www.dacoromanica.

ro

INFLUENTA ISTMICA
Istmul Dantig-Odesa si tendinta germana spre Mama Neagra
de B. G. ASSAN (ing.)

Ce este influenta istmicA ? Popoarele sunt atrase de mare. Dour',

golfuri opuse unul altuia si despartite printr'un teritoriu numit istm, au
o influent5, atractivg, unul crara, altul cu atat mai mare, en cat ocolul

maritim ce trebue fgeut ca sA ajungi dela un golf la altul este mai

mare. Comerciul dela un golf la altul se stabilete mai Inta'i pe uscat
si cand comerciul devine intens drumuri se stabilete i istmul se tae
dacil nu sunt piedici naturale ca munti, sau dacg nu se Intiamplti, cil, mai
multe popoare rivale stAptunesc acel istm.
Piedicile pentru desvoltarea si progresul natural al comerciului pe

nscat intre golfuri d natere la decadeuta populatiunilor de pe istm.

Sunt multe istmuri cari din cauzele mai sus citate s'au vzut oprite
in avantul lor economic, dupi, cum suut altele unde piedicile find indep'artate aceasta a avut o repercusiune fericiat nu numai asupra locuitorilor locali dar chiar asupra intregei populatiuni de pe glob. Printre
acestea din urm'a putem call, istmul de Suez, Panama, Corint, istmul
Danez cu canalul de Kiel etc... unde mana omului stabilind comunicatiuni prin canale a adus mari servicii umanitgtei. Printre cele dintai,
adid, printre cele cari au oprit in loc orice progres, putem cith pe cel
mai mare istm din Europa. acela care desparte marea Bahia, (golful de
Dantzig) de marea Neagra (golful Odessa sau Nicolaeff). Acest istm este

cel mai lesne de parcurs cAci nu numai calea nu este tmpiedecata, de

vreun munte dar chiar este Inlesnita. prin rauri navigabile : Vistula Incepand dela Dantzig i continuandu-se cu rAul San apoi cu Nistrul panii la

Odessa. Ce s'a opus ca acest istm sil devie locul de mare trafic Intre

www.dacoromanica.ro

Baltica i marea Neagra? i ca el sa formeze calea cea mai naturala

pentru punerea In valoare a hogatiilor i a muncei locuitorilor?
Ceea ce s'a opus la acest progres a fost existenta pe acest istm a
trei popoare rivale : Germania. Rusia (Polonia Ruseasca) si Austria.
Aceasta, rivalitate a fost fatala locuitorilor asezati pe istm dupit cum
Dunhrea singurul fluviu care parcurge Europa dela Vest la Est n'a putut
luh avhntul ce care II merith si aceasta din cauza rivalitatei Germaniei,
Austriei, Ungariei, Serbiei, Bulgariei, Romhniei si a ultimei natiuni de
curand stabilit la gurile Dunarei : Rdsia.
Istmul despre care vorbim i pe care din lipsa unei denumiri cartografice Ii vom numi marele istm al Europei centrale, tae In doua, vechiul continent. Pe el se gseh vechiul drum care uneh Europa centrala
cu Asia Mich si cu Indiile trecand prin Moldova inainte de descoperirea
clnimului pe la capul de Buna speranta (Vasco de Gama 1498) si Inainte
de descoperirea Americei (Christofor Columb 1492) precum si mult Inainte
de titierea istmului de Suez (Lesseps 1869).
Prin Intreaga cucerire a Poloniei i celelalte parti din Rusia, Germania stapaneste astazi o mare parte din acest istm si daca, Austrogermanii vor a junge la Odessa sau Nicolaef vor stapani Intregul istm care
odatit In posesiunea unei singure natiuni atat de bine organizath cum e
Germania, nu va Intarzih sit ia rolul situ de -al 2-lea drum al Europei

Centrale catre Asia Mica si Indii. Zic al 2-lea drum caci este tiut ci
1-iu drum catre Asia Mica si Indii este cel prin Belgrad, Sofia, Constantinopole, drum de care va profith Austro-Ungaria In. primul rand, iar
de acest al 2-lea drum va profith mai cu deosebire Germania. Mai este
stiut ca Romania nu se &este pe nici unul din aceste doua, drumuri,
dar Intre ele, despartite prin zidul Carpatin, pozitiune geografica, ce ne
cl o garantie seculara de independenta i de prosperitate, dach
bine
conduchtorii nostri vor sti s profite de aceasta, situatie exceptionalh si daca, ne vom hotari s ham, prin industrie, comerciu i mijInteles

loace de transport, o parte activa la expansiunea germana In Orient.

