si in acaror lurainh,
stralucitoare ea i moartea ce an prima, sufletele rataelte sa vor
Dr. V. Diana Rasboiul Romnaiei Mari. 2
18
$i numar nu s'a perdut nici odata capul in luptele cele mai grele
cu dusmanul i intotdeauna, multumita geniului sau de coinan-
dant, a reusit ca divizia lui sa savarwasca mari fapte de vitejie.
Generalul Scdri$oreanu a lost inlocuit cu generalul Traian
Mosoia, un alt viteaz $i unul din cei mai incercati comandanti
din fasboiul nostru.
12/25 Iul. 1918.
0 telegrama din Moscova, trecuta prin Nauen, anunta c.
lostul Tar al Rusiei, Nicolae II, a fost impuscat in Ecaterinen-
burg, dupa sentinta Sovietului din Ural. Decretul acelui Soviet
declara ca intreaga proprietatea Tarului si a Tarinei, precum
si a tuturor membrilor fostei case imperiale, sunt proprietatea Re-
publicei ruse. In confiscatiune sunt cuprinse i toate depunerile
familiei ex-Tarului la Bancile ruse $i la cele din strainatate.
Cauza pentru care a fost impuscat Tarul a fost pentru ca el sa
nu cada in manile Ceho-Slovacilor, earl sa aflau intr'o apropiere
amenintatoare. Astfel s'a stans in temnitele durerosului sari exil
acel puternic Tar de odinioara, acela care inainte de razboiul
mondial saluth romne$te in Constanta noastra steagurile unei
armate, care peste doi ani avea sa sangereze in tovard$ia puter-
nicelor sale armate, pentru realizarea idealulu national al nea-
mului $i care Inca nu s'a putut realizh din gauza evenimentelor
cunoscute i can l. au adus prhbu$irea marelui imperiu rusesc.
Lira cum descrie d. I. Rasu-Abrudeana asasinarea farniliei
imperiale, in cartea sa Pacostea ruseased, la pag. 197.
Dupa triumful revolutiei, intreaga famine imperiala fu are-
stata la Tarskoe-Selo $i sub guvernul lui Cherenschi In dusa
in surghiun la Tobolsk, in Siberia. Sub regimul teroarei bol$e-
viste familia Tarului fu transportata la Ecaterinenburg (Sibe-
ria), unde in vara anului 1918 a lost asasinata in conditiuni,
cari vor ramanea vecinic o pata, rusinoasa asupra poporului rus.
Dintr'o ancheta facuta $i publicata de ziarul bolsevist Pravda s'a
stabilit ca au fost omorite 11 persoane si anume: membri fami-
liei Tarului in numar de 7 $i alte 4 persoane din anturajul lor.
In calitate de inculpati au fost arestati 28 de insi, dintre cari 3
membri ai Sovietului din Ecaterinenburg: Grusinov, Yakhontov
si Malutin; doua femei Maria Apraxina $i Elisabeta Mironov.
Ceialalji inculpati apartineau arzii Tarului. Acesta si celelalte
persoane au fost impu$cati, insa, dupa cum sa hotarise n'au
fost chinuiji. Inculpatul principal, fost membru al Sovietului din
localitate, Yakhontov, a marturisit ca asasinarea familiei Taru-
lui a fost organizata de el pentru a discredit& puterea Sovietelor
si in interesul partidului din care facea parte: Socialist revolu-
tionar slang. Pupa marturia lui asasinarea Tarului Nicolae a
fost hotarita inca dela Tobolsk, dar Tarn! erh atunci prea bine
phzit. La Ecaterinenburg, chnd sefii Sovietelor isi perdusera ca-
pul, in urma inaintarii Ceho-Slovacilor, Yakhontov, profitand de
30
Vocla, ale chrui osminte Ii fac somnul veciniciei sub piatra din
dreapta ei, aproape de intrare. Catapiteasma, bogata in sculpturi,
.zugraveli j aurituri, s pastreaza bine. In afara de Biserica,
laugh, zidul ei din dreapta sa mai vede grilajul mormantului ma-
.relui Mitropolit Veniamin Costache, care a fost ingropat aci, iar
scum osamintele lui sa odihnesc in mareata Catedrala a Iasului,
care a fost inceputh de el. Biserica kre multe odoare de pe vremea
intemeietorului ei, dintre can aerul, lucrat de manile Domnitelor
pe mhtash si numai cu fir de aur si de argint i cu pietricele scum-
pe, iar imprejur cu o inscriptie slavond cu litere mari cat palma,
cusute toate in fir. Acest aer l'am vazut si eu in 1884, cand l'a
ridicat raposatul profesor Gr. Tocilescu, pe atunci secretar ge-
neral al Ministerului Cultelor, pentru a'l duce la Muzeul din
_Bucuresti, spre cea mai mare jale a parintilor, carora ii s'a dat
in schimb pentru serviciul Bisericii un aer simplu din comert.
Spre partea nordica a Manhstirii sa inalta deahil Pahomie,
imbracat in brad, pe achrui poala sh afla zidit acest dant lhcas,-
care in partea din spre miaza-zi este udat de Suha mica. Langa
clopotnita am vazut doua clopote mari, scoborate cu multa greu-
tate acum de curand, pentru ca sa nu cada in manile Nemtilor,
dupa rectificarea granitei, ce va sa fie dupa schimbul de ratifi-
,chri a nenorocitei noastre paci. Mai inainte de a sa, intamplh
aceasta, cele cloud clopote vor fi repede transportate de aci cu
un autocamion. Clopotul cel mai mare a fost daruit de Mitro-
politul Veniamin Costache, dupa cum sa vede din inscriptie, si
-va fi dus laCatedrala din Falticeni; iar cel mai mic, daruit de
lvlitropolitul Sofronie Miclescu, va fi dus la Biserica alba a lui
Stefan cel Mare din Baia. SA speram ins ca ele vor ramanea pe
boo si vor fi ridicate in clopotnita, cu acelasi scripet, spre mai
marea lauda a Domnului!
Din timpul roclnicei mele activitati ca medic al spitalului
de aci, nu pot uith enigmaticul raspuns pe care mi l'a dat un
bolnav. In o zi de sarbhtoare s'a prezentat la Consultatiuni un
mosneag cam de 80 de ani, frumos la infatisare si la imbraca-
minte. Ce ai mosule? De, Domnule, mi i rusine sa-ti spui ea
o za zici: da bine omule, ce mai cauti pe la doftori la vrasta asta,
nu ti destul cat ai trait? Cu toate acestea, bine ai facut mo-
ule de ai venit; ia spune-mi de ce meteahna suferi? Nu nig
doare nimic, domnule, sunt inch', tare ca tunul, dar m nechjeste
din cand in chnd chte o ameteala de-mi vine sa cad jos. Nu-
mai athta mosule? Numa! Acum spune-mi mosule daca
in viata d-tale ai baut rachiu? Pupa un oftat adanc mi-a ras-
puns apasat: am Mut, domnule, si am baut atata rachiu, Inuit
fiV putea mdeina o stamboald, de poplooiu! Nu inteleg, mo-
sule! - Adeca am baut atat de mult rachiu, muck daca el ar
curge pe scocul unei mori ar putea invarti roata atata timp cat
ar trebui pentru ca, sa. sa macine o stamboala de popusoiu ...
Apoi bine, mosule, vrasta si rachiul care l'ai Mut sunt pricinile
41
de tinichea, cu preturi de zece ori mai marl decat acelor luate. Are
rechizitionat dela cutare om 2 cai, cu Cate 200 lei calul, i dupg
cateva luni, dupd ce s'au servit de ei i caii au sldbit, i'au vandut
aceluiasi proprietar cu cate 600 lei, pentru a-i lua din nou dupg
catva timp iardsi cu pretul de 200. .Nu 'Asa s. sa, taie nici o pa-
Are, sub asprd pedeapsd, pentru ca sd aibd ei ce lua. Nu era.
permis ca cineva sd-si fabrice sdpun pentru tTebuintele casei
pentru ca sa. fie silit s cumpere sdpun din peal/Mile evreiesti
cu preturi colosale, etc. Ce sd-ti mai spun? incheie pretinul,
Nemtii au facut tot ceeace mintea omeneasc ii poate inchipui
in mai rdu, si s'au purtat cu Romanii in asa fel incat chiar si
nemtofilii i-au urat, i ura aceasta, a tuturor Romanilor, este-
asa de mare muck eu cred i sunt sigur ca dupd pacea generald
si cand vom scaph definitiv de armata de ocupatie, nu va mai
putea calch pdmantul tdrii romanesti nici un picior de Neamt."
27 Iul./9 Aug 1918._
Retragerea germand pe frontul apusan continua,. Trupele
aliate au trecirt 11'11 Vesle si au ocupat orasul Fismes. Dar ceeace
este mai important in comunicatul din uring este cd retragerea
care era localizatd in ultimele sectoare ale ofensivei germane, sa
intinde acum in zona primei ofensive dela 22 Mart (Montdidier).
Germanii au fost constransi s. pardseasca malul stang al raului
Avre, intre Castel si Menil St. Georges. Francezii au ocupat
Breches si Hagicourt, pdtrunzand pand in marginea vesticd a
padurii Courtemanches. Dat fiind miscarea de retragere in secto-
rul primei ofensive germane, este probabil cal armatele printului
Rupprecht nu sa vor opri pang la linia Hindenburg. Intre Fis-
mes si Reims armata franco-englezd este comandata. de Generalul
Berthelol, marele nostru prieten si care a lasat urme nesterse in
tara noastrd cu ocazia reorganizgrii armatei roman6 si a lupte- ,
chiar in_prima zi, au dat afarg, din case pe toti locuitorii, man i
mici, ocupandu-le soldatii pe toate si jefuindu-le, farg, sg tina.
seamg cg este vreme de iarng, ... In celelalte strade, timp de trei
Ale, soldatil mergeau din cash in cast si luau tot ce le plhcea
Profanat'au bisericile, transformandu-le in locuinte pentru sol-
dati si chiar in grajduri. De asemenea in mai multe case au pus
cai si spre mai mare figtaie de joc au urcat cai chiar in etajul
Prefecturii, iar cand Ii dgdeau jos le asterneau pe scgri saltele
pentru ca sh s poatg scobori. In frumosul licea Hdgldu au pus
cai in primele zile si au ars bgncile, arhiva si mai mult de jumg.-
tate din frumoasa si bogata bibliotecd, intemeiath prin marea si
neadormita stgruintg a mult regretatului director Vasile lorgu-
lescu intr'o viata de om. Este de notat ca. la marginea orasului,
langg faimosul ening, s aflg cazarma regimentului 7 de artilerie,
cu multe, mari si bune grajduri; ei bine, in acelea grajduri n'au
pus nici un cal.
Fatg de popor sg, argtau aspri si despretuitori. Dgcleau or-
dine peste orlirie i neexecutarea promtg alor atrhgea amendg si
inchisoare grea. Pe vr'o trei locuitori de pe la marginea orasului,
ei i-au impuscat din pricing. cg au ggsit cate o puscg de vanat.
Din cand in cand, Nemtii dgdeau ordine ca toti cethtenii dela 15
ani in sus, fgra, nici o deosebire de clash si de pozitie social& sal
sh adune la obor si acolo, dupg ce Ii impgrteau in mai multe gru-
puri, ii trimiteau la diferite munci, mai ales agricole si minti au
contract diferite boale, cari i-au dus in mormant; si asa i-au
chinuit in tot timpul ocupatiei. In vremea iernii au dat ordin ca
fiecare locuitor s. curete zgpada dinaintea casei; doug doamne
vgduve, la cari servitoarele au fgcut aceasta, au fost amendate
Si arestate 1 zi pentru ca n'au mgturat ele trotoarul.
Intrand in oras si plimbandu-te pe stradele principale te
isbeste lipsa aproape totala a firmelor. Firmele vechi hind toate
scrise pe table de fief; ele au fost luate de Germani ca sg. acopere
cu ele diferite magazinuri si bgrhci pe cari le-au construit pentru
trebuintele lor. Tgblitele stradelor fiind mici i unele cam *terse,
ei le-au inlocuit cu altele mai marl de scandurg, pe cari au scris
cu negru numele stradei in randul intaiu, iar dedesupt cuvantul
.strasse. Mate autoritgtile au firme nemtesti, iar la cele romanesti
1i s'a pus si cate una germang.
Viata socialg aproape nu existg, fiecare isi vede de nevoile
lui, luptand din greu pentru asigurarea existentei zilnice. Pe
strade circula numai cei fortati de strictul interes; nimgnui nu-i
mai arde de plimbgri. Toti au inflisarea tnist i ganditoare;
vorbesc rar j incet ca sg nu-i audg. dusmanul, care e pretutin-
denea, i multe cuvinte sunt inlocuite prin oftat si dare din umgr.
Spectacole distractive pentru Romani nu mai sunt; cum insereath
stradele, slab Ruminate, sunt goale
5*
68
dup ar. dreptul de vot egal, general, secret si direct. Safi marilor
partide din Reichstag fac parte din membri sL. Si in viitor nici
un guvern nu va putea sa-si inceapa sau sa-si continue activi-
tatea fr. sa sa bucure de increderea majoritatii Reichstagului.
Raspunderea Cancelarului fata de reprezentanta poporului va.
fi stabilita, i asigurata pe cale lega1. Primul act al noului gu-
ern a fost sa prezinte Reichstagului o lege prin care Constitu-
tia imperiului sa. modifica in senzul ca. pentru hotararea despre
pace si rasboiu e necesara aprobarea reprezentantei poporului.
Garantia pentru durata noului sistem rezida nu numai pe ga-
rantiile legale, ci si in vointa neclintita, a poporului german, care
in marea lui majnritate sprijing aceste reforme i cere energica.
lor continuare. La intrebarea presedintelui: cu eine are de a face
el j guvernele aliate impotriva Germaniei, s raspunde astfel in
mod clar i Fara echivoc prin aceea, ca oferta de pace i de ar-
mistitiu porneste dela un guvern. care, iiber de orice influinta.
fortata, si lipsita de raspundere, e sprijinit de aprobarea majori-
tatii covarsitoare a poporului german."
Manifestul imperial catre popoarele Austriei, invitand pe
toti deputatii din Reichsrath *sal sa constituie in adunari natio-
nale, spre asi formula dorintele natiunii lor, deputatii romni din
parlamentul austriac s'au constituit in Adunare nationala. Im-
preuna cu deputatul socialist Grigorovici sunt 6 deputati. A fost
ales presedinte Iosepescu-Grecti, iar Simionovici ca vicepresedinte
al adurCarii nationale romanesti.
Pe frontul apusan Aliatii nostri ii continua inaintarea.
In Flandra au mai ocupat Bruges, Thielde i Courtray ajun-
gnd la sud-est de Sbuise la frontiera belgo-olandeza, la vest
de Maldegen-Ulsel, la Poakl i Markegem; la nord-rest de Cour-
tray au trecut peste raul Lys si. la slid-est de Courtray au ajuns
la soseaua Courtray-Tournai si de ambele parti de Douai au
urmat la rasarit de linia Orchies-Marchienne.
Pe frontul balcaniC Sarbii au ocupat Zaiciar, din valea Ti-
mocului.
11/21 Oct. 191S.
Raspunsul Statelor-Unite la nota Austro-Ungariei are ur-
matorul cuprins: Domnule! Am onoare a confirm& nota d-v.
din 4 Oct. c. In care faceti Presedintelui o comunicare a guver-
nului i. i r. al Austro-Ungariei. Sunt insarcinat de Presedintele
ca sa va rog s. binevoiti a transmite guvernului i. i r. urmatorul
rgspuns: Presedintele considera de datoria sa, sa comunice gu-
vernului austro-ungar, c. nu sa poate ocupa de propunerea fa-
cuta, fiindca dela mesagiul san dela 8 Ianuarie au intervenit
anumite evenimente de cea mai mare insemnatate, care au
schimbat in mod necesar competinta i responsabilitatea guver-
nului Statelor-Unite. Intre cele 14 conditiuni formulate atunci
de Presedinte era si urmatoarea: Popoarelor Austriei i Unga-
85
au nimicit orice urm5. de industrie. Cea mai mare parte din ma-
sini, in buna stare, le-au expediat in Germania, Austro-TJnga-
ria, Bulgaria si Turcia. Mai mult de 1,000.000 tone de instru-
mente agricole au fost luate i peste 5.000.000 chilograme de Yana
au fost exportate. Afara. de toate acestea trebuie s. punem la so-
coteala si cantitatile enorme de articole alimentare expediate de
cdtre fiecare soldat la familia lui in ldite de chte 5 chilograme,
ei aceasta in fiecare saptarnana odath, in tot timpul ocupatiei.
Apoi trebuie sg, mai adaugam la acestea i cantittile de hranA,
tot asa de enorme, consumate de armata de ocupatie, care traia,
din belsug si facnd mult risip, pana la o adevOrata bataie
de joc.
