RUSIA IN

MERSUL El
: CATRE

BYZANT
VIITORUL ROMANIEI E SPRE DARDANELE
DE

B. G. ASSAN
(INGINER)

III

24.

7s-

www.dacoromanica.ro

RUSIA IN
MERSUL El
CATRE

BYZANT
VIITORUL ROMANIEI E SPRE DARDANELE
1)E

B. G. ASSAN
(INGINER)

www.dacoromanica.ro

RUSIA IN MERSUL
El CATRE BYZANT.

Dupgi, cateva zile dela declaratiunile de rezbel, cand in Romania spiritele erau pornite pentru Franta i un curent puternic

se forma, pentru ca Romania sa intre in valtoare, am scris in

<4Universul un articol intitulat Sa ne pregatim in care ziceam:

#Dupg, cum rolul RoManiei nu s'a clesemnat clecat la finele

rzboiului balcanic tot aa, credem ca i acum, el nu se va puteh
desemnh decat c'atre finele razboiului european.
Unii zic c Romania a facut rau c n'a primit solicitarile
venite din partea celor doua, grupari europene, refuzand oferte

avantagioase, carora nimeni dintre profani nu le cunoate importanta i siguranta ce ar prezinth.

Ace le oferte chiar daca, s'ar fi formulat, ar fi fost cu totul
problematice la inceperea ostilitatilor. Nu tot astfel ar sta lucrurile dupa catva timp de fazboi general, cancl fortele i intentiunile beligerantilor s'au dezvaluit i cand noi ne-am afla in
fata unor elemente cari sa ne poata luminh, relativ la atitudinea
pe care trebue s'o avem ca s ne aparam existenta neamului.
Ceea ce se numea inainte chestiunea orientului fafei de Turcia, nu eret decal o chestiune intre Rusia i restul Europei.

Aceste cuvinte s'au confirmat astazi, child turcii fiind anihilati i cand deabia dupa, un an, s'a pus pe tapet de catre Rusia,
chestiunea intre ea i restul Europei.
.Consider c rzboiul actual ar aveh doua, parti i un prolog.
Pro logut s'a i petrecut in cele trei razboaie din anul trecut,

www.dacoromanica.ro

RITSIA IN MERSUL El CATRE BYZANT

cand toate statele europene s'au aratat inclinate de a prelungi

acest prolog, in scop de un comun interes: acela de a anihila
Turcia si a slabl pe balcanici, pentru ea ele (oarecare ar fi), srt
grtseasca terenul netezit pentru viitorul asalt proectat spre Constantinopol.

1. Relzboiul actual va decide cine va avea suprematia sit

treacrt spre Bosfor i dacrt Rusia va putea face unirea cu statele
slave din centrul Europei, impiedicand astfel trecerea germanilor
&are Constantinopol i golful Persic, infrangancl acel Drang
nach Osten al Gerrnaniei si al Austriei.
2. Bei zboiul viitor din orient va pune in fapt aceasta ultima
eventualitate t numai atunci Romania va fi chemata srt-si deit
cuvantul ei.
Trebue sa nu fim slithi1i i sa nu fim tarati prea de vrerne.
de catre simpatille noastre in vreo actiune necugetatrt.
sit luarn exemplul diplomatiei rusesti, care cu atata rabdare
urmrtreste ideea lui Petru cel Mare, Tarigraduh si care e convinsrt ca el nu se paate lua direct, ci numai trecand prin Viena.
In acest scop si-a aliat pe Franta si Anglia si dt razboiul actual.

care pentru Anglia si Germania mai este si un rzboi pentru

un imperialism economic.

Imperialismul (sau suprematia lumii) mai este urmrtrit

de State le-Unite, de aceea nu este zis ca nu vom asistit si la
intrarea Statelor-Unite in acest razboi mondial.
In ultimul razboi balcanic, Romania a constatat CA politica
ei prin care si-a pastrat fortele pentru a spune ultimul cuvant
i-a fost favorabila.

Tot asa Ii va fi favorabila si, neutralitatea actuala. Numai

interesele noastre (nu simpatiile) trebue sa ne calauzeasca ;;;i
aceste interese cari stau latente in inimele noastre nu au inca
motivul de a se manifesta.
In adevar, astazi nu este push Inca problema orientului european. Astazi se & la nord intre toate tarile Europei, lupta
care va decide eine va dicta interesele in. orient.
Dupa ce razboiul se va deplash spre noi, atunci ar fi oportun
si ne spunern cuvantul.
Pana atunci simpatiile noastre trebuesc nabusite si sit ne
tinem o neutralitate hotarita.
www.dacoromanica.ro

RUSIA IN MERSUL RI CATRB MEANT

Dibacia oarnenilor nostri de stat, in cari trebue sa avem

toata increderea, va fi ca sa gaseasca momentul oportun, cAnd
interesele RomAniei vor suferi o atingere de natura a ne scoate
din impasibilitate. Daeci, acest moment va fi, ca si anul trecut,
bine ales sau de hazard, sau de diplomatii nostri, atunci de sigur ca tara va esl marita.
SA avem rabclare si incredere ca acest moment se va gasl
si pana atunci grija noastra ar fi numai si numai set ne pregeitint
na prin vorbe si denwnstrafittni zgomotoase, dar prim fapte 0
mancet pozitivet.

Deci aratam ca, momentul intrarei noastre in actiune nu

sosise Inca, de oarece Rusia voind sa indeplineasca visul ei
secular de a lu Tar-grad (impropriu numit oras al Tarilor)
trebue sa indrepteze teatrul rezbelului mai intAi spre Viena, dupa
a lui Paskievitch
vechia formula
nesocotit pana astazi

(celebrul general Rus al Tarului Nicolae I) formula, care arata

ca Drumul catre Bysanz trece prin Viena*.
Nu trebuia sa incetam de a ne pregeiti. spre a nu cadeh prada

statelor maxi, cari in toate timpurile istorice au considerat

tarile mici ca obiecte de compensatiune al resbelelor mari.

Pentru acest articol am primit multe aprobari, caci prin el
secondam actdunea guvernului. Multi insa cu vederi astrale putin
dezvoltate gaseau ca acest articol era rau venit, cAnd Turcia nici
nu intrase in rezbel.
A trecut un an de atunci si previziunile mele s'au realizat.
Diplomatii si presa rus, provocati de declaratiunile timide ale
mai Sir Edward Grey, au pus in discutie intreaga chestiune a
strAmtorilor, despre care francezii si englezii fac un mister.
Se zice ca acest mister trebui siti dureze 'Ana la finele lui
Martie, cnd Rusia Isi luase obligatiunea sa oucereasca Viena
iar aliatii StrAmtorile, uncle se convenise ca Rusia se va instalit
pentru totdeauna. Aceste previsiuni nu s'au realizat, caci Rusii
sunt respinsi, iar dela inceputul operatiunilor la Galipoli a trecut
mai mult ca 7 luni, timp pe care Japonezii l'au intrebuintat ca
sa cucereasca Port-Artur peninsula cu o configuratie cartograflea si strategica similara. CAnd Turcii au pus picior in Europa,
ei au debarcat in peninsula Galipoli si tocmai dupa 100 de ani
www.dacoromanica.ro

RURIA IN MERSIM EI CATRE BYZANT

Mahomed. II la 29 mai 1453 a luat Constantinopolul. Nu voesc

sa zic prin aceasta ca tot 100 de ani le va trebui aliatilor ca s
ia Constantinopole, dupa ee vor fi luat Galipoli. Armele de astazi
sunt mai perfectionate.
*

Formula lui Paskievitchi impartaita din nenorocire pentru

Rusia de putini diplomati, printre cari figura ca cel mai fervent, contele Ignatief; o vedem astazi in fine pusil In aplicare
prin atacul nereuit din Galitia, atac urmat de asaltul Darclanelelor, asemenea nedecis.

Ca ceva simptomatie, care ne desvrdue misterul asupra celor

hotarite de catre quadrupla intelegere relativ la stramtori
soarta lor atingandu-ne in cel mai mare grad i pe noi vedem

apar in literatura Franceza patru publicatiuni deodata, relative la Stramtori.

Aparitia lor simultanee ar arath c cenzura a dat dezlegare autorilor pentru a Ii exprima, liber cugetarile lor, subjugate, asupra unui subiect misterios, dat astfel in domeniul public,
prin faptul c intelegerea despre care se vorbete mai sus s'a
perimat. Era i timpul ! pentru ca Romania sa poata respira.
Cele patru publicatiuni ajunse la cunotinta mea sunt: In
Revue Politique internationale din Mai-Iunie 1915 continand un
articol de P. A. Mischef ministrul Bulgariei la Londra. Revue
des deux mondes din 1 i 15 Iul. 1915 in care stil, un articol de
cii

M. Nlidow, articol analizat de 44La Politique i in care se deelaril,

de catre Nelidow, (ministru Rusesc la Constantinopol), cum Romania a fost tratatrt de Rusia la trecerea armatelor,,cnd ni s'a

garantat integritatea teritoriului prin derisiunea retrocedrei

Basarabiei. Revue de Paris.

Nu pot cleat sa recomand. orcarui Roman citirea lor, cilei in
ele se reflectA multe invataminte pentru viitor, mai cu deosebire
ca, dup cum Germania zice c viitorul ei sta pe mire, noi putem
zice c viitorul nostru stt spre Dardanele.
Articolul din ultima revisal citata datori t, lui Max Hoschiller dt un verdict de incapacitate politicianilor RIO., ter-

minand lucru inbucurAtor pentru noi prin pArerea c Strainwww.dacoromanica.ro

RUSIA IN MERSUL Er CATRE BYZANT

torile nu trebue s apartie Ruilor, ci ele trebuesc sa fie neutre

subt controlul puterilor. Nemultumirea francezilor contra Rusiei
incepe a se arath i lucru foarte important autorul cons-.
tat c traditiunea Rusiei de a tinti catre Stramtori, d adevarata semnificare a acestui conflict, care este un conflict Germano-Slav, Rusia fiind provocatoare a cataclismului mondial.
OPOZITIA DE IDEI INTRE IGNATIEFF I GORCIACOFF.

Rusia n'a avut un diplomat Mai capabil decal contele Ignatieff, ambasador la Constatinopole (1864-1877), dupa cum
Austro-Ungaria n'a avut un diplomat mai prevazator decal contele Julius Andrassy, al carui succesor .este astazi Tisza.
Guvernul Austro-Ungar ti ce adversar puternic aveh in
persoana lui Ignatieff, &adj. contele Anclrassy scrih la 1873 la Pe-

trograd ea criterium relatiunilor amicale Austro-ruse, ar fi rechemarea ambasadorului dela Cornul de aur. Ignatieff foarte
putin sentimental, subordonh misiunea umanitara a Rusiei in
Balcani la avantagii determinate. Aa, slavii din Balcani, trebuiau
sa devie sentinela inaintata a Rusiei in Orient i instrumentul
politicei antigermana. Ar fi absurd ca aceste popoare sa faca o
politica antirusa.
Daca Austria reuete a lua sub tutela pe Sarbi i pe Bulgari, a intarl pe Polonezi i pe Cehi, Viena ar fi in fruntea
unei federatiuni slavo-catolica ostila Rusiei. In acea zi rolul Rusiei i tendintele ei ar fi anulate. Pentru a aveh legatura cu
Slavii inaintati din sudul Europei (Serbii) duph, cum Rusia are
cu Slavii inaintati din Nord (la frontiera Poloniei), ea a cerut
retrocedarea Basarabiei i ieirea ei la Dungre i Austria inch
dela 1876 a concedat la aceasta dorinta in schimbul cedarei Bosniei i Hertzegovinei. Cu modul acesta Rusia sperh sit prinda
ca intr'un cle0e pe cele 14 milioane de Romani.
Acordul in privinta Basarabiei poarta numele de Acord.ul
dela Reichstadt, iscalit la 26 Ianuarie 1876, de Gorciacoff i Andrassy. El a fost tinut secret ah de mult incat Serbia dupa ce
a facut instigata de Rusia razboiul dela 1877, a constatat
www.dacoromanica.ro

RIJSIA IN MERSUL ET CATUE BYZANT

ca rezultatul la care se astepth, adica posedarea l3osniei si Her-

teminei cu iesire la Adriatica, era o chimera, clupii care in

zadar se luptase, Ca' ci in secret Rusia cedase acele provincii Austriei in schimbul Basarabiei. Cedarea Basarabiei a fost o politica tolerata de Bismark care, daca traia, astazi, ar fi putut constath efectul ei nefast, caci gratie legaturei pe Dunare cu Serbia,
aceasta a putut rezista, Austriacilor, prelunginclu-se astfel carnagiul actual.
Ignatieff ziceii, : Rusia nu poate face din Constantinopole un
oras liber, cum face cu popoarele Balcanice, caci acestora le da
libertate ca s'o ajute la posesiunea Stramtorilor. Daca Stramto-

rile ar fi libere, Rusia ar fi la discretia oric-drei puteri stedine

care ar aveh suprematia pe mare. Prin aceasta Ignatieff facea
aluziune la Anglia, si el intrevedea o actiune comuna ca cea de
astazi, cad. in 23 Decembrie 1866 scria, : iDe cate ori se pune
cestiunea impartirei Turciei, se ivesc doua obstacole fundamentale : Cine va stapani Constantinopole si cestiunea Egiptului.
Gelozia puterilor intervenincl, scopul nostru asupra Stramtorilor

este anulat. Noi trebue pe viitor sa facem ca privirile Angliei

sa fie distrase despre Bosfor, and Angliei tot concursul in ceeace
priveste calea catre Indii. WA cum trebue sa lucreze diplomatia
noastra. E de dorit sa," putem provoch o lovitura de interese europene in Egipt, pentru ca toata chestiunea Stramtorilor sa apar

Europei ca un lucru secundar, si odata Egiptul asigurat Angliei (cum este azi), ea nu se va mai opune la proiectele mastre in Orient>>.

Aceasta era conceiAiunea lui Ignatieff, care s'a si realizat

pentru Anglia ce si-a anexat Egiptul, dar vai nu este pe
cale de a se realiza pentru Rusia.
*

Rusia urmareste cu tenacitate scopul ei secular. Dupa cum,

ca semn precursor al razboiului actual, Rusia faceh alianta balcanica si o arunch contra Turciei, tot ash la 1877 ca semn pre-

cursor al razboiului ruso-turc, Rusia rascula pe Sarbi contra

T,ur.cilor si numea pe generatul Cernaieff ca sef al rasculAilor.

www.dacoromanica.ro

ItUSIA IN MERSUL EI CATRE BYZANT

Curentul de emancipare al fratilor balcanici era puternic in

Rusia, care vedea in el un maFe progres pentru emanciparea
intern de sub regimul tiranic rusesc. Ruii ziceau c dacA, guvernul lor libereazA popoare din afarg, el va fi fortat s procecleze tot astfel i in interiorul Rusiei, ti.urand autocratismul
rusesc.
Danielevsky, Axahoff, genialul psiholog Dostoievsky, Leon-

tieff i altii simbolizau icleile lui Ignatieff cu totul contrarii cu

ale cancelarului Gorciacoff. Pe cnd acesta i discipolii lui (Novicoff, Schuvaloff, ambasadori la Viena i Londra) credeau in
politica aa numitsa occidentard, pentru ch se baza pe alianta cu
Austria, Ignatieff zicea : Ideile printului de Gorciakoff difersa
profund de ale mele : Pe cnd el are intreagrt incredere in Europa i in concertul ei... eu cred c trebue sa incepem a lansh
cuirasate in Marea NeagrA i apoi a trath direct cu Turcii.
In idea lui Gorceacoff concertul European se identifica cu
Austro-Ungaria, Germania i Rusia. El credeh c partagiul peninsulei Balcanice in mod amical se puteh face. Iar Austria,
anextmd provinciile slave, nu va putea, gratie intrigilor ruseti
s absoarlA aceste elemente slave i ea ii va s'aph astfel
groapa cu propriile ei maini.
Dar aceastA politicA s'a probat incapabil, i arta diplomaticrt austriac a profitat singur5, de sacrificiile Rusiei, unde lipse
acea abilitate diplomaticA i un program bine stabilit ; ea se incred ea in promisiunile guvernului din Viena i in amicitia tra-

ditionala cu Berlinul. Iat deci cari erau ideile lui Gorceacoff.

cnd la 1872 a incheiat Alianta celor trei imprtrAtii atilt de funesta", pentru Rusia.
Planul machiavelic al lui Andrassy, ministru afacerilor striline
din Austro-Ungaria, a fost ca : incheind aceastA, aliantA, srt poat
combate mai bine scopurile Rusiei in Orient.
Tocmai la congresul dela Berlin, Gorciacoff si-a deschis ochii,
cand a vazut cum Rusia era despuiatri de fructul victoriilor sale
(comune cu victoriile Romnilor la Plevna). El milli atunci ta-

rului : A ne baza mai mult pe intelegerea celor 3 imparati, ar

fi o shnpl iluziune. Cu toate acestea nu indrzneh sh fie pe
fata contra Austriei, cAci Andrassy lb ameninta cu rrtzboiul, i

www.dacoromanica.ro

10

RUSIA fif MERSUL EI CATRE BYZANT

nici contra Germaniei, cad. Bismark reuise a distruge antipatia

ce contele aveh asupra lui Andrassy acest manchtor de slavi.
*

De unde proveneh aceasta falh apreciere a lucrurilor, ce 1-a

condus. pe Gorciacoff la aa mari greeli ?
Duph unii contimporani, btranul cancelar, ajuns la o varsth
inaintata, nu mai puteh duce o aa grea sarcind, i cu varsta se
mareh unul din defectele lui primorcliale : Vanitatect.