Noi trebue s facem cauza comuna cu expansiunea civilizatoare a Europei Centrale i ori i eine lucreazh contra acestei expansiuni urmareste
nimicirea noastra, caci Drumul creazd Statul. Cum va trebul s profite
Romfinia de aceastrt situatie a ei Intre cele douh clrnmuri de expansiune
enropeanrt ?

www.dacoromanica.ro

Primul mijloc pentru ca Romrtnia sa poata1 profita

de positiunea ei geografici.
Trebue sa nu ne opunem la creatiunea unui curent comercial intensiv
Pe aceste dou5, drumuri cu cari fiind legati prin ramificatiuni, vorn putea
profita i din dreapta si din stanga. Pana acum curentul primului drum
erea sUipanit de Serbia, agenta, a Rusiei, care lucra contra expansiunei
germane citutand s tae in curmezii acest curent spre a ajunge la Bisantz
tinta seculara a Rusiei. Tot Rusia impiedeca curentul pe al 2-lea drum
caci stapanea hinterlandul Odessei si Po Ionia, construia (contrar tendintelor Europei) linii de fier cu cale larga asa ca transbordarea mrfurilor
si formeze piedeca expansiunei germane spre marea Neagra. Tot Rusia
cauta s stabileascit un alt curent comercial fr nici un viitor economic

insa, de mare importanta strategicit si politica pentru dansa. Voesc st

vorbesc de linia ferata Moscova-Bucuresti-Adriatica (San Giovani de Medua

sau Scutari) preconisata de ministrul rus Witte 1 reluata de ministrul

de externe Isvolsky prin circulara sa catre puterile Europene din 2 Martie
1908, proect la care Romania s'a grabit s adereze consimtind la facerea
unui pod peste Dunare langa Turnu Severin. Rusia facea dificultati trecerei
mrfurilor germane spre Odessa provocand astfel decadenta acestui port

dupa, cum arata urrnatorul tablou al tonagiului :

1908

Odessa
Nowossisk
Rostof
Nicolaief

1909

69 700 vagoane
37.000
81 000
89 800

85.600 vagoane

145.0(10

.
.

156.009
163.000

Decadenta portului Odessa apare i mai mult dad, comparam ea

portul Constanta de unde In 1910 au iesit 50.000 vag. de cereale i 52.000
vag. petrol deci total 102.000 vagoane, cifra superioara portului Odessa

in decadenta, cifre cari arattt c Constanta este mai mult un port de

petrol decat de cereale.
Invierea acestui al 2-lea drum pe valea Nistrului, nu ne-ar aduce
decat o mare desvoltare economica mai cu deosebire dad, Basarabia s'ar
intoarce la patria mama.
Constanta cu cei 27.000 locuitori face un export mai mare ca Odessa
cu cei 450.000 locuitori ai s,i. Daca Odessa ar fi unita cu Nistrul printr'un
canal, iar Constanta cu Dunarea la Cernavoda, facandu-se si un port de
iernare pentru slepuri spre a se continua exportul si iarna; aceste doult

porturi ar lua o desvoltare foarte mare,

www.dacoromanica.ro

Canalul Cernavoda-Constanta <Tat In valea 'Carasu, se afla subt

nivelul Dunarei pana la Murfatlar unde pc timpul turcilor ajungeau
lepurile din Dunare. El ar servi nu numai ca s transporte marfuri i
s. scurteze cu 3 zile navigatiunea vapoarelor maritime ce intra astazi
pe gura Sulina, dar si ca srt, faca irigatiuni punandu-se In valoare pamantu-

rile din Dobrogea, partea Romaniei cea mai saraca In ploi.

Alta utilitate i mai remarcabila ce ar avea acest canal ar fi sa serve
pentru ca In cas de invasiune a unor armate straine sit se inunde toatA,
valea Carasu lasandu-se numai Inaltimile dintre Murfatlar i Constanta

de aparat cu o armata relativ mica. Se tie ce elect a avut In Belgia

la Iser inundatia unor regiuni invadate; se tie ca Holanda care se gasete

In mare parte subt nivelul mrii, ar fi greu i inutil d.e ocupat de dare
trupe straine, lucru care Ii asigura independenta sa ; se mai tie c Traian
a fortificat prin tranve linia Cernavocla-Constanta cu trei valuri paralele,
cari se mai vacl i astazi, pentru a se apara de invasiuni pe aceasta regiune
numita bulevardul barbaritor; se tie de asemenea c Englezii lucreaz'i,

la canalul de Suez pentru a-I apara, inundand toate imprejurimile lui.

In aceste conditiuni apararea Dobrogei de care depinde tot viitorul
Rornaniei trebue bine studiata de oare-ce forturile Narnoloasa 'Ana la Ga-

lati nu continua lantul de fortificatiuni ci se Intrerupe in Dobrogea, iar

linia Dunare-Constanta ramanand descoperita. Canalul pe care de 20 de
ani Ii preconizez ar avea o utilitate economica i strategica aparand Dobrogea i despre Nord i despre Sud. Numai astfel Dobrogea ar fi pc
veci a.romanilor dupa cum Holanda e a holandezilor.
Al doilea mijloc ca Romblia s poata, profita de situatia ei geografica.
Romania trebue sa se apropie cat mai mult de aceste douil drumuri
sprea putea participa pe ele cu produsele sale. Atat In dreapta (Basarabia)
cat i In stanga (Banatul) avem drepturi i revendicari nationale de facut.
Mai multa valoare economica are pentru noi Banatul (cu bogatele mine de
fier i carbuni dela Riita i Anina, la 60 kilom. departe de Turnu Severin)
precum i Basarabia (granarul rusesc, cu Dunarea i marea) decal platoul

Transilvaniei alipit subt zidul carpatin. Aa se explica lungile tratative

secrete ale guvernului I. I. Bratianu cu guvernul rusesc, care nu voia sit
cedeze ca Romania sa Inainteze spre acoste doua drumuri comerciale In
Banat i spre Cernauti, mai cu deosebire In Banat unde se gilsete fierul,
nervul resbelelor, care ne-ar fi dat o mare superioritate posedandu-l.

www.dacoromanica.ro

Al treilea mijloc ca Romamia s poata, profita de

situatia ei geografici.
Rom Atria trebue sit se desvolte prin comerciu, agricultura i industrie,

aa ca s aibt produse de export i de transit din Asia mica, pe cari

sit le industrializeze gratie combustibilului i altor avantagii pe earl le
posedam, luAnd astfel parte la viitorul Drang nach osten al G-ermaniei.

Dacii facAnd jocul Rusiei ne vom pune In calea acestui Drang nach
osten vom fi anihilati, robiti economicete ; daca din contra vom participa la el, cum vedern c s'au decis sit o facit Bulgarii i Turcii, vom
face progrese uimitoare gratie civilizatiunei care ne vine din Europa
centralit iar nu din stepele Rusiei.
Astazi apare In mod luminos marea prevedere a Regelui Carol I,
care a aratat Intr'un discurs la Londra tot rolul RomAniei In expansiunea viitoare a Europei. Regele nostru a zis :
Am primit sa fiu print al Romitiniei pentru ca am convingerea ca
iin straducit viitor ateapa aceasta tara. Drumul cel mai scurt Intre
Anglia i Indii este prin RomAnia, caci o linie dreapta tras dela Londra la Bombay trece prin Bucureti.
Parerea exprimata de regele Carol la banchetul dela Londra de acum

o jumatate de secol, a lasat nepastori pe Englezi cari nici mitcar nu

s'au gAndit sa, facit o legatura pe uscat cu cea mai mare a lor colonie.
Sperantele Regelui Carol se vor Indeplini 1nsa
chiar laza, concursul
RornAniei
i aceabta gratie Germaniei de oare-ce Anglia, tara insnlara
ea i Japonia
nu se intereseaza decal despre comerciul maritim,
iar nu .de cel continental al nostru. Nu tot acelmi interes 11 are Germania
care va ajunge la Indii pe drurnul cel mai scurt, abandonat de secole.
Pentru a titia acest mers al G-ermaniei dare Indii, Anglia s'a aliat

en Franta i cu Rusia, aceasta fiind interesata pentru mersul ei catre

Bysantz. InteresulRomAniei este Insit contrar cu interesul aliatilor. Franta
s'a ridicat Ia rangul de mare putere numai dupiti descoperirea Americei,
cAnd comerciul Europei centrale ce se facea calm Asia mica pin Moldova a decitzut. Germania voete sit reInvieze acest drum comercial favorabil RomAniei, pe cAnd puterilc aliate an interese contrarii cu ale
Germaniei i ale RomAniei. In special Rusia ne arata miragiul Transilvaniei pentru a ne depitrta din Dobrogea i gurile Dunarei i pentru a
i se lasa ei drumul liber catre Bisantz. Noi trebue sit ajutam expansiunea Europei centrale luAnd parte i profit:And de ea. Progresul ne va

www.dacoromanica.ro

veni dela Germania industriala, nu dela Rusia care n'a ajuns inch' la
ultima faza a evolutiunei sociale.
0 tara, Incepe cu viata nomada, i de stepa, continua cu viata agricola sedentara i termina cu viata industriala expansiva care este ultima
evolutiune a civilizatiei moderne. Ruii se gasesc In primele doua perioade ; germanii se af16, in ultima perioada in care abea intram i noi.
De acea este logic sa mergem cu. tam care ne 6, mai mari garantii de
progres i de viitor.
Rezbelul modern consth in a avea maini pentru a arunca fier i
explosibile asupra inamicului, a-1 distruge sau a-1 face sa paraseasca terenul pe care 11 ocupa acela ce a avut o mai buna organizatie militara.
Popoarele cari posed mine de fier i uzine mecanice precum i industrii
perfectionate, sunt acelea caH pot face rezbel cu propriile mijloace.
Popoarele care nu posed a. asemenea avantagii sunt acele caH nu pot
singure s faca rezbel i sunt deci dependinte de statele industriale.
Ca exemplu de state dependinte de cele industriale putem cita pe
Romania, Serbia (astazi cu toga% bravura ei 1nvins din lipsa de munitii), Grecia, Rusia, etc... popoare caH toate pot face rezbel numai pe
timp limitat i conditionat de ajutoarele ce i se pot trimite din afara.
Fierul joaca rolul principal ! El este produs pe globul nostru, jumatate
de America i jumatate de Europa. Din aceasta, ultima jumate, Germania
tine recordul i nu are nevoe de straini pentru a se aproviziona. Ea a
probat c e In stare a se masura en atatea popoare maH, gratie utilagiului ordinei i metodei sale, i astfel vedem ea teritoriile ocupate de
Austro-Germani, intrec pana la 15 Noembrie trei sferturi din snprafata
Germaniei, ea a luat 900/0 din productia de fier franceza, 6970 din carbunii Frantei, 860/0 din productia fierului brut, 69 V, din industria textila
i 437 din industria totala a Republicei franceze. In plus are la dispozitie intreaga industrie i toate minele Belgiei i ale Poloniei. Franta se
aprovizioneaza astazi din Statele-Unite trimitand aurul sau peste Ocean,
lucru caH In ultimele luni a facut ea comertul franeez dela 5 miliarde la
import i export sa, se soldeze cu un deficit de 21/2 miliarde fr. in defa-

vorul Frantei. Rusia poseda la 250 kilometri departe de Odesa

(in

districtul Krivoi-Roy i pe Dnieper), cele mai importante mine de fier

caH Insa nu suficiaza, i ea se aprovizioneaza din Statele-Unite i Japonia.
Austro-Germania, In scop de a termina rezbelul, urmarete cucerirea

acestei regiuni, caci lipsa va veni mai repede in tarile beligerante cari
In schimbul munitiunilor straine trimet aurul lor peste Ocean,

www.dacoromanica.ro

Scopul urmarit de Austro-Germani, se va pune In anul viitor In

executie cand Romania va fi Invitat s ia parte la el.
Cred c lucrurile se vor petrece astfel : Puterile Centrale cari au
Invitat pe Bulgaria sa ia parte la cucerirea Serbiei (lucru pentru care
i s'a oferit o parte din Tracia i Macedonia), vor tine Romaniei acelai
limbagiu. ti vor zice : voim st mergem la Odesa sau Nicolaef (mare port
industrial i de constructiuni navale pe Marea Neagra) pentru a stapftni
al 2-lea drum spre Asia Mica i a pune mana pe industria miniera ruseasca. Voiti sa veniti cu noi yeti lua Basarabia rapita, de Rui, ba chiar
i Bucovina Romaneasca, yeti avea asigurat comertul prin Dardanele i
Portile de Fier, etc...
In conditiunile acestea nu trebue si existe nici o ezitare. Romania
trebue st mearga cu progresul, cu civilizatiunea.

Arsenalul armatei.

In sala de ateptare a Arsenalului Armatei se grtsesc dour', placi

mari de marmora, pe cari se graveaza cu litere de aur numele Directorilor ce s'au perindat timp de o jumatate de secol, adica dela 1864
pana astrizi. Am citit 32 de nume cari au Mcut i fac fala, armatei noastre, dar cu toate acestea am convingerea ca, este o rusine ca acel tablou
st existe.
Inteadevar ; Ce este un Arsenal ? Este o fabrica In care se construesc cele necesare armatei. 0 asemenea fabrica spre a putea progresa
ti trebue o unitate i o continuitate de conducere. Baca, Insa Directorii
se schimba la un an i jumatate cum este cazul duratei mijlocii a unui
director al Arsenalului, desigur c acea fabrica, merge spre faliment,
dupri, cum s'ar fi Intamplat de mult daca Arsenalul nu apartinea Statului. Aa ceva flu s'a intamplat nici la Creusot nici la Krupp nici la
alt arsenal strein. Este timpul ca Guvernul s vada marea important
ce au In rezbelele viitoare fabricatia de munitiuni i de materiale de
resbel i ct astazi rezbelele se duc prin industrie iar nu prin horde. De
aceia sistemul cum a fost condus arsenalul trebue sa, fie modificat, punandu-se mai mult stabilitate In conducatorii acestui stabiliment, earl
sit aiba mai multa, libertate la executarea comandelor i masurilor de
luat iar sistemul filierilor biurocratice cari lungesc i Impedica micarile, sit dispara de asemenea, organisandu-se aa cum se organiseaza o
fabrica particulara. In acela timp dupa cum Guvernul s'a convins cit
www.dacoromanica.ro

industria moraritului trebue sa fie Incurajata i intemeiat'a pe picior mare

In Romania i aceasta In scop pentru ca la caz de rezbel aprovisionarea armatei sa, se faca instantaneu, tot aa i cu privire la fabricele de
maini acele arsenale particulare trebuesc sa, fie incurajate aa ca ele
in timp de pace sa, aiba. cornande cat de multe. Numai aa ele s'ar
inmulti i s'ar marl, nurnai ast-fel la declararea de rezbel statul va avea
uncle comanda milioane de tone de munitiuni, maini i materiale gratie carora astazi se catiga resbelul.
Germania avea anul trecut 1400 fabrici de munitiuni, astAzi numarul lor s'a dublat iar la noi din lipsa unei asernenea organisatiuni suntern tributarii Varilor streine i nu putem intra in rezbel decal ca aliati
cu una din puterile beligerante i anume cu aceia care ne-ar putea furnisa munitiunile necesare. Rusia, o tar5, agricola, cu tot reservoriul ei
imens de oameni duce lipsa de munitiuni, Rusia i aliatele sale nu ne
poate da munitiuni caci Germania, Austria, Bulgaria 1 Turcia ne-a taiat
orice comunicatie. Numai puterile centrale o pot face insa
bine intoles
in cazul cand nu le vom fi ostili.
Aceasta stare deplorabila de lucruri, n'ar fi existat daca Romania
ar fi fost capabila sa-zi fabrice singura munitiunile i cum alimente se
grtsesc In tara pentru 3 ani de subsistent'a civiJ i militara, se vede
cuita superioritate ar fi avut Romania i cat ar fi tras ea In balanta
rezbelului actual.

De asemenea pentru ca fierul e nervul rezbelelor trebue sa punem

in exploatare
chiar prtgubind
minele de fier i ararnt ce exista in
tara (Mehedinti) i pana, atunci sa ne aprovizionarn in timp de pace cu
cantitati cat de mari de fier.
Speram ca rezbelul actual va fi un exemplu pentru guvernantii
notri i ca fie-care Ministru va lasa succesorului sau un fel de Testament al apararei nationale spre a fi urmat cu sfintenie In cursul anilor.
Bucuregi, 15 Noembrie 1915.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro