UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE FILOSOFIE $1 LITERE

P. P. PANAITESCU

CURS
DE

1STORIA RUSIEI
1937.38

EDITORI

N. ZAMFIRESCU
i GH. IONESCU

www.dacoromanica.ro

Miercuri 3 Noembrie

14-'7

ISTORIA RU3IEI
PRELEGEREA I-a
INTRODUCER!)

Importanta lstoriei Rusiei. Subiectul cursului -os

tru de anul acesta este ftIstoria Rusiei gi a legal.-

rilor ruso-romane". Vom cauza deci sa insistam

in

special asupra punctelor de contact' cu istoria noas-

tra. Subiectul acesta este interesant in genre

qi

pentru noi, mai ales in chip deosebit.

In Istoria popoarelor civilizate Rusia nu a jucat

un rol insemnat decat foarte tarziu gi din cauza aceasta la Inceputurile ei a fost un stat izolat, deabea pe vremea tarilor care au introdus civilizatia
apuseana in Rusia, se. poate vorbi de un rol insemnat
www.dacoromanica.ro

al acestui popor in Europa, adica din sec. XVII-lea.

Cu toate acestea istoria Rusiei este interesanta

din anume puncte de vedere chiar, gi partea aceea din
Vechime in care poporul rus nu se afirma Inca intre
celelalte popoare ale Europei intr'un chip deosebit
Istoria acestui popor este interesanta pentru ittoria iumii; fiindca Rusia este aceea care formeaza trecerea dela Asia la Europa gi civilizatia asiatica are
o parte foarte importanta, caci sta in stransa legatuxi& cu istoria poporului rus.

Pe incetul,istoria acestui popor intra gi mai adanc

in istoria popoarelor Igbropeitajung&nd sa Joace, un rol

de frunte, gi aceasta se intampla odata cu ridicarea

la tronul tarilor a lui Petru cel Mare, cu care incepe
a patrunde civilizatia occidentals in Rusiaf Sub urma-

gii lui importanta statului rus creqte qi mai mult,aga

insert pe vremea Ecaterinei a II-a insemna a realer for-

t,a in Europa gi sub Alexaadru I Rusia va ajunge sa fie

un greu ci puternic adversar al lui napoleon I.

Dar, in alter vane de idei, importanta istoriei

Rusiei nu sta numai in interesanta evo/utie politica

www.dacoromanica.ro

- 5 -

a acestui stat, ci gi in ceeace privegte transtormArile sociale care au avut loc in Rusia dela inceputurile

ei ca stat gi pan& in vremile de azi, cAnd avem Rusia

SavieticA.
Cum trecutul este gtiut 04, explicit prezentul, de
aceea istoria intreagit a acestui popor poate interesa

popoarele Europei gi deci gi pe noi. Firegte ca vom

trata aceste lucruri din punt de vedere gtiintific,

obiectiv,accentatind asupra faptelor mai insemnate.
Dar pe rang& acest interes pe care-1 prezintit isto-

ria Rusiei pentru istoria universa16, es prezintA interes in special pentru noi

Romanit.Ifticred ea mai e

nevoie sit spun dece, fiindcA in mod fatal a trebuit

sit avem legitturi cu Rugli aga cum am avut.gi cu cei -

lalti vecini ai nogtri. In aceste legituri ale Rugilor

cu noi avem cAteva momente de foarte mare interes.
Daces privim numai statul

ruses0 ce s'a format in ju-

rul Moscovei, atunci legaturile cu noi sunt mult mai

noun, cacti pand la a doua impArtire a Foloniei, - ca-

re gtiVi ca a avut loc is 1792 -Rusia nu a That veci-

na

cu noi. Regiunea Wrainei de care ne desparte Niswww.dacoromanica.ro

- 6 -

trul, nu facea pe acele vremuri parte ea azi din Rusia, ci apartinea Polonilor dela care in 1792 Ru41i
o rapesc gi o ata4.eaza la statul for datorita abilei

politici a tarinei Ecaterina a 11-a. Dar legaturilo

noastre cu ei nu Incep deabea dupace am devenit vecini, ci ele swat mult mai vechi. Au cost moments inainte de 1792, in care armate rusegti au venit chiar

in tarile noastre aka cum ea intamplat pe vremea lui

Petru cel Mare (1711) . 'Au fort timpuri cand domnii noq-

trii ajunsesera sa aibe legaturi de rudenie cu tarul

din Moacova, ci anume pe vremea lui 4tefan cel Mare,
care qtiti 06 a avut o fiica Olena pe care a casato-rtt-ocu fiul tarului Ivan III-lea al Rusiei.
Deci, iatA c6 tocmai din'secolul XV cu toateca nu
eram vecini, incep relatiile cu Ruaii.

Dar in afar& de aceasta, am avut legaturi, nu Cu

un stat rus, cel putin cu poporul rus din vremurile
cele mai vechi ai Lida dece.
Ucraina este de multi socotita ca fiind o provincie

locuita de Ucrainieni, care mai sunt numiti qi

Malo-

rugi uau Ruteni. Daea Ii socotim ea fiind deosebiti dr

www.dacoromanica.ro

- 7 Rugi, atunci intrladevar nu putem spune ca nu am foss

vecini cu Rii de prea multd vreme. Dace ii socotim

insa tot

una Cu acegtia, atunci firegte legaturile

noastre cu ei sunt foarte vechi gi,mai mult,constatam

ca Uerainienii - deci Rugii - au patrons chiar la not
in tarsi Inca, din timpurile in care istoria Rusioi nu

are important& pe care a capatat-o dupe introducerea

divilizatiei apusene.

Pria urmare dew& socotim pe Ucrainieni ca fiind

Rugi - gi trebze slo facem - constatam ea dela ei a
putut sa patrundai diferite influente culturale, la
noi.

Vom vedea anume in cursul acesta, ca unele din momentele, curentele insemnate din istoria noastra se
leaga de unele element() din istoria Rusiei.

A) In primul rand e lupta pe care Virile noastre

au due -o pentru eliberarea de jugul turcesc. Aceasta

a Lost o idee care a devenit ea o dogma politica a

multora din voevozii
de

Mircea

cel

nogtri

l3atran

qi

inceput& chiar

Dela o vreme, cand Rusia

www.dacoromanica.ro

- 8 a inceput rizboaiele Cu Turcii, socotite ca fiind f&cute pentru liberarea cregtinilor gi apararea credinVei gi a crucei de cotropirea mahomedanilor, lupta
pentru eliberarea noastra de sub Turci intro in leg8.tura cu istoria rusa.

B) Mai este un alt curent din istoria ndastri in

legaturd cu istoria Rusiei.

(And sentimentele natto-

aale gi-au facut loc s'avazut ca Rusia e o piedica

pentru noi. D-voastra gti# c,6 Vinta Rusiei era Constantinopolul pe care voia sd-1 cucereasca gi 'Ana la
realizarea acestui vis de veacuri sub forma unei protectii binevoitoare, unui ajutor cregtinesc urmarea
sa inglobeze la teritorul ei atat pe Romani cat gi pe
cregtinii din Balcani. Aceasta nu putea conveni niminui

J. cu atat mai pu-Vin noud, gi iota ca se incepe

lupta n4tionala contra tendintelor de acaparare ale

Rugilor, lupta ce se da in secolul XIX incepand cu rev-luVia dela 1848. IatA deci un nou element care pure
in legatura istoria principatelor noastre cu istoria
Rusiei.

C) Lu ta de eliberare nationals
www.dacoromanica.ro

Mai e apoi gi

9 -

chestiunea prea cunoscut& care privetepe una dinprman

ciile Varii noastre, anume Basarabia, deschis& in
1812 qi terminates in 1918

0."care vedeti este o pro-

blem& dureroas6 care ne leag6 de istoria Rusiei.

Pe lang6 aceasta mai este ins& o alt& laturd a is -

toriei ruseqti, care e interesant& de urm&rit qi care

_indirect ar putea fi pus& in leg&tur& cu istoria noas-

tra.lqu este vorba de o leg&tur& politic& sau cultura-

la, ci de aitceva. E vorba de anume probleme care pot

fi socotite de inv&Vilturgi fiind paralele cu unele asemangtoare din istoria noastra. Deci studiindu -le

aici le vom putea intelege mai bine atunci cand le

vom intalni la noi. tats spre pild6 poporul rus
eminamente agricultor

este

i aceasta fiindc& Rusia este o

Vary cu o intins& c&mpie propice agriculturei. Acela*

lucru se intampl& qi cu noi spre deosebire de apusul
industrial qi negustoresc, undo clasa de mare

insemnii-

tate nu este cea agricolA, ci cea burghez& qi indus.4

trial5. Acest raport numeric in favoarea agricultori-r
.lor, rezulta mai ales din acezarea geograficii a

lui rusesc.
www.dacoromanica.ro

state,

- 10 -

Proprietaril de pamant erau, ca gi la noi, boierii

care in Rusia au ca gi ai nogtrii perioade in care sunt
slabi deci condugi, stapaniti intr'un cuvant, de tari
gi perioade in care din.contra sunt puternici gi el
tonduc. Cu alte cuvinte intalnim gi in Rusia o evolu4Aa

In ceeace privegte clasa boierilor, anume perioade in

care avenl o aominatie feudal& in care boierimea guver-

neaza *i altele in care feudalitatea este guvernat6.

Far& ea aneste fapte at fie in legatura directs cu noi
lata ca se intampla acelag lucru.
In legatura cu boierii avem clasa taranilor, a mun-

citorilor de pe mogille lor Nu mai e nevoie sa va amintesc ca gi la Rugi se intalnegte tendinta de a reduce la gerbie aceasta oropsita clasa, gi apoi lupta
pentru a-i da libertatea pe care o merita gi clasa taranilor din punct de vedere omenesc.
Prin urmare chestiunea gerbiei se aseamana *i la noi

ca *i in Rusia aga, incat *i din acest punct de vedere

istoria Rusiei este lnteresanta de studiat pentru Romani.

Dar mai este ceva.

4i

la noi

4i

www.dacoromanica.ro

in Rusia era aceea-,ri.

- 11 -

religiune ortodox& care in forma slava a predominat

multi vreme. Astfel incest pe deoparte din punt de vedere al istoriei politico ca $i din punctul de vedere

al asemanirii unora dintre elementele insemnate din

istoria vietii color dou'd popoare rus si roman, trebue

sa cunoastem istoria Rusiei.

Dar creel c& nu este prea folositor s& tratez acest

subiect intr'un chip prea aminuntit. Acest fel de istorie star potrivi mai bine cu istoria nationali, dea-

ceea mi-am propus ss fac o istorie a Rusiei din punt

de vedere general, insistand asupra epocilor in care

legiturile cu not suet mai intense, mai stranse, si

dand mai putini importanta, datelor prea numoroase,

intr'un cuvOnt stirilor ce privesc detaliul. Voiu subliaia deci elementele insemnate.

Blementele esentiale ale Istoriei Rusiei. Aceste

elemente aunt in primul rand situatia geografica. Ca-

drul geografical Rusiei are o intindere foarte mare

si aceast& intindere, far & granite naturale, a avut o

mare influenti asupra istoriei acestui stat. Unii

is-

torici au definit istoria Rusiei ca osoltlagigaleal

www.dacoromanica.ro

- 12 zare. Aceasta colonizare a avut o foarte puternica

influent& asupra vie ii sociale a Rusiei. A

Mut in

primul rand ca ea sa fie o Cara de Varani cu sate

foarte rasfitate, ceeace a determinat pe unii isto-.

rici sa explice au acest argument absolutismul tarului, care putea s& trimita pe Varani pe teritorii
foarte dep5rtate de cel pe care se nbscuserAl ceeace
evident fAcea ca niciodat6 ei sa nu se poata intruni
la timp pentru vreo revendicare, farce ca autoritatile centrale sa nu poata interveni la timp. lath' pentruce migclarile taraneqti din Rusia au fost tot dea-,

una Inabuqite cu ugurinta.

Un al doilea element cuprins tot in cadrul geogra-

fio este chestiunea ieqirei la mare. Ca qi Polonia

acest stat intins pe o suprafata imensa, nu avea

ieqire la mare nici la nord,nici la sud. La nord ii

impiedecau Suedetii, qi Cavalerii Germani, la sud
Turcii. Nu mai spre Marea Alba aveau acres dar

aceas-

ta n'avea nici o valo are, intaiu din cauza climei qi

apoi

Marea Alb&

era prea deplirtata de marile por

turi occidontale. Deaceea Ruqii vor purta mars qi nuwww.dacoromanica.ro

- 13 meroase lupte cu vecinii stapanitori de teritorii vecine cu mares, care-i impiedecau 86 aibe la rdndul
for o iegire care sgi le ingadue legAturile comerciale.

Un alt element insemnat din istoria Rusiei pe

get

laza-

cadrul geografic este acela pe care 1-am amintit 41

anume problema de ordin social a lu tei dintre clasa

taranilor gi a boierilor, la care element vom vorbi
gi despre clasa burghezilor, care nu lipsea cu totul.

In domeniul politic, este problema, ce poate fi ur

merits ca un fir rogu, a absolutismului tarului, une-

ori foarte puternic afirmat, alte on pe cale de disparitie.

In domeniul cultural, este lupta pentru ortodoxie

araturi de care mai este o problema, este constiinta

ruse a unificirii tuturor popoarelor slave. Ideia
Panslavista deci, care este o idee calauzitoare

in

istoria Rusiei.

Avem apoi de arAtat cum a pftruns influenta occidentului in Rusia, ceeace alcatuegte iaragi o insemnata problema, in care vom vorbi de cline pe care a-

ceast6 influent& a patruns, intaiu din Polonia qi

www.dacoromanica.ro

- 14 apoi din apusul mai departat, in fine cum a fost impus

(exemplu pe vremea lui Petru cel Mare) gi cum a intalnit aici elemente care stau opus acestei influenVe.
Acesta este pe scurt cadrul istoric al Rusiei.
Perioadele istoriei Rusiei. Mai ramane acum a& ark-

tam cum este Impartita is perioade, istoria Ruiei.Firegte ca imparVirea istoriei In perioade este foarte

variabila, dupe anumite puncte de vedere. Totugi nu o

cred cu -boat& variabilitatea ei inutile, aceasta

Im-

pArVire.
D-voastra. 01'yi ca istoria universals se imparte in

4 perioade principale. Intaiu, njStoria Antics"

In

care intra istoria popoarelor vec1i, Egipteni, AsiroGhaldeeni, Ledo-Pergif Greci, Romani, etc. socotita ea

se terming cu data conventional& 476 d. Br. (C6derea

imperiului Roman de Apus). Urmeaza apol flEvul Mediu",

caracterizat prin faramiVarea vechilor imperii In sumedenie de statulete feudale ci in care predomina o
oultura exclusiv bisericeasca; iar in economie avem de-

eace cu economia locals. In aceasta epoca nu au existat drumuri comerciale. Oamenii depe o movie cautau
www.dacoromanica.ro

- 15 sa-gi feat' toate lucrurile de care aveau nevoie la ei

acasa gi nu sa qi le procure din alte parti. Ar fi un

fel de autarhie regionals. Epoca se terming cu o alts

data conventional& 1453 (caderea Constantinopolului).

Vine dup& aceasta Epoca Moderns ", care tine pans

la flRevolutia Franceza" 1789, caracterizata in primul

rand prin cregterea puterii regale in dauna feudalilor

ale car= statulete suet distruse gi unificate In state

marl cu putere absolute. Acum au loc descoperirile geografice care deschid not orizonturi comertului.

Dupe 1789 avem "coca Contemporan&" ce merge pan&

in vremurile noastre, tend idei.a national& se desvolta

ajungand pan& la Infaptuirea de state nationale. Acum

se formeaza prin revolutii state ca cel Italian, earbesc, romanesc, etc. Tot atunci Incepe miccarea democratic& in Europa.

Acestea suet epocile In diferitele state ale Europei.

Sa vedem data le intalnim acum gi in istoria Ruslei.

Dela inceput trebue sr va spun ea nu suntem obligati

sa pastram aceiagi cronologie gi iata dece. In ApuA
www.dacoromanica.ro

- 16 -

curentele de idei sau economice se pot nagte mai devreme, dar pan& au ajuns in Rase/Tit

a trebuit e&

treaca timp, deal avem o int&rziere.

De exemplu ideile revoluViei franceze, nu puteau
ajunge, In acele vremuri, la not in timpul in care,ele

au inceput a cuprinde Cara

unde se nAscusera. La

not se mAnifest& deabea la 1821.

Deaceea ci in istoria Rusiei putem admite patru

epoci dar fares a 'Astra cronologia de mai sus.

In ceeace privegte istoria antic& a Rusiei, ea nu

poate alc &tui decat o prefat& a istoriei acestui stat.

Poporul rus neexistand in aceasta epoc& nu avem cleat

catava date pastrate de autori antici despre Slavi.gi
at&t. Cu alte cuvinte nu avem o istorie veche a Rugilor deaceea el cca aceasta nu poate fi considerat& decat ca o introducere a istoriei rusesti.

In ceeace privecte data la care ar putea s& inceapet istoria ruses, ea este cu aproximatie pus& la anul

862. In vremile acestea in Fordul Europei se aflau

cunoscuVii piravitivormanzii. 0 ramurg a for Varegii

au nAv&lit in tinuturile actualei Rusii gi au foimat

www.dacoromanica.ro

- 17 acolo o via-0i de stat. Se citeaza pentru aceasta si

numele capetenlei Varegilor, Rurik ea fiend primul

care a facut un stat vareg in 862.
Prin urmare, cu toata aproximatia ei, data de 862,
o putem socoti ca inceputurile istoriei unui stat
rus.

De altfel qi numele de rus

nu este un cuvant slay

ci unul normand. Cu acest cuvant numeau ei populatia

pe care au gasit-o in teritoriul in care nayalisera.

Se pone acum chestiunea, tend se termini evul mediu

rus care incepe cu data aceasta 862 ? Este foarte

probabil ca a durat mult mai mult ca in Apus. Nu vom

gre0i aqa dar, data vom spune c a istoria modern& a

Ru4ilor incepe cu acea dinastie care i-a civilizat

unificat tendintele centrifuge ale nobililor anar-

hici, cu dinastia Romanovilor, care a dainuit pans

in zilele noastre in linie indirecta. bate la care
aceasta dinastie iqi incepe comnia este 1613 tend e
ales tar hiihail Romanov. A4a dar evul mediu rus se

cuprinde intro 862-1613 .

Faso. 2-a

Istoria Rusiei
www.dacoromanica.ro

- 18 Vine apoi epoca modern6. Care e insgt momentul cand

aceasta se terrine.' 7 Cred ca momentul trebue cautat a-

tunci cand in Rusia ineep tendintele democratice sgt se

afirme contra tarului gi cand poporul rus cautg libera-

rea de sub jugul care-1 apasa. Data insg e greu de ghsit. Cum aceste tendinte de liberare sent mai active
in timdul tarului Nicolae I decat In timpul tarului
Alexandru, an putea alege ca sfargit al epocei moderne
data mortii lui Alexandru gi suirii pe tron a lui Nicolaie, adicg. 1825. De acum indepe contemporana, care ti-

ne pan& in zilele noastre.

Ar r6mane acum sa va argt care cunt principalele lu-

crari de istoria Rusiei. Firegte ea aunt foarte multe,

unel privind istoria Rusiei intreaga, altele numai any:,

mite epoci sau fenomene, scrise fiind in limba ruses

sau in alte limbi moderne.

Evident lista aceasta nu va cuprinde toate lucrgrile de istorie ruses, voi scoate.pe cele invechite gi Vfi

70i da numai pe cele ce aunt in curent cu cercetarile

not ci mai ales pe cele mai importante. Rgmane numai

ca atunci and vom ajunge in timpul expunerii la anuwww.dacoromanica.ro

- 19 -

mite capitole insemnate a& va dau acolo i cartile care le trateaza numai pe ele.

10 Noemvrie 1937

PRELEGEREA

II-a

Bibliografia Istoriei-Rusiei. La sfar0.tul lectiunei trecute rfimasese 36 va dau o bibliografie referi-

toare la istoria Rusiei, care va fi scurt6 firecte,

pentruca voi elimina din aceasta list6 acele opere care s'au invechit gi deci nu mai aunt la curent cu informatiile qtiintifice. Voi inslsta mai putin asupra

acelora care sent scrise in liaa rusg, care nu va este cunoscuta qi va voi da mai ales pe acelea care runt

scrise in liMbile europene mai accesibile pentrud-vs

in franceza ci germane..

www.dacoromanica.ro

- 20 -

Prima lucrare pe care o amintesc, e destul de vex,

the a lui N. Caramzin, a fort Boris& in 1818 in 12

volume. Este intitulat&

VI

C TO Ri51

focilotA A IRcreA

PocCIMcKaro a si are o conceptie imperialistO. Oaramzit

d& in aceast& lucrare a sa mai mare important& Oame

nilor mai insemnati din istoria Rusiei, imparatilor,

16send pe al doilea plan poporul sau ceilalti factor4

economic, social, cultural. De fapt aceasta opera e
o lucrare in eare se cuprind 12 volumaae, +.7 volume

de anexe in care se cuprind informatii direct dela

isvor. Numai din aceasta privinta lucrarea lui Ca

radzim isi mai pOstreaza valoarea, celelalte lucruri
pe care ea le cuprindet din cauza vechimii ce o are
nu mai au importanti. Aceasta istorie a imperiului

rus a rOmas neterminata, si duce povestirea evenimen

telor, pdna la 1613, &lied pdn& la ridicarea in scaun
a Bomanovilor. A fort tradued atilt in lidba franCez&
cat si in cea zermanO. 0 al-VA lucrare foarte mare,dar

O. ea invedhita este tot a unui rus Sergie Soloviev

"Istoria Rusiei incepdnd din vremurile cele
vechi" (LifT9P153. Podn N a

_mai,

APEB?iEVIU1k4X2, KEmp43)

www.dacoromanica.ro

T 21 (merge pans la 1780). Aceasta a avut o prima ediVie

In 1852, iar o a doua in 1886 gi a aparut in nu mai

puffin cleat 22. de vol. mici. In cea de a doua nu a mai

avut decat 4 vol. maxi editate la Sf. Petersburg.Nici

Soloviev nu da mare atenVie explicatiilor de ordin general, lucrurilor de sinteza, ci se cup& mai mult cu
stabilirea datelor gi a faptelor adiea face o istoz'ie

pragmatics. 4i aceasta lucrare este interesanta cu

toata vechimea ei, ca gi a lui Caramzin, nu pentu

eveYlimentele pe care le povestegte ci mai ales fiindat

posed& lucruri luate direct dela izvor, ci chiar are

unele izvoare inedite, necunoscute de lucrarea lui Caramzin.
Ira mai dau acum o Ultima lucrare in rusegte, care

reprezinta de fapt conceptiile moderne, este aceea a

lui Klucevskij. Acesta a fost profesor la universita-

tea din Sf. Petersburg unde a tinut un curs foarte apreciat de istoria iusiei. Elevii lui, pe baza notelor
luate la lecViuui, au publicat acest curs sub forma
unei luerari. rate deci o editie postuma, pe care autorul nu a putut sa o revizuiasca. Opera se intl.tuleawww.dacoromanica.ro

- 22 -

za

,,

KYPC1 NCTOP.IN PocetO " fiind tradusa

in

englezegte gi in nemVegte.

Traducerea in lidba germana a apArut in 4 vol. in

1895 la Stuttgart. Merge cu istoria Rusiei panA la
1739.

V& dau acum gi cOlteva lucrdri in francez& sau ger-

man6 fie ca au fost scrise direct in aceste limbi,fie

ca stint traduceri, dar pe care d-vstrA

le puteVi

consulta cu mai multa ugurintgt.

Una mai veche este aceea a lui Alfred Radbaud intitulata nHistoire de la Russie" Aparutai intr'un singur volum inainte de razboiu. EdiVia a II-a a ei eLite
din 1918.

Avem apoi lucrarea tradusa in frantuzegte a rusu-

lui Sergiu Platonov publicata in 1929 la Paris Intr'un volum ducand povestirea evenimentelor pang la
1918. Este intitulatA ea gi precedenta, nHistoire de
Russie", gi are f. m. amanunte.

Tot in 1929 gi tot intriun volum mai spare o alti

nHistoire de Russie"

al cArei autor este Briand

Chaninov. Briand Chanluov insists in lucrarea aceasta

www.dacoromanica.ro

- 23 _

a lui, foarte mult asupra legaturxlor culturale, economice, etc. ale Rusiei, cu Europa, adie& nu face o
istorie pragmatic& a acestei tars.

In ultimul timp, din cauza interesului provocat in

Occident de evenimentele politice din Rusia, invatatil

nu s'au mai multumit cu lucr&ri seurte intr'un singur

volum in care 236 se cuprinda toat& istoria Rusiei ci

au cautat sA

dea o extindere mai mare, lucrdnd pen-

tru aceasta mai multi in colaborare. Evident ca aceas4

to

colaborare nu putea s fie mai potrivita decat aco-

lo unde se g&seau cei mai multi Ruqi refugiati din

patria for qi anume in Franta.

Trei ins& au That mai insemnati dintre aceqti co-

laboratori. Acevtia austrans toate lucrarile colorlalti la un loc qi au dat o nHistoire de Pussie ", in
trei volume. Aceqtia slant: bine cunoscutul om politic

qi savant rus Mi146v, profesorul L. Eisenmenn qi

nu mai putin cunoscutul profesor francez peignobos.
Ultimul volum a ap&rut in 1935, iar in 1936 a fost tip&rit& o noun. editie.

0 alt6 luerare est

aceea a lui Z. Plechanov scoa-

www.dacoromanica.ro

- 24 fad la Paris in 1926, avand titlul "Introduction a

l'histoire sociale de la Russie". Dup& cum qi titlul

o arata,aceasta lucrare trateaed despre toate chestiuft

vile sociale, luand ci analizant toate parerile qi teoriile referitoare la problema social& In Rusia.
In srarqit vd amintesc qi lucrarea lui Alex:Eck

Le moyen-age russe" editatd la Paris in 1933.

Dintre cartile scrise in lidba german& nu vi voi da
decat dou& lucr&ri mai insemnate:

Una este a lui Karl StUhlin

nGeschichte Ruslands"

editata la Berlin in 1929-30 in doud volume.

Cea de a doua este mai veche, aparut& inainte de
rilisboiu, are totuqi important& prin valoarea intere-

santelor legaturi de ordin general pe care autorul le

face.

Lucrarea este datorit& lui Schiemann avand

titlul

urmator nRussland Polen and Lioland bis tin XVII .

Jahrhunderg ci cuprinde evenimentele pan& in sec.17

inclusiv. Ea face parte dintr'o colectie

de Istorie

Universal& (Welt geschichte) condus& de profesorul

Onken.
www.dacoromanica.ro

- 25 In lildba romans nu avem nici o opera care sd se

ocupe exclusiv cu istoria Rusiei. Ar fi de amintit

lucrarea prof. N.Iorga "Scurt& istorie a Slavilor

r&s&riteni" in care se cuprinde o provire generald

asupra istoriei Poloniei si a Rusiei tratate paralel.
in ceeace priveqte iZ'voarele firegte nu am de Wind

ea

vi le dau pe toate. Trebue Ba v spun ca in Rusia,

in special,in man&stiri, la curtea Tarilor sau difcrriVilor nobili mai insemnaVi, stau scris o serie de
letopiseVe care au fost editate de mai multe ori.Colectia principal& este u90/111 OE Co VA t4

EToMiCE14

PYCC KNXT

" Adunarea complectil a letopiseVelor

ruseqti, a fost flout& 3..n nu mai puVin de 24 de vol.

In ceeace prive4te documentele, cea mai importantd ca

lecVie este LEONE-0413 I1*IIIEPAToCCKhroVNMAroliCT07-

PMEMAR) obipEct-BA

" Societatea imperiald, care

natural azi nu mai exist& O. care reu4ise sA scoata

100 do volume de documents erau de formatul
Viol nQastre "Hurmuzaki".

226r21G22zrafic al Istorli nuzilet.Dupdce am vawww.dacoromanica.ro

- 26 zut bibliografia mai fingbmnata privitoare la istoria

Rusiei, ne mai ramane acum, sa ne ocupia tot din punt

de vedere introductivi de cadrul geografic al Rusiei

gi influent& lui asupra istoriei acestui stat. Firegte nu am de gand sa va fac o lectie de geografie

gi

ma voiu margini a va vorbi de chestiunile geografice

care ne sunt noua de folds pentru istorie.
In ceeace privegte hotarele sale, Rusia, in nici

o parte nu posed& o granite naturals, ci are numai

hotare conventionale. Pe deasupra, in vremile cele de
demult Rusia nu a avut o iegire la mare,- lucru ce
gatuia un stat cu o intindere atat de mare, - dela

Moscova de pilda gi pan& la mare, nu sunt mai putin

de 650 Km, ceeace inseamna o nenorocire pentru regiu-

nile acestui orag din punt de vedere economic. Egirile pe care le aveau Rugii la Mares Alba spre exem-

plu sau la

M. Caspica nu aveau nici valoare, acestea

fiend nicte marl inchise tot aga cum era de fapt gi

M. Neagra ale carei guri de comunicatie cu M. Mediterana nu au fort niciodata ale Rusiei gi oriciind aces1

www.dacoromanica.ro

- 27 stat putea fi'inchis prin blocarea Bosforului

sau

Dardanelelor. La Nord,Rugii cu vremea au tintit o egi-

re la M. Baltic6, dar gi aceasta poate fi socotita o

mare inchisi gi de fapt gi era in timpurile mai vechi
pentru Rusia din cauza ca gurile ei erau in mai vile

Suedezilor gi Germanilor care le erau dugmani, din

cauza tendintelor rusecti de a ocupateritoriile

acestora pentru a putea ieci la mare, de unde au iegit razboaie crancene, caci nici Ordinul nCavalerilar
purtatori de spacial' - mai tarziu contopit cu al Teu-

tonilor gi nici Suedezii nu cedarA cu una cu doua

stipanirile lor.

Nici tarmurile Caspicei nu au fost atinse de sta-

tul rusesc far& lupte, caci Taarii care stdpaneau

aceste tinuturi au rezistat cu invergunare gi Rugii
nu mai tarziu au putut sa faces acest lucru. Deabea

pe vremea lui Petru eel Mare, care a avut in politi-

ca sa extern& ca punt principal descongestionarea

statului sau prin crearea unei perti la mare -f Rusia
a reucit sa -gi atinga in oarecare masura tinta.

In ceeace privegte relieful acestui stat continen

www.dacoromanica.ro

- 28 tal prin excelentg, el este un oes intins, care de

fapt e mai molt un podio ce ar putea fi impartit in

doug platforme lungi.cu directia N....5- mai insemnate:

una aceea a Volgei care are o ridicaturg de numai

400 m deasupra nivelului marii oi a doua mai spre

vestul Rusiei incepand dinspre tinuturile moscovel

cu numai 350 m peste nivelul mgrei. Dar avem gi regi.

uni care suet foarte joase gi din care pricing suet

veonic mlgotinoase, aga cum se intampla cu regiunea

vestitelor lacuri ale Pripetului. Cu toate aceste diferente relativ minime, de relief, putem spun 06 Ru,.

sia e o Vara de ges intins, care a permis intinderea

continua de colonizgri de care v-am pomenit lectia
trecutg, cand vd spuneam ea infgtigarea geograficg a
Rusiei a avut mari influente asupra vietii sale politice gi sociale. Pe langel importanta reliefului sent

insemnate of consideratiile ce se pot scoate din climg gi evident din vegetatie,Clima este desigur conti-

neatalg, cu temperaturi foarte scazute - s'a constatat la Idoscava in sedolul XII de doug on temperatu-

ra - 400 iarna gi temperaturi foarte ridicate var.a,

www.dacoromanica.ro

- 29 -

s'a constatat + 36 in acest anotimp gi in acelag secol. Varietatile acestea de temperature, cum era gi fi
resc au dat nagtere la regiunl - la nZonen - de vegetatie. Astfel la N. avem: a) tundra, o regiune in care
nu cregte o vegeta-tie mare. Consecinta acestui fapt e

ca aici locuitorii nu sunt stabili. Ei sunt obligati

BA' trAiasca mutandu-se dela un loc la altul, aunt deci

nomanzi. Imediat

dupe acesta- regiunea spre sud vine

lima de paduri numita b) taiga formate din conifere gi

apol c) Zona padurilor copacilor cu frunze. 0 padure

uriage care cuprinde tot centrul.Ruslei, cu Moscova gi

regiunile ei. Din statistica facuta asupra vegetatiei

Rusiei s'a constatat ca 44% din teritoriu e acoperit
cu paduri,pe langa 34% pustiuri. Numai vreo 3% este

teren arabil. Padurea aceasta centrals atat de intinsa este intrerupta din loc in loc de poiene foarte intinse, pe sute de Km chiar. Aceste poene au avut un
insemnat rol in Istoria Rusiei.

In ele s'au putut ageza oameni, care fiind feriti

de imensitatea padurii ce-i inconjura, de diferitele

navaliri, au intemeiat agezari stabile punand bazele

www.dacoromanica.ro

-30-de stat ale Rusiei.

Aici putem face o apropiere intre istoria celor doud state roman gi rus. Tot-p&durile au Post gi la not

acelea care au apArat pe strdmogii nogtrii de navAlitorii barbari.

Voi aminti ca in afard de Vinutul Ialomitei, toat&

cdmpia Dunarii ce se intinde in Jud. Ilfov, Vlagca,

Teleorman, forma o intinsd padure vestitul codru al

.V1Asiein

Aici in mijlocul acestui codru s'a putut

forma gi desvolta o via

romdneased, gi Romanii n'au

fugit deloc la munti cum s'a susVinut multd vreme, ce-

eace nu se putea in Rusia unde nu erau mun.

Dupes aceasta regiune a marei pliduri vine aceea

d) stepei care este de trei feluri: stepa locuitd, care este o regiune cu pdmant negru, foarte bung. pentru

agriculture, se intinde in valea Niprului, mai precis

Ucraina. Vine apoi stepa spre rasdrit de prima care
are un.pamant castaniu, deci mai putin bun& pentru
agriculturd gi dupes aceasta spre Caspica avem stepa

care se intinde inspre

Asia gi care aproape nu-i 10-

cuita. Fri. urmare din punct de vedere al climei qi

www.dacoromanica.ro

- 31 vegetatiei trebue sa facem* deosebire intre aceste re-

giuni'pe care le vazuram, regiuni care au influentat

qi asupra aqezarilor omeneqti, caci in cea dela nord
avem o viata de nomadism , care

evident se deosebeqte

de viata agezati pe care a oferit-o regiunea padurilor

din centru sau de aceea agricola prin excelenta a campiei din Ucraina. Dar qi in Rusia avem o regiune in
care Intalnim o via

ca aceea de pe coastele Medite-

ranei, aca cum avem not la Balcic: Este vorva de regiu

nea cu clima mediteraniana depe tarmurile M. Negre, in
partea de Rasarit care este aparata contra vanturilor
reci de muntii Caucazului. Cam acesta este in cateva
cuvinte conformatia pamantului Rusiei, care a lasat
urme adanci in istoria acestei tari.
D-voastra qtiti ca In istoria statului rusesc, o

mare Insemnatate a avut navalirea Tatarilor, care au

distrus cel dintaiu stat rusesc care se formase In regiunea Kievului in Ucraina, dar care navalire nu a putut sa Impiedice formarea qi desvoltarea celui nascut
in mijlocul regiunei de paduri, la Moscova. Ei bine
Tatarii au putut sa distruga statul dela Kiev
www.dacoromanica.ro

qi sa

- 32 faca cunoscut numele for in Europa tocmai din cauza a-

cestei intinse stepe rusegti in care nu intaineau nici

o piedic& ci care le permitea sa realizeze acele extraordinarr raiduri de piaci& care speriau pe locuitorii

Vinuturilar pe care le atingeau. Dar tot in aceasta

campie dupes exempiul Tatarilor a luat nagtere o alts

armata, ca o reactiune contra Tatarilor, dar care mai

tarziu a luat loCul acestora, este vorba de armata Cazacilor, care au avut un atat de insemnat rol in istoria noastra. Paidurea ins& nu a impiedicat numai pe na-

valitori sa ajunga pang la locuitorii ei, dar a pus

stavila.ci civilizatiei apusene ce cuprinde in sfera
ei formaViunea politica ce se nascuse aici.

a aceleg

lucru s'a intgimplat cu locuitorii stepei din acest

punt de vedere. Omul padurii a Post acela care a facut imperiul rus, dar a facut acel imperiu refractar

civilizaViei, pe care Petru cel Mare a trebuit cu fortit sa i-o impuna. Omul stepei din contra, a pierdut cu

adevarat formatiunea politica pe care o infiinVase in

lupt& cu navalitorii, dar e omul civilizatiei, omul

care a luptat mereu, omul bravurei shit totuci de ir

www.dacoromanica.ro

- 33 -

prejurari sa traiasca deslipit de Rusia. Dar mai e

o deosebire intre aceoti oameni ai Ucrainei (stepei)
oi ai Rusiei (ai padurei) asupra carei ne vom pronunta inadata.

in afar& de cele vazute pans acum, mai este o

chestiune foarte insemnata, aceea a apelor care curg
in Rusia. Aceste cursuri de apa suet foarte marl astfel Volga are nu mai putin de 3.357 Km.,
2158 Km

Niprul

Domul 1.808 Km.,ceeace a dat posibilitatea

naoterii unor cal de comunicatie pe aceste drumuri

naturale. Cu alte cuvinte pe rang& faptul cal supra -

f4a Rusiei filnd aga de intinsa oferea posibilitatea

rasfirarii populaViei pe o mare intindere, gi apele
au contribuit in larger masura la mutarea oamenilor

de pe un loc pe altul. De pilda regiunea Volgei, in

special cea din centru ci de jos cra tat ara, dar pe

incetul Rugii au coborat of le-au ocupat in dauna

acestora.

Aceste cursuri de apa au permis navaliri aga facute de unele popoare care au inflintat chiar state
Fasc. 3-a Istoria Rusiei
www.dacoromanica.ro

- 34 -

spre pilda navAlirea Varegilor din Scandinavia prin

Rusia, unde au infiintat statul rus. Acegtia au ajux

pang In M. Neagra gi au speriat cu jafurile pe locul,

torii Bizantului, lucru ce le-a fast inlesait numai

de cursul fluviului hipru..prin urmare apele au servit foarte cult pe ngvalitori, deoarece fiend foarte
maxi, erau navigabile pe distante intinse.

Fal2LIla221. Din punct de vedere al populati.

ei care traiegte pe teritoriul Rusiei trebue sa facers cloud categorii. Anume vom vorbi de rasa gi de

nationalit6tilecelocuesc acest teritoriu. Intre aces,

te cloud cuff rote se face adeseori o confuzie. Trebue

sa tivi ca ele nu se acopera unul pe altul.Na'iunea

este acel grup de locuitpri care se considers deosebit de alto grupe, prin sufletul ei, prin ideile

prin telul, prin cultura gi tradiVia for indiferent

de origina pe care o au acegti osmeni.

D-vstra gtiti ed Rugii suet de neam slay, din

Saciii de lasarit, dar pe teritoriul for mai suet gi
lucuitori da alt-neam care au jucat un rol in istoria /or. Acestea suet neamurile fino-tatari-e. Finii
www.dacoromanica.ro

- 35 ocupau regiunile dinspre M. Baltic6, iar Tatarii

pe cele din sud -est, *i unii gi altii mai ales Tata

rii avand de suferit dope urma expansiunei ruse*ti,

care in sud repede de tot a ajuns pan& la Vinuturile
Cazacilor. Firegte ca multi Mini *i Tatari au ramas
In massa slava, dar s' au slavizat. Tatari
.

gi azi

exists la Caspica, resturi ale vechiului imperiu ta-

taresc. Deasemenca in stepele ce se sfar*esc la

M. Urali avem pe Baschiri gi pe Kirkizi de rasa galbent. In N.-V avem pop. de neam germanic, insagi Va-

regii care au pus bazele statului lor, fiind din acast neam.

Dar chiar in sanul massei slave a poporului rus

avem de intalnit trei ramuri. Ele sent: Velico-rush

Rugii maxi grin iegiunea Moscovei, Bialo,rugii
Rugii albi in regiunile dinspre Polonia avand ca
rag mai insemnat - capitals ca sa zicem aga Minsk -ml, *i apoi Malo-Rugii.Rugii mici care sent

cunoscuVi gi sub numele de Ucrainieni sau Ruteni.

Ei nu sunt numai in graniVile Rusiei,ci gi in GaliVia Orientala a Polonisi, in lordul ifar;muregului,

www.dacoromanica.ro

- 36 -

in Ceho-Slavacia (Rusla Subcarpatic&) gi in hordul

Basarabiei gi Bucavinsi.

In ceeace priveqte pe Bialo-rugi acegtia se consider& Rugi, ceeace nu se in-tempi& cu Malo-Rugii, locui.

tori ai Ucrainei. Ei spun c. ei sunt adevarati Rugi,

ei au InfiinVat primul stat rusesc gi se consider&

deosebiVi de ceilalVi Rugi, mai ales c& is aceasta
contrihue ci limba deosebit& (dialect malo-rus)

ca

qi diferitele influente occidentals, care toate au

dus la tendinta creerii unui stat al Moraine/. Chiar
acum in Uniunea Sovietic& ei au anume libert&ti. Cred
c& este justificat& pretentia for ca se deosebesc de
Rugi, mai ales in ceeace privegte limba, not ins& ii
vom trata la un loc pe toti.

Aga dart in privinVa national& exist& o deosebire

intre omul p&durii (Velico-rus) qi omul climpiei (ma
lo-rus sau rutean).
wm,

IMO

OMER

www.dacoromanica.ro

-37-

15 Noembrie 1937

PRELEGEREA
RASELE IN RUSIA

III-a

RUSIA IN ANTICHITATE

Tasele'in RuPia. In lectia trecuta am ariitat bazele

geografice ale desvoltaxii istoriei Rusiei'gi situatia

etnografica a ei. Am vazut cd deosebirea de ordin geografic dintre reglunile din Nord gi cele din sudul Rusiei se intalnegte qi in ceeace privegte etnografia,
adicii este o deosebire intre populatia Rusiei din Nord

gi aceea din Sud. Am vazut cu acest prilej cA in UcraIna este o popul4ie ce are o limber deosebita de a Rugilor maxi gi mai ales tendinta aceptei populatii este
de a se considers un popor deosebit de Rugi. Toate aceste lucx'uri le-am privit not din punct de vedere in-

troducttv.Tot din acestrunctdevederenevoloCupa acum

de o alti chestiuno foarte interesanta , acum e vorba
www.dacoromanica.ro

- 38 -

de chestiunea rasei.
Inainte irises va trebui sa dau cateva lamuriri in'

ceeace privegte acest termen. Termenul de rasa a fost

gi este ci azi adesea confundat cu cel de natiune gi
de ginta. Pe tend termenul acesta de ginta cuprinde
in noViunea lui mai mult elemente de cultures, cel de

rasa cuprinde mai mult elemente fizice, aga ca se powc

to vorbi de o rasa neagra, bruna, dolicocefala, deci

dupes anumiti termeni lui ea bazar dar nu poate fi

vorba de o ginta wrung, etc. Cu alte cuvinte in ceeace privegte rasa, ea este caracterizata grin anume
forme fizice, care sunt elemente luate de antropologi

-eel ce se ocupa cu studiul raselor. Elementele cele

mai obicinuit luate ca baza de antropologi pentru de -

termiaarea raselor, aunt: In primul rand culoarea paiului gi a pielei, apoi inaltimea, forma nasului, lar-

gimea pieptului, dar cel mai insemnat element este

forma capului sau mai bine indicele cefalic, care este raportul intre lungimea gi laVimea craniului. Cape -

tele mai stramte gi mai lungi aunt dolicocefale, iar

cele mai rotunde sunt brahicefale.
www.dacoromanica.ro

- 39 Luandu-se in consideratie aceste elemente s'a sta.

bilit cg in Europa exists mai multe rase, socotinduse in total ca fiind 6 rase deosebite care fac parte
cu toatele dintr'o grupg mai mare a rasei albe.
Cel care a stabilit aceste lucruri - intr'o lucre -

re a sa de mare interes, find din punt de vedere

sintetic cea mai bung lucrare antropogeografic& - este Pittard, "Les races et l'histoire", Paris 1932.

Mai aunt gi alte lucrgri dar de mai puVing important.

Printre acestea va mai citez pe aceea a germanului
Hans GUnther, "Rassenkunde Europas", MUnchen 1929. E

bazatg pe cercetgri mai putin amanunVite, are insg un

avantaj faVg de a lui Pittard prin aceea cg posed&
foarte multe fotografii. Dar in domeniul antropogeografic exist& foarte mult& nesigurant&,.c&ci datele
statistice ce avem suet incomplete.
In ceeace privegte cele ease rase din Europa, Pittard le stabileete astfel. Intlaiu rasa numitg nordial

caracterizata.prin faptul cg este alcgtuit& din omen

blonzi, inalVi gi dolicocefali raspOmdiVi in regiunile
Seandinaviei gi cea mai mare parte din lermania. Este
www.dacoromanica.ro

- 40 o rasa venita mai tarziu in Europa, in pragul epocii

istorice, pe la inceputul erei bronzului, din Asia.

Cea de a doua are parul negru, brachicefala, cu

time nu prea mare, se mai numegte rasa ialpina.

Ea

populeaza o mare parte din apusul Europei, nordul

Italiei gi regiunile carpatine ale Romaniei. Se socoate a fi venit gi ea tot din Asia inaintand panel
!Ln I:pus, lasand insa resturi in regiunile noastre.

Paptul acesta ne arata ca populatia regiunilor

noastre este foarte veche, Inca din epoca preistori-.
ca gi nu ar fi venita de curand aici.

A treia rasa este tot cu parul negru, dar e mezocefala, adica mijlocie ca indica al capului. Ea .se

mai numegte qi atlando-mediteraniana. Este raspandita in Franta gi regiunile mediteraniene.

Cea de a patra rasa e tot cu parul negru gi bra-

chicefala, dar foarte inalta. Este socotita ca avand

elementele cele mai frumoase din punctul de vedere

al fiticului. Mai poarta numele gi de rasa dinarica

nume ce gi-1 trage dela M -4ii Alpii Dinarici in re-

giunile carora este raspandita aceasta rasa. Ei aunt

www.dacoromanica.ro

- 41 v
vechii. Iliri locuitori ai acestor regiuni.

In timpurile de azi fac parte din aceasta rasa, o

parte din Croati, Sarbi, Muntenegreni.
Cea de a cincea rasa este dolicocefala, qi mai este cunoscuta qi sub numele de rasa iberica. Dupes cum

o arata of numele regiunea pe care o ocupa este aceea a peninsulei Iberice, in Spania, Portugalia.

asea rasa are caractere amestecate. Este

do-

lico-brachicefala, cu parul blond *i locueqte in regiunile de langa M. Baltic& qi din care fac parte in.
tre altii Slavii (Ruoi, Poloni etc.). Pe scurt aceasta este infatioarea raselor in Europa.
Aplicand cele de mai sus la istoria Rusiei, sa ve.

dem acum din ce rasa face parte poporul rus, caci aceasta ne va arata baza pe care s'a desvoltat Rusia.
Pe deoparte avem populatia.slava, iar in sudul Rusiei trebue sa observam ca se gaseau alte populatii de
rasa diferita, pe de alter parte sapaturile preistori-

ce au dovedit ca tinuturile acestei sari au fost lo-

cuite din timpuri strvechi oi de rase deosebite.

Din cele ce s'au &sit in aceste sapaturi preiswww.dacoromanica.ro

- 42 torice se poate constata C. aici in Rusia -. in regiu.

nea de sud era o populatie dolicocefald,-,Inaltd, ca-

re deci se asemAna cu Gernanii.

Firegte ea aceastd rasa a fast venitd printre ce-

le dintau in Europa, dar care cu vremea a dispdrut.

In genre rasa din care se trage poporul rus face
parte din cea mezo-cefalica, amestecata insd gi cu
brachicefali, blonzi gi nu extraordinar de inalta.Pe
tot teritoriul rus nu se gisegte o rasa unitard, ci
este o amestecdturd de rasa. In anume locuri avem de
a face cu un amestec gi cu rasa asiaticd a mongolilor - calci e clar cd. in Rusia avem o populatie de ra-

sa mongol:A, cum aunt Fino-tdtarii, care in mare par-

te s'a pierdut in sdnul massei de Slavi. 4i in domeniul rasei care locuegte tinutul Rusiei, deosebirea
pe care am facut in domeniul geografic are o insemna-

t valoare. Rasa care locuegte regivaile de Nord ale

Rusiei este deosebit& de aceea care locuegte sudul,

in care intalnim mult mai multi bruni gi castanii de

cat blonzi. In partea de Nord insd avem anume grupu-'

ri de oameni foarte inalti, blonzi ?i dolicocefali a

www.dacoromanica.ro

- 43 -

cdror origin se admite de istoriei ca aceqti Ruqi

War fi alt ceva decat urmaqii Varegilor, acei Scandinavi, de originA german& deci, care au dat naqtei-

re statului rus.

Hans GUnther admite ca qi rasa dinaricA este reprezentatA in Rusia, ceeace ar fi o dovadI a unei
nAvaliri preistorice nedovedita insA.

lneeputurile Istoriei Rusiei. Dup& aceste ateva

lucruri privitoare la chestiunea raselor se trecem
acum la istoria propriuzisA a Rusiei. Aratam cu altd opazie CA cei mai muVi istoriei ruqi spiin ca data

inceputului istoriei Rusiei coincide cu data fundArii unei formaViuni politice in regiunea de mijloc
a Rusiei, de catre Varegi. Aceasti datA insA se pea.
pune chiar mai devreme, adicA odatA cu veil/Tea
Slavilor pe care Varegii i-au grasit sand au venit,

in Rusia. D-vstra qtiti c& sun t mai multe ramuri de

Slavi, care despArtindu-se din locul de baqtinA, bam

zinul Vistulei, au pornit in mai multe direcVii,

dintre care unii au apucat spre RAsarit aqez5ndu-se

in tinuturile acestea care se vor numi mai tgrziu
www.dacoromanica.ro

- 44 Rusia. Aga dar am putea incepe istoria etnica a

Rusiei decand sfau agezat Slavii aici,iar istoria
politica, istoria ca stat a Rusiei dela venirea Varegilor.

De curand D-1 Rostovstzev in

Revue des etudes

slaves vol.II (Originele Rusiei de la Kiew- Les orisines de la Russie Kievienne) a emis o teorie dupes

care istoria Rusiei trebue inceputa cu epoca antics,

cu popoarele vechi care au inlocuit acest teritoriu

din cele mai vechi timpuri, fiindca de fapt din
punct de vedere economic imperiul Rusiei nu a fost
altceva decat o continuare a imperiilor: cimerian,
scitic, sarmatic, care s'aulperindat in aceste tinu-

turi dealungul timpului. Este deci o comtinuitate in

tre aceste stapaniri yeah/ qi stapanirea ruseasca.

Prefer insa ca sa consider ca pe o prefata a istori-

ei nationale rusegti, aceasta epoca in care a inforit civilizatia unor imperii de multe veacuri apuse,

dar de care ne von ocupa insa foarte pe scurt. In

ceeace privegte preiatoria.regiunilor locuite de
Rug/ nu avem prea multe date in special pentru regiwww.dacoromanica.ro

- 45 unea din word, unde dupes putinele urine ce avem se ob-

serv& ca a avut o civilizaVie special& cu morminte

in care oamenii nu erau agezati culcaVi ci gez&nd e un rit deosebit. La centru era o regiune agezatA gi
agricori, iar in sud avem de a face cu elementul de
civilizatie greceasca.

Imperiul Cimerian.Cel mai vechi popor care apare

sub un nume cunoscut in istorie aici (este vorba de

regiunile dela Bud c&ci cele dela Nord sunt in 1ntuneric ne avand izvoare care sA no dea gtiri despre
ele, pe ea-Ca vreme despre cele din sud avem, ctirile

pe care ni 3e-au lasat Grecii) este poporul Cimerienilor.

Despre acegtia nu se gtie c&ad au venit in. sudul

Rusiei, dar se gtie ca era un popor indo-germanic(cu

o liMbi asem&n&toare cu a Grecilor, Romanilor, Germanilor) care a fundat in veacul al X a H (dupes unii

autori, din sec. XV a H) un imperiu aici in sudul Rusiei. Imperiul acesta al for nu a 'inut decat pang la

anul 800 a H. Despre origina for atat Rostovstzev cat

gi regretatul Parvan erau de parere c& Cimerienii au
www.dacoromanica.ro

- 46 -

fost frati buni cu Tracii din Dacia qi sudul Dunarii

Rostovstzev chiar intrebuinteaza termenul de imperiul Cimero-tracic. In epoca acestui imperiu erau
trei factori decisivi cle civilizaVie, care puteau

trimite elemente de influents.

Primul era cel din regiunea Asiei mici, al doilea

in Mesopotania care igi trimetea elementele de infhl.

enVa prin caravanele care strabateau gi a treia cea

greceasca ce trecuse prin cloud faze egeana ci mice-

riana. Aceasta influents greceasca a lasat gi la not

ca gi in Rusia de sud urme puternice care cu ugurinVA se pot conatata.
Imperiul Scitic. Dupes imperiul cimerian avem un

altul pe care in

it cunoagtem mai bine insa, este

vorba de imperiul SciVilor. Acesta is nactere in sec

VIII a H and it distruge pe cel cimerian gi aurea-.

za pana in sec. III a H gi este datorit unei navaliA
din Rasarit a acestui popor. In ceeace privegte origina for ea se cunoagteoare cum dupes limba lor, cu

tzate a pe aceasta nu o cunoaqtem cleat dupes numiri*

le de ape, relief, orage gi alto localitaVi ce ne-au
www.dacoromanica.ro

-47fost pastrate de scriitorii greci. Si erau Arieni

originari din platoul Iran gi deci inruditi cu Pergii. Dar cu toata inrudirea,aU dus lupte grele cu
Darius gi Cirus care a fost omorAt de Sciti.
Prin urmare acegti Irat4eni navalitori au format
un imperiu cam in aceleagi regiuni pe care le cunos-

cusera Cimerienii, navalind chiar gi in Dacia gi in

sudul Dunarii, formAnd mici regate cum era in Dobrogea, care din aceasta cauza s'a mai numit gi Scithia
mica.

Dintre triburile din Dacia probabil ca Agatirgii

erau Sciti. Tnfluenta greceasca asupra acestui popor

a fost foarte mare, datorita comertuluiintenspe care-1 faceau.aici negustorii greci veniti din Grecia,

dar mai ales datorita coloniilor pe care le-au infiintat ei aici. Din aceste regiuni Grecii luau pegte
gi piei gi diferite produse ale populatiei,

care

erau aduse pe apele Rusiei. Deci intre sec. VIII gi

III a H se constata o civilizatie destul de inainta-a in sudul Rusiei. Avem dolls& zone mai importante de

civilizatie. Prima e cee de la regiunea Don - Nipru

www.dacoromanica.ro

-48- Bug care este foarte apropiata de cea greceasci

intreVinuta de coloniile grecegti de pe coasta M. Negre, gi cea de a doua care e mai la Nord, o civiliza-

Vie autohtona a prodigtelor. Gorodistea era un fel

de cetate de pgmant gi lemn, foarte mare, cum era
cea dela Kiev, dar care nu servea gi de cetate

de

apdrare dovada ca (sia constatat aceasta cu ugurtnta

nu erau alese pentru ridicarea la punctele strategice

ale regiunilor in care erau ridicate. Esau mai mult

cetati comerciale.

Avem deaface

cu alte cuvinte, cu o civilizatie

al cirei element principal era comerVul. Civilizatia

aceasta a produs lucruri - in special obiectele de
our - de mare valoare, chiar din punctul de vedere

artistic. Mormintele scitic sunt nigte tumuli (movile) imengi.

Se socoate ca movilele dela not - renumitele gor

goane - nu ar fi decat nigte astfel de morminte. In

.ele se aflaa nigte camere sepulevale, unde geful era

ingropat cu caii gi diferite obiecte ca vase, cazane.

tin care sunt gi la muzeul nostru preistoric www.dacoromanica.ro

dife

- 49 -

rite obiecte de our pe care,se vad o serie de chip=

de exemplu de zeitati,etc.

Pe malurile marii siau ridicat orage grecegti Intemeiate incepand din sec. VII a.H. cand qtiVi

el

avem de-aface cu epoca de expansiune colonialA greceascg, in care se intemeiaza colonii, es vor ajunge
vestite, pe coastele M. Mediterane, in Asia Mica sau

pe coastele M. Negre. Din -aceasti vreme

colonlile

grecegti

ce

au

avem

luat fiinVi gi la not

pe teritoriul Dobrogei, ca Tomis, Histria, Callatis,

Tires, etc.. Deasemenea Grecii vor ridica orate in
aceastg vremo gi in pgr-0.1e Rusiei, unde cea mai in-

semnata colonie este Olbia la gura Bugului, pe locul

cgreia azi este oragul Nicolaew. Alte orage erau pc
coastele Crimeel,doua erau mai insemnate Kersonesul
gi Teodosia gi tin al treilea la intrarea In tf.delzow

era

.Vinticapeea,iar

la varsarea

Donului era Tanais,

care poarti chiar vechiul nume al Donului. Ca qi la

not aceste colonii au avut o vieatg infloritoare,co-

mercialg.Trdiau in legdturi de bung vecingtate cu

Faso. 4-a Istoria Rusiei
www.dacoromanica.ro

- 50 locuitorii de aici, qi biteau monetI, din care In Ape.

vial cea de arama a Olbiei era foarte r&splindit& i

ajunsese pin& la noi in Dobrogea. Influenta acestor
Greci pe incetul p&trunse adAne in interiorul imperiuo

lui scit unde s'au gasit vase de provenienti greceasca. sau de imitatie ficutede indigeni, aqa cum s'au

0-sit qi in inima Daciei. Spuneam c& imperial scitic,

care s'a bucurat de o civilizatie pe o treapt& mai

inalt& ca eel cimerian, igi datoregte progresul coloniilor grecegti.

Despre imperiul scitic ne vorbeqte pe larg Herodot (seo.V a H) in istoria sa, cad

it cunoscuse bine

cu prilejul calatoriei ce fgcuse la 0Ibia.

Datorita civilizatiei lor,imperiul.pe(mantacrease-

rin'aputut fi d&r&mt de Darius, dar a fost distrus pe

incetul in sec. al III-lea in imprejurgri rau cunoscute de noi.

Cauza distrugerii lui se pare a fi fost framant&rile interne gi nivalirea din Asia a altor popare,

fiindc& regiunile acestea de agricultori qi comercianti, erau mai bogate dec&t cele de pustiuri zi stepi,
www.dacoromanica.ro

- 51 din Asia, pi evident atrigeau pe nomazi. Distrugerea

imperiului sciatic e in sec. al III-lea a R. - deci

calm: pe vremea rAsboaielor punice din istoria Romei -

se datorepte Sarmatilor.
Imperiul Sarmatic. Sarmatii au infiintat pi ei aid

un imperiu.Asupra for s'a discutat foarte mult pi au

That multi vreme socotiti de unii istorici, ca strimoqi ai Slavilor, dar aceasti pirere s'a Dirisit de
istoricii seriopi. qi Sarmatii formeazi arum al treilea imperiu pe locul celui al Scitilor.
Dar imperiul Sarmatilor nu a fost aqui de puternic,

el fiind un conglomerat de popoare, care aveau tending

to ca qi Scitii de a vent catre tara noastri. Aci insi Sarmatii s' au izbit de o rezistenti la care nu se

apteptau, imperiul Roman.

Se constati in luptele lui Traian pentru cucerirea

Daciei, ca In armata lui Decebal, se gaseau foarte
multi Sarmati, care suet pi ei scluptati, cilari pi

IMbricati in zale,pe pietrele Columnei lui Traian"

sau pe cele ale monumentului dela Adam-Klissi.Civiliza
tia Sarmatilor nu este aqa de strilucitii ca aceea a Sciti?

www.dacoromanica.ro

- 52 lor. Civilizatia for qi cea a Scitilor, mai cu deosebire din epoca in care incepe decaderea ace3I,ora, se

deosebesc in special de cea Oimeriang prin intrebuinVarea ,Lneltelor de fier, care acum incepe a fi folo-

sit in Rusia.

In felul acesta am ajuns cu istoria evenimentelor

ce s'au petrecut pe teritoriul Rusiei, in pragul evului Mediu, sand incep sa navaleascii barbarii Si in

primal rand

Gotiie
OM.

MIR

Miercuri 17 Noembrie 1937

PRELEGEREA

IV-a

NAVALIRILE BARBARE PANA LA VENIREA SLAVILOR

Imperiile din sudul Rusiei.

In lectiunea trecu-

t6 no-am occpat cu regiunile din sudul Rusiei, care

www.dacoromanica.ro

- 53 -

sunt mai mult in lumina istoricg, dealt cell din nord

despre care spuneam ca nu avem decat foarte putine re-

latiuni. Aratamcg. Inca din secolul X a.H. (sau poate

Inainte) se formase aici un imperiu - eel al Cimerienilor,care a continuat sa trgiasca pang in see. VIII
a.H. . Dupg. el a urmat un alt imperiu, cel format tot

de un popor de origin& iraniang

numit poporul Sciti-

lor,pe care-1 cunotwtem mai bine avand ctiri mai nume-

roase pistrate de Greci. Dar i imperiul acesta

este

desfiinVat de un alt popor care pune bazele unui alt

star si anume statul Sarmatilor, despre care stim tot
atit de putin ca

i despre Cimerieni. Despre Sclti,

stim mai multe lucruri qi de altfel istoricli moderni

s'au ocupat cu mai mult interes de imperiul ecestui

popor, despre a carui civilizatie s'au eerie doua lu eriri, amiandoug in limba englezg. Una este a lui
g. Minus

LithlailLand Greeks" Cambridge 1913. A do -

ua lucrare este a lui Mihail TIostovtzevrThe Iranians

and the Greeks in south -..ussland" Oxford, 1922.

In afara de aces iea mai avem qi lucrarea regreta-

tului prof. V. Parvan, care nu se ocup6 in special

www.dacoromanica.ro

- 54 cu istoria popoarelor din sudul Rusiei, ci numai de

legAturile pe care acestea le-au avut cu Dacii ci
Thracii din sudul DunArii.

Alpe:wain care a tratat aceste lucruri Arvan a

fost scris& tot in englezegte intitulat& nDacian.Camo.
bridge 1928. A fost in urm& tradusa qi in romiknegte

de d-1 R. Vulpe (Bucure*ti 1937).

WAvAlirea Gotilor. Dup& aceste marl imperil care

s'au nAscut *i au dispfirut in epoca anticA, aici in

sudul Rusiei, in pragul Evului Mediu nAvAlesc in Rusia, Gotii.

i in aceastA privial& istoria Rusiei se aseamAni

cu a noastr& cici qi la not au fost ramuri ale acestor popoare ce locuiser& sudul Rusiei.
AtAt SciVii cat *i SarmaVii sau GoVii au venit qi
pe teritoriul vechii Dacii. Aceasti similitudine cony

firm& cele ce am apus In leoVia de deschidere. Go'ii

sunt Germani qi locul for de origin& este in regiud

nea peninsulei Scandinavice. In limbs for aceast& re.

giune era numit& Gotland, care s'ar putea identifi."Ca ou o Parte a Suediei de azi. Drumul pe care 1-4u
www.dacoromanica.ro

55 parcurs in invazia for este din Suedia, peste M. Baltica, pe Vistula spre sud dealungul Carpatilor.,
Fentruca la inceput n'au putut trece prin Dacia too

ne aparata de Romani, ei au apucat pe Nipru ajungind

astfel la M. Neagra. Despre navalirea for avem doua
feluri de gtiri, uncle de ordin istoric pe care ni
le-a lasat un istoric al lor, care a saris prin sea.

VI d.H. anume Jordanes. Aceata a luat gtiri pentru

agi alcatui lucrarea sa gi dela alti istorici. Dar in

afar& de cunogtintele pe care be avem dela el, mai

avem gtiri de domeniul arhoologiei. Gotii au smut o

civilisatie

Ce ns este cunoscuta gi poste fi urmariti

dealungul drumului pe care 1-au parcurs pan la 1W.Nes.

gra. Din urmele arhaologice lasste, se poste cunoagte

ritualul inmormintarii. tuaormintarea se Mes in plaint, scheletul era pus de cele maim ite on cult t,
fart arme, dar cu toate obiectele nevoilor casnice
al .turf. Epoca in care Gotil de abea se gaseau in re-

giunea cursului inferior al fistulei corespunde

ou

epoca lui Augustus in istoria Ramanilor.

Tacitus vorbeqte despre un popor pe care-1 numegte

www.dacoromanica.ro

- 56 Gutuni, care locuia prim par-tile germanice. Aceasta

nu este decat transformarea numelui GoVilor. Despre

epoca cronologici a navAlirii lor, putem spune c& pe
la anul 150 dupe Cristos se aflau pe malul Niprului,
neatingand Inc& M. Neagri.
'In anul 214 avem primul atac al GoVilor asupra Da-

ciei. Drumul for se indreaptA de acum inspre imperiul

roman si numai din cauza rezistenVei imparatului Ca iacalla, care i -a respires in acest an facandu-i

s&

mai astepte pin& cand vor putea gasi momentul as patrunda in Dacia, ei se indreapta. spre Nipru $i in
2b6 distrug vestita cetate greceasci Olbia, dupes ce
aceeasi soarta o avusese si Tyras (Cetatea -Alba). Po-

poarele de neam sarmat pe care le-au intalnit ei in

aceste regiuni sunt supuse, unele de buns voie, alte-

le dupA oarecare rezistenta. Se constati ins& ca in

timpul in care Gotii faceau navaliri in regiunile de-

la Dunire, ei erau insoViki de un popor de origin

earmati anume Alanii. Ce sla intamplat cu Sarmatii
dupli arvilirea GoVilor, este greu de spun. Din aceas
t& populatie n' au mai ramas decat alabe urme, poate
www.dacoromanica.ro

- 57 ca a pierit in massa Slavilor. Micile urme ale for se

mai pot, gasi cu greutate prin partile Caucazului,

traind in triburi cum ar fi spre pild& Csetii. Gotii

care le-au lust looul s'au agezat aici intaiu prin
filtratie gi-apoi au pus gi stapanirea politica, infiintand un imperiu got care se intindea dela Marea
de Azov pan& la Nistru. Gotii erau ins& gi ei impartiti in triburi, dintre care Herulii ocupau Valea Donului, urmau apoi in valea Niprului, Nistrului gi in
Dacia Gotii propriuzigi despartiti in ramurile Ostrogotilor gi Vizigotilor. Inca de pe vremea cand strabateau Polonia din trunchiul principal al Gotilor se
despartise o alts ramura aceea a Gepizilor. La inceput

celedoua. ramuri a Ostrogotilor ci Tazigotilor erau a-

gezate prima mai la rasarit, iar a doua - a Vizigoti

.lor, IQi avea stapanire gi peste Nistru in Dacia, ajun

gand pe incetul pans in TrAnsilvania. Din cauza navalirii Hunilor, ei sunt siliti sa parasoasca aceste
tiuuturi, indepartandu-se inspre &pus, uncle Vizigotii

se agezara in 3pania, intemeind un resat, "tar OstrogotAi In Rai:a IADC.

sub Teodoric fac 4i ei acelag

www.dacoromanica.ro

- 58 ci.

. Nu trebue si ne inchipuim ca Gotii acegtia, ei

in general toti barbarii au fost intriadevir barba

ri

in strictul inteles al cuvintului, deaceea nu

trebue a& socotim ca ei ar fi distrus absolut totul

In calea lor. Este adevirat ca unele ageziri au fost
distruse, dar altele,au ramas, ca spre exemplu cele
din Crimeea.

Istoria acestei penireule este deosebiti de a ti

nuturilor din jurul siu. Spuneam ca aici se formaac
r unele cettiti greceqti, care dupes Alexandru vor fi

inglobate intr'un regat al Bosforului, stiipAnit de

urmaqii lui Alexandru cel Mare, avand capitala in

Pantioapeea. Acest regat greo cede in anul 47 d.H.in
mainile Romanilor. Ce s'a intamplat ins& cu oetitile
acestui teritoriu roman, dupice au venit Gotii

Ei bine, ele nu au fost distruse. Gotii s'au ames-

tecat cu Romanii qi cu Grecii de aici gi au continua

si due& o viati foarte buni la nn loc cu totii. Au

fost civilizati de acegtia,ba mai mult,au primit i

intrebuintat pan& gi monedi roman& ca mijloo

de

achidbou toate ci ei erau stapinitorii. Aga dar,au

www.dacoromanica.ro

- 59 fost qi pradaciuni,fireqte, - uneori chiar infricoqe-

toare - dar au fost i legaturi vi

ttxiinse,-intre.ibarimrii

qi

inca foarte

locuitorii peste

care navaleau. Datorita naguVitorilor qi coloniqtilor

se introduce In Vinuturile birbarilor GoVi o oarecara

civilizaie qi in primul rand religia creqtina. Creqtinarea GoVilor, a fost facuta de aatre misionarii
din Asia. 0 parte din ei au trecut la creqtinismu2
oficial, alts parte a inibraViqat o erezie dezaprobata

de sinodul dela JM1keea avianismul. care predica In tre altele qi traducerea in limba fiecarui popor a

cirtilor ifinte. Deaceea inca depe atunci s' au Mut

primele traduceri ale Bibliei qi GoVii au fost prin-

tre primele popoare pagan creqtinate, care au avut

,Biblia"

tradusa

in

limbs pe care o vorbeau. Ulfila3

episcopul GoVilory,atradus Biblia, din care niqte co pii vechi se mai pastreaza inci la Upsala in Suedia.
Dar inaittea lui au mai fost qi alti.episcopi. Reqe-

dina episcopatului for nu se ctie unde era, dar e

foarte probabil sal fi That in Crimeea, fapt sigur in-

s& eate ca la sinodul dela Nikeea (325) apace qi un

www.dacoromanica.ro

- 60 -

episcop de al lor, luand parte la discutii. Desigur

ca Gotii au fost influentati destul de puternic de

episcopatul grecesc dela Penticapeea, care exista Inca cu multa vreme mai Inainte de a fi luat navtere al
lor. Dintre elementele de civilizatie ale lor ne-a rElp

mas ci un alfabet, alfabetulrunief ale carui litere

aunt intrebuintate de Germanii primitivi. Intrebuintcr
rea unui alfabet ne arat& ei Gotii aveau o oarecare-

civilizatie. S'au gasit qi is not inscriptii cu cuvin

tele scrise cu litere runice. Este vorba de inscriptia de pe un inel ce facea parte dintre obiectele yes.

titului tezaur Ologca cu pui ", care se binuecte a fi

fost ascunsa de Goti din cauza Hunilor. Din cele spu-

se despre Goti pan& acum, se poate trage concluziaci

ace*ti barbari nu au fost niqte nava:Mori, care s&

fi distrus absolut totul in cabea lor, In Rusia ca ei
In Dacia.

Se mai vede de asemenea ca imperiul gotic este o

continuare a celorlalte, in sudul Rusiei. Regiunea

aceasta se preta de altfel, cum am vazut, la un stet
cu granite intinse.
www.dacoromanica.ro

- 61 Era o regiune care fatalmente impunea formsrea

mad imperiu mare, ceeace explica gi impertalrus de

mai tarZiu. Imperiul GoViIor a avut b soarta tragic&
Hunii. El a fost distrus in anul 375 de Htni. 0 parte din GoVi au cautat sa se refugieze in sudul Dunirii,-alVii au pornit inspre Apus gi Spania gi Italia
au fost acelea care i-au gazduit.

Dar gi Hunii nu raman multa vreme aici. Hi vin Inspre centrul Europei gi se ageaza in pusta ungara.
Hunii, in sudul Rusiei,cel putin, nu au format un

imperiu stabil, ci au stapanit numai nominalarimind

numai tributul locuitorilor. Din aceasta cauzi ei
n' au lasat nici o iufluen a. Totugi urmarea principalg. a navalirii for este ea s'a produs un gol

care

s'a deschis in calea altor agezari. Cu alte cuvinte

Hunii nu au Mut alt ceva dealt sa deschida Slavi1ar

drumul pentru agezarea for aici.
Se constata ca gi pe vremea Hunilor, oricAt de
salbateci ar fi fost ei, aga cum ni-i descriu Romanii
era o oarecare civilizes ie pe aici. Aga de pildi ne

este_pomenit in anul 457 in acest -inut din sudul

www.dacoromanica.ro

- 62 -

Rusiei, un episcapat tauto-hunic.

Revenind la stapaaairile ce s'au perindat dealungul

timpurilor asupra tinuturilor din sudul Rusiei, p4ni

la navalirea Slavilor, cronclogiceipte $i'llhoptiO lucrurile a'au petreciat aqa.

Stapanirea 1-a imp. cimerian sec. 7X(.) .TIIT,a.E.

114

tiatiO

11

1II-a

"

sarmatio

1-7 AL

V- a

"

II-a
*

VIII - III

" "

"

III

?LA.

gotic

hunic

"

III

a.171,- I

- III

* "

- V

N N

urmeaza acezarea SlaviIor.

Imperial Eunilor-cu toati puterea qi intinderea

colosara, n'a durat. D-voastrit qtiti ca dupe ktita,

Hunii au trebuit sa se impart& in. mai multe triburi,

intre numeroqii fii ai marelui rege, ceeace a dus la

disparitia lor, la care fireqte atacurile Germanilor
au contribuit foarte malt. In locul for in sudul Rusiei, naisalesc doui popoare. De o parte vin, dinspre

Rasarit din tinuturile mongolice Chazarii, iar

de

cealalti parte, din Apus Slavii.

Origina Slavilor. Este momentul sa vorbim

www.dacoromanica.ro

ceva

- 63 despre originea Slavilor. 0 vom face pe scurt, fiindci aceasta chestiune am mai tratat-o qi in cursurile
din anii trecuti. Pe not nu ne intereseazi acuR o
discutie prea amAnuntiti despre locul de upde au ',s-

nit 6i originea lor. Asupra originei Slavilor s'au

ficut mai multe cercetiri, care au dus la pireri di-

ferite. Se ajunsese a se crede ca ar fi vomit din

Bulgaria de azi, cA ar fi intrfun cuvint, tot una cu
vechii iliri, ceeace este fals. Se

tie azi ca popoa-

rele slave din Europa s'au n4scut dintr'un singer po-

por, cu o limb& a lui propie, pe care ins& nu o mai

cunomitem din lipsa de texte scrise in aceasti limbi.

Totuqi prin comparatie s'a putut ajunge la o liMbi

numiti uliMba slay& comuniu - creeat6 deci de invitati prin adunarea elementelor comune ale liMbilor
slavice dim care s' ar fi nascut toate limbile slavice

de azi. In ce privegte locul de origins al Slavilor,

avem unele date din istoricii Romanilor qi Grecilor4
care ins& nu-i numesc cu numele de Slavicenpare deabea in Evul-mediu. Ei sunt cunoscutil cu numele de
Venedi, care nu s'a mai pastrat azi deat ca numire a
www.dacoromanica.ro

- 64 unor regiuni anume nWenden" chemate astfel de Geraani.

De fapt a3este regiuni pe care le-au locuit nu le pu-

tem oti deca de prin sec. I d.H., chei acum avem istorici care sa ni-i pomeneasca. Unul dintre ei este
Tacitus, care spune vorbind de Germani, ca intre acect.

tia qi Rini, locue*te un popor numit Venedi care slant

un neam de oameni a4ezati, ce se ocupii cu agricultura

qi alti scriitori ni-i amintesco spre pilda grecul

Ptolemeu, un mare geograf al antichit4ii, care

ne

spune c& locuesc regiunea vecina cu Germanii qi cu

M. Baltici. In ce priveqte granita de sud, ea se poate stabili gratie unei harti a drumurilor imp. romhaa,

cunoscutA in istorie sub numele de nTabulaPeutinsc.riangt", dupa numele germanului Peutinger care a des-

coperit-o. Din ea se vede c la sud Slavii meneau pa-

n intro regiune care ar fi prin Galitia de azi.Deci

la sud aveau granita Carpatii Galitiei. In spre rgsgt-

rit granita Slavilor ajungea pan& in regiunile rripetului. In rezumatotinutul locuit de Slavi inainte de
invazie s'ar putea spune 0a avea ca azi principal&
Vistula, deci ar putea fi identificat cu Polonia
www.dacoromanica.ro

- 65 -

Despre cultura for nu este cazul sa insist. Spun

numai ca a fost un popor paean, care se inahina fenomenelor din naturi cum erau fulgerul, viinturilq gi
chiar apelor.

Erau un popor care nu formau un stat, ci trdiau

politicegte intro serie de triburi. Se pune acum

intrebarea, ce a f&cut pe acegti Slavi sa-gi pir4seased locul for de bagtind ? Se poata rdspunde ugor
Pe de o parte navalirile din Asia, pe de alt& parte
faptul ci din nord IncepuserS. sa niivAlocsci Germanll

4i mai era Inca ceva. Regiunile, alta dati bine ap4-

rate ca Dacia gi sudul Rusiei au tient pe Slavi s4

nu ndvaleascd p&na acum. Odata cu golul produs de
na'valirea Hunilor, Slavii pornesc gi ei in Sec. V.ATI

sd le is locul acestora, dupd ce s'au impdrtit in

mai multe triburi.
Naviilirea Slavilor, sau mai bine migratia lor,se

face in trei directii. Prima directie inspre apes

spre Germania pan& in Sazonia qi Boemia, a doua spre
sud prin Dacia gi peninsula Balcanied. (Serbia gi Bul

garia) gi a treia in spre Rds4rit in Rusia $ Ucraina

Faso. 5-a

Istoria www.dacoromanica.ro
Rusiei

- 66 Firegte ca au fost multe triburi care au mai rimas pe

loc dand nagtere Polonilor

1 =1

8 Decemvrie 1937

PRELEGEREA V-a
FUNDAREA STATULUI RUSES

Asezarea Slavilor in Rusia. Ajunsesem cu expune-

rea istoriei Rusiei pane in momentul and Slavii incep grin sec. VI sa se migte trimit&nd o ramura de a
for gi in Rasaritul undo se agezarii in Vinuturile in

care se produsese acel gol, de care vivorbisem and

am ;:omenit de Hunii ce infiintasera ci ei aici un

imperiu. De fapt pan& acum in tinutul Rusiei do azi,

am vazut ca am avut de a face numai cu popoare straiwww.dacoromanica.ro

- 67 ne de Slavi. Abia se poate vorbi de un inceput de

migcare a lor, pe timpul GoVilor care au dislocat
masse mars etnice atilt in Rusia oat gi in central Eu-

repel, in drumul for din Scandinavia spre sud, permiVand Slavilor sa se ageze in Vinuturile in care-i intalnim. Spuneam deasemenea, care era regiunea de bagtina a Slavilor, care de fapt se poate identifica cu
Polonia de azi. Scriitorul got Iordanes, care a trait pe vremea lui Justinian - deci in sec. VI - are o
lucrare in liOba latind despre Goti, in care pomenegte ci pe Slavi.

Zice despre Slavi: nNatio populosa Venetharan;.

per immensa spatia consedit". Cu alts cuvinte acegtiE

erau un popor stdpanind un Vinut foarte mare. Lucrul

acesta se constatii gi din cronicele bizantina, din

care cea mai insemnatd,aceea a lui Procopius (tot in

sec. VI) pomenecte doud ramuri de Slavi dincolo de
Dundre; una a Sclavinilor gi cea de a doua a Antilor.
Acegtia din urrad au facut un imperiu care dupes can re-

zultd din cronicile bizantina, era mai la Rdadrit de

acela al Sclavinilor,' din Vara noastrd. Trebue ad fi
www.dacoromanica.ro

- 68 fost in Rusia de Sud de undo au purtat multe razboaie

cu impara ii bizantini.

Justinian care a reuvit sa-i bate, respingandu-i

inapoi a lost poreclit agla cum se dbicinuia la Romani

.Anticus", adica invingatorul AnVilor, aqa cum Praia%

fusese poreclit .Dacicus".

Prin poarta deschisa de Huni, acum avem mereu din

Aila, navaliri a o multime de popoare. Acestea au incetinit colonizarea Rusiei cu Slavi. In primul rand,
avem pe Avari, care au ajuns pane la Constantinopol

chiar qi care au distrus orice inceput de formatiune

politica slava, in schimb permitandu-le miocarea in
masse. Aceasta fiindat Avarii nefiind prea numeroqi
luau cu ei din tinuturile pe care le cucereau, ducandu-i in teritorii noi. wi in sfargit avem pe Chazari

care veneau qi ei tot din Asia. In co privegte pe

Avari, ei s/au avezat dupes chipul Hunilor in pusta
Panoniei qi au lost dupes cum qtiti, distrusi de Ca-

rol cel Mare intro campanie intreprinsa intro 791 797.

Cazarii insi au refit sgt intemeieze un stat

www.dacoromanica.ro

in

- 69 -

locurile vechilor imperii pe care am avut prilejul

sal le pomenesc intr'una din prelegerile trecute. El

au avut ca stat o desvoltare destul de insemnata;

faceau comerV intens cu Imperiul Bizantin, ba mai,

mult se constata ca unul din imparatii sfaramatori
de icoane, Constantin Copronimul, s'a cisatorit
chiar cu o printesa cazari. Fiul for se numeqte Leon
Cazarultimpirat bizantin.

StipSnirea for aici Vine pan in sec. X, cand

aunt distruqi de Ruqi, o mare parte din ei refugiindu-se in Crimeea qi tinuturile din apropierea Caucazului. Particular in istoria acestui popor, este raptul ca, ei fiind origimari din Asia, un popor de 3.1.d

ba tura. qi rasa mongols., au trecut totugi la religia mozaici ? Bunt siugurul popor nesemit Tae religie

mozaica. Probabil acest lucru se datoregte intenselor felatii comerciale ce le-au avut in Asia cu tozaicii, la a caror religie n'au renuntat, cu toate
sfortarile Bizantitilor de a-i aduce la creqtinism.
Capitala for se pare A fi fost agezata pe fluviul

Volga (ral).
Vedem

pe deoparteperau in sudul Pnziei

www.dacoromanica.ro

- 70 st&piinirea Avarilor, Slavilor qi Chazarilor qi Pege-

negilorope de alt& parte,o mare parte din Nordul qi

Estul Rusiei, era ocupat tot de un popor asiatictcel

finic numit incronicele ruseqti qi cu numele de

Ciudi.

De Xapt toat& regiuneaMosoovei qi ris&ritul ei,

era =vat& de aceqti Ciudi care pe incetul av !oat

slavizaVi.

Slavii formau diferite triburi care se pot uvr

constata cum au inaintat in Rusia. Inaintarea aceas-

ta a Slavilor, s'a facut in form& de cui. Pornind

din Polonia ei continuAnd a merge printre oele dou&
regiuni ce nu erau ocupate de ei, cea de Nord unde

erau Ciudi qi cea de Sud unde eraiChazarii, avand

latura de Sud pan& la vtrsarea Niprului in M. Neagra unde Chazarii nu ajunsera cu stapanirea.

Venirealrarezilor. Triburile slave, nu aveau In

as o consistent& politics. de stat, Aceia care

au

dot aceasta cons/sten-O. de stat triburilor slave,

au lost Narmantioriginari din ;:icandinpvia. La un uo-

ment datta inceput in istoria Lumii, dupe& moartea

www.dacoromanica.ro

- 71 lui Carol eel Mare gi chiar gi pe vremea lui, aventura normanda. Ei erau in special piraVi pe marea
Baltic& gi M. Nordului, navilind pe coralpii de lomn,

ce aveau scltpturi de zei In faVI, Cu multe bancide

vaslagi gi luptitori, avand infruntealor nigte comandaVi =mit* Vikingi. Mai toate regiunile bogate
din acele vremuri ale Buropei, au trebuit sa-i cnoasci. Au a4uns parka in:Franta unde.au infiintat

Normandia, in Anglia, prin Mbditerani in Italia

de

Sud gi Sicilia, unde au infiinVat deasemenea un tit

gi au fost dintre ei unii care s'au angajat gi In
slujba Bizantinilor, dupice patrunsesera gi in Rusia
Numele sub care aunt cunoscuVi in aceste pArVi es4--

acela de Varegi la Rugi, iar la Bizan acela de Varangii sau chiar Barangii.

Imparatti bizantini, incepand Cu Constantin Monomabul, au angajat in armata for luptatori gi dintre
acegtia care erau porecliti "pi rtatori de topoare,

fiindci arma for de predilecVie era

toporia.

B foar-

to probubil sa fi ajuns gi la not dintre ei. Intx'k

:.uorare a sa jarangii in

IstoriaRordinilormrAl.M.1.-

www.dacoromanica.ro

- 72 lipide incearci

turile

8a arate

influenta Varegilor

in Vi.nu-

noastre, dand exemple filologice, de pildi cu-

vantul barangi, care in unele regiuni inseamn& OAT

bitran". In Rusia Varegii au venit mai ales pe mare,

pitrunz&nd apoi pe Neva,apoi pe marile lacuri in special pe Ladoga,; de aci pe raurile Walchow qi Lawat in
sus, apoi'pe Nipru.

in jos. TinUtul

un continu drum pe ap5., numai pe o

ind intrerupt la N. de Nipru.

acesta le-a oferit

midi

portiune fi-

Dar aceasta nu i-a im-

piedecat de loc fitudci bartile for puteau fi transportate gi pe uscat. In feiul acesta se ajunge la acel

mare gi vestit drum pe ap5., drumul Varegilor"

dela

M. Baltici., dela tars. Varegilor, la M. Neagri, la ta-

ta. Grecilor. Acest drum era foarte vestit gi

este

ales pomenit in cronicile vremii sub numele de mai

sus, pe el factuidu-se un intens convert. Despre Va-

regi avem gtiri intrio cronica, cea mai vestiti cronici rukkeasci, care insa nu este din epoca nivilirilor ce a avut boo prin. sec. VIII

4g.i

IL ci de mai

tar-

ziu.
Din ac....eastii cronica rezulti

ca ei au venit

www.dacoromanica.ro

in Ru-

- 73 -

sia pe la anul 860. Cronica a Post sciis& la him qi

este atribuiti unui cilugar pe nume Nestor, care ar
fi scris-o la inceputul sec. XII. Aqa c& acest Nestor
sau daci nu el, cel care a saris -o vyrbeqte de !apt

despre niqte lucruri cu care nu a Post contemporan,oi

s'au petrecut cu vreo 350 de ani mai inainte, de unde
reese ca multe lucruri sunt nesigure.
Cronioa zis& a lui Nestor a fost editat& qi tradusi de mai multe ori. Exist& o traducere qi In romfineq

to in colectia d-lui PopaLisseanu wIsvoarele Istori ei Rom&nilor" vol. VIII.

Iat& oe spun cronica aceasta despre VaregifflIn

anul 6367 (859), Varegii venires de dincolo de mare qi

izbutiri s4 is tribut dela Ciuzi qi Sloveni, dela

Melia qi dela Vesi qi dela Krivici. Chazarii ins& pri-

mir& tribut dela Poliani, dela Severiani qi dela Vi

atici: ei luar& de fiecare fum o piele de herming."
mIn anii 6368, 6369, 6370, (860 - 862) ei goniri
pe Varegi dincolo de mare qi nu le-au mai pie:tit nici

un tribut qi incepurd sd so carmuiascd singuri. 41

intre ei nu se mai des dreptate qi neamurile se ridicau
www.dacoromanica.ro

- 74 impotriva naamurilor qi erau Intre ei vraqmaqii

qi

incepura sa se lupte intre ei. Atunci Iqi zisera:

nVrem sit ne cimtim un principe care sa domneasca peste noi qi care Eta ne judece dupe dreptate". $i se du-

Va-

seri peste mare la Varegi, la Ruqi, caciao2

regi se numeau Rusi

"Tara nowt-bra este mare qi

bogata, totuqi in ea nu este nici o rilnduiala;

de-

aceea veniti la noi sa ne oarmuiti". Si s'au ales

trei fraVi cu triburile for qi luari pe toVi Ruqiicu

ei qi venire. Rurik, cel mai mare, se stabili la Novgorod, al doilea Sincus la Belwomero, al treilea Truvor la Izborsk ".
Din acest pasagiu se veld multe lucruri interesante.

In epoca aceasta vedem ea Slavii qi Finii (Ciuld)

erau supuqi la doua influenVe. Cei dela Nord plateau

- cum spune cronica - tribut Varegilor, iar cei dela Sud Chazarilor. Pasagiul acesta este pul

0,,

cry-

nicer la anul 862. El are o mare importanVa, dar nu

trebue sa socotim ca este complet adevarat. A rezul

tat de aici ca Varegii au That pur qi simpluchema#

www.dacoromanica.ro

- 75 -

oa ski fie Conducatorbai popoarelor ce erau inaintea

for in Rusia. A fost vorba in realitate de o infiltrere gi de o outterire.

Primul orag care se credo a tpst Intemeiat de ei

in Rusts, ar fi Novgorodul, agesat pe locul Niemen
legat prin Ladoga de M. BalticA. De altfel - dupi
cronicA - acegti Varegi se numeau Rugi ceeace Inseam-.

n& ci numele de Rus, ar fi de origins scandinavicA.

Din Ems:1 importantei lui, acest pasagiu este unul

dintre cele mai discutate ale iatoriei Rusiei. 0 se-

rie de istorici eau ridicat se arate ca cronicarul

nu era bine informat.44iiknivroiau sA admit& ca fonda-

torii statului rus au lost nigte strAini. B adevarat

CA datoriti lor, pasagiul a ajuns si fie sdruncinat,
partea lui cea mai slabs fiind cronologia. Data do
862 s'a dovedit a fi tarzie, cAci chiar inainte de
ea se comstatA din cronicile bizantine numele ado

Oust gi deci poate cA de atunci au venit Varegii

qn

Rusia. Dar mai este Incl. o chestiune contraversa-

Wt. Unii istorici au socotit ca. s'a Qat prea mare

important& acestor Varegi, care vor fi avut un rol in
www.dacoromanica.ro

- 76 formarea statului rus, dar adevirata formatie politic& ar fi legit - dupi ei - din sinul Slavilor.

Mate chiar ca nici nu a existat vreo ramur& normand& cu numele de Rugi &made: c& intre popoarele din

Scandinavia nu se:int&lnegte west nume, numele

de

Rugi ar fi in acest caz slay. Se pare ins& ci e mai

adevaratI vechea pirere, dupi care Varegii Joao& un
rol important in infiintarea statului rus gi

chi nurse

le This este scandinay. Se formase doar un insemnat

drum de comerV, de Normanzi, dela Baltic& 1411. Neagri in jurul c&ruia eau format agezisi undo se fikceau tArguri $i desigur cu vremea aceotia an simtit
nevoia a& se uneasoi.
Importan'a Varegilor in Istoria Rusiei se vede din
numele conducatorilor Rugilor de origins vareg& ex:
Waldemar a dat Vladimir, Olga nu este decat normandul
Helga, Igor nu este altoeva dec &t scandinavul Iugvar
etc.

Din pasagiul de mai sus se mai vede ci primul

stat intemeiat de Varegi in Rusia, a fost cel dela
Novgorod. Intemeietorul Rurik

este socotit ca fiinA

www.dacoromanica.ro

- 77 strimogul familiei domnitoare a statului rusesc. El

este deci fondatorul nu numai al primei formatiunipo-

Utica de stat ruaesc, dar qi intemeetorul unei

di -

nastii care a condus Rusia pan& in sec. XVI. ;i asupra acestui Rurik au Post discutii. Unii au sustinut
oi-i un personagiu legendar, altii ca nu. Ori cum

prea multe nu se pot &firma despre Rurik, fiindoi au

avem alte qtiri, in afara croniCii,amintite qi deal
asupra lui rim&ne un semn de Intrebare.

Incetul pe Incetul acest centru, Norgorod, nu

mai Insemnat, ea la Inceput, punctul cel mai important al statului.

Statul dela Kier. Centrul statului se coboani de

acum mai in jos sere sud, la Kiew,agezat la fluviul

Nipru, crag care din punt de vedere comercial avea o

agezare mult mai buni, ceeace ii qi permite.o ascen siune $i -i di posibilitatea s& intreaci Novgorodul.

Fluviul Elipru, este adevirat nu este bun de navigat

din cauzi ca in cursul lui formeazi cataracte, dar pe

vremea aceea ele nu aveau prea mare important& cAci

am vizut cA Varegii nu se temeau de nimic, orice le,
www.dacoromanica.ro

- 78 -

ar fi egit In cale ( Aestul sa aminteso c an foot

cei dintaiu care au descoperit GrUenlanda qi an ajuns
pawl in America).

Aqa qi aici an secs corgbiile pe uscat qi an trecut ajungiind pe mare apoi, pani la Constantinopol

centrul imperiului bizantin care venlso a i ia Inman&

sa comertul, jucand rolul de alti data al Alexandrid.

Comertul acestei regiuni cu Constantinopolul, intro-

tinut de Normanzii care wean ce cumpara i vide dela BizanV, a fAcut si se ridice Ilesul, formandm-se

tot deodati qi un stat ale care/ stipiniri nu erau

prea intinse in sudul acesta Inc& ocupat de Chazari,
Pecenegi qi Cumani. Abia mai tirziu se va face qi lucrul acesta in dauna stop&nirii popoarelor de mai
sus. Legiturile cu imp. bizantin au avut consecinte
importante, caci mereu in contact on Bizantinii creg-

tini s'au creqtinat qi Ruqii. Nu trebue sa ne inchi-

puim ca acum s'a facut unificarea tuturor triburilor

de Slavi. Mai erau multe neinchegate qi cronica lui

Nestor inqird o multime.

Srau ateva in Galicia, deci in afard de Rusia,

www.dacoromanica.ro

- 79 printre care gi Carvalai, care nu suet altceva cleat

Croatii, ce locuesc In Jugo-Slavia.

Acegtia, dupice au trecut Carpatii, apucAnd prin

Panonia s'au agezat la Sud, in vile raurilor Sava gi,
Drava. Numai intamplitor au stat in GaliVia. CA Sla-

vii an trecut prin Panonia lucrul e sigur, davadl

aunt cuvintele slave ce au rfimas in limba ungarA. Ce-

ewe inseamnA c& "Ungurii i-au gAsit acolo. On

tit

trib pomenit de cronica este al Polianilor, care nu

trebuese confundati cu Polonii cu toate c& ambele cu-

vinte au aceeagi radacinA. (Polianii, euvAmt ce vine

dela npole cu semnificaVia de nlocuitori de ctimpie")
Avem apoi Drevlienii (dela drevo

copac) gi Severi-

enii. Acest euvAnt din urma vine dela sever - nord.

Aceste triburi locuiau: Drevlienii regiunea

Polianii la N. V. de acegtia, Severianii la N-B. Dar

intemeierea Kiewului e push gi ea

- dupe legend& in

cronica lui Nestor, pe seama a ttei frati din care

Kii a fost cel care a zidit fortareata. Dar gi aici
au venit Varegii, - dupe cronica - gi au pus stapes.-

nire prin capeteniile for

Askold gi Dir, care au

www.dacoromanica.ro

,80

mers qi au pr&dat pan& qi Bizantul.

Acegti doi Va-.

regi au fost batuti de Varegii dela Novgorod, care au

unit cele dou& oraqe. De data aceasta, cel care a flout aceasta fapta, nu mai e un personagiu legendar.
El este OleE. (879 - 912).
In ceeace priveqte vieaVa triburilor slave de acum,

au fost deasemenea discutii mars in istoria Rusiei.

Unii istorici suslin c& a fost .o organizaVie de clan,

care este cum qtiti - un grup de familii mai mare inrudite. AlVii au socotit,din contra,c& legatura de
Lange nu exist& qi ca ce-i lega era vieaVa comuna, co.

munitatea de interese, care In primul rand erau interese comerciale. Aceste pireri au mare importanta. Da
c& admitem pe prima, atunci ajugem la concluzia ca
Rusia a avut la inceput o viat& patriarhal1, ciao& o

admitem pe a doua, atunci lucrurile se schiMba, caci

in acest caz inceputurile Rusiei, au alt aspect. Ea

ne apare ca un stat cu legaturi din afara, pArere care de fapt se pare ca este adevrarata.

Faptul ca Varegii legasera M. Neagr& cu M. Baltica,

are importanta cea mai mare, caci-acest lucru a dat
www.dacoromanica.ro

- 81 vieata economics, ridicand comertul in aceste regiuni.

.Din cauza acestui comert triburile- slave aveau o

viati de rage, in sensul ca se ficuserk acolo targuri iarmaroace. In ceeace privegte reparti %ia pAmAntului, avem de a face cu o proprietate colectiva deo-

sebiti decci de repartitia romans, undo avem o proprit.

etate individuals.

4eful statului care era conduc&torul comunitatii

de proprietariavea gi rol politic qi juridic qi administrativ. Prin.urmare in ce priveqte fundarea sts*
tului rus - mumele acesta de rus spare dela ilaceput
qi abea In sec. XVI panA azi se zice Rossia qi poporul Rossianii - Rolul Varegilor a fost foarte mare
c5ci ei le-au dat organizatia de stat care lipsea.Ca
atare unificarea triburilor slave a fost facuti de
un popor din afara, Varegii care s'au slavizat pe incetul, lieand rolul for politic dela inceput in mainile Slavilor. S'a intiimplat prin urmare qi la ei
ceeace se mai intlamplase gi la altii, de pinta.' la

Slavii din Sud undo Bulgarii raongoli nu au lasat de-

Fasc. 6-a Istoria Rusiei

www.dacoromanica.ro

o. 82 -

cat numele statului gi populatiei, care in realitate

e slavE, sau in ?Tanta wade Francii au Post complet

inghltiti.
Primul pas pentru formarea statului rus a Lost
ttatul de new, care luase locul celui dela Novgorod.
Deasemenea la baza acestui stat rus de mai tarziu jucase un rol hotarator gi drumul de comert normand.
Mai trebuia inca un factor care sa-1 Lack ea prospereze Si acesta va veni qi el. Este vorba de cregtinarea ilugilor care e ugor de banuit de wade a venit.
4i la ei influents bizantina va patrunde cu ugurinta
date fiind legaturile de Comert ce aveau cu Bizantul.
OMB mM ONO M1111.1011

www.dacoromanica.ro

- 83 Luni 13 Decemvrie 1937

PRBLBGERBA.

VI-a

CRFSTINAREA RUSILOR

InfluentaZbizantina in Rusia.'Am studiat in lectiunea. trecuta agezarea Varegilor la hew. Urmeaza

acum savorbia deapre cregtinarea Rusilor, care,ugor

se intelege, este in legatura cu influenta bizantina
in audul Rusiei. In EVul-tadiu,in Rasaritul Miropeit
Bizantul a fort oragul care a jucat eel mai important

rol, mai ales din punt de vedere comarcial. Fiind

agezat intre doua maxi ci intre doua continente,Bi-

zantul avea o situatie privilegiati ceeace a facutca

acest ora' sa fie eel mai bogat gi eel mai mare crag
din lume din acea vryme. Aceasta bogatie a fort intrebuintata de imparatii bizantini la ridicarea pres-

tigiului in materie de culture. Arta bizantina,din

aceste vremuri,a dat opere de mare valoare artistic;
www.dacoromanica.ro

- 84 ce s'au transmis papa in zilele noastre la popoarele

ortodoxe, mai ales in ce privegte biserica. Raul

atat de insemnat, jucat de Bizantini in vieata religioasA ortodoxi, se datoregte faptulul ea ei se credean predestinati sA raspandeasca aceasti credintl.

Deaceea on de cate on au avut prilejul - Bizantinii

trimeteau misionari la popoarele necrectine, ea Saftil

Cehi, Bulgari, Arabi, etc. In felul acesta influenta

bizantina atat in vieata religioasA, culturali, sae
spiritualA, transmisi la popoarele undo ea este Intl:Unita, s'a facut mai ales pe calea comerciala, do-

meniu in care ei detineau monopolul.

Am vazut ca Bizantul avea legaturi comerciale cu

Sudul Eusiei, Inca do multi. vreme. Varegii au intrat

gi ei in legituri comerciale cu Bizantul. Piregte In-

ca ca legaturile cu Bizantul nu au fost In totdeauna

painice. Bog .bile stranae in capitala imp. bizantin
atrageau pe barbari gi e3.o au fost acelea care an de-

terminat pe Bulgari, Avari, Cumani, etc. BA atace

Constantinopolul. Acest lucre 1-au incercat ci Ruciit

dar gi in ce privegte rezultatul atacurilo- ?or,avem

www.dacoromanica.ro

- 85 -

de a face cu un insucces complet. Calea pe care au

fEtcut ei atacuri contra BisanVului a foat firegte

aceea pe mare, cu ajutorul corIbiilor mici pe care

le intrebuintau gi pentru comerV, dar qi pentru pira
terie. Cu toati importanta qi laudele pe care le aduc
cronicile rusegti gefilor ce au facut aceste atacari,
printioori rugi nu au reugit BA inspaimAnte Cons'eantinopolul, cfici cu ugurinti egeau inlaturati. In 865

se pomenegte cel dintau atac rus la Constantinopol.

In 907 mai este pomenit un eltul, de data acr.asta
fAcut de Oleg care stipanea la Kiew gi era urma. u1

lui Busik. Dar nisi atacul lui n'a izbutit. El

in s6

iibutegte in urma atacului ski inchee cu 4recii un

tratat de comer

care ne-a fort pLetrat in crolaica

rued, dar care nu apace in cronicile biTantine, ceeace a facut ca textul tratatului slk fie centestat de
istorici. Ceeace este augur Insti o taptul ca o fate-

legere a existat intro Bizantini of Rugi in privinVa

comerIului pe care-1 Mewl cele dou. popoare.Acest

tratat se inchee intalAa in 912 si este reintirit in
945 pe Tremea lilt Igor. Ceeace este important In el
www.dacoromanica.ro

- 86 -

qine arat& de fapt c& este mai mult un tratat de comert cleat o aliant& Cu Greet/ e insult faptul c& se

arati ca soli tocmai comerciant4care ce alte intere4

se puteau s& aibe, decAt negut&toreqtit tat& cum incepe acest tratat Ofoi, soli qi negustori, din partea
(urmeaz& apoi numele solilor

poporului Ruyilor
trimiqi)

nni et' s. poruncit de aceqtia(adip

c& de cei care i-au trimis, de principii ruyi) so, re-

inoim vechea pace care a That nimicit& de multi ani

de diavolul care urAyte,binele qi ilibeete vrajba qi

sa int4rim prietenia dintre greci qi Ru4i". fetulu

ceeace arAtau ei in document va fi respectat sub pres-

tare de jurAmant qi se vede c& erau unii din ei creqtini cAci iatA cum jur&."

i dac& din partea

Ruqilor se va gAndi cineva s& sfarme aceasta prietenie, toti cAti au primit botezul s-qi primeasc& pedeapsa dela Dumnezeu, atot puternicul qi osAnda in

vieata aceasta 6i` to cea viitoare; toti Ina

sunt botezati s& nu-i ajute Dumnezeu sau

care nu

Permit

oadu-

turile for s& nu-i proteagsa, as cad& de propriile

for sAbii, de propriiie for sageti qi de alte arm&

www.dacoromanica.ro

-'87 -

gi a& ajung& robi in aceast& via g qi in cea litoare".. Cu alts cuvinte cei care erau cregtini si fie,
pedeps*Vi de Dumnezeul acestora; iar cei p&glini

de

Pesun pe care jurau. In plus acegtia mai jurau pe In-

sigi armele for de atac gi de ap&rare. Bizantiniitre

buiau s&-gi is angajament4 de a pespecta tratatul gi
al Indeplini, atunci &Ind
gi boierii fain...onm*

n flarele principe rus

as& trimeat& in Grecia la

prea puternicii lmp4rati grecegti cor&bii c&te vor

voi GU soli qi cu negustori" .

dar acegti negus -

tori trebue s prezintp dela principele lor.....docu-

mentul in care s& stee.scriss at&teacorabii am trimis".....pentruca astfel qi cei care primescwece--tik

negustori,(arecii) s& poati.....gti ca yin cu Luton Vie pacinic&n. Dar dace. cumva acegti

"vin fir&

document, ni se vor preda ca s&-i Vinem de scurt qi

s&-i pAzim p&nd ce principele nostru este pus in cunogtint& despre aceasta7.....Dac& Ruqii vin la not
far& mirfuri,ei nu vor priri intreVinerea lunar1.

Principele rus va da

^Ain trimigilor sal 41 Rugilor

ce vin aci as nu lac& vrto pagub& in satele gi in tew.

www.dacoromanica.ro

- 88 ra noastri. 4i dac& sosese aci, ei vor locui be SfAntul Llamas; apoi maiestatea sa imperial& va trimite pe
cineva care s&-i Inregistreze qi atunci va priori ei

subsidiile for lunare, solii subsidiile pentru soliqi

negustoritIntretinerea lunar&

ci ei au s& intre

In cetate pe o anumit& poart& cu un agent al impgra-

tului neinarmati in cete de 50 de oameni s&-qi vacs

de negotul for

qi apoi s& piece

La santul

Mamas ni-an voe sA ratan& in time de iarni".

Din cele

de mai sus reese ca tratatul era foarte favorabil Ru-

qilor, care cAnd veneau la Constantinopol cu mArfuri

sau nu,trebuiau s trag& intro AnumitA mahala anume

la Sfantul Mamas. Sfantul Mamas era o mAngstire in
afarii de zidurile Constantinopolului care dAduse nu-

mele siu Intregului cartier In care se gases. Aci tri-

geau aceeti negustori Ruqi care nu puteau intra

in

oral; dean dupli inventarierea for qi nearmati, sub

conducerea trimisulul imperial care-i inregistra.Toate aceste masuri erau luate pentru ca Ruqii s& fie
Impiedecati de a se deda la pridiciuni. La

_In oe4viv.igte- jurimantul de intarire dela

www.dacoromanica.ro

- 89 sfargitul acestui tratat, ne arati deasemenea c& printre Euqi erau creqtini. Iata-1 qi pe aeesta: Ai not

toVi ca i suntem botezaVi am jurat in biserica Sf.11ie

In biserica catedral& qi pe sfAnta cruce

Cine imr

sic din partea, fie Principe fie altcineva, botezat say

nebotezat, va cAlca acesta, s& nu-i ajute Dumnezeu gi

a& ajung& rob in aceasta viaVI qi cea viitoare qi s&

piar& de propiile sale arme. lar Ruqii nebotezai vor

depune armele qi sAbiile for grele

qi vor Jura

ca tot ceeace sta scris in acest document va fi Vinut

etc,. Din toat& ctirea aceasta pe care ne-o da
cronica lui Nestor, teese c& cei care aveau de cacti-

gat erau comerciantii rug/. ComerVul se faces prin

a-

devirate caravan, pe niqte corabii, numite de croni

cile bizantine'monoxile(- dintr'un singur 16=41:arida
cele ruse ba 14dJa,care erau scobite Intr'un trunchiu

de copactros. In ele evident nu incapeaU decat puVini

oameni. Cu ele deci coborau pe apele Niprului pan& la
U. Neagr& qi de aici pan& la Constantinopol, undo
erau cantonaVi la Sf. Mamas, de uncle numai inventari-

aVi de oaaenii imp4ratului puteau iatra in bazar, penwww.dacoromanica.ro

- 90 tru aqi desface marfurile, care erau in primul rand

piei de animal., peqte, etc. Comertul aceata a continuat mat& vreme qi pe baza lui a' au continuat qi lesaturile cu Ruqii, care au deschis influent& bizantina in Rusia.
Dap& Oleg sort in 912, vine fiul sau Igor care e

nn luptator, caci a avut de LagruntlAt atat pe Pacenegi cat gi pe Chezari veniti dela_Rasarit. Totuqi
ocest principe al Rugilor nu pare a fi foot prea important.

Revenind la Igor vom atrage atentia ea west grinetre este renumit mai ales prin sotia sa Olga, ce era
o fenee foarte deqteapta. Din cauza acestei degteptacluni zice cronicarul rus s'a indragostit de ea chiar
imparatal Bizantinilor. Olga zice cronicarul mersese
la curtea bizantina, qi fiind foarte frumoasa fusese
duo& cu mai multe site candidate, din care impAratul
bizantin sa -$i aleaga sotia sa. Burprina de Intelep-

ciunea ei o prefer& pe Olga, dar aceasta ii atrage

atentia c& e pagans, ins& ar vroi sa se creqtineze qi
daces vrea s&-i fie el nag. Imparatul aceepta dareviril

www.dacoromanica.ro

- 91 -

- dupace a fost botezata numindu-se de acum Ana -11

propune tar at se casAtoreasca cu el - Olga, care nu
voice acest lucru Ii spline ca nu se poate caci
.

religia

ortodoma. opreqte cisitoria Intro naqi qi fina, diva

aceia s'a intors in Rusia incarcata cu daruri.

EXpeditia lui Sviateslav in Bulgaria. Pan4 acum

drumul la Constantinopol era numa1 pe mare, dar fiul
lui Igor qi al soViei sale Olga -Ana, Sviatomlav, im-

cearca sa mearga la Constantinopol qi pe uscat.Acest

drum pe uscat insir trebuia sa treaca qi Vinuturile
de azi ale noastre anume grin Basarabia de sud

qi

Ddbrogea. Dar despre Romani, nu avem qtiri in vremea

asta. In .0antecul Polcului lui Igor" scris in sec.

III (unli-istoriciybanuescautenticitatda acestei

?wrier/) ;(A:in felt de epopee-arusa) siar parea ca exis-

t& unele ecouri vagi, care deci nu prea folosesc.

Intr'un loc e vorba de Dunare, apoi mai e pomenit un

personagiu istoric care apare aici legendar," Troiaa". Marele imparat roman, cuceritor al Daciei fusese zeificat de Slavi in ale ciror legends intrase.
Dar aceatea stint lucruri insuficiente pentru a gone
www.dacoromanica.ro

. 92 yreo bazi pe ele. Revenind insa, spuneam c& Etviatase.

lay e primul care a incercat o legituri cu Bizantul

pe uscat . Cronologiegte girul conducktorilor status.

lui dela Kiew studiaVi pan& acum, este urmitoarea:

I Oleg 879-912
II Igor 912-945

III Olga yaduya lui tlgor 941 -957

IV

$viatoslav fiul for

957- 972

gi dupes acesta fiul lui ayiatoslavocel care a cregti

nat pe Rugi, Vladimir,Syiatoslar, spune cronicatavea

o deosebiti atracVie cItre par ile Dunirii gi ca

urea chiar s& se ageze intr'un crag din aceste

par 3,

Perejaslavetz, despre care se spune chi era agezat pe

Dunire in care se adunau zice cronicat .din Grecia

(Bizant) aunt store, fructe, vinuri din Moravia (Boemia)gi Ungaria argint gi cal; din Rusia branuri,ceer

ri, miere, sclavin ceiace arat& legIturile comerciale pe atunci la gurile Dunarii.

Unde era acest orag ? El a dispirut, dar era agezat la Dunire. Cand Rugii vorbesc de capitala Bulgarilor ii zice Pereiaslav adici Prealav qi deci prim
analogie am avea din cPerejaslayetz numele Preslarul
mic,care 3e pare a fi fost agezat cam pe la Tulcea.
www.dacoromanica.ro

- 93 Poate sa fie dealul Nicolitelml,utunds se vid urmele

unei intense ceta.i, dar in care nu slau flicut siptituri. Croniea spune el aici a venit el diniadorinf;a de
cuceriri.
Adevisul e ca a venit atras de banii Bizantinilor.
In aceasti vreme, pela 963, in regiunea asta se intin
dea regatul cel dintaiu al Bulgarilor. Duke. moartea
lui Sizion au inceput lupte pentru 8=0es/um intro
urmaeii lui gi tot deodata. In !Macedonia (lacnl Presba) se niiscu un alt stat ce as rupsese din cal Bo
rase sub conducerea color 4 frati: Aron, rAzorld, noise
gi Daniil. Apoi la deciderea aceatui stat bulgiresc
care mai raimasese la Dunire a'a mai adiliagat gi secta
Bogomililor". Impiratul bizantin IlichiVoirlrocesicare
acum avea de luptat gi in Asia, vazuse cll. a sosit momentul ski atace pe Bulgari gi ma el nu putea 810 faci imediat, s'a g&ndit si-1 chase pe Sviatoslav cars-

ia zice cronica, 1-a dat pent= aceasta 1000,de litri

de aur.
Intrladevar armata lui Sviateslov - aproximativ
10.000 de oameni - este adusa de &costa in Bulgaria
www.dacoromanica.ro

- 94 -

unde cucereac Perejaslaretzul qi dupt moappa lui

Petru, toati regiunea de N-Met austatului bulgiresc.

Bizantinii au considerat pe Ruqi ca pe niqte mercenari qi cum Iqi ficuseri datoria pentru plata ce pri,

miseri, puteau pleca. Dar,Sviatoslav isbuti si fact

o aliantt cu toti barbarii vecini, UnguA, Pecenegi,

etc. pentru a merge contra Constantinopolului qi tre
cu Balcanii spre Adrianopol. Lupta cu Bizantinii se
di la Aruadispole

in care Ruqii aunt invinqi. Dupes

Pocaq vine in fruntea imperiului bizantin loan Tzimiskes care In anal 971 cu armati numeroast porneqte
contra lui Sviotoslav hotirat si-1 Inliture din Bulgaria. Luptele cele mai importante se dau in jurul
Silistrei dupes ce Boris urmaqul ultimului tar al Bul-

garilor fusese eliberat din mAinile Ruoilor qi Preslarul cucerit. Asediul Silistrei in care fusese incercuit Sviotoslav, tine nu mai putin de 65 zile,ceeace era foarte mult pe atunci, doer in cele din urmA principele rus reuqeqte si profite de o nebigare
de seams a Bizantinilor, se strecoari qi fuge din SiTi.stra. Este roses ucis cand se intorcea spre Kiew ,de

www.dacoromanica.ro

aliatii sii (Pecenegii) nemultumiti. Aceasta e prima

Incercare a Rueilor de a merge la Constantinopol pe
uscat.

Crestinarea Ruqilor. Vladimir. Urmaqul lui Sviotoslav e Vladimir (972-1015) care reuqeqte ski vini
la conducere, dupice inlAturi pe ceilalti pretendenti.

Este important fiindca el crestineaza pe Rtqi .

Aceqtia precum qtiti, pain& scum erau pagini, se inehinau la zeitiltile slave care erau ca qi ale Germa-

nilor, zeitati ale naturei, firi temple. Astfel era

Perumzeul fulgerului, Dajbog al soarelui - Svarog

al cerului, Volos al turmelor. Pe Magi aceetia mai
aveau anume obiceiuri, unele luate dela Romani, eredintele in Rusalea qi Rusalii, care nu sunt decat
Rosalia flomanilor aqa cum colindele de anal nou aunt

Kalendele romane. Alituri de aceste credinte primiti-

ve, se mai constati in religia qi obiceiurile for qi

influente finice, care aveau caracteristic pentru religia lor: vrijitori. yestiti, pentrucA spuneau ei

pot vedea viitorul grin foc mai ales. Se numeau La=

mani. Au fost infiltratii creqtine Inc i inainte de
Vladimir. Dovad6 cele ce am vtizut cand am vorbit Ae
www.dacoromanica.ro

- 96 Olga. Deasemenea In tratatul cu Bizantinii am vizut

c& erau cregtini cici se spun in el

Noi toti

cati suntem botezati"... etc.

In Rusia erau diferite influenti religioaae, explicate prin legiturile pe care le aveau. Fir& indo -

iali erau influen1e mahomedane, prin caravanele gi

popoarele venite din Asia. Apoi mozaice, dela Chazarii din sud, deasemenea o influent& dela Apuseni.

Atrag atentia ca la 988-989 cAnd se pune cregtinarea

Rugilor nu era o schism& religioas& Intro Apusenigi

Rasariteni, care s'a ficut deabea la 1054, dar totugi

erau unele neintelegeri intro papa gi patriarh. In

cronica rus& as povestegte felul cum stan cregtinat
Ru4ii.

Anume venire la curtea lui Vadimir reprezentanti

ai mai multor religii, care incepuri s&-gi laude legea lor. Mahomedanii incepur& s& laude legea for spur

nand intre altele ca Mahomed dd vole sA trAiegtichiar cu 70 de femei. "Vladimir i -a ascultat caci ii
'plateau femeile" zice cronica, dar nu-ira-pl&cut fap-

tul el erau opriti

dela bautura. jentru Rugi bautu-

www.dacoromanica.ro

-97

SNP

ra eate o placere, far& ea nu puem fi", a rispuns el.

Deasemenea pe NemVi i-a refuzat.

Pe Evrei wind au vomit i -a intrebat undo le eate

Vara gi cum ei au raspuns ca D-zeu i-a imprAgtiatol

le raspunse.....Daca D-zeu v'ar fi iubit pe voi qi
legea voastra, nu v'ar fi impragtiat prin twit& lumea. AVi voi voi oa gi noua sa ni se intample

isL

fel ? ". Venire apoi Grecii a caror religie placu lui

Vladimir gi o priori, dar numai dupace trimise soli
ca sa vac% gi la ei atlas& cum este aceasta dredinVa.

CAnd s'au intors dela Constantinopol solii au spus ea

la Constantinopol in biserica, la slujba, nu gtiau
dace erau in cer sau pe pamant. Este sigur ca luxul

bisericii bizantina a impresionat pe acegti oameni

simpli, aga cum desigur i-a uimit infatigarea salii
traiai

tronului unde ithp. bizantin intr'un fast de o bogaVis

cum numai la Constantinopol era. Iegenda are doua

parVi care trebuesc reVinute.. Anume faptul ca au foist

mai multe influenVe, gi victoria bizantina, care se

datoregte prestigiului imperiului gi desigur gi fap-

Faic;

Istox;ia

Rusiei
www.dacoromanica.ro

-9i8 -

tului ca influents bizantina din punct de vedere cul-

tural qi comercial mai ales in partile Busiei eras

mai accentuate.

Apoi pe incetul Grecii patrunsera in Busia mai mu

mult ca alVii. De altfel, Vladimir insuqi se clatto-.

reqte.cu Ina sorb

Bulgaroctonului

Vasile al II-lea

flicandu-se astfel prima infuzie de singe bizantin

in dinastia lui Btxr14.1la 988. In legaturA cu creqti-

narea lor se pure o chestiune insemnata pentru isto-

ria Ruqilor. 4 n'au primit leturghia In limba greaca, ci in slavona. Liturghia aceasta in limba slava
se nascuse in sec. II prin cei doi frati Metodiu qi

aril care tradusesera cArVile sfinte pentru Moravi

In dialectul bulgar din Macedonia.

/Pa avut ins& succes in Moravia dar s'a raspindit

in Bulgaria, unde Bizantul a permis-o, adirlogiind ast-

fel la cele trei limbi socotite sfinte, ebraica, latina, greaca qi pe aceasta slavond qi mai inainte qi
De cea siriaca. Adoptarea in slaves a liturghiei, a
'ost filicuta din motive de comoditate, fiindca astfel
ra ir4eleasa mai ucor de to -ti Slavii caci pe aceea

www.dacoromanica.ro

- 99 -

vreme deosebirile dintre lidbile slave nu erau aqa

mari ca dstazi.
Intrebarea care se pure este, pe ce cale e'a intr

dus aceasta credinta creqtina la Ruqi? Nu avem o

dc'

des despre predicatori in Rusts, dar e sigur ca au if.

caci daces armata ruses venire din sud

Inleanise ;mast

Mai era de asemenea qi drumul de convert care trecea

pe is Tulcea qi pe care influentele se puteau transn

te. B probabil ca qi Romanii au contribuit cu cev*,

caci Romanii adoptasera aceasta liturghie slavona In

secolul Z ca o necesitate politica ce a tinut it noi
pane is marile reforme ale lui Matei Basarab qi Vasila
Lupu, cand s'a introdus liturghia In limbs romana.Deci

qi dela noi se vor fi dus misionari caci teritoriul

nostru era atins de Ruqi. An exista dovezi pentru a1.0eclooK

ceasta, in limba ruse, in care numele de Craciun e ea

is noi; deci adoptat.In organizatia for deasemenea,
cuvantul boier fara 1 aqa cum e la noi se pistreazaqq1

is ei pe cand la Bulgari spre exemplupl! perzieti.

De aici se vad qi infuentele de 'Jag,

Mal

=0/..

www.dacoromanica.ro

- 100--

MiercUri 15 Decemvrie 1937

PRELZGEREA,

VII-a

SPARSITtIL STATUE= DIN KIEW ORGANIZARBA POLITICA

4I 80CIALA
Iaroslav gel Mare Epoca ce urmeaza in istoria
Rusiei, dupes creqtinarea Ru4i1or, e destul de turbure
datorita luptelor pentru, tronigare daninapterb la:gm.311-

time de centre fiecare cu prineipele ef. Bu e cazul

ea era-tam aceste lupte, care aunt lucruri de detaliu

pi cred ea e mai interesant sC arat istoria Rusiei in

linille el: generale. Domnia.lui Vladimir 972-I015 este
oral
deci urmata de lupte pentru trap. Dintre fift. lui nisi

nu este prey important. Gel care izbuteqte in detri -

mentul celorlawil este iaroslaw cel Mare oe domnepte

intre 1116-1054, o domnie care dupes cum se vede edea,
tul de lunges, 33 de ani. Domnia lui e foarte tufburaL
till, nu odata a trebuit s place din Kiew aluniat, fxe
www.dacoromanica.ro

1Q1 --

de osti straineefie de r&scoale de-ale celorlal4A

principi. Totusi el a reusit sa Laving& pe4Chazaliii
slAbiVi cucerind Crimeia ski deasemenea a avut lupte
to Pecenegii pe care Rusii 3i numeau Polo.vti

Ceea-

ce este mai important in domnia lui este faptp1 ea a4

acum Rusia are legituri intinse in afar& de hotarele

sale . 3e

tie c4 Rusia p&ni la Petru

eel_ Mare e

caracteriaati prin izolarea sa de Europa si a tiebuit sa vines acest Var Petru cu vorbe, lui nom deschis

o fereastr& spre Tucopa grin care si intre civilizaVia', pentruca Rusia si intre in legator& on 4Rusul.
Dartaceast& izolare incepe ,AWits au navtairea Vitarilor (124C) Inainte de aceasta, in vremetit,statului

din Kiew, ea era un stat.auropean. In adevax ,consta-

Om a& una din fiicele lui Vladimir s'a Oksaterit ou

regele Poloniei, fiul attu cu flea regtlui 010 al
Suediei $i nu numai atlit dar o fito

a lui Iarsolov

eel. Mare s'a casatorit tocmai ou regele FranVei din

dinastia Capatisanilor, Ifrnsle I. Ca &tare data flica

lui Ieroslar a foist lu4t4 to cisatcrte de un rege

ova de departat si in Tress` aceea distantele Insemwww.dacoromanica.ro

- 102-

rau ceva, caci nujuteau fi parcurse aga de uior ca

tella

- insemneazi erau legAturi intre statul Rusiei

vi Apus fiind duce de cAlitori, comercienti etc. Pini

la reggae Henri I, se Observi in Franta ca toti reLii poarti numiri de origin germani, dar dela cAsiwelt

toria acestuia cu Pica lui Iaroslav, fiul ion poart&

un nume care nu era dbignuit decAt in Orient, intAl-

nit in talendarul bizantin, anume Filip(Filip-I).Spunear CA intro cAsitoriile incheiate, una s'a flout
au regele Polaniei, care e un stat ce apare in lumina
istoriei cam In scales* timpuri cu Rusia despre care

ayes gtiri mai dinainte fiindcA este pomeniti de cronicele bizantina. Polonii insA, nu aunt pomeniti deAt dela.cregtinarea lor. Statul polon s'a intins pis
ni is Kiev. DupA anul 1000, evem primul conflict,care
va ti secular - nestins chime pinA azi - intro Poloni
4i Rugi, doul popoare de acelag sange. De eceea so Rue

ne intrebarea, care BA fie oeuza acestor lupte seculare'care Tor 043aina cu impirtiree Polonlei.
FireQte ca dela prima vedere se poate rL11,*-ate

lip.

as de hotare naturale intro Rugi i Poloni, deci inwww.dacoromanica.ro

- 103,caleceille de teritoriu, explica aceste lupte.

Dar mai e ceva, poate mai important, anume chestiuni de debuqeuri care explio& acestel.upte;,porinta
qi a unuia qi a celuilalt dintre aceste doui. popoare
de a eqi la marea Meagr& la care ieqi.,,Rusia dela

new, iar Polonii puteau qi ei a& ajung& trec&nd prim

Ucraina. Dar qi la Mares Baltic& chestiunea era la
fel. Until tAia drumul celuilalt I aceste lupte eau

maiaadiogat ci rivalititile de ordin religios, unii

erau catolicii, ceilalVi ortodoxij. Care este faptul

ce arit& inceputul acestor lupte2Cei care ati Mut

cursul de anul treout, ati vAzut el Baleslav cel yi-

teaz a aluns-p&n& is Kiew, In care a UtratprinFoarta aqa zisa de Aur. In vremea lui Iaroslavoteast&
expeditie polonI ins& nu trebue apcotit& ca o cucerire a Ausiei. Ea nta aunt nisi un rezultat ,pi mai

tarziu soarta armelor ea tutors In defavoarea FolonJ

lor.

Caderee Kiewwlui. Dup& laroslav cel Mare o foar,e

greu

distingem un it.rmaq demo. Este iar o pkzine&

de lupte, cu multi prinoipi care tots spun a, as trek

www.dacoromanica.ro

- 104 din Rurik. B o perioadI de lupte feudale Olt acelea

din Apusul Buropei. Din acecti multi principi aceLica

poate ar merits sI fie komenit in istorie e Vladimir

Monomah (1113-1125).Numele "Monomkh" e bizantin.Bra

o porecli data imparatului Constantin care prin aliantA era rude. au Vladimir. Nu este insemnat prin
izbAnzi contra altor principi,, dar in vrerea lui se

poate nice ca a atins

mama,

civilizaVia rues din

aceastA vreme. In adevAr pe langa faptul ca Vladimir

a Cost un protector al civilizaViei, el InsIgi a

fost un scriitor, caci a lAsat niqte sfaturi urmaqului sAu.

In parioada iceasta de civilizatie insa; statul

de la Kiew din punt de vedere politic, slabise foarte mult, Litre timp se Intareau format,iunile politi-

ce ce erau In regiunea,MoscoveiAmolenskuluitetc.,
in fruntea carora erau

foarte puternici.

Acectia formau de faipt ceea ce an numi not RUsia Ma-

re. Spunems4u altI odazie, ea se !eosebesc trei feluTi de Ru4itIntre care Ru0i maritAlbi qi Rull mica.
Aco9tia din urab. bind Ruteniip
www.dacoromanica.ro

- 105 -

Ping scum In sec. al XI-lea si

flues,

Rucii

marif nu jucasera niciun rol politic insemnat,ci

erau supuqi siatului dela Kiew (Rusii Midi) . De a-

cum inainte insa ei vor lua locul color dela Kiew,ci

vor continua s* conduces istoria Rusiei, in care Kino
wul nu va mai juca rolul de panel arum. Spuneam

ca

duce& ruseasca, pe Lang& faptul ca se tmparte in

doll& ca lilbgt liMba Rusilor

maxi,

ci aceea a Ruqi-

lor mici, se mai imparte_in dou& i ca vista: Rusia

padurilor si %Rasta stepei. Acum la inceput aceasta

din urma era mai bogata si mai puternica, facea co-

mart, agriculturatetc. Rusia padurilor ins& a jucat

un. rol modest, ocupat,ia do predilecVie a locuitori-

lor ei find taiatul lemnelor si vanitoarea. Dar oamenii acestial-Orani viinjocioca vremea au invins pe

cei din atepa qi au distrus Kiewul in 1169. Cel ca-

re a distrus Kiewul to 1169, a fost navUitorul din

regiunea padurilor, prinlul Andrei de Suzdal. Deacum
rolul Kiewului nu mai e de prim rang in istoria Runlet. Dupes 1169 Rusiv se imp_trte intTio 7,11,1jme de

state mcd mici sau alai maxi si cand in 1241 yin Twww.dacoromanica.ro

- 106 tarii nu se poate infiripi niciun fel de rezistenta

mai insemnata din partea ramaqiVelor statului dela

Kiew.

Exist& chiar un proverb care arata bogatia Kiewului in acele vremuri qi decaderea politica a statului din aceste Vinuturi. nand e vorba sit miln&rme

qi sa boa, toata lumea vine la Kiew, and e vorbade

lupta, nu vine nimeni"..Irin urmare Rusia se impar-

te intro multime de statuleVe.

Dar, dupace am vazut istoria Rusiei, dela intemeierea ei de catre Varegi qi pang la caderea Kiema.
lui, sa vedem acum care a fost situaVia acestuistEct

rus,din punt de vedere politic, social qi cultural,

Feudalismul rus ei cauzele sale.In ceeace pri-

veqte situaVia 1,oliticateste clar ca acest stat dela Kiew nu era, nici chiar in epoca de glorie
din vremea lui Vladimir, absolut unitar.

Degi

cronica lui Nestor worbegte de el ca o unitate,

totugi nu era aga, eaci existau anume regiuni unde

Kiewul nu avea decat autoritate nominala, regiuni

www.dacoromanica.ro

- 107 cu principi care uneori se _ocoteau chiar independenti, alte on recunoqteau pe cel dela Kiew (la pe
cel mai mare. Pe deasuprsi toti se socoteau ca se
trag din legendarul Ettik intemeietorul. Nu nunai

cel din 'low qi 8uzdal, sau regiunile orepiatetdar

War qi cei din Litvania qi Galitia aveau aceastA

pretentie. Din acest lucru se poate deduce un lucru
important In legiturA cu organizatia.

AeastA organizatie socialA era patriarhalA pe

bugi de ginta, de familie, aqa can era familia aceasta de conducAtori, din care se socoteau a face
parte toti principii aceqtia, numiti.enezi.Din aceas-

to

organizatie reese un lucru prinejdios pentru

stat. In adevar toti aceqti cnezi aveau drepturi

egale la domnie, cazi nu era principiul pe baza caruia primul nascut sA moqteneascA tronul, qi atunci
stApOirea care era socotitA ca bun personal a pi"rintelui, era impartitA de tii intre ei, ceeace ficea din stet o' stogie divitati in mai multe pArti.4e-

ful de obiceiu,era ales de boieri, deci de nobilime,

www.dacoromanica.ro

- 108 dar numai dintre membrii familiei domnitoare. Aci

se poate face o apropiere cu principatele romans uu.r

de era un sistem electiv-ereditar amm a fost denu

mit de Ienopol.

Aceasti imparVire continua a statului rus,a_fost,

evident, disscatatA de iatoricii 8u4ilor. Unii au zis
ca ma se datoreqte feptului,, ca Slavii sunt un po-

por apolitic, :Ala. nu au simtul solidaritAtii politic cum /1 au urmatiii Romanilor on Germanilor. Cred
ca asemenea teorie nu poate sta In picioare. tin popor daces simte nevoia BA se uneasci, chiar daces e-

xisti o traditie care se opune, se ridica din sAnul

lui forta care sA-1 sileasci la nnire. Existi roses
cause mai adanci mai ales in legAturel cu proprietor-

tea care era in comun.

3xistenta unei aristocratii proprietare de pimAnt,

eau

tenants feuddle, apoi aceea a unei burghe-

zit care va cauta 0i ea sa scape de puterea primalpelui. Sunt adevt:ratele cauze ce au adus farlimitarea

statului rus dela Eiew. CricAt s'ar ciiutasA se ara-

www.dacoromanica.ro

- 109 te et Rusia n'a urmat evoluVia obicinuita a statelor

din Europa din vremea aceasta de care ne ocupam, nu
se poate admite acest lucru. Lucrul acesta 1-a examinat toarte de gprospe un istoric rus Pavlov Silvanski,
care a scris al-eatle al cares titlu explici qi conti-

nuttl, anume "Feudalismul in Rusts". In aceasti lu crare el admite existenta feudalismului in Rusia.
Cagi in Franta qi in Apusul Europei in general, Silt-

vanski, admits c4 principii conducktori au pierdut

din importanVa qi putere in favoarea boierilor, mai

ales dupl diramarea newului. Cum se explica, in Rusia, cauzele feudalismului? Dac4 admitem ca.' a fost

feudalitate in Rusia, atunci ea trebue sa prezinte

aceleaq caracteristice cu cea din pus.
D-,voastr4 tiVi cum era acest feudalism in Europa de Apus. Cauza adevaratd care a dus la aceaf,t4

instituVie a fost de origins economics. Anume,cand

legaturile comerciale au inceput Ea se rupd din cauza navalirilor barb,

e, oamanii au trebuit sa se re-

traga pe bucata for de pamant pe care o aveau,

mul-

tumindu-se cu produsele eo:le putea obVine fiecare

www.dacoromanica.ro

- 110 depe mogioara lui, ne mai cumpArand deci produse dela vecini.

Aceasta ar fi un fel de autarhievadic4 o regions

se multumegte numai cu ceeace produce ea far& sa exporte gi farce s4 importe ceva. Aga s'a intamplat in

Evul-mediu. Pe fiecare mogie se fabricau cele neceBare locuitorilor ei. Din aceast4 vieat4 patriatha-

lA izolata,s'a aseut vieata izolat4 din punct devedere politic.Froprietarul mogiei care n'aveau nevoie:

de vecinilajunge uniregigor pe mogia lui,devenindjudecator gi mai mult,putea sa bats gi moneda, sfi ri-

dice caste gi impozite. Deci eate proprietati mars

erau, tot at&tea state.

Acestea ar fi cauzele form4rii feudalitatii in

Apusul Europei; o viata economica izolata,farl leeconomice. sa vedem cum se pot aplica in Rusia? Am spur c4 pang acum Rusia avusese leg4turicomerciale. in special, cu Bizantul centrul economic
al lumii in acea vreme.Ce se intaimpl4 cu Rusiadupg.
c.:4111

1050,vreme care corespundecuepocadingtieiCom-

www.dacoromanica.ro

- 111 nenilor la Constantinopol? Statul bizantin acum se

vede stramtorat in Europa de Pecenegi qi Cumani,iar
in Asia de Turci, incest a inceput sa (Beard. ajutor.

Occidentului care vine in Orient in acele mari expeditii numite Cruciate. 0 decadera politica insa
aduce dupes sine gi o decddere a comortului. Negusto-

rii acum nu mai vin aga ca altadata la Constantinopol.

Deci nici comer it cu bldnile ci pectele Rucilor nu se mai putea face fiindca nu se *ad cautau
aga de mult aceste lucruri in oracul saracit. foci
din aceasta cauza principele dela Kiew nu mai avea
mijloacele materiale dinainte. Principii mici cresc
in importanta gi putere, se nacte un negot restrans,
o vieatd patriarhala agricold, pe raogia fiecaruia

ci astfel is nactere feudalismul ci in Rusia. Data

deci ca istoria Rusiei se explica in lumina istoriei
universale. Acura numai regiunile agricole sau de WI-

natoare, sunt aducatoare de bunuri ci proprietarii

for devin principi a.oroape independenti.

www.dacoromanica.ro

- 112 A

Dupes cronicd,se poate constata c& principele

avea gi o armatIt a lui, - s'ar asemil* aceasta cu

oastea curtenilor dela noi. Aceast6 curte armata la

Bugi se numea drujina, care de fapt era o class social& formatA din doll& grupuri: primul al drujinei

superioare care erau boierii (fancVionarii ci proprietarii) gi al doilea grup al drujinei infel,ioare,

oamenii de arme. Al&turi de drujina Ult:exercita

puterea

eneazul

cu tripla lui putere de Judea:tor,

legislator gi gef al armatei.

Din randurile boerilor gi.a drujinei de la o

vreme a inceput sd se formeze un consiliu privet num

mit Duma
Mai exist& o alter adlinare or&geneascfi, in toate

oragele ca la Kiew, Norgorod

etc. cu rerrezentanVi

ce erau consultaVi in anumite chestiuni, gi care se

numea Vice,a cet&Venilor nu a principelui*dar cu vrei

mea aceastd adunare decade 0i numai e consultatd, odata cu scaderea puterii burgheziei de negustori, ci
ridicarca nobilimei feudale.
www.dacoromanica.ro

- 113 Organizatia sociala. In organizatia social& am

vAzut ea erau in primul rand nobilii care erau proprietarii de pliant. Intre ei se diatingeu Cnezii
care toti pretindeau ca se trag din Rurik. Boierii
din Drujina gi diferitii proprietari erau cu totii
nobili. Mai era o class de megustori.
Intriunul din izvoare, aceasta class se numegte
osnicianii, dar nu e un termen generic (dela ognisko, vatra) . Apoi muncitorii, taranii care erau unii

liberi dar altii nu. Dintre cei dintaiu erau unii

proprietari de pamant numiti smerdii (mecneni) gi

tarani liberi dar fara pamaut numiti naimiti in

romanegte exists, de aici, tarmenul de naimiti, adica angajati Cu plata. Daca murea vreun proprietar,

taran, Vara sa lase mogtenitori directi in linie

barbateasca, pamantul trecea in stapanirea principe-

lui (ca ci la not in vechime). Erau apoi taranii

gerbi gi erau gi sclavi. Acegtia,erau prizonierii
gi urmagii lcr, sau cei care erau cumparati ca ata-4

re din alte parti. Ei so numeau Zakupii

cumpaxati.

-Din cele spusc rezulta ca cea mai importanta

PasO. 8-a Istoria Rugilor

www.dacoromanica.ro

-114claw este aceea a proprietarilor de pamant, boerilor

deci, care din cauza ruperii echilibrului prin tIierea liniilor de comerV incep sa se ridice luand locul
clasei oragenegti,

Ca atare in vremea aceasta in Rusia avem o perioada de predominare a clasei nobililor ca gi In apus.

aw.11

Luni 20 Decemvrie 1937

PRZLEGEREA

VIII-a

Cu/' uu LIBEASCA IU rinTOADA. KIEWIANA

Biseriea ruses. In lectiunea de azi ne von

ocupa de cultura ruse, din perioada kiewiana. In spe
cial vom insista asupra ramurilor culturii, care
s'au desvoltat mai mult gi anume in literature gist,
ti.

ktat literatura cat gi arta, se desvolttl, pornind

www.dacoromanica.ro

- 115 dela biserica. Aceasta in Evul Mediu era principalul

11 civilizaViei gi culturei, caci twit& lucru...L facute pentru a fi inchinate prea agririi
lui Dumnezeu.

Am arat-at cum cregtinarea Ruqilor este o rezultan.

to

a propagandei Bizantinilor peste care a venit pro-

paganda Slavilor din sud care de fapt era influen-tat&

to

tot de BizanV, deci avem de aface cu o influenVi

bizantina grin intermediul slavilor sudici, in acest

caz.

Legatura bisericii rusegti cu Bizantul a conti-

nuat sa

fie mereu stransai dir dela o vreae dependexi-

Va bisericii rusegti nu mai era in chip erarLic, de

Constantinopol ci de aqa numita patriarhie dela Ohrida,

care la

drept vorbind era subordonata de cea din

nu era o patriarhie,
ci cand Bulgaroctonul a distrus pe Bulgari, el a in-

Constantinopol. Propriu

zis, aici

fiintat la Chrida o mitropolie - acesta e titlul pe

care i-1 recunogtea Constantinopolul - npentru Bulg&
rii qi Vlahiim - din Balcani. Numai in mod abuziv mitropoliVii Ohridei s'au intitulat patriarhi. Prin
urmare acestei biserici era supusa biserica ruseasca
www.dacoromanica.ro

.7. 116

i acesta desigur, pentru motivul ca era o biserica

s1avd. Aboa in vremea lui Iaro

lav,, Rusia a acapat de

aceasta sUbordonarA, din punt de vedere religion.

Se pare oa numai schimbul unei importante some de
bani,platita la Coustantinopol, a reu4it el as obtina eliberarea aceasta, antocefolia,cum am numi-o not
azi, a bisericii rusesti de cea din Chxida.

a most deci acela care a reusit ea face pe Bizantini

-a recunoaste un mitropolit pentru Rusia. Rusia acum

avea trei epiacopi din care in ordine ierarhica eel

mai mare era eel dela Kiev si apoi eel delationere4

-0jaligrad, dar rezistenta paganilor in materie reli-

gioasa in vremea aceasta era Inca importanta, rezistenVd ce venea dela locuitorii din regiunea padurilqr in special.

data cu influenta bizantina in biserica rusa,s'a

desvoltat in Rusia si vieata monarhala,viata manastirelor atat de preVuita la Bizant. Au lust nastere
numeroase mtuaastiri cu foarte multi calugari. Din ele

jean mai Insemnata era renumita Lavra recerska dela

Kiew uncle s'au pastrat moastele a o multime de sfin#
www.dacoromanica.ro

- 117 -

ale carom vase s'au gasit mai tarziu aici .

Literatura rush liaba. Cum la inceput arta Qi
scrisul erau influentate de biseriat aqa cum am spur
biserica Bizantului este aceea care SIR. banowel#itit

qi in west domeniu ca qi in vieata religioaaapropriuzisa. La Bizant,insa, pe baza produ4iilorde

culture clasica, se nascusera opere de mare valoire,

opere filosofice, istorice, retorice, etc. de o finate exceptionala, potrivite evident cu sim ul qi
gustul ca qi intelegerea unor spirite superioare
adoptate la ivvorul clasinismului, ca acelea ale Bi-

zautinilor, dar se pure intreberea aceste opera pu-

teau ele influenta cu

cava pe

Ruqi ? Erau ale potri-

vite pentru intelegerea simpla a unor oameni care

nu aveau un trecut cultural ca Green ?

Evident ca

nu. ai nu numai Ruqii au festweia care nu le

puteau intelege cu uqurinti 9i cu atat mai putin sa
if

le invite, dar qi celelalte popoare cart, sA cre*tcta-

seri datorita Bizantinilo7 erau in aceeaqi sit4atie.

Deaoeea 31aviiein gerleral,au luat din b.* a L opere

bizantine, numai pe acelea potrivite cu

www.dacoromanica.ro

;a;...Atea

for

- 118 cu puterea for de inVelegere: Pe allele opere bizanti-

ne scrise pentru poporul de jos care nu avea prea

sulta cultura, qi ale caror aubiecte erau luate din

vietile

sfinVilor, din vieaVasoimakiaLL.0 midi expli-

aaVii pioase care nu aveau pretenVia de a se ridica

p&na la cultura rafinata a clasei aristocratice. Tom
vedea el scrierile rusegti din aceasta vreme, urmenzi in mare parte modele bulgaregti care la randullor
bait& pe cele bizantine.

Am vazut ea liturghia ruse&sci a foot imprumutati

dela BizanI dar c& ea se facea in limba slava in eare fuseseri traduce carVile sfinte de Metodie qi Chip
rile. Liwba slavA in care acectia facusera traduce!..,,

rea era un dialect ce se vorbea in Macedonia bulgareasca pe care ei ii cunogteau. Acest dialect a devenit limba slava pentru c4rVile bisericecti qi pentru aceasta a fost numit liveche slave bisericeascau

eau dupe cum it numesc savanVii bulgari, wveche bulsafe. Cand Rugii s' au apucat sa copieze cartile acestea scrise in vechea slava biscriceascA, au eautat evident, sa nu se departeze nici de gramatica,
www.dacoromanica.ro

- 119 nici de sintaxa gi nici de vocabularul limbii aceq.

tia, dar unit din copigtii mai ignoranVi, au inceput

sa inlocuiasci.cu elemente vii ale limbii rusegti

unele lucruriiaga el la un moment dat aceasti limbA
a devenit o limbs mixtA. Lucrul nu e de mirare;-aga
s'a intimplat la toate popoarele slave care au avut
liturghia in aceastil lidba veche slaves bisericeasca.

Aga in Serbia, Bulgaria, unde elementele vii ale

limbii, care mereu wafer& transformari, au patruns in

acest dialect in care era tradusti liturghia qi au

dat nagtere unei limbi mixte. InvataVil din ameast&

swag causi chiar gi impart limba bisericeascrt in

dotatI vechea slava bisericeseca pura, gi a II, vechea slaves bisericeasol in versiune bulgari sau ear-

beasci, sau ruseasca. In prima categoric este vorba

de limba In care au fort traduse carVile sfinte de
Metodiu qi Chiril, in a doua de copiile care au suferit In limba intrebuinVata In ele, adaosuri
elemente vii ale limbii ckpiatilul

de

Prin urmaro,

astfel se va prezenta limba in care vorLfi scrise ce-

le mai vechi manustrise in rusegte.

www.dacoromanica.ro

120 -

Primal texte religioase. Cel mai vechiu manusanis de acesta in Rusia este un Bvangheliar numit al
lui Ostromir. Data pe care o poarta este 1056.

Prin

urmare eel mai vechiu text al literaturii ruseeti literature ca forma bineinVeles, nu ca fond este sow:

cent text din 1056. A fort saris de un diaa Grigorie

dintiqvgogod., pentru Ostromir, o rude a marelui
cneaz Iaroalay.. Acest lucru it qtim din poslealovie

adicA din pirtea din urn& a BVangheliarului.(Posleslovia spre deosbbire de predoalovie, partea dela Inceput..)Evangheliile acestui text aunt agesate in or-

dinea in care se cites ele in diferite Duminici ale

anului. A fost copiat acest Evangheliar, duplt Tun

text bulgAresc. Avem apoi Sbornicul lui Sviatoslav -

nu Sviatoslav eel cu expeditia din Dobrogea; acesta

a trait In a doua jumatate a sec. XI. Coatinutul acestui sbornic este de fapt o traducers din greceote

In el se gasesc adunate o serie de diverse bucW.I1a

vremea aceea cum nu exists tiparul, se dbicinuia a
se Copia .tntr'un aingur opus, tot ceeace putea interesa o persoana cm vroia ski -ci face o biblioteca
www.dacoromanica.ro

- 121 .
de care sa se serveasci. Astfel se intilneso in acest

abornic pe ling& parti de retorici qi lucruri in le.

gAturk cu biserica, etc. CeeaGe este interesant

iaptul ca. Sbornicul mai cuprinde si miniaturi cum se

dbicinuia sa se fact la BizanV. Erau fAcute Cu culori

cu albusuri de out pe pergament, pe care se asezau

foite subViri de tot de aur. this din aoeste miniaturi

repreminta pe Sviatoslav cu familia sa, intro imbrAcAminte ce nu seamanA deloc cu cea dela Bizant. Sviatoslav are pe dedesubt o imbrAcAminte.verde, iar deasupra halal de culoare albastra cu aur. Pemeile aunt

idbracate cu rosu avAnd un fel de bonete pe cap. Se

pare cA este o imitate bulgareascA mai ales GA si

partea in care 11 laud

pe Sviatoslav e o traducere

din bulgAreste, traducere in care sopiattM1 s'a mulVumit numai sa schimbe numirile proprii, ale Varilor
bulgari Inlocuindu -le cu cele ale stApAnului sAu.

Letopisetul lui Nestor Cea dintAiu scriere cu earacter istoric este vestitul letopiseV al lui Nestor.
Cronica aceasta a fost gresit atribuiti lui Nestor.
Cel care a scris-o este un anonim al cArui flume nici
www.dacoromanica.ro

- 122 -

pin& azi nu se cunoagte. El vorbegte la sfargit

de

lucruii ce s'au petreout in timpul vietii sale. Traia

pe la 1091, iar cronica merge pan& la 1113. Este deoi
un personagiu care a trait In ultimii ani ai secolului II gi In primii ani ai celui al XII-lea. Despre
el nu qtim decat ea a fost calugar in vestita manistip
re Ilivra-Pecerska. Lucrarea lui este intitulata

005E(r TRENMOMI*,(Povestikea:.aallor 'care tree) .

Incepe cu unele lucruri legendare; cu acea poveste ea
re spune ca seminVele lumii se trag din cei 3 fii ai
lui. Noe

Ham ,Set ,fii Iafet vi caut apoi sa crate

neamurile care fac parte din seminViile ce s'au nAscut din acegti 3 fii ai lui Noe.

Urmaregte popoarele slave vi qtie despre Inrudirea

vi obargia comuna a lor. Devi traiegte in epoca de
desmembrare a Rugilor totuqi in cronica lui ne vorbegte despre ei ea de Vara for ca de o unitate

Prin urmare porniedela epoci legendare,cronica

duce povestirea evenimentelor panA la 1113, aducand
din ce in ce mai multe amAnunte cu cat ne apropiem
de sfargitul ei. B o lucrare de mare valoare, mai
www.dacoromanica.ro

- 123 -

ales pentru partea dela urma. Nu qtiu data cronicarul a avut posibilitatea sau nu, de a intrebuinta
izvoare mai vechi.

Poets ca da caci apare dupe cum am vazut la el

textul tratattlti de_comert, citat intrtuna din pre-

legerile treOute. Muputem spun nimic in_privinta aceasta mai ales ea din unele parti lipseso unele lu.

cruri, lanai neajungand manuscrisul original

ci
care
cea mai veche coO.e este din 1377 a unui oareoare
Laurehtiu. Cronica aceasta este baza istoriei rusgrti

cici afara de ea nu mai avem despre inceputurile istoriei Rusiei, decat cateva qtiri razlete qi superb.-

ciale in cronicile bizatinp,iar cronicile de mai

tar

Liu nu au facut decAt sa ocontinue pe aceasta. Pentru not aceasta cronica este important& prinffointl

caelLeentinecele

referitoare la _stra-

noqii moqtri, care apar in textul ei sub rumirea de

Taloa. Acesta era numele sub care aunt cunoscuti

Romani/ in cronicile ungare, bizantine, slave,- 'tare

e un nu me generic, dat popoarelor de ginta latina.

Vissi

se numeau ci Italienii.
www.dacoromanica.ro

- 124 Voa analiza pasagiile despre noi, fiindcA aunt

cele dintAiu qtiri cu valoare precis a despre RomAnii

din nordul DunArii, cAci cele bizantina pomemeso in

special pe Valahii din audul DunArii.

Aceate pasagii ce ne priveac, din cronica zisA a

lui liestor, aunt in numAr detrei. Primul este din
partea aceea in care autorul face impArVirea poporului dup& f ii lui Noe, unde mice astfels....nDe gamin.

Via lui Iaphet se

in qi Varegii, Suezii, Norvegii,

Gotlandezii, Ruqii, Anglii, Galitienii, Valahii, Romanii, NemVii, Carolingii, VeneVienli, Francii qi al-

te popoare....".- Prin Romani trebue si inVelegam pe

Creci caci ei aunt socoti'i de cronici ca fiind continuatorii imperiului roman? ei insuqi nu-qi ziceau

greci ci Romei. Interesant a ca Romanii aunt puqi in

tre GaliVieni qi Roma - Bizantini. ;tin ca in vremea seta Bizantinii distruseserA iRperiul bulgar qi
ajunseserA 'Ana la Dunire, e ceeace inseamnA *A erau
vecini cu Vlahii care la nord de DunAre se Invecinau
cu GaliVienii. Un alt pasagiu, care a foot mult die cutat este urmAtorult.n...MulVi ani in urmA, Slavii
www.dacoromanica.ro

- 125 -

se stibiliri la Dunare, unde este acum Cara Ungurilor

gi a Bulgarilor. De aoiiSlavii se raspandirA pe punt

gi-au primit nume dup tArile unde s'au agezat....iar
cand Valahii atacara pe Slavii dela DunAre, gi se

stair

bilira intre ei444Lasuprira, Slavii plecarA gi se sta-

bilira pe Vistula gi se numiri Levi. .... De aici ar

reegi ca Valahii an venit paste Slavii dela Dunare,

care ar ti deci autohtoni. Acest pasagiu a servit lui

Roesltr gi partizanilor teoriei lui Ba scoata acele
pareri dupe care Roeanii nu aunt bAgtine4i in Dacia,

ci au venit din sudul DunArii. Mai intaiu pasagiul e

inexact din punt de vedere al continutului, caci el

afirmA ca. Slavii din cauza Romanilor s'au impragtiat

in lume gi cei din nordul DunArii au plecat gi s'au

agezat la Vistula In Folonia. AdevArul e din contra

ca Slavii nu dela Du Are au plecat, ci aici au venit
gi au venit tocmai din tinutul in care cronica fi arata ca s'au agezat dupes ce i-au gonit Valahii. De ob-

servat ca aceste gtiri aunt in partea dela inceput,

adica inainte de 862, an in care am spud ca avem de
aface cu legende. Prin urmare cel dintaiu cronicar cawww.dacoromanica.ro

- 126 re vorbeqte despre not avea in aceasti vrate a sec.

II qi XII

legendare qi deci se poste socoate

ea cu mult inainte de aqa zisul Nestor, RomAnii erau

avezati aici, Mica aceastA sosire era acum o legends.

Star putea ea ea sa fie acelaq lucru cu venirea lui

Traian qi cucerirea Daciei sa fie socotitA in aceas=

t legend& ca o nAvAlire a Valahilor.
Al treilea pasagiu povesteqte navAlirea Unguri;:.

liat:in care swat pomeniVi qi Valahii. De data aceasta avem de aface cu doui 4074-1. care se cuprind in

partea in care cronologia cu o mica aproximaVie e

bunA - deci qtirile sent mai puffin in situaVia de a

nu fi crezute. Pune de exemplu venirea Ungurilor la
898 ceeace nu diferA de adevAr cu cAViva ani.cu realitatea...0 In anul 6.406 Ungurii trecur& pe Ian&

Kiew peste muntele care qi azi se numeqte Ugorskoye

Venind din rAsArit ei mergeau in grab& prin
munVii ce se chiamA Ungureqti ci incepurd sa se lup-

te cu Toldhii qi cu Slavii eare.lotulau,acplo:_ma.

In urtA insA, Unguritgotiri pt.Valahi qi lUarA in

stApttnire aceastA Vary qi se acezarA cu Slavii in-

www.dacoromanica.ro

preuna pe care ii supuseri qi de atunci Cara se chi&

ma Ungaria".
Prin urmare aici e vorba de nivalirea Ungurilor
qi de supunerea Valabilor. Muntii cei Ungureqti nu
aunt altii dealt Muntii Carpati. Dar de observat ca
cronicarul etia ca aici RomAnii erau delmai inainte
cleat Ungurii ceeace natural nu corespunde teoriei
ca RomAnii au venit mai tetrziu. Se pune mum intrebarea 3nsa, de undo a qtiut Nestor, aca vag cum vedem, despre Vara noastri. CB aceste lucruri sa fi
ajuns pans la el trebue.si fieicistat anumitetlogaturitcare

nu puteau fi deca legaturi comerciale.

Am vilizut atnd vorbeam de Sviatoslav, ca prin sudul

Basarabiei in spre Dobrogea trecea un drum comercial

de uscat care in oraqul Perejaslavetz area uncentru

insemnat de depozitare de lucruri care erau aduse

din toate partile.4i,fireqte,negustprii care treceau pe aici aveau legaturi qi cu populatiavalah5..

Patericul, calAtoria lui Daniel

Afari de croni-

ca acaasta mai avem qi alte lucrari ce ne interesea.,

TA. Astfel este alifs..".rantitul

Patericon"

www.dacoromanica.ro

care cuprial,

- 128 de viettlt-imartiriletct, misionari care au propova-

duit in Rusia. Un fel de vietile sfintilor ai RusiaL

MA voi opri Ins& asupra a doua lucrari mai importante. Una scrisa pe vremea cronicii lui Nestor qi alta
mai inaiute ceva. Dnaeste nCalatoria igumenului Da-

niel in tare sant& ". Daniel era de fel din Cernigov qi a facut o calAtprie la Ierusalim, in aceasta
vreme in care tocmai se diduse libertate sa se fee&
pelerinaje la locurile sfinte, In vremea primpi cruciade din 1096. Acest Daniel care a pornit spre lerusalim Insotit qi de alti pelerini s'a apucat qi a
facut un fel de descriere a acestei calatorii, pomenind in ea qi pe cruciatilca qi lucruri din regatul

Ierusalimului infiintat de aceqtia In Palestina,aratand gi pe regele lui care acum era Baldouin, al
doilea rege cruciat la Ierusalim.

Din nenorocire,calatoria lui in fruntea Drujinei

care-1 insotea nu o Incepe el dealt din momentul in
care a pus piciorul In Palestina. Astfel ca nu gitia

pe unde a trecut in drumul for acegtipelerini ruci.

Cred ea au mers pe mare dela gurile Niprului, prin
www.dacoromanica.ro

- 129 ibrea fleagral la Constantinopol, de unde appi la /e-

rusalim. 0 descriers naiva, plina de meticulozitate - arata gi distanta ce trebuia parcursa dela o
ruins la alta. Se vede cu ugurinta dorinVa pe care
o avea de a nu scapa nimic din lucrurile acestea ale
locurilorloriacareigi petrecuse ItiaVa Mantuitorul.

Vede toate locurile sfinte importante; temnita in"

care a fostinchis Mantaitarul,pegtera lui loan Botezatorul gi foarte frumos descrie obiceiul acela
care e ci la not al sfinVirii apelor In ziva Bobotezei, in care se arunca cruces in apa. Dar el viziteaza gi alte locuri,nu numai Ierusalimul. Aetfel
vede Betleemul Galileii, muntele Tabor,etc., gi raporteaza o multime de legende.

Sfaturile lui Vladimir Monamah.

A d oua lu-

crare e datorita unuia dintre cnezii ruci gi anume

lui Vladimir Monomahul. Eta scris o serie de sfaturi*catre fiii sal, aratandu-le cum sa domneasca.
Aceet obiceiu, de a lase. scrieri in care urmagii
erau sfatuiti cum sa. domneasca sau sa se poarte,

Fasc. 9

www.dacoromanica.ro

- 130 erau foarte obicinuite la Bizantini gi sub influenta

for au facut gi Rugii. V. la not lui Neagoe Basarab
i se atribue acelag lucru - sfaturile catre fiul

sau

Teodosie, dar se gtie ea nau Post scrise de el, ci

de un calugar. Aceasta lucrare a lui Vladimir Monomaw
hul s'a paztr&it'la sfargitul cronicei lui Nestor ata-

gata de copistul respectiv. Incepe foarte pitoresc-..

acifind ma aflam culcat intr'o sanie mA gandeam la au-

fletul meu"... aceasta o facea el cu ocazia vizitelor

pe care le facea prin imperiul sau, care fiind foarte
intins trebuia sa parcurga maxi distante cu sania. Cele mai multe din sfaturile sale sunt cu caracter religios.,,Fiti blanzi, ajutati bisericile" etc., dar Bunt

gi sfaturi politice. Be lauda cu cAlatoriile sau ostenelile gi greutatile intfampinate timp de 30 de ant. A

facut 80 de calatorii, in care se cuprind misiuni diplomatice (solii) rashoaie, sau inspectii administrative.A incheiat 11 tratate gi a facut multe vanatori.
Spune-eat "am invins cu Drujinele meld- pe ,Polovtift,

aratand luptele avute cu Peeenegii.A ajuns in solii pawww.dacoromanica.ro

- 131 -

n& in Silezia - care atunci era locuita dd Slavi gi it Boemia. Acestea suet pe scurt evident - lucr&rile literare din perioada KiewianA, pe Ling& acel
.Tantec al polcului lui Igor" care e pus ins& la indoia15..

Prele erea IX-a

Luni 10 Ianuarie 1938

AILI21111111,122EILILILOS4A2 la Mew.
Influenta bizantina. In lectiunea trecuta
am aratat care a foot migcarea culturala in statul
rusesc, in epoca Kieviand. Cu acest pl'ilej am con -

etatat doua lucruri mai importante in privinta culturii rusegti. In primul rand am vazut ca avem de
a face cu o adanca influents bizantina care in mare
s'a manifestat gi prin intermediul Bulgariei, numai
direct. Va amintiti de traducerile de texte in rusegte facute numai cu mici schimbari de limba, din
bulcaregte. Influenta aceasta bizantina se admite
www.dacoromanica.ro

- 132 -

chiar in productiile socotite ca originale rusegti

In al doilea rand se constata ca aceeag influentaJ

pe care am Easit in operile literare o gasim gi

in operile de arta.

Se poate epune gi pe drept cuvant, ca arta

este cea mai pretioasa dintre productiile culturii

vechi rusepti./t'a fost original& fireptei influen

Va bizantina se vede pi aci, dar aceasta nui sea:-

de valoarea caci ea are pi parti de puternica ori

ginalitate. Cagi literatura, arta ruseasca este in
fluentata de credinta, de religia ruseasca, singu
relemonumentealeartei rusecti fiind bisericile,
manastirile, ridicate pentru slava lui Dumnezeu.

Poate vor fi fost ci alte opera de arta in vremea

aceasta, nu ni s'au past rat ins& in afar& de por
tretele pomenite cand a fost vorba de sbornicul lui
Svigtoslay.

Arta bizantina a avut 3 marl perioade: Pri

ma este pe vremea lui Justinian. 0 epoca in care

arta bizantina

caracterizata prin opere de mare

www.dacoromanica.ro

- 133 valoare aristica, aga cum ne arata vestita biserica - azi moschee r Sf. Sofia din Constantinopol. In

aceasta epoca podoaba interioara, ara mozaicul pen

tru care cauza cladirile cost au destul de scump.In
fluenta acestei perioade a artei bizantina se vede

gi asupra operilor apusene ca spre exempla la Rave

na unde.avem biserica San -Vitale. Dar pe Lang& mo

zaio in aceasta epoca, se mai intrebuinta ca mate

rial de podoaba gi marmura. Aceasta perioada am
spus ca e pe vremea lui Justinian, deci in secolul

al VIlea. 2a, astfel,

cu

n'a putut deci influenVa

ceva arta ruseasca, fiindca in vremea aceasta

Rusia nici nu exista.

A doua perioada a artei bizantine, este a

ceea ce infloregte pe vremea dinastiei "Macelone
nen care a guvernat la Bizant 'Ana in apropiere de

Cruciate, deci pana prin sec. X gi XI. Aceasta es

te perioada care corespunde cu laVirea influentei
gi in regiunile Rusiei. In aceasta perioada se con-

stata in arta bizantina, un spirit mai sever. Dum

www.dacoromanica.ro

-334
nezeu nu mai e reprezentat ca un pastor bland, ci
ca un om sever, care amenint& lumea, amintindu-i
pedeapsa care va veni, Expresia figurilor e mult
mai gravy gi mai realist a.

Acest lucru se vede a fi o caracteristica gi

a primelor opere rusegti. Deci din vremea aceasta
a secolelor al XI-lea gi al XII-lea incepe cu adeva.

rat influenta Bizantinilor in arta ruseasca.

A treia perioada a artei bizantine este aceia din vremea Paleologilor, care cu unele mici in-

termitente au domnit pans

la 1453,cand Constanti-

nopolul e cucerit de Turci. In aceasta perioad& apa.

re o influent& occidenta16, se vede mult mai mult6

migcare, deasemenea mai mult& expresivitate, ca
spre exemplu la not mint vestitele fresce dela biserica "Domneaschn dela Curtea de Argeg.

Caracteristica aceasta o apropie de arta italiang. Prin urmare perioada a doua e caracteriOat&

prin acele figuri cu aspect de seriozitate,

de gravitate excesivd, de constructii de marl. prowww.dacoromanica.ro

- 135 -

porVii,cum este biserica dela Tafril de langa Sofia - ci care a influenVat cea dintaiu Rusia. Carac-

teristica bisericilor bizantine este aceea ce a numit un istoric, cruce deasupra cu o cupola. Cu site

cuvinte bisericile bizantina au caracteristic faptul ca cunt construite in forma de cruce; avand sanul cu parti iecite in afar:, tar deasupra o cupola
de multe on foarte mare. Atilt planul acesta 'in
forma de cruce cat si cupola, au fost adoptate de
Rugi in construcVia bisericilor lor. Mai tarziu Rucii au adus unele modificari, ajungand spre exemplu
in constructia cupolei sa-i dea acesteia forma de
ceapa, cum a fost caracterizata de unii istorici.
Pe dealta parte insa, in arta bizantina

joa

ca un rol importante decoratia,facuta, in vremuri-

le mai vechi, prin diferite materiale colorate,de

pilda marmura verde, albastra,etc. Mai tarziu sta
inlocuit prin picturi sau mozaicuri, reprezentand
figuri din "Noul" sau "Vechiul Testament". In aceet
spirit avem cladiri gi in Apus ca renumita catedra1a din Italia San Marco, influentata puternic de
www.dacoromanica.ro

- 136 arta bizantina. Cum mozaicurile costau prea mult ci

deci nu toate bisericile puteau fi facute cu marl

cheltueli, atunci a Post IntrebuirVata pictura al

fresco. Aceasta este o pictura facuta pe tencuiala
Inca in momentul cand aceasta nu este uscata, ci
destul de umeda pentruca sa se poata combing mate rialul intrebuin-Vat la pictura clitencuiala, in aga

fel Inca tencuiala sa fie una cu pictura. Frescele

nu aunt altceva deci, decat tencuiala pictata inainte de a se fi uscat. In acest caz pictura nu se mai
poate gterge dealt ()data cu caderea tencuelii.

La not cagi in Bulgaria nu s'au putut face

mozaicuri. ci, numai fresce, fiindca ele costau mai
putin. Aceste fresce bisericegti reprezentau lu-

cruri din vie-Vile sfivVilor sau fapte din Evanghe-

lie. Erau facute cu scopul de a servi celor caret

nu gtiau sa citeasca, sa cunoasca macar aetfel conVinutul

cartilor efinte. S'a spus ca pictura bizan

tina reprezinta pe our intr'un fel

ascetic, supus

unor priva-Viuni care-i aunt redat6 prin figura a-

ceea panda gi printr'un trup la care in primul

www.dacoromanica.ro

- 1,7 rand to izbegte slabiciunea. In realitate arta bizantina nu are pretends de a reprezenta in mod rea list figura omeneasca, ci are un rol decorativ;ace -

sta e scopul ei gi aceasta4;aste adevarata valoare.

Cu asemenea rol pictura bizantina a patruns si

in

arta ruseasca a epocii Kieviene. Dar gi asa zisele

arta minore bizantina - in realitate nu exists arta minore gi arta majore - au patruns la Rugi prin
acele mica obiecte, cruciuliti, icoane, etc., tot
in legatura cu vieata religioasa.
Centrele artistica rusesti. In arta ruseasca
avem 3 centre mai mars: Primul si cel mai mare a
fost cum era si natural capitals primului stat rus
- tievul.

Al doilea centru a fost la Novgorod ceva mai

la Nord de Kiew gi in care stim ca s'a scoborit pentru prima oars Varegii. IA Novgorod a fost o repay

Mica gi acest crag insemna in aceste vremuri ale

istoriei Rusiei, un centru foarte mare din punct
de vedere comercial. Ylind foarte bogat el, acest
centru cbmercial a putut srt-gi permita luxul de a
www.dacoromanica.ro

- 138 crddi monumente fastuoase.

Al treilea centru este cel din regiunea zisd

gi Vladimir, regiune", care era

a oragelor Suzdal

mai departe de drumul cel mare de comei'V care strdbatea Rusia, in tinuturile de pilduri se intindea a-

ceasta. Aici s'a desvoltat o arty mai modesty dar

cu vault mai originals.

Monumentele. Intre monumentele cele mai insemnate care ni s' au pastrat din aceasti epoca a

artei rusegti, este catedrala Sf.Sofia din Kiew care a font inceputd in anul 1037

pe vremea lui Ia-

roslay. Se vede chiar dupd nume ca e o imitaVie du-

pd aceea din Bizant, evident elementele fiind din

epoca artei bizantine din perioada a doua, deci dir
sec. XI. Are forma

bizantind de cruce cu partea

centrals aga dar 16Vitd, cum este ci la noi, iar

deasupra cu o cupola principals, pe care dupd obiceiul bizantin in interior se pitta "Domnul nostru
Isus Hristos", din care cauza ea se numegte cupola

pantocratorului

- atot puternicului

prin for-

ge ei reprezentdnd cerul. Sf- Sofia din Kiew are

www.dacoromanica.ro

139

ca material intrebuinVat gi motaicuri, dar cele mai

multe biserici rusegti din aceasta vreme aveau fres-

co. .aceasta biserica, in decursul timpului, a su

ferit transformari radicale care au daunat stilului

ei gi eel mai mare rau i 1a facut un roman, e vor

ba de Petru Movila. In sec. XVII, acesta a izbutit
sa capete dela Poloni

mea aceea

sub care Ucraina era pe vre-

dreptul de a fi redata ortodoxilor gi

de bucurie s'a apucat s'o restaureze. Dar acum in

sec. al XVII-lea, nu mai era mediul sfargitului sec.

al XIlea, aga incat a Post restaurata introducdn

duse caractere din acest secol.
S'a intamplat cu aceasta biserica, ceeace
s'a intamplat gi cu biserica lui Neagoe. Basarabt
dela Curtea de

Argeg. Cu toata renovarea facuta

dupd etilul sec. at XVIIlea, a mai rams ceva din

vremea veche a acestei biserici. Ea are un fel de
coridoare cu scarf, care duc in sus epre cupola,

nu prin interior. Aceste coridoare sunt acoperite

4i ele de fresce. Aceste fresce sunt de mai mare
valoare chiar

decdt pictura, fiindca aceasta o

www.dacoromanica.ro

-140cunoagtem

dela Bizant, caci erafdcutd dupes tipic;

adicd propria inspiratie a pictorului nu putea

sa

lucreze, cdci el trebuia sa imite numai cleat modelul care-i aratd ca aici trebue sd fie cutare sffint

ce trebue facut astfel, dincoace altul gi aga mai

departe. In partea aceasta profand, din afar insd

nu mai cerea nimic tipicul gi atunci in reprezenta-

rile acestor fresce intrd foarte multe figuri profane. Diferite jocuri sunt reprezentate, intreceri

intro atletii armate ce merg la rdzboiu cu conducdtorii 'or, circul gi amfiteatrul, curtea domneascd,
etc. Aceste scene civile sunt foarte pretiosse.,

fiindcd ele swot unice

reprezentand scene din viea-

ta profanes gi ajutd la cunoagterea ei.

La llovgood avem de asemenea o biserica importanta, este biserica Sf..intonietinspecialsadia-,

tint portile de

laram4. ale 'adettei bided ci

impodobite Cu

figuri. Intre alte figuri ce se vdd aici este gi

aceea a Sf. Ilie cu carul sdu ridicandu-se la cer.

Influents occidentals se resimte asupra acestei biwww.dacoromanica.ro

- 141 -

serici i ea vine desigur dela oragele germane spre

pilda Magdenburg, cu care se facea convert.

In regiunea dinspre marile paduri, influentele strdine se simt mai putin, originalitatea poporului rusesc fiind aici mai distinctd.
Toate cladirile de aici sunt foarte inalte
ci construite dintr'o piatra alba. Deasemenea intreg exteriorul bisericii are o multime de sculpturi, arabescuri gi flori, care sunt datorite desi-

gur influentei orientale de exemplu datorite celei

sasanideo - in arta persand existind elemente de

linii geometrice, care formeaz6 un adevarat covor
cum se int&lnegte gi in regiunea aceasta a Rusiei.
In aceste ornamente se pot vedea cateodat6

gi reprezentAri de animale, de cavaleriotc., avand

prin aceasta o forma deosebitd gi am putea spume,
cu totul originalfi.

i in ceeace privegte executia

figurilor in fresca ruseasca avem o parte de originalitate. Spuneam ea figurile bizantine erau inexpresive, mai mult ornamentale sau cu expresii grawww.dacoromanica.ro

-142
ve; in arta ruseascd avem expresii mai apropiate de
cele vii, expresii care cu adeva'rat pot fi socoti

te drept portrete, nu f6cute dupd gablon. Trdsgtu

rile figurilor rusegti sunt realiste, cu linii a
done trasate, poate ca artigtilor chiar le vor fi
pozat oameni pentru executareil acestor opere.

Portrete de acestea de foarte mare valoare

se gdsesc in special in biserica din Jurie (Dorpat),

Dreptul vechiu rusesc. Pentru a completa a

cest capitol al culturii rusegte, sd trecem acum
gi sd spunem ceva gi despre dreptul vechi rus. In
literatura veche ruse s' au pdstrat nigte texte, ca-

re ar putea fi socotite drept codice de legi. De

obiceiu se spune ca e un singur text din acest co

dice, in realitate sunt dour' textes unul este mai

scurt gi mai vechi, cenlalt are mai mult articole

gi e ceva mai nou. Acest text de legi este numit
in limba for Ruskaia Dravda, adicd dreptul rusesc.
Cea dintaiu forma sub care ni sea pdstrat acest
text gi care numdra 43 de paragrafe de justiVie
www.dacoromanica.ro

- 143 -

cealalta are peate 100 - este intercalate in croni

ca dela Novgorod, in care se spune ca a fost o le

ge data de Iaroslay. In privinta aceasta au existat
multe discutii. Istoricii mai vechi au luat drept
bung afirmatia cronicei dela Novgorod, spunlind ca
nu e deloc exclus acest lucru fiindca in toate eta tele la un moment dat au aparut ase.menea suverani

care au codificat diferitele obiceiuri penale sau

civile - aceasta e penala - pentru a se putea im -

parti cu mai multa competinta dreptatea. Acum acea

sta parere a fost abandonata de istorici. S'a ara
tat di de fapt aceasta nu este o legiuire oficiala,

ci mai de grabs este o adunare de obiceiuri popu -

lare, de masuri luate in trecut de autoritatile re

ligioase, hotariri domnegti, care toate au fost

stranse pentru uzul unor particulari sau pentru ma

nastiri; pentru ca acegtia sa aibe cunoatinta de
cum trebue sa procedeze in cutare' sau cutare caz.

Aga dar colectia aceasta ar avea un caracter

privat gi nu oficial.
www.dacoromanica.ro

144

Firegte ca aceasta nui scade cu nimic din

valoare, cdci ea cuprinde o serie de obiceiuri ju
ridice

de care se Vinea seama in societatea intrea-

gd ruseascd. Trebue sd vd atrag atenVia di in a

ceastd lege nu Osim deloc influenVa bizantind,cu

toate ca neam putea agtepta la acest lucru, dat
fiind faptul ca acegtia au avut pe cei mai vestiti

legiuitori incepand cu Justinian, gi mai ales ea

Vdrile din

Balcani gi deci gi Bulgarii dela care

Rugii au luat multe texte literare, fuseserd adanc

influenVati de dreptul bizantin.

Deasemenea not in pravilele lui Vasile Lupu

gi Matei Basarab am suferit aceasta influentd. In

Ruskaia Pravda nu gdsim legile bizantin, ci este

o codificare a obiceiurilor slave populare gi a ho
tdr&rilor

,unor printi sau cnezi deai lor.

Exist& in aceasta legs o mdsura ce se spun

ca a fost luatd de fiii lui Iaroslav, care cu toate
ca se luptau intre ei pentru mogtenire, au fost de

acord sd inlocuiascd vechea vPndetd, razbunare per

sonald a familiei celui ucis, impotriva fdptaguluit
www.dacoromanica.ro

- 145 cu o amenda, in favoarea statului'. $i se vede clan

ca amenda era incasata de stat gi era platita de co

munittea intreaga a satului, in caz ca se Etna rau
facatorul. Cu alte cuvinte &legi intr'un sat era cinw.

va criminal, toti plateau pentru el. Acest obiceiu

juridic luat probabil din cele vechi slave a Post gi
la noi, gi se numea dupe cum ne arata documentele
ndusuRVbina" termen slay care inseamna a nierde su
fletul, adica a omori. Deasemenea oe veds in legea

ruse cum era fAcuta judecata. Printul in fruntea dru

jinei sale judecau pe impricinati, aga cum la noi fa
cea gi domnul in fruntei divanului sau. Judecata ti
nea socoteala de diferentele sociale, caci nu erau
toti egali in fata legii. Bobilii erau favorizati gi

de omorai un asemenea aristocrat, atunci pedeapsa e

ra mai mare. Acest lucru e interesant fiindca de aici
se pot vedea gi clasele sociale care sunt ingirate
cu acest prilej.

Este de fapt aingurul document pentru ace8t

lucru.

Fasc, 10

www.dacoromanica.ro

- 146 Interesant este faptul ca ni se dau pi cazuri.

De exemplu exist& un articol care spune ca locuitorii

din cutare sat au fost pedepsiticu atatea

?iindc'd pe teritoriul ler au fost

astue

omoriti doi oa -

meni, etc.
Deci se observes in cultura ruseascd din aceasta epocd un fond sla'

accentuat, peste care Oa su-

prapus influenta bizantina,

Cultura aceasta, care a dat atiltea opere de

mare valoare nu numhi la Bizant dar pi in Balcani sau

in Apusul Europei a dat pi in Rusia - pe lAnga crecti-

narea pi ciVilizarea poporului rus - opere de valoare deosebitd. Dupes caderea Kievului legalturile cu Bi-

zantul insd, decad pe incetul, pentru a inceta apoi

and statul rus va intra sub stapInirea Tatarilor In

care vreme pi Bizantul Incepe ea se clatine pand card

pi el va adea. In vremea aceasta deci evenimentele

de ordin politic nu mai permit relatii de nici a natura pi deci nu se mai poate constata nici un fel de
influent& bizantina deacum incolo asupra Rupilor.

--- 000- -www.dacoromanica.ro

-147-

Prelegerea X-a
Miercuri 12 Ianuarie

&Lca

feudal

a RI

(cec.XII -XIII)

klgzjasari_ttiNord In ultimele
doua lectii am intrerupt descrierea evenimentelor politice din istoria Rusieis ca sa ne ocupam cu cultura
.ruseasca din aceasta vreme. Sa reluam acum firul ace-

etor evenimente gi sa-1 ducem mai departe. Ramasesem

la caderea Kievului care am spus ca a avut loc in

1169. Epoca cd-ameaza e caracterizata prin destramarea statului Kievian gi aparitia a o multime de statulete mici. Una din cauzele decaderii acestui stet
ci a aparitii micilor gi numeroaselot statulete este
in primul rand ruperea legaturilor comerciale cu Bizantul. Caci ()data cu decaderea comertului a inceput

sa se formezeAn Rusia o vieata cu caracter localsin

care locuitorii unei regiuni au inceput sa se multuwww.dacoromanica.ro

-148meased numai cu ce produceau ei gi pe incetul aetfel,

nemai avand leghturi cu altii, au ajuns a forma

mici

statulete cu conducdtorii for respectivi. Daces din aces; punct de vedere al vietii ue stat Rusii au 'avut

de pierdut, In schimb

s'au dosvoltat din alt punct

de vedere,gi anume al colonizdrilor.

Slavii au iiceput s& caute not debugeuri de

vieatd, in alte regiuni, inspre tinuturile paduroase
unde tax inceput sd se ageze.

0 cauzd a colonizdrilor este eocotitd de u-

nii istorici gi lupta pe care Slavii au trebuit sa o

duce in contra ngivalitorilor, care i-au fdcut totugi

pe Sltvi sd se tragd din feta for inspre regiunile

Nordice, care erau mai ferite. Dar aici aveau de afaCc, cu tinuturi cu totul deosebite din punct de vedez-

re al naturii de tale din fostul stet Kievian. FiLman-

tul e argilos $i prost pentru agriculture, pe mari

intinderi plidurea era atotrstapdn4, car drumurile de
apes cunt cu milt mai mici d3cdt tale de undo venise-

rel. Dar pe incetul'eolonistlA1141 ajung la Volga su-perioard gi In regiunile Moscovei c4re trebuia mai
www.dacoromanica.ro

149 -

tArziu ea ajung6 central cel mai insemnat al Rustlor, dar care acum poate ca nici nu exista sau
chiar daca exista va fi Post vreun sat neinsemnat
care nu este pomenit de nici o cronica

din epoca

aceasta a secolelor XII ski XIII. S' au format in a-

ceste regiuni o mulVime.de state in jurul unor ora

te mai insemnate.

flaIele din regiunea Suzdal - Vladimir -

Rostov. Astfel avem oracul Vladimir dela R. de Yoe

cova. .,poi in apropierea aceetuia orasul Suzdal,Pe

un mic loc la N. E de Moscova se afla Rostov care

nu trebue confundat cu cel dela Mares, de Azov,dela

varsarea Donului. Mai spre NJ de Moscova avem ova

sul Tver. Prin urmare in aceasta regiune sea desvol-

tat o serie de orate de acestea care au ajutat la

infiinVarea statului rue. Chiar cronicarii fac o
mare deosebi,re in cronicele for intre regiunea pe
care o numesc "tronul de auxin dela Kiev si aceasta

dela Nord. Ocupatill,; de capetenie ale locuitori

lor de aici, din Nord, erati in primul rand

apioul

tura i(crecterea albin-lor), vAntitoarea,scostrea

www.dacoromanica.ro

1.5*

- 150 pinei dirt brazi pi transformarea lemnului in arbuni.

Pe unde erau luminicuri se ocupau pi cu agricultura.

Pe incetul aceste principate s'au ridicat mai pre,.
sus de Kiev. Poporul finic de aici a fost la randu-i
denationalizat pi inglobat Slavilor care erau mai numeroci. Dintre principii din aceste regiuni, cu rol
mai important evident, voi pomeni numai

pe unul sip-

gur, pe Andrei Bogoliubski, numit astfel fiindert re.

pedinVa lui era la Bogoliubov care in traducere ar

Insemna "Dragostea lui Dumnezeu". Se numea astfel acest orap fiindca venind ()data dela Kiev cu o icoana

sfAnta, s'au oprit aici, de unde nu a mai fort chip

ea fie urnitil icoana pi atunci Andrei Bogoliubski

pi-a facut aici repedinta ca sa facgt pe vole lui Dum-

nezeu, De fapt capitala ea era la Vladimir. Printul

Andrei a avut'legalturi pi cu Bizantinii cfirora le-a

cerut pi un mitropolit. Andrei Bogoliubski este acela care ajutat pi de alVi principi, a distrus Kievul
in 1169. Regiunea aCeasta are deci o important& politics ;oarte mare, pentructi de scum incolo aici va fi

central puterii politico a statului rusesc, mai ales

www.dacoromanica.ro

- 151 dupa ce se va ridica aici Moscova.

ReRimul feudal.Ceeace este interesant.e fap-

tul ca din ce in ce se vor face sub impartiri ale

stap&nirilor politice gi in aceste regiuni. Mall istorici au numir aceast6 vremes epoca apanaRiilor.
Se gtie ca apanagiile

erau teritorii ceda

te de principii domnitori unor membrii ai familiei

sau chiar la particularis pentru a fi un fel de gu

lrernators ca in Apus. Spre exemplu Burgundia era un

apanagiu al regilor Frantei. Tot aga gi aici in re

giunile acestea unele regiuni au capgtat asemenea

guvernatori, care insa incep sa se declare indepen

denti. 0 asemenea mica st6panires neimportantasce.
data spre guvernare de un principe se numegte la
Rugl'udel sau feuds cu alte cuvinte. Aceasta spre

deosebire de Viputurile in felul judeVelor guverna

te de funcVionari care erau nurniVi volost. Cu vre.

mea fiecare din u_ dele devenisera autonomes iar gu

vernatorii stElpAni deplini, batand chiar monedispu

teau sti judecessii ridice castes sa perceapA impozi
tesetc.

www.dacoromanica.ro

- 15i -

Dupa. cum se vede, era o organize0.e feudalg,

ca in Apusul Europei. 0 altd caracteristicg a feuda-

litgVii este tendinta de reunire a acestor feudearir

aceea ca cal mai mici prin omagiu se supuneau suzeranului dupes indeplinirea unor anumite forme. Acest lu-

cru se gasepte pi in Rusia, numai ca nu se intglnegte

forma in care se facea omagiul ca in Apus. Aici suet

un fel de confederaVii in care feudele mici se pun

sub protectia principilor marl. Se poate deci spune
cg pi in Rusia a existat

o 6ituavie feudal

ca in

Apusul Europei, fiindcg pi aici au fost aceleapi cau-

ze pi imprejurgri politice, care le-au determinat in

Apus. Vieata economics izolatd - autarhia

ngvg-

liri de barbari - la Rupi, Cumanii - ce le intglnizi

in Apus au existat pi in Rusia.

azgorodul si coloniile lui. Un alt aspect

al Europei feudale a fost acela al oragelor, centre

independente, cu organizaVie comunalg, cum erau Louvain, Venetia, orapele hansi germane,etc., adic& pe
lemgg vieaO feudal:de care era rural& avem pi o vieatg urbang, vieaVa comunelor. Se intalnegte pi aceaeta
www.dacoromanica.ro

- 153 in Rusia.

Cea mai caracteristica este aceea a oragu lui Novgorod, intemeiat de Varegi. Avem aici o agezare comunald foarte importanta, fiind pe drumul
cel mare al Varegilor, care ducea spre Gracia,.

Chiar dupa ce Kievul a decazut, Novgorodul gi-a pa-

stratimportanta gratie comertului ce facea cu insula Gothland, in Baltica, unde era oragul Visby,

azi al Suediei, gi in

care multa vreme erau locui-

tori gi Slavi. Oragul este acum parasit. Aici era

un centru comercial dare facea legatura cu Germa nia. Novgorodul care facea negot in special cu vinuri, bldnuri, etc., avea o organizatie ca ci ora-

gale din Apus cu care avea legaturi, adica avea organizatie autonoma gi a batut chiar moneda. Rolul
principal al conducerii deci, it avea comunitatea
locuitorilor. Malta vreme a Vinut de Kiew, dar apoi
a devenit autonom iar principele eau atat de pu-sAna

importanta avea la canna Novgoroduluj incat i e'a

zie "Sugaciulft. Adevaratul conducator era posadni-

cul - dela posada

cartier - care la inceput fuse-

www.dacoromanica.ro

154
se ca funcVionar al principelui din Kiev. Odata cu

desp&rirea de Itiov, posadnicul incepe sa fie de s

cum ales de locuitori eau mai bine de Consiliu care
era alcgtuit din douI feluri de nggustori. Cei mai

bogati alcatuiau un consiliu restrans ce conducea

treburile, car pe Ungd acest Consiliu mai exista

r

gi unul general la care luau parte ci negustorii mai

mica, mai sAraci pi care se numea soviet,care nu in

seamng aitceva decAt sfat, adunare.
Dupe: cum vedem in Novgorod se desparVise o

aristocrat-L.2123.1=1g care avea mai multa putere de

Cat negustorii de jos dupg cars veneau gi tgranii

supugi, cars alcatuiau ceeace se numea clasa "oame

nilor negrii".

Deci gi in Novgorod avem de a. face

cu o situaVie asem6n6toare cu cea din oracole din A

pus, spre pilda Venetia, unde din negustori se for
mase o nobilime care ea singur6 it alegea pe condu
cator, pe Doge. Poate fi aici o imitatie dupes Apus
date fiind legitturile cu Germanii. Novgorodul nu are

importanV6 numai din punctul de vedere al comertu

lui, ci el a jucat un rol insemnat gi din punctul dc
www.dacoromanica.ro

- 155 vedere al colonizdrilor gi poate ca el are cel mai

important rol in aceastd privintd.

Aqezdrile de colonigti in alto regiuni,erau

facute la inceput Cu scopul de a face negot, dar pe
incetul coloniile comerciale au devenit agricole.

Cei dintdiu care au atins Neva - unde mai tarziu se

va nagte Petrogradul, - au fost Novgorodienii. Tot

ei au fost primii care au ajuns .1a PUkow

spre

Apus, ins& cla mai insemnatd colonizare a Novgorodului a fost inspre RAsarit. Aproape de Novgorod se

and izvoarele fluviului Volga pe-care cobord4d, la

vArsarea rAului Oka In Volga - au format oragul
Nijni-Novgorod adicd Novgorodul de jos, la 1220.Apoi colonizarile s'au intins spre Urali unde au for.

mat Wiatka iar mai la rdsdrit este oragul Perm .Cu

toatA aceasta desvoltare, care forma una din cele r

mai maxi colonizAri spre Rdsdritodacd ne Ondim la

mijloacele cu care s'a facut, oragul Novgorod a inceput BA decadd din cauza tdierii drumurilor de cornett cu BiZautul gi cu oragele dela M.Balticd.
www.dacoromanica.ro

156

M.Balticd cei care iau impiedicat pe Novgorodieni

au fost Cavalerii purtatori de Spada agezati cam
prin Estonia gi Lotonia de azi, la 1201, gi care au
prejudiciat dacd nu mai mult, dar mdcar in aceeag
mdsurd gi Polonilor prin ocuparea gurilor Vistulei

(Teutonic) gi a regiunei amintite. Cu Cavalerii pur

tdtori de spadd Rugii au avut lupte crancene =lta
vreme, intre care una la Dorpat unde se and un orag
mic rue anume Juriev. bovgorodienii numiti cu cei

din ora4u1 Suzdal gi sub comanda unui principe anu

me Alexandru Nevski

adicd dela Neva , au reugit

86 cagtige o eerie de victoria contra acestor Cava

leri gi a altor dugmani din aceste pd.ri, contra
Suedezilor.

Rusia dela Halici. Mai nea rgmas acum sd ne

ocupam de o a treia regiune a Rusiei, de cea apusea
nd. In vremea Kieviand Rusia se intindea gi asupra
unui teritoriu care azi este al Poloniei gi anume in
GaliVia gi Volhinia. In aceste regiuni Rugii au fost
in contact cu Litvanii care mai tdrziu s'au unit

cu Polraii. Ei stdpdneau numai ;artea de Rasarit a

www.dacoromanica.ro

157

Galitiei impreup& cu Lembergul. Regiunea se numegte

GaliVia dela numele oragului Galici sau Halici,aproa

pe de Nistru gi care devenise centrul unuia din prin
cipatele despartite dela Kiev. Acest statulet, pome
nit pe la 1120-1230, are legaturi cu regiunile in ca
re mai tarziu s'a desvoltat principatul Moldovei.In
epoca aceasta, apare un principe dela Halici, care
poarta o porecla ciudata, in cronicele rusegtiodand
nagtere la confuzii, e vorba de principele Ivanco
Rostislavici

Berladnik. Unii

ietorici, exemplu

Hagdeu, au socotit ca porecla vine dela numele de

Berlad, Berlad, gi deci el ar fi stapanit gi regiu

nea Barladului, din Moldova. In cronicile rusegti
(in aceea zis& dela m&n&stireanInvieriin

Voskre

senskaia) exist& o povestire despre el in care lu;-

crurile stau astfel. Ivanco Rostislavici fusesd la

un moment dat inlaturat

dela Halici, dar In 1144

izbuti sa reia dela Kiev. Haliciuloinsa pentru scurt

timp, cad. in 1155 e iaragi izgonit. Gronica zice aga

despre chestiunea in legatura cu Vinuturilerollove

www.dacoromanica.ro

- 158 -

ne. "In acel an (1159) Ivan Berladnik a plecat dela

Iziaslav (al Klevului) in camp cu Polovtii (Cumanii)

gi a mere cu Polovtii o sutg de oameni la cetatile

dela Dunare gi aci la Dunare a prgdat magaziile gi a
luat multa mail% si a napgstuit pe pescarii din Ha liciu".

Iziaslav aMintit aici este principele Kievului din acele vremuri.

Deci acesta e pasagiul care arata a Ivanco

a navglit in pgrtile dela Dunare, unde erau magazii
cu mgrfuri, cand nu mai era print la Halici, unde fapt intereeant

sunt intalniti pescari de ai Bali-

ciului, adicg dint re aces care aduceau pegte prins in

lacurile Ialpug, Catalpugotc., par e greu de spus data de aici trebue Eta tragem concluzia a Moldova In
aceastg vreme era supusa -Haliciului. Fapt sigur este

doarte atat, a existau leggturi comerciale. Aceastg

privestire, insg, a degteptat imaginatia unor istorici

gi astfel apare in istoriografia noastrg o diploma

din 1134 a lui. Ivanco Rostislavici Berladnic ( dar

care nu se potriveste cu data de 1155 - 58 cand e inwww.dacoromanica.ro

- 159 tiLlnit la Dundre).

Prin acest document Ivanco (Id oragului 1,7esem-

vriA --agezat intre Burgas gi Varna - dreptul ca negustorii acestui orag ea vind in principatul s'au dela
Barland untie sa aducd mArruri, dela Unguri, dela Cehi,

gi dela Rugi. Locul de vamd era la Galiciul mic, agezat pe Dundre. Intre el gi Galati s'a facut ugor apro-

pierea gi istorici care au crezut in aceasta Diploma

au spus ca GalaVii deci au existat-incd din aceasta
vreme gi Inca destul de insemnat din punctul de vedere al comerVului: S'a dovedit insa ca e un fals diplo-

ma aceasta. Dealtfel originalul diplomei a dispdrut

Inca din vremea cand a Post publicatd. Hagdeu spune
o adevdratd poveste despre acest document. Studiindusa in deaproape diploma aceasta s'a dovedit ca este
un fals - mai ales limba ei arata ca se potrivegte mai

mult cu limba din docunentale sec. XIV. Eliminand acest document, rdmdne ined faptul ca a existat un Ivanco Rostislavici in aceste vremuri, poreclit Berladnik. Porecla aceasta ined nu inseamn6 ca era dela ,Bdrwww.dacoromanica.ro

- 160 -

lad. Cuvantul acesta este de origin turco-tatara pi

inseamna pradalnic. Ivanco Berladnik era de fapt un
conducator, care facea pradaciuni, lucru ce a facut
sa fie poreclit astfel.

La 1188 domnegte la Halici un print anume Ro-

man care unegte Rusia rogie (Galitia) cu VQ1hinia gi

reugegte sa scape cu totul de Kiev, lasdnd un principat oarecum unitar urmagului eau Daniel ce staponegte

p&na la 1264. .testa intra in leg5tura cu Litvanii *i

cu Ungurii care insa vor fi fatale principatului eau,

care va cadea in puterea Polonilor a cdrei soarta de

acum inainte o va urma.

In acest moment - sec. XIII - navalesc Marti care vor distruge vieata infloritoare a Rusiei.
Dar navalirea aceasta din Rdsarit nu este singura pe
care o are de suferit Rusia acum.
'Ea trebue sa mai suporte gi expansiunea spre

Rasarit a Litvanilor care vor ajunge sa staptineasca

la Kiev gi in Ucraina gi apoi va trebui sa lupte din

raeputeri gi cu aces Cavaleri pe care i-am porienit,

Cavalerii purtatori de Spada.www.dacoromanica.ro

161
Ftelegerea XI a
Lunt 17 Ianuarie 1938

Eavalirea ntarilor
Am aratat ca dupa faramitarea intr'o multime
de statulete cu caracter feudal

o alts cauza care

a distrtis vieata de stat ruseasca este de ordin ex

tern si anume tripla cucerire a tinuturilor rusecti

,

de catre Cavalerii purtatori de spada si poporul Lit-

vanilor, dinsive Nord si aceea a ntarilor, dinspre

Rasarit. In lectiunea de azi ne vom ocupa in primul

rand de navalirea ntarilor, care dupa unit istorici

este de foarte mare importanta pentru istoria Rusiei,

dupa altii are numai o valoare oarecare. Tavalirea

ntarilor a avut loc pe la mijlocul veacului al XIIIlea si ea nu prieste numai pe'poporul rusesc, caci

a atins si pe altii ca de exemplu pe Unguri, pe Po

loni, pe Romani,etc. Despre ea exists ci un bun stu
Pasc. 11

www.dacoromanica.ro

- 162 -

diu in limba romans al Dlui AurelismSacerdoteanu intitulat "Marea navalire tatarg in Sud-Estul Europei",
Buc. 1933.

Origi PillJARIZialELPILYIMILLL S. vedem mai

intaiu*ce sunt ci de unde au venit TAtarii? Tatarii

au venit din Asia, de prin p6rtile nongoliei care se

afla

intre China ci Siberia. De aici au pornit

gi

alti avdlitori anteriori for printr. care ci Huth.

Adevgratul nume care ar trebui sa fie intrebOntat

pentru Mari, este acela de Mongoli, cgci Marti

nu erau cleat un trib de Mongoli care fusese supus,
dar care printr'o imprejurare ciudata au dat numele
for acestora.

Acest
ca

nume totuci nu poate fi innturat fiird

sub el ne sunt adugi la cunogtintfi de toate croni-

cile care-i pomenesc.

Acela care i-a ridicat ci a reucit sb. interne-

ieze un stat al lor, Ian imperiu atat de mare cum nu

a mai Post, dela Oceanul Pacific piind in centrul Eu-

ropei - este cunoscut sub numele de Gingisltan, care

Ina. nu este un nume propriu;
www.dacoromanica.ro

- 163 Inseamna de fapt hanul hanilor, cu alte cuvinte,

suprem sau cel mare# deci e un titlu.

Adevaratul luj nume este Temugin, dupes cum reese din

izvoarele pe care le avem.

Epoca in care a domnit el este 1202-1227.In

vremea aceasta Tataril au atins maximum de desvolta

re, dar se pare ca Temugin a domnit gi ca minor inainte de 1202. Datoritd dorinVel for de a avea cat mai
mult spatiu gi ravnind gi la botatille Chinei,Tatarii
s'au indreptat la inceput contra acesteia. Dar aceste
triburi aproape nomade s'au izbit aici de o darza rezistenta gi atunci s'au revarsai inepre Europa.Gin-

gis-Hansau Temugin este acela care reugegte s stran

di

gi ea uneasa la un loc toate"aceste triburi de

alomazi mongoli gi cand s'a vazut destul de puternic

pornegte as cucereasca gi alte teritorii - a patruns

chiar la Peking capitala Chinei. Dupes ce au terminat

cu Asia centrals, privirile for seindreptarl inspre

Apus. Trecura prin Iran gi Turkestan gi prin sudul
muhtilor Urali patrunsera in Sudul Rusiei. Era deci
o noud nAvalire in aceste regiuni, care va forma aici
www.dacoromanica.ro

- 164 un stat, aqa cum am mai vizut ca s'a repetat qi ina-

inte de Mari, in acest tinut.

Cucer1.2ea Russel de catre ntari. Prin urma-

re Math au pdtruns intaiu in aceste regiuni din

sudul Rusiei, care foarte tarziu au fort locuite de
o populatie slava. Ndvdlitorii insd nu erau comandaVi
direct de hanul Mamugin, ci de un cdpitan de ai sal.

Ruvii care in aceastd vreme nu mai formau cleat oserie de stdtuleVe, autard 56 reziste ndvdlitorilor
qi stranserd o armata i pornird sd-i intampine pe Td

tars, dUpd ce se aliaserd cu alVi navdlitori ce de

multd vreme se a4ezaserd aici, transformati in prietent acum in fata pericolului, anume PolovIii sau Cumanii.

Lupta se date la Kalka la 1224 ci victoria

ramase de partea Tatarilor care aveau cavaleria cea

mai numeroasa ci cea mai lute ce o avuseee vreun stat
pima. acum. Lupta dela Kalka este interesanta pentru

istoria noastra, fiindcd cu aceasta ocaziune este pomenit un anume cneaz Ploschinea care se crede ca ar
fi un cneaz roman. El este pomenit ca fiird conducdwww.dacoromanica.ro

- 165 torul care in fruntea Bolochovenilor sli a participat la lupta contra Tatarilor. Cel care a fost primal ce a conchis ca Ploschinea qi ai sal sunt Romani,
e regretatul profesor Dimitrie Onciul, care susVine
acest lucru in lucriarea sa "Originea Principatelor

Romane". 31 se bazeaza in aiirmaViunea sa pd faptul

ca cuvantul Bolohoveni-Bolohovi, ar putea fi acelaq
lucru cu Volohi, Valahi, Jar numele de Ploschinea ar
fi de fapt Ploscinea, de la plpsca. Greutatea sustinerii ca ei ar fi Romani eta in faptul ca si cronicile rutene fi pomenesc in regiuni foarte departate
de noi, dincolo de Nistru prin partile Kievului *i
prin Galitia. Daca admitem ca ace4tia sunt Romani,
atunci trebue ea admitem ca ei star fi Intins toc-

mai pans in aceste tinuturi. Poate OR War fi imposibil acest lucru data ne gandim ca acum avem de afa-

ce cu o epoca de maxima expansiune romaneasca, Roma-

ni) fiind intalniti tocmai prin Polonia i Cehoslovacia amestecati cu Slavii.

Dar victoria dela Kalka nu a fost o victorie
www.dacoromanica.ro

.166

decisiva pentru Mari, mai ales ca in cueand dupg

aceasta luptd, numai la 3 ani - GingisAhn moare gi

incep framantarile pentru succesiunea sa, ceeace de

terming pe T4pari'sa intrerupa nAvalirea for in Eu
ropa, cel putin pentru un moment. Nu multa vreme In
s& dupii aceasta, intre 1237 ci 1240, are loc cea mai

mare ngvalire a lor.

Marea na/Alire tatara (1241). In aceasta pe

rioadA ei cuceresc Rusia gi in 1241 tree mai departe
in Europa. NavAlirea in Rusia s'a fticut sub conduce
rea unui loctiitor al hanului Batie sau Bata43.aa..

Aceasta de a doug navalire nu s'a mai fgcut ca in

cea dintdiu cu lupte in contra unei armate a statule-

Velor rusegte reunite, ci acestea an fost cucerite

unele dui:4 altele. Cea dintaiu regiune ce a cEzut a

fost aceea a Bulgarilor

- evident nu este vorba de

cat de Bulgarii mongoli depe cursul inferior al flu

viului Volga, sa nu se confunde cu cei slavizati
din Balcanl, Dup6 aceea a venit randul celorlalte

state din regiunea Buzdalului, Vladimirului, Novgo

www.dacoromanica.ro

- 167 rodului,etc. Dupes cucerirea Kievului, ei tree in Ruia galiViand de unde plitrund cu uqurinVii in statele

din centrul Europei. Cea mai fforoasal ndvdlire a for

insd, a fost aceea pe care au fAcut-o in Ungaria,in

care au patruns prin. Ardeal, dupes ce au trecut Car-

patii prin Moldova. Ins4i regale Ungariei, Bela al

IV-lea, speriat ici pardse*te Cara retragAndu-se din
fata lor. Tdtarii au inaintat in navAlirea for pand
in Silezia ci in Cehoslovacia au aauns pang. la Praga,

Dar de fapt aceastd navAlire nu a 'foe o cucerire propriu zisd, cdci ei s'au ratras dupe aceea.

Totui au speriat toate popoarele cu care au venit

in contact qi chiar imperiul romAno-bulgar, care dupa 1241 nu mai poate fi socotit decAt ca un

stat

bulgaresc, a trebuit 86 plateasca tribut Tatarilor,

care au sosit tocmai card acest stat pierdea pa

loan Asan II, poate cel mai mare conductor al din.

NavAlirea TAtarilor a fost descried de un
cronicar persan de origind, anume Fazeh-Ulah-Ragidel-din. Cronica acestuia a dat nactere la multe discuVii. El pomenete i despre Valahi, der este foar;.
www.dacoromanica.ro

- 168 to greu de interpretat

ci acest lucru exists in fap-

tul ca cuvintele cronicei sale suet ecrise in alfa-

bet arab; numi cuconsoanele, vocalele subintelegiin-

du-se, on laasemenea situa0.e uncle cuvinte care

tau aceleag consonante pot fi ugor confundate. De

aceea e greu sa se pun& temeiu pe numirile proprii

in special, care ne-ar arata lucruri in leg&tura cu

not sau cu celelalte state. bin cuvant care a dat mult
de discutat a fost acela care ad6ogiindu-i-se vocale-

le ne da numele Bezeremban. Hagde t14 crezut ek acesta este Basarab-ban, dar un Basardi nu a fost niciodat6 ban in Banatul Sevdripului - singurul loc un
de ar fi putut fi ban - care era. al Ungurilor.

Altii au cautat sa spun& c& acest euvant

n'ar fi Basarab-ban, ci Severin Ban, dar in felul

acesta explicaVia se departeaza de textul cum e in
cronicd.

TAtaril cautau firegte prad& gi dela locuitorii supugi cereau tribute ins& nu au rgmas sa localise& In aceste regiuni. 0 asemenea cucerire atilt

de intinsa, nu putea ft Ins& stapanit4 de o acezare

www.dacoromanica.ro

- 169 tatara stabil& fiindca ei erau prea putin pentru o

Intindere aqa de mare, cu toate ca dispuneau de o eavalerie de 25000 oameni, ceva extraordinar in acele
vreruri, cand nici o satire europeana nu avea o asemenea cavalev.ie. Astfel ca o parte din regiunile cu de-

rite au fost parasite cum au fost Germania, Silezia,

Boemia, Polonia,-Ungaria.

Alte regiuni au Ames numai sub suzeranitatea lor. 0 suzeranitate nu in stilul cell din Europa, ci reducandu-se numai la a se plati o sums hotarita de bani hanului tataresc.

Rusia aub stapanire tatara. Ce se intampla

Ins

cu Rusia ? Intr'unele din regiuni ci anume in

cele din stepa,Tatarii s'au acezat, dar in altele si

in special regiunea de padure, dela centre di dela
Nord, partea aceasta n'a fost locuita de Tatarioci
ei s'au multumit numai cu tributul, pe care locuitorii de aici trebuiau sa-1 plateasca. In tinuturile
rusecti Tdtarii se acezasera in grupuri mai mars sau
mai midi, numite hoarde. Cea mai insemnata dint re ele
www.dacoromanica.ro

- 170 -

goarda de our cu capitala in oracul Sarai agezat pe

un fel de bras al fluviului Volga, in cursul sau in-

ferior, o regiune care ci azi e locuitii de Mari.

alts hoarda era aceea al carei centru era Astrahanul
azi regiunea e a Calmucilor. In regiunea Cazanului
pe Volga era sediul unei a treia hoarde ci mai aproape de TArile noastre era hoarda din Crimeea, uncle

deasemenea se mai gasesc gi azi Mari. Tatarii din

sudul Basarabiei cunt mai puffin importanSi gi se pa-

re de altfel c& ei ru au ramas aici din vremea navaci au Post probabil adugi de Turci dupli cuce-.

rirea Chiliei ci CetaSii-Albe, Din locurile uncle e-

rau agezate aceste hoarde fAceau dese edvaliri in

statele vecine ci de multe on navalirile in Ungaria

porneau din Moldova.

Nu trebue ea socotim c6 edvalirea Tatarilor

gi in genere a tuturor barbarilor a avut un carac-

ter pustiitor. Firecte atunci cdnd porneau la lupta

fAceau pradaciuni marl, dar dui:A ce cucereau o regiu-

ne nu aveau nici un interee sa se poarte rau cu

populaSia supusa gi nici n'o faceau dealtfel, caci
www.dacoromanica.ro

- 171 aveau nevoie de ea. Agezarea Tatarilor in regiunile

cucerite a Post destul de pagnica ci a dat acestor

regiuni o organizatie cu nimic inferioara in compara
tie cu a celorlalte popoare. Dealtfel, in genere, nu
se mai adrnite de catre istoricii moderni, teoria

ca

navalitorii au Post nigte distrugatori feroci. Ca gi

in alte parti gi ca pi alti barbari Tatarii au cautat sa exploateze pe locuitori, cautand chiar sa dea
o organizatie care sa le permits sa stoats birul pang la ultimul ban. Din punctul de vedere al organi-

zatiei fiscale, nu numai Rugii dar gi alte state au

putut sa invete multe lucruri. Ii aveau nicte functionari speciali, care aveau insarcinarea sa stran.

ga impozitele numite de ei

yarlac. Toate socoteli-

le erau Vinute la zi, in regitre speciale cu o conta-

bilitate aparte pentru fiecare regiune, care era

trecuta cu cat avea sa plateasca la locul ei respectiv. Principii rugi

erau obligati sa mearga la Sa-

rai cu suma de bani pentru tribut cu care fiecare

erau trecuti in registrul de c9ntabilitate al vis-

tieriei tataregti, achitau sum gi erau intariti din

www.dacoromanica.ro

- 172 -

nou in domnie de cltre han. Unii termeni intrebuinVati de tdtart in materie fiscal:a au fort luati da-

ta cu aceasta institutie gi de Rugi gi chiar de noi.

De exemplu cuvantul denga, denght care este numele

dat de ei bantlor in general in rusegte eau tarkan
care inseamnd scutit, adicd nu pldtea nimic vistieriblivisteria inatigi-se numea dhazna, iar vistierni-

cul chaznaceitetc.Se pare ca dintre impozitele vechi

dela noi, acela cu numele de ills, care se intalnegte

incd din vremurile vechi ale lui Stefan cel Mare, e

un impozit tiltdresc. Dar nu numai in materie fiScald

au Post ei imitati, ci gi din punctul de vedere mi-

liter, act aveau o armatd foarte bine arganizatdou

erau o bandd de barbari nedisciplinaVi.Statul pe care 1-au infiintat aici, el, era

foarte bine organizat i avem dovezi pentru aceasta.

La incept Tdtarii nu erau mahomedani, ci pagdni;se

pare ca aveau o religie a naturii, in care stelele
aveau un rol importanticu o lege moral& interesantd,
cu o traditie de familie bine precizatd, erau deci

o aerie de legi de acestea nescrise, dar care erau

www.dacoromanica.ro

- 173 invatate de urmag pe de rost aproape: respectarea cuvantului dat, cinstirea parintilor, familiei, etc.
Aceasta inalta morals a for ii fgtcuse sa fie

foarte cinstiti de popoarele europene gi aceasta a

determinat pe Apuseni sa caute sa=i cregtineze. Din
ordinul fratilor saraci - este ordinul minoritilor
sau franciscanilor, cum li se mai spunea - sunt tri-

migi misionari la Mari, care sa be propuna cregtinarea. Calatoria for prin tinuturile tataregti a
Post facuta Para

nici un fel de neajuns, fara vreo

dificultate, ceeace arata cat de bine era organizat

statul tataresc. Avem chiar douse' descrieri de card-

torie prin statul tataresc, 'Ana la Sarai, una a itslianului Plano Carpini gi alta a lui Roubrouck,care
era de origine flamanda. Ele sunt dintre cele mai

vechi descrieri ale acestor reciuni (c.1300) gi po-

menesc gi de Valahi intre popoarele vasale Marilor. Dar aceste incercari de cregtinare n'au avut
succes caci Tatarii n'au primit cregtinismul gi mai
tarziu au trecut la mahomedanism.
www.dacoromanica.ro

- 174 Rezultatele stananiril tatare. Sub dominatia

statului Tatarilor, care am vazut ea nu erau aga de
barbari, regimul politic gi social al statuleVelor
rusegti din aceste parti nu s'a schirdbat prea mult.

Istoricii mai vechi care au socotit ca o perioada a

istoriei Rusiei se terming cu navalirea Tatarilor care au inghiVit totul, au exagerat cand au sustinut
aceasta, Soarta primului stat rus era de rapt hotaritor inainte de navalirea for caci el a post gasit fa-

rimiVat de Mari. Sub Mari vieata feudala asemanatoare celel din Europa a continuat, cu singura deosebire ca principii trebuiau sa plateasca un bir Tatarilor, ducandu-se pans la Sarai ca sa se inchine.Navalirea Tatarilor nu a post cauza rupturei Rusiei de

Europa, nici din punct de vedere economic 0 nici politic. In rcalitate legatura se rupsese Inca din vre-

mea decaderii Bizantului. Math - admit unit istorici - au avut un rol fericit pentru Rugi prin navalirea lor. Degi s'ar parea ca e un paradox, totugi
lucrul este adevarat, gi nu numai pentru Rugi ci pi

pentru nos. Ei au ugurat intemeierea principatelor

www.dacoromanica.ro

- 175 noastre, impiedicand pe Unguri in expansiunea for

spre Rrisdrit, iar prin sistemul for financiar 'au

deqteptat congtiinta unirii la un loc a micilor voevodate. In Rusiii la fel. Deoarece erau multe princi-

pate, Tatarii s' au gdndit cd e mai bine ca ea insdr-

cineze pe mina" dintre principiiRuei.demn de Imredere, care sa stranger el impozitele *i sa vine cu e-

le la Sarai. Pe acesta 1-au numit ei "Marela cneaz".

Pentru acest titlu e'a iscat o adevaratil concurenV6

intre gefii statuleVelor ruse*ti..0e1 din Tver a o-

ferit o sums destul de mare pentru aceasta, dar cel

din Moldova a dat ci mai mult *i astfel Mihail dela
Moscova a cd*tigat. Rezultatul acestui fapt este c5.

in jurul acestui principal dela Moscova, care pang

acum nu exista aproape, au inceput sa se grupeze etatuletele celelalte.

Cu alte cuvinte Tdtarii, Para s'o vrea, au

Post fauritorii statului moscovit *i al.pieirii for
proprii. Cu toata aceasta reabilitare a Tatarilor'
trebue sa observdm ca navalirea for a lipsit pe Ruci

www.dacoromanica.ro

- 176 dela un contact mai strans cu Apusul. Este adevarat

ca Bizantul incetase de mult de a mai insemna cen

trul comertului in aceste part' ale M. Negre. Dar in
locul lui igi fac aparitia aici negustorii cetatilor
italiene, Genova gi Venetia in primul rand, care de

acum vor monopoliza comertul in aceste regiuni.Nego

tul acestora in regiunile M. Negre a ajuns la un moz.

went dat la o foarte mare desvoltare, dar Rugii nu

au putut sa profite de el,fiindca Tatarii, din Cri

meea in special, se interpuneau intro ei gi centrele,

coloniile ca sa zicem agalale acestor cetati Italie

ne. Cu alto cuvinte, TatatiI au foot de fapt-aceea.

cafe au profitat de acest negot gi nu Rugii.

---000---

www.dacoromanica.ro

-177-

Prelegerea XII-a
19 Ianuarie 1938

Coiloni3Ie,taliene pe

coastele Rusiei ki ex-

pansiunea litvana (sec.XIII-XIV)

Am ardtat in lectiunea precedent& care a fost

situatia in care Tatarii adusesera pe Rupi. Am aria-

tat ca stbanirea for nu a fost un hotar despiirtitor

intre o perioada gi alta, cu alte cuvinte, el nu au
insemnat in istoria Rusiei o schimbare esentiala a

vietei rusepti. Dimpotriva vieata Rusiei feudale a

continuat pi sub Mari care au fost aceia cars au

favorizat unele elemente de unitate, cum e de pild6
infiintarea cnezatului supremo titlu pe care-1 dadur5. cneazului Moscovei. Cu toate ca in aceast6 vreme

drumurile de comer aunt apdrate in regiunile ru -

septi de Mari, pi cu toate ca din nou comerVul inPascw 12

www.dacoromanica.ro

- 178 cepe ed. infloreasca datorita oragelor italiene Geno-

va gi Venetia, cu toate acestea vieata comerciala ruseasca nu se mai ridica, ea continua in aceasta vreme
sa rgmAna tot o vieata rurala.
Coloriile italiene la Marcia 11.2.Aut Comertul

cetaVilor italiene aici la M. Neagra, a fost de mare

important& gi pentru noi,caci

nu dupa multe vreme de-

la agezarea negustorilor genovezi gi VeneVieni in co-

loniile ce se nascusera aici, drumul de comer igi

va schipba directia gi in loc sa mai treaca prin tinuturile tataregti vor trece prin Moldova - dupa in--

fiintarea ei. Aceasta fiindca on cat de mult ar fi

fost pazite caravanele comerciale de catre Mari pe

teritoriul lor, tot pared era mai in siguranta negustorul pe drumul Moldovenilor cars erau cregtini gi
nu pagani. Aceste orage it

erau nigte republici

burgheze, care adunasera mulVime de bogaVii din comertul cu Orientul. Imprejurarea cea mai favorabila
Care a permis acest convert al oragelor italiene

in

partile Oriehtului au fost farifindoiala "Cruciatele".

www.dacoromanica.ro

- 179 Burghezii italieni au fost, ca sa zicem aia,

profitorii din razboaiele cruciate. In locurile cucerite de expeditille cruciate acecti negustori ita-

lieni, au venit in urma ci eau acezat adunand produsele acestor regiuni ci transportandu-le apoi in
3uropa apuseana.Rolul de odinioara al Bizantului II
joaca in vremea aceasta in Orient, Genova ci Venetia. Ca altadata Grecii ci Fenicienii, negustorii
italieni infiinte.aza ci el eolonii in tot bazinul

oriental al Marii Mediterane ci deasemenea pe tarmurile M. Negro. Chiar in vechiul Bizan;i, ei au capa-

tat un cartier intreg undo au format un fel de colonial, a vorba de cartierul Constantinopolulti numit

Para. Bagustorii italieni - Venetienii - au fost aceea care cu banii ci cora:bine for au inlesnit cruciata a IV din 1204, care a fiintat Imperiul Latin
de Rasarit. Datorita felului for de a se purta

cu

cei cu care au venit in contact in aceste parViocecti negustori devenisera atilt de antipatici Incat

numele for capdta un sons pejorativ, desemnandule

cu el oamenii indezirabili. Este vorba de termenul
www.dacoromanica.ro

- 180 pe care-1 cunoagteti cu toti acela de venetic care

nu ecte altceva decat termenul de Venetian.
Prin urmare acest convert al oragelor italie
ne s'a stabilit in regiunile Orientului ca o urmare
a Cruciatelor.In sudul Rusiei, istorici mai vechi
credeau ca acegti negustori s' au agezat Inca dinain

te de Mari. Dar se dovedegte acum ca agezarile for

suet din contra de dupa navalirea acestora, chiar mai

tarziu de 1250. Dl. G.Bratianu s'a ocupat intr'un

studiu serfs in limba francezA cu comertul acestor
orage, in regiunile 111. Negro. Este vorba de studiul
.Recherches cur le commerce Onois dans la Iffier Noire

au XIIIe siecle Paris 1929.

Pentru ca ace,;ti negustori s5 se poata age
za in aceste parti douA au fost conditiile de inde -

plinit. In primul rand a fost nevoie de expeditille

cruciate gi al doilea ca in regiunile acestea dela

V4Neagra sa.se poata face un comert in care risen

rile negustorilor sa nu fie prea marl. Cu alts cu
cinte sa fie asigurata apararea drumurilor de negot
.ce veneau la M.Neagra din interiorul tinuturilor41
www.dacoromanica.ro

- 181 -

aceasta ap6rare au garantat-o Math, care nu erau

niqte barbari fari organizatie gi care dimpotriva au
vazut importanta comertului cu oragel italiene, co-

merV din care au autat sa profite cu aceeagi pricepere cu care-qi organizasera imperiul mai ales din
punct de privire fiscal. El au asigurat un drum care
se indrepta inspre Asia gi pe care it pazeau cu multd atentie dupes cum reese din descrierile mielonarilor Plano Carpini gi Roubrouck. Acest drum ajungea la
Volga dupes ce trecea prin regiunea Crimeei, ocolind

apoi M. de Azov. El se snrgea la Sarai regedinta ha

nului, dar tot aici se sfdrgia gi drumul caravanelor
care veneau din Asia. Tot interesul Tdtarilor era sti

apere gi sA desvolte comertul in Vinuturile for gi

de aceea ei au chemat chiar pe negustorii apuseni
aici. Celor mai vechi orate, ale acestora in aceste
5

regiuni ale M. Negre nu li se pot cu precizie stabili datele la care s'au infiintat. Frintre aceste ra-

ge va pomenesc pe unul caruia

i se cunoagte data in-

temeieriiteste Soldaia intemeiat la 1266 de aenovezi.

www.dacoromanica.ro

- 182 Apoi Caffa tot a Genovezilor

ambele in Crimeia, Si

Tana, venetiana, in fundul M. de Azov.

In linii generale se poate spune ea aceste
orate 'au Yost intemeiate in a doua jumat ate a sec.

al XIII-lea. Dupa ce s'au age zat in aceste regiuni

din Sudul Rusiei negustorii

italieni au venit

gi

s'au agezat gi pe coastele din Bulzaria gi tinuturile noastre, ale M. Negre. Aetfel a lust nagtere agezarea for dela Messemyria intre Burgas gi Verbs, iar
la not numai trei orate mai import ante, cu toate ca

multA vreme s'a spus ca gi la Giurgiu s'ar fi agezat

Genovezii care i-ar fi dat numele patrohului oragului Genova punandu-se astfel in legatura numele Giurgiului cu acela al patronului Genovei, San-Giorgio.

Arhivele genoveze insa, nu aduc nimic la cunogtintA

in legatura cu aceasta.

Cele trei orate au Post: Cetatea Alba la 11manul Nistrului, Chilia, pe bratul de Nord al DunArli
ci Inc & unul, care azi nu mai exist a, dar care este

pomenit in hartile aga numite portulane - erau hArti

www.dacoromanica.ro

- 183 pe care se treceau numai porturile de unde numele

de Tortulato

- este oragul Vicina. Acesta probabil

era sau pela Isaceea sau pela Lahmudia. Ajuneese la

mare importanta acest orag care nea dat pe primul

mitrOpolit al !aria Romanegti pe Iachint (1359). In
portulane,. CetateaAlba era numita Mavrocastro - adica cetate neagra, iar Chilia, Licostomo gura lupu
lui.

Catre aceste colonii se indreptau toate pro

dusele gi lucrurile pe care is puteau oferi regiuni
le dela M. Neagra gi chiar cele de mai departe cum
era Polonia, pe care negustorii italierd le duceau

In Apus de unde aducea materii fabricate. Italienii

au infiintat chiar o banca semioficiala in atribu
Via careia cadea organizarea administrative din M.

Neagra, numita "Officium Gazariae". Dupe cum se ve

de, ea purta numele antic al acestor regiuni care se

gtie fusese a Chazarilor. Deci cea mai mare activi

tate

bancara din vremea aceea era grupata aicitiar

moneda genaveza gi veneViana a inceput sa circule

intens in tot Orientul.
www.dacoromanica.ro

- 184 -

La not chiar, pe vremea lui ;teen ce/ Mare,

se faceau vanzari gi cumparari, cum ne arata documentele, in banii acestor negustori. Bunt pomeniti
foarte des zlotii tataresti. care insa nu erau o monod& tatara, gi a Genovezilor, dar se nunea astfel
fiindca venea din partile tataregti unde erau cetati
de ale acestora, in Crimeia, cum era Caffa, etc.
Se pure acum intrebarea, c' re erau marfurile

cu care se facea acest comer? Pe corabiile for negustorii italieni care obtinusera monopolul negotu
lui oriental, aduceau multime de marfuri diferite,

din Asia. In Irimul rand mirodenii, tocmai din In-

dia, piper, mugter, apoi din Apus fabricate, arme,

postavuri, stole, etc. Din tinuturile noastre gi din

Rusia, ei incarcau in primal rand vite, apoi cereale. Pe incetul acegti negustori au patruns gi in in-

terior gi Inca destul de adanc gi astfel at ajuns

paints in Polonia de sud, unde centrul eel mai insem-

nat al negotului era oragul Lemberg (Liov eau Lwow)

care-gi transporta marfurile pe aga numitul drum ta-

Varese, care trecea prin Moldova se indtepta spre

www.dacoromanica.ro

- 185 Nistru de unde apoi continua spre Crimeea.

Dar ci la Cracovia au ajuns ei, gi multa vreme aceste doul orate poloneze s'au certat pentru pri-

vilegiul de a face comert pe acest drum. In cele din

urma regii poloni le-au impacat, dandu-le dreptul la
amandoua sdgi transporte marfurile pe drumul tgta-

r4sc. Dar fiindca nu prea era sigur a Post pe Incetul parasit gi astfel apare cfitre sfargitul sec.al
XIV-lea, dupa Intemeieres Moldovei, .1rumul moldove-

nesc. aunt diferite povestiri din care vedem cum se

faceau caravanele de necot pe acest Crum spre Asia

prim statul.tataresc. Ca mizIloc de transport erau Ca-

role cu 4 rots, acoperite gi trace .de camile, care

ce mergeau pans la Volga unde cu ajutorul plutelor

drumul putea fi continuat spre Asia.
L'e21LDisieACucerrusene de catre Litvami.

Sa trecem acum la a doua chestiune importanta.Este

vorba de intinderea cuceririi Litvaniel In Rusia.In
epoca aceasta de la Inceputul istoriei rusegti,Litvanii au jucat un rol insemnat in vieaVa politica a
Rusief.

www.dacoromanica.ro

- 186 Litvanii suet un popor din regiunile Balticei ci care azi alcatuesc un stat ce nu cuprinde in
sanul eau intreaga populatie litvana, caci di;htre ei

se mai gasesc, intr'un insemnat numar, in regiunile

oragului Vilna din Polonia, fosta capital& a Litvaniei. Lituanienil, impreun& cu Estonienii ci Letonii
alcatuesc un grup separat de popoare, 'grupul pop.Bal.

tics" eau notice" gi au o limb& inrudit& cu aceea

a Slavilor. Fiind intr'o regiune prea departat6 de
drumurile de comert, drunwirile le civilizatie, Litua-

nienii s'au civilizat foarte ttrziu. 3 destul ea amintim c& ei au fost ultimul popor din Europa care
s'au crectinat, pentruca sa vedem ce tarziu au putut
intra in randul popoarelor civilizate. Din aceast&
cauzd numele for - care era al unor necregtini - a
ajuns la popoarele vecine ea insemne ceva necurat gi
la not de pild& numele de litVan-lift5 a luat acest
inteles.

Locuiau in regiuni foarte greu de pAtruns,

fiind inconjurate de mars pgduri ci mlagtini. Se

inchinau la zeitati animale, in care carpele juca un

www.dacoromanica.ro

- 187 -

rol important gi abia and in aceste regiuni au patruns Polonii gi Cavalerii Teutoni gi pur.tatori

de

spaa, s'au civilizat. Cel dintaiu rege crectin al

Litvanilor este, pela 1250, Motdog, adica domnegte
imediat diva navalirea Tatarilor. Vine apoi o altd
dinastie, /Agana, aceea a lui. Gedymin - 1315-1341

intemeietorul.oracului Viluo, dupa care urmeazel flul

s'au Olgierd. Gedymin incepe expansiunea inspre Rasa
rit, cautand sa Intind6 hotatele Litvaniei in dauna

Rusiei. Doug. au fost motivele care au fficut pe Lit-

vani sd inainte inspre Rasarit. Cel dintku este faptul ca acum Rugii impartiti in numeroase statulete,
erau pe deasupra sldbiti ci de n6valirea Tftarilor,
ceeace le oferea posibilitatea de a -ui intinde hota-

rele far& lupte Area dame din partea Rugilor. Al

doilea motiv este provocat de dorinta for de a Cdpgta o iegire la mare. La Baltic& aceasta iegire le fusese taiatii de agezarea Cavalerilor purtatori de Spa-

da in aceste regiuni gi atunci ei au cautat o iegire

la M. Balticill mai spre Rasarit. Pe incetul cad in

mdinile for o serie de teritorii rusecti, Incepdnd cu

www.dacoromanica.ro

188

Rusia Alba, apoi regiunea oragului Smolensk *i ajung

chiar Tanga Moscova. Deasemenea inspre Sud tinuturile
in care se desvoltase statul dela Kiev intrA in std.-

panirea Litvanilor. Este interesant ca nu se *tie

cdnd Kievul a cAzut in mainile Tor. Alta de mult de

cAzuse fosta capitald, incest diferitli cronicari n'au

dat nicio important& acestui fapt ci nu 1au mai no

tat in cronicile Tor.
Prin urmare cea mai mare .parte a tinuturilor
rusegti au ctizut sub stapanirea Litvanilor. Dlntre ce-

le trei marl grupe de'Rugi: Rugii mica -

Rugiialbi - Biolorugii, ci Rugii marl, - Velico

rugii, oUA gi anume cei din Rusia alba (Rugii albi)
gi cei din Dicraina (Rugii via.) au foot alipiti sta
tului Litvanilor. Numai regiunea Nordic& gi Centrala,
- locuitd de Rugii marl - cu centrele mai insemnate

la Suzdal ci Vladimir, a scdpat de cucerirea Litvana.

91 aceasta s'a datorit numai Tatars Tor. Intinzdnduse

Ins

pang aproape de tinuturile tftdregti, Iltvanii

,trebuiau sa intre in conflict cu ace*tia; ceeace s'a

ci intamplat. Ca urmare a acestui conflict, are loc

www.dacoromanica.ro

- 189 -

o lupta cafe s'a dat la Apele-cenugii eau in slavo-

negte "Sinevode In 1362, incare armata lui 01gierd iese victorioasa. Dar aceasta victoria nu a
lost decisive; T4tarii au contiruat dupa aceea, ea
faces din cand in cand mars raiduri de praida in Litva-

nia. Totugi dupa aceasta victorie Litvanii ajung p1.1

na aproape de goscova. Reugisera astfel sa alcatulased tin stat uriag ca intindere, dar care nu pu-

tea fi durabil gi nici nu era prea puternic din cauza alcatuirei lull caci cuprindea populaVii diferite ,ce nu aveau Bice impace intre ele. Mai mult de
3/4 erau Rugi, iar Litvanii puffin numerogi mai erau
gi pagani.

Cum Rugii erau cregtini ci aveau o civiliza

tie destul de inaintata, trebuia sa se intample ceea,

ce se Intampla de obiceiu in aceste cazuri in care

un popor barber cuceregte pe unul civilizat, adica

invingatorul va fi cucerit de civilizatia invinsulul.

gi astfel Litvanii vor imprumuta cultura gi

civilizaVia poporului rus pe care-1 cucerisera. Ia='

gellontLerau aka de rusificaVi Inca chiar atunci

www.dacoromanica.ro

- 190 c&nd au ajuns regi ai Poloniei Oorespondau in ru septe pi toate actele acestei vremi in Litvania aunt
date in limba rush.

S'a facut o paralela, in aceasta privinVa,

cu noi, dar nu prea e potrivita. S'a zis anume ca
sunt doua state care nu sunt slave - Vara noastrg
gi Litvania - dar care au avut limba oficiall pe cea
slava. Dar deosebirea e ca la' not limba slaves a fost

limba bisericeasca, deci prin

aceasta a fost intro-

dusa, pe cata vreme la Litvani vedem ch. este prin-

tr'o cucerire, in urma introducerii unei populaVii

rusepti in Vara. Litvanii n'au reupit, politicepte,"
sh unifice statul lor. La un moment dat au pus in

regiunile cucerite cite un fel de guvernator, dar nu

in toate; intr'unele au ldsat pe vechii principi sa
conduces mai departe. Astfel la Kiev a continuat sd
stapdneasca pones in sec. al XV-lea vechea familia

Olelkovici,carecanoqteasiazelianitateastattiltilitvaii.Din
aceasta familia face parte prima soVie a lui Stefan
cel Mare, anume Evdochia din Kiev'. Maul din princi-

patele rusepti tare formeau apanagii ale coroanei

www.dacoromanica.ro

- 191 litvane a Post $i Podolia. Acest principat a lost

dat fratlui lui Olgierd anume Kiestut, care a neat

apoi la conducere pe Koriat. Koriat a avut fii pe
Alexandru ci JurialeilLioriatovici (fiii lui Koriat).

Cronica litvana, in limba ruse, spune ca acest Jurie

ar fi domnit in Moldova. Dar cum in cronica moldoveneascA - aceasta este foarte precise in ceeace pri-

vecte cronologia - nu este pomenit, nu putem s6 admitem domnia lui, mai ales ca documentul din 1374 de
la acest Jurie est un fals. Statul acesta urias dar
cu picioare de argilAt dorea insA cu orice chip di
alba o iegire la mare. Atft la Nord cat st la Sud
trebuia sa due& lupte strasnice pentru ca sa ci poat6 indeplini dorinVa. Nici Cavalerii si nici Marti

nu ar fi cedat cu una cu douA Vinuturile pe care le

stapaneau si care-i departau pe Litvanii de Varmurile color dol.& Bari: M. Baltica gi Mw Neagra.

In aceeaci situaVie se mai gAsea incA un

stat si acesta era Polonia.

Situatia identicA pe care o aveau din acest

punct de 'palvire, a facut pe cele doug.state ea sc
www.dacoromanica.ro

- 192 apropie Intro ele gi sa lupte ca sa-gi realizeze

scopul comun. Cagi Iitvanii, dela.o vreme gi Polonii
au inceput sa cucereasca uneIe teritorii rusesti.Cazimir eel Mare spre pilda cuceregte Galitia intrand
victorios In capitala ei Halici, adungand astfel la

hotarele Moldovei. Degi intro Litvania gi Polonia erau marl deosebiri, totugi s'au apropiat gi card s'a
sting vechea dinastie a Poloniei, ramanand rege un
strain aproape, regele Ungariei Ludovic eel Mare,uri-

magul sau a Post un litvan, Iagello, care ajunge ca

rege al Poloniei, dupa casatoria sa cu Bedwiga fiica lui Ludovic cel Mare (1385). Cum el era pagan, a
trebuit ski se boteze capatind astfel numele de Vla-

dislav gi numindu-se de aid_ Inainte qi cu numele de

cregtin gi cu eel de pagan adica, Vladislav-Iagello,
deci ea nu se confunde - cand e vorba despre acest
rege, numele de Iagello, care e un nume de persoana,
cu un nume de familie.

In felul acesta s'a format un stet dualist

polono-litvan. Uniea

acestor doll& state intr'unul

singer, a Mout" ca cele mai multe principate rusegti

www.dacoromanica.ro

- 193 cucerite de cele doua state pe vremea cand nu erau

unite, sa intro dupa 1386, call! se urea pe tronul po-

lon Vladisiav Iagello, facandu-se deci

unirea-, In

stapdnirea Poloniei. Abeamult mai tdrziu ele vor fi

recapatate de Rugi. Ucraina va fi reluata dupa a doua

imparts a Poloniei, iar Galitia gi in ziva de azi

tot polond a ramas. Prin urmare numai regiunile Moscovei au scapat de Polon0- litvani, caci erau sub dominatia tatard, care va inlesni ridicarea principatului Moscovei in fruntea celorlaite principate ru segti grin ridicarea la funcVia de "Marc Cneaz" a
principelui dela Moscova. Dupa unirea din 1386 cu Po-

Ionia, in Litvania se ridica un printivar cu Vladislav Iagello, care e socotit de istorici ca un mare
dugman al Rugilor, sate vorba de Witold. Sofa lui
Rimgaila se casatorise cu domnul MoldoveitAlexandru
eel Bun. 21 a dus lupte marl cu Rugii, gi a cucerit

oragul Smolensk. El a incercat sa duca o politica ce

avea de scop sa imparts pe Rugi pe taramul religios.
InIaiev a inflintat o mitropolie gi a pus .in fruntea

ei pe Grigorie Tamblac. Acesta era bulgar de origine

Faso. 13

www.dacoromanica.ro

- 194 -

a fost trimis ca mediator infra biserica moldove-

neasca gi cea dih Constantinopol, de Patriarliia din

Bizant, la Alexandru cel Bun (1401). Din indemnul

lui Witold, el a participat la conciliul dela Constanta unde a iscalit unirea bisericii ortodoxe din
Ucraina cu Catolicii (1415). Dar unirea aceasta a rdmas nedesavargita, &del el a murit curand dupe aceea.

Deacum inainte insa, cand vom vorbi de istbria Rusiei, ne vom referl numai la principatul Moscovei, caci numai aceste regiuni scapasera de dominaVia polono-litvana, gi cu toate ca erau sub suzeranitatea tatarilor, aceasta nu-i va iMpiedica sa se.ridice pe incetul la o mare importanVa politica.-

--000---

www.dacoromanica.ro

- 195 -

Prelegerea XIII-a

lEercuri,26 Ian. 1938

Rldicarea Moscovel - Ivan III.
Cauzele ridicrii Moscovei. Cu expunerea istoriei Rusiei am ajuns in lectiunea precedent& aproa-

pe de sec. al %V -lea, cand avem de a face cu intin-

derea maxima a statului litvan, care am vazut cu.prindea gi Ucraina gi Rusia Alba. SE re intoarcem
acum gi sa vedem din ce cauze.sia ridicat in frunte,

dintre toate statuletele rusegti de sub Tatari, cel

dela Mo8cova gi cum el aajuns sa formeze unitatea

Rugilor. In primul rand care era situatia lui din
punct de privire geografic? In aceasta privinta si-

tuatia sa este privilegiata fat& de a celorlalteaaca privim harta, vedem ca oragul Moseova, este ageizat pe apa cu aoelag nume care se vars& in Oka.
Acest rau 1 a. randul lui se varied in Volga;dec!

www.dacoromanica.ro

- 196 lata ca Molcova e un centru important de drumuri pe

apes care erau foarte importante fiind caile cele mai

hune de comunicatie. Nu la mare distanta de Sici dela Moscova, inspre Sudo intalnim cursurile maTllor
ape rusegti care se indreapta spre M.Neagra - in
special Donut. Era deci agezat acest orag la incrucigarea marilor drumuri de convert gi de imigratil,

caci mai trebue observat gi.faptul ca in regiunea aceasta se gasesc drumurilo de colonizare, pe care
s'a retras populatia din bazinul Fiprului din fostul
stet Kievian. Aceetea sunt imprejurgrile geografice
favorabile ridicdrii Moscovei. Asupra vechimii Dragului Moscova exists discutli. Este o gtire care vor.

begte despre un anume principe Jurie (Gheorghe) Dolgoruki (dolgorUki liale'amna cu nAinile lungO care

dateaza din 1147 gi in care se vorbepte despre Moscova, dar nu ca de un orag ci ca de o mogie, de conac, unde acest Jurie invites pe nigte prieteni la o.

petrecere. Urii istorici au contestat aceasta ptire

aducandu-se chiar argumentul ca nu ar fi dealt o in-

terpolatie intro cronica mai veche.

www.dacoromanica.ro

- 197 Fapt este ca la sfdrgitul.sec. al XII-lea Moscova exista ca un punt de #orrbier, al statului dela Suzdal. De fapt abea mai tarziu Moscova a devenit capitals ridicandu-se in dauna Suzdalului 1
Vladimirului, care au fost inghitite pe rand de ea.
Ceea ce a contribuit in mare masura la ridicarea say
a fost la drept vorbind o chestiune de crdin yell-.
gios gi anume, mitropolitul dela Kiev, paraciri acgle

orag s'a .mutat la Vladimir. De aici insa mai t&rziu

un mitropolit, pe nume Petru, s'a mutat la Mbscova.

Acest lucru are important& deosebita, caci oa gi in
alte tari, rolul bisericii, card lipsea conducerea
politica a fost hotaritor. Deci Moscova a devenit
centrul religios, un fel de capital& pentru celelalte state, cad. nu exista decat un mitropolit pentru
toate statuletele rusegti, Este adevarat ca pe vremea lui Witold, la Kiev, a fost uns mitropolit Grigorie Tamblac, dar el n'a fost recunoscut, deoarece
era pentru unirea cu catolicii. A mai fost ins& o
imprejurare care a ridicat Moscova. Am pomenit in
www.dacoromanica.ro

'

198

cursul acestor prelegeri pe Alexandru Nevski.Acesta

a dat ca apanagiu Moscova, fiului sau Mai mic Daniel.
La randul sau Daniel o lases fiului sau Jurie Danie

lovici, sub care oragul progreseaza foarte mult,dar

pentruca sa se poata ridica paste celelalte orage

trebuia ca acest lucru sa fie admix de suzeranu1 Ru

gilor care era "Marele han" al Tatarilor. Cum ei sta
paneau numai nominal, fares sa intervina in vieaVa in
tern& a principatelor gi in organizaia lor, mul-0.1

minduse numai sa stranga birul ce trebuia sa li se

plateasca, Moscova a putut progresa in linigte.

Principele sau a cautat ca el s6 fie acela ca

re sa stranga acest bir dela ceilalti, principi rugi,

lucru carei asigura intaietatea tatk de celelalte

.

state rusegti gi totdeodata gi obladuireaTatarilor.

A fost mare cearta pentru titlul de "Mare Kneaz" gi
multa vreme acest titlu a fost -0.nut de principele

din Tver. Se vede din cronici cum acegti.principi se

luptau pentru titlul supremo sapanduse unul pe

al

tul la curtea hanului din Sarai, pentru ca 86-1 ob!-www.dacoromanica.ro

- 199 -

tina. Cum Tver se rascoala la un moment dat din

cauza prea mares impilari t&taregti, este insarci

nat prin-u1 Moscovei cu reducerea la tacere a Tveru

lui, danduise gi titlul ravnit, care aducea cu el

gi proteguirea Tatarilor. In felul acesta principele
Ivan Calita - 1325-1341 - ajunge "Mare Cneaz" reu
gind se. inglobeze Moscovei gi Suzdalul.,Aceast6 ca
litate dubla de reprezentarxt raspunator de biruri

ale celorlalte state rusegti in faVa hanului pe

deo-p-

parte gi de centru religios pe de alta, a fAcut Mos

cova sa se ridice, iar celelalte

centre sa i se su

puna unele prin mill2ace_pagnice, altele prin mij

loace armate, dar pan& in cele din urma sa -1 recu
noasca.intaietatea.
Dimitrie Donekoi (1369-1389).

Pentruca sa ca

pete insa deplina autoritate insa, trebuia ca prin

cipate puternice'cum erau Tverul sau republica Nov
gorodului, sa fie supuse complet gi deasemenea pute
rea Tatarilor sa fie inlaturata. Acela care a dat
prima lovitura Tatarilor a fost principele Dimitrie
www.dacoromanica.ro

. 200

Donskoi (= invingatorul dela Don) 1369-1389.Cand a

venit el la tron, copil fiind, situatia era grava.A

avut de luptat nu numai cu Tverul dar 41 ctl, Litvanii

lui Olgierd care ajunsesera vecini cu Moscova. In

ceeace privea pe Tatariosituatia era favorabila de

a fi

-Ioviti, fiindca acum imperiul tataresc se im

parte In mai multe fkrame, dupa hoardele de Tatari

care navalisera. Astfel se formeaza un stat tataresc
la Kazah, altul in Crimeeatetc., care nu mai vor sa
recunoasca pa cel din Sarai unde era Hoarda de aur.
La Sari,i era acum Hare han un anume Mamal. Indembati

de cler, toti principii nisi se strdng in-jurul iui

Dimitrie care Incepe lupta cu Mama! in ajutoxiul ca

ruia pornisa Littanii li i Iagello,

mai turziu hu

mit Inedislay. Armata litvaat nu se putu uni insa

ca cea a Tatarilor, da:torita unor.abile manevre ale

Rugilor. Olocnirea cu Math dim loc la Campul becaValor (Kulicovo) in 1360, pe apa Donului. In aceasta

lupta spune legehda ca ar fi avut loc o minune, ace

ea a aparitiei Sf. Sorgie, ceeace a incurajat mult

www.dacoromanica.ro

- 201 pe RuQi, care pans la urea au ram-as victoriogiaupta a fost aprigal gi chiar Dimitrie a cazut ranit,

fiind ridicat leginat depe campul de bataie.

Infrangerea lui Mama! a fost transformata in

lecend6 gi povestir3a a circulat 'Ana in sec. al
XVII-lea card a intalnit6'gi la not in croniciie pi
croLografele traduse din rusegte in romanegte.
Dar victoria lui Dimitrie Donskoi n'a avut eine vtie Co rezultate pentru Rugi. Tatarii e'au

ran-

cut, mai ales ca acum se ridica un nou hen care prin

surprindere atacd gi arde Moscova. Principatul lui
Dimitrie este din nou adus sub ascultarea Tatarilor,

iarbravura lui in lupta cdptigata la Kulivoco a r6mas numai ca un act de vitejie, fKra a fi.adus un
folos practiC.

Interesantdeolvatesteca%n_gaut

vre

muri se intampla primele legaturi politics ale noas-

tre cu Rusia. Rusia dela Moscova era foarte departe

de noi, cad. la Rasarit eram in acest timporecini cu
Polohii-litvanii -, care stgpaneau Ucraina. Cronici,

www.dacoromanica.ro

- 202 le rusegti observa ca.' in 1386

"Cneazul Vasilejfiul

marelui cneaz Dimitrie,v6z&ndu-se retinut la hoard&

(fusese trimis se vede ca s6 se inchine pentru imp6care) a fugit gi de acolo s'a due in Vara Podolief
la Volohii cei marl, la Petru Voevod;" deci la Petru
Mugatin (1374-1390). Acest Vasile Dimitrievici - fin,
lui Dimitrie Donskoi, c'a reintors apoi la Moscova
gi a luat coroana principatului sau domnind in 1389 14295.

Witold si lupta cu Tdtarii.Epoca ce urmeaza

dupa victoria dela Don contra Tatarilor, este o epo-

cd turbure in care gi amenintarea din partea lui Wi-

told cregtea mereu. In acelag tirp Math sunt gi

el zgudui-ti de un nou val mongol care venea spre Eu-

ropa gi care le va da un nou pul0 de vieaVg, este

vorba de hoardele lui Timur-Leak sau Tamerlan.Aftsta

este invingatorul lui Baiazid pe care dup6 ce-1 bate
In 1402 ,la Angora,Il is prizonier, purtandu-1 intr'o

cugc6 pe toate releagurile pe care se duces. Hoarda

de our

este adliqa sub ascultarea lui gi aceasta

pure pe ganduri popoarele Europei din aceste pgrVi.

Aceste popoare incearca o rezietent& gi in fruntea

www.dacoromanica.ro

- 203 lor este tocmai cel care ameninVa principatul Yoscovet, mai mu/t, Vitold,ducele Litvaniei. In fruntea u,
nei armate formate din Poloni, Litvani, Rugi'gi Moldoveni,

Rugii principatului dela Moscova n' au luat

parte; Moscova tinandu-se in neutralitate, nu voia sa

intre in legaturd cu dugmanul Vitold - ducele Littra-

niei intalnegte pe Tatari la Worskla 1399.

Rezultatul bgtaliei este defavorabil acestei

eructate, comandate de Vitold gi se pare Ca ins6gi
teran I domnul Moldovenilor cade pe eampul de lupta.
Tatarit se gaseau Inca in epoca de mare glorie a lor.

aloa11112112.1121.02nta (11121 Pe vremee lut

Vasile cel Orb (1425-1462) are Joe o Incercare de apropiere cu Occidentul.

.cum se Vine conciliul dela

FlorenVa 1439 in care se incearca o iwileare a bisericii de Apus cu cea de Rasarit. Au fort trimigi delegaVi la acest conciliu atat din Constantinopoltedt
gi de celelalte biserici ortodoxe. De fapt Constantihopolul inoerea o apropiere de Apueeni pentruca sI
poata eap6ta ajutor contra Turcilor. La acest conciliu a foet'reprezentatit 0 Moldova de mitropolitul
www.dacoromanica.ro

- 204 ei Damian, iar Rusia a Post reprezentata de mitropolitul Isidor.sfintit la Constantinopol. Am7andoi a-

cegti mitropoliti au semnat tratatul conciliului'dela Florenta gi iscaliturile for se pot vedea gi azi.

S'au ridicat glasu i contra gnirii, in special Marcu

din :3fes ein Asia Mica. Caziind Constantinepolul s'a

rupt gi legatura Politica co determinase pe Orientali sa incerce unirea biscricii ortodoxe cu cea catolica. Dupa conciliul dela Florenta, Isidor este si-

lit de cneazul Moscovei sa place gi el se duce

la

Roma. Despre acest sinod din Florenta, Simion din

Suzdal ne-a lasat o scriere ruseasca "Povestea celui

12_21.8=122.2919e. In aceasta lucrare el ne arata

ca a participat la conciliu gimitropolitul Moldovei
" Din partea voevodului Modovei a venit mitropolitul Damian, precum gi un sol

Nicolae".

kaniass-62-12951.Dupaaceast6
perioadU aga de turbure, ajungem la epoca de marire
a statului rusesc care a r6Tut din Rusia cel mai mare stat al Enro?ei

Cel dintaiu dintre cnIzi, care e socotit ca

www.dacoromanica.ro

- 205 fondator al libertatii gi unitatii Rusiei este Ivan

al IIIlea cel Mare. Ivan al IIIlea a capatat

tlul de

'"cel Mare" de la istoricii de mai tarziu,de

fapt cronicarii vremii 11 numeau "adunatorul paman

tqui rusesc". El a domnit intre anii l462 l505, e
conteLporan dupil cum se vede cu Stefan cel Mare.In
privinta caractnrului*sali, trebue sa observam ca se

aseminaJou multi din conducatorii dim Europa dela

sfargitul 3vului mediu. Acum avem de a face cu oa

meni foarte practici, nu sunt razboinici dar sunt oameni politici

gtiu sa se serveasca cu multa pri

cepre de linsuclre ca gi do otrava sau intriga.Pro

totipul for esto regele Prant i Ludovic al XIlea,
vestit pentru ace.itr- insugiri ale sale. Slat spur ca

aceste trasaturi ale gefilor statelor star datori

influentei burghezilor asupra lor, caci acum regii
nu mai traiau inconjurati decat de membrii acestei
clase care reugise sa inlocuiasca la diferitele curti

pe vechii curteni

recrutati din nobilime altadata.

Fie ca este aga, fie ca nu este ceeace e sigur, e ca

acum avem de a face peste tot cu astfel de conduca

www.dacoromanica.ro

- 206 -

tori, Cazimir in Polonia, Ivan in Rusia, Stefan cep

Mare in Moldovaletc:I erau nigte oameni cu suflet
complex, greu de inVeles, cautau sa impace gi ea

combine lucrurile in aga fel incat sa scoatg maximum de profit pellt-u ei sau Cara lor. Erau foarte

credinciogi, dar gi foarte cruzi.

tefan cel Mare

era un ortodol. convjns, a clgdit o multime de biserici, dar aceasta nu 1-a impiedicat la tragg In tea-.

pa gi sa tale capetele acelora pe care-i socotea periculogi. Unit i -au aouzat de ipocrizie, dar e o nedrept ate caci acextea erau lucruri obicinuite pe

vremea lor.

Cu Coate ca nu era un rizboinic, Ivan a reu

git grin politica abila pe care a due -o sa faca cuceriri gi lucruri mai insemnate deciat inaire6agii

sal. Politica lui era cunoscuta gi de vecinii sal

gi Herbestein in sec. XVI vorbind de Ivan repi2Odu-

ce intriun pasagiu o judecatg facuta de Vtefan cel

Mare, care spune ca

."Ivan e un om ciudat, bg'ci

eta acasa pe tron linigtit ci bate ope tot dugmanii, tar eu stau mereu ca1are gi nu mai pzidideec
www.dacoromanica.ro

- 207 sa-mi apar Vara de dugmanin. Nu se gtie cum gi de unde a luat Herbestein aceste cuvinte.

Sa trecem acum la insagi faptele care au caracterizat domnia lui Ivan al III-lea. In primul
rand el a inceput prin luptele care aveau sa-i aduca
supunerea celor doua vechi rivale ale Moscovei,Nov-

gorodul gi Tverul. In vremea aceasta in Novgorod intre posadnic gi aristocratic se nascusera neinVelegeri. Ivan se amesteca gi el in aceste certuri gi cu
toata rezistenta pe care pang. in cele din urma o opu-

ne soVia ultimului posadnic, Marfa, Novgoroaul e cucerit in 1478. In acelag timp gi coloniile sale pana
la Urali cad in mana Moscovei.

Tverul este gi el amdiat, dar de un tehniciag

condotier Italian, cum se gaseau multi in vremea aceasta, anume Fiorantini din Bologna, care a intro due artileria in Rusia. Ivan este acela care desfiinVeaza sistemul apanagiilor ce se obicinuise de
conducatori pang acum (provincii date membrilor familiei imperiale). Dar mai rdmasesera alte probleme

foarte importante: Math gi Litvanii. In vremea

www.dacoromanica.ro

- 208 lui Ivan puterea Hoardei de our incepuse ea apuna in

locul ei ridicandu-se aceea a hoardei din Crimeea.

4cum in Crimeea era un hah foarte rdzboinic pi bun

diplomat, anume Mengli Ghiri, care este cunoscut

pi din istoria Moldovei caci armatele lui au fost

infrante la Lipnic de Stefan cel Mare (1469). Ia

lupta ce is nagtere intre Hoarda de our pi cea din

Crimeea, Ivan is parte ajutandje hanul din Crimeea.

Tatarii din Crimeea in aceasta lupta au fost aliati

pi cu Turcii pentru care lucru le-au recunoscut acestora chiar suzeranitatea. In felul acesta M.Reagra
ajunge Yin loc turcesc, lucru care va ddinui pang in

sec. XVIII-lea. Sprijinit pe alianVa cu Grimeea,Ivan

da lupta cu hanul din Sarai in 1480. Lupta propriu

zis n'a fost. Armatele au stat o vreme fata in fats
pi apoi s' au retras.

In timpul retragerii au fost unele hartueli

dar nu lupte.
Tatarii dupa aceasta n'aummd 36asscu auprema-

tia asupra Mosdovei pi Ivan lard nici o varsare de

www.dacoromanica.ro

- 209 sfinge a reugit s6 fac6 mai mult cleat viteazul eau

str&bunic, Dimitrie, mai ralzboinic, dar mai putin diplomat.

-000 -- -

Prelegerea XIV -a

Eariaallnalla_
Ivan III - Legaturile cu Litvania
si Moldova
In lectiiLlea precedent& am v6zut cum s'a ri-

dicat in Rusia un st&panitor de mare important6,Ivan Al III-lea, care a izbutit s reuneascel in sta-

tul dela Moscova diferitele st&taete rusegti ci s&

scape gi de subjugul Tittarilor. Deci importanta dom-

niei lui este dubla, int&iu pentruc& el este unifi-

catorul statului rusesc gi apoi el este creatorul in

dependentei acestui stet.

Fasc. 14
www.dacoromanica.ro

- 210 Ilax domnia lui mai este importanta pi din al-

te puncte de privire, anume al relaViilor externe.In

aceasta privint& cele mai insemnate relatii sunt cu

Litvanii pi cu Moldovenii. Litvanii ptiVi ca se intinseserA foarte mult in WAsArit pi in dauna Rusiei.

Prin aceasta statul littan devenise o primejdie pentru Moscova, cdci'hotarul nu era prea departe de capitala Rusiei, care oricAnd se putea aptepta 0, fie
invadatA. SituaVia aceasta firegte CA avea sa duck:

la lupte pi acestea vor continua pi sub urmapii lui

Ivan.

In aceasta lupta, are un rol pi.domnul Mol-

doveJ4tefan cel Mare, aga cA.vom examina pi legaturile pe care Ivan al III -lea. le -a avut cu acesta,le-

gAturi care la inceput au fost bune; far catre sfArpitul domniei lui Stefan, se stricarA. Pentru not

este interesant de studiat aceste legAturi, fiindc&

ne arata situaVia internationala in care se afla Mol

dova in acele v4emuri. Se insist& deobiceiu numai
asuVra legaturilor lui y tefan cu Ungaria, Venetia,
www.dacoromanica.ro

- 211 Papa eau Cu Polonia gi Turcia gi se neglijeazd in

istoria gloriosului domn moldovean, legdturile lui
cu Rusia, care au Post destul de importante.

Ivan III qiAlsarandru al Lityaniei.In urma

cuceririlor de teritorii rusecti, politica litvand
ajunsese sa fie o politic& ruseasca, tinzand s cuprindd toate Varile rusecti care ined ortodoxe
fiind, erau aduse sub dominatia catolicismuluitaca
incAt rivalitatea era intre Rusia gi Litvania,nu numai pe Varga politic, dar ci pe cel religios. Dar
mai era ceva. Regale Cazimir al Foloniei, ducea o
politica dinasticd, in sensul ca vole

8.6

pun& pe

ftii sal domni in diferitele -sari vecine statului

sdu. Pe unul din fiii sdi, pe Alexandru, it destinese sd conduce Litvania. Intre acesta gi Ivan al IIIlea eta deschis o luptd care ins& era inegala din
punct de vedere al diplomaViei. In timp ce Ivan .era

un om forte priceput in aceastd materie, era abil

gi inteligent, Alexandru se pare a fi Lost un om mediocru. Aceasta a dovedit-o ci cdnd a Post rege al
Poloniei, cgici lipsit de energie ci pricepere pollwww.dacoromanica.ro

- 212 -

tied, nu el a condus de fapt Polonia, ci acest lucru

I-a facut nobilimea, ceeace evident a fost spre folosul lui Ivan. Acesta incepe lupta cu Alexandru,la
1494 pi se servepte in .t

lupt&, cu multi abi-

litate de deosebirea de credintd intre supusii statului litvan. Reupepte sa atrag& de partea lui nu
numai nobilimea ortodox& dar chiar wl popopol de joe,

care in numdr mare tr&deazd pe Litvani pi trec de

partea lui Ivan. Cronicarul polon Dlugoz,care po -

vestepte in cronica sa evenimentele p&nd la 1480,adi

ca dinainte de inceputul luptei, observa Inca din
aceastd vreme cd populatia ortodoxA it privea pe I-

van ca pe un liberator. Rdzboiul se termind tictorios pentru Ivan, care cucerepte p parte din reglunile ce cdzusera altddatd in mainile Litvanilor.
Se ajunge apoi la un tratat pecetluit printrio.cdsdtorie pi anume Elenatflica lui Ivan, se

ca

edtorepte cu Alexandru. Dar aceast6 casatorie se face dup.& ce Alexandru

primepte anumite conditiuni

intre care i se cerea ca Elena s& rdmand ortodox& pi

s& nu fie silita niciodatA de sotul ei sa treacd la
www.dacoromanica.ro

- 213 catolicism,.trebtia s& aibe gi un l&dag de inchin&ciune ortodox, in care nu putea sluji cleat un preot
trimis de Mostova. Suit& Elenei deasemenea era trim's& dela MoscoVa. In'scurt& vreme, dealtfel deaeeea
fusese trimigi se pare -Jpreotii gi ceilalti membrii
care alcKtuian suita Elenei, devenir& nkgte elemente
de intrig& i de_zizanie. la curtea din,Litvanis,unde

spionau ci intreVineau

o ul nemulVUmirilor religioa-

se, pentruca Ot&p&nul lor Ivan s&-gi ajung& scopul.

Cand. Alexandru, saturat de faptele.lor, a vrut ea-i

indeptateze, indat6 Ivan '-a amintit c& f&and a coasts, calca tratatul 41 el ii declar& imediat raz-

bbiul. Ivan vedea ca numai prin alianVetizol&nd Litvania, putea s distrug& forVa acesteia ci atria
150C incepe s& inchege leg&turi cu vecinii.

Cel mai insemnat aliat al eau a fost hanul

TAtSrilor Mengli-Ghirei care aviin'd o cavalerie aga

cum numai Utariiaveau, acea dese ki grozave pr&aciUni in statul Litvanilor. Dar leg&turile lui s'au
intins gi in Apus. Astfel acum pentru prima data se
amintesc legeturi politice ale Rusiei cu Ungaria.In
www.dacoromanica.ro

214
legrItura cu solii ruci trimesi de Ivan la curtea'

lui Matei Corvin, aver un fapt interesant de amin

tit. Unul din ei a intrebat si s'a interesat de a
proape de Vlad Topes, care stiti ca a fort o vreme
inchis in Ungaria, la Buda. Cele ce a aflat, cAnd

s'a intors lea Boris el in ruseste, despre "Cruzi

mile lui Vlad Dracul Vodau.- De fapt povesti destule

despre Vlad Tepeg

in care se aratau faptele sale

de snare cruzime, circulau o mulVime in Apus, in lim

ba germane.

Chiar mai departe au mers solii lui Ivan.Ei

inchelAra in 1504 o alianta cu impgratul romanoger

man, Maximilian de Habsburg.care-gi el avea uncle do.

Hine in leg5tura.cu statul Polonolitvaniei.Polonii

e' au aliat si ei cu hanul de la Volga cli...,,ibesta.fu

infrAnt de MengliGhirei.
Asigurat prin alianVele ce avea Ivan nu se
da in laturi dela un alt razboiu, care. are loc in

1500, carei aduce in stapdnire si alte regiuni si

care se terming prin intervenVia papei pentru in
cheerea pticii. Este dupe cum se-vbde o politica de
www.dacoromanica.ro

- 215 expansiune,politica pe care Ivan o duce

in contra

lui Alexandru. Lucrurile acum se inversaserai de un-

de Oa acum Litvanii inaintasera in Rusia, ajungand

pan& aproape de Moscova, de acum, Rugii inainteaza gi
recuceresc ceeace pierdusera mai inainte. Ivan este

deci stela care deschide aceasta politica.

Flalticalaljtefan,cel Mare. In desfagurarea acestor evenimente a jucat un rol important gi

Stefan cel Mare. 31 a fost ca gi Ivan un um politic

realist. Nu a avut planuri asa devaste cu cneazul

din Moscova, caci nu avea nisi un stat aga deintins
ca al acestuia gi Aici de mijloace aga de marl ca

Ivan nu dispunea. Dar 0 el a cautat sa-ci apere cu

orice sacriticiu Vara.gi pexitru aceasta nu 3'a putut

blzui

numai pe armele'Vitete, - e drept, dar putinet-

ale ostagllor el gi deaceea a cautat sa inchee legaturi cu vecinii, care sa-i fie spre folos.

Se pot distinge trei perioade in politica

extern& a domnului rnoldovean. La inceput 11 a fost
www.dacoromanica.ro

- 216 -

dugman regelui Ungariei, Matei Corvin, in care vreme

a recunoscut suzeranitatea Polonilor, iar Turcilor
le-a platit tribut. Cand ins& vede ca. Turcii it amepinta serios plriclitand existenta drumului de convert

gi a statuld eau insagi, el trece de partea lui Matei Corvin.

La urmil insA, vAzAnd ca toate sfortarile lui

sunt zadarnice, cdciTurcii erau o fort& careia cu

mijloacele sale nu-i putea razista, Stefan cel Mare
se impac6 cu ei gi se intoarce in contra Polonilor.
Cgtsgtoria domnitei Elena (1483). Legaturile

cu Ivan al III-lea,incep dup6 1480, cand Varul Moscovei cautgt s6-1 atragii pe domnul moldovean contra.

lonilor. $i aici legatura a fost pecetluitti printr'o

casatorie. Ivan

avea un fiu, care se numea tot ca gi

tatal. sail Ivan, deci dup6 numele acestuia se numea

Ivan Ivanovici. Acesta se castitoregte cu Elena fiica

lui Stefan cel Mare, din prima castitorie. Mama Ele-

rei era Evdochia din Kiev, Evdochia Olelkovici.Cas6.

toria a avut loc prin imtermediul unei rude dela

Kiev, ce se inrudea gi cu Ivan, anume principesa
www.dacoromanica.ro

- 217 Fedka Olelkovici.

In anul 1482, cdtre sfArgit, vine o mare solie din Moscova, prin Polonia - caci in vremea aceasta atiti ca nu exista o granitii comund cu Rusia,U-

craina hind sub stApAnirea litvana - ca sA is gi sa

ducts la Moscova pe Elena. La intoarcere alaiul este

gi mai impozant, cAci Stefan da gi el inFotitori fiicei sale, boieri gi jupAnese, printre care boierii
qimco gi Gherasim. Regale Poloniei da un act de liberd trecere acestei impozante suite, prin care ordona
castelanilor, vamegilor, etc., ca sa facts toate inlesnirile pentruca printesa s& fie dusts cu bine la
Moscova. Elena, ajunsA in Rusia, este dusts la mAnd,-

stirea Voznesenia din Moscova unde era mama tarului

gi acolo a stat ea 'And la 6 Ianuarie 1483 card s'a
fAcut nunta. Castitoria aceasta insA, a fost neferi-

cita, mai ales ca Inca din 1490 Ivan Ivanovici moare.

Urma ca tronul sa rAmAnd fiului ce se nascuse din

aceasta casatorie, lui Dimitrie, dar el a fost in1Aturat. DupA casAtoria Elena/ cu Ivan, legaturile lui
Vtefan cu Ivan al III-lea aunt din ce in ce mai
www.dacoromanica.ro

buns.

- 218 -

La 1490 (Februarie 18) o solie ruseasca trimeasd la

Cazimir spunea intre altele ca..." Marele cneaz spu

nez...

tefan voevodul Moldovei a trimis la not so

lul srlu, ardtandune bucuria lui, caci vrea sa in

soare pe fiul sau Alexandru. 1 not la acea bucurie
a lui am trimis pe fiul de boer Prokopie Zinoviev cu
daruri la dAnsul gi to sa ne dai scrisoarea ta gi

pristav pentru acel fiu de boor, ca sa treaca prin

Cara ta."

Raspunsul 2egelui Poloniei a foot insti nega

tiv gi n'a permis solului sa treacgi pentru a lua par-

te la casdtoria aceasta. Do pe acum se strica legd

turile cu Polonia gi Litvania de o parte ci Stefan
gi Ivan de alta.

Ru.04 si lupta dela Codrii Cosminului (14921

Nu mutt dupd aceia s'a ajuns la lupta dintre qtefan
gi Poloni. ;tiVi cum loan Albert sub pretext ca vrea
sa is Chilia gi Cetatea Alba dela Turci patrunde in
Moldova; dar in loc sa se indrepte inspre ele, el

merge spre Suceava, pe care o asediazA4tefan fiind

prevenit idi intarise bine capitals, care rezista
www.dacoromanica.ro

- 219 -

foarte bine atacurilor Polonilor, ap&rat& de portarul Luca Artore, iar el se retkAsise inspre Roman.
Vilz&n& c& e zadarnic& incercarea de a ouceri Sucea-

va, Ioan Albert ajunge la o intelegere ca ptefan,care avea s&-i permit& s& se intoarc6 inapoi in Polonia, dar cu conditia ca s& urmeze acelag drum pe ca-

re venise. Cum Albert nu respect& conditiunea acessta,se ajunge la lupta dela Codri Cosminului. In a-

mast& expeditie Ioan Albert a cerut ajutor gi dela

fratele s&u, Alexandru din Litvania. Dar Alexandru

prin sotia sa era rud6 gi cu Ivan gi acesta

1-a a-

nuntat indat& pe litvan c& dac& se va amesteca in

oonflictul dintre

tefan gi Albert, el ii va decla-

ra r&zboi. In legatur& cu acest conflict cronicile

rusegti arat& perfidia regelui polon care vroia s&-1
ingele pe $tefan cu cucerirea color dou6 cet&ti dela

Turci (Chilia gi Cetatea-A1b6), pentruca s&-1 is

f &-

r& veete. Deasemenea it laud& pe domnul Moldovei gi

arat& cum Ivan gi-a trimes solii la Alexandru, dand
in felul acesta un ajutor pe cale diplomatic& lui
Stefan. Scopul lui Ivan in. aceaSt& imprejurare este
www.dacoromanica.ro

- 220 atins, caci Alexandru nu vine in ajutorul fratelui

eau. Numai nigte voevozi litvani fac aceasta, dar

ei sunt ugor'infranVi de bornicul Boldur la LeuVegti.

Aceste solii le avem pastrate in "Sbornic

soc.ist. rusegti" v. XXXV gi in Ulianickipkftterialr.

Iata ce spune una din aceste solii trimeasa la Alexandru. "Domnul nostru (adica Ivan) a poruncit sa-V1
spun...ca

tefan voevod Inca din vremea tatilui tau,

regele Cazimir, a Post cu noi in unire gi alianta

gi tu sa fii cu el in pace, ca sa fim prieten prietenilor pi dugman dugmanilor... Stefan spune ca a
trimia la tine solul lui pentru pace, dar tu pe so-

lul tau nu 1-ai timis la dansul pentru pace.... Tu

(rate, amintegte-Vi de pacea care ea scris intre
noi, ca sa fim prieten prietenilor gi dugman dugmanilor. Iar Stefan e cu noi in pace gi alian0..rtu
sa nu mergi impotriva lui

tefan din Moldova." (1497

August 19).
Tot la fal a procedat gi celalalt aliat al lui
www.dacoromanica.ro

- 221 -

Ivan, Mengli LPhirei a cdrui solie trimeasa la Ale-

xandru nu ni s'a pastrat dar *Um de ea fiindca o

cunoagtem pe aceea trimisa la Ivan in care spune:

"Cu Stefan Voevodul avem not lege gi juramant,noi

pe Stefan nu-1 vom laza singur. Daca mergi (adica
Alexandru) impotriva lui gi not vom porni razboi,daca vrei pace gi not vrem" (1497 Noembrie 27).

Interledia lui Stefan pentru o alianta contra Turcilor. Prin urmare Stefan intrase in alianVa
facuta de Ivan contra Litvanilor, insa foarte curand
el s'a schimbat. Stefan care era un fin om politic,

isi da seama In calculele sale ea adevaratul pericol

pentru el nu venea dela cregtini, ci dela Turci.De
aceea el del ideea de cruciata contra Turcilor, dupa

cum se vad lucrurile din coresponden'a mai ales cu

papa ci cu VeneVia. Dar ca sa se sprijine pe Poloni
el a socotit ea trebue mai intAiu sa-i impace pe acegtia cu Ivan. In legatura cu aceasta avem o eerie
de scull trimise de Stefan atat la Alexandru cat ci
la Ivan. Intr'o solie trimisa lui Alexandru pentru
impacare cu Ivan, el ii spune acestuia
www.dacoromanica.ro

"Caci ce

- 222 feleIvan Vasilievici, marele cneaz al Moscovei? R

cuscru domnului noetru voevodului, iar milostivirei voastre v e socru"
Cu alte cuvinte, ar fi bine sA vd impficaVi

fiinded subteti ruda. Adaog ca toate aceste solii ale lui

tefan sunt publicate de Ioan Bogdan in vol.

II al tolecViei sale "Documentele lui Stefan eel Mare".

Din ce in ce mai mult se vede dorinta lui

pefan de a juca un rol de mediator gi a implies pe

Litvani cu Rugii iar apoi sA porneascA cu totii contra Turcului. Dupe cum in 1496 ii scrisese lui. Ale-

xandru in 1498 el face acelag lucru lui Ivan, pe care-1 indeamnd ea se impace cu Litvanii,cAci..."Alexandru" e "ginerele vostru"...cu toate ca tarul ii
acuzA ca..."nu se tine de pacea incheiatii"

sa se impace odatA cdci iatn

E bine

"toti craii ci

toti domnii crectini, cats sunt gi toate panne

Apusului gi toate Varile Italiei se unesc ci se gdtesc gi ar dori sd meargd impotriva ptiOnilor. Ar fi
bine sa ai gi to pace cu cregtinii gi sA to scoli
www.dacoromanica.ro

- 223 impreuna cu tots domnii cregtini, impotriva 'Aganatatii."

.

Ivan al Moseovei era fara indoiald un bun

cregtin, dar scopurile sale politice treceau inaintea intereselor de ordin general ale cregtinitdVii.
El ii rdspunse lui Stefan ca dorinVa lui cea mai vie
este sa fie invins pdganul - trebue sa adaog ea pe
el nu-1 Area interesa inaintarea Turcilor spre Duna -

re gi peste ea, fiindca nu era ameniniat direct gi

mai era indirect prin alianVa cu Mengli Ghirei vasalul Turcilor, prieten cu acegtia, - dar ca in ceeace

privegte impacarea cu Alexandru, in aceasta cearta

vina nu este a lui.
Alexandru este acela care poartit intreaga

raspundere fiinded Ii silegte fate sti se treacA la

eatolicism, iar pe ortodoxi nu-i lesa de loc In pace

gi cauta pe deasupra sd mai puma gi un episcop catolic la Smolensk.

Mac& vrea sa se impace, atunci Stefan si intervind la Alexandru in sensul celor de mai sus gi
el e Bata sd-i intinda mAna. In 1499 avem o noun so.
www.dacoromanica.ro

-22klie catre Alexandru a lui Stefan cel Mare, in ca re-i spune ca el a scris la Moscova gi ca i s'a
spus c& Alexandru e de vine, fiindcgi nu s'alinut

de obligaMile pe care gi le-a luat. Deci ar fi bine, dace dorete s5 se Impace, se. se tins de cele
fIgacluite..Lui Ivan al III -lea ii era .ciuda ca Ale-

xa;Idru nu voia sd-idea titlul care zice el i se Cu.

venea. Este cazul sd va spun ca. Ivan igi luase tit1U de "mare. cneaz

Rugilor)

decat RusI

al tuturor Rusiilor" (gi nu al

Este o deosebire, fiindca ,el nu'stapanea

mare iar celelalte trei (Rusia alba,Ga-

litla ci Ucraina) erau in mAinile Litvanilor. Din

cauza aceasta Alexandru nu putea sa-i recunoasc6

titlul. In cele din urma, vazand c& lucrurile nu se
impaca, se inchee un tratat de alianta intre

te-

fan, Alexandru gi regele Ungariei, la care Ivan nu

is parte. In 1501 loan Alebert.moare gi in acest
fel Alexandru ajunge gi rege al Poloniei. Alianta nt

dureaza deci mult fiindca avand loc turburari pentru alegerea lui Alexandru gi pe deasupra Inca din
1500 izbucnise iar lupta cu Ivan, ,Stefan profit& gi
www.dacoromanica.ro

-225 el gi intra in Pocutia asupra careia ptiVi ca evea

drepturi. In aceastd regiune,cu capitala la Colomaes,

era aca cum e gi azi o populatie ruteand ortodox6 in

frunte cu anume cefi locali. Se pare ca

tefan a fa-

cut aici mimic, ceeace facuse Ivan in mare in Litvania. Adicd a cdutat sa lace nemultumiri pe teren
religios, care au du:: la solicitarea ajutorului mol-

dovenesc, din partea nobilimei ci chiar a populatiei

de jos. Aceasta aratd ca Stefan era influentat de me.

todele aliatului sau, Pocutia ramase Moldovei Ong

pe timpul lui Bogdan urmacul lui ptefan. Relatiile

cn

Polonia sunt rupte, dar brusc aproape se rdceec

ci relatiile cu Ivan.

Conflictul intre Ivan si_tefan cel Mare.

Spuneam ca Ivan Ivanovici a murit curand dupd. cdsdtoria cu Elena, prin anul 1494,_ Ivan al III -lea ca-

re rdmasese vdduv, se recassatoregte cu Sofia

Paleo-

log, fiica lui Toma Paleolog.Acesta era frate cu

ultimul impdrat al BizanVului Constantin raleologul
ci fusese guvernatorul Moreei. Cand a cazut ConstanFasc. 15
www.dacoromanica.ro

- 226 tinopolul ap6rat cu atata vitejie de Constantin 014.--

reea a'fost gi ea cucerita de Turci. Sofia era deci

nepoata ultimului 1mph-rat bizantin gi prin geneologia
ei,

i. star fi euvenit teoreticegte mostenirea la Bi

zant. De aici

pretind Rugii stapanirea Constanti

nopolului justificdndo prin aceasta mogtenire.Fi

regte ca lupta din sec. al XVIIIlea nu s'a mai dat
cu deosebire pentru acest lucru, ci pentruca Rusia do-

rea o egire la M. tediterank_care nu se putea asigu

ra decat prin stapanirea U. Negre gi a stramtorilor
ei. Ca sewn c au drepturi asupra Constantihopolului,

Rugii acum au adoptat sterna imperiului bizantin,vul

turul cu doua capete.
Din aceasta cdsatorie s'a ngscut fined un fiu.

Sofia, care era o femeie foarte desteapte gi se pare

tot pe atAt de intriganta, a autat sa-1 determine pe

Ivan ca s6-1 inature pe Dimittie gi sa-1 lase mogte

nitor pe fiul ei numit Vasile. Intre Elena gi Sofia
din aceasta cauza s'au dus aprige lupte.

Ca deobiceiu s'au format dou6 partide de bo

eri, care sustineau pe cei doi canditati. La inceput
www.dacoromanica.ro

- 227 -

partida moldovencei, cum ii spuneau Elenei, a izbu

tit qi in 1498 Dimitrie e declarat mare cneaz *i mo
ctenitor, dar in 1502 el este inlaturat in favoarea
lui Vasile. Elena *i fiul sau sunt aruncaVi la inchisoare, ceeace a maniat pe Stefan eel Mare, care a in-

tervenit la Moscova ca sa se dea drumul fiicei sale

ci nepotului sau ci sd fie pugl in drepturile 'or.
Totul insa.a Post zadarnic caci nu a foot luat6 in
seama interventia lui, el nemai gtiind ce s'a mai in-

tamplat cu fiica gi nepotul sau.

In legaturd cu aceastatsolii lui Ivan la Men-

gli Ghierei, sunt invaVati ce sai spuna..."Dactii

va intreba cui ia dat acum domnia marele cneaz sai

fie urma*, sa spue ca nepotului (lui Dimitrie) ii
daduse domnia, dar el cu mama lui, marea cneaghin5.
Olena s' au purtat necuviincios faVii de marele cneaz

0 au facut fapte pare nu se cad gi de aceia a luat

moctenirea dela nepot ci a dato fiului sau Vasile"
(1502 Octombrie 16).
In ,felul acesta vlastarul moldovenesc nu a

putut ajunge sd domneasca in Rusia. Stefan in schimb

www.dacoromanica.ro

- 228 s'a apucat de represalii. Ivan care se apucaee ea re-

facA bisericile qi Kremlinul distruse de Mari altadata, a trimis solii in Italia ca sa-i aduca pietori. Trebuia insa ca acestea ea treaca prin Moldo-

va. Cand s'au intors, Stefan i-a arestat pe totitretinand pe pictori la el. Be purse intrebarea, daca
aceqtia n' au Post folositi de Stefan care insaqi e-

ra un mare constructor de lacaquri sfinte.

Dar lucrurile acestea s'au terminat repede.
In 1563 moare Sofia; in 1504 moare citefan; cu Elena

qi cu Ivan se intampla acelaq lucre in 1505; iar VaBile Ivanonici ramane pe tron

i continua politica

pe care pang acum o dusese tatal eau.

- -- 000- --

www.dacoromanica.ro

-229-

Prelegerea XV -a

Luni.7 Februarie 1938

Vasile Ivanonici si Ivan TV cel Groaznic

Ajunsesem in lectiunaa precedent& la moartea
tarului Ivan al III-lea care e socotit pe drept aduniitorul p&mAntului rusesc. El a fost acela care a

dat directivele unei politici de expansiune

atft

spre Rifts&rit cat qi inspre Apus. In leg&turil cu ex-

pansiunea Rusiei lui Ivan spre Apus am v&zut c& politica MoscQvei a intrat in leg&turi si cu politica
lui Stefan cel Mare.

Vasile Ivanonici (1505-1533). VrmaTil lui

Ivan al III-lea care a venit la tron ..dupgice pe ne-

drept a=luat coeace se cuvenea lui Dimitrie fiul

Elenei fiica.lui 4tefan, a fost Vaeile,zis Ivanovici, adica fiul lui Ivan. Vasile Ivanonici a domnit
www.dacoromanica.ro

- 230 dela 1505-1533. El e depart() de a avea o personali-

tate ca a tatalui sAu yi chiar ca a fiului eau Ivan

zis cel Groaznic. Intre acegtia doi el apare ca o
figurA pandit, ducAnd o politick fAr& trAsfturi bine
definite, in care rolul sau BA fie bine continuat.

Vasile n'a Mut altceva deedt sift uzmase politica

InceputA de tatal sAu. i in vremea lui aceleagi

probleme - minus cea tAtard - se puneau statului rusesC. In interiorul statului politica ce trebuia dus& era aceea de consolidare a domniei in contra clasei boierilor. In afar& problema conflictului cu Litvanii rAmasese nerezolvatsa de Ivan al III-lea, de a-

ceea el se gasegte gi acum pe primul plan. Din punc-

tul de vedere intern, abea acum in vremea lui Vasile s'au completat cuceririle micilor statulete,care
Inca nu formasere: o parte Integrant

a statului rus

dela Mbscova. Intro aceste stAtulete era gi acela-al

oragului Pskow dope lacul Pskow

ceva mai la ApuB

de Novgorod. Fiind ca gi acesta o_cetate de negu stori care aveau intense legAturi de convert cu Balwww.dacoromanica.ro

- 231 -

tica gi mai ales cu oragele germane, ajunsese la o

stare destul de Infloiitoare. Situatia de republica

in genul Apusului, care Meuse marirea Novgorodului,

o Meuse gi pe a acestuia, dar cu toate aceetea nu

putu rezista gi cazu sub loviturile lui Vasile. De
asemenea mai ramasesera libere unele principate din
regiunea p&durilor cum era principatul de Riazan,care avu aceeag soarta ca gi Pskov.

Dar aceste cuceriri insemnau inglobarea in

etatul rusesc a unei nobilimi locale, proprietare dc
pamant ce nu ar fi rabdat set fie supus6 ara murmur.
Mijlocul de a staptini aceste regiuni marl ugor, a

fost gasit ci anume au fost improprietariti, in detrimentul gi pe mogiile nobilimii locale, ogtenii

cuceritori. Aceasta era o politica de colonizare ca-

teri

re avea ea asigure stap&nirea Moscovei asupra

toriilor cucerite.

Problema cea mai insemnat6 a fost insa,lupta in contra Poloniei. La un moment dat s'a crezut
ca aceasta lupt& va inceta prin alegerea Varului,ca
mare duce al Litvaniei. And a murit Alexandru
www.dacoromanica.ro

- 232 -

(1506) regele Poloniei gi flu al lui Cazimirtau fost

glasuri printre nobili, care au cerut ca pe lfing6

alegerea regelui Poloniei - care s a facut ih persoana lui Sigismund fratele lui Alexandru - eh se
aleaga gi marele duce al Litvaniei in persoana Varalui Vasile Ivanovici. Dar acest lucru hu s'a

intam-'

plat.Sigitmund e ales gi rage gi mare duce, Us:and

dupg catava vreme in acest din urmg post de conducere pe fiul sau

Sigismund August, mai tdrziu gi el

rege al Poloniei. Luptele aca dar se continua* fiind

reincepute in anul 1509. B de reVinut faptul ca tot

in acest an incepe ci rasboiul dintrr. Poloni gi Bog-

dan al III-lea domnul Moldovei, urmagul lui Stefan

cel Mare. Desigur ca acest fapt nu este o simpla coincidenta.

RAsboiul inceput cu Rugii in 1509 este insti

de sturta durata, cdci se inchee curand o pace, care

a Post numit6 atunci de ei, pace eternti, dar care

eternitate a durst numai trei ani. In 1511 operatii-

le militare au inceput ci au continuat cu intermiten

Va pAna in 1522. Faptul cel mai important din aceawww.dacoromanica.ro

- 233 stA lung& /upta a Post cucerirea oragului Smolensk:

deand incepe inaintarea in Litvania a RugilortSmo

lenskul era o cetate bine intarit& ci deaceea cuce

rirea lui, pentru epoca aceasta avea o mare impor

tant& fiindcA de rapt in aceasta vreme acela care
staptinea cet5tile unei regiuni, acela era ci stap&
nul tinutului. Cronicile rusegti au cinstit cu marl
laude la adresa tarului, cucerirea Smolonskului.
"Luarea Smolenskului - spun ele - a fost.pentru Rugi

o sdrb6toare, c&ci numai ambitiogii se bucur& s& is

dela altii, dar a relua al eau e o adev&ratii bucu
rie."

Dupg cum se-vede de aici,cronicarii erau

conctienti ca regiunile cucerite erau rusegti. Era
o congtiinta nu atft nationalg, cat mai ales una

istoria, in sensul ca ei gtiau foarte bine c6 alts

dat& fuseserd st6pani aici. Dar Rugii nu au obtinut
numai succese in aceasta lupt& care a tinut atft de
mult. A Post ci o infrangere mare a for la , Orgq
(1514). In cele din urvi, la interventia papei Leon

al Xlea, sprijinitorul renagtarii artistice din

www.dacoromanica.ro

- 234 Italia, se inchee pacea. Iterberstein a foet acela

pe care papa l'a trimis sd mijloceasca aceasta pace.

La intoarceretHerberstein a scris o luCrarein care

arata tot ce a vazut el in Rusia. Lucrarea este in
latinecte $i conVine si figuri gravate in lemn,avand
capitole despre religie, descrie palatele ci diferitele cladiri insemnate, inteun cuvaxt. vorbecte despre tot ceeace i-a atras iui atenVia in Rusia, in

timpul misiunei sale. Opera sa este intitUlata "Rerum moscovitarum comentarii", comentarii despre lucrurile moscovite.

Aici se gaseste,pasagiul citat in alts leoVie si In care Stefan spune ca in timp ce Ivan al
III-lea stand pe tron, Ears sa se oboseasca prea
mult face cuceriri, el nu mai poste prididi sa-qi a..

pere Vara, cu toate ca toata 'ziva nu sta-decat ati

lare si cu sabia in mina.

Ceeaoe este caracteristic pentru acest rasboiu polono-moscovit este rolul jucat de nobilimea
litvana ortodox& faVa de Var. Ea dorea sa scape de

Poloni ci deaceea e favorabila Varului. Inge nobili

www.dacoromanica.ro

- 235 Ittva

filo-rug:1 a-fost-1 unul_Mihail,Gliuski.

A._!25t21La_lupta.11ce au fost,,,an_aament
daLSRarts..Aim_iii.tvania-0 a-ttecuf-6e partea tarului. Nepoata lui, .raguipairs'a casatorit cu Vasile

Ivanovici ci a fost mama lui Ivan zis cel Groaznic.

Ilaaolammall11213:15M1. vasile Ivanovici, care totuci n'a avut o personalitate marcantat moare in 1533 lasand pe fiul sau minor. Din cauza aceasta, urmeaza o perioada In care, regele fiird

minor, stag

uvernat de nobili. Egte o epoca

de turburari care permite vecinilor sa tragd foloase. Se formasera doua particle: deoparte Elena cu
nobilticare voiau sa-1 meriting pe Ivan la tron, de

alta aceiculdozu41411turarea fiului lui Vasile.

B o vreme in care asasinatele politico se

in lanV ci in care puterea nobililor crectelsdruncinand pe cea a tarilor, prin recapatarea unora din
drepturile ce le fusesera rapite. 11.9adaiL22212!2L
nIEELLUL,...aanralUt data cu RajAratul lui Ivan cel
,Gzsaizaire, In vremea turburarilor a fost ci un atac

al Litvanilor asupra Smolenskului, pe care ins&

www.dacoromanica.ro

236

n'au putut s6-1 cucereaeci.

Ivan cel Groaznic, cel care pune capdt ace

stei situatii din Rusia, este o personalitate din ce-

le mai tragice din istoria Rusiei. Unii ist9i.clos

de pild& istoricul nostru loan Bogdan, 1au comparat

pe Ivan cu Vlad Tepeq i poste pe hund dreptatelcdci
interpretdrile faptelor for aproape corespund. 0 par -

te din istoricil admit cruzimile lui socotindule ca

fiind necesare, cerute de imprejurdri. Dupd ei ace
ste cruzimi nu erau ale unui om nebun, care ucide nu-

mai din placere, ci la facea din anumite raViuni de

stat, voia sd taie ce era putred

i ea indrepte ast

fel lucrurile. Ioan Bogdan considerd cd Vlad Tepee a

fost un fel de nevropat care ucidea din pldcerea san

guimard

de a vedea oamenii chinuinduse. Cam ace

ea.1 interpretare s'a dat de unii *i faptelor lui

Ivan, care a fost O. el socotit ca un om crud, dar

drept: Altii au sustinut cd imprejurdrile iau dic

tat sd feted acele cruzimi gl ca ele nu se daIoresc

unor cauze de insuficientd cerebraid. In realitate

www.dacoromanica.ro

- 237 !yljram11-944-la-mijlack. Pe vremea aceea asemenea cru

zimi erau lucruri obignuite; ele nu inspaimEintau pe
name

Fapt e ca Ivan _a copildrit intr'o epoc6 de

nesiguranta, de anarhie, in care vieata lui a fost

mereu

at a,

lucruri care firegte au lgisat ur-

me in sufletul sau. Agesteimplajarasi au 0cos-din.i

Ivan un om care se temea do orice gi-care avea un,_
IMMININOWWWWWWWW.....ga,

fel de sete de rdsbunare pe hobilimca care nu se impdca cu doLnlia absolutd a unui tar. Se intampla ci

in Rusiaseeace se int8mplase gi in Apus and regii Frantei spre pilda, incercaserd unificarea etatului. Bobilimea nu se putea impdca cu crecterea pu-

terii conducgtorului in detrimentul ei ci atunci firegte ca a ridicat capul.

Originile autocratiei ruse$ti.Se pune introbarea acum, care este cauza autocratiei in Rusia ?
Yom vedea ca lupta dintre tar ci nobilime este de
fapt inegald gi ultimii vor fi infranti..AutocraVia aceasta este cu totul particulard prin lungimea
ei, mai ales; cdci pe cand alte tars evolueaza,Ruwww.dacoromanica.ro

238

sia a ramas tot aga pang in secolul al XXlea.Acest

lucru e particular O. pentru locul in care s'a in

tamplat. Spuneam Ca Rusia a urmat un mars invers ca

in Europa de Rasarit. In Apus, in Evulmediu nobili

mea ajunsese la un moment dat egala cu regele,dar
pe incetul lucrurile se schimba, regele fiind acela

care capata puterea, reuinduse, dupa cruciatele ca

re au fost cauza de capetenie a micgorarii puterii

nobililor sa se unifice i sa se formeze state naT

Vionale ca Spania, Franta, Anglia, in sec.XVXVI,

In Rasaritul Europei lucrurile stau invers.

De undo la inceput avem domni puternici, temuti,ca

un Stefan eel Mare in Moldova, Ludovic in Ungaria
sau Cazimir t

Polonia, avem dupa aceea o perioada

in care domniile slabesc, dinastiile se destrama gi

puterea nobililor se ridica. Aceasta deosebire in

tro Apusul, in care puterea regelui a cresaut_0,Ra

saritul, in care din contra puterea nobililor_este.

cea mai mare, are cauze economiceIn Apus se ridi

ca clasa burghezilor, pe care se sprijina regele,
www.dacoromanica.ro

- 239 -

distrugAnd economicegte gi politicegte nobilimea. In

RAsarit undo nom- mai erau drumuri de comert, raman ca
...ILDIRTIMINIIIIN.Oinn

singuri bogatagi proprietarii de panAnt, deci boierii,

care avancLeconomia in mans, ajung sti puns mama ci
ape friinele politice.

Dar gi Rusia este tot in nearit, dece aici

ILELYtEaust_o

autoc'atie a tarului? Sd bu fi ridicat

ci aici ca in Apus o burghezie care s6-1 eprijine ?

11122.2.gte cazul, c4ci ea era departe de drumurile de

comert ci era foarte putin cunoscutti Apusulti,carula

trebuia s vina un Herberstein ca s6-1 spuna ca exist& o Rusie.

Cred ca aceaeta se datoregte faptului ca Rusia era o

ara In care se puteau face colonizgri con-

tinue ci repetate. Rusia dispunea de un spatiu extrav

ordinar de intine, in care oricdt de departe de Eosco

va puterea tarului putaa fi mentinutd fat6 de nobilime. Tarul igi putea crea_o nobilime noun de pro pl12.4..441-144112,1wiLIn intplsele domn1Lce avea la

agog

formeu bogatia mogiilor pu-

!1/51fi-colonizati aiurea de tar, age ca aoesta avea

www.dacoromanica.ro

- 240 pe proprietari in mina. Nobilimea localg niciodatg

nu

a putut ridica gi ea capul in faVa nobilimii de

colonizdri militare, pe care gi-o creease tarul. In

niciuna din Vdrile Rgsaritului Europei nu se mai putea face acest lucru gi deaceea in Rusia avem acelaq
lucru ca in Apus, adicti stgpanirea gefului statului

nu este amenintata de puterea nobililor, cad

acegtia

nu au nicio putere.

Reformer* lui Ivan IV. In 1547 Ivan

eel

Groaznic le proclamg Var. De rapt acest titlu nu fuseed purtat do inaintagi. 21 inseamng Cezer sau im-

parat ci Imitat dela Bizantini, it avuseserd pi Bulgarii. dram exista contiinVii la Ivan ca se trage din

Paleologoi-a luat gi el acest titlu pe care numai

intamplgtor it ggsim dat urmagilor lui Ivan al IIIlea. Acesz titlu era um anunV al stgpgnirii absolute
in politica internal gi al indreptgrii privirilor

spre Constantinopol in politics externg.

In ce privegte conducerea interns era mai

intaiu

o adunare a tariff, formats din proprietarii

de Om/Int, deci din nobili, numitg Zemslu Sobor. In

www.dacoromanica.ro

- 241 -

afar& de ea mai era un consia_uluitot din

boieri numita Duma.In timp ce prima cuprindea pe boierii proprietari de pam8nt oricare ar fi fostoaceea
de a doua mai restransa, numai pe boierii facuVi de
Var. Era i normal ca intre aceste adunari sa existe
conflicte, dar totdeauna erau rezolvate de tar in
favoarea Dumei. Alaturi de aceasta organizatie se

mai face 0 o codificare a legilor. Legislatia fa_

cute acum este compusa iin 100 de capitole de unde
ci numele ei stoglav era un fel de cod civil si bi-

sericesc (1551). Mai era deasemenealituVie destul de ciddata numita Opricnina. Aceasta era un fel

deordi....nrizeItaos_avaajeJa
or2121.zatiftpeparata

frunte pe tar

i avand o

i o curte a for proprie.Dar

aceasta 0 ticnina avea numai_o_fArmareligloasa,caci

de fapt avea un scop_poliVist. Realitatea era ca ea
trebuia sa apere

ar gi_sa_distuga puterea nobi-

lilor. zn mainile for se dadeau unele mocii tocmai

in regiunile unde nobilimea era puternica i deci
periculoasa pentru Var... Pe vremea lui Ivan s' au fa-

Faso. 16

www.dacoromanica.ro

- 242 -

cut adevarate expropieri luandu-se mogillomLebi/A=._

lor locali dintr'o anumita regiune gi dandu-se militarilor gi trimiVandu-t tocmai pela Urali pe aces
expropiaVI,Dar toate acestea nu au ajuns sa distruga
pe nobili gi atuilci Ivan a introdus regimul teroarei,

de unde i-a legit porecla de "eel Groaznie ". Se vede

bine din donnia lui ca a dus o politica bine stabilita, cu stop social din punct de privire intern.Unii din scriitorii de pe vremea aceea - nu trebue

sa

credem cr erau teoreticieni ca azi - au aratat

ca

tarul trebue sa procedeze aga cum a facut, indemnandu-1 chiar sa distruga pe nobili. Insugi tarul a-

rat& in nite scrisori ale sale, motivele care 1-au

determinat

sffi

distruga pe nobili.

12911112a_arlemAi In ce privete politica

lui externs, de data aceasta Ivan nu mai urmare*te

pe a inainta*ilor, ci in primul rand cauta o cm

siune spre Rasarit ci Sud-Est. Puterea Tatarilor acum era compl2"cdecazutd gi Rugii iau ofensiva conk-

tra lor. Atat hanatul dela Cazan (pe Volga) cat ci

eel dela Astrahan au fort

cucerite. Cazanul a cazut,

www.dacoromanica.ro

- 243 -

WN.in15gegiunile acestea au devenit pe data

locuri de colonizare,insa in mijlocul unor populaVii

de neam mongol, cad pe rang& Tatari mai eras pi al

te popoare mongols aici, ca de pilda. Bulgarii din care s' au despartit cei din sudul Dunarii.

La 1564 are loc cucerirea regiunilor dela M.

1112212ortuelpIKLcare firepte nu reprezenta, ca mai tarziu Petersburgul, o fereastra deschis&

spre Occident (dupa expresia lui Petru eel Mare),der
totupi pe aici s'au facut prime's legaturi cu Apusul.

,..

Chiar atunci are loc un tratat de comert nu prey

fEH9!222.2IPIIaalill22aPgliE2!aEtLELLEE]kELtt...
De la o vreme se formase in Urali *1 la Don, o_cava
en7,-

lerie local& ce lupta contra n

valeria Cazacilor. Unii din acepti Cazaci, au trecut

sub conducerea lui Jermak in regiunea Sibirului,pe

ste Urali a-ezfindu-s-,

ara azi numitfi Sibera,for -

mand o colonie ce a permis extinderea stapanirii ru

septi in aceste regiuni. Dar in afar

de aceste

cu

ceriri, Ivan a facut pi o mare sfortare pentru a pu

,

tea ag7Vi creta1-2-i24.111.2.Q.Maaltia...

www.dacoromanica.ro

- 244 La Baltica insa nu mai

'orte decadente ca

cea a

avea de a face cu

Tatarilor. Va spuneam

aici se agezasera Cavalerii purtatorii de

ca

spada.Dar

acegti stapanitori ai Livlandei sau Livoniei (in

nemtegte) erau in mare decadena. In interiorul Li

ve -lei, era tulburare mare, caci oragele

ea

se rascoale contra

un fel de seniori

cavalerilor,

feudali

incepusera

care devenisera

Ce exploatau pamanturile

pe care stau. Ei igi pierdusera calitatile militare

de

alta data

mai ales

ca trecand la luteranism ordi

nul se desfiintase, aceasta credinta

excluzand orga

nizatiile militare religioaee.

Conducatorii

sa

ordinului

desflintat, au cautat

se organizeze politic gi din cauza nemultumirilor

interne au cerut gi ajutor din

Cu ochii asupra

afard.

teritoriului for erau de

...

fapt gi altii, nu numai Rugii, caci mai erau vecini

care doreau o iegire la M.Baltica. Cum interesele
acestor vecini s'au isbit evident

ca

s'au iscat lup

te care s'au dat pe teritoriul Livoniei. Vecinii interesati erau Polonii, Suedezii

---000---

ci

www.dacoromanica.ro

Rugii.

- 245 -

Prelegerea XVI-a
Miercuri.9 Feb'', 1938

Ivan IV cel Groaznic (continuare)

Razboiul cu Polonia. In lectiunea precedents

Ems:di:tat

ca istorla Rusiei in timpul domniei lui Ivan

cel Groasnic, ajunge la lupta pentru Livlanda foarte importanta pentru Rusia, fiindca o data cucerita
i-ar fi deschis drumul pe M.Baltica. Livonia care
fusese stapanita de Cavalerii purtatori de Spada,
era Ins& ravnita gi de a1 ii gi spuneam ca Polonia
gi Suedia aveau aceeagi dorinVa ca gi Rugii. Cea
dintaiu din aceste trei Vari, care a reugit sa Inlature pe tavalerii care se desfiinVasera pe ei

in-

sagi trecend la luteranism, a font Polonia. Sigismund August, in 1557 reugegts cucerirea Livonie

In armata lui se afla unt0joicia4.sarq,se..pare

ca

a condus un corp de oaste in aceasta lupta, ce

www.dacoromanica.ro

- 246 ne intereseazg gi pe noi. Este vorba de viitorul

domn al Moldovei, Despot Heraclide, care astfel gi-a
cagtigat sprijinul Poloniei pentru a putea pune mana
pe roldova unde ca domn e cunoscut sub numele de

Despot Voda. Pt la 1563 are loc luta intre cei trei

pretendenVi ai Livoniei. Ivan reugegte la un moment
'..;%.00.......marmammoallralifterelommodaess

dat sa ajungd cu cucerirea pang. la M. Baltica. Dar

in cele din urmg este respins gi ramane numai cu ceft

tatlIS219aastfel cg iegirea la mare nu e dobanditg. CE4iva ani mai tarziu se produce moartea lui Sigismun3 August cu care se atinge gi dinastra ,IX,e1-

lonilor din rOlonia (1570. Iar se pune acum proble-

110111.

ma alegerii unui rus la tronul Poloniei. Ivqn_tgi

pure candidatura In numele lui sau cel putin a fiu-

lui sau Feodort0 parte din nobili erau pentru alegerea lui, insd au intervenit gi unele presiuni de
afarg, ca de exemplu din partea Turcilor,c6ci Sultanul se temea de unirea Poloniei cu Rusia, din care ar fi legit un stat foarte puternic. $1. domnul

Moldovei loan Vodi cel Cumplit intervine inacetiel

www.dacoromanica.ro

- 247 -

chestiuneagu.,..Turci-I,Deasemenea Apusul nu putea sd vadA acest lucru sou ochi

buni. In cele din urea este ales Henryde Valo

cliacaLtdoLjanSisar.ajaUzazesta domnegte nu\

mai cateva luni, caci murind fratele s6utregele

Frantei, el se Intoarce el -si is tronul cp
Yenea. Aetfel este ales ca rege al Poloniei

tefan

Bathory voevodul Ardealului (1575), care era un

foarte bun militar.
El lases in locu -i in Transilyania, pe-fratele sliu Cristofor Bathory, dupes care veni Sigismund

suoopsut.faagtLanejin relatiile sNute de el,cm,

Nihaiu Viteazul. Stefan Bathory cauta sg-gi puns
talentele sale militare

In serviciul ideii de a

respinge pe Rugi, pentru care lucru Igi pregati o

armata puternicd gi bine organizata. 31 Incepu ofensiva contra Rugilor, dar va fi de scurta durata
cad, domnia lui nu tine dealt vreo zee ani.

In 1579 oragul Polock este reluat de qtefan

't"13424-144431

sa inaintezg,inusia. Pskowul

care fusese cucerit de Vasil Ivanovici este asewww.dacoromanica.ro

- 248 diat in 1581 de Poloni, dar nu poate fi luat. Cu

toate ca armatele Polonilor sent mai mici, ele totugi fiind mai disciplinatet reugesc sa-i bats pe
Rugi. Unii istorici socot ca infrangerile Rusiei,
in aceasta vreme s' au datorit lipsei de bani nece-

sari pentru IntreVinerea armatei gi mai ales mercenarilor care luptau cu arMe de foc. Rugii nu dispu-

neau de un comer mare care sa le asigure o circulatie monetary bogata. De rapt situatia aceasta a
armatei rusegti a continuat mai multe veacuri gi adevarata for armata, in sons modern nu a facut-o
()eat Petru eel Mare.

In cele din urma in lupta dintre Poloni 91

Rugi, intervine Papa pentru Dace, Este trimis ca

mijlocitor, un italian iezuit, numit Antonio Possevino, care era un om foarte invgtet gi bun cunos-

catoral Orientului, uncle facuse propaganda Catonca. El a stat gi in Transilvania desire care -a

scris o carte publicata azi de un istoric ungur Dl.

Andrei Vereg.
www.dacoromanica.ro

- 249 -

Cu prilOul vizitei in Rusia ca gi Herberstein, el a scris o carte de informaVie pt.Sf.Sciitin

xlespze aceasta tare:. In anul 1582 se inchee pacea,

la care participa gi Suedia pe langa Rusia Si Polonia.

Prin aceasta pace Rusia nu reugegle91 cape fie o iegire la Baltica, oaci partea despre Finlan-

da gi Estonia la Suedia, Polonia puns mana pe ce

mai mare parte din Livonia ci numai

o bucata
mai mica ramane Rasiei care deci se dovedise slabs,.

In 1584 moare Ivan al IV-lea ceL,Groaznic,

Para sa poata sa-si atined scopul inspre Apus,adi-

ca

sa-si faca o iegire la Baltica.

Legaturile cu Moldova.Dupd ce am vazut aceste lucruri sa ne intoarcem inapoi gi sa vedem care

au foot legaturile lui Vasile Ivanovici gi ale fiului sau Ivan al IV-lea, cu Moldova.

In vremea for domnesc in principatul moldovenesc mai multi domni, dintre care doi cunt mai
de seams: Bogdan al III-lea fiul lui 4;tefan cel Ma-

re (1504-1517), care a urmat in urma tatalui sau,

www.dacoromanica.ro

- 250 imediat, ci dupd Fotefanitd Vodd avem scurta gi

glorioasa domnie a lui Petru Rareg (1527- 1538,1541-

1546) tot un fiu - dar nelegitim - al lui Stefan

cel Mare.

In ce privegte pe Bogdan, ctim ca el a trimis nigte solii la

Ivan gi ele au trecut pe la M.-

tart. Nuit11112121112ELOAYE-o inVelegere

-cu

Rusia. Bdnuim ca da, cdci in 1509 cdnd a avut

1222....upt921112191favenir..a-avut loc gi
o luptd intre Rugi 4i Polni. Cunoagtem cauza luptei lui Bogdan cu Polonii. B1 - Bogdan - voia sd se

casatoreascd cu sora regelui Poloniei gi pentru aceasta cdsdtorie, cedase Polonilor PocuVia cucerit4
in ultimii ani de domnie de ;tefan cel. Mare.

2larindreelea#lexandru cu care se fdcuse

invoiala aceasta gi venind la tronul Poloniei Sigismund, acesta nu vrea sd mai recunoascd inteltz.

lerlajacutildt,.Alexandrusi
nici PocuVia nu vrea ea o restitue. 14)gdan cauta sd

se rdsbune gi astfel in 1509 el pdtrunde in Polowww.dacoromanica.ro

- 251 -

nia, ajungand pang la Lemberg cu pradaciunileJaptul ca in acelag an izbucnegte gi rgsboiul dintre

Rusia gi Polonia, ne face sa credem ca va fi existat o intelegere a lui Bogdan cu Moscova, cu toate
ca.' nu avem propriu zis gtiri documentare in aceasta

privinVd.

In orice caz, din documentele ce avem se vel-

de clay ca cbl putin 1222222221111=11RazegleelAt..*

turile cu Moscova au Post strAnse. In legaturii cu

aceasta am scris eu un articol in volumul "In memo111WIWIMMIIIIP.M1010,

ria lui Vasile larvae Buc. 1934, intitulat "Petru

Rares si Moscova".
Se constata ca politica lui I.Rartig urmeaza

in unele privinte pe a lui ctefan cel Mare, dar se

deosebegte de ea in altele.

_Dorin

a lui Petru Rareg era de a stapani Po -

cutia gi aceasta nu numai pe baza zglogului dat lui

Petru Mugat ci Alexandru cel Bun, dar ci faptului

ca erau nobili ortodoxi, poate gi cglopazza2=.

care preferau st&panirea,Mcldovei celet poloneze.
www.dacoromanica.ro

- 252 Aceasta it apropie de politica lui ptefan ca gi interventia in politica Ardealului.

ptiti ca in vremea asta Ardealul e turburat
de luptele dintre Ioan Zapolia, regele ales de nobilimea ungara gi Ferdinand de Habsburg fratele lui

Carol. Petru Rareg intervine cu armata sa gi in urma victories dela Feldioara capata pe rang& cetati-

le tatalui eau, Rodna gi Unguragul gi chiar Bistrita,vestita cetate saseasca ii este data dar ace4sta
se rascumpara ca un ingemnat tribut. Deosebirea de

politica lui ptefan cote indraSneala lui Para margini ce a lipsit tatalui eau.

In timp ce ptefan da lupta numai dupa ce a-

ranjase lucrurile IA-4ga fel Inca sa fie aproape

sigur de izbanda, gi totdequna pe teritoriul au,

Petru Rareg nu s'a lent deloc sa treaca granita gi

sa se lupte chiar la camp deschis. Dar fortele lui
erau mica gi sfidarea,44ea4ta a dugmanului a reugit
ea faca din mai toti vecinii lui adversari, care

lunindu-se contra lui 1-au infrant. Prin politica

lui chibzuiti niciodata Stefan nu a dat prilejul
www.dacoromanica.ro

- 253 dugmanilor sa-1 atace uniti cu totii. Cu fiecare s'

luptat pe rand ceeace n'a izbutit ea faca Rareg.

