Istoria Politicii Noastre Monetare Şi A Băncii Naţionale. Volumul 2 1880-1914 PDF

C.
I. BAICOIANU
DOCTOR ?N $TIINTELE ECONOMICE $I FINANCIARE
ISTORIA POLITICEI
NOASTRE MONETARE
$I A
BANCII NATIONALE
1880-1914
VOLUMUL II
PAR TEA
MONITORUL OFICIAL $I IMPRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONALA
BUCURESTI
1932
www.dacoromanica.ro
Plana I
1
A
,'
,11
J..
'"r*
7-4
,
.',4e j
-
;Sig,
I.
.
,1104
ION C. BRATIANU
Intemeietorul Bancii Nationale a Romaniei
1821 1891
www.dacoromanica.ro
PREFATA
Volumul de lagi este al II -lea din cele patru privitoare la
istoria politicei noastre monetare yi a Bcincii Nationale.
In primal volum am fdcut o f ugitiva expunere a monetarismului din linuturile locuite de Romcini din vremurile cele
mai indepcirtate ci pdnd la 1880. Tot cu acest prilej am arcitat
cum s'au ndscut, sub presiunea imprejurcirilor economice de
dupci Regulamentul Organic, primele case de imprumuturi
yi cum interesele propel' yirii economice generale stingheritd de
haosul monetar depe vremuri a condus la legea din 1867

prin care s'a intronat un regim normal de politicd monetard.
Miycarea ideologicd dela 1848, care revendica infiintarea
unei band romcinayti de scont fi emisiune, crave tot mai mult
treptat cu desvoltarea procesulai de intensificare a productiei
noastre agricole, determinat in deosebi de reforma agrard dela
1864.
Imprejurarile vitrege ce au prezidat in 1859 la constituireaf noului Stat romdnesc, au fdcut ca migarea sd rcitneinei
num.ai ideologicd incii multd vreme. Realizarea ayezcimdntului
de emisiune yi credit national, n'a putut lua nactere decdt cu
mult mai tdrziu, in 1880, incercarea din 1856 de a infiinta o bancd nationald in Moldova dcind grey 0 nefiind
favorizata de imprejurcirile economice, politice, sociale si
financiare necesare unui aseinenea ayezeimcint.
www.dacoromanica.ro
IV
Ca sd intelegem insei $i mai bine problema, am ceiutat in

capitolul introductiv al volumului de laid care trateazei evolutia Beincii Nationale dela 1880 $i pcinei la 1914, sei fac o
expunere mai largei a imprejureirilor economice, financiare, so-
ciale $i comerciale cari au determinat $i grdbit infiintarea

Bdncii Nationale.
Tratarea perioadei 1880-4914, am fdcut-o in cloud Orli

bine distincte.
In prima parte a lucreirii am cercetat organizarea interns

a Bdncii qi evolutia ideilor de politica fiduciarci cari stau la
baza institutului nostru de emisiune, in complexul circumstantelor economice, financiare $i comerciale. Nu am putut
trece cu vederea evolutia politicei monetare a Statului ca una
ce era menitei sii influenteze activitatea ci politica de emisiune
a Bcincii Nationale. Ca lea aceasta ne-a condus la expunerea
crizelor agricole, comerciale $i bancare interne $i externe cari
au frarncintat perioada 1880-1914, in repercursiunea for asupra Bdncii Nationale. Numai a$a am putut sci liimurim mai
bine cauzele determinante ale ref ormelor monetare $i fiduciare
din aceasta perioadei.
In partea a doua am examinat in continuare modul cum

s'a desfdyurat activitatea ayezeimdntului nostru de emisiune in
cadrul economiei nationale romcinefti, analizdnd sub variatele for
aspecte rezultatele pe cari le-au dat operatiunile principale

ale BOncii Nationale: emisiunea, scontul, lombardul, trate $i
remize.
Am gnat sei completdm expunerea noastrci prin examinarea mioeirii bancare din perioada 1880-1914, determillatci
ci sustinutei de Banca National&
Un capitol ref eritor la conducerea Bdncii ,ci altul privind
criticele aduse ayezeimeintului nostru de emisiune, completeazei
cea de a doua parte a volumului de Md.

*
www.dacoromanica.ro
In volumul ce urn2eaza corn continua expunerea evolujiei
agztimdntului nostru de emisiune in perioada 1914-1920,

care este cea mai grea pe care a strabcitut-o in cursul existentei sale Banca Nationalei a Romdniei.
C. I. BAICOIAN U
www.dacoromanica.ro
PARTEA I
INFIINTAREA $1 ORGANIZAREA
BANCII NATIONALE A ROMANIEI
CAPITOLUL I
CAUZELE ECONOMICE, FINANCIARE 5I SOCIALE DIN
PERIOADA 1859 - 1880, CARI AU DETERMINAT

INFIINTAREA BANCII NATIONALE A ROMANIEI
www.dacoromanica.ro
PARTEA I
INFIINTAREA
I ORGANIZAREA RANCH NATIONALE A ROMANIEI

CAP ITOLUL I
CAUZELE ECONOMICE, FINANCIARE 1 SOCIALE

DIN PERIOADA 1859-1880, CARI AU DETERMINAT
INFIINTAREA BANCII NATIONALE A ROMANIEI

Organizarea Statulul roman dupe unirea Principatelor din 1859 gi pro Intinderea gi populatiunea Romanlei
clamarea Domnitorulul Carol din 1866.
1861-1880.
Evolutia proprietatil
Reforma Improprieteriril dela 1864.
Repartitia proprietatii agrare Inainte
agrare gi a agriculturii 1860-1880.
ImproprIetarlrile din 1880, 1881 gi 1889.
Prin legile din 1868,
de 1864.
1873 91 1875 se tree din domeniul public In proprietatea teraneasca noui Intinder' de lament.
Succesivele tmproprieteriri pun bazele unei burghezii
Pane la 1866 agricultura, comertul gi Industria depindeau de Minirurale.
sterul de Interne.
In 1866 se linfiinteaza pe lenge Minlsterul Lucrarilor Publics
o directiune a agriculturii, comertulul 91 Industrie'.
Evolutia Intinderilor
arabile 1860-1886.
Productia principaielor cereale 1862-1886.
Repartitia
Intinderilor arabile Intre principalele cereale cultivate 1862-1886.
Drumurile,
goseiele, podurile, podetele metalice gi cello ferate, au contribuit Intr'o large
masure alaturi de cre9terea populatiunii 91 avantul comertulul exterior, la desvoltarea agriculturii.
Problems construirii cailor ferate In perioada 18411864.
Incercarile facute In aceasta perioada pentru construirea cailor ferate
In Principate.
Perioada discutiunilor 1840-1861.
Perioada concesiilor
neaduse la Indeplinire 1861-1865.
Perioada construiril cailor ferate In
Principate.
Concesiunile acordate lui P. Mavrogheni gi Principelui Bibescu
Basarab Brancoveanu pentru construirea de cal ferate.
In 1864 se depun In
Parlament 4 proiecte pentru concesionarea construirii drumurilor de fler, luandu-se In discutiune gi propunerea Marchizului Jose de Salamaca.
Conditiunile
grele impuse de concesionari au zadarnicit tratativele.
Necesitatea concesiunilor este unanim recunoscuta de factor!' nogtri politic'.
Lupta ce se da In
aceasta directiune Intro finanta austriaca 91 germane pe de o parte, engleza
Concesiunea acordati In 1865 lui lohn Stanisgi franceze pe de alts parte.
forth 91 lohn Trevor Barkley pentru construirea liniei Bucure9ti Giurgiu.
Anularea concesiunil de Locotenenta Domneasca gi relnoirea ei prin legea din

In August 1869 construirea liniel
Conditiunile concesiunii.
6 Aprilie 1867.
Concesiunile acordate lui Oppenheim
BucuregtiGiurgiu a fost terminate.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
Conditiunile concesiunilor.
Pentru motive de ordin
politic, economio II social, Guvernul roman hotarkgte etatizarea okilor ferate
91 grupului Strussberg.
construite.
RezIlierea contractelor de concesiune.
Motive le oar' au deter -
minat atitudinea Guvernului.

Conditiunile rascumparkril concesiunilor.
Concesiunea acordat In 1875 grupului Crawley-Gouilloux.
Statul construeste
singur call ferate necesare tarsi.
Formarea unui corp tehnio de inginerl roman'.
Lungimea callor ferate construite In flecare an In perioada 18601900.
Linille ferate construite Intro anii 1859-1880.
Costul linillor ferate
oonstruite pAnk in 1904.
Influents exeroltata asupra vietil economic a tarsi
de call ferate construite.
Statul cAgtiga dope urma exploatarli linillor ferate.
Bugetul callor ferate 1890-1914.
Progresul flout In domeniul con struiril drumurilor de fier 1866-1906.
Evolutia pogtei romanegti pan& Ia
1865, cAnd se face unificarea poptala definitive din cele douk PrIncipate.
Organizarea serviclului pogtal, telegrafic 01 telefonio dupe 1865.
Principalele
Veconventiuni Internationale Inch late de Directia General& a Poste lor.
niturile aduse de pogta, telegraf gi telefon Intro anil 1867-1915.
Statistics
stabilimentelor industrial afiate In Muntenia In anul 1863.
Industria extractive: petrolul gi sarea.
Comertul ca principal factor pentru desvoltarea
economic& a Romanis'.
Propaganda lui I. Bratianu pentru inflintarea Institutiunilor necesare desvoltaril comertului romAneso.
Sub Domnitorul Cuza
tau nagtere camerile de comer' In 1864.
Organizarea judecatoreasch gi administrative a tarsi Inainte de 1864.
Intro anil 1864-1866, Domnitorul Cuza
Domnitorul Carol
Inzestreaz& tars cu o organizatie judecktoreasca proprie.
continua opera legislativa, Intro/land respectul legalitatii.
Imbunatatirea
Organizarea economics, politick gi social&
navigatiel fiuviale gi maritime.
a tarn, determine nagterea burgheziel romanegti.
Evolutia comertulul exterior 1860-1880.
Balanta comer/Asia excedentara doming epoca.
ExConventia
portul Romaniel pe prIncipaiele tar' de destinatiune 1861-1880.
comercialk din 1875 Incheiata cu Austro-Ungaria.
Organizarea financlark
a 'aril pan& Ia 1856.
Tratatul gi conventia dela Paris desfiinteaza privilegille
Evo lutia finantelor publics a Principatelor 1831-1858.
Reforms
de clash.
financiark infaptulta de Domnitorul Cuza cu sprijinul acordat de Franta In

urma interventiel lui V. Place.
Critics adusi de Locotenenta Domneasca
owe' financiare a Domnitorului Cuza.
Situatia financier& a tarsi In anul
1866.
Masurile lusts pentru Iniaturarea greutatilor vremii.
Inflintarea
Casei de Liohidare.
Imprumutul Oppenheim.
blics dupe 1866.
Sporirea veniturilor publics.
Consolidarea finantelor puEvolutia finantelor publics

Imprumuturile publics contractate In perioada 1860-1880.
1862-1882.
Anglia atrage Romania In sfera
Imprumuturl productive fi neproductive.
sa de activitate, pentru a coda mai tarziu intestates Germaniel gi Frantel.
Consolidarea finantelor public permits Infaptuirea luorkrilor reclamate In mod
imperios de avantul vietii economics gl modernizarea Statului roman.
Turcia
Indepenzadkrnicegte pan& la 1877 organizarea temeinica a Romaniel.
dents politic& absolute castigate prin rasbolui din 1877, desohide noui orizonturi
vietll politico, economics gi social a Romanic/I.
Rolul istorio al burgheziel
romAne.
Uzura zarafilor determink un ourent din oe In ce mai pronuntat
pentru Infiintarea unui Institut de emisiune, menit sa activeze Intreaga vista
economic& a Orli.
Mitcarea bancarli Inainte de Infiinfarea Balla Natio-
www.dacoromanica.ro
CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE
nale.
Zarafii, bancherii gi cassele de banca (Mitre anti 1870-1885.
Operatiunlle pe carl le faceau zarafil, bancheril li cassele de banca.
Cauzele cart
au limpledlcat Oat Ia 1880 fnflintarea Bancil Nationale.
Bancherll gl zarafil
aunt Impotriva chemAril Ia vista a institutului de emisiune.
I. BrAtianu gl tnflintarea Bancil Nationale.
Incheere.
Unirea Principatelor realizata la 1859 i desavarita prin

intronarea la 1866 a unui Domn strain,
astfel cum se ceruse de marii notri patrioti In perioada framantarilor politice pentru renaterea Romaniei,
odata Infaptuita, marea noastra generatie a pus tot sufletul i toata energia pentru consolidarea i inaltarea noului Stat romanesc.
Toate domeniile vietei publice au fost Imbratiate i In
toate directiunile s'au Inceput realizari menite s schimbe
fundamental situatia politica i economic& general& de pang
atunci.
Administratia a fost push pe baze moderne, corespunzatoare nevoilor timpului; justitia, in functie de care aveau
sa se desvolte rap orturile de schimb i implicit creditul i
micarea bancara, a dobandit o temeinica aezare europeneasca; finantele publice, menite sa contribuie la consoli-
darea vietei Statului, s fie un puternic punct de razem

pentru infaptuirea tuturor reformelor ce aveau sa is fiinta
i s promoveze lucrarile publice cu caracter tehnic, sortite

sa activeze procesul propairei economice generale ; armata,
ce avea s garanteze siguranja i paza hotarelor tarii; invatamantul public, menit sa theme la lumina massele poporului ce traise pang atunci in intuneric ; agricultura, comertul, industria i meseriile, constructiunile de chi ferate
i drumuri, organizarea porturilor i a institutiunilor chemate sa activeze comertul intern i extern pentru a ridica
productiunea generala, toate acestea, dei au fost printre

preocuparile de frunte ale regimului dintre 1859-1866, total n'au putut fi solutionate fericit decat dupa 1866, cand
s'a pornit cu energie i hotarire la modernizarea vietei noului Stat romanesc.
Sa examinam rand pe rand cum s'a manifestat progresul
Romaniei in aceasta perioada, sub influenta interventiunilor
ce au avut loc in diversele directiuni.
Sa incepem prin cercetarea elementului social, populatiunea, care constitue viata insa a tarii, pentru a continua
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
apoi cu examinarea diferitelor ramuri de activitate economica.
Pe o suprafata de 123 mii kmp., Rom &ilia de odinioara

constituita din Moldova, Muntenia, Oltenia i cele trei judete din Sudul Basarabiei, pierdute in 1877, numarh in
anul 1860-1861 o populatiune de 3.917.541 suflete. Raportat& aceasta cifra la intinderea tarii, densitatea populatiei
pe kilometrul patrat era de aproximativ 32 locuitori.
Tabloul care urmeaza ne arata evolutia populatiunei
Romaniei in perioada 1861 -1880:
Anii
1861
1862
1863
1864
1865
1866
1867
1868
1869
1870
Numarul
locuitorilor
3
4
4
4
4
4
4
4
4
4
969
018
044
093
132
115
153
193
250
294
Anii
675
957
208
452
842
818
363
649
373
201
1871
1872
1873
1874
1875
1876
1877
1878
1879
1880
Numarul
locuitorilor
4 332
4 374
4 355
4 361
4 399
4 446
4 479
4 485
4 529
4 545
874
689
701
135
236
165
813
696
568
821
Aruncandu-ne ochii asupra cifrelor de mai sus, vedem

ca populatiunea Romaniei a crescut in mai putin de un patrar de veac cu aproape 600.000 locuitori 1).
Majoritatea acestei populatiuni tfaih la Cara indeletnicindu-se cu agricultura i ramurile ei anexe, potrivit regiunilor
in cari ii aveh aezarea.
*
Reforma agrard a improprietaririi dela 1864, rasturnand

ordinea feudala a proprietatii rurale de pang atunci, a dat
acestei epoci o stralucire deosebita.
Aceasta reforma cu adanci efecte sociale in toate manifestarile vietei noastre economice, a fost continuata prin succesive vanzari de moii ale Statului, la scurte intervale de
2) Dr. L. Colescu, Progresele economice ale Romaniei Implinite sub domnia
Majestatei Sale Regelui Carol I, Bucuresti 1907.
www.dacoromanica.ro
timp, pana cand sub presiunea cunoscutelor evenimente ale
anilor din urma, s'a ajuns la recenta expropriere a marei

proprietati, punandu-se astfel la ban proprietatii noastre
agrare mica proprietate.

Sa urmarim procesul progresului i a prosperitatii economice a Romaniei in aceasta perioada de noud aezare
agrara dela 1.864, care a revolutionat profund Intregul nostru
edificiu politico-economic In toate domeniile: agricultura,
comert, industrie, cai ferate, posts i telegraf, ca s putem
intelege i mai bine ritmul miscarii bancare In perioada dela
1859 i pana la Infaptuirea Bancii Nationale.
Agricultura noastra ,scria Aurelian 1) intre 1870-1880,
referindu-se la starea de lucruri dintre 1860-1870, se
exerciteaza pe o intindere care trece de 12 milioane p ogoane. In mijlociu aceasta suprafata se imparte Intre diferitele culturi in modul urmator:
.
Pamant arabil . . . . .
. 4.442.924 pogoane
308.477
Gradini de legume i pomi. . .
Fane-te . . . . .
Pauni si imasuri .
Vii
..
.
...
1.848.775
5.845.135
191.307
Afars de aceasta suprafata, completeaza Aurelian statistica, mai sunt a se adauga 4.092.947 pogoane paduri
si 7.574.336 pogoane locuri necultivate din muntd, baltd,
rapi, drumuri, ocoalele comunelor i altele.
Caracterul dominant In ce privete repartitia proprie-
tatii inainte de 1859, era acela al marei proprietati cu un

pronuntat accent latifundiar.
Mica proprietate o reprezinta inainte de 1859 proprietatea libera a monenilor ci razeilor, a carei intindere nu o
putem stabill.
In ce privete marea proprietate, ea era detinuta in Prin-
cipate de catre marii latifundiari, bisericile i manastirile

Inchinate i nelnchinate, carora Domnii le daruise mari Intinderi de pamant. Statul nu detinea din Intinderea tarii
pana la tratatul dela Adrianopole, nici o bucata de pam5nt.
Dupa 1829, Muntenia a intrat in posesiunea domeniilor Brai1) Vezi P. S. Aurelian, Terra Nostra, pag. 101, Bucureeti 1880.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
lei, Giurgiului, Turnului, precum i a baltilor i analelor
Dunarii, cari produceau la 1831 un venit de 550.779 lei vechi,

ceeace reprezenta 6,60% din totalul veniturilor 1).
Aceasta situatie a dainuit pans In 1863, cand prin
legea din 17 Decemvrie secularizandu-se averile manastireti, domeniile Statului cresc In suprafata, iar veniturile
aduse de dansele, sporesc dela 560.779 lei vechi cat erau In
1831, la 51.581.507 lei vechi In 1864.
Prin secularizarea averilor manastireti sporind intinderea domeniului public, legiuitorului din 1864 i-a fost uor sa
Infaptuiasca opera exproprierii, punand la dispozitda satenilor a treia parte din Intinderea expropriate din domeniile
Statului. In anul 1864 produsul domeniilor Statului era de
51.581.507 lei vechi sau de 19.085.157 lei noui, fate de
165.768.000 lei vechi sau 61.334.160 lei noui venituri bugetare ; venitul domeniilor reprezinta deci 31% din veniturile totale ale tarii. In 1865, dupa aplicarea legii rurale, evaluarea veniturilor domeniale a scazut la 40.532.155 lei vechi,
sau la 14.996.897 lei noui. Veniturile totale ale tarii pe acel
an fiind de 159.166.000 lei vechi sau 58.891.670 lei noui, produsul domeniilor Statului reprezinta numai 25% din veniturile
bugetare. Aceasta proportie scade la 24% In 1867, and veniturile domeniilor Statului au fost de 37.585.000 lei vechi
sau de 13.906.450 lei noui, iar veniturile totale pe acela

an s'au ridicat la 152.230.336 lei vechi sau 56.325.234 lei
noui 2)
Explicatia acestui fapt este ward. Reforma dela 1864

pune capat regimului feudal de pans atunci, prin improprietarirea clacailor i a Insurateilor, ieind astfel din proprietatea Statului o Intindere de 800.305 ha., repart'izate la
200.067 improprietariti.
Prin Improprietarirea dela 1864 i a celorlalte ce i-au
urmat, la 1880, 1881, 1889 i 1890, s'a realizat o schimbare
Insemnata in repartitia proprietatii de pang atunci.
Tabloul de mai jos ne Infatiaza numarul improprietaritilor la 1864, 1880, 1881 i 1889, ca i Intinderea de
pamant ce le-a fost atribuita:
1) Vezi Th. C. Asian, Tratat de Fluorite, Bucurqti 1925.
2) Vezi Inventarul moiilor Statului 1865-1907, pag. III, Bucure0i 1909.
www.dacoromanica.ro
Numarul improprietaritilor din:
Improprietariti
In virtutea
legilor din:
Proprie - Proprie-
tatea
privet &
Intinderea In
hectare:
Total
tatea
Din
dome-
Din
dome-
Total
niul par- niul Staticular

tului
Statului
ImproprietAriti cu
mai putin de 10
hectare prin legea din 1864.
316.115
151.725
467.840 1.194.281
571.976 1.766.257
Impropr. Insuratei-
lor din 1864.
48.342
48.342
228.329
228.329
Improprietarirea
InsurAteilor prin
legea din 1881.
4.970
4.970
23.069
23.069
105.165
105.165
526.233
528.233
1.716
1.716
8.228
8.228
ImproprietArirea
Insurateilor prin
legea din 1889.
Impropriethriti cu
mai mult de 10
hectare
Prin legea din 1889
Improprietariti
cu 10 hectare
1.163
1.163
11.690
11.690
ImproprietAriti cu
25 hectare. . .
386
388
8.670
8.670
Total .
316.115
313.467
629.582 1.194.281 1.378.195 2.572.476
Reese din acest tablou, c prin legea dela 1864 s'a trecut
in proprietatea tdraneasca o Intindere de 1.994.586 hectare,
iar prin exproprierile succesive pang la 1889 Inca 577.890
hectare, In total deci 2.572.476 hectare.
Interesant este ca din aceasta Intindere cea mai mare
parte a fost luata din domeniile Statului. Deasemeni nu trebuie sa pierdem din vedere caracterul ultimei 1mproprieta-
riri, care tindea sa sporeasca proprietatea mijlociei Orawww.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
10
neasca, pentru a Introna la sate o burghezie rural& care s

serveasca ca exemplu celorlalti sateni In practica agriculturii.
Impini de acela gand de a Intari burghezia rurala pe
de o parte, pe de alta nevoiti sa acopere deficitele bugetare,
guvernantii depe vremuri tree In patrimoniul particularilor
In virtutea legilor din 1868, 1873 i 1875 noui intinderi de
pamant din domeniul public.
Astfel prin legea din 1868 se vinde o Intindere de 74.633
hectare, prin legea din 1873 625 hectare i prin legea din
1875 16.943 hectare 1).
Dar paralel cu opera unei mai drepte repartijii a proprietatii rurale, ce nu putea ramane fara influents asupra
propairii generale, vedem guvernele regimului intronat la
1866, Intrecandu-se in a chema la vieata organisme i aezaminte menite s activeze productiunea cantitativa i calitativa a Indeletnicirii agricole.
Faith la 1866, agricultura, comertul i industria, faceau
parte din Ministerul de Interne.
Dupe aceasta data a luat fiinta pe langa Ministerul Lucrarilor Publice o directiune a agriculturii, comertului
i industriei, pentru ca mai tarziu sa vedem infiintandu-se Ministerul de Agriculture, Cornell i Industrie, in
anul 1883.
Scopul directiunii din Ministerul Lucrarilor Publice era
s activeze prin toate mijloacele promovarea agriculturii,
infiintand coli agricole teoretice i practice, ferme model,
organizand concursuri i expozitiuni agricole, etc., toate acestea determinand un puternic curent de exploatarea intensiva a pamantului i ridicarea productiunii agri'cole din
punctul de vedere calitativ i cantitativ.
Urmarile unei mai drepte repartitiuni a pamantului ca
i a unei mai Ingrijite culturi, se traduc In primul rand Intr'o
cretere continua a Intinderii arabile In dauna fanetelor i a
imaurilor.
Este interesant tabloul de mai jos care ne Infatiaza
progresul Intinderii arabile In perioada 1860-1886, In dauna

Intinderii paunilor i fanetelor:
1) Vezi Gh. Dobrovici, Istor'cul datoriei publice a Rornaniei, Bucure0i 1913.
www.dacoromanica.ro
Intinderea
Anii
Anii
arabilb,
In hectare
1860
1862
1863
1864
1865
1866
1.947.600
2.032.700
2.259.800
2.371.600
1.650.300
2.102.600
1887
1868
1869
1870
1871
1872
Intinderea
arabila
In hectare
2.411.800
2.415.000
2.460.400
2.406.600
2.485.400
2.419.600
11
Intinderea
arabila
In hectare
Anii
2.914.600
3.263.600
3.525.000
3.260.100
3.998.000
1873
1874
1875
1876
1888
Examinand cifrele cuprinse in tabloul de mai sus cons-
tatam ca in timp de un sfert de veac intinderea arabila

a Romaniei s'a marit de 2 on mai mult.
Evident, extinderea culturilor a determinat o descretere

continua a intinderii paunilor i fanetelor.
Ar fi interesant sa putem stabili masura in care aceste
intinderi au descrescut. Documentatia statistics depe vre-
muri nu ne da insa aceasta posibilitate.
Desigur, creterea continua a intinderii arabile, a determinat i o sporire a productiunii agricole.

Tabloul care urmeaza ne infatiaza pe culturi avantul
luat de agricultura romaneasca in perioada 9.862 -1886:
H
Anul
1862
1863
1864
1865
1866
1867
1868
1869
1870.
1871
1872
1873
1874
1875
1876
1886
Grau
Porumb
t oli t
Secaril
750.400
9.373.600 13.450.900
12.199.800 17.678.000 1.207.100
12.052.000 16.621.800 2.136.800
191.100
2.957.700
8.881.700
6.489.200 5.860.100
535.400
10.230.480 12.845.380 1.038.700
11.358.880 16.013.030 1.501.920
8.343.030 15.708.550 1.326.060
9.864.420 14.471.730 1.345.050
9.403.900 15.130.000 1.269.840
864.000
6.355.350 12.457.950
736.270
10.218.630 11.626.160
11.928.900 11.475.240 1.130.850
924.700
11.836.880 22.510.260
7.557.950 22.987.680 1.181.600
12.221.040 25.532.640 2.263.800
0rz
Ovaz
Rapita
3.729.400
4.928.000
4.827.700
1.668.300
2.308.200
2.947.360
3.558.520
2.796.120
2.840.160
3.306.240
3.514.040
4.919.210
7.001.280
3.374.790
6.363.680
5.105.080
812.900
1.000.600
1.522.100
461.200
464.400
740.320
830.700
822.760
740.000
1.020.840
1.126.680
1.585.600
1.715.130
1.004.700
1.412.550
3.585.020
31.200
87.100
72.100
53.800
47.900
192.000
267.520
289.060
456.780
892.060
589.640
1.120.640
55.660
28.200
129.280
936.050
www.dacoromanica.ro
C. I. BAicoiANu
12
Examinand cifrele cuprinse In tabloul de sus, cari ne

Infatiaza productiunea cerealelor principale In perioada
1862-1886, constatam o continua cretere a productiunii,
exceptand anii secetoi: 1865, 1866, 1869, 1870, 1871, 1872
fli 1876.
Productiunea graului a crescut In 1886 fate de aceea din

1862 cu o treime, a porumbului i a orzului aproape s'a Indoit, a ovazului de mai mult de patru ori, a secarei de trei on
li In sfarit, productiunea rapitei a crescut aproape de 30
de ori.
Dace creterea productiunii graului, orzului, ovazului i
rapitei este in stransa legatura cu avantul pe care 1-a luat
comerjul nostru de exportatiune, marirea productiunii po-
rumbului i a secarei este direct influentata de creterea

populatiunii tariff, a carei baza de alimentatie o formau aceste
cloud cereale.
Nu este mai putin interesant sa vedem care a fost su-
prafata cultivate repartizata pe cerealele principale produse.

Tabloul ce urmeaza ne Infatiaza pentru aceeai perioada,
repartitia lntinderii arabile fare cerealele cultivate:
H
Anul
1862
1863
1864
1865
1866
1867
1868
1869
1870
1871
1872
1873
1874
1875
1876
1886
Gran
697.600
795.100
822.500
419.500
751.400
874.400
894.400
897.100
865.300
854.900
730.500
992.100
1.169.500
1.345.100
1.064.500
1.175.100
Porumb
SecarA
0rz
962.400
1.022.800
1.056.200
892.000
968.800
1.052.900
1.074.700
1.098.500
1.088.100
1.112.500
1.083.300
1.277.600
1.366.100
1.424.700
1.384.000
1.713.600
59.800
76.800
124.800
43.700
91.000
122.200
119.200
125.100
128.100
122.100
120.000
103.700
107.700
132.100
147.700
231.000
242.300
295.300
274.100
226.100
226.000
283.400
250.600
258.900
232.800
262.400
297.800
353.900
457.600
462.300
513.200
554.900
www.dacoromanica.ro
Ovaz
61.900
62.300
87.700
61.300
57.500
66.100
58.500
61.400
59.200
72.400
91.600
99.100
112.100
118.200
109.500
226.900
RapitA
'
8.700
7.500
6.300
7.700
7.900
12.800
17.600
19.400
33.100
61.100
56.400
88.200
50.600
42.600
40.400
96.500
13
Constatam din examinarea cifrelor tabloului de mai sus,

ca intinderea cultivate cu grau i poruinb a crescut in mai
putin de un sfert de veac aproape de 2 ori, in vreme ce

intinderile Insamantate cu secara, orz, ovaz i rapita au
crescut inteo proportie cu mult mai mare.
Astfel se cultiva in 1886 231.000 hectare secara fata

de 59.800 in 1862 ; 554.900 hectare orz fate de 242.300 ;
226.900 hectare ovaz fate de 61.900 i 96.500 hectare rapita,
fate de 8.700 hectare.
* * *
Dace marirea populatiunii tarii pe de o parte i avantul

comertului de exportatiune cum vom vedea mai departe,
pe de alts parte, explica desvoltarea vertiginoasa a agriculturii in perioada 1862-4880, nu este mai putin adevarat
Ca sunt i alti factori de o covaritoare importanta cari au
avut o inraurire hotaritoare asupra productiunii agricole.
Dotarea Orli cu drumuri, osele, poduri i podete metalice, pentru a culmina in construirea cailor ferate, cea dintai legend Bucuretii cu Dunarea la Giurgiu, nu putea ramane fare influents asupra intregei noastre vieti economice
i in deosebi asupra agriculturii 1).
Decat problema constructiunilor cailor ferate nu putea
fi solutionata cu uprinta, necesitand insemnate mijloace baneti pe cari Cara nu le avea.
Un apel la finanta i capacitatea tehnica strains, aparea
de neinlaturat, altfel aceasta mare opera pe umerii careia

urma sa se inalte intregul edificiu al vietii noastre economice, nu putea fi infaptuita.
Importantul rol pe care 11 au caile ferate in desvoltarea
vietii economice, a fost de timpuriu recunoscut i inteles de

conducatorii destinelor Principatelor romaneti.
Lipsa capitalurilor necesare infaptuirii lor, nu a deplasat
decat cu mult mai tarziu discutiunile depe taramul teoretic
pe acel practic.
Perioada 1841-1864 este framantata de nesfarite discutiuni asupra mijloacelor de realizare a organismelor cari
1) C. I. Baicoianu, Handels politische Bestrebungen England's zur Erschliessung der unteren Donau, Miinchen, ed. Sellier, 1913.
www.dacoromanica.ro
14
C. I. BAICOIANu
sa des un puternic imbold economiei nationale a tarilor romaneti.
Cu drept cuvant am putea numi aceasta epoca ideologica , caci aici trebuie sa cautam i sa gasim origina tuturor
marilor institutiuni Infaptuite dupd 1866, sub glorioasa domnie a nemuritorului Rege Carol I.
'raffle inconjuratoare construind pang la granitele Prin-
cipatelor cai ferate, era firesc i natural ca i la noi A se
puna in discutiune aceasta problems, mai ales ca interesului

national i se alatura i acela al tarilor vecine, cari tinteau
sali deschida prin tara noastra nu numai un drum lesnicios
spre largul Marii, dar i un debueu important in tarile avezate In valea Dunarii.
Sunt prea putin importante i reprezinta un interes numai pentru istoriografi incercarile facute intre 1841-1864
pentru construirea tailor ferate in Principate, ca sa intram
in analiza lor. Credem util totu sa le rezumam in nota de
mai jos 1).
1) Perioada 1834-1859 prezintA un deosebit interes din punctul de vedere
a incercarilor de realizare a cailor de comunicatie, pentru dotarea tarii cu mijloacele pe Cali le aveau Voile din Occidentul Europei.
In timp ce In Anglia ei In Franta se faceau primele inceputuri de construetiuni de cai ferate, dupa ce prima linie fusese deschisa In Anglia intre Liverpool
ei Manchester la 15 Septembrie 1830 ei In Franta Inca de mai Inainte, la 1828,
intre St. Etienne ei Andrezieux, la noi se vorbitt prin 1836 ca despre o mare
minune a timpurilor despre maeina care e In stare sa transporte cu o viteza
mare fart" cai ei fara boi, marfuri ei oameni.
Cu toate acestea, nu peste multa vreme, a inceput sa se puna in discutiune
ei la noi infiintarea tailor ferate. Realizarea acestor importante lucrari In tara
la noi, de sigur ca, era ei In interesul tarilor centrale ei a acelora din Occident,
cari cautau In acest chip said deschida drumul in spre gurile Dunarii ei Marea
Neagra. Timpul cat s'a sours pant cand tara noastra a putut sa -$i injghebeze
o slabs retea de cal ferate, poate fi impartit in trei perioade bine distincte:
1. Perioada discutiunilor, in care nu s'a realizat nici o linie ferate (1840-1861).
2. Perioada concesiilor neaduse Ia indeplinire (1861-1865).
3. Perioada de dupa 1865, In care ca,ile ferate au inceput sa fie construite.
Deel nu avem un document din care sa rezulte In mod precis, totue se pare
ca in toamna anului 1841, Domnitorul Mihail Sturza ar fi primit niete propuneri
de construire a Iiniilor ferate in Moldova, dela intreprinzatorii drumurilor de

fier ce se planuiau sa fie realizate In Galitia ei Bucovina.
0 propunere mai serioasa gasim Ins& In anul 1842, cand inginerul Marin
din Cernauti eerie Ia 14 Februarie Domnitorului Mihail Sturza, cerand construirea unei linii care BA piece dela Mihaileni ei sa urmeze valea Siretului pe o
distanta de 50 mile austriace pans la Dunare (1 mila, austriaca = 7.586 metri).
www.dacoromanica.ro
15
Nu putem insa trece cu vederea faptul caracteristic, ca

in 1862 s'a acordat prima concesiune pentru exploatarea i
construirea unei cai ferate dela Galati pang la granita Bucovinei lui Petre Mavrogheni, fost Ministru de finante.
Tractiunea vagoanelor urma s se fach, deocamdat6, pe aceasta linie cu
ajutorul cailor, iar pentru asigurarea rentabilitatii propunea gi infiintarea
pe un canal dealungul Siretului a 50 mori americane cu 6 ei 8 pietre.
Viitorul acestei linii ar fi lost mare In cazul cand tractiunea animals ar fi
putut fi inlocuita prin aceia cu aburi si cand s'ar fi stabillt legatura cu
liniile poloneze, putandu-se face astfel ueor comunicatia intre Marea Neagra
ei Marea Nordului.
Pentru aceasta lucrare, inginerul Marin, eau mai bine zis societatea pe
actiuni ce urma sa se constituiasca, cerea privilegiul exclusiv pe timp de 50
de ani, precum ei 3.625 pogoane austriace pe cari sa se faca, traseul (un pogon
austriac = 3.755,44 m2); 3.970.000 zile de claca, cu bratele; 1.030.000 zile
de claca cu carele, eau In total 5.000.000 zile de clack valorand impreuna cu
terenul 1.041.250 florin'. Valoarea pogonului austriac era socotita la 10 fiorini,
ziva cu bratele zece creitari gi cea cu carul 30 creitari. (Fiorinul austriac de
argint se impartea In 60 creitari, cantarind 12,34 grame qi avand titlul de 0,900).
Toate veniturile cailor ferate ei a morilor, trebuiau sit ramb,na, societatii
care fel rezerva dreptul sa stabileasca taxele.

Dupa trecerea celor 50 ani priveligiati, Intreprinderea putea dispune de
bunurile sale reale ei mobiliare.
Propunerii inginerului Marin nu i s'a dat nici o importanta de Domnitorul
Mihail Sturza, dell el insue In ofisul adresat Adunarilor Obeteeti arata cat de
importante sunt caile de comunicatie pentru toate clasele populatiei.
In afara, de aceste fncercari de sub domnia lui Mihail Sturza In Moldova,
nu par sa mai fi existat ei altele de a infiinta In Principate cai ferate pan& catre
sfareitul anului 1855, and Domnitorul Barbu Dumitru Stirbey adreseaza o
scrisoare la 22 Noemvrie Comandantului austriac al armatei de ocupatie din
tare, locotenentul Feld Mareeal Conte de Caronini, care se afla atunci la Viena.
In aceasta scrisoare Domnitorul Munteniei solicit& Austriei un inginer, care
ajutat de doi ingineri romani In sub ordine, sa construiasca un drum de fier
care legandu-se cu reteaua austriaca, sa piece dela Oreova spre a ajunge la
Giurgiu prin Craiova i Bucureeti, punandu-i-se la dispozitie In afar de indemnizatia drumului, subventia ce s'ar ga,s1 potrivit a i se da.
Dupa putin timp, Domnitorul inainteaza la 22 Decemvrie qi catre Sfatul
Administrativ Extraordinar un ofis in care propunea ca Guvernul sa faca studiul pregatitor al drumului dela Varciorova prin Craiova fi Bucureeti la un
punct depe Dunare, de unde sa se poata prelungl pane la un port al Mari Negre
Qi sa se is masuri de a acorda cheltuelile trebuincioase.
Pests putin timp, dupe deschiderea Divanului, Stirbey insarcineazb, pe
fiul bancherului D. Curtis din Viena sa se Inteleaga cu Maximilian de Haber
din Carlsruhe care reprezenta o companie, pentru a construl cai ferate In
Muntenia.
www.dacoromanica.ro
16
C. I. BAICOIANU
Cam In acela timp, se acorde o alts concesiune Principelui Bibescu Basarab Brancoveanu, iar In 1864 se depun
In Parlament 4 proiecte de concesiuni de cai ferate, luanLa 17 Februarie 1856, ofisul Nr. 310 s'a Inaintat Impreuna cu conditiunile
propuse de companie si un proect de lege In 4 articole, pentru concesia de pamAnt necesar construirii tailor ferate.
Prin acest proect, proprietarii de mosii erau obligati Ca fart' de nici o platit
sli deie pe Intreaga lungime a liniei si pe atata timp cat va fi nevoe, o littime
dela 25-42 stAnjeni de pamant. Deasemeni, pentru statiile mici trebuiau sa
se deie pawl la 14 pogoane, iar pentru acele marl cari nu se puteau infiirrtb, decAt
la distante dela 4 la 6 poste, pane la 20 pogoane, pentru cari li se plata. proprietarilor o despagubire anuala dela 8-14 sfantihi de pogon si deosebit, pentru
dreptul de a aveA birt pe acele pogoane urma sa li se plateasca anual cAte 5
galbeni pentru statiile mici $i 10 galbeni pentru statiile marl.
Proiectul era semnat de: M. Baleanu, I. CAmpineanu, N. Baleanu, I. Otetelesanu, Plagino, B. Vladoianu $i I. A. Filipescu.
Economia propunerii lui Haber o rezumilm In urmatoarele puncte:
1. Concesia erA exclusive $i pe termen de 99 ani.
2. Traseul liniei erA: OrsovaCraiovaBucurestiBraila, sau eel mai

apropiat port dunarean.
3. Concesionarul putee. reclamA orice pamant pentru tales de fier dublA,
pentru statii sau alte stabilimente.
4. Guvernul roman trebuiA sit fie mijlocitor pe lane]. PoartA de a i se
acordA tot lui Haber concesia, In cazul cAnd linia trebuiA sa, urmeze malul drept
al Dunarii.
5. Nici o concesie nu se putea, acordA fart' ca Maximilian de Haber sit nu
fi avut prioritatea.
6. Concesia erA milli dee& in timp de un an nu Incepeau lucritrile.
7. Concesionarul puteA exploata singur, (land a zecea parte din castig

proprietarului, In cazul cAnd In timpul constructiei ar fi descoperit mine metalice sau carbuni.
8. Guvernul trebuiA sit acorde libertatea pentru importul materialelor

necesare constructiei.
9. In tot cursul concesiei, Guvernul erA obligat et' acorde concesionarului
dreptul de a exploata 40 paduri manastiresti, hotarIndu-se pretul lemnelor

dupe cel de mijloc din anii 1850-1865.
10. Mai departs, el trebuiA sa garanteze capitalului Investit o dobandli

anuala de 7 %.
11. Realizarea concesiei urmA sa se face prin frifiintarea de catre Haber
a unei societati anonime.
12. Se mai cerea Guvernului sa acorde concesionarului scutirea de orice
impozit In tot timpul concesiei.
Conventia erA iscalita de Maximilian de Haber lnsotit de martorul Alexandru Nocz si de M. D. Curtius fiul, lnsotit de martorul D. Cavaler de Pyra.
Ambele proiecte au fost trimise In cercetare Comisiei administrative, In
sedinta din 18 Februarie 1856.
www.dacoromanica.ro
17
du-se in discutiune kii propunerea Marchizului Jose de Salamaca.
Cat de mult preocupa spiritele in perioada lui Cuza proComisia administrativit a adaugat la proiectul de concesie pentru pamant,
dispozitiile ca atat linia cat si statiile drumului de fier, trebuie sa ocoleasca
spre a nu vatama cladirile Insemnate de biserici, case si altele, alcatuind In
ceeace priveste concesia aratata, o alta mai deslusita bazatii, pe aceleasi principii si continand numai 14 articole.
Guvernul roman, promite chiar neIntarziata Intarire a concesiei lui Haber.
Cu toate acestea, In Buletinul Oficial Nr. 20 din 9 Martie 1856 apare numai
ofisul de Intarire al legii pentru concesia de pamant trebuincios drumului de
Fier, precum si e Temeiuri pe care Obstescul Divan a fmputernicit pe Guvernul
Roman a trate, pentru concesia unei linii de drum de fier In Printipat *.
In realitate, aceste temeiuri nu sunt altceva decat conventia lui Haber,
pe baza careia trebuiau sa urmeze tratativele cu orice societate ce ar fi dorit
sa construiasca linii ferate In Muntenia.
Inainte de promulgarea acestor douli legiuiri, $tirbey adreseaza. lui Fuad
Pala o scrisoare in care fi aduce Ia cunostinta importanta mare a realizarii ce
intentioneaza, sa, Indeplineasca si care intereseaza deopotriva si Poarta si Principatul Munteniei.
Dupit ce ambele proiecte au fost promulgate, Stirbey comunica baronului
.
Zeidlitz, agentul tarii Ia Viena, legea votata de Divanul Obgtesc privitoare

la cesiunile de pamant si la conditiile pe cari aceasta Adunare le-a adoptat,
spre a servI ca bazIt la concesionarea drumurilor de fier In Muntenia.
Intentiunea lui Stirbey de a Infiinta In Muntenia traseuri de cai ferate,
a atras atentia multor bancheri can doreau said plaseze capitalurile lor, iar
presa, Indeosebi cea austriaca, a provocat o mare miscare In cercurile cornerciale si industriale, mai ales In Transilvania.
Legatura prin Orsova frisa., nu era bine primita de vecinii nostri, mai ales
de transilvaneni, can ar fi vazut un mare bine din punctul de vedere economic,
prin legarea Brasovului cu porturile Dunarene. In acest scop, Camera de Comert
si Industrie din Brasov a si Intocmit un memoriu, fnainte de a se prezenta

Obstescului Divan proiectul de lege pentru drumul de fier, pe care Presedintele
Carol Maager 1-a trimis starostiei austriace din Ploesti, pentru ca ea sa lucreze
In vederea formarii unei societati particulare ca sa realizeze o cale feratii dela
Brasov, prin Transilvania, In Romania.
Dar Guvernul roman nestramutandu-si gandul de a face legatura cu Occi-
dentul prin Orsova, o delegatie de 4 reprezentanti ai Camerei de Comert si

Industrie din Brasov, sustinuta de principele Carol de Schwarzemberg, Guvernatorul civil si militar al Transilvaniei, precum si de Conte le Caronini, a si
venit la Bucuresti la 4 Martie 1856, pentru a salmi asupra Infiintarii liniei
care trebuitt s lege Brasovul cu Dunarea.
In urma promisiunii pe care Guvernul le-a facut-o prin Consulul austriac
ca va studia chestiunea, Secretariatul Statului a si primit o felt& din partea
lui I. Goet, I. P. Heimer, Ioan G. Joan si F. Vas, cari In numele unei societati
austriace ce urma sa construiasca drumul Intre Temesvar si Brasov, cereau
2
www.dacoromanica.ro
18
C. I. BILicoiANU
blema construcVunilor tailor ferate, o marturisete proiectul

de lege pentru concesia tailor ferate In partea de dincoace
pentru aceeag societate constructia pentru Muntenia a unei linii care va pleat
dela hotarul Transilvaniei pan& la Braila, prin Ploegti gi Buzau gi a alteia tot
din acelag punct pan& la Giurgiu prin Bucuregti.
Concesia era ceruta pe 90 ani.
Degl Secretariatul Statului a fnaintat-o Ministerului Dinauntru la 19 Martie
1856 gi degl la 3 Aprilie 1856 cu mid modificari Statul Intocmegte o nou& conventiune, totug nu se is o hothere definitivii. La 3 Martie 1856 sosind la Bu-
curegti inginerul austriac Franz Dimmer insotit de ajutorul Ernest Denis

Street, pentru a carui venire !mug Stirbey intervenise pe langa Contele Caronini,
se incep studiile de construire a tailor ferate.

Dup& propunerea lui Dimmer, lucrarile trebuiau sit Inceapa In Aprilie
cu studiul liniei OrgovaCraiovaBucuregtiDunitrea, Impartita In cinci sectiuni. Pentru Intocmirea planurilor el cere Inca trei ingineri gi un elev inginer,
cari au sosit din Austria catre sfargitul lunii Aprilie.
Studiile inginerului Dimmer au urmat gi dup& ce Domnitorul Barbu D.
Stirbey s'a restras dela domnie la 25 Iunie 1856, terminandu-se In Noembrie
a aceluiag an, and proiectul definitiv a fost trimis spre examinare Comisiei
tehnice compus& din inginerii Florescu gi Poenaru. Comisiunea terminandu-gi
examinarea, Consiliul administrativ a dispus ca planurile gi anexele sa, se

depue In arhiva despartirii tehnice, pant', ce se va da concesiunea. Timpul
trecand Insa toate semnele prin cari Dimmer stabilise traseul liniei au Inceput
sii fie distruse, cu toate straduintele depuse de Guvern de a le mentine.
*
In timp ce In Muntenia Stirbey Voda desfagura o activitate mare pentru

aducerea la indeplinire a acestei dorinte, In Moldova, Grigore Alexandru Ghika
se ocupa, de aceast& problem& In mod mai cumpatat, degl nici el nu era strain
de marea ei importanta.
Cu ocazia Inchiderii gedintelor Divanului General din 10 Mai 1856, In
ofisul domnesc, el arata ca negociatiunile pentru aceasta realizare s'au gi Inceput
cu o puternica societate franceza, care nu era alta decat Creditul Mobiliar din
Paris, careia Grigore Ghika Ii Mouse In 1855 propuneri pentru constructia unui
drum de fier dela Galati, pan& la frontiera Bucovinei.

Aceasta societate a gi trimis chiar la Iasi pe inginerul Bonaut s& se Inteleaga cu Guvernul gi s& fats studiile necesare.
In 1856, Principele Sapieda care capatase concesia liniei Bonaut la Lemberg gi Brodi In Polonia, a cerut Domnitorului Moldovei concesia de a prelungi
linia pan& la Galati.
Consiliul de Minigtri Intrunit sub pregedintia Domnului la 3 Iunie 1856,
a hotarft s& adopte libera concurenta, pentru adereatii ce s'ar ivl In termen
de 3 luni in vederea constructiunilor de cai ferate.
La 3 Iulie 1856, Grigore Alexandru Ghika parasind scaunul Domnesc,
nu se Infaptuise Inc& nimic in aceast& directiune, cu toate cb., dup& cum am
vazut din cele de mai sus, sfortarile nu au lipsit.
www.dacoromanica.ro
19
de Milcovu , prin care se acorda i concesia Printului Bibescu Basarab Brancoveanu 1).
(Vezi In aceasta privinta $i Constantin C. Manescu
In Romania).
*
Istoricul tailor ferate
Acestor dibuiri $i nelamuriri le pune capat initiative engleza, care pentru

motive nu atilt politico cat economice, pe cari le urmarea cu o perseverenta
uimitoare In interesul avantului industriei sale manufacturiere, realizeaza
prima cale ferat din Sud-Estul european, legand Constanta cu Cerna-Voda.
Prin construirea acestei linii la hotarele Orli noastre, prin mijlocul careia
produsele romanesti erau canalizate spre pietele din Occident si Indeosebi spre
Anglia, s'a dat un si mai mare imbold factorilor nostri politici, pentru realizarea
tailor ferate romanesti.
Astfel vedem catre sfarsitul perioadei lui Cuza o $i mai mare Intrecere a
capitalismului continental pentru obtinerea concesiunilor de construiri de cai
ferate In Romania.
Decal Cara fiind prinsa In vartejul problemelor de consolidare politica, si ad-
ministrative, problema tailor ferate si data preocupa, spiritele, a trebuit sa

fie rezervata unor Imprejurttri mai prielnice, atilt din punctul de vedere politic,
cat si financiar.
Prilejul n'a intarziat sa se iveasca si astfel concesiunea construirii liniei
Bucuresti-Giurgiu, acordata de Cuza, anulata de Locotenenta Domneasca si
reinoita de Regele Carol, a putut sa fie infaptuita si linia s'a dat circulatiei
In anul 1869.
1) lath, in extenso proiectul de lege pentru concesia tailor ferate In partea

de dincoace de Milcov:
Art. 1. Se declare de utilitate publics construirea unui drumu ferat
care se va uni cu resolu drumurilor de fer Austriace prin valea Jiului, la Vulcani, trecand pe teritorul Roman prin targul Jiul, Craiova, Pitesti, Bucuresti,
Ploesti, Buzau, Galati si de la Bucuresti la Giurgiu.

Art. 2. Se priimeste propunerea facuta de Printul Bibescu Basarab
Bra,ncovenu, In numele sau si al sotilor sai de a construi $i exploata acel drum
si ramurile mai sus aratate, cu a D-Ior chieltuiala, risic si pericolu.

In consecinta. Ministrul lucrarilor publice este autorizat a subscrie In
numele Statului concesiunea acelui drum cu ale lui ramuri, in favorul Printului BrAncoveanu, sub conditiunile cuprinse In legea de fat& si In caetul de
Insarcinari ce se va alcatui de catre Guvern si care va fi considerat ca parte
integrant& a acestei legi.
Art. 3. Minierele de materii proprii la construirea $i exploatarea drumului ferat, precum carbuni de pamant si oleum care se vor gasi pe proprietatile
publice de cari Statul ar dispune in districtele tranversate din liniile drumurilor
de fer, se vor putea deschide $i exploata de concesionarii cai ferate, pe tot timpul
concesiunei, fars ca sa le constitue monopol.
Concesionarii In timpul acestei concesiuni vor fi supusi zeciuelei, numai
pentru catimele ce vor fi destinate pentru comert, iar nu si pentru acele me-
2
www.dacoromanica.ro
C. I. ILlicoiANU
20
Decat cond4iunile grele impuse Vdrii, au Impiedicat definitivarea concesiunilor.
Caracteristic este insa faptul, a vedem renunlandu-se
nite trebuintei caei ferate. Duptt espirarea Ins& a termenului concesiunei dru-
mului ferat, Statul va reintra in dreptul exploatarei acestori miniere.

Art. 4. Concesionarii vor intra In drepturile concesiunei, Indata ce ei
represintat1 de Printul Br &nvanu vor priimi $i vor subscrie caietul de insArcinari, precum si actul de concesiune fttcut in conformitate cu legea de feta.
Priimirea Printului Brancoveanu se va cuprinde In publicarea ce se va
face prin Monitorul Oficial pentru promulgarea legei de fat& foi a caetului de
Insarcinari.
Art. 5. Concesionarii vor fi datori a supune aprobarei Guvernului pAnA

In termen de vase luni duptt acea promulgare, statutele societtttei ce vor forma
pentru aceastA Intreprindere.
Prin acele statute concesionarii sunt datori a fixa si a declare domiciliu

legal al societatei, precum si locul asezArei administratiunei drumului, care
va fi unul din orasele Principatelor-Unite. Aprobandu-se statutele de cAtre
Guvern, ele se vor promulga si vor avea taria ca un regulament de administratiune publica.
Art. 6. Concesionarii eau societatea ce vor forma, vor fi supusi prescripVunilor legiuirei asupra drumurilor ferate, precum $i tuturor legilor, regulamentelor si instructiunilor administrative ce In viitor se vor face asupra drumurilor ferate $i asupra minelor, Intru cat acestea n'ar fi contrariat legile de
fata $i caietul de insarcinari. Guvernul va prezenta In cea Intaia sesiune Incuviintarei puterei legiuitoare proectele de legi asupra regimului apelor si
asupra minelor $i va fntocmi regulamentele necesare pentru aplicatiunea lor.
Va presenta iarA la timpul cuvenit proecte pentru toate legile ce be va
socoti trebuitoare spre a inchiez5,slui lucrarea drumului ferat si esecutarea
transactiunilor $i a regulamentelor Intreprinderei, precum $i acele necesare
pentru a inchiezaslui siguranta, drepturile si interesele publicului I} i a le
Statului.
Regulamentele si instructiunile administrative pentru aplicarea acestor
legi se vor Intocmi In timpul cel mai scurt putincios dupa promulgarea lor.
Art. 7. Concesionarii sunt obligati a proceda de indatA catre studiile
definitive pentru stabilirea drumului ferat $i dependintelor lui, W& ca agentii
lor sb. poattt Intampina vre'o impiedicare Intru desAvarsirea lucrarilor, avand
a se conforma Intru aceasta prescriptdunilor legei de espropriere pentru cause
de utilitate public& si ale art. 11 a legei de feta. Administratia be va da spre
acest finit tot ajutorul.
Art. 8. Concesionarii vor fi datori a Incepe lucrarile constructiunei
drumului ferat $i a ramurilor lui, cel mai tarziu pant). In termen de un an $i a
be savarsi cel tArziu p1.ntt in termen de nouA ani de la promulgarea legei de fats.
Aceste termene se vor putea prelungi de catre administratiune numai cand

concesionarii ar dovedi ca au intampinat impiedicari isvorAte din casuri de fort&
majorA neatirnath de vointa lor, precum revolutiune, resbel, si alte de asemenea.
Concesionarii vor depune la tesaurul publicu pana In termen de trei lun i
www.dacoromanica.ro
CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFI1NTAREA BANCII NATIONALE
21
la gandul de a construi cal de comunicalie prin propriile

naastre puteri, recunoscandu-se in unanimitate de factorii politici reprezentativi ai tarii, necesitatea concesiunilor. Imde la data promulgarei legiuirei de concesiune, o garantie in numArAtoare in
valoare de doua sute cinci zeci mii franci No. 250.000.
AceastA garantie li se va inapoia de catre tesauru la savarsirea construetiunei resoului concedat. Suma depusa, va produce in folosul concesionarul
unui procent de vase la sutA, pe an.
Dac It concesionarii nu vor fi inceput, eau nu vor fi savarsit lucrarile in termenul prescris vi nu vor fi indeplinit celelalte obligatii, care le Bunt impuse prin
acest act, vor fi supusi In afar& de casurile de for
majorb., la penalitatile urmatoare :
case luni dupb, primul avertisment al Ministerului LucrArilor Publice atingatoriu de catsele de neesecutare, se va da companiei un al doilea avertisment
vi dacA, in al doilea termen de vase luni nu vor satisface reclamatiile Ministerului,
dreptul companiei la garantia de vase la But& se va suprima pentru sectiunile
terminate, liberA fiind societatea a le exploata pe conta sa dupe caetul de instircinari pe tot timpul concesiunei. Cat pentru sectiunile neterminate, Statul
are dreptul vi facultatea a proceda atilt la continuarea si la gAtirea lucrArilor
sectiunilor neterminate, cat vi la executarea acelor indatoriri contractate de dare
concesionari prin meziu-locului unei adjudecatii care se va deschide pe basa
unei pretiuiri a lucrArilor executate vi a materialurilor aprovisionate.
Preciuirea se va face de catre o comisiune speciale constituith de mai

inainte de cAtre Guvern, in contul companiei.
Adjudecatorii vor fi supusi Indatoririlor caetului de insarcinari vi concesionarii departati, vor primi de la adjudecAtori preciul fixat prin aceasta, adjudecatiune.
Preciul adjudecatiunei va putea fi mai mic de cat acel al preteluirei. Daca
adjudecatiunea deschisA nu va aduce nici un resultat, o a doa adjudecatiune

se va face pe aceleasi base dui:A un sorociu de vase luni. Daca vi aceastA a doua
incercare ar rAmanea Mat resultat, atunci lucrarile executate, materialurile aprovisionate vi sumele ce s'ar afla in deposit la tesaurul public, conform stipulatiunilor de mai sus, vor deveni proprietatea Statului. Iar Statul va plAti concesionarul o anuitate de vase la sutA pan& la finitul concesiunei asupra capi-
talului ce va results din preciuirea flicuta de comisiunea constituita ad-hoc,

pentru lucrArile vi materialurile sectiunilor Incepute vi neterminate, pierzand
societatea vi dreptul concesiunei pentru aceste sectiuni.
Art. 9. Drumul ferat ce face obiectul concesiunei de fat& se va impart!
in mutt sectiuni, care vor compune trei linii:
Sectiunea
*
I. De la Giurgiu la Bucuresti
II. Dela Craiova la valea Jiului pana aproape
Linia
Sudului
in dreptul VIAdulenilor
III. Dela VlAduleni prin tArgul Jiului, Vulcani Linia
frontiera Austriei, pe valea Jiului . . . I Nordului
IV. Dela Bucuresti pawl aproape in dreptul

Cranguri
www.dacoromanica.ro
22
C. I. BAICOIANU
portant mai este s atragem atentia ca. toti concesionarii erau
straini, chiar atunci cand veneau sub numele cate unui om

politic de seama roman. Ei uzau de acest mijloc, pentru
a putea mai uor obtine concesiunile pe cari le tinteau.
Sectiunea
*
*
*
*
V. Dela Cranguri prin Pitesti la Merlesti

VI. Dela Merlesti pan& la Craiova
VII. Dela Bucuresti la Ploesti
VIII. Dela Ploesti la Buzau
IX. Dela Buzau prin Braila la Siret, in linia
Linia
Estului
concedata D-lui Mavrogheni
Aceste noun sectiuni se vor executa si se vor pune In exploatare una dupe
alta. Concesionarii vor avea facultatea sa schimbe randul sectiunilor, dupe

cercetarile ce vor face asupra traficului $i In interesul exportului, dupe aprobarea Guvernului, afara de Sectiunea I.
Art. 10. Termenul acestei concesiuni este de noun zeci ani socotiti de la
termenul prescris pentru savarsirea Intregei linii si a ramurilor concedate,
prin umare el va expira la 31 Decembrie anul 1961.
Art. 11. Pamantul necesar pentru stabilirea drumului ferat cu ale lui
ramuri si dependinti, a santurilor, a postamentelor, depozitelor de materiale,
birourile telegrafice, caselor de cantonieri $i pazitori, rezervatorilor de ape,
carierelor de pieta, prund, nisip, $i sapatoriior pentru pamant, se vor da concesionarilor fare plata pe proprietatile publice In directia liniilor concedate.
Concesionarii vor fi Irma datori a despagubi pe arendasii actuali ale ziselor
proprietati, precum $i pe locuitori pentru pagubele ce le-ar cauza.

Intreprinderea fiind de utilitate publica, concesionarii se vor folosi pe
celelalte proprietati pentru executarea lucrarilor atarnate de aceasta concesiune, de toate drepturile ce Statul are si vor dob&ndi in virtutea legilor si a
regulamentelor existente, privitoare in materie de lucrari publice, atat pentru
capatarea pamanturilor prin expropriatiunea cat $i pentru retragerea, transportarea si depozitarea de pamant, materiale Si raman tot odata supusi tutulor Indatoririlor ce decurg sau vor decurge pentru Stat din acele legi $i regulamente. Spre acest finit legea de expropriare pentru cause de utilitate public& $i regulamentele pentru aplicatiunea ei, se vor promulga si pune In lucrare
data va fi putinta odata cu legiuirea de fate. Ins& data legea de expropriare

pentru cause de utilitate publica si regulamentele pentru aplicatiunea ei, n'ar
fi promulgate inaintea inceperii studiilor si a lucrarilor, concesionarii vor
avea facultatea spre a nu se aduce intarziere In lucrarile drumului ferat, de a
depune provizoriu la Tribunalul districtului, soma ce Ministerul LucrAxilor
Publice ar fixa pentru indestularea fiecaruia proprietar expropriat, cand concesionarii nu s'ar putea frivol cu el, ramanand atuncea a se fixa soma definitive
a despagubirei dupe modul ce se va prescrie prin zisa lege.

Pentru asezarea drumului de fer, a santurilor $i a intretinerei, concesionarii vor avea facultatea de a cere pe proprietatile Statului pentru linia ferata
o latime de 40 metri, afara de pAmantul necesariu pentru Intinderea statiilor
mai Intinse.
www.dacoromanica.ro
CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA RANCH NATIONALE
23
Ca i in domeniul infiinarii institutiunilor de credit, lupta

era deschisa i ea se da MO intre finanja austriaca i germane pe de o parte, engleza i franceza pe de alta.
Se hotaraste in folosul concesiunei de feta, ca oricare ar fi
Art. 12.
estimatia pentru fondul expropriat osebit de celelalte despagubiri la care
ar avea drept proprietarii, concesionarii nu vor putea fi obligati a plati mai
mult de cat pan& la 40 galb. patruzeci galbeni de fiecare falce de pamant gol
$i aceasta numai pentru pamantul acelui din afar& a ora$elor, targurilor $i a
targu$oarelor pan& la apropierea de dansele trite distant& de dotia chilometre,
socotite de la bariera sau dela marginea fiecaruia.
La distantele mai apropiate precum vi In launtrul barierelor sau a marginelor unui ora$, targ sau targupare, pamantul se va pretelui dupe valoarea
ce ar rezulta din Imprejurarile locale.
Art. 13.
Masinele, materialele trecute, s'au manufactura $1 in genere
toate obiectele necesarii pentru infiintarea $1 exploatarea drumului ferat, vor
fi scutite de drepturile de vama la intrarea for In tare, In tot timpul construetiunei vi pant" fn unu termen de cincisprezece ani socotiti de la termenul fixat
pentru perfecta savarsire a liniilor concedate.
De aceast& sentinta se vor bucura concesionarii fn termenul citat mai
sus vi la exportarea ma$inelor, care vor fi fost aduse pentru construirea drumului ferat.
Art. 14.
Toate contractele vi actele de on ce natura, privitoare catre
infiintarea drumului ferat, catre cumpararea de pamanturi $1 materiale vi
In genere toate transactiile pentru construirea vi exploatarea drumului fcrat,
actiile, cuponurile $i obligatiile emanate de la concesionari, vor fi scutite demice drepturi de timbru $i de inregistrare In tot timpul concesiunei. Sunt esceptate numai cazurile in care ar veni a results din aceste acte o actlune judiciara,
concesionarii fiind atunci supu$i a achita drepturile de inregistrare, de timbru
vi altele prevazute prin. lege.
Art. 15.
Drumul ferat va fi scutit de imposite directe In tot timpul concesiunei, dependintele lui vor fi scutite de imposite pan& in termen de cincisprezece ani socotiti dela ziva fixat pentru perfecta savaivire vi punere in
circulatiune a liniilor concedate.
Statul garanteaza concesionarilor pentru toata durata conArt. 16.
cesiunei $i pentru tot resolul concedat, unu venit anual de $ase la suta (scazandu-se cheltuelile de exploatare $1 de administratie) pentru capitalul $i toate
sumele efective investite de catre concesionari in constructia drumului de fer,_
adica pentru studii vi cheltueli preliminare, pentru cumparatoarea pamantului,
constructiunea drumului de fer, pentru cumparatoarea tuturor materialelor
$i ma$inelor necesare la constructie $i la exploatare, pentru cheltueli de administratie vi In fine pentru interesul capitalului pe timpul constructiunei, pana
la epoca cand va incepe garantarea.
Aceasta garantare a venitului curat de vase la % se va acorda concesionarilor in sectiuni, adica din minutul ea.nd fiecare sectiune se va pune in exploatatie $i and venitul curet anual nu va ajunge la cifra de vase la %. Se Intelege ca venitul $i garantarea se va socoti treptat pe una sau mai multe sec-
www.dacoromanica.ro
24
C. I. BAICOIANU
Inceputuri mai serioase pe taramul constructiunilor tailor ferate, Intalnim cu putin mai tarziu.
Finan %a englezd biruise, asiguranduli un be de frunte nu
numai intre concesionari, dar i in exploatarea economics

Ouni terminate, astfel In cat toate sectiunile
vi resoul Intreg sit se considere

In total. Cand In virtutea acestei clause concesionarii ar avea dreptul din causa
neajungerei venitului drumului ferat de a reclama plata partial& sau integrala
a unitatei garantate, Guvernul va executa aceasta plat& In moned& de our sau
argint pan& In termen de trei luni, ineepatoare de la publicarea socotelelor
exploatatiunei aprobate de Comisarul Guvernului. Aceste socotele se vor ineheia In fiecare semestru, verificarea ai- aprobarea for de eatre Comisarul Guvernului se va face pans In termen de o funs dela expirarea fiecarui semestru.
Sumele ce Guvernul va plat/ concesionarilor In virtutea acestei garantii,
vor fi considerate ea avansuri pe care concesionarii vor fi datori a le Inapoia
Statului, Impreuna cu procentul for de patru la /,, pe an, Inc lata ce venitul anual
al drumului ferat va trece peste anuitatea garantata de vase la suta, on In ce
an s'ar Infatiaa un asemenea venit ai inainte de a se preleva on ce escedent

In folosul Intreprinderei.
Daca la espirarea concesiunei, concesionarii ar ramane datori catre Stat

din sumele avansate de acesta In virtutea garantiei cle mai sus, Statul se va
despAgubi prin scadere din suma ce va datori concesionarilor pentru eumpararea materialului de esploatatiune, daca va avea loc aceasta conform art.
urmator.
Art. 17.
La epoca fixata pentru espirarea concesiunei ai prin singurul
fapt al acelei espirAri, Statul va fnlocui pe concesionari In proprietatea pitman-
turilor ai a locurilor ce constitue drumul ferat ai dependintele lui ai va intra

do Indata In stapb.nirea drumului, a tuturor dependintelor ai a tuturor veniturilor lui.
Concesionarii vor fi datori a trada In bung stare de intrebuintare drumul
ferat, luerarile ai dependintele lui, precum garile, locurile de IneArcare ai desearcare, statiunile cu toate dependintele for, biurourile, casele de cantonieri vi
pazitori, maainele fixe ai in genere toate obiectele nemiacatoare ce n'ar ayes
special& ai deosebita destinatiune numai pentru serviciul transporturilor.
In cei depe urma cinci ani ce vor proceda teimenul concesiunei. Guvernul
va avea dreptul de a Implini veniturile drumului ferat ai de a be intrebuinta

Intru restabilirea in bun& stare a drumului ai a tuturor dependintelor lui, data
concesionarii n'ar lua toate masurile pentru Intreaga vi desavAWta Indeplinire
a acestei Indatoriri.
Cat pentru lucrsrile, precum maaini locomotive, vagoane, trA.suri de tot
felul, care, materiale combustibile ai aprovizionari de tot felul ai obiectele
miaeatoare necoprinse in enumeratiunea de mai sus, acestea raman proprietatea
concesionarului ai concesionarul va avea dreptul de a cere ca Statul a be is

cu un pret ce se va hotara prin esperti. Asemenea vi Statul va avea dreptul
de a cere ea concesionarul sa i be dea cu un asemenea pret.
Statul Insa nu va fi obligat a lua mai multe aprovizionari de cat acele
mecesare drumului ferat pe un tirnp de case luni.
www.dacoromanica.ro
CAUZELE CART AU DETERMINAT INFUNTAREA BANCIT NATIONALE
25
a piqelor romaneti, ca una ce avea mai multa experienta,

caci construise Inca de la 1860 linia Cerna-VodaConstanta,
Concesionarii vor ramanea proprietari a constructiunilor special, precum
cuptoare de coke, varsatori, fabriei de maeini ei alte stabilimente ce le-ar

fi infiintat ei care n'ar fi considerate ca facandu parte din dependintele drumului ferat.
Art. 18.
Un regulament de administratiune public& va detormina formole dupti, care concesionarii vor fi datori a justifica In privirea Statului ei
sub controlul administratiunei superioare, despre cheltuelile anuale de intretinere ei exploatare, precum ei despre veniturile drumului ferat.
I. In cheltuelile anuale de intretinere ei exploatare se vor coprinde;
a) Toate cheltuelile ce concesionarii vor face pentru reparatiunile ordinare ei estraordinare ei pentru Intretinerea drumului;
b) Cheltuelile de exploatare de administrare ei de privegherea drumului;
c) Cheltuelile de intretinere ei exploatare a proprietatilor nemiecatoare
dobandite de concesionari pentru serviciul drumului de fer ei neintrebuintate
In aceasta pan& la vanzarea sau inapoierea for atm proprietarii primitivi, conform dispozitiunilor ce se vor cuprinde In legea de expropriere pentru cause
de utilitate publica.
II. Nu se vor cuprinde In cheltuelile anuale de intretinere ei exploatare:
cheltuelile pentru exploatarea minelor ei a carierelor, precum ei cheltuelile
care n'ar servi d'a dreptul intru exploatarea drumului.
III. In veniturile anuale se vor cuprinde toate veniturile ordinare ei extraordinare de on ce natura, primite de concesionari si provenite atat din exploatarea drumului ei a dependintelor lui, cat ei din serviciile accesorii a be
transportului, precum ei din exploatarea proprietatilor nemiecatoare neintrebuintate in serviciul drumului ferat, pana la vanzarea sau la inapoerea for catre
proprietarii primitivi.
IV. Nu se vor socoti in veniturile anuale, acele provenite de la exploatarea minelor, minierilor ei a carierelor.
Art. 19.
Concesionarii vor avea facultatea: (deosebit de capitalul ne-
cesariu pentru constructiunea drumului de fer), de a adaoga capitalul emis

prin actiuni ei de a dispune de acele sume care se vor socoti necesarii pentru
cumparatoarea bailor sau stabilirea special& de mine, miniere, usine gi f abrice de tot felul In Romania, sau chiar in localit &tile Invecinate din Banat
ei Transilvania.
Se Intelege ca Guvernul nu garanteaza nici un venit pentru partea capitalului investit si Intrebuintat In intreprinderile mentionate aci.
Art. 20.
La cas de strieaciuni causate in lucrarile ei in materialul drumului ferat, prin resbel, revolutiune sau turburari, Guvernul va regula despitgubirile ce vor fi a se acorda concesionarilor.
Art. 21.
Guvernul va acorda concesionarilor tot sprijinul ri protectiunea intru construirea si exploatarea drumului ferat.
Art. 22.
Concesionarii sunt obligati a intretine pururea In stare bunk
de conservare in tot timpul concesiunei, toate drumurile ferate ce le sunt concedate, In mod ca circularea sa fie pururea inlesnicioasa ei sigura ei vor pone
www.dacoromanica.ro
26
C. I. BAICOIANU
iar in urma rapoartelor economitilor sai, era cea mai bine

informata asupra situatiei economice a tarilor romaneti 1).
Imprejurarea aceasta a facut ca Domnitorul Cuza, pe care
finanta engleza 11 ajutase in realizarea operei sale prin imprumutul Stern Brothers, sa acorde in 1865 englezilor Iohn
Stanisforth ci Iohn Trevor Barkley, concesiunea construetiei liniei BucuretiGiurgiu, rupa.nd astfel firul discutiunilor
teoretice. Aceasta concesiune anulata de Locotenenta Domneasca, a fost reinoita prin legea din 6 Aprilie 1867 de Domnitorul Carol.
Statul a pus la dispozitia concesionarilor in mod cu totul
gratuit terenul necesar constructiunii pe lungimea de 70 km..
Pretul unui kilometru de linie ferata a fost fixat la 196.500
lei, sau in total 13.755.000 lei. El se obliga sa achite aceasta
sums printr'o anuitate anuala de 1.650.000 lei, in timp de
16 ani, garantand o dobanda de 9 Vs, plus o cots de amortizare de 3 Va. Concesionarii s'au angajat sa termine linia in
timp de 2 ani.
In august 1869 linia a fost terminate, iar inaugurarea_
ei s'a f dent in luna Octombrie a aceluiai an.
Astfel, Romania a fost dupe interminabile discutiuni inzestrata cu prima linie ferata, menita sa scurga bogatiile
campiilor romaneti, pe Dunarea pana la Marea Neagra
i apoi pe Mare spre Occident.
mijloacele de exploatare In stare de a raspunde la toate nevoile circulatiuner
publice.
Statul are pururea dreptul de a verifica starea drumurilor $i dependintelor

for de cAtre unul sau mai multi comisari randuiti de administratiune (Guvern).
Art. 23.
Guvernul va regula prin Intelegere cu concesionarii exercitiu
dreptului de privighere al Statului asupra drumurilor ferate.
Art. 24.
Statul nu va conceda alto linii de drumuri ferate paralele cu
acelea ce fac obiectul concesiunei de facia care ar deservi aceleasi localitati. Ti s reserve Ins dreptul de a conceda ramuri sau prelungiri a le drumurilor cuprinse
In concesiunea de fate, sau si alte drumuri ferate ce ar deservi alte localitatiArt. 25.
Contestatiunile ce s'ar ridica Intro concesionari si administratiune, In obiectul executarei $i a interprearei clauselor legei de fatA $i din caetul
de InsArcintiri, se vor judeca In lipsa unui Consiliu de Stat, de cAtre Inalta Curte
de Justitie Si de Casatlune.
Concesionarii nu se vor putea nici ()data folosi de jurisdictiune strains

in toate contestatiunile for cu administratiunea Orei, In privinta acestei cencesiuni.
') Vezi C. 1. Bdicoianu, op. cit.
www.dacoromanica.ro
27
Dar acestui inceput i-a urmat realizarea unui intreg program de constructiuni, stabilit de Domnitorul Carol i guvernele sale.
Cu un an mai tarziu, in 1868, s'a concesionat grupului

Oppenheim construirea liniei SuceavaRoman, cu ramifioath spre Iai din Pacani i spre Botoani din Vereti; iar
grupului Strussberg, construirea liniilor: RomanGalati
prin MaraetiTecuci i cu o ramura TecuciBarlad ; Ga-
latiBrailaBuzauPloietiBucureti; BucuretiPitetiSlatinaCraiovaT.-Severin la Verciorova.
Grupul Oppenheim pentru a putea execute lucrarea, era

obligat s se constituie sub forma unei societati anonime.
Lungimea linii era de 224,068 km., iar pretul unui kilometru a fost fixat la 270.000 lei.
Statul era obligat sa plateasca pentru fiecare kilometru
un avans de 40.000 lei, iar restul. de capital de 51.535.640
lei, urma sa fie realizat de societate prin emisiunea de obli-
gatiuni Statul garantand achitarea for In timp de 90 ani.

In 1869, linia ItcaniRoman este terminate; in Iunie
1870 aceia dintre Pacani i Iai, iar in Noemvrie 1871 linia
VeretiBotoani.
In ce privete concesiunea lui Strussberg, i-a fost acordata pentru construirea retelei in lungime de 914,890 km.
Costul acestei retele era de 247.000.000 lei, ceeace revenea
la 270.000 lei kilometru. Grupul Strussberg a fost autorizat
sa emita obligatiuni, Statul garantandu-le un procent de
7,1/2%.
Decat nerespectarea contractelor de catre grupurile concesionare, atat in privinta executarii lucrarilor in timpul hotarit, cat Si a materialului i a modului de executie, determina Guvernul roman a carui situatie financiara se schim-
base mult in urma reformei fiscale din 1872, s examineze problema concesionarii principalelor noastre artere
de cai ferate i pentru consideratiuni de ordin politic, social
i economic, se hotarate etatizarea construirei cailor ferate
i fascumpararea concesiunilor in fiinta.
In urma numeroaselor discutiuni, Statul a reziliat mai

intai concesiunea grupului Strussberg pentru motivul ca
executarea lucrarilor intarzia prea mult.
Prin conventia votata de Corpurile Legiuitoare in Dewww.dacoromanica.ro
28
C. I. BAICOIANU
cembrie 1879 i Ianuarie 1880, conventie care a intrat in

vigoare la 22 Martie 1880, Statul roman s'a obligat sa substitue obligatiunile emise de grupul Strussberg, prin titluri
de Stat tip 6%.
Cu zece ani mai tarziu, Consiliul de Minitri din 5 Octombrie 1888 hotaracte sechestrarea liniei construita de grupul Oppenheim, pentru motivul ea administrajia ei lash nes-
pus de mult de dorit din cauza materialului circulant.

Statul se obliga printr'o conventiune incheiata in Ianuarie 1889 cu grupul Oppenheim, sa despagubeasca societatea
prin anuitati semestriale de 3.865.173,87 lei 1).

Rascumpararea concesiunilor in fiinta inaugureaza o 'loud
epoch in domeniul constructiunilor de cai ferate. Dela aceasta
data insui Statul a continuat sa inzestreze Cara cu drumurile
de fier reclamate de imperioase nevoi economice i politice.
5i puteau guvernele tarii sa procedeze la rascumpararea
concesiunilor acordate, cu atat mai mult, cu cat regimul ordinei i a disciplinei interne, bazat pe o finanta ce se conso-
lidase tot mai mult zi cu zi, le deschideau perspective incurajatoare in ordinea angajarii creditului public i in afara
de granitele tarii.
Nu este locul aid sa intram intr'o mai amanuntita analiza i descriere a avantajelor ce an rezultat pentru Romania din rascumpararea concesiunilor acordate. Este destul
sa aratam ca dela aceasta data s'a putut constitui un corp
tehnic al inginerilor romani, cari an inlocuit in aceasta direc-
tiune pe inginerii straini.

Prin sprijinul corpului tehnic romanesc, in afara de liniile mai sus amintite, construite prin concesionarea lucrarilor, insui Statul prin Directia Cailor Ferate Romane a
construit o 1ntreaga serie de artere de comunicatie, poduri,
gari, etc., toate la un loc intrand in domeniul public al

Statului.
Pentru ca sa ne putem face o idee precisa asupra constructiunilor din fiecare an, dam tabloul de mai jos:
1) Nu putem trece cu vederea o a treia concesiune de important& mai
pentru construirea liniei ferate PloestiPredeal, care a Yost acordata
prin legea din 22 Iulie 1875 Grupului Crawley-Gouilloux.
Linia a Post dat5, circulatiei fn anul 1879.
mica,
www.dacoromanica.ro
29
Anul pune- Lungimea Anul pune- Lungimea Anul pune- Lungimea

In km. des- rn
.
..
.
In km. desrii In circu- In km. des- rn.. In circuIn menchisit In
chid),
In
chid', in fielatiune
latiune
latiune
fiecare an
care an
fiecare an
65,255
172,287
1860
1869
1870
1871
1872
1874
1875
1879
1881
1883
1884
1885
1886
1887
1888
1890
1892
1893
75,710
44,236
640,903
21,419
273,987
84,617
90,272
39,437
81,831
57,675
283,513
413,417
124,564
19,089
67,786
16,060
1894
1895
1896
1898
1899
1900
1901
7,471
163,182
139,996
168,399
40,194
7,211
72,263
Vedem din cifrele de mai sus, ca cea mai mare lungime

de cale ferata a fost predata circulatiei in anul 1872, dupa
care yin anii: 1887, 1886, 1875, 1869, 1898, 1895, 1896, etc.
Progresiunea constructiunilor cailor ferate In ce privecte
lungimea liniilor, intre anii 1859-1880, ne-o infatieaza tabloul ce urmeaza:
Anii
Lungimea Anii
In kilometri
Lungimea Anii Lungimea

In kilometri
In kilometri
Lungimea Anii
In kilometri
.
1859
1860
1861
1862
1863
1864
66
66
66
66
66
1865
1866
1867
1868
1869
1870
66
66
66
66
172
248
1871
1872
1873
1874
1875
292
933
933
955
1.229
1876
1877
1878
1879
1880
1.229
1.229
1.229
1.313
1.313
Din tabloul de mai sus putem deduce uor avantul pe

care 1-au luat caile ferate in Romania intre anii 1859-1880.
De unde In 1860 lungimea for era. de 66 km., In 1869
crete la 172 km., In 1874 la 955 km., pentru ca sa atinga
In 1880 1.313 km.
Dupd cum vedem, In timp de 2 decenii lungimea cailor
ferate romaneti a crescut aproape de 20 ori.
Nu este lipsit de interes sa adaugam ca intreaga re1ea
de cale ferata construita In Romania pang la 1904, garile,
podurile ci alte lucrari in legatura cu drumurile de fier, au
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANIJ
30
costat Statul roman 787.132.874 lei, sums repartizata astfel 1):

1) Tabloul de mai jos ne infatieeaza in mod detailat costul cailor ferate
romane pans la 1904 ei a diferitelor lucrari executate de Stat in legatura cu
exploatarea for :
Lei
Total
Linn construite pe seams Statului
Bucureeti
Giurgiu
Iaei
Ungheni
Ploeeti
Predeal
Smarda
14.306.488
4.611.006
37.114.000
56.031.494
288.893.320
16.459.873
305.353.193
60.495.640
60.495.640
Linn rfiscumparate de Stat
Bucureeti
Barlad
Piteeti
Cernavoda
Buzau
Braila
Galati
Tecuci
Varciorova
Constanta
BarboeiRoman-
Linii ferate data in concesiune gi exploatate de Stat
Roman
Paecani
Vereeti
Burdujeni
Iaei
Botoeani
Linii ferate construite direct de Stat
Buzau
Maraeeeti
Campina Doftana ei Buda
Slanic . .
Titu Targoviete
Adjud Targu-Ocna
Bacau Piatra
Barlad Vaslui
Bucureeti
Feteeti
Mogoeoaia
Obor
Ciulnita Calaraei
Slobozia
Faurei Tandarei Feteeti
Piatra
Dragaeani
Corabia
R.Ocnele Mari . . .
Raureni
Valcea
T.-Magurele . . . .
Costeeti
Roeiori
Campulung
Goleeti
Dolhasca
Falticeni
www.dacoromanica.ro
10.743.002
5.650.000
1.649.947
5.998.669
4.574.773
5.468.367
13.708.355
1.266.352
3.593.381
8.605.653
9.893.869
4.584.121
4.183.113
1.385.445
Linii construite pe seama Statului

Linii rascumparate de Stat
lei
Lei
Filiasi Tg.-Jiu
Crasna Husi
Leorda Dorohoi
Targoviste
Laculete Pucioasa
Iasi
Vaslui
Focsani Odobesti
T.-MAgurele
Saligny si Podul
Dunare
Craiova Calafat
Calafat-Port
Rosiori Alexandria
Zimnicea
Dorohoi
Rediu
Larga
Giurgiu
Bazin
R.-Valcea
Raul Vadului
Pitesti
Galati
peste
.
34.995.844
14.730.922
7.508.372
24.106.781
644.381
Palanca
Moi-
34.395.726
[Merit lucrari executate de Stat, podurl,

girl, etc.
Reconstruirea liniei
Saligny-Constanta-
Port
Studii de OA ferate gara centrals, atelierele din Bucuresti fl, i Iasi
Material rulant
Diverse statiuni
Statiunile Tecuci si Adjud
Statiunea Burdujeni
*
R.-Sarat
o
Ploesti
Iasi
Gara de garaj Braila

Statiunea Azuga
Linia a doua Chitila
Crivina
Total
24.015.480
7.887.846
26.614.444
Curtea de Arges
Beresti
Tg.-Ocna
Comanesti
nesti
56.031.494
305.353.193
3.984.745
2.653.286
2.379.275
2.768.611
9.535.169
1.056.638
31
5.681.942
1.364.023
10.886.150
28.219.376
1.213.189
3.153.689
1.156.542
951.572
421.002
998.870
725.327
1.539.572
www.dacoromanica.ro
278.582.567
32
C. I. BAICOIANU
Linii ferate date in concesiuni 1 exploa-
lei 60 .495 .640

tate direct de Stat
Linii ferate construite direct de Stat . 278.582.567
Diferite lucrari executate de Stat, poduri, gari, etc
86.669.980
Repercursiunea pe care a avut-o Inzestrarea tarii cu o
retea de cal ferate o cunoatem cu totii. Proprietatea rurala
a catigat nespus de mult, marindu-i-se valoarea venala.
Comertul a folosit prin uurinta cu care se faceau transporturile dela un capat la altul al tarii. In deosebi comertul de
cereale caracterizat prin produse de o greutate mare ci o
valoare relativ mica, a gasit In calea ferata una din conditiile

esentiale de natura sa-i asigure prosperitatea.
Industria de toate categoriile, prin uurinta de a se aliments cu materii prime necesitate de fabricatiuni, ca i prin
lesniciosul transport al fabricatelor, a aflat in caile ferate
un auxiliar indispensabil propairii sale, fara sa mai vorbim
de avantajele creiate traficului de persoane, care a putut

sa paraseasca greul i anevoiosul drum al diligentelor medievale.
Dar regimul inaugurat In urma rascumpararii concesiunilor sus amintite, a creiat foloase Statului roman nu numai
din punctul de vedere politic i economic, dar ci din acel
fiscal, bugetul cailor ferate soldandu-se dupa cum rezulta
din tabloul ce urmeaza, In perioada 1890-1914, cu excedente apreciabile:
Lei
Tunelul Barb*
Reconstruiri de poduri pe liniile principale
Podul dela Cosmesti $i podul de peste Arges
la Pitesti
Fond de rulment
400.000
12.663.914
3.088.183
8.650.000
4.455.437
554.098
46.964
130.130
Centralizarea macazurilor
Caramidaria Ciurea
Pepiniera Ciurea
Cladirile din Pascani
Exproprieri de linii de interes local
Total
si
general
370.000
www.dacoromanica.ro
86.869.980
33
1890
1894
1899
1902
1906
1910
1913
Cheltueli de exploatare
Venitul brut
Anii
91
95
40.135.171,78
47.013.265,58
900
903
907
911
914
48.539.359,
26.062.186,02
34.650.717,90
40.066.199,87
33.981.895,67
44.823.209,62
60.732.174,73
82.616.507,27
57.490.492,65
78.566.579,72
97.345.821,03
115.046.192,54
Excedent de
venit
14.072.985,76
12.362.547,68
8.473.159,13
23.508.596,98
33.743.370,10
36.613.648,30
32.429.685,27
Deducem din examinarea cifrelor de mai sus, Ca cu exceptia anului 1899-1900, cand Cara a trecut printr'o grea
criza agricola, in toti ceilalti ani ai perioadei 1890-1914,
bugetul cailor ferate s'a soldat cu excedente ce au depait
suma de 10.000.000 lei.
Deasemeni constatam ca de unde in 1890 excedentul a

fost de 14.072.985,76 lei, el crete in 1902 la 23.508.596,98 lei,
pentru a ajunge In 1913 la 32.429.685,27 lei.
Excedentele deci au fost Intel) continua cretere, contribuind astfel la marirea veniturilor publice.
*
Dar perioada 1859-1880, nu este caracterizata numai

printr'o febrila activitate in domeniul constructiunilor de
cai ferate.
*oselele nationals, judejene i drumurile de toate cate-
goriile, au fost 1mbratiate de programul realizarilor in acest

domeniu.
Cateva cifre ne vor dovedi cu prisosinta progresul facut

in domeniul construirii drumurilor 1):
Anii
Lungimea
In km.
Anii
Lungimea
1866
1876
1887
1.095
5.165
12.931
1900
1906
24.823
26.425
In km.
Examinand cifrele cuprinse In tabloul de mai sus, ajungem la concluzia 1mbucuratoare ca In mai putin de jumatate
1) Vezi Les Routes en Roumanie, Bucarest, 1900.
www.dacoromanica.ro
34
C. I. BAICOIANU
de veac, lungimea drumurilor s'a marit de aproximativ
24 on.
De unde In 1866 Romania avea 1.095 km. drumuri, peste
zece ani, In 1876 lungimea for crete la 5.165 km., in 1887
la 12.931 km., In 1900 la 24.823 km., pentru ca sa ajunga
in 1906 la 26.425 km.
Dupa cum vedem, lungimea cea mai mare a fost cons-
truita Intre anii 1887-1900.

*
Construirea cailor ferate i Imbunatatirea drumurilor tarii
can faceau legatura Intre centrele de productiune i porturile Dunarii principala artera de navigatiune prin care se
scurgeau produsele agricole spre largul Mani i de aci spre
pietele Occidentului , trebuia completata cu o retea telegrafi* mai tarziu liti telefonica i cu un serviciu potal organizat In spiritul nevoilor timpului.
Organizarea potei i legarea centrelor oratianeti prin-
tr'o retea telegrafica, se impunea cu atat mai mult, cu
cat comer -tail romanesc incepuse sa se afirme din ce in ce

mai mult i vieata politica i administrativa a tarii tindea
spre o orientare noud, isvorita din marile acte politice consecutive din 1859, 1866 ci can culmineaza in proclamarea
independentei tarii dela 1877.
Pand la unirea Principatelor, pota romaneasca, ca ci In
celelalte tan , a fost creiata numai pentru a satisface nevoile
Domnitorilor, ale marilor dregatori, precum ci ale tuturor
curierilor strain. Ea era intretinuta de catre populatia aflata
In regiunea pe unde treceau drumurile 1).
Rana catre sfaritul veacului al XVIII-lea nu numai intretinerea cailor necesari potei era obligatorie pentru po-
pulatiunea aflata pe traseuri, dar chiar ci caii i carutele

cadeau tot in sarcina sa.
Depe la Inceputul veacului al XIX -lea, sarcina intreti-
nerii potei a trecut asupra Visteriei Statului. Pentruca Visteria nu putea acoperi marile cheltueli necesitate de aceasta
institutiune, se da dreptul, contra unor taxe stabilite, ca ci
particularii sa poata trimite corespondenta lor.
1) Vezi: Constantin N. Mines=
Istoria Postelor Romano. Bucuresti, 1918.
www.dacoromanica.ro
35
Tot cu acest prilej pota se organizeaza in aa fel, incat

intre atributiunile ei intr.& i aceia de a transport& i calatori
pe langa scrisori.
Se pare ins& ca nici aceste inovatiuni n'au putut rezolva
problema financiara a potei romaneti.
Cu toate ca ea nu servea numai exclusiv nevoile ma-
rilor dregatori i ale Domnitorilor, ci i pe acelea ale particularilor, totui sumele incasate erau prea mici pentru ca
prin ele sa poata fi acoperite toate cheltuelile.
Din aceasta pricina, incepand din anul 1795, atat in Moldova cat i in Muntenia potele au fost concesionate diverilor antreprenori.
Aceasta situatie a dainuit pentru unele artere de comunicatie pang chiar dupa unirea Principatelor.
In anul 1860, la 17 August, Adunarea legislative a Munteniei, imitand exemplul Moldovei, anexeaza Directia Potelor Ministerului de Final*.
Aceasta situatie n'a dainuit mult, caci In 1862, serviciul
potal a fost concesionat. Tot in acela fel se petreceau lucrurile i In Moldova.
Nu putem trece cu vederea faptul ca i dupa unirea
Principatelor, nu s'a facut o unificare imediata a serviciului

potal. Abia cu mult mai tarziu, in 1862, s'a format o singura directiune a potelor cu reedinta in Bucureti, sub
conducerea lui Panaiot Sevescu.
Desavarirea unificarii potelor nu a avut loc deal in

1865, cand s'a pus In aplicare prima lege de exploatare a
potelor i telegrafelor decretata in 1864.
Prin aceasta lege s'au stabilit principalele haze de exploatare moderns a celor doua maxi servicii: pota propriu zisa
pe de o parte, telegraful pe de alta. Tot cu acest prilej s'a
hotarit dreptul de monopol asupra transmiterii comunicatiilor prin firul telegrafic i transportului de obiecte i persoane prin pota.
Calendarul Gregorian i francarea obligatorie a scriso-
rilor cu o taxa unitary, a fost stability tot printr'o lege in

anul 1864.
Dela aceasta data, paralel cu desvoltarea cailor de co-
municatie terestre, fluviale i maritime, serviciul potei i a

telegrafului a luat o desvoltare din ce in ce mai mare. Noui
www.dacoromanica.ro
36
C. I. BAICOIANU
legi de organizare temeinica au venit rand pe rand sa Intareasca importanta institutiune romaneasca.
Mentionam legea pentru crearea corpului potal i telegrafic In Romania din anul 1871; legea pentru organizarea
potei rurale din 1874, desavarita mai tarziu prin legile
din 1892 i 1898.
0 alta lege de o deosebita importanta, este aceea din 3

Martie 1886, prin care se unified pe baze moderne pota i
telegraful, Infiintandu-se Directia Generala a Potelor i Telegrafelor, titulatura care ne indica ordinea istorica a Infiintarii acestor doua servicii.
Datorita serioasei organizari a Directiei Generale a
Potelor i Telegrafelor, Romania a putut BA' Inchee diferite
conventiuni internationale.
Mentionam conventia hicheiata cu Austria la 31 Martie
1869 i aceea Incheiata cu Confederatia germand la 1 Iulie
1869.
Deasemeni am putut lua parte la congresele internationale din Julie 1868 (Viena), din 1874 (Berna), etc.
Pentru a ne putea face o idee exacta asupra avantului
luat de serviciul potal i telegrafic i mai apoi i telefonic,
dam tabloul de mai jos care cuprinde veniturile realizate
depe urma acestor trei institutiuni Intre anii 1867-1915:
Anii
Po05.
1867
1870
1875
1880
1885
1890
1893
1895
1900
1905
1910
1913
1915
Telegraf
n
455,72
1.234,22
1.421,24
2.327,35
2.508,03
3.463,46
4.098,14
5.527,08
6.258,81
7.561,06
12.072,97
11.531,62
9.453,62
896,25
1.095,33
1.231,13
1.472,18
1.733,95
2.471,11
3.119,83
2.789,66
2.691,93
2.975,82
3.654,45
4.660,55
5.472,39
Total
Telefon
1
60,61
180,68
409,81
808,86
1.807,49
2.507,69
2.521,26
www.dacoromanica.ro
1.351,97
2.329,55
2.652,37
3.799,53
4.241,98
5.934,57
7.278,58
8.497,42
9.360,55
11.345,74
17.534,91
18.699,86
17.447,27
37
Ce concluzii putem trage privind cifrele cuprinse In tabloul de mai sus ?

De unde la 1867 veniturile potei i ale telegrafului erau
numai de 1.351,97 mii lei, ele crest in 1875 la 2.652,37 mu
lei, in 1880 la 3.799,53 mii lei, In 1900 la 9.360,55 mii lei,
pentru a ajunge in 1915 la 17.447,27 mii lei.
Dupd cum vedem, dela 1867 i pand la 1915, venitul
potelor i telegrafelor i mai apoi al telefoanelor, a crescut
de aproximativ 12 ori.
Lipsindu-ne alte criterii de orientare, consideram veniturile realizate ca mijlocul cel mai sigur pentru a ne putea
face idee de avantul luat de aceste institutiuni.
Conducandu-ne dupa acest criteriu de cercetare, putem
stabil' ordinea urmatoare in care aceste creatiuni s'au desvoltat: a) pota, b) telegrafele i c) telefoanele.
Ar fi desigur interesant sa stabilim statisticete micarea
afirmata de circulatiunea telegrafo-potala in intreaga
perioada dela 1859-1880, ca sa constatam progresul savarit, bazandu-ne pe date mai reprezentative decat totalul
veniturilor.
Neposedand aceste date, ne marginim numai in cadrul

acelora de mai sus.
*
Un alt factor economic de productiune important pentru precizarea situatiei economice din perioada ce ne preocupd, este industria i meseriile.
Datorim straduintelor distinsului economist Martian o statistica a aezamintelor industriale aflate in Muntenia la 18631).
Din aceasta lucrare constatam ca potrivit imprejurarilor

generale in cari se afla Cara, industria nu era atat de des-
voltata.
1) Statistica lui Martian intocmita cu ocazia numaratoarei populatiunii

tarn din 1860, se refera, numai la Muntenia.
Ea a Post publicata In Analele Statistice ale Romaniei din anul 1863 ei In

anul 1904 a Yost republicata de Ministerul Agriculturii, Comertului, Industriei
ei Domeniilor in Ancheta Industrials., lucrare care cristalizeaza rezultatele

anchetei facuta In aceasta directiune in anul 1901-1902.
Dam tablourile din text dupli statistica lui Martian, care este prea importenta pentru ca O. o putem trece cu vederea.
www.dacoromanica.ro
C. 1. BiacciANU
38
In adevar, In anul 1863 existau In Muntenia 12.867 stabilimente industriale, din can 2.486 erau situate In orae
i 10.381 la sate.
Repartizate pe ramuri de activitate aceste stabilimente
se prezentau astfel:
Nr. eta- Cate din acestea
Felul industriilor
bilimen-
aunt In
telor
orase
Mori
Olarii
Pive t3i darete

Ferastrae
Poverne
Panerii (brutarii)
Fabrici de gaz si olei

Tabacarii
Vararii
Lumanarii ei sapunarii
Caramidarii
Casarii si branzarii
..
PietrArii
Fabrici de postav
Tipografii $i litografii
Fabrici de bere
Covrigarii
Bragagerii
Zalhanale
Diferite industrii
Fabrici ale StatuLui
Total
6.771
622
417
608
1.687
378
58
233
463
145
226
220
23
4
715
200
2'7
27
72
212
72
212
100
24
100
78
509
14
12.867
sate
122
6.056
422
400
595
1.565
362
16
17
13
41
17
223
10
463
142
141
55
14
2.486
3
85
214
23
4
54
454
10.381
Deducem din tabloul de mai sus ca locul de frunte 11

detineau morile, In cea mai mare parte aezate la sate, dupa
cari veneau povernele, olariile, ferastraele, varariile, pivele
i darstele, brutariile, tabacariile, caramiddriile, cdariile, covrigariile, etc.
Daca privim problema din punctul de vedere al nationaRAO proprietarilor, constatam ca in majoritatea lor, ei erau
Romani.
Astfel 12.171 proprietari erau de nationalitate romana.,

1.7 de nationalitate franceza, 4 de nationalitate italiana, 19
www.dacoromanica.ro
CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIIN7AREA BANCII NATIONALE
39
de nationalitate engleza, 91 de nationalitate rusa, 33 de nationalitate prusiana, 208 de nationalitate austriaca, 7 de nationalitate olandeza, 95 de nationalitate otomana i 222 de
nationalitate elena.
Tabloul ce urmeaza ne Infatiaza pe nationalitati modul
cum erau repartizate industriile :
,,
ix
Mori
011trii
Pive gi dlrste
Ferastrae
Poverne
PItnerii (brutttrii) . .
Fabrici de gaz gi olei
.
.
TabAcArii
VArikrii
Lurnanarii iji sapuniirii.

Caramidarii
Cagarii gi brfinzarii
Pietrarii
Fabrici de postav .
6 771 6.491 6
822
616
417
412
607
608
1 687 1.634 1
378
292 6
45 __
58
233
213
463
463
145
129
226
209
220
182
23
20
4
4
27
19
Fabrici de bere .
72
212
33
Covrigarii
Bragagerii
Zalhanale
Diferite industrii
Fabrici ale Statului

Total .
100
78
509
14
12.867
43
N
0
0
All
cil
Tipografii gi litografii.
.
5
1
73
2
1
1
--2
166
53
75
494 2 1
14
--12.171 17 4
87
91
N
a)
-0
ca
21
1
1
21
13
6
13
2
2
--
23
2
,0
0
0
rii
99
2
3
5 20
2 42
2
7
10
27
4
3
9
3
15 26
6
2
2 39
19
ge
7
1
Otomana
ge
Austrian&
--
Prusiana
43
Rusts.
Felul industriilor
Franceza
stabilimentelor
Protectiunea proprietarilor
10
--- -33 208
7 95 222
Constatam din examinarea cifrelor de mai sus ca numai

to industria moraritului, a brutariilor, povernelor i bragageriilor, numarul strainilor era mai mare.
Celelalte industrii erau detinute aproape numai de Romani.
Precum vedem din tablourile de mai sus, morile, povernele, olariile, ferastraele, varariile, pivele i darsele, brutariile, tabacariile, caariile, covrigariile i alte industrii de o
www.dacoromanica.ro
40
C. I. BAICOIANU
mai mica importanta, constituiau la Inceputul deceniului al

VII-lea al veacului trecut, notiunea micarii industriale a
tarii romaneti.
In schimb, atat Martian cat i Aurelian ne spun ca meseriile erau numeroase, dar ca aveau mult de luptat pentru
a se adapt& cerintelor populatiunii ce devene& tot mai exigenta In urma introducerii articolelor din Occident, prin
mijlocul comertului exterior.
In ce privete industria extractive, principalele isvoare
de bogatie ale tarii erau salinele exploatate Inca dela Inceputul veacului al XIX-lea prin concesiondri, carora mai tarziu li se adauga extragerea petrolului.
Cantitatea i valoarea petrolului extras in perioada
1858-1880, ni le Infatiaza tabloul ce urmeaza:
ProducAnii
1858
1859
1860
1861
1862
1863
1864
1865
1866
1867
1868
1869
tiunea
Valoarea
product.
in tone
in lei
495
605
1.188
2.403
3.226
3.888
4.591
5.426
5.915
7.070
7.700
8.130
19.800
24.200
47.520
96.120
129.040
155.440
183.640
217.040
236.600
282.800
308.000
325.600
Anii
1870
1871
1872
1873
1874
1875
1876
1877
1878
1879
1880
Productiunea
Valoarea
product.
in tone
in lei
11.649
12.517
12.690
14.468
14.350
15.100
14.480
16.100
15.200
15.300
15.900
465.660
500.800
507.600
578.720
574.000
604.000
619.200
604.000
608.000
612.000
636.000
Privind tabloul de mai sus constatam ca productia petrolului in timp de 22 ani a crescut de aproximativ 32 ori.
De unde in 1858 s'au extras numai 495 tone, productia
crete In 1865 la 5.426 tone, In 1870 la 11.649 tone, in 1875
la 15.100 tone, pentru ca s atinga In 1880 15.900 tone..

In acela timp, pretul pe tona de petrol a ramas constant
la 40 lei.
In ce privete exploatarea salinelor din Principate, ea se
faces pana pe la 1845 Inteun mod cu totul rudimentar.
www.dacoromanica.ro
41
Dela suprafata pamantului se sapau puturi cari se largeau cu cat lucrarile inaintau spre interiorul pamantului,
'Ana ce ajungeau sa aiba un diametru de 50-60 metri,
cand sapaturile incepeau sa se faca orizontal.

Sarea sapata se scotea prin 3-4 puturi, cari patrundeau
in interior.
Metoda galeriilor sustinute de stalpi, a fost introdusa la
Salinele-Mari in 1845 de catre inginerul austriac Foyt i extins& apoi in 1865 la Doftana i in 1870 la Slanic i TargulOcna.
Despre o desvoltare mai mare a exploatarii salinelor nu

se poate vorbi decat dupa anul 1880, cand datorita inginerilor romani, ele au fost inzestrate cu utilajul tehnic modern.
Dupd cum se poate vedea din tabloul ce urmeaza, dela
aceasta data productiunea a fost intr'un continuu progres 1):
Anii
Doftana
Total
Sal. Mari
II
IC
1881/82
1882/83
1883/84
1884/85
Tg.-Ocna
Slanic
35.201.599
41.026.391
39.409.977
29.958.076
145.596.043
23.548.814
17.302.068
21.161.561
21.350.598
83.363.041
10.197.832
3.860.862
8.033.989
9.072.175
31.164.858
10.078.315 79.029.560
16.564.904 78.754.225
18.039.201 86.644.728
10.027.269 70.408.118
54.709.689 314.836.631
Deducem din examinarea cifrelor de mai sus ca cea mai

mare cantitate de sare o producea salina dela Doftana, dupa
care urmeaza: Slanicul, Salinele-Mari i Tg.-Ocna.
Deasemeni putem constata Ca extractia anuala a sarei
se urea in mijlociu la 80.000 tone.
*
Dar factorul de mare importanta pentru exploatarea bogatiilor tarii i desvoltarea vietii noastre economice, a fost
comertul.
1) Floru Diana, Salinile Romflne, pag. 45. Bucuresti 1886, extras din
Economia National& Asupra istoricului si evolutiei salinelor din Principatele
romEtnesti, vezi si interesanta lucrare: Const. Bro$teanu, Salinele noastre, Bucuresti 1907.
www.dacoromanica.ro
C. I. BLICOIANU
42
i in aceasta directiune trebuie sa constatam ca marea

noastra generatde care poarta pe umerii ei nu numai ideologia dar ii infaptuirea institutiunilor ce au adus propairea
noastra economics, an tiut sa des comertului importanta
cuvenita.
Goletii 1 marele om de Stat Ion C. Bratianu, aceti cu-
getatori i infaptuitori ai democratiei noastre i Statului roman, contienti de rolul pe care 11 an comerciantii inteun nou
Stat, Ii vedem in fruntea unei micari care avea scopul sa
arate Romani lor importanta comertului in viata economic&
pe de o parte, iar pe de alta foloasele ce se puteau trage

depe urma lui.
# Schimbul numai, inteadevar,scria Ion Bratianu
((cid nascere agriculturei, industriei, sciintelor, moravurilor;

numai el face sa rodeasca tarinile, sa taneasca fantana din
pantecele pamantului, sa desemne gradini, sa spintece pietiele ca sa scoata diamantele, sa smulga margeanul i mar-
garitarul din abisurile oceanelor, sa transforme materia

inept& 'intr'un principiu activ, sa ajute la perfectia dobi-
toacelor, sa des vieata marmurei i panzei; ce zic, omul civilisat este un resultat al schimbului, al comertului; el in
sfarit transform& pamantul inteun paradis fli pe om in
Inger 1) . 5i in mintea lui se cristalizeaza depe atunci in9 lath In extenso acest frumos articol de propaganda publicat In Romdnul, Nr. 28, din 12 (24) Noembrie 1857:
COMERTUL
Comertul este suma tuturor miscarilor de schimb intre oameni ; $i schimbul
este principiul activ a unei a doua creatiuni pe aceast& planets.. Fax& schimb
nu este agriculture, fare schimb nu este industrie, far& schimb nu Bunt idei
nici simtiminte, nu este sciinta, nici arte, nici morala.; In sfarsit farti acest fir
care leaga pe oameni in societate, omenii ar ram&nea bite nedesvoltare care s'apropie de-a dobitocului, fai pamintul In primitiva sa sillbaticie.
schimbul numai inteadevar, d& nascere agriculturei, industriei, sciintelor,
moravurilor; numai el face sit rodeasca tarinile, s& tasneasca Mntana din pantecele pamantului, sa desemne gradini, sii spintece pietrele ca sa scoata diamantele, s& smulg& margeanul si margaritarul din abisurile oceanelor, s& transforme
materia inept& Inteun principiu activ, s& ajute la perfectia dobitoacelor, sh
de& vieatit marmurei Iji p&nzei; ce zic, omul civilisat este un resultat al schimbului, al comertului ; el in sfarsit transform& pamantul intioun paradis si pe
om in Inger.
www.dacoromanica.ro
43
zestrarile ce trebuiau facute tarii pentru ca, comertul gi comercian-Vi roman sa se poata afirma astfel cum o cereau
interesele acestei activitati.
Cu un ochi ada.nc patrunzator el afirma Inca depe atunci
mijloacele cari pot ajuta la promovarea comertului:
sunt
Mijloacele schimbului
stria el mai departe
goselele, drumurile de fier, navigarea sau plutirea apelor,
Bancile, casele de comision, magasiile sau antrepozitele, do-
Mijloacele schimbului sunt $oselele, drumurile de fier, navigarea sau plutirea apelor, Bancile, casele de comision, magasiile sau antrepositele, docurile,
casele de siguranta si c. a., precum $i o multime de legi atingatoare schimbului.
Unde aceste mijloace au fost mai tntinse si mai perfectionate acolo schimbul
a avut o mai mare desvoltare si civilisatiunea a mere Ora la eel mai limn punt.
Nu fac aci o teorie, ci scot un fapt care s'a produs pretutindenea fart' a suferi
vre'o exceptiune; aceasta o dovedesce istoria tuturor neamurilor. Inteadevar,
care sunt societatile cele mai civilisate, la al carora leagan ne putem urea cu
istoria? A Atenienilor, a Cartaginesilor, a Grecilor, a Italienilor, a Olandezilor,
a Englezilor, a Portugesilor, a Spaniolilor, a Francezilor si a Germanilor, $i
tot acestea sunt si natiunile cari tin eel dintaiu loc ca natiuni comerciante.
Aceste putine cuvinte sunt destule sy explice dece incetarea comertului
in Principate aruncil societatea noastra Intro stare asa de ticaloasit in cat mai
multi secoli nici nu mai fury socotite in Europa civilisatii.
Intr'alt articol voiu dovedi ca Principatele Moldovei si Valahiei n'au fost
de la un timp incoace lipsite de un comert intins si activ si ca amortirea for a
fost pricinuita numai de Imprejurari politice atat din nauntru cat $i din afara.
Voiu arata Inca cy In minutul cand unele din acele stavili au inceput a se ridica, comertul a inceput iaras sa-si iea eborul, lasand pretutindenea In urma-i
Inbelsugarea si civilisatiunea.
Dacti incetarea comertului ne instrainase de lumea civilisata in cat ca sy
fie in cea mai mare nepasare de nenumaratele nenorociri ce ne b&ntuiau, inflorirea lui trebuie sy tnoade firele rupte ce ne legau si ce trebue sa ne lege firesc
cu natiunile surorile noastre din Occident, ca astfel devenind iarltsi un madular
activ al Europei sa ne ocupam locul nostru legiuit, starea la care tind toate aspirarile noastre.
A lucra dar pentru desvoltarea comertului, pentru perfectionarea $i imbunatatirea mijloacelor de schimb, este a face act de devotament, un act patriotic.
Ast-fel eel putin va fi privity ei tmbratisata de noi, on -ce tntreprindere
ce va avea acest caracter, flu% ca sa ne informam data intreprinzatorii Bunt
impinsi tot de acelasi mobil de care ne simtim impinsi noi.
Ins& In ocasia In care luam condeiul, suntem fericiti de a avea convingerea
ca, nu suntem siliti a face aceasta din urma reserva.
Inteadevar, Compania Franco-Danubianii, care este organisata spre a

aseza nisce relatii Inlesnitoare si de-a dreptul intre Occident si Romania, implinesce toate conditiunile dorite ca sa ne faca, s'o iubim si s'o adoptam ca un
asezamant national.
www.dacoromanica.ro
0. I. BAICOIANU
44
curile, casele de siguranta i c. a., precum i o multime de

legi atingatoare schimbului .
Jar mai tarziu, cand dupa unirea Principatelor Domnitorului Cuza 1i pregatea programul de organizare temeinica a tarii romaneti in toate domeniile: economic, politic,
social, etc., Ion Bratianu in cunoscutul memoriu ce i 1-a
prezentat prin D. Sturza in Februarie 1859 1), ii atrage atentia asupra importantului rol pe care clasa negustoreasca
il avea in vieata economics a Romaniei:
# Clasa comerciantilor 0 a meseriacilor in Tara Romaneasca este pepiniera clasei de care vorbiram in urma. Ea
in toate partile produce toate bogatiile ce isvordsc din agriculture i chiar acestora le da un pret ce nu l'ar avea fare
dansa; ea poseda toate calitatile de energie i de moralitate,
ce caracterizeaza aceasta clasa in toate societatile europene ;
ea posed& Inca nu numai instinctul, amorul libertatfi, ce
este firesc unei clase de o nature democratica, ci 0 al patriotismului celui mai malt, celui mai entusiast i pentruca
de1 in comertul de sus se afla multi straini, insa fiind toti
de ritul Bisericei noastre nationale, i fiind toti veniti din
tarile supuse Turcilor, Romania a fost adevaratul pamant
al fagaduintei pentru dan0i; aici s'au imbogatit 0 s'au ridicat la starea de om liber, aici au gasit o patrie mai fiber&
0 mai generoasa, la a careia prosperitate se intereseaza
astazi, atat cat 0 not nascuti Romani. Aceia ce intarete insa

0 mai mult aceasta clasa 0 o tine pe drumul patriotismului,
sunt meseriacii, cari sunt toti Romani, cu simtiminte de mo-
ralitate 0 de patriotism, ce ar face onoare oricarei alte

clase .
Pentru a face sa prospere comertul atat in ordinea
organizarii interne cat 0 in aceia a raporturilor cu strainatatea, vedem guvernele Domnitorului Cuza framantate de
dorinta de a mijloci clasei negustoreti aezaminte de natura sa-i consolideze existenta.
Domnitorul Carol continuand opera inceputa sub scurta
domnie a lui Cuza, intarete 0 mai mult pozitia comerciantilor.
1) Vezi: Discursurile i cuvantarile lui I. C. Bratianu, 1821-1891, pag.
149. Bucureti, 1903.
www.dacoromanica.ro
45
Astfel vedem luand natere pe langa Ministerul de Interne o sectie a agriculturii i comertului, care mai tarziu
a format o directiune pe langa Ministerul Lucrarilor Pub lice.
Nu mult dupa aceia a luat natere Ministerul de Agricultura i Comert.

Dar pentru apararea intereselor comertului vedem infaptuindu-se atat In vremea lui Cuza, cat i a marelui Rege
Carol, o legislatie menita sa consolideze creditul i sa inlesneasca promovarea intereselor comerciale. Astfel Camerile
de Cornell infiintate sub Cuza la 1864 prin cari se creeaza
breslelor negustoreti organizatii proprii de aparare a inte-
reselor lor, au fost consolidate in primii ani de domnie ai

Regelui Carol I.
* * *
Dar ceeace a contribuit Intre anii 1864-1880 sa asigure

desvoltarea i propairea economic& i sociala a Romaniei,
a fost organizarea judecatoreasca unitara a tarii, care avea

sa Intareasca convingerea populatiunii in dreptatea acordata de aezamintele juridice in mod egal i fard nici o
precupetire, tuturor cetatenilor.
Inaintea anului 1865 Principatele Romaneti vietuiau
sub legiuiri incomplete i diferite, nu numai prin forma, dar
i fondul lor. In deosebi in privin %a creditului i organizatiei comerciale, cele doua pravile alcatuite, a lui Caragea i
Calimach, cuprindeau in unele privinte dispozitiuni extrem
de restranse, iar in altele nu pomeneau aproape nimic.
Regulamentul organic nu aduce aproape nici o imbunatalire.
Abia mai tarziu, In urma curentelor juridice ce iau
fiinta in Principate sub influenta Apusului, se introduce Co-
dul comercial in Tara Romaneasca la 1840 i in 1863 in
Moldova.
Dar epoca de adevarata organizare juridica i administrative a tarii, incepe abia dela 1864 inainte, de cand, dupa
cunoscuta lovitura de Stat, Domnitorul Cuza impamantenete aproape intreaga legislatiune apuseana, adaptand-o nevoilor Principatelor-Unite. Legislatiunii infaptuita In ultimii
ani ai domniei lui Cuza 1864-66, i se datorete desvoltarea
ulterioara a intregei vieti economice a Principatelor. Creditul In general i In deosebi Creditul Funciar din 1873,
www.dacoromanica.ro
46
C. I. BAICOIANU
nu ar fi putut lua natere i nu s'ar fi putut desvolta in

spiritul vechilor pravile atat de sarace i incomplete in privinta dispozitiunilor for administrative i comerciale.
Pentru ca sa evidentiem importanta operei legislative a
Domnitorului Cuza, suficient este sa mentionam urmatoarele
legi, introduse in ultimii ani ai domniei sale 1864-66:
Codul penal i procedura penala din 1864, Codul comercial
i procedura comerciale 1864, Codul civil i procedura civila
pus in aplicare la 1 Decemvrie 1865, legea Curtii de Casatie
i Justitie din 1864, legea pentru organizarea judecatoreasca
din 1865, legea pentru constituirea corpului de advocati din
1865, legea pentru infiintarea consiliilor judiftene din 1864,
legea comunelor din 1864, legea pentru regularea proprietatii rurale din 1864, legea telegrafo-potala din 1864, legea
pentru infiintarea Curtii de Conturi din 1864, legea pentru
contabilitatea generala a Statului din 1864, etc., etc.
Este suficienta aceasta enumerare limitativa a legilor introduse in Principate intre anii 1864-66, pentru a evidentia
radicala revolutionare a formelor de vieata a poporului ro-
man. Datorita for vieata public& i comertul infra intro

noua faze, prin aceea ca se reglementeaza i garanteaza creditul, temelia vietii comerciale moderne.
Dace obaria legilor fundamentale trebuie s'o cautam

sub domnia lui Cuza-Voda, nu este mai putin adevarat ca.
Domnitorul Carol prin Constitutia din 1866 i celelalte legi
ce i-au urmat, intregecte opera predecesorului sau.
Dar nu numai in aceasta directiune trebuie sa cautam
i sa gasim meritele infaptuitoarei domnii a marelui Rege
Carol I.
Dace Domnitorul Cuza a pus temeliile legislatiunii noastre, Domnitorului Carol ii revine sarcina grea de a introna
respectul legalitatii i a adapts rand pe rand toate legile
la nevoile reale ale vietii poporului roman. Si din acest punct
de vedere privita opera legislative din timpul domniei lui
Carol I, constatam o simtitoare imbunatatire in toate domeniile i in deosebi in acel economic i comercial1).
Productia agricola kii industriala a tarii crete, starea fi1) Vezi Andrei. Radulescu: Centenarul Regulamentului organic, Bucureti
1931 i ?aizeci de ani de Cod civil, Bucurer}ti 1926.
www.dacoromanica.ro
47
nantelor publice se imbunatatete, navigatia fluviala, maritima, drumurile ferate i oselele dau un imbold necunoscut economiei najionale. Organizarea i progresul uimitor al
vieii economice, reclama in mod imperios i organizarea
creditului.
Creditul Funciar Rural care nu putea lua natere In vremea vechilor pravile, is fiinta in spiritul prevederilor Codului civil, ale carui dispozitiuni relative la ipoteci sunt
luate dupa cele mai bune isvoare, dupa Codul civil belgian.
Daca Creditul Funciar Rural pune capat uzurei ruinatoare a clasei agrare, nu e mai putin adevarat ca In domeniul creditului comercial, infiintarea unui aezamant central de credit national, era reclamata cu multa insistenta.
*
Opera de imbunatatire a cailor de comunicatie terestre

i fluviale, prin permanentizarea la gurile Dunarii a unei
Comisiuni care sa asigure Intretinerea navigabilitatii fluviulegile de imbunatatire a cheiurilor i porturilor i intreaga legislatie economics ci administrativa Infaptuita In
perioada 1859-1880, toate acestea au reprezentat in calui ;
drul politicii generale, puternice puncte de sprijin pentru

ca comertul tarii sa is un avant necunoscut Inca 'Ana atunci, instrumentul activ al acestei prosperitati fiind clasa
burgheza, pe care aceasta situatie noua o creia. i ii ingroa.
randurile.
Desigur ca ar fi interesant sa putem stabili In cele mai

mici amanunte fazele acestui proces de nactere a burgheziei
romaneti. Din nenorocire statisticele vremei nu ne dau nici
o relatiune in aceasta privinta. Pentru acest motiv am fost
nevoiti sa recurgem la isvoare izolate i mai cu seam& la
informatiunile directe, cari de1 nu lamuresc pe deplin chestiunea, ne dau totuci puternice puncte de sprijin pentru sustinerea tezei noastre, privitoare la zamislirea burgheziei ro-
maneti In aceasta perioada. Din tablourile Intocmite cu

grea truda, pe cari le dam pentru deosebita for valoare documentary In nota, rezulta ca in Oltenia ci Muntenia In
toate ramurile comerciale principalii comercianti Bunt cretini, aproape toti Romani, mai putin Greci ci Armeni. Comertul de bani insa, este acaparat de Evrei printre cari inwww.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
48
talnim mai putini Romani Cu cat ne indepartam spre Nordul

-Orli, apropiindu-ne de granitele Galitiei i Rusiei, situatia
este inverse. Evreii ocupa primul loc in toate ramurile comerciale, inclusiv comertul de bani, in vreme ce cretinii se
afla pe al doilea plan. Aceasta constatare dovedete Inca

odata faptul des remarcat, ca. Muntenii i Oltenii sunt mai
reactionari din fire i cu aptitudini mai desvoltate pentru
comert decat Moldovenii 1).
1) In tablourile ce urmeaza dam cateva date privitoare la organizarea
comerciala a Romaniei fnainte de anul 1880 :
TABLOU
de firmele comerciale pe profeslunl, ce lucrau fn perioada dela
1870
1880 pe plata Brallel
Numele gi pronumele
Profesiunea
Neagu Burduloiu . . Braqovenie

Ioan Giulea . . . .
*
Stan Badulescu . .
*
Stan Beizadea . . .
*
Vasile Sasu. . . . .
*
Dumitru BoantA . .
*
Neculai Perlea . . .
*
Fratii Perlea . . . .
*
Costache Molandac .
*
Radu Albulet . . .
*
Stoica Belu, Nita
Butu
*
*
Gheorghe Badulescu
*
Ion Moroianu . . .
Stefan Roata. . . .
*
loan D. Seitan . . .
*
Ion Filip
*
*
Stan Filip
*
Iancu Avisalom . .
Stoica Butoianu . . Manufacture.
Ilie $tefanovici . . .
*
*
Vasile Calinescu . .
Th. Chirculescu . . . Manufacture gi
boiangerie
Eremia Verzea .
Ion Fratici
*
*
Numele gi pronumele
Profesiunea
Nae Misirliu . . .
Fratii Craioveanu .
Neculai Tigoi . . .
Manufacture
Ion Olteanu
Costache Ciurcu .
Neculai Gagiulescu
Neculai Popescu .
Fratii Barbu .
Bratu Popescu gi Gamulescu
Ilie G. Bolhovar :
Ilie Damachescu . .
Radu Voiculescu . .
Vasile Pergoiu . . .
Dumitru Pergoi. . .
Constantin Pergoiu .
Neculai Titeiu . . .
Costache Zamfirescu.
David Popescu . . .
Gheorghe Florescu .
G. Trandafirescu . .
G. Facaianu .
*
*
*
*
*
Coloniale
A
Coloniale gi
carciuma
Radu Calinescu . .
Ghenciu Spanu . . .
Lambru Stefanescu .
www.dacoromanica.ro
Coloniale
*
*
49
CAUZELE CARI AU DETERMINAT iNKINTAREA BANCII NATIONALE
Datorita acestei burghezii, comerjul intern incepe sa is

o mare desvoltare, produsele agricole fiind canalizate spre
Profesiunea
Numele Qi pronumele
Alecu Malaeru . .
Coloniale
*
Ion Stoica
*
Stoica Bogdanescu
*
Gheorghe Raiciulescu
Colon., fabr. de
Ion Dinu
sap., WM. Qi car.
Fierarie
Vasile Avizalom .
Neculai Drugescu .
#
Panait Drugescu .
Ion Petcu
Dritgan Petcu
*
.
Alex. Vasilescu . .
Const. Dobrescu .
Neagu Vasilescu .
Lazar Stefanescu .
Ion Constantin . .
Neculai Olteanu .
Iordache C-tinescu
I
I
Ivan Padure zis Jianu

Serban Hristu Cosac
DumitruHristu Cosac
Carciumar
I
*
Ivan Munteanu zis

Tutuian
Const. Stanescu zis
Lunge
Gheorghe Anghel . .
Alecu Constantinescu
zis Penigor . . . .
Ene Nichiforescu . .
#
*
*
Carciuma gi
cereale
pagcu
Anghel Panait
Stan Barnet .
Branzarie
Restaurant
Rachierie gi
cofetarie
Nae Chivulescu . .
Cristu Grigorescu zis
Harcan
Profesiunea
Gh. Cutitaru zis Lu-
Numele gi pronumele
0
.
Depou de lemne
Fabr. de sapun
Dumitru H. Cosac
Sotir Ionescu . .
Ioan Ion
Gheorghe Neagu .
Stefan Bolboceanu
Carciumar
Cojocar
.
Macelar
Apostol Bogdanescu .
Bancherl
H. Schaffer . .
Iosef Goldstein .
Cass& de Banc& Egec
Bancher
#
Cass& de banal
TABLOU
de firmele comerciale pe profesiuni, cari au lucrate In perioada dela
1870-1880 pe plata orasulul ['Rest!
Numele gi pronumele
Vasile CrAciun
Dumitru Constantin .
Tudor Steriade . . .
Spirea N. Mamulea .
Profesiunea
Numele gi pronumele
Profesiunea
Coloniale
Marinache Dumitru .
Dumitrache Vasiliu .
Eftimie Ionescu . .
Constantin Bugheanu
Coloniale
#
*
#
www.dacoromanica.ro
#
*
*
50
C. I. BAICOIANU
pietele oraelor, a targurilor i a balciurilor, cari in lipsa

tailor de comunicatie aveau un rol important, cad aci, la
Numele ei pronumele
Profesiunea
Profesiunea
Numele ei pronumele
Marcu Braeoveanu .
Braeovenie
Ionith Popovici . .
Iancu Roeeanu . . .
Tache Constantinescu
Alexandru Popp . .
Mihalache Chercea . Manufacturh
Ni t.h. Purchreanu
Pavel Kihaia . . .
Tache Hagi Nazar .
Ionita Tudor . . . .
Nita David . . . .
Societatea Economia Cash de economii, Infiintata
Nae Teodoru . . . .
Mogardici Hagi Asian
Garabet Hagi Asian.
Mihalache Stlitescu .
Ghith Mhlurescu . .
Raiciu Vasiliu . . .
Gheorghe Dima . .
Flores Florescu . .
Raducanu Ion . .
NAstase Purcareanu .
Gh. Berevoescu . .
Agate Vasiliu . . .
Iancu ei Marcu Haginicolau
Argeeul
Cutitar
Chiristigiu
Ivancea Nicolopol
Gr. Racoviceabu .
Dumitrache Ioanid
Tache Ivan
Cofetar
Bumbaa
la 1879
(Actualmente
Banos Argeeul,
S. A.)
Zaraf
.
*
LumAnarar
TABLOU
de bancherli, frnprumutatorll de banl II zarafil earl au functionat In perloada

1870-1890 In lapl
Numele ei pronumele
Israil Haim Daniel

I. Neuschotz
Leib Mayerhofer
David Lottingher
Mayer Weisengrun
Haim Lehrer
S. 0. Groswald
Imprumutatori
de bani
bancheri zarafi
Oa la (aprox.)
Casa de schimb
1860-1900
1864-1898
1860-1895
1854-1880
1884-1910
1874-1895
Bancher
1874, exist& ei azi
Bancher
Imprumu tator
Zaraf
Bancher
Isac Leibovici
S. Rapp
Felix Klerman
A functionat dela
Imprumutator
Moses de Waldberg
Ghetel Margulies
D. Agatetein
Zaraf
M. Jurist
Bancher
www.dacoromanica.ro
1867-1898
1876-1900
1894-1905
1854-1888
1878-1890
1874-1890
1864, exista ei azi
51
date fixe, se adunau producatorii i consumatorii, primii pentru

a vinde prisosul, ceilalti pentru a cumpara obiectele necesare.
TABLOU STATISTIC
pe profesluni de firmele earl lucrau In Botofanl In perloada 1870-1880
Profesiuni
Profesiuni
Bacani
14
2
2
2
Librari ei tipografi
Barbieri
Cafenele
Galanterie
Muzicale
Craeme
Macelari
3
47
. ......
Mezelari, pastramagii ei ghiud.

Farmacieti . .
Maruntieuri
2
6
4
3
Agricultori
Report
Hotele ei restaurante
Institut ecolar
Frangherii
Blanarii
Dulgherii
Covrigari
Gradina publics
Gradinari
Haine preuteeti
89
27
2
1
1
2
4
1
1
5
1
De reportat . 89
Total .
134
In Mara de aceetia, mai erau comerciantii evrei cari nu Bunt cuprinei In acest tablou.
Cassele de banca erau toate evreeeti :
Moscovitz & Landesberg, mai tarziu numai Moscovitz ;
Sol. Abr. & G. Wechsler ;
Fratii Segall & Bruit ;
Meier Politzer.
Imprumutatori cari nu aveau birouri deosebite: Mendel Bacal,
Meier Schlesinger, Sol. Schneier ei losef Speier.

Zarafi erau multi, vreo 30.
TABLOU
de bancherli, Imprumutfitoril de ban( p1 zarafii earl au functionat in perloada
1870-1890 in Cralova
Numele ei pronumele
Petre Cristo
BA luta Sandulescu
Asericu Eskenasy
Moreno Penchas
Heinricu Lazar
Macicu Penchas
Nastase Tecu Rusu
Voicu C. Rigman
Mitru Proicea
Antonie Chituta
Anastasie Cionea
Andrei Megopolu
Fratii Aver Eskenasy
Fratii Fernio
Rafael S. Penchas, Fii
Imprum. de bani
bancheri zarafi
A functionat dela
pans la (aprox.)
Zaraf
*
*
*
*
*
Imprum. de bani
*
*
*
*
*
Bancheri
*
www.dacoromanica.ro
4*
J9
C. I. BAICOIANU
Se intelege ca pe masura desvoltarii tailor de comu-
nicatie lesnicioase i rapide i acest vestigiu al starii Inapo-
TABLOU
de numele comerciantilor
Industrial! lor ce existau pe plata Cra love! llnaInte de

1 lanuarie 1880
Profesiunea
Profesiunea I Numele gi pronumele
Nume le $i pronumele
Nae T. Popp .
el
Maillender et Gold .
Cerealist
$i export, ban- Petrache Andreescu &
Frate
* cereale, etc.
Mare magazin
Cass& de import
Pommey et Foreanu Banca (conta-
de fierArie
bil-cassier : Al. Nicolae $i Stefan PeBazelli, azi In

trescu
Magaz. de Fier.
viata)
Fratil A$er
Iancu Constantinescu
Bancheri
Esche-
nassy
Lazar Fermo . . .
Morinicu Penchas.
Mayer Cohen. . .
.
.
& Frate
Nicolae Ionescu .
Bancher
Costache Buciumeanu
Bancher $i zaraf Constantin Mihail . .
Iancu Iliescu
Zaraf
D. Dumitrescu & Frate . . Engr. dif. marl Ghenea Dancov
Costache
Fratii Ayer
nassy
Moise Penchas
>
Mare magaz. de
fierarie
Cutitar
Dumitru Zanovschy. .
Esche-
Rafael Penchas.
$i cercelArie
Petre Pisticov
vale, brags $i
rahat
Mare tutungiu
.
.
Mihalache Constantin Mare angrosist,

dif. marfuri $i
bumbace
Stan Dimitriu .
Nicolae Dulgherescu . Engros., bum- Baluta Tumusliu
Tinichigiu
Simigerie
Bragagiu, hal-
Moise Feder . . .
Ghioca Placintaru
Costea Ene . . .
D-tru Dimoviceanu . Tutungerie $i

alts marfuri
Diferite mArfuri
bace etc.
Moise D. Mayo .
Iosef
Eskenassy
$i cercelArie
cercelarie
& Bum bace
Frate, Solom. Es-
Albert Roth .
Palmer
Louis Barer
George Vasilesc,u
Grigore Miulescu
kenassy
.
Iancu Boicescu & NiToma Cristea . . .
Engrosi$ti
a $i caciular
Postavar
colae Popescu . .
Leon M. Eschenassy
Isac Ligi
I
Engrosist, cer- I leinerich Folender .
celarie gi altele Coman M. Ureche . Fabrics de s&pun $i lum.
A. M. Strass . . .
Cereale-export
Sigmund Strass .
Nita. Angelescu . . . Lumanarar
Teodor Ga$par . . .
a
Savu Alexiu . . . .
Valentin Cohn . . .
Dumitru Vasilescu .
e
Cerealist
www.dacoromanica.ro
53
iate de odinioara a fnceput sa piarda din importani,a lui.

Ar fi interesant desigur s putem stabili evolutia deverului
Profesiunea
Numele $i pronumele
Numele $i pronumele
Profesiunea
Dumitru Cacaliceanu Cafenea $i cof.

Grigorie Cacaliceanu
#
*
#
Saro$ & Jpold .
GhitA Andronescu
Nicoll Cutava . .
.
.
Mihalache Stanescu . Manufacturalipscanie
*
I
loan Lungulescu . .
*
#
Tanasache Teodore*
I
Cat'. greceascA,
scu si Iordache Din-
piata Elca
Baruch Mevorak
Barbu Ionescu . . .
Ilie F. Popescu . .
#
A
*
Grig. C. PArvulescu Brasovean kii
manufacture
Nitu Radovici zis
Brasovean
Tiganul
Nae Florescu . . . .
#
Ionita Mih. zis Carnu
Ion Constantinescu .
Constantin Popovici.
Costache Manea Brasoveanu
culescu
Florea Florescu (Sergentul din 1877) . Manufacture

tilor marl
Voicu Lupancescu . Manuf. en gros
B-sovean si dif. Avram Cohen . . .
#
Cat ovreiascA
a comercian-
a
*
*
Frantz Porubsky .
Ionitlt Vasiliu
Ilie R. Opran, Succes.
Gh. Popescu zis Usneata

Brasovean
Nicolae Ungureanu . Manufacture
Gheorghe Mihaescu . Manuf. $i ma-
Pavel Toga . . . .
*
Hristea Ionescu . .
*
Ilie Diaconescu . . .
o
*
Toma Priescu . . .
Petre Crasnaru . . .
*
*
Chivu Athanasiu . .
Ion State Bercu . .
#
Fratii Const. $i Ionita
*
Bratoloveanu . . .
#
GhitA $tirbu . . . . Brasovean 0
manufacture,
Petrache Popovici . Brasovean $i
manufacture
Mihaita Petrescu EBrasovean
puran
Tache Andreianu . . MArfuri de lux
Tudorache Popescu . Brasovean
D-tru Ghisdavescu . Manuf.-lipsc.
*
I
Nicolae Ghisdavescu
Stefan Georgescu . .
#
*
Manuf. str.
Unirii
MaruntisuriGlobul verde
Marcu Popescu . . .
Ilie Nicolau Furtuna .
Ionita Georgescu $i
Fratii MihaitA si
Constantin . . . .
Nicolae Athanasiu zis
Francezu . . . .
Ghita Ionciovici-Bu.
curesteanu . . . .
Stavre Economu .
runt,isuri
Lipscanie
I
I
I
#
Gheorghe Georgescu .
I
I
Alecu Radovici . . .
Costache Marinovici .
Ilie Pipercu . . . .
Toma Stanovici . .
Tanasie Ionovici . .
Stan Dalcescu . . .
Eraclie Constantinescu
Chiriac Stoianovici
Vasile Ionescu . .
www.dacoromanica.ro
I
I
*
#
.
54
C. I. BAICOIANU
comertului nostru interior din perioada: 1859-1880. Lipsindu-ne o documentatie statistic& In aceasta privinta,
Profesiunea
Numele $i pronumele
Ni tli, Sterescu . . .
Tache Constantineanu
Lipscanie
Marchitan
Marin Chitu . . . .
RAducan Georgescu .
Cristea Ionovici . .
Cristea si D-tru Hagi
Avram M. Rosenzweig
Truscil Boiangiu
Greb15,
Vancu Mladenovici
Ludvig Zeidmann
MititA, Constantinescu
Ionita Stefanescu zis

Fitantea
Iorgu Colorian . . .
Ghita Priescu . . .
Achim Achimescu .
Iulius Glatz .
Francisk Pohl
Ni tA Popescu .
Osvald
Gheorghe Vasilescu .
Gheorghe Costescu .
Boiangerie
Cavaf-incal-
taminte
Pantelie Velescu
Cavaf-IncAlta-
minte de lux
Pencioiu si StAnescu . Incaltaminte
Ionith Petrescu-Sur-
Sfetcovici
nescu
*
*
Frederich Mess . .
Filip LazAr . . .
Sandu Benvenisti .
David Benvenisti .
Tipo-litograf
Tipograf
Ralian si Ignatz Samitca .
Cojocar subtire Iancu Davidescu .
*
.
Fratii Anast. si Ilie

Grigorie Stanescu .
Nicolae Grecescu . .
Costache Mihail . .
Grigorie Constanti-
Farmacist
Pielar
Abagiu-ilicar
Farmacist, La
Vulturul de our
I. Bruckner
Fratii Kepich . . .
Fratii Damianoff . .
Max Salom . . . .
Isac M. Balunstein .
.
Marin Diaconescu
Iosef Benvenisti .
Moise A. Mendel .
loan Ridel
cel
Florea St5.ncescu . .
Dumitru Marinescu .
Scurteicar
Abagiu
*
*
Cojocar subtire
Nita Dima
Hristea Nicolau .
Gheorghe Panait .
Boiangerie
Trusca
Ionith Dumitriu zis
Ghebrea
NicA $i Stan Florescu
Hristea Lambescu
Laptagiu . . . .
Const. Gheorghiu zis
Tranca
Petrache Dimitriu-
Daniel
Anghel Hagi Danil
Profesiunea
Numele si pronumele
Doamna Goldstein
A. Zentler
Ritchel
Sandu Benevenisti
Lito-tipograflibrarie
Librar
Giuvaergiu
Magazin de
stofe franceze
si confect.
Mobil& si tapiterie
Mode pentru
dame
ModistA
HainArie barb5,teasca
www.dacoromanica.ro
HainArie de
dame
Magaz. galant.
55
ne marginim numai sa ne aruncam privirile asupra comertului

nostru exterior.
Dumitru Baronos . .
Constantin Gherasimatos
Gheorghe Ganea . .
Fane Saita
Alexandru Dumitrescu
Iorgu Popovici . . .
Petrus Cotades . . .
Stefan Badea Mihail
Nastasie Petrescu .
Tudorache Grigorescu
Gheorghe $tefanescu
IonitA Georgescu . .
JupAn Dinca Popescu
zis Turcu . . . .
JupAn Nita GhitA Segarceanu . . . .
lescu
*
*
Coloniale
en-gros
BacAnie
*
*
*
*
veanu
JupAn Preda Loan .
*
Marin Popescu-Tarpan . .
JupAn Patru Rareteanu
Jupan Marin Popescu
*
Stancu Branisteanu
JupAn Ilie Salban .
N-lae Salban .
*
*
Stan Guta
Jupan Stancu Stro-
Cojocar
JupAn Ion Popa .
*
*
*
*
U
cd
c.
0
.-,
a a a
Cismar
Dodescu zis
Calu
Petre Stancu .
MitricA Ghindeanu
escu
Ghita
*
Jupan C-tin Stroescu

*
Stavarache
Constantinescu
a
a
zeanu
Jupan Marin Leo-
Nicolae Udrea
Cretu
Jupan Ilie Mihailescu
Cojocar
Ilie Gruia
Marin Vitelu .
*
Floricel Dumitrescu . . . .
Jupan Ion Ionescu .
Jupan Ion Dumitru .

*
Palm Damian
Jul) An Marin Oprea .
loan Primaru
*
Jupan Constantin
*
Iordache Berneanu
BAcanie si vops. Jupan Marin Bar-
JupAn Ilie Ion Dumitru

Juptin Ionita Albu-
Profesiunea
hail
Carol Ianisewsky . .
Emanoil D. Paulian
D. S. Fortunescu . .
Adam Popescu . . .
Marin Cercelaru . .
Numele si pronumele
Iancu Baumann zis

Prusianu . . . . Ceasornicarie
Ilie Pipercu . . . .
*
Dumitru Lazaridis .
BacAnie
Parvan RAdulescu .
*
Dumitru Badea Mi-
A A
Profesiunea
.....
Numele si pronumele
Gheorghe Serbanescu
Ionita Tobosariu .
Marin Radulescu .
Nicolae Sgaiba . .
Nita BalAseanu .
Mitru BalAseanu .
Petrache G-tinescu
www.dacoromanica.ro
.
.
.
.
.
.
C. I. BAICOIANU
56
Atenta examinare a cifrelor comertului nostru exterior,

ne va pune in situatda s cunoatem pe de o parte avantul
Numele ei pronumele
Profesiunea
Rafail Alteras . . .
NitA Ionescu . . . .
Petre Constantinescu
Tudor Nicolau . . .
Marin Zamfirescu . .
D-tru Constantinescu
Costache Ionescu . .
Nicu Gelep . . . .
Petrache Serbanescu
Mihail Petrovici . .
GrigoritA Calomfi-
Cizmar
PlApumar
rescu
Ionita Dragoescu .
Petre Marian. . .
Marin Constantin .
.
.
.
Vasilache Vanghelie .
Dumitru Coanda .
Nick, Coanda . .
Dumitru Paulian zis

Mitrut
Enache Manea . .
Fane Cucitina . .
Ilie Alexandrescu .
Ionita Marinescu .
Tudorache Tudoran .
Stancu Gavrilescu .
Ilie Gheorghiu-Plisarid',
Stan Canescu. . .
Avram Marinescu .
Enache Panait . . .
Dumitru F. Capita-
*
*
*
*
Barbier
I
Numele ei pronumele
Profesiunea
Radu Dumitriu-Ghebrea
Carciumar
Ni tA Radulescu.
Nicolae Rochita
TabAcar
Stan Damian .
Stan Stelian .
Ilie Stelian
Vasile Marian .
Florea Clenciu .
Zamfir Combei .
Mutts Sandulescu
Nita Putureanu .
Marcu Anastasiu
Iorgu Saita . .
IonitA Viteleanu
.
.
.
.
Tabaci, str.
I
s
IonitA Tomescu .
.
Mihail Const-scu
*
Ionita Clipici . . . .
*
Nae Predescu . . .
*
I
Dumitru Gheorghiu . Moara tariin.
I
*
Mare carciumar Gh. Parvanescu . .
Moise A. Mendel ei Fii
*
moder.
el rachier
Pepi Pomeranz . . .
I
*
Carciumar
Marcu Weiss. . . .
*
*
I
IonitA Velianescu . . Tinich. roman
*
Costica I. Grecescu . Perier ei strung.
*
roman
Flores MAceeeanu . . Carcium . ei han*
giu, str. Beche*
tului
Carol Draber . . . Carnatar gi dif.
*
delic. piata Elea
I
Vasilache Ionescu. . Carcium., earn.,
I
eunci afum. ei
I
dif. delicatese,
str. Copertarii
Danila EnAchescu. . Carciumar, In
I
nescu
Voicu Rikman
Vasile Barbu .
dif. teatre gi
varieteu, la
I
.
Doamnei
Caf-chantant.
Josef Balogh .
.
*
www.dacoromanica.ro
Pomul Verde
Birtae, berarie
gi dif. varieteu
pe locul fost
Jean Hagiade
CAUZELE CARL AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE
57
pe care 1-a luat agricultura, iar pe de alta nevoile tot mai

mari de consumatie ale populatiunii romaneti.
Profesiunea
Numele $i pronumele
Frantz Ecsler .
Anton Bulfinsky
Wilhelm Mess
Filip Petschuch si
Bladus M. Roth
Ignatz Lichtenfeldz
Louis Ratz
Numele si pronumele
Caretas de lux Carol Jurendi

*
Carol Hahn .
a
a
Fabrics de apa W. Sipzer
gazoasa
Fritz Zwenger
Tapiter
Fotograf
Cherestea si
ttimpliirie
Florltrie
Depozit de che- M-me Wandlock

restea $i dogar. M-me Fancsel .
Iohann Kasper .
Depozit de
cherestea
Fabric& de
postav si fabrica de bare
Tapiter
Profesiunea
TABLOU
de firmele comerciale ce existau In perloada 1870-1880, pe plata Focfani,
Panciu sl Odobegti
Firma
Domi- 1 Felul
ciliul
comert.
Stefan Rainic . . Focsani

a
Ghita Ioan . . .
a
Nicu Giurgea . .
a
Vasile $teftmescu
a
Ilie Musat . . .
a
Kircor David . .
Stefan Ferhat . .
a
Ferhat F. Ferhat.
Manuf.
Firma
Gh. Bur lan
Domiciliul
Felul
comert.
Focsani
Galant.
T. Mandrea .
Nicolai Ca los
a
a
C. Ardeleanu . .
a
a
Costache Sliveanu
a
a
Sarchis Cristovici
a
Manug Aburel . .
a
a
Manuf.
Asfadur Cristof .
a
Vartam Popovici
a
a
Mode
Chircor Asian . .
Manea Baiatu . . Odobesti Manuf.
a
a
Gh. Giurgea . .
a
Tache Moise . .
a
a
M. Maxim . . . Panciu
a
Anton Alexandru
*
a
Donig Moise . .
a
a
a
Chircor Seferovici
a
a
Altam Agemoglu .
Nicolae Robovici .
Kiror Popovici .
Margo Ciomag . .
Hristea Solomon .
Stefan Toma . .
Iacob Hanagick .
Margarit Asian . .
Mih. Asfadurovici
Vortam Missir . .
Sarchis Hanagick
Asfadur Hanagick
Nicolae Stefan. .
Const. Panciu .
Anton Iacob .
Chircor Iacob .
Simion Bogdan
www.dacoromanica.ro
a
a
a
a
Manuf.
58
C. I. BAICOIANU
Inteadevar, principala noastra ramura de productiune

hind agricultura, ea era chemata s alimenteze in cea mai
Firma
Domiciliul
A. P. Dumitriu
Hagi D-tru Ion
Alecu Profiriu .
Nick. Profiriu . .
Grigore Iliescu .
N. Chiril Siweanu
Stefan Nicolau .
Petrache Grigoriu
Felul
comert.
Fir ma
Felul
Domiciliul
convert.
Brutar
Focsani Coloniale Nicolai Cocolis .
Focsani
Luca $tefan . .
Fratii Solomon.
Anton Popovici
Manuf.
Fratii M. $i Gr. Pr.

Marug Gaink, . .
*
*
*
*
*
Hacic Bedros
D. Baliu . . . .
*
Tudor Enica . .
*
r
Nic. Rocca . . .
Toma Teodorescu
*
Anton Capriel . .
*
D. Z. Madgearu .
*
M. Racovita . .
*
Hagi Costache . .
*
Hagi Dumitru . .
D. Tudorache . . Odobesti
*
Tache Zaharia . .
Tache Vrabie . .
Petre Dumitriu .
*
Anghel Toma .
Fratii Asian . .
Sarehis Popovici .
Apanes Napasait .
Vasile Stefaniu. .
Vasile Georgescu.
Gh. Antonescu . .
Alter Kivu . . .
Cost. Antonescu .
Avedic Kircorian.
Gay. Kircorian. .
Sp. StefAnescu .
*
*
*
*
*
*
*
*
*
#
*
*
C-tin Petrescu . .
*
*
Hacic Kircorian .
*
*
Mihai Pruncu . .
Galant.
r
Dogar Alganes Aburel . Panciu Manuf.
*
Nicu Hurmuzache
Coloniale
*
*
C. Hurmuzache .
*
Librar Sandu Gheorghiu
*
*
*
*
Tache loan . . .
Zaraf.
Tabacar
Costache Milea .
Ion C. Cann. .
V. Cann . . .
Al. Codreanu .
I. Cara
I. Filaliti . . .
I. M. Neigher .
W. Scheyer . .
Panciu
Focsani
.
.
*
*
I. M. Cremnitzer. .
Tzala Goldstein .
Oanes Popescu . .
Alecu Romanoaie
Bancher Const. Nistor . .
Societatea Econ.
Societatea FrAtia .
Jacob Gheler . .
I. Kirmaier .
Zarat
Chivu Lindenberg
Somer si Neigher.
Alex. Hamel. . .
Vasile Romano .
Hagi C. Chituc . .
Anton Polatos . .
Banat
*
*
*
Ghitk. Porumbel
M. Radulescu .
Opincar
Copcar
Brutar Radu Dumitriu
Tache Nistor .
D. Murgu . . .
D. Duminick .
Std. Mironescu
V. Boboceanu .
Gh. Balan .
Cofetar Gr. Stlinescu
*
M. Dobrovici
www.dacoromanica.ro
mare parte exportul. Intre exportul Romaniei

tarea agriculturii, exista deci un raport direct.
Firma
Domiciliul
Gr. Cerchez . . .
C. Negut . . . .
I. Steuner . . .
Adamovici I. . .
A. Capatana . .
Iordache Dumitriu
Gh. Ilie . . . .
Felul
comers.
Domici liul
Felul
comert.
Copcar C.LazAr,D.Ionescu Focsani Coloniale

Fierarie FratI I.N.Racovita
*
*
*
*
Focsani Farmac. Zaharia Vasiliu .
a
Odobesti
*
Vas. Giurgea . . Odobesti
a
a
Chirila Diea . . .
Panciu
a
*
Focsani Carcium. Nastase Budescu . Panciu
a
a
a
C. Hristodorescu .
a
a
*
D. Ramascanu .
*
a
*
1. Vlad
V. Secartt .
N. Stet Nicolau .
lord. Sovejan . .
U. Stet. Lungu .
Tanase Teoharie .
Firma
i desvol-
Panciu
Gh. Ilie II
Anastase Andrei .
V. Paraipan . . .
Gh. Nicolau . . .
59
Ion G. Varzaru
U. D. Mihail .
a
Costache Ionescu .
Andrei Nicolau . Focsani
*
C. Belciugan . .
Chiril Saveanu .
*
*
Cristodor Dumitru
a
Stoica Mincu . .
Gh. Belciugan.
Badea Oprea .
Gh. Negoita .
a
.
*
*
Coale& Lepadatu
a
a
.
*
V. Constantinescu
Cherest. Lazar Wan& . .
a
a
Nicolau Tache . .
a
Hristea Negru . . Panciu
*
Dacu Gheorghiu .
*
Ghita Ciotti.. . .
*
Hagi Gr. Teodoru
a
*
Ion Croitoru . .
*
Tache Grigoriu .
a
Dogar Stefan Milea . .
a
a
Stoiciu Ion . . .
Nicolae Alaci . . Panciu Manutac. Vasile Petrovici . Focsani
*
Hagi Petrovici . .
a
Mardiros Alaci .
*
a
D-trache Dumitru
*
a
V. Bilas . . . .
a
Vasile Popicu . . Focsani Coloniale Petre Dumitriu .
a
Gr. Petrovici . .
a
D. CAlui . . . .
a
Stefan S. Ferhat .
*
a
a
Teodor Atanasiu .
Gr. Iliescu . . .
*
*
Serban Costian .
*
a
Andrei Iliescu . .
a
Stan Costian . .
a
*
Ene Belea . . . .
*
Ion Gheorghiu .
*
*
*
Nicolai Rusovici .
Gh. Andronescu .
*
*
*
D. Vasiliu . . . .
*
Grigore Nicolau .
D. Belea . . . .
*
*
a
Sandu Vasiliu . .
*
Iacob Demi . . .
a
a
NicA Petreanu . .
a
*
*
Margarit Gheorghe
Conet. Vasiliu . .
*
Nic. Curelea . . .
*
Tache SAndulescu
*
*
a
Gh. Longinescu .
*
Th. Nicolau . . .
*
*
Vasile Marculescu
Pavel Radulescu .
*
www.dacoromanica.ro
Incalt.
*
a
a
a
a
*
a
*
Coloniale
*
*
Fierarie
*
a
a
*
a
a
Blanar
Abagiu
Blhnar
*
a
a
a
Luman.
*
C. I. BAICOIANU
60
Pe de alta parte, marirea importului ne dovedete ca

nu se gaseau in Ora *i
trebuintele produselor can
Firma
Felul co-
mertului
Firm a
Domiciliul
Felul co-
mertului
11
Domiciliul
Fr. Remer
Gavril Grigoriu
Teodor Niculescu .
Hagiu Nicolau . .
Hagiu Stefan . .
Hagi D-tru Crangu
A. D. Petrescu
Ovanes B-rabeanu
Macelar
Melidnu B-beanu
Nica Cra.ngu .
Tutung.
eft
Alecu Pantazescu
Stefan Stanciu .
Gh. Velnicescu
Ghita Mircea .
Dogar
Vz
IS
Panait Dumitriu .
Nic. Hagi Grigore
Nicolae Gaicu . .
Ghita, Constantin
Farmac. Petro Nicolau . .
*
Foc ?a T. Nanu .
Cherest. Nicu Sandu . . .
*
Stefan Vremes .
*
Str
st
ilte
I*
N. Anastasiu
A. Oravetz .
a 9 9 *
M. Marculescu .
Principalele firms comerciale existents pe plata Galati intro anti 1870 -1890
Exportatori $ mart comerciarqi de

cereate
M. Schmierer & Cie

L. Mendl & Cie
Sp. Topali
Fratii Caravia
Ion Frigator & Cie
Nicolae Chiriacopol
G. Nicolopol
Atanasuli M. Niculae
Atanasuli Panait
Dimitrie Corvissiano
Chrissoveloni file & Cie
D. C. Climis
A. H. Caludi
Constantin Valsamache
E. Dinermann
Louis Dreyfus & Cie
G. H. Dracopol
Ilie Deciu
Fratii Ellmann
Fratii Foclaner
P. Mavrojani
P. G. Mantu
D. Peride
G. Rascovici
Fratii Sgardelli
H. Z. Zaphiratos
Fdinari si en-grositi
Gr. Iorgulescu
Exportatori de cherestea vi cherestea
en-gros
M. Leventhal & Cie

Julius & Iacob Lazar
S. Hagi Beiu
M. Ciuntu
Constantin Dimitriu
Ali Keospeoglu
P. Hagi Avramide
Kahnetz & Englandner
Garfinkel & Diamant
A. Ludmer
I. M. Schwartz
A. Lovel & V. Loventhon
D. Horn
I. Braunstein
www.dacoromanica.ro
in deosebi
cretere.
a acelora industriale, erau intr'o
Constantinidi & Cie
David Abramovici
Fratii G. Czuntu
Czuntu & Waibl
A. Weinreb & S. Ferh
P. D. Pagoni
I. Cutava
Fratii Antache
I. Tomovitz
Hagi Ghita Gaitan
Teodor Deleanu
Carnegie & Cie

Bermann & Abramovici
Mih. N. Apostolides
Comisionari de cereale
Fratii Luludi
I. Mihailescu
P. Mihailescu
Toma Radulescu
G. I. Roman
Coloniale en-gros
Jacques Brunner
Dimitrie Climis
Vasile Moscopol
Vasile Stoicovitz
Nicolae Gavrilov
Ion Niculescu
Fratii Teologu
Fratii Coco li
Contoguri Varsami
Iiaralambie Tomaide
Gheorghe Sfaellos & Cie
I. Kalavrezo
Ion Coltofeanu
Aurel Bunea
Fratii Draganescu
Dumitru Carambi
Gheorghe Ghecof
Petcu Ianculof
Iacobsohn & Susman
Fratii Antoniade
G. Hagi Apostol & Cie
C. Babad
Stefan Staicovici & Cie
Blank, Alger & Cie
Moritz Schwartz
Vasile Saribalas
C. & I. Bujes
5t. Stavrides
continua
Jacques Blumenfeld
Pescarie en-gros
V. G. Dragomir
P. D. Iancolof
A. Chemale
G. A. Loiso
Miltiade Loiso
G. Stegliano
Brader Steinsberg
Freres Vacas
Coloniale en-detail
Costache Stoianovici
Iani Sure
Costache DrAganescu
Petre Altagiu
Std. I. Kicomban
S. B. Ionescu & Cie
Victor Alger & Cie
Fratii Conciof
M. Pastramagiu & Cie
Frigator, I. Coltofeanu & Cie
Niculae Dima
C. Mihailceanu
State Teodoru
Dimitrie Panaitescu
David Kivovici
G. Teodosiu
I. Lefterescu
N. Cristoforato
Ghita Coltofeanu
Schneker & Pomerantz
Panait Petrol
Stoian Dimitriu
Ion Gradea
Ion Gheorghiu
Ion Mustata
Constantin Teofanato
Stere Codescu
www.dacoromanica.ro
61
62
C. I. BAICOIANU
In aceasta constatare trebuete sa vedem cauza pentru

care importul crete intr'o prop ortie cu mult mai mare
cleat exportul.
Manufacturd en-gros
I. Label & Cie

I. Steinberg
Fratii Anastasiu
Braunstein & Label
Solomon Tierer
Agenytt de vapoare pi reprezentanIt

de comer;
P. Foscolo & Cie

Fratelli Fanciotti
Powel & Guirard
Watson & Youell
V. Lascaris
Fratii D. Maori
Marty & Cie
I. Schlienger & Cie
S. E. Somaripa
E. D. Vlasopol
Agemoglu
D. I. Anastasiu
Fratii Aburel
I. Niculescu & Cie
Gheorghe Nedei
Mihail Pantazi
Jacques Martin
M. Mastrapas.
Spiru Topa li
Manufacturd en-detail (firme prin-
cipals)
Ion Alexandrescu
Simion Caramlau
Nica, Madgearu
M. Cretoiu
Petrache Radovici
Luca Su lie&
George Nicolau
Nicolae Trifanescu
Stefan Nenitescu
Bra,govenie en-gros ct en-detail
DrItglinescu & Popovici

G. Draganescu
P. N. Ganea
Trantafill & Cie

Petrache Kicomban
Vasile Kicomban
Nicolae Kicomban
Gheorghe Panu
Haralambie Dumitrescu
Ion Popovici
Alecu Dumitru
Costache Draganescu
Gheorghe Voicu
Nicolae Pastramagiu
Hagi Vasile Frigator
Dimitrie Frigator
Nicolae Frigator
Nicolae Ghimbapanu
Nicolae Paun
Vasile Bratu & Cie
Antipa-Galati
Vinuri en-gros
Fratii Haralambescu
Apostol Papadopol
Neiger & Saline
Ftierdrie en-gros
Jacques Brunner
Schafer & Cie
Jacques Martin
Oettly & Tobler
D'aujourd'hui
Osias Ausschnitt & G. Panu
Frigator, Colfoteanu & Dobreanu
Osias Ausschnitt
Gheorghe Panu
I. Richner
Industriafi
C. Konzelmann, fabr. de sapun si
lumanari
Bernard Mersing, fabric& de stearin&
Apostol P. Papadopol, fabrics de

coniac
Tabacaria Romana , fabr. de piele

P. & C. Goetz Cie, fabr. de cherestea
Fratii Hristoforatos, morari
*
E. Lambrinidi
A. I. Michailoff
Aristide Papadopol, fabrics de lumAnari
Detailifti diverqi
Brader Kepich, pielarie, ma.gini de

cusut
M. Ruber, bijutier, ceasornicar
M. Helder, bijutier
M. Granberg, bijutier, ceasornicar
G. Andreescu, palarier
M. H. Teodorovici, droghist
S. Komrover
*
www.dacoromanica.ro
63
Tabloul care urmeaza ne infatiaza evolutia comertului

nostru exterior in perioada 1860 -1880:
Anul
1860
1861
1862
1863
1864
1865
1866
1867
1868
1871
1872
1873
1874
1875
1876
1877
1878
1879
1880
Import
Export
Lei
Lei
62.718.258
68.403.969
64.786.611
72.138.951
78.782.062
68.039.115
71.429.266
70.550.012
90.789.519
82.927.228
109.327.780
97.867.167
122.794.114
100.834.169
195.933.503
335.548.999
306.582.302
254.482.629
255.336.415
116.166.404
101.334.669
113.991.625
120.916.009
148.520.669
111.735.599
116.500.363
110.481.120
198.025.684
177.682.782
166.557.104
157.570.732
134.713.818
144.966.079
235.256.286
141.081.100
217.041.727
238.650.000
218.918.878
E. = Excedent
D. = Deficit
E.
E.
E.
E.
E.
E.
E.
E.
E.
E.
E.
E.
E.
E.
E.
D.
D.
D.
D.
53.448.146
34.930.700
49.205.014
48.778.058
69.738.607
43.696.484
45.071.097
39.931.108
107.236.165
94.755.555
57.229.324
59.703.565
11.919.704
44.127.910
39.322.783
194.467.899
89.540.575
15.832.623
36.417.537
Examinand cifrele cuprinse in tabloul de mai sus

constatam ca in vreme ce importul Romaniei a crescut in
timp de 2 decenii mai mult de 4 ori, exportul nici nu s'a
dublat.
Cu toate acestea, balanta comerciala a fost excedentara

15 ani i deficitara numai ultimii patru ani 1877-1880. Deficitele se explica uor. Rasboiul din 1877 sapase rani adanci
pe trupul tarii, cari cu greu au putut fi vindecate. Din aceasta
cauza o mare parte din productiunea tarii, care altfel ar fi
fost destinata exportului, a fost intrebuintata pentru acoperirea lipsurilor interne.
Ar fi extrem de interesant sa putem stabili valoarea fli
cantitatea marfurilor importate pe tari de provenienta. Investigatiile noastre in aceasta directiune nefiind fructuoase,
ne marginim sa redam tablourile de mai jos in cari am

www.dacoromanica.ro
64
C. I. BkICOIANT3
stabilit exportul Romaniei pe principalele tali de destinatiune in perioada 1861-1880.

Anii
Turcia
AustroUngaria
Franta
L
1861
1862
1863
1884
1865
1867
1868
1871
1872
1873
1874
1875
1876
1877
1878
1879
1880
Anii
32.924.829
43.522.029
50.845.208
67.879.037
87.896.100
44.659.386
136.171.266
39.586.637
27.268.429
35.782.190
39.820.455
37.445.605
49.183.210
17.200.176
51.294.895
49.002.350
25.090.837
Rusia
23.811.208
25.503.475
20.639.510
23.850.372
20.548.048
24.758.177
31.530.568
49.635.217
81.688.383
68.768.568
55.476.370
38.735.456
73.790.878
90.134.238
67.273.674
68.856.820
82.958.681
Germania
L
1861
14.430.176
8.632.021
13.952.652
12.154.562
261.060
7.020.306
7.553.048
27.395.260
14.132.375
16.349.411
13.080.446
18.595.010
40.534.013
11.901.810
40.534.013
37.898.669
56.415.987
14.700.324
14.004.970
20.477.966
21.998.325
989.102
19.630.930
14.610.169.
31.951.541
14.696.603
14.056.883
10.022.297
24.046.661
31.729.987
5.807.636
19.335.545
17.775.037
27.756.406
Serbia
Belgia
e
1.985.674
2.146.869
3.706.445
5.115.346
4.888.391
6.036.217
4.864.322
1.588.598
3.162.036
444.566
231.391
159.709
1.143.173
287.601
1.271.525
1.558.498
722.918
611.511
489.668
1.918.645
134.122
2.161.109
250.470
2.550.000
www.dacoromanica.ro
4.188.751
3.740.818
7.835.902
13.960.219
136.233
103.075
6.546.677
7.600
2.155.478
2.053.707
3.407.146
4.095.336
1.775.414
5.053.811
616.649
7.155.088
2.918.779
Diferite tari
-3.415.634
Italia
--
1862
1863
1861
1865
1867
1868
1871
1872
1873
1874
1875
1876
1877
1878
1879
1880
Anglia
454.377
886.854
525.359
1.599.200
1.616.154
8.943.791
16.057.712
5.167.498
7.016.039
38.958
1.012.304
4.078.105
3.054.953
21.954.418
21.463.422
14.891.431
10.000.719
22.056.311
27.678.747
28.996.868
22.856.497
47.954.319
65
Cercetarea datelor de mai sus ne da prilejul sa constatam principalele tari Inspre cari se indreapta In aceasta perioada exportul nostru.
La 1861 locul de frunte 11 define Turcia care absoarbe
marfuri pentru o valoare de 32.924.829 lei din exportul
nostru total care se cifra la 116.166.404 lei.
Imediat dupa Turcia vine Austro-Ungaria, apoi Franta,
Anglia, Italia, etc.
Turcia li mentine importul sau ridicat din Romania,
'Ana In anul 1877, cand el scade dela 49.183.210 lei cat era in
1876, la 17.200.176 lei, pentru ca In anii urmatori 1878, 1879
sa se ridice din nou. Dela 1880 Inainte exportul nostru in

Turcia a fost inteun continuu regres.
Austro-Ungaria o gasim 'Inca depe la 1861 Intre principalele noastre tari de exportatiune. Dela aceasta data i
pana la 1880, importul ei din Romania a crescut uimitor,
ajungand In 1880 la 82.958.681 lei, lath' de 23.811.206 lei cat
era In 1861. Constatarea aceasta sta In legatura cu lncheerea
conventiei comerciale din 1875 de trista amintire, gratie careia Austro-Ungaria reuete sa consolideze pe zece ani un
regim vamal cu mult mai redus decat acela al regimului

ad-valorem de pana atunci de 7,1/2%.
Este interesant sa remarcam ca de unde In 1861 exportul nostru In Franta Intrecea pe acel Indreptat Inspre Anglia, cu timpul situatia se schimba In favoarea Angliei. De
unde exportul romanesc spre Franta fn aceti 20 ani nici
nu s'a dublat macar, acela indreptat spre Anglia se impatrete aproape, ajungand In 1880 la 56.415.987 lei, fata
de 14.430.176 lei cat era in 1861.
Mai putin important este exportul nostru dirijat spre
alte tari: Rusia, Germania, Belgia, Serbia, etc.
Tinem sa atragem atentiunea ca de unde pand la 1860
comertul nostru exterior era exercitat de prea putine firme
romaneti, dela aceasta data i pana pela 1880 numarul comerciantilor romani i a institutiilor de comert romaneti,
sporete mult, In dauna aceluia al comerciantilor straini i
institutiilor de comert straine.
* * *
www.dacoromanica.ro
'5
66
C. I. BAICOIANU
Dar progresul pe care it afirma vieata noastra economica, politica ci socials In perioada 1859-1880, n'ar fi de
in-teles pe de a Intregul daca nu am cauta sa ne dam seama
ci de situatia finan(elor noastre publice, ca unele ce reprezinta pivotul In jurul caruia aveau sa graviteze infaptuirile
In toate directiunile mai sus amintite.
Am vazut Intr'un alt capitol al vol. I care era. organizatia financiara a Principatelor Romanecti Intre anii 18301859.
Perioada ce urmeaza i care ne preocupa In capitolul de

fata, reprezinta prin ideile afirmate i legiuirile Infaptuite,
o profunda revolutionare a regimului financiar care a dainuit pana catre sfaritul deceniului al VI-lea al veacului
trecut.
Caracteristica organizarii financiare a Regulamentului
organic a fost ca s'au desfiintat toate darile In bani ci In natura ce existau In ambele Principate ci cari erau introduse
de Domnii perindati pela carmele Principatelor, pentru a
stoarce cat mai multi bani depe spinarea bietului popor romanesc. De1 Regulamentele organice cuprind norme in privinta fixarii i perceperii impozitelor, totuci acest regim
n'a putut desfiinta privilegiile de clasa. Fiscalitatea are la
baza ci mai departe nedreptatea. Ea lovecte in acei slabi ci
umili ci avantajaza clasa dominants, detentoarea bogatiilor i a puterii politice a tarii.
Acestei triste situatiuni avea sa-i puie capat tratatul dela
Paris din Martie 1856, care prin art. 24 dispunand convocarea Divanurilor ad-hoc In ambele Principate, pentru ca
ele sa exprime dorintele poporului roman, acestea Intrunite
au cerut desfiintarea privilegiilor de clasa, egalitatea tuturor Romanilor Inaintea legilor ci aezarea impozitelor In raport direct cu averea fiecaruia.
Conven-tia dela Paris din 1858,
devenita quasi-consti-
tutia Romaniei , In art. 46 imbratiaza ci concretizeaza

ideile i dorintele exprimate de Divanurile ad-hoc, prevazand ca toti Romanii sa fie egali Inaintea legilor fiscale de
pang atunci a Principatelor.
Cari erau isvoarele de venituri ale Principatelor Inainte
de 1859 ?
Ele pot fi Impartite in cloud categorii distincte:

www.dacoromanica.ro
87
Unele alimentau direct bugetul Statului, iar altele erau

afectate anumitor casse speciale.
Din prima categorie faceau parte urmatoarele dari, in

marea for majoritate fixate de Regulamentul organic:
Capitatia plugarilor de 11 lei i 11 bani pe an ; darea
mazililor de 16 lei i 65 bani pe an in Muntenia i 28 lei i
15 bani in Moldova ; patenta comerciantilor i a meseriailor ; darea asupra exportului boilor i vacilor ; cornaritul
i oieritul pastorilor ce veneau din Ardeal ; arenzile ocnelor
de sare ; arenzile vamilor la can se adauga taxa de 5%;
venitul domeniilor i pescariilor Statului ; taxa de export
asupra saului i. ciriviplui ; taxa infatiarilor la judecati ;
taxa mezaturilor ; taxa pappoartelor, etc.

Din a doua categorie faceau parte dank urmatoare, cari
ca i primele, erau fixate in majoritatea for de Regulamentul
organic:
0 zecime asupra capitatiei destinata fondului comunelor ;

74 bani de familie pentru intretinerea colilor ; veniturile
exportului ce constituiau un fond administrat separat ; o

zecime asupra capitatiei destinata pentru fondul dorobanWor ; cloud zecimi asupra capitatiei pentru fondul amortizarii datoriei publice ; capitatia platita de tigani pentru plata
proprietarilor in urma emanciparilor ; fondul Buletinului Ofi-
cial alimentat din abonamentele anuale de 2 lei, 50 bani pe

can le plateau comunele ; fondul recrutilor format din varsamintele efectuate de Stat pentru fiecare recrut in sums
de 111 lei i 14 bani ; fondul drumurilor infiintat de 5tirbey
i format din darea personals de 3 lei i 33 bani ; fondul
Casei Centrale destinat pentru a fi impartit aezamintelorde binefacere ci alimentat din excedentele manastirilor, etc.
Acestui regim financiar i-a pus capat, dupa cum am
zis , conventia dela Paris, gratie careia Domnitorul Cuza a

putut chema pe toti cetatenii tarii la plata impozitelor, fara
deosebire de rang social sau traditie. 15.050 contribuabili
can pang atunci au fost privilegiati, au contribuit efectiv
la realizarea veniturilor prevazute in bugetul anului 1859.
Deasemeni patentarii can pan& atunci nu mai plateau nici
o dare in afar& de patenta, au fost supui contributiei personale de 11. lei i 11 bani.
www.dacoromanica.ro
5.
C. I. BAICOIANU
68
Gratie acestor masuri bugetul din 1859 al Munteniei i

al Moldovei, prezenth la venituri suma de 28.500.735 lei,
(14.802.615 lei Muntenia i 13.698.120 lei Moldova), ceeace
insemna un spor apreciabil fata de trecut, dupa cum se
poate vedea din tabloul ce urmeaza:

Anii
Cheltueli
Excedente
Deficite
Lei
Lei
Lei
Lei
8.348.616
8.628.178
8.206.395
8.316.168
9.010.736
9.156.629
9.564.692
9.029.922
9.044.068
9.524.439
9.554.726
9.758.277
9.857.339
9.725.677
9.923.087
10.522.355
10.606.676
10.583.312
11.852.286
11.751.222
12.547.271
12.760.695
13.747.809
13.101.009
15.495.119
14.921.994
1831
1832
1833
1834
1835
1836
1837
1838
1839
1840
1841
1842
1843
1844
1845
1846
1847
1848
1894
1850
1851
1852
1853
1854
1855
1858
1857
1858
Total .
Media .
Venituri
16.604.041
17.895.869
309.038.607
11.037.093
7.572.763
6.971.272
7.838.338
8.599.232
9.286.817
8.891.799
8.146.793
8.245.629
9.186.809
9.225.265
9.003.254
8.810.723
8.930.828
9.060.191
10.048.393
10.869.445
10.235.943
11.568.080
10.843.302
12.050.977
13.548.950
12.600.756
12.695.319
12.938.993
13.987.816
15.883.504
18.504.330
19.670.570
305.214.071
10.900.503
775.853
1.656.906
368.057
283.064
276.081
264.830
1.417.899
784.293
142.741
299.174
551.472
947.554
926.511
665.486
--
-123.306
347.090
370.733
984.748
1.008.984
299.755
1.001.679
--
159.939
52.490
162.016
1.507.303
--
11.919.500
961.510
1.900.289
1.774.701
8.094.964
+ 3.824.536
(1,23 %)
Inteadevar, interesantul tablou de mai sus, pe langa ca

ne indica evolutia finantelor publice a Principatelor (Molwww.dacoromanica.ro
CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA RANCH NATIONALE
69
dova+Muntenia) in perioada 1831-1858, mai are darul s

ne face sy constatam ca in nici unul din anii acestei perioade
veniturile Principatelor n'au atins suma de 28.500.735 lei,

realizatd la venituri in anul 1859.
Dar nu numai atat, ci chiar media veniturilor acestei perioade reprezinta o suma cam de cloud on i jumatate mai
mica decat aceea a veniturilor din 1859.
Tot in 1859 Domnitorul Cuza Inscrie in bugetul Statului
i veniturile cari pang atunci se varsau casselor speciale.
.
0 politica financiard unitary nu s'a putut infiriph decat

in anul 1862, an in care s'a savarit unirea administrative a
Principatelor, fapt care a inlesnit reformele cu caracter fiscal1).
Cu concursul functionarilor specialiti pe cari Guvernul

Francez i-a pus la dispozitia Domnitorului Cuza cu multa
bunavointa i un mare interes in ce privete injghebarea
Statului modern roman, vedem nascandu-se o noua era in
ordinea financiard.
Domnitorul Cuza convins ca opera sa de modernizare a
Principatelor romaneti nu se putea sprijini decat pe finante
sandtoase, arata consilierilor sai un mare interes pentru realizarea legilor cu caracter fiscal. Stapanit de aceasta dorinta
el procedeaza In spiritul conventiunii dela Paris, la o revizuire total& a legislatiei fiscale de pang atunci, infiintand:
impozitul funciar de 4% din venitul net al proprietatilor
nemicatoare2); unified contributia de poduri i osele statornicind-o la 4 lei i 44 bani pe an3); fixeaza taxa de transmi-
tere a proprietatilor mezamintelor publice la 10%4); unified contributia personal& fixand-o la 13 lei i 33 bani pe
an, pentru aceia cari aveau o varsta mai mare de 25 ani,
precum i pentru cei casatoriti, iar pentru cei necasatoriti
cari aveau varsta de 20-24 ani, o fixeaza la 11 lei i 11
bani5); d& viata mai multor clase de patentari6); ex-
1) Vezi Th. Asian, Finantele Romtlniei dela Regulamentul Organic pant'

astazi, Bucure0i, 1905. Tratat de Finante, Bucure5ti, 1925. Glt. M. Dobrovici,
Istoricul Datoriei Publice a Romaniei, Bucure0i, 1913.
2) Legea din 31 Martie 1862.
www.dacoromanica.ro
70
C. I. BAICOIANU
tinde urmatoarele legi ale Munteniei i In Moldova 1) : legea care reglementeaza taxa pentru judecati, legea atingatoare la taxele vanzarilor cu licitatie, legea privitoare la taxele vanzarilor de bun& voie li Insfarit, legea averilor manastireti 2).
Datorita acestei organizari legislative, bugetele anilor

1862, 1863 i 1864, se Inchee la venituri cu sumele: 35.580.259
lei iiii 68 bani, 50.931.206 lei ci 30 bani i 61.395.555 lei.
Dupa cum vedem, intr'un interval de numai 5 ani, bugetul Romaniei a luat o desvoltare necunoscuta Inca parka
atunci.
Caracteristic este ca politica financiard a lui Cuza-Voda,
marcheaza inceputul unei epoci In desvoltarea economic& a
tarii, rupand cu privilegiile de class de pana atunci i intronand In locul for egalitatea de drept Intre toti cetatenii
tarii In privinta drepturilor i datoriilor pe cari le aveau
unii fats de altii i toti fat& de Statul roman.
Opera aceasta de progres in domeniul fiscal o continua
Domnitorul Carol, tinand seams de cele mai noui principii
financiare pe cari le adapteaza In Cara noastra, armonizandu-le cu interesele tuturor ramurilor de productiune i realizand In acest chip resursele baneti de cari ave& nevoie
pentru organizarea tarii In toate directiunile: cai ferate, cosele, porturi, institutii de utilitate publica, etc.
Nu este mai putin adevarat ca greutatile din primii ani
pe cari a avut sa le Intampine Domnitorul Carol ci guvernele sale in aceasta directiune, erau destul de mari.
Pentru a ne pute& face o idee cat de grea era situatia
financiard a tarii In 1866, dam cuvantul mesajului din 28
Aprilie 1866 a Guvernului Locotenentei Domnecti, care cris-
talizeaza ci rezuma astfel situatia Orli:

Datorii colosale in proportiune cu mijloacele tarii.
Venituri compromise i miccorate din cauza de dezordine.
Lips& de sistem i de legi speciale pentru repartitia i
perceperea impozitelor.
Ramaite colosale de venituri i impozite, impleticite in cea
mai mare confuziune, neconstatate i mare parte pierdute.

1) Legea din 9 Aprilie 1862.
2) Legea din 7 Decemvrie 1863.
www.dacoromanica.ro
CAIIZELE CARI AU DETE RMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE
71
In administratia salinelor sistem vitios, lipsa de legi i

de control.
In administratia domeniilor Statului tot dezordine, lipsa
de sistem, de regulamente i de control.
In administratia monopolului tutunului, daca aceasta

se mai poate numi administratie i monopolul regie, o Indoita cursa care s'a Intins Statului i publicului, cursa In
care a picat i Statul ci publicul, unul i altul jertfe ale cupiditatii traficantilor de tutun i ale oamenilor lnsarcinati
cu Infiintarea i administrarea acestui monopol.
Bugete pand astazi iluzorii, in cari se aflau veniturile
spre a le apropia cat se va putea mai mult de suma cheltuelilor: noua i ingenioasa metoda de echilibrare In materie
de buget 1) .
Desigur critica ce se faces regimului din 1859-1866,

daca era din multe puncte de vedere Indreptatita, nu trebuie sd uitam Ins& ea Domnitorul Cuza jalonase drumuri
noui In toate directiunile, dornic de a modernize cat mai
curand noul Stat romanesc, dorinta profund contrariata de
instabilitatea politica, caci In cei 6 ani de domnie, s'au perindat la carma tariff nu mai putin de 30 guverne.
Dar situatia finantelor publice era li mai mult impovarata de datoria publics exigibila In cursul anului 1866, precum i de diferite restante, dupe cum se poate vedea din
cifrele cari urmeaza:
Lei 8.895.625 In bonuri de tezaur, parte ajunse la scadenta, parte platibile In cursul anului.
5.820.185 In bonuri de tezaur pentru cumpararea tutunului, platibile In cursul anului, atat
ajunse cat i neajunse la scadenta.
#
1.000.000 cautiunea depusa de concesionarii Bancii
>>
Romaniei.
492.280 datoria contractata In 1865 catre diferite

casse.
4.444.445 mandate In suferinta.
1) Vezi in extenso mesajul Locotenentei Domnesti din 1866 care inventariaza sub un unghi de vedere critic opera lui Cuza, In volumul I, partea II,
al acestei lucrAri.
www.dacoromanica.ro
72
C. I. BAICOIANU
Lei 3.703.704
pentru acoperirea cheltuelilor exercitiului 1865.
1.192.960 restul de plata din datoriile tezaurului
dinainte de 1859.
*
8.584.050 anuitatile diferitelor imprumuturi.
48.187.861 restul cheltuelilor bugetului 1866, cu scaderea platilor efectuate pang la 11 Fevruarie 1866.
Lei 82.321.110 in total.
Pentru acoperirea acestei sume Guvernul prevedea urmatoarele surse de venituri:

Din ramaitele de 15.036.652 lei, se
7.407.407
spera sa se Incaseze
lei
Ramacitele din amenzile domeniilor
Statului in muma de 4.444.444 lei, din
cari se sperit s se Incaseze
Produsul vanzarii tutunului cumparat

pentru regie, evaluat la . . . . .
2.962.963
7.407.407
Veniturile bugetare ale anului 1866, deducand ce s'a incasat pang la 11 Fe

45.300.347
bruarie 1866
Total lei 63.078.124
Dupa cum vedem, prevederile in suma totala de 63.078.124
lei, nu erau de natura sa acopere suma de 82.321.110 lei,

ramanand un deficit de 19.242.986 lei, pentru acoperirea
caruia s'au prevazut urmatoarele resurse:
Imprumutul national de 11.111.111 care
reprezenta efectiv suma de . . . . . lei 8.888.888
Restul din Imprumutul de 14.814.815 lei
votat la 2 Februarie i neefectuat,
5.925.926
cu scaderea hnprumutului national .
Anularea urmatoarelor anuitati:
A lmprumut. de 34.000.000 Lei 3.444.445
1.650.600 *
5.095.045
A drumului de fer Giurgiu
Total . . lei 19.909.859
www.dacoromanica.ro
73
Tot In acest stop, Guvernul a fost autorizat prin legea

din 15 Julie 1866 sa vanda bunuri mici de ale Statului pana
la concurenta sumei de 27.000.000 lei, rezultatul vanzarilor
fiind destinat pentru retragerea mandatelor i a bonurilor
de tezaur aflate in circulatie, prin mijlocul Casei de Lichidare a datoriilor flotante ce se planuia a se infiinta.
Ion Bratianu propune, dupd cum am avut prilejul sa
constatam Intr'unul din capitolele anterioare, emisiunea biletelor fiduciare, cu cari sa se poata acoperi golurile buge-
tare i stinge datoria publica flotanta.

Nefiind admisa propunerea lui, se infiinteaza proectata
Casa de Lichidare pentru amortizarea datoriei publice flotante.
Decat, prevederile Guvernului nedand rezultatele atep-
tate i cum bugetul trebuia echilibrat, el se vede silit sa

recurga la contractarea unui imprumut public extern.
Imprumutul a fost acordat de grupul Oppenheim In

suma de 31.610.500 lei i el era al patrulea imprumut contractat dela unirea Principatelor, dupa:
1. Imprumutul Stern, contractat la Londra prin Banca
Otomana i frajii Stern, la 12-24 August 1864, pe 23 ani,
pentru un capital nominal de 916.000 lire sterline, sau
22.889.487 lei i 3 bani, sau efectiv 17.797.921 lei. Anuitatea
de 2.062.600 lei, impreuna cu cheltuelile de schimb, comision i transmiterea anuitaIilor la Londra, se ridica la
2.124.236 lei i 65 bani.
Acest imprumut emis pe cursul de 78.45% purta o do-
banda de 7%, prin urmare dobanda reala cu care a fost

contractat era de 11.56%, lei 22.889.437, bani 3.
2. Imprumutul pentru construirea a 19 poduri de fier,
contractat in 1864, amortizabil In 16 ani i 36 zile prin o
anuitate de 1.443.274, lei 12.027.285.
3. Imprumutul pentru calea ferata BucuretiGiurgiu,

contractat In 1864, amortizabil in 10 ani prin o anuitate
de 2.010.000, lei 13.755.000.
In ce privecte imprumutul Oppenheim, el a fost contrac-
tat la Paris la 12/24 Octomvrie 1866, in valoarea nominala de 31.610.500 lei, sau efectiv 18.500.000 lei, rambur-
sabil in 23 ani. Anuitatea era de 3.115.197 lei, 70 bath.

www.dacoromanica.ro
74
C. I. BAICOIANU
Acest imprumut a fost emis pe cursul de 63.25% cu o dobanda de 8%, adica cu dobanda reala de 16,36%.
Dupd cum vedem, valoarea nominala a celor 4 Imprumu-
turi contractate In perioada 1859-1866 se Tidied la suma

de 80.282.272 lei, 3 bani.
Dei iimprumutul Oppenheim a uurat acoperirea presantelor nevoi din anul 1866, totui bugetul Statului s'a soldat cu un deficit de 9.232.949 lei, 62 bani.
In anii urmatori finantele publice au fost pe deplin consolidate, bugetele Statului soldandu-se cu excedente.
Odata marile dificultati isvorlte din lichidarea trecutului
Inlaturate, guvernele Domnitorului Carol s'au straduit sa
Intregeasca i sa completeze legislatia fiscala infaptuita In
spiritul conventiei dela Paris sub domnia lui Cuza-Voda.
Experienta dovedind ca resursele creiate prin legislatia
lui Cuza erau insuficiente pentru a satisface marile nevoi
baneti reclamate de consolidarea noului Stat romanesc, guvernele Domnitorului Carol au cautat s sporeasca veniturile publice, marind impozitele existente i adaugand altele
noui.
Aceasta noud perioada a fost inaugurate la 1872, Infiintandu-se monopolul tutunului1), timbrul ci inregistrarea 2)
i licenta bauturilor spirtoase 3).
Tot cu aceasta ocazie se voteaza un adaus de 2% asupra
impozitului funciar 4), ridicandu-se la 6% pentru imobilele
rurale i urbane, exceptandu-se viile cari erau supuse la o
contributie de 2 lei de pogonul de vie lucratoare, pe baza
legii din 25 Aprilie 1870.
In virtutea noului sistem fiscal introdus, se spera ca veniturile publice sa se urce cu cel putin 20 milioane lei 3).
i tot din aceleai motive vedem mai tarziu realizandu-se
o noua revizuire a impozitelor care au avut loc Intre 18761886, desfiintrandu-se contributia personals pentru construirea
oselelor i infiintandu-se o noua contributie de 18 lei pe an.
') Legea din 6 Februarie 1872.
3) Legea din 1 Aprilie 1873.
5) Vezi Th. C. Asian, Finantele Ronnaniei 1831 1905, BucureVti 1905,
pag. 135.
www.dacoromanica.ro
CAUZELE CARL AU DETERMINAT INFIIN7AREA BANCII NATIONALE
75
Retributiunile functionarilor au fost supuse la o taxa de
5% 9
S'a modificat legea patentelor din 1863, introducandu-se
o taxa'. proportional& 2).
Taxele de timbru i Inregistrare au fost sporite 3).
Costul transporturilor pe caile ferate a fost majorat
cu 15%.
Datorita politicii financiare inaugurate sub domnia lui
Cuza-Voda, Intarita i consolidate In spiritul vremii i conform cu trebuintele adanc simtite de Cara romaneasca care
avea nevoie de numeroase institutiuni pentru modernizarea
ei i propairea vietii economice, veniturile publice au fost
trite continua cretere, dupe cum rezulta din tabloul ce

urmeaza:
Anul
Venituri
Cheltueli
L
1862
1863
1864
1865
1866
1867
1868
1869
1870
1871
1872
1873
1874
1875
1876
1877
1878
1879
1880
35.580.259,68
50.931.206,30
60.051.424,55
54.747.704,55
59.053.493,31
66.114.885,56
62.737.507,89
71.748.800,61
62.321.960,48
70.735.673,64
82.621.037,02
92.853.592,64
82.621.037,02
98.485.677,22
81.144.686,64
110.063.639,97
117.710.380,42
114.228.041,22
154.279.554,23
E. = Excedent
D. = Deficit
44.240.260,01
44.063.332,45
62.312.631,36
64.389.360,79
68.286.448,93
61.465.245,43
78.432.555,23
81.073.617,84
72.430.586,53
74.235.256,29
85.223.600,03
91.568.005,96
90.062.036,84
98.812.586,80
99.046.763,42
104.990.986,19
121.538.704,73
114.292.949,33
140.762.976,70
D.
E.
D.
D.
D.
E.
D.
D.
D.
D.
D.
E.
D.
D.
D.
E.
D.
D.
E.
1) Legea din 4 Mai 1877.

3) Legea din 1 Iunie 1877.
www.dacoromanica.ro
8.660.000,33
6.867.873,85
2.261.206,81
9.641.561,24
9.232.949,62
4.649.640,13
15.695.047,34
9.324.817,23
10.108.626,05
3.499.582,65
2.379.650,68
1.285.586,68
7.440.999,82
326.909,58
17.902.076,78
5.072.653,78
3.828.344,31
64.908,11
13.516.577,53
76
C. I. BAICOIANU
Examinand cifrele de mai sus constatam ca de unde in

1862 veniturile au lost de 35.580.259 lei, 68 bani, ele cresc
in 1870 la 62.321.960 lei, 48 bani, in 1875 la 98.485.677 lei,
22 bani, pentru a ajunge in 1880 la 154.279.554 lei, 23 bani.
Vedem deci ca in mai putin de un sfert de veac, veniturile tarii aproape s'au incincit.
In ce privete cheltuelile ele au crescut intr'o proportie
cu mult mai mica decat veniturile.
De unde in 1862 cheltuelile se cifreaza la 44.240.260 lei,
1 ban, ele cresc in 1870 la 72.430.586 lei, 53 bani, in 1875
la 98.812.586 lei,
80 bani, pentru a ajunge in 1880 la
140.762.976 lei, 70 bani.
Pentru aceasta perioada creterea cheltuelilor este de

aproximativ 3 on i un sfert.
Aruncandu-ne o privire asupra modului cum s'au soldat
bugetele, constatam ca din cei 19 ani, numai cinci au fost
excedentari: 1863, 1867, 1873, 1877 i 1880.
Dar contributia tarii nefiind suficienta pentru satisfacerea nevoilor tot mai mari, vedem guvernele recurgand i la
sprijinul finantelor private interne i externe. Astfel In perioada 1860-1880, Statul roman a contractat urmatoarele
imprumuturi publice:
Capital nominal
IMPRUMUTURILE
Lei
Imprumutul Stern
22.889.437 03
31.610.500
78.000.000 -44.600.000 -31.077.726 16
12.027.285
13.755.000
Oppenheim
Domenial
Renta perpetuh 5%
Datoria flotanta 1875
Podurile de fier
Linia BucurestiGiurgiu
*
Bucuresti
Buzau
Braila
Roman Pitesti Varciorova
Galati
.
Avansul facut Soc. actionarilor C. F. R. In 1872

Linia Roman Iasi Botosani
Ungheni
Iasi
Ploesti Predeal
B.
Total .
www.dacoromanica.ro
248.130.000
9.985.320
51.535.640
3.770.215
34.350.351
581.731.475
83
41
04
47
77
Prima constatare pe care o facem privind tabloul de mai

sus, este ca datoria publica care la 1866 se cifra la 80.282.272
lei, 3 bani, sporete la 581.731.475 lei, 47 bani.
Explicatia acestui fenomen este ward.

Reorganizarea in toate domeniile din temelii a Orli romaneti pe de o parte, pe de alta acoperirea deficitelor bugetare, au reclamat sume din ce in ce mai mari, in majoritatea for realizate din imprumuturile contractate.
Dar o aprofundare mai serioasa a tabloului de mai sus
este de natura s ne releveze i un alt fapt de o covAritoare importanta.
Nu toate imprumuturile contractate In aceasta perioada
au avut scopuri productive.
Multe dintre ele au fost imprumuturi de consumajie,
destinate acoperirii deficitelor bugetare.
In tabloul de mai jos am separat imprumuturile dupd

scopul ce au servit, in cloud mari categorii: imprumuturi
neproductive i imprumuturi productive:
Capitalul nominal
IMPRUMUTURILE
Lei
B.
Datoril neproductive
Imprumutul Stern
Oppenheim
Domenial
Renta perpeturt 5 %
Datoria flotanta 1875
Total .
22.889.437 03
31.610.500
78.000.000
44.800.000
31.077.726 16
208.177.663 19
Datoril productive
Podurile de her
12.027.285
13.755.000
Linia BucurestiGiurgiu
Bucure0i
Buzau
Braila Galati
Roman Pite0i Varciorova . . . .
Avansul facut Soc. actionarilor C. F. R. In 1872
u
Linia Roman
u
ho}i
Ploeiti
Ia0
BotcHoani
Ungheni
Predeal
Total .
Total general .
www.dacoromanica.ro
248.130.000
9.985.320
51.535.640
3.770.215
34.350.351
373.553.812
581.731.475
83
41
04
28
47
78
C. I. BAJCOIANU
Examinarea cifrelor din tabloul de mai sus este de natura sa ne arate ca din totalul Imprumuturilor de 581.731.475
lei, 47 bani, numai 373.553.812 lei, 28 bani, au fost destinati
scopurilor productive i in deosebi construirii cailor de co-
municatie, restul de 208.177.663 lei, 19 bani, fiind utilizat

pentru acoperirea deficitelor bugetare.
Cercetarea atenta a imprumuturilor contractate in strainatate, este de nature sa ne indice un fapt important,
peste care nu putem trece, fare ca s nu-1 evidentiem.
Remarcam cu acest prilej ca dace spiritului francez se datorete organizarea In mare parte a Statului modern roman 1)
finanta engleza a tiut sa traga catiguri insemnate din

aceasta imprejurare.
Decat aceasta situatie nu trebuie sa ne surprinda, pen-
trued istoria noastra economics ne dovedete Ca poporul en-
glez a cautat sa exploateze bogatiile tarilor dunarene i sa
i le insueasca In folosul propairii sale manufacturiere, Inca
din al 4-lea deceniu al secolului trecut.

Instructive le rapoarte economice ale inginerilor Lid le i
Gorden, scrise in al 5-lea deceniu al veacului trecut, asupra
carora am insistat cu alt prilej 2), au deteptat atentiunea
Angliei asupra tinuturilor dela Dunare ci initiativei ei se
datorecte lnfaptuirea liniei CernavodaConstanta in anul

1860.
Prin mijlocul acestei cai ferate Anglia nazuia sail aduca

produsele sale manufacturate Intr'un port dunarean, distribuindu-le In tinuturile scaldate de acest fluviu, de unde s
1) Citam cu titlul de curiozitate, o parte din legile votate In perioada
1859-1880, in majoritatea for inspirate din legislatia franceza: codul civil,
codul penal, procedure codului civil ei penal, legea comunala, legea corisiliilor
judetene, legea instructiunii publice, legea pentru infiintarea Curtii de Casatie,
legea de organizare judectitoreascA, legea Curtii de Conturi, legea contabiliOW generale a Statului, legea pentru Infiintarea Casei de Dotatiune a Oastei,
legea pentru Inflintarea Casei de Depuneri Qi Consemnatiuni, legea Camerelor
de comert, legea pentru adoptarea sistemului metric de mAsuri ei greutati etc.
Multe din aceste legi completate ei acomodate In decursul timpului nevoilor
tb.rii, aunt ei astazi In vigoare.
Nu trebuie Irma stt uitam at dad', aceste legi ei-au glu3it principalul isvor
de inspiratie In legislatia franceza, ele n'au suferit ei influents legilor italiene
germane ei In deosebi belgiene.
2) C. 1. Biticotianu
op. cit.
www.dacoromanica.ro
79
Incarce cerealele noastre pe preturi eftine, micoranduli In

acest mod costul de productiune.
Constituirea i Inchegarea noului Stat romanesc, a gasit
deci Anglia in plind activitate economics pentru a stabili
legaturi trainice comerciale cu tarile noastre.
Cand consideratiuni de ordin politic au dictat Guvernului
englez sustinerea inchegarii i a unirii Principatelor romaneti,
diplomatia engleza avea deja In ordinea intereselor economice
catigat un punct important de strategie economics in tarile din valea Dunarii i era firesc ca politica englezeasca
sa nu cedeze altora nici un pas din domeniul catigat.
Ca ea a tiut sa-i sustina interesele In aceasta ordine, o
dovedete tocmai partea activa pe care finanta englezeasca
a tiut sa
rezerve In opera consolidarii financiare a Romaniei. In mod firesc, In lupta cu finanta englezeasca a
intrat In decursul vremii aceia franceza, german& i in deosebi austriaca. Tani eminamente industriale, unele cu mult
mai aproape de not decat Anglia, cautau noui debueuri
pentru productia for industrials.
Anglia la randul ei, ispitita mai mult de exploatarea vastelor sale posesiuni coloniale, cedeaza locul la gurile Dunarii
finantei germane, franceze i austriace, fara Ins& ca interesul
sau pentru consolidarea i Intarirea Romaniei sa slabeasca.
Atitudinea politica a Angliei se explica uor.
Pentru Anglia, Romania constituia nu numai o etapa a

drumului sau spre extremul Orient, dar i un mare obstacol
In calea realizarii visului milenar al slavismului: unirea.
* * *
Reorganizarea finantelor publice aducand Orli venituri

din ce in ce mai mari, guvernele Domnitorului Carol au
putut Infaptui lucrarile reclamate In mod imperios de avantul
viejii economice i modernizarea Statului romanesc de cu-
rand chemat la vieata.

Dar In opera de reorganizare conceputa i urmarita cu
o tenacitate vrednica de admirat, Romania era stanjenita
de raportul de suzeranitate fats de Turcia, obstacol pe care
i daca tratatul i conventia dela Paris i Constitutia din
1866 11 slabise, totui intentiunile guvernelor depe vremuri

erau deseori zadarnicite de puterea otomana.
www.dacoromanica.ro
80
C. I. BAICOIANU
Inlaturarea acestui obstacol constitue in deceniul al 6-lea

i al 7-lea al veacului trecut, cea mai arzatoare preocupare
a marei generatii care infaptuise unirea Principatelor.
Prin participarea la rasboiul Ruso-Turc din 1877-1878
i faptele de bravura militara savar0te cu acest prilej, Romania rupe ultima catua ce o mai Linea aservita Imparatiei
otomane, care o impiedica sali ia avantul pentru a ajunge
pe celelalte state europene.
Din isbanda determinate de vrednicia militara a dorobantului roman, s'a nascut independenta politica a tarii roma'neti, vis de our al marei noastre generatii, ce avea sa
marcheze o cotitura In mersul inainte al Romaniei moderne.
Independenta politica odata cucerita prin foe i sabie,
marea noastra generatie 10 indreapta mintea i sufletul i
cu mai multa ardoare In directiunea realizarilor economice
ce aveau sa asigure independenta politica castigate i
care trebuia consolidate prin Intarirea resurselor economice
in ordinea importantei: agricultura, meteugurile, comertul
i industria pe de o parte, iar pe de alta, continuarea realizarilor in domeniul cailor de comunicatie: drumuri, osele,
poduri, cai ferate, poste i telegraf ; o contienta organizare
judecatoreasca menita sa asigure claselor producatoare in
cazuri litigioase dreptatea; o politica de Incurajare a productiunii agricole i a inceputurilor de industrie; o politica
comerciala pusa In serviciul desvoltarii resurselor economice
ale tarii, ce trebuia sa Inceapa prin inlaturarea conventiei
de trista amintire Incheiata cu Austro-Ungaria; toate acestea tree pe primul plan de activitate a organelor noastre
politice.
Politica aceasta trasata Inca dela 1866 dupe cum am

vazut , devine de asta data dupe cucerirea independentii
preocuparea de capetenie a factorilor politici.

In intervalul dela 1859-1877 se facuse Inteadevar progrese uimitoare in toate directiunile. Marea reforma a secularizarii averilor manastireti i a improprietaririi dela
1864, Incadrata de libertatea comertului ce fusese decretata
Inca dela 1829, a fost completata ulterior prin sus amintitele
aezaminte, menite sa dee vigil economice un mare impuls:
Datorita activitatii de imbunatatire a conditiunilor de

transport in interiorul tarii pe de o parte i paralel cu imwww.dacoromanica.ro
81
bunatatirea navigatiei pe Dunare 0 la gurile ei 1), comertul
putea sa is un avant mai mare in favoarea productiunii
agricole, ca ci a meseriilor ci chiar a inceputurilor de indeletnicire industrials.

Inlesnirea transporturilor i ieftenirea for in acelac timp,
a provocat sporirea intinderilor agricole, cu atat mai mult,
cu cat conjunctura preturilor mondiale asigura agricultorilor
venituri satisfacatoare.
Cifrele comertului exterior ale anilor 1875-1880, comparate cu acelea ale trecutului, afirma dupe cum am vazut , puternic ritmul progresului in ordinea miccarii economice generale a Romaniei.
Aceasta desvoltare a comertului exterior al tarii, dovedette cum am zis , o stare economics in plin progres,
cu urmari din cele mai fericite pentru conturarea 0 afirmarea claselor noastre sociale.
*
In efectele sale sociale, aceasta uriaca sarcina de a active 0 sustine cu permanents 0 constants hotarire ridicarea nivelului de propaire al tarii in toate domeniile, economic, politic, social, etc., s'a tradus cum mai sus am
aratat, prin infiriparea incetul cu incetul 0 ridicarea treptata a unei noui clase sociale puternice, aceia a burgh.eziei
romaneti, avand tendinta sa substitue burghezimea eteroclita de pang atunci, compusa din Greci in Muntenia i Evrei
in Moldova 0 care era chemata sa devie pivotul in jurul

caruia sa graviteze inteo forma necunoscuta pana atunci,
o noua culture 0 civilizatie la gurile Dunarii.
Burghezia functionareasca magistratii, clerul, corpul

didactic, ofiterii, functionarii propriu zici, etc. , chemata la
vieata de organizare administrative a tarii in variatele ei

aspecte, 10 ingroaa randurile in perioada 1866-1880. Reforma agrard din 1864 dase nactere unei noui clase cornpusa din taranii proprietari a loturi mari ci arendacii moiilor Statului c a multor mocii particulare, burghezia agrara,
careia in scurta vreme i s'a adaugat ca o consecinta direct&
1) Vezi C. I. Bdicoianu, Dunarea
Studiu politic, economic si istoric,
Bucuresti 1915.
www.dacoromanica.ro
82
C I. BAICOIANU
burghezia comerciantilor mai intai, a meseriailor dupa

aceea i a industriailor In cele din urma.
Aceasta dud burgheza chemata la vieata de progresul
economic general al tarii determinat de era fericita de dupa
1866, simte tot mai mult nevoia unei organizatii de credit
national, pentru a scapa de uzura zarafilor ei a bancilor
depe vremuri.
Ar fi de un netagaduit interes dud am avea un material documentar pe care sa-1 putem intrebuinta pentru a
stabili cu mai multa preciziune manifestarile profesiunii ban-
care din punctul de vedere al capitalului i a afacerilor pe

cari le facea in perioada premergatoare infiintarii Bancii
Nationale.
Din nenorocire Insa nu exista astfel de lucrari, din care

cauza suntem nevoiti sa recurgem la informatiunile pe cari
ni le dau contemporanii.
Ca am avut o breasla de imprumutatori de bani, derivati din micii zarafi i bancheri de odinioara, nu mai incape
indoiala. Pentru perioada mai indepartata ne putem folosi
in cauza de documentatia meritorie a lucrarii D-lui Dobrovici 1). Din situatiile datoriei publice ale perioadei dela 1834
pang la 1856, pe cari le-am publicat in partea a doua a

primului nostru volum, putem afla pe mai toti bancherii i
imprumutatorii de bani ai acelei epoci, cari faceau operatii
de banca.
Ma voiu servi, pentru perioada apropiata epocei de
infiintare a Bancii Nationale, de notele instructive cari prezinta un deosebit interes, ale fiului unui mare negustor depe
vremuri, care intrat in cariera negustoreasca la 1847, ajunge
la 1857, starostea zarafilor din Bucureti 2).
tefanescu ne dovedete prin schita ce publicam in plana
II i care infatiaza aezarea comerciala din inima Bucu-
retilor, cat i prin tabloul de mai la vale reprezentand
breslaii targului de bani dintre 1870-1885, ca in perioada

pana la rasboiul independentei i chiar dupa aceea, piata
comerciala i a targului de bani era stapanita in cea mai
mare parte de Romani, vrand sa dovedeasca prin aceasta ca.
Gh. M. Dobrovici, Istoricul datoriei publice a Rornitniei, Bucuresti 1913.
11) Taal lui Al. N. $tefanescu.
1)
www.dacoromanica.ro
Plana IZ
09..6.a,mu
fronatr
Aurae ce
.95.6nrier
9,4f /ere,
fonioCci cs,
roiised.e reek.,
c.."
7,4 isere .1"../s./.

44:4-4 Ps,/
rcit-yu Ceiccdcfi
4.
!C r
("frac,.
N 7rd 4o
fe/ece,i
..4
V Co". ryrcru
L.4
r4,-,re' "taA,
r, /4-14,
Ann,.
S. Jr oeeareI
1,4
tOek.;4'
1/,- Zer- cu/7,"
!,
cu 77/.."
ono
"ro
9fY-, ono
.3v/ins
e/hc,i,ce,-tre
1/5.- ...6Vere,
.1f ec-op.fre
Akin/
,peardk* Tk...aer
`ti
Ailevr
crs 4/ndedre k itcake

4owsc/
/)iCultecr
lissrs/;//xs
o r c/=,
sh- -I
'
And o, eiNIA
-*tee Acre'
,-errore,c4.
/Yo./ Work/
C7e0b!at
A
-Po cs.n/c/
/3,* (kf 1r.n. es3,./
4,,cuict
gr, o,7.11.1,1t atioNwe
How./
27diert
ctrvra
0,1.0 sr, e
www.dacoromanica.ro
Planul centrului comercial
din BucurW1 inainte de anul 1880.
83
contrar afirmatiunii multora, in a doua jumatate a veacului

trecut a existat o burghezie romaneasca.,
Dupa trecerea perioadei de apasare turceasca, care se inchee la 1859 i in deosebi dela inceperea reorganizarii Statului roman pe haze moderne conform Constitutiei din 1866,
tefanescu constata ca Romanii, cari pana atunci ii faceau
cariera In diferite ramuri comerciale, incep incetul cu incetul sa paraseasca ramura negustoriei, luand drumul functiunilor administrative i lasand negotul in seama strainilor,
cari ii substitue in ramura bancara i comerciala.
Pentru a constata cat de bine erau reprezentati Romanii
In afacerile targului de bani, tefanescu ne-a restabilit din
memorie tablourile de mai la vale, reprezentand firmele ce
se indeletniceau cu comertul de bani In perioada 1870
1885 :
Banci
1. Banca Romaniei.
2.
>>
3. Societatea Financiara ').

4. Creditul Mobiliar.
Bucureti.
B ancheri
1. Marmorosch Blank &
9. St. Ioanid.
10. Marcus, Hornstein Fii.
2. Deroussi, Sechiari, Ro- 11. A. D. Waldberg.
docanachi.
12. Ieschek & Co..
3. S. Halfon & Fii.
13. L. Manoach & Co.
14. Menelas Ghermani.
4. Ch. L. Zerlendi.
15. Th. Mehedinteanu.
5. Mircu I. F. Fii.
16. Evloghie Ghiorgheff.
6. Negropontes.
17. Rothschild & Co.
7. I. Chrissoveloni.
8. Fratii A. L. H. Elias. 18. Alexianu.
Co.
Casse de schimb
1. B. Cobilovici.
2. Chr. Elefterescu.
3. G. M. Eftimiu.
4. Toma Taciu.
5. Nae Moroianu.
6. Vasile Stanescu.
7. Fratii Aveky Emanoel.
8. Lithelsohn A. H.
1) Societatea Financiara s'a Infiintat la 1871 cu un capital de 10 mil. lei,

fiind o creatiune a tutulor b ncilor existente, av &nd director pe Taponier.
www.dacoromanica.ro
84
C. I. BAICOIANU
I. Stahli i apoi I. D.
Benzal)
9. S. Hechter.
10. Isac M. Levy 1).
11. M. E. Nachmias (Mercu-
16. N. Fermo.
17. M. Fermo.
18. I. Cohen
rul Roman).
12. Fratii Benzal.
& M. Nachmias.
13. Moscu (fuzionat apoi
19. Fratii Alexandru i P.
cu Nachmias).
14. M. Finkels.
Ionescu (devenit Panait
Ionescu).
15. Rufer et Stahli (devenit
20. Raf Calmy.
Imprumuteitori de bani
1. Fratii Petrescu.
2. Vlasto.
3. Em. Farchy.
4. G. Ionescu.
5. Hagi Vasile.
12. Solomon Ascher.

13. Nic. Hristu.
14. Vasile Vera.
15. Cr. Aveky Emanuel.
16. F. Athanasiu.
6. A. Zahariade (a avut 17. Avram Levy.
ca tovara pe C. An- 18. Moscu Russo.
ghelescu devenit Cenzor 19. A. Lindeberg.
20. Solomon Cohen.
la B. N. R.).
21. Fratii Juster.
7. Lipati Ilie.
22. Sabetey Cornea.
8. T. Simonide.
23. A. Gutman.
9. Ilie Niculescu.
10. Ghita Hagi Tudorache. 24. I. L. Samuelly.
11. S. Arie.
25. D. Solomon (Cocon).
Zarafi
1. Anghel Nedelcovici (starostele zarafilor inainte de
1880).
2. Anghel H. Joan.
Cum se vede, in perioada aceasta, contrariu celei dela
1870 cand dominau Imprumutatorii de bani, bancherii i
zarafii turci i bulgari, erau i Romani cari se ocupau cu
comertul de bani 2). Incetul cu incetul insa, ei au cedat tot
1) La 1873 si-a schimbat firma * La Bursa * revenind apoi la 1896.
2) Acestea aunt firma din Bucuresti. Acelea din principalele orase din
tarli, pe cari le-am putut stabill dup> i. informatlunile culese, aunt redate tot
in acest capitol mai Inainte. V. pag. 48 si urm. (note).
www.dacoromanica.ro
CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINIAREA BANCII NATIONALE
85
mai mult acest teren elementului evreesc. In ce privete

puterea capitalise a acestor bancheri, imprumutatori de
bani, cassele de schimb i zarafii, tefanescu ne spune ca
afara de rani excevtiuni, mai toti operau cu fonduri proprii,

iar cei cu reputatie mai mare ca Poumay, operau i cu fonduri straine. Depuneri spre fructificare erau putine.
Operatii le de devize cu strainatatea erau apanagiul unui
numar restrans de bancheri i anume: Banca Romaniei, Mircu & Fii, Negropontes, Menelas Ghermani, Stefan Ioanide,
Mehedinteanu, Evloghie Ghiorgheff, Halfon, Poumay, Marmorosch i Elias. Operatiunile cu strainatatea erau extrem
de restranse i ele erau facute mai cu seam& de exportatorii
de grane din porturile noastre: Braila, Galati, Giurgiu, etc.
Trate le Brailei
provenind din comertul de cereale
se
scurgeau prin Bucureti.

Un mare client al bancilor depe vremuri in ce privete
platile in strainatate, era Statul, care pentru variatele sale

aprovizionari din afara, avea nevoie de devize.
Pe masura ce reorganizarea Statului cretea in amploare, creteau i nevoile sale de devize pentru plata importatiunilor necesitate de multiplele sale nevoi. Banca Romaniei (acum The Bank of Roumania) era foarte ocupata
cu satisfacerea nevoilor regiei cu devize, intrucat ea luase
cu o bailed din Budapesta concesiunea monopolului tutunului.
Din aceasta pricina aproape nu mai facea scont. Operatiunile de devize cu Franta i Belgia, se faceau mult prin
Banca Poumay, in stranse legaturi cu Credit Lyonnais.
Pentru legaturile de bani cu Austro-Ungaria, lucre cu
predilectie Banca Marmorosch, care pentru a-i afia relatiunile sale cu aceasta Cara, avea batut la intrare un fiorin
de hartie.
* * *
Zarafii faceau schimbul monetelor straine de aur, argint,

nichel i amnia.
Legea monetary din 1867 le stanjenete intrucatva activitatea, pentru ca mai tarziu prin normalizarea circulatiei,
datorita Bancii Nationale, sa li se deg lovitura de gratie.
In anul 1899 din pricina grozavei crize, multe firme s'au
desfiintat. Zarafii au mai Minas insa in Piata Sf. Anton,

www.dacoromanica.ro
86
C. I. BAICOIANU
avand firme pe trotuar i transformandu-se din schimbatori de bani, in furnizori de bijuterii pentru tarani.
Clientii lor, in cea mai mare parte erau oamenii dela
tara, carora le vindeau salbe de aur facute din galbeni mici
i mari, monete turceti imitate in tara, mahmudiele, rubiele, icoari auriti, monete jubilare romaneti, iar barbatilor lanturi de aur sau aurite. Ei faceau foarte putin schimb
de monete straine. De unde odinioara ei ii aveau aezarea
in anumite piete frequentate de lumea dela sate, in perioada
premergatoare infiintarii Bancii Nationale i chiar dupa
aceea, ei se instaleaza pe langa magaziile de imbracaminte taraneasca, unde ii puteau mai uor vinde obiectele de podoaba.
In aceasta privinta planele III--VIII sunt edificatoare.

Dupa cum vedem, cele 5 categorii de breslai reprezentand comertal de bani depe vremuri, bancile, bancherii, Cassele de schimb, imprumutatorii i zarafii, aveau fiecare cate
un cerc de activitate bine definit.

Bancile erau ocupate mai mult cu insarcinarile date de
Stat pentru diferite operatiuni cu strainatatea, sau interne.
Bancherii faceau operatiuni de scont, de efecte publice,
imprumutau pe ipoteci i chiar plati in strainatate. Cassele
de schimb faceau imprumuturi i comert de efecte. Imprumutatorii faceau operatiuni de imprumuturi. Zarafii
schimbau monetele straine.
Pe atunci insa operatiunile de efecte publice se faceau

cu o mare greutate. Marele public le cumpara greu, pentrued era deprins cum spun contemporanii, sa auda
banul sunand de cateva on inainte de a-1 baga la chimir.
Se cumparau i efecte, lush' numai In mod exceptional,
de exemplu, cand era nevoie pentru constituiri de dote,
cand se cumparau fonduri pentru succesiuni sau minori, etc.
In cazul acesta neexistand o bursa oficiala i pentru ca cumparatorul minor s fie aparat de speculatiuni, venea in targ
cu un delegat al justitiei asistat de grefier i cumpararea
se facea numai dupa ce se putea stabili pretul cel mai mic.
Tot cam in felul acesta proceda i Casa de Depuneri
cand dorea sa investeasca fondurile disponibile in efectele
publice. Ea cerea in acest scop oferte dela diveri deten-
tori de titluri i apoi cumpararea se efectua pe preturile

cele mai scazute.
www.dacoromanica.ro
Plan$a III
t;),
4;4
-E1s, #11,114711
-14NtrigelktreijatiliilrllijA114)111.!I (.i $
Zarafia modern& din Bucure$ti.

(1932)
www.dacoromanica.ro
87
Circulatia pietii, mica in realitate, era si mai mult stingherita prin fondurile ce se sustrageau, necesitate de garaniile pentru furnituri, sau lucrari publice, averi dotale, tutelare, garantii pentru urmariri, etc.
Efectele publice cari circulau pe acea vreme erau: titluri de 10% emise pe vremea Domnitorului Cuza pentru
rascumpararea dijmei si a clacii taranilor. Titlurile erau de
1.000, 500 ci 100 lei vechi. Obligatiuni domeniale 8%; imprumutul Stern 8%; imprumutul Oppenhein 7%; Creditul
Rural 7%; Creditul Urban 7%; obligatiile comunei Bucuresti ; Casa Pensiilor de 300 lei bucata 10%, cu finantarea
carora fusese insarcinata cassa de banca Poumay.
Caracteristica imprumuturilor acelor vremuri, era ca ele
se acordau mai ales functionarilor publici si pensionarilor
Statului, deci acelora cari pentru vremurile de neincredere
in cari se faceau imprumuturile, ofereau garantia ca le vor
achita din salariile sau pensiile lor. Se acordau in felul acesta
imprumuturi pe salarii si asupra pensiilor mai cu seams,

pe luni, ani si chiar pe vieata intreaga.
Dobanzile erau cate odata camatdresti si pentru a nu
pans prea mari imprumutatului, i se lua o sums globald,
care in aparenta mica, de exemplu 200 lei pe luna la 3.000
lei, reprezenta un procent de peste 70%. Cassele serioase
lucrau insa cu dobanzi cari nu treceau de 15 0/0.
Des se imprumutau marii proprietari, boierii vremurilor.
Acectia nu tratau mai nici odata direct cu imprumutatorii,
ci prin samsari, cari isi faceau din aceasta ocupatie o profesiune ci cari in schimbul unor sume globale, le aduceau
acasa banii de cari aveau nevoie.
Un cunoscut samsar din categoria acestora a fost Kalerghi, care mai tarziu a intrat la Banca Marmorosch Blank.
Dobanda pietii pans la intemeerea Bancii Nationale,
varia intre 12-18-20-24 /0 si aceasta imprejurare a determinat in bung masura accelerarea chemarii la vieata a
asezamantului de emisiune romanesc.
Infiintarea Creditului Funciar Rural aduce o mare Miesfire proprietarilor rurali.
*
www.dacoromanica.ro
88
C. I. BAICOIANU
Vedem din expunerea de mai sus asupra micarii bancare dinainte de infiintarea Bancii Nationale, ch. In general
camata este caracteristica comertului de bani. Pentru
desvoltarea vietii economice sub variatele ei manifestari,
uzura constituia una din cele mai serioase piedici. Depe
urma ei sufereau deopotriva comerciantii i agricultorii, cari
nu puteau gasi conditiuni avantajoase scontarii titlurilor pe
cari le luau drept imprumuturi dela Creditul Funciar Rural.
Pentru Inlaturarea cametei, care stingherea orice progres, in preajma anului 1880 is natere dupa cum mai
sus am aratat , o micare a comerciantilor cari cereau
Infiintarea institutului de emisiune.

Dupa cum la 1873 agricultorii au cerut ci organizat Creditul Funciar Rural, comerciantii cer de astadata infiintarea
unei banci de scont ci emisiune, fagaduita de conducatorii
vietii noastre politice, pentru a se vedea scoci din ghiarele
speculantilor zarafi.
Aceasta institutie menita sa fie de un real folos burgheziei romaneti in opera ei constructiva, se impunea cu atat
mai mult, cu cat Regale Carol I ajutat de guvernele tarii,

creiase ci Infaptuise in toate domeniile institutiuni de natura s intareasca creditul ci sa contribue la desvoltarea
vietii noastre economice.
Ca banca de emisiune nu luase 'Ana atunci fiinta, aceasta
nu insemneaza ca factorii conducatori ai tarii nu erau patrunci de insemnatatea creditului ca parghie pentru promovarea intereselor de productiune. Dupa cum am vazut, afirmarea dorintei de a da vieata acestei banci o gasim formulate Inca dela 1832, dorinta repetata cu caldura la 1848 ;
dorinta a carei realizare s'a incercat In Moldova in 1857
prin Infiintarea Bancii Nationale a Moldovei ; dorinta de
care era animat Domnitorul Cuza care a incercat sa-i dea
vieata prin contractarea unui imprumut extern de 60 milioane franci, prin Consulul Frantei Victor Place ; dorinta afir-
mata i cu tarie sustinuta de I. Bratianu, care in 1860 depune pentru prima oara In Parlament un proiect In acest
sens ; dorinta exprimata In numeroasele proiecte de concesiuni propuse intre anii 1859-1880.
Incercarile facute insa in perioada 1859-1880, au ramas
toate de domeniul ideologic.
www.dacoromanica.ro
Mama .111
Vitrina unei zArafii moderne din Bucuresti.

(1932)
www.dacoromanica.ro
CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA MINCH NATIONALE
89
Cei ce cunosc organizarea tarii romaneti pang in al
VI-lea deceniu al secolului trecut, 10 pot explica pentru ce

aceasta idee n'a putut sa is corp.
Tara fund lipsita dupa cum am aratat , de o organizare judecatoreasca care sa faciliteze operatiunile cornerciale i sa inlesneasca creditul ; lipsita de cai de comunicatie
lesnicioase, pota, telegraf i telefon, absolut necesare intronarii unei organizatii de credit sanatoase cum de altfel
o marturisete i raportorul legei pentru contractarea imprumutului de 60 milioane franci din. 1860 , lipsita de cai ferate si de un sistem monetar romanesc, era firesc ca chiar
cei mai inflacarati adepti ai miccarii ideologice sa-i vedem
stand in cumpana in lupta pentru realizarea efectiva a unui
aezamant de credit national.
far dach mai tarziu, in fericita epoca a domniei Regelui
Carol I, consideratiunile ce puneau aceasta dorinta in umbra
incep sa dispard una cate una, totuci infaptuirea ei se arnana
necontenit din pricina neintelegerilor ce dainuiau in privinta
chemarii ei la vieata, in randurile factorilor politici.
*
*
*
Doud erau curentele in privinta modului de organizare

a acestui acezamant: unul cerea infaptuirea institutului prin
propriile noastre mijloace ; al doilea, neincrezator in puterile
noastre i nesocotind interesele nationale, preconiza chemarea lui la vieata prin mijlocul concesionarii unui grup de
bancheri strain.
Decat de astadata prea mari erau interesele in joc pentru
ca hotarirea infiintarii Bancii Nationale sa mai poata fi
amanata.
Erau interesele burgheziei in constants desvoltare, interesele generale de productiune i tot atat de mult interesele Statului.
Nevoile de bani eftini ale nascandei noastre burghezii
negustorecti, se confundau de astadata cu nevoile tot mai
mari i presante ale Statului romanesc.
Statul in nevoile lui de a apela la capitalul strain, ce
devenea pe zi ce trecea o necesitate de neinlaturat, se resimtea de lipsa unui organ bancar national care sa-i serveasca
desinteresat in cauza i mijlocitor intre acest capital 0 piata
www.dacoromanica.ro
90
C. I. BLICCIANu
interna, fara sa mai vorbim de sprijinul ce un atare aezamant ar fi putut sa-1 des Statului in momente de grea cumpana, in cari Statul ar fi continuat sa ramana la discretia
egoismului micilor banci ce nu urmareau decat satisfacerea
nesatiului for banesc.
*
Dar nu numai atat. Romania era angajata inteo reform&

monetara pe care rasboiul nu numai ca o Intrerupsese, dar
ii creiase dificultati ce trebuiau scoase din cale i tot greutatile financiare ale rasboiului creiase biletele ipotecare cari
In concept ia celor ce le pusese In circulatie trebuiau retrase
i organul ce avea sa procedeze la regularea acestor treburi
financiare de fundamentals important& pentru finanta romaneasca, urma sa fie o banca de scont ci emisiune, a carei
lntemeere nu mai putea fi amanata. In afara de interesele
burghezimei in plind ascendenta, mai reclamau infiintarea
bancii de emisiune i acelea ale nu de mult infiintatului
aezamant de Credit Funciar Rural, care dupa cativa ani dela
fondare ajunsese la 1879-1880 sa aiba un plasament de

5.899.000 lei, ceeace insemna o despovarare a unei bune parti
din proprietatea romaneasch din mainile uzurii ucigatoare.

Zarafii i micii bancheri ai timpului, in lipsa unei banci
nationale care s lombardeze scrisurile marelui aezamant
de credit rural, le speculau, scazandu-le cursul la expresiuni
ce cadrau cu interesele for de speculatie, dar prea putin cu
valoarea for reala.
Proprietarii agrari, a caror interese se confundau cu interesele economiei nationale, incercau astfel pagube simtitoare,
tar infiintarea unei banci de scont ci emisiune era ceruta ca
un corolar indispensabil ci din partea proprietarilor notri
rurali, cari in acea epoca constituiau clasa stapanitoare,
dominants.
Bancherii erau In schimb putin lncantati de infiintarea
unei banci de scont i emisiune.
Multi din ei vedeau in ea un concurent de temut, caci
simteau cum scontul politelor cu o dobanda scazuta be va
lua din maini o bung parte din beneficiile realizate 'Ana
atunci. Deasemeni in infiintarea bancii de emisiune vedeau
un substituitor al majoritatii operatiunilor ce le faceau ei.
www.dacoromanica.ro
Plan$a V
Zilrafia moderns din Bucure$ti.

(1932)
www.dacoromanica.ro
CAUZELE CAM AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE
91
Ca unii ce pana atunci dirijau targul monetar, ei pretindeau ca prin aparitia bancii de emisiune ea va avea sa
se substitue in acest rol, 1ndepartandu-i pe dansii.
De aci $i coalitia acestor bancheri, pe cari u gasim instigand in perioada 1865-1880, contra infiintarii bancii de
emisiune. Ei au mars cu indrasneala pana acolo, ca au cautat sa insinueze in anumite clase dominante, pe cari le credeau protivnice politicii lui Ion Bratianu, ca banca de emisiune ar fi o mare afacere pe care ar pregati-o acest mare
om de Stat, pentru a trage foloase materiale personale.
Tactica aceasta o mai intrebuintase uzurarii straini de
Cara $i de interesele ei vitale si mai 1nainte, la 1868. Atunci
au reusit se pare, sa impiedice infaptuirea proiectului de

banca nationals, caci iata ce spune Ion Bratianu cu amaraciune la 1877:
De cand am venit in tars, am muncit din toate puterile male pentru a infiinta o balled de scont si circulatie.
In 1867 si 1868, am rugat pe toti bancherii sa imi des
concursul for si am adus un proiect in Camera. Dar unii
din dreapta erau prea inapoiati, iar altii din stanga erau
prea inaintati, ca D-1 Buescu, care voia sa 1nfiinteze idealul
creditului gratuit.
Cand la 1868 am avut atatea obstacole la infiintarea

unei banci, m'am adresat unei persoane cu mare greutate
in afaceri de ass natura si am facut sub numele sau cererea

la Guvernul din care faceam parte.
Dar s'au sculat toti uzurarii si s'au dus noaptea la colegul meu si 1-au amagit in ass fel, Inca 1-au facut de s'a
opus a da curs cererii.
Si fiindca eram ci eu amestecat si sa nu creada colegul
meu ca am vreun interes personal, ca voiesc sa fac un geceft, am renuntat in fata teribililor opozitii 1ntampinate .
Decat de astadata, circumstanjele erau altele.- 0 Romania independent& politiceste, cu stari sociale in.chinate muncii
de productiune, voia sa -ci afirme independenta economic&

prin creiarea unui organ de credit national, dela care si prin
care aveau sa se intretie prin credit ieftin toate Indeletnicirile productive ale vietii economice a acestui popor: agricultura, meseriile, comertul si industria; care sa fie In acelac
timp un efectiv sprijin al creditului public, de care Statul

www.dacoromanica.ro
92
C. I. BAICOIANU
avea atata nevoie in opera lui de reconstructie i intarire

economics a tarii.
Daca cu 20 ani in urma, revendicarea aceasta putea fi
taxata de ideologica, la 1880 situajia economics, politics, financiard i socials a tarii era, cum am vazut , de aa natura,
Inca fi oferea toate posibilitatile de infaptuire, fiind reclamata in acela timp de interese economice i aspiratiuni ce
nu se puteau ocoll, interese i aspiratiuni simtite de cea
mai mare parte a Romani lor i pe cari omul politic inzestrat
cu simtul realitatilor, nu le mai putea inconjura.
Ion Bratianu care era de astadata in fruntea puterii politice i a carui minte era framantata de realizarea acestei marate organizatiuni, depune la 27 Februarie 1880 proiectul sau
de lege pentru Intemeerea Bancii Nationale necesitata de
intreaga noastra vieata economic& i care era menita sa incoroneze i sa asigure completa independent& politica a tarii.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II
INLATURAREA GREUTATILOR MONETARE DE BUPA RIZBOIUL

INDEPENDENTEI CARL IMPIEDICAU INFIINTAREA
BANCII NATIONALE
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II
INLATURAREA GREUTATILOR MONETARE DE DUPA

RAZBOIUL INDEPENDENTEI CARI IMPIEDICAU
INFIINTAREA BA NCH NATIONALE
Dupe rizbolul din 1877 conditiunile financiare gi monetare ale tarsi nu
erau favorabile 1nflIntarli Bancil Nationale.
Prin legea monetary din 1867
RomAnia adoptase sistemul bimetalist al Uniunii Monetare Latine.
lmprejuArlie politico nu ne-au Ingadult sit aderam In mod oficial la conventiunea Uniunii
Monetare Latino.
Rfizbolul din 1877 tntrerupe opera de organizers monetare
fnceputa In 1867.
Melia cuvinte asupra circulatlei monetare dinainte de
anul 1867.
Maurits lusts de Guvern pentru a provent dificultatile monetare
creiate de rkzbolu.
Emislunea biletelor Ipotecare II a bonurilor de tezaur.
Conventia monetare romino-ruse.
Consecintele circulatiel rublelor.
Bimetalismul aur gl argint este tnlocult de monometalismul argint. Pentru 1nIAturarea neajunsurilor isvorIte din oirculatia rublelor, s'a propus demonetizarea
for gi baterea monetelor de 5 lei.
Legea din 1879 pentru baterea monetel de
5 lel.
Demonetizarea rublelor.
Tabloul tuturor monetelor batute sub domnia
Regelui Carol I.
DIscutiunile din Parlament privitoare la loges din 1879.
Inchelere.
Pentruca Institutul de emisiune sa poata lua natere in

condiiuni economice favorabile, trebuiau inlaturate greutatile monetare i financiare lasate de rasboiul din 1877.
Am vazut inteun capitol al volumului I lupta care a fost
dusa pentru curmarea haosului monetar i pentru consolidarea unitatii monetare lntrodusa prin legea din 1867.
Rasboiul dela 1877, a intrerupt firul fericit al politicii
noastre monetare dela 1867.
Carmuirea depe vremuri, adoptase sistemul monetar al
Uniunii Monetare Latine, bazat pe bimetalismul aur i argint. Raportul de valoare dintre aceste cloud metale era de
1-15 %.
www.dacoromanica.ro
96
C. I. BAICOIANU
Uniunea Monetary Latina fusese Incheiata la 1865 i definitivata prin conventia din 20 Julie 1866, intervenita Intre
Franta, Belgia, Italia i Elvejia, iar in urma au aderat la

conventiune i alte sari.
Prime le patru tari, se bucurau Inca depe la 1860 de o

uniformitate monetary, avand la baza francul de argint in
greutate de 5 gr. kii cu un titlu de 0,900, iar moneta de aur,
avea aceeaqi greutate, Insa o valoare de 15 on i jumatate
mai mare ca aceea de argint.
Art. 12 al conventiunii Uniunii Latine, stipuleaz5. Ca
once Stat care ar primi conditiunile cuprinse In ea, are
dreptul sa adere la Uniunea Latina 1).

Conditiuni politice speciale au dictat ca in legea noastra
monetary din 1867, care rupea cu starea haotica a circulatiunii de pang atunci, s se adopte In Intregime sistemul monetar al Uniunii Latine.
Tot imprejurarile politice ne-au impiedicat sa ne putem
afilia oficial acestei Uniuni. Desfaurarea evenimentelor insa,
ne-au Ingaduit prin baterea monetelor dupa prescriptiunile

conventiei Uniunii Latine, s ne afirmam legatura cu aceasta Uniune.
Decat rasboiul din 1877, intrerupe opera de organizare
monetary Inceputa cu atata hotarire i staruinta, mai Inainte ca Intreg programul monetar sa fi fost realizat.
Dintre monetele prevazute de legea din 1867, nu s'au
putut pune In circulatie pang la 1877 decat moneta bilonara in suma de 4.000.000 lei i pentru 25 mil. 400 mii lei,
moneta divizionara de 2 lei i 0,50 bani.
Urma sa mai fie push in circulatie i moneta de 5 lei

i aceea de aur.
La isbucnirea rasboiului circulh dar pe piata moneta proprie nationals, pentru suma de 29.400.000 lei.
Ca i In trecut, pentru transacjiunile mai importante externe i interne, circulau monetele de aur europene: napoleonii francezi, lirele otomane, galbenii, etc.
Circulatia acestor monete se cifra cam la 100 mil. i ele
proveneau din exportul cerealelor noastre i din Imprumuturile externe ce se realizase pang atunci.
L'historie monetaire de notre temps, ParisBerL'Union monetaire de la France, 1866.
1) Vezi Ottmar Haupt
lin 1886, si Parieux
www.dacoromanica.ro
Plan$a VI
vo
.PERDELL
GALERIr
Vive?
11
PEWIR
iii
DAME
-79,1WENTR
2..4
DOA
;"--
1:1
DA!
DOMNI'
:4:-,
I
ita
44
A
li:=7;?
'"
,?
<
.
r
.-6
Ztu 'aria modern& din Bucurnti este asezata langb, magazinul de

Imbrachrninte tarAneasca.
(1932)
www.dacoromanica.ro
INLATIMAREA GREUTATILOR MONETARE DE DUPA 1877
97
Socotind dupa legea monetara din 1867, Romania trecuse la un regim bimetalist, de unde pans atunci, in sistemill desordonat al haoticei circulajiuni monetare, regimul
era monometalist, avand aurul la baza calculelor sale. Mo-
neta de argint se primea in plata dupa calculul asupra
monetelor de aur, al caror curs se statornicea pe calea ofiselor de ocarmuiri, in spiritul Regulamentelor Organice la
inceput 1 mai tarziu dupa directivele pe cari le impuneau
reprezentantii marilor puteri suzerane.
Decat evenimentele politice caracteristice deceniului al
VIII-lea al veacului al XIX-lea, cari lasau sa se intrevada
tulburarea pacii pang in Sud-Estul Europei, nu puteau s
raman& fara influents asupra pietii comerciale romaneti.
Daca la acestea mai adaugam i perioada slabelor recolte agricole ale anilor 1871-1876 i dificultatile pe cari
aceasta stare de lucruri le creia tezaurului public, ne vom
putea explica starea lamentabila depe vremuri a situatiei
economice generale, care se caracterizeaza din punctul de
vedere monetar printr'o criza de numerar necunoscuta
pana atunci, semn prevestitor al unor greutati ce aveau

sa vie.
Svonurile tot mai persistente despre un eventual rasboiu
ruso-turc, depe urma caruia Romania prin situatia sa geografica de Stat despartitor avea sa sufere cu precadere, fa-
cuse ca, criza monetara sa se accentueze din ce in ce mai

mult. Lumea de afaceri, a fost silita de aceste imprejurari
sa se supun& la o lichidare a raporturilor de afaceri cu strainatatea. Intre cauzele cari influentau aceasta lichidare, era
i diminuarea exportului nostru din pricina slabelor recolte.
Lichidarile au trebuit sa se faca din aceasta cauza cu rezervele capitaliste ale negustorilor, prin exportul putinului
aur ce circula in tail.
0 bung parte a numerarului ramas, ca intotdeauna in
vremuri de apropiata bejanie, a luat drumul ascunziplui,
pentru a ie1 la lumina dup& furtuna.

Pentru a putea intampina greutatile provenite din aceasta stare de lucruri, Guvernul creiaza cum am vazut ,
biletele ipotecare in sums de 26.000.000 lei, in scopul de a
inlesni circulatiunea 1 a face sa nu se resimta prea mult
lipsa numerarului. Isbucnirea rasboiului care a avut loc in
www.dacoromanica.ro
98
C. I. BAICOIANU
a doua jumatate a lunii August, intervine sa contrarieze

socotelile Guvernului referitoare la biletele ipotecare. Legea,
del a fost promulgata la 10/22 Iunie 1877, totui prima
emisiune nu s'a ridicat decat la 1.375.000 lei, iar restul biletelor au fost puse In circulatiune dupa 1 an dela promulgarea legii, la 11/13 Iunie 1878.
Guvernul s'a ajutat provizoriu in acest timp prin emi-
terea unor bonuri de tezaur depe urma carora a Incasat
aproximativ 9.000.000 lei. Ajutor i-a venit Ins& i din alts

imprejurare isvorita din starea de rasboi i asupra acesteia
trebuie sa insistam putin, caci ea este isvorul marilor greutati monetare, caracteristice anilor 1879-1890.
Starea de rasboi a condus la cunoscuta conventiune monetara cu Rusia1), in virtutea careia Romania 10 conditioneaza respectul politicii sale monetare, hotarind ca toate
platile armatelor ruseti In tam noastra sa se faca In lei.

La Inceput, armatele ruseti pentru a catiga lucre-
derea i simpatia populatiunii romaneti, s'au servit In platile for de monetele de aur. Rezultatul acestor plati, s'a resimtit imediat. Piata, depe care disparuse cu ocazia rasboiului monetele de argint, a fost inundata pentru scurt timp
de o avalana de aur. Incetul cu Incetul 'ma, Ruilor trebuindu-le aurul pentru satisfacerea obligatiunilor ce be aveau
feta de strainatate, au silit Guvernul roman sa primeasca un
aranjament prin care sa consimta ca platile s fie facute

In ruble de argint, raportandu-le cursul for la leii romaneti 2). Cum intentiunea Ruilor era sa canalizeze rublele de
hartie spre tam noastra, ceeace ar fi putut aduce Romaniei

incalculabile pagube, Guvernul nostru a trebuit sa admita
circulatiunea rublelor de argint. Pentru a Inlatura invadarea
pietei cu ruble de hartie, Guvernul a mers pang acolo, Incat
a acceptat pentru rublele de argint un curs care depaea
valoarea for intrinseca.
Am vazut Ca legea din 10 Mai 1877, fixeaza rubla la 4
lei, jumatatea la 2 lei, sfertul la 1 leu, iar bucatile de 20,
15 i 10 capeici, la 40, 30 ci 20 de bani, In vreme ce cursul
for comercial era pentru rubla 3,70, pentru jumatate 1,85,
pentru sfert 0,925 lei, iar bilonul era exclus.
1---2) Vezi volumul I partea I a acestei lucrturi, pag. 291 si urm.
www.dacoromanica.ro
Mama VII
A.
IZPAHN
z6 Casa Fondala 'Stilt
Z
in
04.
vlinaern
OFZI -
diTtPardir
Cl
F FI
OBIECTEDEVALOARE
r.
Vitrina unei zarafii modorne din BucureW.

(1932)
www.dacoromanica.ro
-11
99
INLATURAREA GREUTATILOR MONETARE DE DUPA 1877
Aceasta masura de a substitui etalonul nostru argint cu

acela al rublei ruseti, a fost luata conform legii noui, cu
caracter provizoriu.
Argintul a devenit astfel un masurator legal al valorilor,
rubla valorand 4 lei. Romania a ieit din acest moment din
echilibrul stabilit de legea monetary din 1867, lege care a fost
sacrificata unui etalon de argint de valoare flotanta, de h-nprejurarile vitrege.
Inteadevar, de unde piesa de 5 lei a Uniunii Latine pe

care o adoptase ci Romania avea un aliaj i o greutate constants, rublele cari circulau atunci i cari urmau sa se as-
varle pe piata romaneasca, reprezentau o multitudine de

aliajuri i greutati, din care cauza comertul nu le accept&
automat la un curs fix, ci pe fiecare In parte, in raport cu
aliajul i greutatea ce aveau.
Astfel erau ruble din timpul Ecaterinei a II-a, cari aveau
greutati de: 23,9948 ; 23,955 ; 17,799 gr. i titlurile 750, 757,
743. Ruble le din 1810 avand greutatile: 20,7315 ; 20,725 gr.
i titlurile: 868 1/18 i 870 i rublele din 1878 cari aveau o
greutate de 20,511 i un titlu de 865.
Evident ca aceasta stare de fapt a rublei rusecti faces
sa se Inteleaga deprecierea ei pe pietile comerciale, fapt pen-
tru care toata lumea o evalua sub cei 4 lei, curs decretat
oficial In Romania. In fata acestei stari de fapt este explicabila i agitatia ce cuprinsese Intreg comertul i clasele pro-
ductive ale tarii romaneti, agitatie ce se oglindete i in

presa cotidiand depe vremuri, care accentuiaza imperioasa
necesitate de a se sfari cu rubla ca mijloc de circulatie
legala, care pagubea prin nesiguranta cursului ei, toate transactiunile i activitatea economics a tarn romaneti 1).
Dupa calculele Ministrului de finante depe vremuri,
pierderea rublei fata de our era la 1879 de 171/2 %. Socotita
rubla la cursul Londrei de 3,30, la o circulatie de:

20.000.000 ruble argint, era o paguba de lei 3.500.000
30.000.000
40.000.000
50.000.000
5.000.000
7.000.000
8.000.000
1) In anexa Nr. 1 dam o eerie de articole extrase din presa contemporana pri-
vitoare la neajunsurile creiate circulatiei de rubla ruseasca.
www.dacoromanica.ro
100
C. I. BAICOIANU
Toata lumea fiind convinsa de greutatile pe cari le creiase rubla circulatiei monetare, problema care se punea era
ca solutionarea crizei economice i financiare creiata de rubla
sa se faca In conditiuni cat mai putin pagubitoare pentru

cassele Statului detentoare a unei cantitati de ruble evaluate la 25.000.000 lei, ca i a particularilor cari detineau
restul rublelor din Cara.
Asupra acestui punct toata lumea cazuse de acord, ca

conversiunea rublelor In monad de 5 lei era solutiunea
de moment cea mai favorabila. Acesteia trebuia sa-i urmeze
apoi decretarea demonetizarii, dela care se atepta sfaritul
crizei monetare, provocata de rubla ramasa de trista amintire.
* * *
Legea din 1879 pentru baterea monetei de 5 lei pentru

suma de 24 mil. lei, a fost primul Inceput a unei masuri
practice de solutionare a problemei 1).
1) Dam in extenso In randurile de mai jos expunerea de motive relativa.
la aceasta lege a Ministrului de finante, raportul prezentat Camerei de P. S.
Aurelian, gi proectul de lege pentru baterea monetei de 5 lei. In anexa Nr. 2
dam desbaterile parlamentare ce au avut loc cu acest prilej.
EXPUNERE DE MOTIVE
la proiectul de lege pentru baterea de 24 milioane moneta de argint de 5 lel
0 criza monetara, de o natura cu totul deosebit5 bantue Cara. Remediul

pentru a o inlatura e cu atat mai greu de aflat, cu cat ne lipsesc date pozitive
gi certe asupra circulatiunii monetare din tara.
Numai prin inductiuni putem sEt ne facem o ideie si aceea vaga 5i nesigura,
de cantitatea monetei ce circula la noi Inainte de criza actual& 5i ce circula

astAzi, In mijlocul crizei.
Presupunerile in aceasta privintA se fac pe un camp foarte intins. Ele oscileaza Intro 100 gi 200 milioane lei. Avand in vedere putinatatea transactiunilor
comerciale la noi, aces opiniune se pare mai apropiatti. de adevar, care fixeaza
cantitatea monetei In Romania la 100 milioane, sau la 20 lei pe cap.
A calcula Ins& pe cifre dubioase gi nesigure pentru a ajunge la un rezultat
cart, este totdeauna o greutate foarte mare, mai ales cand a vorba de a rezolva
chestiuni practice, precum e cea prezentA.
SA stabilim mai Intaiu faptele.
In 1887 s'a introdus In Romania in parte, sistemul monetar adoptat in

State le din Uniunea Latina. Francul sub denumire de leu a devenit de atunci
moneta legala.
Eram naturalmente condugi la aceasta prin natura chiar a comertului

nostru, care e mai ales cu Occidentul european.
www.dacoromanica.ro
Planfa VIII
theaatiewgi,r4.`.11,.,
o.
s. rere
$$$$$$
I,
SSSSSS eel'
allele *tee
AeAllete. SSSSSSSSS
II
................. I
...... ..............
.....
............... ........
,
_
ZAracia modernft din Bucuresti este asezati langa magazinul de

1mbracAminte taraneasca.
(1932)
www.dacoromanica.ro
101
In virtutea acestei legi, Guvernul a fost autorizat sa bath

monete de 5 lei pana la 24 mil. lei. Greutatea, titlul,, diametrul i toleranta, au fost admise acelea ale tarilor Uniunii
Prin adoptarea sistemului monetar al Uniunii Latine, se limiteaz& numai
emisiunea monetei de argint divizionara la 0 franci pe cap (art. 9 al conventiunii
monetare) sau pe o populatiune de 5 milioane de suflete, la o valoare de 30

milioane lei, avand facultatea nelimitata de a fabrica moneta de aur de orice
valoare gi moneta de argint In bucati de 5 lei (monnaie d'appoint).
Diferenta Intro moneta de argint de 5 lei pi aceea divizionara de 2, 1 pi
1/2 Iei repede In titlul for deosebit, care la cea Intaiu este de 900 miimi cu o
tolerant& de 2/1000, pe cand la cea din urm& ea este de 835 miimi cu o toleranta
de 3/1000. Aceasta este pi cauza pentru care leul romanesc nu corespunde cu

francul francez, fiindc& acesta este reprezentat prin moneta de argint zis&
d'appoint, iar leul prin moneta divizionara ceeace face o diferent& de 7,222 %.
Astfel dar Inainte de 1877, Romania poseda:
a) Pentru transactiunile sale interioare de putina importanta, moneta

sa proprie national& In suma de 29.400.000 lei gi anume:
25.400.000 Iei in monet& divizionara, de argint de 2, 1 pi 1/2 lei.
4.000.000 a a
de bronz de 10, 5, 2 ffi 1 ban.
*
b) Pentru transactiunile mai Insemnate din launtru pi pentru cele din

afara: diverse monete de aur
napoleoni, lire otomane pi galbeni pentru
sum. de 70 milioane lei, dm& fix &m cantitatea monetei In Romania la 100
milioane lei. Acest aur provenea, din un stock permanent de aur in tara,
pi din aurul importat prin Imprumuturile extern pi prin exportatiunea productelor agricole. Mai mult ca Incercare s'au bittut bucati de 20 lei de aur nationali in suma de lei 400.000 cari au disparut iute din circulatiune.
Aurul pi argintul au lost considerate un timp foarte Indelungat, ca avand
amandoi Intr'un mod egal caracterul de masuratori legali al celorlalte valori.
Relatiunea de pret ale acestor (Iota metals pretdoase, a suferit din diferite
cauze, oscilatiuni In decursul secolilor, Ins& numai In a doua jumatate a secolului
nostru, deprecierea argintului In fata aurului a fost decisiva, ; iar pretul argintului sc&zand pi devenind nesigur, aurul s'a recunoscut ca un masurator mai
constant.
Cauzele sunt mai multe, cari au produs aceasta adevarat& revolutiune
monetark In a carui cerc este Invaluita astazi toat& Europa culta, aci dupa
cum zice Ministrul norvegian Broch: 4( Aurul raspunde singur trebuintelor
unei circulatiuni active pi unei civilizatiuni fnaintate pi a devenit moneta tuturor
popoarelor can progreseaza, pe ca,nd argintul ramane moneta popoarelor Inapoiate sau stationare a. Descoperiri de mine nou& pi bogate de argint In America
au depreciat mult valoarea argintului. Nu mai putin au contribuit la aceasta
calitatile superioare ale aurului, care Intro altele sunt ca, se transporteaza
mai upor dealt argintul, atat din cauza valorii dela 1 la 18, cat pi din cauza
volumului dela 1 la 30 pi c& se uzeaza, mai greu cleat argintul. Etalonul aur
s'a stabilit Intr'un mod cu totul decisiv, prin adoptarea lui legal& de c &tre Anglia
mai Intaiu, de catre Germania mai In urmk prin adoptarea lui de fapt de catre
statele Uniunii Latine (Francis, Italia, Belgia, Switzera). Germania mai ales a
www.dacoromanica.ro
102
C. I. BAICOIANU
Latine i anume: greutatea 25 gr., toleranta 0,003, titlul

0,900, toleranta 0,002 ci diametrul 37 mm.
Visul de odinioard de a afirma suveranitatea nationals
exercitat o influent& decisivA asupra deprecierii argintului, nu numai prin

vanzarile argintului sau, dar gi prin un stock Insemnat de argint In rezerva,
pe care-1 poate arunca pe pietele monetare In momentul pe care-1 va socoti
mai favorabil pentru dansa gi care stoc corespunde trebuintelor de argint,
ce au Indiile pentru doi ani.
Raportul dintre pretul aurului gi cel al argintului a fost:
Dela 1526 la 1575
*
1604 s 1685
1687 o 1800
1801 * 1850
1851 * 1866
1867 * 1872
de 11,30 gi 11,68
*
*
*
*
I)
12,60 gi
14,97 gi
15,60 i
15,46 gi
15,57 gi
15,10
15,42
15,83
15,41
15,63
La 1873 raportul era de 15,92 la 1874 de 16,17

la 1875 de 16,68 la
la 1878 de 17,90. In Iulie 1876 raportul se
la 1877 de 17,01
urcase la 20,17; in a doua jumatate a lunei Ianuarie 1879 el era de 19,03.
Astazi dar cu un kilogram de aur se cumpa.ra 19 kilograme de argint, pe
cand pela Inceputul secolului se cumpara 15,60.
1876 de 17,84
Aceasta este gi cauza pentru care monetele de argint din diferite state
nu se compare Intre dansele numai ca argint, ci se pun gi In relatiune cu pretul
aurului gi acesta dup& cursul Londrei, actualmente piata cea mare a lumei
pentru aur 5i argint. Cu alts cuvinte, argintul devine din ce In ce mai mult o
marfa, supusa unei depreciatiuni continue 5i certe, pe cand aurul se impune
In acelag mod mAsurAtor legal al Insugi argintului.
Cu toate ca dupa legea monetara romans, etalonul legal stabilit In Romania era acel de argint, putem zice c& Inaintea razboiului etalonul uzitat fn
tara era cel de aur, cu o circulatiune de 1/4 in moneta divizionara nationals 5i
de 3/4 in moneta de aur, reprezentata prin tipul bucatilor de 20 franci. Celelalte
monete de aur, fie ele lire otomane, galbeni sau imperiali, In cantitAti masurate,
se regulau dupe bucata de 20 franci.
Masurile luate de legea monetara In contra monetelor de argint straine,
cari nu apartineau Uniunii Monetare Latine, au avut de scop expulsiunea for
din Statul roman, scop care a fost pe deplin atins.
La not s'a Intamplat ca In Norvegia, unde precum zice Invatatul Broch,
* etalonul unit de aur s'a introdus cu ugurinta, gratie unui curs fortat dat bucAtilor de aur straine gi pentru ca suma metalului circulant de care are nevoie
tara, e putin considerabila *.
Rezbelul din urrna a turburat de tot acest echilibru, atat de natural pi de
ugor stabilit, atat de salutar pentru o tara, care este in contact zilnic gi direct
cu Europa occidentals.
Inainte de a isbucnl, razboiul se presimtea $i -5i exercita influenta asupra
starii economics a popoarelor. In asemenea imprejurari termomentul cel mai
fin al situatiunii era starea pietei monetare.
www.dacoromanica.ro
INLATURAREA GREUTATILOR MONETARE DE DUPA. 1877
103
prin baterea de monete cu efigia Domnitorului i care la

1867 fusese contestat, se realizeaza de data aceasta.
Art. 3 glasuiete ca moneta de argint de 5 lei, va purta
Nesiguranta In care se afla Europa In 1876 din cauza chestiunii orientale,
care din zi In zi devenee, mai arzatoare, siguratatea, ca Romania va avea
ea intaiu a suferl de isbucnirea unui razbolu, relele recolte succesive, de cari
tare era bantuita, dificultatile eu cari awe, a se lupta tezaurul public,
toate acestea produsese o stagnatiune general& a comertului, nemaipomenita
Inc& ei care se manifesta mai ales Intr 'o lipsit aparent& de numerar.
Romania are cu Occidentul un bilant pasiv. Inaintea razboiului, ea a platit nu \
numai importul sau ei anuiatile datoriei de Stat, ci ea fu silita, viitorul fiind
cu totul necunoscut, sa se supue la o lichidare generals,. Strainatatea cerea
plata tuturor datoriilor comerciale lichide In remise asupra ei, ceeace echivala
cu plata in numerar ei aceast& plat& la randul ei necesita exportul din tars, a
numerarului care atunci era compus mai ales din aur. Tot deodata Ins& acest
export de monet& pica intr'un timp In care din cauza razboiului iminent, orice
transactiune se oprise, iar numerarul ce se mai afla In tars, se ascundea. Transactiunile neexistand, moneta nu putea circula, ea ramane stagnata, ca ei transactiunile insttei ; iar publicul simtea aceasta stare de lucruri inteo lipsa de numerar aparenta, fiindc& transactiunile comerciale nule necesitau moneta,
apasatoare, pentruca nevoile zilnice cereau moneta, care nu avea putinta de a
reveni In circulatiune din cauza lipsei de transactiuni.
Atunci s'au treat biletele ipotecare In sum& de 26 milioane lei. Ele erau
destinate a facilita circulatiune ei a face sa, disparit lipsa de moneta. Insa Inainte
de a pune un singur bilet ipotecar in circulatiune, razboiul isbucnise ei criza

era terminata. Temerile cari Inainte de furtuna Bunt totdeauna mai mari, se
alinase ei razboiul chiar aduse dupe, sine, nu transactiunile mari internationals
de mai Inainte, dar totupi afaceri de o important& oarecare, mai ales In jurul
centrurilor de operatiuni ale armatelor.
Pentru a da celor ce preced o mai mare claritate, e destul a reaminti aci
datele. Isbucnirea razboiului a avut loc la Inceputul lui Aprilie 1877. Legea
pentru emisiunea biletelor ipotecare s'a promulgat In 10/22 Iunie 1877. Intaia
emisiune a biletelor ipotecare de 1.375.000 lei a avut loc In 1/13 Iunie In 10/22
Iunie 1878, un an dupa promulgarea legii.
Starea de lucruri creata prin razboiu, a tras dupa sine cu Incetul ei pe nesimtite o noun criza, monetara, care-9i are fnceputul In timpul Intaiei emisiuni
a biletelor ipotecare, dar despre cari nu ne-am dat cont, decat, tend am Post
pe deplin intrati intea,nsa. Aceast& criza s'a manifestat prin un agio ueor dintre
argint ei aur on de cate on era vorba de a face vreo plat& In strainatate.
Intrand trupele ruseeti In Romania, s'au nascut dela sine transactiuni
intre dansele ei populatiunea local5,. Rueii nu puteau uza de alts monetk decat
de aceea ce posedau. La Inceput armata aceasta plates tot In aur. Cu incetul
aurul deveni Ins& mai rar, cad el era de trebuinta Guvernului rus pentru a plati
strainatatea. Atunci incepu tars a fi inundat& de ruble. Teama, ca In urma rublei
de argint, sit nu vie rubla de hartie, a determinat pe Guvern, in unire cu Perlamentul, sit dea monetei ruseeti de argint un curs legal, in Romania. Legea din
www.dacoromanica.ro
C. I. BAIcoiAml
104
pe o parte efigia Domnitorului, iar pe cealalta parte armele

tarii i indicaida valorii. Mai dispune legea in art. 4, ca trei
luni din ziva cand se va constata printr'un proces-verbal
10 Mai 1877, fixeazb. valoarea rublei de argint la 4 lei, a buciltilor de 1/2 rublts
la 2 lei, a bucatilor de 1/4 rubln. la 1 leu, a bucatilor de 20, 15 titi 10 copeici la
40, 30 Iii 20 bani. In Iunie 1877, Consiliul de Mini0r1, cu aprobarea domneasca
a fixat cursul jumatatii de imperial la 20 lei 60 bani.
Cursurile anterioare ale acestor monete erau jumatatea imperialului 20

lei 40 bani, mai jos decat valoarea lui real., care e de 20 lei 58 bani, rubla 3 lei
70 bani, 1/2 rubla 1 leu 85 bani, 1/4 rubla 92 bani. Bilonul rusesc era exclus
din curs.
Masura luata de Guvern era inevitabil., in mijlocul frama,ntarii razboiului
0 daca rubla de argint ne-a creat o dificultate, rubla de hartie ar fi adus paste
tar& o adevarata calamitate. Masura insa era considerata chiar de atunci ca
temporara, ca,ci legea prevedea cursurile mentionate numai 41 dela promulgarea
legii pan& la noui dispozitiuni, cari vor face obiectul unui decret domnesc *.
Rub la de argint, ca moneta de argint, valoreaz& dupa diferiti ani, carora
apartine f}i chip& tariful biroului de schimb al banariei din Paris, Intre 3 franci
92 centime i 3 franci 97 centime. Astfel dar, ca moneta de argint, ea nu a fost
taxata. prea sus. Diferenta e dela 2,05% la 0,51 %. Nu trebuie insa sa uitam ca
argintul fiind astazi In parte o marfa, cel putin pentru Occidentul european 0
toate tarile ce Bunt In legatur& cu dansul, pretul lui se pune in raport cu aurul,
adevaratul masurator al valorilor. In acea.sta privire rubla de argint Et. In disproportie cu valoarea aurului, caci ea nu valoreaza decat 3 franci 30 centime, pan&
la 3 franci 33 centime, ceeace da o diferenta de 22,33% la 20,30%.
Aceasta situatiune, rezultat inevitabil al razboiului, care nicaeri nu trece
fara a cauza pierderi, a tras dupa sine urmarile sale inevitabile.
Aurul, reprezentat prin bucata de 20 franci a Uniunii Monetare, nu mai
era masuratorul legal al valorilor, ci argintul, reprezentat prin rubla de argint,
primita drept o valoare nominal. de 4 lei ; i din acel moment Romania iesi
din echilibrul monetar, ce 0-1 crease prin chiar natura lucrurilor f}i intra In
realitate in etalonul de argint, reprezentat prin o moneta de o valoare flotanta.
S'a zis mai sus, ca. rubla de argint are o valoare flotanta. Cauzele aunt simple.
Rublele nu au, ca bucatile de 5 franci un aliagiu 0 o greutate constant& 0 nu

se retrag spre a merge la refonta, cand au o usura determinata. Rublele cari
circula astazi reprezint& o multitudine de aliagiuri i de greuta,i4.
Pentru a da numai o idea despre aceasta, voi amintl din 67 ani greutatea
rublelor a 28 ani:
Greutate a
25 ruble
Greutatea
unei ruble
506 grame
20,24 grame
509
510
511
20,36
20,40
20,44
*
ir
Milesimul
1811,
1813,
1812,
1815,
www.dacoromanica.ro
1817
1814, 1830
1823, 1824
1816, 1818
INLATURARE k GREUTATILOR MONETARE DE DUPA. 1877
105
al Consiliului de minitri ea a intrat in cassa Statului suma

de 5.000.000 lei din noua moneta, monetele de argint diferind
de acelea ale Uniunii Latine, nu se vor mai primi de cassele
Greutate a
25 ruble
Greutatea
unei ruble
Milesimul
512 grame
20,48 grame
513
514
515
516
517
518
20,52
20,56
20,60
20,64
20,68
20,72
1819, 1829
1828, 1831, 1841
*
*
*
*
*
*
*
o
*
1822
1840, 1842
1834, 1844, 1846
1843, 1852, 1876, 1877
1872, 1878
E ugor de inteles, ca greutatea mai mare merge man& in mans cu deteriorarea aliagiului.
Rublele din timpul Ecaterinei II (1762 -1798) au greuttiti de 239.948

grame cu titlul de 750, de 23,955 grame cu titlul de 757, de 17,799 grame cu
titlul de 743. Rublele dela 1810 au o greutate de 20,7315 grame cu un titlu de
868,1/18 gi de 20,725 grame cu titlul de 870. Rublele din 1830 au o greutate
de 24.800 grame cu un titlu de 878, cele din 1833 o greutate de 21.000 grame
cu un titlu de 874. Rublele din 1878 s'au aflat In greutate de 20,511 grame cu
titlul de 865.
Aceste diferente trag dupe sine o nesigurantit in privirea valorii reale a
argintului continut In ruble, nesiguranta, care se exprima prin o scadere mai
mare de cat e necesar, In rata aurului. Cu alte cuvinte: o suma oarecare de bucati
de argint de 5 franci Bunt mai lesne gi mai cu bun pret primite decat o cantitate
echivalenta cu ruble de argint. Mai mult Inca, rublele cari circula astazi, In
majoritatea lor, nu reprezinta bucatile cele mai bune, nici In privirea aliagiului,
nici in privirea greutatii, caci bucatile cele mai bune se retrag cu iuteala din
comert pentru a se preface In bucati inferioare. Astfel vedem circulitnd In canMAO insemnate ruble de argint, cari dateaza de un secol, ruble de argint cari
prin usual, (gtergere) au pierdut o cantitate atat de insemnata de argint, !neat
una suta ruble de aceasta categorie nu mai tontine astazi atat argint, cat contineau ele and iegise din blinaria imperials ruse gi prin urmare nu mai poate
reprezenta valoarea a una sutit ruble, ci mai putin.
Daraverile armatei rusegti, earl se plateau toate in ruble de argint gi platile
ce Romania trebuia sa efectueze in Occident In moneta de aur, favorizara foarte
mult importatiunea argintului, In forma rublelor gi exportatiunea aurului,

gi aceasta cu atat mai mult, cu cat In Rusia prin cursul fortat al rublelor de
}Artie, argintul e in scadere catre hartie, care e singurul mijloc de plata legala.
Dintaiu incepura a disparea napoleonii, pe urma lirele otomane, In urma
chiar imperialii rusegti. Numai o parte din tarn, Moldova de Nord, a mai ramas
cu galbeni, cari din cauza gilurilor gi a deteriorarii lor, nu pot iegi afara din cercul
restrans unde se intorc, spre paguba productiunii agricole gi cagtigul bancherilor locali.
www.dacoromanica.ro
108
C. I. BAICOIANU
Statului. S'a decretat dar camp liber circulatiunii monetelor

Uniunii Latine i s'au demonetizat toate celelalte monete, In
consecinta i rubla, care nu mai avea curs legal In Romania.
E greu a estima cantitatea rublelor introduse in tar& prin situatiunea
creata de razboiu. Ea se evalueaza la 40, 50 Eji chiar 100 milioane lei. E cert !ma,
ca aurul ielind continuu, rublele s'au aglomerat inteun stock metalic insemnat,
care are de rezultat ca In tarn se afla mai multa moneta decat inainte, Ins& o
moneta statatoare, care nu se misca, pe care nimeni nu o poate milca din loc,
si care din contra tinde a se inmultl, caci oriunde se ivegte aurul, ea-1 inlocuegte,
exportandu-1 in strainatate.
Ceeace este necontestat consta in aceasta ca tezaurul public (cassele Statului
si Casa de Depuneri si Consemnatiuni) poseda 24.1/2 milioane de lei In ruble de
argint.
AvAnd In vedere moneta divizionara nationals de argint si bronz, precum
si biletele ipotecare, cari amandoua trebuie sa reprezinte un minimum de 35

milioane, suntem condugi a crede, cli rublele cari circula astazi in Romania
nu se suie dead la o valoare de mult 40 milioane.
Aceasta cantitate mare de moneta de argint ruseasca de o valoare flotanta,
care nu se poste scurge in Occident din cauza Iipsei de legaturi cu legile si uzantele
lui monetare, care nu se poate scurge nici in extremul Orient asiatic, fiindca
acesta sta gi el sub influents monetei Occidentului european, formeaza un stock
nestramutat de moneta, cu un caracter de imutabilitate, contrariu caracterului
ce trebuie sa aiba moneta. Acest stock echivaleaza unei hartii metalice, neapta
pentru transactiunile internationals.
Faptul acesta ar fi in sine chiar suficient pentru a produce o perturbatiune,
care trebuie sa devie intensive, fiindcb, ea atinge pe Stat, ca si pe fiecare particular, dela cel mai bogat, pans la cel mai sarac. Fiecare se asteapta la un desnoclamant, fiecare simte ca cine posed& rubla ruseasca va fi expus la o pierdere,
fiecare cauta s& nu fie victima acestei pierderi.
Rezultatul acestei stari de lucruri este:
1. Ca moneta divizionara de argint nationals, a inceput stt dispara, nu

trecand hotarele, precum se crede, ci ascunzandu-se de acei cari neputand pune
banii for la o parte In aur, fi pun in acea moneta de argint despre care stiu pozitiv,
ca nu va fi expusA, la o demonetizare.
2. Ca biletele ipotecare, destinate prin chiar natura for de a circula numai
in tare, sporind numerarul pentru transactiunile interne, a activat exportul

aurului si nefiind expuse la o depreciere eventuala, au ajuns Ca si moneta divizionara national& de argint a fi preferate argintului rusesc.
3. Ca s'a stabilit intro aur de o parte Qi argint si biletele ipotecare de alta
parte, un agio, care dela 2 % a crescut la 7 % gi care astazi pentru sume mai maxi
e chiar incalculabil sau imposibil, caci afara de aurul care s'a ascuns, restul a
iesit din tar& pi exist& pentru comert in sume foarte restranse.
Ne aflam deci in fata unui numerar ce posedam, dar cu care nu putem lucra
In strainatate. Avem situatiunea inverse, ce exista inaintea razboiului. Atunci
era o lips& aparenta a numerarului, care apasa piata gi care corespundea unei
stagnatiuni totals a afacerilor. Circulatiunea sangelui in corp era pentru un
www.dacoromanica.ro
INLATURAREA GREUTATTLOR MONETARE DE DUPA 1877
107
Dupe propunerea lui Kogalniceanu, Parlamentul a apro-
bat ca moneta de 5 lei sa se bath in tard la o monetarie

ad-hoc creiath in acest stop 1).
moment suspendata. Astazi exista un numerar, insa el este in cea mai mare
parte in ruble, In fata unei stagnatiuni de afaceri destul de mare. Neputandu-se
desface de aceste ruble, ele apas& cu toata puterea greutatii for finantele Orli
gi fat orice miscare de nu imposibila, dar eu totul anevoioasa. Rezultatul este
acelas ca $i cand n'am avea acest numerar, fiindca Intrebuintarea lui e costisitoare.
Remediul e greu de aflat:

1. Fiindca diferenta Intre rubla de argint si aurul este astazi de 17.1/2%
calculand rubla la Londra drept 3 lei 30 bani;
2. Fiindca orice scadere a rublelor corespunde unei pierderi echivalente
din avutia tarii;
3. Fiindca suntem pusi In imposibilitate de a evalua inteun mod precis
aceasta pierdere;
4. Fiindca din cauza lipsei de transactiuni comerciale in monetele de fats
si din cauza departarii noastre de centrurile marl monetare ale Occidentului,
dificultatile de a iesi din o situatiune grea si complicate crest si mai mult;
5. Fiindca solutiunea nu poate fi de a ramanea cu ruble de argint scazute
in tarn, ci de a le revedea Inlocuite cu aur;
6. Fiindcii a Post mai usor a intra intro situatiune defavorabila, decat a
iesi dinteansa, trebuind create avantage opuse, cari totdeauna aunt costisitoare.
Pierderea rublei In contra aurului, astazi de minimum 17.1/% va fi:

Pentru 20 milioane ruble argint 3.1/2 milioane lei
*
*
30
40
5.1/4
In momentul actual nu ne putem preocupa de demonetizarea imediat& a

rublelor, acesta nu poate fi un remediu de adus situatiunii. $i nu putem sa nu
avem In vedere pierderile ce vor suferi tezaurul public gi publicul, reprezentat
aci mai ales prin agricultori si negutgitori.
Pentru Stat scaderea rublelor se transform& In o cheltuiala, a tezaurului
public, care necesarmente este a se Inscrie In randul cheltuelilor de razboiu. Pentru
public ea este o pierdere sau de venit, sau de capital.

In amandoua cazurile trebuie cautate mijloacele cele mai proprii pentru a
face aceste pierderi cat mai mici, cat mai putin simtitoare. Ori si care masura
se va lua, o sdruncinare e inevitabila. Aceasta sdruncinare trebuie s& fie alinata,
cat se poate mai egal impartittl asupra tuturora si s& ne duct], pe cai, care s&
ne fereasca a intrit intr'o nouil situatiune periculoasa, aceea a valutei de hartie.
Mijlocul care mai Intaiu se prezinta dinaintea fiecaruia este scaderea rublei,
pans la acel punct, de unde nu numai ca va fi avantajos de a le exporta intro-
duand aurul.
1) Este regretabil ca pane astazi nu avem Inca o lucrare asupra monetariei romanesti. Problem a ramane rezervata cercetarilor viitoare.
www.dacoromanica.ro
108
C. I. BAICOIANIJ
Consequent acestei hotariri, Ministrul de finante care intrase in legaturi cu monetaria Statului belgian din Bruxelles,
procedeaza la facerea studiilor monetare a unei banarii la

Sa ne dam cont de aceasta opergiune.
Dm& s'ar admits o scadere treptata ca mijlocu de intrebuintat, rublele
tot vor intra si aurul tot va iesi i starea de astazi va ramane, pan& ce se va
Iua masura din urma, pans ce scaderea definitive va fi pronuntata. Acest mijloc
trebuie dar inlaturat.

Luand ca unicul si singurul remediu al situatiunii, masura radical& de
scadere, pana la limita necesara de expulsiune a rublei, s'ar produce o neegalitate
de pierderi In public, dupa cum fiecare se va afla cu ruble mai multe sau mai
putine in buzunar In momentul cand masura va fi pronuntata de Guvern,
s'ar produce deodata si Intr'un singur moment intreaga pierdere, ce este reprezentata prin diferenta dintre pretul aurului si al argintului, sau 1/5 din ceeace
fiecare poseda,
s'ar cauza o cheltuiala insemnata tezaurului public, care
trebuie evaluate la un minimum de 5 milioane. Cine ar suferi mai putin ar fi
bancherii, can prin stiinta ce au despre operatiunile banesti, prin prevederea
nedeslipita de negotul lor, prin Insasi natura comertului lor, Bunt condusi a
opera astfel, ca rublele de argint sa treaca prin cassele lor numai ca un ram, pe
care-1 raspandesc in public, fare a fi inundati de el.
E necesar dara sit mai descoperim alte mijloace, care sa mearga, man& In
man& cu masura de scadere a rublelor si care sa fie menite s aline lovitura.
Rubla In Europa orientalil scade din zi In zi, iar etalonul de aur is In acela
timp mai multa radacina i cats a se introduce chiar in extremul Orient, In Indii
si In China.
Pe cursul de 4 lei rublele nu pot reintra In Rusia fiind oprite de rublele de
hartie si nu se pot vinde In Occident, caci reprezinta o valoare fictiva, departata
de realitate. Ele trebuie deci distruse, daca voim s& salaam de d.nsele. Altfel
vor ramanea in Romania, ca $i galbenii gauriti In Moldova.
Aceasta criza monetary e pentru viitorul Romaniei de o gravitate incalculabila din dou& cauze:
1. Dace ciuma se va lati In Rusia si o panics general& va cuprinde Europa,
hartia monetary ruseasca se va respinge de Occident ca mijlocul eel mai propriu
de contagiune $i o criza monetary se va desfasura, care va cuprinde fn cercul
sau toate statele, care prin Imprejurari date, se vor afla cu o valuta oarecare
ruseasca la d.nsele.
2. Imprejurari analoage, ca acelea ale Austriei, ale Italiei sau ale StatelorUnite ale Americei, pot Impinge Romania din cauza rublelor de argint stagnate,
spre valuta de hartie, din care se va putea mai greu descurca decat .Statele
mentionate si care vor face sa suporte pierderi anuale lnsemnate In transactiunile comerciale.
Pentru a ies1 din aceasta situatiune Romania trebuie numaidecat sa reintre
In Uniunea Monetary Latina si In etalonul ei aur, prin o eerie de masuri, unele
atat de necesare ca c}i celelalte.
Aceste ma.suri aunt:
1. Scaderea cursului rublei.
www.dacoromanica.ro
109
Bucureti, careia, urma s i se Incredinteze baterea monetelor
de argint i de aur, necesare circulatiunii noastre. Cu toate

acestea, banaria proiectata nu a putut lucre in conditiunile
Cursul Londrei fiind intre 3,25 gi 3,30 contend transportul gi cagtigul
eventual ce bancherii aunt obignuiti a preleva, m&sura de repulsiune energicit
ce s'ar prezenta In contra ruble!, ar fi saderea ei la 3 lei 50 ban!. Pierderea ar
f! de 12.1/2%.
Aceast& scadere se pare prea violentit, caci rublele se pot exporta In Bulgaria, unde au un curs de 3 lei 88 ban!. Scaderea decretat& s'a oprit la 3 lei
70 ban!, pretul ce-1 aveau rublele inainte de razboiu.
Saderea ins& trebuia decretat& deodatit gi inteo zi hotarIta, pentru a nu
da loc la diferite speculatiuni.
Prin aceastit scadere publicul cu 16.1/2 milioane, va suferl o pierdere de
1.838.500 lei, care micgorat& va face pierderea general& mai putin simtia.
2. A doua masura de luat este, cit Statul care posed& pe cat credem 3/4
a rublelor aflate in tarit, s& le transforme In bucitti de argint de 5 franci.
Aceasta este puntea pe care Romania va scapa de ruble gi va intra in

Uniunea Monetar& LatinA.
State le conventiunii latine au renuntat In adevar, intr'un mod provizoriu,

Ia beneficiul ce-1 aveau de a bate bucati de argint de 5 franci.
Aceast& deciziune a introdus In aceste State o circulatiune proprie In bucat! de argint de 5 franci gi statele cari intr& in Uniunea MonetarA au dreptul
de a veni cu un contingent propriu de argint In bucati de 5 franc!.
State le Uniunii Latine au fabricat cu Incepere dela 1865 bucati de 5 franci
in urmtitoarele cantiati:
5.061.970.720 franc!, Franta
495.679.210
523.687.770
Belgia
Italia
Greciei i s'a acordat cand a intrat in aceast& Uniune monetara, dreptul

de a fabric& bucati de 5 franci pentru sums de 8.1/2 milioane lei, sau 5,66 pe cap,
socotindu-se populatiunea Ia 1.1/2 milioane locuitori.
Romania ar putea dar, declarand intrarea ei in Uniunea Monetara Latina,

bate buchti de fr. 5 pentru 24,1/2 milioane lei, caci aceasta ar face numai 4,90
pe cap, aproape jumatate mai putin decat proportiunea acordata Greciei.
Aceasta m&sura ar ave& urmatoarele rezultate:
a) A nu sporl argintul ce circulit az! In tare.
b) Conversiunea rublelor in bucati de 5 franci nu poate costa pe Stat scump.
c) Pierderea ce ar suferi tezaurul public gi particularii ar fi deci mai mica
decat de 7,1/2.
d) A avea In tar& o monet& de argint cu caracter international, care se va
preface cu Incetul In monet& de aur prin mijlocul transactiunilor comerciale,
putandu-se scurge chiar In extremul Orient ca toate bucatile de 5 franci.
Transformarea rublelor ce posed& Statul In bucati de 5 franci, trebuie eh
se fad), cu destul& iuteala, pentru ca s& nu se produc& o alt& stare de suferintit
prin o pozitiune ambarasat& a tezaurului public.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
110
sperate. Tata ce ne spune in aceasta privinta Ministrul

de finante D. Sturza:
Cand am intrat in Ministerul de Final*, chestiunea
rublelor fiMd atunci la ordinea zilei, cel dintaiu lucru pe
3. A treia masurA este demonetizarea monetei de argint rusesti, IndatA
ce vom avea moneta noastrA, proprie de 5 lei.
Prin aceste masuri vom intra cu pasi decisivi In situatiunea In care eram
fnaintea razboiului, In adevar suferind pagube, dar pagube inevitabile, on si ce
si on si cum am fi facut in timpurile grele, ce am percurs. Astfel ne vom afla
iesiti din criza monetary In care ne aflam astazi, cu Inceputul primaverii, cand
se va efectua exportul sub imperiul de aur, iar nu at rublelor de argint. Astfel
criza monetary Isi va lua sfarsitul ei, Inainte de a se Incheia anul 1879.
Ministru finantelor, D. Sturdza
Bucuresti, 18/30 Ianuarie 1879.
R A P O RT
asupra proiectului de lege pentru baterea monetei de argint In
bucatl de 5 lei noui
Domnilor Deputafi,
Proiectul de lege privitor la baterea monetei de argint de 5 lei, desbAtut

de cAtre sectiunile Camerii, a fost Inaintat In cercetarea Comitetului delegatilor
ales pentru acest sfarsit, compus din D-nii: I. Codrescu, Em. Costinescu, Pantazi
Ghica, Em. Protopopescu Pache, Margaritescu, D. I. Ghica si P. S. Aurelian.
Comitetul constituindu-se in ziva de 25 Ianuarie, a luat In cercetare mentionatul project si dupA discutiunile urmate a votat luarea sa In consideratiune,
votand In contra D-1 Em. Protopopescu Pache, delegatul sectiunii a IV-a, care
a respins luarea In consideratiune a proiectului, cu majoritate de 6 voturi contra
cinci.
DupA cum vA este cunoscut, D-lor Deputati, prin proiectul prezentat deliberatiunilor D-voastrA de chtre D-1 Ministru al finantelor, se cere a se da Guvernului
autorizare de a bate moneta de argint In bucati de 5 lei noui, pentru sums de

24 milioane lei. Aceasta moneta Intrucat priveste greutatea, titlul, diametrul
si toleranta, va fi conform cu cele admise de catre Uniunea Monetary Latina,
adica greutatea de 25 Brame cu toleranta de trei miimi ; titlul nouh sute miimi,
cu toleranta de dolly miimi; diametrul de 37 milimetri. Pe langA aceasta, Guvernul va fi autorizat sA fixeze, prin deciziune administrativA epoca dela
care dupa prima emisiune a monetei de 5 lei noui, monetele de argint diferite
de acelea ale Uniunii Monetary Latina, vor Inceta de a mai fi admise In cassele
Statului.
In desbaterea pe articole, articolul IntAiu al legii s'a modificat In modul
urmator:
Guvernul este autorizat a bate monety de argint In bucati de 5 lei noui,
pang la suma de 24 milioane lei noui.
www.dacoromanica.ro
111
care 1-am facut a fost s ma informez ce pregatiri existau

la monetaria noastth ca sa se bath monete de argint. Pregatirile anterioare erau numai pentru a bate monad de arama.
Nefiind hotelul pregatit i montat pentru o batere mai conAceasta modificatiune s'a gasit necesara In urma observatiunilor facute de
mai multi membri din Comitetul delegatilor, ca cifra de 24 milioane ar fi poate
prea mare si ramane ca Guvernul, dup& consecintele ce emisiunea unei asemenea monete va avea, sa aprecieze la ce sum& sa se opreasca.
Articolele 2 gli 3 s'au admix fare nici o schimbare.
Articolul 4 s'a modificat precum urmeaza:
In termen de 3 luni din ziva cand se va constata prin Incheiere de procesverbal at Consiliului Minivtrilor ca a intrat In cassa Statului suma de 5 milioane
lei noui din noua moneta, monetele de argint, diferite de acele ale Uniunii Monetare Latine, nu se vor mai primi In cassele Statului.
Astfel dar economia acestui proiect de lege se reduce la trei puncte: baterea
de moneta de argint In sum& maxim& de 24 milioane lei noui, conformarea Intrucat privevte greutatea, toleranta, titlul i modul cu prescriptiunile conventiunii monetare latine tli demonetizarea monetelor de argint cari se vor deosebi
de acelea ale Uniunii Monetare.
Imprejurarile cari au silit pe Guvern sit aiba recurs la aceasta masura, Bunt
bine cunoscute de catre D-voastra. In anul 1877, dup& intrarea armatelor ruseti
In tare, cu voie fare voie, a trebuit sa intram In relatiuni de comert cu intendenta ruseasca, Insarcinata sa aprovizioneze armatele.
Catva timp armata ruseasca a efectuat platile In our i dace ar fi atarnat
de vointa noastrk negresit ca am fi stipulat ca Eji pe viitor O. se urmeze tot
astfel. Din nenorocire forta lucrurilor a fost mai puternica decat dorinta noastrk
Aurul devenind din ce In ce mai rar, furam nevoiti a primi drept plat& pentru
productele ce vindeam armatei rusevti monete de argint, adic6. ruble. La randul
sau Guvernul fate cu o situatiune impus& de Imprejurari, pentru a Inlatura

f3i Introducerea rublei de 'Artie, fu silit IA. propuie 13i sit dobandeasc& dela Adu-
narea Legiuitoare autorizarea de a da curs legal monetei ruse de argint gi de a

fixa valoarea rublei la 4 lei.
Cat a durat r &zboiul, rublele au continuat a intra In tar& i dup& terminarea
sa, speculantii folosindu-se de valoarea urcata a monetei de argint ruse, au continuat a versa In Romania cat s'a putut mai mare catatime de ruble. Guvernul
neputand eta indiferent fat& cu o situatiune atilt de Impovaratoare pentru

finantele tarii i pentru averea particularilor, decreta scaderea valoarei rublei
la 3 lei 70 bani, valoare pe care o avea rubla Inainte de razboi. Cu toata pierderea
ce va ocaziona aceast& masura, totu0 nu este deajuns pentru a scapa Cara de

ruble.
Dac& rubla ar fi posedat InsuOrile cari i-ar permite s& circule In diferitele
piete ale Europei, tot puteam spera ca am fi putut s& ne desfacem treptat,
cel putin de o parte din suma de ruble ce avem astazi In tara. Nu este Ins& ass.
Afar& de Rusia rubla nu circula nici Intro tara. Astfel fiind daca nu s'ar lua o
masura radical& care s& ne scape de aceast& moneta, masura de natura a ne expune la o pierdere cat se poate mai mica, este Invederat c& rublele ar ramane pe
www.dacoromanica.ro
112
C. I. BAICOIANU
siderabila de moneta in genere i de moneta de argint in

special, am venit la masura aceea pe care o propun de a se
bate moneta in strainatate. Bandria noastra cum este organizata astazi, nu poate sa bata bucati de 5 lei cleat 'Ana
pietele noastre timp Indelungat ei printr'aceasta chiar ne-ar pune In pozitiune
de a face oarecum parte din sistemul monetar rusesc. De bunk seama o asemenea situatie ar fi contrar& intereselor noastre.
Fat& cu aceast& situatiune, D-1 Ministru de finante propune ca Statul,
care posedk pe cat crede, trei patrimi a rublelor aflate In tars, ea le transforme
In bucatd de argint de 5 lei, care sit intruneasca toate conditiunile stipulate In
conventiunea Incheiat& Intre State le cari compun Uniunea MonetarA Latina.
Cu modul acesta vom scapa de ruble ei totodata vom intra In Uniunea Monetara. $i fiindca intrarea Romaniei In Uniunea Monetara Latin& este o chestiune
care ne intereseaza de aproape, vA cer voie, D-Ior Deputati, sa-i consacrez cateva
r &nduri.
Uniunea Monetara Latin& s'a format din anul 1865 Intre Franta, Belgia,
Italia ei Elvetia, in virtutea conventiunii promulgatA la 20 Iu lie 1866 ei care s'a
pus In lucrare dela 1 August 1866. Dela aceastA epocA a intrat ei Grecia in Uni-
unea Monetara, la 1868, in virtutea dreptului de accesiune rezervat prin articolul 12 al conventiunii. $tiu cA s'au fAcut lucrAri pentru intrarea tarii noastre
In aceastA Uniune, frisa Imprejurari de naturA politic& ne-au impiedecat. Totuei
not am adoptat In baterea monetei noastre divizionare sistemul admis de Uniune.
DupA cuprinsul conventiunii, State le de mai sus sunt constituite In stare

de Uniune In ceeace priveete greutatea, titlul, modelul ei cursul monetelor
for de aur el de argint. Monetele cari vor frisuei conditiunile specificate, vor
fi primite In cassele publice ale Statului contractant.
Articolul 9 al conventiunii 1ndatoreaza pe State le contractante a nu emite
piese de argint de 2 franci, de 50 centime ei de 20 centime decat pentru o valoare corespunzand cu 5 franci de locuitor. lntrucat priveete bucatile de monetA
de 5 franci, guvernele contractante sunt indatorate a nu mai fabrica nici a

IA% sA se fabrics decat In greutate de 25 grame, cu o tolerant& de 3 miimi, titlul
de 900 miimi cu toleranta douA miimi ei cu diametrul de 37 milimetri.
In vedere ca ei alte State vor mai intra In Uniune, articolul 12 al conventiunii stipuleaz& cA, dreptul de accesiune la conventiunea de fat& este rezervat
oricArui Stat, care ar priml obligatiunile cuprinse friteansa ei care ar adopta

sistemul monetar al Uniunii, In ceeace priveete monetele de aur ei argint.
Astfel dar, calea este deschisA ei nu vom mai intampina nici o dificultate
pentru a intra in Uniunea MonetarA pe data ce moneta noastrA va 11180 conditiunile cerute.
Una din consecintele intrArii noastre In Uniunea MonetarA Latina, ar fi ei
aceea a trecerii unei parti din moneta noastrA de argint In circulatiunea Statelor care compun Uniunea ei cu modul acesta s'ar neutraliza pana la oarecare
punct efectele de cari se tern aceia cari Bustin cil, ar trebui sA se bat& cat mai
putina monetA de argint.
Oricare ar fi pArerea cu privire la catatimea ei felul de monetA ce ar trebui
sA avem, cred ca nu trebuie sA pierdem din vedere ca de astadata ne aflam In
www.dacoromanica.ro
113
la valoarea de lei 2.500.000 pe luny. Aceasta ar aduce o Intarziere mare in aplicarea legii, pentruca baterea total& ar dura
opt luni de zile.

Eu ma tem ea aceasta transformare durand opt luni,
fats cu o sum& de 24 milioane lei In ruble; a interesul comertului nostru reclamIt ca s& ne scapam de aceastA monetA. Intrebarea este: care ar fi mijlocul
cel mai practic pentru a ajunge la acest sfarait? D-1 Ministru de finante a crezut
cA, Inlocuirea rublelor cu moneth romAna, avand un caracter international ai
demonetizarea ruble' de argint indata ce vom avea monet& nationalk ar fi
mijloacele cele mai proprii.
Comitetul delegatilor a cercetat chestiunea cu toatA seriozitatea ce merit&
ai rezultatul la care a ajuns este primirea proiectului prezentat de D-1 Ministru
de finante cu modificatiunile Introduse la articolul 1 ai 4, modificatiuni cari
s'au primit ai de D-1 Ministru In urma discutiunii ce s'a urmat In aedintele Comitetului.
Raportor, P. S. Aurelian.
PROIECT DE LEGE
pentru
baterea monetei de argint to

baleful' de 5 lel noul
Art. 1.
Guvernul este autorizat a
bate monetA de argint In bucati de

5 lei noui, pentru suma de 24 mil.
lei noui.
Art. 2.
Greutatea, titlul, diame-
trul ai toleranta vor fi cele admise
pentru asemenea monete in Wile cari

au aderat la Uniunea Monetary Latin&
ai anume:
PROIECT DE LEGE
pentru baterea monetei de argint In
buall de 5 lel noul, modIfloat de Comitetul delegatilor
Art. 1. Guvernul este autorizat a

bate monetA de argint de 5 lei noui,
pan& la suma de 24 milioane lei noui.
Art. 2. Greutatea, titlul, diametrul ai toleranta vor fi cele admise

pentru asemenea monete In tarile cari
Greutatea 25 grame. Toleranta 3

miimi. Titlul 900 miimi. Toleranta
au aderat la Uniunea Monetary Latina ai anume:

Greutatea 25 grame. Toleranta 3
miimi. Titlul 900 miimi. Toleranta 2
douti miimi. Diametrul 37 mm.

Art. 3. Moneta de argint de 5 lei
miimi. Diametrul 37 milimetri.

Art. 3. Moneta de argint de 5 lei
va purta pe o parte efigia Domnitorului, tar pe cealalt& armele tarii cu
va purta pe o parte efigia Domnitorului, tar pe cealalta armele tarii cu
indicatiunea valoarei ai milesimul.

Art. 4.
Guvernul va fix& prin de-
indicatiunea valoarei ai milesimul.

Art. 4. In termen de 3 luni din
ziva cand se va constata, prin Incheerea
de proces-verbal al Consiliului Mini-
ciziune administrative epoca la care,

dup& prima emisiune a monetei de 5
lei, monetele de argint, diferite de
atrilor, cA a intrat In cassa Statului
acele ale Uniunii Monetare Latine, vor
suma de 5 milioane lei noui din moneta
Inceta de a mai fi admise in cassele
noun, monetele de argint, diferite de

acele ale Uniunii Monetare Latine, nu
se vor mai prim' In cassele Statului.
Statului.
Ministrul finantelor, D. Sturdza.
www.dacoromanica.ro
114
C. I. BAICOMNU
timp foarte Indelungat, sa nu fim expui la fluctuatiile la

cari poate fi expusa rubla care e la not In Cara; ma tern Inca
mai mult Ca, cu cursul de 3,70 lei, mai pot intra In Cara
Inca multe ruble. Ceeace le-a Impiedicat de a intra dela
scaderea for pand acum, a fost mai ales carantina care a
fost pusa pentru ciuma. Din momentul ce va Inceta ciuma
i va fi carantina ridicata, nu tim daca nu se va mai introduce In timp de opt luni.
Introducandu-se ruble Inca In Cara, o sa fim nevoid sa
le transformam tiii pe acestea noui Introduse. Atunci unde
mergem? Pe urma va mai fac atenti un lucru. Baterea monetei In strainatate la banaria din Bruxelles va dura 2 luni >.
TABELA MONE
batute 91 demonetizate dela
CAT $ I CAN D S'A BAT UT
Metalul t3i valoarea
monetei
s.
+,
Anul
Lei 20/
*
*
C
20
1870
1883
1884
1890
1906
100
50
25
12.50
Lei 5
i..
Lei 2
Jubiliari
1880
1881
1882
1883
1884
1885
1900
1906
..
ez
Bucati
1873
1881
1894
1900
1909
1910
1911
1912
1914
1915
Jubiliar
Valoarea
5.000
150.000
35.290
196.000
15.000
3.000
28.000
24.000
32.000
488.290
100.000
3.000.000
705.000
3.920.000
300.000
300.000
1.400.000
600.000
400.000
10.725.000
1.800.000
4.000.000
1.100.000
2.300.000
300.000
40.000
68.850
200.000
9.808.850
9.000.000
20.000.000
5.500.000
11.500.000
1.500.000
200.000
344.250
1.000.000
49.044.250
6.178.255
1.150.000
600.000
87.279
900.000
900.000
1.000.000
1.500.000
1.760.286
691.734
14.767.534
12.356.510
2.300.000
1.200.000
174.558
1.800.000
1.800.000
2.000.000
3.000.000
3.520.532
1.388.468
29.535.068
www.dacoromanica.ro
INLATURAREA GREUTATILOR MONETARE DE BUPA. 1877
115
In urma expunerii Ministrului de final*, Parlamentul

a incuviintat baterea monetelor in strainatate.
Ca urmare a acestei legiuiri, 9.000.000 lei in bucati de
cate 5 lei au fost pui in circulatie la inceputul anului 1880
i alte 20.000.000 lei in cursul anului 1881, in 1882 5.500.000,
in 1883 11.500.000, in 1884 1.500.000 i in 1885 200.000 lei.
Simtindu-se nevoia i de monete divizionare, ele au fost
batute ci puse in circulatie in masura trebuintelor pietii.
Tabloul de mai la vale ne infatiaza monetele cari au circulat
in Romania dela 1867 pang la 1914. Tot din acest tablou

putem vedea ci locurile unde s'au batut monetele, precum
i demonetizarile ce s'au facut intre anii 1867-1915.
TELOR ROMANE$T1
anul 1867 IAEA la 1915
Localitatea
unde s'a biktut
Anul
DEMONETIZATE
Bucati
Valoarea
Totalul
valoarei
Bucuresti
1
Bruxel
1
10.725.000
Bucuresti
.
}
Bruxel
1890
1900
1906
5.000.000
68.850
7.920
5.076.770
25.000.000
344.250
39.600
25.383.850 23.660.400
1900
1906
1910
87.279
2.700
6.048.000
1.632.700
709.000
609.500
4.089.179
174.558
5.400
2.096.000
3.265.400
1.418.000
1.219.000
8.178.358 21.356.710
Bruxel
Viena
}
Bruxel
} Hamburg
Bruxel
Bruxel si Hamburg
Hamburg
1911
1912
1914
www.dacoromanica.ro
116
C. I. BAICOIANU
CAT $ I CAND S'A BATUT
Metalul $i valoarea
monetei
Anul
4.600.000
2.573.065
3.540.000
2.982.935
1.300.000
34.074.800
1873
1881
1884
1885
1894
1900
1910
1911
1912
1914
6.926.980
1.000.000
1.000.000
200.000
600.000
3.838.000
3.600.000
3.000.000
1.800.000
1.600.000
23.564.980
3.463.490
500.000
500.000
100.000
300.000
1.919.000
1.800.000
1.500.000
900.000
800.000
11.782.490
1867
25.000.000
2.500.000
1867
25.000.000
20.000.000
45.000.000
1.250.000
1.000.000
2.250.000
10.000.000
17.250.000
20.000.000
47.250.000
200.000
345.000
400.000
945.000
5.000.000
20.000.000
25.000.000
50.000
200.000
250.000
1873-74
1881
Lei 1
0
Valoarea
400.000
10.680.000
1.800.000
1.000.000
400.000
1.500.000
798.000
2.500.000
4.600.000
2.573.065
3.510.000
2.982.935
1.300.000
34.078.800
1870
-p
Buati
1884
1885
1894
1900
1906
1910
1911
1912
1914
1915
400.000
10.600.000
1.800.000
1.000.000
400.000
1.500.000
798.800
Jubiliar 2.500.000
bil
;.
.<,
Bani 50
Bani 10
N
Bani 5
1882-85
1867
Bani 2
s..
q
Bani 1
1879-82
1900
1867
1900
www.dacoromanica.ro
INLATURAREA GREUTATILOR MONETARE DE DUPA. 1877
DEMONETIZATE
Localitatea
unde s'a bIttut
Anul
Bucati
Valoarea
117
TotaluI
valoarei
Bucurepti
Bruxel
Viena
} Bucurepti
I Bruxel
Hamburg pi Bruxel
Bruxel pi Hamburg
Bruxel
Bruxel pi Hamburg
Hamburg
1900
1906
1910
1911
1912
1914
798.800
1.543.000
2.760.000
1.915.600
910.000
940.000
8.867.400
798.800
1.543.000
2.760.000
1.915.600
910.000
940.000
8.867.400 25.207.400
1900
1910
3.838.000
368.000
342.000
200.000
274.000
5.022.000
1.919.000
184.000
171.000
100.000
137.000
2.511.000
Bruxel
Viena
} Bucurepti
} Bruxel
Bruxel pi Hamburg
Hamburg pi Bruxel
Bruxel
Bruxel pi Hamburg
1911
1912
1914
Birmingham
1900
25.000.000
2.500.000
Birmingham
Bucurepti
1900
45.000.000
2.250.000
9.271.490
Birmingham
Bucurepti
Hamburg
945.000
Birmingham
Hamburg
250.000
www.dacoromanica.ro
118
C. I. BAIC OIANU
Metalul ei valo area
CAT $ I CAN D $'A BAT UT
monetei
Anul
Bucati
Valoarea
Bani 20
1905
1906
5.000.000
3.000.000
8.000.000
1.000.000
600.000
1.600.000
Bani 10
1905
1906
35.000.000
17.000.000
52.000.000
3.500.000
1.700.000
5.200.000
Bani 5
1905
1906
50.000.000
24.000.000
74.000.000
2.500.000
1.200.000
3.700.00
Dupa cum vedem, din tabloul de mai sus rezulta ea

In anul 1914 Romania avea In circulatie urmatoarele monete:
our 10.725.000 lei, argint 79.496.000 lei, bronz 1.195.000

lei i. nickel 10.500.000 lei; In total deci circulatia se cifra
a 101.916.000 lei.
Am aratat in randurile de mai sus cum s'au lnlaturat
cele mai de seams greutatd monetare depe vremuri, Intregind expunerea noastra cu un tablou statistic, care ne indica monetele ce au fost batute i puse in circulatie In Romania in perioada 1867 19141).
Nu ne-am preocupat Insa de consecintele economice ti;i
financiare ale acestei activitati monetare. Constatarea acestora, va face obiectul unei expuneri mai largi in cadrul capitolelor urmatoare.
* * *
Votarea legii pentru baterea monetei de argint de 5 lei

din 1879, care constitue o paging remarcabila In istoria politicii noastre monetare, a Intampinat In Parlament discutiuni cari merits un interes deosebit.
1) Vezi descrierea tuturor monetelor batute sub domnia Regelui Carol 1,
In lucrarea lui Mihail Gr. Romaoanu Manetele Regelui Carol I Buoure0i
1932. Tablourile de mai sus Bunt date duph lucrarea lui N. Pr4jescu, Tabloul
monetelor etc., Bucure?ti 1915.
www.dacoromanica.ro
INLA.TURAREA GREUTATILOR MONETARE DE DUPA. 1877
Localitatea
uncle s'a bIttut
DEMONETIZATE
Anul
Bucitti
Valoarea
119
To talul
valoarei
Bruxel si Hamburg
Bruxel
1.600.000
Bruxel si Hamburg
Bruxel
5.200.000
Bruxel si Hamburg
Bruxel
3.700.000
101.916.000
Se sustinea de catre I. Strat, ca prin aceasta lege se Introduce etalonul de argint In locul etalonului de aur care
exist& pand atunci. Cand toate tarile din Occident se straduiesc pentru Introducerea etalonului de aur, sustinea el, Intro-
ducerea etalonului de argint In -tam noastra constitue un

iminent pericol pentru economia nationals, deoarece argintul
are tendinta de a scadea necontenit. Retragerea rublelor din
circulatie i demonetizarea for este o greala, deoarece rubla,
ca moneta de argint, calculate dupa proportiunea In care
se gasete argintul In o pies& de 5 franci i in urma aplicand

aceasta proportie la rubla, vom gad ca ea valoreaza 4 franci
ci piesa redusa la valoarea rublei de 3,70, nu face decat

4,50. Va sa zica Guvernul scade rubla care valoreaza 4 franci
la 3,70 i ne da apoi In locul ei o moneta de argint drept
5 franci, care, In raport cu cursul actual al rublei de 3,75, nu

valoreaza decat 4,50 franci.
Din pricing c& vom pune In circulatie o important& can-
titate de argint, tarile can fac parte din Uniunea Latina,

nu vor accepts sa aderam ii not la conventiune.
Deasemeni se sustinea c& nu ar fi fost nevoie sa retragem i
sa demonetizam rublele, caci ele vor dispare In mod lent

i natural din circulatie, trecand Incetul cu Incetul Dunarea
In Bulgaria.
Raspunzand criticilor aduse proiectului, Ministrul de fiwww.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
120
nante depe vremuri, D. Sturza, atrage atenjiunea ca

se comite o greald atunci and se sustine ca prin aceasta
lege se introduce etalonul de argint, deoarece acesta
exists i ceeace se urmarete, este tocmai ajungerea la etalonul aur.
Acei ce sustin superioritatea rublei fats de moneta de
argint de 5 lei, uit5 ca ea are titlul de 0,866, pe cand

piesa de 5 lei are titlul de 0,900. Tinandu-se seam& de
acest fapt, oricine Ii (IA socoteala ca diferenta dintre mo-
neta de argint de 5 franci i rubla, e de cel putin 1
leu la suta i ca, prin urmare, rubla este inferioara monetei

de 5 lei.
In ce privete chestiunea pug, ca vom scapa de ruble
prin scurgerea for In Bulgaria, Ministrul de finante 1i pune
cu drept cuvant Intrebarea data Bulgaria va putea absorbi
toate rublele din Cara noastra.
Mentinandu-se rublele In circulatie, am fi expui ca Rusia
s ne invadeze piata cu noui cantitati de ruble, realizand

importante beneficii din diferenta de curs.
Cared s'a adus in discutiune intrarea Romaniei in Uniunea Latina, s'a combatut ideea sustinandu-se ca Cara noastra pentru import i export Incaseaza i platete sumele
In aur. Cand vom intra In Uniunea Latina piata noastra
va fi invadata de monetele de argint 1).
0 alts idee sustinuta a lost aceea a vinderii rublelor i
cu banii realizaji sa se poata bate moneta de aur, Introducandu-se monometalismul aur 2).
Aratandu-se Insa ca prin calcule amanuntite s'a ajuns

la concluzia c5 pierderea pe care ar incerca-o Statul nu ar
fi atat de Insemnata, 3) proiectul pentru demonetizarea rublelor
i baterea monetei de 5 lei a lost adoptat.

Fara Indoiala, discutiunile angajate cu acest prilej sunt
extrem de importante din punctul de vedere al politicii monetare, 4) caci problema monometalismului aur a format
1) Vezi discursul lui Manolache Kostache In anexa Nr. 2.
2) Vezi discursurile lui Manolache Kostache si D. Pisca In anexa Nr. 2.
4) Discursul lui Ion Ghica se poste consults In anexa Nr. 2.
4) In anexa Nr. 2 darn in extenso desbaterile parlamentare ce au avut

loc cu acest prilej.
www.dacoromanica.ro
INLA.TURAILEA GREUTATILOR MONETARE DE DUPA. 1877
121
dupd cum vom vedea , obiectul principal In anii urmatori

al preocuparilor Parlamentului i publicului, gasinduli abia
cu 12 ani mai tarziu rezolvarea atat de mult dorita.
Dar aezarea ordinei In circulatia monetara a tarii se
impunea i pentru alte motive. Institutul de emisiune care
urma sa fie In curand lnfiintat, cerea Inainte de toate curmarea haosului produs de circulatiunea rublelor, care avea sa-i
asigure conditiunile prielnice pentru chemarea sa la viewta.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III
LEGEA BANCII NATIONALE. TEMELIILE El JURIDICE,

ECONOMICE I FINANCIARE
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III
LEGEA BANCII NATIONALE.

TEMELIILE EI JURIDICE, ECONOMICE BSI
F I NANCIARE
Guvernul prezidat de I. Bratianu depune pe biuroul Camerli legea pentru
Infiintarea Bancil Nationale a Romaniei, In luna Februarie 1880.
Proiectul
din 1880 nu era altul decat acel elaborat de P. Mavroghenl In 1874, caruia I.
Bratianu H Meuse modificarile corespunzatoare conceptiunilor sale economic
nationaliste.
Toti factorli determinanti erau de acord cu vederile lui I. Brittianu In privinta Infiintarli Bancil Nationale cu capital romAneso.
Rezultatele straiucite pe cars le daduse Creditul Funciar Rural, erau o cheza,ie a reu;Rai Bancil Nationale.
P. Mavrogheni recunoWe ca dreptatea era de partea
lui I. Bratianu.
Proiectul lui P. Mavroghenl din 1874 I acela al lui P. Buescu
din 1877.
Expunerea de motive la proiectul din 1880.
Economia legit
Bancli Nationale a Romanis'.
Desbaterile pariamentare.
incheiere.
In Februarie 1880, Guvernul prezidat de Ion Bratianu,

depune pe biuroul Camerei proiectul de lege pentru Infiintarea unei banci de scont, circulatiune i emisiune, sub
numele de Banca National& a Romaniei . Acesta era
proiectul care se elaborase in 1874 cu puterile unite ale
conservatorilor i liberalilor i pe care 1-a prezentat Camerei
Ministrul de finante Mavrogheni, proiect supus ulterior

modificarilor pe can I. Bratianu i le Meuse In spiritul conceptiunilor economice nationaliste cars stapaneau acele timpuri.
Proiectul pentru Infiintarea Bancii Nationale, fusese

anun1at de I. Bratianu cu ocazia desbaterilor dela legea
emisiunii biletelor ipotecare, Ins& imprejurarile vitrege survenite nu au Ingaduit legiferarea lui.
Propaganda convingatoare a marelui Bratianu reuise de
mult s Intruneasca unanimitatea aproape a tuturor factowww.dacoromanica.ro
126
C. I. BAICOIANU
rilor politici, cu privire la Infiintarea unei banci de scout kii

circulatiune i astfel, organul central de credit national,
Banca National& a Romaniei, ce avea sa devie regulatoarea creditului privat ci public al tarii, urma sa is fiinta
cu concursul nu numai al opiniei publice care 11 revendica,
cu acela al partidelor politice, independent de cultul
for politic.
i In aceasta Infaptuire economics, notorie mai cu seams
pentru epoca aceea In care luptele politice se duceau cu o
pasiune neInfranata, rezida marele merit al lui Ion Bratianu,
ci ti$i
merit de a fi tiut prin puterea convingerii, sa amuteasca

patimile ci sa Intruneasca toti factorii politici pe altarul
realizarii marelui aezamant de credit national, ce avea sa
patroneze avantul ci propairea economics i financiara a
tarii romaneti, In variatele ei aspecte.
Rezultatele fructuoase ale Infiintarii Creditului Funciar
Rural, cladit prin propriile noastre forte i condus de not
Ini-ne, stateau la lndemana tuturor ci acest fapt facuse sa
amuteasca partizanii capitalului strain, cari debitasera apriori
incapacitatea Romani lor In materie de barked.
Nu se putea o satisfactie mai mare pentru I. Bratianu

i partidul lui, decat recunoacterea principiului pe care el
il sustinuse cu atata ardoare ci care biruise.
Insui Petre Mavrogheni, reprezentantul cel mai de seams
al Partidului Conservator, recunoacte ca dreptatea era de

partea lui Bratianu 1).
Instituirea unei banci de scout i circulatiune, recunoscuta de utila i In tam noastra Inca de mai multi ani
glasuiete expunerea de motive Incepe a deveni din zi In zi
mai necesara pentru desvoltarea comertului i Incuraj area nas-
candei noastre industrii nationale. Pentru crearea unui asemenea institut de credit, ni s'au prezentat cereri de concesiuni. Guvernul tusk avand convinctiunea ca o institutie
de banca, care are a se bucura de un privilegiu atat de Insemnat ca acel al dreptului de emisiune, nu are nevoie a
fi concesionata pentru a se putek fonda.
Exemplul tuturor tarilor, unde banci cu dreptul exclu1) Asupra modului cum privet,. P. Mavrogheni fnfiintarea 135,ncii Nationale
cu zece ani mai fnainte, vezi volumul I, partea I a acestei lucrtiri, pag. 338 -9.
www.dacoromanica.ro
LEGEA RANCH NATIONALE
127
siv de a emite bilete au fost instituite, dovedesc ca fundatiunea ei prin constituirea unei societati pe actiuni, nu are trebuinta de a fi push sub auspiciile vreunui grup de capitaliqti.
Scopul unei banci de scont ci circulatiune trebuie sa
fie inainte de toate de utilitate publics. Statul trebuie s

exerciteze asupra unei banci de asemenea nature o privighere mult mai directs decat aceea ce s'ar putea exercita prin
concesionarea ei catre o asociatiune de fondatiune private.
Guvernul dare, in loc de a Ira prezenta aceste cereri de

concesiune, va supune alaturatul aici proiect de lege, pentru
instituirea unei banci de scont i circulatie prin o subscriere
public& .
Dar Insucirea de catre conservatori a felului de a vedea
al naarelui Bratianu In materie de credit, mai are ci alts

Insemnatate.
Pans atunci se aducea lui Ion Bratianu ci partidului sau

mai cu seams de catre P. Mavrogheni, care, cu cativa ani
mai tarziu, devine adeptul convins al ideilor for acuzatia
de fobie contra capitalului strain, de1 el, In diferite imprejurari, explicase Ca dace instinctul de conservare ne impunea
ca banca menita sa devie regulatoarea pietii noastre financiare trebuia stapanita in fond i forma de capitalul national, totui punerea in valoare a imenselor bogatii ale tarii
reclama colaborarea capitalului strain, care nu trebuia exclus atunci cand nu venea cu intentiuni cuceritoare.
Atmosfera aceasta nedreapta ce se crease vederilor sanatoase ale liberalilor in materie de credit dispare incetul
cu incetul, astfel ea la 1880 Guvernul lui Bratianu a putut
depune proiectul de lege In desbaterile Camerei, intr'o atmosfera de incredere i satisfactiune generals.
El era rezultatul cum zice raportorul al unui studiu amanuntit al proiectului din 1874 a lui P. Mavrogheni,
cat ci al aceluia din 1877 a lui P. Buescu, caruia Ministrul
de finante i eful Guvernului In aceeaci vreme, impreuna
cu o comisiune compusa din financiari, economicti i bancheri, Ii daduse forma definitive depusa Camerei spre delib erare 1).
1) In anexa Nr. 3 dAm in extenso proiectu/ lui P. Mavrogheni din 1874
si acela al lui P. Buescu din 1877 pentru Inflintarea Sandi Nationale, fmpreunA
cu expunerile de motive.
www.dacoromanica.ro
128
C. I. BAICOIANU
Sunt demne de retinut randurile prin cari acest important proiect este recomandat Camerei.
Necesitatea infiintarii unei banci de scont i circulatiune simtita de societatea noastra Intr'un mod atat de intensiv de mai multi ani incoace, nu provine numai din cauza
legitimei dorinte ce are fiecare om de a afla cu inlesnire i
cu cat mai mica dobanda un capital necesar spre a pune
in micare activitatea sa comerciala i industriala; ea este
mai ales efectul desvoltarii, ce au luat intr'o Ora transactiunile comerciale i industriale, mijloacele de comunicatiune i in fine deteptarea intelectuala in genere, care, ne
mai putand sta in nelucrare i paralizare, cauza In toate
partile i prin toate modurile, a-i satisface spiritul de intreprinderi, a multiplica necontenit ceeace are deja, a se
mica In fine mai fiber i cu puteri mai marl pe calea cea
larga a progresului i a bunei stari... In relatiunile societatilor moderne, chestiuniie relative la credit au ajuns a lua
un loc aa de important, incat creditul este considerat ca
parghia cea mare care pune in micare toata activitatea comerciala, industriale i economica a unei tari. Foarte nimerit mai multi economiti compare creditul cu calea ferata:
Creditul are, zic ei, pentru desvoltarea avutiei publice
cel putin, aceeai putere ca i &dile ferate. Precum calea ferata deschide noui emporii, face s circule marfa mai lute
i cu mai putine spese, apropie pe consumator de producator i prin aceasta char adauga la fecunditatea muncii,
tot astfel i creditul pune In mainile fabricantului, comerciantului i muncitorului, capitalul care ii este necesar la
productiune. Fara credit, o multime de bunuri utile societatii ar ramane neutilizate. El este care is din mainile acelora cari posed& acele lucruri, dar cari nu tiu sau nu le
pot face folositoare, cari prin utilizare be dau o plus valuta'.
i prin aceasta inmultesc avutia publica. Ca lea ferata face
sa circule productele deja fabricate, creditul ajuta i provoaca la fabricarea for i amandoua aceste artere de vieata
i micare, una la baza productiunii alta la capatul ei, exercita o prodigioasa influenta asupra intregii desvoltari a progresului i a avutiei nationale.
Aceasta fiind importanta i puterea creditului, este uor
de inteles ca once chestiune privind organizarea lui, merit&
www.dacoromanica.ro
LE GEA BANCII NATIONALE
129
In cel mai mare grad tot interesul 0 toata solicitudinea

D-voastra, D-lor Deputati, fara distinctiune de partid sau
principii politice i sociale.
Posteritatea va lua cu recunotinta act In analele ei ca

Romania 0-a dobandit astazi institutiunea unei Banci Nationale, prin propunerea Guvernului Conservator 0 prin staruintele 0 sfortarile Partidului kii Guvernului liberal.
Aceasta imprejurare onora egalmente 0 pe acei cari au
luat initiativa propunerii i pe acei cari din propunere au
facut o realitate .
* * *
Dupa multe framantari parlamentare, legea bancii de

scont i circulatie compusa din 30 articole a fost promulgate la 17 Aprilie 1880 1).
Numele acestei banci se stabilecte In articolul prim a fi:
Banca Nationale a Romaniei 0 i se da dreptul exclusiv
de a emite bilete de banca la purtator.

Recedinta ei se hotarate a fi In Bucurecti (art. 2), impunandu-i-se obligatiunea prin articolul 3, de a infiinta
imediat sucursale In 14, Craiova, Galati i Braila 0 sedii
In toate capitalele de judet i In toate localitatile din Cara
unde trebuinta va cere.
Durata Bauch s'a admis In art. 4 a fi de 20 ani, cu incepere dela 1880.
Interesant este faptul, ca la not ca 0 In alte Vari, cu ocazia

Infiintarii Bancii Nationale s'a pus In discutiune chestiunea
dace acest aezamant trebuia sa fie de Stat, sau exclusiv
In mainile particularilor. 5i una i cealalta din aceste cloud
propuneri prezenta avantaje 0 desavantaje. Infiintarea unui
institut de emisiune de Stat, ar fi dat Indemnul ca in momentele grele prin cari avea de trecut tezaurul public, sa se
abuzeze de emisiunea biletelor, depa0nd acoperirea metalied
0 trecand peste marginile nevoilor pietei comerciale, regulatoarea prin excelenta a circulatiei monetare. Pe de alt.&
parte, lasarea In seama initiativei private a chemarii la vieata
a acestui aezamant, nu ar fi avut sorti de izbanda In tam
1) In anexa Nr. 4 dam in exteneo legea Bancii Nationale, semnaland ei
modificArile cari au avut loc plinft In 1914.
www.dacoromanica.ro
130
C. I. BAICOIANU
noastra, unde lumea era prea putin Increzatoare i nu avea

Inca desavartlita pregatirea in aceasta directiune. Pentru
aceste motive s'a recurs la al treilea sistem, Infiintandu-se
o bane& de emisiune cu un caracter mixt.
Capitatul Bancii s'a fixat In art. 5 a fi de 30 mil., din
care 10 mil. se vor depune de Stat, iar 20 mil. se vor
varsa de particulari, prin subscriptiune publics.

Din acest capital, se hotardte a se varsa la Inceput 12
mil., iar restul treptat cu trebuintele, astfel ca Statului
Ii revenea o subscriptie de 4 mil. i particularilor 8 mil.

Art. 6-7 trateazd chestiunea beneficiilor Bancii i dispune a se forma un fond de rezervd cu destinatia de a acopen eventualele pierderi din capital i a Implini beneficiul
anual pang la concurenta unui dividend de 5% asupra capitalului varsat.
Acest fond de rezerva era hotalit sd se formeze din o
retinere de 20% asupra beneficiilor curate can ar trece de
6% asupra capitalului Bancii.
Art. 8 prevede cota ce revine Statului dupd retinerea
aceleea a fondului de rezervd, care se stabilise a fi de o cincime.
Se mai dispune sa revind ca profit Statului i beneficiul ce ar realize Banca National& din diferenta Intre dobanda de 7% i aceea peste aceasta oiled. Acest articol este
de o Insemndtate deosebitd, prin aceea ca desintereseazd
Banca de a apela la un scont prea ridicat.
Art. 9, care este la fel cu acela din legea Bancii Nationale belgiene, fixeazd urmdtoarele operatiuni pe can le
poate face Banca:
1. sa sconteze sau sd cumpere polite, bilete la ordine,
sau alte efecte avand de obiect operatiunile de comert, In
marginile ce se vor hotarl de statute.
2. Sd sconteze bonuri de tezaur, Insd numai pang la concurenta de 20% din capitalul varsat.
3. Sd facd comert cu aur i argint.
4. Sd Incaseze efectele ce Ii vor fi remise de particulari
sau de diferite institutiuni.
5. Sd facd avansuri de fonduri pe bucati sau pe amanete
de aur on de argint.
6. sa primeascd sume in cont curent i In depozit, titluri, metale pretioase i monete de aur i de argint.
www.dacoromanica.ro
LE GEA BANCII NATIONALE
131
7. Sd Led avansuri in cont curent sau pe termene
scurte, pe depozite de efecte publice nationale, scrisuri funciare sau alte valori garantate i In conditiunile ce se vor
fixa periodic de catre administratiune, In unire cu Consiliul
censorilor, sub aprobarea Ministrului de finante. Putin mai
tarziu, i se acorda Bancii dreptul sa sconteze ci sa facd
avansuri pe recepise ii warante liberate conform legii docurilor.
Se deroaga dela dispozitiunile art. 1686, 1687 i 1689 din

codul civil in favoarea Bancii Nationale, prin dispozijiunea
cuprinsd In partea finald a art. 9, unde se prevede ca Banca,
prin simpla remitere In mainile sale a efectului depus,

constatat printeun act sub semnaturd privatd, este In drept,
de Indatd dupd expirarea termenului avansului i lard sa
fie trebuinta de vreo punere In Intarziere sau chemare In
judecatd, sa dispund de efectul depus, spre a -ci Ineasa cu pre-
ferinta avansul facut pe dansul, cu dobanzile ci celelalte

cheltueli .
Ori ce alte operatiuni In alai% de acele enumerate mai

sus, sunt interzise Bancii Nationale, ea neputand sa facd
imprumuturi pe ipoteci. Deasemeni, li este interzis sa. faca
imprumuturi pe propriile sale actiuni, cum i sa is parte
direct sau indirect la intreprinderi industriale sau comerdale, neingaduindu-se sa alba alte proprietati imobiliare
cleat cele strict necesare stabilimentelor sale.
Art. 11, impune Bancii In schimbul privilegiului, oblige-
tiunea de a face serviciul de casierie Statului fard nici o
indemnizare, In conditiuni ce se vor stabill printr'o lege speciald.
De o Insemndtate covaritoare este art. 12 care gldsuete:
Banca are privilegiul de a emite bilete de bailed la
purtator.
Suma biletelor In circulatie va fi reprezentata prin va-
lori lesne de realizat. Banca va trebui sa aiba o rezerva
metalied de o treime din suma biletelor emise .

Prin valori lesne de realizat s'a Inteles un sanatos portofoliu comercial, astfel cum 11 Ingradete cu toate garantiile statutele In art. 28 ci 29, cari interzic primirea la scont
a efectelor din circulatiune create prin lntelegerea Intre

diferiti semnatari ci cari vor fi fard cauza sau valoare reald,
primindu-se Insd acelea avand o cauza reala, cu scadenta
de cel mult 100 zile ci garantate prin trei semnaturi solvabile.
www.dacoromanica.ro
9.
182
C. I. BATCOIANTJ
Stocul metalic avea menirea s chezapiasca prin ur-
mare o i mai mare garantie a biletului pus in circulatie de

Banca Nationale, contra cambiilor ce veneau la scont ii cari
readuceau la ghieu acest numerar la scadenta.
Art. 13 prevede ca: forma biletelor de banca, modul
emisiunii for i cantitatea pe fiecare categorie, sa fie lasata
a se stabili prin statutele Bancii .
Valoarea fiecarui bilet neputand fi mai mica de 20 lei,
statutele la randul for hotarasc ca biletele sa fie de 20, 100
i 1000 lei, prevazand in acela timp ca, dupa nevoie, sa se
poata crew i tipuri intermediare de 50 i 500 lei.
Pentru cea dintai emisiune s'a prevazut ca biletele sa

se tipareasca In proportiile urmatoare:
Biletele de 20 i 50 lei In prop. de 25%.
Bilete de 100 lei in prop. de 45%.
Biletele de 500, 1000 lei in prop. de 30%.
Pentru emisiunile ulterioare s'a lasat la latitudinea Consiliului general ca, tinand seama de trebuintele circulatiunii,
sa emits de preferinta bilete de 20, 100 i 1000 lei.
Art. 14 este conceput In concordant& cu politica monetara a epocii.
Romania adoptase Inca dela 1867 regimul monetar al
Uniunii Latine, al aa zisului bimetalism, bazat pe circulatia legala a aurului i argintului. El glasuete In consecinta ca:
Biletele vor fi platibile la prezentare la biuroul Bancii,
In our sau in moneta nationala de argint. Ele vor fi primite
la toate cassele Statului, precum i la toate stabilimentele
publice dependente de Stat .
Formula articolului suscitat incadra politica bimetalista, pe care o inaugurase legea din 1867 i pe care Guvernul
depe vremuri i-o insuise i la 1880, intrucat nutrea credinta
ca agiul ce Incepuse sa apara pe piata ii gases explicatia

nu atat in aceasta politica, cat in balanta nefavorabila a
comertului exterior.
Punctul de vedere al Guvernului putea s aiba In teorie
oarecare justificare. Avea lnsa slabiciunea ca nesocotea
fenomenele monetare ale vremii, ce se desfaurau In contra-
rietate cu conceptia dela 1880.

Consecintele economico-financiare ale acestui articol au
www.dacoromanica.ro
LEGEA BANCII NATIONALE
133
dominat epoca 1880-1890 vi tocmai din aceasta cauza este

bine sa fie retinut, caci el va duce la lupta apriga monetarist& ce caracterizeaz& acest interval de timp.
Se impune ins& intrebarea: putea s se adopte convertibilitatea biletului Bancii Nationale numai In aur ?
Cercetand situatia economics a tarii dintre anii 18771880, constatam c& aurul aproape disparuse depe Oath', in
vreme ce circulatia argintului considerabil marita cu ru-
blele rusevti, doming epoca. In cazul and prin lege s'ar
fixat convertibilitatea biletului Bancii Nationale numai

in aur, s'ar fi putut uvor intampla ca subscrierea capitafi
lului initial s& nu se poata acoperi gi astfel infiintarea institutului de emisiune nu numai ca ar fi fost amanata, dar ar
fi compromis pentru multa vreme In ochii publicului o noua
incercare. Pentru aceste motive I. Bratianu care cunovtea
destul de bine situatia monetara gi vedea limpede consecintele la cari ar fi putut da navtere, pune la baza convertibilitatii biletului Bancii Nationale bimetalismul aur gi argint.
In art. 16, se d& Bancii autorizarea sa cumpere fonduri
publice romane, scrisuri funciare, sau alte valori garantate
de Stat, la Inceput 'Ana la concurenta a jumatate din Ca-
pitalul social varsat, mai apoi pan& la concurenta 1ntregului
capital, supunandu-se aceasta facultate ingradirii de a nu

se putea face cleat cu autorizarea data de Ministrul de finante, dupd cererea Administratiei Bancii, aprobata de Con -
siliul de censori. Aceasta dispozitie a fost aspru criticata.

Traian Mihai in lucrarea sa o socotevte imprudent& 1).
Experienta lucrurilor a dovedit insa ca, manuita cu prudent& vi in Imprejurari economice normale, dispozitiunea
aceasta a fost departe de a fi produs operatiunilor Bancii
contrarietate.
Art. 17-26, sunt consacrate Administratiei Bancii, pre-
vazand ca Banca va fi condusa de un Consiliu de administratie format din vase directori vi. un Guvernator care
prevede Consiliul de administratie vi face sa se execute deciziunile lui (art. 71 din statute).
Ea va fi priveghiata de un Consiliu de vapte censori.
1)
Traian Mihai, Politica monetary
gi
a bancilor romariefiti, Bucureti
1907.
www.dacoromanica.ro
134
C. I. BAICOIANU
Consiliul de administratie impreuna cu cel de censori,

formeaza Consiliul general.
Acest Consiliu general numete Comitetul de scont al

Bancii.
Guvernatorul Bancii, care trebuia sa fie roman, se numete de Guvern i are rolul de a exercita controlul asupra
activitatii Bancii. El nu poate fi In acela timp membru al
vreunuia din Corpurile Legiuitoare, nici a se ocupa cu vreun
comert.
Deasemeni directorii i censorii trebuiesc sa fie roman.

Patru directori i patru censori se aleg de Adunarea general& a actionarilor, iar doi directori i trei censori se nu-
mesc de Guvern. Acetia din urma nu pot fi functionari

publici, sau face parte din Corpurile Legiuitoare.
Durata functiunii for se va regula prin statutele Bancii,
Insa cea dintai numire i alegere se va face pe 5 ani.
Art. 25 prevede un Comisar numit de Guvern, caruia i se
vor fixa apuntamentele de catre Guvern i Consiliul de administrajie al Bancii, platindu-i-se de catre Banca.
Art. 26 impune Administratiei Ranch obligatia de a
adresa. Guvernului in fiecare lung un stat aratand situatia

Ranch i a sucursalelor sale, situatie ce se va public& prin
Monitorul Oficial.
Art. 27 rezerva Comisarului Guvernului dreptul de a con-
trol& toate opera %iunile Bancii, avand cii dreptul de a se

opune la executarea oricarei masuri care ar fi contrara legii,
statutelor sau intereselor Statului.
Art. 28 prevede pedepsirea falificatorilor biletelor, conf.
art. 117, lit. b din Codul penal.
In art. 29 se fixeaza ca statutele Bancii se vor face de
Guvern dupa principiile legii, fund supuse sanctiunii domneti.
Importanta este prevederea din acest articol, ca statutele

nu vor pute& fi modificate decat dupa propunerea Adunarii
generale i incuviintarea Guvernului.
De o insemnatate mare monetara este art. 30, care aduce
la indeplinire prevederile art. 10 din legea pentru crea-
rea biletelor ipotecare, hotarandu-se Ca Banca va fi obligata ca In termen de 4 ani cel mult, sa retraga din circulatie biletele ipotecare, emise in virtutea legii din 12 Iunie
www.dacoromanica.ro
133
1877, Inlocuindu -le cu bilete de bane& emise peste limitele
art. 12 din lege. Biletele ipotecare, astfel retrase, se vor

pastry in cassele Bancii Bi vor fi schimbate al pari Bi fara
prima In moneta, la cassele Statului proportional cu vanzarea proprietatilor domeniale, can formeaza garantia for .
Legea, defli ieita din consensul partidelor noastre politice depe vremuri, a fost totu criticata sever de o fractiune
a opozitiei de atunci 1).
Atat In Camera cat Bi in Senat s'a combatut principiul
participatiunii Statului la capitalul de fondatiune al Bancii
Nationale, considerandu-se formula Guvernului ca o inovatiune putin fericita i primejdioasa.
Combatand participarea Statului la Banca Nationale,
Lahovary spuned urmatoarele:

<4 0 inovatiune foarte importanta In aceasta. materie pe
care o vedem in proiectul ce ni se propune astazi, este participarea Statului la aceasta institutiune. 5i In adevar, Sta-
tul pune un capital de 10 milioane lei din capitalul total

de 30 milioane lei.
Aceasta participare este inovatiune.
Banca aceasta care are s5. faca operajAuni de credit, care
are sa emits o moneta fiduciary Intreita fata de rezerva sa
metalled, care trebuie sa faca apel la acel lucru atat de susceptibil, de sfiicios, ce se cheama creditul public, pe ce iBi
va bath mai cu siguranta operatiunile sale ?
Pe lichiditatea, pe independenta sa. Ce se face aceasta
independenta cand principalul sau actionar este Insui Statul ?
Nu va temeti ea facilitatea pentru Guvern de a intervene

In operatiunile Bancii i Impins de necesitati trecatoare, va
impune acte pagubitoare pentru public i actionari kii loveSte once viitor al Bancii ?
Astfel eu vad aci o combinatiune neobiBnuita, o casatorie, ca sa zic aa, incestuoasa Intre cele cloud teorii asupra
bancilor privilegiate de scout $ill circulajiune, adica teoria
bancii de Stat i teoria bancii fondata din initiativa private,
sub privegherea Statului.
') In anexa Nr. 5 dim desbaterile parlamentare ce au avut loc cu prilejul votArii legit Bancii Nationale.
www.dacoromanica.ro
136
C. I. BAICOIANU
S& critic aceasta este cam greu, fiindc& este un ce cu totul
nou, un fel de revolutiune financiara.

Se poate ca aceasta inovatiune sa isbuteasca, ins& sand
e vorba de a inova in materie de finante, s&-mi fie permis
a fi sfios, caci nimic nu e mai periculos decal a fi inovator
In felul acesta.
Daca vrem o bane& de scont i circulatiune care s& de&
tarii foloase reale, e bine s ne luam dupd exemplul Bancii
din Francia, din Anglia, a caror organizatie de ani indelungati s'a judecat ca este perfect& In fata celor mai grele evenimente ci aca Meuse Guvernul conservator .
Nedumeririi exprimat& de reprezentantul opozitiei, Ii Ms-
punde cu explicatiuni judicioase Ministrul de finante depe

vremuri, Campineanu:
u Daca la not In tar& s'ar fi debutat prin a face o lama
de scont i de circulatiune a Statului in care s le numai
capitalul Guvernului, care s fie administrat& numai de Guvern, atunci s'ar fi exploatat cu mai mult& autoritate toate
cuvintele pe cari se Intemeiaza azi D-1 Lahovary spre a
combate acest proiect de lege, fiindca s'ar fi zis ca ea este
numai o unealt& In mana Guvernului, un mijloc in 'liana sa,
ca oricand ar vol s poata veni sa-i realizeze resurse printr'o
emisiune incalculat& de bilete de bailed kii atunci ar fi fost iz-
bit& o asemenea institutiune dela inceput de discredit, pen-
trued lumea toata ar fi fost incredintata c& Guvernul ar

avea sa abuzeze de o asemenea institutiune, fiindc& cei interesati ca s discrediteze o institutiune, Intotdeauna sun&
tobele rasp andind diverse zgomote....
Pentruca, In teorie pur& aci zice, dace este ca catigul
s& se realizeze prin crearea unei banci de circulatiune and
Statul vine ci d& toate avantajele, catigul s se realizeze
pentru Stat, poate ca din punctul de vedere al teoriilor pure
ca Statul s& vine sa is acel catitig, Ins& in fata necesitatii
am cautat s nu primim acest sistem, caci In materie de

legi, ca ci in once alte materii, trebuie sh nu fie nimic absolut, ci s adaptam un sistem dup& imprejurari i dup&
cum situatia general& permite .
Continuand, explica dece Guvernul n'a admis forma bancii
particulare cu privilegiul de Stat.

www.dacoromanica.ro
137
(c Iata dece ne ferim noi de acest sistem al unei banci de

scont i circulatie cu exceptiune din partea Statului.
D-voastra cerand un asemenea sistem, sunteti consecventi cu D-voastra, noi cerand sistemul contrariu, o facem
pentruca suntem de ideea ca nici strainii, nici societatile
nu pot sa faca trebile tarii astfel precum ar face chiar Statul .
Iar explicatia formarii bancii de scont ci circulatie particulars ea copartacia Statului la capital, fara lnsa a-i da
puteri discretionare In conducerea bancii, o expune tiii sustine cu temeinicie Ion Bratianu:
4 Ideea care a predominat In Comitetul delegatilor, a fost
tocmai de a se garanta mai bine activitatea i autonomia
bancii, prin participarea Statului la fundatiunea ei ; caci
atunci Statul ca asociat, va fi nevoit sa exercite un control
asupra operatiunilor bancii f)i tocmai acest control al Statului va face ca publicul sa dea o mai mare Incredere acestui
institut care se Infiinteaza astazi la noi. Nu vhd cum s'ar
putea sustine ca Statul ca participator la constituirea capitalului ci ca controlor asupra operatiunilor bancii precum
ci asupra emisiunii biletelor ar putea sa loveasca In independenta bancii, sau sa exercite o presiune asupra speculatiunilor ei. Noi cu totii voim ca independenta bancii sa fie pe
deplin asigurata ci nu cred Ca este cineva aci care ar vol
ca Banca Nationale sa devie o sucursala a Ministerului de
Finante .
0 discutiune vrednica de interes a ridicat opozitia in
jurul emisiunii biletelor de banca.

Ea sustinea ca noua emisiune de bilete de banca peste
cele 26 mil. lei bilete ipotecare In circulatie, ar putea aduce
tarii o catastrofa financiard.
Chestiunea emisiunii putea fard Indoiala sa comporte discutiuni, cum a fost cazul. Ele erau Ins& premature, caci
totul era In functiune de perspicacitatea Administratiei
Bancii, care avea sa examineze pulsul pietii, constatand nevoile ei In raport cu cari sa faca emisiunea biletelor. Problema se reduces deci la o chestiune de Incredere In desfaurarea activitatii institutiei.
Ca retragerea biletelor ipotecare din circulatie fara acoperire era. un lest pentru noul aezamAnt al Bancii noastre
de emisiune, nu mai Incape lndoiala.
www.dacoromanica.ro
138
C. I. BAICOIANU
Acl opozijia conservatoare avea tot dreptul sa fie Ingrijorata, caci se Impovara dela Inceput mecanismul Bancii,
In partea ei cea mai delicata, cu o greutate ale carei conse-
cinte In situatia nelamurita a politicei noastre monetare

depe vremuri, nu se puteau Indeajuns de bine prevedea.
0 not& plina de neIncredere In discutdunile asupra proiec-
tului, a fost adusa de Th. Rosetti In Senat.

Rosetti considers acest proiect prematur fat& de starea
noastra economic& In general.
Ma tern
vorbea acest distins parlamentar -0( pentruca orice institutiune care e creata Inaintea timpurilor i
pentru care nu exist& elementele necesare ale vietii sale economice In o Cara, poate deveni foarte uor periculoasa pentru desvoltarea ulterioara a economies nationale... Dupa
mine, nu cred ca timpul sa fie oportun pentru Introducerea
la not a acestei institutiuni, atat de delicata, atat de pro-
vocanta cum este banca .

Raspuns nelncrederii manifestata de cel caruia un viitor
apropiat 4i rezerva guvernatoria Bancii Nationale, Ii da I.
Ghica i V. Boerescu.
Iata ce fi raspunde V. Boerescu:
Eu va marturisesc ea data regret ceva, este ca o asemenea banca nu s'a Infiintat de mai Inainte, de acum cativa
ani, cad rezultatele ei folositoare erau sa fie deja simite

pan& acum.
De altfel epoca Infiintarii ei In prezent este foarte oportuna, caci creditul Statului este bine stabilit i operatiunile
bancii au sa se faca cu Inlesnire i foloasele ce va produce
au sa se simta imediat. Atunci, cu totii, lmpreuna i cu D-1
Th. Rosetti, avem sa ne felicitam de instituirea unei banci,
care este conditiunea prealabila a oricarei reforme i lmbunatatiri economice generale .
5i aveau dreptate sustinatorii Infiintarii Bancii Nationale.
Dela 1860 cand I. Bratianu concepuse primul proiect

pentru Infiintarea Bancii Nationale i pans la 1880, conditiunile economice, sociale i politice ale Romaniei se schimbase. In toate domeniile vietii economice se facuse un pro-
gres vadit. Tara era Inzestrata cu cai de comunicatie terestre, fluviale i maritime. Porturile erau bine organizate.
www.dacoromanica.ro
139
Industria incepuse sa se afirme puternic. Agricultura era

In plind desvoltare. In acela timp, finanIele publice aveau
o situatiune din ce In ce mai infloritoare.
Para lel cu 1nzestrarea tarii i desvoltarea producjiunii,
se nascuse o burghezie romaneasca care se indeletnicea
cu comerail.
Pe langa acestea, ideea respectarii instituiunilor juridice, consolidate sub domnia Regelui Carol I, asigura increderea in legile tarii, creindu-se astfel creditului baza necesara
pentru desvoltarea lui.
Dace nu uitam independena politica absolute pe care

i-o catigase Romania prin rasboiul dela 1877, vedem ca
ceeace li mai lipsea tarii era un aezamant central de credit,
care avea sa stimuleze producjiunea sub variatele ei aspecte.
Aceasta Incoronare a operei infaptuita dela unirea Prin.
cipatelor i pana la 1880, a fost Banca National& a Roma-
niei, ale carei haze juridice i economice le-am expus in

randurile de mai sus.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IV
ORGANIZAREA INTERNA A RANCH NATIONALE
1880-1914
www.dacoromanica.ro
Plana VIII bis.
Organizatorul Bancii Nationale

a Romaniei
www.dacoromanica.ro
CAP ITOLUL IV
ORGANIZAREA INTERNA A BA NCII NATIONALE

1880-191.4
Misiunea lul Eugeniu
Organizarea administrative a Brinell Nationale.
Th. Stefanescu este
Imprimarea biletelor.
Carada la Paris 91 Bruxelles.
Primul
trimis Ia Paris pentru a studia organizarea contabila a Bincil Frantel.
Primul sediu al Bancil Nationale.
ConsIllu. Statutele Eilmoll Nationale.
Emil Costinescu este fnsarcinat sa organizeze imprimarea biletelor !Sandi Nationale.
Tipirirea biletelor fntarzlind, Consiliul Bancil care Guvernului rezerva de bilete ipotecare ce le avea Ia Casa de Depuneri, pentru a Is transforms
in bilete de ale Banoll Nationale.
Instalarea ImprImeriel la Creditul Funciar
Rural.
Carada care Bancil Frantel un Inspector care sa vegheze Ia luorarile
preliminare de organizer a Bancli Nationale.
Regulamentul operatiunilor,
regulamentul sucursalelor, regulamentul agentillor, regulamentul pentru serviciul interior pi pentru paza localului, Instructille pentru suoursalele 91 agentille
Banoll, regulamentul Casei de Pensiuni 9I Ajutoare. Construirea unui local propriu in Bucure#1.
Constituirea capitalului.
Organizarea contabila a Bancli.
Fixarea taxes scontului.
Inflintarea sucursalelor la91, Craiova, Galati 91 Braila.
Inflintari de noul sedil.
In 1890 tau flints urmatoarele 5 agentil: Botogani,
Barlad, Foclani, Ploepti 91 T.-Severin. Sedille fnflintate Intro an!! 1892-1914.-Investitiunile pentru imobile 91 amortismentele anuale.
Crearea Casel de Penstun! 91 Ajutor.
Economia regulamentului acestei Case.
Inchelere.
Imediat dupe ce legea Bancii Nationale a fost votata

de Parlament i promulgate, s'a procedat cu febrilitate la
organizarea ei administrative.
In acest scop, Ion Bratianu indeplinind formalitatile de
constituire, a avut in primul rand grija sa cheme la vieata
organul administrativ legal, Consiliul de administratie,
care avea sa infaptuiasca cele cloud mars preocupari ale sale.
Aceea de a asigura aezamantului posibilitatea sa imprime
biletele necesare circulatiunii fiduciare ce trebuiau emise,
precum i de a desvolta amanuntit prevederile legii li statutelor
www.dacoromanica.ro
144
C. I. BAICOIANU
In regulamentele necesare unei bune i fructuoase functionari

a Bancii.
In vederea realizarii acestor cloud scopuri, Ion Bratianu
10 alese ca colaborator pe Eugeniu Carada, caruia in primul
Consiliu ce a avut lot In Iulie 1880, i-a dat Insarcinarea

de a se deplasa la Paris i Bruxelles pentru ca, inspiran-
du-se dela organele incercate ale acestor banci de emisiune,
s propuna cele de cuviinta i sa dispuna In acela timp
1nzestrarea Bancii cu cele necesare functionarii ei i Indeosebi funcjionarea imprimeriei biletelor, dupa cum se poate
vedea din alaturatul proces-verbal pe care 11 dau in plan-
ele IX X In facsimile, pentru deosebitul interes istoric

pe care 11 prezinta.
Carada 1i alese la randul sau ca colaboratori pe Emil
Costinescu, caruia 1i rezerva sarcina s organizeze imprimarea
biletelor la Bucureti i pe Th. *tefanescu, caruia li venea
sarcina s organizeze contabilitatea noului aezamant, In care

stop a i fost delegat sa se deplaseze la Paris pentru a studik
organizarea contabilitatii Bancii Frantei.
Primul Consiliu de administratie s'a constituit din I. Cam-
pineanu, Preedinte i Guvernator i Th. tefanescu, Em.

Costinescu, Th. Mehedinteanu i D. Bilcescu care s'a cornpletat, conform comunicarii Guvernatorului In edinta din
24 Iunie 1880, cu I. Antoniu i Gr. C. Cantacuzino, directori
i Eug. Alcaz, P. Stoicescu i Al. Baicoianu ca cenzori
numiti de Guvern.
Toate lucrarile premergatoare pentru 1njghebarea aezamantului Banal Nationale au fost conduse de acest Consiliu din care Carada nu faces parte, fiind silit sa lipseasca
din cauza 1nsarcinarii ce avea de a studia In amanunte organizarea Bancii Fran %ei, dar din ale carui rapoarte se inspira Consiliul Bancii.
Conform art. 29 din legea organics a Bancii Nationale,
care prevedea Intocmirea statutelor de catre Guvern, ele au
fost elaborate cu concursul Consiliului de administratie i
promulgate la 25 Mai 1880.
Consiliul de administratie al Bancii, In edinta din 24 Iunie
1880, hotarate trimiterea for spre autentificare Tribunalului.
Statutele cuprind 104 articole divizate, In 9 capitole:
1. Constituirea art. 1-5 ; 2. Capitalul i rezerva
www.dacoromanica.ro
Plama IX
'
ti
(-2
.......7,-01- "(a, see--;
-..?7..../..,..,,,,,,e7
//lie ..e"..."17_,Z
4"."
.e....7, ..,.
.-6Ge - 605 -gr.,. re ........; ...".."1:7%

....
I.
-,....."..'
72,Seso--s.4...C.57 .1-. ../f

i
..;/.0
...--;
,,
ere.<
...'
.. .7.
00-2 r
....
,-'9..t.1-2.......7.'re.r..ee:e.-01..0fo.'
,:,,;7 e....9"P ..--,,,e- --..r,' .--,--
"
,...
'..-10......-;,.......4:41
........,5/5,
,..e. ;r ..W.,..?.,.e.;, -.0,..eLe
ere,lt ....2...e..,.."-er-.Le.- '......e.e.
'
.e ..---e--,--,....,
:-;
-`,.."
,:-5....-.....
er4.
**.e.
? ...;',... -.,n,r,.<:.::.;
.
77,j1
r...,...er".e
.....
.e.7-::-
areVen, r-e-n,)
000
-, 7'
-cr.- . der5 ,-,,-1---
.e-e-','
en,--...,... r.
G-.
...,
e
.
...
n ,"-- ../...*
...)
.r.- ....
rev,- e
V .....
r
....."'.-.0-0'0 ,,,..,--
y-
./....
......%........,-...--...... .. ,-. ....-' -a-
cr ...,
...-
,........
,....
e .,,,,,,e, en -,-.',.. e ..-" r-
...-4,,,, !'"e71.
...,..*:
r <e"
....
'Art
PP
: ,,...-<"
et. I . **
e
--....,,,
-.."/ / r ,....4, .... .. .-t-r
....--1.,
er_ece.....7,0
....
..- et- ... ,--,.....
;:e,
....-;,
.;;;Ira di
./e
c.4
:..,
".".
.......4. "nee, e s ner
...- e.;; ,-..4.-..
- - e._
7.
re, 0.2' e'ea XX.
c-
_./.9.,e" co,/
--e
Areoc
4
0;Z"
'
. ter< -,..-er ......e. ... -.7:- ..... <7./
/ 7/..,;:k..4.1"..` -eCe -- e C....--; ".....-.---."0
' ---->7. e .--
.- ....e...."er....,<,..-...r-e-c-,-. n ..,
; : eV...or+ :
e., , - - ...."....r.:.e;
1r
-.....
;..
..---)
17?ri
....., .......- .....-
' ..",
..e4....... ...Z.,- ..
.o.e e con,-
---.-! -u-
....... 1. ;a...4f ,' ,I.1
enr-(..;,- .4-e,.........--..--........ren-e,,...........n,,.....n.:
ea!
e
.- e .
-see
-,/jeere,
.
. e.- es . r.,
,..:
.:
e -...-,.... ...-.5-...-7;3- .......-",

-,
r-,..2--;72..,
,,,..2.-...7;
..-7.-c --re e '...::. el- .7....

e"
7,0...nn
,..,..
. y
.
1.7e,:oesec./.;./ oele",.
..,-----.
,,,, ....... .Ii'e
, ..,
--
_3
. ,er:re.;
.4
.-"
....'"
_
..
.4...
:
...........-ee
-- 0 4."'',;"'".. 00 ' ,--.0
..4....4.-.. ,-..,:e-1,..e...
.4 ../....e.,?
r...<. -7,,,,X - .
i
,,:,--,......I,.
C --<'0.00,00 ?f.'.....---0-- 1/-' .4, ...... ,,,,,,-,(......... ,.,-
ern.
re,.........e.---
a+ _;
,,....., .-.e.?
--el rrere--...,:ann'es,
.
. . ""
0
e.,......,,,,0.4.,. - ,- e-L.,
, r...7.
4:7"
....V. ......7."----de
..'
- ' ' ' ....-7,
n- ... .....te,, - -eel, (Iv
..,,..... , ,../
..-
rr.--fr
,7- ..... n ; ,K.;

..--
t.----...1 e,-, r.,:rr=0.
.,
ar/70
.*---;-: -E.
...
e-44
.e.,... .4...
.....9e-
ef.7.,....,,,..- e,e.,...r__...... -..,:e.; :re*.
er"
.r-,,,,.. ..P.'
...
;0
...,
e' re....7:?............n?
..G
./.1<". ''',"'" 0.C(''',Z.; Of .....;;;"...20-'
C,e' ....
rei
- ,-'
- ......,
....pi!'
.eti.,.. -1' X...., z-./_err .e......:e r:,:e-gr.,
I#
.... 0: ---eLt...e.
n.Int%
,....V
rr,
,,,,,, ,..
2,74;' f/P.P.
<,,,r.::
..
.
eelr
-.'w-
Primul proces-verbal al Consiliului Bancii Nationale a Romaniei

www.dacoromanica.ro
din 24 Iulie 1880.
ORGANIZAREA INTERNA. A BARCH NATIONALE 1880-1914
145
art. 6-24; 3. Operatiunile art. 25 -41; 4. Bilant ci repartitiuni art. 42-49; 5. Administratiunea (impartit in case
sectiuni) art. 50-82 ; 6. Adunarea general& art. 83-95 ;
7. Comisarul Guvernului art. 96-98 ; 8. Dispozitiuni generale art. 99-100 ; 9. Dispozitiuni tranzitorii art. 101-104.
In esenta statutele nu sunt decat o interpretare destul
de larga a articolelor legii 1).
Tot In Consiliul din 24 Iunie 1880 se is cunotint& de
rapoartele lui Carada care fusese trimis la Paris sa studieze
aprovizionarea cu cele necesare pentru instalarea imprimeriei, prelungindu-i-se delegatia sa continue In straindtate misiunea pentru confectionarea biletelor de bailed, a cecurilor,
a actiunilor nominative tli la purtator, ce trebuiau tiparite
In vederea subscrierii capitalului Bancii Nationale a Romaniei.
Pentru savarirea lucrdrilor provizorii de Inchegare a

Bancii Nationale, Carada 1i recruteaza ca primi functionari
pe Miltiade Barbu, Al. N. 5tefanescu, C. Apostol ci Robert
van Sanner, pe cari ii vedem functdonand dela 20 Aprilie,
tineri aleci dintre absolventii colilor comerciale superioare,
fii ai marilor comercianti cu reputatie recunoscutd pe piata
Bucurectilor.
Cum Imprejurdrile faceau ca paralel cu activitatea sa

la Paris sa in.ceapa i la Bucurecti lucrarile imprimarii biletelor cari erau absolut necesare chiar din primele momente
ale functiondrii Bancii Nationale, dupd propunerea lui Carada, Emil Costinescu este Insdrcinat s organizeze serviciul biletelor la Bucurecti, iar Th. 5tefaneseu este trimis la
Paris pentru a studia tehnica contabild a Bdncii Frantei
in spiritul cdreia avea sa organizeze mai apoi contabilitatea

Bancii Nationale a Romaniei.
Decat organizarea imprimeriei biletelor Intampinand mari
dificulati la Bucurecti, In cedinta din 14 August se hotd-
rate ca primele bilete sa se tipareasca paralel la Banca

Frantei ci in atelierele din Bucurecti, urmand ca cele ce
vor fi mai repede terminate s& fie puse In circulatie.

Dar fabricarea biletelor Intarziind atat In Fran %a, cat
1) In anexa Nr. 6 Om in extenso statutele Eillnoii, semnalftnd si modificitrile can au avut loc 'Ana la 1914.
www.dacoromanica.ro
10
146
C. I. BAICOIANU
i la Bucureti, unde organizarea imprimeriei se izbia de

greutati mari, In edin-ta din 9 Septembrie Consiliul hotarate ca Banca Nationale sa ceara Guvernului rezerva biletelor ipotecare ce avea la Casa de Depuneri, pe cari sa le
poata pune In circulatie aplicandu-se stampila pe recto kii
pe verso: # Banca National& a Romaniei in culoare roie,
biletele cuprinzand In grit& senmatura Guvernatorului, a

unui cenzor kii a casierului Bancii 1).
Emil Costinescu a fost Insarcinat cu transformarea acestor
bilete ipotecare in atelierele Bancii Nationale din Bucureti.
Incercarea de a instals imprimeria Bancii la Monetaria

Statului nu reuete din cauza lipsei de spatiu. Acest
fapt duce la hotarirea de a o instals la Creditul Funciar
Rural 2).
Pentru a se evita pierderile din vedere In lucrarile de

organizare, cari ar fi putut provoca piedici in mersul regulat al Bancii, Carada cere Bancii Frantei asistenta unui
inspector al ei care sa ajute la lucrarile preliminare de organizare ale Bancii ii sa vegheze la regulata ei funetionare.
Aceasta sarcind delicate i-a venit inspectorului d'Auperville,
a carui fotografie o dam In plana X I. Cum insa sosirea
sa in tara intarzie prea mult, pentru a nu amana Ince-
perea operatiunilor care se fixase in ziva de I Decembrie

1880, Consiliul a delegat In edinta din 4 Octombrie pe Th.
5tefanescu i Carada s comande la Paris toate imprimatele necesare Bancii i in acelac timp a Insarcinat o comisiune in frunte cu Guvernatorul Campineanu sa elaboreze
regulamentul de ordine interioara al Bancii.
Rand pe rand apoi au urmat, regulamentul operatiunilor, regulamentul sucursalelor, regulamentul agentiilor, regulamentul pentru serviciul interior i pentru paza localului,
instructii pentru sucursalele i agentiile Bancii i regulamentul Casei de Pensiuni i Ajutoare 3).
Regulamentul de ordine interioara ce trebuia sa stea la

1) Dam aceste bilete In plane astfel cum au fost modificate la capit.
emisiunei.
') Tot la capitolul In care tratam emisiunea dam prima maeina. de tipArit
bilete a Bancii Nationale, tip Marignoni, care a fost instalatA la Creditul
Funciar Rural.
a) Dam aceste regulamente in extenso In anexa Nr. 7.
www.dacoromanica.ro
Plana li
^
Aro'
("/'...
, "-",-.7"lJ %..,
.
1;
..
-0'7,1 ...SI,/
0,--?.<;*
C? -.;;.' e
efec..../-ee 02.0
,--
c<,,,,e; e ............
.......ei
,,
.
..,....;2,--07 .1./......;
.
..,
. 00 .
..,17":
.fit.!/
;4...,.. r / /
...,X.7,---
.....-_...;
,...--
.....,-.....r........."., -....'' .4"; .... ......',

...!
0'40 .0 e 0; .--/0 rte.
.0.-,- e
:4
KT
....r...0,,, ee- 0 0 ;
..: X:.
--1-X.,,z-... - -.0
; ; ; ...7 o
0,0 ;..; 0,0 K...'r;:; ''....
"; I f ...;
.....c.,--",,,, ,!. -
.....,-; ; --Viet!.
...e; /1.4 .....
......---X-,r.,:,e.-"....,.., ,e....; -7!....0-0.- 0 .... .0
---277`r- , ..-';.:
...,.....{..e....
. rt...
' , , -,....7' r'..)-.....,
, __.
-,t-,,,..;
,- ;',),
..'.4" ../.., z f---, ..:"--,/,_LI
'.17; ),,e/
.....,
.r_
,2..........._.
"'
/4-,,te-:"---7"---117.
_
...,..f..:
.,....,,..-....-,
-
- ...,..'
".,,..........,
.27__....; ...e_.;....-,,,V;
,-..r
...
'.5;.)
....
......._......---_,..,;.
e- c
--,----=-.
_.,,.
; .., 0- a.... e7
07 .... 2. 0-0. - 0,07
- -e
e:-::-...,;,./
,...'
-4.-- 4 /1::/l.--Ii-, ;.7...4,..;" ,---; ` ..e. ..5 ./.....':-."..:' ,.
.:: re re e e r e.
:,
.,........../e(e.eKX,..e.e.,1_,.., ,...(:), V .., ...-
.'
..,-....;',.
.0:
0 ; 0 4:,..0 770,- ......- ...--
,,
,.....
, , ..,..:...-!.,-.1;:-..---e" ....,,,-", ,-, ., ,.. -i-.
-- .e.e. __.e,,e4-..e.,..,!:-e
e-efe
-,...-
....<
-,e....-...,,....7-.... 0.- -.. ; .";-' '---
,-..
49'14
.r.. --
'''
, '.... ...-;',
---f - - -:',,
l 0 . e 0:79 .24:
,. -",-.49..; .0.-24;;;;;,...;.0
'..--
,....,,__,......,----7..;
,---,!...
&-4...e.o.," e-r e. - e're......ere,:e ._ -ate
...ex? ..,,,..-/- 0.01.- 0 .. 14.: .....07 e ;
0.0 ; .
K(... 2.... ----;
) .; ; ......;
'
l.:19;.! _
e;,-/.../,:;...., _
..K.:".
re</e4(1. 0 2f."..-
,'''e",' 4.4../.; , -,::-..,4;',:-.-lee
..,,,,,:;,'... .0,22170 ..,,,./;;;..1,11.
...,...1/0-;,...X.-002 ; 2-.27-000 5 ; ...;''.; .....,...,;- ...., r 051 .... :1.7'41
. . ..e ; ; .1.
,..e,9.." _; y , . , ZesZe. ..,..., ... e .... .... .....s2p-,....."-. 0 0 .....;

.
.. / 0 44' er _ _
41.
K. ',0 ,.../.;e. fir-,' ';;;;' .......7-2.;KK.
...... , :/..e..;.. Wray,/ .
/r,
.--
71.--..4:-........
Pe; ''
,.. ..
...
..,,,-9.77,..
,./.,,,,...
2--;;'-fe-
/5....--";
or
ee
:.- r ; 1 . ,,..1.-7......_ ....1
..for:2;
...
...://7.-
<-4-47 ; ';
.44 II/74 .44.44,4-44.44
Ger ,ref
.... 0 .0. e. .....,4 /;''''''';;;
efr--
yerer;
(7e
le es, /
i'12,440.4";e40
A...9,i!
tr.
ee
./7
.,1'.
it
.44;-:".
(,!
-.".,.
0.
07
11.
72'
444
z'
.//'.ee
"-
14j;
744.2
..-
e"...e'Pe"
O.
Ir."...
-.
.
i10-aT-70---- /k-
,,,,
,zixi.--g.;-___.
6 -./.4"T lc'
L./ c.
.6
6a..:4
Primul proces-verbalwww.dacoromanica.ro
al Consiliului Banal Nationale a Romaniei
din 24 Iulie 1880 (urmare).
...."'.....a
147
ORGANIZAREA INTE RNA. A BANCII NATIONAL E 1880 -1914
baza noului aezamant, a fost votat i aprobat in edintele

din 19, 20, 21, 22 i 24 Noembrie 1880.
Regulamentele i instructiunile elaborate in aceast& perioada, cari stau la baza activitatii Bancii Nationale ci astazi,
desvolt& pang. In cele mai mici amanunte prevederile legii
i ale statutelor Bancii.
Conturile curente, scontul, cumpararea de cupoane Si
titluri eite la sorti ajunse la scadenta, tratele titi alte efecte
asupra strainatatii, cumpararile ci vanzarile de titluri, efec-
tele spre incasare, mandatele la ordin, plaile prin corespondent& i telegrame, viramentele, lmprumuturile, depozitele libere, dispozitiunile comune imprumuturilor i depozitelor libere i recipisele la vedere, formeaza obiectul regulamentului de operatiuni.
Regulamentul de ordine interioara se ocupa de capital,

operatiuni, bilant ci buget, Consiliul de administratiune,
Adunarea generala, diviziunea serviciilor, Comisarul Guvernului, functionarii i personalul de fabricare al biletelor i al
imprimeriei, precum i acela de verificare a biletelor anulate.
Regulamentul sucursalelor ci agentiilor, reglementeaza
organizarea i activitatea sediilor.
Un alt regulament se ocupd de organizarea serviciului

interior i paza localului in Administratiunea centrals, sucursale i agentii, iar instructdunile pentru sucursalele i
agentiile Bancii indica modul cum trebuesc facute operatiunile de cont curent, scontul, cumpararile de trate, cumpararea i vanzarea de efecte publice, Imprumuturile pe
titluri, etc., etc.
* * *
Primul sediu al Bancii Nationale a Post sub acopera-
mantul Senatului. Cum Ins& In acest local nu se Intrevedea

posibilitatea de a se face instalatia unei imprimerii de bilete necesare Bancii Nationale, Consiliul hotarate in edinta
din 24 Iunie 1880, mutarea provizorie a Bancii la Creditul
Funciar Rural, unde s'au gash cloud camere In cari sa se
poat& instal& imprimeria biletelor.
Dar ci acest local, firete, nu putea sa fie privit deck/
ca un provizorat, mai cu seam& c& desfacurarea Intregului
aparat al Bancii, a facut s& se simth din primele luni ale

www.dacoromanica.ro
10
C. I. BAICOIANU
148
activitatii sale, necesitatea unui local propriu care sa permits desvoltarea normal& a variatelor sale operatiuni 1).
Aceasta idee, urmarita cu perseverenta de Consiliu, o
vedem realizandu-se In edinta din 30 Octombrie 1881, cand
se hotarate cumpararea actualului loc pe care s'a cladit
localul Bancii Nationale, numit atunci Hanul 5erban-Voda.
Acest loc care avea 4 fatade, era punctul de luta Mire
al comertului central al Capita lei, fund inconjurat de cladiri
mici, dupe cum se poate vedea din planele XIVXVI 2).

Cum acest teren apartinea Statului, Guvernatorul a fost
1) In planeele XIIX III dam doutt vederi a primului tezaur al Bancii
Nationale, instalat la Creditul Funciar Rural.
') De un deosebit interes este lista chiriaeilor cari ocupau imobilele ce
Inconjurau localul pe care este astazi cladita Banca Nationale a Romaniei
ei pe care o redam in extenso mai jos. Din aceasta lista rezulta ca la 1880 ma-
joritatea comerciantilor erau Romani. Aceasta constatare Intareete afirmatiunile

pe cari le-am flicut In capitolul I, privitoare la comertul romanesc din preajma
anului 1880.
TABLOU
de privallile gi magazille 11nohirlate din Hanul Berban-Voda ininduto Banoil

Nationale a Romlinlel.
Numirea bunului
2
3
4
5
8
7
8
9
10
11
12
13
Pavane. Nr.
a
a
>
>
a
a
a
*
*
a
a
a
a
a
>
I. Rheinstein
4
5
N. Vasiliu
>
16
17
18
19
20.
21
20
22
23
23 * 24
25 a 26
27
a
a
28
1.885
$tefan Niculescu
Balaeeanu D.
a
21 ei 22
23 Aprilie 1883
a
a
23 Aprilie 1880-
I. Rheinstein
G. Poloni
14
15
Lei
12
13
cat i s'a Inchiriat
Chiria
anualli
11
Timpul pentru
490
1.010
915
1.000
1.000
1.000
1.720
1.680
3.040
2.840
3.070
2.010
2.350
1.300
1.300
2.120
2.120
1.800
2.050
4.000
2.220
2.000
Fratii Papazolu
Albert Foceeneanu
A. I. Iscovici
I. Martinovici
6
7
8
9
10
14
15
16
17
18
19
Numele
chiriaeului
Iacob Steiner
Petrache Joan
Gr. Cavadia
G. Fundescu
C. Vlaicu
D-na Elena Popovici
www.dacoromanica.ro
*
*
a
a
a
*
*
a
a
a
a
a
*
a
a
a
a
Plana XI.
D'AUPERVILLE
Inspectorul Bancii Frantei detasat pe langA Banca National).
a Rom Aniei pentru a ajuta la organizarca
apelmAntului nostru do emisiune.
www.dacoromanica.ro
0 R GANIZARE A INTE RNA. A BANCII NATIONALE 1880 1914
149
insarcinat sa trateze cu Ministrul finantelor cumpararea

lui i conform legii din 22 Ianuarie 1882, el a fost achizitionat pentru suma de lei 800.000 1).
Ca urmare a acestei cumparari i in urma hotarkii Consiliului din 26 Februarie 1882, s'a incredintat arhitectilor
parizieni Cassien Bernard i A. Galeron sarcina intocmirii
raportului pentru construirea unui palat al Bancii Nationale.
Acetia depunandu-i raportul, in edinta din 31 Martie
1882 se aproba contractul pentru facerea proiectului care
a i fost supus Consiliului in edinta din 2 Iunie 1882 i
asupra caruia au fost insarcinati sa refere arhitectii Caputineanu, director in Ministerul Lucrarilor Pub lice, Lecomte
de Nouy, directorul lucrarilor de restauratie a Manastirii
Arge i C. Olanescu, inginer ef la C. F. R.
In urma raportului favorabil al acestei comisiuni, s'a ho-
tarn s se dea arhitectilor francezi elaborarea planurilor

cari, prezentate Consiliului la 16 Septemvrie, autoriza facerea planului definitiv. Cassien Bernard i Galeron terminand planurile in cursul anului1883, 41I edinta din 13 Aprilie
Consiliul numete o noua comisiune compusa din inginerii

Duca, Olanescu, Cerkez, Gottereau i Savulescu, care s stuc.)
Numele
chiriasului
Numirea bunului
z
24
25
26
27
Pravalia de sub gang Intre cele cu Nr. 15 si 16

din Hanul Serban-Voda D. Balsanu
Magazia Nr. 1 ulicioara
de Mg& Pravalia Nr.
28 din Hanul SerbanVoda
Gr. Cavadia
Timpul pentru
cat i s'a Inchiriat
23 Aprilie 880-
Magazia Nr. 2 din ulicioara Hanul Serban-
23 Aprilie 883
S.
China
anualt
Lei
300
290
290
Voda
Petrache Ioan
Doua magazii de sub localul Imprimeriei Statului In rand cu localul expeditiei Moni23 Aprilie 1881
23 Aprilie 883
545
torului Oficial
G. Fundescu
Seful biuroului (ss) Gr. Banu
1) Vezi In anexa Nr. 8 desbaterile Camerei ei Senatului referitoare la aceasta

chestiune.
www.dacoromanica.ro
150
C. I. BAICOIANU
dieze planurile i sa propuna modificarile, atat la fatada cat i
la interior. Mai tarziu, la 28 Septembrie, planurile au fost

aprobate de Consiliu, platindu-se suma de 46 mii lei arhitectilor cari le-au intocmit, plus 2.000 lei pentru voiajul lui
Galeron, cu conditia ca sa efectueze masuratoarea pe teren
pana la 31 Decembrie 1883.
In edinta din 27 Octombrie 1883, Consiliul hotarate
a se face constructia Bancii sub supravegherea i controlul
arhitectilor C. Baicoianu i N. Cerkez, caruia, In edinta din
9 Noembrie ii aloca onorariul de 1000 lei pana la terminarea lucrarilor, plus o prima de 1% din valoarea lucrarii.
In caz de reziliere a contractului de catre Banca, se stipuleaza o despagubire de 10.000 lei pentru arhitectul N. Cerkez1).
Lucrarea, inceputa in Aprilie 1882, a fost terminate in

Iunie 1890 i a costat 2.700.000 lei, astfel ca Banca National& a putut sa se instaleze in noul local corespunzator operatiunilor sale.
Experienta a dovedit ca unele din serviciile Bancii null
gasesc astazi in localul astfel conceput o fericita aezare,
ceeace face ca serviciul depozitelor i a cupoanelor sa nu
se poata desvolta astfel cum cer interesele acestor ramuri
de operatiuni. Che5tiunea ramane o problem a a viitorului
care se va rezolva probabil cu prilejul completarii actualului
local, pe terenul nou achizitionat de Banca2).
*
Una din preocuparile de capetenie ale primului Consiliu

constituit in Iunie 1880, a fost subscrierea capitalului. El
trebuia varsat in cote de 25% i s'au stabilit epocile de
varsamant la 15 Octombrie, 15 Noembrie i 15 Decembrie
in aa fel, ca la 1 Ianuarie 1881 intreg capitalul sa fie varsat.
Capitalul urma sa fie depus in our sau In argint. Din bilantul de 1 lung de activitate a anului 1880 pe care, pentru interesul
istoric ce 11 prezinta, it dam in intregime mai jos, se constata ca
subscriitorii au fost foarte prompti In implinirea datoriei lor.

1) Banca creiazA arhitectului Cerkez un serviciu tehnic special cu urmatorul personal:
1 ajutor arhitect, cu 500 lei lunar, 1 desenator cl. I cu 300 lei lunar, 1
copist cu 120 lei lunar, 1 odaias cu 80 lei lunar. Se alma si 100 lei lunar
pentru cheltuelile de birou.
1) DAm in plansele XVIIXXII cateva din aspectele interioare $i exterioare ale Band! Nationale a Romaniei.
www.dacoromanica.ro
Mama XII
:F.
E.W
".
oZ,Z7771
40:...
Vedere a primului tezaur al Ranch Nationale a Romaniei instalat la

Creditul Funciar Rural.
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INTERNA. A BANCII NATIONALE 1880-1914
151
BILANTUL BANCII NATIONALE

ACTIV
Inchelat la 31 Deoembrls 1880
PAS IV
Lei I B.I L e i
L e i B.
B.
Restul de varsaminte al
actiunilor :
Varsamantul
*
*
III
.
.
.
.
.
II
*
IV
. .
r, { Numerar 3592194,60
875
4125
25750
65250
Capital
12000000
Bil. { In circ. 7740040 10123000
transf. * cuts& 2382960
a Bilete . 2382960,
5975154 61
3985645 13
Bonuri de tezaur scont

Avans asupra efectelor
publice
. .
7500
68519 50
1500
Dobanzi datorate de de-
ponenti panit la 31 Decembrie la avans. asupra efectelor publice $i

lingouri . . . . . .
31693 61
22164306 98
22164306 98
CONTUL DE PROFIT 1)1 PIERDERE

Inchelat la 31 Deoembrla 1880
DEBIT
Lei
Cheltueli de ad-tie . . .
Salarii dela constituirea
Bancii pan& astlizi .
Cheltueli de imprimerie
Salariul personal. imprimeriei
Jetoanele consiliului de
CREDIT
Lei
B.
B.
9058 97 Dobfinzi provenite din
tmpr. pe bon. de tezaur
51544 13 Dobanzi prov. din avans

2434 63
pe depozit de efecte .
2569 21
Dobanzi prov. din avans

pe depozit ruble . .
Dobanzi prov. din scomp-
cenzori $i consil. g-ral . 9100

tarea efectelor. . . .
Iluminat $i incalzit .
1357 75 DobAnzi provenite din
Porto depesi . . . .
scompt. cupoanelor .
187 24
Imprimate $i registre . 2513 50
Cheltueli la actiuni . . 234 05
Jetoanele de pros. ale
comitetului de scont
480
Diversi
1406 85
99932 58
7338000
89800
192816 54
416
17852 60
Cupoane scomptate . .
Efecte scomptate . . .
Timbrele actiunilor . .
Mobilier si material . .
Cheltueli de ad-tie cuvenite anului viitor . .
Marini si materialul imprimarii biletelor . .
Conventia comertului de
.
67 55
4379608
Avans asupra depozit

de ruble . . . .
our si argint
95800
Compturi curente . .
Dobanzi cuvenite anului
viitor asupra scontur.
de efecte de comert .
Profit si pierdere . . .
Lei
B.
85645 13
16298 28
15395 33
31693 61
1789
271 85
87 45
Soldo .
39832 58
119399 59
profitul neto trecut in

contul anului viitor
www.dacoromanica.ro
119399 59
39832 58
152
C. I. BAICOIANU
Rezulta din acest bilanj, ca la sfaritul anului, din cele

12 milioane, mai erau In restanta varsaminte numai pentru
suma de lei 95.800. Ar fi de interes s se tie cat din cele
12 milioane s'au subscris In aur i cat In argint. Aceasta relatiune pe care nu o gasim nicaeri ne-ar pune In situatia sa cu-
noatem valoarea rezervei metalice In aur de pe vremuri.
Ca s'au facut multe varsaminte i In aur, o dovedesc

multiplele scrisori ale dosarului de varsaminte din care
publics o serie In anexa Nr. 9.
* * *
Organizarea contabila a Bancii Nationale a fost incredintata directorului Th. yStefanescu, profesor de contabilitate
i director al colii comerciale superioare din Bucureti, care
i-a completat cunotintele necesare i prin experienta facut& In timpul ederii sale la Paris pe langa Banca Frantei.
Dupa sistemul introdus de dansul, contabilitatea generala
a Bancii Nationale Inregistreazd toate operatiunile dupd
insa"i actele de origins, actele de cassa, contractele de Impru-
muturi, foile de prezentare la scout, trecand toate operatiunile prin urmatoarele registre: strata, jurnal i cartea-mare.
Operatiunile Bancii sunt efectuate de diferite servicii
dupa natura lor: scont, secretariat, Imprumuturi pe depozite, casierie, etc. Fiecare serviciu 11 are contabilitatea lui
specials tinuta prin ajutorul registrelor auxiliare.
Aceste servicii intocmesc situatiuni de opera- iunile facute In cursul zilei. La fel procedeaza i sediile. Situatiile
zilnice se trimit contabilitatii pentru confruntare cu soldurile
obtinute de contabilitatea generala a operatiunilor.
Sta dar, la baza acestei contabilitati un dublu control,
care asigurd exactitatea cifrelor produce de contabilitate.
Ace Iasi lucru 11 cere 5tefanescu i pentru contabilitatea
biletelor.
Contabilitatea din sediile Bancii este aceeai Ca i In Cen-
trald, utilizand conturi intitulate dupa natura operatiunilor.

Cum sediile sunt alimentate cu londuri de Centrals, contul
acesteia este totdeauna creditor i tine locul de capital, fats
de sediul respectiv. Sediile Bancii Intocmesc zilnic i remit
Centralei urmatoarele trei situatiuni:
1. 0 balanta a conturilor, numita situatia contabilitatii.
www.dacoromanica.ro
11165111
Valero a primului tezaur al www.dacoromanica.ro

Bancii Nationale a Romriniei instalat la Creditul Funciar Rural.
//TX 9Attv1d-
1111111.11111111
ORGANIZAREA INTERNA. A BANCII NATIONALE 1880-1914
153
2. Un cont al operatiunilor dintr'o zi cu Centrala, numit

contul Centralei.
3. Un cont al operatiunilor dintr'o zi cu celelalte sedii,

numit Centrala-sedii.
Situatia contabilitatii servete la concentrarea operatiunilor for cu ale Centralei pentru Intocrairea situatiei sumare
ce Banca public& saptamanal.
Contul Centralei servete la verificarea operatiunilor facute de sedii cu Centrala, unde se contabilizeaza aceste operajiuni dupa corespondenta sediului, iar contul Centrala-
sedii, servete la verificarea operatiunilor facute de sedii

Intre ele.
Sediile Bancii mai trimit lunar Centralei situa %ia prezentatorilor la scont i situatia principalilor obligati al por-
tofoliului ce detin pe baza scontului.

In virtutea acestei organizari contabile functioneaza
Banca Nationale din primele ei Inceputuri i experienta
celor 50 de ani a existentei sale, au dovedit ca ea a fost
pusa dela Inceput pe baze sanatoase.
*
In vederea Inceperii operatiunilor pe ziva de 1 Decembrie 1880, Consiliul, In edinta din 4 Noembrie, hotaracite
ca taxa scontului sa fie de 5 %, la Imprumuturile pe efecte
de 6%, iar la avansurile pe our i argint de 4%.
Se fixeaza taxa de conservare la depozite la 0,25% i a

Incasarii cupoanelor la 0,10%.
Cum operatiunea scontului cerea i instituirea unui Co-
mitet de scont, prin vot secret se proclama In edinta din

28 Noembrie: Petre Stefan, Marinescu Bragadiru, Deroussi,
Menelas Ghermani i N. Moroianu. Vom urmari desfaurarea operatiunilor Bancii pang la 1914, In capitolele urmatoare, ale acestui volum.
Conform dispozitiunilor art. 3 din lege, s'a hotarlt Infiin-
tarea a 4 sucursale la Craiova, Iasi, Galati i Braila.

Primii functionari cari au fost numiti la aceste sucursale sunt urmatorii:
Craiova. Corneti, ef al sucursalei; Chr. tefanescu,
functionar principal; P. Gioroan, verificator ; N. Marian,
contabil , P. Oprescu, intendent.
www.dacoromanica.ro
154
C. I. BAICOIANU
Iafi. M. Ganea, ef al sucursalei ; D. Wortman, ef contabil ; I. Bogdan, casier, Cioranu i Spacu.
Galati. Borghetti, director al sucursalei ; M. Portocala,
contabil ; C. Apostol, casier i Telega, incasator.
Braila. C. Florea, directorul sucursalei ; L. Spacu, contabil i I. Carapan, casier.

Propairea generala a tarii mergand cu pai repezi, Centrala i cele 4 sucursale s'au dovedit insuficiente ca sa cuprinda intreaga tesatura a intereselor bancare kii comerciale
ale tarii. In perioada 1881-1890 Banca National& s'a ajutat
prin serviciul de incasso al Caselor de Credit Agricol judeIene.
Mai tarziu insa, infiintarea de sedii in capitalele judetelor

dovedindu-se absolut necesara, Consiliul elaboreaza in 1890
un regulament al sucursalelor i altul al agentiilor, hotarind
totodata infiintarea urmatoarelor 5 agentii: Botoani, Barlad,
Focani, Ploeti i T.-Severin.
Tot In acest an, la 15 Noembrie, se elaboreaza regulamentul operatiunilor sediilor care este un indrumator al lor,
fixand firul conducator al operatiunilor.
Treptat s'au infiintat rand pe rand fare anii 1892-1913
sediile urmatoarele:
1892-23 April. se decide infiintarea Ag. Constanta
*
1893 8 * * *
*
Buzau
*
*
1896-14 Novem.
T.-Magurele
1896-14
*
*
*
*
Roman
1896-14
1898-19 Mart.
1898-19
1898-22 Mai
1899-15 April.
1899-15
1901-13 Dec.
1901-13
1904-28 Oct.
1906-23 Mart.
1906-23 *
1906.23 *
www.dacoromanica.ro
Caracal
Giurgiu
Piatra-Neamt
Tulcea
Dorohoi
Tg.- Jiu
R.-Valcea
Falticeni
Slatina
Hui
Vaslui
CampulungMuscel
Plana XIV
,-.7...\
....1:.<.::-e
...0?..;41er>.
N.- '--,r.
.0,-,...-
-,"441,!.--
t-:(1'...;-/
.4
Plif.
` -,,..,. ,r)ti
;i
----.
---''*',----
.1ft.L11
ktitf:I'Cr
11.i
'I
ffet,"44.-'4".".
Vederi din strazile Lipscani 5i Smardan a Hanului 8erban-Voda, unde

a fost cladit localul
Brinell Nationale a Romaniei.
www.dacoromanica.ro
(1879)
ORGANIZAREA INTERNA A BANCII NATIONALE 1880-1914
155
Rasboiul Balcanic din 1913 alipind patriei mame cele

cloud judete din Cadrilater, Durostor i Caliacra, s'a simtit
nevoia imediata de a se lega economicete cu Cara i aceasta
provincie, Infiintandu-se, prin hotarirea Consiliului din 23

Martie 1906, agentiile Silistra i Dobrici (Bazargic).
*
Dela inceput gandul conducerii Bancii a fost s-i cumpere primele imobile strict necesare pentru a-i putea exercita activitatea fara sa mai plateasca chirie.
Tabloul care urmeaza Infatieaza sumele cari s'au cheltuit cu cumpararea imobilelor sediilor Ranch Nationale
tare anii 1880-1914.

Tot din cifrele cuprinse in tabloul de mai jos, putem
vedea evolutia amortismentelor i investitiunilor In aceasta

perioada.
Sume 1nveitite
Anil
anual pentru
imob. B. N. R.
Centrala $i
Imobile
Soldul
sedii
1881
1882
1883
1884
1885
1886
1887
1888
1889
1890
1891
1892
1893
1894
1895
1896
1897
800.000,
12.700,
800.000,
812.700,
94.308,85
426.297,70
622.399,67
659.685,73
$27.694,04
529.909,46
303.202,98
302.477,86
86.862,60
41.959,49
351.938,86
907.008,85
1.333.306,55
1.955.706,22
2.615.391,95
3.143.085,99
3.672.995,45
3.976.198,43
4.278.676,29
4.368.538,89
4.410.498,38
4.762.437,24
4.923.977,38
5.033.553,69
5.068.009,29
5.057.907,88
1611540,14
109.576,31
34.455,60
10.161,41
Amortismentul
anual
pentru imobile
Fond pentru
amortizarea
imobilelor
Sold
.
97.785,31
69.537,
75.000,
85.000,
125.517,
110.409,50
116.555,50
126.802,
130.945,50
142.834,50
147.639,
155.219,
162.089,
Wind. toren
Prim.
www.dacoromanica.ro
97.785,31
167.322,31
242.322,31
327.322,31
452.839,31
563.248,81
679.804,31
806.606,31
937.551,81
1.080.386,31
1.228.025,31
1.383.244,31
1.545.333,31
156
C. I. BAICOIANU
Sume Investite
anual pentru
Anii
imob. B. N. R.
Centrala si
sedii
1898
1899
1900
1901
1902
1903
1904
1905
1906
1907
1908
1909
1910
1911
1912
1913
1914
11.434,80
29.986,95
67.621,72
186.748,34
98.483,90
115.004,60
71.570,29
126.941,38
115.643,10
47.531,51
41.443,28
29.389,79
18.042,37
67.128,92
253.311,27
207.065,93
173.855,45
Imo bile
Soldul
5.069.342,68
5.099.309,63
5.166.931,35
5.353.679,69
5.452.163,59
5.567.168,19
5.638.738,48
5.765.679,86
5.881.322,96
5.928.854,47
5.970.297,75
5.999.687,54
6.017.729,91
6.084.858,83
6.338.170,10
6.545.236,03
6.719.091,48
Amortismentul
anual
pentru imobile
155.675,
167.683,50
167.448,50
166.541,
165.736,
164.883,50
163.948,50
162.319,10
210.988,
225.288,
224.098,
221.768,
219.918,
264.728,
266.388,
269.238,
316.438,
Fond pentru
amortizarea
imobilelor
Sold
1.701.008,31
1.868.691,81
2.038.140,31
2.202.681,31
2.368.417,31
2.533.300,81
2.697.249,31
2.859.568,41
3.070.556,41
3.295.844,41
3.519.942,41
3.741.710,41
3.961.628,41
4.226.356,41
4.492.744,41
4.761.982,41
5.078.420,41
Dupa cum vedem din tabloul de mai sus, pana la 1914

Banca a achizitionat imobile Yn oraele unde 10 are sediile pentru o valoare de lei 6.719.091,48, soldul fondului
de amortizare la aceeai data fiind de 5.078.420,41 lei.
* * *
La 1 Ianuarie 1893 s'a pus in aplicare regulamentul
Casei de Pensiuni i Ajutoare a functionarilor Bancii.

Dupa acest regulament, dreptul de pensiune se calcula
dela punerea lui In aplicare, de cand a Inceput a functions
Casa de Pensiuni, sau dela data intrarii functionarilor i
celuilalt personal in serviciul Ranch, daca acetia au facut
varsamintele rejinerilor 5% pentru timpul trecut, dela data
intrarii for in functiune pana la 1 Ianuarie 1893.
Fondul de pensiune i ajutoare se formeaza din:
a) Retinerile lunare facute asupra apuntamentelor i lefurilor functionarilor, verificatoarelor de bilete, lucratorilor
imprimeriei, uierilor i celuilalt personal al Ban* precum
i asupra pensiunilor ce se servesc de Casa de Pensiuni a
www.dacoromanica.ro
Plana XV
"""ti.""-D 4L-9.i3 4 .C.-0.:?74$60F.qt.;:qt
'A" f'1..'
Atz --,as 1St taw.
.--11
,-, 1
.
./". 0 A
,rtz1
...,...
,-ft
<-
214,1,
ty3
..,=,,1
;
=
NEI
I
_
";
-
.M_
;;;
;
'
r1
Vederi interioare din anul 1879 a Hanului $erban-Vocia, unde a fost

cladit localul Bancii Nationale a Rornaniei.
www.dacoromanica.ro
OR GANIZARE A INTE RNA. A RANCH NATIONALE 1880 -1914
157
Ban* retineri cari se fixeaza deocamdata la 5% i cari

in nici un caz nu vor trece de 10%.
b) Din capitalul constituit prin varsamintele facute de
functionari i celalalt personal al Bancii.
c) Din 1% prelevat in fiecare an din beneficiile nete
ale Bancii pentru Casa de Pensiuni i Ajutoare a functionarilor Bancii, conform statutelor.
d) Din fondul acumulat format de aceste prelevari.
e) Dintr'o subventiune anuala de lei 50.000 ce se va

plat' de Banca i care se va trece regulat in fiecare an la
cheltueli, incepand cu anul 1912.
f) Din orice alte varsaminte cari s'ar putea face de
Banca.
g) Din produsul amenzilor retinute din apuntamente i

gratificarile ce s'ar pronunta conform dispozitiunilor regulamentului de ordine interioard.
h) Din legaturile i donatiunile ce s'ar face Casei de
Pensiuni.
i) Din veniturile produse prin fructificarea tuturor capitalurilor fondului de pensiuni.

Dreptul de pensiune va fi acordat functionarilor cari:
vor avea varsta de 55 ani impliniti
i cari vor fi participat cel putin 15 ani la institutia
Casei de Pensiuni.
De una sau de amandoua aceste conditiuni vor putek

fi dispensate numai persoanele cari vor fi dobandit o infirmitate gravy din cauza indeplinirii serviciului cu care a fost
insarcinat de Banca.
Pensiunile se fixeaza astfel:
Dupd 15 ani lmpliniti, 45% din media apuntamentelor
i a lefurilor ce functionarul sau celalalt personal a avut
in cei din urma 5 ani.
Dupa 20 ani, 60% din apuntamente i lefuri
25
30
35
75%
90%
100%
Nici o pensiune nu poate fi mai mare de 9.000 lei.

Cotizajia saptamanala de 15 bani ce lucratorii imprime-
riei sunt datori s verse pentru asigurarea legala contra

www.dacoromanica.ro
158
C. I. BAICOIANU
invaliditatii i batranetii, se va plati de Casa de Pensiuni

i Ajutoare a Bancii din retinerile de 5%.
Consiliul de administratie poate pune in retragere:
a) Pe orice functionar care a lmplinit varsta de 55 ani,
oricare ar fi numarul de ani ce a servit ci
b) Pe orice functionar sau orice alts persoand facand
parte din personalul Bancii, claiar de ar avea o varsta mai
mica de 55 ani, data aceasta persoana nu este apta de ali
indeplini datoriile i insarcinarile ce i s'au dat.
Vaduva unui functionar, a unui lucrator, a unui ucier
i a oricui face parte din celalalt personal, decedat lard a
lass copii legitimi minori, care va fi fost casatorita cu dansul
cel putin 5 ani inaintea regularii dreptului sau la pensiune,
are dreptul la jumatate din pensiunea la care ar fi avut
dreptul defunctul.
Aceasta pensiune se va spori cu 10 % din pensiunea cuvenita defunctului, pentru fiecare copil minor legitim, fara
ca suma cuvenita vaduvei i copiilor sa poata intrece suma
pensiunii la care ar fi avut drept defunctul.
In caz cand de pe urma decedatului vor ramane numai
copii, sau in caz sand vaduva ar muri, fiecare copil legitim
minor va primi 25% din pensiunea cuvenita tatalui defunct,
lard ca totalul sumei primita de copii s poata trece 50%
din totalul pensiei cuvenita tatalui. Aceasta suma se va
Imparti egal intre toti copiii.

Vaduva pierde dreptul la pensie prin recasatorire, iar
copiii cand ajung la majorat.
Cand un functionar, o verificatoare, un lucrator, un uier
sau celalalt personal al Bancii n'ar mai putea servi din
cauza unei infirmitati, fie din orice alta cauza care atrage
o incapacitate de lucru i n'ar avea cel putin 15 ani de serviciu, Administratia Casei de Pensiuni cu aprobarea Consiliului de administratie, va putea sa-i acorde un ajutor egal
cu apuntamentele sau leafa sa pe 3 luni data va fi servit
cel putin 5 ani i un ajutor egal cu apuntamentele pe 6
luni, dud va fi servit cel putin 10 ani.
Din tabloul care urmeaza putem urmari pentru perioada
1895 1914 evolutia fondului Casei de Pensiuni a functionarilor Bancii Nationale :

www.dacoromanica.ro
Mama XV I
il
".
".c.
-
:
1
a.
-41C= -
s'
'
7.47'
C
'7-4
rs,-4
Vedere interioar& din anul 1879 a Hanului Serban-Voda, unde a lost

cladit localul Handl Nationale a Rornaniei.
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA INTERNA A BANCII NATIONALE 1880-1914
Anul
1895
1896
1897
1898
1899
1900
1901
1902
1903
1904
1905
1906
1907
1908
1909
1910
1911
1912
1913
1914
Pensii
platite
5.371
5.973
6.643
7.822
8.750
11.269
13.693
17.783
18.297
17.878
17.680
21.396
31.187
28.169
30.068
24.096
32.790
62.754
77.122
Alocatii
statutare
20.043
21.101
27.345
30.085
31.095
31.623
30.653
31.344
28.459
32.989
39.529
46.599
44.014
44.685
46.706
48.724
54.684
71.670
73.623
Alocatii Vars. funct.

suplisi diverse Venitul E.
Publics
mentare venituri.
--------
43.357
54.871
33.576
72.603
48.657
54.278
30.696
31.981
45.541
38.913
39.148
48.398
47.934
46.507
51.494
52.278
66.103
69.194
84.343
50.000
50.000
50.000
17.260
20.632
24.608
29.304
33.672
38.824
44.174
44.892
58.869
65.556
74.260
80.068
88.380
96.075
103.932
110.826
120.012
131.737
121.170
159
Sold
306.507
381.796
472.427
551.313
675.483
780.157
893.613
985.443
1.075.877
1.190.449
1.310.029
1.445.286
1.598.955
1.748.096
1.907.194
2.079.250
2.266.990
2.524.991
2.784.846
3.036.860
Organizarea intern& ce s'a dat Bancii Nationale Intre

anii 1880-1914, cu mici modificari cari au Inlaturat lipsurile constatate, a stat la baza activitatii ei atat de rodnica
pans In zilele noastre.
Aceasta constatare ne pune In situatia sa putem judeca,
grija cu care conducerea Ranch Nationale a cautat s-i asigure Inca din primii ani ai functionarii, o organizatie interna
temeinia, ramasa neclintita In mersul vremii.

In volumul al III-lea al acestei lucrari, vom continua
cu expunerea modificarilor In privinta organizarii interne,
pe cari Imprejurarile le-au dictat conducerii Bancii Nationale.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL ir
MODIFICAREA DIN 1882 A ART. 9 $1 16 DIN LEGEA

RANCH NATIONALE
www.dacoromanica.ro
11
CAPITOLUL V
MODIFICAREA DIN 1882 A ART. 9 BSI 16 DIN LEGEA

BA NCI I NATIONALE
Preocuparile guvernelor duph rasboiul din 1877.
Construirea p1 ImbunitaOrganizarea docutires chilor de comunicatie terestre, fluviale pi maritime.
Loges Bancii Nationale din 1880 nu prevede Imprumuturile pe recirilor.
pise pi warante.
Economia legli magazineior generale din 28 lunie 1881.
Pariamentul resModifIcarea articoleior 9 pi 16 din legea Bancii Nationale.
pingo modificarea articolului 21 din lege. Incheere.
Perioada de dupa razboiul independentii este caracterizata prin preocuparea guvernelor de a ridica situatia economics generala a tarii, prin toate mijloacele menite sa contribue la realizarea acestui scop.
Preocuparea de construire a cailor ferate i imbunatatirea drumurilor, o gasim pe primul plan al activitalii acestor guverne. In acelai timp vedem realizandu-se i constructia de docuri in principalele porturi ale tarii, pentru a
inzestra astfel agricultura, aceasta indeletnicire de fundamentals importanta pentru economia generala a tarii, cu
aezamintele comerciale de natura sa-i inlesneasca desvoltarea. Rolul acestor organizatiuni era sa inlesneasca exportul
i sa mijloceasca plugarului i comertului de cereale, cre-
ditul care se acorcla pe marfa depozitata in docuri.

Cand s'a votat legea Bancii Nationale in 1880, neexistand docuri sistematice in cari depozitarea cerealelor sa
prezinte suficiente garantii pentru imprumutator, legea
Bancii Nationale din 1880 nu prevedea intre operatiunile ei

i pe acelea de Imprumuturi pe recipise i warante.
In programul Guvernului depe vremuri intrand insa i
savarcirea unei retele de docuri i completarea organizatiiwww.dacoromanica.ro
11
164
C. I. BAICOIANU
for de credit inceputa prin infiintarea Bancii Nationale ci a

Caselor de Credit Agricol, Guvernul a %inut, pentru a nu
priva agricultura ci comertul de cereale de a beneficia de
creditul Bancii Nationale, sa propuna modificarea art. 9 din
lege, in sensul de a se Introduce intre operotiunile Bancii
Nationale i pe acelea de warantare ci recipise.
Legea magazinelor generale din 28 Iunie 1881, cuprinde
9 capitole:
,
Ea prevede ca docurile sau magazinele generale pot primi
In depozit materii prime, marfuri i obiecte fabricate depuse de comercianti, industriaci i agricultori.
Administratia docurilor elibereaza depunatorilor recipise,
in cari este specificat numele, profesiunea, domiciliul depunatorului, precum ci natura marfurilor.
La fiecare recipisa este anexat un buletin de gaj, numit
warant, care confine aceleaci mentiuni ca ci recipisa.
Recipisele ci warantele sunt transmisibile prin gir, amandoud deodata sau fiecare In parte. Cand se transmite recipisa ci warantul in acelai timp aceleiaci persoane, girul se
va constitui prin simpla iscalitura in dosul recipisei i warantului.
Prin derogare dela dreptul comun, simpla girare a warantului separat de recipisa, constitue un drept de gaj asupra marfurilor In profitul cesionarului warantului. Girarea
recipisei transmite cesionarului proprietatea marfurilor, cu
singura obligatiune child warantul nu este trasmis dim-
preund cu recipisa, de a plati datoria garantata prin warant.

In caz de neplath a datoriei la scadenta, purthtorul wa-
rantului separat de recipisa, poate lard somatie, protest

i chemare in judecata, s'd ceard dela administratia magazinelor
generale punerea in vanzare prin licitatie public& a marfurilor
warantate.
Cu prilejul modificarii art. 9 din legea Bancii Nationale,
s'a mai propus ci modificarea altor cloud articole c1 anume:
art. 16 ci 21.
Modificarea propusa art. 21 prevedeh capacitatea Guvernatorului de a figura in Parlamentul tarii, ca deputat
sau senator. Decat acest articol a intampinat In Comitetul
delegatilor o atat de mare opozitie, Inca a fost cu unanimitate scos din lege. Temerea ca prin realizarea unei atari
www.dacoromanica.ro
1111119ffirplill MUM
110001111 ft',
is
"1
www.dacoromanica.ro
Vedere generalh a cladirii
Brinell Nationale a Romaniei din Bucureti.
AX vuver
t=.
MODIFICAREA DIN 1882 A ART. 9 $I 16 DIN LEGEA RANCH NATIONALE
165
dispozitiuni s'ar puteh contribui la politicianizarea Bancii,

ceeace Guvernul a vrut sa evite dela inceput chiar, a condus
la inlaturarea acestui articol.
Nu sunt lipsite de interes temerile pe baza carora Co-
mitetul delegatilor Guvernului depe vremuri a inlaturat
glasuete raportul crede ca oricare ar fi meritele Guvernatorului, talentele, activitatea Eli interesele sale, el nu trebuie sa intrebuinteze toate aceste calitati decal in interesul Bancii Nationale, cel mai mare edificiu national, care este destul de
acest articol: Comitetul delegatilor
mare pentru a imortalizh un om cu cele mai man calitati

i el crede Ca nu este bine, pentru prosperitatea unei ah
de man institutiuni nationale, ca Guvernatorul Bancii, care
trebuie sa ii sacrifice toate inaltele sale calitati, sa intre in
arena politica care distreaza pe omul de calcule 04 tarate
in lupte politice contrarii intereselor institutiunii Bancii Nationale .
Tata ce gandeau intemeetorii Bancii Nationale despre

rostul ei in complexitatea vietii economice a tarii kii cum
cautau sa-i asigure deplina obiectivitate in sprijinirea intereselor financiare i economice generale, ridicand pe conducatorul suprem, Guvernatorul, deasupra luptelor kii pasiunilor politice can intuneca uneori ratiunea.
In schimb, Parlamentul a luat in discutiune modificarea
art. 16 din lege. Despre ce era vorba? In prima conceptie
a acestui articol se dispuneh ca Banca poate cumpara fondun publice romane, fara ins& ca ea sa poata poseda asemenea fonduri pentru o sums mai mare cleat jumatate din
capitalul social varsat. Nici o asemenea cumparare nu se va
puteh face cleat, in virtutea autorizatiunii data de Ministrul finantelor, dupa cererea Administratiunii Bancii, aprobath de Consiliul de censori .
Dupa multa reflectiune, Consiliul Bancii, stimulat i de
prevederile legilor organice ale Bancii Frantei i ale Bancii
Belgiei, a convins Guvernul s ceara Parlamentului modifi-
carea acestui articol in sensul de a se puteh plash intreg

capitalul varsat in efecte publice romane sau scrisuri funci-
are, sau alte valori garantate de Stat.
Propunerea, pornita dintr'o cerinta de interes comercial

a actionarilor can tineau sa vada plasat Intreg capitalul sowww.dacoromanica.ro
168
C. I. BAICOIANU
cial, a intampinat atat In Camera cat i in Senat rezistenta

opozitiei conservatoare.
Rosetti in Senat i Generalul Manu in Camera, combateau modificarea acestui articol, sustinand ca aceasta modificare lovete In principiul lichiditalii fondurilor, care inteo
banca de emisiune trebuie sa fie un tel constant, daca vroiete ca ea sa functioneze regulat i sa nu li slabeasca soliditatea.
0 balled de emisiune are nevoie de o cat mai mare lichiditate provenita din toate resursele sale posibile, ca sa
fie in masura sa intervie cu fonduri mobile fara intarziere,
in momentele critice.
Numai astfel se poate garanta circulatia biletelor sale.
0 banca de emisiune trebuind s fie in toate imprejurarile
o regulatoare a pietii, e necesar sa ingrijeasca de cea mai mare
elasticitate a fondurilor. Ori, imobilizarea intregului sau ca-
pital social in efecte supuse jocului de bursa, contravine

acestei idei fundamentale a unei banci de emisiune.
Prevederile existente in legea Bancii Frantei i a Belgiei,
au determinat insa Consiliul de administratie al Bancii s

sustina punctul sau de vedere, pe care i-1 insuise atat Guvernul, cat i majoritatea Parlamentului, ceeace a condus la
modificarea art. 16 din lege, in sensul ca Banca Nationale
sa poata plash intreg capitalul in efecte de Stat i ale Creditului Funciar Rural, bine inteles sub rezerva aprobarii
Ministrului de finante i a Consiliului de censori 1).
1) Vezi desbaterile parlamentare In anexa Nr. 10.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI
BANCA NATIONALA SI ORGANIZAREA CREDITULUI AGRICOL
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI
BANCA NATIONALA BSI ORGANIZAREA
CREDITULUI AGRICOL
Motive le cart au determinat Inflintarea Creditului Funciar Rural gi a Band!
Institutiunile Inflintate fn perioada 1860-1885, pentru ridicarea oulturil profesionale a plugarimil gl pentru Imbunatatirea sthril el
materials.
Lupta dush pentru ohemarea Ia vista a agezhmintelor de credit
earl sh sprijineasch mica proprietate. Ide Ile lul Ion lonescu dela Brad privitoare
la probiema creditulul agriool.
liners:Arlie de a Int lint& fn 1868 o band' rural& a judetului Covurlui, n'au fort tnoununate de sucoes.
Cauzele de ordin
politic cars au zfidarnicit In perloada 1864-1882 organizarea creditului thraPropaganda dust* de I. lonescu dela Brad, P. S. Aurelian, I. Bratianu
nesc.
gl celialti economigti contemporani, conduce In 1881 Ia tnflintarea Case lor de
Nationale a Rom&niel.
Credit Agricol.
Expunerea de motive a prolectulul de lege.
Cum privia P. S.
Aurelian problems creditului agricol.
Economia legit Caselor de Credit Agri-
Casale de Credit Agricol au functionat pe baza legit din 1881 pant In

Dela 1892 fnainte, organizarea creditulul agricol este Meath numal
fn seams Statului.
Ce prevede loges Creditului Agricol din 1892.
Activitatea Caselor de Credit Agricol gi a Creditului Agricol pink Ia 1907.
Raporturile dintre Creditul Agricol gi Banca Nationale.
Incheere.
col.
1892.
Perioada 1860-1880, a vazut nascandu-se din punctul

de vedere al organizarii creditului, cele doua mart asezaminte de credit national : Creditul Funciar Rural, creiat
pentru a sprijini marea proprietate $i a o scoate din camata
ruinatoare caracteristica acelei vremi si Banca Nationald,
chemata sa inlesneased miscarii comerciale $i industriale
un credit eftin ci sh. sprijineasca Statul In multiplele sale
operatiuni financiare, bineinteles in cadrul legii care Ii reglementh operatiunile pe can Banca le puteh face.
Tara de plugari, cu Indeletnicire precumpanitoare agricola, avea Ins& nevoie si de un alt gen de credit, de un credit agricol personal.
www.dacoromanica.ro
170
C. I. BAICOIANU
Marea reform& agrard a improprietaririi dela 1864 rezolvase latura sociala a problemei, trecand In stapanirea taranilor 1.766.258 ha. pamant, iar de atunci, printr'un proces
natural al lucrurilor, mai trecuse In stapanirea taraneasca
i alte intinderi de pamant, facand astfel sa sporeasca numarul improprietaritilor tarani 1).
Agricultura se facea. 'ins& din cauza lipsei de capital cir-
culant, cu mijloace de culture inapoiate, din care cauza

pamantul nu raporta atata cat reclama interesul privat al
agricultorului, precum i interesul public.

Mainismul aproape nu conta, plugul i grapa de lemn
predominau, toate la un loc constituind o piedica vizibila
a procesului de productiune agricola.
Scrierile lui lonescu dela Brad, contemporan al epocii
1859-1880, sunt marturia starii inapoiate In care se Oa

agricultura din cauza lipsei de capital de rulment.
Problema imbunatatirii agriculturii, facuse in structura

ei de organizare teoretica, oarecari progrese.
Astfel vedem cum, prin prima lege asupra invatamantului agricol din 1883, se prevad trei tipuri de coli agricole:
practice, regionale i o coala superioara.
De altfel o coala superioara exists Inca din deceniul al
patrulea, 11-Alin-tat& la Pantelimon.
Pregatirea elevilor ce se primeau In aceasta coala era

neuniforma, deoarece se admiteau elevi incepand dela 4 clase
primare i pana la bacalaureat.

Dupe ce ccoala a fost mutate dela Pantelimon la Herastrau, datorita energiei lui P. S. Aurelian, care a mutat-o
intr'o noapte cu elevii i vehiculele coalei, pentru ca in noua
cladire sa nu se instaleze un spital pe care doria sa-1 aduca
medicul General Davila, cu inceperea anului colar 1883
1884 nu s'au mai admis decat elevi cu cel putin 4 clase liceale.
0 alts coala practice mai veche, care a functionat numai trei ani, a existat la Brad, fiind infiintata de Ion Ionescu. S'au mai infiintat coli de agricultura la Craiova i
Galati.
Deasemeni, pela 1882 au luat natere comitiile agricole

1) Vezi capitolul I al acestui volum.
www.dacoromanica.ro
Plangt XVIII
CL
U_
7-:
e.1
:1
www.dacoromanica.ro
BANCA NATIONALA $1 ORGANIZAREA CREDITULUI AGRICOL
171
judejene, al caror scop era sa adune la un loc pe agricultori, pentru a studia cele mai bune procedeuri de culture
i creterea vitelor 1).
Pentru rezolvarea marei nevoi a creditului agricol perso-
nal, in care se vedea cauza determinant& a prosperitatii
agriculturii romaneti, se staruia pentru infiinIarea de banci

agricole districtuale care sa imbunatateasca soarta cultivatorilor sateni, emancipandu-i de robia cametei.
In 1868, lonescu dela Brad scria : Sunt trei lucruri cari
se cer pentru ca s& se poata face productia agricola: munch*,
pamant i bani.
Munca o are sateanul, pamantul i s'a dat ca sa -1 rascum-
pere, dar pentru bani, cari sunt una din cele mai principale conditiuni ale culturii i ale deplinei emancipari, nu
s'a facut Inca nimic .

Fecunda lui activitate literara i de practician agricol,
a inchinat-o realizarii acestei idei, de inzestrare a 1,arii cu
un credit agricol 2).
1) P. S. Aurelian preconiza Inc& dela 1860 (Mon. Ofic., Nr. 295 si 296),
infiintarea comitiilor agricole $i a invAtAmantului de trei grade dup& sistemul
francez, asa cum a fost legiferat la 1883.

2) Iota ce scrip, Ionescu dela Brad la 1868, referindu-se la infiintarea
unei banci rurale In judetul Covurlui:
Consiliul judetean al districtului Covurlui, a luat initiativa emanciparii
sateanului din mainile chmatarilor, elaborand statutele unei bA,nci rurale Impartite In cinci capitole: 1. Infiintarea $i fondurile bancii; 2. personalul 'Amid;
3. atributiunile bancii $i sedintele ei $i 5. dispozitiuni tranzitorii.
In articolul 1 se zice: * se Infiinteaz& o bancA agricola In judetul Covurlui
sub firma: Banca rural1 a judefului Covurlui, al cArei scop principal este de a
vent in ajutorul locuitorilor sateni, cultivatori de pamant $i industriasi roman!
de prin comunele rurale*.
Scopul acesta este Inteadevar scopul ce trebuie a se da bancilor rurale
$i este atat de mare, incat merit& a atrage atentiunea cea mai serioasa a oamenilor nostri de Stat. Resursele pentru formarea capitalului bancii consist&
intru a lucre. fiecare om cate 8 prajini de porumb in curs de cinci ani, a se vinde
porumbul In fiecare an $i banii a se capitalize. $i infiinta capitalul bancii rurale.
Resursa procurarii capitalului dar, se reduce la a muncl, a cruta, a strange crutarea $i dintr'Insa a face capitalul bancii. Inteadevar, toate capitalurile se
formeath prin crutare, toate capitalurile au origina for primitive In muncA.
Ins& pentru a se forma capitalul unei band, n'ar fi mai bine a face cum se fac
toate capitalurile intreprinderilor industriale $i de credit, a adune capitaluri
mice, a strange o parte din capitalurile formate deja? Dacit sustin a se introduce In banca rural& i principiul crutaril propus de Consiliul judetean dela
www.dacoromanica.ro
172
C. I. BAICOIANU
Contemporan al epocii de marl i adanci prefaceri sociale 1859-1880, el atepta realizarea programului de organizare de credit agricol, dela regimul politic inaugurat la
8 Aprilie 1866, caruia ii era rezervata sarcina grea sa imbunatateasca soarta cultivatorilor sateni, emancipandu-i de
Galati, putem admite ei aceasta resursk frisk In loc sii aeteptam ca de scum
Inainte sit ne punem pe mune& ei BA strangem capitalul, n'ar fi oare mai bine,
mai rationabil, sa adunam o particia mica. din capitalurile deja adunate? N'ar
fi util ca pe IMO. aceastA resurs& sa. vie ei Guvernul fntr'ajutor, chiar de ar
trebul sa. Imprumute banii cu cari eh contribue la formarea capitalului Windt?
Guvernul care a intervenit In chipul eel mai darnic ei poate chiar contestabil Inaintea reactiunii curate la emanciparea satenilor de clack platindu-le
singur a treia parte din suma totals. a rascumpararii, n'ar trebul sit intervin&
el la formarea capitalului bancii, la formarea capitalului de emancipare a sAtenilor de camataria, de exploatarea muncii for prin nevoia for ce au de bani?
Guvernul este dator sit intervin& la aceast& emancipare cu atat mai mult, cu
cat fAra de aceasta a doua emancipare, cea dintaiu este neutralizata. In efectele
ei salutare. In aceast& a doua lucrare, care complecteaza pe cea dintaiu, Guvernul n'are de fAcut sacrificiile colosale ce a Mout pentru ra,scumpararea clacei
ei cu toate acestea emanciparea de robie a banilor este cu mult mai importanta
dealt emanciparea de claca..
In alte tari, In Franta de exemplu, Imparatul Napoleon a pus la dispozitiunea cultivatorilor o sub!' milioane de franci numai pentru ca s&-i Indemne
a face drenajuri, lactic& a face ca din ogoare sa se Bourg& apele precum se scurge
apa ce se toarna. Intr'o oala cu flori, pentru ca sa se imbunatateascA pamantul

el sa se asigure prosperitatea recoltelor ei noi sa nu facem nimic pentru a pune
Is Indemana cultivatorilor sateni capitalul de care au nevoe pentru a cultiva.
mica particle& de pamant ce li s'a dat, ca ei cand munca ei pamantul ar putea
produce far& de bani?
Capitalul se poste form& sau cu concursul Guvernului, sau cu al populatiunilor sau ei cu unirea concursului Guvernului cu concursul populatiunilor.
Capitalul cu care poate Incepe a function& o bane& ruralk cu care poate BA
dea rezultatele cele mai folositoare, nu se cere a fi mai mare de un milion de
fiecare judet. Guvernul pentru a forma acest avans de Mout producerii tarii,
poate Intrebuinta toate mijloacele de cari dispune, poate chiar contract& un
imprumut, caci imprumuturile ce se fac pentru a se Intrebuinta productivmente Bunt singurile justificabile Inaintea ratiunii, ca unele ce sunt singure
producatoare de rezultate utile. Capitalul ce 1-ar avansa Guvernul, ar pute&
chiar fi producator de dobandk s'ar putea chiar reproduce, Inapoia In curs
de 41 ani printr'un amortisment numai de 1 % pe an. Banca rural& ar putea
plat' 1% pe an amortisment ei chiar 4-5% dobanda. Cu 5% pe an s'ar pute&
avansa bb,ncii capitalul ei banca ar putee, tnlesnl pe cultivatorii sateni dA.ndu-le bani, cu dobanda ce ei ea plateete, plus 1% pentru cheltuelile blincii,
adieb. peste tot 6% pe an. Intr'acest chip ei cu aceasta dobanda ei amortizare
se pot emancipa satenii ei de robia banilor ei de exploatarea camatarilor, caci
nimeni dintrIngii nu poste face concurenta !Aiwa In asemenea conditiuni.
www.dacoromanica.ro
o...1.111ami-;
.
.11"!
Ssie,;
4."41.41. kah..a.a ta 40;,'
ti
.,.
3-4 " -16-
IrV. 4L-eVt:
;..-Aa:s......
-s*..: e -
,..k.,3 -- ',,,--5,
si
.
,,,.
T.,
,-.._
www.dacoromanica.ro
Sala de reeeptie a Brinell Nationale
a Romaniei din BuoureW, transformata in timpul din urma
in cabinelul Guvornatorului.
x-rx vgunicr
BANCA NATIONALA BI ORGANIZARBA CREDITULUI AGRICOL
173
sub robia carnatariei, prin organizarea creditului rural i a

bancilor rurale, cari s contribue la Inlaturarea exploatarii
muncii satenilor de catre uzurari.
In urmarirea acestui gand, Ion lonescu dela Brad, concepe un intreg program de organizare, servindu-i drept InGuvernul punand numai ate jumatate milion In banca rural& a fiecarui judet,
va trebul sit avanseze producerii agricole un capital de 16 milioane. Cu acest
avans de capital, Guvernul scapik populatiunea rural& de camatarie gi o ajuta
s& -gi is un sbor repede catre prosperitatea, de care Guvernul va fi eel dintaiu
ce se va folosl.
Pe lane). punerea de fonduri din partea Statului in banca rurala, populatiunile rurale de ar pune numai cate o zecime din contributiunea fiecarei familii, radio& cate 4 % lei pe an, In 5 ani s'ar face dela 800.000 de familii sategti
o sumb. de 18 milioane gi astfel ar veni, cu avansul Guvernului, ceva mai bine
de un milion de fiecare bane& rurala sateascii.
Credem eft o Nina, rurala sateasca cu capital de un milion, poate sa Indestuleze toate trebuintele de capital ale cultivatorilor sateni din fiecare judet.
Nu este vreo treaba mare formarea acestui capital, nici cantitatea lui,
lust, rezultatele ce va produce Bunt imense pentru progresele agricole, al inlesnirii for depline, at emanciparil gi de robia banilor precum s'au emancipat de
robia pamantului.
Ideea Infiintarii bancilor rurale poate fi combittuta numai de dare cei
interesati In a exploata satenii prin nevoia ce au ei de bani, hula de sigur va

fi sustinuta de toti cei ce se gandesc la progresele agricole, la buna stare a
populatiunilor rurale, la Inflorirea Statului roman prin inflorirea agriculturii in
mares ei impozanta mass& a cultivatorilor sateni, a multimii poporului roman.
Constituit odata capitalul la care se pot da toate excedentele bugetelor
comunale gi chiar particulare, proprietarii cei avuti pot sit dea fonduri Cu 5 %
pe an, ditch s'ar mai gas1 Intro Romani de acei proprietari cari iubesc pe sateni gi le este mils de dangii gi Ii ajuta la toate nevoile for fare a pretinde
dobandii.
DupA cum se formeazA capitalul bancii, aga trebuie sh fie compus pi personalul ce trebuie ea o administreze. Membrii dar ai bancii trebuie sA reprezinte
atat pe Guvern, care pune jumatate din fondurile ei, cat gi pe satenii cari pun
cealalta, jumAtate gi In al caror interes se infiinteazil, acest institut de credit

sates. Prin urmare, membrii bancii In numar de 12, vor fi:
1. Prefectul judetului, 2. Pregedintele tribunalului, 3. Pregedintele Cons.
judetman, 4. Casierul general, 5. Profesorii dela gcoalele din regedinta judetului
gi 6-7 sateni alegi, eel putin elite un Bateau din fiecare plasa. Membrii alegi functioneaza doi ani, pot fi realegi gi se aleg de primarii co munelor gi cate doi ale-
gatori fruntagi de fiecare comuna rural& Cu scrutin secret gi cu majoritatea

voturilor express. Membrii bancii, la randul lor, aleg comisiunea de administrare a banal, alcatuita din trei membri, dintre cari unul trebuie sa fie satean,
gi din directorul bancii, ales gi el cu clout', treimi dintre membrii Ninon.
Directorul este organul executiv al membrilor bancii cari constituie consiliul 'Audi gi at comisiunii de administratle. El face primirile gi darile de
www.dacoromanica.ro
174
C, I. BAICOIANU
dreptar regimul bancilor populare din Germania, pe cari

le cunoctea ci le da de exemplu.
Data fund lnsa starea inapoiata de spirit a Iaranului
roman i lipsa lui de initiativa, Ion Ionesea dela Brad,
seam& de toate 1} i banii se in In casieria judetului, spre a fi p&zit1 ca pi ai
Statului.
Directorul se platepte cu 500 lei noui pe lun5, precum pi cu 400 lei pe luna
pentru doi contabili, unul insarcinat cu luatul pi altul cu datul. Ceilalti membri
ai bAncii Bunt onorifici, afar& de sateni arora li se d5 o diurna de 2 lei pe zi
c&nd vin la Intrunirile generale ale membrilor bancii pi cate un leu pe zi and
lucreaz& in comisiunea de administrare.
Membrii bancii se adun5, odat& pe luna. Pot !nab, s& fax& revizia cassei pi
contabilitatii oridecAteori vor vol. Incheie socotelile lunare ce se prezint& de
dare comisiunea de administrare pi stabileso Incheind procese-verbale, stares
cassei pe fiecare lunk care se tiparepte pi se Impartepte In toate comunele rurale.
Membrii comisiunii de administratie se aduna data pe saptaman& pi d& !Amuririle trebuitoare pi Incheie procese-verbale.
Un regulament va determine,, drepturile pi Indatoririle comisiunii de administratiune. Membrii bancii pe cari-i putem numl Q i consiliul bancii, pot
destine, pe membrii comisiunii de administrare pi in 10 zile a alege altii, ei dau
data pe an o dare de seam& general& Guvernului pi populatiunilor rurale.
Bugetul b5.ncii se face pi socotelile ei se Incheie de catre membrii bancii
la finele fiecarui an.
Fondurile bancii se primesc de comisiunea de administratie care subscrie
in chitanta cu matca de primire pi se dau cu Imprumut numai la locuitorii eateni pe termen de 6 luni, un an gi chiar doi ani pi numai dela 50 pan& la 200
lei maximum.
Pentru a WA bani dela banck oricare sateen trebuie a da garantia, sau

In avere, sau In trei ateni solvabili, la primarie pi primaria libereaza pe raspunderea sa mandat tiparit cu notiunile necesare despre cel ce se Imprumuta, atre
comisiunea de administratie pentru liberarea banilor. Banii se dau In termen
de trei zile Imprumutatului odatit cu un bilet dintr'un registru cu matca, In care
se va arata banii ce primepte, termenul pi procentele ce se cuvin a rkspunde.
Biletul se prezinta la primaria care IA not& Intr'un registru ad-hoc tiparit pi
Ingrijepte ca banii pi procentele S. se pl&teasca la timp pi a Inainteaz& banii.
Neplatind la termen, Imprumutatul este urmArit conform legii de urmarire pi
supus la amend& de a platl /ndoit procentele pentru timpul ce trece dela

termenul Implinit pan& la efectuarea platii.
Acestea aunt dispozitiunile generale ce ar trebul a& fie Introduse In statutele bancii, statute call vor fi aprobate de Guvern pi cari se pot Imbunittati
prin modificari 1} i adaogiri In interesul serviciului, farb. Ins& a se atinge principiile fundamentale pi scopul ce-1 are In vedere aceast& bane& rural& a cultivatorilor sateni.
Banca rural& poate lucre,, pi ca case, de cr4are, primind micile sume ce

cultivatorii sateni pi meseriapii vor vol a le depune pentru a forma Incetul cu
Incetul un capital.
www.dacoromanica.ro
=,("11. ;11111(11.1- .t
'
'I)
,
,
xx roguvid.
1-._
Scara principals care duce la primul

etaj al cladirii Bancii Nationale a Romaniei din Bucure0,i.
www.dacoromanica.ro
BANCA NATIONALA. 51 ORGANIZAREA CREDITULUI AGRICOL
175
invoaca necesitatea interventiunii Statului pentru a vedea

savarindu-se idealul ce 11 preocupa, a ridicarii agriculturii
romaneti i a scoaterii muncii taranesti din ghiarele Cametei.
Nu este lipsit de interes credem as -i cunoatem judecata

in extenso:
Capitalul in monad sunatoare, este rar scria el
i de aceea se procura cu multa greutate i cu marl sacrificii.
Imprumuturile nu se fac decat cu garantii in fonduri i

chiar In recolte.
Conditiunile grele ale procurarii capitalului fac a se simjl
cu multa intensitate necesitatea creditului, chiar pentru proprietarii cultivatori, cat i pentru arendai.
Dar proprietarii marl i arendaii, dobandesc azi capita Iul cu conditii aa de grele, apoi proprietarii cei mici, razeii, satenii 1mproprietar4i, satenii cei ramai fara pamant,
nu pot sa contracteze imprumuturi decat supunandu-se la

conditiunile cele mai oneroase, cele mai nepomenite.
Ei dau chiar 200% pe an i apoi i dobanzile le platesc
cii munca, adica dau in plata dobanzii i folosul ce aduce
munca.
Satenii s'au speriat de dobanzile cele mari ce platesc.

ca cei dela Sascut, au trebuit sa dea i din
mana i din gura, numai ca sa scape odata de dobanzile
Unii
cele grele.
0 datorie contractata de satean, se platete macar oricat
de mare ar fi.
Cand satenii sunt atat de scrupuloi In plata datoriilor
lor, oare nu s'ar cuveni ca sa se faca ceva i pentru ei, a-i
Banca rural poate lucra gi ca munte de pietate, d &nd sumo mici pana
la 20 lei noui meseriagilor rom &ni ei cultivatorilor sateni, luind dela acegtia odoare
gi alte amaneturi de un pret indoit mai mare dealt banii ce se dau gi avand
dreptul a le vinde chip& implinirea unui an in cazul cand Imprumutatul nu va
aduce banii. Din banii iegiti la licitatiune public& gi publicata cel putin In curs
de 30 de zile cu anume aratare a obiectelor ce sunt a se vinde, va lua banca

dreptul situ gi restul se va inapoia proprietarului obiectului.
Banca rural& in fine, reprezentata, de director, lucreazit prin acesta Ca o
persoana moral& in toate daraverile gi interesele ei. Toate autoritatile sunt
datoare a-i dA protectiunea, inlesnire gi intaetate in toate afacerile.
www.dacoromanica.ro
176
C. I. BAICOIANU
inlesni cti pe danii a lua banii cu imprumut, In conditii mai
upare, mai cretineti decat sub condijiile cari i-au Ingenunchiat ?
In ideea noastra, banca sateasca trebuie sa fie mai curand o cassa de imprumuturi decat o banca de valori cotate.
Ne trebuie un stabiliment de credit, care sa unease& operatiunile cele simple, financiare, cu operatiunile unei casse
de pastrare, unei casse de Imprumutare, specialmente destinata pentru a Intampina trebuintele satenilor, adica a le
da credit eftin, credit cu care a poata veni In ajutorul culturii pamantului, singurul isvor de subsistenta i de Inavutire In Cara noastra.
Aceasta banca pe care o numim sateasca, fiindca cerem
a se Infiinta numai In scopul de a veni In ajutorul satenilor,
are sa faca avansuri i hnprumuturi satenilor, atat pe garantii personale, sau simple angajamente de sateni cunoscuti prin probitatea i munca lor, cat i prin starea acelora
ce vor fi avand, Intocmai precum se fac astazi avansuri la
saleni de proprietari i arendaci, cu deosebire ca sateanul
ramane liber pe munca sa i poate sa nu o dea pe un pret
scazut.
Trebuintele ce au azi satenii de bani, sa se Indestuleze

In viitor de banca sateasca, ca aa sa nu mai fie ei nevoiti
a-i da munca for mai pe nimica.
Precum la emanciparea satenilor de ciao& i la Improprietarirea for Statul le-a venit In ajutor, dand a treia parte
din fondurile tezaurului public, asemenea i la Infiintarea
bancii satecti, Statul trebuie sa pun& capitalul necesar.
Statul a dotat Casa de Lichidatiune cu sume considerabile.
Statul poate sa doteze i banca sateasca cu un capital

ce este cu neasemanare mai mic.
i oricat poate sa fie de mic acest capital, nu este In conditiuni ca cel mare dat la rascumpararea clacii, fiindca capitalul bancii sta neatins ci merge crescand, pe cand capitalul dat la rascumpararea clacei, nu se mai Intoarce la cassa
Statului.
Poate ca Statul platete pe an peste 20 milioane pentru
rascumpararea clacii satenilor ci cu toate acestea fard de
a avansa capitalul necesar bancii sateti, Imbunatatirea
www.dacoromanica.ro
491 C.
a
may
Sala de a$teptare dela primal etaj al eladirii Bancii Nationale a Romaniei din BueureW.
www.dacoromanica.ro
TY y vgurohr
BANCA NATIONALA $1 ORGANIZAREA. CREDITULUI AGRICOL
177
soartei satenilor nu se poate face, cad nu este destul a se

da omului pamantul necesar subsistentii sale, ci trebuie sa
i se dea i capitalul necesar pentru a exploata acel pamant.
Pamantul s'a dat satenilor, dar i capitalul necesar exploatarii lui s'a lasat in voia soartei, s'a pus sateanul in
trista pozitiune de a -ci robi el munca in conditiuni cu mult
mai grele decdt acele in can i-o robise legea ()eche.
Din acest punct de vedere plecand, zicem ca fara infiintarea bancilor sateti, sateanul nu este cu desavarire
emancipat, nici soarta lui nu este, nici poate sa fie imbunatatita 1) .
1) lath In Intregime vederile lui Ionescu dela Brad referitoare la organizarea creditului agricol, exprimate In lucrarea sa s Agricultura In jud. Putna *
1869:
Nu mai 'Arran Indoial& c& cererea cea mai importantA pentru prosperitatea agriculturii, este organizarea creditului pentru toate treptele de producatori, pentru proprietarii marl ca oi pentru cei mici, pentru az* ca oi pentru
marea multime a cultivatorilor sateni. Organizarea creditului rural pentru
sateni este cu mult mai important& cleat Ins' oi Improprietarirea lor, caci aceasta,
este Indemrinarea principal& ce pbate Ed se dea producerii lor oi cu aceasta se
face of se complecteaz& Imbunatatirea soartei lor.
*
In dispozitia proprietarilor romani st& toata puterea de a-$i conserva mogine oi de a le Imbunatatl, neavand nevoie pentru aceasta ca s& inventeze ei
singuri mijloacele cele mai potrivite cu scopul. Mijloacele aunt descoperite oi
chiar sanctionate de experientli. Proprietarii n'au dealt BA se unease& cu totii
Intr'un cuget oi s& constituie oi ei, cum au flout of altii, aceeace se numeote
Banca fonciar4.
Banes fonciarA procurit proprietarilor capitaluri cu conditiuni avantajoase ;
ea-i .ajuta ca s & -$i conserve mooiile WA a le instraina oi s& le imbunaateasca
Mr& a se Ingloda In datorii.
Cu Infiintarea unei bAnci fonciare, capitalurile nu vor mai lips' proprietarilor nootri, nici raritatea lor nu-i vor pune In trista necesitate de a-$i vinde
mooiile.
***
Dac& capitalul ce se pune in pamant este rar oi scump, apoi nici capitalul
ce se Intrebuinteaz& in exploatarea mo5iei nu este mai abundent oi mai ieftin.
Din contra oi acest capital, zis circulator, este oi putin oi scump de mama
focului.
La rara exploatatiune rural& din judetul Putna, capitalul de exploatare

era suficient mai fnainte de legea rurala. Trebuinta de capital circulator of
mai ales de aces parte dintr'Insul care servea, la plata muncii pamantului, se
dobAndea prin cedarea timpurie a unei parti de p&mant, prin schimbul regulat oi statornicit prin legea relatiunilor reciproce dintre proprietari oi tArani.
www.dacoromanica.ro
12
C. I. BAICOIANU
178
Framantarile pentru organizarea unui credit taranesc,

conduc, dupa cum ne spune lonescu dela Brad, in 1868, la
incercarea Consiliului judetean al judetului Covurlui, de a
injgheba o bailed rurala a judetului.
Capitalurile acestea se schimbb, gi acum, In urma abrogarii legii vechi pi promulgarii nouei legi rurale, far& ca s& mai fie trebuinta de intermediul mo-
netei, al acestui pretios semn gi reprezentant al capitalului.