8121 Nov. 1918.
Ziva sfintilor voevozi Mihail, -Gavril si Rafail a fost o zi
frumoas pentru noi Buzoienii. La ora 2 p. rn., armata romand,
reprezentat prin Brigada 9 de Infanterie, cornandatO de vredni-
cul colonel Lascar Caraca,5, care poartO pe bratul clrept dublul
semn al rhnirii pe chrnpul de rgsboiu, iar pe pept mai multe
decoratii cu spade, s'a facu'A intrarea triumfal in oras. Trupele
au fost primite la garb., i salutate de catre autoriati. Dela garb.,
cu muzica, in frunte si intovOrhsite de un mare numdr de ce-
tOteni, soldatii au mers la Primarie, trecnd pe sub un splendid
arc de triumf, impodobit cu steaguri, flori si verdeata, iar in
rnijloc avand desemnath, o harta a Romaniei Mari, cu un soldat
de sentinelO, care prin trompefa anuntg infptuirea ei. La Pri-
marie s'a oficiat mai inthiu un Te-Deum, intru amintirea mare-
lui Voevod Mihalu Viteaznl, al carui cap cOzuse in Cmpia Tur-
zii, de unde a strOlucit in cursul veacurilor ideia de mamtuire a
neamului si acOrui zi onomastica sa. serbeazA astzi. Apoi s'au
rostit mai multe discursuri pline de entuziasm si inaltare sufle-
teased, dup g. care trupele au defilat prin fata publicului azistent
in urale nesfarsite.
La ora 8 seara, Prim Aria a dat un banchet de 75 tachmuri.
Masa a fost prezidatO de noul prefect al judetului, d. Mihail Ha-
ralamb, avnd la dreapta pe colonelul Caracas, comandantuI
brigizii, iar la stanga pe primarul orasului, d. Cons!. Filoti. Mu-
zica militarg j un taraf de lautari au inveselit azistenta. Seria
toastelor a inceput'o Prefectul in onoarea Maiestatilor Lor Re-
gele i Regina, apoi a vorbit directorul liceului, d. Nazarie, si
alti vr'o dou zeci de cetAteni. Intre acestia a fost si scriitorul
acestor insemnari, care a rostit cu glas tare urmatorul toast:
Domnilor. Acum cincizeci de ani, bardul national Dimitrie Bo-
lintineanu, intr'o inspiratie profeticg a zis cg: Viitor de aur Ro-
mania are i prevdd prin secoli a ei indllare! N'a trecut mai mult
de o jumgtate de secol si viitorul de aur al Romaniei s'a arOtat,
caci astgzi s infaptueste Romania Mare. Aceasta infaptuire sA
datoreste armatei romane, acOrei intrare triumfala in orasul Bu-
,
108
Tache Ionescu.
"V ecinica. Noi irnprumutam frumoasele si dreptele cuvinte ale
deputatului roman Vaida Voevod, care in parlamentul opreso-
rilor din Budapesta a declarat ca dela crestinism cel mai impor-
tant eveniment este mesagiul Pre5edintelui Wilson. Natiunea ro-
manr unita intr'un Stat in intregime democratic si infintat pe
dreptatea pentru toti, rectum& onoarea sa intretie totdeauna re-
latiuni de cea mai sincera pretinie cu marea democratie a lumei
noi."
s*
116
12/25 Nov.191S
Monitorul Oficial cu data de 8 Nov. st. v. public& doug de
crete de mare important& Primul declard disolvat parlamentul
actual si convoaca o Constituanta pe baza votului universal. La
alegerile acestea va particip& i Basarabia. Al doilea decret de-
clard anulate toate lucrarile fostului parlament.
Legea de expropriera, de improprietarire $i legea electoral&
b a vor promulga, imediat dup& disolvare pe calea legilor-decrete.
Aceste legi-decrete desavarsesc principiile introduse in Consti-
tutie cle Constituanta din 1917. Noile alegeri s. vor face pe baza
votului universal la inceputul lunei Ianuarie 1919, asa c. Corpu-
rile legiuitoare sa se poata deschide la 24 Ianuarie, in ziva Uni-
rii Principatelor, care t a deveni astfel marea zi a Unirii tuturor
Rowouilor.
Un grup de 28 soldati alsacieni-loreni din armata germand,
idapostiti in Spitalul Brancovenesc din Bucure$ti, au adresat
d-lui Greceanu, directorul asezamantului, urmhtoarea bcrisoare:
Ziva de 11 Noemvrie 1918 a fost o zi de triumf pentru Romania;
ea a marcat evacuarea precipitata a Capitalei de catre trupele
germane cari, de doi ani o coplesisera sub povara legilor lor. A
fost o zi de bucurie nu numai pentru Romania, ci i pentru Al-
sacia-Lorena, care, tot la acea data, a fost ocupata de glorioasele
inmate franceze, liberand'o astfel de suferintele indurate timp
de 48 de ani, din call. ulthnii 4 si jum&tate adevarata munch' sil-
nic& Astzi, duph atatea suferinte, recucerind impreun liber-
tatea, simtim aceeas dragoste. SA ne intindem deci o man& fra-
t -Ise& i sti strigAin la olalt: Trdieasca Franta! Traieasca Roma-
ma! Traieasca Alsacia-Lorena! i acest strigat esit dintr'o sin-
g lira inima rasuna puternic in sufletul fratilor no$tri din Ro-
mania, Paris, Mulhouse, Strasburg si Metz".
13/26 Nov. 1918.
Zmrele publica cele cloud discursuri pe cari le-au rostit la
deschiderea Camerii franceze, in sedinta dela 5 Septemvrie a. c.,
domnii Paul Deschauel, presedintele Camerii, $i George Clemen-
eau, presedintele consiliului de ministri, cari vor ramanea isto-
rice 5i cred ca, fac o plAcere cetrtorilor mei reproducandu-le aci.
Discursul d-lui Deschanel este acesta: Raspund irezistibilului
aant al inimilor noastre, adresand omagiul admiratiei, dragostei
ci recuno$tintii noastre nemarginite armatelor noastre; sefilor,
cari prin dibacia, si puterea combinatiilor lor; soldatilor, cari
Erin minuni de eroism $i impingand pan& la limitele extreme spi-
ritul de jertf au invins armatele germane, inaltand Franta mai
presus de ea insasi si salviind cinstea familiei omenesti. Gandu-
rile noastre fratesti s. indreapta in acelasi timp spre gloriosii
no$tri Aliati, ale caror victorii vor ramnea in fata veacurilor
atrimoniul comun al universului civilizat si a caror bretinie ne-
\ a fi tot -isa de scumpa in thnp de pace ea $i in rasboiu. Popoa
117
4,h:A
Marealul Ptain.
spre acei acdror jertfd ne-a adus Victoria) Trimit un salut de
dragoste intristatd, fratilor, mamelor, vdduvelor si orfanilor
Frantei, care i$i sterg lacrimile o clip& in zilele acestea de bucurie
nationald, ca sa, aplaude triumful armatelor noastre. MA inchin
inaintea drapelelor voastre mdrete!" lncheiu aceastd zi, inchinatd.
dulcei Frante, inregistrnd $i manife6tatiuni1e patriotice din Par-
lamentul francez cu ocazia cetirii conditiunilor armistitiului.
Dupd cetirea acestor conditiuni, d. Clemenceau a zis: Gaut in
zadar ce asi putea adhugh intr'un astfel de moment, dupd acea-
119
-,.
D. In lin Manin.
sa ne spunem dar cuvantul i in aceasta privinta, cerand ca in
legaturile maxi internationale sa nu domneascil rigiditatea unei
Suveranitati, ci sit sit aplice fratietatea universal& iar printr'un
juriu international sit sit impedece in viitor ciocnirile cu arme.
Salutam pe Bucovineni, cari au suferit acelasi jug i s'au unit
cu Romania."
In fine socialistul roma.n. Iosif Jumanca a rostit un interesant
discurs. Acest simpatic socialist, mic de statura, cu fruntea, larga
si parul peptilnat in sus, cu un aer de moderatie, tipograf de
meserie i vorbitor distins a impresionat adane publicul prin de-
claratiunile sale: Sufletele noastre de Romani ne-au trimis aci
pe noi socialitii. romani, ca sit spunem Muni intregi, cit noi vrem
unirea cu patria mama, cit noi socialistii romani nu zicem
cd acolo 'Uncle ti este bine este Patna, ci zicem cit acolo nude
143
este Patria sd-fi fie bine, ch, noi socialistii romni vrem ca in
Romania Mare, in mod cinstit s luptarn pentru nivelarea aspen--
-tittilor pentru ridicarea nivelului cultural si material al mun-
-citorilor."
In timpul srin mijlocul discursurilor, urarile de Tritiasca
I-Anastia Romanh, Traiasch Franta, Anglia, Italia si America nu
mai conteneau. Apbstolul Wilson a fost preamarit. $i in timpul
..acesta pe platoul cel mare de langit cetate, peste 100,000 de
oameni ascultau cuvantitrile tribunilor poporului. In diferite parti
<erau ridicate tribune si de pe ele episcopul Miron Cristea al Ca-
ransebesului i episcopul lu liu Hossu al Gherlii, precum si neo-
-bositul luptiltor Aurel Vlad i altii, anuntau poporului ca marele
..ct al Unirii s'a pecetluit pentru vecii vecilor. Bucuria multimii
_nu avea margini. Urarile din salii sft repetau pe platou, indreptan-
du-sh spre cer
Hothririle Adunarii Nationale s'au telegrafiat M. S. Regelui
nostru astfel: Chtre M. S. Regele Ferdinand I. Adunarea Natio-
nalI a Romanilor din Ardeal, Banat si Tara Ungureasca, tinuth Ia
_Alba-Iulia, glorioasa cetate a lui Mihaiu Viteazul, a decretat intr'un
<elan de entuziasm fhra, margini, cu unanimitte, unirea teritoriilor
sale cu Regatul Romaniei. Vestindu-V5, hotttrirea aceasta care
Incoroneaza, aspiratiile de veacuri ale neamului romanese, rugAM
pe Maiestatea Voastrh sh primiti omagiile ce venim a Vi le exprimh
"-tcu profunda supunere. Traleasch M. S. Ferdinand, Regele Roma-
niei! Trhieasch M. S. Regina Maria! Traieasch Augusta lor Fa-
mine! Traleasch Romania Mare!"
Femene romane de acolo an telegtafiat bunei noastre Suve-
sane aceste cuvinte: Prezintitm omagiile si admiratia M. S. Re-,
ginei Maria, Doamna tuutror Romnilor."
M. S. Regele a adresat Adunhrii Nationale din Alba-Iulia
urmittorul mesagiu: Vestea fericith, care Mi-sh comunich din
-vechea cetate a lui Mihaiu Viteazul, inaltul fapt al Unirli cu
-vechiul regat al Romaniei, umple inima Mea de o bucurie indes-
qtriptibila. Multumesc Atotputernicului ch mi-a fost dat cu vitejia
.soldatilor mei.a contribui la acest mare act si de a teal alaturi cu
poporul Meu aceste momente sublime. Cum am suportat cu voi
-suferintele i durerile imparthsese cu voi bucuria care acum e a
tuturor Romanilor. Tralasch Romania Mare si indivizibilft!"
La sfarsitul sedintei s'a ales o comisiune compusit din epis-
-copii Miron Cristea i Iuliu Hosu, Dr. $tefan C. Pop, Vasile
si Dr. Alex. Vaidi-Voevod, care va. merge la Bucuresti ca sit
prezinte M. S. Regelui rezolutiunea votath pentru Unirea tuturor
-Romanilor din Ardeal i phrtile ungurene cu Patria-mamh.
Astfel s'au petrecut lucrurile in vechea i sfanta cetate Alba-
Iulia, care acum 300 de ani s'a deschis portile ca sh prirneasch pe
anhaiu Viteazul, cel dintaiu fitptuitor al intregirii nearnului roma:
mese. Visul trait o cliph de eroul dela Turda, ia astazi fiinta i
sceptrul Regelui Ferdinand, sub care sh mandrese astAzi pe langa
-vechile thri romanesti si Basarabia si Bucovina, Ii intincle bine-
144
.vine Ardealul. Astazi So lii fratilor nostri, din fosta Tara ungu-
reasca, vor sosi in Capita la, pentru a aduce la cunostinta M. S.
Regelui i poporului Roman, cuvantul hotaritor dela Alba-Iulia.
In curand vom auzi ceeace nimic i nimeni nu mai poate
schimbh: hotararea poporului, porunca lui Dumnezeu. S. eslin
cu totii inaintea fratilor nostri. Sh-i acoperim cu flori, ea-i incun-
juram cu dragostea fratelui care isi regaseste fratele dupg o
lung i dureroasa despartire."
Asara la ora 5 a sosit in Capita la Delegatia Marelui Consiliu
National din Alba-Iulia, dupg un drum de cinci zile, venind dela
Sibiiu. Un public numeros astepta sosirea iubitilor delegati, cari
aduceau cu ei euvantul mangaetor al Unirii tuturor Romani lor
sub un singur sceptru. Dintre persoanele oficiale au fost de fatti
d-nii ministri: Ion I. C. BrAtianu, M. Ferechide, I. G. Duca,
Anghel Saligni, Oscar Chiriacescu, apoi d-nii: Vintila BrAtianu,
G. Corbescu, general Prezan, loctiitorul de primar lIglaceanu,
etc. Pe peron s aflau i toti ofiterii unui batalion din Regimentul
Avram Iancu", in frunte cu comandantul regimentului colonel
l3ordea, o delegatie a coloniei sasesti din Bucuresti, etc.
Trenul era adus de o locomotivg ungureasca, condusg de un
mecanic roman din Sibilu. Steaguri tricolore i cetine de brad
impodobeau locomotiva si vagoanele. La intrarea trenului in
garA un formidabil ura isbucneste din pepturile celor prezenti.
Ovatiunile devin din ce in ce mai calde si tin cateva minute pang
in momentul cand s. scoboarg din tren: episcopul Caransebesului
Dr. Miron Cristea, episcopul din Gherla Dr. Iu lia Hosu, apoi
domnli Dr. Alex. Vaida-Voevod i Vasile Goldi$, vajnicii luptatori
ai Romanilor ardeleni in parlamentul unguresc, Dr. Caius Bre-
diceana, secretar general la externe si Mihail Popovici, delegat
pe langa guvernul din Bucuresti.
Ochii tuturor celor prezenti la acest moment istoric sunt
plini de lacrimi. Loctiitorul de primar, d. HAlAceanu, intamping
delegatia cu urmatoarele cuvinte: Fratilor, zilele marl ale Nea-
mului incep sA implinesca. Tara Roma-I-leased. liberg, ajunsg.
la o stare de inflorire care-i adusese multe dusmgnii, n'a pre-
getat s. puie in cumpgnA tot ce s. cladise pang atunci, pentru
realizarea visului nostru al tuturor, Unirea Neamului Romanesc
de pretutindeni .Noug ne-a fost dat sa indeplinim cu multe jertfe .
si en multe suferinte, sti dela noi si dela voi, aceasta datorie.
Cetatea Bucuresti, martirg a cruzimei unui vrAjmas neiertgtor,
isi vede azi rasplatite toate suferintele. Alaturi de imensa fericire.
a libergrii Tarii ea, aude, cum strAbat din departare spre dansa,
apelurile fratesti ale Neamului raslAtit. Orasul Bucuresti salutg
cu dragoste adanca pe fratii iubiti, care aduc Regelui nostru cu-
vantul de dragoste si de unire de peste Carpati. El vg zice din
toata inima: Fiti bineveniti i binecuvantati!"
Episcopul Miron raspunde astfel: Frati Romani! Am venit-
adesea pe la d-voastre. De multe ori am calcat pe acest pgmant
_158
r:
r.
1.=
cr" di
qg
Noe ,+" it
khoi
-N ONO
Kx,
o?
ce la toate ggrile din tara Barsei Ii s'au fgcut cele mai calde ova-
tiuni de populatiunea romaneascg, imbracata in haine de sgrbg-
toare, la Brasov a fost intampinat de zeci de mii de Romani si
un impozant olaiu de cglgreti din toatg tam Barsei, intre cari
s'au distins costumele bogate si pitoresti ale Junilor din Scheiu.
Protopopul, Dr. Saftu, incunjurat fiind de notabilithtile fomane,
intr'o calduroasg, vorbire in limba francezg. a exprimat bucuria
pe care o simt raffle de Romani din acel judet de a vedea in mij-
locul lor pe nobila Franca, reprezentatg prin viteazul organizator
al armatei romane. Generalul a raispuna astfel: Sunt foarte
miscat de cuvintele de dragoste ce mi le adresati. Am cutreerat
toate tinuturile romanesti din Banat pang aci $1. vg asigur
sufletul romanesc vibreazg pretutindeni la aceeasi. ingltime ca
si sufletul francez. Dacg am ajuns azi aurOra zilelor de libertate.
si de fericire, avem sg multumim in aceeasi masurg si armatei
romane. Eu, care am vgzut nobilul ei curaj la Oituz, Mgrgsti si
Mgrasesti, vg. asigur cg soldatii romani, cari au sangerat acolo,
au creat Romania Mare." Dupg ce generalul a trecut in re-
vista compania de soldati, care fgcea onorurile, si multimea de
cglgreti imbrgcati in costume nationale, in fruntea cortegiului,
scgldat in flori si in razele irkviorgtoare ale soarelui, a -trecut prin
arcurile de triumf in spre Biserica Sf. Nicolae din Scheiu, unde
pgrintele Saftu a recitat o adanc simtitg, ruggciune de multumitg
pentru victoria Aliatilor, i apoi a exprimat bucuria ce o simt
Romanii din comitatul Brasovului, vgzand in mijlocul lor pe
viteazul reprezentant al Frantei. Generalul emotionat a rgspuns:
Pretinia care este intre natiunea francezg si natiunea romang
e o pretinie cu leggturi vechi si puternice. Cand zicem: Traiasca
Franta! intelegem si Traiascd Romania Mare! Dati-mi voe sg.
citez in acest sfant locas cateva cuvinte din Marsiliezg: Drapelur
tiraniei era ridicat incontra noastrg, astgzi este la pgmant." Ziva
de glorie a sosit, idealul nostru este implinit. Aceastg Implinire
este pentru veacuri nesfarsite. Anul 1919, care incepe acum, e
unrinceput de inviere, libertate si independentg pentru Romani.'
Urale puternice au acoperit aceste cuvinte i miile de Romani au
cantat De?teaptd-te Romane.
In sala festivg a liceului romanesc, frumos impodobitg cu
covoare nationale, generalul a fost primit cu un potop de flori, iar
pepturile oaspetilor au fost decorate cu cununite de iederg si
brgdet, legate cu panglici nationale. Vestitul cor al lui Dima a
intonat Marsilieza, primitg. cu nesfarsite ovatii. Profesorul Ion
Pricu, intr'o cuvantare avantatg, in limba francezg a salutat pe
ilustrul oaspe in numele institutiunilor culturale ale Romanilor
din Tara Barsei. Iar doamna Constanta C. Popovici in cuvinte
emotionante multumeste in numele femeilor romane natiunii fran-
ceze pentru jertfele ce le-a adus pentru cucerirea libertgtii noas-
tre. Generalul a dat un rgspuns care a stors lacrimi de mandrie
din ochii asculigtorilor: Sunt constiu de tot ce vgd si tot ce stiu
187-
vhzut implinit ... 0 prixim cii teama care pare ch inoteste fe-
ricirile prea mari, fericirile care cople5esc ... Si e a noastrh,
Dr. V. Bianu. Fazboiul Romftniei Mari. 13
194
toata, toat! , Si sk-ti mai spun oare cat te-am asociat la vese-
lia ce am simtit, i c. inaintea multumirii noastre ne-am Wanda
la bucuria d-tale de ardelean, gene Bianu, care a-i stiut, pe cand.
eram inck de o schioapa, sa-mi faci atat de dragi prin d-ta pe
fratii nostri indepkrtati? si cu prinosul recunostintii mele
pentru farmecul anilor crescuti in alintarea i afectiunea-ti pk-
rinteasca, cu iubirea noastra a amanclurora, iti zicem: S
traiesti! SA-ti deie Dumnezeu ani multi, multi, ca s vezi ajunsk
la inflorirea ei deplink Romania noastra nouk. Sk-ti deie, Dom-
nul, sanktate i voie bunk, s-ti dea tot binele pe care ti-1 dorim
din suflet, iar Anul nou, anul care incepe cu un asa maret rk-
sarit de soare sa-ti aduca numai caldura si lumina ..."
5/18 Ian. 1919.
Astazi a avut loc sedinta solemnk de deschidere a Conferintei
Peicii in Palatul ministerului de externe din Paris. Presedintele
Republicii franceze, d. Poincar, a pronuntat un elocvent discurs,
expunand ideile i principiile pentru cari au luptat Aliatii si pe
baza ckrora s. va face pacea. D. Poincar a adresat delegatilor
tarilor aliate urmktoarele cuvinte: Ceea ce v. da astazi dreptul
de a fixa o pace dreapt este faptul csa, nici unul din popoarele
pe cari le reprezentati nu s'a abatut din calea dreptatii. Lumea
intreaga poate avea incredere in domniile voastre, pentruck nu
sunteti, din aceia cari veodata au violat drepturile omenirii. Nu
e nevoie de a mai aduce informatiuni exceptionale pentru a sta-
bill origina acestui rasboiu, destul de cunoscute i deplin dovedite
de arhivele imperiale: pofta de a cuceri Europa si de a stkpani
mai apoi intreg globul. Imperiile centrale, strans legate prin-
tr'o complicitate secreta, au inventat pretextele cele mai odioase
spre a putea trece paste corpul Serbiei, faindu-si un drum spre
Orient. In acelasi timp au indepkrtat angajamentele cele mai so-
lemne pentru a putea trece peste corpul Belgiei ti asi croi drumul
spre inima Frantei. Aceste sunt cele doua crime de neuitat cari
au deschis drumul rksboiului." D. Poincar arat c toate na-
tiunile aliate s'au aruncat succesiv in niijlocul popoarelor comba-
tante, pentru a veni In ajutorul drepfatii amenintate ,si ck in in-
sasi aceastk dreptate vor gsi cu tatii bazele pe cari vor clkdi pa-
cea de acum. Dreptate in problemele teritoriale, dreptate in pro-
blemele economice". Presedintele enumerk apoi principalele obiec-
te ale acestei paci de dreptate: pedepsirea vinovatilor, siguranta
contra unei noui agresiuni, mijloace de traiu Statelar noui. El
anunta apoi Liga Natiunilor, care formath din popoarele victo-
rioase, va fi o garantie de pace, nici de cum o armata, de fasbu-
nare sau de dominatie.
Duphce d. Poincar a cetit discursul sau, ascultat in picioa-
re de toti delegatii puterilor aliate, s'a retras, iar d. 'Wilson a pro-
pus Conferintei s. aleag de presedinte definitiv pe d. Clemen-
ceau: ,.Franta, zice d. Wilson, si Parisul ar merita, prin sine in-
195
re! Trei zile deardndul s'a jucat in piata cea mare si frumoasa.
a Blajului, in fata sfintei Manastiri, hora Unirii cu Armata Ro-
mnd, care s'a oprit in treacat pe la noi si in toate senile s. fd-
ceau petreceri cu dant la Otelul cel mare; nimeni n'a mai stint ce
este soninul trei zile si trei nopti. Toate casele erau impodubite cu
steaguri nationale. Pe turnurile Mandstirii i astazi le bate van-
tul cu fald." Apoi octogenarul meu unchiu, tot din Blaj, ca-
nonicul prepozit Simion Pop Matein, nu stie cum sd. multu-
meascd. Provedintii c. l'a invrednicit sd. ajungd pe al 86-lea an al
vietii t a sa, poat repeth plin de fericire cuvintele cuviosului s'au
patron: Acum slobozeste Doamne pe robul tau c. ochii mei vd-
zura mantuirea neamului meu!"
2/15 Febr. 1919.
Cu, ocaziunea expunerii d-lui Ion I. C. Brdtianu, fdcutd in
fata Conferintei de Pace, a drepturilor Romaniei, marele ziar
francez Le Temps, a publicat un prim-articol, din care cred inte-
resant a reproduce urnadtoarele parti, din can s poate vedea
rolul nostru in Orient: Saturatd de teritorii, ocupatd, de munca
consoliddrii interne, Romania Mare ya putea fi in lumea de
maine un element stabilizator. Ea va putea sa fie, ca sal zicem
asa, puterea occidentald, a Orientului. Bulgarii s von plange, caci
prezenta unui vecin asa de putertic Ii va impedeca probabil sa
mai deslantuiasca rasboiul pentru a patina card. Si aci este un
motiv mai mull pentru ca natiunile arhice ale pd0ii s doreasca
marirea Statului roman. Franta care are atatea motive sd iu-
beascd Romania, nu ea va abtine de a formula dorinta asta." Mai
departe ziarul Le Temps vorbeste despre menirea tarn noastre
ca un ultim zagaz in contra turburarilor anarhice din partea de
rasarit a Europei. Dacd vrem ca Romania de maine sa contri-
buie in mod eficate la mentinerea ordinei,internationale, trebuie
s'o facem destul de puternicd pentru ca ea s nu mai aibd a sd.
teme de un asemenea pericol (al atacului pe doud fronturi). Nu
va fi nici odata prea armat aceasta sentineld a p&cii." Prin acea-
sta s. desempeaza rolul Romaniei Mari ca.una din %rile menite
sa starpeascd dezordinea i sal fie un zid de apdrare a civiliza-
tiei apusene fata de curentele contrarie venite din Rasdrit.
9/22 Febr. 1919._
In dimineata zilei de 7/20 Febr. a. c., pe la ora 9, in momen-
tul in care d. Georges Clemenceau, primuI ministru al Frantei,
trecea in automobil, in coltul strazii Franclin, un individ a tras
doud focuri de revolver asupra lui, ranindu-l. D. Clemenceau,
foarte linitit, s'a j.'ntors acasa spunand celor din jurul sau cd.
nu-i nimic." Agentii politiei s'au aruncat asupra necunoscutu-
lui, care incercase sd. scape. Trecatorii sdrira in ajutorul lor si
puserd maim pe criminal, care a spus c. sa numeste Cottin. Bu-
letinul medical publicat arata ed. d. Clemenceau a fost atins in
20a.
asupra ranitilor sad, chiar asupra celor mai gravi rniti, chiar
asupra muribunzilor, de ate ori trecea printre lungile rnduri
de paturi. Toti o recuno$teau la moment $i tresaturile lor cris-
pate sd inseninau. $i ea discutd chestiunea din punct de valere
medical. Intr'un cuvnt, aceastd seducdtoare e un om, care $tie
c totul nu e sd p1ci, dar c trebue s. i convingi. Ea pune in
acest scop o pasiune arzdtoare, convingdtoare, care nu exclude
nici logica, nici calculul, i e un spectacol totodata curios $i
mi$cdtor de a vedea, pe aceastd luptatoare la care renaste, cu
mai multi nervi si. cu mai multd flachra.", geniul patrunzator $i
subit al unchiului ei, Eduard. VII".
Inconjurata de reprezentantii marilor cotidiane pariziene.
Regina noastrd, in cuvinte de aur a vOrbit fiecdrui in parte,
atacncl diverse probleme, cari, la olaltd, apartin unei $i ace-
leea$i mari cauze: cauzei noastre nationale. Evocdnd cele -mai
cumplite momente din timpul rdsboiului, Suverana Romniei in
convorpirea acordatd ziarului L'Oeuvre" a spus narand cal-
varul neamului: $i amenititdri din toate partile. Unde s mer-
gem? Nu pot sd te iau in Rusia, imi spunea Regele, cu
copiii thi, pentru c veil fi uci$i!" Sau urmatharea mdrturisire
fAcutd ziarului Petit Parisien": Aui s'a crezut ca. la noi ar fi
revolutie! dar n'am avut nici un fel de revolutie. A fost o simpld
grevd!" $i apoi ziarului L'Intransigent: Cuvntrile d-lui Cle-
menceau and le cetesc cred c le-am facut eu!" In cuvinte de
aur Regina Maria a fa:cut s. vibreze la Paris aspiratiunile le-
gitime ale neamului romnesc intregit. Impresia pe care M. S.
a liisat'o asupra ziaristilor a fost din gele mai puternice. Unii
din ei, mai entuziasti, e$eau in culoarele localului exprimn-
du-si admiratia astfel: Asta nu e o regind, e un om de stat,
un militar. ..." In adevdr M. S. in cursul convorbirilor pO cari
le-a avut cu ziari$tii, a dovedit pricepere $i cuno$tintd in toate
chestiile mari ale zilei. Nota simpld i intimd a convorbirii,
ironia aldturi de verva caldd in momentul evocdrii clipelor de
ultimd rezistentd, toate au uimit pe specialitii scrisuhti din lu-
mea intreagg. Regina a exprimat dorinta de a vizith pe d. Cle-
menceau: Voiu vorbi cu el pe fatd, a$a cum obicinue$te. De alt-
fel acela$i caracter il am i Eu". Ziari$tii au rds. Erau printre
ei nume mari, stdphni temuti ai presei pariziene $i mondiale.
In ziva de 22 Febr./7 Mart., dimineata la ora 11, buna
noastrd Regind s'a dus la ministerul de rdsboiu ca sa. facd o
vizitd d-lui Cleinenceau. In curtea ministerului, o companie a
regimentului 11 de infanterie, a dat onorurile militare, iar mu-.
zica gdrzii republicane a cntat imnul regal roman. Regina a
fost intAmpinatd pe peronul ministerului de generalul Mordarg.
$eful cabinetului militar al pre$edintelui de consiliu. Dupd ce a
conferit cu d. Clemenceau, Regina a fost condusd pang la trd-
surd de primul ministru, plecnd salutata. de aclamatiunile unui
public numeros.
211.
oras de trei ori sfintit. Intaia oara pirn cucerirea de Care vitea-
z 1 N oevod Mihaiu, apoi prin suferintele eroilor ce s'au jertfit
-aci iata si a treia oar. prin declararea de alipire a poporului
roman din Ardeal, Banat si Ungaria. Dupa primire Printul a
vizitat cetatea si a inspectat trupele nou formate. Apoi s'a con-
tinuat drumul spre mica noastra Roma.
In Blaj primirea a fost deosebit de calduroasa. La intrarea
in oras Printul a trecut prin o poarta triumfala. La intrarea
in Manastire intreg clerul asteptit imbracat in odajdii, in frunte
cu Episcopul Orazii Mari, Dr. Dumitru Rada, care a urat bun
sosit inaltului oaspe. In cul antarea sa, episcopul a aratat im-
portanta oraselului dela impreunarea celor doug Tarnave, atat
din punct de vedere cultural cat si din punct de vedere national.
Te-Deumul oficiat pe urma a dat ocazie numeroasei paturi de
_intelectuali sa sa prezinte in corpore spre a cere revarsarea ha-
rului Dumnezeiesc asupra Mostenitorului Tronului. Dupa ser-
_barea din biserick A. S. R. a prima defilarea institutiunilor cul-
turale, reuniunilor i comunelor invecinate, cari au venit sa-si
depung omagiile. Condus de episcopul Radu si de vicariul Dr.
Vasde Svciu, a vizitat asezamintele culturale ale Blajului: li-
ceul, internatul de baeti, seminarul, scoala de fete. Sara ii s'a
oferit un banchet in Palatul Mitropolitan; a toastat episcopul
Radu in onoarea Printului, evocand amintirea vremurilor
-cand intre aceleasi ziduri ale Castelului din Blaj, principele
_Ardealului APali urnilise pe un vrednic Mitropolit din Balgrad.
(Alba-Iulia). Cum s'a schimbat vremurile! S'au dus cei de un
cuget cu ei i astazi noua, ni s'a facut cea mai deplina dreptate.
Child in acelas locas al Mitropolitului din Blaj ne este dat a&
adapostim pe cel d'intai Principe Mostenitor al Romaniei intre-
gite. Mitropolia noastrk zice episcopul, va aduce cele mai su-
puse omagii rugand. pe bunul Durnnezeu s. va aduca din nou
in mijlocul nostru i bucuria ne va fi deplina." A. S. R. raspun-
Mild a spus urmatoarele: La cuvintele atat de calde i atat de
emotionante ce mi le-ati rostit in fata Catedralei, mi-am simtit
sufletul asa de impresionat, incat n'asi fi putut da nici un rks-
puns. Am intrat in sfantul Altar pentru a multurni lui Dum-
nezeu ca ne-a harazit aceasta frumoasa zi. Stiu c episcopii al
,caror chip il vad aci, toti au fost luptatori aprigi si strejeri ai
neamului nostru; ei au castigat Blajului dreptul sa ramang in
Ned cel mai sfant i cel mai inalt focar de cultura al Romaniei
intregite. Inchin paharul in amintirea falnicilor lupttori din
trecut i pentru inflorirea celor de azi si celor de mane." In
ziva urmatoare A. S. R. a plecat; studentimea din Blaj si intreg
publicul romanesc i-a facut i astadata cordon clealungul strg-
zilor. Printul a chstigat pe dea'ntregul dragostea Blajenilor, 18-
-sand in inimile tuturor cea mai frumoasa amintire.
Drumul liana la Orastie a fost o adevarata. sarbatoare.
'Toate satele prin cari a trecut.i-a facut inaltului oaspe cea mai
231
totii sg. vor gandi la fratii lor din vechiul Regat, i astfel pe tot
parnantul romanesc s vor intinde, sa vor incruci$a i s vor
topi toate acestea ganduri intr'o mare panzal nevalzutal i sufletul
romanesc va simti unitatea sa nemuritoare, acea unitate pe
care veacuri de despartire i de apasare n'au fost in stare s'o
sdrobeasca, $i care unitate, astazi pentru intaia oar'a, va simti
bucuria triumfala de a fi 1iber. Neamul romanesc sarbatore-
$te astazi adevarata Inviere prin libertate, dreptate $i reforme
mantuitoare, privind cu incredere viitorul, mandru de chema-
rea sa istorica $i cu credinta tare cal va -reusi prin propriile lui
puteri $1. insusiri sa raspunda cu vrednicie menirei sale ea po-
por de ordine, cultural si civilizatie.
21 April 1919
Astazi, a 2-a zi de Pasti, la ora 10 a. m. Augusta noastral
Suverank Regina Maria, stralucita aparatoare a dreptului no-
stru in Apus, s'a intors la Bucure$ti biruitoare. Lume multal a
esit intru intampinarea ei, facandu-i ovatiuni cu un entuziasm
indescriptibil.
22 April 1919.
Cu ocazia acestor sfinte sarbatori, d. Maniu, pre$eclintele
Consiliului Dirigent din Ardeal, a trimis M. S. Regelui o tele-
grama de felicitare la care Suveranul a raspuns astfel: Din
adancul sufletului v. zic: adevdrat c'a inviat! Multumindu-va.
pentru urarile de sfintele sarbatori ce-mi aduceti cu atata cal-
durk sunt fericit c. trupele mele au putut aduce prin inaintarea
lor ca cel mai frumos dar de Pa$ti linite i ordine in multe
sate atat de greu incercate. Fiul meu s'a intors din Ardeal cu
amintiri neuitate. Din partea Mea Tultumesc din inima tuturor
pentru frumoasa i calduroasa primire ce Ii s'a facut. A fost
foarte multumit de frumoasa tinuta a regimentelor nou formate,
care prin conlucrare cu vechile regimente din regat, vor fauri
un inel de otel in lantul Unirii. V urez la toti sarbatori fe-
ricitel"
Comandantul trupelor din Transilvania a adresat soldatilor
urmatorul ordin de zi: Osta4i ai armatei din Ardeal! Luand
pilda crestineascal dela Domnul Isus Christos, astazi, voi v. su-
puneti cu seninatate la jertfe pentru fratii vostri, pentru drep-
tatea cauzei Neamului nostru. Pupa cum Mantuitorul, dupal
toate suferintele la care a fost supus, a inviat mai maret $i in-
vatatura sa inteleapta traieste si va trai veacuri inck tot astfel
greutatile prin care treceti voi astazi vor spori faima neamului
de Roman, iar strangerea intregii suflari romanesti inteun sin-
gur manunchiu i linistea ce o dati fratilor no$tri asupriti de
pe pamantul sfant al Ardealului, va va atrage binecuvantarea
lui Dumnezeu si a urmasilor copiilor vo$tri. Osta$i ai armatei
din Ardeal! Profit de prilejul sfintei sarbatori a Invierii Man-
Dr. V. Bum. RIsboLul Racaiiilei Kari. 16
242
S Main 1919.,
M. S. Regele a trimis Presedintelui Republicii franceze ur-
matoarea telegram: La intoarcerea in Bucure$ti, Regina Mi-a
impartg$it primirea care ii s'a facut de d-voastr, de guvernul
francez $i de populatia pariziang. Ea a rgmas foarte viu atinsg_
$i Mi-a spus cat a fost de aclanc impresionath, de acest specta-
col admirabil al Frantei victorioase. Dupg ce a vizitat regiunile
devastate in mod atat de barbar de inimicul nostru comun, Ea
sg. simte legat g. mai strans de Franta, ca $i. Mine $i poporul Meu,
cari am incercat acelea$i suferinti. Din partea Mea, tin a VI
multumi, domnule pre$edinte, pentru aceste m'arturii de simpa-
tie. Ele imi sunt deosebit de pretioase in momentul in care Ro-
mania, incunjurath de inimici, dar hotarata asi realith, orice
s'ar intampl, aspiratlile sale nationale, este. obliged. de a trage
din nou sabia spre a apgra pe fratii sai de rasa' prigoniti in
chip odios $i pentru a raspinge in interesul &au ca $i. in acela al'
tuturor Aliatilor, anarhia amenintaloare."
D. Raymond Poincare a r'aspuns astfel: Multumesc Maie-
statii Voastre pentru telegrama Sa $i pot sal dau asigurarea cg
Franta a fost fermecath. primind vizita Maiesatii Sale Reginei..
VA adresez ursarile cele mai Calduroase pentru deplina realizare a
aspiratiunilor nationale ale Romaniei, eareia Franta 4i pAs-
treaed $i ii va p6str o amintire credincioasal."
10 Main 1919..
Anul acesta zece Maiu, bind primul in Romania Mare s'a
serbat in toatai tara cu entuziasm $i deosebita. solemnitate. In
splendoarea unei zile de prim'avara oraSul Buzau a fost impo-
dobit cu stindarde, ghirlande si flori, clandu-i o infati$are impu-
natoare $i sarbatoreasca. La ora 10 si. jumMate s'a oficiat in
biserica episcopiei un serviciu divin, inaltandu-sl rugaiciuni
pentru odihna celor c5.zuti in rasboiul desrobirii intregului
neam, de fata fiind autorifatile civile $i militare. Dup g. aceasta
a urmat defilarea in fata Palatului comunal a 5coalelor pri-
mare, a seminarului, a $coalei normale, a liceului $i. apoi a ar-
matei, acarei tinut a. mandra si vioaie a impresionat adanc in-
treaga azistentg. DupA defilare prefectul judetului $i generalul
Vernescu, comandantul diviziei, au primit in minunatul salon
al Palatului comunal, felicitairile tuturor corporatiilor $i institu-
tiunilor din localitate, dup 5. care s'a servit $ampanie. La ora 3
p. m. au avut loc serbari populare la Crang $i seara o retragere
cu torte $i muzica militarg pe stradele principale, care s'a sfar-
$it pe la ora .10 printr'o mare horl a unirii pe piata din fata
Palatului comunal.
Sgrbgtorirea acestei zile marl a luat proportii uriase in
toate Wile surori alipite, In Ardeal, Basarabia $i Bucovina, in,
252
orase si in sate, peste tot locul s'a serbat zece Maiu cu mare
o eselie i deosebit entuziasm.
11 Main 1919'
In ziva de Mercuri, 7 Maia, s'a facut la Versailles remi-
terea tratatului preliminar de pace delegatiunii germane, in
frunte cu contele Brockdorff-Rantzau, de care d. Clemenceau
Preliminarele tratatului de pace croiesc Germaniei o noua harta
politica.; Ii impun a recunoaste toate prefacerile politice din
-Europa i o. desfiinteaza ca putere coloniala. Germania a ajuns
un Stat esclusiv continental. La apus pierde Alsacia-Lorena,
cari revin Frantei, libere de orice sarcini. Basinul Saar, cu mi-
nele de cdrbuni, a cdror proprietate trece asupra Frantei, va fi
pus sub un regim special, ramannd ca dupa 15 ani populatia,
prin plebiscit, s s. rosteasca asupra regimului politic definitiv.
Belgia isi rein cantoanele valone: Saint-Vithe, Eupen, Malmedy
ci Montjoie. Regiunea din stanga Rinului, impreuna cu capetele
de pod Co Ionia, Cob lona i Maianta, va fi ocupata militareste
timp de 15 ani, cu conditia de evacuare treptata la intervale de
5 ani, in caz cand Germania va dovedi c executa cu fidelitate
conditiunile tratatului. Ad regimul politic si administrativ, com-
patibil cu ocupatia, ramane german. In dreapta Rinului, pe o
fd$ie de 50 chilometri, Germanii n'au voie s, intreprinda nimic
cu caracter militar. Frontiera de nord s. modifica astfel:
provincia Schleswig isi va hotari soarta grin blebiscit. La
rasarit Germania sufere o amputatie in favoarea Poloniei. Dupg
ce taie colful Sileziei, cu populatia slava, noua linie de frontiera
intra adnc in trupul Prusiei i ajunge la Baltica, lasAnd astfel
Poloniei acces la Mare. Danzigul, cu oarecare zona imprejur,
va fi ora$ liber, scos de sub suveranitatea Germaniei. Prusia
oriental este despartita de restul tarii prin accesul polonez la
Baltica. Populatia din marginea de sud a Prusiei orientale va
hotari prin plebiscit sub care suveranitate prefer s traiasca
in viitor. Prin clauze financiare, Germania este obligata sa
repare pagubele savarsite prin agresiune, trebuind sa plateasca
asupra sumei globale un acompt de 20 miliarde de marci pana
la 1 Maiu 1921. Prin conditlile economice, Germania recu-
noaste tuturor Statelor aliate $i asociate, egalitatea de avantajii
in baza clauzei natiunii celei mai favorizate. Armata Germa-
niei va fi numai de 100.000. Nu va mai dispune de o marina de
rasboiu, nefiind necesara in regimul de libertate al marilor, a$a
cum il concep Aliatii. Germania va recunoaste modificarea
situatiunii internationale a Belgiei, care prin desfiintarea neu-
tralitatii i$i recapata libertatea de miscare in politica externa.
Germania va recunoaste toate schimbarile petrecute in Austro-TJn-
garia, in Bulgaria $i in Turcia. Germania perde toate colo-
niile; s. lichideaza toate averile germane din posesiunile depar-
tate, ramanand ca Statul german sd-$i despagubeasca supu$ii
253
cra,r140,c.4_,
din care reproduc aceste randuri si din care sa poate vedea de-
stul de bine care este starea sufleteasca a fratilor nostri din Ar-
deal decand au scapat de robia ungureasca si cat de fericiti sunt
ei in aceste zile mari: Adeseori ne gandim la tine 5 i mult te
dorim, asteptand. cu nerabdare timpul cand vom avea fericirea sa.
te avern in mijlocul nostru, pentru ca sa-ti povestim. multe din
cele suferite decand nu ne-am mai vazut 5i peste ce pericole am
trecut. Fie laudat burml Dumnezeu ca am scapat cu bine din
toate si. ca suntem in viata si ca rasplata ne-a fost asa de mare
NazAndu-ne realizat visul neamului, Romania Mare! 0, cat sun-
tern de fericiti Ca ne-a fost dat sa, ajungem si noi aceste mari
evenimente si cat ne bucuram ca copiii nostri si urmasii lor nu
-vor mai avea de suferit atatea chinuri, atatea persecutiuni si atil-
tea umiliri de cari noi nu am fost scutiti" ... Suntem ca bui-
maciti de atata bine ce ne-a dat cu inbelsugare Cel ceresc. In
saptamana trecuta am fost si noi la Cluj la primirea mult iubi-
tilor nostri Suverani, care a fost asa de stralucita si de mareata,
That nici nu pot sa-ti spun ceeace a simtit inimile noastre. Re-
gina ne-a fermecat ca o zana din povesti" ... Apoi in frumosul
teatru al orasului, cu care sa mandreau odinioara Ungurii, am
aiut marea friecire sa vedem o trupa venita din Bucuresti si sa
auzim vorbindu-sa in dulcea noastra limba ..."
10 Inn. 1919.
De mai multe luni Crucea Rosie Americana ajuta popula-
tuinea saraca din Romania, in mod cu totul gratuit, cu alimente,
imbracaminte si medicamente. Aceasta opera de ajutorare s'a in-
tins pe tot cuprinsul thrii dela Mehedinti pana'n Dorohoiu. In
fiecare lung. s'au impartit peste un milion de portii de mncare
de &dire cantinele deschise in toate orasele. In toata, tam s'au
impartit pana acum peste 4 milioane de chilograme de alimente,
irnbracaminte 5i furnituri spitalicesti. Ajutorul sit intinde i la
satele din jurul centrelor de aprovizionare din orase. In continuu
sosesc vapoare incarcate cu provizii, cantitati mari de Mina,
Larne, slanina, fasole, conserve, lapte condensat, ciocolata, cacao,
rnarmelada, untura, uleiu, zahar, apoi articole de spital, stofe,
flanele, ciorapi, cearsafuri, ace, ata, masini de cusut, sapun (.1,
tot felul, etc. Aceste ajutoare sunt trimise de poporul american
-prin intermediul Crucii Rosii ea o expresiune practica a simpatiei .
7 Int. 1919.
La 15 28 Iunie s'au implinit treizeci de ani dela moartea
marelui nostru poet Mihail Eminescu. Cu aceasth ocaziune d.
A. C. anza a publicat in numhrul 143 al Neamului Romeinesc
urmatoarea frumoash poezie intitulath: Omagiu 1 n i Emi-
nescu:
Seninci -tale frunti ii sit cuvine
Cununa cea de laur $i de stejar ...
$i acum cand ceasul ra'sphitirii vine,
Pe a dusrnanilor jalnice ruine,
Sit s'a ridice sfantul tau altar.
Caci ieri I a arm e" cal chemat poporul,
Care gemea in lanturi, umilit ...
Si azi, te-aclama el, biruitorul,
Ce t'a urmat cu vitejie sborul
Spre idealul tau, neprihanit.
280
Mihail Eminescu
Fi dar slavit, poet al desrobirii,
Poet al idealului visat
Tu, ce ne ai dus pe calea mantuirii,
A biruintii noastre si-a Unirii,
Poet, cu lauri azi Incununat!
10 Jul. 1919.
Conferinta de pace dela Paris, sau mai bine zis cei patru
potentati ai lumii, cpita. sa. ne trateze mai mult ca pe niste dus-
mani, decal ca pe aliati. Dupace au nesocotit cu totul tratatul
nostru de alianta dela 4 17 August 1916, iscalit de Anglia, Franta,
Italia si Rusia, cu privire la granita dela apus, ciopartindu-ne
Banatul, acum vreau s. tirbeasca si suveranitatea Statului ro-
man, pentru care natiunea noastra a luptat de veacuri ca s'o
castige si s'o pastreze. Cei mari vreau ca s. impuna prin tratat
protectiunea minoritatilor si aceasta sub controlul marilor pu-
teri, formand astfel Stat in Stat din fiecare nationalitate, pe
cata vreme Romania a acordat nationalitatilor minoritare: egala
281
!V.?*
Romani, va zic: Bine ati venit! (Toti membri Sfatului s'a ridica
si stria: Bine ati venit!) Bunul Dumnezeu a randuit ca dupa su-
ferintele seculare ce a trebuit sa indure mult incercatul nostru
neam, astazi sa. vedem implinit visul mosilor si stfamosilor no-
stri si dorul ce ardea in inimile noastre ale tuturor, ca s'a ajun-
gem sa vedem infaptuirea unitatii noastre nationale. Cu deosebita
mandrie si satisfactiune putem constata cg, azi, prin faptul c5,
Dorobantul roman a lovit in inimg pe dusmanul nostru cel mai
neimpacat, am ajuns sa dictam ordinea in Europa orientara.
(Aplauze prelungite si striate: Traiasca armata romana!). SA
speram ca. de acum inainte nu va mai ramanea nici una din
aspiratiunile noastre nerealizate. (Aplauze furtunoase si striate:
Traiasca Banatul!) Domnule Prim-Ministru. In toiul si in valu-
rile rasboiului mondial, cand era pusa in cumpang soarta
Romaniei, si nu sa putea prevedea viitorul neamului nostru,
divizat si supus stapanirilor straine, d-voastra ati fost unul dintre
cei d'intaiu factori datator de ton, care sub greutatea marei res-
ponzabtlitati fata de patrie si neam, ati inteles insemnatate mo-
mentului, (Oratorul este intrerupt de aplauze frenetice si striate:
Traiasca Bratianu) si in intelegere si in armonie cu tovarasii
d-voastre si toti factorii competenti sub inteleapta conducere a
gloriosului nostru Rege Ferdinand I, (Intreaga adunare sa ridica,
si stria: Traiasca Regele!) bazati pe vitejia armatei romane ati
inceput campania de desrobire a neamului nostru. (Aplauze
indelungate si striate: Traiasca armata!). Suntem mandri si
fericiti ca opera inceputg, s'a ajuns rezultatul dorit. V. multumim
dar din adancul sufletului nostru pentru multele jertfe ce ati adus
si pentru tot ce ati facut pentru realizarea idealului nostru natio-
nal! S. traiti la multi ani! (Aplauze prelungite si striate: Tr-
iasca fauritorul Romaniei Mari!).
D. Iu liu Maniu rosteste o cuvantare entuziasta, al carei re-
zumat este acesta: Domnule Ministru presedinte. In numele po-
porului romanesc al Ardealului, Banatului si partilor ungurene
i in numele Consiliului Dirigent va." zic din inima: Bine aid venit!
Suntem fericiti ca. presedintele Guvernului Regal viziteaza Ar-
dealul nostru. In acest moment inaltator, poporul roman simte
o datorie sg, aduca multumire si recunostinta reprezentantului Re-
gatului Roman. Pupa cum unirea Italiei nu s'ar fi indeplinit
daca n'ar fi fost Piemontul care sa strana pe fratii sai mai
mici, tot asa Regatul Roman si oamenii sai de Stat au inteles da-
toria si au implinit'o in toful. Ei au fost consecventi atunci cand.
au tras sahia pentru desrobirea noastra. Suntem plini de recuno-
stinta ca Regatul a fost la inaltimea datoriei sale. Multumirea
noastra sa, indreapta catre d-voastra si catre Guvernul pe care
mereu l'ati condus cand a fost nevoie. Mai ales noi vedem in
d-voastre pe reprezentantul tuturor barbatilor cari s'au luat ras-
punderea s'a rupa cu aceia de care ne lea tratate, dar ne despar-
tea inima. Ati fost omul care a inteles curentul si a stiut sa-1 fo-
299
noi, cei dela vetrele noastre, ca. ne-ai harazit sa vedem, sit traina
aceste zile. Tu, care ne-ai pastrat firea noastra romaneasoa
vreme de cloud mii de ani, ocroteste-ne $i de aci inainte. Alunga'
dela noi duhul trufiei $i al zavistiei, d'a-ne duhul cinstei, fa-ne,
una in ganduri 5i in simtiri, spre lauda Ta i spre gloria neamu-
lui romnesc! Iar lor, celor al caror idol le-a fost Budapesta,
da-le, Doamne, minte, ca granitele puse de Tine neamului roma-
nesc sa nu mai cuteze a le tulburh niciodata!"
11 Aug. 1919.
Aliatii nthstri, dupg ocuparea Budapestei, fiind indusi in
eroare de cei interesati, au incercat fata de noi o politica $i o
atitudine care nu putea fi nici intr'un caz justificata prin lega-
turile de alianta $i pretinie dintre Romania si Aliatii ei. Astazi
delegatiunea Romaniei a remis Conferintei de pace raspunsul gu-
vernului nostru la cele trei comunicari ale Conferintei, privitoare
la situatia din Ungaria i ocuparea militara roman& a Buda-
pestei. Reproduc si eu acest raspuns luminos si plin de dem-
nitate.
Domnule presedinte al Conferintei pcii. Guvernul roman
a fost penibil surprins de comunicarea pe care a primit'o din
partea Conferintei pacii. El n'a meritat nici imputrile, nici acu-
zatiunile pe care ea le cuprinde. Romania nu ar putea infrunth
o Conferinta la hotararile careia ea trebuie s. participe in urma
cooperarii sale cu Aliatii la opera de justitie pe care victoria
Aliatnor o asigura lumii, precum si revendicarile nationale pe
care Romanii le-au formulat cu preciziune inca din primul ceas
al intelegerii lor cu Aliatii. Romania n'a facut s. varieze reven-
dicarile teritoriale odata cu succesele armatelor sale. dar ea con-
sider c noile sfortari militare pe cari a fost constrans a. sa le
faca pentru a respinge ofensiva ungara $i serviciile pe cari
prin sacrificiile sale, le-a adus din nou cauzei civilizatiei Ii dau
un nou titlu pentru asi reclamh drepturile. Guvernul roman, la
Budapesta ca si aiurea, intelege sa lucreze de acord cu repre-
zentantii puterilor aliate. Comandamentul militar roman a pri-
ma ordine in sensul de a colaborh cu misiunile militare din Bu-
dapesta, spre a stabili impreuna masurile necesare pentru a usura
posibilitatea unei guvernari ungare, care sa asigure ordinea in
tara $i s garanteze siguranta relatiunilor de pace pe granita
romana.. Chiar in acest scop guvernul regal a insarcinat pe inal-
tul su comisar, d. Diamandi, sa s. duca la Budapesta unde,
gratie ordinei stabilite de victoria armatei romane, el va putea
intalni pe reprezentantii Puterilor aliate. Romania e hotarata sa
lucreze de acord cu politica pe care Conferinta va putea de aci
incolo s'o fixeze fata de Ungaria, in urma nougi sari de lucruri
realizata, prin interventia armatei romane. In ceeace prive$te
atitudinea guvernului si. comandamentului roman fatal de both"-
rarile Conferintei, privitoare la ocuparea Budapestei, nu sa poate
304
21 Aug. 1919.
0 *tire a biroului de presg din l3elgrad anunth ca guvernul
sarb s'a declarat gata, pentru solutionarea diferendului cu Ro-
mania, sa accepte plebiscitul pe intreg Banatul. Aceasta veste
ne-a umplut inima de bucurie, deoarece propunerea guvernului
din Belgrad este primirea propunerii facuta la Conferinta pacii
de cgtre delegatia Romniei, spre deosebire de propunerea guN er-
nului sarbesc de atunci, care nu admitea deck numai plebiscitul
pentru Torontal. Plebiscitul pe intreg Banatul nu poate sa ne fie
deck favorabil, intru cat marea majoritate a populatiunii o con-
stitue Romanii si Svabii, cari deja s'au pronuntat in favoarea
Romaniei. Acceptarea plebiscitului pe intreg Banatul arat din
partea guvernului Serbiei dorinta de a sa d o solutie normala
diferenduhii cu. Romania in vederea bunelor raporturi dintre
cele doug, state vecine, care in afara de problema Torontalului,
nu au nici un alt motiv de neintelegeri viitoare. Numai dacg
aceasta veste ar fi adevaratg?!
Tot in legatura cu interesele romanesti sa anunta ca Bul-
garia a comunicat la Paris ch renunta la orice pretentie asupra
Dobrogii, lucru, de altfel cu totul inutil intru cat Romania nu s'a
gandit nici un moment ca s pung in discutie drepturile ei intan-
gibile de stgpanire a Dobrogii.
23 Aug. 1919.
Ziarul La Presse din Bruxelles publica urmatorul articol in-
teresan t: Romania era ca si Belgia o targ, mica. Ca si Belgia ea
a fost tarata in formidabilul rdsboiu al Puterilor mari. Ca si
Belgia ea a fost Inins, sdrobita, victimg a tuturor ororilor unei
invaziuni barbare. Tot ca i Belgia ea a luptat pang la urmg.
Armata ei, cramponata la ultimul petec de teritoriu national, n'a
capitulat niciodata. Mai nefericitg deck tara noastrg, Romania
a fo..4 tradata *i parasita de marea sa aliat Rusia, si silita sg
sufere umilinta unei paci rusinoase. Dar, in fine, ea a cunoscut ca
si Belgia ceasul reinvierii, al revansei si al victoriei. Armata
romand, care n'a putut fi nimicita, nici de austro-germani, nici
de bolsevisti, s'a aflat atunci din nou viguroasa si bine discipli-
Data in fata invingatorilor de eri, pusi pe fuga. Tar Aliatii, cre-
dinciosi Romaniei, s'au bucurat sin cer de un triumf costisitor, e
drept, dar definitiv. Veni si ceasul cu adevarat greu: acela al
distribuirii recompenselor i pedepselor, ca si al impartirii prgzii.
Si din non Romania si Belgia sunt tratate la fel, adech mai mult
Tau. Marile puteri declara scurt ca sunt tutoarele si protectoarele
micilor natiuni, ca. acestea n'au voit si ca trebue s primeascg
Mira cartire soarta ce le vor croi cei cinci staphni ai lumii. Din
acest Moment paralela dintre Romania si Beigia inceteaza. Cand
cei cinci mari impusera opera lor aprobarii, mai mult sau mai
putin benevole, puterilor cu interese [imitate, reprezentantii Bel-
giei sa inclinarg protestand, pe cand aceia ai Romaniei prote-
2 0*
308
"Afs
`MTIghritan!L:
din cei mai meritosi, mai distinsi i mai bine calificati, unli
chiar cu reputatiune mondiala, si a caror voce a rasu-
nat pentru prima oar in dulcele grain al neamului nostru
Sn incinta sfanth a Universitatii din Cluj. Ridic si inchin acest
pahar in sanalatea prea distinsilor Profesori ai Universitatii,
precum si in sanatatea voastra, iubiti studenti, multumindu-vh
din iniinh de marea cinste ce nii-ati facut poftindu-mh si pe mine
la aceasta mare si veseld masa, urand ca aceasth Universitate sg,
formeze in Cluj un mare centru de cultura romaneasca, unde so.
domneasch o atmosfera de intelectualitate si de inaltare sufle-
teasch. TJrez ea Unhersitatea din Cluj A. fie farul luminos, care
sa steie ea o straje neclintit in inima frumosului $i mult iubitului
nostru Ardeal, al tuturora, simbolizand drepturile si menirea
rasei latine in Orientul Europei! S. traiti si s traieasch!!"
Studentimea a primit aceste cuvinte cu aplauze frenetice si
ON atiuni prelungite. A mai vorbit piefectul judetului, Dr. Tama,
$i profeorul Dinui, dela facultatea de Stiinte, in aplauzele una-
nime ale azistentei. La plecarea d-lui rector, intreaga azistenta a
cantat in picioare Gaudeamus igitur", cu o insufletire greu de
descris, urinnd o serie de cantece patriotice, dupai care profesorii
s'au retras aproape de miezul noptii, iar studentimea a trecut in
salele vecine avantandu-se la dant en toath vigoarea $i agilitatea
juvenila.
6 Dec. 1919.
Pupa multe tratative intre grunhrile politice parlamentare,
s'a constituit un non guTern in locul celui prezidat de generalul
Vaitoianu, in modul urmAtor: Alex. Vaida-Voevod, presedinte al
Consiliului si ministru la externe; generalul Averescu Alex., la
interne*); general Reiscann I., la rasboiu; Afire] Vlad, la finante
si ad-interim la industrie i comert; Victor Bontescu, la agricul-
turk si domenii; Octavian Goga* ) la instructie $i culte; Mihail
Popovici, la lucrairi publice; Ion Pelivan, la justitie; Dr. I. Canta-
ruzino, Ion Inculet, Pante Huron Halipa, I. .Nistor, $tefan C. Pop,
ministri Med portofoliu.
B. prim-ministru fiMd bolnav n'a putut esi din cash. si prin
urmare declaratiunea ministeriala. sa va face in parlament numai
duph cateva zile. Dar, dupg felul cum este compus acest guvern
si duph svonurile ce circula prin lume ar rezulth ch politica de
rezistenth fath de Consiliul suprem, preconizath de partidul natio-
nal liberal si de fostul guvern, va Li inlocuith cu o politica concili-
anth, ceeace a starnit ingrijorare $i nemultumire.
8 Dec. 1919.
Cu privire la atitudinea Consiliului suprem fata, de tara noa-
.stra, ziarul francez Presse de Paris scrie urmatoarele: Furia
Consiliului suprem in contra Romaniei revolta intreaga opinie
publica. Aceasta politica nu este o politica franceza. Ea este con-
trarie lealitatii, bunului simi, i intereselor noastre cele mai eN
dente. 0 atare atitudine este contrarie chiar pozitiunii generale
luate de guvernul francez in Europa orientala fa% de bolsevism.
Oare voim sa ddreinnim si singurn1 Stat organizat, care mai
ramane in aceastd vastd zond a anarhiei? SA observam mai bine
perturbatia pe care un tratament analog impus Italiei i Poloniei
a produs'o in interiorul acestor tan. E timpul ca sa sa renunte
la metoda distrugatoare a lui Wilson, cu atat mai mult, cu cat
Wilson a fost desarmat de proprii sal concetateni. *) Franfa care
dorit ordinea pentru ordine, trebuie s'o dorPascd $i pentru popoa-
rele Male, cdrora in tot limpid rdsboiului, printr'o aderarata
ndrald de elocvenfd le-a fagoduit o recuno$tinfa $i fidelitte
vecinica."
12 Dec. 1919.
In urma ultirnatului trirnis de Consiliul suprem, guvernul
roman a crezut de cuviinta sa, s supuna si a dat autorizatie
telegrafica d-lui general Coandd, seful delegatiunii romane la
Conferinta Pacii, ea sa semneze tratatul de pace cu Austria. Gene-
ralul Coanda s'a dus mercuri, 10 Decembre, la ora 5 si jumatate
p. m la Ministerul Afacerilor Straine, din Paris, si a semnat
diferitele acte internationale, care constitue &Walla de pace din
.Saint-Germain cn Austria precum si aranjamentele anexate acestui
tratat. In acelasi timp, generalul Coanda a semnat si h Mid de
pace dela Neuilly (Neivillium), de lnga Paris, cu I3ulgaria.
Cu acest prilej s'au produs oarecari modificari MIA nici o
importanta in Conventia speciala. S'a suprimat din preambul
paragrafele 2 si 3, care s refereau la angajamentele impuse Ro-
maniei prin tratatul dela Berlin. S'a mentinut in schimb partea
finala, a preambulului care conditioneaza, si astazi (dupa' 41 de
ani de independenta necontestata) recunoasterea independentei
Romaniei de catre proprii nostri Aliafi, de admiterea controlului
minoritatilor. Cata vreme principiul controlului s. mentine, modi-
ficarea aceasta nu mai are nici o importanta. Suprimandu-s4
articolele 9 :3i 10 din Conventie, ca i o parte din preambul,
onditiunile principale de robire politica si economica au ramas
neatinse.
Vestea semnarii acestui tratat de pace, care prin articolul 71
si prin Conventia speciala asupra minoritatilor i libertatii tran-
29 Dec. 1919.
In 5edinta de astazi, Adunarea Nationala a tuturor Romani-
lor, Camera 5i Senatul, fiecare separat, intr'o atmosfera de inalta
solemnitate, intr'un entuziasm religios si maret, cum nu s'a mai
vazut pima acuni, au votat cele trei legi care consfintesc in fata
neamului, a umanitatii $i a istoriei, UNIREA comMeta i eterna
a tuturor tarilor locuite de Romani cu Patria-mama, sub un sin-
gur sceptru, sub un singur Rege si sub un singur Dumnezeu.
Maretia celui mai mare ceas istoric din viata politica a neamului
romanesc s'a scoborit in sufletul tuturor celor de fatA, deputati,
senatori $i public, cu o patrundere asa de covarsitoare incat
fetele s'au transfigurat, ochii au lacrimat si o fericire dumne-
zeeasca a instapanit pe toti, tineri i batrni. In toti cei can au
votat i cei cari erau de fata s'a scoborit bucuria strAmosilor,
cari au murit cu gandul la acest cias, precum $ti dumnezeiasca
multumire a vitejilor cazuti pe campul de lupta pentru mantuirea
ci intregirea neamului nostru. Cei vii i cei morti au proclamat
dintr'un singur suflet UNIREA pe vecie a tuturor Romanilor;
mortii, spunand c. pentru acest cias s'au dat viata, iar viii jurand
cA pentru acest cias vor trai si in viitor. In acest mod s'a irn-
plinit visul de veacuri al atator eroi si mucenici. s'a isbandit
nazuintele strarno$ilor i parintilor prin consfintirea solemn& si
statornica a legii eterne, i s'a rascumparat temeinic si trainic
-nenumeratele jertfe i rauri de singe, can in curgerea a zece
veacuri an adapat cu viata, de sfarsit ideia mareata si sfanta,
astazi pentru veci triumfatoare.
Marile acte politice dela ChiOndu, Cernciuti $i AMa-lulia $'au
primit astazi consfintirea dela vointa intregului nearn rornanesc,
reprezentat in primul Parlament al tuturor Romanilor. Unirea
tuturor Romanilor a fost votata in aceasta zi istorica de intreg
neamul nostru cu aceias unitate inhltatoare i ,pontaneitate mult
grgitoare, cu care a fost votatg Unirea de cele trei frumoase si
bogate provincii romnesti. Aserneni celor trei doinnite din pove-
ste, can dupa pribegii amare i incercari grele ale iubirii si cre-
dintii lor, isi primesc rasplata trecand prin fata tronului im-
paratesc $i uncle ii sa incununeaza fruntile cu sterile neperitoare,
tot asa si trile surori, ale caror suflete uriase au plutit a.stazi
in atmosfera luminata a Parla.mentului Roman. primind pe rand
harul Unirii celei de o fiinta i hrisovul trainic al logodnei isto-
342
;,y,
7.4
22 Febr. 1920.
Wilson, pre$edintele Statelor Unite s'a insaxato$it $i a re-
intrat in viata publied printr`o scrisoare adresata loetiitorului
sail in timpul boalei, d. Lansing, caruia ii arata nemultumirea
lui de modul cum a condus afacerile statului. In urma acestei
scrisori Lansing a demisionat si a lost inlocuit cu Colby. In ace-
las fimp Wilson s'a exprimat dorinta de a fi prezent la lucrarite
Conferintei de pace dela Paris, aratndu-si nemultumirea pentru
modul in care a fost rezolvata chestiunea Adriaticei. El ame-
ninta cu retragerca sa dela Conferinta daca nu sa va primi in
intregime solutia data de dansul. $1 cum State le-Unite au la dis-
pozitie un stoc insemnat de monete engleze i franceze, sa crede
ca diplomatii Conferintei vor ocoli desldntuirea furiei SU erani. -
lui american. Aceasta esire impetuoasa, in momentul chrid sunt
atatea chestiuni de rezolvat, sa pare a fi a unui om nu tocmai
pecleplin vindecat. Sa crede insa ea semnatarii tratatelor dela
Versailles si Londra nu vor ceda de asta data. De altfel i presa
americana, aproape in intregime, critica in mod aspru scrisoa-
rea lui Wilson catre Aliati i s plange ca poporul a fost tinut
inteo nestiinta completa asupra situatiei. Un ziar mare spune
lerde ea la Casa Alba, Wilson s'a compromis prin inadmisibila
lui politica dietatoriala.
Presa italiana, si mai ales ziarul Italia scrie ca martiriul
Italiei s prelungeste prin lointa unui singur om care dicteaza
intregei Europe, iar Tribuna scrie Ca Europa nu poate tolera
impotril irea unui singur om, care nu reprezinta nici macar
ointa unui partid, cu atilt mai putin a unei taxi. La fel sa scrie
si in presa. franceza i engleza, ceeace dovedeste ca opinia pub-
lica mondiala condamna gestul si politica lui Wilson.
Prin rolul jucat de WilSon dela incetarea rasboiului i pang
astazi, s'a destramat incetul pe meetul legenda spiritului abso-
lut umanitar, a sacrificiului dezinteresat. S'a evaporat ca un nor
de ceata valul bombastic al reclamelor dezinteresate si a ince-
put sa, sa arate sufletele si intentiunile lumei noi, iar cei mici, ca
si cei marl, au trecut din deziluzie in deziluzie. $i cand te gam-
desti la cumplitul trecut, atunci eand intrasem i noi cu tot su-
fletul in vartejul rasboiului mondial, cu propriile noastre puteri
inarmati mai numai cu eroismul stramosesc, cand tradarea
rnarei noastre Aliate ne-a produs cele mai grozave rani sufle-
testi, cand in toiul luptei desbracati, flamanziti i prapaditi de
tot felul de boale molipsitoare, care ne d ,eimau rAndarile in mod
ingrozitor, cata bucurie, cata alinare i cat entuziasm ne-a pro-
curat intrarea Americei in rasboiu!
Acest act a fost insotit de atata reclama, incht ne aparea
incunjurat de o mareata aureola de altruism, de caritate si de
abnegatie, cad sa zicea pe toata linia ea America a tras sabia
numai i numai pentru a grabi pacea pe pamant, pacea drep-
366
Nicolae forgo.
preseclinte N. Iorga a rostit urmatorul discurs: Printeo feri-
cita imprejurare s'a intamplat ca gandul recunoscator pe care
Ii trimitem tarinimii noastre romane din Basarabia, care nu s'a
lasat desnationalizata nici cu binele, nici cu raul; c. gandul a-
cesta plead, tocmai in momentul and aceasta adunare sa pre-
gateste sa dea acestei taranirni pamantul pe care l'a muncit si
care e al ei atiuni, aplauze, strigate de bravo, adunarea ap-
lauda in picioare). Sa ne intoarcem cu totii recunoscatori catre
369
mele, pe care yeti cunoa$te-o intr`o zi. Doresc str ne faceti cin-
stea de a fi oaspele Romhniei, care va fi totcleauna recunoscator,
multumindu-va Inca odata, va rog sa primiti omagiile mele re-
spectuoase."
La aceasta d. Lloyd George a raspuns telefonic astfel: Rog
sa primiti sincerile mele multumiri pentru foarte cordialul me-
sagiu. Am fost fericit de a fi avut marea placere de a fa intalni
$i de a fi avut impreuna convorbiri folositoare cu privire la che-
stiunile romhneSti $i la cele externe europene. Sunt sigur ca, $e-
derea d-voastre in Anglia v'a convins de shntemintele sincerit
pretinii a poporului $i guvernului britanic pentru poporul Ro-
maniei $i al Transilvaniei. Dorim prosperitate i progres patriei
d-voastre sporite."
25 Mart 192 0
In edinta de azi a Parlamentului, d. general Averescu, a
cetit programul guvernului. In prima parte guvernul declara ca
va supune Corpurilor legiuitoare ratificarea tratatului de pace.
Apoi in ce prive$te reforma constitutionala sa va modifich in-
treaga Constitutia, punandu-sa de acord cu noile cerinte ale Ro-
mhniei intregite. Cu privire la reforma agrara sa va face line-
diata improprietarire a taranimii in loturi individuale de chte cel
putin 5 hectare; sa vor fixh mijloacele prin cari Statul sa ajute
pe tarani la plata parnntului; sa vor Kra deasemenea dispozi-
tiuni de ordin economic general ca sa sal asigure neaparat $i
cultivarea intregei suprafete a pamantului expropriat. In politica
externa, guvernul va duce aceeasi politica ca in timpul rA,:boin-
lui, adeca alaturi de Aliati. Va asigurh armonizarea intereselor
antagoniste ale diferitelor clase sociale, menita sa asigure desvol-
tarea normala $i economica a Statplui. Politica financiara va
consth in aceea ca toate impozitele prezente vor fi marite potri-
vit cu situatia de asth,zi, iar pentru a consolida, Romania infr,--
gith sa vor creh noi impozite necesare acestei consolidari. Re-
forma administrativa va avea in vedere descentralizarea cea mai
larga: inamovibilitatea tuturor functionarilor $i scoaterea lor prin
dispozitii severe de sub influintele politice. Pentru inlesnirea sar-
cinei noului guvern sa vor creh Inca 5 ministere: al muncii, te-
zaurului, comunicatiei, refacerii $i sanatatii publice.
27 Mart 1920.
Generalul Averescu, neobtinand concursul intreg al Par la-
mentului, in $edinta de eri, pre$edintele consiliului de ministri,
a cetit decretul regal prin care sa disolva Corpurile legiuitoare,
iar alegerile noua sg vor face pentru Adunarea Deputatilor in
zilele de 25, 26 si 27 Maiu a. c., pentru Senat la 30 si 31 Maiu,
iar pentru Universitate la 1 Iunie. Noile Corpuri legiuitoare
sunt convocate in ziva de 10 Iunie 1920..
377
1 April 1920.
D. Raymond Poineard, fostul presedinte al Republicii franceze
pang mai in zilele trecute, a publicat in Revue des deux Mondes
-un articol foarte judicios in care aprecieaza in mod foarte-aspru
compunerea si activitatea faimosului Consiliu suprem. In acel ar-
iicol d. Poincar, cu Malta sa autoritate, area ea acel Consiliu,
nascut nu sa stie cum, ca printr'un fenomen inexplicabil de ge-
-neratiune spontanee, s'a arogat drepturi escesive, Ufa contact
cu parlamentele si opinia publica a tarilor respective, $i a tratat
in mod jicnitor $i nedrept natiunile pe cari le numea mici...
_Atat prin inalta situatiune pe care a ocupat'o in timpul Confe-
rintei pacii, cat si prin prestigiul si autoritatea sa personalk d.
Poincar este in masura mai mult decat orcine sa judece actele
arbitrare ale Consiliului suprem si de aceea aprecierile sale au o
deosebita, importanta in opinia publica europeank iar in tara
noastra au produs o adanca impresiune. Modul cum Consiliul
suprem a tratat sau mai bine zis a maltratat Romania, este o
proba ca diplomatii democrati de dupa rasboiu ai Puterilor
mari, intocmai ca imperialistii dinaintea rasboiului, n'au fost la
inaltimea timpurilor, nici a trebuintelor adevarate ale Societatii
pe care trebuiau s'o serveasca. $i printre atatea exemple, in
frunte va sta. Cciuza romdnd inaintea Conferintei de pace.
4 April 1920.
Senatul american a refuzat sa. ratifice tratatul de pace de-
-la Versailles. Cu privire la aceasta inarele ziar New-York Times
scrie: Esuarea tratatului este atat de caracteristica incat popo-
rul american trebue sa abandoneze orice speranta de a-1 salvh.
Totusi marturisirea ca marea Putere a libertatii n'a fost in stare
de a duce la capat realizarea pacii an produce cea mai mare des-
iluzie la un popor, care cu cateva luni mai inainte a fost insufle-
tit de ideia Malta de a putea face imposibila isbucnirea unui nou
Tasboiu mondial. Alt ziar : New-York World vede in atitudinea
Senatului, dela depunerea tratatului din Versailles, un eveni-
ment dureros in istoria Americei si. adauga ca mortii din rasboiu
au fost sacrificati in zadar. Apoi, ziarul New-York Tribune
desemneaza respingerea tratatului ca cea mai miscatoaye trage-
die. Tara crede ca Presedintele a lasat sa esueze a ceasta mare
opera. fiindca Constitutia nu-i lasase mana libera.
Opinia publica franceza 'Va fost surprinsa de acest refuz,
-desi acest eveniment aduce o complicatie mai mult in situatia
destul de dificila a lumii, compromitand in mod gray functiona-
Tea Societatii Natiunilor si. reorganizarea economica aEuropei.
Cateva ziare acuza pe presedintele Wilson de acest fapt. Ziarul
Figaro scrie: Suntem convinsi ca daca circumstantele o vor
,cere, vom putca conta inca odata pe bung\ ointa si pe concursid
378
Sentinela Ronaiinfi.
dela un capat pana la celalalt. Putin timp dupg. aceea, un foe
inimic de alma omoara, sentinela pe loc. Corpul bravului soldat
a rams acolo in strada cloud sdptamani, straje nenasufletia a
postului incredintat lui.
Am aflat cu multa placere Ca in Bazargic s'a format un
Comitet pentru ridicarea unui monument mret, comemorand
indeplinirea datoriei Oita' la sacrifiriul suprem de care soldatul
380
13 April 1920'
In anul acesta sarbatorind Invierea Mntuitorului nostru,
neamul romanesc a serbat invierea drepttii. Sub limpedea bol-
-CA albastra a acestor trei zile de Pasti, al ciiror praznic aproape
uitat de patru ani, in acorcl cu veselia ridicata in vazduh de toate
neamurile intraripate, s ridica suspinul de fericire al tuturor
celor ce au suferit in Mcere i acuma pot s s bucure din tot
sufletul. Pretutindenea bucurie i veselie ; pretutindenea cantari
inaltatoare de isbancla si de reinviere a neamului nostru intru
Romania Mare, infaptuita cu jertfe marl si fara de numar. Po-
porul romanesc a inviat ! Adevarat c'a inviat !
Prea buna noastra Regina Maria n'a pregetat sa ajute de
sfintele sarbatori populatia atat de incercata de pe Valea Oituzu-
lui i Trotusului din Moldova, pe unde au fost lupte inversunate
indelungate in tot cursul rasboiului. Sosita in gara Onesti in
ziva de 8 1. c. s'a ocupat in zilele de 9, 10, 11 April cu impartirea
ile obiecte de imbracaminte i inc5Itaminte, precum i cu tot fe-
lul de alimente, la locuitorii din toate comunele asezate in zona
de rasboiu. Dragostea care ii s'a aratat M. Sale de catre popu-
latie a fost atat de mare, Inca milostiva noastra Regina a tinut
ca si Sfnta Inviere s'o Meg.' in mijlocul acelei vrednice popu-
latii in biserica din comuna MAnastirea Casin, situata pe vechia
granita si uncle s'au dat lupte aprige. M. S. a vizitat mai multe
localitati, cari au fost aparate cu atata eroism si in toate partile
ii s'a Mcut o primire entuziasta. In gara Onesti a fost intampi-
nata de corul gimnaziului din Targu-Ocna, cu diferite cantece
patriotice. In comuna Grozesti s'a celebrat un Te-Deum. In corn.
Casin, la Casa nationald s'a reprezentat de catre flacai si fete
Istoria Neamului". In ziva de Pasti s'au intins hore mari la cari
a azistat si M. Sa. S'au ridicat arcuri de triumf i s'a Mcut tot
posibilul pentru a-i arath iubire netermurita Reginei noastre,
care aplecat a 2-a zi de Pasti, lasand in urrna-i amintiri vii si a-
clanca recunostinta impreunate cu admiratia tuturora. Asa a
petrecut sfintele sarbatori buna noastra Regina cu simplicita-
tea-i recunoscuta, ducand mngaiere l alinare pe campiile uncle
noaptea alearga fantomele vitejilor, cari au Murit din sufletele
lor aureola de glorie, apoteoza de lumina a Romaniei intregite !
20 April 1920.
Ziarele din zilele trecute ne-a adus vestea trista c Doctorul
Cornel Pacuraru, medicul serviciului maritim al Romniei, pe
rand s. intorcea pe vaporul Imparatul Traian" dela Marsilia
spre Tara, a incetat din viata in ziva inthie de Pasti, 11 April a.
c. El a fost debarcat in portul Pireu, find greu bolnav, intr'un
spital din Atena in ziva de 10 april, iar a treia zi de Pasti, 13
april, a fost inmormantat intr'un cimitir din Capitala Greciei,
cleparte de rudenii i prieteni, cu toata dorinta lui de asi lungi zi-
384
Dr. Cornel:Pacuraru-Biann
chie in loc s. curga in afarg s'a dus la creeri. Cu aceasta boalg.
cumplita i chinuitoare a falcut tot drumul lung i incet ping. la
Marsilia i inapoi pana la Atena, and n'a mai putut insoti vapo-
rul ca sa-si deie sufletul in scumpa lui Tar. S'a stans in amant
strain, in etate de 60 de ani. ')
Doctorul Pacuraru a fost un vrednic fiu al Ardealului, ca-
ruia i-a facut cinste prin toatA viata lui. El s'a nascut in Simleu,
in anul 1860, din parintii Vasile Bianu, magistrat, din satul Faget,
1) Dupa patru ani osemintele lui au fost aduse in tarrt de dare Acade-
mia Domini( si Astra din Sibiu, al citror binefilditor a fost, i ingro-
pate cu mare pampa in corn. Friget, lAng pArintii siii.
385
1 Ce bine sA, poate aplich aci proverbul a cine sapd groapa &lulu
vn clidea in ea. Desigur c6. atunci Kaizerul nu s'a glindit c5, si tronu-
rile Germaniei sh. pot prabusi in niste Republici federatiste!
398
31 Main 1920..
Cu mare pompa, cu mult entuziasm i cu deosebita inaltare
sulleteascA s'a facut exi in cetatea Sibiului sfintirea i instalarea
vxednioului Mitropolit al Ardealului, Dr. Nicolae Balan, ales ca
-atare cu unanimitatea Congresului spre bucuria intregului neam
-romanesc. Deki Omar Inc, noul Mitropolit a dat multe dovezi
despre stralucitele sale calitati intelectuale si morale. Fiu de preot
dela sat, care s'a crescut la scoli opt copii i acuma, la batranete,
are fericirea sa-si vada pe cel mai mare fiu ajuns in capul Bise-
rich, careia ii slujeste Inca cu atata devotament. Noul Mitropolit
a cunoscut lupta grea a vietii, ridicandu-sa din scoli Ufa pro-
teeth, prin inunca cinstita si mare dragoste de carte. La facultatea
de teologie din Cern:auti s'a castigat o cultura teologica temeinicA,
pe care la mandul sail a stiut s'o impartaseasca elevilor ca profo-
sor de teologie i ca director al unei bune reviste teologice pe care
o scotea cu mari greutati la Sibiiu.
Actul sarbatoresc dela Sibiiu nu trebue privit numai ca ocu-
parea unui scaun vacant, iar fastul deosebit cu care s'a facut co-
respunde de fapt importantei extraordinare pe care instalarea
noului Mitropolit al Ardealului, Banatului, Crisanei i Maramu-
resului o are in viata poporului roman.
Nu voiu descrie aci, nefiind locul, toate serbarile date cu a-
ceasia ocazie i cari au tinut cu totul 3 zile. Voiu spune numai ca
ceremonia sfintirii intru arhiereu I mitropolit a lost oficiata de
catre Mitropolitul Primat Miron, incunjurat de 7 episcopi i ar-
hierei si de 6 arhimandriti, iar raspunsurile au fost date de un
cor mixt compus din 70 de persoane.
Vrednic de insemnat este eh hirotonirea unui Mitropolit al
Ardealului de Care un Primat al Ungro-Vlahiei este un eveniment
pa care istoria noastra bisericeasca nu l'a mai cunoscut de peste
doua veacuri, de 222 de ani. In anul mantuirii 1698, Domn al
Munteniei hind Constantin Brancoveanu i Mitropolit al Ungro-
Vlahiei prea vrednicul Teodosie, a fost hirotonisit in Catedrala
mitropolitami din Bucuresti ultimul mitropolit ortodox din Alba-
Iulia, Atanasie. Dupa trecere de doug, veacuri acest eveniment s'a
putut din nou implini in sfanta Catedrala din Sibiiu, in ziva de
eri, 30 Maiu 1920, cand a fost hirotonisit I. P. S. S. Mitropolitul
Nicolae.
Cu aceasta ocaziune Mitropolitul Primat Miron a rostit o cu-
vantare, care va ramanea ca una din paginile cele mai inaltatoare
din istoria .noastra bisericeasca. Dupa ce a aratat rolul pe care
l'a avut in ridicarea mandrului locas dumnezeiesc din Sibiiu,
Mitropolitul Primat a esprimat maretia clipei cand i-a fost dat
sa treaca din nou pragul Sfantului locas prin aceste cuvinte :
Dar n'am gandit eu niciodata ca preaputernicul i dreptul Dum-
nezeu, Cel ce conduce destinele popoarelor, m va nvrednici veo-
data sa intru in acest sfant locas, incunjurat de cei mai inalti ie-
408
4 Inn. 1920.
Tratatul de pace cu Ungaria s'a semnat astazi, Vineri, la Ver-
sailles in Galeria care leaga. Micul de Mare le Trianon. Acest tra-
tat va purta numele de Tratatul dela Trianon si va sta alaturi de
tratatele dela Versailles, dela Saint-Germain si dela Neuilly. Sce-
na a fots lipsita de ceremonial, fiind numai o copie redus a fai-
moasei semnari germane dela Versailles din and. trecut. Figu-
rile cele mai cunoscute erau Millerand- si Lordul Derby, sezand
unul lang altul. In fata lor un loc special a fost rezervat pentru
Regele Greciei Alexandru.
Ziva de Vineri, 4 Iunie 1920, a fost pentru Ungaria o zi de
doliu general. Toate serviciile de utilitate paha, au incetat ser-
viciul ; s'au oficiat servicii speciale in toate bisericile din Buda-
pesta si Regat ; Calle ferate din intreg cuprinsul tarii n'au func-
tionat ; tramvaiele au stat pe loc si toate pra.va,liile au fost inchise.
Este si drept ea cel putin o singura, zi sa. fie si Ungaria cernita,
dupa ce sute de ani Romanii din Ungaria au fost in mod stator-
nic in doliu. Si apoi, nu trebue sa. uitam noi Romanii ziva de 24
A pril 1918, ziva a 3-a de Pasti, zi dureroas. de doliu national, in
care s'a semnat lralatul de pace dela BucureA, la ora 12, in Pa-
latul dela Cotroceni, tratat care ne-a ciuntit scumpa noastrg. Tara.
de toti inuntii ei si ne-a impus datorii de rasboiu peste puterile
noastre, cu toate sutele de mii de morminte inchise de curand
peste tot atatea vieti jertfite pentru marele si sfntul nostru ideal!
In acea zi asa de trista, pentru noi, cata bucurie si veselie stpa-
nea Capitala Ungariei si ce eantare de biruinta. resuna pe tot cu-
prinsul mandrului Regat al Sfantului Stefan ! Poruncit-au ca si
clopotele bisericilor romnesti sa sune credinciosilor victoria Un-
gurilor, iar preotilor romani sa, inalte rugaciuni catre Atotputer-
nicul pentru sdrobirea Romaniei ! Maxire tie Doamne, milrire in
vecii vecilor, ca ne-ai dat drept rasplata Tratatul de pace dela
Trianon !
Acest tratat are urmatoarele clauze relative la Romania :
Art. 45. Ungaria renunt a. in favoarea Romaniei la toate
drepturile si pretentiunile sale asupra acelor teritorfi ale fostei
Monarhii austro-ungare, cari sunt clincolo de hotarele fixate in
Art. 27 si pe care actualul tratat, sau orice alt tratat care are
de scop arangiarea chestiunilor actuale, le recunoaste ca. apar-
tin Romaniei.
Art. 46. In decurs de 15 zile (doua saptamani) dela intra-
rea in vigoare a actualului tratat, sa. infiinteaza o comisiune de
7, si anume : 5 membri numiti de puterile aliate si asociate, until
de Romania si unul de Ungaria, pentru a trage la fata locului
linia de granita fixate:. in articolul 27.
Art. 47. Proportia si felul sarcinelor financiare-pe cari
Romania va avea sa, le suporte pe urma teritoriilor trecute sub
dominatiunea ei, vor fi stabilite corespunzator articolului 18G
411
23 Ang. 1920.
Maresalul Frantei Joffre, fericitul dela Marna, care a schim-
bat desfasurarea dinainte calculata a Germaniei si a impedecat
ca sa. sa deie lumii soarta pe care i-o pregatise Kaizerul, a sosit
in Bucuresti mercuri, 18 1, c., la ora 9 dimineata. Capita la Ro-
maniei a avut fericirea sa, sarbatoreasca in mijlocul ei pe unul
din cei mai gloriosi barbati ai omenirii si totodata pe acela,
care prin victoria dela Marna a inlesnit cel mai mult infliptuirea
Marevt1u1 Joffre.
idealului nostru national: Romania Mare. Toti acei cari au trait,
plini de emotiune si de groaza, zilele luptelor 'Ana la lupta dela.
Marna, inteleg si mai bine insemnatatea rolului jucat de Joffre.
In infrigurarea nervoasa a Frantei, cuprinsa din nou de groaza
infrangerii, in fata avalansei armatelor germane, cari sa revar-
sau dupa sdrobirea Belgiei peste trupul Frantei ca un prapad
groaznic, generalul Joffre, Papa Joffre, cum l'au botezat
427
vitejii dela Marna, cum i-a zis poporul francez, recunoscAtor ge-
niului sau militar, generalismul Joffre a fost unul dinputinii
Francezi cari s'au pastrat toat linistea, tot sangele rece. El a
avut deplina stapanire de sine, Fara ca s. Ong, seama de nerAbda-
rea nervoasa, a opiniei franceze, precum si de impresionabilita-
tea temperamentului galic, s abandoneze parti din trupul Fran- .
tei in manile nAvalitorului, pentru ca sa, fixeze o linie de rezis-
tenth', unde avea siguranta victoriei. Linia Marnei a fost aceea pe
care vointa maresalului Joffre, vointa nestrAmutatA a coman-
dantului suprem, exprimata, intr'un ordin de zi scurt dar ce-
lebru cAtre soldatii lui, a fixat'o ca limitA extrem de expan-
siune pentru forta armatelor dusmane. Efectul material si moral
al loviturii lui Joffre la Marna a fost fulgergtor: ea a fost lovi-
tura capitalg, hotaratoare, care a rhpit Germaniei victoria, pe
care trebuia s'o obtina repede. Dintr'un rAsboiu de cucerire ful-
geratoare, Germania incepu perioada care trebui sai-i fie fatalh,
perioada rAsboiului de uzurd, in care Puterile centrale erau blo-
cate, pe cata vreme dincolo de transeie, Aliatii erau stpflii mA-
rilor i erau intovArAsiti cu toate popoarele libere.
FArA Marna, Parisul ar fi fost ocupat, Franta sdrobitA vi
in neputinta. de a sA mai reface; Anglia nu mai avea timp sA-si
facA armata; Italia n'ar mai fi avut timpul sA intre in Rasboiu;
Romania deasernenea si gloria romaneascA, marea noastrA epo-
peie dela Oituz, Siret, MArasti si MArAsesti nu s'ar fi cumrscut;
Statele Unite n'ar mai fi intervenit, si, prin urmare n'ar mai fi
fost Foch inving5torul. Toate celelalte episoade, in decnrs de 5
ani, n'au fost decht desvoltarea fireasch a victoriei dela Marna
in favoarea Aliatilor i n'au Insemnat decal istovirea treptatA dar
sigurg a celor cari nerduserd victoria in singurul moment chnd
am fi putut'o avea, in momentul loviturii prin surprindere.
Romania a avut fericirea, sA salute pe fAuritorul cel mai
ilustru al victoriei, din care a esit unitatea noastra" nationara,
intregirea ei pana," in granitele-i naturale; sA salute pe invingh-
torul al carui nume va ramlinea inscris pentru vecie in istoria
omenirii. Cinstea de a veni insusi el, cel dinthiu maresal al Fran-
tei, ca sA intAreascA si mai mull- legAturile cu noi, este o dovada
mai mult de statornica afinitate de rasA si de completA armonie.
Fie binevenit pe pAmantul Latinilor dela DunAre !
Maresalul Joffre a venit la noi, trimis de sora noastrA mai
mare Franta, ca sa remitA iubitului i marelui nostru Reg2
.Nedalia :Militard" i sA decoreze Capitala Bucuresti i orAse-
lul MArAsesti cu ,,CruCea de rdsboiu". Pentru aceasta olem-
nitatea primirii n'a depAsit cadrul unei armonii militare cu r(-
prezentarea guvernului si a autoritAtilor.
') Satul rarAsesti a fost lualtat la rangul de commit urband, pastrandu
acelasi nume. Sterna orasului Mrasesti va reprezent pe Sf. Arbanghe
.Mihail doborand pe Lucifer i va Firth deviza: ,Pe aci nu se trece
428
Tara mea !
Ccintarca Romaniei Mani.
Tara mea e orizontul Tara mea a fost de veacuri
Ce l'au strabatut mai an Forfecata de furtuni...
Soli din Roma cea mareata, $i atata jale stransa.
Fa la brav-ului Traian ! Dela Unguri, Slavi $i Huni!...
E cetatea ce ramas-a Insa tara mea ramas'a
Din acele timpuri vechi, Vecinica pamant roman,
De pe and stramosii nostri, Caci noi stim ea Apa trece
Pe pamant n'aveau perechi! Jns petrile raman!"
Tara mea este comoara Tara mea este vulcanul
Strajuita'n sMntul cer, PIM cu glorii vitejesti,
Si In fata ei dusmanii Care-or isbucni Intruna
Pentru vecinicie per. Altj Marasti i Marasesti!
23 Sept. 1920._
Presedintele Republicei franceze, d. Paul Deschanel, care
a lost intotdeauna un pretin sincer al Romniei, s'a dat demi-
siunea din cauz de board.
Congresul din Versailles a ales asthzi in locul shu pe d.
Alex. Millerand, cu 695 de voturi din cele 786 exprimate. Mi-
nisterul a ramas acelasi in frunte cu d. Leggues ca presedinte
al consiliului i ministru de externe.
ln leghtura cu interesele' romanesti, d. Millerand, in timpul
neutralithtii noastre, in calitate de ministru de rdsboiu al Fran-
lei, s'a arhtat favorabil Ronahnilor. ln tot timpul, chiar cand
n'a ocupat functiuni oficiale, d-sa a dat un concurs pretios cau-
zei noastre. Duph atitudinea pe care a avut'o ca sef al guvernu-
lui francez acum de curancl, avem credinta c dach d-sa ar fi
fost la Conferinta pacii in locul batrnului ranchiunos Cle-
menceau, ar fi arhtat mai mult zel i ocrotire pentru interesele
Statelor mici.
21 Oct. 1920.
AstAzi a avut loc in mhreata salk a Sinoduhii din resedinta
Mitropolitului inaugurarea Universithtii din Cernhuti, in pre-
zenta Regelui, Reginei, Printului Mostenitor i Printesei Ma-
rioara, precum si a ministrilor, a reprezentantilor Universith-
-tilor din Bucuresti, Iai i Cluj, ai Academiei Romne, a Mi-
tropolitului Primat Miron si a reprezentantilor autorithtilor
civile, militare i bisericesti, si ai Studentilor.
Mitropolitul Primat a salutat Universitatea din Cernhuti
in numele Bisericii Romhne Ortodoxe. D. Nistor, rectorul Uni-
versithtii. intr'un lung si frumos discurs, a aratat importanta
zilei acesteia pentru intreaga Bucovina. D-sa spune c. Univer-
sitatea din Cernauti, care sub regimul austriac fusese focaruL
manifestatiunilor contra intereselor romanesti, este demda as-
thzi de a dh mama cu celel'alte trei surori ale sale din Iasi, Bu-
curesti si Cluj. Dar pechnd Universitatea lupth contra culturii
romanesti, tineretul Bucovinei isi desvolth cultura sa in cele-
lalte scoli calugresti, asa eh aceasth Universitate nu a putut
inabusi tendinta culturii romanesti.
D. ministru Negulescu, multumeste intelectualilor din Bu-
covina, calli cu toate neajunsurile create lor de trecutul regim
au stiut sh-si phstreze cultura i limba.
M. S. Regele a rostit aceasth frumoasa. cuvantare : Dom-
nule Rector. Domnilor Profesori. Iubiti Studenti. Duph maltA-
toarea serbare a inaugurarii Universithtii surori din Cluj, am
asteptat cu o deosebith bucurie prilejul de a-mi indeplini i fath
de Universitatea din Cernhuti aceeasi plhcuth datorie, prezi-
and impreuna cu Regina si cu Principele mostenitor inaugu-
rarea cursurilor acestui inalt asezhinhnt cultural, care prin
443
Tudor Vladimirescu.
,Tudor a pornit revolutia la-21 Ianuar 1821 in Oltenia; a in-
trat in Bucuresti la 16 Mart; a fost Domn numai cloud luni: a
pgrasit Bucurestii la 16 Maiu si a fost asasinat miseleste, 1ang5.
iazul morii, aproape de griidina lui Geartoglu, la marginea ora-
sului Targoviste, de grecii Varnava si Parga, in noaptea. de 26
spre 27 Maiu. Poveste scurta si asa de bogaa iii urmari.
Revolutia lui Tudor nu trebue privia numai ca urmare a
447
29*
452
d. Lloyd George, care printre eel patru", era dupa parerea mea.,
al treilea prin valoarea i influinta sa, gasim un tip de om foarte-
deosebit de ceilalti doi deja studiati. Pe cand d. Clemenceau si d..
Wilson au inceput tratativele cu idei generale asupra scopurilor
de atins, unul un scop national i concret, celalalt un scop in-
ternational si ideal, d. Lloyd George chiar dad, a avut pregatit
un program desigur cu concursul savantilor i indemanaticilor
si consilieri, nu l'a urmat in mod constant... El nu sa sfiea s. iea
astazi o hotarare pe care mane o schimbh, marturisind c ii s'au
dat esplicatii ulterioare sau cautand s demonstreze (ci
noua sa atitudine nu era contracdictorie cu vechia sa hotarare...
Desi d. Lloyd George n'a avut cleat vagi principii generale, ce-
eace esplicg fluiditatea" opiniunilor sale, el Meuse totusi uncle-
fagadueli in timpul alegerilor parlamentare din Decembre 1918.
Acestea erau: plata cheltuelilor de rasboiu de catre Germania i.
procesul public al Kaizerului in fata unui tribunal international..
El a inzistat cu tarie ca tratatul sa asigure realizarea acestor-
promisiuni, desi stiea bine ca cea d'intaiu era realizatk iar cea.
de a doua tot atat de putin inteleapt pe cat de contrara oricarii
legalitati. El era, hotarat insa sa obtina cedarea tuturor colonli-
lor germane, controlul Mesopotamiei si al Persiei, protectoratul.
Egiptului, distrugerea puterii navale germane si eliminarea ma-
rinei comerciale germane. De aceste aspiratii precize ale tarii sale;.
atat de profund egoiste si concrete, Premierul englez sa cram-
ponase cu tenacitate si a isbutit prin indemanatice manevre 01
le realizeze pe toate"... Lansing spune mai departe ca in discu-
tiile Conferintei, Lloyd George a dovedit ca alucatia sa era mai
mult aceea a unui parlamentar, deck a unui diplomat; ca el nu
vorbea calm, cugetat si precis ca Wilson, nici in stilul analitic si
strans al lui Orlando. Vioiciunea de spirit, usurinta de a luA cu-
vantul i marea sa incredere in el insusi au facut din Lloyd Ge-
orge un mare sef parlamentar. Apoi Lansing terminand zice c.
nimeni nu putea intr. in relatiuni de prietenie cu el fara sa nu
cada invins de farmecul care sa d.esprindea din personalitatea
sa. Puteai sa detesti metoadele sale ca acele ale unui politician;.
puteai chiar s'a ai o surpriza clespretuitoare child el indrasnea s.
discute o chestiune teritoriala Meg sal stie bine unde sa afla teri-
toriul despre care este vorba; puteai s. fi maniat cand 11 vedeai
schimbandu-si parerea de Cate on ii era de kilos, dar totusi nu
puteai s nu-I iubesti.
Despre al patrulea, Orlando al Italiei, n'am putut afla ceea
ce a scris Lansing.
Iata acum i aprecierea pe care o face Jean Finot in Revue
Mondiale: Wilson, Clemenceau si Lloyd George au facut, fr
indoieala, pentru triumful bolsevismului, mai mult deck Lenin,
Trotzky i tovargsii lor. Oceanul de lacrimi si de inselaciune in
care sal gilseste innecata lumea de azi a luat nastere din boala
ideologica alui Wilson si din lipsa oricarui ideal alui Clemen-
455
M. S. Regele Ineoronat.
dela tara intrarea lor in viata publica i dobandirea proprieta-
tilor pamantului pe care il muncesc. Nu este un bun Roman, Sire,
472
M. S. Regina lneoronatiii.
nele din epoca eroica, a trecutului nostru le ,aveau. Comoara bu-
ngtaiii ce sufletul vostru posecla o faspanditi ca o roug. binefa-
473 ,
'
-t 7 I-
ri f
;-=-:...t,
1 ,, rl ..'
..
I I-
e- .111 C.1
1.4)
Acesta este monumentalul arc de triumf pe sub care isi vor face
intrarea solemna in Capita la Romaniei intregite primii Suverani
incoronati ai tuturor Romttnilor. Pe sub acest monument, ziee
icronicarul Universului", sunt a$teptati s&-si facg intrarea Re-
gele $i Regina Romaniei Mari. Popor alcatuit din batrni i ti-
neri, vibreaza de emotiunea momentului sublim. In ochii tuturor
cetesti parerea de bine ea" generatiei noastre de Romani i-a fo6t
data menirea sh salute cu nernasurate urale, tineru cu avant, ba-
trnii cu ochii umeziti de lacrimi, clipa istorica a isbanzilor stra-
Incite. Natura insasi e o sa'rbatoare i dg, farmecul sfinfirei pu-
zderiei de flamuri si ghirlandelor de verdeat i flori, care impo-
dobesc, ca o aleie din povesti, cararea pe unde vor trece Regele
Ferdinand si Regina Maria. Inteadevar, ploaia ce incepe sa" pi-
cure e semn de rodnicie si. belsug. E pared un simbol fericit al mer-
sului nostru inainte pe calea civilizatiunii ca stat i ca neam. Sa
pare a genul romanesc destrama firele nevazute ale propriei sale
apoteoze, in entuziasmul fara margini al celor ce sunt i cu bine-
cuvntarea luminoasa a celor ce au fost."
La ora 10 trenul regal intfa in gara Mogo$oaia, frumos impo-
dobita, cu rarnuri de brad, drapele nationale i ghirlande de flori.
Muzica intoneaza Imnul regal", iar intreaga suflare s indreapta
cu ochii spre trenul regal, acgrui masina, era imbracatd in brad
i. stegulete tricolore. Regele, Regina Maria, cu Reginele Elisabeta
a Greciei $i Maria a Serbiei, cu principii motenitori i ceilalti
printi descind din tren in sunetele imnului regal $i uralele nesfil,r-
ite ale multimei, fiind primiti i salutati de principii straini, de
$efii misiunilor straine, atasatii rnilitari, membrii guvernului in
frunte cu presedintele consiliului de ministri, d. Ion I. C. Beatianu,
presedintii corpnrilor legiuitoare, ofiterii generali i drapelele tu-
turor regimentelor.
M. S. liege le in uniformA de infanterie, cu insernnele de ma-
re$al i cu busduganul in mana, primaste raportul generalul iii Ji-
teanu, comandantul corpului 2 de arrnat i apoi trece in reN isa
compania de onoare cu muzica i drapel, care isbucneste in pu-
ternice i necontenite striate de ura. Duph aceasta Suveranii s
intretin cu cei prezenti, iar persoanele oficiale sa urea', in automo-
bile pentru a merge la Sfanta Mitropolie, afara de acei cari tre-
buie sa." intre In cortegiul triumfal, format astfel: drapelele $coa-
lelor militare $i. a tuturor regimentelor din tarsa; Regele incalecat
pe un cal alb; alaturi pe stanga chlare maresalul Foch, printul
Paul al Serbiei, infantele Spaniei, principii Carol si Nicolae, 5i
ducele de York. In randul al doilea, tot calari, generalii straini,
teneralii romani, atasatii $i misiunule straine. Apoi, in tasuri ci
la Daumont M. S. Regina Maria, celelalte Regine i Printese, es-
cortate de generali $i ofiteri superiori. In urma cortegiul a fost in-
chis de un escadron din regimentul de escorta regala.
Cortegiul astfel format sa indreapta la pas pe soseaua Chi-
selev cAtre Piata Victoriei, pentru ca apoi urmand Calea Victoriei,
31
484
* * *
... ..
.
..... .
. .
Ofensiva a 2-a germana. Nemtii ajung din nou pang la
Marna . . . . . . . 11
Clemenceau declara in Camera ca rasboiul va fi dus pang
la extrem . 12
Lordul Cecil spune ea tratatul din Bucuresti nu va fi ti-
nut in sama . . . . .
Voluntarii Romani din America lupta. pe frontul apusan
Moartea bravului colonel Cesar Mihail
Demobilizarea i plecarea din Falticeni
.
ritorul ocupat 14
Ofensiva a 3-a germana ; Nemtii inainteaza putin la
vest de Oise . . 15
Deschiderea noului Parlament la Iasi. Mesagiul regal. 15
Numirea generalului Vaitoianu comisar general in Ba-
sarabia 16.
Ofensiva austro-ungara pe frontul Italian. Oprirea ei 16
..... .
.
..... ..
21
Clemenceau staruie pentru restabilirea frontului oriental.
Succese in Albania . . . . . 21
Episcopul Nicodim din Husi conduce arhiepiscopia
si Hotinului . . . . . . . . 22
kSerbarea marei zile a libertatil franceze: 14 Iu lie. . . . 23
... ..
/Metroniu publica in Neamul Romanesc un frumps articol:
Washington . . . . . . . .
.Alegerea episcOpilor de Arge i Ramnicul Vlcii. Discur-
24
surge Regelui 25
Ofensiva a 4-a germana pe un front de 100 Km. Suceese
mici. 26
mania . . ..... .
Scriitorul german Harden despre Odle cu Rusia si Ro-
. . . . 32
Germania. .. .... .
Cate alimente au trimis Nemtii din Romania ocupata in
34
....... .
. . .
Evenimentele din tinutul Murmatului. Japonia primeste
sa interving in Siberia . . 34
sinau . . . 35
Inspectiile generalului Vaitoianu in Basarabia
.....
37
Ofensil a a 5-a germana n'a reusit. A inceput contra-
ofensiva Aliatilor nostri. 37
Vizitarea Manastirei Slatina a lui Lapuseanu din judetul
Suceava. . . . . . ...... . . . 38
. ..... .
.
. ....... .
. .
Retragerea german& pe frontul apusan continua. Mari
succese ale Aliatilor . . 42
Avocatul Teodor din Buzau arata mizeria de sub ocupatiu-
nea germana. 42
Ofensiva franco-engleza continua ell succes 43
Presedintele Wilson precizeaza conditiunile pacii generale
in 14 puncte. 44
499
Wilson. . . . . . ........ .
Ce zice ministrul Wopicka cu privire la Programul lui
Succesele Aliatilor continua. Aniversarea nasterii M. S
50
Regelui 50
Basarabianul Pelivan ales deputat la Iasi 51
Doi ani dela intrarea Romilniei in rasboiu. 51
Tara! Copiilor tai lacomi. De V. Voiculdscu . . . .
....... .
52
Demisiunea Mitropolitului Repta din Cernauti. Imparti-
rea fondurior in doua . . 53
D'Annunzio sboara deasupra Vienei, aruncnd manifeste 53
. ...... .
. . . .
Mari succese pe frontul apusan. Ceho-Slovacii au luat Sa-
drinsc-ul . .
,. . . 55
Rolul Romhniei in rasboiul european 55
. ...... .
M. S. Regele raspunde la urarile ce Ii s'au adus la aniver-
sarea nasterii. . . . .
Impuscarea dictatorului Lenin din Rusia; scapat ca prin
. 69
minune. 59
Ofensiva franco-engleza continua victorioasa. Rolul minu-
nat a tancurilor 60
Plecarea la Buzau. Calatoria pang acolo 62
Sosirea la Buzau. Descrierea celor vazute in oras. . 64
Aliatii continua cu succes ofensiva f
Guvernul austro-ungar invita pe beligeranti la o confe-
rinta de pace 68
Respingerea invitatiei guvernului din Viena de catre Alia-
ii nostri 68
0 revedere dupa doi ani. 70
3 2*
500
..... .
Retragerea Germanilor continua pe tot frontul. Tancurile
fac adevarate minuni. . .
TJn grup de tArani romani dusi in inchisoare de Nemti
. 77
94
84
Isopescu cere in Camera din Viena: Un stat independent
r
501
. . ..... .
Liga Romanilor din America nu primeste federatia popoa-
relor din Austria.
Prizonierii romani din Austro-TJngaria din Rusia cer TJni-
. 96
rea cu Romania 96
Prima aniversara a autonomiei Basarabiei 96
Guvernul Margbiloman a fost inlocuit cu guN ernul Coanda. 98
Manifestul M. S. Regelui 98
Ordinul de zi al generalului Zadic cu ocazia ocupgrii Bu
oovinei 99
Ordinul de zi al generalului Petala la intrarea armatei ro-
mane in Bucovina. . . . . . . . . 99
Telegrama d-lui Flondor cAtre M. S. Regele la intrarea tru-
pelor romane in Bucovina 100
Raspunsul M. S. Regelui dat d-lui Nistor 100
. . .....
Romanii ardeleni $i bucovineni din Regat cer unirea IA-
rilor lor cu Romania . .
Zile fericite. Statele Unite aproba dorintele poporului
. 101
roman 101
502
plecare 10'1
Nemtii sa retrag. In retragerea lor iau tot ce pot si gasesc,
golind tam de toate . . . . . . . . 103
Ploaie, viscol, ninsoare. Nemtii s duc inereu. Lipsa de
lemne ; frig . . . . 104
De cinci zile nici un ziar. Gripa bantuie cu furie. Nemtii
huiduiti 105.
Vizita unui bun pretin, Hagiescu-Miriste . . .
. .. 105
Am scapat de Nemti. Caf au exportat Nemtii din tara dela
1 Ian. 1916 pang la 31 Oct. 1918. . , . . . . 106
..... .
Prin Monilorul Oficial SA disolva Parlamentul i sh con-
voach o Constituanta .
Anularea tuturor lucrarilor fostului Parlament. Institni-
. 116
Discursurile d-lor
franeeza, . . . ..... .
Deschand i Clemenceau in Camera
Mareas1u1 Ptain, eroul dela, Verdun, ocupa Alsacia-14-
116
Ardeal . . . . . .....
Sfaturi nationale romane In toa,te orasele i satele din
. . . . . 123
Legiunea ronana din Arad. Proclamatia, ei
Telegrama Regelui . . . . ......
Proclamarea Unirii Bucovinei cu Romania in Cernauti
Capitala Tarii, Bucuresti, s pregateste sg-si primeasca
Suveranii dup4 o absenta de 2 ani . . .
12$
121
125
. .....
.
Bucuria i emotiunea Suveranilar la apropierea timpului
intrarii lor in Bucuresti . . 126
...... .
.
..... .
.
M. S. Regelui . . . . . ......
ramuresului cu Romania in Alba Iulia . . .
Comunicarea telegrafia, a Unirei Suveranilor. Raspunsul
Sarbatorirea Unirei in toate orasele si satele
Un cronicar anonim despre Adunarea Nationala din
.
. 137
143
144
Bucure5ti 152
D. Ion Bianu propune reproducerea Columnei lui Traian
din Roma in Alba Julia 152
Invingatorul Bulgarilor, generalul d'Esperey, soseste in
Bucuresti. Primire entuziasta. . 153
504
. ..... .
Sfatul Tarii din Chisinau admite Unirea neconditionata a
Basarabiei. . . .
........ . .
Preotul Martinovici duce in Bucuresti cred.inta i inima
Banatului. .
Sasii din Bucuresti saluta cu entuziasm Unirea Transil-
vaniei cu Romania.
.
. .
.155
155
153
Guvernul Coanda a fost inlocuit cu guvernul Bratianu. . 155
Primirea triumfala in Bucuresti a Delegatiei Marelui Con-
siliu National din Alba Iulia. . . . . . . . 156
Primirea Delegatiei ardelene la Palatul Regal. Actul Unirei. 159
Pranzul de gala la Palatul Regal in Onoarea Delegatiei ar-
delene. Toastul Regelui . 161
Delegatii ardeleni preamaresc memoria lui Mihaiu Vitea-
zul, cu toata, populatia Capitalei. 163
Preamarirea lui Gheorghe Lazar 165
Banchetul Primariei in onoarea Delegatiei arlelene, pre-
zidat de d. Bratianu . . . . . 166
Delegatii ardeleni la Cazarma Mihaiu Viteazul 170
Banchetul Ligei Culturale in onoarea Delegatiei ardelene. 171
Salutul Banatului prin ci. Dr. Cornel Corneanu 172
....... .
.
Presedintele Wilson soseste in Franta si la Paris. Prirni -
re entuziasta. . . . 173
D. Saint-Aulaire multumeste Presedintelui Casatiei pentru
elogiile aduse Frantei. . . . . 174
. ...... .
. . . .
D. Lloyd George multumeste d-lui Bratianu pentru mesa-
giul su . . . . 175
Armata romana este primita cu mare entuziasm in tot
Ardealul . . . . . . . 1.75
Sarbatorirea lui Wilson la Sorbona 175
Intrarea armatei franceze in Mayenta. Cuvantarea gene-
ralului Fayolle. : . . . . 176
Primirea Delegatiei ardelene de M. S. Regina . 176
Scrisoarea generalului Berthelot catre Prefectul Cerna-
teanu. 177
Trupele romne au ocupat Clujul i alte orase din Ardeal
Primire triumfala. . . . . . . . . . . . . 177
Scrisoarea Vicarului din Londra care Mitropolitul Pirnen
al Moldovei. 173
Confirmarea Unirii Ardealutui prin Decret regal aparut in
Moniforul Oficial. 179
Decretul regal cu privire la Unirea Bucovinei aparut in
Monitorul Oficial. . . 181
Publicarea prin Monitorul Oficial a decretelor de expro-
priere si votul universal. . . . . 182
Serviciul religios in Campia Turzii unde a fost omorat Mi-
haiu Viteazul. 184
Generalul Berthelot calatoreste in Ardeal, Banat si Crisana.
Primire entuziasta. 184
505
..... .
.
ovatiuni . . . . . . ....
Arhiepiscopul cardinal Dr. Bourne din Londra in Bucuresti
M. S. Regina la Paris. Primiri i audiente. Aclarnari si
iitorul despre calatoria M. S. Reginei la Paris.
,.Regina ambasadoara" de Octavian Goga. . .
.
.
.
207
209
213
214
9 brosura a lui Rosetti-Tetcanu publicata in 1871 in Elve-
tia, despre Franta 214
Apelul Printului mostenitor Carol catre tinerimea din
Ardeal. 215
Intervievul d-lui Vaida-Voevod, delegat la Conferinta
pAcii din Paris, publicat in Patria. 216
Karolyi i guvernul Sam din Budapesta au demisionat
Guvernul Garbai. . . . . . . . . . . 217
Ziarul Times publica : Opera unei Regine". Interviev dat
de Suverana noastra. 218
Consiliul dirigent din Sibiiu decretaza. mobilizarea ge-
nerala. 221
50G-
. .......... .
.
Toastul d-lui BrAtianu la banchetul dat de notabilitAtile
franceze . 228
.
Prima aniversarea a Unirii Basarabiei. In armata ameri-
canA au fost 38000 de Romani. 229
SArbAtorirea d-lui BrAtianu de Uniunea marilor asocia-
tiuni franceze. Discursul d-lui Barthou. . .. 230
Scrisoarea jalnicA a Kaizerului trimisA Kronprintului cu
ocazia abdicArii. . . . . . . . 231
Femeile noastre in rasboiu" de M. S. Regina. 231
14 April 1919. Inlocuirea Calendarului Iulian au cel Gre-
gorian 234
Calatoria triumfalA a Printului mostenitor Carol in ArdeaL 234
Scrisoarea Societatii de literaturA din Londra Academiei
Romane i RAspunsul acesteia. . . . . . 239'
Pastile din 1919. Intoarcerea in targ a M. S. Reginei. Tele-
grama d-lui Maniu cAtre M. S. Regale. . . . . 24a
Ofensiva armatei romane in contra armatei i bandelor un-
gurestiL Moartea colonelului Paulian . . 949
Inaintarea victorioas a armatei rornne . . .. 242
Tntrarea triumfall a armatei romne in Oradea Mare. 242
D. Maniu merge la Dej s felicite pe generalul Mosoiu
brava noastrA armatA. . . . . 244
Ziva de 1 Maiu 1919. 246
M. S. Regina intorcAndu-sa, din strAinAtate invitA pe zin-
risti la o convorbire. 217
Armata romAnA a respins pe Unguri 'Ana, la Tisa. . . 949
Generalul Bertha lot, implinindu-si misiunea, pleacA in
Franta. Banchet la Palat; toastul M. S. RegeluiL . . 250
M. S. Regeh multumeste Presedintelui Republicei fran-
ceze pentru primirea Melia Reginei 251
Primul 10 Maiu 1919" in Romania Mare 254
Remiterea tratatului de pace delegatiunii germane la Ver-
sailles. Cuprinsul tratatului . . 952
Academia Rom AnA, dupg 2 ani, isi deschide sesiunea ge-
neralA. CuvAntarea M. S. Regelui . . . . . 253
Vesti triste din Paris. ImpArtirea Banatului. Meetinguri
de protestare in toata. tara . . . . . . . . 255
Mare le meeting de protestare la Buzan, in contra impAr-
tirii Banatului. 256
CAlAtoria triumfalA a Suveranilor in Ardeal
.....
.
M. M. LL. Regele si Regina pe CAmpia Turzii s. inching
Ia mormantul lui Mihaiu Viteazul
.
.
259
265
507'
din Morlaca. . . . . .
Crucea Rosie americana ajutg populatitniea Romaniei
. ......
Scrisoare de fericire din Ardeal; d-na Cornelia I. Pop,
274
la Oituz i Trotus . ..
Pastile ortodoxe din 1920. Invierea Dreptatii. M. S. Regina
. . .
Afoartea filantropului Doctor Cornel Pacura'ru-Bianu la
. . 38'3
Atena . . . . 383
10 Maiu 1920. Busduganul de aur al M. S. Regelui. Mare
bucurie i insufletire in toata tam . 389
Tradarea Rusiei. Coruptia dela Curtea imperial& Rasputin
si toata, clica. Prabusirea Imperiului. . . . . 391
Kaizerul, Tisza si Rasputin, Treimea neamului roman. . . 402
Calatoria triumfala a Suveranilor in Bucovina si In Ba-
sarabia. . . . . . . . . . . 402
M. S. Regele propune inaltarea in Capital& a unei Cate-
drale Mari: Biserica Mantuirii. 405
..... .
. . . . . .
.......
nand. Cauza yadita a Rasboiului . . .
0 destainuire senzationala. Memoriile contelui Axel de
Schwering.
Juramantul recrutilor din Basarabia si Bucovina la Cotro-
ceni. Dispursul M. S. Regelui. . .
.
.
. .
.
. .
417
417
420
Sapaturile dela Biserica Domneasca. din Curtea de Arges
Mormintele gasite 421
. ......
. . . .
Semnarea tratatului de pace cu Turcia la Svres. Pacea
generala. . . . . . : 423
Maresalul Joffre in Romania. Decorarea M. S. Regelui, a
Bucurestilor i Marasestilor. 426
511
..... .
Rgspunsul d-lui Briand deputatului Tardieu in Camera
franceztl. Elogiul Romaniei . . .
Instalarea lui Harding in Casa Alb& in locul lui Wilson. .
. 443
444
. . . ....... .
Centenarul lui ,Tudor Viadimirescu. Serbari strAlucite in
Bucuresti 445
. ....... :
. . .
Rechizitorul aspru al ziairistului Chance in contra lui
Wilson . . . . . 449
Inselatoria Wilsoniana de Morton Fullerton: . . . . 451
Cei patru mari, dela Conferinta pad" din Paris, de Robert
Lansing. 451
. ...... .
Ratificarea pacii cu Ungaria in Camera franceza. D. Briand
.......
face noi elogii Romaniei. .
Ce zice despre rasboiu si pace generalul Alex. Iarca in Me-
morialul sau
Incoronarea dela Alba Iulia. . . . . .
. .
. . . .
. .
457
459
463
Serbarile Incorongrii din Capitara.
Arcul de Triumf. . .
Cortegiul istoric si etnografic.
. . .....
. . .
480
481
486
'farsit si lui Dumnezeu laudg. 495
ILUSTRATIUNILE
Cuprinse in tomul al doilea.
1. Gheorghe Cosbuc
2. Vasile Alexandri . . . . .
3. Alex. Vaida Voevod
.. - 6
g
81
4. M. M. LL. Regele si Regina, Printul Carol, Printesele
6. Maresalul Ptain
....... .
Elisaveta si Marioara, Halipa, Inculet si Ciugureanu 97
5. Tache Ionescu . .
, . . .
.
. 115
118
7. Generalul Mosoiu 121
8. Iuliu Maniu : . . . . . . 142
9. Intrarea lui Mihaiu Viteazul in Alba Julia 183
10. Avram Iancu 266
11. Horia, Closca si Crisan 267
12. Mihail Eminescu 280
13. Generalul Erernia Grigorescu 283
14. Statuia lui Mihaiu Viteazul 313
15. Statuia lui Mateiu Corvinul 328
16. Mitropolitul Primat Dr. Miron Cristea 345
17. Mitropolitul Dr. Vasile Suciu 347
18. Nicolae Iorga 368
19. Sentinela Romng 379
20. Doctorul Cornel Pacuraru-Bianu 384
21. Mitropolitul Nicolae Man 444
22. Maresalul Joffre 426
23. Tudor Vladimirescu 446
24. Coroana de otel a M. S. Regelui 464
25. Coroana de aur a M. S. Reginei 465
26. M. S. Regele Incoronat 471
27. M. S. Regina Incoronath, 472
28. Incoronarea Suveranilor in Alba Julia 475