Fiul lui Stefan, cu alto cuvinte n'a fost un diplomat ca tatal eau. Dupa lupta dela Feldioard, se intoarce imediat contra Poloniei cucerind in 1530 Pocutia. Dar in 1531 in fata generalului I.Tarnowski,

inferior in tehnica luptei gi in artilerie,Petru

Rareg este invins.
In colectia actelor "Tomiciene" - "Acta To-

miciana" e o colectie de acte din cancelaria Poloniei din vremea cand cancelaria acesteia era conduea de P.Tomicki, carejLsus.rpeatcL2LEz2saatL,..s.ariei Gorski sa faca la incenutul'fiecarui volum
(care euprindea actele unui singur an agezate in
ordin cronologica) o introducers cu caracter cronicar

in ea evenimentele ce s'au petrecut

in acel an - GOrski observa ca Petra Rare,in 1530,

is

Banuiti de Polonipsco

lii nu au fost lasati ea treaca, totugi ei au reugit sa ajunga la marele cneaz pe care 1-au atatat
www.dacoromanica.ro

254
'contra Polonilor, trecand pela Tatar. Prin aceasta

Petru Rare

voia 26 fac& pe Rugi sa nu inchee pace

cu Polonii, pentruca astfel sai asigure el stapd

nirea Pocutiei. Din solia lui la Moscova faceau par
te o multime

---

de boieri, intre care, Dima vistiaruls

Cuzmici, Alexandra Carje, Petre Uricarulotc._ In

letopiseVul Varului Vasile, care era scris oficial,
IINIP

se spune de aceasta solie a;

lui Petru

c6 cerea

intr'una din ele "lba marele imparat al Moscovei

s1 miluiasca gi si-1 apere impotriva regelui po

lon gi marelui cneaz litvan." Deci cronicile ru -

segti cunosc gi amintesc pe larg legaturile Moldo

vei in aceasta vreme cu Moscova. Va amintiVi ca Ste-

fan cel Mare a cdgtigat pe ortodoxii din Pocutia de

partea lui. In vremea 1Li Petru Rare*, lucrurile
apar mai clare. Regele P-Aoniei d& un act prin ca

re confisca toate satele gi mogiile boierilor din

Pocutia gi le Ca lui Tarnowskilmotivul fiind c4
acegtia au tradat Vara. Ei fiind de rit rutean au
trecut de partea "infidelului nostru Petru domnul
Moldovei."
www.dacoromanica.ro

- 25, Pocutia este totugi cucerit& de Poloni in

1531, dar ei nu s'au multumit numai cu atat, ci au
continuat lupta pane in 1538, cand Soliman Magnifi-

cul a facut o expeatie in Moldova, care a

determi-

nat pe boierii inspaimantati, .95-1 pdraseasca pe

Petru Rare4.
Acesta se vede silit, nemai avgand ce face, s6

fuga in Ardeal. In 1537, pe and se pregateau sb.

atace 1101dovu

Polonii, ca sA alba &Ina libertiou

AMICSI.M.P.11.,-,...-

incheiat_paa2,azkRugii. Avem rapoartele rusegti

ale acestei ptici din care se vad legdturile lui Pe-

tru cu Rusia. Suntem in epoca minoratului lui Ivan

al IV-lea. Iata raspunsu

ilor 't,.proneri

die

pace polone, care dovedegte existent& unef aliante

zuso-moldovenegti; Boierii epitropi declare Poloni______.

lor ca accepta pacea,

dui

ninsa marele cneaz a filed-

lui Petre voevodul moldovenesc s4-1 spare gi

sa-1 ajute gi sal nu-1 lase, indheind pace cu rege"S.

le ".

Deci ei cer ca regele "s6 indheie cu Petru

Voevod o incetare de lupta pentru o vreme oarecare"

www.dacoromanica.ro

- 256 (Deci armistitiu). 0 relatie a_primirei solilor

,litvani_dacgtre

din 3 Februarie 1537

ne da urmatoarele amgnunte extrem de interesante:

"Cneazul MihailalravIcIlLsalLyg este cunoscut,

domnilor, cg ptefan Voevodul Moldovei a fost in
iubire qi in legaturi de rudenie cu marele cneaz
Ivan, bunicul domnului nostru gi domnul nostru 1-a
ajutat ci a stat pentru densul. Iar pe fiul sau Petre voevod, 1-a ajutat qi 1-a miluit tatal domnului nostru, marele

gosudar Vasili ci acum marele

nostru gosudar Ivan it miluegte pe Petre voevod gi

toftwolosel"........"1.11......"1"siftwarommusow

Nusulawsemeatiar

Petre Voevod slujegte gosudarului nostru,

i acum,

cu voia lui Dumnezeu, se face pace gi bung intele -

gere intre domniinogtri. Stgpanul nostru ne poruar

cegte, deci so. vg spunem: regale Jicaont sa facg

..122241412.zataLizmuLgjalsmaacadru va trimite
pe omul sau la Petre Voevod pentru ca sg trimitfi

el soli la Jiemort pentru pace. "

Pi solii (poloni) au spus: Domnilor, boierilor, nevorbiti din partea domnului vostru de Petre

domnul Moldovei, fiul lui Stefan gi spuneti ca

www.dacoromanica.ro

- 257 domnul mostru 1-a luat sub protectia lui gi ca e1ujegte.domnului vostru...., dar not n'avem nicio poruned In solia noastrd pentru aceastd treabal Dar
cu Coate cd...."boierii (rugi)
stdruit pentru domnul Noldovei"

au stat tare gi au
totugi Polonil au

refuzat s6-1 primeascd sd participe la acest tratat

gi pe Petru Rareg.

In cele din urma Rugii siliti de imprejurd`ta.

rile interne poate au incheiat pacea gi fara domnul

cMoldovei. qtiti cum Petru Rare; ,in rele din urma
pilrasit de toti, s'airefugiat it Ardeel la eetatea

Ciceiului pentru ca apoi, in 1541, s capete,din

nou tronul Moldovei. qi in aceasta de a doua domnie
a lui se constatd legdturi cu Moicova, care sunt

cunoscute din cronicile rusegti. Este vorba de cro#00110.111=.111111111MMININems.4

nica zisd patriarhald, fi n

'MINN&

fdcutd din ordinul paNromemosuirrese.

triarhului Nikon in sec. XVII. Aceasta vorbegte de

o solie din 1543 care era compusd din Carstea Vla-

dovici 2dreglabul, Fetre Carcovici logofat gi Ivan

efanov tisarul.

Faso. 17

www.dacoromanica.ro

- 258 -

Aceasta sosegte la Moscova la 8 Noembrie:

EV. s'au inchinat marelui impdrat solii din partea
voevodului gi 1-au rugat sg-i dea ajutor Ca se lids-

cumpere dela sultanul turcesc, caci sultanul tux cesc 1-au alungat din Vara lui Moldova al.voevodul
vroia sa mear,a cgtre tine
Ubscova

&etre marele im drat la

dar i-a fort cu_nenutintd sa treacg4Arcii

gi TAtarii de

Cram

i-au pradat Vara gi era dease-

menea in razboiu gi cu regale (Poloniei), gi el a

plecat in Tara Ungureascd, iar din Tara Ungureascd
s'a dus sd se inchine sultanului turcesc, ca sa-i
inapoieze domnia in Moldova gi sultanul turcesc 1-a

miluit, i-a inamiat doua pdraAin Vara Moldovei,

iar a treia parte a luat-o sultanul pentru sine,
precum gi trei cute de mil de zloVi rogii, pe langd
darea pe care i-o da anual. Iar marele impdrat (al
Moscovei) s6-1 wilaiasca gi 86-i dea ajutor ca sa
se rdscumperet caci gi mai inainte inch 1-a miluit
gi 1-a ajutat." Acest pasagiu care cateva lamuriri.
Intdiu se spune ca Petra Rareg ar fi avut de gdnd
www.dacoromanica.ro

- 259 sa se refugiete la Moscova gi sa se punti mai degraIA sub protecVia tarului, dar druiiul i-a Post taiat,

3vident ca n'a putut s& treat d la Rugi fiindca Po-

lonii desp6rVeau statul moldovenesc de cel rusesc

gi (leci nu erau sa -1 lase. In ce privegte imparti-

rea Moldovei in trei parVi din care doutt swat res-

tituite lui Petru Rareg, iar a treia este oprita

de sultan, ea privegte Bugeacul, pe care Turcii it
reVin, ocup&ndu-1 impreung cu Tighina numitd arum
Bender, fiind adugi aici T6tarii,
In leettur6 cu aceste ielatiuni ou Rusia ale

lui Petru Rareg, avem de amintit aici gi un alt fapt

interesant.

Un oarecare ecriitor rus se prezIldIL

la

curtea Varului dupace statuse la aceea a lui Petre

Rare*. El se numegte Ivan Peresvietov

gi a scris

in rusegte o lucrare cu titlul "Despre,Egtrelvoevodul Moldovenilor". In aceast6 lucrare el inceared

86 dea araturi Varillui, cum sa guverneze, ardtdndu-3

ca pentru a avea siguranVa in domnie, el trebue sa

fie "groaznic", sa fie autocrat, dici astfel bolewww.dacoromanica.ro

- 260 rii 11 vor asculta. Prin urmare, in aceasta epocd,

avem de a face cu unit. teoretlaiAml-et-mrenTiVie."

Este o lucrare paaflet, contra nobilimii. Dece In-

a a intitulat-o el aca ? Se pare ca PeresviVtovnu prea era un om indrazne.;. Data ar fi spus Taru-

lui direct aceste lucruri, ar fi fost neprotocolar

gi atunci el intrebuinteaza un mod indirect. Spume

ca a fost la Petru Rareg care este foarte price put - dupes cum se gtie

gi ascultat de toVi. El,

spune ca a gi discutat cu voevodul moldovean, care

1-ar fi intrebut data in Rusia este dreptate.gi
cum el i-ar fi rdspuns ca nu prea este, Petre i-a

zis ca unde bu este dreptate, nu esteNnimic bun4i

ca sa-i dovedeasca aceasta, Petru a cdutat in earVi
filosofitecti ci i-a aratat dece a cdzut Constantinopolul, unde nu mai era intelegere. Este puffin si-

gur ca acest sfat i-a fost dat de Petre, care se

pare ii servea doar de paravan. Ca a fost la curtea
domnului. Moldovei e adevarat, dar ca aici se gaseau

carpi filosoficegti ce erau intrebni4atelasta mai

www.dacoromanica.ro

-261

putin se apropie de adevar.

In vremurile care urmeazd dupd Pere Rareg,

legAturile cu Moscova sunt numai sporidice si este

ugor de inteles dece. Pe and $tefan gi Bogdantgi

11,3112MLE.L.alt.Q.p2litigAPI,LLatELEU12...
pang. la actiuni de ofensivii

domnii ce au urmat au

tostprea slabi pentruca sd-pi poet& trasa ei singuri o politicd extern& gi sa aibe legaturi cu Rusia. Ei au int rat in sfera turcea.acialaw,:;.

plet. Totugi se mai_z4seac unele.legaturi sporaal-

cLaillaaa.lui....11:1iptaimaalmispe domnegte du0

cum gtiti de dclua ori 1552-1561 gi 163-68.Domnia
lui corespunde cu aceea a lui Ivan cel Groaznic la
tIsTs_oya._Din aceasta vreme avem o scrisoare a pa-

pei Pius al IV-lea, care 1,6pugneanu din 28 Aprilie 1560. In ea se spune aga "...Intrucdt an auzit
ca egti in mare prietenie cu ducele (cneazul) Ubecovitilor, to indemniim sa sfdtuegti ca sd inceteze

rdzboiul cu regele Poloniei gi mai degrabd sg se

indrepte impotriva dugmanilor cregtinitatii."(Rewww.dacoromanica.ro

- 262 -

vista Catolica,II, 1913 p.181).

Suntem deci in 1560, tocmai in epoca in care
incepe conflictul pentru Livonia gi prin urmare papa ii cerea s& nu at ace pe Poloni gi Litvani. Interesant este ca papa socotecte c a domnul Moldoveisin
baza prieteniei cu Ivan, ar putea s6-1 facal pe aces-

ta sa porneased in contra Turcilor. Totugi

razboiul

a izbucnit caci se pare ca Ivan nu prea a tinut sear

ma. de aceasta prietenie.

Dar avem acum gi legaturi culturale. Pe langd legaturile proprii circulau la Moscova gi legiuiri bizantine. Acestea au circulat traduse in slavonegte gi la noi. Cunoscandu-se acest lucru, tarul
s'a adresat lui Alexandru Ldpugneanu cerandu7i sa-i
trimeati gi lui un manuscris al legiuirii lui Matei
Vlastares (un foarle_martalltAtLslator bizantin din
sec. al XI -lea);

Pentru aceasta era nevoie de o traducere,dar

incil de un lucru. Articolele legiuirii erau agezate

alfabetic ci pe specialitati, adica cele ce priveau

pe plugari spre exemplu erau la litera cu care se

www.dacoromanica.ro

263. -

determina in grecegte aceasta notiune,etc.05nd s'a

tradus in slavonegte nu s'a mai pastrat ordinea.

Ivan a cerut ca cineva din Moldova sa ageze capitalele in slavonegte in ordine gi in adevki Alexandru
a insdrcinat 2bentru aceasta pe un carturar destul
de cunoscut, pe episcopul Liacarie de Roman, eel ca-

re a scris

i o cronica a domniei lui Petru Rareg,

fiilor lui gi inceputului domniei lui Al.Leipugneanu, imitates ca stil dupes Manassas.

In fruntea manuscrisului azi la Lemberg se

spune "Io Alexandru Voevod din mila lui Dumnezeu
down a toat6 Tara Moldovei am

binevoit

domnia

mea cu a noastra bund vointa cu inim6 curates gi lu-

minata gi am trimis aceasta carte numit6 Pravila

rare a sfintilor rArinti drept credinciosului
cneaz gi marelui tar a intregii Marii Rusii,Ivan
Vasilievici in anul 7069 (1560) Septembrie 18".
0 alter insemnare la sfargit arata tine a

autorul. Mai amintim acum pentru a termina legaturile Moldovei cu Rusia, gi de vremea LILL 'roan Voda

www.dacoromanica.ro

264

cel Cumplit care a domnit intre 1572-74. El a tri

mis o solie la Moscova pi ni s'a pristrat continutul

ei. Se spune c6 loan Voda a fost cdsgtorit cu fii

ca lui Simion de Suzdnl, cu care a avut un fiu.El
trimite pelt:181a episcopul de la Rbidauti s6-1 caste

pe fiul sail in Rusia. I s'a raspunol ca a murit pi

Tarul ii spune ca are la el un boier

Teodor, pe a

cares filed sa o is domnul Mold avei in cdsatorie.

Lucrul acesta n'a avut loc ins5.,fiindc6 s'a intam

plat ca. in 1574 au inceput luptele lui Ioan cu Tur6-

cii, lupte ce au adus sfdrpitul groaLnic al Domhu

lui Moldovei.
Dup& cum se vede dup6 Petru Rare lel-;aturi

le cunt sporadice.

---000---

www.dacoromanica.ro

265 -

Ettlegerea XVII-a
Luni. 11 Febr, 1938

(221=3

xonirrrefavva ink, yeacul al XVI -lea

In una din lectiunile precedents am vorbit

de culturR in epoca de la Kiev 'Anil la nAvalirea Ta-

tarilor. Dupg aceea am trecut la evenimentele poli-

tice, ducandu-le pang la 1584 and moare Ivan cel

Groaznic. Inainte de a trece mai departe cu cercetarea evenimentelor politice, sa ne oprim putin gi
EJA

arAtAm ate ceva gi .despre culturg, incepand de

unde an neat acest capitol in lectiunile precedente gi duand-o dealun6u1 sec. al.XV-lea gi al XVIlea.

Observatii generale. Epoca aceasta este cu

totul deosebita din punctul de vedere al influen0lor externe, de aceea dela Kiev. Legaturile cu Biwww.dacoromanica.ro

- 266 zantul facea in vremea kieviana.sa fie gi legaturi

strdnse in domeniul cultural nu numai in celelalte
laturi ale vietii rusegti. Acum BizanVul cazuse in
mainile Turcilor gi pe range aceasta se produse gi

un fel de izolare a Rusiei de popoarele vecine.In-

fluentele vin mai greu. In cultura in vremeaaceasta se constata ca subiectele religioase care dominau in epoca kieviana cunt continuate, dar cu mai

multa originalitate. Situatia politica a Rusiei se

oglindegte perfect in literatura din aceasta vreme.
Acum Rusia devenise un stat intins, un stat

mare ci puternic gi aceasta a influenVat mult asupra culturil, caci acum - cum e gi firesc - socie.
tatea are o conceptie mai inalta de rolul pe care
Rusia it va avea in lume. Aceasta face ca viitorul
sa fie intrevazut in culori frumoase gi astfel apar

unele lucrari de profeVie, in care se arati =est

rol al viitorului ce va fi jucat de Rusia, a cares
class nobiliara, boierii, devin in aceasta vreme
simpli slujitori al tarului. i cum totul acum este

in slujba sau in jurul Varului, tot aca i litera-.

www.dacoromanica.ro

- 267 -

tura vremii va gravita in jurul acestuia. La inceputul acestei epoci, cele mai multe lucrdri sunt
copii sau prelucrdri dui:4 opera din vremea trecutd.

2g21214,/storiografia este continuatd 4i

ea in vremea aceasta. Baza lucrdrilor istoriografice de acum este la toate vestita cronicd a lui Nestor, fie luatd mai pe larg fie rezumata. Cronicile
urmdtoare nu sunt decat o continuare a acegtia. Deaceea a Post copiatd in foarte multe exemplare, ce
s'au gdsit la diferitele mandstiri unde s'au alcdtuit cronici. In secolni XV. exists un numdr foarte
mare de asemenea cronici. Dintre ele cea mai insemnatd este aceea scrisa la mandstirea Inverieii,al
carei nume it pO7a11176776TCvorba de "Voskresenskaia

112101e,. AceastA-aronicd ce povestegte In general

evenimentelegec. XV fiind continuatd gi in sec.XVI,
cuprinde pe larg vieata lui Ivan al III-lea contemporanul 114 yet efan cel Mare. In ea sunt pasagiile

pe care le-am citat referitoare la conflictul dintre

loan Albert gi Stefan cel Mare, in care domnul Moldovei este ardtat in cele mai frumoase culori in
www.dacoromanica.ro

- 268 timp ce regele Polohiei este privit ca un om Ingelator care prin viclenie voia sa-1 is pe tefan pe
neagteptate gi sa-1. inl&ture din Moldova. Ceeace

este interesant de amintit este ca la sfargitul acestei cronici so gasesc anexate dou6 cronici scurte reforitoare la istoria MolCiovei gi la aceea a
Lituaniei. In cronica Moldovei Dor,.aii dinainte de

atefan sunt aratati pe scurt; gtefan are o domnie

descrisa pe larg

in aceasta cronica, gi cu aceasta

se gi termina. Acest adaos la "Voskresenzkaia Lietopis", nu este dec.lt un rezunat al cronicelor mol-

dovenegti. Important este faptul ca rezumatul aces-

ta are la inceput un pasagiu care nu se af16 in letopiseVele noastre. Acesta poate sa fi fost pe vremea aceea gi la noi, dar probabil s'a pierdut. In
acest pasagiu se vorbegte de originea poporului roman. Acesta spune cronicarul se trage din doi frati
anume Roman ci Vlahata.

Cei doi frati sunt intruchiparea celor douA

state ale neamului roman: Vlahata ar fi eponimul
www.dacoromanica.ro

- 269 Vlahilor sau Moldo-Vlahilor, deci al Moldovenilor,

iar Roman ar fi btrAmoqul Muntenilor, al Tfirii Romaneti.Futail--ac-es-t-a-aza-un......ixteres cu total deo-

seblt,1112Ada. aratd con*tiin a ca aceste douA ra-

muri sunt de aceea

origine.

---Irdera7aZeThte-va-desvolta mai tdrziu la

cronicari, dar este interesant ca incepe de pe acum, cu toateca este data sub forma de lecendA.Se
pune ins. intrebarea data acest rezumat do cronicA
a Post Ecris la noi sau in Rusia? La aceasta chestiune nu se poate raspunde cu siguranti, e probabil sa se fi scris la noi.
0 altA intrebare este aceea care se pune in
legatura cu faptul care 4...datermillat pa_Ru4i sti in-

troduce agtatrezulttd!uonlca in letopisetul

lor.

Faptulacestaabilinlettur2cu

inrudirea dintre dinastia din Moldova cu cea din

Rusia. Tot aceasta probabil este i explicaVia

nicei litvane, ce este

cro-

4i ea la efaritul letopi-

setului acesta rusesc. Se

tie ca Ivan al

www.dacoromanica.ro

III-lea

- 270 era inrudit gi cu Litvania, fiica sa fiind cdsdtorita cu marele duce Alexandru.

Un alt letopiset pe care-1 mai_amintesc este

cel din vremea lui Vasire care ii

oarta chiar nu-

mele. Tot numdrul acesta aga de mare de cronici,

a host adunat in sec. al XVI;-lea din ordinal patriathului Nikon.

Aceastd compiIaVie este cunosautil sub nume-

le de "Cronica lui Nikon" sau 74!!!1422-i2151AT;

hal "

Calatoria lui Nikitin in India.Tot din vremea aceasta mai avem o luc rare destul de intere -

santd; este vorba de un raport de calatorie al unui

oarecare Atanasie Nikitin. Acesta a facut o caldtorie in cursul cdreia a trecut pela Tatari4Pria__
Caucaz

apoi prin Persia in India gi de alai 1na-.

poi prin Arabia la Constantinopol de_uDALAAILIPs

iar in Rusia. Aceastd aldtorie a lui Atanasie Nikitin a avut loc intre 1466-72 gi este intitulata
"Calatoria lui Atanasie Nikitin in India". Este
www.dacoromanica.ro

-271
scrisa in limba rush sub forma de Jurnal. In acest

jurnal de calatorie Atanasie inseamna tot ceeace

vazuse in cursul calatoriei sale.

Se formase deja o traditie in literature ru-

sh in legitura cu acest fel de scrieri, Oki din

epoca kieviana avem acea calatorie la Sf.Iunte pe
care am amintit-o.

Este insemnata calatoriA lui At

in In-

dia gi pentru faptul ca este facuta inainte de calatorille luropenilor apuseni in aceste regiuni.

Vasco de Gama abia in 1498 va ajunge in India.

Nikitin vorbegte ca un om curios de a afla
lucruri noi. Spune spre exemplu ca acolo a vazut
oameni negri care umblau desbracaVi ci se mirau de
ei ch sunt albi cand i-au vazut. Spune deasemenea
ca nu au o singura credinta ci sunt vreo 80 de secte din care cea budista e mai insemnata gi incearca sa arate in ce consta credinta in Budha. Vor begte gi de mahomedani gi credinta in Mahomet. E
un spirit neorganizat dar foarte curios care este
www.dacoromanica.ro

- 272 -

totus important fiindca ne aduce la cunostinta lucruri de toate felurile din locurile vizitate pe
care altfel nu le-am fi putut cunoagte.
Pi dupd Nikitin s' au mai fdcut calatorii de

acestea gi vom vedea mai tdrziu cand vom ajunge sa

vorbim despre vestitele caldtorii ale lui Milescu

in sec. XVII-lea, care a fost tocmai in China din

ordinul tarului. Tot diavremea aceasta cunt gi

acele_angcdote traduce in liLTha rued gi care cir-

culau in nemtegte in Apus, despre cruzimile lui

Draculeat_gare nu este altul cleat Vlad Tepeg.
Influents greaca.kroca lui Ivan eel Groaznin e cLract(-rIzata insa

gi prin altceva. Acum

incep sa villa in Rusts., aga cum se intampla gi in

tarile celelalte ortodoxe, cal4axi greet. Ei erau

mai ales dela Sf. Munte gi veneau in diferitele
tars ortodoxe dupd ajutor pentru m8nastirile care

acum erau-in mdinile Turcilor gi deci nu mai aveau

venituri pentru intretinerea calugarilor pi a ccoalelor de pe langa ele. Multd vreme stau intretinut

din tarile noastre. Inc& din timpurile lui Vlaicu

www.dacoromanica.ro

- 273 din Muntenia gi fiilor lui Alexandru cel Bun din

Moldova, tarile noastre au dat ajutoare bisericilor
dela Sf.Munte. In Rusia au inceput sa vie din sec.
al XVI-lea gi acepti calugari au fost primiti bine
de tarii. Calugarii greci erau foarte multi oameni

culti, deaceea unii au foot opriti de tari ca traducatori sau pentru alte indeletniciri culturale gi re-

ligioase. In felul acesta ei au putut sa-gi dea seama ca numai Rusia era aceea care ar putea as vie in
ajutorul cre4tinitAtii ortodoxe. In vremea aceasta
singurul stat ortodox liber, era Rusia; celelalte
Coate se gaseau sub stapanirea Turcilor, aga ca spri-

jinul ce it dadusera alta data manastirilor ortodox

din Orient nu mai putea fi dat gi acum. Firegte ca

de acum toti ochii ortodoxilor s'au indreptat care

tronul tarilor mai ales ca ei gi-au luat gi titlul
de Cozar (tar) in baza dreptulni de mogtehire a sta.-

panirii la Bizantul

cu care so ncusora ruda prin

Sofia Paleolog ajunsa cneaghina la Moscova,drept in

baza caruia s'a urmat ideia in cultura, a celei de

Faso. 18

www.dacoromanica.ro

-2,74

a treia Roma. Cu alte cuvinte ideia aceasta se ca

racteriza aga: prima Roma era fostagapitlN A Pul

nilor, Roma Italiei, central culturei in antichita
te. Dcla o vreme .a.cest centru al lumei a trecut din.

pus in Rasarit la Constantino Rol

deci

a doua Roma

care Ina, e cucerit de Turci. Prin ideia de

mogtenitori ai imperiului Bizantin, etatul rusesc

era un continuator indirect macar al acestui

impe

riu gi Moecova deci ar fi foot o a treia Roma.Ideia

do a ajunge un imperiu ca acestea cloud ale Romei

vochi gi al Constantinopolului, cca de a doua

Rusts.",

ridica la o situaVie mai inalta rosturile statulul

rusesc. Se ajunge la ideia, pe care acegti Greci-o
sueVineau gi ei firegte, ca rostul celei de a treia

Rome este de a, mtui. pe ortodoxi de sta26nirea Da

filsx.t_a_atrange In jurul Rusiei aceste state

orLtsthma_aQuruLaipsite de libertate. Ideia eeeaeta

a foot foarte mult discutata. Unii istorici socot
ca ea este datorita exclusiv acestor Greci care fa-

ceau intensa propaganda In favoarea ajutorarii ce

www.dacoromanica.ro

- 275 -

lorlalte popoare ortodoxe, de care Rugi; a1 ii din

cont

cot ca Rugii insdgi au inceput s6-si dea

seama de rolul lor, fdrd sd fi intervenit Grecii cu

propaganda lor in acest sens. Printre Grecii acegtia
este unul cu un rol destul de insemnat gi caracte-

ristic pentru credinta lor, este Yaxim Grecul de la

manastirea V t
din ordinul

edit, Acesta a mere_ gi in Italia gi

Patriarhult7T7eTT70=Rusia

pentru

a revizui difaritele manuscrise ale carVilor sfinte

seArmalleLfIg_tiparite aici. El inelgi a foet un

poligraf, caci a serfs foarte mult, mai mult de 154
de manuscrise firegte nu toate originale, cr-bu tra-

duceri, imitaVii sau diferite adaptdri, cu toate la

un loc, gu_lautat_ajunge la aceastd cifra. Are su-

biecte.variate in lucrdrile lui, spre exemplu:"Despre patriarhul care este sub Turci",

"Despre lute-

rani", "Laura lui Dumnezeu pentru izbianda contra T6-

tarilor", "Lauda pentru episcopul din Tver"T Sunt

unele dintre ele cu un caracter apocrif. In Rusia
Maxim Grecul, a avut de luptat cu cei mai iecueitl
clerici rugi mai ales in ceeace privegte felul in
www.dacoromanica.ro

- 276 -

care vroia el sa se faces Sinodul, de aceea a Post

acuzat gi socollt ca-eretic, ceeace a atras,Ih 1551,
condamnarea

la marigstire.

Tiparul in Rusia.In legbitur4 cu acest Maxim

este introduceea tiparului in Rusia. In Europa arta tiparului incepuse In sec. al XV-lea (1450) gi

primele card tip6rute au Post in limba latia. Pe

incetul, facandu-se litere slavone, e'a putut tipari
gi in limba slaves. Una din cele .mai vechi tipgrituri

in limba slaves bisericeasca este din 1496, un molit-

venic tiparit de Macarie la Cetinic fosta capital&

a Muntenegrului. La not tiparul este deasemenea de

vreme introdus. La Inceputul sec. al XVIZ-lea, in

1508 adia pe vremea lui Radu eel Mare avem tiparituri in Muntenia.

Bunt istorici care cred ca Macarie din Cetinie ar fi venit cu matrita lui in Tara Romaneasca pe
motivul ca gi pe eel dintai megter tipograf de la
not 1-a chemat tot Macarie. Cred ca Macarie acesta
din Muntenia nu este una gi aceeag persoana cu eel
www.dacoromanica.ro

- 277 -

din Cetinie. Nu avem de loc dovezi hotdritoare, cu

care sd sustinem identitatea de._persoane in aceasta

chestiune, in afard de nume care nu poate fi un argument. Puteau s fie o multime de oameni cu acest
nude.

In Rusia, data fiind lipsa de legaturi cu Apusul, tiparul s'a introdus mult rnai tarziu ca la noi.

Abia in 1564 se tipareste prima carte un A222121,care are la inceputul lui postlanie in care se aratd
cum a fost facut. Cea de a doua tipariturd este un
ceaslov din 1565. Algal:1sta tipografie insd, nu a furc-

Vionat multi vreme. Conductitorul ei era un rutean

din Lemberg anum3 Ivan Ifen4orof care fiind chemat

la Moscova, i s'a dat oediu la

casa tipografiei, o case: de stat, in care a lucrat.

Din cauza unor conflicte ce au loc intro el si cei

de care depindea, el este silit sd fuga Qi se opreste in Ucaa na la Ostrog; trage la cneazul Constan-

tin de Ostrog care 1-a pus as tipareasa in 1581

Biblia in 4141vonete, lucrare ce a fost foarte rgts-

panditti nu numai la Ru0, dar

i la noi. Tiparire

www.dacoromanica.ro

-278acestei Bibl1i a Post un eveniment in literatura religioasa slava.

Domostroi. Dintre lucrdrile literare ce s'au

scris in vremea lui Ivan al IV-lea una

e caracte-

risticd pentru vremea aceea se numegte "Doragstroi"

adicd "Randuiala cases ". Bea este atribuitaalug47

rului Silvestru, dar in realitate acest Silvestru
nu a eerie deeat c parte, inceputul, restul fiind

fdcut de altii mai tarziu3ste mai mult un manual

de bung purtare, se aseamginat degi intr'o forma mai

larga, cu vestitele "Inv&Vaturi" atribuite lui Ne&.

goe Basarab. Are insa un caracter mai mult utili-

tar, decat o morald inalta. Spune epre exemplu sa

nu to imbeti, ca poi sa cazi gi ea to lovegti rau

ci sa-Vi

murgarepti hainele pi nu sa nu

faci acest

lucru fiindca este nedemn gi imoral. Sar, barbatul

este in drept sa-gi beta necasta, dar sa facaaceasta acasd la el, Vinand-o de man& gi nu in public.

Deasemenea in lecdtura cu Varul spune ca intrucat

e-A-Astd un imparat al cerurilor care trebue respec-

www.dacoromanica.ro

.279tat, avem datoria fat& de tar, de a-1 cinsti fiindca este reprezentantul pe pamant al imparatului ceresc. Mai departe arata care sunt datoriile fiilor

fat& de parinti gi ale acestora fat& de fii, gi continua cu observatii de acestea de educatie mai ales
religioasa. Bunt insa gi pasagii de higiena gi medicina.

2z.ad_t_.ertjCesozlaluyanly_obs
In epoca aceasta, pe Lang lucrarile co le-am vazut,
mai exista gi din cele de natura politica. VA amintiti de lucrarea lui Peres Victor in care ii cid sfaturi tarului Ivan al III-lea cum ea domneasC'd, pi
cum ea dieting& nobilirnea pentru a domni absolut,

punand aceste sfaturi in gura unui principe intelept pe care el 1 -a ales in persoana domnului Eol-

dovei, Petru Rareg. Din multimea celorlalte lucrari,

mai intereeanta este 1120122022n1a lui Ivan al IVlea" cu cneazul Kurbskij". Acest cneaz fusese unul
din credinciogii lui Ivan. Be la o vreme Kurbskij
a cazut in dispozitie gi a fugit in Litvania profitand de prilejul ce i s'a ivit intr'una din luptele
www.dacoromanica.ro

- 280 -

cu acegtia. El a cautat sa-gi justifice aceasta

tradare gi-i scrie o scrisoare lui Ivan, in care ii
spune ca ceeace 1-a facut sa fuga este purtarea lui
Ivan

faVa de el gi de nobili in special, la care

scrisoare Ivan ii raspunde gi el. Aceste aczteori

care oarecum_arau-publice pentru a fi cunoscute de
toti cunt in numar de Base: patru ale lui Kurbskij
gi doua ale lui Ivan, fiind trimese intre anii 15631572. In scrisorile cneazului se vede cum acesta
sprijini drepturile nobilimei, rapite de tar.care
nici macar nu-i mai lua pe acegtia ca pe cei dintaiu sfetnici; iar din ale tarului se desprinde justificarea conducerii absolute pe care o instituisera Varii la Moscova. Ca forma gi stil deoutbirea
dintre aceste scrisori este foarte mare. Kurbskij

era un nobil foarte cult, IntrebuinVeaza citate din

acriitori latini, avdnd intorsaturi de stil care
amintesc retorica apuseana. Tarul e.mai-simplu ci

prin aceasta mai natural. Cneazul Kurbski/-a-scris

in afar& de aceste scrisori,

i un fel de scurt&

www.dacoromanica.ro

- 281 istorie a Tarului Ivan, care natural nu este decat

un pamflet la adresa acestuia, in care arata perse-

cutiile

gi mijloacele intrebuintate de tar ,pentru

a aduce in mizerie nobilimea rusa. Ivan al IV-lea

nu este cleat un om iubitor de cruzimi gi de singe,
dupa parerea lui.

Arta. SA spunem acum gi cateva cuvinte deer,

pre arts in vremea aceasta. Acum vechea arta cu caracter bizantin se stinsese. Dar la Moscova se simtia o noua stralucire, caci gi statul nu mai era
cel dinainte.

Ivan al III-lea a fost un mare claditor care pentru constructille sale a adus megteri tocmai
din Italia gi vg amintiti cum unii dintre acegtia

au

Post ()data optiti in Moldova de Stefan cel Mare.

In epoca lui Ivan al IV=lea, cladirile devin mai

marl, mai luxoase gi dintre ele, ca monument caracteristic este biserica Sf. Vasile din Moscova ciddita intre 1555-1565, in amintirea cuceririi Gazanului. Este o biserica mareata, cu noua altax4.au
cupola gi cu o aerie de lcggii, o cladire intr'un
www.dacoromanica.ro

-282
stil baroc rusesc.

Prin stilul baroc s'a inteles in Italia sti

lul in care este o exagerare a arnamentalului, in

dauna liniilor fundamentale ale cladirii, prin urma

re o ingramadire a podoabelor. Numele a fost dat de
la acela al unui artist Italian Baroccio. Acest mo

nument eweprototipulix)&4111_41putarii Rusiei din

aceste vremuri.

Ceeace formeaza ins& un titlu de glorie prin

originalitatea for al Rusiei di,l_ace-st2Ltimpuriteste

arta icoanelor. Pana la caderea Novgorodului, se

desvoltare o arta a icoanelor, de cea mai mare fru

museVe. Spre deosebire de cele bizantine, care erau

schematice ci pline de raceala, acestea erau mai na

turale, mai omenegti, prin culori, prin expresia fetII sfinVilor, etc. A facut chiar o gcoala aceasta
arta gi icoanele maiegtrilor ei au ajuns pans in
manastirile noastre. Marea majoritate a iconarilor
ce le faceau este necunoscuta, anonima. Dintre cei

cunoscuti cel mai vestit este Andrei Tublov din

Novgorod. Icoanele acestea pe langa scene religioase
www.dacoromanica.ro

- 283 -

au gi scene profane luate de exemplu din luptele

dintre Suzdal gi Novgorod, eau Noygorod_ci Masao

a,..

etc. Una dintre cele mai frumoase este icoana care

reprezinta inehinarea

Novgorodienilor, Moscovei.

Dupes caderea Novgorodului, arta iconografiel

igi schimba sediul; ea trece la Moscova undo dease

menea is nadtere o gcoala In aceasta arta.
In aceasta epoca suet de observat execuVii
mai slabs gi cu unele influenVe ate_menagteril ita-

lieno, imprumutate graVie pictorilor adugi din Ita

lia. Aceasta asiaaadezvolta mai mult in veacul al

XVIlea si

dintre icoanele lucrate acum ca ci din

cols din ecoala novgorodiana, ajung gi in mdnasti

rile noastre.

- -- 000- --

www.dacoromanica.ro

- 284 -

Prelegerea XVIII-a

giusailLI6 LILL122.
Boris Gudunov

Fedor Ivanovici (1584-1598). Ivan al IV-lea

care a murit in 1584 din numeroasele sale cantorii - a fort cdsdtorit de gease on - a avut trei
fii gi anume pe Ivan, pe Fedor gi pe Dimitrie. Cu
Ivan s'a intdmplat u mdevarat6 tragedie.ptiti cum
voia sa conducd statul rusesc tarul Ivan al IV-lea.
El voia ca toate drepturile politice ea fie in mai-

nile sale, adic6 sa and o conducere absoluta ci

atunci and cineva ar fi incercat sa se opuna imediat era pedepsit, cedace i-a atras de altfel denu-

mirea de cel Groaznic. Avand o discuVie cu tatal eau

tandrul Ivan indrasnise s6-1 contrazica gi bAtrdnul,
care izbutise ea Inlature orice opoziVie, a ridicat
baVul gi 1-a lovit, loviturd care ins6 a provocat
www.dacoromanica.ro

- 285 moartea fiului sau. Dup.& aceasta fapta, mult 1-a

plans el pe Ivc,n gi lucrul acesta ne arata ca in
ultimii, ani Ivan al IV-lea ajunsese la furii prea

marl gi nestapanite. Celnalt fiu Fe-odonl_era un om

putin inteligent gi tot atat de lipsit de energie
gi initiativa. Insa gi sotii strains, in special
cei englezi ni-1 aratd ca pe un degenerat. Ultimul
fiu Dimitrie, datorita gi mamei sale, era mult cubit de tarn, totuci mama sa Maria Bagaia, n'a putut
obtine dela tar domnia pentru foul Sam. Domnia o capata Fedor, car Dimitrie imprauna cu mama sa fura

laturai la o mode Uglig, unde era supraveghiafi.

In tot timpul domniei sale, Fedor n'a avut cuvant
hotOritor in treburile statului rusesc. Timp de 15
ani el mumai a figurat pe tronul Rusiei. Dupa moartea lui Ivan se
cauza

as,g turburari intre boieri, din

ce facu sa se nasca unele particle,

care fiecare doreau Ea conduca. La un moment dat Nikita Romanov., inrudit cu tarul, a avut o oarecare

influenta. Dupd moartea lui a urmat la conducerea

treburilor statului, cumnatul lui Feodor, care era
www.dacoromanica.ro

- 286

as6torit cu Irina Gudunov, sora lui Boris Gudunov.

Familia Gudunov, cu toate cd era o familie deetul
de bogatd, era rhu rvazutd de .ceilalVi boieritcare

Q dispreVulau, mai ales pentru faptul ca la origin

se tridoa din Maxi,. care cregtinasera. Boris,

care era un om foarte bogat, cu multe mogii

avea

gi o clieuts16 numeroasi care de fapt 1-a susVinut

gi 1-a ridicat pand la treapta cea mai inaltd. In

curand el is titlul de mare boier gi ajure adevaratul ,ganduadt_ox_al Rusiei. Toate soliile care veneau

in Rusia lui F.eodor,_treceau de fapt pe la el.Avea

in mana lui at:at politica interna cat ci pe cea extarnA4 sr.a in adaydrat recent.

In timpul domniei 'or, Rusia s'a bucurat de

o perioadd de linigte gi inflorire. Dar cu toate acestea s'au adus de cdtre istorici acuzatii lui Boris Gudunov.

Fisura lui este foarte discutatd gi_aceasta

datoritd unui fapt care i se reprogeazd. Este vorba
de moartea lui Dimitrie,. Acesta gi mama lai fuseseri
www.dacoromanica.ro

-287departkli la =ala

lis si aveau o curte de nob.ili

nemultumiti care sperau sa-1 aduca la front Feodor

neavand CODii. Nemul3umitii mereu atacau pe favoritul

Boris, care la randul

c121taa_din_lle.21

lui avea o serie de agenti la

care-1 informau. S'a int&mplat ca

in 1591 Dimitrie a fost_gaait pe. neastiptatP mork,

in

imprejurari nefirestil turbure si nesipre.In le-

gatura cu moartea lui Dimitrie indatd au aparut mai

multe versiuni. Cea oficiald arata ca Dimitrie jucandu-se, din nebagare de seams s'a isbit rau $i a
murit, din care pricing Maria Nagaia avea sa fie pedepsita si a cost chiar trimisa la o manastire. Alta
yersiune din contra arata ca el a fost ucis din ordinul lui Boris Gudunov. Mai exista o altd versiune du-

pa care Dimitrie ar fi murit de inima; dar toate aceste versiuni nu au impiedicat cum vom vedea, ca mai
tarziu sa apard un Dimitrie tale, caci o altd var.,

siune socotea ca n'ar fi fost omorit ci a fugit gi

s'a ascuns scapand astfel de cei care-i vroiau moartea. In ce priveste aceasta chestiune e greu sa ne
www.dacoromanica.ro

- 288 -

dam o pArere care sA fie sigurd. Unii istorici can

este de pildd

Karamudu, it socotea pe Boris Gudu-

nov ca un uzurpator, land drept bun acuzatia ce

i-a fost aduei aeettuia in leghturd cu moartea lui
Dimitrie.

Istoricii mai not cred ca Boris nu a fost um

criminal. Argumentul este ca el a fost un bun gospodar, un om de inlaid., inteligent cu care nu se po-

trivegte o asemenea fapt a. Ca istoric nu pot cleat

sA spun CA un asemenea argument pe baea psihologicA

este un lucru can riscant, care nu poate fi defInitiv. Nu se poate gti ce este in fundul sufletului.

omenesc. CAnd interesele o cer, oameni cu sufletul

eel mai bun pot sA recurgA la fapte care deadreptul
sA ne uimeascli eau sa ne ingrozeascd.

Aceste controverse in care ce deobiceiu sunt

izvoare interesate gi deoparte gi de alta, nu pot
duce la un raspuns hotAritor. Oricum s'ar fi petrecut lucrurile, Salsa, fapt cert este CA prin moar-

tea lui Dimitrie gi a lui Feodor care nu a avut copii, s'a stins familia domnitoare a Rusiei, in 1598.
www.dacoromanica.ro

- 289 -

Boris Gudunov (1598-1605). Acum se aduna un

sobor ei cei mai inalti boieri ei clerul si -au spus

ca eingurul membru din familia domnitoare care a

mai ramaz_asta vaduva lui Feodor, Irina et cum femeile nu puteau domni, a ramas sa fie ales tar fratele ei4. aka incat Boris devine acum tar ci de drept
nu nunaLcia_fapt cum fusese panel acum. Prin instals-

rea lui Boris, vechea dinastie a lui Rurik, a incetat de a mai domni in Rusia. Este adevarat ca au
existat foarte multi urmaei cu pretentia de

a se

trage din Rurik, in Litvaria ca gi in Rusia, dar

Boris reucecte totuci ea puna ci oficial mina pe
tron. El mai domnecte Inca 7 ani, de data asta singur, dela 1598 - 1605. Ni s'a past rat actul de ale-

gerea lui ca tar. al Soborului in care se arata motivele ce au determinat alegerea lui. Imediat se ridied o eerie de pamflete care circulau in manuscris,
la adresa lui Boris, care era acuzat ca a pus mane
pe tron printr'o crime. Cu Coate acgsteaT-acum-in
vremea lui Boris, stall .gaticat

marl Drogrese economice.

=1.461M,LorYmw,.

Fasc. 19

www.dacoromanica.ro

- 290 Aoum valoarea monedei cre4te foarte mult.

S'a fbcut o socoteala prin care s'a constatat

ca

venitul #aril pe vremea lui Ivan al III-lea era

de 60.000 de ruble, dar acuu pe vremea lui Boris,el

a ajuns swim de 230.000 de ruble. Acum s'au facut
primele corabil rusasti care au patruns pe Baltica
si care navigau mai ales pe fluviile ruseti, cu
deosebire pe

Neva. In timpul lui Boris, socotind si

era numai ca un fel de regent, in

epoca in care

vremea lui Feodor, Rusia s'a bucurat de oarecare

pace din partea vecinilor. Au fort numai c4teva lupte Para important& cu Suedezii pentru drumul la Baltica, der care nu au- reusit.

sri1)ecttl_iheiN ateazul.
w

In vremea-a-

ceasta are loc o cruciata fentru alungarea Turcilor

din Europa - intrebuinVez termenul de cruciata pentru orice aliantd facuta contra Turcilor - cunoscut6 si important6 pentru noi, ctici la ea a luatparte

foot

i domnul TArii Romamesti, Mihaiu Viteazul. A

vorniti

aceasta cruciata din initiativa rEpei,

www.dacoromanica.ro

- 291 -

de catre Rudolf al ILItral imparatul Germaniei. Au

mai Post atragi la aceasta cruciata domnul_Moldovei

Aron Voda, Sigimund al Ardealului gi eel mai impor

tant_prinlaptele lui de vitejie, Mihai Viteazul.
In afar& de acegtia au mai aderat gi c&teva state
italiene, Parma, Modena, Milan gi se faceau sforVati

diplomatice pentru a fi cagtigate gi Polonia gi Ru

sia. Polonii n'au vrut insei sa participe din cauza

rivalitatii cu familia Habsburgilor, far Rusia nici

ea n'a intrat in aceasta cruciatil, fiindca situatia

ei geografica era de.parte de ai produce ipgrijo -

rdri di nDgxtaaMuxcilor. Nu atragea nicaeri nu nu

mai Vdrile noastre, dar nici M.Neagra gi deci nu
avea nici un interes sa face un rasboiu din care nu
avea ce c&gtiga.

Cu toate acestea Boris a avut o eerie de le

&turf cu Mihai Viteazul, dar care n'au dus la o
alianV6 sau o lupta contra Turcilor, totug aunt destul de interesante. Apropierea de Mihai a lui Boris,

era in oarecare mAsura determinate de vechea riva

www.dacoromanica.ro

- 292 litate

dintre Polonia gi Rusia, cu toate ca intre

ele nu a Post o lapta propriu zisa pe vremea lui

Boris. Atitudinea Poloniei in politica external hotil-

ra sensul politicii externe a Rusiei, care nu putea

fi decat contrarie. Mihai Viteazul era IAD admfeear

al Polonilor, care 1-au consideila_totAmmc22411.

flat al habsburgilor gi nici odat6 nu 1-An_daspArVit de ei cu toate cal el a incercat o apropiere de

Poloni. In vremeqa.ata-but-olonia era cavaluaamm.

moiskl, ruder

rin eoVie cu Bathoregtii din Ardeal.

Ucidea lui Andrei Bathory a Lost socotita, de Po-

loni, ca o 1vitura la adresa lor. Deasemenea cucerirea Moldovei a Post puel pe acelag plan, caci aid
era domn Ieremia Movila, vasalul gi supusul lor.Se
pare ca. Mihai Viteazul a avut planuri ofensive con-

tra Poloniei. Rutenii din Ucraina, acel Constantin

Ostrog, care a tipgirit Biblia, au avert leetturi 4

trainice cu Mihaiu Viteazul. In vremea aceasta avusesera loc not turburari produse de Rugii din Po-

Ionia. Ei fuseserd siliti sal iscaleasckun_act-de

untre cu catolicii, la Brest-Litovsk prin care rewww.dacoromanica.ro

- 293 -

cunogteau unirea_cu_biserica romana, un act care Dow

to fi asemuit cu eel din 1700 al Ardel4nilor.Acest
lucru a provocat o migcare de protest, in care lids-

culaVii sperau in ajutorul lui Mihaiu Viteazul,agteptat ca un Mesia de Ruteni ca gi de Boris chiar al
Rusiei. Prin urmare aceste evenimente trebuisu sa
apropie pe Mihaiu gi pe Boris.Polonii b6nuiau ca a
foot chiar un tratat tainic de impdrVire a Poloniei
intte ei..Este sigur insd ca un asemenea act n'a existat. La 1595 se afla o solie rusd la Praga unde
rezida de obiceiu imparatul Rudolf al II-lea, cAnd

au sositgialui Mahaiu Viteazul, care le-au spur gi

for de isbAnda contra Turcilor.In 1597 Mihai cerea
vole Polonilor ca sa lase nista soli ai sal sa treaca s1252aaa_duaa-la-Rugi ca sa ce1R17-61101tprare pen-

tr!rgatauallaa-bisaricilar arse de Sinan Page.

Polonii au permis trecerea aceetei solii ca-

reasma-Ln frunteleip2221.2poPul de Buzau Luca.

Acesta era din Cipru gi era un olg_Qult

taliene t

gtia gi i-

In Iulie 1597 Luca din Cipru este pri-

mit la Moscova de Boris

i Feodor. Ni s'a pAstrat

www.dacoromanica.ro

- 294 -

gi scrisoarea alcatuita de Bores in numele lui Feodor.

Ni se arata ca solia a fost primi.ta cu multa

bucurie, ca Moecova it va ajuta pe Mihai cu care

vrea st1 fie priletend gi deaceea ii trimete o sums
de bani care sap-4 serveascii nu numai pentru biserici

dar gi pentru a-ski strange armatd cu care O. lupte

contra pAgAnului. Se gtie c& pe vremea lui Mihai armeta in mare parte era alcatuita din mercenari care
erau cei priceputi in manuirea armelor de foc. Ace-

gtia trebuiau ins& platiti gi una din cauzele adorii lui Mihai a fost tocmai llpsa de bani pentru intretinerea mercenarilor.

Inc& oda-Ca, in 1599, se mai ihtnnesc ealii

lui Boris cu ai lui Mihai. Intfilmirea aceasta este

la Praga,unda-y.gliolia...131L12I124. in frunte cu

un oarecare Atanasie Vlasiev, iar a lui Mihai, cu

Petru Armeanul, Petre Grigorovici. Acesta eraAln

Lemberg gi a scrie

gi o carte despre cucerirea Ar-

dealului de Mihai, dar care nu ni s'a pastrat. Solia rue& felicity pe Mihai ai carui soli rdspund gi
www.dacoromanica.ro

- 295 -

ei din partea domnului lor, spunand ca Dumnezeu

sa-1 #ins pe Var. Cu toate acestea o alianVa n'a
Post totugi cu Rusisc..
Cand a cazut Mihaiu, in urma loviturilor
lui Basta ci Zamoiski care 1-au pus In situatia de
a parasi Principatul sau gi s'a dus la Praga,solii

poloni arata ca Rugii sunt consternati gi speriaVi

de intorsatura lucrurilor, ei sunt gata 56 se impace cu Polonii, care-1 invinsesera pe domnul romin.

Vedem de cats consideraie gi cats nadejde puseseed

pang gi Rugit nUnumai vecinii asupriti, in geniul
militar al lui 1ihai.
Infiintarea l'atriarhleirggagti,In ce

pri

vegte situatia intern& a Rusiei in vremea lni Boris, sunt doua_fapte care trebue amintite. In primul rand este InfiinVarea Patriarhiei rusecti care
s'a facut pe vremea cand Feodor traia, adica la
1592 gi in al doilea rand situatia Varanilor.

Rugii erau intr'o vreme in care Incepusera

as -gi dea seama de puterea gi mArimea for gi au
www.dacoromanica.ro

- 296 socotit ca din punctul de vedere al religiei lor,

e bine sd nu mai fie dependen-0. de Constantinopol.

Bi au socotit ca pe lengd cele patru Patriarhii de

/Ana acuma gi care toate erau sub Turci s'ar putea
infiinVa gi o a cincea la Moscova, care astfei ar
fi singura liberd. La 1586 cand Patriarhul Antiro-

hig a venit la Moscova dupes ajutoare, i s'a cerut

ca sa intervie pe ldngd ceilalti pentru infiinVarea patriarhiei din Moscova. Ioachim Patriarhul Anr

tiohit a propus insd altceva decat infiintarea unei

a cincea patriarhii, gi anume a zis el ca ar fi rai
bine sa fie mutates cea din Antiohia la Moscova.Cum
lucrurile nu se puteau aranja, atunci, cAnd patriar,-

hul din Constantinopol Ieremia se afla la Moscova,

este sechestrat gi in cele din urmd S8 admite cererea Rugilor. In actul de infiinVare sunt iscaliti
cei patru Patriarhi gi diferiVi prelati din Orient.

Printre ei este gi mitropolitul Moldovei Gheorghe

Movila. Cel dintdiu Patriarh al Rusiei, este Iov
care deci conducea a cincea patriarhie, autonomy
ci autocefald. Cu ocazia trecerii lui Ieremia dela
www.dacoromanica.ro

- 297 Constantinopol spre Rusia prin Moldova, de unde a

luat iscalitura lui Gheorghe Movila, vd mnintesc

faptul cd acum s'a racut urcarea In scaun a lui

ptefan fiul -dintr'o asatorie morganatic6- lui

Petru pchiopul ce it lua astfel coregent. Acesta
insa n'a putut domni cad. Petru pchiopul a fort silit de Turci sa faga din Moldova si a murit in Tirol.

Edictul Dentru serbi. Cea de a doua chestiune referitoare la t6rani este foarte interesantd.
In 1597, Boris 11a un act in care tori gezbil aunt

legati de pamant. Aceia care au fugit de pe o mo

sie pe alta, pot fi reluati cand vor fi gAsiti intriun termen de 10 ani. Dupg 10 ani se face o prescriptie dupa carenu mai pot fi urmariti. Acest

fapt a dat nastere la multe discutii. Multi istorki

au socotit cd Boris a intemeiat in Rusia, ceeace
se numeste "adscriptio

glabae

". Din cercetari-

le istoricilor mai not se vede ea acIul nu avea o

important6 asa de mare. Corolarul serbieil acela

www.dacoromanica.ro

- 29 8 -

dupal care gerbii nu se mai puteau muta dupd o mogie

pe alta e anterior actului sau, numai ca nu era legiferat. El nia fdcut dec8t sd legifereze o stare
de fapt.

Termenul de 10 ani in care puteau fi uredriVi

fugarii, mai tgrziu a fort mArit la 15 ani.
In istoria noastrd, prin comparaVie s'a fdcut
legatura cu agezamAntul lui Mihai Viteazul. Istoricil

acegtia ca de pildd Bdlcescu, au spus ca Mihai a legat pe gerbi de ptimant.

Am argtat ca aceste doll& agezaminte, al lui

Mihai gi al lui Boris, de rapt nu inseamna legatura

cu pdeantul a gerbului.

In urma cercetarilor lui C.Giurescu, s'a ard-

tat ca acest agezamant al lui Mihaiu a Poet dat in

urma Jafurilor Turcilor care au fiicut pe gerbi sd

fugd pe unde credeau ca sunt mai bine aparati.

Dupdce Sigismund Bathory veni cu ajutor gi
lucrurile se restabilird, Mihai se gasi in fate( la

foarte multe cereri ale boierilor pentru cLutarea

www.dacoromanica.ro

- 299 -

erbilor care ar fi produs turburari. Atunci el a

dat actul prin Care a hotarit cum sa fie cautati.

Adaog ca motivul principal al legarii Varanului de

movie a fost de ordin fiscal, fiindca nu mai avea
cine plati darile, caci pamartul nu putea produce
decat daca era lucrat, iar oamenii fugind atunci nu
mai era cine sa-1 lucreze gi mogia nelucrata nu mai
putea plati birul.

Pentruca sa nu piarda statul, atunci s'a lust

hotarirea ca sa-i faca sa stea pe loc pe acecti

ta-

rani fugari. Nu mai imprejurarile au dus la aceste

acte atat in Rusia cat ci la noi; nu trebue sa credem ca Mihai pi Boris s' ar fi sfatuit intre ei in
ce privegte aceste acte.

Domnia lui Boris in Rusia se terming in 1605

gi odata cu el familia ii p gtg Inlaturata dela trop.

Epoca ce urmeaza este cunoscuta

ca epoca turbure

din istoria Rusiei din cauza neinVelegerilor ce se

invesc pentru alegerea urmagului.

- -- 000 -www.dacoromanica.ro

-300

Prele Area XIX-a

Miercuri 2, Febr.1938
Epoca turbure (1605-1613)

Cauzele turburarilor. Epoca de dupa moartea

lui.Boris

Gudunov, in istoria Rusiei este una din

cele mai ciudate gi interesante mai ales pentru numeroasele aventuri ce le tontine. Este epova turbure sau trista a istoriei Rusiei

(Critrrilin

84EM1A

Stint o aerie de evenimente care se urmeaza foarte

repede intrtun timg scurt, numai de 8 ani. Diferite

aventuri de necrezut 3proape. Fapte de adevarat de

eroism alaturi de altele aproape ridicole. Trebue
ea aratam ca motivele care le-au provocat sunt mai

multe. In primul rand este disparitia dinastiei,care acum se stinge, pe dealta parte pofta unora dintre nobili de a puns ei mana pe conducere. Dar pe
www.dacoromanica.ro

- 301 langa asta mai este gi un spirit extraordinar de

aventura datorit armatei atat celei rusecti cat gi
celei polone. In special Cazacii care erau o armata
neregulata ce luase nagtere la granitele Poloniei,
in regiunile des calcate de Tatari. $i in Rusia se

nascusera asemenea armate de Cazaci, care pang la

un timp au corespuns scopului infiintarei lor. Eras
organizati dupa sistemul tataresc gi faceau ca

gi

acegtia raiduri cu scopul de a anihila puterea Tatarilor. Dela o vreme aceste militii neregulate de Cazaci au inceput sa aibe actiuni mreaTai asupra Marilor, dar gi in interiorul tarii lor. In Polonia sau
in Rusia, incepusa sa prade. Au venit gi la no3. mai

ales dupa moartea lui Ioan Veoda cel Cumplit, card au

adus diferiti pretendenti, cum a foot Ioan Potcoava,

care avea o putere extraordinara, incat rupea Potcoava in maini, de unde gi numele de Potcoava pe care i 1-au dat.

Indata s'au nascut pretendenti la tronul Rusiei pe care acegti Cazaci ii sustineau.
www.dacoromanica.ro

- 302 -

0 alts cauza ce nu trebue uitata este aceea

provocata de Ivan cel Groaznic.

tiVi cum acesta

inabugise orice pretenVie a nobilimei; puterea lui

cum era gi firesc, a produs o revolts care a mocnit

pang acum, and a rabufnit cu toata puterea. B de

adaogat o ultima explicaVie a acestor turburari.
Polonia in sec. al XVII-lea era o Vara in care nobilimea incepuse sa faca ceeace vroia. Autoritatea regelui nu mai exists, el fiind un exponent
al vointei nobililor. Nobilimea dela graniVi cu deosebire, era aproape independents, Fara sa se sinchiseasca de dineva, ei faceau ce vroiau, nedandu-se

inapoi chiar dela expediVii de prada. Sunt cunoscute expediViile in Moldova ale ginerilwo lui Ieremia
Movild, expediVii care au Post destule gi in Rusia.
Falsul Dimitrie (1605-1606). Inca inainte de
moartea lui Boris se svonise ca Dimitrie nu murise.
Asasinatul dela Uglig despre care se facusera diferite presupuneri n'a foot decat o carnuflare gi Di-

mitrie trala. In felul acesta terenul era preparat

www.dacoromanica.ro

- 303 pentru apariVia moctenitorului. Este sigur c6 nobilii advereari ai lui Boris au pregiitit acest svon

pand s'a gasit un fals Dimitrie care a aparut in

1605, ultimul an al domhiei lui Boris. Cine era acest Dimitrie? Aproape nici un istoric nu se mai
indoegte azi cal era un Dimitrie fals. Dar adevarata

personalitate care se ascundea sub acest fals nu se

cunoagte. Adversarii lui au spus ca ar fi un oarecare Grigorie Otrepiev, un fost calugar fugit din m&nastire, care acum se db.' drept Dimitrie, fiind'recu-

noscut de unii nobili care aveau interes de a rAsbuna pe Var. Identificarea istorica moderns, a ajuns

la concluzia ca intr'adevAr a existat w cAluggr

Grigorie Otrepiev, dar acesta nu are nici un amestec

cu falsul Dimitrie. Acest pretendent inv4ase

Ionia, dar nu pastrasa_dac8t o

spoialk de

culturg,

c6212!I!!!1122SE1251:11a_lui_cA_IRQea-gre4eli de
eerie ei expresiune. Ajung5nd Bela o vreme in Polonia, falsul Dimitrie a inceput sa feed diverse promisiuni nobililor ca ca -h1 ajute s puns mana pe

tron. Unul dintre acegti nobil este gi WisznowigeYT

www.dacoromanica.ro

- 304 -

ginerele lui Ieremia Movilg. Mai in urma el a intrat in leg&turd cu un nobil de seam& GheorEhe
niszech. Acesta avea o fatii numit6 Marina pe care
i-a promis ca o va lua in Casatorie dace. it ajutd.

Polonul s'a convins pi 1-a luat cu el la curtea polona, unde 1-a prezentat dietei pentru a fi ajutat.
Dieta gi regale

n' au primit insd. Loan Zamoiski,

marele cancelar, care a luptat cu Mihai pi care era

un om foarte cult, - studiase in Italia - a spue
referitor la cheetiunea ajutorului lui Dimitrie,

ca e un fel de comedie a la Plaut (acesta are comedii in care servitorii so

dau dreptlstapanii lor).

Totugi Mniszech 1-a ajutat pi falsul Dimitrie in

fruntea unei armate de Btransurd a navalit in Rusia, dar Boris 1-a infrant..Cump_oxi-g-moaretlucru-

rila-inc_epcomplice, caci fiul sau Feodor

este minor. Dace. Fedor izbutea sd se inscAuneze a-

tunci se stabilea dinastia familiei Gudunov la tronul Rusiei. Lucrul acesta nu-1 voiau nobilii nici
in ruptul capului gi deaceea ei au declarat indat5

ca

acest aventurier este adevaratul

www.dacoromanica.ro

urma

vi

- 305 -

a roa e fart luptA

Dimitrie col fals a inirat in

Moscova. Foarte interesante aunt dovezile ce e' au ffi-

cut ca 86 se convinga lumea ca el este cel adeviirat.

Au fost-ad ugi_nobili care-1 cunogteau ca wi jure a

este el. Intro acegtia au fost adugi ci noailul Va-

t122Quiskl_Aimitropolitul Filaret Romani*. Vasile

Suiski era unul dintre nobilii cu care Boris guvernase

1777eTrifat

la uciderea lui Dimitrie,

deci declaratia lui avea mare valoare. Atat el cAt

gi mitropolitul au decrilint-ei Sri recunosc pe Dimi-

trie, care de fapt n'a murit atunci cand e'a crezut

acest lucru. Nu numai atett, dar pentru mai deplini

crezarev.a-coat chomatti ci mama lui Dimitrie, Maria

1144010.

acum calueiritfi QU numele de Marfa eau Mar-

ta gi ea a declarat ca acesta este fiul ei Dimitrie.

In felul acesta faisul Dimitrie este instalat in

scaun ci domnia lui incepe in 1605. Dar_abia s'a eta-

tornicit in scaun gi indata Fedor fiul lui Boris moare in Imprejurfiri prielmice pentru

tar

- ceeaoe

Inseam & ca e asasinat. Indata incep nsmultumiri.In

OW

Faec. 20

www.dacoromanica.ro

- 306 -

primul rand, boierii care 1-au adus, uu vroiau as

figl

sub stapanirea unui tar autoritar. El socoteau ca puterea trebue sa fie a for qi ca de .fapt Dimitrie nu
le service decat ca ear scape de familia Gudunov.

Dar se mai produseserA ci turburAri reilgioa-

se. Cat stAtuse in PolomikalYul Dimitrie trecuse la

catolicism ai alit& sa aducA in Rueia catolici. PatX'tarh =raise pe un anume.Ignatie care de fapt era un
catolic,numai de form4 ortodox. CAsAtoria lui cn Mao.

rina adusese o multime de catolici, ceeace a deterainat o reactiune contra catolicilor 41 in spat& contra

Poloaei, caci Poloni

erau acetiti catoliel dela

curtea lui Dimitrie. Frau cel care-1 sustinuser. Le.

gaturile cu Polonia aunt strinse qi Dimitrie be spun
ea IndatA ce se va IntAri in scaun le va da ajutor.

Polonilor, contra duspanilor lor, 0 mai ales pentru

eliberarea crectinilor de sub Turci. N'a putut as -gt

Indeplineasca gandul, cAci in noaptea de 16-17 Mai

1606 eate omorit. Din mAcelul ce a avut lot in aceasta noapte, nu a scapat decat sotia sa Marina.
www.dacoromanica.ro

- 307 Tarul VaA f, le Buiski (1606 -1610) si al doilea

fall Dimktrig. Acum r6mAnea ea se giseasc& un nou

stApAnitor. In fruntea boierilor se ridicase tocmai

Vasile Suisky_acel_pare-1 recunoscuse pe Dimtrie ca

cel adevirat. De data aceasta, Impreuni cu Marfa Na-

gala, el retracteaz& f&r& ruqine declaratiile Mute

sub

preatare

de juramant, aritand c& numai din c auza

sliet au trebuit s& declare astral. Partizanii lui,

s&-iii tntrebe pe nimeni, fAr& s& se mai adune

Zemski sobor - adunarea general& a statului-l-au pro clamat tar. Pentru a nu 'Asa nicio urm& de indoial&

a terul fall Dimitrie a Yost un impostor, Vasile

Suiski educe osemintele adevIratului Dimitrie, ucia

la

ugliq. Dar toate acestea aunt zadarnice. NU dup&

mult& vreme apare un alt Dimitrie. Alegerea_lui puleki a provocat foarte multe nemultumiri interne, dar

mai ales extern. Faptul c& Polonii fuseser6 ucitg

cu prilejul masacrului din noaptea de 16-17 Mai era
s& ducA la un razboiu cu Polonii. Vasile a incercat
sA as scuze In rata Polonilor, care au primit aceste

scuze,deocamdat& aceasta numai datorit6 faptului c&

www.dacoromanica.ro

- 308 stiteau rtiu din punct de vedere financier. Litre al-

tele eolul lui Vasile spune in raportul for "Domnul

Munteniei este eupus Turcului i-i.plAteqte tribut,
ca qi mai Inainte".

In realitate Ruqii se interesau de situatia

din Tara RomemeascA, dorind sa vadA daci mai era pe

trop Mihaiu Viteazul. Polonii be spun ca scum nu mai
este deoft un domn eupus Turcilor.
Intre timp o eerie de oraqe s' au rasculat ca

epre pildi oraqul Astrahan qi pentru a fi linistite

a trebuit s intervie armata. Cazacii mereu, la randul lor, sustineau pe alti pretendenVi. Pe neaqtep-

tate Oa svonit ca Dimitrie a sc4pat din masacrul

din 1606. Ceva limurit nu este nimic, dar fapt cart
este ca un nou personagiu apare, flind cunoscut In
istoria Rusiei sub numele de al doilea fall Dimitrie.
Acesta era qi mai puVin cult dealt primul qi
deoi qi mai putin posibil. Se pare e4 era un cazac
....____temtaint-da_ogozitia-in,contra,partidei care ridica-

se pe V. Vuiski la putere.
Indata acest de al doilea fall Dimitrie ui -a
www.dacoromanica.ro

- 309 strins in jurul lui destui aventurieri gi s'a agezat

cu eV:nu departs de MOscova, la Tugino. Cum aceasta

7 localitate devenise un centru al oamenilor fAra capatau, iar el era un impostor i s'a mai zis in cronici

ci banditul dela Tugino. Reugionar

de data asta, la 1608,mmajuljaimitrie-n1a-mai.mrut
8a villa sA-1 reaanoasca, dar a venit sotia celui_din-

tdiu Dimitrie - Marina. Aceasta a spus ca acesta este

sotul ei ci a acceptat sa trAiasc4 Pnpreungi. Tarul

Tasile vazand ca o mare parte din armata gi boieri

aunt de partea lui Dimitrie a facut apel la strains,

gi a chemat pe Suedezi In ajutor. In adevAr o armatd

a acestora sub generalul La Gardie a intrat in Rusta.
Ra4bokul cu Polonia. Dar interventia aceasta a
atras gi pe Poloni, astfel ca dintr'un rasboiu civil
evenimentele se transforms intriun adevarat conflict
cu vecinii, caci gi Polonii gi Suedezii doreau teritorii rusegti.
Sigismund III Vasa, regele Poloniei - era ad=.-

versarul Suedezilor gi se batuse chiar cu ei cu tot_

www.dacoromanica.ro

310

ca era din familia domnitoare a Suediei; voice ea

domneasci qi in Polonia qi In Suedia, dar Suedezii
n' au primit aceasta

cu o parte din sfetnicii

sai

pun la cale un plan mareV. Anume, ei spuneau ea din

tre statele slave Polonii erau cei mai InaintaVi qi
deaceea trebuia stability o hegemonie a ei asupra
celorlalte. Aceasta hegemonie ar atinge maximum prin
unirea Rusiei qi a Poloniei, ceeace ar pune capAt qi

veqnicului conflict dintre ele. Sigismumd pretindea

deasemenea ca el are mai multe drepturi la tronul

Rusiei. Aceasta fiinda el se trfigea prin mama din

lagelloni care erau InrudiVi cu Ruqii. Ruqii deci ar
avea in el un urmaq al fostei dinastii. 0 parte din

Poloni insa erau de alts parere. Atunci ei spuneau

ca regale Sigismund, inconjurat de lezuiti nu va fl
primit cu bucurie de ortodoxi ci deaceea ar fi mai

bine ca un fiu al eau, care ar putea pentru aceasta

ea treaca la ortodoxism

sa fie pus la Moscovaal'ar

fi fost deloc rau daca s'ar fi casatorit chiar cu o

ortodoxa, inspirind prin aceasta mai multgt Incredere.

Cel hotiirit pentru aceasta era fiul mai mare al lui

www.dacoromanica.ro

- 311 Sigismund, anume Vladislay.

SustinAtorul acestei p.reri era Stanislas Z61kiewski; acesta era un mare general, un foarte abil
tactician al acestei vremi. El a intreprins o expeditie in Rusia care n'are egal cleat in cea a lui

Napoleon, dar nu cu soarta acestaa. El ajunge ugor

cu armata pita la Smolendtpe care-1 asediaza, dar
oragul era foarte puternic intArit. Armata polonez6
se laparte atunci in douil: regele rtimdne sa aeedieze

oragul, iar Zakiewski trimisese vorba Marinei, c&

ea fiind poloni s pfiraseasca pe Dimitrie gi ea se
Intoarci la Poloni: Marina insgt ii trimete raspuns
ca dupg ce a Post de dou5i ori taring. a' Rusiei, nu in

telege sa devina o simple poloneei gi deaceea it insotegte pe Dimitrie la Kaluga unde avu aceeaci soarta cu el. La 4 Iulie 1610 se-da-lupta_bot5ritoare la

Klugin in care Polonii au iegitnvingatori datoritti

artileriei gi tacticei lui Zdlkiewski el pentru pri-------ma oars armata polona cucereste Moscova. Tarul Vasi-

le e trimes la mtngstire, iar o parte din nobili

www.dacoromanica.ro

- 312 tree de partea Polonilor ci car pe Vladislav ca tar

- acesta avea numai 10 ani.
Nobilimea it proclama tar pe Vladislav de Vasa
gi o mare solie rusii pornegte la Poloni sa-1 ceara

tar gi sa crate conditiunile in care-1 primesc. In

primul rand cereau ca sa nu se atinga de religie.In
vremea asta Sigismund ataca Smolenskul dar nu poate
sa-1 ia. El raspundesolii, at nu admite ca fiul sau
sa fie tar,ci el

intelege ea pastreze tronul

ru-

sego pentru a-1 ocupa el. Ceeace a facut Ulkiewski

la Moscova el, Sigimund nu intelege sa tie in seams
ci cu atat mai putin va respecta conditiunea referitoare la religie. Aceasta atitudine a lui Sigismund

face pe Rugi ea se intoarca nemultumiti ci incearca

iaragi sa reziste. Cetatea Kitaigorod - cetetea chineza - cade in mana Polonilor. Armata rusa din Smolensk ramane mai departe asediata (asediul a tinut 1
an gi 6 luni), dar in acelag moment armata polona care ramasese in toscova cucerita, este la randu-i asediata de Rugi gi reziste 1 an gi 9 luni. Acum se pro-

www.dacoromanica.ro

- 313 duce o degteptare nationald in Rusia. Ea porneste dela orasele dope Volga mijlocie in special de la Nijnt
novgorod. Expeditiile armatei strallse de oragele a-

cestea nu le vom povesti, la inceput fiind gi unele

infringeri. In cele din urmil sub conducerea cneazului

Pojarski militia lui reuseste ea refacd situatia. Era

alcdtuitd din ordseni ci nobilimea mica si ea a fost
aceea care a refAcut Rusia.

Intre timp Smolenskul cade in 1611 in mainile

Polonilor far Novgorodul in cele ale Suedezilor. Trei
armate au fost pornite pentru despresurarea asediatiMoscovei. In cele din urmA, in 1612
Sigismund porneste personal sd-gi scape armata din
Moscova.

Zakiewski, dezavuat

de rege, refuzd sa is par.

te. Armata polond din Moscova era intro situatie disperatA. Cronicarul spun ca attlt sufereau de foame,

incat au ajuns sd roadd nigte pergamente scri se, ce

fuseserA disite in fundul Kremlinului. Se plateau opt

galbeni_

e_nisica

ql cincisprezece galbeni ttn aline.

www.dacoromanica.ro

- 314 Putin inainte de sosirea regelui garnizoana po14ji

se predd. In iarna anulul 1612 Sigismund este stilt

sl se retragA din Ruiia. De astA datA retragerea poste fi asemuitA cu aceea a lui Napoleon. InsfArcit Rug

sla a putut 8A-0 libereze capitala gratie armatei

lui-Pojarski. Acum este chemat Zemaki

sobor

in

care intrau orAgeni, egumeni, reprezentanti ai clerului, nobill, pentru alegerea unui tar.
Alegerea tarului Mi.hai Romanov (1613). Alege-

rea a clzut asupra fiului maratatuallil!!!!Romanov, care se afla scum prtztonier la Poloni, caqi

fostul tar Vasile fuiski. Fiul sAu se numea Mihail

Romanov. Mihail Feodor Romanov nici nu a Yost de fa-

ta la alegerea sa care a Yost fAcutrin;7371613.Cu

el se incepi-dinastia Romanovilor, care a stapfinit

timp de 300 de ani in Rusia. Se 4FefLcujatatla

alegerii o parte din nobili ar fi strigatnsd-1 alegem pe Miqa, cAci cu el o BA putem sa facem ce vreuM.

S'a trimes o delegatie, dupA alegere, la el, care

sA-1 anunte ci sa -1 aduca dela mocia sa is Moscova.

La Inceput el a refuzat, dar a fort amenintat chiar

www.dacoromanica.ro

- 315 cu blestemul bisericii gi a trebuit ea primeasca.

Primul lucre pe care 1-a facut a Post trimiterea Cazacilor la graniti. Se Lichee dupe aceea un tratact
cu Suedezii, care renuntau la stipanirea asUpra Rovgorodului, dar rimAneau cu stApanirea Virmurilor Balticel.

Mai greu era lucrtacu Polonii, Vladislav care

acum avea 164-ini, nu vroia sirenunte la tronul Rusiei 01 de aceea pornegte o expeditie contra for fn
1616. Expedltia Insa, nu are niciun rezultat qi in
urma ei se_Inchee pacea dela Dewlin 1618. Prin a coast& pace, Cernthavul, Smolenskul gi toate cuceririle (acute pe vremea lui Ivan al III-lea gi a lui
Vasille, de la Litvani,erau pierdute de Rugi *I reel.

patate de Poloni. Cu toate aceste pierderi insa, re-

zultatele acestei epoci turburi sunt la un loc un

aucces_pentru Rusiat Bunt un succes pentruco. Rucil

care prinseri pe dugmanii for chiar in Moscova in

urma infringerilor suferite, izbutise pea la cele
din urma, sa ramaa liberi. Se epune el Sigismund ar

www.dacoromanica.ro

- 316 fi plans amarnic ea nu a putut uni pe Rugi cu Polonii gi deci nu gi-a putut Indeplini gdndul sail, de

a pune capat adversitatii dintre cele doua stater

Prizonierii din Kremlin furs liberati gi prin-

tre ei era gi fratele fostului tar Vasile ;uiskioare dus in Polonia, nu s'a mai intors in Rusia. In
schimb a Post liberat din Polonia mitropolitul Fila-

ret Romanov, pe care Mihail It face Patriarhoducend

astfel in maim familiei Romanov gi conducerea supre-

ma a vietii religioase pe langa cea politica. Prin

aceasta se Incepe o perioada noua, de stabilitate In
istoria Rusiei. Cu Romanovii a inceput iar vechea
trad4Vie a Rusiei de a cauta legaturi cu Apusul a

card

cultura se incearca de aceasta familie, a fi

introdusa gi in Rusia.

---000- --

www.dacoromanica.ro

- 317 -

Prelegerea XX-a
Luni 28 Februarie 1938
Mihai Romanov (1613-1645) ei Alexie

Mihailqvici (1645-16761
Mihai Romanov. Politica interns. Ajunsesem cu
istoria Rusiei la ridicarea pe tronul acestei Vari,
a unei not dinastii, aceea a Romanovilor. VA aduceti

eMnte cum spuneam ca s'a ridicat In scaun, la 1613,

in acele vremuri turburi, cel dintaiu Romanov, care
a Lost Varul Mihail zis Feodorovici, dupe numele de

mirean al tatAlui eau care ealueirindu-se a luat numele de Filaret. Acesta ajunsese mitropolit $i

cu

prilejul amestecului Polonilor in treburile Rusiei,

fusese lust prizonier in Polonia, unde a stat vreo
6 ant, 'Ana dupg 1613, cand, intervenind illtelegerea

dintre Ruei ei Poloni, el a Post eliberat. Intorcandu-se in Rusia Filaret Romanov, al ciirui fiu Mihail
www.dacoromanica.ro

- 318 era scum tar, este ales In scaunul de Patriarh al Rusted.

Domnia lui Mihail Romanov, in general este caracterizati prin doll& fapte mai importante. In pri-

mul rand este importanta cu totul specials pe care o

are in treburile Rusiei Patriarhul - care se dato

regte firegte faptului ca Filaret era tatal sau,din

care cauza rolul important jucat de acesta, nu va du
ce la niciun conflict. cu tarul. Gaud insa legItura

de rudenie dintre tar ci conduatorul bisericel va

dispare prin moartea Patriarhului, atunci se vor
nacte neIntelegeri atilt de insemnate, Incat am pu-

tea si he asemAnIm in oarecare masura cu lupta aintre "Papii gi ImpArati".

Al doilea fapt insemnat din timpul domniei

lui Mihail este in legaturfi cu conducerea intern

statului eau. Anume, mai toate deciziile care

se

iau pawl pe la mijlocul sec. al XVII-lea, nu se iau

numai de tar ci qi de sfatul adunarii poporului,

Spuneam ci in Rusia, pe rang& Duma, care era adu.

www.dacoromanica.ro

- 319 narea sfetnicilor tarului era si un Zemski sobortadunarea general& a tarsi.

In vremea lui Ivan cel Groaznic, Zemski sobor

nu mai fusese deloc convocat, fiindc& acesta a dom-

nit ca un tar absolut. Acum Ina., and tarul nu venea la tron pe baza unor drepturi mootenite, ci ere
ales de nobili dintr'ila din familiile aristocratice,

scum and pentru a conduce ca un Ivan al 17-lea, ar

fl trebuit alte lupte pentru impunerea absolutismului, Zemski sobor, care-1 alesese pe tarul Mihail,

Incepe s& fie convocat qi consultat mereu pentru anumite chestiuni ce priveau conducerea statului. De
obiceiu era convocat numai atunci c5nd era nevoie de

satuire in privinta unor chestiuni grave. Cum Ins&

la Inceputul domniei lui Mihail erau o multime de asemenea chestiuni, era o vreme in care aproape totul
trebuia reorganizat, de fapt Zemski sobor a functio-

nat continuu pan& la 1622. Mihail Oa servit deci o

bucat& bun& de vreme de ajutorul acestui efat In pri
ma parte a domniei lui.
In interiorul statului,problema cea mai imporwww.dacoromanica.ro

320

tanta era restabilirea ordinei, pentru care lucru se

cerea numai decat inlaturarea Cazacilor. In al doi

lea rand se impunea refacerea domeniaor tarului,care

cu ocazia tulburarilor de pans acum, fusesera incul

cate de catre diferiti boeri. Din corespondenta,care
ni s'a past rat, dint re tar ci Zemski sobor, se vede

clar aceasta opera de pacificare, de reorganizare a

statului, Intreprinsa de Mihail Romanov. De cute on

adunarea ezita in legatura cu anumite chestiunittarul

Ii trimetea cats o scrisoare prin care ii cerea sa

lucreze mai repede ci sa nu mai zaboveasca in luarea
hotaririlor. Ba cats odata, cand se supara de incetineala cu care se lucre, el aducea aminte adunarii,
cum a foPt silit sa se faca tar de catre adunare ri
de aceea acum, aceasta este datoare sa.71 ajute_ la

conducerea statului. In scrisorile acestea vedem ca

este un limbagiu cu totul deosebit de al lui Ivan.
Dar tot atilt de clar se vede din domnia lui Mihail,ca

pe masura ce se intarea tarul, In mod fatal absolu

tismul de altadata, tindea sa reinvieze.

In ce privecteaceasta epoca de reorganizare,

www.dacoromanica.ro

- 321 ea privegte gi administratia statului, care acum devise mixtg, in sensul ea in diferite orate, targuri,

provinciitetc., conducerea o aveau deoparte functionarii trimigi de la curtea tarului, dar pe de altg
parte, ei trebuiau ea colaborete cu cei alegi de localnici. Acest lucru va dura pang la Petru cel Mare,
care va introduce o administratie centralistil.

In ce privegte vieata tgranilor, spuneam ca actul lui Boris Gudunov, prevedea un termen de 10 ani
- care s'a prelungit pang la 15 ani - in care vreme
sal poata fi ggsiti cei fugiti de pe o mode pe alta.

In vremea tarului Mihail, termenul se micgoreazg,dar

se vede clay ca nu toti taranii, ci numai o parte erau legaVi de glie. Cea mai mare parte dintre ei erau liberi s6 se duce oriunde vroiau in urns unei
despdgubiri oarecare, lucru de mare important6, mai
ales pentru Varul care astfel avea posibilitatea de

a face coloniari ca acelea de care am mai vorbit,coloniari ce duceau la cregterea puterii tarului

in

detrimentul celei a nobililor.

0 clasii a orggenilor, in vremea aceasta in Ru-

Faso, 21

www.dacoromanica.ro

- 322 sia, este Inch' destul de slabd, fiind nedesvoltatfi

din cauza lipsei de legaturi cu Apusul, in ciuda sfor-

tarilor facute de tarul Mihail in acest wens. Inca

din vremea lui Boris existau unele legaturi cu An glia reginei Elisabeta, care se fficeau prin portul
Arhanghelsk, dar acesta fiind un port la M. Alba, care

mare parte din an este inghetata, nu oferea posibi-

litatea =or legaturi intense. In ce privegte legaturtle cu Apusul, ceeace este mai importantve cfi acum

pornegte dela Ludovic al XIII-lea, regele Frantel, o

solie triiisfi de cardinalul Richelieu la Moscova.

titi ca. Richelieu a dus o politica, care tindea sA

singularizeze In Europa pe Habsburgi gi el cautfi a-

cumgdaaceasta solie, oferind &Manta Frantei sa atraga pe Ruqi de partea lui pentruoa nu cumva acectia
sfi intre in legfiturfi cu Habsburgii.

Aceasta alianta insa, a rfimas numai un tratat

de amicitie intre Rusia gi Franta, deoarece nu a a-

vut nicio urmare in aceasta epoca. A fost numai actul

premergator al aliantei celor doua state care vor fi

alkuri pan& in zilele noastre.

www.dacoromanica.ro

- 323 -

aliumwAra, In privinVa relatillor cu rolonii, situatia ramasese defavorabila Rusiei care

pierdea Rusia alba gi Smolenskul. Lucrurile ramasera
pagnice pan& la moartea lui Sigismund al III-lea.

Vtiti ins& cat de dificila era alegerea urmagului la

tronul Poloniei. Totdeauna trebuiau sa se proMuca
marl neintelegeri gi turburari, care evident se vor
nagte gi acum la moartea lui Sigismund (1632). Cu'acest prilej, Rugil au cautat sa profite de situatie

gi sa reia o parte din ceeace pierdusera. In adevar

la 1632, isbucnecte lupta intre cele doua state.Dar
In socotelile for Rugii, de data asta se ingelara.
Polonii fara sa stea prea multa vreme la discutii,au
ales rege pe fiul lui Sigismund, pe Vladislav - cel
care aspirase la tronul Rusiei - care era rege al Poloniei este cunoscut cu numele de Vladislav al IVlea. Indata in fruntea armatei sale, Vladislav pornegte in contra Rugilori, Lupta are loc la Smolensk 0
acesta ramane tot Polonilor, caci reugesc sa-1 apere
cu indirjire, ba chiar o armata ruseasca este in frinta de Poloni. Imediat se inchee paces, care conwww.dacoromanica.ro

324

sfintegte situatia de mai inainte.

Tot In vremea aceasta are loc eel dintAiu con

flict al Rugilor cu Turcii, conflict ndscut intr'o
imprejurare ci,udata. Dvs. gtiti ca Rusia nu eves a
cum nicio iegire la mare atat 1* Nord cat gi la Sud.

Coastele Balticei erau ocupate de Suedezi, iar cele

ale M. Negre fiind in mainile Tftarilor gi Turcilor.

In iegiunile vecine cu tinuturile tlit&regti, se for

maserd ace le militii ale aga numitilor Cazaci. In

vremea lui Mihail Romanov Cazacii,furA impiedicati

de a mai face prdd6ciuni in interiorul statului gi
ne mai aviind ce face, au fost indemnati sa mearga in

tinuturile Turcilor gi TAtarilor. Astfel o armata de

Cazaci, In 1641 ajunge la M. de Azov gi aici cuce

regte portul Azov de la care vine gi numele marii.E1
au oferit acest crag cucerit tarului. Dacii tarul pri-

mea aceasta donatie a Cazacilor, lucrul insemna

un

rtaboiu cu Turcii. Indatd s'a convocat Zemski sobor

ca ea se discute data e bine se -1 primeascd sau nu.

Unii au fost pentru a-1 primi, altii au spus ca nu

e bine ea face aceasta, fiindcd star nagte de aici
www.dacoromanica.ro

- 325 un raiboiu ci Rusia nu este preeatit6 acum 86 se

lupte cu stet aca puternic cum era Turcia. Parerea
acestora a Invins gi s'a dat porunca Indata Cazacilor sa redea cetatea Turcilor. Pentru aceastd cetate, vom vedea ca Petru cel Mare a luptat mult ca s'o
cucereasca. Este ins6 interesant faptul ca acela care a mijlocit cu acest prilej imp6carea Intre Rugi
ci Turci a foot contemporanul lui Mihail, domnul
Moldovei, Vasile Lupu.
Legaturi cu ROmAnii. Este cazul sa vorbim de
legaturile Rusiei cu Virile noastre, in vremea aceasta. Ele sent acum de mai multe feluri: incA din
1629, deci pe vremea tend in Moldova era dome Miron
Barnovski

care prin femei, se inrudea cu familia

Movilegtilor, sosegte la Moscova o solie cu caracter

bisericesc. In fruntea ei era Varlaam viitorul mi tropolit. Pentruca sa mearet la Moscova, el a trebuit sa treaci prin Ucraina, unde se afla arhimandrit o rudd a domnului Moldovei, vestitul Petru Mo-

vila. Acosta i-a dat ci el recomandatie catre taro

scrisoare in care ruga pe stapanul Rugilor sa -1 prlwww.dacoromanica.ro

- 326 -

meased bine pe Varlaam, despre care-i da tarului referinte bune. In adevgir, Varlaam a fort foarte bine

primit gi aceasta se vede din scrisorile care au fort

publicate de dl. Silviu Dragomir in lucrarea citata

(Relatiile bis. Moldovei cu Rusia in veac.XVII).Din
aceste scrisori se vede ca solia avea in misiunea ei
de a aduce icoane lucrate in Rusia gi chiar nigte iconari care s'a lucreze in Moldova.

Chestiunea aceasta aga de simpld a suferit din

cauza multor complicatii - poate gi din cauza drumu-

rilor - aga ca deabea pe vremea lui Vasile Lupu au

venit iconari rugi in Moldova. Daca va fi avut cumva
gi vreun rol politic, aceasta nu o gtim.

Pe Unga acestea mai este o chestiune cludata

gi de altfel putin cunoscatri, care se ivegte acum.

Iata anume despre ce este vorba. Va aduceti aminte

despre aventurile falgilor pretendenti cu numele de

Dimitrie. Un nou pretendent se ivegte acum la curtea

lui Vasile Lupu gi pretindea ca era fiul lui Vasile

4uiskl, tarul detronat de Poloni. Se afla gi in Rusia de existenta unui pretendent al tronului Varilor
www.dacoromanica.ro

- 327 gi natural, Mihail Romanov, ingrijat a trimes o solie la Vasile Lupu, cerdndu-i acestuia ca sa." nu spri-

jine pe acest pretendent.

Despre el se aflase ca-gi zicea Simion uiski

gi ca are o sores earitata in Rusia. Degi fusese In-

chis in castelul din Suceava, totuci in 1646 it gasim la Constantinopol, uncle spune ca e fiul tarului
gi CA a adus mai multe scrisori pe care urea sit le

traduces. Ulm spunea el ca este dela Vladislav al IV-

lea regale Poloniei, scrisd in latinegte gi o alta

dela Matei Basarab domnul Munteniet, care-1 recomandau ca fiind fiu al tarului. Dar aparitia lui a fost
de scurta durata, caci dupes aceasta nu-1 mai intanim, probabil ca n'a fost sprijinit nisi la Constantinopol. Rezultatul a fost o oarecare teama a Rugilor, care au trimes o aerie de solii la noi, din care este interesant ca intr'una spune ca: "Tn ziva
care am plecat din ...

Bete vorba de biserica Trei Erarhi, cl6dita

de Vasile Lupu. Lucrul de altfel se gtie cb. data
www.dacoromanica.ro

-328rifle

patriarhiei au fort platite de Vasile Lupu.Se

mai constata deasemenea solii pentru milostenii trimise in Rusia, dela noi, chiar de Matei Basarab.
Alaturi de chestiunea falsului fiu al lui
uiski, alaturi de mediatiunea domnului Moldovei in

conflictul pentru Azov, mai este o chestiune care a

contribuit la relatiile ruso-romane. Se mijlocea in
vremea aceea o alianta de familie, intre fiul regelui Danemarcei si fiica tarului Rusief.. Casatoria

urma sa se faca deci intro ortodox& si un protestant. S'a pus chestiunea dace mirele trebue ea se

boteze sau nu in religia ortodoxa. Unit teologi sustineau ca da, altii din contra, nu. Cum lucrul era
foarte diecutat de teologii rugi, ci ne ajungand la
o intelegere, au trimes si in alte tars ca sa intre

be $i pa all teologi ortodoxi cum este legal sa se

faca. Intre tarile in care au trimis pentru a se Capata un raspuns a fort si Moldova lui Vasile Lupu,
unde era un centru important religios. Pe vremea
lui stiti ca s'a tinut vestitul sinod dela Iasi din
1642.

www.dacoromanica.ro

329

Parerea ce a fost c6p6tata ca raspuns dela Mol

doveni, a fost ca nu era nevoie de un nou botez.Pa
triarhul de Constantinopol gi vestitul teolog Mele
tie Sirigul

au fost de parere 86 se faces botezul.In

cele din urma lucrurile e'au discutat zadarnic,fiind

ca se pare at n'a avut loc ciisgtoria.

T4rul Alexie Mihailovici. Dupes moartea lui Mi

hail Romanov (1645), urred la tron fiul eau Alexie.

(Rugii fac deosebire intre numele de Alexie gi Ale

xandru). Alexie a domnit intre 1645-1676. El este ta
tab lui Petru cel Mare. Ctind se urea pe tron, avea

numai 16 ani gi firegte Zemski sobor a continuat s

alb& o influent/6 foarte mare. Dar chiar de acum se
.

constatd o micgorare a puterii boierilor. Anume in

primii 8 ani, deci pan& la 1653 sfatul Vtrii este
convocat regulat, dupes aceea insa, aunt alegi numai

cativa boieri, am putea spune tehnicieni, care vor

ajuta pe Var la conducere, cu sfatul lor. Deci de a

cum inceteaza puterea prea mare pe care o avusese

pa.

na acum Zemski sobor. E un semn ca puterea Varului

crecte. Opera de reorganizare interns, de stabilire,
www.dacoromanica.ro

330 -

a echilibrului de pe vremea lui Mihail continua a fl

dusa gi de Alexie. Alexie nu era un om de prea multg
vointa, care se., se Jmpuna, ci era un foarte bun gi

drept, care insa a gtiut sa se inconjoare de ajutoa

re capabile, pricepute In materie de conducere. El
este de fapt preggtitorul lui Petra cel Mare, care e

cel care a introdus cultura occidental& in Rusia

fapt socotit ca fiind opera lui capitals. Intr'o

forma mai redusa insa acest lucru a inceput pe vre

mea lui Alexie, care este deci premergatorul urmagu

lui sauin acest domeniu.

Dintre masurile politice gi sociale de amintit
este opera legislative foarte importanta, anume 22r.

dul comercial. Apoi stabilirea definitive a gerbiel

in Rusia. Deasemenea s'a luat masura ca sa nu se mai
face do/14Juni de pamginturi bisericilor, ceeace pang

acum era un adevarat obiceiu. Manastirile ajunsesera

din aceasta cauza sa stap&neasca suprafete intinse
de palmant ci tarul se temea sa nu capete o putere

prea mare din punctul de vedere politic. Se is dease.

menea masuri de micgorare a posibilitaVilor de grad&

www.dacoromanica.ro

331

ale Cazacilor , care sunt opriVi de a se mai bate gi

cu Turcii sau Tatarii, pentru a se inlatura un con

flict cu acegtia, ceeace insa a facut pe Cazacitaju
tati gi de tarani, sa incerce o rascoala. Acum a a
vut loc rascoala lui Stenka Razim, care a luat nagte-

re in partile Volgei mijlocii, de pe la FijniNOvgo

rod. Ba a durat pan& pe la 1670, in care vreme o ee
rie de orage au fost pradate, dar cand Tarul a tri
mis armata regulates, Cazacii au fost invingi iar

Ra

zim omorit.

Conflictul bisericesc, Ceeace inca a stabilit

definitiv ordinea in Rusia, a fost infringerea Pa

triarhului care ajunsese sa alba o putere foarte ma

re'. In vremea lui Alexie este ales la 1652 ca Pa

triarh al Rusiei, Nikon

acela care a pus sa se

stringa la un loc cronicile rusegti despre care am

vorbit intr'o lectie precedenta. Acesta era un om
foarte invatat gi a incercat o serie de reforme in
biserica.

La inceput conflictul e'a nascut dintr'o greci-

ta inVelegere a unora din reformele lui, care ye

www.dacoromanica.ro

- 332 neau s& se ciocneascd cu. conservatorismul rusesc.In

primul rind acest conflict este in legatura cu tiparirea artilor bisericegti. Araltam ca din vremea lui
Ivan al IY-lea se introdusese tiparul in Rusia gi se

scoseser& arVi care erau traduse in rusegte fie din

grecegte, fie din slava veche bisericeasca in care
la rfindu-le fusesera traduse tot din grecegte. Tip&-

riturile fAcute in Rusia din grecegte sau din slava,

erau continuate acum cand se constata unele gregeli
de traducere. Dar chestiunea indreptarii gregelilor
acestora ce fuseserg observate, nu era o chestiune
eimplfi,

o problem& literarA, ci era foarte delicata,

flinded o traducere gregit& ar putea face din tradua:tor un om

culpabil de erezie, awl transform& tex-

tul sfant. Trebuiau deci pentru aceste traduceri oameni foarte invaVaVi. Pentru a fi facute bins, se in-

troduc gi gcoli care 86 prepare pe acegti invAtati,

Inca de pe la sfargitul domniei lui Mihail Feodoro,_

vici Romanov. La infiintarea acestora a avut un rol

insernat gi Petru Movil& dela Kiew, care gtiti c& era fiul lui Simion Movill. In urma imprejurArilor dewww.dacoromanica.ro

- 333 favorabile din Moldova, el se refugiase /1AI:du In Po

Ionia gi apoi ajunge la Kiew, unde este facut mitro

polit. Aici el infiinVeazg o serie de gcoli care imi
tau colegiile iezuite, introducand ci studiul limbii
latine, deci deschizand drumul gtiinVei occidentului.
Opera aceasta a sa a servit foarte mult Rugilo;
caci ea a avut gi un rol propagandist. Petru Movila a
scris lui Mihail ca n'ar fi /qui sa se InfiinVeze o a

semenea gcoala gi la Moscova. La 1649, Silvestru Ca

sov (urmagul in scaun al lui Petru Movil6), a fost

rugat de Rugi ca se trimeatA la Moscova oameni InvA

VaVi, care sa continue traducerile cartilor sfinte.

Dar ciind acecti ins/44i care fuseserd prega

tiVi in ccolile dupg modelul iezuiVilor au propus u
nele revizuiri ale traducerilor, au fost bdnuiti a
vor sa falsifice lucrurile gi sa introducA pe nesim
tits erezii din credinta catolica.
Din aceasta cauzli opera for deveni foarte grey

de indeplinit.

--- 000 - -www.dacoromanica.ro

-334-

Prelegarea XXI-a
Miercuri 2 Martie 1938
Tarul Alexie Mihailovici (continuare)

Reforma cArtilor bisericegti. Aratam in lectiunea precedent6 cum in vremea lui Alexie Mihailovici

incepuse o corectare a traducerilor arVilor bisericegti, caci se constatase ca vechile traduceri erau
gregite in unele parti. Cel care s'a gandit sgt feted

mai bune aceste traduceri, a fost Patriarhul Nikkal

gi la acest lucru au contribuit ci alugdrii dela

new - care erau foarte inv&taVi - din vestita gcoala a lui Petru Movila. Dar faptul acesta a dat nagtere la neintelegeri ci certuri, fiindca acecti calu 7
gAri erau banuiti,pentrucA venind dela ccoli imitate
dupe catolici gi mai ales care'se gaseau intr'un stat
catolic - KievuleTa al Poloniei - ar putea sa introduce inviititura catolicilor in carVile pe care le

traduceau gi ca Osisera gregeil traducerilor de pang

www.dacoromanica.ro

7 335
,acum, numai ca sa le poet& face din nou ei gi astfel

sub masca de buni ortodoxi sa poatil mai ugor al in

troducd Ines -Vatura for in cArVile sfinte rusegti.Ceea

ce a contribuit gi mai mult la aceastit bgnuiala, a

fost,faptul ca din Grecia au continuat as vie mereu

al Vi greci (calugdri) *i chiar Patriarhul Cons'uanti

nopolei veni la Rugi in dorinVa de a cdpata ajutor,

pentru a ridica bigerica din impArii-Via Turcilor. A

cegti calugari greci care-veneau mereu In Rusia undo

gilseau adiipost, au fost consultati pentru a se vedea

Intrucat vechile traduceri au fost gregit facute.Pa

triarhul Paisie, care cand a venit in Rusia a trecut
pe la curtea lui Vasile Lupu, fiind gi el consult at
a declarat ca gi ceilalti Greci ca afirmatiile chi

traducerile vechi ar fi gregit suet exacte. Cum nein

telegerea devenea din ce 'in ce mai accentuate, putaind

da naptere gi la alte manifestari gi cum traducerile

nu aveau dupes ce fi controlate, caci nu existau ori
ginalele, dupes care fusesera facute, in Rusia, au

fost trimigi emisari care sa deecopere pela diferi

tele manastiri ortodoxe, textele vechi, s be cumpere
www.dacoromanica.ro

- 336 si sa le aducti in Rusia. Cu aceastli misiune a fost

incredintat in primul rind un ialuggr foarte inva

Vat numit Arsenie Suhanov. 0 mare parte din bogaVia

de manuscrise a bibliotecilor rusepti, ca de exem

plu "Biblioteca Sinodalli" din Moscova - provine din

aceast6 vreme de adunare de manuscrise ale cgirtilor

sfinte facutA in jurul anului 1641. Se zice ca pen

tru a putea ajunge in posesia unora din aceste manu
scrise, s'a recurs chiar la mijlocul corupViei pig-

tinduse unit din calugArii manastirilor dela M.Atos

care nu voiau sa dea din manuscrisele lor, pentru a
sustrage manuscrisele ci a le putea aetfel duce

in

Rusia.