Contele Andrassy a tiut in mod admirabil sh profite de

aceasth coarda sensibila. Ma la intrevederea din Berlin (Mai

1876) cand, impreuna cu Andrassy i cu Bismark, Rusia puneh

bazele rzboiului Ruso-Romano-Turc, Gorciacoff aduceh un memoriu al vederilor ruseti, contrariu intereselor Austro-Ungare.
La citirea lui, Andrassy exprima toata admiratiunea ce ii inspir
acest proect de partagiu al Turciei : Este cel mai inalt grad al
artei diplomatice ziceh el. Apoi incepa a-i aduce, sub forma de
amendamente, diferite modifichri. In cele din urmh memoriul fu
astfel transformat incat Gorciacoff strigh : Dar aceasta nu mai
e opera mea!
Totui Andrassy gratie linguirilor reu0 sa fach pe btranul
diplomat a bate in retragere i Bismark, martor ocular al acestei
scene, nu se puteh mirh incleajuns despre gradul de vanitate al
lui Gorciacoff care primeh atatea linguiri.
ANDRASSY FATA DE
ROMANIA *I DE RUSIA

Marea revisal, Revue de Paris care e prima publicatiune

franceza ce se declar contra intrrei ruilor in Bosfor zice : Diplomatii rui nu numai ch n'au fost capabili, dar nici n'au avut
un obiectiv final bine determinat. Sfanta Sofia nu aveh clarul de
a-i mich de cat din punctul de valere mistic i estetic, chci pe
atunci punctul modern de vederi economice nu ii facuse aparitiunea ca astAzi, cand exportul Rusiei se indrepteaza spre Marea
Neagr, dupe descoperirea minelor de petrol din Caucaz, de fier
www.dacoromanica.ro

HusrA IN MERSUL BI CATRE BYZANT

11

i carbuni din Donez (Azoff) i dupa, ce culturile de grau au inceput sa se apropie de marea Neagra.
Afara de acestea iretenia neexplicabila a diplomatilor rusi,

cu privire la scopul lor final in gar-grad, aducea o nota discordata. Aa alianta celor trei imparati se pronunth prin Statu
quo in Orient i Tarul Alexandru II se angajase pe parola de
onoare, inainte de razboiul din 1878, de a nu lila, Constantinopole.
La 8 Julie 1876, cand contele Anclrassy singur cu Gorciacoff

erau intr'un cupeu, care ii concluceh la Reichstadt unde trebui

sa iscaleasca conventiunea secreta (fatala pentru Rusia), la un
moment dat Anclrassy adreseaza brusc urmatoarea intrebare :
oScumpul meu print, inainte de toate am sa-ti fac o intrebare decisiva : Voiti Constantinopole ?

Gorciacof mirat de aceasta apostrof, la care nu se atepth

raspunse : <4Dar, nu! Iar Anclrassy adaoga: qD-zeu sa fie lauclat.

caci altfel am fi avut resbel cu D-tra. Acest fel de contraziceri apasau asupra politicei nebuloase ruse0i, care devenl tragica cu cat cat evenimentele se precipitau.
Rolul lui Andrassy a fost decisiv. Se credeh ca el e jucaria cancelarului de fer (Bismark) pe cand in realitate el aveh
un program propriu foarte original. El a fost mai mult ca
Bismark autorul Dublei alianfe, care s'ar fi putut numi mai
logic Uniunea Maghiaro-Prusian i care prin intrarea Italiei a
devenit Tripla alianfei. Despre aceasta intrare celebrul general
F. von Bernardi spune cu un an inainte de acest resbel, in cartea sa Viitorut nostru (care trece drept catechism al Germaniei i care s'a tradus in limba Engleza i Franceza) ca : An-

glia, Franta i Rusia au tiut sa, lege fortele Italiei a0, de

bine, Inca ea nu va aduce nici un serviciu real Dublei aliante

in caz de resbel profetie ce o vedem cu prisos realizata astazi.

Anclrassy avea, in eel mai inalt grad simtul realitatei i ve-

derile mai departate cari lipseau cu totul diplomatilor Rusi

(afara de Ignatieff).

Privind figura patrata cu ochii in fundul capului, un fisionomist poate exclamh, ca Andrassy aveh o privire astral i di
<4l voyait dans le haut de las.
Realismul sau n'aveh scrupule, ca un bun maghiar, el voi

www.dacoromanica.ro

19

RUSIA IN MERSUL El CAME BYZANT

moartea slavilor. N'aveh decal preocuparea de a tine in loc pe

Rusia.

Cu tot acordul celor trei imparati, Budapesta, cand Rusia se

apropi de Constantinopole (1878), organizh manifestatiuni turcofile. Andrassy considerh luarea Constantinopolului ca un casus
belli i se preparh de resbel. Ungurii, cu Coloman Tiza (succesorul lui Andrassy) in cap, il aplaudau cu entusiasm. Dar
in Austria se desaprobh aceasta politica. Andrassy nu admiteh
relativ la slavii din Balcani alta politica deck aceasta: A-i lash

sub dominatia turca, sau a-i cuceri sub influenta Vienei. El

puse totul in miscare pentru a impieclech formarea unui stat
mare slay in Balcani, dup proectul Rusiei, care desi luase angajament formal de a nu face aceasta, totusi nu s'a tinut legat
de el si la San-Stefano a propus o Bulgarie mare, desteptand
astfel vecinilor nostri niste veleitati de megalomanie cari s'au
inradacinat profund i astazi sunt cauza atator complicatluni.
Andrassy a fost binevoitor ditre Roma nia, caci pe and el sustineh ca nu trebue sh, existe o Serbie mare, o Bulgarie mare, un

Muntenegru; din contra, el afish simpatiile ungurilor pentru

Romania, fiind sigur ca se va puteh servi de statul nostru latin,
ca tampon contra expasiunei slavilor in Balcani.
De altfel si aceasta a fost politica Romaniei, in urma invatAmantului ce 1-am tras dupa luarea Basarabiei, caci gratie marelui nostru Rege Carol I, in acest timp de 37 de ani, Rusii fiind

tinuti in frau de catre Tripla alianta si distrati de aceasta in

spre Extremul Orient si oceanul Pacific, noi am putut sa ne inSuntem statul cel mai industrial in
temeiern economiceste.
Balcani i numai in resbelul actual s'a vazut de ce este capabila o tara care are industrie fata de o tarn (Rusia) care n'are
deck stepe i agricultura. Noi, gratie acestei ere pacifica. am
ajuns la un comerciu exterior de un miliard i V, lei, pe cand
toate celelalte state balcanice reunite (Bulgaria, Serbia, Muntenegru i Grecia) nu au deck 852 milioane export si import.
Romania are un buget de 585 milioane, pe cand toate celelalte
state balcanice reunite nu aveau deck 450 milioane ca cheltueli
bugetare. Am putut astfel s impunem pacea dela Bucuresti
echilibrul balcanic ce este din nou pe punctul de a se modifich.
Pe cancl politica Austro-Germana consiclerh Romania ca stat
www.dacoromanica.ro

11USIA IN MERSUL EI CXTRE

ZANT

13

tampon i o conduceh a se fortifich la Prut i la Bucureti mai

mult contra Rusiei decat contra Trip lei anal*, caci in spre

Europa centrala nu se lua nici o masura de aparare, i dupa ce

timp de 37 de ani s'a dus aceasta politica externa cu perseverinta cunoscuta a marelui general Carol I, a fost destul o vizita
a Tarului la Constanfa i cateva promisiuni asupra blanei ursului din pddure, pentru ca Romania sa fie pe punctul de a ki
pierde toate foloasele unui mare plan cu perseverinta urmarit.
Aceasta repede schimbare a afectat viata Regelui Carol aa de
mult incat i-a adus moartea neateptatil. Romania a avut un
moment de reculegere.
Pe cancl lunga perioada de politica Austro-Germana", favorabila existentei noastre ca stat tampon, se desfaura, aceeai
oameni politici duceau o atitudine cu totul alta fata de popoarele balcanice, atitudine care este caracterizata foarte clar in
memoriul asupra ocupatiei Bosniei i Hertegovinei in care se
citeh: <4Trebue s nu gonim pe Turci din Bosnia i Hertegovina
qdin contra sa Ii incurajem a promite reforme, apoi la momentul oportun srt ne subsituim lor care se arata neputincioi a
vtine promisiunile.
Acesta este principiul politicei Austro-Germane in Balcani.
PRELIMINARIILE DIPLOMATICE ALE
RESBELULUI RUSO - ROMANO - TURC.

La 26 Iunie 1872 Austro-Ungaria i Rusia inchee intelegerea

dela Reichstadb> complectata prin dour', conventiuni secrete, sem-

nate la 6 Martie 1877, pe cand armatele Ruseti erau concentrate in Basarabia spre a trece prin Moldova contra Turcilor.
Pang, acum nici dintr'o parte nici din alta textul complect al
conventiunilor secrete nu s'a publicat. M. Gorianov s'a marginit, m cartea sa, a le expune surnar, iar Werteimer (care a
facut apologia lui Andrassy) n'a gasit nici un loc pentru ele, in
cele trei volume ale tratatelor complecte ale conventiunilor.
Tot ce gasim este un resurnat de cateva articole i anume:
Art. IX semnat la 6/8 Martie 1877 regula, atitudinea Austriei
i a Rusiei in caz de resbel i prabuire a Turciei; consecintele
www.dacoromanica.ro

14

RUSIA iN MERSUL EI CATRE BYZANT

resbelului i remanierea teritoriala, ce ar rezulth din desfiintarea imperiului Ottoman vor fi regulate printr'o conventiune speciala i simultan.
Art. III precish limitele statelor Balcanice Stabilirea unui
mare stat compact Slav sau altul este exclusa. In revane Bulgaria, Albania i restul Rumeliei pot fi state independente.
Intr'un rezumat al convorbirilor secrete dela Reichstadt, ffcut
la 8 Iu lie 1876 se acorda, o parte din Hertzegovina, Muntenegrului,
i o parte din Bosnia, Serbiei, iar restul Bosniei i Hertzegovinei

trebuia 86 fie anexat Austriei.Lucrul. acesta se confirma i din

partea Rusiei in descrierea resbelului Ruso-Romano-Turc publicata de catre comisiunea militara a statului major Rusesc,
comisiune care fie zis in treacat n'a avut grija th pronunfe
nici un cuveint despre victoriile Romtlnilor la Plevna i despre
rolul Romaniei in acel resbel.
Textul este urmatorul Rusia las'a imparatului Austro-Ungar alegerea epocei i a mijloacelor pentru anexarea Bosniei i
Hertzegovinei*.

In fine se stipuleaza c Constantinopole va fi ora liber.

Aceste conventiuni se faceau in cel mai mare secret, mai
cu seama pentru ca contele Ignatieff sa. nu tie nimic.El afla,
continutul lor tocmai in mornentul cand trebuia s plece la SanStefano spre a discuth cu Sublima Poarta invinsa conclitiunile
pacei. Andrassy ceruse aceasta precautiune contra lui Ignatieff :
Gorciacoff marturisi aceasta in fata imparatului.Din acel moment toate silintele ce le-a depus Ignatieff la Constantinopole
pentru realizarea programului sau, erau dinainte condamnate.
El era pus in contradictie cu politica guvernului sau.
*

Dupa ce cabinetul din Viena pregatise insurectia in Bosnia

Turca, insurectie urmata la scurt interval de rascoala sarba

pusa la cale de Rusia care numise pe generalul Cernaieff, ef
al insurgentilor, Austro-Ungaria se pregateh s 'i anexeze Bosnia i Hertzegovina cedata in schimbul Basarabiei, ce in secret
se rupeh dela Romania.
Dupa intelegerea aceasta secreta Alexandru II Mai indata
www.dacoromanica.ro

RUSTA IN MERSUL ET CATRE BYZANT

15

propuneri ferme lui Franz-Iosef la 10 Oct. 1876 de a declara

resbel Turciei i de a face un acorcl militar Austro-Rus. Dar
Frantz-Iosef refuza, i declar la 23 Oct. 1876 ca nu intra in yederile monarhiei de a precipith desfiintarea imperiului Otoman.
Atunci Alexanciru II lua hotarirea de a se dispensa, de concursul Austro-Ungar i declara, la 3 Noemvrie 1876 ca : numai
are curagiul (?) de a asista la suferintele popoarelor Balcanice
i va declara, resbel Turciei, fiind sigur de ajutorul indirect al
Austriei.
Din acest moment chestiunea Bosniei i Hertzegovinei cleve-

nea pretul efectiv al neutralitatei Austro-Ungare i conventiunile dela Reichstadt un targ de inelaciuni reciproce fara precedent in istorie.
Werteimer nu exagereaza and resuma astfel opera lui Andrassy : Intelegerea dela Reichstadt nu a prevenit un resbel intre Rusia i Turcia dar intre noi (Austro-Ung.) i Rusia. Este
de o mare importanta a se ti ca la Reichstadt s'au pus bazele pe
cari monarchia noastra, s'a ridicat pentru a deveni o putere de
primul rang in Orient. De atunci toate sfortarile facute de Rusia pentru a obtine suprematia in Orient s'au lovit de situatia
preponderanta pe care o capatasem.
A.a, dar Rusia consimtea de a limith cu anticipatie orce succes al viitoarelor ei victorii in Balcani !
Diplomatii Rui nu indrasneau sa, formuleze nici o solutiune care n'ar fi fost acceptatil de cabinetul din Viena. i in
aceasta stare de spirit Ruii (dupa ce Austria refuzase cooperatia la resbel) au "inceput actiunea lor militara contra Turciei.
cu aceste ultime cuvinte Max Hoschiller denunta Irancezilor, In La Revue de Paris, incapacitatea diplomatilor Rui.
Dupg cum se vede aliatii au Inceput sa nu se mai menajeze unii
pe altii In plin resbel comun.
*

Andrassy nu se multumi cu acest succes diplomatic care

Ii. asigura, Bosnia i Hertzegovina Mfg, lupte i fara cheltuiala.
Indata, el inchei o alta conventiune secreta, cu Anglia contra
Rusiei care
zicea, el
era facuta pentru cazul and Rusia
www.dacoromanica.ro

16

11,17SIA 711 MERSUL EI CAME BYZART

ar viola promisiunile sale, lucru ce s'a si intAmpl at cand, la SanStefano, Rusia voi srt faca" o Bulgarie mare si s atace Constantinopole. Scopul lui Andrassay inssa era ca sh" domineze cornplect pe Imperiul Slay.
Declaratiile secrete dintre Viena i Londra erau :

1. In nici un caz o putere oarecare nu poate avea protectoratul exclusiv asupra popoarelor Balcanice.

2. Nici un stat nu are drept de a pretinde st reguleze sin-

gur i definitiv consecintele resbelului viitor ce voeste srt Ii facA,

Rusia.

3. Rusia nu va puteh face aquisitiuni teritoriale pe malul

drept al Dung,rii i nici nu va putea anexa sau dominh Romania.
(Acest articol arath, c Andrassy a fost favorabil Rornniei).
4. Luarea Constantinopolului de Rusi este exclusA.
5. Nici un stat slay nu se poate forma In detrimentul celor
alte populatiuni din Balcani.
6. Dardanelele vor continua s'a rAmde inchise.
* * *

Resbelul declarat dupA, o lunga" asteptare a armatelor Rusesti concentrate in Basarabia, cand Turcii au avut timp sA se
pregAteascPi, Rusii intampinarA, o crncen rezistent'a din partea
Turcilor. Rusii avurg la Plevna un moment foarte critic, and
erau aproape de a fi asvArliti in Dunare i cand marele Duce
Nicolae, vzand pericolul ce 11 ameninth a dat Regelui Carol celebra telegramA : Vvenifi sub orice condifiuni, cauza creqtinismului
este n pericol.

LAsm la o parte evenimentele ce au urmat : glorioasele zile

ale armatei Romane i rezultatul negativ pentru noi, lucruri de-

spre care Revista Franceza are grija s le treach" subt tAcere.

Este insA trist c5, ea nu pomeneste nici despre existenfa Dorobanfilor dela Plevna i nici despre Osman Pasa care si-a depus
sabia in Mainile marelui generalisim al armatelor Ruso-Romne
Carol I.
I
Srt trecem deci i noi subt facere

www.dacoromanica.ro

RUSIA IN MERSUL RI CATRE BYZANT

17

ACTIUNILE DIPLOMATICE DUPA

RESBELUL RUSO-ROMANO-TURC

Am vrtzut cum diplomatia Rush a fost invinsh de cea AustroUngarii.

Vom vedeh acum probe evidente cum, statele frh, mijloace

de aparare servesc de compensatiuni teritoriale, dui:4 resbelele
celor marl, i cum Basarabia a Romniei i Bosnia-Hertzegovina
a Turciei formau, cu mult inainte obiecte, de compensatiune intr'un thrg ruinos Austro-Rus.
Plevna chzuth la 1 Dec. (st. n.) 1878, drumul Ruilor chtre
Bysant erh deschis. Dar la cererea marelui generalisim al armatelor Ruso-Romne Carol I, pentru ca armata Ronahn a. sh ia
la acest mary triumfal chtre Stambul,
lucru legitim
parte
marele Duce dh un rrtspuns negativ. Dorobantii, in ochii marelui
Duce, erau buni numai pentru came de tun, laurii victoriei formau un apanagiu exclusiv Rusesc.
Aceasta a lost cea dintai deceptiune a threi, a doua a lost
rilpirea Basarabiei.
Ignatieff, disgratiat, fu rechemat la consiliul intim al tarului. Aeum incepe a se dh, in culisele diplomatiei Europene, o lupth

a chrei inverunare nu ava pereche in analele diplomatice. 0

alth lupth se dh in Rusia, intre partidul lui Ignatieff (partidul
Slavofil) i partidul aa, numit al curentului European, din care
fhceh parte Gorciakoff.
Ignatief sustine cu forta eh politica ruseasch, a fost greit
condush, c s'au dat pradh, Austro-Ungariei. El propune c Bosnia-Hertzgovina sh fie autonomrt, ch,' ieirea din lacul interior
care este Marea Neagr pentru Rusia, sh nu se fach pe picior de
egalitate pentru toate pavilioanele, dar cu privilegii pentru Rusia.
Ca pacea sh, se inchee fril concertul European.
Dar Gorciacoff, legat cu Andrassy prin promisiuni personale
adoptase interventia puterilor i sacrificarea Basarabiei contra
Bosniei i Herzegovinei; Ignatieff fu invins i retrimes la cartierul general din Bucureti.
Tree cloud, luni de atunci. Armatele ruse trecurh pasul ipca
i se aflau in fata zidurilor de la Constantinopole.
www.dacoromanica.ro

18

RUSIA tw MERSUL EI CATRE BYZANT

Intrh-vor oare in Tar-grad ? incerch-vor sa pue crucea pe

Sfanta Sofia ? Numai acum Imparatul Alexandra II vede c
acordul cu Austria il opreh in loc. El cherub,' din nou pe Ignatieff i cu lacrimile in ochi Ii marturisete : Regret din suflet
tot sangele varsat in zadar. Englezii sunt responsabili ; consiliul lor a ruinat pe nenorocitul Sultan 1 rn'au fortat st merg
mai departe de cat aveam intentia*, (Aclica l'au conclus la calcarea tratatului secret de la Reichstadt). Dar Tarul se Inelh
iarai : Austro-Ungaria bazata pe cel al 2-lea tratat secret cu
Anglia conduceh la scopul anihilarei victoriilor ruseti spre
a profith ea singura de ele.
Tarul tine un consiliu decisiv la 9 Ianuarie seara. Gorciacoff

propane o pace imediata, el zice ca e sigur de concursul lui

Bismark i lui Andrassy. Cat despre Constantinopole : Tarul a
dat nu este aa ? parola de onoare & nu 11 va cuceri.
Ignatieff se opune lui Gorciacoff :
Daca nu avem drept sa intram In Constantinopol, cel putin
s ocupam Innlirnile cari Ii domina, precum i Galipoli, cea ce

este ea i o ocupatiune. E necesar sa cotropim cat mai malt

pamant turcesc i apoi sa dictam pacea. Ar trebul ca In tratatul Ruso-Turc sa Introclucem o clauza secreta dupa care :
#Dacil Puterile insistrt pentru deschiderea Stramtorilor, Marea
Neagra sa fie declarata cleschisa in timp de pace i inchisrt in
timp de resbel intre puterile Europene, pentru toate vapoarele
de resbel ale statelor neriverane ale Mare! Negre. Bosnia i Hertzegovina, aceste provincii slave, sa nu se dea Austriei.

Dupa o discutie pasionata Tarul se raliaza cu opinia lui

Ignatieff, afara de cea ce propunea despre Bosnia i Herzegovina.. Conceptia oSlavofila* triumfh I La 12 Ian. imparatul tele,
grafiaza marelui Duce Nicolae (fratele cel mai mare) de a merge
spre Constantinopole i a-i ocuph Innaltimile calcand astfel tratatele. In aceai zi Ignatieff parasete Petrograd spre a merge
la Targrad ca mare semnator al pacei oSlavofile i sa Ii vada
Incoronata opera sa propie. Triumful srtu fu de scurta durata,
cad indata dupa plecarea lui sosete la Petrograd o missiva a
lui Franz-Iosef cu data de 8 Ian. 1878 i cu un document intitulat Observatiuni asupra notitelor* care continea o critica severa a propunerilor lui Ignatieff.
www.dacoromanica.ro

RUSIA IN MERSUL EI CATRE BYZANT

19

Andrassy protesth contra formatiunei unei Bulgarii mari si

nu admiteh ea Rusia sh facA achisitiuni de cat cu conditiune
ca stt primeasca si ea alte ebnpensatiuni afarg, de Bosnia si
Hertzegovina.
Chci, zieeh el : Bosnia si Hertzegovina nu representau un pret

destul de mare pentru neutralitatea binevoitoare a Austriei. In

aceasta privinttt And.rassy stt exprinia astfel : <Wadi in tratatele
noastre secrete prin cari Bosnia 0, Hertzegovina ar putea fi anexate Austro-Ungariei in caz de remaniere a teritoriului turcesc
sau de restabilirea frontierelor vechi ale Basarabiei (retrocedarea
&are Rusia a celor trei districte Rometne0i Belgrad Ismail qi
Cahul) nu se prevede alte compensa(iuni in caz ea Rusia ar face
achisi(iuni. in Asia Mica, credem ca aceasta a fost o omisiune acchlentala...,

Prin urmare se vede clar textul prin care diplomatia Austro-

Rush face din pamantul rornanese obiect de compesatiuni si

cesiuni rusinoase, lucru care nu s'ar fi putut proecth daca s'ar
fi stiut (cum e cazul de ast-zi) eh', Romania poate opune 500.000

de soldati acestor feluri de proecte.

In contra acestei cesiuni rusinoase Bismark nu s'a opus si

daca astAzi ar fi trMt, ar fi vzut marea greseala ce a facut

atunci, caci ar fi asistat la faptul cum slepuri intregi de soldati,

arme si munitiuni tree prin Romania pe Dun'are asa numit

fluviu international de care astazi numai dou5, state (Rusia si

Serbia) se pot servi Bulgariei si Romaniei fiindu-le cu totul
interzisa aceasth, cale. Ar fi vazut ce mare piedeca a iscAlit contra

ideei germane de Drang nach Osten. In privinta reluttrei Basarabiei nu putern de cat stt trimitern pe cititor a vedeh un voluminos articol a lui Nelidoff (ambasador la Constantinopole In
1877) prin care se fac destainuiri sensationale si anurne : Nelidoff Impreuntt cu colonelul rus Michel Cantacuzne (care avea
rude in Bucuresti) au tratat flira" mandat oficial cu I. C. Bratianu despre trecerea armatelor rusesti prin tara.I. C. Bratianu

a reusit stt alba mai tarziu iscalitura ministrului rusesc prin

care ni se garantet integritatea teritoriului.

Dupa terminarea resbelului Tarul nu s'a tinut de acest angajament si a facut aspre mustrttri guvernului sau. Vezi Revue
des deux MondesD din 15 Iulie 1915.
www.dacoromanica.ro

20

RUM& hi MERSUL EI CATRE BYZINT

Se vede in acele destainuri intitulate Souvenirs# cum acesti

doi misionari (dintre care unul de origina rornana.) din Rusia

si-au dat osteneala de a adorml vigilenta lui I. C. Bratianu spre
a-1 face sa iscaleasca un act fatal pentru tara.
EVENIMENTE DIIPA ARMISTrrum DELA SAN-STEFANO.

Misiva pe care Franz-Iosef o adresh Tarului in momentul

cand trupele rusesti se aflau aproape de Constantinopole, se
terminh ce clerisiune ! cu asigurari ca Austria s'a opus la
toate interventiunile Engleze. Observatiunile asupra notifelor pro-

duse asupra lui Gorciacoff un efect fulgerator. El telegrafiaza

peste tot locul unde ar fi putut gasira pe Ignatieff spre a-i modifich primele instructiuni. La 18 Ian. 1878 ii trimete depesa :
Andrassy nu poate accepth sa, tratarn singuri cu Poarta. I-am
raspuns ca nu voim sa' rezolvttm chestiunile de interes european decal printr'un congres. Treci subt tacere chestia strimtorilom
Abia remis de emotdunea ce-i cauzh aceasth, bruscri. schimbare de front, Ignatieff afla in Bucuresti ca, marele Duce
Nicolae a incheiat un armistitiu fara sa. mai astepte si cara, sa
mai inainteze catre Constantinopole cum ii ordonase imparatul.
El din ordinul mostenitorului tronului care se gaseh tot in
Bucuresti pleca la cartierul general al ruarelui Duce ca sa'
cearh', explicatiuni. G eneralisimul raspunse ca trupele sunt ostenite, ca nu mai au cisme, ca imbracamintea lor este sdrentuita,
ca artileria n'a sosit Inca si nu are destule munitii, & infanteria nu mai are cartuse, ash ca timp de trei saptamani nu sunt
in stare sa intreprinda nicio actiune. Afara, de asta drumurile
sunt impracticabile din cauza noroiului. Cat despre telegrama
Tarului de a innainth el zise ca, nici n'a primit-o.
Ignatieff afla, a doua zi Ca' toate acestea nu erau adevarate
si ca orclinul fusese primit; el nu se descurajeazrt si cere la toti
<marsul catre Bosfory> chiar in timpul armistitiului.
Duph, 10 zile soseste ordin nou dela imparatul de a intrh
in Constantinopole, pentruca escacira engleza soseh ; lucru prewww.dacoromanica.ro

RUSIA iN MERSUL EI CA...TRH BYZANT

21

vazut de Ignatieff. Dar in acest moment era prea tarziu ; armata turca se organizase i forte considerabile ateptau gata ;
ruii erau osteniti, iar Austria le-ar fi putut taia, retragerea.
Pacea dela San-Stefano fu isc1it, lush' era, o pace efemerh,
caci tratatul dela Berlin terse ca cu buretele pe cel dela SanStefano, Marele Rusofil Axakoff pronunta un discurs contra
umilintei Rusiei, dar fi desaprobat de Tar i comitetul Slavofil
din Moscova fu. inchis din ordinul autorittilor. Rusia era respinsd dela Bysanf.i Austro-Ungaria triumratoare Ii inaugura
politica sa imperalista in Balcani.
*

Lipseh ceva la opera intreprinsa de Rusia. Lipsea, un element esential, care astazi formeaza, mobilul resbelelor. Drumul
spre Byzant aparea pe atunci prea mult ca o idee pura, mistick
ce nu se impunea ca o idee econornicd.
La sudul Rusiei nu exista, Inca acel focar de activitate umank

marile regiuni de grau erau pe atunci toate situate in centrul

Rusiei ; exportul cerealelor se facea prin marea Baltica. Putini
economiti banuiau ca Odessa, Nicolaef, Rostoff, vor deveni mari

porturi de export. Inclustria petroleului abih incepuse, puturile

de petrol din Marea Neagra cari vor fi concurentele aprige petroleului romnesc nu se cunoteau Inca.
Acolo unde astazi gurile cuptoarelor pentru fabricarea fe-

rului arunca limbi de foc i de fum, nu existau decat stepe

inculte.
Englezii puserh, bazele organizatiunei industriale in basinul

Donetzului (marea de Azoff) al carui avant se cunoate astazi.

A dar strinii din Occident au pregatit de randul acesta
mersul actual al Rusiei contra Byzantului. Resbelul acesta care ia
caracterul unui conflict Germano-Slav a fost dictat din Rusia
nu ca o idee slavofila ci ca o imperioasa necesitate economica.
Aceiai necesitate imperioasa economica o atrage i pe Romania spre Bosfor, unde are de aparat interese economice mai
mari ca ale Rusiei. In adevar, ludnclu-se in considerare imensitatea teritoriilor Ruseti ne populate *Inca i marile debueuri

ce le au la ei in tara, scurgerea produselor sale de export nu

www.dacoromanica.ro

22

RUSIA tN MERSUL EI CATRE BYZANT

va intampinh dificultgi inc6 cteva secole de astzi inainte. Rusia

din Europa are 26 locuitori pe kilom. ptrat, Rusia din Asia

are mai putin ca 2 locuitori pe kilom. ptrat, iar Romania are
55 locuitori pe kilom. pAtrat. Romania care exporteaza" 1/2 din
productia ei de cereale se MIA' fatA de Rusia, care exportg, abih
V, parte, intr'o situatie mult mai precarA i viitorul ssau este
mai lesne de a fi distrus prin orici restrictiune adus6 liberttei
prin strAmtori. De a ceia Romania trebuie sh" aib5, o garantie ca

un astfel de lucru nu se va intamplh din partea orica'rei pu-

teri ce ar fi stApanA, pe navigatia prin Bosfor i Dardanele.

EVENIMENTE DUPA TRATATUL
DE LA BERLIN 1878 - 1915.

intre rezbelul Ruso-Romano-Turc (1877-78) si resbelul European (1915) existh' o legaturA i o filiatiune perfectA. Ambele au

fost deschise de Rusia prin rezbele antimergatoare in Balcani.

Acordul dela Reichstadt care a preculat rezbelul din 1877 a
exercitat actiunea lui nefastA si in rezbelul actual. Ca si atunci
evenimentele actuale sunt provocate de un antagonism AustroRus in chestiunea strmtorilor pe care o vedem aparnd duph"
un an de rezbel ca nodul gordian al acestui cataclism. La ideia
S/avofilei care condusese pe Rusia la 1877, se adaogh astrtzi ideia
economicei singura predominanta in rezbelele viitoare. Vom trath
separat aceste doua idei : 1) Aspectul luptei pentru Stramtori din

punctul de vedere istoric si diplomatic ; 2) din punctul de vedere politic si social-economic.

*

Congresul din Berlin umilise profund pe Rusia i pe diplomatia ei. Lectia era prea crud'a pentru ca Alianta celor trei Irnrati s'a, mai poata subsisth. 0 ostilitate fatise intre Austria si
Rusia Ii lu6 locul si se complica prin atitudinea antiruseascg, a
lui Bismark. Rusia se pregateh din nou sit nelinisteascA Europa
cu rezbelele sale. Alexandru II c4ruia panslaviqiii nu ii puteau
ierth ideile lui favorabile concertului European muri, putin timp
www.dacoromanica.ro

RUM/ tN MERSUL EI CATER BYZANT

23

dup5, tratatul dela Berlin. Cu sosirea pe tron a fiului s'au, vechiu

sef al partidului militar a lui Ignatieff, se puteh sperh la o revans6. Tarul se declarA pe fat pentru ideile vechiului partici.
panslavist, care sub influenta unei coterii interesate dela curte, si

cu binevoitorul concurs a lui Vilhelm al II-lea si a lui FranzJosef se arundi in tragica aventura, din Extremul-Orient. Rusia
era, indernnat a se angajh in acest drum cAtre Pekin, cu aceea

ardoare, cu care ea mai nainte isi crei drumul spre Byzant.

A plech intr'o expeditie asa de deprtat i pericu1oas6, far5, sh
cauti o sigurant deplinh' inapoi spre Austro-Ungaria ar fi fost
ceva prea temerar. De aceea se intrebuinth metoda clasicA, cea
care nu reusise niciodata pentru Rusia, adich", metoda tratatelor
secrete si separate.
Cnd la Febr. 1898 Franz-Iosef viziteaz pe Tarul la Petro-

grad, un acord Balcanic fu semnat. Existenta lui nu mai e un

secret pentru. nirneni de cand Gazeta de Franefort l'a divulgat
intr'o editie sensational'a din 16 Mai 1898. Dar textul lui exact
nu e cunoscut inch'. Tot ce se stie, e eh' tratatul propuneh statu
quo in Baleani, pacea generalli, pentru ca Rusia se poata inainth spre Pekin.
Tratatul impArteh peninsula Balcanica in doua zone dis-

tincte ; una zis6 : subt influenkx Austnei alta subt influenfa Rusiei.
Fiecare cuprindeh o zonil direet4 i alta indirecUL Austro-Ung.
obtineh controlul asupra Serbiei (zona directA), Macedoniei (dela
Salonic la Vranja) i Albaniei ; iar Rusia lila, Bulgaria si Turcia

de Europa (dela Salonie). Tratatul contineh angajamente reciproce in caz de turburari in Balcani.
Tata cum statele marl dispuneau de soarta celor mici, i iath'
cle ce .statele mid unt datoare a se pregati pentru .a-si. ap"hrb
mai inthi integritatea teritoriilor lor i apoi a se gndi la achizitiuni teritoriale noi. Cu toate aparentele partagiului, Rusia nu
abandona pe slavii sM pe mainile Austriei, dar ea (Rusia) ajuth
pe Austria se subjuge statele Balcanice, caci semn5. la Muerzstag
un program de actiune elaborat de Viena, care nu aveh alt scop
decht a tine Macedonia subt jugul turcesc.
Asistam la spectacolul paradoxal : Anglia reclamh concesiuni
serioase in favoarea Macedoniei, iar Rusia cu asa zisa ei mi-

siune istoric liberatoare a popoarelor

www.dacoromanica.ro

pretindeh mentinerea

24

RUSIA IN MERSUI, El CATRE BYZANT

statului-quo i toate acestea, pentru cuceririle netrebuincioase si

himerice ale targurilor din Extremul Orient. Acest tratat secret
se semnh, cu ganduri ascunse de ambele phrti, chci asthzi vedem
efectul lui cu totul contrar si anume : In Serbia, push subt influenta Austriei, constathm ch Rusia dicteazh, si pune pe marele
filo-rus Petre Karagheorghevici pe tronul Serbiei, duph asasinarea regelui Alexandru, iar in Bulgaria k3i Turcia (rezervate Rusiei)
vedem influenta germanh preponderenth. Ambele diplomatii, ur-

zeau pe subt ascuns si tindeau la un rezultat cu totul contrar

de ceeace se precizh deasupra ischliturilor imptultesti calcate
in picioare.
Ceeace a inlesnit rolul ascuns al Rusiei in Serbia, a fost prezenta Rusilor la gurile Dunhrei prin luarea Basarabiei. Rusii s'au
servit de bratul. Kiliei (exclusiv Rusesc) facut navigabil pentru

a aduce trupe si rnunitiuni din Odessa-Ismail la Belgrad ; iar

Germania asisth astzi la marea greseal a lui Bismark care isCaleb, la cedarea Basarabiei Rornanesti.

Ambele prtd contractante al acestui tratat semnat pe 5 ani

nu plecau cu intenVunea a se tineh de el, de oarece singurul lor
scop final era Constantinopole. Cu toate acestea tratatul fu reinnoit de douh ori : intaia oarh in Febr. 1902 si a doua oarh, in
Febr. 1907.
*

La 1907 acordul fu reinoit cam lar entusiasm din partea

Rusiei. Ea fu btuth in Manciuria de ciltre Japonezi si respinsh
din Pacific. De aceea ea Isi intoarse din nou privirile chtre Bosfor,
duph un timp de trei decenii, in care timp Romania avusese ocaziunea sh se inthreasch economiceste, si asi face o floth comercialh, in Marea Neagr, ne mai fiind impiedicath de Rusia, care isi
indrepth privirile in alth directiune, impinsh de Austria. Politica

popoarelor centrale, cu succes combinath in detrimentul Rusiei

a fost deci si pentru Romania foarte favorabilh. Romania a devenit o tar industrialh si se stie c numai gratie existentei industriei o tar% poate Intreprinde rezbele in timpul de fath, cand armatele de stepe nu au vreo valoare strategich. i interesul Europei

centrale era, comun cu interesul Romaniei, care juch rolul de

www.dacoromanica.ro

RUSIA IN MERSUL EI CATRE BYZANT

25

stat tampon. Iar pentru ca actiunea unui. stat tampon sh fie eficace, el trebue sh se intilreasch pentru ca sh respingh orce atac.
Prin faptul ch Rusia nu vedeh en ochi buni inthrirea Romaniei,
iar Austro-Germania o doreh i o sustineh, rohil nostru ia un
aspect foarte hotilrat. Rusia prin slavii de sud. (serbii) i prin cei
de nord (dela frontierele Poloniei) formeazh ca un fel de clete
prin care, duph inchiderea hii, adich dupAce slavii de nord 1i
vor da Maria cu slavii de sud, vor prinde pe cei 14 milioane de
Romani, inconjurandu-i intr'o mare slavh.
Ne-a fost dat sh, asisthm anul trecut la aceasth tendinth de
inconjurare prin cele clouh atacuri simultanee din Galitia i Serbia.

Toate atacurile ruseti au avut o clipii de realizare, clipa istorich' ce trebue sh rhmae nestinsh in Romania.
Ce oare a fost mai sernnificativ, di aceasta tenclintil existei, de

cat lungile trathri prin cari Rusia nu se puteh decide a cedh Romaniei Cernhutul i Banatul (Torontal) punctele cele mai inaintate ale cletelui de care vorbim mai sus i prin care Romania
nu se puteh aphrh contra unei presiuni viitoare.
CALEA FERATA MOSCOVA-BUCURETI-ADRIATICA 1 ANEXAREA

BOSNIEI 1 HERZEGOVINEL

Tratatul Austro-Rus semnat la Petrograd in Fevruarie 1897

pe o durath de 5 ani fu reinoit la 1902 i la 1907 cand Rusia fiind
'Muth", de Japonezi, intelese ca. Austria o impinsese in acest resbel numai pentru a-i intoarce atentiunea dinspre Constantinopole unde influenta germanil avusese tot timpul necesar pentru
a se inthri.
Spre a recatigh timpul pierdut i a-i urnfari. scopul final:
Constantinopole*, Rusia cauth alianta Frantei i a Angliei. As,
thzi aceasth reintoarcere a Rusiei Cairo Constantinopole pare a
fi mai durabilh i mai persistenth pentru ca : 1. Rusia nu mai
are un scop mistic slavofil dar un scop economic provocat prin
industrializarea litoralului Kara Negre i prin apropierea de
acest litoral a culturilor de gran, altadata situate in centrul Rusiei. 2. Inaintarea germana <iDrang nach Osten* se accentuiaza

www.dacoromanica.ro

26

RUSIA IN MERSUL EI CATRE BYZANT

asa de tare in cat inspir mari terneri Angliei pentru sthpanirea

Indiilor, cea mai bogath colonie Englez. Pentru Anglia, unde
altdath aphreh spectrul Panslavist ca un pericol, astAzi predominh spectrul Austro-German, acest formidabil bloc economic
care se intinde dela Hamburg la Bagdat peste Constantinopole
care ocheste Incliile. Aceasta face pe Anglia care era contra
Rusiei sh Ii devie favorabi1 i st o ajute in mersul ei catre Bosfor,
Rusia fiind mai putin periculoash ca Germania. i iata cum din
phzitoare a integrithtei imperiului Otoman, Anglia devine cel mai
bun pilot al Rusiei pentru mersul ei &Are Byzant ! Faimoasa
intrevedere dela Reval (1908) intre regele Eduard si Tarul Nicolae, sanctioneazh aceasth nouh colaborare cu consecinte atat de
dureroase pentru Europa si atat de favorabile pentru America.
Dar indath cabinetul din Viena rupse tratatul reinoit cu un an
inainte la Petersburg, prin care se recunostea Statu quo in Balcani, chci la 27 Ianuarie 1908 Baronul d'Aehrental pronurith clis-

cursul s'Au istoric prin care anunta unirea prin cale feratil a
Salonicului cu Viena i indica drept obiectiv final sthpanirea
Stramtorilor i inaintarea spre Bagdat. Impresiunea prodush prin
acest discurs fu profunda in Rusia si mai cu cleosebire in Serbia
direct amenintath. Isvolski, pe atunci ministru rus al afacerilor
strhine, pentru a contrabalansa influenta viitorului drum austrine spre Salonic prin Sandjacul Novi Bazar, puse in proect un
drum de fier Slavo-Roman (chci interesa in parte si pe Romania) drumul dela Duna' re la Adriatica, preconizat de multi ani
de Witte. In circulara sa din 2 Martie 1908 cabinetul din Petro-

grad anunta puterilor intentiunile sale pe care apoi le impuse

Romaniei. De aceea : guvernul Rus crede eh constructia unui
drum de fier care sh uneasch diferite parti ale peninsulei Balcanice cu marea Adriatica ar contribui la desvoltarea lor,... guvernul sarb a rugat pe guvernul imperial de a-i acordh protectia
pentru Dunhre-Adriatica i ambasadorul Rusiei la Constantinopole a fost inshrcinat de a sprijini proectul pe langh InaltaPoarth.

Romania fu push la cale s aclereze la acest proect i la alegerea punctului pe Dunare pentru pod, foarte aproape de TurnuSeverin i favorabil drumurilor de fier Austro-Ungare, mai mult
in profit, decal celor Rusesti i Romanesti.
www.dacoromanica.ro

RUSIA 'IN MERSUL EI CATRE BYZANT

27

Austro-Ungaria vedeh deci cu ochi buni stabilirea unui pod

in acel punct apropiat de frontierele sale, iar Regele Carol, intr'o audienta pe care subsemnatul (B. G. Assan) o avusese in
acest scop, s'a exprimat in mod favorabil stabilirei de legaturi
cu Serbia, zicand, duprt propriile Lui cuvinte : orce legatura intrb
state vecine nu a adus niciodata vre-o micsorare de trafic pentru

qalte trecatori existente* facancl prin aceasta aluziune la obiectiunea mea: Constar* va pierde din trafic dupil deschiderea podului peste Dunare spre Adriatica.

Se puneh deci la cale o unire directa intre Petrograd si

Belgrad, pan la Adriatica, trecand prin Romania, tobleodath"

trebue sg, constat cg, o unire de mult ceruta de Rusia intre Petrograd si Constantinopole prin Dobrogea erh o lucrare pe care
Romania (aliata de pang, ieri a popoarelor centrale) o amanh de

multa vreme, caci nu executh de mult inceputa linie TulceaBabadag-Constanta spre Dobrici-Varna. Nu tot astfel de amanari

suferi linia feratrt care uneste Constar* cu Dobrici spre Varna

si Constantinopole care s'a executat in 1914 cu o rapiditate vertiginoasa de catre C. F. Romane (sub directiunea inginerului
Baiuleseu) ca linie strategicg, pentru aprtrarea Dobrogei.

Iar prin jonctiunea obtinuta de Germania si Bulgaria la

Dobrici (Bazardzic) aceasta linie terminattt la timp face o legatura directa intre Berlin .,4i. Constantinopole, legatura ce trebue
sg, constatam cg, s'a efectuat inainte ea legatura Petrograd-Bucuresti-Belgrad sa, fi fost pusg, in stucliu.
Negocierile ruso-turce din 1908 pentru linia Petrograd-Bucaresti-Adriatica provocara alte negocieri ruso-austriace cari
se terminara prin intrevederea dela Buchlau.
Acolo la 15 Sept. 1908 se intalnira Isvolsky, cl'Aerenthal si
Berchotld. 0 nottt banala se comunica presei relativ la aceasta
conferinta si cand clupa o lung, Austria anunta anexarea Bosniei, lumea slava se ridica cu indignare contra lumei germanomaghiara. Cei mai afectati erau Sarbii, cari aveau conationali in
acele provincii sacrificate de Rusia prin tratate secrete, cari dacii,
ar fi ajuns din vreme la cunostinta Sarbilor ar fi facut sg, se indoiasca de sentimentele protectoare ale Sfintei Rusii.
Ce se petrecuse oare la intrevederea celor 3 oameni de stat
la Buchlau ? Documente oficiale nu exista, dar 0 bogata literawww.dacoromanica.ro

28

RUSIA IN MERSUL EI CATRE BYZANT

turg, ne face sh putern vedea, adevrul. In 1884, 1897, 1906, 1907

cabinetul din Viena incercase sh gbtie dela guvernul rus consimtimntul la anexarea Bosniei si Hertegovinei, date de congresul din Berlin numai cu drept de administratiune. N'arn uitat
ca, Rusia consimtise la anexarea (1876) Bosniei contra anexiirei
Basarabiei. Trecuserh 32 de ani si acest angajament se executase
favorabil pentru Rusia (care luase Basarabia) insii nu se executase complect pentru Austria, lucru ce se confirmh, prin discursul
ministrului de externe rus la 1909 in Duma, unde zicea : ch, nu
puteh sh, ia o hothrhre frh, a tine socoteal de o veche succe-

siune politich, si de obligatiuni secrete contractate de mult cu

Austro-Ungaria.
Austria abuzh, de acest exces de scrupule rusessti, chci stiind

ci armata rush nu era preghtith, refuzh net cererea Rusiei (ca

compensatie anexiunei Bosniei) de a abroga art. 63 relativ la
inehiderea strecrntorilor.

Dach opinia rush a criticat aceasth atitudine pasivh a Rusiei

fath de sacrificarea Bosniei si Hertegovinei, cauza a fost ca nu
cunostea continutul angajamentelor din care altfel Shrbii ar fi
avut o mare aversiune contra Rusiei.
Guvernul rus voind a profita de anexarea Bosniei pentru a
obtine alte avantagii pe lngh compensatia de mult obtinuth,
Basarabia, trimise pe ministrul de externe in Paris si la Londra

cu misiune de a provoca o conferinth si a cere avantagii in

Bosfor. Insh ministrul inthrziind prea mult in frumoasa Italie,

gasi la Paris si Londra cestiunea Strmtorilor deja rezolvata si
anexarea Bosniei anuntata de Austria si primith ca ceva definitiv.

Revolutia in Turcia isbuchise si Anglia credeh ca Junii Turci

nu vor mai fi infeodati Germaniei cum era vechiul regim Hamidian. Calculele rusesti iar se sfArdmau si Anglia nu mai priml
o conferinth europeanh. Cabinetul rus mai incerch sa lungeasch

lucrurile dar era batut dinnainte si Germania aparil in spatele

cabinetu.lui din Viena ca adevarata instigatoare si aliath fid.ela a

Austriei, pentru a sustine cu armele in mana, politica oriental
a germanismului.

Pentru a impach indignarea Serbiei care vedea cum Rusia

sacrifich pe conationalii sai din Bosnia si cerea o compensatiune, Iswolsky se vaz obligat a-i adresa o representafiune ami-

www.dacoromanica.ro

RUSIA IN MERSUL EI CATRE BYZANT

29

add i a o consilih sh nu insiste in cererile sale

de a ie1 la
marea Adriatich cari puteau sh aduch un conflict cu monarhia
vecinh, dar mai bine sh recunoasch anexiunea frh rezerve. Diplomatia rush judech fa ptul eirei Serbiei la Adriatica, de naturil

a o liberh complect i a o emanciph chiar de tutela ruseasch,

inainte ca Serbia sh fi servit scopurile ruseti. Serbia cedh i
astfel se terminh o nouh infrngere a diplomatiei ruseti, care
afect i pe aliatii WM. Francezi i Englezi.
*

De
atunci incoace Rusia abandonh, politica acorclurilor se.
crete i chuth, rezolvirea cestiunei Stramtorilor nu cu AustroUngaria, dar fAril ea ; nurnai cu Turcia singLIr, ah cum o Indemnh Anglia. Vom vedea, cum acest nou plan n'a reuit, i
cum s'a incercat altul, adich Alianta Balcanich contra Turciei
i cum in fine se ajunse la ultimul plan actualmeute In executie
al Quadruplei Intelegeri.
INCERCARILE RUSIE I DE A FACE
CELE DOUA BLOCURI BALCANICE :
1) CU CONCURSUL TURCIEI, 2) FARA
CONCURSUL El I CONTRA TURCIEI
VISITA TARULUI LA CONSTANTA.

Rusia abandonnd politica acordurilor secrete cu Austria,

cauth s ajungh la stramtori trathnd direct cu Turcia duph consiliul Angliei.
Statele Balcanice, duph, anexiunea Bosniei, se dephrtarh din
orbita austriach i chutarh in Rusia spijinul necesar, subt imbolciul Rusiei. Cabinetul din Petrograd tadi planul. unei ligi bal-

canice (infiintath, de Rusia iar nu de Bulgaria cum s'a erezut)

Prima 1igi. av scopul s obtie i concursul Turciei. Cerikof
ambasador la Constantinopole, lucrh la aceasth idee a unei confederatiuni balcano-tarca spre a o opune contra expansiunei german ilor i spre a servl scopurile ruseti. Cabinetul din Petrograd, in naivitatea sa, credeh ch, Turcia va renunth de bunh, voe

www.dacoromanica.ro

30

RUSIA tN MERRIL Er CATRE BYZANT

la controlul asupra StrAmtorilor, numai pentru onoarea de a

colaborh cu Rusia contra Germaniei.
Cu ocazia rezbelului Italo-Turc, Rusii pusera pe tapet chestia Orientului i mncercar s deh o lovitura. La 23 Nov. 1911
Italia anunta crt va bloch Dardanelele. In acel moment o misiune
TurcA se afla la Livatlia. Ambasadorul rus cauta s conving
pe marele vizir Ca deschiderea Dardanelelor numai pentru vasele rusesti nu va fi vtarnfatoare Turciei. Turcia respunse eci, nu
poate discuth aceasta, far% asentimentul celor alte puteri sern-

natare ale tratatului din Berlin; ba chiar cu acest asentiment

poarta tot va rnentine static quo. Se credeh c cestiunea s'a inchis, cand la 4 Decembrie ambasadorul rus reinol cererea in
mod categoric printr'o nota" prin care cerea libertatea stramtorilor numai pentru vapoarele Rusesti iar pentru alte pavilioane
ele sh fie inchise. Se vede de aci crt Rusia voia s loveasc in
celelalte th'ri de pe litoralul MArei Negre (Romnia si Bulgaria)
pe care avea intentiunea s le subjuge economiceste i prin flota
ei maritim, aceste doua' tari nefiind ca Serbia infeoclate la

politica Ruseasca. Cearicoff cereh un riispuns pentru a 2-a zi

Poarta tergivers'a sub pretext crt asteapt un rspuns dela puterile Europene cAci modificarea tratatului in profitul Rusiei
singure, equivala cu protectoratul Rusiei asupra Turciei. Emotiunea produsA in Turcia, de acest demers Rusesc, fu formidabilA.

Geni Gazeta inspirata de ministrul de externe otoman scri :

Demersul Rusesc e evenimentul cel mai gray din ultimii 40 de

ani. Atitudinea Portei este clara", : Nici un guvern, nici un turc,
nu va vol ca irnperiul Otoman sa caz6 la nivelul unui stat vasal R usieio.

Peste putine zile sosi rspunsul cabinetelor din Paris si

Londra, care ziceau : c6, daca Turcia nu se opunea la deschiderea Stramtorilor pentru Rusia numai, guvernul Frances si Englez consimt si nu au nici o obiectiune de facut, in caz contrar
ele nu vor face nici o presiune cu alte cuvinte Turcia rilmne
stilpanA pe destinele sale. Era maximum ce infelegerea cordialA
(astazi quadrupla intelegere) putea face pentru Rusia, caci dup
tratatul din Berlin, Rusia i Turcia nu aveau dreptul a trath separat una cu alta. De atunci se prevedea ci tripla intelegere va
sacrifich interesele Romnesti pentru libera trecere in Stramtori

www.dacoromanica.ro

Mink Ix MERSIN, El CATRE BYZANT

31

favorizand numai pe Rusia. Dar Austro-Germania veghea pentru interesele lor i cele Bulgaro-Romane i incept' a face demersuri consiclerabile asupra Junilor-Turci pentru ca s dea un
rilspuns negativ Rusiei. Aceste clemersuri favorabile Romniei
reusir comp'ect cAci iat riispunsul Turciei : cGuvernul Imperial, conformandu-se tratatelor, nu poate autorizh trecerea exclusiv a flotei ruse prin Stramtori i declarrt ea' toate drepturile
apartin exclusiv natiunei Turcesti.
.
In aceeasi zi Sazonoff, pentru a atenuh impresiunea fiascului rusesc. desrninteh in qLe Temps* caracterul oficial al demersurilor din Constantinopole pentru form area blocusului i zicea
s'a urmat numai discutiuni acadernice, iar Cearikof a lucrat
fara" instructiuni oficiale. Lectia era
:
Austro - Germania
constituiau cea mai formidabila piedech pentru Rusi pP drurnul
spre Byzant, pieclech favorabila Romaniei.
Aceste actiuni diplomatice in ultimii 10 ani se rezumeaza,
astfel :

1. Rusia incearc, sa colaboreze cu Austria si Germanla contra Turciei, si este invinsa atat duph resbelul Ruso-RomanoTurc cat si dupa cel Ruso-Japonez. Insucces !
2. Rusia incearca fara concursul Austro-German sa colaboreze cu Turcia si cu Balcanicii (afara de Romania). Insucces !
3. Rusia colaboreaza cu Balcanicii contra Austro-Germaniei
si contra Turciei. Insucces ! pima in momentul cand scriem.
Aceasta a 3-a faza a fost precedata de dourt tentative infructuoase ale Austriei de a atrage Rusia pe calea cunoscuta a
tratatelor secrete; in 1910 (dupa anexarea Bosniei) i in 1912
(cand vedea pregtirile blocului balcanic) Rusia refuzA a mai
trath cu Austria si astfel nu se mai putu amana conflictul European, la care Rusia lucra din 1912 si care fu continuarea operei Rusesti : Blocul Balcanic, cu cele doted resbele ale sale.
Pe timpul celor doua ra'sboae balcanice, marea preocupare
a Rusiei, Stramtorile nu inceta s. domineze toata situatiunea,
cu toate eh Rusia cauth sa ascunda proectele sale asupra Straintorilor.

N'am uitat cu toate acestea, ingrijorarea ce cuprinsese pe

Rusia cand vza pe Bulgari aproape de Constantinopole, pe punc-

tul de a atach orasul rezervat Tarilor (Tar-grad). Rusia nu voih

www.dacoromanica.ro

32

RIISIA IN MERRIL EI CATRE BYZANT

aceast victorie a agentilor ei, dar Bulgaria ar fi nesocotit pe

Rusia daca ar fi fost in stare a planta pe Sfetnta Sofia, crucea
In locul semilunei, conform proclamatiei regelui Ferdinand.

Asupra acestui subiect se isca, o mare polemica intre presa

Austro-Gerrnan i cea Rusa. i Austriacii se temeau mai mult
de ajungerea Bulgarilor la Constantinopole de cat de iesirea
Sarbilor la marea Adriatica. Dupa terminarea celor doua resbele Balcanice i dupa, pacea dela Bucuresti, chestiunea Stramtorilor ramase in suspensie, insa Tarul nu inceta, un moment a
se gandi la scopul istoric al Rusiei. De aceea la 14 Iunie 1914
Tarul Nicolae veni la Regele Carol al Romaniei la Constanta.
Aceasta, vizita, era indiciul ct Rusia dupa atatea tentative infructuoase va atach direct pe Turcia, dupa cum o Meuse acum 37
de ani (1877) cu deosebire ea atacul contra Turciei trebuih inceput contra Vienei deci cu caracter European.
Tarul avea nevoie, ca si la 1877, de concursul Romaniei.
Atunci, pentru a se intelege despre trecerea armatelor Ruse
pe teritoriul Romanesc, primul ministru I. C. Bratianu mergeh
la Livadia pentru a intalni pe Tarul; de randul acesta Tarul ne
facea onoarea de a vizith cu toata familia imperiala, pe Regele
Carol. Se flath astfel vanitatea Romanilor si, pentru a'i pune
contra Austriei, le aclucea Wei de marire peste Carpati, se fereh

insa de a le arata acelas lucru &Ara' Basarabia. Din contra,

in acea parte gestul Tarului era prohibitiv, caci a cloua zi dupa

serbarile dela Constanta, Tarul plech in Basarabia pentru ca s
inaugureze la Chisineu monumentul autorului subjugarei Basarabiei, Imparatul Alexandrn I. De sigur c daca Tarul ne
arth directia spre Carpati cu promisiunile ei ademenitoare (pe
care diplomalia rust', n'a avut nici o greutate a le popularizh
repede in Romania) aceasta o facea ca s ne indeparteze privirile
despre Dobrogea sau dinspre drumul ei catre Byzant, atat de
trebuincios Romaniei pentru viitorul ei economice. Prin trecera
noastra peste Carpati, lasam libera Dobrogea i drumul Rusiei
catre Byzant.
La 21 Iunie, ca rezultat al intrevederei dela Constanta, se vaza
la Stambul, o actiune comun i simultana a ambasadorilor Rus

si Roman, contra Inaltei Porti. Domnul Giers i d. Manu presentau Portei observatiunile guvernelor respective asupra peri-

www.dacoromanica.ro

33

RUSIA 4N MERSUL EI CATRE BYZANT

colului inchiderei StrAmtorilor In cazul unui rezbel greco-turc.

Acest demers a produs la Viena o mare impresiune, ca'ci se yedeh pentru prima oara", Romania (legata printr'o aliant secreta
cu Austro-Germania) sustinnd alturi cu Rusia vederile seculare Ruseti, antagoniste cu cele Austro-Germane i contrarii
chiar cu interesele Romneti.
Dup 5. cAteva luni (Nov., 1914) Stramtorile fur inchise, nu ins5,

din cauza resbelului Greco -Turc, dar din cauza resbelului European care se incepea in occident spre a se sfa'ri in Orient la
Constantinopole, nodul gordian al acestui cataclism provocat de
Rusia.

www.dacoromanica.ro

H.

VIITORUL ROMANIEI

E SPRE DARDANELE

www.dacoromanica.ro

MAREA NEAGRA LAC RTJSESC 1

ADRIATICA LAC ITALIENESC !

Inainte de infeodarea Italiei la Tripla Intelegere toate sperantele majoritatei romnimei, acea majoritate care doreste intregirea neamului spre frontiera carpatina (nu spre Prut), erau
indreptate spre sora noastra mai mare, Italia. Toti ziceau : Daca
intra Italia, intram si noi ! Spre Italia se duceau misiunile romanesti. Acolo ins se specula, cu .rolul acestor misiuni : caci
se stabilise de mull, si fara noi, un acord cu Tripla Intelegere.
Timp de 16 zile, Italia a trait (dela 4 pana 20 Mai) sub echivocul
de a aveh doua tratate de alianta cu forte inamice.
Noua alianta a stabilit mai cu deosebire faptul ca Romania
aveh aceiasi comunitate de idei nu de interese ca si Italia.
Si astfel Italia s'a servit de Romania pentru a'si ajunge scopurile ei. Italia si-a asigurat concursul statelor dela care Romania n'a putut inca obtine nici garantarea teritoriului ei propriu.
Aceasta ultima afirmare se verifica astazi cand vedem pe
Italia intrand in actiune contra aliatilor ei, iar Romania ral,manand cu totul izolata si la discretia Rusiei.
Dupa, modul cum se deseneaza politica statelor neunite ale
Europei, se vede ca marea este atractiunea lor principala.
Trei sageti sau trei directiuni principale sunt indicate :
1. Pentru Germania esirea libera in Atlantic prin canalul
La Manche, si ocuparea orasului Calais, cheia acestei strimtori.
2. Pentru Rusia esirea libera in marea calda a Mediteranei

www.dacoromanica.ro

38

VIITORIIL ROMANIEI E SPRE DARDANELE

prin ocuparea Bosforului si Dardanelelor si transformarea Marei

Negre inteun lac rusesc.

3. Pentru Italia disparitia asa zisului echilibru Adriatic si

stapanirea exclusiva a acestei marl, transformata in lac italian
prin ocuparea tarmurilor si a stramtorei de Otranto (larga de
60 km.) impiedicand astfel expansiunea celor 120 milioane oameni ai Europei centrale.
MA voi ocuph numai de cele doua din urmA sageti sau directiuni de esire din marea Neagra si Adriatica pentru ca existA
cea mai mare analogie intre interesele ce se desfasoara pe aceste
maxi.
*

In adevAr : Pe cand Rusia vrea sA stapaneasca marea Neagra

cu strimtorile ei, Italia doreste stapanirea Adriaticei si stramtoarei de Otranto.

Italia vrea sA se puie ca o bariera la expansiunea AustroGermanilor si a Slavilor din Bosnia, Serbia, Muntenegru precum
si a face din Albania poarta ei de penetratiune in Balcani. SA
nu se creada dar ca cei 700.000 Italieni din Trentino si Triest
sunt cauza razboiului Italo-Austriac, caci ce insemneaza 700.000
locuitori ce sunt la frontiera Italiei, pe langa cei 35 milioane din
patri a mama ?
De altminterea Austria a dat intreaga satisfactiune in aceastil
privinta si astfel se vede odata mai mult ca rasboiul se face nu
pe chestiuni de nationalitate, ci pe chestiuni de imperialism economic, iar ridicolele proclamatiuni ale beligerantilor sunt bune
numai a inflacara pe naivi. Cum procedeaza Italia in Mediterana
tot ash procedeaza Rusia in marea Neagra.
Rusia vrea sa tuteleze si sa subjuge pe Romani, Bulgari si
Turci ocupand Bosforul si Dardanelele si anihilandu-i, dupa cum
Italia doreste anihilarea Austriei, Germaniei si Serbiei.
Ceeace ar deveni Romania cand i s'ar lila gurile Dunarei si
Constanta, tot ash va deveni si Austria fail esire la mare ; ar

veget cum vegeteaza Serbia incatusata de toate partile. Nu

exista analogie mai mare intre modul de procedare al Italiei si
intre cel al Rusiei. Daca Romania admite procedarea Italiei, trewww.dacoromanica.ro

VlITORIM ROMANIEI E SPRE DARDANELE

39

bue sa, admita i sa, recunoasca drept logica luarea gurilor Dunarei i a Constantei ceeace ar acluce Romania in starea de servilitate a Serbiei. Pretentia Italiei care are mai tot teritoriul ei
udat de Mari, nu se poate numi decat absurda sau temerarg i
ea in loc sa scurteze razboiul, il va lungl, cad. Austria i Germania vor lupta cu cea mai mare disperare pentru a exista ca
puteri maritime. De 10 luni, Italia duce pe sub ascuns, o politica de pregatire pentru a ingenuchia pe fotii ei aliati i concursul Trip lei Intelegeri ii inlesnete scopul. Targul intre Italia
i Rusia (respectiv Trip la Intelegere) s'a facut. Italia a neglijat
interesele sorei ei latine in marea Neagra razboiul acesta nefiind un razboi de rase, Rusia a sacrificat pe sora ei Serbia,
razboiul acesta fiind un razboi economic. Abia acum, dupit 10
luni de razboi, cand speram a intinde mana Italiei, vedem deceptiunea lungei noastre ateptari !
Abia acum, dupg 3 ani de razboi purtat de nenorocita Serbie, tinp in care a primit mai mult ajutor dela Franta i Anglia
decat dela Rusia, abia acum, slabita i istovita, constata ca e pa-

rasita de Rusia i trecutg in mainile Italiei, ea care pang astazi depindeh de bung, vointa A ustriei.

Romania e parasita de Italia.

Serbia e parasita de Rusia.
Romania a servit Italiei ca un joc, o sperietoare, de care politicianii machiavelici s'au servit pentru a obtine Mang, libera
in Adriatica i alte avantagii, iar Serbia a fost o unelta in mana
Rusiei pentru ca la finele comecliei sg nu-i poat indeplini aspiratiunile ei in Adriatica.
Serbia, care pang, azi era victima Austriei va fi de aci inainte
victima Rusiei i a Italiei.
*

In curand vor fi 12 luni dela vizita inelgtoare a Tarului la

Constanta ; vizita ce s'a prelungit in aceiai saptamana cgtre
fratii notri din Basarabia unde Tarul avea, un rol panoramic sau
caleidoscopic cu totul opus. Pe cand in Constanta aducea, omagii
de prietenie curtenitoare pentru a atrage Romania in orbita ei
de influenta, in Basarabia avea, s5, se desveleasc statuia Tarului

www.dacoromanica.ro

40

VIITORUL ROMANIEI E SPRE DA RDANELE

liberator i sa se consacre supunerea Romnilor de acolo catre

sfanta Rusie.
La Constanta, Tarul citeh in fata marelui nostru Rege Carol I, discursuri atlemenitoare menite a-i servi. dupg cateva luni
pentru ad.ormirea spiritelor Romaneti, iar la Chianau Tarul
dupa cateva zile citeh discursuri cari consacrau supunerea Romaniei rapite cu 100 de ani mai inainte.
Nu ne putem inchipul o schimbare la fata mai brusca.
Politica aceasta de fatrnicie a dat roade bune in Romania,
pentru cei ce au condus-o, caci au gasit aci un teren potrivit
unde naivitatea, ingamfarea, linguirea au jucat rolul principal.
Aceste sentimente lesne de speculat, in unire cu altele mai materiale au adormit pe locuitorii acestei thri ospitaliere.
*

Acura cand toate intentiunile sunt date pe fatA, depinde numai de noi ca s vedem clar ceeace este de Mcut.
Maiu, 1915.

BOSFORUL, DARDANELELE 1 PORTILE DE FIER.

1

In 1895 Constantinopol era al doilea port din lume pentru

tonagiul mrfurilor ce trec pe acolo. Recordul era tinut de Londra dupa urmatorul tablou care arata intrarea maritima a marfurilor in vagoane de cate 10 tone.
Londra
Constantinopol
Liverpool
Oanalul de Suez
New-Castle
Cardif
New-York

Hamburg .....

1.499.000 vag.
1.307.000
867.000
848.000
844.000
780.000
691.000
625.000

.
.

Astazi Constantinopol catre care de secole tintete Rusia

ii p5streaza locul sau de al doilea port mondial, iar tonagiul
s'a suit dela 1.307.000 la 1.902.000 vagoane in 1910.

www.dacoromanica.ro

VIITORUL ROMANIEI E SPRE DARDANELE

41

Este un port nu numai de o splend.oare incomparabilk dar

si un port susceptibil de a aduce un venit considerabil judecand
duph faptul eh anual se incaseazh peste 10 milioane lei dela vapoarele ce trec pe acolo. Asthzi aceste taxe nu sunt de loc mari,
ele se reduc la circa 50 de bani de tona i fath de ceeace se percepe in canalul de Suez ele sunt aproape a douhzecea parte. Nu
sunt taxe puse pe marfuri, ci sunt taxe de navigatiune pentru
intretinerea farurilor, pentru salvare, taxe sanitare, etc. percepute pe tone de registru dach vaporul e gol sau inchrcat. Asemenea taxe se percep in mice port din lume i urmtorul exemplu
al unui vapor romanesc ce trece Stramtorile este deajuns sh ne
edifice despre aceste taxe.
Vaporul Carpafii de 2800 tone de registru plteste pentru
dus i tutors prin Bosfor i Dardanele surna de 1432 de lei, ceea
ce revine cam 50 bani de ton de registru sub urmatoarele denumiri :

Taxa, de plecare (firman) lei 10.50, taxe de far lei 908, taxa
sanitar lei 150, de salvare lei 113, ancoragiu, pilotagiu, cheltueli diverse. etc. SA vedem ce drepturi mai mari posedh Rusia
asupra Stramtorilor. Chestiunea nationalithtilor atat de trambitata" in manifestele tarului nu se poate invoch. Uitandu-ne pe o
harth a mArei Negre vedem eh numai jumtate din thrmuri sunt
ocupate de Rusia, cealalth jumtate o sthpanesc Turcia, Bulgaria si Romania.
Cu privire la tonagiul marfurilor constathm eh aceste trei

thri reunite au un tonagiu superior tonagiului mrfurilor ru-

sesti. Almanachul de Gotha arath 710.000 vagoane marfuri esite

din porturile rusesti ale marei Negre fath, de 420.000 vagoane
marfuri romanesti esite prin Constanta i gurile Dunhrei. Prin
Odesa nu iese nici un sfert din tonagiul Sulinei 1, iar mArfurile
bulgare i turcesti, reunite, intrec exportul rusesc care se face
prin Baltica, prin marea Alba, oceanul Pacific si pe uscat, pe

cand Romania are o singur esire la mare. Astfel fiind nu vedem motivul pentru care Rusia sthpanh numai pe jumAtate litoralul Marei Negre ar aveh drept la suprematia comerciului

Tonagiul gramelor exportate prin Odessa In 1900 este in scildere fatii de porturile Novorosik,
Rostof, Nikolaef. Odesa 856.400 tone, Novorosik 1.115.000 tone, Rostof 1.562.000 tone, Nicolaef
1.630.000 tone.

www.dacoromanica.ro

42

VIITORUL ROMANIEI E SPRE DARDANELE

prin Bosfor. Taxele minimale pe cari Turcia le incaseaza astazi pot ,deveni maine daca Rusia e stapana cu invoirea Angliei i a Frantei pe Stramtori nite taxe intolerabile, de oarece Rusia, exportancl ca i noi grane i petrol, va cauth sa favorizeze produsele sale in detrimentul concurentei romaneti,
i daca nu va pune taxe pe fata mai mici pentru vapoarele ruseti, va puteh ajunge la acest scop prin alte subterfugii, tinzand la restituirea acelor taxe. Lucrul acesta nu s'a practicat
de Turcia i nu s'ar puteh practich daca Stramtorile ar fi in-

ternationalizate ca gurile Dundrei.

Iata, de ce cuvantarile tarului, ale lui Sassonov, Goremykin
i Gurko relative la tinta finala a Rusiei nu poate decal sa ingrijeasca pe orice roman care nu judeca sentimental, ci numai
din punctul de vedere economic al viitorului tarei noastre. Pana
astazi Ungaria care aveh aceleai procluse ca i noi (grane, animale, lemne i petroleul galitian) a stabilit prin dificultatile
ce ni le aduce la export ca un fel de zici chinezesc de care ne
loveam. Am avut posibilitatea s ocolim acest zici. prin calea
deschisa a marilor. Daca aceasta, cale ni se inchide i ea de ca-

tre al doilea concurent similar Rusia, pericolul acesta e mai

mare decat cel dintai, caci iata cantitatile ce exportam pe mare
i pe uscat in 1910 :
Pe uscat
Prin gurile Dunrei
Prin Constants

106.130 vag.
.

. .

218.953
100.917

11

Exportul pe uscat este clan a cincea parte din exportul total.

Transitul nostru prin Ungaria se lovete de tarifele lor de transport i daca marfurile voesc a Ma, calea Dunarei ca sh ajunga
in Germania, acolo stau Portile de Fier.
Ungaria contra deciziunei congresului european, care insar-

cinase pe Austria cu lucrarile dela Portile de Fer, a reuOt sh

faca prin ingineri i capitaluri ungare clistrugerea stancilor earl

impiedicau navigatiunea.

Aceasta lucrare a fost rau facuta, intentionat i astazi nu

serva la nimic, decal la aceea c obstacolele cari Impedicau navigatiunea au ramas nite adevarate porti de fer in interesul statului ungar.

www.dacoromanica.ro

VTTTORUL ROMANIEI E SPRE DARDANELE

43

Rezultatul Ii vedem din ataturatul tablou al taxelor exorbitante pe cari Ungaria le percepe la Portile de Fier pentru un
serviciu neexistent i iluzoriu in cazul lepurilor mici cari nu
tree prin canal i nu se servesc de lucrArile fcute.
AMU

1909
1910
1911
1912

MUNE

VAGOANE

TAXE PERCEPUTE

in susul Minkel

in Josul Dunks!

In coroans

65.300
27.700
36.300
46.800

19.800
30.400
19.400
27.600

1.518.000
992.000
863.000
1.232.000

Contrar hotrarilor europene, ungurii nu percep taxe pe vapoare, dar pe mArfu.ri, fixand dou feluri de taxe : unele scumpe
pentru cereale, allele mai eftine pentru carbuni, piatr, ciment,
etc. Cum ins aceste materiale fac parte din transitul Ungariei,
iar cele dintai apartin Romniei, se vede i de aci intentiunea
lor asupritoare.
Pentru cereale se platete 22 de lei de vagon, ceeace reprezint o tax5, de dou5, ori mai mare ca cea perceput la gurile
Dunrei de o comisiune european neprtinitoare i onest.
Asemenea reprezintg, de unsprezece ori mai mull ca ceeace

se percepe numai pentru o trecere prin Bosfor i Dardanele.

Traficul de 46.000 vagoane trecute in susul Dun'arei apartine Romniei, Bulgariei i Serbiei. El este un trafic neinsemnat i adus
in aceastA stare de taxele exorbitante i din cauza neutilizArei
unor lucrri defectuoase cari se zice cg, ar fi costat 45 milioane

i cnd ne gandim c acest fluviu apartine in mare parte

Romniei dup cum arat urmtorul tablou de kilometri ai trmului stang i drept apartinnd :
lei.

Ungariei
Romaniei .

1.639 kilometri
. . . . . 1.330

725
682
380
327
53

Germanioi

Austriei
Bulgarioi
Sorbia

Rusiei

. ....

www.dacoromanica.ro

44

VIITORUL ROMANIEI E MIR DARDANELE

Este extrem de interesant a se cunoaste cum inginerii unguri se scuza de nereusita lucrarilor lor. Dar ar fi sa depasesc
subiectul acestui studiu, de aceea termin aratnd ca drumul pe
mare este calea naturala cea mai eftina ce exista. Ca vorbele celebre ale regilor Prusiei : Viitorul nostru e pe mare* si ql\Tavigare necesse est, vivere non necesseD sunt cuvinte cari trebuesc bine memorate.
Ca dach voim sa, comparam transporturile pe cale ferata, cu

cele pe mare, e destul sa spunem ca un vagon de cereale costa

pe o distanta de circa 2000 kilometri (Bucuresti-Berlin) 700 lei,
iar cu acest pret orice companie de vapoare il poate transporth
dela Constanta la Jokohama pe o distanta inzecita, de 20.000 kilometri, facand astfel jumatate din ocolul pamantului. Daca am
voi sa transportam pe uscat tot exportul Romaniei, aceasta ar fi
o imposibilitate materiala. Astazi cu cele trei trecatori cu linii
simple, deschise, nu e posibil a se indruma, peste 400 vagoane
pe zi, iar in timpuri normale, cu 5 trecatori deschise, Romnia
ar puteh exporth cu mare imbulzeala 650 vagoane pe zi sau pe
an 230.000 vagoane.

Ceeace reprezinta jumatate din cantitatea disponibila pentru

export. Aceasta probeaza ca este absoluta nevoe sa, avem liberit
navigatiunea pe maxi si prin Bosfor, altfel vom fi sufocati asa
cum aver], intentiunea Austro-Ungaria sa procedeze fata de Ser-

bia lipsita de o esire la marea libera. Cu nici un chip nu tre-

bue sa devenim un hinterland al Austro-Germaniei, nici satelitii Rusiei.

ROMANIA I RUSIA LA
BOSFOR I DARDANELE.

Comertul nostru se face aproape in intregime prin Dardanele si Dunare. Trecatorile Carpatilor, in numar de cinci, nu
pot absorbi cleat 650 vagoane pe zi, adica un maximum de
230.000 de vagoane pe an. Cum insa exportul nostru anual intrece suma de 450.000 de vagoane anual, rezulta ca abia jumatate din productia noastra poate lu drumul pe uscat. Aceasta,
stare de lucruri, sare in ochi, cu deosebire astazi and numa

www.dacoromanica.ro

VIITORIIL ROMINIEI E SPRE DARDANELE

45

5 luni de Inchiderea Dardanelelor, au produs o perturbare necunoscuta, Inca in Romania, aducnd i o suma de Incrimin5ri
reciproce intre producatori i guvern, Incriminari a caror cauza,
nu poate dispare cleat odata cu deschiderea Stramtorilor.
* * *

E cert ca, viitorul unei taxi atarna de libera ei expansiune

agricola, inclustrial i comerciala. 0 tartt, situata astfel, ca sa-si
poata desvolth bogatiile ei prin comert si transport, i are viitorul asigurat si nu va depinde dealt de activitatea populatiunii
si de capacitatea conducatorilor ei. Comertul international este
redus astazi la o chestiune de transport sau de locomotiune.
Asia Mica, taxa bogata dar foarte neglijata, de turci, nu poseda cai de comunicatie, ceeace Impiedica orice Incercare de
penetratiuna europeana. Tara noua, cea mai apropiata de Europa centrala, erh firesc ca Germania sa caute alimente pentru
propria ei populatie si debuseuri pentru industria ei in Asia
Mica, care nu puteh ramne la infinit neproductiva.
Germania are, de altfel, mai mare nevoie de a patrunde in
Asia Mica cleat in Rusia, tara, putin populata i cu imense resurse Inca neexploatate. Germania are o populatie de 65 de milioane, repartizata In proportie de 120 locuitori pe chilometru
patrat. Germania are ash dar nevoie de expansiune in Asia Mica,
unde cele 17 milioane de locuitori ai ei, se repartizeaza aproape

ca In Rusia 9 locuitori pe kilometrul patrat.

S vedem acum, cari sunt interesele Romniei i drepturile
ei la viata economica, fata de situatia problematica care i se va
creih In urma rzboiului.
Drumul creiazd &caul. Calle aduc prosperitatea unui stat.
Cnd un nou drum e creiat intr'o tara Inca in desvoltare, acest
drum devine cauza prosperitatii ei. Decadenta tarilor cari, in
trecut (secolul al XV-lea) se gaseau In drumul dintre Europa
centrala si Indii, se expli ca prin descoperirea lui Vasco de Gama
(1848) a unui nou drum mergAnd la Indii prin Capul Bunei Spe-

rante, drum care, la randul sau, Ii pierde importanta prin talerea istmului de Suez (1869), lucru care trebuih sa provoace spe-

www.dacoromanica.ro

46

VIITORIIL ROMANIEI E SPRE DARDANELE

rante stralu.cite pentru tara noastra, caci din nou drumul la

Indii se apropih de noi.
Astazi aceste sperante sunt si mai aproape de realizare, caci
vechiul drum de caravane care, in evul mediu, treceh prin Moldova si Asia Mica, e in ajun sa renasca, multumit liniei de cale
ferata Bagdat, pe care germanii o construesc in Asia Mica. Fata
de celelalte cat ferate mai lungi, ca acele de pilda cari unesc
Oceanul Atlantic cu Oceanul Pacific, in America, si calea ferata,
transsiberiana caile ferate germane din Asia Mica, au o lungime mai mica si peste cinci ani vom vedeh trecand prin Romania primul tren pentru Constantinopol, Bagdat i Golful Persic.
Razboiul a intrerupt executarea operei germanilor in Asia
Mica, opera la realizarea careia Romania aveh mare interes.
Raposatul rege Carol, marele rege Carol, spuneh, nu fail
dreptate, in discursul pronuntat la Londra, in timpul primului
an de domnie.
Am primit sa flu printul Romaniei pentru ca am convingerea ca un stralucit viitor asteapta aceasta tara. Drumul cel
mai scurt intre Anglia si Indii trece prin Romania, caci o linie
dreapta trasa dela Londra la Bombay trece prin Bucuresti.
Parerea exprimata de regele Carol la banchetul din Londra
de acum o jumatate de veac, a lsat nepasatori pe englezi, cari

nici macar nu s'au gandit sa faca, o legatura pe uscat cu cea

mai mare colonie a lor.
Un popor maritim se intereseaza foarte putin de caile de
comunicatie pe uscat. Din cauza aceasta a trebuit ca aceasta
ideie sa fie reluata cu succes de Germania, care avii de invins
greutati multe strabatand Austria, Ungaria, Serbia, Romania,
Bulgaria si Turcia, inainte de a-si vedeh visul realizat.
Aceasta opera a deslantuit o vie gelozie in Anglia, nu-si
ascuncleh nemultumirea care ii producee alianta Germaniei cu
Austria, Ungaria, Romania, Bulgaria si Turcia. Singura Serbia
lipseh acestui lank continuu pentru Drang nacht Osten, dela Berlin

la golful Persic.
Dar Serbia e un stat slay, infeudat Rusiei, ca i Muntenegrub, si cum interesele Rusiei sunt cu totul opuse tendintei Europei centrale spre est, iar aceasta, tenclinth este perpendicular
amenintata de accesul Rusiei la Marea Mediterana, reiese urnwww.dacoromanica.ro

VIITORUL ROMANIEI E SPRE DARDANELE

47

pule ca aceste doua forte tind in unghiu drept tocmai la Bosfor, unde idealul lui Petru cel Mare are drept obiectiv de a -Oda
deacurmeziul lantul de expansiune germang.
Nu lipsete acestui lant format din Austria, Ungaria, Ro-

mania, Bulgaria i Turcia decal o singura veriga, Serbia, i

aceasta numai din cauza politicei necugetate, meschine i ab-

surde a Austro-Ungariei, fata de Serbia. Romania, totui a gasit

cu cale sa nu se desprinda, dela acest lant.
Dacii, Serbia ar fi i ea de partea Europei centrale opera de
expansiune ar fi fost uor de realizat, Mit' sa fi fost nevoie de

vrsat atata sange, i spre folosul tuturor statelor cari ar fi

cooperat la aceasta ele fiind in drumul care duce in Inc lii, prin
regiuni bogate ale celor mai bune debueuri pentru europeni.
Rusia se opune acestei expansiuni pe care n'o poate realiza
Rusia nefiind o tara industriala.
Scopul ei -este sa-i taie drum la Mediterana, pentru a-i
cuceri un debueu produselor agricole brute, ceeace tocmai convine Angliei mare consumatoare de alimente, pe cari solul ei

nu le poate furniza, decal pentru doua. luni de alimentare a

populatiei sale insulare in numar de 46 milioane.

Angliei ii mai convine apoi sa vada Rusia aezandu-se deacurmeziul drumului pe unde se scurge produsele de manufactura' germana spre Indii i Asia centrala, locul de intalnire al
obiectelor .industriale cu marcile Made in Germany si Mady in
England.

cum Anglia prefera sa pastreze monopolul exploatarei

celor 325 de milioane de indieni, e firesc ca ea s primeasca
bucuros accesul Rusiei la Bosfor, pentru a se opune amestecului
Germaniei in Golful Persic i in Indii.
WA pentru ce oamenii de stat englezi se declara in sfarit
pe fata pentru intrarea ruilor in Bosfor, iar pentru a-i asigura
simpatiile Romaniei, ei ii asigura ca, nefiind stat germanic, ea va
beneficia, de aceleai interese comerciale ca i puterile aliate impotriva Germaniei. Cat despre Bulgaria, ei ii asigura de asemenea libertatea Stramtorilor, cu conditia sa paraseasca, Germania.
Acela avis, face insa cunoscut Romaniei ca. n'ar puteh conth

pe aceste avantagii, cleat cu conditia de a nu sta, alaturi de

statele Germanice.
www.dacoromanica.ro

48

VIITORUL ROMANIEI E SPRE DARDANELE

E deci lAmurit cA intentia Trip lei In telegeri -- in ipoteza

unei victorii a ruilor este a stabill pentru stramtori douA
regimuri diferite : unul favorabil de care vor aveh sti se foloseascA statele negermardce i altul defavorabil, pentru statele
amice Germaniei sau numai neutre.
Astfel, avantajul pe care il ateptAm noi dela pAtrunderea
germanilor in Asia micil se afra dintr'o data anihilat, prin insui faptul cedArei Dardanelelor Rusiei care, avnd de exportat
exact aceleai produse agricole i miniere ca ale noastre, ne va
face astfel concurentA : in timp ce Germania, neexporthnd aceleai produse ca noi, nu ne face concurentA i ne considera chiar,
ca auxiliari indispensabili penetratiunei lor in Orient.
Ca urmare logica, actiunea noastra de penetratiune in Orient
ar trebui sA fie paralelA cu cea a Germaniei i ar trebul sa profitArn de avansuri pe care, geograficete, ii avem asupra ei.

ne amintim istoria veacurilor trecute, cnd popoarele

asiatice se indreptau din Orient spre Occident i toate se ciocneau Intre ele, pe pArnntul nostru denumit bulevardul barbaS6',

rilor, bulevardul "intArit i apArat de noi.

Astazi rolurile sunt schimbate. Cu exceptie Rusia, barbarii

nu mai yin dela rAsArit, pericolul galben e o utopie, lupta se

da astazi cu ajutorul tiintei i al milioanelor, iar neamurile
civilizate tind spre Orient.
Expansiunea europeanA se urmeaza "in chip fatal i progresiv

sub o forma noua, datoritA industriei i comertului.

Aceasta expansiune trece prin taxa noastra pentru a ajunge
la Extremul Orient. Daca nu-i impedecAm clrumul inlesnindu-i
calea, i dacA nu ne hotarim cu energie de a aveh partea noastra
in aceasta intreprindere de expansiune prin o agriculturA sistematica, prin inclustrie, cornert i mijloace pe transport, vom fi
nimiciti i aserviti.
Noi trebue sa facem cauza cornunA cu civilizatia expansiva

a Europei centrale i orice tara care ar incerch sA se opuna

acestui mar spre Asia mica, ar dovedl ca urmArete nimicirea

noastrA i aceea a progresului.
In timpul celor din urma zece ani, dui:A infrngerea ruilor
de cAtre japonezi, Romania a realizat mari progrese de navigatie
pe Marea NeagrA i pe oceane, cAci influenta rusa la Constanwww.dacoromanica.ro

49

VIITORIIL ROMANIEI E SPRE DARDANELE

tinopol suferise o micsorare, iar privirile Rusiei se 1ndreptara

sprOExtremul Orient.
In timpul acesta, influenta germanilor, castigancl in intensitate, ne-a ajutat i pe noi s stabilim, strAbtand tara noastra,
o comunicatie directa, intre Berlin si Constantinopol, precum
cabluri submarine. Aceasta infiuenta a favorizat de asemenea
progresul nostru economic cu ajutorul liniilor maritime regulate pana in Egipt i Olanda, facand concurenta liniilor ruse in
decadenta.

Iat un exemplu care demonstra in chip lmurit profitul

ce ar rezulth pentru comertul nostru maritim multumita influentei Germaniei in7furcia.

Dar daca Marea Neagfa ar cleveni un lac rus, pavilionul

roman nu ar mai existh i taxele de pasaj prin Bosfor, din uniforme cum sunt astzi pentru toate pavilioanele, ar deveni
pentru noi oneroase, nimicitoare chiar.
Cu ajutorul Bosforului, Rusia va exercith asupra noastrA
aservirea_economich.
CAT TIMP POATE SUFERI RUSIA I CAT
TIMP POATE SUFERI ROMANIA STAREA DE BLOCARE A DARDANELELOR.

Prin cele ce urmeaza imi propun sa probez doua lucruri :

1. Ca, fata, de productiile de cereale rusesti si romanesti, noi
romanii facem comparativ un export de trei ori mai mare ca
Rusia i c prin urmare, pentru existenta noastra, avem un in-

treit interes la libera trecere prin Dardanele.

2. Ca oprirea exportului fluvial si maritim aduce Romaniei
pagube i prejudicii de trei ori mai mari ca pentru Rusia. Cu
alte cuvinte c pe cand. Rusia poate s ste blocat fara, a exporta, limp de trei ani (timp prevazut de Anglia care a dat ordine ofiterilor sai debarcati in Franta de a-si Inchiria, vile pentru familiile lor pe timp de trei ani), Romania nu poate sth blocata mai mult ca un an, adica pang, la Decembrie 1915.
Urmttoriil tablou ne arata pentru fiecare cereala, cat la suta,
din recolta (1911-1912) se exporta din Rusia si din Romania.
4

www.dacoromanica.ro

50

VUTORUL RONIANIE1 E SPRE DARDANELE

ANII
1911

GrAu rusosc .....

romlinesc.

SecarA ruseasca . .
s
romilneasca

Orz rusesc . .
romAnesc .
b

OvAz rusesc . .
s
romlinesc

EXP0RT

EXPORT la sut3

vagoana

vagoana

din praductle

1.533.500
260.300

209.400
154.700

13 la sutil

1.952.200
12.700

27.290
10.500

1 la suta
82 s s

950.000
56.800

304.600
42.300

33 la sutit

1.271.500
40.160

85.000
4.580

241.b00
300.400

96.000
158.000

PRI/BOOTIE

1912

.
Porumb rusese
s
romanesc .

.
.

60 s

73 s

7 la sut
,
s

11.

40 la sutil

52 t

Totalizand cerealele ruseti la o parte, iar pe cele romaneti

de alth parte ghsim cit Rusia produce 5.945.000 vagoane i exporta 725.000 vag. sau 12 la suth, din recolth, ; iar Romania produce 670 de mii rag. i exporth, 370.000 vag. sau 57 la suth din
recolt.
Din 100 vagoane cereale produse de Rusia se exporth 12 vagoane, iar din 100 vag. cereale romaneti se exporth 55 vag. pe
an. Romania deci exporth mai mult ca jumAtate din ceeace produce, pe cand Rusia nu poate exporth decal a opta parte, restul
fund absolut necesar numeroasei sale populatiuni care s'ar revolth
cum adesea se intamplh din cauza foametei.
Romania poate s nu produch un an nici un bob de grau i

totu0 nu sufera de foame dad], guvernul are grija a opri exportul la timp. Dar Rusia trebue sh, fie cu mare prevedere la
productia i exportul ei de cereale chci ea nu dispune decat de
un stoc infinit de reclus, stoc care echivaleazh cu o rezervh de

a opta parte din productia ei anualh, adich cu mai putin ca douh,

luni de alimentatie. Dach un an nu se recolteaza nimic, populatia
ei moare de foame duph clou luni, pe cand in Romania (unde
se exporta mai mult decat se consuma In ara) un an bun produce alimente pentru doi ani consecutivi.
Aa c problema cea mai grea care se ivete astazi In ajunul recoltei va fi : a se ti unde sa se Inmagazineze noua recolth
www.dacoromanica.ro

VOTORUL ROMANIEI E SPA DARDANELg

51

fata de imposibilitatea de export. Este o problema atat de gray

in cat ea singura poate fi de natura, a ne forth s intram in actiune, de oarece intrarea in rsboi va forma ca un derivativ, o
supapit de siguranta, la o stare de lucruri extrem de precara.
Rusia care exporta asa de putin fata de ceeace consuma ar
putea s stea, i trei ani in rasboiu cu Dardanelele inchise. caci
in acesti 3 ani abia se acumuleaza acolo alimente necesare populatiunei sale pe timp de 6 luni, Rusia exportand dupa cum
am vazut grane pentru douil luni de alimentatie proprie.
Daca thsa" inteunul din acei trei ani recoltele ar fi compromise, atunci cataclismul imperiului moscovit ar fi indescriptibil
si asemenea lucruri nu sunt rare in Rusia. Asa se explica, si nu
trebue s ne mirtun pentru ce Rusia a oprit orice export in ziva
declaratiunei de rasboi, adicti cu 3 luni inainte de inchiderea
Dardanelelor.

Rusia, chiar daca s'ar cleschide maine Dardanelele

lucru
putin probabil totusi ar mentine prohibirea exportului, caci o
recolta, ruseasca d populatiunei siguranta c nu-i va lipsI ali-

mentele pe timp de dousa luni in plus peste un an, pe cand o

recolta in Romania asigura pe doi ani (dela recolta) alimentatia tarei.
*

Este extrem de interesant a se sti pentru ce o Ora mica

Romania face un export asa de mare fata de ceeace, comparativ, face Rusia care este de 160 ori mai mare ca Romania in
suprafata si de 22 de ori ca numar de locuitori.
Cauza acestei anomalii favorabila noua, consta in faptul ca
Romania cultiva trei sferturi din pamantul sau, iar Rusia cultiva jumatate (cel din Europa) i una a cincea parte din pamanturile asiatice rusesti. Nu lipsesc deci Rusiei pamanturi de
cultura, si de aceea este inexplicabil cum ea doreste sri stapaneasca taxi noui ce nu i-au apartinut niciodata.
Alta, cauza,' a marei productiuni de cereale romanesti consta

In faptul ca pe cand pamantul rusesc este lucrat c abia da, 660

gran la hectar, pamantul romanesc d indoit, adica 1170 kgr.
grau la hectar (media pe 1902-1913) si ar putea s dea, de dourt

www.dacoromanica.ro

52

VIITORIM ROMINIEI E SPRE DARDANELE

ori cum dh, asthzi, judecand. duph faptul ch in Belgia i Olanda

solul dh 3.400 kgr. pe hectar, iar Danemarca 2760 kgr.
Tara noastrh, are un viitor strhlucit dach, va puteh exporth
chci numai
cereale i petroleu i dach acest comert maritim
pe mare se ajunge la boghtie nu va fi impedicat in Dardanele
sau la Dunhre.
Vom face progrese uimitoare mai cu deosebire asthzi cand
s'a pus in cea mai mare evidenth ce valoreazh cerealele i petroleul. Dach insh vom fi redui sh consumhm noi singuri (impreun cu fratii notri de peste Carpati) ceeace producem i comertul nostru exterior ne va fi stnjenit pe mare, atunci vom
reveni la ceeace tara era cnd toate produsele consumate proveneau din industria casnich i localh i cnd fiecare se indestun, pe el singur. Aceasth, retrogradare va reveni atunci Cand
vom fi opriti in avantul comercial pe care 1-am luat i cand exportul nostru i-ar schimbh directiunea lui maritimh de pdna,
asthzi.

Boghtia unei thri nu poate proveni deal din comertul exterior ce ar fi in stare sh-1 fach. Niciodath comertul interior (propriu) n'a adus o tarh la boghtie. Olanda ne dh, cel mai strlucit
exemplu de aceasth natufa.

Cum insh stau astzi lucrurile mergem spre shrcie, cnd.

comertul nostru exterior este anihilat i cnd in loc sa," exporthm
530.000 vagoane pe an de diferite produse suntem redui la maxi-

mum 100.000 de vagoane, ce se imbulzesc i abia pot trece pe

cele 3 frontiere de uscat rhmase deschise.
Cazul nostru deci devine din ce in ce mai gray.
7 Iunie 1915.

EXPORTUL
1 BLOCAREA
STRAMTORILOR. IMPORTUL

CEREALELOR IN ANGLIA.
1

Anglia este tara care consumh cea mai considerabil cantitate de cereale. Populatia ei care muncete excesiv inteo climh
aspr a. are nevoie de multe calorii i numai thrile exportatoare
de cereale i le pot da.
www.dacoromanica.ro

VIITORUL ROMANIEI E SPRE DARDANELE

53

Dela 1.nceput pot preciza ca a treia parte din cerealele disponibile pentru export de pe glob merg in Anglia i Irlanda.
Inte leg prin disponibile pentru export cerealele tarilor in care

exportul e mai mare ca importul tarn numita exportatoare.

Aceste tari se impart in doua : Tani exportatoare europene
(Rusia, Romania) cari trimit prin stramtori, i tri exportatoare
extra-europene (Asia, America i Australia).
0 coincidenta, bizara a facut ca exportul celor dintai sa, fie
pe jumatate cat exportul celor din urma tari.
*i. iarai o coincidenta i mai bizara a facut ca Englitera
s consume tocmai atatea vagoane de cereale cate exporta Rusia
i Romania reunite, cantitate exact egala cu jumatate exportul
tarilor extra-europene.
Cu alte cuvinte, impartind in trei parti egale cerealele exportate de pe glob (de catre tarile cu excedent la export asupra
importului) avem pe de o parte pe Rusia i Romania cu o treime,
iar pe de alta toate tarile de peste oceane cu doua treimi.
Guvernul englez care trebuie sa ingrijeasca de hrana celor
46 milioane de insulari are tot interesul ca pe piata Londrei sa
fie abundenta de oferte 1 oamenii de stat englezi duc o politica
comerciala confor ma, cu interesele acestei taxi mercantiliste. Ei
vad cu inima iugrijit disparitia de pe piata Londrei a granelor
ruseti i romaneti atat de bune in calitate i atat de eftine.
In timpi normali se ofera tarilor importatoare de cereale
(inclusiv Angliei) trei milioane de vagoane de diverse cereale pe
an. Astazi granele din Marea Neagra fiind inchise se oferA numai
douil, milioane de vagoane. Din cauza acestei penurii de oferte

reese starea precar a Angliei care, ea, ar cumpAra mai mult

ca jumaate din ceeace este astazi disponibil la export. Zic citi
Anglia ar cumpArh mai mult cleat jumatate pentrucii astzi nu
se ofer cele dou milioane vagoane ale trilor de peste ocean,
ci cu mult mai putin i i'n cazul acesta Anglia cu trebuintele
ei de un milion de vagoane poate concura la cumpararea unei
portiuni mai mari ca jumatate din cantitatea disponibila i de
aci decurge concurenta apriga intre Anglia i celelalte OH consumatoare, concurenta care face de se ridica preturile granelor
pentru a caror acaparare statele fac sfortari uriae. Este destul
a spune ea, Italia i toate statele au suprimat taxele lor de vama
www.dacoromanica.ro

54

VIITORUL ROMANIEI E SPRE DARDANELE

la grane, ch, au schzut pretul transportului pe vapoare i cM fe-

rate, ch au incurajat formarea de societhti pentru distributia

phinei, fchnd un tip unic, etc. etc., spre a vedeit ce lupth se dh

pentru acapararea cerealelor a chror cantitate exportabil a

schzut grozav. Aceasth schdere provine din cauza perturbatiei

adush de chtre rzboiul navigatiunei care a inzecit preturile
transpoartelor i din cauz c anul acesta (1914) a fost In genere un an deficitar. Deficitul recoltelor mondiale a fost :
Pentru grhu dela 100 la 89 ;
Pentru ovAz dela 100 la 87 ;
Pentru secar dela 100 la 91 ;
Pentru orz dela 100 la 83.
Dar ceeace a influentat i mai mult a fost inchiderea Dardanelelor cari rasau sh treach a treia parte din cerealele dispoponibile pentru export, adich tocmai o cantitate egalh, cu necesithtile Angliei.
0 crudh experienth face deci astzi Anglia. Ea plAtete phinea

cu un pret dublu ca cel normal ; p1Ate0e cu 38 de lei suta de

kgr. de grau pe care anul trecut Ii plAtea cu 19 lei.
lath unde duce lipsa de concurenth i pentru ce politica cea
mai patriotich i savanth a Angliei trebuie sh priveasch alimentatia poporului, care nu poate rhbda, a fi blocat decal timp de
dou'a luni cnd orice aliment se sifirsete in Anglia. Acest lucru

nu se intampl pe continent unde austro-germanii au probat

ch, pot suporth un blocus efectiv de patru ori mai lung, adicil
de 8 luni.

Ca sa," ilustrez i sh probez c cele de mai sus sunt adevhrate, voiu forma, urmtoarele tablouri statistice :
Cat importi Anglia fata de exportul mondlal de cereale
'
1913

Gall

. .

Importul AnglIel

dfn exportul
mondial

1.606.000 vag.

535.620 vag.

1/3

FlinA de grAu

238.250

Porumb .

490.770

OvAz

231.200

532.450

Orz

Total .

A one parte

Export mondial

1/4

59.600
245.410

1.

1/2

92.260

II

40 0/0

113.990

1/5

3.098.670 vag. 1.046.880 vag.

www.dacoromanica.ro

1/3

VIITORUL ROMANIEI E SPRE DARDANELE

5.5

De ad se vede ca cerealele importate i consumate in Anglia

(cad am tinut socoteala de cele ce se lucreaza si se reexporta)
sunt a treia parte din cele ce se exporta de peste tot globul.
Cei ea primeste anual a 3-a parte din griiul disponibil pentru
export, un sfert din feiina exportatei, jumatate din porumbul ce se
exportel, 40 la sutei din oveizul si a 5-a parte din orzul disponibil
pentru export in toatel lumea.
Anglia ca i Romania nu consuma secara, caci ea nu importiti
de loc.
lar totalul acestor cereale importate reprezintei a 3-a parte din
totalitatea cerealelor mondiale disponibile pen fru export.

Iat dar de ce importanta este pentru Anglia comertul de

tereale si cat de mare interes are ea la gurile Dunarei unde
trebue sa cultive relatiuni de prietenie cu Romania, care este.a
3-a tail exportatoare de cereale de pe glob si care ii ofer'a
marfa buna, i eftina.

Urmatorul tablou va servi sa pro beze & a 3-a parte din

exportul mondial de cereale pleaca din Rusia i Romania. Asemenea va art importantul rol al Romaniei care export4 cantite'qi egale cu a treia park din exportul Rusiei.
Comparatlune Pike esparto! Romania gl al Ruslei
1913

GrAu

. .

Exportul Ron9Inte1

Exportul Ruslel

112.000 vag.

331.800 vag.

n'a exportat

Fain do grAu

12.850

Porumb

53.000

50.900 vag.

6.300

61.550

17.500

00.900

38.150

384.000

Socarit .
Ovaz

Ory

Total .

287.800 vag.

889.750 vag.

Din Rusia i Romania, total 1.167.550 vagoane.

Export mondial 3.098.670 vagoane, inclusiv Rusia si Romania.
Astazi cand conflictul pentru stapanirea Stramtorilor este in

joc ar fi extrem de interesant a se stl proportia de cereale rusesti fata de cele romanesti esite prin Bosfor.
0 premisa pentru acest calcul o avem in tabloul de mai sus
www.dacoromanica.ro

56

VIITORUL ROMANIEI E SPRE DARDANELE

unde se \rule ch. exportul prin toate frontierele ruseti este de 3

ori mai mare ca exportul romanesc de cereale.

Pentru ca insh, exportul rusesc se mai face prin Baltica,

marea Alba, pe uscat, pe and cel romnesc se face aproape
exclusiv prin Stramtori, nu vom fi departe de adevar daca vom
zice ch, la doua vapoare ruseti eite cu grane prin Bosfor urmeaza un vapor cu graul romanesc.
Ceeace ne conduce la aceasta sunt i cifrele ce gasim in Almanachul de Gotha i anurne pe 1912 cand au eit din porturile
ruseti ale marei Negre 710.000 vagoane de diferite marfuri, iar
in acelai an epau din porturile romane0i 420.000 vagoane. Daca
reprezentam cu 100 tonagiul marfurilor romaneti proportia arata
eh, cele ruse0i sunt reprezentate cu 170. Am zis mai sus 100 catre
200 *i. se vede dar ca. este aproape de adevar, i ca aceasta mare
cantitate de marfuri romaneti ne da, drepturi incontestabile la
Bosfor i Dardanele, drepturi echivalente cu ale Rusiei, daca
punem in cumpana faptul c singura noastra eire este marea
Neagra, pe cand Rusia mai are i Baltica, marea Alba i Oceanul
Pacific.
12 Aprilie 1915.

TENDINTELE ANGLIEI
iN ASIA MICA.

Dupa cum tinta Rusiei in razboiul actual este Bosforul i pa-

manturile cari o despart de Strhmtori spre a ajunge la marea

Albastra, marea calda:Mediteranee, tot a0. i Anglia aspira la
regiunile de grail. dintre Tigru i Eufrat, regiuni numite paradisul terestru.

Acolo pe o suprafata de 5 ori cat Romania se cultiva graul

i era centrul cel mai comercial de pe glob ca fiind drumul la
In.dii.

Acest drum de mult este pus intre proiectele de expansiune

engleza i aceasta pentruca astazi unica legaturil a metropolei
cu cea mai mare a ei colonie se face numai prin canalul de Suez.
Anglia nu poate vedea cu ochi buni pe germani ajungand cu
drumurlle lor de fier asiatice prin Bagdat in golful Persic i dewww.dacoromanica.ro

VIITORUL ROMINIEI E SPRE DARDANELE

57

vansand astfel proiectele Angliei, proiecte ce se desemneaza Inca

dupa ultimul razboiu ruso-romano-turc (1877) cand (nu stim

pentru,ce fapte de arme) Anglia ocupa insula Cypru in MO. Alexandretei.

Scopul acestei ocupatiuni provizorii (protectorat) transformata astazi in definitiva, era clar : Ea sta,panea, prin insula Cypru golful Alexanclretei de unde va trebul sa plece un canal (de
circa 100 kilometri) pe la Alep in fluviul Eufrat care e navigabil
si nu ingheata nicioclatil.
Astfel dar s'ar uni Mediterana cu golful Persic si s'ar creh,
o notia cale .paralela cu calea prin Suez si marea Rosie, cale mai
scurta ca aceasta din urma si mai sigura ca fiind fluviala.
Canalul de Suez a devenit insuficient, desi s'a largit de cativa ani. 0 cauza mai departata si mai grava despre insuficienta
acestui drum const in faptul ca, marea Rosie este o mare improprie pentru navigatiune din cauza rocelor de coralii cari apar
continuu si cari prin travaliul permanent al animalelor infusorii
(madreporii), devine din ce in ce mai periculoasa pentru navigatiune.
IatA dar imperioasa necesitate pentru Anglia de a avea sub
stapanirea ei aceasta antic-6, si noua, cale ale carei extremitati in
Mediterana si in golful Persic le-a si ocupat astazi.
Aceasta cale era in antichitate, singurul drum spre Indii care
unea, Europa cu Asia uncle se gaseste gramadita mai mull ca
jumatate din populatia globului (India si China).
Aceasta cale ajunsa la Damasc si in golful Alexandreta se ramifica in doua parti : una in Mediterana pentru sudul Europei,

alta in marea Neagra pentru centrul Europei, traversand din

marea Neagra. Wile Moldo-Valahe.

Regiunea syriana aveh cea mai mare miscare comerciala de

pe glob. Sate de orase se formau nu numai pe marginile Tigrului si Eufratului ea Babylona,. Ninive, dar In toata Syria si
Fenicia ca Tyrul, Sidonul, ba chiar in mijlocul desertului ca
Pamyrul.
Aceste orase erau destinate a servi ca comptuare pentru co-

merl ce nu se poate exercith deck in orase. Aceasta populatie

numeroasa facu sa se dezvolte in mod intens agricultura si mai
cu deosebire cultura graului, creandu-se un sistem de canale si
www.dacoromanica.ro

58

VIITORUL ROMINIEI E SPRE DARDANELE

irigatiuni pentru a retine apele i a le impa'rti, evitandu-se astfel

inconvenientele secetei. Ruinele acestor canaluri produc mirarea
caltorilor. Reinvierea acestei regiuni bogate o urmaresc englezii
pentru aprovizionarea lor de grAu. Anglia care importh 530.000
vagoane de grail (adica atata cat recoltele din Romania in doi
ani normali), ar fi fericita s aiba in posesia ei aceasta, tara de
5 ori mai mare ca Romania.

Problema vitala a alimentarei cu grail in Anglia ar fi re-

zolvata odat5, cu rezolvarea noului drum spre Indii.

Prin descoperirea drumului maritim spre Indii, ocolind Africa
pe la Capul de Buna Speranta (Vasco de Gama 1498) i mai tarziu prin taierea canalului de Suez (Lesseps 1869), acest drum
pierda din valoare. Apoi prin descoperirea Americei (Cristofor
Columb 1492), comertul lua alta directiune i nu se mai gasira

mijloacele necesare pentru intretinerea acestor lucrari complicate de irigatiuni cari cazura in mina, i tot de aceea lovitura
se ruinara, atat oraele cat i agricultura ; stepa acoperi din nou
acele pamanturi atat de manoase.
Va depinde de rezultatul razboiului actual pentru a vedeh
reinviind aceste locuri fertile. Acum se vede importanta economica ce o are actualul razboiu care trece peste tara noastra aezata pe linia clreapta ce unete Londra cu Bombay i rolul ce
noi Ii vom avea, daca, vom ti sa profitam de aceasta pozitiune
geografica exceptional.
Trebuie sa facem toate sfortarile pentru a lua parte la aceasta
opera economica de schimb i pentru a departa i invinge pe cei

cari in Bosfor vor fi o piedica dezvoltarei noastre. Ce ne poate

veni mai in sprijin dealt comertul nostru de cereale pe acest
drum de transit ?
Marirea i decadenta regiunei dintre Tigru i Eufrat este un
exemplu izbitor cle ce poate deveni o tara agricola situata pe un
drum comercial.

Astazi este timpul sa avem in fata ochilor acest exemplu.

www.dacoromanica.ro

EXTRAIT DE LA REVUE POLITIQUE

INTERNATIONALE", SEPTEMBRE 1915.

LA ROUMANIE ET LES DtTROITS. 1

La guerre a change d'aspect. Elle a modifie son but et sa

forme. Il y a un an les manifestes pompeux et fallacieux des
belligrants donnaient comme but de la guerre la libert des
petits peuples, la suppression du militarisme, etc. Aujourcl'hui
nous constatons que le veritable mobile de la guerre se rvle
sous sa forme relle qui est economique, et que le conflit devient
de plus en plus un conflit germano-slave, provoqu par les tendances sculaires et peu motives ' de la Russie contre les tendances recentes et plus imprieuses 2 d'expansion conomique
austro-allemande. En examinant la marche prise par la gu erre,
nous voyons que les operetions militaires d'Occident n'ont pas
une grande importance par rapport a celles qui se developpent
en Russie et aux Dardanelles, point culminant du cataclysme
actuel.
La question des Detroits fut souleve clans toute son ampleur,

et la Roumanie, sollicitee par les deux camps ennemis, voit s'approcher le moment oa ses intrts vitaux seront mis en jeu. Parmi
1 La Russie d'Europe a 26 habitants par kilometre carre avec 450/0 de terres encore improductives. 'La Russie d'Asie a moins de 2 habitants par kilometre carr, avec 820/0 de surfaces non
dfriches.

2 L'Allemagne a 120 habitants par kilometre earth, avec 50/0 do surfaces improductives.
L'Autriche-Hongrie, 95 habitants par kilometre carre, avec 5,70/0 de surfaces improductives.

www.dacoromanica.ro

60

EXTRAIT DE

LA REVUE POLITIQUE INTERNATIONALE*, SEPT. 1915

ces intrts, le plus essentiel est lie au regime futur des Dardanelles et du Bosphore.
La diplomatie et la presse russe, encourages par les vagues
declarations de Sir Edward Grey, ont mis en discussion la ques-

tion entire des Dtroits autour de laquelle les Franais et les

Anglais font mystere. On disait que ce mystere devait durer jusqu' la fin du mois de mars 1915, date pour laquelle la Russie
avait pris l'engagement d'occuper Vienne, et ses allies, Constantinople, que l'on avait prolnis a la Russie. Ces espoirs furent
cl9us: les Russes sont repousss vers Moscou, et depuis le commencement des operations contre les Dardanelles il s'est coule
plus de sept mois, temps mis par les Japonais en 1905 pour s'em-

parer de Port-Arthur par la famine. La configuration gec graphique et stratgique de la presqu'ile de Port-Arthur ressemble
fortement a celle de la presqu'ile de Gallipoli, avec cette difference radicale cependant que la dernire a infiniment plus de
ressources stratgiques que Port-Arthur. L'isolement complet
de Port-Arthnr fut facile des le commencement des operations
et devait ncessairement aboutir a sa prise par la famine, chose
impossible a Gallipoli a cause d.0 voisinage de l'Asie Mineure.
Ii ne faut non plus oublier que Mme apres la prise de la presqu'ile de Gallipoli par les Anglo-Franeais, leur tache de s'emparer de Constantinopole ne serait pas trs facile: il a fallu aux
Turcs un sicle depuis leur dbarquement en Europe et leur
prise de Gallipoli, jusqu' l'entre de Mahomet II, dans Constantinople (29 mai 1453).
La formule de Paschkivitch fut rige en dogme malheureusement pour la Russie par un petit nombre de diplomates

russes parmi lesquels le Comte Ignatiew tait le plus fervent.

Nous la voyons mise en pratique dans la guern actuelle sous
forme d'une attaque de la Galicie, qui a chou et qui fut suivie
des operations contre les Dardanelles, galement demeures sans
rsultat jusqu'ici. Le mystere que la Quadruple-Entente a volon-

tairement fait autour de cette question des Dtroits, qui atteint

de si pres la Roumanie, -commence a se dissiper et il devient
evident que l'accord des puissances de l'Entente sur le sort de
Constantinople, auquel j'ai fait allusion plus haut, est prime,
Cela arrive a temps pour quo la Roumanie puisse enfin respi-

www.dacoromanica.ro

EXTRAIT DE gLA REVUE POLITIQUE INTERNATIONALE*, SEPT. 1915

61

rer librement! Une srie de publications rcentes montre le revirement de l'opinion publique. La Revue Politique Internationale a rdit dans son numro de Mai-Juin 1915 les considrations de M. Mischef, actuellement ministre de Bulgarie a
Londres, sur la question des Dtroits au point de vue balkanique. La Revue des Deux Mondes du ler et 15 juillet contient
un article de M. Nliclow, clans lequel le clbre diplomate russe
fait des aveux significatifs sur la politique russe. La Revue de

Paris du ler et 15 aoilt publie une tude remarquable sign&

de M. Max Hoschiller. Le fait qu'en France on discute librement

le problme des Dtroits, est un indice symptomatique du revirement intervenu dans cette question, en dpit des prtentions
russes. La Roumanie ne saurait suivre avec trop d'attention ce
dbat passionnant, car si les All emands disent que leur avenir
est sur mer, les Roumains doivent proclamer que teur existence
depend du regime des Detroits.

En effet, ii n'y a pas de pays au monde plus dpendant que

la Roumanie de son exportation en crales. Pendant que la
Russie posskle des crales disponibles pour l'exportation, sous
forme d'un cinquime de sa rcolte seulement, la Roumanie exporte la moiti de sa production de 750.000 wagons rcolts par
an. Une rcolte roumaine suffit pour rponclre aux besoins du
pays pendant deux ans, tanclis que la rcolte russe suffit a peine
pour un an et 70 jours. C'est pourquoi l'exportation russe a t
prohibe bien avant la fermeture des Dardanelles.
En dehors des crales, la Roumanie exporte du ptrole, du
sel, du bois, articles volumineux dont l'norme trafic ne peut
pas se faire par chemin de fer (a travers les Carpathes). Aussi
notre exportation est-elle dirige en majeure partie vers le Danube, la Mer Noire et les Dardanelles. Elle ne remonte gure le
Danube t cause des difficult& que les Hongrois nous font au
passage des Fortes de Fer, grace au malheureux systme qu'ils
ont employ galement a l'gard de la Serbie, avec laquelle ils
eurent des relations commerciales tr& tendues. Mais le principal
motif qui s'oppose a l'exportation a travers les Carpathes, c'est
le manque de wagons. La Roumanie possde 8700 wagons dcouverts et 8800 wagons couverts, en plus 4000 wagons 1ou6s

www.dacoromanica.ro

62

EXTRAIT DE 4LA REVUE POLITIQUE INTERNATIONALE>>, SEPT. 1915

aux chemins de fer voisins . Si nos wagons passaient la frontire roumaine, charges des procluits d'une anne moyenne, un
trafic de 15 jours suffirait pour dgarnir le pays de ses moyens
de transport. Voila pourquoi nos wagons font la navette entre
les stations intrieures et celles du Danube et de Constanza (Mer
Noire), sur un parcours moyen de 150 kilomtres, parcours pour
lequel notre approvisionnement en wagons suffit amplement.
Nous n'avons pas intrt a augmenter le nombre de nos wagons :
il fauclrait pour cela investir un capital norme dans le materiel
roulant; ii serait h la discretion des chemins de fer voisins que
nous devons emprunter pour notre exportation. Aussi donnons-

nous la prfrence aux transports fluviaux et maritimes, qui

sont plus conomiques. Cela explique pourquoi le coup qui me-

nacerait notre exportation par le Bosphore serait mortel pour

la Roumanie.
L'importance de cette voie maritime est d'autant plus grande
que notre unique source d'enrichissement est l'excklent d.e l'ex-

portation sur l'importation. Les statistiques de notre commerce

extrieur (1 mil lard et quart d'importation et d'exportation) sont
l'image fidle des revenus nationaux. Nous ne possclons pas
d'autres ressources qui, sans figurer clans les statistiques, font la
richesse d'autres nations telle que la Suisse, qui s'enrichit grace
aux voyageurs trangers, population flottante atteignant la septime partie de sa propre population. Nous n'avons pas les ressour-

ces de l'Angleterre, qui, par sa flotte commerciale, produit des

revenus immenses non enregistrs par la statistique officielle.
Nous n'avons pas non plus les ressources de tous ces peuples
pui placent leur argent dans des entreprises trangres. Le commerce de transit a, travers la Roumanie est de mme insignifiant.
Dans de telles conditions toute atteinte a nos moyens de
transport est une perte sche pour notre conomie nationale.
Notre commerce extrieur est de beaucoup suprieur a celui
de tous les Etats balkaniques runis (Bulgarie, Serbie, Grece,
Montngro), ces Etats faisant un commerce total de 852 millions par an. Pourtant ces pays sont plus favoriss au point de
vue des voies navigables; except la Serbie, ils sont situ& sur la
L'Allemagne possde 500.000 wagons converts et dcouverts, l'Autriche-Hongrie, 200.000 et
la France, environ 300.000 wagons.

www.dacoromanica.ro

EXTRAIT DE <<LA REVUE POLITIQUE INTERNATIONALE ), SEPT. 1915

63

mer libre et ne sont pas tributaires des Dtroits, ne vivant pas

sous la crainte d'tre asservis conomiquement.
La pression ressentie en Roumanie depuis la fermeture des
Dardanelles est trs grande, quoique attnude grace aux faibles
quanta& de marchandises que nous exportons a des prix normes dans les pays de l'Europe centrale. La valeur des grains
(qui forment 80 0/0 de nos exportations) en ce moment disponibles pour l'exportation ddpasse un milliard. de francs; leur quantit est cl'environ 500.000 wagons (bl, seigle, orge, avoine, mais,
etc.). Le pdtrole n'a pas t fortement atteint, car son extraction
(186.000 wagons en 1914) a dpass de 8 V les quantitds extraites
en 1913, et cela a cause des wagons vides de Galicie qui se sont
ajoutds aux ntres en doublant leur nombre, pendant l'poque
d'occupation par les Russes des territoires pdtrolifres galiciens.
Pour donner un exemple de l'importance que nos crales
ont pour l'Europe centrale, ii suffit de rappeler que la Roumanie

fait une exportation de 160.000 wagons de bl par an et que

eette quantit reprsente exactement celle qu'irnporte l'Allemagne en temps normal. L'Allemagne pourrait done s'approvisionner de bl uniquement roumain, si les transports a travers
les Carpathes n'taient pas si difficiles et surtout si le Danube
n'tait pas barr par les mines serbes aux Portes de Fer.
En terminant cet apercu sommaire sur l'importance que prsente pour la Roumanie le libre passage des Dtroits, je ne puis
que me miller a l'opinion que les Dardanelles et le Bosphore ne
cloivent tre attribus a aucun prix aux Russes, et qu'il est de
beaucoup prfrable de les laisser sous le contrOle des Turcs.
Ceux-ci, ils l'ont prouv, ne font pas de difficult& au libre pas-

sage en tempt de paix, et les taxes minimes qu'ils ont percus

ont toujours t identiques pour tous les pavillons.

www.dacoromanica.ro

ACTUALITATE (1 Oct. 1915).

Mai toate minele din Rusia se gh'sesc la Sud in regiunea

Donetului si mai cu seamil a Dnieperului. Aceasta din urmsa, regiune (districtul Krivoi-Rog) face trei sferturi din minereul de

fier rusesc si este situat la 250 kilom. de Odessa. Prima grije

a germanilor cnd au navglit in Franta a fost s cucereascsa
bogatele mine de fier de langsa, frontiera Belgiei si a Luxemburgului. Asfazi Germania stapftineste 900/0 din fierul fabricat

in Franta precum si toate industriile din nordul Frantei, iar

francezii trebuie sd aduc din America si Anglia fierul necesar

resbelului.

Prin acest fapt banii francezi tree frontiera pe cnd banii

germani rmn tot in Germania care isi produce singur6 materia-

lele de rezbel. In ce consta resbelul modern ? In a aveh ma-

sini pentru a arunch fier si explosibile peste inamic ; a-I distruge

sau a-1 face ssa parrtseasca terPnul in care cel ce are mai bun&
organizare de fazboi ii ia locul.
Fierul de pe glob se face junAtate in America si jumgtate
in Europa. Rusia este a 6-a targ, productoare de fier iar Germania este cea mai mare producAtoare in Europa. Statele-Unite
produceau in 1910, 3364 milioane puzi de fier (pudul=16 k. 400).
Germania (1752), Anglia (944), Franta (880), Rusia (35).
Regiunea de fier rusesc despre care am vorbit mai sus este
regiunea pe care Germania voeste s'a o aib6 , ins'a Moldova cu
pozitiunea ei geograficA st ca un ghimpe in dosul austro-ger-

www.dacoromanica.ro

ACTUALITATE (1 OCT. 1915)

65

manilor cari Inaintand farri o intelegere prealabila cu Romania

se poate expune a vedea, taiata retragerea lor.
Germanii vor s ajunga la Odessa nu numai pentru a stapani minele de fier dar i pentruca afara de drumul 3.a Constantinopole prin Belgrad-Sofia, mai exista un al 2-lea drum
prin Odessa. Pentruca. Romania se gaseste cu zidul carpatin i'ntre
aceste doug drumuri, de sigur ca Germania va face tot posibilul
ca sa, se inteleaga in termeni equitabili cu tara noastra, cari in
acest moment (Oct. 1915) are un rol extra-ordinar de interesant.
Avem toata increderea ca guvernul nostru va duce la bun
sfarsit negocierile i ca Romania va iei marita din conflictul
acesta mondial.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERIE
PAG.

Rusia in mersul ei edtre Byzant.

Opozitia de idei intre Ignatieff i Gorciacoff
Andrassy fata de Romania ei de Rusia
Preliminariile diplomatice ale resbelului Ruso-Romano-Turc . .
Actiunile diplomatice dupa resbelul Ruso-Romano-Turc
Evenimente dupli armistitiul dela San-Stefano
Evenimente dupa. Tratatul dela Berlin, 1878 1915
Calea ferata Moscova-Bucureti-Adriatica ei anexarea Bosniei t3i. Herzegovinei

10
13
17
20
22
25

Incercarile Rusiei de a face cele doua blocuri Balcanice : 1. Cu concursul Turciei, 2. Fara concursul ei i contra Turciei.
Vizita Tarului la Constanta
Viitorul Romdniei e spre Dardanele.
Mama Neagra lac rusesc I Adriatica lac italienesc! . .
Bosforul, Dardanelele ei Portile de fier
Romania i. Rusia la Bosfor i Dardanele
Cat timp poate suferl Rusia i cat timp poate suferi Romania starea
de blocare a Dardanelelor
Exportul i blocarea stramtorilor. Importul cerealelor in Anglia . .
Tendintele Angliei in Asia Mica
Extrait de La revue politique internationale, Septembre 1915.
La Roumanie et les dtroits
Actualitate (1 Oct. 1915).

www.dacoromanica.ro

29

37
40
44

49
52
56
59
64

www.dacoromanica.ro