Capitalul in moneta sunatoare este rar gi deaceea se pi procura cu multA
greutate pi cu mari sacrificii. Obipnuit se platepte unu pi unu gi jumAtate la suta
pe luna. Imprumuturile nu se fac dec &t cu garantdi In fonduri pi chiar In recolte.
Conditiunile grele ale procurarii capitalului fac a se simtl cu multa intensitate
necesitatea organizArii creditului, chiar pentru insapi proprietarii cultivatori

pi pentru arendapi.
Daca proprietarii mari pi arendapii dobandesc astazi capitaluri cu conditduni apa de grele, apoi proprietarii cei mici, razepii, s&tenii, improprietAritii,
satenii cei rAmapi WA, pamant, nu pot sA contracteze Imprumuturi decat supunAndu-se la conditiunile cele mai oneroase, cele mai nepomenite. Ei dau suta
la suta pi chiar doua sute la slit& pe an gi apoi pi dob&nzile le plAtesc cu munca,
adica dau In plata dobanzii pi folosul ce aduce munca. SAtenii s'au speriat de
dob&nzile cele man ce platesc. Unii
ca cei dela Sascut, au hotarit
ea dea pi din man& pi din gull). numai BA scape odata de dob&nzile cele grele.
0 datorie contractata de sAteni o platesc, mAcar Heat de mare ar fi. Si c&nd
plata nu se face, atunci sit fie sigur oricine cA a intervenit o imposibilitate materialA, cA n'a fost in puterea sAteanului de a-pi plati datoria. Buna credinta a
sAteanului n'a fost puss pan& acum la indoiala. Insupi prefectul judetului, D-1
Al. V&rnav- Liteanu zice in expunerea situatiei judetului pe anul 1868, ca

executarea tocmelelor agricole s'au facut cu punctualitate.
CA.nd sAtenii Bunt atat de scrupulopi in plata datoriilor lor, oars nu ar fi
bine sA se facA ceva pi pentru a-i Inlesni pi pe danpii intim a se indatora, a lua
bani cu imprumutare, cu conditiuni mai ware, mai creptinepti, cleat sub cele
cari i-au Ingenunchiat?
Precum doar am cerut mai sus, Infiintarea de band fonciare pentru Inlesnirea cu capitaluri a proprietarilor cultivatori, asemenea cerem gi pentru
sAteni Infiintarea de bAnci rurale sau satepti.
In ideia noastrA banca sateascA, trebuie sA fie mai mutt o cass& de Imprumu-
turi decdt o banal cu va/orf. cotate. Ne trebuie un stabiliment de credit care &I
uneascd operatiunile cele simple, financiare, cu operatiunile unei casse de NIstrare, unei casse de tmprumulare, specialmente destinata pentru a intdmpinct trebuintele satenilor, adica a be da credit ief tin, credit cu care stt poatli vent Intr'ajutorul culturii peimanttaui, singurul isvor de subzistentZt i de inavuftre to tiara
noastret.
AceastA banch, pe care o numim sAteascA, fiindcA cerem a se Infiinta numai

In scopul de a vent inteajutorul sAtenilor, are sA fac& avansuri gi imprumuturi
satenilor, at &t pe garantii personale sau simple angajamente de sAteni cunoscuti
prin probitatea pi munca lor, cat Eji pe starea acelora ce vor fi avAnd, Intocmai
precum se fac azi avansuri la sAteni de proprietari pi arendapi, cu deosebire
www.dacoromanica.ro
4.11/1
----,;,.., ,
lb
----.1!
-.,
0-7:10 :
--.
1.9
11 11
o
,
,-
.4-=:1
41
-.
,
2PrInglIPnr-
,-,`
4$
IP Ili 411
gg 41.1'0.W
,1- is'
.1;'.: .
44414,
c-
%if
n'11
Sala de operatiuniwww.dacoromanica.ro
a Brown Nationale a Rornaniei din Bueure0i.
179
BANCA NATIONALA 4I ORGANIZAREA CREDITULUI AGRICOL
A trebuit insa ca i acest proiect sa se sfarme, inaintea

greutatilor ce se iveau pe vremuri de a constitui micul capital necesar. Imprejurarea aceasta indeamna pe Ionescu
dela Brad, s ceard staruitor i aici interventia Guvernului,
ca sateanul ramane liber pe munca sa si poate s nu o dea pe un prat scazut.
Trebuintele ce au astazi satenii de bani B. se Indestuleze In viitor de banca
sateasca, ca aka sa nu mai fie ei nevoid a-si da munca for mai pe nimica.
Precum la emanciparea satenilor de claca si la finproprietarirea lor, Statul
le-a venit Inteajutor, dSnd a treia parte din fondurile tezaurului public, asemenea Qi la infiintarea bancii satesti Statul trebuie sa pue capitalul necesar.
Statul a dotat Casa de Lichidatiune cu sume considerabile. Statul poate sa
doteze qi banca sateasca cu un capital ce este mult mai mic. Si Heat poste
sa fie de mic acest capital, nu este In conditiuni ca cal mare dat la rascumpararea clacii, fiindca, capitalul bancii stn neatins si merge crescand, pe ca.nd
capitalul dat la rascumpararea clacii, nu se mai Intoarce In cassa Statului.
Poate ca Statul plateste pe an peste 20 milioane pentru rascumpararea elacii
satenilor si cu toate acestea fdrd de a avansd capitalul necesar bdncii satesti,
imbundtatirea soartei satenilor nu se poate face, caci nu este destul a se da omului
pamantul necesar subzistentii sale, ci trebuie sa i se dea ei capitalul necesar
pentru a exploata acel pamant. Pamantul s'a dat satenilor, dar si capitalul necesar exploatarii lui s'a llisat In voia soartei, s'a pus sateanul In trista pozitiune de a -ui robi el munca to condifiuni cu mult mai grele decdt acele In cari
i-o robise legea veche.
Din acest punct de vedere plecand, zicem ca fern de frifiintarea bancilor

satesti, sateanul nu este cu desavarsire emancipat, nici, soarta lui nu este, nici
poate sa fie Imbunatatita.
Capitalul necesar pentru a Infiinta o banal, sateasca, nu poate fi mai mare
decal capitatiunea pe un an a satenilor. Cand banca sateasca va pune In aucursalele ei cate un milion de fiecare judet, atunci toate trebuintele de bani
ale satenilor se vor indestula.
Ce mare treabli este pentru un Stat ca Romania, care dobandeste dela

sateni pe tot anul cate 30 de milioane, de a pune data pentru totdeauna un
capital de 30 milioane pentru a vent inteajutorul culturii lor ei a-i emancipa
de cei ce exploateaza munca for prin bani? Romania a sacrificat cate 20 milioane pe fiecare an $i In curs de 15 ani, pentru a emancipa pe sateni de claca,
de exploatarea ce se facea prin parnant $i nu va avea inima nici minte, de a
avansa data pentru totdeauna suma de 30 milioane pentru a-i emancipa de
robia banilor, de exploatarea ce se face acum muncii for prin banal.
Banca sateasca trebuie a se Infiinta si a se infiinta cu capitalul de 30 milioane avansate de Statul roman. Banca va avea Fesedinta ei in Bucuresti $i
cate o sucursala In fiecare judet. Capitalul bancii din fiecare judet trebuie sa
fie de un milion.
Capitalul se va avansa satenilor cu un procent de 6 la mita pe an. Din

aceste procente 2 vor servl pentru amortizarea capitalului, 2 la acoperirea chel-
tuelilor de administratie si 2 la acoperirea pagubelor, iar nefiind pagube, la

sporirea capitalului. Punctul de capetenie este formarea capitalului. Asupra
www.dacoromanica.ro
12
180
C. I. BAICOIANU
pentru a constitui el, prin mijloacele sale, capitalul necesar

pentru un asemenea aezamant.
Oricat de importanta era Insa chestiunea organizarii creditului taranesc, covareau in acea epoca preocupari atat
politice cat i economice, de o mai imediata importanta i
carora trebuia sa li se des precadere.
Organizarea unui credit funciar rural cu obiectivul de
a scapa proprietatea mare din ghiarele uzurei i inchegarea
unei banci de emisiune pentru a promova nevoile generale
de credit comercial, industrial i agricol, erau precum am
vazut problemele zilei.
In constitutia politica a acestei epoci, predomina ins&
preocuparea de situatia marei agriculturi detinuta de clasa
dominants. De1 adeptii liberalismului depe vremuri recunoteau necesitatea de a se completa opera dela 1864 prin
organizari de credit personal taranesc, imprejurarile faceau
ca preocuparile de o prea mare independenta a muncitorimii agricole sa fie Impiedicate.
Abia dupa rasboiul independentii, cand liberalismul stapanete situatia politica, problema creditului ii gasete in
reprezentantii autorizati i determinati ai acestui partid, instrumentele chemate sa desavareasca aceea ce interesele
agriculturii i a clasei tardneti cereau cu infrigurare Inca de
a doua zi dupa savarirea marei opere a linproprietaririi.
Ion lonescu dela Brad, cu marea lui putere de a Intelege
vremea i oamenii, pune din nou la 1876 chestiunea creditului taranesc in discutiune, In memorabila lui broura Creditul Rural .
Tata cum, 'kite forma lapidara i de o puternica convingere, el atrage clasei dominante atentia asupra necesitatii
creditului, ..dupa desfiintarea robiei muncii prin pamant,
acestui punct emit parerea de a-1 avanse, Statul pentru 30 de milioane din domenii. Cand se vand domeniile pentru a se plat' datorii de banii cheltuiti neproductivamente, oare n'ar trebul sit se vitna, $i pentru a se avansa productivamente? Poate ca acestea vor ramane din toate domeniile ce se Wind $i vor
rAmtine lucrand la sporirea agriculturii, la emanciparea satenilor de bani,

la Imbunatiltirea, In fine, a soartei lor.
Regulat data punctul relativ la capital, toate celelalte dispozitiuni relative la administratiunea bttncii, la randuiala avansarii si a rambursarii banilor,
la comptabilitate, la control, Bunt lesne de aratat si formulat In spiritul institutiunii de credit pentru trebuinta satenilor.
www.dacoromanica.ro
BANCA NATIONALA. $1 ORGANIZAREA CREDITULUI AGRICOL
181
satenii au cazut in robia muncii prin bani qi astazi au ajuns
a fi mai robiti, mai saraciti prin bani, deck, cum erau

odinioara prin pamant. Cu desfiintarea i a acestei robii, s'ar
complete opera de Imbunatatire a soartei taranilor .
In completarea gandului sau, el cerea organizarea cre-
ditului rural prin mijlocul bancilor sateti, dupa modelul

creditului popular din Germania 1).
De asta data alarma lui lonescu dela Brad, a lui P. S.
1) lonescu, dela Brad Creditul Rural
el ideile asupra creditului agricol:
Iagi 1876. Iata cum igi exprima
Creditul a ajuns a fi astazi unul din cele mai bine studiate ramuri ale
economiei politice, unul din principiile cari au avut cele mai numeroase gi mai
fericite aplicatiuni. Avem chiar not astazi Credit Funciar, Credit Urban, dar
creditul ce ne preocupa nu e nici unul nici altul. Este altceva ce Inc& n'a fost
numit gi pe care nu-1 putem numi credit agricol, pentruc& acesta ar cuprinde
pe toti cei ce se ocup& cu productiunea agricola, pe proprietari ca si pe ceilalti muncitori agricoli. Creditul ce ne preocup& se raport& numai la sateni,
la rurali cum li se zice, deaceea 1-am numit credit rural.

Creditul rural este astazi foarte mult intrebuintat de catre sateni. SAtenii, ca gi oricari alti producatori, muncitori, au gi ei trebuinta de facut avansuri producerii, de luat bani pe credit. Satenii gases astazi credit mai cu inlesnire decat toatA lumea, II contract& far& multe formalitlgi gi constituie in
productiunea agricola, a tarii factorul cel mai important, cel mai esential, cel
mai indispensabil cad, dacit nu s'ar intrebuinta acest credit, dacii nu s'ar face
satenilor avansuri de bani pe munca lor, productiunea din cultura mare n'ar
putea exista In tara gi impozitele dela multimea cultivatorilor sateni nu s'ar
pute& strange.
Pentru plata regulat& a impozitelor mai cu osebire alearga satenii la imprumuturi, be contract& angaja.ndu-si munca lor, robindu-gi bratele lor.
Aceasta arat& indestul de limpede Insemnatatea acestui credit, pentru ca sa
atrag& asupra-i deosebita atentiune a oamenilor ce se ocup& cu interesele ge-
nerale ale taxi!, a color ce se ocup& cu producerea avutiei, cu buna stare a

poporului.
Organizarea creditului rural poate s& burzuluiesca pe toti aceia cari speculeaz& azi nevoia ce au satenii de bani gi cari se folosesc pagubind gi sarAcind
satenii.
Dar gi cand s'au emancipat gi improprietarit satenii, multi au crezut ca

producerea agricola a tarn din cultura mare are sa Inceteze sau cel putin a&
sufere. Cu toate acestea, nici n'a incetat, nici nu a suferit, ba Inca de atunci
gi pan& acum a mere tot crescand. Asemenea gi acum, organizandu-se creditul
rural, infiintandu-se aceia ce am putea numi band salegi, nu se is culturii

marl bratele cari o fac sA existe, ci numai se impiedica de a le robl, de a be
exploata, de a le Barad. SAtenii vor munca gi In viitor, ca gi In trecut, Ins& vor
dobandl pe munca lor adev&ratul pret al muncii, pretul curent gi astfel munca
lor nu va mai fi robith prin bani.
www.dacoromanica.ro
182
C. I. BAICOIANU
Aurelian i a celorlalti economiti contemporani, n'a ramas

strigat in pustiu.
La carma tarii se instalase marele roman I. C. Breitianu,
care preconizase creditul national cu ramificatii profesionale
Inca dela 1860.
Nimeni altul mai bine ca loan Breitianu nu simtek nevoia
imperioasa de a ridica taranimea i prin credit. De astadata
problema ideologica de pang eri, intra in domeniul apropiatelor realizari pe cari I. C. Breitianu avea sa le savareasca.
Creditul rural la 1873 i Banca Nationale la 1880, au

pus temeliile puternice pe cari avea sa se reazime creditul
In variatele lui forme de indeletniciri profesionale ale tarii.
In 1881, I. Breitianu in completarea marelui sau program de organizare a creditului, depune pe biuroul Par lamentului legea de organizare a Caselor de Credit Agricol.
Tata prin ce cuvinte introduce el sfatului tarii noua lui
creatiune menita sa desrobeasca pe Oran i munca lui:
Nu putea sa ne scape din vedere ca oricat ar fi de insemnat rolul ce indeplinete comertul i industria in desvoltarea economic& a tarii noastre, totui, azi ca i in trecut, ca
Pentru a dovedl exploatarea satenilor, lonescu dela Brad araa mai departe ca un sateen care se Imprumuta cu 382 lei sa faca, munci proprietarului,
munceete apoi pentru o valoare de 900 lei. Deci la 382 lei sateanul Intoarce
o dobanda, de 518 lei sau 136 la suta, ceeace dupe parearea sa, Inseamna ca.
sateanul * pierde Iji rodul muncii, care e mult mai mare cleat Insuei munca *.
El cere deci ca Guvernul sa, se ocupe de organizarea creditului rural ei
propune Infiintarea bttncilor sateeti. Amintind de creditul popular Infiintat
In Germania de Schultze Delitsche, el cere Infiintarea unei banci sateeti R destineta a face numai satenilor avansurile de Cali au trebuinta e.
El nu vede posibilitatea ca o asemenea banca sa se organizeze de satenii
Insaei, pentruca aceetia e aeteapta, Ca ei ologul din Evanghelie ce eta pe malul
apei ca *A se pogoare Ingerul Domnului sa tulbure apa, sa se bage IntrInsa
tei sa scape de boala de care patimeete *.
El se gandeete deci la bunurile de mana moarta ei cere aft se dea din produsul acestora, ca pe aceasta baza, eft se Infiinteze banca sateasca. Ar trebul
dupe parerea lui ate un milion lei de fiecare judet, sau In total 33
milioane, cum am avut prilejul sh, constatam mai sue din expunerile pe cari
le-am dat in extenso.
Guvernul ar cere societatii de Credit Funciar Roman scrisuri funciare

de 33 milioane, ipotecandu-i domenii de 66 milioane pe timp de 50 ani. Guvernul
ui -ar Incase, mai departe veniturile domeniilor ipotecare, iar satenii ar urma
sa rascumpere prin banca sateneasca cele 33 milioane cu dobanzile dela Imprumuturile for ei cari n'ar fi mai marl de 12 la suta.
www.dacoromanica.ro
BANCA NATIONALA $I ORGANIZAREA CREDITULUI AGRICOL
183
i in viitor, industria fundamentals a Romaniei este i va

fi agricultura.
Oricat ar progress comertul nostru, oricat de mare avant
ar lua industria nationals, totui productiunea agricola va

fi temelia edificiului nostru economic, cel mai sigur i cel
mai productiv isvor de bogatie al Orli.
Astazi chiar daca avem o micare economic& de oarecare
importanta, daca avem un comert mai mult sau mai putin

infloritor, o datorim tot agriculturii, caci numai printeinsa
exists comertul roman.
Aceasta fiind imp ortanta agriculturii in economia generals a Orli, urmeaza dela sine ca suntem datori a o inzestia.
cu toate institutiunile cari pot contribul la inflorirea sa.
Intre acestea, infiintarea stabilimentelor de credit agricol ni se impun in rangul intai.
La agricultura ca i la industrie, capitalurile fiind factorul de capetenie al productiunii, desvoltarea i prosperitatea agriculturii atarnand de capitalurile de cari dispune,
urmeaza dela sine ca pe cat timp agricultura noastra de
orice treapta, fie mare, mijlocie sau mica, nu va avea la
indemana capitaluri indestulatoare i eftine, fi va fi cu neputinta sa inainteze i in acela timp sa poata lupta cu concurenta ce i se face de catre tarile mai inaintate.
De aci necesitatea ca fard intarziere sa facem pentru
agricultura noastra aceea ce s'a facut pentru industrie i
comert, sa-i inlesnim capitalurile de cari simte atata nevoie.
Acesta este scopul ce urmarete proiectul de lege ce am
onoarea a supune aprecierii luminate a D-voastra. Dupe
cum va veti incredinta din citirea lui, mecanismul pe care
se intemeeaza infiintarea Caselor de Credit Agricol in Romania, este pe cat de simplu, pe atat de solid. N'am cautat
sa inaugurez sisteme noui de credit aplicabile numai agriculturii, caci aceasta este o chestiune ca i nesolubild. Din
contra, am cautat ca respectand legile generale pe cari se
fondeaza creditul, sa fac accesibile agriculturii noastre de
toata mana, capitalurile....
Nu putem ocoli pasajul din expunerea de motive a Mi-
nistrului de finante prin care se arata raportul ce se va
crew intre aceste institutiuni de Credit Agricol i Banca de

emisiune, deoarece aceasta chestiune ridica una din cele mai
www.dacoromanica.ro
184
C. I. BAICOIANU
controversate probleme privitoare la lichiditatea portofoliului unei band de emisiune:

Banca Nationala de scont i de circulatiune, ffind un
institut financiar pentru a intampina i satisface trebuin-tele producatorilor romani de toate treptele, Case le de Credit Agricol, de1 independente In actiunea lor, se vor rezema
i se vor folosi de avantajele ce ofera acest stabiliment financiar. Ar fi nedrept din toate punctele de privire, ca tocmai agricultorii sa nu se foloseasca de inlesnirile ce infatiaza Banca Nationala in materie de credit i pentru acest
sfarit se va cauta ca, Case le de Credit Agricol sa serveasca
pang la oarecare grad de intermediar intre Banca National& i agricultori .
Aceasta enuntare important& a Ministrului de finante, o

gasim mai departe desvoltata in expunerea economistului
P. S. Aurelian, raportorul legii Caselor de Credit Agricol.
El pleaca dela constatarea ca orice ramura de activitate
economic& are nevoie de credit pentru ca sa poata prospers.
In Romania, prin infiintarea Bancii de scont i circula-
tiune s'a pus la dispozitia comertului i a industriei creditul necesar.

Pentru agricultorii mari ai tariff, s'a infiintat Creditul
Funciar Rural.
Pentru micii agricultori, nu s'a facut insa nimic.
0 interventiune in favoarea micilor agricultori se impune.
Se pune insa intrebarea data agricultorii prezinta tot
atatea garantii ca i comerciantii i industriaii.

Multi au raspuns la aceasta intrebare In sens negativ,
cu toate ca agricultorii infatiaza din toate punctele de vedere pe putin tot atata garantie, caci stau cu magaziile
pline de bucate, cu tarinele acoperite de holde, cu pactunile
acoperite cu vite, cu fabricile de spirt, de zahar, de ulei,
cu morile i alte industrii anexe, in lucrare .
Cu toate acestea, ei nu se bucura de conditiunile avantajoase in cari Banca de emisiune acorda credite industriailor i comerciantilor.
Trebuiesc deci cercetate i inlaturate cauzele principale

pentru a i se deschide i agricultorului drumul care institutul de emisiune, de unde sa se poata imprumuta.
Dupa legislatiunea de astazi, data biletul nu provine
www.dacoromanica.ro
BANCA NATIONALA 51 ORGANIZAREA CREDITULUI AGRICOL
185
dela comercianti, bancherul se expune in caz de neplata a

unei polite subscrisa de agricultori, la formalitatile nesfarite ale unui proces civil. Deaceea bancherul prefer& sa-i
tins banii jn cassa, decat sa rite de a face procese. De aci
urmeaza ca data dorim ca agricultura sa se bucure de credit ca industria i comertul, trebuia sa reformam legislatiunea, sa intemeem stabilimente de credit destinate agriculturii, pe principiile generale ale creditului, particularizand
numai aceea ce se va pare& cu totul propriu agriculturii .
Legislagunea civilei trebuie deci modificatci in acest sens,
ddndu-se astfel posibilitatea agricultorului de a puted constitui gaj in favoarea creditorului, instrumentele, vitele
semdmiturile sale.
Luandu-se aceste masuri, agricultorii vor putea beneficia de binefacerile scontului Bancii Nationale, dupa cum se
procedeaza in Nivernais in Franta.
In aceasta parte a Frantei, in departamentul Nevre, se
face un comer insemnat cu vite ingraqate pe suhaturi fertile.
Dupe initiativa luata de directorul sucursalei Bancii
Frantei, D-1 Girand, Banca s'a decis in 1866 sa primeasca
la scont biletele agricultorilor nivernezi. Pentru acest sfarlit
se procedeaza in modul urmator: biletul pentru 90 zile este
subscris de 2 cultivatori, este indosat de catre un negustor
patentar, justitiabil catre tribunalul de comer, care-1 trece
la sucursala Bancii din localitate. Efectul este scontat ca i
pentru comert in scontul Bancii. Infatiatorul sau mijloci-
torul intre cultivator i Banca, adica negutatorul care a

indosat efectul, primete drept recompense 1/2%.
Dace la scadenta nu se platete biletul, este inteles ca

sa se mai preschimbe data in aceleai conditiuni.
D-1 Girand spune ca sunt deja 10 ani de cand sucursala
Bancii din Nevres imprumuta cultivatorii pe fiecare an cu
pana la 15 milioane lei. Faith' azi nici un bilet nu a fost
protestat.
Aa dar not ar trebui sa urmarim asimilarea industriei
i a comertului agricol, cu industria i comertul, pentru a
pune pe agricultori in situatia de a se folosi de inlesnirile
ce infatiaza stabilimentele de credit, de cari se folosesc
industriaii
comerciantii.
Ramane chestiunea de a se infiinta stabilimente cari sa

www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
186
fie la indemana agricultorilor ci cari sa primeasca biletele

for dandu-le 4n schimb numerar.
Organizarea unor asemenea stabilimente este scopul proiectului depus deliberarilor D-voastra .
Este interesanta expunerea de motive a raportorului
legii, prin aceea eh' se cauta a se creia i agriculturii acces la

Banca de emisiune 1).
') Dam ad In notes, rezumatul discursurilor mai importante ce au avut
lot In Camera vi Senat, cu ocazia votarii legii, ramanand ca cercetatorul dornic
sa le cunoasca In Intregime, sit le citeasca In anexa Nr. 11 a acestei lucrltri,
unde dam vi desbaterile din 1892 tend s'a modificat legea Caselor de Credit
Agricol.
CAMERA
D. V. lepurescu, critic& proiectul de lege astfel:
Examinand proiectul de lege, rezulta trei mari modificari ce i as fac dreptului comun:
1. Se Introduce In condica comerciala nivte persoane noui, o mutt dos&
de comercianti, agricultorii vi industriavii agricoli.
2. Se creeaza prin aceasta lege un nou contract de amanet, contrar aceluia
prevazut de dreptul civil.
3. Se desfiinteaza cu desavarvire privilegiul proprietarului In raport cu
arendavul, chci panii, acum proprietarul avea un privilegiu care venea Indata
dupa celelalte creante privilegiate. Astfel proprietarul era garantat pentru

arenda lui.
Prin introducerea acestei legi, proprietarul va fi substituit In privilegiul
lui de catre Creditul Agricol, caci iata ce glasuevte art. 30 al proiectului:
1 Creantele Caselor de Credit Agricol vor fi privilegiate asupra averii mobile enumeratil la art. 26. Ele vor vent indata dupa cheltuelile de judecata,
cheltuelile de Ingropare a debitorului vi cheltuelile de conservare a lucrului *.
Aceasta prevedere trebuie Inlocuita, caci altfel, arendavii se vor Imprumuta
la Casele de Credit Agricol, iar privilegiul Casei va exclude pe acela al proprietarului vi astfel vor fi pagubiti proprietarii.
Dad', desfiintarea lui nu se poate face, trebuie gasit cel put.in un sistem
care ar pune In concordant& privilegiul Casei Agricole, cu acela al proprietarului.
P. S. Aurelian raspunzand, spune In esenta: * Este adevarat c& acesta
a fost un privilegiu, dar multe privilegii cari au fost In lumea aceasta s'au desfiintat and s'a vazut ca nu sunt justificate *. Proprietarul care fsi arendeaza
movia, nu trebuie s& caute siguranta sa numai In averea arendavului care este
pe movie. Exploatarea produsului agricol trebuie sa-i dea mai Intai siguranta.
* Fara aceasta dispozitie nu poate sa se intemeeze Creditul Agricol *, deoarece
ea este cheia proiectului.
C. Boeresou, analizeaza Intai articolul 20 In care sunt prevazute operatiunile pe can le poate face Creditul Agricol.
Casele de Credit Agricol pot N s& sconteze vi sa negocieze efectele agricultorilor vi industriilor agricole*. Ori aceasta, operatiune se poate foarte bine face
www.dacoromanica.ro
187
Masura in care Banca de emisiune a putut s satisfaca

aceste cerinte, ramane de vazut in cursul expunerilor ce vor
urma randurilor de fata.
Prin legea Caselor de Credit Agricol, se infiinteaza in
fiecare capitals de judet Case de Credit Agricol, independe Banca National., cad oricine se poate imprumuta la Banca de emisiune,
daca este solvabil.
Case le de Credit Agricol mai pot face avansuri aceloraei persoane pe efecte
publice nationale sau alto valori garantate de Statul roman. Ori ei aceasta
operatiune o face Banca National..
Case le de Credit Agricol pot priml In cont curent sau In depozit, economiile agricultorilor sau industriaeilor agricoli. Ori aceasta operatiune o poate
face Casa de Economii.
Case le de Credit Agricol pot Imprumuta pe amanet de producte ei instrumente agricole, agricultorilor cat ei industriilor derivate ale agriculturii.
Aceasta este unica atributie pe care se cuvine sa o dam Caselor de Credit Agricol.
Sunt Creditele Agricole organizate pentru a putea satisface aceasta important& prevedere a Iegii ei ea alba asigurata ei prosperitatea lor ?
Prin proiect se decreteaza dreptul de preferinta ei de urmarirea asupra bunurilor miecatoare. Aceasta este o eroare a proiectului, pentruca aceste bunuri
sunt ueor de sustras oricarei urmariri, cad ele urmeaza domiciliul proprietarului.
Prevederea ca acei ce vor Instraina aceste bunuri constituite In amanet, vor
fi pedepsiti ca ei acel ce abuzeaza de fncrederea ce i se acorda, nu este bunk, caci
cum putem pretinde ca taranul sli, cunoasca legea? Din aceasta cauzil, ei tranzactiunile vor fi lovite, cad cine va putea sa cumpere un lucru mobil apartinand
unui agricultor, cand nu va aye', certitudinea ca este liber de orice sarcina?
Nu este drept ca sa se elimine proprietarul din privilegiul ce 11 are ei a&
11 substituim cu Creditul Agricol, cad atunci, cand vend roadele moeiei mele
unui arendae, el devine proprietar numai dup11. ce 1mi achita arenda.
A se bucure, de aceste roade, fara a mi se garanta fncasarea arendei, este
o nedreptate de neertat.
Prin aceasta se va fncuraja ei reaua credinta a arendaeului.
In rezumat trei din cele patru operatiuni pe cari sunt sortite sa be faca
creditele, se pot face $i de Banca de emisiune. A patra operatiune pe care
ar trebul sli o fact). aceste Case, este o imposibilitate de realizat, pentru motivele aratate mai sus.
N. lonesou, arata ca discutiunile anterioare sunt deplasate, deoarece In
intentia legiuitorului trebuie sit fie mai Intai ideia de a se Infiinta un Credit
Agricol pentru Wenn cari aeteapta scoaterea for din robia banului ei In al
doilea rand, pentru arendaei.
A face un credit agricol pentru arendaei, Inseamna a nu tine seams de
nevoile vitale ale neamului.
Critics apoi legea, pentruca se formeaza ei fricurajeaza o categorie noun
de comercianti, Intreprinzatorii agricoli, cari nu sunt decat arendaeii.
Pentru Infiintarea unui Credit Agricol, nu avem nevoe de subventiune

bugetara, ci mai degraba, de economiile pe cari sa le Yea tot agricultorii asociati.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
188
dente intre ele, cari pot Infiinta sucursale in judet, daca

nevoile vor cere.
Ele au scopul de a ajuta pe agricultorii i industriaii
agricoli romani, -cu sumele necesare exploatarilor.

Criticile pe cari le aduce proiectului, aunt urmiltoarele:
a) Prin modificArile aduse dreptului comun, se aduce o perturbatie care
va Impiedica legea sA dea roade bune.
b) Termenele pe cari se vor face imprumuturile, trebuie eh fie mai lungi
decttt 30, 60 $i 90 zile, cAt aunt prevazute In proiectul de fath.. Creditul Agricol
are nevoe de cel putin 10 ani pentru a da rezultate.

c) Creditul agricol trebuie creat pentru micii agricultori, nu pentru arenda$i $i in acest scop, ar trebul sa, imittan creatiunea lui Reiffeisen aplicattt cu
atAta succes In regiunea Rinului.
d) Termenul scurt pe care se vor acorda fmprumuturile, vor sill pe micul
agricultor A nu le poattt achita. In virtutea privilegiului ce fl au Case le Agricole asupra instrumentelor sale, i le vor vinde $i astfel agricultorul va sArAcl
In loc BA se fmbogAteasca, de pe urma acestor institutiuni.
e) Taranii nu au ce amaneta fiind oameni saraci, deaceea ei se vor bucura
prea putin de binefacerile acestor Case Agricole.
In rezumat deci:
Aceste institutiuni de credit vor produce o perturbatie In societatea noastrA,
din moment ce se face o favoare pentru o clash din societate arendasii
$i nu se extinde aceasta binefacere gi pentru micii agricultori.
Aceste institutiuni vor aduce ruins micilor agricultori $1 In locul roadelor
bune, vom culege de pe urma for numai deceptiuni.
MinIstrul de finer*. Pala acum s'au fAcut proiectului doutt critici: una
din punct de vedere juridic, alta din punct de vedere economic.

D-1 Ionescu intentioneaza Infiintarea unui Credit Agricol numai pentru
tarani. Duph D-sa trebuie sA desfiintAm clasa arendasilor $i a marilor cultivatori. Aceasta este o enormitate.
Daca la lnceput Casele de Credit Agricol vor servl proprietatea mare $i
mijlocie, va yen' o zi cAnd ele vor aduce un real folos $i micilor agricultori, In-
tocmai ca $i Creditul Rural care In timpul din urma numarh printre fmprumutati $i pe micii agricultori Imprumutati In mod colectiv sau individual.
Este drept ca la fnceput de binefacerile Caselor de Credit Agricol, nu se
vor bucura cleat agricultorii cu o pozitiune mai bunk cari stiu etc scrie $i sA
citeasca, cari vor fi mai priceputi, dar nu rAmAne Indoiala ca organizatiunea
acestei institutiuni este astfel, cA $i muncitorii mici vor putett profittt de ea
ca $i agricultorii marl.
Infiintarea creditelor dupls. sistemul Reiffeisen, cari au la baztt cooperatla,
nu pot da rezultate bune la noi, deoarece noi nu avem capitaluri ca sA se asocieze pentru a acorda credite acelora cari au nevoe $i astfel toata lumea simte
lipsa lui. Deasemeni la creditele Infiintate de Reiffeisen, termenul de 10 ani
pe care se acorda Imprumutul, poate fi Hand denuntat de societate.
N. lonescu, propune ca aceste credite sh nu se Infiinteze pe judete, ci acolo
undo nevoile vor cere.
www.dacoromanica.ro
189
Durata for este de 20 ani, putand fi prelungita cu autorizatia Guvernului.

Capitalul fiecarei Case va fi dela 150.000 pana la 300.000
lei, suma fiind determinate de Guvern dupd apreciere.

Cu hotarirea adunarii generale i aprobarea Guvernului,
acest capital poate fi sporit.
Pentru formarea capitalului se vor emite actiuni nomiSENATUL
B. Boerescu, atrage atentia asupra termenului de frnprumut prevAzut de
lege, pe care 11 considerA prea scurt, pentru ca aceasta institutie sh fie de folos
tArii.
I. Brlitlanu, raspunzfindu-i, spune ca era necesar ca maximum de termen

pe care sa se face fmprumuturile sa fie numai de 9 luni, deoarece aceste efecte
vor trebul s, fie scontate la Banca Nationala. Evident, ca dach aceste efecte
vor capata increderea institutului nostru de emisiune, vor putea fi preschim-
bate de 3, 4 si chiar de 6 ori.

D. Sturza, spune ca dace termenele imprumuturilor ar fi mai marl, atunci
s'ar cere capitaluri considerabile de cari Banca nu dispune.
B. Boerescu, atrage atentia eh infiintarea unui amanet conventional prin
InlAturarea art. 1688 din Codul civil, constituie o inovatiune periculoasa, pentruca In general, lucrul amanetat ar trebul sa, fie In posesiunea creditorului,
nu a debitorului care 11 poate Instraina. Propune reglementarea mai riguroasa
a contractului de amanet, cad simpla intabulare la comuna nu este suficienth.
Ministrul de interne, raspunzand, afirma ca averea mobiliarh amanetat
se va considera ca remise In pastrarea debitorului prin efectul chiar al conventiunii Inregistrate.
MInIstrul de finante, arata ca lii.sarea lucrului amanetat In posesiunea debitorului, nu este un pericol, de oarece aceeasi practicA o intalnim $i la Creditul
Funciar Rural, MA slt se fi Intamp lat pana acum vreun abuz.
C. Bozianu, spune ca in cazul cAnd debitorul ar instrAina lucrul amanetat
Creditului, noul posesor nu va avea decat sb. se plAnga de imprudenta sa, intabularea amanetarii lucrului facandu-se la comuna. Deci noul cumparator
nu va avea altceva de facut dealt BA cerceteze tabela de intabulare facuta
la comunA.
B. Boerescu, propune ca In regulamentul legii aft se prevadh publicarea intabularii la biserica, eau In localul subprefecturii, pentru ca prin asemenea masuri
practice sa tie si cei de al treilea, ca este un privilegiu asupra cutftrui obiect.
I. BrAtianu, vorbind despre privilegiul proprietarului asupra bunurilor

aratorii ale arendasilor, arath eh proprietarii nu trebuie sA fie ingrijorati de
privilegiul acordat Case lor de Credit Agricol pentru urmAtoarele motive:
a) Proprietarii nostri nu au investitiuni marl pe mosiile for $i nici nu arendeaza mosiile ca In alte parti, cu instrumente si vite.
b) Gajul joaca un rol secundar. Rolul principal II are creditul personal.
Dovada ca asa este, e modul cum acorda imprumuturi comerciantilor Banca
de emisiune $i Creditul Funciar Rural proprietarilor.
www.dacoromanica.ro
190
C. I. BAICOIANU
native cari vor trebul sa fie subscrise de agricultorii sau

industriaii agricoli roman.
Pan& cand capitalul va fi varsat in intregime de catre

actionari, Statul va inainta din acest capital cloud parti i
judetul a treia parte, fara dobanda.
0 cassa de credit agricol se va considera definitiv constituita, putanduli incepe operatiunile, din momentul ce va
avea. acoperita 1/2 din capital.
Din beneficiul net realizat se va aloca o sums pentru
formarea unui fond de rezerva, pang cand acesta va ajunge
la 10% din capital.
Fondul de rezerva va servi la acoperirea pierderilor din
capitalul social i la implinirea unui dividend de 5% asupra
capitalului varsat.
Fiecare cassa va fi administrate de catre un administrator, ales pe timp de 5 ani de adunarea generala.
Administratorul va lucre sub controlul a 3 comisari, dintre cari doi vor fi alei de adunarea general& ci unul va fi
numit de Guvern.
Ministrul de finante are dreptul oricand a face inspectiuni la aceste casse.
In adunarea general& fiecare actiune da drept la 1 vot.
Nimeni nu poate define mai mult de 5 voturi.
Case le de Credit Agricol pot face urmatoarele operatiuni:
a) Sa sconteze i sa negocieze efectele agricultorilor i

ale industriacilor agricoli.
b) S imprumute cu amanet pe productele i instrumen-
tele agricole, cat i a industriilor derivate din agricultura.

c) sa primeasca in cont curent sau in depozit economiile
agricultorilor, sau a industriailor agricoli.
d) S face avans acelorai persoane pe efecte publice
nationale, sau alte valori garantate de Statul roman.
Aceste casse nu vor putea imprumuta cu un procent mai
mare de 7%, afara numai de cazul cand scontul Bancii Nationale va trece peste acest procent.
Imprumuturile acordate nu vor trece de 9 luni.
Prin derogare dela art. 1685 i 1688 Cod. civ., amanetul
se considera valabil constituit dela data incheerii convenliunii de imprumut, fara ca sa fie nevoie sa treaca in posesia
cassei de credit agricol.
www.dacoromanica.ro
BANCA NATIONALA *I ORGANIZAREA CREDITULUI AGRICOL
191
Creantele creditului agricol sunt privilegiate.

Sub forma aceasta, Case le de Credit Agricol nu au funcjionat
deck, pan& In 1892, del durata for fusese fixata pe 20 ani.

Experienta dovedind ca In aceasta forma de cooperatie
a Statului cu initiativa particulars, arendaii i proprietarii
mari au tiut sa-i rezerve partea leului, beneficiind de credite mari, s'a produs o micare in contiinta oamenilor notri politici, vazand ca tocmai aceste institutiuni chemate s
des satisfactie la un cat mai mare numar de agricultori mici,
serveau tocmai interesele acelora marL
Efectele acestei constatari, care 1i Ikea tot mai mult
drum, a fost desfiintarea Caselor de Credit Agricol i inlocuirea for prin Creditul Agricol. Case le de Credit Agricol, dupa
legea din 1881, erau rezultate din colaborarea initiativei pri-
vate cu Statul, dupa cum putem vedea din textul art. 7 din
lege, care prevede urmatoarele:
(c Pana la varsarea Intregului capital de catre actionari,
acest capital va fi Inaintat fara dobanda de Stat pentru cloud
parti, ear pentru a 3-a parte de judet. Statul i judetul vor
primi dividende proportionale cu capitalul ce vor fi lnaintat.
Sumele Inaintate se vor restitui Statului i judetelor proportional i treptat cu actiunile acoperite de actionari .
De aici se poate vedea limpede dupa cum rezulta i
din desbaterile parlamentare , ca Statul avea rolul de a
intervene pentru stimularea initiativei private, pe care vroia

s o lase cu vremea sa organizeze singura aceste institutiuni.
Intentiunea legiuitorului nu a fost Irma realizata, ci dimpotriva. Creditul Agricol Infiintat In 1892 pentru substituirea Caselor de Credit Agricol, era organizat numai de Stat.
Creditul Agricol, Infiintat prin legea din 2 Iunie 1892,
function& pe laugh' Ministerul de Finante i avea ca sucursale Casele de Credit Agricol existente.
Aceasta institutiune se compune din doua sectiuni:
a) Prima sectie, avea scopul sa imprumute pe cultivatori cu sumele necesare pentru agricultura. Ea avea un capital pus la dispozitie de Stat, de lei 20 milioane.
b) A doua sectie avea scopul sa imprumute pe agricultori cu sumele necesare, pentru a face instalatiunile de can
aveau nevoie pe pamantul ce le-a vandut Statul prin legea
din 7 Aprilie 1889 (art. 3).
www.dacoromanica.ro
192
c. I. BAICOIANU
Ea aveh un capital de 3 mil. lei in cont curent la Banca

Nationale.
In afar& de capitalul de 20 mil. de care dispune Creditul

Agricol, prin art. 41 se hotarh ca cu autorizatia Ministrului
de finante, puteh sa mai imprumute o suma de 3 mil. lei,
de preferinta dela Banca Nationale.
Toate efectele endosate de Creditul Agricol erau considerate ca efecte publice de Stat.
Cu administratia Creditului era insareinat un director
general numit de Ministrul de finante, care era rdspunzator
de toate operatiunile efectuate. Sucursalele erau conduse de
directori, supraveghlati de inspectorii financiari.
Prin legea din 1 August 1893 s'au suprimat directorii sucursalelor i s'au dat atributiunile for administratorilor financiari.
Creditul Agricol puteh face operatiunile urmatoare:

a) sa Imprumute agricultorii pe gaj. Gajurile puteau fi:
vite, produse i instrumente agricole.
b) S'a avanseze taranilor sumele necesare pentru a cumpath vite, seminte, maini, etc. Sumele Imprumutate trebuiau sa fie garantate in mod solidar de doi agricultori solvabili din aceeai comund, iar obiectul cumparat, era considerat ca gaj din momentul cumpararii.
c) Sa primeasca In depozit economiile taranilor.
d) Sa Lea operatiuni pentru Banca Nationald, acolo

unde ea nu aveh nici un sediu.
Imprumuturile acordate de Creditul Agricol, nu puteau
dep41 suma de 1.000 lei. Aceasta masurd a fost luata, pentru ca institutiunea sa-i indeplineasca adevarata ei menire:
ajutorarea taranilor.
Procentul pentru imprumuturi era fixat la 10%. Creditul
puteh sa mai perceapa 1% pentru cheltuelile de administratie. Imprumuturile simple se acordau pe 3 luni, iar acele
pentru investitiuni pe timp de 3 ani.

SA' urmarim desfaurarea activitatii Caselor de Credit
Agricol i a Creditului Agricol dela 1882 'Ana la 1907.

In acest interval de 25 ani, dupd lucrarea jubilara a lui
Lucian Bo ltu$, aceste institutiuni an efectuat opt milioane
operatiuni, pentru o valoare de 1.093.751.781 lei, 69 bani,
imprumuturi acordate satenilor pe baza amanetarii vitelor ci
a instrumentelor for agricole, dar can conform legii for orgawww.dacoromanica.ro
BANCA NATIONALA. SI ORGANIZAREA CREDITULUI AGRICOL
193
nice i prin derogare dela dispozijiile Codului civil, amanetele
ramaneau tot In stapanirea imprumutatilor.

Dela infiintare i pana la 1907, Imprumuturile acordate,
reveneau pe fiecare an la cifrele aratate in tabloul de fat& :
ANUL
1882
1883
1884
1885
1886
1887
1888
1889
1890
1891
1892
1893
1894
Imprumuturile
acordate
2.025.843,
15.005.994,21
33.788.777,80
36.860.032,64
51.066.891,05
45.694.916,
40.975.043,30
34.532.089,25
34.063.711,11
34.109.781,26
30.405.078,38
36.453.344,40
50.146.711,34
ANUL
Imprumuturile
acordate
1895
1896
1897
1898
1899
1900
1901
1902
1903
1904
1905
1906
1907
52.160.958,50
47.493.755,48
22.442.568,65
52.543.149,64
51.298.299,69
49.398.462,60
49.174.701,85
46.846.108,60
51.154.953,15
54.302.900,75
56.745.322,60
58.421.509,90
66.640.876,54
Din examinarea cifrelor cuprinse in tabloul de mai sus

putem vedea ea reforma din 1892 a condus la o urcare mare
a Imprumuturilor facute in deosebi satenilor.
De unde in anul 1892 Imprumuturile acordate se cifrau
la 30.405.078 lei, 38 bani, in anul 1900 ele ajung la 49.398.462
lei, 60 bani, pentru a atinge in 1907 cifra important& de
66.640.876 lei, bani 54.

Pierderile provenite dela debitorii insolvabili i ramase
neincasate in intervalul dela infiintare i pan& la 31 Martie
1907, se 'idled la suma de lei 234.956 lei, 88 bani, ceeace

revine pe an 9.398 lei.
Interesant de tiut este c, Creditul Agricol a servit i
ca un colector al micilor economii s'ateti. Evident ca aceste
economii sunt inferioare puterii de economie de care ar fi

fost capabil& patura taraneasca.
Economiile sateti atat de reduse, Bunt rezultatul neincrederii pe care au avut-o taranii in aceste institutiuni, neincredere care din nenorocire mai exist& ii azi.
Dela Banca Nationala, Casele de Credit Agricol au avut
in perioada dela 1882-1892, suma de lei 77.979.956, bani 60,
www.dacoromanica.ro
13
194
C. I. BAICOIANU
iar Creditul Agricol a primit dela 1893-1907 suma de lei

60.607.574, bani 46.
Dobanda de 10% incasata de Creditul Agricol dela in-
fiintare fli pana la 1907, se cifreaza la 63.671.378 lei, 6 bani.

Aceasta suma a fost plasata in operatdunile de imprumuturi.
0 sursa importanta de venit a mai avut Creditul Agricol ci
din serviciul de incasso pe care 1 -a facut pentru Banca Nationals
i Banca Agricola, acolo unde aceste institutiuni nu aveau sedii.
Suma care a incasat-o Creditul Agricol pentru Banca Nationala prin serviciul de incasso dela 1892 i pana la 1907,
se ridica la 52.985.111 lei, 62 bath. Pentru acest serviciu
Creditul Agricol primes un comision de 25 bani la mia de lei.
Privita gestiunea Creditului Agricol sub raportul profitului i al pierderilor, este de inregistrat ca beneficiile brute
......... .
realizate dela data infiintarii i pana in 1907 au fost de

lei
52.291.934,27
Din cari scazandu-se cheltuelile de administratie, procentele platite la Banca Nationala, fondul de prevedere, etc., in suma de lei 22.891.104,63
.
29.400.829,64
Raman beneficii nete lei
...
Repartizarea acestor beneficii nete pe ani, da nactere la

tabloul de mai jos, in care beneficiile date pentru anul 1897
cunt numai pe 3 luni, deoarece inceperea anului financiar
s'a schimbat dela 1 Ianuarie la 1 Aprilie:
ANUL
1882
1883
1884
1885
1886
1887
1888
1889
1890
1891
1892
1893
1894
BENEFICII
2.624,67
30.939,44
251.74,90
358.061,31
857.517,69
1.012.717,30
1.417.157,41
1.252.764,72
1.315.723,74
1.378.825,50
1.339.412,15
1.129.349,38
1.106.210,70
ANUL
1895
1896
1897
1898
1899
1900
1901
1902
1903
1904
1905
1908
1907
www.dacoromanica.ro
BENEFICII
1.448.355,52
1.420.305,16
301.631,71
1.382.886,48
1.374.080,25
1.297.871,14
1.501.874,68
1.457.667,08
1.581.144,07
1.677.464,86
1.526.876,97
1.758.738,46
1.219.620,35
BANCA NATIONALA. $1 ORGANIZAREA CREDITULUI A GRICOL
195
Curentul de democratizare a creditului taranesc ce se

nate in al noualea deceniu al secolului trecut, purtat de
aceasta data pe umerii contiintei taraneti de ajutor mutual, contiinta trezita i incurajata indeosebi de elementul
didactic rural, da o noua orientare problemei i asupra ei
vom reveni intr'un alt capitol.
www.dacoromanica.ro
13
CAPITOLUL VII
BANCA NATIONALA FATA DE CRIZA $1 AGIUL DIN PERIOADA
1880-1890. CAUZE $1 EFECTE
www.dacoromanica.ro
CAP ITOLUL VII
BANCA NATIONALA FATA DE CRIZA BSI AGIUL DIN

PERIOADA 1880-1890. CAUZE BSI EFECTE
Mat dare sfargItul veaoului treout, politica monetara a tarlior din OcciProduotia aurului
dentul Europel a fort bazata pe bimetalismul aur ;I argint.
Abundenta productiel argintului congi a argintului Intro anti .1750-1929.
duce in a doua jumatate a seoolului treout la leftenirea lui fata de aur.
Pretul
argintului gi a aurului intro anti 1850-1883.
Pretul argintului in continua
!cider fata de acela al aurului, Influenteaza raportul de 15 % stabilit Intros acetate
Bout metals, dand nagtere agiului.

Consecintele economics ale agiului.
Pentru a fnlatura neajunsurile agiului, Anglia, Germania, Olanda, Danernarca,
Suedia, Norvegia, Austria gi India Britanloa, trec Ia monometalismul aur.
In
aceeagi vreme, o parte din Virile continentulul lin frunte cu Franta, organizeaza
Uniunea Latina, pentru a mentine mai departs ciroulalla bimetalista.
Bazele contractuale ale Uniunii Monetare Latino.
Masurile lusts de Uniunea
Latina nu pot stiviii deprecierea argintului.
Evolutia Uniunii Monetare
Latino, dela bimetalismul aur II argint, atm monometalismul aur.
Primole Inceputuri de organlzare monetara a Romanis', cad In perioada framantarlior monetare Internationale.
Pan legea din 1867, Romania adopts bimetalismul, care state& la baza organIzirll Uniunii Latino.
Razbolul independentel tntrerupe consolidarea politicil noastre monetare.
Greutatile create
de circulatia rublelor, dupa rizbolul independent& din 1877.
Demonetizarea
rublelor.
Cu ocazia disoutiunlior ce au avut loo In Parlament Cu acest prilej, s'a propus Introducerea monometallsmului aur.
Cauzele determinante ale
crizel economics II a agiului In Romania In perloada 1870-1890.
Conventia comerciala Incheiata cu Austro-Ungaria.
Efeotele agiului gi masurile propuse pentru fniaturarea lui.
Idello lui I. G. Bibicescu privitoare Ia cauzele
cars au determinat agiul.
Criza monetara in fata Parlamentului.
Incheiere.
Criza monetara i economic& caracteristica perioadei

1880-1890 pe intreg continentul european, nu putea sa nu
se produca i la nos, cu atat mai mult, cu cat politica monetara bazata pe bimetalismul aur i argint, ca i imprejurarile provenite din situatia economics i financiara, erau
de natura sa determine procese de tulburare In manifewww.dacoromanica.ro
200
C. I. BAICOIANU
starile productiunii economice a Romaniei, cari au condus

la un agiu salbatic, ce ajunsese pand la 20%.
Sa intram In analiza situatdilor : monetara, economics i financiard, cari au afirmat puternicia crizei cu decorul agiului ce a
framantat Cara mai bine de un deceniu, cu Incepere dela 1878.
Politica monetard a statelor din Occidentul Europei era

bazata Inca din veacul al XVIII-lea pe baterea de monete
de argint ksi de aur, erau deci bimetaliste, relatiunea de valoare dintre aur i argint flind stability la 1: 15%, adica
un kg. de aur fin, valora 151/2 kg. de argint. Pe temeiul acestei
expresivitati de calcul comercial, era intemeiata politica mo-
netara a majoritatii statelor europene.
Atata vreme cat productiunea acestor metale era mica, cat

oferta for pe piata satisfacea cererea cu prisosinta, s'a mentinut
relatiunea de valoare traditionala stability Inca din veacul al
XVII-lea. Extractiunea Insa din ce In ce mai abondenta a argintului, datorita nu atat ameliorarii procesului tehnic de produc-
tiune, dar mai cu seams descoperirii zacamintelor de argint

in cele doua Americi i In Australia, au facut ca abundenta
argintului pus pe piata sa eftineasca pretul metalului alb.
Oferta metalului alb fiind mare, era firesc ca pretul lui.
sa scada. Tabloul de mai jos ne infatiaza productiunea

aurului i a argintului dela jumatatea veacului al XVIII-lea
i pans In zilele noastre :
AUR
Anii
Greutatea
In kgr.
Val. In mil.
franci
1 kgr. aur
fin =
3444,44 frs.
1750
1800
1850
1855
1860
1865
1870
1875
1876
1877
1878
1879
24.610
17.790
54.759
199.388
201.750
185.037
195.026
173.904
156.028
171.446
179.188
163.669
24,8
61,3
188,6
686,7
694,9
637,4
671,7
599,0
537,4
590,5
617,2
563,7
ARGINT
Val. In mil.
franci
Greutatea
1 kgr. argint
In kgr.
fin =
222,22 frs.
533.145
879.060
780.415
886.115
904.990
1.101.150
1.339.085
1.969.425
2.107.325
1.949.533
2.282.508
2.313.550
www.dacoromanica.ro
118,5
195,3
173,4
196,9
201,1
244,7
297,6
437,7
468,3
433,2
507,2
514,1
B. N. R. PATA. DE CRIZA $1 AGIUL DIN PERIOADA 1880-1890
AUR
1880
1881
1882
1883
1884
1885
1886
1887
1888
1889
1890
1891
1892
1893
1894
1895
1896
1897
1898
1899
1900
1901
1902
1903
1904
1905
1906
1907
1908
1909
1910
1911
1912
1913
1914
1915
1916
1917
1918
1919
1920
1921
1922
1923
1924
1925
1926
1927
1928
1929
Greutatea
222,22 frs,
argint
Anii
In kgr.
ARGINT
Val. In mil.
franci
Val. In mil.
franci
Greutatea
1 kgr. our
1 kgr. argint
In kgr.
fin =
fin =
3444,44 frs.
1 i ri
160.146
155.009
153.456
143.533
153.063
163.153
159.735
159.150
165.803
159.809
178.821
196.586
220.653
236.974
272.598
299.072
304.309
355.212
431.656
461.515
383.149
392.705
446.490
493.083
522.686
572.204
605.632
620.720
666.574
683.331
695.205
694.466
719.400
691.937
678.883
705.273
683.384
631.176
577.185
550.388
504.041
496.886
480.620
551.368
591.942
591.786
601.838
603.352
611.394
611.400
201
551,6
533,9
528,6
494,4
527,2
562,0
550,2
548,2
571,1
640,0
615,9
677,1
760,0
816,2
938,9
1.030,1
1.048,2
1.223,5
1.486,8
1.589,6
1.319,2
1.352,6
1.537,9
1.898,4
1.800,4
1.970,9
2.086,1
3.137,0
2.296,0
2.353,7
2.359,5
2.392,0
2.442,8.
2.383,3
2.338,4
2.429,3
2.353,9
2.173,7
1.988,1
1.895,8
1.736,1
1.711,5
1.655,5
1.899,1
2.038,9
2.038,4
2.073,0
2.078,2
2.105,9
2.106,0
-al.
222,22 frs,
:3, Proja4 1.: i N E
2.326.357
2.457.786
2.689.541
2.774.227
2.537.003
2.849.344
2.901.826
2.989.732
3.384.865
3.739.004
3.921.935
4.267.380
4.763.479
5.147.841
5.121.017
5.210.942
4.885.080
4.990.666
5.259.286
5.236.951
5.400.418
5.382.369
5.363.566
5.216.880
5.108.067
5.359.803
5.133.887
5.729.210
6.321.617
6.545.981
6.896.032
7.008.964
7.134.100
6.964.361
6.566.615
5.563.000
5.013.310
5.417.850
6.163.731
5.488.634
5.418.742
5.327.698
6.526.140
7.651.929
7.448.979
7.627.185
7.894.891
7.810.157
7.993.597
7.900.000
www.dacoromanica.ro
517,0
546,2
597,7
616,5
563,2
633,2
644,8
664,4
752,2
831,0
871,5
948,3
1.058,5
1.147,0
1.137,7
1.158,0
1.185,6
1.109,0
1.168,7
1.168,7
1.095,2
1.196,1
1.129,2
1.159,3
1.135,1
1.191,1
1.140,9
1.273,1
1.404,8
1.454,6
1.532,4
1.557,5
1.585,3
1.547,6
1.459,2
1.236,2
1.114,1
1.204,0
1.369,7
1.219,7
1.204,2
1.183,9
1.700,4
1.700,4
1.655,3
1.694,9
1.754,4
1.735,6
1.776,7
..............................
202
c. I. BAICOIANU
Urmarind cifrele cuprinse In tabloul de mai sus, putem
imediat sa ne dam seama cat de importante au fost creterile dela un an la altul a productiei argintului, In timp
ce productiunea aurului este foarte inceata.

In deosebi, dela 1865, productia mondial& a argintului
a luat o desvoltare considerabila, progresand din an in an
tot mai mult.
Facand o comparatie intre productia aurului i argintului din anul 1865 i aceea din 1929, observam ca productia
aurului abia s'a marit de 31/2 ori, in timp ce aceea a argin-
tului a crescut de 7 ori.
Aceasta considerabila." cretere a productiei era natural sa
produca din ce in ce mai mult deprecierea metalului alb.

Iata acum i un tablou al preturilor argintului i al aurului, incepand dela 1850 ci pana la 1918:
Costul in lei
Anii
aur a unei
uncii de aur
standard
1850
1851
1852
1853
1854
1855
1856
1857
1858
1859
1860
1861
1862
1863
1864
1865
1866
1867
1868
1869
1870
1871
-------
98,05
98,05
Costul in lei
a unei uncii
6,30
8,40
6,35
6,45
6,45
6,45
6,45
6,45
6,45
6,55
6,50
6,40
6,45
6,45
6,45
6,40
6,45
6,30
8,35
6,35
6,35
6,35
de argint
standard
Anii
Costul in lei
aur a unei
uncii de aur
standard
Costul In lei
our a unei
uncii de
argint
standard
1884
1885
1886
1887
1888
1889
1890
1891
1892
1893
1894
1895
1896
1897
1898
1899
1900
1901
1902
1903
1904
1905
98,05
98,05
98,05
98,05
98,05
98,05
98,10
98,15
98,15
98,20
98,05
98,10
98,15
98,25
98,20
98,05
98,15
98,15
98,10
98,15
98,15
98,10
5,35
4,10
4,80
4,70
4,60
5,70
4,20
4,90
4,40
3,70
3,05
3,15
3,25
3,05
2,85
2,90
3,00
2,90
2,60
2,60
2,75
2,95
www.dacoromanica.ro
B, N. R. FATA. DE CRIZA $I AGIUL DIN PERIOADA 1880-1890
Costul In lei
Anii
1872
1873
1874
1875
1876
1877
1878
1879
1880
1881
1882
1883
aur a unei
uncii de aur
Costul In lei
standard
a unei uncii
de argint
standard
98,05
98,05
98,05
98,05
98,05
98,10
98,10
98,05
98,05
98,05
98,10
98,05
6,30
6,20
6,10
6,00
5,70
5,80
5,60
5,40
5,50
5,50
5,50
5,30
Costul In lei
203
o. stul In lei
Anii
aur a unei
uncii de aur
standard
our a unei
uncii de
argint
standard
1906
1907
1908
1909
1910
1911
1912
1913
1914
1915
1916
1917
1918
98,15
98,15
98,15
98,05
98,05
98,05
98,05
98,05
98,05
98,05
98,05
98,05
98,05
3,25
3,15
2,60
2,55
2,60
2,60
2,95
2,90
2,65
2,50
3,30
4,30
4,95
Cifrele din tabloul de mai sus ne indica scaderile suferite de argint, in timp ce valoarea aurului cu mici oscilatiuni, a ramas constants.
De remarcat e faptul ca argintul inregistreaza pe piaja
mondiala scaderi mai apreciabile incepand din anul 1876,
cand scade la 5,70 dela 6,00 cat era in 1875.
Dela aceasta data, scaderea valorii metalului alb nu a
mai contenit.
In domeniul intereselor comerciale i industriale, metalele nobile, argintul i aurul, privite ca marfa, i-au regulat
expresivitatea comerciala dupa legea cererii i a ofertei.
Nu tot astfel stau lucrurile privind aceste doua metale
prin prisma monetara.
Aci, raportul dintre aceste cloud metale, acceptate din
pricina multiplelor for calitati sa serveasca sub forma de

moneta ca masuratori de valori in schimbul intern i international al popoarelor, a lost stabilit dupa cum spuneam
mai sus Inca dela inceputul veacului al XIX-lea, la 1: 151/2

i aceasta proportie a lost mentinuta in tot cursul acestui
veac, infruntand afirmarea scaderii pretului metalului alb
pe care legea cererii i a ofertei o provoca in urma considerabilei sporiri a productiunii acestui metal.
www.dacoromanica.ro
204
C. I. BAICOIANU
Cum insa viata economics sta sub influenta relatiunilor

qi a legilor economice naturale, iar nici de cum a conventiunilor abstracte, fie ele chiar legale, scaderea pretului argintului nu putea decat sa influenteze proportionalitatea raportului valorii comerciale a argintului fats de aur, in ciuda
hotaririlor monetare legale.
Scaderea pretului argintului nu putea sa lase neinfluentat
raportul de valoare dintre aur i argint, iar regimul politic
monetar netinand seama de aceasta imprejurare, intrucat
continua sa mentina tot raportul de 1: 15,1/2, fenomenul
disagiului, al devalorarii puterii de cumparare a argintului
in raport cu aurul, incepe sa-i faca tot mai mutt aparitia.
Anglia, pentru a pars tulburarile pe cari le provoca moneta metalica bazata pe argint, a carei expresie comerciala
este variabila, se indreapta spre monometalismul aur, pentru
a curma dela inceput raul. In vreme ce Anglia 1i dirija politica sa monetara spre monometalismul aur, continentul se
organizeaza pe baza bimetalista, hotdrind ca raportul dintre aur i argint sa fie 1: 15,1/2.
Franth se gases In capul micarii i concomitent Italia,
Belgia, Elvetia i Germania au adoptat bimetalismul.
Napoleon urmarea o comunitate monetara europeana,
bazata pe bimetalism, crezand ca prin acest mijloc va putea
infrange rezultatul firesc i natural al legii cererii i ofertei,
care in cele din urma a fost din nou verificata de desfaurarea faptelor, contrariind ateptarile.
Sforthrile Frantei conduc la cunoscuta conferinth din 20
Noembrie 1855, din care a eit la 23 Decembrie 1861 Uniunea
Monetard, denumita mai tarziu Latina, din care fac parte:

Franta, Italia, Belgia, Elvetia i la care a aderat mai tarziu
ci Grecia1). Contractantdi acestei Uniuni ici impun titlul, greutatea, modelul i cursul pieselor de aur i argint ce urmau sa
le bats.
Monetele bilonare sunt scoase din sfera preocuparilor tor.
Monetele de aur hotarite sa se bath sunt de 100, 50,

20, 10 i 5 franci, avand titlul de 0,900.
Piesele de 5 franci de argint cu titlul de 0,900 cantarind 25 gr., s'au hotarit sa se bats in numar nelimitat, iar
Vezi 0. Haupt, Histoire monkaire de notre temps, Paris 1888 Si Pauchille,
L'Union monetaire latine, son histoire, 1886.
www.dacoromanica.ro
B. N. R. FATA DE CRIZA *I AGIUL DIN PERIOADA 1880-1890
205
cassele publice erau obligate sa primeasca fare distinctiune

de efigie, piesele statelor Uniunii Latine, fabricate in conditiunile prescrise, admilandu-se o toleranta de 1/2%.
Astfel, piesele de argint ale statelor Uniunii Latine
aveau curs in toate statele ce faceau parte din ea. Ele excludeau monetele divizionare de argint, al caror titlu 11 stabilise la 0,835, limitand puterea for liberatorie la 50 franci.
Baterea monetei divizionare era limitata la 6 fr. de locuitor.
* * *
In vreme ce continentul era condus de conceptia politicii monetare franceze, a bimetalismului, al carui raport de
valoare dintre aur i argint era 1: 15,1/2, se produce intre
1865-1880 pe pietele mondiale, cam de pe la 1867, o revolutie
neprevazuta In preturile acestor doua metale, determinate

de o cretere a produciunii argintului, ca rezultat al marilor exploatari de mine ca i a perfectionarii mijloacelor
de extraciune, cu repercusiuni asupra raportului de valoare
stabilit intre aur i argint.
Germania, pentru a apara efectele isvorite din aceasta
stare monetara care se rezuma in izgonirea metalului galben
de o valoare constants de catre moneta rea i nestabila ca
valoare, confectionata din argint, trece in 1873 la monometalismul aur.
Germaniei Ili urmeaza rand pe rand Olanda care oprete
baterea monetei de argint, mai apoi Danemarca, Suedia i
Norvegia, cari trec i ele la monometalismul aur, mai apoi
Austria unde se retrage in intregime argintul kii ei ii urmeaza
India Britanica, unde se oprete deasemeni baterea monetei
de argint 1).
1) Asupra acestei probleme vezi: Schriften des Deutschen Vereins fur Internationale Doppelwahrung:
Hoffmann: Deutsche Munzverfassung. Erlangen 1874-1881.
Emilie de Lavelege: Der Grund der Wertschwankungen zwischen Gold

and Silber, Berlin 1882.
Wilhelm von Hardorff Walinetz: Zur Withrungsfrage.
Otto Arendt: Offener Brief an Ludwig Bamberger, Berlin 1882.
Henry Hacks Gilbs: Die Doppelwahrung, Berlin 1883.
Bericht der kOniglichen Untersuchungs-Kommission in England tiber
www.dacoromanica.ro
208
C. I. BAICOIANU
In tarile Uniunii Latine, cu toad libertatea baterii de

monete de 5 lei, cursul argintului nu se poate sustine qi
raportul de valoare dintre aur i argint crete in 1875 la 1: 16.
Metalul de o valoare inferioard incepe sa izgoneasc& din
circulajie aurul, confirmand legea lui Gresham, iar agiul ii
face aparitia.
Imprejurarea aceasta provoaca cunoscutele congrese bimetaliste internationale, caracteristice perioadei 1870-85, in
cari este reprezentat aproape intregul continent european.
Decat legea natural& a cererii i a ofertei, infrange pan&
la sfarit combinatiunile de sustinere a monetei metalice de
argint, caci in fata fenomenului agiului pe care aceasta disproportionalitate de valoare a monetelor metalice it determina, Elvetia is initiativa convocarii unei conferinte monetare a tarilor Uniunii Latine care se tine la Paris.
0 nou& conferint& intrunita in Februarie 1875, fixeaza
cota pieselor de 5 lei cari se puteau bate in acel an de tarile
Uniunii Latine, la 150 mil., iar in 1876 se reduce cota la 120
mil. din care 12 mil. In favoarea Greciei, de curand admisa
In Uniune.
In fata ins& a scaderii pretului argintului i a cererii

tot mai mari de a bate monete, Franta suprim& in August
1876 i Belgia la 1 Ianuarie 1877 baterea monetelor de argint i astfel componentii cei mai de seam& ai Uniunii bimetaliste ii dau lovitura de moarte, siliti de fenomenele
monetare, a caror normal& desfaurare n'a putut fi stavilita.
Astfel, dup& interminabile conferinte monetare, cu incepere dela 1879, Uniunea Latina a abandonat bimetalismul
integral, adoptand bimetalismul limitat, caracterizat prin
aceea c& in sistemul acesta se mentin piesele de 5 lei alaturi
de cele de aur cu putere liberatorie, Ins& numai aurul poate
sa fie batut liber, circulatia argintului limitandu-se la cel
existent.
Aceasta conventie, incheiat& in Noembrie 1878, a fost

mentinut& 6 ani, deci pang la 1884, cand Elvetia luand din
die jungsten Anderungen in den relativen Werten der Edelmetalle Gold und
Silber, Berlin 1889.
Henri Cerneschi: Le paire bimetallique, Paris 1887.
Dr. Hans Kleser: Geld und Wahrung.
Dr. Albert Fr. Schdfle: Fur internationale Doppelwahrung, Tubingen 1881.
www.dacoromanica.ro
B. N. R. FATA DE CRIZA
50
AGIUL DIN PERIOADA 1880-1890
207
nou initiativa unei conferinte, s'a ajuns la conventia monetary din 1885, prin care situatia anterioara a fost revizuita.
Sub imperiul hotaririlor luate In conferinta din 1885, cu
mici modificari, stau i astazi relatiunile monetare ale tarilor
Uniunii Latine1).
*
In epoca 1860-1890 caracterizata prin nelamuririle monetare rezultate din deprecierea argintului fata de aur, dand
natere numeroaselor interventiuni in toate tarile pentru a
pune capat agiului, cad primele inceputuri de organizare
politico - monetary ale Romaniei, care a avut,
dupa cum am
vazut , la 1867 prima lege monetary i tot in aceasta perioada cade i infiintarea primului nostru aezamant de
credit national: Banca National& a Romaniei, inconjurata de

greutati monetare motenite de pe urma rasboiului din 1877.
Conducerii Bancii ca i Guvernului le revenea greaua
sarcina sa se strecoare prin greutatile pe cari imprejurarile
generale din afar% i cele din launtru le impuneau.

Haosului monetar ce stapanea piata comerciala a tarii
romaneti, trebuia sa i se pue capat.
Statul roman, sprijinit in desvoltarea sa politic& ci economics de Napoleon al III-lea, ale carui idei tindeau spre
introducerea bimetalismului international, nu putea ocoli
aezarea monetary a marelui protector. Astfel se explica
sistemul nostru monetar inaugurat la 1867, bazat pe acela
al Uniunii Latine.
Bazele politicii noastre monetare erau acelea ale bimetalismului aur i argint, de pe urma caruia economia nationala a tarii a avut sa sufere dupa cum vom vedea
multe i grele neajunsuri.
Pentru primele inceputuri s'au batut cum am vazut 2)

in perioada 1867-1881 monete de argint pentru
o valoare de 31.700.030 lei, monete de aur pentru suma
de 102.000 lei i monete de bronz in valoare de lei 1.500.000.
1) Vezi Ottmar Ilaupt, Gold, Silber and die Valuta-Herstellung, Wien
1892 i Adolph Wagner, Filr bimetalistische Munzpolitik Deutschlands, zweite
Auflage 1881.
Vezi pag. 277, vol. I, al acestei lucrftri.
www.dacoromanica.ro
208
C. I. BAICOIANU
Dar desfaurarea normala a politicii monetare de curand
inaugurate, este Intrerupta de rasboiul ruso-romano-turc,

care fi rupe firul fericit injghebat, prin inundarea pietii romaneti cu cunoscutele ruble ruseti avand diferite titluri
gi greutati. Rubleie avand un curs superior valoarei for intrinsecidupd cum am avut prilejul sa constatam intr'un alt
i ramanand in circulatia monetara a Romaniei i
dupa rasboiu, puneau una din cele mai grele probleme de
rezolvat, care era de nature sa creeze nu numai schimbului
neajunsuri, dar sa apese greu asupra intregei economii nacapitol
tionale.
Necesitatea de a limpezi situatiunea circulatiunii mone-
tare de dupa rasboiu, conduce la hotarirea de a se scoate
rublele din circulatie pe calea demonetizarii.

Cu ocazia discutiunilor ce au avut loc in Parlament, s'a
pus chestiunea data Cara trebuie s mai ra.mana In cadrul
conceptiei politicii monetare bimetaliste, astfel cum era fixate
prin legea din 1867, sau data n'ar fi mai nimerit sa se adopte
monometalismul cu etalonul aur, ca unul ce era bazat pe
un metal de o valoare constants, invocandu-se curentul tot
mai puternic din diferitele tan europene in favoarea acestui
regim monetar, gratie caruia se combatuse calamitatea
agiului, de dureroasa amintire, in toate tarile i care ar feri
i pe Romania de aceasta perspective.
Dar greutatile financiare ale tarii erau In continua cretere i guvernantii chiar vedeau in introducerea monometalismului aur Inrautatirea situatiei economice a tarii. Pe
de alts parte, multi dintre factorii determinanti ai vietii

noastre publice, erau adepti credincioi ai realizarii unui
bimetalism international, care avea sa puns capat agiului
ce se afirmase puternic in toate tarile. Toate aceste motive
au determinat neadoptarea monometalismului aur i continuarea politicii monetare bimetaliste statornicita prin legea
din 1867, hotarindu-se chiar baterea monetelor de 5 lei cu
putere eliberatorie, cari aveau sa circule alaturi de acelea
de 20 lei aur.
Prin diferitele legi votate intre 1879-1885, s'au pus pe
piata, dupa retragerea rublelor, monete de 5 lei in valoare
de lei 47.700.000.
Acest lucru, tinand seama ca ne aflam intr'o epoca cand
www.dacoromanica.ro
B. N. R. FATA DE CRIZA $1 AGIUL DIN PERIOADA 1880-1890
209
valoarea argintului scadea, a contribuit i mai mult la dezechilibrul raportului de valoare dintre aur i argint, pe care
Statul nostru, urmand tarile Uniunii Latine, 11 fixase tot

la 1: 15,%, In vreme ce raportul comercial socotind uncia
de aur la 98,05 i aceea de argint la 4,10 era de aproximativ 1:24.
In acest timp intervenise i Infiintarea Bancii Nationale
a carei politica de emisiune era Intemeiatd nu numai pe
aur, dar i pe argint, metalul a carui valoare varia atat de
mult, ceeace firete nu putea cleat sa puna circulatia fiduciary a Orli la grea Incercare in raport cu moneta metalled de aur ceruta pentru promovarea transactiunilor comerciale internationale.
Daca mai adaugam la acestea i povara impusa Bancii
de emisiune de all Insu0 biletele ipotecare In sums de

26 milioane lei, pe can Banca le retrasese din circulatie
emitand bilete de ale sale, cari reprezentau o emisiune fara

acoperirea metalled clasica ceruta de interesul de lichiditate
al unei banci de emisiune, ne putem face o idee de influenta ce a exercitat aceasta stare monetara asupra crizei
economice din epoca 1880-1890, a carei caracteristica este
agiul.
*
Dar criza economics i agiul perioadei acesteia, 10 gdsete explicatiunea i In alte consideratiuni cleat cele de
politica monetara. Si poate ca motivele economice, Intre cari
relele recolte cu toate consecintele for asupra pietei comerciale i finantelor publice, detin locul de frunte intre
cauzele crizei i sunt chiar mai puternice pentru explicarea
fenomenului agiului, care framanta Cara 1ntreagd.
Se cunoate de toata lumea dorinta ce o aveau multi

oameni politici in perioada dinaintea rasboiului din 1877
de a ne afirma independenta nu numai politics, ci i economics, ndzuinta careia Imperiul Otoman ii faces cele mai
mari greutati.
Neprevazandu-se desfaurarea cunoscutului rasboiu al
anului 1877, Guvernul din 1875, pentru a afirma dreptul
nostru de a dispune in toad voia de regularea politicii

noastre comerciale cu statele Inconjuratoare, Inchee In 1875
www.dacoromanica.ro
14
210
C. I. BAICOIANU
cunoscuta conventiune comerciala cu Austro-Ungaria. Mo-
narhia vecina cautand s profite de valoarea politica pe

care aceasta conventiune o avea pentru noi, reuete s
impuna Romaniei reducerea tarifelor sale vamale de un liberschimbism ce Intrecea chiar taxele ad-valorem ale politicii
otomane de odinioara.
Efectele acestei greite politici economice n'au intarziat
sa se produca chiar din primul an al aplicarii acestei conventiuni. Tabloul ce urmeaza este edificator in aceasta privinta:
Import Export
Anii
1871
1872
1873
1874
1875
Total .
Media anuala
1876
1877
1878
1879
1880
Total .
Media anualk
1881
1882
1883
1884
1885
Total .
Media anuaik
82.927.228
109.327.780
97.867.167
122.794.114
100.834.169
513.750.458
177.682.783
166.557.104
157.570.732
134.713.818
144.962.079
781.486.516
102.750.092
156.297.303
165.933.503
325.548.999
306.582.302
254.482.629
255.336.415
1.307.883.848
235.256.286
141.081.100
217.041.727
238.650.006
218.918.878
1.050.947.997
261.576.770
210.189.599
274.757.458
268.851.921
359.907.178
294.986.273
268.539.150
1.467.041.980
206.518.317
244.730.199
220.650.279
184.115.542
247.968.201
1.103.982.538
293.498.396
220.796.508
In perioada cincinala dela 1871-1875, media importului Romaniei era de 102.750.092 lei, iar a exportului de
156.297.303 lei. Deci balanta era activa.
www.dacoromanica.ro
211
Dupe ce a intrat in aplicare conventia cu Austro-Ungaria,
gratie careia industriile i meseriile tarii au fost nimicite,

media importului se ridica la 261.576.770 lei, iar a exportului numai la 210.189.599 lei intre anii 1875-1880. Balanta devine simlitor deficitara.
Aceeai isituatie a balantei deficitare se mentine i in
perioada 1881-1885. Pentru aceasta perioada media importului este de 293.408.396 lei, iar a exportului numai de
220.796.508 lei.
Cu alte cuvinte, balanta comerciala din active intre anii

1871-1875, devine pasiva intre anii 1876-1885 prin forta
politicii comerciale de trista amintire inaugurate la 1875,
ca pret a afirmarii independentei noastre economice.
Fara a vol sa punem in sarcina acestei situatiuni cornerciale,
fruct al politicii noastre economice dela 1875 ,
toad raspunderea greutatilor economice caracteristice acestei
perioade i a agiului care a caracterizat aceasta perioada,

socotim totui ca ea a contribuit inteo mare masura la determinarea crizei ci a agiului.
Raportata aceasta constatare la operatiunile de import
i export cu Austro-Ungaria, reese ca fate de perioada 18701875, in perioada urmatoare dela 1875-1880, importul no-
stru a crescut mai mult de cloud on i jumatate 1).

Activitatea industrials, multa putind cat exists, meseriile cari luasera un avant imbucurator inainte de 1875,
toate au fost darapanate in favoarea productiunii AustroUngariei, care gases aci la not un camp liber, in dauna
activiatii industriale i a meseriilor romaneti, pand atunci
infloritoare.
Rana i Mina ci scobitorile de dinti ni se trimiteau din

monarhia vecina. Aceasta imprejurare ce ne faces tributara
strainatatii inteo masura ce intrecea orice imaginatie, nu
putea decat sa influenteze balanta noastra de plati in desavantajul nostru.
Marfurile strainatatii trebuiau platite in devize-aur, cari
erau cumparate cu putinii lei proveniti dintr'o exportatiune
ce nu tines pas cu importul. Devizele ce se plateau ci cu moneta
1) Vezi
C. 1. Baicoianu, Istoria politicei noastre vamale si comerciale,
pag. 98 si urm. Bucuresti 1904.
www.dacoromanica.ro
14*
212
C. I. BAICOIANU
metalica de argint a carei valoare intrinseca era inferioara

valoarei nominale, constitue o alts cauza a agiului i a crizei.
* * *
Dar i in alts directiune mai trebuesc cautate cauzele
crizei i ale agiului.

Nevoia de a inzestra Cara cu drumuri, cai ferate i alte
aezaminte chemate sa inlesneasca propairea economics in
Coate directiunile, a condus la contractarea de Imprumuturi
in afara, a caror anuitate, dupa cum se vede din tabloul de
mai jos (pag. 215), reprezenta in 1885 46.874.947,18 lei, sums
destul de important& pentru totalul bugetului tarii noastre.
Cererea de devize pentru a se face fats obligatiunilor

izvorite din plata cupoanelor datoriei externe i cari nu se
puteau ocoli, Intr'o epoca in care organizatia financiara a
tarii nu-i gasise Inca aezarea conforms nouilor ei nevoi
i aspiratiuni, in care politica economics generala a tarii
ca i aceea monetara afirmau slabiciuni ce trebuiau sa fie
examinate i inlaturate, nu putea deck, s agraveze criza
i s intretina agiul.
In afard de aceste cauze cari au determinat criza i
agiul caracteristic acestei perioade i pe care II infatipaza
tabloul de mai jos, nu trebuie sa uitam i cei doi ani rai
agricoli 1883 i 1884, cari facand sa scads productia agricola,
au contribuit sa accentueze i mai mult suferinta generala

in toate domeniile de productiune i activitate economics.
INALTIMEA MIJLOCIE A AGIULU I IN PROCENTE
Anii
Ian. Febr. Mart. Apr. Mai Iunie Julie Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.
1880 41/2
1
1881
1882 31/4
1883 2,6
1884 3,3
1885 17 %
1886 161/2
1887 18
1888 17 1%
1889 21
1890 0,75
3%
3%
1 Y4
3/4
5/8
1%
11/4
1,97
2,1
3,8
3,7
2
4
12 %
131/3 14
141/
141/4
14
19 17 % 17 %
171/9 16
16
111/2 0,35 0,35
0,80
1%
3 1/4
1 Y4
11/4
3 3/4
5/8
1%
2,2 2,4
1,7
4,10 5,50 5,55
4%
3/4
3/e
3/4
1%
2
2,1
3,5
1%
11/3
1,85
6,5
1,75
6,5
1,8
2,5
7,2
11
1 % 12 %
13
10 % 10 1 /4
141/8 151/2 13,80
14 15,50 16,35
14
143/4 15 % 15 % 14 % 14 %
2,5
2,1
2 1/4
16 3/4 16,60
8
0,15
0,03 0,35 0,15
0,10 0,07
0,06 0
0,05
0
www.dacoromanica.ro
1%
2
2,3
3,6
15,25
15
16 % 17 %
17,20 17,70
15 %
18
51/2
4
0,70
0
0,12 0,25 0,25

0
0
0
B. N. R. 1'ATA DE CRIZA $1 AGIUL DIN PERIOADA 1880-1890
213
Deducem din examinarea cifrelor cuprinse in tabloul de

mai sus nu numai evoluIia agiului, dar i faptul interesant
ca el este mai accentuat in lunile de lama cand exportul
cerealelor stagneaza. Explicatia e simpla. Ofertele devizelor
in aceste luni fiind reduse, cele existente Bunt platite de
importatori mai stump i astfel aurul cu care se cumparau
rarindu-se, se urea i mai mult in raport cu argintul.
Daca mai adaugam i datoria public& cu anuitatile ce
apasau greu bugetul Statului, ne putem da seama de starea
In care se afla tam. Iata tablourile in cari sunt inirate imprumuturile contractate de Stat i anuitatile ce au apasat
fn fiecare an bugetele din perioada 1864-19129:
IMPRUMUTURI CONTRACTATE PE VALOARE EFECTIVA.
(1864-1912)
1864
1864
1868
1868
1872
1872
1877
1880
1880
Suma facuta
venit la tezaur
IMPRUMUTUL
q4
Podurile de fier
Ca lea Ferata Bucuresti-Giurgiu
12.027.285
13.755.000
Lem berg-Cernitu ti- Iasi- Suceava-Bo-
tosani
Roman-Bucuresti-Varciorova
Iasi-Ungheni
Imprumutul contractat la Casa de Depuneri . .

Bilete ipotecare
Obligatiuni 6% Cal ferate
*
6% ale soeietatilor actionarilor C.F.R.
Sculdverschrebungen)
1880
1875
1894
1899
1905
1905
1906
Imprumut convertit la Casa de Depuneri
Imprumuturile Unificate la Casa de Depuneri .

Rena 5% 1894 - interns,
*
4% perpetua pentru scolile din Brasov . .
*
4% convertith
*
4% Soria B.
Imprumuturi de 41/a% la Casa de Dep. pentru
construirea de OA ferate judetene luate asupra
Statului in anul 1910
Total . . .
1) Vezi Gh. M. Dobrovici, 1. c. pag. 434-5 si 452.
www.dacoromanica.ro
51.535.640
248.130.000
3.770.215 41
10.001.000
26.260.000
237.500.000
47.532.000
9.985.320 83
13.303.526 62
6.500.000
962.500
424.613.000
60.720.000
39.490.000
1.206.085.487 86
214
C. I. BAICOIANU
IMPRUMUTURI CONTRACTATE PE VALOARE NOMINALA (1864-1912)

Anul
contrac-
aril
Valoare
IMPRUMUTUL
nominal&
Imprumutul Stern
1864
1866
1866
1871
1875
1880
Oppenhein . . .
*
National de 30 mil.
*
Domenial . . . .
Rent& 5 % perpetuft
1881
1881
Obligatli 6% cal ferate . . .

Rent& 5 % amortibil& 1881-
1889
Rent& 4% amortibil& 1889 in-
1889
Rent& 4% amortibil& 1889 ex-
1890
1891
Rent& 4 % amortibil& 1891 ex-
1892
1893
1894
1896
1898
1899
1903
Bonuri de tezaur 5% 1899 . .

Rent& de 5% amortibil& 1905
1905
1908

seria A.
1910
1910
22.889.437 03
31.610.500
4.711.444
78.000.000
44.600.000
17.797.291 63
18.500.000
3.769.155
58.500.000
28.990.000
31.600.000
47.948.000
26.548.802 50
44.102.125
436.525.000
395.809.812 47
32.500.000
25.898.347 68
50.000.000
41.095.039 42
274.375.000
231.160.937 50
45.000.000
37.600.082 62
75.000.000
70.268.387 94
50.000.000
46.785.586 04
120.000.000
98.052.234 08
90.000.000
75.405.904 40
180.000.000
175.000.000
162.058.324 65
155.793.760 80
185.000.000
177.065.640 08
39.280.000
33.599.576 37
70.000.000
60.861.402 26
128.000.000
109.353.086 42
Obligatii 8% conversiunea rural&
1888
tern&
tern&
tern&
tern&
tern&
tern&
tern&
tern&
tern&
extern&
extern&
extern&
intern&
Total .
Valoare
realizata
,=
44.199.000
40.000.095
2.256.238.381 03 1.959.016.221 86
www.dacoromanica.ro
B. N. R. FATA DE CRIZA t1I AGIUL DIN PERIOADA 1880-1890
215
ANUITATILE DATORIEI PUBLICE CARI AU FIGURAT IN BUGETUL

STATULUI DELA 1864-1912
Anii
1864
1865
1866
1867
1868
1869
1870
1871
1872
1873
1874
1875
1876
1877
1878
1879
1880
1881-1882
1882-1883
1883-1884
1884-1885
1885-1886
1886-1887
1887-1888
1888-1889
Anti
Anuitatile
datoriei publice
4.855.026
4.577.751
5.920.730
8.642.131
13.006.659
12.251.725
11.553.930
6.829.429
13.795.393
15.413.772
27.179.661
41.606.672
41.604.513
42.665.785
42.949.243
43.078.357
43.619.524
44.682.408
42.288.472
45.134.960
46.874.947
48.868.579
54.278.365
58.072.257
54.546.788
53
12
50
15
44
63
95
78
12
39
91
51
53
27
01
81
34
59
13
18
36
58
57
1889-9
1890-91
1891-92
1892-93
1893-94
1894-95
1895-96
1896-97
1897-98
1898-99
1899-1900
1900-1
1901-2
1902-3
1903-4
1904-5
1905-6
1906-7
1907-8
1908-9
1909-1910
1910-11
1911-12
1912-13
Anuith,tile
datoriei publice
57.797.631 06
57.171.323 86
57.259.214 25
60.896.065 32
63.675.189 87
65.881.606 70
69.103.225 15
72.207.099 66
74.565.072 26
76.907.035 81
80.357.442 51
85.892.055 31
84.290.291 31
84.691.055 31
83.991.101 81
85.881.741 31
86.864.751 31
82.918.244 32
84.397.986 72
84.398.187 22
87.400.768 32
97.108.096 95
98.612.826 74
98.659.696 96
92
Dar in afara de acestea mai sunt i cauze In legatura

cu situatia pie %elor din afara cari au intervenit sa accentueze
greutatile pietei noastre comerciale i financiare.
Asupra acestora vom insists in capitolul: Banca Nationale i crizele economice.

*
* *
Criza economica i financiara, produsa de multiplicitatea

motivelor ce am enumerat mai sus, a produs o stare de suferinta generals i ea era atat de mare, 'Inca vedem lntreaga
opinie publics Ingrijorata de ziva de maine, cerand oamewww.dacoromanica.ro
218
C. I. BAICOIANU
nilor politici masuri grabnice de indreptare pentru a face

ca agiul sa dispara.
0 intreaga literature circumstantiala intervine indicand
cauzele raului i masurile de luat pentru vindecarea lui. Din

cuprinsul lucrarilor aparute se poate constata panica ce cuprinsese toata lumea i cat de mult se ateptau solutiunile
cari sa inlature dezastrul pe care 11 provocase agiul in intreaga
Cara. Xenopol, Nica, Bibicescu, toti economitii distini ai
tarii, intervin in discutiune pentru a da lamuriri ci a indica solutiuni mai propice pentru a face ca starea haotica
a schimbului sa inceteze.
Iata cum zugravete Bibicescu starea de lucruri produsa
de criza 1 agiu la 1885 1):
Situatia este din cele mai grave, caci agricultorul, co-
merciantul i industriaul, sufar toti deopotriva i toti se

tern ca, culcandu-se cu o avere oarecare in argint sau in bilete de banca, a doua zi se vor gasi mai saraci cu 8,10, 15%
din averea lor.
Aceasta temere, pe care de altfel faptele o legitimeaza,
suprima dela productiune orice intreprindere i marete i
mai mult panica.
Sa trecem in revista faptele spre a nu mai rasa nimanui
loc de indoiala.
Proprietarul fie de movie, fie de case care a facut

un imprumut la Creditul Funciar, pentru a scapa de o da-
torie anterioara sau pentru a -ci imbunatati imobilul, trebuie
sa plateasca ratele in aur i la termene fixe.
Mai mult, pentru orice intarziere de plata' el este obligat
a da o dobanda de 8%, tot in aur.
Ace fiind, dace dansul n'a stipulat ca arenda sau chink

sa i se plateasca in aur, in momentul pla ii va fi silit a cum-
para aurul cu 10-13-15%, ceeace u marete rata i deci

sarcina cu 10-13--15%.
Iata dare o sarcina noua ci cu totul neprevazuta.
Dace insa proprietarul a stipulat ca in aur sa i se face
plata, arendacul dator va vedea crescandu-i arenda cu pretul
aurului, adica 10 13-15%.
1) I. G. Bibicescu: Cercethri asupra crizei $i cauzelor ei, Bucuresti, 1885.
Pentru interesul documentar pe care Ii prezinta, dam aceasta lucrare in extenso
In anexa Nr. 12.
www.dacoromanica.ro
B. N. R. FATA DE CRIZA $1 AGIUL DIN PE RIOAD A 1880-1890
217
Mai mult, el neputand vinde ceeace i-a produs mocia
pentru CO i se ofera prejuri cari n'acopera nici cheltuelile

cute, sau nu i se ofera nici un pret, ne mai putand face fata
angajamentelor luate, cad ar avea trebuinta de cloud capitale, pe cari nu le are i nu le poate avea, e silit a parasi moia.
Comerciantul e Inteo pozitiune i mai grea.
El a cumparat marfa cand agiul aurului era 1-2 sau cel

mult 5, a dat polita pentru 3 sau 6 luni i a *i vandut marfa
cu un *fig de 5-10%.
La scadenta agiul e 10 sau 15%.

Pentru a avea aurul ce fi este necesar dansul trebuie sa
plateasca 10 sau 15%, adica sa dea spre a-i tine angaja-
mentul nu numai ce a c4tigat la marfa ci i o parte din

capital, Intamplandu-se ceeace nu e rar
ca asemenea po-
lite sa fie multe i comerciantul se vede in neputinta de

a plati i falimentul e soarta ce-1 ateapta.
Comerciantul, cu deosebire de ceilalti muncitori, e expus

nu numai a-i pierde averea ci qi onoarea i drepturile cetatene0i.
Industriaul asemenea sufere, silit fiMd sa plateasca 10
sau 15% aurul trebuitor, achitarii politelor ce a emis pentru
mainile ce a adus din strainatate, precum i pentru materiile straine necesare fabricatiunilor sale.
Mai e i altceva.
Brate ne lipsesc pe timpul muncii campului i agricul-
torii mai aduc lucratori strain.

Ei trebuie platiti fn aur.
Deci iard o noua sarcina de 10 pang la 15 la suta peste
tocmeala.
Intr'un cuvant, toate ramurile de activitate din Cara se

gasesc, din cauza scumpetei aurului, 1ncarcate cu o sarcina
de 10 pang la 15 la suta, peste prevederile for .
In fata acestui fenomen ruinator pentru toad lumea,
Bibicescu, provocat de discutiunile parlamentare ce au avut

loc pe acea vreme i pe cari nu le-a considerat destul de
lamuritoare, 1i propune sa examineze cauzele scumpirii aurului care, spunea dansul, sta la baza crizei ce se manifest&
sugrumator pentru toata lumea.
Dupa Bibicescu, prima cauza a crizei, i a agiului era situahia monetard pe care, spunea el, putini o cunosc cum se cuvine.
www.dacoromanica.ro
218
C. I. BAICOIANU
Nu Bunt lipsite de interes explicatdile prin can Bibicescu 1i sustine afirmatia.

Situatia noastra monetara este foarte putin inteleasa*
scria el.
Cred foarte multi ca noi ne aflam sub regimul dublului
etalon, aur i argint.

Nimic mai neexact.
Romania, de fapt, este monometalista, dar etalonul nostru

este argintul.
i suferim firete consecintele ce are fatal aplicarea
unui singur etalon.

Mai mult: metalul din care noi am facut masura valorii
e un metal depreciat i apoi suntem i intr'o stare economics
ingrijitoare.
In asemenea imprejurari, nu este de mirare ca. suferim
ceeace suferim ; mirare, fapt extraordinar, ar fi fost daca
n'am suferi ii daca n'am avea criza de aur.
i iata de ce:
Statele can au etalonul dublu i anume Franta, Belgia,

Grecia, Italia i Elvetia, dupa indelungi studii i cercetari,
i avand in vedere conditiile de fapt in can se fac tranzactiunile internationale, au convenit ca fiecare din ele s nu
bats moneta d' appoint de argint decat pentru o valoare

corespunzatoare cu 6 franci de locuitor.
Dupa aceasta conventiune, acele State pot sa aiba in

moneta de argint, de 1,2 fr., de 50 i 20 centime:
Franta
240.000.000 fr.
Belgia
Grecia
Italia
Elvetia
33.000.000
10.500.000
170.000.000
18.000.000
*
*
Aceste monete, dupd numita conventiune, au dreptul de a

fi primite cu putere liberatorie, intre particularii din Statul care
le-a emis, pang la concurenta de 50 fr. pentru fiecare plata,
iar Statul e dator s le primeasca fara limit& de valoare.

Cassele publice ale fiecareia din cele 5 state contractante
sunt indatorate, de numita conventiune, sa primeasca monetele d' appoint ale celorlalte pang la concurenta de 100 de
fr. pentru fiecare plata.
www.dacoromanica.ro
B. N. R. FATA DE CRIZA
QI
AOIUL DIN PERIOADA 1880-1890
219
Moneta de 5 fr. in argint, en titlu de 900 miimi, trebuie
sa fie primita de oricare din cele 5 state contractante in

orice cantitate.
In rezumat, fiecare din statele Uniunii Latine 'i -a deschis
in celelalte un debueu pentru moneta sa de argint.
Mai mult: toate impreuna au primit i hotarit ca, pe

deoparte pentru a nu goni aurul, pe de alta pentru a nu
Impiedica transactiunile locale, este de ajuns moneta de argint de 6 lei de fiecare locuitor .
Expunerea este interesanta.
Ea are insa cusurul ca nu privete problema monetara
In cauzele fundamentale cari au contribuit sa o declaneze:
jocul pretului argintului, pe care Uniunea Latina nu I-a

putut -tine pe loc i care mai tarziu a silit-o mai intaiu la
limitarea baterii metalului alb ca moneta, pentru ca apoi
sa conduca la desfiintarea bimetalismului, determinand sa
treaca mai toate statele la monometalismul aur.
In conditiunile de continua devalorizare a argintului, raportul de valoare dintre aur i argint ne mai putand fi mentinut, statele bimetaliste i cele monometaliste argint, n'au
mai putut mentine aurul in circulatia lor. In virtutea cunoscutei legi a lui Gresham, moneta cea rea a gonit pe cea
bung i cei ce faceau operatiuni de schimb, intrebuintau
aurul pe care trebuiau sa-1 cumpere platind agiul.
Agiul a luat flint& nu pentruca tam ar fi alungat i exilat
aurul cu bung voie cum intelegea Bibicescu, ci pentruca
se persists inteo politica monetard care voia sa valorifice ar-
gintul ca moneta liberatoare, la o valoare pe care pretul

argintului de pe piata 11 refuza.
Este de mirare cum spiritul atat de limpede a lui Bibicescu nu vedea ca adevarata cauza a agiului trebuia sa o
caute in disproportia ce se accentua tot mai mult intre valoarea intrinseca a monetei de argint i valoarea ei nominal& i implicit intre valoarea nominala a monetei de argint
i a aceleia de aur, a carei valoare ramanea constants.
0 a doua cauza a crizei i agiului o vede Bibicescu in
balanta comerciala nefavorabild.

o Ceeace zicem
scria el nu Insemneaza ca tagaduim
inraurirea ce au avut relatiunile comerciale nebalantate

asupra aurului la noi.
www.dacoromanica.ro
220
C. I. BAICOIANU
Mentinem i astazi ideea ce am sustinut acum cateva

luni inteun alt studiu i pe care cu bucurie am vazut-o
impartaita de barbatii ce au discutat In Camera agiul
aurului, ideea ca relatiunile comerciale nebalantate atrag
aurul.
In relatiunile comerciale dintre state, am zis i repetam

i mai cu deosebire In relatiunile comerciale, nu se face
niciodata sentimentalism. Totul se reduce la un schimb reciproc de egala valoare.
Acest schimb se face sau direct, adica marfa cu marfa,
sau prin interventia monetei.
Cand un Stat importa cat a exportat, schimbul e perfect.
El platete produsele cu produse.
Cand ins& exports mai putin decat importa, trebuie sa
acopere prisosul pentru ca echilibrul sa fie perfect.
Acoperirea prisosului de import se face cu moneta.
De unde insa provine moneta trebuitoare restabilirii echilibrului ?
Moneta decurge sau dintr'o exploatare de mine, sau se

afla adunata ca rezerva dintr'o munca Indeplinita mai
inainte i platita de cei cari au consumat produsele ei.
Noi nu avem Inca mine exploatate, deci trebuie s platim
deosebirea dintre import i export, din rezerva metalica

anterioara*.
Mai departe, Bibicescu vede o a treia cauza a crizei in

Infiintarea Bancii Nationale.
Infiintarea Bancii de Emisiune sustinea el a produs
o adevarata revolutie economics.

Prin posibilitatea de a face o emisiune de trei on mai
mare decat stocul sau metalic, numerarul fiind Intr'o cantitate mare, dobanda a scazut.
Reducerea dobanzei, evident este un bine. Dar in imprejurarile economice in cari se afla -tam, cand Statul plates
pentru datoria sa publica o dobanda superioara aceleia a
Bancii Nationale, comerciantii i industriaii gasiau mijlocul
comod de a se imprumuta la institutul de emisiune, cu o
dobanda mica.
Scontul redus al Ranch de emisiune a tentat pe multi
industriai sail mareasca instalatiunile, iar pe comercianti
s importe marfuri pentru o valoare mai mare.
www.dacoromanica.ro
B. N. R. FATA DE CRIZA $1 AGIUL DIN PERIOADA 1880-1890
221
Exportul fiind mai mic decat importul, iar diferenta tre-
buind acoperita, s'a exportat aurul din Cara. Din aceasta

pricina, el a devenit rar i scump.
Deasemeni, marea desvoltare data lombardului a atras
scaderea catigului multor capitaliti, deoarece cei ce aveau
efecte i doriau s se imprumute se adresau Bancii Nationale.
Acest fapt a contribuit la criza monetara, intrucat a stingherit plasarea multor capitaluri.
0 a patra cauza a crizei o vede Bibicescu in imobilizarea neproductiva a capitalurilor, intr'o proportie supe-
rioara economiilor tarii.

Chiar Imprumuturile Statului sustinea el mai departe
in afara de acelea facute pentru fonduri i drumuri de fer,

s'au intrebuintat pentru scopuri neproductive.
an acoperit deficite
spune Bibicescu,
Mai toate,
bugetare sau datorii flotante, adica s'au intrebuintat pentru
cheltueli zilnice ordinare.
Intr'un cuvant, Imprumuturile cari formeaza greaua sar-
cina a dateriei noastre publice, intrebuintandu-se In mod

cu totul neproductiv, se intelege dela sine ca nu puteau sa
nu exercite o Inraurire deprimanta asupra mersului afacerilor publice i asupra starii economice a Orli.
A cincea cauza care a influentat asupra crizei, este, dupa
Bibicescu, Bursa, care nu i-a indeplinit adevarata ei menire.
In adevar, ea In loc sa fie targul de vanzare i cumparare a efectelor publice, a devenit templul agiotagiului celui
mai neinfranat i a Inraurit asupra pretului aurului inteun
mod hotaritor.
Jocurile de bursa au fost rezultatul In blind parte a reducerii operajiunilor bancherilor prin operatiunile de lombard ale Bancii Nationale, cad ei an vazut in ea mijlocul de
a putea restabill in averile for echilibrul zdruncinat de seaderea dobanzii de pe plata.
Din aceasta pricina, la Bursa noastra nu s'au mai negociat efectele Statului, ci a devenit un tang unde cu pasiune se urmareau catiguri cat mai mari prin operatiuni
cat mai riscante.
Doug mari neajunsuri an fost provocate de aceasta situatie :
a) Averile acelora ce au jucat la Bursa au fost lasate
in voia soartei.
www.dacoromanica.ro
222
C. I. BAICOIANU
b) Capitalurile s'au indepartat de scopurile productive

fiind atrase de mirajul unor catiguri maxi i imediate 1).
Daca ideile lui Bibicescu asupra cauzelor gravei crize
caracteristice deceniului al VIII-lea i al IX-lea al veacului
trecut erau in bung parte juste, el greea insa in concluziunea
generals, sustinand ca numai prin intrarea in Uniunea Latina*
am fi putut ie1 din impas.

Intr'adevar, agiul nu era un fenomen economic ivit numai in Cara noastra. El era general, manifestandu-se chiar
In sanul Uniunii.
.
Adevarata cauza a agiului era ruperea in majoritatea

cazurilor a raportului initial de 15 1/2 dintre aur i argint,
dupa cum am aratat i mai sus. Valoarea intrinseca a monetei de argint, era cu mult inferioard aceleia nominale.
Din aceasta pricing s'au ivit o serie de speculatiuni, cari
au facut ca aurul s dispara aproape de pe piata, devenind
mai rar i deci mai stump fats de argint. Astfel s'a nascut
agiul.
Evident, motivele crizei erau multiple. Ea era provocata

pe deoparte de politica liber schimbista a tarii noastre, inaugurate prin conventiunea cu Austro-Ungaria dela 1875 cu
efectele ei distrugatoare pentru economia noastra nationals,
iar pe de aka' parte de criza productiunii agricole care

bineinteles, dadea natere i la o criza comerciala.
*
Dar suferintele provocate de criza economics i de agiul

pe care ea 11 provoca au fost atat de mari, ca ele se impun
i preocuparilor oamenilor politici i chiar mesagiul domnesc,
vestete la deschiderea sesiunii legislative a anului 1885

1) a Bursa*, o eerie Bibicescu* , n'a fost cum se aetepta, de creatorii ei un regu-
lator al creditului Statului, cad titlurile Statului nu s'au negociat, dar a provocat
operatiuni cari au sa.racit pe multi din jucatori.

Din punctul de vedere al crizei, Bursa a exercitat asemenea o inraurire
din cele mai rim facatoare.
Inteadevar, la Bursa toate operatiunile s'au facut In aur, operatiunile fiind
insa fictive, in cea mai mare parte, aurul singur a fost adevaratul obiect al comertului ce se faced la Bursa.
Cu cat operatiunile de felul celor ce indica.m erau mai mari el mai numeroase, cu atat aurul era firesc FA devina mai scump *.
www.dacoromanica.ro
B. N. R. FATA DE CRIZA I A(HUL DIN PERIOADA 1880-1890
228
poporului, ca, grija cea mai principal& a Guvernului trebuie

sa fie studiul crizei agricole care a provocat o stramtoare
monetara ce se traduce printr'o urcare exceptional& a aurului. Guvernul i Banca National& fac qi vor face tot ce
le sta in putinta pentru a micora efectele acestei situatii
anormale. Aceasta cried trebuie sa fie prin gravitatea ei o
cauza de deteptare i de impulsiune pentru a cugeta cu
totii la remediu i la indreptare .
Indemnul regesc a avut darul sa provoace discutiuni

remarcabile atat In public cat ci in Parlament, referitoare
la criza de pe vremuri i la agiul care, ajunsese sa sugrume
intreaga manifestare de productie a tarii.
Parerile cari s'au emis In perioada 1880-1890 asupra
cauzelor agiului din Cara noastra, le putem imparti in doua
categorii:
Unii, in frunte cu marele istoric i economist A. D.

Xenopol, cautau sa-i explice cauzele agiului, prin organizarea noastra monetara bimetalista statornicita prin legea
din 1867. Dupa acetia, devalorizarea argintului fata de aur
era determinate nu numai de fenomenele economice din Cara
noastra, ci aveau cauze mai complexe i generale. Incercarile Uniunii Latine de a mentine raportul de 151/2 dintre
pretul aurului i argintului, nu au fost incoronate de succes. Deprecierea argintului inceputa in urma descoperirii
minelor bogate din America, a continuat. Toate masurile
luate pentru mentinerea lui au fost zadarnice. Raul neputand fi stavilit, rand pe rand tarile parasesc bimetalismul,
trecand la monometalismul aur. Acest fapt contribue si la
o mai mare depreciere a argintului, care se arunca pe piata
intr'o cantitate mare. Romania, mentinand bimetalismul aur
i argint, a suferit in mod natural influenta deprecierii argintului, care a condus la agiu ce era in continua crectere
si care a influentat defavorabil productiunea, comertul $i
finantele publice. Singura solutie era, dupe acectia, introducerea monometalismului aur in locul bimetalismului care
dainuia dela 1867.
Altii, priveau problema agiului dintr'un alt punct de
vedere. Dupa dancii, organizarea noastra agrara favoriza un

restrans numar de arendaci i proprietari, cari realizau Insemnate catiguri de pe urma muncii taranilor. Catigurile
www.dacoromanica.ro
224
C. I. BAICOIANU
mari i uor realizate, stimuleaza consumatiunea produselor

de lux, pe cari, in lipsa unei organizari industriale proprii,
eram nevoiti s le aducem de peste granita. Prejul for mare
impovara mult balanta conturilor, care se incheia cu de-
ficite apreciabile. Acestea trebuiau acoperite. Argintul nu

era primit peste granita de tarile monometaliste i acelea
din Uniunea Latina. Trebuia deci ca importul sa-1 acoperim
prin moneta de aur. Aceasta aflandu-se in circulatie Intr'o
cantitate mai mica decat nevoile pietei i parasind mereu
Cara pentru acoperirea deficitelor balantei conturilor, deve-
nea tot mai rare, facand prima fata de aceea de argint,

care depaia nevoile circulatiunii.
Dupd cum N edem, nici unul din cele doua curente ale
opiniei publice, nu privia problema in tot complexul ei 1).
1) Pentru a se putea judeca mai limpede modul cum era privit& problema
agiului, rezumam in randurile ce urmeaza cateva lucr&ri contemporane carac-
teristice in aceasta privinta:

AGIU, CONCURS, EXPORTUL VITELOR $I VELNITI
IASI,1886
Agiul este un adaos ce se d peste una But& lei aur, in arama argint eau
hartie. Agiul s'a suit dela Iunie 1884, cand era 1 %, pan& la 20 pi ast&zi este 17 %.
Unii zic ca agiul vine din cauza ca Banca National& Ware stocul metalic tot
de aur; altii zic ca importul este mai mare decat este exportul ; altii zic c& vine
pentruc& s'a Imputinat aurul In lume ; altii zic ca Germania, Italia pi StateleUnite pi-au schimbat sistemul monetar absorbind 5 miliarde aur ; altii zic
c& vine din cauza crizei generale ce domnepte In lumea comerciala ; altii zic
c5. vine din cauza recoltei rele din ultimii 2 ani; altii spun ca agiul vine dela
criza lar nu criza dela agiu kli din cauza productiunii agricole din afarb caci
producandu-se peste tot multe cereale s'au vandut eftin producand criza. WA
dupa aceptia adevarata cauza a crizei:
Aproape fiecare tarn are mai multe feluri de bani pi cu deosebire de aramk
argint, aur pi hartie. Hartia este un mijloc mai nou de schimb in comert pi aproape
mai fiecare tar& are mai multi bani de hartie decat de metal. Chiar prin legea
bancilor se d& drept ca s& se emita hartie de trei on mai mult& cleat stocul
metalic. Hartiile emise de bAncile diferitelor trtri, eau de guverne, Bunt primite
In Cara pe valoarea for nominal& In toate daraverile de vanzare pi cumparare din
l&untru, Ins& cand cumparAm din str&inatate, eau cand trebuie a platim datorii
acolo, ni se cere aur pi nu putem plat' cu hartie. De aci rezult& ca cu cat vom
cumpark pentru mai mari sume, sau cu cat vom avea de platit mai multe datorii
In aur, cu atat aurul ce ne trebuie pentru aceasta va fi mai stump. Cand vindem
not plugarii, caci aproape numai producte agricole exportam, vindem pe !Artie
de a noastra, pentruc& vanzarea productelor noastre o facem mai totdeauna
prin intermediul comerciantilor locali, pe cand ei primesc aur din strainatate.
www.dacoromanica.ro
B. N. R. FATA. DE CRIZA I AGIUL DIN PERIGADA 1880-1R90
225
In discutiunile Parlamentului, problema crizei economice a
fost adusa prin interpelarea lui Carp, urmata de aceea a dezidentei liberale in frunte cu G. D. Pa lade, carora le-a raspuns
Campineanu ca Ministru de final*, Stolojan i I. Bratianu.

Stt vedem dm& In cele expuse pan& acum sta cauza agiului. La noi lipsesc
aproape toate industriile gi fabricatele manufacturilor.
Aproape toate obiectele din comert Bunt productiuni straine pe cari comerciantii nogtri le cumpara din strainatate numai pe aur. Dace, le-ar gasl In
tart, le-ar cumpara pe hartie gi prin urmare cumparatorii n'ar mai avea agiu
pentru cateva sute de milioane, costul acestor obiecte. Daca, Statul gi particularii n'ar fi datori In strainatate gi obligati sa, plateasca datoriile In aur, nu s'ar
plan agiu pentru milioanele ce trebuiesc date anual. Agadar, cauza agiului este
In primul rand lipsa de productiune In tart), a obiectelor neaparat necesare

pentru existents, precum gi al acelor de lux, cu cari poporul roman s'a obignuit
prea de timpuriu, &lie& lnainte de a avea cultura ei progresul unui popor clvi-
lizat. Datoriile ce suntem obligati a platl In fiecare an In strainatate In aur,

determine agiul. In al 2-lea loc, vine Banca Nationala, nu pentruca, n'are stocul
metalic In aur, cad D-1 raportor bugetar numai aici are dreptate cand zice ca
dm& Banca ar avett aur In loc de 30 milioane de argint, agiul ar dispare lute,
fiindea s'ar lua, de toata lumea comerciala pentru a-I trimite In strainatate, ci
pentruca ti da legea dreptul de a emite hartie de 3 on mai multa decti,t capitalul
(stocul metalic). Inlesnirea de a gasi bani multi gi eftini a Indemnat pe multi
a face Intreprinderi mari gi numeroase, de pilda un comerciant oarecare avand
credit la Banca National& gi fiind procentul mic de 4 %, mai tarziu 5 gi 6 %,
a imprumutat sume mari de bani cu cari a cumparat din strainatate felurite

obiecte de comert pentru Inzestrarea magazinului sau tntr'un mod cat se poate
de bogat, sperand ea desfacand aceste obiecte va realize, un ciletig Insemnat.
Lucrurile Ins& s'au petrecut altfel. Obiectele cumparate s'au desfacut numai
In mica parte gi cu preturi scazute, jar o mare parte au ramas nevandute

gi comerciantul a saracit gi a Incetat cu comertul, nemaiputand suporta chel-
tuelile, sau a dat faliment.

Odata cunoscute cauzele agiului gii ale crizei, ar trebui sit se Inlatureze gi sa
nu se zica ca agiul gi criza nu va !meta la noi cleat cand va Irma gi In afara.

In strainatate poate s5, Inceteze gi la noi tot nu va Inceta, caci cauzele crizei
lor, nu se potrivesc cu ale noastre.
Toate acestea sunt greu de In Murat, dar dacb, voim sa, existe Cara romaneasca, trebuiesc Inlaturate.
Mai Intai Infiintarea industriilor, este grew de facut, dar trebuie neaparat.
Al doilea Imputinarea datoriei publice gi hotarfrea de a nu se mai face Imprumu-
turi pe viitor, este deasemenea greu, dar flu% de aceasta suntem vanduti
la straini. $i al treilea desfiintarea Bancii Nationale este foarte greu, dar gi
cu operatiunile gi daraverile Bancii de pan& scum, vom merge gi mai Mu gi ar
trebui sa se saute dad), va fi cu putinta sa li se dea alts directie.

S'a sustinut In Camera deputatilor de un Ministru gi s'a aprobat de vecinicul raportor bugetar, ea agiul este Intaiu din cauza, a s'a Imputinat aurul
In mine. Al doilea din cauza ca Germania, Italia gi State le Unite, reformandu-gi
www.dacoromanica.ro
15
226
C. I. BAICOIANU
Din discutiunile ce au avut loc s'au degajat doua cu-
rente bine distincte :

Unul care faces raspunzator de greutatile momentului poli-
sistemul monetar au absorbit 5 miiiarde In aur. Al treilea din criza generala

ce domneste In lumea comercialit. Al patrulea din evenimentul politic cu
Afganistanul, Rumelia etc. Al cincelea din cauza recoltei rele In timp de 2 ani.
Al gaselea din cauza ca exportul este mai mic decat importul gi dare acestea
se adaugit de catre D-1 raportor bugetar ca, al gaptelea, agiul vine dela criza, iar
nu criza dela agiu si ca criza vine dintr'un exces de productiune In afarit, caci
producandu-se peste tot multe cereale s'au va.ndut eftin si criza, zice mai departe,
nu va fnceta deaat atunci cand se va consume, stocul de productiune prea mare
ce exist& gi ca dupa economistii marl, criza ar vent din zece In zece ani.
Ordeanu: Criza financlark, remedille fi agiul.
La 1897 Ordeanu sustine ca, etalonul aur saraceste Romania, ca ar trebui

sit revenim la bimetalism, eft cu cat o muncit se plateste cu o moneta mai depreciate, cu atat valoarea produsului este mai mare.
Gaseste ca agiul ar fi unicul mijloc care ar saga Cara de criza In care se
game, la 1896.
A. D. Xenopol: Situatia financier& a Romaniel sub Guvernul liberal in
1887 Buouresti 1887.
Constata, ca la 1887, agiul constitue o grea povarit pentru bugetul Statului.
La 1887 anuitatea datoriei publice se urea la 61.400.000. Din aceastit

sums. evaluatit In moneta nationals vre-o 7 milioane sunt afectate pentru plata
agiului. In realitate deci anuitatea este numai de 54.000.000. Opozitia face,
raspunzator Guvernul liberal ca politica sa monetary ar fi provocat agiul.
Xenopol crede ca urcarea pretului aurului este datoritit Inteadevar unei
politici monetare, fnsa nu aceleia romanesti, ci acelei europene. Privind In jurul
Romaniei, Xenopol constata ca agiul este In Grecia 20-24 %, In Austria 26%,
In Rusia 30%, In Italia unde agiul era altadata 20-24% si unde disparuse In
urma unei operatiuni financiare, e revenit la 1-3%, In Indiile engleze agiul
a stifle 24%.
Un fenomen age de general, zice el, trebuie s itibit drept cauza un fapt
general, care sit determine In toate partile urcarea aurului. Agiul trebuie sa
aibit o cauza mult mai generalA cleat politica urmatit de tam noastra, aga
de mica, dad). o comparam cu acelea can suferit toate de acelasi rim.
Origina agiului este pus& fitra drept cuvant In seama Uniunii Monetare
Latine infiintatit In 1865, fntre Franta, Italia, Belgia, Elvetia si Grecia.
Uniunea Latina avett de scop realizarea macar In sanul rases latine a Intrebuintarii unei monete comune, bazatit pe tipul francului si agiul nu a putut
fi produsul acestei fnvoiri care nu atingea Intru nimic raportul de valoare existent fntre aur gi argint.
Una din conditiile Ina, ale Uniunii a avut mai tarziu o influentit foarte mare
asupra deprecierei argintului si urcarei comparative a aurului, adicit asupra
pretului argintului.
Este conditia prin care se stipule. ca la desfacerea Uniunii, fiecare Cara sa
www.dacoromanica.ro
227
tica monetary a tarii i implicit Banca Nationale, care, prin privilegiul ce i se acordase devenise un factor hotaritor in politica
noastra monetary, altul, reprezentat prin Guvern, care consifie obligate s5.-si is Inapoi piesele de argint de 5 lei cari aveau curs obligator in
toate Voile ce intraseril, In Uniunea Latina.
Aceast5, dispozitie a determinat saderea consecutiv5, a pretului mondial al
argintului, la care mai trebuieste adttogat In al treilea rand razboiul FrancoGerman dupe care se tie c5, Franta a Yost obligate de Germania la o despltgubire de 5 miliarde. Germania s'a folosit de aceasta Emma colosalli In aur
ce i s'a v5.rsat, spre a In15,tura moneta ei cea veche, talerii cei vechi si stergi,
cari formau baza circulatiunii sale monetare.
Talerii scosi din circulatie si vanduti ca mad& cu c&ntarul, argintul din care
erau facuti, s'a vandut mai eftin decal valoarea for nominala.
Cifra pan& la care Germania izbutl s demonetizeze argintul ei, s'a urcat la
600 milioane, ceeace a facut sb, acacia valoarea argintului de pe piat5,.
0 buns parte a acestui argint treand In Franta gi Belgia spre a fi prefacut
la monearii In piese de 5 franci, Franta simtind pericolul de a i se umple Cara cu
aceste monete fabricate din argintul german, a propus la 1873 cu ocazia reInoirei
Uniunii Latine limitarea baterii monetei de 5 franci. Dar argintul a mai suferit
atunci o depreciere si din faptul descoperirei unei mine de acest metal In Sta-
tele-Unite, care a sporit produetia argintului cu 2 mil. kgr. pe an. S'a propus
atunci la o nou& relnoire a Uniunei Latine, oprirea cu totul de a bate moneta,
de 5 fr., ceeace a adus acestui metal o lovitura din cele mai marl. De acl s'a
ajuns ca cele mai multe din Statele europene au Introdus etalonul de aur si au
declarat ca argintul nu mai este o moneta legala. Prin aceste mijloace s'a
ajuns la deprecierea argintului.
Dupit Anglia, care avea singurs, un regim monometalist de aur ptinto. atunci,
1-a Introdus Germania la 1871, apoi Uniunea Latintt prin faptul ca a suprimat
cu totul baterea monetei de 5 fr. si a introdus gi ea baterea monetei de argint,
introducand si ea In sanul bimetalismului pe care 11 axed un masurator legal,
care avu acelasi elect de a reduce valoarea efectiva, a argintului.
Prima cauza a agiului este dar deprecierea argintului, provenit5, din demonetizarea lui.
Dar numai acesta sa, fie elementul constitutiv al agiului? SA, vedem, s
mergem mai departs.
S'a zis c5, agiul s'ar datorl numai faptului deprecierii argintului. Experienta
contrazice MO, aceasta credintil.
Astfel, del in Franta, Belgia f}i Elvetia exists, o sums foarte mare de argint
alAturi de moneta de aur si unde existenta ambelor monete ar trebul sa

Impingli la lumina diferenta dintre aur gi argint, In aceste ON nu exist& agiu.
In Franta s'ar afla 3.500.000.000 fr., iar aur 4.500.000.000. Cu toath

aceasta catime colosala de argint depreciat, valuta nu este expusa, agiului. Tot
astfel si In Belgia gi Elvetia.
Din acest rapt, Xenopol deduce a prezenta argintului trite tarn, ca moneta
In circulatie, nu produce agiul gi cit aurul, dac4 numai ddnsul poate fi refinut
ta lard, nu este mai scump cleat argintul.
www.dacoromanica.ro
15
228
C. I. BAICOIANU
dera ea adevaratele cauze ale crizei sunt de nature pur econo-
mica, provocate de politica liber-schimbista a conventiunii

dela 1875, al carei termen de denuntare 11 atepta cu neradare
Xenopol gaseste ca, faptul a in Franta, alaturi de moneta cea bunk circuit'
si cea rea Mr& agiu, aceasta nu-si gaseste explicatia in situatiunea monetara, ci
numai in cea economics. S'a zis, dupe legea lui Gresham ca moneta cea rea
alunga pe cea bunk Dace aceasta formula ar fi adevarata zice el , ar trebul
s'o gasim aplicata tocmai In Franta si Belgia, unde pe lang& moneta cea buns,
aurul, este si moneta rea de argint, care, prin imprejurarile aratate mai sus, s'a
depreciat pant', Inteatat, !neat piesa de 5 fr. In realitate nu mai valoreaz& decat
4 fr. Cum se face, zice el, cu toate acestea, a aurul nu fuge din Franta, alungat
de argintul pe care 1-am vazut reprezentat in ace& tars in o catime colosala.
Pentru ce aici moneta cea rea nu ailing& pe cea Nina? Pentrua legea lui
Gresham are nevoie de un corectiv spre a fi adevarata $i anume, a moneta

cea rea slung& pe cea bunb., atunci cdnd puterile productive ale Wei nu sunt in
stare s4 o retind pe aceasta din urid?

lath dece in Franta Statul nu are nevoie sa puns nici un mijloc In lucrare
spre a refine sau a Introduce aurul In tart'. El sta Ins& dela sine alaturea cu
argintul depreciat, far& ca argintul sa-1 poata alunga si Ears ca reintrarea lui
In tar& sa fie supusA conditiunei unui premiu.
Pentru a invedera in chip comparativ justetea afirmatiunilor sale, Xenopol,
Inainte de a trage concluziuni, prezina $i cazul Greciei. 0 tars care, facand

parte din Uniunea Latina ca $i Franta, a trebuit sa se oblige la conditiile acesteia
de a avea dela 1873 o circulatie de argint limitat& $i dela 1878 sa suprime cu
totul baterea monetei de 5 lei. Si ea avea moneta de aur alaturea cu argintul

si Banca ei avea In lazile sale 2/3 aur si 1/3 argint.
Cu toate acestea, Grecia care urma o politic& mare, identica ca a Frantei,
a fost nevoita sa introduce la 1884 cursul fortat, fiinda moneta de aur disparuse cu totul de pe pietele sale. Este Invederat a scurgerea aurului din Grecia,
nu poate fi datorita politicii sale monetare, care era identia cu a Frantei, ci este
datorit11. altor imprejurari, anume, a dela 1884, ivindu-se team, unui razboiu,
Grecia a fost snit& sa cheltulasca mult pentru armamentele sale, ceeace a
fAcut-o ea cheltuiasc& In scurt timp aurul eau si a fost nevoita astfel, nemai
av&nd moneta, sa introduca cursul fortat. Fugirea aurului Greciei este datorita
dar unei Imprejurari economice.
Serbia del nu face parte din Uniunea Latina, introdusese IA In Banca,
etalonul de aur.
Chiar In anul al douilea al existentii Bancii sA,rbesti, tot aurul ei a fost
sustras din Banc& f3i a lost nevoita sa suspende operatiile.
Xenopol vede In aceasta Imprejurare un exemplu viu de ceeace se intampla and Guvernul vrea sa siluiasca interesul economic al unei tari, ceeace
s'ar IntAmpla $i la noi, zice el, dm& s'ar introduce etalonul aur.
Ce dovedesc toate acestea se Intreaba Xenopol? Un lucru foarte simplu.
Aurul eta In acele tari unde poste fi retinut prin puterile productive ale natiei.
Fuge din acelea unde acestea nu Bunt tndestulatoare. SO aurul in acele fari ce
produc mai mutt dealt consumit, alaturea cu moneta depreciate a argintului
www.dacoromanica.ro
B. N. R. FATA DE CRIZA $I AGIUL DIN PERIOADA 1880-1890
2201
pentru a dots tara cu o politica protectionists, menita sa ridice

productiunea industrial& a tarii, dela care se Wepta satisfacerea in build parte a consumului intern prin productiunea tarii.
de care nu poate fi alungat tli fiindcgt nu poate fugl din tara unde este retinut
cu forta, el facand un serviciu paralel cu argintul cel depreciat In valoarea lui
si o diferentgt de pret intre ambele metale, diferenta care exist& in fapt, nu poate
esl la lumina in forma de agiu, argintul fiind retinut de fortele productive ale tarii.
Dimpotriva, In tarile ce nu Bunt In stare sgt retina aurul In ale, din cauza
cgt productia for e mai slabs decat consumatia, de acolo aurul fuge, pentru a
sold& diferenta de datorie catre strainatate.
Mai departe, In examinarea problemei balantei valorilor spre deosebire de
Quin o numesc altii balanta comerciala $i cercetand 1ntrucat ea poate fi Mouth,
raspunzatoare de aparitia agiului In Romania, Xenopol, examinand situatia
monetei de dupa 1877, stabileste ca agiul la noi exist& nu din cauza cs avem
moneta de argint, care ar alunga aurul, caci Franta, Belgia, Elvetia, ar

aver $i ale monete de argint qi cu toate acestea aurul nu este alungat, ci din
cauza clt cheltuim mai mult dee& producem, fiind nevoiti sgt dam in fiecare an
mai mult strh,inatatii, decat luam dela ea. Din cauza deci a balantei defavorabile
a valorilor, nu putem refine aurul la noi, suntem nevoiti sa-1 aducem din strai-
natate $i scumpetea lui creste In raport cu nevoile noastre.

Xenopol reduced dar agiul, la doutt principale cauze:
1. Scaderea valorei argintului,
2. Neputinta unor tari din pricina starii economics de a refine aurul in circulatia lor.
Deaceea acelea ce poseda facultatea de a-1 retina, precum aunt: Franta,
Belgia si Elvetia, nu se tern de agiu, avand Wig& stocul for de aur, unul tot
stet de mare de argint depreciat.
Ian, de ce Xenopol crede: ca introducerea etalonului de aur, pe o tale
snit& fj artificialk ar inrautati situatia in loc de a o face mai buns.
Tara noastrgt nu are putere pentru a refine aurul singura, la ea.
Dad'. Romania prin productiunea ei nu-si poate plan consumatia, este
Invederat ca aurul introdus cu deasila In tara va fugl In curand din ea, pentru
a solda diferenta defavorabila a balantei valorilor.
Daca-1 vom introduce in circulatia publics, el se va duce In strainatate
spre a platl diferenta cu care am ramane datori catre ea.
Daca-1 vom Introduce In Ban* este invederat, biletele de bane& fiind
mai numeroase decat stocul metalic, se vor prezenta la un moment cand o vor
cere platile din strainatate, atb.tea bilete la schimb contra aur, !neat se va
secatul in grabs fondul de aur al Bancii si aceasta va fi nevoita sau sa-si suspends
operatiunile sale, sau BA, introduch cursul fortat.
.
Astfel s'a petrecut In Serbia si tot astfel in Grecia si Portugalia.

fats deco Xenopol la pozitie contra monometalismului aur. Dupa el, intrucat productiunea tarii ar fi defects, introducerea etalonului de aur ar aye&
de urmare introducerea cursului fortat. Caci tot aurul ce 1-am introduce in
tars, zice el, printr'un Imprumut, nu ar fi Indestulator nici pentru a platl diferenta balantii valorilor pe doi ani dearandul.
www.dacoromanica.ro
230
C. I. BAICOIANU
Sa expunem fugitiv argumentarile i a unora tli a altora, pentru a ne face o idee de felul cum se intrevedea
deoparte i de alta solujionarea greutatilor prin cari trecea

Cara.
Atat Carp cat qi Pa lade, considerau politica monetara

drept una din cauzele determinante ale crizei i ale agiului.
Moneta metalled de argint a tarii ce sta la baza circulatiunii, este vitiata. Ea are o valoare nominal& fixata
prin lege In raport cu aurul, mai mare decat valoarea ei
comerciala.
Aci, In aceasta constatare, vad ei una din cauzele fundamentale a aparitiei fenomenului agiului.
Guvernele
explica Palade --(i au venit ci au stabilit
un raport obligatoriu Intre valoarea aurului i a argintului,
i Uniunea Latina a zis: raportul dintre aur i argint este
1: 15%. Acs BA valoreze i de ad Inainte. AO zic, acs voiu
sa fie. Din nenorocire, In materie economics, ordinele guvernelor, ordinele natiunilor chiar, nu pot sa opreasca productiunea i manifestarea unor forte economice naturale.
Pot guvernele sa determine prin legi, ca valoarea aurului
raportata la argint trebuie sa fie 1: 15 %; aceste metale
avand Ins& variabilitatea for diferita, dictata de legea cererii
i a ofertei, fac astfel fixitatea legald, iluzorie.

Tocmai acest lucru se petrece cu moneta de argint raportata la aur.
Din cauza ofertei prea mari a aurului, valoarea adevarata a monetei de argint a scazut, facand astfel iluzoriu
rap ortul stabilit cu gand de eternitate de cei ce au stabilit
ca 1 kg. aur =15 % kg. argint, el fiind Inlocuit cu relatiunea
1 kg. aur=18 kg. argint. Din aceasta cauza comerciantii
fug de argint cautand aurul, caci 4 piece de 5 lei nu mai
valoreaza un napoleon, ci mai putin, ceeace se traduce prin
scumpirea piesei de 20 lei aur in proportia agiului ce trebuia sa plateasca argintul pentru a se egala In valoare cu
acesta.
Din cauza dublului etalon, valoarea obiectului comercial
este rupta prin aceasta diferentk agiul. Pe cata vreme masura valorilor este dubla, acest rau nu se poate Inlatura,
pentruca se masoara cu cloud masuri diferite ci cari nu
Bunt fixe .
www.dacoromanica.ro
B. N. R. FATA DE CRIZA g AGIUL DIN PERIOADA 1880-1890
231
Prin urmare, prima explicatiune care se da i care trebuie sa o dam crizelor monetare, nu poate sa fie cleat existenta dublului etalon.
Este o aberatiune economico-comerciala a aved cloud masuri pentru un object variabil i cu raporturi diferite intre ele.
Singura solutiune pentru a se In latura consecintele ce

decurg din aceasta imprejurare, ce se rezuma in agiu, nu
o vad ei disparand deck, trecand la monometalismul aur.
Al doilea element al crizei i al agiului 11 vede Pa lade
i Carp in politica financiara a Band. Nationale.
Circulatia fiduciary In valoare de 95 mil. fiind bazata pe
stocul metalic de argint, ea reprezinta In fapt tot argint.
Adunand aceasta sums la cele 79 mil. valoarea argintului
din circulatie, rezulta ca avem o circulatie monetary de argint de 174 milioane.
Greala nu este numai In faptul ca stocul Bancii Nationale este in argint, ci kii In politica de scont a Bancii, care
mentine o taxa a scontului permanents, ce poate fi asemanata cu fixarea raportului legal dintre aur i;li argint.
Cota scontului Bancii Nationale fiind prea mica, Inlesned
importatiunea pe deoparte, jar pe de alta favoriza un joc
de burs& asupra efectelor de Stat, lneurajand agiotagiul.

Desvoltand aceasta parte a expunerii lui Pa lade, Carp
culmineaza In propunerea solutiunii de a trece la monometalismul aur.
Pentru realizarea monometalismului propuned un im-
prumut extern, gratie caruia sa se poata face acoperirea

pagubei ce s'ar realiza din vanzarea argintului i, In cornpletarea acestei solujiuni, mai cerea reorganizarea Bancii
Nationale in esenla ei fundamental& a acoperirii metalice a

emisiunii sale, pe care Carp nu intelegea s'o vada decat in aur.
Dar Carp mai releva i o alta slabiciune a situatiei noastre monetare, aceea a biletelor ipotecare, cari neavand o
acoperire metalica, o considers ca o emisiune de inflatiune,
facand-o In buns parte raspunzatoare de Indsprirea crizei,
ceeace 11 faced sa ceara Guvernului ca aceste bilete, cari
trebuiau sa fie scoase de mult din circulatie, sa fie retrase
cat mai curand.
Palade mai faced raspunzatoare de criza nu numai situatia monetary i etalonul dublu, ci kii criza agricola a ulwww.dacoromanica.ro
232
C. I. BAICOIANU
timilor doi ani i indeosebi situatia economic& i comerciala

izvorlta din conceptia greita a politicii comerciale inaugu-
rata la 1875, ale carei efecte dezastruoase se resfrangeau

asupra situatiei economice generale a tarii.
In rezumat, Pa lade punea la baza crizei cloud feluri de
cauze: directe i indirecte.
Cauzele directe erau: bimetalismul i politica financiara

i de scont a Bancii Nationale care n'ar fi avut o directiune
conform& cu cerintele pietei. Cauzele indirecte erau: importul mai mare ca exportul, criza agricola i inaugurarea politicii vamale liber-schimbiste la 1875 prin conventia cu Austro-Ungaria, care, prin efectele ei, producea in situatia noastra
economics, agravarea situatiei monetare.
Dace enuntarea cauzelor indirecte, cari indiscutabil au
jucat un mare rol in determinarea crizei de pe vremuri, era
justa, lipseau totui solutiunile practice menite s curme raul.
Can erau vederile Guvernului in chestiunea crizei i a
agiului ?
Pentru guvernanti criza era de nature economics.

Situatia lamentabila create productiunii nationale din
toate punctele de vedere de catre regimul politico-comercial
in fiinta, care provoca balanta comerciala defavorabila ce
se constata in aceasta perioada, trebuia sa inceteze i, in
vederea acestei realizari, Guvernul denunt& conventia cu
Austro-Ungaria, pentru a introna in locul politicii tarifare
i a conventiunilor comerciale de trista amintire, un nou
regim de productie a muncii nationale, un regim care sa
restaureze protectia de odinioard, spre o rational& incurajare.
Dela o astfel de politica se atepta satisfacerea multor
nevoi, in cadrul productiei granitelor noastre, dispensandu-ne
de multe importatiuni ale strain&tatii, ce cereau sacrificiul

platilor in aur.
In vederea realizarii acestui mod de a irrtelege i a cornbate criza, Guvernul de pe vremuri nu s'a dat indarat din
fata unor greutati i cunoscutul rasboiu vamal purtat cu

Austro-Ungaria este o dovada cum a tiut el sa apere po-
litica general& a tarii i una din cauzele pe care o considerk

determinate in afirmarea crizei economice i a agiului 1).
1) Vezi C. 1. Baicotianu, Istoria politicei noastre vamale etc.
www.dacoromanica.ro
B. N. R. FATA. DE CRIZA $1 AGIIIL DIN PERIOADA 1880-1890
233
Aspectul monetar al crizei astfel cum 11 infatik opozitia
i dezidenja liberala, nu era in asentimentul Guvernului.

Stapanit de nelamurirea literaturii monetare de pe vremuri
pe deoparte, pe de alta in fata perspectivelor greutatilor
financiare pe cari operatiunea de inlaturare a monetei metalice de argint cu putere liberatorie le-ar fi produs, conducatorii de pe vremuri se lasau a fi falificati in judecata for
asupra influentei ce exercita bimetalismul in raporturile de
justa valorificare a monetei liberatoare de argint.
ySi este de mirare ea au putut sa fie antrenati in a ocoll
rezolvarea acestei probleme, cu atat mai mult, cu cat in trecutul apropiat Uniunea Latina limitase puterea liberatorie a monetei de argint, limitand 1 monetizarea argintului la cote fixe
pentru fiecare Cara, fara ca sa mai amintim ca pang la 1885, o
bung parte a tarilor din Europa i America trecuse dela bimetalism la monometalism. Ceva mai mult, chiar ideea lui Napoleon al III-lea indragostita i sustinuta mai apoi din conside-
ratiuni egoiste ale americanilor, a sfortarilor de injghebare a

unui bimetalism international1), obtinuse o lovitura de grade
prin insai trecerea Americii la monometalismul aur.
In vreme ce acest proces se intampla peste granitele

tarii, la not ii facuse loc in convingerea guvernantilor de
pe vremuri credinta, ca productia mondial& a aurului ar
fi insuficienta la un moment dat sa acopere nevoile tuturor

tarilor, daca ar trece la monometalismul aur.
Din aceasta pricing ei credeau ca aurul, devenind din ce
in ce mai cautat pentru monetizare, s'ar scumpi mult, scazand in acest fel valoarea tuturor produselor. Chiar circulatia ar fi primejduita, pentru motivul ca neexistand cantitatea suficienta de metal galben pentru monetizare, nu
s'ar putea bate monete destule necesare circulatiunii.
Aceasta idee era greita, deoarece experienta lucrurilor a do-
vedit ca inteo Cara cu etalon aur, nu esfe nevoie ca intreaga

cantitate de moneta din circulatie sa fie confectionata din aur.
Biletele de banca, cekurile, mandatele, scrisorile de credit,
cassele de compensatiuni, etc., sunt mijloace practice prin
cari moneta metalica este substituita in circulatie, ramanand numai in tezaurele bancilor cantitatea de metal ne2) Xeller, Die Frage der internationalen Milnzeinigung and die Reform des
Deutschen Miinzwesens, Stuttgart 1889.
www.dacoromanica.ro
234
C. I. BAICOIANU
cesar acoperirii, fare a fi nevoie sa
dat circulatiei.
De0 Guvernul nu consider& suficienta argumentajia antibimetalista, totu0 10 facuse curs i In sanul sau curente
contra baterii mai departe a argintului.
fie
Chiar Ministrul domeniilor exclama ca daca este vorba

de solujiuni i eu am o recomandatie de facut, rog pe Guvern
s popreasca baterea monetei de argint * 1).
Era inceputul unei indoeli promitatoare, dar careia se

pare a nu i se fi dat importanta cuvenita i nici o masura
monetara nu vedem anuntandu-se ca urmare a acestei discutiuni, din contra, in urma se pun In circulatie cum am
constatat intr'un alt capitol, biletele ipotecare, o emisiune
cu caracter inflationist, care, alaturi de circulatia metalled
a argintului depreciat, nu putea decat sa contribue la continuarea crizei, accentuate tot mai mult, dupe cum reese
din tabloul dela pag. 212 caci agiul dela 15% In Noembrie i
Decembrie 1884, variaza intre 11 17% in 1885, ca sa

ajunga intre 13-18% in 1886 i 19 in 1887.
Aceasta situatie intolerabila care exasperase opinia publicd, a contribuit la retragerea Guvernului in 1888, caruia
i-au urmat oameni ale caror convingeri dictau ca. criza i
agiul trebuesc combatute in primul rand prin reforma monetara i implicit a Bancii Nationale i acestor convingeri
le-au dat expresie cu precadere in prima sesiune a noului
Guvern conservator.
*
Rezulta din cele expuse mai sus ea pentru curmarea

crizei care a bantuit tam noastra in al IX-lea deceniu al
veacului trecut, doua curente se afirmase puternic. Primul
punea la baza crizei numai cauzele de ordin economic, intre
cari halal*a deficitara Linea locul de frunte. Cel de al doilea,
considers ca principala cauza a crizei este agiul, rezultat
direct al deprecierii argintului fata de aur. 5i, cum efectele
dispar prin suprimarea cauzelor determinante, fiecare curent cerea o legislatie conform& cu vederile lui.
Cercetatorul obiectiv al acestei epoci atat de variata i
de bogata in manifestari pe taramul economic, nu poate
trece cu vederea faptul ca dreptatea deplina, daca nu era
1) Vezi In desbaterile parlamentare discursul lui Stolojan.
www.dacoromanica.ro
B. N. R. FATA DE CRIZA $I AGIUL DIN PERIOADA 1880-1890
235
de partea nici unora, era de partea tuturor. Deopotriva de

mult cauzele pur economics ca i agiul, determinase criza.
Pentru Inlaturarea ei erau deci necesare masuri nu unilaterale ci complexe, masuri cari sa imbratieze problema sub
toate aspectele ei.
Banca Nationala, prin rolul ei de regulatoare a circu-
lajiei monetare, dei nu putea lua nici o atitudine pentru sau
contra curentelor vremii, totui nu se declarase impotriva

masurilor ce i-ar fi asigurat continuarea politicii pe care o
practicase dela infiintare i pana atunci. In aceasta constatare trebuie sa cautam obaria Brij ei cu care ea cauta
sa-i aiba asigurata acoperirea metalica a biletului sau,
care, printr'o Introducere brusca a monometalismului our i
far& nici un alt sprijin, nu ar fi putut exista.
In ce privete acuzatia ce i se adusese ca, printr'o greita
politica monetara, pusese in circulatie capitaluri mari cu dobanzi mici cari stimulase importul, investitiunile i speculatiunile, nu era intemeiata.
Institutiunile de emisiune sunt rezultatele reactiunii contra uzurii. Prin Insai origina for ele au un rol creator in viata
economic& a tarii, care se manifest& direct, prin punerea

la dispozitia pietii a capitalurilor mari i cu dobanzi mici.
Procedand In acest mod, Banca Nationala a Romaniei
a fost credincioasa rolului pe care 11 avea Inteo lard unde
totul trebuia cladit din temelii.
www.dacoromanica.ro
CAPIT OLUL VIII
PR OBLEMA BILETEL OR IP OTECARE. CONVENTIUNEA DIN

IANUARIE 1886 INTERVENITA INTRE STAT SI BANCA NATIONALA
PENTRU PRELUNGIREA RAMBURSARII BILETEL OR IP OTECARE
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VIII
PROBLEMA BILETELOR IPOTECARE

CONVENTIUNEA DIN IANUARIE 1886 INTERVENITA
INTRE STAT *I BANCA NATIONALA PENTRU PRELUNGIREA RAMBURSARII BILETELOR IPOTECARE
Imprejurkrlie earl au determinat emisiunea biletelor ipotecare.
Dispozitille
legit Bancii Nationale privitoare la retragerea biletelor ipotecare, n'au putut

fl respeotate de Guvern. Propunerile facute pentru retragerea biletelor ipotecare
sunt considerate de Guvern prea impovarktoare pentru finantele publics.

Conventlunea dintre Stat pi Banci privitoare la retragerea biletelor ipotecare.
Cauzele earl au condus la incheerea conventiunel.
Prelungirea privilegiulul
BMW( Nationale plink in 1912. :Cum explick Cons Illul Banali acordul cu Guvernul.
Cu prilejul connventiunel se modifick gi art. 63 pi 67 din statutele
Blind!, privitoare la mandatele cenzorllor.
In ce constau modificArile aduse
Discutiunile din Parlament
Cu prilejul ratifIcaril conventiunel intervenita Intro Stat pi Banca Nationalit.
Rfispunsul Guvernului.
Critice le aduse aooperlrei metalice a Banal! Nationale.
Ratlfloarea conventiunii.
Incheere.
art. 63 II 67 din statute gi cum le Just !flak Consillul.
Am vazut Inteun capitol al volumului I Imprejurarile

in can au luat fiinta biletele ipotecare Si cum Guvernul
mai apoi cu prilejul infiintarii Bancii Nationale a cautat as

scape de grija acestei emisiuni quasi-fiduciare, obligdnd
Banca National& prin art. 30 al citatei legi, sa le retraga
din circulatie.
In mintea legiuitorului dela 1877 era ca aceasta emisiune
de bilete ipotecare Cu o acoperire sui-generis prin faptul
Ca nu aveau o acoperire metalied uor lichidabila , sa fie retrasa cat mai grabnic.
Amintita lege a Infiintarii Bancii Nationale fixa termenul inlauntrul carula biletele ipotecare urmau sa fie retrase
www.dacoromanica.ro
240
C. I. BAICOIANU
la 4 ani, adica pang la 1884, de &and aceste bilete trebuiau

sa fie scoase din circulatie.
Decat imprejurarile au fost de aa fel, ca Guvernul cu
toad presiunea ce se facea din afark n'a putut proceda la

vanzarea bunurilor ipotecate in vederea retragerii lor. S'a
propus in acest scop solutiunea unui imprumut extern sau
intern, care s serveasca la retragerea biletelor ipotecare In
bloc.
Dar ambele aceste propuneri fiind considerate de Guvern prea impovaratoare pentru finantele publice, au fost
inlaturate, unnand sa se Mina consimtamantul Bancii Nationale pentru o noua i ultima prelungire a termenului ram-
bursarii lor. In acest scop, o conventiune a fost incheiata

intre Guvern i Banca Nationala, care a fost supusa aprobarii Adunarii generale extraordinare a actionarilor din 8
Ianuarie 1886.
Iata cum explica rostul acestei conventiuni Consiliul general al Bancii In raportul sau catre Adunarea general& extraordinary a actionarilor din 8 Ianuarie 1886:
(c 5titi, domnilor actionari, ca dupd legea din 12 Iunie
1877, modificata prin aceea din 17 Aprilie 1880, termenul de
rambursare al biletelor ipotecare expiry la 12 Iunie 1885.
Indata dupa trecerea acestui termen, am intrat in ne-
gocieri cu Guvernul pentru regularea contului acestei operatiuni i in cele din urma, la 10 Decembrie 1885, am ajuns
la o intelegere, incheind convenjiunea al carei text se afla
aci anexat 1).
1) Textul acestei conventiuni este urmatorul:
CONVENT IUNE
Intre Guvernul roman reprezentat prin D-1 Constantin Nacu, Ministru
de finante de o parte si Banca National& a Romaniei, reprezentat& prin D-I loc-
tiitor de Guvernator Anton Carp de sit& parte, s'a Incheiat urmatoarea conventiune :
Art. 1. Banca National& a Romaniel consimte ca termenul de rambursare al biletelor ipotecare, fixat la 12 Iunie 1885 prin art. 8 al legit din 12
Iunie 1877, modificat prin legea din 12 Aprilie 1880 gii combinat cu art. 30 din
legea Bancii, s& fie prelungit pant, la 30 Iunie 1912.
www.dacoromanica.ro
241
Termenul de plata al biletelor ipotecare, fixat prin legile
din 12 Iunie 1877 i 17 Aprilie 1880, a fost foarte scurt.

Statul nu putea pune In vanzare In acest interval, moii de
o valoare aa de insemnata fara a le deprecia i fara a face
prin aceasta sa scads pentru mult timp valoarea intregii
proprietati rurale a tarii. Contra-efectul acestei deprecieri
s'ar fi resimtit In toate afacerile comerciale ale tarii i insai
Banca nu putea sa ramana neatinsa de o asemenea situatiune. Prin urmare Banca a trebuit sa consimta la prelungirea termenului rambursarii biletelor ipotecare, pang la 31
Decembrie 1912.
In acest termen Statul se oblige a vinde moii de o valoare de cel putin un milion pe fiecare an. Produsul vanzarilor se va inscrie la venituri in bugetul Statului i la cheltueli, ratele ce vor servi la rambursarea treptata a biletelor
ipotecare retrase de Banca. Astfel in 27 ani intreaga datorie va fi pe deplin stinsa.
In schimb Statul acorda Bancii Nationale urmatoarele

avantaj e :
1. Se prelungete pang la 31 Decembrie 1912 durata

Bancii, care dupa legea dela 11 Aprilie 1880 expire la 1
Iulie 1900.
Art. 2. Rambursarea dare Banc& se va face treptat cu vanzarea bunurilor imobile cari formeaza garantia for ipotecara, prin rate anuale conform
unei tabele ce se va dresa de Ministerul de Finante si care va fi bazatil pe vanzarea de cel putin un milion pe an. At&t veniturile din vanzarea bunurilor cat
si ratele cuvenite Bancii, se vor trece In fiecare an In bugetul general al Statului
cu fncepere dela 1886-87.
Contra platli acestor rate Banca va remite Guvernului sume echivalente
In bilete ipotecare anulate prin perforare.
Art. 3. Statul acorda Bancii Nationale ca interese, cheltueli de fabricare si preinoire a biletelor emise de d &nsa, In schimbul celor ipotecare, o indem-
nizare anuala de 1 % (Linn la sutA) din valoarea biletelor ipotecare ce se vor

an In cassele Bancii la epoca platii fiecArei rate.
Art. 4. Durata Bancii Nationale se prelungeste pan& la 31 Decembrie
1912 $i se vor modifica In consecinta art. 4 al legii sale constitutive $i art. 4
al statutelor ei.
Art. 5. Aceasta conventiune nu va fi definitive decat dupa ce va fi
aprobata de Corpurile Legiuitoare $i de Adunarea general& a actionarilor.
FacutA astazi 10 Decembrie 1885.
www.dacoromanica.ro
16
242
C. I. BAICOIANU
2. Se acordd Bancii ca cheltueli de preschimbare a biletelor ipotecare in bilete de Banc& i ca interese 1% pe an,
asupra valorii biletelor ipotecate aflate In cassele Bdncii, in
momentul rambursdrilor anuale facute de Stat .
Banca Ii explicd dar acordul cu Guvernul pentru a nu
determine printr'o eventuald vanzare fortata a bunurilor
ipotecate deprecierea proprietalii rurale a tdrii, care ar fi
putut avea un efect dezastruos asupra tuturor afacerilor comerciale i implicit asupra Bancii Nationale. Pentru a nu
se provoca o atare stare de fapt, raportul Consiliului general ne aratd ca Banca a trebuit sd consimtd la prelungirea
termenului rambursdrii biletelor ipotecare cerut de Guvern
pand la 31 Decembrie 1912, deci cu 27 ani, ca singura solutie impusa. de Imprejurdri.
Prelungirea privilegiului Bancii Nationale cu Inca 12 ani
a fost cerutd de Consiliul general nu pentru a obtine dela
Guvern In grelele momente In cari se afla o compensaide a
serviciilor pe can ea le aducea Statului, ci pentru motivul
uor de Intrevdzut, ca sa poatd execute retragerea total&
din circulatie a biletelor ipotecare, care se amanase pang la
31 Decembrie 1912.
Profitand de aceastd Imprejurare Consiliul Bancii pe
langd modificarea art. 4 din Statute, referitor la prelungirea

privilegiului, a propus i modificarea art. 63 i 67 din statute privitoare la durata mandatului censorilor.
lath' cum justified raportul Consiliului general aceste
propuneri:
# V'am propus D-lor actionari, modificarea art. 63 din
statute.
Aceastd modificare este cerutd pentru urmdtoarele cuvinte :
Cenzorii, dupe acest articol, se aleg pe un singur an.
Aceastd dispozitiune are man inconveniente. Cenzorii dupd
statutele Bancii Nationale, au cloud feluri de atributiuni:

ca membri ai Consiliului general, ei iau parte la Insdi administratiunea acestei institutiuni, ca membri ai Consiliului
de cenzori, ei au atributiuni de control. ySi ca administratori
Iii ca controlori, ei au trebuintd de timpul necesar spre a se
pune In cunotinta cu lucrdrile Bancii.
www.dacoromanica.ro
243
Cu alegerea pe un singur an, acest timp le lipsete cu

desavarire. Abia se familiarizeaza cu afacerile institutiunii
i trebuie s inceteze de a functiona, realegerea nefiind decat
facultativa pentru actionari. La acest mare inconvenient

se unete altul i mai mare: dupa statute, cenzorul ieit la
sorti iese din functiune la 31 Decembrie urmator i numai
la 1 Ianuarie intra in functiune noul cenzor ales In locul
sau. Noul cenzor incepe a functiona dupa incheerea anului

in care a fost ales. El se afla dar in greaua pozitiune de a
da seama Adunarii generale de operatiunile unui an in care
n'a functionat i pe care prin urmare nu le cunoate. Astfel
la viitoarea Adunare generala ordinary -yeti vedea ca darea
de seama a cenzorilor despre operatiunile anului 1885, va fi
semnata de doi cenzori cari n'au luat parte la lucrarile Ranch
In 1885 i cari au inceput a functiona numai dela 1 Ianuarie 1886.
Pentru a inlatura aceste neajunsuri, va propunem D-lor

actionari, ca relnoirea atat a cenzorilor alei cat i a celor
numiti s se face partial dupd cum se face relnoirea directorilor.
Cu chipul acesta, va fi o continuitate In lucrari chiar i

In cazul cand Adunarea generala a actionarilor n'ar mai realege pe cenzorul al carui mandat expira.
Tot in ordinea de idei, care ne-a facut sa va cerem modificarea art. 63, avem onoare a va propune i modificarea
art. 67 din statute. Scopul acestei modificari este mai intai
de a determine epoca inceperii functiunilor cenzorilor deodata cu a directorilor, dupa cum se i urmeaza 4n practice.
Se lamurete apoi indoiala ce putea nate in privirea aces-
tei epoci, din vechiul text, prin faptul c& acest text zice:
termenele conteaza dela 1 Ianuarie sau 1 Julie, etc. .

Cuvintele de sau 1 Iulie se refereau neaparat la starea de tranzitiune ce urma imediat crearea Bancii. Dar acea
stare a trecut de mult timp i prin urmare cats sa fie Inlaturate i cuvintele cari ar putea sa des astazi natere unei
lndoieli. Data de 1 Ianuarie trebuie s fie singura pastrata .
Adunarea general& extraordinary a actionarilor intrunindu-se la 8 Ianuarie 1886 i luand In discutiune propunerile
Consiliului, le-a adoptat. Iata cum au fost modificate art.
4, 63 i 67 din statutele Bancii Nationale:
www.dacoromanica.ro
16'
244
C. I. BAICOIANU
Textul statutelor inainte de Modificcirile propuse de Con8 Ianuarie 1886

siliul general $i admise de
Adunarea generalii extraordi-
narei din 8 Ianuarie 1886.
Durata Ranch va
Art. 4.
Art. 4.
Durata Bancii
fi de 20 ani, cu incepere dela Nationale se prelungete pang
1 Julie 1880.
la 31 Decembrie 1912.
Art. 63. Cenzorii in nu-
Art. 63. Cenzorii in nu-
mar de apte, vor fi Romani ; mar de apte vor fi Romani.
din aceti cenzori 4 vor fi Patru vor fi alei de Aduna-
alei de Adunarea generala a rea generala a actionarilor i
actionarilor i 3 vor fi nu- trei numiti de Guvern.
miti de Guvern. Numirea i

Durata functiunii cenzorialegerea va fi pe un an. Cen- lor va fi de 4 ani pentru cei
zorii alei i eiti sunt reeli- alei, de 3 ani pentru cei nugibili.
miti.
Reinoirea se va face dupa

ordinea de vechime, prin retragere in fiecare an a unuia
din cenzorii alei i a unuia
din cei numiti.
Prin exceptiune, in cei dintai ani, ordinea retragerii se
va fixa prin sorti ci reinoirea va incepe cu anul 1887.

Cenzorii ieciti pot fi rea-
leci sau numiti.

Art. 67.
Prin derogare
Art. 67.
Prin derogare
la art. 56, la infiintarea Ban- la art. 56, la infiintarea Bancii,
cii, cei dintai directori vor fi cei dintai directori vor fi nunumiti i alei pe termen de miti i aleci pe termen de 5
5 ani. Reinoirea for va in- ani. Reinoirea for va incepe dupa doi ani pentru cei cepe dupa 2 ani pentru cei
alei, dup.& trei ani pentru aleci, dupa 3 ani pentru cei
cei numiti.
numiti.
Termenele prevazute la art.
Termenele prevazute la art.
54 i la articolul de fats, con- 54, 56 i 63 conteaza dela 1
teaza dela 1 Ianuarie sau 1 Ianuarie ce urmeaza numirea
www.dacoromanica.ro
245
Julie ce urmeaza numirea on on alegerea. In caz de vaalegerea. Titularii pot insa canta titularii pot Irma func-
function& indata dupa nu- tion& indata dupa numirea

mirea sau alegerea lor.
sau alegerea lor.
Conventiunea adoptata de Adunarea generala extraordinary a actionarilor Bancii Nationale, prezentata apoi spre
ratificare Parlamentului, a produs discutii aprinse la cari
au luat parte partizanii guvernamentali.
Dar in deosebi opozitia conservatoare a tinut sa-i afirme
cu acest prilej o pozitie bine definita in chestiunea monetary, ca i in privinta rolului Bancii Nationale in cadrul economiei nationale.
Primii socoteau prelungirea circulatiei biletelor ipotecare, daunatoare tarii, deoarece aceste bilete fiduciare, fara
acoperirea metalica, loviau In interesele institutului nostru
de emisiune de curand chemat la vieatd.
Petre Carp profit& de aceasta imprejurare pentru a pune
in discutiune intreaga politica monetary a tarii, considerand
monometalismul bazat pe argint drept cauza primordiala
a agiului ce caracterizeaza perioada 1880-1890 i care contribuia deopotriva de mult la impovararea sarcinelor fiscului i a acelora a economiei noastre nationale. Mecanismul
fiduciar al Bancii Nationale fiind 'intemeiat pe conceptia
greita de acoperire metalied argint, contribuie ci aceasta
institutie de credit national la marirea durerilor situatiunii
noastre economice, ce culmineaza inteun agiu salbatec. Pentru aceste motive P. Carp cerea reorganizarea Bancii Nationale in cadrul revendicarilor sale de reforma monetary.
Conventia dintre Banca ci Stat prelungind o circulatie
fiduciary neacoperita, Carp i ceilalti opozanti o combat cu
ultima energie, considerand-o ca una din principalele cauze
care intretine agiul.
Ei cereau solutionarea problemei biletelor ipotecare prin
mijloace radicale. i in acest scop, propuneau fie calea imprumutului extern sau a acelui intern, prin mijlocul carora
sa se retraga cu o ora mai devreme intreaga emisiune de
bilete ipotecare pe cari be detinea. Banca National& i cari,
in convingerile lor justificate, constituiau una din cauzele
principale ce intretinea criza depe vremuri.
www.dacoromanica.ro
248
C. I. BAICOIANU
Decat in randurile guvernamentale chestiunea judicios argumentata de opozitia conservatoare nu gaseste nici un ecou.
Prin glasul fostului Guvernator al Bancii, Campineanu,
Guvernul considers critica adusa politicii sale monetare
unilaterala. Criza si agiul ce se desemnh ar avea la
baza
sustineau ei , cauze economice, iar nu finan-
ciare. Nu regimul monetar si Banca Nationala ar fi cauza

agiului si a crizei, ci regimul economic ci politico-comercial,
care ingaduie o importatiune mai mare decat este exportatiunea. Ca atare, cauzele economice ar trebul inlaturate pentru remedierea crizei.
Consequent acestui mod de a vedeh, Guvernul socotea
a fi obtinut prin ecalonarea pe 26 ani a platii biletelor ipotecare o solutiune fericita ci cereh Parlamentului ratificarea
conventiunii incheiata cu Banca Nationala.
In randurile majoritatii insa se ivesc nedumeriri al caror
exponent era insusi presedintele Camerii, Leca.
Atacurile presedintelui Camerii erau indreptate nu numai in ce priveste solutia retragerii biletelor ipotecare pentru care propuneh mijlocul rascumpararii for prin dividendul
ce it incase Statul ci prin cota de participare ce i se cuveneh
dela Banca Nationala, ci ci contra Bancii la adresa careia in
focul discutiunilor asvarle sageata ca am aveh o Banca
mica, care se intretine cu mari cheltueli de administratie.
Suntem datori sa punem capat acestei stari de lucruri .
Aceasta iecire a presedintelui Camerii era ecoul criticii
aduse de dezidenja majoritatii, reprezentata in aceasta chestiune de parlamentarul Palade.
In fata acestor neintelegeri din sanul majoritatii, presedintele Consiliului declare Guvernul demisionat.
Conflictul se aplaneaza in scurt timp in urma explicatiunilor ce au avut loc in fata Coroanei, care reucecte sa readuca in-
telegerea in randurile majoritatii, delegand pe Ion Bratianu

cu formarea cabinetului, iar Leca ramane presedintele Camerii.
In urma cuvantarii presedintelui Camerii din sedinta
dela 6 Februarie, conventia pentru retragerea biletelor ipotecare se is in consideratie cu 78 bile albe si 38 negre 1).
1) In anexa Nr. 13 dam in extenso discutlunile ce au avut loc cu acest
prilej in Camera si Senat.
www.dacoromanica.ro
247
Discatiunea pe articole n'a adus elemente noui in desbateri
ca sa ne oprim asupra lor. Ele se pot consulta in anexe.

Potrivit acestei conventiuni, Banca Nationale a consim-
tit ca termenul de rambursare al biletelor ipotecare fixat

la 12 Iu lie 1885 prin art. 8 al legii din 12 Aprilie 1877, modificat prin art. 30 din legea Bancii Nationale din 17 Aprilie
1880, sa fie prelungit pang la 30 Iunie 1912.
Rambursarea sa se face Bancii treptat cu vanzarea imobilelor cari formau garantia ipotecara, prin rate anuale con-
form unei tabele intocmita de Ministerul de Finante i

care trebuia sa fie bazata pe o vanzare de cel putin un
milion anual.
Veniturile din vanzarea bunurilor, cat i ratele cuvenite
Bancii, urmau sa se treaca in fiecare an in bugetul general
al Statului cu incepere din anul 1886-1887.
Banca avea sa remita Guvernului contra platii acestor rate,

sume echivalente in bilete ipotecare anulate prin perforare.
Potrivit art. 3, Statul acorda Bancii Nationale ca in-
terese, cheltueli de fabricare i preinoire a biletelor emise

de dansa in schimbul celor ipotecare, o indemnizare anuala
de 1% din valoarea biletelor ipotecare ce se vor afla in
cassele Bancii la epoca platii fiecarei rate.

Ca un corolar al acestei operatiuni, s'a prelungit privilegiul Bancii pana la 1912, data expirarii acestei conventiuni,
modificandu-se in consecinta art. 4 al legii constitutive i
art. 4 al statutelor, dupe cum am aratat mai sus.

Discutiunile parlamentare sunt extrem de interesante,
de1 sunt multe contradictiuni, prin faptul ca din ele se desprind cauzele determinate ale crizei financiare depe vremuri.
Depresiunea produsa de fenomenele economice i financiare
ce au urmat, pe cari le vom urmari in capitolele viitoare, ne
vor pune in situatia sa judecam cu mai multa temeinicie

argumentele ce s'au produs cu prilejul prelungirii rascum-
pararii biletelor ipotecare prin conventia dintre Stat i Banca
Nationale, pe care am expus-o pe scurt in acest capitol.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IX
RETRAGEREA BILETEIOR IPOTECARE IN ANUL 1888, CA MIJLOC

PENTRU CONSOLIDAREA VALUTEI NATIONALE
www.dacoromanica.ro
CAP ITOLUL IX
RETRAGEREA BILETELOR IPOTECARE IN ANUL

1888, CA MI JLOC PENTRU CONSOLIDAREA VALUTEI
NATIONALE
Guvernul consulta Banos Nationalk fn privinta retragerli biletelor ipotecare.
Consiliul Bancil
Nationale primegte ou satisfactie hotarfrea lust& de Guvern, propunand ca retra-
Sorlsoarea Ministruiul de finante catre Banos Nationala.
gerea biletelor ipotecare sit fie realizata prin mijiocul unui fmprumut intern,
nu extern, care ar fi agravat oriza prin marirea saroinilor bugetare platibile In aur.
ProMinistrui de finante pi Guvernul este de aoord ou propunerea Band!,
lectul de lege pentru retragerea biletelor ipotecare este depus la Camera.
Expunerea de motive a prolectulul.
Desbaterile din Parlament.
Votarea
prolectului.
Economla legit.
Guvernul oontracteaza un fmprumut intern
de 32.500.000 lei prin mijiocul unul sindicat fnflintat de cassele de band din
Bucureti.
Conditiunile limprumutului stunt ufurate prin interventia Ranch
Nationale.
Repartizarea sumei rezultata din tmprumut.
Inc:bolero.
Prin schimbarea regimului politic din 1888, problema

monetara intra intr'o noua faza de orientare. Partidul conservator, care avusese prilejul sd examineze cauzele i consecintele crizelor can au dominat deceniul al IX-lea al
veacului trecut, profits de aceasta imprejurare pentru all
pune in aplicare programul sau privitor la politica monetard. Doud erau ideile fundamentale ale programului prin
care Partidul conservator intentiona sa solutioneze problema agiului ce istovia Intreaga activitate economics a tarii:
retragerea biletelor ipotecare can nu se sprijineau pe acoperirea metalled, singura care le putea asigura, prin convertirea imediata o circulajiune nesupusa pericolelor i introducerea monomentalismului aur in locul bimetalismului aur
ci argint. Dintre aceste cloud puncte, cel de al doilea era

www.dacoromanica.ro
252
C. 1. BAICOIANU
mai grew de infaptuit, reclamand insemnate mijloace financiare de cari Cara nu dispunea. Retragerea biletelor
ipotecare ce se impunea inaintea introducerii monometalismului, reclama in schimb sacrificii materiale cu mult
mai mici. Deaceea Guvernul o infatipaza Camerii din primele zile ale guvernarii sale.
Cum insa operatiunea retragerii biletelor ipotecare era regle-
mentata printr'o conventiune ce intervenise intre Stat i

Banca de emisiune In anul 1886, Guvernul, prin Ministrul
de finante depe vremuri, s'a simtit obligat sa consulte kii
Banca Nationale pentru realizarea acestui prim proiect de
nature monetara in legatura cu criza i agiul.
Scrisoarea in cauza a Ministrului de finante, face obiectul preocuparilor Consiliului general in edinta din 7 Septembrie 1888, cand Guvernatorul pune Consiliului in vedere adresa
respective a Ministrului de finante, cu continutul urmator:

# Guvernul dorete a aduce modificarea conventiunii actuale ce a incheiat cu Banca Nationale pentru plata biletelor ipotecare, in sensul ca aceasta plata sa se face imediat
sau cel mult in termen de un an. Am onoarea a Ira ruga,
Domnule Guvernator, s binevoiti a supune aceasta dorinta
a Guvernului Consiliului general al Bancii Nationale i a ne
face cunoscut dace ea a fost admisa in principiu, pentru ca
apoi sa se poata formula o conventiune care s fie supusa
aprobarii ac4ionarilor Adunarii generale extraordinare ce s'ar
convoca ad-hoc i In urma ratificarii Corpurilor Legiuitoare .
Chestiunea era mai simple decat o prevedea scrisoarea

Ministrului de finante, caci conventiunea intervenita la
1886 pentru prelungirea circulatiunii biletelor ipotecare nu
se opunea hotaririi vreunui Guvern de a plati i scoate din
circulatie biletele ipotecare. Din contra, limpezirea circulatiunii noastre fiduciare prin retragerea acestor bilete, era
chiar dorita de Banca.
Aceasta masura nu putea sa fie decat o actiune bine yenita pentru conducerea i politica Rancid Nationale i concomitent cu acest punct de vedere, Consiliul in aceeai e-
dinta din 7 Septembrie, luand act de adresa Ministrului
de finante, a autorizat pe Guvernatorul Bancii sa raspunda

ca pentru efectuarea platii prin anticipatie a biletelor ipo-
tecare retrase din circulatie de Banca Nationale, care

www.dacoromanica.ro
RETRAGEREA BILETELOR IPOTECARE IN ANUL i888
253
rezulta dintr' un dr ept necontestabil $i necontestat al Ministrului
de final.* >, nu este nevoie nici de o noua conveniune, nici

de o alts formalitate.
0 singura nepotrivire de vederi se ivise In aceasta chestiune Intre Banca i Guvern.
Se afirmase Ca aceasta idee de rascumparare a biletelor
ipotecare sa fie facuta printr'un eventual imprumut extern.
Banca, considerand povara ce s'ar fi nascut pentru Stat dintr'o astfel de procedare, lntrucat Statului i-ar fi incumbat sar-
cina sa mareasca anuitatile platibile In aur, cari, tinand
seama de agiul depe vremuri, ar fi sporit sarcina contribuabilului roman, a opinat dela Inceput ca Imprumutul acesta
s se realizeze in tare, punct de vedere care a gash ecou i
in convingerile Ministrului de finante i ale Guvernului depe
vremuri.
Acest punct regulat intre Stat i Banca Nationale, Guvernul depune pe biuroul Camerii legea relative la rascumpararea biletelor ipotecare.
Nu este lipsit de interes sa cunoatem din expunerea de motive a legii In cauza, vederile politico-monetare ale Guvernului.
Raportorul Th. Nica, Insotete proiectul de urmatoarele

consideratiuni:
In seria de masuri pe cari Guvernul este decis a le

lua spre a consolida valuta noastra nationals, vi se Inca-
tiaza, D-lor deputati, In prima linie retragerea definitive i

desfiintarea biletelor ipotecare emise la 1877.
Cum ne este eunoscut, acest mijloc de circulatiune fiduciary constitue In realitate un imprumut al Statului In forma
de ipoteci asupra unui numar determinat de moii ale sale.
La constituirea Bancii noastre nationale prin legea dela
17 Aprilie 1880, s'a impus Bancii sarcina de a retrage din
circulatie, In termen de 4 ani cel mult, aceste bilete ipotecare, lnlocuindu-le cu bilete ale sale i urmand ca fiscul,
la randul sau, sa le plateasca In moneta proportional cu

vinderea proprietatilor domeninale, cari formeaza garantia lor.
Se gasesc azi (situatia dela 3 Decembrie) retrase i In
posesiunea Bauch Nationale bilete ipotecare pentru suma
de lei 25.741.300 i in locul for se gasete In circulatie o suma
egala de bilete emise de Banca.

www.dacoromanica.ro
254
C. I. BAICOIANIJ
Aceasta parte din totalul biletelor Bancii noastre nationale, de 109.412.560 lei, nu este fondata nici pe stock
metalic, nici pe portofoliu comercial, nici pe efectele publice
rambursabile.
Ea constitue o inflatiune a circulatiunii noastre fidu-
ciare, care apasa simtitor asupra ei i aduce o atingere creditului de imediata realizare in moneta, pe care trebuete
sa 11 aiba fiecare bilet emis de Banca Nationale.
Afars de aceasta mai exists i o alts ratdune puternica,
care oblige pe Guvern de a aviza la retragerea grabnica a
biletelor in chestiune.
Conform legii care a prezidat la emisiunea biletelor ipo-
tecare, urma ca fiscul sa vanda treptat o sums de moii

ale Statului, cari fusese expres afectate ca ipoteci pentru
plata acestor bilete.
In urma s'a instrainat o parte din aceste domenii i pentrued ratele conventionale s'au modificat, ealonandu-se pe
o serie mai lunga de ani, Statul a platit pana astazi sub
acest titlu Bancii numai 508.810 lei, iar mo$iile urmeazci a

se instraind $i din cele rdmase, in curdnd, cu deplinele D-voastre asentimente, desigur se vor mai scoate in vcinzare in loturi
mici pentru (drani oriceite se vor cere.
Astfel ultima garantie a biletelor ipotecare, primind alts

destinatiune, se impune necesitatea pentru Ministrul de finante de a aviza la stingerea acestei sarcini prin contractarea unui imprumut de rents, spre a putea degreva domeniile afectate i a retrage biletele ipotecare cu desavarire
din circulatie.
Proiectul prezentat Camerii atingand acest indoit scop,
merit& deplina D-voastra aprobare i Comitetul delegatilor
D-voastra va roaga prin mine sa binevoiti a-1 aproba .
Iar Th. Rosetti, raportorul legii la Senat, talmacea
rostul ei in cuvintele urmatoare:
Este cert ca circulatia celor 26 mil. lei bilete de Banca,
emise in schimbul celor ipotecare, nu putea aduce i nu a
adus nici o schimbare in bine a trebuintelor reale ale cornertului, ci din contra, au contribuit la urcarea agiului.
Considera.nd ca in afar& de efectele dezastruoase ale agiu-
lui asupra starii economice in genere, aceste efecte se simt

direct i cad in sarcina tarii prin faptul Ca Cara avand anuitati
www.dacoromanica.ro
RETRAGEREA BILETELOR IPOTECARE IN ANUL 1888
255
insemnate de platit in our in strainatate, diferenta aceasta

prin acele plati a ajuns de multe on pan& la 7 mil. aproximativ, ceeace constitue o dauna invederata fiscului i intregii tari.
Spre a scapa comertul i creditul public de neajunsurile
agiului i a asigura neintoarcerea lui, fiind trebuinta de masuri rationale, cari sa faca ca moneta fiduciary sa fie bazata pe valori adevarat metalice, on comerciale, Ca unul
din mijloacele nimerite spre a ajunge la acest rezultat, este
plata urgent& a biletelor ipotecare in valoare de 26 mil. lei,
pentru ca retragandu-se valoarea for din circulatie, s se
reduca o mare parte a monetei fiduciare la proportiuni mai
conforme cu trebuintele comerciale ale tarii.
Din cele expuse rezulta in mod neindoios ca aceasta lege
va produce efecte foarte favorabile i ca negreit agiul va
scadea, daca nu de tot, dar In bung parte .

Discutiunile ce au avut loc in Parlament, atat In Camera
cat i in Senat, sunt de cel mai mare interes. Cele cloud curente ale acelora cari vedeau la baza crizei i a agiului ce
rodea piata numai cauze economice, se ciocnird cu opozitia
de odinioard ajunsa la franele tarii, care socotea Ca, criza
i agiul sunt determinate in primul rand de politica monetary care ne doming ci care trebuia reorganizata i reformat& cu un ceas mai inainte ci cu precadere, pentru a
mijloci o stare monetary normala ce avea s contribuie la
inlaturarea crizei i a agiului depe platy.
Primii se aratau foarte sceptici ca circulatia fiduciary reprezentata de biletele ipotecare ar fi cauza agiului i constatand din examenul urmarilor fiscale ce ar avea contractarea
unui imprumut pentru retragerea acestor bilete, ca ar fi
vorba sa se impovareze bugetul pe timp de 44 ani cu circa

1.500.000 lei cat reprezenta anuitatea, respingeau aceasta
operatiune considerand-o ca oneroasa, bine inteles se soap&
din vedere folosul economic general ce urma sa -1 traga
chiar numai dintr'o partiala reducere a agiului scoaterea
din circulatie a unei emisiuni fara acoperire metalica ci
nefiind rezultatul unei emisiuni facuta In scop productiv.
Se mai ridica obiectiunea ca Guvernul nu a venit cu o
intreaga serie de masuri monetare pentru a aeza valuta
tarii pe o baza solida, cu toate ca el formulase un intreg
www.dacoromanica.ro
258
C. I. BAICOIANU
program de actiune care cuprindea reforma legii monetare

din 1867 prin decretarea etalonului de our i implicit reforma Bancii Nationale In partea ei de interes monetar a
acoperirii circula'iunii sale fiduciare, cum i a unor modificari de ordine administrative.
Cum Insa realizarea acestui program cerea o prealabila
Injelegere cu institutul de emisiune pe de o parte, iar pe de
alts parte studii mai aprofundate pentru realizarea lui, s'a
crezut nimerit sa se inceapa cu reforma de asanare a emisiunii fiduciare a Bancii Nationale, vitiate prin legea biletelor
ipotecare, ca una ce era mai upard i de un mai imediat interes.
Minded nu putem remedia toate relele zice cu multa
dreptate Lahovary raspunzand lui Aslan i celorlalti vorbitori <c sa. facem ceeace este In putinta noastra.
Dar D-1 Aslan zice id facem intregul complex de legi
pe cari le reclama rezolvarea definitive a chestiunii agiului.
Bine ar fi, dar cand este vorb a de o reforma i cand avem
o parte mature gata, pe cand sunt alte parti neajunse Inca la
maturitatea unde pot fi divergente maxi de opiniuni, dece sa
nu incepem cu partea care este, ca s& zic aa, bine rumegata ?
Este adevarat ca prin aceasta lege unica nu se suprima
agiul, dar este iarafli adevarat ca fard aceasta lege nu puteji
lua nici o masura Impotriva agiului.
Aceasta lege este un preliminariu indispensabil pe care
trebuie sa.-1 Infaptuim, pentru ca sa. putem realize i celelalte reforme >>.
0 chestiune desb atuta a fost i aceea a privilegiului acor-
dat Bancii Nationale cu ocazia conventiei dela 1886, prelungit pe Inca 12 ani pans la 1912.
S'a obiectat ca plata anticipate a biletelor ipotecare ar
necesita ca Statul sa ceara Bancii Nationale renuntarea la
privilegiul prelungit, reprezentand un avantaj fare cauza.
Deck chestiunea ridicata implica greutati pe cari Guvernul a crezut mult mai nimerit s le treaca sub tacere,
cu atat mai mult, cu cat discutiunile ce s'ar fi putut ivi In
aceasta chestiune ar fi fost de nature sa. tirbeasca iar nu
s'a consolideze creditul public.
Acest mod de a vedea a fost exprimat in numele Guver-
nului cu multa pricepere de Al. Lahovary, cand a tinut s

rectifice i s puns la punct conceptia eronata a multor
www.dacoromanica.ro
257
parlamentari, cari confundau natura operatiunii de rascumparare a biletelor ipotecare, aceasta fiind departe de a reprezenta
un imprumut intervenit intre Stat i Banca Nationale.

Cu prilejul desbaterilor ce au avut loc in jurul acestei
legi nu au lipsit nici criticele aduse operatiunilor i organizarii Bancii Nationale i datoria noastra de cronicari ne impune sa le expunem, pentru ca cititorul nepartinitor, urmarind evolutia acestui mare% aezamant de credit national, sa
le aprecieze in lumina faptelor i rezultatelor Minute. i

tinem cu atat mai mult sa nu le trecem cu vederea, cu cat
vom avea prilejul sa constatam ca. Administratia Bancii, in
decursul vremii, nu a lipsit chiar ea insai dela datoria de
a complete lipsurile in organizarea sa i a rectifica slabiciunile constatate, in raport cu experienta ii nevoile scopului pentru care Banca a fost infiintata 1).
Discutiunile cari au avut loc nu au inlaturat proiectul
care a fost adoptat de ambele Corpuri Legiuitoare.
Conform art. 1 se deschide Ministerului de Finante un
credit ordinar pentru plata imediata sau cel mult in 6 luni
a biletelor ipotecare emise in virtutea legii din 12 Iunie 1877.
Pena la efectuarea acestei plati s'a asigurat Bancii Nationale o indemnizare proportionala calculate pe baza de
1% pe an, prevazuta in conventia din 1886.
Acest credit urma sa se acopere conform art. 2 printr'o
emisiune de rent& amortibila 5 %, sau printr'un imprumut
sub orice forma va gasi Guvernul de cuviinta, iar conform
art. 3, biletele ipotecare cari nu s'au putut retrage de Banca
Nationale a Romaniei, urmau a fi platite in 5 ani dela promulgarea legii, de Ministerul de Finante. Valoarea biletelor neprezentate in acest termen la plata, ramanea in folosul Statului.
Mai prevedea legea in art. 4 ca dupe expirarea termenului de 5 ani, biletele ipotecare s se arda in prezenta unei
comisii compusa din delegatii Curtii de Conturi i ai Ministerului de Finante.
Conform situatiei din 3 Decembrie 1888, se g'aseau in po-
sesia Bancii Nationale biletele ipotecare pentru suma de

25.741.300 lei, in locul carora se afla in circulatie o suma
egala de bilete de banca.
1) A se vedea desbaterile In intregime in anexa Nr. 14.
www.dacoromanica.ro
17
258
a. I. BMCOIANTJ
data legea votata i promulgata, Ministrul de finante

convoac& in ziva de 29 Octombrie la Minister reprezentantii principalelor casse de bane& din Bucureti i ai Ranch
Nationale, pentru a-i consults --cum reese din edinta Consiliului din 29 Decembrie 1888 , asupra urmatoarelor chestiuni:
1. Daca imprumutul de 26 mil. ce Statul voiete a con-
tracts pentru plata catre Banca National& a biletelor ipotecare retrase de &Ansa, s'ar putea emite in Cara, in monet&
national& cu plata anuitatilor in aceeai moneta.
2. Daca cassele de banca din Bucureti ar putea garant&
reuita imprumutului, asigurandu-i un prej ferm, pe care
Ministrul de finante sa-1 poat& accepts.

Dupd cum rezult& din edinta Consiliului Bancii Nationale, bancherii au cerut s& li se acorde mai multe zile de
reflexiune, apoi au format un sindicat compus din:
Banque de Roumanie
16
mil.
lei nomin.
Halfon et fils
5
3,1/2 mil.
N. Crissoveloni
3,1/2
Eulogis Georgef
Yeschek et Co.
4
1
Jacques Poumay S-ri
Marmorosch Blank & Co.

2
1/2
I. Ioanide
1/2
C. Deroussi
care s examineze situatia i sa fixeze conditiunile in cari
s'ar putea asigura succesul imprumutului.
Aceste conditiuni odata fixate, o delegatiune a sindicatului compusa din Frank, directorul general al Bancii Romaniei, S. Halfon i Crissoveloni, s'au prezentat Bancii Nationale spre a-i cere s participe i ea la operatiune i s'd is
directiunea sindicatului 1).
1) Conditiunile sindicatului formulate in limba franceza, erau urmatoarele:
Condition de l'offre a faire au Ministere des Finances pour l'emprunt de
vingt-six millions de lei effectifs.
1. Titre portant quatre pour cent d'interet (4%) jouissance du 1 Janvier

1889, exempte de tous impets et timbres present et futur.
2. Emission au cours de soixante-douze lei effectifs (7 %.) pour cent lei
nominal, les frail de confection des titres a la charge du Ministere.
3. Une commission de garantie de deux et demi pour cent stir le capital
nominal, pour les Banques garantissant la souscription.
www.dacoromanica.ro
259
Banca Nationala, examinand conditiunile i considerand
ca propunerile sindicatului nu erau destul de avantajoase

pentru Stat pentru ca Banca Nationala sa se poata asocia
la dansele, Consiliul a insarcinat pe loctiitorul de Guvernator sa intre in negocieri cu reprezentantii sindicatului, spre
a ajunge la nite conditiuni can s permit& Bancii sa des
concursul sau operatiunii i a se prezenta cu dansele in fata
Guvernului.
Demersul Bancii a condus la stabilirea cursului de 80%.
In urma acordului bancilor, Guvernul a lansat un imprumut intern tip 4% de 32.500.000, purtand cupoane semestriale platibile la toate cassele Statului. Cursul de emisiune a fost de 80% i s'a acordat o prima de 1% acelora
ce au subscris cel putin 1 milion.
Termenul imprumutului a fost de 44 ani, subscrierea s'a

facut in primele zile ale lunii Februarie i a fost acoperita
de 8 ori, ceeace dovedete cat inteles a manifestat opinia
public& pentru rostul acestui imprumut, dela care se atepta
un inceput de ameliorare a crizei provocata de agiul ce Iramanta de ani de zile intreaga manifestare de productiune
a tarii.
S'au platit Bancii din suma realizata de 25.898.347 lei
biletele ipotecare ce le define in valoare de 25.539.630
lei. S'a mai achitat pang la 31 Mai 1896 bilete ipotecare
aflate in circulajie i intrate tardiv, in valoare de 132.525
lei i s'a mai platit 64.65 7 comisionul Bancii Nationale de
t % asupra biletelor retrase. Au mai ramas neretrase bilete
in valoare de 72.5 80 lei, can s'au facut venit pentru lucrari
extraordinare.
Astfel, dupd indelungate zbuciuman, s'a pus capat circulatiei fiduciare a biletelor ipotecare, cari contribuiau mult
la mentinerea crizei economice ce se deslantuise.
4. Versements echalonnes pendant un Mai de six mois.
5. Duree de l'emprunt A quarante quatre annees avec amortissement
annuel pendant ce terme par tirages semestriels.
6. Les titres devront etre admis en garantie au pair aux caisses de 1'Etat
et prix en nantissemmant par la Banque Nationale pour ces avances.
7. Ms. S. Halfon, N. Crisoveloni et D. de Frank sont charges de la negotiation avec le Ministre de Finances et de la reunion des adhesions des participants.
www.dacoromanica.ro
17
CAPITOLUL X
REFORMA MONETARA DIN 1890. MODIFICAREA LEGII MONETARE

DIN 1867 PRIN INTRODUCEREA ETALONULUI AUR
www.dacoromanica.ro
CAP ITOLUL X
REFORMA MONETARA DIN 1890. MOD I FICAREA LE GI I
MONETARE DIN 1867 PRIN INTRODUCEREA ETALONULUI AUR

Retragerea biletelor ipotecare din 1888 este primul pas pentru normalizarea
olroulatiel monetare. Guvernul depune In Camera loges pentru Introducerea
etalonului aur.
Expunerile de motive ou earl raportorii prezinti proiectul
Corpurilor Legiuitoare. Votarea proieotului.
Eoonomia legli.
Loges votati
in grabi dovedindu -se inaplicabila pi nefiind promulgata, Guvernul ravine asupra
el printr'un nou protect depus Camerll In Februarie 1890.
Modificarea art. 8,
12, 13 1114 din legea Banoll Nationale, s'a flout fara consimtimantul institutulul
nostru de emisiune.
Comfits:dui dintre Bauch pi Stat.
Banos Nationala nu
era adversara monometalismului aur, of Gaut& numal si-11 alba asigurate mijloacele neoesare pentru a putea duce pi mai departs politica monetara de plink
atuncl, favorablia desvoltaril tntregel economil nationale.
Punctuf de vedere
al Banoll Nationale este aooeptat de Guvern.
Incheere.
Normalizarea circulatiunii monetare prin retragerea biletelor ipotecare realizata la 1888, a fost o operatdune preliminary fn vederea aplicarii programului monetar al noului
regim politic, ce a urmat Guvernului I. C. Bratianu.
Opinia publica, de mai bine de opt ani apasata de
persistenta agiului cu decorul variatelor suferinte ce el
provoca, atepta i dela realizarea acestei reforme indreptarea unei situatiuni economice profund ingrijitoare pentru
toate categoriile productive ale tarii.
Pe Pang% retragerea biletelor ipotecare, programul monetar
al regimului dela 1888 mai cuprindea ins5. i alte trei puncte:
1. Introducerea monometalismului aur ;

2. Transformarea stocului de argint al Bancii Nationale
in aur i
3. Reorganizarea administrative a Bancii Nationale.
www.dacoromanica.ro
264
C. I. BAICOIANU
Legea pentru modificarea regimului monetar statornicit

la 14 Aprilie 1867 ci introducerea etalonului aur, depusa pe
biuroul Camerii la 6 Iunie 1889, implineh primul punct al
fagaduintii sale, dela care opinia public& atepth in bung
parte combaterea crizei ci a agiului.
Nu sunt lipsite de interes cuvintele introductive cu cari
Guvernul prezenth aceasta lege:
Un concurs de imprejurari
zice raportorul legii la
Camera, Th. Nica au facut ca astazi unicul masurator al
valorilor, recunoscut i primit in tranzactiile lumii intregi, sa
fie exclusiv aurul. In Europa indeosebi, se poate numi
astazi ban, cu plina putere liberatoare i achizitoare, numai
banul de aur. Argintul s'a recunoscut incapabil de a mai

indeplini aceasta functiune:
Son avenir est, cum zice distinsul economist Andre Co-
chut, d'tre au dessous de l'or, un diviseur et un appoint

de meme que le bronze, plus necessaire et plus employe
que l'argent dans les innombrables incidents de la vie reelle,
ne peut etre, en raison de son abondance qu'un diviseur

et un appoint pour l'argent. Cette transformation est dj
accomplie dans plusieurs pays: elle entre, peu a peu et par
la force des choses, dans la pratique des peuples qui lui
resistent theoriquement, it est inevitable qu'elle se generalise dans un temps plus au moms long: it n'y a plus d'illusion
a se faire sur ce point *.
Etalonul unic de aur exists deja de drept in Anglia,
In Imperiul German i in tarile Scandinave. El este de fapt

adoptat ci in statele Uniunii Monetare Latine.
Prin suspendarea baterii de moneta reala de argint dela
1878 incoace, Wile partae la aceasta Liga au facut din
moneta courant de argint de mai inainte, o moneta in

parte fiduciary . 5i sunt semne cari invedereaza tendinta
ce exists la cei mai multi din partaii Uniunii Latine de a
adopts etalonul unic de aur, indata ce va expiry termenul
conventiunii ce s'a reinnoit ultima data numai 'Ana la 1

Julie 1891.
Desfacerea Uniunii Latine va da in Europa lovitura de

gratie ci neaparat ca va avea ca urmare i suspendarea acs
numitului Blandbile In Statele Unite ale Americii de Nord.
www.dacoromanica.ro
REFORMA MONETARA DIN 1890
265
La aceasta proscriptiune a argintului noi n'am co ntribuit ;i nici sta in puterea noastra a o remedia.
Pentru noi, Cara mica i Inca inapoiata economicete, nu
exista nici indemanarea imaginata a ass numitului ban
intern . Noi suntem tinuti din cloud parti de comertul international, atat cu productiunea noastra, cat i cu insemnatul
import ce suntem siliti a face. Este dar de neaparata tre-
buinta, conditiune chiar a desvoltarii noastre, ca valuta
noastra intern& sa fie acomodata conditiunilor ce le dicteaza

comertul international i astfel alcatuita, !neat la calculele
noastre de productiune sa nu mijloceasca o parte incerta sau
aleatorie chiar. Daca am fi avut Inca indoiala in aceasta privire, apoi ea a fost de sigur inlaturata prin experienta trista
pe care am facut-o In anii din urma cu agiul, aceasta calamitate care a jignit mult Intreaga noastra economie nationala.
Prin proiectul de fata vi se propune adoptarea etalo-
nului unit aur. Leul roman, unitatea noastra monetara, va fi

leul aur ; iar moneta de argint de 5 lei, care pana acum funcVona ca moneta reala, cu forty liberatorie nelimitata, nu
va mai putea fi data In plata decat pand la maximum 50 lei.
Ea devine moneta divizionara.
Aceasta insemnata reforms trebuete insa sa fie infaptuita cat mai grabnic, spre a se folosi imprejurarile favorabile cari acum u vin in ajutor.
Printr'o serie de masuri bine combinate, Intre cari a fost
in prima linie retragerea biletelor ipotecare votata de D-voa-
stra, ajutati i de o recolta bung, avem satisfactia de a
constata ca agiul a disparut pentru un moment. Conjunctiunile noastre cu marile piete sunt astazi astfel, incat prefacerea unei sume de 30 mil. lei in bucati de 5 lei argint,
In lingouri i moneta courant de aur, s'ar putea efectuk
acum cu jertfe relativ cu mult mai mici din partea Statului,
decat inteun moment dat mai tarziu, dupa eventuala denuntare a Uniunii Latine, la 3 Decembrie a. c. *.
Tot astfel este recomandat proiectul i la Senat, raportorul nefacand deck, o parafrazare a textului raportului colegului dela Camera
Dupa articolul prim al legii, unitatea monetard a Romaniei se proclama a fi leul aur i astfel, monometalismul
aur devine axa politicii monetare a Romaniei.
www.dacoromanica.ro
266
C. I. RAICOIANU
Leul se imparte in 100 parti numite bani, iar conf. art. II

monetele romane stint:
In aur:
Bucata de 20 lei
10
In argint:
Bucata de 5 lei
2
In arama:
1 leu
50 bani
Bucata de 10 bani
5
2
1 ban
Monetele de aur aveau titlul de 0,900, iar greutatile for
i dimensiunile erau urmatoarele:
Piesa de 20 lei 6,452 gr. i 21 mm. diametru
19
Toleranta titlului i a greutatii for era de 2 miimi (art. IV).
10
3,206
Monetele de argint de 5 lei aveau titlul de 0,900, monetele de 2 lei, 1 leu i 50 bani de argint aveau titlul de 0,835.
Greutatile i dimensiunile for erau urmatoarele:
Bucata de 5 lei greut. 25 gr. 28 mm. diametru
20
1 /2
10
5
2 y2
27
23
18
Toleranta titlului era de 2 miimi pentru moneta de 5

lei i 3 miimi pentru celelalte.
Toleranta greutatii era de 3 miimi pentru bucatile de
5 lei, 3 miimi pentru bucatile de 2 lei 4i 1 leu 0 7 miimi
pentru bucatile de 0,50 lei (art. V).
Monetele de arama aveau urmatoarea compozitie: 95%
arama, 4% cositor, 1% zinc i o tolerant& de 7 miimi.
Greutatile i dimensiunile for erau urmatoarele (art. VI):
Bucata de 10 bani 10 gr. i 30 mm. diam.
O
25
5
2
5
2
20
15
www.dacoromanica.ro
267
Monetele de aur straine i cari erau fabricate pe aceeai

baza ca i monetele romaneti in ce privete titlul i sistemul, aveau curs in tars (art. VIII) urmand ca celelalte monete de aur sa se primeasca In plata dupa un tarif stabilit.
Monetele de argint nu aveau putere liberatorie, decat
pentru suma maxima de 100 lei, iar cele de bronz pentru
suma de 5 lei (art. VIII).

Orice fabricare de moneta era interzisa dupa promul-
garea legii, afara de cazul cand acest lucru ar fi fost incuviinjat printr'o lege specials (art. IX).
Monetele nationale uzate urmau sa fie retrase i inlomite cu altele noui (art..X).
Dispozitiunile contrarii ale legilor anterioare ramaneau
abrogate (art. X I).
* * *
Decat legea facuta i votata in pripa, dovedindu-se neaplicabila, n'a fost promulgate, iar Guvernul a fost nevoit sa
revina asupra ei printr'un nou proiect depus Camerii la 15
Februarie 1890.
Iata cum lamurete expunerea de motive nevoia de a

reveni asupra primei legi ramasa nepromulgata.
Convinctiunea marei majoritati a acestei Adunari este
deja Malta in privirea sistemului monetar cel mai potrivit
astazi, fats cu Imprejurarile In cari ne gasim.
Legea ce vi se prezinta i prin care se proclama leul

de aur drept unitate monetara a Romaniei, a fost in partea
ei esentiala deja votata de D-voastra.
Proiectul prezentat din nou de Guvern, nu difera de cel
votat de D-voastra in edinta din 29 Mai 1889, decat in
urmatoarele doua puncte:
1. S'a suprimat art. 11, care autoriza Guvernul s transforme moneta de argint de 5 lei In moneta de aur.
Pentru acest scop vi s'a prezentat un deosebit proiect
de lege.
2. S'a introdus la finele legii o dispozijie tranzitorie, prin
care posesorii monetelor de argint de 5 lei au drept a cere

preschimbarea for in moneta de aur in termen de 6 luni
dela promulgarea legii; iar dupa expirarea acestui termen,
toate monetele de argint de 5 lei, ce se vor mai gasi in cirwww.dacoromanica.ro
268
C. I. BAICOIANU
culajie, se vor considers ca monete subdivizionare i nu vor

mai putea fi primite in mod obligatoriu in plati, adica pang
la suma de 50 lei.
Ambele aceste doua modificari au fost primite de toate

sectiunile Camerii, mai adaugandu-se in sectiunea a 2-a un
articol (12) in cuprinderea urmatoare:
Aceastei lege va intra in vigoare numai in urma aplica ;iunii legii pentru transformarea monetei de 5 lei de argint,
iar ziva termenului de punere in aplicare se va fixa printr'un
decret regal .
Iar la art. 12 devenit astfel 14, sectiunea a 2-a a hotarit ca termenul preschimbarii sa fie un an de zile, in loc
de 6 luni.
Un nou articol 9 hotardte ca monetele straine de argint, arama, bronz i nickel, de orice specie, nu vor avea
curs in Romania .
Legea monetary a ramas in chipul acesta aceeace trebuia sa fie, afirmarea unui regim monetar nou, bazat pe
conditiunile de alcatuire tehnica prevazute de lege, pe monometalism, celelalte monete de argint, bronz sau nickel ffind
reduse la monete divizionare, limitate ffind in puterea

for liberatoare la 50 lei pentru argint i 5 lei pentru celelalte.
5i era firesc sa fie astfel, cad aplicarea legii din 1889

era in functiune de anumite posibilitati de ordine materials
deoparte, cum i de alts natura cum vom vedea, ce constituiau greutati cari trebuiau mai intaiu scoase din cale,
pentru ca legea sa poata fi aplicata, din care cauza ea a
i ramas nepromulgata. Dar nu numai atat. Am aratat mai

sus ca prin legea dela 1880 Banca Nationale a Romaniei
a fost acezata pe baza bimetalismului our i argint. Legiuitorul dela 1889 trebuia sa tins deci seams cu ocazia introducerii monometalismului nu numai de vederile Guvernului
ci i de acelea ale institutului de emisiune, caruia trebuiau
s i se asigure mijloacele materiale i posibilitatile de reorganizare tehnica pe temeiul noului sistem monetar. Ori,
acest lucru nu s'a intamplat. 5i nu numai Ca autonomia
Bancii Nationale n'a fost respectata, dar chiar legea nu
idea. decat sa introduce monometalismul fara sa-i asigure

mijloacele materiale de aplicare. Fats de aceasta situatie
www.dacoromanica.ro
REFORMA MONETARA. DIN 1890
269
care ameninta politica monetara a Varii, era firesc ca Banca

sa is o atitudine hotarita, ceeace a condus la conflictul intervenit intre dansa i Stat i pe care it vom expune in
randurile ce urmeaza.
*
Scoaterea din cale a greutatilor de realizare materials

a reformei aveau sa faca, cu un an mai tarziu, obiectul
legii din 1890, privitoare la demonetizarea argintului, care
a kii fost depusa pe biroul Camerii tot in edinta din 15
Februarie 1890.
Adunarea, in edinta sa dela 29 Mai anul expirat 1889 ,
glasuete expunerea de motive cu care se inainteaza acest
proiect , a adoptat cu aproape unanimitate de glasuri (76

contra 1) proiectul de lege prin care se proclama etalonul
unic de aur.
In cursul discutiunilor asupra proiectului de lege monetar s'a propus i s'a primit de care Adunare intercalarea
unui articol, prin care se autoriza Ministerul de Finante sa
retraga din circulatie moneta nationals reala de argint (bucati de 5 lei) pana la concurenta sumei de 40.000.000 lei,
inlocuind-o cu moneta reala de aur; iar diferenta ce va rezulta din vanzarea argintului ci cumpararea aurului sa se
acopere printr'un imprumut pang la 12.000.000 efectiv.
Proiectul de lege a fost votat tot astfel la Senat.

Legea insa nu s'a putut aplich, din cauza ca s'au con-
statat unele dificultati in aplicarea ei.

Spre a putea invinge aceste dificultati, Guvernul a prezentat doua proecte de legi, deosebite, dintre cari unul
privete exclusiv sistemul monetar, iar celalalt, proiectul de
fata, se refers numai la una din masurile pregatitoare cari
trebuesc neaparat sa preceada aplicarea noului sistem monetar. Acest proiect de lege nu difera de articolul votat de
Adunare in Mai expirat i intercalat atunci intre art. 10 i
11 al legii monetare, decat prin indatorirea ce se impune
Ministerului de Finante de a retrage moneta reala de argint, cu stocul metalic ce se gasete in tezaurul Bancii Nationale . Prin art. 1. al acestui proiect, Ministerul Finantelor
este autorizat sa transforme in moneta de aur moneta na-
tional& de argint de 5 lei, pang la concurenta sumei de

www.dacoromanica.ro
270
C. I. BAICOIANU
40.000.000 lei, incepand mai intaiu cu stocul metalic al

Bancii Nationale . Iar art. 2 prevede ea <c cheltuelile nece-
sare pentru efectuarea acestei transformari se vor acoperi

prin pretul argintului din moneta de 5 lei, care se va demonetize, iar restul printr'o emisiune de rent& amortibild, on
printr'un imprumut sub orice altd forma se va gad de cuviinta, pdna. la un capital efectiv de 12.000.000 lei .
Aceastd lege a fost votatd, dup.& interesante discutiuni
cu 57 bile contra 71).
Putin dupd aceea, Guvernul depune dupd lungi ezitari,
pe biroul Camerii, proiectul de lege asupra modificarii articolelor 8, 12, 13 i 14 din legea Bancii Nationale, care a
i fost votat la 15 Iunie 1890.
Expunerea comparativd de mai la vale, ne infatipazd articolele vizate a fi modificate, puse in fata reformei urmarite:
Cum era Legea Bancii Natio-
Ce modificeiri s' au adus la
nale din 17 Aprilie 1880

15 lunie 1890
Art. 8. Din excedentul r6Art. 8. Din excedentul ramas, se va refine 1/5 in pro- mas se va re-tine 1/5 in profitul Statului.
fitul Statului.
Beneficiul rezultdnd penSuprimat.
tru Banca National& din diferen %a intre dobanda de 7%
ci acea peste aceastd cifra

perceputd de Baned, va fi in
profitul Statului.
Art. 12. Banca are priviArt. 12. Banca are privilelegiul de a emite bilete de giul a emite bilete de balled
bane& la purtator. Suma bi- la purtator. Suma biletelor
letelor in circulatie va fi re- in circulgiune va fi repreprezentata prin valori lesne zentatd prin valori lesne de
de realizat. Banca va trebui realizat.
se aibd o rezerva metalied
Banca va trebui se aibd un
de o treime din suma biletelor
emise.
stoc metalic de aur de cel
putin 40% din suma biletelor emise de &Lisa.
1) In anexa Nr. 15 difun in extenso discutIunile ce au avut loc in Cattier&

si Senat in anii 1889, 1890 si 1892 privitoare la Introducerea etalonului aur.
www.dacoromanica.ro
271
Treizeci la suta din acest

stoc metalic al Bancii va pu-
tea. consta in trate asupra
pietelor Londra i Berlin.

Art. 13. Forma biletelor de
Banca, modul emisiunii for kii balled, modul emisiunii for i
cantitatea pentru fiecare ca- cantitatea pentru fiecare categorie, se va stabili prin sta- tegorie se va stabili de Banca
tutele Bancii.
in intelegere cu Guvernul. BiArt. 13. Forma biletelor de
Valoarea fiecarui bilet nu letele vor fi de 100, 500 i
va putea fi mai mica de 20 lei.
1000 lei.
Dela promulgarea acestei
legi nu se vor mai putea. pune
in circulatie bilete de 20 lei.
Biletele de 20 lei cari sunt

azi in circulatie se vor retrage treptat in termen de 4
Art. 14. Biletele vor fi pla-
tite la prezentare la biroul
Bancii, in aur sau in moneta

nationals de argint. Ele vor
fi
primite la toate
cassele
Statului, precum kii la toate

cassele stabilimentelor publice dependente de Stat.
ani, cate o patrime cel putin

pe fiecare an.
Art. 14. Biletele vor fi piatite la prezentare, la birourile
Bancii, in moneta de aur, coform sistemului monetar al
Statului.
Ele vor fi primite in plata
la toate cassele Statului, precum i la toate cassele stabilimentelor publice dependente
de Stat.
Legea nu va intra in lu-
crare decat dupa transformarea stocului metalic al Bancii

i aplicarea nouei legi monetare.
Se suprima, dupd cum se vede, aliniatul vechiului articol 8, cedandu-se Bancii Nationale rezultatul ce ar reveni
din diferenta de 7% i aceea ce s'ar percepe de Banc& peste
aceasta cifra.
Se justifica acest avantaj prin faptul ca Banca sa nu
fie impiedicata, in cazuri de criza, de a beneficia de sporul

www.dacoromanica.ro
272
C. T. BAICOIANU
de dob Lida ce i s'ar cuveni prin restrangerea operatiunilor

eventuale, ce i-ar dicta atari imprejurari.
Art. 12 statornicete ca rezerva metalled in loc de o
treime aur i argint, sa fie cel putin de 40% din biletele emise.
Art. 13 prevede ca, cantitatea fiecarui bilet s se stabileasca de Banca in intelegere cu Guvernul, prevazandu-se
ca Banca poate emite bilete de 100, 500 i 1000 lei. Se pre-
conizeaza dar scoaterea biletului de 20 lei din circulatie.

In articolul 14 se prevede ca biletele se vor plati la prezentare in aur, conform nouei legi monetare a Statului.
Prevazand greutatile ce stateau in calea acestei reforme,
conceputa i Infaptuita de Guvern lard asentimentul Bancii
Nationale, art. 14, dintr'un simtimant de prudenta, glasuete
ca legea nu va intra in aplicare cleat dupa transformarea

stocului metalic al Bancii i aplicarea nouei legi monetare.
Era acest aliniat al art. 14 un corectiv necesar sfidarii
ce se arunch celui mai malt aezamant de credit, care in

timpul celor cativa ani de existents ii afirmase stralucit
rostul i utilitatea.
*
Reforma pe care o concepe Guvernul in dorinta de a

combate criza i agiul, se prezenta la 1890 trite situatie
cu totul alta de cum fusese conceputa reforma dela 1867.
Ce evenimente intervenise intre timp de nature sa impun&
modificarea legii dela 1867 i introducerea etalonului aur?
Intervenise anul 1880 care dotase tam cu o Banca de
emisiune facuta cu concursul capitalului particular i cu participarea Statului, careia el ii acordase un privilegiu pentru
o emisiune fiduciara, avand la baza, conform art. 14, o aco-
perire metalled de aur i argint i de a carei structure juridic& nu se putea atinge conform art. 29 din lege i 100
din statute, cleat cu invoirea Adunarii generale, a carei
experienta era privita ca o chezaie puternica a bunului
mers al acestui aezamant. Cedand pasiunilor politice, Guvernul dela 1889, concepe .dupa cum am aratat mai sus,
o opera reformatoare In legatura cu noul sistem monetar,
in afara de Banca National& i aceasta imprejurare nu putea

decat sa prejudicieze nu numai Banca, dar i prestigiul Guvernului reformator.
www.dacoromanica.ro
273
i totuq mai putina pasiune i o intelegere mai adaned

a lucrurilor, ar fi putut duce fara lupte la rezultate mai bune.
Banca cunotea de mult vederile monometaliste ale gu-
vernantilor dela 1888 i avusese timp sa mediteze asupra

greutaiilor ce aceasta politica putea sa provoace conceptiunii
de pand atunci a acoperirii sale metalice, care conform pre-
vederilor legale i statutare era in aur i argint.

Nu monometalismul era problema ce nelinitea Banca,
eaci in aceastd privinta ea gasise in cadrul experientei sale
mijloace suficiente cari sa inlature greutatile ce i se impuneau prin introducerea monometalismului aur i sa concure
la izbanda politicii de acoperire metalica aur ce se preconiza. Ceeace o nelinitea era metoda de aplicare a ideilor
Guvernului, care doria sa treaca toate aceste trei legiuiri
neschimbate, fara sa consulte in prealabil conducerea Bancii i cari atingeau profund circulatiunea fiduciary a tarii ce
se ridica in acea epoca la 105.858.944 lei, in afar& de moneta
metalied care reprezenta o cifed aproape egala.
Cu alte cuvinte, grija de capetenie a Bancii Nationale

era sa aiba garantata acoperirea metalied a biletului sail,
pentru ca astfel s poata asigura land circulatia monetary
tot atat de favorabild desvoltarii vietii economice, ca i in
cei dint'di 10 ani ai existentii sale.
Prevdzand greutatile ce stateau in fata acestei reforme,
Guvernul de pe vremuri a incercat inainte de votarea primei
legi din 1889, abrogata cum am aratat mai sus prin acea
din 1890, sa consulte i Banca Nationale in privinta modifi-
earii legii sale organice i a statutelor. In acest scop, locVitorul de Guvernator a fost insarcinat de Ministrul de
finante, Ghermani, in Februarie 1889, sa consulte Consiliul
asupra modificarilor pe cari intentions sa le aduca legii i
statutelor Bancii.
Chestiunea a format obiectul discutiunilor Consiliului in
edintele dela 8, 9 i 16 Februarie 1889.
Dupe desbateri indelungate i strict objective, in edinta
din 16 Februarie 1889, Consiliul Bancii ii formuleaza in
urmdtorii termeni atitudinea sa:
Consiliul general in edintele sale din 8 i 9 Februarie,
in asistenta D-lui Comisar al Guvernului, cum i in edinta
de azi 16 Februarie 1889, lipsind D-1 Comisar al Guvernului,
www.dacoromanica.ro
18
274
C. I. BILICOIANU
luand in cercetare proiectul ce i s'a prezentat i In urma discutiunilor urmate, a luat in unanimitate urmatoarele rezolutiuni:
Avand In vedere pe deoparte ca proiectul de modificari,
prin reducerea operatiunilor Bancii, prin modificarea conditiunilor relative la rezerva metalick prin suprimarea biletului de 20 lei, care circula i In alte tari unde aurul este
mult mai abundent decat la not i prin mai toate celelalte
dispozitiuni ale sale, constitue o imputinare a avantagiilor
asigurate societatii actionarilor Bancii, care formeaza contractul sinalagmatic dintre acetia i Stat;
Avand in vedere pe de alts parte ca aceste modificari,
daca s'ar admite, ar avea, dupa parerea Consiliului, pentru
micarea economics, industrial& i comerciala a tarii, rezultate cu totul opuse scopului pentru care a fost creata Banca
Nationala;
Astfel ar fi scumpirea dobanzilor, Ingreunarea tranzactiunilor i altele asemenea ;
Consiliul declara ca nu poate a-i Insuiproiectul de modificari ce este supus i nici a-1 propune Adunarii generale
extraordinare. El autoriza pe D-1 Guvernator a comunica
tot oficios hotarirea sa D-lui Ministru de finante.
In ceeace privete insa cloud puncte din proiectul de modificari, D-1 Guvernator este Insarcinat a face D-lui Ministru
de finante urmatoarele declaratiuni:
1. Pentru economiile ce proiectul pare ca ar voi a realize in cheltuelile Bancii, Consiliul este gata a studia el insui
i a propune modificarile cari ar putea aduce economii tot
atat de Insemnate, ca acelea din proiectul D-lui Ministru

de final*, fara a atinge organizarea actual& a Administratiunii care, prin responsabilitatea directorilor ce sunt In capul serviciilor i prin privigherea necontenita a mai multor
cenzori, ofera cele mai mari garantii a intereselor societatii.
2. Intinderea operatiunilor Bancii In toate judetele este
i astazi un principiu consacrat de statute i nu este nevoie
de noui dispozitiuni pentru crearea de agentii sau comptoare.
Banca,s'a ocupat Inca dela 1882 de aceasta chestiune i la
1884 a luat o deciziune pe cale regulamentara prin care

da mijloace societatilor din judge de a putea face functiu-
nile ce Indeplinesc In Belgia comptoarele de scompt. Ea n'a

www.dacoromanica.ro
275
go.'sit Ina nici un concurs din partea acestor societati. Banca

avea de scop asemenea a face din Case le de Credit Agricol
agentii ale sale In judete. Acest proiect a i primit un inceput de executiune. Creditele Agricole fac pentru contul
Bancii, dela 1884, plati 0 Incasari de polite ci treptat Banca
cugeta a le Incredinta deocamdata la unele din ele i scontul.
Masurile luate Insa de Guvern pentru marginirea operatiunilor acestor institutiuni cu Banca, ne silesc a renunta deocamdata la aceasta idee.
Administratiunea Bancii nu inceteaza Insa a se preocupa
necontenit de a Intinde cercul operatiunilor sale ci prin judete ci va propune mijloacele pe cari le va crede mai nimerite pentru a ajunge la rezultatul dorit, rezultat care se
poate foarte lesne atinge fara a mai avea nevoie de vreo

modificare de statute .
Banca privea dar problema din cloud puncte distincte
de vedere:
In primul rand ea 1i intemeia atitudinea pe prevederile
precise ale art. 29 din lege care statornicia ca statutele

Bancii se vor face de Guvern dupa principiile legii de fats
ci vor fi supuse sanctiunii domneqti. Ele nu vor putea fi
modificate decat dupa propunerea Adunarii generale ci Incuviintarea Guvernului qi pe dispozitiunile art. 100 din
statute: nici o modificare a statutelor nu va putea avea loc
decal In o Adunare generals special convocata spre acest sfarqit.
In al doilea rand, Banca nu era adversary monometalismului aur care i-ar fi consolidat i mai mult pozitia. Cauta
Ins& sa -ci vada asigurate din partea Guvernului nu numai
mijloacele materiale necesare cu cari sa-i poata Inlocui
stocul metalic aur i argint printr'un stoc aur, dar ci alte
garantii statutare can sa-i dea rezistenta necesara In vremuri de criza.
Pentru a dovedi simtimintele sale de obiectivitate, Consiliul Bancii, putin dupa aceea, propune ca o comisiune de
trei delegati ai sai Impreuna cu delegatul Ministerului de
Finante sa studieze cele trei proiecte 0 s gaseasca formula
cea mai fericita care sa poata fi supusa unei Adunari generale a actionarilor Bancii, ce s'ar convoca a delibera, urmand ca rezultatul acestor hotarki sa fie comunicat de Banca
Ministrului de finante.
www.dacoromanica.ro
18
278
0. 1. BAICOIANU
Guvernul, determinat insa de consideratiuni de ordin

politic, depune cele trei proiecte de legi, unul dupa altul, pe
birourile Corpurilor Legiuitoare, ceeace determine Consiliul
Bancii Nationale, Intrunit In edinta din 2 Martie 1889, sa
is din nou In discutiune problema.
In aceasta edinta Consiliul:
Avand in vedere art. 29 din legea constitutive a Bancii
care prevede Ca statutele ei nu pot fi modificate deceit dupa
propunerea Adundrii generale fi incuviinprea Guvernului ;
Considerand ca dupa acest art. initiativa modificarii statutelor apartinand numai actionarilor, Guvernul trebuia sa
atepte rezultatul Adunarii generale a actionarilor inainte
de a prezenta orice proiect In Corpurile Legiuitoare;
Pentru aceste motive decide ca Banca sa trimeata D-lui
Ministru de finante o adresa prin care sa i se atraga atentiunea asupra dispozitiunilor art. 29 din lege i sa-1 roage
ca proiectul de lege pentru modificarea legii i statutelor
Bancii sa nu fie luat In desbaterea Camerii mai inainte de
a se lua o deciziune de Adunarea general& a actionarilor,
convocata in ziva de 16 Aprilie 1889.
Pentru redactarea acestei adrese, Consiliul numete o comisiune compusa din D-nii Carp, Costinescu gi censor Ve-
riceanu, care sa prezinte proiectul de adresa in prima lui

fiedinta.
Intocmit in spiritul hotaririlor din aceasta gedinja, adresa

a fost aprobata de Consiliu In edinta din 5 Martie 1889 gi
inaintata apoi Ministrului de finante de catre membrii cari
fusesera delegati cu intocmirea ei.
* * *
Neintelegerile dintre Banca gi Stat determinand remanierea Guvernului, la carma tarii a venit o noua formatiune
guvernamentala mai respectoasa pentru autonomia Bancii
gi mai intelegatoare a greutatilor ce ar fi izvorit pentru

primul institut de credit, din aplicarea legii din 1889. Cu
acest prilej Consiliul Bancii supune din nou Guvernului,
prin adresa din 28 Iunie 1889, chestiunea care daduse nagtere la atatea neintelegeri gi framantari.
Aceasta adresa in care Bunt expuse cu o desavarita claritate gi obiectivitate toate neajunsurile legii din 1889, mewww.dacoromanica.ro
277
rita sa fie puss in extenso sub ochii cetitorului nepartinitor,
pentru ca sali poata da seama singur de realitatea lucrurilor:

Prin legea din 11 Aprilie ii statutele din 22 Mai 1880,
cari formeaza contractul dintre Guvern 0 Societatea actionarilor Bancii Nationale a Romaniei, s'a acordat acesteia
dreptul de a emite bilete la purtator cu facultatea pentru
dansa de a le achita la preschimbare fie in aur, fie in argint.
Aurul fiMd de o intrebuintare generala i servind singur
la regularea tuturor transactdunilor internationals, este intotdeauna cautat. In unele momente el devine rar i scump
nu numai la noi, dar chiar i in tarile cu o mare productie
industrials i al caror schimb se soldeaza cu un excedent
al acestui metal.
A-1 fi impus exclusiv Bancii Nationale pentru rambur-
sarea al pari a biletelor sale, ar fi fost a declara dela in-
ceput privilegiul emisiunii defectiv 0 a expune Banca in momente dificile la alternativa cursului fortat, sau a suspendarii
platilor. Din contra, moneta nationals de argint, fiind de

un uz numai local 0 in cantitate indestulatoare, asigura
Cara 0 Banca pentru toate operatiunile for in contra fluetuatiunilor ce aduc crizele monetare 0 in special pune pe
Banca la adapost de orice rise. richt de rar 0 scump ar fi
aurul,facultatea ce aveau comerciantii, industria0i, producatorii 0 cu dan0i Banca, de a se servi in tranzactiunile interioare, de moneta de argint, le da putinta de a face fats la
orice imprejurari. Piata noastra era astfel ca 0 cea franceza,
belgiana, italiand, etc., mai putin expusa la acele inspaiman-
tatoare crize monetare, cari au bantuit de mai multe on
in acest secol, Cara monometalista prin excelenta, Englitera,

cauzand falimente colosale, sdruncinand creditul public, punand In pericol insu0 existenta puternicei Banci a Engliterii
0 facand necesara ca mijloc de scapare, decretarea cursului
fortat.
Nimeni nu contests, domnule Ministru, dreptul Statului
de a face orice legi generale cu caracter obligatoriu pentru
toti. Consiliul Bancii Nationale considerand Ins& Ca acele
legi nu ar putea desfiinta nici imputing drepturile acordate
unei societati printr'o lege specials, printr'un contract exi-
stand intre dansa 0 Guvern, lard a expune pe Stat 0 la

www.dacoromanica.ro
278
C. I. II A.ICOIANIJ
indatorirea de a da eventual desdaundri. In specie, el crede

ca dreptul ce. avea Banca de a se libera. fie In aur, fie in
argint, nu-i putea fi nici ridicat, nici imputinat, far& consim-
tamantul ei i lard a i se da in schimb alte garanlii, cari

s'o asigure contra riscurilor ce ar rezulta pentru ddnsa din
intrebuin! area exclusive a aurului.
Deaceea cand predecesorul D-voastra la Ministerul de Finail-0, D-1 M. Ghermani, a proiectat a aduce la legea i statutele Bancii mai multe modificari, intre cari figurau ii principiile legii monetare, adica excluderea argintului in for-
marea rezervei metalice i dela plata biletelor de banca,
Consiliul general, al carui concurs fusese cerut in mod oficios, a fost grit a raspunde in mod negativ.
El a considerat, Domnule Ministru, pe deoparte ca modificarile proiectate constituiau o imputinare a avantajelor
asigurate societatii Bancii prin legea de concesiune i contractul sau cu Statul, iar pe de aft& parte, c& acele modificari, dace s'ar admite, ar avea pentru micarea economics,
comerciala i industrial& a tariff intregi, rezultate cu totul
opuse scopului pentru care s'a creat Banca Nationale, ca
ele ar aduce rarirea i scumpirea capitalurilor, ingreunarea
tranzactiunilor, scaderea i deprecierea productiunii nationale i alte asemenea consecinte vatamatoare intereselor publice i private.
Cu toate acestea, in contra dispozitiunilor formale ale
art. 29 din legea Bancii i 100 din statute, predecesorul

D-voastr& s'a adresat deadreptul la Corpurile Legiuitoare
pentru votarea proiectului de modificari care fusese comunicat Consiliului i a altor dou& proiecte cari, direct sau
indirect, loveau in drepturile i interesele Bancii, lard ca
Adunarea general& a actionarilor sa fi fost consultata. Con-
siliul a fost dar Inc& odata nevoit a supune Guvernului
respectoasele sale observatiuni asupra violarii legii de concesiune i a contractului de societate i asupra consecintelor
ce ea poate avea.
Totui proiectele au fost mentinute i unul din ele relativ la reforma monetara, care reduce la 50 lei forta liberatorie a argintului i face obligatorie platirea in aur a ori-
carei sumi mai mare, a fost votat in timpurile din urma

ale sesiunii. Aceast& lege, dach s'ar promulga, ar nimici diswww.dacoromanica.ro
2741
pozitiunile legii i statutelor Bancii cari ii asigurau facultatea de a se libera in argint gi in unele imprejuthri lesne de
prevazut, ar puteh aveh de rezultat suspendarea

ruina inevitabild a actionarilor Bancii, sau cursul fortat.
Am vazut, Domnule Ministru, ca cu ocaziunea discutiunilor urmate In aceasta privinta. in Corpurile Legiuitoare,
D-voastra ati recunoscut ca nici o modificare nu se poate
aduce legii Rancid, fara consimtimantul Adundrii generale
a actionarilor 1i ati declarat ca nu yeti promulgh legea monetary dealt dupd ce va veli asigura de mijloacele de a o
pune in aplicare lard dificultate qi fard a provoca neajunsurile ce s'au semnalat in aceasta discufiune. Aceasta de-
claratiune ne da dreptul a crede, Domnule Ministru, ca
D-voastra sunteti dispusi a examine din nou chestiunea cu

toad atentiunea ce ea merita 1i, in aceasta credinta, Consiliul Bancii, I i face o datorie de a supune din nou inaltei
D-voastre aprecieri consideratiunile ce preced gi spera ca nu
yeti rash ca institutiunea cea mai strans legath cu interesele
economice ale Orli $i ale Statului, sh fie atat de gray vatamata in interesele sale si amenintata chiar in existenta ei .
Expunerea dark concisa ci mai ales real& a faptelor,

ne scutecte de orice comentarii asupra cuprinsului acestei
adrese.
Este de ret,inut ca Banca a fost silita sa is pozitie contra

introducerii monometalismului, deoarece prin legea votata
in 1889 nu se dadeau garant,ii impotriva riscurilor ce ar
rezulth din intrebuintarea exclusive a aurului.
Aceste garantii pe cari Banca le socoteh imperios necesare, facuse obiectul discutiunilor delegatilor Bancii, cu
reprezentantii Ministrului de final* i ele erau in tot cazul
de alth nature decat cele prevazute in legislatia monetary
a Guvernului.
Votarea legii referitoare la transformarea stocului din argint in aur, prilejueste tocmai din aceasta cauza accentuarea conflictului intre Banc& i Ministrul de finante.
Cu un an mai tarziu, in Martie 1890, Ministrul de fi-
nante prin Guvernatorul Bancii, face Consiliului propunerea
ca el sa-i dea Guvernului concursul pentru tranformarea

stocului de argint al Bancii in aur. Dace Consiliul admiteh
aceasta propunere, urma sh se incheie intre Ministerul de
www.dacoromanica.ro
280
C. I. BAICOIANU
Final*
ci Banc& o conventiune in care sa se stabileasca

modul de procedare. In principiu, Ministrul de finante propunea ca Banca sa-i remits In fiecare an 5 milioane lei,
contra carora s'ar depune de cassele straine Insarcinate cu
vinderea argintului nite garantii in fonduri de Stat romane sau straine, cari vor sta la dispozitia Bancii pans la
varsarea unei sume echivalente in aur >.
Propunerea a format obiectul discutiunilor Consiliului
general in edinta din 10 Martie 1890, al carui proces-verbal
II dam aici in extenso in note 1).
1) Jets in extenso,
procesul-verbal al eedint.ei Consiliului general din
10 Martie 1890:
D-1 Loctiltor de Guvernator comunica. Consiliului ca D-1 Ministru de finante 1-a insArcinat verbal a intreba pe Consiliu dacs este dispus a da Guvernului
concursul sau pentru transformarea In aur a stocului de argint al Bancii. Daca

Consiliul ar admite in principiu aceasta idee, atunci s'ar Incheia, o conventiune
cu Guvernul pentru stabilirea modului de procedare. D-1 Ministru ar don de
exemplu ca Banca s&-i remit& pe fiecare lun& 5 mil. lei, contra carora s'ar depune de cassele straine insarcinate cu vinderea argintului niete garantii In fonduri
de Stat romitne sau straine, cari vor sta la dispozitiunea Bancii pan& la var.
sarea unei sume echivalente In aur. Dac& Consiliul ar gas1 o alt& combinatiune,
D-I Ministru de finante este gata a o studia.
D-1 Pima Pencovici, este de parere ca, privind chestiunea din punctul
de vedere juridic, rezerva.nd chestiunea de drept, Banca poate inlesnl Guvernului operatiunea sa, Ins& nu poate da bani in modul propus de D-1 Ministru
de finante, ci numai contra bonuri de tezaur cu o dobanda mai redusa decat
la particulari si pan& la concurenta de 20 % din capitalul varsat.
D-1 Vericeanu, zice ca, in chestiune de drept, Consiliul a Mout deja rezervele sale, pe cari le-a ei comunicat guvernului prin o adresa. formals. Prin
urmare crede ca ei D-1 Pencovici, ca am putea face inlesnirea ce se cere.
D-1 tefanescu, consider& ca cererea ce ni se face implic& adesiunea la o
modificare a statutelor si Consiliul n'are competinta a se pronunta in asemenea
materie, care este de resortul exclusiv al Adun&rii generale a actionarilor.
D-nii Costinescu, Carada $i Stitesou stabilesc mai intai ca o operatiune
aes cum se propune de D-1 Ministru de finante nu s'ar putea face In nici un
caz, cad ea nu Intel in nici una din prevederile statutelor. Dumnealor demonstreaz& cs Consiliul nu poate da nici chiar indirect adeziunea sa la transformarea
stocului metalic far& a c&Ica, peste atributiunile sale, far& a impiety asupra
drepturilor Adunarii generale a actionarilor.
Aceasta transformare constitue In adevar o modificare a legii ei a statutelor Bancii, &lie& a contractului sinalagmatic dintre actionari ei Stat. Ea
nu se putea face valabil decat prin cooperarea ambelor parti contractante ei
numai dup& propunerea Adunarii generale a actionarilor gi cu facultatile prescrise de statute. Din momentul cand ea s'a facut in mod unilateral, Banca
nu poate decat a mentine declaratiile Mute de Consiliu In eedinta dela 2 Martie
www.dacoromanica.ro
281
Examinand problema aa cum se pusese de Ministrul

de finante, Consiliul gasete ca nu poate fi nici Intr'un caz
aprobata, cad ea nu jilted in cadrul nici uneia din prevederile statutului.
1889 gi comunicate Ministrului prin adresa dela 7 Martie 1889. Ea, prin urmare,
nu poate da concursul sau sub nici o forma la operatiunea de care este vorba.
Dumnealor protesteaza frisa contra ideii ca Administratiunea Bancii ar voi
sa in o atitudine ostila fat& cu Guvernul.
Dumnealor aduc aminte ca, Banca a dat concursul cel mai activ Guvernului
gi chiar Ministrului actual de finante In toate operatiunile In cari nu se atingeau
drepturile ei gi ca adesea 1-a dat in mod gratuit, precum de exemplu cu emisiunea imprumutului de 4 % Mout In 1888 direct de Guvern.
Banca, pentru a ajuta, Guvernul in opera sa, declara a fi gata gi In viitor
a continua concursul sau gi a satisface orice trebuinta gi cerere a Guvernului care
n'ar fi legata cu o atingere a statutelor sale. Ea va tine totdeauna la dispozitiunea
Statului fondurile de cari el va avea trebuinta, fie contra bonuri de tezaur, fie
ca Imprumut pe titluri gi cu conditiuni mai avantajoase decat pentru particulari.
D-1 Popovici, Comisar al Guvernului, insista ca sa se primeasca propunerea
D-lui Ministru de finante. D-sa nu crede ca Banca are dreptul de a se

impotrivl la legi de interese generale, chiar dacit prin ele s'ar atinge dispozitiuni din legi speciale anterioare. Este mai bine ca Banca sit deb, concursul
eau Guvernului la executarea legii pentru transformarea stocului, mai intai
pentruca D-sa nu crede c'ar rezulta din aceasta vre-o paguba pentru &rasa gi
apoi pentruca Banca s'ar expune altmintrelea la inconveniente mai mart.
Ce s'ar Intampla In adevar, intreaba D-1 Popovici, data In fats refuzului Mach
Ministerul ar vent cu 5, 10 on 20 mil. bilete gi ar ridica argintul dela Banca?
Ar putea oare refuza de a-1 da? Nu cred gi atunci ar fi expusa la consecinte
grave, pentruca circulatiunea va ajunge in disproportiune cu stocul metalic.
D -1 Carada, In urma cuvintelor D-lui Comisar al Guvernului, declara ca
starueste gi mai mult pentru ca Banca sa se abtina de a participa la operatiunea
de care este vorba. D-sa sustine ca mai tarziu se va trage din aceasta participare
concluziunea ca Banca a dat consimtimantul sau tacit la modificarea statutelor facuta fara dansa. D-sa nu admite teoria D-lui Popovici c& legile generale
pot desfiinta drepturi create prin legi speciale. Nimeni nu contest& Guvernului
dreptul de a face orice legi va vol. Cand ins& prin aceste legi s'ating drepturi
dobandite In virtutea unui contract, este dator sau a obtine consimtimantul
celeilalte parti contractante, sau a-i plat' despligubiri, data din aceasta atingere
ar rezulta pentru dansa vre-o paguba direct& sau indirecta. D-1 Carada nu
admite ca Guvernul poate recurge la mijloacele aratate de D-1 Popovici, spre
a ridica argintul dela Banat. Daca Ins& o va face gi cand o va face, vom vedea
ce masuri avem de luat. In orice caz, justitia va decide atunci cui incumba
raspunderea consecintelor unei asemeni procedari.
D-1 Carada, termina cerand din nou ca Consiliul sit nu admits cererea Guvernului gi sa fact), din nou gi In mod formal rezervele sale.
D-1 Statesou, tine a adaoga catevb. cuvinte asupra color zise de D-1 Comisar al Guvernului. D-1 Popovici a sustinut ca legile posterioare gi generale
www.dacoromanica.ro
282
C. I. BAICOIANU
Afard de aceasta Consiliul mai crede ca el nu poate da

adeziunea la transformarea stocului metalic, fail sa calce
peste atributiunile sale, fara s impieteze asupra drepturilor
actionarilor constituiti in Adunare generala.
abrog& pe cele anterioare ei pe cele speciale ei c& prin urmare legea transformarii stocului Bancii este obligatorie pentru dansa. In regul& general& aceasta
este adevarat ei Consiliul n'a frite les niciodata sa conteste aceste principii
nici sA pun& la Indoiala dreptul ce are Statul de a abroga legi vechi el de a to
Inlocul cu altele noui. Dar nu este mai putin adevArat c& atunci cb.nd o lege, cum
este legea constitutiva a Bauch, are Indoitul caracter de lege a Statului ei de

contract particular, pentru o durata determinatA, ea nu mai poate fi abrogat&
eau modificata In mod unilateral, de dare Stat, cleat cu conditiunea de a

respects drepturile acordate prin lege, sau de a despagubl pe partea contractant&
de etirbirea ce se aduce prin noua lege acelor drepturi, de toate beneficiile ei

avantagiile ce decurgeau din ele. Acest principiu este atat de necontestabil ei
se Intemeiaza pe notiuni de drept atilt de elementare, that legea constitutive
a Bancii prevede ea Ins AO ca statutele ei nu se pot modifica de Guvern farA
prealabila Invoire a Adunarei generale a actionarilor.
Statul prin urmare a renuntat singur la dreptul de a face el Insuei modiEarl. $i lucrul este natural. Statul este In acelaei timp parte contractant& ei
In specie, este chiar asociat. Ar fi dar absurd de a pretinde ca contractul dintre
parti el legea care-i serveete de baz& sa fie modificat& prin vointa numai a Guvernului ei far& consimtimantul celeilalte pArti.
D-1 StAtescu, prin urmare nu admite modul de a vedea al D-lui Comisar ei
crede cA Consiliul trebuie sa se mentie pe terenul legal at rezervelor facute.

D-1 E. Costinescu zice c& far& s& conteste autoritatea legilor de interes
general, nu poate sa nesocoteasca legea special& In virtutea chreia Fji Banca
ei Consiliul ei existb.. Dup& aceasta lege ei dup& statute stocul metalic at Bancii
poate sA fie ei de argint. $i aceasta dispozitiune legal& ei statutara nu se poate
modifica cleat cu concursul AdunArii generale a actionarilor.
Dan& Consiliul ar aderA dar astazi formal, cum o cere D-1 Comisar al Guvernului, la schimbarea stocului metalic al Bancii, el ar viola legea ei statutele Bancii.
Chiar dad,. Consiliul ar fi In stare sa Mc& aceasta, D-1 Comisar at Guvernului
ar trebul sa-1 opreasca, cAci datoria D-sale ei scopul pentru care este numit, e de a
pazi ca legea ei statutele Bancii sa fie strict observate.

Cat despre eventualitatea arAtata de D-1 Comisar al Guvernului ca Guvernul ar puteA sa yin& data cu 10 sau 20 milioane In bilete ei s& ridice astfel
tot argintul Bancii, ea nu este prea amenintatoare, pentru dota motive: 1. Fiindca
legea autoriza pe Guvern sA schimbe stocul metalic de argint at Bancii In aur,
iar nu sA deA bilete In locul argintului ; 2. In practice schimbul biletelor pe
argint se face cu zabav& din cauza naturei monetei de argint ei aceasta Inlesneete BM-Jell mijlocul sail reface pe deoparte stocul ce i se ridica, pentru ca
proportiunea cerutA pentru emisiunea biletelor sii nu fie turburatA.
Este dar de dorit, zice terminAnd D-1 Costinescu, ca D-1 Comisar al Guvernului sa staruiasc& pentru ca Intelegerea s8 se stabileasc& Intro Guvern lei Banat,
far& ca aceasta sa fie pus& In conflict cu datoriile ei fate cu statutele. Guvernul
www.dacoromanica.ro
283
Aceasta transformare ar constitui in adevar o modificare a legii i statutelor Bancii, adica a contractului sinalagmatic dintre Stat i Banca National& i ea nu se putea
face valabil decat prin cooperarea ambelor parti contractante i numai dupa propunerea Adunarii generale a actionarilor i cu facultatile prescrise de statute. Din momentul cand ea s'a facut in mod unilateral, Banca nu poate
decat mentine declaratiile facute de Consiliu in edinta dela
7 Martie 1889. Prin urmare, Consiliul hotardte ca nu poate
da sub nici o forma concursul la operatiunea de care era

vorba, pentru motivul ca nu avea aceasta facultate i operatiunea depa0a cadrul prevederilor legii i statutelor.
Insistentelor interventiuni ale Guvernului ca Banca sa
primeasca propunerea Ministrului de finante, care .10 exprima prin Comisarul sau parerea ca Banca nu are drept
sa se impotriveasca la legi de interes general, chiar dace prin
pi statutele in
virtutea carora exists. El poate cere ins& un imprumut pe bonuri de tezaur,
pi Banca i-1 va face In conditiunile cele mai avantajoase, dupa cum a propus
nu poate sA cearii. Consiliului Banal ca el Insusi sa calce legea

D-1 Pencovici.
Avand In vedere ca transformarea stocului Bartell, constitue o modificare

a legii gi statutelor, formand contractul dintre Stat Qi actionari;
Avand in vedere ca o asemenea modificare nu se poste obligatoriu face,
cleat in conditiunile gi cu formalitatile, prescrise de art. 29 din lege si 100 din
statute ;
Avand in vedere c>ir Baca Consiliul ar consimtl a da concursul sau la ope-
ratiunea propusii. de Guvern, s'ar putea zice ca el a dat implicit adesiunea

sa la o modificare a statutelor si a calcat astfel peste limits competintii sale,
insusindu-si atributiuni cari apartin numai Adunarii generale a actionarilor;
Consiliul decide:
1. Mentine declaratiunile sale, comunicate Guvernului prin adresa Nr. 8440
din 7 Martie 1889, rezervand drepturile Brinell la daune Qi interese, pentru

cazul cand din aplicarea legilor cari modifica unilateral dispozitiunile actului sau
constitutiv, ar rezulta pentru dansa pagube, fie prin plata de agiu, fie prin alto
consecinte directe sau indirecte.
2. A se abtine de a lull parte la on Ei ce operatiune relative la transformarea
stocului.
Totdeodata, Consiliul declare ca. In viitor ca si in trecut, si pentru orice

alto operatiuni sau cereri cari nu implica o atingere a statutelor, Banca va
continua a da Guvernului concursul sau pi a-i face imprumuturi fie pe bonuri
de tezaur, fie pe titluri, cu conditiuni speciale cari se vor fixa de Consiliu.
Aceste Incheeri ale Consiliului vor fi comunicate D-lui Ministru de finante
verbal si oficios, precum s'a Mout gi propunerea D-sale.
www.dacoromanica.ro
284
C. I. BAICOIANU
ele se atingeau dispozitiuni din legi anterioare, s'a opus categoric Consiliul prin cuvantul hotarltor al lui Carada, care
nu admited teoria Comisarului Guvernului ca legile generale
pot desfiinta drepturile cdtigate prin legi speciale.
Nimeni nu contests Guvernului spuned Carada
dreptul de a face once legi va vol. Cand insa prin aceste legi se
ating drepturi dobandite In virtutea unui contract, este dator

sau a obtine consimtdmantul celeilalte parti contractante, sau
a plati despagubiri dacd din aceasta atingere ar rezulta pentru
dansa vreo pagubd directd sau indirectd. Fats de amenintdrile Comisarului ca. Guvernul poate recurge la anumite mij-
loace pentru a ridica argintul dela Banca, Carada afirma

ca: daca ins& o va face i cand o va face, vom veded ce
masuri avem de luat. In once caz, justitia va decide atunci
cui incumbd raspunderea unei asemenea proceddri .
In desbaterile sale, Consiliul constata. ca Guvernul nu
poate sd ceard Consiliului Bancii, ca el Insui sa calce legea
i statutele in virtutea carora exists.

Guvernul poate cere un hnprumut pe bonuri de tezaur
i Banca 11 va face in conditiunile cele mai avantajoase.
In concluziune, Consiliul conchide ca o transformare a
stocului Bancii constitue o modificare a legii i statutelor,
cari formeazd contractul dintre Stat i actionari.
Avand In vedere ca o asemenea modificare nu se poate
face deck, in conditiunile ci cu formalitatile prescrise de

art. 29 din lege i 100 din statute;
Avand in vedere ca dacd Consiliul ar consimtl i ar da
concursul sau la operatiunea propusa de Guvern, s'ar puted
zice ca el a dat implicit adesiunea sa la o modificare a statutelor i a calcat astfel peste limita competintii sale, In-
suindu-i atributiuni cari aparjin numai Adundrii generale

a actionarilor, Consiliul decide:
1. Mentine declaratiunile sale comunicate Guvernului
prin adresa Nr. 3440 din 7 Martie 1889, rezervand drepturile Bancii la daune i interese, pentru cazul cand, din aplicarea legilor cari modified unilateral dispozitiunile actului
sau constitutiv, ar rezulta pentru dansa pagube, fie prin
plata de agiu, fie prin alte consecinte directe sau indirecte.
2. A se abtine a lua parte la once operatiune relativa
la transformarea stocului.
www.dacoromanica.ro
285
Totdeodata Consiliul declara Ca, in viitor ca i in trecut

i pentru orice alte operatiuni sau cereri cari nu implied o
atingere a statutelor, Banca va continua a da Guvernului concursul sau i a-i face imprumuturi fie pe bonuri de tezaur, fie
pe titluri, cu conditiuni speciale cari se vor fixa de Consiliu .
Raspunsul consequent i intemeiat al Consiliului comunicat verbal Ministrului de finante de Loctiitorul de Guver-
nator, Carp, a dovedit Guvernului odata mai mult cat de

mare dreptate au avut i cat de just au vazut acele personalitati marcante din Guvern, cari au preconizat dela inceput o intelegere cu Banca, mai inainte de a se vota legea,
pentru ca astfel ea sa fi fost rezultanta ci a unei experiente
indelungate a Bancii.
In urma acestui raspuns verbal, prin adresa Nr. 11.340/483
din 16 Martie, Ministrul de finance cere sa i se comunice

in scris incheerea Consiliului dela 10 Martie. In cedinta din
20 Martie 1890, Consiliul intrunit decide 4 ca spre raspuns
la aceasta adresa s se comunice in scris incheerea Consiliului general susmentionata. Totodata Administratiunea sa
faca cunoscut Ca in conformitate cu acea incheiere i in
conditiunile in ea aratate, Banca este gata a imprumuta,
contra bonuri de tezaur, suma de 2.400.000 lei cu dob_anda
redusa de 21/2% .
Convinci intre timp de gravitatea problemelor ce impunea legea monetara i cum discutiuni largi avusesera loc
intre timp cu sferele in masura sa documenteze prin experienta for insuficienta conceptiunii legislative guvernamentale, Ministrul de finante exprima Consiliului prin censorul Vericeanu, dorinta unei intelegeri cu Banca, cu privire la sistemul monetar i reforma legii ci a statutelor
Ranch Nationale a Romaniei.
Vericeanu, in edinta din 23 Mai 1890, comunica Consiliului punctele de vedere ale Ministrului finantelor privitoare la incheierea convenciei, in cazul cand s'ar ajunge
la o intelegere cu Banca.
Totodata Vericeanu inainteaza Consiliului propunerile
formulate ale Ministrului de finante privitoare la modificarea statutelor Bancii ci cari erau urmatoarele:
1. Redactiunea art. 37 din Statute sa se modifice in
sensul ca stocul metalic al Bancii sa fie in our pe cat timp

www.dacoromanica.ro
288
C. I. BAICOIANTJ
va fi in vigoare sistemul monometalist prevazut prin legea

din 1890.
2. Rezerva metalled a Bancii sk se ridice la 40%.
3. Biletele de 20 lei sd se limiteze la 15% din emisiune.
4. Dobanda care trece peste 7% id nu se mai perceapd
de Stat.
5. Guvernul consimte a reduce partea de beneficiu ce i

se cuvine Statului dela 20 la 10%.
Banca a %inut cu prilejul acesta, prin glasul lui Carada,
sd declare ca ea a fost dela lnceput de parere ca nu se poate
aduce nici o modificare statutelor Bancii, lard o intelegere
prealabild cu Banca. ySi acest punct de vedere al Bancii

izvora nu dintr'un orgoliu egoist, ci din necesitatea imperioasd ca Banca id fie asiguratd contra riscurilor la cari
o expunea politica monetary a monometalismului aur. Pentru
a dovedi buna dispozitie a Bancii, Consiliul, in aceeaci sedinta numecte o comisiune compusd din Costinescu, Vericeanu ci Carp, ca sa intre in negocieri cu Ministrul de finante si sa supund apoi Consiliului general rezultatul acestor negocieri.
Rezultatul acestor deliberdri cazuse inteo atmosferd de
reciproca dorinta pentru a se apland conflictul ivit intre
Banca National& $i Stat si au condus la un proect de tranzactiune stabilit de conducerea Bancii Nationale impreund
cu Ministrul de finante, care a facut obiectul deliberdrilor
din sedintele Consiliului din 20, 21 $i 22 Decembrie 1890
si al cdror continut 11 dam aici in extenso In nota 1),
1)
Iatifl
in extenso procesele verbale ale sedintelor din 20, 21 si 22 De-
cembrie 1890:
citire urmatoarelor acte:

I. Proiectul de tranzactiune stabilit de Comisiunea Mncii Impreunil cu
D-I Ministru de finante In urmittoarea cuprindere:
D-1 Guvernator da
CONS ILIUL GENERAL

Sedinta din 20 Deoembrle 1890
Proleotul Comislunli
Observatlunile D-lui Ministru de finante
Art. 8. 1111.milne ca In proiectul

Ministrului.
Art. 12. Fit mane ca In proiectul
Guvernului a3i i se va aditoga urmli-
toarele aliniate:
www.dacoromanica.ro
28'7
Reese din aceasta colaborare, ca legea conceputa de Guvern i ieita din deliberarea parlamentara a suferit modifi-
carile pe cari experienta le aratase indicate pentru a se

Aceastb, rezerva, poate fi coborft&
pana la 33% In cazurile determinate
de Consiliul general gi cu autorizarea
D-1 Ministru a cerut suprimarea

acestui aliniat din moment ce prin
aliniatul urmator, guvernul garan-
Guvernului.
teaz& Bancii stocul necesar pentru o

circulatiune de 100 milioane.
Portofoliul Bancii asupra Londra,

Berlin gi Amsterdam, pana la suma
de 12 milioane, se va consider& ca
numerar In rezerva Bancif gi va da,
dreptul la emisiune ca gi moneta me-
talia.
D-1 Ministru este de p&rere cii acest
aliniat s& fie redactat In modul urmittor:

C&nd cu toat& urcarea taxei scontului pi taxei avansurilor gi realizarea
portofoliului strain, exceptandu-se cele
12 milioane considerate ca stoc metalic, cererea de numerar metalic ar

proved), scaderea rezervei metalice sub
cifra necesara pentru o emisiune de

bilete de 100 milioane lei, Guvernul
Dac& rezerva metalic& a Blincii ar
va da Bancii In schimb de bilete, moneta de aur trebuincioas& spre a mentine aceasta rezerva.
wade& sub cifra necesara unei emisiuni de 100 milioane, degl Administratiunea Bancii ar fi ridicat taxa
scontului gi a Imprumuturilor pe titluri la... gi degl ar fi lust masuri urgente
pentru reducerea portofoliului strain

la 12 milioane, Guvernul va fi dator
a da Bancii In schimbul biletelor moneta de aur trebuincioas& pentru mentinerea rezervei sale metalice de 40 mil.
Daca prin Incasari, s'ar acumule. la
Banc& o cantitate de moneta de argint, care n'ar putea, s& fie Intrebuintat& In pliiti conform legii monetare
din 12 Martie 1890, Banca o va prezenta Ministerului de Finante spre a
fi preschimbata.
Art. 13.
Forma biletelor de Banat,
modul emisiune for gi cantitatea pentru
fiecare categorie se vor stabill prin

statutele Bancii.
Valoarea fiecitrui bilet nu va putea
fi mai mica de 20 lei.
D-1 Ministru a cerut sli se fixeze

limita la 15 %, cu facultatea pentru
www.dacoromanica.ro
288
C. I. BILICCIANU
asigura consolidarea Bancii Nationale de care era straps legata'. Insai soarta creditului public romanesc.
Ce urmarea in esenta Banca?
Nimic alt ceva decat obtinerea de garanii, ca trecerea dela
Proportiunea biletelor de 20 lei din
totalul emisiunii se fixeaz& la 25%.
Art. 14. Biletele vor fi platite la
prezentare la biurourile Bancii In moneta ce are curs legal, conform siste-
mului monetar al Statului. Ele vor fi

primite In plat& la toate cassele Statului precum i la toate cassele stabilimentelor publice dependente de Stat.
Beneficiul de 20% cuvenit Statului,
independent de dividendul lui ca actionar, se reduce la 10 %.
Guvern a se ridica la 25 %.
D-1 Ministru a cerut eh se adauge

dupa oily/into!
cuvintele a de aur
moneta *.
Acest articol a Post propus de D-I

Ministru de finante. In urmb. D-1
Ministru a cerut ca Banca s& aleaga
Intro aceasth dispozitiune Si aceea pre-
vazut& la al. 3 dela art. 12.

II. Legea votata de Corpurile Legiuitoare pentru modificarea unora din articolele
vechii legi a Bdncii. D-sa arat& apoi c& D-1 Ministru de finante i-a declarat c&
primeste la art. 8 s& se reduca la 15 % partea de beneficiu revenind Guvernului ;
c& este dispus a reduce, In unele cazuri cari s'ar determina, limita stocului pan&
la 33 %, dar ca nu mai primeste ca Statul s& reconstitue stocul Bancii, precum
se zice la al. 3, art. 12 al proiectului de tranzactiune. De altfel zice D-1 Guver-
nator, nici D-sa n'ar priml aceast& masuril, cad cu formalitatile ce se cer, ea
ar constitul un adevarat amestec al Guvernului In afacerile Bancii si D-sa nu
primeste un asemenea amestec. D-1 Ministru este asemenea dispus a priml mentinerea biletului de 20 lei, cu conditiunea ca valoarea for s& nu tread" de 20%
din totalul emisiunii. D-1 Ministru primeste asemenea s& schimbe argintul ce s'ar
acumula la Banc& din incasari si care nu s'ar putea intrebuinta de (Musa In plati,
cu conditia Ins& ca toate biletele de Banc& s& fie integral platite In aur.
D-1 Guvernator declara discutiunea deschisa si d& cuvantul D-lui Vericeanu.
D-1 Vericeanu tine mai Intaiu a stabill of legea votata de Corpurile Legiuitoare nu se poate aplica B6ncii, pan& ce mai Int&iu nu va fi admisa de Adunarea
general& a actionarilor conform statutelor. Dacti s'ar procede altfel, D-sa este
sigur c& justitia Orli va sti a face s& se respecte sanctitatea contractului dintre
not si Stat. Aceasta a Post totdeauna convingerea D-lui Vericeanu. Cu toate
acestea, spre a evith orice conflict, D-nealui a Yost ksi este gata pentru o intelegere.
Nu primeste Ins& nici o masurli care ar pune Banca la dispozitia Guvernului,

de aceea este contra dreptului ce s'ar acorda acestuia de a sada, limita stocului, c&ci se tame a se va eery' de dansul spre a obtine dela Banc& fmprumuturi
eau alte avantaje. Afar& de aceasta D-1 Vericeanu, este monometalist si consider& ca o rezerva suficient& fn aur este absolut necesara spre a de. credit mare
biletelor noastre. D-1 Vericeanu nu admite asemenea amestecul Guvernului

in fixarea proportiunei biletelor de 20 lei. Aceasta, conform contractului nostru,
www.dacoromanica.ro
289
REFORMA IdONETARA. DIN 1890
un regim bimetalist la regimul monometalist aur, sa se svartleasca numai cu dobandirea tuturor garantiilor, pentru a se
evita eventualele zdruncinari pagubitoare ale biletului Bancii.
Din acest punct de vedere privita preocuparea
Ban*
este de competinta Consiliului Bancii numai.

Pentru a ajunge Ins& la o Intelegere cu Guvernul, primeste a se prevedea
ca Consiliul nu va putea emite bilete de 20 lei dead in proportie de 20 % din
emisiunea totals.
In rezumat D-1 Vericeanu, primeste a se incheia conventia prealabila cu
Guvernul, care va fi supusa ratificarii actionarilor pe urmittoarele baze:
1. Stocul metalic va fi de aur 40 %, In care vor intra si tratele asupra Londrei,
Berlinului si Anvers. Acestea pe cat timp va fi In vigoare legea monetary din 1890.
2. Biletele vor fi platite In aur pe cat timp va fi In vigoare citata lege.
8. Consiliul de Ad-tie al Bancii va decide proportia biletelor de 20 lei,

fara, a putea emite mai multe bilete de 20 lei decat In proportia de 20 % din
emisiunea totalit.
4. Guvernul renunta In favorul Bauch la 10 % din 20 % ce-i este acordat

prin legea constitutive a Bancii.
D-1 Vericeanu declarit c8 aceste puncte aunt indivizibile si nu intelege a
acorda pe unul si a refuza pe altul, ci, sau Guvernul le primeste pe toate si
atunci se poate Incheitt conventia, sau refuza pe vreunul St atunci conventia
nu este posibilit.
D-1 Pima Penooviol, este asemenea contra amestecului Guvernului In

Ad-tiunea Bancii, deaceea nu admite ca dansul sa fixeze sums stocului metalic. Aceasta trebuie sa fie de singura competenta a Consiliului Bancii, Insii,
se intelege cu o limits determinate.
Tot asemenea se pronuntit D-sa Qt In chestiunea biletului de 20 lei. In
ceeace priveste plata biletelor, D-sa zice ca, nu trebuie Muth decat in aur.
D-1 Carada, face un scurt istoric al negocierilor retncepute astazI. Banes
a Mout negresit rezerve contra oricarei atingeri a statutelor sale, cart constituesc contractul sau cu Guvernul, Ins& n'a refuzat niciodata de a ajunge la
o Intelegere. Deaceea de mai bine de 2 ani, ea a numit o comisiune de 3 membri
can au intrat In negocieri cu D-1 Ghermani. Schimbarea Ministrului a suspendat
stele negocieri. Ele au inceput din nou Indata ce D-1 Ghermani a revenit la Guvern
si In ziva chiar tend s'a votat la Senat modificarile legii Bancii, afirmandu-se
ca noi nu voiam nicl o tntelegere, D-1 Ministru de finante se despartise cu o

ors fnainte de comisarii nostri, cu cart pusese bazele tranzactiunii, cart s'au
redactat mai pe urma si a format proiectul ce vi s'a cetit. D-1 Carada a tinut
a educe aminte toate acestea, pentru liimurirea situatiunii. Intrand apoi In
discutiunea articolelor, D-1 Carada declarit ca reducerea partii de beneficiu
cuvenit Guvernului, nu-1 intereseaza deloc. Aceasta reducere nu va Beryl la
nimic, dacit nu se vor lua alto masuri ca sa asigure existenta Bauch si s& o pule
In pozitiune de a venl In momente grele In ajutorul pietei. Nu ideea unui coleg
ne preocupa pe noi, ci numai garantarea situatiunii Bancii si deaceea am sustinut
si sustinem ca redactiunea articolului privitor la rezerva metalica sit fie identicit
cu cea dela Banca Belgiei. Cat pentru ideea reconstituirii rezervei de catre Gu-
www.dacoromanica.ro
19
290
C. I. BAICOIANU
proiectul guvernamental care prevedea o acoperire metalica
aur fixa, nu era de nature sa corespunda unor astfel de

garantii.
Carada
iiii.
majoritatea Consiliului cereau in cele 3 e-
vern, In cazuri anume determinate, ea nu emana dela noi. Ea a Post sugerata

intr'o convorbire de insusi D-1 Ghermani comisarilor nostri gi fiindc& ea constituie,
o asigurare pentru Banca, noi am primit-o. Diferenta Intro redactiunea data

de D-1 Ministru, gi aceea a comisiunii, n'are mare importantA. In ambele texturi
ideea este aceeagl gi negregit, lesne s'ar ajunge la o formula primita de ambele
pArti. Ins& D-1 Ministru acum nu mai primegte aceastA idee, prin urmare n'avem
s& ne mai ocupAm de modul cum trebuie formulate.
In lipsa asigurarii, D-1 Carada, credo c& dispozitiunea din legea belgiana
poste singurA garanth Banca pentru cazuri de crize. Cu rezerva de argint, limita
de 33% era Indestulatoare, pentruc& argintul este o moneta grea, care anevoie
se poate transports gi care nici n'are o Intrebuintare internationala. Astfel

am putut traversb, crize, far& ca rezerva noastra metalica sA scada gi gratis
acestei Imprejurari am putut ajute. comertul In momenta grele. Cu aurul va
fi greu gi cu totul altfel. Deja, Mit nici o criza, In vreo 6 saptAmitni, au iegit
din Banc& mai bine de 14 milioane, &lie& a 4-a parte din rezerva noastra gi
dac& vor mai leg' 4 sau 5, vom fi afar& din lege. Ce va fi ins& in caz de o
criza interioar& eau exterioar& care s& afecteze piata noastrA? DacA statutele
nu vor da operatiunilor noastre o elasticitate IndestulAtoare, vom ajunge sau
la Inchiderea pravAliei, sau la cursul fortat. Dar s'a zis ca redactiunea legii belgiene ne duce In definitiv la aceleasi rezultate. Este cea mai mare eroare.
Cursul fortat este desfiintarea oricarei obligatiuni pentru Banc& gi indatorirea impusa la toat& lumea de a primi bilete al pari In orice tranzactiuni,
far& a aver facultatea de a mai vent in cassa Bancii sA le schimbe in orice moment In moneta. Tocmai pentruca nu voim sa ajungem In aceasta stare, cerem
supapa de asigurare ce exist& in Belgia, undo obligatiunea Bancii de a schimbe,
biletele sale in moneta nu este niciodat& suspendata. Cantitatea de numerar nu
este fixat& In mod definitiv, ea se reguleaza In intelegere cu Guvernul, dup&
Imprejurari. Banca este ins& datoare a aver in orice caz moneta necesara pentru
schimb gi astfel biletul dm se bucura In totdeauna de cel mai mare credit.
N'a voit legea a 1mputina garantfile publicului, ci a de. Brinell timpul de a reconstitul rezerva sa metalica in mod limitat, far& grabs, far& a provoca nici
o sguduire. Aceasta o cerem gi noi gi suntem siguri ca se poate acorda nu numai
far& nici un pericol, dar gi in interesul creditului public gi chiar In interesul Statului care ar resimtl inevitabil efectele unei incetAri sau chiar ale unei suspendAri,
fie momentane a operatiunilor Bancii.

Dar, zic unii, nu va fi nici Incetare, nici suspendare, caci se vor lus masuri
din timp, dac& Administratiunea va fi pendinte vederilor. Aga ar fi dacA crizele
s'ar anunta cu mult timp inainte. Ele InsA yin mai intotdeauna repede, subit,
precum ati vazut crizele din Londra, precum a lost falimentul Spartali gi altele
gi In asemenea imprejurari milioanele de aur fug repede, situatiunea casselor
de comert este amenintat& gi ale car ajutor dela BaneA. Ce vom face noi? Ajunsi
la limita rezervei, dads. nu dincolo de ea, vom fi siliti a Incruciga bratele gi a
www.dacoromanica.ro
REFORNA MONETARA DIN 1890
291
dinte memorabile din 20, 21 i 22 Decembrie 1890, o conceptie mai elastics in privinta acoperirii, astfel cum era prevazuta i in statutul Bancii .Belgiei, fara de care nu se puteh
concepe o politica sanatoasa a Bancii Nationale a Romaniei.
refuza concursul nostru. Eu, nu pot admite aceasta, caci am lipsi dela datoria
noastrA, dela rolul nostru ca Banc& de scont.
Deaceea Inca, data D-1 Carada, cere mai multa elasticitate In dispozitiunile
legii, pentruca, in cazuri exceptionale, sA avem timpul a lila masuri a realiza

portofoliul nostru strain, cad aceasta se face Inset gi treptat, pe cand crizele
merg repede.
Trecand la chestiunea biletului de 20 lei, D-1 Carada zice ca, deoarece D-1
Ministru Insugi 9 admite In proportiune de 20% din Intreaga emisiune, nu are
altceva de zis decal ca ar fi bine Eta se adauge gi aci facultatea pentru Guvern
de a autoriza marirea proportiunii in cazuri de trebuinta.
Pentru plata biletelor, ar fi rational ca gi Banca sa intre In regula comuna.
Din momentul !ilea ce D-1 Ministru primegte a schimb& In our sau bilete argintul
ce s'ar acumula la not din Incasari, nu are nimic de obiectat.

Cat pentru preocuparea D-lui Pencovici gi Vericeanu ca. intervenirea Guvernului In reducerea limitei rezervei metalice ar putea pune Banca la discretiunea acestuia, D-1 Carada crede ca se poate 081 un corectiv In contra unui
abuz de putere. S'ar putea de ex. stipula cA fn caz de neIntelegere Intre Guvern
gi Banca, litigiul sA se rezolve printr'un arbitraj.
DupA cererea mai multor membri, flind tArziu, discutiunea se amana pentru
a 2-a zi la ora 4.
9edinta din 21 Decombrie 1890
La ordinea zilei este discutiunea InceputA In gedinta precedentA.
D-1 OW/meson Wand cuvAntul Incepe a declarA cA D-sa se unegte In totul
cu vederile D-lui Vericeanu, dar diferA de D-sa In ceeace privegte baza disou-
tiunii asupra punctelor de modificat, pentru can suntem chemati a delibera.

D-1 Vericeanu, zice D-1 Stefanescu, face cu totul abstractie de legea votatA
gi astAzi nu voiegte sA se ocupe decAt de modificArile propuse, fara sA tie seams
daca exist& sau nu o lege modificatoare dejA votatA.
D-1 Stefanescu declarA dela Inceput ca. tocmai existenta unei legi modificatoare deje. votatA, Il face sA intro In discutie asupra propunerilor aduse Inaintea
Consiliului, caci daca D-1 Ministru ar yen' astAzi fnaintea noastrA gi ne-ar solicit&
pArerea fan), ea fie votate modificArile ce a crezut de cuviinta a face, pozitiunea
D-sale ar fi limpede gi nu ar ave& decAt sa repete cele ce a sustinut In asemenea
ocaziuni, adicA: se marginegte In rolul sau de mandatar al actionarilor, cari

dad. 1-au onorat cu Increderea sA -i reprezinte In Banca, In vedere cA legea gi
statutele existente nu depagesc marginile mandatului sau, nu voegte sa. is
rhspunderea sA trateze modificari de statute, drept ce nu-1 au decAt mandantii
sAi in acord cu Guvernul. AstAzi Ins& cand legea modificatoare e dejA votatA
fltra consimtamantul prealabil al actionarilor gi recunoscand ca situatiunea
ce s'a creat Bancii este gravA, credo de datorie sA -gi deli cuvantul gi sA declare cA
oricari ar fi asigurarile pentru o bunA reugita a redob&ndirii drepturilor actiona-
www.dacoromanica.ro
19
292
C. I. BAICOTANU
Banca accepts ca acoperirea metalied sa fie 40% aur.

Ea tine& insa Ca, pentru a putea lupta in cazuri de criza,
aceasta rezerva sa poata fi coborita la 33% in imprejurarile
determinate de Consiliul general ci cu autorizarea Guvernului.
rilor pe calea justitiei, prefer& o invoiallt strambil decat o judecatift dreaptk
pentructi este convins de rezultatele morale la cari s'ar expune creditul public,
credit pe care se intemeiaat asemenea institutiuni In tot timpul cat va dura
procesul.
Tree And la discutiunea pe articole chip& cum a urmat-o D-1 Carada zice:
Art. 8 prejudec& necesitatea cu Administratia, se ridic& dobAnda peste 7%

si acest plus de dot:sand& a& rAmAie In favoarea Bancii. Prin aceasta dispozitiune
se confirm& scaderea operatiunilor Brinell, prin ridicarea dobAnzii impus& ca

mrtsurri de apArare a stocului metalic.
Daca aceasta propunere ar putert fi oarecum satisfAc&toare interesului
material, nu-i cat de putin corespunzatoare scopului pentru care sunt create
bancile de scont si circulatiune, cari sunt infiintate In interesul desvoltarii

comertului si industriei, rezultat ce nu se poate obtine decttt prin scaderea
dobanzilor. S'a zis cA ridicarea dobAnzilor va mai contribul sA aducA capitale
striline. Aceasta, dads este adevArat, va chart cat dobanda va fi mult 'idlest&
peste dobanda pietelor straine si pentru timp scurt, subordonata fiind creditelor personale, iar In momente de cea mai mica crizA pe pietele occidentale,
viteza cu care se retrag asemenea capitale e dezastruoask Astfel dm& crizele
strAine nu ne angajeaz& cu nimic And capitalele for nu se ail& la noi, apoi In
cazuri contrarii ne tar/we la o criz& monetary adesea mai periculoas& cleat cea
economic& si conseeintele sunt sdruncinatoare mai cu seam& pentru o piat&
midi.
RezumA sustinand cA tendinta ridicArii dobanzii poste 7% si nelimitatA,
fie ea In avantajul oricArei parti, nu poate fi decat opus& adevAratelor cauze
pentru cari natiunile si-au asigurat prosperitatea for financiarA prin crearea de
blind cu privilegiu de emisiune a hrirtiilor fiduciare.
CAnd e vorba de a spar& stocul, D-sa conteazA mai mult pe alte mijloace
sau mAsuri administrative cleat pe ridicarea dobAnzii, mai cu seam& cA ridicarea dobrinzii loveste chiar In creditul Statului, deoarece efectele publice au
sA scadA pan& la nivelul de dobAnd& a BAncii, motiv pentru care guvernele au
limitat dobAnda, crici nu poste crede nimeni cA tendinta de a beneficiA Statul
a dictat asemenea dispozitiuni chiar in tarile mult mai Inaintate ca a noastrA.
Venind la art. 12 care limiteazA stocul metalic In raport cu circulatia biletelor, regret& ca este convins de argumente economice cu totul opuse vederilor
D-lui Carada.
D-1 Carada, In sustinerea argumentelor aduse in f}e dint a precedentA, a

conchis ert, data se primeste limita stocului metalic la 40%, In acest caz sA se
lase Consiliului un mijloc de a puteA par& fat& cu cererea la schimb, coborAndu-se sub aceasta limit& de 40% In Intelegere cu Guvernul, dispozitiune prevrtzuta si in statutele Bancii Belgiei, del D-1 8tefitneseu aminteste cA aceleasi
statute limiteazA In mod indirect maximum de circulatiune.
Recunoaste motivele ce face pe D -1 Carada sA asigure Banca prin o dispo-
www.dacoromanica.ro
293
Mai cerea Banca, tot pornita din necesitatea de elasticizare a stocului metalic pentru cazuri eventuale de criza,
ca portofoliul ei asupra Londrei, Berlinului i Amsterdamului, Ora la concurenta sumei de 12 mil., sa poata fi
zitiune statutarit, Inlaturarea inconvenientelor la can ar fi expusit In cazul
cand, prin surprindere i far& posibilitate de vreo mAsura preventivA din partea Administratiei, s'ar ;Vial Banca cu o circulatiune contrarie statutelor. Dar
D-sa se intreabil: acest aliniat propus, da destulit garantie BAncii tocmai and
se va gAs1 in stare anormala?
In dorinta de a ne asigure, circulatiunea In marginile statutare, nu am ajunge
sa depkim site limite yi sit periclitam tocmai ceeace voim sa apitrAm ?
D-1 Steflinescu este de parere a In timpii anormali, nu desvoltarea circulatiunii trebuie sa ne preocupe, ci garantarea mijloacelor de a face fay), In mod
grabnic i suficient cerintelor de schimb i aceasta 11 face sit Bustle necesitatea
de a garanta circulatiunea prin schimb i In prima ordine aceasta garantie nu
o gAsete dead In limits stocului bine precizatit prin lege.
Este cunoscut c& Bunt doull teorii In ce privete circulatiunea: una, care
pretinde limitarea stocului metalic i cea de a doua care care ca circulatiunea
a nu aibk to limit& statutara un stoc metalic, ci aceasta limitA sit nu constea
dec &t In prudenta administrative de a tine In strand" legaturA circulatia cu
mijloacele de incasari.
Dad" unele blind sunt conduce dupe statute de teoria de a doua, de1 de
fapt duplt teoria dintiliu, cum au ajuns aei i In ce conditiuni se aflit biletele
for In circulatiune?
Mai multi ani au urmat cu limits statutarA a stocului metalic i cand au
ajuns /a o desvoltare ce nu putea fi zdruncinata de vreo criza a incasului

contra moneta metalicii, au admis a doua teorie. Suntem noi In aceasta din
urmA dispozitiune? SA luarn toate situatiunile bAncilor strAine 1 data observam
valorile cari se MIA in portofoliu, gAsim ca cea mai mare circulatiune e absorbith de portofoliul comercial cel mai exact i mai lesne realizabil chiar In
timpurile de cea mai profundit criza.
Belgia pe care o invocam mai totdeauna In sustinerea argumentelor noastre,
Ewell in ultima situatie din 18 crt.: portofoliul 316.305.360 fr. i avansuri

pentru efecte publice franci 7.479.300, pe cand noi ne gasiam cu o proportiune
i nversA.
Se zice tocmai pentru aceste motive de dificultate a realizArii repede a

valorilor noastre s& cautam mijloace de a IntampinA nevoile circulatiunii. Regreta ca nu poate BA se conduce dec &t de o alti% siguranta, ca cu cat valorile de
care Banca dispune, valori chemate a se transforma In biletele noastre, Bunt
mai dificil de realizat, cu atAt D-sa este dator sA se IngrijeascA de a dispune
de valori numerice (metal) pentru ca sa poatit face fat& schimbului in mod

repede i abundent.
Se sustine ca siguranta de cauza, care ne face sa recurgem la scaderea stocului este di, aceasta scadere nu se poate face decat cu intelegerea Intro Ad-tie
i Guvern. Mkrturisete D-1 8tefitnescu ca nu vede in aceasta dispozitiune nici
o siguranta pentru urmatoarele motive:
www.dacoromanica.ro
294
C. I. BAICOIANLT
considerat ca numerar in rezerva Bancii Nationale i ca

atare 84 dea dreptul la emisiune ca i stocul metalic.
Banca cerea aceste supape de siguranta ce existau i la
Banca Belgiei, pentru a puteh rezisth fard eventuale greutati
Sau Consiliul este in armonie cu Guvernul si In acest caz, o s, i se recunoasa

ca nu Administratia a provocat depAsirea circulatiei, sau nu suntem In armonie
cu Guvernul si nu o sa, ne aprobe saderea stocului.
In o tars ca a noastra undo educatiunea financiarit a publicului nu a ajuns
a inteleaga cum trebuie sit trateze o bane& nationals, limita stocului se impune.
Daa In alte parti capitalistii yin In timp de criza pe o intrare secrets $i

aduc la bane& moneta ca a sustie schimbul la ghiseurile ei, la not se grabesc
a. vie pe usa mare a ceara moneta.

D-sa crede ca, daca, se va priml aliniatul propus de D-1 Carada, va avea
efect Mu chiar In timp normal, deoarece publicul nostru mai timid ca in alte
taxi, scriind prin lege a Ad-tia Bartell In intelegere cu Guvernul poate reduce
suma metalului din tezaur, la cea mai mica. banuiala.va alerga sa-1 schimbe,
pe and asigurat prin lege de un stoc bine ingradit, chiar in timp bS.nuitor nu
va alerga la schimb.
Terminand aceasta, parte a discutiunii relative la limita stocului de 40%,
D-1 tefftnescu crede ca, pentru a satisface ingrijirile D-lui Carada, ca Administratia a nu fie surprinsa. cu o circulatie afar& din statute, se poate prevedea
coborarea stocului pana, la 33 % pentru un timp marginit, and Ad-tia aft fie
datoare a reintra In stocul statutar.
Voind aft arate parerea D-sale asupra pretinsei garantii din partea Guvernului a circulatia sa nu scads sub 100 milioane, trece Inainte, deoarece
a Post intrerupt spunandu-i-se a acest articol este scos din discutiune.
Pentru facultatea ce trebuie sb, se acorde Bancii a dea in circulatie si
bilete de 20 lei pans la concurenta de 15-20%, recunoaste indispensabilitatea
acestor bilete in interesul inlesnirii circulatiunii fractionare care se aria, In mainile
micilor detentori, pentrua sumele mici cari s'ar afla in buzunarele mici, fiind
In bilete, valoarea for metalica va sta in tezaurul Bancii si In timpuri grele
aceste bilete mici se prezinta cele mai tarziu si foarte rar la schimb. Crede ca
suficienta. suma notate in proiect.
In ce priveste reducerea la 10% din beneficiul Statului, in afar& de dividendele ce i se avin ca actionar, este de parere sit staruim a se mentine, deoarece
va servl mult la grabirea consimtamantului actionarilor, care stint In drept a
ceara asemenea compensatiuni provocate de reducerea operatiunilor ce va
necesita mijloacele pe cari Ad-tia va fi nevoita. ea, is Intrebuinteze la ocaziuni
pentru restrangerea circulatiunii.
D-1 N. Ath. Popoviel, Comisarul Guvernului zice: a nu s'ar opune ca art.
12 sa fie redactat asa ca numai la unele momenta date si numai pentru un timp
scurt si determinat, Guvernatorul ca reprezentant al Bancii, In intelegere cu
Ministrul finantelor ca reprezentant al Guvernului, a pat& col:ice pan& la
33 % rezerva metalica, dar adauga, D-1 Popovici, mai trebuie introduse Inca,
doult idei in acest articol. Acea,sta, masurft se va lua: 1) dupft ce Banca va fi
ridicat taxa scontului si a imprumuturilor pe titluri pana, la atata la mita si
www.dacoromanica.ro
295
in caz de criza i mai susIinea aceste dispozitiuni, nu pentru

a imputing garantiile publicului, ci pentru ca s i se
dea timpul de a reconstitui rezerva sa metalica fard
grab& i far& a suferi o zguduire puternica ale carei con2) dupe ce se vor fi luat masuri urgente pentru reducerea portofoliului strain.
Nu poate Ins admite, ea on de sate on rezerva metalice, a Blincii, va fi mai mica
de 40 milioane, Guvernul sa fie dator a o complete,. Aceasta este ceva foarte vag
si foarte incert $i In asemenea caz nu crede se. fie Camerile dispuse a acorda
din partea Statului o obligatiune at &t de Insemnata.
In ce priveste chestiunea de a se considerb, ca numerar in rezerva B&ncii
o sum& oarecare din portofoliul Bancii asupra Londrei, Berlinului si Amsterdamului, admite foarte bucuros parerea ca o cifra fixa din acest portofoliu,
adic& 10 eau 12 milioane s& fie considerat Ca numerar. Ideea de a se admite o
WI% mai mare eau o cot& parte din Intregul portofoliu asupra ziselor piete nu
o poate Impartasl. Aceasta idee fiind periculoasa In unele momente prin augmentarea circulatiunii si incert pentru strainii de Banc& care si-ar putea forme
diferite idei In privinta circulatiunii in raport cu stocul metalic.
In ce priveste argintul care s'ar putea grained} In Banc& pentru bucatile de
5 lei, Ministerul Finantelor le poate schimba far& inconvenient, d&nd in schimb
bilete. Trebuie Ins s& se clarifice fraza, adica numai In cazurile c&nd Banca ar
avea trebuinta si prin urmare interes de a face aceasta.
D-1 Popovici watt!, ca si In alto ocaziuni s'a pronuntat contra biletelor de
20 lei. Numai prin circulatiunea for Banca va putea posed& In permanent& un stoc
lnsemnat de aur. Dar pentruca Camera a desfiintat biletul de 50 lei, se poate

admite emisiunea de bilete de 20 lei, Ins& numai pentru o sum& limitata si mice,
cum ar fi de 10 % In raport cu totalul emisiunii.
Se Intelege ca biletele trebuie pl&tite numai In aur. De altmintrelea interesul
acestei chestiuni dispare din momentul ce Ministerul Finantelor se oblige. a da,
bilete contra argintului care s'ar gramadl In Banca.

Asemenea Guvernul poste renunta la vreo 5 % din beneficiul cuvenit Statului de 20%. Din aceasta Insa nu e bine se, se lac& o conditiune sine qua non, cad
nu aceasta va garante, prosperitatea Bancii, ci celelalte chestiuni de cari

ne-am ocupat.
D-1 Costlnesou zice a dupe. parerea D-sale se face prea mult caz de folosul
ce s'ar putea dob&ndl din negocierile cu Guvernul prin renuntarea acestuia

la dob&nda ce s'ar lug de Banc& poste 7 % si prin reducerea color 20 % din
beneficiu net al Bancii ce se is de Stat. D-sa consider& ca ar putea a& fie chiar
un dar funest acela ce ar lase, in folosul Brinell dob&nda ce s'ar lua peste 7 %.
Banca National& nu poate sta alb& scopul injositor de a realize, foloase din
dobanzi Matte. Ea a lost create. In stop de a Inlesnl circulatiunea averii publics,
de a di!' ajutor activitatii economise a t&rii si prin urmare de a scedea iar nu
de a urea dob&nda capitalului. Se poate ca Banca spre a-si apart" stocul sau
metalic sit fie nevoita sit-si urce exceptional dob&nda, dar In asemenea cazuri
impuse de puterea Imprejurarilor, este drept ca dob&nda ce s'ar percepe peste
un maximum stabilit de lege s& revina societatii Intregi, adicli Statului care
o reprezinta. Banca ar fi cobortta dela Inaltimea misiunei ce i-a dat legea, dace,
www.dacoromanica.ro
296
C. I. BAICOIANU
secinte puteau sa se rasfrfinga asupra lntregei vie %i economics.
Tot astfel vedea i Costinescu.

zicea el In edinta din 21. De-
* Garantia de capetenie n
ar fi puss fn ispita sA, ia dobanzi urcate In scop de a trage foloase din aceastb.
urcare. In ceeace privegte dispozitiunea din lege care asigura Statului 20 %
din beneficiul net ramas, cup" Impartirea de un prim dividend de 6 % $i dupti
retinerea pentru fondul de rezerva, D-1 Costinescu crede ca este drept ca Statul
sit alba acest folds In schimbul privilegiului ce-1 chi Bancii. Este drept ca foloasele ce se trag din exploatarea acestui privilegiu foarte insemnat sa revina In
parte gi Statului, care reprezinta societatea Intreaga. Prin urmare data s'ar
puteb. dobandl dela Guvern garantii serioase pentru soliditatea gi securitatea
viitoare a Bancii, D-1Costinescu, zice ca ar renunta bucuros la partea ce Guvernul
este dispus sa cedeze din cele 20% din beneficiu.
Garantia de capetenie ce ar fi de dat Himeji stain asigurarea unei elasticitat,i
Indestulatoare a puterii sale de emisiune In momente de crize. Am vazut dezastrul ce s'a Intamplat zilele trecute la Londra, din cauza ca Banca Engliterii,
restransa cu totul In drepturile sale de emisiune, n'a lost In stare BA via. In
ajutorul pietei fntr'un moment de criza. Aceasta Band", ca sa ugureze propria
sa situatiune, a Post nevoite sit ceara ajutorul Bancii Frantai, a carol putere de
emisiune gi al carei stoc metalic, compus atat din argint cat gi din aur, o pun la
adapostul oricarui pericol
Inlesnegte oricand mijlocul de a vent In ajutorul
publicului gi at Statului cu puteri necunoscute fn Banca Engliterii.
Pe cat timp stocul Bancii noastre era compus gi din moneta de argint,
zice D -1 Costinescu, el se apara singur cum se apara gi stocul Bancii Frantei gi
astfel emisiunea noastra era asigurata, dupb. Insemnatatea acelui stoc. De and
Ins" stocul nostru este compus numai din moneta de aur, el este nelncetat
amenintat de Imputinare prin trebuintele numeroase ce le are publicul gi Statul
de monetA de aur, pentru soldarea tranzactiunilor sale comerciale cu strainb,tatea gi pentru plata anuitatilor datoriei publice In strainatate. Ar fi destul
cateva luni de criza, de o recolth rea gi se pot Intampla chiar doub, recolte succesive role, ar fi destul deci lipsa Intamplatoare a exportului cerealelor noastre,
pentru ca ne mai intrand prin acest mijloc aur In tare, toti acei ce au trebuinta
de aur, sa alerge on bilete de Banca gi sA cearb. In schimb aur. Aceasta cerere
fatallt, In asemenea Imprejurari, ar reduce stocul pane chiar sub limita prevazuta
de lege, gi ar sill Banca sa-gi reduce cu pripire emisiunea de bilete. Aceasta

reducere tocmai fn momente de criza ar avea de elect de a marl criza gf astfel
Banca, In be sit raspunda la chemarea ei de a vent fn ajutorul pietei sdruncinate,
ar grabl din contra catastrofa. Bine este oare a pune Banca Intr'o asemenea
situatiune, silind-o sa se margineascb, oricand a avea In circulatie numai de 2 Y2
ate tea bilete cat este stocul sau metalic? Nu este oare prudent, nu este In inte-
resul general at tarii, pentru serviciul careia Banca a lost create, ca legea gi
statutele Bancii sa cuprinda o dispozitiune ce i-ar permite, cu autorizarea specials a Guvernului, nu dupa singura ei chibzuire salt mareasca puterea ei de
emisiune, atunci cand numai prin acest mijloc s'ar putea db. ajutor circulatiunii
gi tranzactiunilor publice?
www.dacoromanica.ro
297
ce ar fi de dat Bancii, sta in asigurarea unei

elasticitati indestulatoare a puterii sale de emisiune, In momente de criza
Este prea interesanta argumentarea lui Costinescu, In
cembrie
Ceeace s'a spus despre venirea aurului strain cand este bine renumerat,
adica cand dobanda e mare, nu e catusi de putin intemeiat pentru un timp de
criza, zice D-I Costinescu. Atunci din contra fuge aurul din tarts, fiecare cant" de
bane& strains, temandu-se de pierdere iii retrage fondurile ce le are in tara

si aceasta iarasi mareste criza. A intemeia o situatiune monetary pe fondurile
straine ce cauta o buns remunerare in tara, este a pregatl mart catastrofe la
orice crize economice eau politice ce s'ar ivl. Vorbesc numai in vederea rolului gi
chemarii Bauch pentru timpurile de criza, cad atunci mai cu osebire actiunea
ei poate sit fie mare si bine facittoare, dacalegea et statutele ei Ii tnlesnesc mijlocul
de a vent in ajutor pietelor zdruncinate ale tarn. Baca Belgia a carei situatiune
economics e atat de stralucita, a crezut ca e trebuincios pentru securitatea ei
comerciala sa punt" in statutele Bancii ei nationale o dispozitiune care-i permite
s treats, in caz de trebuintli, cu emisiunea biletelor de Banclt, peste de 3 on
valoarea stocului ei metalic, cu ata.t mai mult o asemenea dispozitiune este
neapttrata in statutele Bauch noastre, tara noastra fiind cu neasemanare mai
slab& pe terenul economic si facultatea noastra, de emisiune, merg &nd duptt
noua lege, numai pita, la de 21% valoarea stocului metalic.
Pentru timpurile normale, D-1 Costinescu, primeste el aceasta facultate
restransa de emisiune, des' chiar Banca Germaniei treats in vederea asigurarii
monometalismului aur, are facultatea de a emite bilete pentru intreita valoare
a stocului ei metalic. Dar pentru timpuri de criza aceasta restrangere va avea
efectul fatal de a paraliza Banca si de a o face neputincioasa sa vina in ajutorul
pietei $i a circulatiunii publice. Pentru asemenea timpuri, numai o dispozitiune
identica cu cea din legea Belgiei ar putea sa permit& Bauch sa raspunda la
scopul pentru care a fort treaty. In astfel de cazuri stocul fiind neaparat redus
de cererea de moneta, nici facultatea de a emite bilete pentru valoarea Intreita
a stocului, n'ar ajunge poate sit usureze lipsa si suferintele circulatiunii Qi tranzactiunilor publice. D-1 Costinescu, este sigur ca in asemenea crize, insuei Guvernul ce a redus facultatea de emisiune a Band' $i i-a interzis sa se ajute gi
cu moneta de argint pentru formarea stocului sau metalic, va fi nevoit sa vina
cu legi exceptionale spre a usury situatiunea monetary gi economics a tarii Si
poate ca acele mlu3uri exceptionale vor merge pane la decretarea cursului fortat.
Ce sdruncinare mare s'ar aduce creditului public, ce panics s'ar produce
dad). legea Bauch Nationale ar tontine o dispozitiune inteleapta ca cea din
legea Bancii Belgiei? Banca, de acord cu Guvernul, ar vent fart" sgomot in
ajutorul circulatiunii gi comertului, crizele ar putea fi domolite din vreme
el nici panice, nici dezastre, nu s'ar produce. Poste sa avem norocul sa nu recurgem niciodatti la facultatea ce ne-ar da aceasta dispozitiune. Dar asemenea
poate ca dupe un an numai de recolta rea, in toamna anului 1891 bunitoara,
sa, se product' o criza ei atunci ce ne facem cu stocul nostru de aur, dispus sa
fug& la orice criza gi fart' o latitudine salvatoare ca cea din legea belgiana?
www.dacoromanica.ro
298
C. I. BAICOIANU
susjinerea ideii de elasticitate a stocului metalic, ca sa o

trecem cu vederea.
Iata cu cat& caldura, cat sims de prevedere i cu cats
viziune practice acest distins financiar 10 sustinea punctul
Pentru aceste cuvinte, D-1 Costinescu este de prtrere ca singura masura
ce ar asigure. situatiunea BAncii si ar pune-o In pozitiune eh raspunda la chemarea ce are de a Inlesni oricand circulatiunea si a ajuta interesele economice
ale Orli, este Introducerea In statutele ei a unei dispozitiuni identice cu cea din
statutele BAncii Belgiei, anume facultatea de a trece cu emisiunea biletelor
peste limita normala, atunci cand va fi trebuinta absolute si and Guvernul

va da aprobarea sa formallt.
0 sit& dispozitiune importanta ce trebuie sa fie introdusa In invoiala ce
se negociaza cu Guvernul, este cea privitoare la mentinerea biletului de 20 lei.
D-1 Costinescu, crede cto. dac5. s'ar suprima acest bilet, dupe cum o prevede
legea votath de Corpurile Legiuitoare $i dad', cel mai mic bilet ar aye& valoarea
de 100 lei, circulatiunea publics s'ar simtl atat de lipsita de un mijloc de schimb
mai mic de 100 lei, incat publicul ar venl cu bilete de 100 lei Ia schimb In contra
pieselor de aur de 20 lei $i ne-ar fi peste putinta sa pastram un stoc metalic
suficient. Din nefericire nu este destul aur In tarn, !neat sa ne putem forme.
cu Inlesnire i stocul metalic si sA mai ramana In circulatiune destula moneta
de aur spre a Inlesni biletele de 20 lei. Aceasta lips& se simte chiar In turf cu
neasemanare mai bogate decat a noastra. In Germania unde prosperitatea

economic& a ajuns la culme si unde monometalismul aur este stabilit de at &tia
ani, Statul tine In circulatiune o mare cantitate de bilete de 20, de 10 $i chiar
de 5 marci. Cu cat dar Romania nu s'ar puteA lips! fltra pericol pentru circulatiunea sa de biletul de 20 lei? D-1 Costinescu, crede cA interesul circulatiunii
publice si interesul ce-1 are Banca de aii pastra stocul dm metalic, cer ca 20 %
din emisiunea total& a BAncii sA fie reprezentatA In bilete de 20 lei
Mai este o dispozitiune esentialA din Invoiala ce este vorba sA se hie& cu
Guvernul, care trebuie sa. fie bine lAmuritA. Legea ce este vorba sA se modifice
de comun acord, prevede cA biletele vor fi plAtite Ia prezentare la birourile
BAncii In monetA de aur. De ce sA nu se zicA mai bine CA vor fi platite In monetA
ce are curs legal, conform legii monetare a Statului? Pentru ce singura Banca
sA fie supusA In tartt unei dispozitiuni exceptionale si sA nu intre in sistemul
monetar al Statului? 0 dispozitiune ca cea din lege n'ar avea neajuns pe cat
timp sistemul monetar al monometalismului aur ar exists. Dar sistemul monetar
se poate schimbA dintr'o zi pana In alta, pe cand statutele BAncii nu se pot
modifica dealt cu concursul AdunArii actionarilor si lungi formalitAti. Banca
s'ar putee. dar silt' ca, conform statutelor ei, sA fie obligatA a plat! In aur toate
biletele ei, In timp de mai multe saptamani, mai multe luni poate, pe cand sistemul
monetar al Statului ar fi bimetalismul, spre ex. Intr'o asemenea situatiune

stocul metalic de aur s'ar aria In cel mai mare pericol. Este dar si prudent si
drept, zice D-1 Costinescu, ca Banca sA intre In legea comunA si cA ea sA fie datoare a-si platl biletele in moneta ce are curs legal conform tuturor dispozitiunilor
legii monetare. Ea le va plAti neapArat in aur, pe cat legea va mentine mono-
www.dacoromanica.ro
299
sau de vedere In Consiliu, care era in concordant& cu acel

al lui Carada.
Am vazut dezastrul ce s'a Intamplat zilele trecute la
Londra, din cauza ca Banca Engliterii, restransa cu totul
metalismul aur. Cand Ins& data sistemul s'ar schimba, Banca ar intra fax%
sdruncinare gi MIL o noun modificare de statute In noul sistem.
D-1 Eugenlu Stiteseu, voiegte ss stabileasca mai Intaiu care este situatiunea
Bancii fate cu noua lege care a modificat legea constitutive a Bb.ncii. D-sa nu
contests puterii legiuitoare dreptul de a face orice legi, de a modifica gi a abroga
chiar legi existente, cand interesul public ar cere aceasta. Sunt Insa o categorie
de legi pe cari puterea legiuitoare nu este In drept a le modifica. Acestea sunt
legile cari au In acelagi timp caracterul de contracte, cum stint de ex. legile prin
cari se acorda o concesiune de drum de tier, sau oricare alta, legea prin care
s'au infiintat creditele funciare, loges prin care s'a dat Bancii Nationale privilegiul de a emite bilete de banca, etc. Aceste legi nu se pot modifice, cleat cu
consimtamantul celeilalte parti $i c &nd puterea legiuitoare apreciaza ce interesul public cere ca legea sa fie modificata, fare a se consult/3 of cealalta parte,
atunci, odatii cu modificarea legii, trebuie s& se preyed& i despagubirile ce
trebuie sit se acorde partii lezate, cum se face de ex. In cazurile de expropriere.
,Aceasta este atilt de adevarat, cit Insugi D-1 Ministru de finante a remnoscut-o, cerand Banal consimtamantul ei la aceste modificari. Recunogtea
printr'aceasta chiar a nu se poate face nici o modificare In legea ei constitutive
pana a nu se obtine mai Intaiu acest consimtamant.
Situatiunea Bandi dar, fat& cu noua lege monetara, este urmatoarea:
Legea fiind facutli, fare ca Banca se fi Yost consultata gi fare ca sik-$i fi dat
aprobarea ei, nu poate sit-i fie opozabila.
Odata stabilit acest principiu, D-1 Statescu, nu crede ca Banca trebuie

se se mentina strict numai pe taramul legal gi sa Impinge lucrul pan& la conflict.
D-sa dela Inceput a fost gi este gi astazi de parere, ca Banca trebuie se ajunga
la lntelegere cu Guvernul. 0 bancit de emisiune nu poate merge inainte decat

fiind In bung armonie cu Statul. Trebuie dar sa, se ajunga la o invoiala.
Ceeace cere D-1 Statescu, este ca In c,onventiunea ce se va face cu Guvernul
ease des toate garantiile posibile, pentru a se pune Banca la adapostul oricarei
eventualitati In cazuri de criza. Aetfel D-I Statescu este de parere a se priml
redactiunea art. prin care se fixeaza, proportiunea intro stocul metalic Bi biletele
In circulatiune la 40%, cu conditiunea ca sa se adaoge un aliniat care sa permit&
Bancii a trece In unele momente gi poste aceasta limits. Si pentruca nu se poate
obtine o limits mai mare, sa, se fixeze cel putin la 33%. Aceasta dispozitiune
ar da Bancii o mai mare latitudine gi i-ar permite In momente grele, sit face
rata cererilor de aur, fare a aye& team& ca Intr'un moment dat are sit fie afar&
de prevederile statutelor.
In privinta biletului de 20 lei, D-1 Statescu, nu mai insists, deoarece toti
bleep scum of recunoasca utilitatea lui. D-sa credo cs se poate pune o limit&
emisiunii lui, ins& acea limits trebuie sa fie cat se poate de mare, pentru ca
publicul se nu sufere din lipsa acestui bilet.
www.dacoromanica.ro
500
c. I. BAICOIANU
in drepturile sale de emisiune n'a fost in stare s vina in

ajutorul pietii intr'un moment de criza. Aceasta bana,
pentru a uura propria sa situatiune, a fost nevoita sa ceara

ajutorul Wancii Franjei, a Carel putere de emisiune i al
Dispozitiunea din lege ca Banca sit plateasca biletele ei In aur, poste fi,
In unele momente, foarte periculoasa. Deaceea D-sa este de parere ca sit se admit&
formula ea Banca a plateascit biletele sale conform sistemului monetar al

tarii. D-1 StAtescu, nu Impartii4e$te parerile D-Iui Costinescu In ceeace prive$te
avantajele bane$ti pe cari Guvernul voie$te sa le des Band' reducand partea

of lasand in folosul Minch dobanda ce s'ar percepe
peste 7 %. D-1 Statescu Intelege ca sa nu se fact din aceasta o conditiune sine
qua non, cum cere D-1 Vericeanu, dar pe de alt.& parte nu Intelege pentru ce
s'ar respinge un beneficiu ce s'ar lasa actionarilor, fara ca ei s5 renunta la celelalte
dispozitiuni cari garanteazit pe Banat in cazuri de criza.
D-1 Th. C. Rosettt discuta In parte fiecare din punctele cari fax obiectul
proiectului de conventiune dintre Banc& $i Stat.
Beneficiul peste dobanda de 7 % la care Statul renunta In favoarea actionarilor este foarte legitim. Cu sistemul monometalist aur, Banca va avea cate
()data o circulatiune de bilete mai mica $i prin urmare beneficiile ei ar putea
cite odata fi mai mici, ca pana scum, dactt Statul n'ar 11u3& Sandi dobanda
pe care dame, o va percepe peste taxa de 7 %.
D-1 Rosetti nu Imparta$e$te temerile exprimate de D-1 Costinescu $i D-1
Carada In privinta situatiunii Bancii in cazuri de criza. Banca noastra nationalik,
sa de beneficiu dela 20 la 15 %
zice D-1 Rosetti, nu poste trece prin crizele prin cari a trecut In timpul din
urma Banca Engliterii, deoarece Cara romaneasca nu are comertul of relatiunile
Intinse pe cari Englitera le are cu lumea lintreaga $i deci nu este expusa la crize
comerciale alp, de intensive ca acelea ce se produc In alte tari. Dar recunoa$te
ca In unele momente vor fi cereri marl de aur. Daca Inds Banca va lua mlu3uri
din vreme, ea va putea totdeauna sali apere stocul ei of aceste masuri ea va
trebul sit le is on cA ar fi, on cit nu ar fi vreo dispozitiune legal& In aceastA privinta. Nu trebuie s& se uite, zice D-1 Rosetti, cit Banca National& are o mare
parte din portofoliul ei interior In efecte agricole, a cAror realizare In cazuri de
restrangere a circulatiunii, este foarte dificilA. Trebuie dar ca Banca noastrA
sit alba o proportiune mai mare de stoc metalic fat& cu biletele In circulatiune,
oricare ar fi limita legala. Din acest punct de vedere, D-sa credo ca proportiunea
de 40 % pentru o stare normal& este o masura foarte Inteleapta. Cat pentru

putinta de a reduce aceastA proportiune la 33% in cazuri exceptionale, D-sa
nu-i atribuie nici o importanta, pArerea D-sale fiind, ca o asemenea rezervii, de
40% este dictata chiar de nu ar stA in lege prin regulele unei bune gestiuni. De
se va puteA obtine reducerea la 33%, D-sa nu vede In aceasta vreun rAu, convins
fiind cA in practicA nu se va uzA nici cand de ea.
In ceeace prive$te biletul de 20 lei, D-1 Rosetti dupA informatiunile ce i s'au
dat de dare bancherii importanti din plata, recunomite cA este foarte trebuincios. De aceea D-sa va starul ca el ea fie mentinut, fixandu-i-se Ins& o limit&
de 20% din emisiunea total& a biletelor, limit& care a fost admisa $i de D-1 Mi-
nistru de finante.
www.dacoromanica.ro
301
carei stoc metalic, compus atat din argint cat i din aur,
o - pun la adapostul oriarui pericol i-i inlesnete oricand
mijlocul de a vent in ajutorul publicului cii al Statului cu
puteri necunoscute in Banca Engliterii.
D-1 Rosetti credo ca obiectiunea facuta de D-1 Costinescu la redactiunea
articolului care prevede ca biletele de bane& vor fi platibile In aur, se poste
inlatura prin o redactare care sa stipuleze ca Banca sa fie obligata a se supune
sistemului monetar al Statului, astfel di sa nu fie push afar din lege In caz de
schimbare a sistemului monetar. Deaceea, D-1 Rosetti credo ca ar trebul all se
giiseasca o formula care sh fach sa miss& bine ideea ea Banca va plat' biletele
sale In aur pe cat timp va fi In vigoare sistemul monometalist aur.
In ce priveate renuntarea la 5 % din cei 20 % ce revin Statului, D-sa nu
crede ca ar fi bine ca Banes, di o reaping& Dandu-se oarecari avantagii actiona-
rilor, s'ar inlesnl 5i acordul ce se core a se Incheia Intre Stat ai Banca.

Termina,nd, D-I Rosetti propune a se numl o comisiune care sa dea o redactiune definitivit proiectului de conventiune, pe care Banca o va propune Guvernului In sensul ideilor exprimate de aproape unanimitatea membrilor Consiliului.
Consiliul, admite propunerea D-lui Guvernator ai numeate o comisiune

compusa din D-sa, D-nii Statescu ai Costinescu, care sa, redacteze proiectul de
conventiune ai sa-1 supuna Consiliului general In prima aedinta spre aprobare.
edinta din 22 Deoennbrie 1890
D-1 Guvernator
dh citire proiectului de conventiune cu Ministerul de
Finante, elaborat de comisiunea numita de Consiliul general In aedinta precedents, In urmatoarea cuprindere:
A. In lege:
Art. 8. Din excedentul ramas se va retine 10 (15) % In profitul Statului.

Art. 12.
Banca are privilegiul a emite bilete de Banca la purtator.
Suma biletelor in circulatiune va fi reprezentata prin valori lesne de realizat.
Banca va trebul a& aibil o rezervii metalica de aur de cel putin 40 %din suma
biletelor emise de dansa. Aceasta rezerva va putea, totuai ail fie coborata, pana
la 33% printr'un comun acord Intre Consiliul general al Bancii ai Guvern,

care va fixa totodata ai termenul pentru care Guvernul acorda aceasta, autorizare.
0 a treia parte din stocul metalic al Bancii va putea fi plasat In trate de

prima ordine asupra pietelor Londra ai Berlin.
Dad). prin Incasari s'ar acumula la Banat o cantitate de moneta de argint
care nu ar putett fi intrebuintata In plata conform legit monetare din 12 Martie
1890, Banca o va prezenta Ministerului de Finante spre a fi preschimbata.
Art. 13.
Forma biletelor de Banc& modul emisiunii for ai cantitatea
pentru fiecare categorie, se vor stabil' prin statutele Bancii.
Valoarea fiecarui bilet nu va putea fi mai mica de 20 lei.
Biletele vor fi de 20, 100, 500 ai 1000 lei. Proportiunea biletelor de 20 lei
din emisiunea total& nu va putea Intrece 20%.
www.dacoromanica.ro
302
C.
I. BAICOIANU
Pe cat timp stocul Bancii noastre era compus

moneta de argint
continua Costinescu
i din
el se apara singur
cum se apara stocul Bancii Frantei i astfel emisiunea noastra era asigurata, dupa Insemnatatea acelui stoc. De cand
Art. 14. Biletele vor fi plAtite la prezentare la biurourile Banda In moneta liberatorie conform legii monetare a Statului.
Aceste bilete vor fi primite In platA la toate cassele Statului, precum si la
toate cassele stabilimentelor publice dependente de Stat.
DispozIflune tranzitorie
Se acordA Bancii un termen de 6 (ease) luni dela promulgarea legii de fat&

pentru retragerea din circulatiune a biletelor de 20 lei ce tree peste proportiunea
de 20 % din emisiunea totallt.
B. In Statute :
Art. 32. Aliniatul I se suprima.

Banca va trebul sS albs o rezervA metalica de our de eel putin
Art. 35.
40% din suma biletelor emise de dAnsa.
AceastA rezervA va putea fi totusi coborttA pftnA la 33%, printr'un comun
acord Intre Consiliul general al Bancii si Guvern, cari vor fixit totodatft si termenul pentru care Guvernul /word& aceasta autorizare.
0 a treia parte din stocul metalic al BAncii Nationale, va putett fi plasat
In trate de prima ordine asupra pietelor Londra gi Berlin.
Art. 36. Forma biletelor de BancA, modul emisiunii for si cantitatea
pentru fiecare categoric:), se va fixa de Consiliul general al Damn pe bazele aici
stabil ite.
Biletele vor fi de 20, 100 si 1000 lei. Se va putea crew si un tip intermediar
de 500 lei. In nici un caz valoarea unui bilet nu va putea fi mai mica. de 20 lei.
Proportiunea biletelor de 20 lei din totalul emisiunii, se fixeaza la 20

la suta.
Art. 37. Biletele vor fi plAtite la prezentare, In moneta liberatorie
admisa de legea monetara a Statului, la biurourile Bancii In Bucuregti, sau la
sucursale ei agentii. Totusi plata for la sucursale si agentii poate fi amAnata
pan& ce ele vor priml fondurile necesare din Bucuregti.
Art. 43. Nr. 3, &in. I se suprima.
Art. 44. Alin. al 2-lea. 10 (15) % Statului independent de dividendele
cuvenite lui ca actionar.
D-1 Carp, avli.nd cuvantul admite in Intregime proiectul de conventiune astfel
cum a lost redactat de comisiune. D-sa voieste Insft stt-si motiveze votul D-sale.
D-I Carp educe aminte Consiliului eft Inca de cAnd s'a pus in discutlune
legile pentru schimbarea sistemului monetar si pentru modificarea legii consti-
tutive a Bancii, si-a aratat ingrijirile D-sale despre situatiunea ce se creiaza

BAncii fatli, cu legile propuse. Aceste ingrijiri cari an fost aga de bine formulate
ei desvoltate In gedintele trecute de D-nii Carada gi Costinescu, D-1 Carp le-a
manifestat In toate ocaziunile In cari s'au tratat In Consiliu aceste chestiuni si
mai ales cu ocaziunea diferitelor intrevederi ce le-a avut cu D-nii Costinescu
gi Vericeanu ca delegati ai Bancii, cu D-1 Ministru de finante.
www.dacoromanica.ro
303
ins& stocul nostru este compus numai din moneta de aur,

el este neincetat amenintat de imputinare prin trebuintele
numeroase ce le are publicul gi Statul de moneta de aur,
pentru soldarea tranzactiunilor sale comerciale cu strainaD-sa nu impArtapepte parerea D-lui Guvernator c. In tara romaneasa
nu se pot ivl crize de acelea cari BA puns Banca fn situatiunea de a se OBI intr'un
moment dat afara din statute, din cauza cererii prea mari de numerar metalic.
Dacit la not nu putem avea, fn starea In care ne aflAm astazi, crize comerciale,
putem avea fns5, zice D -1 Carp, crize monetare provenind din recolte role, crize
cari aunt mult mai role ca celelalte, aci dacA o crizit comercialA se poate preveda,
aji preintampina, cea monetary provenind dintr'o recolta rea cu greu se poate
fnlatura, oriat de intelepti am fi of oricare ar fi fort mbsurile ce am fi luat.
Am avut doi ani agricoli buni, adaoga D-sa. Yn acepti doi ani s'au fAcut de Stat
Imprumuturi de peste 180 mil., ceeace reprezinta, tinand cont cit o parte din
Imprumuturi au Post fAcute In tara, o importatiune exceptional& de 150 mil.
aur, sau aproape aurul de care tara are nevoie pentru plata anuitatilor ei In
strAinatate, pentru 3 ani. Cu toate acestea stocul de aur al BAncii a scAzut
cu 15 mil., plus Ina cA a iepit din Banc& 7-8 mil. trate asupra strainAtatii,
ceeace reprezintA iaraoi o exportatiune de aur. Pentru D-1 Carp acest fapt este
Indestulator pentru a se prevedea care va Ii situatiunea BAncii and vom aveA
o recoltA rea ali and Statul nu va mai fi fAcut nici un imprumut in strAinAtate.
DacA pe Ring& aceasta se va intAmpla ca pietele strAine sA tread'. printr'o crizA
ca aceea din anul acesta, and orice speranta de a se aduce aur fn asemenea
momente din strAinAtate de cAtre bancherii noptri, devine aproape iluzorie,
atunci pozitiunea BAncii va fi cu desttvarpire grea. Deaceea D-sa in toate negocierile pe cari le-a avut cu D-1 Ministru de finante a cerut ca proportiunea intro
stocul metalic al BAncii Qi biletele ei In circulatiune sA poatA fi In unele cazuri
mai mica, puthndu-se scobori pi pitnit la 25 %, astfel cum este de fapt la Banca
Belgiei.
VAzAnd ins& cA aceastA propunere intampinit dificultati din partea D-lui

Ministru de finante, pentru a ajunge neapArat la o tntelegere, s'a raliat la ideea
ca proportiunea sit se poatA scoborl numai pan& la 33 %. D-1Carp roagA pe D-1 Gu-
vernator a stftrul din toate puterile pe Mg& D-1 Ministru de finante ca sA acorde
BAncii negrepit aceastA facultate, far& de care Banca este expusb. la mari neajunsuri. D-sa nu contest& cele zise de D-1 Guvernator, cA singurul mijloc prin care
o bane& poate sA lupte In cazuri de crize este ca ea sii. alba rezervA metalicA at
de mare, pentru ca sA poatA iface fat& schimbului biletului In numerar. Proportiunea legal& Ina. joaa pi ea un rol important. CAnd stocul metalic scade gi
ajunge la limita statutarA, cea mai mica cerere de numerar poate sA face pe o
bane& a fie afar& din statute, dacA In statutele ei nu se prevede o dispozitiune
cA proportiunea metalicA poate sA fie ecoborita pi sub cifra statutarA. Din

contra, o bana avAnd aceastit facultate, poate s. lupte cu mai multi Inlesnire.
Ea poate s. schimbe biletul ei far& team& de a fi cAlcat statutele pi de
multe on cu mijiocul acesta poate sA inlature pericolul. Facultatea ce proiectul
de conventiune acordA BAncii de a-pi intrebuinta 1/5 din stocul ei metalic In
portofoliu strain, D-1 Carp o gasepte foarte necesarA pentru Banca. Dispozi-
www.dacoromanica.ro
304
C. I. IsiticoiANU
tatea rill pentru plata anuitaIilor datoriei publice In stealnatate.

Ar fi destul cateva luni de criza, de o recolta rea i se
pot intampla chiar cloud recolte succesive rele, ar fi destul
tiuni analoage exist' si in alte Band. Astfel se consider& ca stoc metalic In Banca
Germaniei, bonurile de sass' ale Imperiului, In Banca Suediei sumele aflate In
corespondentii ei din strainatate, In Banco, Portugaliei creantele asupra strainftt&tiisi fondurile BAncii In valori straine, In fine In Banca Norvegiei o treime din
sumele aflate la corespondentii ei din strainittate.
Meat priveste biletul de 20 lei, D-1 Carp nu Intelege de ce i s'a fAcut atAta
ritzbolu. Prezenta lui nu este contrarie nisi unei teorii stiintifice. S'a zis adaogrt
D-sa, cb. biletele mici poste s& fie In unele cazuri un pericol pentru o Ban',
did detentorii de asemenea bilete, In momente de crizA, se prezinta totdeauna
la Banc' sit cearb. numerar. Aceasta teorie este foarte contestatit. Dacit acest
fapt a putut fi adevitrat In unele tiftri, nu rezultA de aci ca el sit se ridice la inaltimea
unui principiu. Dovad& este ca, Bunt o multime de tari si unele din ele chiar
monometaliste aur, undo circuit). bilete midi. D-sa citeazA Belgia care are biletul
de 20 franci, Grecia pe cel de 10 franci, Elvetia (Cantonul St. Gall) biletul de
20 lei, Danemarca pe eel de 10 coroane sau 13,80 franci, Suedia pe cel de 5

coroane sau 6,90 franci, Finlanda pe eel de 5 marci, in fine Norvegia pe eel de
o coroanA sau 1,39 fr. Adevarata teorie In privinta felului biletelor este a o
banc& trebuie sit-si creeze tipul acela de bilete care convine mai mult publicului.
Necesitatea de a 11 In circulatiune bilete de 20 lei se recunoaste azi mai de toti.
D-1 Carp credo c& el este nu numai trebuincios pentru circulatiune, dar chiar
indispensabil pentru economisirea stocului BAncii. Dacb. acest bilet n'ar fi In
circulatiune, desigur cit el ar fi lnlocuit cu aur pe care publicul fArA indoialit
ar yen' sa-1 ib. dela Banca. Deaceea D-sa admite redactiunea comisiunii in privinta biletului de 20 lei. Cere ins' ca sb. se lase BAncii facultatea ca In unele
cazuri sit post& trece si peste limita de 20% cu autorizarea Ministrului de finante, and necesitatile circulatiunii ar cere aceasta.
D-1 Carp propune acest aliniat fiindcA Ii este team' ca cererea de bilete de
20 lei are stt fie In unele momente foarte mare si c& emisiunea lui fiind limitatb.
la 20%, publicul va fi nevoit sA vie sit ceara aur dela Barlett.
Redactiunea art. privitor la moneta In care are sA se plitteasca biletele de
handl, D-sa o gAseste foarte nimeritA.
TerminAnd, D -1 Carp roagA pe D-1 Guvernator, ca In tratativele care va aye'
cu D-1 Ministru de finante, a& Bustin' neapArat aceste 4 puncte $i dad), va fi

vorba a se face vreo concesiune, apoi D-sa este de pArere ea Banca sa renunte in
avantagiile bAnesti pe cari D-1 Ministru de finante voieste sA le acorde BAncii,
adicA la dobAnda de peste 7 %, ce se las& BAncii $i la 5 %, care s'a propus a se
Ilu3A In favoarea BAncii. D-sa nu cautA a ajunge la o intelegere pentru a obtine
avantagii bAnesti, dar numai pentru a garantA Banca In cazuri de crizA.
D-1 Eug. Carada IntreabA mai Intaiu dacA se redeschide discutiunea asupra
punctelor votate de Consiliu In sedinta trecutit, cAci, dacA este astfel, D-sa ar
aveA sA raspundb. la cele zise de D-1 Guvernator In acea sedinta.
Dacit ins', cum declarA D-1 Guvernator, se face numai o simplA comu-
www.dacoromanica.ro
305
lipsa intamplatoare a exportului cerealelor noastre, pentru

ca, ne mai intrand prin acest mijloc aur in Cara, toti acei ce
au trebuinta de aur, sa alerge la bilete de banca i sa ceara
In schimb aur. Aceasta cerere fatala in asemenea imprejurari,
ar reduce scontul pang chiar sub limita prevazuta de lege

i ar sill Banca sa-i reduca cu pripire emisiunea de bilete.
Aceasta reducere tocmai In momente de criza ar avea
de efect de a marl criza kii astfel Banca, In loc sa raspunda
la chemarea ei de a veni in ajutorul pietii zdruncinate, ar
grabi din contra catastrofa.
Bine este oare a pune Banca inteo astfel de situatiune,
silind-o sa se margineasca oricand a avea in circulatie
numai de cloud on i jumatate atatea bilete cat este stocul
sau metalic ? Nu este prudent, nu este in interesul general
al leirii, pentru serviciul ceireia Banca a fost creiatd, ca
legea fi statutele Beincii sd cuprindd o dispoziliune ce i-ar
permite, cu autorizarea speciald a Guvernului, nu dupd
singura ei chibzuire, sei li, meireascci puterea ei de emisiune
atunci cdnd numai prin acest mifloc s'ar puted da ajutor

circulatiunii i tranzactiunilor publice ?.
Numai Teodor tefanescu faces o nota discordanta in
aceasta privinta. El socotea elasticizarea ceruta de toti ceilalti colegi, ca o slabiciune ce ar trebui sa fie evitata.
Discutiune larga 'a avut loc i in jurul biletului de 20
lei, care conform proiectului Guvernului, urma sa fie scos
din circulatie.
Lamuririle date de catre comisiune au facut dovada gre-
ce s'ar fi comis daca s'ar fi suprimat din circulatie

acest bilet, prin faptul ca disparicia lui ar fi facut peste
putinta sa se pastreze un stoc metalic de aur suficient.
elii
In legea Guvernului se mai prevedea ca biletele vor fi

platite la prezentare la birourile Bancii In monete de aur .
nicare a redactiunii data de comisiune proiectului, atunci se margineste a constata ca Consiliul a admis acest proiect Intr'un spirit de conciliere, pentruca 1 s'a
declarat ca era primit si de Guvern. $i data si acest minim s'ar Inlatura prin
diverse influente, D-sa va vota contra oricarei alto concesiuni, ramanand a se
supune chestiunea Adunarii generale a actionarilor.
Consiliul decide:
Aproba, proiectul de conventiune astfel cum a fort redactat de comisiune

si autoriza pe D-I Guvernator a-1 prezenta D-lui Ministru de finante.
www.dacoromanica.ro
20
806
C. I. BAICOIANU
Comisiunea a cerut ca acest aliniat sa fie fnlocuit cu In

monete ce au curs legal conform legii monetare a Statului.
Comisiunea solicit& aceast& dispozitie din consideiatiuni
de prudenta, pentruca dace candva s'ar fi revenit asupra

naturii acoperirii metalice, Banca as nu fie obligata a-i
modifica legea.
edintele comisiunii au fost Incheiate prin rezumatul Gu-
vernatorului T. Rosetti, care stabilete acordul Intre reprezentantii Bancii ci Stat.

Rosetti propune o comisiune care sa dea o expresiune
definitive proiectului de conventiune, pe care Banca o propune Guvernului In sensul aprobat de unanimitatea Consiliului. Consiliul admitand, deleaga pe Directorul Costinescu i
Censorul Statescu sa Intocmeasca proiectul de conventiune,
care, in edinta din 22 Decembrie 1890, a fost citit Consiliului general.
Iata modificarile preconizate de comisiune, sa se aduca
legii i statutelor Bancii Nationale.
<,
Art. 8. Din excedentul rdmas se va -tine 10-15% In
profitul Statului.
Art. 12. Banca are privilegiul a emite bilete de banca

la purtator. Suma biletelor In circulatie va fi reprezentata
prin valori lesne de realizat. Banca va trebul sa alba o rezerva metalled de our de cel putin 40% din suma biletelor
emise de dansa. Aceasta rezerva va putea totuci sa fie scoborita pang la 33% printr'un comun acord intre Consiliul
general al Bancii i Guvern, care va fixa totodata i termenul pentru care Guvernul acorda aceasta autorizare. 0
a treia parte din stocul metalic al Bancii va putea fi plasat
in trate de prima ordine asupra pietelor Londrei i Berlinului.
Dace prin Ineasari s'ar acumula la Banc& o cantitate de

moneta de argint care nu ar putea fi intrebuintata In plata
conform legii monetare din 12 Martie 1890, Banca o va pre-
zenta Ministerului de Finante spre a fi preschimbata.

Art. 13. Forma biletelor de Banca, modul emisiunii for
gi cantitatea pentru fiecare categorie, se va stabill prin statutele Bancii. Valoarea fiecarui bilet nu va putea fi mai
mica de 20 lei.
Biletele vor fi de 20, 100, 500 i 1000 lei. Proporjiunea biletelor de 20 lei din totalul emisiunii nu va putea intrece 20%.
www.dacoromanica.ro
307
Art. 14. Biletele vor fi platite la prezentare la birourile

Bancii In moneta liberatorie conform legii monetare a Statului.
Aceste bilete vor fi primite in plata la toate cassele Statului, precum i la toate stabilimentele publice dependente
de Stat.
Dispozitiuni tranzitorii. Se acorda Bancii un termen de
6 luni dela promulgarea legii de fata, pentru retragerea din
circulatie a biletelor de 20 lei ce tree peste proportia de
20% din emisiunea totala.

In ce priveste statutele, ele sufereau urmatoarele modificari:
Art. 35, al. I se suprima. Banca va trebui sa aiba o

rezerva metalled de our de cel putin 40% din suma biletelor emise de &Ansa. Aceasta rezerva, va putea totusi fi
coborita pan& la 33 % printr'un comun acord Intre Consiliul Bancii i Guvern, cari vor fixa totodata i termenul
pentru care Guvernul acorda aceasta autorizare.
0 a treia parte din stocul metalic al Bancii Nationale,
va puted fi plasat in trate de prima ordine asupra pietelor
K
Londra $i Berlin.
Art. 36. Forma biletelor de banca, modul emisiunii for

i cantitatea pentru fiecare categorie se va fixa de Consiliul
general al Bancii, pe bazele aici stabilite.
Biletele vor fi de 20, 100 si 1000 lei. Se va crea i un
tip intermediar de 500 lei. In nici un caz valoarea unui

bilet nu va putea fi mai mica de 20 lei.
Proporjia biletelor de 20 lei din totalul emisiunii se
fixeaza la 20%.
Art. 37. Biletele vor fi platite la prezentare In moneta

liberatorie admisa de legea monetara a Statului, la birourile Bancii din Bucuresti, sau la sucursale i agentii.
Totusi plata for la sucursale i agentii poate fi amanata
pang ce ele vor primi fondurile necesare din Bucuresti#.
Proiectul acesta a fort supus de Guvernatorul Rosetti

Ministrului de final* spre cunostinta i putin mai tarziu
el a putut comunica Consiliului ca Guvernul, luand cunostinta de proiectul statutelor Bancii Nationale, s'a ajuns la
o intelegere definitive cu Banca.
Decat, din cauza imprejurarilor politice cum $i din alte
www.dacoromanica.ro
20
308
C. I. BAICOIANU
cauze
cum declara Guvernatorulnegocierile au fost in-
trerupte.
Banca considerand ca modificarea legii sale a fost facuta lard consimtamantul ei, deci in afar& de prevederile
legii i ale statutelor din 1880, considers legea din 1890 neopozabila ei.
Noul Guvernator, avusese timp in cele 5 luni sa cunoasch
intreg regimul Bancii in de privete pretentiunile ei.
De aci i atitudinea sa imperativa manifestata in edinta
din 10 Octombrie 1891, adica la interval de un an aproape
dupa ce anuntase stabilirea unei intelegeri cu Guvernul pe
baza proiectului prezentat de Consiliu in edinta din 22 Decembrie 1890, cand propune Consiliului sa se reia negocierile intrerupte dintre Stat Eli Banca Nationale, pentru a ie1
din situatia creata. Bancii de legea din 1890 pe care ea' nu
a aprobat-o in toate actele administratiei sale. Inteadevar,
Banca Nationald n'a tinut
cum a declarat-o i Carp intr'una din edintele Consiliului socoteala de aceasta lege.
Dovada despre aceasta este, eh de1 prin aceasta lege s'a
interzis Bancii de a mai emite bilete de 20 lei, Banca a emis
aceste bilete necontenit. Deasemeni, dei prin legea cea nouh
se prevedea. ca emisiunile de bilete trebuiau sa se fach cu
autorizarea Ministrului de finante, Banca n'a cerut nicidata sa i se dea o asemenea autorizare, ci a continuat
sh se administreze dupd previziunile legii din 1880.
Rosetti a avut A lupte mult pentru restabilirea unor
relatiuni normale intre Banc& rli Stat, caci atitudinea contemplative a Guvernului, ofensase Consiliul Bancii peste
masura, caruia nu i se puteh object& decal ca sustinea cu
cerbicie inlaturarea unei legi pe care experienta o condamna
pe deantregul.
Guvernatorul, venit de curand la conducerea Bancii,
stapanit de spiritul de contradictiune, devine in scurt timp
un fervent aparator al conceptiunii reformatoare a primului
Guvernator din 1890.
El sustinea conceptia monometalista aur, astfel cum o
stabilise legea din 1890, menita sa chezapiasca in viitor

consolidarea Bancii.
Explicatiunile ce au avut be cu prilejul remarcabilei ce-
dinte din 10 Octombrie 1891 intre Guvernator i Consiliul

www.dacoromanica.ro
309
Bancii, sunt prea interesante din punctul de vedere al politicii Bancii Nationale, pentru ca BA le trecem cu vederea 1).
1) lath in extenso incheerea Consiliului din 10 Octombrie 1891:
CONSILIUL GENERAL
D-1
fedinta din 10 Octombrie, 1891

Guvernator aminteote Consiliului c& in anul trecut intrand In negocieri cu
D-1 Ministru de finante spre a ajunge la o intelegere In privinta modific&rii

statutelor sale, Banca a numit o comisiune care s& elaboreze un, proiect de
modificari de statute in sensul ideilor emise de Consiliul general in mai multe
oedinte consecutive. Acel proiect a of fost redactat de comisiune oi in urm&
aprobat de Consiliul general In oedinta dela 22 Decembrie 1890. D-1 Guvernator a pus in mod oficial in vederea D-lui Ministru de finante proiectul spre a
fi studiat of aprobat. Din ImprejurAri cunoscute de toti, cum schimbarea Ministerului of altele, negocierele au fost intrerupte. D-1 Guvernator este de parere
c& ar fi bine ca Banca a& reinceapa acele negocieri, de aceea roag& Consiliul
a-i arta can aunt vederile sale In aceast& privinta.
D-1 Penoovioi nu vede ce interes ar avea Banca de a reincepe negocierele
cu D-1 Ministru de finante pentru a ajunge la o intelegere In privinta modific&Hi statutelor sale. Legea care a modificat legea BM-mil a fost facut& far&
consimtamAntul actionarilor. Ea prin urmare nu poste fi opozabila Bancii.

Pan& tend actionarii nu vor declara c& primes aceasta lege, Banat trebuie s&
urmeze dup& legea oi statutele ei actuale.
Domnul Pencovici gaseote ca chestiunea pus& de D-1 Guvernator este cu
totul inoportun &.
D-I Guvernator
crede c& Banea ar trebul a ajung& neaparat la o Into-
legere cu D-1 Ministru de finante pentru ca s& iasa din situatiunea anormal& In
care se afl& astazi. 0 lege a modificat legea constitutive a bancii. Statute le

ei ins& au rAmas neschimbate. Dac& Guvernul ar cere BAncii sa aplice noua
lege oi Banes ar refuza aceasta aplicare, pe motiv cA statutele ei nu aunt puse
in acord cu legea cea noun, ea s'ar 081 in conflict cu o lege votatit de Corpurile
Legiuitoare, promulgath oi avand prin urmare caracter obligatoriu pentru toti.
Banca are cu atilt mai mult interes a ajunge la o Intelegere cu Guvernul cu
cAt ea de fapt aplic& dispozitiunile legii celei noui. Astfel este cu plata biletelor
de bane& in our oi cu mentinerea proportiunii stocului metalic, fat& cu biletele
in circulatiune, la 40 %, dispozitiuni cari amandou& aunt prey/mute de legea
cea noua. Dac& lucrurile stau astfel de ce Banca n'ar priml In statutele sale
dispozitiunile pe cari le aplica de fapt.
D-1 Vericeanu sustine c& legea cea null nu poate fi obligatorie pentru
Banca pan& c&nd nu va fi aprobat& de Adunarea general& a actionarilor. D-1
Vericeanu este Ins& de parerea D-lui Guvernator, ca Banca s& ajunga la o Intelegere Cu D-1 Ministru de finante, mai ales cAnd, prin conventiunea ce se va
Inchee &, se vor stipula oarecari avantagii pentru Banc &, cum ar fi reducerea pArtii
cuvenit& Statului dela 20 % la 10 %. Pe langa aceasta adaog& D-1 Vericeanu,

prin aeeasta nu s'ar face cleat sa se consfinteasca in scris cele ce se aplicii de fapt,
dui:A cum afirmA D-1 Guvernator.
www.dacoromanica.ro
310
C. I. BAICOIANU
In sustinerea readucerii raporturilor normale cu Statul,

Guvernatorul Ii formuleaza ideile 4n cuvintele urmatoare:
Banca ar trebui sa ajungd neaparat la o Intelegere cu
D-1 Ministru de finante, pentru ca sa iasa din situatiunea
anormala In care se Oa astazi. 0 lege a modificat legea

D-1 Carp crede ca se face o confuziune cAnd se afirmA, ca Banea apnea de fapt
noua lege a Bancii. Este adevarat cA Banca plateste astazi biletele sale In aur,
cum prevede legea cea noun. Banca plateste biletele sale In aur, pentruc& dela
demonetizarea argintului, aurul este singur a monet& pe care ea o are la dispo-
zitiunea sa. Este asemenea adevarat c& Banca n'a trecut In acest an peste
proportiunea de 40 % Intre stocul ei metalic oi biletele In circulatiune, cum
prevede legea cea noun. Nici din aceasta insa nu se poate trage concluziunea ca Banca a pus In aplicare legea cea noun.. Nu numai In acest an, dar mai
totdeauna afar& de rani exceptiuni, Banca n'a trecut peste aceast& proportiune.
Aceasta se poate lesne vedea din tablourile anexate la raporturile cb.tre AdunArile generale ale actionarilor, dela infiintarea BAncii Oa), astazi.
D-1 Carp sustine cA, departe de a aplica legea cea noun, Banca din contra
in toate actele administratiunii sale n'a tinut nici odat& socoteala de aceast& lege.
Dovad& despre aceasta este ca, deli prin aceast& lege s'a interzis BAncii de a
emite bilete de 20 lei, Banca a emis si emite necontenit asemenea bilete. Dovada
Inc& este ca, cu toate c& prin legea cea noun se prevede ca emisiunile de bilete
se fac cu autorizarea D -lui Ministru de finante, Banca nici odat& n'a cerut a&
i se dea o asemenea autorizare.
Poate c& D-I Guvernator a inteles a aplica legea cea noun si atunci cAnd a
luat mlosura de a se restrange circulatiunea biletelor de 20 lei. Dac& aceasta a
Post intentiunea D-sale, D-1 Carp roag& pe Consiliu a lua Indata o hotarire In
aceast& privinta. D-1 Carp sustine c& nici chiar Consiliul general nu este In
drept a declarti, ca consimte a puns In aplicare legea cea noun. Acest drept 11 are
numai Adunarea general& extraordinar& a actionarilor convocat& In modul Ii
forma prevazuta prin statute. Pan& cand o asemena Adunare nu va fi prima legea
cea noun, Banca este datoare s& se conduca dupa legea si statutele in vigoare.
D-1 Carada credo c& D-1 Carp se inseal& cAnd fsi inchipueste ca D-1 Guvernator a avut In Wind sit aplice legea cea noun restrangan.d circulatiunea biletelor
de 20 lei. D-1 Guvernator a voit probabil sa lac& o Incercare dad). biletul de 20 lei
este In adevar atat de necesar circulatiunii precum se zice. Asemenea Incercare
a facut-o $i D-1 Carada In acest an, cAnd D-1 Rosetti era In concediu si cand D-sa
Linea locul de Guvernator.
Rezultatele acestor cercetari au Post de asa natura tncat D-1 Carada crede
ca si D-1 Guvernator, ca Bi noi toti, s'a convins c& biletul de 20 lei este absolut
necesar. D-sa crede chiar ca proportiunea de 20 % din totalul emisiunii indicatA
de unii din noi ca trebuincioasa, va fi insuficient& biletului de 20 lei, care este
In adevAr indispensabil pentru toate transactiunile cele mici, plata de lucratori,
cumptirAri de cereale de pe la tarani, lucrari agricole gi toate nevoile zilnice
pentru hranti, imbactiminte etc. Rolul sau nu se poste Indeplini nici de biletele
mai marl, nici chiar de aur, care nu este lesne de purtat prin comunele rurale.
D-1 Carada arata ca orice Incercare de a Imputina circulatiunea biletului de
www.dacoromanica.ro
811
constitutive a Bancii. Statute le ei Insa au ramas neschimbate. Dace Guvernul ar cere Bancii sa aplice noua lege i
Banca ar refuza aceasta aplicare, pe motiv ca statutele ei
nu sunt puse fn acord cu legea cea noua, ea s'ar gasi in

conflict cu o lege votata de Corpurile Legiuitoare, promul20 lei a IntAmpinat reclamatiuni din toate partile, precum a putut-o constata
si D-I Quvernator.
In ce priveste legea cea noua, D-1 Carada aduce aminte mai Intaiu c& chiar
Minigtrii cari au sustinut-o In Camera, ca si D-1 Comisar at Guvernului In Adu-
narea general& a actionarilor, au sustinut ca, ea nu se poste pune In aplicare

far& consimtimantul acestei Adunari. Apoi D-1 Guvernator in acord cu tot Corisiliul a declarat acelasi lucru In mod formal In raportul cAtre Adunarea general&
din Februarie trecut, Apoi chiar faptul c& Guvernul a intrat fn negocieri cu
Banca spre a ajunge la o fntelegere, dovedeste c& el insusi nu poate apnea
legea far& consimtimantul celeilalte parti contractante, adicli al actionarilor.
Din faptul cri stocul nostru este mare si In aur, nu se poate deduce c& noi
am dat adeziunea noastra la aceasta lege. Noi am lucrat el acum ca 5i In trecut
cu prudent& gi am cautat a asigura cat se poate mai bine situatiunea Bancii.
Prin urmarenici nu poate fi vorba de o punere In lucrare a legii de cAtre noi. 8i
Inc& odat& D-1 Carada crede ca D-1 Carp s'a Ingelat atribuind aceasta idea D-lui
Guvernator.
Totusi D-1 Carada crede O. bine a facut D-1 Carp ca a pus chestiunea, pentru
ca Consiliul sa se poatti Inca odath pronunta l&murit In aceasta privinta.
D-nii Verioeanu si Penooviol aunt cu totul de acord c& legea nu poate fi

opozabila BAncii mai fnainte de a fi primita $i de actionari gi prin urmare pAnA
atunci nu se poate aduce nici o restrictiune biletului de 20 lei.
D-1 Guvernator recunoaste ca fiat cercArile facute de D-sa ca si cele

facute de D-1 Carada au dovedit c& biletul de 20 lei este trebuincios circulatiunii, dar nu este mai putin adevarat c& situatiunea actual& nu este tocmai
normal& $i ca nu este bine ea Banca sA se stie In conflict perpetuu cu o lege votata
de Camera. Tocmai deaceea D-sa este hothrit s& se refnceapli negocierile cu

D-1 Ministru de finante spre a se ajunge la o Intelegere. D-sa a crezut ins& ca
este o datorie de colegialitate de a cunoaste 5i sentimentul Consiliului In
aceasta privinta.
D-1 teffinescu declar& ca este pentru refnceperea sau continuarea tratativelor cu Guvernul asupra modificarilor de introdus fn legea Bancii, as& cum
le-a decis Consiliul, dar propune ca aceste negocieri s& se fact' prin corespondents, pentru ca dosarele Winch s& poat& dovedl bunele intentiuni ale Consiliului
care niciodat& nu s'a opus de a intl.& In asemenea tratari cu Guvernul, astfel s&
nu se mai dea loc la afirmari neIntemeiate ca acele ce s'au facut inaintea Parlamentului, sustinandu -se ca Administratiunea Winch s'a opus totdeauna de
a se intelege cu Guvernul In ce privegte ultimele propuneri de modific&ri.
Consiliul is act de declaratiunea D-lui Guvernator ei -I invite a retncepe
negocierile cu D-1 Ministru de finante pentru a se hicheia o conventiune In
conformitate cu proiectul aprobat de Consiliul general In sedinta dela 22 Decembrie 1890.
www.dacoromanica.ro
312
C. I. BlICOIANU
gata i avand prin urmare caracter obligatoriu pentru toti.

Banca are cu atat mai mult interes a ajunge la o Intelegere
cu Guvernul, cu cat ea de fapt aplica dispozitiunile legii
celei noui. Astfel este cu plata biletelor de banca in aur
tili cu mentinerea proportiunii stocului metalic fats cu biletele In circulatiune, la 40%, dispozitiuni cari amandoua
sunt prevazute de legea cea noua. Daca lucrurile stau astfel,
de ce Banca n'ar primi In statutele sale dispozitiunile pe
cari le aplica de fapt .
Replica lui Carp i a lui Carada pun insa chestiunea
in adevarata ei lumina. Iata inteadevar vederile acestor doi
factori din conducerea institutului de emisiune:
4 Carp crede ca se face o confuziune cand se afirma Ca
Banca aplica de fapt noua lege a Bancii. Este adevarat ca
Banca platete astazi biletele sale In aur, cum prevede legea
cea noua. Nu se poate Ins& deduce din aceasta ea, Banca
aplica legea cea noua. Banca platete biletele sale In aur
pentruca, dela demonetizarea argintului, aurul este singura
moneta pe care ea o are la dispozitiunea sa. Este asemenea
adevarat ca Banca n'a trecut in acest an peste proportiunea
de 4070 intre stocul ei metalic i biletele In circulatiune,
cum prevede legea cea noua. Nici din aceasta Ins& nu
se poate trage concluziunea ca. Banca a pus In aplicare legea

cea noua. Nu numai in acest an, dar mai Intotdeauna, afara
de rani exceptduni, Banca n'a trecut peste aceasta proportdune.
Carp sustine ch., departe de a aplica legea cea noua,
Banca din contra, in toate actele administratiunii sale, n'a

tinut niciodata socoteala de aceasta lege. Dovada despre
aceasta este ca, de1 prin aceasta lege s'a interzis Bancii
de a mai emite bilete de 20 lei, Banca a emis i emite necontenit asemenea bilete. Dovada Inca este ca, cu toate ca prin
legea cea noua se prevede Ca emisiunile de bilete sa se faca cu
autorizarea D-lui Ministru de finante, Banca niciodata n'a

cerut sa i se dea o asemenea autorizare.
Poate ch. D-1 Guvernator a inteles a aplica legea cea noua
i atunci cand a luat masura de a se restrange circulatiunea
biletului de 20 lei. Daca aceasta a fost intentiunea D-sale,
D-1 Carp roaga pe Consiliu a luh indata o hotarlre in aceasta
privinta. 0-1 Carp sustine Ca nisi chiar Consiliul general
nu este in drept a declarh ca consimte a pune in aplicare

www.dacoromanica.ro
313
legea cea noua. Acest drept II are numai Adunarea generala

extraordinary a actionarilor convocata In modul i forma
prevazuta prin statute. Pana cand o asemenea Adunare nu
va fi primit legea cea noua, Banca este datoare sa se conduca dupa legea i statutele ei in vigoare .
Carada intervenind crede ca se inceala Carp o cand ici
inchipuete ca D-1 Guvernator a avut In gand sa aplice legea
cea noua restrangand circulatiunea biletului de 20 lei. D -1
Guvernator a voit probabil sa faca o incercare daca biletul
de 20 lei este In adevar atat de necesar circulatiunii precum se zice. Asemenea incercare a facut-o i D-1 Carada
In acest an, cand D-1 Rosetti era in concediu i cand D-sa
Linea locul de Guvernator.

Rezultatele acestor cercetari au fost de aa natura, Incat D-1 Carada crede ca. i D-1 Guvernator, ca i noi toti,
ca biletul de 20 lei este absolut necesar. D-sa crede chiar
ca proportiunea de 20% din totalul emisiunii indicata de

unii din noi ca trebuincioasa, va fi insuficienta biletului
de 20 lei care este in adevar indispensabil pentru toate transac-
tiunile cele mici, plata de lucratori, cumparari de cereale

de pe la tarani, lucrari agricole i toate nevoile zilnice pentru
hrana, imbracaminte, etc. Rolul sau nu se poate indeplini

nici de biletele mai mari, nici chiar de aur care nu este
lesne de purtat prin comunele rurale.
D-1 Carada sustine Ca orice incercare de a imputing circu-
latiunea biletului de 20 lei a Intampinat reclamatiuni din

toate partile, precum a putut-o constata i D-1 Guvernator.
In ce privete legea cea noua, D-1 Carada aduce aminte
mai intaiu ca chiar Minitrii cari au sustinut-o in Camera,
ca i D-1 Comisar al Guvernului In Adunarea general& a ac-
tionarilor, au sustinut ca ea nu se va pune in aplicare

fara consimtamantul acestei Adundri. Apoi D-1 Guvernator
in acord cu tot Consiliul a declarat acelai lucru In mod

formal in raportul catre Adunarea generala din Februarie
trecut. Chiar faptul ca Guvernul a intrat in negocieri cu
Banca spre a ajunge la o intelegere, dovedete ca el Insui
nu poate aplica legea fara consimtamantul celeilalte parti
contractante, adios& al actionarilor.
Din faptul ca stocul nostru este mare i in aur, nu se
poate deduce ca noi am dat adeziunea noastra la aceasta lege.

www.dacoromanica.ro
c. I. BAIc0IANu
814
Noi am lucrat f)i acum ca i In trecut cu prudenta, i
am cautat a asigura cat se poate mai bine situatiunea Bancii.
Prin urmare nici vorba nu poate fi de punerea In lucrare a

legii de catre not i Inca odata D-1 Carada crede ca D-1 Carp
s'a Inkielat atribuind aceasta idee D-lui Guvernator.
D-1 Carada crede ca bine a facut D-1 Carp de a pus che-
stiunea, pentru ca Consiliul sa se poata Incaodata pronunta

lamurit In aceasta privinta .
Reluand din nou cuvantul In incheiere, Guvernatorul
Rosetti # recunoate ca atat Incercarile facute de D-sa, ca
i cele facute de D-1 Carada, au dovedit ca biletul de 20 lei
este trebuincios circulatiunii. Dar nu este mai putin adevarat Ca situatiunea actuala nu este tocmai normala i Ca
nu este bine ca Banca sa se tie in conflict perpetuu cu

o lege votata de Camera. Tocmai deaceea D-sa este hotark
sa se reInceapa negocierile cu D-1 Ministru de final* spre
a se ajunge la o lntelegere. D-sa a crezut tug ca este o datorie de colegialitate de a cunoate i sentimentul Consiliului In aceasta privinta .
Spirit luminat i intrat In adanc-ul tainelor bancare, Rosetti a sfarit prin a privi problemele Bancii prin prisma
obiectiva, impusa de greaua sarcina ce i-o incumba situatia sa.
El sfarete prin a recunoate temeinicia luptei pe

care o ducea Banca contra legii din 1890, iar Consiliul la
randul sau, luand act de declaratiunile Guvernatorului, 11
invita sa Inceapa negocierile cu Ministrul de final* pentru
a se Incheia o conven(iune In conformitate cu proiectul

adoptat de Consiliul general In edinta dela 22 Decembrie 1890.
Tratativele urmate cu Ministrul de final* In aceasta
privinta, au condus trei luni In urma la edin-ta Consiliului

general din 30 Decembrie 1891, cand Guvernul, prin Guvernator, declara Ca primete conventia Bancii, cu exceptiunea
mentinerii cotei-parti de participare a Statului din beneficiul
Bancii, la 20%, pe care tot el cu un an mai Inainte o propusese a fi numai de 10 % i In al doilea punct privitor la
schimbarea de catre Guvern In our a argintului ce s'ar acumula la Banca din plati, Intrucat, constata Ministrul, ca
aceasta eventualitate nu s'a prezentat i crede ca nu se va
prezenta. Deoarece argintul in circulatiune este abia indeswww.dacoromanica.ro
315
tulator pentru trebuintele publicului, el cerei suprimarea

acestui punct din proiect.
Consiliul Bancii, care niciodata n'a fost preocupat sa realizeze beneficii depe urma reformelor proectate, admite in
unanimitate propunerile Ministrului de final*.
Doud luni in urma, la 27 Februarie 1892, Guvernatorul
comunica Consiliului acordul cu Ministrul de finante, ceeace
a condus la proiectul conventiei pe care i 1-a insuit Guvernul i a fost ulterior prezentat Corpurilor Legiuitoare.
Iata in paralel legea din 1890 fats de proiectul de conventiune din 1892, pus in deliberarea Adunarii generale
convocata in acest scop i devenit lege mai apoi la 31 Mai
acelai an 1).
1) DAm in extenso desbaterile din gedintele Consiliului dela 30 Decembrie
1891 gi 27 Februarie 1892.
CONSILIUL GENERAL
3edinta din 30 Decembrie, 1891

D-1 Guvernator comunica. Consiliului eb,, In urma negocierilor urmate
pentru a ajunge la o intelegere in privinta proiectului de modificari ale sta-
tutelor, admis de Consiliu in gedinta dela 22 Decembrie 1890, D-1 Ministru de

finante s'a declarat dispus a priml acel proiect, cu exceptiune a douA puncte,
cari n'au mare importantft.
Cel dintaiu este relativ la participarea de 20 % in beneficille BAncii, acordata
Guvernului de lege gi statute gi pe care fusese convenit a o reduce la 10 %.
Cand D-1 Ministru insugi propusese in 1890 aceastA reducere, se credea cb. prin
faptul schimbarii sistemei monetare, operatiunile BAncii se vor reduce. Experienta a dovedit ins& contrariu. Prin urmare nu ar fi nevoie a se sustine aceastA
reducere fnaintea Camerilor i este mai mutt decAt sigur ca ele ar refuza-o.
Al doilea punct este cel privitor la schimbarea de cAtre Guvern In our a
argintului ce s'ar acumula la BancA din plAti. D-1 Ministru constatA ca, aceastA
eventualitate nu s'a prezentat i credo cA nici nu se va prezenta, pentrucA

argintul In circulatiune este abet', indestulAtor pentru trebuintele publicului.
Prin urmare D-I Ministru cere sa se suprime din proiect aceste douA dispozitiuni.
DacA Consiliul va admite aceastA redactare, atunci se va incheia o conventiune cu Guvernul gi se va supune de cAtre not AdunArii generale extraordinare a actionarilor gi de Guvern Camerilor.
Dupii. cateva observatiuni gi explicAri Mute de D-nii A. Vericeanu i Em.
Costinescu, Consiliul in unanimitate admite suprimarea color douA dispozitiuni din proiectul modificator gi roagA pe D-1 Guvernator a pregAtl gi supune
Consiliului un proiect de conventiune ce este a se incheia cu Guvernul.
www.dacoromanica.ro
316
C. I. BAICOIANU
Ce modificeiri s' au adus la

15 lunie 1892
nale din 19 Mai 1890
Art. 8. Din excedentul raArt. 8. Din excedentul ramas se va reline una a cin- mas se va refine una a cincea
In profitul Statului.
cea in profitul Statului.
Art. 12. Banca are priviArt. 12. Banca are priviCum era legea Beincii Natio-
legiul de a emite bilete de legiul de a emite bilete de
balled la purtator. Suma biletelor In circulatie va fi reprezentata prin valori lesne

de realizat.
Banc& la purtator. Suma biletelor In circulatie va fi reprezentata prin valori lesne

de realizat.
CONSILIUL GENERAL
Sedinta din 27 Februarie, 1892

Domnul Guvernator face cunoscut cA In urma negocierilor urmate cu
Ministrul, In baza autorizatiunei ce aveA dela Consiliu, a ajuns la o Intelegere

cu Guvernul asupra unui proiect de conventiune pentru modificarea statutelor.
Diferentele ce existA Intre acest proiect gi cel primitiv votat de Consiliu, au
fost consimtlte de D-sa In virtutea autorizArii speciale ce i s'a dat de Consiliu In
gedinta oficioasA de SambAtb, 22 Februarie.
Proiect de conventiune.
Subsemnatii:
Menelas Ghermani, Ministru secretar de Stat la Departamentul Finantelor,
autorizat prin jurnalul Consiliului de Minigtri cu Nr.... din Februarie 1892
de o parte, gi
Theodor Rosetti, Guvernatorul BAncii Nationale a Romaniei, autorizat
prin deciziunile Consiliului general al BAncii Nationale din 22 Decembrie
1890, 10 Octombrie 1891 gi 30 Decembrie 1891, de altA parte.
AvAnd in vedere CA statutele actuale ale BAncii Nationale, In unele dispozitiuni nu Bunt Inca. In acord cu prescriptiunile legii din 15 Iunie 1890, cA un
asemenea acord este de dorit In interesul bunei functionikri a acestei institutiuni.
Am convenit urmAtoarele:
Art. 1. Administratiunea BAncii Nationale a RomAniei va prezentA

unei AdunAri generale extraordinare, convocatA ad-hoc, urmAtoarele modificari la Statutele BAncii Nationale, IntArite cu decretele Regale Nr. 1595 din
22 Maiu 1880 gi Nr. 3208 din 26 Noembrie 1890;
a) la Art. 32 sA se suprime aliniatul 1.

La alin. al 2-lea sA se suprime cuvAntul a celelante)).
b) Art. 35 sA se redijeze astfel:
a Banca va trebul sb, aibe o rezervA metalicA de our de cel putin 40 % din
suma biletelor emise de Dana. Treizeci la sutb. din stocul metalic al BAncii
Nationale va puteA constA In trate de prima ordine asupra pietelor Londra gi
Berlin n.
www.dacoromanica.ro
REFORMA MONETARA DIN i890
Banca va trebui s aiba
317
Banca va trebui s4 aiba
o rezerfa metalica de aur de un stoc metalic de aur de eel

eel putin 40% din suma bi- putin 40% din suma bileteletelor emise de dansa.
lor emise de dansa.
Treizeci la suta din acest
stoc metalic al Bancii va pu-
tea consta din trate asupra

pietelor Londra ii Berlin.
c) Art. 36 alin. al 2-lea $i urmatoarele sa. se redacteze astfel: 4 Biletele vor fi

de 20, 100 si 1000 lei. . Se va putea ere& si un tip intermediar de 500 lei. In nici
un caz valoarea unui bilet nu va putea fi mai mica, de 20 lei. Proportiunea

biletelor de 20 lei din totalul emisiunei se fixeaza la 20 la suta*.
d) La art. 37 sa se introduc& urmatoarele modificari:
1. Cuvintele 4 In aur sau moneta nationals de argint* sa se inlocueasca

prin cuvintele In monet& national& liberatorie sau In monetele straine, ce au
curs legal conform legislatiunii monetare a Statuluir.
2. Dup& cuvantul * sucursale* a se intercaleze cuvintele 4 0 agentii*.
e) La Art. 43 sa se suprime aliniatul al 3-lea.
Art. 2.
Indata ce Adunarea general& extraordinary va fi votat sus
aratatele modificari la statutele actuale, D-1 Ministru de finante va prezent&
Corpurilor Legiuitoare un proiect de lege modificator al legii din 15 Iunie 1890,
prin care ea se modifice dispozitiunile articolelor 12, 13 Si 14 din ace& lege In
modul urmator:
a) La Art. 12 alin. al 2-lea sa se adaoge urmatorul aliniat:
4 Treizeci la But& din stocul metalic al Bancii va putea consta In trate

asupra pietelor Londra si Berlin*.
b) La Art. 13 alin. 1, se vor Inlocul cuvintele o de Banc& In Intelegere cu
Guvernul* prin cuvintele s prin statutele Bandit*.
Restul Art. 13 se va Inlocul prin redactia urmatoare:
*Valoarea fiecarui Met nu va putea fi mai mica de 20 lei. Biletele vor fi de
20, 100, 500 si 1000 lei. Proportiunea biletelor de 20 lei nu va putea Intrece 20 %*.
c) La art. 14 sa se Inlocuiasca cuvintele o de aur conform sistemului monetar al Statutului* prin acelea de *In moneta national& liberatorie sau In
monetele straine cari au curs legal conform legislatiunii monetare a Statului*.
d) Dispozitiunile tranzitorii sa se redacteze astfel:
a Se acorn. Sandi Nationale un termen de vase luni dela promulgarea
legii de rata, pentru retragerea din circulatiune a biletelor de 20 lei ce tree peste
proportiunea de 20% din emisiunea totala *.
Art. 3.
Indata dup& votarea schimbarilor cuvenite la statute $i lege,
nouile statute confirmlindu-se de Guvern, vor deveni lucratoare pentru Banca
National&
Facuta astazi anul una mie opt sute noultzeci si doi, Luna Februarie... zile.
Consiliul In unanimitate aproba acest proiect si autoiiza pe D-1 Guvernator a-1 semna.
www.dacoromanica.ro
318
C. I. BAICOIANU
banca, modul emisiunii for banca, modul emisiunilor i

i cantitatea pentru fiecare cantitatea pentru fiecare cacategorie,
se va stabili de tegorie, se va stabili prin
Banca in intelegere cu Gu- statutele Bancii.

Valoarea fiecarui bilet nu
vernul.
va fi mai mica de 20 lei.
Biletele vor fi de 20, 100,
Biletele vor fi de 100, 500
i 1000 lei. Dela promulgarea 500 i 1000 lei. Proportiuacestei legi nu se vor mai nea biletelor de 20 lei nu va
putea pune in circulatiune putea intrece 20% din tobilete de 20 lei. Biletele de tala emisiune.
20 lei cari sunt azi in circulatiune se vor retrage treptat in termen de 4 ani, cate
o patrime cel putin pe fiecare an.
Bancii, in our sau in monad
nationals de argint. Ele vor
fi primite la toate cassele
Statului, precum i la toate
cassele stabilimentelor publice dependente de Stat.

Bancii In monad national&
liberatorie sau In monetele

straine, cari au curs legal,
conform legislatiunii mone-
tare a Statului. Ele vor
fi
primite in plata la toate

cassele Statului, precum i la
toate stabilimentele publice

dependente de Stat.
Dispozijiuni tranzitorii
Se acorda Ranch Nationale
un termen de 6 luni dela

promulgarea legii de fats,
pentru retragerea din circulajie a biletelor de 20 lei ce

trec peste propor %iunea de
20% din emisiunea totals.
*
www.dacoromanica.ro
REFORMA MONEARA. DIN 1890
319
Examinand mai Indeaproape conventiunea, reese ca Gu-
vernul a trebuit sa renunte la dreptul ce 11 avea de a fixa

in intelegere cu Consiliul Bancii, modul emisiunii i cantitatea pentru fiecare categorie de bilete, acest lucru ramanand sa fie stabilit prin statute.
Banca catiga punctul sau de vedere In ce privete emisiunea biletelor de 20 lei, cari ins& nu puteau depai 20%
din totalul emisiunii.
Deasemeni ea mai catiga dreptul de a avea din stocul
sau metalic aur, 30% reprezentat prin trate asupra pietelor
Londra i Berlin.
Biletul Bancii Insa, trebuia sa fie convertibil la prezentare
in moneta nationals de aur, sau In monete straine cari au

curs legal, conform legislatiunii Statului.
* * *
Nu se poate concepe o satisfactie mai mare pentru Consiliul Ranch, decat expunerea de motive i raportul delegaldlor din Camera i Senat.
Iata cum este justificata necesitatea modificarii legii din
1.5 Iunie 1890:
Legea din 15 Iunie 1890, care modified articolele 8,

12, 13 i 14 din legea 1nfiintarii unei Banci de scont i circulatiune din 17 Aprilie 1880, n'a putut fi aplicata ;i chiar
statutele Bancii erau In dezacord cu unele din dispozitiunile

acelei legi.
Pentru a pune capat acestei stari de lucruri i a face
putincioasa aplicarea legii din Iunie 1890, precum i pentru

a inlesni aplicarea catorva modificari Introduse In legea con-
stitutive a Bancii Nationale dupe experienta facuta, s'a

simtit nevoia de o noua modificare a art. 12, 13 i 14 din
legea dela 15 Iunie 1890.

Aceste noui modificatiuni se refer& mai ales la stocul
metalic al Bancii Nationale i la emisiunea biletelor de 20
lei, cari trebuiau, conform legilor anterioare, sa fie In anul
1894 scoase cu totul din circulatiune. Cum Ins& incercarile
/acute pentru scoaterea treptata a acesor bilete de banca
din circulatiune, a lntampinat in practice mari dificultati
caci ele sunt cerute continuu din toate partile i se poate
zice ca sunt chiar aproape indispensabile tranzactiunilor de
www.dacoromanica.ro
320
C. I. BMCOIANU
cereale In porturile noastre, in cari cumparatorii sau intermediarii aduna cantitatile mai mult sau mai putin mari cumparand cu kgr. dela o multime de vanzatori mici de 'pe la
tara, s'a crezut de cuviinta a se mentine biletul de 20 lei.
Dar pentru a nu se indeparta prea mult dela principiul
chiar al sistemului nostru monetar in care leul de aur este
unitatea monetara, Guvernul limiteaza, prin noua lege, emiterea acestor bilete de 20 lei la maximum de 20% din Intreaga emisiune de bilete.
Comitetul delegatilor admitand aceasta $i -a exprimat
dorinta ca Banca Nationale sa caute Incetul cu incetul s
retraga cat mai multe bilete de 20 lei din circulatie, tinzand
la suprimarea lui mai curand sau mai tarziu, pe nesimtite
ii fara a jigni nici o tranzactiune comerciala.
Relativ la stocul metalic al Bancii Nationale, noua lege
autoriza pe Banc& ca 30% din acest stoc sa poata fi reprezentat prin trate de prima ordine asupra pietelor din
Londra i Berlin, al caror sistem monetar este bazat pe etalonul unic de aur i cu exclusiunea celorlalte piete, Paris,
Bruxelles, Viena, cu sistem monetar bimetalist.
Aceasta noua dispozitiune, dupd practica lucrurilor, este
foarte favorabila Bancii Nationale, caci pe deoparte permite
Bancii Nationale oarecari beneficii legitime prin faptul plasarii unei parti, redusa dealtminteri , a stocului sau metalic In valori cu totul sigure, cari dei sunt pe termen,
totui pot fi realizate, on i cand in caz de nevoie. Pe de
alts parte, atunci cand exportul produselor noastre Inceteaza, adica prin Noembrie i cand prin urmare, nu mai
intra aur in tara, Banca are la dispozitia ei, pentru lunile
urmatoare, acele trate cari permit pietelor noastre sa-i face
platile In strainatate, fara ca Banca sa aiba sa atace aurul
chiar, pe care 41 are In cassa.
Modificarea art. 14 prin noua lege, sufere numai asupra
redactiunii lui, Med ca principiul admix de legea din 15 Iunie
1890 sa fie atins i anume: ca biletul de Banca sa fie platit

in aur.
In fine, ca dispozijiune tranzitorie, noua lege da Bancii
Nationale un termen de 6 luni, pentru a-i retrage din circulatie biletul de 20 lei care ar exceda proportiunea admisa
de 20% din lntreaga emisiune.
I
www.dacoromanica.ro
321
Iata, domnilor deputati, cari sunt consideratiunile cari

au dus pe comitetul delegatilor sa primeasca proiectul de
lege de fats, cu o mica schimbare de redactiune ale aliniatelor 2 i 3 i ale art. 12, pentru a le face mai explicite.
Votand i D-voastra, domnilor deputati, acest proiect de
lege, va Meet& In fine i dezacordul dintre statutele Bancii
Nationale i legea din 15 Iunie 1890, cad Adunarea general& extraordinary a actionarilor acestei Band din 2 Aprilie
1892, a votat In unanimitate modificarile ce urmeaza 's&

se introduce in statutele Ranch Nationale, pentru a corespunde cu prescriptiunile nouei legi, pe care avem onoarea
a o supune aprobarii D-voastra .
* * *
Dace asvarlim o privire retrospective asupra conflictului

dintre Banca National& i Stat, caracteristic perioadei 18881892 pe care 11 Incheie conventiunea susmentionata, nu ne
putem opri de a constata c& Banca National& a tiut sa

se aeze dela Inceput pe un taram de obiectiva judecata
a marilor probleme monetare pe cari linprejurarile de pe
vremuri le impusese cu imperioasa necesitate atentiunii tuturor ganditorilor i Indeosebi a guvernantilor, dela cari Intreaga patura interesata In ordinea productiunii nationale
atepta mantuire.
Cand la 1888, Guvernul hotarate ca operatiune preliminary a marei sale reforme, retragerea biletelor ipotecare,
Banca National& 11 secondeaza far& covaire, ba chiar se pune

la dispozitia Guvernului pentru cautarea ii aflarea solutiunii
celei mai prielnice pentru realizarea acestei operatiuni, ale
carei efecte binefacatoare pentru circulatia fiduciary a tarii,
ea le Intelegea pe deplin.
Prelungirea circulatiunii biletelor ipotecare din 1886 pang
la 1912, era facuta In virtutea unor argumentatiuni fiscaliste ce puteau prinde In cadrul imprejurarilor de moment.
Nu este Insa mai putin adevarat, ca perpetuarea acestei
circulatiuni fiduciare, lipsita de o acoperire metalica se-
rioasa, avea caracterul unei pronunjate inflatiuni ce nu putea

sa nu influenteze valoarea ci puterea de schimb a biletului
Bancii Nationale ci aa cubreda, prin faptul acoperirii mewww.dacoromanica.ro
21
322
C. I. BAICOIANII
talice de argint, un metal a carui valoare intrinseca era cu

mult in dezacord cu valoarea aurului la care era raportata.
Retragerea biletelor ipotecare stiva ita in anu11888, de1
nu era o masura determinants pentru a face sa dispara

criza i agiul, totui ea nu putea cleat sa concure la normalizarea unei situatiuni care dainuise prea mult i provocase
intereselor vitale ale tarii, dureri i pagube destul de
insemnate.
Cand hash' Guvernul, in aplicarea programului sau trece

mai departe i vine cu proiectul de modificare a legii monetare din 1867 prin care se introduces monometalismul our
in locul bimetalismului de pang atunci, Banca Nationala
a carei aezare fiduciary se facuse in cadrul unei concep-
tiuni monetare bimetaliste, nu putea sta impasibila, caci
prin conceptiunea acoperirii sale metalice noud, se atingeau

interese nu numai speciale, dar mai cu seams de ordin ge-
neral, la cari legea i statutul sau o obligau sa concure

prin colaborarea sa, pentru ca bazele de functionare i propaire ale acestui aezamant sa nu fie zdruncinate. Din pacate, Guvernul n'a Inteles dela Inceput fericita conceptie a
dispozitiunilor din legea i statutele Bancii Nationale, cari
cereau ca problem ele acestea monetare de interes general
sa fie rezultatul colaborarii experientii institutului de emisiune cu Statul.
La carma tarii 10 facuse drum o 'nand de oameni intrui ai Partidului conservator cu pretentiuni de reformatori ai moravurilor i introducatori de metode noui in arta
politica, cum se mai vad dealtfel i in zilele noastre, stapaniti de dorinta oarba de a rasturna pang i notiunile de
legalism.
Erau oamenii formulei Regele i Dorobantul >, cari cre-
deau sa domine i sa indrumeze viata politica a Statului

pe cai i prin mijloace originale, nu prin respectul traditiilor
legale, cat prin apucaturi de aa zise main i judecati forte.
Criticilor aduse de Banca Nationala pe cari le socoteau
izvorite din subiectivism politic proiectelor Guvernului,
Petre Carp i cativa acoliti ai lui le ()puma hotarirea imperative de a le infaptui trecand peste capul i corpul Bancii
Nationale, caci subordonand vointii actionarilor Ranch Nationale aceasta chestiune ziceau ei , insemna a lass chewww.dacoromanica.ro
323
stiunea financiara i agiul sa-i continue efectele dezastroase,
ceeace ar denota o idee stranie cu privire la suveranitatea

nationals i a datoriilor Statului.
In astfel de imprejurari era firesc ca Banca sa caute
sa-i mentina autonomia i drepturile sale in rezolvarea unei
probleme atat de grave in ce privete interesul general,

ceeace a condus-o la cunoscutele proteste i atitudini cari
pana la sfarit au divizat lumea politica a Guvernului.
Totui i aici, in ce privete proiectul propriu zis al etalonului, Banca Nationale n'a lipsit sa dea Guvernului sfaturi pretioase pentru a inlesni aplicarea primei parti a marei
reforme monetare, care a condus la demonetizarea argintului.

Scoaterea din proiect a dispozitiunilor referitoare la gasirea mijloacelor materiale de aplicare a proiectului monetar
i intocmirea unei legi de sine statatoare, se datorete in
bung parte sugestiunii Bancii Nationale.

Acolo unde Insa Banca Nationale nu putea i nu trebuia sa se lase invinsa, era cand Guvernul, tot fard concursul sau, a tinut sa prezinte Corpurilor Legiuitoare proiectul
modificator al legii Bancii Nationale.
Aci cerbicia cu care ea a tinut sa combats dispozitiunile

legii din 1890, este demna de tot respectul nostru, pentruca
Banca, neurmarind alt scop decat propairea intereselor tarii,
n'a inteles sa face din lupta intreprinsa scopul realizarilor unor interese de taraba, ci i-a insuit sustinerea numai a
acelor puncte, cari erau menite sa contribue la mentinerea

politicii sale monetare de pana atunci, favorabila desvoltarii
intregei vieti economice a tarii.
Pornind dela aceste simtiminte i indatoriri, ea vede in
structura acoperirii metalice a Guvernului lipsa de elasticitate ce o impunea cu rigoare trecerea la monometalismul aur.
Deasemeni, retragerea biletului de 20 lei insemna in ultima consecinta o lovitura adusa cons olidarii etalonului aur,
caci prin suprimarea biletului de 20 lei, urma s se puns in
circulatie aur, ceeace evident nu putea decat sa pericliteze
opera reformei monetare, sau s fie lipsit comertul de o
moneta strict necesara.
Iar in ce privete amestecul Guvernului in administratia
ei interns, ea II vedea nu numai nepotrivit, dar i periculos
www.dacoromanica.ro
21*
324
C. I. BAIGOIANU
ci contrar regulilor cari garanteaza buna functionare tii autonomia necesar& unui institut de emisiune, reguli ce au
stat la baza aproape a tuturor bancilor de emisiune de

clasic& Insemnatate.
Cote de participare, zece mai putin, zece mai mult, cote
de scont In favoarea sau defavoarea institutului de emisiune, toate acestea au fost lasate pe al doilea plan, caci
cum spuneh. Carada
preocupe institutul .
nu de interese egoiste avea s se
Astfel, lupta Inceputa de Banca National& o vedem Incoronat& de laurii izbanzii ci nu puteh fi o satisfactie mai
mare pentru vrednicii conducatori de pe vremuri ai Bancii
Nationale, decat expunerea de motive ce am redat-o mai
sus, cu care Guvernul prezint& In 1892 legea pentru a modifich pe aceea din 1890.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XI
ION BRATIANU I BANCA NATIONALA
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XI
ION BRATIANU 5I BANCA NATIONALA.

Ro lul creator a lui Ion Bratianu In viata economics a Romaniei.
ConInfiintarea
lui, privitoare la organizarea economiel nationale.
Bancii Nationale constitue un punot esentlal al programului sags de actiune.
Incercir lie din 1848 ;II 1860 de a inflinta Banes Nationale, aunt fncuActivitatea lui
nunate de laurii lzbandel ou mult mai tArziu, in 1880.
Disoursuf lui Th.
Ion Bratianu pentru consolidarea Banoil Nationale.
Rosetti la moartea ful I. Bratianu.
Inoheiere.
ceptille
In luna Mai a anului 1891, moartea iii intinde aripa asupra marelui Ion Bratianu, care in netarmurita lui dragoste
de Cara 1i neam, luptase cu toate puterile pentru ridicarea
i aezarea Romaniei In randul tarilor civilizate din Apusul
Europei.
Inzestrat cu intuitia caracteristica marilor genii, Ion

Bratianu i-a dat perfect de bine seama ca ceeace contribuie la cladirea temeinica a vietii economice a unei
este organizarea creditului national, prin infiintarea unei
Banci Nationale. Aceasta idee care intrase adanc in convinguile sale, el o inscrie intre marile revendicari nationale ale
revolutionarilor dela 1848. Urmarind infaptuirea gandului
sau, cu 12 ani mai tarziu, in 1860, el intocmete i depune
in Parlament un proiect de lege pentru organizarea creditului i infiintarea unei Banci Nationale. Inexistenta institutiunilor juridice, economice i administrative, an impiedicat Ins& ca el sa cheme la vieata aceasta institutiune romaneasca de credit central.
Dela 1860 i pane la 1880, Ion Bratianu nu inceteaza
nici o singura clips lupta dupe cum pe larg am aratat
www.dacoromanica.ro
328
C. 1. BAlcoiANII
pentru a preIn capitolele precedente ale acestei lucrari

gati conditiunile juridice, politice ci economice, cari sa asi-
gure reuita Infaptuirii unei Banci Nationale. Din acest

punct de vedere privita rodnica activitate a lui Ion Bratianu dintre 1860-1880, ne putem da seama cate greutati
a avut sa Invinga, caci toate realizarile mari proiectate i
mai ales aceea a Bancii Nationale, aveau sa intampine nu
numai dificultatile isvorlte din situatia economic& i juridica a tarii, ci ci o Indarjita opozitie din partea acelora cari
cautau sa robeasca -tam capitalului strain ci cari, din riepregatire, nu puteau Intelege urmarile acestei situ& ii.
Trecand peste greutatile vremurilor i vitregia oamenilor, Ion Bratianu urmarecte cu o consecventa desavarita
Infaptuirea gandurilor sanatoase cari ii framantau mintea.
Realizarile juridice, administrative ci economice ale tarii din
perioada 1860-1880, se datoresc In cea mai mare parte lui
Ion Bratianu, care In 1880 Ii Incununeaza opera de organizare economic& a tarii, prin Infiintarea Bancii Nationale
a Romaniei.
Odata ce acest aezamant a fost chemat la vieata, Ion
Bratianu nu 1-a lasat In voia soartei, ci a veghiat asupra
tuturor actiunilor lui, dandu-i pretioasele sale lndrumari In
cele mai grele lmprejurari. Ce dovada mai mare de devo-
tament putem avea din partea lui Ion Bratianu fats de
Banca Nationale decat aceea, ca In ultimii sai ani s'a multumit sa ocupe functiunea de censor, pentru a putea mai
bine veghia la mersul i progresul acestui aezamant.
Nu exist& mijloc mai bun pentru a Invedera rolul hotaritor pe care 1-a avut Ion Bratianu In organizarea modern&
a Romaniei, decat cuvintele de regret exprimate la moartea
lui In Mai 1891 , de Guvernatorul Bancii, Th. Rosetti,
a caror valoare este cu atat mai mare, cu cat ele cunt pornite din adancul inimii unui adversar politic.
Veniti din toate partile Romaniei cuvanta Th. Rosetti, pentru a aduce ultimele semne de iubire ci de respect Insemnatului barbat de Stat pe care o cruda soartal-a
rapit prea curand dintre noi. Gandul nostru se indreapta
firecte la ceeace a fost Ion Bratianu pentru aceasta Cara,
la opera lui ca om politic ci ca om public. Alte glasuri mai
autorizate facand istoria acestei nobile vieti, ne-au aratat
www.dacoromanica.ro
Plana XXIII.
ir
c,
ION C. BRATIANU
In cei din urma, ani ai vietii sale.
www.dacoromanica.ro
ION BRATIANU g BANCA NATIONALA
329
lnsemnatatea politica a marelui patriot, pe care 11 plangem

astazi cu totii. Eu ma voiu Incerca a reaminti In putine cuvinte
insemnatatea actiunii sale economice.
Imbratiand ca toti adevaratii oameni de Stat, totalitatea vietii nationale, Ion Bratianu 10 daduse de timpuriu
seama ca ridicarea politica a tarii nu era cu putinta fara
ridicarea ei economica. Ochiul sau patrunzator vazuse clar
ca independentii politice trebuia sa-i corespunda ca un corolar firesc i necesar, independenta economica, atat a individului, cat i a Intregului corp social.
Preocupat de tot ce poate contribui la Intarirea Statului
roman, 11 vedem indata ce o noua piatra a edificiului public era aezata, intorcanduld gandirea i munca spre realizarea unui nou progres economic. Emanciparea claselor
noastre agricole a avut In el un fervent luptator i odata
aceasta mare reforms realizata, conducatorul Partidului liberal
s'a silit a intari opera savanita, aducand taranului roman,

prin diverse masuri kii institutiuni, ajutorul unei degrevari
economice, unei mai bune impartiri a mo0ei stramoeti, unui
credit mai inlesnicios.
Completarea legii rurale prin darea pamanturilor la Insuratei este opera lui Ion Bratianu, care reluand traditiunile stravechi a cautat dupa rasboiul independentii sa ridice
clasa muncitorilor de pamant, cari pe campiile Bulgariei cimentase cu sangele for edificiul politic ridicat In mare parte
de el.
Lui se datorete 1nfiintarea creditelor agricole, lui cea
dintai lege pentru vanzarea loturilor mici din mo0ile Statului.
Cu mai mult succes Inca activitatea marelui patriot s'a

manifestat pe alte taramuri economice. Reteaua mareata a
tailor ferate, care strabate azi toate unghiurile tarii, aducand pretutindeni bine-facerile unei comunicatiuni inlesnicioase, se datorete curagioasei sale initiative. Fundarea creditelor funciare, a Bancii Nationale, a multor coli tehnice
i institute economice, s'a facut cu concursul sau i uneori
numai gratie initiativei sale luminate. Simplu i fara de

pretettiuni personale, acest mare cetacean a conlucrat la
conducerea unora din aceste institute pans la sfartititul vietii
sale, In pozitiunea modesta de coadministrator i toti aceia
www.dacoromanica.ro
330
C. I. BAICOIANIT
can au avut fericirea a lucra cu el, 10 vor amintl pururea

generozitatea ideilor, cunotinta adanca de oameni i tara,
omenitatea relatiunilor personale can distingeau pe ilustrul om de Stat.
Dorind tarii sale o desvoltare pe cat se poate de Intreaga,
convins ca activitatea economics nu e deplin roditoare

decat cand se intinde la toate ramurile productiunii, Ion
Bratianu a fost un protector zelos al industriei noastre
nascande. Prin o politica vamala ocrotitoare el a cautat sa

desvolte fn limita putintii i aceasta ramura a activitatii
nationale, documentand i pe taramul economic setea de
neatarnare, dorinta de libera i normala desvoltare a fortelor
nationale de can era pururea insufletit.
Astfel ceeace la masa verde a consiliilor de administrajie ca i In cabinetul ministerial, pe tribuna Parlamentului ca i pe campiile Bulgariei, se arata ca trasatura caracteristica a lui Ion Bratianu, este nestramutata incredere
In vitalitatea i In viitorul acestui neam. Acolo unde cate
odata spiritele cele mai bune, inimele cele mai otelite se
Indoiau, el ramanea nestramutat in credinta sa.
Energiei sale ne1nfrante, activitatii sale neobosite, iubirii sale de tot ce este romanesc, Cara datorete In mare
parte starea sa de desvoltare la care a ajuns i numele lui
va ramane legat pentru vecie de intemeerea Statului roman.
Daca prezentul adeseori ingrat nu a scutit totdeauna pe
marele patriot de unele deceptii, de unele amaraciuni cari
suet sotul fatal al acelora can voiesc binele pe aceasta lume,
viitorul recunoscator va inscrie cu litere de our numele lui pe
chiar fundamentul edificiului la a carui ridicare a luptat cu
atata barbatie. Generatiilor viitoare, a caror vedere nu va

fi Intunecata de pasiunile luptelor zilnice, le va fi dat a privi
aceasta nobila figura in toata puritatea ei i numele lui

venerat va fi rostit cu iubire i respect on unde, i oricat
va rasuna graiul romanesc.
* * *
Astazi cand s'au implinit cinci zeci de ani dela linfiintarea Bancii Nationale, putem judeca i recunoate cat de
mare dreptate a avut Ion Bratianu cand a pus la baza avewww.dacoromanica.ro
ION BRATIANU $1 BANCA NATIONALA.
331
zamantului nostril de emisiune ideea autonomiei i a capitalului national.

Numai datorith libertatii i independentii ei de actiune,
Banca Nationald a putut sail indeplineasca rolul creator

pentru finantele publice i economia nationals a tarii romaneti.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XII
BANCA NATIONALA
I CRIZA AGRICOLA DIN 1899
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XII
BANCA NATIONALA
I CRIZA AGRICOLA DIN 1899
0 'meta cumplita provoaca in anul 1899 una din cola mai marl crize agricole
pe care a cunoscut-o istoria noastra economics.

Importul flind cu mutt
superior exportului, pe piata romineasca se simte o mare nevoie de devize
aur, ceeace determine scaderea cursului leului.
Situatia politics internationals agraveaza criza.
Creditele strains acordate bancilor romanesti
Masurile luate de Banca Nations la pentru a mentine valuta
sunt retrase.
Urcarea scontului dela 5 la 6, 9 fi 10%, null produce efectele.

Banca pune la dispozitia pieta fi a Statului stocul sau de devize fi sprijitarn.
neste lichidarea normala a casselor de barna fi comert, pentru a evita agravarea
Criza din 1899 verificit Inca data temeinicia conceptiunilor conducerli Bandi in privinta elasticiatil portofollului.
incheiere.
crizei.
Banca Nationale a Romaniei a avut sa strabata In anul

1899 una din cele mai grozave crize agricole ce s'a cunoscut
vreodata in istoria economics a tarii noastre. 0 seceta cumplita care a tinut zece luni in ir, a distrus aproape intreaga
recolta de toamna. Dezastrul ar fi fost de nedescris, dace

n'ar fi venit cu Inceputul lunii Julie ploi binefacatoare, cari,
dei tarzii, tot au mai putut salve ceva din semanaturile
de porumb i s'a putut semana nutret pentru vite, care

dand o recolta aproape de mijlocie, a scapat astfel populatiunea tarii dela o grea Incercare.
In astfel de conditiuni, cu un export redus numai la ramaitele anului trecut, era firesc ca intrarile de aur ce se
ateptau pentru a servi la acoperirea anuitatilor imprumuturilor noastre din afard, sa nu se producd, ceeace a provo-
cat pe piata financial% prin cererile marl de aur ce s'au

produs din cauza platilor straine ajunse la scadenta, o urcare a schimbului necunoscuta pang atunci.
www.dacoromanica.ro
336
C. I. BAICOIANU
i situatia a fost cu atat mai grea, cu cat bancile noastre

comerciale, din cauza evenimentelor politice internationale
ale vremii, caracterizate prin rasboiul Transvalului ii a expansiunii coloniale ale marilor puteri i-au vazut creditele
din straina'tate reduse, ba chiar suprimate.
Din aceasta pricina, cassele mari comerciale ale tarii,
ibancile cari pan& atunci lucrau prin mijloace de credit strain,
s'au vazut nevoite pentru a ie1 din impas, sa se adreseze

Bancii Nationale.
Daca anul 1900 ar fi fost imbelugat, povara crizei s'ar
fi putut suporta cu mai multa wring.

Din nenorocire i in anul acesta productia a fost sub
mijlocie, ceeace a facut ca criza sa-i intinda efectele ei i

asupra lui.
Greutatile pe cari a avut Banca National& sa le hiving&
pentru a impiedica un dezastru al valutei noastre, trecuta
de curand la momentalismul aur, au invederat data mai
mult cat de sanatoase erau vederile conducatorilor Bancii,
cari au solicitat Guvernului in diferite randuri admiterea
reformei de elasticizare a stocului metalic. Pentru garantarea i mentinerea monometalismului aur, Consiliul Bancii sus-
-tine in lupta darza ce a dus-o cu prilejul trecerii dela bimetalism la monometalismul aur, sa se modifice articolul referitor la acoperirea metalica, lasandu-se Bancii, cu aprobarea
Ministrului de finante, posibilitatea de a reduce acoperirea
metalica in cazuri de grea cumpana dela 40% la 33/s,
cum i de a socoti ca acoperire tratele i remizele asupra
Parisului, Londrei i Berlinului.
Patima ce se pusese pe vremuri in judecarea acestei probleme de fundamentals important& pentru mentinerea valutei, a facut ca propunerea Bancii sa fie inlaturata, neschimbandu-se decat in parte vechiul text al art. 12 din lege care
prevedea ca Banca sa aiba o acoperire a emisiunii de 40%.
Nesocotirea cererii Bandit, avea sa-i produca efectele in
circumstantele crizei dela 1899-1900. Banca Nationale,
prevazand anul agricol detestabil ce se anunta, condusa de
experienta situatiunilor similare din decursul existentii sale,
n'a pregetat sa se prepare stranganduli cu staruinta prin

toate caile posibile, o rezerva de trate i remize pentru a
face fats nevoilor ce se prevedeau. Raportul publicat cu
www.dacoromanica.ro
BANCA NATIONALA $I CRIZA AGRICOLA DIN 1899
337
prilejul jubileului de 25 ani dela infiintare, ne descrie cum un

se poate mai bine greutatile situatiunii monetare dela 1899-
1900 i sfortarile Bancii de a preveni o grea criza valu-
tara.
Banca glasuete raportul din 1906 prevazand Inca
din timpul verii dificultatile prin cari are sa treaca din
cauza cererilor mari de aur, a cautat sa-i asigure mai dinainte in strainatate mijloacele necesare pentru a face fata
imprejurarilor ce aveau sa se iveasca.
Avand un stoc important de efecte publice ale capitalului sau social i ale fondului de rezerva, Banca i-ar fi
putut in alte timpuri procura o insemnata suma de aur van-
zand aceste efecte. Dar aceasta vanzare nu era posibila, din

cauza situatiunii monetare a pietilor streine i mai ales din
cauza ca prin vanzarea acestor titluri, cursul efectelor publice romane ar fi scazut, tocmai in momentul cand Statul
roman cauza sa contracteze un imprumut pentru acoperirea unora din lucrari, cari daca s'ar fi intrerupt, i-ar fi
cauzat daune insemnate.
Ca i alte banci de emisiune, cari au trecut prin ase-
menea dificultali, Banca noastra a trebuit sa-i procure credite in strainatate pana la aproape concurenta valorii fondurilor sale publice, pentru a aduce aur i a satisface astfel
cererile de schimb a biletelor contra aur .
Urcarea scontului dela 5 la 6-7 i 10%, dela care se

altepta restrangerea afacerilor pe de o parte, deci i a importatiunii, pentru a se domoli cererea de devize, iar pe
de alts parte pentru a.provoca intrarea in Cara a capitalului
strain pentru a uura pozitia Bancii Nationale in lupta pentru a mentine valuta noastra, contrariaza toate ateptarile,
caci afacerile n'au putut fi reduse. In ciuda scontului ridicat, lumea de afaceri prefer& sa accepte creditul scump de-
cat sa dea indarat, iar capitalul strain cu toata dobanda

ridicata din Ora noastra, avertizat de greutatile situatiunii
de neprevazut in consecintele sale finale, nu i-a facut aparktia
pe piata romaneasca.
Criza a continuat cu acuitate, iar Banca National& a
luptat cu toata hotarirea i prin toate mijloacele ce i-au stat
la indemana, pentru a face ca comertul, industria i toate
ramurile de productie ale tarii, precum i nevoile Statului,
www.dacoromanica.ro
22
C. I. BLICOIANU
338
sa sufere cat mai putin, iar pica sa Incerce cat mai putine
contrarietati.
4( Negasind mijloacele necesare la cassele de banca private, cari ele insai 10restransesera operatiunile ne spune
acela raport al Consiliului de administratie din 1.906
comertul i industria nu puteau recurge de cat la Banca Najionala. Dace Banca Nationale le-ar fi respins cererile, am
fi ajuns la un adevarat dezastru.

A trebuit dar ca Banca sa continue a pune la dispozitia
comertului i industriei, fie sub forma de scont, fie sub forma
de imprumuturi pe titluri, fondurile de cari acestea aveau

trebuinta. Astfel operajiunea de scont i imprumuturi a caror micare anuala a fost mai mica ca in 1898, In intervalul
de la Februarie pana la Octombrie s'a urcat dela 50 la 70 mil.
Pe de alts parte, pentru a face fate cererilor mari de
schimb de bilete contra aur, Banca a pus la dispozitia publicului i a comertului 105 milioane In aur i remize.
Sperantele ce s'au pus ca, capitalurile straine atrase de
dobanzile maxi vor veni sa caute o Intrebuintare mai bung
la noi, nu s'au realizat.
Ele s'au oferit numai pentru Stat cu ocazia contractarii
imprumutului de 175 milioane In bonuri de tezaur platibile
in 5 ani .
Din cauza crizei, unele casse de comert ci de banca au
fost atat de zdruncinate, Incat au trebuit sa intre in lichidare, iar Banca a luat toate masurile pentru ca aceste lichidari s nu produce perturbari i mai mari in economia
national& a tarii.
# Urmarile crizei
spune mai departe raportul Consiliului
de administratie s'au resimtit mai in toate opera-tiile

Bancii. Acelea unde se observe variatiuni mai importante
sunt, la miccarea tratelor i remizelor, care a fost cu
75.000.000 lei mai mica, la micarea cassei care a fost cu 96
mil. lei mai mica i la media biletelor in circulatie, care a

fost cu 19.967.362 mai mica decat in 1898. Exportatiunea
a fost cu 1.344.000 tone, reprezentand 134.000.000 lei mai
putin ca in anul anterior, iar bugetul Statului a lasat un
deficit de lei 35.404.909 lei, 52 bani .

Experienta ce s'a facut cu prilejul acestei crize, apelan-
du-se cum am vazut mai sus la toate prescriptiile clasice

www.dacoromanica.ro
BANCA NATIONALA g CRIZA AGRICOLA. DIN 1899
339
in aceasta materie de politica de scont, pentru a se opri in

loc valurile tot mai amenintatoare asupra valutei noastre,
este o contributie insemnata la mersul unei banci de emisiune.
Dar daca Administratia Bancii i lumea politica cu raspundere care conduce& finanta publica depe vremuri a fost
puss in situatia sa constate ineficacitatea coneeptiei clasice
a politicii de scont In anumite momente de criza economics,
ea a mai avut cu acest prilej ci ocazia s vada cum spune
i raportul Consiliului de administratie din 1906, cat de
greu apasa asupra situatiunii Bancii dispozitiunea Introdusa
In statute la 1892, ca rezerva metalled a Bancii sa fie de

40%. Caci daca Banca In imprejurarile de cari vorbim,
ar fi avut mijlocul de a mai pune In circulatiune Inca cateva milioane aur, desigur Ca situatia s'ar fi putut imbunatati ci In tot cazul, schimbul n'ar fi atins un curs acs
de ridicat. Ea ar fi mai putut sa puna aur in circulatie, daca
In statute ar fi existat o dispozitie ca aceea propusa de
Consiliul Bancii in anul 1892, ea proportiunea rezervii metalice sa poata fi in unele cazuri coborita la 33% cu autorizarea Guvernului .
Dar urmarile crizei aveau sa conduca ci la rezolvarea

acestei chestiuni, iar situatiunea financiara a Statului, provocata de greaua criza agricola, care crease ci Bancii Nationale ingrijorari atat de grele, avea sa puna institutul de
emisiune In fata unei probleme noui, care in urma discutiunilor ce au avut loc, ave& sa conduca, cum vom vedea, la
retragerea Statului din Banca Nationale.
www.dacoromanica.ro
22
CAPITOLUL XIII
RETRAGEREA STATULUI DIN BANCA NATIONALA A ROMANIEI
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIII
RETRAGEREA STATULUI DIN BANCA NATIONALA

A ROMANIEI
Reperoursiunea adze! din 1899 asupra finantelor publics ci private.
Mourne financlare luate de Guvern nu conduc la aooperirea deficitului

bugetar.
Guvernul hotarAlte vAnzarea cote( ce detinea din capitalul Bancii
Nationale.
Consiliul Banc II aprobk to principlu la 31 Maiu 1900 propunerea
Guvernului.
In lulls 1900 Ministrui de finante la hotartrea sa vAnda partea
Statului din oapitalul BAnoll Nationale partioularilor, depunAnd In aoest

soop un protect de lege In Camera.
Condiflunile vAnzArli.
HotArtrea
Guvernulul nu oorespunde prevederlior statuteior Banc 11 Nationale.
Negocierlie dintre Banok gi Stat aunt tntrerupte pane In toamna anulul
1900, and retnoep.
Tratativeie dintre Consillul Bancil gi Ministrui de
finante au condus la tncheierea conventiunii din 16 Deoembrie 1900.
Statul se retrage din Banos Nationale.
Preiungirea privilegiului BAncli
Nationale pAnk la 1920.
Expunerea de motive au care oonventlunea este
Corpurlie Legiultoare ratifica con prezentata Cameral spre ratlficare.
ventiunea.
Incheiere.
Sub imperiul legii din 1880, modificata la 21 Martie 1882,

7 Martie 1886 i 31 Mai 1892, Banca Nationale i-a desvol-
tat activitatea ei binefacatoare In cadrul nevoilor timpului,

pe can ea Intelegandu-le, a cautat sa le slujeasca kii sa le
satisfaca In conformitate cu previziunile legii fli statutelor sale.
In desraqurarea progresiva a micarii economice a tarii,
atat Banca cat i gospodaria financiara a Statului, nu se
vedeau Impiedicate decal de crizele agricole, ce surveneau

periodic, periodicitate ce impunea unora i altora o politica
plina de prudenta tli prevedere, pentru a putea Invinge greutatile isvorlte din aceste Imprejurari.
Una din cele mai grozave crize agricole survine dupe
cum am aratat In capitolul precedent, In anul 1899, cand
www.dacoromanica.ro
344
C. I. BAICOIANU
o seceta cumplita care a durat 10 luni, distruge Intreaga

recolta a tarii romaneti, dand nu numai agriculturii, dar
i comertului i industriei o lovitura neuitata.
Urmarea acestei situa %iuni create de criza o reflecteaza
cifrele comertului extern pe anii 1899 i 1900. De unde exportul In anul 1898 era de 283.181.5671ei, el scade in 1899
la 149.119.657 lei i chiar In aceasta cifra sunt cuprinse
ramaitele de. exportat ale anului 1898.
Era firesc ca efectele acestui dezastru agricol s se re-
percuteze nu numai asupra comertului nostru i a celorlalte ramuri de activitate economics, dar i asupra finantelor publice i aa famase lute grea situatie din cauza
starii monetare mondiale defavorabile din 1898, pe de o
parte i din cauza unor angajamente externe ce nu s'ar fi
produs data s'ar fi putut prevedea marele dezastru al anului 1899.
Statul a fost surprins cu o datorie flotanta neobinuit

de mare pang atunci, ce se ridica. la 64.692.276 lei, 5 bani
i cu lucrari angajate i altele In curs de angajare pentru
suma de 65.000.000 lei
In situatia aceasta financiard ne gasete criza anului
1899, determinate de lipsa de afaceri provocata de o situatie
agricold necunoscuta pang atunci i care puma Guvernul

intr'o posture cum nu a mai fost dela 1871 lncoace.
Pentru consolidarea datoriei flotante Guvernul recurge
la un lmprumut de 175.000.000 lei pe piata Berlinului la
7/14 Noembrie 1899 prin intermediul unui sindicat reprezentat prin Casa Bleichroder. Cu toate acestea, ramanea des-
chisa i din ce in ce mai amenintatoare pentru anii 19001901, situatia bugetului Statului.
Din cauza neputintei de a se realize veniturile preva.zute In buget pe cari se reazema ordinea politica i socials
a tarii, Guvernul recurge la oarecari economii ca singura
scapare, caci data fund situatia generals lamentabila, nu putea fi vorba de o noud marire a impozitelor i nici la un nou
imprumut extern nu mai putea recurge, caci una din conditiile Imprumutului de 175 mil. din 1899 era ca Statul roman s nu mai poata contracts un alt imprumut In termen
de 5 ani dela realizarea acestuia.
Inchiderea exercitiului 1899-1900 facandu-se cu un

www.dacoromanica.ro
RETRAGEREA STATULUI DIN BANCA NATIONALA. A ROMANIEI
345
deficit de 35.404.909 lei, 52 bani, Guvernul a trebuit sa

recurga la noui resurse.
Realizarea unui imprumut extern nefiind posibila, Guvernul a incercat sa recurga la instrainarea catorva isvoare
de avutie ale tarii, intre can era i petrolul.
Opozijia inverunata pe care a ridicat-o in contiinta publics realizarea acestei intentiuni, a condus la abandonarea
proiectului. Acest fapt a determinat Guvernul sa recurga
la cesionarea veniturilor monopolului hartiei de tigarete, care
urma sa asigure Statului un venit de 15.197.491 lei, 60 bani
i la vanzarea cotei parti a Statului din Banca Nationala,
care impreund cu procentele pang la data varsamintelor a
produs 14.920.466 lei, 66 bani.
In executarea acestei idei a vanzarii cotei sale parti din
Banca Nationala i implicit retragerea sa dela Banca, Gu-
vernul is contact cu conducatorii Bancii. Ca rezultat al
consfatuirilor ce au avut loc, Guvernatorul expune Consiliului in edinta din 31 Mai 1900 dorinta Guvernului, in
urma caror explicatiuni se decide ca., Consiliul de adminis-
tratie este autorizat sa intre in intelegere cu Ministrul de
finante, pentru eirea Statului din societatea Bancii Nationale

a Romaniei, rascumpararea partii de capital ce dansul poseda
in aceasta societate i modificarile ce se vor considers necesare
in statutele Bancii pentru a inlesni aceasta operatiune ,
urmand ca rezultatele negocierilor sa se supuna Consiliului

general. Dar procesul-verbal pe care 11 dam in nota1) in extenso,
cuprinde i cloud opinii separate, aceea a directorului Nica

1) Iata. procesul-verbal al edintei Consiliului din 31 Mai, 1900:
Ascultand explicarile date de D-1 Guvernator, Consiliul decide:
Consiliul de administratie este autorizat a intra in negocieri cu Ministrul
de finante, pentru eOrea Statului dip societatea Bancii Nationale a Roma.niei, rascumpararea partii de capital ce dansul poseda in aceasta societate ?i
modificarile ce se vor crede necesare in statutele Bancii pentru a inlesnl aceasta
operatiune.
Rezultatul negocierilor se vor supune aprobarii Consiliului general.
Subsemnatul Bunt de parere c& in starea noastra de desvoltare economics, nu ar fi bine nici pentru interesele Bancii, nici pentru interesele generale,
a se schimbA organizatia actual& a BAncii. (ss) T. Nica.
Dad), initiativa cauzelor cari impun reforma legii i a statutelor veniA

din partea Consiliului BAncii, m'as fi unit si eu cu parerea colegului Nica.
Deoarece Ina propunerea cu stAruinte venind din partea Guvernului, mA

vAd snit a ma, uni cu majoritatea. (ss) Th. Stefanescu.
www.dacoromanica.ro
346
C. I. BAICOIANU
alta a directorului tefanescu, cari cuprindeau doll&

puncte de vedere deosebite in ce privete desbaterile ce au
avut loc i peste cari nu putem trece cu vederea, caci
ele constituesc dela primul contact al Bancii cu Guvernul
dou& nazuinte contrarii, ce vor avea s explice greutatile
Intampinate ulterior In realizarea dorintei Guvernului.
Dupa cum vedem, dela inceput chiar conducerea Bancii
n'a facut nici o opunere Statului de a se retrage din Banca
qi
Nationale.
Tined Ins& ca rascumpararea actiunilor s& se fn.& in spi-
ritul ideilor ce au prezidat la infiintarea Bancii rill respectarea statutelor i mai tine& ca fat& cu invataturile ce se
degajau din recenta criz& agricola a anilor 1899-1900, atat
pentru Banc& ca i pentru interesele superioare ale Statului
cu cari se confundau i acelea ale interesului public, s se
profite de aceasta lmprejurare pentru a pune la punct acele
modificari statutare pe cari experienta le dovedise de neinlaturat. Acest sens avea i opinia separat& a lui Th. tefanescu care de astadata a tinut s nu-i afirme solidaritatea cu punctul de vedere mai mult politic cleat economic-financiar a lui Th. Nica.
Se pare ins& ca in Wanul Guvernului ii facuse drum solutia vanzarii cotei parti de 8.000 actiuni reprezentand capitalul sail de subscriptie de 4.000.000 lei in cadrul vederilor directorului Nica i anume tinzand la vanzarea acestora in afar& de Banc& i independent de orice alta interventiune a Bancii.
Pentru a profit& de aceast& operatiune, o lume interesat& cauta pe toate caile s exercite o presiune asupra cursurilor actiunii Bancii Nationale In vederea acestei operatiuni.
Si ceeace este mai inexplicabil, este ca la baza criticei deslantuita contra Ranch Nationale cu acest prilej, erau patimile i interesele multora din jurul guvernantilor, cari creind
atmosfera de ostilitate Ban* vizau realizarea operatiunii
pe spinarea bietului Stat a carui interes ar fi fost ca actiunile s al& un curs cat mai ridicat. Campania Ins& avil de
efect ca actiunea, care la inceputul anului 1899 cots 2.800,
s scada dup& 6 luni la 2.220 1).
1) lath ce epune In aceastil, privintEt Andrei A. Popovici In lucrarea ea
Banca Nationald (pag. 15 ei urm.):
www.dacoromanica.ro
RETRAGEREA STATULUI DIN BANCA NA7IONALA A ROMANIEI
347
Intentiunei de 1nstrainare fi da expresie Guvernul In

adresa sa cu Nr. 53.524 din 6 Iulie 1900 pe care o inainteaza Bancii kii careia Generalul Manu ca Ministru de finante
cauta sa-i des flint& legal& prin proiectul sau depus pe biu-
roul Corpurilor Legiuitoare, prin care cere autorizarea ca

Statul sa poata 1nstraina titlul sau nominativ de 8.000 actiuni depus la Casa de Depuneri, pentru a obtine suma de
care avea. nevoie. Prin acest proiect se creiaza 8.000 titluri
la purtator pe cari le denumete delegatiuni de cupoane, cu
scopul de a putea fi Instrainate fn schimbul achizitionarii
capitalului.
Ca sa le poata plash mai avantajos, Statul garanta purtatorilor acestor delegatiuni de cupoane o valoare de 2.000
lei la lichidarea Bancii, iar In caz de prelungire a privilegiului, luh obligatia sa substitue pe detentorii acestor titluri
in drepturile sale asupra capitalului de 4.000.000 lei, angajandu-se In acelai timp sa faca ca Banca sa Yi recunoasca
ca actionari.
Dar legea Generalului Manu, conceputa In pripa, s'a dovedit la o mai adanca cercetare a guvernantilor inaplicabila.
a La inceputul anului 1899, cursul actiunilor Bancii Nationale atinge&
2800 gi nici un om de finante nu se indoia ca, In timpuri normale, finele acelui
an era as le g&seasc& gi mai sus.
Spre prim&var& gi vara goapte nejustificate svonira distrugerea Bancii.
0 parte din pres& gas1 prilejul de a ataca cu furie Banca. Neexactitati gi minciuni erau debitate cu o deslantuire de condei neuzitata, spre nenorocire, de
multe on In presa noastrk Svonul despre numirea noului Guvernator, in
mijlocul acestei atmosfere, propaganda intetita ca, privilegiul expir& In anul
1901 sau 1902
cand trebuia s& se gtie ca el expir& in 1912 gi alte multe,
Insotite apoi gi de criza generalk produse efectele for asupra lesne-crezatorilor
gi tnlesnira. drumul speculatorilor gi samsarilor. Nimic din toate adevarat.
Rauvoitorii, press strainli avid& de gtirile senzationale -, titia cligeurile
barfitoare gi le publics ca gtiri de senzatie. Speculantii facura deci s& se adevereasca proverbul: calomniaza, calomniaza, tot va r&mane ceva. Cursul actiunilor scaztl pan& la 2.220 gi astfel titlul nominativ al Statului nu mai reprezint&
valoarea comercial& ce reprezenta cu Base luni inainte. Iat& ce influent& a avut
zisa propaganda asupra cassei Statului gi nu incape indoiala asupra cursurilor
efectelor Statului, asupra creditului Orli. Este monstruos lucru, far& pereche
in lume, Ca o actiune a unei band de emisiune de soliditatea celei a noastre,
far& nici o sit& cauza decat de barfealk s& scad& Intru atilt gi nu gasesc alta
explicatie la aceasta decat dorinta unor straini, can profitand de manoperile
acelea, neintelegerile gi invidiile noastre, s& scoat& actiunile din maini romanegti,
spre a pune mana pe tot ce este bun gi solid In Cara romaneasca.a.
www.dacoromanica.ro
348
C. I. BAICOIANU
Intai pentruca venea In conflict cu art. 8 al statutelor Bancii

i In al doilea rand pentruca concep %ia de a vinde venitul
capitalului sau din asociatia Bancii pentru ca purtatorul ti-
tlului sa devind proprietar abia dupe prelungirea privilegiului, nu era o formula de nature sa indemne lumea la
subscriptia dorita.
Art. 8 din statute glasuia categoric ca: actiunile ce
se vor emise ulterior, vor fi atribuite cu preferinta proprietarilor actiunilor deja emise . La not ca i aiurea, legiuitorul a cautat prin acest mijloc sa dea o Incurajare primilor
subscriitori, cari au manifestat dela inceput increderea in
aezam'ant i au inteles sa raspunda riscului eventual.
Dupe cum vedem, aceasta conceptie a emisiunii titlurilor numite delegatiuni de cupoane , care era in contradictie cu prevederile statutelor Bancii Nationale, sacrifice
drepturile catigate ale vechilor actionari.
Fate de aceasta intentiune a Guvernului, Consiliul Bancii
intrunit la 21 Iulie 1900 i lu'and in discutdune propunerea
Ministrului de finante declare ca in asemenea conditiuni
ii este cu neputinta a face vreo propunere. El este insa gata
a discuta i a supune Adunarii generale a actionarilor on ce
combinatiune i s'ar prezenta care ar concilia interesele in

prezenta i ar facility operatiunea 1) .
1) Iata in extenso procesul verbal al sedintei Consiliului din 21 Iulie 1900:
D-1 Guvernator comunica Consiliului adresa cu Nr. 53.524 din 15 Iulie
a D-lui Ministru de finante.
D-nii Statescu gi Vericeanu arata cuvintele cari pun pe Consiliu, cu toata
dorinta sa de a inlesni afacerea, fn neputinta de a face vreo propunere In

conditiunile zisei adrese.
D-1 Nica cite?te opiniunea sa din sedinta dela 31 Mai si declara, ca D-sa
crede ca se poate pastry actuala organizare si a se trate. cu Guvernul pentru

celelalte puncte.
D-1 Guvernator se asociaza cu parerea D-lui Nica ri crede ca se interpre-
teaza rau adresa D-lui Ministru.

D-sa fi face rezervele sale .asupra votului.
Avand in vedere cy Banca National& ca institutiune nu are dreptul de
a cumpara propriile sale actiuni, nici de a face Imprumuturi pe dansele ;
Avand In vedere ca In negocierile urmate pan& acum, ideia unei asemenea
operatiuni a Yost cu totul exclusa, ca Administratiunea Bancii n'a intervenit
In ele decat ca intermediary Intro Stat $i actionari:
Avand In vedere ca toate desbaterile au avut de bazil modificarea legli
si statutelor, spre a permite Statului sa cedeze partea gi drepturile sale de aso-
www.dacoromanica.ro
RETRAGEREA STATULUI DIN BANCA NATIONALA. A ROMANIEI
349
In fata acestei piedici de legalitate, proiectul a trebuit

sa fie retras i altui Ministru de finante i-a fost dat sa clued
negocierile cu Banca Nationald mai departe, pe bazele reclamate de interesele mari ale creditului public, cu cari se
confundau i ale Ranch. Petre Carp, land conducerea Ministerului de Finante in toamna anului 1900, exprima Consiliului Bancii prin Guvernator, dorinta de a trata cu Banca
retragerea Statului din aceasta societate.
Din insdi propunerea transmisd prin Guvernator, Consiliul a constatat intentiunea de a negocia pe baza respectului statutelor Bancii.
Consiliul in edinta din 7 Decembrie 1900, a delegat o comisiune compusd din Guvernator, Anton Carp i Th. tefdriescu, care Ba is contact 1 sa negocieze cu noul Ministru
de finante, urmand s supund Consiliului chiar in acea zi
rezultatele.
In intrevederea avutd, comisia a i pus bazele intelegerii

cu Ministrul de finante i dupd comunicdrile facute de
comisie Consiliului Bancii in aceeai zi, intelegerea s'a facut
pe bazele urmatoare:
Ministrul a convenit s se elasticizeze in parte acoperirea
metalied, fiind de acord sa se constituie ca stoc metalic nu
numai tratele asupra Londrei i Berlinului, dar i acelea asupra celorlalte piete din Anglia i Germania, precum i tratele asupra Frantei i Belgiei.
A mai consimtit a prelungeascd privilegiul Bancii cu
Inca 8 ani pang in 1920. i era necesard afirmarea acestei
prelungiri cu atat mai mult, cu cat propagandei ce s'a Mout
contra Bancii Nationale, trebuia sa i se rdspunda prin asigurarea trainiciei acestui aezamant.
In schimb Banca admite ca dela 31 Decembrie 1912,
ciat In Banc& celorlalti actionari si a regula conditiunile In cari aceasta operatiune ar fi posibila;
Avand In vedere c& din adresa D -Iui Ministru de finante rezulta cit D-sa
margineste desbaterea la pretul si modalitatile de plata ce ar propune Banca;
Consiliul declare ca In asemenea conditiuni fi este cu neputintil a face vreo
propunere. Ca. Ins& este gata a discuta si a supune Adunitrii generale si actionarilor orice combinatiune i s'ar prezenta, care ar concilia interesele In prezentlt
si ar facility operatiunea.
D-1 Guvernator cu D-1 Nioa voteaza contra.
www.dacoromanica.ro
350
C. I. BAICOIANU
data expirarii privilegiului, partea Statului la beneficiile

Bancii sa fie sporita dela 20 la 30%.
In ceeace privete pretul actiunii, Ministrul a comunicat
ca pretul pe care ar putea cede. partea sa, ar fi de 14.800.000
lei In total, sau 1.850 lei de actiune, admitand oarecari uu-
rari de plata, cum se vede din procesul-verbal al edintei

respective pe care 11 dam In note. 1).
S'a acceptat ca actiunile ce s'ar emite a se distribuie
actionarilor i numai acelea asupra carora nu s'ar exercita
dreptul de preferinta sa se dea subscriptiei publice.
Consiliul, consultat asupra conditiunilor propuse de Ministrul de finante, a Yost invitat s se pronunte i in una1) lath procesul-verbal al vedintei din 7 Decembrie 1900:
D-1 Guvernator comunica Consiliului di in urma dorintei exprimata de
D-1 Ministru de finante de a trata cu Banca In privinta alienarii cittre societatea actionarilor a partii Statului In capitalul Bancii, Consiliul de administratie
a numit o comisiune compusa din D-sa 13i D-nii Ant. Carp :i Th. Stefanescu,
care sit se punit In contact toi s& negocieze cu D-1 Ministru ti:i apoi sii comunice
Consiliului general rezultatul t;:i ca comisiunea a :i avut cu D-1 Ministru o Intrevedere chiar astazi. In urma convorbirii avute cu D-sa, comisiunea s'a convins
ea s'ar putea ajunge la o intelegere cu D-1 Ministru pe urmatoarele baze:

D-1 Ministru a consimtit a acorda Bancii o prelungire de privilegiul de
opt ani, cu conditiunea ca dela 31 Decembrie 1912, data expirarii privilegiului
actual, partea Statului In beneficiile Banal sa fie sporita. dela 20 la 30%.
D-sa este deasemenea de acord ca sa se considere ca stoc metalic nu numai
tratele asupra Londrei *i Berlinului, dar li cele asupra celorlalte orate din Englitera 13i Germania, precum tii tratele asupra Frantei r3i Belgiei.
In ceeace prive0e pretul, D-sa a indicat minimul sub care Statul n'ar
putea cede. partea sa foi care este de 14.800.000 lei in total, sau 1850 lei de fiecare actiune, pentru cele 8000 actiuni cari reprezinta aceasta parte. D -1 Ministru
a declarat ca, va face Bancii Inlesniri de plata, primind In pret o parte din
mandatele cu cupoanele scazute 1:i titlurile ieWe la sorti, a caror plata este
In intarziere, iar pentru altit parte plata s'ar face In Aprilie 1901. D-sa a convenit ca cele 8.000 actiuni ce se vor emite sit se atribue cu preferinta actionarilor
actuali, iar restul pentru cari nu se va fl exercitat dreptul de preferinta, sgt se
puns In subscriere publics. Deasemenea a fort de acord Ca conditiunile emisiunii
i epocile varsamintelor sa fie acute de Consiliul general. Termenul Ins& de

trei ani propus de comisiune pentru lichidarea intregei operatiuni i s'a parut
prea lung i a cerut sa fie redus.
D-1 Guvernator maga pe Consiliu sa, se pronunte dad:, prime0e bazele
de negocieze propuse de D-1 Ministru ti}i in caz afirmativ sa autorize pe comisiune
sa trateze In acest sens.

Consiliul admite in principiu ca comisiunea sit negocieze cu D-1 Ministru
de finante pe bazele propuse de D-sa, urmand ca conditiunile definitive Eli, fie
fixate de Consiliu ulterior.
www.dacoromanica.ro
RETRAGEREA STATULUI DIN BANCA NATIONALA A ROMANIBI
351
nimitate a admis in principiu, ca comisia sa negocieze cu
Ministrul de finante pe bazele propuse, pentruca apoi
Consiliul sa fixeze ulterior bazele definitive.

Gratie bung-vointei i unui Inte les larg depus in cauza
de ambele parti, la 14 Decembrie 1900 Guvernatorul a putut convoca. Consiliul, prezentandu-i spre aprobare conven-
tiunea menita sa rezolve retragerea Statului din Banca
Nationale.
Procesul-verbal din 14 Decembrie 1900, pe care 11 dam
in note in extenso, reda punctele acestei conventiuni astfel 1):
I) Mt& in extenso procesul-verbal al gedintei din 14 Decembrie 1900:
D-1 Guvernator comunic& Consiliului c& comisiunea Insarcinat& sti negocieze cu D-1 Ministru de Finante a ajuns a se pune de acord cu D-sa asupra
tuturor punctelor marl cari au fost luate ca baza a discutiunii in gedinta precedenta a Consiliului. Dec& Consiliul ar aproba cele stabilite de comisiune s'ar
putea Incheia Indata cu D-1 Ministru de finante o conventiune In cuprinderea
urmatoare:
Intro Ministerul de Finante reprezentat prin D-1 P. P. Carp, prim-Ministru
gi Ministru de finante, autorizat prin deciziunea Consiliului de Minigtri din
14 Decembrie 1900 gi Banca National& a Romaniei, reprezentata prin D-nii
M. C. Sutzu Guvernator gi Ant. Carp Secretar general, autorizati de Consiliul
general al acestei institutiuni In gedinta din 14 Decembrie 1900, lucrand In
numele gi pentru contul societatii actionarilor, s'a Incheiat urmatoarea conventiune:
1. Statul roman se retrage pe ziva de 1 Ianuarie 1901 din asociatiunea

formatA pe baza legii din 17 Aprilie 1880 gi a statutelor din 25 Mai 1880, Intro
dansul ca subscriitor al unei treimi din capitalul Bancii Nationale a Romaniei
gi subscriitorii celorlalte clout' parti.
2. Tot activul gi pasivul BAncii, precum gi toate drepturile ce Guvernul

roman Ewa ca asociat, tree la societatea actionarilor care va continua operatiunile sale sub aceeagi denumire gi In aceleagi conditiuni ca pan& astazi.
3. In schimbul partii sale In capitalul gi rezervele Bancii, Statul va priml
suma total& de 14.800.000 lei, platibila de Banc& In contul actionarilor In modul
urm&tor:
10.000.000 Indata dupti, sanctionarea acestei conventiuni gi a modificarilor

de lege;
4.800.000 la 1 Aprilie 1901.
4. Afar& de aceasta Banca va mai bonifica Ministerului de Finante In cont
curent dela 1 Ianuarie 1901, pan& la achitarea fiecarei sumo, o dobanda calcu-
lath de 8% pe an.
4. Partea de capital cedat& de Guvern se va divide In actiuni de 500 lei,
cari vor fi emise conform art. 8 din statute.
6. Actiunile vor fi emise pe acelagi curs cu care au fost cumparate, adica
pe cursul de 1850 lei fiecare actiune, plus cheltuelile de emisiune.
7. Statul acordA Bancii o prelungire de privilegiu pan& la 31 Decembrie 1920.
www.dacoromanica.ro
352
C. I. BAICOIANIJ
Statul se retrage pe ziva de 1 Ianuarie 1901 din asocialia formats pe baza legii din 17 Aprilie 1880 i a statutelor din 25 Mai 1880, intre dansul ca subscriitor al unei
8. Dela 1 Ianuarie 1913, partea de beneficiu cuvenita Statului conform
art. 8 din legea constitutive a Bancii, va fi sporita dela 20 la 30 %.
9. Tratele pi remizele asupra pietelor franceze pi belgiene vor figure pi ele
Intre cele considerate ca stoc metalic In proportiunea prevazutii, de art. 12 al. 3
din lege pi art. 35 al. 2 din statute.

10. Transmiterea partii Statului din Banca catre societatea actionarilor,
este scutita de orice formalitate pi taxe. Toate cheltuelile de fabricarea actiunilor, de emisiune, timbru, publicatiune pi altele, vor privl pe nouii actionari.
Ca consecinta a conventiei, se modifica urmatoarele articole din legea
constitutive a Bancii:
Art. 4. Durata privilegiului Bancii Nationale se prelungepte pan& la
31 Decembrie 1920.
Art. 5. Capitalul Bancii va fi de 30 mil. lei realizat prin subscriere public& etc. etc.
La art. 8 se va adauga pi urmatorul aliniat:

Dela 1 Ianuarie 1913, aceasta retinere va fi de 30%.
Art. 12, al. 3. Treizeci la suta din acest stoc metalic al Bartell va putea
consta In trate asupra pietelor engleze, germane, franceze pi belgiene.
Statutele Bancii vor fi puse de acord cu aceste modificari prin votul Adunarii generale a actionarilor, aprobat de Guvern.
Aceasta conventiune va fi pus& In aplicare dupe ce va fi mai Main ratificats de Adunarea generals a actionarilor Bartell, aprobata de Corpurile Legiuitoare pi sanctionata prin decret regal.
D-I Guvernator mai comunica Consiliului pi detaliile explicative ale acestei
conventiuni, cari se vor consemna intr'un schimb de scrisori Intre Ministrul
de f inante pi Band,Aceste detalii sunt:
Sums de 14.800.000 lei se va plati de Banc& Ministerului de Finante
printr'o prelevare ce se va face de Banc& asupra fondului de rezerva pi printr'o
plata anticipate Mouth de Banc& In contul actionarilor.
Prima rata de 10 milioane se va plati In modul urmator: cinci milioane
In bonuri de tezaur, mandate ale diferitelor Ministere, cupoane scazute pi titluri
iepite la sorti pi cinci milioane In numerar. Actiunile vor trebul sa fie atribuite
detentorilor actuali de actiuni, In proportie de o actiune noun la doult actiuni
vechi, iar restul pentru care nu se va fi exercitat dreptul de preferinta, se va
pune In subscrierea publics..
Data pi conditiunile emisiunii, precum pi epocile viirs&mintelor, se vor
stabill de Consiliul general al Bancii.
Termenul pentru terminarea Intregii operatiuni s'a fixat la doi ani.
Art. 2, 4, 6, 35, 44 pi 86 din statutele Bancii, se vor pune de acord cu

legea modificata.
Consiliul aproba atat conventlunea, cat pi detaliile explicative ce se vor

consemna In schimbul de scrisori Intre Banc& pi D-1 Ministru pi autoriza pe
D-1 Guvernator pi D-1 Secretar general a le semna.
www.dacoromanica.ro
353
treimi din capitalul Bancii Nationale a Romaniei i subscriitorii celorlalte doua parti.
Tot activul i pasivul Bancii precum i toate drepturile ce Guvernul roman avea ca asociat, tree la societatea
actionarilor, care va continua operatiunile sub aceeai denumire i in aceleai conditiuni ca pana astazi.
In schimbul partii sale in capitalul i rezervele Bancii,
Statul va primi suma totala de 14.800.000 lei, platibila de
Banc& in contul actionarilor in modul urmator:
10.000.000 indata dupa sanctionarea acestei conventiuni
i a modificarilor legii,
4.800.000 lei la 1. Aprilie 1901.
Banca va bonifica Ministerului de Final* in cont curent
dela 1 Ianuarie 1901 pana la achitarea fiecarei sume, o do-
banda calculate la 6% pe an.
Partea de capital cedata de Guvern, se va divide in actiuni de 500 lei, cari vor fi emise conform art. 8 din statute.
Actiunile vor fi emise pe acelai curs cu care au lost
cumparate, adica pe cursul de 1.850 lei fiecare acjiune, plus

cheltuelile de emisiune.
Statul acorda Bancii o prelungire de privilegiu pana la
31 Decemvrie 1920.
Dela 1 Ianuarie 1913, partea de beneficiu cuvenita Sta-
tului conform art. 8 din legea constitutiva a Bancii, va fi

sporita dela 20 la 30%.
Tratele i remizele asupra pietelor franceze i belgiene,
vor figura i ele intre cele considerate ca stoc metalic in
proportiunea prevazuta de art. 12 al 2 din lege i art. 35
al. 2 din statute. Se mai stipulase ca in conformitate cu
conventia sa se modifice art. 4 (al. 1 i 8) i art. 12 (al. 3)
din legea din 17 Aprilie 1880, urmand ca statutele Bancii sa
fie apoi puse de acord cu aceste modificari prin votul Adunarii generale extraordinare i aprobarea Guvernului.
Procesul verbal al Consiliului din 14 Decemvrie 1900,
mai prevede Ca aceasta conventie nu va fi push in aplicare
decat dupd ce ea va fi mai intai ratificata de Adunarea general& a actionarilor Bancii, aprobata de Corpurile Legiuitoare i sanctionata prin decret regal.
Atat textul conventii, cat
detaliile explicative, au
lost aprobate de Consiliu, autorizandu-se Guvernatorul i
i
www.dacoromanica.ro
23
854
C. I. BAICOIANIT
Secretarul general sa le semneze ci astfel s'a ajuns la conventiunea dintre Stat ci. Banca Nationale din 16 Decemvrie 1900.
0 Adunare generals extraordinary a fost convocata pentru

ziva de 28 Ianuarie 1901, care a votat modificarile din statute
prilejuite de conventie, iar Parlamentului a fost supusa spre
deliberare tot in Ianuarie, in forma de proiect de lege.

Nu sunt lipsite de interes cuvintele prin cari Ministrul
de finante recomanda Parlamentului proiectul sau de lege:
# Cunoacteti imprejurarile can silesc pe Stat de a aliens
partea de capital ce are in actiunile Bancii Nationale a Romaniei.
Guvernul a cautat intotdeauna sa face aceasta alienare

in intelegere cu actionarii Bancii Nationale qi atat predecesorul meu cat qi eu, am intrat in tratative cu reprezentarrtii
actionarilor Bancii.
S'a parut un moment ca dificultatile ce se opuneau intelegerii ar fi de neinvins ci atunci Guvernul v'a prezentat
proiectul ce ne da posibilitatea alienarii ci in afara de o

intelegere cu actionarii.
In urma ins& a unei aprecieri mai putin exagerata a
drepturilor lor, actionarii s'au aratat mai dispuqi a primi o

combinatie ce convenes i Statului i astfel reprezentantii
actionarilor i Guvernul, au stabilit de comun acord sa procedeze la alienare, conform cu modalitatile stipulate in alaturatul proiect de lege.
Acest proiect de lege ofera Statului folosul de a putea
obtine un pret, mai avantajos pentru el, decat data ar fi
fost obligat sa-1 realizeze in afara de actionari i poate chiar
in lupta cu danqii.
Pe de alts parte; era just ca actionarii sa gaseasca in o
prelungire a privilegiului siguranta Ca la epoca lichidarii actiunilor vor avea o valoare egala, de nu superioara, fata de
pretul pe care 11 platesc ei azi Guvernului.
Fiind insa ca prelungirea de 8 ani de zile a privilegiului
asigura in mod mai larg decat necesar, valoarea titlului Statului pe pretul convenit, era just sa se urce participarea Statului la beneficiile Bancii .
Am redat aceste cateva cuvinte introductive din expunerea de motive a legii, pentru ca punandu-le in fa-ta proceselor-verbale ale edintelor Consiliului Bancii din 31 Mai
www.dacoromanica.ro
355
i 14 Decemvrie, sa Invatam a judeca cu mai multa obiectivitate motivele can au determinat retragerea Statului din
Banca Nationale. Nu interese pur materialiste erau 4n joc,
cum s'ar deduce din expunerea de motive, ci rezolvarea unei
chestiuni ce mai fusese push in discutiune la 1890 i anume
aceea a elasticizarii stocului metalic, elasticizare pe care
grozava criza din 1899-1900 o dovedise tuturor ca necesara 1).
1) Pentru a dovedi temeinicia vederilor Consiliului BAncii Nationale In

privinta elasticizarii portofoliului, dAm mai joe in extenso procesul-verbal al
sedintei Consiliului din 15 Ianuarie 1901.
CONSILIUL DE ADMINISTRATIE
Sedinta din 15 lanuarie, 1901
D-1
Guvernator
aduce aminte Consiliului cA din cauza negOcierilor cu
Guvernul pentru modificarea legii
statutelor BAncii $i a lipsei D-lui Ministru
de finante din tara, a trebuit s5, se amttne discutiunea raspunsului la adresa

cu Nr. 89.688 din 18 Noemvrie 1900 a Ministrului de finante.
IntAmpinarea propusA In sedinta din 30 Noemvrie 1900 $i admisA atunci
de Consiliul In trAsuri generale s'a redactat $i conform hotArfrii luate se supune
astazi Consiliului spre aprobare urrnatorul text:
Consiliul general al BAncii stabiieste mai intaiu cA Administratiunea acestei
institutiuni este Incredintatit consilierilor $i directiunii sale, cari sunt In drept
a examinA, a autorizA i a execute, operatiuni ce sunt de facut In limitele legii
gi statutelor.
CumparArile de trate $i remise Bunt permise la lege $i statute. Beneficiile
sau pagubele ce ele pot de atArnA de starea 10i conditiunile targului $i nici o
dispozitiune legalA eau statutarA nu poate fixA dinainte preturile et conditiunile
In cari asemenea operatiuni puteau fi fAcute.
Aceasta este situatiunea de drept care dela Infiintarea BAncii pAnA astazi
n'a fost contestatA de nici un Guvern.
TrecAnd la chestiunile de fapt, iate, cum rezultA ele din registrele BAncii.
Consiliul constatA cA beneficiile de cari este vorba In IntAia parte a comunicArii fAcutA de D-1 Comisar, departe de a fi anormale, sunt nefnsemnate In raport
cu importanta operatiunilor din cari decurg. In adevAr, In anul 1899, vizat de

acea comunicare, beneficiile totals cuprinzand dobAnzi, comisioane, diferente
de curs, la un capital de 69 milioane In cifrA rotu ndA In cart intrA tratele lungi
aflate la stoc, cecurile, vArsAmintele Qi sumele disponibile fn conturi curente,
s'au urcat In total la lei 380.730,56. Aceasta sumA reprezintA abiA 50 bani pe
an la suta de lei.
Lutind frail numai beneficiile anume indicate In adresa comunicatA de D-1
Comisar, adicA acelea ce rezultA din diferenta de curs asupra tratelor cari constituesc stocul metalic, D-sa s'a putut convinge ce, nu numai cA ele nu sunt Insemnate, dar putem zice cA Bunt aproape nule. In adevAr, tratele afectate la stocul
metalic se IncaseazA frt strAinAtate al pail Qi produsul serveste a reconstitul stocul,
www.dacoromanica.ro
23
356
C. I. BAICOIANU
Este adevarat ca Guvernul a rezolvat numai in parte

cererile Bancii, caci nici de astadata n'a lost infaptuita
dorinla ei de a puteh reduce acoperirea metalled in ceasufie cu alte trate de aceeasi nature, fie cu aur. Banca nu vinde mai niciodata
trate lungi si prin urmare nu poate realiza diferente asupra lor. Mai mult cleat
atat. Ea plateste adeseaori aceste trate cu un pret mai ridicat chiar decat valoarea
for al pari.
Astfel In 1899 aceasta diferenta In plus a Post al3to, de mare, tncat suma incasat& la scadenta lasa un deficit care compensa cu prisos scontul realizat la
cumparare.
Cursul ridicat al tratelor in 1899, nu se poate imputa Bancii. Ea I-a platit
ca $i In ceilalti ani si a fAcut Insemnate sacrificii procurandu-$i aur si trate In
strainatate, pentru 18.000.000 si plittind ca cheltueli si dobanzi In cont curent
pentru ele, mai bine de 700.000 franci, numai spre a yen' In ajutorul pietei si
mai ales al Statului. Ridicarea cursurilor a lost rezultatul unor Imprejurari nenorocite locale si generale cunoscute in toata lumea, la cari s'au adaogat kii restran-
gerea creditelor In strainatate 0 la not In parte, actiune datorita unor speculatori Mr& scrupul.
Ei luau In cantitati marl aurul dela Banca, $i-I trimeteau ca acoperire in

strainatate, apoi vindeau cecurile create in baza acelui aur pe cursuri ridicate la
persoanele din tarn cari aveau nevoie, sau In tArile vecine unde agiul era urcat.
Marginita de limita stocului sau metalic, silita a face fat& la toate trebuintele Statului caruia In 1899 sub diferite forme $i pentru diferite administratiuni i-a dat In cifra rotunda peste 14.000.000 In bilete, din cari cea mai
mare parte nici astazi nu sunt platite i 26.000.000 In remize, Banca a uzat
de toate resursele de cari putea dispune, spre a face fat& situatiunii. In unele
momente ea a aruncat cateva milioane pe piata voind a pune o stavila cresterii
cursurilor.
Rezultatul Insa a Post $i trebuia sit fie nul, caci Indata ce ea n'a mai putut
continua oferta, cursurile au crescut si mai mutt.

Consiliul crede ca Banca a facut tot ce sta In putinta $i ca nu merit& imputarea ce i se face.
Guvernul din 1899 s'a preocupat $i el de situatiunea anormala, a pietei $i
D-1 Ministru de finante de atunci a recomandat Bancii prin D-I Comisar oarecari
masuri de luat. In urma Insa a explicarilor ce i s'au dat, D-sa a recunoscut cu

lealitate ca Administratiunea Bancii faces tot ce era posibil In Imprejuari a$&
de grele. Mai mult decat atat. D-1 Ministru de finante de atunci care vedea
faptele nu la distant& lung& ci la momentul and se produceau, a dat Bancii
tot concursul ce atarna de dansul spre a pune capat speculatiunii asupra aurului.
D-1 Comisar cunoaste si poate spune d-lui Ministru actual, masurile ce a luat
Guvernul atunci In privinta unora din speculatorii cei mai fare scrupul.
Asupra imputarii ca Banca n'a dat aur dupa cum o oblige legea contra biletelor sale, Consiliul este nevoit a face constatarile urmatoare:
Mai intaiu, dupa legea i statutele sale, Banca este obligata a platl biletele
In moneta liberatorie, conform legii monetare. Ea poate dar platl sumele mici
pan& la 50 lei In argint si a da la fiecare schimb de bilete de o valoare mai mare,
50 lei In argint si 5 lei In moneta de bilon. Banca n'a recurs niciodata la aceasta
www.dacoromanica.ro
357
rile de grea cumpand dela 40 la 33%. In schimb a putut sa

largeasca notiunea tratatelor i remizelor ce puteau fi primite in acoperirea celor 30% din stocul metalic, statuanfacultate. Din ziva cand a ajuns la o fntelegere cu Guvernul pentru Introducerea
etalonului aur, In afacerile sale ea a cautat a apnea acest sistem cu toat&

lealitatea $i In toata Intregimea lui. Niciodata ea n'a refuzat nimanui aur. In
criza din 1899, ea a luat In adevar oarecari masuri cari se impuneau i cari se
iau de toate bancile din lume, cu o rigoare mult mai mare In Imprejurari identice.
In prezenta marei Imbulzeli $i a dezordinelor ce se produceau uneori la oficiul
de schimb, ea a creat numere de ordine pentru ca fiecare sa fie servit la randul
situ, precum se face In toate partite, fare nici o contestare. Ea a cautat sa margineascA speculatiunea chemand pe D-nii bancheri si rugandu-i a-i da concursul
for in aceasta privinta. Ea a Mut chiar cercari pe tangs unii din speculatorii
cei mai Indrasneti spre a-i face sa Inteleaga rAul ce faceau $i pietei $i Statului,
prin exportarea aurului. Cand Ins& nu reuses a-i convinge, ea le punea la dispozitiune sumele cerute. Banca poate da numere unora din acesti domni, can au
ridicat direct sau indirect mai multe milioane dela cassa sa. Cantitatea de aur
data anul trecut publicului In Central& Si sucursale, se urea astfel la 37.138.000 lei,
adicA cu 23.000.000 mai mult cleat In anii 1898 si cu 14.000.000 mai mult dead
in 1897. Afar& de aceasta precum s'a vazut mai sus , Banca a dat Statu-
lui si publicului aproape 69.000.000 remise.
Consiliul crede ca aceste cifre aunt mai demonstrative decat orice alte
argumente.
Consiliul a examinat cu atentiune observatiunile din urma relative la

realizarea tratelor ramase netrecute la stoc, dupe ce acesta a fost completat
si la marginirea la o limit& rationale a sumelor disponibile In conturile curente
straine. Dace prin cea dintaiu D-1 Ministru fntelege ca trebuia a& se vanda toate
tratele ce nu aunt trecute la stoc, Consiliul crede ca aceasta ar constitul un mare
pericol si pentru Banca si pentru Stat. Stocul nu este un ce fix. El variaza in
fiecare zi In proportiune cu emisiunea biletelor, prin urmare el trebuie merit
and emisiunea create. Pentru a putea face aceasta, Banca trebuie sa &bit totdeauna o rezerva fnsemnata de remise si de credite disponibile. Din aceasta
rezerva ea trebuie sit fndestuleze $i stocul sau si trebuintele diferitelor administratiuni ale Statului si pe tale ale publicului. Astfel in 1899, din 69.000.000
remise puse In circulatiune de dansa, Statul si administratiunile publice 1-au
luat 26.000.000, cu toate ca Guvernul Meuse un Imprumut de 175.000.000 lei
care asigura plata cupoanelor sale In strainatate pane. In Octombrie 1900. Astfel
In anul 1900, din 86.000.000 puse In circulatiune de Dana, administratiunile
publice au absorbit 44.000.000. Dec& Banca ar fi urmat conform parerii emise
de adresa D-Iui Ministru, ea ar fi fost In neputinta de a satisface toate stele

trebuinte.
Dace Statul la not ca si In alte tari s'ar abtine de a face apel la rezerva
de remise a Bancii si la stocul ei, atunci negresit iiansa ar fi mai la adapost de
surprize si ar pune In aplicare cu folds, eel putin In parte, ideea D-Iui Ministru.
Ea ar putea vinde o parte din remise sau In tar& pe bilete, scazandu-si astfel
circulatiunea, sau In strainatate pe aur, marindu-si puterea de emisiune. In
ambele cazuri ea ar putea atunci pune la dispozitiunea publicului sume echi-
www.dacoromanica.ro
358
C. I. BAICOIANU
du-se ca. pe langa tratele i remizele germane i engleze, sa'

poara figura i acele belgiene i franceze.
Dar o chestiune tot atat de grave. era i aceea de a se
valente In scout qi alte operatiuni. Astfel Qi piata ar profit& gi Banca Maki ar

realize beneficii de dou& qi trei on mai marl decat acelea ce rezulta din remise.
Banca frisk o repeam, nu face aceasta, spre a fi Intotdeauna gata a Intampina
trebuintele Statului $i aid aliment& stocul.
Cat pentru pretul de vanzare al remizelor, Consiliul nu vede cum s'ar
putea admite o regul& fix& si nestramutata.. Banca cumpAra $i vinde remiza

pe pretul zilei. La realizare ea castiga uneori, alte on pierde, din cauza diferentei
de curs. Astfel asupra remizelor ce i-au ramas In portofoliu din anul trecut,
din cele cumpArate dela Stat $i dela particulari, cu diferite cursuri mai mutt
sau mai putin ridicate, ea a avut In primul semestru din 1900, dupe. cum s'a
demonstrat D-lui Comisar de dare D-1 director al contabilitatii, cateva mil lei
paguba.
Operatiunile In trate vi remize le fac mai multe band de emisiune, din alte
tari, precum Austria, Italia, Belgia vi altele. Toate consider& remizele ca marfa
care urmeaza legea oricarei marfi, adica este supus& fluctuatiunilor cererii si
ofertei.
Nimeni nu s'a putut gaud' a hotart dinainte $i In mod absolut pentru dansele un pret de cumparare sau de vanzare.
In cat priveste soldurile disponibile la conturile curente straine, Consiliul
nu vede putinta de a face o limits. Importanta acestora se schimb& In adevar,
in fiecare zi, dupe. scadentele tratelor ce sunt de realizat pe pietele straine $i
dup& cantitatea tratelor la vedere cumparate de Banal.. Cand acestea sunt
abundente, soldurile se maresc $i vice versa.
Banca nu poate realize, imediat acele solduri In aur, cum pare a don D-1
Ministru, caci aurul nu se poate procure. totdeauna cu mare repeziciune. De
multe on Banca a trebuit se. avtepte saptamani intregi pentru sure de ate
500.000 eau 1.000.000 'nerd comandate, caci corespondentii sal sunt dispuvi
a-1 trimite aurul ce le intra prin tranzactiunile de fiecare zi, dar evita din toate
puterile de a se adres& la bancile nationale respective, spre a 10-1 procure.
In Germania ca $i In Franta, ca $i In toate celelalte taxi civilizate, adevAratii
bancheri triteleg in adevar ca este datoria vi interesul for de a menaja institutiile de emisiune $i de a nu se atinge de rezerva lor, care formeaza rezerva
tariff fnsai $i baza creditului public. Numai zarafii $i speculatorii ordinari procedau altfel. Dace. Ins& prin expresiunea ca trebuie se. as arate adevarata situatiune, D-1 Ministru Intelege ca soldurile de cari este vorba s& se treats la stocul
Bancii, aratandu-se astfel Intregul disponibil In aur, Consiliul nu are nici o

obiectiune de facut si este gata ca la trebuint& se. o pun& In aplicare.
Conchizand, Consiliul constata c& In drept si in fapt, Banca a lucrat In conformitate cu legea vi statutele sale, a a servit In toate Imprejurarile interesele
Statului vi ale publicului In marginile tuturor puterilor sale, iar masurile pru-
dente luate de dansa au avut de scop a asigura mersul regulat al sistemului

monetar existent si dee& ea nu ar fi avut preocupatiunea de a -vi asigura
rezerve marl de aur $i remize cu Insemnate sacrificii, Statul si tara intreaga
www.dacoromanica.ro
359
pastry aezamantului caracterul sau national i aci revive

un titlu de glorie conducerii depe vremuri, de a nu fi lasat
sa se cuibareasca i aid o practice ce ar fi putut avea urmari din cele mai regretabile pentru afirmarea caracterului
national al Administratiei acestui aezamant.
Atat prin Camera cat i prin Senat, legea a trecut fare
multe dificultati i astfel ea a putut fi promulgata la 23
Iunie 1901 1).
* * *
Conform cu prevederile legii, Statul iese din Banca Nationala ca coparta la capitalul ei. Ea ramane Banca particulars privilegiata.
Statul ramane 1nsa legat de Banca in virtutea privilegiului ce 4i apartineh i pe care 11 puteh transmite altora ca
i mai Inainte.
Ca i pana atunci, Statul 10 pastreaza dreptul sau de
control prin Comisarul sau special i ca i in trecut, ramane
in stranse legaturi cu Banca, avand dreptul de a numi pe

Guvernator, 2 directori i 3 cenzori, veghe gi sprijin permanent In indeplinirea marilor sarcini ale Bancii Nationale
in ordinea politicii monetare i a satisfacerii intereselor creditului particular ca i ale celui public 2).
Dupe cum vedem ci cu acest prilej autonomia Ranch
este respectata, Consilitilui de administratie fiindu-i rezervata conducerea sub preedentia Guvernatorului, care face
sa se execute deciziunile lui .
s'ar fi aflat in dificultati mult mai marl i chiar etalonul our ar fi fost periclitat cu totul In grays criza prin care am trecut ei trecem Inca.
Consiliul aproba textul Intampinarii t;i decide ca Administratiunea s'o
Inainteze D-lui Comisar al Guvernului.
1) In Camera legea a fost votata fn ziva de 23 Ianuarie 1901, cu 45 voturi,
contra 26.
In Senat a fost votata In ziva de 25 Ianuarie 1901 cu 52 voturi contra 15.
La discutia legii au luat cuvantul: Th. Rosetti, N. Negri, G. BrAtasanu i

$t. Greceanu. Desbaterile ce au avut loc cu acest prilej In Camera 9i Senat, le
dam in extenso fn anexa Nr. 16.
2) Actiunile Statului au fost repartizate Intre vechii actionari, In proportie
de o actiune noult la 2 actiuni vechi.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIV
IMPRUMUTUL DE 15.000.000 LEI ACORDAT STATULUI DE BANCA

NATIONALA IN VIRTUTEA CONVENTIUNII DIN 1901
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XIV
IMPRUMUTUL DE 15.000.000 LEI

ACORDAT STATULUI DE BANCA NATIONALA
IN VIRTUTEA CONVENTIUNII DIN 1901
Situ Otis flnantelor publloe fn anul 1901.
Masuri le financiers luate de
Guvern, nu acopar In intreglme deficltul bugetar.
Ministrul de final* solicits Banoii Nationale un evens de 15 mil. asupra cotelor de partIcIpare ce I se
ouveneau.
Consillul BAncli aproba propunerea Ministrului de flnante.
CuprInsul conventlunll Inchelata.
Banos se oblIgi sit faci Statului servicluf
de trezorerle.
Guvernul admit) scobortrea aooperlrli metalloe In Imprejurarl exceptIonale gl ou autorlzatla Consilluful de MIn1;trl, dela 40 la 33 %.
Inchelere.
In anul 1901, situatia financiara generala a tarii era mai

grea cleat se credea.
Angajamentele trebuiau acoperite i golurile provocate
de teribila criza agricola din 1899, impovarau i mai mult
bugetul Statului.
Sub presiunea acestor greutati, Guvernul depe vremuri
cedeaza locul unui nou regim politic ce avea sa recurga la
masuri eroice pentru a inlatura situatia dezastroasa ce se
abatuse asupra tarii.
Iata cum rezurne. Dobrovici situatia financiara i marile
sfortari ce au trebuit sa fie facute, pentru a regenera finantele tarii 1):
Bugetul anului 1900-1901 s'a incheiat i el cu un deficit de 27.244.017 lei, 10 bani, care nu era. decat consecinta situatiunii critice In care s'a aflat bugetul Statului cat
qi tezaurul public Inca. dela inceputul anului 1899.
.)
Gh. M. Dobrovicti 1. c. pag. 317-8.
www.dacoromanica.ro
864
C. I. BAICOIANU
Opera de indreptare a finantelor Statului intreprinsa

pana acum, era pe de o parte de a pune capat deficitelor
In viitor, pentru care scop s'au realizat toate economiile posibile In cheltueli, facandu-se i o evaluare justa a veniturilor Statului, iar pe de alta de a acoperi golurile tezaurului, provenite din deficitele trecutului, In care scop am vazut ca se efectuase oarecari venituri can se urcau aproape
la suma de 38.650.000 lei.
Fat& Ins& cu deficitul anului 1900-1901, Guvernul preocupat de acoperirea lui, a intrat In tratative cu Banca Na.
tionala, care In baza conventiei incheiata la 11 Mai 1901,
Banca punea la dispozitia Statului 15 milioane fara doWilda, nici comision, iar restituirea ei urma a se face in
astfel de conditiuni, incat Statul sa nu-i micoreze veniturile inscrise in buget, aa ca numai plusul peste suma de
622.000 lei ce i se cuvenea Statului ca beneficiu din Banc&
pe anul 1900-1901, sa fie afectat pe fiecare an la plata
sumei de lei 15 milioane, iar la finele privilegiului Bancii,

daca va mai ramane vreun rest, sa fie acoperit din alte resurse ale Statului; In schimb Statul a prelungit privilegiul
Bancii Inca pe 10 ani, dela 1920, pana la 31 Decemvrie
1930, convenindu-se ca proportia intre stocul metalic al
Bancii i emisiunea biletelor, care In principiu se mentinea
la 40%, sa poata fi redusa in imprejuran exceptionale i
pe timp marginit la 33%.
Dupa contractarea acestui imprumut in conditiuni cum nu
se poate mai avantajoase, Guvernul a prezentat Parlamentului proiectul de lege pentru lichidarea deficitelor din trecut, can la 31 Martie 1902 se urcau la suma de 70.762,960
lei, 35 bani, pentru a caror acoperire am vazut ca Guvernul
afectase urmatoarele sume:
Prin legea din 5 Aprilie 1900 suma de 8.552.279 lei, 51 bani.
Prin legea din 5 Octomvrie 1900 i 25 Ianuarie 1.901

30.117.958 lei, 26 bani .
Dupd cum vedem, totalul afectat pentru acoperirea deficitului se cifra la 38.670.237 lei, 77 bani.
Cum deficitul de acoperit era de 70.762.960 lei, 35 bani,
mai trebuiau cautate i aflate mijloace pentru acoperirea

restului de 32.092.722 lei, 58 bani.
Lichidarea acestei situa %iuni era reclamata de interesul
www.dacoromanica.ro
IMPRUMUTUL DE 15.000.000 LEI ACORDAT STATULUI DE BANCA NATIONALA.
365
mare al ordinei financiare, ce nu mai putea fi amanata,
caci se apropiau termenele fatale pentru regularea altor obli-
gatiuni financiare, cari data nu ne-ar fi gash cu mainile
libere, ar fi putut aduce tarii greuati incomensurabile.

Cum realizarea unui imprumut extern pentru acoperirea
restului deficitului nu era. cu putinta din cauza clauzei restrictive a imprumutului de 175.000.000 lei, Guvernul a fost
autorizat sa lichideze acest rest deficitar al trecutului < prin
mijloacele pe cari le va crede mai avantajoase pentru Stat,
cu exclusiunea oricarei operatiuni de vanzare din averea
Statului 1).
In acest stop, Guvernul a cautat ea obtie dela Banca

National& un avans de 15.000.000 lei, asupra participarii
sale la beneficiile Bancii, iar pentru restul de 17.092.722 lei
58 bani, a hothrit sa intrebuinteze o ramaita din impru-
mutul de 175 milioane aflata disponibita in cassa tezaurului,
pand la terminarea lucearilor pentru cari fusese destinata.

In vederea acestei operatiuni, fostul Ministru de finante
Pa lade a luat contact cu conducerea Bancii in capul careia
era atunci M. Sutu, caruia i-a solicitat sprijinul pentru ca
Statul sa poata iei din incurcatura financiara ce ameninta
gray interesele sale. In edinta din 5 Mai 1901, Guvernatorul comunica Consiliului Bancii propunerea Ministrului
care solicita un avans de 15 milioane, asupra participarii
sale la beneficiile Bancii, cum i conditiunile in cari inten-Vona sa-1 achite 2).
1) Gh. M. Dobrovici, 1. c. pag. 319.
2) Iota cuprinsul procesului verbal al acestei eedinte In extenso:
5edinta din 5 Mai 1901
D-1 Guvernator puns In vederea Consiliului cA a corn unicat D-lui Ministru

de finante diferitele pareri emise de membrii Consiliului, cu ocaziunea discuthrii propunerii D-Iui prim Ministru.
In urma unui schimb de vederi si a unei discutiuni destul de amanuntite
ce a avut cu D-sa, D-1 Guvernator rezuma propunerile D -Iui Ministru In modul
urmator:
1. Pentru punerea in aplicare a art. 11 din legea constitutive a Bancii,

privitor la obligatiunea impusa BAncii de a face In mod gratuit serviciul de
casierie al Statului, D-I Ministru propune ca Banca sa. deschide, Ministerului
de Finante un cont curent de incasAri i plati, atat In Bucuresti cAt i In orasele
undo Banca are sucursale i agentii. Banca va Infiinta agentii f31 In celelalte
www.dacoromanica.ro
386
C. I. BAICOIANIJ
Conditiunile erau ca avansul sa se faca far& dobanda i

comision, iar in ce privete rambursarea lui, Ministrul con-
simtea a se afecta orice fonduri i s'ar cuveni din partici-
parea Statului la beneficiile Bancii, conform art. 44 din statute i can ar trece peste suma incasata de Stat in anul
1900.
In schimbul acestei sume, Ministrul se obligd sa acorde

actionarilor o prelungire de privilegiu pe 10 ani, cu incepere
dela 1920.
Deasemeni conform art. 12 din lege $i 35 din statute,

consimte ca Banca sd poata aved numai in cazuri exceptionale o acoperire metalled de 33%.
orase in termen de 5 ani. Banca va face plhti numai In tars $i In limita fondu-
rilor aflate la contul Statului.

PIMA le se vor face in baza cecurilor liberate de Ministru, sau de functionarii
autorizati de dansul.
Singuri functionarii cari vor fi facia ordonantarea, verificarea actelor ?i
formalitatile cerute de legea contabilitatii generale a Statului, vor fi rhspunzatori Inaintea Curtii de Conturi. Banca va fi obligata, numai a trimite In fiecare
lima Ministerului un cont provizoriu si la finele fiechrui semestru un cont general
de toate sumele incasate si plhtile efectuate pentru Stat, Impreuna cu actele pe
baza chrora s'au !Mut operatdunile. Ministerul va fi Indatorat a-si face observa-
tiunile sale In termen de o lima. Acest termen trecut, contul va fi considerat

si recunoscut ca bun si Banca va fi desciircata de gestiunea sa.
Celelalte amanute ale serviciului casieriei, se vor fixa prin conventiunea
ce se va incheia cu D-1 Ministru de finante.
2. D-1 Ministru cere ca Banca eh puns la dispozitiunea Statului far& nici
o dobAndh sau comision, suma de 15 milioane lei. In ceeace priveste rambursabilitatea acestei sume, D-1 Guvernator comunich cA D-1 Ministru consimte a
afectA de pe acum orice fonduri i s'ar cuveni din participarea Statului conform art. 44 din statute la beneficiile Damn si cari ar trece peste suma incasatA
de Stat In anul 1900, sum& pe care D-1 Ministru voeste a o mentine neapArat in
bugetul anilor viitori. In orice caz, dacA suma de 15 milioane nu ar fi integral
acoperith prin aceste retineri pAnA la expirarea privilegiului BAncii, Statul se
obliga, a o platl din alte resurse ale sale.
In plata acestei sume D-1 Ministru va priml toate mandatele, cupoanele
si obligatiunile elite la sorti ramose In IntArziere In momentul remiterii sumei
de 15 milioane lei.
3. In schimbul sumei push la dispozitiunea sa, D-1 Ministru de finante va
acordb. Societatii actionarilor o prelungire de privilegiu de 10 ani, cu incepere
dela 1920.
4. Pentru a se da o mai mare elasticitate operatiunilor Bancii, D-1 Ministru
consimte a se adAogA la art. 12 din lege si 85 din statute un alineat permitAnd BAncii ca, in ImprejurAri exceptionale si pentru timp determinat,
www.dacoromanica.ro
IMPRUMUTUL DE 15.000.000 LEI ACORDAT STATULUI DE BANCA NATIONALA
367
Suma pusd la dispozitia Statului urma sa fie dispensata

de acoperirea metalled, totui, cu ingradirea ca in nici un
caz acoperirea circulatiel totale a biletelor cuprinzand
aceste 15 milioane, sa nu scadd sub 33%.
In Consiliul de administratie propunerea Ministrului de
finante a intrunit sufragiul majoritatil i tot astfel i in
Consiliul general.
Singur directorul Nica a criticat in Consiliul de administratie propunerea Ministrului de finante, iar in Consiliul
general, criticii lui Nica s'a raliat ci Negruzzi.
limita rezervei metalice sa poata fi redusa dupa. cererea Consiliului general
cu aprobarea Consiliului de Ministri, pant', la 33 %.
Suma pus& la dispozitiunea Statului va fi dispensata de acoperire me-
ei
talica pan& la completa ei restituire.

In nici un caz ins& circulatiunea total& a biletelor, cuprinzand 01 aceasta
suma, nu va putea avea o acoperire metalica mai mica de 33 %.
Acestea aunt punctele principale pe cari D-1 Guvernator arata c& i-au lost
precizate de D-1 Ministru de finante el pe cari le supune deliberarii Consiliului.
D-1 Carada arata. c& D-sa a fost totdeauna de parere, oricine au fost acei
dela Guvern, ca Banca in limita puterilor ei BA ajute Statul in imprejurari

grele si mai ales Intr'o situatiune ca cea de astazi. D-sa crede ca punandu-se la
dispozitiunea Statului suma de 15 milioane, Banca nu este expusa la nici un
rizic, mai ales daca se introduce In statute dispozitiunea ca, in Imprejurari

exceptionale limita rezervei sale metalice sa poata fi redusii. la 33 %. Prin
urmare, in urma explicarilor date de D-1 Guvernator si a precizarii punctelor
principale ale intelegerii ce se va stabill cu D-I Ministru de finante, D-sa este
de parere a se admite propunerile D-lui Ministru.
D-I teffinesou, tine s& releve ca prin propunerile ce se fac s'a mentinut
principiul c& Banca trebuie sa aib& o rezerva metalica de 40 % si ca s'a admis
ca aceasta proportiune sa fie scazuta paid], la 33 % numai in Imprejurari cu
totul exceptionale pi aceasta numai cu autorizarea Consiliului de Ministri.
D-sa crede ca acoperindu-se o parte din golul bugetar pi InsanAtosindu-se

situatiunea finantelor publice, prin aceasta chiar se aduce un serviciu $i Bancii.
Legatura dintre Stat si Banc& este as& de stransa, cit nu poate Statul s& sufere
fare ca pi Banca la randul ei s& sufere 5 viceversa. Deaceea D-sa este de parere
sa se admit& propunerile D-lui Ministru de finante.
D-1 D. S. Nenitescu, dell este in principiu contra oricArui avans pe care
Banca I-ar face Statului, in cazul de fats admite propunerea facuta de D-1 Mi-
nistru de finante, cad, numai astupand golul bugetar existent si reguland pe

tat mai bine posibil starea financiara, Guvernul oricare va fi, va putee. sA consolideze imprumutul de 175 milioane i ea reziste mai cu folds tuturor nazuintelor
ce se vor ivi cu prilejul inoirii conventiilor comerciale.
Banca ajutand Statul in aceste grele imprejurari se ajuta pe sine inausi.
www.dacoromanica.ro
368
C. I. BAICOIANU
Ambii socoteau ca In criza economics i financiara prin

care treceam, ar fi periculos sa se aduca o restrangere a stocului metalic de aur al Bancii.
Micorarea stocului metalic sustineau ei , ar putea da

natere unui agiu simtitor Intre aur i bilete i aceasta cu
atat mai mult, cu cat conventiunea ce se propunea mai
cuprindea i o alts sarcina care avea sa apese asupra circulatiunii Bancii.
Avansul de 15 milioane ce se facea Statului urmand a

se restitui Bancii in cursul unei serii lungi de ani, biletele
emise pang atunci vor fi pentru partea aferenta lipsite de
acoperirea in aur, deci nu vor mai avea caracterul unor
creante comerciale cari se pot realiza Intr'un scurt timp.
Carada i Intreg Consiliul Bancii din care facea parte i
D. Nenitescu i daca considerau operatiunea contrarie dis-
Nu impArtaseste parerea cum ca incheerea acestei conventii va avea drept

efect producerea unui agiu Intre aur $i bilete.
Agiul nu este un produs artificial. El nu apare si dispare dupA voia noastra,
adicA dupe cum not am prevedea proportia de 33 sau 40 % dintre aur $i bilete,
ci dupA abondenta sau slabiciunea exportului. Putem fixa in statute ca aceasta
proportie BA fie de suta In sua si daca vom aye& un export ca cel din 1899,
agiul va apare. Osebit de aceasta, credem absolut nepractic de a tine aceasta
proportie In limita fixA, on care ar fi ea. Este deci Intelept ca aceasta proportie
et se miste, dupil cum nevoile vor cere, intre 33 si 40 %.
D-nii Carp i Bibicescu, declarA ca aunt si dumnealor pentru admiterea
acestor propuneri.
D-1 Guvernator face o declaratiune In acelasi Bens i credo cA, chestiunea
trebuie pugs. si In desbaterea Consiliului general /naintea caruia trebuie sit se
aducA un proiect de conventiune redactat In acord 1;1 i cu D-1 Ministru de finante.
Consiliul decide:
1. Admits propunerile facute de D-1 Ministru de finante, astfel cum au

fost expuse mai sus de D-1 Guvernator.
2. Se va redact& un proiect de conventiune de acord si cu D-1 Ministru de
finante, care sa fie supus In prima IF ed int II, aprobArii Consiliului general.
D-1 T. Nica, declarA cA nu impartaseste modul de a vedea al majoritatii
Consiliului si-si formuleaza opiniunea sa In modul urmator.
D-sa este de pArere a, In criza economics $i financiara prin care trecem,
este periculos a se educe atingerea cea mai mica la proportiunea de acoperire
cu aur a biletului Bancii. Urmarea ar putea fi un agiu simtitor Intre aur si bilete.
Aceasta cu atilt mai mult, cu cat conventiunea ce se propune mai cuprinde

Inca si o alts sarcinA, care va apfxsa tot asupra circulatiunii Bancii. Avansul de
15 milioane ce se face Statului se va restitul numai In cursul unei serii lungi
de ani, iar pawl atunci biletele emise, aunt pentru partea aferentA lipsite de
acoperirea In aur sau creante comerciabile $i cari se pot usor realiza In scurt timp.
www.dacoromanica.ro
IMPRUMUTUL DE 15.000.000 LEI ACORDAT STATULUI DE BANCA NATIONALA. 369
pozitiunilor legii i statutelor Bancii, totui o acceptau din-
tr'o inalta ratiune de Stat.

Cu acest prilej Carada arata ca a fost totdeauna de
parere, oricine au fost acei dela Guvern, ca Banca in limita

puterilor ei sa ajute Statul in imprejurari grele i mai ales
in situatii ca aceea de astazi .
El credea ca punandu-se la dispozitiunea Statului suma
de 15 milioane, Banca nu este expusa la nici un rise, mai
ales daca se introduce in statute dispozitiunea ca, in Imprejurari exceptionale limita rezervei sale metalice sa poata
fi redusa la 33% .
S. Nenitescu dei este in principiu contra oricarui avans
pe care Banca 1-ar face Statului, in cazul de fata admite

propunerea facuta de D-1 Ministru de finante, caci, numai
astupand golul bugetar existent i reguland pe cat mai bine

posibil starea financiara, Guvernul, oricare va fi, va putea
sa consolideze Imprumutul de 175 mil. i sa reziste mai cu
folos tuturor nazuintelor ce se vor ivi cu prilejul inoirii

conventiilor comerciale.
Banca ajutand Statul in aceste grele Imprejurari, se
ajuta pe sine Insui .
5i mai departe, in polemics cu criticii parlamentari din

opozitie, cu ziaritii i cu colegii Nica i Negruzzi, el tine
sa declare ca nu impartaete parerea cum Ca incheerea
conventiei va avea drept efect producerea unui agiu intre
aur i bilete.
Agiul nu este un produs artificial. El nu apare i dispare dupa voia noastra, adica dupa cum not am prevedea
proportia de 33 sau 40% dintre aur i bilete, ci dupa abondenta sau slabiciunea exportului .
In urma desbaterilor ce au avut loc cu acest prilej, Con-
admite propunerile facute de Ministrul de finante

astfel cum au fost comunicate de Guvernator i hotarate
siliul
sa se redacteze un proiect de conventiune de acord cu

Ministrul finantelor, care s fie supus in prima edinta aprobarii Consiliului general.
In urma acestor hotariri, Guvernatorul a intrat in tratative cu Ministrul de finante, Intocmind proiectul de conventiune pe care 1-a i prezentat Consiliului spre aprobare in
edinta din 7 Mai 1901.
www.dacoromanica.ro
24
$70
C. I. BAICOIANU
Cu acest prilej, Eugeniu Statescu considerand ca chestiunea pusa in desbaterea Consiliului este prea importanta,
# cere ca fiecare membru al Consiliului sa poata lua bine cunoctinta de dansa ci propune ca discutarea chestiunii pusa
astazi la ordinea zilei de catre D-1 Guvernator sa fie desbatuta intr'o edinta viitoare*1).
1) hit& in extenso procesul-verbal al sedintei din 7 Maiu 1901:
9edinta din 7 Maki, 1901.
D-1 Guvernator comunicA Consiliului general propunerile ce i s'au facut
de catre D-1 Ministru de finante si deciziunile Consiliului de administratiune
din 4 Maiu si din 5 Maiu luate cu ocaziunea acestor propuneri. D-sa apoi dA
cetire proiectului de conventiune redactat In acord cu D-1 Ministru de finante
In urmatoarea cuprindere:
CONVENTIUNE
Intre Guvernul Romaniei reprezentat prin D-1 G. D. Palade, Ministru
de finante, autorizat prin deciziunea Consiliului de Ministri cu data de .. Mai
1901 si Banca National& a Romaniei, reprezentat& prin D-nii M. C. Sutzu
Guvernator si Anton Carp, Secretar general, autorizati prin deciziunea Consiliului general cu data din .. Maiu 1901, s'a fncheiat urmatoarea conventiune:
1. Conform art. 11 din legea Bancii si 40 din statute, Banca National&
va face In mod gratuit, Incepand dela 1 Aprilie 1902 serviciul de cass& pentru
contul tezaurului.
Banca va deschide pentru acest stop Ministerului de Finante un cont

curent de incaari si de plati, atat In Administratiunea centrals, cat si in localitatile unde are sucursale si agente. Ea se oblig& asemenea a Infiinta agente In
termen de 5 ani cel mult fi In celelalte capitale de judet.
Banca va da socoteala numai Ministerului de Finante de fondurile ce i-au
Post varsate si de platile facute de dansa contra cecurilor liberate de Ministru
sau agentii autorizati de dansul. Numele acestor agenti si semnaturile lor, vor
fi comunicate BAncii. Orice inlocuire sau mutare a for va trebul asemenea sa
fie notificat& In timp util BAncii.
Banca va trimete In fiecare fun& Ministerului un cont provizoriu si la

finele fiecarui semestru un cont general de toate sumele Incasate si platite
pentru Stat, Impreuna cu actele pe baza carora s'au facut operatiunile.
Ministerul va examina $i verifica acest cont si va comunicb. raspunsul Om
Bancii, cel mult In termen de o lun& dela primire. Acest termen trecut far&
rAspuns, contul va fi considerat ca recunoscut de bun si Banca va fi descarcata
de gestiunea sa.
Ordonantarea, verificarea actelor si toate formalitatile cerute de legea
contabilitatii generale a Statului, atat din punctul de vedere al creditelor si
alocatiunilor bugetare cat si din acela al legilor speciale financiare, sau altele,
www.dacoromanica.ro
371
Consiliul aproband propunerea lui E. Statescu, proiectul

de conventiune a fost adus in discutiune in cedinta din 11
Maiu 1901.
Discutiunile cari au avut loc cu aceasta ocaziune sunt

extrem de interesante.
Carada sustine cu acest prilej ca Statul trebuie ajutat
ca sa iasa din impasul financiar in care se gasecte. Ar fi
fost bine ca Statul BA' gaseasca aka solutie de cat acea pro-
precum pi verificarea conturilor agentilor de percepere sau altor functionari

on persoane can vor face varsari sau prelevari de bani la Banat in contul
Statului, se vor face de Guvern pi de functionarii cari raman singuri justitiabili
fate de Curtea de Conturi.
Banca nu is obligatiunea de a face plati dead in marginea fondurilor

aflate disponibile In contul Guvernului pi numai in tars. Transportarea de fonduri dela o localitate la alta pentru trebuintele Statului, se va face in contul
Statului.
Toate actele pi corespondenta Bancii privitoare la serviciul de casierie a
Statului, vor fi scutite de orice taxe pi timbru.
0 conventiune specials. Incheiata, tntre Ministerul de Finante pi Banc& fj i
promulgata prin decret regal, va determine, toate conditiunile de functionare
ale serviciului, va stabill formularele diferitelor acte de cari Guvernul va avee
a se servl in raporturile sale cu Banca, atat pentru plati cat pi pentru incasari,
inteun cuvant va regula toate amanuntele serviciului.
Dacii alte administratiuni dependente de Stat precum: Chile Ferate, Spitalurile, etc. vor vol a se servl de Banc& in incasarile pi platile lor, dansa va
fi datoare a le deschide conturi curente in conditiunile ce se vor fixa prin intelegere intre parti.
2. Banca va pune la dispozitiunea Statului, inteun cont special, far&

dobandrCnici comisiune, o suma de 15 milioane, de care Statul va dispune in
total sau in parte c&nd pi cum va vol. El va fi dator a restitul aceasta suma in
total cel mult panh la expirarea privilegiului Bancii. In orice caz, Statul afecteazh
de pe acum pentru aceasta restituire orice fonduri s'ar cuveni din participarea sa
conform art. 44 din statute la beneficiile Bancii pi cari ar trece peste suma
de 622.000 lei incasata de dansul din aceasta participare in anul 1900. Daca
la finele anului 1930 ar mai ramane un sold neacoperit, Statul !I va platl din alte
resume ale sale.
3. Pentru a da o mai mare elasticitate operatiunilor Bancii in imprejurari
exceptionale, Statul consimte a se adauga in lege pi statute o dispozitiune care
va permite a se reduce pans, la 33 % pe timp marginit, limita prevazuta de art.
12 din lege pi 35 din statute pentru rezerva metalica pi a se sport limita biletelor
de 20 lei pana la 30 % din emisiune.
4. In schimbul sumei push la dispozitiunea sa, Statul acorda Societatii
actionarilor Bancii Nationale a Romaniei o prelungire de 10 ani peste durata
actual& a privilegiului situ.
www.dacoromanica.ro
24
872
C. I. BAICOIANU
puss Bancii. Neputand ins& gasi, el crede ea Banca trebuie

s vina. In ajutorul Statului, intrucat suma ceruta fiind mica,
nu sunt atinse interesele Bancii.
Carada nu crede fundata afirmatia lui Negruzzi ca s'ar
atinge intrucatva creditul biletului Bancii Nationale, prin
acordarea imprumutului.
Rambursarea sumei de 15 mil. este expres stipulate in con-
ventiune i ca atare nu se poate sustine Ca, creanta Statului

este nerealizabila i ca ar putea apasa asupra circulatiunii.
Creditul biletului de banca se va mentine prin faptul ca
se preschimba imediat In our la prezentare.
Mai departe Carada aproba propunerea Guvernului, nu
pentruca este avantajoasa actionarilor, dar pentruca corespunde la un interes general. (< Statul se afla in fata unui
5. Ca consecintA a conventiunei de fatA, se vor modifica i complete, precum se vede mai la vale art. 4, 11, 12 13i 13 din legea Bancii.
Art. 4 din lege: Durata privilegiului BAncii se prelungWe pan& la 31 Decembrie 1930.
Art. 11. Banca va face In mod gratuit serviciul de cassa pentru contul
tezaurului, In conditiunile stabilite prin conventiunea dela .. Mai 1901, aprobat& prin legea special& respective.
Art. 12. Dula& aliniatul 2 se vor adauga urmatoarele doua alineate:

Aceasta limit& va putea fi redusa pan& la 33 % In imprejurari exceptionale
f}i pentru timp determinat, dup& cererea Consiliului general al BAncii, aprobat& de Consiliul de Minif3tri.
Sumele puse la dispozitiunea Guvernului In virtutea conventiunii din

... Mai 1901, vor fi dispensate de acoperire metalica pana la complecta for
restituire. In nici un caz Tusk circulatiunea total& a biletelor cuprinzand $i
aceste sume, nu va putea avea o acoperire metalic& mai mica de 33 %.
Art. 13 al. 3 se modificA astfel:
Biletele vor fi de 20, 100, 500 i 1000 lei.
Proportiunea biletelor de 20 lei nu va putea trece peste 30 % din totala

emisiune.
Statute le BAncii vor fi puse de acord cu aceste modificari prin votul Adu-
narii generale a actionarilor, aprobat de Guvern.

Aceasta conventiune va fi pusa In aplicare dupa ce va fi Yost mai Intfti
ratificata de Adunarea generals a actionarilor BAncii, aprobatb. de Corpurile
Legiuitoare i sanctionata prin decret regal.
Chestiunea pus& In desbaterea Consiliului fiind foarte importantA, D-1 Eugeniu Statescu cere ca conventiunea s& fie tras& In mai multe exemplare pentru
ca fiecare mem bru al Consiliului sa poata lua bine cunostinta de dfinsa $i propune ca discutarea chestiunei pusA, astazi la ordinea zilei de catre D-1 Guvernator, sh fie desbatuta Inteo ciedinta viitoare.
Consiliul aproba propunerea D-lui Statescu.
www.dacoromanica.ro
373
deficit de 34 milioane care trebuie platit. El nu poate nici

sa se imprumute, nici sa gaseasca alte resurse ca sa iasa din
dificultate. In asemenea situatie Banca nu poate sta indiferenta. Ea trebuie sa faca tot ce atarna de dansa spre a
veni In ajutorul Statului .
In ce privete propunerea lui Negruzzi, de a se emite bilete
de Stat pentru 15 milioane, Carada spune ca nu este posibil
din doua cauze: intai pentruca ar constitul o atingere a privilegiului Bancii, care singura are dreptul de a emite bilete, al doilea pentruca chiar daca Banca ar consimp, Statul
conform conventiunii din 1899 cu sindicatul din Berlin, nu
poate face in timp de cinci ani nici un imprumut, sub nici
o forma .
Iar Ltd de ingrijorarea exprimata in chestiunea stocului

metalic, Carada arata mai intai ca totdeauna Banca a avut
o acoperire mai mare de 40%. Daca ea cere astazi pen-
tru imprejurari exceptionale i pe timp marginit i cu consimtimantul Consiliului de Minictri facultatea de a se cobori
putin mai jos, nu este ca sa poata spori operatiunile productive, ci numai pentru a fi in poziiune in momente de
criza a pune la dispozitiunea publicului mai mult our i a
evita astfel ridicarea schimbului care este vatamator i
Bancii i comertului. Aceasta scadere nu prezinta nici un

pericol, caci ea va fi folosita cu prudenta, inconjurata de
toate garantiile i Banca nu va inceta nici un moment de
a-i plati biletele sale conform obligatiunilor ce-i impun statutele sale i legea monetara a tarii 1).
1) Cuprinsul procesului verbal al gedintei Consiliului general din 11 Maiu
1901, este urmatorul:
9edinta din 11 Malu 1901
La ordinea zilei este discutarea propunerilor ftscute de D-1 Ministru de

finante, ca Banca sA.-i punil. la dispozitiune suma de 15 milioane In conditiunile
proiectului de conventiune, a axed retire s'a dat In gedinta din 7 Maiu.
D-I Guvernator Intreaba dace are cineva vre-o obiectiune de Mout.
D-1 Negruzzi credo cti efectul ce va produce conventiunea propusil poate
fi reaparitiunea agiului Intr'un timp mai scurt sau mai lung. Reducerea proportiunei rezervei metalice dela 40 la 33 % nu este de dorit. Creditul biletului
de bane& depinde gi de proportiunea rezervei metalice a Bancii gi de soliditatea
operatiunilor ei. Pe D-sa fl preocupil dificultatea ce se pune cIrculatiei biletului
de bancii gi rambursabilithtii lui, arunceindu-se pe plat/J. 15 milioane cari nu
www.dacoromanica.ro
374
C. I. BAICOIANU
In urma acestor explicatiuni i a aratarilor Ministrului

de finante, Guvernatorul Sutu declard ca, consider& ca o
obligatie pentru Banc& sa vie in ajutorul Statului, iar Conaunt reprezentate decat printr'o creanta asupra Statului ce se va restitul Intr'un
gir Indelungat de ani.
Daca Statul are absolute' nevoie de bani, ar trebul s5 caute orice alto cornbinatiuni.
D-1 Eugeniu StItteseu, arate, c& tezaurul public se ail& trite situatiune
foarte dificila. Statul gi-a putut echilibra bugetul situ, factind economii importante. Dar Heat de bun& ar fi situatiunea bugetului In curs, printr'o buns ei
chibzuit& cumpaneale, a veniturilor cu cheltuelile, ea nu poate rezista golului
bugetelor trecute cari absorb toate rezervele bugetului curent. Negregit c&
ar fi Post mult mai bine pentru Banc& dace, Statul ar fi putut gas' alt& combinatiune decat cea propusk 0 asemenea combinatiune nu s'a putut Ins& gas'
gi deaceea D-sa crede ca, Banca trebuie s& vine, In ajutorul Statului, intrucat
prin aceasta nu se jignesc propriile ei interese. Preocuparea D -lui Negruzzi,
s'ar atinge intru catva creditul biletului de banck n'o crede fundata. Rambursarea sumei de 15 milioane este expres stipulate, fn conventiune gi prin
urmare nu se poate sustine eh creanta Statului este o creant& nerambursabilk
care ar putee, spas& asupra circulatiunii. Creditul biletului de bane& se mentine prin soliditatea operatiunilor B &ncii gi prin schimbarea lui la prezentare
contra monetk conditiuni pe can biletul nostru le Indeplinegte pe deplin.
D-1 Carp crede c& fnlesnirea pe care D-1 Negruzzi ar vol ca Banca s& o face,
Guvernului punandu-i la dispozitiune suma de 15 milioane Mx& Ins& a se Incheia
o conventiune, nu poste fi de mare folos Statului. Ceeace se cere neaparat pentru
stabilirea creditului nostru public atht de sdruncinat, nu este o tnlesnire de moment, ci o operatiune de acelea care s& fie cunoscut& de Wat& lumea ca avand
de stop stingerea unei parti din deficitul ce apas& asupra tezaurului. Mijloacele
la cari s'a cugetat pentru acoperirea acestui deficit ca vanzare de mine,

petrol, etc., nu aunt de natur& a intarl creditul Statului. Deaceea D-1 Ministru
a recurs la mijlocul de a-gi procure. dela Banc& o parte din suma de care are
necesitate. Din tole 15 milioane ce Banca va pune la dispozitiunea Statului,
cea mai mare parte din aceast& sum& va fi pl &tit& cu mandate, cupoane gi
obligatiuni egite la sorti, pe can D-1 Ministru de finante a convenit di le primegte In plate. Cel mult Banca va avea poate se, mai dea Statului 3 sau 4 milioane,
sum& care In nici un caz nu poate s& product', In circulatiune perturbarile de cari
se preocupe, D-1 Negruzzi. Dealtfel prin aceasta se consfintegte pe tale legal&
o stare de lucruri care mai totdeauna a existat. Banca mai totdeauna a Post cre-
ditoarea Statului cu 10-15 milioane gi chiar mai mult. Deaceea D-sa va vote,
conventiunea propusa.
D-1 Verleeanu declare, ce, nu de, nici o important& proportiunii rezervei metalice. Creditul biletului de bane& depinde numai de buna administrare a Bancii
gi de modul cum ea gi-a intrebuintat fondurile sale cari trebuesc s& fie totdeauna ugor realizabile. D-sa va vote, conventiunea, pentrucii mai tnainte de toate
este avantajoasa actionarilor.

D-1 Carada, este de acord u D-nii Statescu gi Carp, dar difera de D-1 Ve-
www.dacoromanica.ro
IMPRUMUTUL DE 15.000.000 LEI ACORDAT STATULUI DE BANCA NATIONALA.
375
siliul aproband proiectul de convenjiune citit cu acest prilej,

autoriza pe Guvernator ad convoace Adunarea generals ex-
traordinary spre a se pronunta asupra conventiunii.
riceanu. D-sa este de parere a se priml propunerea Guvernului nu pentruca este
avantajoasa actionarilor, ci fiindca raspunde Ia un interes general. Statul se

aflA In rata unui deficit de 34 milioane care trebuiegte plata. El nu poate nici
sa se Imprumute, nici et gaseasca alte resurse ca sa kis& din dificultate. In ase-
menea situatiune Banca nu poate sta indiferentk ea trebuie se face tot ce

atarn& de dansa spre a vent In ajutorul Statului.
Aceasta nu este o opiniune de ocaziune. D-1 Carada aduce aminte ca a
tinut acelagi limbaj In 1899 gi 1900, and nu erau amicii sai la Guvern. Afars
de aceasta, ceeace ni se cere nu este ceva extraordinar. Tot age, s'au petrecut
lucrurile In Austria, In Franta, etc. Bancile respective au dat bani Guvernului
for aproape In aceleagi conditiuni ce ni se propun gi noull gi nimeni n'a gasit
operatiunea hazardata sau nejustificata.
In ce privegte propunerea D-lui Negruzzi de a se emite bilete de Stat pentru
suma de 15 milioane lei, D-I Carada spune ca nu este posibil din doua cauze:
fritai pentruca ea ar constitul o atingere a privilegiului Bancii, care singura are
dreptul a emite bilete, al doilea pentruca chiar dace Banca ar consimtl, Statul
conform conventiunii din 1899 cu sindicatul din Berlin, nu poate face In timp
de cinci ani, nici un Imprumut, sub nici o forma.
Trecand la chestiunea rezervei metalice, D-sa arata mai Intaiu ca totdeauna
Banca a avut o acoperire mai mare de 40 %. Dace ea cere astazi pentru

tmprejurari exceptionale, pe timp marginit gi cu consimtimantul Consiliului
de Minigtri facultatea de a se cobort putin mai jos, nu este ca sit post& sporl
operatiunile productive, ci numai pentru a fi In pozitiune In momentele de criza,
a pune Ia dispozitiunea publicului mai mult aur gi a evita astfel ridicarea schimbului care este vatamatoare gi Bancii gi comertului. Aceast& scadere nu prezinta
nici un pericol, caci ea va fi facuta cu prudenta, Inconjurata de toate garantiile
gi Banca nu va Inceta nici un moment de a-gi plan biletele sale, conform obligatiunii ce-i impun statutele gi legea monetary a Orli.
D-1 Carada declara ca prelungirea privilegiului nu-1 intereseaza gi D-sa ar
fi gata a da ajutor Statului, astazi ca i anii trecuti, fare nici o prelungire.
D-1 Nica mentine parerea emis& de D-sa In Consiliul de administratiune
formulate astfel: D-sa este de parere ca In criza economic& ei financiar& prin
care trecem, este periculos a se aduce atingerea cea mai mica Ia proportiunea
de acoperire cu aur a biletului Bancii. Urmarea ar putea fi un agiu simtitor Intre
aur gi bilete. Aceasta cu atilt mai mult, cu cat conventiunea ce se propune mai
cuprinde gi o alts sarcina care va apasa tot asupra circulatiunii Bancii. Avansul
de 15 milioane ce se face Statului se va restitul numai in cursul unei serii lungi
de ani, iar pane atunci biletele emise stint pentru partea aferent& lipsite de acoperirea In aur, sau In creante comerciabile :3i can se pot ugor realize In scurt
timp.
D-1 Guvernator declara ca consider& ca o obligatiune pentru Banc& sa vie
in ajutorul Statului in cazuri de nevoie. Fat& dar cu aratarile D-lui Ministru de
finante c& nu poate gas1 In momentul de fat& alt& combinatiune pentru aco1}
www.dacoromanica.ro
376
C. I. BAICOIANU
Adunarea generals extraordinary a avut be la 17. Iunie

1901, astfel ca Ministrul de finante a putut depune legea
Corpurilor Legiuitoare 1).
Prin aceasta conventiune 2), Banca National& 10 lua anperirea golului sau bugetar decat rezerva ce i se procure, de Banca Nationala,
D-sa va vote. conventiunea propusa.
Consiliul aprobe, proiectul de conventiune cu Ministerul de Finante, autoriza pe D-nii Guvernator gi Secretar general a-1 semna gi decide convocarea
Adunarii generale extraordinare spre a se pronunta asupra ei, pentru ziva de
17 Iunie, 1901.
1) In anexa Nr. 17 dam in extenso desbaterile parlamentare ce au avut loc
cu acest prilej.
') lath textul conventiunii din 11 Maiu, 1901:
Intre Guvernul Romaniei, reprezentat prin D-1 G. D. Pa lade, Ministru de
finante, autorizat prin deciziunea Consiliului de Minigtrii cu data de 11 Maiu
1901 gi Banco, Nationale, a Romaniei reprezentata prin D-nii M. C. Sutzu, Guverrator gi Anton Carp, Secretar general, autorizati prin deciziunea Consiliului
general cu data de 11 Maiu 1901, s'a Incheiat urmatoarea conventiune:
1. Conform' art. 2 din legea Bancii Nationale gi 40 din statute, Banca
Nationale, va face In mod gratuit, Incepand dela 1 Aprilie 1902, serviciul de
cassa pentru contul tezaurului.
Banca va deschide In acest stop Ministerului de Finante, un cont

curent de incastiri gi plsci, stet In Administratiunea centralii, cat gi In localiUtile unde are sucursale gi agentii. Ea se oblige, asemenea a Infiinta agentii
In termen de 5 ani cel mult gi fn celelalte orage capitale de judet.
Banca va da socoteale, numai Ministerului de Finante de fondurile ce i-au
Post varsate gi de platile facute de d&nsa, contra cecurilor liberate de Ministru
sau de agentii autorizati de dansul.
Numele acestor agenti gi semnatur a lor, va trebul asemenea sa fie notificata
In timp util Bancii.

Banca va trimite In fiecare lune, Ministerului un cont provizoriu gi la finele
fiecarui semestru un cont general de toate sumele Incasate sau platite pentru
Stat, Impreunts, cu actele pe baza carom s'au facut operatiunile.
Ministerul va exam ina gi verifica acest cont gi va comunica raspunsul
eau Bancii, cel mult In termen de o lune, dela primire.
Acest termen trecut far& respuns, contul va fi considerat ca recunoscut
de bun si Banca va fi descarcate, de gestiunea sa.
Ordonantarea, verificarea actelor gi toate formalite,tile cerute de legea
contabilitatii generale a Statului, atilt din punct de vedere al creditelor gf alocatiunilor bugetare, cat gi din a cela al legilor speciale financiare eau altele, precum
gi verificarea conturilor agent ilor de percepere sau altor functionari on persoane
cari vor face varsari sau prole vari de bani la Banc& In contul Statului, se vor
face de Guvern gi de functionarii sai, cari raman singuri justitiabili fate, de

Curtea de Conturi.
Banca nu-gi is obliga tiunea de a face plliti decat In marginea fondurilor
aflate disponibile fn contul Guvernului gi numai In tart'.
www.dacoromanica.ro
377
gajamentul sa faca gratuit Statului cu incepere dela 1 Aprilie
1902 serviciul de trezorerie. Tot data ea pune la dispozitia Statului suma de 15 milioane lei fara dobanda i comision.
Statul putea dispune de aceasta suma in total
sail
in parte dupa cum credea de cuviinta, obligandu-se sa o

achite Bancii pang cel mai. tarziu in anul 1930. In acest
scop i privilegiul institutului de emisiune a fost prelungit
cu Inca 10 ani, pentru ca Statul sa-i poata achita in acest
mod intreaga datorie.
Transportarea de fonduri dela o localitate la alta pentru trebuintele Statului, se va face In contul lui.
Toate actele si corespondents Bancii privitoare la serviciul de casierie al
Statului, vor fi scutite de orice taxe 0i timbre.
0 conventiune special& Incheiata Intre Ministerul de Finante si Banc&
si promulgata prin decret-regal, va determina toate conditiunile de functionare
ale serviciului, va stabil' formularele diferitelor acte de can Guvernul va avea
a se servl In raporturile sale cu Banca, atat pentru Incasari, cat si pentru plati.
intr'un cuvant va regula toate amanuntele serviciului.
Daca alte Administratiuni dependente de Stat, precum Calle Ferate, Spitalurile, etc. vor vol a se servl de Banc& In incasarile si platile lor, dansa va fi
datoare a le deschide conturi curente In conditiunile ce se vor fix& prin Intelegere intre parti.
2. Banca va pune la dispozitia Statului fntr'un cont special, fara doband&
nici comision, o sum& de lei 15 milioane, de care Statul va dispune In total
eau In parte, and si cum va vol.
El va fi dator a restitul aceasta sum& fn total, cel mult pan la expirarea
privilegiului Bancii.
In orice caz, Statul afecteaz& de pe acum pentru aceasta restituire orice

fonduri i s'ar cuven1 din participarea sa conform art. 44 din statute la beneficiile Bancii si can ar trece peste suma de lei 822.000 incasate de dansul din
aceasta participare In anul 1900.
Dat& la finele anului 1930 ar mai ramane un sold neacoperit, Statul II
va plati din alte resurse ale sale.
3. Pentru a da o mai mare elasticitate operatiunilor Bancii, In Imprejurari exceptionale, Statul consimte a se adauga In lege si statute o dispozithine care va permite a se reduce pana la 33% pe timp mArginit limita prevazuta de art. 12 din lege si 35 din statute, pentru rezerva metalica si a se sporl
limita biletelor de lei 20 pana la 30% din emisiune.
4. In schimbul sumei pus& In dispozitiunea sa, Statul acorda Societat.ii
actionarilor BAncii Nationale a Romaniei, o prelungire pentru zece ani peste
durata actual& a privilegiului sau.
5. Ca consecinta a conventiunii de feta, se vor modifica si complet& precum
se vede mai la vale art. 4, 11, 12 si 13 din legea Brinell.

Art. 4 din lege. Banca va face In mod gratuit serviciul de cassa pentru
www.dacoromanica.ro
378
C. I. BAICOIANU
Tot cu acest prilej, se realizeaza i punctul de vedere

sustinut de Banc& Inca din 1890 i anume se aproba ca in
imprejurari exceptionale i cu autoriza'ia Consiliului de Mi-
nitri, stocul metalic sa poata fi redus pang la 33%.
Faptul are o deosebita importanta. Crizele succesive cari
au bantuit tam intre
1880-1901
i mai cu seama aceea
dovedise cat era de necesara aceasta dispozitiune,

singura care ar fi dat o mare elasticitate acoperirii metalice
i ar fi putut astfel inlesni opera constructive i preventiva
a Bancii in astfel de imprejurari.
din
1899,
contul tezaurului, In conditiunile stabilite prin conventiunea dela 11 Maiu 1901,

aprobatil prin legea speciallt respective,.
Art. 12 din lege. Dup5. aliniatul II se vor adauga urm5.toarele clouts aliniate:
Aceasta limit& va putett fi redusa pan5. la 33 % in imprejurarile exceptionale
gi pentru timp determinat, dup5. cererea Consiliului general al Bancii, aprobat
de Consiliul de Minigtri.
Sumele puss la dispozitiunea Guvernului in virtutea conventiunii din 11
Maiu 1901, vor fi dispensate de acoperire metalica pan& la complete for restituire.
In nici un caz tusk circulatiunea totals a biletelor cuprinzand gi aceste

sume, nu va putea avea o acoperire mai mica de 33 %.
Art. 13 din lege. Aliniatul III se modifica astfel:
Biletele vor fi de 20, 100, 500 gi 1000 lei.
Proportiunea biletelor de 20 lei nu va putea trece peste 30 % din totala
emisiune.
Statutele Bancii vor fi puss de acord cu aceste modifiari prin votul Aduniirii generale a actionarilor, aprobat de Guvern.
Aceasta conventiune va fi puss in aplicare dupe ce va fi fost mai intaiu
ratificata, de Adunarea generalA a actionarilor Bancii, aprobata de Corpurile
Legiuitoare gi sanctionatts, prin decret-regal.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XV
EVOLUTIA PRIVILEGIULUI RANCH NATIONALE A RONANIEI,
1880-1914
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XV
EVOLUTIA PRIVILEGIULUI BANCII NATIONALE A

ROMA NIEL 1880-1914
Consideratiuni generale asupra originil emisiunil biletelor fiduciare.
Privilegiul de emisiune acordat Band( Nationale a Romani& prin legea din
17 Aprilie 1880.
Marirea termenului de achitare a biletelor ipotecare, con-
duce In 1886 la prelungirea privilegiului Bancii Nationale pane In anul 1912.
In anul 1900 privilegiul Sandi Nationale este prelungit 'Ana In 1920, iar cu
dol an( mai tarziu el este prelungit cu Inch 10 ani.
Cateva cuvinte asupra
privilegiului acordat Band' Nationale a Romaniei.
incheiere.
Din cele mai vechi timpuri, cand nu exists o organizajie

potala sigura i temeinica, persoanele cari doreau sa transporte bani dintr'o localitate in alta, se adresau bancherilor
locali, cari primind sumele in numerar, emiteau sau trageau
asupra corespondentilor din alte localitati cecuri, scrisori
de credit qi trate. La origine deci, rolul organizatiei bancare
era sa uureze circulatia monetara. Dand informatiuni asupra cursurilor diferitelor monete i speculand asupra lor, facand platile in alte localitati prin corespondenti i servind
in acelai timp ca incasatoare i platitoare a ordinelor primite dela clienti, aceste aqezaminte aveau caracterul unor
banci de depozite. Cu alte cuvinte putem spune, ca aceste
institutiuni, precursoarele aezamintelor de credit de mai
tarziu, aveau un rol redus in vieata economics, acumuland
prin diferite mijloace numerarul in tezaurele for i punand
in circulatiune titluri reprezentative de credit.
Cu vremea, bancile de depozite largind sfera for de ac-
tivitate, incep sa acorde imprumuturi cu garantii reale la

inceput, personale mai apoi. Aparitia imprumuturilor personale cari se faceau sub forma de scont al efectelor, actiwww.dacoromanica.ro
382
C. I. BAICOIANU
veaza circulatia bunurilor mobiliare i da un imbold mare

pentru economie, caci posesorii capitalurilor le Incrediateaza
acestor banci pentru a le fructifica. Astfel bancile de depozit se transforms In band de depozit i scont.
Observandu-se marele avantaj pe care circulatia efectelor de comert 11 avea fat& de numerarul metalic, s'a ivit
ideea emisiunii biletelor cari sa reprezinte contravaloarea me-
talului pretios aflat In cassa bancii. Plecand dela aceasta
idee, multe banci ci bancheri incep sa emits bilete de banca

pe cari le puneau In circulatie pe masura ce aveau contravaloarea for In numerar. Aici este origina pluralitatii bancilor de emisiune, cari au precedat in mai toate tarile Infiin-
tarea unui institut central de circulajiune i cari In unele
State mai dainuesc Inca ci azi.

Cum emisiunea biletelor atingea dreptul regalian de a
bate monete dand naltere la multe neajunsuri din cauza slabului control ce se exercita asupra institutiunilor emitente
ci cum depe urma concesionarii acestui drept regalian
transformat cu vremea Intr'un adevarat monopol
tarile
puteau realiza i beneficii Insemnate, s'a nascut ideea acordarii privilegiului de emisiune unei singure banci, ale carei
operatiuni puteau fi controlate cu mai multa ucurinta de

catre Stat. In acest mod is fiinta banca de depozit, scont
gi
emisiune.
Cercetarea istoriei economice a tuturor popoarelor, confirma aceste observatiuni.

Spre deosebire de celelalte State europene, Romania n'a
urmat o evolutie proprie In aceasta privinta, ci a profitat

de experienta celorlalte tari. Inteadevar, la noi privilegiul
acordat Bancii Nationale de a emite bilete la purtator, nu
este fructul haosului produs de o pluralitate de banci de
emisiune, cum s'a Intamplat in Franta ci Anglia. Banca Na-
tional& a Romaniei, Inzestrata cu dreptul exclusiv de a

emite bilete la purtator, Ici are origina In doua cauze fundamental deosebite de acelea din alte tari.
In primul rand, institutul de emisiune a fost lnfiintat

la noi ca o reactiune Impotriva capitalului primitiv, destructiv, a carui caracteristica este uzura ruinatoare.
In al doilea rand, Infiintarea Bancii Nationale cu capital
national, s'a produs Intr'o epoch cand strainii cautau prin
www.dacoromanica.ro
EVOLUTIA PRIVILE GIULUI BANCII NATIONALE A ROMANIEI, 1880-1914
383
toate mijloacele sa obtie concesiunea acestui aezamant atat
de important pentru intreaga noastra economie nationals.

S examinam pe scurt care este evolutia privilegiului de
emisiune a biletelor la purtator i platibile la vedere in moneta sunatoare, acordat Bancii Nationale.
Conform art. 4 din legea Bancii Nationale dela 17 Aprilie
1880, durata Bancii este fixata la 20 ani cu incepere dela

1 Iulie 1880. In schimb Banca prin art. 8 al legii, acorda
Statului o participare de 20% din venitul ramas dupa ce se
plated actionarilor un prim dividend de 5%. Deasemeni beneficiul rezultat din diferenta dintre dobanda de 7% i
aceea peste aceasta cifra, revenea Statului.
Prin art. 30 al aceleiai legi, Banca era obligata # ca in
termen de 4 ani cel mult, sa retraga din circulatie biletele
ipotecare emise in virtutea legii din 12 Iunie 1877, inlocuin-
du-le cu bilete de bane& emise peste limitele fixate de

articolul 12 .
Cum Statul n'a putut vinde in acest interval moiile

afectate pentru garantarea biletelor ipotecare puse in circulatie i cum o vanzare grabnica a moiilor ar fi produs o
mare depreciere a proprietatilor funciare care ar fi avut

grave repercusiuni asupra intregii economii nationale, prelungirea termenului rambursarii acestor bilete se impunea.
Tratativele duse in primele luni ale anului 1885, au fost

sfarite prin conventiunea incheiata intre Banc& i Stat
la 10 Decemvrie 1885. Prin aceasta conventiune, termenul de plata al biletelor ipotecare s'a prelungit pans la
30 Iunie 1912. Plata urma sa se faca prin rate anuale treptat cu vanzarea bunurilor cari formau garantia acestor
bilete.
Biletele ipotecare retrase din circulatiune aflandu-se in

posesiunea Bancii i cum privilegiul sau expira in anul 1900,
deci cu 12 ani inainte de termenul fixat de conventiune

pentru achitarea for integrala, o prelungire a privilegiului pan& in anul 1912 se impunea.
Aceasta prelungire a privilegiului formeaza obiectul

legii din 7 Martie 1886, care modifica cum am vazut
in alt capitol, art. 4 al legii Bancii Nationale din 1880, hotarind Ca (( durata privilegiului Ranch Nationale se prelungete pang la 31 Decemvrie 1912 .
www.dacoromanica.ro
884
C. I. BAICOIANIT
Prelungirea privilegiului Tamil Nationale cu 12 ani,

impusa de stingerea totals a datoriei Statului fata de
Banca, rezultata din retragerea biletelor ipotecare, a format obiectul unor atacuri rau intentionate indreptate impotriva acestei institutiuni. Nu este locul In cadrul acestui
capitol sa intram In prea multe amanunte. Suficient este
sa amintim spre a dovedi netemeinicia tuturor criticilor, ca
Banca Ii is angajamentul prin conventiunea Incheiata cu
Statul, sa perceapa un comision de numai 1% asupra valorii biletelor ipotecare preschimbate. Daca calculam diferenta dintre taxa scontului cu care Banca acorda imprumuturile i comisionul de 1% perceput pentru biletele ipotecare
ce le retrasese din circulatie, emitand propriile sale bilete,
ajungem la concluzia ca depe urma acestei operatiuni, Statului u reveneau catiguri insemnate. Este suficienta acea-
sta constatare pentru a dovedi ca prin prelungirea privilegiului nu era Banca aceea care avea sa traga foloase, ci
Statul.
Inchiderea exercitiului finantelor publice pe anul 18991900, dupa marea criza care bantuise Cara, lasase un deficit
de 35.404.909 lei, 52 bani. Pentru acoperirea deficitului s'a
afectat cesiunea venitului monopolului hartiei de tigarete
pe timp de 12 ani i 7 luni, cu Incepere dela 1/14 Septemvrie

1900 unui consor %iu de bancheri reprezentat prin Disconto-
Gesellschaft. Din aceasta operatiune a rezultat pentru Stat

un venit de 15.197.491 lei, 60 bani.
In urma acestei concesiuni mai ramanea Inca un gol bugetar de 20.207.417 lei, 92 bani. Dupa ce unele Incercari de
a acoperl deficitul au fost zadarnice, Guvernul dupa indelungate negocieri avute cu conducerea Bancii Nationale, a
vandut pentru suma de 14.800.000 lei cota pe. care o detinea
din capitalul Bancii. Prin art. VII al conventiei lncheiata
intre Banca Nationale i ,Ministrul finantelor la 16 Decemvrie 1900 i ratificata de Parlamentl a 26 Ianuarie 1901,
Statul acorda Bancii o prelungire de privilegiu 'Ana la
31 Decemvrie 1920.
Prin aceasta conventiune Banca a acordat Statului urmatoarele avantaje:

1. Bonificarea unei dobanzi de 6% pe an pan& la achitarea integrals a contravalorii actiunilor cumparate.
www.dacoromanica.ro
EVOLUTIA PRIVILEGIULUI BANCIt NATIONALE A ROMANIEI, 1880-19t4
385
2. Dela 1 Ianuarie 1913, data expirarii vechiului privilegiu,
cota de participare a Statului la beneficiile Bancii a fost
majorat& dela 20 la 30%.

0 a treia prelungire a privilegiului pe Inca 10 ani, a fost
acordata Bancii Nationale dup& cum am vazut In alt.&
prin conventia din 11 Mai 1901, In urma
parte a lucrarii
Imprumutului de 15 milioane dat Statului.
Dup& cum vedem, In perioada 1880-1914, privilegiul
Bancii Nationale, de a emite bilete la purtator platibile la
prezentare In monet& sau lingouri de aur i argint pan& in
1890, numai In aur dup& aceasta data, a fost prelungit de
3 ori.
Tabloul care urmeaza, rezuma evolutia privilegiului Bancii
Nationale Intre anii 1880-1914:
Data
Acordat privilegiu
pita, la:
acordarii privilegiului
17 Apri lie 1880
7 Martie 1886
26 Ianuarie 1901
11 Maiu 1901
1 Iu lie 1900
31 Decembrie 1912
31
31
1920
1930
Nu este locul sa aratam beneficiile realizate de Stat gi

vieata economic& a t aril depe urma infiintarii Bancii Nationale a Romaniei investita cu privilegiul exclusiv de a
emite bilete la purtator. Totui nu putem sa ne oprim far&
ca s spunem cateva cuvinte despre superioritatea privilegiului acordat In Cara noastr& unei singure institutiuni.
Intr'o tars eminamente agricola ca a noastra, crizele economics sunt mai frequents deck in tarile industriale, unde
productiunea nu este In functiune de rodul pe care 11 d&
parnantul.
Acordarea dreptului de emisiune In Cara noastr& unei

singure institutiuni, n'a intarziat sd-i produce binefacatoarele sale efecte.
Intr'adevar, In timpul puternicelor crize prin cari am

trecut, Banca Nationale a Romaniei In jurul careia gravith
Intreaga noastr& vieata economics, printr'o politica* chibzuita a reuit s& hiving& greutatile momentului, punand la
www.dacoromanica.ro
25
388
C. I. ISAICOIANIT
dispozitia piejii devizele pe cari le stransese in timpul anilor

cu o bogata productiune agricola. Dar nu numai in anii de
criza prin politica sanatoasa urmata de Banca National&

s'au Inlaturat dificultatile ivite In cale. Chiar In cursul unui
an bun agricol, daca urmarim exportul i importul tarii
noastre, distingem cloud epoci. Cea dintai care ocupa primele 6 luni ale .anului este caracterizata printr'un import
superior exportului. Situatia este inversa in cea de a doua
epoch.
Banca National& a ctiut in totdeauna ca sa strange devizele in lunile in cari exportul era In floare, pentru a le
pune la dispozitia comertului atunci cand era nevoie said
achite creditorii din strainatate.
Acestea sunt cauzele esentiale pentru cari Intre anii
1880-1914, unitatea noastra de cont, leul, n'a suferit nici
o depreciere fats de monetele straine, ci din potriva, erau
dese cazurile cand cursul lui depaea valoarea legala, dupe
cum rezulta din tablourile pe cari le dam mai departe.
Dar nu numai pentru aceste motive infiintarea unui singur institut de credit a fost o binefacere pentru Cara noastra.
Cand inteo Cara se afla mai multe banci de emisiune,
intre dansele se stabilete o concurenta mare in privinta

reducerii taxei scontului i a plasarii capitalului.
Dace pentru o Cara industrials aceasta concurenta stimuleaza i ajuta productiunea, situatia este inversa in Varile agricole.
Agricultura spre deosebire de industrie, cere capitaluri

de investitiune pe termene indelungate.
Ce s'ar fi intamplat la not daca ar fi existat mai multe
banci de emisiune? In dorinta de a plash capitalurile, institutele de emisiune ar fi calcat principiul elementar al lichiditatii, canalizand spre agricultura sume importante, a
caror realizare greoaie ar fi periclitat politica monetara a
tarii.
Banca Nationala a Romaniei, dei nu a uitat principala
ramura de productiune, agricultura, sprijinind-o efectiv, totufli n'a depait sfera de activitate impusa atiezamintelor de
emisiune, acordandu-i prin Case le de Credit Agricol mai Intai, prin Creditul Agricol i bancile populare mai tarziu,
credite pe maximum 9 luni.
www.dacoromanica.ro
387
EVOLU7IA PRIVILE GIULUI BANCII NATIONALE A ROMANIEI, 1880 -19t 4
Sub aceste aspecte privita problema, ajungem la concluzia

ch. fauritorul Bancii Nationale, marele Ion Bratianu, a Inze-
strat Cara cu o institutiune de emisiune dela inceput aezata pe temelii sanatoase.

*
*
*
La not ca ci aiurea, s'a criticat prelungirea privilegiului

acezamantului de emisiune cu destula vehementa. Decat
patima deslantuita nu are nici un punct de sprijin satiates.
Cercetarea strict obiectiva a efectelor pe cari le-au produs cele 3 prelungiri ale privilegiului, ne dovedete ca toate
criticele au la baza un interes personal, sau ca problema a
fost privita, fara ca termenii ei s fi fost pe deplin Inteleci.
Inteadevar, ce reprezinta pentru economia national& a
unei tari privilegiul unui institut de a emite bilete convertibile In moneta sunatoare? Mijlocul prin care i se asigura
-conditiunea esentiala a progresului, creditul intreit, Ltd de
vremurile cand circulatia era servita numai de moneta

of ectiva.
Punandu-ne Intrebarea daca prin prelungirea privilegiului bancii de emisiune, creditul aceasta parghie a progresului , a fost consolidat, raspunsul pe care ni-1 da desfaurarea
faptelor este pozitiv. Prelungirea privilegiilor institutiunilor
de emisiune, sau acordarea for pe perioade cat mai indelun-
gate, Intaresc pe de o parte increderea in continuitatea ii

uniformitatea conditiunilor economice, iar pe de alta parte
dau posibilitatea conducatorilor aezamintelor centrale de
credit, sa urmeze i la nevoie chiar sa corecteze, linia de
conduita pentru a asigura binele general.
Din acest punct de vedere privite in perspectiva vremii
prelungirile privilegiului Bancii Nationale, constatam ca ele
au avut o binefacatoare influenta asupra vietii economice,
prin continuitatea politicii monetare sprijinita cu lncredere
demna de admirat, nu numai de Romani, ci i de straini.
www.dacoromanica.ro
25
CAPITOLUL XVI
CRIZA MONETARA $1 RASCOALELE TARANESTI DIN 1907,
IN REPERCUSIUNEA LOR ASUPRA RANCH NATIONALE
www.dacoromanica.ro
CAP ITOLUL XVI
CRIZA MONETARA BSI RA SCOALELE TARA NEgI
DIN 1907, IN REPERCUSIUNEA LOR ASUPRA

BA NC I I NATIONALE
Rasooalele thrinepti din 1907 pi oriza monetare internationals, au oreat
economies noastre nationals conditiuni extrem de ingrijorAtoare.
Scaderea
oursului valorilor mobiliare.
Aparitia agiului.
Interventia Bancii Nationale
pentru combaterea orizei monetare pl rezolvarea greutatilor economics izvortte
din rfiscoalele tarAnepti.
In actiunea sa pentru a remedia Mu', Banoa Nationale
este secondata de toate apezAmintele de credit serioase.
MAsurile lust. de
Banoa National& pentru oombaterea efectelor orizel.
Creditele acordate de
Banoa sinistratilor revolutiel.
Incheiere.
Fireasca i normala desfaurare a activitatii Bancii Nationale, este stanjenita in cursul anului 1907 de cloud evenimente: unul extern i altul intern, ambele de nature sa
produce perturbari monetare i ingrijorari destul de mars
conducerii Bancii.
Evenimentul extern era criza economics i monetare ce

s'a deslantuit atat pe piata europeana, cat i pe piata Statelor-Unite i care nu putea sa nu influenteze i piata noastra financiara.
Dar ceeace a intervenit sa agraveze i mai mult situatia
i sa conduce aproape chiar la un cataclism, au fost ras-
coalele taraneti survenite intr'un an bantuit de seceta, care

a facut ca recolta de grau sa fie mediocre, iar aceea a porumbului cu totul slabs.
Ordinea socials interne gray amenintata i constitutia
monetare din afara tot mai grea, nu puteau s nu influenteze piata romaneasca de afaceri. Schimbul nostru monetar
In raport cu piata internationals suferind tot mai mult,

www.dacoromanica.ro
C. I. BAicourru
392
Banca National& a trebuit sa lupte greu impotriva imprejurarilor neprevazute pans atunci, pentru a apara toate interesele In joc.
Nesiguranta create de afirmarea desordinii sociale, a pro-
dus o perturbare dureroasa pe piata valorilor.

0 privire asupra cotei Bursei de atunci, este suficienta
pentru ca sa ne facem o idee de nelinktea fli paguba provocata de aceste imprejurari. Cursurile fondurilor publice,
ale valorilor mobiliare i comerciale au intrat in deruta. Dar
dezordinea financiara nu s'a oprit numai ad. 0 'nand de

speculanti putin scrupuloi, ce apareau la not ca mai pretutindeni in asemenea imprejurari, prin speculatiunile for
asupra valorilor au influentat i mai mult in rau schimbul
nostru monetar, facand ca agiul sa se ridice dela 2 la 3%.
In astfel de imprejurari, Banca Nationala a fost odata
mai mult pusa la greaua incercare de a stavili speculatiunea, restabilind ordinea monetara i vieata de afaceri de
mai inainte.
i in lupta ce a intreprins in aceasta directiune, Banca
National& a avut satisfactia sa strange in jurul sau desolidarizandu-se de corbii vremurilor turburi, ceeace era mai
select in marea finanta romaneasca.
Dace recolta anului 1907 compromise de o seceta de 7
luni nu indreptatea ateptari fagaduitoare, in schimb rezervele anului 1906 ramase de exportat in cursul anului acestuia, au prilejuit bancilor ci implicit Bancii Nationale o serie
de operatiuni cari au ucurat combaterea crizei monetare pe
care au produs-o in 1907 circumstantele din afard, ca qi revoltele taraneti.
Gratie transactiunilor facute prin exportul produselor

anului 1906, Banca Nationala a putut Bali mareasca stocul
sau metalic. In adevar, dace asvarlim o privire asupra operatiunilor de trate ci remize, constatam ca Banca a putut sa
achizitioneze in anul 1907 trate pentru suma de 296.490.325
lei, din can la sfarflitul anului mai avea un sold de 40.777.640
lei, ceeace a condus ci la sporirea stocului sau metalic, ajungand la 122.088.800 in 1907, dela 109.488.373 cat era In 1906.
Gratie acestei politici Banca National& a putut cum o
afirma ci raportul Consiliului sau din Februarie 1908 , sa sporesca operatiunile sale cerute de momentele de grea cumpana
prin cari a trecut, punand comertului la dispozitie capitalul de
www.dacoromanica.ro
CRIZA MONETARA $1 RASCOALELE TARANE$TI DIN 1907
893
care avea nevoie, ca 1 mai bine de 37 mil. In our i remize,
cedandu-le pe acestea din urma cu curs mai scazut decat

cel cotat la Bursa.
Sacrificiul acesta 11 faces Banca pentru a combate tendinta speculantilor de a trafica asupra valorii leului.
Este de notat ca Banca, respectoasa traditiei sale, a
cautat ci de data a.ceasta sa pastreze constants taxa scontului care era de 5%.
Conducatorii 'Tamil 1i facuse convingerea Ca cu cat taxa
scontului este mai mica i mentinuta la acelaci nivel, cu atat
ci economia nationals avea sa traga din aceasta permanent&
a taxei scontului foloase reale.
Numai In fata unor evidente ce nu se puteau Inlatura,

Banca consimte sa alerge la arma ridicarii taxei scontului,
ca un mijloc de a apara politica sa monetara ci interesele
In joc ale economiei nationale.
Un astfel de caz a constrans-o catre sfaritul anului 1907
sa ridice taxa scontului, cu toate sfortarile pe cari le Meuse
ca sa previe urcarea. Ce se petrecuse In afara de nenoroci-
rile cari se abatuse asupra tarii noastre, ca Banca sa se

vada puss In situatia de a se gandi sa recurga la ridicarea
taxei scontului?
Tarile inconjuratoare silite de greutatile for proprii monetare, recurgeau la urcarea scontului.
Astfel Franta, Anglia, Germania, Austria ci Belgia, ridic& rand pe rand taxa scontului.
Din imprejurarea scumpirii banului In afara, ca i a greu-
tatilor ce se puneau In calea realizarii lui, marea finanta

romaneasca se refugiaza la creditul Bancii Nationale. Banca
National& pe care finanta noastra o asedia cu cereri ce depaeau cadrul echilibrului sau statutar, se hotarate s domoleasca aceste cereri pe calea urcarii taxei scontului dela
5% la 7% ci pan& la 8%.
Era vorba de a se stavili setea de noui afaceri, ca ci de
a se amana obligajiunile In curs pentru vremuri mai priel-
nice. Urcarea taxei scontului n'a avut Ins& darul de a stavill

circulatia, caci In anul 1907 ea s'a ridicat la 271.005.760 lei
fata de anul 1906 cand era de 249.337,190 lei.
Cu toate acestea, proportia acoperirii metalice nu a fost
In joc, caci Banca reucise prin achizitiile sale de trate ci

www.dacoromanica.ro
394
C. I. BAICOIANU
remize sa menjie nevoile circulatiei In cadrul acoperirii

metalled.
Imprejurarea aceasta a excesivului apel la scontul Bancii,

cu toat& urcarea taxei scontului, nu trebuie sa ne surprinda.
Mirdrile tardnecti din 1907 i criza monetary mondiald care
cuprinsese America tot atat de mult ca i tdrile europene, a
surprins Romania inteo perioadd de prosperitate ce de-
terminase angajamente de lucrdri mari i costisitoare, ce necesitau capitaluri 1nsemnate.

Banca National& dacd ar fi refuzat concursul sau pentru
continuarea acestora inteun moment cand robinetul stralnatatii se inchisese din toate pdrtile, ar fi adus marii noastre
finante ca i oamenilor notri de afaceri pagube considerabile ci tocmai o atare insangerare void s o evite Banca
Nationald. Urcarea scontului a fost facutd nu pentru ca
Banca Nationald sa tragd depe urma ei foloase, ci ca un
avertisment lumii de afaceri sa-i potoleasc& setea de intreprinderi i noui angajamente.
In acest scop, Banca acorda pietii sprijinul sau pentru

regularea angajamentelor in curs, ins& sub un control riguros. Atunci &and panica primului moment a fost potolitd, Banca s'a grabit sa revie la scontul sau normal.
De unde pand la 29 Decemvrie 1907 Banca a ridicat In
cursul aceluiaci an scontul dela 5 la 6-7 li 8%, dupd aceasta data ea scade scontul la 7 i 6%, pentru a ajunge la 28
Februarie a anului 1908 la scontul normal de 5%.
Dar nenorocirile provocate de rdscoalele taraneti au
condus kii din alt punct de vedere la interventia Bancii. Pagube insemnate cazuse pe capul unei bune parti a proprietarilor Orli de pe urma revoltei. Astfel ii vedem pui In
imposibilitate de a mai face ca proprietatea all indeplineascd funcjiunea ei de productivitate economics. Guvernul
nu putea sta nepas&tor in fata acestei stari ce ameninta ca
o bun& parte a propriet&tii sa famana sterild. Imprejurarea
aceasta 11 hotardte sd se adreseze Bancii Nationale prin

adresa Ministrului de finante din 2 Aprilie, prin care aratd
ca in vederea situatiunii creiata in mai multe judete de recentele rdscoale tardneti generale, este de datoria Statului
sa vina in ajutorul agricultorilor atinci de devastari, inlesnindu-le mijloace de a-i continua exploatarea, in care scop
www.dacoromanica.ro
CRIZA MONETARA. SI RASCOALELE TARANE$TI DIN 1907
395
solicits sprijinul Bancii Nationale. Chestiunea puss in Consiliul Bancii la 5 Aprilie 1907, intampina cea mai mare bunavointa 1). Guvernul sugerase ideea ca sa se deschida de Banc&
sub garantia Statului fiecarui sinistrat care nu i-ar putea

afla singur resursele necesare spre a urma exploatarea sa, un
1) Cuprinsul procesului-verbal at eedintei din 5 Aprilie 1907, este urmiltorul:
5edinta din 5 Apri lie 1907

D-1 Carada da citire adresei Ministrului de finante Nr. 287, din 2 Aprilie
1907, prin care arat& c& in vederea situatiunii create in mai multe judete de
recentele r&scoale taraneeti, Guvernul a socotit ca, este de datoria Statului

de a vent in ajutorul agricultorilor atinei de devastAri, inlesnindu-le mijloacele
de a-$i continua exploatarea.
D-1 Carada aratti ca Consiliul de administratiune se ocupase mai dinainte de aceasta chestiune @l supusese verbal D-lui Ministru de finante ei de agricultur& vederile sale, care au fost admise ei formulate in adresa comunicat&
ast&zi Consiliului general.
Operatiunea se prezint& astfel:

S'ar deschide sub garantia Guvernului, fiecarui agricultor sinistrat, care
ar fi fn neputint& de a-i gb.s1 singur resursele necesare spre a urma exploatarea
sa, un credit de Banca, cu doband& mai mica, fn raport cu pierderile suferite
Qi cu solvabilitatea persoanei. Banca s'a declarat c& e dispus& a se insiircina
dupti aprobarea D-voastra, cu aceasta operatiune.
In urma primirii adresei Ministrului, Banca a ei intrat in tntelegere cu

mai multe banci private, can ar Beryl de intermediare intre dansa ei persoanele interesate, asupra modului cum s'ar putea face operatiunea It s'a oprit
la urmatoarele conditiuni:
Banca National& ar deschide In acest scop un cont special cu doband&
de 4 % pe an, casselor de banca ce se vor desemna pentru aceasta, in afar& de
creditele obienuite.
Aceste casse, la randul for vor deschide un cont curent, in judetul respectiv,
fiecaruia din proprietarii sau arendaeii desemnati de Ministerul de Finante.

Ace9tia se vor oblige a plati treptat in termen de cel mult trei ani suma frnprumutatA., precum Si dobanda de 4 % cuvenit& Bancii ei o comisiune de Y4% pe
trimestru cAtre bancile intermediare, adica in total 5 %.
Orice prelevare de bani In acest cont ar fi acoperit& cu polite cari ar fi reinnoite la fiecare trei luni, dee& n'au fost achitate.
Qi comisiunea vor fi platite la crearea fiedirei polite.
Urm&rirea politelor ramose in neregula sau neachitate, va fi facuta de
Dobanda
Banc& ei In caz de trebuint& prin Ministerul de Finante, care garanteaza aceste

operatiuni.
D-1 Carada supune la aprobarea Consiliului aceasta combinatiune ei cere
autorizarea de a-i da curs.

Consiliul, in unanimitate, aprob& propunerea
Qi
zarea de a-i da urmare.
www.dacoromanica.ro
da Administratiunii autori-
396
C. I. BAICOIANU
credit cu dobanda mica, In raport cu pierderile suferite

1 cu solvabilitatea persoanei. Ideea a fost acceptata de
Consiliul Bancii tili pentru realizarea ei Banca National&
a intrat In intelegere cu mai multe banci private, cari
sa serveasca de intermediare intre dansa i cei sinistrati
i s'a oprit la solutia sa deschida in acest scop un credit
special on o dobanda de 4% pe an, casselor de bane&
anume desemnate pentru aceasta operatiune. Acest credit

s'a considerat In afara de creditele obinuite de cari se bucurau la Banca Nationala. Bancile respective la randul lor,
aveau sa deschida un cont curent In judetul respectiv, fiecaruia din proprietarii sau arendaii desemnati de Ministerul
de finante.
Acetia aveau sa se oblige sa plateasca sumele imprumutate treptat, In cel mult trei ani, precum i dobanda de
4% cuvenita Bancii ci un comision de 1/4% pe trimestru
catre bancile intermediare, ceeace revenea la 5%.
Orice prelevare de bani in acest cont urma s fie acopent& cu polite, relnoibile din 3 in 3 luni. In caz de neachitare, urmarirea subscriitorilor politelor ramase neachitate
sau in neregula, era sa se face de Banc& ci la trebuinta prin
Ministerul de Finante, care garanta aceasta operatie.
Acest mod de a rezolva chestiunea, supusa de Carada
Consiliului, a Intrunit aprobarea unanima i astfel Banca
Nationa la a sprijinit atat Statul ca tid interesele productiunii generale a tarii, In masura de toti dorita.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XVII
MODIFICAREA DIN 1911 A REGULAMENTULUI DE OPERATIUNI

I A REGULAMENTULUI DE ORDINE INTERIOARA
www.dacoromanica.ro
CAP ITOLUL XVII
MODIFICAREA DIN 1911 A REGULAMENTULUI DE

OPERATIUNI BSI A REGULAMENTULUI DE
ORDINE INTERIOARA
Reducerea taxelor mandatelor Ia ordin, a plafilor telegrafice ;I a viramenIn urma reducerei taxelor, numitrul operatiunllor oreste. ModIfloarea
dIspoziflunilor regulamentului de ordine interloara privitoare Ia salarizarea
functionarllor.
Incheiere.
telor.
Conform uzului stabilit de intemeetorii Bancii de a acomod& din timp in timp dispozitiunile regulamentelor in fiinta reclamatiunilor recunoscute ca legitime, vedem Consiliul Bancii In edinta din 31 Martie 1911, procedand la studiul anumitelor reclamatiuni referitoare la regulamentul de
op eratiuni.
Despre ce era vorba?

Consiliul Bancii in urma deselor cereri facute de comer-
cianti i in dorinta de a da o desvoltare mai mare operatiunilor mai frequente, hotarakte reducerea taxelor pe cari
le percepea Banca. Expunerea comparative de mai jos ne
infatiaza fata in fata dispozitiunile vechi ale regulamentului
de operatiuni i modificarile aduse:
Vechile dispozifiuni:
Nouile dispozitiuni:
Taxa de mandate la ordin

Se va aplica taxa de 0,50
este gradate incepand dela lei la suma de 5.000 lei, apoi
0,50 lei pentru 1.000 lei i se va scadea treptat pans
terminand cu 0,25 lei pen- la 0,25 pentru sumele de
tru 50.000 lei.
20.000 lei i mai mari.
www.dacoromanica.ro
400
C. I. BAICOIANU
Taxa pentru plati prin teTaxa pentru plati prin telegrame se scade la 1/2%.
legrame este de 1%.
Taxa pentru viramente este
Taxa pentru viramente se
gradata incepand dela 0,50 fixeaza la 0,10 lei pentru
lei pentru 10.000 lei i ter- 1.000 lei.
minand cu lei 0,25 pentru
50.000 lei.
Prin reducerea taxelor, pe langa ca s'a adus o mai
mare uprare pieii, s'a dat comerciantilor posibilitatea de

a putea uza mai mult de aceste operatiuni.
Tot in edinta din 31 Martie 1911 se modified i regulamentul de ordine interioark stabilindu-se cu aceasta ocazie o baza de salarizare mai urcata pentru functionari.
Conducerea Bancii era indeajuns convinsa ca numai asigurandu-se functionarilor o buns pozitde materials, ei ii vor
putea consacra Intreaga for activitate i tot devotamentul
for institutiei.
Tabloul ce urmeaza ne infatiaza vechile dispozitiuni ale
regulamentului, in fata modificarilor aduse:
Nouile dispoziguni:
Vechile dispozitiuni:
Art. 214. Functiunile BanArt. 214. Functiunile Bancii sunt:
cii sunt:
a) Cap de serviciu al sea) Director de sucursala,
secretar al Administratiei cretariatului, easier central
centrale i easier central, cu i director de sucursala, dela
apuntamente dela 600 pang 600 la 900 lei pe luna.
la 900 lei pe luna.
b) Cap de serviciu in Cenb) Cap de serviciu in Adtrald, controlor general i a- ministratia centrals, controgent cl. I cu 350 pan& la lor general, inspector general
700 lei pe hind.
i cap de sectiune la serviciul
biletelor dela 500-800 lei pe
lung.
c) Controlor cl. I, contabil

c) Ajutor de cap de sercl. I, corespondent cl. I, ar- viciu al secretariatului, agent
hivar general in Centrals, sub- cl. I, inginer la serv. bileteeasier in Centrals, easier kii lor, cap de contencios, dela
contabil in sucursale, agent 450 pans la 750 lei pe luna.
www.dacoromanica.ro
MODIFICARILE ADUSE IN 1911 REGULAMENTELOR BANCII
cl. II, cu 300 'Ana la 500 lei

pe lund.
d) Registrator, tiitor de
registre cl. I, controlor cl. II,
verificator cl. I, contabil cl.
II, contabil in agentie, ajutor
contabil In sucursale, incasator cl. I in Centrala, cu 200
par& la 300 lei pe lund.
e) Tutor de registre cl. II,
verificator cl. II, contabil cl.
III, incasator cl. II, incasator in sucursale sau agentii,
401
d) Ajutor de cap de serviciu in Administratia centrala i agent cl. II dela 400

la 650 lei pe lund.
e) Corespondent cl. I, contabil cl. I, controlor cl. I,

subcasier in Administratia
centrala, contabil i casier in
cu 150 pana la 250 lei pe sucursale, arhivar general in
luna.
Administratia centrala, cap
al statisticei, dela 350 la 500

lei pe lund.
f) Functionarii provizorii
t) Contabil i casier in
dela 100 pana la 120 lei pe agentie de cl. I, arhitect, dela
300 pan& la 500 lei pe lund.
luna.
g) Corespondent cl. II, con-
tabil cl. II in Administratia
centrala, contabil i casier In

agentie de cl. II, dela 250
pana la 450 lei pe luna.

h) Verificator cl.tII, tiitor
de registre cl. I in Administratia centrala, ajutor contabil in sucursale, ajutor
casier in sucursale, dela 200

la 350 lei pe luna.
i) Verificator cl. II, tutor
de registre cl. II In Administratia centrala, ajutor
contabil In agentie, incasator
in sucursale kii agentii, dela
150 pand la 250 lei pe luna.
j) Functionarii provizorii,
dela 100 'Ana la 120 lei pe
lung.
www.dacoromanica.ro
26
402
C. I. BAICOIANU
Sub acest regim a ramas corpul functionarilor pang dupd

rasboiul mondial, and, dupa cum vom vedea, Imprejurarile
an impus o noua revizuire a regulamentului de ordine interioard in aceasta privinta.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XVIII
ORGANIZAREA CREDITULUI POPULAR
www.dacoromanica.ro
26
CAPITOLUL XVIII

Reforms Improprietarirel dela 1864 pf aoelea cars I -au mai urmat, trecand
In mainele taranimel aproape tntreaga proprietate agrarl a Orli, problems

creditului popular se pune In termeni cu totul noul. Casale de Credit Agricol
Inflintate de I. BrAtianu la 1882 pi transformate dupe 10 ani In institutiuni de
Stat, nu pot satisface nevolle de credit ale plugarilor.
Camata impiedica desvoltarea staril materials a agrioultorilor.
Mein de cooperatie apare afro
sfarpltul veacului trecut ca o reactiune Impotriva cametel.
Pionieril cooperatiei
In Romania sunt Invirtatoril pi preotii.
Mipoarea cooperatiel is un mare avant
la sate to ultimul deceniu al veacului trecut.
Partidul national-liberal Intelegand
cel dintai rolul pi menirea 000peratiel In viata economica a unei tart, trace prin
Parlament In soul 1903 loges bAnollor populare satepti pi a Casel for centrals.
Lagoa gI statutele Bancli Nationale, fats de loges bancilor populare.Federalizarea bancilor populare. Struotura pi evolutia bancilor populare intro anti 1902
1912. Membril banclior populare din 1912, Impartitl dupe profesiunl.
Ciasarea banollor populare din 1912, dupe oapitaiul varsat.
Repartitia capitalului
DepunerIle spre fructificare
varsat al bancilor populare din 1912 pe membri.
fhoute in 1912 bancilor populare. Repartizarea portofollului bancilor populare
din 1912.
Inchelere.
In urma reformei agrare din 1864 i a consecutivelor

legi ce i-au urmat In a doua jumatate a veacului trecut,
o mare parte din proprietatea noastra rurala trecuse in mainile taranimii. Acest proces de democratizare a proprietatii
rurale, a facut sa apara tot mai mult insuficienta organizarii creditului taranesc. Nevoia unei organizari puternice
de credit agricol se simtea cu atat mai mult, cu cat tara-
nimea Incurajata de preturile cerealelor In continua cretere,
se vedea stanjenita sa intensifice culturile, neavand la Indemand capitaluri eftine de exploatare, ceeace Ii stanjenea
nazuinta de imbunatatire a starii ei materiale.
Casele de Credit Agricol infiintate de Ion Bratianu la
1882, devenite cu 10 ani mai tarziu institutiuni de Stat

www.dacoromanica.ro
406
C. I. BAicoiANU
sub numele de Credite Agricole, s'au dovedit prin organizarea gi mijloacele financiare restranse de cari dispuneau,
cu totul insuficiente pentru a face fata nevoilor de bani
ale clasei taraneti. Din aceasta cauza, camata cu urmarile
ei ruinatoare era in floare la sate. Cercetarile contemporane
asupra urmarilor uzurii la sate, ajung la concluziuni impresionante. Ancheta lui Agricola (D. Protopopescu), cristalizata
In lucrarea (iCamata la sate 1) ca i aceea a lui D. Nenitescu (c Sarcinile proprietatilor rurale 2), invedereaza situa-
tiuni extrem de dureroase. Rezulta din aceste cercetari, ca

prin perceperea celor 5 sau 10 bani la leu pe saptamana,
dobanda pe care o plateau taranii pentru imprumuturile lor,
varia intre 250 ii 500 % pe an.
Daca la acestea mai adaugam ca In caz de neplata la
termen creditorii ii urmareau drepturile pe cale judecatoreasca, ne putem face o idee de situatia jalnica prin care
trecea populatia noastra rurala din punctul de vedere al

creditului.
In aceste imprejurari, era firesc ca o reactiune sa se produca.
Din framantarile populatiunii muncitoare dela sate i

orae, apare catre sfaritul celui de al IX-lea deceniu al
secolului trecut, ideea de cooperare, ideea de ajutati-va
prin voi ini-va . Mai intaiu sub forma asociatiunilor culturale 3), mai apoi sub aceea a bancilor populare i a aezamintelor de productie i consum, ideea cooperatiei este raspandita de invatatori, preoti i pe alocurea de sufletele alese
ale clasei proprietarilor mari, pentru cari ridicarea nivelului
material al paturii noastre rurale constituia intarirea temeliilor Statului romanesc.
Datorita in deosebi devotamentului invatatorimii eita din

patura rurala, care devine propagatoarea inflacarata a ideei,
cooperatia prinde In curand radacini adanci in lumea satelor.
Micarea aceasta de colaborare a economiei private dela
Cara pe ogorul creditului popular, privita pe alocurea cu

neincredere i cu o nejustificata temere, s'a impus incetul
Camata la sate, Bucuresti 1904.
2) D. S. Nenitescu.
Sarcinile proprietatilor rurale, Bucure?ti 1901.
8) Vezi statutele societatii culturale o Sateanul Roman* din corn. Negoiu
Doljiu, Craiova 1899 $i altele la fel.
1) Agricola ( D. Protopopescu).
www.dacoromanica.ro
407
cu incetul factorilor cu raspundere ai aril noastre i revine

un merit de nediscutat, Partidului national - liberal, de a
fi inteles cel dintaiu importanta ce o are in viata economica a unei cari organizarea pe baze serioase a cooperatiei.
Rezultatele satisfacatoare ale primelor cooperative infiintate sub forma bancilor populare 1), determine in 1903
dupe multe incercari anterioare ramase in domeniul ideologiei, sa se dea o baza legala prin legea bancilor populare sateti i a Casei for centrale acestor institutiuni, cari
pang atunci se calauzise dupe prevederile greoaie i costisitoare ale Codului civil i comercial.
Operei meritorii de propaganda neadormita a lui Spiru
Haret prin preotii i invatatorii dela sate, ii da astfel viata
Emil Costinescu prin legea din 1903, a carei expunere de
motive o dam in note pentru interesul ce-1 prezinta 2).
Originile Cooperatiei, Bucureeti 1931.
Pentru interesul istoric, economic ei juridic, dam in extenso expu-
1) Eugen Pavleseu.
2)
nerea de motive cu care Ministrul de finante Em. Costinescu prezinta Corpurilor
Legiuitoare proiectul de lege asupra bancilor populare satesti ei a Casei for

centrale:
EXPUNERE DE MOTIVE
la proiectul de lege asupra bancilor populare sateptl si a Casei for centrale
Acest proiect nu are de scop a infiinta ceva nou, a alcatul din capul locului
institutiuni concepute acum ei cu cari am vol sa inzestram tara. Nu avem

aface cu un necunoscut. Ocupandu-ne de brindle populare sateeti, avem fericirea de a trata o chestiune cunoscuta, experimentata In multe parti in tara
noastra ei care a dat Si pane astazi roade binefacatoare.
Proiectul de lege ce infatisam are de scop:
1. Sa consolideze bancile populare astazi in fiinta, supunandu-le la reguli
cari a& be fereasca de dezordine ei la un control neincetat, care sa le apere de
pericolele la cari sunt expuse institutiunile manuitoare de bani;
2. SA propage ei sa raspandeasca in toata tara infiintarea acestor binefacatoare aeezaminte, aparatoare ale satenilor de jafurile camatariei ei ajutoare
ale gospodariei rurale;
3. Sa infiinteze Casa Central& a bancilor populare, atat pentru a inlesni
controlul, cat ei spre a da un avant puternic acestor aeezaminte, intreind ei
impatrind, prin mijloace noui, actiunea for binefacatoare.
Deel sunt astazi In flint& peste 700 band populare, numAr foarte insemnat
tend ne gandim c& avem in total 2.900 comune rurale din cari multe foarte mici
gi sarace, totuei institutiunea nu este veche in tara.
Cea mai veche din bAncile populare satesti este cea infiintata In 1891 la
Urziceni, jud. Ialomita. Ea a fost fundatA din initiativa unor comercianti de
acolo, dintre cari unii straini pi aveA ca clauzA in statutele ei ca nu puteau
face parte ca membri acei cari, sub orice forma, vor prim' o leaf& dela Stat,
www.dacoromanica.ro
408
C. I. BAICOIANU
Dupa cum rezulta din textul legii (art. 21) scopul Casei
Centrale a bancilor populare era sa sprijineasca desvoltarea
acestor institutiuni de credit satesc prin:
judet, sau comuna. Cu modul acesta erau exclusi de drept ei primarul ei Invatit-
torul si preotul.
Aceasta Band% a avut Insit caracterul unei Intreprinderi mai mult de specula,
ei deaceea, deli a ajuns pana la un capital de 65.000 lei, nu a adus populatiei

locale toate serviciile ce putea sa i le aduca. Astazi afacerile ei aunt slabe $i
capitalul ei este In mare parte fncurcat In fmprumuturi fara garantii suficiente.
In 1892 nu se Infiinteaza nici o Banca populara. In 1893 se fnfiinteaza patru,
dintre cari, Caraimanul dela Breaza-de-Sus (Prahova).
Aceasta Banc& merit& o deosebita atentiune prin desvoltarea cea mare
pe care a dobandit-o. Inceputa cu 36 de membri $i 600 lei capital, ea a ajuns
In opt ani, pana la 1 Octombrie 1901 la 1.000 membri si 786.656 lei capital. In
1902 ea avea 1.139 membri ei 668.536 capital. Scaderea capitalului provine
dela lichidarile facute In 1902, conf. statutelor. Banca este In neIntrerupta

prosperare, multumita situatiunii sale favorabile, fntr'o regiune avuta $i industrials, populata de oameni activi ei Intreprinzatori. Ea aduce servicii imense
populatiei taranesti, nu numai din Breaza, dar $i din comunele vecine. Infiintarea
acestei Band se datoreste mai cu deosebire d-lui I. Stefanescu si preotului

Samson Popescu, Invatatori locali. Tot In 1893 s'a Infiintat $i Banco. din
Besdead (jud. Dambovita) prin staruintele Invatatorului Gr. Radulescu.
In anii 1894, 1895, 1896, 1897 si 1898, lucrurile raman aproape pe loc.
In acesti ani se Infiinteaza In total numai 19 banci populare.
Dealtmintrelea nimeni, In sferele fnalte ale Guvernului, nu dadea cea mai
mica atentiune acestor folositoare Intreprinderi. Cele 24 de banci fnfiintate
In intervalul dela 1891 pana la 1898 erau numai Incercari izolate, nelncurajate
de nimeni, izbite de nefncrederea satenilor pe deoparte si de persecutiunea
camatarilor satelor pe de alta 1). Fericirea si ridicarea acestor binefacatoare
institutiuni trebuia sa vina dela D-1 Haret, Ministru al instructiilor publice si
al cultelor. In 1898, D-sa fiind Ministru al instructiunii publice, a aflat din
Intamplare despre Banca dela Besdead $i ca este Infiintata de un Invatator.
A trimis atunci un revizor scolar sa vada. ce este acea Banca, cum functioneaza
$i ce servicii aduce. In urma raportului favorabil ce a primit dela revizor, Haret
a adresat M. S. Regelui un raport foarte elogios pentru InvAtatorul fundator,
Gr. Radulescu, cerand pentru dansul medalia RAsplata Muncii cl. I. Acel raport
a Post publicat In M. Of. si In toate ziarele, Impreuna cu o scrisoare personala
foarte elogioasa a Ministrului catre Gr. RAdulescu. In acea scrisoare D-1 Haret
zicett Intre altele Invatatorului:
a Am vazut ca acea Societate este de un folds imens pentru sAtenii cari o
posed& si ca ea Isi datoreste existents 1i propasirea ei initiativei, staruintei si
devotamentului D- voastrA.
D-voastra ati Inteles adevaratul caracter al misiunii ce aveti. Invatatorul

Intr'un sat nu trebuie sit fie numai Invatator al copiilor. El trebuie sit fie In
1) In 1898 a luat fiinta Banco, Popular& Snagovul dela Tancabesti,

Jud. Ilfov.
www.dacoromanica.ro
409
a) Scontarea efectelor comerciale ;

b) Acordarea de imprumuturi directe;
c) Deschiderea de conturi curente tii primirea depunerilor spre fructificare ;
acelagi timp gi sfatuitorul bun gi luminat al sAtenilor, pilduitorul for la cele
bune gi folositoare pentru dansii.
Cand Invatatorul Isi Intelege astfel chemarea gi rolul situ, el este o adevaratit
binefacere pentru populatia In mijlocul cAreia traeste.
Deaceea M. S. Regele a binevoit a vA conferi, ca recunoagtere a serviciilor
D- voastrA, gi ca Incurajare, medalia de rasplatA a muncii pentru Invatamantul
primar cl. I.
Ne-am oprit ceva mai mult asupra acestui fapt, cad prin InsemnAtatea ce
D-1 Haret a gtiut sA deft initiativei Invatatorului RAdulescu, prin cuvintele cu
cari a lAudat purtarea sa, prin recompensa dobanditit dela M. S. Regele gi prin
publicitatea data acestor fapte, s'a produs degteptarea gi Incurajarea printre
invittatori de a imitA exemplul lui RAdulescu. Cu toate ca D-1 Haret a esit din
Guvern la Inceputul anului 1899 gi cu toate cA In acel an a izbucnit o grea crizA,
totusi s'au Infiintat 20 de bAnci noui In 1899 gi 44 In 1900.
D-1 Haret revenind la Guvern In Febr. 1901, a luat de IndatA pe D-1 Dimitrescu-
Bumbesti, Invatittor la Bumbegti, In Gorj, care se ocupase cu propagarea ideii

bAncilor populare gi 1-a Insarcinat sa umble prin toatA tars, sA Indemne pe
invatatori a propagA instituirea bAncilor populare, sA le deA instructiuni despre
modul de procedare gi sb, controleze pe cat se poate, mersul bAncilor. Pe dealtA
parte Ministrul Insugi, prin instructiuni, circuital gi IncurajAri de tot felul, a
cAutat sA activeze migcarea.
CatA sA aducem aici laude meritate D-lui Dimitrescu-Bumbesti, care a pus,
In Indeplinirea misiunii ce-i fusese Incredintata, un zel gi o destoinicie la Inaltimea scopului ce erA de realizat.
Rezultatul a lost cA dela 1 Aprilie pan& la 1 Decembrie 1901 s'au Infiintat
168 bAnci noui, iar dela 1 Decembrie 1901 pan& la 1 Septembrie 1902 alte 44.
In cele din urmA 14 luni capitalul depus In bAncile populare a crescut dela
2.346.000 lei, la mai mult de 5.000.000 lei.
In momentul acesta, miscarea urmeaza, mai viguroasA dectt oricand. NumArul membrilor fondatori ai bAncilor, care la 1 Decembrie 1901 fusese 20.604,
erA de 59.844 la 1 Septembrie 1902 gi In acest moment este mult mai mare.
Aga repeziciune In desvoltarea unei institutiuni economice, rareori s'a observat
In alto taxi.
Serviciile fAcute de bAncile populare stint foarte marl. Prin satele, undo
bAncile au prins ceva putere, camAta a dispArut cu desavarqire. TAranii Igi plAtesc
datoriile, 1gi cumpara vite, piimant, Isi fac case.

lath cateva exemple:
0 bancA Infiintata la Comana (jud. Vlasca) la 6 Decembrie 1901, a permis
sAtenilor sA is cu arena. dela Stat o bucatA de faneata, care pants scum erA
arendatA unui strain, ce o subarendA sAtenilor In conditiuni extraordinar de
grele. Satenii plAtesc Statului 6.000 lei pe an gi se folosesc gi ei de o diferentA
InsemnatA.
www.dacoromanica.ro
410
C. I. BAICOIANU
d) Organizarea vanzarii In comun a produselor satenilor

ii aprovizionarea for cu cele necesare ;
La Predeal (jud. Prahova) Banca Pele$111, care are peste 83.000 lei capital,
In timp de 4 ani a ajutat la construirea a 42 case, la repararea altor 16, la

cump&rarea de 68 de boi $i 31 vaci, a desfiintat cu totul camata, a facut s& piece
din sat pe mai multi carciumari, a indemnat pe sateni sa economiseasc& sume
relativ Insemnate, a refacut lntreaga gospodarie a unui locuitor ruinat de incendiu,
a ajutat pe vaduva $i orfanii unui membru r&rna$i In utizerie in urma mortii

capului familiei $i altele.
La Darm&nesti (jud. Bacau) Banca Uzu a permis satenilor ca In vreo trei
ani s&-$i plateasca toate datoriile la Creditul Agricol, s& adune economii de
peste 100.000 lei, s&-$i Infiinteze un magazin de consum $i un hambar pentru
comertul cerealelor In comuna. Un mare numar de staini, cari erau asezati In
sat ca carciumari, camatari $i speculanti, ne mai avand ce exploata, au trebuit
s& piece.
lid& ce stint chiar astazi bancile populare, de$1 nici o masur& general&
din partea Statului nu le-a venit pans acum In sprijin $i ajutor. Un singur om,
D-1 Haret, a dispus de o parte din organizarea sa didactic& pentru propagarea
ideii salvatoare $i am vazut c& numai In anus 1902 a reusit s& fee& s& se Infiinteze
444 de bane' populare.

Tot D-1 Haret este acela care s'a gandit pentru prima data $i la infiintarea
unei Institutiuni centrale, cu menirea de a control& $i ajuta bancile populare. In
vara anului trecut D-sa a pregatit un ante-proiect in acest stop $i cu concursul
D -lui deputat Stere, a Intreprins studierea mai deplina a chestiunei. Considerand
Ins& proiectul de nature mai must financiarb D-sa a Incredintat In Septembrie
trecut subsemnatului grija de a duce la bun sfarsit lucrarea Intreprinsa. De atunci
am urmat cu D-I Stere studiul Inceput. Ajutat de D-1 Stere nu numai cu cunostin-
tele dobandite din studierea unor institutiuni analoage In alte OH, dar $i cu
durerea de inima ce inspirau niste asez&minte menite a ridica poporatiunile
rurale, din starea In care se aflau, am dat impreuna proiectului forma In care it
supunem Corpurilor Legiuitoare.
Este urgent ca aceste lucrari pregatitoare s& se transforme In lege.
Au Inceput a se arAta oarecari simptorne amenintatoare ce trebuie sh fie
sthrpite de Indata. Bancile populare, necunoscute, modeste, au Inceput s& fie
cunoscute $i s& atraga atentiunea celor mereu Insetati de cheltueli zadarnice.
Se citeaza de catva timp cazuri In cari cutare sau cutare functionari, ce n'au
nimic deaface cu agriculture, au dob&ndit prin presiune cate un Imprumut dela
unele banci populare $i au uitat In urma s& le mai achite. Odat& dare fAcuta,
curand se due cele cateva mii de lei din cari se compune capitalul fiecarei banci
populare, caci pe unde a trecut eel obisnUit a cheltul din gros, nu mai ramane
nimic pentru Oran, ce se multume$te cu cAteva mii de lei, spre ali prinde nevoia.
A oprl raul dela Inceput, aceasta este In prima linie scopul legii de fatLi.
Proiectul, aseaz& In capitolul I, principiile generale ce trebuesc urmate
In constituirea !Auditor populare. Articolele 1, 2, $i 3, stabilesc caracterul juridic
al acestor institutiuni asimilandu-le pe toate cu societAtile cooperative, despre
cari trateaza titlul VIII, schema 7 din Codul comercial. Si, spre a nu las& nici
o indoiala despre caracterul comercial at acestor institutiuni, art. 2 stabile$te
www.dacoromanica.ro
411
e) Asigurarea mutuald a recoltelor sateti contra grindinei ii incendiilor, etc.

ck In orice form& ar fi ele constituite, aunt considerate ca societati comerciale.
Determinarea neindoioasa a acestui caracter este trebuincioasa din numeroase
puncte de vedere. Ca societati comerciale, regulele si contabilitatea comercial5,
le devin obligatorie $i inlesnesc controlul la care trebuie sa fie supuse. Apoi li se
poate face mai leans credit $i au facultatea de a dobandl, ca personalitate juridick avere mobil& si imobilk In fine, o procedure mai expeditiva le eats apreciatA
in aceast& calitate Inaintea justitiei, precum In urm& se prevede si la art. 9,
10 si 11.
Art. 3 prevede o dispozitiune special& In afar& de principiile Codului si care
are de scop a determine. ca asemenea societati nu se constituesc spre a procura
beneficii fondatorilor ca bancile de specula. Aliniatul al II-lea prevede c& donatlunile facute bancilor populare nu vor putee, fi niciodat& Impartite Intre
societari far& de vointa expres& a donatorului. Mid aceast& vointa nu este
expres mats,* donatiunea este afectatk In caz de lichidare, unui scop de

utilitate publick sau 'fondului de rezerva al bancilor populare, constituit pe
Mg& Cassa for centralk
Articolele 4 si 5 previid fnlesniri insemnate pentru indeplinirea formalitatilor cerute de Codul comercial la constituirea societatii. Toat& sarcina
acestor formalit&ti este data judecatoriilor de pace. Fundatorii nu au decat a
depune actul constitutiv innaintea judechtorului, si nu au a pilitl nici o taxa de
ft:reg. sau de timbru. Art. 5 prevede chiar pedepsirea judecatorului de pace si rtispunderea Iui civilk in cazul Mild n'ar Indeplini formalitatile trebuincioase.
Astfel este Inlaturata una din greut&tile de cari as plangeau mai mult
cei ce voiau a frifiinta band populare la sate.
Art. 7 prescrie cateva dispozitiuni obligatorii pentru statutele bancilor

populare.
Aceste dispozitiuni nu stint poate astfel cum s'ar care, spre a as infiint&
numai societati mutuale in strictul Inteles at cuvantului. Este adevArat c& pe
baza acestor dispozitiuni se pot infiinta si societati dup& sistemul WI numit
Reifeissen, cari aunt expresiunea cea mai Malt& a cooperarii i societati cum
este cea dela Breeze, despre care am vorbit mai sus si care Isi dobandeste caracterul de cooperativA In sensul cooperativelor noastre de consum, numai din
faptul ca capitalul sau este format prin mize treptate, cari pot fi Si luate Inapoi
dup& anume reguli.
Aflandu-ne In fata unor chestiuni de fapt si avand a tine seama de 700 de

banci populare cari functioneazk n'am putut prescrie reguli cari ar descalirica
pe cele mai multe dintre acestea. Am avut grija ea nu cautand a face mai
bine, 86. striarn ceeace este bine $i sa avem a ne impute. descalificarea unui
mare numar de banci, ce suntem fericiti de a vedee. In fiinta.
Am fost Ins& ceva mai rigurosi la capitolul III, undo ne ocupiim anume de
b&ncile populare satesti, cari ar fi primite di lucreze cu Casa Centralk
Acestora le-am impus conditii cari le apropie In cateva puncte de tipul
Reifeissen. Pentru a Indruma cu Incetul societatile cooperative de credit pe
aceasta tale, am prevazut, la art. 19, acordarea chiar a unei prime bancilor
cari vor fi bazate pe principiile urm&toare: raspunderea nelimitata si soli-
www.dacoromanica.ro
412
C. I. BAICOIANU
Cum vedem, legea imbratifeaza nu numai bancile populare, ci intreaga micare cooperative, care datorita Imprejurarilor era in plina desvoltare.
darn a membrilor, constituirea unui fond de rezerva din eel putin 50% din
beneficiile anuale si interzicerea de a se impartl vreodata Intro membrii societAtii. In fine, gratuitatea administratiei.
N'ar fi cuminte ca din capul locului sit pretindem ca poporatiunile noastre
agricole atat de lipsite Inca de culturA sA ajung& prin organizarea bancilor for
acolo uncle au ajuns numai un numar limitat de comune In panne cele mai
civilizate ale Germaniei. SA ne multumim gi sA fim fericiti de ceeace s'a putut
face si de ceeace se va mai face In aceastA directie. SA ne marginim la observarea principiilor puss in proiectul de lege prezentat, principii fndestulAtoare
spre a asigura mersul regulat gi prosper at acestor asediminte. SA asteptarn
dela timp intarirea spiritului de solidaritate gi de incredere reciprocA In asa
grad bleat rAspunderea nelimitatA gi solidarA a membrilor* sA fie pusA la
baza unor asemenea societati. DeocamdatA aceastA rAspundere ar speriA pe
locuitorii satelor, ar speria si mai mult si cu mai drept cuvAnt pe locuitorii
oraselor si ar oprl formarea de societAti cooperative.
Totusi, atat trebuie sA fim de preocupati a stabill la sate spiritul de solidaritate, Meat, pe lAngA prima dela art. 12, am mai prevAzut la art. 31 Inca
o favoare cu totul special& pentru societatile ce s'ar forma pe baza rAspunderii solidare gi nelimitate, WA preocuparea de imptirtire de beneficii 1ntre
membri, ci numai pentru Inlesnirea si ajutorul comun si reciproc.
Art. 34 prevede cA atunci cAnd cel putin 20 de gospodari dintr'o comunA
avAnd destula, avere spre a merits un anume credit se asociazA pe baza rAspunderii solidare si nelimitate si hotArAsc ca toate beneficiile ce to vor realize
sA be depuna, la un fond de rezervA, ei vor putea priml dela Casa CentralA capitalul trebuincios spre a Incepe operatiunile, mai inainte de a-si fi format ei
insusi un capital prin vArsAri lunare.

Cine cunoaste taranimea noastrA si stares ei materialA, intelege cA dispozitiunea art. 31 este In firea lucrurilor. Taranul nostru are adesea avere,
pamant, vita, case, unelte agricole, dar bani putini, cad toatA lumea alearga
dupA banul lui: carciumarul, arendasul, proprietatea mare, fiscul. Dar taranul
e bun platnic, mai bun decAt toate celelalte class ale societatii.
Ne aducem aminte cA prin 1887 opozitia de pe atunci pornise o campanie
din cele mai violente In contra Creditului Agricol. Ea sust,inea cA toti banii
Impartiti in Imprumuturi la t Arani, cA pe atunci Creditul Agricol lucra, mult
mai larg cleat astAzi cu taranimea, erau pierduti, ca cele 16 milioane pe cari
Banca Nationala a Romaniei to pusese In scontarea contractelor de Imprumut
ale Creditului Agricol erau pierdute, infine, opozitia anunta un dezastru general
In toate aceste operatiuni.
CAtva timp dupA aceasta, cei cari fAcuserA aceastA campanie venirA la
putere gi, fiindcli, greselile din opozitie se plAtesc la Guvern, din nenorocire In
socoteala tarii, ei desfiintara Creditul Agricol, cum era pe atunci, 11 refacura
dupA cum este pAnA astAzi si lichidarA afacerile vechi.
Ei bine, cu ocaziunea acestei lichidAri se (loved' cA nu era dezastru nicAeri.
www.dacoromanica.ro
413
Cum In anul 1903 &and s'au pus temeliile juridice ale

acestei institutiuni legea i statutele Bancii Nationale nu
prevedeau operatiunile cu bancile populare, iar conducerea
Toti taranii plA.tira, Statul nu pierdu nimic, Banca National& nu pierdu nici
un ban. Dec& s'a pierdut ceva, nu din capital, ci spre lmputinarea beneficiului
unui an, pierderea n'a venit dela tlwani, ci dela speculanti, dela albAstrimea
de prin sate.
Deci, In deplina cunostint& de starea tarn Eji a taranului, se poate permite,
and se solidarizeaza cel putin 20 de gospodari relativ avuti, a li se face un
credit de cateva mii de lei, cu care s& Inceapa operatiunile blincii lor satesti.
Avem chiar credinta a aceste bAnci vor deveni cele mai solide din toate,
cad vor fi Intemeiate pe rb,spunderea solidar& fji nelimitata In toate operatiunile si vor pune la rezerv& toate beneficiile lor. Se poste Ins& ea mult timp
nici una s& nu se constitue In asemenea conditiuni. Raspunderea solidar& $i
nelimitata sperie. Cand ins& vor ajunge elk se formeze, va trebui sti fim fericiti
de a le da concursul nostru, caci atunci se vor aseza adevAratele baze ale mutualitatii.
Venim acum la partea proiectului prin care se fnfiinteaza Casa Central&
a bancilor populare.
Simtind trebuinta acestei Case Centrale, atilt spre a control& nefncetat
bancile populare, cat $i spre a be yen! In ajutor cu creditul si cu mijloacele sale,
ne-am gandit c& nici o institutiune n'ar putea thepunde mai bine la aceasta
menire decat Creditul Agricol. Titlurile ce-i dau aceasta menire sunt urmAtoarele:
Creditul Agricol dispune mai IntAiu de un capital Insemnat, 20 milioane.

Nu este lesne de a form& o Casa Central& nou& avand un asemenea capital.
Acest asezAmAnt va avea dar de Indata, mijloace proprii spre a vent In ajutorul
bAncilor populare, va Oaf cu fnlesnire si credit la Banca NationalA, ctInd precum e cert, mijloacele sale nu-i vor fi deajuns.
Apoi Creditul Agricol lucreaz& de 22 de ani cu poporatiunile agricole, be
cunoaste, f}tie ei modul de a trata cu dansele $i mAsurile de luat pentru ca banii
ce li se Imprumuta sEt fie fnapoiati.
Infine, Creditul Agricol dispune de o organizare ce se fntinde peste toata
tars $i, pe Ming& agentii sAi proprii, dispune si de functionarii de control ai
Ministerului de Finante, iar dup& proiectul de lege vor dispune si de parte din
personalul didactic.
N'am pute& dar Inchipul un asezAmAnt mai apt atat spre a se inform&
despre creditul ce merit& fiecare banc& popular& $i chiar fiecare debitor al
acestei band, cat si spre a exercita asupra lor o supraveghere si un control

nefncetat.
Pentru ca Creditul Agricol s& poet& Indeplini si fneArcinarea de Casa Cen-
tral& a bancilor populare, a trebuit sA se fact diferite modificari si adause In

legea ea constitutiva.
Mai Intl:Liu i s'a dat dreptul sii, acorde fmprumuturi bancilor populare,
eau EA be sconteze efectele Eji spre a-si mArl mijloacele, BA reesconteze de pre-
ferinth la Banca National& a Rom&niei portofoliul lor.
www.dacoromanica.ro
414
C. I. BAICOIANU
institutului nostru de emisiune nu avea Inca fixat un program precis de ac %iune In aceasta privinta, legea Casei Centrale a bancilor populare prevedea ca ea fii va procurit fonDui:4 legea de astAzi In vigoare, consecint& a campaniei de opozitie, despre
care vorbeam mai sus, Creditul Agricol nu poate sA se Imprumute decAt cu

trei milioane cel mult, In conditiile prescrise de art. 41 al legii dela 2 Iunie 1892.
AceastAresursA este sat de slabk !neat nu ne putem gandl a da Creditului Agricol
atributia de Cash, CentralA a bAncilor populare, Ma a-i Inlesni mijloace mult
mai largi.
AstAzi Creditul Agricol foi are tot capitalul of rezervele Intrebuintate In
Imprumuturi agricole pe cari nici vorbA nu poate sA fie de a le Imputina. A

face aceasta ar fi a cauzA un mare rail imediat, In vederea unui bine viitor.
Numai cu timpul and bAncile sateoti vor prinde mai mare putere, imprumuturile agricole !Acute direct la Credit se vor Imputin& In mod natural, spre a
fi Inlocuite cu Imprumuturi fAcute la acele banci oi scontate la Credit. Dar of
atunci resursele trebuincioase vor trebul sA fie mai marl decAt cele 21 milioane
de cari dispune Creditul, caci dacA acestea ar fi Yost IndestulAtoare pentru
tart', nu mai era nici o trebuinta sA, se Infiinteze bAncile populare.
Trebuie sA ne aoteptam dar, atva timp dupA Infiintarea Casei Centrale,
sA vedem urcAndu -se scontul ei In efecte ale bAncilor populare la 5 oi chiar
10 milioane si cu timpul mai mult, ceeace ar indoi of Intrei actiunea binefAcAtoare a acestor aoezaminte.
Experienta ne spune a acest fapt nu trebuie a& ne ingrijeasca, catuoi de

putin. Dar dacA nici Banca National& a RomAniei, nici Creditul Agricol n'au
pierdut nimic pan& la 1892, and aveau aface numai cu Imprumuturile con-
tractate direct cu taranii, cum s'ar putee, admite o pierdere acum, and Casa
CentralA va aveA peste rAspunderea personal& a Imprumutatului of garantia
bAncii populare ca girantA? $i negreoit, Casa CentralA nu se va mArgini la gir.
DispunAnd de un aparat imens de control, ea va cercetA oi mai de aproape decAt
In trecut Imprejurarile fiecArui Imprumut.
Art. 19 al proiectului stabileote cA beneficiile nete realizate de Creditul
Agricol din operatiunile sale cu bAncile populare prin reescontul efectelor lor,
nu vor fi Intregi dobAndite pentru dansul. Am Introdus aid oi la Creditul

Agricol, ceva din principiile mutualitatii: numai 40% din aceste beneficii vor
fi atribuite Creditului, 60% se vor Intoarce bAncilor sAteoti sub douA forme:
30% se vor vArsA la * fondul de rezervA al bAncilor populare * oi 30% se vor
Impart' ca primA, dupA cum am arAtat mai sus, Intre acele bAnci populare,
cari vor fi constituite pe baza unor principii mai tnalte.
Pentru ca Creditul Agricol sA poatA rAspunde mai bine menirii sale de
CasA CentralA a bAncilor populare, am crezut cA trebuie a& IntArim administra-
tiunea In diferite moduri.

IntAiu am Inzestrat-o cu un Consiliu de administratiune. Piind dat modul
cum se formeazA acest consiliu, trebuie sA speram cA va fi la Inaltimea chemarii
sale. Numit parte de Guvern, parte de cele mai serioase institutiuni economice
ale tArii, va aveA autoritatea cerutA spre a crol temeinic din capul locului relatiunile dintre Casa CentralA, oi bAncile sAteoti. Atributiunile administrative
www.dacoromanica.ro
415
durile din urmatoarele surse, in afara de depunerile spre

fructificare ale plugarilor:
a) Din suma de 20 milioane lei cat reprezinta capitalul
Creditului Agricol desfiintat, capital cu care Casa Centrala
a fost dotata pe masura reintregirii lui;
b) Din contul curent pe care Ministerul Finantelor urma

sa i-1 deschida la Banca National& sau alts banca ;
Tot Casei Centrale a bancilor populare i s'a incredintat
dreptul de control asupra acestor institutiuni. 5i In aceasta
privinta avea dreptate legiuitorul. Era firesc chiar, ca sa
se hotarasca acest control prin lege. Micarea bancilor populare privita la inceput cu indoeala, trebuia artlezata pe
baze sigure cari sa-i chezapiasca progresul, pentruca numai
astfel putea sa inspire incredere tuturor. ySi din acest punct
de vedere privita chestiunea, controlul manuirii fondurilor
i asigurarea restituirii micilor economii sateti, trebuia sa
constitue dela inceput preocuparea de capetenie.
Pe masura ce micarea bancilor populare capata o desvoltare mai mare, ele incep sa se federalizeze. Despre ce
era vorba? Federalizarea fiind de esenta cooperative, peni de control ale consiliului de administratiune aunt enumerate la art. 22 In
aa mod, !neat nimic din ce se atinge de relatiunile dintre Casa Central& i bancile sateti sa nu se Melt !Ara deciziunea Qi controlul sau. Fiind insa c& raspunderea
constitutional& pentru toate faptele Administratiunii tot asupra Ministrului

rezortului cade, a trebuit s& prevedem ca acel Ministru are dreptul de veto
In ceeace prive ?te hotarfrile Consiliului.
Al doilea ajutor ce-1 dam Administratiunii, spre a-i exercita supravegherea
i controlul asupra bancilor populare, este de a dispune nu numai de toti agentii
Ministerului de Finance, ci i de ai Ministerului de Instructiune Pub Rea.

Dreptul de control 11 dam chiar i BAncii Nationale a Romaniei, in virtutea creditului ce ea acorn. bancilor sAteati, prin mijlocirea Creditului
Agricol.
Infine, al treilea ajutor este dreptul de a numl doi inspectori, special InsArcinati cu neincetata inspectare a bancilor populare.
Acestea aunt dispozitiunile ce alcatuesc proiectul de lege ce are de scop a
ferl de pericole, institutiunile cele mai binefacatoare pentru poporul roman,
a le marl numArul i a le da mai multA putere in menirea ce an de a ridicA poporatiunile rurale.
Corpurile Legiuitoare le vor studiA i aduce toate imbunatatdrile ce vor

crede de cuviinta, fArA a pierde Ins& din vedere cA situatiunea cere hotAriri
urgente.
Ministrul de finante,
(as) Em. Costinescu.
www.dacoromanica.ro
416
C. I. BAICOIANU
truca ea realizeaza principiul concentrarii i a rationalizarii

intreprinderilor economice, conducatorii micarii au inceput
sa infaptuiasca federalizarea pe judete, indeplinind in acest
mod i o cerinta a legii. Initiativa a fost puternic sprijinita
i uneori luata de Casa Central& a bancilor populare. Federalizarea trebuia sa alba ca urmare canalizarea capitalurilor din locurile abundente spre locurile lipsite de capital
i in al doilea rand realizarea unui credit mai larg pe baza
garantiilor mai mari, procurate de cooperativele asociate.
Tot datorita federalizarii portofoliul putea fi mai bine selectionat In vederea unui eventual reescont.
Daca din punct de vedere al intereselor materiale ale
cooperatiei este de vazut Inca On& la ce punct federalizarea
a fost sau nu favorabild, din punct de vedere moral ea a
dat natere unei organizari i conduceri unitare, depe urma

careia avea sa se statorniceasca in randurile populatiunii
rurale o i mai mare Incredere in aceste aezaminte.
Datorita unei propagande perseverente a initiatorilor

acestei micari, sprijinita puternic de legea din 1903, cooperatia romaneasca a luat in scurta vreme o desvoltare pe
care nimeni nu o banuia.
Tabloul ce urmeaza ne prezinta o analiza amanuntita
a structurii i a evolutiei bancilor populare intre 1902-1912 :
Nr.
Nr.
B-ellor membrilor
DATA
.
La
31
31
31
31
31
31
a
*
*
*
*
*
*
31
31
Dewed
Capital
subserie
Capital
\rarest
truetificare
Lei
Lei
Lei
spre
Sept. 1902 700 59.618

4.250.600
Iulie 1904 1.825 121.788 10.086.020 64 6.580.976 81 2.431.112 69
Dec. 1905 1.849 198.411 16.786.096 25 12.865.824 91 2.512.520
*
1906 2.021 240.253 20.350.895 21 18.509.519 64 3.578.216
*
1907 2.223 295.325 27.431.195 89 27.746.201 49 5.052.301 37
*
1908 2.410 246.707 35.072.259 88 37.851.898 08 6.158.745 04
*
*
*
1909
1910
1911
1912
2.543 402.938 42.775.312 99 49.024.211 38 7.910.578 76

2.656 454.187 52.724.874 58 61.016.395 22 9.388.680 90
2.755 510.118 64.512.179 08 79.592.265 52 13.257.020 14
2.862 563.270 76.938.728 01 99.067.743 49 18.503.381 81
Ce rezulta din acest tablou?

www.dacoromanica.ro
417
In timp de 10 ani numarul bancilor populare a crescut

mai mult de 4 ori, iar numarul membrilor aproape s'a inzecit. Acest fapt ne dovedete cat de mult au fost apreciate
roadele acestor institutiuni de patura noastra rurala. Dar
nu numai acestea sunt deductiunile cari se desprind din
cifrele cuprinse in tabloul de mai sus.
Capitalul subscris se marete dela 1904 la 1912 de aproape
8 ori, in vreme ce capitalul varsat crete in 1912 fats de
1902 de aproximativ 23 ori. Paralel cu creterea capitalului,

depunerile spre fructificare se maresc necontenit, ajungand
la 16.503.381,81 lei in 1912, fata de 2.431.112,69 lei cat erau
in 1904.
Aceste constatari merits un deosebit interes, nu numai

pentru sprijinul pe care plugarii 1-au gasit in aceste institutiuni, dar i pentru economia nationals a tarii. Inteadevar,
de unde inaintea Infiintarii bancilor populare satenii pastrau
economiile for fara ca sa le pue in circulatiune i astfel sa
ajute desvoltarea economics generals, dupa ce aceste aezaminte au fost creiate, economiile sateti sunt canalizate
spre productiunea agricola. Pentru circulatiunea monetara
a tarii care in anul 1912 se ridica la aproximativ 500 mil.,
cele aproape 116 milioane pe cari plugarii be pun la dispozitia vietii economice prin capitalurile varsate i depunerile
spre fructificare. la bancile populare, reprezinta o cifra a
carei importanta nu poate fi trecuta cu vederea.
Dupa profesiuni, numarul membrilor bancilor populare
in anul 1912 se Imparte astfel:
getlitaorg
Plugari
Comercianti
250.959
9.476
10.818
13.585
4.777
3.840
4.957
Meseriasi
Functionari
Proprietari
Preoti
Invatatori .
Total
Ndepgrtori
carte
TOTAL
OBSERVATII
261.467 512.426
372
9.848
2.527
13.345
Proportia % a
13.585
membrilor
fara carte
492
5.269
3.840 este de 47,08%.
4.957
298.412 264.858 563.270
www.dacoromanica.ro
27
418
C. I. BAICOIANU
Doud sunt concluziunile pe cari le putem trage din cifrele cuprinse in tabloul de mai sus;
a) Dupa profesiuni membrii bancilor populare se claseaza astfel: plugari, functionari, meseriaci, comercianti, proprietari i preoti.
b) Cei mai multi nectiutori de carte peste jumatate,
sunt plugarii, dupa cari yin meseriacii, proprietarii i comer-
cianii.
Dupa marimea capitalului varsat la 31 Decemvrie 1912,

impartirea bancilor populare este urmatoarea:
649 band c. v.
1.677
390
146
2.862
dela
1 10.000 Iei, lei
10.000 50.000
3.831.968,98 fat; a de 795 band

37.732.028,89 * 1590
26.819.806,16 277
30.683.939,46
93
50.000-100.000 >)
100.000 In sus
Lei 99.067.743,49 banci 2.755

*
din a tr.
0
Deducem din cifrele de mai sus ca cele mai multe band
aveau un capital mijlociu care varia Intre 10-50.000 lei.

Dupd acestea yin bancile cu capitaluri pang la 10.000 lei,
apoi acelea a caror capital era cuprins intre 50 ci 100.000
lei ci in cele din urma bancile cu un capital mai mare de
100.000 lei. Aceasta constatare ne indreptatecte sa afirmarn
inca odata, ca prin insai origina lor, bancile populare fiind
destinate sa serveasca pe oamenii saraci, ele 1i afirma ci
de data aceasta menirea i rolul for social-economic.
Tot din cifrele de mai sus constatam progresul facut de
numarul bancilor populare in 1912, fata de anul precedent.
Capitalul varsat de 99.067.743,49 lei, apartinea in 1912
dupa cum urmeaza:
7.909.054,94 la 302.421 m. cu un c. v. Iei
2 50 adica 7,98% fall de 9,19%
*
7.328.814,73 98.282 *
50 100 7,40 7,48
*
n
)
9.607.009,66 u 68.066 5
100 200 * 9,70 10,46
#
*
200 500 15,64 * 16,21 *
*
15.494.754,53 51,018 *
*
500-1000 15,36 15,24 D
*
15.214.096,52 * 22.438 n
*
16.788.367,52 * 12.772 0
1000-2000 16,95 * * 16,66 c4
*
26.725.645,59 * 8.267 #
n
2000-5000 * 26,97 *
* 24,76 * g.
Lei 99.067.743,49 la 563.264
100, 100,
Lei
A
Din acest tablou deducem a din capitalul total de

lei era varsat de 21.039
99.067.743,49 lei, 43.514.013,11
www.dacoromanica.ro
419
membri a caror varsaminte variau intre 1000 i 5000 lei;

30.708.851,05 lei era varsat de 73.456 membri a caror varsaminte variau intre 200 i 1000 lei; 24.844.879,33 lei era.
varsat de 468.769 membri a caror varsaminte variau intre
2 i 200 lei.
Dupd cum vedem, dei cea mai mare parte a capitalului era constituita din varsaminte mari, totui nu lipsesc
nici cei mai saraci plugari cari varsand modestele for economii dela 2 pang la 200 lei, reuesc sa aduca un aport de
peste 24 milioane.
De un deosebit interes este tabloul analitic al depunerilor
spre fructificare pe anul 1912, care urmeaza:

Lei
706.829,22 la 32.434 dep. dela 1 50 lei, adica 4,28I0 feta de
1.035.889,49 12.323 o
50 100
4.938.772,83 22.783 o
100 500
2.849.542,86 4.406 o
* 500-1000
2.506.869,26 * 1.974 o
* 2000-3000
o
4.465.478,15 o 1.110
o 2000-5000
Lei 16.503.381,81 la 75,030 depunatori
*
6,28
29,98
17,20
15,19 o
27.07 o
4,64%
6,95 *
30,10 8
18,05
15,26
25, o
4-"
ct
.c
100, o -0
100,
Din acest tablou constatam ca cei mai multi deponenti
sunt oamenii saraci, a caror depuneri variaza dela 1-500 lei.
Vin dupa acetia acei mai instariti cari depun mai mult
de jumatate din cifra total& a depunerilor i a caror sume
variaza intre 500-5000 lei. Aceasta constatare ne pune in
situatia sa invederam increderea inspirata tuturor de ban-
cile populare.
In ce privete portofoliul bancilor populare pe anu11912,
era astfel repartizat 1):
Imprumuturi pe credit personal sau cu garantii . . lei 49.411.111,59 adica 35,63%
pe cambii .
42.234.319,20 o 30,46 o
47.007.132,01 * 33,91 *
pe acte cu amanet
Total . . lei 138.652.562,80
100,
anume:
Societarilor
lei 94.925.196,23 adia 68,46%
Nesocietarilor
Total .
43.727.366,57
. lei 138.652.562,80
41,54 o
100,
1) Tablourile Bunt redate dupa T. C. lonescu-Pwani, Cartea Cooperatorului, pag. 133-134.
www.dacoromanica.ro
27
420
C. I. BAICOIANU
Rezulta din tabloul de mai sus ca cele mai multe imprumuturi s'au facut in anul 1912 pe credit personal sau
cu garantii. Imprumuturile pe amanet detin locul al doilea,
iar acelea pe cambii yin cele din urma.
Din totalul portofoliului, 68,46% constituiau imprumuturi acordate societarilor, iar restul de 41,54% erau acordate nesocietarilor.
Interesant este s remarcam faptul c& in anul 1912 bancile populare au pus la dispozitia satenilor 138.652.562,80
lei, o suma destul de importanta.

*
Din analiza pe care am facut-o asupra desvoltarii bancilor populare intre anii 1902-1912, rezulta in mod evident
avantul vertiginos pe care it inregistreaza aceasta micare
in curs de un deceniu numai.
Nu este locul sa insistam aici asupra cooperativelor de
consum, productie i asupra obtiilor sateti, cari trebuesc
privite tot ca un produs al acestei micari i cari pang la
un timp au progresat in acelai ritm.
Dupa cum rezulta din cifrele de mai sus, bancile populare ii procurau aproape intreg capitalul for din finantarea proprie (capital varsat + depuneri).
Avantul tot mai mare al bancilor populare i nevoile
tot mai adanc simtite ale cultivatorilor mici, cari ajung cu
timpul sa detie aproape intreaga proprietate agrar& a tarii,
aveau sa pun& problema finantarii acestor institutiuni sub
aspecte cu totul noui. Termenii problemei erau pui prin
forta experientii activitajii bancilor populare i ramanea
rezervat viitorului aflarea solutiunilor cari s consolideze i
s& activeze mai departe fericitele inceputului de afirmare ale
economiilor private taraneti, in interesul productiunii for

proprii.
Aceasta problem& va forma obiectul preocuparilor noa-
stre in volumul al treilea al acestei lucrari.
www.dacoromanica.ro
PARTEA II
OPERATIUNILE BANCII NATIONALE A ROMANIEI
CAPITOLUL XIX
EMISIUNEA BANCII NATIONALE A ROMANIEI,
1880-1914
www.dacoromanica.ro
PARTEA II
OPERATIUNILE RANCH NATIONALE A ROMANIEI
x ix
EMISIUNEA BANCII NATIONALE A ROMANIEI,
CAP ITOLUL
1880 1914
Introducers. Consideratiuni generale asupra emisiunii biletelor fiduciare.

Cum este reglementat prin legea 91
Rolul 91 caracteristicele biletului fiduciar.
Modificarile
statutele dela 1880 privilegiul de emisiune acordat Band' Nationale.
aduse In 1892 911901 legit 91 statutelor Bancii Nationale In privinta emisiunii biletelor.
Tehnica emisiunii.
Proportiile In call urmau sa fie emise biletele de
Banca Nationale 91 modificarile din 1892 911901.
Organizarea serviciului fabri&aril 91 contabilitatil biletelor.
Fabricarea biletelor.
Banca neputand tipari
pans la Inceperea operatiunilor bilete proprii, Intrebuinteaza pe acelea ipotecare.
Biletele deteriorate 91 fal9e.
Biletele emise pe categorii Intro anii 1880-1914.
Evolutia stocului metalic, a dreptului de emisiune, a biletelor In circulatie 91
a raporturilor dintre circulatiune 91 emisiune 91 dintre stoc 91 circulatiune, In
perioada 1880-1914.
Politica de emisiune a Bancii Nationale Intro anii
1880-1914.
Incheiere.
Am tratat in prima parte a acestei lucrari evolutia

organizarii interne a Bancii Nationale, in raport cu cerintele
desvoltarii vietii noastre economice. Deasemeni am facut o
expunere complete a politicii monetare urmata de Statul

roman Intre anii 1880-1914, sub influenta factorilor economici interni i externi. In randurile cart urmeaza vom
examina operatiunile Bancii Nationale in raport cu finantele
publice i private, aratand opera creatoare a acestui maret
aezarnant in viata noastra economics. Pentruca la baza

tuturor operatiunilor active ale aezamantului nostru de
emisiune sta emisiunea, vom Incepe expunerea prin tratarea
acestei chestiuni.
* * *
Banca Nationale a Romaniei, ca i toate celelalte banci

de emisiune, a fost creiata pentru a satisface un Indoit
punct de vedere:
www.dacoromanica.ro
424
C. I. BAICOIANIJ
In primul rand ca sa asigure Romaniei o circulatie fiduciary potrivita nevoilor economice ale tarii, iniesnind qi fiind
In acest scop un regulator al creditului i in al doilea rand,
ca sa ingrijeasca de stabilitatea monetei noastre nationale
fats cu moneta altor tan, asigurandu-i functiunea ei normala In raporturile de schimb comercial cu celelalte state.
Pentru indeplinirea acestor cloud scopuri can constituesc

ratiunea existentii bancilor de emisiune, legea i statutele
for prevad savarOrea anumitor operatiuni, in conditiuni de
natura sa garanteze realizarea for cat mai sigura i in afara
de can bancile de emisiune nu pot functions i propa1.
In legatura stransa cu indeplinirea primului scop sty politica de emisiune fiduciary, a fabricarii biletelor la purtator
platibile la vedere In moneta metalled de aur, iar in ce
privete cea de a doua functiune a bancilor de emisiune,
scontul i politica scontului joaca un rol determinant.
Prin dreptul de emisiune ce se da In virtutea unui privilegiu, se acorda autorizatia unei banci de Stat, particulare
sau mixte, sa tipareasca ci sa emits In anumite conditiuni
bilete fiduciare la purtator, platibile la vedere in aur, a

caror menire este sa fie puse in circulatie pentru satisfacerea
schimbului comercial.
Emisiunea de bilete fiduciare constitue cea mai insem-
nata operatiune din pasivul unei banci de emisiune, caci

de dansa se inlantuesc celelalte operatiuni pasive i mai ales
active, prin mijlocul carora biletele emise se pun in circulatie.
Mu lta lume a fost i este chiar inclinata sa creada

ca bancile de emisiune prin simpla fabricare a biletelor
creiaza valori. Nimic mai eronat. Fabricarea biletului in
sine nu creiaza nici o valoare, ci numai un simplu drept
de creanta a detentorului asupra unui stoc metalic format
din metalele pretioase recunoscute ca atari In mod unanim,
pe can banca le are in tezaurul sau. Biletul nu este In realitate decat reprezentantul, lnlocuitorul metalului pretios care
in loc sa circule, sty in tezaurul handl.

Iata de ce, biletul emis de bancile de emisiune, pentru
ca sa devie o valoare, trebuie sa aiba asigurata la prezentare convertirea lui in aur sau in alt metal pretios supus
mai putin variatiunilor, ceeace i explica previziunile legii
ci ale statutelor, ca bancile de emisiune sa aiba un stoc

www.dacoromanica.ro
EMISIUNEA BANCII NATIONALE A ROMANIEI, 1880-1914
425
metalic permanent, care variazd dupa Increderea ce voete

a se da publicului in biletul emis.
Dar biletul fiduciar nu este garantat numai prin stocul
metalic, ci i printr'o intreagd serie de operatiuni active i
Indeosebi scontul, avand la bazd cauza reald. Toate opera-
tiunile active prin cari bancile de emisiune pun in circulatie bilete fiduciare, sunt ingradite de dispozitiuni dela cari
o administrajie contienta de rolul biletului fiduciar nu se
poate abate, fart' ca sa nu primejduiasca soliditatea i convertibilitatea biletelor emise.
Scontul Indeosebi, aldturi de stocul metalic i de trate
i remize, este chemat sa asigure convertibilitatea biletelor.
5i pentru ca scontul sa poata indeplini satisfacator aceasta
functiune, vedem cum pe dearandul legea ji statutele ban-
cilor de emisiune reglementeazd aceasta operatiune cu o

severitate la Indltimea respectului ce are fats de detentorul
biletului.
Cand biletele fiduciare puse in circulatie depdesc acoperirea metalled, este nevoie dacd voim ca biletul emis sa-i
Indeplineascd functiunea lui folositoare economiei nationale
a unei cari, ca el s fie plasat In acordarea de credite bine

garantate i pe termene scurte, pentru ca din rulmentul lui
rapid sa se poata creia la nevoie mijloacele necesare acop eririi.
Din cele expuse mai sus, decurge in mod logic ca prima

grija a conducdtorilor bancilor de emisiune trebuie sa fie
aceea ca biletele in circulatie sa nu depdeasca nevoile vietii
economice ale unei cari, cad In cazul cand s'ar pune in cir-
culatie bilete dincolo de nevoile circulatiunii, se provoacd

o inflatie monetary de pe urma careia valoarea banului se
depreciag, scazand Increderea publicului In moneta fiduciary i lovindu-se astfel in intreaga activitate economics
a unei tari.
Dacd o circulatie mai mare decal este nevoie, poate atrage
perturbatiuni economice regretabile, nu este mai putin adevdrat ca i o circulatie sub nevoile pietii, poate sa alba consecinte tot atat de daunatoare. Tata de ce, conducatorilor
bancilor de emisiuni le revine sarcina sa cunoasca i sa aprecieze nevoile reale ale vietii economice, In aa fel, ca circulatia sa reprezinte pe deoparte justa expresie a unei
www.dacoromanica.ro
426
C. I. BAICOIANU
sanatoase politici monetare, iar pe de alta, intre stoc i circulatie sa existe un echilibru permanent care sa-i asigure
convertibilitatea.
Din acest punct de vedere a statornicirii cond4iunilor
legale a emisiunii, mentinerea unui just echilibru dintre
i nevoile pietii , privita chestiunea emisiunii
Bancii Nationale a Romaniei, sa vedem cari sunt previ-
circulatie
ziunile legale i statutare de acoperire ale biletului sau, care

este organizarea directiunii fabricarii biletelor in Banca Nationala a Romaniei, ca i principalele dispozitiuni referitoare
la garantiile de tot felul ale biletului sau.

Ne vom ocupa dar in acest capitol in primul rand de
acoperirea metalica a biletului Bancii, aceasta fiind de natura sa ii garanteze in bung parte autoritatea i stabilitatea
in interiorul tarii ca ci peste granite, iar mai apoi, vom expune conditiunile tehnice de fabricatiune a biletelor, cornpletarea lor, retragerea din circulatie a biletelor deteriorate,
pe scurt, toate chestiunile in legatura cu soarta biletului
dela nactere i pana la scoaterea lui din circulatie.
*
Banca Nationale s'a constituit cum am vazut , cu un

capital de 30 mil. lei, din care s'a varsat 12 mil. lei, urmand
ca restul s se realizeze dupe trebuinta.
Cum capitalul nu joacei decdt un rol cu totul secundar
in bancile de emisiune, Consiliul Bancii Nationale a Roma-
niei n'a uzat in perioada 1881-1914 de aceasta libertate

pe care o avea de a realize i restul de 18 milioane.
Dar Statul a conferit Bancii Nationale prin art. 12 din
lege ci 34 din statute privilegiul de a emite bilete de bailed

la purtator, insa cu expresa indatorire a Bancii ca suma
biletelor in circulatie sa fie reprezentata prin valori lesne
de realizat, ceeace ci explica previziunile acoperirii metalice
pe deoparte, iar pe de alta riguroasele dispozitiuni relative
la scont, care trebuie in ak fel facut, incat cambiile sa

aiba la baza operatiuni comerciale reale ci ucor lichidabile.
Deasemeni aliniatul 2 al art. 12 din legea din 1880 ci

art. 35 din statute, mai obliga Banca sa aiba un stoc metalic de our sau argint, de cel putin o treime din suma biletelor emise de dansa.
www.dacoromanica.ro
427
Nascuta in perioada luptei ce se da intre metalul alb

i galben de a figura ca stoc metalic la bancile de emisiune, Banca Nationale este pusa dela inceput pe baza bimetalismului.
Aceasta nu pentrued creatorii ei ar fi fost vrajmai decla-
rati ai monometalismului aur, dar pentru faptul Ca circumstantele ingreunand pe piata noastra procurarea aurului, ar
fi indepartat chemarea la viata a acestui arzamant atat

de dorit i atat de necesar.
Dar aceasta acoperire prevazuta de legea din 1880 n'a
ramas constants pentru perioada 1880-1914 i nici in
constitutia ei aceeai.
Introducerea monometalismului aur in 1890 a dat prilej
legiuitorului sa face unele modificari legii i statutelor Bancii.
Oamenii regimului de pe vremuri cari cereau inca dela

1880 ca acoperirea metalica a Bancii Nationale sa fie de
40%, au gasit in aceasta imprejurare ocazia de a introduce
in legea i statutele Bancii Nationale aceasta dispozitie.
Dealtfel intentia legiuitorului dela 1880 care cerea numai o acoperire de 30%, era ca prin acest mijloc sa se poata
ajunge la o emisiune mai mare in virtutea unui stoc cat
mai redus.
Circumstantele cari determinau gasirea cu greutate a au-
rului, justificau indeajuns intentia legiuitorului de atunci.
Legea din 1892 prin care se pun de acord legea i
statutele Bancii cu monometalismul introdus la 1890, mai

prevede o inovatiune in ce privete stocul metalic. Ea
prevede ca 30% din acoperirea aur de 40%, va putea
consta in trate asupra Londrei i Berlinului.

Masura aceasta, dei era limitata numai la cloud pieta,
era totusi de nature sa uureze sarcina Bancii prin aceea,
ca ea silita de imprejurari, faces operatiuni de trate i remize Intr'o masura destul de large i astfel, tratele i remizele achizitionate ii puteau servi i ca stoc metalic.
Imprejurarea ea nu era. obligate sa completeze stocul
metalic printr'o valoare neproductiva de venit, nu putea
decat sa convina Bancii, fare sa voim insa a sustine ca un
stoc metalic-aur cat mai mare, nu i-ar fi avut Intr'o Cara
agricola ca a noastra cu un portofoliu prin firea lucrurilor
mai greoi, un rost mai explicabil i chiar de dorit.
www.dacoromanica.ro
428
C. I. BAICOIANU
Dar conceptia stocului metalic n'a ramas nici aci, ci ea

a evoluat mai departe.
Astfel, in 1901, cu prilejul acordarii unui imprumut
Statului de 15 mil. lei i prelungirea privilegiului Bancii pang
la 1930, Banca in urma experientei dureroase facuta in timpul crizei dela 1899 -1900, revendica o mai mare elasticitate in manuirea stocului metalic, in care stop cere i obtine posibilitatea ca la nevoie sa poata reduce stocul pang
la 33 %, cum i de a conta intre tratele de prim ordin pri-
mite in acoperirea celor 30% din stoc i tratele franceze
i belgiene.
Reducerea stocului metalic de1 fusese solicitata de Banca
Inca dela 1890, totui n'a fost ob-tinuta dela Guvernul de pe

vremuri, cand s'a acceptat numai ca tratele asupra Berlinului
i Londrei. s fie primite in cota celor 30 % din stocul

metalic.
Decat greutatile prin cari a avut s treaca Banca cu
prilejul crizei din 1899-1900, i obligatia morale. a Bancii
de a nu lase. s fie periclitata politica monometalismului aur, a

indemnat-o s'a. persiste cu toata hotarirea in necesitatea de a
se revizui art. 35 din statute, pentru ca in fata unor even-
tualitati ea s nu se vada stanjenita in sustinerea po-
liticii monetare statornicita la 1891 i s villa in ajutorul

pietei in mai larga*, masura in timpuri de grea cumpana.
Acest prilej s'a ivit in anul 1901, cand situatia financiard
defavorabila a Statului Ii d indemnul s ceard sprijinul

Bancii, pentru a obtine dela &Ansa un avans banesc.
In fata problemelor a caror necesitate de a fi rezolvate
intrase intre timp in convingerea factorilor politici dela

carma tarii, Banca obtine prin modificarea legii i statutelor din Iunie 1901, elasticizarea mai mare a stocului metalic spre care o face& s nazuiasca experienta crizelor agricole prin cari trecuse. Articolul 12, al. 2-4 din lege, a obtinut
in Iunie 1901 urmatoarea redac-tiune:
Banca va trebui sa aiba un stoc metalic de cel putin
40 % din suma biletelor emise de &Lisa.
Aceastei limita ()a putea fi redusa pawl la 33% in im-
prejurari exceptionale ci pentru timp determinat, dupe. cererea

Consiliului general al Bancii, aprobata de Consiliul de
Minictri.
www.dacoromanica.ro
EMISIUNEA RANCH NATIONALE A ROMANIEI, 1880-1914
429
Sumele puce la dispozitia Guvernului in virtutea conventiei din 11 Mai 1901 vor fi dispensate de acoperire metalled pang la completa for restituire. In nici un caz insa,
circulatiunea totala a biletelor, cuprinzand i aceste sume,
nu va putea avea o acoperire metalica mai mica de 33% .
S'a prevazut In acelai timp ca 30% din stoc sa poata
consta din trate de prima ordine asupra pietelor engleze,
germane, franceze i belgiene.
In aceasta conceptie de acoperire metalied 1i desvolta
activitatea Banca Nationale pang la 1914.
Evo lutia mai departe a stocului metalic o vom constata
in capitolul respectiv, al perioadei urmatoare.
*
Dupe ce am vazut cum in decursul vremii dela 1881 pana

la 1914 au evoluat dispozitiunile legii i a statutelor in privinta stocului metalic, sa examinam acum tehnica emisiunii.
Coupurele circulatiei fiduciare, forma lor, modul de emisiune i cantitatea fiecarei categorii, face obiectul art. 13
din lege i 36 din statute.
In ce privete categoriile, legea i statutele din 1880
prevad ca biletele vor fi de 20, 100 i 1000 lei. S'a hotarit
Insa, ca se vor putea crew i tipuri intermediare de 50 i
500 lei.
Atat legea cat i statutele prevedeau i proportia in care

aveau sa se emita bilete din fiecare categoric.
Astfel, legea i statutele din 1880 dispuneau ca la cea
dintaiu emisiune se vor crew pentru fiecare din aceste categorii, bilete in prop ortiunile urmatoare:
Biletele de 20 lei sau
100
500
50 lei impreuna 25%

45%
1.000
30 %
Emisiunile urmatoare au fost lasate in grija Consiliului

general, care, tinand seama de trebuintele circulatiei, urma
sa emit& intotdeauna de preferinta tipurile de 20, 100 i 1000
lei, cu mentiunea expresa ca in nici un caz, valoarea fiecarui bilet sa nu fie mai mica de 20 lei.
De fapt, in toata perioada ce face obiectul studiului nowww.dacoromanica.ro
430
C. I. BAICOIANU
stru (1880-1914), n'au circulat decat biletele de 20, 100 i

1000 lei. 0 inovatiune In ce privete categoriile i proportia
for a avut loc prin modificarea legii in 1892, cu prilejul

introducerii monometalismului.
Ca i in legea din 1880, forma biletelor, modul emisiunii
for i cantitatea pentru fiecare categorie, au fost lasate a

se fixa de Consiliul general al Bancii. Se suprima insa de
data aceasta ideea de a se crea un tip intermediar de 50
lei, mentinandu-se tipul de 500 lei. Legiuitorul a crezut insa
nimerit, cu tot protestul Bancii, sa reduca proportia biletelor de 20 lei care pana atunci fusese prevazuta a fi de 25 %
din totalitatea emisiunii, la 20%.

Experienta dovedind insa ca proportia biletului de 20 lei
aducea prejudicii inlesnirii schimbului monetar, Consiliul
Bancii a nazuit sa introduca dispozitia dinainte de 1892
i a reuit cu prilejul reorganizarii i prelungirii privilegiului

din 1901, s revizuiasca art. 36 din statute ref eritor la stabilirea
tipurilor i formei biletelor de banca, hotarindu-se ca proportia
biletelor de 20 lei sa nu treaca de 30% din emisiune, ceeace
"inseamna ca Banca a reuit sa convinga Guvernul depe

vremuri, nu numai de necesitatea revenirii la proportia de
25% limitata la 20% prin legea din 1892, dar sa o urce chiar
la 30%. Sub imperiul acestei din urma proportionalitati a
categoriilor de 20, 100, 500 i 1000 lei, a evoluat emisiunea

noastrd fiduciary dela 1901 i pand dupa 1914, cand, cum
vom vedea in cercetarea perioadei dela 1914-1919, nu numai cantitatea pe categorii, dar biletele iau alt aspect, emitandu-se i o noud serie de bilete reclamate de necesitatile
schimbului i a nouilor imprejurari in cari se gasea Ora.
Este de notat insa i de retinut, ca biletul de 500 lei
de1 acceptat a face parte din emisiunea noastra fiduciary,

nu a fost tiparit in toata aceasta perioada dela 1880-1914.
*
Forma biletelor i modul de emisiune a fost lasata la

aprecierea Consiliului general al Ranch.
Conform art. 37 din statute, biletele emise de Banc& se
plateau la prezentare In moneta nationala liberatorie, sau

In monete straine ce aveau curs legal, conform legislatiunii
monetare a Statului, ceeace inseamna ca biletele Bancii se
www.dacoromanica.ro
431
plateau in our conform legii din 1891 prin care se Introdusese monometalismul.
Art. 38 din statute stabilete obligatia pentru casele Statului, ca i a tuturor stabilimentelor publice dependente de
Stat, de a primi biletele in plati, asimilandu-se astfel biletul fiduciar al Bancii, monetei metalice circulatoare hotarita de legea din 1891.
Pentru a facilita viramentele de fonduri, se acorda Bancii
facultatea de a crea mandatele platibile dupa cateva zile

dela vedere.
Deasemeni, ea poate crea, conform art. 39 din statut,
bilete de bailed la ordin *i cecuri vizate i platibile de dansa.
Emisiunile facute in acest fel, aveau sh faca obiectul unui

cont deosebit in situatiunea Bancii.
* * *
Un serviciu al fabricarii i contabilitatii biletelor a incadrat cum era firesc sh fie inch din primele inceputuri indeletnicirea tehnica a acestei industrii a Bancii Nationale,
fiind dirijat de un director delegat de Guvernator, dupa
recomandatia Consiliului de administratie. Directiunea serviciului fabricarii biletelor s'a constituit cu cloud sectiuni:
una a contabilitatii i cealalth a fabricarii biletelor. Sectiunea
contabilitatii biletelor era insa condusa de o persoand care
avea cunotinte speciale contabile i economice, cea de a
doua de o persoand cu culture tehnica propriu zisa.
Una din greutatile prime pe care Banca Nationala a avut

sh o invinga ca fabricanta de bilete, a fost aceea a hartiei.
Lipsita de orice posibilitate de aprovizionare din tare cu

hartie apta de a fi intrebuintata pentru circulatia fiduciard,
Banca Nationala s'a adresat dintr'un Inceput Bancii Frantei,

pentru a-i satisface aceasta nevoie. Cu concursul acesteia
s'a putut intra in relatiuni mai intaiu cu fabrica dela Marais care a furnizat Bancii Nationala hartia filigranata a
biletelor de 20, 100 i 1000 lei de aceeai compozitie ca i
a biletului Bancii Frantei, hartie de ramie, un produs al

unei varietati de urzica ce crete in tarile exotice.
Primirea hartiei avea sh se faca de catre eful serviciului
contabilitatii biletelor, asistat de controlorul general al acewww.dacoromanica.ro
432
C. I. BAICOIANU
stui serviciu, in fata caruia avea sa se execute numaratoarea

hartiei, inscriind in registru numarul coletelor intrate.
Cu aceleai formalitati era sa se primeasca i hartia filigranata necesitata de tiparirea actiunilor Bancii.
Din tezaurul hartiei biletelor, predarea hartiei filigranate
pentru fabricarea biletelor catre imprimerie, se face de directorul serviciului fabricarii i contabilitatii biletelor sau
inlocuitorul sau, catre capul sectiunii fabricarii biletelor i
de catre controlorul respectiv, cari numara biletele ce primesc.
Predarea de hartie trebuia sa se treaca in registrul jurnal al
sectiunii contabilitatii biletelor, semnand de primire directorul
fabricarii biletelor i controlorul respectiv. Nici o predare de
hartie nu se poate face catre imprimerie, decat in urma unei
deciziuni a Consiliului general, caruia ii incumba sarcina de
a da autorizatda pentru fabricarea de bilete. In vederea unei
mai perfecte contabilitati a biletelor, a stabilirii documen-
tului for de natere ca i de inmormantare, fiecare tip
este 1mpartit in serii de cate 25.000 bilete, subimpartite la

randul for in serii de cate 1000 bilete i urmand sa poarte
fiecare una din literile alfabetului (A.-W.). Fiecare litera din
serie poarta un numar dela 1-1000. Este necesar ca fiecare
bilet sa poarte numarul alfabetului din care face parte, litera
seriei, numarul de ordine interna, numarul curent din tipul
sau dela inceputul fabricarii, care se mai numete i numarul de control, ca i data imprimarii, adica data la care
Consiliul general a decis imprimarea alfabetului respectiv.
In toata perioada dela 1880-1914, biletele poarta reproduse semnatura Guvernatorului, a casierului central i
a directorului serviciului fabricarii i contabilitatii biletelor
dupa cum se poate vedea din planele XXI VXXVIII,
In cari am infatiat tipurile emise in aceasta perioada.
La imprimarea biletelor de 100 i 1000 lei, se tiparete
in facsimile semnatura directorului serviciului, aceea a Guvernatorului urmand sa se puns de contabilitatea biletelor
prin stampila, in momentul predarii catre casierie, iar
semnatura casierului se aplica prin stampila la casierie. Biletelor de 20 lei li se aplica in facsimile la imprimare semnatura Guvernatorului i a directorului serviciului fabricarii
gi contabilitatii biletelor, semnatura casierului urmand a se
pune prin stampila la casierie.
www.dacoromanica.ro
Mama XXIV
kreF"
,x:ef ire
v.;
*3. '
ry,
.7,
",:"St
Itto
NALL A amp,
nut
-.69.98,1604
7,
Mare
le
1893
, 1) 0 UE 'DIEU LEI
,tr
A. 4'
Li UVLOATOR
..
C.11.1411.11.
m R ECTCIR
;.
I.
(1,
I
4:ROMANIA
-,--
kijr4"-.44"-
Lifill,,___w
I.
),
.1* ROMANIA
:.''y
..20rCfg
.I
4.
?`
,..*:-.',..fl' '''
,c-
Vi.14,`z.:`=f-r
4Yti
1ZO*,
jrc
titA
)14i 0.0:30-/,:liSZT',."0.44:4-41,1"-",:;675:"-'1,.ff jr.,,r;r,4 %.,54,..t

t-
C./.s. foil
r"
- r--
1,"17
I.
ii, ;.,
Aversul
x ' ,,,,.
-
si reversul biletului de 20 lei al Bancii Nationale a Romaniei

care a circulat in perioada 1880-1914 (Tipul I, dela 1881 pane la 1
Septembrie 1930).
www.dacoromanica.ro
[,,...
1.
433
Biletele dela imprimeria Bancii se predau de catre seful

serviciului biletelor impachetate si controlate, directorului
serviciului fabricarii si contabilitatii biletelor, asistat de controlor si de capul sectiunii contabilitatii biletelor.
Acestia le numara din nou prin personalul serviciului
fata de capul sectiunii fabricarii biletelor, primind pachete
complete numai de bilete bune si semneaza de primire in
registru, In care se va nota si numarul biletelor gresite ce
li s'au restituit si cari vor fi predate cu borderou separat.
Directorul serviciului contabilitatii si fabricarii biletelor,
impreund cu capul sectiunii contabilitatii biletelor si cu controlorul, inscriu biletele primite In registru jurnal al contabilitatii biletelor, semnand de primirea lor, dupd care biletele se inchid sub a treia chee in tezaurul serviciului.
Cu aceleasi forme se preda si macultura biletelor de bailed,
ca si a celor refuzate ca defecte.

Distrugerea acestora se face dupa trecerea a cel putin
un an dela data fabricarii, cu prilejul distrugerii biletelor
anulate.
Din tezaurul biletelor fabricate ele trec prin serviciul

contabilitatii biletelor si mai apoi in urma hotarkii Consiliului general sunt predate serviciului casieriei.
Casieria le primeste in urma unui nou control de numaratoare in prezenta directorului serviciului contabilitatii si fabricarii biletelor, sau inlocuitorului sau, sau a controlorului.
Bine inteles, predarea se constata printr'un proces-verbal,

semnat de persoanele cari au participat la operatia predarii
si vizat de Guvernator.
In temeiul acestui proces-verbal contabilitatea generala
a Bancii inregistreaza operatiunea descarcarii contabilitatii
biletelor si Incarcarii casieriei.
data cu predarea biletelor catre casierie, contabilitatea
biletelor infiinteaza pentru fiecare alfabet un registru de
control. Pe prima pagina, care constitue titlul registrului,
se inscrie tipul biletului, numarul alfabetului, data creatiunii,
semndturile Guvernatorului, casierului si a directorului serviciului fabricarii si contabilitatii biletelor, iar pe pagina
urmatoare In fata literii fiecarei serii, se inscrie data la care
s'a facut predarea catre casierie.
www.dacoromanica.ro
28
434
C. I. BAICOIANu
Astfel is natere registrul de control i urmarire a biletelor Bancii Nationale dela creiarea for i pand la scoaterea
din circulatie prin anulare.
Retragerea biletelor din circulatie se face prin serviciul
casieriei, careia ii incumbd sarcina de a pune la o parte

biletele scoase din circulatie, adica acele uzate sau murddrite
i menite a fi anulate. Ele se remit contabilitatii biletelor

numai dupd ce li s'a aplicat pe ambele parti ale biletului
cu cerneald grasd stampila de anulare.
Bineinteles, aceasta stampild urmeazd a fi aplicatd in
ace fel, incdt sa nu se atingd numerile i filigranele biletului.
Conform art. 156 din regulamentul de ordinea interioard,
predarea biletelor anulate de catre casierie serviciului fabricdrii biletelor, urmeazd a se face la inceputul fiecarei luni,
afar& de dispozitiunile contrare ale directiunii acestui serviciu.
Preddrile trebuesc s se facd in prezenta directorului

serviciului fabricarii i contabilitatii biletelor, sau In lipsa
sa, a capului serviciului fabricarii i contabilitatii biletelor
i a controlorului, care le alpha stampila sau perforatorul
anuldrii i data cand s'a facut aceasta operatie, dupd care
ele tree personalului serviciului pentru numaratoare.
Perforarea i numaratoarea biletelor se face in prezenta
acelorai functionari cari au primit biletele anulate i a casierului sau a delegatului sau.
Cu autorizarea Guvernatorului perforarea se poate face
nu numai in Centrald, ci i in sediile mai mari.
Predarea biletelor anulate se constata prin procesulverbal ce se inscrie intr'un registru special semnat de personalul participant la predare i care urmeazd a se pastra
la casierie.
Contabilitatea generald inregistreazd operatiunea i vizeaza registrul, dupd care biletele anulate, perforate i numerate, se pun apoi in tezaurul general al serviciului.
Pentru anularea definitive a biletelor ce sunt perforate
i numerate, directorul serviciului fabricarii i contabilitatii
biletelor scoate din tezaur in fiecare zi numdrul de bilete
ce se poate lucrk zilnic i 11 predd personalului serviciului.
Biletele se vor clash pe alfabete, serie i numar de ordine
i se vor inscrie in borderouri cari se vor lega intr'un rewww.dacoromanica.ro
Plana XXV
.7.777
- _./.44LiN)475.,
101TACrA Ro
wprIleigcsi,
-1 118,595197
441)
4/1/
DqUE DECI LEI
CPUNATOR
000
11=1:41
ADAM 4 FOUVAL Ga
P.N.Arttu
Aversul si reversul biletului de 20 lei al Bancii Nationale a Rornaniei care a circulat
In perioada
1880-1914 (Tipul II,
dela
1896
pan& la 15 Martie
www.dacoromanica.ro
1930).
EMISIUNEA RANCH NATIONALE A ROMANIEI, 1880-1914
435
gistru. Aceste borderouri servesc la anuldrile definitive in

registrul de control.
Un functionar al controlului is apoi biletele astfel inscrise pentru a le verified din nou unul cate unul, punand
apoi o stampila de anulare in fata fiecdrui numar de bilet
corespunzator din registru. Un alt functionar al controlului
verified din nou biletele i pe coloana intitulatd Control stam-
pileazd numerile gasite bine anulate cu un numar de control, care se schimbd la fiecare trei luni.
Eventualele erori ce s'ar constata la serviciu] controlului,
se aduc la cunotinta directorului de serviciu i apoi se va
face rectificarea i corectarea inteo rubrica de observatiuni.
data inscrierea in registrul de control facutd, retragerea
biletelor din circulatie i anularea for definitive se inserie
de contabilitate in registrul respectiv.
*
0 atentie deosebitd se dd de regulamentul de ordine
interioard al Ranch, biletelor deteriorate, bilete compuse

din mai multe bucdti i fragmentelor de bilete ce se primesc dela sucursale i agentii, ca i acelora primite dela
casieria eentrald.
In privinta aceasta contabilitatea biletelor are sarcina
se reconstituiascd biletele i sa constate identitatea lor, operatiune dupd care controlorul serviciului verified in registrul
de control dacd a fost sau nu anulat in total sau in parte.
Conform art. 166 din regulament, revine directorului contabilitatii biletelor sarcina ca de acord cu controlorul, sa
dea acestor bilete valoarea euvenitd, constatandu-se aceasta
cu o stampild aplicatd atat pe bilete, cat i pe borderouri.
Stampila se completeazd prin scrierea in locurile goale a
valorii nominale a biletului, numdrul de control, ca Si valoarea atribuita biletului deteriorat, directorul avand sd semneze, iar contabilitatea sa faed controlul cuvenit.
Banca desdauneazd pe posesorii biletelor deteriorate sau
rupte, dupd urmdtoarele norme stabilite prin eirculdri de
Consiliul de administratie:
a) Se platese cu valoarea intreagd biletele deteriorate
dintr'o singurd bucatd, cari au cel putin patru numere complete ce ii stabilesc identitatea.
www.dacoromanica.ro
28
436
C. I. BAICCIANC
b) Se platesc cu valoarea jumatate biletele dintr'o singura bucata cari an cel putin trei numere complete cari ii
stabilesc identitatea, cu exceptia jumatatii de jos a biletului care nu are decat cloud numere.
c) Biletele rupte in mai multe bucati i reconstituite,
daca li se poate stabili perfect identitatea, li se atribue respectiv valoarea dela punctele a i b.
d) Prezentatorilor de bilete carbonizate carora nu li se
poate stabili identitatea, li se acorda dupa caz, de catre
direcjiunea Bancii, diferite sume sub forma de ajutor.
Toate biletele deteriorate se tree inteun registru special,
notandu-se acolo numarul de ordine al borderoului, numele,
pronumele i locuinta depunatorului, seria alfabetului, numarul de control i valoarea atribuita biletului. Odata bile-
tele evaluate, se deconteaza prin borderouri speciale catre

secretariat, care dispune plata prin bonuri de plata.
Se intampla insa ca sa se prezinte Bancii la plata i

fragmente de bilete deteriorate depuse cu borderouri, earora nu li se poate acorda nici o valoare.
In cazul acesta, fragmentele respective se stampileaza
purtand mentiunea: Fragmente fara valoare .
Aceasta anulare se face de aceleai organe, aplicandu-se
stampila i pe borderouri.
Astfel de bilete fragmentare se pun in plicuri separate
in tezaurul general, unde dupa examinarea serviciului se impacheteaza i grupeaza spre a fi depuse in tezaurul biletelor anulate, pang la distrugerea lor, care se va face odata
cu aceea a biletelor anulate. *i acest gen de bilete au
borderourile for speciale, contabilizandu-se bineinteles separat.

Biletele anulate ca i fragmentele, se distrug dupa cel
putin 10 ani dela depunerea for in tezaur.

Distrugerea for se face prin ardere in prezenla Guvernatorului sau a delegatului sau, a unui cenzor delegat de
Consiliul general i a directorului serviciului controlului,
care pastreaza o chee a tezaurului unde sunt depuse aceste
bilete.
Despre aceasta operatie se dreseaza un proces-verbal, in

care se specified cantitatea de bilete pe diferite serii tli numarul for de control.
www.dacoromanica.ro
Inan$a XXVI
"
't
AN A;NATIONALA A ROMAr
1"!
-- r
e. ?-
II 5
4":" T.11r.. 1'x29
M .6401
1.
S'
DOUE DECI LEI

-GUYFfiNCLOR
/-1
Alz-c; ROMANIA
1;;Ir,""I
1.4
L'el
41i
4,-,
.,..4
f. : %.,...,.._ ...gltr.
L.: h. i...7 A
NIA
2 ri!:7.r,'Li
407:'X
.
,,,
'M 6404
0 n: I
f2 0
9.1457'4GEHGE.:, 0,1.1%1/21.. re.,,
OF F E SC
-.4
.
aleCrr
t
rt-
W4
Bpoicp NATIONALA A ROMANIE1

I
f-
DOUE DECI LEI
"
I
fL
0"!14,
J.;
'r!
::` 4.-,,IraMPailFCIeMersur.::..2.--r.q7:
,tX-r
_
1
Y"st
.1,...s
11/4)
..-e
L..
,,,z..\:..-k.1,
..
it.V. '!. A .
,.....::,?:',-,..'
.71.-,r.-/.,.....,) ..,.. ':: -....., 7..... .... - AN.N9r.t.-e.q. '

cut yialtlifkiWpa mu:racism avegnmfusys a
ACcOCF igliE SI ACI.10.

C
f.S1 CU 1110,101iRF. ct LA 5 PAPA LA 10 MO.G1T1111910.18TE SIMI/WA 001 MIMIC.
4"C PSNWASOWIAGATIMPAA.' Cij.,;A0241e"PC.W.1".5:.a:4=4"...,',AsIP'.3.:, './.5....:.a.:
Aversul
gi
vF
reversul biletului de 20 lei al Bancii Nationale a Romaniei care a

circulat In perioada 1880-1914 (Tipul III, dela 1909
pana. la 15 Martie 1930).
www.dacoromanica.ro
EMI SIUNEA BANCII NATIONALE A ROMANIEI, 1880-1914
437
Fabricarea biletelor a facut Inca dela inceput obiectul

celei mai man preocupari a Consiliului Bancii. Intra in vederea acestuia dorinta s nationalizeze fabricarea biletelor,
din consideratiuni economice.
Decat situatia prezenta la 1880 atat de man dificultati

in aceasta privinta, incat dorinta Consiliului Bancii nu a
putut fi realizata pentru multe motive.
Lipsiti de materialul de specialitate necesar cauzei, ca
i de personalul tehnic pentru fabricare, am fost nevoiti
mult timp sa ne bizuim in ce privete fabricarea biletelor
noastre fiduciare pe tipografiile bancilor nationale din Franta
i Belgia.
Prime le inceputuri de organizare tehnica pentru fabricarea biletelor Bancii Nationale dateaza din 1880 i ele au
fost conduse cum am vazut --, de directorul Costinescu,
insarcinat cu aceasta directiune, in colaborare cu Carada.
In anul 1880 a fost instalat atelierul tipografic pentru
imprimarea biletelor de banca i a formularelor necesare
serviciilor sale, in localul Creditului Funciar Rural.
Atelierul cuprindea ca instalatiuni: 2 maini tip ografice
# Marignoni cu o singura culoare; 1 maina tip ografica dubla
cu o singura culoare, can erau destinate numai imprimarii

biletelor de banca.
Pentru celelalte feluri de imprimate, se mai aflau instalate : 2 maini tipografice plane Nr. 6 i 10, in total 5 maini.
Pentru inceperea operatiunilor sale, care a avut loc la
1 Decembrie 1880 i mai ales pentru satisfacerea obligatiunii
impusa de lege ca sa retraga din circulatiune in timpul cel

mai scurt posibil biletele ipotecare emise de Stat, Banca
ar fi voit sa-i aiba biletele sale proprii.
Timpul scurt dela constituire pang la inceperea operatiunilor, dar mai ales timpul indelungat ce cereau preparativele tehnice pentru imprimarea de bilete, nu au permis
Bancii ca la inceperea operatiunilor sale, sa aiba biletele
sale proprii.
Pentru a se face fata acestei situatiuni s'a recurs
cum
am vazut , la stocul de bilete ipotecare nedate Inca in

circulatie la acea data i aflate in pastrarea Statului i anume
la biletele ipotecare din tipurile 20, 50, 100 i 500 lei.
Acestor bilete li s'au aplicat in atelierul Bancii pe cale

www.dacoromanica.ro
C. I. BAicoiANU
438
tipografica, peste tiparul for (surcharge), texte i semna-
turi can le-au transformat in bilete de ale Bancii Nationale.
La finele anului 1880, dupd studii indelungate, s'a comandat fabricii de hartie franceza Papeteries du Marais
hartia filigranata necesara imprimarii biletelor Bancii Nationale a Romaniei din tipul 20, 100 i 1000 lei, care a i
inceput sa soseasca in Ora, aa ca la sfaritul lunei Noembrie, comenzile erau sosite la Bucureti.
Hartia acestor bilete era fabricate din pasta de ramie

i tiparirea for s'a facut in atelierul Bancii. Pe acea vreme
s'au mai tiparit in tipografia Bancii :
Titluri de renta 54 amortibild.
Obligatiuni Municipale.
de Stat 6%.
Scrisuri rurale 6%.

urbane 5%.
*
Actiunile Bancii Nationale a Romaniei.
societatii Nationala.
s
Creditului Mobiliar.
A doua epoca in ce privete tiparirea biletului Bancii
Nationale incepe cu anul 1889.
In anul 1889 atelierul de fabricarea biletelor i tipografia, a fost mutat In noul local al Bancii din str. Lipscani, avand aceleai maini cari erau in atelierul din ve-
chiul local din str. Coltei, functionand in aceasta stare, pans

la anul 1913.
La 1913 s'au scos din uz mainile Marignoni i In locul
for s'au montat 2 maini Lambert cu 4 culori tip 19131).

1) La 1918 s'au mai montat 2 masini Lambert cu 4 culori tip 1918;
*
1920;
*
2
b
*
*
4
*
La 1920 * *
*
*
2
*
4
1924;
La 1924 s
*
*
*
s
1925;
*
6
o
*
*
4 *
*
La 1925 * *
La 1928 s'a mai montat 1 masina plans Lambert 1928, age. c astazi avem
un total de 15 masini, cari se IntrebuinteazA, numai la tiparirea biletelor de

banca.
Dilm In plansele XXIX XXX o vedere a imprimeriei Blincii Nationale din 1880 instalatA la Creditul Funciar Rural $i una a actualei imprimerii.
Atelierul tipografic pentru formulare si registre, a Post mutat in anul 1926
In shine irnobilului din Calea Dorobantd.
www.dacoromanica.ro
Plana XXVII
41
ciF.13AN CA
N.---NTVIIN
.
^0,
ikN I Ea
LE A
I I Ocabre 1907
UNA SUTA LEI

VICE- GUY E RN ATO R
DIRECTOR
(.7g,
,C,
CARCiR C EN TR AL
v. _bac,itetetdar410:4-,V,
GLAC.S Mt ft=
CAM "lore TIOVITIMIP

realtdcrron MITE 5111711
: itut E.= ACILMTP111111117L rvo% ur, TmarwrAvnt,..
SE Vam
rrnrr. tovrow API 117 61 MAMA. I'M MDT. PT.

Est
.1".111Pirl
Aversul i reversul biletului de 100 lei al Bancii Nationale a Romaniei

care a circulat In perioada 1880-1914 (Tipul I, dela 1881
WAWA la 1 Octombrie 1931).
www.dacoromanica.ro
EMISIUNEA BANCII NATIONALE A ROMANIEI, 1880 -1914
439
Am Mout aceasta* expunere amanuntita asupra modului

cum se efectueaza emisiunea biletelor Bancii Nationale prin
serviciul fabricatiunii ci a contabilitatii biletelor, pentru a

invedera cat de temeinic a fost organizata aceasta sectie cu
caracter industrial, Inca dela inceput. Numai datorita organizarii sale, aceasta sectiune a putut face fata in perioada
1.880-1914 tuturor cerintelor.
Starea in care se afla astazi, li permite sa satisfaca multumitor cerintele circulatiunii. In apropiatul viitor, cand inflatia de astazi nu va mai exists, supra-capacitatea de productie a acestei sectiuni va putea fi dirijata spre imprimarea
titlurilor de rents necesare Statului, sau a biletelor de cari
vor avea nevoie i alte banci de emisiune din tarile inconjuratoare.
*
Nu putea legea i statutele Rancid sa nu cuprinda dispozitiuni referitoare la fa4ificarea biletelor. La not ca ci in
alte tari, art. 28 din lege prevede ca pedepsirea faleificatorilor se va face conform art. 117 lit. b. din Codul penal,
adica cu interdictiune, amends sau inchisoare dela 5-10 ani.
Totuci Banca a avut de suferit de pe urma acestei dispozitiuni incomplete, deoarece nu prevedea nici o sanctiune
pentru incercarile de falificare.
Vom vedea mai departe, cum in anul 1929, a fost cornpletata ci aceasta lacuna.
* * *
Dupd ce am facut expunerea organiza %iei tehnice a imprimarii biletelor, sa intram in analiza emisiunii noastre dela
1880-1914 i a numarului biletelor date in circulatie.
Tabloul pe care Il dam In nota 1) ce urmeaza, ne infatipaza soldul emisiunii Bancii Nationale pe categorii la sfaritul
fiecarui an (31 Decemvrie), precum ci cantitatea biletelor

cari se aflau in circulatie la aceeaci data.
1)
Iatil, acest tablou:
www.dacoromanica.ro
440
C. I. BAICOIANU
Gaud a luat flint& Banca Nationala circulau pe plata

noastra biletele ipotecare pe cari Guvernul din timpul rasENIISIUNEA SI CIRCULATIA BANCII NATIONALE dela 1881-1915
Em i
Felul biletelor
e a
Nr. biletelor
Circulatia
Valoarea totals a
biletelor In lei
Lei
Anul 1881
Bilete hypot. transf.

20 Bil.
50
100
500
*
*
Bilete B. N. R.
20 Bil.
100
1000
*
*
Total
169.600
52.921
21.643
2.919
3.392.000
2.646.050
2.164.300
1.459.500
598.159
174.815
30.783
11.963.180
17.481.500
30.783.000
69.889.530
58.536.470
Anul 1882

20 Bil.
50
100
500
*
*
Bilete B. N. R.
20 Bil.
100
1000
*
*
Total
30.025
9.611
3.345
538
600.500
480.550
334.500
269.000
1.450.572
458.773
20.395
29.011.440
45.877.300
20.395.000
96.968.290
84.405.920
Anul 1883

20 Bil.
50
100
500
*
*
Bilete B. N. R.
20 Bil.
100
1000
Total .
6.434
2.685
1.067
200
128.680
134.250
106.700
100.000
1.755.355
521.705
17.107
35.107.100
52.170.500
17.107.000
104.854.230
www.dacoromanica.ro
88.546.170
Plan$a XX VIII
''--'-, '-I
-:
.G.1 511
,-,
0.,,,.,.....t.,,,,,,,,
4.4
.P..
,
v
IS
,
,.....
,-
ij.
',?.t.C-
li:
7-
.' Aix..
o
.o
'7.1,1,..11-,
'
17.-0- 11
:,.. - _--------;-_:.---
1
';`.
1roe'0"-
t,
4 ,,,..
1.2-%,
, ,,
,...
'
'
a
P
U,
e
e
'I
' '...:1, 43
i ''''
&
-,.4.,4
...q."... i;'
..i.
,-..-
0 i.-1
'
!- 7-.
I -..; , ,......t.,4;'...... `"-C i a: "c6- c.01.
[.....- -,4
....
,,,, ;,,4
,f,.
--I.
\,,.. ff
r *******
-%-2.-Ty,...e1t:-/-:
-' --,
,..
0 0
....ye
is
.7.1<
tt.46
, ...
,..ir.
r !-
*61''
' (IV -.0

all
6.
4
) ..
LS
:-
, e 4!";,1,10
NI
F.;
(17,,.- 31, ..7,
...Z,
.
'A
\
UNA MATE LE
OOOOO ,
-.),- ::..3'
'-- -.!...
.-1 (II
CCOligliia
- 4'.',.
.,-
,,
.'
MCJ 188,1
"10
-41,. .,,,,---,
,.-.
k';; P
BANCA NATIONALE A BOMANIEI
'-
4,
ril
,$)
. ,
..%
'''l
,'=4.Z. V..a..'p'e......:.; .',..

, ......:_-z_z,, ...,,..,....,--4.,......7vc..--
Vv,
'; . ,:1-
\.
''...
1 ....Osk4`..:OrtOy
r--r
o
"--4-')--oll
go -='37,--'--.-j
L, -,Z
, ',4,1.1
64 CC 4i 1 !..1 -;"7k_;+o,.-;;AzoayT-./
, , ..--'-
..-'
,1.iii 4
,.
:6,,,. --
e#1...
'_'
.o.
. .
;14:
t'
lil : Mk
--,.l
'.
rA..
8.7e3
,..u,..''
,.., .
ic..._ti.,,---4-,
,!.:;: .4ilVti.
s - . ,,.,.
,sVs
....
..
4 1,4,4,..
,r---4.1 : -1-./..;,-,- t4' ',1'
Ls. \ i
!,
. ,K
.' at,
e,
., ,..,
-- 4'
'F...1.i,:.,,.,,:,'..,,,,,,,, ,,,..... -.10-!'ef
Affilri"1--.4.,
''
.k
'
'
..-''
I,
../._-
.-.
L----,
-.A.
?,:lia *
7'1,)
'ilkj
D..
A 4 I 0 U 0 P,A.zi)
..),,,.--,4-/.
,437:4:-
'6'..3N
,..-. ti
,
.c.
I,.,
...._---_.........-,
,.,..\
': : .0
11.
--V=1-1.- A%
.1
4).-
" :...
..
'.
.._
,---,.
-'
'''.-
'''' C=Itt
,,,....,!..-_,
w.
'
C:::..eY
-,:i,l,
rS -.-`':
' i'V
-:-111-7-::''''''.1"-'s;`r,g,-.1.1.'1' -r''''IN
.0
e.
9:0-,;;-)/T:
,.. "elk.a.5."'
..
'NI' 4-..,..
;,..., ,,....
..
1 gil '
.
' ',".---;,41,-=r1"-I
, .f..-
('':i''
`'.":,'.6.-4:
..
1.
',Z
;ea
,-,,,.
; !I
.6
Jo,
I. .
% ":'-1.
111' ******
4
'..Cit
"A
-.- 1.,4 {...,:i ...ri=
:-.
, ,1" ..,
,,,f, 4,
,,i
.7,5
Aversul si reversul biletului de 1000 lei al Bancii Nationale a Romilniei care
a circulat in perioada 1880-1914.
www.dacoromanica.ro
EMISIUNEA BANCII NATIONALE A ROMANIEI, 1880 1914
441
boiului dela 1877 a fost nevoit sa le puny In circulatie pentru
a putea face Ltd nevoilor de pe vremuri i cari fusesera

tiparite la Paris sub Ingrijirea lui Costinescu i Carada.
Emi
Felul biletelor
s i
unea
Nr. biletelor
Circulatia
Valoarea total a
biletelor In lei
Le
Anul 1884
20 Bil.
50
100
2.719
1.191
472
500
143
Bilete B. N. R.
20 Bil.
100
1000
1.475.000
528.256
20.958
*
*
Total .
54.380
59.550
47.200
71.500
29.500.000
52.825.600
20.958.000
103.516.230
85.961.980
Anul 1885
20 Bil.
50
100
500
Bilete B. N. R.
20 Bil.
100
1000
Total .
1.824
759
356
93
36.480
37.950
35.600
46.500
1.869.018
571.876
21.597
33.380.360
57.187.600
21.597.000
112.321.490
98.318.620
Anul 1886

20 Bil.
50
100
500
Bilete B. N. R.
20 Bil.
100
1000
*
#
Total .
1.338
568
202
93
26.720
28.400
20.200
46.500
1.720.713
677.310
13.988
34.414.260
67.731.000
13.988.000
116.255.080
www.dacoromanica.ro
104.513.020
442
C. I. BAICOIANU
Prin legea din 12 Iunie 1877 se hotara ca suma totala

a biletelor ipotecare ce urmau sa fie puse In circulatie
sa nu treaca de 30 mil. lei.
Emisillnea
Nr. biletelor
Felul biletelor
Circulatia
Valoarea totala a
biletelor In lei
Lei
Anul 1887

20 Bil.
50
100
500
*
*
*
Bilete B. N. R.
20 Bil.
100
1000
*
*
Total .
1.186
503
202
41
23.720
25.150
20.200
20.500
1.795.850
718.810
14.456
35.917.000
71.881.000
14.456.000
122.343.570
105.029.620
Anul 1888

20 Bil.
50
100
500
939
428
138
41
Bilete B. N. R.
20 Bil.
100
1000
1.924.850
786.610
18.113
Total .
18.780
21.400
13.800
20.500
38.497.000
78.661.000
18.113.000
135.345.480
103.850.350
Anul 1889

20 Bil.
50
100
500
678
274
110
22
Bilete B. N. R.
20 Bil.
100
1000
1.710.313
838.560
13.671
I
I
Total
. .
13.560
13.700
11.000
11.000
34.366.260
83.856.000
13.671.000
131.942.520
www.dacoromanica.ro
97.187.200
..
.,.-1,
N'
*-#.::eg
,..
iir- .-nj 1..'''!

WI
.,...
..1\4,_
-or.--_:,
`.,
.
s.,
.:4-
-'i.
.
-Sii.:.4,..
f,
''' SP
.-':. r ,
*.''..
'...
le'
.41t
v.
.,
3:
xixx vttnicT
r"
ro
de imprimat bilete a Bancii Nationale

Prima marina, (tip Marignoni)
www.dacoromanica.ro
a Romaniei, instalata la Creditul Funciar Rural.
443
De fapt biletele ipotecare puse in circulatie nu s'au ridicat cleat la 26.260.000 lei.
Emisiunea
Felul biletelor
Nr. biletelor
Circulatia
Valoarea total& a
I
biletelor in lei
Lei
Anul 1890

20 Bil.
50
100
500
91
21
Bilete B. N. R.
20 Bil.
100
1000
594
241
1.368.892,1/,
820.522
25.711
*
*
Total .
11.880
12.050
9.100
10.500
27.377.850
82.052.200
25.711.000
135.184.580
108.429.300
Anul 1891

20 Bil.
50
100
500
538
222
77
21
10.760
11.100
7.700
10.500
Bilete B. N. R.
20
100
1000
1.276.927,1/,
1.013.288
28.012
Total .
25.538.550
101.328.800
28.012.000
154.919.410
125.872.670
Anul 1892

20 Bil.
50
100
500
448
128
69
21
Bilete B. N. R.
20 Bil.
100
1000
1.173.711
1.067.243,1/,
11.634
*
*
Total .
. .
8.980
6.400
6.900
10.500
23.474.220
106.724.350
11.634.000
141.865.330
www.dacoromanica.ro
114.968.710
444
C. I. BAICOIANU
Cu controlul acestei emisiuni fusese insarcinat Consiliul

de administrate al Casei de Depuneri, care delegase in acest
scop un Comitet al biletelor ipotecare.
Emi
s i
une
Nr. biletelor
Felul biletelor
a
I Valoarea totalii a
biletelor In lei
Cireulatia
Lei
Anul 1893

20 Bil.
50
100
500
410
*
u
Bilete B. N. R.
20 Bil.
1.343.990, 4
100
1000
1.128.387, %
15.905
*
*
Total .
8.200
5.900
5.800
9.500
118
58
19
26.879.810
112.838.750
15.905.000
155.652.960
128.461.040
Anul 1894

20 Bil.
50
100
376
100
49
500
12
Bilete B. N. R.
20 Bil.
100
1000
1.144.050,'/2
865.844
18.246,
Total .
7.520
5.000
4.900
6.000
22.881.010
86.584.400
18.248.500
127.735.330
103.117220
Anul 1895

20 Bil.
50
100
500
6.840
4.450
4.600
5.500
11
Bilete B. N. R.
20 Bil.
100
1000
342
89
46
1.425.137
1.081.628
20.158,%
I
*
Total .
28.502.740
108.162.600
20.158.500
156.845.230
www.dacoromanica.ro
124.348.310
II
in.
1.
...._
:I
........, ,, .....-1
....0 .......,
-.
Ir-
-'`ii..'7'-.".7- 4.- -.---_
.....r.-_,.r.
_....z....1----;:,
...
=711PIL
_4 ..
.4*.
4 --
-41.---.......
----.7'
.
.,...
thb. .,...
"
,7
.......---
..
___..5_1P!
4...
... ,
A \ .. .
4d0-.........................1
....
7,-
.r
........
- i-- -
'. LI 1.......'"'"!--:.,74''
,..-7,
4;
....
11................,....s.------:-It
f- ---Z.............._
..,
--.7
.....7.--."--! .1
- ; .cli --..
.....v,
ra
--...
I I. '
!i',--'
..
,..................
\ '
www.dacoromanica.ro
Actuala imprimerie de bilete a Brinell Nationale a Romiiniei.
g. 6,,,
t 1:16.
'91y'
I L.
,.4 -r..
:.
-4.--,;-;,
togunicr
41-----'.
..
.....-r..-1.4c7- ------,
xxx
'.1,...'
23.;t7
.........
445
Tata pe categorii numarul i valoarea biletelor ipotecare

puce in circulatie:
Em i
un
Nr. biletelor
Felul biletelor
a
I Valoarea totala a
biletelor In lei
Cireulatia
Lei
Anul 1896

20 Bil.
50
100
317
87
44
500
Bilete B. N. R.
20 Bil.
100
1000
1.634.913
1.371.127
14.592, V2
Total .
6.340
4.350
4.400
4.500
32.698.260
137.112.700
14.592.500
184.423.050
142.617.770
Anul 1897

20 Bil.
50
100
500
41
9
#
u
Bilete B. N. R.
20 Bil.
100
1000
1.702.335
1.304.948,12
9.958,12
*
*
Total .
309
78
6.180
3.900
4.100
4.500
34.046.700
130.494.850
9.958.500
174.518.730
145.633.190
Anul 1898

20 Bil.
50
100'
302
74
37
500
Bilete B. N. R.
20 Bil.
100
1000
1.972.278
1.568.737
6.791, 4
Total .
6.040
3.700
3.700
4.500
39.445.560
156.873.700
6.791.500
203.128.700
www.dacoromanica.ro
162.334.020
C. I. BAICOIANU
446
Val. Bil.
Nr. Coupurilor
Val. TotalA
5 lei 431.156 coupuri

10
20
614.350
153.946
Emi
Felul biletelor
un
Nr. biletelor
2.155.780 lei
6.143.500
3.078.920
a
Valoarea total& a
biletelor In lei
Circulatia
Lei
Anul 1899

20 Bil.
50
100
500
Bilete B. N. R.
20 Bil.
100
1000
294
72
37
9
1.355.847, %
1.359.034, %
4.545, y2
Total .
5.880
3.600
3.700
4.500
27.116.950
135.903.450
4.545.500
167.583.580
108.718.900
Anul 1900

20 Bil.
50
100
500
290
70
34
Bilete B. N. R.
20 Bil.
100
1000
1.535.852
1.237.797
2.957, Y2
Total .
5.800
3.500
3.400
4.500
30.717.040
123.779.700
2.957.500
157.471.440
120.622.180
Anul 1901

20 Bil.
50
100
500
284
68
34
Bilete B. N. R.
20 Bil.
100
1000
2.027.514, %
1.344.712, %
3.098, Y2
Total .
5.680
3.400
3.400
4.500
40.550.290
134.471.250
3.098.500
178.137.020
www.dacoromanica.ro
144.965.400
447
50
100
500
70.538
46.024
13.505
>>
Total
Emi
Felul biletelor
3.526.900
4.602.400
6.752.500
a
Valoarea total& a
biletelor in lei
26.260.000 lei
Nr. biletelor
Circulatia
Lei
Anul 1902

20 Bil.
50
100
500
278
68
34
Bilete B. N. R.
20 Bil.
100
1000
2.254.736, y2
1.548.170, y2
8.451, y2
Total .
5.560
3.300
3.400
4.500
45.094.730
154.617.050
8.451.500
208.180.040
167.324.240
Anul 1903

20 Bil.
50
100
500
Bilete B. N. R.
20 Bil.
100
1000
2.517.381, %
1.669.918, Y2
8.418, y2
Total .
278
63
31
9
5.560
3.150
3.100
4.500
50.347.630
166.991.850
8.418.500
225.774.290
177.635.670
Anul 1904

20 Bil.
50
100
500
Bilete B. N. R.
20 Bil.
100
1000
273
63
31
2.275.768, 32
1.702.522, /2
7.337, y2
Total .
5.460
3.150
3.100
4.500
45.515.370
170.252.250
7.337.500
223.121.330
www.dacoromanica.ro
167.144.770
448
C. I. BAICOIANU
Cum pang la 1 Decemvrie 1880 cand s'a hotarit ca Banca

s-i inceapa operatdunile, biletele Bancii Nationale nu se
Emi
Felul biletelor
une
Nr. biletelor
a
I Valoarea total& a
biletelor In lei
Circulatia
Lei
Anul 1905

20 Bil.
50
100
500
272
63
31
Bilete B. N. R.
20 Bil.
100
1000
2.793.376, V2
2.075.883
10.429, %
Total .
5.440
3.150
3.100
4.500
55.867.530
207.588.300
10.429.500
273.901.520
237.614.160
Anul 1906

20 Bil.
50
100
500
262
60
31
Bilete B. N. R.
20 Bil.
100
1000
3.208.269, %
2.184.656
9.038, %
Total .
5.240
3.000
3.100
4.500
64.165.390
218.465.600
9.038.500
291.685.330
249.337.190
Anul 1907

20 Bil.
50
100
500
60
31
9
Bilete B. N. R.
20 Bil.
100
1000
261
3.470.609, %
2.476.734, 3 /2
13.821, y.
Total .
5.220
3.000
3.100
4.500
69.412.190
247.673.450
13.821.500
330.922.960
www.dacoromanica.ro
271.005.760
449
EMISIUNEA BANCII NATIONALE A RO MANIEL 1880 1914
putuse imprima, deoarece termenul instalarii maOnilor prevazute a servi tiparirii for se prelungise mult, Guvernul a
Em
Felul biletelor
un
Nr. biletelor
a
I Valoarea total a
biletelor In lei
Circulatia
Lei
Anul 1908

20 Bil.
50
100
500
260
60
31
Bilete B. N. R.
20 Bil.
100
1000
3.333.859
2.242.361
8.383,'/2
Total .
5.200
3.000
3.100
4.500
66.677.180
224.236.100
8.383.500
299.312.590
259.063.700
Anul 1909

20 Bil.
50
100
500
252
60
30
5.040
3.000
3.000
4.500
Bilete de bancii.
20 Bil.
100
1000
3.359.630, '/2
2.390.345
18.628, Y2
Total .
67.192.610
239.034.500
18.628.500
324.871.150
282.630.150
Anul 1910

20 Bil.
50
100
500
244
60
29
9
*
*
4.880
3.000
2.900
4.500
Bilete de band),
20 Bil.
100
1000
4.216.766, %
2.885.056, %
27.747, %
Total .
84.335.330
286.505.650
27.747.500
398.603.760
www.dacoromanica.ro
339.804.300
29
450
C. I. BAICOIANU
imprumutat gancii Nationale stocul sau de bilete ipotecare

in sums de 13.423.000 lei pentru a nu se impiedica functio-
narea Rana
Emi
Felul biletelor
s i
un
e a
Nr. biletelor
Circulatia
Valoarea totals a
biletelor In lei
Lei
Anul 1911

20 Bil.
50
100
500
o
o
Blete de banal
20 Bil.
100
1000
5.114.891
3.458.805,'/2
61.403, '/2
Total .
4.840
3.000
2.900
4.500
242
60
29
9
102.297.820
345.880.550
61.403.500
509.597.110
443.357.890
Anul 1912

20 Bil.
50
100
500
241
57
29
Bilete de banea
20 Bil.
100
1000
6.151.213,'/2
3.323.278
190.593,'/2
Total .
4.820
2.850
2.900
4.500
123.024.270
332.327.800
190.593.500
645.960.640
425.180.740
Anul 1913

20 Bil.
50
100
500
o
o
4.820
2.700
2.700
4.500
241
54
27
9
Biiete de bane&
20 Bil.
100
1000
5.926.217
2.942.614, '/z
158.385, %
Total .
118.524.340
294.281.450
158.385.500
571.186.010
www.dacoromanica.ro
437.182.410
Planp XXXI
..
101.,
:1.01
.3. lit V
648
l p.). 2
.:.1.11,1:1'.:.---,
-4).
Olyklifilfr
8 p marl ins
'.: ...'r
DOVE -DELI
.
,1
LEI
027864a
(.9 ;C:i-
1r
INIMJMNIIIIIIIMM11112111111'
CORM BREW
k.,
,:
'411
rufax.rri2
7,Fir ITO PT 1`
_
'A
1".
..
rTh
_D.12
..
648
PHYM lo
1161
683
11.5
/ago
417'
:"/tVe`g sE
INA
;rt. /
I;'
tf
,.:
'71
;!." r.,
t .r
-41\,_
'
0 it altelAdl
\'
EINCI-11ECI LEI
IlligtfiligirkfmThreimoovik
ylf,".,;(/'
Ai ;''
.1
'
,.0,1,..,ii,_.1
LASIELJL6AllrEe
''r' !/'
Nii.KIP
41' ;4'
6,
'. P
1.1"1"uur
CE,ORgl.^,EIEUT
,,
0116 68 3
;.r-,/
i
2k.
Dn
.
'
'At
*-ti 4
ti
ir \i
k:-,.
7---i : ... t.';
-..
r 11) ;.7.11-1\---.._ ....: 31: 44 7243.0 O. 0 r., p4,3944,?yr,----7.
rft,5
r,
4.011f0XT,
Biletele ipotecare de 20
gi 50
lei transformate in bilete de ale Bancii
Nationale a Romaniei.
www.dacoromanica.ro
41,01f.
451
Cum am vazut, Consiliul Ban* a hotarit sa asimileze

aceste bilete prin aplicarea unei stampile 1).
Numai datorita acestui mijloc Banca a putut sa-i inceapa activitatea la 1 Decembrie 1880.
Tata compozitia sumei de 13.423.000 lei in bilete ipotecare pe care Banca a ridicat-o la 18 Octombrie 1880 dela
Casa de Depuneri 2).
Val. Bil.
Nr. Coupurilor
Val. Total&
20 lei 185.900 bilete

50
100
500
61.700
27.700
7.700
Total
3.718.000 lei
3.085.000
2.770.000
3.850.000
13.423.000 lei
Banca National& n'a putut pune in circulatie biletele sale

cleat in Martie-Aprilie i Iunie 1881.
In aceste trei luni au lost date circulatiunii urmatoarele
bilete:
Em
Felul biletelor
i
1
un
Circulatia
e a
Nr. biletelor
Valoarea total& a
biletelor in lei
Lei
Anul 1914

20 Bil.
50
100
500
27
9
Bilete B. N. R.
5 Bil.
20
100
1000
Total .
240
54
4.800
2.700
2.700
4.500
2.496.571, 1/z
12.482.857,50
8.021.845
3.704.571
137.13, %
120.436.900,
370.457.100,
137.113.500,
640.505.057,50
578.243.647,50
') Vezi in plansele XXXI XXXII, biletele ipotecare transformate.

") In aceastb. privinta vezi si Raportul adresat de Comitetul biletelor ipotecare Ministrului de finante Climpineanu, Bucuresti 1878.
www.dacoromanica.ro
29
452
G. I. BAICOIANU
27 Martie 1881 bilete a 1000 lei 10.000-10.000.000

25 Aprilie 1881 a 20 125.000 2.500.000
6 Iunie 1881 a 100 25.000 2.500.000
Rana la sfaritul anului 1881 sau mai putut emite bilete
pentru o valoare de lei 43.000.000 i s'au mai transformat
flii
alte bilete ipotecare pentru o valoare de 9.661.880 lei,
aa ca emisiunea anului 1881 se ridica la lei 69.889.530,
cum rezulta din tabloul de mai sus , din care au fost date
in circulatie bilete in valoare de 58.536.470 lei.

Treptat cu afirmarea progresiva a micarii noastre economice, vedem urcandu-se i circulatia fiduciara. Astfel la
31 Decembrie 1882 se urea la 84.405.920 lei; in 1884 la 31
Decembrie atinge 85.961.980, ca sa se urce in 1886 la
104.513.020 lei i s is dela 1890 and ajunge la 108.429.300
lei, un avant tot maimare.

Inteadevar, in 1891 circulatia se urea la 125.872.670,
in 1893 128.461.040, in 1895 124.348.310, ca sa atinga in
1896 142.617.770, in 1898 162.334.020 i sa varieze intre
1901-1904 intre 144.965.400 i 167.144.770 lei, iar dela
1905-1910 intre 237.614.160 i 339.804.300, ca sa se urce

in 1911 la 443.357.890, in 1912 la 425.180.740, in 1913 la
437.182.410 i sa ajunga la 1914 la 578.243.647,50 lei.
Daca cifrele cuprinse in tabloul pe care 1-am dat in notele de mai sus (pag. 440-451) sunt de naturd sa ne indite
evolutia circulatiei i a emisiunii dela an la an in perioada
1880-1914, aratandu-ne care era soldul la fiecare 31 Decembrie a emisiunii i din ce bilete se compunea ea i care
era soldul circulatiunii i data tot din tabloul de mai sus
putem vedea avantul considerabil pe care 1-a luat circulatia

paralel cu emisiunea i nevoile economice ale tarii, tabloul ce
urmeaza la pag. 454-455, ne pune in situatia de a putea judeca problema circulatiunii i a emisiunii in tot complexul ei.
Ce concluziuni putem trage privind cifrele cuprinse in
tabloul dela pag. 454-455, care spre deosebire de acelea

ale tabloului anterior nu reprezinta soldurile dela 31 De-
cembrie, ci mediile anuale. In primii noua ani de existent&
a Bancii Nationale, dela 1880-1889, stocul sau era format din aur, argint ci din biletele ipotecare. Aurul i argintul pe care it avea in tezaur ii dadea dreptul de a face
www.dacoromanica.ro
Planfa XXXII
',!'ac_171
y$EitTR hir;EtE 1800
0010730
s".1:471,,Ahrit
LIE
E8N
026
500
Biletele ipotecare de 100 $i 500 lei transformate In bilete de ale Bailed

Nationale a Romaniei.
www.dacoromanica.ro
453
o emisiune de 3 on mai mare, iar biletele ipotecare, cari

in realitate nu erau decat un imprumut temporar dela Stat
i deci ele erau garantate de Stat, ii dadea dreptul de a
le pune in circulatie prin simpla for transformare, creind o
valoare egala cu suma lor. In aceasta perioada, stocul metalic al Bancii a inregistrat o considerabila urcare dela
14.492.962 lei la 39.471.174 lei, in timp ce suma biletelor
ipotecare a ramas stationara.
Catre sfaritul anului 1889, retragandu-se din circulatie i
ultimele bilete ipotecare, Banca Nationale era chemata sa

indeplineasca acest gol. Pentru a putea pune la dispozitia
pietii sumele necesare, ea avea nevoie de un stoc metalic
mai mare, care, in cadrul previziunilor statutare, avea sa-i
asigure convertibilitatea biletului: Datorita acestei imprejurani, vedem cum Banca Nationale 1i sporete stocul metalic dela 39.471.174 lei cat era in 1889 la 59.501.513 lei in 1891.
In anul 1892, introducandu-se monometalismul aur,

pentru a se garanta mentinerea noului sistem monetar, legea
i statutele Bancii au suferit unele modificari. Banca a fost
obligate sa alba dela aceasta data o acoperire metalled de
40% , din care 30% putea fi reprezentata prin trate i re-
mize asupra Berlinului i Londrei.

Dela aceasta data deci i pana in 1914, Banca a garantat
convertibilitatea biletului nu numai printr'o acoperire metalled propriu zisa, ci i printr'un stoc de trate asupra Londrei i Berlinului, extins apoi i asupra Parisului i a altor
piete, prin elasticizarea data conform modificarilor legii i
statutelor sale din 1901.
Urmand nevoile pietii, circulatia trebuia sa creased necontenit. Pentru a se putea marl circulatia, urcarea stocului
metalic era. necesara. Cifrele din tabloul dela pag. 454-455
ne indica creterea stocului metalic propriu zis, dela 51.839.340
lei cat era in 1892, la 151.325.310 lei in 1913.
Este de remarcat faptul ca alaturi de stocul metalic propriu

zis ci stocul tratelor aur a crescut considerabil, ridicandu-se in
19131a 55.994.206 lei, dela 3.246.055 lei cat era in 1892. Cu alte
cuvinte putem spune, ca stocul Bancii(aur +trate aura crescut

dela 55.085.395 lei cat era in 1892, la 207.319.516 lei in 1913.
Aceasta considerabila intarire a stocului metalic, a atras
dupa sine ci un drept mai mare de emisiune pentru Banca.

www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
454
MEDIILE I RAPORTURILE
Me diile lunare
''
Aur
Si
argint
1881
1882
1883
1884
1885
1886
1887
1888
1889
1890
1891
1892
1893
1894
1895
1896
1897
1898
1899
1900
1901
1902
1903
1904
1905
1906
1907
1908
1909
1910
1911
1912
1913
Blletelor
Tratelor
ipotecare
aur
14492962 4607034
23057294 21402170
31984245 25111657
34476713 25690436
34675347 25865955
34648801 25931735
34747005 25867862
33600633 25732270
39471174 6505118
46629540
-59501513
-51839340
-59951266
-53874593
-60044226
-63178438
-61370372
-60762021
-52130568
-35836836
-41114052
-61524989
-70580554
-67019863
61165522
-77491442
86246159
-91346156
91162219
-102073712
135245288
-157A86233
-151325310
Nurnerariu-
Totalului
lut 0 tmtelor aur
----
-------3248055
17741193
7364908
7447804
10527824
15902848
19724452
18198093
13367452
13800969
24229084
28130442
28146287
25281400
31996931
35842641
37671109
36359407
42260562
54401610
63052788
55994206
e:
Dreptului de emisiune asupra
S t o c u r i 1 o r
19099996
44459464
57095902
60187149
60541302
60580536
60614867
59332903
45976292
46629540
59501513
55085395
77692459
61239501
67492030
73706262
77273220
80486473
70328661
49204288
54915021
85754073
98710996
95166150
86446922
109488373
122088800
129017265
127521626
144334274
189646898
220139021
207319516
Biletelor
Ipotecare
43478886 4607034
69171882 21402170
95952735 25111657
103430139 25690436
104026042 25865955
103946403 25931735
104241217 25867862
100801901 25732270
118413523 6505118
139888622
-178504539
------------------------------------------
TotaluluI
AocurBor
48085920
90574052
121064392
129120575
129891997
129878138
130109079
126534171
124918641
139888822
178504539
158808011
194252576
153098754
168730075
184265656
193183050
201216185
175821652
123010721
137287554
214560185
246777439
237915375
216117306
273720933
305222000
322543163
318804066
360835685
474117247
550347552
518706280
Astfel, de unde in 1881 Banca avea dreptul de a emite

In virtutea aurului i a biletelor ipotecare 48.085.920 lei, in
anul 1913 dreptul ei de emisiune se ridia la 518.706.280 lei,
In virtutea aurului i a tratelor aur pe cari le detinea.

www.dacoromanica.ro
455
ANUALE PE ANII 1881-1913
--------
34199070
72597479
93065377
88806261
92329502
100557365
105938335
112983810
94054042
105858944
123820958
114025854
-131449144
116888260
119279461
132650301
138902608
161271191
141303829
116972382
129690225 '7500000
184177381 14989548
174537621 14989548
178965965 14984666
196333725 14984666
239002801 14956967
272681547 14901937
263054700 14694350
271603934 14468328
299449215 14210045
382360192 13749767
463246339 13325145
423650056 12902580
----------
122190225
149187833
159548073
163981299
181349059
224045834
257779610
248380350
257135608
285239170
368610425
449921194
410747476
Si
'h
Circulatiune at
dreptul de emls.
Socotind
Socotind drew.
dicircula- minuati
cu
soma
tiunea
total4
de 15000000
Total atoc. $t
circulattune
Socotind
Socotind circa di_
circula- minima
cu suma
tinnea
ot all de 15000000
---
---
--
---
55,85 % 71,12 %
42,38 %
61,24 % 80,15 %
31,76 %
61,35 % 76,87 %
34,37 %
38,82 %
67,75 % 68,78 %
65,57 % 71,08 %
37,56 %
60,46 % 77,52 %
34,60 %
57,22 % 81,42 %
32,87 %
52,51 % 89,29 %
-- 29,73 %
48,88 % 75,29 %
41,97 %
76,92 %
42,65 %
89,79 %
47,90 %
72,71 %
48,15 %
67,94 %
59,15 %
-52,31 %
76,56 %
71,74 %
56,11 %
72,42 %
55,39 ();,,
71,65 %
55,80 %
50,21 %
80,04 %
49,44 %
80,57 %
42,19 %
94,92 %
94,65 % 89,- % 42,29 % 44,94 %
77,88 % 69,53 % 51,85 % 57,53 %
70,73 % 64,65 % 56,56 % 61,87 %
75,22 % 68,92 % 53,18 % 58,03 %
90,85 % 83,91% 44,03 % 47,67 %
87,32 % 81,85 % 45,81 % 48,87 %
89,34 % 84,46 % 44,77 % 47,36 %
81,55 % 77,00 % 49,05 0/0 51,95 Va
85,01 % 80,45 % 47,30 % 49,91 Va
82,85 % 78,78 % 48,30 % 50,76%
80,37 % 78,40 % 49,84 % 51,75%
84,19 % 81,71 % 47,57 % 47,91 Vo
81,15 % 78,58% 49,11 % 50,61%
--------------
1ANUL
15.000.000
circulatiune-
15.000.000
Numerar
Imprumu- Circulatiutului Sta- net dimitului din nuati cu

1901 de
suma de
ipotecare
Totalutut
Raporturile Intre:
plus bllete
Mediile lunare ale:

Biletelor In circulatiune
''.
1881
1882
1883
1884
1885
1886
1887
1888
1889
1890
1891
1892
1893
1894
1895
1896
1897
1898
1899
1900
1901
1902
1903
1904
1905
1906
1907
1908
1909
1910
1911
1912
1913
A uzat Banca In 1ntregime de dreptul de emisiune pe

care 11 avea In virtutea puternicului sail stoc?
Daca asvarlim o privire asupra tabloului de mai sus
constatam ca in perioada dela 1880-1914, adica In decursul

www.dacoromanica.ro
456
C. I. BAICOIANU
acestor 35 ani, biletele pe can Banca National& a Romaniei le-a pus in circulatie, au reprezentat o sums inferioara
aceleia pe care avea dreptul sa o emits. In aceasta constatare trebuie sa cautam explicatia ca niciodata biletul
Bancii Nationale nu a cotat
decat cu diferente neglija-
bile , sub paritatea sa teoretica.
Soliditatea conceptiei politicii de scont, alaturi de supra-
acoperirea pe care conducatorii Bancii au ctiut sa i-o asigure astfel leului, 1-au facut Bali mentie cursul apropiat
de paritatea sa teoretica.
Aprofundand tabloul de mai sus mai constatam ca in
aceasta perioada circulajia medic anuala a crescut vertiginos,
urcandu-se dela 34.199.070 lei cat era In 1881, la 423.650.056
in 1913.
Ea a fost determinate i de imprumutul din 1901 de
15 milioane pe care Statul 1-a contractat la Banca Nationale.
Privind raporturile dintre circulatie i dreptul de emisiune, vom constata ca Banca a uzat de acest drept aproape
in mod constant cu 20-25% mai putin decat avea dreptul,
cu exceptia anilor grei de criza, cum a fost acela din 1899
1900 cand in 1900 , circulajia se ridica la 94,92% din
dreptul de emisiune, pentru ca apoi sal se scoboare iar pan&
la 70,73%, ca sa atinga in 1907 la 89,34%, dacd socotim i
acoperirea imprumutului Statu]ui, sau 84,46% fare acope-
rirea acestui imprumut, care in realitate era scutit de acoperire metalica.

Dar aceasta constatare care a asigurat mentinerea valutei noastre nationale in interior i peste granite, trebuie
sa o intregim cu urmatoarea observatiune:
Cu exceptia anului 1888, niciodata stocul metalic nu s'a
scoborit pang la proportia legala, ci intotdeauna i-a fost
superior, atingand in 1893 59,15%.
Chiar in timpul celor mai puternice crize din 1899-
1900 -1901 stocul Bancii, a fost de 49,44-42,19 titi 42,29%,

deci cu 9,44-2,19 i 2,29% superior prevederilor legii.
Rezumand concluziile trase din examinarea cifrelor tabloului de mai sus, putem spune ca in perioada dela 1880
1914, cu toate crizele ce au bantuit Cara, circulatia n'a de-
pait niciodata dreptul de emisiune pe care II avea Banca

in virtutea stocului sau metalic i cu exceptia anului 1888,
www.dacoromanica.ro
457
acoperirea metalled a circula %iei s'a mentinut la o cots superioara previziunilor legale i statutare.
Datorita acestor doua Imprejurari, de1 in perioadele de
criza s'a resimtit scaderea stocului fats de circulatie i ma-
rirea circulatiei fay de dreptul de emisiune, totui Banca

National& a reuit sa asigure politicii noastre monetare in-
terne i externe temelia sanatoasa, datorita careia leul n'a incercat nici o depreciere fat& de paritatea sa teoretica i deprecieri imperceptibile fat& de monetele de cont ale tarilor cu o organizatie economics ci financiara mai puternica decat a noastra.
Pe de alts parte, Banca National& a reuit sa raspunda

satisfacator cerintelor pietii noastre comerciale, fara sa influenteze cursul leului, marind din ce in ce mai mult circulatia,
mai cu seams dela 1896, de cand s'au aezat cu temeinicie

bazele protectiunii muncii nationale In toate directiunile.
Dar o nota caracteristica care se desprinde examinand
cifrele tabloului de mai sus, este ca mai ales in primele cloud
decenii ale functionarii Ranch, conducerea ei a tiut sa intemeieze circulatia noastra fiduciary pe nevoile reale ale
vietii economice romaneti.
Aceasta prudent& i circumspectiune de care a dat dovada conducerea, a aezat institutul nostru de emisiune pe
temeliile puternice can 1-au ajutat sa infrunte greutatile
anilor urmatori.
Inteadevar, de1 Banca a pus in circulatie sume cu mult
mai man In virtutea stocului metalic, totui circulatia n'a
depait In aceste cloud decade mai mult de 60-80% din

totalul sumei pe care Banca era indreptatita sa o emits.
Este cu atat mai mare meritul conducerii de pe vremuri
in aceasta privinta, cu cat in perioada de dupa rasboiul

dela 1877 care ne (Muse independenta politica, viata noastra economics lua zi cu zi un avant tot mai mare, avant
care cerea o circulatie mai active a capitalurilor, iar inde-
pendenta economics dobandita dupa rasboiul vamal cu Austro-Ungaria, deschidea deasemeni intreprinderilor de tot
felul noui perspective ci un vast camp de activitate.
Banca National& nu s'a lasat antrenata de curentul

vremii, ci a pastrat un ritm masurat in a pune la dispozitia pietii biletul sau fiduciar, asigurandu-i astfel stabilitatea i increderea generala.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XX
SCONTUL BANCII NATIONALE A ROMANIEI,
1880 -1914
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XX
SCONTUL BA NCII NATIONALE A ROMANIEI,

1880-1914
Origins le gi avantajele scontulul.
Condit lunile Impuse bAncilor de emisiune
pentru efectuarea scontului. Cum praotica scontul bAncile de emisiune.

Scontui Intern gl extern.
Taxa scontulul.
Inflintarea bancilor de emisiune
determine stabilirea unel taxe mai mid a scontulul gl nesupusa deselor variatiuni.
Politica taxes scontului.
Reglementarea operatiunii scontului prin legea gi
PrImele operatiuni de scont ale Ban statutele Band' Nationale a RomAniel.
oil Nationale 1ntAmpina marl difIcultati, de oarece plata noastrA comerciala nu
avea Inca o traditie li o educatle 1n aceasta directiune.
Cum era practicata
operatia scontului In prim!' ani de functlonare al agezamAntului nostru de emiEfectele cu doua semnaturi gi aoelea ale agricultorilor sunt admise
siune.
la scont.
Politica duet de Banos Nationale In privinta taxes scontului.
Scontul comercial, agricol pi al cupoanelor gi titlurilor elite la sorts 1880-1914.

Raportul dintre principalele operatiunl ale Bancil Nationale gi oirculatie. Consideratiuni asupra politicil de scont a Band' Nationale, in perioada 1880-1914.
Incheiere.
Cand vieata economic& a unui popor ajunge la o desvoltare mai mare, necesitatea schimbului de marfuri conduce
la vinderea acestora nu numai contra numerar, ci gi prin

mijlocul opergiunilor de credit, can au dat naqtere efectelor de comert sau politelor, prin mijlocirea carora vanzatorul 10 asigura prejul marfii vandute, iar cumparatorul iii
inlesnete plata marfii cumparate.
Producatorul, vanzator de marfa, sau primete un bilet
la ordin, sau trage un efect comercial asupra cumparatoru-
lui, care acceptandu-1, 10 is obligatia sa-i plateasca suma la

o epoca determinate numita scadenta.
Prin mijlocul acestor efecte, un negustor de yin bunaoara,
se obliga sa plateasca podgoreanului producator de yin, dup&
www.dacoromanica.ro
462
C. I. BAicouNu
un anumit timp de 3 sau 4 luni, contravaloarea in bani a

vinului ce a cumparat.
Nevoia de bani, silete insa adesea pe producatorul vanzator sa nu poata atepta scadenta efectului primit in plata.
In cazul acesta el se adreseaza bancilor cari fac comertul
de bani, oferind efectul spre vanzare. Dace 1ndeplinete anumite conditiuni de solvabilitate, banca cumpara efectul i
ii platete vanzatorului banii cu anticipatie, retinandu-i o
cots procentuala (dobanda) pentru aceasta operatie. Aci, in
aceasta operatiune de plata anticipate a valorii efectului

minus dobanda pans la scadenta, consta scontul.
Scontul este dar schimbul de numerar contra unui efect

de comert pe termen, conditionat de plata cotei procentuale
care reprezinta prejul platii anticipate a efectului, a carui
scadenta este mai tarzie.
Avantajele acestei operatiuni aunt considerabile, atat

pentru producator, cat i pentru comerciantii cumparatori,
caci fare de ea i unii i altii ar fi siliti said vada capitalul
imobilizat pang la scadenta efectului, producatorul neputandu-i vinde marfa, iar comerciantul neputand-o cumpara.
Gratie operaiunii de scout se inlesnete lumii de afaceri
ca, cu capitalul pe care 11 obtine pe aceasta cale, sa intreprinda operatiuni noui, activand astfel productiunea i schim-
bul lute mai large i profitabila masura pentru top factorii

ce intra in schimb i productiune.
Odinioara aceasta operatiune fund apangiul bancilor comerciale i In special a aa ziselor banci de depozite, dobanda pe care ele o percepeau era variabila aproape dela o
zi la alta, din pricina legii cererii i a ofertei.
Ea era hag in functiune i de anumite conditiuni a imprumutatului, ca: quantumul operatiunilor pe cari le faces,
obiectul comertului sau, garantiile pe cari el le oferea, etc.
Intemeindu-se mai In urma bancile de emisiune, a carol;
scop era de a fi nite regulatoare a circulatiunii monetare,
is fillip un nou gen de banci menite sa exercite asupra

pietii i In deosebi asupra schimbului, o influent:a covaritoare.
Bancile de emisiune prin capacitatea for de emisiune fiduciary garantata conform previziunilor statutare prin stocul metalic, cat i prin depozitele for fare dobanda, dispuneau
www.dacoromanica.ro
SCONTUL RANCH NATIONALE A ROMANIEI 1880-1914
463
de fonduri pe cari regimul bancar ce le-a precedat nu le

cunoscuse.
Dar scontul a devenit o operatiune de predilectie a bancilor de emisiune i din alts considerajiune de tehnica bancard i anume aceea, ca un portofoliu solid, avand la baza
o cauza reala comerciala, a fost considerat ca poate constitui
acoperirea emisiunii fiduciare hate oarecare masura.
i s'a pretuit acest gen de operajiuni cu atat mai mult,
cu cat acoperirea pe care o constituia portofoliul activa circulajia depe piata necesara incurajarii i ridicarii productiei economice in general.
Dar tocmai rolul acesta pe care bancile de emisiune

1-au atribuit portofoliului ca mijloc de a garanta o parte
din circulatie, a facut ca organizatorii institutelor de emisiune sa prevada in statutele i regulamentele de organizare
interna a acestor banci, dispozitiuni mai severe in vederea
primirii la scont a portofoliului ce li se prezenta.
i era firesc s fie astfel, caci ce ar insemna un efect co-
mercial care nu are la baza sa increderea Ca reprezinta o

cauza reala, din care sa decurga la scadenta restituirea capitalului imprumutat cu bung credinta in schimbul sau, cu
cateva zile mai inainte de ziva scadentei?
Desigur ca viola i micarea comerciala n'ar fi putut lua fail
ajutorul creditului i implicit a scontului, proportiile de astazi.
La ce micare mare a ajuns scontul in zilele noastre in

comparatie cu situatia lui de odinioara, ne-o dovedete cifrele
cuprinse In tabloul de mai jos (pag. 464), care reda evolutia
scontului la principalele banci de emisiune ale lumii: Banca
Germaniei, a Angliei i a Frantei, pang la 1914.
Raspunderea ce impune aceasta operatiune prin insemnatatea ei aa de mare, caci furnizeaza o parte din
garantia circulatiei fiduciare, a reclamat conditiuni severe
pe can efectele ce urmeaza sa fie admise la scont trebuiau
sa le indeplineasca, conditiuni pe cari le gasim in statutele

tuturor bancilor de emisiune, fiind norme aproape generale
de acceptare a portofoliului ce li se prezinta la scont, a
carol. respectare este inconjurata de garan-tii bine chibzuite.
Prima i cea mai importanta cerinta a bancilor de emisiune in ce privete portofoliul, este absoluta i nemndoioasa
lui lichiditate.
www.dacoromanica.ro
464
C. I. BATCOIANU
In acest scop ele avantajeaza creditul comercial pe termen de 3 luni, caci creditul mai lung de 3 luni, tenteaza
ANGLIA')
(milioane de lire)
GERMAN IA
(In marci)
Anii
1876
1881
1886
1891
1896
1900
1901
1902
1903
1904
1905
1906
1907
1908
1909
19101)
1911
1912
1913
1914
Situatia
la 31.XII
446.333.002
451.964.395
546.479.361
572.135.023
791.056.072
1.089.190.855
999.277.001
1.027.082.951
1.139.560.795
1.011.477.520
1.228.614.208
1.340.802.296
1.495.806.536
1.161.152.232
1.240.003.641
1.329.984.185
1.799.286.875
2.036.915.963
1.497.860.282
1.202.780.869
FRANTA
(milioane de franci)
Anii
Media
Anii
Media
1850
1855
1860
1865
1870
1875
1880
1885
1890
1895
1900
1901
1902
1903
1904
1905
1906
1907
1908
1909
1910
11,0
15,3
20,5
20,6
18,6
19,2
19,2
21,2
23,6
22,1
29,5
28,8
29,3
28,4
26,4
30,1
32,8
32,1
29,6
30,1
28,2
30,5
35,2
32,4
67,3
1807
1810
1815
1820
1825
1830
1835
1840
1845
1850
1855
1860
1865
1870
1875
1880
1885
1890
1895
1900
1901
1902
1903
1904
1905
1906
1907
1908
1909
1910
1911
1912
1913
1914
88,8
162,3
31,8
38,9
100,5
144,4
87,2
174,7
181,7
114,3
407,1
493,3
595,8
738,1
1.305,2
758,5
1911
1912
1913
1914
InceplInd din 1910 aunt cuprinse Si cekurile.

2) Portofoliu si avansuri. Pentru Germania cifrele aunt extrase din raportul Consiliului Institutului de emisiune. Pentru Franta si Anglia cifrele
Bunt luate duptt Annuaire Statistique public par
la Statistique Generale de la France.
1)
784,3
669,6
543,6
875,2
592,4
546,3
688,0
699,6
640,5
897,7
1.125,7
897,2
761,5
977,3
1.203,7
1.332,7
1.644,7
1.551,3
capitalul la participatiuni i investitiuni can nu i-ar mai

asigura lichiditatea.
www.dacoromanica.ro
SC ONTUL BANCII NATIONALE A ROMANIEI 1880 -1914
465;.
Portofoliul trebuie sa aiba la bud numai o cauza reala

ce ar decurge din schimbul de marfuri.
Ele evita i condamna chiar ata zisele polite de finantare,
cari de obiceiu substituese lipsa de capital In operatiunile de
participatiuni, sau servesc la transformarea In valori lichide
a unor averi imobilizate i tot atat de aspru condamna i

politele de complezenta, fie ca ele reprezinta un credit ppr-
sonal sau de consumatiune.

Pentru garantarea soliditatii portofoliului i a liehiditatii
lui, bancile de emisiune cer ca regula general& pentru efectele prezentate ca ele sa poarte trei semnaturi. Totui, soco-
tind avantul ce 11 pot it& afacerile comerciale i pentru a

nu le stanjeni, ele admit i portofoliul cu cloud semnaturi,
insa numai pentru efectele de prima i indiscutabila bonitate i Ingradite fiind de garantii cari s& le asigure lichiditatea. Astfel se prevede completarea celei de a treia sem-
naturi prin depuneri de depozite In efecte de Stat, etc.
Dar avantul miearii comerciale a ultimului timp i inzestrarea porturilor i a pietelor mari de circulatiune cornerciala cu aezaminte proprii pentru depozitarea de marfuri,
a fost de natura sa largeasca operatiunea de scont dincolo

de intelesul clasic al cuvantului. In acest cadru de noua
conceptie a scontului au intrat acum In urma i cerealele
depuse in silozuri anume construite, garantand prin sandtoasa for constructiune arhitectonica, cat i prin mijloacele
administrative, conservarea for calitativa 1i cantitativa.
Siguranta pe care o ofera cerealele depuse in atare aezaminte au determinat bancile de emisiune sa Intinda politica de scont i asupra warantelor, pe cari le elibereaza
docurile In urma depunerii cerealelor. Aceste warante, prin
cerealele ce le stau la baza. i cari in realitate reprezinta aur,
pot servi foarte bine pentru garantarea unei parti din circulatia bancilor de emisiune.
In afara.' de aceste operatiuni, bancile de emisiune mai
practica i scontul bonurilor de tezaur emise i garantate de
Stat, ins& numai In anumite limite, caci este vorba numai
de un sprijin monetar pe care 11 dau Statului i nici de cum
de o operatiune curenta.
Si tot pentru a promova intr'o mai mare masura inte-,
resele financiare ale Statului, cat i pentru a Intari pozitia
www.dacoromanica.ro
30
466
C. I. BAICOIANU
i prestigiul lui, vedem handle de emisiune facand i scontul
de cupoane ale efectelor de Stat, aducand prin aceasta i

o oarecare inlesnire pietii.
Pe langa scontul intern, bancile de emisiune mai fac ci
un alt gen de scont, in raport cu pietile straine. Este vorba
de scontarea de trate in monad strains, ce isvordsc din ope-
ratiunile lumii de afaceri cu strainatatea.

Acest gen de operatiune 1i are insemnatatea lui deosebita prin aceea ca inlesnete bancilor de emisiune devizele
de cari pia-ta are nevoie pentru promovarea intereselor ei
in strainatate.
Scontul ins& nu este interesant numai din punctul de
vedere al operatiunilor pe cari el le imbraticaza, ci mai cu
seams din acela al taxei de scont ce u sta la baza.
Atata vreme cat miccarea comerciala 1i schimbul economic In general au fost stapanite de bancile comerciale, taxa
scontului i dace ieea din jocul liber al schimbului monetar
depe vremuri, era totui din cauza frequentei variabilitati,
o piedica in consolidarea Intreprinderilor comerciale ale timpului.
Intrarea bancilor de emisiune In arena manifestarilor bancare, a dat scontului, cum am vazut , nu numai ingradiri,
dar ci garanjii cari i-au mijlocit ascensiunea i au produs
in ordinea taxei scontului o conceptie noua ce nu putea sa
ramana fare de influenta asupra miccarii schimbului.
Contrar variatiunilor targului liber de odinioard, adesea dela zi la zi, bancile de emisiune, bizuindu-se pe propriile
lor mijloace de circulajiune fiduciard, statuiaza un scont

oficial de mai lungs durata, dand astfel vietii de afaceri
mai multa linicte ci siguranta in desfaurarea operatiunilor.
Prin o iscusita manevrare a politicii de scont, bancile

de emisiune au mijlocul sa influenjeze asupra starii economice ale tarii lor. Astfel printr'o ridicare a taxei de scont
dupd imprejurari, se determine o temperare a spiritului de
intreprindere cu consecintele inevitabile can se manifests
in special prin diminuarea veniturilor lor, ceeace poate conduce la impiedicarea exceselor In ordinea productiunii ci
a schimbului comercial, inlAturand astfel crizele de supra-productie, sub-productie, sau specula-tie. Pe de alts parte,
un scont mai ridicat, poate sa aiba gi influenta de a atrage
www.dacoromanica.ro
SCONTUL BANCII NATIONALE A ROMANIEI 1880-1914
467
capitaluri straine la nevoie i bine inteles, numai in conditiuni normale, caci istoria financiara ne documenteaza ca
atunci cand conditiunile generale sunt anormale, aceasta
logics ateptare depe urma politicii de scont, poate s fie
contrariata. Dar o ridicare pe o durata mai mare a taxei
scontului poate sa mai prilejuiasca i o retragere a capitalului
din productiune, care se indreapta in spre plasamente, fie

sub forma depunerilor, sau cumpararii de efecte publice, i
viceversa, pot fi imprejurari cari reclama scaderea taxei
scontului. Astfel, cand o limits prea ridicata a determinat
o stagnare pronuntata a productiunii generale i a initiativei ; cand nevoia de mijloace baneti nu mai este atat
de simtita, abundand numerariul pe piata, etc., problema
reducerei taxei scontului intra in cadrul preocuparilor celor
chemati sa conduca politica de scont a unei banci de

emisiune.
In cazul acesta, bancile de emisiune vor ti prinzand pul-
sul conjucturilor, sa obtina efectele ateptate dela o astfel

de politica.
Reducerea ca i urcarea taxei scontului nu sunt supuse

totui unor legi fixe, ci sunt determinate i de o serie de imprejurari de ordin psyhic, monetar,1:economic, etc.
Acelora cari au insarcinarea de a conduce politica de
scont a unei banci de emisiune, le revive greaua insarcinare

de a 01 s prevada ci sa determine momentul in care scontul
trebuie redus, sau urcat.
*
Dupa ce in randurile de mai sus am dat cateva notiuni

asupra scontului, aratand ce este el, ce poate primi la
scont o banca de emisiune, cari sunt cauzele ce pot influenta reducerea sau urcarea scontului, cum este conceputa
politica de scont de marile banci de emisiune, s vedem
acum cum s'a desfaurat efectiv politica de scont a Bancii
Nationale a Romaniei dela 1880 pana in 1914, in cadrul
nevoilor economiei noastre nationale.
*
*
zi:
Dintre operwtiunile prevazute de legea i statutele Bancii,
aceea a scontului de cambii, bilete la ordin i alte efecte

www.dacoromanica.ro
3o
488
C. I. BAICOIANU
de comert, este operatiunea de fundamental& important& a

Bancii, atat din punctul de vedere al desvoltarii pe care a,
luat-o, cat i prin efectele pe cari trebuia sa le produca i
le-a produs, In ce privete propairea economics a Orli

noastre.
sa vedem cadrul de organizare legala i statuara a

acestei operatiuni, pentru a constath limitele, garantiile tii
conditiunile in cari aceasta operatiune a avut sa se desvolte
i sa examinam apoi etapa cu etapa desvoltarea cifrica a
afacerilor de scont i in ce directiune politica de scont a
Banal Nationale a avut sa se desfavare.
Conform prevederilor legii, statutelor fli regulamentului de operatiuni, puteau sa li se deschida comerciantilor,
industriailor i societatilor comerciale i industriale constituite conform Codului de comert, conturi curente cu facultatea de scont.
Contul curent cu facultatea de scont dadea titularului
dreptul de a prezenta la scont orice fel de cambii ti efecte
de comert, daca indeplineau urmatoarele conditiuni:
Sa poarte trei semnaturi i sa fie platibile in Bucureti
sau In unul din oraele unde Banca are un sediu.
Daca efectul aye& numai cloud semnaturi, acea de a 3-a
putea fi inlocuita printr'un gaj de efecte publice din cele
admise de Banca, sau warante, marfuri, on alte efecte purtand alte semnaturi.
Aceasta garantie trebuia sa fie egala cu, a 3-a parte din
valoarea efectului cu cloud semnaturi admis la scout.
Case le comerciale i industriale cari plateau patent& cl.
I i II-a, puteau prezenth efecte cu doua semnaturi.
Scadenta efectelor prezentate la scont nu puteh fi mai
mica de 15 zile i mai mare de 100 zile. Efectele emise de
comercianti, cand nu erau sense in intregime de subscriitor,
trebuihu sa cuprinda formula bun i aprobat .
Limita pana la care o casa puteh prezenth la scont efecte,
era. fixata de Consiliul de administratie al Bancii pentru
Bucureti, iar pentru provincie era. statornicita de comitetul
de scont cu aprobarea Consiliului general al Bancii.
Semnaturile efectelor trebuiau sa fie scrise citet i Insotite de adresa semnatarului. Orice endosament neregulat
ti care n'ar fi fost in conformitate cu dreptul cambial, pre7
www.dacoromanica.ro
469
cum i acelea cii clauza q fard oblig , atrageau respingerea

efectului.
Semnatura prezentatorului putea sa fie In alb.
Cand semnaturile unui efect nu erau destul de cunoscute,
prezentatorii pe langa ca trebuiau sa dea lamuriri in scris

asupra lor, erau raspunzdtori de toate consecintele ce rezultau dintr'o afirmatie neexacta.
Efectele create printr'o intelegere dintre comercianti, nu
erau admise la scont.
Numai efectele cari aveau o cauza reala puteau fi scontate de Banca. Se eliminau in acest chip dela scont, la not
ca i aiurea, politele aa numite de complezenta, precum i
politele de finantare.
Comerciantii prezentatori erau obligati s -Wind registrele
impuse de Codul nostru comercial, iar Banca avea libertatea
de a lua oricand cunotinta de ele i de a cere copii dup.&
bilanturile incheiate la sfaritul anului.

Prin legea din 1880 scontarea warantelor nu era admisa.
Aceasta hotarire s'a luat putin mai tarziu, iar Banca a elaborat In anul 1892 i un regulament in acest sens 1).
1) DAm aid in extenso procesele verbale ale gedintelor din 1 Octombrie
gi 5 Noembrie 1892, In cari Consiliul BAncii stabilegte bazele pe cari aveau sA se
facA operatiunile de warante.

D-1 Guvernator
tiedinta Consiliulul din 1 Octombrie 1892

pune In vederea Consiliului ca, in urma votArii proiectului
de regulament al scontului warantelor de dare Consiliul general In gedinta

dela 23 Iulie 1892, D-sa a intervenit la Ministerul LucrArilor Publice ca sA se
fntrodua In regulamentul docurilor gi intrepozitelor o dispoziOune privitoare
la Infiintarea unor comisiuni de experti, cari sA functioneze pe lAngA Administratiunea docurilor si sA aibA In atributiunile sale fixarea speciilor gi calitAtilor
mArfurilor depuse In docuri gi intreposite.
Regulamentul docurilor gi intrepozitelor fiind deja votat gi rAspunderea

administratiunii docurilor, mai ales In ceeace privegte mArfurile fmpachetate
fiind cu totul limitatA prin acest regulament, Ministerul n'a putut da nici un
curs interventiei BAncii de a se fnfiinta comisiunile de experti. A trebuit dar
ca Banca sail modifice regulamentul ei In sensul regulamentului docurilor gi
intrepozitelor. Cu ocaziunea desbaterii acestei chestiuni In Consiliul de administratiune, D-1 Carp a fAcut o obiectiune pe care Consiliul a gAsit -o fundatA gi
conformA cu textul gi spiritul statutelor. Domnia-sa a propus ca operatiunile

pe warante A se ImpartA In douA: In operatiuni de scout gi In operatiuni de
Imprumuturi pe warante. Consiliul de administratiune admitand propunerea
D-lui Carp I -a InsArcinat a face redactiunea celor douA regulamente gi a le pre-
www.dacoromanica.ro
470
C.
I. BAICOIANU
Din felul lima cum era ingradita operatiunea scontului,

se poate vedea limpede ca lichiditatea portofoliului ce se
urmarea, era ideia dominants, avand la baza cauza reala
a convertibilitatii efectului.
zenta Consiliului In prima gedinta. D-1 Carp prezinta aceastA lucrare Consiliului
de administratiune In gedinta dela 30 Septembrie a. c. Consiliul a admis proiectele de regulamente gi a decis a le supune Consiliului general spre aprobare.
IatA textul acestor regulamente:
Regulamentul scontului warantelor.
Art. 1. Warantele se primesc la scont In conditiunile gi dupe regulele

stabilite pentru scontul efectelor de comert, prin legea gi regulamentele Sandi.
Art. 2 Warantele prezentate la scont trebuie sb, fie Investite cu toate
formele gi BA Intruneascit toate conditiunile prescrise de legea gi regulamentul
docurilor gi Intrepozitelor.
Pentru grane aceste acte vor trebul sA continii. pe lAngb, indicatiunea greutatii gi aceea a stArii igrometrice gi proportiunea In procente a corpurilor strAine.
Art. 3.
Scontul warantelor se va face deocamdata, numai de Administratiunea central& gi de sucursalele BrAila gi Galati.
Administratiunea centrals, va putea decide ca scontul sA se face, gi de alto
sucursale on agentii.
Art. 4. Consiliul de administratiune cu aprobarea consiliului de cenzori,
fixeazA In fiecare saptaman& taxa scontului.
El dreseazA periodic lista marfurilor cari pot sA formeze garantia warantelor ce se admit de BancA la scont gi hotaragte pretul gi clasificarea lor.
Aceasta list& se va afiga In localul Administratiunei docurilor gi Intrepositelor gi In sala Bursei de comert respective.
Art. 5. Borderoul de prezentarea warantelor la scont, pe lame" celelalte
indicatiuni cerute pentru scontul efectelor de comert, trebuie sb. continb. gi
numArul warantului gi acela al recipisei de depunerea marfurilor In docuri sau
Intrepozite.
Art. 6. Serviciul scontului examineazA:
a) DacA warantele indeplinesc toate conditiunile cerute de legea gi regulamentul docurilor gi Intrepozitelor;
b) DacA suma ImprumutatA corespunde cu evaluArile fAcute de BancA;
c) DacA dispozitiunile art. 7 al. 2 gi acelea ale art. 8 din legea docurilor
gi Intrepozitelor au Yost Indeplinite. Apoi prezintA warantele Comitetului de
scont spre a decide dacA ele trebuesc primite sau respinse.
Art. 7. Nu se vor admite la scont dealt warantele cu o scadenta de cel
mult una Ewa zile.
Art. 8. Banca primegte warantele la scont cel mult pe 70 % pentru
cereale gi 80 % pentru celelalte marfuri, din valoarea mArfii.
Art. 9. Banca va puteA oridecateori va credo necesar, sA inspecteze
marfa ce formeazA gajul warantului presentat la scont, spre a se convinge dacA
ea corespunde cu indicatiunile mentionate In borderou.
www.dacoromanica.ro
SC 0 NT UL BANCII NATIONALE A ROMANIEI 1880 1914
471
La 1nceput ins& scontul nu i-a avut, conform prevederilor statutelor i a legii Bancii Nationale, un director, ci el
era Indrumat de Guvernatorul Campineanu, secondat de
comitetul de scont, compus din: Petre Stefan, Marinescu,
Art. 10. Cand Banca ar fmplinl datoria cuprinsA in warant pe calea
prevazutA de capitolul V din legea din 27 Mai 1892, prisosul eventual ce ar
rAmane din vAnzarea marfii, dupA ce Banca fsi va fi fncasat suma datoritA In
virtutea warantului si cheltuelile fAcute de (Musa, se va da prezentatorului
warantului la scout, pant), la concurenta sumei imprumutatA si garantata prin
varant.
Regulamentul Imprumuturilor pe warante
Art. 1. Banca Imprumuta pe warante In conditiunile prevAzute de legea

docurilor si intrepozitelor si conform regulelor stabilite mai jos.
Art. 2. Persoana care va voi sA se imprumute la Banat contra warante,
va trebul sA prezinte odat& cu warantul si recipisa de depunerea marfurilor In
docuri sau fntrepozite.
Pentru gr&ne aceste acte vor trebul sA contina pe Mug& indicatiunea greutAtii si aceea a stArii igrometrice si proportiunea in procente a corpurilor straine.
Borderoul de depunerea acestor acte va trebul sA indite numele, profesiunea
si domiciliu prezentatorului, numArul warantului si stela at recipisei, suma ce
se cere cu imprumutare, natura, cantitatea, calitatea si valoarea marfii calculate dupa preturile indicate in lista marfurilor ce se primesc de Banc& in gaj.
Art. 3. Consiliul de administratiune cu aprobarea Consiliului de cenzori,
fixeaza In fieoare saptamA.nh taxa dobanzei, precum si suma destinata pentru
aceste operatiuni.
El dreseaza periodic lista mArfurilor pe cari Banca le admite ca gaj pentru
imprumuturi pe warante si hotaraste pretul si clasificarea lor.
Aceasta listA se va afisa in localul Administfatiund docurilor si la Bursa de
comert respective.
Art. 4. Banca nu imprumuta decat cel mult 50 % din valoarea marfurilor pentru cereals si 70 % pentru celelalte marfuri.
Art. 5. Termenul Imprumuturilor nu poate fi mai mare de 120 zile.
Banca nu acordA decat o singura reinoire of numai in cazuri cu totul exceptionale. Reinoirea trebuie sA fie autorizatA exprea de Consiliul de administratiune
al Bancii.
Art. 6. Banca nu imprumuta dealt persoanelor recunoscute pe deplin
solvabile.
Art. 7.
Inainte de a i se eliberA fmprumutatului suma ce i s'a acordat,
serviciul imprumuturilor pe titluri se asigura dec& fmprumutatul a fAcut pe
warant mentiunile prevazute de art. 7 al. 1 al legii docurilor si intrepozitelor,
apoi fnscrie pe recipisa, conform. art. 7 al. II al aceleeasi legi, indicatiunile prevazute in warant of -1 prezintA Directiunii docurilor spre a se indeplinl dispozitiunile art. 8 din legea dela 27 Maiu 1892. Numai dupA Indeplinirea acestor
formalitati se va libera fmprumutatului suma acordata.
www.dacoromanica.ro
472
C. I. BAICOIANU
Bragadiru, N. Pancu, Deroussi ci Menelas Ghermani, cdruia

i-a revenit i preedentia comitetului.
* * *
Dupd cum am aratat mai sus, scontul urma sa fie i la

not baza operatiunilor pe cari avea sa se Ina lte aezam'antul
Art. 8. Cu 5 zile inainte de expirarea termenului unui imprumut, serviciul imprumuturilor pe titluri trimite casieriei warantele spre incasare.
In caz de neplatA a warantului, casierul Incunootiinteaza despre aceasta
indatil, directiunea respectiva, care intervine la Administratiunea docurilor oi
intrepozitelor spre a proceda la vinderea marfurilor, conform. art. 5 al legii
docurilor gt intrepozitelor.
Art. 9. Banca va put* on decide on va crede necesar, sA inspecteze
marfa care formeadt gajul imprumutului, spre a se convinge dads, ea corespunde
cu tleclaratiunile mentionate in warante.
S'a luat In discutiune fiecare articol In parte din regulamentul scontului

warantelor.
Art. 1 /Anti la art. 8 se admit Wit nici o discutlune.
La art. 8 D4 Sutzu observit cA s'a facut o deosebire Intro evaluarea cerealelor
oi aceea a mArfurilor, care nu pare a fi tocmai justificata. Dacrt poate sit existe
variatiuni de preturi la cereale aort de mari fricat Banca sA poata fi eventual

acoperith abia cu 70 % din valoarea lor, acelaol lucru se poate intampla oi cu
mrtrfurile. Sunt marfuri ca fierul, arama gi altele, ale crtror calitAti sunt foarte
numeroase oi ale crtror preturi variaza aproape ca ei acela al cerealelor. Deaceea
D-sa crede oA ar fi bine ca sA se pAstreze oi pentru mArfuri tot evaluarea admisa
pentru cereale.
Domnul Costinescu crede cA ar trebul sA se pAstreze deosebirea facut6.
prin proiectul de regulament Intro evaluarea cerealelor oi aceea a mArfurilor.
OricAt de mari ar fi variatiunile in preturile mArfurilor, este imposibil sA existe
aceeaoi proportiune ca la cereale. Pretul fierului 5i al aramei luat de exemplu
de D-I Sutzu, variazA foarte putin.
Variatiunile ce au fost la pretul aramei in ultimii ani au fost accidentale.

Ele au fost rezultatul unei speculatiuni. Aitfel pretul aramei de aproape un
secol a variat foarte putin.
Evaluarea de '70 % pentru cereale oi de 80% pentru mArfuri, este foarte
justificatA gi D-sa este de piirere a se mentine.
D-1 Carada griseote cA observatiunea D-lui Sutzu este In parte intemeiatA.
Sunt In adevAr diferente in calitAtile fierului oi ale aramei, cari trebuesc tinute
In seams. Inert D-sa crede cA aceasta trebuie sA se lac& cu ocaziunea dresArii
tablourilor de mArfuri 5i fixarea preturilor lor.
In urma explicatiunilor date de D-1 Carada, D-1 Sutzu I i rezerva dreptul
a-pi face propunerile D-sale In Consiliul de adniinistratiune, cAnd se va intocmi
lista mArfurilor admise ca gaj pentru warante, la scont.
www.dacoromanica.ro
473
nostru de emisiune. Decat imprejurarile faceau ca cei cu

raspundere sa probedeze in aceasta privinta cu prudenta i
muJth perspicacitate, cad mediul 'ambiant nu era destul de
desvoltat ca sa path' intelege conditiunile in cari aceasta
operatiune avea sa-si ia avantul.
Pe langa starea putin 'desvoltata a comertului ci
Se pune la vot art. 8 $i se prime$te. Articolele 9 $i 10 se primesc fara nici
o discutiune.
Se pune la vot regulamentul In total $i se admite.
Se pune In discutiune pe articole regulamentul Imprumuturilor pe warante.
Articolele 1 panto. la 4 se primesc flu% discutiune. La art. 5 D-1 Penoovici
este de parere sit se suprime dispozitiunea privitoare la reinoirea Imprumuturilor la scadenta. D-sa este de pArere sik nu se acorde nici un fel de relnoiri.
D-1 Guvernator $i D-1 Statesou observa ea 'retnoirile de Imprumuturi aunt prevAzute de statute. Domniile for nu vAd deco Banca s'ar pronunta a$A de categoric contra relnoirilor, ca.nd aceste relnoiri pot sa fie necesare In unele cazuri.
Articolul 5 se prime$te. D-1 Penoovici voteaza pentru, cu rezerva facuta
mai sus.
Articolele 6 pans la 9 se admit.

Se pune la vot regulamentul In total $i se prime$te.
CONSILIUL GENERAL
fedinta din 5 Noembrie 1892

D-1 Guvernator da citire cererii D-lui Ministru de lucrari publice Nr. 15859
din 31 Octombrie 1892, prin care-i pune fn vedere dificultatile pe cari Administratiunile docurilor le-ar Intampina dace ar indica pe warante cum prevad
regulamentele Bancii privitoare la operatiunile asupra warante, starea igrometrics, a cerealelor Bi proportiunile de materii straine ce ele contin. Dupit
informatiunile culese de D-I Ministru dela diferitele administratiuni de docuri
din strainatate, nicaeri nu se uziteaztt a se face asemenea mentiuni pe warante.
In Anglia, Germania $i alte state ale Europei, precum ei In America, pentru
clasiticarea granelOr se dau urmatoarele indicatiuni: grane curatite, curatite
mediocru sau necuratite, sau curate continand putine sau mai multe boabe
de materii straine, sau recolta nouA, sau recolta veche. D-1 Ministru crede ca
$i Banca ar putea s& ia de bazA aceste indicatiuni, la cari daca Administratiunea
docurilor ar mai adlioga greutatea specifics of mentiunea daca graul este: ud,
jilav, sau uscat, s'ar putea lesne stabill valoarea graului. D-1 Ministru gase$te
Ins& ca daca s'ar face toate aceste mentiuni pe warante, ar rezulte, pentru Administratiunea docurilor o multime de inconveniente pe cari voe$te sit le evite
Inca, dela Inceput. Deaceea D-sa propune ca Banca sa faca operatiuni pe warante fara Ca In recipise $i warante sa se face alte mentiuni cleat acelea prevazute
prin regulamentul docurilor. Administratiunea docurilor Ins& dat& cu eliberarea warantului, va aduce la cuno$tinta Bancii Nationale prin scrisori particulare pentru fiecare warant In parte, toate indicatiunile privitoare la gradul
www.dacoromanica.ro
C. I. BIlicoiArm
474
a industriei, care urmareau sa fie stimulate in directia uzagiului operatiunii de scont la Banca Nationale, mai intervenes kii lipsa unei educatii bancare propriu zisa In aceasta
privinta.
Lipsey educatiunea celor chemati sa uzeze de bine-
facerile acestui gen de operatiuni ale Bancii.

In exigentele statutare ale Bancii Nationale in privinta
portofoliului ce urma sa fie prezentat la scont, multi vedeau
o piedica serioasa, deoarece prezentatorii cum am spus ,
nu aveau educatia necesara de a intocmi efectele conform
Codului de comert, bancherii i finprumutatorii de bani

de pan'a atunci, necerandu-le cu rigurositate respectarea
acestor norme.
Consiliul de administratie a avut dela primele Inceputuri pan& mai tarziu, mari greutati de invins in aceasta privinta, cad educatiunea nu trebuia facuta numai particularilor (comerciantilor i industriailor) dar i micilor banci,
zarafilor i imprumutatorilor de bani depe vremuri.
In bilantul de incheere al lunii Decemvrie din primul an
de funcjionare a Bancii Nationale, ca li In acela al primului
plin an de functionare, se reflecteaza cu prisosinta efectele
acestei situa %iuni de fapt, prin aceea a scontul care trebuia
de curStenie In modul arittat mai sus, greutatea specific& gi starea igrometrica
care ar arAtit dus grAul este ud, jilav sau uscat.
Cu modul acesta Banca ar awe. indicatiunile acelea cari servesc de norms
pentru evaluarea cerealelor gi totdeodat& ar pune pe Administratiunea docurilor
la adapostul tuturor dificultatilor ce ar putea rezulta pentru d &nsa din trecerea
unor aga de multiple indicatiuni In recipise gi warante.
In corespondenta ce a avut cu D-I Ministru de lucrari publice, D-1 Guvernator a cerut ca In scrisorile ce Administratiunea docurilor va adresa B5.ncii,
sa, se indice gi daca graul are sau nu malura.
D-I Guvernator roaga pe Consiliu a se pronunta dm& autoriz& facerea
operatiunilor de warante In conditiunile propuse de D-1 Ministru de lucrari
publice gi propune totdeodat& gtergerea al. 2 al articolelor 2 din regulamentul
scontului warantelor gi acela al imprumuturilor pe warante.
Consiliul decide:
1. Autoriz& facerea operatiunilor de scout gi de imprumuturi pe warante

In conditiunile propuse de D-1 Ministru de lucthri publice prin adresa No. 15359
din 31 Octombrie.
2. Suprim& aliniatele 2 dela articolele 2 din regulamentul scontului gi acela
al Imprumuturilor pe warante.
www.dacoromanica.ro
SCONTUL BANCII NATIONALE A ROMA.NIEI 1880-1914
475
sa des cea mai mare contingents de afaceri, trece pe al doilea

plan, intrecandu-1 operatiunile de lombard.
In adevar, din bilantul Incheiat pentru luna Decemvrie din 1880, se poate vedea ea din emisiunea totala de
1.0.123.000 lei, efectele scontate detineau numai 192.816 lei,
54 bani, in timp ce bonurile de tezaur scontate detineau

3.985.645 lei, 13 bani, iar avansurile asupra efectelor publice 4.379.608 lei1).
Deasemeni din bilantul anului 1881 putem vedea ca din
emisiunea totala de 69.889.530 lei, efectele scontate detineau
numai 9.563.057 lei, 56 bani, in timp ce lombardul detinea
19.092.569 lei.. 5i era firesc ca lucrurile sa se desfavare ast-
fel, cad scontul fiMd o operatiune ce reclama cunoaterea

pietii, a oamenilor i a afacerilor, era natural ca Consiliu-
lui de administratie sa-i trebuiasca timp, pentru a evita

neplacerile ce ar fi putut decurge dintr'o pripita acordare
a scontului.
Banca Frantei pentru a ocoli greutatile ce isvorau din
operatiunea scontului, in primii ani ai existentii sale, a inglobat pe o veche institutiune, Comptoire D'Escompte, care
avea o reputatie stability i cunotea profund piata. Nu tot
in aceleai conditiuni favorabile era chemat la vials& insti-
tutul nostru de emisiune, care se natea intr'o epoca care

nu se bucura de avantajele de cari institutiile similare s'au
bucurat In alte tari.
Iata ce ne spune in aceasta privinta Raportul Consiliului
de administratie catre Adunarea generala din 22 Februarie
1881: Banca noastra nationala la inceputul ei nu are avantajele pe cari asemenea institujiuni le-au gasit in alte tari,
cu un comert mai desvoltat ; ea n'a gasit gata a i se infatia operatiuni numeroase, ci tocmai contrar, ea este chemath sa stimuleze micarea economics a tarii.
Industria i comertul nostru national fiind Inca foarte
inapoiate, Banca Nationala a fost chemata a da cea mai
mare impulsiune desvoltarii lor, prin inlesnirea capitalului.
Avem dar cea mai legitima speranta, ca in curand operatiunile comerciale vor desvolta i aceasta ramura de afaceri, prima care impune crearea bancilor privilegiate.
Vezi pag. 151 unde dAm acest bilant.
www.dacoromanica.ro
476
C. I. BAICOIANU
Pe ' langa consideratiunile generale, ce s'au exprimat mai

sus, sunt i alte cauze particulare, 'ce impiedica i fac mai
greu scontul.
Aceste circumstance particulare sunt urma'toarele:
Publicul urm& oarecari deprinderi patriarhale in facerea efectelor de comerI. Conditiunile de forma erau cu desavanire neglijate, i aceasta se explica prin faptul Ca efectele nu circulau mai niciodata ; ele se opreau mai intotdeauna
la prima cash de banca, care le scontase. Acea cash* de banca
consider& inainte de toate increderea personals in cedant, i nu se preocup& de chestiunile de forma, cari ar fi
facut circulatia efectului, mai facila. Astazi insa' cand casele
de banca au siguran %a ca la orice moment gasesc o alts

cash, precum Banca Nationala, unde 10 pot versa portofoliul, vor fi mai riguroase in privirea formelor, i nu vor admite decat efectele cari vor fi perfecte din acest punct de
vedere. Pentru aceste motive i gratie formularelor ce s'au
tiparit ci lmpartit de Banca, credem sa ajungem in curand
a avea efecte regulate .
Cifra scazuta a scontului pentru primul an fata de anul
urmator, Se explica i prin faptul ca Banca Nationale neavand infiintate sucursale gi agentii, lai limitase cadrul de
activitate numai pe plata Bucuretilor.
Este un merit incontestabil al Consiliului de administratie al Bancii Nationale, de a fi Inteles s& inconjoare greu-
tatile in cari a luat natere Banca qti de a fi tiut sa previe

cu o perspicacitate remarcabila printr'un studiu anchetar desavar0t, eventualele neajunsuri ce isvorau din situatiunea
pietii noastre.
Din examenul amanuntit al cedintelor Consiliului de administratie, se constata grija pe care o puneau conducatorii
Bancii Nationale, in a selection& clientela a carei bonitate
trebuia s fie unanim recunoscuta. ySi se impune& aceasta
cu atat mai mult, cu cat Banca Natidnala nu s'a putut rezema in primele ei inceputuri pe. o miccare bancara importanta 0 de mare envergura, care sa-i Inlesneasca politica caracteristica azi marilor banci de emisiune, de a fi banca
bancilor.
Existau, cum am vazut in alt capitol anterior, mici comp-
toare de bancheri, de ach zici 1mprumutatori de bani, case

www.dacoromanica.ro
SCONTUL BANCII NATIONALE A ROMANIEI I880-1914
477
de schimb i zarafi. Ele 10 restrangeau lnsa activitatea

Inteun cadru prea stramt pentru ca Banca National& sa se
poata bizul pe ele. De aceea vedem Indreptandu-se activitatea politicii de scont a Bancii Nationale, Inca dela inceput,
In a exploara intreprinderile comerciale i industriale cele
mai sanatoase, pe cari avea grija sa le cheme la beneficiile
create de operatiunea scontului. *i aceasta politica o vedem
practicata timp Indelungat, aproape 20 ani, pang cand propa0rea generala a tarii face prin concentratiuni repetate, sa
is fiinta nouile banci, prin mijlocirea carora Banca National& Incepe o politica de scont noua, necunoscuta pans
atunci.
Ilustreaza politica de scont din primii ani de functionare, extrasele pe cari le dam In nota dupa Incheerile Consiliului de administratie, din cari putem vedea cererile admise pentru deschiderea de conturi curente cu facultatea
de scont. Ele ne arata caracterul personal al scontului de
odinioara, in opozitie cu desvoltarea lui din timpurile din
urma, cand individul este reprezentat dd creatiunile bancare 1).
I) Dam aici In extenso pentru interesul istoric pe care 11 prezinta, cateva
conturi curente cu facultatea de scont deschise de conducerea Bancii Nationale,
In primii ani de activitate ai acestei institutiuni:
CONSILIUL DE ADMINISTRATIUNE
Incuviinteaza, urmatoarele cerereri de ct. crt. cu facultate de scont:

5 Decembrie 1880: R. Zahariad & Co., Em. Farchy, A. E. Zehender, $t.
Dumitrescu, Dim. Hagi Pandele, Luca Goldenberg, Const. Capp, S. Halfon &
Fils, Ilie Nicolesco, H. Rosenzweig fils, Avram M. Levy, Antoniu Kalergi,
A. Schwartz.
10 Decembrie 1880: Sechiari ? Deroussi.
16 Decembrie 1880: Dumitru Petre, Leibu Mandelbaum, Solomon Elias
Cohn, Sussan Heim, Adolf M. Hornstein, Wilhelm A. Guttmann, Moscu Fermo,
Bernhard Hornstein, Moritz Marc Hornstein, Ghita. Radulianu, Sechiari &

Deroussi, Abram Hirsch LObelsohn, Albert A. FocOneanu, Moscu Nachmias,
I. Cohen, Toma Taciu, Dimitrie Hagi Vasile, Alfred Iosef Lbw, Edmund Rosdof,
Banca Romaniei, Ioan Radulescu, Petre Suchianu.

14 Ianuarie 1881: A. Halberstadt et I. Pergament, Ghita Stanescu, S. A.
Marcus et A. M. Hirsch, Iosef Heschia, Leon Manoach, Capra Grigore, Teodor
Eftimiu, D. Popper et S. Wisner, Ioan R. Boro0u, Ab. Einhorn et Co., M.
Lewinsohn et Co., E. Grunwald et Co., C. Eftimiu.
6 Februarie 1181: D. C. Racovitza.
12
*
1881: Ioan Ionescu, D. Marinescu Bragadiru, Fratii Cirileanu, Christofor D. Elefterescu.
www.dacoromanica.ro
478
C. I. BAICOIANU
Daca in primii ani de functionare, tend starea noastra

economic& era Inca In faa, u era uor Bancii Nationale sa
acorde un scont individual, acest lucru nu a mai fost poSe respinge cererea de ct. crt. cu facultatea de scont a D-lui Leibu Bercowitz.
17 Februarie 1881: Micu Caponi, Naftali Fermo, Christea $t. Sulacoglu,

Alex. $t. Sulacoglu, George $t. Sulacoglu, C. I. Zamfirescu, Samuel Neuman,
Mihail Eftimiu, Preda Pandele, Fratii Seif (Lazar si Samuel), Leon Manoach
et Co. (Solomon Elias), Nicolae $tefAnescu, V. Gudgiu, C. Anastasiu.
Se reaping cererile de ct. crt. cu facultatea de scont a D-Ior: Josef Samuil,
Abramowitz et Gansel.
27 Februarie 1881: Consiliul admite se aiba drept sa sconteze efecte comerciale cu 2 semndturi conform regulamentului votat In sedinta dela 20 Febr.,
urmatoarele persoane: S. Halfon & Fii, A. Zahariade & Co., Sechiari si Deroussi, Banca Romaniei, Leon Manoach et Co., Marinescu Bragadir.
Aceste aprobari au fost confirmate de Consiliul general din 28 Febr. 1881
cu vot secret.
5 Martie 1881: Marcus Haim, Ploesti ; Dufet et Stachili, Bucuresti ; Aristide
I. Petrescu.
Ct. crt. simplu: Alex. Christofor, Craiova.
9 Martie 1881: Dimitrie M. Cristodor, Mean, dom. Suburbia Oborul Nou ;
Panait Cristodulopolu, btican, Str. Batistei, 14; S. SchOnfeld, zaraf, Str. Lipscani,38.
Ct. crt. simplu: Avartan Stolojan, proprietar, Str. Biserica Amzei, 1.

18 Martie 1881: $t. Ioanidi, bancher, se aprobh, fart), nici o discutiune.
La sucursala lapi
Se da citire numelor persoanelor admise la et. crt. cu facultatea de scont

de catre Consiliul de administratie al suc.: Isac Leibovici, comisionar ; N. I.
Goldenbaum, cereals; Schnurer, manufacture en-gros ; Moritz Gelber, comisionar; Schvartz Freres, arbitragiu de scont ; Frankel H. Schnilrer, comisionar ;
D. Agatstein, bancher ; Iosef Meisel, comerciant ; M. Silberman, comisionar ;
Felix Clarman, comerciant ; W. Lottringen et Co., bancher ; Hoffman & Sohn,
pielarie en-gros ; Iosef Getzler & Hoffman, cash de schimb ; Solomon, zaraf,
anteprenor ; Martir Salter, fabricant de ulei ; M. Eisen, cash de schimb ; Samoil
Goldental, fabrica de chibrituri ; Iulius Finkelstein, comisionar ; I. Neuschotz
et Co., bancheri si E. Rosenbaum Bruder.
La sucursala Craiova
Samuil Samitca, maxim scont. pane la 10.000 lei
o
5.000 o
Rafael I. Penhas,
o
o
15.000 .,
Iancu Tiulescu,
0 25.000 o
o
o
)
I. Petrescu,
A
Sarah et Ipold,
N. Dulgherescu,
6.000
8.000
www.dacoromanica.ro
o
u
SCONTIJL RANCH NATIONALE A ROMANIEI 1880-1914
479
sibil mai tarziu, cand economia nationals a tarn a luat un

avant mai mare. Acest fapt se explica prin aceea ca Banca
Nationals putea sa-i des seama in anii primi de functioSumele vor fi deplteite cand efectele Bunt ale unor persoane recunoscute
ca solvabile.
La suctursala lasi
23 Martie 1881: Nic. Joan, comerciant ; B. L. Rokeach, imprumutator

de bani ; Adolph Braunstein, haine gata; Leib Mayerhoffer, succesori bancheri ;
Fratii Braunstein, fabricanti de hartie de tigara ; Heinrich Golden, Imprumutator
de bani.
Respinge cererea D-lui Leon Parnes, nefiind comerciant.
26 Martie 1881: Gr. C. Monteoru, comerciant industries, Buzau ; Freya

Pancu, Bucureeti, manufacture,, Str. Gabroveni, 14.
27 Martie 1881: Marmorosch, Blank & Co., (Iacob Marmorosch ei Maurice
Blank), bancheri, Str. Lipscani, 18.
La suoursala Braila
2 Aprilie 1881: Herter & Co.; S. Christovici (continuare pe tabloul Suc.).
7 Aprilie 1881: Fratii Kepich (Ignatiu, Filip ei Ladislaus).
1881: Ct. crt. simplu, Achil Zerlendi.
15
1881: Ct. crt. fac. scont, Daniel Marcus; Ct. crt. simplu, C. Bla16
a
renberg. Amana cererea facuta de D-1 Goldstein & Co.
22 Aprilie 1881: Ct. crt. simplu, Dimitriu Sima, rentier.
4 Mai 1881: A. E. Kalerghi ei Henri Jackson, zarafi, firma Kalerghi

Jackson et Co., Str. Lipscani," 23.
13 Mai 1881: I. G. Menu, braeovean, firma I. G. Manu ri S. Constantinescu,
Str. Baratiei,4.
20 Mai 1881: A. M. Hirsch et Philippe Grunberg, firma A. M. Hirsch et
Co., cash de bench., Str. Lipscani, 59, ing. Carada, str. Noul). 5.
23 Mai 1881: Th. Simonidi, comerciant, Beau; Ct. crt. stimplu: G. Leca,
proprietar, Bacau.
29 Mai 1881: Solomon Zibalis, bancher ei comerciant de vinuri en-gros,
firma Solomon Zibalis ; C. Zamfirescu & Fii, fabricant de sapun fin, ordinar
Si lumanari de seu, firma C. Zamfirescu, Str. Sepcari, 5; Em. Rosenthal, anteprenor, firma Em. Rosenthal.
6 Iunie 1881: C. Radulescu, cofetar qi rachier ; Anastase Nedelcovici,
intreprinzator ; Solomon Hechter, comerciant.
23 Iunie 1881: Respinge cererile D-lor: Solomon I. Bally, cassh de scont ;
A. Ginsberg, comerciant de mobile ; B. Lindemberg, comerciant de manufacture.
7 Iulie 1881: Gh. Ionescu, coloniale en-gros ; S. Arie, manufacture. en-gros ;
Th. Constantinescu.
11 Iulie 1881: Sp. Blandu, I. Constantinescu, P. Cristescu. Ct. crt. simplu:
M. Germani, C. Comaneanu.
24 Iulie 1881: Fratii Pop, bancheri ; G. M. Breyer, comercianti en-gros.
www.dacoromanica.ro
480
C. I. BAICOIANU
nare de situa(ia prezentatorilor mai uor, pentruca numarul for era mai mic.
Cu timpul Insa, ea se integreaza In adevaratul rol de
Banca de emisiune, luanduli ca colaboratoare institujiile
24 August 1881: A. Hecht, bancher.
16 Septembrie 1881: S. L. Guttmann, Neuman Wisner $i Borelli Wisner,
agenturii, de schimb $i comision; Manole Economu et Co., comerciant de coloniale $i spirtoase ; Solomon Ascher, bancher.
7 Octombrie 1881: C. Steriu, case& de schimb.
17
*
1881: Soc. Creditul Mobiliar Roman pentru desvoltarea
incl., corn. si agric. soc. anon.
18 Noemvrie 1881: S. Abramovitz et Gansel, corn. de pielarie en-gros ;
G. Dobriceanu, Mum; arnana. cererile D-lor: I. Tatarescu, bumbacar ; P. Nicolau, cofetar-blican.
9 Decembrie 1881: M. I. Hornstein et fils, bancher ; G. et V. Pencu, b.can.
La stiouraala Galati
S'a dat cetire asemenea $i listei cererilor de cont curent cu facultatea de

scont, admise de Consiliul de Ad-tie al Suc. Galati si s'au admis:
2 Aprilie 1881: Teodor Siscan, comerciant de vinuri; V. $oarec, comerciant
de lemne; Herter & Co., negociant comision en-gros; Penciu N. Nicolau, agricultor comerciant ; H. Z. Zaphiratos, negociant de cereale ; I. Igurnenidi, comerciant de importatiuni ; Fratii Ciricleanu, comerciant ; Fratii Ellman, comer cianti; E. Dinerman, comerciant ; P. Dumitrescu, cofetar ; G. Fulger, cornerciant ; I. Vlahopulo, proprietar $i comerciant ; Giorgio Stegliano, comerciant
de coloniale ; I. Chatiner, comerciant ; P. Mavrojani & Dracopulo, fabrics de
pielarie In Constanta ; Jacques Rubinstein, bancher ; C. G. D. Nebunelli, fii
librari editori ; George Theophilato, comerciant de carbuni ; Crucea de aur,
Soc. de Economie, fond social 260.000 lei ; M. Matulea, negociant de cereale ;
Philipp Heilpern, bancher si comisionar ; Fratii Luludi, comercianti de cereale ;
Procopie I. Procopiu, bancher; Vacas frerOs, comercianti ; Isac LObel.
Respinge cererea D-lui M. Goldstein la cont curent cu facultatea de scont.
22 Aprilie 1881: M. D. Pomeranz, comerciant $i scontist ; Fratii Christof oratos, proprietar ; Bruder Keppich, comercianti; David Ranner, scontist ;
Julius Dobrin, comerciant ; I. Antoniu, comerciant ; Basile Stoicovich, cornerciant ; I. Deciu, comerciant ; 0. A. Agemoglu, comerciant; I. C. Vragniotti,
comerciant ; Fratii H. Focsaner, comercianti $i bancheri; Hercule Zvorono,
comerciant; E. A. Lambrinide, comerciant ; Fratii G. Czuntu, comercianticherestigii ; G. I. Visano & Co., comerciant ; I. M. Tuschaches, comerciant ;
Powell et Guirard, fermier ; H. G. Gaetan, comerciant $i comisionar ; C. ChiBacon, arendas si comerciant de coloniale ; Enachescu G. Bacal, proprietar ;
H. I. Venesiade, comerciant de cereale ; V. Dobroviciu, comerciant ; G. Constantinide, comerciant ; P. Potamiano, negutator de cereale ; Iosef Bujes, comerciant ;
M. Berman Abramovich, comerciant ; Th. Steflinescu Bacalu, P. Mavrogiani,
comercianti ; G. P. Manto, comerciant ; A. Dimitriu, comerciant de spirt fili pro-
www.dacoromanica.ro
481
bancare create, menite sa-si is ele sarcina de a examine in

primul rand situatia prezentatorilor si apoi s prezinte la
reescont efectele scontate.
Tot din pricina largirii cadrului ei de activitate, observam
prietar ; L. Rubinstein, comerciant ; I. Thomovitz, negustor de coloniale cli
fabricant de lumanari de ceara ; Isac 0. Rotenberg, bancher ; Thoma Radulescu, comerciant en-gros de yin si producte ; Meier Silberstein, comerciant ;
Jacques Brunner, comerciant de fierazie.
S'a respins din lista prezentata de D-1 director al Suc. Galati, D. Th. Mendel,
comerciant si Th. Eftimiu.

Ct crt. simple: Dim. Vuraclas, comerciant ; Dimitriu Sima, rentier, Bucuremi.
17 Iunie 1881: G. Barbayani, negustor ; D. Leridy, negustor ; A. Cavallioti, negustor de grane ; St. Benachi, negustor de coloniale en-gros ; C. Hontzelman, negustor, fabric& de sapun ; H. G. Dracopolu, comerciant ; A. D. Papado-
polu, comerciant de spirtoase, proprietar ; Pietro Foscolo, negustor si agentie

maritime; I. P. Avramoff, comerciant en-gros ; V. Hristu, comerciant ; M. Curtovici, farmacist ; Schlenger & Co., bancher ; L. Ellman & Fils, comercianti,
Tulcea ; V. Kikomban, comerciant brasovenie ; Collakis Jean, comerciant brasovenie ; Fratii Abureli, comercianti ; Hacig B. Navassart, comerciant. Respinge
urmatoarele: Fratii Dimitriu, Stamboliu, comercianti de spirtoase si proprietari ;
Andrei M. Papadotu, spirtoase si proprietar ; Isac Neiger SOhne, bancheri,
Focsani ; Manug David, comerciant, Tecuci ; Manase Wechsler, comision,
expeditiune, scont ; Agreli Triandafil, negustor.
La sucursala last
Aproba, admiterea la cont curent cu facultatea de scont a urmatoarelor

persoane primite de Consiliul de administratiune al Suc. Iasi:
18 Martie 1881: Isac Leibovici, comisionar ; N. I. Goldenbaum, cereale ;
Schnarer, manufacture en-gros ; Moritz Gelber, comisionar ; Schwartz Freres,
arbitragiu de scont ; Frankel H. Schniirer, comisionar ; D. Agatstein, bancher ;
Josef Meisel, comerciant ; M. Silberman, comisionar ; Felix Clarman, cornerciant ; W. Lottringen et Co., bancher ; Hoffman & Sohn, pielarie en-gros ; Iosef
Getzler & Hoffman, case de schimb ; Solomon, zaraf anteprenor ; Martin Salter,
fabricant de ulei ; M. Eisen, case de schimb ; Samoil Goldental, fabrica' de chibrituri ; Iulius Finkelstein, comisionar ; I. Neuschotz et Co., bancheri ; E. Rosenbaum Braden
23 Martie 1881: Nic. Ioan, comerciant ; B. L. Rokeach, imprumutatori de
bani ; Adolph Braunstein, haine gata; Leib Meyerhoffer, succesori bancheri ;
Fratii Braunstein, fabricanti de hartie de tigara; Heinrich Golden, imprumutator
de bani.
Respinge cererea D-lui Leon Parnes, nefiind comerciant.
7 Aprilie 1881: Fabius Byk, firma A. M. Byk et Same, bancheri ; Iulius
Adolf, comerciant, Iasi ; Moritz Zaygler, firma M. Zaygler, anteprenor ; Iulius
Wechsler, comerciant ; Iosef Schor si Moses Golden, firma Iosef Schor & Golden,
31
www.dacoromanica.ro
482
C. I. BAICOTANU
ca cu timpul cererile de deschideri de conturi curente cu

facultatea de scont adresate sediilor, nu mai sunt aprobate
in Centrald dupa propunerea sediilor, ci de Comitetul de
scont al fiecarui sediu.
Cum reese din enumararile de mai jos, se deschideau
conturi cu facultatea de scont cu trei semnaturi i cu

cloud. Cadrul acestora din urma era foarte restrans.
Astfel la 27 Februarie 1.881 Consiliul aproba sa aiba
manufacture; Gh. Gurduli, firma G. Gurduli, comerciant de talpi ; Elias si

Solomon Tenenbaum, firma fratii Tenenbaum, manufacture en-gros ; Berman
Theiler, firma B. Theiler et Co., comis. coloniale, scont; Simeon Alivenbaum,
cash. de schimb ; Chaim Lherer, bancher; Eisig si Solomon Wachtel, firma
Eisig Wachtel et SOhne, fierarie si coloniale.
9 Mai 1881: Ionas LObel, firma Jonas LObel & Co., manufacture; Iacob
Wechsler si S. W. et Mayer Weisengrun, firma fratii Wechsler et Weisengran,
bancheri ; Herscu Buin, firma H. V. Buin, comerciant; Nicolae loan din Bucium, firma N. Joan, comerciant ; Isac Iosefsohn, firma I. Iosefsohn, bijutier ;
Alecu Vasiliu, firma A. Vasiliu, comerciant.
La suoursala Braila
S'a cetit copia dupa procesul-verbal Nr. 2 al Consiliului de administratiune
dela Suc. Braila prin care s'a admis la cont curent cu facultatea de scont persoanele urmatoare:
2 Aprilie 1881: Herter & Co., S. Christovici, D. Ionescu, librar, T. Angel,
Schaffer et Schor, Petrache Ionescu, D. Hauser, Leopold Schafer, G. B. Serein,
Lazar Calfoghi, Zamphirescu et Basarabeanu, Last & Moscovici, L. Predinder &
Co., Watson & Youell, Lambru Stefanescu, H. Wassermann, Dimitrie P. Caludi,
Mihail Hristovici, Nicolae Seremeti, Menas Hornstein, George Michail, Marcus
Goldstein.
9 Mai 1881: Ioan Popescu, brasovean ; George 0. Basarabeanu, cornerciant ; Miltiad Teologu, zaraf ; Andrei Sisman, comerciant ; Panait Curie, comisionar; Costandin Papudof, comisionar; Sophocles R. Petzalis, farmacist ; Asias
Silberstein, comerciant ; Vasile M. Marinescu, comerciant ; Grunberg et Merdinger, comerciant ; Costi D. Papadopulo, comerciant ; Dobre Christescu, comerciant ; Nita Vasilescu, comerciant ; Pericles Pestimalgioglu, tipograf ; Ivanciu
Nicolau, fabricant de caramizi ; Manolache Manasiu, brasovean ; Dimitrie Avramescu, comerciant ; Vasile Haide, comerciant ; I. H. Cronberg, comerciant ;
Spiridon Garalas, comerciant ; Voicu Ionescu, comerciant ; I. G. Petcu et Co.,
brasovean ; D. I. Boanta, brasovean ; Kivu Lindenberg, comerciant ; Wender
et Lobel, exportatori ; G. Damachescu, lipscan ; Fratii Galatiata, comercianti ;
N. I. Drugescu, comerciant ; Brader Kepich, comerciant ; Foti Aninos, cornerciant ; Hers Moses, comerciant ; Ioan Dinu, bancher; Zamfir C. Zamfirescu,
comerciant ; W. Csuruschi, comerciant ; S. Topalis, comerciant.
24 lune 1881: Wecksler et Braunstein ; Josef Belet, Lazaris et Millas,

I. G. PAdure, Micheli Dario, Chr. Ceapar, Ilie G. Arhandi, Wolf Bedelman,
www.dacoromanica.ro
483
drept sa sconteze efectele comerciale cu doua semnaturi, urmatoarele firme:

1. S. Halfon et Fii.
2. A. Zahariade et. Co.
3. Sechiari i Deroussi.
4. Banca Romaniei.
5. Leon Manoach et Co.
6. Marinescu Bragadiru.
Garabet B. Gargivan, G. S. Goldstein, V. Zaharia, N. Ivanovici, Ap. Vasiliu,
D. Manolescu, H. Jackson, N. Gheorghiade, D. G. Panto, H. D. Doiciovici,
Fratii Beloiu, Mihail Ghioni et fils, Vangheli P. Violato, Marcu I. Schroter,
Mayer Freud et Co., Michail G. Mincoff, St. Christu, Ene Nichiforescu, Joan
T. Sebe, Nic. V. Perba, D. Tomovici, G. Nenovici, $t. Dimitriu, Ap. Russe,
H. Hoff ler, Angel Demetriu, David Hoff ler, B. H. Costovici, A. B. Vasilescu,
E. G. Draculis, Iosif Adler, Alex. Momotide, Basarabeanu et Calfoglu, Vasile
G. Popescu, Milea Iorgulescu, S. Heilpert, Bratu et Popescu, George Michailovici, T. Bogdanescu, D. Persain, Gaetano Cesari, Nic. Vrioni, Chr. Minculescu.
Respinge cererile facute de D-nii M. Cristescu et Co. $i Serban Iliescu, des'
fusesera, admisi de Consiliul de administratie al suc. Braila.
Suc. Craiova
Se da cetire numelor persoanelor admise la ct. crt. cu facultatea de scont

de catre Consiliul de Ad-tie al sucursalei:
18 Martie 1881: Samuil Samitca, maxim scont. pans la 10.000 lei
Rafael I. Penhas
5.000 #
a
Iancu Tiulescu
D 15.000
I. Petrescu
25.000 *
n
Sarah et Ipold
u
6.000
N. Dulgherescu
u
8.000
Sumele vor fi depasite and efectele aunt ale unor persoane recunoscute
ca solvabile.
2 Aprilie 1881: Benvenisti S., librar; Barunos C. Dem., coloniale en-gros
et en-detailes; Demetrescu Const. & Frati, toptangiu de manufacture; Dulgherescu Nicolae, Eschenassy Aser et frate, bancheri; Ioanovits Hristea, marD
chitan; Julescu Iancu, Nicolau Ilie, manufactura; Petrescu loan, Penchas

S. Rafael, zaraf ; Samitca Paul, librar; Sarasy et Ipold, cofetar.
6 Mai 1881: Andrian Tache, marchitan; Angelescu Nita lumanarar;

Bi Popescu, manufacturari ; Constantinescu Eraclie et Co., lipscani;
Dumitrescu Alex., Mean; Fermo Lazar fiu, bancher; Fortunescu D. S., bacan;
Kepich Brdder, comisionar de piei i masini de cusut; Kitzu Marin, marchitan;
MOndel A. Moise, giuvaergiu ; Michail B. Dem., bacan ; Pomeranz B., morar;
Popp N. T., comerciant de grane comisionar; Radulescu P. N., Mean; Samitca Ralian, tipograf; Stanescu Grigore, cojocar; Velescu Pantelie, manufacturar.
Boicescu
www.dacoromanica.ro
31
484
C. I. BAICOIANU
Se vede dar ca Banca Nationala a practicat in primele

ei inceputuri scontul cu cloud semnaturi.
Note le de mai jos sunt insa interesante i prin aceea ca
se constata i excluderi dela deschiderea de conturi curente
cu facultatea de scont, ceeace denota ca Banca discernea
i calitatea prezentatorilor.
31 Octombrie 1881: Andreescu P. et frate, comerciant de fierarii ; Costinescu George, marchitan ; Constantinescu Iancu, corn. de fierarie ; Daniel D.
et Levi Iacob, zaraf ; Diaconescu Ilie, manufacturier; Delcescu Stefan, manufacturier; Damian Stan si Stan, com. de vite si pAduri si Fleizamn Emanuel,
corn. de vite si fabricant ; Ionescu N., corn. de fierArie; Ionescu Barbu, manufactura ; Marinovici C., frati, manufacturii; Marinescu Nita, corn. de pielarie ;
Petrescu $t. et Nic., corn. de fierarie ; D. Penhas I. Rafael, manufacturA en-gros ;
Stanescu Florea, marchitan. Respinge cererile D-lor: D. Economu, Fet. Th.

Stanovici, manufactura.
31 Octombrie 1881: G. Ioan, corn. de vite mici ; Manea Enache, com.

bauturi spirtoase ; Popescu T. Ilia, manufactura; Popp Ch. Ioan, lumAnarar.
prezantatori la scout In Adm. Centrala pe anul 1887
5 Ianuarie 1887: Ct. crt. simplu. Admite la ct. crt. simplu pe D-1 S. H.
Segala, agent comisionar, domiciliat In Bucuresti, Str. Serban-Voda, 10.
19 Ianuarie 1887: Ct. crt. cu facultatea de scont. Aproba admiterea la cont
curent cu facultatea de scont a D-lui Mendel Lobel, scontist si Imprumuator
de bani domiciliat la Iasi, Str. NemteascA, admis de Consiliul G-ral al Suc. Iasi
In sedinta din 11 Ianuarie 1887.
Aproba asemenea deciziunea zisului Consiliu din aceeasi zi, prin care retrage D-lor Rokeach B. L., B. Theiler & Co., Kirschen Aron si Eisen N. E.,
facultatea de a mai sconta la Banca.
11 Martie 1887: Ct. crt. cu facultatea de scont. Admite la ct. crt. cu facultatea de scont pe D-nii Theod. Jeschek et Co., bancheri, domiciliati In Bucuresti, Str. Lipscani si pe D-I Friederich Bruss, farmacist si droghist, domiciliat
In Bucuresti, Calea Victoriei, 26.
18 Martie 1887: Ct. crt. cu facultatea de scont. Admite la ct. crt. cu facultatea de scont pe D-1 I. P. Christescu, comerciant de droguerie si culori en-gros,
domiciliat In Bucuresti, Str. Coltei, 16.
Ct. crt. simplu. Admite la ct. crt. simplu pe fratii M. Nachmias, cornercianti, domiciliati In Bucuresti, Str. Gabroveni, 4.
26 Martie 1887: Ct. crt. simplu. Admite la ct. crt. simplu pe D-1 Louis
Blank, arhitect, domiciliat In Bucuresti, Str. Mercur, 6.
30 Martie 1887: Admite la ct. crt. simplu pe D-1 Moritz Hasan, comerciant
domiciliat In Bucuresti, Str. Lipscani, 74.
.
22 Aprilie 1887: Ct. crt. cu facultatea de scont. Admite la ct. crt. cu facultatea
de scont pe D-1 Socec et Co., librar editor si proprietar, domiciliat In Bucuresti
Calea Victoriei, 7.
www.dacoromanica.ro
SC ONTEL BANCII NATIONALE A ROMANIEI 1880 1914
485
De interes este sa aflam din aceste note eh' sucursalele

odata infiintate, directorul nu era in drept sa solutioneze cererile de deschideri de conturi curente cu facultatea de scont,
ci se inaintau Centralei tablouri de solicitatori de a fi primi> i la scont, care avea sa hotarasca in ultima instanta.
Sucursalele mai erau tinute s arate Centralei i credi.
6 Mai 1887: Ct. crt. cu facult. de scout. Admite la ct. crt. cu facultatea de
scont pe D-1 D. Petrescu, comerciant de manufactura en-gros si fabricant de
flanele si franghii, domiciliat In Bucuresti, Ca lea Mosilor, 7.
13 Mai 1887: Ct. crt. cu facultatea de scont. Admite la ct. crt. cu facultatea
de scont pe Soc. de bazalt artificial si de ceramic& dela Cotroceni, dorniciliata
In Bucuresti, Str. Biserica Ene 5.

23 Mai 1887: Ct. crt. simplu. Admite la ct. crt. simplu pe D-1 Theodosiu
Ioanitiu, librar, domiciliat In Bucuresti, Str. Selari, 18 $i 20.
29 Mai 1887: Ct. crt. pe depozite. Admite la et. crt. pe depozite pe D-1 I.
L. Caragiali, domiciliat in Bucuresti, Str. Biserica Amzei 14.
6 Iunie 1887: Ct. crt. pe depozite. Admite la cont curent pe depozit pe D-1
N. Grigorescu, pictor, domiciliat in Bucuresti, Str. Batistei, 14.
25 Iunie 1887: Ct. art. simplu. Admite la ct. crt. simplu pe D-1 loan Ka lin,
comerciant de producte igienice, domiciliat In Bucuresti, Str. Ra.ureanu, 4 si
la ct. crt. pe depozit pe D-I Alex. D. Popescu, domiciliat asemenea In Bucuresti,
Str. Primaverii, 30.
30 Iunie 1887: Ct. crt. pe depozit. Admite la ct. crt. pe depozite pe D-1
N. Gradovitz, proprietar, domiciliat In Bucuresti, Str. Regal,, Hotel Union.
11 Iu lie 1887: Ct. crt. pe depozite. Admite la ct. crt. pe depozite pe D-1
Ion Tuflmeanu, Intreprinz&tor de lucrari, domiciliat In Buc., Str. Pesc&ria
Veche, 9.
22 Iu lie 1887: Ct. crt. cu facultatea de scont. Admite la et. crt. cu facultatea
de scont pe D-1 I. Theodoru et Co., fierar, domiciliat In Bucuresti, Ca lea Mosilor, 294.
28 Iu lie 1887: Ct. crt. simplu. Admite la ct. crt. simplu pe D-1 Alex. Horbatsky, colonel, domiciliat In Bucuresti, Str. Minerva, 1.
19 August 1887: Ct. crt. simplu. Admite la ct. crt. simplu pe D-1 Chrissoveloni fils et Co., bancher, domiciliat In Bucuresti, Str. Lipscani, 17.
Sedinta din 13 Februarie 1887
Avand In vedere lista creditelor acordate de Consiliul general suc.

Galati pe anul 1887, persoanelor admise la cont curent cu facultatea de scont
la zisa sucursala.
Avand In vedere si avizul fiecaruia membru al Consiliului general in parte,
cum si creditele acordate In anul trecut, Consiliul, fixeaza aceste credite precum
urmeaza:
www.dacoromanica.ro
486
C. I. BAICOIANU
tele deschise cu facultatea de scont, pentru ca ea s aprecieze data cotele acordate nu sunt disproportionate fats de
Numele si pronumele
Lei
Ascanazi M.
Andreescu G.
Angreli C
Antachi frati
Athanasoff Rafael . . .
Anastasiades C.
Anastasiu frati
Bujes I
Bermann et Abramovici
Brunner Jacques . . .
Balaescu G
Bandini J. & Co. . . .
Blank A.
Chatiner I.
Constantinidis Gr. . .
Ozuntu frati G. . . .
Chisacov C.
Cavalioti A. C
Cervisiano D.
.
.
.
.
...
Caludi A. H
Chiriacopolu N.
Chrissoveloni file & Co. .
Crugel G.
Czuntu M
Climis D. C
Dinnermann E.
Deciu Ilie
Dobrovici B
Diamand N
Dragomir V. C.
Draganescu et Popovici
Dragnea V. I.
Dobrin Simon
Dracov Th. H
Enachescu Gh
Economachi Th.
Eftimiu A
Fulger G.
Fuscachi I. N
10.000
5.000
10.000
300.000
15.000
15.000
60.000
100.000
20.000
300.000
1.000
40.000
40.000
100.000
60.000
30.000
5.000
40.000
100.000
25.000
20.000
300.000
5.000
5.000
200.000
40.000
100.000
50.000
15.000
5.000
10.000
5.000
30.000
10.000
5.000
10.000
5.000
40.000
10.000
Numele si pronumele
Lei
Foscolo & Co.

Frigator Coltofeanu & Dobreanu
Frigator D.
Gaitan H. G.
Georgevici D.
Glaropulo & Co.
Gross M.
Gane P. N.
Gheocoff G. A.
Ghimbrtseanu N.
Georgides C. D. . .
Ghenca Petrache . .
Heilpern Th
Hristoforatos frati .
Hangioff I. D
Hanutzo Ilie
Hagi Nicola N.
Ionescu D
Iancoloff I. D
Kepich Br.
Kanner David
Kanzelmann C
Kikonban W. & Co.
Kalovretzo I.
Kehian A
Luludi frati
Loiso A. G.
Lambrinidi E. A
LObel Isac
Loiso frati G.
...
Matulea M.. . .
Mavrojani P
Mitachi Ianachi
Macri Dion frati
c .
Mersing B
Michailescu P.
Madgearu Frati C. N. .
Malacsa C. P.
www.dacoromanica.ro
20.000
10.000
20.000
20.000
30.000
10.000
50.000
10.000
10.000
10.000
10.000
10.000
75.000
60.000
60.000
30.000
30.000
5.000
10.000
10.000
5.000
80.000
30.000
10.000
20.000
100.000
20.000
30.000
300.000
10.000
50.000
15.000
10.000
20.000
15.000
20.000
60.000
5.000
487
capacitatea de plata a reprezentatorilor. Toate acestea proveneau din grija excesiva a Centralei ca sucursalele sa nu
Numele ei pronumele
Lei
Michailoff frati
Nicolescu I.
Nedelcu D.
Nenitescu *t. V.
Pomeranz M. D.
Papadopolu Ap. P.
Pastella Th.
Poppa Gh. A.
Patamiano Spiro .
i
Sotir .
Poppa Panait
Pineles Sam
Papadopulo Ar. P.
Rubinstein Jacques
Rottenberg I. 0
Rascovici G
Rottenberg Co
Rachigidi C
Sorec V
Stegliano G
Silberstein M.
Stoicovitz W.
Schafer & Co.
Schwab & Co.
...
30.000
60.000
15.000
20.000
10.000
40.000
60.000
5.000
10.000
10.000
15.000
10.000
40.000
100.000
150.000
250.000
75.000
10.000
30.000
40.000
40.000
150.000
150.000
70.000
Numele ei pronumele
Lei
Soare Ion
Somarippa S. E
Sclavo Ger. A
Steinberg Br.
Sarri Luca I.
Societatea anonima pentru
exploatarea de paduri .
Stoicoff Ilie
Smyrmudi frati
Theophilatos G. & Co. .
Thomovitz G.
Trifanescu N. I. . . . .
Theodoroff A.
Trancu Th.
Thomaides H.
Thenen frati
Topali Sp
Urban A. I. ......
Watson & Youell .

Vladicoglu Th
Valcondi M.
Valsamachi C. G. .
Zaphiratos H. Z
Auschnitt Os.
100.000
10.000
40.000
100.000
5.000
300.000
30.000
30.000
10.000
10.000
1.000
15.000
15.000
150.000
300.000
100.000
30.000
70.000
150.000
5.000
300.000
80.000
10.000
CONSILIUL GENERAL AL BANCII NATIONALE A ROMANIEI

8edinta din 15 Februarie 1891
Asupra propunerii Consiliului de Ad-tie ei In urma explicarilor date de

dansul, Consiliul procede la vot conform regulamentului ei 8 cu voturi contra 1,
decide:
Se acorda facultatea de scont cu doua semnaturi casselor urmatoare:
Evloghie Georgief, bancher, Bucureeti ; N. Chrissoveloni, bancher, Bucureati ; Marmorosch, Blank & Co., bancher, Bucureeti ; B. Claesi, toptangiu de
manufacture, Bucureeti ; Jean Staub, toptangiu de manufacture, Bucureeti ;
Wartanovitz & Herzog, comisionar, Bucureeti ; Russe & I. Russescu, toptangiu
de manufacture, Bucureeti ; Banca Romaniei, Braila ; Ulisse Negroponte, Bance
de cereale, Braila ; E. Mendl & Co., Banca de cereale, Braila ; A. Embiricos,
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
488
se avante in operatiuni riscante. Era vorba ca Centrala sa

lack' sucursalelor educatiunea unei serioase politici de scont
i de aceea tines sa cunoasca clientela acestora. Pornirea

Consiliului central, era de a favoriza cat mai mult operatiunea scontului, ceeace reese din discutiunile ce au avut
loc cu prilejul elaborarii regulamentului de ordine interioara,
care a trebuit s fie votat inainte de 1 Decembrie 1880, ziva
inceperii operatiunilor Bancii.
Art. 21 al acestui regulament era in aa fel conceput, ca
sa se primeasca la scont i efectele persoanelor cari nu aveau
cont curent cu Banca Nationala, dar a caror bonitate era in
afara de orice indoiala. Th. tefanescu in dorinta lui de a

creia Bancii resurse cat mai mari din scont, era adeptul
acestui mod de a vedea.
El n'a intrunit insa sufragiul Consiliului, ramanand art.
21 formulat astfel 1) :
Nu cunt admise la scont decat casele de comert

carora Banca le va fi deschis un cont curent cu facultatea
de scont.
Bancii, de cereale, Braila ; Eremia Eremia, coloniale, Braila; Bellet & Co., fabrics
de faina, Braila ; Mellas si Fii, fabrics de faina, Braila; Jacques Brunner, toptangiu, Galati ; Isac LObel, bancher, Galati ; W. Stoicovitz, bancher, Galati ;
Soare Joan, cherestea en-gros, Galati ; Fratii Chrissoveloni, bancheri, Galati ;
Ap. Papadopulo, spirtoase, Galati ; C. D. Dumitrescu & Frati, toptangiu, Craiova; T. N. Popp, granar, Craiova; Ascher Eschenazi, bancher, Craiova; I. R.
Penchas, toptangiu, Craiova ; Michel Daniel, bancher, Iasi; I. Neuschotz,
bancher, Iasi.
Limita pans la care aceste case vor putea uza de facultatea de a sconta
cu cloua semnaturi si celelalte conditiuni, se vor fixa si modifica de Consiliul
de administratiune dupe imprejuriiri, conform regulamentului.
*
Cercetarea atenta a extraselor de mai sus ne pune in situatia sa cunoastem nu numai pe acei ce au fost acceptati sa beneficieze de scontul
Bancii, dar si structura burghezimei romanesti depe vremuri. Datele de mai
sus ne dovedesc Inca data, ca in ra.ndurile comerciantilor incepuse sa patrunda
si Romanii inteun numar din ce in ce mai mare,

1) Iata amendamentul cerut de Th. Stefanescu:
Cand un cedante sau un comerciant prezinta Winch efecte pentru a fi
scontate, farit a fi indeplinit anterior formalitatea de admitere la ct. crt. de
scont, Consiliul gasind ca, aceasta propunere fel% toate garantiile, poate dispune
efectuarea scontului obligand in prealabil pe prezentator, ca odata cu aceasta

prima propunere sa prezinte si cererea de a fi recunoscut cu dreptul de cont
curent.
www.dacoromanica.ro
SC 0 NTUL BANCII NATIONALE A RO MANIEI 1880 -1914
489
Persoana care voete sa obtina un asemenea cont trebuie
ca odata cu cererea sa, sa prezinte dovada ca firma sa
comerciala este inregistrata la tribunal conform legii. Cand

cererea este facuta de o firma sociala, ea trebuie afar& de
aceasta s faca dovada ca prescriptiunile Codului de comer
privitoare la societati au fost Indeplinite.
Incheerile Consiliului de administratie, cari au de scop
admiterea unui cont curent cu facultatea de scont, vor fi

supuse aprobarei Consiliului de censori.
Prezentarea la scont a bonurilor de tezaur i a cupoanelor de efecte publice admise la Imprumuturi va putea fi
facuta chiar de persoane cari nu au cont curent.
Scontul in Centrala se facea de Comitetul de scont asistat
de un membru delegat al Consiliului de administratie de

trei on pe saptamand, iar in sedii numai de 2 ori. Legea i
statutele Bancii Nationale contineau pentru savarirea scontului dispozitiunile clasice ce se cereau portofoliului comercial.
Cum insa Romania era o Cara eminamente agricola, intemeetorul Ranch Nationale, marele I. Bratianu, a cautat
inch' dela inceput solutiuni cari sa puna Banca Nationale
nu numai in serviciul comertului, dar i in acela a cornercializarii produselor noastre agricole i chiar a agricultorilor.
i fiindca indeletnicirile agricole implied credite pe termene mai lungi, ceeace nu corespundea previziunilor statu-
tare cari vizau mai mult operatiunile comerciale pe ter-
mene scurte i prezentand garantii mai mari de lichiditate,

I. Bratianu pune la tale cum am vazut , infiintarea unui
credit agricol pentru mica proprietate.
Dar creatiunea aceasta avea la randul ei nevoie de fonduri mai insemnate pentru a putea veni in mod efectiv in
ajutorul plugarilor i in mintea lui Bratianu ii facuse drum
convingerea ca ingradita de garantii i forme suficiente,
Banca National& ar putea acorda in oarecari limite bine
chibzuite credite i acestor noui aezaminte de credit agricol.
Consiliul general al Bancii sesizat de cerere de scont a Ca-
sei de Credit Agricol din judejul Gorj, is in discutiune chestiunea in edinta din 26 August 1882, pe care o rezolva
favorabil.
In chipul acesta, Banca Nationale cauta in cadrul ne-
voilor vremii i tinand seama de caracterul eminamente agriwww.dacoromanica.ro
490
C. I. BAICOIANTJ
col al tarii, sa canalizeze resursele sale i spre satisfacerea

productiunii agricole 1).
Banca ins& a procedat cu cea mai mare prudent& in

aceasta directiune, cu toate ca dup& lege nu putea primi
la scont efectele Caselor de Credit Agricol.
Consiliul Bancii ca o masura de prudent& a hotarit ca
la inceput s fie admise la scont numai efectele cari erau

garantate cu gaj, fara ins& ca prin aceasta s& se exclud&
celelalte efecte.
Deasemeni, fiecare Casa de Credit Agricol nu putea pre-
zenta la scont pentru o suma mai mare decat propriul sau

capital. Masura in care Banca National& a scontat efectele
Caselor de Credit Agricol se poate vedea din tabloul de mai
la vale, unde vom da portofoliul agricol al }Tamil Nationale.
1) Pentru a ilustra marimea sumelor puse la dispozitia Caselor de Credit
Agricol, dam una din hotarlrile Consiliului de administratie al Bancii Nationale
In aceasta privinta:
edinta din 27 Martie 1887
Consiliul, fixeaza creditele acordate Caselor de Credit Agricol dupa cum

urmeaza:
Judetul
Lei
Judet,u 1
Creditul Agricol Arges . . .

*
*
Bacau . .
Botosani .
0
*
Braila . .
*
*
Buzau . .
*
*
Constanta .
0
o
*
750.000 Creditul Agricol Muscel ., . .

*
*
Neamt . .
400.000
0
300.000
*
Olt . . . .
0
*
Prahova. .
450.000
0
570.000
o
Putna. . .
Roman . .
420.000
*
0
Covurlui . . 450.000
Romanati .
0
*
R.-SArat .
Dambovita 450.000
0
Dolj . . . 450.000
Suceava .
*
Dorohoi . . 270.000
*
Tecuci . .
*
Palciu . . . 320.000
Teleorman.
*
0
*
Tulcea . .
Gorj . . . 540.000
0
0
Ialomita . . 500.000
Tutova . .
0
0
Valcea . .
Ial0 . . . 750.000
Vaslui . .
Ilfov . . . 650.000
Mehedinti . 420.000
*
Vlasca . .
www.dacoromanica.ro
Lei
300.000
420.000
540.000
450.000
270.000
420.000
420.000
450.000
450.000
420.000
420.000
270.000
320.000
420.000
420.000
420.000
491
Prudenta cu care Banca s'a avantat in aceste opera-
tiuni de credit agricol, ajutand astfel mult agricultura, poate

fi dedusa din faptul ca ea n'a inregistrat depe urma for nici
o pierdere.
Atunci cand Case le de Credit Agricol abuzau de creditul
deschis, sau cand faceau operatiuni i cu alte institutiuni

de credit cari ar fi amenintat lichiditatea portofoliului Bancii
Nationale, Consiliul institutului nostru de emisiune sanetiona faptele, cum a fost cazul In 1891, cand au fost excluse dela scont toate Case le de Credit Agricol cari Meuse
asemenea operatiuni 1).
1) Iata in extenso procesul-verbal al eedintei Consiliului general din 11 Julie

1891, care merit& un deosebit interes prin aceea ca ne dovedeete prudenta cu
care conducerea Bancii Nationale face, operatiunile cu Case le de Credit Agricol:
CONSILIUL GENERAL
Sedinta din 11 Julie 1891
D-1 Comisar al Guvernului
face cunoscut Consiliului ca a fost infor mat
de Administratiunea Bancii ca unele Credite Agricole, pe Mug& sumele co primesc dela BancA prin scout, se imprumuta ei la particulari cu sume lnsemnate,
platind dobanzi mai marl. Aceste operatiuni avA.nd de rezultat a marl debitul
ziselor Case ei prin urmare a imputina garantiile ce Banca a avut in vedere

cAnd a fixat limita scontului ce le acordk Administratiunea Bancii 1-a rugat
a cerceta la Minister cu ce regula se fac asemenea operatiuni, in ce conditiuni
Si care este importanta for in momentul de fats.
D-1 Comisar a facut aceste cercetari ei a constatat ca operatiunile de cari
este vorba se fac sub forma de depozite spre fructificare, In virtutea unui articol
din legea creditelor agricole. Ele ating o cifra totala de 841.642 lei. Din acestea:
87.624 lei la Argee, 147.385 lei la Botocani, 42.880 lei la Olt, 67.478 lei la Neamt
ei 203.514 lei R.-Stoat. Celelalte Credite n'au primit decat sume neinsemnate,
variind intros 420 $i 15.746 lei. Din asemanarea situatiunilor se vede MBA ca unele
din aceste Credite, precum R.-Sarat, Botocani ei Neamt, au uzat in schimb in

proportiuni mai mici de facultatea de scout la Bands.. Din contra, Oltul ei Argeeul au secat tot creditul for ei cel din urma. este Inca ei in intarziere cu platile
catre Banca. Dobanda ce acele Credite platesc pentru sumele in depozit este de
8%, pe cand la Banca scontul e numai de 5 %. Administratorii se bazeaza pe art.
60 din regulament, care le dA facultatea de a platl o dobanda cu I % mai mica
cleat ceeace primesc dela imprumutati.
D-1 Comisar al Guvernului a atras atentiunea inspectorului Creditelor
asupra acestor operatiuni, can deel nu sunt ilegale, sunt insa greu de explicat
ei cu totul desavantajoase ei pentru Casele respective ei pentru Stat ei judete,
cari au dat capitalurile.
D-sa ar intelege ca sa primeasca In depozite sume mici dela adevaratii
agricultori, caci ele ar trece rareori de 7, 8 sau cel mult 10.000 lei ei n'ar con-
www.dacoromanica.ro
492
C. I. BAICOIANU
De cat problema rezolvata in edinta din 26 August
1882, privea o slabs incurajare a agriculturii printr'un credit eftin acordat micului agricultor.
Ramanea deschisa latura problemei privind marea proprietate pe umerii careia se rezema productiunea tarii i
care in conceptia statutului Bancii Nationale era nelamurita.
Chestiunea aceasta a fost adusa in discutiunea Consiliului
general in edinta din 26 Ianuarie 1883.
Iata cum era pusa chestiunea:
Pot fi primite la scont efectele unui agricultor in cazul
cand ele sunt girate de unul sau de mai multi comercianti?
Se punea deci in discutiune asimilarea agricultorilor necomercianti, pentru ca i ei s se poata folosi de binefacerile
creditului eftin al Bancii Nationale.
La aceasta intrebare Consiliul Bancii raspunde afirmativ, hotarind urmatoarele:
Banca este autorizata a primi la scont i efectele ale
caror subscriitori principali sunt necomercianti, dar cari
stitul prin urmare o sarcia Ingrijitoare. Se fntelege Ina aceasta numai cu o doband& mica, iar nu cu 8 sau 9%. D-1 Comisar declara ca. va starul din nou Ca
Ministrul a dea ordinele cuvenite In aceasta, privinta.
D-nii Vericeanu, tefanescu, Costinescu i Carada arata inconvenientele
acestor operatiuni, cari pun pe Banta In neputint& de a acorda ziselor Case
niste credite stabile $i bine cumpanite, deoarece pozitiunea for se poate schimba
In orice moment prin acele depozite, cari sunt In realitate niste adevarate fmprumuturi, cu atat mai Ingrijitoare a sunt rambursabile la cerere. Apoi faptul
a au platit 8 % sau 9 % dobanda, atunci and la Bancii, gasesc bani cu 5 %, creaa
o prezumptiune defavorabila pentru administratiunea acelor Credite gi, dace,
nu ascunde ceva neregulat, cel putin dovedeste o rea interpretare a interesului
Caselor respective $i lips& de calcul $i de Intelepciune. Banca trebuie a se Ingrijeasca de aceasta situatiune, caci ea are smile Insemnate date la Credite si
nu poate admite ca Trite zi sa se afle In fata unor dificultati pe cari nu le-a
putut prevedea and a fixat limitele scontului acordat.
D-1 Costinescu $i Vericeanu propun prin urmare $i Consiliul In unanimitate
adopt& urmatoarea deciziune:
Administratiunea Bancii s& comunice Caselor de Credit Agricol:
1. Ca va !meta orice operatiuni de scont cu acelea dintrInsele cari primesc
depozite spre fructificare cu o doband& mai mare cleat cea perceputa de Banca;
2. Ca chiar pentru acelea cari nu vor bonifica o donna mare, and cifra
depozitelor va trece de 5 % din valoarea creditului acordat de Bands., acest credit
va fi sazut In proportiune ;
3. Se va acorda, un termen de 30 zile Creditelor Agricole ca s& se pun& in
regula, suspendandu-se deocamdata. orice scont In bani Caselor vizate mai sus.
www.dacoromanica.ro
493
prin girul comercial au devenit comerciale i prin urmare

justitiabile de jurisdictia comerciala .
Motivarea acestei hotariri o gasim in consideratiunile re-
zumate in aceasta edinta i socotim de interes sa le re-
producem aci in extenso:

Considerand ca Banca s'a creiat mai cu seams in vederea de a ajuta intreprinderile comerciale fara sa distinga
data ele sunt facute de comercianti de profesiune sau in
mod intamplator de persoane necomerciante, cu alte vorbe
ca Banca are de obiect natura operatiunilor, iar nu cali-
tatea sau profesiunea persoanelor;

Considerand ca aceti doi termeni sunt independenti unul
de altul, caci in adevar, este tot ass de posibil ca un necomerciant sa faca cate o fapta de comert pe cat este de uzual
ca un comerciant sa contracteze obligatiuni civile;
Considerand ca atat legea cat i statutele nu cer dela

un efect pentru a putea fi admis la scont in Banca alte
conditiuni in afara de cele de solvabilitate i de scurta sca-
denta, decat aceia de a datora creatiunea sa unei cauze
reale i comerciale i sa fie justiliabil In jurisdictiunea co-
merciala, dupa cum rezulta din art. 29 din statutele care
zice: Nu se vor sconta decat efectele de comert la ordine,

timbrate, avand o cauza reala cu scadenta de eel mult de
una suta zile i garantate prin trei semnaturi solvabile .
Considerand ca i efectele subscrise la origins de un necomerciant pot sa Insupasca aceste conditiuni cand la acea
subscriere se adauga una sau mai multe subscrieri de comercianti ;
Considerand ea astfel s'a inteles i interpretat art. 9 al.

I al legii de autorii regulamentului interior al Bancii, care
sung ca unele din semnaturile unui bilet la ordin pot fi i
a unor persoane necomerciante ;
Considerand ca chiar data legea i statutele Bancii ar

fi continut dispozijiuni contrarii, Inca ar fi trebuit sa se
tinda la modificarea for Intr'o tars unde activitatea populatiunii este absorbita de cultura pamantului i unde legea
comerciala considers pe cultivatori necomercianti ;
Considerand ca linia de demarcatie trasa de art. 306 al
Regulamentului Organic, Intre faptele de comert i acelea
cari nu sunt, este neprecisa i arbitrara i ca nici nu poate
www.dacoromanica.ro
494
C. I. BAICOIANU
fi altfel, deoarece chiar operatiunile ce au in vedere un ca-
tig n'au un caracter determinat, putand fi clasate adesea,

cu o egala dreptate, sau inteuna sau in cealalta categorie
de fapte, caci, in adevar, nu se poate arata pentru ce, de
exemplu cel ce cumpara o padure i o pune in taiere, vanzand lemnele cu stanjenul sau cu caruta, nu face o fapta
tot aa de comerciala ca acela ce cumpara lemnele taiate
gata i le vinde in vederea unui catig i vice-versa, nu tiu
pentru ce, acela nu face o fapta tot aa de civilaca aceasta .
Hotarirea luata In aceasta edinta deschide astfel drumul
unei noui ere In materie de politica de scont a Bancii Nationale, pe care Consiliul a tiut s o manuiasca, cum vom
vedea din expunerea cifrica a scontului de mai la vale, cu
o perspicacitate vrednica de tinut in seama.
Admitand insa Consiliul Bancii in edinta din 26 Ianuarie 1883, asimilarea agricultorilor cu comerciantii i hotarind sa fie primite la scont i efecte for cu girul comercian-
tilor, in anul 1884, Ministrul de finante intervine cerand

ca sa fie admise la scont i efectele Caselor de Credit Agricol
de o valoare mai mare de 5.000 lei. Consiliul Bancii respinge cererea Ministrului de finante in edinta din 23 Mai
1884, Intemeindu-se pe urmatoarele consideratiuni:
Creditele agricole au fost creiate pentru a ajuta pe micii
cultivatori de pamant.
Ministerul de Finante chiar le interzice de a face imprumuturi unei persoane, mai mari de 5.000 lei.
Efectele de o valoare mai mica sunt mai uor de realizat.
Dupa cum se vede Consiliul Bancii cauta s dea o cat

mai perfecta lichiditate portofoliului.
Totui, dupa cum vom vedea din tabloul de mai jos a
portofoliului agricol, Banca In perioada dela 1882-1892, a
dat un sprijin efectiv Caselor de Credit Agricol, scontand
efectele for mai mici de 5.000 lei, deI legea sa ii interzicea
aceasta operatie.
Ea a facut acest scont insa, sprijinindu-se pe legea Creditelor Agricole, care be autoriza s faca aceasta operatiune,
cum am vazut inteun alt capitol. Prin legea din 1892 Creditele Agricole trecand asupra Statului i avand un sediu
central in Bucureti i un capital de 20 mil. lei, Banca a
www.dacoromanica.ro
SCONTL1L RANCH NATIONALE A ROMANIEI 1880-1914
495
putut continua sa sprijine aceasta noua creatiune, caci legea autoriza directiunea Creditului Agricol in caz cand capitalul de 20 milioane n'ar fi fost indestulator pentru satisfacerea cererilor, sa is cu Imprumut in cont curent, de
preferinta dela Banca Nationale, maximum 3 milioane lei,
depunand in gaj efecte agricole indosate in ordinul Bancii.
Operatiunea aceasta s'a facut pe efectele publice garantate
de Stat i de acest mod de a se imprumuta directiunea Creditului Agricol a uzat necontenit, cat timp a mai functionat.
* * *
Dei Banca Nationale paise dela inceput in domeniul

unei politici a scontului cu multa hotarire i prudenta, totui
ea nu ajunsese Inca sa-i infiinteze sedii in primii ani de organizare In principalele centre din Cara, din care pricing sfera
sa de activitate era restransa.
La 16 Mai 1884, Consiliul Bancii este chemat sa se pro-
nunte asupra cererii mai multor societati cu reedinta in

diferite parti ale Orli, de a fi admise la scont, del nu-i
aveau sediul pe piata Bucureti.
Consiliul decide sa fie admise la scont societatile:
1. Constituite conform legii comerciale.

2. Ace lea cari vor depune garantii in efecte publice admise la avansuri, egale cu 1/2 din creditul de scont acordat.
Garantia nu va putea fi restituita pana la achitarea inte-
grala a datoriei societatii.

3. Efectele sa indeplineasca conditiunile legii, statutelor
i regulamentelor Bancii.
4. Se va percepe 1/4 in plus peste scontul Bancii pentru

cheltuelile suplimentare.
5. Societatile nu vor socoti o dobanda mai mare de 4%
peste scontul Bancii Nationale i un comision mai mare de
1/2% pe trimestru pentru fiecare operatie de scont sau imprumut, acordat clientilor lor.
Deasemeni, un nou prilej de consolidare a sanatoasei sale
politici de scont vede Banca in legea inregistrarii firmelor
comerciale votata de Parlament in anul 1884.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAIMANU
498
In edinta din 30 Martie 1890, se pune in discutiunea

Consiliului general urmatoarea chestiune 1):
Este nevoie sau nu ca prezentatorii s aiba firmele inregistrate conform legii din 1884?
In sanul Consiliului se formase cloud curente:
1) Rita in extenso procesul-verbal al acestei sedinte :
Land cuvantul In ceeace priveste inregistrarea firmelor comerciale, )? -1 Th.
*teffinescu, crede c& Banca National& are interesul si chiar datoria a inlesnl
scontul. Respingerea dela scont a unui efect de comert pe motivul a sematurile
care preced pe aceea a prezentatorului nu sunt inregistrate la tribunalul de

corned, este ca, masura va avea de rezultat ca sit impiedece desvoltarea
scontului, tocmai Intr'un moment and Banca are un portofoliu comercial
as& de redus. Neinregistrarea unei firme comerciale nu micsoreaza intru nimic
drepturile acordate purtatorului efectului prin Codul de comert.
Pe langa aceasta este stiut c& Banca nu admite la cont curent cu facultatea
de scont, dead case cu o foarte mare Incredere, prin urmare adaug& D-1 Stefanescu a nu trebuie sa se puie la indoiala afirmarile prezentatorului notate pe
borderourile de prezentarea efectelor la scont, a subscriitorul sau girantul

este comerciant.
Daa Banca voieste s& supuna la formalitatea Inregistrarii toate firmele

comerciale, ar trebul ca aceasta m&sura s& fie luata si pentru portofoliu strain.
D-1 Stefanescu este de parere a data prezentatorul la scont este o case

de prima ordine si dac& aceasta case noteaz& pe bord eroul de prezentare ca
sematurile sunt comerciale, Banca a nu mai tears p robe prin Monitorul

Oficial sau certificat ca firmele comerciale sunt inregi strate, mai cu seam& and
aceste firme Bunt cunoscute de membrii Comitetului de scont can delibereaa
asupra admiterii efectelor la scont.
D-1 Vericeanu este de parerea d-lui Stefanescu, c& neinregistrarea unei
firme comerciale nu poate a& aibb, de consecinta anularea efectului comercial.
Data Banca voeste sa se asigure c& o sematura este comerciale, nu are decat
s& tears prezentatorului unui efect s& dovedeasca C. persoanele semnate In
efectele comerciale prezentate figureaz& In lista de patentari.
D-1 Carp sustine c& legea firmelor comerciale este obligatorie pentru toti
comerciantiii. Ea prevede chiar o amend& pentru cei can nu s'ar conform&

dispozitiunilor ei, stabilind si o prezumptiune de bancruta simply In caz de
faliment. Scopul In care s'a facut legea pentru inscrierea firmelor comerciale
la tribunale, justifica pe deplin mAsura luat& an& acum de Administratiunea
Bancii de a nu admite la scont decat efectele semnate de comerciantii cu firmele
for inregistrate. Se tie In adevar a erau in tar& o categorie de comercianti cari
exercitau comertul for sub o firm& comerciale si a indata ce erau asupra

punctului de a face faliment isi schimbau firmele eau isi cedau drepturile for
unui om de pale. Astfel se declara In faliment altul deat adevaratul comerciant,
facandu-se astfel o frauds din cele mai marl. Pentru a se pune capAt acestei
stAri de lucruri $i ca a se' de& o garantie acelora can aveau relatiuni cu asemenea
comercianti, s'a hotarlt ca nimeni s& nu aib& dreptul de a exercita comertul

sub o firm& comerciale, pan& and nu Isi va fi inregistrat firma sa.
www.dacoromanica.ro
SCONTUL BANCII NATIONALE A ROMANIEI 1880 1914
497
Unul care sustinea ca nu e nevoie ca prezentatorii sa
aiba firmele inregistrate
nici garantii pentru ca efectele for
s fie admise la scont, ci Banca s se multumeasca numai

cu constatarea dace prezentatorul ci girantii cunt sau nu
patentari.
D-1 Carp, credo ca Banco, care are un portofoliu comercial asa de fnsemnat,
nu trebuie sb, renunta la o masurlt care o garanteaza contra fraudei.
Formalitatea fnregistrarii firmelor nu se poate cere pentru portofoliul strain,
cad atunci ar trebul sa aplicam pentru cumpararea acestui portofoliu toate

regulile prevazute pentru scontul comercial intern, ceeace cu totii am recunoscut
ca nu trebuie s& se faca. Portofoliu strain se cumpara, dupe regulile stabilite
prin deciziuni anterioare ale Consiliului general si dupa, uzurile pietii.
Propunerea D-lui Vericeanu, de a se cere prezentatorilor sa dovedea,sca ea
semnatarii efectelor ce prezina aunt comercianti, prin tablouri de patentari, nu
fnlesneste fntru nimic scontul.
Este In adevar, tot atht de greu pentru un comerciant a cloyed' cu tabloul de patentari ca este comerciant si fsi are fnscrisa firma la tribunal. Afars
de aceasta scopul legii nu este atins. Cu prezentarea tabloului de patentari

frauda nu se va evita.
D-1 Costinescu, fmpartaseste parerea D-Iui Vericeanu ca sa, sefaca dovada
ca cineva e comerciant prin prezentarea tabloului de patentari. Formalitatea

Inregistrarii este grea de fndeplinit pentru unii comercianti gi taraganitoare
pentru prezentatori.
D-1 Pencovici, cere ca Banca s& respecte legea firmelor comerciale astfel
cum este Mouth.
D-I Carada, sustine ca legea firmelor comerciale este o mare garantie pentru
Banca contra oricaror neajunsuri. Afar& de aceasta D-I Carada credo ca Banca
trebuie sa dea mai fnainte de toate exemplul respectarii legilor gi deoarece este o
lege care ()Wig& pe comercianti la fnregistrare, not suntem datori a cere dela
toti aceasta formalitate.
Cat despre fncrederea ce D-1 Stefanescu zice ca trebuie s& avem In casele
ce ne prezinta efecte la scont, D-1 Carada arata ca ea nu poate fi deloc atinsa
prin cererea fnregistrarii firmelor. Din contra, aceste case aft ne multumeasclt
cA ne silim a forma, moravurile comerciale pe pig& gi c& contribuim astfel a le
asigura pe ele Ensile contra a tot felul de riscuri. Chiar dad). prezentatorii de efecte
s'ar supara, D-1 Carada nu crede ca trebuie s& ezitam. D-sa aduce aminte ca tot
ase, s'au suparat unii la fnceput, and s'au lust masuri de a se avid' toti semnatarii unei polite, Indata ce efectul semnat de ei intra In Banc& prezentat de o
casa oarecare. Dar mai tarziu cand s'a vazut ca masura noastra riguroasa
poste, dar foarte prudenta, i-a scapat de pagube marl, din cauza ca existau semnaturi false sau alto nereguli, ei singuri au venit gi ne-au multumit. Asa va fi si cu
Inregistrarea. D-1 Carada zice c& In ce priveste politele straine, Banca nu is

asemenea precautiuni din cauza ca In alto parti legile aunt riguros aplicate
si niciodata case ca Disconto, Rotschild, Banque de Paris, etc., nu primesc In
portofoliul for efecte ale door semnaturi sa nu fi fndeplinit toate formalitatile
www.dacoromanica.ro
92
498
C. I. BAICOIANU
Sustineau deci continuarea recunoaterii prezentatorilor

dupa vechiul criteriu.
In potriva acestui curent se ridic5. Ina un altul cu mult
mai puternic, in frunte cu Eug. Carada, care sustine ca legea
firmelor este o mare garantie pentru Banc& contra oricaror
neajunsuri.
Iata can erau parerile lui Eug. Carada:

In privinta increderii pe care trebuie s o avem in casele ce ne prezinta efectele la scont, ea nu poate fi de loc
atinsa prin cererea inregistrarii firmelor. Din contra, aceste
casse sa ne multumeasca ca ne silim a forma moravurile comerciale pe plata i ca contribuim astfel a le asigura pe ele
inile contra a tot felul de riscuri. Chiar data prezentatorii
de efecte s'ar supara, nu trebuie sa ezitam. Tot aa s'au suparat unii la inceput cand s'au luat masuri de a se aviza
toti semnatarii unei polite, indata ce efectul semnat de ei
intra in Banca prezentat de o casa oarecare. Dar mai
tarziu cand s'a vazut ca masura noastra riguroasa poate,

dar foarte prudenta, i-a scapat de pagube mari, din cauza
semnaturilor fale sau altor nereguli, ei singuri au venit i
ne-au multamit .
Mai departe Carada arata ca ass va fi i cu Inregistrarea
firmelor. In ce privete politele straine Banca nu is asemenea precautiuni din cauza ca in alte parti legile sunt riguros aplicate i niciodata case ca Disconto, Rotschild,
Banque de Paris, etc., nu primesc in portofoliul for efecte
ale caror semnaturi sa nu fi indeplinit toate formalitatile

prescrise de lege. La noi din nenorocire nu este Inca astfel
i de aceea trebuie sa fim mai riguroi ca s invatam lumea

sa respecte legile .
Consiliul in majoritate adopts punctul de vedere al lui
Eug. Carada, hotarind ca pentru efectele comerciale semnate

prescrise de lege. La noi din nenoroire nu este Inch. astfel f} i de aceea trebuie
s5. fim mai rigurosi ca s Invatilm lumea ell respecte legile.
Consiliul In majoritate decide ca pentru efectele comerciale semnate sau
girate de comercianti, Banca sa ceara prezentatorului dovadb, clt firmele comerciale Bunt Inregistrate la tribunal conform legii din 18 Martie 1884.
D-nii Arvenesso, Costinesou, Staffinescu t3i Vericeanu au Post de opiniune
ca sa nu se ceara formalitatile Inregistrarii, ramitnand ca Banca sh se asigure cil,
cineva este comerciant prin tabloul de patentari sau oricare alte mijloace va crede
de cuviinta.
www.dacoromanica.ro
499
sau girate de comercianti, Banca sa ceara prezentatorului

dovada ca a indeplinit formalitatile prevazute de legea din
18 Martie 1884.
Decat chestiunea nu s'a oprit aci. Era firesc ca indeplinirea prevederilor legii pe cari le cerea Consiliul Bancii cli
intentia de a asigura soliditatea portofoliului scontat, s provoace oare cari nemultumiri in randurile comerciantilor ne-
obinuiti sa traiasca intr'un regim de respect al legilor,
ceeace a facut ca aceasta chestiune sa fie din nou adusa in

fata Consiliului in edinta din 23 Mai 1891, cu intentia de a
se reveni asupra hotaririlor luate.
In edinta Consiliului din 23 Mai 1891, luandu-se in discutiune plangerile anumitor cercuri comerciale imp otriva
respectarii legii inscrierii firmelor din 1884 pe care o cerea
Banca prezentatorilor, s'au format in sanul Consiliului trei
curente bine distincte.
Primul cerea ca sa se respecte hotarirea Consiliului din
30 Martie 1890, adica s se ceara prezentatorilor i girantilor efectelor prezentate dovada Ca i-au inscris firmele.
Al doilea sustinea ca din moment ce operatiunile Bancii
nu reclama indeplinirea acestei formalitati, nu este drept

ca Banca sa is un rol de <4 jandarm i sa vegheze la respectarea unei legi a Ministerului de Finante.
Al treilea curent care a ieit invingator este acela care
sustinea ca aceasta formalitate sa fie ceruta numai prezentatorilor la scont i societatilor de mice natura, a caror efecte
s'ar prezenta la scont i in cari ele ar figura ca giranti sau

principali obligati 1).
1) Sunt prea interesante desbaterile ce au avut loc cu aceasta. ocazie,
pentru ca sh le trecem cu vederea. Iata-le ad in extenso:
CONSILIUL GENERAL
Sedinta din 23 Mai 1891

D-1 Guvernator
anunt0, a, la ordinea zilei este chestiunea Inregistrarii
firmelor comerciale. D-sa arath CA prin o deciziune anterioath Consiliul a hoViet ca Banca sh nu admith la scont efectele semnate de comercianti, fie ca
principali obligati, fie ca indosatori sau prezentatori, can nu si-a Inscris firmele
for conform legii din 18 Martie 1884. Aplicarea acestei deciziuni Irma a dat loc
la oarecari dificultiiti, ceeace a avut de rezultat ch portofoliu BAncii a schzut
necontenit, duph cum se constath din diferite rapoarte de inspectiuni In sucursale.
www.dacoromanica.ro
32
500
C. I. BA.ICOTANu
Propairea tot mai mare pe care o afirma micarea economic& generala a tarii cam depe la 1.900 incoace, data dela
care asistam la o concentratiune bancard din ce In ce mai

pronuntata i la substituirea micilor bancute de pang atunci
Din desbaterile cari au avut loc In Camera $i In Senat, legea Inregistrarii

firmelor comerciale, zice D-1 Guvernator, a Yost facut& pentru a pune cap &t
fraudelor ce se comiteau prin schimbarea firmelor far& nlci o regula. Aceasta
lege cuprinde dispozitiuni foarte bune, a c &ror utilitate, credem c& nimeni nu le-o
poate contesta.. Singura chestiune care urmeaz& a se examina este (lac& incumba
numai Bancii datoria de a vehia la aplicarea legii. Aceasta aplicare Ins5 adaug&
D-1 Guvernator, s'a v &zut O. este foarte dificila $i oarecum daunatoare pentru
Banca.
Legea prevede sanctiuni $i grija aplicarii ei este lasat& organelor administratiunii publice. Dub, acestea n'au parvenit Inca dup& atatia ani s&
obtin& stricta ei aplicare, naste Intrebarea dac5. Banca are misiunea a se substitul acelor organe $i de a crea sanctiuni pe cari legea nu le prevede si cari
aunt In daunt" acestei institutiuni si In detrimentul scontului, care este afacerea
ei de capetenie si cea mai normal& pentru o banca de scont $i circulatiune.
D-1 Guvernator arata c& numai In cursul lunei lui Aprilie s'au respins
in Administratiunea Central& efecte In valoare de 618.000 lei aproximativ,
pentruca semnatarii acestor efecte nu se conformasera legii Inregistrarii firmelor
comerciale.
Deaceea D-1 Guvernator, In urma cererii mai multor membrii din Consiliu,
pune din nou chestiunea In desbaterea Consiliului si roag5, atilt pe D-nii membri cari stint contra, cat si pe cei cari Bunt pentru Inregistrare, s& binevoiasca a lush cuviintul si asi watts, motivele pe cari Isi bazeaz& parerile lor, pentru a se face deplina lumina.
D-1 Vericeanu, este de opiniune ca Banca nu trebuie sa ceara dela toti

semnatarii unui elect ce se prezinta la scont dovada de Inregistrarea firmelor
lor. Aceasta dovada credem ca ar trebul sa se ceara numai prezontatorului si
societatilor comerciale, pentru ca Banca s& poata stl care este persoana In drept
a reprezenta si angaja societatea.
D-1 Vericeanu nu Intelege dome Banca voeste ca s & -$i ia sarcina de a urmari
punerea In aplicare a legii tnregistrarii firmelor comerciale, sa se fact cu alto

cuvinte jandarmul D-lui Ministru de finante, cand s'a dovedit ca aceasta sarcina
este atilt de grea si daunatoare pentru dansa.
D-sa zice ca legea poate ea fie foarte folositoare, Ins& nu credo ca aplicarea
ei priveste pe Banca. Sanctiunea pe care legea Inregistrarii firmelor comerciale
o prevede, este numai amenda, obligatiunile contractate de comerciantul care
nu si-a Inregistrat firma sa, ram5.n MO. valabile. Banca scontAnd efecte In
conditiunile acestea nu risca prin urmare absolut nimic.
D-1 Vericeanu, ar trite lege a& se uneasc& cu p5,rerea contrara, cAnd Inre-
gistrarea ar constitul col putin o dovada ca cineva este comerciant. Legea

Inregistrarii firmelor nu face Ins& aceasta dovada. Inregistrarea o poate core si
obtine oricine fie el comerciant, fie necomerciant.
Dads Banca voeste sa ia sarcina de a fi executorul legii firmelor, de ce,
www.dacoromanica.ro
SCONTUL RANCH NATIONALE A ROMANIEI 1880-1914
501
prin aezaminte bancare de mai mare envergura, determine

Consiliul de administratie, pentru a nu stanjeni mersul Inainte al vietii economice a tarii, ca scontul sa fie facut in fiecare zi.
adaugh D-1 Vericeanu, nu si-o ia si pe aceia de a cerceta dactt registrele cornerciantilor aunt conforme Codului de comert, dad). un comerciant este Inscris In
lista patentarilor, etc., &ilea at ia asupra sa sarcina de a veghett la executarea
tutulor legilor facute In interesul comertului.
Masura luattt de Consiliul general, de a se cere la toti comerciantii ale caror
semnaturi se prezinta la scont, dovada fnregistrarilor, are de rezultat ca se

pun piedici scontului $i in consecinta se micsoreaza si beneficiile Bancii. Deaceea D-1 Vericeanu roaga pe Consiliu a revenl asupra hotaririi sale $i a margin'
cererea de a se dovedl Inregistrarea firmelor numai la prezentatori si societati.
D-1 Carp crede ca s'a dat un gresit inteles legii pentru inregistrarea firmelor
comerciale. Inregistrarea nu este o formalitate banalA, o masura luata numai
In interesul statisticii firmelor comerciale. Ea are cu totul alt stop.
Inainte de legea firmelor comerciale, un comerciant putea sa-si schimbe
oricand firma, fara ca cineva sA alba cunostinta de aceastA schimbare. De ac I
multime de fraude, car' ajunsesera un adevArat scandal. Erau comerciant'

care-si exercitau comertul for sub firma comerciala, cumpArau mArfuri, contractau angajamente $i cand se apropiA termenul de plata creantelor for cedau
comertul for unui al treilea, adesea un om de paie, prin acte in regulA, este
adevArat, dar pe care nimeni nu be cunostea nefiind publice si astfel creditorii
erau frustati. S'au intamplat o multime de cazuri de asemenea naturA, din

can unele din ele s'au citat chiar in desbaterile Corpurilor Legiuitoare can d
s'a discutat legea firmelor comerciale.
Pentru a se pune capat acestor fraude s'a fAcut aceasta lege. Scopul legii
dar este de a garanta pe toti aceia can contracteaza cu un comerciant ca n'au as
mai fie frustati prin manopere ca cele din trecut.
Iata in ce mod legea db. aceastA garantie:
Mai Intai nu se inregistreaza nici o firma decat cAnd ea se deosebeste de
celelalte firme, pentru ca sA nu fie confuziune la plata politelor, facerea protestelor, etc.
Comerciantul care cere inregistrarea firmei sale trebuie sA Indeplineasca
urmatoarele formalitAti:
1. SA dovedeascA cA are capacitatea de a exercitA comertul, adicA cA nu
este nici minor, nici interzis, etc.
2. Dac5. este cAsAtorit, sA prezinte tribunalului contractul de cAsAtorie
sau, dad). este separatie de patrimoniu, hotarirea de separare de patrimoniu,
spre a fi mentionate In registrul de firme.
3. Persoana care este In drept a subscrie firma este datoare sA iscAleascA chiar
fnaintea tribunalului, pentru ca toti acei can contracteazA. cu dansa sA poatA

oricand confrunta semnAturile din contractele lor, cu semnAtura dela tribunal.
4. Societatile aunt datoare sA treacA in registrul de inregistrari toate

schimbArile, fie de resedinta, fie de persoanele can le dirig, etc ; pentru ca oricine
sA poatA verificA data societatea este valabil angajatA sau nu. In fine,
www.dacoromanica.ro
502
C. I. BAICOIANU
Evident, aceasta hotarire linpovara serviciul scontului.

Masura era ins& reclamata de prea mari interese ca ea sa
poata fi ocolita. Borderourile se Introduceau de banci cu
5. Comerciantul trebuie 01 noteze In registrul de firme dace are mai multe
a$ezaminte de comert, schimbarea locului sau localului acestui a$ezamant,
cedarea comertului, incetarea firmei, etc.
Toate aceste acte se examineaza de tribunal, care ordona inregistrarea
numai and actele sunt conforme cu legea.
In rezumat, legea educe la cuno$tinta tuturor color interesati cum trebuie
ail semneze $i cum se poate angaja o firma. Registrul de firme este dar un act
al stArei civile a firmelor comerciale $i totodata un registru de publicitate pentru
sarcinile ce sunt asupra averii comerciantului, provenind din contractul de
casatorie.
Garantiile pe cari legea firmelor comerciale le da comerciantilor, sunt
foarte mari gi nu intelege cum Banca ar putea s5, renunte la ele.

D-1 Vericeanu, zice D-1 Carp, a sustinut ca inregistrarea nu da, nici macar
calitatea de comerciant. D-1 Carp cede ca D-1 Vericeanu se In$ala. Tribunalul
nu poate ordona inscrierea unei firme, decat tend reclamantul dovede$te ca
este comerciant. Altfel tribunalul nu inregistreaza firma.
Obiectiunea D-lui Vericeanu, adaoga D-1 Carp, Ca data Banca cere dovada
inregistrarii firmelor ar trebul ail tears $i pe aceea ca registrele sunt tinute

conform Codului de comert, nu este nicidecum fundata.
D-1 Carp n'a sustinut niciodata ca, Banca trebuie sa urmareasca aplicarea
tuturor legilor cari privesc pe eomercianti. Aceasta nu ar intra deloc in cornpetinta B5,ncii. D-sa a staruit numai BA faca sa se aplice o lege care db. Bancii
garantii a semnaturile depe efectele comerciale ce i se prezinta la scout, nu sunt
supuse indoelii In ceeace prive$te firma comerciale.
D-1 Carp nu intelege deloc distinctiunea pe care D-I Vericeanu o face intre
prezentatori $i ceilalti semnatari ai unui efect prezentat la scout. Mica legea

Inregistrarii firmelor este buns $i trebuie sti, se aplice pentru prezentatori, dece
n'ar fi buns gi nu s'ar aplica $i pentru celelalte dour" firme semnate in efect.
Dads, inregistrarea este o garantie fats cu prezontatorul, de ce n'ar fi una fata
cu celelalte doll/ft, semnaturi. Banca, zice D-1 Carp, Imprumuta pe trei semnaturi,
far nu pe una singura.

D-1 Carp este de opiniune ea Consiliul BA mentina deciziunea sa anterioar5
fare nici o modificare.
D-1 N. Ath. Popov's'', Comisarul Guvernului, zice, ca Guvernul gase$te ca
legea inscrierii firmelor este o buns masura legislativa. $i chiar dace legea ar
putea fi criticata, aceasta nu se poate face cu eficacitate, decat iara$i pe tale
legislativa.
Guvernul ar vedea cu parere de bine cli. Banca Nationala secondeaza pe

Ministerul de Finante in indeplinirea obligatiunii din partea comerciantilor
relative la inscrierea firmelor.
Mai cu seams In ce prive$te societatile comerciale, crede, ca, masura ar fi
de rigoare. Prin schimbarile persoanelor in societati, fie in nume colectiv, fie
indealtfel, undo persoana joacii, un rol important, se poste ajunge la rezultate
www.dacoromanica.ro
503
o zi inainte, iar produsele nete ale scontului aprobat, se eliberau in aceeaci zi, pentru ca interesele comercianVor ci industriacilor sa nu sufere.
rele pentru comertul intreg. Asemenea in ce priveste obligatiunea de a avea
firma inscris& din partea prezentatorului la scont, ar fi de dorit ca Banes. Nationala sa o cear& cu rigoare.
Cat pentru a doua si a treia semnaturtt, ramane la intelepciunea Bancii,

intrucat prin prea mult& rigoare nu s'ar constata c5. ar compromite scontul
Bartell, care scont este prima ei misiune.
D-1 E. Costinescu sustine c5. Banca nu trebuie s& coax& dovada inregistrarii
decat prezentatorilor si societatilor. Dac& inregistrarea este o formalitate care
d& oarecare sigurantA in tranzactiuni, nu trebuie sit se fac& din aceasta o con-
ditiune esential& pentru admiterea efectelor la scont. Mei in definitiv unica .

siguranta ce o d& inregistrarea firmelor este privitoare la stabilirea adevarat&
a numelui $i pronumelui comerciantului si a firmei sale comerciale.
Banca Ins procedeaz& pe tale de simple informatiuni particulare In chestiuni cu neasemitnare mai importante ca aceasta. Ea se informeaz& In particular
despre solvabilitatea si moralitatea comerciantului, despre regularitatea opera-
tiunilor sale, despre antecedentele sale, etc. Pentruce oare n'ar procedb, tot
astfel si in ce priveste numele fi firma comerciantului? Dac& informatiunea
particular& ne este de ajuns In ceeace priveste solvabilitatea, cea mai insemnatti
din toate conditiunile si singura ceruta de statutele noastre, pentruce oare

informatiunile pozitive ce le-am avea despre numele f}i firma comerciantului
nu ne-ar fi deajuns?
Este cu totul nelogic, dupe D-1 Costinescu, ca Banca sa piard& dela scont
sume foarte insemnate, in unicul stop de a se face jandarmul aplicitrii unei
legi, far& ca aceasta s&-i fie impus nici de legi, nici de statutele ei. Sunt dispozitiuni mult mai insemnate din Insusi Codul de comert, pe cari unii comercianti
nu le Indeplinesc si cu toate acestea Banca nu se ocup& deice dm& ele sunt sau
nu Indeplinite de cei ale door efecte vin la scont. Pentru ce s'ar ocupa de singura
inscriere a firmelor? A tine registrele impuse de Cod, a prezenta anual inventarul,
a via. In toti anii la tribunal jurnalul, etc., sunt de bun& seam& dispozitiuni
mult mai insemnate decat formalitatea tuscrierii firmei. Cu toate acestea Banca
n'o pretinde decat pe aceasta din urm& si nu cere dovad& c& s'au indeplinit
celelalte. Aceasta nu este logic 0i In schimb e foarte pagubitor pentru Bancb..
Legea inscrierii scuteste de aceast& formalitate pe patentarii din cele din
urm& dou& clase, adic& pe micii comercianti din comunele rurale si Banca
ii primeste pe acestia la scont, dell firmele for sunt neinscrise. Astfel vedem
anomalia, ce se primeste la scont efectul micului $i necunoscutului comerciant
dintr'o comun& rural& a carui solvabilitate este problematic& f}i se refuz& efectul
celui mai cunoscut si mai solvabil comerciant din Bucuresti, dac& firma lui nu
este inscrisli. Prin aceasta facem a& treac& o simpl& formalitate care nu ne WI
dealt o sigurantlt relativ& inaintea solvabilit&tii, care e siguranta fundamental&
cerut& de legea si statutele noastre. Aceasta trebuie s& Inceteze.
Dan& m&sura luata de Banat de a refuza dela scont firmele neinregistrate
ar fi avut de efect a face pe comercianti s& indeplineasa aceasta formalitate,
www.dacoromanica.ro
504
C. I. BAICOIANU
Sub imperiul acestei practici s'a efectuat scontul Bancii

Nationale multa vreme, cand, pentru consideraliuni pe cari
le vom expune in volumul viitor, .Consiliul Bancii a crezut
de cuviinta sa se abate dela aceasta masura acum In urma.
*
Am expus in randurile de mai sus latura de organizare

administrative a politicii de scont a Bancii Nationale i am
am putea-o Inca ment,ine. Dar kith doi ani de cand voim sa le facem aceasta
scoala In dauna noastra si silintele noastre Bunt zadarnice.
Am pagubit sute de mii de lei dela scont si tot atatea firme raman neinregistrate, cad acesti comercianti nu yin niciodatft In contact direct cu noi,
ca sa le facem lectiune de supunere la lege. Ei sconteaza efectele for la cei cart
au cont curent de scont la noi si acestia stiind bine ca, Inscrierea firmei nu be
da vre-o siguranta dad). comerciantul nu este mai Inainte de toate solvabil, se
marginesc cu drept cuvant a se ocupa numai de solvabilitate. Astfel numai
Banca cu paguba ei urmareste aplicarea legit si Guvernul, care este singur In
drept si dator s'o lac& sa se aplice, o lasts, sa cad& In desuetudine.
Dar masura luata de Banc& este atat de nepractica, Meat In mare parte
nici ca se apnea. La o inspectiune ce am facut la Braila, directorul sucursalei
ne-a declarat ca, daca ar pretinde Inscrierea firmelor dela toate semnaturile
efectelor prezentate la scont, ar fi nevoit sa Inchida ghiseul. Directorul sucursalei
din Galati, ne-a facut aceeasi declaratiune. In nici una din aceste don& sucursale
nu se pretinde dovada inscrierii firmelor altor persoane cleat Masi prezentatori-
lor. Sucursala din Iasi a pierdut mai mutt de jumatate din scontul sau, cerand
dovada Inscrierii $i totusi este nevoita sa treaca cu vederea firme neInscrise.
Banca se munceste dar de doi ani si pierde sute de mii de lei, fara sa parvina
macar sa face sa se aplice In propriile ei sucursale masura ce a luat si fara sa
Imputineze numarul firmelor neinscrise. Trebuie s6. Inceteze de a face aceasta
pagubitoare meserie si sa lase ca legea sa se aplice de cei ce sunt In adevar In
drept si datori sa o aplice.
Terminand D-1 Costinescu roagA pe Consiliu a revenl asupra hotarfrii sale
anterioare. S'o mentina numai pentru prezentatori si societati. Cu modul acesta
Banca va face o mare Inlesnire comerciantilor si totodata Isi va sport si beneficiile
ei,
caci scontul care astazi se duce In alts parte din camza cA-1 refuzam noi
cerand dovada Inscrierii, desigur ca va revenl tar la Banc& si astfel ea va raspunde
si la prima ei datorie, aceea de a Inlesni circulatiunea si de a vent In ajutorul

comertului.
D-1 Carada vede ca majoritatea este dejb, format& In Consiliu, deaceea nu
va zice decat putine cuvinte, nu spre a convinge, ci spre a stabill fapte, as& cum
sunt.
D-sa a fost totdeauna pentru opiniunea acelor car! cer Inregistrarea firmelor si persist& IntrInsa, deli vede ch, este condamnata de mare parte din
colegii sat. Tine Ins& a constatA a paguba ce se zice ca Banca sufere din cauza
formalitatii Inregistrarilor, nu este asa mare precum se credo. S'a observat In-
www.dacoromanica.ro
505
vazut perfectarile pe cari Consiliul de administratie a

cautat sa le introduce, in interesul de a consolida tot mai
mult soliditatea portofoliului, al carui rost i menire intr'o
bane& de emisiune este atat de important pentru sanatoasa ei prop aire.
S vedem acum cum a inteles Banca sa-i indrepte activitatea in directiunea de mai profunda influentare a miteadevar, ca. cele mai multe din firmele neinregistrate cari se resping dela scont,
sunt aproape necunoscute Bancii si ar fi inlaturate chiar dach n'ar exists motivul fnregistrarii. Acest motiv este ins& admis adeseori chiar de unii din colegii
nostri, cari In principiu Bunt contra cererii acestei formalitati, dar cari sunt
multumiti de a o avett la indemana In unele imprejurari. Afars de aceasta,
o multime de firme, cari altadata erau neinregistrate, astazi s'au pus In regula,
astfel ca, Banca nu respinge dela scont ass multe efecte cum se pretinde. Inregistriftrile se fac pe fiecare zi, mai ales decand serviciul scontului a luat masura
de a pune in vederea comerciantilor cari au firmele for neinregistrate ca s& tildeplineasca neaparat formalitatea inregistrarii, cad astfel efectele for au sa fie
respinse de scont.
D-1 Carada este prin urmare de parere a se mentine deciziunea Consiliului
General din 30 Martie 1890.
D-1 Pencovici este de parere ca Banca pe Tanga alte datorii cari le are,
are $i pe aceea de a forma moravurile comerciale. Ea cea dintai trebuie sa des
exemplu de respectarea legilor facute in scopul de a ajuta comertul. Legea

firmelor comerciale, adauga, D-1 Pencovici, are de scop a da siguranta In tranzactiuni si a desvolta astfel creditul comercial. Banca este prin urmare obligata
a da sprijinul ei unei asemenea legi, care Intre altele o garanteaza si pe dansa
contra fraudelor pe cari le-ar puteA comite comerciantii de rea credinta. D-1 Pencovici ca censor, care are o raspundere dupe codul de comert, se crede dator
a face aceasta declaratiune, pentru ca in caz de paguba raspunderea sa, cada
numai asupra acelor membri din Consiliu, cari au Post contra inregistrarilor.
D-1 Carp da, citire unei parti din Buletinul Camerii de Comert din Bucuresti,
unde se vede ca, chestiunea inregistrarii firmelor comerciale, preocuptt pe multi
comercianti care -Si vAnd ma,rfurile contra polite sau bilete la ordin. D-sa citeaza
pasagiul, unde 13-1 I. Marinescu-Bragadiru a cerut ca, Camera de Comert sa
intervina la Ministerul Domeniilor ca sa, is masuri de urmarire contra comerciantilor cari nu si-au inregistrat firmele Tor, plangandu-se ca chiar D-sa fusese
victima unei fraude cu cateva zile mai inainte.
Cat despre scopul $i rolul pe care legea firmelor comerciale este chemata, a-1
avea, 13 -I Carp invoaca, lucrarea Ministerului Afacerilor Straine, aparuta de
curAnd, privitoare la mijloacele de a vent in ajutorul industriei $i a comertului,
Intre legile citate pentru incurajarea si apa,rarea productiunei natIonale, alaturi
cu legea numita legea lui Costinescu pentru protectiunea industriei nationale,
citeaza. si legea pentru inscrierea firmelor comerciale.
D-1 Guvernator pentru a puteA impaca toate parerile propuse cere ca sa se
mentina deciziunea Consiliului General din 30 Martie 1890, lasandu-se ins&
www.dacoromanica.ro
506
C. I. BAICOIANU
carii economice a tarii prin taxa scontului, care constitue

mijlocul cel mai important In aa numita politica de scont,
pentru a influents plata i implicit Intreaga activitate productive a unui popor.
Cand a luat fiinta Banca National& in 1880, piata comerciala i In deosebi targul banilor, era stapanit de o serie
de mici bancute, imprumutatori de bani i zarafi, cari pe
langa schimbul de monete mai faceau i imprumuturi.
Operatiunile acestea aveau cum am vazut , un ca-
racter mai mult patriarhal, decat riguros comercial.

Bancherii depe vremuri punand mai mult pret pe cufacultatea organelor insarcinate cu efectuarea scontului, de a d ispensit unele
case de dovada Inregistrarilor, cand acele organe vor aprecia ca solvabilitatea
acelor case este puss cu totul afar& de orice Indoiala.
D-1 CostInesou mentine propunerea pe care a facut-o D-I Vericeanu gi D-sa, ca
formalitatea inregistrarii stt se ceara numai prezentatorilor gi societatilor comerciale. Atitudinea pe care D-I Guvernator voegte sa o lase organelor insb.rcinate cu facerea scontului poate ea fie rau inteleasa gi atunci nu s'ar schimba
nimic din starea actual& de lucruri. ID-1 Costinescu da ca exemplu pe D-1 director
al suc. Iagi, care pentru a nu -$i Ilia nici o rItspundere fat& cu Administratiunea
Central5 va cere desigur totdeauna dovada Inregistrarii lor. Astfel s'ar reveni
iaragi la ceeace se petrece astazi.
Consiliul In majoritate, avand In vedere c& aplicatiunea dispozitiunilor

cuprinse In procesul sau verbal din 30 Martie 1890 a dat In practica lac la diferite greutati, intrucat unele sucursale gi agentii le-a aplicat la toate persoanele
cari figureaza cu semnatura for pe efectele prezentate la scont, pe cand altele cer
dovada Inregistrarii ca o conditie sine qua non, numai dela prezentatori gi
dispenseaza In unele cazuri pe celelalte persoane de indeplinirea acestui formalitati ;
Avand In vedere ca daca legea Inscrierii firmelor e o mb.sura din cele mai
salutare gi menita a educe cu Incetul comertul nostru la acele moravuri regulate, can Bunt bozo cea mai temeinica a creditului sau, totugi o aplicare prea
riguroasa a dispozitiunilor ei de catre Banca Nationala, care dealtmintrelea

nu este obligata a veghea la executarea ei, ar trage dupe sine pe MO sacrificiile ce s'ar impune acestui institut, o stanjenire a intereselor publicului comercial, marginind In unele cazuri !Ara necesitate vadita operatiunile de scont,
cari Bunt operatiunile cele mai utile gi mai naturale pentru o banc& de circulatiune ;
Dispune: a se aduce la cunogtinta organelor Insarcinate cu dirijarea operatiunilor de scont In Central/1., sucursale gi agentii, ca in viitor s& nu ceara do-
vada fnregistrarii firmelor, dealt dela prezentatori gi dela societatile de once

nature, a caror efecte s'ar prezenta la scont ca principal obligati sau ca giranti.
D-nii Carada, Penooviol kti Carp au fast de pArere a se mentine deciziunea
Consiliului General din 30 Martie 1890.
www.dacoromanica.ro
507
noaterea clientului imprumutat, neglijau adesea indeplinirea formalitatilor de imprumut cerute de Codul comercial.
Dealtfel i efectele pe cari ei le luau dela imprumutati,
In lipsa unei centrale de scont, le tineau in casa lor. Dobanda i data ici i colo era de 11%, in majoritatea cazurilor era de 24%, ceeace nu putea decat sa constitue o piedied destul de mare in drumul avantului comercial i al
meseriilor, cari pe vremuri erau destul de desvoltate, fara
sa mai vorbim de povara pe care aceasta stare a dobanzilor
nemasurate o constituik pentru operatiunile financiare ale
Statului i a marilor lucrari tehnice i edilitare, angajate i
in curs de angajare, in perioada de dupa rasboiul indepen-
dentii.
Era. firesc ca Banca Nationale ce era chemata la vieata s
sprijineasca desvoltarea comertului i a celorlalte ramuri de
activitate productive ale tarii, cum i gospodaria Statului,

sa inceapa prin a domoli dobanzile salbatice de pang atunci,
ceeace i explica cota taxei scontului de 5% cu care 1i incepe operatiile, pe care o reduce apoi la 4% dupa 2 luni
de activitate.
Evolutia taxei scontului in perioada 1880-1914, o infatiaza tabloul dela pagina 508.
Din cifrele cuprinse in tabloul dela pagina 508, cari ne
arata evolutia taxei scontului Bancii Nationale dela infiinjare pana la 1913, putem deduce urmatoarele:
Incepanduli activitatea cu un scont de 5 la suta, dupa
doua luni de functionare Banca 11 reduce la 4%. Cu aceasta
taxa continua operatiunile pana la 28 Noemvrie 1884, cand
din cauza crizei agricole dela 1884-1885, ca i a nelamuririi
situatiei noastre monetare pe care am cercetat-o in alt capitol,
Banca urea taxa scontului la 5%, pentru a infrana afacerile

i mai ales speculatiunile cari 1nrautateau i mai mult situatia noastra economics.
Cu cat agiul se afirma mai puternic, vedem cum Banca
urea taxa scontului dela 5 la 6% la 29 Septembrie 1887 i
apoi variaza in anii urmatori intre 5 i 6%, pentru a o urea
in 1899 din pricina puternicei crize, provenita din proasta
recolta agricold, la 6--7-8 i 9%.
Dace sunt dese cazurile cand aplicarea anumitor postu-
late teoretice pot duce la realizarea unor bune rezultate,

www.dacoromanica.ro
508
C. I. BAICOIANU
totui nu sunt excluse i cazurile cand depe urma for nu se

culeg roadele ateptate.
Taxa scontului
Anii
1880
1881
{
k
5% 24 Iunie
5%
5% Februarie
eruare
b
i
60/0
4% dupa Februarie
8% 10 Decembrie
f 4% 28 Noembrie
1884 1 5% dupa
1885
5%
1886
1887
.1
1888
1889
5%
5% 29 Septembrie
6% dupA
6%
6%
1890 { 6% 31 Martie
1
1891
1892 {
1893
5% dupA
5%
5% 24 Februarie
6% dupa,
6% 12 Martie
5% 19 Noembrie
1895
1896
1897
1898
1900
1901
1902
'
1903
1904
1905
1906
9% dupa
9% 18 Februarie
8% dupa
5 8% 30 Martie
1 7% dupa
7% 1 Februarie
/ 6% 14 August
5% dupa
5%
5%
5%
5%
5% 30 August
6% 19 Septembrie
7% 27 Octombrie
8% 29 Decembrie
7% dupA
1907
6% dupa
6% 5 August
1894
7% 30 Septembrie
1899
4%
4%
1882
1883
Taxa scontului
Anii
{ 7% 30 Septembrie
6% dupa
1 6% 14 Aprilie
1 5% dupA
5%
5%
{ 5% 7 Octombrie
6% dupa
( 7% 10 Ianuarie
1908 ) 8% 28 Februarie
1909
1910
1911
1912
1 5% dupA
5%
5%
5%
1 5% 9 Octombrie
1913
6% dupa
6%
Astfel a fost In anul 1.900, cand urcarea scontului dela
i 6% la 9%, n'a avut nici un efect asupra opera-
tiunilor i a restrangerii circulatiei, caci scontul care era In

1.900 de 27.088.221 lei, a crescut In 1901 la 30.796.993 lei.
Faptul se explica prin aceea ca. comertul i industria tarii
in plina desvoltare, trebuiau sustinute.
Banca Nationale nu se putea abate dela rolul ei de a

www.dacoromanica.ro
509
indeplini aceasta misiune, lard ca dezastrul s nu se deslan-
tuie asupra pietii.

Din tabloul ce dam la pag. 510-511, vom putea urmari
evolutia scontului comercial dela 1880-1914.
Examinand cifrele cuprinse in tabloul dela pag. 510-511,

putem constata care a fost numarul i valoarea efectelor pre-
zentate la scont pentru fiecare an, cate i In ce valoare au

fost respinse, care a fost deci suma totala a scontului acordat intr'un an. Deasemeni se poate urmari la cat s'a cifrat
scontul pentru fiecare an, adunand la soldul precedent scontul acordat. Tot din acest tablou mai putem deduce care
a fost soldul scontului la fiecare sfarit de an.
Acest tablou ne arata ca totalul i valoarea efectelor prezentate la scont crete din ce in ce mai mult, iar raportul
dintre numarul efectelor admise i acelea respinse se micoreaza necontenit, ceeace dovedete ca sfortarile Consiliului
de administrajie al Bancii, de a forma educatia comerciantilor 1i dadea roadele.. Acest lucru rezulta de altfel i din
tabloul pe care it publica Banca cu ocazia jubileului de 25
ani, in darea de seama depe 1906 i pe care 11 redam mai
jos, ffind de o deosebita importanta, deoarece ne edifica
asupra modului cum raportul dintre efectele prezentate la

scont i acelea respinse, este din ce In ce mai mic.
Anii
1881
1882
1883
1884
1885
Efecte
respinse
la %
17,72
17,72
16,10
16,40
13,79
Efecte
respinse
Anii
Anii
la %
1886
1887
1888
1889
1890
13,62
1891
1892
1893
14,
15,50
13,38
16,18
1894
1895
Efecte
respinse
la %
13,38
12,63
9,43
12,73
9,94
Anii
1896
1897
1898
1899
1900
Efecte
respinse
la %
9,09
7,63
7,32
8,01
7,09
Banca nu a facut In prima ei decada de functionare numai scont comercial, ci i scont agricol pang la 1892, datorita Infiintarii Creditelor Agricole din 1881. Din tabloul ce
dam la pag. 512 putem vedea care a fost portofoliul agricol
scontat In perioada dela 1882-1892.
Examinand cifrele cuprinse in acest tablou (pag. 512),
putem vedea care a fost pentru fiecare an scontul agricol al
www.dacoromanica.ro
510
C. I. BAICOIANU
Bancii NaIionale. Banca insa nu s'a marginit numai la
scontul comercial si agricol, ci ea a facut inteo larga masued si scontul cupoanelor si titlurilor iesite la sorti.
Anii
Prezentate la scont
Nr. Ef.
1881
1882
1883
1884
1885
1886
1887
1888
1889
1890
1891
1892
1893
1894
1895
1896
1897
1898
1899
1900
1901
1902
1903
1904
1905
1906
1907
1908
1909
1910
1911
1912
1913
Total
10567
12478
15737
14108
12029
12644
16911
17716
21320
22811
40264
45161
60093
67805
72789
92345
109559
143052
139304
93374
80478
83848
100142
137052
158763
161985
151730
183115
212627
265371
330419
495462
461858
3842900
Lei
32587472
37285171
43135771
40889746
35557086
36574695
46599378
40933104
48263515
50342046
75988354
78485194
110851816
99027042
98761379
127487312
161370784
233036564
229880635
183973628
158297790
143050852
149312265
166959131
170105736
231744906
249934688
292585504
318000682
362978652
439645845
778698802
909642378
6181767939
Respinse
B. Nr. Ef. I
13
41
2349
3129
28
3311
59
69
63
80
64
3020
98
18
02
72
38
09
21
96
45
75
87
52
48
28
13
71
93
47
25
80
55
62
74
61
12
99
1778
1699
2353
2150
3079
3983
5697
6202
6789
8719
7315
9852
10033
11292
11779
7253
4500
4452
4731
5036
4383
6843
7089
10066
12987
15186
22083
40169
33041
282328
Lei
Admise
I B.
Nr. Ef. I
5775909 62 82188
6605405 95
9349
6945203 87 12426
6708184 07 11088
4905035 20 10251
4983469 02 10945
6536338 58 14558
5481165 77 15568
7485533 37 18241
8146363 91 18828
10170967 14 34567
9917742 31 38962
10442474 50 53304
12609271 29 59086
9818822 84 65454
11601545 27 82493
12319792 23 99526
17078323 47 131760
18414672 25 127525
13055249 39 86121
7788650 49 75978
7933204 65 79396
7814790 58 95411
11529897 82 132018
9274882 88 154380
13379426 13 155142
14757691 87 144841
26053495 74 173049
29748417 10 199640
23120049 51 250185
23776574 12 308356
67932470 05 455293
63314788 60 428817
495425609 93 3560572
Lei
I B.
2611562 51
30659765 46
36190567 41
34181562 52
30652051 49
31591226 61
40063040 22
35451938 87
40777982 61
42195682 27
65817386 88
88567452 41
100209341 88
86417770 80
88942556 37
115885767 69
149050992 22
215958241 28
211465963 62
170918378 59
150509139 99
135117647 63
141497474 55
155429433 89
160830854 25
218365480 34
235176996 38
266532009 06
288252265 45
339858603 11
415869271 62
710766332 56
846327589 52
5686342330 08
Tabloul ce urmeaza la pag. 513 ne infalisaza valoarea

cupoanelor scontate pentru perioada dela 1880-1913.
www.dacoromanica.ro
311
Recapituland cele expuse mai sus, redam in cifrele cuprinse in tabloul dela pag, 514 evolutia scontului Bancii
Nationale dela 1880-1913, raportate la circulatia din acea
perioada.
Sold din anul
precedent
Lei
6814209
6371619
7267769
7333989
5519233
6298736
7152956
8594013
8539766
8308499
12580383
13211014
22608326
13789498
20920447
22781788
33869204
43630237
35741914
29329545
28869349
27844652
27088221
30796993
30170127
43611688
38720760
59224023
55003368
74072994
101417596
143707813
981190746
B.
60
95
84
50
11
17
95
58
72
97
20
85
05
92
78
87
36
54
28
76
91
55
67
40
24
11
71
34
45
32
67
17
54
Total
El}ite
Lei
Lei
IB.
26811562
37473977
42562185
41449332
37986040
37110459
46361776
42604895
49371996
50735448
74125886
81147835
113420356
109026096
102732055
136806215
171832781
249827445
255096201
206660292
179838685
163986997
169342127
182517655
191627847
248535607
278788684
305252769
347476288
394861971
489942265
812183929
990035402
6667533076
51
06
36
36
99
72
39
82
19
99
85
61
73
85
29
47
09
64
16
87
75
54
10
56
65
58
49
77
79
56
94
23
69
60
19997352
31102355
35294417
34115342
32466807
30811723
39208819
34010882
40832229
42426949
61545503
67936820
90812030
95238597
81811607
114024426
137963576
206197208
219354286
177330747
150969335
136142344
142253905
151720662
161457720
204923919
240067923
246028746
292472920
320788977
388524669
668476116
808192012
5504498939
Sold
Lei
1a31 Decembrie
B.
91
11
52
86
88
55
44
24
47
02
65
78
68
93
51
60
73
10
88
11
84
99
43
16
41
47
78
43
34
24
27
06
41
78
6814209
6371619
7267769
7333989
5519233
8298736
7152956
8594013
8539768
8308499
12580383
13211014
22608326
13789498
20920447
22781788
33869204
43630237
35741914
29329545
28869349
27844652
27088221
30796993
30170127
43611688
38720760
59224023
55003368
74072994
101417596
143707813
181843390
1163034136
Anii
B.
60
1881
95
84
1882
1883
1884
1885
1886
1887
1888
1889
1890
50
11
17
95
58
72
97
20
85
05
92
78
87
36
54
28
76
91
53
67
40
24
11
71
34
45
32
67
17
1891
1892
1893
1894
1895
1896
1897
1898
1899
1900
1901
1902
1903
1904
1905
1906
1907
1908
1909
1910
1911
1912
1913
28
82 Total
Din acest tablou (pag 514), putem urmari evolutia
scontului dela an la an, precum i constitutia sa pentru fiewww.dacoromanica.ro
C. I. BAicOIANU
512
care an, raportat la circulatia totals. Rezultatele financiare
provenite depe urma scontului vom aveh prilejul s le
constatam In capitolul rezervat beneficiilor Bancii in perioada dela 1880-1914.

*
Activitatea Bancii Nationale ca indrumatoare a creditului i regulatoare a circulatiei i in deosebi politica sa de

scout, n'a fost lipsita la not ca i. aiurea de critici. Au fost
imprejurari, cand dupa gradul de pasiune ce states la baza
discutiunilor, ele depaeau cadrul unor observatiuni justificate.
Lipsesc lucrari documentare cari sa ne edifice asupra

targului de bani, atat in perioada de natere a Bancii NaAnii
1882
1883
1884
1885
1886
1887
1888
1889
1890
1891
1892
Sold
precedent
356746 50
3340321
8444798 50
10293529 75
10627299
11222893
8324544
9428751
9561572
10064559
Total 81665013 75
Intrate
486624 50
9404204
42982475
36989057 75
54815287
52250476
53077137
47374747
48782081
51995493
46632506
444790088 25
Total
Eeite
486624 50
129878
9760950 50
6420629 50
36322796
27877997 50
45140326 50
55433856 25
65108816 75
54481517 75
62877775
51654882
64300030
55975486
46270540
55699291
58210832
48649260
61557065
51492506
56697065
54454352
526455102
442547375 25
Sold la 31
Decem brie
356746 50
334034
8444798 50
10293529 75
10627299
11222893
8324544
9428751
9561572
10064559
2242713
83907726 75
tionale cat i mai tarziu, in timpul primelor cloud decenii

de activitate a Bancii.
Tot materialul ce s'ar putea strange in aceasta privinta
ar trebui sa fie cules din desbaterile Camerii kii ale Senatului,
foruri inaintea carora s'au adus in discutiune mai ales in
primul deceniu de functionare al Bancii Nationale, chestiunile referitoare la organizarea interns, cat i acelea privitoare la manifestarile ei in domeniul viejii noastre economice.
Dar patimile cari au stapanit discutiunile acestea, le fac

sa nu poata constitui un material documentar serios, deoarece ele nu sunt patrunse de spiritul obiectivitatii, necesar
pentru a puteh trage din acele expuneri, concluziuni juste.
Micarea literara .depe vremuri era prea neinsemnata ca
s ne ajute In incercarile de a restabill trecutul in ce priwww.dacoromanica.ro
513
vete manifestarile i influenta Bancii Nationale asupra vietii

noastre economice.
Anti
1881
1882
1883
1884
1885
1886
1887
1888
1889
1890
1891
1892
1893
1894
1895
1896
1897
1898
1899
1900
1901
1902
1903
1904
1905
1906
1907
1908
1909
1910
1911
1912
1913
Total ...
Sold prec.
- --
51.260 50
197.097 50
27.130
13.532
148.625 50
240.297 70
138.002 30
16.984
13.075
68.190
132.230
180.554 50
241.154 50
296.887
258.967 50
431.619 50
559.990 50
467.192
773.031 66
530.047 25
381.248 50
385.541
298.746
159.959 75
206.980 75
---
--
154.341 89
203.501 72
228.739 36
339.228 41
256.622 21
247.363 05
250.995 16
7.897.136 71
Total
Intr ate
Sold 31 Decembrie
Ieeite
--
--
--
--
---
3.243.707 95 3.243.707 95 3.192.447 45

51.260 50
8.040.885 50 8.092.146
7.895.048 50 197.097 50
6.044.558 50 6.241.654
6.214.524
27.130
5.909.876 60 5.936.806 80 5.923.274 60
13.532
3.304.025 85 3.317.557 85 3.168.932 35
148.625 50
4.220.994 05 4.369.619 55 4.129.321 85
240.297 70
2.425.568 90 2.665.866 60 2.529.864 30
136.002 30
2.838.487
2.774.489 30 2.757-505 30
16.984
2.377.873
2.394.857
2.381.782
13.075
2.150.660
2.163.735
2.095.545
68.190
2.374.931 50 2.443.121 50 2.310.891 50
132.230
1.418.449 50 1.548.679 50 1.368.125
180.554 50
1.571.296 50 1.751.851
1.510.696 50
241.154 50
1.916.781
2.157.935 50 1.861.048 50
296.887
2.086.006 50 2.382.893 50 2.123.926
258.987 50
2.174.712
431.619 50
2.433.879 50 2.002.060
2.346.686 50 2.778.306
2.218.315 50
559.990 50
4.372.394 46 4.932.384 96 4.465.192 96 467.192
2.198.208 41 2.665.400 41 1.892.368 75
773.031 66
2.699.527 29 3.472.558 95 2.942.511 70
530.047 25
2.428.427 41 2.958.474 66 2.577.226 16 381.248 50
1.648.416 08 2.029.664 58 1.644.123 58
385.541
1.466.722 20 1.852.263 20 1.553.517 20
298.746
1.145.281 50 1.444.027 50 1.284.067 75
159.959 '75
926.252 40 1.086.212 15
206.980 75
879.231 40
3.232.486 31 3.439.467 06 3.285.125 17
154.341 89
959.191 76 1.113.533 65 910.031 93
203.501 72
909.467 34 1.112.969 06 884.229 70
228.739 36
1.040.900 01 1.269.639 37 930.410 96
339.228 41
1.143.635 62 1.482.867 03 1.226.244 82
256.622 21
1.062.847 80 1.319.470 01 1.072.106 96
247.363 05
1.173.150 74 1.420.513 79 1.169.518 63
250.995 16
1.161.731 65 1.412.726 81 1.264.315 38
148.411 43
81.811.942 83 89.709.079 54 81.663.531 40 8.045.548 14
--
--
Exista oarecan lucrari. Ele nu sunt insa aplicate la acele

cercetari can ar putea sa ne indrumeze in stabilirea complexitatii de influente a activitatii Bancii Nationale in toate
directiunile pe cari ea' le-a imbratiat.
www.dacoromanica.ro
:;3
514
C. I. BAICOIANU
Din aceast& cauza, istoriografii recenti can au Incercat

s& abordeze aceasta problem& i numim In aceast& directie
Anii
1880
1881
1882
1883
1884
1885
1888
1887
1888
1889
1890
1891
1892
1893
1894
1895
1896
1897
1898
1899
1900
1901
1902
1903
1904
1905
1906
1907
1908
1909
1910
1911
1912
1913
1914
Emisiunea
69.889.530,96.968.290,104.854.230,103.516.230,112.321.490,115.255.080,122.343.570,135.345.480,131.942.520,135.184.580,154.919.410,141.865.330,155.652.980,127.735.330,156.845.230,184.423.050,174.518.730,203.128.700,167.583.580,157.471.440,178.137.020,208.180.040,225.774.290,223.121.330,273.901.520,291.685.330,330.922.960,299.312.580,324.871.150,398.603.760,509.597.110,645.960.640,571.186.010,-
Circulatia
Scontul
comercial
10.123.000,58.536.470,84.405.920,88.546.170,85.961.980,98.318.620,104.513.020,105.029.620,103.850.350,97.187.200,108.429.300,125.872.670,114.968.710,128.461.040,103.117.220,124.348.310,142.617.770,145.633.190,162.334.020,108.718.900,120.622.180,144.965.400,167.324.240,177.635.670,167.144.770,237.614.160,249.337:190,271.005.760,259.063.700,282.630.150,339.804.300,443.357.890,425.180.740,437.182.410,-
6.814.209,60
6.371.619,95
7.267.769,84
7.333.989,50
5.519.233,11
6.298.736,17
7.152.956,95
8.594.013,58
8.539.766,72
8.308.499,97
12.580.383,20
13.211.014,85
22.608.326,05
13.789.498,92
20.920.447,78
22.781.788,87
33.869.204,36
43.630.237,54
35.781.914,28
29.329.545,77
28.889.349,91
27.844.652,55
27.088.221,67
30.798.993,40
30.170.127,24
43.611.688,11
38.720.760,71
59.224.023,34
55.003.388,45
74.072.994,32
101.417.596,67
143.707.813,17
181.843.390,28
640.505.057,50 578.243.647,50 246.129.968,81
la%
circ.
11,63
7,54
8,20
8,53
5,61
6,02
6,81
8,27
8,89
7,66
9,99
11,49
18,38
13,37
16,82
15,97
23,25
26,88
32,87
24,31
19,91
16,64
15,24
18,42
12,69
17,89
14,32
22,86
19,47
21,79
22,87
33,79
43,88
42,56
Scontul
agricol
356.746,50
3.340.321,-
la To
circ.
0,42
3,77
9,82
8.444.798,50
10.293.529,75 10,47
10.627.299,- 10,17
11.222.893,- 10,68
8.324.544,9.428.751,9.561.572,10.064.559,2.242.713,-
----------
8,01
9,92
8,81
7,99
1,95
--
------
pe Traian Mihai i acum in urma pe Victor Slavescu, au

putut s& cad& in aprecieri putin juste, asupra chestiunilor
In legatura cu influenta Bancii Nationale asupra vietii economics.
www.dacoromanica.ro
515
Cand Tr. Mihai critics politica de scout a Bancii Nationale invinuind-o ca scontul de 4% cu care si-a inceput acSc. cup, tili
la
titl. eOte
la Boni
51.260,50
197.097,50
27.130,13.532,148.625,50
240.297,70
136.002,30
18.984,13.075,68.190,132.230,180.554,50
241.154,50
296.887,258.967,50
431.619,50
559.990,50
467.192,773.031,66
530.047,25
381.248,50
385.541,298.746,159.959,75
206.980,75
154.341,89
203.501,72
228.739,36
339.228,41
256.622,21
247.363,05
250.995,16
148.411,43
232.156,86
Lombard
circ.
0,08
0,23
0,03
0,01
0,15
0,23
0,13
0,01
0,01
0,06
0,15
0,15
0,19
0,28
0,28
0,30
0,38
0,28
0,71
0,44
0,20
0,23
0,17
0,09
0,08
0,06
0,07
0,09
0,12
0,07
0,05
0,05
0,03
0,04
19.092.669,22.332.310,27.836.528,19.662.254,16.402.118,13.182.418,13.604.750,14.854.280,11.643.920,13.344.700,15.271.800,16.078.500,21.416.700,19.255.800,17.997.800,18.530.300,20.279.650,21.421.200,29.476.700,24.890.800,21.709.400,17.607.700,15.801.300,13.087.100,10.863.300,23.079.100,23.690.300,25.930.100,32.389.100,35.637.300,24.889.600,50.576.300,77.216.800,81.039.800,-
tivitatea a fost o practica
la
Trate
la
0/0
V,
circ.
remize
circ.
32,61
26,45
31,43
22,87
16,07
12,61
12,95
14,30
11,98
12,30
12,13
13,99
16,60
18,87
14,55
12,99
13,93
13,19
27,11
20,63
14,97
10,52
8,89
7,81
4,57
9,25
8,74
10,00
11,46
10,48
5,61
11,89
17,66
14,04
1.590.314,1.815.684,1.796.828,2.000,-15.000,-
22.760,5.480,-
2,71
2,15
2,02
-------
0,01
0,02
17.007.646,- 17,49
8.434.277,10.277.752,8.275.818,6.350.650,1.305.073,3.535.767,11.185.504,12.336.079,16.372.686,5.879.522,7.260.400,6.403.066,10.840.902,33.151.820,15.385.376,36.858.613,37.162.584,40.047.640,19.215.516,33.058.508,59.957.999,91.947.197,58.198.488,62.035.199,46.694.516,-
Anii
1880
1881
1882
1883
1884
1885
1886
1887
1888
1889
1890
1891
1892
1893
1894
1895
1896
1897
1898
1899
1900
1901
1902
1903
1904
1903
1906
1907
1908
1909
1910
1911
1912
1913
1914
o conceptie gresita, lucrul nu
este exact.
Acuzarea provine desigur de acolo, ca el n'a lute les sa
www.dacoromanica.ro
23
516
C. I. BAICOIANTJ
ia contact cu initiatorii Bancii Nationale cari pe atunci
traiau. Dace ar fi facut-o, cu siguranta ca ar fi ajuns la alte

constatari decat acelea pe cari i le-a insuit i pe cari vrea
sa le treaca posteritatii ca material documentar.
Care era situatia la 1880?
Rasboiul independentii abia luase sfarit. In domeniile
vietii noastre de Stat i particulare, totul trebuia cladit din
temelii, cai ferate, drumuri, lucrari edilitare.
Deasemeni, comertul, industria i meseriile, incepuse sa
ia o desvoltare din ce in ce mai mare.
Fats de aceasta activitate care se desfaura pe toate taramurile, lipsea un institut central organizat in spiritul acelora din Occident, care s poata dirijk o politica monetara
serioasa.
Targul banilor era detinut de o sumedenie de imprumu-
tatori de bani i zarafi, cari fie ea speculau asupra pro-
priului for capital, fie ca aduceau capitalul de peste granite,

percepeau dobanzi ce frizau uzura.
Statul insai, plates la Imprumuturile sale dobanzi cari
se urcau pang la 8%.

Cand Banca Nationala a luat fiinta i i-a stabilit scontul ca i mai toate celelalte banci de emisiuni la 4%, ea
nu a facut un act de incontienta, sau de putina cunoatere a pietii comerciale, ci ea avea tinta bine determinate
spre care trebuia sa convearga Intreaga micare a targului
de bani, eftinatatea banului, prin mijlocul careia numai se
putea mijloci propairea economics a tarii pe de o parte,
ca i a finantelor Statului pe de alta.
Evident ca aceasta politica a putut sa provoace in randurile bancherilor camatari oarecari nemultumiri, pentruca
Ii vedeau stanjenita activitatea de exploatatori de pang

atunci asupra comerciantilor, ca i asupra Statului.
Nemultumirile trecatoare de altfel a catorva bancheri nu
pot fi insa tinute in seams, cand depe urma of tenirii banului
de Banca Nationala, gases isvor de vieata intreaga mani-
festare de munca productive a tarii, cum i-a gash isvor

de viata i propaire firmele ca Gr. Alexandrescu, Bragadiru i altii, cari au constituit i constitue Inca ci astazi
podoaba comertului romanesc.
cat privete Invinuirea ca in primele Inceputuri portowww.dacoromanica.ro
517
foliul Bancii ar fi fost sprijinit pe efecte de complezenta,

asertiunea este departe de a fi in nota justa.
Ceace este adevarat insa e faptul ca inexperienta
cercurilor comerciale i industriale depe vremuri pentru
intelegerea rostului portofoliului cu 3 semnaturi, dadea
foarte mult de lucru Consiliului de administratie al Bancii.
i pentru a infrunta obstacolele ce veneau din aceasta
parte de alcatuire a portofoliului, Consiliul sfatuia i indemna completarea semnaturilor, pentru a face Romanilor
accesibila intrarea la Banca Nationala.
Procedarea aceasta a Consiliului Bancii era ins& departe
de a Insemna o slabire a conditiunilor, ei de garantare a
soliditatii portofoliului, astfel cum le prevedea statutul. Din

contra, gasim ca Inca din primele sale Inceputuri Banca Nationala era foarte orgolioasa in mentinerea dispozitiunilor ei
statutare. In ce privete dispozitiunile privitoare la semna-
turile portofoliului erau atat de severe Inca din primele

inceputuri, incat ele au condus la cunoscutul conflict cu
unul din membrii Comitetului de censori al Bancii, care
ar fi Injeles sa se accepte un portofoliu fare cauza reala,
ce ar fi procurat insa mijloacele baneti necesare subscrierii infiintarii unei societati comerciale.
Este drept ca. Inca dela inceput, Banca Nationala a acordat i micilor agricultori prin Case le de Credit Agricol Impru-
muturi pana. la 5.000 lei, asimiland apoi i pe marii proprietari cu comerciantii, pentru a-i face sa beneficieze de
un credit eftin. Desigur ca nici in cazul acesta nu poate fi
vorba de polite de complezenta, caci iata care sunt parerile
unui contemporan in aceasta privinta:
Pentru ce ar fi refuzat Banca scontarea politelor marilor agricultori tend ea sconta pe a celor mici dela
100 5.000 lei?
Administratia se convinsese ca inteo lard agricola, era
mai indicat a calca peste principiul de a mentine un raport
teoretic Intre emisiune i stoc metalic, pentru a implini un
rol mult mai important, acela al sustinerii i incurajarii celei
mai importante ramuri de productiune a tarii, cu dobanda

eftina, caci de1 in fapt taxa oficiala in o Ora cu dobanzi
mari pe piata, nu poate fi prea mult scazuta, nu e mai putin
adevarat ca poate i ea sa influenteze inteo masura bung
www.dacoromanica.ro
518
C. I. BAICOIANU
dobanda pe piata i s'o faca mai suportabila pentru nevoile

comertului i productiei nationale 1) .
Banca largind astfel cercul sau de activitate de aparenta

contradictie cu statutele sale cari fusese copiate in abstracto dupe acelea ale unei tan unde vieata comerciala qi
industrials prepondera, s'a acoperit de gloria de a fi contribuit astfel la propairea celei mai importante ramuri de
activitate a tarii: agricultura. Dealtfel privilegiul Bancii ar
fi fost greu de inteles, dace ea s'ar fi marginit intr'o Cara
agricola sa Incurajeze numai comertul i industria, cari In
primii ani de functionare a Bancii, erau Inca in faza prima
a desvoltarii lor.
S'a mai adus politicii de scout a Bancii Nationale invinuirea de a fi voit s faca prin mijlocul urcarii scontului o
afacere pur materials pentru imbogatirea actionarilor. 0
privire retrospective asupra tabloului de mai sus a evolu-
tiei taxei scontului, evidentiaza i celor mai patimai cat de

nedreapta a fost aceasta acuzare. In intervalul dela 1880-
1913, au functionat 6 cote de scont deosebite: 4-5-6-7
8-9%.
Cautand sa stabilim timpul cat a functionat fiecare din

aceste cote, obtinem tabloul urmator:
Cota de 4% a ocupat 46 luni
5% ))
))
))
))
6%
7%
8%
9%
))
))
230
85
17
17
2
Cifrele acestea sunt de nature credem s evidentieze tu-
turor caracterul constant al taxei de scout pe care Banca

Nationala 1-a tinut, condusa fund de interesele propairii
noastre generale in jurul taxei de 5%. Adancind tabloul de
mai sus ajungem la concluzia ea glasurile de nemultumire
ce s'au putut ridica ici i colo, trebuiesc privite ca expresiunea subiectiva a unor patimai, caci cifrele acestea departe de a intari aceasta afirmatie, pun dinpotriva in evi1) Uzez aici de notele ce mi-au fost puse la dispozitie de Alex. N. $tefilnescu, fost veful scontului in perioada de inchegare a Bancii Nationale.
www.dacoromanica.ro
SCONTUL BANCII NATIONALE A ROMANIEI 1880 -1914
519
denta statornicia Bancii in ordinea taxei de scont redusa,

calcand peste interesele actionarilor, caci lozinca infiintatorilor ei a fost, sa primeze interesul obtesc asupra oricaror
interese de ordin egoist.
Comparand taxa scontului Bancii Nationale a Romaniei
cu aceia a Bancii Nationale a Austro-Ungariei, vom constata ca taxa noastra de scont nu a depait cu mult pe aceia
a Austro-Ungariei, care a variat intre 4-5% in perioada
1881-1913, de1 starea constitutiei monetare i financiare
a tarii romanecti, nu se putea compara cu a Austro-Ungariei.
Condusa cu prudenta i perspicacitatea care i-a fost caracteristica activitatii sale, raportul de 25 de ani de activitate a Bancii Nationale a putut sa constate cu cea mai deplind satisfactie, ca cu toate crizele ce a avut sa strabata
Banca Nationale, depe urma politicii de scont n'a avut sh
inregistreze nici o paguba, cu toate ca a ajutat deopotriva
de mult desvoltarea comertului i a agriculturii romaneti.
www.dacoromanica.ro
CANTOLUL XXI
LOMBARDUL BANCII NATIONALE A ROMANIEI
1880 -1914
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXI
LOMBARDUL BANCII NATIONALE A ROMANIEI,

1880-191.4
Cum reglementeazA legea 91 statutele Banal' Nationale operatiunea lombardului.
Operatiunea lombardului fats cu aceea a scontului.
Evolutia
taxes lombardului Bancii Nationale.
Politica de lombard a Bancii Nationale
In col dintai ani ai exIstentei sale.
Criticile aduse politicil de lombard a Bancii
Nationale nu aunt intemeiate.
Operatiunile de lombard facute de Banca Na-
tionala Intro anti 1880-1914.
Incheiere.
0 operatiune comuna aproape tuturor bancilor de emisiune i organizata cu temeinicie de legile i statutele lor,
este aceea a lombardului, sau mai explicit zis a avansurilor
in conturi curente pe depozite de efecte publice nationale,
scrisuri funciare, sau alte valori garantate de Stat.
In statutele Bancii Nationale a Romaniei, al. 8 al art. 25
din capitolul operatiunilor, definete aceasta operatiune
i o explica in cuvintele urmatoare: R Banca face avansuri
in cont curent, sau face avansuri pe termene scurte, pe depozite de efecte publice natdonale, scrisuri funciare sau alte
valori garantate de Stat, in marginile i in conditiunile ce
se vor fixa periodic de care Administratie in unire cu Consiliul cenzorilor, sub aprobatiunea Ministerului Finantelor.
Se deroga in favoarea Bancii Nationale la dispozitiunile art. 1686, 1687 i 1689, din Codul civil i Banca prin
simpla remitere in mainile sale a efectului depus, constatat
printr'un act sub semnatura privata, este in drept, de in-
data dupa expirarea termenului avansului ci fara sa fie trebuinta de vreo punere in intarziere sau chemare in judecata, sa dispuna de efectul depus, spre a-gi incasa cu preferinta avansul facut pe dansul, cu dobanzi i celelalte cheltueli .
www.dacoromanica.ro
C. I. BMcoiANU
524
Derogarea dela art. 1686, 1687 i 1689 din Codul civil

In favoarea Bancii, se explica prin faptul ca se cauta a se
da institutului de emisiune asigurarea celei mai perfecte
lichiditati.
Pus in comparatie cu scontul, lombardul este departe
de a reprezenta lichiditatea efectelor comerciale. Caci scontul

prin semnaturile girantilor politelor, este garantat cu averea
intreaga a semnatarilor, pe cad' vreme lombardul se bazeaza numai pe garantia gajului. ySi ctiut este ca in anumite
imprejurari de depresiune, acest gaj este invandabil.
Dar mai este i o alts cauza care pune In inferioritate

lombardul fats de scout.
Pe cats vreme scontarea politelor ajuta comertul, este
dovedit ca. lombardul In foarte dese cazuri se face in scop
de speculatie.
Cu toate acestea, nu este mai putin adevarat ca lombardul
are i el un mare rol in sustinerea targului de valori, prin

aceea ca este de natura sa Intareasca creditul Statului i a
aezamintelor recunoscute de utilitatea publics, tocmai prin

inlesnirile de numerar ce le face detinatorilor acestor efecte.
Ramane la luminata i completa apreciere a Consiliului de
administratie al bancilor de emisiune, pentru a face ca lombardul sa nu degenereze i s nu primejduiasca politica mo-
netary a Statului.
Tocmai pentru caracterul de imobilitate, pe care el
11
prezinta, Banca de emisiune a Imperiului german

Reichsbank,
exclude lombardul dela acoperirea metalica, rezervandu-1 numai portofoliului. De aici i explicatia ca in ge-
neral mai toate bancile de emisiune destineaza numai o

mica con imprumuturilor pe efecte publice.
Operatiunile de lombard au inceput la Banca Nationals
a Romaniei Inca din prima lung de functionare, Decembrie 1880.
Incheierea Consiliului din 26 Noemvrie 1880 statornicete atat taxa scontului pe care o fixeazd la 5%, cat ci
pe aceea a lombardului pe care o hotarate a fi de 6%.
Dealtfel taxa lombardului a fost mai mare intotdeauna

decat aceea a scontului cu 1%.
Din tabloul de mai jos vom putea urmari evolutia
taxei lombardului dela 1880-1914:
www.dacoromanica.ro
LOMBARDUL BANCII NATIONALE A ROMANIEI, 1880-1914
Taxa lombardului
Anii
6%
1880
1881
1882
1883
1884
1885
1886
1887
1888
1889
1890
1891
1892
1 6% `-- Februarie
1 5%
5%
5%
1 5%
dupa,
16%
dupo,
7%
16%
6%
7%
1893
1 6%
7%
1 7%
1894
1895
1896
1897
1898
1899
--
dupa,
5 August
30 Septembrie
I7 %
dupa,
6%
14 Aprilie
durd
18 Februarie
dupa
1001
9%
1 8%
30 Martie
8%
7%
Februarie
14 August
6%
dupli,
1902
JIl
7 Octombrie
dupa,
1903
1904
1905
1906
6%
6%
8%
6%
1907
6%
7%
8%
9%
8%
30 August
19 Septembrie
27 Octombrie
29 Decembrie
8%
7%
10 Ianuarie
28 Februarie
6%
dupa,
1908
6%
6%
6%
1909
1910
1911
1912
6%
J 6%
110%
9%
dupe
12 Martie
19 Noembrie
8%
{ 7%
1900
31 Martie
dupe
1 6% 24 Februarie
7%
Taxa lombardului
Anii
28 Noembrie
6%
6%
1 6% --- 29 Septembrie
1 7% dura
7%
17%
6%
1 7/0
1913
dupa,
24 Iunie
7%
7%
30
8%
9%
30 Septembrie
10 Decembrie
dupa
6 Y2 %
10%
1914
19 Octombrie
dupa
7%
7%
6%
dupa,
525
7%
8%
7%
1 Mai
18 Iulie
25 Iulie
25 August
dupa,
Tot in edinta Consiliului de administratie din 26 Noem-
brie 1880 se fixeaza i taxa de conservare a depozitelor
la 0,25%.
Cursul efectelor ce urmau s se primeasca la lombardare,
era atributia Consiliului de administratie i nu este lipsit

de interes s dam aci prima lista fixata in edinta Consiwww.dacoromanica.ro
528
C. I. BAICOIANU
liului din 5 Decembrie 1880 a efectelor cotate la Bursa ce

urmau sa fie lombardate de Banca Nationale.
80
Imprumutul Stern Brothers . . .
Openheim
domenial .
Renta 5%
Obligatiuni de Stat 6% C. F. R.
85
80
60
72
68
80
80
80
155
Conversiunea Oblig. Rur

Bonuri de tezaur
Scrisurile funciare rurale
urbane . . .
Obligatiuni Casa Pensiilor
Asupra acestor cursuri se stabilete sa nu se acorde avan-
suri mai mari de 75%.

Dintr'un inceput operatiunile de lombard, cum rezulta
din tabloul pe care 1-am dat in capitolul scontului 1), au
fost foarte apreciate, ceeace a i facut ca cifra de afaceri
a acestor operatiuni, raportata la circulatia de pe vremuri,
sa depapasca raportul normal.
In adevar, examinand cifrele cuprinse in tabloul amintit

mai sus, constatam ca de unde la 1881 scontul detinea din
circulatie numai 11,63% iar lombardul 32,61%, incetul cu
incetul raportul se schimba In favoarea scontului, ajungandu-se la 1899 ca scontul sa detie 32,87% din circulatie, in
timp ce lombardul detinea 27,11%, pentru a ajunge in 1913
ca scontul sa detie din circulatie 43,88%, in timp ce lombardul detinea numai 17,66%.
Pentru tine tie Ins& sa priveasca in adancul situatiei
comerciale, financiare i indeosebi a targului de bani de pe
vremuri, in prima decade a existentei Bancii Nationale con-
statarea aceasta care a avut dupe cum se vede din ta-
bloul de mai jos un caracter trecator, nu poate sa surprinda.

Romania incepuse dela o vreme nu prea indepartata de
1880, sa se lanseze in imprumuturi pentru a face fate variatelor nevoi dictate unele de rezolvarea problemelor
de ordine sociala, altele pentru 'inzestrarea tarii cu construc-
tiuni tehnice ce nu se puteau ocoli decat cu pretul de a

impiedica progresul tarii.
1) Vezi pag. 514-515.
www.dacoromanica.ro
LOMBARD UL BANCII NATIONALE A ROMANIEI, 1880-1914
527
Toate acestea pusese pe piata o suma considerabila in

efecte publice, absorbindu-se astfel o bung parte din capitalul circulant de pe vremuri.
Creditul Funciar Rural ca i acel Urban pe de alta parte,
aveau la 1880-1881 emise i date in circulatie pe piata

scrisuri a caror valoare se ridica la 64.210.200 lei 1).
Procesul unei mai mari micari comerciale i industriale in

toate domeniile vietii noastre economice, caracteristic acelei
perioade, facuse sa se resimta o Bete tot mai mare de numerar,
menit sa intre in participatiunile in curs de desfaurare.

Putea Banca National& in aceste imprejurari sail inchida ghieurile, refuzand publicului care onorase subscriptiunile publice, imprumuturile ce le cerea pe efecte necesare tocmai acestui avant al vietii economice?
Dar satisfacerea cererilor de imprumut, garantate cu
efecte publice se mai impuneau i din alta consideratie i
anume, din punctul de vedere al rezultatelor pe cari Banca
trebuia s i le asigure pentru a putea vietui mai departe,
intr'o epoch in care scontul comercial acordat cu o taxa de
4% nu putea sa-i aduca veniturile necesare existentei sale.
Taxa scontului ca i aceea a lombardului in perioada
dela 1880-1914, a dat loc la aprigi discutiuni in Parlamentul
tarii, aducandu-se Consiliului de administratie al Bancii incriminari cari mai de cari mai patimae, ce i-au gasit
ecoul i in lucrarile putinilor econcmiti ai vremii, ce nu au
avut la indemana alte izvoare de cercetat, decat desbaterile parlamentare.
Pana i Bibicescu, o minte cugetatoare luminata, a cazut
In excesul unei judecati nedrepte, acuzand lombardul Bancii
i considerandu-1 ca forma una din cauzele crizei monetare
din aceasta decada.
In remarcabila sa broura scrisa in timpul cumplitei
crize monetare din anul 1884-1885, pe care o dam In
anexa Nr. 12 in extenso, ca una din cele mai puternice afirmarl de gandire in domeniul economic, Bibicescu scrie:
Marile imprumuturi din lombard au alimentat specula-Vile a caror urmari stricacioase. s'au rasfrant asupra crizei
monetare.
1) Vezi :
Istoricul si activitatea Cred. Func. Rural, Bucuresti 1930.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
528
Banca dand o extindere prea mare operatiunilor de

lombard, abate o parte considerabila de capital de pe
drumul productiunii solide In directia unor speculatiuni hazardoase, ceeace a influentat asupra situatiei economice a
tarii .
Afirmatia lui Bibicescu care se 1ntregea cu vijelioasele

eiri ale oratorilor parlamentari in aceasta directiune, a contribuit pe vremuri sa intareasca indispozitia cercurilor politice de opozitie i aceea a sferelor comerciale ce sufereau
de pe urma crizei monetare.
Argumentatia logica in constitutia ei, patimea Insa din
punctul de vedere al realitatilor.
Ca ici i colo se prea poate ca anumite speculatiuni sa
fi avut loc, desigur ca nu se poate contests.

Dar ce conteaza un lombard vremelnic dela 12-27 mil.
lei i un scont de 7 mil. fats de alte multe imprejurari
can au provocat i agravat criza monetara?
Dealtfel Consiliul alarmat de persistentele acuzatiuni ce i

se aduceau, n'a stat indiferent, caci dintr'o Incheiere a Consiliului din 1883, se constata ca taxa lombardului dela 5%
se urea la 6% i apoi la 7%, ceeace i explica scaderea succesiva a operatiunilor de lombard pe can le Infatipaza dela
1880-1914, urmatorul tablou:
Anii
1881
1882
1883
1884
1885
1886
1887
1888
1889
1890
1891
1892
1893
1894
Sold
precedent
19092569
22332310
27836528
19662254
16402118
13182418
13604750
14854280
11643920
13344700
15271800
16078500
21416700
Intrate
Total
75287096
75287096
79659083 90 98751652 90
89080757 50 111413067 50
76865805
104702133
51063445 -- 70725699
37342545
53744663
43492927
56675345
39404075
53008825
44065530
58919810
48111450
59755370
65131200
51786500
56110400
71382200
62316900
78395400
65421300
86838000
www.dacoromanica.ro
Eit e
56194527
76419342 90
83576539 50
85039879
54323581
40562245
43070595
38154545
47275890
46410670
49859400
55303700
56978700
67582200
Sold 31
Decembrie
19092569
22332310
27836528
19662254
16402118
13182418
13604750
14854280
11643920 _ .
13344700
15271800
16078500
21416700
19255800
_
_
Said
precedent
Anii
1895
1896
1897
1898
1899
1900
1901
1902
1903
1904
1905
1906
1907
1908
1909
1910
1911
1912
1913
Total
19255800
17997800
18530300
20279650
21421200
29476700
24890800
21709400
17607700
15801300
13067100
10863300
23079100
23690300
25930100
32389100
35637300
24889600
50576300
671815697
Intrate
Total
Elite
529
Sold 31
Decem brie
59725700
78981500
60983700
17997800
58527000
76524800
57994500
18530300
65849650
84379950
64100300
20279650
61563200
81842850
60421650
21421200
76750700
98171900
68695200
29476700
99675627
74784827
70198927
24890800
58246100
83136900
61427500
21709400
58654900
80364300
62756600
17607700
42146900
59754600
43953300
15801300
38775300
54576600
41509500
13067100
28030600
41097700
30234400
10863300
58904500
69767800
46688700
23079100
23690300
80266050
103345150
79654850
81246400
104936700
79006600
25930100
94845650
120775750
88386650
32389100
91803900
124193000
88555700
35637300
79210720
114848020
89958420
24889600
106337200
131226800
80650500
50576300
200133600
250709900
173493100
77216800
2231224611 40 2903040308 40 2154007811 40 749032497
Examinand cifrele cuprinse in tabloul de mai sus constatam ca la 1881 cand taxa lombardului era numai de 6%,
lombardul reprezenta suma totala de 75.287.096 lei, iar la
sfaritul anului un sold de 19.092.569 lei, ceeace reprezenta
aproximativ 32 % din circulatie.
Reducandu-se taxa lombardului in anii 1882-1883 dela
6 la 5 %, lombardul is o desvoltare extraordinara, atingand
cifra de 111.413.067,50 lei in anul 1883. Aceasta exagerata
urcare care alarmeaza Consiliul Bancii facandu-1 sa ridice
taxa lombardului iar la 6% i apoi la 74, la 29 Septemvrie
1887, au efectul de a face ca totalul lombardului sa scada la
56.675.345 lei in 1887 i apoi din ce in ce mai mult. Astfel,
de unde la 1881 lombardul detinea 32,61% din circulatie,
in anul 1898 define 13,19%, pentru a ajunge la 1905 la

4,57%.
Este de remarcat insa ca in anii de criza ce an avut
loc in perioada dela 1880-1914, raportul dintre lombard

i circulatie se ridica. Astfel, dupa cum se vede imediat din
www.dacoromanica.ro
34
530
C. I. BAICoIANTJ
cifrele de mai sus, in anii de criza din aceasta perioada:

1884, 1894, 1899, 1907 qi 1912-1913, raportul lombardului
fata de circulatie Inregistreaza urcari apreciabile. Aceasta se
datorete faptului ca la not ca i aiurea, in aceti ani cand
creditele se gaseau greu, lumea ii indrepta privirile spre
valorile mobiliare, creindu -i prin lombardarea for lichiditati.
Un contemporan, profund cunoscator al targului din
trecut i prezent, prin mintea i activitatea caruia au trecut

multa vreme operatiile de scont i lombard ale Bancii Nationale Inca dela inceput, caracterizeaza In cuvintele de mai
la vale pretentiunea multor pripiti In a vol sa judece opera
Bancii Nationale in ce privete politica de scont i de lombard in primele sale decade ale existentei: 1)
Daca din punctul de vedere doctrinar aceasta politica
ar putea fi criticata, din punctul de vedere al bunului simt,
ea a dat roade excelente. Taxa de 4% a inlesnit conversiunea
imprumuturilor Statului de 8 i 6% i chiar de 10% In
renta de 5% i de n'ar fi fost decat atat, Inca nu s'ar putea

sa se aduca un blam administratorilor de pe atunci.
Dar la ce se reduc operatiunile de lombard i de scont
atat de criticate in cei zece ani dela 1880-1890, pentru a
merita blamul economitilor? Lombardul in medie 17 milioane. Scont 7 milioane. Total 24 milioane la o medie de
emisiune de 115 mil.
Deci, greit se tot repeta ca lombardul ar fi alimentat
speculatiunile in aa grad, Incat urmarile lui s'ar fi rasfrant
asupra crizei monetare.
Ce criza, cate firme i de ce au cazut ?
Este insa evident ca emisiunea n'a fost provocata de
lombardul in sums de 17 mil., cu atat mai putin de cele
7 mil. portofoliu.
Emisiunea de peste 100 mil. era urmarea retragerii biletelor ipotecare, a rublelor i imperialilor din circulatie, a
cumpararii tratelor straine, a participarii la imprumuturile
Statului i a unor nevoi trecatoare a lui, precum i a catorva
milioane lei date micilor agricultori prin Creditele Agricole
i a plasarii a catorva milioane in efecte publice.
1) Notele pe cari le utilizez mi-au fost date de d-1 Alex. N. Stefanescu,
conducatorul serviciului de scont al Bfmcii Nationale, Inca din primii ani do
activitate ai asezlimantului nostru de emisiune.
www.dacoromanica.ro
531
Dealtfel taxa de 4% n'a fost rnentinuta mult timp ca
sa produca ea singura vreo criza.

Diferenta enorma ce exista intre plasamentele de scont,
lombard i emisiune, probeaza ca pe piata erau capitaluri
dinainte in abondenta, can se imprumutau cu dobanzi relativ moderate, astfel ea taxele mici de 5 i 6% ale Bancii,
erau in nota justa cat timp cerealele se vindeau cu preturi
bune. Evident, ca in urma afluentei relative de capital i
credit particular, trebuia s se iveasca ecrescenta aceea a
speculatiunii.
Multi sunt cari nu o pricep, mai ales acei cari judeca

lard sa fi fost mai inainte in contact cu realitatea, sau se
in prea mult de litera invataturilor teoretice i nu de in-
vatamintele i observatiunile practice.

A stricat ceva speculatia bunaoara, pe tema nouilor constructii ? Ca orice supraproductie ea a putut sa dea loc la
o stramutare de averi, saracie generala, nu .
Judecata pe care o face autorul randurilor de mai sus

criticilor i istoriografilor pripiti influentati de parerile patimae ale oamenilor politici, s'a dovedit cu timpul a fi nedezisa, caci in decursul anilor, de pe urma acestei politici
economia nationals a tarii nu a fost cu nimic pagubita, ci
dimpotriva, ea nu a tras decat foloase.
www.dacoromanica.ro
34
CAPITOLUL XXII
OPERATIUNILE DE TRATE $1 REMIZE ALE RANCH

NATIONALE A ROMANIEI,
1880-1914
www.dacoromanica.ro
CAP ITOLUL XXII
OPERATIUNILE DE TRATE I REMIZE ALE

BANCII NATIONALE A ROMANIEI,
1880-1914
Schimbul intern pi extern.
Tratele pi remizele sunt rezultatul schimbului
extern.
Politica de trate pl remize a bAnclior de emisiune.
Reglementarea
operatiunilor de trate pi remize a Bancil Nationale a Romaniel.
Politica de trate
pi remize a Bancli Nationale 1880-1914.
Miscarea schimbului 1892-1913.
Devizele pe oategorll cumparate pi vandute de Banes National& 1880-1914.
Incheiere.
Schimbul poate fi privit din cloud puncte distincte de

vedere: schimbul intern, care se face Intre comerciantii din
aceeai tara i schimbul extern, care are loc Intre cornerciantii situati pe cloud piete straine.
Dupd cum schimbul intern poate lua urmatoarele aspecte: marfa contra marfa, bani contra marfa sau marfa
contra credit, tot aa i schimbul extern.
Spre deosebire de schimbul intern lnsa, in schimbul extern sunt extrem de rare cazurile cand o marfa sa se achite
imediat la cumparare in bani.
Deobicei schimbul extern se reguleaza pe calea tratelor
i a remizelor.
Ce sunt tratele?
Un exemplu ne va lamuri pe deplin. S presupunem ca
un comerciant roman ar vinde cereale in Germania.
De pe urma acestei operatiuni el devine creditorul comerciantului german pentru valoarea marfii. In acest caz,
el da o dispozitie comerciantului german, ca la prezentare
sau dupa un anumit termen conform conventiei, s li plateased suma ce ii datoreaza.
www.dacoromanica.ro
536
C. I. BAICOIANU
Aceasta dispozitie, aceasta tragere pe care o face el, se

numete trata.
Ce sunt remizele? Sa luam iara i un exemplu pentru a
lamuri mai bine chestiunea.
Invers, sa presupunem ca un comerciant roman ar importa marfuri din Germania.
Pentru aceasta cumparare desigur ca el este debitorul
comerciantului german.
Cum ar putea el sail achite datoria? In doua moduri:

sau dispunand ca comerciantul german sa traga asupra lui
o trata pe care el s o onoreze, sau i acesta este cazul
cel mai frequent , cumparand trate pentru o valoare egala
cu datoria sa trase de comerciantii romani creditori asupra
pietei Germaniei i trimitandu-le creditorului care, incasandu-le 1i va realiza suma ce o are de luat dela debitorul
roman. In cazul acesta, cand comerciantul roman remite
trate asupra pietei germane pentru achitarea datoriilor sale,
efectul is denumirea de remiza.
Dupa cum vedem, tratele i remizele nu sunt In realitate
decat nite efecte de comert, a caror achitare se face
la scadenta In moneta our i cari servesc la regularea raporturilor de schimb dintre cloud sau mai multe pieta.
Din cele expuse In randurile de mai sus, rezulta ca o
Cara va fi creditoare i deci va define un stoc mai mare
de trate In timpul cand valoarea exportului va depa1 pe
aceea a importului i invers, va fi debitoare, in timpul cand
exportul va fi inferior importului.
Din aceasta cauza in toate tarile bancile de emisiune
al caror rol este de a regula circulatiunea, cauta ca In perioada cand afluenta de trate pe piata este mare sa le cumpere, pentru a le pune In circulatie atunci cand cererea for
incepe sa Intreaca oferta, ferind astfel schimbul i moneta
de cont, de perturbatiunile inerente ale unei oferte sau cereri
prea mari.
In Romania, Cara agricold, cu o industrie i meserii foarte
putin desvoltate, supusa din aceasta pricing la o imp ortatiune variata atat pentru nevoile de consumatiune propriu
zise, cat i pentru utilarea tehnica fn vederea propairei industriale i a meseriilor, nazuinta ce merge& crescand vazand
cu ochii, era firesc ca Banca Nationale cu un stoc metalic

www.dacoromanica.ro
OPERATIUNILE DE TRATE $I REMIZE ALE B. N. IL, 1880-1914
537
imperfect i nebine lamurit Inca, sa aiba intre primordialele

sale preocupari i griji, aceea de a putea face In toate circumstantele fata nevoilor interne i a schimbului international, mentinand astfel valuta i pozitia sa monetard.
Pornind dela aceasta sanatoasa conceptie i in spiritul
prevederilor art. 25 al. I din statute, vedem Consiliul Inca
din edinta. dela 8 Aprilie 1881, afirmanduli puternic aceasta
preocupare prin hotarirea pe care o ia, punand in minoritate
de unul singur, cerbicoasa combatere a acestei idei a ban-
cherului Ghermani, unul din cenzorii de pe vremuri al

acestei institutii.
In edinta Consiliului din 8 Aprilie 1881 se hotardte

infiintarea unui serviciu de trate i remize, ai carui primi
functionari au fost Boamba i Foceneanu.
Cu ocazia acestei edinte, examinandu-se chestiunea daca
Banca poate sau nu s. cumpere trate, s'a ajuns la concluzia Ca aceasta operatie nu ii este interzisa nici de lege
i nici de statute. Cu acest prilej nu s'a fixat nici o alta
conditie de cumparare, decat aceea de a nu se intrebuinta
in aceste cumparari decat prisosurile fondurilor ce sunt necesare celorlalte operatiuni ale Bancii.
Cat privete celelalte chestiuni, s'au referit la uzurile
comerciale de pe vremuri, hotarInd sa se cumpere i tratele

neacceptate.
Prin aceasta hotarire, Banca ii afirma o politica de trate
i remize sanatoasa, cumparand in cursul anului 1881 urmatoarele efecte asupra strainatatii:
11 579 070,17
Franci
10 978 862,32
Mani
313.478,61
Din cari pang la sfaritul anului s'au realizat:

Franci
Marci
E
10 536 070,17
10 472 623,07
272.403,61
Ramanand in portofoliu la 31 Decemvrie 1881:

1 043 000,Franci
506.239,25
Mani
41.075,
www.dacoromanica.ro
538
C. I. BAICOIANU
De pe urma acestor operatiuni in anul 1881 Banca a
realizat un beneficiu de 511.976,03 lei.

In completarea politicii de trate i remise, Consiliul in
edinta din 22 Mai 1881, hotarate s dea autorizatia de
cumparare de remize asupra Parisului i Londrei i sucursale-
lor, fixandu-le pretul pe timp de 5 saptamani. Era vorba

dar, ca nici un prilej sa nu se piarda pentru ca Banca s
consolideze valuta prin largi mijloace de plata asupra strainatatii.
Dar politica de trate i remize a Bancii Nationale urmarea nu numai apararea valutei noastre i inta.rirea stocului metalic, dar i formarea unui fond in valuta forte cu
care sa poata face platile Statului, care dupa rasboiul dela
1877 era angajat in multe datorii pentru lucrarile de utilitate publica, fata de furnizorii straini, sau pentru achitarea
anuitatilor datoriei publice.
Cu opt ani mai tarziu, in anul 1889, politica de trate i
remize a Bancii Nationale o vedem luata in discutie din
nou. Censorul Vericeanu dorind restrangerea acestui gen de
operatiuni, provoaca o discutiune asupra chestiunii data
Banca poate cumpara trate asupra strainatatii.
Consiliul din 18 Octombrie 1889 profita de acest prilej
pentru a lamuri politica de trate i remize a Bancii in aa
fel, incat once indoeli sa fie respinse.
Despre ce era vorba? Cenzorul Vericeanu a ridicat chestiunea data Banca poate cumpara trate neacceptate, cu
vadita intentiune a Comisarului Guvernului de a pune in
discutiune insai legalitatea operatiunilor de trate i remize.
Carada profitand de aceasta imprejurare a tinut sa afirme
cu toata puterea convingerilor sale, ca politica de trate ci
remize trebuete continuata in insai interesul schimbului ci
a valutei noastre nationale.
se cumpara trate asupra

strainatatii. Banca Nationale a Austriei face aceste operatiuni pe o scary intinsa. Banca Nationala a Belgiei, ale carei
statute sunt identice cu ale noastre, cumpara i ea trate
asupra pietelor straine. Conditiunile de cumparare nu sunt
fixate nici in legea, nici in statutele Bancii Nationale a Belgiei, precum nu sunt fixate nici la not i cu toate acestea
Pretutindeni
zicea el
ea cumpara politele acceptate i neacceptate. La Banca Gerwww.dacoromanica.ro
OPERATIUNILE DE TRATE 1 REMIZE ALE B. N. R., 1880-1914
539
maniei este tot astfel, dar aci regulamentul sau interior stipuleaza ca Banca Ingrijete de acceptarea politelor ce cumpark de unde rezulta ca Banca Germaniei cumpara ca i a
Belgiei polite neacceptate. Astfel am procedat i not i rezul-
tatele dovedesc ca nu am facut rau, caci asupra aproape

500 mil. lei ce am cumparat pang acum, nu avem decat
o pierdere neinsemnata, adica vreo 25-30 mii lei. Daca
Consiliul voete s schimbe conditiunile in cari Banca cum-
para actualmente tratele i voete sa ceara ca tratele ce se
vand Bancii sa fie totdeauna acceptate, n'are deck sa is

o deciziune in sensul acesta. Dar atunci trebuie sa tie ca
aceasth hotarire ar insemna curat i simplu, ca Banca nu
mai voete a cumpara trate i remize, caci ea nu cumpara
actualmente cleat, cu mare prudenta i dela case serioase
i nici una din acestea n'ar mai vinde Bancii, cand ea le-ar
cere numai trate acceptate. Prin urmare, Consiliul trebuie
sa-i dea bine seama de consecintele hotaririi inainte de
a o luk .
Consiliul apreciind punctul just de vedere al lui Carada

i tinand seama i de propunerile Comisarului Guvernului
ca limita creditelor ce se vor acorda vanzatorilor de trate
neacceptate sa fie admisa de Administratia Bancii, hotarate in virtutea art. 25 al. I din statute urmatoarele:
(c Banca va continua a cumpara trate i remize asupra strainatatii, in conditiunile in cari a cumparat i pand acum.
Limita creditelor ce se vor acorda vanzatorilor de trate
neacceptate, se va fixa de Administratia Bancii 1) .
1) Iata procesul verbal al $edintei din 18 Octombrie 1889 in intregime:
D-1 Lootittor de Guvernator c1y urmatoarele explicatiuni: Chestiunea de
a se stl data Banca poate cumpara trate asupra strainatatii, a fost discutata $i
rezolvatti de Consiliul general al Bancii In $edinta dela 8 Aprilie 1881.
Examintind chestiunea din punct de vedere legal, Consiliul general de
atunci a vazut a operatiunea de cumparari de trate nu este contrary nici legii,
nici statutelor $i a decis ca, Banca poate cumpara asemenea trate. Nu s'a fixat
nici o alta conditiune de cumparare, decat aceea de a nu se intrebuinta In aceste
cumparki decat prisosul fondurilor ce nu stint necesare pentru celelalte operatiuni
ale Bb.ncii. De unde rezult5, ca pentru celelalte conditiuni de cumparare, Consiliul general s'a referit la uzurile noastre comerciale. Dupa aceste uzuri totd stim
a, tratele se vand neacceptate. Astfel cumpara $i Banca National& a Belgiei
care are absolut aceleasi statute ca ale noastre. Ca dovada, D-1 Loctiitor de Guvernator, prezinta. Consiliului situatiunea saptamanalb, a Bancii Nationale a
Belgiei care prevede un scont pentru efectele comerciale acceptate $i altul
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
540
Dar greutatile situatiei noastre caracteristice anului 1891,

au mai produs discutiuni de doctrina financial% interesante,
referitoare la politica de trate i remize.
pentru cele neacceptate. Prin urmare zice D-1 Loctiitor de Guvernator

Nationala a Belgiei cumpara trate neacceptate.
gi
Banca
D-1 Eugeniu Statescu, credo c5 ar fi bine, pentruca d-1 Vericeanu a pus

chestiunea, ca Consiliul sa is o deciziune categoric& In aceasta privinta.
D-1 Th. $tefanescu, observ& mai Int&i ca nu este tocmai exact cand se zice
ca o trata asupra strainatatii pan& la acceptare nu poarta pe dansa decat o

singura semnatura. Trata dela inceput cuprinde cel putin doua semnaturi:
aceea a trAgatorului
gi ordinul acestuia catre tras, de a o accepta, executandu-se

mai in totdeauna. Cazuri de respingerea acceptarii nu se intampla cleat cand
tragatorul n'a facut proviziunea. Asemenea respingere Banca n'a intampinat
niciodata, fiindca ea cumpara trate numai dela case solids cari nu se expun la
asemenea neajunsuri.
Pe langa aceasta este stint ca tratele la not se creaza in general pentru

rambursarea pretului cerealelor pe can comerciantii nostri le vand in strainatate,
ass c& pe langa semnatura tragatorului Banca mai are Inca o garantie, aceea
a marfii vandute In strainatate.
Discutand chestiunea de a se 01 dm& Banca are dreptul de a cumpara

trate, D-1 Stefanescu invoaca dispozitiunile art. 25 al. 1 din statute, din care
se vede ca Banca are dreptul de a sconta efecte de comert, adica trate. Aceste
trate Banca le cumpara cateodata neacceptate, pentruca astfel se vand pe
pietele noastre. Nici un comerciant serios gi cu greutate nu va priml ca plata
tratei vandute sa se fax& dupa acceptare si data Banca va astepta ca sa se
introduca In plata noastra acest obiceiu, apoi desigur ca n'o sa mai aiba nici o
trata In portofoliul ei.
D-1 Vericeanu
credo ca Fl i D-1 Stefanescu, ca Banca are dreptul de a cumpara
trate asupra strainatatii. D-sa mai adauga ca aceste cumparari nu trebuie sa

se faca In conditiunile Qi dupa regulele ordinare ale scontului. Aceasta rezulta
din dispozitiunile art. 25 al. 1 din statute. In acest articol in adevar se prevede
cA Banca are dreptul: 1. de a sconta polite eau alto efecte de comert $i 2. de a
cumpara asemenea efecte. Deosebirea intro cuvantul scontare Qi stela de cumparare este lamurit facuta. Conditiunile si regulele prevazute in art. 28, 29 $i
31 din statute, sunt aplicabile numai scontului, iar nu si cumpararilor de efecte
de comert.
D-sa recunoaste asemenea ca Banca nu poate cumpara tratele decat In

conditiunile in can le gaseste pe pia si conform uzurilor noastre comerciale
si declara ca dacA a ridicat chestiunea a facut-o numai pentru ca Consiliul
sa dea un vot expres in aceasta privinta, pentru ca Administratiunea sa tab& o
norm& precisa.
D-1 Eugeniu Carada
invoaca precedentele cari se urmeaza si de bancile
nationale ale altor State. Pretutindeni, zice D-1 Carada, se cumpara trate asupra
strainatatii. Banca Nationala a Austriei face aceste operatiuni pe o scara IntinsA.
Banca National& a Belgiei, ale carei statute sunt identice ou ale noastre, cumpath si ea trate asupra pietelor straine. Conditiunile de cumparare nu stint fixate
www.dacoromanica.ro
OPERATIUNILE DE TRATE $1 REMIZE ALE B. N. R., 1880-1914
541
Intrucat aceste discutiuni privesc situajiuni ce s'ar mai

putea ivi, socotim de interes sa le rezumam aci, Band si
procesul verbal al sedintei din 23 Noembrie 1891. in extenso,
deoarece el formeaza o serioasa contributie la cunoasterea

politicii noastre de trate si remize 1).
nici In legea, nici in statutele Bancii Nationale a Belgiei, precum nu Bunt fixate
nici la not 99 cu toate acestea ea cumpara polite acceptate gi neacceptate. La
Banca Germaniei este tot astfel, dar acl regulamentul sau interior stipuleaza
ca Banca Ingrijegte de acceptarea politelor ce cumpara; de unde rezulta. ca
Banca Germaniei, cumpara ca gi a Belgiei polite neacceptate. Astfel am procedat gi not si rezultatele dovedesc ca n'am Mout ram, cad asupra aproape
500 milioane lei ce am cumparat pane acum, nu avem decat o pierdere netnsemnata, adica vr'o 25-30.000 lei. Dace Consiliul Ins& voegte st, schimbe conditiunile In cari Banca cumpara actualmente tratele si voegte s& ceara ca tratele
ce se vend Bancii sa fie totdeauna acceptate, n'are cleat sa is o deciziune In
sensul acesta, dar atunci trebuie s& stie c& aceasta hotarlre ar Insemna eurat
ft simplu c& Banca nu mai voiegte a cumparti trate i remize ; caci cum v'a
spus D-1 Stefanescu, zice D-1 Carada, ea nu cumpara decat cu mare prudent& gi dela case serioase ei nici una din acestea n'ar mai vinde Bancii tend
ea le-ar cere numai trate acceptate. Prin urmare Consiliul trebuie sa-gi dea bine
seams de consecintele hotarfrii sale fnainte de a o lua.
D-1 P. Pencovicl, Comisarul Guvernului, crede c& data s'a admis cumpararea
de trate asupra strainatatii, dupe uzul pietii, adica cu o singura semnatura

'Ana la primirea acceptului, degl recunoagte ca, s'a procedat cu toata prudenta,
totugi ar trebul gi ar fi gi mai prudent ca creditul vanzatorilor unor atari trate
Oa, la primirea acceptului, sa fie limitat la maximum sumei ce se va fix,

de Consiliu, pentru fiecare casa dela care se admite cumpararea de trate.
D-1 Vericeanu primeste si D-sa propunerea d-lui Comisar al Guvernului,
lasand Administratiunii Bancii dreptul de a fix& limita creditelor.
Consiliul avand In vedere explicatiunile date; avand In vedere art. 25
al. I din statute, decide:
Banca va continua a cupara trate gi remize asupra strainatatii In conditiunile In cari a cumparat si pana acum.
Limita creditelor ce se va acorda vanzatorilor de trate neacceptate, se va
fixa de Administratiunea Bancii.
1) lath procesul verbal al gedintei din 23 Noembrie 1891 In fntregime:
CONSILIUL DE ADMINISTRATIE
Sedinta din 23 Noembrie 1891
D-I Guvernator pune In vederea Consiliului cererea de our destul de mare
gi urcarea schimbului asupra strainatatii ei In special asupra Parisului, ajunsa
la 100 lei gi 75 centime.

Degl situatiunea BAncii este mai bunt decat oricand, D-sa se Intreaba. dad).
nu ar fi momentul de a realiza In limite restranse gi cu Incetul, o parte din portofoliul extern, pentru a ugura, pietii tranzactiunile cu strainatatea si a preveni
www.dacoromanica.ro
542
C. I. BAICOIANU
Era vorba de a se stabili cu aceasta ocazie, data tratele

i remizele au numai rolul de a constitui o parte din stocul
metalic, sau data puteau fi intrebuinIate in anumite im-
astfel jena care pare a exists. D-sa crede ca portofoliul extern are mai ales menirea de a servl la Inlesnirea platilor pe cari Cara are a le face In strAinatate,
deaceea Banca, care cumpara vara remize, trebuie iarna BA, le vAndA. Plasarea
unei parti a mijloacelor disponibile a BAncii In efecte asupra strainatatii, nu ar
fi legitima dupA D-sa data acea plasare s'ar consider& ca o plasare oarecum
permanents si menita a face fats numai In cazuri exceptionale la trebuinte

anormale de monetA pentru restituirea stocului metalic al BAncii. Aceasta s'ar
Intamplb, Ins& and acel portofoliu ar fi preschimbat perpetuu la scadenta

contra altui portofoliu, far& a se Intrebuirita nici cand in achitarea debitelor pe
cari le are Cara In strainatate. 0 asemenea procedare ar echivala dupli, D-sa cu
emiterea de bancnote In tarn pentru a face In mod permanent un plasament
cu 3 sau 4 % In strAinAtate, ceeace nu poate fi misiunea BAncii. D-sa crede
cA, o bun& politica economic& din partea BAncii ar fi de a cumpara, remize and
schimbul este In favoarea noastrA si de a le vinde cAnd cursul ne devine defavorabil. Prin aceasta crede D-sa cA s'ar exercitA pAna la un grad oarecare si o
influenta asupra schimbului, ImpiedicAndu-1 de a atinge proportiuni cu totul
anormale si schimbul defavorabil fiind una din cauzele principale ale exportului
de metal, s'ar apart). astfel $i stocul metalic al BAncii. Este dupA pArerea D-sale
putin rational de a lasa sA se due& monetA si de a o readuce apoi prin mijlocul
realizArii mai tardive a portofoliului strain, In loc de a fncepe prin realizarea
creantelor ce avem In strAinAtate. Realizarea la timp economiseste un Indoit
transport inutil de monetA. Din toate aceste puncte de vedere D-sa roagA pe
Consiliu a se pronunta asupra oportunitatii de a pune de pe acum cu Incetul
portofoliu strain In lichidare succesivA, pentru a sub -vent prin acest mijloc
mAcar In parte la cererile de aur ce se prezintA.
D-1 Carp nu ImpartAsete pArerea D-lui Guvernator ca Banca sA realizeze
portofoliul ei strain pentru a Impiedeca urcarea schimbului si a Inlesnl tranzactiunile pieta cu strAinAtatea. DupA D-sa portofoliul strain trebuie sa alba
de stop principal apArarea si reconstituirea stocului metalic al Sandi.
Urcarea schimbului asupra strainatatii este un fapt care se reproduce

periodic la not In fiecare an odatA cu Inchiderea navigatiunii pe DunAre si Incetarea exportului. Orice mAsuri ar luA Banca pentru oprirea acestei urcAri nu
poate aveA mare elect, trebuintele tarn de a face plati In strAinAtate fiind mult
mai mari dealt mijloacele de can Banca ar puteA dispune. DacA Banca s'ar
preocupA Inainte de toate de cursul schimbului $i de tnlesnirea tranzactiunilor
cu strAinAtatea, s'ar puteA de multe on int&mpla cA -$i realizeaza pentru aceste
trebuinte tot portofoliul ei si sA se lipseascA astfel de mijlocul cel mai puternic
pe care-1 are pentru apararea $i reconstituirea stocului ei metalic. DupA D-1 Carp,
and exportul nostru Inceteaza si schimbul devine defavorabil pentru tars,

Banca Inainte de toate, mai ales dela punerea In aplicare a monometalismului
aur, trebuie sA se ocupe de apArarea rezervei ei metalice. Portofoliul ei strain
nu trebuie realizat deal pentru a Impiedeca esirea monetei metalice din BancA.
D-1 Guvernator, zice D-1 Carp, sust,ine cA tranzactiunile cu strAinAtatea
www.dacoromanica.ro
543
prejurari i pentru regularea schimbului Yn raport cu strainatatea.

se resimt din cauza lipsei de schimb $1 c& aceasta lipsa a produs la Banca o cerere
destul de Insemnata de aur.

D-1 Carp nu vede situatiunea a$a de rea cum o crede D-1 Guvernator. Navigatia pe Dunare $i exportul nostru n'a incetat Inca. Schimbul dar, nu lipseste
cu desavarsire. Remize se gasesc, de$1 cu un pret cam ridicat. Daca exportul
ar continua, n'ar fi de mirat a& se vada chiar o scadere a cursului schimbului.
Comertul nu poate fi prin urmare asa, de stramtorat cum se zice $i el are Inca
destule mijloace pentru a face fat& platilor lui In strainatate. De alts parte,
data examinAm situatiunea BAncii fat& cu aceea a anului trecut, vedem ea
cererea de aur pAnA scum este aproape neinsemnatA. In anul trecut din 64.950.000
lei maximum stocului acelui an, au esit pane la 17 Noembrie 11.355.000 lei ; in
acest an din 72.100.000 lei, au exit pe,na la 16 Noembrie numai 4.400.000 lei.
La 17 Noembrie 1890 stocul BAncii era de 53.600.000 lei. In acest an dupA
ultima situatiune dela 16 Noembrie publicatA saptamana aceasta, stocul este
de 67.600.000 lei. Proportiunea Intre stocul metalic gi biletele astAzi In circu1atiune este si ea mult mai mare ca acea a anului 1890 la aceeasi epocA. Situatiunea
BAnciii nu prezintA dar, nimic anormal $i Ingrijitor $i D-1 Carp crede ca

nu este Inca locul de a se lila vre-o masura.
DacA Banca ar aveA un portofoliu strain mai mare, D-1 Carp ar fi poate
de acord cu D-1 Guvernator ca sA se destine o parte din remise pentru trebuintele comertului. Acest portofoliu insa este foarte mic. Banca are 21.000.000 lei
remise cari, prin plata anuit5.tii Statului de lanuarie ce s'a angajat a face, se
vor reduce la 4-16 Decemvrie la 13.000.000 lei. In anul trecut la aceea$1 epocA
Banca avea in portofoliul ei 23.800.000 lei remise, attic& cu 10.800.000 lei mai
mult. Din aceste 13.000.000 lei se vor Intrebuinta pentru Directiunea Fortincatiunilor $i pentru acoperirea efectelor Incasate, cel putin 5.000.000 lei. Vor
ramanea dar 8.000.000 lei cu cari Banca trebuie sA face. fat& platilor Directiunei
CAilor Ferate, cu care Banca are o conventiune In aceasta privinta, platilor
Ministerului de RAzboiu, anuitatilor Statului, pe Martie, de care Banca trebuie
sA se preocupe, fiindca pane. la acea epocA exportul nu Incepe $i remize nu
se gAsesc, In fine altor plati cari nu se pot prevedeA In momentul de rata. Dupe,
cum se vede, cele 8000.000 lei nici nu vor fi chiar de ajuns pentru toate aceste
trebuinte. CuprinzAnd anuitatile Statului Intro trebuintele indispensabile, D-I
Carp nu voeste prin aceasta a da preferintA platilor Statului si a lase. pe acelea
ale comertului In al 2-lea rang. Este Insa neindoios ca dace Banca isi va vinde
remizele sale $i nu va putea sA se Insarcineze cu plata cuponului pe Martie,
Ministerul de Finante va fi silit a se adresA pietii pentru aceste plati. Aceasta
ar produce o urcare exceptional& de schimb, care s'ar rasfrange astfel tot asupra
comertului. Deaceea D-1 Carp este contra realizArii portofoliului strain prin
vanzari de remise pe plata.
D-1 Th. $tefAnescu este cu totul de acord cu D-1 Carp In ce priveste scopul
principal al portofoliului strain, adicA acela de a forma o subfmpartire a stocului
BAncii si in momente date sA fie apArat prin lichidarea lui. DacA s'ar crede,
zice D-sa, ca mijlocul de a apara stocul este ridicarea dobanzii, fArA a se lichidA
www.dacoromanica.ro
544
C. I. BIICOIANU
Doua erau curentele cari ii facuse loc in sanul Consiliului de administrate.

mai Int Ai portofoliul strain, D-sa se pronunta pentru totdeauna categoric, c&
nu va consimti niciodatA la urcarea scontului intern, and aceastA urcare ar
fi provocatA de apArarea stocului, pe cat timp Banca va aveA un portofoliu
strain, aci aceastA masur& s'ar traduce de fapt In favorizarea portofoliului
stain, scontAndu-1 cu o dobAndA mica In detrimentul scontului intern, ceeace
ar fi contrariul rolului principal al BAncii, chemata a protejA desvoltarea creditului si circulatiunea capitalurilor, cu o donna, cat mai mica posibilA.
D-1 Stefanescu crede a tot Consiliul este de acord a recunoaste cum a
scontarea portofoliului strain nu are de scop plasarea fondurilor noastre In
mod permanent, ci cA el trebuie negociat and se impune de nevoile noastre
economice. AsA fiind, adaugA D-sa, obiectul discutlunei noastre trebuie a fie:
oportunitatea de a-1 negocie. sau nu.
Ni se obiecteazA fn mod absolut cA nu-1 putem negociA, deoarece valoarea
tratatelor este redusA la 8.000.000 lei si cA la primAvarA Guvernul avAnd nevoie,
nu o sA putem satisface trebuintele Statului $i-1 vom Ma victim& speculatiunii.
D-1 Stefanescu nu stie dacA Guvernul va aveA sau nu nevoe de remisele

BAncii si nici nu este tinut a se ocupe de o nevoie problematic& de astAzi peste
patru luni, mai cu seam& cA Banca nu are nici o conventiune chiar verbalA cu
Guvernul, care a dat diferite dovezi cA-Si face trebile si cu alti bancheri far&
nici o atentiune de prioritate fat& cu Banca NationalL Ceeace vede D-sa insA,
este a actualmente nevoile pietii bat la usa BAncii si cA plata cere cecuri asupra
strAinAtatii.
PresupunAnd chiar cb. astAzi Guvernul are nevoie de acoperirea datoriilor

sale in strAinAtate si comertul are asemenea nevoie de achitarea angajamentelor pe pietele strAine, D-1 Stefanescu se pronunta cA datoria BAncii este a da
preferint& comertului, deoarece ea este obligatA in primul and a protejeze
situatiunea creditelor comerciale $i chiar sA lac& tot ce poate ca a vie in ajutorul pietii, care este mai mult expusA la lovituri economice decat Statul.
De ate on nu s'a intamplat ridicarea agiului cu sacrificii pentru Banca,
care a aruncat pe piata our pentru a nu Ms& comertul pradA speculatiunii?
Dece astAzi Banca n'ar liberA cecuri pe Oat& fdrd pierdert ea sA InlesneascA
comertul, Maud sA scadb. pretul schimbului care tinde a se urea necontenit?
D-sa crede cA Banca e datoare chiar cu oarecari sacrificii sA pue frau acaparatorilor.
DacA i s'ar pune chestiunea dad). trebuie a se lichideze repede tot portofoliul strain, D-1 Stefanescu se pronuut& contra. Tot asemenea D-sa s'a declarat
contra and a fost chestiunea s5. vindem cecuri farb. ca stocul nostru sA fi fost
atins de scAdere. AstAzi Ina, D-sa vede cA stocul se trage din tezaur si propunerea
de negociere e fAcutA numai ca o incercare de a oprl wirea aurului 13i de a facilitA
cerintele pietii.
D-1 Stefanescu este de pArere cA dupA cum Banca cumpArA remise in timp
de 9 luni pe an and intl.& aurul in tara, tot asa sA le negocieze In timp de 3 luni,
and aurul ese din tezaur. SA se fact+. incercarea de a satisface cerintele pietii
cu 100.000 sau 150.000 fr. pe zi pe cat timp pretul schimbului este urcat. Si
www.dacoromanica.ro
545
Unul, avand in frunte pe Eugeniu Carada i al doilea

pe Carp.
apoi s& ne oprim cand el scade, pentru ca astfel pan& la negocierea de 2 milioane
In timp de o lunb, sa se poet& revenl fat& cu o experient& deja facutb,.
D-1 Costinescu constat& ca portofoliul strain este in prima linie menit sit
apere si la nevoie s& reconstitue stocul metalic al Bancii. Ca consecintb, cand
va fi o mare cerere de aur la ghisetele BAncii, dad+, s'ar puteA moderb, aceste
cereri cedand pietii parte din portofoliul strain, aceasta ar trebul neaparat sA se
lack Ar fi cu totul nelogic ca Banca sa Inceap& prin a-si da aurul Eau $i In urmA,
sa aduca, aur din strainatate prin mijlocul remizelor sale. Procedandu-se astfel
s'ar pierde mai intai folosul ce s'ar putea realize dela cedarea remizelor
$i
In urma s'ar pierde alte sume prin cheltueli de aducere a aurului din strainatate.
A vinde sau a nu vinde remizele, nu este o chestiune de principiu, ci numai o
chestiune de oportunitate. Ca sA judecam aceasta chestiune trebuie mai IntAi
sa ne intrebam pentru cari trebuinte publicul cere acum aur dela BancA. Daca-
cere pentru trebuintele interne, nu vom potoll cererea de aur prin cedarea
remizelor, caci in trebuintele interne este trebuinta de monetb. de aur, iar nu
de remize. Numai In cazul cand aurul s'ar cere pentru a se face plati In strainatate, ar fi dar nimerit sA vindem din remizele noastre asupra stainatIrtii, cAci
numai pentru acest caz, remizele Inlocuesc aurul. Aceasta ar fi pe cat se pare
cazul de fats. Dar acum trebuie sA ne mai intrebarn, n'avem noi angajamente,
n'avem noi obligatiuni de plati In strainatate pentru acoperirea cArora am
avea noi insine neapAratA trebuinta de cele 23 milioane de remize de cari dispunem ? Si dacb, s'ar constatA ca avem aceasta trebuinta, am face foarte rat' sit
vindem astAzi niste remize pe cari am fi nevoiti sA le fnlocuim tot noi in cursul
iernei cu un pret poate mult mai urcat.
DupA socoteala Mout& acum in Consiliu, s'ar pare& cA pentru trebuintele
BAncii vor ajunge pan& la Martie cam 15.000.000 ramanAnd 8.000.000 disponibil. Dec& am:last& socoteal& este exacta, atunci am puteA vinde un milion sau
2 In momentul cand cererea de aur ar fi mai mare, spre a o intampina. RamAne
Ins& ca Administratiunea BAncii sa aleagb. bine momentul, pentru ca prin aceasta
vb,nzare a& product fn adevar efectul trebuincios. Preocuparea ca la Martie

Guvernul va aye& trebuinta de aceasta rezervA de portofoliu strain pentru
plata cuponului datoriei publice, nu trebuie s& ne opreascA de a Intrebuinta
acest portofoliu cum vom crede noi mai nimerit, spre a ne apart stocul metalic
gi spre a ne usura trebuintele pietii. Trebuie sa avem cel putin tot atata solicitudine pentru trebuintele comertului cat gi pentru ale Guvernului. Dm& in
interesul BAncii gi aI comertului vom crede c& putem a& vindem parte din portofoliul nostru strain Si fn urma Guvernul va ave& trebuinta de remize asupra
strainatatli, el le va platl ceva mai stump, iar Banca nu va pierde absolut nimic.
Prin urmare, conchide D-1 Costinescu, sb, ne facem bine socotelile. SA vedem data
trebuintele noastre proprii, dac& angajamentele noastre ne permit sA vindem

parte din portofoliul nostru strain si In cazul afirmativ BA, vindem ate putin
in momentele cand cererea de aur ar fi prea mare.
D-I Guvernator, zice c& nu este loc de a ne preocupA prea mult de trebuintele Ministerului de Finante. Banca National& are dupit D-sa mai ales
www.dacoromanica.ro
35
546
C. I. BAICOIANU
Carada qi ceilalti adepji ai parerilor lui, sustineau Ca portofoliul extern are in primul rand menirea de a Beryl la In lesmenirea de a fi regulatorul circulatiunii, de a vent In ajutorul pietii In momente
grele 0 de a prevent prin interventiunea ei la timp, producerea de greutati prea
mart de plata. Desigur ca gi trebuintele Guvernului trebuesc luate In consideratiune, dar nu trebuie neglijate nici cele ale pietii. Trebuintele Ministerului de
Finante aunt un moment satisfacute vi se pare ca, nu este rational, ca pentru o
trebuinta, incerta a acestuia la primavara, sa, se refuze de a se venl pietii putin
In ajutor prin lichidarea unei parti macar, a portofoliului strain. Trebuintele

Ministerului Si acelea ale pietii Bunt ambele trebuinte ale tarii, zice D-sa. Una
Insa este actuala si certa, cealalta viitoare si incerta. In orice caz inconvenientele
ce pot rezulta la primavara din cauza cererii platii cuponului de catre Guvern
nu pot fi ava mart. Atunci reIncepand exportul vor fi remizele mai eftine vi
greutatea efectuarei platilor mai mica, pe tend suirea anormala a schimbului
produce actualmente greutati mult mai mart si can so vor resfrange asupra Intregii situatiuni economice pe care Banca Nationala trebuie sa nu o piarda
nici tend din vedere. De altminterea nu e vorba de a lichida imediat tot portofoliul 0 de a se lipsi de once mijloc de a face vi In primavara macar In parte fata
la trebuintele Guvernului. D-sa crede ca va fi deajuns a se fncepe cu o parte 0
a se urma lichidarea succesiv, regulandu-se de Administratiunea Bancii totdeauna
dupa situatiunea schimbului gi cererile eventuale ale pietii. Un neajuns chiar
de cateva milioane nu poate educe Guvernului nici o greutate serioasa, chiar
tend pentru acele 2-3 milioane Ministerul ar fi silit se plateasca un schimb

putin mai urcat decat cel care ar rezulta tend Banca National& ar putea, sa-i
puny la dispozitiune suma Intreaga a cuponului. D-sa crede ca pentru ca Banca
Nationala, sa nu poata fi acuzata, ca prin atitudinea ei vi prin politica ei economica contribue la sporirea greutatilor firevti cu cart piata noastra are a se lupta
In toti anii iarna, ar fi bine a se Incerca masura realizarii portofoliului strain
In limite pe cart le va indica experienta $i rezultatul succesiv obtinut prin masura propusa. D-sa roaga pe Consiliu a se pronunta Taal clan& crede momentul
oportun venit pentru realizarea portofoliului strain ce mai este disponibil dupa
acoperirea angajamentelor deja luate de Banca, sau can se pot prevedea ca
trebuinte normale vi curente ale ei ; vi al doilea a fixa catimea 'Ana la care se se
poate eventual face aceasta realizare, ramanand ca mai tarziu, cu experienta
castigata O. se avizeze dace este sau nu locul a se continua cu aceasta. realizare.
D-1 Dimitrescu avand cuvantul, arata ca dupa cele ce s'au zis pans acum
In aceasta chestiune, rezulta ca toata discutiunea se margineste numai la o

simply chestiune de oportunitate, atat in privinta realizarii portofoliului strain,
cat $i In privinta quantumului de realizat. Trebuie dare pentru a se lua o rezolutiune, sa se cerceteze gi 0, se vada data acum este momentul favorabil ca Banca
se puny In vanzare portofoliul strain, care pe Lange scopul de a reface stocul
metalic la caz de trebuinta, este chemat sa fact). vi Inlesnire pietii, procurandu-i
remize asupra strainatatii mai eftine In timpul In care pretul for pe piata este
mai urcat, din cauzele naturale ale acestui fel de operatiuni. Schimbul de bilete
contra monetei metalice de aur, care se face acum, desl se pare mare, el este
natural si abia la Inceputul lui, as& ce D-sa crede ca de acl Inainte va fi si mai
www.dacoromanica.ro
OPERATIUNILE DE TRATE SI REMIZE ALE B. N. R., 1880-1914
547
nirea platilor pe can lara trebuie sa le face in strainatate

i in al doilea rand rolul de a garanta o parte a circulatiei.
mare decat pane, acum, fiindca o sa, se decurga aced perioada In care intrarile
de aur se Imputineaza $i esirele de aur se merest. Aceasta hula, nu autorizeaza
a se crede ca. stocul metalic al Bancii In curand are sa, fie epuizat, ca sa se face,
recurs la realizarea portofoliului exterior eel putin In momentul de fate,. Cat
pentru pretul remizelor, dell relativ se pare ca este scump, dar D-sa nu crede
cA scumpirea se datoreaza unei Imprejurari normale $i naturale, fiindca exportatia
nelnchizandu-se Inca, se pot procure remize astazi ceva mai scumpe din
cauza speculei, maine mai eftine poate.

Deja D-1 Dimitrescu este informat ca remizele s'au mai eftenit. Deasemenea
dupe, cat se vede stocul Brinell de remize nu este destul de mare ca sa se acopere
cu el trebuintele cunoscute ale Bancii si sa mai ramae o sumb, destul de mare

pentru a se vinde pietii. Deaceea D-sa nu este de pArere ca este oportun a se
vinde Indata, din remizele Bancii, ci trebuie a se Wept& sfarsitul lunii si poate
cA ar fi mai bine sA se astepte Inghetul Dunarii, tend se va gasl cu 7 sau 8
milioane In portofoliu, Banca poate sA fnceapa a vinde cate putin In fiecare zi,
'Ana la concurenta sumei de 2 milioane si aceasta numai micilor comercianti
ce au nevoe, pentru ca pe de o parte sa se Incerce daca se poate fmpiedica
urcarea schimbului peste masura, iar pe de alta sA se face yi o inlesnire pietii.
D-I Costinescu, se uneste cu parerea D-lui Dimitrescu de a nu se fncepe
vanz5.rile de remize dealt mai tarziu data, se va gasl util si oportun de a se vinde.
In adevAr, pentru moment, cererea de aur nu este asa, de mare In cat sa ne ingrijeascli serios, nici schimbul peste masura de scump. Timpul e Inca favorabil
pentru export $i mai e posibil ca schimbul sa scada. Ditca, Insa mai tarziu, In
Ianuarie bunaoarh, cererea de aur va devenl mai mare, schimbul mai scump
si vom constata atunci CA avem Inca o rezervti de remize peste propriile noastre
trebuinte, vom fncepe vanzarile. Asa s'a urmat Qi anul trecut. N'am vandut
remize la fnceputul iernii, ci mai tarziu tend cererea de aur devenise mai mare.
D-1 Carp raspunzand D-lui Stefanescu $i D-lui Guvernator, repeta CA D-sa
nu voeste a da o mai mare importanta, trebuintelor Statului, decAt acelora ale
comertului. Pentru D-sa si unele $i altele trebuie sA merite aceeasi atentiune.
Ceeace trebuie sA caute Banca, este ca nu prin vina ei si prin masuri precipitate sa dea loc la variatiuni de schimb. ate& Banca $i -ar intrebuinta portofoliul ei In necesitati de moment si ar neglija pe acelea cari sunt mai greu de satisfacut, ar ajunge la un rezultat cu totul opus aceluia pe care-1 urmareste. Voind
a intervenl astazi pentru eftenirea schimbului s'ar pune singura In imposibilitate de a combate urcarea de schimb, care fatalmente se va produce prin faptul
ca Statul se va fi adresat la bancheri pentru transmiterea anuitatilor lui In

strainatate.
D-1 Guvernator, zice D-1 Carp, sustine cA trebuintele comertului aunt certe
si actuale, iar acelea ale Statului sunt incerte si viitoare. D-1 Carp crede cu totul
contrariu. Trebuintele comertului nu se pot evaluA si se ivesc numai treptat si
pe nesimtite, acelea ale Statului sunt cunoscute $i sunt exigibile In curand
si la o epocA fixa. D-1 Guvernator, adaoga D-1 Carp, crede ca. n'ar trebul ca
Banca sa se preocupe mult de platile Statului, pentrucA la primavara va reIncepe
www.dacoromanica.ro
35
548
C. I. BAICOIANU
In acest stop Banca trebuie sa pue in circulatie tratele i

remizele pe cari le poseda acumulate din timpul cand exexportatiunea si atunci se vor gall remise cu preturi eftine. D-1 Carp crede
eft nu se poate pune mare temei pe exportatiunea de primavara, fiindca cea mai
mare parte de gram si o buns parte de porumb, dupt, informatiunile ce se dau
de pietele noastre de exportatiuni, s'a vandut deja. Prin urmare, nu ne putem
astepta, In primavara, la o exportatiune ase, de active. In tot cazul, proviziunea
Guvernului pentru anuitati trebuie facuta la Inceputul lui Martie, atunci and
exportatiunea de multe on nici nu Incepe sau este abia la inceput.
D-1 Carp, sustine di Banca ca act de prudent& si de buns, administratiune
trebuie sa. nu-si sleiasca fare, o trebuinta bine simtita, mijlocul de care dispune.
D-sale ii e team& ca, data, Banca Isi va vinde portofoliul ei strain, are sA fie mai
tarziu silitA sa-1 cumpere Inapoi cu un pret mai ridicat. D-1 Carp n'ar vol ca
Banca ea fie acuzatA de neprevedere, de aceea se pronunta. categoric contra
propunerii D-lui Guvernator de a se vinde portofoliul strain al BAncii.
D-1 Nica zice ca pentru D-sa, din discutiunile urmate, reese ca. majoritatea
Consiliului raspunde afirmativ la prima Intrebare pus& de D-I Guvernator.

Toti preopinentii afar& de D-1 Carp aunt de parere, ca o parte oarecare din
portofolilu strain pe care-I poseda Banca astazi trebueste sa. fie realizat spre
a se Impiedica urcarea nejustificat de mare a schimbului In cursul acestei ierni.
D-sa Impartaseste aceleasi vederi si relevA ca. chiar din cifrele puse inainte de
D-1 Carp cu privire la stocul metalic In lunile Noembrie ale anilor 1890 si 1891
In raport cu emisiunea biletelor, rezultA cA incasul metalic al BAncii fiind relativ
superior celui din luna corespunzAtoare a anilor precedenti, dupA toate probabilitatile nu va fie nevqe de a se face apel In cursul iernei la portofoliul extern
spre a mentine si a spare un suficient stoc metalic.
La Intrebarea pusA de D-1 Guvernator In a doua linie, data Consiliul crede
ca. portofoliul strain trebuieste sa. fie realizat imediat si pan& la concurenta
cArei sume, D-1 Nica crede CA dupa. calculele fAcute de D-1 Costinescu si
prin toatA discutiunea urmata. se InvedereazA ca. o sumA de 1, % pan& la 2 milioane
poate sA corespunda, pe deoparte nevoilor actuale ale comertului si pe dealta

sA nu aducil. nici o atingere angajamentelor existente ale BAncii, nici intereselor
sale, sau sA o Impiedice de a Indeplini si ulterior rolul de regulator a Intregii
miscari banesti a tarii.

Cat priveste momentul cand trebuieste sa. se InceapA operatiunea de realizare a portofoliului strain, precum Qi proportiunea zilnica. ce va trebul sa.
fie observatA, D-sa crede cA Consiliul nu poate fixa norms In aceastA privinta si
este convins cA propunerea D-lui Guvernator de a se Incepe imediat cu realizarea
portofoliului strain, nu aver!). Intelesul de a Incepe chiar astAzi si fortat. D-sa
crede cA exprimA simtirea majoritatii Consiliului propunand ca sA se lase cu
totul la aprecierea organelor executoare atat momentul cand sa. se InceapA

realizarea, cat Qi sumele ce vor trebul O. se InstrAineze zilnic In cursul iernei
pan& la concurenta sumei de 2 milioane, spre a intervenl la Impiedicarea urcArii
nejustificate a schimbului.
D-1 Guvernator crede cA s'a format pArerea majoritatii In sens de a se procede la o lichidare partial& a portofoliului extern pana la concurenta de 2 milioane,
www.dacoromanica.ro
549
portul este mai activ, in lunile cand exportul inceteaza,

pentru a inlatura astfel urcarea devizelor i a uura situatia
schimbului.
Creindu-se conditiuni favorabile schimbului s'ar inlatura

exportul aurului, aparandu-se stocul metalic al Bancii.
Carp i adeptii sai, aveau insa alte vederi in privinta
politicii de trate i remize a Bancii Nationale. Pentru danii

portofoliul strain nu era destinat impiedicarii urcarii schimbului i inlesnirii tranzactdunilor pietii, ci dimpotriva, el era
sortit sa constitue i sa apere stocul metalic.
Ei justificau aceasta parere astfel:
Urcarea schimbului asupra strainatatii in lunile cand
exportul stagneaza, este un fapt periodic pe care Banca Nationale nu 11 poate impiedica, pentruca ea nu are un por-
tofoliu atat de puternic de trate i remize incat sa poata
influents piata.
Urmand aceasta politica, Banca ar risch chiar sa-i lipseasca circulatiunea de o parte din garantia ce o are prin
trate, lard ca situatia schimbului sa fie imbunatatita.
Dupe multe discutiuni, ideea lui Carada ese in parte
invingatoare, hotarindu-se ca: Administratia este autorizata a pune succesiv in vanzare portofoliul extern pang la
concurenta de 2 mil., daca dupe incetarea navigatiunei, schimbul asupra strainatatii ar lua proportiuni exagerate i cererea
de moneta la ghieurile Bancii ar spori in mod simtitor .
ramanand ca aceasta realizare sit se face de Administratie treptat, cu Incetul
$i pipaind totdeauna pulsul pietii, pentru a se de o satisfactie cererilor In
limite putincioase si a se evita, o suire cu totul anormala a schimbului. D-sa
maga deci pe Consiliu a decide urmarea de pazit.
Consiliul decide:
Administratiunea este autorizata, a pune succesiv In vanzare portofoliul

extern pane la concurenta de 2 milioane, daca dupe Incetarea navigatiunei,
schimbul asupra strainatatii ar lua proportiuni exagerate si cererea de moneta
la ghiseturile Bancii ar spori In mod simtitor.
D-1 Carp nu este de parere ca Banca se realizeze portofoliul ei strain prin
vanzari de remize pe piata.
D-sa nu vede pentru ce Consiliul ar hotart de pe acum ce are s facit, cand
se va ivl o urcare exagerate de schimb si o cerere mare de aur.
Ar fi mai bine, crede D-sa, ca sa se astepte acel moment si atunci sa se discute $i sa se rezolve chestiunea. Poate ca situatiunea va fi astfel, ca pe langa
vinderea portofoliului strain, Banca sa, fie nevoita de a lua si alte masuri pentru
apararea stocului ei metalic.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAIcoiANU
550
Sub imperiul acestei politici de dubla intrebuintare a

tratelor i remizelor, cand pentru stoc metalic, cat pentru
schimb, a ramas stapanita politica de trate i remize a

Bancii Nationale pana in zilele noastre.
* * *
Sa urmarim acum, cum s'au desfaurat operatiunile

de trate i remize ale Bancii Nationale, in perioada dela
1880-1914.
Dupa cum am aratat in randurile de mai sus, Banca

Nationala a practicat operatiunea de trate i remize, urmand calea trasa de toate institutiunile de emisiune din
alte tali, Inca din primii ani ai existentei sale.
Prin cumpararea devizelor atunci cand exportul era activ,
Banca putea sa-i asigure un stoc pe care apoi sa-1 pue la

dispozitia comerciantilor i industriailor pentru achitarea
datoriilor in strainatate, atunci cand exportul inceta, sau
in anii grei de criza.
In modul acesta, Banca Nationala tinea un permanent
echilibru pe plata noastra intre cererea i oferta de devize,
nelasand in acest chip ca moneta nationals sa fie depreciate in raport cu alte monete straine.
Ca Banca Nationala a atins acest stop, ne-o dovedete
pe deplin tabloul de mai jos:1)
CURSUL MEDIU PE AN
1892
1893
1894
1895
1896
1897
1898
1899
1900
1901
1902
CURSUL MEDIU PE AN
Anii
Anii
Paris
Berlin
Londra
100.280
100.358
100.655
100.415
100.303
100.462
100.157
101.750
101.340
100.850
100.410
123.770
123.885
124.104
123.793
123.810
124.027
124.866
125.450
124.580
124.260
123.460
25.250
25.288
25.332
25.323
25.218
25.277
25.329
25.676
25.480
25.380
25.250
1903
1904
1905
1906
1907
1908
1909
1910
1911
1912
1913
Paris
Berlin
100.459
100.809
100.731
100.673
100.752
101.267
100.679
100.410
100.096
100.580
101.742
123.685
124.247
123.889
123.665
123.909
124.442
123.929
123.818
123.539
124.005
125.533
Londra
25.274
25.366
25.347
25.349
25.393
25.441
25.350
25.335
25.274
25.401
25.702
1) Misearea sch'mbului pe luni Intro anii 1892-1913, ne-o infatiseazit
tablourile eari urmeaza. :
www.dacoromanica.ro
OPERATIUNILE DE TRATE $1 RE MIZE ALE B. N. R., 1880 -1914
551
Ce rezulta din tabloul de mai sus care infatieaza cursul mediu

anual al leului in raport cu francul, lira i marca germana? Ca dela
1892 pang la 1913, paritatea teoretica a leului, in raport cu
lira sterling, marca germana i francul francez, a inregistrat ware

IANUARIE
ANUL
Maxim.
1892 Minim.
Media
Maxim.
1893
/ Minim.
Media
Maxim.
1894 1 Minim.
Media
Maxim.
1895 { Minim.
Media
Maxim.
1896 1 Minim.
Media
Maxim.
1897/Minim.
Media
Maxim.
Berlin Londra
100,850 124,700 25,420 100,650 124,200 25,650 100,700 124, - 25,350

100,400 123,900 25,300 100,400 123,900 25,300 100,150 123,350 25,100
100,660 124,390 25,360 100,480 124,030 25,350 100,400 123,700 25,280
101,050 124,500 25,400 100,800 123,900 25,370 100,400
100,750 124,050 25,330 100,270 123,450 25,220 100,050
100,940 124,340 25,360 100,580 123,750 25,313 100,200
101,120 124,600 25,450 101,120 124,400 25,500 100,350
100,750 124,100 25,370 100,300 123,400 25,270 99,820
100,975 124,390 25,413 100,904 124,088 25,409 100,180
123,600 25,270
123,160 25,150
123,350 25,210
123,700 25,300
123,200 25,160
123,500 25,240
101,050 124,450 25,420 100,850 124,150 25,420 100,500 123,950 25,363

25,330 100,400 123,750 25,320 99,950 123,400 25,250
100,650 124,
100,940 124,300 25,406 100,640 124,030 25,415 100,217 123,750 25,314
25,400 100,700 124,150 25,400

100,850 124,650 25,470 100,700 124,
100,150 123,600 25,280 100,150 123,500 25,250 100,050 123,250 25,220
100,725 124,230 25,401 100,493 123,870 25,355 100,380 123,590 25,315
100,650 124,350 25,370 100,800 124,350 25,400 100,630 124,250 25,320
100,320 124,200 25,320 100,420 123,920 25,310 100,250 123,620 25,210
100,545 124,300 25,360 100,730 124,260 25,370 100,500 123,970 25,290
Maxim.
101, - 124,400
i Minim.
25,410 101, - 124,550 25,430 100,750 124,450 25,410

100,500 123,800 25,320 100,600 124,100 25,280 100,150 123,600 25,250
100,850 124,190 25,380 100,860 124,410 25,410 100,620 124,260 25,375
Maxim.
Minim.
Media
105, - 127,750
Maxim.
102,250 125,450 25,675 102, - 125,650 25,675 101,800 125,500 25,700

101,750 124,950 25,625 101,600 125,150 25,500 100,600 124, - 25,350
102,060125,240 25,620 101,690 125,270 25,650 101,330 124,920 25,520
1901 / Minim.
Media
Maxim.
1902
Berlin Londra Paris
Media
Media
1900
Berlin Londra Paris
MARTIE
100,700 124,320 25,400 100,550 124,200 25,370 100,150 123,750 25,350

100,420 124,150 25,320 100,100 123,750 25,310 99,800 123,350 25,280
100,550 124,250 25,360 100,316 123,970 25,350 99,990 123,490 25,313
1898 { Minim.
1899
Paris
FEBRUARIE
/ Minim.
Media
26,150 101,770 125,270 25,700 102,070 125,670 25,730

101,500 124,820 25,500 101,250 124,250 25,550 101,020 124,350 25,460
103,150126,790 25,930 101,460 124,600 25,570 101,510 124,940 25,580
100,670123,870 25,280 100,700 123,570 25,280 100,500 123,400 25,260

100,450123,600 25,220 100,400 123,320 25,220 100,250 123,300 25,230
100,560 123,710 25,250 100,490 123,450 25,250 100,350 123,340 25,240
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
552
variatiuni, cari s'au accentuat mai mult in anii de grele crize

pe cari i-am strabatut: 1884, 1893, 1899, 19070 1913 si cand Banca,
recurgand la toate mijloacele, a reusit sd fereasca leul nostru de deprecieri mai mari.
IANUARIE
ANUL
Maxim.
Paris
Berlin Londra
Maxim.
Minim.
Media
101,150 124,150 25,440 100,820 123,970 25,410 100,600 123,850 25,270

100,720 123,650 25,347 100,520 123,750 25,345 100,450 123,450 25,240
100,873 123,885 25,368 100,697 123,808 25,364 100,510 123,578 25,252
Maxim.
Minim.
101,900 125,000 25,570 101,600 124,950 25,600 101,850 124,900 25,620

101.420124,700 25,487 100,970 124,350 25,450 101,000 124,400 25,480
101,566 124,828 25,523 101,366 124,670 25,553 101,435 124,711 25,550
1906
i Minim.
tMedia
Maxim.
1 Media
Maxim.
/ Minim.
Media
1 Maxim.
1908 i Minim.
1 Media
Maxim.
1909 Minim.
Media
( Maxim.
1910 Minim.
IMedia
Maxim.
1911
Berlin Londra
Media
1905
1907
Berlin Londra Paris
MARTIE
101,300 124,400 25,420 100,950 123,950 25,380 100,970 123,970 25,410

100,700 123,650 25,350 100,600 123,570 35,320 100,820 132,820 25,360
100,990 124,020 25,400 100,800 123,760 25,363 100,930 123,920 25,391
1903 / Minim.
1904
Paris
FEBRUARIE
101,350 124,320 25,460 101,325 124,300 25,460 100,870 123,800 25,375

100,950 123,980 25,387 100,700 123,770 25,350 100,570 123,500 25,310
101,144 124,130 25,422 101,017 124,040 25,402 100,747 123,642 25,332
100,850 124,125 25,450 100,850 124,400 25,500 101,900 125,500 25,800

100,500 123,500 25,355 100,100 123,350 25,287 100,400 123,670 25,350
100,620 123,692 25.397 100,310 123,600 25,352 100,735 124,184 25,483
102,250 124,850 25,625 102,700 125,050 25,710 101,700 125,150
101,150 124,200 25,510 101,750 124,500 25,650 101, - 124,250
101,600 124,559 25,581 102,196 124,683 25,682 101,403 124,868
102,000 125,000 25,610 101,050 124,250 25,470 100,600 123,900
100,900 123,900 25,410 100,350 123,600 25,310 100,250 123,500
101,461 124,500 25,514 100,813 123,969 25,429 100,404 123,654
101,350 124,850 25,520 101,200 124,600
100,900 124,200 25,400 101,000 124,200
101,106 124,457 25,457 101,112 124,440
25,610
25,362
25,485
25,370
25,240
25,310
25,480 101,050 124,550 25,480

25,440 100,600 123,900 25,380
25,460 100,850 124,265 25,437
100,350 123,950 25,360 100,100 123,600 25,300 99.950 123,550 25,290

25,290 99,900 123,450 25,260 99,750 123,320 25,210
100,188 123.767 25,327 100,019 123,516 25,281 99,802 123,426 25,235
/ Minim. 100, - 123,550

Media
1 Maxim.
1912 Minim.
100,400 123,450 25,320 100,150 123,400 25,300 100,100 123,370 25,250

100,120 123,350 25,290 100, - 123,350 25,230 99,950 123,350 25,225
100,230 123,395 25,301 100,045 123,358 25,259 100,017 123,353 25,235
Maxim.
102,750 126,550 25,925 102,750 126,550 25,925 102,750 126,550 25,925

102,700126,550 25,900 102,750 126,550 25,925 101,700 125,600 25,725
102,737 126,550 25,913 102,750 126,550 25,925 102,061 125,982 25,883
I Media
1913
/ Minim.
Media
www.dacoromanica.ro
553
In adevar, daca tinem seama ca paritatea teoretica a leului
era: 1 = 25,22 lei, 1 f. fr. = 1 leu, 100 marci (Rmk.) = 123423
i daca comparam aceste cursuri cu acele mijlocii din tabloul de mai
sus, vom constata ea cu exceptia anilor de criza, scaderile leului

sunt aproape imperceptibile.
APRILIE
ANUL
Maxim.
1892 1 Minim.
Media
Maxim.
1893
1894
1895
Berlin Londra
100,800 124,100 25,370 100,400 123,600 25,250 100,200 123,800 25,220

99,900 123,100 25,130 99,600 123,100 25,120 99,500 123,350 25,140
100,255 123,570 25,250 100,020 123,360 25,170 99,960 123,500 25,180
Maxim.
100,400
/ Minim.
124, -
25,320 100,950 124,450 25,410 100,750 124,200 25,350
100, - 123,270 25,190 100,300 123,850 25,270 100,300 123,800 25,220
Media
100,270 123,616 25,263 100,690 124,150 25,350 100,510 123,960 25,280
Maxim.
100,400 123,750 25,350 100,700 124,050 25,420 100,550 123,950 25,360

100,150 123,350 25,250 100,250 123,550 25,280 100,050 123,450 25,200
100,270123,830 25,308 100,570 123,800 25,360 100,220 123,615 25,253
/ Minim.
( Maxim.
18981 Minim.
1 Media
Maxim.
1897 1 Minim.
IMedia
Maxim.
1898 { Minim.
Media
Maxim.
1899 Minim.
Media
Maxim.
1900 Minim.
Media
Maxim.
/ Minim.
Media
Maxim.
1902
Berlin Londra Paris
Media
Media
1901
Berlin Londra Paris
IUNIE
100,330 123,350 25,320 100,170 123,500 25,340 100,160 123,600 25,240

100,100 123,170 25,170 100,010 123,350 25,240 99,950 123,250 25,160
100,240 123,310 25,220 100,120 123,450 25,303 100,120 123,500 25,200
/ Minim.
Paris
MA I
/ Minim.
Media
100,300 123,450 25,230 100,700 124,050 25,360 100,700 124,150 25,360

99,950 123,150 25,170 100,200 123,300 25,220 100,150 123,600 25,220
100,136 123,312 25,213 100,445 123,750 25,299 100,450 123,980 25,200
100.670 124,080 25,290 100,650 123,920 25,240 100,650 124, 100,320123,820 25,210 100,220 123,530 25,180 100,300 123,650
100,550 123,860 25,260 100,408 123,720 25,210 100,470 123,860
100,150 123,450 25,370 100,450 124,300 25,420 100,400 124,200
100, - 123,350 25,310 99,950 123,380 25,330 100, - 123,800
100,050 123,420 25,355 100,230 123,880 25,375 100,150 123,980
25,250
25,190
25,230
25,370
25,210
25,280
100,750 124,150 25,400 101, - 124,400 25,450 101,850 125,500 25,620

100,370 123,770 25,280 100,400 123,800 25,300 100,950 124,350 25,430
100,580123,960 25,360 100,650 123,990 25,360 101,390 124,910 25,530
101,500 124,500 25,550 101,370 124,550 25,520 100,930 124,170
101,120 124,050 25,460 101,020 124,070 25,410 100,270 123,300
101,230 124,230 25,490 101,260 124,370 25,480 100,560 123,670
101,400 124,650 25,460 102,700 126,400 25,720 101,300 125,100
100,550 123,800 25,320 101,300 124,520 25,500 100,700 124,400
100,940 124,230 25,390 101,680 125,160 25,590 100,920 124,630
25,380
25,200
25,270
25,550
25,350
25,430
100,400 123,350 25,270 100,370 123,370 25,270 100,250 123,270 25,220

100,300 123,300 25,230 99,950 123,250 25,220 100,050 123,250 25,190
100,330 123,310 25,250 100,230 123,310 25,250 100,130 123,250 25,210
www.dacoromanica.ro
554
C. I. BA.ICOIANT.1
Caci ce Insemneaza o urcare de 30 bani la 100 franci, sau 20 bani

la 100 Rmk., sau 10 bani la 1 E. In anii de criza, urcarile au fost mai
mari, dar nici acestea n'au fost vreodata mai maxi de 101, 75 lei suta de
franci (1899); 125, 533 lei 100 Rmk. (1913) ; i 25, 702 lei 1 (1913).
APRILIE
ANUL
Paris
Berlin Londra Paris
IUNIE
MAI
Berlin Londra
Paris
Berlin Londra
Maxim.
1903 Minim.
Media
100,820 123,770 25,350 100,650 124, - 25,330 100.650 124,150 25,340

100,620 123,600 25,320 100,500 123,720 25,310 100.420 123,770 25,220
100,700 123,675 25,338 100,550 123,800 25,321 100.530 123,916 25,287
Maxim.
100,670 123,800 25,310 100,870 124,170 25,320 100.720 124,400 25,350

100,300 123,500 25,250 100,600 123,820 25,262 100.450 124,100 25,310
100,089 123,656 25,274 100,678 123,950 25,286 100.585 124,206 25,330
1904 / Minim.
Media
Maxim.
1905 { Minim.
Media
Maxim.
1906 / Minim.
Media
Maxim.
10071 Minim.
Media
1
Maxim.
1008
{ Minim.
Media
I Maxim.
1909 / Minim.
1
Media
101,350 124,400 25,520 100,600 123,670 25,330 100.500 123,470 25,270

100,450 123,450 25,280 100,400 123,450 25,290 100.320 123,320 25,230
100,692 123,674 25,366 100,488 123,588 25,310 100.395 123,374 25,250
100,920 123,850 25,410 101, - 124,020 25,430 100.900 123,900 25,370
100,720123,800 25,325 100,650 123,720 25,350 100.450 123,450 25,270
100,823 123,699 25,362 100,811 123,896 25,378 100.699 123,707 25,334
100,950 123.950 25,337 100,800 124,100 25,387 100.750 123,800 25,325
100,200 123,420 25,250 100,470 123,450 25,240 100.400 123,420 25,245
100,423 123,539 25,274 100,652 123,727 25,298 100.535 123,581 25,275
101,200 124,500 25,420 101,700 124,800 25,520 101.800 125,350 25,560
100,800 123,800 25,330 101, - 124,250 25,370 101.250 124,750 25,430
101,061 124,258 25,381 101,327 124,622 25,443 101.593 125,133 25,511
100,850 123,800 25,320 100,650 123,900 25,330 100.250 123,850 25,270

100,300 123,400 25,240 100,250 123,500 25,240 100.150 123,450 25,200
100,514 123,619 25,282 100,492 123,614 25,293 100.207 123,555 25,243
Maxim.
1910 Minim.
Media
100,750 124,100 25,420 100,700 124,100 25,450 100.350 123,700 25,356

100,350 123,650 25,340 100,250 123,550 25,270 100.200 123,450 25,230
100,568 123,903 25,385 100,467 123,870 25,380 100.278 123,593 25,272
Maxim.
1911 I Minim.
Media
99,800 123,450 25,282 99,850 123,500 25,260 100.100 123,900 25,320

99,750 123,370 25,240 99,700 123,400 25,210 99.750 123,450 25,240
99,765 123,405 25,246 99,780 123,440 25,238 99.941 123,740 25,283
Maxim.
100,400123,700 25,400 100,500 123,950 25,370 100.650 124,200 25,420
1912
I Minim.
1913
I Minim.
Media
Maxim.
Media
100,087 123,350 25,250 100,250 123,550 25,275 100.350 123,720 25,300

100,241 123,522 25,312 100,347 123,756 25,317 100.516 123,976 25,368
101,700125,600 25,725 102,300 126,300 25,750 103.750 127,150 25,975
101,400 125,100 25,625 101,700 125,190 25,675 101.700 125,250 25,675
101,556 125,248 25,662 101,910 125,487 25,708 102.550 126,240 25,800
www.dacoromanica.ro
OPERATIUNILE DE TRATE $1 RE MIZE ALE B. N. R., 1880-1914
555
Ce concluzie putem trage din aceasta constatare ?

Ca chiar atunci cand am trecut prin grele crize, interventia
Bancii Nationale, a putut sa apere moneta noastra de cont de seaderi apreciabile in raport cu monetele straine.
IULIE
ANUL
Maxim.
1892
/ Minim.
1893
/ Minim.
Media
Maxim.
Media
Paris
Berlin Londra Paris
AU GUST
SEPTEMBRIE
Berlin Londra Paris
Berlin Londra
100,300 123,700 25,250 100,150 123,650 25,230 100,150 123,700 25,220

100,050 123,250 25,170 99,970 123,300 25,170 99,750 123,400 25,150
100,140 123,430 25,200 100,060 123,420 25,200 99,900 123,520 25,170
100,420 124,050 25,400 100,400 124,350 25,450 99,950 123,870 25,250

99,900 123,200 25,140 100,050 123,850 25,300 99,750 123,720 25,180
100,250 123,740 25,274 100,240 124,130 25,390 99,854 123,812 25,213
( Maxim.
1894 / Minim.
1 Media
Maxim.
1895 Minim.
Media
101,120 124,600 25,430 100,950 124,450 25,400 100,600 124,300 25,310

100,600 124, - 25,300 99,950 123,500 25,180 99,950 123,100 25,180
100,973 124,420 25,396 100,302 123,920 25,286 100,270 123,920 25,240
1896
Maxim.
Minim.
Il Media
100,450 123,900 25,270 100, - 123,450 25,200 100,

123,500 25,200
100, - 123,450 25,180 99,780 123,230 25,140 99,850 123,350 25,140
100,240 123,700 25,234 99,910 123,330 25,170 99,940 123,430 25,160
Maxim.
1897
/ Minim.
100,500 123,850 25,230 100,400 123,900 25,250 100,250 123,920 25,250

100,250 123,650 25,180 99,900 123,500 25,180 99,850 123,420 25,170
100,390 123,800 25,210 100,150 123,690 25,210 100,030 123,680 25,210
Media
(
Maxim.
1898) Minim.
( Media
1899
I Maxim.
Minim.
1 Media
100,350 123,550 25,270 99,900 123,450 25,260 99,850 123,500 25,240

99,800 123,250 25,200 99,750 123,250 25,200 99,650 123,270 25,190
100,076 123,462 25,243 99,853 123,358 25,243 99,802 123,415 25,227
100,500 124,250 25,380 100,050 123,750 25,270 99,700 123,570 25,240

99,970 123,650 25,220 99,750 123,450 25,200 99,570 123,450 25,160
100,270 124,030 25,304 99,950 123,620 25,250 99,650 123,520 25,210
101,800 125,500 25,680 101,690 125,300 25,670 101,850 125,550 25,650
101,300 124,900 25,520 101,340 124,980 25,610 100,850 124,500 25,600
101,610 125,150 25,640 101,540 125,100 25,670 101,350 125,200 25,630
Maxim.
1900 Minim.
Media
100,850 123,800 25,360 100,770 123,750 25,360 101, - 124,

25,390
100,370 123,320 25,220 100,450 123,450 25,290 100,450 123,520 25,290
100,590 123,490 25,300 100,610 123,570 25,330 100,640 123,770 25,330
Maxim.
101,050 124,700 25,400 100,650 124,100 25,370 99,950 123,500 25,190

100,650 124,150 25,360 99,900 123,200 25,160 99,780 123,250 25,150
100,880 124,410 25,390 100,070 123,510 25,230 99,830 123,360 25,160
1901
/ Minim.
Media
( Maxim.
19021 Minim.
1 Media
100,270 123,250 25,230 100,220 123,270 25,240 100,220 123,270 25,230

100,200 123,200 25,200 100,070 123,220 25,230 100,050 123,250 25,190
100,220 123,210 25,210 100,170 123,240 25,230 100,090 123,250 25,200
www.dacoromanica.ro
556
C. I. BAICOIANU
Evident, se vor fi produs poate in afard de Bursa oficiala urcari

mai mari ale lirei, francului i maircii. Aceste cazuri izolate n'au
putut insa influents cursurile oficiale, exceptand anul 1913, cand
IULIE
ANUL
Maxim.
1903 Minim.
Media
Maxim.
1904 Minim.
Media
Maxim.
1905
/ Minim.
Media
Maxim.
1906 / Minim.
Media
Berlin Londra
100,450 123,820 25,230 99,920 123,370 25,140 100,050 123,370 25,170

99,920123,350 25,130 99,850 123,350 25,120 99,720 123,350 25,140
100,240123,805 25,182 99,870 123,352 25,130 99,833 123,354 25,149
100,200 123,850 25,280 100,070 123,550 25,280 100,820 124,600

100,020 123,500 25,250 99,920 123,420 25,240 100, - 123,400
100,088 123,570 25,265 99,983 123,458 25,253 100,396 123,982
100,350123,300 25,240 100,300 123,310 25,240 100,320 123,420
100,280 123,300 25,230 100,050 123,300 25,200 100,100 123,300
100,322 123,300 25,231 100,192 123,301 25,211 100,189 123,339
100,550 123,500 25,287 100,310 123,400 25,260 100,160 123,350
100,300 123,270 25,232 100,125 123,325 25,220 100, - 123,300
100,411 123,410 25,259 100,240 123,346 25,241 100,104 123,325
25,320
25,240
25,270
25,267
25,190
25,217
25,245
25,195
25,217
Maxim.
101, - 124,400 25,380 100,350 123,500 25,210 100,750 124, - 25,300
Media
100,100 123,470 25,185 100,150 123,450 25,185 100,200 123,450 25,190

100,508 123,841 25,256 100,237 123,467 25,193 100,395 123,662 25,232
1908
i Minim.
1909
/ Minim.
Maxim.
Media
Maxim.
1910 Minim.
Media
Maxim.
1911 / Minim.
Media
Maxim.
1912 Minim.
Media
Maxim.
1913 / Minim.
Media
Berlin Londra Paris
Media
/ Minim.
Berlin Londra Paris
SEPTEMBRIE
100,900 123,800 25,335 100,850 123,550 25,375 100,620 123,400 25,250

100,400 123, 45 25,270 100,250 123,400 25,282 100,360 123,300 25,220
100,604 123,589 25,309 100,537 123,451 25,315 100,427 123,337 25,236
Maxim.
1907
Paris
AUGUST
100,150 123,450 25,220 100,100 123,350 25,200 100,450 123,650 25,270

100,060 123,300 25,200 100,075 123,300 25,190 100,050 123,300 25,150
100,098 123,360 25,207 100,085 123,309 25,197 100,164 123,360 25,183
100,200 123,450 25,250 100, - 123,350 25,230 100,000 123,350 25,230
99,950 123,350 25,210 99,900 123,300 25,210 99,850 123,250 25,190
100,068123,380 25,222 99,950 123,305 25,219 99,918 123,290 25,205
100,020 123,550 25,250 100,050 123,350 25,266 100,800 123,750 25,360
99,850 123,350 25,230 99,900 123,270 25,255 100,100 123,300 25,220
99,935 123,415 25,240 99,966 123,309 25,240 100,433 123,460 25,282
100,400 123,750 25,350 100,050 123,600 25,275 100,900 124,450 25,480

123,650 25,280
100, - 123,400 25,250 99,825 123,370 25,250 100,
100,233 123,612 25,309 99,928123,456 ?5,250 100,371 124,087 25,376
102,900 127,000 25,975 101,725 125,700 25,675 101,450 125,250 25,625

101,000 124,650 25,515 101,050 124,650 25.515 100,500 124,125 25,400
101,832 125,780 25,734 101,495 125,375 25,621 100,801 124,637 25,455
www.dacoromanica.ro
557
Banca n'a crutat nici un sacrificiu pentru a armoniza aceste cloud

cursuri.
Variatiunile cursurilor din afara Bursei nefiind 'inregistrate decat in
mod intamplator, nu le putem infatia i discuta.

OCTOMBRIE
ANUL
Maxim.
1892
i Minim.
Media
I Maxim.
1893 / Minim.
1 Media
Maxim.
1894 Minim.
Media
NOEMBRIE
Paris Berlin Londra Paris
DECEMBRIE
Berlin Londra Paris
Berlin Londra
100,600 124,200 25,300 100,600 124,300 25,320 101,120 124,750 25,400

99,700123,450 25,150 99,950 123,950 25,180 100,500 124,100 25,270
100,240 123,840 25,240 100,490 124,110 25,280 100,790 124,400 25,330
124,800
100,250 124,150 25,260 100,900 124,800 25,400 101,
99,150 123,800 25,200 100,200 124,050 25,230 100,500 124,450
100,155 124,030 25,240 100,670 124,520 25,350 100,770 124,670
101, - 124,600 25,400 101,150 124,650 25,410 101,050 124,600
100,500 124,150 25,300 100,600 123,950 25,270 100,800 124,250
100,870 124,500 25,350 100,940 124,320 25,360 100,980 124,460
25,400
25,300
25,370
25,400
25,270
25,380
Media
100,450 123,800 25,320 101,120 124,350 25,500 101, - 124,700 25,460

99,770 123,350 25,200 100,450 123,750 25,310 100,350 123,950 25,350
100,090 123,560 25,258 100,820 124,120 25,422 100,794 124,450 25,423
100,250 123,850 25,250 100,450 124,450 25,370 100,600 124,650 25,370
99,800 123,400 25,140 100,050 123,700 25,220 100,400 124,200 25,320
100,030 123,720 25,208 100,360 124,250 25,350 100,520 124,510 25,370
100,720 124,600 25,350 100,450 124,800 25,330 100,780 124,780 25,420
100,100 123,950 25,250 100,270 124,170 25,280 100,320 124,120 25,300
100,470 124,400 25,310 100,350 124,260 25,310 100,520 124,460 25,350
Maxim.
100, - 123,750 25,350 100,470 124,320 25,420 101, - 124,700 25,510
1898 ! Minim.
99,620 123,500 25,210 99,820123,650 25,300 100,150 124,100 25,350

99,870 123,660 25,310 100,240 124,140 25,380 100,620 124,400 25,430
( Maxim.
1895 ) Minim.
1 Media
( Maxim.
18961 Minim.
1 Media
Maxim.
1897
/ Minim.
(
I
Media
Maxim.
1899
/ Minim.
Media
Maxim.
1900
/ Minim.
Media
Maxim.
1901
/ Minim.
Media
( Maxim.
1902 Minim.
1 Media
104,250 128,250 26,100 104,270 128,750 26,370 105,870 130,500 26,750

100,920 124,820 25,760 103, - 127, - 26,080 104,120 128,250 28,400
102,630 126,550 25, - 103,900 128, - 26,250 105,120 129,500 26,550
101,750 124,800 25,500 102,700 126,200 25,680 102,750 126,250 25,690
100,900 124,100 25,400 101,050 124,070 25,370 101,700 125,100 25,630
101,280 124,280 25,430 101,750 124,880 25,490 102,110 125,410 25,600
100,300 123,600 25,200 100,400 123,600 25,270 100,520 123,820 25,270

99,800 123,170 25,130 100,250 123,350 25,170 100,250 123,550 25,200
100,130 123,340 25,150 100,310 123,490 25,220 100,360 123,590 25,220
100,370 123,400 25,230 101,400 124,200 25,450 101,350 124,500 25,450
100,250 123,250 25,200 100,370 123,400 25,220 101,150 124,250 25,380
100,320 123,290 25,210 100,800 123,750 25,310 101,220 124,420 25,410
www.dacoromanica.ro
C. I. BILICOIANU
558
Dar daca in ordinea mentinerii cursului leului, vedem ca Banca

Nationale ci-a indeplinit cu prisosinta datoria, sa vedem acum prin
ce mijloace a ajuns sa-i realizeze scopul.
OUTOMBRIE
ANUL
Maxim.
1903 { Minim.
Media
Paris
NOEMBRIE
Berlin Londra Paris
DECEMBRIE
Berlin Londra Paris
Berlin Londra
100,220 123,370 25,230 100,800 124, - 25,360 100,700 124, - 25,290

100,100123,350 25,162 100,200 123,370 25,225 100,360 123,650 25,260
100,158 123,356 25,169 100,437 123,657 25,289 100,480 123,810 25,280
Maxim.
1904 Minim.
ll Media
102,100 125,850 25,630 102,1'70 125,150 25,700 102,150 126,100 25,670

100,850 124,750 25,370 101,450 125,300 25,480 101,500 125,020 25,500
101,529 125,358 25,515 101,901 125,805 25,636 101,895 125,709 25,587
( Maxim.
100,370 123,500 25,282 101,370 124,500 25,450 101,300 124,700 25,410

100,270 123,350 25,220 100,300 123,450 25,230 100,600 123,900 25,330
100,323 123,404 25,236 100,761 124,089 25,345 101,052 124,396 25,372
1905 i Minim.
1 Media
Maxim.
1906 / Minim.
Media
Media
101,750 124,050 25,600 102,800 125,900 25,890 102,300 125,600 25,775

100,550 123,270 25,245 101,700 125,150 25,675 101,150 124,200 25,475
101,082 123,751 25,395 102,131 125,556 25,766 101,975 124,912 25,621
Maxim.
Minim.
Media
101,600 124,850 25,520 102,050 125,050 25,610 102,150 125,550 25,670

100,750 123,850 25,300 101,220 124,200 25,400 101,800 124,950 25,570
101,228 124,376 25,400 101,666 124,682 25,516 101,996 125,156 25,622
Maxim.
1907
/ Minim.
1908 /
1909
Maxim. 101,100 124,500 25,500 102,100 125,700 25,720 101,300 125,150 25,600
100,400 123,650 25,250 101,250 124,700 25,520 101,550 124,800 25,500
100,756 124,004 25,371 101,719 125,260 25,634 101,442 124,954 25,546
Media
/ Minim.
Maxim.
1910 Minim.
Media
1911
25,500 101,050 124,150 25,500 101,100 124,675 25,525

100,875 124,
100,175 123,375 25,250 100,550 123,920 25,382 100,650 124,125 25,400
100,465 123,628 25,327 100,701 124,047 25,438 100,914 124,318 25,483
100,350 123,900 25,371 100,350 124,050 25,360 100,350 124,150 25,390

123,300 25,250 100,050 123,450 25,300 100,150 123,850 25,300
100,142 123,592 25,307 100,196 123,700 25,331 100,268 124,027 25,348
100,
Maxim.
101, - 123,800 25,450 100,500 123,800 25,340 100,350 123,650 25,330
Media
100,35 123,450 25,260 100,250 123,450 25,250 100,225 123,400 25,280

100,669 123,643 25,334 100,369 123,669 25,296 100,290 123,609 25,291
/ Minim.
26, -
I Maxim.
1912 I Minim.
101, - 124,400 25,550 101,200 124,450 25,550 101,900 125,600 25,775
1 Media
Maxim.
1913 1 Minim.
Media
101,150 125,600 25,600 101,350 125,300 25,660 101,650 125,375 25,700

100,200 123,950 25,360 100,850 124,575 25,550 101,250 125,125 25,625
100,871124,461 25,500 101,113 124,838 25,606 101,430 125,255 25,675
101,250 124,450 25,580 101,900 125,600 25,775 102,750 126,600
101,125 124,440 25,568 101,387 124,730 25,604 102,526 126,365 25,914
www.dacoromanica.ro
OPERATIUNILE DE TRATE BI REMIZE ALE B. N. R., 1880-1914
559
Tablourile de mai jos ne indica operatiunile de cumpararea i vinderea devizelor, impartite pe categorii:
MISCAREA TRATELOR $I REMIZELOR 1880-1914
Anii
Franci
1881
1882
1883
1884
1885
1886
1887
1888
1889
1890
1891
1892
1893
1894
1895
1896
1897
1898
1899
1900
1901
1902
1903
1904
1905
1906
1907
1908
1909
1910
1911
1912
1913
Total . .
Marci
1881
1882
1883
1884
1885
1886
Sold
precedent
1043000
1133250
1601318
2000
15000
21000
2056347
988582
50000
315000
1000640
3185900
1776032
293996
380000
3728000
2539000
1855000
12766207
500000
3850000
4650000
7950000
7462000
9071000
10411832
21135363
12600000
112380467
506239
421000
157000
Intrate
Total
EOte
Sold la 31
Decem b.
11579070
11579070
10536070
1043000
18779199
17645949
17736199
1133250
27825518
28958768
1601318
27357465
16609628
18210946
18208994
2000
21000
18131459
18133459
18118416
22672561
12687561
12666565
11318610
11339610
11339610
2056347
13077617
13077617
13077617
18191429
988582
10247776
20247776
21466258
50000
20477676
19409911
16413139
315000
15474557
16463139
15100009
15365009
15415009
22438508
22438508
22123508
1000640
7359422
7359422
7359422
39989798
3185900
40990438
40990438
1776032
22312924
24498184
25498824
14324868
293996
16100900
12915000
26984488
380000
25502452
27278484
1737370
3728000
1823374
2117370
2539000
59715121
55987121
59335121
58158751
1855000
56969751
60697751
52091768
54630768
52775768 12766207
67331211
500000
78242418
80097418
21272126
34038333
33538333
3850000
24739749
25239749
4650000
21389749
28453647
32303647
27653647
4650000
34191476
38841476
30891476
7462000
31978256
9071000
39928256
32468256
41127254
48589254
39518254 10411832
63703353
'72774353
62362521 21135363
92807296 103219128
82083765 12600000
75469533
96804896
84004896 17059136
58243144 17059136
62702280
75302280
1057744321 1170124778 1040685185 129439603
10978862
11599866
4121520
5808827
5957678
5613211
10978862
12105905
4542520
5963827
5957678
5613211
www.dacoromanica.ro
10472623
11684905
4385520
5983827
5957678
5613211
506239
421000
157000
560
C. T. BAICOIANU
Anii
1887
1888
1889
1890
1891
1892
1893
1894
1895
1896
1897
1898
1899
1900
Marci . 1901
1902
1903
1904
1905
1906
1907
1908
1909
1910
1911
1912
1913
Total.
Sold
precedent
-14835492
7211367
10115044
7788990
6337050
1305073
2531600
7821266
10465914
16026690
5463522
3480000
3214065
7878446
19231946
14021820
32167809
31640968
30693365
11262546
23680404
48627642
69765433
42658474
429309165
1881
Lire
sterling.1
1882
1883
1884
1885
1886
1887
1888
1889
1890
1891
1892
41075
151434
38310
--
1760
5480
115807
234328
72708
Intrate
Total
Et3ite
8497817
8497817
8497817
3908635
3908653
3908635
29780294
29780294
14944802
64352310
79187802
71978435
61108282
58204605
68319649
16048509
26163553
18374563
60490353
68279343
61942293
32177878
38514928
37209855
43917909
45222982
42691382
46596242
49127842
41306576
65180269
73001535
62535621
95428734 105894648
89867958
56414132
72440822
66977300
38518719
43982241
40502241
49615900
53095900
49881835
97390467 100604532
92726086
92103642
99982088
80750142
102694781 121926727 107904907
158779854 172801674 140633865
175823579 207991388 176350420
218055669 249696637 219003272
139690500 170383865 159121319
146982819 158245365 134564961
250597446 274277850 225650208
443728443 492356085 422590652
386854374 456419807 413761333
166166568 208825042 164787415
3094781889 3524091054 3050724262
Sold la 31
Decemb.
313478
1113529
723260
423273
519243
381548
468505
234130
930256
1134196
573214
1231991
313478
1154604
874694
481583
519243
381548
470265
239610
930256
1250003
807542
1304899
www.dacoromanica.ro
272403
1003170
838384
461583
519243
379788
464785
239610
814449
1015675
734834
1132871
14835497
7211362
10115044
7788990
6337050
1305073
2531600
7821266
10465914
16026690
5463522
3480000
3214065
7878446
19231946
14021820
32167809
31640968
30693365
11262546
23680404
48627842
69765433
42658474
44057627
473366792
41075
151434
1760
5480
115807
234328
72708
171828
OPERA7IUNILE DE TRATE 1 REMIZE ALE B. N. R., 1880-1914
Anii
Lire
sterling.
1893
1894
1895
1896
1897
1898
1899
1900
1901
1902
1903
1904
1905
1906
1907
1908
1909
1910
1911
1912
1913
Total..
Florini
olandezi
1882
1883
1884
1885
1888
1887
1888
1889
1891
1892
1893
1901
1902
1903
1905
1911
1912
1913
Total..
Sold
precedent
Intrate
Total
Esite
561
Soldla31
Decemb.
-3527
178338
94133
52000
36000
52400
650001
1107456
1153667
863558
840804
871616
654275
490970
307104
418525
541400
440014
1225892
401954
355700
1607782
391491
227698
71410
678537
2140129
5069175
5547278
5125455
3865673
4555190
4850596
3807032
2722717
2963793
3055347
2640369
1936336
1387720
415554
355700
1611309
569829
321831
123410
714537
2192529
5719176
6654734
6279122
4729229
5395994
5722212
4461307
3213687
8270897
3473872
3181789
2376350
87410
662137
1542528
4611720
5501067
5415566
3888425
4524378
5067937
3970337
2906583
2852372
2932472
2741755
1957914
3527
178338
94133
52000
36000
52400
650001
1107456
1153667
863556
840806
871614
654275
490970
307104
418525
541400
440014
418436
9602116
61286177
70888293
60887741
10020552
-110000
-------40000
--------
1479170
637888
230000
838000
513928
1043574
143560
134537
470716
177597
252000
641215
277000
236160
27657
50000
---
1479170
747888
230000
836000
513928
1043574
143560
134537
470716
217597
252000
641215
277000
236160
27657
50000
---
1369170
747888
230000
836000
513928
1043574
143508
134536
430718
217597
252000
641215
277000
236160
27657
50000
---
110000
150000
7151002
7301002
7151002
150000
171828
13600
www.dacoromanica.ro
1384120
415554
352173
1432971
475696
269831
13600
-40000
--
38
C. I. BAICOIANII
562
Anii
Sold
precedent
1882
1883
1884
1895
Florini 1896
austriaci ' 1897
1898
1899
Total .
1900
1901
Coroane
austr.
1902
1903
1904
1905
1906
1907
1908
1909
1910
1911
1912
1913
Total. .
1885
1886
1887
1889
1891
1892
1901
Lire
italiene
Total.
Ruble
hitrtie
1882
750000
500000
505000
500000
2255000
Intrate
Total
Eeite
120000
176341
277586
67605
278700
503000
60000
515923
1999155
120000
176341
277586
67605
278700
503000
60000
515923
1999155
120000
176341
277586
60675
278700
503000
60000
515923
1999155
2688500
2559000
2836870
2704000
550000
1758266
1203695
2230000
955177
3871249
2795737
4871000
1000000
2300000
32323494
2688500
2559000
2836870
2704000
550000
1758266
1203695
2230000
1705177
3871249
2795737
5371000
1505000
2800000
34578494
2688500
2559000
2836870
2704000
550000
1758266
1203695
1480000
1705177
3871249
2295737
4866000
1005000
2300000
31823494
49550
674992
1563061
5261748
200000
350000
246000
8345351
49550
674992
1563061
5261748
200000
350000
246000
8345351
49550
674992
1563061
5261748
200000
350000
236567
236567
238587
www.dacoromanica.ro
246000
8345351
Sold la 31
Decemb.
750000
500000
505000
500000
500000
2755000
OPERATIUNILE DE TRATE g REMIZE ALE B. N. R., 1880 -19i4
563
Examinand expunerea cifrica de mai sus, vedem ca. Banca
a cautat intotdeauna sa cumpere devize asupra pietelor earl
ofereau serioase garantii, cum ar fi Franta, Germania i
Anglia i numai in mod accidental asupra Austro-Ungariei,

Italiei i Olandei.
Pe langa siguranta pe care o urmarea Banca, ea cauta

in acelai timp s-i asigure un stoc de devize compus din
acelea trase asupra pietelor cu cari not aveam cele mai multe
relatiuni comerciale, pentru ca comerciantii notri debitori
a acelor piete sa poata gasi uor acoperirile de cari aveau
nevoie. Dealtfel i pe piata noastra se gaseau mai multe
devize germane, franceze i engleze, pentruca aproape intregul nostru export se indrepta spre aceste piete.
Din aceste tablouri mai constatam ca in perioada 18811914, devizele Frantei tineau locul de frunte, apoi cele germane, engleze i in urma veneau devizele austriace i italiene.
Dar cifrele de mai sus au darul s ne mai indite, ca in

timp ce in fiecare an devizele cumparate asupra Parisului,
Berlinului i Londrei nu erau in intregime lichidate, acelea
asupra Olandei, Austriei i Italiei se lichidau in cursul anului
cand erau cumparate i rare on se intampla cand la sfaritul anului aceste conturi sa mai aiba solduri cari s se treaca
pe anul viitor. Acest fapt; ne intarete afirmatia de mai

sus, ca la baza politicii de devize a Balla. Nationale, erau
acelea asupra Parisului, Londrei i Berlinului.
Datorita sanatoasei politici de devize pe care conducerea
Bancii Nationale a practicat-o intre anii 1880-1914, va-
luta tarii a fost aparata de fluctuatiunile daunatoare, iar
finantele publice i acelea private au fost puternic sprijinite

pentru a onora angajamentele externe in conditiuni destul
de avantajoase.
36
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXIII
RAPORTURILE DINTRE BANCA NATIONAL( A ROMANIEI I STAT,
1880-1914
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXIII
RAPORTURILE DINTRE BANCA NATIONALA

A ROMANIEI 5I STAT, 1880-1914
Imprejurarile economice In cars a lust flint& Banca Nationals, II impuneau
obligatia de a sprijini opera constructive a Statului.
Prime le imprumuturi
Structura veniturilor reallzate de Banca Nationala in primul
Avansul acordat Statului pe depozitul de ruble.
Banca
comanda pentru Stat In strainatate moneta divizionara fi aceea de aur.
Primal
relatiuni ale Mimi! Nationale cu casele de banca straine.
Banes
is angajamentul se fach plata cuponului datoriel publics in strainatate.
Conversiunea
acordate Statului.
an de aotivitate.
1111
01
subscrierea Imprumuturilor publice sunt sustinute de Banch.
Incheere.
Nascuta in imprejurari de puternica afirmare a fiintei

Statului roman liber i independent, intr'o perioada in care
intreaga activitate economics publics i particulars impunea Statului multiple indatoriri de interventiune i organizare In toate domeniile, era firesc ca Banca Nationala sa
fie solicitata Inca dela inceput, sa des tributul sau in cadrul previziunilor sale statutare operei constructive a Statului i organelor constituite in Stat.
Banca Nationala, lard a iei din cadrul prevederilor sale
statutare, a cautat on de cate on circumstantele ii ofereau
prilejul, sa ajute Statul.
Am vazut cu cats voioie i punctualitate s'a savarit
subscrierea capitalului Bancii. De unde aiurea subscrierile
capitalurilor la infiintarea bancilor de emisiune s'au facut
cu oarecare intarziere i greutate, la noi capitalul social de
12 mil. s'a subscris cu uprinta in termen de mai putin 3

luni. La Banca Frantei a trebuit pe vremuri sa se recurga
la mijloace sui generis pentru a facilita subscrierea. Astfel

la realizarea subscrierii se acorda subscriitorilor de fiecare
actiune cate un drept de reescont de 5.000 frs. La noi din
www.dacoromanica.ro
568
C. I. BAICOIANU
fericire, n'a fost nevoie de atari afirmari de stimulare a subscrip tdei.
Prezenta unui capital destul de Insemnat in casa Bancii

provenit din subscriptde, a pus Consiliul Inca din prima
lung de functionare, Decembrie 1880, In grea cumpana.

Consiliul Bancii Meuse in perioada de pregatire i organizare a Bancii a carei deschidere fusese fixata pentru ziva
de 1 Decembrie 1880, cheltueli i el era muncit de grija de
a OM capitalului still's un plasament din al carui venit sa
se poata face fats cheltuelilor, pentru a nu lncheia deficitar
prima lima de activitate.
Cum dela Inceput operatdunea lombardului si mai ales
a scontului Intampina mari dificultati, Consiliul Ranch profita de nevoile Statului i ii acorda un Imprumut pe bonuri de
tezaur de 3.985.645,13 lei, imprumut care constitue i prima
operatiune a Bancii Nationale. Consiliul nu cauta sa se scape
de disponibilul sau din casa numai pentru a asigura veni-
turi din cari sa poata acoperi cheltuelile, dar i pentru ca

Banca National& era lipsita la Inceput de un local propriu
bine amenajat, unde sa poata pastra valorile In siguranta.
Tot din motivul de a nu lash neproductiv capitalul Ranch,
vedem Consiliul general In edinta din 14 August 1880, ho-
tarind sa se acorde Statului un Imprumut de 13.000 lei in

aur i 500.000 lei In argint, pe timp de 2 luni.
Subscriptia capitalului Bancii se facuse in lei de argint
i aur. De aci i disponibilul aur pe care Banca 11 trece Ministerului de Finante pentru a face MO obligajiunilor sale
In afard. Operatda s'a facut cu consimtamantul ci autorizarea Ministrului de finante, care a admis sa se bonifice
Bancii pentru acest imprumut o dobanda de 7% pentru
aur i 5% pentru argint.
Dar aceste prime operatiuni au fost mai mult de ordin
incidental i ele s'au savarit cum am zis, mai mult din interesul de a sustine Banca Nationala in debutul gestiunii ei
administrative, garantand astfel acoperirea cheltuelilor cari,
daca Banca ar fi trebuit s ramana in cadrul operatiunilor
sale statutare, n'ar fi putut fi acoperite.

In adevar, daca asvarlim o privire asupra primului bilant de o lung (Dec. 1880), constatam ca in timp ce cheltuelile se ridica la 79.567 lei, 1 ban, veniturile din dobanzile
www.dacoromanica.ro
RAPORTURILE DINTRE B. N. R. SI STAT 1880-1914
569
provenite din avansurile pe depozit de efecte, dobanzile pro-
venite din avansul pe ruble, scontarea efectelor si scontarea cupoanelor se ridica numai la 33.754 lei, 46 bani, in
timp ce imprumuturile pe bonuri de tezaur au adus singure 85.645 lei, 13 bani.
Dar raporturile cu Statul aveau sa se cristalizeze in
prima perioada a existentii Bancii Nationale in rezolvarea

a 2 mari probleme de natura s contribuie deopotriva de
mult la restabilirea ordinei monetare.
Era vorba de retragerea rublelor depe piata noastra comerciala, cat i a biletelor ipotecare, astfel cum fusese In
intentia lui I. Bratianu, Inca din primul moment a punerii
for In circulatie i cum se prevedea i In art. 30 din legea
Bancii Nationale.
In adevar, prin acest articol Banca era obligata, ca in
timp de cel mult 4 ani dela infaptuirea sa, s retraga din
circulatie biletele ipotecare fard acoperire lichida, inlocuindu-
le al-pari cu biletele Bancii Nationale.

Era aci exprimata dorinta de a scoate din circulatie un
bilet care de fapt era emis de Stat pentru a face fata unor
grele momente financiare ale tariff i a-I transform& intr'un
bilet fiduciar de normala conceptie politico-bancara.
i acest program s'a inceput Inca din primele luni de
functionare ale Bancii Nationale.

Consiliul de administratie, vazand ca intarzie sosirea biletelor Bancii Nationale comandate la Banca Frantei, hotaraste pentru a nu impiedica mersul operatiunilor Bancii,
sa transforme o bung parte a biletelor ipotecare pe cari le
avea la dispozijie puse de Ministerul de Finante, In bilete
de ale Bancii Nationale, prin aplicarea unei stampile roii
cu titulatura Banca Nationale a Romaniei.
Hotarirea de a cere Ministerului de Finante rezerva de
bilete ipotecare pentru a fi puse in circulatie cu prilejul in-
ceperii operatiunilor Bancii Nationale, a fost luata In edinta Consiliului din 9 Septembrie 1880.
La cererea Bancii, Ministerul de Finante prin adresa din
26 Septemvrie 1880 remite Bancii bilete ipotecare in valoare de 13.512.240 lei aflate la Casa de Depuneri i Con-
semnatiuni, insarcinand cu executarea acestei deciziuni o comisie compusa din Balcescu, Athanasiu i St. Becheanu, care
www.dacoromanica.ro
570
C. I. BAICOIANU
a incredintat biletele comisiunii Bancii In care figura Guvernatorul Campineanu, Mehedinteanu ii Costinescu.
Banca a recurs la aceasta solutie determinate fiind chiar
de Ministrul de final*, care la 27 Noemvrie 1880, hotarand demonetizarea rublelor printr'un simplu decret, imobilizase In retragerea for sume mari, de a caror realizare
avea nevoie, pentru a putea duce opera la bun sfarit.
5i cum suma nu o putea mai uor realize. decat recurgand
la un imprumut la Banca Nationale. pe depozitul de ruble,
el chiar avea interesul de a pune la dispozitia Bancii re-
zerva de bilete ipotecare cu care sa poata lucre. pans la sosirea biletelor comandate la Banca Frantei. Acest lucru este
confirmat i de faptul ca imediat dupe ce a dat Bancii rezerva biletelor ipotecare, a recurs la ea sa face un imprumut pe depozit.
Cum operatia era statutara, caci prin art. 9 al. 5, din
lege, Banca era autorizata sa face avansuri pe metale pretioase, Consiliul in edinta din 26 Noembrie 1880 aproba
propunerea Guvernului, ceeace conduce In luna lui Decembrie la avansul de 7.338.000 lei pe depozite de ruble.
Statul plates rublele cum am vazut --, cu 3 lei, 70 bani.
Banca insa faces asupra for numai un avans de 3 lei,

ceeace reprezenta un avans cu mult sub valoarea for in-
trinseca.
Operatiunea
spune raportul Consiliului din 22 Februa-
rie 1881 , era cu drept cuvant din cele mai fructuoase
pentru Banca, Stat i public, pentru ca Bancii i-a permis

plasarea imediata cu o dobanda renumeratoare a 7.338.000
lei q,i i-a inlesnit impartirea imediata In toata tara a unui
numar echivalent de bilete de Banca.
Pentru Stat, caci i-a permis sa gaseasca, cu o dobanda
de 4% neobicinuita in tara noastra, o rezerva suficienta spre
a plati pe detentorii de ruble.

Pentru public, caci retragerea rublelor imputinase moneta, din care cauza transactiunile sufereau foarte mult.
Inlocuirea rublelor cu bilete de bailed a atenuat in mare
parte acest rau, care dealtmintrelea tindea sa dispara din
ce in ce, prin baterea monetei nationals.
Concentrarea la Banca Nationale a unei bune parti a
rublelor ruseti, prilejuete Statului ocazia de a proceda. la
www.dacoromanica.ro
RAPORTURILE DINTRE B. N. R. SI STAT 1880-1914
571
transformarea acestui metal alb In moneta metalied nationals, cu atat mai mult, cu cat lipseau circulatiei monetele
divizionare.
In edinta Consiliului din 23 Decembrie 1880 se comunica
ca Banca a fost autorizata de Ministrul de final* sa se

ocupe cu comanda in strainatate a monetei divizionare i
de aur.
Banca era obligata sa predea Guvernului o sums de
4.600.000 lei in moneta divizionara i 4.600.000 lei in aur.

Predarile trebuiau sa se faca in Bucureti, iar pentru moneta divizionara Banca trebuia sa primeasca ruble pe pretul de 4 lei una, iar pentru monetele de aur, ruble pe pretul
de 3 lei, 31 bani una. Moneta divizionara urma sa se predea Guvernului dupe 4 luni dela semnarea conventiei, iar
Banca era autorizata sa faca uz de rublele pe cari le avea
Guvernul in depozit.
0 casa vieneza, Torch, propune Bancii sa preia asupra
sa baterea acestei monete.
Conditdunile contractului propuse de aceasta casa, parandu-i-se Consiliului prea grele, insarcineaza in edinta din
23 Decembrie pe Dr. Bernard sa gaseasca conditiuni mai
avantajoase. Sfortarile acestuia nu due la nici un rezultat
i Casei Torch i se preda indeplinirea contractului.
Era imprumuturilor a caror perspective deveneau tot

mai accentuate pe de o parte, pe de alts parte operatiunile
de trate i remize pe cari conducerea Bancii le imbratia
tot mai mult, determine Consiliul Bancii sa intre In relatiuni cu marea finanta a celor mai insemnate tan europene
i astfel vedem cum Banca National& stabilete legaturi
bancare cu Westminsterbank din Londra, Zuzone i Bleischroder din Berlin, Comptoir d'Escompte de Paris, Torch din
Viena, etc.
Pentru interesul documentar, dam aci conditiunile in

cari s'au stabilit raporturile dintre Banca Nationala i
Comptoir d'Escompte de Paris.

Cu aceasta ocazie s'a stabilit un comision de 1%.
In afara de acest comision se prevedea ea la sumele ce
le va avea Banca Nationala in depozit la Comptoir d'Escompte, i se va bonifica o dobanda cu 1% mai mica decat
scontul Bancii Frantei, iar Banca Nationala era obligata

www.dacoromanica.ro
572
C. I. BAICOIANU
sa bonifice depozitelor lui Comptoir d'Escompte o dobanda

cu 1% mai mare decat scontul Bancii Frantei. Pentru sumele cu o scadenta mai lungs pe cari Banca Nationala le-ar
fi tras asupra lui Comptoir d'Escompte, ea era obligata sa
acorde pe langa dobanda mai sus aratata i un comision

special de acceptatie de 1%. Accentuam ca pentru sumele
trase de Banca National& a decouvert, ea era obligata sa le

garanteze prin depozite de titluri.
Profitand de chemarea la vieata a Bancii Nationale i
pentru a scapa de exploatarea diferitilor bancheri, vedem
Statul 'Inca din 11 Iu lie 1881, incheind cu Banca Nationala
o conventie, modificata prin schimburile de scrisori din 19
Decemvrie 1881 i 4 Ianuarie 1882, in privinta achitarii cuponului datoriei publice a Statului de catre Banca National& in strainatate. Aceasta conventie a fost anulata i inlocuita prin conventia din 17 Fevruarie 1883 1).
Conform acestei conventiuni, Banca era obligata sa face
semestrial plata anuitatilor datoriei publice a Romaniei la
Paris, Londra, Berlin, i Frankfurt, cu un schimb fix cal-
culat in aur astfel:

1 = cu 25,35 lei.
100 Rmk. = 124,

100 frs.
= 100,25
1) Iata textul conventiunii:

Art. 1. Conventiunea fncheiata de ambele parti contractante purtand
data de 11 lulie 1881, modificata prin schimbul de scrisori din 19 Decembrie
1881 rsi 4 Ianuarie 1882 este si ramane anulata.
Art. 2. Banca Nationala a Romaniei se fnsarcineaza a transmite pentru
contul Ministerului de Finante si la epocile fixate de dansul, cu o luny si nici
un caz cu mai putin de 10 zile fnainte de fiecare plata, valoarea tuturor anuitatilor datoriei publice a Romaniei ce sunt a se face semestrial la Paris, Londra,
Berlin si Frankfurt cu un schimb fix calculat In modul urrnator In aur:
25 lei $i 35 bani pentru o lira sterlina platita la Londra sau Bucuresti.
124 lei pentru suta de //lard platita la Berlin $i Frankfurt.
100 lei si 25 bani pentru suta de franci platita In Paris.
Art. 3. Pentru serviciul acesta Ministerul de Finante va platl Bancii un
comision de 1 % calculat asupra sumelor platita.
Art. 4. Ministerul de Finante va achita Bancii aceste sume In moneta
nationals, plus diferenta fntre aceasta moneta $i aur al carui curs se va calcula
dupa media a 3 luni, socotindu-se o luny si jumatate fnainte si o hint:, $i jumatate dupe fiecare plata.
www.dacoromanica.ro
RAPORTURILE DINTRE B. N. R. $1 STAT 1880-1914
573
Pentru acest serviciu Banca incase dela Stat un comision de 1% asupra sumelor platite.
Aceasta conventie care intra in vigoare dela 1 Aprilie
1883, era valabila i se prelungea pentru o nou'a perioada
in cazul cand una din parti nu ar fi denuntat-o cu cel putin
3 luni inainte de expirarea anului. Conform dispozitiunilor ei,
Banca era obligath sa plateasca i orice alte sume ar fi
avut de plats Ministerului de Finante in strainatate, In afara

de cup onul datoriei publice.
Conventiunea de mai sus, a durat far& sa fie denuntata
de nici una din parti pang. In anul 1887, cand, in Ianuarie,
Banca a cerut denuntarea ei, determinate fiind de cursul

fix, care de multe on ii prilejuia pierderi.
Statul pentru a-i putea. face platile in strainatate recurge la vechiul sistem, incheind la . 20 Februarie 1888 o
conventiune cu un sindicat de bancheri din Bucureti, reprezentat prin Banca Nationala. Conform acestei conventiuni, Bancii i se rezerva din totalul platilor 224/2% 1).
Art. 5.
Plata sumelor ce reprezinta, anuitatile transmise de Banc&
precum pi schimbul pi comisionul Bancii fixate mai sus, se vor efectua de Minister
prin mandate emise la Inceputul fiecarui an bugetar i platibile lunar ca pi In

trecut. far diferenta Intre our pi moneta nationals se va achita o luny pi jumatate dup5, fiecare plata, cand Banca va inainta Ministerului de Finante conturile
respective.
Toate cheltuelile de imprimarea borderourilor de cupoane pi

Art. 6.
comisionul cuvenit bancherilor pentru serviciul anuit5,t,ilor precum pi contul
transportului Ia Bucurepti a cupoanelor pi a titlurilor elite Ia sorti, vor privl
pe Minister.
Art. 7. Banca se insarcineaza a efectua, In aceleapi conditiuni mice alts

plata va mai aye& Ministerul de facut In localitatile prevazute mai sus.
Art. 8. Conventiunea de fats este valabilli pentru un an, incepand dela
1 Aprilie 1883. Ea este de drept prelungita dac5, nu se va denuntli de dare una
din parti cel putin cu 3 luni Inaintea expirarii fiecarui an pi ape mai departe
din an In an.
Facuta In dublu exemplar astazi la 17 Februarie, 1883.
Consiliul aprob5. conventiunea Incheiata pi autoriza pe D-I Guvernator a
o semna.
1) Iata pi textul acestei conventiuni:

CONVENTIUNE
Intre Ministerul de Finante de o parte pi Banca National/I. a Romaniei

lucrand In numele pi pentru contul sindicatului format de D-nii Menelas Ghermani, Fratii A. R. Elias, S. Halfon Fii, C. Zerlenti, N. Chrissoveloni fii, Evlo-
www.dacoromanica.ro
574
C. I. BAICOIANU
0 activitate Vara preget vedem afirmand Banca Natio-
nale Inca din primii ani ai existentei sale pentru a fi de
ajutor Statului In politica sa de imprumuturi. Astfel in edinta Consiliului de administratie din 18 Aprilie 1881, vedem cum Banca se Insarcineaza cu convertirea obligajiunilor
domeniale, in care scop ea i face publicatiile cuvenite 1).
ghie Gheorghief, Jaques Poumay S-sor gi Marmorosch Blank & Co., sari se
obligA fiecare pentru sumele arAtate in fata numelului lor, s'a incheiat urm&toarea conventiune:
Art. 1. Sindicatul se obligtt a remite la Paris, Londra, Berlin gi Frankfurt
la epocile gi la casele ce se vor indica de Minister, sumele necesare pentru plata
anuitatilor datoriei publice, incepand cu plittile din Martie 1888.
Art. 2. Pentru toate aceste remiteri, Ministerul va plAtl sindicatului:
Pentru fiecare franc un leu, 0,1
cent. aur
mark r * 251%
*
Lir& Ster. 25,60 lei *
*
s
gi o comisiune de un quart la sut& pentru totalitatea sumelor emise In strainatate.
Art. 3.
Sumele cuvenite pentru aceste plati, se vor versa. 5 zile inainte
de fiecare scadenta de Minister Bancii Nationale care va face repartitia intre
membrii sindicatului dupft intelegerea particular& stabilit& Intre dangii.
Art. 4. Plata acestor sume se va face In aur sau bilete cu agio.
Cursul agiului se va calcula dupa cote oficiala, luandu-se de baza media
trimestrului In care s'au efectuat platile socotite dela Incheerea conventiunii
pan& la data corespondent& a lunei a treia gi age mai inainte.
PAn& la regularea definitive a contului de agiu se va versa sindicatului
contravaloarea sumelor probabile cuvenite pentru dansul, rAmanftnd ca la expirarea trimestrului slt se restituie sau sa se primeasc& diferenta. Fixarea acestei
contra valori se va face prin fntelegerea intre Minister gi BancA, organ al sindicatului.
Art. 5. Cheltuelile de timbru gi inregistrare de vor fi, acelea de im*
presiune a borderourilor de cupoane, comisiunile cuvenite bancherilor din

strainatate, pentru serviciul anuitatilor, transportul la Bucuregti al cupoanelor
gi titlurilor egite la sorti, vor fi In sarcina Guvernului.
Art. 6.
Pentru toate operatiunile gi comunicarile rezultand din conventiunea de fata, Banca National& va servl singurA de organ al sindicatului
gi de intermediar oficial in relatiunile cu Ministerul.
Art. 7. Aceasta, conventiune se inchee pe un an de zile.
Ea va fi de drept prelungita pentru anul urmator dac& nu va fi denuntat&
de una din parti cu 3 luni inainte de 1 Aprilie.
Facut in dublu exemplar astazi 20 Februarie 1888.
i) fat& textul publicatlunii:
Banca National& a Romaniei aduce Ia cunoctiinta publicului c& se insarcineaza cu prezentarea Ia consolidare a bonurilor de tezaur In Rentb. 5 %,
www.dacoromanica.ro
575
Mai tarziu cand in 1884 Comuna Bucureti realizeaza

imprumutul de 16 mil. lei printr'un sindicat format din Discontogesellschaft i S. Bleischroder din Berlin, M. A. de
Rotschild i fii din Frankfurt, Creditul Mobiliar i toate celelalte case de baned principale din Cara, Banca Nationale
da tot concursul Comunei pentru a realize acest imprumut
in aur.
i tot astfel vedem Ministerul de Finante consultand i
Banca Nationale cu prilejul intentdunii de a emite un 'Inprumut de 24 mil. in Cara, cum reese din edinta Consiliului din 26 Decembrie 1888.
De cat se pare ca la un moment dat, anumiti membri ai
Consiliului au crezut Ca politica afirmata de Banca in ce
privete promovarea intereselor financiare ale Statului, n'ar
intra in cadrul de preocupare a Bancii Nationale.
Pentru lamurirea acestei chestiuni problema a fost adusa
amortizabila, precum ei cu prezentarea la conversiune a Obligatiunilor Domeniale In aceeaei Rena, conform conditiunilor din publicatlunile facute de
Guvern In Monitorul Oficial.
Persoanele cari au In depozit la Banca Obligatiuni Domeniale sau Bonuri
de tezaur, aunt rugate a trimete declaratiunea ca, doresc ca titlurile Dumnealor,
sa fie prezentate la schimb spre covertire sau consolidare.
Aceste declaratiuni vor fi primite la Banc& dela 8 pant), la 25 Aprilie 1881.
Persoanele cari neavand depozite, ar dorl sa, fax& tot prin Banc& operatiunea
preschimbarii pe renta amortisabila, vor depune la Band,. Obligatiunile sau

Bonurile de tezaur dela 8 pawl la 25 Aprile crt.
Banca le va libera chitanta de primire.
Dela 1 pan& la 3 Maiu Banca va remite titlurile provizorii de Rent& 5 %
amortizabile, persoanelor ce o va fi Insareinat cu operatiunea preschimbarii.
Banca National& va lua un comision de 1 % pentru preschimbarea de

obligatiuni Domeniale In orice sum& i s'ar prezenta. Ea va tub, acelaei comision
pentru preschimbarea de Bonuri de tezaur, daca acestea aunt prezentate In

sum& de 1.000.000 sau mai mutt, de o singurA persoana. Prima de preschimbare
de 2%, data de Guvern, va fi rtispunsa Intreaga, prezentatorului de titluri

domeniale sau bonuri de tezaur In aceleaei conditiuni In cari se bonifica de
Stat.
Persoanele ce vor prezenta, bonuri de tezaur In sum& mai mica de 1 milion,
vor prml din partea Bancii o prima de 3 - 8 % peste prima de 1 Y2% ce li se
bonifica de Guvern, farli nici un comision din partea Bancii.
Comisionul de 1 la mie este calculat asupra valorii nominate a titlului 5 %
amortizabil. Atat comisionul de unu la mie lust de Barlett, cat ei prima de 3/8%
bonificata de dansa se pune In cont la liberarea titlului provizoriu.
www.dacoromanica.ro
678
C. I. 13AICOIANU
in discutiunea Consiliului In edinta din 16 Aprilie 1890 1).

Carada, Vericeanu, Stefanescu i Costinescu, In frunte cu I.
Bratianu, au combatut punctul de vedere al lui Pencovici

care sustinea ca Banca Najionala nu trebuie sa faca asemenea operatiuni, cu toata energia. Statutele nu interzic
de loc Bancii ripostau ei , de a da concursul ei activ
pentru emisiunea imprumuturilor Statului i ale autorithtilor locale. Se poate sustine din contra, ca Banca are datoria de a sustine orice operatic care intereseaza creditul
public. Iar Ion Bratianu era de pdrere ca Banca trebuie sa
dea totdeauna preferinta sistemei subscrierii publice facuta
direct de catre Stat on comuna i sa dea tot concursul sau.
In urma discutiunilor ce au avut loc, Consiliul hotardte
ca Banca sa ia parte In sindicatul de bancheri ce se va

1) lath discutiunile ce au avut loc cu acest prilej :
D-1 Lootlitor de Guvernator, comunic& Consiliului cererea verbal ce i s'a
propus de D-1 Primar al Capitalei, ca Banca s& consulte pe principalii bancheri din piat& asupra posibilitatii emisiunii In tar& a fmprumutului de 18 milioane lei, ce PrimAria este autorizat6. a contract& conform legii din 12 Aprilie
1890, si In cazul afirmativ ca Banca 136, ia initiativa constituirii unui sindicat
care s& asigure reusita fmprumutului fixand cursul ei conditiunile emisiunei.
Inainte de a se pune In contact cu bancherii, D-1 Loctiitor de Guvernator
doreste s& tie cari sunt vederile Consiliului General In aceasta privint& i data
Consiliul fncuviinteaz& ca Banca BA ia o participare In aceste operatiuni.
D-1 PenoovIel este de parere a art. 9 si 10 din legea creatiunii Bancii,

o opreste de a lila parte la realizari de Imprumuturi publice. D-sa consider& o
stare operatiune ca aleatorie ei hazardoasa, nepermisa unui institut de band'.
Se opune dar la orice fel de participare la Imprumutul ce voeste a contract&
Comuna si In ceeace II priveste declar& c6. declina orisice raspunderi in cazul cand
majoritatea Consiliului ar admite propunerea Comunei. Dupa D-sa tot ce se

poate face de Banca, este a deschide ghiseurile ei din Centrala si Sucursale
pentru subscrieri publice pe contul qi riscul exclusiv al Comunei, far6, ca Banca
eh ia absolut nici o parte.
D-nii Vericeanu, tefinesou, Costinescu ;i Carada nu fmpartasesc modul
de a vedea al D-lui Pencovici. Statutele nu interzic deloc Bancii de a de. concursul sAu activ pentru emisiunea imprumuturilor Statului si ale autoritAtilor
locale. Se poate sustine din contra a Banca are datoria de a sustine orice operatiune care intereseaza creditul public. Aceasta nu este numai pArerea noastra
dar si a tuturor guvernelor ce s'au urmat dela crearea BAncii pan& astazi, adic6,
a reprezentantilor tuturor partidelor din Cara. In adevar, Guvernul D-lui Bratianu ei acela al D-lor Rosetti si Carp si acela al D-lui Lascar Catargiu, nu numai
cA au recunoscut acest drept Bancii, dar Inc& au cerut cu staruint& concursul
ei pentru toate operatiunile de emisiune.
www.dacoromanica.ro
577
forma pentru emisiunea in Cara a imprumutului de 16 mil.

a Primariei Comunei Bucureti, autorizat prin legea din 1.2
Aprilie 1890.
Banca va starui ca realizarea s se faca prin subscriere

publica. Din partea ce Banca va lua din aceasta operatiune,
se vor da subparticipari principalelor case de banca a caror
lista se va intocmi de Consiliul de administratie.
Urmand hotarirea luata in edinta din 16 Aprilie 1890,
la 13 Septembrie a aceluiai an, Banca accepts propunerea
Ministrului de finante de a lua parte impreund cu sindicatul de bancheri in frunte cu Discontogessellschaft la con-
Chestiunea de drept , prin urmare nu poate fi pus& In contestare. Argumentul D -lui Pencovici ar putea fi invocat numai atunci cand Banca ar trata
afaceri cu un sindicat de bancheri pentru a lua parte la alte operatiuni straine
de Stat si Comuna.
In ce priveste riscurile la cari s'ar expune Banca iarasi nu se poate admite
opiniunea D-lui Pencovici. Banca nu cump&r& deice efectele imprumutului
ce este a se emite.
Ea se margineste a garanta ca ele vor fi subscrise de public $i are la spatele
BELLI pe toti principalii bancheri ai pietii sindicalizati i pe toti ceilalti bancheri
carora Banca le va da in subparticipare cea mai mare parte a sumei garantate

de dansa.
Prin urmare nu riscam absolut nimic. Dar admitand cazul cel mai rau ca
&tic& 500.000 sau 1.000.000 ar ramane neplasati, Banca are mijlocul de a se
ferl contra oricarui rise trecand la capitalul sau aceste titluri si vanzand din
alte efecte ale sale care au curs mult mai ridicat decat cel trecut in bilantul
sau. Astfel ca va realize, chiar un beneficiu.
D-1 I. C. Bratianu este de parere ca Banca trebuie a& dea totdeauna preferinta sistemei subscrierii publice facuta direct de c/ttre Stat on Comuna i
ea dea tot concursul sau. In lips& de asemenea emisiune directs, crede Ins& ca
Banca nu trebuie si nu este bine a se abtine de a participa la facerea Imprumutului din momentul ce negocierea $i conducerea afacerii Ii este incredintata.
D-sa este deasemenea de parere ca Banca din participarea sa sa dea subparticipari la principalele case de banal% din piata care nu vor face parte din
sindicat.
Consiliul decide:
1. Incuviinteaza ca Banca s& is parte In sindicatul de bancheri ce se va

forma pentru emsiunea In tart a imprumutului de 16.000.000.
2. Banca va starui ca emisiunea s& se faca prin subscriere public/L.
3. Din partea ce Banca va lua In aceasta operatiune se va da subparticipari principalelor case de banca. Lista acestor case se va face de Consiliul de
Administratiune.
4. D-1 Loctiitor de Guvernator este autorizat a semna oferta si contractul
respectiv.
www.dacoromanica.ro
37
578
C. I. BAICOIANU
versiunea obligatiunilor 6 %in rents 4 %, luandu-i asupra

sa o participare la aceasta operatiune de 15 % 1).
ySi mai tarziu, la 17 Februarie 1891, Banca mai is asupra
sa Inca o participare de 20 % la emisiunea imprumutului
Statului de 274.375.000 lei, alaturi de un sindicat de bancheri
din Berlin.
Discutiunile ce au avut loc cu ocazia edintei din 16
Aprilie 1890, au consacrat o politica practicata cu mult folos
pentru Stat dela primele inceputuri ale existentii Bancii Nationale, politica care a ramas de altfel pans azi de traditie
constants 4n Banca.
1) lath conditiunile participarii:

1. Cursul cu care s'a cedat de Guvern sindicatului nouile obligatiuni 4 %
este de 85, 25 % suta de franci nominal minus 1 % pentru acoperirea cheltuelilor de publicitate, cota la Berlin, timbrul german, francez sau altele, curtaj etc.
2. Cursul cu care se vor da aceste obligatiuni detentorilor de obligatiuni
% s'a fixat maximum la 350 marci obligatiunea de 405 marci nominal of
432,10 obligatiunea de 500 fr. nominal.
3. Vechile obligatiuni de 6 % se primesc la conversiune pe pretul de 408 m.
Obligatiunea de 400 marci sau 500 fr. of 70 c. Obligatiunea de 500 fr.
Celelalte conditiuni din contract aunt privitoare la modul cum ar putea
s se execute operatiunea conversiunii.
D-I Pencovici, pentru motivele ce a arlitat In oedinta din 16 Aprilie 1890 cu
ocaziunea discutiunilor privitoare la conversiunea Imprumutului comunal din
1890 este de piirere ca Banca nu trebuie sa participe pe contul ei la operatiunea
conversiunii.
Consiliul, pentru cuvintele invocate de D-1 Vericeanu, Stefanescu, Costinescu gi Batianu In aceeaoi oedinta decide: Banca va participa In operatiunea
conversiunii obligatiunilor emise In 1880, cu 15 %.
Din aceasta participare ea va da subparticipliri principalelor case din

piata cari vor da concursul for operatiunii.
D-1 Loctiitor de Guvernator este autorizat a semnil contractul respectiv.
www.dacoromanica.ro
CAPITOL UL XXIV
REZULTATELE OBTINUTE DE BANCA NATIONALA A ROMANIEI

DEPE URMA OPERATIUNIL OR SALE,
1880-1914
www.dacoromanica.ro
37
CAP ITOLUL XXIV
REZULTATELE OBTINUTE DE BANCA NATIONALA

A ROMANIEI DEPE URMA OPERATIUNILOR SALE,
1880 1914
Primele tnceputuri de functionare ale Bancii Nationale a Romaniei Bunt
caracterizate prin economic extrem de marl.
Raportul dintre beneficiile brute
gi totalul cheltuelilor.
Constitutia benefIcillor brute. Repartitia beneficillor.
Politica de dividend a Bancii Nationale.
Incheiere.
Una dintre preocuparile de capetenie ale conducatorilor

Bancii Nationale, a fost Inca din primele zile ale existentei
sale, aceea de a face cheltueli cat mai restranse, pentru a
asigura beneficiile necesare normalei sale functionari.
Intr'unul din capitolele anterioare am putut constata spi-
ritul de economie de care au fost stapaniti conducatorii

Bancii Nationale in primii sai ani de functionare.
Un simtamant de raspundere, dar i de mandrie natio-
nals, impusese tuturor administratorilor depe vremuri tendinta celor mai rezonabile cheltueli, pentru a garanta astfel
Inca dela primele inceputuri, o gestiune financiara Incuraj atoare.
i sfortarile for n'au fost de nimic contrariate, dupa cum

se vede din desfaurarea cifrelor de mai jos, reprezentand
totalul cheltuelilor in raport cu beneficiile brute ale perioadei 1880-1914, ce face obiectul cercetarilor noastre din
acest volum:
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
582
ANUL
1881
1882
1883
1884
1885
1886
1887
1888
1889
1890
1891
1892
1893
1894
1895
1896
1897
1898
1899
1900
1901
1902
1903
1904
1905
1906
1907
1908
1909
1910
1911
1912
1913
1914
Total.
Beneficii brute
Lei
B.
2.687.027
2.541.414
3.324.980
3.390.331
3.558.407
3.586.894
3.672.338
3.641.611
3.626.527
3.695.997
4.052.654
4.017.572
4.069.389
4.249.269
4.376.578
4.385.776
4.552.226
5.389.453
6.047.646
7.271.597
6.764.666
6.389.845
6.569.244
6.231.428
7.011.705
7.923.386
8.960.415
8.604.870
8.819.194
9.321.918
9.700.741
10.880.507
14.921.846
17.555.599
211.792.888
93
14
70
41
61
99
94
70
69
19
54
50
29
36
16
87
88
91
60
38
92
74
25
46
26
74
55
74
37
49
14
91
30
17
83
Chelt. totale
Lei
522.360
619.571
587.157
619.397
734.437
678.740
729.523
780.882
732.661
766.646
896.540
934.584
1.015.128
1.046.273
1.174.252
1.160.428
1.194.567
1.251.375
1.567.046
2.684.659
2.091.841
1.838.183
1.931.233
1.954.084
2.168.137
2.262.182
2.415.566
2.382.913
2.513.597
2.763.669
2.890.179
3.325.001
5.243.093
6.632.685
60.088.605
Cat reprezint la % chel-
Beneficii nete
Lei
B.
01
76
10
38
19
93
79
54
79
91
42
19
57
02
31
81
'72
85
49
26
43
54
40
09
26
09
90
57
19
81
72
20
96
63
83
2.164.667
1.921.842
2.737.823
2.770.934
2.823.970
2.908.154
2.942.815
2.860.729
2.893.865
2.929.350
3.156.114
3.082.988
3.054.260
3.202.996
3.202.325
3.225.348
3.357.659
4.138.078
4.480.600
4.606.938
4.672.825
4.551.662
4.638.010
4.277.344
4.843.568
5.661.204
6.544.848
6.221.757
6.305.597
6.558.248
6.810.561
7.555.508
9.678.752
10.922.913
151.704.263
tuelile din
1B. benef. brute
92
38
60
03
42
06
15
16
90
28
12
31
72
34
85
06
16
06
11
12
49
20
85
37
65
65
17
18
68
42
71
34
54
19,44
24,38
17,66
18,27
20,63
18,92
29,87
21,44
20,20
20,74
22,12
23,26
24,94
24,81
26,83
26,45
26,24
23,22
25,91
36,70
30,90
28,76
29,40
31,35
30,92
28,55
26,96
27,69
28,50
29,64
29,79
30,56
35,14
37,78
Anul 1881 incepe, cum vedem, cu cheltueli de 522.360,01
i un beneficiu brut de 2.687.027 lei, 93 bani, ceeace

insemneaza ca cheltuelile au atins 19,44% din beneficiile
brute, deci un raport de fericita afirmare.
lei
www.dacoromanica.ro
REZULTATELE OPERATIUNILOR BANCII NATIONALE, 1880 -1914
583
Pe masura infiintarii celorlalte sucursale ce au avut loc

in 1882 i 1883, cresc i cheltuelile in raport cu beneficiile
brute realizate.
Astfel, daca luam de baza media pe anii 1881-1885, vedem ca media anuala a cheltuelilor in aceasta perioada atinge
616.584 lei, 69 bani, care reprezinta o cota procentuala de
19,88% din media beneficiilor anuale pentru aceeai perioada.
Cu alte cuvinte, cheltuelile erau departe de a atinge cota

clasica de 25% din venitul brut. Acest fapt se datorete
staruitoarei sarguinte a tuturor factorilor de conducere a
Bancii Nationale, cari tineau frau cheltuelilor pentru a
marl ii din acest punct de vedere increderea publicului in
noul aezamant. Daca examinam mai departe veniturile i
cheltuelile constatam ca, in perioada 1885-1890 cheltuelile
se ridica la o medie anuala de 737.691 lei, 19 bani, care
raportata la media venitului brut crescut la 3.644.674 lei,
10 bani, reprezinta o cota procentuala de 20,19%. Perioadele cincenale ale deceniului al X -lea afirma cheltueli i mai
crescute ca acelea ale decadei a IX -a. Astfel pentru perioada cincenala 1890-1895, cheltuelile se ridica la 1.013.355
68 bani, cari raportate la veniturile brute de 4.153.092

lei 77 bani, reprezinta o cota procentuala de 24,40 %, iar
in perioada dela 1895-1900, cheltuelile acuza 1.567.615
lei 62 bani, cari raportate la venitul brut de 5.529.340
lei 32 bani, reprezinta o cota procentuala de 28,35% . *i
tot astfel mediile perioadelor cincenale 1900-1914 afirma
cheltueli sporite, cari raportate la veniturile brute corespunzatoare, acuza o cota procentuala care se urea intre
1910-1914 la 37,09%.
Explicatia cotei procentuale ce depaete cota clasica a
cheltuelilor raportata la veniturile brute, se explica prin
procesul de expansiune ce a luat Banca infiintand sedii in
mai toate capitalele de judet din Cara, in perioada dela
1890-1910.
Dar sa examinam amanuntit care a fost constitutia beneficiilor brute, pe cari le-a realizat Banca in perioada dela
1880-1914.
Tabloul de mai jos ne indica evolutia beneficiilor brute
pe de o parte, iar pe de alta constitutia lor :
lei
www.dacoromanica.ro
584
1881
1882
1883
1884
1885
1886
1887
1888
1889
1890
1891
1892
1893
1894
1895
1895
1897
1898
1899
1900
1901
1902
1903
1904
1905
1906
1907
1908
1909
1910
1911
1912
1913
1914
C. I. BAICOIANU
Benef.
din
scont
la%
334.270 12,4
338.652 13,3
466.149 14,568.247 16,7
811.519 22,8
880.128 24,5
1.035.468 28,2
1.150.338 31,6
1.081.644 29,6
1.002.321 27,1
1.141.515 28,2
1.386.018 34,5
996.729 24,5
1.108.037 26,915.278 20,9
1.145.768 26,1
1.405.434 30,8
2.116.440 39,3
2.577.522 42,6
2.906.450 40,2.210.137 32,8
1.554.070 24,3
1.415.033 21,5
1.518.022 24,4
1.566.749 22,3
2.047.186 25,8
2.582.046 28,8
2.630.850 30,5
2.908.887 35,3.265.411 35,3.778.765 39,6.815.377 62,6
9.787.741 65,6
12.340.280 70,3
Benef.
Benef.
Alte
la %
din
la% din trat. la%
beneficii
lombard
& remize
550.05120,8
838.636 32,5
1.023.742 30,8
1.042.262 30,7
955.880 26,8
828.908 23,1
716.137 19,5
691.462 18,9
844.100 23,3
553.286 14,9
659.507 16,2
915.894 22,8
872.329 21,4
1.349.255 31,7
984.850 22,4
928.247 21,1
911.712 20,682.698 12,6

972.950 15,1.468.344 20,2
1.145.192 16,9
750.553 11,7
552.742 8,4
547.981 8,8
446.663 6,7
611.533 7,7
1.048.458 11,8
977.729 11,4
1.704.781 19,3
1.554.064 15,7
1.155.507 11,9
1.020.872 9,4
2.516.23218,8
4.560.853 25,9
Benef.
brute
511.97619,- 1.290.731 48,- 2.687.028

491.044 19,3
873.082 34,3 2.541.414
1.069.036 32,1 766.054 23,- 3.324.981
1.002.503 29,6 777.319 23,- 3.390.331
898.979 25,2 892.030 25,1 3.558.408
664.092 18,5 1.213.767 33,8 3.586.895
459.569 12,5 1.461.165 39,8 3.672.339
299.743 8,2 1.500.069 41,2 3.641.612
623.952 17,2 1.076.832 29,8 3.626.528
1.056.727 28,6 1.083.663 29,3 3.695.997
1.201.935 29,6 1.049.698 26,3 4.052.655
765.245 19,- 950.415 23,8 4.017.572
1.172.437 28,8 1.027.891 25,2 4.069.389
748.586 17,6 1.043.391 24,5 4.249.269
1.433.587 32,8 1.042.863 23,8 4.376.578
1.034.447 23,6 1.277.315 29,1 4.385.777
810.939 17,8 1.424.142 31,2 4.552.227
1.159.999 21,5 1.430.317 26,5 5.389.454
1.033.032 17,1 1.464.143 24,2 6.047.647
1.081.557 14,9 1.815.246 24,9 7.271.597
1.302.080 19,2 2.107.258 31,1 6.784.667
1.972.555 30,9 2.112.066 3,4 6.389.846
2.159.084 32,9 2.442.385 37,2 6.589.244
2.304.936 37,- 1.860.489 29,8 6.231.428
2.107.202 30,- 2.891.091 41,2 7.011.705
3.069.705 38,7 2.194.963 27,7 7.923.387
3.604.206 40,2 1.725.706 10,9 8.960.416
3.186.229 37,- 1.809.863 21,2 8.604.671
2.782.410 31,5 1.423.116 16,1 8.604.671
2.959.998 31,7 1.542.445 16,5 9.321.918
3.858.465 39,8 918.004 9,5 9.700.741
2.289.061 21,- 745.398 6,8 10.880.508
1.987.89813,4 629.977 3,6 14.921.846
17.555.599
654.486 3,8
i din acest punct de vedere privite rezultatele perioadei

vom constata ca beneficiile pe operatiuni cresc
sau descresc in acelai ritm cu restrangerea sau desvoltarea
1880-1914,
op eratiunilor.
Astfel, de unde la
1881
beneficiul scontului era. de
334.270
lei, deci mai mic ca acela al lombardului care se ridica la

www.dacoromanica.ro
REZULTATELE OPERATIUNILOR EANCII NATIONALE, 1880-1914
585
550.051 lei, incetul cu incetul, pe masura ce scontului i s'a

putut da o desvoltare mai imp ortanta in cadrul experientei
catigate i a cunoaterii pie-tii i beneficiile aduse de dansul
cresc in mod constant, ajungand in 1914 sa reprezinte 70,3%
din beneficiile totale, in timp ce ale lombardului reprezentau 25,9% din acelai total.
Remarcam deasemeni ca i beneficiile date de trate i
remize cresc considerabil proportional cu desvoltarea acestor
operatiuni. De unde la 1881 tratele i remizele dadeau un
beneficiu de 511.976 lei, in 1911 beneficiile aduse de ele
cresc la 3.858.465 lei.
Dar din tabloul de mai sus, putem face i o alibi deductie interesanta i anume aceea, ca in anii de criza, atat
beneficiile scontului cat i ale tratelor i remizelor, dar mai
cu seam& ale lombardului, inregistreaza creteri apreciabile.
Acest fapt se datorete nevoilor tot mai mari de bani,

facand pe detentorii de titluri sa recurga la rezervele investite in ele, creinduli lichiditati prin lombardare.
Dar sa mergem mai departe i sa intram in repartitia
beneficiilor nete, astfel cum este reglementata de statute.
Tata tabloul repartitiei beneficiilor nete dela 1880-1914:
Primul 20% fond
i al
Anil 2 lea
di- de revicl end
zervii
20 % Mi-
7-15 %
nist. de
Finante
Cons. de Pens. Mut. anul viiAd-tie Fune- B-cil

for
1881 1440000 300000,- 231146,87 173360,15

1882 1306800 225768,93 180615,14135461,36
1883 1768800 403524,87 322819,90 242114,92
1785600
1814400
1857600
1875600
1832400
1971600
1992000
1891 2122800
1892 2080800
1893 2064000
1894 2149200
1895 2148000
1896 2162400
1897 2239290
1884
1895
1886
1887
1888
1889
1890
410074,02
420562,80
437586,87
444493,91
428059,88
434576,09
441677,14
487222,82
472597,66
466852,14
496599,27
496465,17
501069,60
527531,83
328059,22 246044,41
336450,24 252337,67
350069,49 262552,12
355595,13 266696,35
342447,90256835,93
347660,87 139064,34
353341,71 123669,60
389778,26 136422,39
387078,13 132327,35
373481,72 130718,60
397279,41 139047,79
397172,15 139010,25
400855,70 140299,49
422025,46 147708,91
I A Casa
----
17667,08
19488,91
18903,90
18674,09
19863,97
19858,60
20042,78
21101,27
www.dacoromanica.ro
Rep. pe
Total
20160,90 2164667,92
199,21 1848844,64
563,91 2737832,60
1156,38 2770934,03
219,71 2823970,42
345,58 2908154,06
429,76 2942815,15
985,45 2860729,16
964,60 2893865,90
994,75 2929350,28
401,74 3156114,12
281,27 3082988,31
534,17 1867408,58
1005,90 3202996,34
1819,68 3202325,85
680,49 3225348,06
1,69 3357659,16
586
C. I. BAICOIANU
Primul
Anii 2 -leaaldi-
vidend
1898 2688000
1899 2884800
1900 2958000
1901 2996400
1902 2926800
1903 2976000
1904 2768400
1905 3093600
1906 3564000
1907 4074000
1908 3888000
1909 3936000
1910 4080000
1911 4224000
1912 4656000
1913 5160000
20% fond
20% Mi-
7-15%
de re-
nist. de
Finante
Cons. de Pens. M ut. anul viiAd-tie tune. B-cii

for
zervli
683615,61
752120,02
777387,62
790565,09
766332,44
783602,17
711468,87
824713,69
988240,93
1164969,73
1100351,43
1117119,45
1167649,74
1218112,28
1367101,34
1791750,45
546892,50 191412,37
601696,01 210593,60
621910,10 217668,53
632452,08 221358,613065,95 214573,08
626881,73 219408,60
569175,10 199211,28
659770,88 230919,80
790592,74 276707,46
931975,78 328191,52
880281,14 308098,40
893695,55 312793,45
934119,80 326941,95
974489,83 341071,44
1093681,07 382788,37
2150100,55 501690,15
lei, Casa
Rep. pe
Total
812,96 4138078,06
1305,68 4480600,11
867,37 4606938,12
427,50 4672325,49
237,44 4551862,20
774,25 4638050,85
630,37 4277344,37
1575,18 4843568,2133,89 5661204,65
1112,84 6544848,85
1012,15 6221757,17
1303,98 6305597,18
46706,- 2831,19 6558248,68
48724,50 4163,37 6810561,42
54684,05 1251,88 7555506,71
71670,- 8541,19 9678752 ,34
27344,62
30084,80
31095,50
31622,60
30653,29
31344,10
28458,75
32988,54
39529,63
48598,78
44014,05
44684,75
In spiritul prevederilor statutelor Bancii din 1880 beneficiile nete trebuiau sa fie astfel rep artizate:
6% prim dividend asupra.capitalului de 12.000.000 lei.
Daca va mai ramane vreun excedent de beneficiu se

va lua dinteansul 20 % pentru fondul de rezerva, iar restul
urma s se distribuie:
200/0 Statului in afara de dividendul ce i se cuvenea
ca actionar;
8% Consiliului de administratie;
7% Cenzorilor ;
65 % Actionarilor al doilea divident.
Prin modificarea statutelor din 30 Noemebrie 1890, beneficiile nete ale Bancii, s'au distribuit dupa alte norme.
In privinta fondului de rezerva i a primului dividend
de 60/0, se pastreaza aceleai norme.
Urmau apoi sa incaseze:
200/0 Statul in afara de dividendele ce i se cuveneau
ca actionar ;
4% membrii Consiliului de administratie;
3% Cenzorii;
1 % Casa de Pensie i Economie a functionarilor Bancii i
72% actionarii ca al doilea dividend.
www.dacoromanica.ro
REZULTATELE OPERATIUNILOR BANCII NATIONALE, 1880-1914
587
Cu prilejul retragerii Statului din Banca Nationald, articolul 44 din statute care statornicete distributia beneficiilor, se modified in sensul urmator:
Din beneficiul curat, constatat prin bilantul general la
finele anului, se va imparti: mai intai purtatorilor de actiuni o sums 'And la concurenta de 6% asupra capitalului
varsat, ca prim dividend.
Ned va mai rdmane un excedent de beneficiu, se va
lua dintr'insul pentru rezerva 200/o, iar restul se va imparti
in modul urmator:
20% Statului pang la 31 Decembrie 1912 i 30% dela
Ianuarie 1913;
4% membrilor Consiliului de administratie:
1.
34 Cenzorilor ;
1/0 la Casa de Economie i Ajutor a Fuctionarilor Bancii,
care se va organiza i va fi administrate sub privegherea

Consiliului de administratie al Bancii.
72% actionarilor ca al doilea dividend, pang la 31 Decembrie 1912 i 62% dela 1. Ianuarie 1913.
Datoritd acestor modificari a statutelor din perioada
1880-1914 in ce privete repartitia beneficiilor nete, vedem

cum cu incepere din 1890, cota Consiliului de administratie
se reduce la 123.669 lei 60 bani, in timp ce dividendul,

alocatia fondului de rezerva i partea euvenitd Statului,
crest, creindu-se in acelai an i un fond pentru Casa de Pensii
a Functionarilor Bancii Nationale. Fondul de rezerva mai

era insd alimentat pe langd cei 20% prevazuti de statute din
beneficiul net i de venitul efectelor publice in care el era investit. In potriva acestui mod de a intdri fondul de rezerva se
ridica in anul 1891 27 actionari, reprezentand 655 actiuni,
cari cer ca in viitor suma varsata la acest fond sd fie mar-
ginita numai la cei 20% din beneficiul net prevazut de

statute, iar venitul fondului de rezerva sd se treacd la beneficiile ordinare 1).
1) 'MA cuprinsul acestei cereri care a fost puss In discutiunea AdunArii
generale a actionarilor din Februarie 1892:
Dornnule Guvernator,
Dela infiintarea Bancii, din beneficiile rezultate s'a retinut continuu 20%
In conformitate cu art. 44 din statute. AceastA rezerva statutara a fost plasata
In efecte publice. Venitul acestor efecte s'a adaogat la acest fond, ceeace a
facut ca actuala rezerva sA depaseasca cu mult sumo, prevAzuta de statute.
www.dacoromanica.ro
588
C. I. BAICOIANU
Adunarea general& insa, avand in vedere intarirea cat

mai mult a fondului de rezerva, nu a aprobat cererea.
In spiritul modificarilor aduse statutelor in 1890, s'au
distribuit beneficiile nete ale Bancii pang in anul 1901, cand
in urma retragerii Statului din Banca Nationale i a prelungirii privilegiului pe Inca 8 ani, pang in 1920, Banca a
acceptat sa plateasca Statului, cu incepere din 1913 anul
expirarii vechiului privilegiu o cots de participare de 30 %
In loc de 20%.
Astfel se explica cum in anul 1913 partea Statului din
beneficiile Bancii se ridica la 2.150.100 lei, 55 bath, fats de
1.093.681 lei 7 bani, cat era in 1912.
Dar cifrele cuprinse in tabloul de mai sus sunt de natura sa ne puie in situatia de a constata ca. Statul in afard
de impozitele incasate prevazute de legile tarii, a mai teas
depe urma infiintarii Ranch beneficii nete apreciabile.
Beneficiile Statului in calitatea sa de ac %ionar pe de o
parte i de concesionar al privilegiului de emisiune pe de
alta, 1-au facut sa incaseze anual sume aproape egale cu

dividendul distribuit restului de actionari cari detineau
8.000.000 lei din capital.
Dar problema beneficiilor Bancii mai trebuie privita i
din alt punct de vedere, asupra caruia, este adevarat, situatiile sumare publicate de Banca Nationals nu dau destule relatiuni.
Este vorba de prudenta calculate i afirmata a conducatorilor Ranch, in a forma diferite fonduri puternice, in vederea consolidarii acestui institut, pentru a putea intamAstazi Insa, cand acest fond a ajuns cots statutara de 20 %, subsemnatii
actionari credem a e timpul a va ruga, In temeiul al. 2, art. 92 din statute,
sa binevoiti a supune la aprobare Adunarii generale ordinare, care va avea
loc In ziva de 16 corent, ca: venitul fondului de rezerva di se distribue ca dividend, astfel In viitor rezerva sti, se margineasca la cifra prevazut5, de statute.
Primiti, vb. rugam, Domnule Guvernator, asigurarea profundului respect
ce va datoram.
I. Radulescu, I. Maxgaritescu, Ch. L. Zerlendi, C. Angelescu, T. Taciu,
Th. Eftimiu, G. Ionescu si Comp., Leop. Fuchs, S. Hechter, K. Anastasiu,

M. Eftimiu, V. Stanescu, C. Nacu, G. M. Eftimiu si Comp., Iancu Hechter,
D. M. Bragadiru, Isac M. Levy, P. G. Caravias, E. Semo, S. Dutulescu, A.
Zahariade, G. I. Boamba, N. D. Moroeanu, Wilh. A. Guttmann, loan Penkovici,
Toma T. Bliindu, Corneliu Angelescu.
www.dacoromanica.ro
589
pina i invinge eventualele greutati ce i s'ar fi ivit in tale

in decursul vremii.
Fara a lovi in actionari prin diminuarea dividendelor,
dupe cum vom arata mai jos, totui conducerea Bancii a
reuit prin formarea acestor fonduri sa uureze rezolvarea
multor probleme economice de ordin general.
Oprindu-ne de a imulti exemplele de acest fel, ne
multumim sa spunem ca infaptuitorii stabilizarii au putut gasi la Banca Nationale un fond de 2 miliarde lei, pe
care ea punandu-1 la dispozitie, s'a putut uura mult infaptuirea acestei opere de interes general.
Este de sperat Ca aceasta conceptie pe care indelungata experienta a consacrat-o pentru caracterul ei de
inalta prevedere, va fi adoptata de conducerea Bancii i
deacum inainte.
Dar sa intram in alta ordine de idei i sa examinam politica de dividend a Bancii Nationale.
i socotim cu atat mai mult sa insistam asupra acestei
laturi a problemei, cu cat aceasta chestiune a fost in multe
imprejurari calul de bataie a acelora ce au vrut sa prezinte
acest institut ca o oficina a actionarilor in detrimentul Statului i a interesului general. Din acest punct de vedere
privita chestiunea, sa vedem ce ne invata analiza obiectiva
a dividendelor acordate actionarilor intre anii 1880-1914.
Tabloul ce urmeaza ne infatiaza evolutia dividendului pe actiune, a cursului actiunilor i raportul dintre
dividend i media anuala a cursului actiunii in perioada
1880-1914 :
Raport
ANUL
Dividend Media dividend

anuala a la media
la
cursului anuaii a
actiune actiunii cursului
Dividend Media
anualli a
ANUL
la
cursului
aetiune actiunii
actiunilor
1881
1882
1883
1884
1885
1886
60,35
54,45
73,70
74,40
75,60
77,40
540
1.303
1.336
1.367
1.149
1.041
11,17
4,17
5,51
5,44
6,58
7,44
Raport
dividend
la media
anuala a
cursului
a ctfunilor
1898
1899
1900
1901
1902
1903
112,
120,20
123,25
124,85
121,95
124,
www.dacoromanica.ro
2.319
2.656
2.379
2.200
2.358
2.349
4,82
4,53
5,18
5,88
5,17
5,28
590
ANUL
1887
1888
1889
1890
1891
1892
1893
1894
1895
1896
1897
C. I. BAICOIANU
Dividend Media
anualA a
la
cursului
actiune actiunii
78,15
76,35
82,15
83,88,45
86,70
86,89,65
89,50
90,10
93,30
1.003
989
982
1.322
1.493
1.656
1.594
1.498
1.566
1.660
1.858
Raport
dividend
la media
anuall a
cursului
actiunilor
7,79
7,72
8,37
6,27
5,92
5,24
5,40
5,98
5,73
5,43
5,02
Raport
Dividend Media dividend

anualA a la media
la
ANUL
cursului anuall a
actiune actiunii cursului
actiunilor
1904
1905
1906
1907
1908
1909
1910
1911
1912
1913
1914
115,35
128,90
148,50
169,75
162,164,170,176,194,215,220,-
2.394
2.870
3.227
3.661
4.107
4.187
4.677
5.459
5.437
5.576
5.378
4,28
4,49
4,60
4,63
3,94
3,91
3,64
3,22
8,58
3,85
4,08
Cifrele cuprinse in tabloul de mai sus sunt de nature sa

ne edifice complet asupra politicii de dividend a Bancii Nationale, care a fost atat de patima criticata.
Criticile aduse conducerii Bancii an gravitat intotdeauna
in jurul ideii ea se distribuie prea marl dividende actionarilor. Criticii au uitat Ins& un lucru.
Orice actiune, ca i orice alt efect public are doua valori.
Una nominala, scrisa pe dansa i o alta reala, rezultata
depe urma legii cererii i a ofertii.
Valoarea nominal& a unei actiuni ramane constants, in
timp ce valoarea reala poate varia dela o zi la alta. Marirea
sau micorarea valorii reale este determinate, desigur, de o
serie de circumstanje economice. Nu este mai putin adevarat insa, ea seriozitatea institutiei emitente, prin fondurile
sale de rezerva, prin conducerea plina de prevedere, prin
perspectivele ce le are, etc., exercita o influent& covaritoare asupra valorii reale a actiunilor sale.
Cand politica de dividend a Bancii Nationale a fost con-
damnata de numeroi critici, ei au avut in vedere numai

valoarea nominala a actiunilor. i atunci cu drept cuvant
putem critics dividendul primit de actionari.
Intreaga aceasth critics se narue ca fli o cud cladita
pe nisip, de lndata ce constatam ca insai ipoteza dela care
s'a plecat este fala.
www.dacoromanica.ro
591
Inteadevar, pentru detentorul de actiuni, care dintre cele

cloud valori este cea adevarata? Aceea reala sau aceea nominala ?
Desigur, valoarea reala a actiunii este aceea care pe

dansul II intereseaza, pentru Ca el poate mentine mai departe actiunea, sau o poate transforms In bani, Incasand
contra-valoarea pe care piata i-o ofera. Astfel el nu are o
actiune pe care o poate vinde pentru 500 lei cat scrie pe
dansa, ci o actiune In care ii tine Inchii banii pe cari i-ar
putea realizh vanzand-o.
Privita sub acest aspect,
care este i cel real,
problema
politicii de dividend a Bancii Nationale, ajungem la concluzia ca numai dintr'o pornire cu un substrat marturisit
sau nu, s'a criticat, pornindu-se dela o fala premiza, politica de dividend a Bancii Nationale.
Aceasta ne-o confirms cifrele cuprinse in tabloul de mai
sus, care ne indica ca, cu excepjia anului 1881, dobanda primita la suta de actionari, rezultata din rap ortul dintre dividendul de actiune ci cursul mediu al actiunii, a fost pe dearandul inferioara nu numai dobanzii depe piata, dar chiar i
aceleia pe care Statul o plates la imprumuturile sale1).
S'ar mai putea raspunde la aceasta constatare, dedusa
din realitatea cifrelor, ca nu trebuie sa rap ortam dividendul
la valoarea reala, ci la acea nominala, deoarece actiunile
cumparate cu 500 lei la Infiintarea Bancii, n'au fost lnstrainate. Admitand chiar ca toti actionarii detineau actiunile
pe cari le cumparase cu 500 lei, este drept oare sa raportam
dividendul la valoarea nominala?
Desigur ca nu i iata pentru care motiv:
Dupa cum am aratat mai sus, nimeni i nimic nu putea
opri pe actionar sa -ci vanda actiunea pe pretul zilei, realizand valoarea reala, pe care o putea Intrebuinta In alte sco-
puri, can sa-i aduca un venit mai mare. Iata dece i din
acest punct de vedere privite obiectiunile ce s'ar putea ridica, ele se dovedesc netemeinice.
Politica de dividend, urmata de Consiliul Bancii Natio-
nale dela 1880-1914, a fost Intotdeauna isvorlta dintr'o

1) Vezi i I. G. Bibicescu, RectificAri
Nationalb. a RomAniei, Bucuroti 1914.
till
constatAri cu privire la Banes
www.dacoromanica.ro
592
C. I. BAICOIANU
chibzuita apreciere a situatiunii, astfel incat actionarii nici
n'au fost nedreptatiti, dar nici n'au fost imbogatiti fara
cauza, cum au avut multi interesati pretentda s sustie.

Ba am putea adauga chiar ca au fost ani in cari rentabilitatea plasamentelor in actiunile Bancii Nationale a fost
nu numai minima, dar foarte mult scazuta fata chiar de
dobanzile platite la depunerile. spre fructificare de cele mai

serioase Banci.
ySi
atunci, carui fapt se datorete ca cu toate acestea,
actiunea Bancii Nationale a fost totui preferata ?

Explicatia o gasim in aceea Ca, cumparatorii se gandeau
intotdeauna la perspectivele plus-valutei ce le aveau pe de
o parte, iar pe de alta la seriozitatea institutiei cu puternice fonduri de rezerva i o conducere care ii asigura prosperitatea ei neincetata.
De altfel i preocuparile constante ale Consiliului Bancii

au fost de a nu se acorda prea mari dividende actionarilor,
pentru a nu se incuraja speculatiunile asupra actiunilor, cautandu-se insa intotdeauna sa i se asigure institutiei fondurile
de rezerva puternice cu cari sa-i poata consolida pozitia i sa
poata infrunta toate greutatile ce i s'ar fi ivit in tale, pentru a atinge scopul in vederea caruia a fost creiata, de a
fi folositoare intregei economii nationals a tarii.
www.dacoromanica.ro
CAPIT OLUL XXV
CRIZELE POLITICE EUROPENE DIN 1911 1913 IN REFERCURSIUNEA LOR ASUPRA RANCH NATIONALE A ROMANIEI
www.dacoromanica.ro
36
CAPITOLUL XXV
CRIZELE POLITICE EUROPENE DIN 1911-1913

IN REPERCURSIUNEA LOR ASUPRA BANCII
NATIONALE A ROMANIEI
Crizele politics europene: conflictul Franco-German In chestlunea Marocului
1911 ; rizbolul Italo-Turo 1912; rizbolul Bulgaro-Sarb Macedonean-Turo 1913.
Repercusiunea for asupra finantei europene gl In deosebl asupra situatlel economice 91 a flnantel rominelti.
Interventla Bancil Nationale pentru sprijinirea
finantei romAnegti.
Inchelere.
Desfaurarea activitatii Bancii Nationale pang la 1913,

o gasim stapanita de rezolvarea unor probleme financiare
grele, determinate de evenimentele politice din afard ce nu
puteau s ramand lard repercursiune i asupra institutului
nostru de emisiune.
Revolutia junilor turci care a condus la 24 Iu lie 1908

la intronarea unei noui vieti constitujionale In Imparatia
turceasca, a fost de natura s deslantaiasca in afara o serie
de . evenimente ce erau s fie germenul unor cornplicatiuni externe, menite sa schimbe fata lucrurilor in Sta-
tele balcanice. Temerile ca nu care cumva noua stare de

lucruri din Turcia sa provoace pofta acesteia de a pune in
discutiune chestiunea Bosnei i Hertigovinei, ramase numai
nominal legate de Turcia, Indeamna Austria sa proclame

anexarea acestor provincii la 5 Octombrie 1908 i aceleai
motive indeamna Bulgaria sa rupd legaturile de vasalitate
ce o legau de Turcia, proclamanduli independenta, Principele Ferdinand incoronandu-se ca Tar al Bulgarilor.
In schimbul unei compensatiuni financiare, Turcia a preferat sa recunoasca la 27 Februarie i 19 Aprilie 1907 starea
de fapt, pentru a nu fi nevoita s lupte pe un dublu front

periculos.
www.dacoromanica.ro
38
596
C. I. BAICOIANU
In vreme ce in Sud-Estul Europei Austro-Ungaria ii regula socotelile cu Imparatia otomand in plina descompunere,
Italia nu se lash mai pe jos, declarand razboi Turcilor la

29 Septembrie 1911 In vederea cuceririi Tripolitaniei, iar
Germania provoaca in Apus prin conflictul Marocan ce mocnea Inca dela 1905, o nelinite general& ce demasca nazuintele sale imperialiste i care nu pute& s nu se resfrangd pagubitor peste intreaga finanta europeand.
Dar revolutia junilor Turci care s'a Mout in numele
dreptului omului, s'a dovedit in scurt& vreme mai tiranica

din punctul de vedere al dreptului nationalitatilor ce traiau
in Turcia, decat erau lucrurile sub vechiul regim. Imprejurarea aceasta conduce la coalitia Sarbo-Bulgaro-Greco-Mace-
doneand, cu intentiunea unei lamuriri a situatiunii, alianta

ce nu atepta decat un prilej binevenit, ca s declare razboi Turciei in vederea unei clarificari definitive a pozijiei lor.
Prilejul acesta le-a fost oferit prin razboiul Tripolitanei
dintre Turcia i Italia i astfel coalitia declard la 1 Octombrie 1912 razboi Turciei, din care avea s& iasa impartirea
vechii Tracii.
Interesul mentinerii unui echilibru de forte in Balcani

amenintat de Bulgaria, impune Romaniei datoria sh intre
in acest razboi araturi de Sarbi i Greci la 10 Julie 1913.
Gratie acestei interventiuni armate a Romaniei, se ajunge
la tratatul de pace dela Bucureti, care stabilete o ordine

teritoriald noud in Balcani, in urma careia Romaniei i se
an exeaza Cadrilaterul.
*
S vedem cum s'a desfaurat activitatea Bancii Nationale ca i interesele noastre de productiune in mijlocul acestor evenimente politice externe, cari nu puteau s& nu influenteze piata monetary mondiald i implicit i aceea a Romaniei.
Anexiunea Bosniei i Hertigovinei
declararea indepen-
dentii Bulgariei, n'au fost fapte cari sa Inraureasca piata

noastra monetary intr'o masura atat de mare, dei ele erau
avertismente politice ce nu puteau ramane far& urmari i
www.dacoromanica.ro
BANCA NATIONALA. $1 CRIZELE POLITICE EUROPENE 1911 -1913
597
prima consecinta a precedentului creat de Austro-Ungaria

i Bulgaria cari au exploatat slabiciunea Imparatiei oto-
mane, a fost cum am vazut, razboiul Turco-Italian, declarat de Italieni la 29 Septembrie 1911.
Acest razboi venea dupa conflictul Marocan, FrancoGerman, care provocase o perturbatie monetara lard precedent, prin temerea tuturor ca scopul Germaniei de cucerire
colonials s'ar realiza. Dealtfel aceasta chestiune a fost punctul negru al politicii europene in perioada 1905-1911.
Totui conflictul Marocan n'a influentat decat putin asupra finantelor noastre.
A avut insa darul prin atmosfera de nesiguranta pe care
a semanat-o in toga Europa i care s'a tradus printr'o con-
tinua urcare a taxei scontului, sa provoace i la not prin

diminuarea creditului extern al marei noastre finante, oare-
cari greutati pe piata noastra de afaceri, revenind Bancii

Nationale sarcina sa le inlature..
Inainte de incheierea tratatului dela Algesiras, ches-
tiunea Marocana devenise atat de amenintatoare, incat marile banci de emisiune ale Apusului s'au vazut puse in situatia de a avertizh lumea for de afaceri prin ridicarea taxei
scontului i a lombardului, dupa cum aratam in cifrele ce
urmeaza:
Scont
Banca Frantei
dela 3%
Angliei
Imp. German
Belgiei
Austro-Ungariei
Olandei
5
n
3%
4%
3,1/2%
4%
3%
Lombard
la 3,1/2% i 4%
* 4%.
5%
6A
5,1/2%.
5%.
4%.
Aceasta urcare a taxei scontului care a provocat pe pietele respective o restrangere a creditului, a fost de natura
sa determine i la not o retragere a capitalurilor straine.
Retragerea capitalurilor straine ale tarilor creditoare depe
piata noastra, a determinat o urcare a schimbului. Astfel

cursul francului s'a ridicat la 101,472 lei suta de franci, al
marcii la 125,533 lei suta de marci a lirei la 25,702 lei .
www.dacoromanica.ro
598
C. I. BAICOIANU
Deck, Banca Nationala n'a suferit depe urma repercursiunii acestor evenimente din afara. Din aceasta cauza ea
a putut ramane la vechea ei cots a scontului de 5%. Ceeace
a favorizat-o s nu-i piarda cumpatul, a fost imprejurarea
fericitd a unei bune recolte, care i-a inlesnit operatiunile de
natura monetary in aa fel, ca s poatd vent in ajutorul
comertmlui i a marei final*, cum i sa-i sporeasca stocul
metalic aur i portofoliul de remize asupra strainatatii cu o
sums ce ii depaeau ateptarile. Productia anului 1911 a
fost cu mult ridicata peste aceea a anului precedent, ceeace
i explica cifrele exportului mai mari ale anului 1911 fata
de acelea ale anului 1910.
Astfel de unde exportul total al anului 1910 se ridia
la 616.504.872 lei din care agricultura de %ine 489.821.008 lei
sau 79,45%, in anul 1911 exportul total se ridica la
lei
691.720.408, din care produsele agricole detin 557.633.135

lei sau 80,62%.
Imprejurarea aceasta a permis Balla. Nationale s importe in 1911, 37.700.000 lei aur, iar dela bancile particulare din Ord i-au venit 6 milioane, aa incat stocul metalic
al Bancii s'a intarit cu peste 40 mil.
Afars de acestea, Banca a mai putut cumpara pentru
50.780.000 remize mai multe ca In anul precedent.
Astfel armata Banca Nationala a putut satisface cererile marei noastre finante, care din cauza retragerii capitaJunior straine s'au indreptat spre Banca Nationala, ce le-a
putut absorbi portofoliul fard dificultati i lard a se gandi
la ridicarea taxei scontului.
Gratde stocului sau metalic in valoare de 135.245.288 lei
i remizelor sale in aur in valoare de 54.401.610 lei, Banca
a putut satisface nevoile marilor case de export i a bancilor, carora le trebuiau devize pentru platile externe.
Acestei situatiuni se datorete i faptul c.a. in Decembrie
cursul schimbului a fost redus la expresiuni destul de fericite.
El n'a trecut de 100 lei, 35 bani suta de franci, 123 lei,
65 bani suta de marci i 25 lei, 33 bani lira sterling. Cornparate mediile cursurilor din 1911 cu acelea ale anilor precedentd, constatam ca cursurile acestui an sunt mai scazute
decat oricand:
www.dacoromanica.ro
BANCA NATIONALA. BI CRIZELE POLITICE EUROPENE 1911 1913
Anii
1909
1910
1911
Paris
100,679
100,410
100,096
Berlin
123,929
123,818
123,539
599
Londra
25,350
25,335
25,274
Pe cat de fericita a fost conjuctura economics ci monetara a Romaniei i implicit a Bancii Nationale in anul 1911,
pe atat de grea a fost aceea a anului 1912.

Doua evenimente politice au intervenit, pentru ca sa
opreasca in loc fericita ascensiune a Bancii Nationale.
Rasboiul Italo-Turc declarat la 29 Septembrie 1911 i
razboiul Bulgaro-Sarbo-Greco-Macedoneano-Turc, declarat

in luna Octombrie a anului 1912. Doi& razboaie la portile
tarii noastre ce intervin sa provoace prin efectele for una

din crizele cele mai grele ce avea sa se resimta in toata
activitatea economiei noastre nationale.
ySi repercursiunea evenimentelor politice din afara au fost
cu atat mai apasatoare, cu cat mocnea ingrijorarea ca nu

cumva i tara noastra sa fie atrasa in mrejele razboiului.
Din pricina aceasta, ca prim efect al situatii generale, vedem o completa stagnare in toate afacerile comerciale, industriale i bancare.
Incurajati de anul agricol fericit 1911, comerciantii importase cantitati considerabile de marfuri.
Starea de razboi ce incinsese ca un brau partea sudica
a tarii noastre, a avut insa darul sa determine o stagnare

in toate ramurile de productie ale tarii.
Dar ceva mai mult, razboiul Turco-Italian a provocat
inchiderea Dardanelelor in scop de a impiedica alimentarea

armatelor Italiene.
Urmarea acestei imprejurari a fost din cele mai deplorabile pentru agricultura i finanta romaneasca.
Comerciantii cari imp ortasera marfuri in vederea unui
an normal s'au gasit deodata in neputinta de a -ci mai putea vinde marfurile for relateaza darea de seams a Consiliului de administratie al Bancii Nationale pe anul 1913,
iar industriaii ci agricultorii neputand sa -ci scurga produsele lor, au fost nevoiti sa le pastreze in magazii.
www.dacoromanica.ro
800
c. I. BAICOI ANU
Din cauza acestei stagnatiuni, debitorii can luasera angajamente de plata, n'au mai fost in stare sa le execute la scadente. Apelul pe care 1-ar fi Mout la banci pentru a -i procura
sumele de can aveau nevoie, n'ar fi avut nici un rasunet,
deoarece insai aceste banci se gaseau in dificultati din cauza
restrangerii creditelor, din partea bancilor for creditoare.

Dar ceeace era mai gray este ca bancilor man restrangandu-li-se creditul de care finanta straina i acestea la
randul for restrangeau clientilor for creditele, provocand o
lips& de bani cum de mult nu se vazuse pe piata noastra.
Partea tragica era ca atat industria noastra, dar mai ales
agricultura, avea destule produse de vanzare, can insa prin
inchiderea Dardanelelor de catre Turci, stateau in magazii
fara ca s poata fi vandute.
Este drept ca inchiderea Dardanelelor n'a fost de lunga
durata. Temerile hash* ca masura Imperiului otoman s'ar
mai putea repeta, a desamagit pe armatorii de vapoare,
can au evitat ilia multa vreme incarcarile de cereale din
porturile noastre, ceeace a provocat bine inteles o inasprire
a crizei. Armatorii neincrezatori in desfaurarea evenimen-
telor , ne spune raportul Consiliului de administratie din

1913, au contractat angajamente de transporturi in alte
Iari ci n'au mai venit la noi. Lipsind mijloacele de transport, exportatia noastra a fost aproape cu totul zadarnicita.
Abia la epoca inchiderii navigatiunii au sosit cateva vapoare spre incarcare. Dar de acest moment favorabil n'au
profitat decat acei ce aveau cerealele for depozitate in por-
turi. Agricultorii din departare n'au putut sa transporte
produsele for din cauza ca drumurile ci oselele erau cornplet deteriorate de ploile torentiale din vara ci toamna trecuta. Acectia au putut sa inceapa a face oarecari transporturi numai dupa venirea frigului, cand pamantul inghetase.
Ei vor putea scurge cerealele for prin Constanta. Vanzarile
can au avut loc in toamna trecuta ci acelea cari vor avea

loc in cursul iernii, reprezinta insa o parte cu totul minima
din produsele noastre, astfel ca remizele create cu ocazia
acestor incarcari au fost de mica valoare. Cererea de remize
insa fiind foarte mare pentru acoperirile de angajamente in
strainatate, ultimele mici vanzari nu vor avea dar nici un

efect favorabil asupra schimbului .
www.dacoromanica.ro
BANCA NATIONALA $1 CRIZELE POLITICE EUROPENE 1911 -1913
601
Dar tocmai aceasta stare de lucruri impune Bancii Nationale obligatia de a intervene. Niciodata Banca Nationale
nu s'a vazut inteo situatie atat de grea ca aceea din anu11913.
Greutatile situatiei derivau din cloud parti : a) din necesitatea de a se veni in ajutorul bancilor si acelora ce
faceau operatiuni de scont, punandu-le la dispozitie sumele
de can aveau nevoie pentru a satisface trebuintele pietii,
intrucat strainatatea retrasese creditele si le inchisese perspectivele pentru viitor ; b) din nevoia inaintea careia se
vedea tradusa Banca Nationala in lipsa de exportatiune a
produselor noastre agricole, de a aviza la mijloacele necesare
pentru satisfacerea cererilor de remize.
Criza nu era de productie, caci agricultura tarii rodise,
ear magaziile tuturor gemeau de bucate. Cu toate acestea,
lumea era greu apasata de nevoi.
Criza era provocata de imposibilitatea in care se gasea
Cara sa-si poata vinde produsele din pricina circumstantelor.
In astfel de imprejurari, ochii lumii intregi erau atintiti
cu incredere inspre Banca Nationale si ea intelegandu-si
rolul, nu s'a dat inapoi, ci a cautat sa lupte mobilizandu-si
toate puterile pentru a salve interesele productiunii, ale

marei finante, ca si pentru a da Statului sprijinul necesar.
Agricultorii aveau bucate, dar nu le puteau vinde. Comerciantii aveau marfuri, dar nu le puteau trece consumatorilor, toata lumea restrangandu-si consumaIia.
Comertul avea in schimb obligatiuni de implinit fate de
strainatate, ca si industriasii surprinsi de aceleasi evenimente,
Carl pe langa ca nu puteau vinde productia lor, aveau $i ei

de achitat datorii peste granitele tarii.
Piata cerea dela un capat la altul credite ca sa poata
iesi din incurcatura. In mijlocul acestei panici si dezorientari generale, Banca Nationala nu-si pierde cumpatul si pentru a-si da bine seama de trebuintele reale ale pietii, consultarea marei noastre finante se impunea.
In acest stop Banca National& convoaca bancile din Bucuresti, ear pentru a avea pulsul intregii tari, prin sucursale
hotaraste in acelasi timp ca si directorii din Iasi, Galati,
Braila, Constanta si Craiova, sa stea de vorba cu reprezentantii finantei noastre particulare, pentru a stabill ce sporire
de credite ar fi necesard pentru a se veni in ajutorul pietii.
www.dacoromanica.ro
602
C. I. BAICOIANU
Consultarea a stabilit ca nevoile cele mai urgente erau

simtite de comerciantii cari nu-i puteau vinde marfurile,
din care cauza nu-i puteau indeplini angajamentele. Veneau apoi industriaii carora le trebuiau capitaluri pentru
a nu lash industria s stagneze i intr'o masura tot atat de
mare cereau credite agricultorii de toate categoriile, cari neputanduli vinde marfurile, nu aveau bani pentru a munci
campul.
Banca dupa ce a luat pulsul vietii noastre economice, a

hotarit chiar in aceeai zi s acorde bancilor creditele solicitate.
Decat, restrangandu-se creditele din afara din ce in ce
mai mult, in scurt timp s'a dovedit ca interventia Bancii
Nationale care pusese pe piata 115 milioane lei, sporind apoi

suma pang la sfaritul lui Octombrie la 170 milioane lei, nu
&Muse rezultatele dorite.
Imprejurarea aceasta determine Banca la o noua consultare a marei finante in cursul lunii Noembrie, caci caul
provenind i dela o prea riguroasa retragere a creditelor
dinlauntru, Banca dorea sa mijloceasca o mai mare ingaduinta fata de micii imprumutatori 1).
Bine inteles, interventiunea Bancii nu putea sa fie numai
platonica. Deaceea Banca a acordat bancilor pentru a nu
proceda cu prea mare rigoare la urmarirea debitorilor, un
credit de 30 milioane atat cat se dovedise necesar de cererile lor,
cu promisiunea ca ea le va pune la dispozijie
sume i mai mari in cazul unor eventuale cereri.

Contactul permanent pe care it intretinea Banca cu finanta din Bucureti i provincie pe de o parte, pe de alta
perspectivele tot mai grele ale piejii monetare din afara,
dar i obligatiile materiale pe cari le luase Banca fata de
final-a noastra de a o ajuta spre a face fata tuturor nevoilor, a impus Bancii Nationale obligajia sa mobilizeze in cazul
cand s'ar arata noui nevoi la orizont.

Felul cum se desemnau circumstantele interne ci din
afara, lasau Bancii sa intrevada ca .creditele acordate nu
erau suficiente i ca circulatia de bilete era menita s creased
1) Vezi Fi C. I. Baticoianu, Insemnatatea geograficft ri economic& a Romaniei In actuala conflagratie europeank pg. 30 i urm. BucureW 1914.
www.dacoromanica.ro
603
BANCA NATIONALA $I CRIZELE POLITICE EUROPENE 1911-1913
mereu. Pe de alta parte, ieirea crescanda de remize se repercuta asupra stocului metalic, care ar fi putut la un moment dat sa fie in ak fel influentat, incat sa se produca un
dezechilibru intre proportia stocului metalic i circulatia de
bilete.
Pentru a putea preintampina orice surprize din aceasta

parte, Banca a recurs din timp la masura prevazuta in art.
12 din lege ci 35 din statute. Previziunea acestor articole
era ca stocul metalic sa alba o acoperire de 40% din suma
biletelor in circulatie, dar in urma revizuirii din 1901 se
prevazuse ca aceasta acoperire putea fi scazuta la 33% in
cazuri exceptionale i pentru timp determinat, in urma hotaririi Consiliului general i cu aprobarea Ministrului de finante.
Pentru a preveni unele imprejurari mai grele, Banca a

expus situatia conform statutelor , Ministrului de finane, cerand ca sa i se aprobe ca la nevoie sa poata scobori acoperirea metalica pana la 33%. Ministrul de final*
a supus chestiunea solutionarii Consiliului de Minictri, care
a autorizat in unanimitate ca Banca sa -ci poata scobori acoperirea metalica la 33% i aceasta numai pana in tuna Iulie
1913. Totuci Banca n'a uzat in intregime de aceasta auto -
rizare, caci in cursul anului 1912 acoperirea aur s'a scoborit numai pana la 36,57%, acoperirea totala fiind de
51,49%, iar in cursul anului 1913 acoperirea aur s'a scoborit pand la 34,66% acoperirea totala fiind de 47,59%.
Evenimentele politice din a doua jumatate a anului 1912,
lasand sa se prevada isbucnirea inevitabila a rasboiului Balcanic, asistam pe dearandul la o noua urcare a taxei scon-
tului fata de aceea a anului 1911 in mai toate tarile din
Apus, care era un nou avertisment puternic pentru finanta

lor, de a restrange raporturile cu finanta straina.
Iata cum a evoluat scontul principalelor tari din Apus
in anul 1912;
Anglia
Franta
al carei scout era de 4 /, se ridica la 4 Oct. la 5 0/0

*
*
Germania
Austro-Ungaria *
18
3,1/,
4,1/,
11
4 /,
5 /,
4 /,
13
5,1/,
Urmarea acestei situatiuni a fost ca finanta romaneasca

cu participarea capitalului strain s'a adresat i ea Bancii
www.dacoromanica.ro
604
C. I. BAICOIANU
Nationale intr'o larga masura, ca sa faca fata retragerii capitalurilor straine pe masura ce razboiul Balcanic devenea
tot mai amenintator i mai enigmatic in rezultatele lui.
Pentru Banca Nationala, circumstantele acestea se traduceau printr'o urcare Ingrijitoare a scontului.
Astfel la finele lui Iu lie scontul se ridica la 115 mil. fate
de 57 mil. cat era in 1911. La finele lui August se urcare
la 136 mil. contra 65 mil. cat era in 1911. La finele lui Sept.
atinsese 154 mil., contra 89 mil. in 1911, iar in Octombrie
170 mil. contra 102 mil. din 1911.
Cu toata ridicarea taxei scontului in tarile din Occident,
Banca Nationala n'a crezut nimerit sa urmeze nici de asta
data urcarea taxei scontului ca s nu provoace o panica i
mai mare pe piata interne destul de greu incercata de evenimentele politice in curs.
Prin hotarirea de a mentine taxa scontului ca i mai

inainte la 5%, Banca Nationala a urmarit sa dea prilej in
deosebi bancilor cu participatduni straine, in vederea greu-
tatilor ce intampinau, de a-i utilize mai departe portofoliul

for in Cara in conditiunile unui scont mai avantajos. Decat,
cand mai tarziu Banca Nationale a constatat ca mentinerea
taxei scontului de 5% provoaca o afluenta enorma de cereri de
scont, ce reprezentau diferente de 5-10 mil. dela o saptaman& la alta, Banca Nationala a fost nevoita la 19 Octom-
brie 1912 sa urce taxa scontului &la 5 la 6%, o masura care

a avut darul sa diminueze cererile de scont.
Astfel totalul scontului care in Octombrie a fost de 170
mil., se reduce in Decembrie la 143 mil.
Dar paralel cu politica de credite i de scont, vedem

Banca Nationala luptand i in alta directie pentru a preintampina repercursiunile gravelor evenimente politice din jurul nostru, cari zdruncinau zi cu zi echilibrul organizarii
vietii noastre de productiune: agricultura, meseriile, industria i comertul.
Este vorba de concomitenta activitate pe care a desfaurat-o Banca Nationala pentru a asigura tarii prin finanta
noastra remizele necesare indeplinirii obligatiunilor fate de
strainatate.
Urmand aceeai politica ca i in mentinerea creditelor
de scont, Banca a cautat Inca din primele momente ale

www.dacoromanica.ro
BANCA NATIO NALA $1 CRIZELE POLITICE EUROPENE 1911 -1913
605
crizei, sa-si faca o idee mai precisa prin consultarea ban-
cilor de nevoile ce s'ar putea produce in ordinea devizelor

necesare pentru acoperirea angajamentelor in strainatate.
5i era cu atat mai necesara aceasta investigatie, cu cat
Banca fagaduise in aceste conferinte ca ea sa le puie in limita mijloacelor sale i remize la dispozitie, pentru acoperirea angajamentelor externe.
Dupa evaluarile ce s'au facut se estimase nevoile tarii
pentru 1912 la aproximativ 600 mil. lei, din cari 150 mil.
ar fi fost sa revie pentru plata anuitatilor Statului i ply ile
extraordinare ale Ministerului de Rasboi i a altor Ministere,
etc. Dar scopul acestei investigatii era s se constate i ma-
sura in care aceste obligatiuni s'ar putea reduce, ca sa se

poata aviza la acoperirea celor mai urgente
1i
necesare nevoi.
era necesara aceasta prudenta analiza cu atat mai
mult, cu cat din cauza imprejurarilor, de1 aveam cereale din
belug in tara, ele nu se puteau exports i Banca nu avea

din aceasta pricing de unde sa-i alimenteze stocul metalic.
Iata cum ilustreaza raportul Consiliului de administratie
din 1912 situatia grea creiata Bancii in operatia de achizi-tionare a remizelor:
La inceputul crizei s'a produs o .cerere extraordinary

de remize, schimbul luand de baza pe acel asupra Parisului
era trecut in cota oficiala cu 100,70-100,50, ceeace revenea
in mijlocie la 100,60 de fr. Nimeni nu putea insa cumpara
cu aceste cursuri cari erau mai mult normale. La Braila i
in alte porturi acei cari incarcau cereale in putinele vapoare
cari soseau in tara, ofereau schimbul in afara de Bursa cu
102,50 de frs.
Trebuintele de acoperire fiind mari, acei cari aveau nevoie
de remize le cumparau i cu aceste cursuri ridicate. Cand
aceasta urcare de schimb afara din Bursa s'a produs In Bucureti, n'am putut las& sa continue aceasta situatiune .
Este drept, Banca a intervenit fara ezitare de indata ce
ancheta mai sus amintita infatiase greutatea problemei ci
perspectivele periculoase ce lasau sa se intrevada pentru po.litica de acoperire a Bancii.
Explicand aspectele problemei i interventiunea care se
impunea pentru solutionarea ei, raportul Consiliului pe anul
1912 ne da urmatoarele relatiuni:
www.dacoromanica.ro
608
C. I. BAICOIANU
<Dar sa examinam in ce masura Banca putea intervene

cu vanzarea de remize, fara sa-i diminueze chiar mijloacele
cu can ar fi putut lupta in asemenea momente grele. Banca
a avut la 31 Decemvrie 191.1 175 milioane remize, la can
se adauga cumpararile in 1912 de 35 mil. Totalul tratelor
considerate ca stoc metalic, portofoliul de remize i sume
disponibile in conturi pentru a fi transformate in trate trei
luni, s'a urcat in cursul anului la 210 milioane.
Din aceasta suma 65 milioane aproximativ erau trecute
ca stoc metalic. Ar fi ramas dar 145 milioane remize din
can trebuiau s se satisfaca necesitatile Bancii i sa se poet&
vinde i comertului.
Din acest stoc de remize 14 milioane au fost realizate
pentru a se aduce our din strainatate i 40-50 milioane
trebuind sa fie pastrate, fie pentru platile extraordinare ale

Ministerului de Razboi sau ale altor administratiuni publice
can fac platile for in strainatate prin mijlocirea Bancii, fie
pentru refacerea stocului metalic pe tot timpul cat va dura
criza, este lesne de inteles ca Banca nu putea arunca remizele sale cu prea mare darnicie la primele cereri ce i s'au
facut.
Dupa ce in prima intrunire de bancheri ce a avut loc,

acest punct de vedere a fost expus in toate amanuntele lui,
Banca a decis ca sa satisfaca trebuintele cele mai urgente
ale caselor de banca reduse la minimum posibil, ceeace s'a
i facut, ear toate cererile de remize ale comerciantilor sa
fie reduse in limitele posibilitaii in can Banca va putea
satisface asemenea cereri. Deaceea Banca ci-a luat sarcina
de a primi direct toate cererile de remize, pentru ca cu modul
acesta sa poata examina dupa imprejurari. la ce sumo.' ar
trebui sa fie redusa fiecare cerere i astfel sa poata satisface
pe toti cel putin in parte*.
Dar toate sfortarile facute de Banc& n'au dat rezultate,
caci schimbul afara din Bursa a continuat sa se ridice.
Banca a cautat sa lupte contra ascensiunii cursurilor
dand primele remize bancherilor i comerciantilor. Ea a do-
vedit cu acest prilej ca vanzand remize nu intelege sa realizeze beneficii. Inteadevar, ea a vandut remize cu un curs
intrecand cu 1% pentru franci, ear lirele i marcile la cursurile corespunzatoare.
www.dacoromanica.ro
BANCA NATIONALA $1 CRIZELE POLITICE EUROPENE 1911-1913
807
Banca spera astfel s provoace o depresiune asupra cursurilor din afar& de Bursa.
Decat calculele n'au fost sustinute de Imprejurari, cad

deqi aveam marfa de vanzare, Imprelurarile politice prin cari
treceam nu permiteau vanzarea ei.

Ofertele de remize fiind mici i cererile mari, nu s'au
putut restabill cursurile normale dorite de Banca Nationala,
cu tot sacrificiul stocului ei de remize.
Banca a cautat sa vanda pang la 15 Noembrie 1912 cu
cursuri de sacrificiu variind intre 101 i 101,25 % pentru
franci, fara insa a se fi putut normalize piata, In vreme ce
In afar& de Bursa se vindeau cu 105 ci chiar cu 108 %.
Din contra, politica aceasta a Bancii a ridicat protestul
bancilor ii cu ocazia conferintii tinuta la Banca Nationale
la 15 Noembrie bancherii au aratat Ranch la ce pagube
enorme stint expui din cauza deosebirii mari dintre schimbul din cota oficiala i cel cu care ei cumpara remizele In
afara de Bursa .
Ca urmare a acestui protest Banca Nationale a cautat
s stabileasca o egalizare a acestor doua cursuri de schimb,
printr'o intelegere cu bancile cumparatoare.
S'a preconizat ideea ca bancile sa nu cumpere remize
decat cu un pret mai dinainte stabilit intre ele.
Se urmarea prin acest procedeu sa se micoreze pretul
stabilit in afara de Bursa.
Deck nici aceasta masura practicata catva timp, n'a
putut da roadele ateptate.

Existenta celor doua cursuri era insa de nature sa prejudicieze multe interese ci bancile cereau Bancii Nationale
sa face in ace fel, ca aceasta situatie pe care ea nu o poate
combate cu succes din lipsa de devize suficiente, sa Inceteze.
La ajungerea unei egalizari a cursurilor, bancile nu vedeau
alts posibilitate, cum relateaza raportul Consiliului de administratde decat ca Banca Nationala sa ridice treptat
cursul cu care vinde remizele sale, pang cand, cursul din
cota oficiala ci acela afara din Bursa se vor egaliza . ySi tot
raportul ne spune ca Banca ci -a dat seama ca nu este

drept a impune pagube unei categorii de comercianti facand
preturi de favoare pentru altii .
www.dacoromanica.ro
608
C. I. BAICOIANU
< La 16 Noemvrie cursul cecului asupra Paris era de

101,30. Urcarile se faceau cam cu 1 %, aa ca pana la 30
Noembrie cursul se urcasera la 102. De atunci ci pana la
19 Decembrie schimbul s'a urcat la 102,80 % de franci, iar
la finele lui Decembrie 'la 102,85. Dar ci aceste urcari n'au
putut face o apropiere intre cele doua cursuri. La 20 Decemvrie cursurile in afara au inceput din nou sa creased, aa
ca ele atinsesera 103,50% de franci. In aceste conditiuni
urcarea schimbului pentru a ajunge la o egalizare de cursuri
a trebuit sa fie suspendata ci astfel schimbul asupra Paris
s'a tinut in cota oficiala la 102,85-102,65 .
Eecul politicii de devize caracteristic perioadei
1911-1914 este explicabil.
Situatia politica devenea in cursul anului 1912 tot mai
grea. Razboiul Turco-Italian, care condusese ci la inchiderea stramtoarei Dardanele, i-a urmat rasboiul Balcanic Bul-
garo-Sarbo-Greco-Macedonean, purtand germenul unei even-
tuale participari ci a Romaniei, care in 1913 a ci avut loc.

Stagnarea produsa in economia noastra nu atat in ce privecte productia, cat mai ales desfacerea produselor noastre, a fost ucigatoare din toate punctele de vedere. Cu un
comert de exportatiune redus, era firesc ea Banca Nationale sa nu -ci poata continua politica fericita de remize a
anilor de mai inainte.
Din aceasta cauza ci sfortarile de echilibristica bancara
ale acestei epoci oricat de meritorii au fost ele, n'au putut
sa impiedice ci sa infrangd ca imprejurarile economice sa -$i
produce efectele.
De1 productia agricold a tarii a fost abondenta, totuci
vicisitudinele rasboiului dela Sud ne-au impiedicat sa valo-
rificam aceasta bogatie, care singura putea da tarii ci implioit Bancii Nationale taria de care avea nevoie ca sa -ci
poata indeplini misiunea, astfel cum o reclama nevoile momentului.
Banca Nationale nu trecea printr'o criza provocata ca

acelea pe cari le-a intampinat pana atunci, dintr'o lipsa de
producjiune agricola, ci printr'o criza produsa de o stare
a imobilizarii intregii averi a tarii in marfuri, produse industriale, produse agricole, etc., cari nu se puteau vinde.
i din aceasta cauza, situatia ce caracteriza. anul 1912 se
www.dacoromanica.ro
BANCA NATIONALA *I CRIZELE POLITICE EUROPENE 1911-1913
609
extinde tii asupra anului 1913 intr'o masura i mai mare,

caci declararea starii de razboi cu Bulgaria din Iunie care
a condus la mobilizarea generals a armatei noastre, n'a putut desigur decat sa creeze Banal Nationale i politicii sale
de scont i remize greutati i mai mari, dar pe cari ea a
tiut sa le stapaneasca cu calm i hotarire, ajutand in cadrul posibilitatilor piata, fare 1nsa sali compromita politica
de emisiune i acoperire metalled.
In cursul anului 1913, criza a atins punctul culminant.
Toate ramurile de activitate economics productive aveau
acumulate produse pe cari din pricina evenimentelor politice externe nu i le puteau valorifica.
Capitalul de circulatie astfel imobilizat trebuia inlocuit,
iar institutiunile de credit romanesc, din pricing ca li se
taiase importante credite externe, erau silite sa acorde producatorilor cu mare greutate sumele solicitate.
Fats de aceasta stare de lucruri, Banca National& era
chemata sa intinda o man& de ajutor producatorilor i comerciantilor tarii, lucru pe care 1-a i facut.
Cifrele de mai jos ne pun in situatia sa constatam
mersul ascendent al operatiunii scontului din anii 1910-1914,
care a atins cifrele cele mai mari in cursul anului 1913:

Anii
Sume cerute
Respinse
1910
362978652,62
439645845,74
778698802,61
909642378,12
23120049,51
23776574,12
67932470,05
63314788,60
1911
1912
1913
Aprobate
Sold
precedent
To t al
339858603,11 55003368,45 394861971,56

415869271,62 74072994,32 489942265,94
710766332,56 101417596,67 812183929,23
846327589,52 143707813,17 990035402,69
Pe langa creterea continua a scontului acordat de Banc&
in aceasta perioada, cifrele de sus mai au darul de a ne
arata Ca 0 valoarea efectelor respinse dela scont in raport

cu totalul cererilor a crescut considerabil, fapt care 10 gasete in bung parte explicatia in dorinta Bancii Nationale
de a nu incuraja pe solicitantii cari urmareau speculatiuni
ce le-ar fi putut fi daunatoare mai tarziu.
www.dacoromanica.ro
39
610
C. I. BAICOIANU
Dar nu numai pe calea scontului Banca Nationale a pus

la dispozitia vietii noastre economice greu incercata sumele
de cari avea nevoie pentru a face fate imprejurarilor rezultate din nevalorificarea productiunii, ci kii pe calea imprumuturilor garantate cu efecte publice.
Iata care a fost evolutia acestei operatiuni in cei 4 ani
dela 1910-1913 i care a atins cifra cea mai mare in 1913:
Anii
Totalul
lombardului
124.193.000
114.848.020
1910
1911
Anii
1912
1913
Totalul
lombardului
131.226.800
250.709.900
Dar cu toate straduintele pe cari Banca le-a depus pentru
a ajuta pe comercianti i industriai In achitarea angajamentelor for externe, totui ea nu a putut sa puie in circulatie in cursul anului 1913 remize pentru acoperirea nevoilor pietii. Explicatia o gasim in faptul ca stocul achizitionat in 1911 a fost redus din ce in ce, iar exportul nostru
scazut considerabil nu atragea trate in tail pe cari 'Banca
cumparandu-le s'a be poata da apoi la cererea targului.
Tata in comparatie cu anul 1912, tratele pe cari Banca
le-a pus la dispozitie industriaflor i comerciantilor, in
anul 1913 :
501.512.984
223.368.973
1912
1913
De1 interventia Bancii Nationale a fost de nature id'

imbundateasca intrucatva starea economiei noastre rationale, totui efectele crizei se resimteau mult.
Banca intervenind in aceti ani, 1912-1913, pentru remedierea crizei, totui ea i-a mentinut acoperirea metalica
statutard, Mand astfel s'a' nu se ra'sfranga asupra monetei
noastre nationale discreditul.
lath' care a fost acoperirea emisiunii dela 1910 pand
la 1914:
www.dacoromanica.ro
BANCA NATIONALA $1 CRIZELE POLITICE EUROPENE 19H-1913
STOC METALIC ACOPERIRE

Anii
Circulatia
Trate, rem.
Aur
Total
stoc metalic
48.889.157
61.366.717
63.430.277
56.534.191
168.912.373
219.166.497
218.935.143
208.041.945
tezaur
1910 339.804.300 120.023.216
443.357.890 157.799.779
1912 425.180.740 155.504.865
1913 437.182.410 151.510.764
1911
i bonuri de
611
Acoperirea la !Rita
a circulatiei
Aur
35,32
35,59
36,57
34,66
Total
49,71
49,43
51,49
47,59
Vedem deci, ca de1 Banca a-avut sa strabata o perioadd
care i-a cerut din ce in ce mai multe bilete pentru circu-
latie, ea a tiut totui sa-i mentie acoperirea metalled deasupra limitei prevazutd de legea i statutele sale.
www.dacoromanica.ro
39
CAPITOLUL XXVI
BANCA NATIONALA BSI CRIZELE ECONOMICE,
1880 -1914
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXVI
BANCA NATI ONALA 51 CRIZELE ECONOM ICE,
1880-1914
Crizele comerciale
Consideratiuni generale asupra crizelor eoonomioe.
si financiare, crizele de credit sau comerciale, orizele monetare 11 orizele eoonomice. Crizele din 1884, 1892, 1894, 1899, 1902, 1904, 1907 si 1913 gi rolul pe
care I-a avut Bence Nationale a RomAniel.
Concluzii.
lncheere.
Viata economic& intocmai ca i organismul vietatilor,

trece deseori prin sari bolnavicioase cari sunt cunoscute
sub numele de crize.
Dup.& cauzele cari le determine, crizele sunt de mai multe
feluri.
Crizele comerciale i financiare ii au obaria In supraproductia de bunuri necesare satisfacerii trebuintelor omeneti. Acestea sunt caracteristice tariIor industriale.
Industria este astazi in ae fel organizata, Inca ea produce nu numai pe baza comenzilor ce i se fac, ci i pentru
indestularea trebuint,elor viitoare. Dace puterea de consumatie a indivizilor i mijloacelor for de a-i procure obiectele necesare ar crete in acelai ritm cu productiunea, desigur ca lucrurile s'ar desfaura in mod normal. Dar faptele
nu se petrec in acest fel. Puterea de consumatie i de cumparare a indivizilor neurmand desvoltarea industrials, se
nate un dezechilibru intre consumatie i productiune, care
conduce la eftenirea produselor, Inchiderea fabricilor, concedierea lucratorilor, etc. Stagnarea industrial& da natere
In mod fatal la limitarea incasarilor finantelor publice i
la restrangerea creditelor.
www.dacoromanica.ro
616
C. I. BAICOIANU
Situatia se prezinta sub asp ecte inverse, cand in loc de

supraproductiune ar fi o subproductiune.
Pentru evitarea crizelor de supraproductiune i subproductiune, industriaii recurg la diferite mijloace preventive,
dintre can mentionam cartelurile i trusturile.
Crizele de credit, numite crize comerciale, aunt urmarea
unei stari economice infloritoare. Inainte de ivirea lor, afacerile merg bine, catigurile realizate de intreprinzatori sunt
foarte man, iar capitalurile aflate in circulatde se inmultesc
atat de mult, incat nici nu mai pot fi intrebuintate, iar dobanzile scad. Se fac atunci tot felul de experiente i incer-
can, se fundeaza noui intreprinderi, iar capitalurile tree

peste granitele tarii pentru all gasi plasamente mai rentabile in alte tan, unde dobanzile sunt mai urcate. Aceasta
situatie dainuete pand cand o criza de alts natura, de exem-
plu o recolta proasta, vine i pune capat situatiunii. Creditul atunci se restrange. Bancile de emisiune ridica taxa
scontului, afacerile incep sa stagneze i multe intreprinderi
sunt nevoite sa lichideze.
Crizele monetare sunt strans legate de sistemul monetar
al unei tan. Ele se nasc mai ales in Wile bimetaliste, din

cauza deprecierii unui metal fats de cellalt, dand natere
agiului. Emisiunea biletelor fiduciare fara acoperire, dincolo,
sau sub nevoile circulatiunii, produce deasemenea o criza

monetara.
Dupa cum vedem, crizele monetare sunt determinate de
anumite imprejurari can impun guvernantilor unei -tan o

politica monetara ubreda.
Crizele economice 1i au origina in subproductiune i ele
sunt caracteristice tarilor agricole. Cand din cauze naturale
recolta unui an este slabs, exportul tarilor agricole este
inferior importului i aceasta situatie da natere unei balaate
deficitare a conturilor, din care isvorasc variate i numeroase consecinte pentru finantelor publice i particulare a
tarii respective.
*
In randurile de mai sus am facut cateva considerajiuni

generale asupra crizelor, pentruca in lumina for sa putem
intelege mai bine evolutia Romaniei sub acest aspect in pewww.dacoromanica.ro
BANCA NATIONALA. $I CRIZELE ECONOMICE 1880-1914
617
rioada 1880-1914 i rolul pe care 1-a avut Banca Nationala pentru stavilirea efectelor crizelor prin cari am trecut.
Pena la tratatul dela Adrianopole care da comertului romanes o desvoltare necunoscuta Inca, Principatele au fost
departe de a cunoate crize asemanatoare cu acele din
Apus, din cauza organizarii for agraro-pastorale. Tratatul
dela Adrianopole deschizand pentru toate tarile granitele
romaneti, Principatele parasesc organizatia for patriarhala
de pang atunci, intrand intr'o noua laza. Principalele noastre
produse destinate exportului flind acelea agricole, era firesc
ca productiunea i preturile for sa influenteze asupra Intregei noastre vieti de Stat. Si aceasta influents se resimte
cu atat mai mult, cu cat Romania paete dupe 1856 pe
drumul unei organizari temeinice in toate ramurile administrative, care reclama sume din ce in ce mai mari, i pe
cari singura agricultura era chemata sa i be pue la dispozitie. 0 lucrare in aceasta directiune, ar prezenta un deosebit interes. Din nenorocire nu o avem Inca, flind rezervata viitorului. Singur Alexandru Vladescu intr'o interesanta broura tiparita in 18761), ne pune in situatia sa cunoatem intensitatea cu care s'a manifestat criza agricola
dintre anii 1871-76, premergatoare infiintarii Bancii Nationale.
Sunt cinci ani trecuti stria el -- de cand natiunea

roman& traete i respire intr'o atmosfera de criza financiara, care o consume aproape fara speranta de indreptare
pang azi. Aerul, data ai putea sa ma exprim ast-fel,

fiind viciat de aceasta stare de miserie, ne-a infectat pe
fiecare din not in cercul sau, i a facut din poporul roman
un corp aproape muribund, amenintat de a peri Inainte

de a trai ca popor civilizat.2)
Intre anii 1880-1914 dei Romania a cunoscut toate
1)
Vezi A. Vladescu
Cauzele crizei financiare In Romania, Bucuresti 1876.
2) Dupft ce autorul anunta termenii problemei, cauttt cauzele cari au provocat criza dintre 1871-76. Dupe;, dansul criza era determinatft de scaderea
preturilor produselor noastre destinate exportului, disproportia dintre veniturile Statului 5i cheltuelile pe cari le facea cu organizarea administrative a
Orli gi Intretinerea armatei permanente pentru care se cheltuiau sume Insemnate. Determinftnd cauzele, Vladescu indica solutiunile de Indreptare a situatiei noastre economice.
www.dacoromanica.ro
018
C. I. BAICOIANU
genurile de criza pe cari le-am mentionat mai sus, totui
acelea cari au dominat epoca ii au obaria in situatia proa-
sta a agriculturii noastre care, nu trebuie sa uitam, ca In
epoca ce ne preocupa era singura sursa de avutie nationals.

Dupa infiintarea Bancii Nationale, prima criza agricola
pe care a cunoscut-o Cara a fost aceea din 1884.
Este interesant i instructiv modul cum explica Consiliul de administratie in raportul sau catre Adunarea generals din 17 Fevruarie 1885, cauzele cari au determinat criza
din 1884 i efectele pe cari ea le-a produs asupra vietii economice:
Tara noastra n'are pang astazi nici o sorginte de avutie

decat productiunea agricold. Toate produsele industriilor
manufacturate i miniere, este nevoita a i le procura din
strainatate, in schimbul cerealelor. Cand exportatiunea este
mai mica decat importatiunea, cum se intampla de cativa
ani, comertul are trebuinta, pentru a plati diferentele, de
sume insemnate. Din aceasta cauza, la scadentele dela inceputul iernii, mai ales, cererea de aur este foarte mare, i
provoaca chiar in conditiuni normale scumpirea leului sau
a tratelor i remizelor care-I inlocuesc.
In anul 1884 scumpirea a fost i mai mare decat alts

data din mai multe cauze.
Mai intaiu productiunea noastra agricola in acest an a
fost slabs. Apoi un exces de productiune in celelalte tari
i prin urmare o concurenta mai mare a provocat scaderea
preturilor i o criza in toata Europa.
Pe langa aceasta relatiunele cu porturile Frantei au fost
intrerupte, din cauza holerii, tocmai in momentul cand cerealele noastre trebuiau sa porneasca spre a ajunge cele
dintai, pe pietile consumatoare. Astfel exportatiunea noastra a fost aproape nimicita.
Situatiunea s'a mai agravat apoi, i prin imprejurarea
urmatoare:
Tocmai in momentul cand importatorii notri, lipsiti de
resursele exportatiunii, gaseau deja cu anevointa remize i
aur pentru acoperirea for in strainatate, doua case mari

din Londra, urmate in curand i de altele, anuntau ince-
tarea platilor lor. Ace le case aveau relatiunile cele mai intinse cu Romania. Comerciantii notri cari cumparasera si
www.dacoromanica.ro
BANCA NATIONALA $1 CRIZELE ECONOMICE 1880-1914
619
girasera tratele lor pentru cifre foarte insemnate, trebuiau

sa acopere imediat pe purtatori. Astfel cererea de remize i
aur a luat deodata proportiuni extraordinare ci, ca consecinta, schimbul i mai ales agiul s'a urcat in cateva zile la
1.7%, cifra pe care n'o atinsese nici odata in tara noastra.
Dar rezultatele falimentelor de cari vorbim n'au atins
numai pe acei cativa comercianti interesati in chestiune. Ele
au treat o situatiune dificila, pentru intregul comert exterior al tariff.
Pe de o parte bancherii noctri, ingrijiti, au restrans operatiunile lor pang cand sa -ci dee bine seama de starea caselor cu cari lucrau. Pe de alta parte, casele straine cari acordase credite comertului nostru, erau preocupate, la randul
lor, de situatiunea ce ne era create prin falimentele din Londra. Unele din ele reduceau, altele taiau cu totul creditele.
Aceste lovituri aduse pietelor noastre au produs, pe langa
crecterea agiului i deprecierea valorilor can nu puteau servi
la acoperiri i alte rezultate. Cateva case din tara, din fericire putine la numar, au suspendat platile lor, altele au
cazut in faliment. Case le insa cele vechi ci solide, multumita fidelitatii lor la traditiunile de prudenta ci prevedere,
au putut infrunta cu linicte furtuna cff dei unele simtitor
atinse, au ramas neclintite .
Cum Banca Nationale. a cautat in toate imprejurarile sa
atenueze cat mai mult raul in marginele posibilitatilor ci
ale mijloacelor pe cari i le de. legea ci statutele, nu putea
sa se sustraga acestei imperioase datorii nici de data aceasta.
Inteadevar, acelaci raport ne relateaza mai departe modul
cum s'a produs interventiunea Rancid.
Pe de o parte ea a lnlesnit scontul caselor solide, iar
pe de alta a pus in circulatiune o insemnata suma de aur,
fie luat din rezerva sa, fie adus din strainatate.
Afara de aceasta, pentru platile ce are a face in contul
Guvernului ea a cautat a -ci procure resursele necesare pe
pietele straine respective, lasand remizele ce ar fi putut gasi
in tara la dispozitiunea comertului ci a caselor romane cari
fusesera atinse de criza.
Negrecit ca toate acestea nu s'au recut fare oarecari
sacrificii pentru Banca, dar Administratiunea este convinsa

www.dacoromanica.ro
620
C. I. BAICOIANU
ca facandu-le a raspuns la avteptarile D-voastra vi la rolul

ce are de indeplinit .
Iar raportul Consiliului de cenzori din acelavi an, arata
ca devi in cursul anului trecut (1884) Administratia Bancii
a pus in circulatiune peste cloud zeci i vase milioane aur,
totuvi, din cauza unei recolte mai mult decal mediocra vi a
unui export neinsemnat, urmate de nivte falimente pe pietele strame, cari au avut efecte deplorabile ci in tam noastra, aurul s'a scumpit peste orice prevedere. In fata unei
atari situatiuni Si pentru a evita o crectere vi mai mare a
agiului, Administratiunea Bancii a suspendat orice cumparan.' de trate vi devize pe pietele noastre si li -a procurat
aiurea resursele necesare pentru pla ile ce aveh a face in
strainatate ci cari se cifrau la aproape 20 milioane pentru
cele din urma luni ale anului numai. Ea a lasat astfel la

dispozitiunea comertului, lovit prin imprejurarile de cari
vorbiram mai sus, toate mijloacele ce puteau oferi pietele
noastre pentru acoperirea sumelor datorite in strainatate.
Banca i-a dat, afar& de aceasta un mare ajutor prin o in-
lesnire mai mare asupra scontului .

Asupra aceleiaci crize din 1884, raportul din 19 Februarie 1906 al Consiliului de administratiune ne da urmatoarele relatiuni:
In acel an recolta tarii a fost slaba, pe cand recoltele
din tarile concurente au fost foarte abundente. Exceptionala
productde a acelor tali a provocat o scadere de preturi de
care am suferit, nu numai noi, ci toata Europa. Pe langa

aceasta, relatiunile noastre cu porturile Frantei au fost intrerupte din cauza holerii tocmai in momentul cand cerealele noastre trebuiau sa fie expediate in tarile consuma-
toare. Astfel in acel an, exportatiunea noastra a fost cu totul

neinsemnata.
Situatiunea aceasta, destul de dificild, s'a agravat 9i prin
alte imprejurari. Atunci cand importatorii noctri de marfuri gaseau cu greutate remizele necesare pentru plaile for
in strainatate, cloud case mari din Londra urmate vi de
altele cari aveau relatiuni numeroase cu Cara noastra, au
incetat plaile. Multe case de bane& dela noi, cari emisesera trate asupra celor straine, trebuiau sa acopere imediat
pe purtatori. Pe de alts parte, casele din strainatate, cari
www.dacoromanica.ro
BANCA NATIONALA $1 CRIZELE ECONOMICE 1880 -19i4
621
acordasera credite comerciantilor notri, ingrij ate de situa-
tiunea dela noi, unele reduceau, iar altele taiau cu totul

creditele. S'au produs dar cereri foarte mari i numeroase
de remize i aceasta a avut de consecinta o urcare excesiva
de agiu, care in cateva zile a ajuns la 17%, cifra pe care n'o
mai atinsese niciodata. Cateva case din Cara au suspendat
platile, altele au cazut in faliment. Case le lnsa vechi i solide, fidele traditiunii for de prudent& au ramas neatinse.
In toate aceste imprejurari Banca a cautat sa atenueze
pe cat i-a fost posibil, raul. Pe de o parte ea a inlesnit scontul caselor solide, iar pe de alta a pus in circulatiune peste
26 milioane aur, pe cari in parte le-a adus din strainatate.
Afar& de aceasta de1 Banca avea nevoie de resurse pentru
platile ce erau de facut in contul Statului in strainatate,
ea a suspendat orice cumparare de remize i i-a procurat

pe pietele straine mijloacele necesare de a face lath' acelor
plati, lasand cu modul acesta remizele, ce s'au putut gasi
in tara, la dispozitiunea comertului i a caselor lovite de
criza.
Efectele acestei crize s'au resimtit in micarea tratelor

i remizelor, ale caror intrari au fost mai mici ca in anul
1883 ; in micarea casei care a fost cu 46 milioane in cifre
rotunde mai mica ; in micarea circulatiunii biletelor fata
de anul anterior care a fost cu 5 milioane in cifre rotunde
mai mica ca in 1883.
Criza a influentat fara indoiala exportul nostru de cereale care a fost cu aproape 300.000 tone, reprezentand
aproape 37 milioane mai mic deck, in anul 1883.
Ea a avut efect i asupra bugetului Statului, care a incheiat exercitiul 1884-85 cu un deficit de 14.294.756 lei,
4 bani.
In asemenea situatiune, Banca a luat masuri de a proteja stocul ei metalic, urcand taxa scontului i a imprumuturilor dela 4 i 5% la 5 i 6% .
Din citatele de mai sus destul de eloquente putem vedea limpede interventiunile Bancii Nationale pentru a uura
criza din 1884, lard ca sa mai fie nevoie s insistam.
Dar criza inceputa in 1884, continua i in anii urmatori,
culminand in agiul care este in continua cretere. Aceasta
situatiune a dat natere dupa cum pe larg am aratat in alt
www.dacoromanica.ro
622
C. I. BAICOIANII
capitol la discutiuni In sanul Parlamentului i prin presa

contemporana, asupra cauzelor cari au provocat raul i a
mijloacelor de remediere.
Efectele dezastruoase ale agiului 0 ale crizei sunt des

semnalate in rapoartele Consiliului de administratiune al
Bancii Nationale intre anii 1888-1892.
Din toate aceste relatdri rezulta ca greutatile cele mai
mari ale comertului romanesc 0 a finantelor publice isvorasc din agiul inteo cretere continua.
Pentru curmarea acestei situatiuni conducatorii Bancii
Nationale isi formase convingerea ca intre mijloacele ce nu
intrau intre atributiile lor, era 0 introducerea monometalismului aur.
Nu este mai putin adevarat insa ca aceasta reforma atragea ci modificarea legii 0 a statutelor Bancii Nationale in
ce privecte acoperirea metalica. 5i tocmai in aceasta privinta Consiliul Bancii cauta sa -ci asigure garantiile necesare pentru ca trecerea brusca dela bimetalism la momentalism sa se faca in aca fel, Inca acoperirea emisiunii ei sa
nu sufere, pentru ca in acest mod sa poata duce 0 mai departe politica sa monetara dovedita atat de rodnica pentru
vieata economic& a tarii.
Conflictul dintre Banca Nationala ci Stat ivit cu votarea
legii prin care s'a introdus monometalismul aur, a format
obiectul unui alt capitol, in care am aratat ca in cele din

urma dreptatea a fost de partea Bancii Nationale.
Dupa introducerea monometalismului aur, cdruia i-a
premers pentru acezarea politicii monetare pe baze sandtoase retragerea rublelor 0 mai apoi a biletelor ipotecare,
vieata economics a tarii i finantele publice scapa de agiul
ruinator de Ora atunci.
Totu0 crizele agricole apar cu o periodicitate maternatica, punand Banca Nationala in grele situatiuni pentru a
apara valuta 0 creditul tarii peste granita, iar in interior,
pentru a impiedica naruirea intregei situatiuni economice.
In anul 1892 o noua criza agricola 10 face aparitia ci
efectele ei se resfrang asupra anilor 1893 0 1894. Este interesant de cunoscut sfortarile pe cari Banca Nationala le-a
facut pentru mentinerea echilibrului nostru economic. 5i in
aceasta privinta, raportul Consiliului Bancii catre Adunarea
www.dacoromanica.ro
BANCA NATIO NALA.
5/ C RIZELE ECO NO MICE 1880 -1914
623
generala din 19 Februarie 1906 ne da urmatoarele lamuriri, de o deosebita importanta, pentruca ele dovedesc Inca
odata prevederea i mij]oacele sanatoase pe can Banca le-a
luat in asemenea imprejurari.
La finele anului 1893, casa de banca Chr. Zerlendi,
una din cele mai vechi i considerate ca una din cele mai
puternice case de banca din Bucure0i, a trebuit sa intre

in lichidare.
Aceasta casa avea relatiunile cele mai Intinse atat in

Ora cat i in strainatate i disparitiunea ei deodata din
piata Bucureti, ar fi avut consecintele cele mai grave, pu-
tand produce o adevarata criza. Banca Nationale a examinat, printr'un membru al Consiliului, insotit de cativa
functionari superiori, situatiunea casei Zerlendi i a constatat ca, facand prevederile cele mai pesimiste, Inca activul
casei ar fi intrecut pasivul ei. In asemenea conditiuni, Banca
nu numai ca nu putea s refuze, dar era datoare sa-i dea

tot concursul sau pentru ca lichidarea sa sa se face cu incetul i in cele mai bune conditiuni posibile.
Banca i-a luat toate masurile de asigurare i a inlesnit
lichidarea, scutind astfel piata noastra de o adevarata perturbare. Lichidarea s'a facut fara man dificultai, i fara
pierderi pentru Banca.
In anul 1894 Cara a trecut printr'o noua criza provenita
dintr'o rea recolta. Seceta cea mare a facut ca recolta sa
fie in unele parti compromise, in altele pierduta cu desavarire. Afard de aceasta, cerealele s'au exportat cu pretun foarte defavorabile, din cauza scaderii de preturi atat
pe pietele noastre cat i pe pietele straine.
Criza a adus o stagnatiune In intregul comert i in toate
afacerile in general. Efectele acestei crize au fost resimtite
i de Banca. Dace vom observe tabelele grafice vom vedea
ca afara de imprumuturi asupra carora a fost o mica sporire fate de anul 1893, cam de vreo 8 milioane, toate celelalte operatiuni au fost in scadere.
Luand cifrele exacte, din celelalte tabele comparative cu
anii anteriori vom observe scaderi in cifre rotunde, la scont
14 milioane mai putin, la trate i remize 71 milioane mai
putin, la micarea casei 87 milioane mai putin, la media
biletelor in circulatie 15 milioane mai putin. In statistica
www.dacoromanica.ro
C. I. BiacoiANu
824
exportului dela pagina 68 comparata cu aceea a anului 1893,

vedem ea s'a exportat 824.000 tone reprezentand 78.500.000
lei mai putin. Bugetul Statului pe 1894-5 a lasat un deficit de 10.365.499 lei, 48 bani .
Mai departe raportul ne da relatiuni asupra celei mai

mari crize prin care a trecut tara noastra in anul 1899, de-
terminate de o productiune agricola atat de slabs, incat
nici semintele n'au putut fi scoase i ale carei rep ercursiuni
s'au resimtit asupra tarii noastre pang in anul 1905, cand

datorita unui export mare de grau am putut ie1 din impas.
In anul 1899, tara a trecut prin una din cele mai grele
crize care nu se poate compare cu nici una din acelea ale
anilor precedenti.
Seceta care a durat 10 luni a distrus aproape complet

recolta acelui an. Abia in unele localitati au fost putine
produse ale recoltei de yard. Din fericire ploile lncepand In

luna lulie, s'au putut semana plante pentru nutret i porumb,
cari au dat o recolta mijlocie. Dar i putina recolta de grau
ce s'a putut face in unele localitati a ramas in parte nevanduta din diferite imprejurari. Astfel golul lasat prin lipsa
de exportatiuni a trebuit sal fie acoperit prin cereri mari

de aur, cari au produs o urcare de schimb cu totul exceptionala.
Aceasta situatiune destul de grea prin ea insai, a fost

ingreunata prin imprejurarile exterioare.
Restrangerea targului monetar prin expansiunile coloniale, razboiul Transvalului, etc., au atras dupa ele o reducere i in unele cazuri o suprimare a creditelor, pe cari
casele noastre de comer' be aveau in strainatate. Astfel case
mari, cari In alte imprejurari ar fi putut dispune de credite
insemnate, nu numai ca n'au putut uza de inlesnirile ce li
se ofereau alts data, dar au avut nevoie sa recurga pentru
plaile for in strainatate la stocul metalic al Bancii.
Banca prevazand Inca din timpul verii dificultatile prin
cari are sa treaca din cauza cererilor mari de aur, a cautat
sa-i asigure mai dinainte in strainatate mijloacele necesare,
pentru a face fats imprejurarilor ce erau sa se iveasca.
Avand un stoc important de efecte publice ale capitalului sau social i ale fondului de rezerva, Banca i-ar fi
putut, in alte timpuri, procure o insemnata sums de aur

www.dacoromanica.ro
825
BANCA NATIONALA SI CRIZELE ECONOMICE 1880-1914
vanzand aceste efecte. Dar aceasta vanzare nu era posibila,

din cauza situatiunii targului monetar al pietelor straine i
mai ales din cauza ca prin vanzarea acestor titluri cursurile efectelor publice romane ar fi scazut, tocmai In momentele cand Statul roman cauza sa contracteze un Imprumut
pentru acoperirea datoriei sale flotante i a continuarii unora
din lucrari, cari, data s'ar fi lntrerupt, i-ar fi cauzat daune
Insemnate.
Ca i alte banci de emisiune, cari au trecut prin ase-
menea dificultati, Banca noastra a trebuit sa 10 procure credite in strainatate pana aproape la concurenta valorii fondurilor sale publice, pentru a aduce aur i a satisface astfel
cererile de schimb a biletelor contra aur.
Trebuintele de aur i de remize erau marite i prin pla-
tile Statului. Statul, avand bonuri de tezaur de plata In
strainatate se adresa tot Bancii pentru plata lor. Astfel s'a

produs o urcare de schimb care a ajuns pana la 5 7/8%.
Si lintele ce Banca i-a dat pentru a nu ajunge la limita
dreptului sau de emisiune au fost foarte mari i aproape
singurele ce puteau duce la rezultatul dorit. In adevar, urcarea scontului succesiv dela 5 0 6% la 9 i 10%, n'a putut
avea mare efect asupra operatiunilor i n'a putut aduce
o restrangere a circulatiunii. 0 asemenea restrangere de
aide', In situatiunea aceea, ar fi avut de efect sa agraveze raul.
Comertul ca i industria aveau trebuinta de a fi sustinute. Negasind mijloace necesare la casele de banca private, cari ele insai ii restransesera operatiunile, ele nu puteau recurge decat la Banca Nationale. Dace Banca le-ar
fi respins, am fi ajuns la un adevarat dezastru.
A trebuit dar ca Banca sa continue a pune la dispozitiunea comertului i industriei, fie sub forma de scont, fie
sub forma de Imprumut pe titluri, fondurile de cari acestea
aveau trebuinta. Astfel operatiunile de scont i Imprumuturi, a caror micare anuala a fost mai mica ca In 1898, In
intervalul dela Februarie pana la Octombrie s'a urcat dela
50 la 70 milioane.
Pe de alta parte, pentru a face fata cererilor mari de

schimb de bilete contra aur, Banca a pus la dispozitiunea
publicului i a comerjului 105 milioane in aur i remize.
www.dacoromanica.ro
40
626)
C. S. BAICOIANU
Sperantele ce s'au pus ca, capitalurile straine atrase de

dobanzile marl vor veni sa caute o intrebuintare mai bung
la noi, nu s'au realizat.
Ele s'au oferit numai pentru Stat cu ocaziunea contraetarii imprumutului de 175 milioane in bonuri de tezaur platibile In 5 ani.
Cu aceasta ocaziune s'a vazut cat de greu apasa asupra
situatiunii Ranch dispozitiunea introdusa in statute la 1892,
ca rezerva metalled a Bancii sa fie de 40%. Data Banca,
In imprejurarile de cari vorbim, ar fi avut mijlocul de a
mai pune In circulatiune Inca cateva milioane aur, de sigur
Ca situatiunea s'ar fi putut imbunatati i ca, in tot cazul,
schimbul n'ar fi atins un curs aa de ridicat. Ea ar fi putut
sa mai puna aur in circulatiune, data in statute ar fi existat o dispozitiune ca cea propusa de Consiliul Bancii in anul
1892, ca proportiunea rezervei metalice sa poata fi In unele
cazuri coborita la 33 % cu autorizarea Guvernului.
Criza a avut de consecinta ca unele case de comers i

de bane& au lost tare zdruncinate i au trebuit sa intre in
lichidare. Banca luandu-i toate garantiile posibile, ca in
toate imprejurarile, a ajutat aceasta lichidare. Urmarile
crizei s'au resimtit mai in toate operatiunile Bancii. Ace lea
unde se observa variatiuni mai importante Bunt, la micarea tratelor i remizelor, care a lost cu 75.000.000 lei mai
mica, la micarea casei care a fost cu 96.000.000 mai mica,
i la media biletelor in circulatiune care a lost cu 19.967.362
mai mica ca in anul 1898.
Exportatiunile au lost cu 1.344.000 tone, reprezentand
134.000.000 lei, mai mici ca in anul anterior, jar bugetul

Statului a lasat un deficit de 35.404.909 lei, 52 bani.
Dupa cum vedeti, toti factorii importanti ai organismului

nostru economic, comertul interior i exterior, industrie, finante publice, Banca noastra, au lost atini de aceasta criza.
In anul 1900, fiind recolta mijlocie, dupa cum se poate
vedea din statistica comertului exterior, situatiunea s'a ameliorat putin, insa efectele crizei n'au putut dispare. Schimbul, care in timpul exportatiunii a scazut la 11/2 %, dupa
incetarea exportului s'a suit la 2%%.
Remizele i aurul ce s'au putut procura in 1900 abia au
Post indestulatoare pentru a acoperi cererile de aur pentru
.
www.dacoromanica.ro
BANCA NATIONALA $1 CRIZELE ECONOMICE 1880-1914
627
trebuintele publicului i ale platilor Statului. Ele insa riu

au lost indestulatoare pentru a readuce rezerva metalied
la cifra pe care o atinsese inainte de eriza.
Exportatiunile au lost natural mai mari ca in anul de
criza 1899 ; bugetul Statului insa nu s'a putut echilibra
a lasat un deficit de 27.244.017 lei, 10 bani.
In anul 1904 recolta de grail a lost mijlocie, cea de porumb a lost insa pierduta cu totul.
Taranii cari se hranesc exclusiv cu porumb, n'au recoltat
nici macar porumbul necesar pentru hrana Pori Statul

fost nevoit sa importe porumb din strainatate pentru a le
veni in ajutor i a nu-i lasa lipsiti de principalul for aliment.

Exportul, marginindu-se numai aproape la gran, a lost
foarte limitat. Trebuintele de acoperiri pentru strainatate

fiind mari i aurul i remizele fiind putin abundente, sfa
produs o urcare de schimb care la un moment -dat a ajuns
la 2,15%.
Aceasta urcare n'a durat insa mult timp. Pentru a opri
efectele crizei 1i urcarea schimbului, Banca a pus la dispo:
zitiunea publicului aurul cerut i a vandut remizele necesare
cu pre-turi chiar mai reduse decat cursul piecii. Banca a dat
astfel in circulatiune our i remize pentru 75.000.000 lei,
Efectele lipsei de export s'au resimtit mai ales in micarea

tratelor i remizelor care a lost cu aproape-100.000.000 mai
mica, in micarea casei care a lost cu. 199 milioane -mai
mica ca in 1903. Exportatiunea a fost cu 970.000 trine, reprezentand 94 milioane lei in cifre rotunde, inferieara, iar
veniturile Statului au lost cu 15 milioane in cifre rotunde

mai mici Ca in anul anterior. Bugetul Statului de asta data,
din cauza bunei cumpaneli stabilite cu ocaziunea reducerii
cheltuielilor, din fericire, nu s'a inchis cu un deficit, ei. din
contra cu un excedent de 6.475.726 lei,. 55 bani.
I
Situatia bilgetara s'a ameliorat dela 1901, nu numai. din
cauza bunelor recolte, dar mai ales din cauza reducerii- chel-
tuielilor pe o perioada de mai multi ani .cu 25. milioane.

Astfel se explica: ca, deli anul 1904 a lost -tin an: agricol rata;
bugetul Statului n'a la'sat nici un deficit.

Situatiunea generala a comertului i industriei -s'a
bunatatit numai multtimita recoltelor abundente ale dnilor
1902; 1903 i a exportatiunii exceptionale de grau din ;anul
www.dacoromanica.ro
40
628
C. I. BAICOLANU
1905, cand Banca a putut sa-ci faca o rezerva de our i de

remize care o va pune, speram, pentru mult timp, la adapost
de toate dificultatile din trecut .
Pans in anul 191.4 care Incheie perioada ce formeaza obiectul preocuparilor volumului de fats, Banca a avut sa
mai strabata Inca cloud puternice crize, aceea din 1907 i
1913, cari au fost tratate In capitole separate ale acestui
volum. Nu putem totui trece peste relatarile Consiliului de
administratiune din 17 Februarie 1908 catre Adunarea generals, privitoare la criza din 1907.
Criza economic& i monetara -- glasuiete raportul conducerei Ranch exceptional de grava care a bantuit, In
1907, toate pietile din Europa i din Statele-Unite ale Americii
kii a cauzat atatea dezastre, mai cu seams in aceste din
urma State, a avut neaparat efectul sau i In Romania.
Totui cu toata gravitatea crizei, cu toate turburarile
agrare care au agitat unele regiuni ale tarii in primavara
trecuta, cu toata intensitatea unei secete care a durat mai
bine de 7 luni i a avut ca consecinta o recolta de grau
mai mult decat mediocra i o recolta de porumb cu totul
slabs, piata romans nu a fost atat de incercata cat s'ar fi
putut atepta.
Cursurile au fost neaparat influentate ; fondurile publice
i valorile industriale au scazut un timp oarecare, insa ele
au reluat, peste putin mersul for aproape normal.
Schimbul a fost mai atins. El s'a urcat in Noembrie i
Decembrie la media de 2%. El a ajuns, peste cateva zile
chiar cursul de 2,80, Insa trebuie s constatam Ca urcarea
s'a datorit, in mare parte unor speculatori putin scrupu14, cari n'au ezitat de a exploata atat criza din afara, cat
i imprejurarile nenorocite din nauntru, in detrimentul intereselor generale ale tarii. Avem datoria de a recunoakite
ca bancile serioase i contiincioase depe piata noastra au
contribuit mult pentru a limit& aceste manopere.
Multumita rezervelor de cereale lasate de anul trecut,
exportul a fost destul de activ i transactiunile au putut
fi facute fara prea maxi dificultati. Banca a putut said mareasca stocul de remize kli sa ridice rezerva sa metalled la
mai bine de 100 milioane. Astfel a fost In pozitiunea de a
spori opera %iunile sale tiii In momentele grele de a pune la
www.dacoromanica.ro
829
BANCA NATIONALA $I CRIZELE ECONOMICE 1880-1914
dispozijiunea comertului capitalurile de cari avea nevoie vi

mai bine de 37 milioane in our i remize, cedand adesea
pe aceste din urma cu curs mai scazut decat cel cotat la

Bursa.
Pentru a ajunge la acest rezultat i pentru a tine rezerva

metalled la nivelul cerut de emisiunea sa, Banca n'a ezitat
a face sacrificiile necesare ci a lua toate masurile cari puteau inlesni tranzactiile.
Ea a mentinut taxa scontului i imprumuturilor la 5%,
pans la Septembrie, atunci cand alte banci man Europene
de circulatiune o ridicasera deja de mult.
Cand insa numerariul se scumpise prea mult, cand creditele se restransesera pe pietile straine i cand chiar, institutiunile financiare i casele de banca cari obinuit itii procurau capitalurile din strainatate au gash mai avantajos a
se adresa Bancii Nationale, situatiunea a devenit mai dificild. Banca a satisfacut negreit toate cererile, dar a, fost
nevoita a ridica treptat taxa scontului dela 5 la 6, 7 i 8 %
pentru a &vita o prea mare cretere a emisiunii sale.
Cu toate aceste ridicari de taxe, scontul
impru-
muturile precum i toate celelalte operatiuni au continuat a spori i emisiunea biletelor de banca a atins cifra
cea mai ridicata dela infiintarea sa, ajungand pand la

319.742.490 lei.
Acum criza pare a fi atenuata ci afacerile avand tendinte de a relua cursul for normal. Banca a putut reduce,
dela sfaritul anului, taxa scontului la 6 % i a imprumutu-
rilor la 6 1/2 % .
*
* *
Redand in randurile de mai sus intregi pasaje din ra-
poartele Consiliului de administratie catre Adunarea gene-
rals, gandul nostru a fost de a pune pe cititor sa judece

mai obiectiv rolul pe care Banca National& 1-a avut in
grelele imprejurari economice pe cari le-a strabatut tam
noastra.
Fars ca sa aratam in acest capitol cum Banca Nationale a ajutat finantele publice, chestiunea fiind tratata in
alts parte a lucrarii, am cautat sa evidentiez mijloacele prin
cari institutul nostru de emisiune a cautat sa apere plata

www.dacoromanica.ro
630
C. I. BAICOIANU
romaneasca de dezastruoasele efecte ale crizelor economice.Can sunt ideile calauzitoare ce au dominat politica Bancii
Nationale in vremurile de criza? Citatele de mai sus ne raspund suficient la aceasta Intrebare.
Intotdeauna In astfel de Imprejurari Banca Nationale a urmat politica clasica a institutelor de emisiune. Urcarea taxei
scontului $i a lombardului pang la 10% chiar, cum e cazul
din 1899, a fost mijlocul prin care s'a incercat oprirea investitiunilor Sri vremuri de nesiguranta i pentru a stimula
venirea In tar& a capitalurilor straitte cand acele nationale
nu erau indestulatoare.
- ' Cand. urcarea taxei scontului nu-si produces efectele,
institutul nostru de emisiune a recurs si direct la reducerea
operatiunilor scontului.
-.Aceste masuri insa au fost luate cu toata prudenta gi
carid prin. aplicarea for vieata economics era amenintata In
eiistenta i desvoltarea ei, conducerea Bancii Nationale nu
ezita nici o clip& sa largeasca operatiunea de scont, sa reduce
taxa.s.contuluili sa sprijineasca lichidarea caselor de comer]
pentru a nu provoca complicatiuni financiare grave si cu
tep.ercursiuni de .nepre-vazut.
Dar nu nurriai in aceasta directiune s'a manifestat interventiunea Bancii Nationale.

Tara eminamente agricola, cu un comert, exterior ce depindea. numai de- darnicia cerului, Romania era si este Inca
expusa capriciilor naturii.
Un an secetos atrage dupe sine perturbari generale comerciale i financiare din cauza ea exportul scade mult sub
import ci astfel angajamentele externe nu mai pot fi aco-
perite cu devizele intrate In cursul acelui an.

Prevazatoaie a anilor secetoci, conducerea Bancii Nationale a cautat in totdeauna sa-si asigure In vremurile infloritoare a comertului extern un stoc de devize suficient
pentru a face fats cererilor din vremurile de criza. Cate odata
ea a mers si mai departe chiar, procurandu-si aurul necesar
stocului metalic din strainatate, iar devizele intrate in Cara pe
calea exportului, le-a lasat la dispozitia eomertului intern.
Sub acest aspect privity problema atitudinii Bancii Nationale fats de piata economic& in anii de criza, nu ne putem
www.dacoromanica.ro
BANCA NATIONALA. $1 CRIZELB ECONOMICE 1880-1914
631
opri sa nu subliniem meritele institutului nostru de emisiune,
care deseori depe urma acestor operatiuni a suferit pagube

vAnzand devizele cu preturi inferioare acelor depe piata i
chiar sub cost.
Numai datorita acestei politici straduitoare, clar vazatoare i plin6 de sacrificii, valuta noastra nationals s'a putut men-tine intre anii 1880-1914 la un nivel superior paritatii sale legale.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXVII
MICAREA DAMARA IN PER1OADA
1880-1914
www.dacoromanica.ro
CAP ITOLUL XXV I I
MIFAREA BANCARA IN PERIOADA 1880-1914

Desvoltarea economies noastre nationale dupe 1880, determine o mIscare
Banca Nationale sprijInegte tnflinbancara necunosouta Inca 'Ana atuncl.
tarea agezimintelor de credit.
Numarul gi capitalul bfinollor Infiintate 'titre
anti 1880-1914.
Banal a inflintate din initiative strain& gi ou capital strain.
Bancile InflIntate din Initiativa romaneasort Id cu capital romAneso. Banolle

inflintate din initiativa romaneasca gl ou oils mai mare parte a capItalulul
strain.
Evolutia mijloacelor de exploatare propril gl straine a banollor romanest' marl, mijlocil gi mid, din perloada 1910-1914. Politica banoara infra
anti 1900-1914.
Inohelere.
Desvoltarea pe care a luat-o agricultura, industria i comertul, sub imboldul unei politici economice statornice i
cu caracter pronuntat protectionist inaugurate la 1891 i
consolidate mai cu seama prin tariful din 1896 pe de o parte,
pe de alta procesul tot mai accentuat de inzestrare a tarii
cu drumuri i cal ferate, mijloace de navigatie fluviala, maritime, magazii generale i docuri in porturi can sa Inlesneasca micarea bogatiilor Orli in conditiuni lesnicioase i
ieftine spre drumul Dunarii i al Marii Negre, a dat prilej
finantei private sa is un avant nebanuit odinioara.
Implinirea tesaturii de agentii ale Bancii Nationale In;
ceputa la 1891 i terminate pe intreg cuprinsul tarii In 1900,
a fost de nature prin inlesnirile pe can institutul de emisiune le crew In toate partile unde 10 infiinta sedii, sa pro-
voace un curent de mare expansiune a micarii bancare romaneti.

Si aceasta expansiune s'a produs in doua directiuni: prin
infiintarea de sucursale a color cateva mars banci existente,
dar mai cu seama prin indemnul ca. au gasit Romanii de a
porni la Infiintarea de band de scont pe intreg cuprinsul tarii,
urmand desvoltarea economic& a tarii dela 1880 Incoace.
Statistica societatilor anonime elaborate i publicata de
www.dacoromanica.ro
636
C. I. BAICOIANU
Teodorescu, ne pune in situatia sa privim cifric procesul

mificarii i avantul bancar in perioada 1880-1913.
Pe temeiul acestei lucrari am putut stabili tabloul de mai
jos, cuprinzand pentru decadele dela 1880-1913, bancile
ce s'au constituit in Romania, data infiintarii for ca i Capitalul cu care s'au constituit :
Nr.
bilneilor
Perioada IntiintArii
Dela 1880-1890
,
*
*
1890-1900
1900-1910
1910-1913
. ......
Total
Capital
6 15.707.800
18 73.830.982
67 62.421.048
106 84.043.995
197 215.803.825
In deceniul infiintarii Ranch Nationale, in puzderia micilor imprumutatori de bani i zarafi, figurau cum se vede
abia 6 banci mai man, can aveau un capital total constituit de 15.707.800 lei.
Pe masura ce Banca Nationale 1i afirma vitalitatea
i folosul, vedem sporind i numarul bancilor.

Perspectiva de reescont la Banca National& a fort desigur alaturi de propairea general& a intregii noastre activiai economice depe vremuri mai cu seam& dela 1886
de cand Romania a capatat independenta sa economics in
toate directiile, unul din cele mai prielnice imbolduri pentru infiintarea de noui banci.
In aceasta decade in care incepe a se framanta ideea de
nationalizare a activitatii bancare, sub pavaza institutului
nostru de emisiune, iau natere 18 aezaminte man de banca,
reprezentand un capital de 73.630.982 lei. Dar ce era acest
capital in raport cu avantul general .pe care 11 luase Ro-
mania, in variatele sale interese de desvoltare, a organi-
zarii industriilor, meseriilor, ca cii a lucrarilor publice de or-
din tehnic, can aveau sa des tarii o desvoltare i ascensiune economic& neprevazuta.
Perspectivele acestei perioade de our in care i final*

publica intervine cu un program de imprumuturi pentru
sustinerea intereselor lucrarilor publice, dau micarii bancare un i mai mare impuls, ceeace i explica concentrawww.dacoromanica.ro
MI5CAREA BANCARA IN PERIOADA 1880-1914
637
tiunea micilor band de odinioara cu sporiri de capitaluri,

cum este cazul Bancii de Credit nascuta la 1.898 din contopirea mai multor banci, mai apoi Marmorosch Blank &
Co., pe de o parte, pe de alts parte, nouile creatiuni bancare
din preajma anului 1.900 i a decadei 1900-1910, cand o
tesatura de 67 banci cu un capital de 62.421.048 lei largete cadrul organizatiei noastre de credit.
Se nasc in aceasta epoca institutii de banal cu capital
romanesc, intr'o atmosfera de incredere ne mai vazuta pana
atunci. Banca de Scont, Dacia Traiana, Banca Poporului,
luand fiinta alaturi de ele i alte aezaminte bancare, bazate pe capital strain: Banca Genera la, Banca Comerciala
Romans, etc.
Dar micarea nu s'a oprit aci. Avantul de mare insufletire economic& national& caracteristic acestei perioade,
conduce la o noua expansiune bancara, de asta data cu caracter provincial, carora ci fiinta sediilor Bancii Nationale a contribuit nu putin sa le des un mare impuls.
Revine un merit nemuritor geniului creator a lui D. Protopopescu, de a fi sesizat momentul psyhologic favorabil al
perioadei de ascensiune economic& caracteristica perioadei
1896-4910, organizand aceasta tesatura de banci de scont
cu capital romanesc, in mai toate judetele Romaniei, dand
astfel prilej Romani lor sa se afirme i sa cucereasca o buna
parte a targului de bani.

Banca Nationals la randul ei a tiut prin creditul ei de
portofoliu sa favorizeze propairea acestei micari, bine inteles In cadrul dovezilor de soliditate a plasamentelor i de
seriozitate a operatiilor.
Intensitatea cu care s'a manifestat crearea acestor banci,
ne-o exprima statistica in cifre eloquente.
S'au infiintat 106 banci cu un capital de 64.043.995 lei.
Experienta miccarii organizata cu profunda pricepere de
Take Protopopescu, dand roadele ateptate, el concepe proiectul de a chema romanimea trezita ci pregatita sufletete
sa inteleaga rostul finantei in afirmarea independentei noastre politice ci economice, la constituirea unei mari banci
centrale romaneti, facand astfel ci capitalului ci elementului romanesc, un loc in acs zisa marea finanta romaneasca
de curand afirmata in concentrarile bancare ce au avut loc
www.dacoromanica.ro
688
C. I. BAICOIANU
intre anii 1895-1910, ca i in creatiunik mari bancare cu

capital strain ale acestei perioade.
Elanul i increderea cu care romanimea instarita a raspuns chemarii lui Protopopescu la subscriptia capitalului
Bancii Romaneti, va ramane o paging glorioasa in istoria
noastra bancara, din care generatiik viitoare vor putea desprinde cat de mult ii facuse loc in contiinta tuturor dorinta de a stapani i valorifica bogatiile tarii noastre.
Planuita a fi infiintata cu un capital de 6 milioane ,
ne spune publica %ia jubiliara a primei decade de functionare a Bancii Romaneti1), se pornete cu toata increderea i entusiazmul in propaganda in tot cuprinsul tarii.
Ideia este imbratiata cu caldura, subscrierile curg i
in scurta vreme se centralizeaza listele i se constata cu legitima bucurie ca se acoperise 17.500.000 lei. Suma aceasta
adunata, se pornete la lucru, cu acest prim capital i proectata modesta banca centrala devine Banca Romdneasca,
care prin insai numele ce i se (Muse reprezenta un adevcirat program. In Ianuarie 1911 ea ii incepe operatiile .
In mintea creatorului ca i in aceea a acelora ce 1-au

ajutat, Banca Romaneasca avea sa fie regulatorul i indrumatorul tesaturii bancare romaneti din provincie. Circumstantele in cari a avut sa-i desfaoare activitatea, au fost
atat de.prielnice, incat la un an dupa infiintare, in 1912 ea
ii sporete capitalul cu 50%, ridicandu-1 la 26.250.000 lei,
sporindu-1 apoi dupd 4 ani in pragu] razboiului la 60.000.000
lei, pentruca la sfaritul razboiului, prin cloud emisiuni facute in cursul anului 1920, sal sporeasca la 160.000.000 lei.
Nu este lipsit de interes sa desprindem din tabloul micarii
generale a bancilor din Romania astfel cum ne-o prezinta

statistica perioadei 1880-1913 i pe care o dam in anexa
Nr. 18, constitutia marei final* romaneti, astfel cum a
fost creiata de imprejurarile de mare prosperitate economica a perioadei 1880-4913, ce face obiectul preocuparilor
noastre.
Marile banci reprezentand notiunea marei finante roma-
neti, cari au luat fiinta in Romania in aceasta perioada pot

fi impartite In 3 categorii:
') Monografia 131thcii Romilne0i, 1911-1920, pag. 5, Bucurei}ti 1921.
www.dacoromanica.ro
MI$CAREA BANCARA IN PERIOADA 1880-1914
639
A) Bancile cari au fost infiintate din initiativa strains

i cu capital strain.
Din aceasta categorie fac parte:
1. The Bank of Roumania Ltd. fondata in 1865 1).
2. Banca Genera la Romana fondata in 1895 2).
3. Banca de Credit Roman fondata in 1904 3).
4. Banca Comerciala Romana fondata In 1907 4).
B) Bancile fondate din initiative romaneasca li cu capital romanesc.
1. Banca Agricola fondata in 1894.
2. Banca Comertul din Craiova fondata la 1898.
3. Banca de Scont fondata la 1899.
4. Banca Romaneasca fondata in 1911.
C) Banci fondate din initiative romaneasca ci cu capital strain i ceva romanesc.
1. Banca Marmorosch Blank & Co., fondata In 1905 5).
Urmarind desvoltarea capitalurilor acestor 9 maxi banci
comerciale ce stau in fruntea finantei noastre private, vom
constata ca ea a fost considerabila. Tabloul de mai jos
ne infatiaza evolutia capitalurilor dela 1911-1914: 6)
1) In aceasta Banca era interesata : Banque Imperiale Ottomane din

Londra gi Paris.
2) Erau interesate In aceasta Banc& : Banca Discontogessellschaft din
Berlin gi B. BleichrOder.
3) K. K. Privat Oesterreichische Landesbank din Viena gi Niedertiesterreichische Escompt - Oessellschaft din Viena, erau interesate In aceasta Banca.
4) In aceasta Banca erau interesate : Anglo-Oesterreichische Bank din
Viena, Banque de l'Union Parisienne-Paris, Viener Bankverein din Viena,
Credit Anversois, din Anvers.
6) In aceasta Banc& erau interesate: Peste Ungarische Comercial Bank din
Budapesta, Bank fOr Handel and Industrie (DarmstOdler Bank) din Berlin, Berliner Handelsgessellschaft din Berlin, Banque de Paris et de Pays-Bas din Paris.
6) 0 alte, banal, care a detinut In perioada 1880-1914 un loc de frunte'in viata
noastra economise, a fost Banca L. Berkovitz. Infiintata In 1875 sub firma indivi-
duala, ea se fndeletnicea cu Imprumuturile de bani. Cu zece ant mai tarziu, In 1886,

se tranSforma In societate colectiva prin asocierea fiilor Ely gi Adolf Berkovitz.
Sub aceasta forme a continuat pans In 1903, eand retragandu-se batranul Berkovitz, a intrat In societate Max Berkovitz. Mai tarziu, In 1926, dezvoltarea mare a
operatiunilor Bancii, determina transformarea ei din societate In nume colectiv, In
societate anonima.
www.dacoromanica.ro
640
C. I. BAICOTANU
Capital In lei
Numele bancilor
1911
Banca Romaneasca . . .
i Generala Romana. .
de Credit Roman .
Marmorosch Blank .
#
#
Agricola
*
*
ComercialS Roman&
de Scont a Rom/Intel
The Bank Of Roumania .

Banca Comertului-Craiova
Total general .
12.922.250
12.500.000
10.000.000
12.500.000
7.938.125
12.000.000
6.738.463
7.500.000
3.000.000
85.098.838
1912
1913
18.998.500 26.250.000
12.500.000 15.000.000
10.000.000 20.000.000
15.000.000 20.000.000
12.000.000 18.500.000
12.000.000 12.000.000
7.000.000 10.000.000
7.500.000
7.500.000
5.000.000
5.000.000
99.998.500 134.250 000
1914
26.250.000
15.000.000
20.000.000
20.000.000
18.500.000
12.000.000
10.000.000
7.500.000
7.818.000
137.068.000
Aruncandu-ne privirea asupra cifrelor cuprinse In tabloul statistic de mai sus, vom constata ch. numai In decur-
sul a 4 ani, capitalul celor 9 institutiuni bancare ce stau

In fruntea finantei noastre private, a sporit cu 51.969.162
lei. Dar nu numai capitalurile for sociale constituesc mijlocul propriu de exploatare, ci i fondurile de rezerva pe cari
ele be au. S analizam pentru aceeai perioada de timp, care
a fost situatia fondurilor de rezerva:
Fond de rezerva In lei
Numele b5ncilor
1911
1912
Banca Romaneasca . . .
#
General& Romana .
338.482
2.500.000
2.800.000
*
de Credit Roman . 2.452.000 3.500.000
#
Marmorosch Blank . 5.500.000 7.575.000
#
3.366.639
5.379.112
430.079
ComercialS Romana
606.139
*
de Scont a Romaniei
472.362
661.370
The Bank Of Roumania. . 4.224.204 4.314.826
4.194.850
Banca Comertului-Craiova 2.816.387
Total general . . 21.761.671 29.369.779
Agricola .....
1913
1914
2.063.483
2.390.000
4.400.000
4.000.000
8.985.000 10.000.000
11.416.404 12.500.000
9.187.720 10.000.905
718.596
1.009.445
1.734.443
2.395.835
4.445.825
4.391.563
4.604.823
6.419.000
47.102.032 53.561.010
Ca i in ordinea capitalului social, putem constath o
cretere rapida a fondurilor de rezerva a marilor banci comerciale In perioada 1911-1914.

www.dacoromanica.ro
641
MISCAREA BANCARA IN PERIOADA 1880-1914
Astfel, in aceasta perioada, fondurile for de rezerva au

crescut cu 31.799.339 lei. Recapituland cele de mai sus, putem
intocmi tabloul de mai jos in care sunt date fondurile

proprii de exploatare (capital social + rezerve):
Numele bancilor
1911
Banca Rornaneasc& . . .
*
General& Roman& .
*
de Credit Roman
Marmorosch Blank .
*
Agricola
Comerciala Roman&
de Scont a Romaniei
The Bank of Roumania Ltd
Banca Comertului -Craiova
Total general . .
*
1912
1913
1014
12.922.250 19.336.982 28.313.483 28.640.000

15.000.000 15.300.000 19.000.000 19.400.000
12.452.000 13.500.000 28.985.000 30.000.000
18.000.000 22.575.000 31.416.404 32.500.000
11.304.764 17.379.112 27.687.720 28.500.905
12.430.079 12.606.139 12.718.596 13.009.445
7.210.825
7.661.370 11.734.443 12.395.835
11.724.204 11.814.826 11.891.563 11.945.825
5.816.387
9.194.850
9.604.823 14.237.000
106.860.509 129.368.279 181.352.032 190.629.010
Examinand cifrele de mai sus, constatam Ca in perioada

dela 1911-1914, capitalul de exploatare propriu al celor 9
mari banci comerciale, a crescut cu 83.768.501 lei.
Pentru a ne putea face insa o idee mai exacta asupra
totalului mijloacelor de exploatare a acestor 9 institutiuni,

este nevoie sa ne infatiam alaturi de mijloacele proprii de
exploatare i pe acelea straine, la formarea carora contribuie : depunerile spre fructificare, reescontul, conturi curente creditoare, etc.
Tabloul ce urmeaza, ne Infatiaza modul cum acest ca-
pital strain de exploatare in cele 9 banci, a evoluat dela

1911-1914 :
Numele bancilor
Banca Romaneasc& . . . .
*
General& Roman& .
1911
24.746.468
86.267.774
*
de Credit Roman . 61.951.147
*
Marmorosch Blank 52.810.229
*
Agricola
42.126.994
*
Comerciala Roman& 32.223.894
*
de Scont a Romaniei 26.483.242
The Bank Of Roumania . 23.784.157
Banca Comertului-Craiova 36.644.182
Total general . . 387.018.087
1912
1913
1914
69.789.044 94.476.689 114.545.887

109.820 205 138.634.761 120.287.046
78.404.756 87.640.756 83.790.133
73.836.546 80.613.204 89.129.865
72.200.706 68.806.779 66.356.585
40.193.974 58.620.446 55.328.764
34.743.741 41.344.955 48.044.498
30.200.536 30.179.125
41.142.331 44.794.623 42.221.207
550.331.889 643.171.338 619.703 735
www.dacoromanica.ro
41
642
C. I. BAICOIANU
Examinand tabloul de mai sus, constatam ca, din pri-
cina largirii cercului de activitate, cele 9 mari banci cornerciale, pe langa &A i-au marit propriile for mijloace de exploatare, ele i-au mark i mijloacele straine de exploatare.
Astfel de unde ele in 1911 Intrebuintau mijloace de explotare straine pentru suma de 387.018.087 lei, ele crest in 1914
la 619.703.735 lei, deci o sporire de 232.685.648 lei.
Pun And acum fata In Ltd mijloacele proprii de exploatare (capital social + rezervele) cu mijloacele straine de exploatare (depunerile spre fructificare, conturile curente creditoare, reescontul, etc.) vom putea intocmi urmatorul tablou:
IN MILIOANE LEI
Anii
Banca Romaneasca
General& Roman&
. .
1911
1912
1913
12,9
19,3
28,3
1914
28,6
24,7
69,7
94,4
114,5
1911
1912
1913
15,0
15,3
19,0
19,4
86,2
109,8
138,6
120,2
12,4
13,5
28,9
30,0
61,9
78,4
87,6
83,7
18,0
22,5
31,4
32,5
52,8
73,8
80,6
89,1
11,3
17,3
27,8
28,5
42,1
72,2
68,8
1914
1911
*
de Credit Roman
1912
.
1913
1914
1911
Marmorosch Blank
Agricola
. .
Mijl. proprii Mijl. straine
1912
1913
1914
1911
1912
1913
1914
www.dacoromanica.ro
86,3
643
III$CAREA BANCARA. IN PERIOADA 1880-1914
IN MILIOANE LEI
Anii
The Bank Of Roumania
. .
.
1
Banca Comertului-Craiova
.
1
li
Comerciala RomanA
de Scont a Romaniei
Mijl. proprii Mijl. etraine
1911
1912
1913
1914
11,7
11,8
11,8
11,9
23,7
30,2
30,1
1911
5,8
1912
1913
1914
9,1
9,6
14,2
36,6
41,1
44,7
42,2
1911
1912
1913
1914
12,4
12,6
12,7
13,0
32,2
40,1
58,6
55,3
1911
1912
7,2
7,6
1913
1914
11,7
12,3
26,4
34,7
41,3
48,0
Ce putem deduce din cifrele de mai sus la o examinare

mai atenta ?
Dela 1911 pan& la 1914, mijloacele proprii de exploatare
a tuturor celor 9 banci au crescut. Creterile acestea ins&
sunt departe de a fi in raport cu creterile mijloacelor de
exploatare straina. Carui fapt deosebit se datorete aceasta
constatare ? Desigur, increderii tot mai mari pe care publicul
romanesc o are in aceste aezaminte, depunandu-le spre
fructificare economiile cari formeaz& partea cea mai important& din totalul mijloacelor de exploatare straina.
Existenta acestor mari banci pe pieta noastra corner-
ciala, alaturi de sucursalele i agentiile Bancii Nationale in-
fiintate In toate capitalele de judet, au dat prilej capita-
lului romanesc s se afirme in crearea unei intregi reteli de

banci mici provinciale, menite sa activeze vieata noastra
economics.
Dar campul de activitate a marei finante romaneti nu

Ii vedem redus la pura conceptie a operatiunilor de banca.
www.dacoromanica.ro
41
644
C. I. BAICOIANU
5i era firesc sa fie astfel, caci dezvoltarea comerciala, indus-
trials i a altor ramuri de exploatare a bogatiilor solului

i subsolului tarii noastre inzestrata cu mijloace lesnicioase
de comunicatie, au creiat finantei perspective necrezute
odinioard, pe cari ea cauta s le incurajeze, realizand depe
urma participatiilor beneficii apreciabile.
Banca Nationale la randul ei, nu putea sa vada sfortarile marei noastre finante de a valorifica bogatiile tarii decat
cu satisfactie i interes i a sprijinit-o chiar, in cadrul posibilitatilor sale cu multa solicitudine.
Decat chestiunea avea i reversul ei, caci politica de

participatiuni implica adeseori temeritati ce nu cadrau cu
sf era de activitate dictate de natura operatiilor Bancii de
Emisiune. 5i aci tocmai, in modul fericit i de multa patrundere cum a tiut Consiliul de administratie sa intervie
in cauza, ferindu-se de imobilizari cari i-ar fi putut cornpromite libera micare in folosul interesului general, sta una
din paginile de intelepciune a conducatorilor Bancii, cari

au inteles sa sprijineasca marea finanta in opera constructive a marilor noastre interese economice, fare ca sa cornpromita vreun interes, fie al acestei finante, fie a Bancii
pe cari ei au condus-o.
*
Dupa cum am aratat in randurile de mai sus, marea
noastra finanta alaturi de sucursalele i agentiile Bancii Nationale, au prilejuit infiintarea unei intregi retele de banci
mici i mijlocii, atat in Capita la, cat i in provincie. In ran-
durile ce urmeaza vom analiza handle cari constituiau finanta noastra mijlocie, in numar de 30, adica acelea cari
aveau un capital mare de cel putin 1 milion lei, in perioada
dela 1910-1914.
Ca lea ce vom urma-o va fi aceea ca i pentru marile
banci, expunand mai intai mijloacele proprii de exploatare
i apoi pe acelea strAine, pentru a putea arata in ce masura
puteau ele sa activeze vieata noastra economics.
Evo lutia capitalurilor sociale efectiv varsate a acestor
30 de banci mijlocii in perioada dela 1910-1914, ne-o indict tabloul care urmeaza:
www.dacoromanica.ro
645
MIKAREA BANCARA. IN PERIOADA 1880-1914
Denumirea bAncii
Sediul
1910
1911
1912
1913
1914
Z4
13-ca Populara
*
Bcto$enean5,
Fqtesti
Boto$.
Braila
Flmnar15,
Sind. Agric.
Dobrogei
Calafatului
Calafat
Cred. Oltean
Craiova
Olteniei
Moldova
10
Iasilor
11
* Inv
Balcic
Iasi
*
Buc.
12
Sind.Agr.Ial.
13
Carpat.ilor
14
Romkill de
Com.siInd.
15
16
17
Munteniei
Vitic. Rom.
Comertului
18
Severinului
19
Mehedintului
20
Comercia1i3
21
Oltului
22
23
24
25
26
Centrala
Economia
Fratia
Romanati
27
28
Corabia
Mold.de Jos
29
Mag.Giurgiu
30
Ind.siCorn.
T.-Sev.
1000000 1000000 1000000

750000
994000 1000000
1000000 1500000 1500000
-664000 1000000
-1000000
-500000
500000
983000 1000000
500000 1000000 1584025 1929945
600000 1000000 1460000 1765000
-1000000 2000000 2000000
-804000 2070000 2380000
1000000 3000000 3000000 3000000
1000000 1569000 2000000
--1500000 1500000
---
*
*
* -
Slatina
F1oe$ti
Foc$ani
*
* Putnei
Total.
1000000
500000
Caracal
Corabia
Barlad
T.-Mag.
P-Neamt,
.
-400000
395000
300000
600000
-1000000
600000
500000
600000
500000
-825000
400000
-700000
--400000
400000
600000
1000000
1000000
1000000
600000
1000000
778000
1000000
500000
1000000
400000
1000000
1289000
450000
-603700
1938000
820000
1205800
1000000
1000000
1000000
1000000
912000
835000
882000
1278000
1000000
1000000
879902
900000
-780000
1000000
871000
1314300
1000000
1000000
1000000
1310000
1000000
890000
1000000
1331000
1000000
1000000
1000000
1500000
1000000
1000000
1000000
1958000
1882000
2000000
2486000
3000000
2012000
1500000
1000000
1211000
1260000
314000
994000
1000000
1000000
1386000
2000000
1000000
1000000
2000000
967000
1040000
1000000
1557000
1000000
10220000 21432000 34537525 37351147 41067000
Examinand cifrele cuprinse in tabloul de mai sus obseryam ca dela 1910 pang la 1914, capitalul bancilor mij]ocii
s'a impatrit, marindu-se cu 30.847.000 lei.
Sa vedem acum cum a evoluat in aceeai perioada, al
doilea post, fondul de rezerva, ce alimenteaza fondurile proprii de exploatare:
www.dacoromanica.ro
646
C. I. BAICCIANU
Denumirea bancii
Sediul
1910
1911
1912
1913
1914
rqte0i
298550
----204566
9367
164560
---
338000
16000
409760
89192
60000
--
452800
124377
116034
499000
93000
199000
48000
203000
500000
324000
656000
425000
217000
311000
259000
14000
0
1
B-ca PopularA
Botos.Rmn.
2
3
* Roman&
Sind.Agr.Br.
Dobrogei
Calafatului
Calafat
Cred.Oltean
Craiova
Olteniei
9
10
Moldova
Iasilor
11
Ilfov
12
13
14
Sinddigr.lalona.
Carpatilor.
--
Rmflana de
Com.siInd.
--
15
--
16
17
Munteniei
Viticol.Rmn.
Comertului
18
19
Severinului
20
21
Mehedintului
Comerciala
Ind.si Com.
22
23
24
25
26
27
28
29
Oltului
Centrals
Ploesti
Economia
Focsani
Mold. de Jos
30
Mag.- Giurgiu
Balcic
Iasi
*
T. Sev.
*
*
P.Neamt
Fratia
Putnei
Rornanati
Corabia
Total .
Caracal
Corabia
Barlad
T.-Mag.
.
-245804
26613
247160
--39982
---
440387
108539
588465
75000
84630
195000
79000
-203288
468154
225071
586951
245000
173399
285510
141083
5222
-194410
243200
31139
84000
376708
-286632
126350
165371
75776
7500
-124242
43388
57000
5326
12000
3125
26000
-225000
232858
408459
592817
571000
401000
256157
346787
356285
244252
495708
547310
599000
210000
94500
166050
193592
607737 1172190 1343321 1419103
-30000
115000
498009
313018
320000
289320
387905
144871
226699
259546
274000
308040
568898
697332
731000
156741
278339
396532
460000
126000
48860
86200
101626
217873
387500
497332
483000
177786
416000
577764
630000
2390371
3716252 7071124 9145090 10790103
*
*
Slatina
Braila
Buc.
Elotos.
---
70014
--
Examinand cifrele din acest tablou, constatam ca pentru

fiecare banca in parte cu incepere dela 1910 i pans in 1914,
fondul de rezerva a crescut necontenit.
Daca privim totalul general al fondurilor de rezerva a
celor 30 banci mijlocii, constatam ca de unde la 1910 fondul
de rezerva reprezenta 2.390.371 lei, el crete pang in 1914
la 10.790.103 lei, ceeace reprezinta In anul 1914 o cretere
de 8.399.732 lei, lap de 1910.
www.dacoromanica.ro
647
Concentrand acum mijloacele proprii de exploatare (capitalul social +rezervele), vomputehintocmi tabloul urmator:
.t4 Denumirea band' Sediul 1910
1911
1912
1913
1914
t.,
2
3
4
5
6
7
8
9
10
a
a
*
*
Botosani
Braila
*
Balcic
Calafat
Craiova
Do brogei
Calafatului
Cred. Oltean
Olteniei !
Moldova
12
13
14
Iasilor
Ilfov
*
Sind.Agr. Ialom
# Carpatilor.
* Roman& de
15
16
17
18
19
*
$
Conn. $i Ind.
Munteniei
Viticol. Rom.
Comertului
Severinului
Mehedintului
20
Comerciala.
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
Ind. si Com.
Oltului
Central&
11
Pitesti
B-ca Populara
* Boto9. Rom.
* Roman&
b
Sind.Agr. Br.
Iasi
Buc.
*
*
*
*
*
*
*
704566 745804 1423387

509367 1026813 1692564
764560 1247160 2048465
1000000 2075000
804000 2154630
1000000 3039082 3195000
1000000 1648000
1500000
*
a
*
n
T.-Sev.
*
594410
638000
319139
484000
976708
P.N eamt
Slatina
Ploesti
Focsani 1286632
Economia
Fr5tia
Putnei
Romanati
*
*
Caracal
Corabia
Corabia
Mold. de Jos
Mag.-Giurgiu
Total .
1296550 1333000 1409750

500000 766000 1083192
1000000 1560000
664000
726350
685371
675776
507500
Barlad
T.-Mag.
.
949242
12598171
1452800
1124377
1618034
1000000
1203288
1468154
2155016
2351951
2245000
2562399
3485510
2141082
1505222
1499000
1093000
1699000
1018000
1203000
1500000
2282000
2538000
2425000
2703000
3311000
2271000
1514000
1000000 1043388 1057000

700000 1359014 885228 1223000
450000 903125 1286000
3665000
632858 1012159 1372817 1565000
656157 2284787 1358285 1401000
924252 1315708 1418310 1599000
494500 1166050 1193593 1210000
1607737 2376490 2657621 2805103
1000000 1030000 1115000 1498000
1313018 1289320 1387905 1320000
744871 1226699 1259546 1274000
308040 1568898 2007332 2731000
934741 1190336 1396532 1427000
1048880 921000 991626 1166000
717873 1269500 1497332 1483000
1177786 1694000 1908764 2187000
4209254 41607949 46505237 53983103
0 privire asupra cifrelor din tabloul de mai sus ne indica Ca in cei 5 ani dela 1910-1914, finanta noastra mijlocie
care cuprindea bancile cu un capital mai mare de 1.000.000,
i-a sporit mijloacele de exploatare proprii dela 12.598.171 lei,
la 53.983.103 lei.
Dar sa mergem mai departe cu analiza noastra, pentru

a stabill din ce se compun mijloacele straine de exploatare,
www.dacoromanica.ro
648
C. I. BAICOIANU
pentru ca apoi totalizandu-le cu mijloacele proprii, sa putem obtine mijloacele totale de exploatare, de cari s'a servit
finanta noastra mijlocie In perioada 1910-1914.
Pentru a atinge acest scop vom examina rand pe rand,
depunerile spre fructificare, conturile curente creditoare i
apoi reescontul.
Depunerile spre fructificare la cele 30 band in perioada
dela 1910-1914, an fost urmatoarele:
Denumirea bAncii
Sediul
B-ca Populara
Piteti
1910
1911
1912
1913
1914
S
1
Boto. Rom.
Boto.
* Roman&
* Sind.Agr.Br.
Braila
Dobrogei
Balcic
Calafat
Craiova
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Ia0or
11
Ilfov
12
13
14
S Ind .Agr. Ial .
Carpatilor
Roman& de
15
16
17
18
19
20
*
*
*
*
Calafatului
Cred. Oltean
Olteniei
Moldova
Ia0
*
Buc.
*
*
Corn. i3i Ind.

*
*
*
22
23
24
25
Ind. vi Com.
Oltului
Centrals
Econom ia
28
27
Fratia
Putnei
Romanati
28
29
Corabia
Mold. de JOB
BO
Mag.-Giurgiu
Total .
1264955 1425984 1299523

55i223 849630 1389617
1681056
2904776
2594828 661968
742694 676444
6633 546890 767791
333414 563524
226552
Munteniei
ViticolARom.
Comertului
Severinului
Mehedintului
Comerciala
21
1494406 2133773 2664374 2183418 1725658

529840 465400 671988 547549 406449
291026 349578 511990 471448
449579
965148
189226
1753
516456
1279626
1261022
1966813
2773143
1330981
716084
645181
503299
514318
128909
175395
112212
812755 955754 836032 1067237 999892
*
1167546 1229577 1192000 1318112 1058794
*
2035467 2398051 2291104 2491744 2048185
P.Neamt 312883 564040 696825 1086443 941775
Slatina 1567646 1423364 1518686 1637071 1862259
Ploe0i
1747181 1258408 2490914 1871143
Foci3ani
904540 1326744 1258442 1352939 1311249
*
1077610 286383 291887 1508852 1193049
*
1510863 2182666 2161536 2573129 2253637
Caracal
839470 978374 1159213 1312571 1353992
Corabia 292090 252619 420536 558945 464893
Barlad
2824128 1096839 1712786 931664
T.-Mag.
781524 880050 759334 1261332 1134596
16878407 26882188 27896268 39054314 31952121
*
T.- Sev.
445293
334000
1823733
1401388
2046000
3040360
2718800
853015
844461
705312
850097
www.dacoromanica.ro
649
Ce rezulta din acest tablou? Ca depunerile au fost intr'o cretere continua inregistrand variatiunile urmatoare:
1910 . . . . 16.878.407 lei pentru 17 banci.
1911
1912
1913
1914
26.882.188
27.896.268
39.054.314
31.952.121
23
26
28
29
Trecand acum la conturile curente creditoare, putem intocmi tabloul de mai jos:
F.1:.1,'
Denumirea bancii
Sediul
1910
1911
1912
1913
B-ca Populara
Botos. Rom.
*
Pitesti
235925
17475
164463
789783
119434
994134
268819
187292
49000
715875 1074245
957065 732441
829159 190078
465709
19826
634857 1115704
221586
618694 2727260
3363311
744674
-531630 1721664
220166
647749
2547375
784204
7242823
1910408
1698712
228390
878287
1914
2
3
4
5
6
7
8
9
10
* Romana
11
12
13
14
15
16
17
*
*
*
*
*
*
*
*
Sind.Agr.Br.
Balcic
Dobrogei
Calafat
Calafatului
Cred. Oltean Craiova
Olteniei
*
Moldovei
Iasi
Iasilor
*
Ilfov
Buc.
Sind. Agr. Ial.
*
*
Carpatilor
--
824524
716452
2233565
6387512
2504085
1029574
522734
1634628
271151
2861549
7345488
3554654
1848333
544685
1791133
Romana de
*
*
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
*
*
*
28
29
30
Botos.
Braila
*
*
*
Corn. si Ind.
*
Munteniei
ViticolaRom.
*
Comertului
*
T.-Sev.
Severinului
Mehedintului
*
*
Comerciala
Ind. si Com. P.Neamt
Slatina
Oltluui
Ploesti
CentralA
Economia
Focsani
Fratia
Putnei
Romanati
Caracal
Corabia
Barlad
T.-Mag.
.
--
--
16582
27297
62707
349116
519399
224144
Corabia
Mold. de Jos
Mag.-Giurgiu
Total .
--
127488
388919
3754233
205404
334000
16024
418759 1699846
162217
40508
64434
44946
284570
24787 217887
19894
18356
150122 199298
49326
447031
929713 1387752
2996183 3980032
13694
68913
505024
172755 115804
1074356 583861
257978 232147
58000
16872
26485
635965 403896
560049
598800 597426
1942345 3060743
3355
658
307165 234044
112808
47809
72954 105304
1539367 1012522
355039 313702
70996
43809
18468659 24922103 26107254 29107405
www.dacoromanica.ro
650
C. I. BAICOIANU
Dupa cum vedem, fata de anul 1.910 i conturile curente
au fost in cretere inregistrand urmatoarele variatiuni:

La 1.910 pentru 13 banci . . . . 3.754.233 lei.
1911
1912
1913
1914
23
26
27
24
))
))
18.468.659
24.922.103
26.107.254
29.107.405
Trecand acum la al treilea ci ultimul mijloc ce furniza

finantei mijloacele straine de exploatare, reescontul, vom
constath ca i acesta a fost in cretere:
V..
Denumirea bancii
i.
Sediul
1910
1911
1912
1913
1914
g
1
B-ca Popular&
*
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
Roman
Sind.Agr.Br.
Dobrogei
Calafatului
Cred. Oltean
Olteniei
Moldova
Iasilor
Ilfov
Sind.Agr.Ial.
Carpatilor
Rom. Com.
15
16
17
18
19
Munteniei
20
21
,,
*
22
23
24
25
26
27
28
29
30
*
*
*
*
*
*
*
,,
*
A
%
*
*
*
*
1006347 1274340 1312230 1761141 2355720

Pite ?ti
Botosani 374508 982345 1710443 2406922 2233355
Braila
50369 114145 158959 259959
Bot. Romans
2
3
4
340251 1071042
Balcic
Calafat
Craiova
*
Iasi
*
Buc.
*
si Ind.
321141 395010 334830

562860 1722080 3654143
1205884 2401343 4789254
442040 1045559
1121202 1857327
1692824 3512395 3518632
1227171 1559989
69400
*
*
Vit. Rom.
Comertului
Severinului
Mehedintului
Comerciala
Ind. si Com.
Oltului
Centrala
s Economia *
e Fratia *
901139
867461
664540
P-Neamt 537430
Slatina 2294318
Corabia
Mold. de Jos
Caracal
Corabia
Barlad
T.-Mag.
*
*
T.-Sever
b
A
Ploesti
Focsani
*
Putnei
Romanati
Mag.- Giurgiu
Total .
332314
91580
547469
1038528
771546
1299429
14607306
449500
3983403
4138354
491918
1683798
4219394
2248195
176969
540743
4988044
5245198
492917
1772202
5982883
3164144
1102343
836806 913635 1158108

1875887 1899386 1294010 974000
182100 419010 1071806
521113
1074089 1327883 1524128 1590581
757111 716781 1442991 1656748
1081425 2489429 1978988 2334958
828631 1501661 412417 698281
3960521 4658214 5264290 5624502
1798522 626279 787421
65850 844629 653992
893552 1152337 1062758 1516037
1223182 2464981 1514000 3360575
1978765 2820802 3056967 2856281
1837525 2473123 2905394 3555199
86914 1669782 934534 1987325
2098647 8433560 5336652 5005228
30840394 50215949 51398847 63886713
www.dacoromanica.ro
MIKAREA BANCARA. IN PERIOADA 1880-1914
651
Tata variatiunile pe cari le-a inregistrat aceasta operatie:

In 1910 pentru 17 banci . . . . 14.607.306 lei.
*
*
*
*
1911
1912
1913
1914
23
27
28
28
30.840.394
50.215.949
51.398.847
63.886.713
Recapituland acum cele expuse mai sus asupra mijloacelor straine de exploatare a finantei mijlocii, ajungem la
totalurile urmatoare:
Denumirea bancii
Sediul
B -ca Popularh
Intesti
3
4
Bao.5. Rom.
Rmnfinh
Sind.Agr.Br.
5
6
7
Dobrogei
Calafatului
Balcie
Calafat
Cred. Oltean
Craiova
Olteniei
9
10
Moldovei
Iasilor
11
12
Iffov
Sind.Agr.Ial.
13
14
Carpatilor
15
16
17
Corn.siInd.
Munteniei
ViticolhRum.
Comertmlui
18
19
Severinului
20
21
Mehedintului
Comercialh
1nd.si Com.
Oltului
Centralii
Economia
22
23
24
25
26
Boto5ani
Braila
*
iwg
*
Buc.
*
*
1910
1912
1911
2730673 3572577 4970738

921828 2237528 2651250
460829
651016
-49000
---2220953 2936698 2282102
1114083 2793296 7591135
3505634 8128603 8478234
-6400179 8950348
2808570 4444179
2290987 5780949 5985135
-1780755 2351903
--1174239
1913
4860434
3911536
1500117
805960
1823733
2675412
6745855
9412279
9598228
5040898
6093429
3476241
2661694
1914
5155623
3372245
921485
1607324
1279626
2072916
8954857
10879890
9169387
6042940
8476397
4212127
3407794
* Romans. de
Fratia
Putnei
27
28
29
Romanati
Corabia
Mold. de Jos
30
Miig.-Ciitirgai
Total.
---2325466
*
--*
--T.-Sev.
1730476 2087843
2062304 2013173
*
*
2782704 4115441
P.Neamt 1199429 1952729
Slatina
4381363 5982685
Ploesti
3689526
Focsani 1236853 1393252
$
1393334 1287100
*
2058332 3518686
Caracal 2003484 3030093
1063636 3829493
Corabia
Barlad
-3216081
T.-Mag. 2549872 3049693
0
1487503
2587386
198124
-2180787
1908781
5164429
2198487
6774325
6117673
2106428
1678268
4674326
4175319
4906181
3080323
4236703
2297542
1645453
465709
-2616152
2780997
4620854
2986863
1189903
1136240
917895
2808380
2733898
4582441
1945891 1689332
7831074 8874513
6113376 6618596
2020625 1311249
2840523 2709086
4592153 5614212
4542293 4326077
4538695 4603953
2905278 3151136
6597984 6139824
35231946 76191241 103034320 116560415 124946239
Din acest tablou rezulta ca in decors de 5 ani, dela 1910
la 1914, mijloacele straine de exploatare au crescut dela

www.dacoromanica.ro
652
C. I. BAICOIANU
35.231.946 lei la 124.946.239 lei, deci o cretere totala de

89.714.293 lei.
Daca la mijloacele straine de exploatare vom aduna pe

acelea proprii, atunci vom ajunge la totalul mijloacelor pe
cari finanta mijlocie compusa din 30 banci, le-a pus la dispozitia vietii noastre economice in perioada dela 1910-1914:
Denumirea bAncii
Sediul
1910
1911
1912
1913
1914
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Pitesti 4033228 4910577 6380488 6113234 6654623

Botosani 1421823 3003528 3734442 5035913 4465245
1460829 2211018 3116151 2820485
BrSila
713000 1805960 2655324
n
3027021 2482626
Balcic
Calafat 2925519 3682502 3705489 4143566 3572916
Craiova 1623450 3819909 9283699 8900871 9236857
B-ca Populara
* Botos. Rom.
ta
Rom6.nb.
Sind.Agr.Br.
Dobrogei
Calafatului
Cred. Oltean
Olteniei
Moldovei
n
*
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
Iasi
Iasilor
Ilfov
Sind.Agr.Ial.
Carpatilor
Buc.
*
4270194 7375763
7400179
3612570
3290987 8820931
2780751
10526699
11025348
6598809
9180135
3999903
2674239
11764230
11843228
7603297
9378939
5617323
4166916
13417890
11594387
8745940
11787397
6483127
4921794
* Roman& de
Corn. tl i Ind.
Munteniei
ViticolaRom.
Comertului
Severinului
Mehedintului
Comerciala
Ind. si Com.
Oltului
CentralA
Economia
Fratia
*
*
*
*
*
*
T.-Sev.
2324886
2700304
*
3081843
P. Neamt 1883429
Slatina 5358071
n
Ploesti
Focsani
n
Putnei
Romanati
t Corabia
* Mold. de Jos
*
Caracal
Corabia
Barlad
T.-Mag.
Mag.-Giurgiu
Total .
2523486
2119684
2723703
2679260
1571136
2487503 3340930 4043863

3025466 3926400 2530681 2412903
648124 1368834 2422240
4582895
2720701 3192946 5988969 4373360
2669330 4193568 4137282 4134898
5039693 6480137 6039164 6181441
2447229 3364537 3139484 2899382
7590422 9150815 10488695 1167966
4689526 7147673 7228376 8116596
2706270 3395746 3408530 2631249
2031971 2904967 3900069 3983086
3826726 6243224 6599485 8345212
3964834 5365655 5938825 5753077
4678353 5827181 5530321 5769953
3933954 4349823 4402610 4634136
4227479 5930703 8506748 8326824
3499114
47830117 100419493 144642269 163065652 178929342
Cifrele de mai sus sunt de natura sa ne arate ca sumele

folosite de bancile mijlocii pentru comequl de bailed, au
www.dacoromanica.ro
653
fost intr'o cre0ere continua, ridicandu-se dela 47.830.117

lei cat erau in 1910, la 178.929.342 lei In 1914.
***
In concluzie putem spune, ca atat finanta mare ca i

aceea mijlocie, cautau necontenit sa-i sporeasca mijloacele
de exploatare pentru a pune la dispozitia vietii economice
in plind desvoltare sumele pe cari le cerea. Constatam deasemeni ca in acest scop, pe langa ca mijloacele proprii erau
marite prin emisiuni noui de capitaluri i prin rezerve, finantarea straina sporea i ea, fie prin scontul acordat de
Banca Nationala, fie prin creditele deschise la institutiuni
mai puternice, fie prin marirea depunerilor ce creteau necontenit, ca un rezultat a increderii tot mai mari pe care
publicul romanesc o avea in aceste aezaminte.
Asvarlindu-ne privirea asupra bancilor mici i mijlocii
din provincie, constatam Inca un merit al Administratiei
Bancii Nationale i anume acela, de a fi tiut sa tie' mica
finanta romaneasca in cadrul operatiunilor strict bancare,
nedandu-le posibilitatea de a se avanta in operatiuni riscante, cari le-ar fi putut periclita existenta.
Examinand comparativ bancile infiintate in perioadele
1880-1890 ; 1890-1900 ; 1900-1910 i 1910-1913, al caror
tablou 1-am dat i mai sus, vom constata urmatoarele :
Dela 1880 la 1890 s'au lnfiintat
6 banci cu un capital de
*
1890 1900 *
18
*
67
1900 * 1910 *
*
*
1910 1913 *
106
*
*
15.707.800 lei
73.630.982 *
82.421.048 *
64.043.995 *
Dela 1880 la 1913 s'au lnfiintat 197 band cu un capital de 215.803.825 lei
Din acestea 197 institutii bancare cu un capital social

subscris de 215.803.825 lei, erau:
158 societati anon. cu un capital de
39
coop. ))
.
.
lei 210.551.802
5.252.023
197 societati bancare anon. i coop. cu
un capital de
www.dacoromanica.ro
lei 215.803.825
854
C. I. BAICOIANU
Situatia sumara a acestor societati bancare la sfaritul

anului 1913 se prezenta astfel:
Capital subscris
varsat
Activul
Portofoliul
Avansuri in cont curent
Fonduri de rezerva
Fonduri de prevedere
Dep. spre fructificare
Fonduri de amortizare
Beneficiul net
Lei
*
*
*
D
240.042.460
215.803.825
2.276.005.583
662.133.312
567.911.621
94.165.584
3.014.066
218.173.130
9.362.201
37.489.862
Din expunerea cifrica de mai sus putem deduce urmatoarele:
De unde in perioada 1880-1890 numarul bancilor infiintate era de 6 numai cu un capital de 15.707.800, in perioada 1890-1900 se infiinteaza un numar intreit de banci
cu un capital de 73.630.982 lei; in perioada 1900-1910 se
infiinteaza 67 banci cu un capital de 62.421.048 lei; in perioada 1910-4913 se infiinteaza 106 banci cu un capital
de 64.043.995 lei. Deci la sfaritul anului 1913, existau in
Cara noastra 197 banci cu un capital de 215.803.825 lei.
Aceste cifre, comparate cu acelea din perioada 1880-1890,
ne indica o Corp uriaa a capitalului pus la dispozitia vietii
noastre economice.
Daca la acestea mai adunam i fondurile de rezerva in

suma de lei 94.165.584, fondurile de prevedere in suma de
3.014.066 lei i depunerile spre fructificare in suma de lei
218.173.130 lei, ajungem la concluzia ca finanta noastra
mare, mijlocie i mica, punea la dispozitia vie-tii noastre economice 531.156.605 lei. Datorita acestei puternice interven-
tiuni a institutelor de credit in vieata economics a tarii
noastre, vedem cum toate ramurile de activitate economic&

luase o desvoltare nebanuita pang atunci. Dar cifrele acestea mai au darul sa ne desvalue i o alts latura a proble-
mei. Cu exceptia celor 5 mari banci din finanta mare pe
cari le-am analizat mai sus: The Bank of Roumania Ltd.,

Banca Genera la Romans, Banca de Credit Roman, Banca
www.dacoromanica.ro
MI*CAREA BANCARA IN PERIOADA 1880-1914
655
Comerciala Romany i Banca Marmorosch Blank, toate celelake institutii de credit, man mijlocii i mici, erau romaneti
i infiintate cu capital curat romanesc. Afirmarea aceasta

puternica a capitalului romanesc, care culmineaza in infiintarea Bancii Romaneti, da prilej lui Vintila Bratianu, fiul
lui I. Bratianu intemeietorul Bancii Nationale, sa cheme
energia i capitalul romanesc spre noui orizonturi de infdptuire, in ordinea stapanirii bogatiilor tarii prin capitalul i
energia romaneasca.
Promotoarea acestei initiative a fost Banca Romaneasca.
* * *
Decat, dace ne-a bucurat i ne bucura entuziasmul cu

care s'a pornit la inceputul deceniului al X-lea al secolului
trecut la constituirea bancilor provinciale, nu ne putem
opri de a scoate in evident& Ca aceasta miccare generoasa,
cu scopul de a nationalize comertul de bani, a luat un

avant prea mare in perioada 1900-1913, netinandu-se
seamy de nevoile reale ale pietii comerciale. S'au infiintat

in aceasta perioada un numar prea mare de banci, cu un
capital mijlociu fata de acelea infiintate dela 1880-1900, cu
mult mai mic. Cifrele ce urmeaza intaresc afirmatia noastra:
Perioada
Nr. bancilor
Infiintate
Capital
Capital
mijlociu
1880-1900
1900-1913
24
173
89.338.782
126.465.043
3.722.449
731.012
Cifrele de mai sus ne dovedesc cu prisosinta ca afirmatia

noastra este intemeieata, deoarece capitalul mijlociu al ban-
cilor infiintate in perioada 1900-1913, este cam de 5 on

mai mic decat capitalul mijlociu al institutiilor bancare infiintate in perioada 1880-1900.
Carei cauze se datorete aceasta considerabila marire a
numarului bancilor, in timp ce capitalul for mijlociu scade ?
Din nenorocire trebuie sa constatam ca micarea bancard provincial& n'a luat fiinta in mai toate partite in urma
unor aprecieri juste a nevoilor locale, ci a fost determinate
cate odata i de ritmul i necesitatile vietii noastre politice.
www.dacoromanica.ro
856
C. I. BAICO IANU
Aci, in aceasta constatare, rezida punctul slab al tesaturii bancare depe vremuri, ce n'a intarziat sail produce
efectele nedorite. Raportul Consiliului de administratie din

1913 al Bancii Nationale a Romaniei, se exprima in cuvintele urmatoare in privinta inmultirii bancilor provinciale:
o Crearea de banci in unele rap ale tarii a raspuns unor
necesitati reale, dar s'au vazut infiintandu-se banci in locaMali unde chiar bancile existente erau considerate ca prea
numeroase. Daca nouile creatiuni raspundeau unor trebu-
inte simtite, aceasta nu se poate ti. In tot cazul un lucru

este cert, ca concurenta intre banci a avut de efect acordarea de credite cam cu prea mare uurinta, ceeace a dat
natere la afaceri noui i cari nu repauzau totdeauna pe un
studiu serios, ci numai pe inlesnirea cu care se obtinuse creditul. Consecintele erau uor de prevazut. Atunci cand au
aparut primele efecte ale crizei i bancile s'au ocupat de incasarea creant,elor lor, toate aceste band au procedat in
mod brusc la restrangerea creditelor ce acordasera. Din
aceasta cauza s'a produs acea tensiune pe care tam intreaga
a resimtit-o. Daca creditele ar fi fost acordate cu moderatiune i in urma unor studii i informatiuni amanuntite, de
sigur ca i restrangerile ar fi fost i ele mult mai mici i n'ar
fi produs efectele pe cari ]e cunoatem .
Critica pe care Consiliul Ranch Nationale o adreseaza in
1913 unei stari de lucruri ce luase un caracter de legitima
ingrijorare, o consideram prea insemnata ca sa o trecem cu
vederea. In ea gasim germenul sanatos al nazuintei de
a se stavili mersul inainte a unei desvoltari bancare, neintemeiata pe nevoile adevarate ale vietii noastre economice,
ci pentru a satisface anumite calcule ce ascundeau veleitati cari nu isvorau in nici un caz din imprejurarile economice.
Aceasta imprejurare determine Consiliul Bancii Nationale din 1913, sa-i incheie raportul cu dorinta afirmata ca
infiintarea bancilor in viitor sa se face numai dupe o examinare serioasa a nevoilor ; ca bancile odata infiintate s
acorde creditele cu mai mult discernamant i numai pentru
afacerile dovedite ca productive; ca la primirea depunerilor
spre fructificare sa se procedeze cu mai multa circumspectiune platindu-le dobanzi mai mici, pentru a canalize capiwww.dacoromanica.ro
MISCAREA BANCARA. IN PERIOADA 1880-1914
657
talurile spre alte ramuri economice productive. Industria i

comertul, ar gasi astfel mijloacele de a se desvolta in mod
normal.
Problema pusa de Consiliul Bancii in 1913, continua i

astazi sa preocupe spiritele serioase i raspunzatoare de interesele propairii noastre economice i din expunerea ce
vom avea sa facem asupra micarii noastre bancare din

perioada 1914-1930, vom constata aspectele problemei bancare din Ora noastra, astfel cum s'a desfaurat in perioada
zguduitoarelor evenimente caracteristice acestei epoci, ca i
in aceea a aa numitei perioade de reconstructie a vietii

noastre economice i financiare, dela 1918 i pana astazi.
www.dacoromanica.ro
42
CAPITOLUL XXVIII
CONDUCEREA BANCII NATIONALE,
1880 -1914
www.dacoromanica.ro
42
CAP ITOLUL XXV III
CONDUCEREA BANCII NATIONALE,

1880-1914
Masud's, pe can le iau guvernele pentru a controls activitatea ',anchor de
Legea pi statutele reglementand conducerea Bancii Nationale a
Romaniel, asigura acestui apezamant deplina autonomie si independent& In
activitatea sa. Compunerea conducerii Stanch Nationale In perioada 1880-1914.
Incheiere.
Selectionarea pi formarea functionarilor.
emisiune.
Nu putem terming aceasta parte a ;ucrarii noastre, fara

ca s nu adOugam cateva cuvinte despre conducerea Bancii,
factorul care a determinat progresul acestei institutiuni in
perioada ce ne preocupa.
In general, in virtutea privilegiului acordat unei institutiuni de a emite bilete la purtator, Statul is toate masurile de control asupra exercitarii acestui drept, pentru ca
interesele generale ale tarii s nu sufere.
Doug sunt directiunile in can se manifests interventiunea Statului:
a) Garanteaza autonomia bancilor de emisiune pentru
a evita confuziunea dintre emisiunea ei gi finantele publice,
in interesul unei sanatoase politici monetare;
b) Ia toate masurile de control in virtutea privilegiului
concesionat, pentru ca emisiunea s se Lea in spiritul prevederilor legii ci statutelor.
Cercetand istoria bancilor de emisiune, constatam ca
aceste masuri au fost luate de Stat in toate tarile. Intot-
deauna s'a cautat ins& ca prin ele sa nu se stirbeasch autonomia institutelor de emisiune, stavila puternica contra incursiunilor guvernelor.
Si
La not ca ci in alte tars, legiuitorul a introdus in legea

statutele Bancii Nationale dispozitiuni de natura s asiwww.dacoromanica.ro
682
C. I. BAICOIANIJ
gure un control riguros asupra emisiunii, fara ca prin aceste

masuri sa se tirbeasca caracterul privat al aezamantului
nostru de emisiune, lasandu-se libertatea Adunarii generale
a actionarilor sa aleaga cea mai mare parte din conducatorii sai.

In ce privete conducerea Bancii, art. 50 i urmatorii din
statute prevedeau Ca ea este incredintata unui Guvernator
numit de Guvern pe timp de 5 ani i la 6 directori dintre

cari 4 alei de Adunarea generala a actionarilor i 2 numiti
de Guvern pe timp de 4 ani.

Guvernatorul i cei 6 directori formeaza Consiliul de
administratie, alaturi de care functioneaza Consiliul de cenzori compus din 7 membri dintre cari 4 alei de Adunare
i 3 desemnati de Guvern.
Consiliul cenzorilor, impreuna cu Consiliul de administratie formeaza Consiliul general al Bancii.
Conducerea Bancii este completata prin Comisarul Guvernului, al carui rol este sa vegheze la respectarea dispozitiunilor legii i statutelor.
Dupa cum vedem, din spiritul legii i a statutelor Bancii
Nationale dela 1880, rezulta ca Statul ii rezerva dreptul

de a numi Guvernatorul, 2 directori, 3 cenzori i Comisarul, in vreme ce Adunarea generala a actionarilor alege
4 directori i 4 cenzori.
Prin acest mijloc s'a cautat sa se asigure Bancii Nationale deplina libertate de actiune, dandu-se Guvernului posibilitatea de a controla intreaga activitate prin organele
desemnate de dansul.
Articolele 71 i 73 din statute, precizeaza cu multa claritate atributiunile Guvernatorului i ale Consiliului de administratie: Consiliul de administratie se pronunta asupra tuturor afacerilor Bancii in vreme ce Guvernatorul preede
Consiliul de administratie, Consiliul general i Adunarea generala i face sa se execute deciziunile for .
Prin acest mod s'a dat cea mai fericita solutiune garantarii autonomiei i controlului Statului asupra institutului
nostru de emisiune.
Functiunea directoratului in Banca National& a fost privita dela inceput de legiuitor cu mult interes i ea a format
obiectul discutiunilor ce au avut loc i in sanul Consiliului
www.dacoromanica.ro
CONDUCEREA BANCII NATIONALE 1880-1914
663
in edinta dela 19 Decembrie 1880 1). Cu acest prilej, discutandu-se organizarea serviciilor Bancii, Theodor 5tefanescu
care a luat o parte active la elaborarea statutelor Ranch

Nationale, a tinut sa precizeze rolul pe care it are in conducerea Bancii directorul.
Dupd dansul, fiecare serviciu al Ranch trebuia dirijat
in continuu de un director i in caz de lipsa, Guvernatorului

li revenea sarcina in acord cu Consiliul de administratie s
delege pr ovizoriu un alt director.
i era firesc ca in diviziunea muncii Consiliului de administratie, directorilor sa le revie sarcina de a se ocupa mai
indeaproape de indrumarea serviciului in fruntea Carora se
aflau. Datorita acestei organizatiuni problemele in legatura
1) Iata in extenso procesul-verbal al acestei sedinte:
PROCES-VERBAL
Sedinta din 19 Decembrie 1880
Dandu-se cetire cererii d-lui Gh. Anagnostachi, Consiliul admite numirea

sa Intre functionarii Bancii Nationale cu un salariu ce se va determine, ulterior,
considerandu-se aceasta numire chiar de astb,zi 19 Decembrie 1880.
Dandu-se apoi citire adresei d-lui director Stefanescu si In urma explicarilor
date de D-sa si de D-nii membri, Consiliul admite:
1. Ca fiecare ref sa -ri conduc5, serviciul dm si s& fie autorizat personal a da
chitanta In regulk conform art. 78 din statute, pentru fncasarile si depozitelb
ce s'ar face ;
2. In virtutea aceluiasi articol, ca persoanele jos fnsemnate, sti dea chitanta
in caz de lips& a unui ref de serviciu. Aceasta pane la un nou ordin si numai pentru
operatiile obicinuite ale fiedirei zile. Spre acest sfarsit Consiliul deleagit:
Pe D-1 C. Antoniu la serviciul casierii.
e
P. Simionescu la actiuni, depozite si avansuri si cumpltrari de
fonduri publice.
Pe D-1 A. Stefanescu la serviciul scontului.
Asupra propunerii de a doua, adic& de a se supune Consiliului de Admi-
nistratie cererile de cont curent fnainte de a fi prezentate Consiliului de cenzori, Consiliul admite In deplin acord cu D-1 Stefanescu, ca s se urmeze astfel,
cu atat mai mutt cand acestea fndeplinesc si conditiunile regulamentare.
In privinta propunerii ca, ofertele supuse la scont, sa fie supuse Consiliului
de administratie mai fnainte de a se intruni Comitetul respectiv, dupti, cererea
D-lui Stefanescu, Consiliul constata c& aceasta nu e necesar, de vreme ce trei
directori iau deja parte la lucrarile Comitetului de scont.
Asupra celei de a treia propuneri, ca. Consiliul de Administratie at se

adune In toate zilele spre a delibere, asupra diferitelor chestiuni ce se impun
www.dacoromanica.ro
864
C. I. BAICOIANI;
cu mersul operatiunilor dependente de diferitele servicii, pu-
teau fi mai indeaproape studiate i mai bine solutionate.

In aceasta repartitiune a atributiilor, eful serviciului era
ocupat cu partea tehnica, in vreme ce directorul era energia

indrumatoare i creatoare.
Pe de alts parte, intre directorii serviciului i functionarii lui, lua natere o legatura mai stransa, se puteau dis-
cuta amanuntit toate problemele in legatura cu buna

functionare a serviciului, stabilindu-se in acelai timp o
erarhie a factorilor in angrenajul Bancii.

Pe aceasta practice s'a rezemat intreaga activitate a conducerii Rancid Nationale in perioada 1880-191.4. Experienta
lucrurilor a dovedit ca conceptia legii i a statutelor Ranch
dela 1.880 a fost justa, contribuind la prestigiul i autoritatea
caracteristica institutiunii in aceasta perioada.
de starea economics a Bancii, Consiliul se une5te cu parerea D -Iui Stefanescu
fixand orele 10 de dimineata pentru aceste intruniri.
(ss) I. Campineanu
(ss) E. Costinescu
(ss) Th. Mehedinteanu

(ss) D. Bilcescu
Nu ma unesc cu onor majoritate In urmatoarele puncte:

Propunerea mea ca D-nii directori ce lucreaza permanent in timpul impus
de regulament, este dictate in mod imperios de al. 1 al art. 71 din statute. In
principiu $i eu recunosc, orice serviciu trebuie neaparat s& fie dirijat continuu
de un director 5i In caz de lipsa legitima D-1 Guvernator sa delege provizoriu
un alt director. Interesul iminent al Brinell este ca orice operatiuni $i actele In
baza carora se fncheie ele, sa fie pornite $1 confirmate prin semnatura de D-1 director $i numai de dansul.
Art. 57 din statute retribue5te mensual pe directori, ceeace Insemneaza

c& sunt platiti pentru a dirijb. serviciul. Nu se poate interpret, ca directorii Bunt
simpli membri din Consiliu, cad in asemenea caz se status ca sa se plateasca
cu jetoane de prezenta.
In ceeace prive5te prezentarea efectelor la scont In momentul cand Comitetul e Intrunit, a5i recunoa5te, data acele efecte sunt examinate in prealabil de
directorul, 5eful serviciului. Astfel partea materials a efectelor prezentate
as fie pe raspunderea sa $i Comitetului sa-i ramaie partea solvabilitatii.
In ce prive5te desemnarea sail delegatiunea persoanelor notate In procesul
verbal, ma unesc numai pentru aceea cari se afla In conditiunile al. 3
art. 73.
(se) Th. $tefinescu
www.dacoromanica.ro
665
Tablourile pe care le dam in nota 1) ne infatipaza conducerea Bancii Nationale a Rornaniei dela 1880-1914.
Cari sunt concluziile ce se desprind privind aceste tablouri ?
1)
Iatik tablourile cari ne Infatiseaza conducerea Bancii In perioada 1880-1914.

Membri:
1880
Consiliul de AdminIstratie
Guvernator:
I. Campineanu
C. Angelescu
Eug. Alcaz
Directori:
Th. Stefanescu
Em. Costinescu
Th. Mehedinteanu
D. Bilcescu
Gh. Gr. Cantacuzino, pana, la 4.XII
1880
Eug. Carada, dela 5.XII.1880
I. Antoniu, nu s'a prezentat

I. A. Sturdza, demis. 20.V111.1880
I. P. Dumitrescu, dela 21.XI.1880
Consiliul de Cenzori
Prefedinte:
Menelas Ghermani
Membri:
Stefan Ioanide
Em. Hilel Manoach
C. Angelescu
Eug. Alcaz
Petre Stoicescu
Al. Baicoianu
1882
Consillul de Administratie
Anton Carp lndeplineste functiunile
de Guvernator
Directori:
Th. $tefanescu
Em. Costinescu
Th. Mehedinteanu
D. Bilcescu
Consiliul de Cenzorl
Precedinte:
Menelas Ghermani
Membri:
Stefan Ioanide
Em. Hilel Manoach, demis 21.IV.
1882
1881
Guvernator:
I. Campineanu
C. Angelescu
Eug. Alcaz
P. Stoicescu
Al. Baicoianu
1883
Directori:
Th. Stefanescu
Em. Costinescu
Th. Mehedinteanu
D. Bilcescu
Eug. Carada, demis. 20.11.1881
Anton Carp, numit 20.11.1881
I. P. Dumitrescu
Consiliul de Cenzort
Preodinte:
Petre Stoicescu
Al. Baicoianu
I. P. Dumitrescu
Consillul de AdminIstratie
Menelas Ghermani
Stefan Ioanide
Em. Hilel Manoach
Consiliul de Adnanistratle
Anton Carp Indeplineste functiunilo
de Guvernator
Directori:
Th. Stefanescu
Em. Costinescu
Th. Mehedinteanu, demis. 5.1.1883
D. Bilcescu
Eug. Carada, ales ad. g-rala 1883

I. P. Dumitrescu
www.dacoromanica.ro
668
C. I. BAICOIANU
Primul Guvernator al Bancii Nationale a fost Ion Campineanu, fost Ministru de finante, care a functionat numai
2 ani, retragandu-se apoi la 1882. Dela aceasta data 'Ana
Consillul de Cenzori
Prevdinte:
Menelas Ghermani
Membri:
$tefan Ioanide
Prqedinte:
Menelas Ghermani
Membri:
$tefan Ioanide
I. Campineanu,
C. Angelescu
Angelescu
I. Cftmpineanu
P. Stoicescu
Al Brucoianu
C.
Eug. Alcaz, demis. 25. V. 1883

P. Stoicescu
Al. BAicoianu
1884
Anton Carp, Indeplineste functiu-
nile de Guvernator
Directori:
Th. $teflmescu
Em. Costinescu
D. Bilcescu
Eug. Carada
I. P. Dumitrescu
Prefedinte:
Menelas Ghermani
Membri:
$tefan Ioanide
I. CAmpineanu
C. Angelescu
P. Stoicescu
Al. Blxicoianu
1 loc vacant
1885
Consi llul de Administraile
Anton Carp Indeplineste functdunile de Guvernator

Directori:
Th. $teftunescu
Em. Costinescu
D. Bilcescu
Eug. Carada
I. P. Dumitrescu
1 loc vacant
1886
Consillul de Administralle
Anton Carp Indeplineste functiu-
nile de Guvernator
Directori:
Th. Stefanescu
Em. Costinescu
D. Bilcescu
Eug. Carada
I. P. Dumitrescu
Prefedinte:
Menelas Ghermani
Membri:
C. Deroussi, ales ad. g-rala 17.11.1885
cu incepere 1.1.1886
I. Campineanu
E. Statescu, ales ad. g-rala 17.11.1885
cu Incepere 1.1.1886
C. Angelescu
P. Stoicescu
Al. Baicoianu
1887
Canal liul de AdminIstratie
Anton Carp, indeplineste functlunile

de Guvernator
Directori:
Th. $tefanescu
www.dacoromanica.ro
Planp XX XIII
I. Ciunpineann
D. Bilcescu
Th. $teranescu
Em. Costinescu
Ram
e
I. P. Dumitrescu
Th. 1VIehedinteanu
G. Cantacuzino
www.dacoromanica.ro
Primul Consiliu al Band Nationale a Romaniei
667
la 1890 Banca a functionat Med Guvernator sub conducerea

Vice-Guvernatorului Anton Carp. In 1890 a fost numit Gu-
vernator Theodor Rosetti care a functionat pang la 1895,

Directori:
Em. Costinescu
D. Bilcescu
Eug. Carada
I. P. Dumitrescu
Consi Hui de Cenzori
Pre,edinte:
Menelas Ghermani
Membri:
C. Deroussi
I. CAmpineanu
Prefedinte:
I. C. BrAtianu
Membri:
E. Statescu
C. Angelescu
P. Stoicescu
Al. BAicoianu
1888
Consiliul de Administratie
Anton Carp Indeplineete functiunile

de Guvernator
Directori:
C. Deroussi
Al. Vericeanu, ad. g-rata 23.11.1889
E. StAtescu
C. Angelescu
B. Arvenesso
Al. BAicoianu, expirat 31.XII.1889
1890
Consfflul de Administratie
Guvernator:
Th. Rosetti
Th. Stefanescu
Em. Costinescu
D. Bilcescu
Eug. Carada
I. P. Dumitrescu
Directori:
Preodinte:
Menelas Ghermani
Membri:
I. Campineanu, decedat la 15.X1.1888
I.
Th. Stefanescu
Em. Costinescu
D. Bilcescu
Eug. Carada
I. P. Dumitrescu
C. Bratianu, ales In locul lui I.

CAmpineanu
C. Deroussi
Th. Stefanescu
E. Costinescu
Eug. Carada
D. Bilcescu
Anton Carp
Th. Nica
Could Hul de Cenzori
Prefedinte:
C. Deroussi
Membri:
Al. Vericeanu
I. C. Bratianu
E. Statescu
E. Statescu
C. Angelescu
C. Angelescu
B. Arvenesso
P. Pencovici
P. Stoicescu
A. Balcoianu
1889
1891
Consiliul de AdmInIstratie
Guvernator:

de Guvernator
Th. Rosetti
www.dacoromanica.ro
668
C. I. BAICOIANU
dupa care data, Banca a ramas fara Guvernator fiind tot sub
conducerea Vice-Guvernatorului Anton Carp pang la 1899.
In anu11899 a fost numit Guvernator D-1 Mihail C. Sutzu,
Directori:
Th. StefAnescu
Em. Costinescu
Eug. Carada
D. Bilcescu, demis. 28 . II . 1891
I. P. Dumitrescu, cooptat In locul lui
D. Bilcescu
Anton Carp
Th. Nica
Pre' edinte:
C. Deroussi
1893
Guvernator:
Th. Rosetti
Directori:
Th. StefAnescu
Em. Costinescu
Eug. Carada
Anton Carp
M. C. Stitt'
Th. Nica
Membri:
Pref edinte:
Al. Vericeanu
C. Bratianu
E. Statescu
Em. Lahovary
Eug. Statescu
B. Arvenesso
P. Pencovici
Al. Vericeanu
I. Pr. Dumitrescu
I.
Membri:
1892
Guvernator:
Th. Rosetti
C. Nacu
Em. Lahovary
B. Arvenesso
N. At. Popovici
Directori:
Th. Steranescu
Em. Costinescu
Eug. Carada
Anton Carp
M. C. Sutu
Th. Nica
Th. Rosetti
Directori:
Prefedinte:
C. Deroussi
Membri:
Al. Vericeanu
I. Pr. Dumitrescu
E. Statescu
Em. Lahovary
1894
Guvernator:
Th. $tefanescu
Em. Costinescu
Eug. Carada
Anton Carp
M. C. Sutzu, demis. 28.IV.1894
Th. Nica
Pragedinte:
B. Arvenesso
P. Pencovici
Inlocuit de V. C. Anion
Eug. Stlitescu
www.dacoromanica.ro
669
care conduce Banca 'Ana la 1905. Dela 1905 pang la 1907

Banca a fost condusa de Vice-Guvernatorul Anton Carp i
apoi dupd 1907 de Theodor tefanescu. In 1911 Anton Carp
Membri:
Al. Vericeanu
Proedinte:
Al. Vericeanu
I. Pr. Dumitrescu
C. Nacu
Em. Lahovary
B. Arvenesso
N. At. Popovici
Membri:
1895
Anton Carp, Indeplineste functiunile

de Guvernator
Directori:
Th. Stefanescu
Em. Costinescu
Eug. Carada
Th. Nica
C. Nacu
I. Pr. Dumitrescu
M. Pherekyde, ales ad. g-rala 18.11.
1896
D. I. Ghica, demis. 20.1.1896 si Inlocuit cu Gr. Gramaticescu

B. Arvenesso
.
P. Pencovici, numit la 6.V11.1896
1897
Virgil Anion, demis. 25.X.1895 si In lo-
cult prin I. Gh. Bibicescu

Pre4edinte:
Eug. Statescu
Membri:
C. Nacu
Al. Vericeanu, pt. presedinte
I. Pr. Dumitrescu
Anton Carp, Vice Guvernator

Directori:
Th. $tefanescu
E. Costinescu, demis. 6.X 1.1897 si
cooptat I. Gh. Bibicescu
Eug. Carada
Th. Nica
E. Lahovary, demis. 1. X.1895 Si Inlo-
cuit prin D. I. Ghica

B. Arvenesso
N. At. Popovici
Preqedinte:
Al. Vericeanu
1896
Anton Carp indeplineste functiunile

de Guvernator
Directori:
Th. $tefanescu
Em. Costinescu
Eug. Carada
Th. Nica
I. Gh. Bibicescu
Membri:
C. Nacu
I. P. Dumitrescu
M. Pherekyde, demis. 30.IV.1897 si
cooptat Eug. Statescu
Gr. Gramaticescu
B. Arvenesso
P. Pencovici
www.dacoromanica.ro
670
C. I. B..kICCIAN0
este numit Guvernatorul Bancii, functionand pang la 1914,

cand inceteaza din vieata.
Ce deductiune putem face din aceste constatari ? Ca in
Membri:
1898
Anton Carp hidepline0e functiunile

de Guvernator
Directori:
Th. Stefanescu
I. Gh. Bibicescu
Eug. Carada
Al. N. $teftmescu
Th. Nica
C. Nacu
I. P. Dumitrescu
Al. Vericeanu
Gr. Gramaticescu
B. Arvenesso
P. Pencovici
1900
Guvernator:
M. C. Sutzu
Pre? edinte :
Eug. Satescu
Membri:
C. Nacu
I. P. Dumitrescu
Directori:
Th. Steftmescu
I. Gh. Bibicescu
Eug. Carada
Anton Carp
Dimitrie S. Nenitescu
Th. Nica
Pre. edinte:
Al. Vericeanu
Gr. Gramaticescu
B. Arvenesso
P. Pencovici
Eug. StAtescu
Membri:
1899
Guvernator:
M. C. Sutzu
C. Nacu
Al. Vericeanu
I. Pr. Dumitrescu
H. Catargi
B. Arvenesso
P. Pencovici
Directors:
Anton Carp
Th. Stefanescu
I. Gh. Bibicescu
Eug. Carada
Al. N. Stefanescu
Th. Nica
M. C. Sutzu
Pref edinte:
Eug. Stb.tescu
1901
Guvernator:
Directori:
Th. Steflmescu
I. Gh. Bibicescu
Eug. Carada
Anton Carp
Dimitrie S. Nenitescu
Th. Nica
www.dacoromanica.ro
Plana XXX/V.
I. Carnpineanu
M. Sul u
Th. Rosetti
Anton Carp
www.dacoromanica.ro
perioada 1880-1914
Guvernatorii Ranch Nationale a Romaniei din
CONDUCEREA BANCII NATIONALE 1880 1914
671
cei 34 de ani de functionare ai Bancii dela 1880 - -1914,

nurnai In 17 ani locul de Guvernator a fost ocupat.
In toath aceasta perioada s'a respectat intentia creatorilor
Consillul de Cenzorl
Pre9edinte:
Directori:
Th. $tef Anescu
I. Gh. Bibicescu
Eug. Carada
Anton Carp
Al. N. Stefitnescu
Th. Nica
Eug. Statescu
Membri:
C. Nacu
Al. Vericeanu
I. P. Dumitrescu
H. Catargi
Prefedinte:
Al. Vericeanu
I. Negruzzi
P. Pencovici
Membri:
1902
Guvernator:
M. C. Sutzu
C. Nacu
V. BrAtianu
I. Pr. Dumitrescu
H. Catargi
I. Negruzzi
P. Pencovici
Directori:
1904
Guvernator:
Th. $teranescu
I. Gh. Bibicescu
Eug. Carada
Anton Carp
Al. N. StefAnescu
Th. Nica
M. C. $utzu
Directori:
Prefedinte:
Eug. StAtescu, demis. 17.X.1902 $i

cooptat V. Bratianu
C. Nacu
Al. Vericeanu
Pregedinte:
Membri:
Al. Vericeanu
I. Pr. Dumitrescu
H. Catargi
Membri:
L Negruzzi
P. Pencovici
1903
Guvernator:
M. C. Sutzu
Th. Stefanescu
I. Gh. Bibicescu
Eug. Carada
Anton Carp
Al. N. StefAnescu
Th. Nica
C. Nacu
I. Pr. Dumitrescu
V. BrAtianu
H. Catargi
B. Arvenesso, numit la 8.I.1904; decedat si Inlocuit prin I.
Negruzzi.
P. Pencovici.
www.dacoromanica.ro
672
C. I. BAICOIANU
Bancii Nationale, al caror gand a fost ca aceasta 'Malta
funqiune sa. fie intotdeauna lasata la dispozitia Guvernului
care ar fi dorit sa controleze mersul acestei institutiuni

1905
Consi liul de Administratie
Anton Carp Indeplineste functiunile

de Guvernator
1907
Consillul de AdminIstrPtie
A. Carp indeplineste functiunile de

Guvernator, demisioneazA
la 22.111.1907 $i e Inlocuit de Th. $tefanescu
Directori:
Th. Stefanescu
I. Gh. Bibicescu
Eug. Carada
Al. N. $tefAnescu
Th. Nica
Directori:
Consi liul de Cenzori
Prqedinte:
Al. Vericeanu
I. Gh. Bibicescu
Eug. Carada
V. Antonescu
Al N. *tefanoscu
D. Comsa
Membri:
C. Nacu
Pre4edinte:
I. Pr. Dumitrescu
Al. Vericeanu
V. BrAtianu
H. Catargi
I. Negruzzi
N. At. Popovici
Membri:
C. Nacu
1906
Consi Hui de Administratie

de Guvernator
Directori:
Th. Stefanescu
I. Gh. Bibicescu
Eug. Carada
I. Pr. Dumitrescu
V. BrAtianu
H. Catargi
N. R. CApitaneanu
N. At. Popovici
1908
Th. Stefanescu Indeplineste functi-
Al. N. Stet' Anescu
unile de Guvernator
D. Comp.
Preqedinte:
Al. Vericeanu
C. Nacu
Membri:
I. Pr. Dumitrescu
V. BrAtianu
H. Catargi
I. Negruzzi
N. At. Popovici
Directori:
I. Gh. Bibicescu
Eug. Carada
V. Antonescu
Al. N. Ste Anescu
D. Comsa
Prefedinte:
Al. Vericeanu
www.dacoromanica.ro
673
prin Guvernatorul numit de el. Prin acest mijloc se lash

Guvernului, oricare ar fi fost el, posibilitatea de a putea
controla activitatea Bancii nu numai prin Comisar, cei 2
Membri:
C. Nacu
Directori:
Cor. Cioranu, numit la 5.1.1910 In

locul lui D. Coma ei
I. Pr. Dumitrescu
V. Bratianu
H. Catargi
N. R. Capitaneanu
apoi coopt. la 23.XII.
1910 In locul lui A.
N. At. Popovici, decedat in Oct. 1908
Inlocuitor G. Panu
1909
Cons, Hui do AdminIstratle
Th. Stefanescu Indeplineete functiunile de Guvernator.

Decedat In Noemb.
1909 ei In locul sau
Carp.
I. Gh. Bibicescu
Eug. Carada, decedat 13.11.1910.
V. Bratianu, ales la 22.11.1910 In lo-
cul lui E. Carada.

Victor Antonescu
Al. N. 8tefAnescu, demis., In locul sat'
este numit H. Catargi la 23.XII.
1910.
este cooptat A. Carp,
Insarcinat In mod Gh. Gh. Danielopol, numit la 23.XII.

1910 In locul lui
provizoriu sb. IndepC. Cioranu, care
lineasca functiunea
a fost cooptat.
de Guvernator.
Directori:
Preeedinte:
I. Gh. Bibicescu
Al. Vericeanu
Eug. Carada
Membri:
V. Antonescu
C. Nacu
Al. N. StefAnescu
I. Pr. Dumitrescu
D. Coma
Prefedinte:
Al. Vericeanu
Membri:
V. Bratianu, demis. la 22.11.1910, In
locul sau fiind ales C.

Alimb.nieteanu.
Ath. Moscuna
N. R. CapitAneanu
Gh. Panu
C. Nacu
I. P. Dumitrescu
1911
V. BrAtianu
H. Catargi
Consillul de Administraile
Guvernator:
N. R. Capitaneanu
Gh. Panu
Anton Carp
1910
Consillul de AdminIstratie

de Guvernator.
La 5.XII.1910 este numit Guvernator.
Directori:
Corneliu Cioranu
I. Gh. Bibicescu
V. Bratianu
Victor Antonescu
H. Catargi
Oh. Gh. Danielopol
www.dacoromanica.ro
43
674
C. I. BAICOIANU
directori $i prin cei 3 cenzori pe cari putea sa-i numeasca,

dar si prin Guvernatorul al carui loc era vacant.
In anii in cari func %iunea de Guvernator nu era ocuConsiliul de Cenzorl
Pregedinte:
Al. Vericeanu
Membri:
C. Nacu
Directori:
Corneliu Cioranu
I. Gh. Bibicescu
T. Capitanovici
V. Antonescu, demis. 31.X11.1913 si
cooptat G. G. Danie-
I. Pr. Dumitrescu
C. AlimAnisteanu deced. la 2.V I.1911,
Inlocuit cu Al. Dju-
vara cooptat prov.

la 15.XII.1911.
Ath. Moscuna
N. R. CApitAneanu
C. Krupenski
1912
Guvernator:
Anton Carp
Directori:
Cor. Cioranu
I. Gh. Bibicescu
lopol.
Henry Catargi
G. G. Danielopol
Pre,gedinte:
I. Pr. Dumitrescu
Dr. C. Cantacuzino
Al. Djuvara, demis. la 4.11.1913, Inlocuit cu A. Saligny
I. Negruzzi
N. Barbulescu, demis. 31.XII.1913,
Inlocuit cu N. N.
V. Bratianu, demis. 18.X.1912

Victor Antonescu
Henry Catargi
G. G. Danielopol
C. Krupensky
Prefedinte:
I. Pr. Dumitrescu
Membri:
C. Nacu
Al. Vericeanu, decedat 2.VI.1912
Al. Djuvara
I. Negruzzi
N. R. CApitaneanu, demis., si Inlocuit
cu N. Barbulescu
la 15.XI.1912.
C. Krupensky
1913
Guvernator:
MurgAsanu
1914
I. G. Bibicescu lndeplineste functiu-
nile de Guvernator
Anton Carp
Membri:
C. Nacu
Directori:
Corneliu Cioranu
T. Capitanovici
G. G. Danielopol
Henry Catargi
N. BArbulescu
Prevedinte:
I. Pr. Dumitrescu
Membri:
C. Nacu
Dr. C. Cantacuzino
A. Saligny
N. N. Murgasanu
C. Krupensky
I. Negruzzi, ex. 31.XII.1914
www.dacoromanica.ro
675
CONDUCEREA RANCH NATIONALE 1880-1914
pata, unul dintre directori era desemnat ca Vice-Guvernator pentru a ocupa acest post executand conform art. 71
din Statute hotaririle Consiliului de administratie.
Deasemeni constatam din tablourile de mai sus, ca de'i
Guvernelor li se lass deplina libertate de a numi pe Guvernator, ele nu au uzat prea mult de aceasta facultate.
Ceva mai mult, in toata aceasta perioada 1880-1914, nici
o singura data Guvernatorul n'a fost lnlocuit de Guvern.
Faptul are o deosebita importanta, caci el ne dovedeste
pe deplin respectul de care erau strabatuti conducatorii
nostri pentru acest asezamant, cautand s-1 fereasca de
orice influente i discutiuni publice daunatoare.
Dar, acestea sunt singurele concluzii pe cari le putent
desprinde din tablourile de mai sus ?
Convinsi i stapaniti de ideea ca unui asezamant cu un
rol atat de mare in vieeta economic& a tarii nu i se poate
garanta prosperitatea decat atunci cand in fruntea lui se
gasesc oamenii cei mai indicati prin cunostintele for teore-
i experienta practice, marele lui intemeetor Ion C.

Bratianu cauta sa grupeze in conducerea Bancii i reupe cei mai man juristi i economisti recunoscuti ai
seste
tice
acelor vremuri.
Dar nu numai in aceasta directiune vedem afirmata preocuparea lui Ion Bratianu.
Dela inceput el si-a dat seama ea pentru asigurarea propairii
Bancii Nationale este nevoie ca ea sa fie sustrasa
oricaror atacuri i influente politice.

In acest scop el cauta i izbuteste chiar dela Inceput, sa
grupeze in fruntea acestui asezamant alaturi de oamenii

cari apartineau diferitelor formatiuni politice i oameni
straini de orice culoare politics, asezati la locul for tocmai
prin cunostintele teoretice si practice cari ii puneau in
situatia de a putea corespunde rolului pe care it aveau
de Indrumatori ai acestui asezamant de care se lega atat
de strans nu numai vieata economic& a tarii, dar i creditul
public.
Aceasta inteleapta politica inaugurate in privinta conducerii Bancii Nationale, datorita careia a progresat necontenit, s'a prelungit pans la sfarsitul perioadei, care face
obiectul studiului de feta.
www.dacoromanica.ro
43
)376
C. I, BAICOIANU
Dar privind tablourile de mai sus, observam o alts -teas&

tur:a. caracteristica. In tot decursul perioadei dela 100-1914
s'a stabilit o statornicie in conducerea Bandit, pentru a-i

pastry astfel energiile cari in decursul functiunii i-au dovedii priceperea i devotamentul fats de dansa. Datorita
acestei continuitati de conducere, activitatea Bancii a putut
fi dominata de idei unitare izvorite din experienta conducatorilor, ides cari i-au asigurat propairea i indeplinirea rolului ei in cadrul vietii noastre economice.
*
Dar problema conducerii Bancii Nationale putem s'o pri-
vim i sub alt aspect. In constitutia aratata mai sus, Consiliul de administratie sau Consiliul general urmau sa is hotariri referitoare la functionarea Bancii.
Dispozitiile luate urmau sa fie executate de catre functionarii Bancii. De functionarii cari formau puterea execu-
tive, depindea in mare masura reuita sanatoaselor directive

pe cari conducerea le lua. Deaceea, selecjionarea gi formarea
corpului functionarilor a constituit pentru conducatorii
Bancii una dintre preocuparile fundamentale.
Spre deosebire de alte institujiuni publice sau private,
Banca Nationale i-a ales functionarii ei numai dintre absol-
ventii cu diploma cei mai meritoi ai coalelor comer-
ciale i licentiatii sau doctorii academiilor comerciale mai
tarziu.
Lui Theodor tefanescu in deosebi ii revine un pios i
recunoscator omagiu pentru meritul de a fi canalizat cu

multa scrupulozitate spre Banca Nationale, in primii ani ai
existentii, pe cei mai valor* absolventi ai coalei comerciale
superioare din Bucureti i Iai.
Dar functionarul odata numit, trebuia sa fie format in
spiritul conducerii Bancii Nationale, care urmarea ca aceasta
institutie sa fie un model in
ce privete organizarea,
punctualitatea i celeritatea in efectuarea operatiunilor.

Pentru atingerea acestui scop, preocuparile conducerii
Bancii s'au manifestat in 3 directiuni bine distincte:
In primul rand s'au cautat prin diferite mijloace destul
de largi sa se asigure functionarilor Q stare materiala. bung.
Astfel salariile au fost dace nu prea mari, suficiente sa le asiwww.dacoromanica.ro
CONDUCE REA BANCII NATIONALE 1880 -1914
677
gure un trai decent. S'au organizat cum am vazut Casa de

Pensiuni, Casa de Imprumut, s'au acordat ajutoare in cazuri
exceptionale, etc. Asigurandu-se functionarilor o stare material& potrivita pozitiei i nevoilor lor, se cauta sa li se ridice nivelul moral i sa li se catige dragostea i tragerea
de inima ca sa lucreze pentru Banca. Pe de alta parte, le
erau interzise functionarilor anumite ocupatiuni sau anumite
fapte cari i-ar fi sustras preocuparilor i le-ar fi scazut pres-
tigiul lor i a institutului. Daca s'a cautat sa se asigure
functionarului o bung stare materials, conducerea n'a ezitat

sa sanctioneze faptele reprobabile.
In al doilea rand, intreaga activitate desfaurata de functionarii Bancii pentru indeplinirea insarcinarilor lor, era indeaproape observata de conducatorii Bancii.
Dei operatiunile erau reglementate de lege i de statute
dei regulamentele elaborate ulterior prevedeau amanuntit
modul de functionare al serviciilor Centralei i a sucursalelor i agentiilor, totui conducerea Bancii, pe calea circu-
larilor a cautat sa des in privinta modului cum trebuiau

facute operatiunile, instructiuni atat de amanuntite i atat
de precise, bleat ii era imposibil unui functionar ca urmandu-le sa nu indeplineasca fara greala orice insarcinare i
s'ar fi dat. Acest fapt dovedete atentia incordata i continua pe care conducerea o Linea atintita asupra functionarii
Ban* pentru ca ea sa-i poata indeplini chemarea.
Dar nu numai din aceste cloud puncte de vedere s'a straduit conducerea Bancii sa formeze functionarii ei, ci a cautat
ca in ei sa dezvolte spiritul de initiative pe de o parte, iar
pe de alta judecata situatiunilor economice cu caracter general.
In acest scop directorii sediilor erau obligati sa face
lunar rapoarte Centralei nu numai asupra situatiunii financiare a firmelor prezentatoare, dar i asupra economiei
generale.
Prin aceste mijloace, corpul functionarilor Bancii Nationale a devenit cu timpul un auxiliar pretios al conducerii
Bancii. Datorita cunotintelor profesionale serioase, moralitatii i corectitudinii desavarite in care au fost crescuti,
functionarii Bancii Nationale s'au impus ca un corp ales

opiniei publice i astfel i aezamantul nostru de emisiune
www.dacoromanica.ro
678
C. I. BAICOIANU
a caqtigat in ochii tuturor respectul i autoritatea de care

se bucura astazi.
*
In perioada 1880-1914 10 dau tributul firei rand pe

rand, Th. SStefanescu in Noembrie 1909, Eugeniu Carada la
13/26 Februarie 1910 i Anton Carp la 23 Februarie 1914,
trei dintre conducatorii de frunte ai Bancii Nationale a Romaniei, cari au contribuit la organizarea i indrumarea acestui aezamant de credit national Inca din primele clipe ale
existentii sale.
Theodor Stefanescu s'a 1-acut in Bucuregti la 12 Februarie 1842. Taal lui era comerciant. In anul 1865 el s'a
inscris la coala comerciala care functions in Bucureti sub
conducerea francezului L. Tussain, terminand-o in 1867.
Imediat ce a terminat coala, in anul 1867, i s'a oferit

lui Th. SStefanescu postul de ef de birou al serviciului de
contabilitate din Ministerul de Final*, pe care el 1-a refuzat, fiind stapanit de dorinta de a se dedica. tiintelor
comerciale.
Cand in 1868 i se propune suplinirea catedrei de contabilitate i marfuri dela coala comerciala, el refuza din nou,
cerand scoaterea ei la concurs. Concursul se tine in 1870

i Th. Stefanescu ajunge in urma unui stralucit examen
titularul catedrei de contabilitate dela coala comerciala
din Bucureti, pe care a ocupat-o i a servit-o cu mult devotament pans in anul 1901, cand a fost scos la pensie.
In anul 1877 Ministrul G. ChiIu i-a incredintat directiunea invatamantului public, pe care tefanescu o primete
numai dupa ce i s'au dat toate asigurarile ca proiectele lui
de organizare a invatamantului romanesc vor fi tinute in
seam a i puse in aplicare. Sub directiunea sa, invatamantul
public in general i acel comercial in deosebi, a facut progrese
uimitoare, separandu-se catedrele, acordandu-se egalitatea

de tratament profesorilor, cladindu-se localul coalei cornerdale din Bucureti, etc.
Cu doi ani mai tarziu, in 1879, Ministrul N. Kretulescu
numete in functiunea de Secretar general al Departamentului
in fruntea caruia se afla pe Th. SStefanescu, Activitatea pe

care a desfaurat-o in aceasta noua functiune este destul
www.dacoromanica.ro
COND UCEREA BANCII NATIONALE 1880-1914
679
de rodnica ci ea culmineaza in infiintarea colii comerciale

din Iasi.
Infiintandu-se in anul 1880 Banca Nationale, in urma
indemnurilor lui I. Bratianu o comisiune de 5 bancheri li
comunica lui Th. tefanescu decizia luata trite intrunire
de a-1 alege director la Banca Nationale, chemata la viata
in acel an. Th. 5teranescu primete propunerea cu atat mai
mult, cu cat colaborase in Comitetul insarcinat sa elaboreze
legea i statutele Bancii. Alegerea s'a facut in luna Julie

a anului 1880 ci Th. 5tefanescu a fost proclamat director
in Consiliul Bancii Nationale cu o mare majoritate de voturi.
Inzestrat cu o vie inteligenta i intinse cunoctinte in

domeniul economic ci in deosebi in materie contabila, Stefanescu devine colaboratorul lui Eugeniu Carada pentru or-
ganizarea Bancii Nationale, care 11 trimite in strainatate

pentru a studia organizarea bancilor de emisiune.
Reintors dela Paris 11 vedem procedand ajutat de elevii
sai cei mai meritodi, la organizarea contabila a Bancii Nationale. Ajuns mai apoi directorul contabilitatii el lucreaza zi
cu zi la perfectarea organizatiei contabile a sediilor ci a Centralei Bancii. Datorita temeinicei organizatii contabile pe
care 5teranescu i-a dat-o Bancii Nationale, acest institut a

putut functions lard sa intampine nici un neajuns pang in
zilele noastre.
Neobosita activitate pe care Theodor 5tefanescu a desfaurat-o in tot timpul functiunii sale, devotamentul i zelul
cu cari el ci -a indeplinit datoria, au lasat urme nedterse di
memoria lui inconjurata de recunoctinta Bancii Nationale
a Romaniei 1).
* * *
Eugeniu Carada, nascut la 29 Noembrie 1836 in Craiova

din parintii Sardarul Nicolae Carada ci Petrita Carada de-
scendenti din vechea familie a Slavitetilor, se afirma
inch' din frageda copilarie ca fire predestinate s is parte

la miccarea de regenerare a patriei romaneti. La varsta
1) Vezi: Lui Theodor $tcfanescu, BucureW 1901 ei Discursul lui Anton
Carp la Inmormantarea lui Th. $terdnescu, (Viitorul anul III, Nr. 715 din
11/24 Noembrie 1909).
www.dacoromanica.ro
680
c. I. BAICOIANU
de 11 ani ii vedem in mijlocul revolutionarilor dela 1848

jurand pe Constitutie.
Terminand invatatura superioara la Colegiul National
i Institutul francez Raymund, Carada pleaca la Paris pentru
complete cunostintele, urmand literele i dreptul la

College de France.
Intors in tare, el iii face repede loc in randurile tineretului care 1i desfasura activitatea in spiritul programului
dela 1848, devenind in curand unul dintre conducatorii lui
de seama. Propagator indraznet al ideilor nationaliste, el
este urmarit in 1853 pentru a fi exilat de carmuirea ruseasca
a-i
de care scapa ca prin minune refugiindu-se pe mosia familiei

numita Mierea-Birnici.
Articolele sale publicate in Gazeta Nationala din Bucuresti caracterizate printr'o mare putere de convingere i un
fond serios, atrag atentiunea lui Cezar Boliac care 11 reco-
manda lui C. A. Rosetti, care il angajeaza ca redactor la

Romanul, unde ajunge in curand prim-redactor. Aici desvolta pang in 1870 alaturi de marii generatori ai epocii de
inchegare a noului Stat romanesc, o opera politica si gazetareasca constructive.
gasim in capul
In timpul domniei lui Voda-Cuza
11
miscarii liberale, devenind unul din cei mai 1nsemnati factori
ai curentului care lupta pentru hitronarea unei dinastii

domnitoare straine. La 11 Februarie 1866 el lucreaza alaturi
de I. Bratianu la Paris, pregatind alaturi de el realizarea
acestui gand, care la 1859 a format idealul Adunarilor dela

5 si 24 Ianuarie.
Relntors in Cara dupe instalarea Locotenentei Domnesti
dela 1866, intocmeste cu C. Rosetti proiectul de Constitutie
pe care Guvernul i-1 insuseste i-1 depune Corpurilor Legiuitoare spre deliberare.
Buctirestii 11 revendica si in toata perioada 1866-1870
11 vedem ales deputat, consilier comunal qi ajutor de primar
al Capita lei.
Voda-Carol i Guvernul lui I. Bratianu 11 cinstesc pentru
marile lui insusiri dovedite, cu insarcinari diplomatice ei
misiuni importante in aceasta perioada de grea cumpana

pentru renasterea Statului romanesc. Nationalizarea tailor
ferate gaseste in Eugeniu Carada un vajnic luptator.
www.dacoromanica.ro
681
Incidentul politic dela 1870 nascut prin micarea revolutionara dela Ploeti, implica pe Carada ca autorul ei moral.
Dat in judecata i fiind apoi achitat, el parasete tara stabilindu-se la Paris de unde se intoarce In pragul razboiului
romano-ruso-turc dela 1877.
Razboiul independentei deslantuit, Carada devine infirm
dreapta a lui I. Bratianu i a Guvernului sau, indeplinind
peste Dunare cele mai grele i periculoase misiuni, cunoscute
i apreciate de Suveranul tarii i comandaniii armatelor
depe vremuri.
Pentru marile 1nsuiri dovedite i imensele servicii aduse
tarii, I. i D. Bratianu Ii ofera locuri In Parlament i In
Guvern. Carada, caruia onorurile ii displaceau, refuza toate
propunerile facute in acest sens.
Cand dupa razboiul din 1877 I. Bratianu abordeaza problema de organizare a creditului national, el gasete in
mintea otelita i experimentata a lui Carada pe omul i tovardul de realizari a marelui gand a carui infaptuire o urmarise dela 1848 inainte neintrerupt.
Banca Nationale a Roma.niei infiintata prin mijlocul capitalului national i sub conducere romaneasca, trebuia organizata din punctul de vedere tehnic. Nimeni mai bine altul
decat Eugeniu Carada 1nzestrat cu intinse cunotinte juri-
dice i economice nu putea indeplini aceasta misiune. De

aceea I. Bratianu 11 1nsarcineaza chiar dela inceput cu
aceasta grea realizare. Dupe cum am avut prilejul sa constatam In cursul capitolelor anterioare, Carada a reuit sa
duce la bun sfarit misiunea ce i se Incredinteaza.
Iata cum zugravete I. G. Bibicescu in discursul tinut
la 1nmormantarea lui Carada din 17 Februarie 1910, rodnica

activitate pe care aceasta mare personalitate a desfaurat-o
in calitatea sa de organizator i conducator ascultat al Bancii
Nationale a Romaniei 1):
Si-a gasit i Carada vremea de odihna.
Numai moartea 1-a putut da repausului.

Moare ca toti oamenii acel care a trait ca foarte putini ;
a trait Carada o viata de munca, cum putini au muncit ;
o viata de lupta, cum putini au luptat ; o viata de sacrificii,
Vezi Viitorui Nr. 808 din 17 Februarie 1910.
www.dacoromanica.ro
682
C. I. BAICOIANU
cum nu tiu sa fie altul ca sa fi facut, qi toate, viata, munch,
lupta i sacrificii, toate au fost inchinate binelui public.

Dela tanarul care-i juch viata purtand corespondenta
scrisa fili mai des verbala Intre Mazzini i comitetele revolutionare italiene ; dela imberbul care, In loc de a-i cant&
iubita, slavia patria In acele cantonete asupra Unirii i in

dupa mai bine
acele versuri patriotice, pe cari ci acum
de 50 de ani, le citim cu o vie emotiune, dela ziaristul care
se inspira din deviza: < Voecte $i vei putea i lucra cu credinta de apostol i cu neobosire de patriot la redeteptarea
simtimintelor nationals ; de acolo pang la batranul de 73

de ani, care pang acum patru luni lucre In Banca Nationale,
Carada apare unul i acelac, pururea el, pururea drept,

ferm, nestramutat, nenumarand dificultatile din calea binelui, ci luptand i vrand toi putand sa be biruiasca.
Cand priveti in intregimea ei aceasta viata strict unitara,
in rastimp atat de indelungat i tii prig ce i cate vijelii

a trecut Carada pentru iubita sa lark nu se poate sa nu-ti
vine In minte imaginea ce da poetul roman despre un

asemenea om:
Si fractus illabatur orbis, impavidum ferient ruinae. (Data
lumea s'ar darama peste el, ruinele 11 vor zdrobi dar nu-1
vor spaimanta).
Astfel fost-a omul care dispare: un supraom ; ci cu el
dispare o vointa neinfranta, un caracter nelnduplecat,

ultimul idealist al veacului al 19-lea, idealist activ, care
nu toate din visurile tineretii

caracteristica exceptional& a lui Carada el
ci -a vazut faptuite multe
lui. Dar
pune& In faptele sale o nobila discretiune, o fare de seaman

modestie, aa Meat biograful sail nu gasete urma intregirii
acestei vieti prin cirul faptelor ei.
Preocupat de marea idee a desvoltarei energiei neamului,
a intaririi lui, el i-a urmarit-o pe toate terenurile.

Cunoscuse lumea romans In tinerete ci a luptat ca s'o
schimbe.
Istoria acelor lupte ins& este li va fi pururea o lectiune

spornica pentru natiune. Deaceea Carada 1i fixase, ca unul
din scopurile vietii lui, d'a pune prin monumente, sub ochii
Romanilor, minunea renacterii i fundarii Romaniei moderne.

www.dacoromanica.ro
683
Din aceasta idee au rasarit cateva monumente: al pompierilor dela 1848, al lui C. A. Rosetti, al lui I. C. Bratianu i, Insfarit, monumentul Goletilor pe care vroik sa-1 inaugureze in
toamna trecuta, inainte de a piece, In strainatate spre a-i cauta
sanatatea. Aceasta din urma multumire sufleteasca i-a lipsit.
Au fost momente cunosc Insu-mi cateva cand Carada
a facut singur i fara ezitare, ceeace era datoria tarii i a

neamului intreg, a faptuit tacand i modest, ca i cum n'ar
fi simbolizat atunci sufletul neamului intreg.
Tac pentruca trebuie sa tac acum

dar va yeni
vremea sa unim cele nevazute la ce se scrie, spre a da perfecta
imagine a marei vieti a lui Carada.

Taramul pe care Carada a tras brazdele cele mai rodnice
i a semanat semanatura eminent spornica, a fost taramul
economic.
El lucra sa Intemeieze solid gospodaria economics roma-
neasca, pentru a asigura tarii o mare i puternica rezerva

de tarie, o garantie a viitorului.
Acestui scop i-a consacrat Carada ultima jumatate a vietii
lui qi a consacrat-o exclusiv, ocupandu-se numai de Banca
i de chestiunile de economie nationals.
Astfel, sub farmecul i puterea inspiratiunii lui Carada,
au Mat natere cele mai inalte institutiuni economice ce
posedam ; de sfatul lui competent s'au folosit toti In vremuri
grele i cand viata unora le era amenintata, Carada le-a

Intins mana i le-a dat ajutorul Bancii Nationale.
Banca Nationale nu e deck, o veriga, cea mai Insemnata
din lantul faptuirilor lui Carada 1i careia, el i-a inchinat

viata i munca In curs de 27 de ani.
Cand s'a treat, doming inca ideia nenorocita pe care o
aveau i unii Romani, ca Romanii nu-s destoinici sa Infiinteze i sa conduce mari institutiuni financiare. Trebuia daramata aceasta idee funesta, i daramata prin fapte. La
aceasta grea qi colosala munca, putini puteau fi chematd,
caci putini aveau credinta care duce la succes. Carada fu

printre acei putini i printre cei dintai.
Carada aduse sfatul sau luminat i competenta-i recunoscuta In lucrarile pregatitoare i Banca Nationale incepu
sa functioneze In 1881, iar Carada deveni director prin voturile actionarilor, la 20 Februarie 1883.
www.dacoromanica.ro
084
c. I. BAICOIANU
Doudzeci i apte de ani de viata i de munch cum

tia el s munceasca aduse Carada acestei institujiuni, i
totul dela maretul palat al Bancii pana la atmosfera speciala
de strict& ordine i de devotat respect al regulamentelor,
totul se datorete muncii lui Carada i colegilor sai de atunci,
dintre cari pe unul, Anton Carp, II avem Inca in fruntea

Bancii, ca vice-guvernator.
Banca Nationala multamita unei ma munci i unui
asemenea om deveni ce este: un institut financiar, de
prima ordine, care a treat, Inviorat i dat impulsiune
muncii de producere Romaneti.
Ea i-a facut i probele: a trecut prin zile bune i zile
foarte grele, au fost sguduiri cari zdruncinau piata i uneori
din fericire rare on nu numai piata ci i Statui.
Banca s'a gasit la postul ei, cu mintea i inima ce o
conducea; cu puterea ce-i crease ea a facut ca zdruncinarile

sa treaca, unele abia simtite, altele cu urme nu nereparabile.
Carada a fost Intotdeauna in frunte cu sfatul i vederile
lui, vederi de o admirabila limpiditate, de o prevedere extra-
ordinara, de un cumpat i In acela timp de un curaj rar.

Dar, de azi inainte, Carada ne va lipsi ; ne va lipsi un
carmaciu ager, cu inima i luminile lui ; ne va lipsi acea
imensa i meritata autoritate morala pe care el o exercita.
Banca lnsa, trebuie sa mearga inainte ; caci ea Indeplinete o mare misiune nationals. Ea va merge caci au Ingrijit
creatorii sa fie solida, sa ramand i In urma for ca monument
al gloriei i amintirei lor.
Ne dam seama de sarcina enorma ce ne apasa i In numele Intregului consiliu al Bancii, In momentul dureroasei des-
partiri de maestrul nostru venerat i coleg foarte iubit, pe

langa expresiunea celei mai crude dureri ce ne sfaie inima,
dam lui Carada asigurarea ca vom urma sfaturile sale cu

credinta i devotamentul ce ne-a cunoscut ; ca vom transmits
din genera* In genera-tie nu numai scumpa lui amintire,

ci i marile exemple ce ne-a dat, vederile ce ne-a inspirat,
chile pe cari ne-a calauzit in privirea institutiunii careia
i-a jertfit 27 de ani.
Fie eterna memoria ca i faptele lui Eugeniu Carada .
*
www.dacoromanica.ro
685
Cu 4 ani mai tarziu dupa moartea lui Carada, in Februarie 1914, da tributul firei Anton Carp.
Anton Carp avea o temeinica pregatire in domeniul
juridic.
Pentru Banca Nationala a Romaniei, moartea lui Anton Carp
insemna o grea lovitura, caci cea mai mare parte din viata el
petrecuse in fruntea acestui aezamant, indrumandu-1

i calauzindu-1 cu vasta sa experienta pe &dile progresului.
Cat de mult a contribuit Anton Carp la propairea Bancii
$i -o
Nationale a Romaniei, ne arata in cuvinte pline de recunotinta I. G. Bibicescu in discursul pe care 1-a rostit la
inmormantarea lui Carp 1).

a Anton Carp a inchinat Bancii Nationale, cei mai multi
ani ai tineretii sale i cei din urma ai varstei mature, cu un
devotament, cu o actiNitate i cu o competenta care au lasat
urme ce nu vor dispare. Anton Carp fu un om care se distinse
in diferite funcjiuni ce ocupa, aa Ca intrarea lui in Banca
Nationala fu precedata de o reputatie bine merit ata.
Magistrat, el se remarca intre altele prin tactul deosebit i

de o rare finete, ce 1-a avut in vremurile grele i turburi ale razboiului din 1877 i asemenea prin acuzatiunea ce sus inu, ca
procuror al Curtii de Apel, in procesul Financiarei, cand isbutl
pentru prima data data nu singura la not Ca un consiliu de administratiune sa fie declarat civilmente responsabil
pentru o gestiune rea i neglijenta. Ca Secretar General la
Finante, puse in evidenta aptitudini cari se concretizara

apoi in munca lui la Banca Nationala.
Numit de Guvern la 6 Februarie 1881 director la Banca
Nationala, dupa abia 6 luni dela punerea In functiune a

acestei institutiuni, el se distinse in falanga de muncitori
cari cladira valorosul i vigurosul stabiliment care se cheama
Banca Nationala.
Trebuia nu numai vointa, se cerea nu numai competenta,
trebuia ceeace era de tot rar pe atunci, trebuia o incredere

nestramutata in aptitudinile i in energia poporului roman
pentru a indrasni sa creieze, sa conduce i sa face sa isbuteased o mare Institutiune Financiara romand cu capital
romanesc i organizea i administrate de Romani. Numai
tine a trait acele vremuri va intelege i va explica aced
1) Vezi: Viitorul din 25 Februarie 1914.
www.dacoromanica.ro
686
C. I. BAICOIANU
greutatea cu care trebuia smuls Romanului banul tinut

ascuns in a lui punga saraca, spre a-1 incredinta public unei
Institutii romaneti ci a-1 pune la dispozitiunea intreprinderilor de progres ale tarii.
Miccarea creatoare, miccarea de inviere care inseamna
un inceput spornic, forma un avant, ale caruia roade mantuitoare se simt, se vad, se inteleg i se proclama de cei ce
cunosc rolul Bancii Nationale in promovarea qi sustinerea
micarii noastre economice.
Acum, cand ne desparjim de cel din urma din Directorii
de atunci ramas In Banca, e o datorie de recunotinta sa

le citam numele i sa le trecem posteritatii.
Era: I. Campineanu, Guvernator, Th. 5tef5nescu, T. Mehedinteanu, D. Bilcescu ci Emil Costinescu, ca directori alei
de actionari; I. Procopie Dumitrescu ci Gogu Cantacuzino

directori numiti de Guvern. Singurii pe cari avem fericirea
de a-i avea intre not ci carora le uram Inca viata lunga cunt
d-nii Emil Costinescu ci I. P. Dumitrescu.
Anton Carp, in sanul colegilor sai din directiunea Bancii
se distinse repede prin blandetea ci omenitatea caracterului
sau, prin munca, prin inteligenta ci priceperea sa, incat
fu insarcinat la Octombrie 1882 sa indeplineasca provizoriu

functiunea de Guvernator.
5i astfel, cand Guvernator provizoriu, cand Vice-Guver-
nator, cand Guvernator definitiv, cum fu numit la 15 Decembrie 1910, Anton Carp conduse Banca, in timp de 31
de ani din cei 33 ani existenti, cu mica intrerupere de 2 ani
cat fu Ministru.
In acest lung timp, activitatea lui Anton Carp fu pururea
sp ornica.
El iubek Banca ca aproape faptura sa ci ii consacra cu

drag toata atentiunea, toata iubirea, marele si statornicu-i
i nesfaritu-i devotament.
El a inteles menirea Bancii ci a aplicat-o cu inteligenta

a inteles ca ea trebuie sa fie un stimulent
pentru energiile nationale in organizarea vietii economice si
in acelaci timp o paza i scut pentru timpurile de primejdie.
Nu mai amintesc pentru a dovedi aceasta decat faptul cunoscut, dar nu Indeajuns explicat al atitudinii Bancii in cei
ci competent& ;
2 ultimi ani de criza pe care n'am trecut-o Inca.

www.dacoromanica.ro
887
Ingrijorarea ajunsese generala: publicul se indesh sa-i

reclame depozitele i bancile, nu numai acele mici i slabe,
se vedeau amenintate gasindu-se in fata unui necunoscut.
Atunci Banca Nationale sub directiunea lui Anton Carp
tiu sa inspire bancilor increderea in viitor care le lipseh
i le dete mijloacele trebuitoare spre a preintampinh nevoile
ce le strangeau. Astfel, prin aceste masuri inteligente, prevazatoare i in acelai timp inspirate de cel mai cald patriotism, Ora fu ciutata de un dezastru i nici una din banci,
asemeni nici o cash comerciala insemnata, nu cazu.
Acest fapt, dintr'o lunge serie chiar de ar fi singur
judecat prin comparatiuni de aiurea ar ilustrh o pagina
din istoricul Bancii i din viata lui Anton Carp.
Pierderea ce incearca Banca prin moartea lui Anton Carp
este imensa i cu Banca, Cara is i ea parte la aceasta ireparabila pierdere.
Golul ce se lash in urma-i, nu va puteh fi umplut, caci
cu ce sa se Inlocueasca o bogata experienta adunata zi cu
zi din faptele vietdi economice In curs de 30 de ani, experienta, care constitue un capital personal, cu atat mai valoros, cu cat nu e transmisibil. Totui traditia care a facut
puterea i prestigiul Bancii, e adanc inradacinata, incat

ea va fi urmata qi de aci inainte cu toata straduinta, cu
toata convingerea i cu o neinfranata hotarire.
Regretele ce lash moartea lui Anton Carp i in inimele
colegilor sai, regrete cari izvorasc din nemarginita iubire
ce Ii pastram, sunt unanime cti adanci.
In numele Consiliului general al Bancii Nationale le dau
expresiunea aci .
*
Memoria acestor trei mari personalitati cari au onorat

conducerea Bancii Intre anii 1880-1914, a ramas i va ramane Inconjurata de o vie recunotinta. Prin cunotintele
i munca for fare preget, ei au aezat Inca dela Inceput
Banca Nationale pe temeliile pe cari valurile vremii nu le-au
clintit. Intregul progres al Bancii Oa. in 1914 ci dupd
aceasta data, se datorecte organizarii interne pe care i-au

dat-o aceste trei forte creatoare, Inca din primele clipe ale
existentii sale.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XXIX
BANCA NATIONALA IN FATA CRITICILOR EI
www.dacoromanica.ro
44
CAPITOLUL XX ix

Activitatea Bandit Nationale, ea gi aceea a tuturor institutelor de emisiune,
a Post viu criticata.
Criticile earl s'au adus Barlett Nationale.
Linnuriri
gl raspunsuri.
Orig Inlle critiellor.
Inchelere.
Ca i celelalte institutiuni de emisiune, Banca Nationale n'a fost ocolita de critici Inca din primii sai ani de
activitate.
In capitolele anterioare am infatiat cititorului intreaga
activitate desfaurata de Banca Nationals in perioada
1880-1914, cautand sa dam tuturor afirmatiunilor o docu-
mentare cat mai large i ferindu-ne in acelai timp de a
cadea in afirmatiuni subjective.

Cu alte cuvinte putem spune, ca gandul care ne-a calauzit in scrierea acestei lucrari, a fost ca sa dam o inter-
pretare cat mai obiectiva activitatii institutiei noastre de

emisiune.
Pentru ca nimic nu avem de ocolit, in randurile de mai

la vale vom rezuma toate criticele aduse Bancii Nationale,
aa cum rezulta din scrierile i presa contemporana. Pentru a documents cititorul, am socotit util sa-i punem sub
ochi in anexa Nr. 19 cele mai caracteristice articole de
critics indreptate impotriva Bancii Nationale a Romaniei.

Acum cand avem perspectiva necesara pentru a judeca
activitatea institutului nostru de emisiune in lumina faptelor, cititorul nepartinitor va putea singur cerceta ci va
hotari unde este dreptatea.
Cari sunt criticele principale aduse Bancii Nationale intre 1880 i 1914, aa cum rezulta din articolele pe cari le dam in
anexe ? Ele se pot rezuma in urmatoarele puncte esentiale:

a) Conducatorii Bancii au fost ci sunt Intotdeauna alei
www.dacoromanica.ro
*44
692
C. I. BAICOIANU
nu dintre oamenii cu o pregatire profesionala temeinica, ci

mai mult din randurile partizanilor politici.
b) Banca Nationale a dus in primii sai ani de activitate o politica contrarie rolului i menirii ei, dand preferinta operatiunilor de lombard i neglijand scontul.
c) Beneficiile realizate de Banca au fost extrem de mari
in raport cu capitalul, iar preocuparea conducerii a fost de

a duce o politica a dividendului pentru a imbogati actionarii, in loc sa aiba in primul rand in vedere interesele generale ale tarii.
d) Fata de Stat Banca a avut o atitudine putin bine-
voitoare, cautand sa realizaze catiguri mari depe urma operaliunilor a caror important& este indoelnica.
e) Intotdeauna prelungirea privilegiului a. fost rezultatul
unor speculatiuni de moment pe cari Banca le-a facut in

cele mai grele imprejurari in cari se afla Statul. Depe urma
privilegiului acordat, Statul a realizat prea putine catiguri.
f) In anul 1890, Banca n'a respectat legea prin care se
introduce& momentalismul, deschizand o apriga lupta impotriva Guvernului. In acest mod ea contribuia la mentinerea agiului depe urma caruia rezultau considerabile pagube pentru economia nationala.
g) Fondurile de rezerva ale Ranch au crescut intr'o proportie extrem de mare in raport cu capitalul ei.
h) Prin acoperirea sa metalied biletul Bancii Nationale
n'a reprezentat intotdeauna o valoare lesne de realizat i
suficient garantata.
i) In anii de criza Banca n'a sustinut vieata economics
a tarii, ridicand necontenit taxa scontului. Ceva mai mult,
in tot timpul existentii a dus o politica egoista, contrarie
intereselor generale.
j) Banca National& a fost un instrument politic in mainile Partidului Liberal, prin mijlocul caruia a obtinut dela
Stat cele mai mari avantaje.
1) Uzura a fost incurajata de institutul nostru de emisiune, prin aceea ca acorda scont unui restrans numar de
banci i mai ales acelor liberale, cari la randul for puneau in
circulatie capitalurile printr'un nou scont, luand o dobanda
cu mult mai mare deck taxa scontului Bancii Nationale.
www.dacoromanica.ro
693
Acestea sunt criticele principale cari s'au adus activitatii

Ranch Nationale in perioada din 1880-1914.
Nu este locul sa le raspundem pe larg aici, in cadrul
acestui capitol.
Netemeinicia for este suficient documentata In cursul

lucrarii de fata. Totui nu credem ea este lipsit de interes
faptul sa be trecem pe scurt cu vederea, aratand slabiciunea
criticei dela fiecare punct.
a) Afirmatia ea la conducerea Bancii Nationale a Romaniei au fost adui oameni din sanul unui singur partid
politic, nu este exacta. Inca din primul an de activitate Ion
Bratianu a cautat sa grupeze in fruntea acestui aezamant
pe cei mai de seama fruntai economiti i juriti ai tuturor
partidelor i chiar dintre profesionitii cei mai distini.
Reamintindu-ne compunerea primului Consiliu de administratiune, ne vom da imediat seama ca acesta este adevarul i nu altul.
Intr'adevar, iata care a fost Consiliul de administratie al Bancii Nationale din 1881: Guvernator: I. Campineanu ; Directori: Th. teranescu, Em. Costinescu, Th.
Mehedinteanu, D. Bilcescu, Eug. Carada, I. Procopie Dumitrescu i Anton Carp. Iar Consiliul de cenzori era format
din: Presedinte: M. Ghermani; Membri: Stefan Ioanide, Colonel Eug. Alcaz, Al. Baicoianu, P. Stoicescu, C. Angelescu
i Em. Hilel Manoach.
Aceeai politica a fost urmata dupa cum putem vedea
din tablourile pe cari le dam la pag. 665-674 pang la incheierea perioadei care ne preocupa in volumul de fata.
b) Este adevarat ca Banca a practicat in cei dintai ani
de activitate o politica a lombardului in dauna scontului.
Cauzele le-am explicat i documentat pe larg In alta

parte. Plata noastra nu era Inca pregatita pentru a face
operatiuni directe cu institutul de emisiune. Pe masura ce
Banca National& formeaz& educatia comerciantilor in acea-
sta privinta, ea imbratiaza politica de scont, ajutand in

acest mod propairea generala.
c) S'a sustinut ca beneficiile realizate i repartizate de

Banca actionarilor, au fost extrem de mari. Nu exista afirmatiune mai eronata decat aceasta. Tabloul dela pag. 589
www.dacoromanica.ro
694
C. I. BAICOIANU
in care am dat dividendele impartite de Banca, este destul

de eloquent i ne scutete de once comentare;
d) A avut Banca Nationale fate de Stat o atitudine
putin binevoitoare cautand sa catige sume mari depe urma

operatiunilor a caror importanta este indoelnica ?
Iata o intrebare careia cea mai categoric& desmintire ii
dau faptele. Dace am tine seamy numai de conversiunile
avantaj oase inlesnite i imprumuturile directe acordate Statului de Banca, tot ar fi suficient pentru a arata cat de mult
a sprijinit i in aceasta directiune Banca finan %ele publice.
e) Prelungirea privilegiului a fost rezultatul dupe cum
am aratat, nu a unor afaceri ale Bancii, ci a operatiunilor

facute de Banca pentru Stat i cari reclamau prelungirea
termenului existentei acestui aezamant.

Depe urma prelungirii privilegiului Statul a obtinut intotdeauna insemnate avantagii. Prelungirea termenului achitarii biletelor ipotecare, imprumutul de 15 milioane, serviciul
de trezorerie, marirea cotei de participare dela 20 -30 %, etc.,
ne arata cu prisosinta cat de insemnate an fost beneficiile
Statului depe urma acestei operatiuni, fara ca sa mai amintim
impozitele incasate, sprijinul efectiv acordat in operatiunile
de imprumuturi publice, etc.
f) Interesanta este critica adusa Bancii Nationale in
1890, cand ea nu i-a insuit politica monetary inaugurate

de Guvern. In aceasta privinta am aratat pe larg ca dreptatea era i a ramas de partea Bancii.
In adevar, prin introducerea monometalismului aur,
Banca a fo st obligata fard sa-i dea adeziunea, sa-i transforme

stocul sau metalic din argint i aur, numai in aur. Aceasta obli-
gatiune impusa aezamantului nostru de credit fara ca sa i

se asigure mijloacele materiale necesare, era de nature sa
zdruncine intreaga noastra politica monetary, cu atatea

greutati aezata pe temelii sanatoase. Era deci in drept
Banca Nationala sa nu adere la o lege care nu o lovea pe
ea, ci interesele generale ale tarii i ale economii nationals.
Dar nu numai atat. Prin aceasta lege se aduceau grave
incalcari autonomiei acestui aezamant prin modificarea legii

i statutelor sale, lard consim imantul sau. Ori, cand cugetam
la intentiunea legiuitorului de a modifica una din condi-
tiunile esentiale de existent& ale acestui aezamant de credit

www.dacoromanica.ro
695
central 0 emisiune, care avea asigurata deplina autonomie,

vedem ea i din acest punct de vedere Banca avea dreptate ca sa nu respecte incursiunea Guvernului in propriile
sale operatiuni.
g) In ceeace privete fondurile de rezerva ale Bancii,
ele erau rezultatele unei sanatoase politici a conducerii institutiunii, nu in interesul propriu al actionarilor.
Desfacurarea faptelor cu ocazia stabilizarii monetare, confirm& afirmatiunea noastrd.
h) S'a mai sustinut ea Banca nu a avut o acoperire metalled suficienta. A fost verificata aceasta critic& ? Din potriva, faptele ne-au dovedit contrariu, biletul Bancii Nationale pastranduli in perioada 1880-1914 valoarea lui con-
stants, facand chiar 0 prima.

i) Daca taxa scontului Bancii a fost ridicata in anii de
criza, aceasta era o masurd fireasca luata in interesul vietii

economice pentru a stavill angajamentele 0 investitiunile
cari s'ar fi razbunat mai tarziu.
j) A fost Banca National& un instrument in mana unui
singur partid politic ? Ne vom convinge despre aceasta, cum
i mai sus am aratat, privind tablourile dela pag. 665-674
care ne infatiaza conducerea Banat dela 1880-1914.
1) Ultima critic& indreptata contra Bancii Nationale a
fost 0 aceea ea Banca a preferat casele de banca mari la
scont, nu ci pe acelea mici sau direct pe comercianti. Nici
nu se putea o cale mai normala 0 fireasca de urmat decat
aceea care a strabatut-o in aceasta privinta Banca.
Cercetand istoria tuturor institutiunilor de emisiune,
vom constata ca toate procedeaza in acelaci fel.
Daca nici una din criticele aduse activitatii Bancii Nationale nu este intemeiata, atunci unde ar trebul s cautam
originele luptei ce s'a dus pentru ponegrirea ci scaderea
prestigiului acestui aezamant, ponegrire care atinge punctul
culminant in neobinuitul atac al lui Niculae Filipescu, care
a sustinut in Parlament ca Banca Nationald ar fi cea mai
mare exchrocherie a veacului, cu toate ca intreaga sa activitate a fost, dupe cum ne dovedecte desfaurarea faptelor,
www.dacoromanica.ro
696
C. I. BAICOIANU
o mare binefacere pentru vieata economics, politica qi social& a Romaniei 1).
Pentru a nu fi banuiti de subiectivism, dam cuvantul
sa raspunda unuia dintre cei mai distini economiti i mare
industrial depe vremuri, care, nefacand parte din nici un

partid, nu i se poate aduce alts acuzatie decat aceea, ca
graete adevarul.
Expunand cronologic faptele mai notorii ale institutului
nostru de emisiune i ajungand la vanzarea capitalului Sta-
tului din Banca Nationala in 1900, revoltat de ostentativa

tinuta a Parlamentului i a Guvernului in aceasta chestiune,
A. Popovici in remarcabila sa broura Instrainarea capitalului
tarii din Banca National& scrie urmatoarele:

Cu tunete de aplauze ea primit, in Camera, proiectul
de lege al vanzarii averii Statului din Banca Nationala.
Se aplauda instrainarea ? Se aplauda vanzarea a tot ce
are Statul mai bun, solid i producator ?
Cats incontienta I
Par'ca se luase Plevna, par'ca se decretase inaltarea

Romaniei la gradul de Imperiu!
Iata mentalitate de parlamentari cari aplauda, cu en-
tuziasm, voia, ce cere Guvernul
dela ei, aa ziii reprezen-
tanti ai tariipentru a instraina o astfel de avere a Statului.

i, explicarea aplauzelor ?
Lupta de partide I Blestemata lupta care face sa se uite

tot, qi tars, i scop, i interes general. Lupta de persoane,
cu deviza: Cu noi, sau contra noastra . Cei contra, sunt
dumani, jos cu ei, arda, moara, dar and i oarecii. Dar
tine poate aplauda deficitul bugetar, cine, instrainarea averii
Statului pentru datorii ? tine mizeria i saracia tarii sale ?
Cine ? Era subinteleasa o frenetica manifestatie contra
Bancii Nationale. Da, numai patima politica este singura
explicatie a furtunilor deslantuite.
Dar Banca Nationala n'a reactionat, n'a intrat nici odata
pe fagaul polemicei de press. Cu contiinta impacata a datoriei implinite, ea a lasat faptele sa raspunda i privind
1) Vezi discursul lui N. Filipescu asupra BAncii Nationale In care consider&
aceastA institutie ca o spelunca de Wiwi $i cea mai mare excrocherie a secolului. Ap. C. I. Bliicotianu, Insemnatatea geograficA si economic& a Romaniei
in actuale conflagratie europeana, pag. 33, Bucuresti 1914.
www.dacoromanica.ro
BANCA NATIONALA. IN FATA CRITICILOR ET
697
inapoi, poate astazi sa fie mandra, cad istoria i-a dat verdictul. Banca Nationald a Romaniei i-a indeplinit intreaga
datorie, fate de neamul i tam romaneasca.
*
In volumul al treilea al acestei lucrari, vom continua

expunerea istoricului Bancii Nationale in perioada de grea
cumpana
1914-1919 , provocata de izbucnirea zgu-
duitoarei conflagratii europene din anul 1914. Vom arata

cu acest prilej care a fost activitatea Bancii Nationale in
perioada noastra de neutralitate dela 1914 i pand la 1916
cand ne-am avantat in lupta alaturi de aliati, care a fost
activitatea Bancii 'Ana la intrarea vrajmaplui in
Cara,
continuand expunerea istoricului Bancii din tinutul ocupat

i acela ramas liber dupd ce armatele romaneti retrase pe
Siret, au zadarnicit toate incercarile dumanului de a ne
ocupa intreaga Cara.
Vom mai avea de examinat in cadrul volumului al
III-lea greutatile ce a impus tarii razboiul i cum s'a manifestat interventiunea Ranch Nationale a Romaniei pentru
a ajuta finantele private i publice, contribuind astfel la
inchegarea unitatii noastre nationale.
www.dacoromanica.ro
ADAOS
www.dacoromanica.ro
ADAOS
Pentru completarea primului volum (partea I-a), am intocmit i publicam urmatoarele plane:
Plano XXXV. In aceasta plan0 am infatiat cateva
piese din tezaurul neolitic dela Bratovoeti-Dolj, cari acum

se afla in colectia Muzeului Regional din Craiova. Forme le
asemanatoare i modul cum sunt lucrate, ne determind sa
admitem ca aceste securi au servit In epoca neolitica ca

obiecte-monete.
Plano XXXV1. Am redat in plana XXXVI 1 topor,
2 tarnacoape i 2 toporae de bronz gasite la Motatei, Orodel
i Plenita-Dolj. Toate acestea au servit ca obiecte-monete

in epoca bronzului. (Colectia Muzeului Regional Craiova).
Plano XXXVII. Flaw XXXVII cuprinde urmatoa-
rele obiecte-monete dacice i scitice gasite in judetele Do lj,
Mehedinti i Gorj: 1. Bratard de bronz. 2. Inel de aur.

3. Fragment de bratara (ornamenfatie de bronz, firul de
fier). 4. Inel de bronz. 5. Inel spiral de bronz. 6-7. Inele
spirale de bronz. 8. Spirala de bronz. 9. Inel de bronz (desfacut). (Fig. 1-2, colectia Dr. A. Metzulescu. Fig. 3-5, colectia A. Vincenz. Fig. 6-9, Muzeul Regional Craiova).
Planfa XXXVIII. 6 fibule gasite in tezaurul roman dela
Vartop, sunt infatiate in aceasta plana. Pentru studiul

artei argintarilor Romani, aceste piese merita un deosebit
interes. (Muzeul Regional din Craiova).
Raw XXXIX. Aceasta p1ana infatieath tezaurul roman dela Vartop gasit la 11 Martie 1931. Tezaurul a fost
cu siguranta ingropat in timpul navalirii Goti lor sub domnia
lui Gordian Piosul (Marcus Antonius Gordianus) 238-244
www.dacoromanica.ro
702
C. I. BAICOIANU
d. Chr. A fost descoperit pe locul numit Jugastru, proprietatea locuitorului Mitrica Popescu. Ca si fibulele din plansa
XXXVIII, odoarele acestea caracterizeaza admirabil arta
vechilor argintari Romani. (Muzeul Regional din Craiova).
Planfa XL. Am redat In aceasta plans& 9 dintre monetele mai caracteristice ale Imparatului Traian si 5 monete
dacice.
Planfa XLI. Aceasta plansa cuprinde urmatoarele monete de argint turcesti cari au circulat in Principatele romane pana la 1867: 1. Mustafa, fiul lui Ahmed, anul 1171.
2. Selim al III-lea, fiul lui Mustafa al III-lea, anul 1203.
3. Mustafa, fiul lui Ahmed, anul 1171. 4. Abdul Hamid I, fiul
lui Ahmed al III-lea, anul 1187. 5. Ahmed, fiul lui Hamid al
III-lea, anul 1187. 6. Mahmud al II-lea, fiul lui Hamid I,
anul 1223. (Colectia Dr. A. Metzulescu).
Planca XLII. Aceasta plansa cuprinde urmatoarele monete turcesti de argint cari au circulat in Principatele romane pand la 1867 :1. Abdul Hamid, fiul lui Ahmed al XII-lea,
anul 1187. 2. 2 piastri. 3. Selim fiul lui Mustafa, anul 1203.

4. Mahmud I, fiul lui Mustafa al III-lea, anu11143. 5. Selim
fiul lui Mustafa, anul 1203. 6. Selim al III-lea, fiul lui Mustafa a] III-lea, anul 1151. 7. Abdul Hamid al II-lea, fiul lui
Medgid, anu11293. 8. Mahmud I, fiul lui Mustafa al III-lea,
1151. (Colectia Dr. A. Metzulescu).
Plangt XLIII. Aceasta plansa cuprinde urmatoarele mo-
nete turcesti cari au circulat in Principatele romane pand

la 1867. (Fig. 1-5 argint, 6-11 bronz): 1. Mustafa, fiul lui
Mehmed (vanatorul), anul 1106. 2. Mehmed al III-lea, fiul
lui Murat a] III-lea, anul 1003. 3-4. Mahmud al II-lea, fiul
lui Hamid I, anul 1223. 5. Mustafa al III-lea, fiul lui Hamid
al III-lea, anul 1171. 6. Mahmud al II-lea, fiul lui Hamid
I, anu11223. 7. Abdul Hamid anul 1293. 8. Abdul Megid I,
fiul lui Mahmud, anul 1225. 9. Abdul Hamid I, fiul lui Ahmed al III-lea, anul 1187. 10. Abdul Megid, fiul lui Mahmud,
anul 1255. 11. Azis I, fiul lui Mahmud, anul 1277. (Colectia
Dr. A. Metzulescu).
Planca XLI V. Aceasta plansa cuprinde urmatoarele mo-
nete turcesti de argint cari au circulat in Principatele ro-
mane pang la 1867: 1. Ahmed, fiul lui Mehmed, anul 1115.

2. Mahmud al II-lea, fiul lui Hamid I, anul 1223. 3. Mahwww.dacoromanica.ro
ADAOS
703
mud al II-lea, fiul lui Hamid I, anul 1223. 4. Hamid al II-lea,

fiul lui Medgid, anul 1293. 5. Medgid I, fiul lui Mahmud,
anul 1255. 6. Abdul Hamid al II-lea fiul lui Medgid, anul

1293. 7. Resat anul 1327. 8. Mahmud al II-lea, fiul lui Medgid anul 1293. 9. Resat anul 1327. 10. Abdul Hamid al
II-lea, fiul lui Medgid anul 1293. 11. Mehmed al III-lea, fiul
lui Murat al III-lea, anul 1003. 12. Abdul Hamid al III-lea,
fiul lui Medgid, anul 1293. 13. Medgid I, fiul lui Mahmud,
anul 1255. 14. Abdul Hamid al III-lea, fiul lui Mehmed,

anul 1115. 15. Resat anul 1327. 16. Abdul Hamid al III-lea,
fiul lui Mehmed, anul 1115. 17. Mahmud al II-lea, fiul lui
Abdul Hamid I anul 1223. (Colectia Dr. A. Metzulescu).
Plan.5a XLV. In aceasta plansa am infalisat o actiune

a Bancii Moldovei, emisa conform hotaririi adundrii generale din 18/30 Mai 1866, child Banca era institutiune privata.
www.dacoromanica.ro
PL ANSE
www.dacoromanica.ro
AXXX vgltvid
Piese din tezaurul neolitic dela Bratovoesti-Dolj

(Muzeul Regional din Craiova).
Securi do platra, introbuintate ca obiecte-monete.
www.dacoromanica.ro
Plana XXX V/
4.
.13
..4.A
.
Obiecte-monete din epoca bronzului.

(Aluzeul Regional Craiova).
Topor, tarnacoape $i topora$e de bronz gasite la Motatei, Orodel $i
www.dacoromanica.ro
Plenita-Dolj.
Plansa XXXI' II
1-f
2.
4.
Obiecte-monete dacice
1i
scitice Visite In judetele Dolj, Mehedinti si Gorj.
(Fig. 1-2 colectia Dr. A. Metzulescu. Fig. 3-5 colectia A. Vincenz.

Fig. 8 -9 Muzeul Regional Craiova)
1. Bratara de bronz. 2. Inel de aur. 3. Fragment de br&tara. Ornamentatia de

bronz, firul de flex'. 4. Inel de bronz. 5. Inel spiral de bronz. 6-7. Inele
www.dacoromanica.ro
spirale de bronz. 8. Spiral&
de bronz. 9. Inel de bronz (desflicut).
Plana XXXVIII
tV
9.
Fibula din tezaurul roman dela Vartop jud. Do lj.

(Muzeul Regional din Craiova).
www.dacoromanica.ro
Rama X XXIX
Tezaurul roman dela Vartop jud. Dolj gksit la 11 Martie 1031.

(Muzeul Regional Craiova).
Tezaurul a fost ingropat in timpul nftvalirii Gotilor sub domnia lui Gordian Piosul
(Marcus Antonius Gordianus) 238-244 d. Chr. A fost descoperit pe locul numit
Jugastru, proprietatea locuitorului Mitrica Popescu.
www.dacoromanica.ro
Plana XL
Fig. 1-9. Monete dela Imparatul Traian. Fig. 10-14. Monete dacice.
www.dacoromanica.ro
Planp XLI
":
A.'7=',*
i
1
41,
),ZN.
>`e 11
44'
.
t...
Monete turcesti de argint cari au circulat in Principatele romAnesti.

(Colectia Dr. A. Metzulescu).
1. Mustafa fiul lui Ahmed anul 1171. 2. Selim al III-lea fiul lui Mustafa al III-lea
anul 1203. 3. Mustafa fiul lui Ahmed anul 1171. 4. Abdul Hamid I fiul lui Ahmed
al III-lea anul 1187. 5. Ahmed fiul lui Hamid al III-lea anul 1187. 6. Malimud
al II-lea fiul lui Hamid I anul 1223.
www.dacoromanica.ro
Plan fa XLII
..
;41
N's
7,:`;
cis:
1";
,...?1'
T.
);NR
f.:
,.?
r r...2
....,
r4
:
"
n
il
i -..
),
d,tit
l"
., e
44
1-7,s,
tc
Ise
g ,&
%.(31-
r,
Monete turcesti de argint cari au circulat in Principatele romanesti.

1. Abdul Hamid fiul lui Ahmed al XII-lea anul 1187. 2. 2 piastri. 3. Selim fiul
lui Mustafa anul 1203. 4. Mahmud I fiul lui Mustafa al III-lea anul 1143. 5. Selim
fiul lui Mustafa anul 1203. 6. Selim al III-lea fiul lui Mustafa al III-lea anul 1151.
7. Abdul Ilamid al II-lea fiul lui Medgid anul 1293. 8. Mahmud I fiul lui Mustafa
al III-lea 1151.
www.dacoromanica.ro
Plan.
l3
XL111
i 11
;-;.., ;:"0I.
:
1/4..Nigr.vit
.
Monete turcesti cari au circulat In Principatele romanesti

Argint: 1. Mustafa fiul lui Mehmed (vamatorul) anul 1106. 2. Mehmed al III-lea fiul
lui Murat al III-lea anul 1003. 3-4. Mahmud al II-lea fiul lui Harnid I anul 1223.
5. Mustafa al III-lea fiul lui Hamid al III-lea anul 1171.
Bronx: 6. Mahmud al II-lea fiul lui Hamid I anul 1223. 7. Abdul Hamid anul 1293.
8. Abdul Medgid I fiul lui Mahmud anul 1225. 9. Abdul Hamid I fiul lui
Ahmed al III-lea anul 1187. 10. Abdul Megid fiul lui Mahmud anul 1255.
11.www.dacoromanica.ro
Azis I fiul lui Mahmud anul 1277.
Planp XLI V
1,61
-54s
It
13
k-*.
itt,
s.
e3 Ye"(
II
rj
:e4
11.
'1+;:'
rOrq'flgiVA:'
t
'N
11
.4.pf F
:.. ri '' )
s.
.A
V.,x
ui
inn.'
/4
,1
.S7,
''
.15'
,.4<-.`t ti-a
..
ia
.6
1
e'
'-11
IQ
Monete turce01 de argint cari au circulat In Principatele romtme01.
(Colectia, Dr. A. Metzulescu).

1. Ahmed fiul lui Mehmed anul 1115. 2. Mahmud al II-lea fiul lui Hamid I anul
1223. 3. Mahmud al II-lea fiul lui Hamid I anul 1223. 4. Hamid al II-lea fiul lui
Medgid anul 1293. 5. Medgid I fiul lui Mahmud anul 1255. 6. Abdul Ilamid al
II-lea fiul lui Medgid anul 1293. 7. Resat anul 1327. 8. Mahmud al II-lea fiul
lui Medgid anul 1293. 9. Rena! anul 1327. 10. Abdul Ilamid al II-lea fiul lui Medgid
anul 1293. 11. Mehmed al III-lea fiul lui Murat al III-lea anul 1003. 12. Abdul
Hamid al III-lea fiul lui Medgid anul 1293. 13. Medgid I fiul lui Mahmud anul
1255. 14. Abdul Hamid al III-lea fiul lui Mehmed anul 1115. 15. Resat anul 1327.
www.dacoromanica.ro
16. Abdul Hamid al
III-lea fiul lui Mehmed anul 1115. 17. Mahmud
al II-lea fiul lui Abdul Hamid I anul 1223.
XLV
Plat
pFTrE
i....
it
ElinClinab 0773,
,
......,../;
.I.,
ii
258
.1,
2,,,,,,,1 .....
4;,....0 . 41.;2.243.147.
.4, /./.../0,`ter.4 4...,Welvd,',
,/,,7 ,,,,,,14;,,,,,,,e,<, 'frf,--6.,,, ,g,,,,,,,,,,, ..41
r _..
.4;V .17,4PeAy mow
...,
,,-.
,...
i1.1. :2%.%.H ...reg./ pr,,,,,,,,,,,,
,...- aye "VA ....... / ' A .........: 411,.,(4,/:;,,,,,4 . ..e.,Iii,...;........,..
.04.1,7',/...1.1,..e.,.ert114/ .:,),......-,..4-.... ../..,z',.
Pr
/1
..::...-
A'?
t04.;',.-//,' a...4V,, ..41
I.
Irdnrstrank
0p A..,./.'OOOOO
311911/Ali';filrft
Una Sea Taleri Pr's. Curenti
_;'>.-
1.1
Y7-9
./...4.44,4,4L;f4,;/.4.. 4;44. ....0.4"orn.

...-4atv ./..fil.q...., /Cr
.,
./.4 .-na /44.4..... h.?

.C.
41
........-.......,,,,
Ij
) mica Thssi 01) 0 il i .%

tt
UHF Iheerhen
Candid de Ad mi ni rat te :
'
4;
f`..i;' 6 : ."':.z-='!iiii.,;-.
=
At
'
'
--7"
:.e
4.......,.. .... ....... X.3,./... .'

, .:
.1.
......1...7
'1' .4 --:' ./J ,
is,)
a .,....011k
lb A...W.4
Its
1.:311t1
no 1. I., .1
w.1..
"
' t/'I -
. -If 258
, 'Iv
I;
ir
IL
Mord., \
........,.....1.4./`^-, :1M4r1).
... ..1.0r
....ley., .......
L.., ',..-'1. .....k...,.' &SI,
I.
:of
.-ZoaZttla=*...
11.4
.......iffic_,....
Ti
..
cti;1
'
Loe
-.-4
.:i :J/.' '44:3
di
/ e ..
'
,
.--
!V gur
---Arno .itT 11,'ttIllk.i1.11 LI,
t
auk
..P.1.....
., 1 / ... g , dr-pfr, 4..1 tar,,,,, 4i....l.ii.e..4....s......,..
.4:
re e
i In
oat
.
,.0.444.01.4..+M.1.91141......
I
11.4. ra.
,ANCA 615r.,1315YZI.
Actiunea Efincei Moldovei emisa conform hotel rli adunarii generale

din 18/30 Mai 1886.
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERIE
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERIE
Pag.
IIINT
Prelate.
PARTEA I
INFIINTAREA BSI ORGANIZAREA BANCII

NATIONALE A ROMANIEI
CAP ITOLUL I
CAUZELE ECONOMICE, FINANCIARE $I SOCIALE DIN PERIOADA 1859-1880, CART AU DETERMINAT INFIINTAREA
RANCH NATIONALE A ROMANIEI
Organizarea Statului roman duplt, unirea Principatelor din 1859
pi proclamarea Domnitorului Carol din 1866.
Intinderea pi populatiunea Romaniei 1861-1880. Reforma improprietaririi dela
Evolutia proprietatii agrare pi a agriculturii 1860-1880.
1864.
Repartitia proprietatii agrare fnainte de 1864.
Improprietaririle
Prin legile din 1868, 1873 pi 1875 se tree
din 1880, 1881 pi 1889.
din domeniul public In proprietatea taraneasca noui Intinderi de

pamant.
Succesivele Improprietaririi pun bazele unei burghezii
rurale.
Pena. la 1866 agriculture, comertul pi industria depindeau
de Ministerul de Interne.
In 1866 se infiinteaza pe lang5, Ministerul Lucrarilor Publice o directiune a agriculturii, comertului pi
industriei.
Evolutia intinderilor arabile 1860-1886.
Productia
principalelor cereale 1862-1886.
Repartitia Intinderilor arabile
fntre principalele cereale cultivate 1862-1886.
Drumurile, poselele, podurile, podetele metalice pi cane ferate, au contribuit intr'o
large masura allituri de crepterea populatiunii pi avantul comertului
exterior, la desvoltarea agriculturii.
Problema construirii cailor
ferate In perioada 1841-1864.
Incercarile facute In aceasta perioada pentru construirea cailor ferate In Principate. Perioada
discutiunilor 1840-1861. Perioada concesiilor neaduse la tildeplinire 1861-1865. Perioada construirii cailor ferate In Principate.
Concesiunile acordate lui P. Mavrogheni pi Principelui
www.dacoromanica.ro
45
708
C. I. BAICOIANU
Bibescu Basarab Brancoveanu pentru construirea de cai ferate.

In 1864 se depun In Parlament 4 proiecte pentru concesionarea construirii drumurilor de Fier, luandu-se in discutiune si propunerea
March izului Jose de Salamaca.
Conditiunile grele impuse de concesionari au zadarnicit tratativele.
Necesitatea concesiunilor este
Lupta ce se da In
unanim recunoscute, de factorii nostri politici.
aceasta directiune Intro finanta austriaca si germane, pe de o parte,
engleze si franceza pe de alts parte. Concesiunea acordate In
1865 lui John Stanisforth si John Trevor Barkley pentru construirea
liniei BucurestiGiurgiu. Anularea concesiunii de Locotenenta,
Domneasca si relnoirea ei prin legea din 6 Aprilie 1867.
Conditiunile concesiunii.
In August 1869 construirea liniei Bucuresti
Giurgiu a Post terminate.
Concesiunile acordate lui Oppenheim
Pentru moai grupului Strussberg.
Conditiunile concesiunilor.
tive de ordin politic, economic si social, Guvernul roman hotareste
etatizarea tailor ferate construite.
Rezilierea contractelor de concesiune.
Motivele cari au determinat atitudinea Guvernului.
Conditiunile rfiscumpararii concesiunilor.
Concesiunea acordate
In 1875 grupului Crawley-Gouilloux.
Statul construeste singur
cane ferate necesare tarii.
Formarea unui corp tehnic de ingineri
romani.
Lungimea tailor ferate construite In fiecare an In perioada 1860-1900.
Liniile ferate construite Intre anii 18591880.
Costul liniilor ferate construite pane. In 1904.
Influenta
exercitate asupra vietii economice a tarii de cane ferate construite.
Statul castige depe urma exploatarii liniilor ferate.
Bugetul tailor
ferate 1890-1914. Progresul facut In domeniul construirii drumurilor de Fier 1866-1906.
Evolutia postei romanesti pane, la
1865, cand se face unificarea postale definitive, din cele dou& Principate.
Organizarea serviciului postal, telegrafic si telefonic dupe
Principalele conventiuni internationale incheiate de Di1865.
Veniturile aduse de poste, telegraf si
rectia Generale a Postelor.
telefon Intre anii 1867-1915. Statistica stabilimentelor industriale aflate in Muntenia In anul 1863.
Industria extractive: petrolul si sarea. Comertul ca principal factor pentru desvoltarea
Propaganda lui I. Bratianu pentru ineconomic& a Romaniei.
fiintarea institutiunilor necesare desvoltarii comertului romanesc.
Sub Domnitorul Cuza iau nastere camerile de comert In 1864.
Organizarea judecatoreasca si administrative a tarii inainte de
Intre anii 1864-1866, Domnitorul Cuza Inzestreaza Cara
1864.
Domnitorul Carol concu o organizatie judecatoreasca proprie.
Imbune,tinua opera legislative intronand respectul legalitatii.
Organizarea economica,
tatirea navigatiei fluviale si maritime.
po Mica si socials a tarii, determine nasterea burgheziei romanesti. -Balanta comerciale, exEvolutia comertului exterior 1860-1880.
cedentara domina epoca.
Exportul Romaniei pe principalele tari
de destinatiune 1861-1880.
Conventia comerciale din 1875 InOrganizarea financiare, a terii pane,
cheiate. cu Austro-Ungaria.
la 1856.
Tratatul si conventia dela Paris desfiinteaza, privilegiile
www.dacoromanica.ro
709
TABLA DE MATER1E
Pag.
Evolutia finantelor publice a Principatelor 1831de class;,.

Reforma financier& Infliptuita de Domnitorul Cuza cu spri1858.
jinul acordat de Franta In urma interventiei lui V. Place.
Critica
adusa de Locotenenta Domneasca, operii financiare a Domnitorului
Cuza.
Situatia financiara a tarii In anul 1866.
Masurile luate
pentru fnlaturarea greutatilor vremii.
Infiintarea Casei de Li-
Imprumutul Oppenheim. Consolidarea finantelor puchidare.

Evolutia finantelor publice 1862-1882.
Imprumuturile
blice.
publice contractate In perioada 1860-1880. Imprumuturi proAnglia atrage Romania In sfera sa de

ductive ei neproductive.
activitate, pentru a ceda mai tarziu Intaetatea Germaniei ei FranConsolidarea finantelor publice permite Infaptuirea lucrarilor
tei.
reclamate in mod imperios de avantul vietii economice ei modernizarea Statului roman. Turcia zadarniceete pans, la 1877 orgaIndependenta politica absoluta
nizarea temeinica a Principatelor.
caetigata prin razboiul din 1877, deschide noui orizonturi vietii poRolul istoric al burgheziei
litice, economice ei sociale a Romaniei.
Uzura zarafilor determine, un curent din ce In ce mai
romane.
pronuntat pentru Infiintarea unui institut de emisiune, menit O.

activeze Intreaga viata, economics, a tarn. Miecarea bancara,
fnainte de Infiintarea Ba.ncii Nationale. Zarafii, bancherii ei
casele de bane& dintre anii 1870-1885. Operatiunile pe cari le
faceau zarafii, bancherii ei casele de banca.
Cauzele cari au fmpiedicat pan& la 1880 Infiintarea Bancii Nationale.
Bancherii ei
zarafii sunt fmpotriva chemarii la viata a institutului de emisiune.
I. Bratianu ei Infiintarea Bancii Nationale.
Incheiere. . . . .
CAP ITOLUL II
INLATURAREA GREUTATILOR MONETARE DE DUPA RAZBOIUL
INDEPENDENTEI CART IMPIEDICAU

BANCII NATIONALE
INFIINTAREA
Dupli razboiul din 1877 conditiunile financiare ei monetare ale

tarii nu erau favorabile Infiintarii Bancii Nationale. Prin legea
monetare, din 1867 Romania adoptase sistemul bimetalist al Uniunii Monetare Latine.
Imprejurarile politice nu ne-au Ingaduit sa
aderam In mod oficial la conventiunea Uniunii Monetare Latine.
Razboiul din 1877 fntrerupe opera de organizare monetare, Inceputa
in 1867.
Cateva cuvinte asupra circulatiei monetare dinainte de
anul 1867.
Masurile luate de Guvern pentru a prevent dificultat,ile monetare create de razboi.
Emisiunea biletelor ipotecare ei
a bonurilor de tezaur.
Conventia monetare romano-ruse..
Consecintele circulatiei rublelor.
Bimetalismul our ei argint este In-
locuit de monometalismul argint. Pentru Inlaturarea neajunsurilor, s'a propus demonetizarea lor ei baterea monetelor de 5 lei.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
710
Pag.
Legea din 1879 pentru baterea monetei de 5 lei. Demonetizarea

Tabloul tuturor monetelor batute sub domnia Regelui
rublelor.
Carol I.
Incheiere
Discutiunile din Parlament privitoare la legea din 1879.

95
CAPITOLUL III
LEGEA BANCII NATIONALE. TEMELIILE El JURIDICE, ECONOMICE I FINANCIARE
Guvernul prezidat de I. Bratianu depune pe biroul Camerii legea

pentru Infiintarea Bancii Nationale a Romaniei, In luna Februarie
1880.
Proiectul din 1880 nu era altul decat acel elaborat de P.
Mavrogheni In 1874, caruia I. Bratianu li Meuse modificarile corespunzatoare conceptiunilor sale economice nationaliste.
Toti factorii determinanti erau de acord cu vederile lui I. BrAtianu In privinta infiintarii Bancii Nationale cu capital romanesc.
Rezultatele
stralucite pe cari le da,duse Creditul Funciar Rural, erau o chezasie
a reusitei Bancii Nationale. P. Mavrogheni recunoaste ca drepProiectul lui I. Bratianu din
tatea era de partea lui I. Brittianu.
1874 si acela al lui P. Buescu din 1877.
Expunerea de motive la
proiectul din 1880.
Economia legii Bancii Nationale a Romaniei.
Desbaterile parlamentare.
Incheiere
CAPITOLUL IV
ORGANIZAREA INTERNA A BANCII NATIONALE
1880-1914
Organizarea administrative a BAncii Nationale.
Misiunea lui
Eugeniu Carada la Paris si Bruxelles.

Imprimarea biletelor.
Th. Stefanescu este trimis la Paris pentru a studia organizarea contabila a Bancii Frantei.
Primul Consiliu, statutele Bancii Nationale.
Primul sediu al Bancii Nationale.
Emil Costinescu este
Insarcinat et organizeze imprimarea biletelor Bancii Nationale.
Tiparirea biletelor Intarziind, Consiliul Bancii cere Guvernului rezerva de bilete ipotecare ce le aver la Casa de Depuneri, pentru a le
transform?' In bilete de ale Bancii Nationale. Instalarea imprimeriei
la Creditul Funciar Rural. Carada cere Bancii Frantei un inspector
care BA vegheze la lucrarile preliminare de organizare a Bancii

Nationale.
Regulamentul operatiunilor, regulamentul sucursalelor,
regulamentul agenVilor, regulamentul pentru serviciul interior si .

pentru paza localului, instructiile pentru sucursalele si agentiile
Construirea
Bancii, regulamentul Casei de Pensiuni si Ajutoare.
unui local propriu In Bucuresti.
OrgaConstituirea capitalului.
Infiintarea
nizarea contabilA a Bancii.
Fixarea taxei scontului.
sucursalelor Iasi, Craiova, Galati si Braila. Infiintari de noui
www.dacoromanica.ro
125
TABLA DE MATERIE
711
Pag.
sedii.
In 1890 iau fiinta urmAtoarele 5 agentii: Botoani, Bar lad,
Focani, Ploeti i T.-Severin.
Sediile Infiintate fntre anii 1892-
Investitiunile pentru imobile i amortismentele anuale.

Crearea Casei de Pensiuni i Ajutor.
Economia regulamentului
1914.
acestei Case.
Incheiere.
143
CAPITOLUL V
MODIFICAREA DIN 1882 A ART. 9 I 16 DIN LEGEA

BANCII NATIONALE
PreocupArile guvernelor dupA razboiul din 1877.
Construirea
i Imbunatatirea cAllor de comunicatie terestre, fluviale i maritime.

Organizarea docurilor.
Legea Bancii Nationale din 1880
Economia legii
nu prevede Imprumuturile pe recipise i warante.
Modificarea articolelor
magazinelor generale din 28 Iunie 1881.
Parlamentul respinge modifi9 Si 16 din legea Bancii Nationale.
carea articolului 21 din lege.
Incheiere
163
CAPITOLUL VI
BANCA NATIONALA I ORGANIZAREA CREDITULUI AGRICOL
Motive le cari au determinat Infiintarea Creditului Funciar Rural i a BAncii Nationale a Romfiniei.
Institutiunile fnfiintate In
perioada 1860-1885, pentru ridicarea culturii profesionale a plugh-
rimii i pentru fmbunatatirea starii ei materiale. Lupta dusa

pentru chemarea la viata a avezarnintelor de credit cari sA sprijineasca mica proprietate.
Ideile lui Ion Ionescu dela Brad privitoare la problema creditului agricol.
IncercArile de a Infiinta In
1868 o 'Jana ruralA a judetului Covurlui, n'au Post fncununate de
succes.
Cauzele de ordin politic cari au zAdarnicit In perioada
1864-1882 organizarea creditului tAranesc. Propaganda dusa
de I. Ionescu dela Brad, P. S. Aurelian, I. Bratianu itii ceilalti economiti contemporani, conduce In 1881 la fnfiintarea Caselor de
Credit Agricol.
Expunerea de motive a proiectului de lege.
Cum privai P. S. Aurelian problema creditului agricol.
Economia
legii Caselor de Credit Agricol.
Casele de Credit Agricol au functionat pe baza legii din 1881 pAna In 1892.
Dela 1892 Inainte, organizarea creditului agricol este lAsatA numai In seama Statului.
Ce prevede legea Creditului Agricol din 1892.
Activitatea Caselor
de Credit Agricol i a Creditului Agricol pan& la 1907.
Raporturile dintre Creditul Agricol i Banca NationalA.
Incheiere. .
www.dacoromanica.ro
169
712
C. I. BAICOIANU
Pag.
CAPITOLUL VII
BANCA NATIONALA FATA DE CRIZA $I AGIUL DIN ACEASTA
PERIOADA. GAUZE $I EFECTE
Pant' catre sfar5itul veacului trecut, politica monetary a tarilor

din Occidentul Europei a Post bazata pe bimetalismul aur 5i argint.
Productia aurului 5i a argintului Intre anii 1750-1029.
Abun-
denta argintului conduce In a doua jumatate a secolului trecut la

ieftenirea lui fat& de aur.
Pretul argintului $i a aurului Intre anii
1850-1883.
Pretul argintului In continua scadere rata de acela
al aurului, influenteaza, raportul de 151/2 stabilit Intre aceste doua
metale, dand na5tere agiului. Consecintele economice ale agiu-
Pentru a Inlatura neajunsurile agiului, Anglia, Germania,

Olanda, Danemarca, Suedia, Norvegia, Austria 5i India Britanica,
tree la monometalismul aur.
In aceea5i vreme, o parte din tarile
lui.
continentului In frunte cu Franta, organizeaza Uniunea Latina,

pentru a mentine mai departe circulatia bimetalista. Bazele contractuale ale Uniunii Monetare Latine.
Masurile luate de Uniunea Latina nu pot stavill deprecierea argintului.
Evolutia Uniunii
Monetare Latine, dela bimetalismul aur 5i argint, catre monometalismul aur.
Primele Inceputuri de organizare monetary ale Romaniei, cad In perioada framantarilor monetare internationale. Prin
legea din 1867, Romania adopta bimetalismul, care statea la baza
organizarii Uniunii Latine.
Razboiul independentei Intrerupe
consolidarea politicei noastre monetare.
Greutatile create de circulatia rublelor dupa, razboiul independentei din 1877.
Demonetizarea rublelor.
Cu ocazia discutiunilor ce au avut loc In Parlament cu acest prilej, s'a propus Introducerea monometalismului
aur.
Cauzele determinante ale crizei economice 5i a agiului din
Romania In perioada 1870-1890.
Conventia comerciala incheiata
cu Austro-Ungaria.
Efectele agiului 5i masurile propuse pentru
Inlaturarea lui.
Ideile lui I. G. Bibicescu privitoare Ia cauzele
cari au determinat agiul.
Criza monetary In fata Parlamentului.
Incheiere
199
CAPITOLUL VIII
PROBLEMA BILETELOR IPOTECARE. CONVENTIUNEA INTER-
VENITA INTRE STAT SI BANCA NATIONALA DIN 1886 PENTRU PRELUNGIREA RAMBURSARII BILETELOR IPOTECARE
Imprejurarile can au determinat emisiunea biletelor ipotecare.

Dispozitiile legii Bancii Nationale privitoare Ia retragerea biletelor
ipotecare, n'au putut fi respectate de Guvern.
Propunerile facute
pentru retragerea biletelor ipotecare sunt considerate de Guvern
prea Impovaratoare pentru finantele publice.
Conventiunea dintre
Stat 5i Banca privitoare la retragerea biletelor ipotecare.
Cauzele
www.dacoromanica.ro
713
TABLA DE MATERIE
Pag.
cari au condus la fncheierea conventiunii. Prelungirea privilegiului

Bancii Nationale pan& In 1912.
Cum explica Consiliul Bancii
Cu prilejul conventiunii se modifica $i
acordul cu Guvernul.
art. 63 $i 67 din statutele Bancii, privitoare la mandatele cenzoIn ce constau modificarile aduse art. 63 $i 67 din statute
rilor.
Discutiunile din Parlament cu pri$i cum le justifica Consiliul.
lejul ratificArii conventiunii intervenit& intre Stat $i Banca National&
Criticele aduse acoperirii metalice a Bancii Nationale.
RAspunsul Guvernului.
Ratificarea conventiunii.
Incheiere
239
CAPITOLUL IX
RETRAGEREA BILETELOR IPOTECARE IN ANUL 1888, CA
MIJLOC PENTRU CONSOLIDAREA VALUTEI NATIONALE
Guvernul consult& Banca National& In privinta retragerii biletelor ipotecare.

Scrisoarea Ministrului de finante catre Banca
Nationals.
Consiliul BLincii Nationale prime$te cu satisfactie ho-
tarfrea luau de Guvern, propunand ca retragerea biletelor ipotecare se fie realizata prin mijlocul unui fmprumut intern, nu extern,
care ar fi 'Tiara criza prin marirea sarcinilor bugetare platibile In
aur.
Ministrul de finante $i Guvernul sunt de acord cu propunerea Bancii.
Proiectul de lege pentru retragerea biletelor ipotecare este depus la Camera.
Expunerea de motive a proiectului.
Desbaterile din Parlament.
Votarea proiectului.
Economia legii.
Guvernul contracteaza un Imprumut intern de
32.500.000 lei prin mijlocul unui sindicat Infiintat de casele de
banca din Bucuresti. Conditiunile fmprumutului sunt usurate
prin interventia Bancii Nationale. Repartizarea sumei rezultata
din Imprumut.
Incheiere
251
CAPITOLUL X
REFORMA MONETARA DIN 1890. MODIFICAREA LEGI1 MONETARE DIN 1867 PRIN INTRODUCEREA ETALONULUI AUR
Retragerea biletelor ipotecare din 1888 este primul pas pentru
normalizarea circulatiei monetare. Guvernul depune In Camera

Expunerile de motive
legea pentru fntroducerea etalonului aur.
cu cari raportorii prezinta proiectul Corpurilor Legiuitoare.
Votarea proiectului.
Economia legii.
Legea votata in grab& dovedindu-se inaplicabilA $i nefiind promulgath, Guvernul revine asu-
pra ei printr'un nou proiect depus Camerii In 1890.

Modificarea
art. 8, 12, 13 $i 14 din legea Bancii Nationale, s'au facut We consimtimantul institutului nostru de emisiune.
Conflictul dintre
Banca $i Stat.
Banca Nationale nu era adversara monometalis-
www.dacoromanica.ro
714
C. I. BAICOIANU
Pag.
mului aur, ci cauta numai
es. -1i alba asigurate mijloacele necesare

pentru a putea duce $i mai departe politica monetara, de panil atunci,
favorabila desvoltarii intregei economii nationale.
Punctul de vedere al Blincii Nationale este acceptat de Guvern. Incheiere .
263
CAPITOLUL XI
ION BRATIANU $I BANCA NATIONALA
INCETAREA DIN VIATA A LUI ION BRATIANU
Rolul creator al lui Ion Bratianu in viata economics a RomaConceptiile lui privitoare la organizarea economiei ratioInfiintarea Blincii Nationale constitue un punct esential
al programului sau de actiune. Incercarile din 1848 $i 1860 de a
Infiinta Banca Nationalk stint Incununate de laurii izbandei cu
mult mai tarziu, In 1880. Activitatea lui Ion BrAtianu pentru
consolidarea Bancii Nationale.
Discursul lui Th. Rosetti Ia moartea lui I. BrAtianu.
Incheiere
niei.
nale.
327
CAPITOLUL XII
BANCA NATIONALA $I CRIZA AGRICOLA DIN 1899
0 seceta cumplita, provoac. In anul 1899 una din cele mai mari
crize agricole .pe care a cunoscut-o istoria noastrA economics.
Importul fiind cu mult superior exportului, pe plata roma,neasca
se simte o mare nevoie de devize aur, ceeace determina, scaderea
cursului leului.
Situatia politica, internationals agraveaza criza.
Creditele straine acordate bancilor romane$ti Bunt retrace.
MAsurile ludte de Banca Nationals pentru a mentine valuta tarii.
Urcarea scontului dela 5 la 6, 9 $i 10%, nu -$i produce efectele.
Banca pune la dispozitia pietei $i a Statului stocul sau de devize
$i sprijineste lichidarea normala a caselor de banca $i comert,
pentru a evita agravarea crizei.
Criza din 1899 verifica Inca, data,
temeinicia conceptiunilor conducerii Bancii In privinta elasticitatii
portofoliului.
Incheiere
CAPITOLUL XIII
RETRAGEREA STATULUI DIN BANCA NATIONALA
A ROMANIEI IN ANUL 1901
Repercusiunea crizei din 1899 asupra finantelor publice $1 private.
Masurile financiare luate de Guvern nu conduc Ia acoperirea
deficitului bugetar.
Guvernul hotaraste vanzarea cotei ce detinea
din capitalul Bancii Nationale.

Consiliul Bancii apron In principiu la 31 Maiu 1900 propunerea Guvernului.
In lulie 1900
Ministrul de finante is hotartrea sA vanda partea Statului din Capitalul BAncii Nationale particularilor, depunand In acest scop un
www.dacoromanica.ro
335
TABLA DE MATERIE
715
Pag.
proiect de lege In Camera.

Conditiunile vAnz&rii.
Hot&rfrea
Guvernului nu corespunde prevederilor statutelor Bancii Nationale.
Negocierile dintre Banc& si Stat aunt fntrerupte pan& In
toamna anului 1900, and refncep.
Tratativele dintre Consiliul
Bancii si Ministrul de finante au condus la fncheierea conventiunii
din 16 Decemvrie 1900.
Statul se retrage din Banca Nationala.
ExpuPrelungirea privilegiului B5.ncii Nationale pan& la 1920.
nerea de motive cu care conventiunea este prezentat& Camerii spre
Incheiere
ratificare. Corpurile Legiuitoare ratifica conventiunea.
343
CAPITOLUL XIV
IMPRUMUTUL DE 15.000.000 LEI ACORDAT STATULUI DE
BANCA NATIONALA IN VIRTUTEA CONVENTIUNII DIN 1901
Situatia finantelor publice In anul 1901.

Masurile financiare
luate de Guvern, nu acopar In Intregime deficitul bugetar. Ministrul de finante solicit& Bancii Nationale un avans de 15 mil.
Consiliul Bancii
asupra cotelor de participare ce i se cuveneau.
aprobA propunerea Ministrului de finante.
Cuprinsul convenBanca se obliga s& fac& Statului serviciul de
tiunii Incheiata.
Guvernul admite scoborfrea acoperirii metalice, In
trezorerie.
Imprejurari exceptionale si cu autorizatia Consiliului de Ministri,
dela 40 la 33 % . Incheiere
363
CAP ITOLUL XV
EVOLUTIA PRIVILEGIULUI BANCII NATIONALE A ROMANIEI,
1880-1914
Consideratiuni generale asupra originii emisiunii biletelor fiduPrivilegiul de emisiune acordat Bancii Nationale a Romaniei prin legea din 17 Aprilie 1880.
Marirea termenului de achitare a biletelor ipotecare, conduce In 1886 la prelungirea privilegiului
BAncii Nationale pan& In anul 1912.
In anul 1900 privilegiul
Bancii Nationale este prelungit pAn& In 1920, iar cu doi ani mai
tarziu, el este prelungit cu Inca 10 ani. CAteva cuvinte asupra
Incheiere .
privilegiului acordat Bancii Nationale a Romaniei.
ciare.
CAPITOLUL XVI
CRIZA MONETARA I RASCOALELE TARANETI DIN 1907,
IN REPERCUSIUNEA LOR ASUPRA BANCII NATIONALE
Rascoalele taranesti din 1907 si criza monetara internationals,

au creiat economiei noastre nationale conditiuni extrem de Ingrijoratoare.
Scaderea cursului valorilor mobiliare.
Aparitiunea
www.dacoromanica.ro
381
716
C. I. BAICOIANU
Pag.
agiului.
Interventia Bancii Nationale pentru combaterea crizei
monetare $i rezolvarea greutatilor economice izvorite din rascoalele

taranesti.
In actiunea sa pentru a remedia raul, Banca National&
este secondata de toate asezamintele de credit serioase.
Masurile
luate de Banca National& pentru combaterea efectelor crizei.

Creditele acordate de Banat sinistratilor revolutiei.
Incheiere
391
CAPITOLUL XVII
MODIFICAREA DIN 1911 A REGULAMENTULUI DE OPERATIUNI 9I A REGULAMENTULUI DE ORDINE
INTERIOARA
Reducerea taxelor mandatelor la ordin, a platilor telegrafice

$i a viramentelor.
In urma reducerei taxelor, numarul operatiuModificarea dispozitiunilor regulamentului de ordine
nilor creste.
interioar& privitoare la salarizarea functionarilor.
Incheiere . .
399
CAPITOLUL XVIII
Reforma improprietaririi dela 1864 si acelea cari i-au mai urmat,
trecand In mainele taranimei aproape intreaga proprietate agrara

a tarii, problema creditului popular se pune in termeni cu totul
noui.
Case le de Credit Agricol fnfiintate de I. Bratianu la 1882
si transformate dupa 10 ani In institutiuni de Stat, nu pot satisface
nevoile de credit ale plugarilor. Camata impiedica desvoltarea
stare! materiale a agricultorilor.
Ideia de cooperatie apare catre
sfarsitul veacului trecut ca o reactiune impotriva cametei. Pionierii cooperatiei in Romania sunt invatatorii $i preotii.
Miscarea
cooperatiei is un mare avant la sate in ultimul deceniu al veacului
trecut.
Partidul national-liberal intelegand cel dintai rolul si me-
nirea cooperatiei in viata economics a unei tari, trece prin Parlament In anul 1903 legea bancilor populare satesti $i a Casei for
centrale. Legea $i statutele Bancii Nationale, fata de legea bancilor
populare.
Federalizarea bancilor populare. Structura $i evolutia
bancilor populare intro anii 1902-1912.
Membrii bancilor populare din 1912, impartitd dup& profesiuni. Clasarea bancilor
populare din 1912, dupa capitalul varsat.
Repartitia capitalului
varsat al bancilor populare din 1912 pe membri.
Depunerile spre
fructificare facute in 1912 bancilor populare.
Repartizarea portofoliului bancilor populare din 1912.
Incheiere
www.dacoromanica.ro
405
TABLA DE MATERIE
717
Pag.
PA RTEA II
OPERATIUNILE BANCII NATIONALE

A ROMANIEI
CAPITOLUL XIX
EMISIUNEA
1880-1914
Introducere.
Consideratiuni generale asupra emsiunii biletelor fiduciare.
Rolul si caracteristicele biletului fiduciar. Cum
este reglementat prin legea yi statutele dela 1880 privilegiul de emi-
siune acordat Bancii Nationale.

Modificarile aduse in 1892 si
1901 legii $i statutelor Bancii Nationale In privinta emisiunii biletelor.
Tehnica emisiunii.
Proportiile In cari urmau ea fie emise
biletele de Banca National& $i modificarile din 1892 $i 1901.

Organizarea serviciului fabricarii $i contabilitatii biletelor. Fabricarea biletelor.
Banca neputand tiparl pan& la inceperea operatiunilor bilete proprii, intrebuinteaza pe acelea ipotecare.
Biletele deteriorate si false. Biletele emise pe categorii Intre anii
1880-1914.
Evolutia stocului metalic, a dreptului de emisiune,
a biletelor In circulatie $i a raporturilor dintre circulatiune si emisiune
dintre stoc $i circulatiune, In perioada 1880-1914. Po-
litica de emisiune a Bancii Nationale Intre anii 1880-1914.

ncheiere
423
CAP ITOLUL XX
SCONTUL BANCII NATIONALE A ROMANIEI
1880-1914
Originele gi avantajele scontului.
Conditiunile impuse ban-
cilor de emisiune pentru efectuarea scontului. Cum practice

scontul bancile de emisiune.
Scontul intern si extern. Taxa
Infiintarea bancilor de emisiune determine stabilirea
unei taxe mai mici a scontului Ii nesupusa deselor variatiuni.
scontului.
Politica taxei scontului.

Reglementarea operatiunii scontului prin
legea si statutele Bancii Nationale a Romaniei.
Primele opera-
tiuni de scont ale Bancii Nationale intampina marl dific ultAti,

deoarece piata noastra comerciala nu avea Inca o traditie $i o educatie In aceasta directiune.
Cum era practicate operatia scontului In primii ani de functionare ai asezamantului nostru de emisiune.
Efectele cu don& semnaturi $i acelea ale agricultorilor
aunt admise la scont. Politica dusa de Banca National& In privinta taxei scontului.
Scontul comercial, agricol $i al cupoanelor
si titlurilor elite la sorti, 1880-1914. Raportul dintre principalele operatiuni ale Bancii Nationale si circulatie.
Consideratiuni
asupra politicii de scont a Band' Nationale, In perioada 1880-1914.
Incheiere
461
www.dacoromanica.ro
718
C. I. BAICOIANU
Pag.
CAPITOLUL XXI
LOMBARDUL BANCII NATIONALE A ROMANIEI
1880-1914
Cum reglementeaza legea pi statutele Bancii Nationale operatiunea lombardului.

Operatiunea lombardului fats de aceea a
scontului.
Evolutia taxei lombardului Bancii Nationale. Politica de lombard a Bartell Nationale In cei dintai ani ai existentei
sale.
Criticele aduse politicei de lombard a Bancii Nationale
nu Bunt fntemeiate.
Operatiunile de lombard facute de Banca
Nationalli Intre anii 1880-1914.
Incheiere
523
CAPITOLUL XXII
OPERATIUNILE DE TRATE $1 REMIZE ALE
BANCII NATIONALE A ROMANIEI,
1880-1914
Tratele pi remizele sunt rezulSchimbul intern pi extern.

Politica de trate pi remize a bancilor
tatul schimbului extern.
de emisiune.
Reglementarea operatdunilor de trate pi remize a
Bancii Nationale a Romaniei.
Politica de trate pi remize a Milord
Nationale 1880-1914.
Mipcarea schimbului 1892-1913.
De-
vizele pe categorii cumploate pi vandute de Banca National/I

1880-1914.
Incheiere
535
CAPITOLUL XX III
RAPORTURILE DINTRE BANCA NATIONALA A ROMANIEI
I STAT, 1880-1914
Imprejurarile economice In can a luat fiinttt Banca Nationalli
fi impuneau obligatda de a sprijinl opera constructiva a Statului.
Primele Imprumuturi acordate Statului.
Structura veniturilor
realizate de Banca Nationalit In primul an de activitate. Avansul
acordat Statului pe depozitul de ruble.
Banca comanda pentru
Stat In strainatate moneta divizionara pi aceia de aur. Primele
relatiuni ale Bancii Nationale cu easels de banes straine.
Banca
Ipi is angajamentul ss fax& plata cuponului datoriei publice In strainatate.
Conversiunea pi subscrierea Imprumuturilor publice sunt
Incheiere
sustinute de Banca.
CAPITOLUL XXIV
REZULTATELE OBTINUTE DE BANCA NATIONALA A ROMA-
NIEI DE PE URMA OPERATIUNILOR SALE,

1880-1914
Primele fnceputuri de functionare ale Bancii Nationale a Romaniei sunt caracterizate prin economii extrem de mare.
Raportul
dintre beneficiile brute pi totalul cheltuielilor.
Constitutda bene-
www.dacoromanica.ro
567
719
TABLA DE MATE RIE
Pag.
ficiilor brute.
Repartitia beneficiilor.
Incheiere.
Brinell Nationale.
Politica de dividend a
581
CAPITOLUL XXV
CRIZELE POLITICE EUROPENE 1911-1913, IN REPERCURSIUNEA LOR ASUPRA BANCII NATIONALE

A ROMANIEI
Crizele politice europene: conflictul Franco-German in chestiunea Marocului 1911; razboiul Italo-Turc 1912; razboiul BulgaroRepercusiunea for asupra finantei
Sarb-Macedonean-Turc 1913.
europene si In deosebi asupra situatiei economice si a finantei romanesti.
Interventia Bancii Nationale pentru sprijinirea finantei
romanesti.
Incheiere.
595
CAPITOLUL XXVI
BANCA NATIONALA 91 CRIZELE ECONOMICE
1880-1914
Consideratiuni generale asupra crizelor economice. Crizele

comerciale si financiare, crizele de credit sau comerciale, crizele
monetare si crizele economice. Crizele din 1884, 1892, 1894, 1899,
1902, 1904, 1907 si 1913 si rolul pe care 1-a avut Banca National
a Romaniei.
Concluzii.
Incheiere.
615
CAP ITOLUL XXVII

MI8CAREA BANCARA IN PERIOADA 1880-1914
Desvoltarea economiei noastre nationals dupe 1880, determine

o miscare bancara necunoscuta Inca. pant). atunci. Banca Nationail), sprijineste infiintarea asezamintelor de credit.
Numarul si
capitalul bancilor Infiintate !titre anii 1880-1914. Dandle Infiintate din initiative strains si cu capital strain. Bancile infiin-
tate din initiative romaneasca si cu capital romfinesc. Brindle

infiintate din initiative romaneasca si cu cea mai mare parte a
capitalului strain.
Evolutia mijloacelor de exploatare proprii si
strain a bancilor romanesti marl, mijlocii si mid, din perioada

1910-1914.
Politica beneath Intro anii 1900-1914.
www.dacoromanica.ro
Incheiere.
635
C. 1. BAICOIANU
720
Pag.
CAPITOLUL XXVIII
CONDUCEREA BANCII NATIONALE
1880-1914
Masurile pe cari le iau guvernele pentru a controla activitatea

bancilor de emisiune.
Legea i statutele reglement&nd conducerea
Bancii Nationale a Romaniei, asigura acestui asezamant deplina

autonomie si independent& In activitatea sa. Compunerea conducerii B&ncii Nationale In perioada 1880-1914.
Selectionarea
si formarea functionarilor.
Incheiere.
661
CAPITOLUL XXIX
BANCA NATIONALA IN FATA CRITICILOR El
Activitatea Bancii Nationale, ca si aceea a tuturor institutelor
de emisiune, a fost viu criticata. Criticile can s'au adus Bancii
nale.
Adaos
LAmuriri $i rAspunsuri.
Originile criticilor.
www.dacoromanica.ro
Incheiere
691
701
TABELA PLANSELOR
Mama I.
ION C. BRATIANU: Intemeietorul Bancii Nationale a Romaniei
Plan ?a II.
Planul centrului comercial din Bucureqti Inainte de anul 1880 .
Planp III.
Zarafia modern& din Bucuresti (1932)
Pag.
IIIII
82-83
86-87
Plansa IV.
Vitrina unei zar &fif moderne din Bucuresti (1932)
88-89
Planp V.
Mafia modern5, din Bucuresti (1932)
Plan ?a VI.
ZarAfia moderna din Bucuresti este asezata Tanga magazinul do
Imbracaminte taraneasca (1932)
90-91
96-97
Mama VII.
Vitrina unei zar&tii moderne din Bucuresti (1932)
Plan ?a VIII.
Zar Mia modern& din Bucuresti este asezata langa magazinul de
fmbracaminte taraneascA (1932)
98-99
100-101
Planp VIII Ws.

EUGENIU CARADA : Organizatorul Bancii Nationale a Romaniei
142-143
Planp IX.
Primul proces-verbal al Consiliului Brinell Nationale a Romaniei
din 24 Iulie 1880
144-145
"'lama X.
Primul proces-verbal al Consiliului Bancii Nationale a Romiiniei
din 24 Julie 1880 (urmare)
146-147
Planp, XI.
D'AUPERVILLE: Inspectorul Bancii Frantei detasat pe Tanga
Banca National& a Romaniei pentru a ajuta la organizarea aseza148-149
mantului nostru de emisiune
Pimp XII.
Vedere a primului tezaur al Mined Nationale a Romaniei instalat
la Creditul Funciar Rural
150-151
www.dacoromanica.ro
722
C. I. BAICOIANu
Plana X///.
Pag
Vedere a primului tezaur al Bancii Nationale a Romaniei, instalat la

Creditul Funciar Rural
152-153
Planp X IV .
Vederi din strazile Lipscani yi Smardan a Ilanului Serban-Voda,
undo a Post cladit localul Bancii Nationale a Romaniei (1879) . . . 154-155
Plaitot XV.
Vederi interioare din anul 1879 a Ilanului Serban-Voda, undo a

156-157
lost eh:Wit localul Bancii Nationale a Romaniei
Plana XV I.
Vedere interioare din anul 1879 a Ilanului Serban-Vodit, unde a Post
cladit localul Bartell Nationale a Romaniei
158-159
Mama X VII.
Vedere general& a cladirii Bancii Nationale din BucurWi construit&
intre anii 1882-1890
164-165
Planp XV III.
Sala de Consiliu a Bancii Nationale a Romaniei din Bucurekiti
Plangt XI X.
Sala de receptie a BA,ncii Nationale a Romaniei din Bucureti,
transformata in timpul din urm& in cabinetul Guvernatorului
170-171
172-173
Planp XX.
Scara principal& care duce la primul etaj al cladirii Bancii Nationale
a Romaniei din BucureW
174-175
Piangt XXI.
Sala de ateptare dela primul etaj al cladirii Bancii Nationale a
Romaniei din Bucureti
Pla;qa X X I I.
176-177
Sala de operatiuni a Bancii Nationale a Romaniei din Bucureti 178-179
Plana XXIII.
ION C. BRATIANU: Fotografie din cel din urma an al vietii sale
Aversul
Si
328-329
Mama XX I V.
reversul biletului do 20 lei al Bancii Nationale a Romaniei,
care a circulat in perioada 1880-1914 (Tipul I, dela 1881 pan&
432-433
la 1 Septembrie 1930)
Planp X XV V.
Aversul i reversul biletului de 20 lei al Bancii Nationale a Romitniei,

care a circulat in perioada 1880-1914 (Tipul II, dela 1896 pan&
la 15 Martie 1930)
434-435
Plana XX VI.
Aversul 13i reversul biletului de 20 lei al Bartell Nationale a Romaniei,
care a circulat in perioada 1880-1914 (Tipul III, dela 1909

pan& la 15 Martie 1930)
Plana X XV II.
436-437
Aversul i reversul biletului do 100 lei al Bancii Nationale a RomAniei,
care a circulat in perioada 1880-1914 (Tipul I, dela 1881 pan&

la 1 Octombrie 1931)
www.dacoromanica.ro
438-439
723
TABELA PLAN$ELOR
Planfa XXVII'.
Pag.
gi reversul biletului de 1000 lei al Bancii Nationale a Romitniei, care a circulat In perioada 1880-1914
440-441
Aversul
Planqa XXIX.
Prima masina (tip Marignoni) de imprimat bilete a Bancii Nationale a Romaniei, instalatil la Creditul Funciar Rural . . . 442-443
Pinn$a XXX.
Actuala imprimerie de bilete a Bttncii Nationale a Romaniei
444-445
Plan$a XXXI.
Biletele ipotecare de 20 si 50 lei transformate In bilete de ale Brincii
Nationale a Romaniei
450-451
Plana XXXII.
Biletele ipotecare de 100 si 500 lei transformate In bilete de ale
452-453'
Bgincii Nationale a Romaniei
Plana XXXIII.
Primul Consiliu at Band Nationale a Romaniei: I. Campineanu,
Th. StefAneseu, Th. Mehedinteanu, Gh. Gr. Cantacuzino, Em.
666-667
Costinescu, D. Bilcescu si I. P. Dumitrescu
Plana XXXIV.
Guvernatorii Brinell Nationale a Romfiniei din perioada 1880-1914:
I. Campineanu, Th. Rosetti, M. Sutu ski A. Carp
670-671
Plana XXXV').
Piese din tezaurul neolitic dela Bratovoesti-Dolj. Securi de piatrii,
Intrebuintate ca obiecte-monete. (Muzeul Regional din Craiova).
Plawa XXX V/.

Obiecte-monete din epoca bronzului. Topor, tarnacoape si toporase
de bronz, g5site la Motatei, Orodel si Plenita-Dolj (Muzeul Regional Craiova).
Plan$a XXXVII.
Obiecte-monete dacice gf scitice gonna fn judetele Dolj, Mehedinti gi
Gorj.
1. Bratara, de bronz. 2. Inel de aur. 3. Fragment
de bratara. Ornamentatie de bronz, firul de Fier.

bronz.
5. Inel spiral de bronz.
8. Spiral& de bronz.
4. Inel de
6-7. Inele spirale de bronz.
9. Inel de bronz (desfrtcut) (Fig. 1-2,
Colectia dr. A. Metzulescu. Fig. 3-5 colectia A. Vincenz. Fig. 6-9

Muzeul Regional din Craiova).
1) Planele XXXVXLV, sunt date toate la un Joe la sfArsitul volumului.
www.dacoromanica.ro
724
C. I. BAICOTAIsZU
Planta X X XVIII.
Fibule din tezaurul roman dela VArtop, jud. Dolj (Muzeul Regional
din Craiova).
Planta X X XIX.
Tezaurul roman dela VArtop, jud. Dolj, gasit la 11 Martie 1931.

Tezaurul a Post Ingropat in timpul navalirii Gotilor, sub domnia
lui Gordian Piosul (Marcus Antonius Gordianus) 238-244 d. Chr.
A lost descoperit pe locul numit Jugastru, proprietatea locuitorului Mitrica Popescu. (Muzeul Regional din Craiova).
Planta XL.
Fig. 1-9. Monete dela Imparatul Traian. Fig. 10-14. Monete dacice.
Plana XLI.
Monete turces,ti de argint cari au circulat in Principatele romanesti.
1. Mustafa fiul lui Ahmed, anul 1171. - 2. Selim al III-lea

fiul lui Mustafa al III-lea, anul 1203. - 3. Mustafa fiul lui
Ahmed, anul 1171.- 4. Abdul Hamid I fiul lui Ahmed al III-lea,
anul 1187 - 5. Ahmed fiul lui Hamid al III-lea, anul 1187.6. Mahmud al II-lea fiul lui Hamid I, anul 1223. (Colectia dr.
A. Metzulescu).
Plan. a XLI I.
Monete turcesti de argint cari au circulat In Principatele romAnesti.
1. Abdul Hamid fiul lui Ahmed al XII-lea, anul 1187.- 2. 2 piastri. - 3. Selim fiul lui Mustafa, anul 1203. - 4. Mahmud I fiul
lui Mustafa al III-lea, anul 1143. - 5. Selim fiul lui Mustafa
anul 1203. - 6. Selim al III-lea fiul lui Mustafa al III-lea, anul
1151. - 7. Abdul Hamid al II-lea fiul lui Medgid, anul 1293.8. Mahmud I fiul lui Mustafa al III-lea, anul 1151. (Colectia dr.
A. Metzulescu).
Planta XLIII.
Monete turcesti cari au circulat In Principatele romariesti. Argint:
1. Mustafa fiul lui Mehmed (vAnAtorul), anul 1108.- 2. Mehmed
al III-lea fiul lui Murat al III-lea, anul 1003. - 3-4. Mahmud
al II-lea fiul lui Hamid I, anul 1223. - 5. Mustafa al III-lea fiul
lui Hamid at III-lea, anul 1171. - Bronz: 6. Mahmud al II -lea
fiul lui Hamid I, anul 1223. - 7. Abdul Hamid anul 1293. - 8.
Abdul Medgid I fiul lui Mahmud, anul 1225. - 9. Abdul
Hamid I fiul lui Ahmed al III-lea, anul 1187. - 10. Abdul
Megid fiul lui Mahmud, anul 1255.- 11. Azis fiul lui Mahmud
ELPui 1?77. (Colectia dr. A. Metzulescu).
www.dacoromanica.ro
TABELA PLAN$ELOR
Plan ?a XLIV.
Monete turcesti de argint cari au circulat fn Principatele romtinesti.
1. Ahmed fiul lui Mehmed, anul 1115. 2. Mahmud al II-lea
fiul lui Harald I, anul 1223. 3. Mahmud al II-lea fiul lui Hamid I, anul 1223. 4. Hamid al II-lea fiul lui Medgid, anul
5. Medgid I fiul lui Mahmud, anul 1255. 6. Abdul
1293.
Hamid al II-lea fiul lui Medgid, anul 1293. 7. Resat, anul
1327. 8. Mahmud al II-lea fiul lui Medgid, anul 1293. 9. Resat,
anul 1327.-10. Abdul Hamid al II-lea fiul lui Medgid, anul 1293.-
11. Mehmed al III-lea fiul lui Murat al III-lea, anul 1003.

12. Abdul Hamid al III-lea fiul lui Medgid, anul 1293.-13. Medgid I fiul lui Mahmud, anul 1255. 14 Abdul Hamid al III-lea
fiul lui Mehmed, anul 1115. 15. Resat, anul 1327. 18. Abdul
Hamid al III-lea fiul lui Mehmed, anul 1115. 17. Mahmud
al II-lea fiul lui Abdul Hamid I, anul 1223. (Colectia dr. A.
Metzulescu).
Planfa XL V.
Actiunea Bancei Moldovei emis'a conform hotarIrii adunSrii generale
din 18/30 Mai 1866.
www.dacoromanica.ro
725
Pag.

Istoria Politicii Noastre Monetare Şi A Băncii Naţionale. Volumul 2 1880-1914 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Istoria Politicii Noastre Monetare Şi A Băncii Naţionale. Volumul 2 1880-1914 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C.

DOCTOR ?N $TIINTELE ECONOMICE $I FINANCIARE

MONITORUL OFICIAL $I IMPRIMERIILE STATULUI

haosul monetar depe vremuri a condus la legea din 1867

de emisiune yi credit national, n'a putut lua nactere decdt cu

Ca sd intelegem insei $i mai bine problema, am ceiutat in

ciale $i comerciale cari au determinat $i grdbit infiintarea

Tratarea perioadei 1880-4914, am fdcut-o in cloud Orli

In prima parte a lucreirii am cercetat organizarea interns

In partea a doua am examinat in continuare modul cum

aspecte rezultatele pe cari le-au dat operatiunile principale

cea de a doua parte a volumului de Md.

In volumul ce urn2eaza corn continua expunerea evolujiei

agztimdntului nostru de emisiune in perioada 1914-1920,

CAUZELE ECONOMICE, FINANCIARE 5I SOCIALE DIN

PERIOADA 1859 - 1880, CARI AU DETERMINAT

I ORGANIZAREA RANCH NATIONALE A ROMANIEI

CAUZELE ECONOMICE, FINANCIARE 1 SOCIALE

INFIINTAREA BANCII NATIONALE A ROMANIEI

Anularea concesiunil de Locotenenta Domneasca gi relnoirea ei prin legea din

RezIlierea contractelor de concesiune.

Motive le oar' au deter -

minat atitudinea Guvernului.

financiark infaptulta de Domnitorul Cuza cu sprijinul acordat de Franta In

Consolidarea finantelor puEvolutia finantelor publics

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

Unirea Principatelor realizata la 1859 i desavarita prin

darea vietei Statului, s fie un puternic punct de razem

i s promoveze lucrarile publice cu caracter tehnic, sortite

productiunea generala, toate acestea, dei au fost printre

apoi cu examinarea diferitelor ramuri de activitate economica.

Pe o suprafata de 123 mii kmp., Rom &ilia de odinioara

Aruncandu-ne ochii asupra cifrelor de mai sus, vedem

Reforma agrard a improprietaririi dela 1864, rasturnand

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

timp, pana cand sub presiunea cunoscutelor evenimente ale

anilor din urma, s'a ajuns la recenta expropriere a marei

agrare mica proprietate.

tatii inainte de 1859, era acela al marei proprietati cu un

cipate de catre marii latifundiari, bisericile i manastirile

lei, Giurgiului, Turnului, precum i a baltilor i analelor

Dunarii, cari produceau la 1831 un venit de 550.779 lei vechi,

Aceasta situatie a dainuit pans In 1863, cand prin

sau de 13.906.450 lei noui, iar veniturile totale pe acela

Explicatia acestui fapt este ward. Reforma dela 1864

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

Numarul improprietaritilor din:

niul par- niul Staticular

hectare prin legea din 1864.

lor din 1864.

Prin legea din 1889

629.582 1.194.281 1.378.195 2.572.476

Interesant este ca din aceasta Intindere cea mai mare

riri, care tindea sa sporeasca proprietatea mijlociei Orawww.dacoromanica.ro

neasca, pentru a Introna la sate o burghezie rural& care s

Este interesant tabloul de mai jos care ne Infatiaza

progresul Intinderii arabile In perioada 1860-1886, In dauna

CAUZELE CARI AU DETERMINAT INFIINTAREA BANCII NATIONALE

Examinand cifrele cuprinse in tabloul de mai sus cons-

tatam ca in timp de un sfert de veac intinderea arabila

Evident, extinderea culturilor a determinat o descretere

muri nu ne da insa aceasta posibilitate.

Desigur, creterea continua a intinderii arabile, a determinat i o sporire a productiunii agricole.