Arsenie Suhanov a incercat toate mijloacele

pentru a indeplini misiunea saw A trecut pi pe la

curtea lui vasile Lupu ci Matei Basarab. In 1-66tur&
cu aceasta vizita, e1 a lasat o descriere in care ara,

to cum a fost primit de acepti domni, cum textul so

lii lui a fost tradus la curtea lui Matei Basarab de

boierul Udripte lasturel, care a lucrat ci'-la tra

duceri din slovenie, limbs pe care o cunoptea foarte
www.dacoromanica.ro

- 337 -

bine. Ara.% cum la Targovigte a mai avut gi o discuVie cu caracter religios cu unii greci din Muntenia,

priceputi in cele teologice cum era inv4atul Ligaridi. De aici el a plemat la Constantinopole gi apoi
la M. Athos.

Cu toate neintelegerile ivite, deosebirea intre biserica rasa gi cea a Grecilor era de foarte

mica importan, numai de ritual. De pild6 o parte

din Rugi susVineau ca semnul cruces trebue sa se faca numai cu doll& degete gi nu cu trei, sau la o anumita parte a liturghiei trebue sa se faces de dou6

sprezece on matiinil nu numai de patru or/. In cele

din urma s'a 4un8 la un acord gi s'a admix ritualu/

grecesc, pe motiv ca Grecii, fiind Mai vechi gi credinVele lor, au mai multa autoritate, gi astfel
1655 s'a tiparit primul

la

Slujbelnic sub auspiciile

lui Nikon. Ctilugdrul Avacum nemultumit c6 s'a admis

punctul de vedere grecesc, a declarat c& ceeace s'a

facut este o erezie gi astfel s'a produs o schisms
in biserica rude:. Cei care au trecut de partea

Faso. 22
www.dacoromanica.ro

lui

- 338 s'au numit "raskolnici", iar migcarea "racol", cu alto cuvinte nu era decAt o rascoalti contra autoritatii

bisericegti. De la o vreme acegti rascolnici nu s'au

multumit sA pdstreze vechea traditie gi tipariturile

de mai inainte, ei s'au

transformat intr'o adevgratd

sects ce pretindea ca li se arata Dumnezeu, raspiindind

misticismul, ceeace a facut ea fie prigoniti.Aceasta

insa nu a putut sa-i impiedice de a exieta in Rusia
pan& in preajma recentei revolutii rusegti. Dint re ei

au fost unit care au ajuns ci pe la not prin Basarabia. Este prin urmare o reactie a vechii traditii bisericegti rusecti contra noilor influente.

Ciafliarhiar. Dar pe lAngA

acesta s'a ntiscut un al doilea conflict care ayes gi
un substrat politic. f'puneam ca dela ridicarea Romano-

vilor in ecaunul tarilor, puterea Patriarhului crescuse foarte mare, datorita faptului ca." data cu primul

Romanov ce fusese fdcut tar - Mihail - fusese facut

Patriarh tot un Romanov, gi anume tat61 lui Mihai1.14n
aceasta cauzgi tarul evident ca acceptase amestecul ta-

www.dacoromanica.ro

- 339 talui In treburile statului gi tinuse seama de sfaturile lui. Dar dacii acest amestec al Patriarhului

in vieata politica era posibil pe vremea cAnd in

fruntea bisericii rusegti era Filaret tatAl lui Mihail, lucrul nu mai putea fi tot astfel dupes moartea

lui Filaret, adicA pe vremea Patriarhului Eikon,degi

acesta era foarte mult apreciat de tar.

Nikon, care dealtfel era un om cult, fiind insel foarte susceptibil,s'a supftrat at nu este consul-

tat de tar aga cum fusese inaintagul eau Filaret gi

deaceea a abdicat in 1658, retrAgAndu-se la o ma nAstire, de unde s'a reintors apoi iaragi in scaunul
sAu. Cu Patriarhul Nikon incepe conflictul intre puterea tarului gi aceea a Patriarhului. Chestiunea
este destul de complicate', gi se pornegte dela titlul

care se da tarului de o parte gi Patriarhului de

cealaltA parte. Intre altele tarul in titlul Ou se

mai numea gi josudax, ceeace inseamna ImpArat ci Patriarhul pretindea ci pentru el aceastA denumire.Dar
cum de fapt titlul de gosudar era de fapt o putere
www.dacoromanica.ro

- 340 civilA, aceasta nu putea conveni tarului. Nikon spunea ca titlul i se cuvine gi lui - mai ales lui cad. Patriarhul nu este numai veful religios ci este

vi un vef pamantean, politic, caci el este un stapa-

nitor ca ci tarul, ba mai mult este mai mare ca ta ruls caci acesta de Patriarh e uns ca tar. In acest
conflict dintre tar vi Nikon, a avut un rol impor tant un invatat grec Paisie Ligaride, episcopul de
Gaza. El a stat mult gi la not la Targovivte i Iavi,
uncle a fost profesor la vcolile lui Vasile Lupu vi

Matei Basarab. Mai apoi a plecat in Rusia vi a devenit aici sfdtuitorul tarului, luptand contra Patriarhului gi aratand ca acesta nu trebue sa se amestece
in treburile politice vi d a ca exemplu pe Patriarhul

COnstantinopolului. Cum conflictul ar fi luat pro portii, in cele din urma s'a convocat un sinod care
1-a depus pe Patriarh.

Prin aceasta se credea ca s'a pus capat nein-

telegerii dintre capul bisericii rusevti ai tar.Patriarhul ins& nu voia sa recunoasca depunerea sa
din scaunul patriarhal, pe motiv ca fusese judecat
www.dacoromanica.ro

- 341 -

de un sinod al carui membrii nu-1 puteau depune,deoarece ii erau inferiori. Fiindca multd lume era de pd.-

rerea Patriarhului, s'a hotirit adunarea unui alt sinod, la care de data aceasta ed is parte gi Patriarhii celorlalte Patriarhii a Constantinopolului,

Alexandrii, a lerusalimului gi a Antiohiei. Din a cegti patru Patriarhi, in Rusia nu au venit decat doi
Macarie al Antiohiei ci Paisie al Constantinopolului.
Macarie a trecut gi pe la not insotit de secretarul
eau, Paul de Alep, care a lasat o descriere a c616toriei

Patriarhului Macarie, in care vorbegte ci de

tdrile roman. Conflictul se terming in favoarea tarului, care aetfel cagtiga o victoria, flicand un pas
spre autocratie, caci dupa inlaturarea lui Zen'ski so-

bor, reugise acum sa infringa ci sa inlaturQ ci puterea Patriarhului.

Cucerirea Ucrainei si a Kievului. Ceeace a marit autoritatea tarului pe vrenea lui Alexia, a fogt
intinderea teritoriului rue. V& aduceti aminte ca
iii pierduserd aproape toate teritoriile ce fusesera
alipiut; ,tatului rusesc de tarii de mai inainte, di
www.dacoromanica.ro

342

cauzu neinVelegerilor ce se ivisera in legaturti cu

alegerea tarului,dupitce Ivan al ITlea murise.lpoca

aceasta ata de turbure a permis vecinilor, in spe

cial Polonilor, sd pun& mania pe o serie de intinse

Vinuturi ruseti. S'a intamplat ca in vremea aceastam

la rindul ei Polonia sal fie zguduita de conflicts

grave interne, care au permis Ruvilor s reia ceeace

pierdusera, ba poate mai mult.
Rate vorba de revolta Cazacilor. Am ar5.tat ce

erau aceati Cazaci; nite armate neregulate formate

in regiunile dela hotarele Poloniei, la Nipru, la

hotarele cu Tatarii, servind la apgrarea de jafuri

le ntarilor. Contra Tatarilor, armate de Cazaci se
formasera 0. in Rusia. Astfel ca avem pe Cazacii Po
loniei, cei depe valea Niprului i care se mai nu
meau Cazacii Zaporojeni i Cazacii Rusiei cei de pe
valea Donului numiVi Cazacii de la Don.

Cazacii din Polonia, Zaporojenii,recrutati din

Ucraina, in cea mai mare parte Ruteni, fiind asu

priVi prea mult de stap&nitorii poloni, marl lati

fundiari in Ucraina qi pe deasuprav pe langirt

www.dacoromanica.ro

nemul

- 343 -

tumirea aceasta ce iesea din situatia for socialg,

mai fiind gi deosebirea de religte intre ei supugii

deoparte ci rolonii stapani de alta, s'au rasculat.
In fruntea for aveau pe Bogdan Chmielnicki. Acesta,

spre deosebire de inaintagii sal. la conducerea hana

tului cazacesc, care fusesera marl dugmani ai Mari-

lor, s'a aliat cu acegtia gi impreungt cu Math au

pornit o expeditie de jafuri, distrugand toate cona
curile boierilor ci paraginira un numar important de
orate polone. Bogdan Chmielnicki a avut un rol gi in
istoria noastra. Dupa ce a invins pe roloni in doua
lupte marl, la "Anele Galbene gi "Korsun" (1648), el
s'a gandit 86 formeze-un stat ucrainian. Dela el par-

negte ideea unui astfel de stat, idee ce dainuegte

gi azi la Ruteni. Pentru aceasta insa avea nevoie de

sPrijin

din afara gi s'a gandit ca acest sprijin nu

1ar putea gasi cleat numai la Turci. Din aceasta.

cauza el cauta suzeranitatea acestora. Dar a soco!-Jt

ea nu se adreseze direct Turcilor, ci mai bine vaselului for din Moldova, care era Vasile Lupu. Ca ea

gi-1 apropie pe Vasile Lupu, el a vroit sa intro; II

www.dacoromanica.ro

- 344 leggturi de alianta cu domnul molaovean, pi a cerut

in casgtorie pentru fiul sgu Timup pe frumoasa fiicg
a lui Vasile Lupu, dOmnita Ruxandra. Vasile Lupu s'a
opus nevoind sg-gi cgsgtoreascg pe cea de a doua

flied a lui cu un Oran rebel, care s'a rgsculat

contra stapanilor lui cum spunea el despre peVitor.
Dar a trebuit sg cedeze fiindcg indatg Cazacii lui
Bogdan patrunserg in Moldova. Planurile lui Chmiel
nicki insa, n' au reugit pi aceasta numai din cauza

marei adversitgVi dintre domnul Moldovei pi Matei

Basarab. Se ptie ca in lupta dela Finta (1653),Cazacii au ajutat pe Vasile Lupu,avgnd in fruntea for pe
insusi fiul hatmanului, pe Timug. Matei Basarab a

ptiut 66 lasg victorios pi insup Timup a fost pus pe

fugg. In cele din urtg flub lui Chmielnicki moare in

Moldova, pe zidurile Sucevei. razand cg Polonii it
vor Infringe, Bogdan s'a adresat indatd tarului Ale-

xie pentru ajutor. In 1654 solii lui s'au dusla

Moscova unde se inching Rupilor. Tarul ii dg ajutor
si orapul Kievul cade iar in mginile Rupilor.Cele ce

au urmat au fost un marg triumfal pentru tar. In

www.dacoromanica.ro

- 345 -

adevdr

in istoria Poloniei acum, urmeaa o epocd ce

se 'Area ca va fi sfdritul polon. Este epoca numita

de istorici "Potopul", cand toti vecinii Polonieitin

special Suedia, o atacd gi cautd 86 o sf4te intre

ei,

ajutati bind de certurile interne din interio-

rul statului polon. Dupes ce Ucraina este ocupatil de

Rust, iar mai la Nordtarmatele tarului, conduce de

el insagi atacard Smolenskul care este luat. Duptt a-

ceea Rugii inainteazd in interiorul Poloniei, ajun gdnd pang la Vilno, crag care este gi el cucerit.In
felul acesta, intreaga ticraind gi Rusia Alb& se geese acum in mainile tarului. Se parea ca Alexie va
reugi sd cuprindd toate regiunile locuite de Rugildar
s'a intamplat ca tocmai in aceste moments de grea
cumpand, Polonia sd reinvie. Se produce o renagtere
nationals, o restabilire a echilibrului intern gi

printr'o sfortare uria4e dugmanii sunt alungati. In

1660 Polonii inchee pace cu Brandenburgul gi Suedia
la Oliva, o manastire rang& Danzig. Intre timp Bog, dan Chmielnicki moare, ceeace produce neintelegeri

ci certuri pentru conducerea Cazacilor. Rugii

www.dacoromanica.ro

sunt

- 346 respin4i, iar ora4u1 Vilno este recucerit. Tarul este nevoit sd inchee p:,ce in 1667 la Andrusova. Era

de fapt numai un armistitlu pe 4eapte ani,prin care

li se lAsau toate cuceririle ce facuserd Ruqii piing
acum. Era o 'pace foarte favorabila lor, caci li se

'Asa Smolenskul qi deasemenea 1ntreaga regiune de

Cazaci de dincolo de Nipru 4i Kievul. Dela Kiev pitni la Nistru aproape numai teoretic, regiunea rfimdsese Poloniei. Se impdrVise astfel "[Teraina In doll&

1ntre Ru4i Si Poloni. Cazacilor care ramaseserd in

regiunea luata de Ru4i, tarul a trebuit BA be recunoasca o oarecare autonomie. Deacum insa aunt dot

hatmani at Cazacilor care alti data fuseserd ai Poloniei (Zaporojenii). Cel din regiunea rdmasd Poloniei, Dorogenko, n'a molt

ad recunoascid de suzerani

pe Poloni ci a recunoscut pe Turci de suzerani ai

lui ci a fost o vreme cand Duca Vodd a fost hatmanul Ucrainei.

Legaturile cu Romemii. In timpul acesta avem

iar o aerie de legaturi intre not 41 Ruci. Cat& vrewww.dacoromanica.ro

- 347 me a trait Vasile Lupu, legaturile cu tarul au fost

foarte bune, el fiind foarte bine vdzut de acesta
qi aceasta ne-o dovedesc multe fapte. Spre exemplu,

cAlugdrii greci venind prea multi dupd ajutor in Rusia, tarul a dat un ordin ea nu mai fie primitiointa
epecifica in acest ordin ca in afar& de cei din Moldova, tots ceilalti sa fie opriti.
Dupd, moartea lui Vasile Lupu legdturile cu not

sunt mai mult politice. Anume Chmielnicki a trimes

lui Gh. ptefan (1653-1657) ci Matei Basarab o solie,

prin care-i indeamna sd se supuna ca 0 el tarului.

La inceput solia a fost primitd prost. Matei Basarab
_nici n'a vrut sd stea de vorbd cu ea. Gh. ytefan i-a
raspuns cd sa intrebe intaiu ci pe Poloni si pe urmil

va vedea ce este de fdcut. Peste cateva luni, vdzAnd slabiciunea Polonilor, Gh. ;tefan a vrut ea
dread). lucrurile qi a trimes in 1354 o solie,direct

tarului, prin care-i multUmea ca gratie lui, Bogdan

Chmielnicki nu va ataca Moldova, iar el ii va fi tarului pururea credincios. Un anume Grigoriev, trimes
la tar de Gh. Stefan, 11 rugs pe acesta sa scape
www.dacoromanica.ro

- 348 -

Moldova de sub Turci. In sfarcit in 1656 sea ajuns

la incheerea primului tratat intre Rusia gi Moldova.
Este cel dintaiu act de alianVa intre RuCi gi Romani
dupa care vor mai fi gi altele ca acela al lui Dimi-

trie Cantemir, etc. Despre acest act scris in gre cegte - originalul e in arhivele din Moscova - a publicat un studiu dl. Dimitrie Ionescu in Rev.ist.rom
vol. III, fotografia actillui este la Ac. Romana. So-

fia moldoveand la Moscova era compusd din Ghedeon

mitropolitul Moldovei gi un boier Grigorie Neaniul
al doilea logofat. Deobiceiu functia de al doilea
logofat era data unui om cult, in Muntenia era Udrig.

to cel cunoscator de slovenie. Actul incheiat in 16

Martie 1656, este iscalit ci de Patriarhul Antio

giei, Macarie care scrie in limba araba. Tratatul

cuprinde numai zece puncte intre cari:...nGh.ctefan
se inching cu toti locuitorii TIrii Varului ci do resc sanatate; 1) Domnul sa -ci, pastreze rangul ci

domnia ca mai inainte. 2) Domnul Moldovei sa fie un

moldovean 3) Boeriile gi rangurile sal nu se desfiin-

teze. 4) Vechile cetati ale Moldovei (China gi Cewww.dacoromanica.ro

- 349 tatea AlbA) vor fi recucerite de Rui 41. date Moldo-

vei. 5) Se vor trimite Varului daruri, ins& nu tribut. Restul articolelor privesc ajutor reciproc ci
trimItere de icoane.

Se stabilecte deci ca Moldova va fi un.stat 11-

ber 01 va la daruri tarului dar nu ca tribut ci ca

omagiu. Deci este vorba de o protectie a unui stat
mai mare fat& de unul mai mic. Tarul nu are s& se amestece In treburile Moldovei. Ambele state vor avea

o anent& militant contra Turcilor, iar in caz de

victorie, cetatile Moldovei cucerite de Turci,Chilia,

Cetatea Alba, ii vor fi restituite.Deasemenea vor fl

trimese in Moldova

i icoane pentru mangstirile ei.

Tratatul se terming prin cuvintele acestea: "Grigore

Neaniul al doilea logont am scriss precum au That

Inv&V&tura etriei sale domnului nostru Io Gheorghe

pefan voevod cu mania mea am scris."

Dup4 cum se vede era favorabil Moldovenilor ca-

re erau stood din situatia Umilitoare pe care o

a-

veau -fat& de Sultan. In realitate acest tratat are o

important& mai mult istorica, el nu a foot niciodst6

www.dacoromanica.ro

- 350 aplic at, intrucdt tarul nu se Ondea la un rgsboiu

cu Turcii. Dup&ce multA vreme speranVele de ajutor
ale Moldovenilor fuseserd la Poloni, scum ele tree le
Rugi. Gh. Stefan n'a stat ins& prea mult in domnie,

a trebuit la moment dat 66 pgr&seasca Moldova, tre

c&nd in Polonia gi apoi in Rusia insotit de Antonia

de Moldovita - superiorul mandstirei Moldovita. Scri-

soarea pe care o trimete tarului e demn6Analptefan

spune ca n'a venit s6 ceara p&ine, ci a venit spre
folosul tuturor cregtinilor care trebuesc ajutaVi
contra Turcilor. nl a fost foarte bine primit la Moscova (1665) unde s'a facut un fel de paradZ1, dar aju-

tor inilitar nu i s'a dat. Desamagit el s'a retras la

Stetin pe coastele Balticei. In caratoria aceasta pe

meleaguri et/line,

tefan a fost insotit de a doua

soVie a sa.

Ca down fusese casatorit cu doamna Salta, care

rAmasese in Cara, dar in peregrinarea sa el s'a cds6

torit cu o anume $tefania Mihailovna care dup.& moar

tea lui s'a refugiat la Moscova. In vremea asta toc

mai murise Carina gi printre diferitele propuneri de
www.dacoromanica.ro

- 351 recgsgtorie

a tarului, fusese propusg vi ea. Din

cauza diferitelor intrigi n'a izbutit insg vi Vtefania Mihailovna s'a retras Intreo localitate din II craina, unde a vi murit. Dupe'. Gh.

tefan relaViile

Rusiei cu Moldova, devin slabe. Din cand in cand se

mai spera ca Ruvii vor vent in Moldova sa ajute pe
crevtini, dar atilt numai. Acum insa se ridicg iar Po-

lonii, care au ca rege pe vestitul loan Sobieski, eel

care a despresurat Viena de Turci in 1683,ava cg o chii Moldovenilor se indreapta din nou sere Polonia.
0 ultima solie romaneascg, are loc in 1668 la Ruvi.
Ea nu vine nici din Moldova nici din Muntenia,ci din
Ardeal. In Ardeal erau acum principi calvini, care
cautau ea ridice religia calving, pe toate cgile.Romanii, ca sa scalps de pericol, s'au ggndit sg se adreseze vi Ruvilor, pe ltAnga faptul ca se adresaserg

vi fratilor for de paste munti. Ql astfel Sava Brancovici mitropolitul Ardealului, aruncat mai tgrziu
in inchisoare de M. Apafi, s'a dus la Moscova. El era s'arb vi pe nedrept pretindea cg se trage din fami-

www.dacoromanica.ro

352

lia despotilor Brancovici. A avut un frate Gheorghe

Brancovici, care era un om foarte cult. Acesta a scats

multe lucrari intre care 0 o cronica pe scurt a Va.-

lahilor. El 1a insoVit pe Sava la Moscova

in

cronica sa povestecte cu multe exagerari cum au fost

primiVi 0 cum el ia uimit pe cei cu care a discu

tat prin cunoqtintele lui. Fapt cert este Ins a
cei doi frati venisera la Moscova dupes ajutor,fiind

acreditati qi de o eerie de scrisori de recomandaVie,

care sent publicate de Dl. SilviuDragomir in lucra

rea citata.

---000---

www.dacoromanica.ro

-353-

Prelegerea XXII-a
Luni 7 ftrtie 1938

ORNINILE INFLUENTEI OCCIDENTALE

IN RUSIA
Cauzele influentei occidentale. In afara de cucerirea Ubrainei de dincolo de Nipru ci a Rusiei Al-

be, domnia lui Alexie a fost insemnata printr'un lu cru care in istoria Rusiei are o mare insemnatateteste vorba de legaturile ei cu Apusul. Pana la Petru
cel Mare s'a spus de catre istorici ca Rusia a fost
izolata de Occident gi aceasta datorita Tatarilor,care i-au taiat legaturile cu Apusul. A trebuit sa
un tar puternic ca Petru, care sa deschida cum zicea el o fereastra spre Occident, Rusiei. Acest lu cru Insa nu este exact. Izolarea Rusiei, nu s'a.dato-

rit atat Ntarilor cat mai ales faptului ca nu aveau

o iegire la mare care sa-i permita relatii cu Apuse -

Faso. 23

www.dacoromanica.ro

- 354 nil. Ar fi putut s 'nitre in legAturi direct cu aceq-

tia ci sa fie chiar influentati de Apus prin interme-

diul Poloniei, der Rusia cu Polonia se gAseau intro

continua luptA. Dar pe rang& aceasta, farA indoiala
ca qi religia ortodoxA a Rucilor a fost un motiv care i-a depArtat de catolici qi protestanti. Deasemenea este greu sa se creadA qi azi nici nU se mai admite ca un singur om sa poata sa schimbe dintr'o da,
O. fate unui stat, aca cum se admitea pAnA acum despre Petru cel Mare. Opera lui mai de grabA a fost ca-

pAtul unei evolutii care a Inceput de mult, in vre mea lui atingAnd maximum de inflorire a influentei

Apusului in Rusia. In opera aceasta InsA, are un rol

important tatal lui Petru cel Mare, Alexie, care este adevArat ca nu a cAutat cu tot .dinadinsul sa introducii cultura apuseang In Rusia, ci a lasat lucru-

rile sa evolueze in mod natural Mil sa intervla vointa sa - care de fapt ii lipsea - in aceasta privinta, Ewa cum s'a intAmplat pe vremea lui Petru cel Mare.

Se pune insA intrebarea in legAturA cu aceasta

www.dacoromanica.ro

- 355

chestiune, care sa fie cauzele schimbarii care se constata dela jumatatea sec. al XVII-lea, in Rusia ?
Legaturi economice. Aceste cauze sunt, firegte

mai multe. In primul rand este problema economics pe

care s'o examinam fiindca totdeauna se combing cu celelalte chestiuni gi mai ales cu cheetiunile de ordin
cultural. Spuneam ca din sec. al XVI-lea se incepusera legaturile cu Anglia, ci ea elc se faceau prin M.

Alba unde pentru aceasta se gi infiinteaza portul Arhanghelsk, in care trageau negustorii din Anglia.Legaturile facute prin acest punct, cu Apusul, erau ins& foarte grele, din cauza ca o mare parte din an M.

Alba este ingheVata, apoi distanVa dela Arhangelsk

spre centrele Apusene este foarte mare. In epoca zits& turbure, care a facut ca in toata Rusia sa nu fie

o vieata sigura, legaturile cu Englezii au Post rupte, fiindca niciun negustor nu voia sa se angajeze
cu un stat in care nu era linigte gi deci siguranta
avutului era periclitata.

Pe vremea lui Alexia aceste legaturi cu Anglia

www.dacoromanica.ro

- 356 reincep, dar mai cu deosebire Incep leggturile cu

statele germane. Cele cu Anglia devin acum mai putin
importante dun cauza revolutiei lui Olivier Cromwell.
In schimbul negustorilor englezi, au venit la Moscova
foarte multi comercianti din alte parti, mai ales cg
tocmai acum se ridicii in Europa o noug putere comer-

ciald, rivalg a Angliei, este vorba de Olanda, care

nu s'a putut mentine multa vreme, numai fiindcg n'avea o baza politic& aga de puternied cum era a An gliei. Negustorii olandezi ajunserg pang la Constantinopol. Au ajuns gi la not gi aca de important& a
fost actiunea for comerciala in aceste parti ale 0rientului Europei, incest numele monedei noastre este

o influentd olandezg. Vine dela moneda for care avea

pe una din fete figura heraldicg ce reprezinta un
leu. La Moscova s'au agezat foarte multi Olandezi.

Chiar exist& o plangere a Englezilor cgtre tar careia It spun ca dupes 70 de ani de convert cu Moscova au

fost Inlocuiti acum cu Olandezii. Negustorii Apusului

se ingrgmadeau acum in Rusia, crici ea era agezata in

drumul dintre Orient pi Occident, gi numai grin inte.

www.dacoromanica.ro

- 357 riortil ei se putea trece peuscat cittre Asia. Apoi

negustorilor li se mai oferea gi siguranta negotului

prim statul rus, cgci granitele Rueiei formaserg o
regiune destul de apgrata de atacuri gi jafuri pentru

caravanele negustorilor. Cel mai important comer al

Olandezilor cu Asia era fgcut cu proclusul in special

al Persiei, matasea. Nu numai Olandezii, dar gi En

glezii gi Francezii au cerut privilegiu dela Alexie

ca sg poatg aduce mgtase din Persia. Dar toate ce

rerile au rgmas far& rezultat, fiindcg Rugii au fg
cut un regulament prin care toate produsele Asiei,se
cumparau de la Moscova. Cu alts cuvinte se inetituia
un fel de monopol rus, mai ales in ce privea mgtesea.
Prin aceasta Rusia nu era o simply regiune de leggtur cu Orientul asiatic prin care treceau negustorii

apuseni, ci se da un rost gi un venit ci negustori

lor rugi dela care produsele asiatice erau cumpgrate
de Apuseni,. Negustorii strains aveau chiar in Mosco
va, un cartier intreg, scutit de biz, ce se nunea
slobozie nemteaset, deci nu erau numai negustori
nemtl.

www.dacoromanica.ro

- 358 -

Negustorii erau numiti "gastin

arlicA oaspeti.

Cel dintaiu dintre Ruci care castiga foarte mult cu

acesti negustori, era insagi tarul, deaceea se zicea

ca

primul negustor al Rusiei era Varul. Cu toat& rea-

ua agezare a portului Arhangelsk, comerVul era inflo-

ritor in aceastA vrer, In .1. Sia fAcut chiar o statistic& in care se arat& ceeace se aducea in acest
port al M. Albe. In 1671 statistica mArfurilor intra-

te in Arhangelsk aratA intre altele ca intraser& in

port 195 tone Fier, 28.000 tertele

hartia. Astfel

incat in vremea lui Alexis, in Rusia incepe s se introducd un capital comercial occidental

gi cu ne -

gustorii ven14i in interese comerciale,au putut s&

se introduce gi influentele culturale. Acesta este
un element care a pregAtit epoca lui Petru cel Mare.
'Val este Inca un al doilea care se poate asemui cu

evenimentele culturale dela noi.

Influenza polond. Dvs. stiti ca influea hotAritoare in sec. al XVII-lea in culture moldoveana a

fost cea polona. Cronicarii moldoveni au inv4at in

www.dacoromanica.ro

- 359

Polonia gi au venit apoi in Moldova scriind lucra

rile for firegte dupa modelele ce avusesera in tiro,

pul studiilor facute in statul vecin. In aceeag epo

cd gi din aceleag motive influenVa polona s'a exer

citat gi in Rusia. Pan& in sec. al XVIIlea in Polo

nia a existat o cultura temeinica e adevarat, care a
dat nagtere unor oameni de talia lui Kohanowski, dar
cu pacatul cal nu era raspandita in masa, ci era cen
tralizata cu deosebire la Cracovia, centrul cultural
cel mai de seams al Poloniei secolelor anterioare ce-

lui de al XVIIlea. De acum insa, se produce in Polo-

ca sai zicem ata. In

nia o expansiune culturala

toate colVurile tariff scum, ci mai ales in regiunile

dela granita colegiile Iezuitilor, in care in prtmul

rand se invaVa limba latina, incepe sa se ridice.Cum
aceste colegii erau deschise nu numai pentru cato
lici, ci ci .pentru cei de alte religii

mai cu sea

m& pentru ortodoxi pentru a fi atragi la catolicism,

apoi faptul ca ele au foot infiinVate aproape de gra
nitele cu Moldova gi Rusia

aceste fapte au facut

ca boierii atat dela not cat gi din Rusia sa invett

www.dacoromanica.ro

- 360 In Polonia. In forma latinrt, se introduce cultura po-

long gi in Rusia. La influents cultured polete asupr, Rusiel mai a venit gi sprijinul unei interpatrun-

deri a acestor doua popoare, interpatrundere ce a avut loc mai ales cu prilejul luptelor dintre ele,

and va amintiti ca o armatd polona patrunsese toc-.

mai in Moscova, gi una ruseascA

in Polonia. Legtu-

rile culturale au devenit strinse intre Rugi gi Po loni, gi au fost boieri polonezi care au avut un rol
in statul rusesc. Dintre Bugii culti care au studiat
in Polonia gi au jucat un rol important in Rusia a
fost Simio4-Polotki4 w &tic& din orag Polotk (din Rusia

Acesta s'a stabilit la curtea taruluitun-

de a fost profesorul copiilor lui Alexia, dIschizAnd

gi o gcoalgt publics la mantistirea Mintuirii <Spapkil

ocupindu-se gi cu triducerile de cfirli. 0 serie de

elevi de ai lui au fcst cameni ce au jucat roluri

inPOrtante in politics rusa - mai ales a pregatit di.

plomati. Trecerea de care se bucura el la curtea ru-

seasoi a Mout ad imuteasc& clevetirile pe seama luls

www.dacoromanica.ro

- 361 cad. multi it ardtau ca pe un dugman al ortodoxismu,-

lui. Atunci se infiinteaza gi aga numitul mposolaki

prikaz" (posol = sol), care era un fel de minister

al solilor, nu minister al afacerilor straine. Posol

ski prikaz era o institutie in care se pregateau oa menii ce aveau s& fie intrebuinyati in diplomatie,in

solii, iarin timpul lorliber ei se ocupau in afara

de traducerea intregii corespondente diplomatice,ca
re as facea din limba latin& - limba diplomatic& a
vremii, inlocuita deabea mai tarziu de cea francezagi cu alte traduceri pentru biblioteca tarului.

Dintre cartile traduse acum in rusegte sunt u

nele de istorie luate mai ales dela Poloni. Dela a
cegtia au fort traduse unele ce au That cunoscute de
cronicarii nogtri

cum cunt cronica lui Bielski, a

lui Piasecki, adica avem de aface cu aceeag influenta

Am aratat pane acum cloud elmente importante
care au adus influenta occidental& in Ausia, dar mai
este gi un al treilea element.

Influenta lui Petre Movila. Este influenta da

toritA unei gcoli, infiintate tot in Polonia, dupI
www.dacoromanica.ro

- 362 modelul Iezuit, dar nu iezuita, a lui Petru Movila.

El a trait in vremea lui Mihail Romanov, a murit in

!4

deci numai doi ani dupes tar. La Kiev Petru Mo-

vila, a infiintat o "Academie", in care se invata

limba latin& gi aga numitele arte liberale: retoricas

diplomatic a, logics, etc., care se invatau gi in Eu-

rope, cu care gcoala de la Kiev nu era deci in pas,.

dar ea totugi, da ocazie sa se invete limbs latina.

Dupi ce tievul este dat Rugilor, influenta gcoalei

lui Petro Movila in Rusia este foarte mare. Aceasta
se intSmpla numai la geapte ani dupes moartea lui P.

Movila, adica in 1654 cand el este inchinat de hatmanul Chmielnicki, Rugilor.

Cele mai insemnate posturi de cleTici din Rusia au ajuns s& fie ocupate de elevii acestei gcoli,

ceeace a deschis cu adevlrat influents culturei apusene in Rusia. Aceasta a facut pe Unii istorici rugi

ea spun& al, nu dial caruia dintre cei'doi Petru i

se datoreaza mai mult Introducerea culturii apusene

in Rusia, lui Petru cel Mare sau lui Petru Movila.

Aceetea ar fi cele trei chi grin care Apusul a putut
www.dacoromanica.ro

363

sagi intinda sfera de influents tocmai in Rusia.

Nu trebue ins& ca not sa credem ca Rugii au a

doptat tale quale influentele care veneau. Din contra
aceste curente au intilmpinat o rezistenta insemnata,

datorita faptului ca Rusia avea o traditie care nu

se potrivea de loc cu ele. Era traditia bizantina 0

slava, reprezentata de clerul rus.
I flue n a

receasca si rezistenta

If

fluentei occidentale. Apoi mai era influents greaca

noui, reprezentata de prelatii greci care se stabili

ser& aici. In Rusia.

i in aceasta chestiune se poate

face o alaturare de istoria noastr6, cand in sec. al

XVIIlea aveam, la curtea

lui ;erban Cantacuzino gi

a lui Brancoveanu, oameni invatati numai Greci,care

la not am putea sa spunem ca au invins, dar in Rusia
nu eta int&mplat aceasta cu tooth" rezistenta lor.

Prjn urmare in Rusia erau foarte multi Greci,

despre care am aratat c a venisera aici din cauza mi

zeriei din locurile ce erau supuse Turcilor, multi

treand pe la noi, cand au venit in Rusia gi ei au

fost aceea care au numit Rusia gi Moscova cea de a
www.dacoromanica.ro

- 364 III-a Roma. In mare parte comertul rus a fost in mane for chiar, &lei se ocupaugi cu comertul, aga cum
ci la not faceau wail din inaltii prelati.
tin scriitor german (Kilburger) care a lasat o

povestire despre situatia comerciala din Rusia in

vremea aceasta, spun wiz "Toth grecii care fac negot la Moscova aunt din Moldova, o parte din Constan.
tinopol, oameni degtepti. Ei au o curte deosebitgi a

lor. Bunt tot aga de multi ca gi Pergii gi au privilegit speciale. Aduc cai, covoare turcegti, ecarpe,
safian gi tot felul de marfuri turcecti gi in schimb
cumpleirablanuri".

Dintre Grecii care au fost in Moscova,unul care a jucat un rol foarte mare in cultura rusii a That

Paisie Ligaridi. El avusese un rol important in rasturnarea lui Nikon, devellind sfatuitorul tarului,inr

credintandu-i-se chiar conducerea lui Posalski prikaz gi a traducerilor. In cele din urma a crimut in-

s& in disgratie. Mai important ca el a fost un pre-

lat care poste fi considerat ca un conductor spiritual al Rusiei de atunci. Este vorba de Patriarba
www.dacoromanica.ro

365

Ierusalimului Dositei, din familia Nottara, un om

foarte cult, care a calatorit mult gi a fost multa
vreme ji pe la noi, unde a infiintat o tipografie

greceasca i o gcoala la Iasi. A luptat contra uni

rii Romanilor din Ardeal cu Roma. Era foarte bine
privit atat de tarul Alexie cat gi de Petru cel Mare.

El a stat ca o pavaza contra influentei Apusului in

Rusia. Cana a fost Ea se faca o gcoala latina la Moscova, el a spur ca initiatorii ei aunt tradatori gi
ca in primal rind sa se facia una greceasca. A reco
mandat tarului pe N. Milescu, boierul moldovean.
In 1682 se infiinteaza la Moscova o "Academie"
care purta numele de "Acad

slavo recolatina" care

dbogtma arata cele ce se predau in ea. Din privile

giul dat acestei gcoli, se vede ca se invata gramati'ca, dialectica, retorica, teologia, filosofia, etc.

Patriarhul Ioachim al Moscovei a opus ca sa se aduca

alti profesori la aceasta Academie, afara de Greci.
Cei mai invatati au fost fratii Lihudi. Acegtia deli
erau greci, nu erau izolati de Apus, caci fusesera

qi la Venetia gi la Padova, apoi au stat gi la er

www.dacoromanica.ro

- 366 -

ban Cantacuzino, gi in Ardeal. Pentru a pune capat

ereziilor, ei an scris o lucrare in grecegte,in care
apArau inv&tatura greacagluorarsa' se numegte "Akos".

Intre alto arguments pentru apararea inv6Vaturei

grecegti Ii Rusia, ei aduc gi pe acela c& intro tat-.

rA slay& in a cares limb& alfabetul e luat din cel

greceac qi termenii bisericeti stint luati tot dela
Greet, nu poate fi pit primul plan decat invatatura
greacti. Este tin pasagiu, care spune ca "dealtfel Gre

ca

teravut odinioargi scpptTul Imp&ratesc gi-1 an

gi astazi I

Ungro-vlahia" (aluzie la

erban Cants-

cuzino).

Artamon MatvelevT Lupta era departe de a fi

hot&rit& in favoarea Occidentului gi a trebuit 186

vie Petiu cel Mare ca s& inving6. Totugi erau o ee-

rie de ifetnici pe_langiLar, care erau pentru victoria Apusului. Dintre ei cel mai insemnat'era Arta-

mon Matveiev, care era cAsAtorit cu o scotianA.Ta rul it socotea prieten i-1 ridicase la situatia de
prim sfetnic, mai ales fiindcil avea pe langa casa
www.dacoromanica.ro

- 367 -

lui o nepoata Natalia Narigkin, despre care tarul zicea ca e o nepoata foarte buns cdreia am sii-i_gdsesc

un barbat-bun, gandindu-se tend spunea aceasta si 0

is in casiitoriel_ceeace a gi neut. Din casgtoria a-,-ceasta s'a nascut un copil care nu este altul decAt
Petru cel Mare. Acest Matveiev

a introdus primul

teatru in Rusia, care nu era un teatru profane ci religios, dupe pbiceiul din Evul Mediu, tend se juqAu
acele mistere, cu subiecte luate din vieata religioasa. Acest lucru a produs un mare scandal is 4eeeNalt
4

unde Grecii nu puteau admite aceste fapte. Nicolae

Milescu a stet pa lAngh acest favorit al taruluit

fiind profesorul copillorlui al lui Andrei

in spe-

cial, care a devenit primul sfetnic al lui Petru cel

Mare. Cand a udzut in disgratie i s'a adus acuzatia

ca

e un vrajitor.
Jurie

anici

i ince utu

smului

In epoca aceasta apare un anume Jurie Xxijanici care

poate fi socotit ca primul panslavist. Dvs. gtiti ce
este panelavismul. E o ides care spuzleAlita tiketepo-

poarele slave nu numai ca sunt inrudite c4 au acela;

www.dacoromanica.ro

-368

sAnge, traditie ci obiceiuri, dar trebue sa formeie o

unitate politica, un singur stat. Ideea aceasta era

combinata ci cu predominarea Rusiei, in jurul careia

trebuiau sa se grupeze, mai ales ca ei erau singurul
popor slay qi ortodox liber. Acest Jurie era catolio

qi a trait la Roma o vreme, unde a inceput sa nu -

treaBca aceste idei vizionare care 1au adus la Mos

cova, la tarul care singur p1tea sa le pun& in prac
tied, el fiind cel care staptinea pe cei mai multi din-

tre slavi. SA se uneasca Slavil cu totii spre a nu

mai fi batjocoriti de alte popoare (Ungurii,zice Kri

janici, au un proverb care spune ca cehul, romanul qi

bulgarul sent trei hoti). SA inceteze luptele dintre

Ruqi ci Poloni, aceste doua popoare ea se unease& ci

sub conducerea tarului sa porneasca spre a scapa ci

pe ceilalti slavi supu#Laltor popoare. In Rusia el a

intAlnit pe N.Milescu ci a posibil sa-1 fi influentat

cu ideile lui. Tot acum traegte in Ardeal qi vestitul

Gh. Brancovici care are aceleaqi idei in cronica sa.

In legatura cu lupta dintre cultura apuseana qi ele

mentele de rezistenta din Rusia am pomenit-i pe V.
www.dacoromanica.ro

- 369 Milescu.

Nicolae Milescu. 3ra grec de origin, a'cgrei

familie se stabilise in Moldova gi apoi in Vara. Roma
neascg, unde el ajunse siAtar. A cilatorit in Apustla

Paris ci apoi se duse in Rusia unde la recomandatia

lui Dositei al Ietusalimului fu primit in acel minis-

ter al afacerilor strain, ca traducator. Aici

la

curtea din Moscova a indeplinit el mai multe misiuni,

din care cea mai insemnatg a Post cglgtoria sa in

China pe uscat grin Siberia, despre care ne-a lgsat
gi o descrierei in trei lucrgri deosebite, in care ne
aratal toate lucrurile pe care le-a vgzut in drumul

sgu, povestite cu spirit gi curiozitate gtiintificg.

Intors in Rusia el cade in disgratie dupg moartea lui
Alexis, dar la interventia lui Dositei el este lgsat

ca traducator. A ajutat pe Moldovenii sal cgrora le-a

inlesnit cgpgtarea in dar a unei tipografii din Rusia.

A luat parte la lupta pe care a dat-o curentul

Apusului de a pgtrunde in Rusia, fiind de partea curentului apusean,ceeace 1-a fgcut pe Dositei sa -1

blesteme. Faptul cg a luat partea Apusului i-a atras

ltasc. 24

www.dacoromanica.ro

- 370 Insa buntivointa urmagului lui Alexie,

lui .Petru cel

Mare.

PreleKerea ILIII-a

Miercuri.9 Marge lia

Fedor Alexievici si tineretea lui Petre
cel Mare

Domnia tarului Fedor (1676-1682). La moartea

lui Alexie Mihailovici r#masesera mai multi copii din
cele dotal. casatorii ale sale, prima cu Maria Milo-

slayski gi a doua cu Natalia Narigkin nepoata lui

Matzelem..-Din prima cas6torie Ii rAmasese gi doi bO-

leti: Fedor care a gi mogtenit tronul gi al doilea,

Ivan. 0 unul gi altul nu erau oameni de conducere.

Fedor a Post tot timpul. bolnav gi a gi murit de tangy,

ler Ivan era un degenerat, deci in imposibilitate de

a fi tar. Dintre fetele pe care le-a avut Alexie din

www.dacoromanica.ro

- 371 prima casatorie, amintim numai pe Sofia, fiindcgi ea

a ajuns s& joac un rol in istoria Rusiei. Din a doua

easatorie, cu Natalia, nu i s'a nascut decat un sin-

gur fiu, care a capkat numele de Petre.

La moartea lui Alexie, survenita aproape pe neaqteptate, tronul a fost luat de Feodor, care a dom,
.

nit sub numele de Pedor Alexievici, timp de 6 ani de

la 1676-1682. In acest timp favoritul Matveiev a fost
inlaturat, ci Fedor a guvernat singur.

In ce prive4te politica extern6, in timpul lui

Fedor a fost un rasboiu nu prea important. Singura
important6 a acestui riftsboiu nu eta decat in faptul

ca el este inceputul rasboaielor cu Turcii. Panes acum

am vlizut

to

au fost o serie de interventii la Ru*1

din partea cre4tinilor, pentru a-i face se. intre in

lupta contra paganilor. Cu toateca uneori au promis

ca vor lua parte la expeditiile crectine pornite contra Turcilor, In realitate insa, pane. acum din pru-

dentA,'Rwii nu au avut ciocniri armate cu Turcii.

Ei bine, acum sub Fedor este cel dintaiu rasboi rusoturc, care a fost facut anume pentru Ucraina. VA aduwww.dacoromanica.ro

-372ceV1 aminte ca in disperarea ca au rdmas Polonilor,

Cazacii Zaporojeni, care nu fusesera luaVi de Rugi
au supus Vara for Turcilor. NemultumiVi deci de rezultatul pacii dintre Rugi gi Poloni, privitor la
soarta lor, Cazacii gi in special hatmanul for Ivan

Dorogenko, au refuzat sA_raeunPAILLIgEthpanitnli

Se Poloni sau pe Rugiotrectind la Turci.

In felul acesta Turcii au intrat in Ucraina,
chemaVi de Cazaci, ceeace i-a adus in contact mai de
aproape cu Rugii, cu care vor incepe sa -gi dispute

aceasta regiune, degi stapdnitorul ei de fapt erau

Polonii. Prin aceasta eaauna_ZA-razboiul din 1679.

Tarul a trimis oastea sa in Ucraina, sub comanda generalului Ramadanowski. Acesta s'a intalnit Cu oas tea turceascd la aragUl,Cehrin

nu departs de Nistru.

In oastea Turcilor se aflau si vasalii din Principatele Rometne. Constantin Stolhicul Cantacuzino, frate-

le lui ;erban Vodd.gi Gh.Duca Von.' al Moldovei.Lupta

s'a terminat in favoarea Turcilor, aga ca Rugii au

trebuit sa se multumeasca numai cu ceeace cdpatasewww.dacoromanica.ro

-373ra dupa tratatul ce-1 incheiasera cu Polonii. Cel

care a inleiVit pacea dintre Rugi gi Turci a fost
domnul Moldovei, Gh.Duca-Voda. El a trimes un sol
al sau la Moscova, pe Ivan Bilevici - care dupa vume e un ucrainian intrat desigur in slujba lui Duca = care a fost bine primit la Moscova. So lia lui

a fost foarte fructuoaca pentru Moldova, cad. la

Moscova Bilevici a intrat in cottact cu Pailescu.

caruia dupa ce is inmanat o scrisoare dela mitropo,

litul Dosoftei, a obVinut dela acesta promisiunea

- transformata in rapt - de a interveni pentru a se
trimite Moldovenilor o tipografie. In aceasta tipografie s' au tiparit in Moldova carts numeroase intrp

care ci "Vietile $fintilor", in fruntea caror lu

crari se stria ca "lumina vine de la Pas 6rit", fa,

candu-se aluzie la faptul ca tiparul le fusese trimes de la Moscova.

Ni eta pastrat textual raportul care a fost

dat de soli in limba romaneasca, dar care in Yoscove
a fost tradus de N.I'Ailescut

Varului (n'a fost au-

blicat gi se gasegte in copie la Ac. Romana).AceL-'

www.dacoromanica.ro

- 374 raport

are pagini foarte interesante vi de aceea

va citesc cats ceva din el:"InvaVatura Mariei Sale

domnumieu lui Io Duca voivoda,..la prea sfantul gi
mar

imparat gi mare gosudar, imparat gi mare cneaz

Feodor Alexievici a toata mare gi mica, el a nusia

gi singur titter gi multe domnii vi impar5Vii vi pa

manturi, dela Rasarit panel la Apus gi a Miazanoapte
..obladuitor adevarat". (Acesta era titlul pe care
atunci i3 da un domn al !oldovei tarului Rusiei.Solul
roYclvei multumevte Tarului "ca au primit rugamintea

marii sale domnu meu, ca unul care. supt soare lumi

nat imparat pravoslavnic..pentramamea milk ce s'au
inilostivit de au primit pre maria sa domnu meu la

ace9t mijloc Litre imparatl a fi mediator de pace".

(Prin urmare Duca Voda ii mul-Omegte lui Dumnezeu
ca

a dat cinstea sa mijloceasca el pacea). Adauga

apoi: "Aaspunsul Imparatului turcesc este aga:Ocrai

na care statu pricing acestora tuturor autaVilor..
nisi intr'un chip nu va sa lase, nice va putea fi

intrialt chip, caci gi Legii stapanii Ocrainei....o

au inchinct supt imparaVia turceasca."
www.dacoromanica.ro

- 375 Cu alte cuvinte daces Legii insagi s'au socotit

sal lase aceasta regiune Turcilor

cu atat mai mult

Rugii, trebue sa face acest lucru, deoarece partea

aceasta a Ucrainei ramasese Poloniei.

Rezultatul pacii, in adevar, acesta este, regiunea ramane Turcilor, Rugii nemai avand nicio pretentie. Cel care a cagtigat mai mult prin acest t'atact, a fost domnul Moldovei Gh.Duca, caci Turcii,ca
o recompense', ca a fost mijlocitorul pacii, 1-au nu-

mit hatman al Ucrainei (ramanand gi cu Moldova).Hatmania lui Duca, asupra Ucrainei s'a dovedit a fi hinevenita, ea dAnd roade frumoase in scurta vreme ceti
a durat.

El a lasat in Ucraina un locVlitor al gu pe

hatmanul Draghici, care sa conduca pa Gazacii caci
el nu putea ramane aici, of trebuia sa stea in capitala Moldovei. Cu toate ca se anunta fructuoasa,stLpunirea lui Duca Voda. in Ucraina, ea a durat puVi,

fiinded regale Poloniei, loan Sobieski, a recucerit

Ucraina (16831
Cum spuneam insa, domnia lui Fedor a fost de
www.dacoromanica.ro

- 376-scurtd duratd, gi in afara de acest rdzboiu si inte-

meierea Academiei din Moscova, nu mai este insemnatd

prin nimic.

Repenta Ssfiei. Dupd el domnia se cuvenia fratelui sdu Ivan, care ins& era inapt pentru un asemenea lucre. Toti au recunoscut cd el trebue sa fie urmagul

dar cum tots stiau ca facultdtile cerebrale

ale lui Ivan nu-i permiteau sa fie asezat intr'un asemenea post, Rucii s'au gandit sa -1 alea_ga pe copi-

lul lui Alexis, ndscut din a doua caskoriev_pe Petru. Dar prin aceastd algere cregtea puterea de influent& a Nataliei Eariskin care ar fi devenit regentd, ceeace firegte nu putea conveni familiei Miloslayski a primei sotii a lui Alexie. Din cauza aceas-

ta s'au iscat o sumedenie de intrige, care aveau acelagi scop,inl&turarea Nataliei dela terms.
S'a ajuns pand acolo Meat s'a spus cd. Natalia

ar fi omorit pe Ivan mogtenitorul de drept al tronului, pentru a netezi calea catre domnie a fiului el,

7etre. Intrigile acestea au dus chiar la o revolt& la

Moscova, spiritele fiind suficient de aV&Vate pentru
www.dacoromanica.ro

377 aceasta. Ca sa se puns odata capat acestor intrigi,

Natalia care era acuzata de asasinat, ca sa arate

multimii-0 care manifesta sgomotos, ca aceasta acuzatie este o simply calomnie, iegi cu cei doi copii,cu
Petru gi cu Ivan, de mans, aratind astfel Ca Ivan este sanatos. Totuci in migcarea aceasta, pang s'au.linietit lucrurile, au pierit multi oameni. In cele din

urma s'a ajuns la un compromis, la ceva ce nu se mai

intamplase In istoria Rusiel. S'a spur ca Ivan fiind

mogtenitorul legal, deci nu poate fi scos din domnie,

dar cum mintea lui nu-1 putea ajuta sa domneasca pe

tronul tarilor, 'Ana la vindecare sa domnea9c6 im preuna cu fratele sau vitreg Petru. Deci sa se Mesa
o domnie dubla gi in Rusia dup6 modelul altor tari,

unde existasera asemenea cazuri, la Bizant, sere e

xemplu. Aceea care lucrase ci aranjase aceste lucruri
fusese sora lui Fedor gi Ivan, fiica lui Alexie,Sofia, care aranjase lucrurile de aca natura ca puterea, conducerea statului sa treaca in mainile ei,deoarece fratii ei erau minori. Ea era un fel de regents pdna la luminarea mintii lui Ivan - care n'avea
www.dacoromanica.ro

-378

sA se intample niciodatA gi la majoratallui Petre ludndu-gi titlu de tarevnA. De fapt era mai mult o
tutoare a celor doi frati.

Guvernarea ei in numele for a durat dela 1682-9

cdnd Petre is singur franele conducerii. Conducerea

Sofiei ea sprijinit mai mult pe o militie internA

streliV,I.Erau niste militinei ce nu erau intrebuintati la expeditii. AlcAtuiau un fel de corp politienesc, iar conducAtorul se numea Hovanski. Erau inarmatt primitiv, cu arcuri numai o mica parte avAnd arme de foc. Aveau o curte separatA unde era cartierul
lor, gi privilegiile de care se bucurau ei erau foaTte numeroase. ConducAtorul for - care cAuta sA punA
mama pe multe mogii - avea o situatie foarte insemnat, caci numai pe la el trebuiau sd treacA toate ce-

rerile de on ce naturA adresate tarului.Din acest

privilegiu el scotea multe venituri, caci functille
prin el se cApatau ugor, dacA era bine platit de interesati. In timpul guvernArii Sofiei, deasemenea avea o mare trecere favoritul ei, printul Vasile Go1itin. Din cauzd ca favoritii ei chutau sA profite
www.dacoromanica.ro

- 379 cat mai mult de situatiile 'or, domnia Sofieignu era

iubitd de Rugi. Daces in politica interns Sofia nu a

putut sd cucereascd dragostea Rugilor,fiindcd se inconjurase de oameni pe care poporul sdu nu-i agrea,
Sofia a cautat ca In politica externd sd captige ceva.

In adevdr prilejul de a se manifesta puternic

in politica externd it ofer& indata imprejurdrile politice de acum, imprejurari care vor da nagtere unui
rdzboiu intre Turci gi Rugi. La 1683 fusese asediul
Vienei care a insemnat o infringere a marelui Vizir
pi inceputul decdderii puterii Turcilor. Lucrul acesta a incurajat foarte mult pe cregtini, care au call-

tat ne data sd formeze o liga cu scopul de a izoni

pe Turci din Europa. La aceastd liga, la care luau
parte intre altii Austriecii, Venetia, Polonii,etc.,
a fost invitatd gi Rusia. Sofia a acceptat sd intre
in liga creptind pentru a lupta contra Turcilor.Ac tiunea armatd a Rusiei in rdeboiul ce se deschide cu
Turcii a fost insd de putind importanta, mai ales ca

statul ruseec nici nu era preOtit pentru un rdzboiu.

www.dacoromanica.ro

- 380 -

Armatele Rusiei s'au indreptat care Crimeea, cu scopul de a ataca Azovul, o cetate la Marea AzovuluipagezatA la varsarea Donului in aceasta mare, cetate
important5., &dci cu toate ca era agezatA la o mare

inchisa, totugi era o ie0re la mare, ceeace Ruda

nu avea

1 in afar& de Arhangelskul dela M.Alba. In

fruntea armatelor rusegti era favoritul Sofiei V.Go-

litin care a pornit douA expediVii: una in 1686 0 a

doua in 1687, terminate ins& in chip lamentabil.Tur-

cii ci Mtarii au avut resurse suficiente sa infringfi armatele lui Golitin, aca ca el a fost nevoit sa

se reintoara Para nicio ispravii. La lupte a luat

parte-0 hatmanul Samoilovici cu Cazacii sai.Japasta

infringerei lui Golitin a c&zut pe umerii lui, din
care motiv a fost destituit, iar in locu-i fu ales
fostul sau secretar Ivan Mazeppa. Mica Ru4ii n'au

avut succese, totu0 ceilalti aliati creqtini au avut

de c&gtigat mai ales VeneVienii, care au ocupat Mb-

Teea, ri Austriecii care au pus mdna pe Ungaria

Ardeal. Cu twit& infringerea

Rucilor,

ci

ochii crecti-

nilor tot spre ei erau indreptati, fiind singurtin

www.dacoromanica.ro

- 381 care se spera ca vor putea scoate pe cei de legea

lui Hristos din mdinile Turcilor.

Lefaturi cu Romanki. In vremea asta domnea in

Moldova prudentul C.Cantemir care a avut oarecari
prietenii cu Rugii, dar neinsemnate. In Tara Romaneasca domnea acum f;erban Cantacuzino. El, in schimb,

a desagurat o activitate intensil de apropiere a creg.

tinilor intre ei gi mai ales de Rusia, contra Turcilor. In 1688 ySerban a trimes o solie la Sofia, care

de fapt nu era numai din partea lui. E1 avea planuri

foarte mars gi congtient ca se trdgea din Cantacuzini.
fogtii imparaVi bizantini, avea sterna lui vulturul

Bizantinilor, visAnd chiar o stap&nire ca a stramosilor sali. In solia trimisa Sofiei,

erban s'a Bandit

sk_eprezinte ca reprezentantul voinVii tuturor cregtinilor de sub Turci, deaceea s'a adresat gi lui Dionisie Patriarhul dela Constantinopol ca sg-pi trimita

gi el adeziunea la aceastd soli, gi tot aga gi Patriarhului sarbesc dela Ipso, ceeace acu astfel ca
solia sa se prezinte ca din partea a trei popoare.Solia a Post incredinVata egumenului Isaia dela Muntele
www.dacoromanica.ro

- 382 -

Athos, care a fost foarte bine primit de Sofia la

Moscova. Ni s'au pgstrat scrisorile soliei traduse

din grecegtessic. In ele spune aga: "fine

ne poate izbgvi, decat un fiu binecuvantat al lui
Dumnezeu ci tine altul e acela, cleat mgria ta,care
Intreci pe toti in bogs ie, putere ci multimea ogtirii. Decd, in numele Mantuitorului nostru Hristosori-

dicati-vg gi luati armele, mergeti asupra necredin-

ciogilor Agaremr(este termenul in care erau numiti

Turcii). "Intgriti credinta, ctici nimic nu vg e cu
neputintg. Thati-binecredinciogii agteaptg pe imparri-

Sambii.-41-.13agaraalahliaLturjenii!.. "
Interesantg este gi sctipoarea Patriarhulta
Constantinopolului, tA care as spune urmgtoarele:
"Cana se va ivi, semnul crucii, multi se vor scula:

Sarbii gi Bulgarii gi mai ales Mizia 6e_jos (Muntenia) sub cel din 8613154g Impgrgteascg_Qerban Canta-

aslaa"
In ceeace privegte scripoarea lui

erban Can-

tacuzino, el aduce laude Rugilor gi spune ca xregategte o armata de 30.000 de oameni 0.,14-caz a 1 ucii
www.dacoromanica.ro

- 383 -

vor sa porneasca in contra Turcilor, venind armata

for la DunAre, oricand el o poate ridica aceasta ar.

mata la 70.000 de oameni. Crede deasemenea c. victoria nu va putea scapa cregtinilor, caci ()data veniti

aici Rugii, datoritd gi ajutorului venit dela cei lalVi cregtini s'ar putea ridica la 300.000 de oa -

meni oastea care ar lupta contra pagdnilor. Natural

raspunsul Sofiei a fost favorabil gi ea spune intre

altele ca...ndup6 ce vom bate pe Math din Crimeeai

armatele noastre vor porni spre Dungren. Nu s'a putut face nimic ins6, fiindc6 tocmai acum In 1688 s'a
intamplat sa moard

erban Cantacuzino. In locul lui

este ales C.Brancoveanu, un om mult mai ponderat,care agtepta totdeauna sa vada cine e invingatorul ca

sa se decia s6 porneascd gi el. Acesta avea un adversar pentru tron, in ginerele lui

erban, Constan-

tin Balaceanu, care a trecut in Ardeal, unde unelti

pentru a capata tronul. El a prins pe Isaia dela care lua toate hartiile gi dovezile legaturilor cu Rugii, care nu conveneau Austriecilor, fiindca cu toata alianVa for cu Rugii, totuci nu vedeau cu ochi
www.dacoromanica.ro

- 384 -

buni o interventie a Moscovei in Principate, asupra

cgrora aveau gi ei pretentie.
Solul ce se intorcea dela Moscova, Prins de
Austrieci, fu dus la Viena ei inchis. Bretncoveanu

trimite gi el o solie la Sofia, dar el este mult mai

ponderat ca

erban. Spune ca va merge contra Turci

lor dar numai ea/ad Rugii vor vent la el, deasemenea

crede ca nu se va putea ridica o armatii mai mare de

vreo 30.000 de oameni. Timpurile lui

erban trecuse

ri deci.

TiM2III1212111=2011=1.-Dar in vremea
aceasta, o schimbare se produce 0 in Rusia. In
1689 Sofia este inlilturata ai la conducere ram&ne

Petru. Spuneam ca el fusese ales a domneased impreu

na cu fratele eau Ivan.,Educatia care i s'a (1st cops
lului Petru, a fort cu totul deosebita'de aceea care

se dadea unui membru din familia imperial.. Aceasta

de obiceiu era o educatie mai mult refigiCasa,

in

chis in palatul dela Kremlin, copilul nevenind in

contact cu tine va vrea, dorind prin aceasta s6-1
face s6 apuce pe cal gregite pentru a se compromite
www.dacoromanica.ro

- 385 -

qi astfel sa fie inlatirat dela domnie. A autat

sa-1 conrupa

qi s -1 lase intro total: lipsa de e-

ducaVie. In realitate, s'a int&mplat invers. Copilul

Petre a capatat educatie qtiintificA, de care mai ales s'a ingrijit mama sa. Pe 14.0 aceasta el a in-

trat in contact cu negustorii strains din cartierul,

for din Moscova, unde a invAtat diferite limbi tehni-

ca militara deosebita de a Rueilort a cunoseut_obiceiuri apusene, qi imbracaminte ce nu se asemana cu a

neamului sau. Petre era un om cu o imensa vitalitate,

care tocmai fiinded a fost umilit, a devenit foarte

banuitor. Ii placeau mult petrecerile qi avea o multime de prieteni cu care be facea in stil mare. Se
duceau pe strazile oraqului urcaVi in sanii chiuind
41 Vipand, ba mai mult uneori parodiind religia unit
imbraoandu-se ca pops, altul ca Patriarhul, etc.Era
in.multe privinte un barbar, nu un rafinat. Se minuna de orice lucru nou qi cu totul deoeebit de cele
ce qtia'el qi dorea

4-1

cunoasca. Gesturi de aces-

tea libere vom avea prilejul sa mai, vedem la Petru

cand vom vorbi de domnia lui,spre exemplu intalnirca

111.14/Ph

Rase. 25

www.dacoromanica.ro

- 386 lui cu Dimitrie Cantemir povestita de reculce a fost

cu totul lipsita de eticheta. ru mai vorbesc de

vieata lui particulars, in care au fost o mulVime de
nereguli asupra c'erora nu insist. Trebue sa adaog ca

revolutia pe care a vazut-o cand era rim a avut o

mare influemta asupra lull lasandu-i chiar unele ticuri nervoase cum nice Neculce ea "flutura din cap".
Influentat de cele ce aflase in legatura cu technics
militara dela strainii din Moecova, Petru s'a gandit

sa formeze nigte exerc4ii militare dupa Apuseni gi

stringandu-gi mereu tineri ge

inarmat

i i-a pus sa inveVe aceste exercitii. Acest regi -

ment pe care 0-1 formase a devenit pe incetul o ogtire foarte credincioasa lui Petru

Fiindca se adu-

nau in manastirea Preobrajenis (schimbarea la fats),

,regimentul s'a numit Preobrajanskidpvenind un pericol adevarat pentru Sofia. Problema navigatiei 1-a
.-

urmarit mer

q'a due chiar la Arh z

41_

elsk ca sa

vada corabiile. Sofia n'a dat importanta acestei pre-

gatiri a lui Petru, socotind ca aceste lucruri it

vor face impopular. Momentul rejoretului (se socotea

www.dacoromanica.ro

- 387 -

a fi major la 16 ani) se apropia mereu. Se ivesc

chiar uncle neinVelegeri intre Petru gi sora sa. In
1689 se produce conflictul pe faVA, de unde panti acu-

ma numaimocnise

sau deabea transpirase. Se vg.zuse

conflictul pentru prima data, cu prilejul infrfinge-

rii lui Golitin. Cu tot insuccesul acestuia contra

Turcilor, Sofia a vrut s6-1 faca o primire foarte
frumoas6 la Moscova. Cum intre altele Golitin trebula sa fie primit ci de tar, Petru a refuzat sa faca
aceasta, gi le-a opus -o in faVd Para inconjur.

Inl&turarea Sofiei. Sofia de necaz a declarat

ca el ataca obiceiurile gi a cdutat s is easuri
contra prietenilor lui. In 1689 Petru se retrage cu
tovaragii siti la Sf.TroiVii, far Sofia la Kremlin,im-

p6rVindu-se astfel in doug tabere. Vazand c6 are sa

piard6,Sofia,,,trimese la Petru pe Patriarhul Adrian

pentru pace. PopulaVia trecuse ci ea de partea lui

Petru. Sofia i-a cerut in cele din urma iertare gi
Petru i-a fixat domiciliul la o mangetire filril ca sa

se caluOreascil. El a adus apoi la roscova pe mama

sa gi a continuat sa guverneze impreun& cu Ivan pang
www.dacoromanica.ro

- 388 la

in 1696 card acesta moare. El yia ales in juru4

pe prietenii sai occidentali din care doi sent mai

inzemnati. Unul din ei era scoVian Patrik Gordon $i
celalalt un elvetian Lefort

Cum lupta cu Turcii continua, dupa ce 41-a

randuit lucrurile dupa cum a vrut el, Petru a plecat

intro expediVie contra cetaVii Azov la 1696. Dupa

un asediu sangeros, Ruyii iau

Azovul pentru prima

oars au reuyit sa aibe un port la mare la sud. La a

ceasta expediVie a luat parte yi Milescu adus pentru

intretinerea relaViilor cu populatia yi apoi la in

cheerea ostilitatilor el a servit pe Petru,deoarece

cunotea bine limba inamicului.

---000---

www.dacoromanica.ro

-389-

PV2-eZ2Z1112IY=11
Luni 14 Martie 19.18

Pgtre cel Mare.Politica exteink

Caatori le In,ADus. Am aratat in lecVla precedents tineretea lui Petru cel Mare gi educaVia pe Care o primise el. Am vazut deasemenea cum a inlaturat
tutela surorii sale Sofia, ramanAndu-ne acum ea vorbim de politica externs a lui gi razboaiele pe care
le-a purtat. Inca dupe ce a ajuns la deplina stapanire a Rusiei, dupe expediVia dela Azob i e'a indeplinit dorinta pe care o avea de a face o calatorie in
Apusul despre care auzise lucruri minunate. Se hotfi-

ri sa face aceasta calatorie in Apus, dar cum intro

calatorie oficiala, ca Var al Ruyilor, i-ar fi ripit
libertatea pe care el o voia, de a vedea toate ci a
bu fi silit sa urmeze un anume program impus, protocolar, el se hotari sa face o calatorie incognito
(1698). Pentru aceasta a trimis o solie in Apue,din
www.dacoromanica.ro

-390 -.
care facea gi el parte avand un rol putin important,

un fel de al treilea secretar al soliei, numindu-se

Petre Mihailov. Este adevarat insa ca a foot repede
aflat, dar totugi el a continuat ca sub aceasta forma sa mearga acolo unde ii era voiea. Ceeace it interesa mai mult era marina gi chestiunile militare.

S'a oprit in primul rand in Olanda, la Saardam, un mic rage' in care el vizita docurile gi fa-

bricile de corbii, angajandu-se chiar ca lucrator.

Atunci i s'a zis ca e dulgherul Petre, caruia i se

aduceau laude pentru puterea lui de mune& i fora

sa fizica. De aici din Olanda, plea In Anglia.Aici
deasemenea vizita toate locurile care-1 interesa

(mai ales porturile) gi fu primit gi de curdle nobililor gi la cea regala. In genere el n'& placut

in Anglia, caci Englezii cunt oameni cu o eticheta

severs, ceeace nu se potrivea cu Petru. Purtarea lui
a facut sa se scandalizeze lumea care-1 primise gi
i

s'a dat a inVelege ca prezenta lui este inoportuna

Ar fi vrut sa se clued St. in Franta, unde era rege

Ludovic al XIV-lea, 5nsa din motive politice nu s'a

www.dacoromanica.ro

- 391 putut duce

la Versailles.

Motil,911 era ca Rusia facand_parte din liga con-

tra Turcilor, era aliatd cu Austria Habsburgiloricontra carora Franta lupta. S'a dus insa la Leopold la
Viena, cu care a vorbit deepre o lupta contra TurcilorAs Dar se pare ca. Petru gi-a dat repede seama ca nu

e posibil sa,i alunge aga cu una cu doua pe Turci din

Europa, deaceea ceea ce a facut la nem, nu a ramas

decat o discutie. In vremea card el calatoria in Apus,

s'a produs in Rusia unele nelinigti, unele tulburari.

Conducatorii clerului erau ingrijati ea Petru va fi

influentat de religiile statelor prin care ttecea ci
ca va cauta apo% sa le invite. Chiar Patriarhul Dosi-

tei i-a trimis o scrisoare din Bucuregti in care-i

spunea; "Am That in adanca mahnire (afland de aidtoria la Apusenii necredinciogi)". Dar la Targoviqte
vine un oarecare Radian din Rusia, om al taruliii,ca-

re arata ca tarul n'a intrat in legaturi cu necredinciogii".

ffacsala StrellItalms Dar pe de altd parte

dugmanil dinlard ridicasera capul, se pare indem...www.dacoromanica.ro

- 392 nati de Sofia qi mai mult decilt dugmania acegtia era

aceea a Streli*tilor care vedeau ca vor finlocuii

41 nu se vor mai bucura de marile for privilegii. El-

vetianul Lefort, lasat cu conducerea armatei, le-a

inabu4it insa revolta. Cand Petru s'a reintors, cor-

pul strelitilor a fost desfiintat pedepsindu-i foarte aspru. Pe unit i-a condamnat la moarte gi multi
au fost spanzurati la poarta mdnastirii in care sta
Sofia.

Atunci el s'a despartit de trecut gi de prima

lui sotie Eudoxia ce a fost trimisa la mdnastire.

Tot acum el modified gi calendarul. Numaratoarea anilor se facea papa acum dela facerea lumii;e1
introduce numaratoarea dela Hristos. Incoputul anului era socotit dupa Bizantini, dela 1 Septemvrie,
el it modified in sensul ca anul ea inceapa la 1 Ianuarie. Primul an care a inceput cu data de 1 Ianuarie a fost anul 1699.
Pacea dela Carlovitz (1699)

In politica ex-

terns de pdna acum a lui Petru cel Mare, de data

aceasta se produc unele schimbari. I4i ddduse eeama

www.dacoromanica.ro

393 de absurditatea planului de a distruge pe Turci, nefiind pregatit pentru aceasta, car ceilalti aliati

erau gi ei foarte obositi. Intoarcerea lui in Rusia

din Apusul in care calatorise, degteptase noi speranVe la Romani pi la Slavii din Balcani. Brancoveanu i-a trimis un sol care sa-t spuna dorinta Romanilor de a-1 vedea pe Petru venind la ei. Dositei
ii scria ca.. "In vremile noastre, to ecti capul tu-

turor crectinilor gi chiar gi singurul cap, caci nu

mai e pe lume un alt tar pravoslavnic, afara de tine".

Cu toate indemnurile ce veneau din partea

cregtinilor, se pare ca. Petru a foot ucor convins

sa adere la pacea cu Turcii. Tratativele de pace au

foot la Carlovitz o localitate aproape de Belgrad

ci

s' au srarcit prin tratatul in urma caruia Austria

a cagtigat cel mai mult. Ea a luat partea

leului

In 1699, caci toata Ungaria gi Ardealul trecu in

stapanirea austriaca. Rugii au capatat.numai Azovul.

Cerusera ci cetatea Kerd (in turcecte Ienicale

www.dacoromanica.ro

.- 394 .

9etataa nouA), a earei stap&nire de c&tre Rugi ar fi

impiedicat pe Turci de a putea s& indhidA navigatia
pe marea de Azov, dat n'au eapatat-o. Deasemenea au
mai cerut Rugii libera navigatie a Rusiei pe DT.Neagrd, ceeace Turcii au refuzat cu Imdliriitnicie. In ce-

le din urmil tarul a trimis, spre confirmarea pgeii

.pe un sol - Ucraintev - la Constantinopol gi Turcii

au trebuit s& lase o .corabie rusti, cea dint&iu cora-

bie ins& care a navigat pe M.Neagra - s& pluteasea

In apele for pan& la fosta capital& a Bizantului.Con-

firmAndu-se pacea, Petru a lasat la Constantinopol

un agent comerci al, se spunea - dar care avea ordin

te a fi in contact cu cregtinii Balcanici. De fapt

cel mai insemnat agent era insugi Patriarhul Dositei
al Ierusalimului, care gedea mai mult la Constanti-

nopol, Viand de aici in eurent pe tar de mersul lucrurilor. Intrto scrisoare a lui se arat6 ca bine a

fAcut tarul ca a construit o flot6, numai ca s& sper5.111 ca aceastg not& va fi trimis& gi contra Con-,

stantinopolului, spunea el. Dar nici Petru, cu totul

nu renuntase la planul contra Turcilor. Intr'o scriwww.dacoromanica.ro

- 395 -

soare catre Brancoveanu, el 11 felicity pentru in formatiile date gi-i spunea ca in caz ca va fi scos
de Turci din doipnie ea mearga in Rusia unde Petru Ii

punea la dispozitie mogii pe care sa le stApaneasca.

Din cauza ritzboiului cel lung cu Suedezii, Petru este

deocamdata departat de ideea contra Turcilor.Lupta

cu Suedezii, tot iegirea la mare it face pe Petru sa
o ducd. Acest rgsboiu se mai numegte gi "Rgsboiul
nordic".

Razboiul Nordic. Suedia, duper pacea din Westfa-

lia (1648), ajunsese o mare putere. Prin stapanirile

depe continent, M. Balticd ajunsese un lac suedez.
Regiunea din Nordul Germaniei (Pomerania) era a lor,
deasemenea reL:iunile Curlandei -

Ingriei

gi Careliei, ci intreaga Finlander erau teritorii eta-

panita de Suedia.
Firelite ca situatia aceasta era privity cu

ochi rill de vecini, care doreau iegire la mare.Bran-

denburgul, Polonia, Rusia

abta ateptau

momentul

ea -gi creeze aceasta iegire la M.Baltica. Prilejul a

sosit odatil cu anul 1697, wind moare regele Suediei
www.dacoromanica.ro

- 396 -

Carol al XIlea. La moartea acestuia ramane ca urmagi

fiul sdu Carol al XIIlea,care ins& era minor, ceeace
a fflicut pe vecini O. se gandeascd indatd la un raz -

boiu. Carol al XIIlea era o fire svdpalatd, la 12

ani se proclama major gi is conducerea statului. Ve
cinii 1au socotit ca un copil de nimic, dar el s'a
dovedit a fi un geniu militar. Era un om ciudat de o
nervozitate extraordinard, cu iegiri ce ofensau gi

pe cei mai buni prieteni ai lui, Contemporanii in -

saci 1au socotit ca un om cu apucaturi ciudate. Se

povestegte ca data., vazandu se ca nu se mai intoar
ce in' tar& unde, treburile it agteptau, i s'a trimis

vorb& ca sd se reintoarcd in Suedia. Drept raspuns

Carol al XIIlea

scos cizma din picior gi a

dato trimisului, spunandui: is o gi deacum ea va

avea grije de treburile interne pane voi vent. Se

mai epunea ca avea pasiunea jocului de gahin care

gtiti c& piesa ce trebue apdratd pentru a cOgtiga
este regele. Totdeauna el juca cu regele, spunand ca
in primul rand acesta e cel ce trebue sa lucreze
dea atacul

desconsiderand

celelalte piose care

www.dacoromanica.ro

sa

- 397

aunt nigte anexe - facea aluzie la situaVia reala a

lui - firegte totdeauna pierdea jocul. Despre el extr

sta o scriere celebrA-a lui Voltaire "Histoire de

Charles XI(",
In contra lui s'a facut o alianVii a statelor

interesate, in care intrau s Danemarca, Brandenburgul,

Polonia gi Rusia. Era curios cum Polonia acum intra

In alianVa cu vegnicul ei rival Varul gi se spune ca

August al IIlea de Saxa, regale Poloniei, ar fi zis

'Ca sa intram in legaturi cu Moscova, dar sa n'o lasam
sa mai:lance ea toata bucata, cum de altfel s'a gi in
tamplat.

S'a incheeat un tratat intre aceste state ci pe

data s'a inceput razboiul.

Dar cu o iuteala extraordinary tanarul rege a

taca Danemarca, asediind la 1700 Kopenhaga, silind
astfel pe Danezi sa se retraga din coalitie. Situatia

lui Carol mai este ugurata gi de faptul ca Branden

burgul nu a intrat decat tarziu in lupta. De fapt
lupta a foot clued de Poloni gi de Rugi. In Rusia mu
rise Lefort care organizase armata lui Petru cel Mare
www.dacoromanica.ro

- 398
Si in locul lui fusese pus principele Mencikov,un fa
vorit al Varului, rdmanand

in aceastg situatie cu

mica intreruperi, pang la sfargituli:damniet' lui

Petru.

Luptele au inceput in regiunea Ingriei gi Carin-

tiei. In timp ce Riga era asediatg de Poloni, in

toamna anului 1701, Narva (era suedez6) suporta ase

diul Ruglgnija un moment dat Carol profit& de un

fapt neacteptat.

Tarul necdjit ca armata de ajutor gi aprovizio

flare care trebuia sgi soseascg nu mai venea,..a ple

cat inaintea ei ca sgi grdbeasei sosirea.Faptul a

costa a ugurat cateva manevre ale lui Carol, foarte
reugite, aga cg izbirea din urma a celor doug armate
a fost o victoria suedeza. Lupta dela Narva (1701)

s'a dat pe un viscol mare, foarte confuzg, dar in ur

ma ei au ramas 15.000 P , e morVi gi 20.000 de prizo
nieri rugi in mbinile lui Carol. In.urma acestei vic

torii Carol ar Li putut sd inainteze in Rusia.Grecea

la lui a fost cg descouligrand pe Petru, el nu 1a

urmarit, ci a socotit cg Polonii sunt mai primejdiogi
www.dacoromanica.ro

-399 de aceea s'a indreptat contra 'or, dand aetfel prilej Rugilor'sa se refacA.

Ircvremea asta InLApusul Burnel Be desfagura

un alt rdzbolu, cel pentru succesiunea la tronul Spa.
nisi. Ultimul mare razbolu al lui Ludovic al XIV-lea.

Murind ultimul habsburg din Sgania, s'a pus problema

succesiunei la tronul Spaniel, la care aveau dreptul

doi pretendenti care se inrudeau cu fostul rege al
Spaniel. Filip V nepotul lul Ludovic al XIV gi Carol
al Austriei. Ca sa-1 impiedice pe Ludovic sd,gi atingA scopul, Austria a format o coalitie, la care
luau parte gi Tarile de Jos ii Anglia gi astral Europa scum era ImparVitA In doua coalitil

Inirepta-

te una contra lul Carol al XII-lea al Suedelei, alts

contra lui Ludovic al XIV-lea al FranVel. Cei doi
monarhi prin forta lucrurilor trebuiau sa-$i dea
mans. gi ImpreunA cu ei gi Turcii, care InsA n'au in-

trat In luptd. Vom vedea ca Ludovic face afortari

sa-1 aduca pe Carol cat mai aproape de el.

In Polonia se produce acum o_migcare contra

www.dacoromanica.ro

- 400 regelui care este rasturnat, o mare parte din Polonezi trecand de partea Suedezilor. Carol al XII-lea
proclama, in locul lui August al II-lea, rege pe un
polonez, pe Stanislav Lesczynski, un am tAn4F de' mare valoare, foarte inteligent dar cu pacatul in o chit Polonilot ca fusese adus gi impus de ogtile
strAine, lucru cu care nu puteau sa se Impace.Luptele au continuat pan& In 1707. In cele din urmA, vAzand ca August al II-lea nu se mai astamparA, Carol
se luA pe urmele lui trecAnd tocmai in Saxonia undo

era refupiat August - care era gi amgele Saxoniei gi-1 silegte pe acesta sa inchee pacea, care a avut
loc la Alt Randstaft in 1707. Prim aceasta August re-

nuntA la Polont4. Ramanea acum singur adversar Petru ci ar ft trebuit pe data sa se Intoarca In contra lui. Totusi Carol mai zaboveRte un an gi jumateo-

te prin centrul Europei, Rand sa faca acest lucru.

ZAbava se datoregte faptului cai Ludovic XIV 11 in -

Oemna sa se indrepte contra Vienei ci el ezita Incotro sa o apuce. In cele din urma,imprejurarile mai
molt ca voinVa lull 1-au silit sa porneascA In
www.dacoromanica.ro

-401contra Ruoilor.

Petre intre timp, stiuse Qa profite de imprejurari si s se refacg. Carol credea ca va fi ajutat

1 de Turci acum, cacf mereu ii indemna contra Ruqilor. Dositei Ins& it Linea In curent pe Petru cu ce-

le

ce se intampla la Constantinopol, astfel di el

reu4i s MIattire intrigile suedezului la sultan. Petru cel Mare lAuda chiar pe Dositei p;ntrucil 1-a tinut in curent cu intriga lui Carol al YII-lea. i1Rnd

Patriarhul Ierusalimului moare qi deci nu mai era eine sa-1 informeze pe Petru de cele ce se intamplau

la Constantinopol, el pure in locu-i pe Hrizant

Nottarat care este nepotul lui Dositei. Donzai nostri se preggteau chiar sg tread de partea r!uilor,
Insh nu rasau ca lucrurile sg fie date pe fhtg, mai

ales Brdncoveanu. Dar cum spuneam razboiul cu Turcii

n'a izbucnit, lAsand astfel lui Petre mdinile libere.

In adevgr Petru cel Mare se folosete de invdtgmintele infringerilor de pang acum ci pentru noua lupt6
cu Carol idi organizase

Fasc. 26

prevdzuse totul cu in-

www.dacoromanica.ro

- 402 -

grijire. Indatd regiunile dela gurile Level suet cu

cerite Qi in 1703 pune bazele oragului care la nume

le St. Petersburg al patronului tarului. SanPeters

burg este Ins& un orac construct pe un teren inunda,-

bil. Este un fel de Venetie a Rusiei. Dar din punctul

de privie strategic ci comercial este insd'foarte

bine agezat, fiind cel mai apropiat punct la mare,de
intrettaerea unei intregi serii de Orumuri de apa gi
de uscat. Cu o energie ci o sfortare extraordinara,

tarul a reugit sdgi ridice o noud capital& desp'e

care se zice ca a spur "am deschis o fereastrd spre
Occident".

Astfel Rusia acum ajunge st&p&nd pe o iegire

la o mare liberd, pe care va putea gi ea face coLlerte

Firegte ca victoriile lui Carol alplea in

Polonia, nelinicteau pe Petre_cel_MareDupl abdica
rea lui August al IIlea, el a incercat s& ridice In
Polonia pe.alteineva. Interesant este ca cel pe care
Petru vroia s6-1 facii rege al roloniei, este din Ar

deal; ungurul Francisc Rakoti din familia fogtilor

www.dacoromanica.ro

- 403 -

principiai Adealului, retras in Maramureg, unde incerca o rezistenVa ungureasca in contra Austriecilor.

Acestuia i s'a trimis de tar un sol, un roman de ori

gine din Brasov care a fost multa vreme in slujba
lui Brancoveanu, anume David Corbea Ceaug. Acesta a--

junsese la Moscova, unde reugise

saiarein

vestitul

pogiolski pricaz. Solis lui a That ineununata cu succes

Rakoti primind propunerea ce i se facea, dar cu

toate aceatea n'a putut inlatura pe Carol al XII -lea

ci protejatul sau.

pra XII in Rusia el, luDta dela Poltava. In

1292.122zolsehatarizorneasc5.

In contra Ru*i-

lor. Este demn de luat in seams margul pe care 1-au

facut Suedezii lui Carol, care dupa ce ajunsesera pa -

na la Dresda, prin Polonia, se intorceau arum din

nou spre Rusia, dar cu Vinta: Loscova. Un tur de for -

tat dace me gandim la lungimea drumului gi la mij loacele de transport din aces vreme. Cu toate ca se
indreptase spre Moscova,galradal-ZII.,1e4-dela;o

vrams_a_apugAt=olpre Sua4 modoficandu-giaglfel_047

nul. Aceasta modificare se datoregte mai multor faPte.
www.dacoromanica.ro

- 404 In primul rand, in tAterlox10

.11..usicei.,.

a Iptam-

pinat o rezistenta foarte mare. Un corp de oasts al

sau, a fost chiar batut la\Lesnata. Apoi In Ucraina,

se nascusera unele tepante_separatiate. Cazacii Zaporojeni, din sanul statului rus, care ctiti ca aveau o organizatie autonoma, in frunte cu un hatman
guvernator, un fel de voevod semi-independent,Incepusora sa nutreasca idei de separatie, in aceasta
vreme in care Mazeppa era hatman. Remultumit de Ruci

el a chemat pe_Carol la Cazaci a impreura_sa lupte

contra lui Petru, ceeace regale Suediei prima. S'ar

parea ca expeditia ar fi o nebunie data MIA distanta cu care se departase Carol de bazele sale de operatio, de rezistenta. In realitate nu ()ate o grecea,

la a lui Carol in aceasta expeditie, cad. Polonia

era supusa ci aliata lui, aca ca departarea de baza
de rezistenta nu mai poate fi socotita ca fiind prea
mare. Nenorocirea lui Carol in aceasta expeditie a

fost ca Mazeppa LIRELInfrInt Inainte de a se fi fa.

cut jonotiunea armatei lui cu a lui Carol. Apol

www.dacoromanica.ro

a'

- 405 -

mai inceput ci o lama grea care ameninta pe Suedezi

sa

moara de foame. In Ticraina era un orac, Poltava,

unde se gaseau marl depoziWrandreaptg care el ci -1 asediaza, spunand el di trebuie

sau sa-1 is sau deed nu vor muri de foame. Dar pAnI
sa cad& oragul, soli gi armata lui Petru.
In batfilia care se diidu aici la 8 Iunie 1709,

armata lui Carol al XII-lea, care pan6 acum nu fuse-

se infrinta, a fost distrusI de Petru. Carol abea a

reugit ea scape fugird pe teritoriul polon. Dar Mal

urmarit de armatele lui Petru, el este silit e5. trea-

c& Nistrul ducandu-se la Tighina (Bender) care era

rasa turceasca. Infringerea lui Carol al XII-lea de

Rusia, a schimbat situatia de pan acum, statul rusesc devenind o mare putere, Viand din nou ea se
wise& speranVa In inimile cregtinilor asupriVi. Inte-

resanta este o scrisoare a lui Brancovesnu, tiparita

it

.anexele' ijurna1ului

lui Petru eel Mare.usce a

fost tiparit in 1772.4ici se a/luta 'cu oarecare iro-

mie, cum Carol a venit bolnav la Bender, cum pava

www.dacoromanica.ro

406 turcesc de aici i-a trimis o chareta care sa-1 aduca,

primindu-1 cu mare cinste,. dandu-i apoi locuini

Varga in apropiere de Bender. Aici

;.

la

se vad urmele

acezarii taberii lui. A gost deasemenea intrebat cum

sta facut de a fost batut de Petre cel Mare, la care
Carol cu firea lui brusca a raspuns car in definitiv

daca a fost infrint odata in zece ani de lupte, ce

mare luoru este!! Va avea el in sfargit taria ca sa
se ,,rate, pans la urmA, ce poate.

Ceeace face pe Brincoveanu sa socoteasca,drept

nebunie aceasta trufie and se Ondea la situatia

disperata.in care era Carol, care se mai putea hrani
cu iluzia revancei. In vremea asta moare ci Mazeppa,
care-1 insotise pe Carol. In Apus Ludovic al XIV-lea
era la rdndu-i infrint ci nici el nu mai putea sa-1
ajute pe Carol.Deasemenea din Polonia nu se putea
atepta la vreun ajutor, cats Stanislas nu se poate
mentine.
Petru renuntase in. urns victories asupra lui

Carol, de a mai aduce pe Rakoti la tronul Poloniei

ci a adus iar pe AuGurt_gl II-lea.
www.dacoromanica.ro

- 407 De aici rezulta o tutela a Rusiei asupra Po

loniei al carui rege era obligatul lui Petru. Este
de acum inceputul tendinVei Rusiei de a pure maim pe

Polonia giaoingloba In hotarele rusegti. In situa

Via aceasta, firegte ca nici tratatele de pLing acum

cu Polonii nu mai sunt respectate de Petiu, aga ca

toatA regiunea Balticei cu Riga, ecte atagat6 Rusiei.

In 1710 Petru cel Mare era atot puternic

-- -000 - -

www.dacoromanica.ro

408

Prelegerea XXV as

fit,_ scurf 16 P;arts e

Eztrecel

Mare.Politca externa

19 38

(continuare)

Raapiul cu Turcii (17I1). Ajausesem cu into

rig politica a Rusiei lui Petru eel Mare, pang la al

IIlea razboiu cu Turcii, primul fiint cel care sla

incheiat cu pacea dela Carlovitz.
Acest .de al doilea razboiu a Post o urmare a

razboiului nordic. Spuneam ca in timpul luptelor cu

Suedezii, Ruqii nu aveau a se ten

de vreun alt atac

din afara. Carol al XIIlea a incercat sa atraga in

aceste lupte si pe Turci, care pang la lupta dela
Poltava s' au mulVumit ea priveasca desfitorarea eve-,

nimentelor, Ears sa se amestoce socotind ca din a

ceasta lupta oricare va fi invingatorul, nu va fi o

primejdie pentru ei. Turcii insa au vazut ca Petru

cel Mare biruitor, oricand va putea sai atace si pe

ei. Au vazut aceasta numai dupe. ce Carol al XIIlea
www.dacoromanica.ro

- 409 -

care mereu le ceruse sa intre ci ei in razboiu cu Ru

cii in vremea luptelor cu Rucii - lea trimis o eerie

de scrisori ale lui Petru, catre domnii din Moldova

ci Muntenia, in care le vorbea de posibilitatea unei

lupte cu Turcii ci de ajutorul ce 1ar putea avea de

la ei gi pe care regele Suediei pusese mina (prin
Mazeppa). Dar cand Turcii pornesc razboiul, Carol al

XIIlea, fusese infrirt 0 nu mai putea lua parte la

actiunea turceasca. Se atribue lui Petru eel Marelin
legatura cu politica lui faVa de Turci un testament
in care Rucii cunt indemnati sa punts malla pe Constan

tinopol, ea treaca ci in Asia, sa cucereasca Persia,

etc., adica sa nu mai clued o politica de expans.une

mai mult spre Apus ci ci una de expansiune spre Rasa

rit, care gi ea lear fi adus multe foloase.
Acesta ar fi fost scopul lui Petru eel Mare,

dar acest testament este un fals ci Petru nu s'a Ban

dit niciodata la cele ce se arata in acest testament
(a fost fabricat pe la 1812 de Lesur, partizan al lui
Napoleon I).

In razboiul cu Turcii, Petru spera foarte mult

www.dacoromanica.ro

- 410 -

pe ajutorul pe care i 1ar fi dat cregtinii supugi

Otomanilor, deaceea el igi trimise agenVii sdi in
toate Virile cregtinilor din Balcani. Acum insa o
migcare mare a cregtinilor era putin probabild,nu

mai erau conducatori ca

erban Cantacuzino, care ad

poatd servi o asemenea cauza. Fumai in Yuntenegrulpa

trundind age nil de ai Varului, s'a prod us o rascoald,

care numai cu greu a fost indbugitd de Turd.. Dela

ceilalVi cregtini, dela Brancoveanu gi dela Sdrbi au fost trimigi numai nigte soli, care .96 asigure pe

Petru ca in caz de luptatei cunt de partea lui, dar

Brancoveanu s'a dovedit a fi oportunist in actiunea

contra Turcilor. Existd o proclam4ie a lui Petru eel

Mare, in liraba latina (tradued gi in alte limbi),in

care el spune ca ar fi bine sd se facd cu acest pri

lej un rdzboiu de cruciatd contra Turcilor. El cauta
ad arate gi motivele pentru care va face rdzboiu

Turcilor, plangdnduse ca acegtia iau arestat solul

sau dela Constantinopol, gi este o frazd caracteris
tied ce zice: "gem apdsati sub jugul barbarilor Gre
cii, Romanii (Valahi), Bulger' ci Sarbi, religia for

www.dacoromanica.ro

- 411 -

este prigonita gi chiar Ungaria a suferit multe de pp

urma lor."

Aratd

ai)oi,

cute provocari au facut Turcii,ca-

re au adapostit in teritoriul for pe Carol al XII-lea,

dugmanul Rugilor, cum Cazaciigi Mazeppa, tradatorii

Rugilor, au avut deasemenea lama primire la Turci,ca-

re fard indoiald faceau aceste fapte numai ca BA cree

ze dificultati Rugilor, fapte care firegte nu pot duce dee/It la razboiu gi Turcii pentru aceasta trebue
atacati.

Interesanta este atitudinea Austrieciloroare

nu priveau cu odhi buni ridicarea Rusiei, pe care o
concurau, de teams sa nu inglobeze gi

arile romane,

pe care be doreau gi ei. Din concurenia ruso-austriaca niunai not am avut de cagtigat, caci nu am incaput

nici in mAinile Rugilor, nici ale Austriecilor,altfel

tine gtie ce s'ar fi intamplat, caci pentru aparare
principatele boastrede mult nu mai aveau armata.
De teams ca Rugii sa nu cdgtige prea mult,
Austriecii au facut propuneri, ea is gi ei parte la
lupta contra Turcilor. Petru insa n'a primit fiindca
www.dacoromanica.ro

-412 se temea el Austriecii vor profita mai mult dealt vor

contribui la rdzboiu gi aceasta fiindca razboiul Austriei cu Ludovic al XIV-lea continua gi deci era slab& nadejde pentru Rusi c& vor fi ajutati temeinic.

Petru s'a g5ndit CA o armatA care se afla in

Ucraina, pentru ajutorul lui August a/ II-lea putea
ipdat& trece la noi, sperand, duper promisiunile ce
se fAcuserl, ca cregtinii se vor ridica ci ei ea -1 ajute.

21mitrie Cantemir. Acum domnea in Tara Rom& neasca" Brancoveanu. In Moldova se produce o schimba,-

re de domnie, cand se aude de razboiul cu Rujii. Pita

acum fusese down N.Mavrocordat fiul lui Alexandru,cel
ce reprezentase pe Turci la pacea dela Xarlovitz .

Flind banuit c& nu este sincer, este scos gi in locul

eau este adus Dimitrie Cantemir, la 1710. Acesta era

fiul lui Constantin Cantemir gi frate cu Antioh Cantemir, amandoi fogti domni in Moldova. Increderea

Turcilor in el se datorea faptului ca D.Cantemir

tr&ise foarte mult6 vreme la Constantinopol, unde igi
insugise o cultura vast a, se apropiase gi de cultura
www.dacoromanica.ro

- 41, musulman& .i avea relatii cu conducitoril religiei

chiar, cu ajutorul arora invatase limba arab6.1poi

politica tatglui eau fusese de prietenie fat& de
Turci, calci el nu trecuse de partea lui Sobieski,

tend acesta intrase in Moldova (la 1686),aceasta pro-

babil ca o f&cuse gi din cauz& ca fiul sau era ostatec la Constantinopol. I s' au facut chiar favoruli

cu prilejul aftanirei in scaunului

moldovean

lui

D.Cantemir. Anume a fost scutit& Moldova de birul

catre Poart& pe timp de un an, apoi a fost ins&rcinat intre altele gi cu supravegherea lui Brancoveanu,

pe care-1 b&nuiau, aga de mare incredere aveau Turcii in Cantemir. Dar Dimitrie Cantemir a ingelat amar sperantele Turcilor gi a trecut indatd de partea

Rugilor. Motivele care 1-au indemnat pe acest invatat dOmn al Moldovei s& fac& aceasta suet mai multe.

Desigur asupra lui va fi avut influent& cele scrise

de cronicari, in special de M.Costin, despre originea noastrA 4i studiile sale proprii, gi acestea

vor fi fost motive care 4-1 facA sa treacA de parwww.dacoromanica.ro

- 414 tea Rugilor, ca sa scap, peamulide asupritori.. Dar

fdrd Indoiald ca ci motive do tat ordiw 1 -au deter-,

minat. El vazuse doar victoria lui Petru contra "leului Suediei" cum i se zicea lui Carol al XII-lea ci
deaceea se va fi nascut in el speranta ca

i Turcii

vor fi b6tuti ci deci va putea scoate Moldova de sub

jugul lor. Rugii nici nu se agteptau ca noul dome va

trece de partea lor. Initiative acestui lucru din

cauza aceasta a trebuit sa porneased dela Cantemir.

Mild Oa suit pe tron, toti credeau ca Va fi devotat

Cu totul Turcilor ci Suedezilor le spunea

ca gi el

e Bata ad intre in lupta. alaturi do ei. Cel care 1-a

triidat pe Cantemir ca e de partea Rugilor, a fost in-

sugi fratele sau mai mare, Antioh.Acesta domnise de

doui on ski probabil vedea cu ochi r6i inlocuirea

lui cu fratele sau mai !lac. Nsculce este stela care

ne ppune ca Antioh a fost cu pari la Constantinopol

contra lui D.Cantemir. Turcii ins& aveau prea mare

incredere in domnul Moldovei trimes de curand ci
n' au dat ascultare celor'spuse de Antioh.

Solul pe care Dimitrie 1-a ales ca sa meargi

www.dacoromanica.ro

- 415 la Ruai, a foot logoftitul tefan Luca cumnatul lui

loan Neculce. El a fort trimis in localitatea Iavorovlia Galitia unde s'a inchelat tin tratact intro

Dimitrie Cantemir i Petru. Este al doilea tratat

incheiat cu Ragii, primul fiind eel a lui Gh, ctefan din 1656.

.Acest tratat este destul de favorabil oldovei, care intre altele trebuia sd-$i pgistreze integritatea teritoriala, la care trebuia se: se adaoge

cetaVile Chilia i Cetatea Alba, ce urmau sa fie cucerite de la Turci. Moldova va trebui sA plAteasca
Rusiei o sump de bani, dar nu ca bir, cum se platea
Turcilor. In ceeace privete pe domn, acesta nu putea fi schimbat decdt numai in caz de tradare qi urmaqul lui va fi tot din familia Cantemire4tilor Dimitrie voia sa-gi asigure continuitatea familial
la domnie, se stabilea astfel ereditata, - aceastA
clauzd lipsete din eel al lui Gh. tefan. In cazul
cA Rusii vor fi invini gi Varul va trebui sA renun-

Ve la Moldova, atunci domnul va primi refugiu in Rusia, unde V,xul va trebui s ingrijeascd de situawww.dacoromanica.ro

-416Via lui.

Acest tratat a fost reprodus in parte gi in

cronica lui Neculce.

Pasagiul privitor la domnia ereditara,a fost

discutat de boieri, atunci tend 1-1 s'a comunicat
textul tratatului gi et au protest at flindca multi

poate se gandeau ca ar ft putut ei s& is tronul.

Card Luca s'a intors in Vara, a fost facut mare vistier,aga ca del doi cumnati ocupau locurt de

frunte sub domnia lui Cantemir, Neculce fiird mare

hatman.

Si cronica lui N.Costin povestegte aceste lucruri, dar din alt punct de vedere, decit Neculce care era un partizan al lui Cantemir. Dealtfel N.Costin
spline ca Neculce ar fi gtiut mai dinainte deca cotlalVi, cuprinsul tratatulti. Prin urmare, incheinduse tratatul D.Cantemir s'a pregatit de caste.
El a dat gi o proclamaVie in limba latinAtcare ni s'a pastrat gi in care el amintea de cet6Vile

ce trebuiau roluate dela Turci, cum au fost nicte capitulatil in caresTurcil igi luaserli obligatia sia nu
www.dacoromanica.ro

417

Una-aloe teritoritle romanesti in schimbul unor sum de

bani ci NIA Aurgi Vinusera cuvantul, alcand aceste

capitulatii. Deaceea el se ridica in contra lor. Cu
teats aoeatea, el n'a putut ridica o arms:a.

wricE2.1.12411.29.112x1.. Luyta de4 Stani,r

lesti, In Oursul lunei Iunie, prima parte a armatei

ruse a trecut in Moldova sub conducerea lui Kropotov

si apol a doua sub comanda lui Seremetiev, in cele din

urmi ci Petru eel Mare vine in Moldova. Din corespon

denVa lui se yede ca a trimis trupele inainte pentru
ca sa alb& de vreme asigurata intrarea sa inaintea
Turcilor,

pre a nu ti luat pe nepregatite. In aceas

ta vreme, Baltagi Paca marele vizir, se pregatea si

el sa intre in Moldova pe la Ismail. Brancoveanu care
Prlmi4c, poruncti ea se prezinta cu oastea sa la raz

b6tu, ezita, deocamdata, ramanand in asteptare.

Insfarsit Rusii au patruns in Iasi, unde s'au
aqezat deocamdata.

Din povestirea lui Neculce voi extrage cateva

pasagii privitor

la vizita lui Petru eel Mare la

www.dacoromanica.ro

- 418 -

Iagi..."Dumitrageo Voda au facut 1mi:411-Viet mass fru

moasa in cur-Vile domnegti, In casa cea mare cu eta.
Iara cand au Post ea gada Imparatul la masa, n' au

vrut s oda in capul mesii, ce au gazut in scaun

langd masa, iara in capul mesii au pus pe Dimitragco

Voda

Se ospata 41 se veselea prea frumos cu vin de

Cotnar. $i lauda vinul foarte gi Inca mai bine le

placea vinul cel cu pelin. $1 mult se mira cum spre

partea for nu se face vin cu pelin Eva bun.".

In ce privegte atitudinea lui Brancoveanu,e1

se Intarise la Urlati gi agtepta rezultatul luptei.
El era un om foarte prudent, dar in tabara sa erau
al-Vii mai, idealigti 0:mai putin cumpatati, care so
coteau ca e bine sa treaca de partea Rucilor.tfnul

dintre acegti ci anume cel mai important, apatarul

Toma Cantapuzino, parasegte pe Branoveanu 41 trece

la IWO, oucerind Braila. El fiind varul domnului,i a

facut mare rau acestuiu, caci mai tarziu cand Branco

veanu a foot judecat de Turci gi omorItounul din ca
petele de acuzare a fost vi acesta.

Impreuna cu Toma a trecut gi Teodor Corbea ca

www.dacoromanica.ro

- 419 re mai tarziu a fost introdus de Petrru in Posolski

prikaz

31 a autorull.unei psaltiri in versuri in

romanecte sill unui dicVionar latin-roman.

Pe nealisteptate la Stanilecti (jud. Falciu),Tur-

cil ataca armatele Varului,'care incercuit din toate

parVile, de o armata mai numeroasa, cu toate meterezele ridicate ci cu toate incercarile de a rupe randu-

rile Turcilor, trebuiau sa cedeze, tarul urmand sa

fie luat prizonier impreuna cu intreaga sa oaste.In
tabard cu Varul se afla si Dimitrie Cantemir, care
ctia ce-1 aqteapta, daces ar fi cazut in mainile Tur-

cilor. Neculce, care el insa*i - ca hatman - era in

tabard., descrie situatia armatelor rusegti. El spun
cum i s'a propus de Var.ca sa incerce cu un deta.5ament de soldati calari, sa rupa randurile Qi sa-1 duca pe Var pe locuri pe care el le cumo*tea, in Ar deal, dar el a refuzat neputand sa-ci asume o asemenea raspundero. Deasemenea arata neastamparul lui

Cantemir care se temea caTurcii vor fi patruns in

Ia0., uncle se afla familia sa. In cele din urma au

.nceput tratativele de pace.

www.dacoromanica.ro

- 420 -

In schimbul unei insemnate sum de bani,Turcii aratd ca nu pretind sd=1 is prizonier pe Petru,
ci-1 vor lase ea se intoarcd in tare. In schimb Petru, sa dea vole lui Carol al XIS -lea s se intoarcd

in Suedia, deasemenea Varul sa renunte la Azov of la

Cazaci of sa nu ce mai amestece in Polonia.In ce privecte pe D.Gantemir oi 'soma Cantacuzino, Varul

sa -i

predea Turcilor. Dar aceste condiViuni dela inceput,

au fort in timpul discuViilor indulcite of este o

discuVie, dace "NArele Vizir" n'a fost cumpdrat pentru a mai rasa din pretenVii. Fapt sigur in aceasta
chestiune este ca vizirul intors la Constantinopol,a
foot scos din functie of condamnat apoi la moarte.Pacea aceasta incheiata in Moldova, poartd numele de
"Pacea dela Prlar oi a avut loc in 1711. Ea cuprinde
in forma ei definitivA qapte puncte: 1. Oraoele care
au foot luate dela Turci sa fie restituite (Azovul).
2. Ru411 sa nu se mai amestece in Polonia. 3. Negotul
va fi liber. 4. Carol al XII-lea va avea libertatea

de a se reintoarce in patrie. 5. SA nu se aducd pagube Ruoilor. 6. Armatele ruseoti sa pardseascd teritowww.dacoromanica.ro

- 421 -

riul Varilor noastre. 7. Prizonierii sa fie tots restituiti.

Deci nicaeri nu se mai pomenegte ceva despre

Cantemir sau Toma Cantacuzino gi in afara de pierderea Azovului, pacea era destul de famorabila, dat
fiind condiViile impuse, pentru Petru.

Prin Polonia, tarul se reIntoarse in Rusia pi

D.Cantemir it urmeaza. El este primit cu mare cinste
gi i se dau mai multe mosii din cele luate dela EAzeppa, ca gi altor boieri care-1 urmasera pe domnul
'moldovean printre care era ci Neculce. Cantemik mult

a sperat ca se va reIntoarce in Vara qi deaceea sta

mai mult in Udraina. Tamil insa 1-a chemat la Petersburg, cu gandul sa_1 faca sa colaboreze la ridicarea

culturei in Rusia, prin vastele sale cunogti4e.

EgalIm12102212121.=112. Terminand-o rau

cu Turcii, Petru s'a gandit ea se Intoarca iar contra Suediei. El a dat o proclamatie In care spune ca

ce a obVinut dela Suedeziore o mai mare valoare decat cele ce a

pierdut in urma razboiului, in care a

fost infrint de Turd.. Pierderea Azovului nu era foamwww.dacoromanica.ro

- 422 te mare, spune el, fiindca gi aga acesta era un port

la o mare inchisa, pe cata vreme cucerirea Varmutilca
Balticei dela Suedezi,.

"deschideau perspective mult

mai largi. In adevar, Rugii au reugit ea despoaie pe

Suedezii de ultimele for stapaniri pe care Varul be
ravnea.

Carol al XIIlea care era la Bender, s'a su

parat rau pe Vizirul care iLcheiase o asemenea pace

cu Rugii. Cand 1a vizitat pe acesta, Carol a facut

in aga fel incat alunecand ia sfagiat cu pintenii
haina lungs in care deobiceiu erau ImbracaVi Vizirli
turci. Astfel suedezul a ajuns ea se certe gi cu Tur-

cii, care primeau dela el scrisori in torment drae

tici. In cele din urma Turcii plictisiVi, au hotarit
sa-1 goneasca din Vara. Carol ins& nla vrut ea piece

gi cu acest prilej s'a Intamplat un fapt aproape co

mic, caci cand Turcii s'au due sa-1 Ia pe el qi pe

cei caViva suedezi ce-1 intovarageau, Carol s'a be

ricadat in casa cei fusese data la VarniVa, ci
ceput cu cei zece oameni ai lui dinauntru sa traga

www.dacoromanica.ro

- 423 111-;Turci. Au fost insA dezarmaVi gi dupA ce au fost

legaVi, Turcii i-au transportat pe toti din grupul

ce venise cu Carol, la graniVA, de undo Carol trecu
in Germania, unde mai erau cAteva mica posesiuni suedeze. Dar dupA pierderea Pomeraniei luate de Prusien4
Carol XII Incepe un rIzboiu cu Norvegia gi este ucis
la asediul unei cetAti (1718).
In 1715 Petru se duce In Franta qi este primit
la curtea din Versailles de Ludovic al XV-104 sau mai

bine de regentul FranVei, Filip de Orldans, cAci regele era minor (5 ani). Dar gi la curtea franceed Petru da dovada de lipsA de etichetA, ridicAnd cu entuziasm.ln braVe gi sArutAnd pe micul rege francez.In
timpul acesta izbucni tin nou rAzboiu. Austriecii,ca-

re tocmai terminasera luptele en FranVa,se intorc

acum contra Turcilor, Carol al VI-lea, cel care era
sA fie rege in Spania eieschise razbolul cu Sultanul,
rdzboiu ce se terming cu pacea dela Passarowitz ,(171

Prin aceaetA pace, Turcii care fuseserd infrinVf

pierdurA Oltenia care astfel deveni austriacApdespArtindu-se de rftlz.;enia precum, fi Banatul. Yi Rusia

www.dacoromanica.ro

wiremmmTTT, 114: rte ca 'Petru nu terminase

lupta cu Suedezli, fie ca se tames de B boa, infrInm

sere dirt partea Turcilot, la Invitatia de a bipta

contra acestora, Petru a-datpn raspuns negatilts

Dupl. moartea lui Carol al XII..10a, t4gboittl_

cu Suedezli mai tine vreo trei ant si apoi In 172.

se inchee pacea la Nystadt in MUgdids Pfib menet&

pace Rusia renunta la o- parte din cuceriri, Oi atu -

me la Finlanda care rgana thigaezilor. fn aohimb,

castigau tetonia, Livonia, Ingria qi Garella, Ruaia
asiguraindu-si astral ut tinut foarte Inting la Bali.

tica. Polonia t

is sa se multumgaaog numai ou

faptul 04 4i-a pastrat:indeperdenta. In urn* demi-

tai

luctui tarul Isi face o intrarg triUmfall In ca -

pitula sa Petersburg cu:z-petreceri extraordinare, la

care a participat.si Ditltrie Cant emir.

Petru deacum be-intituleazi "Imparat*, awl

i se pArea ca termenul de goAdar eau mare cneaz,

on tar (care nu e aitceva decat ajar) nu cuprin.

deau noua lui eituatie.
Pizbotul;ckrerzia (17221. Ultimul rAzboiti.

www.dacoromanica.ro

ai i

Nteu eel Mare a font in 1722-3, purtat in

66fiiii fersidi, dorind al la regiunea din gpropierea

Varmutilor Caspicei. Centrul luptelor a fast in reiunile oracului bertend,

. pe bt.Caspiol,

Atunci a Post cucerit oravul bakiTiare a devenit until din izvoarele de bogaVie ale Rusiei,datoit

petrolului ce se gasevte in regiunea sa.

La oneastA expediVie a lust parte 0. Dimitrie

Cantemir, A Post duel ci o tipografie amlulanta in
care se tipareau proclamatille date de tar ci facute
in limba locuitorilor de invaVatul Cantemir. Fostul
down moldovean, a lasat interesante note geografice
despre aceste regiuni, note in care sunt pomenite "vi
inscripVille pe care le-.a Intalnit in regiunea mun-

Vilor Caucaz. Tot atunci a aparut la Moscova o carte

a lui Cantemir despre "Sistema religiei mahonedane."
Expeditia s'a terminat cu bine pentru tar.

Cantemir n'a vazut sfarvitul expediViei, caci Imbolnavindu-se a trebuit sa se Intoarca la o movie a sa.
In August 1723 Cantemir moare in Rusia, faro.

ca sa.mai poet& reveni In Vara sa. Petru nu supravie-

www.dacoromanica.ro

- 426 tuegte decat doi ani lui Cantemir, moare gi el in

1725. Petru a fost casatorit prima data cu Eudoxia
Feodorovna, cu cave avu 3 copii: un fiu Alexie,care
moare in chip misterios gi doua fete: Ana gi Elisa-

betha. In timpul expediViei dela Prut, el avea o fe

mee ce-1 insotea, anume Ecaterina, o livoniana foarte frumoasa, cu care nu era casatorit, dar pe care
a dat-o drept Varina. rusese amanta lui Mencicov,ca,
re o gasise in timpul expediViei contra Suedezilor,
ql la care vazand-o Petru, o lua la sine. Ecaterina
a luat un rol aga de mare in sufletul tarului, ce aceasta a facut-o chiar mogtenirea sa la tron, dupe
ce a facut-o imparateasa.
Dupa moartea lui Ecaterina a gi fost aleasa
tarina gi a domnit sub numsle de Ecaterina I.

---000----

www.dacoromanica.ro

- 427 -

Prelegorea XXVI-a
Lund 21 Martie 1934
Peformtle lui Petru cel Mare
Caracterul general al Reformelor. DupA ce am
vizut politica externs a lui Petru cel Mare qi impre-

jurArile prim care Rusia, du/A atatea veacuri, a izbutit ski -01 asigure o legire la mare, ramfine acum ea

vedem politica lui din punctul de vedere.intern.Cu

alte cuvinte ea arfitfim acum reformele lui Petru cel
Mare.

Pentru aceasta trebue ea Vinem seama de anumi-

te considerente epeciale care etplica aceste reform.

Spuneam ca in vremea lui Alexie qi Nod= s'a

inceput influenVa apuseanA sfi se exercite qi asupra
Rueiei. Nu trebue sfi credem ca anume personalitfiti,

fie ele Pica de marl, pot schimba numai cu propria

for for

fate unul stat, aca cum s'a epus de cAtre

www.dacoromanica.ro

- 428 unii ca. a facut Petru cel Mare cu Rusia. Schimbarile

nu pot fi facute cleat numai atunci cand societatea

simte nevoia lor, cand ele suet cerute de imprejurari.

Cu alts cuvinte Rusia era mai dinainte coapta pentru

schimbarile care au devenit mai necesare pe vremea
lui Petru. Pe de alta parte, cultures din Apus trebuia

sa

patrunda gi in Varile din Rasarit, caci ajunsese

la o mare desvoltare, spre pilda In Frzn-Va cultura

occidentului era at8t de inaintata, Inca nu putea

sa nu depageasca hotarele stramte ale unui stat si

Si se 154easca gi la celelalte. Nu insist aici cum

a venit in Rusia aceasta cultura apuseana, act

am

facut-o acolo unde i-a fost locul.

Nu dela inceputul domniei Petru a cautat sd
Mc& ref orma $i sa introduce cultura apuseana In Rusia. Faptele au venit pe rand, dupa cum s'a simVit

nevoie de ele ci trebue sa adaogAm ca influenVa

cul

turii apusene a venit gi prin faptele intamplate in

insagi domnia lui Petru, mai ales prin seria de razboaie, tale dintaiu care s'au terminat cu pacea dela
Xarlowitz, dupa care urmcaza razboiul Nordic care a
www.dacoromanica.ro

- 429 tinut mai puffin de 20 ani i dupa aceea cu Turcii.

Domnia lui a fost o perioada de foarte marl tulburari razboinice. Daca ne gandim la faptul acesta,ne

dam seama ca Petru neavand o domnie linictita, n'a

putut sa stea sa faca pe incetul reformele pe care
le-a facut, din care cauza caracterul acestora se resinte de imprejurarile in care au fost acute. bin
istoric rus Miliukov a facut o analiza a situatiei
economice de pe vremea lui Petru cel Ware, ca sa arate ce legatura a fost intre starea economics.

formele lui. Miliukov

i re-

a constatat ca in vremea a-

ceasta eta cheltuit o energie foarte mare cu insem-

nate pierderi de oaeni cauzate de continuele razboaie ale tarului. Pe langa aceasta, cheltuelile statului erau foarte marl, cu mult mai marl ca alte vre.

muri, iar mijloacele de acoperire a acestor cheltueli erau cu totul insuficiente pentru o domnie, care

se vrea mare, dupa calapodul Apusului, deci cu cerinte extraDrdlnare,

Din cauza aceasta Petre a trebuit ea faca reforms, sa transforme cu totul vechea stare de lu
www.dacoromanica.ro

- 430 cruris pentru a avea veniturile ce-i trebuiau pentru atingerea scopului sou. Abea In ultimii ani ai
domniei au fost facute unele reforme mai adAnci gi
mai chibzuite, cele dela inceputul domniei au fost
date o mare parte numai ca un fel de ordine, de circulare, cativo functionarii de stat din anumite re -

giuni gi abea mai tdrziu erau extinse peste Intregul'

stat. Aga, spre exemplu, cdnd armata trebuia s
mearga printr'o anumit& regiune pentru a ajunge la
locul destinat luptei cu dugmanul, Petru ordona re-

prezentantilor autorit4ilor statului din acea reglune sa is anumite easuri, care dovedindu-se buns
erau apoi aplicate pe intreaga tarn. Trebue el mai
adaog la aceasta un lucru gi anume caracteru

luitca-

re 1-a facut sa invite Apusul. Petru cel Mare era un

om practic,am putea spun chiar utilitarist. Pentru

el chestiunile literare, cele sufletegti, cele de
ideOlogie nu aveau niciun rol.

S'a observat de catre unit istorici ca lereforMele bisericii Petru, de loc, nu a Vinut seama

www.dacoromanica.ro

- 431 dacii ele se potrivesc sau nu cu mistica reli4ioasa.

Aceasta misticii a Post tratata ca toate celelalte domenii in care a fficut el reforme, a pus-o pe acela

piciom-eu reformele practice, spre exemplu cu cele

de ordin administrativ, ceeace evident nu se putea.

Deasemenea nu a foet un incurajator al beletristicei.

Caracterul practic al reformelor lui se simte pans i.

in scrierile din vremea sa, flicute mai toate cu sea-

pul 4e a-i servi, de pilda lucrarile religioase eau

cele geografice, tiparite toate in scop de propagan-

d a.
In sfEirOt mai obsery faptul c& in reformele
sale, Petru cel Mare, nu a cautat sa imite un singur
model. El a luat din toate parVile elite ceva, chiar

din Suedia, a clrei organizatie o imita in parte,pe

motivul ca as va putea sa inveVe cum s'o infring6

cu propriile etarme. Imita ci statele germane 0 firevte

i modelul tuturor statelor vremii, din Europa,

Franta lui Ludovic al XIV-lea, regale soare - numit

astfel fiindc6 din lumina curtii lui se adapau cu
toVii. Acesta a facut o eerie de reforme
www.dacoromanica.ro

i a domnit

- 432 abeolut grin excelenta. Ceea ce caracterizeaza domnia lui LudoviP, este faptul ca el a vrut ett contra-

lizeze toate puterile statului TA papa lui, In capi-

tala statului, ceeace deoeebe9t@ WY44 aceas0-60

-Tvul mediu, in care tendinVa era, din contra, Q doe-,

centralizarer 4 al doilea rand, in domeniul economic acum a fost aga numitul mercantilism, ',tin mer-

cantilism se inVolege o perioada de predeMitATTOOK

negoVului care este socotit ca eta mai 4e aeama din
tre toate veniturile statului gi de aceea trebue apipats

Cu alto eiNiPt# ae vpp da iprivilegii marl comercian.O.lor, pe cure statul Ii va ajuta In intre-

prinderile lor. Ptin urmare, In ,Aceasta epoca a mer-

cantilismului, se ridica burghezia, la adapostul puterii statului,, Acest fapt a insemnat pentru unele

state un mare rau der pentru altele din contra un mare bine.
Colbert ministrul lui Ludovic al XIIir-lea a

fost acela care a facut sd se nasal. in FranVa mercantilismul.

www.dacoromanica.ro

433
In Rusia insa agricultura era aceea care se
gasea pe primul plan gi nu negoVul eau industria.Ou
toate acestea Petru n'a Vinut seama de aceasta gi el
a cautat sa aduca in reformele sale cele ce arataram

mai sus. In general reformele sale au izbutit,dar

fost gi unele pentru care deadreptul Rusia nu era

coapta gi nu aveau ce cautau in acest stat. Un exem

plu este acela pe care ni-1 da industria; Petru

cautat sa faca fabrici aga cum vazuse el in Apus,dar

acestea au ramas deschise numai atata vreme cat a

trait el, indata de moartea sa, giau inchis portile.

Firegte ca Petru a urmat in conducerea poli

tic. a Statului, pe linia autocratismului inaintagim
for sai, astfel ca reformele ce a facut el nu trebue

sa ne faca sa credem ca au deschis poarta spre li

bertate a poporului aga cum era in Olanda sau An

glia, tars 2e care le vizitase. Din contra toate a
ceste reform au fost aga fel facute, Inca duceau
la mai deplina for intarire.

Aceste reforme au fost foarte multe discuta

Fasc. 28

www.dacoromanica.ro

434

to, unii istorici leau lAudat, altii leau criti

cat, spundnd ca in Rusia era alt spirit decat cel

din Apus gi deci aducerea din Apus a spiritului a

cestor reform gi a-1 impune Rusiei, era a sill un

popor sA$i schimbe nu numai manifeatArile, felul de

vieatA, dar insai sufletul. In special, aga zigii
slavo fill au fort aceea care au criticat foarte muit
pe Petru_cel Mare, spunAnd ca. Rusia era un stat de
vieata ortodoxil bizantini nepotrivit Apusului de

vieatA catolica eau protestanta.

R/forme;f3 s9ciale. Am ar6tat care a Post evo

lutia socialA a Rusiei gi spuneam atunci ca nobilii
nu izbutisera ea ajunga sA 51416ture puterea tarilor
niciodatAl cad

pgmantul pe care it stApAneau cce

gtia in comparatie cu nobilii era cu mult mai in

tins, aga cum nu se intamplase in Apus, undo multi

dintre nobili aveau la un moment dat pamAnturi mai

intinse ca regale

deci tariff totdeauna erau mai

puternici decat clasa aristocratica. Totugi puterea

for era destul de insemnata gi la inceputul domhiel

Romanovilor se vede o colaborare a ndbililor cu ta

www.dacoromanica.ro

- 435 -

rul la conduterea statului prin Zemski Sobor.Aceasta

adunare insa, n'a mai fost convocata chiar din vre -

mea lui Alexie gi pe vremea lui Petru gi mai putin

i mat

importantii.

In vremea lui Petru eel Mare calitatea de no-

bil nu mai era socotita dupe pamant; pentru ca sa

fii nobil, trebuia sa fii gi militar, cu alte cuvinte

se lega boieria de militgrie, toti nobilii fiind

obligati sa face parte active din armata tarului. In

felul acesta nobilimea a ajuns gi mai mult la ordinul tarului. Dar prin privilegiile date nobilimii,mogiile

nu mai

puteau

fl

supravegheate acum

la lucru de nobili, Varanii au fost lasati intro situaVie care pe incetul i-a dus la gerbie. Boierii incepand sa-ri lucreze pamanturile cu acegti gerbi,s'au
transformat In boieri cu curte, adica boieri ce -ui

lucrat pIrOnturile cu alit oameni decat ei insKgi.

Mai erau Ins

Varanii care-gi aveau pamanturile lor,

acegtia erau Varanii cu o singura carte sau adnedvorIll ce-gi lucPau singuri pamantul, erau un fel de
mogneni. Astfel ca in vremea lui Petru eel Mare o
www.dacoromanica.ro

- 436 mane parte din tgrani ajunsese in stare de gerbie,a

ga ca domnia lui cu toate reformele facute in loc sa

Imbunatateasca stares clasei de logsclin_contra a in

rautatito.
In sanul nobiltmil'acum, se face o distinctie.
Pe land. aces care se trageau'din vita de boieritmai

este acum o ndbilime de functie, alcatuita din aga

zigii dvorenici

boieri de cue. Acegtia erau o

class de nobili creata de__ tart care astfel o putea

mart sau micgora gi Intrebui4a dupa propria sa vo

inta.

Tot in vremea lui PelEa_aal.r4ricercat

a se creea gi o claL.Latkurgbezi,
R9f9rme administrative. In ceeace privegte
administratia statului, ea a Post centralizvta It ma.

na tarului spre deosebire de vremurile primilor Ro

manovi, card administratia statului era mixtatadica

pe rang& functionari dela centru, erau ci din

cei

10cali. Pe incetul aceasta administratie mixt6 a

Post Inlaturata ci inlocuita cu cea dela centru.

Acest lucru a fort filcut din motive du ordin econo

www.dacoromanica.ro

-437 mic si cultural, casi imparVirea Puoiei pe Lubernti,

dealtfel, care aveau de scop sa aduca mai multe venituri inlesnind fiscalitatea. Cu alto cuvinte, in primul rand organizatia administrative era o organizatic

fiscala si militara. La inceput numad in anumite rgiuni a fost aplicata aceasta forma de organizare,'
apoi a fost extinsa la intreaga Vara.

La centru se gdseau doudsprezececoltgii,cbre

aproape corespund cu ministerele din vremea noastril,

cu deosebirea ca nu era un colegiu al cultelor, iar

eel al finanVelor nu era unitar ca ministerele de finanVe de azi, el era impartit in doutl, in eel al ve-

niturilor si cel al cheltuelilor. Deasemenea industria si comerVul erau separate. Peste toata aceastb
organizaVie se gasea un consilier format din nobili,

si care se numea senat - inlocuind vechea adunare a

boierilor, care corespundea cu divanul dela noi.Pin

tre membrii aceetui senat a fost qi Dimitrie Cantomir. ACeasta organizaVie centralists, care inlatura
puterea nobililor a avut marele merit, in ,primul
rand, ca a dat foarto multi bani lui Petru eel Flare.
www.dacoromanica.ro

- 438 -

In ceeace privegte chestiunea organizdrii industriei, aceasta a Post mai slabd datoritd faptului
ca s'a cautat a se face fabriai ci a se introduce
deadreptul o vieati care nu corespundea cu nevoile
poporului rus. OrganizaVia aceasta fiind deci mai
mult artificiald n'a corespuns gi indata dup6 moartea lui Petru fabricile gi-au inchis porVile. Tot acum, ca in, FranVa gi in general ca in Apua, s'au

construit canale care legau intre ele mari1e ape ale Rusiei pentru a se ugura legatura intre regiuni.
Acel mercantilisnIdespre care am vorbit cd fusese
sustinut in Franta unde gdsise sprijinul lui Colbert
ministrul lui Ludovic al XIV-lea, a vf,oit Petru cel

Mare ca-1 aplice gi in Rusia.

Cultura., In ceeace rrivegte cultura,spuneam

ca din cauza spiritului practic al lui Petru cel Mare, a foot mai slabd. Inspre sfdrgitul domniei lui,
Petru cel Mare

Leibniz filosof german, a scat o

vreiae in corespondenV6 cu tar.ul Rusiei gi a c6utat

convinga pe Petru ca rolul Rusiei este foarte

important, ea fiind o Varii acezatd intre loud lumi:
www.dacoromanica.ro

439

'Europa gi Asia cu popoare de religie mahomedana sau

budista. Aceste crldinte necunoscute

ligia Indiei

mai ales re

in Europa ar putea fi studiate gi adu-

se la cunogtinta Europe nilor de cdtre Rugi,contri

buinduse astfel la imbogdtirea culturii. Acest lu

tru ar putea fi ncut foarte ugor prin expediVii
gtiintifice serioase trtmeee de Rugi in Asia. Indi
rect Leibnitz s'a interesat de cdratoriile lui Mi
lescu in Asia (China). In leeiturd cu aceasti idee
a lui Leibnitz, trebue sd spun ca au venit multi

germani la Noscova. Tot aceasta preocupare a fost

aceea care 1a ncut gi pe Dimitrie Cantemir sd

meargd spre Asia, fiind ales meLbru al Academiei
din Berlin, din al cdrei indemnuri a inceput sA

scrie lucrari cu privire la Orient. Be pare ca In

Rusia, Cantemir a gdsit mediul prielnic, pentru a
scrie multe din vestitele sale lucrdri, nascute din
vastele sale cunogtinVe despre Orient. In legAturA'
cu *coast Orient s'a apucat el sti aerie o istorie a

imperiului otoman (Istoria cregterii gi desc.curtlt

etemans) gi ore asupra religiei mahomedane (alatgrs
www.dacoromanica.ro

- 440 relIPAel mahomedane), cuprinzand intreaga vieaVA a mahomedanismului, lucruri pe care avusese prilejul sa
le cunoasca, din vreruea cand fusese la Constantinopol.

Sistema religiei mahomedane de Cantemir fu tiparita

din ordinul lui Petru cel Mare cu scop de propaganda,

cu prilejul expediViunei in Persia la 1722.

Petru cel Mare vroia mai inta'll sa cunoasca

vieaVa popoarelor din Orient, pe care dorea sa le cucereasca pentru ca sa

tie cum sa le catige. Pentru

aceasta fusese luat Dimitrie Cantemir in expeditia

lui Petru depe coastele Caspicei. Deci tot din moti-

vul practic, caracteristica generals de altfel a Intregei opere a lui Petru cel Mare - a pus Varul Rusiel pe Cantemir sa scrie lucrLri. Acest lucru se vede nu numai in legatura cu lucrarile lui Cantemir, ci
qi cu ale altora. Aqa de pilda, din cartea scrisa in

itelieneLete pela 1600, a lui "auro Orbini "Despre

slavi"

se vede cum din scopuri de propaganda, din

motive practice care

&in ruseqte.

s'.1-1

serveasca luita foot tradu-

Acet Mauro Orbini era din Ragusa

si

scrisese cartea sa cox poste un veac inaintepe Petru

www.dacoromanica.ro

441
cel Mare. Ea avea un caracter fantastic gi cauta sa
arate ca Slavii nici mai mult nici mai putin, sunt

autochtoni in Balcani fiind urmagi ai Illirilor gi

Thracilor. Petru a pus deci sA se traduca aceasta
carte, fiindca ideile din ea serveaa din punctul de

vedere al politicei sale extern, ideea panslavista.

Lucrarea aceasta, va amintesc in treacdt, a
fost luatA in ris de Dimitrie Cantemir.

yi Coranul a fost tradus in rusecte de un a

gent al Rusiei la Constantinopol, anure Petru Tolstoi.

Pentru cercetarile gtiinVifice, s'a gAndit Pe

tru sa deschida gi o Academie. Luase ca model de or
ganizara pe cea din Franta, dar n'a apucat ea o vadA

deschizAnduse, act a murit, lucrul acesta facAndu

se dupa moartea lui. Tot acum s'au adus gi unele nodificari alfabetului intrebuinVat din cel bicericesc

ci

rilic, facAnduse eel numit graidaneki, adica civil,

care acum a mai fost intrucdtva simplificat de bolp.
vici.

Deasemenea s'a hotdrit ca in locul cifrelor

slave sA se introduce cele arabe.
www.dacoromanica.ro

- 442 It domeniul calendaristicei, cum am mai spus,

s'a Mut o modificare dupe.. Occident in sensul ca

anti

sA se numeascA dela Hristos gi inceputul analui ea

fie la 1 Ianuarie, aplicAnduse aceasta reforma pri

ma data in anul 1699. In privinVa justificarii acee
tei reforme s'a spus ca ea trebue fricutA, fiindcA

aunt o multime de popoare In ftropa care o au gi se

citeazA o eerie din aceste popoare, printre care sun

tem gi not pomenitiocu toate ca de fapt in vremea aceasta la not nu era incA aceastd reformA.

In vremea lui Petru cel Mare, de fapt o lite

raturii ruseasca n'a existat, in sensul beletristic.A

foe o literature in limba Winalin care limbo ui -a

scris gi Cantemir lucrArile, ca gi alte lucrari gtiin.

Vince.
Este cred inutil sA mai arrtt introducerea obi
,

ceiurilor din Apusul pe care tarul a tinut sat imi

te din mate puncte de vedere. A trebuit aproape cu
forta sd fie impuse obiceiurile acectea care erau rau
primite de supugii sal. Se povestegte ca ordonand ca
boierii sal sl-$i rad& barbile, cum unit nu vrofau,
www.dacoromanica.ro

- 443 a intrat chiar el Varul in sfat gi a fIcut aceasta.

Nici InvgVatul dome al Moldovei, Cantemir - care n'a.

agteptat ca Varul ea ving gi lit el cu briciul - n'a

fost scutit de ordinul impgrAtesc.

Biserlca. Este interesanta de amintit gi chestiunea bisericeascg ce se ivise in timpul domniei

lui. La Inceputul domniei sale, Patriarh al Rusiei

fusese Adrian, Acosta moare la 1700. Cum in vremea
pastoritului eau, Adrian avusese o foarte mare autoritate in Rusia, Petru nu a indrgznit sa intre in

conflict cu el, amestecandu-se in cele bisericegti.

Dealtfel era gi indatorat, awl, cum am spus, cu prilejul conflictului lui Petru cu sora sa Sofia,neiDVelegere care i-a adus tronul, Patriarhul Adrian a
fost acela care a recut ca balanVa victoriei sa incline citre Petru, trecand de partea lui. ru s'a amestecat deci ci din recunogtinVg. Duper moartea lui

Adrian insg, Petru a traginat alegerea altuia ci pentrues scaunul sa nu fie vacant a numit un vicar, un
locViitor al Patriarhului, in persoana lui Stefan
Ivoraky. Acesta era fostul rector al Academiei
www.dacoromanica.ro

din

- 444 Kiev, dare a.junsese intaiu mitropolit la Kiev, dupd

care fu adus in postul de vicar ale bisericilor rusegti de Petru. Prin alegerea lui in acest poet,curentul Kievtan Invinsese deci in lupta ce se deschisese intro clerul din Kiev sustingtorul culturii Occidentale gi a introducerii limbii latine ci clerul
vechii tradiVii rusegti. Cei care se opuneau reformelor au fost inlaturati gi au fost adugi cei cu pregim.
tire occidentals. S'a intamplat ca Stefan n'a mai

fost la moment dat socotit de Petru ca un om prea inVelegator al reformelor lui gi s' au lilt neinVele -

geri. Se ivise scum ci un curent nou, pe langa cel

dela Kiev care se ndscuse sub influenta catolicismului. 0 eerie de prelati care invaVaserd in Germania,
Vara protestantal au pornit acest nou cure.at simpati-

zant al protestantismului.

In fruntea acestora se afla un om care a

ctiut sa-1 cagtige pe Petru cel Vitae, anume Teofan

Procopovici, autor al unei carti mRegvlamentul eclejAastic"

In care propunea tarului sa desfilateze

pur ci simplu functia erarhica de Patrlarh, caci totwww.dacoromanica.ro

445
deauna Patriarhul este un pericol pentru tar, putiind

oriand sa se ridice contra lui. S4 fie in fruntea

biseritg in locul acestuia, o adunare care sa aibe
conducerea treburilor religioase: qi In adevgr se in-

troduee adunarea numtta "Sind"

spqn.

Nu Lai e nevoie/ca

odatg Cu. aceasta reformat clericii greci sunt opriti

sa mai vinkii Rusts. Contra lui Procopovici se ridica acuzaVii gi apare chiar un pamflet al lui Dimitrie

Cantemir contra lui (socotindu-1 ca critic, prote

stant).

dorea
In problema religioasa Petru cel Mare AI faca
o reforma care as -1 serveaeci pe el, tratgnd lucru
rile ca pe cele de ordin administrativ spre pildat
n'a caUtat deloc pa patrunda mai adanc lucrurile gi
din cauza

aceasta n'a reuqit.

In general, In vremea domniei lui cur t'oate re-

formele ce a facut, situatia Varanilor nu a fost fmbunatiVitg, cu nimic, din contra et au devenit In cea

mai d&e k),,rte gerbi.Reformele occidentals auattni

nutai clasa nobililor gi fiinctionarklorgad&ncinA deo-

sebirea dintre ele gi popor.

---000--www.dacoromanica.ro

- 446 --

pre2e42ea XXVII-a
nercuri, 23 Martke 193q
14wasi; lui Petre cel Mare
Familia lui Zetre eel Mare% In lectiunea de
azi vom vorbi despre urmaqii lui Petru cel Mare pang
la domnia Bcaterinei a IIa, adice. de o epoca ce se
.intinde dela moartea lui Petru, 1725 pane. la 1762

card Bcaterina a IIa se ;Arca pe trop, cam vreo 37

de ani.

In aceastg perioada de aproape patru decenii,

au fost nu mai putin de gease stap5nitori al Rusiei,

care insti n'au mootenit dip tat

in fiu tronuloci ei

au fost, cand dintr'o ramura, ,cand dintr'alta a Ro-

manovilor. Bete o epoc& ce 0i din punct de vedere

genealogic este foarte complicate.. Inainte Ins

de

a trece la expunerea faptelor, ea facem un tablou

genealogic, care ne va inlesni mai mult cele ce vent
explica.
www.dacoromanica.ro

- 447 Vi aduceti aminte ca. Petru cand s'a suit pe

trop, a avut un frate cu care a domnit in tovaticie

sub tutela Sofiei, anume Ivan, care a murit de

tang.

ltau amandoi fiii lui Alexia, Petru din a doua cgslitorie, Ivan care cronologic era al V-lea cu acest

nume pe tronul Rusiei, era din prima casatorie.Ivan

al V-lea a fost gi el cds4torit avAnd din aceasta
cksItorie doll fete pe Ana gi pe Catarina care prin
casatorie, s'a numit Catarina de Meklenburg. Aceasta

a avut la randu-i o filet Ana, care a fost mama la

Ivan ce s'a intitulat ea tar Ivan al VI-lea.

SI trecem acum la spita lui Petru. El a fost

casatorit de dotal ori. Din prima ciislitorie cu Budo-

xia de care s'a despdrtit gi a trimis-o la o m&nastire,a avut trei copii: un fiu Alexia - mort inainte de tatiil ata -, care a avut gi el la randu-i un

fiu Petru al /I-lea ca tar, gi doua fete pe Ana,mama lui Petru al II-lea gi pe Elisabeta. Dintre acegti membri ai familial Bomanovilor din ramura lui
Ivan al V -lea deoparte gi.a lui Petru .ale cealalta,

s'au ales urmagii la trop ai lui Petru cel Mare.Nuwww.dacoromanica.ro

- 448 mai o singura excepVie a intervenit; domnia.Mcaterinei a I-a care nu faces parte din aceast& familia decat prin casatoria ei cu Petru cel Mare.
Cronologicecte iata can In eel 37. ant ce s'au

scurs dela Petru la Ecaterina a II-a, s'au Inqiruit

domniile acestora. Dupes Petru eel Mare a urmat

s-

td Btaterkpa I-a;soVia lui, 1725-1727, apoi dupes ea,

Petru a1 II -lea fiul lui Alexia, la rgndul lui fiu al

lui Petru eel Mare, 1727-1730, dupe acesta vine la_

conducere un membru din familia lui Ivan al Ir-lee, a-

num filea lui Ai

Tyanovna (dupe numele tatalui)

1730-1740. La moartea ei tronul /liana tot unui membru al aceetei ramuri lui Ivan al Vi-lea copilul Anei

Ma a Caterinei de Mekienburg urmace a lui Ivan al

V-lea, deci sores cu Ana Ivanovna, Ivan al VI-lea a

domnit numai un an 1740-1741. Deacum tronul trece iar

in ramura lui Petru cel Mare, la fiica lui niaabet4

Petrovm4 care a domnit Intre 1741-1761 ci se continig tot in aceasta ramura cu Petru al III-lea fiul
Aneipflica lui Petru eel Hare, deci nepot al Eliaabe-

tei,domnind Intre anti 1761-1762. Si prezentk acum

www.dacoromanica.ro

- 449 -

acest tablou gi schematic pentru a putea fi si mai

bine ii4eles, sublibild pe cei care au domnit:
Alexia

Ivan al Va

Petru I
nara

___----

cel

Eudoxia (prima
soVie trimisg
mangstire)

\la

Catarina
Ana
'730 -1740) de Mack
lembug

Ecaterina Ia (me)

1725
Alexia Ana

7)

Eli abets

\ (

Ana

Petru al

IL:lea

Fetru al I1 lea
t1761-1f/"62)

(1727-1730)

Ivan al Vilea
(I740 - 1j41)
Am socotit necesar sg. dau aceste schl4e atat

cea genealogicg si cea cronologica pentru mai depli

na intelegere a istoriei Rusiei, care in epoca acea.
sta, este deosebit de incurcatg.

MiNtInArea lui Petra cel pare. Toatg vieaVa

lui Petru a dorit s aibe un fiu care sgi rgmand

urmasi, deaceea s'a si cgsgtorit a doua spare:, farg

rezultat insg. 21 avusese un fiu pe Alexia, dar

Fasc. 29
www.dacoromanica.ro

- 450 -

acesta fusese creecut de mama sa, Budoxia, intreun

spirit cucernic, intr'un mediu bizantin, bisericesc
gi conservator gi deaceea el ram6sese neinVelegator
faVIL de reformele tat .lui eau. Petru cel Mare,care

pda acum nu se ocupase de educaVia fiului eau,obser

va acest lucre, dar prea tarziu pentru a mai indrep.

ta ceva. Totugi el incera sa occidentalizeze pe

fiul eau, dar rezultatul a foot ca a intdmpinat o
vie rezistenta care a ajuns nu peste multa vreme la
dugmanie. Alexie a preferat 85. fuei din Rusia dealt

sa

cedeze reformelor statului facute de tatal eau.

Dupfi ce fusese la Neapole, Alexie fu Prins in 1715,

arestat gi inchis intr'un castel.

Adus in Vara, a fost judecat, gi fiind socotit nedemn de a fi fdcut urmag al lui Petru, fu arun
cat la inchisoare, unde in imprejurari misterioare
a fost omorit. In felul acesta urmag direct in 11nie bdrbilteasca nu-i ramasese lui Petru I. Am fi

trebuit sa fie Petru fiul lui Alexie, dar era mic.

Obsedat de a avea un fiu, Petru cel Mare a avutchiar o intriga cu fiica lui Dimitrie Cantemir,Maria,
www.dacoromanica.ro

- 451 0 femee foarte inteligenta vi cults, caruia Petru i-a

promis cE,k, o va lua in casatorie, daca_i va face un

baiat, pe care 1-ar face unmay. Lucrurile nu s' au im-

plinit vi aceasta datorita vi interventiei Ebaterinei, care nu putea sa

,.

cu ochi buni legatura ta-

rului cu moldoveanca. Maria Cantemir fu Indata in16turata dela curte. Petru in cele din urma recunoscu
urmave pe sotia sa de a doua, Ecaterina, pe care

in

cauza unor neintelegeri ivite vi de teams, de a nu ajunge la tron oameni care hu le conveneau, nobilii au
recunoscut -o vi ei, alegand-o taring.

Ecaterina I (1725-1727). In felul acesta,datorita imprejurarilor, livoniana prinsa in rasboiu Inca

de pe vremea luptelor cu Cuedezii, ajunge taring a
Rusiei, pentru prima data o femeie purtand adest

titlu in statul rusesc, Sofia sau sora lui Petru care condusese frinele statulUi in vremea minoratului
fratilor sai, fusese numai un fel de regenta, nu tarind. Domnia Ecaterinei I a fost insd de scurta durata. NUmai de doi ani - 1725-1727. In timpul ei a condue de fapt favoritul sau, Mencicov.
www.dacoromanica.ro

- 452 -

Petra II (1227-1730). Dup1 moartea el tronul

a ramas fiului lui Alexia, Petru al TIlea,nepotul

lui Petru I (1727-30) care fiind foarte tAmAr, tot

Mencicov a ramas la conducerea statului.CirAnd Iasi

s'a debarasat de tutela acestuia, Cu toate ca atunci
cAnd s'a suit pe tron nu avea dcc&t 14 anii, In jurul

scaunului eau se

teseau fel

de fel de intrigfirl in

fra boieri, care tots doreau conducerea. toti "doreau

sA albe influents mai mare. -Intro col mai puternici

era familia Dolgoruki, datoritA cAreia Mencicov este

inaturat, luAnduise megiile gi privileglile cl.

fiind exilat in Siberia. Familia Dolgoruki is in mai.

nile ei puterea gi dorind sI-1 lege pe tar de Intere

sole ei, cautfi sA-1 cAstitoreasca cu o fat& a lor,11

cAnduse chiar logodna. Planurile acestel familil

n'au reugit insa, fiindcA cu prilejul savArgirli ce
remonial

aruncArii crucii in AIDA

la BoboteazA,ta

rul a rAcit /Au si curAnd a gi murit, stingAnduse

astfel linia bArbliteascA a lui Petru cel Mare. Dupft

moartea lui urml la tron cealalta ramurA din Ivan al

V lea. Urma sA se fact" Ins

o alegere gi eel care

www.dacoromanica.ro

- 453 trebuiau sa o fact erau boierii. Ei au cEutat cu acest prilej sa-qi mAreascri puterile clasei lor, cfipfi-

tfind mai de vole mai de nevoie, o parte din drepturile pierdute, dela cel pe care aveau e6-1 aleaggi. Au

Mut un fel de "pacta conventa" polonezA, &die& un

fel de tratate in care se arfitau punctele ti privile-

giile pe care noul ales trebuia sa be respecte prin

jurfimant. Nu se mai vfizuse pane acum in Rusia aka ceva.

Propuneau nobili prin acest pact, ca deacum sa

se aleagl din mijlocul for un inalt consiliu cu ajutorul cfiruia Varul sa conduce. Tarul nu mai avea

dreptul sa Thal ce vrea, ci trebuia sa tine seama de

sfatul acestui consiliu. Deasemenea nu mai avea dreptul s& condamne sau 86 scoatil din functia for pe no-

bill, fAri avizul consiliului, etc. Dupfice au Mout

acest pact ei propun domnia atilt Anei cat qi Elisabetel ficele lui Petru I, dar ele n' au primit 86-1

is asemenea angajamente.
Ana Ivanovna 01730-1740). In cele din urmfi a
font aleasa in 1750 Ana flica lui Ivan al VAaleardupfi
www.dacoromanica.ro

454.

care s'a gi numit Ana Ivanovna care a domnit pana la

1740. Eta o fiinVa foarte frumoasg, cu o fire energia

gi destul de inteligentii, reugind ugor s se scuture

de jugul impus de nobilime la alegerea ei. Vumal la

un an dupA alegere, a gi reucit sa restabileasca au

toritatea tarului. Procedeul a fost simplu pentru a

scapa de consiliul nobilimii. A convocat intro sale

acest consiliu gi pe neagteptate s'au deschis

nigte

uci alliturate ale unei alte sail, in care se gaseau

multi membrii ai nobilimii mica. Ea a Intrebat daca

cele ce au foet puse in pacta pe care a trebuit sti ju-

re erau facute cu voia gi adeziunea tutulor gi mem

brii nobilimii mici au inceput sa strige ca nu.Aiunci
Ana s'a prefacut ca este foarte indignata de fapta nobilimei marl, care ii ingelase buna credint6.

Din cauza aceasta ea socoate ca nu mai este 0

bligata cu nimic faVa de juramfinta prestat;pe motiv

ca

nobilii insagi o fdcuserg sift jure pe lucruri false,

deoarece ea jurase in credinta ca privileGille cerute

in partaerau dorinta tutulor,- cand In realitate nu

erauill In felul acesta jucand o inteligenta comedie,

www.dacoromanica.ro

- 455 Ana soap& de tutela nobililor. Se pare ea dintre nobilii care au sfatuit-o cum s& scape de autoritatea
impus6 ei de nobili, au fost pi urmapii lui Cantemir,

in special Antioh. Familia for cazuse In disgratie

catre sfarpitul domniei lui Petru cel Mare pi in timpul domniei urmapilor lui imediati, in care vrempsta
se retrasese 1Romopie departe de curtea Varilor.Acum
insd,

s'au intors la curte. Antioh era un om foarte

invatat, scriitor distins, a fost trimis ambaeador al

Rusiei la Paris, unde avand manier& occidental& pi

cunoscand mai multe limbi, a Mout impreeie deosebit&.

Ana in domnia pe care a avut-o (1730-1740) e'a
inconjurat mai mult de Germani. Mai tati principii
rupi erau casatoriti cu principese germane pi invers.

Aceast& situatie a produs proteste din partea Rupilor

care se vedeau invadati pi condupi de straini. Cu toa-

te scaderile politicei interne, domnia Anei e Insemnat& prin doua razboaie.

Col dintalu a fost purtat pentru succesiunea

Poloniei cel de al doilea cu Turcii. Cel pentru succesiumegi,Polonlei, s'a intamplat astfel:
www.dacoromanica.ro

- 456 4--

VA aduceV1 aminte cfi Petru cel Mare reugise

sa repux

In tron pe August al 11-lea. DupA moartea

acegtuia (1733) se punea iaragLaeigla_2roblema care educes mereu nesfargite certuri gi-meintelegulf
pentru alegerea urmagului.
Alegerea aceasta a unui urmag al lui August
al II-lea, era Ina. de foarte mare important) pentru
Rueia, care nu intelegea deloc sA-$i piarda influenta ce c5pAtase"asupra treburilor Polonlei. Dieta po-_
lona dupes multe dezbateri, hotarggte s6-1 aleaga pe

Stanislas Leszczynski, cel care fusee impus Polonilor de Carol al X1I-lea, dar care fusese ftgonit de

antipatia nobililor ce vedeau in el un rege adus de

strAini, gi de Petru cel Mare. Era un om foarte Ma-

tins si invatat. Se refugiagaU.Zrapitar.in.pwincia

Lorena, iar fiica lui Maria core era foarte frumoasa,
a ajuns reginA a Frantei prin casAtoria cu Ludovic al
177-lea, ceeace facu sa creased prestigiul lui Sta-

tislas in octal Polonilor, care socoteau 06 prin alet;area lui se asigurau de sprijinul Franteis Aceastii
aleGere DU putea 0A.S.anying-augilor, ctici Stanislas

www.dacoromanica.ro

-457 doar fusese adversarul for gi de aceea Rusia a spri

jinit pe fiul lui August al IIlea, care ca rage s'a

numit August al IIIlea. In timp ce Stanislas e pri

mit cu pompa gi intra in triumf in Vargovia,genera-

lul MUnich este trimis cu armata de Rugi sa-1 alun

ge. Armata ruseasca reugegte sa-1 inlature pe Sta

nislas, caci Franta fiind prey departe nu putea sa-1
ajute. Stanislas LeszcZinski

vazAnd ca ajutorul

francez intarzie s'a retras mai intdiu in oragul

Danzig, agezat la varsarea Vistulei In Baltica.Aici
a fost asediat de armata ruseasca care in cele din

urma a reugit sa is oragul, Stanislas insa s'a im

barcat pe o corabie franceza gi a plecat iar

in

Franta, unde a gi murit. Dar cu aceasta nu s'a ter

minat conflictul, caci au intervenit Austriecii ca
re au lust partea lui August izbucnind astfel raz
boiul cu Framta impotriva careia Austriecii luptau
ac um aliati Cu Rugii.

In 1735 o armata ruseasca strabate prin Po

Ionia gi apoi prin Germania, ajungand p4na la Hei
delberg. Dar un conflict intre armata ruse i cea
www.dacoromanica.ro

-458 franceza, nu s'a a.juns, .caci s'a incheiat pacea.Lore-

na este data de Franta lui Stanislas, iar August al

III-lea a ramas rege in Polonia, influents. Rusiei
mentinandu-se deci gi deacum Inainte asupra Polonilor:
Razboil0. austro-ruso-turc. Din acest razboiu,

ca o urmare a lui s'a nascut un al doilea, de data aceasta cu Turcii. Francezii facusera interventie la

Constantinopol ca Turcii sa sustind pe Stanielas4i

pe motivul acesta, in 1736-39 se incepe lupta.Austriecii gi acum sukit aliatii ai Rugilor care comandati

tot de Manich, ataca Azovul pierdut prin paces dela

Prutriupgi infringerea dela Stanilegti. Azovul este

cucerit gi este atacat gi istmul Perekof ce leaga

Crimeea de Europa. Armatele rusecti au avant in

Crimeea ci sediul Tatarilor ci al hanului for este
cucerit. Abea in 1739 Rugii care igi pastrasera gar-

nizoana in Polonia se hotarise sa atace pe Turci in

Principate. Munich intrd in Moldova gi ataca Hotinul.
Se observes ca hotarele nu erau aparate de Moldoveni.
Turcii dupes tradarea lui Cdntemir se hotdrira

sa

transform Hotinul in riia, ca sa fie un punct de

www.dacoromanica.ro

-459 sprijin contra vecinilor. Ariata ruse ins& le-a cucerlt

dupit lupta dela Staincenl nn sat in apropierea

Botinului. Prin victoria aceasta stapanirea Moldovei

era deschisa Rugilor. Inca din anti precedent', se a-

rata simpatia Moldovenilor cu Rusia.

0 ides nationals este de observat ca nu exista, dar acum ideea religioasa Linea loc de idee politica. Poarte multi boieri a' au declarat in favoarea Rugilor.

In vremea aceasta era down in Moldova Grigore

.

Ghica, un albanez de origins care acum domnea pentru a doua card. Inca din 1737 se trimisesera ccrisori tarinei atat de Moldoveni cat gi de Munteni,

pentru a fi luati sub obladuirea ei. Din Bucuregti

boierii cereau tarinei sa villa in tare gi sa-i scape

de Turci. Multi dintre Moldoveni au format cete armate care au trecut Indata in armata lui MUnich,Din

jurnalul lui Which - scris in limba franceza gi acum publicat in colectia HUrmuzaki

ca gi din cro-

nica lui Neculce, contemporan cu faptele acestea,so

www.dacoromanica.ro

460

vede clar entuziasmul cu care au Post primiti Rugii

in Moldova. Printre partizanii de frunte al Rugilor
In Moldova, se numara insugi mitropolitul Moldovei

Antonie,care ia binecuvantat &Ind au venit la nos.

In armata lui Munich se mai aflau Moldoveni,dintre
aceea care se stabilisers in Rusia data cu fuga lui

Cantemir din Moldova. Odat6 cu Cantemir venisera in

Rusia Si nepotii lui, fiii fratelui sau Antioh wort

la Constantinopol. Dimitrie gi Constantin cum se nu

meal acegti doi fii al lui Antioh Cantemir, au facet
dou'd cete de voluntari,care cele dintdiu au intrat

in Moldova O. in Iagi. Probabil ca ei urmdreau sa Ca-

pete tronul Moldovei in caz de victorie. Din cores

pondenta lui Antioh dela Paris, cu sora sa Maria,se

pare ca gi fiul lui Dim.Cantemir dorea tronul Moldo

veil &dts ii vorbegte de dreptul lui asupra domniei
in Moldova, sores sale. Dar ii placea totuci mai
mult Parisul unde se acomoda mai bine gi unde a gi
murit in 1743.
Cu toatil dorinta afigat6 de Moldoveni de a

trece de partea Rugilor, Iurtarea acestora cAnd au

www.dacoromanica.ro

461

--

pus stgpanire In principat, a produs o adancg nemul

tumire gi dezaprobare, a Ingelat foarte rau nadejdile

Moldovenilor ci aceasta se vede clay din cronica lui

Neculce, In dare se &geese argtate gi conditiile ce

Tuseserg Rugii Moldovenilor. Iata punctele pe care

lea dat generalul MUnich cgtre Vara.' gi din care se

vede cg nu puteau in niciun caz ea product altceva

cleat nemOtumire: "1. 86 fie Moldovenii credinciogi

cu toatI inima imp. Rusiei. 2. Sg nu aibg Moldovenii
respundentie cu neprietenii imp. Rusiei. 3. Boierii
pribegi cu Grigore Vodg sg se.Intoarca toti pang in--tr'un an, iar carele nu soar Intoarce pang la anal,
lag nu aibe iertare. 4. Dougzeci de ail de caste sg

ierneze Cara-gi sa o hrgneascA.

ea gad& grin tar

gull pre unde s'ar socoti. 5. Trei mil de salahorl eg

'nu lipseascg peete toti anii,. sg lucreze pre la ce.

tats la ce ar trebui. 6. Pentru oamenii de oaste ce

vor fi bolnavi sa cheltuiasca cu dangii la apticg
(farmacie, spiterie). SA le dea ()Vet gi usturoiu.

7. Ofiterilor ce vor fi cu acele dougzeci de mil Oe

,caste iarggi sg le dea ce lear trebui. 8. Muscal,
www.dacoromanica.ro

462
grec sau alti oament strains ea nu IncapA nici la o
dregatOrie in Vara, ce numai cu negutatorie. 9.CdVi

boieri gt cAVI slujitori ce n'or fi la vreo diregA

torte, sA Incalece sfi meared cu toVii la caste 01

leaf& s6 le dea ImpArAtia, iar birul gi nevoia tarsi,

ce lear fl partea sasi dea. 10. Boazeci de pungi

de bani sa dea poclonul lui Minich acum

11.0

putA de pungi de bani sd dea masa lui Minich in tati

anti (carii bani flieea

dou&sprezece mil de galbini

de our unguregti. Galbanul iabla

patru lei pre

aceasth vreme). 12. Njme sa nu tAgAduiascA bucate

sau haine sau baifturcegti sau grecegti, c& cu ca

pul vor da swag.

Aceste poncturi au dat Minih boierilor gi

leau zis ca de nu vor Trimi aga, a da foc tArgului".

Be vede deci c& erau conditit la care boierii ce do

riser& interventia Rusiei, niciodat6 nu Oar fi gitn
dit.

Antioh scria-dela Paris unde era ambasador,c6

Franta este foarte prost dispusd faVA de Rusia (mai
mult feta de Austria gi indirect faVA gi de Biala).
www.dacoromanica.ro

- 463 /

In scrisoarea lui trimis6 in calitateai oficialatin

care anuriVa ca Franta va lua chiar atitudine, e inte
rosant pesagiul In care zice ca aRusia este singura
putere care ar putea pune in cumpdna pe a Frantei gi
aceasta nu va pierde ocazia sa slAbeascd o putere

carei este opued".

Se inchea in cele din urmd pacea la Belgrad
(1739), fiind dezastruoasa pelAtru Austrieci, care

pierd Oltenia gi cuceririle din Serbia. Rugii au cdg

tigat Azovul dar au restituit Crimeea Tatarilor.

Cdderea Anei: Ivan VI si Elisabeta. In ultimii

ani ai domniei Anei, din ce in ce mai must s'a accen

tuat influenta francezd la Petersburg. Francezii ve

deau cu ochi rai influents Germanilor In Rusia gi
cdutau ed-i inlature. Sincura perrloand care le putea

ajuta la aceasta era Elisabeta Petrovna. La moartea

Anei este adus la tron minorul Ivan zis al VIlea,un

copil care nu donnegte decdt un an, caci sub influen
Va Frantei este rdsturnut de garda palatului *i in

locui este aleasd Elisabeta, Cu aceasta ocazie Sue

www.dacoromanica.ro

- 464 -

dezii au crezut ca a sosit momentul ca sa recucereasca tinuturile pierdute altadata. Dar Suedia acum
era dezorganizata gi nu a Post prea greu sa fie infrinta, ba sa mai plearda gi partea de sud a Finlan7

deipe care o stUpanea prin restituirea ce avusese

loc dupe padea dela Niestadt.

Epoca de douazeci de ani de domnie ai Elisabetel, este pentru Europa o epoch de turburari.Anume
este vremea de r6zboaie duse din initiativa regelui

Prusiei, Friderik II. El a profitat de ridicarea in

scaunul Austriei a Mariei Thereza pentru cucerirea

Sileziei gi a pornit lupta contra Austriei. Dou1

itzboaie a purtat el cu Austria. Primul numit

u3

221q1U11111..A"...a0/14 gi el de al II-lea nu
mit zlataulatatal. In eel dintaiu Ru*ii n' au intervenit, dar in eel de al doilea au facut-o, fiind

pentru prima data cand armatele Rusiei iau parte ac-

tive la un razboiu european. Intre 1256116LIAte,..1

deci un razboiu curopeant incare.Franta,Alletaagi

Rusia, luptau contra Prusiei aliata cu Anglia. Bra
de Mirare alianta Frantei cu dugmanii seculari
www.dacoromanica.ro

- 465 -

Babsburgii, cu care atata vreme luptase. PrezenVa Angliei langa Frederik era determinate de dorinta de a
pune mans pe domeniile franceze din Canada gi India.
Imitata ruse nu s'a sfiit nici de data asta sa intro

in Polonia Para a cere voce. Generalul Apraxin coman-

dantul Rugilor, Intalnegte armata prusaca la GrossJagerdorf, in care Rugii surit b6tuti cu pierderi

foarte mars la 1759. Dar o nou6 oaste ruseasc.

in

1760 &tacit' pe Frederik care de data asta e infrant

la Ktinersdorft Rugii intrand chiar in Berlin.

Era prima data gi ultima cand oastea ruseasca

intra in capitala germane.
Victoria for

_a

foot Inlesnita mai ales de fap-

tul calarmata-pzusiana_grA imp6rtita pe mai multe

front9X

Lucrurile s'ar fi terminat poate ran pen-

tru Frederik, daca nu s'ar fi intamplat cu Elisabeta

sa

moara, lar in locul ei sa fie ales Petru al III-a

unmuuadAtIrAips_al regeluijrusiei. Petru al III-a

indatd ordon6 retragerea armatelor rusegti gi inchee

pacea cu Prusia,ceeace face ca Rusia sa nu mai parti

ripe la incheerea petit finale.
---000--Fasc. 30
www.dacoromanica.ro

-466--

Ytelegerea XXVIII-a
Luni ?Ei Marti 121
Ecaterina 'II

Urcarea in scaun.Am aratat in lectiunea trecu-

ta, cum s'au perindat domnille in istoria Rusiei,in

tre stapanirea lui Petru eel Mare gi Ecaterina IIa.

Au'fost o eerie de suverani care nu au Mut reforva

ca Petru eel Mare; ba mai mult in vremea for a fost

chiar o reactie contra reformelor acestuia gi unele

din ele au cazut in desuetudine.

Opera lui Petru, data nu a easit sprijin te

meinic la unmagii lui, a fost continuata de Ecateri..

/la IIa. Aceasta era o principesa germana, din fami

lia Anholtzerbst. Dupa moartea Elisabetei, mocteni

tor ramane Petre al IIIlea care se casatoregtelaga
cum era obiceiul in inalta aristocratie rusa, Cu o
principesa germana. El a luat pe aceasta principesa,
care se numea Sofia - Friderika gi numai dupa bote
zul ortodox, caci trecuse la ortodoxism, a luat nume.
www.dacoromanica.ro

-467 1

le de de Ecaterina. Cand s'a cgsgtorit cu PetrutEcateri-

na

o femee foarte cults, inteligentg,cunogtea limba

francezd - nu avea deceit 15 ani. Sotul ei insg era un

om brutal, incult, care nu iegise niciodatg dintre zidurile cazgrmei, avand chiar unele apucgturi de nebun.
Se povestegte cg ()data Ecaterina intrand la el

in camera 1-a gasit spanzurand un gobolanv Cand 1-a

intrebat cg de ce face aceasta, el i-a r6spuns cg 1-a

pedepsit fiindc& 1-a speriat. Petru al III-lea nu dor4*,

negte deceit pans in 1762 calci repede a fost inlgturat

de catre icaterina, ajutatg ci de cea mai mare parte

din nobili

care erau de partea eigflindcg cu domniau-

nui om ca Petru, nimeni nu-gi avea siguranta. Intre

partizanii ei erau dot frati anume Grigorie gi Alexie
Orloff'_,. Cand Carina a ggsit ca momentul prielnic pentru,

inlgturarea lui Petru a sosit, prin ei a c&gtigat armata. calla a intrat in mijlocul soldatilor, a fost

primitg cu striggtul de ntrgiasca Carina noastrg",ceea

ce 1-a silit pe Pet= pgrasit de toti, sa se predea.

A fost trimis la un- castel de varg, unde ceeace s'a

intamplat cu el nu se gtie, fapt cert este ca cu toate

www.dacoromanica.ro

- 468 CI

era foarte sUngtos and a fost adus la castel,nu-

'11122121221222-EA12021a..mair.e a-murit..de-apAplexiec

cum spunea versiunea oficiala. Este interesant c& s'a

plistrat o scrisoare, pe care Ecaterina, care evident

era bdnuitg de moartea lui Petru,

mot__ ing,,aGcunsa

intr'o caset& in tot timR21.IlaUtt in care Alexia Orlof dela care o primise ii spunea: smatugca"-(in ro-......,

mdnecte s'ar traduce mama) nu vtiu cum ai s& and ierti,

dar 1-am omorit, nasidUEr29.eald (pe Petru).Stand

lamaidpLogjiisslatie aprinedram infierbdntati

am...1221122tru.,s1La milat-0, a tras sabia ci atunci

la fel am facut .51 eu; rezultatillandatazia26zut wort. S'ar pgrea deci ca nu cu voia tarinei -a
fost omorit; dar sigur e c& numai datorita mortis lUi
a ajuns taring ci aceasta i s'a reproqat.
121121.11,sares.

sete,. =era un civic, pare ca

a incercat ea o scuze. Cdnd i s'a spur ca el un filozof, cu idei aqa de inalte eta in corespondent& cu o

taring ce-ci datorecte tronul unui asasinat asupra

sotului ei, el a rdspuns ca a auzit cg i s'ar reproga Ecaterinei anume tjwats412 in vieata ei particular&
www.dacoromanica.ro

- 469 -

dar acestea pe el nu-1 intereseaza n'au nicio importantA.

Dar alAturl de aceasta bagatelA se rai af16

Inca una. Mai era In vremea aceasta Inca un prizonier, caruia i se _zicea "prizonierul fr nume" gi

care nu era decdt un alt.fost tar al Rusiei Si anune

Ivan al VI-lea. CAnd se suise pe tron Ivan al VI-lea

fusese un copil 0 a Post inlAturat de Elisabeta,care

nu 1-a omorit. ci la pus la inchisoere departe

de

vieata politica, dar care acum devenise major gi ca

atare periculos. Ecaterina ca s6 scape de el a pus
de 1-a omorit. Pe lAng6 acegtia, la tronul caplitat do

Ecaterina maLarau.411.alki_pretendenti dintre care,

se pare o aventurierA, care a trezit imaginatia scriir

torilor, este vorba de principesa Tarakanova, care

pretindea ca e fiica tarinei Elisebeta, dintr'o cAsatorte morganaticd. Ea se refugiase la Raguza de unde

avea sprijinul Europei ca a is tronul Rusiei, dar

nu a avut prea mare rasunet ci cAnd Alexia Orlof a
trecut data cu flota ruseasca prin Mediterana, tea
oprit

i 3a Raguza. Ai.ci eX a ,ducat o comedieopunanwww.dacoromanica.ro

-470 du-i ca e indragostit de ea, ca va lupta in Rusia 'Ana isi va capata tronul, dar pentru aceasta sa se aasatoreacca cu el ci apoi sa villa in Cara. S'a ofi-

ciat chiar o asatorie cu un preo

cargzu_gradecat

un marinar travestit si azand in cursa. principesa

Tarakanova a_yenit in Rusiay,unde a-fost arunc&ta la
inchisoare.

Reoltmele Ecaterinei. Cu toate ca a avut sea.

dPri din cauza influentei favoritilor si a vigil ei

particulare, totusi se poate spune ca domnia Ecaterinot a fort o domnie mare pentru Rusia. A intarit si

marit statul sagjacandu-1 2.6-joace un rol impor-

tant in Europa de atunci.

Reformele acute de Ecaterina, cunt deosebite

de cele ale lui Petru. Reformele lui Petru erau luato din Europa care in vremea aceeA.sga,..inIT42kerioaO. de predoninare a lui, tudovic al XIV-lee, care fa-

cuse o orgaizarecamtraliet6:-si,.au-teoaticA.A.sd
lui sau, ceea ce se potrivea ci pentru Rusia, care
Insa ijunseso la aceasta situatie pe alta tale decat

aceea pe care aa6sese la ea Franta.

www.dacoromanica.ro

- 471 Acum In sec. al XVIII-lea opiritul era deosebit, acum IA Europa predomina filosofia care de fapt
era mai mult sociologiet_in fruntea filozofilor gasindu-se tot Francezii (Montesquieu, Voltaire,R6Usseau), la celelalte popoare Mind mai puVini numerosi
- In Anglia era "lobes. In genere este o epocd a idollor filozofice, Veu1.22,j_u.inei cum a foot numit.Ce
63 intelege grin acest vedc al li'iainei? Se socotea

pan& acum ca regele este de origin& diving si misiunea lui e de a conduce.

In secolul al XVIII-lea, un suveran nu mai
este stapiinul statului, socotit ca o proprietate a

sa cialftsit.gprvitorul statului, asa cum a spur

Friderik al II-lea, el nu este un pastrator al trecutului, ci un reformator, un om care toata vremea

trebue Fa se gandeasca la reformele ce trebuesc facute. Observati ca O. la not au fort domni cu idei

de reformatori in concordarta cu ideile veacului luminei, tat, Constantin Mavrocordat care a dat liber-

tatea serbilor. Suveranii deci trebue sa foloseasca

puterea for

run'

pentru a echimba lucrurile in biro

www.dacoromanica.ro

- 472 --

in favoarea poporului lor. Acepti suverani au fost

numiti "suverani luminati",care totupi erau despoVi

Intre ei egta..41Ecate,P4naaIImra.
Dar dupg noile idei, trebuia acuri sa fie o
educatie care era diferita de aceea de 1)&334 In sec.
X/III, &del pe educaVie se.incepe a se pun(' baza

viitorilor cetateni.
Se vede bine cum Ecaterina a fost influents,ta de -suveranii europeni.

Ideile ei se v6A bine dintr'o lucrare publi

cata pi in limba francez4 al In germangi pi care in

romane4te s'a tig4rit-1A.Iap.3..aa1773r.intita

in ruseAlg:Nakaz"..4tavaVatura). Aceasta lucrare nu
cuprinde altceva decat instructiuni pentru comisia

insarcinat& sa stabileassappul.gaj2.11il cu Late

cuvinte in aceasta lucrare Ecaterina d& pringipiile
dupii Care comiL3UAvea....sii...fac1ie-eii,le. Cu toate ca

ea a fost o adept6 a principiilor liberale, a drep

turilor

individuale, totupi aceste principii frik-

moase nu lea aplicat niciodat6. CAnd a scris lucra

rea Nakaz, Ecaterina s'a bazat pe prineiRlile
www.dacoromanica.ro

dife

- 473 ritifor filozofi

i .juriqti ai vremii zi in special

pe ale lui Montesquidt i juristului Italian Beccaria.

In privinta organizarii sociale, in vremea,

Boaterineit ea s'a facut pe o scars mai strinsA qi
mai ordonata ca in timpul lui Petru cel Mare.Privile-

giul pe care ea 1-a dat nobilimii (1785), arata ca

in fiecare regiune va fi o adunare a nobilimii

are

va alege unjef numit marecialul nobilimii din area

regiune.
S' au facut deasemenea o aerie de reforme cul-

turale si o opera de colonizare a Rusiei de sud, In

regiunea luata dela Polonij care pAna scum_ era autonoma,

calletotdeefiin.

tAndu-se al

t u

de h-

acil4r,

Ucraina

fiind alIpita ca -oricare alts regiune la Rusia.Pen-

truca afipirea sa fie mai durabila, mai bine fAcuta,

aceasta regime a Post colonizata mai ales cu SArbi

qi Germani. Dar toate reformele Icaterinei la un lo;

nu au avut nicio urmare buns pentru patura

www.dacoromanica.ro

tarsi

- 474 -

Ioasca

dei

principi {le din Europa erau pentru ri-

dicarea varanilor.

Rasc9ala lui Pugace.Nemultumirea taranilor,

la care se adaoga aceea a Cazacilor a caror autonomic fusese luata, regiunc_4 for fiind alipita Rusiei,

a dat nagtere la rascoale aangeroase. Cea mai vestita a fost a lui Emilian Pugacev. Acosta era un cazac
din regiunea fluviului Volga, din oragul Tzaritzin,
In care s'a nascut rascoala. Era cu totul un incult,

cu o putere foarte mare, care nu a facut altceva decat sa repete rascoala lui Stehka Razim. Rascoala a
avut un caracter mai mult social, dar s'a transfor-

mat mai Agui-intmLaalscoalLaL.xarei gef Tretindea

tronul. In 1773 cand a izbucnit revolutia lui Emilian Pugacexa lumea ruseasca a aflat ca Petra al

/II-lea ar fi suprayjetuit gi acest Pugacev era

DesiGur ca n'a fost crezut de prea
multa lume, dar cei care aveau interes sa-1 creada
1-au proclavat_aa-Var. Mai multe ogtiri trimise

contra lui au fost invinse, in 1774 de oameni inarwww.dacoromanica.ro

- 475 mati cu ce aveau la indemana. Pe incetul la armata

lui se adaogau forte noi, astfel ch. la Kazan el a a-

juns cu 150.000 de oameni. In cele din urmat vazand

infringerile celor trimigi sa ingbuge r6scoala,Ecaterina trimise pe generalul Euvarov, care ajutat pe de
alts parte gi de zeneralul Michelsohn, au reugit .96-1

inving6 pe Pugacev. Acesta s'a retras in regiunile

Uralilor, unde locuitorii 1-au predat. Flini adue la

Moscova,. a fost condamnat sa fie taiat in bucaVitspre

a fi dat exemplu, dar se spune ca in inflaograrea sa

calgul s'a grAbit sa-i tale intai capul, astfel ca
pedeapsa de a fi taiat bucsati nu mai avea rost.

In vreme ce poporul suferea aga de mult, incat

pornise rascoala, la curtea Ecaterinei era un lux

foarte mare, serbarile tinandu-so lanV, ceeace facea
sa se cheltuiasca foarte mult. Ecaterina tritia intro
vieata de cultures, intretinea corespondents cu capete-

le luminate ale epocii gi in special cu Voltaire.Ia

curtea ei a fost bine primita Enciclopedia francezit,
care fusese interzisa chiar in Franta. Insitli Diderot

a vizitat-o In Rusia.
www.dacoromanica.ro

-476..

,unea

Doloneza. In

ceeace prive9te politica external Pcaterina a continuat cu mai multi energie luptele cu Turcii. Am aratat cum Azovtil pierdut, fusese reluat pe vremea Anei.

Planul RuQilor era ca asigurandU-41 stipanirea Malegra, ai poata iegi la M. Meatterand. Apoi ideea panalavista qi interesele religioase cu popoarele subju-

gate de Turci au Post deasemenea idea pe care Beaterina le-a dua la maximum. Toata atenVia ei ac um se

Indrepta spre Sud, fiindca regiunile dela Matta. erau toate etapAnite de Ruqi. De rapt rizboaiele Cu
Turcii au Post o urmare a amestecalui Rusilor in PoIonia.

La 1763 se punea in Polonia chestiunea alegerii unui nou rege, a.ci August al III-lea care domni-

se 30 de ani murise ci scum dieta se Intrunise pentru a proceda la cele necesare alegerii urmasului.
Noul ales este ins, o persoana impusa de Rusialanume
fostul favorit al Tarinei

Stanislav,August Poets-

towskis despre care Oa opus ca Scaterina 1-a'ficut

rege in Polonia, pentruch a vrut sa-1 /ndepArteze
www.dacoromanica.ro

- 477 .
dela curtea din Petersburg. 31 este ultimul rege al
Poloniei. In timpul dommiei lui,,firete ca amestecul
Rusiei 131 treburile Poloniei a devenit dircce in ce

mai puternic

i, aceasta a Mut 86 se nasca un ince-

put de rezistent6 contra influentii rusecti. Unit patrioVi au vilizut ca stint ameninVati In independenVa

for gi s' au hotgrit sa fac1 o aerie de reforme care

aveau ca atop insdatoOrea tarii.

Dye. tiVi al in Polonia era celebrul "Insrum veto", care facea ca orice lege reformatoare, sa
poata fl 3mgied icata prig simpla rostire a cuvantu-

lui "We de un singur nobil chiar, care o fAcea

din interese personale i adeseaori din intoresele
statelor vecine. Prin aceasta organizare se ajunsese
In Polonia, la un fel de anarhie nobiliara, nobilii

nedandu-ci seama ca prin aceasta amenittau echilibrarea statului, ba chiar existents. lui. El credeau

ca salvarea numai

de aici poate vent.

Par In sanul nobilimii polone se naecusera qi

marl neintelegeri pe cheetiunile relisioase. Polone-

zii eraucatolici, dar aveau in sanul for Qi nobiliwww.dacoromanica.ro

478
me ortodox6 gi intro!) aceste doll& tabere s'a deschis

lupta "pro relifJonem et libertater

in contra or

todoxilor sustinuti de Rugi.

Contra Rugilor, pentru apararea patriei,s'a

facut de Polonii novili vestita "confederatie dela
Bar". Contra acesteia s'au ridicat ortodoxii care au
fast numiti disidenti, adicd cei de alter religie de

cAt cea catolicd, langA ei fiind gi protestanVii.A

cegtia firegte cereau EA se bucure de aceleagi drep
turi ca gi catolicii, cdci ei nu erau primiti in

func011e inalte ale statului. Confederatia din Bar

insa, a refuzat sd le dea drepturi gi atunci ortodo
xii s'au

adresat Rusiei, care atat gi agteptai."S'a

produs si o rascoalA in Ucraina unde nobilii Poloni

aveau mogii intinse, pc care Rutenii au desfagurat

rascoala lor. Rascoala aceasta a fost numita rascoa
la "haidamacilor", cuvAnt care e gi in limba noastra
cu sens pejorativ. Au avut cu acest prilejogrozave
pradaciuni. Armata rusA rugatd sA vina in ajutor de
tisculatii ortodoxi, primegte ordin se: parund6 in
Polonia pentru a restabili linigteatteeace gi face
www.dacoromanica.ro

-479 sub comanda lui Suvarov.

RiTabolul,ruso-turc 1769-1774. Dar erau multef

state cu interes ca Rusia s6 nu intre in mainile Rugi

for gi printre acestea era gi FranVa. Francezii indata intervin la Turd., ca acegtia s6 is partea Poloniel.Pe de alt6 parte membrii confederaViei din Bar
suet imprAgtiaVi gl o parte din ei se refugiaza in
Moldova, care era teritoriu turcesc. Rugli i-au urmArit pang in principatul romdnesc gi aceasta a fAcut
sa se wised razbolul, cad

calcasera farce a fi avut

vole in Vara turceasca. Razbolul a izbucnit in 1769

gi a tinut 'Dana la 1774.

La inceput luptele s' au dat in Crimeea care cu

greutate este supusA de Rugl. Ecaterina - care mut6

apoi lupta cu Turcii la not, - avea douA planuri in

ceeace priveau statele romanegti, un plan redus gi

unul mare. Planul redus privea alipirea Moidovei la
Polonla ca mai ttirzlu impreuna cu aceasta sA fie ane-

xat6 la Rusia. In timpul domniei a mai facut gi alte

planuri, care se vAd din corespondenVa gl caetele sale.

A mai Post gl aga numitul plan dacic, in care

www.dacoromanica.ro

- 480 se.cuprindeau Muntenia, Basarabia - Bugeacul cu ceta,

tile Tighina, Cetatea Alba, etc. -6 gi Toldova,unite
la un loc sub un rege care avea sa fie rue,. Insfarpit

catre sfarcitul domniei, ea s'a gandit ea alunge pe

Turci gi el formeze un nou imperiu de Rasarit - un

nou imperiu bizantin pentru nepotul ei Constantintbotezat tocmai pentru aceasta cu numele fundatorului
Constantinopolului care avea sa-i fie capitallt.

De Romani, Rugii erau priviti ca nipte liberatori ci de aceea cautau sa le dea ajutorul pe care

Insituatia lor, it puteau da. Nu trebue de loc sa-1

condamnam pentru aceasta, fiindca pe vmmea aceea nu
era ideea de nationalism aca cum it Inteiocen not

azi. Din Rusia veneau mereu agenti care erau calugrail mai, ales, pi imparteau manifeste. Printre acer-

ptia a font pi vestitul Nazarie Karazin, un alter

travestit In calugar.
Multi dintre boieri pi anume din familia Can-,

tacuzinilor (Parvu) pi chiar Ardeleni, trecusera de'

partea Rugilor gi alcatuisera o adevarata armata de

www.dacoromanica.ro

- 481 Yoluntari. Domnii din aceast6 vremet Constantin MAvrocordat (in Moldova) gi Grigore Ghica (in Muntenia)
erau gi ei favorabili Rugilor gi au facut tot ce
le-au stat in putinta pentru a fi luati prizonieri,

lucrul acesta se vede gi din frumoasa purtare,pe care

au avut-o Rugii cu ei dupg ce i-au prins. Au Post

chiar delegatii de boieri romani cu oereri

la curtea

din Petersburg, grin care Ecaterina era rugatti sE alipiascd Varile noastre la Rusia, de a be scripa de
st6panirea turceascg., dandu-le libertatea gi de a re-

da Moldovel Chilia gi Cetatea-Alba.

- -- 000- --

Prplererea xxikE

ElammLaa_allaa:222
Ecaterina II (continualx9)

.13k121131-contint.larel,. Rdmdsesem, in lectiunea trecuta, cu povestirea evenimentelor dela sfargitul rdzboiului cu Turcii, izbuc-

Fasc. 31
www.dacoromanica.ro

482

nil In 1769.Armatele Ecaterinei au*patruns la not fg

rg sg Intdmpine nici o rezistenVil gi spuneam cg In
sugi Domnii

s'au lgsat sg fie luati prizonieri,iar

boerii au trimes indata solii la Ecaterina care ii

cereau Inglobarea Principat-elor rom&ne ca gubernii

la Rusia, cu conditia insa de a se pgstra situaVia

de piing scum gi in plus sa se dea Moldovei cetatile

cucerite in-Basarabia de Turci. In aceste solii au

fost ci nigte cgluggri care neau lgsat descrieri ale

cglgtoriei la Petersburg.

Ei sunt Vartolomeuei Benedict de la mgnEsti

rea Moldovita:Au lgsat un jurnal, se pare scris de

Benedict, in care au notat tot ce au vgzut in drumul

for ei cum erau nigte oameni simpli, evident ca sunt

foarte multe lucruri naive, ca de pildg spun eiocum

au Intglnit pe Matei'Beizadea, fiul lui D.Cantemir,

proprietar in satul.Dimitrovca.La Petersburg au vgzut

palatul cu grgdinile sale ci cu interiorul sgu care
are pereVi zugrliviVi el...nun ceasornic care cand ba.e

to dupg figtecare ceas cant& ci in naiuri bat un

sfert de ceas.Este gi o masg care sincurg se eloboade
www.dacoromanica.ro

r483ell megtegug, in casgle cele de jod gi de acolo vine

cu bucate iarggi in sus" era adica un aecensor pen-,

tru bucate,etc.(Publicat de Kogalniceanu in Archiva

Romoneasc6).

Cu venirea armatelor rusegti la noi se pare

c& a venit ci influenta franceza in principate,caci
sociotatea ruseasca era influentata foarte mult de
ideile franceze din acest timp.

In ultima vreme s'a constatat ca anume idei

de rascoala pentru libertate s'au nascut acum in
secolul.al XVIII-lea la noi,prin ofiterii armatei
rusegti.Atunci apare la noi francmasoneria care nu
era pe atunci cu aceleagi scopuri ca azi. Ea are de
swop liberarea oamenilor de jos, grin urmare, era
un fel de miccare revolutionara, care tind,,..i.,c6.tre

ridicarea'Clasei oropsite, a taranilor.In contact

cu boierii noctri ofiterii francmasoni,i-au initiat

gi pe -ecegtia in ideile for noi. In timpul ocupatiei
rusecti, la Iagi s'au gi blitut nicte medalii de lo-

je a ofiterilor rugi, cu urmatoarele inscriptiitin

ItaIlana "Nu mt tem de cei de sus gi nu disprotuesc
www.dacoromanica.ro

- 484 pe cei de jos." Iagi 22 Aprilie 1772 *i o alta in

latina..."Calculum album Moldaviae adjecerunt majot,

res" adicanstrabunii au pregatit Moldovei o piatra

alba". Piatra alba in latinegte insemna 1.7emn bun,

fericire, era o expresie de bine, Cu alte cuvinte,

strabunii au pregatit fericirea Moldovel.ImportanVa

acestor medalii Pta in faptul ca ele fiind facute

intro loje din Iagi gi vorbindu-se de viitorul Moldovei, trebue ca pe langa Rugia membri ai acestei

loji,sa fi fost gi Moldoveni.

Pe cand se petreceau aceste lucruri giRugil

credeau ca sunt definitiv stapani pe tarile noastre
raztipiul se mai purta Si pe alte pArVi.Rusii au fro-

cut o incercare indrazneata, trmiVand flota for

in

Baltica in spre Constantinopol, incOnjurond Europa

ci intrdnd in Mediterana, sub comanda lui Alexie,Orlof, care acum s'a oprit pe coastele JDalmatiei la

Raguza, de unde au luat-o pe prinVesa Tarakanova gi

apoi pe cogstele grecegti uncle, Grecii gi Macedone-

nii vazand pe Rugi au prima

si s'au ridicat

si ei contra Turcilor, trecand de partea Ecaterinel.

www.dacoromanica.ro

- 485 -

S'a dat acum o luptd navald la Cesm4 in 1769 in care

flota turceased a Post infranta. Printre comandantii
rugi ce aflau di ofiteri Englezi.

Aceast6 victorie a avut mult rasunet, eget

Turcii erau Inca destul le puternici gi era impreelo-

nant faptul ca armata ruseasca, dupa ce ocolise Eu-

ropa, intr'o adTerata exDelitie,reugi sa c3gtige la

portile Constantinopolului in ape streine.Dar nici

acum Rugii nu au putut folosi victoria pentru cagtir

guri materiale Insemnate, csaci s'au ridicat Austria-

cii, care s'au aliat cu Turcii. Cu toate ca armata

ruseascd trecuse Dun'area, Enaterina se gandegte ed

incheie pacea cu Turcii gi aceasta gi are 1od dupE

o intelegere la Focgani,la Ruciuc-Kainargi in 1774..

Kuciuc-Rainargi este o localitate in Dobrogea de sud.

Prin pacea aceasta se rasa independenta Crimeei care
rdmane tot a TItarilor, iar,Rugii iau cateva puncte
pe coasts Marti Regre. Regiunea dintre Nipru gi Nis-

tru ci cetatea Oceacov la virsarea Niprului unde e

Odessalramanea furcilor,tar gurile Nlprului Rusiei..
Deasemelrea pacea mai prevedea dreptul de interventie
www.dacoromanica.ro

- 486 al Rugilor in favoarea cregtinilor *i de a face anu-

mite propuneri-nu obligatorii- atunci sand va fi nevole, in favoarea acestora.Atat la Iagi cat qi is
Bucuregti Rugii cer *i obtin de la Turdi dreptul de
avea agenti diplomatici. Natural ca dupa ce s'a acor-

dat acest drept Ruqilor,'s'au grabit *i alte state

sa-1 ceara *i gptfel de acum se incepe gi la noi sa
fie diplomaVi ai statelor europene,fiind reprezentati la inceput Rugii, apoi Austriecii, Prusiehii,

Francezii gi Bnglezii. Acest fapt are deosebita insemnatate, pentru legaturlle ce ni se doschileau fate de Apus.

In sfargit tot acum Rugii au capatat ci voia

de a naviga pe Marea Neagra.

Prima impartire a Poloniei.Cam in acelag timp

cand se intiamplau cheetiunile acestea la noi, la Nord

se intampla o noun drama; este vorba-de problema polona. Am aratat cum confederatii din Bar au trecut
la noi, iscand prin aceasta razboiul Rugilor cu 'furcii.

Ideia ImparVirii Poloniei a foet data de Fri-.

www.dacoromanica.ro

- 487 derik II regele Prusiei gi deci is gi el parte la ea,

precum gi Austria. InVelegerea are loc la 1771 cand

se semneaza imparVirea POloniei, dar indeplinirea acestui lucru nu..fire loc decat in 1775. Firegte ca a-

ceasta prima imparVire a Poloniei nu avea dece sa con,

vine Rugilor care prin Stabislas Poniatows%i pus de

ei rege sperau e4 Polonia va cadea toata in mainile
for ca un fruct copt.De fapt, ceeace au luat Rugii

scum dela Poloni nu insemna decat o intregire nation

la, caci n' au luat decat regiuni locuite numai de

Rugi. Din contra Frederic gi Austria au luat partea

leului.

Aoegtia iau Galitialfara Craooviao regiune

cu mult mai insemnata ca a celorlalti caci cuprindea
2.500.000 de locuitori. Frederic lua partea de Apus a
Poloniei, o regiune cu numai 900.000 de locuitoritiar
Rusia relua Rusia Alba, o regiune cu 1.500.000 de locuitori. Dupa imparVirea Poloniei, poftele imperiallste au continual. Se gtie ca pentru noi, una din urmkrile razboiului -uso-turc gi diplomatic ruso-austrotnro, a for` ci rapirea nuoovinei.(1775). Regiunea Co
www.dacoromanica.ro

-- 488 -

Nord a Moldovei a fost ceruta de Austria dela Turci

ca raeplata pentru interventia for in rtizboi gi Tur-

cii le-au dat-o, dealtfel o ocupasera ei mai Inainte de a fi data de Turci gi prin diferite falsuri an

luat mai mult cleat li se Muse. I-au dot numele de

Bucovina acestei tranturi din trupul Moldoveitdupa
padurile ei de fag.

Razboiul ruso-austro-turc.1787-1792.Dupa ac6stea a urmat o perioada de pace. Dar Rugii nu se

multumisera cu aceasta pace gi Ecaterina s'a gandlt
ea, se impace cu Austria gi sa imparts de asta data
Turcia. S' au provocat mai intaiu- pentru izbucnirea

conflictului rascoale in Crimeia. Pugii indata sub

pretext ca intervin sa linigteascI lucrurile patrund

In aceasta regiune, spunand Turcilor ca dupa

tirea spiritelor se retrag lucru la care Turcii se

Invoiesc. Ecaterina numegte cu aceasta ocazie guvernator al Crimeei pe un favorit al ei printul qrigore
Potemkin,poreclit pentru aceasta gi Tauridskii dela
numele de Taurida pe care it -avea Crimeea in antichi

tate. In anul 1787, Ecaterina a vrut sa vadd organiwww.dacoromanica.ro

- 489 -

zatia pe care o -Meuse Potemkin.in aceastd provincie

gi insotita de un rege (Poniatowski al Poloniei)gi

de un imparat(Iosif al IIlea in vizia in Rusia)se

duse in Ucraina de Sud. Potemkin fdcuse aci drumliri

mai bune gi c5utase sd creieze sate model prin care

cei trei monarhi erau purta-ti de el. Se povegtegte

cum pentru a da impresia ca asemenea lucruri model

cunt in toat& Ucraina Potemkin a dat ordin ea se fac5
in zare nigte decoruri uriage de sate,pe care oamenii
lui le mutau pe tot parcursul ce trebuia .9.6 fie ins

pectat.A cautat sd dea iluzia celor trei monarhi ca

facuse mai mult decat ralizase in realitate.

In 1787 se pornegte cel de al doilea rdzboiu

al Ecaterinei cu Turcii,in care tot un dpi al MolMovei igi are partea lui de contributie. Acum era Domn
Alexandru Mavrocordat poreclit "Firaris", adicd fuga-

rul, care temanduse ca va fi detronat gi omorat de

Turci, a fugit in Rusia. Cerut inapoi de Turci,Rugli

au refuzat s5-1 dea gi astfel ostilitdtile au ince

put. Acum in politica Ecaterinei s'a ndecut planul
Daciei. R5zbolul a durat ping in 1792 ci sinri5:1.1
www.dacoromanica.ro

-490

-.

mare eucces a fost luarea Oceacovului,azi Odessa.

Dacii RUgii in Moldova au intampinat o primire

favorabill dela Domnul numit de Turci Mamie Giani

Russet, care a trecut de partea lor,(a murit in Rusia Si a fost Ingropat la Kerson)-obsery ca bicraina

era tot a Poloniei, dar Rugii treceau prin ea ca

prin teritoriul lorinesinchisindu-se de acest lucru,
mai ales ca nu intampinau nicio rezistent6,- in Munte

nia nu s'a mai Int&mplat acelag lucru.Domnul de acum

din Tara-Romtineasca era Nicolae Mavrogheni, un om

foarte brutal, putin cult, despuia pe boieri de bani-

se spun ca chema pe cute unul la el gi-i zicea ca a

visat ca i-a dat at&tea pungi de bani, far boierul
era dator 86-1 dea, aitfel era rdu el= tot.Dar Mavro-

gheni era In schimb un domn viteaz, a intarit mangetirile dela pasurile muntilor gi cagtiga-chiar cgteva
victorii. Austriecii erau acum aliatii Ecaterinei ci
Mavroghenid6 contra for o procltimatie cftre RomAnii
Ardeleni, care Prau sub stapilnirea Austriei, in care

le spunea ca si se rascoale gi sa se uneasca din nou

cu Cara dela care eau despArtit. Incurajtit de aceste
www.dacoromanica.ro

- 491 victorii Nicolae Mavrogheni a pus pe cronicarul Persiani sa aerie o cronica, in care acesta it compara

cu Alexandru eel Mare. Intre Ramnic ci Focganiorma...

tele Turcilor ski Austro-Ragilor-comandate de printul
de Cobourg gi Suvarov- se ciocziesc gi Turcii aunt

Infranti. Muntenia cade in mainile Austriacilor far

Moldova in cele ale Rugilor. Mavrogheni trece DuLarea
dar pe nediept este facut ispagitorul Infrangefii ci
e ucis.
Armata ruseasca ramane In Moldova sub c- omanda

lui Potemkin care Incearca sa cagtige cat mai multi

pe Moldoveni. El a intemeiat o tipografie in Moldova

scoVand chiar gi un ziar intitulat "Courier de Moldavie" stria pe doua coloane, in franVuzegte gi roma

negte,culitere cirilice. Acest ziar a aparut la Iag.

dar din nefericire nu ni e'a pastrat la not nici un

numar din el. Se pare ca intro biblioteca din Rusia

se mai gasesc cateva numere. Este eel dintau ziar

romanesc. Tipografia lui Potemkin era anbulanta ci a
foot agezata apoi la Dubasaii pe Nietru fiind condu-

ea de curteanul Str3blicki. PoteviD se Iblolnavegte

www.dacoromanica.ro

- 492 -

la Ulla gi moare pe drum pre Rusia. A'fost adus ci

agezat cliteva zile la manastirea Golia, unde este gi

o insCriptiune care ne spune acest lucre.

Victoriile au9tro-rusegti au fost Ines de

scurtA durat5..Iar s'a Intamplat o Imprejurare exter-.

na, care a impiedicat pe Rugi ca gi pe Austrieci de

a staptini tarile noastre.

In Frantalizbucniserevolutiam ci toti suveranil o priveau ca pe un mare pericol,mai ales Aus-

tria,cdci sora imparatului,Maria Antoinetta,era sotia lui Ludovic al XVI-a.Leopold al II-lea,temanduse de rezultatele revolutiei din Franta se hotarIcte
sa Incheie pacea cu Turcii, care are loc la 1791
la yigtov, lasand astfel Rusia singura.3caterina pre.
ferfi gi ea sa inceapti tratativele de pace:care au'

100 in Ucraina la Remirov gi Turcii trimet ca'reprezentanti pe Grecul Alexandru Moruzi. Ruii au propus
e

li se dea ca graniti Pratul.Tedem ca cel putir

ca ideie scum apare faptul care se va intkipla mai

tarziu, rapirea de la Moldova a tinutului dintre

Prut 41 Nibtru. Turcii insa au refuzat cu arie awww.dacoromanica.ro

493 ceasta,preferand sa continue razboiul. In cele din

urma se incheie pacea la Iagi in 1792. Prin ea Rugil
capatara Crimeea gi Oceacovul, inaintand pans is Nis,

tru,pentru prima data atingand.ca granite o regiune

romeineasca. A doua imparVire a Poloniei va face ca

graniVa cu Moldova sa fie Nistrul aproape in intregi.

me, de undeacua atingerea cu Moldova era numai in

teun singur punct.

A doua impariire pj9;24e1.1792. In Polonia

acum se schimbasera spiritele. Ideea aristocraViei
de a lupta pentru pastrarea privilegiilor nobilimei
a inceput ea fie inlaturatat mai ales sub influenta
revoluViei franceze cu ideile de egalitate. Astfel

prea tarziu Polonia se degteapta gi vede prapastia

in care trebuia as cads. Dela 1789 papa la 1791 se

sine adunarea "Dietii"care s'a numit"cea lungs" gi

care di la 3 Maiu 1791 o Constitutie(data aceasta

a devenj.t sarbatoarenaVionala la Poloni) prin care
se desfiinVeaza "liberum veto". In ce privegte pe

rage, deasemenea se stabilegte ca tronul ea fie e

www.dacoromanica.ro

- 494 reditar ci pe lgingd o adunare a camerei trebuia de

acum sd fie gi un senat. Confederatii nu se mai admit,c4ci acestea Tadeau nactere la lupte civile.In

ce privecte raporturile nobililor cu tdranii,acectia

n'au fost eliberaVi din cerbie, ceeace la not se fdcuse cu vreo 30 ani mai devreme gi le-ar fi putut
servi de exemplu bun de imitat. Acest inCeput de ealvare a Poloniei a That inutil, din cauza unor nobili
care nu inVelegeau interesele tariff sau erau in ser-

viciul strdinilor. 0 parte din nobilii marl au venit

la Iagi-ca Branicki,Potocki,- unde s'au efdtuit cu
Racii, ce sd facti faVa de aceasta constitutie. Ei au

fost sfdtuiti sa facd o confederatie, care s'a numit

confederatia dela Tarroviga care sd caute sd rastoarne constitutia cerand ajutorul Rugilor.Stanislas Foniatovski s'a dovedit a fi un tradator cdci a trecut
ci el de partea aceetor confederaVii ci cu toatd rezistenVa patriotilor, Rucii lee invingatori, mai ales
cd ci Prusienii intraserd in Polonia.

In situaIda aceasta, a doua imparVire a Polowww.dacoromanica.ro

- 495 niei

este hotarita gi ea are loc In 1792.Ea are loc

Intre Prusia gi Rusia,Austria neputandu-de amesteca

deoarece 15regatea razboiul contra revolutiei france
ze. Acum Rusia is o foarte mare parte din Polonia,

intreaga Ucrainie, fara o mica regiune din Volhinia.

Deasemenea lQi rotunjegte gi regiunile locuite de

Rugace mai ramasesera Poloniei.din prima imparVire.

Prusia a luat regiunea Poznaniei gi coridorul Dan

zig croft de Poloni Inca din vremea luptelor cu Ca

valerii Teutoni. Atunci a avut loc celebra diet& po

lona dela Grodno. A fost convocata cu ordinul de a
vota impartirea tariff. Firegte ca tots erau contra,

dar Rugii au ameninVat cu tunurile localul gi timp

de o zi, ca o domonstraVie cel putin sub forma a

ceasta nimeni n'a vorbit, nici contratni6i pentru.

In cele din urma maregalul dietei, Bielinski a ci

tit textul gi a Intrebat cine este contra ea o spu
n& gi nimeni n'a r5spuna ceva. El a zis atunci ca
neraspunzand nimeni, aceasta inseamna ea tots apro;.,
ba.

www.dacoromanica.ro

496
A treia Impartire.1792. In sanul poporuiui

s'a produe insa o reactiean mijlocul gleahtei s'a

ridicat un nobil care fusese in America,Tadeu Kos

ciusko un om de mare energie, care s'a dus la Craco
via, apoi la Vargovia gi a Inceput ea organizeze o
migcare de rezistenta. La prima ciocnire cu Rugii

a invins gi lea luat tunurile, intrand victorios la

Vargovia. Se spune ca atunci cand a intrat in capi

tals, nisi nu s'a uitat la rage, pe care-1 dispretu
ia.In cele din urma, Suvarov, care in urma victories

dela Ramnic, igi luase numele de Rimniski dupe mode

antics, a pornit contra for ci in lupta de la Mace

jovice, Polonii au fost infranti. Atunci se zice ca
Tadeu Kosciusko ar fi strigat cuvintele "Finis Polo,-

nice" dar in realitate el n'a spus acest lucru.Ace

ste lucrurl au adus_in 1795

i cea da a treia 5.mpar

tire a Poloniei, la care au luat parte toti trei to

varagi din prima impartire. Pugii iau regiunea In
tregei Iitvanii de tsti gi Polonia, pans aproape de

Vargovia. Partea dela Apus impreuna cu Vargovia a

fost luata de Prusieni.
www.dacoromanica.ro

- 497 Austria is la randu-i regiunea Cracoviei cu

un-varf de Val% ce mergea pAngt aproape de Vistula,

Polonia disparAnd astfel dope harts Europe/.

Iia puVinA vreme dlipaimparVirea Polbnieitin

1796, Ecaterina mare. In dltimii ani Ecaterina se
pronumVase contra revolutiei franceze, adica in con-.
tra ideilor pe care le acceptase ba Inca gi scrisese despre ele in anti de la inceputul domniei.

---000---

Prplegerea XXX-a

1.44,4
Culture 'Ns

AprIlie 198

In veacul al XV;II-lea

Pe masura ce inaintam in studiul istoriei .1/12-

slot, cercetarea culturii In amanuntele ei devine

mai complexa, din cauza cregterii malorii producViilor intelectuale. Nu mai putem intra in amanunte,
ceeace ne-64:,duce prea departe, ne vom eargini la indicarea curentelor mai importante in legaturl cU ?IQ=
.111111.1111110.
.

Fasc . 32

www.dacoromanica.ro

- 498 voltarea istoriei Ruslei.

Cadrul acestei lectitini este agezat In epoca

aceasta de schimbarelcare s'a produs dupA moartea

lui Petru cel Mare (1725) gi pan& la. moartea Heateri-

nei a II-a (1796).

Intluenta apuseangi. Am vazut ca erau deosebirl

foarte marl intre domnia lui Petru gi a Ecaterinei.t

In timp ce domnia lui Petru era influentata ca ci a

altor monarhi dit Europa de Ludovic al XIV-lea, centralism politic a Ecaterinei a foot sub influenta Ideilor filozofice ale vremii (despotismul luminat).
In vremea lui Petru eel Mare tot eeeace se publica
se facea din interes practic, pentru a servi anumite
scopuri ale tarului, acum sub Etaterina II, avem ten-

dinte artistice, literatura, filosofia. Deasemenea

e alta calea pe care influenta apuseana a patruns in
Rusia. In vremea lui Petre aceasta influents era, sue-

deza gi germana, cea francez/ diredta filnd aproape

inexistenta. Petru a cautat pe toate cane ea imite

pe Suedezi pe care-i numea pofesorii lui. In vremea
Ecaterinei a II-a insa, influents este cea francezii,
www.dacoromanica.ro

- 499 aceeagi care cggtigase mai toate curVile din EUropa,

avAnd acum o intensitate aga cum niciodatg 411 mai a-

vusese. Pretutindeni se fgcea acum cOrespondenVa-In

limba francezA, care era la modg gi pang gi porta

incepuse a fi imitat dupes eel francez. Curentul care

predoming toate Virile este curentul filozofic.Dpx

data vorblm de aceastg influenVg in Rusia, trebue sg
ne gandim nuMai la class boierilor, plaza aristooraticg, singura care putea fl influentatg.de buna ,sta
re de spirit din Europa. Celelalte clap ,duceau a-

ceeagi vies a veche ruseascg, moscovitg, deosebitg

cu totul de a aristocraViei. InfluenV6 strain in

Rusia s'adatorit gi mares afluente de strains
veniserg in diferite imprejurgri. Prin ucazul

ce
din.

1763, Bcaterina a II-a a dat prdin sl se dea mars

privilegil str6inilpr care se vor ageza in Rusia,

pieferindu-se aceea care se vor ocupa cu industria

gi comertul. In adevgr in urma acestui ucaz se con-

slat& cg 45% din fabrici erau ale strginilor ceeace

bu se socotea deloc ca ceva periculos, pentru socie-

www.dacoromanica.ro

500

tatea ruseascA, fiinda nu poate fi vorba de idei na

Vionaliste asemanAtoare color din vremea noastra.Dar
aceasta nu a avut o influenVA direct&

asupra cultu

rii in Rusia.

Blau fAcut statistici care sA arate ce consu

matie de cArti

trine se fAcea in Rusia in vremea

asta 41 s'a constatat ca s'a cheltuit intr'un an o

su1i 6 de 200.000 de ruble pe cArIi francezo,ceeace

seamna oa mai mult franceza era uzitatA acum.

Numai o carte a- lui Voltaire a fost desfAcuta

In Rusia In 3000 de exemplare. Nu mai vorbesc despre

port sau despre dansuri care erau imitate dup5 Pa

ris, oraqul care da semnalul in aceasta directie.To0
erau'de parere ca cineva pentru a se socoti om cu
educatia completft trebuia BA cunoascii limba francezA.

Atunci se fundeazA vestitul Institut pentru domni

coare nobile,wIng.titutul S7o1nlIi", pentru educarea

domnicoarele din Inalta societate, dupA model fran

cez Acest institut imita institutul creat in Franta
sub InfluenVa dnei de Maintenon, favorita lui Ludo

vie al XIVlea, numtt "InsIltqui Sa4ntCyr",

www.dacoromanica.ro

- 501 -

Tga,ryiji Presa. Deasemenea este adus in Rusia gi teatrul francez. In vremea lui Petru cel Mare
exists un teatru in piaVa numitg "Stogie", der acum

este adus la curtea Varinei.

Aici se jucau tot felul de piese care erau

scrise intr'un stil pseudo-clasic. Dintre scriitorii
rugi pseudo-clasici este gi Ecaterina II-a, care imitfi pe Shakespeare, pe care nu-1 cunogtea din engle-

zegte, limbA pe care nu o vorbea, ci din traducerile

franceze gi germane. Deasemenea imitg pe scriitorii
francezi intre care Corneille gi Racine.

Mai toate aceste piese ale Ecaterinai nu au

nicio valoare. Unele din ele au titluri gi subl ete

luate din vechea istorie a Rusiei, ca de pildE "Rurik si Oleg"

sau o alta (pe vremea luptei contra

francmazonilor) "2 ;9mpora# 9 mores".Se vede cu ugur.

rinta chi nu era o societate prea rafinatg, in c.

privegte estetica, gi nici nu prea igi da seams aceaeta societate,ruseascA de valoarea teatrului, cAci

ni s'au pAstrat unele documents In care cineva se

plangea el se vorbea prea tare in gala in care se
www.dacoromanica.ro

- 502 juca aga ca nu mai auzea nimic, sau in timpul spectacolului unit din spectatori spargeau nuci. Ba chiar
doamnele dela curte nu vroiau s

vine la teatru ci

sunt pentru aceasta amenintate cu amend6 pentru a fi

determinate ea asiste la spectacole.

Presa is ci ea scum o deosebita desvoltare,dar

nu prin ziare ci prin publicatii de revista ce avecu

- unele din ele - caracter literar aca cum se intam-

pla cu revista numita "Pictorul". Chiar Lcaterina a9

Yea o asemenea revistlistctKoye Bicttinset

care s'ar

traduce cu "de toate", "amestecate". Apoi erau o serie le publicatii politice. $1 studiile istorice n'au
Y.

foot DeGlijate. Bovicov a pubiicat acum vechile cronice rusegti, Incepand tiparirea izvoarelor istorice
rusegti.

Literature. In ce privegte literatura,acum e-

ra un mediu favorabil dezvAtarii ei, totugi caracterul pe care-1 are este acela al lipsei de originalitate. Firecte ea poporul rus care era aca

d'e

deose-

bit (IA popoarelo apusene putea da sublecte mumeroase

orie;luale, fnsg sCriltorii crau prea inTlueraVati de
www.dacoromanica.ro

- 503 Occident ca sa se indrepte spre poporul din care faceau parte ci sa cerceteze gi sa observe lucrurile
care-i Inconjurau ci in care puteau gasi subiecte
admirabile. Din cauza aceasta lucrarile literare care imitau ci ele Apusul, au un caracter de st%)erfi-

cialitate. Apusul se gasea din nefericire gi el scum destul de slab, predominat fiind 1e genul neoclasic, care &luta sa invite personagille entice. In

Rusia In aceste timpuri, fiind la inceputurile ei,

literatura ne prezinta scriitori care nu se pot concentre pentru a da lucruri tameinice. Scriitori care lucreaza

au

credinta ca trebue ea scrie ce-

va gi cat de repede, Ears sa se eindeasca gi la culitatea scrisului lor. Este cove asemanator cu epoca din literatura noastra, pe vremea lui Heliado
RAdulescu, care spunea c. 61 se scrie .eat de mult,

ca sit ajungem po celelalte popoare care ne-au Meat

mult In urma. Cantitatea Ins& a stricat calitatii.
Dintre scriitorii din secolul al XVIII-lea, trebua

ea amintim pe LttigliCjianikx, socot ca cel dinUlu scriitor be4.etristic, in limba

www.dacoromanica.ro

rasa,

prin Ca :IL

- 5004 -

rile sale. 3ra prieten cu Tedfan Procopovici autorul

reformei bisericesti din Rusia. Antioh Cantemir a intrat in contact direct cu Occidentul, fiind numit am-

basador la Londra si Paris. A avut aici corespondenVA

cu Voltaire si se cunosc cloud scrisori ale for in_le-

Gatura cu un lucru destul de interesant, anume cu pri-

vire la originea familiei Cantemiregtilor. Card Voltaire aerie "Istoria lui Carol al XII-ledloomeneste

si de D.Cantemir pe care-1 arata ca Mind de origin

greceasca. Antioh atunci i-a scris ca gregeste cdnd

spune aceasta, caci familia lui e de origin tatara

(de rapt nici el n'avea dreptate ). Voltaire ii ras-

punde atunci, cam ironic, ca va face in lucrarea sa

cuvenita rectificare, dar adaoga el ca poate tot e mai
bine sa descinza din Pericle, dealt din Tamerlan.

Din satirele sale, se vede ca Antioh era un om

caruia ii placea sa nu prea aiba multa bataie de cap,
ea traiasca bine $i in societate-aleasa, cults, un

adept al mixaktisaglai liste influenVat mai ales de

Boileau.
www.dacoromanica.ro

- 505 Dintre scriitorii ce-i uimeaza, trebue 61 men.

Vionez pe doi din ei, originari din regiunile foarte Indepartate ale Rusiei, tocmai din Astrahan.Unul
este Trediakovski ci celalalt Lomonosov. Propriu zis

ei nu au fost scriitori beletrietici, ci numai autori de gramatici, au fost profesori la Petersburg

si Moscova, uncle au cautat sa faca manuale pentru

elevii lor. Trediakovski are chiar un manual despre

puritatea limbii, in care da semnalul luptei impotriva meologismelor. Interesant faptul ca Trediakovski a fost primul profesor rus la Academia din

Moscova - incolo erau numai strain ci acectia s'au

opus la numirea lui, pe motiV ca el ar putea Impiedica influenVa Apusului, daca va capata un asemenea
post.

Celalalt Lomonosov a scris si poezii intre

care poezia mpg la lure. Uotinulu &" (1739). Era

ci profesor de Chimie in care domeniu a facut ci unele descoperiri ca spre exemplu in legatura cu pro-

pAgarea luminii,etc. A studiat in Germania ci avea

cunoftinVe In multe domenii,era un enotelaodist.

www.dacoromanica.ro

506

DacA in privinta gcolii gi a primelor incer

cart literare, Trediakovski gi Lomonosov au fost cei

mai insemnaVi, dintre cei care au pus bazele in a

ceste domenii, apoi in teatru avem un alt scriitor

anume, Sumarokov. Acesta a ajuns directorul teatre

lor gi in aceasta situatie a trebuit sa eerie piese
de teatru pentru scena sa. A fost dealtfel foarte

fecund. Din cauza aceasta, fiind scrise pentru a a

vea ce se juca pe scena, pie sole lui Sumarokov so r3
simt fiind facute la comanda. 31e erau imitate in mare parte dupe cele apusene, dar unele din aceste pie-

se aveau ci subiecte rusegti. Numarul mare de piese

scrise de el (ca valoare n'a ramas aproape niciuna

In literature) a facut sa se inradacineze acest gen

in literature ruse.

Sumarokov insa, era foarte mandru gi se soco

tea de aceeag valoare cu MoliOre gi Shakespeare.Spu
nea ca ar fi o minunata opera data el ar fi ajutat
sa intreprinda o calatorie in Europa, pe care apoi
sa o descrie cu pana lui maiactra, neuitand s
go

ca.

adao

aceasta n'ar costa decat vreo 300,000 de ruble.

www.dacoromanica.ro

- "07 -

Care sfarqitul vigil sale, a inceput sa se ocupe

41 cu satira, servindu-se pentru aceasta de diferite
tipuri reale, functionaril sate un personagiu d4la
curte, etc.

Dintre scriitorii din aceasta perfoada de In-.

cercare, de pregatire, unul singur a ramas ca valoare realer in literature rued, este un scriitor tot dp
pies& de teatru, dar de comedii, este vorba de 7.10...

Vitin care era un Lerman de origins, cum it arata,p1

numele de altfel. Intre comediile lui mai insemnate

aunt doa-"Brigadiruln inyilamBr, ambele cu caractersatiric dar cu o acViune nu prea inchegata.

Idelie revolutionare. In ceeace privete influenta In idei a Apusului, mai ales c6tre cfargitul
domniei Ecaterinei, ideile politice revoluViopare,

n'au putut ramane straine Rusilor. Bcaterina a

inceput era. dea to poi LuJmeeace_privecte acele marl

privilegii Qi reforme, pe care le prea slavea 18,1nceputa domniei. Cand a izbucnit RevoluVia francezil
(1789)4 atunci qi Icaterila pia speriat qi a interwww.dacoromanica.ro

508

zis patrunderea to Ruei& a tot ceeace ar fi putut pu

ne la curent pe Ruqi cu aceste idei. Dar cu toate a
Cestea nu s'a putut impiedica patrunderea for in Ru
sia. Este adevarat ins& ca ele erau cunoscute tocmai
de aceea care nu aveau nici un interes sa be aplice,

adica de aristocraVie, dar s'au gasit totugi printre

nobili, oameni mai generogi care au cautat 0, be a

plice qi in Rusia. Dintre aceea care au dorit aplica

rea acestor idei au fost doi mai insemnati gi anume

Agzigicimaalgsz

i NIC2;a9 142V1COV.

Despre Radicev s'a spus chi era cam excentric

i ca in opera sa sunt aqa de mUlte contraziceritin

cat a fost banuit ca ar fi chiar nebun. In realitate

nu e tocmai aqa. In 1790 a atria el lucrarea cu sume

Jenia de contraziceri "giasjejagatsiaLnagjti

MotroW, care a provocat nedumerirea, in ce privea
facultdtile lui mintale. Este adevarat ca el netraind

in Franta, nu prea vedea clar lucrurile qi aceasta

explica acele-contraziceri din lucrarea sa.In unele

locuri Radicev laud& libertatea individuals pentru ca

nu prea departe ea spun cuvinte frumoase despre auto-*

www.dacoromanica.ro

- 509 era-0.a sfanta din Rusia. al socotea ca aceste dote

notiuni se pot impriza foarte bine gi de aceea le

lauds.

In genre Radicev a fost influe4at de ideile

franceze, dar nu le poseda prea bine; igi facuse stu
diile in Germania $i 1 citise gi insusise pe Voltaire
0 ideie clara ins& pentru el era desflInVarea

gerbiei, lucru ce nu trebue totugi facut pe tale re

vol4ionargi dupa parerea sa, ci prin vointa Varului.

El este deci un precursor al revolutiunei fora sa

fie un revolutionar complet, in Rusia.

Pentru ideile sale socotite periculoase de

Ecaterina, Radicev a fost trimis in Siberia ca pe

deaps64 care de altfel era prea grave. el ne filnd un

om periculos, deoarece era un simplu intelectual gi

nicidecum un om de actiune.
Celalalt N.Novicov a fost un scriitor fecund.

El a publicat izvoarele istoriei rusegti, zis Bi

blioteca a vechilor scrieri rusegti. Avea gi o tipo
grafle, in care a publicat o eerie de lucre:x.1 cu ca.

racter educativ ci chiar ziare. Era de toate, un tel

www.dacoromanica.ro

- 510 -

de Beliade RAulescu al nostru, ziarist, scriitor,editor,etc. A Infiintat o societate culturara, 1+.422142:

talLuzazziaga, ce avea drept scop Incurajarea tipajului ci a scos yi ziarul "Gazeta de Moseove. Prin-

tre ideile sale au fost cdteva asem&atoare cu cele

filozofice apusene. Socotit periculos, a fost ares tat ci apoi pus in libertate. De team& s& nti fie condamnat, Novicov a 'renuntat de a mai eerie

i a fost

uitat. In vremea asta trebue s spun c& printre aceea

care au easp&ndit ideile de libertate ale revolutiei
frandeze, au fost

i francmazonii.

Spuneam de Intemeierea primei 101 francmasonice din Iavi, cam tot in vremea asta se Intemeiaza
ci prima loje in Petersburg *i intemeitorul este tin"

sag, Schwartz, din Ardeal. Sian renrutat din acestea

cei mai Insufletiti revolutionari ai Rusiei, cu toate c& deocamdatti nu Be constata miccari care s& ameninte pe 'tar. Aceasta fiindca ideile venite din Fran a nulprinseserd In patura de jos, care nu le dUno-

ctealinca, ci numai

nobilime, care le luase"mai

mult ain diletantismt.enu pentru a le vine In practia.

www.dacoromanica.ro

- 511 Pentru, ca ci pAtura de jos sa le cuboasca bineta

foot nevoie de contactul direct eu armata francez1,

in rAzboaele cu Rusia, armatA care a ajuns chiar in

Rusia, ci astfel fermentul revoluVii ea se prindAr
$i aci.

-000---

Prelemerea XXXIa
EaTILIELALAIN2J1140.1112

Rusia. R

si Napoleon I
fivalgs....=4116-..

Ecaterpaa I;

si Revolutia Franceza. ArAtam In

lectia precedents cum in timpul.Ecaterinei a II:a,

ideile revoluViei franceze, care incepuserA sA se

yiapAndeascl in Rusia, o fAeuserd pe taring sAgi

schiMbe pArerea qi sA is considere ca o primejdie 01
pentru tronul Varilor. Astfel de unde entuziasmul
pentru reforme fusese foarte mare la Inceputul dem--

Mei sale, la sfargitul domniei, este din contra o

pcginire de represiune care sA impiedice rAspandires
ideilor revoluViei franceze. Se ,tie ca scopul prio.
www.dacoromanica.ro

- 512 -

mordial al revolutionarilor era ca ideile revolutiei

sA nu as margineased numai la Franta, ci sA fie duse in toate pArtile, sift fie cunoscute de toti oame-

nii de pe pdmant. Ca o reactie, diferitii suverani,

in special principii germani gi Austria s'au unit
formiind at* numitele coalitii contra Frantei revolu-

tionare. La cea dintaiu coalitie Rusia nu a luat par-

te, nici nu s'a amestecat in acest conflict al Frantei cu Europa gi aceasta atitudine a durat tot timpul domniei Ecaterinei, care a avut cumintenia de a
eta de o parte.

Este interesantA de vAzut

4,11

situatia Rusiei

in legaturd cu apucul european.

P41 I - 12g6-18014 Cand Napoleon s'a Latins

in Europa, interesele Rusiei s'au izbit de ale Fran-

Vet in Orient. Lupta aici incepe Intre Pranta gi Ruslat dupes 1796 in vremea lui.Paul I fiul Ecaterinei

ci al lui Petru al III-lea. Asupra acestuia soarta

tatAlui sdu Petru al III-lea a avut o adancA influentd, din cauza aceasta, el era un om foarte nelinigtit

gi bAnuitor. Era gi la el aceeagi formatiune psihicA

www.dacoromanica.ro

- 513 ce se intalnegte la intreaga familie a Romanovilor

- care mai ddduse cativa membri al tronului ruses,
nesanatoyi. Paul I era un om cu nervii zdruncinaVi
Qi din aceasta cauzU foarte influentabil. La incepu,
tul domniei sale a avut cateva acte de marinimietlis
berand pe unii din arestatii politici din domniile
precedente, cautand astfel ea repare unale din greelile mamei sale in aceasta privintl. Corpul tata.

lui sau Petru al III-lea a Post adus din ordinul lui

in capital

4i dintre arestaVii eliberati cel mai

insemnat este Kosciusko eroul polonez. Deasemenea

pe Stanislaa August fostul rage al Poloniei 1-a adus
la Petersburg.

In momentul urcarii lui in scaun in Europa,

situatia era astfel. rattea cea mai Brea, mai sangeroasii a revolutii franceze se terminase si acum gu-

verna Directoratul care tocmai trimisese in Italia

pe ,ylitorui consul Bonaparte a c6rui expediVie este

ineununatil de success In urma infringerii, Austria

inchee la 1797 pacea dela Campo-Formio. Aceasta pace

Faso. 33
www.dacoromanica.ro

- 514 cuprIndea un articol care atingea influenVa Rusiei

in Orient. El se referea la fostele stapAniri ale
republicei VeneViei asupra insulelor Ionice,dintre
care cea mai importanta era Corfu. Aceste forte
stapaniri ale Venetieitau Post puse sub protectia
Frantei. In felul acesta FranVa a ajuns sa aibe cu-glint 41 mai milt sa puna chiar picior militar in O-

rient, ceeace a spaimAntat pe Ruii care socoteau

pand acum ca Orientul era terenul for exclusiv.
Armate franceze intra in Orient cu prile4u1
expediViel

generalului Bonaparte in Egipt (1798),

cAnd in trecere flota lui s'a oprit in insula Malta

ocupata pAna acum de ordinul Gavalerilor Ioani%i,de
la care e luata qi anexata FranVel. Cavalerii Insa
s'au dus la Petersburg unde au oferit lui Paul I titlul de mare maestru (titlul pe care it purtau gefii

lor) socotindu-1 pe -arul Rusiei ca cef de cruciata

contra Turcilor.

Flota generalului Bonaparte debarca in Egipt

unde invinge pe Mameluci, vasalii Turcilor. Din aceasta cauza, Turcia declare razboiu FranVei ci cum
www.dacoromanica.ro

- 515 forVele ei nu erau suficiente pentru a lupta cu

Franta, Sultanul cere ajutor dela Rugi, in afara de
ei ne.mai avdnd la tine altul sa apeleze. Deci din
dugmani seculari, Rugii devin prieteni cu Turcii.FaVA de cererea de ajutor a Turcilor, Rugii raspund ca
vor intinde mana for protectoare Turciei. Bonaparte
cu acest prilej al conflictului cu Turcia, a dat o
serie de proclamaVii in arabegte catre populaViile
din Egipt gi Siria, aratand ca a venit ca sa elibereze pe cei oprimaVi de jugul stapanitorilor.Acestc

proclamaVii traduse grecegte gi romanegte au circulat la noi. Cam in 1798 are loc a doua coalitie impotriva Fran ei, de data aceasta iau parte gi Rugii,
alaturi de Anglia, Austria, Olanda gi o serie de

state germane. We. hotarit chiar ca la aceasta coalitie

Rusia sa participe cu o armata foarte mare

gi in fruntea ei a Post pus cel mai insemnat general

pe care 11 avea in aceasta vrene Rusia, batranul Suvarov. Armata acestuia se unegte cu cea Austriaca
gi se indreapta spre Italia in Nordul careia, Lom-

bardia, devenita re,ublica Cisalpla prin cucerirer

www.dacoromanica.ro

- 516 franceza, era scopul cuceririi lui Suvarov. Armata

franceza era inferioara ca numar gi In luptele dela
Verona gi ca decisiva dela Cassano, Francezii sunt

Infrinti, astfel ca Suvarov igi poate face o intrare

triumfala In Milano. Francezii nu vor sa cedeze ugor

gi Directoratul Tidied o noua armata, pe care o trimete sub comanda lui Jaubert contra RuSo-Austriaci-

lor, dar acesta este gi el infrintaproape complet

la Novi, astfel ca. Lombardia ramane a lui Suvarov.

Dupes ce aliatii au cucerit Italia, s'au Ondit sa atace Franta prin doua parti, o armata sa por-

neasca pests Alpi din Italia 0 alta prim Elvetia.

Boa aranjat in aga fel Incat Rugii sa atace prin Elvetia, gi cei care au propus aceasta au Post Austriecii, pe motiv ca Rugii sunt mai obignuiti cu gerul gi
cu zapada - uitiindu-se totugi ea mu erau obignuiti

cu regiunile muntoase.

In fruntea armatei franceze din Elvetia se a-

fla generalul Mssena care ayea o armata mai mica

deciit a Rugilor, dar el a gtiut sa profite de doug

imprejurari extrem de favorabile oferitede teren.In

www.dacoromanica.ro

517
primul rand de schimbul ce trebuia sa se faca Intre

armata austriaca ci cea rus4, care venea sAI is lo

cul ci in al doilea de drumurile foarte grele pen
tru comunicatie in munti. Massena nu a dat o blt6lie
decisivat el a profitat de momentul card armata ruse
lua local celei austriace ci atunci a atacat in mai

multe locuri deodata. Toate aceste atacuri ale lui

Massena suet cunoscute sub numele de lupta dela ZU!..

rich (1799). Armata rued este infrinta in aceste a

tacuri, totuci Suvarov care avea acum 70 de ani reu
ci sa se retragat e adevaratt cu pierderi foarte
marl, fiind aproape Bata sa fie distrust dar putAnd

panfi in cele din urma ea scape de armata franceza.

A fost o retragere cu mari pierderi, dar to

tusi glorioasit cu toot& blitranetea lui Suvarov.

Aceasta infritgere Ins

a fAcut pe Auatriaci di nu

mai aibe curajul de a trece in Pranta ci astfel a

ceasta a scApat de pericolul ce o ameninVa.

De pierderea suferita de Ruql Varul Paul a

acuzat pe Ausiriaci ca au trimis Ruql acolo, undo ei
nu cunovteau locurile. In timp ce aliatii nu se 11*-i
www.dacoromanica.ro

- 518 -

pacau infra ei, Bonaparte s'a intors pe o corabie

din Egipt, a rAsturnat IndatA Directoratul ci se
proclamd prim consul. Dula aceia

intrA in tratative

cu Rusia gi izbutegte sA-1 faces pe Paul sA Se retra

gd din coalitie, promitandut sprijinul gi facdnd

din el aproape un aliat. Dar pe neagteptate Paul a

Post asasinat. Cum insd nu se gtie,deca numai c&

principalul vinovat a fost un oarecare nobil Pahlen
Dar desigur ca acesta nu din proprie initiative a facut faptul, se pare ca vor mai fi fost gi altii,cAci

asentimentul garzii 1a avut, deoarece n'a fost im

piedicat sa intre la tar, unde cu tovaragil sdi 1au
silit sd abdice, ceeace pe tar 1a fdcut sa ridice
oabia. Lupta a fost scurtd gi inegald, iar tarul a
Post ucis. A rAmas tar Alexandru fiul mai mare al
lui Paul. Se pare al Alexandru gtia de complotul pentru detronarea tarului Paul, dar nu se agtepta ca se
va termina astral.

alvandaIL1221=a211L Acest lucru a avut

o mare influent& asupra lui Alexandru, care toatd
vieata- ci font urmdrit de uciderea lui Paul.IspAgi

www.dacoromanica.ro

- 519 -

rea faptei sale 1-a transformat intrlun mastic gi cu

twit& cultura gi finetea sa niciodata n'a putut sea--

pa de imaginea asasinarii fostului tar. Chiar data

adevaratul motiv al asasindrii nu se cunoagte,fapt
cert este ca de moartea lui Paul a avut de profitat

In primul rand Anglia ale carei interese fusesera

astfel servite din plin. Ba chiar jurnalul oficial
dela Paris spunea straveziu Ca e ugor de inteles care e puterea sub ingrijirea careia s'a pus la tale
asasinarea tarului.
Can(' Alexandru I a Post ales tar, Napoleon a

trimes gi el reprezentanti la incoronare. Cu toate

ca tarul Alexandru spunea ca va cauta sa fie un mediator litre Franta gi Anglia, totugi partida englezo-fila a avut destul influent& pentruca in curand
sa-1 faca sa fie contra Frantei, uncle spunea ca se

gasea la conducere un uzurpatorL a carui stapanire

nu era justificata prin nimic legal. Napoleon nu se
multumegte cu situatia de prim consul ci in 1804 se
incoroneaza ca imparat. Acum se face o nova coalitie
contra Frantei, ura cea de aIII-a coalitie la care
www.dacoromanica.ro

- 520 -

luau parte Anglia, Rusia gi Austria. Aliatii spetau

ca

vor invinge, dar repeziciunea lui Napoleon

el

zicea ca "victorille mele le-am cagtigat cu picioarele soldatilor mei" - a dejucat planurile lor. Armstele franceze au silit repede pe coalizati sa cedeze. Austriecii smolt atacati chiar la ei in imperiu,

in Boemia. Tarul Alexandru trecuse cu armata prin Galitia peste Carpati gi in Cehoslovacia de azi se in.talnegte cu imparatul Francisc, armatele for unindu-

se gi astfel ajungand cam la vreo 80.900 de oameni.

Armata lui Napoleon cu toate ca era ceva mai
mica - 70.000 de soldati - totugi era superioara mai
ales ca artilerie. Lupta hotaritoare se da la Auster-

litz la 2 Decembrie 1805 gi inainte de inceperea atacului, aliaVii erau siguri de victorie. Locul pe

care s'au desfagurat ostilitatile era aga: in centru era un platou, dejur imprejurul lui erau o Eerie
de mlagtini inghetate nu prea gros. Atat platoul cat
gi ter6imul mlagtinos erau in stdpcanirea armatei

austro-ruse. Scopul lui Napoleon a Yost de a patrurde cat mai repede la centru gi de a pure mana pe
www.dacoromanica.ro

- 521 platoul de aici, de unde putea sd &mine vagiunea,de

aceea atacul lui cu teat& vigoarea spre acest punct
a That indreptat gi a reugit ca platoul din centre s&
cad& in mana lui. Faptul acesta a hotarit rezultatul
luptei, aci de pe platou cu ugurin-VA putea bondbarda

Cu artileria in vale, izbind in plin pe dugmani. Pe

deasupra ghea-Va mlagtinilor fu gi ea spart& de arti

lerie, contribuind astfel la distrugerea armatei a

liatilor, care in mare numar se gi inceavt_ in retra
%

,gerea dezordonatE din fate armatelor franceze victo

rioase. S cea mai mare victoria a lui Napoleon.Rugli

pierdeau 20.000 de oameni gi 30 de steaguri In acea

et& luptd, iar imp. Austriei trebui sA inchee pacea

care avu be la

Presburg,azi Bratislava. Prin aces

et& pace, Venetia gi Tirolul aunt luate de Franta.Cum

Austria deocamdatA nu mai insemna o forVE pe .care a
liErVii se sprijine, Anglia gi Rusia s au gandit sE rt.

dice in locul ei alt dugman contra lui Napoleon.Ace

sta a fest, dealtfel un yacht adversar al FravVellg&
sit indata in Prusia gi astfel se nagte coaltVia a

ITa.
www.dacoromanica.ro

- 522 -

RAzboiul franco-ruso-prusiaa (1806-1807). 81tuatia era Brea pentru Alexandru, caret el incepuse

tot atunci razboiul cu Turcii, impartindu-i deci

fortele pe doua gtentuil:;1 de data aceasta armata
lui Napoleon a *Met mai repede decat aliaVii. In
scurtA vreme Prusienii fiind batuVi la Iena, Napoleon Tatrunde in Berlin, de unde apoi se puns in ur-

mArirea Ruilor, trecand prin Prusia Orientala O. intriad in Polonia. Cum Ruii au intarziat pe drum
aunt ajuni gi ciocnirea are loc la Eylan in 1807

In luna Februarie.

Cum vremea era foarte rea, iarna,pe un crivdt

in care abea se vedeau oamenii unit cu.alVii, lupta
a ramas nehotarita, dar cum vemf primavara, armatelc
se ciocnesc din nou, de data asta la Friedland pe

raul Ale i victoria ramane tot de partea lui Napoleon, Varul fiind astfel obligat ea cedeze. Napoleon
ici da in aceste momente seama de imposibilitatea 41
absurditatea unui plan de cucerire al Rusiei - ceea

ce nu se va mai intampla ceva mai tarziu - de aceea

s'a gandit sa se impace cu Ru411 ba chiar
www.dacoromanica.ro

136

0-1

- 523 facd prieteni, pentru aceasta inchee cu Alexandru o

pace in cele mai favorabile condiViuni pentru Rugi,
toate greutaVila suportandu-le Prusienii.

Pacea s'a incheiat pe o plutd in mijlocul

raului Niemen, langa Tilsit la 1807, pe malurile apei fiind deoparte armata francezd, de cealaltd resturile armatei rusegti. Pe plutd s' au intalnit cei

doi impArati Napoleon Si Alexandru pentru a discuta

conditlile pacuu. Venise - crezand ca va putea lua
parte la discuVii gi regele Prusiei Frideric Wilhelm

al III-lea, dar el n'a fost primit gi a trebuit a

ramand cdlare pe mal. In urma intrevederii celor doi
impdrati, soarta Prusiei a fost foarte rea,pentruca

Napoleon i-a treat atat la Apus cat ci la Rasdrit ca

to un stat sub influents. Frantei gi prin care putea

fi Vinuta in Priu. La Apus luase astfel nactere statul Westfaliei, ce fu dat unui frate al lui Napoleon,
cuprinzand o mare parte din Germania, iar la Rasarit

fu refdcut statul Poloniei, dar nu sub acest numelci

sub cel de ducatul Vargoviei. Napoleon avusese acest
stat gi din motive de datorie de recunogtinVA,
www.dacoromanica.ro

cat;

- 524 multi Poloni luptau allituri de Francezi in armata

lui Bonaparte. ;i aceasta era un motiv in plus care

determinase dugmania Rusiei fa-Vh de Napoleon gi care

o flicuse sa participe la coantille de panA acum.Marole ducat al Vargoviei, fusese format din regiunile
pe care Prusienii le luasera dela Poloni cu ocazia

imp6rVirii tarn acestora gi in fruntea lui a foot

pus un principe din calm de Saxonia,Frederic August.
In schimb Rusia nu pierdea nimic din conflictul cu
FranVa terminat defavorabil pentru ea pe campul de

lupta. Singura condiVie ce-i fusese impus6 era aderarea la Blocusul Continental, care era o easurrl luata

de Bonaparte contra Englezilor, Inca de and intrase

in Berlin. Prin aceasta eisura nici nn popor din Europa nu mai trebuia sa primeasca in porturile pe care le avea vreo corabie angleza. Lucrul acesta era
Ins6 foarte greu de Vinut, totugi Rugii au promis

c.

se vor Vine de obligaVia pe care gi-au luat-o prin

pacea dela Tilsit, dar prin interzicerea leg6turilor

cu Anglia, Rusia igi fdcea un rau foarte mare,rui
nahrt comerVul sdu care se indrepta prin Baltica sprc
www.dacoromanica.ro

525

Anglia.

Irljaagataxarilai era acum.o chestiune,

aceeaa Orientului. Franta pusese piciorul 14

Rasgri-

tul Europei gi unii din Francezi 1-au sfatuit pe Na-

poleon sa dea manft libera Rusiei in aceste parti ale

Estului, dar se zice ca Napoleon le-a raspuns ca nu
may gAndesc la aga ceva, caci aceasta ar insemna sta.-

panirea Constantinopolului de Ruci gi stApanirea acestui orag Inseamna stApanirea lumii.

In 1806 izbucni rdzbolul ruso-turc. In vremea

aceasta Francezii trimisesera la Constantinopol ca
reprezentant pe generalul Sebastiani. Acesta trecand

prin Bucuresti a facut un raport &Ore Napoleon,prin

care-i arata ca ambit domni gi C.Ipsilanti gi MOruzi

din Muntenia si Moldova, - pe cel din 'Irma

nu-1 vazuse insa - cant infeudaVi Rusiei, dar ca se

Gasesc si boieri care vad cu simpatie pe Francezi.

Ba mai mult chiar printre familiile fanariote care

domniser6 sau puteau sa domneasca in tgrile noastre,
se gaseau francofili, aga de exemplu familia c3utu
sau Calimachi.
www.dacoromanica.ro

- 526 Deasemenea familia Manu dela un membru al careia Napoleon a primit o scrisoare de felicitare pentru victoria contra Prusiei, la care Napoleon a ras-

puns din Berlin, multumindu-i gi facand aluzie ca va

veni vremmied intervinA in principate. Cum au aflat
de intentia lui Napoleon, boierii nogtri 1-au ci
stria, rugandu-1 sa libereze principatele de Turci ci

sa

formeze din ele o republics. Napoleon nu prea a

dat atentie cererii for gi pare

nici nu prea

i-a InVeles bine cine sunt, ce vroiau gi de aceea a

pus urmatoarea apostila - cam ridicules, pe cererea

boierilor: *Demander & ce ipdividus, ce quo je pourrais faire pour leui service*, Dar mai tarziu a vazut

Napoleon ca not i-am fi putut servi mult gi Sebastiani -core sultanului schiMbarea domnilor dela noi,ceee

ce in adevar se Intampla, fiind numiVi in locul for

domni francofilii: Scarlat Calimach gi Alexandru vuVu. Aceasta schimbare de domni a provocat razboiul
cu Rusia, Ipsilanti s'a refugiat in Rusia, iar roruzi s'a ascuns. Informati ca este completes anarhie

In Turcia, Rugii socotira ea acum este momentul sa

www.dacoromanica.ro

-527
luilte contra Otomanilor. IndatA ei intervin gi cer

energic Turcilo= td readucii pe fogtii domni. La de

mersul Rusiei se anturg gi Anglia care ci trimite pe

amiralul flotei ei din Mediterana in fate Constanti

nopolului. Dar aceasta ameninVare n'a Vinut prea mult,

&ddi du/A trei zile flota se retrace de teams sa

nui fie tAiat& calea inapoi. Astfel concomitent cu

luptele. francoruse din Prusia Orientals incepe gi

rAzbolul rusoturc. Armatele Rusiei patrund la not

gi pun in fruntea Varilor noastre pe C.Ipsilanti ca-

re eta cateva luni down peste amandoug Virile rom5

negti.

0 alt6 Imprejurare care a Incurcat pe Turci

acum a Post rascoala Sarbilor.

In 1804, Earth, care nu mai aveau niciun fel

de drept politic, pornesc acum sasi ajute autono
mia ci chiar independenVa. Multi din ei se ocupau cu

negotul in special cel de porci. Dintre acegti ne

gustori s'a ridicat unul anume Caragheorghe sau Cer
nigheorghe, din care se trace familia domnitoare din

Serbia. Acesta a format o oaste, pe care o inarEato

www.dacoromanica.ro

328

cu ce a putut gi fiind un om foarte viteaz, a reugit

la inceput sa bata pe Turci gi a format un stat,care
firegte nu putea rezista prea multg_ vreme Turcilor;

de aceea el a cerut ujutor dela domnii nogtri ci in

adevgr C.Ipsilanti it ajutg cu bani gi apoi cere ci
ajutorul Rugilor, care vin in principate cu prilejull
inceperii rdzbolului. Cu prilejul pacii dela Tilsit,
Napoleon indeamng pe Var sa inchee pacea cu Turcii,
ceeace Alexandru nu avea interes sg facd.

Se intamplg cg dela o vreue socotelile lui Na

poleon se incurcard mai ales din cauza Spaniolilor,
cgrora el voia sd le pund un rece (Iosif Bonaparte),
pe care ei nu-1 vroiau.
Din cauza aceasta Bonaparte e:,te nevoit sd dea

mans liberg Rugilor in Orient irrlieind cu ei un tra

tact la Erfurt (1808), care _Lea de fapt un adiViona/
al pacii dela Tilsit F;I: prin care se

nvoia la recu

noacterea supreme-gel rusegti in Rgsdrit.

- -- 000 - --

www.dacoromanica.ro

:-529

Prelegerea XXXIIa
Luni 11 Aprilie 1938
Rapirea Basarabiei ei expediVia lui
Napoleon in Rusia (1812)

RAzboiul rusoturp_isoptinuarel. La sfArcitul

lectiei trecute arAtam cum dupli urma razboaielor cu

Napoleon ajunsese Rusia intr'un mare rAzboiu cu Oto

manii, care schimbaserd sub influents lui Napoleon,
pe domnii din tdrile noastre, Cu altii simpatizanti
ai Francezilor. Totuei Rueii n'au avut cine etie ce
victoria in acest rAzboiu, fiindca cetatile turceeti
rezistarA cu indArjire ei se pare ca et generalii
care comandau armata tarului din principate erau

slabi. Doi au Lost acecti generaliruci care au lup

tat in acest razboiu cu Turcii: Michelson el Miloradovici. Cel dintAiu era prey bAttrAn; se distinsese

Fasc. 34

www.dacoromanica.ro

- 530 -

cu prilejul rascoarei lUi Pugacev, cel de al doilea

era un om foarte petrecaret *i se time( numai de nimicuri. Scrisese pe o sable ca titlu ca el e "Sauveur de Bucarest", ceeace a facut pe boierii no*tri
sa-i zica "le sauteur de Bucarest", fiindca ii plateau daneurile ci balurile. In Muntenia, in intelegere *i.cu Ru*ii, boierimea in frunte cu C.Filipescu a
aranjat inlaturea lui C.Ipsilanti repus in scaun odata cu venirea Ru*ilor. Ei au'raspandit evonUl ca vin

Turcii pi C.Ipsilanti de frica a fugit, dar cum acectia n'au venit, el s'a facut de ris prin fuga sa
pi nu s'a mai putut intoarce in scaun. A intervenit

ins& la tar

1 era gata sa reu*ealsca.sa se razbune pe

eel care-1 facusera de ris. Interventia lui la tar

o facu printreun secretar al sau, un francez foarte

cult, anume marchiiul de Saint-Aulaire, care a prezentat Varului un memoriu, aratandu-i nevinovatia
lui Ipsilanti gi nedreptatea faouta de boierii gi de
generalii rugi din Buouregti, fietandu-1 tot deodatA

gi o propunere in sensul de a creea un stet roman independent format din unirea prinoipatelor sub pro-www.dacoromanica.ro

- 531 -

tecVia Rugilor, avAnd in frunte un principe roman

sau grec identificat cu interesele romAnegti. Deasemenea organizaVia noului stat sa fie fAcutti in chip
occidental. Pentru cAtfiva vreme tarul 11 restabile-

gte pe C.Ipsilanti, dar el intrAnd dip nou in conflict cu Rugii din Tara RomAneascA, in cele din urmA
este scos din scaun pi exilat la Kiev, unde a pi murit. Un fiu al lui a intrat in armata rued, luptAnd
gi distingAndu-se in rdzboiu gi el a Post vestitul
Al.C.Ipsilanti conducAtorul eterigtilor greci.

Dupa tratatul dela Erfurt prin care Napoleon

dadea marl concesii Rugilor in Orient, tarul a in cercat ea continue lupta Cu Turcii. De data asta armata este comandatA de generalul Kutuqov.In 1809
este cuceritii Braila, dupg care Rusii au trecut Du-

ndrea in Dobrogea. In 1811 la Slobozia langa Gturgiu se dtt o lupta, in care Rucii au lAsat la lnce-

put pe Turcii de peste Dundre sa treacd in oarecare

masurA gi deodata an treout la atad, luAndu-i prin
surprindere pe ostagii care apucasera ed ajullei din-

ooace, rupandu-le podurile gi impingandu-i in apA.

www.dacoromanica.ro

- 532 A Post o victorie completA care aducea stapAnirea

DunArii in mAinile Rugilor. Ei tree fluviuloameninVAnd Balcanii. Dar curAnd armata tarului este opritA
de Napoleon.

Conflictul cu Franta. ImpAratul francez socotea ca in Europa nu trebue sA fie decAt douA puteri

marl, in Apus Franta, in RAsArit Rusia, dar pe incetul prietenia cu Varul se stricase.
Motivul era 'ca." din aceasta prietenie numai Na-

poleon era eel care avea de cAptigat mai ales Ca Rusia era obligati sA adere la Blocul Continentaloprin
aceasta Rupii pierdeau pi mai mult, comertul for
fiind 63/Ault, pieata cea mai important& de cumpArare

gi vAnzare a for fiind

Anglia. Apoi mai era incb. ce-

va. Cele mai multe familii nobile din Rusia gi insApi

familia Romanovilor aveau foarte multe rude in statele germane pe care Napoleon be cucerise gi inliturase dela conducere pe rudele Rupilor. In sfArpit ultima nemultumire era provocata de creearea ducatului

Varqoviei, care fusese merit prin mai multe timuturi

luate dela Austriaci, ceeace firepte mAreau puterea
www.dacoromanica.ro

- 533 -

statului nou, care prin dorinta Polonilcr, putea deveni o noua Polonie primejdioasa Rusiei.
Cee'ace a facut ca definitiv Oa' se strice prie-

tenia intre cei doi monarhi, a fost luarea unei ma

suri de catre Alexandru, care da voie Englezilor sa
intro in porturile rusegti. Atunci Napoleon face o
mare armata cu care in 1812 porneste din Dresda contra Rusilor ce se gaseau tocmai in razboiu cu Turcii.

Pacea dela Bucuresti. Pentruca sa fie fiber cu

Napoleon, tarul cauta sa inchee pacea cu sultanul si
locul ales pentru aceasta este Bucuresti. Astfel Ca
la 16 Mai 1812 delegaVii color doua state se intal-

nesc in capitala Tarn Romanesti la Hanul lui Manuc

care era pe locul actualului hotel Dacia. Au foot
multe discutii cu privire la aceasta pace.
In primul rand un cronicar moldovean Manolache Draghici care a scris. o lucrare "Istoria Moldovei

pe 300 de ani", arata ea cu acest prilej a fost o

tradare din partea delegatilor turci, care s' au la-

sat cumparaVi de Rusi. ReprezentanVii Turcilor erau

tot nista Moruzegti anume Dimitrie marele dragoman 4i
www.dacoromanica.ro

- 534 Panaioti Moruzi. Draghici spune ca Napoleon care in

acest moment printr'o scrisoare delegaViei turcecti
sa nu inchee pace, caci el pornegte lupta

contra Ru-

pilor. Scrisoarea ins& este dositti de Moruzepti pi

astfel ca Rusii au scapat cu fata curates. Dl.Iorga in

lucrarea sa "Moruzegtii ci r6pirea Basarabiei" - in

An.Ac.Rom.- a cautat Ga arate ca Moruzegtii nu sunt
vinovati, pe naotiv ca nu a existat nicio scrisoare

trimisa de Napoleon, deoarece in corespondenVa acestuia nu exista aga ceva. Fapt cert este insil ca de-

legaVii turoecti au pldtit cu capul iscglirea pacii,

gi se *tie c a Moruzegtii erau rusofili convinpi.
Prin pacea aceasta se spune ca. apa Prutului

va desparti deacum inainte imperiul otoman de Rusia,

iar mai jos apa Duni-1th va fi hotar.

Deacum regiunii dintre Nistru pi Prut i se eta

numele Basarabia dela numele pe care-1 purta pAna a cum regiunea ce era sta./Anita de Turci, Bugeacul.In

felul acesta se rapegte o bund parte din Moldova de

catre Rug/. In celelalte puncte ale tratatului se mai
prevedea intre altele ca Rugii vor evacua principa,www.dacoromanica.ro

-535 tele care timp de doi ant vor fi ecutite de impoz1te.

Corgbille rusegti vor putea pftrunde pe Dunare numai oat tine stapanirea lor, adicA pang la vitrearea Prutului in Dunare. Deasemenea nu. se vor mai

cladi cetkti nos, tar cele vechi vor fl darimate,

Regiunea aceasta r6pit'd de Rugi cu--.Ldon. de

rapt trei partil prima parte din oent2u

cea mai

mare era luat'd dela Moldova, a dory dola 3ud el a

treia dela Nord - raiaua Hotinule - fusesera luate

dela Turci. AU fest unite torte trei la un lcc.Noii
regiuni i s'a recunoecut caraeterul de provincie ro-

maneasoA prin faptul ca tarul a dat o proclamatie,in

care spunea intre altele cA...."86opul meu sta intrl
aceasta, ca sd-i 0:rues ei (Basarabiei) o politiceasca ocarmuire, potrivitA cu moravurile si obioeturtle populatiei ei."
Cu alte cuvint,) Basarabiei i se va da o orga-

nizatie potrivitli Ja populatia romaneaseA a ei.Foar-

te multi din locitorii tInutului rtipit au fugit poste Prut gi tarul ii sfituecte ea vi.n

laapoi, ca *a

11 so va int5mpla mimic. Basarabia pin& pela 1810t 0

www.dacoromanica.ro

- 536 avut o autonomie a sa, in care puterea o avea nn di.

van de boieri romani care o conduceau. Administratia
bisericeascA a rants tot romaneascd, aga cum se in-

tamplase cu cea civilL In fruntea bisericii Basarabiei -este numit Gavriil Banulescu, origin= din Bucovina, gi el a fost acela care a serfs in limbs romA3311 proclamatia tarului prin care invita populatia set

nu mai fugal proclam4ie ce a fost citita in toate

bisericile din Basarabia, tot el a infiintat gcoli

gi tipoGrafie de earti rom&nesti in Basarabia. Rusificarea s'a incercat numai mai tftiziu.

Campania lui Napoleon in Rusia. S6 ne intoarcem Inset la rAzbolul tarului cu Napoleon. In ciocnirile de pand acum cu impiiratul Frantei Rugii nu puse-

sera prea mult suflet, deoarece chiar infrinti ori-

cit de greu, tam for nu era in primejdiettiind departe de teatrul evenimentelor. Und infra razboiul a
venit In Rusia si chiar Moscova a fost invadata de
Francezi, fires te ci twit& Rusia s'a des teptat cu do-

rinta de a izgoni ducmanul din sanul ei. Rezultatul

www.dacoromanica.ro

- 537 a fort oa napoleon e infrint.

Napoleon igi da seama ca Rusia era greu de cucerit datorita marimii ei, climei pe care o aveatapoi
departarii prey mars de baza lui de operatiune gi de
aoeea a crezut ea victoria nu-i poste fi adusa cleat
numai de viteza operatiunilor sale militare pi asta
inainte de a veni iarna. El a vrut sa atraga armata
rues contra sa gi s'o convinga inainte de a se retra-

ge. Apoi sa slabeasca Rusia formand un stat in coaeta lor, anume refacerea Poloniel. 0 parte din generalii Rugi erau de parere ca o luptd cu Francezii,care erau in numar de vreo 600.000 din care oaste faceau parte qi aliatii (Prusieni, Austriaci), care mai
de vole, mai de nevoie trebuisera sa is parte la ex.--

peditie, la camp deschis ar fi o distrugere completa

pentru Rusia ci din aceasta cauza e mai bine sa se e-T

vite acest lucru. Cel mai bun mijloc du/A parerea for
era de a-1 atrage pe Napoleon in Rusia, unde Para indotal& ca va avea soarta lui Carol al XII-lea, cum
s'a ci intamplat.
Armata tarului era impartita in cloud: cea dela
www.dacoromanica.ro

- 538 -

Nord era comandata de generalul Bagratton,cea dela

end, la vreo 60.000 de soldati de generalul Barclay.
Oastea lui Napoleon era pe ldnga Tilsit, se indrept?t

repede spre Vilno, avand pe marginile sale diferite

corpuri conduce de diferiti generali care trebuiau

sa sustind aripile gi sa prevind un atac din flan-

curi, de pildd era un corp austriac care venea din

Galitia sub comanda lui Schwartzberg, altul care venea dealungul Balticei.
In feta acestui pericol, tarul Alexandru

dat indatd o proclamatie prin care ardta ca Rusia e

in primejdie gi ca dugmanul trebue sa gdseasca in on

ce rue

:un

Pojarski - eel care aparase cu eroism la

1615 Moscova atacatd

de Poloni. Catastrofa se apro-

pia gi Vilno fusese ocupat, fdra prea mare rezistenVEk.

Aidi Napoleon a cunoecut toata nobilimea lit vans,

caruia ii. amintt de trecutul tarn ei, promitand

oa

din nou va face statul polono-litvan, dar cu conditla

sa nu ajute pe Rugi. Cele doutt armate ale tarului e-

rau amenintate sa fie taiate de Napoleon, daca nu stir

www.dacoromanica.ro

-539 fi unit. CAnd se producea acest fapt, armatele ru segt1 au Yost surprinse gi silite a da o luptd la

picaensk, care a durat patru zile cu rezultatul finail retragerea Rugilor care nu mai puteau Vine
piept. Dar victoria nu fuse decisivd gi Napoleon a
declarat ca -gt dtt seama ca este atras in interior,ce-

eace firegte ea nu voia.

AliaVii Francezilor Austriacii gi Germanii au

inceput sd dezerteze gi sd atace la randu-le armata
francezd ci mai ales trupele cu provizii. Pe de altd
parte se mai ivi un neajuns pentru Bonaparte,armatele
laterals ale sale Inaintau prea Incet ci numai cea
din Baltica ajunsese la Riga. In acelagi timp In oastea rued se iviserd nemultumiri, pe motivul c a armai

to for se retrage din faVa lui Napoleon. S'a spus ci

aceasta retragere poate fi

socotita drept o 'agitate

gi ca ea nu e damn& de un stat ca Rusts, deaceea se

cerea cu insisten0 ca ea se dea o luptd decisiva.

Asaltat de parerile acestea, Varul se hotdrigte sa

schimbe oomandamentul armatel, punand in locul gene

ralilar Bagration

al Barclay pe lattueov care a ales

www.dacoromanica.ro

- 540 locul luptei la satul Borodino langa Moeoova (Fran

oezii ii zic acestei lupte, lupta dela Moscovatadica
dela raul Moscova care trece prin orag, Rugil ii zic
dela Borodino). Lupta care s'a dat la 7 Septembrie

1812, a fost una din cele mai mars batalii ale im

paratului francez. Napoleon avea o armata de 115.000
de oameni, iar Rugii 110.000 de ostagi intariti pe
Muntele Rogu. La inceput atacul a fost favorabil lui

Napoleon, care era gata sa dea lovitura de gratie

Rugilor, dar pentru aceasta el trebuia sa arunce in

luptA gi rezervele gi garda sa gi se pare ca in a

ceasta situatie Napoleon a ezitat, caci se gandea
cat era de depairte de Frantal, de unde ar fi avut a

jutorul prea tArziu, deci sa-ci truce rezervele.Ru

gii din nou reugesc ea se retraga, fiind

iar in -

vingi, dar nu distrugi, lasand drumul liber spre

Moscova, pe care Napoleon o cuceregte, agezanduse

la Kremlin. Armata rusa s'a retras spre Sud, spre
Riezan, pentru ca astfel 86 fie aparate regiunile

Uorainei mai bogate gi care puteau asigura aprovi

zionarea. La Moscova indata incep incendiile. Ora
www.dacoromanica.ro

- 541 eul e cuprins qi insupi Napoleon era ea piara in fiecari, astfel ca armata franceza ramane far& adapostunt, sub cerul liber. E o mare discutie in privinta incendierii Moscovei. Unit spun ca Francezii au
aprins oracul, altii din contra ca. Ru4ii in retrage-

rea for 1-au dat foc la indemnul guvernatorului oraqului, Rostopcin. Este' putin probabil

insa ca Rugli

au Mout acest lucru dupe un plan bine stabilit,dar

cete de ale for in retragere,i -au aprins. La Borodi-

no s'a dat lupta la 7 Septembrie, iar la 14 Sept.

are loc intrarea in Moscova, in plina toamna,ceeace
pentru Napoleon era primejdios. El credea ca dace va
cuceri Moscova, va sill pe Ruci ea inchee paceatteea
ce nu s'a intamplat. Tarul face apel la tarani 41
continua rezistenta, astfel ca Napoleon intra intr'o
situatie disperata. Din aceasta cauta el incepe ea
intrebuinteze diferite mijloace pentru a-qi face
prieteni, intaiu cauta sa &tree( prin promisiuni pe
nobilii ru4i, apoi pe gerbi, fagaduinduvle libera-

rea 41 chiar pe 'Math din Crimeea, cauta sa-i

ispiteasca printr'o proclamatie in care le promitea
www.dacoromanica.ro

- 542 independenta. Dar n'a izbutit. Sla gandit chiar sa

se indrepte epre Petersburg, dar era qi mai rau,caci
it apuca iarna pe drum. Cu disperarea in inlet .tre-

bui s4 se retragA. La inceput a cautat sa apuce pe

alte. drumuri decat cele pe care venire, insa Kutusov Intr'o lupta ce a avut loc la Molo-Iaroslave,l-a

oprit, astfel ca el a trebuit sa se intoara tot pe

uncle venise, &lie& in regiuni pustiite de lupte.Nu

e nevoie s4 mai povestesc toate greutatile westei

celebre retrageri

in care armata frEoceza rapusi

de hiirtuelile Ruqilor, dar mai ales de foame 0 de

frig, a pierit mai toatti pe drum. In situatia aeea-

sta nenorocita pentru Francezi, Kutusov se decide O.

atace armata lui Napoleon, crevind c4 va inmormanta
pe Bonaparte in Rusia. Lupta are loc la trecerea Berezinei (In Rusia Alb4) qi disperarea, da forte not
armAtei elute de foame qi frig 0 Napoleon reueleqte
sit

treacd apa dar cu pierderi extraordinare. Trei

sute de mil de Francezi pieriser4 in luptele din Rusia ci rezultatul acestor lupte a fost pierderea

www.dacoromanica.ro

- 543 prestigiului armatei franceze, coborirea lui Napoleon de pe primul plan politic si ridicarea

lui

Alexandru, din care aceste imprejurari fac un arbitru al Europei.

---000---

Prelecerea XXXIII-a
Miercuri.13 Aprilie 1938

Pacea dela V ei_13a(1j2ls.81

8ffints

Alianta
Campania din Germania (1813).

Dupa

pafrin.

gerea lui.Napoleon n Rusia, situaVia Rusiei era deetul de nelimuritii. Se punea acum Intrebarea,dup&

victoria contra lui Napoleon ce trebue s faci Rusia? - sra-1 urmAreascil pe Napoleon, eau sa se mul-

tumeascii numai cu izbanda militara. Cati vreme lupta

e'a dat in Rusia, Rucii luptau pentru interesele na.

tionale, dar de acum acesta_fusese inlaturatormawww.dacoromanica.ro

- 544 -

rirea lui nu mai avea rezonanVa sufleteasca pe care o

avusese lupta in inima Rugilor," (And patria fuses

ameninVat4. Apol o expediVie a Rutglor in Europa ar

ti putut 41 aibe un rezultat mai putin favorabil,mai

ales c Franta era mult mai bine organizata $i putea

oricdnd sg recruteze o oasts mare care eA o apere.Du-'
pA infringerea suferita de Francezi dela Ruc1, s'a
ascut in suflEltul celorlalte popoare ideea ca vor
putea sa se elilbereze bAtAnd ci ele la rAndu-le arma-

tele lui Napoleon. Cel dintdi popor care a inceput o

miccare de liberare contra lui Napoleon, a Post po porul german. In 1813 se ridicard Germanii ci formara o mare armatA, in vreme co Austria rgmAne neutrA.
Se dau mai multe lupte inn Saxonia, in care la ince-

put victoria era.de partea lui Napoleon. In urma luptelor dela latzen *1 Bauzen se inchee un armistiViu
qi cancelarul Austriei, Metternich cAuta o msdiaVie,
dar care de fapt nu era cleat eulteptarea prilejului

prielnic de a intra qi Austria de partea aliatilor.

Cu toate sfortArile sale, Napoleon se gAsea arum In

inferioritate armatd ;1 din punctul de vedere
www.dacoromanica.ro

al

- 545 Aume.rului si din cel al calitatil - soldatii cei mai

buni pierisere po campul Rusiei. Lupta decsiva as

de. la Leipzig la 18 Decomv. 1813 si e cunoscuti sub
numele de nbatellia natiunilorn in care Napoleon este

infrant si pierdo hegemonia in Europa. El rename nu.

mai cu Polonii - care 1-au urmat pane. la capet - ca

aliatil ceilalti fiind numai contra sa.

Iosif

Poniatowsklinepotul ultimulul polon,a

luptat cu pretul vietil in armata impiratului FranVei, rescumparand gloria familial sale. A turit inscat in bAtelia dela Leipzig si a fost proclamat mare04 al Frantei dupil moarte.
Cap pania din Franta 1814. Dusmanii toti ne-

velesc in rranta si niciodata Napoleon nu a aritat

genial, eau militar mai mult deceit acum. El a izbutit

cu putini soldati se. opreasca pe dugmani si se pare

ca multi dinsprincipii din armatele aliatilor vazend

aceastil rezistenta, se hotarisera sd inchee pacea
cu Franta. Cel care a deterninat pe tot/ se. mearg6

cu toate fortele spre Paris, a Post tarul Alexandru.

Fasc. 35

www.dacoromanica.ro

-W

Napoleon cu mares lui pricepere s'a gi gemdit cum sa

loveasca pe aliati, socotind e cel mai bun lucru era
sti mitt' in spatele for dupe ce vor antra in Franta.

Se tala In felul aceeta retragerea gi soarta luptei

era pecetluita, in locuri pe care el le cunogtea cu

precizie. Socoteelu lui era bunk., dar credinta ce se

punea era ca Parisul, tinta aliatilor, sa fi rezistat

incercarilor de cucerire, Oat ce inaintarea armatei

franceze sear fi terminat. Dar acest lucru nu s'a intamplat, Parisul s'a predat gi Napoleon a renuntat la
rezistentti. Sosind la Fontainebleau el. igi lua rAmas

bun dela soldatii sat gi abdica, in locu-i fiind adus Ludovic al XVIII-lea. In aceasta vreme aliatii
intrar& in Paris vi tarul a foot primit cu 1ingugire,
spundndu-ise de unit nobili cgs. de mult agteptau f*rizienii s4-i vad6 fata. La aceasta, foarte indignat

de fapta acestora, tarul a raspuns cgt gi el ar fi do-

rit de mult sA-1 vadA, dar ca 1-a Impiedicat vitejia

armatelor Frantei.

Congres41

e1Q Viena. WaterlQq 18;5. Duplf a-

ceasta are loc la Viena_un congres la care Rugii puit

www.dacoromanica.ro

- 547 -

reprezentati de printul Adam Czartorieki

polonez -

de grecul Capo d' Istria care trate la curtaa tarului

qi a ajuns mai tarziu pregedinte al republicei grecegti gi Inca vreo caViva alti delegati rugi. In acest congres Rugii au o situatie cu mult superioara

gi cum ei nu aveau motiv sa doreasa distrugerea

Frantei, au cAutat sd tempereze pe aliatil care c6utau sa profite de situatie pentru a o inGenundhia definitiv. Ceeace vroiau Rugii in primul rand era tucatul Vargoviei gi tarul a cerut ca el sa fie acela
ciiruia sa i se recunoasca titlul de rege al Poloniei,

ceeace a gi obtinut tarul delegand cu conducerea regatului pe fratele s6u Constantin numit vice rege al
Polontei. Dar pe cand se discutau aceete lucruri la
Viena, se aude deodata cal Napoleon s'a intors in

Franta unde a Lost primit cu mare pompa, dupace st5,

tuse o vreme in insula Elba unde fusese exilat.Aliatii au uitat de toate discutiile din Viena, tots au
reluat armele gi au pornit contra Frantei. Au loc
din nou lupte siingeroase care se termina inainte de

sosirea Rugilor. In cele din ura la Waterloo Saar

www.dacoromanica.ro

- 548 Belgia (1815), Napoleon este definitiv infrdntlalia'OA patrund iar in Franta gi in tamp ce Napoleor es-

te exilat la Sf.Elena, tarul intra in Paris. La incheerea pacii,Alexandru continua atitudinea sa de

mediator,de frau fats de aliatii, care doreau distru-

gerea Frantei. Ludovic XVIII este repus Jar pe tronul Frantei.

glassl_iligatAA Spuneam ca tarul Alexandru era un mistic, un om vegnic chinuit de remugcari gi

catre sfargitul vietii sale a fort foarte mult influentat de o doamna, autoare de romane pioase,doamna de KrUdenev. Sub influents idehlor acestei doamne, Alexandru sta gAndit sa formeze o aliantri la ca-

re 66 ha pare to-0, cregtinii pentru apararea ideilor cregtine gi contra razbolului.

In felul acesta s'a nascut Sf.Alianta. In acost plan al Sf. Aliante, Alexandru nu avea dealt 1.7

del pur religloase ci morale, dar alianta aceaeta a

fort indepartat& dela idehle et fundementale de Yet

ternichtcancelarul austriac. 31 a apllcat -o impotri-

va tuturor migcgrhlor revolutionare, oricare ar fi

www.dacoromanica.ro

,549

fost, fie chiar nationals, in special pentru binele

Austriei, statul format dintr'un conglomerat de popoare, astfel ca Sf.AliahVA a devenit de fapt un fel
de jandarm contra tuturor popoarelor oprimate din
Europa.
In fiecare an trebuiau sti se adune Intr'un

.congras membrii Sf.AlianVe gi eel dintai congres a

fast in 1818 la Aix-l&-Chapelle, al doilea eel dela
Karlsbad (1819), unde s'a discutat chestiuni in legaturg cu Germania, apoi eel dela Leibach (Liubliana)
In 1821 in care pe prim plan a fost chestiunea revol-

tei Italienilor, iar in 1822 aavut lac congresul la

Verona, unde s'au lust mAsuri fatI de revoluVia din
Spania cu linigtirea cAreia a fost insArcinat regale
l'rantej Ludovic al XVIII-lea. CAtA vreme migarile
revolutionare au fast in Spania, Italia sau Germania,
firegte ca i-a venit ugor lui Alexandru s& intervinAIn contra revolutionarilor, Stet IntAmplat Ins& ca
au venit gi timpuri in care interesul Rugilor as fie

mai mare gi atunci evident cA lacrurile s'au cam inwww.dacoromanica.ro

- 530 curcat. Obsery c& din aceast& Sf.Aliant& nu faceau

parte nici Turcia, ca p&gabl, i nici Anglia,care o

dezaproba, pe motiv c& era o tars democratia, In care regimul, din statele Sf.AlianVe a fort desfiinVatt.

Be care este contra oprim&rii de popoare, nu poets

lua parte la o asemenea alianV& care inabuge orice

migeare de a sapa de sub jugul asupritorilororice

mificare de libertate.

Ch'_24,1tiunearior81
In Serbia incepuse la 1815 migcarea lui Milog

Obre-

novici, care facuse din ea un stat semi-independent

(vasal Turcilor). Dup& SArbi Ina., au inceput yi al-

te popoare de sub st&panirea Turcilor s& se miqtetin

primul rand Grecii, care erau destul de bogaVioracand
comer in mai toata. Europa. La Viena apareau chiar
ziare gi reviste in grecegte. Toti Grecii bogati si
culti din Europa s'au gAndit sa formeze o societate
cu scopul de a lupta pentru liberarea Greciei, societate pe care au numit-o Eteria.In fruntea for era

Capo d'Istrie, tar mai tarziu in Rusia s'a ridicat

www.dacoromanica.ro

- 551 Alexandru Ipeilanti,care ajunsese prin culture ci

gloria military - fusese rinit in mai multe lupte ale Rusiei cu Napoleon, luptind vitejegte - s& fie
foarte cunoscut in societatea inalt& ruseascg in care a ggsit multe promisiunt de ajutor. El s'a dus in
sudul Rusiei unde - se pare cu gtirea Rugilor - a
str&ns o armat& de voluntari cu care sub ochii autoritgVilor rusecti, a trecut in Moldova unde e primit
bine

de domnul Mihai Fuu gi apoi in Muntenia unde

luase nactere migcarea lui Tudor Vladimirescu. Politica ruseascg in Pen.Balcanica era de a provoca totdeauna rascoale pentruca apoi sg poatg interveni pe

motiv cg face linigte, dar in realitate pentru a cuceri mereu teritorii dela Turci. De data aceasta insal, nu s'a inamplat aca. Agentul Rusiei in Bucu regti anuntass cg Rusia este favorabil& rdscoalei
Grecilor - era gi el un grec Pints - lucrurile insg
nu erau adeVg.rate.

Tarul a declarat ca dezaprobg migcarea lui

Ipsilanti, pe care it consider& ca pe un dezertor ci
www.dacoromanica.ro

- 552 a dat o proclamatie prin care arat& ca s'au spus minciuni cand s'a anuntat ca el va sprijini re Qmcci pi

A de altfel lui Ipsilanti i s'au luat toate drepturile de ofiter in armata ruses. Aceasta a produs o ma-

re deziluzie in tabira creptinilor pi prbbabil ca aeast& atitudine a tarului 1-a determinat pe Tudor
Vladimirescu, care la inceput nu vedea cu ochi rill

rascoala Grecilor, s& spun& ca locul Grecilor este in

Vara Grecilor pi di not n'avem nimic comun cu ei. Se
punt. intrebarea, dece tarul n'a urmat politica tradi-

tionalti pi n'a dat deci ajutor lui Ipsilanti? Se pare ca au Lost aceleap

motive, care 1-au flout s& in-

fiinteze Sf.Alianta, adied de a nu ajuta pe nipte revolutionari in contra stgip&nilor lor.

Cu toate c& mipcarea greceasca avea multi slxpatizanti

printre aristdcratii rupi, totupiAlexan-

dru a refuzat sprijinul Esau. Se *tie care a Post ur-

marea acestui refuz. A1.Ipsilanti a Post infrant in

principate la Dr6Ocani. /ex in patries Grecii aunt

b&tuti la asediul c3tatii Missolonghi la 1824 pi poate

luerurile ar fi Post pi mai rele pentru ei,dac&

www.dacoromanica.ro

- 553 -

n'ar fi murit Alexandru la 1825.

Politica interns. Inainte de a trece 14 dom

nia lui Nicolae I, ea vedem situatia interns a Ru
siei in domnia lui Alexandru I:arul Alexandru era
un om care s'a lAsat influelqat de minigtrii sgi in
special de Adam Czartoryekl. Acesta era un principe
polon, tetras la curtea Varului, gi care credea ca
1'olonia.nu se va reface ca stat, cleat numal prim

interventia pe cale pagnicg la Rugi ci se pare ca

Alexandru ii gi promisese aceasta. Fusese numit mi

nistru de externe.In timpul guvernArii lui s'au lust

o seams de mAsuri importante, in primul rand s'a

dat vole ca tinerii sA meargA in strainAtate la studii, cAci pang acum fuseserA opriti sub Paul I ca
sg nu mai ving cu idei revolutionare.

Deasemenea s'a incetat cu prigonirea Rascol

nicilor formaVi cu prilejul traducer ii not a cArVi
lor bisericegti sub patriarhul Nicon, pe care el nu

le admiteau. S'au desiinVat colegiile lui Petru cel

Mare (un fel de comitete),fiind inlocuite cu minis

tere, In care conducgtorul era un singur ministru
www.dacoromanica.ro

- 554 -

ajutat de o eerie de functionari. Vechiul eenat format dintr'o multime de membri din nobilime este inlocuit deacum cu un "Consiliu de .tat" imperial.
La 1806, Ozartosyski

cade in dizgratie. El

vedea ca dorintele Poloniei nu erau satisfacute de

Alexandru, care refuza sa se ocupe de ea in sensul
in care vrea primul sau ministru qi atunci Czartoryski s'a Bandit sa se retragi. A ranag totuqi in
termeni buni cu Varul, pe care 1-a reprezentat in
Congresul dela Viena. In locul lui a fost numit Speranski, un om clar la minte, profesor de matematici
qi mare admirator al lui Napoleon. Cand s'a facut pa.

cea dela Tilsit, el a cautat sa introduca o aerie de

reforme dupe. modelul celor din FrenVa qi prittre a-

ceatea a fost ci introducerea Codului civil. Se ctie

ca din ordinul lui Napoleon s'a alcatuit codul civil francez, care mScar din punctul de vedere al
principiilor, Mac& nu in intregime, a fost introdue

mai tarziu in toate tarile Europei. Speranski din

cauza simpatiei lui pentru Francezi, era banuit ca
vrea ea introduce. 0 in Rusia liberarea qerbilor.
www.dacoromanica.ro

- 555 -

P&n&

la 1812 el a izbutit 81 se menVin& la c&rm&odar

cans Napoleon a pornit spre Rusia, el care era pe faVI admiratorul imperiului francez, a Post sacrificat.

Suntem in epoca in care Alexandra se g&sea sub in

fluenta amantei sale, doamna Widener, Tarul se cre

dea arum mai mult decit era mai inainte, mai ales du-

p& victoria asupra lui Napoleon as socotea liberato

rul Europei de pericolul napoleonian ci mai ales chi
p& infiinVarea Sf.AlianVe idi inchipuia c& Europa
face ceeace vrea el.
Aceasta li.a determinat s retrag& o aerie din

reformele facute de Czartoryski ai Speranski i s&

pun& piedici ideilor liberale de a intra in Rusia fi-

r& de a putea face ca aceasta s& nu alba asunet in

Rusia.

In ultimil sal ani, Varul Alexandru a inceput

sa fie tulburat de vechile lui mustrari de constiin

t& qi adesea p&r&sea palatul plecand din Petersburg
ai (hind impresia c& vrea ea. fuga de domnie. La un

moment se afla la Taganrog In sudul Rusted, uncle pe

nealiteptate a murit. Irileg&tura cu aceasta s'a ra
www.dacoromanica.ro

- 556 spandit svonul ca tarul sta Ondit ca e vremea ELK renunte la putere si-a anunVat el a murit, pe cared in
realitate s'a imbracat cu o haina de calugfiroince pind ski mearea din sat in sat, ca sI-i isptipascli

vechiul sfia pacat, ce-i sta pe congtiint6 in legaturii cu moartea tat/Saul eau. Dar lucrul acesta este o

poveste veche, prea des intilnit6 in istoria Rusiei,

pentru a putea fi crezutil ca fiind adevgrattl.

Dupa moartea lui Alexandru, trebuia

sit vine

la ttonul tarilor, fratele s'au Constantin vice rege-

le Poloniei. CALA i s'a propus acestuia domnia, el

a refuzat, astfel ca a Post adus Nicolae I fratele
for mai mic.

--- 000- --

www.dacoromanica.ro

-557-

Prelegerea

MN -a
Muni 2 Maiu 1938

Inceputurile migcarii democratice in

Rusia (1825). Razboiul ruso turc

1828.-

1829).

asabratit. Origina migcarii lor. Ajunsesem in ultima lecViune, cu povestirea evenimente lor din istoria Rusiei, pans la moartea lui Ale xandru I, care s'a intamplat in anul 1825.Aceasta
este o data deosebit de importanta pentru Rugi,

fiind socotita ca inceputul istoriei eontemporane

a Rusiei. La inceputul cursului acestuia am socotit gi not aceasta data ca atare gi aceasta fiind-

ea in epoca ce urmeaza istalnim un factor ce o

deosebegte de celelalte etpci din istoria Rusiei
www.dacoromanica.ro

- 558 qi anume de acum incepe o miecare in contra abeo.

lutismului tarilor, miecare ce are un caracter on
totulinou.
Au mai f ost p&a& arum astfel de miqc&ri,
dar ele erau f&cute de p&tura aristocrats, de

nobi-

liamea care dorea s& capete puteri mai sari in stat

in detrimentul puterii tarului. Acum ins& se incepe o miecare in contra absolutismului tarilor,miqcare se are un caracter cu totul nou.

Csnd s'a pornit aceasti miecare in anul

1825, ca orice tnceput as nu a reueit. Fiindel s'a
pornit in luna lui Decembrie s'a numit miecarea
NDecabrist&n, iar cei cu care an pornit-o "Deca.
brietio.

Si vedem care au foss imprejur&rile care au

favorizat izbucnirea acestei revolte qi cauzele
care an determinat-o.

Fireete ci toate miec&rile ce an loc acum in

Europa-in unele t&ri aceste miec&ri an un caracter
www.dacoromanica.ro

- 559 nationalist, in altele, ca In Rusia, tin 'caracter po-

litic intern - fireqte ca. toate lai au originea in

Revolutia Francezi. Ideile acesteia au Post rAspAndite in primul rand de amatele lui Napoleon care at

strAbAtut Europa In lung ci in lat, astfel ca se poa-

te spune ca Napoleon - poate ara sA vrea - a Melt

ca aceste idei la inceput numai frantuzeti, sa devie
ceva european. In jurul tarului, ajunsese sA se for-

meze o clash de intelectuali alcAtuita mai ales din

mica

nobilime 1 din class mijlocie, negustoreasca,

cu anume idei din acestea europene. Aceste idei ventsera in Rusia in .primul rand tot prin armata france-

zA, dar 1 printr'un alt izvor

i anume prin Germani,

care totdeauna au avut o influent6 in Rusia.

In epoca de decadere a lui Napoleon incepuse

in Germania o micaremoui, care a dat in literatura

german& romantismul, in filozofie pe Fichte, Jar in
politick a fAcut srk se nascgt nationalismul german,

provocat de fapt de Napoleon, care cu ale lui cuceriri asupra teritoriilor germane, a fAcut pe toti

Germanii sA se ridice pentru liberarea de stApAnirea

www.dacoromanica.ro

- 560 -

franceza. Este perioada ce incepe cu anul 1813.

In vremea aceasta foarte multi Rugi se duceau

pentru studii in Germania, unde au putut ugor cunoagte idei ca ale lui Schiller ci Fichte care dezavuau

Urania, conducerea

despotioi.Este adevarat insa,ca

In aceasta epoca dela Inceputul sec. al XIX-lea, patura influentata de ideile europene ale vremii, era
destul de mica fat& de imensitatea Rusiei, dar cum

aceasta patura era masata in anumite ceptre, in care vieata pulse mai intens, ea Ici capata importanta
ei, pe care altfel n'ar fi avut-o.
Majoritatea populatiei Rusiei era in cerbie,
muncind pamantul nobilimei gi,in urma,in primul rand,

dupa planul acestei clase cu idei europene, - care a

pornit migcarea din decembrie 1825, - liberarea poporului din starea de v)rbie.

In al doilea rand, trebuie inlocuiti forma de

conducere a statului gi anume trebuia inlaturat absolutismul gi intronata, de preferinta, conducerea re-

publicans - dacrA nu o alta - bazata pe o constitutie.

www.dacoromanica.ro

- 561 Cat a domnit Alexandru I - mai ales la inceputul

domniei - s'a inconjurat de intelectuali, de care

s'a servit la conducerea statului cgruia ii acorda

se gi o eerie de reforme. La sfargitul domniei, sub

influenta cancelarului Austriei, Metternich, Alexan

dru a restrins foarte multe din aceste reforme.

In epoca aceasta asistam la o drama in isto

ria Rusiei, la lupta dusa de clasa aceasta mica de
reformatori formats dintr'o infima parte a nobilimii

contra despotismului, pentru liberarea poporuluitca

re a Vinut aproape 100 de ani pawl in 1917

Dintre

decabrigti dot aunt mai insennaVi: un german Pestel

gi al doilea un rust care se tragea dintr'o veche
families anume Nikita Muraviev. Intre ei - degi amandoi

revolutionari luptand pentru liberarea de qer

bie

a poporului - exi-sta totugi o deosebire gi anu

me, in timp ce Pestel era un revoluVionar care vroia

reforme integrale, dup& modelul Frantei, cu un parlay
ment format din cloua corpuri,iar forma de guvern6m84

O. fie rqublicana, celalalt - Muraviev, - era mai

Faso. 36
www.dacoromanica.ro

- 562 traditionalist; facuse chiar un proect de constitutie

in acest sens, prin care el vroia sa se introduce

vieata parlamentara in Rusia. Dar aceasta constituVie,-care nu s'a aplicat niciodata firegte -, nu prevedea Ins& votul universal. Votanti puteau sa fie numai gtiutorli de carte In primul rand, iar Varanii,

patura de jos era foarte putin admisa la vot,fata de

numarul ei mare gi in comparatie cu celelalte ClEase.

Cum aceste idei nu puteau fi scoase la lumina din

cauza cenzurii, revolutionarii au cautat sa le raspandeasca pe cale tainica. Astfel s' au nascut socie-

tattle secrete, din care doua au Post mai importante:

"Uniupea salvarlaj"

cu sediul in capitala Rusiei, ci

"Societatea sudului" cu centrul in regiunea Podoliei.

Blgcarea prinsese niult printre intelectuali, dar ea

spera sprijin puternic dela militarii printre care

se gaseau foarte multi adepti, care puteau aduce pen.
tru

sustinerea luptei mai multe regimente de sol -

daVl.

Egauaganjltuamaxal Evenimentele

ca-

re au precipitat actiunea eceasta Inca necoapta,s'au

www.dacoromanica.ro

- 563 ivit cu prilejul mortis tarului Alexandru I.Acesta mu.

rise in sudul Rusiei la Taganarog gi trebuia sal-1 fie

urma4 fratele sdu, Constantin, care renuntase la trop

printrib intelegere ce avusese loc intre el gi Ale xandru, in favoarea lui Niculae, cdruia nu i se spusese nimic despre acest lucru. Alexandru nu avusese

time se Med, deoarece murise pe neagteptate.Constan.

tin renuntase la trop dintr'o cauzd sentimentalii. El

se cdatorise cu o polonezd, care nu era de sange regal gi deci nu put ea fi fdcuta taring; se multumise

cu titlul de vice-rege al Poloniei gi sta la Vargovia unde guverna in numele tarului. Auzind de moartea
lui Alexandru, care nu mai putuse lua mdsuri privi toare la succesiunea sa, Niculae nectiind cine este
urmagul, s'a grdbit sd meargd la catedrala, unde a
depus jurdmiintul de credintd fatd de fratele sdu Con-

stantin, pe care-1 considera ca urmag de drept,fiind

mai mare. Au fost unit care i-au spus cd nu trebue sa
face aceasta, fiindcA el va fi tar, dar el n'a vrut
sa tine seams de ce i se spunea gi ca sift fie sigur,a

trimis la Constantin ca sa afle cum stou lucrurile.

www.dacoromanica.ro

- 564 -

rang sa v,na raSpunsul din Polonia, au trecut cateva

zile, in care Rusia n'a avut Var. Intro timp se raspAndise svonul ca Nicolae ar fi mai putin favorabil
liberarii gerbilor, decat Constantin, ba mai mult ca
el ar vroi s6-1 impiedice pe Constantin de a ajunge

Var. Spiritele fiind agitate, s'a pornit tiscoalatrevolutionarii strigand "triliased Constantinlitriiasott

Constitutia". Populatia insa era foarte putin preg6-

tita in ce privea un regim constituVional.In legtura cu aceasta, un adversar al constitutiei zice In

memorille sale, c a a intrebat pe un rasculat, ce in-

telege el prin constitutie. Aceasta foarte naiv i-a

raspuns, cum ce este constitutia?! Bine, dar aceasta
este sotia lui Constantin?!
Cu prilejul.acesta au fost marl vtirsari de

sange. Acum a murit generalul Miloradovici care fusese poreclit la Bucuregti "le sauteur de Bucarest".E1

era guvernatorul Petersburgului in care calitate a

incercat sa potoleascil revolta. In cele din urea lu-

crurile s'au linigtit, iar Niculae fu ales tar. Pe

www.dacoromanica.ro

- 565 incetul s'a descoperit firul revoltei gi o mare parte

a membrilor societlitilor secrete au fost executaVi,

iar o altg parte au fost deportati in Siberia.

Z1.9.2112.1(12221-1=1.1giltatiune4 Orientului

Tarul Nicolae I domnegte din 1825-1855. Revo-

luIia cu care a inceput domnia lui a avut darul sA-1

faces foarte banuitor; Spre deosebire de Alexandru I,

el era un om mult mai realist, care tia foarte bine

ce vrea. Era un om sobru, cu o vieatg foarte retrasg; trgia cu aproape nimic ca hrang, ea pat gi imbra.

cgminte; ca un cglucgr departe de sgomot gi multime.

31 credea cg trebue sa 6uve1neze in mod absolut, iar
poporul trebue sa fie apgrat de ideile apusene gi
din cauza aceasta domnia lui din ce in ce a fost mai
absolutes, mai bazatg pe teroare. Acum au avut loc ce

le mai mUlte execuVii gi deportgri. Se pare ca la

inceput a fost favorabil libergrii gerbilor, dar pe
incetul situatia Varanilor a ajuns gi Mai rea.

Mai

multv el a oferit sprijinul chiar statelor europene,

.care vroiau eg restabileascg domnia absolut g, fares

ca prin aceasta s aibe vreun fobs direct, de ey,

www.dacoromanica.ro

- 566 Austria.

Am aratat ca Alexandru I nu vroise sa ajute pe

rasculatii Greci, contra Turcilor, dintr'o gregita interpretare a principiilor pe care se incheiase Sf.
Alianta.

Nicolas I care principial era ci el pentru Sf.

Alianta, fats de revolts cregtinilor din Balcani a avut insa alta atitudine, pe motiv ca cu acectia lucrurile

tau altfel.

31 a spus.ca Grecii se revoltasera contra unei

stapaniri a unui popor impotriva earuia luptau cregti-

nii, deci se revoltasera ca crectini contrapaganilor

care nu puteau fi cupringi in Ef.Alianta, care avea
la baza preceptele Bibliei. Din cauza aceasta Gredii

trebuesc ajutati. Astfel Nicolas I revenia la vechea

politica traditionald a Rusiei. Degi revolutia greaca
fusese oprimata, mai ramasescra cAteva.focare ce con-

tinuau sa tina spiritele treze. Turcii devenisera an-

tipatici Europe, prin actele for de nemaipomenita

cruzime Cu prilejul Inaburirii revolutiei, Grecii a-

www.dacoromanica.ro

- 567 -

trig&nd simpatia Apusului. Au fort oameni de gtiint6,

savanti chiar, care au intervenit pe calea gtiintei

pentru Greci, spuand ca nu se cuvine ca urmagii vechilor Greci BA alba o asemenea soartai In baza clasicismului simpattile pentru Greci cregteau ci multi

invitati au luptat in rindurile revolutionarilor

greet, Unii - .ca Byron - au murit chiar pentru a cegtia.

La inceput Nicolae nu a putut interveni di-

rect, fiinda era incurcat in nicte lupte in Persia

(unde lupta mareglul Paskievici).

Tratatul din Bucuregti nu fusese intru totul

aplicat de Turci, fiindca garnizoanele turcegti r5.-

masesert gi mai inainte In Belgrad gi in intreaga

Serbie cu toate ca aceasta captitase independenta.

Aceasta a facut pe Sarbi sa protesteze, ceeace

In

eemna, o mat nemultumire contra Turcilor in Balcani,

allituri de a Grecilor. In fruntea Serbiel se gasea

in vremea asta Milog

Obrenovici. Sarbii cer Ruvi-

lor sa intervia pentruca Tureli sa-ci retrag garnizoanele gi sift se conformeze tratatului din 7tuour..

www.dacoromanica.ro

- 568 regti'gi acegtia atat an agteptat. Se'Inchee In cele

din urma o intelegere la Ackerman'(1826), prin care
Turcli trebuiau ea recunoased libera plutire a vase-

lod de comerV ruseqti pe M.Neagrg gi se mai adsoga

la tratatul din Bucurecti Inca o masura in baza cgl-

reia dorr'l In principatele noastre vor fi alei pe

geepte ani ci cu avizul Rusiei - ceeace oferea posibilitatea de amestec oricand Rusiei in treburile

Turciei.
In 1827 arc loc lupta dela 3rivat care pune
capat conflictult_

u Persia, dupes care Rusia - ne

mai fiind snnarata in Orient - are many libera in

politica ce ducea fat6 de Turci. In Grecia micarea

revolutionary era in curs de inabwire gi masacrele
fdcute de 1urci

tinuau. Pentru salvarea femeilort

copiilor, batranilor, etc., Englezii, 'Fra=ezii,etc.,

trimA

serie de corabii pe care aCe4tia sa ;e pea-

ta refugia. Rugii au trimes gi ei doug corabii.Sia

intamplat ca intro corabille de ajutor 'trimese de
A..luseni in apele grecegti ci flota turceasca - de

rapt 'aceasta era !iota lui Mehemet All paga a1 !gipwww.dacoromanica.ro

- 569 tului, care o trimesese sub comanda fiului salt Ibra

him, in ajutorul Turcilor - sa se nasca un conflict

care a dus la totala distrugere a flotei turcegti.

Conflictul

a avut loc la Navarin In 20 Octombrie

1827. Este de mirare cum s'a nascut aceasta lupta,

date Mind relatiile de prietenie ale Englezilor ci

Turcilor. Nici azi nu se cunosc cauzele care au de
teTminat ciocnirea, fapt cert este c6 la un moment

dat a izbucnit un foc de area dupa o coretie engle

za ci cum Turcii au raspuns, incidentul s'a trans -

format intro catastrofd pentru flota turceasca.Ci

ne va fi fost vinovatul in acest conflict nu se
gtie.

ca

unii gi altii s'au acuzat ci e de amintit

amiralul englez care comanda corftiile engleze

aici a fost admonestat de -ara sa. Lupta ()data ince

put& a continuat gi mai departe tot greul fiird due
deacum de Rucia, atat EnGlezii cat gi

'rancezii re

fuzand ea mai is parte. Francezii au trimes numai

cateva detagamante in T1oreea t atata tot.

EAEWILIMIlt=1120:2: In razboiui acesta

inceput in 1823 cu,Rugii, Turcii au &ratat cat taunt
www.dacoromanica.ro

- 570 de slabiti. Armatele rusegti au fost la inceput sub

comanda generalulni Wittgenstein care fu inlocuit
apoi cu Diebici. Rugii intraVi in principate au dat
o proclamaVie in acelag sensoin care mai dadusera gi
alta data: solidaritate ortodoxa impotriva paganilor.

In principate erau acum domni Ion Sandu Sturza

In

Moldova gi Grigore Ghica in Muntenia. Despre acesta

se spunea ca e rusofil; I.Sandu Sturza insa, era
francofil gi nu-i lubea pe Rugi, deaceea i-a primit
rau. Cand Rugii au intrat in Iasi, el a fost poftit
sa mearga la Chiginautpentru

care lucre i s'a tri-

mes o garde care sa-1 Insoteasca. Domnul moldovean

a refuzat -o spunand ea n' are nevoie de ea. Acura Ru-

gil nu mai erau socotiti ca altadata, drept liberatori, ci ca nigte cotropitori. Cu toate acestea gi
acum au fost Romani entuziasmati care s'au strins

in cete de voluntari gi It s'au atagat. Intro conducgtorii acestor cete au fost unit care au jucat un
rol insemnate mai tarziu in istoria noastri:, este

vorba de Magheru gi Solomon care, ca gi Odobescu,au

ajuns la gradul de colonel in epoca dela 1848. Nu
www.dacoromanica.ro

- 571 -

cu prea mare greutate Braila e cucerita de Rug' gi

distrusa, fiind reconstituita dupa plan rusesc. IS

urmeaza

apoi Giurgiul, armata turca flind aruncata

peste Dunare. Armata ruses trece Dunarea gi ataca apai

$umla, care ins& nu poate fi luata, cu toate ea Ru

gii mai cagtiga o victorie aproape de

umla la Cu

levees. Generalul Diebici se Ondegte la un plan In

drazneV; ace].a de a Visa in urma sa dugmanul, inta
rit la $umla Si ea se indrepte catre Adrianopole,In

fate sa ne mai avand nicio alts Wire turceasca ce

ar fi putut sa-1 Impiedice. Vazand ca Rugii au tre
cut Balcanii giau intrat in Adrianopole, Turcii propun pacea.
Pa_ cea

dela Adrillumal - 1829., Rugii datorita

faptului ca intre timp Austria se gandea sa intervi

a, se grabesc sa o primeasca ci astfel se ajunge la
tratatul din Adrianopole din 1829. Aceeta este foar
te important pentru istoria Orientului gi mai ales
pentru noi. Prin el Grecia este declarata indepen,-

dental ca forma de guvernamant devenind republics.

Primul el pregedimte a Yost fostul ministru al lui
www.dacoromanica.ro

- 572 Alexandru.I Capo-d'Istria, care insa D'a stat mult

in aceasta situatie, gasindu-se in dificulte din cauza unor conflicte cutzeleablvechile familii grecegti.
Este In cele din urma asasinat, iar Grecia devine re-

gat. Rusia capata regiunea Caucazului din Asia,atribuindu-i-se gi gurile Dunarii. La sfargitul tratatului a Post pus gi'un protocol privitor la principate.

Ralalele din ele vor fi cu toatele depfiintate - ele

aveau de scop supravegherea domnilor din tarile noaetre. Cele din Moldova fusesera desfiintate mai de-

mult prin alipirea Basarabiei la Ruda. In Muntenia

erau in =Mar de treis la Braila, Giurgiu pi la Turnu (Magurele) . Sunt cedate apoi Tariff Romanegti opt -

zeci, de insule din cursul punarii care devine liber

Se stabilegte deasemenea ca monopolul turcesc asupra

comertului romanesc sa fie desfiintat. In acelag tim;
s'a hotarit sa ee dea o noun organizare tarilor noas-

tre, care urma sa fie stability mai tarziu, gi In sf&pciV se mai stabilea protectoratul rusesc asupra
noastra, ceeace era egal cu euzeranitatea turceasct:.
Fates de Turci not nu mai aveaM lecat obligatla de a
www.dacoromanica.ro

- 573 -

le plati tributul.
principatelor

Dea.cum inainte insa, domnii

sa

erau

fie alegi pe vieaVa. Intrucot se mai prevedea prin

tratat gi o mare despagubire de r.asboiu, care rata

Post

platita decat

foarte tarziu de Turci, Rugii au

hotarit ca armatele for

sa ramana

la achitarea despagubirei, astfel

gazda

tarile noastre served de

pans

in principate

ca

dela 1829-1834

armatei rusegti. In

vremea aceasta Rugii numesc un guvernator, care

Post ales in persoana generalului Pavel Kiselef,

un

om foarte luminat, care a cautat liberarea clacacilor, fiind influentat de ideile Apusului. A

vreme gi la Paris (ca ambasador

sa

trait

al Rusiei), ajungand

vada unirea principatelor,` intervenind chiar pen-

tru inlesnirea acestui lucru. 'Nu este cazul sa

aici istoricul ocupatii rusegti, care' ne-a dat

fac

"Regu-

lamentul Organic", primul inceput de constitutie

prevede 1 un parlament.

rtin prevederile tratatului

din Adrianopol, prograraul politic al lui Nicolae

incepea

ea

ce-

I'

se implineasca.

Revolta polona,i1 va indepa'rta insa din now

de acest program.

---000

www.dacoromanica.ro

- 54 -

Pre

XXXV-a

Itercuri 4 thiu 1938

BEIMUTIQUILLILlails.11848

Revolutia rolona dire 187,0a Prin tratatul dela

Viena, situatia Poloniei, am aratat ca era intrucatva deosebit6 de aceea creata prin ultima impartire a
ei. Partea polona ce fusese data Prusiei, cu Vargovia
gi o portiune din cea data Austriei se transformasera
intr'un regat,ce fusese atribuit Rusiei, al carol tar
era gi regele acestei noui Polonii, 0 mare parte a
fostei Polonii ramasese ins5 tot sub stapanirea 2elora care luasera parte la impartirea el, deslipita
deci de statul nou format. Astfel Galitia ramAsese
Aastriacilor, Danzigul Prusiei, Lituania gi Rusia Albk gi de sud

tot sub stapanirea Rusiei. Tarul stapa-

nea acu cloud feluri de regiuni polone: regiunile

luate prin impartirea Poloniei anexate Rusiei, gi rewww.dacoromanica.ro

- 575 -

giunile ce alcatuiau regatul Poloniei. Polonii anexaVi Rusiei duceau o vieata foarte grea,fiind opri_
mati mai ales din cauza tendinVelor for naVionaliste,
care au facut sal fie foarte multe deportgri in Sibe-

ria. Printre exilaVi a fost *i vestitul poet polon

Mickiewici, deportat in Crimeea, unde a sorts renumitele sale "sonetele Crimej.i". Intre aceste soneto

este unul "Stenele dela Akerman"

in care el spune

ca este o aga de mare linigte In aceste regiunisincat

lui i se pare eh aude un glas care-i goptegte tainic
tocmai din Vara sa.

Pang la 1830 a funcVionat la Vilno o universitate - era infiinVata de

tefan Bathory, dar fu de -

sfiinVat6.

Fratele tarulul marele duce Constantin, era

vice regele Poloniei.

Cu toate cg-i mergea numele c6 e un democrat

iubitor al Polonilor, a fost de fapt un aaupritor al
acestora;avea spioni pretutindeni, undo credea cg

poste exista un nucleu nationalist polon. A That in

privinVa aceasta, foarte mult ajutat
www.dacoromanica.ro

de ministrul

576
situ

BOvosiltov. Dup6 obiceiul de atunci din Europa,

al societ6tilor secrete, ext'ins din Italia, uncle eta

societatea secrets vestit6 a "Carbunarilorn,-stau

infiintat gl in Polonia societEkti secrete. Card au:

Post descoporite, membrii lor, pe'un capgt au Post

trimigi in Siberia. Totugi ele au pregatit spiritul

pentru o rezisten0 dared.

Oeeace a unpins spiritele la reVoltg 4 fott
migcarea decabrista din Rusfa, printre membrii care-

la au Lost Si Poloni, cad_ ideile revolutil france

ze an patruns mai inainte in Polonia dectlit in Ru

sia gi deci'Polonli erau Mai pregatiti pentru a le

priori g/ aplica.

In 1830 izbucnegte in Franta revolutia care

aduco la tron in locul'Bourbonilor

cealalta. ramur6

a familial grin Ludovic Filip de brldams. Acdast6

revolutie a foct imitata gi in ali6 tgri; in 3elgla

mai inthu gi-in acelag timp gi in Italia. In aces

momente gi-Polonii tu crezut c& a timpul-votiqvit
unei migcari con-era stapanirii rusegti
www.dacoromanica.ro

a lui

577
Constantin gi astfel In 23 Noemvrie 1830 tzbucnegte
revolutia care in istoria Poloniei este cunoscuta sub
numele de "revolutia din Noemvrie", spre deosebire de
cea de mai tiarztu din 1863, numit& "revolutia din 1,a-

nuarte", fiindc& a izbucnit in lunia Ianuarte. Ele mentul principal al migcarii ii formau ele vii gcoalet
militare din Vargovia care pueesem& la cale asastha-

rea marelui duce Constantin

In randurile revoluiionarilor se afla gi fostul prim ministru al lui .41exandru I Adam Czarto

ryski. Acesta fusese prietenul fostulut Var al Rustei

dela care spera ca grin mtjloace pacinice sa fie reflout& Polonia. VZ.z&nd c& eltberarea patriei sale, ca-

re it fusese promte& de Alexandru, nu mai devenea

fapt indeplinit, Czartoryski parast Rusia st se stabili in Polonia, unde In sourt tiEp, datorit& averit,
numelut gi culturit sale,fu socotit ca gef al miecti-

rii poloneze. Atacul indreptat

contra lui Constan-

tin nu a reugit Insa, atentbrii necutoscandu-1 a

fost omorit din gregeal& un ofiter, fratele Varulut

lase. 37
www.dacoromanica.ro

- 578 avand timpul BA fmgd in Rusts. Revolutionarii,care

cuceriserd citadela formatd la Vargovia gi in care
se gases garnizoana rusa, au format un guvern provizoriu in fruntea cdruia se gdsea Czartoryski.Incd
dela inceput insd cdpetenille revoluVii nu stau InVoles Intro elk. Ozartoryski ci cu o parte din ei e-

rau de pLrere sa se opreasca lucrurile in faza aceasta, incetAndu-se revolutia qi sa se caute a inbra in legdturi cu Rugi ca prin tratative duse pe cale pagnicd s se inVeleagd Cu Varul in privinVa

eli-

berdrii Polonlei, sperand cd Nicolae I va fi un om

inVelegator care nu se va opune acestui fapt. Cealalta parte, mai numeroasd sta ridicat contra acestei
pdreri, avand un program mai radical, inliiturarea

completd a puterii rusegti, prin continuarea razbokului contra Rusiei. Intre tole doud particle mai era

o deosebire: Adam Czartoryski ci partizanii pdrerii

lui erau nobili gi intelegeau o conducere a statului
polon, ca gi cea de odinioaral in care puterea nobi -lilor sa fie mai mare gi fostul ministru rus, nu ar
www.dacoromanica.ro

- 579 fi vizut cu ochi rai daca i star fi dat coroana Puloniei, familia lui fiind inrudita cu a regilor Poloniei.

Cealalta partida insa era din clasele cele

Mai de jos, dorind o conducere liberal& ca in FranVa, republica fiind forma de guvernamant pe placul

lor. In

eels din urma ei au reugit sa se impuna

gi guvernul fu format de generaIulCblopicki, care

a proclamat caderea Romanavilor pi deslipirea Poloniei de Rusia. Cam armata rusa trebuia sa soseasea
din moment in moment, Polonii au cerut ajutorul Angliei gi Fran'ei, care insa nu s'au mipcat. In
schimb Austria pi Prusia au inVeles sa sprijine pe
tovaraga lor de impartire a Poloniei, Prusienii per-

miWd armatelor lui Nicolae I sal patrunda in Polonia grin teritoriul lor, izbind astfel pe revolutionari pe la spate. In fruntea armatei rusegti se
afla generalul Diebici numit Zabalkanski,adica cel
care a trecut Balcanii. Acesta n'a putut da o lupta

botaritoare, deoarcco sea imbolnavit pi a murit.In

www.dacoromanica.ro

580

locul lui a fost numit generalul Pasehievici, care

se distinsese In luptele din Persia.. Lupta hotarI-

toare se date la 24 Maiu 1831 la Ostroletka, In care Polonii au fost Infranti de prea marele numar al
Rugilor. Totugi Rugii n'au putut sa cucereasea vim--

govia deeat toemal in toamna, aceasta fiindca Polo-

nii reugisera sd-gi formeze o mica dar foarte bung

armata pe care populaVia civil& o ajuta prin continua rezistenta pe care o opunea Inaintarii Rugilor
gi pe deasupra Rugii trebuiau ea sa cucereasca qi o
serie intreaga de cetati in care Polonii se Intarisera gi se aparau cu darzenle.
In sfargit in toamna Rugii au intrat in car,-

tierul Praga din Vergovia, unde a avut loc un masacru groaznic, care a dus la predarea oracului. E ve-

stit anuntul cuceririi Vargoviei trines de Tasehievici tarului, ii care-i spune simplu ca

i cum nu

ar fi costat atatea vieti, ca "ordinea domnegte la

Vargovia". Regatul polon es to ler desfiintat ci deacum Inglobe.t la Rusia. universitatile
www.dacoromanica.ro

del a piano

- 581 qi Varlovia aunt desfiinVate. Garnizoane rusegti au

fost pose peste tot, iar liMba ruse a devenit limba
oficiala a Poloniei. Pedepsele gi exilurile se Vineau land.

Emigratia polonI. 0 mare parte dintre revoluVionarii de frunte emigrara in Apus unde au inceput
o mare propaganda. Intro ei erau oameni dintre cei

mai distingi, posesori ai unei distinse culturi,care au reugit sa deschidd ochii Europei nu atat &,su-

pra nedreptatii (acute Poloniei de Rusia, cat mai ales au reugit sd raspandeasca ideia ca Rusia era o
Vara periculoasd pentru statele cu idei liberale,

prin tendinVa ei de cucerire, de imperialism in dreptate spre Europa apuseana. In hotelul Lambert agezat in insula Saint-Louis (in mijlocul Senei in
cursul ei prin Paris), s'a stabilit Czartoryski Yi
aici s'a agezat gi sediul emigranVilor. Czartoryski
area o mulVime de agenVi pretutindeni gi mai ales in
caplvalele mari la Londra, la Constantlnopol, - unde
era Czaika Czaikowski. Acesta a fost col dintai cawww.dacoromanica.ro

-582re a intrat in legaturi cu RomAnii, socotind

CI

protectoratul rusesc care nemultumise pe sRomaniteste

un prilej de a-i atrage pe acegtia alaturi de Poloni. Dintre gefii nationaligti romani contra Rugilor din aceasta vreme Ion Campineanu, a fost acela
care a avut legaturi mai de aproape cu Polonii.liqcarPa inset la not n'a reugit gi Campineanu a fost

Prins gi trines is manastire. Dintre Polonii care

au facut propaganda cea mat intensa, poetul, Adam

Mickiewici se numari printre cei dintaiu. Acest

gralie talentului sIu literar ci cunogtintelor vaste
pe care le area a fost foarte emnascut in Apus, lucrarile lui fiind traduse gi mult raspandite. A fost
numit proresor la Collage de France la catedra de

istorie a Slavilorodin care a Mut un mijloc de

propaganda contra Rusiei.

El a emis teoria libertatii popoarelorarin

care toate popoarele au dreptul la vieata ti nu se
cuvine ca unele set fie subjugate de alteletteoria
14'ertatii nationale. d avut o multine de elevi,din!
www.dacoromanica.ro

- 583 tre care far& indoiala c4 an Post si dintre Romanii

care se duceau la Paris.

Cbestiunea Orientului. Nu mult dupa pacea dela Adrianopol prin care Turcii arfitaserl slAbiciu-

nea lor,s'a deschis din nou problems Orientului.

0 piedica pentru ca Varul a& -qi realizeze pla-

nurile asupra Orientuluivera amestecul statelor europene care socoteaa as trebue sd intervina, mai ales din motive de ordin economic, cAci comertul ar
fi fost impiedicat in aceste pArti, dace. Ruaia ar

fi *wit victorioasl. Cei mai inzeresati eras din a-

cost punt de vedere Englezii. Pe lane. aceasta Fran.

to '4,4)&1a:eau ochl rot inttnderea Rusiei in Europa.

S'a int&mplat el pe neaqteptate izbucneqte un rags-

boiu intre Btatul turceac qi Egiptul lui Mehemet-Ali, a effirui flat& fuses, distrusl la Navarin. Mehe

met simtindu-ad mai tare ca Sultanul, i-a cerut a-

cestuia biria,

cum sultanul n'a Yrut

sa

i-o des s'a

deschis razboiul 'Sumo- ogiptean oare n'a lipsit

mult as se termine au victoria lui Mehemet, al c5.www.dacoromanica.ro

5.e4

rui fiu Ibrahim era un foarte priceput militar.Pe

data insa Ru9ii s'au deiteptat gi de teama unei re

generari a imperiului turtesc prim victoria Egiptu
lui au oferit sprijinul for Sultanului, ceeace era
extraordinar, caci dintr'o data din dugmaml li s'au

oferit ca amici. Cum sultanul a primit oferta a

ceasta, s'a incheiat un tratat in acest sens la thil*

kiarSkilessi (nu inseamna decat portul Unkiar pe

turcegte) (1833), in care se face jocul Rusiei care
aparea ca protectoare a Sultanului. In eels din urra

ma s'a incheiat pacea, dar in 1839 conflictul iz

bucnegte din nou arum cu urmagul lui Lehemet, cu
Ibrahim care ridica gi el pretenViile tatalui sau,

reugind sa ajunga fara prea mare greutati cu arma

tele prim Siria gi Asia erica pang aproape de Con
stantinopole. De data aceasta n'a lipsit malt ca lu-

crurile sa se transforme intr'un conflict european.

Francezii au socotit ca e bine sa is partea Egiptu

lui, in vreme ce Rusia o luase pe a Sultanului.

Cand s'a auzit de amestecul Frantei in a

ceasta chestiune a Orientului, faptul acesta a fa,
www.dacoromanica.ro

- 585 -

cut a se rasa marl sperante ci la noi, dar migcare:ice luA nagtere fu repede Inabusita. FranVa

este silitA s cedeze fiindca toate statele marl

ale Europei tree de partea Rusiei ci conflictul se

terming. printr'o "Conventie a stramtorilor" (1841)

prin care se stabilea libertatea stramtorilor si

comertului pe Maleagra.

Autoritatea sultanului rimane gi pe mai departe asupra stramtorilor ci a regiunilor vecine,

fiindca la toVi convenes faptul ca ele sa se etseascA in maini mai slabe care sa. nu le impiedice

interesele, ceeace nu s'ar fi intamplat dace Rugii

ar fl reucit sa le ocupe. Din nou Rusla este Alit& sa cedeze, neputand profita de situatia prielnicer ce i se oferise cu acest prilej, de a-Si a-

tinge scopul sau faVa de imperiul turcesc. Ci la

nol s'a nascut acum o miccare care dorea un stat

democratic. Ideile franceze facusera pe Romani sa
urascA pe Rust fiindcA acum Romanii Isi dau singurl

seams ca intentia Rucilor nu era alta decAt ea cuwww.dacoromanica.ro

- 586 cereasca tarile noastre nu od le ajute. Deja o par-

te din Cara noastra fusess lipita statului wrist

si acum mai venire $i protectoratul rusesc care apasa afa de greu, ceeace a deschis ochii a for noctri.
Eivolutia dela 1848 in Princinatele_romane

Romanii, in urma acestor fapte, preferau

acum de suzerani pe Turcii carora nu trebuiau s- le
plateasca decEit tribut

si de care nu mai aveau mo-

tin sa. se team& ne mai fiind asa de puternici. 1-

cestea erau ideile Isla baza revolutiei din 1848

dela noi. In Moldova acteasta miscare a fost repede

inlibusita si capii rvoluVii au fost nevoiVi sa se

imprdstie. In Muntenia ins6 lucrurile au fost mai
serioase si organizarea revolutiei mai bine facuta,

astfel ca a fost mai insemnati. Rusia nu putea in-

terveni repede cu armata la noi ca a labuse migc6rile acestea care luaserg nastere, fiindca dup4 tratatul din Adrianopol, niaveau dreptul Jsa tin& oaste

in principate. Pe deasuprao intervenVie armata

nu-41 aysa.mostul fiindotx revolts s'apstrecuttacbip

www.dacoromanica.ro

- 587 pagnic, far& varsari de stinge prin abdicarea lui Bi-

bescu gods gi formarea unui guvern provizoriu.

Din cauza aceasta Rugii au cerut Turcilor
sa intervina. Se gtie cum,s'au petrecut lucrurile.A
venit la inceput in Tara Romaneasca Soliman Paga care a Post primit in triumf la Bucuregti gi care vb.zand ea migcarea elite pagnica gi nu contra Turcilor,

a ascultat pe revoluVionari gi a hotarit ca Vara s5

fie condusa /ana la not dispozitiuni de o locotonerVa domneasca. Rugii ins& nu s' au mulVumit cu aceste

fapte, au cerut sa fie trines alt page care ea vada

cum stau lucrurile gi in

adevar a Post trimes Omer

rari, la venires caruia nu s'a putut evita vdrsarea

de sange In urma incidentului din Dealul Spirei cu
pcmpiettiL (13 Septembrie 1848). Acest lucru era ag-

teptat de Rufi"Olhpe data armatele for care intrasera in Moldova, au patruns ci in Muntenia. Revolutionurii romani nefiind bine organizaVi din punct de
vedere militar, n' au putut rezista. In Oltenia se

infiripase o ogtire sub conducerea lui Mogheru, der

www.dacoromanica.ro

- 588 n'a incercat nicio rezistenVg. Garnizoanele ruse

rgmAn in Vara pang pe vremea lui Gr.Ghica si ;tir

bey, in tiLp ce capii revolutionari sunt siliti sg
pargseasca Muntenia. In 1849 se inchee c9nventia
.12

do.

BaltaLimen intre Rusia ci Turcia, prin care se

stabilea ca Regulamentul Organic sa rgmAng $i mai

departe in vigoare, domnii insg vor fi aleci pe,

ceapte ani, iar 64teasca adunare a fost suspendatg.

Interventj

Pusdilor In Ungaria _(1849). Dar

armata rusg lgsata la noi, mai avea o menire,aceea

de a supraveghea migcarea ce se ngscuse in Ardeal
ci Ungaria. In Austria, acest mozaic de neamuri,se
ngscusera o eerie de revolte,dintre care cea mai
insemnatg a fost a Ungurilor sub conducerea lui L.
Kosuth.Austriadii in luptA acum ci cu Piemontul,
s' au Vgzut gran ameninVaVi in existenVa for ca stab

ci an cerut ajutorul Rusilor.Ferdinand

qi

lasg

re

era in virstg numai de

coroana fiului au,

abdicA

Frantz Iosif- ca

18 ani, La apelul

flout de acesta cgtre Ruci,Nicolae I, credincios

32,AlianVe pi avand pi interesul sa ajute sa nu so
www.dacoromanica.ro

- 589 desmembreze Austria, pentru a nu se pure astfel in

libertate regiunile poloneze de sub stapanirea Ebbs-

burgilor, primegte sa faca aceasta, Polonii igi da,

dusera seama de ce insemna pentru ei desmembrarea
Austriei gi de aceea multi luptau in armatele revolutionarilor gi chiar oastea ungureasca era con,,;.sa

de un polon, generalul Hem

care a cucerit Ardea-

lul. De acolo trece in Moldova la Targul-Ocnagunde

a dat o proclamatie in limba romans, spunand ca vine sa dea libertatea Romanilor asupriti. S'a sperat
la un moment dat ca sa se facg un regat in princi-

pate, a carei coroana sa fie data lui Hem. Armata

ruse condusa de generalul Liders a intliat in Ardeal

gi dupe ce o serie de detagamente rusegti trimese

inainte fusesera infrante, in 1849 in jud. Arad la

iria, in unguregte Vilaasz, Rugii sub con3ucerea

lui Paskivvici inconjoara armata ungara care trebue
sa se predea. a:x(3a fu restabilitg in Austria gi

Habsburgii gratie Rusiei igi recapatara puterea. E

caracteristica interventia Rusiei pentru ttlumful
ideii despotice in Austria, undo altfel nu avea
www.dacoromanica.ro

390
niciun interes direct as sa intervie.

Faptul chi tarul Nicolae ajunsese acum toc

mai in mijlocul Europei, incepu sa fie socotit ca
un real pericol pentru ]Europa de celelalte state,
mai ales cri. la Intfirirea acestei 1npresii contri

buia in larga mAsur6 pi propaganda pe care o f6cea,1

Polonii. Nicolae I Incepu s6 fie v6zut cu ochi 76i

0 nu peste multa vreme Rusia va trebui sa suporte

consecintele politicei ei extern, care nemultumise
pe Apuseni, consecinte care se vor concretiza in

r6zbolul ce va urma, cunoscut sub nunele de rgzbo

iul Crineii.

--- 000- --

www.dacoromanica.ro

- 591 -

Prglege;ea XXXVI -a

loupdaMaiu 1938

Orimsii si

berar

serbpor.

C'jatejagia_arazLijal.laniat'51 In lectic

trecuta am aratat interventia facuta de tarul Rusiei atat la not cat qi in Ungaria in favoarea
Austriei Cu prilejul revolutiei dela 1848. Am vazut cum aceasta interventie trezise In Europa banuiala ca tarul nu urmarea numai sa dea ajutor pentru
reiztronarea absolutismuluil dar ca se Oxidea la o
expansiune sip() mijlocul 3uropei, ceeace fireqte

ca

neliniqtea statele apusene. Ca qi acum statele Europei de atunci erau legate I ;tre ele de anume afi-

nitati care priveLu situatia for interna. Astfel de

o parte era o altahta a statelor Oemocratice (Frantat Anglia) qi de alta statele a caror conducere
www.dacoromanica.ro

- 592 era despotica. ImpAratul FranVei din vremea aceasta, Napoleon al III-lea era un om care trgise multa
vreme in exil in Italia, unde fusese in legaturi
cu revolutionarii italieni, cars doreau unirea poporului Italian. Se pare ca el gi-a luat un angaja-,-

ment rata de acegtia ca atunci cdnd va ajunge in

fruntea statului francez sa ajute la unirea Ita -

liei. La baza politicii lui Napoleon III sta principiul naVionalitaVilor pe care Napoleon al III-lea
1-a urmat, continuand in privinVa aceasta politica
unchiului sill Napoleon I. A avut o politica roman-

tica - este vremea romantismului care e caracterizat prin ignorarea realitatii - gi e o intrebare
data Franta trebuia sa se sacrifice pentru alVil
- aceasta i -u adus de altfel gi infringerea din

1870. Fapt este ca Franta purta dugmanie

Rusiei,

latura in care se intalnea ca Anglia, in care domnea acum regina Victoria. In timpul acesta Anglia
de rapt era condusa de ministrullialmeraton.lotivul

care fAcea pe Englezi sa fie alaturi de Franta nu

www.dacoromanica.ro

- 593 era un idealism ca cel franeez, de a egtuta elibe-

rarea popoarelor subjugate, ci era un motiv ca toa,

te cele care au dominat politica de totdeauna a Anegliel, un motiv pur de inheres comercial, care le

dicta a& lupte pentru

a nu fi cucerit Imperiul 0-

tomaar cAci data Dardanelele pi Bosforul ar fi etzut In mantle Rupilor ar ri Post mai grew st-pi ar

sigure accesul in Orient, cum o fiiceau acum cand

Imperiul Otoman era stapanul M.Negre. Deaceea s'a

produs o apropiere de Frantz& cu scopui de a opri

Rusia in imperialismul sau. Lucrul era necesar,caci

-se ytzuse clar ca tarul urma un program bine sta -

bilit cu-tinta rtnalt de a cuceri Imperiul Otoman.

Aceste planuri ale tarului s' au. dat pe fa0.

eu ocazia unei convorbiri care a avuu loc la o se,

rats in Petersburg, Intre tarul Nicolae pi ambasar.
dorul englez.

Cu prilejul acesta tarul i-a spas reprezentantului Angliei et In Europa es.te un om bolnav
care curl:bad, curand era trebui :36 moara, deaceea e

Fare. 38

www.dacoromanica.ro

- 594 -

bine sA se gandeasca la mvytepirea luiaa convorbirea aceasta particular& Biculae aminti e& er fi bine

sa

ImparTA =Anglia statal turcesc. Se puns Intre-

barea dae&-ceeace a fAcut, dup& aceasta cozvorbire

personalt, adbaSadorul Argliei, cadre cu buns ere dinVA st-cU un gentlmen englez, totugi reprezentantul englez a crezut chi e bite a& pun& la ourent gu-

vernul Eau cu cele ce g&ndea tarul Rusiei in IegAturA cu statul turcesc. In Anglia s'a tient mult 48Z
In jurul acestorinfcmmaliii mult.trAmbitate prin ziar.

re. Rug/1 au protestat ca. o coniorbire intim& a foot

divulgat& qi a devenit publics..

Indat& dupe- aceasta- s'a nAscut un conflict

Intre Rugi gi Turci, conflict mult aorit de Rugiga

cArui zauz& an lost cteile SfMbrmant. Chestiunea

a-

coasta a That tozdeauna un punt de discordie pentru

cregtini, fiecare dorind aranvagii dela Sultan. Cu acesv prilej sultanul a considerat c& o apropiere de
catolici este mai potrivivd pentru statul Eau qi de

aceea a dat oheile gi protectoratul catolicilor din

imp;riul otoman, Francezilor. Rugli pe dat& an cerut
www.dacoromanica.ro

- 595 zi el si le acorde proteatoratul asupra ortodoxilor

din imperiul otoman, ceeace nu era tot una pentru
sultan, catolicii fiind numai In numAr de cateva
mli, pe cilt& vreme artodoxii alc&tuiaa o bun& parte
a locuitorilor iiuperiului tutees. deaceea se r&spun-

se negativ trimisulai rusesc, Mencicov, care venise

la Constantinopol s& arate pretentiilo Rusiei. Re zultatul aceatei*intervenVii rusegti refazate, este

Inceperea r&zboiului in Iulie 1853 gi conform obiceiului Principatele aunt ocupate de Rugi. Austriacii
an propus mediatiune qi malt& vreme st stet in cumpAnti, pan& cand In cele din arm& se produce o ruptures gi Rugii atac& pe Turci. Se des blit&lia naval& de-

la Sinope, In care flota tare& este infrintli. Acum,,

tu asentimentullZurcilor, flota franco-englez& intr

Intl.Nbagra pentru a ajuta pe sultan. Se Incearc& o

noll& mediatiune de atre Napoleon al III-lea, care
trimete o scrisoare lui Nicolas I, prin care-1 roag&

s4 fac& pace cu sultana; Rusia Ins& nu primegte.

www.dacoromanica.ro

-596_
RAzboiul Crime ii (1854-1856). Indat& se Ines

chee o alien

intro Englezi, Francezi qi Turci ca-

re garant& teritoriul turcesc qi avea s& lupte con!.

tra tendirtii de cucerireruseascl. In acelaq timp

se mai inches o aliant& cu Austria qi Prusia, ca
re-qi luau angajamentul c& vor.sta neutre, astfel ci
Rusia rimane singur1. Aliatii se ciocnese mai in t&iu cu Ruqii in Dobrogea, unde armata turceasefi co-

mandatA de Omer Paqa, eel care provocase incidental

din DeaInl Spirei, este ajutat& la asediul Silistrei.

Cartierul general turcesc era la *umla, unde a vomit

qi o aerie de delegati roani in frunte Cu Tell

qi

Eliade, care an cerut Turcilor s& se fact o legion

de ostaqi roman, care s& lupte al&turi

de Turci 5n

acest risboiu, ceeace Turcii au refuzat pe motiv c&

taunt destul de tars qi a: of Francezii qi Englezii le

vor da ajutorul de care er avea nevoie. Adev&ratul

motiv al refuzului era de fat altulowela de a nu

creea vreo obligatie a statmlui turcesc rat& de Ro-

mani, care ajut&ndu-i in r&zboin, rata indoial& ca

er fi cerut qi ei apoi o r&splat& pent= aceasta.

www.dacoromanica.ro

- 597 Au fest Romani care totuyi an must parte la acest razbolt. Singurul mai de seam& dintre ei, a frost Grigore

Sturdza riul lui Mihail Sturdza, fostnl damn al Moldovei, fapt care de altfel a racut sa se ridice glasuri care sa-i conteste dreptul de a mai putea candida la tronul tariff Cu prilejul alegerii lui Cuta,can-

didatura la care totuyi a roost amis. In randurile a.

liatilor an luat parte yi Polonii, Cu toate ea Turcii
iTau reruzat ci pe ei pentruca s nu se supere Austria.

Totuyi an foot Poloni care socotind ca totul

poate fi sacrificat cniar ci demnitatea for - cand
era vorba de a lupta contra Rusiei, au cerut EA fie

primiti sa lupte nu ca Poloni, ci ca Turci, ceeace a

fest admis de Poe rte. Firegte ea turcirea era numai

de forma. Printre acectia se aria ci Czayka Czaykow-

ma, care $i-a luat numele de Sadik Paya, ca ri fostul comandant

al armatelor ungureyti, generalul Bem

Armatele engleze yi franceze au debarcat repe.

de pe coastele M.Begre, la Varna, la Constantaletc.,

ci au acest prilej au tost deatui ofiVeri invatati
www.dacoromanica.ro

-598care au descris luptele ce Blau purtat aici. Ei pomenese in descrierile for despre un monument antic care
p&na acum nu fusese cunoscut Europei apusene gi care
nu este altul dealt monumentul dela Adam-Klissi.Alia-.

tii au avut rose de suferiv in Dobrogea, aci izbucnise holera.

Rugii se retrag din principate pi fac acest

lucru nu atilt din cauza armatelor aaglo-francezegat

mai ales din canna Austriei care ameninta a va intra

in razboiu, data nu parlisesc %Aril, noastre. Principe..

tele raman astfel libere pi ar fi putut fi ocupate de

trupe de ale aliatilor dar acectia au socotit a nu

e bine s4-pi lase din armata aici tend aveau nevoie
de forte in lupta Cu Rupii. In aceastri situatie,Au -

striacii au cerut atunci s4 le ocupe ei pi cum acest

lucru s'a admis de atre aliati, armata for a intrat

in principste sub conducerea generalulUi Coranini.eu

mare greutate abia la sfargivul razboiulut au Post

mai apoi conknpi 81 le evacueze, lucru care a produs
o mare agtiatie prints patriotii romlni entuziasmati,
www.dacoromanica.ro

- 599 -

do victoriile aliatilor contra RuOlor.

Deocamdata armatele aliate nu se hotArlsera unde sa ataoa pe Rutici.Sevorbea de un atac prin M.BalticA, undo fusesera ocupate insuleleiCand qi niQte tru-

ce patrunsesera pana In M.Alba,

ba

chiar la gura Amu-

rului au fost bombardate o serfs de aqezari ruse0i

din Siberia. In cele din urma sta. luat botarirea ca a-

tacul sa porneasca spre Crimeea, aceasta it primul

rind pentrnca armatele aliate sa nu alba cumva soarta
lui Napoleon I, care a Post arras in centrul Rusiei

pentru a

fi twins. Sta cAutat - ca planul sa fie

bun = un.

centru vital al Rusiei in partile Marti Ile-

gre qi a fost ales Sebastopolul din Crimeea. Planul

a fost inspirat mai ales de Englezi, care eve= tinta

ca sA distrugA intAriturile de aici ale Rusiei ci ast.
fel

al

impiedice vtoica owninVare ce atarna asupra

Turcilor qi a Strimtorilor. In 14 Sept. 1854 trupele

aliate debarcA in Crimeea, unde se da lupta dela Alma, in care Ruqii suet Invini. Se pare ca ei au fost
gasiti nepregatiti, caci Sebastopolul nu era IntArit
www.dacoromanica.ro

- 600 din toate p5rtile.

Cum Ins& dupe aceasta victoria aliatii nu au

pornit Indata asupra ormolus, ci au aqteptat.sa 1e

'Tina nog. Intariri Ruqii au avut vreme destulli

ca.

sa-1 Intareasca pentru rezistenta la atacurile ce aveau El urmeze. A fost necesar

un

an de zile apoi

pentru a fi cucerit. Fortificatorul Sebastopolului

a fost generalul Totleben, care era aqa de mult so.

in aaamianea lucrgri
card in 1877 Turcii au

cotit ca un specialist

ale trUPe*

lor de.goniu gnat,

rezietat

asa de viguros la Pbovna, a fost chemat ca sa colaboreze la plantl de atac, Impreuna cu principele Car..

rol al Romaniei. Armatele franco-engleze nu au /noon.

jurat de aqa nature Sebastopolul /neat s4-1 impiedice de a se putea aproviziona. Ruqii lasasera o armata in afar& de intaritura, care a eitt mult de lucru
aliatilor. Cu aceast6 armata s' au dai lupte la Balaklava qi Inkerman, dar Ruqii nu au izbutit sai arunce

pe aliati-In Marea Beagra.-Cum area pierderi foarte

marl - flota pentruca sa nu cad& In manila aliatilor
www.dacoromanica.ro

- 601 o scutundard - tarnl a cdutat sa se sinucidd qi motels'

tea

lui a samdnat cal putin cu un asemenea act dis-

perat. A ieqi* dela o receptie la Petersburg incilait

in frig afarN undo $i -a descheiat mantaaa inspire:11d

aerul_rece. Doctorul Eau i-ar fi atras atentia 04 ar

putea sa se imbolndreascA - avea $i o Tarst& destul

de Inaintat& - dar el i-a rdspuns ca -1 Intelege pe
doctor sa-qi feted datoria sa, dar sa -1 lase pe el

s&-4i facd datoria de tar - adicd de a muri. A capatat in urma acestei Imprejurari, o pneumonia ci ammir
tit In 3- martie 1855.

Dupa Bicolae I a vent la tron Alexandra II

un

reformator adevarat al Rusiei. Este cea mai fru-

moasd figura dintre tarn. Rusiei. Acesta propuse a-

liatilor

paces, dar este refuzat. to fruntea armatei

apusene din Crimeea este pus arum un francez foarte

priceput, generalul ftlissier, totdeodat4 mai alaturfindu-se la rdzboiu ci regatul Piemontului de sub

domnia regelni Victor Emanuel II, care cants astfel

sa

calictige.simpatia ali tilor si si creeze obligatii

www.dacoromanica.ro

-602lui Bapoleon al III-lea, de care doreau sA se serveas

cA la unirea Italie/. In Septembrie 1855 se da un a-

tag general al Sebastopolului care este respins din

toate pArtile, numai turnul Molakof cAzu in mdinile

aliaVilor. Astral lanVul de forturi fiind ruptorma--ba rusa fArA a fi silit ski se predea, se retrase din

Sebastopol spre Nord, ora,aul fiind apoi ocupat de a-

liaVi. Cum pierderile erau foarte marl qi de o parte

i de alta s'a hotarit s& se incheie pace.

Racea dela Paris (186). Se fAcu un congres la

Paris, 4upii care urma pacea din aceeaqi localitate

in 1856. Singurul popor care a profitat de pe urma

acestui rAzboiu au fost RomAnii, iar dintre aliati
Englezii.

Prin pacea dela Paris, Rusia renunVa la protectoratul asupra Principatelor, care sunt puce sub
garantia VArilor din Apus. In ceeace privegte into gritatea noastra, ea deasemenea era garantatA de marile puteri. Ca schimbare teritoriala se stabilefte
ca din sudul Basarabiei trei judeVes Cahul, Bolgrad
www.dacoromanica.ro

- 603 qi Ismail - sa fie restituite Moldovei qi aceasta

pentru motivul de a indepdrta Rusia dela gurile Dunarii, care fluviu devine international, infiintanduse acum o comisie internationalA in grija careia este data Dunarea qi care fiinteaza qi azi.M.Beagra devine neutrd; de acum inainte nici o corabie de rgtz-

boiu ne mai avand dreptul sa pluteased pe apele ei;

deasemenea nici o cetate nu se putea intari pe malurile ei.

In ceeace privea pe ortodoxi din Imperiul 0temaa, acegtia au facut obiectul unui articol- prim
care Turcii se obligau 136 le acorde libertatea reli-

gioasa cu adaosul c&nerespectarea acestui articol

nu implica dreptul,nim&nui de a se amesteca in treburile TUrciei, pentru ei. Sta. atins *i chestiunea

unirii Principatelor, ceeace coincidea cu dorinta

lui Napoleon III, care Troia sa injghebeze o solidaritate a popoarelor latinelAiar-ateasta a dat na, -

qtere la discutii aprinse, la inceput Austria opunandu-se probalyil gindul c a unirea Principatelor vs

www.dacoromanica.ro

- 604 atrage mai terziu

unirea cu Ardealul gi Bucovi-

na. Tot asa $i Englezii spnneau cg Romani/ odati

uniVi vor-awea mereu alte pretenVii, de pilde Jude-

pendenta,-414de ar atinge integritatea imperiului

Otoman, aparate de ei. Deaceia chestiunea sia amanat pentru a fi Intrebat gi poporul roman ce doregte

$i ctiVi cum a rdspuns prin DiVanurile ad-hoc convocat% pentru

aceasta. Rgspunsul a adus in cele din

=ma, dupe marl greutlqi unirea dela 1859.

Liberarea qerbilor (1b61). Odate cu Inscauna

rea lui Alexandru al U -lea, In Rusia venue un monarh cu idei mai liberale, cu mai multe bunavoinVe
fate de popor, care curb1,nd dupe rezboiul orimeii

a,

dat reformele ce i-au atras numele de narul Liberatorn, ceci a desfiintat erbia.
Numgrul cerbilor era in Rusia de 47.200.000,
liberarea for era deci cea mai -mare reformi socialA

a sec. al XII-lea din Europa. Aproape 20.000.000 de

serbi eran numai pe moqiile imperiale, svand drept o

situatie mai bung, cu conancetori proprii si china
www.dacoromanica.ro

-605nn fel de adanare lecalarvreo 21.000.000 erau pe

mogiile nobililor,1.5004000 erau oameni de servicii

(vizitii, lucratoriotc.), vreo 4.700.000 erau intrebuinaVi in-indastrie gi alte feluri de manci.leap-

tal care a dus la eliberarea gerbilor, a fost Ears

indoiala gi.razboiul Crimeii. pupa atatea lupte ale

Rusiei s'a putut constata el ostagii nu se luAcu inima, cu dorinta de a invinge, deaceea Rusia cu toe,-

to marimea ei era o forVa-putin insemnata. Ceva era

putred in acest mare stat gi s'a ajums la concluzia

ca

taranul trebue facut liber ca sa,gi iubeasca pa -

mantul pe care-1 apara de dugmaa. uei inzestrati cu

mai malt& culture erau cu toVii pentru liberarea gerbilor gi indreptarea situatiei interne, In care cei
insarcinati cu functil de incrodere erau oameni ye_

mali

care cautau s4 fac4-efaceri. Opinia pablica

era pregatita pentru nova reformat mai ales ea Ale-

xandra al II-lea &Muse libertatea presei, care a

cautat sa lumineze lucrurile in acest seas. Tarul a
cautat sa nu fee& o liberare brusca, ci SA impace of
www.dacoromanica.ro

-606pe unii *i pe altii. La inceput a convocat un comitet numit "comitetul pentru imbunatatirea soartei
Oranilor"fin care sl.a discutat chestiunea liberEtrii
qerbilor 41, multi nobili s'au declarat pentru ea.Ba

unii dintre-marii proprietari, din-Livonia mat ales,

au,facut_eliberarea-aceasta din proprie initiative.

Comitetul superior din 3-Martie 1861 stabili derini-

tiv eliberarea Oranilor din gerbie.

Dependenta de un proprietar de acum- e

de--

sfiintata, dar in schimb trebuia sa se dea t5ranilor

peeibilitatea de mune& qi atunci ii s'a dat *i for o
parte din pamantul st5panit

1e proprietar qiapea-

sta prinegpropiere. Amantul acesta s'atotarit sic

fie cumparat de tarani au o sums de bani plat/bird
intrian termen lung. S'a desfiintat obrocul care era
o-danie ce se da boierului de tarani qi s'au Infiintat mijloace de credit,-care s le...punl.taranilor la

dispozitie banii ca sa-qi rescumpere pamantul.Aceaeta reforms a foss un lucru de mare importaatti to

istoria Rusiei qi este o intrebare dac6 ea nu a avat

www.dacoromanica.ro

-.607rAsunet $i peste hotare, in special la noi, nude in

1864,adicA numai la 3 alai dupd pea din Rusia, are loc

impropriethrirea VAranilor de cAtre Cuza qi KogiiluiPeanut care evident s'a fAcut in_ alte conditiuni,dar

a putut sa aibe un exemplu in cea rusA.

--000---

Prelegerea XXXV1I-a
Miercuri 11 Maiu 1938

Cultura r-useasca in prima pmAtate

a sec. XIX-lea
Influentele din afarA. Iiz lecViunea de azi ne

vom opri asupraliteraturii ci curentelor de idei in

Rusia in prima jumatate a sec. al XIX-lea. Cum

am

spur qi cu altd ocazie nu voiu cAuta sA intru in detalii prea mult, intrucAt nu acesta este

scopul

cursu.

lui nostvu. Ceeace ne intereseazA pe not in prima

www.dacoromanica.ro

- 608 rind este progresul spiritual al scale-041A rusegti

Ili cum aceasta societate diferitA de cea din secolele
trecute este reflectat& in literatura ruses.

Am ardtat c4 in vremea Ecaterinei a II-a,ince-

puss in BusisLimitarea =dolor franceze - firegte e

vorba de 'Altura care-gi putea permite aceasta. Mani-

festOrile spirituale aveau modele in cele franceze.

Sub aceasta influenta se nagte in_Rusia teatrul care

incepe s4-gi is avant; apar apoi reviste literare,o
serie de ziare, nureleoto. In literatura ruses dela
sec. al XVIII-lea nu easim ins& opere de mare

valoa-

re, .cd_sunt numai opere de adaptare a spiritului a-

pusean, iar servitors

care, apar acum aunt numai cu

o valoare de incepOtori ai drumurilor, pe care vor

vent cei care apar mai taftiu. in prima jum&tate a
sec..'al XIX-lea incep ins& salspar& scriitori de va-

loare ca Pugkiu, 4ogo1 gi Turghenier. In epoca a ceasta avem in Europa o nouil scoal& literary Roman-

tismult care a cuprins toate tarile, int&lnindu-se

acum in Europa un romans ism englez In care a strOluwww.dacoromanica.ro

-609.
cit-Lord Byron qi Walter Scott, un romantism german
In frunte cu Schiller in literaturA ci Hegel In filosone, un rom'antism francez cu un Victor Hugo

etc.

Este acum o epoc& in care acest curent al romantismului sla manifestat in toate ramurile de activitate
ale spiritului; astfel a existat-e muzicA romantics,
o literature& romantleA, o art& roman ice qi -chiar o

iolivicA romantic& (liberalismul romantic). Este un

icurent caracterizat In primal -skid grin lirism. Pana

aeum sufletul omenesc nu era

neat liber sa aparg.

individual In arts qi acum a 1. isbuoneqte ea o remit.?

sere de sentimente In toate domeniile de activitate.

0 altA caracteristicA a curentului este traditia me .
dieval& care este acum la modA din ea inspirandu-se
operile de arta. Se renuntA la inapiratia din clasicismul depArtat qi rece. Literatura are amain un ca-

raoter national, fiecare popor inspirAndu-se din istoria sa nationalC Forma In acest curent este data.
Intr'un chip strAlucit, dar lipseqte - ceeace clasicismul a avut - o adAncime sufleteased a lucrurilor,
Faille. 39

www.dacoromanica.ro

- 610 este ceva stralucitor de tineresc, aar de foarte mul-

te on superficial. Mai este Inca ceva. Ati auzit la

literal ura do formula romantics - pe care romanticii

ntau

aplicat-o /nag. arta pentru arta. Dupi aceasta

formula artistul treouia sa se inspire qi sa creeze

opera sa fara de nisi un alt considerent deceit acela

de a servi arta, sa lucroze numai pentru a atinge

scopul pur artistic. De fapt romanticii an socotit

ca un artist este un proporaduitor 61 ideilor nou&
care trebuiau_rasp&n.dite in popor qi in acest stop

an pus arta in serviciul acestui stop. Astfel stau

lucrurile on ideia national& de pilda, care la not

ca qi la Polonezi qi-a Osit rasunetul In arta ro mantica. Duandu-se o luptA - in domeniul politic pentru eliberarea popoarelor subjugate de alto po poare, romanticii sprijineau astral qi demooratia,ei
suBvinAnd qi eliberarea poporului de impilatoril-de
stalAnitori de veacuri. Cam acestea suns ideile prin.

cipale ale curentului romantic, pe care le intalnim

in anume lavuri qi In Rusia.
www.dacoromanica.ro

- 611 Curente de idei. Am aratat c

pe vremea lui

Alexandru al II-lea, au rosy eliberati gerbil. din situatia for de pang. acunci. Am v&zut cum opinia publi-

c& a contribuit qi ea la eliberarea gerbilor, in

truntea ei gasindu-se in primul rand scriitorii vreAli, dintre care multi an rai-colit trecutul, inspi-

randur-se din traditia poporului rus, aratand creatia

artistic& a taranului rus si astfel an contribuit la

cuncagterea mai deplin& a vietii tir&negti strivit&

la stn moment dat de gerbie, care in urm& ale consta-

tat c& trebue desfiintata_pentru a se da dreptul la

ideata liter& gi poporului de jos.
In afar& de problema t&r&neasca, mai era a
problem& care s'a pus. Deosebirile dintre Rusia gi
Europa faceau-e4-se pun& Intrebareas ce atitudine
trebuia Rusig,s5. ia, s& cause s& primeasc& civiliza,

tia apusean& integral sau s&-qi continue echea ei

civilizatie? In aceast& privint6 s'eu produs dou6
-curentes primul a fost curentul napadniciloru (Za.-

www.dacoromanica.ro

- 612 -

pad in rusegte = apus) gi cel de al doilea curentul

celor care au reactionau contra Zapadnicilor. Curen

tul Zapadnicilor era fevorabil indreptArii spre Apus.
Zapadnicii spuneau ca Rusia a rAmas in urea feta de

Apus gi ue aceea trebue sA se face sfortAri pentra a

fi pusA la curent cu civilizatia apuseanA care tre

bue adoptata in Rusia. Se aduceau argument cu care
se artlitau motivele penum care Rusia a rams IA armA
feta'. de Apus (d.ex. nAvalirea tatarilor, absolutis

mul). Prin imitatia Apusului, In primal rand scrii

torii trebuian sa fie corifeii aceatui curent. Dar

stau &sit ci scriitori care au opus alti teorie. Acegtia ziceau ca nu este ucor sa taci un popor atat
de mare rAspandit pe o supratatA aproape cAt_Spropa,

sA renunte la deprinderile ci trecutul lui qi seal

silegti sl primeascA o civilizatie care nu e a lui,ou
care nu se poate aaopta. Apoi este o gregealA sA se

creadA ca numai ceeace vine din Apus este bun, iar

ceeace este rusesc este prost. Poporul rus are o ci

vilizatie a lal proprie, mo4tenitA dela vechii Slavi,
www.dacoromanica.ro

- b13 ce duceau o ',teat& patriarhal& continuator dealungul

yremurilor si sunt nepotrivite cu sufletul lui ciyilizatiile altora, care 1-ar sili sa renunte la

a lui pen

tru a le primi pe 616. Mai era pe deasupra si religia

poporului ius care-1 indeparta si mai mult de Apusul
Europei, cAci religia ortodox& este deosebita ca spirit de catolicismul ci protestantismul

apusean. In-

stArsit mai argumentau ei c& vieata 14rAneasca, este

la drept vorbind super/oar& celei indastriale din Apus si deci n'are tici un rost Ea se renunVe la ea .

Aderentii acestui curent deldei se numeau slavian

fill.

In ceeace privecte

influcaVa4)ccidentalli9

in

Rusia a existat pe langa cea trancez& roarte puternic& pe vremea Ecaterinei, si cea germana si engleza.
Dintre autorii engiezi, in afar& de Shakespeare suet
cunoscuVi mai ales romanticii Lord Byron si Walter
Scott care g. -a ales "mate subiectele din literatura
medieval3..

In ce prive4te pe Germani, mai mult filozofii

www.dacoromanica.ro

- 614 aunt cnnoscuti, in special Hegel care este propova.

duitorul individualismului, fiind continuatorul lui
Kant a carpi filosorie o completeaza. Teoria lui me-

taiizica a intarit ideea demmitapi omului ca indi vid, ridicandu-1 la dorinta de a fi liber,ceeace spri
jinea democratia.

Scriitorii mai insemnaVi.Cel mai insemnat

scriitor rus din acasta perioada este

AlePugkin

(1799-1837), care dupa cum se vede a murit foarte *li-

ar. Era nu om cult, care cunogtea bine pe Apuseni.

La varsta de 21 de ani lougkin a scris o opera foarte

insemnata, wand ca model pe romariticii francezitin
titulata qluslana gi Liudmilan. Aceasta nu este cleat
o poem& plina de fantezle in care nu se vede vieata

poporului rus, dar care i-a atras mare dugmanie din

cauza ideilor de libertate al carer rezultat a Post
exilarea lui in Basarapia.

Ideile liberale ale acestei opere 1-au facut

sa stea ovreme In Chiginu, care exit ins& i-a folosit, caci aici el a intrat in contact on foarte
www.dacoromanica.ro

- 615 multA fume deosebitA de cea pe care o cunogtea.

Intro a1 ii a cunoscut pe Caragheorghe exilat din
Serbia, a cunoscut pe Costache Begruzzi gi Aleatt

Donici qi amAndoi an fost influentati de ?Lakin,

deasemenea a putut vedea pe Grecii lui 11.Ipsi lanti. In afar& de asta a putut sA cunoasel. Dom

porul roman, qi pe Tigani despre care a scris wa

poem. Tot In vremea cAnd se gAsea aici la Chiqi .
nAu, s'a gandit BA faca o eerie de lucrAri cu caracter istoric, din vieata poporului rue gi astfel
a scris mai tArziu poemul istorie "Boris Gudunov"

gi o aerie Intreaga de balade ea spre pada "21 lul Regrun tradus gi de Begruzal in romanegte.Cea
mai insemnatA lucrare a lui este un poem In care
se oglindeqte vieata dela tar& In Rusiavanume "Eugeniu Oneghinfl

wind

scris in 7000 de versuri ce on -

lucruri frumoase, dar simple.

Intors la Petersburg, rugkin a avut o soart tragic& fiinded evAnd un duel a fost ucis.
Dintre scriitorii romantici din epoca lui
www.dacoromanica.ro

- 616 -

Puskin

demn de amintit este Yukovski,care pe lane&

faptial c& era un romantic qi el, a prezentat o not&

particular& in literatura rusd,prin

aceea c& el a

Post unul din rarii scriitori care an cunoscut vieata

qi literatura oriental&,In special persan& qi cauca,-

zian1. Multe din luorgrile sale s'au inspirat din acest isvor. YUkovaki era un pesimist qi tocmai moti-

vele orientate sum acelea care mai lumineaz& pesimismul baladelor sale. Krglov a Post un fabulist, ca-

re 1-a influentat qi pe Donici. Insarsit voiu pomeni ci pe lermontov care este continuatorul lui Puqkla

El este autorul unui mare poem pesimist anume nemonul". TOV1 acecti scriitori de care am amintit swot

in

primul rand peeti qi poezia este inspirat& mai a-

les din literatura gpuseang, ins& constatft c& ei

in-

cearca totuqi sr* cunoasc& qi vieata ruseasca, r&sco-

lind din legendele, traditia sau In trecutul istoric

GSC

Acei care ad reuqit ins& a face mai bine a-

cest lu3rn au Post nu atat poeVii at mai ales prozawww.dacoromanica.ro

. 617 torli. Dintre prozatori cel mmi insemnat e N.GoRol

ale c&rui scrieri, mai toate sunt traduse gi

ro-

mAneste. El a saris Testital roman din Tiata c&zAzeasc& "Tares Bulbar

dar cred ca mai interesant&

decat acest roman este romanul nSuflete moarten,in

care este Torba de gerbi. Din cinci in cinci ani se

facea sate o noua inregistrare de atre stat,pen tru a riaica d&jdiile, a gerbil-or de pe mogiile ru-

segti. Pan& la o noua inregistrare se inampla c&

unii dirk cei inregistrati,mureau, cu toate acestea,

st&p&nul continua s plateasca penta2u ei pang la

noua inregistrarepcind erau gtergi gi_acevtla sunt

sufletele moarte to aleatuesc subiectul lucrfirii in

care se Torbegte de un personagiu care cump&ra aceste suflete anerta dela coieri, pentruca.apoitur-

mgrind c&gtigul sk le 'and& statului. Dar romanul

nu este interesant prin actiunea acestul personagin

cat

prin faptul ca ne inf5tigeaz& diferime regiuni

ci aspecte ale Tietii rusegti in drawl din mogier

inmogier.al-acestuia. Sate o opera oe penti prima data o putem numi realist& in aceast& epoch de
www.dacoromanica.ro

-618 romantism. Este cea dintAiu opera in. care apare caraoteristica prozei rusegti, care dA,--aoele figuri bine

studiate pathologic, care de la Gogol va ajunge la eroii marilor psihologi ruci care tormeazA gloria li teraturii rusegti, Tolstoi, Dostoiewskitetc:
Zapadnicii. Spuneam cA in literatura rusA erau della .curante acum, unul de a adainci cunoacterea

trecutului, a traditiei, ci altul de a se indrepta qi

priori influenta Apusului. Dintre Zapadniei, doi aunt

mai insemnati: Cadaiev gi Biellnaki.

Primal a fost un catolic gi a aerie o lucrare
numitA "scrisori filosorice"

in care a incercat sA a-

rate cauzele izolArii Rusiei de Europa, intre care- a

pus pe primul plan ortodexismul, de aceea el prepovAduia trecerea la ea-colic/an-care singer i-ar fi putut
da Rusiei e civilizatie ea cea europeanA. Era de pArere el de rapt ar trebui 7sA se ajungA la o singurA re-

_ligie cemunA pentru toti oamenit. Lucrarea i-a Post

foargle 'Run _criticata gi -cum-era. gi firesc, mai ales

de ortodox/. Slat ajuns pan& acolo incat i Oa opus

www.dacoromanica.ro

ca

- 619 e nebun gi 1

interzis BA mai scrie. Totugi el a

mai scris qi o a doua lucrare numitA "Apologia vriui

nebun"

in care aratA cA deoparte de a fi nebun e un

om eu idei sAnAtoase care doregte binele tacit sale.

Cel de al- doilea Bielimski, a avut idei mai aproape

de realitate, care ar putea fi apltcate.Xn calitate

de -critic literar, el ajunsese chiar la o autoritate

aga de mare IncAt, dacI o carte ce apArea era criti-eat4-famForabil de el se -bueura de succes, data era

negativ criticatA, cAdea. Acest critic literar

a II-

cut o lucrare de critic& istoricA, In care aratA Inceputurile

influentii apusene in Rusia, ajungand la

concluzia cA ceeace a facut Petru eel Mare prin introducerea civilizatiei apusene nu a reugit decat

sa

dea o hainA superficiala, eAci in realitate sufletul

rue nu s'a transformat cu nimic. El este ace la care

s'a Intrebat cut revine cinstea de a fi socotit sprijimitorui influentii Apusului in Busia dintre eei

dot Petra? (e vorba de Petra Moyila aitropolitni

Kievului gi Petru ael Mare tarul). El socoate cA priwww.dacoromanica.ro

- 620 mile lucrdri cu adevarat serioase in literatura ruseasca aunt ale lui Antidh Cantemir, care spume Bielinski, se vede ea e roman fiindca nu pone in ele
nimic rusesc.

Slovianofilii.Fata de acest idealism In care

Zapadnicii arata fericirea ce s'ar fi realizat prin

introducerea gi imitarea operilor apusului, s'au ri-

dicat ceilalti care doreau cunoagterea trecutului

ci tradiViei rusegti dintre care cel dintaiu a Yost
un istoric anume Karamzin.
El este autorul raai multor nuvele gi poezii,

dar opera is principals este "Istoria Rusiei", facu-

ta dupa un calapod foarte desvoltat, in unele ediVii cu 12 vol, bazata pe documeute, dar care nu
merg decat pang la 1613, Gaud Incepe domnia Romanovilor.

In

aceasta opera el cauta-sa arate ca. vieaVa

trecuta a Rusiei se deosebegte total de cea a Europoi. intrebuinteaza extrase intregi din cronici gi

as ton istoricii romantici este foarte iubitor de

www.dacoromanica.ro

621 anecdote gi fapte pitoregti, pe care le puree in ope-

ra sa. Dintre acegti sustinAtori ai ideii deosebirii

Ruslei de Europa au fort mai insemnati fratii Axacov
a oaror teorie se numegte slovanofilie iar ei slovanofili. Ce se intelege prin aceasta?
Slavanofilie nu este altceva cleat prietenia
pentru Slavi. Ei au austinut ca poporul rus tragAnduse din Slavi a mogtenit dela acegtia un suflet gi o
civilizatie deosebita de Europa gi ar fi o gregeard
sa-Se impuna in Rusia o civilizatie care nu se potrivegte cu sufletul ei, curer ems. cea spuseana. Ei erau

intrsun rel romantic nationaligti gi cAutau sa arate

originatitatea poporului rus. Nu erau sustinatorii

absolutismului, fiind de pArere ca gi garbia sa fie
desfiintatA. Autoritatea ruseasca i-a socotit mai pu,

tin. periculogi deat pe zapadnici pe care i-a tratat

ca pe revoInVionari. In teoria AXacarilor, se face o
deosebire intre public

- care este condus de dema -

gogi - gi popor -r care trAegte in vieaVa patriarhald

departe de frAmAntArile in care traegte "publicul" qi

www.dacoromanica.ro

- 622 deei mai fericit. AceastI idee a fost teluat6 cu mai

molts strAlucire qi talent genial de Dostoiewski,in

a doua jumAtate a Teacului al XIX-lea. Acestea aunt

in general problemele importante, care prim literatur& gi critic& zguduiau societatea miss in prima jualk.

tate a veacului al XII.lea.

- -000 -*.

www.dacoromanica.ro

-623..

Prele:erea XXXVIII-a
Luni 16 Maiu.122

Alexandru II (continuare)

Reformele. In lecVia trecutA ne-am ocupat cu

literatura rusA i ideile din epoca romanticA in Rusia in prima jum&tate a sec. al XIX-lea. Be Tom in-

toarce Emus la-evenimentele politica din Rusia. Am

aratat cum s'a ridicat Alexandru al II-lea in scaun,

tocmai in vremea razboiului Crimeii 4i in urma morVii, care semAna mai mult cu o sinucidere, a lui Aicolae. Primul act politic pe care 1-a flout Alexandru, spuneam ca a fest liverarea glerbilor. Dupes a-

cast act, speranVele celor care credeau ca deacon Rusia Ta fi dusa pe drumul care area s a o pun& la rand

cu statele Europei, au crescut Inca mai maltose a4tep

tau ca in'curAnd Varul va acorda poporului rus qi un
www.dacoromanica.ro

-624
parlament, dar aceasta nusla Int&mplat, sperm:4(4e
ramanand zadarnice in acest sons. In jurul Varului
se gaseau membrii din ambele curente din Rusia ci
care cdutau ca el sd reugeascd sa -1 feed pe Vara sd

apuce pe drumul trasat de ei. In cele din utei, In

loo-de parlament, Varul Alexandra a clutat sd arga-

nizeze un fel de adundri locale numize zemstra,dar

care nu se puteau asomina cu un parlament apusean.
Zemstrele erau de doud feluri, unele mai mici, ale
jadeVelor, gi altele mai marl., ale gtterniilor. La
ele luau -parte trei feluri de deputaVi alegi pe cla-

sp sau pe colegii cu

se ziceau la noi. Era colegiul

whinier, al negastorilor ei al Varanilor. In conducerea politica aceste adundri locale nu areau prey
mare impertanVa. Brat' Insamnate cu deosebire din
punctul de vedere gospoddresc, ele ocuptindu,sel mai

ales cu intreVinerea

drwnurilor, facereapodurilor,

areau grija Inlesnlrei semdnAtariler prin procurarea seminiAriilor necesare,etc. in aceastt laturi
s' au Neat progrese datoritd acestor zekstre gi
www.dacoromanica.ro

- 625 ideea for a fost buns. mai spuneam 06 intro reformele

lui Alexandru al II-lea, a fost gi desfiintarea cenzu-

rei. Aceasta insd nu era facutd complet. Ziarele putean stria orice, dar trebuiau sd aibe un reprezen taut responsabil de tot ce scriau, care atunci cand

apareau lucruri ce nu plateau conducerii putea fi

tans

la rdspundere.
Sta falcut gi o reform& a gcoalelor, in sensul

cd s'au impartit scolile secundare in doud ramuri,una

in care se accentua latura qtiintificd, cealalta latura clasicd, literal. Feta de ace-ste reforme s'au

ridicat gi alte pretentii. Sub ascultarea absolutismului tarist erau gi alte neamuri decat Rugii, gi acestea doreau libertate mai multd. Cu alto cuvinte aceste popoare reclamau drepturi cu caracter national,

care nesatisfAcute de tarul care pornise pe drumul

reformelor dela inceputul domniei, oricand ar fi dat

natere la revolutii.

Revola (1863). Intre popoarele acestea subjugate de Rugi cei mai organizati erau Ft-

Faso. 40

www.dacoromanica.ro

-626

lonli, care vAzand intelegerea de care Alexandra al

II-lea (Muse dovadA fat& de nevoile de reformA interns, au venit cu incredere la el sA cear6 gi ei
libertate, dar speranVele le-au fort de scurt4 duratA, cAci Varul le-a spas BA nu -$i faces iluzii,cdci

el are p politic& bine trasatA de inaintagul sAu,pe

care are de gAnd s'o urmeze. Cu tot acest raspuns,in
special ministrul Gorciakov

- care in timpul cAnd

a fast conducAtorul politicii externe a avut un rol

important gi in politica din J3alcani - a cautat ca,

far& sA inlAture autoritatea Varului in Polonia,s&

dea Polonezilor o oarecare autonomie. In Polonia e-

rau_douA partide; mu' care dorea lupta cu Rugii gi

altul care vedea libertauea Poloniei obtinutd numai

pe cale de inVelegere cu acegtia, deasemenea qtiVi

ca. VAranii din Polonia nu mai erau gerbi dar nici

proprietari nu erau, cici nu se Meuse o expropriere, totugi ei puteau arenda mogii dela boierii latifundiari. Marti proprietari au format "societatea aFronomica"

care sub aceastA infAVigare care ..arAta

www.dacoromanica.ro

-62'7 -

CA motivele care duseserd la infiintareaei erau de

ordin gospodaresc, agricol, ascunde de fapt un nu cleu politic. In fruntea acestei societdti, si in ge-

neral gi a partidului alcatuit de marii proprietari

era cunoscutul marchiz Wielopolski. Acesta a cdp&tat
in multe randuri funcVii gi putere mare dela Var,caruia reugise sa-i cdstige increderea 'And intriatft incat a fost numit in cele .din urma chiar guvernator al

Poloniei. In ceeace priveste conducerea Poloniei,Alexandru a fost foarte nenotdrit. Uneori numaa ca gu vernator un militar energic, care condudea cu o autoritate dug& pans la asprime, pentruca apri sa-1 inlocuiasca cu un civil, uneori chiar polon care aducea o
destinderea prin o conducere mai bldndd, mai ingaduitoare. Cu toavd organizaVia ei secrets, societatea agronomics, n'a putut face o revoltd insemnata,cdci a

fost innusita ci in cele din urmd este numit de tar

ca guvernator fratele sdu marele duce Constantin (care nu e tot una cu cel care renuntase la tronul Rusiei ciind fusese ales Varul Nicolae). Wielopolski ii

fu dat ca ajutor si penGru a se impiedica revoltele

www.dacoromanica.ro

- 62

in Polonia, tarul Alexandru a introdus recrutarea

In Polonia,hotdrind ca tinerii din familiile nobile
de Folonezi sd faces obligatoriu armata in Rusia,ce-

eace nu convenea Polonilor care se vedeau astfel indepartati din Cara lor. Pentruca sA nu fie totugi
luati cu sila, tinerii au luat calea codrilor,unde
a'au format o multime de cete, care abacau pe Ruqi,

qi astfel incepe cea de a doua mare revolutie a Polonilor, pentru libertate. Este revolutia numita
din lanuarie, iar anul izbucnirei ei este 1863. Aceastd revolutie este o incercare disperatd a unor

bande, fiindcd acum Polonii nu mai aveau o armata

organizata ca in prima revolutie, bande care nu se
puteau mdsura cu o armatd ruses in camp deschia.To-

tuqi luptele au durat aproape un an gi jumAtatewSe

formase chiar un consiliu superior revolutioner care avea sediul in Varqovia, de unde conducea ostilitatile. Cu toate incercdrile Rugilor, membrii a-

cestui consiliu reugeau sd nu fie pringi. In acest

consiliu se luau notariri, care apoi erau executate
www.dacoromanica.ro

- 629 cu promptitudin.e*idaboritaordinelor lui, multi Ru*i

din posturile de conducere au fost asasinati. Se hotArise sa se poarte doliu in toata Polonia *i se pare ca membrii care hotirira aceste lucruri iqi aveau
sediul chiar in localul Universitatii. Dupes anul 186L1

Ins& membrii

acestui consiliu au fast priu*i *i

condamnati la moarte. Nuslau des

cu acest prilej

lupte marl, ci an fost numal hartz.eli carora in tale

din urma. Ru*ii le-au pus capat pram =lair ea unui gave rnat or in Lituania, cu o Diana

e fiel care a in -

cercat la sange mi*carea. Este vorba de Muraviev ca-

re a lost poreclit "calAul din ninon.

InterrentiasEuropei. Martirul Polonilor a tre-

zit insA

simpatia Apusenilor. Daces Bismark, canoe-

larul 'de Fier al Prusienilor inchisese granitele rru-

siei pentru refugiatii_din Polonia, celelalte state,

.b'ranta, Anglia, *1 spre mirarea tuturor, chiar Aus-

tria, i-au primit cu simpatie. Toate t-ei aceste state an trimes o notes Eusiai, prin care cereau tarului

sl Inceteze odata cu anuprxrea

ca

olonilor *i sa le far-

oarecari reforne. Tarul gi-a dat insa seamy de

www.dacoromanica.ro

- 630 .
platonismul interrentiei acesteia 'gi We. Vivant cont
de' ea. Se pare cg. Napoleon al III -lea ar fi flout un

plan atunci contra Rusiei, care prin oarecari indi,

screVii a fost cunoscut de gazete qi care ne priveqte
gi pe noi:

Planul ar fi fost inceperea unui razbeiu cu

Rusiadupg care sa se refaces Polonia priwamexarea

provinciilor respite de Rusia, iar Austria sg dea la

randu-i GaliVia, In scnimb ca despgigaire sg i se dea

principatele noastre.

Dar lucrurile au ramas bait& gi se pare ca noi

Polonii n'au fost inaintati de acest plan. pit t Cf

qeful Polonilor pribegi ce luptau pentru libertatepe
alto meleaguri flylese Adam Czartoryski care murise gi

dela 1858 locul lui fusese luat de fiul sgu Yladislay.

Acesta a avast o intrevedere cu loan Alecsandri,fratele

poetului V.Alecsandri, la Paris, cgruia i-a alms cl

noi Polonii nu consimVim sa egpAtam libertatea cu
preVul subjugArti altui popor" ii de fapt noi vrem sg.

avem spzijinul Rom&nilor in migoarea ce o room.

www.dacoromanica.ro

- 631 Cum dupe acest plan principatele erau periclitate, Cuza

gandit la o interTenVie indraznea-

V1.. El scrise chiar lui Napoleon al III-lea, carula

ii mulVumeste pentru cats a Mut pentru principate,

iar referitor la plan. I/ spun ca despre cele ce se
spun prin ziare, crede-ca suet niste calomnii, caci
nu poate sa-si indhipue ea Napoleon care a creat star

tul condus de el, Cuza, ar area acum de gaud sa-1

distruga. Adaogi deasemenea ca ciao& e Torba de

un

rAzboiu cu Nusia, atunci principatele Tor avea un

rol insemmat, caci :trancezii acum Tor putea sa ate,-

ce pe aici pe Rusi qi spume mai departe ca arfi fericit sa. lupte alaturi de soldaVii lui Napoleon III,

imingatorii dela Magenta si Solferino. Cu aceastd

misiTA, a Post special trimis la Paris Yasile Alecsandri, care a Lost primit in audienta de Napoleon,

lucru pe care-1 povesteste el mai tarziu. Intro altele, Napoleon, care avea o hart& dinainte, 1-a intrebat pe V.Alecsandri, care aunt regiunile in care
mai locuesc Romani. Aleasandri aratandu-le a adaogat

ca

ar fi o opera frumoasa din partea lui Napoleon,

www.dacoromanica.ro

- 632 daca ar ajuta la unirea lor. La aceasta ins& Napoleon

i-a ra3pums evasiv, ca deocamdata nu este vorba de un
razboiu, dar tine *tie, poate mai tarziu.
Lupta dela Costangalia. Un episod ce a avut
loc in legatur& cu noi, in vrenea revolutiei acesteia din "lanuarie" a Polonilor, este un conflict ar-

mat intro un grup de Poloni *i osta*ii domnitorului

Coza-loda. Spuneam ca. multi Polonezi intrasera in ar-

mata turca cu prilejul rdzboioloi Crimeii, numai ea

s& poata lupta contra Ru*ilor. Cu prilejul revolutiei
ei ca'utarisa is parte la lupte

i sa ajute pe fratii

din patrie. Intre acecti Poloni dirTurcia se gases.

*i scriitolul - un romancier anus Milkowski (care
ca scriltor semna Yez). Acesta a format o armata pe

care vroia .d o treac& prin Dobrogea care era a Tarcilor *i apoi priu Basarabia in Podolia. Partea de
Sus. a Basarabiei era scum ins& a Romauilor, dupa tra-

tatul dela Paris. Aceasta trecere ar fi insemnat o

violare a neutralit&tii Rom&nilor, ceeace fire*Te nu

www.dacoromanica.ro

- 633 convenea lui Cuza.4foda, care dace ar fi permis tre-

cerea, star fi vazut deodata in conflict cu Rusia,

ceeace ar fi fost o adevarata nebrunie. Prin urmare,

In Situattlraceasra Cuza tfa perms -trecerea qi a tunci Polonii au cautat sa forteze trecerea.
Cuza a trimes indarg armata gi astfel nu poate

ri

evirarli ciocnirea, care are loc is Constaw.

galia in jud. Ismail,

in

care Polonii au trebuit sI

se predea. Se vede bine ca Al.Cuza era favorabil Polonilort din faprul c a dupe ce a lost luat prizonier

Milkowski, a fost primit in audienta de domnul rowan

In aceast4 audienta Cuza a cautat

sa -1

dojeneasca

putin, amintindu-i, c cu -Coate ea gria ea Milkowski

se afla

in

Vara cu familia sa, nu i-a facut malt,

iar el drepr multumire s'a purtat astfel cu Cara ca-

re 1-a primit. Polonezul i-a rkpums ca el nu *1-a

facut all ceva decAt datoria IstA de patria sa gi
1-a dat sable, domnitorul roman. insa i-a dat-o inapoi spanandu-i pastreaz..o ca poste ea mai ai nevoie

de ea.Polorezii au fost opriti de a trece in grup

www.dacoromanica.ro

- 634 dar Cuza a litchis ochtLpentru cot care au trecut in-

dividual, asttel ca multi din el au putut lua parte

la revolutia din patrie. Din cauza ea nta permis Polonilor sa treaca grin tarats'au gasit oameni care
1-au aeuzat pe Cuza de rusofilism qi printre acuza.
tori se numari Roaetti qi I.Bratianu.

Reaotia in Rusia. Dar reeolta Polonilor nu a

produs simpatie numai Sin Europa. In Ruaia partarea

autoritatii feta de Poloni, a uemultamit pe multi

qi au foot democrati, ca Bacunin de pilda, care atm

pronuntat deschis favorabili Polonilor. Aceste ne multUmirt 1=11-au produs in sutletul tarului liberate.

for 0 reactie. De unde 'Ana acum tusese de principii

liberale, de RC= inainte, qi sub intluenta contelui

Tolstoi (nu are rimic comun cu scriitorul Tblstoi care qi el a fest conte) a inceput sa mai infraneze
arantul luat pe, drama liberzatii de societatea ru-

seasca. W. a inceputdi owziarele, apoi a venit ran.

dul color 6u-idei liberale qi in special al studen.
-

_1

tilor care davediti ca atare idei pe data erau dati

www.dacoromanica.ro

- 635 afar& din universitate.Au fost acum multi oameni

trimeqi in Siberia. In cele din urea a inceput sa as

Lissa& o opozitie contra tarului. Sistemeie de
lupta-

din Apus au pdtruns in Rusia. Cam pe la

1865 a Ineeput In Rusia socialismul, panel arum no-

cunoscut nici ca o miqcare mai larga.Socialiqtli la

ineeput au cautat as activeze In chip legal.

Au trimis pecitii tarului, au tinut intruniri, Ins& cand au vtzut ca sumt impiedicati, au inf.

ceput sa intrebuinteze metode neobicinuite in Europa

qi anume teroarea a fost metoda for tea mai dbignuit5.,

ajungandu-se astfel ca sfargitul domniei lui

AleXandru al II-lea sa fie presarat cu atentate.

Anainte de a vedea rezultatele acestei mi cari teroriste, sa trecem la politica extern& a
lui Alexandru al II-lea.

Politica-extern a lui Alexandru II.Alexsndru al II-lea se urcase pe tronul Rusiei In momentul

umei mars infringeri, cu toate acestea Rusia pe

In-

cetul slaTeacut Datorita lui Gorciacov, RUela a

clutat o apropiere de FranVa. Acest lucre a contiwww.dacoromanica.ro

- 636 nuot pans pe la 1863 and se produce o schiMbare,

din conza simpatiei trezite In Franta de Poloni.Cum
se atlas's de planul de razooiu al Frantei cu Rusia,

Gorciacov se Tazu silit sa cite o alts prietonie ci

a gasit-o in statul care se ri.dica acme, este vorba

de Prusia condusa de cancelarul Bismarck, care va

reugi sa impunA statul sAu Europei, prin infringerea Austriei In chestia suprematiei intre statele
germane, conflict provocat
catelor Schleswig

de pretends asupra du-

ci Holstein.

Ideia imperiului german prinsese ci se infiripa dup6 victoria asupra Frantei in 1870. In acest
rEtzboiu diferiti agenti francezi in special Thiers

au vent in Rusia pentru a o face sa intervina pen tru Franta, argtand ca Frusia e inn pericol, dar ta-

rul a retuzat, ba dap& victoria deia Sedan

1-a ci

felicitat pe Wilhelm I regale Frusiei. Din acest

rdzboiu, J a care Rusia Wit itat partea niciunaia

din adversari, Gorciacov a autat totugi sa cactige

ceva pentru faptul ca Rug .t au stat in neutralitate
www.dacoromanica.ro

- 637 gi a obtinut revizuirea tratatului din Paris. Unul

din ppnctele care izbeauinteresele Rusiei prin acest tralat ;era neutralitatea Malegre gi Inlaturarea

cetatilor de malurile acastei mari. Acum Rugii obtin

dreptul de a construi cetrati gi a tine o flota de

razboiu pe MaTeagra. Pentru aceast6 revizuire s'a

convocat un congres la Londra (18y1), in care Fran ta fiind invinsa a trebuit sa cedeze, tar Anglia ra-

masa singurazuaputut face altfel cleat Franta. In

felul acesta Rusia intra iar pe drumul pe care o calauzise panA arum dorinta de a puns mana pe Turcia.
Cum toate acestea indicau g&ndurile Rusiei de a face

un nou razbotu Turcilor, Gorciacov gi-a dai seama

ea trebue sa urmeze un drum care sa nu ducts la

noun lupta ca razboiul Crimeii. Fentru Rusia,deocamdata. Franta nu era un pericol, cu Germania Rusia era

prietena gi se pare ca tarul a stat in neutralitate,

ritnaca-gi luase acest angajament fat& de Germania,
cu conaitia prooabil ca Wilhelm

la randul sau sa se

.poarte la fel in caz ea Rugii vor Incepe lupta cu

www.dacoromanica.ro

. 638 Turcii. Tarul chiar se Intalnia cu ImpAratul Germs-

niei, and se pare ca se aranjase aceste lucruri

Austria nu s'a amestecat fiind satuitA de Germania

in

acest seas, iar Angliei ii lipsea curajul sa in -

cerce singurA o aventur& contra Rusiei. In aceste

conditiuni.Rusiaputea sa pregAteased In- linigte

rAzboiul, iar in Balcani agentii sAl iacepurA- ski

curgA pentru a pregAti spiritele.

RAzboiul fn Orientan 1874 Incepu

in

Bosnia

o rAscoald gi numai un an mai tArziu (1875) izbucni

gi in Bulgaria. Turcii fAcura gregala de a aduce

In

aceste regiuni o eerie de trupe nedisciplinate pen -

tru a face ordine, trupele de Cerotezi, care Ingrozir& lumea cu barbariile lor, astfel ca autoritatea

turceasa Incepu sA apar& Intro lumina defavorebil&

gi din mantra interventia Rusiei pentru Slavi s6 fie

privity cu multA simpatie. SArbii conduct de principele Mihal Obrenovici, declararA rAzboiu Turcilor,
dar cu Coate CA la rAseoala SArbilor se addogarl gi

Muntenegrenii, Turcii reugira repede sa Inving6 pe

www.dacoromanica.ro

-639 rAsculaViyi al ajunga pAn4 aproape de Belgrad,spre

surprinderea.Ruyilor care-i dredeau destul de slabi.

In Noemvrie 1876 taral tine un discurs in care arata

ca toatA simpatia lui merge cu fraVii Slavi ci ca va
lupta

contra

barb/1010i Turcilor. Statele Apusene &au

gAndit sA InlAture raisoolul qi astfel se stringe la

Constantinopol o conferi4I

In

care ?urcii sent sfA-

tuiti sa faces reforme.

Sultanul chiar des o constituVie care /ma a

nemulVumit qi mai mult spiritele, caci cAuta sa inglo

beze la statul turcesc yi provinciile ce se bucurau
de attonomie, spre pildA tarile noastre. In cele din
urmA Ruyii declares rAzboiu qi deschid lupta

in

1877,

dar ca sA se beta cu Tura/ armatele for trebuiau sA

treactt pe la not. Este adevArat ca RomAnii tiind

va-

salii Turcilor, Ruyii puteau s& spun& ca an intrat

intryun stat duyman qi deci sa nu mai ceara vole

dar aceasta nu putea conveni tarului, cAci RomAnii

se puteau opune, in aceste timpuri ei Wind o bung

armatA qi apoi ar fi dat loc la UemulOmiri mai ales
www.dacoromanica.ro

- 640 ea familia domnitoare in Germania ne daduse un.v11 star la domnie noua. Din cauza aceasta Rugii au cautat La ducts tratative ca sa Obtina trecerea.
In principate erau spiritele roarte puffin

hotarite,multi erau contra razboiului, dar toti igi

dadeau seama ca o opunere contra Rusiei era absurda.

Atunci principele Carol a trimis in Crimeea pe Ion

Bratianu, care la Livadia, la srargitul anului 1b76
a avut mai multe intrevederi cu Gorciacov, care s' au

redus numai la nista simple convorbiri de caracter

verbal, neflind nimic consfintit in scris .Se pare ea
Bratianu ui -a dat seama ea Rugii urmaresc sa reea

sudul Basarabiei; dealtfel Gorciacov a lasat sa se

intrevadd pnelA lucrurl, caci i-a spus lui Bratianu

ea Dca e ei un om inteligent gi poti vedea care suet

planurile Rusiei pe care uu ti le pot spune.Fata de

aces to aiuzii printul Carol s'a aratat roarte neli-

nigtit gi cand belidov a venit la Bucuregti sa in chee un tratat

cu Loi i s'a cerut ca o conditie si-

ne qua non ca Rusia ea recunoasca integritatea RDmAwww.dacoromanica.ro

- 641 pia qi Rusia a trebuit s to face. FaVA de aceastil

necundaqtere Rusia a obiect mai tarziu ca integritatea recunoscuta de ea nu privea Basarabia, ci ci a

sa lac& aaest lucre garanydnd integritatea

In Voles

numai fa$ de Turci. Explicatia era fireqte cam maenlavelica, der ei erau mai tart qi orice protest.
ar fi rost zadarnice, astfel ca pumatul lar de vedere reuqi.

a"'"w'000"'".

Prelearea TXXIX22..m a 1.1.u4

AlmALTAILigagtimArtLaiAlexardru III
Razho

3Lralabno-r

-turn 187771521.Incepusch

la sfargitul lecViunei trecute sA ant cum a 12bInnit

rizbolul ruso-turc din 18 ??. Se *tie care au f oat re-

zultatele intrevederti dela Livadla: Rucilor 11

Fasc. 41
www.dacoromanica.ro

s' a

- 542permi6 sa treacd sere Balcani, pe la not. Turcii au

bonSiderat acest lucru'ca un act de ostilitate din

partea noastra qi atunci au bombardat orayle de pe

Dunare. Raspunsul nostru a fost bombardarea oraylor de paste Dunare si proclamarea imediata a Inde-

pendentil, facut& de parlament qi ratificata de Domn

Participarea noastra la razboiul din 1877, a
dat navtere la multe discuVii In istoriografia nouI.
In ultima vreme a aparut lucrarea Dlui G.BrAtianus
"Les problemes des frontilres russo-roumaines pendant la guerre de 1877-78 et au congres de Berlin"
1933, in care se arata de ce au preferat Romanii sa
participe la acest razbolu, ce nu be putea da decAt
un profit, acela al independenVii, care de fapt era
consfintit prin tratatul dela Paris, numai cu conditia 'de a plati tribut Turcilor. Romania voiau sit *pa*

ticipe, flindei se punea problema relugril Basara.

blei de Rufi IA caz de victorie si pentruca BA nu

se intample aceasta, loan Bratianu ca domnitorul Ca.
rol q3-au ficut socoteala ca prin participarea r
www.dacoromanica.ro

- 64-3 noastra

se.'

oblige

astfel moralicegte pe Rugi

la respectul faVA de teritoriul unui aliat. Se pare

ca

tocrnai de aceastai obligaVie se fereau gi Rugii,

cand au refuzat sprijinul armatei romane. Totugi ar

mata noastra, chiar daca era mai Melt, bind aproape
de centrul operaVillor militare, ar fi fort de un roe.]

folos Rugilor, ale cgror ajutoare trimise din patrie

ar fi trebuit sa strabatift atata drum. Nefiind Ins

primita, armata noastra s'a retras in Oltenia.

Nu voiu insista asupra pArticiptaii noastre la

acest razboiu, caci lucrurile 116 sunt cunoecute Dvs.,

socot ca e deztul sa arat momentele lui mai insemna

te. Armata turceasa era formats din mai multe cor

puri agezate insa in diferite puncte izolateltoate
sub comanda unui general - mediocru dealtfel .anume
Abdul Herlm.

Dintre aceste corpuri trei erau mai insemnatet

cel din Serbia sub comanda lui Soliman Pagatapoi

un

altul agezat la Vidin, sub comanda celui mai price

put dintre comandantli turci de acum, Osman Paga gi
www.dacoromanica.ro

- 644 cel de al treilea care se gIsea cu cartlerul la ;um,.

la 41 era comandant de Mehemet All ra4a.

Ru411 I4i fficuser& planul ca bizandup-se pe v1

teza de execute a& treacA repede Balcanii 41 sfi la-

se in urma for armatele turce01, avand astfel drumul

deachis spre Constantinopol, t&ind astfel drumul ar

matelor turce4t1 de a merge s5. apere ora4u1 pe care

detayamentele rusecti 1ar fl atacat. Armata Varulul

indata trece Dun:Area pe podul fficut la ZImnicea,a

vand in fruntea ei pe marele duce Nicolae, care dupl

cateva ciocniri, repede ajunge 4/ cucerecte in urma
unui violent atac pasul 1pca din Balcani. Be 'Area
dup& aceasta ca ceeace se intamplase la 1829 la Idris

nopole se va repeta, dar pe nea4teptate eta produe

un lucru la care Ru4ii nu se agteptau.
Cele trel armate. turce4ti pomenite mai sue,

reuyesc BA comunice 41 ea tale retragerea Ruollor

spre Dunare. Prin Unirea celor trei corpuri do arma

t& fella turceascO crectea 41 Osman lese din Vidin

41 se intirecte in Plevna ceva mai la sudest de Vi

www.dacoromanica.ro

- 645 din, in vreme ce XishOmet reueqte cfiteva victorli

contra 1111411or. In situatia aceasta4 Ru411 s' au ho-

tfirit ea atace Plevna, dar aceasta rezistfi color douE

asalturl date la 20 i la 30 Iulie 1877. Ou aceasta

ocazie a avut loc apelul ficut Romanilor de a vent

in ajutorul armatei ruseti prim depega trimisi de

marele duce Nicolae, domnitorului Carol. Se zice a

Nicolae ar fi scris principelui Carol sfi treaci Dunfirea "pe made va vrea" qi in condiViunile In care
va vrea, "cfici Turcil ne prfipildesc". In realitate el

/1 scrie "Treci DunArea aqa cum al volt..." nand

prin aceasta aluzie la dorinVa noastra dela incepuptul rfizbolului de a merge de partea Ruvilor in luptat dorinti re;uzatfi de acegtia.

Armata romans participfi la asediul Plevneledupa ce trecu ql ea Dunfirea tot pe la Zimnicea. FortfireaVa turceasca s'a dovedit foarte bine intfiritfitcfici

a rezistat atacurilor du4mane qi a fost adus de Ruqi

chiar specialistul Totleben, cel care intfirise SebaostopoluIr pentruca sa studieze aceasta intfirituri 1
www.dacoromanica.ro

- 646 sa-i gaseasca punctul slab, care ea dea posibilitatea de cucerire. La luptele de aici, principele Carol a participat personal, indurand multe lipsuri,

intre care lipsa unei locuinVe bune a fost cea mai

simVita. El a participat personal nu atat din dorinVa de a se acoperi de glorie militara, cat mai ales

pentru faptul, avandu-se in vedere ca domnitorul Romanilor avea gradul cal mai inalt gi se tragea din

tr'o famine domnitoare, lui i-a fost incredintatA

comanda armatelor ruso-romane. Nu insist asupra asediului Plevnei care a fost foarte greu.

Atacul dela 30 August (20 Sept. et.nou) a fost

un egeo general, in afar& de c8gtigarea unei singure
redute de catre Romani gi anume reduta GriviVa. Dar
de multA folosinti nu era Lief acest cagtig, caci
s'a dovedit cA in spatele acesteia se mai afla o reduta, Grivita nr. 2, foarte bine mascata de prima
care a oprit inaintarea. Abea la 10 Dec. (28 Noem-

vrie), Plevna e cucerita gi aceasta fiindcA Osman

Pao lipsit de proviziuni pentru iernat a incercat

www.dacoromanica.ro

- 647

o lecire din Pleyna, dar care Mind respinsa, dupa

catva timp el capitula Situ4la acum, dupa caaer3a

Plevnei , era urmatoarea:
Armata din N. de Balcani era distrusa. Pasul

ipka ce fusee foarte mult disputat zadarnic, a ramas tot in mainile Rugilor. Dar cu toate ca armata
turceasca era infrinta, mai erau garnizoane turcesti

in N.Nici Vidinul, ndcl Rusciucul eau ;umla nu fusesera lupte ci aceste lucruri puneau la incurcitura
pe Rust data ar fi inaintat spre Constantinopol. In
contra parent! multora dinfre general! cl. a lui Tot-

leben insuci, marele duce Nicolas a hotarit a lase

In contra acestor garnizoane, o parte

in trupele ru-

segti ci cu grosul armatei sa pleCe spre Constantinopol.

naVi
re

tre

Se

qtie

cu asediul
prilej

ea Romanii

au.fost

insarci -

garnizoanei din Vidin,

Romanii

au

dat cateva

lupte

cu caimam,

care cea dela Smardan. In scurf timp Ruqii

iau Sofia, apoi Filipopolt qi Adrianopolevajungdnd

www.dacoromanica.ro

- 64-8 inceiutul lui lebruarie in faVa Constantino-

la

polului. PaV1 de aceasta situatie de lucruri, statele Zuropei natural c& intervin. Am arltat ca Gorcea-

coy reuese sa neutralizeze orice posibilitate de

intervenVie europeana. Singuril care nu aveau garan-

Vie In privinta aceasta fat& de RUci, erau Englezii.

3t an amenintat Rusia ca vor interveni in
razbolu 01 an ci trimie flota for care a intrat in

M. de Marmara. Ruei insa 0-au dat seama ca Englezii neavind o armat& de uscat, nu sunt periculoyi

0 au amenintat la r&ndu-le c& vor asedia oraqul

sillnd astfel pe Turci s& inchee pacea.

DAtatelp 491a San Stefano

i BeillacAceasta

a avut roc inteuna din mahalalele Constantinopolului, anume mahalaua San-Stefano la 3 Martie 1878 yi
s'a incheiat numal lntre Ruyi yi Turci, far& participarea celorlalte popoare care luaser& parte la
rizbolu, ca de pild& not sau Sarbii.
,

Punotele mat insemnate ale acestei p&ci sunt:

Rombilieca 0 Serbia dob&ndeec IndependenVa. Muntewww.dacoromanica.ro

649

negrul este marit cu o facie ce nergea pane la A

driatica, iar Serbia cu o facie pang la Aril.* Ceeace

este mai important este ca se .formeaza

*cum un

nou stat si anume statul bulgar, care &la acum

Inca din vremea lui Mircea cel Batran fusese atacat
imperiului otoman. Cuprindea, in afar& de regiunea
dela 11." de Balcani, Macedonia si Rumelia ajungand

pang la M.Egee. Era un stat cu mult mai mare

ca

azi, card insa, trebuia Ea plateasca tribut Turci

lor, dar avea ea fie sub protecVia Rusilor. Cele
trei judeVe de sud ale Basarabiei ne erau luate in
schimb ni se 'Ridea de catre Ruci carora le fusese

incredinVata, Dobrogea veche (sud Tulcea

i Constan-

Va).

Pacea aceasta, cum era ci firesc, a ridicat

multe nemultumiri..In privul rand nenultumiVi eram

nol, care oram tratati ca dusmani, prin rapirea ce

lor trei.judeVe. Era chiar Bata ea izbucneasca de

aici

un conflict cu Rusil, act prinVul Carol era

hotarit s trimeata armata in Basarabia sudiapen

www.dacoromanica.ro

-650
tru a se opune intrArii Rugilor in cele trel judete
rom&negti. Dar mai important& a Post nemultumirea

statelor Buropei, decat a noastra. Snglezil au reu

git sa convinca pe celelalte puteri ca inactivita
tea for face stil crease& puterea Rugilor, care in

situatia de fatal, oricand vor putea pune mama pe

Constantinopol gi deci pe Orient. In acest moment

de fapt imperiul german era arbitrul Suropei, prin
cancelarul eau Bismark. dnglia c&gtigii de partea ei

pe Bismark gi atunci, pe tale diplomatic& Rusia fu

silitA s& eeaeze mult din cele c* cktigase prin

pacea dela San Stefano gi s& primeasc& o revizuire

a acestul tratat, hotarinduse peratru acuasta ccn

vocarea unui Congres la Berlin, care a avut loc in

lunge Iumie-aulie 1878. La acest congree au luat

parte toate puterile marl ale Europa in frunte to

Prusia q1 Anglia. Snglezii au fist aceia care au

cdctigat cel mai mult din acest congres. Si au ce

rut intre altele Runlet sa renunte la DrueecVii

Bulgariei, a caret autontAie a lost mentinnt&I dar

www.dacoromanica.ro

-651al card. teritoriu a Post revizuit in sensul ca Bulgaria a ramas numal cu fagia dintre Balcani 41 Du-,

nare, Rumelia formand alt stat, care insa la 1885

s'a unit iar cu Bulgaria. Dela imperiul Otoman,printr'un tratat secret, Englezii au obtinut

ei in-

sula Cipru 41 tot aga ustriacii, au capatat Bosnia

41 Bertegovina. Astfel au Post stabilite chestiunile
ce interesau marile puteri, ramanand discutii pentru celelalte chestiuni socotite secundare, care au
'ost rezolvate favorabil Ru4ilor, cum a cost chestiunea Basarabiei. Este adevarat ca Romanii au trimea 1 ei, doi delegati la Berlin, pe Ion Bratianu

ci M.Kogalniceanu, dar nu li s'a permis sa is parte

activa la congres. Li s'a dat vole sa citeasca un

protest pentru rapirea Basarabiei, care insa n'a

gasit nici un rasunet 41 deci n'a foot tinut In
seams. Dobrogea insa, data, in schimbul celor trel

judete basarabene, de Rusia - a ramas Romanilor.

qfarsitul domniel 1u1 Alexandru II. Sa me

www.dacoromanica.ro

-.652Intoarcem, dupa acest semi-Emcees rusese socotit astfel nu din punctul de vedere militar, ci

in cel de

vedere diplomatic la istoria interne a Rusiel. In epoca aceasta formele violente ale opozitiet aunt din

ce in ce mai accentuate, mai dese. Se plea ea aureola caqtigata de tar prin izbanda contra Turcilor va
abroga simpatia poporului sau, Ines n'a fost aqa.Este

adevarat ca patura care era conservatoare, nu voia

schimbarea Rusiei dupa felul Europei, era de partea

tarului, dar totwi elementele de teroare, care erau

mai putine, erau Ins& mai puternice. In vremea aceasta s'a nascut teoria politica a nihilismuLli, care
sustinea ca tot ceeace a lost pale scum in Rusia e-,

rau 01 ca pentru a se ajunge in ritmul vremii, la

forme not ci mai simple, trebue ca totul de pima scum ea tie distrus. Spiritul nihilist e deserts de

Twgheni9v in romanul Parintii si Corti"' r care far.

ce portretul umui nihilist Bazara. Tihill4tif !nitrebuintau teroarea ca arta politica. In situatia, a.

ceasta, tarul a facut apel la popor prin acele aduwww.dacoromanica.ro

- 653 nazi numite zemstve, ca sa se poatti face laravi lini-

te, dar apelul a rams fara ecou, ba unele dintre aceste adunIri au rIspuns prin cereri de noui reforme.Vazand aceasta resimul -Varlet a recurs i el la teroare.

Mata cu cnutul, deportarile in Siberia ci condamna rea la moarte, erau padesse care au Inceput O. se Via. land. Atunci pe neaqteptate s'a publicat In Rusia
condamnarea la moarte a Varului de datre terori*ti.

Atentatele au inceput BA curga. De doul on Viral a scapat ca prin minune; prima data fusese mint
palatul In care locuia, a doua oar& un tren in care
se ctia ca va calItori, calatorle la care a renuntet
In ultimul moment, a Post aruncat in aer. Tarul se

gandegte ca trebue sa c4tige simpatia poporului cu

orice prey 01 deaceea numecte In posturile de conducere pe generalii ce se fIcusera eimpatizati in urma
campanlilor armatel rusecti. Astfel la Odessa numi pe

Totleben, la San Petersburg pe Gurko, la Marko,' pe

Loris Melikof, care se dietinsese In luptele pentru
cucerirea Vinuturilor din Caucaz. I s'a dat acestuia
www.dacoromanica.ro

- 654 la un moment dat, chiar puteri dictatoriale, dar terori*tii n'au Post impiedicati deloc ea continue cu me-

toda lor. In cele din urma tarul s'a hotarit sa dea o

constitutie, dar hotarirea a venit prea tarziu,caci
in 13 !iartie 1881 Alexandru al II-lea a Post asasinat,

aruncandu-se o bomb& pe cand el trecea pe stradi cu

cupeul, care ins& nu 1-ar fi atins, daca din motive

de umanitate

el n'ar fi deschis uca trasurii

pentru a vedea ce se intamplase celor care-1 insoteau,

in care moment o noua boMba aruncata i-a pus capat

vietii. Tarul Alexandru al II-lea a That unul din cei

mai liberali tars ai Rusiei, dar de un caracter mai

nehotarit, care s'a lasat depait de cele doua curente politice care dominau Rusia, luptandu-se intre ele.

Do multe on s'a lasat influentat de ele i in fate.

sistemului terorist a dat imapoi.

Alexanary. W. 1881-1894. Dupa el a urmat Alexandru al III-lea 1381-1894, un om de o constitutie

fizica aproape uria4e, lipsit de legaturi deiorice
natura cu Apusul qi care prin teroare a volt sa pa streze prerogativele tarului. Din aceasta perloada'
www.dacoromanica.ro

- 655 se pot explica formele extrem de violente la care s'a

ajuns in revolutia ruseasca din zilele noastre.
Alexandru al III-lea a spus ca va continua politica liberal& proectatA de tatAl sAu gi c. va mentine la conducere pe Loris Melikof, dar erau in jurul lui

multi care-1 sfAtuiau s is atitudine contra acelora

care ucisesell pe tatAl sAu gi care numai dealt trebuiau pedepsiti. Printre col care sustineau cA nu trebue
nici o concesie pentru asasinii Varului era qi genera-lul Ignatief care din lupta cu Loris iese invinglitor

in spiritul Varului care-1 aduce in locul lui Melikof.

Dar odati ajuns la conducere, Ignatief insAgi sta. spe-

riat de actiunea terorigtilor ci a cAutat sA introducA

reforme, ceeace i-a adus inleturarea. Caracteristica

a-

ceasta a domniek-absolute de teroare dusts de Alexandru

al III-lea nu a fost singura trAsAtur& insemnata a sta.

pAnirei sale, 0 fat& de popor s'a dus o politic& de

Opresiune. Ste incercat mai ales rusificarea popoare-

lor subjugate, chiar a acelora care se bucurau de o oa.

www.dacoromanica.ro

- 656 recare autonomie, de pildA In Finlanda.san in Basarabia. Tot in aceastA vreme Rusia a inaintat foarte malt
in Asia. In ce priveyte peninsula Balcanied, Ruyii au
edutat pe tale paynicA sA cAtige teren, intrAnd

In

relatii In primul rand cu noi. RomAnii erau ins& pu-

in increzatori in Ruyi, ceeace ne-a facut sA intrAm

in Tripla AliantA (Germania, Austria, Italia), care

cAytiga teren in Balcani, devenind astfel adversary

a Rusiei. Austriacii cAytigau simpatia Bulgariei lui

Alexandra de Battemberg care intra sub influenVa

Austriei. Rusia nu mai avea acum influent& in Bal cani decAt asupra Serbiei lui Milan Obrenovici. Ba

in aceaste.

vreme sta iscat yi un rAzboiu Intre SArbi

yi Bulgari, din care SArbii au ieyit InfrInVi (1885),

dar Battemberg, la intervenVia Ruyilor este silit sA

pArAseascA scaunul Bulgariei. A fost adus in locul

sAu principele Ferdinand de Coboux

yi e interesant

el arum se pusese chestiunea daci nu era bine s671

aleaga Bulgarii pe regale Carol (devenise rage in
1881) al nostru, care ins& se pare ca a refuzat prowww.dacoromanica.ro

-657punerea. Nici Ruyii nu s'ar fi invoit la aceasta,caci

ar fi insemnat o intindere mai mare a influentii Tri-

plei Aliante spre Rasarit. Orientarea Rusiei acum in

spre Europa, a suferit o noua schimbare prin alianVet

cu FranVa. In Europa acum avem doua grope de alianVet

deoparte Tripla Alianta in care intrau pe rang& Ger-

mania, Austria yi Italia yi alte state mai mici ca

Romania; de alti parte Tripla ratelegere in care Rusia se adaoga Frantei yi Angliei.ln legaturii cu a-

ceasta noua orientare a politicei extern a Rusiei,

Varul era .36 faces chiar o calatorie la Paris, dar nu

ajunse s'o faces fiindca muri in Noemvrie 1894 la Li-

vadia.

Faso. 42
www.dacoromanica.ro

-658-

Prelegerea 11ra

Miercuri 25 Maiu 198

Nicolae II . Rusia asiatica qi razboiul

ruso-japonez

Expansiunea Rusiei in Asia. In lectiunea de

astdzi, care va fi qi ultima a cursului de anul acesta, vom vorbi despre domnia ultimului tar al Rusiei,
Nicolae al II-lea (1894-1917) . Inainte insd de a vorbi de domnia acestui tar, ski DB intoarcem putin qi s

cercetam Intinderea stapAnirii ruseqti in Asia, Care

este in legdturd cu un eveniment destul de insemnat
qi anume cu razboiul ruso-japonez. Am ardtat cum

in

sec. XVI gi XVII a ineeput expansiunea ruseasci in

Asia. Siberia la inceput era destul de slab populatd
cu triburi t&tare. Cei dintaiu care au pftruns in Vt.'

www.dacoromanica.ro

-659
nuturile ei plinand mans pe unele din regiunile ce au

fost ataqate Rusiei, au fost Cazacii care au luptat

contra Tdtarilor. Am valzut ea pe vremea lui Alexie a-

ceste regiuni din Asia au fost descrise de spdtarul

N.Milescu care le-a strdbatut in timpul unei cal torii facute in China.In secolul al XIX-lea expansiu -

nea Rusiei in Asia s'a fdcut in trei directii. Priaa

inspre regiunea Caspicel qi Caucaz, sere

oragul

Tiflis qi regiunea petroliferd a orasului Baku, debt

in regiunea Transcaucazului locuita de Georgieni.Cu -.

cerirea ruseasc& in aceste regiuni, a fost terminate

in 1878 (dela Turci). 0 a doua directie a fost in spre regiunile de dincolo de Caspicd, regiuni de stepd necultivate, locul de batind

al Tiltarilor, de

unde au pornit Gingiskan ci Tamerlaa. Inca din 1864

un general .rus Cernaief a pdtruns dupes multe greutati

aici, unde a int&lnit hanatele dela Bukara

i pe cel

delanlina(pe Amu Darla) . In aceste pdrti mai multe

trupe rusecti au avut de suferit mart pierderi, mai

www.dacoromanica.ro

-660ales din cauza naturii - locurile erau cu deosebire

lipsite de apa - decat din partea locuitorilor.Abea
pe la 1870 regiunile Bukara gi Chiva suet cucerite.
Insfargit Rugii au ajuns la podigul din centrul Asiei
cucerindu-se pe la 1881 oragele Merv, samarkandopen-

truca apoi in 1891, cel mai malt podig din lumeopodigul Pamirului sa fie ocupat. Aceasta, intindere a

Rusiei in Asia a nelinigtit pe Englezii care stapaneau India. Stapanirea for in Asia ar fi fost periclitata data Rugii ar fi reugit sa -$i intinda puterea

spre Afganistan gi Belucistan, c6ci in felul acesta

ar f i ajuns la Oceanul Indian. Cared in 1885 a izbuc-

nit conflictul Rusiei cu Afganistanul, Anglia de teama ca Rugii sa nu-1 cucereasca, au amenintat sa intpr
vina, dar conflictul a fost rezervat nu pe calea ar-

melor, ci prin diplomaVie. Pentru a -ui asigurastapanirea in aceste regiuni, Rugii au facut o tale ferata
numit& -11:212.2220timA care lega aceste regiuni si a-

poi mai tarziu se lega gi cu linia cea mai lung& de

www.dacoromanica.ro

-661cafe ferata din lame

care lega Vladisvostoki, punc-

tul extrem al Siberiei in Orient cu Rusia Europeand,linie ce sea numit TrsnsiberiarA, fiindca strabatea 1n-

treaga Siberia. Aceasta inaintare a Rusiei qi cladirea

de cai de comunicatie in regiunile cucerite, au fdcut
pe Rusi sa creadd act suet destinati sa stApEtneasca

Asia qi ideea aceasta apare qi la scriitori chiar.Astfel un scriitor rus care a cunoscut bine aceste regiuni, printul Okhtomski a saris o carte despre misiunea pe care o are Rusia in Asia, care trebuia a&
fie mogtenitoarea lui Gingischan qi Tamerlan. El sustinea 06 dealtfel ei sunt indrept&titi de aceasta qi
pent/Nil fdptul ca sunt mai aproape de sufletul asis4Ac,

mai obignuiti cu caracterul asiaticilor, av&ad qi ei

unele_ trdsaturi din caracterul asiatic, de aaeee misiunea de civilizator al Asiei, Rusiei ii revine.Gene-

ralul Skobelef &WU chiar ideea infiintarii unei armate uriage de cavalerie Cu care sa porneascd la cucerirea Asiei qi is izgonirea Englezilor din India.
Inaintarea Rusilor in Asia, de altfel n*a fost oprita
www.dacoromanica.ro

.662de Englezi, ci de un alt popor, la care Rusia nu se

aotepta. Tarismul Iqi intinsese stapanirea p/ni depar.
to la Vladivostok (la Oceanul Pacific), in regiuni pe

care deocamdata nu le stapaneau definitiv,avandu-le

numai sub, protectia lor, cum era actualul stat Man-

ciuko (Manciuria) pe atunci al Chinei de la care capatasera dreptul de a face cal ferate

i de a ridica

fortarete. Astfel ridicara in aceste parti fortareata

dela Port Arthur care Linea intro ea qi Vladivostok

peninsula Coreea, altadata a Chinei. In Coreea la un

moment dat se nascu o micare separatists de China,o

miocare de independenta pe care Japonezii au spriji.
nit-o, ceeace le-a adus protectoratul Coreei. De aici

s'a nascut conflictul cu Rusia care socotea ca Japo.

nia nu avea sa-i reziste prea mult.

Rucii

au cautat

la Inceput sa.i Incurce pe Japonezi in 1894.5 intrlun

razboiu cu China, din care, .pre mirarea tuturor,Ja.

ponia ese totugi Invingatoare. la aceasta situatie

care nu putea place

Ru4iloraciaeateptau
www.dacoromanica.ro

la a via_

- 663 torte a colosului chinez

Rusia a intervenit impu-

nand astfel tratatul intre China gi Japonia care stet

inoheiat la Simonoraki. Prevederile aceatui tratat

deloc nu conveneau Japonezilor, care time de 10 ani

an stat intrto continua neInVelegere cu Rugii, Rugii

cerind Japoniei s evacueze Coreea gi rovers, Japonia Rusiei a& evacueze Manciuko.

Rizboiml ruso-japonez (1904-5). Spiritele fiind

incordate, in 1904 a .nceput rdzboiul. Port Arthur
este atacat de Japonezi, dar nu poate fi luat dela
inceput. Flota ruses era impartita in douaz o parte

la Port Arthur, cealalt& la Vladivostok. Japonezii

eiutau s& le impiedice s& se uneasa, reugind chiae

s& distrug& flota ce fusese inchis& la Port Arthur.

Tn vreme ce amiralul Togo facea aceste ispr&vi, armata de uscat japonez& trecea sub comanda generalului

INgi in Asia, indreptinduse spre locurile care car

re tintea si armata ruses destul de greu transportat&

aici cu transiberianul. Comandi Ruvilor aici o area

generalul Kuropotkin..
www.dacoromanica.ro

- 664 -

Seau dat doua bdtglii mai insemnate: cea dela

Yalu (un rau) si dela Mukden capitala Manciuriei,in
care Rusii au fort invinsi, mai ales in ultima cu

pierderi foarte marl. Aceasta victoria japonezd a

sttrnIt o neasteptatd mirare in Europa, unde se credea el Japonezii vor fi striviVi de Rusi. Albii ere-

dean 'And acum ca numai rasa for este aceea rostit&

as conduca destinele omenirii, dar an vdzut acum ca

;i alte rase pot Ea se opund si sa se amestece la

conducerea aceasta, cu succes. Acum sta emis teoria
pericolului galben, care ameninta Europa.
Rusii care isi vdzusera armata si flota for

distrusa, an ficut o ultima sfortare pentru salvarea

Port Arthyrului. An trimis flota for din Europa (Baltica), tocmai in Asia.

Anglia care ajuta din inte-

res pe Japonia, nu a permis ins& trecerea prin can41u1 de Suez, de aceea aceasta flotd a trebuit sd
ocoleascd Africa si dupd mai multe luni de drum obo-

sitor sperau sa ajungd la Port Arthur inainte ca asediul lui s& se fi terminat. Dar portul a cdzut inain-

www.dacoromanica.ro

- 665 -

te de a fi primit ajutorul, astfel ca data aceasta s'a

oprit In Madagascar,care

era st&panit. de Frantatalia-

ta Rusted, ceeace a fdcut pe Japonezi sa protesteze.

Flota rusa era superioara-1,elei japoneze, dar era obo-

sita de drum. Locul ales de amiralul Togo pentru a da

lovitura flotei.rusegti a fost in strimtoarea dintre
Koreea qi Japonia. Lupta se numegte dupa numele insulei in jurul caruia s'a dat, anume lupta dela Tugima.

Pe neagteptate atacati, Rugii n'au avut vreme sa se ageze in ordine de bataie gi pe deasupra vasul amiralului a fost printre primele scufundat, iar el s'a salvat pe o corabie mica, care a fost prinsa repede de Japonezi. in situatia aceasta flota a fost complet in frintd, terminandu-se razboiul cu o victorie total& a
Japoniei. Japonezii totugi gi-au dat seamy ca era absurd sa urmareasc& pe Rugi in Siberia pentru a profita
la maximum de aceste victorii, caci se temeau de soarta lui Napoleon san Carol al III-lea gi de aceea n'au
facut-o. Apoi mai era ceva; au intervenit gi Statele
Unite care vedeau ca gi azi, cu ochi rai ridicarea Ja-

www.dacoromanica.ro

-666poniei. In urma acestui rIzboiu Japonezii au cagtigat

Jura:tate din insula Sakalin qi anume partea de sud si

protectoratul asupra Coreii (mai tarziu anexata).

Revolutia dela 1902.- Infringerea Rugilor aici

a avut repercusiuni adanci in politica intern.

Cagi dupa razboiul Crimeii

s' au ridicat gla -

suri care sa strige contra organize:0.e' sociale,ajun-

gandu-se chiar la o revolt& mai mica cleat cea de azi,

in 1905. Toatklumea era de parere ca absolutismul sI

fie inlaturat *i se pare ea la inceput multimea a manifestat pacinic in fats palatului, dar garda fare
socoteala a tras in multime, facand astfel sa curd,.

mult sange. Important ea qi flota din M.Neagra s'a revoltat, incepand cu vasul Potemkin, care a venit la
ConstanVa unde s'a predat Romanilor, dar not restituindu-1, marinarii au plecat in site parVi.

In conducerea Rusiei a fost adus un guvern sub

conducerea contelui Witte cu care sfatuindu-se Varul

a hotarit sl formeze un parlament. In acest parlament
duns.

la inceput parlamentarii poloni luase superiowww.dacoromanica.ro

-667ritate, ei fiind oameni mult mai pregdtit4vegnic

luau cuvlintul.gi vorbeau cer&nd libertatea tariff lor.

S'au format in aceasta adunare, mai multe partide,intre care partidul absolutist gi de alto parte partidul .cadetilcr (cregtini democrati) erau cele mai in-

semnate. La acegtia s'au adaogat socialigtii revolu-

tionari, impartiti mai tarziu in douli: mengeviciodicA cei care se multumeau cu reforme mai mici in favoarea muncitorilor gi maximaligtii sau bolgevicii,
cei care doreau mai mars reforme cu dictatura prole-

tariatului. Aceste partide au 4=s la mare autoritate in Dula. Reformele de pan& az= au fost socotite
ca insuficiente gi s'au cerut altele fats de' care tarul dand inapoi, Witte a trebuit se.' lase locul altuia.

Tarul s'a gindit sa strings frinele gi de aceea a adus pe Stolipin, care a dizolvat Duna gi a schimbat
legea electorali, diind mai mare numAr deputatilor VI-

rani gi micgor&nd nud&rul reprezentantilor muncitorilor. Dar indati a reinceput sistemul teroarei. De soo,
is la o reprezentatie de gala la teatru la Kier sa Si.
www.dacoromanica.ro

-668 nal. 1-a ucis pe Stolipin.

Cauzele revolutiei ruseyti. In aceasta situatie

intern& se gases. Rusia, tend a intrat in rAzboiul mon-

dial.. A urmat apoi revolutia din zilele noastre.Nu est

insa cazul sa povestssi razbolul *i revolutia ruseasca, pe care mare parte le cunoa*tem fiind de domeniu

recent. Sa vedem insa cauzele revolutiei. In primul

rand trebue sa pornim dela clasele sociale. Clasa tara-

nilor nu era intr'o situaVie prea fericita, caci chiar

dace se facusera unele improprietAriri, pAmantul dat

le era putin, apoi lipseau mijloacele de muncA. Dar cu

toata starea lor, se poate spine ea nu dela ei a pornit revolter, se poate spuhe chiar ca aceasta clasa a
fost pasiva cu ocazia revolutiei. Lucrul este explica7.

bil datorita raspandirei Varanilor pe o suprafava a0a

de mare, care nu permitea unirea for la un loc. In Rusia mai fusesera revolte tarAnegti, dar care tocmai

din aceasta cauzA au feet inabuyite; aceaa a lui Stmka Razim *i a lui Pusacev. De fapt revolutia ruse a
pornit dela armata, care singura avea mijloacele de
www.dacoromanica.ro

-669lupta, far fermentul ei a fost burghezia qi mai ales

au fost proletarii industriagi, care erau cuprinqi

de ideile socialiste *i comuniste. Acegtia erau foarte numeroqi in anume regiuni ca in regiunea Donetului
*i in capitally astfel ca nu mai putea fi vorba de
inconvenientul)arItat mai sus la clasa V4ranilor. Re.
volta aceasta a fost pregatitii ci de literatura ruses.

Intre scriitorii care au pregdtit-o sunt cdteva figuri care doming literatura mondiald. Am ardtat
ed incd din sec. al XVIII-lea scriitorii ruci incepu-

sera ad scrie roman realiste. Dintre cei care trebuie s-i fie mentionati aici avem pe Tolstoi, care

totuci a fost un spirit aanc religion. In scrierile

lui nu a cdutat sa impingd_larascoald, dar el

saris lucruri din vieaVa ruseascd, argtand suferinVele poporului, ceeace a contribuit indirect la pre-

Otirea spiritelor.Firevte CA el nu s'a g&ndA nick.

odata ca scrierile -gale vor contribuit la revolta.

Dintre cei care au fost contra revolutiei sunt de

www.dacoromanica.ro

-670amintit cei care erau contra introducerii ideilor a-

pusens, avand ca talent cu adevarat genial, pe Dostoiewski. Acesta a fost exilat

14

Siberia unde a

scris o luarare "Casa Mortilor", in care povesteste

amintirile din ristiVa'petrecuta in aceste pahi.In-

torcandu-se de acolo el a emis teoria ortodoxismului

rusesc, in care el arata ea ideile revoluVionare trebuesc inlaturate si a scris o carte "Diavolii" la care a pus moto un pasagiu din Evanghelie, in care se
vorbeste de spiritele necurate scoase de Eristos din
oameni si bagate intrfo turma de porci care s'an aruncat in mare. Face aluzie vizibila prin acest moto
la Rusii cu idei revoluVionaxe pe care-i compare cu
porcii posedati de diavoli.

Privity mai de aproape dupe cele vazute in

cursul nostru, fireste ca s'ar parea explicate revo-

luVia ruseasca dar si absolutismul wrist isi are explies:Pa lui. In. cele din urea sta ajuns la caderea
absolutismului, revolutia ruse ui -a intrecut scopu-

www.dacoromanica.ro

- 671 rile sale. Reactia contra stapanirii tariste a provo

cat acessta revolutie, aceasta migcare disperata,care
explica imprejurarile gi faptele de azi care se pe

tree in Rusia, prin cele din trecut. Acest lucru a fa

cut sit insist asupra faptelor istorice din trecutul
vecinilor nogtri care aunt asemanatoare cu cele din
istoria noastra pentru a se peTmite o intelegere mai
bun& a for.

-000..FINE

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro