L LUDO

UD

trelme
Sff

aufere

penirne

e.

auferind

!4%

A'
r ii r1

'

Ed itura ADAM

www.dacoromanica.ro
rfrr.vi

.1

14
vt,\
4*. IUDA TREBUE SA SUFERE

PENTRUCA E SUFERIND
de

I. LUDO

EDITURA ADAM"

BUCURESTI, Str.Dr. ISTRATE, 10

MCMXXXIV
www.dacoromanica.ro

;IUDA TREBUE SA SUFERE

,PENTRUCA E SUFERIND

www.dacoromanica.ro

luda trebue sii sufere

..,Arhitectul ai englezoica"

roman al dramel judake

Nu de mult a fost pus in circulatie un roman
care, din inalte considerente etiee, se intituleaza

De dotal mii de ani" dar caruia noi, spre

a fi mai apropiati de continutul

si tendintele

operei, ii von' spune: Arhitectul i englezoaica".

Autorul, de origine etnica: dunrean; de shntire
uational: roman; din interese circumstantiale:
evreu epizodic, si-a luat, in limita earth care ar
fi sa fie un jurnal autobiografic, un pseudonim
israelit. Astfel, romancierul nostru, desi deacasa
arian suta'n stria, se numeste aici Iosef Hechter.
Dar, pentru a imprima mai multa autenticitate
israelitismului su, neojudeul si-a facut rost de o
;prefata semnata de d. Nae Ionescu, amic al evrei-

;Ion Ce au pus la cale, intre culise, ei intre ei,

tria$ul si final, nimeni nu stie. Atata am vazut.
5

www.dacoromanica.ro

IUDA .TREBUE SA SUFERE

.

Cand a aparut Josef Hechter la rampa i foarte

-patetic, dupa o peroratie scurta si bine simtith,,
s'a aruncat ca actorul ala ovreiu din Hughenotii",
cu un zbieret de suprem sacrificiu, in cazanul
triplei sale credinte evreo-romano-dunarene, d..

Nae Ionescu, foarte bine dispus, a tras deodata.

salteaua. Si bietul Hechter
tranc, cu nasul deduvurneaua nuda a scenei. Acii, tine-te ras pepublic.

Or, asta se cheama la Iosef Hechter succes.

Foarte fudul, acest evreu de sezon ne anunta ca
de pe acuma poseda un dosar de nu $tiu cate
zeci de pagini cu tot ce s'a scris despre romantil
sau Arhitectul si englezoaica". Presupunem ca.
in zapaceala caderii, baiatul n'a studiat inca
bine dosarul
adica nu $i-a putut da seama
de ce rade lumea: de peroratia sa
care insignifianta cum e, putea trece neobservata cu totul

ori de $trengria d-lui Nae Ionescu? De stren;

garia d-lui Nae Ionescu, fireste. Dar daca Josef
Hechter tine atata sa ne faca sa credern Ca a te
prezenta in public cu nosul julit $i row este
un succes
fie! Dar in categoria aqestui soiu
de sucoese nu este primul: publicul evreesc si
crestin s'a ocupat nu de mult, at aquas ardoare
$i de un alt israelit: /1/.1anfred Reifer. $i mai.
de mult ne-am ocupat foarte intens de rabinuI.
Schor care si el o fi avand dosare nu de zeci,
6
www.dacoromanica.ro

PENTRUCA E SUFERIND

ci de sute de pagini. Si de atatia

atatia alti

pioneri ai succesului hechtian: Asa Iosif Hechter

e in cea mai vesela i confesionala societate israelita. Sa-I Umbra, dar, sa-si consume succesul in

pace si sa vedem ce spune d. Nae Ionescu, care,

in loc sa asiste pe bietul Hechter in patetica tiff
tumbd judaica, tocmai in momentul psihologic ii
trage salteaua.
In prefata in chestie d. Nae Ionescu ne aduce
o veste dureroas. dose/ Heckler
titi, ala ea
se chinueste". Ni se
Arhitectul i englezoaica"
rupe inima, intr'adevr de mila lui Hechter fiindca,

asa, bun, rau, cum o fi, tot irate de-al nostru secheama ca este, dar nu intelegem ce-i alarma asta
pe capul d-lui Nae Ionescu! Si daca Iosef Hechter
se chinueste, trebue s'a scrii despre el un studiu

de treizeci si cloud de pagirii! Parca an siugur

Hechter se chinueste pe lames asta? De ce s
te opresti tocmai la chinul acestui Hechter?
Pentru un singur mare si slant motiv: spre :
deosebire de coreligionarii sai cari se chinuesc,
dar se chinuesc ca niste nestiutori, frd sa le pese
prea mutt de uncle le vin chinurile astea, tinarul
evreu-roman-dunArean, ne asigura d. Nae Io-

nescu vrea sa rezolve o problemd". Asa dar,

nu-i de glumit. Josef Hechter isi pune probleme.
Intocmai ca Hamlet on Mitic, Iosef Hechter al
nostru vrea sa tie: de ce". Precum zice d. Nae
7

www.dacoromanica.ro

IUDA TREBUE SA SUFERE

ronescu: vrea sti ne1eagl de ce se chime* $i

duet nu se plate altfel". Si pent= ca vrea s Ole

lose/ Heater
triiote lucid, adica dedablat, dranta amnia a
de Ce

adaoga d. Nae Ioneseu

ladaismalui.

www.dacoromanica.ro

Ovreinl

auferA teribil de amor

Foarte intrigati de dubla luciditate a prea chinuibului Hechter, am parcurs cu infrigurare din
sooarta in scoarta Arhitectul si englezoaica", pentru a-i identifica oribila drama. Spre stupefactia
noaStra, insa, n'am gasit in cartea lui Hechter nici
macar atata drama israelita, cata gasesti la teatrul evreesc dela Studio-Campoduci". E drept
ca in tot cursul romanului, bietul baiat sufera.

Dar sufera de amor. Complotul sare in

ochi.

D. Nae Ionescu are, Dumnezeu ti2 ce speciale

interese ca Josef Hechter sa sufere. Din patate,
insa, Hechter, cat ii el de frumos nu-i poate da
decat create are: o suferinta amoroas. 0 saferinta amoroasa, nu din pricina dramei judaiee
despre cane a anzit foarte vag in gazete, ci din pri9

www.dacoromanica.ro

matt

TREBUE SA SUFERE

cina unei focoase englezoaice. $i atunci ce I-a

propus ingeniosul d. Nae Ionescu lui Hechter?
Asculta? Tu da-mi suferinta ta pentru fiica Albio_

nului si restul, ma priveste pe mine. Nu de pomana sunt eu protesor de logica. Mie mi-e tot
una daca Josef Hechter sufere de pe urma judaismului, on de pe urni muerilor. Pe mine
ma intereseaza numai ca Hechter este evreu si ca
sufere. De amor on de tranji, treaba lui! Fapt
e ca un evreu sufere. Asta este asa dar suferinta
unui evreu. Deci, avem de a face cu o suferinta,
evreeasca. $tii ce? Hai sa-i spun: sulerinea
evreeasca" $i am ispravit! Ce te costa? Pentru
o simpla ajustare gramaticala doar n'o sa te apuci
sa-mi mai faci si mizerii acuma?
Si iata cum ne-am trezit, deodata, cn su'ferintal
amoroasa a lui Hechter cea neimpartasita de ba
lana inimii lui, prezentata drept suferinta liii Iuda..
A lost tare d. Nae Ionescu.
Bineinteles ca nu Irelyue sa exageram mai milt
cleat si-o permite insusi eroul (Irma amoroasa
a

lui Hechter. Dunareanui acesta evreesc nu-i

prat sa-si piarda capul pentru o fernee, pana

la sacrificiul total al franzelei. Nu ne previne d.
Nac lonescu ca lose/ Hechier &dote lucid"?
- Si Inca ce lucid! Atat de lucid traeste Josef Hechter acesta, incat in cel putin 30 din cele 350 de
pagini de sughituri platonice pentru o femee care
10

www.dacoromanica.ro

PENTRI7CA E SUFERIND

se refuza in .chip delicios, isi pune probleme.

meroase .probleme. Dar, cari, toate la un loc, seexprima sintetic pe limbs dramei judaice: parnus'a:..

In atingere cu aceasta delicat ,fateta a dramei.

judaice
luciditatea lui Hechter devine fosforeseenta, deadreptul. and esti sigur Ca, desperat
de recalcitranta nu1iei englezoaioe, e gata-gata
sa se arunce in Dunrea atilt de .scumpa inimiL
toctnai atunci afli ca mintea-i
lui chinuite
hicreaza ea luciditate dedublata", Vara 'gres de:
o centima, in cautarea solutiilor. Si cauta Josef
Hechter, solutii, cauta, cants& pnd ce, deodata
evrika! R gasit! Iosif Hechter a gsit solutia:
dramei sale judaice, solutia pitei, adic. Aflati-i
formula din insasi gura lui Hechter:
A discata dtspre setup politica a problemet
evreti, este pentra mine ceva cii total desert_
Mil iniercseaza 0 singard solufie si anume ceapsihologial, cea spiriiaala. Cred ca singurut (lex,
in tare se poate lamari ceva in aceasta parteveche darere, este sa incerc a rezolva EU, DE
UNUL SINGUR, pentra propria mea viai, nodur
de adversitliti $1 conllicie ce ma &mei lii viata romtineasca. 5i nu cred ca aceastd INSINGURARE
este o pet, o lipsd de solidaritate ca ai mei, ci,..

dimpotriva, caci nu se poate ca experienta aunt

singur om, care acceptil i trdeste ca sinceritate a
drama, sa na liimareasca pentra tog ceila4i un?
indreptar".

www.dacoromanica.ro

lUDA TREBUE SA SUFERE

Mai lucida solutie a acestei foarte vechi dureri" losef Hechter nici nu putea sa gaseasca.
Fiindca cc face el? Distribue celor sasesprezece
milicane de evrei de pe fata pamantului, in chip
echitabil, marea drama judaica si particica de
suferinta clad ii revine din imprteala aceasta,
se da peste cap sa si-o rezolve el, de amul ninon,

cum i-o veni lui mai la indemana. Si anuthe

cum? Bagandu-se jidan la hoer. Bagandu-se atat
de adanc, Inca, la un moment dat, cand Hechter,

speriat de unele serum ciudate pe cerul arian

al purattutui a vrut sa dea bir cu fugitii, d. Nae
Ionescu i-a calmat _suferinta urcandu-i salami
cu dona mii de arginti de nichel. D2 aci, probabil i-a i venit lui Hechter ideea sail intituleze

romanul: De doua mii de ani". Tocmai pe

tocmai: un an, an leu, un an, un leu. La a!at a
apreciat d. Nae Ionescu suferinta milenara a lui
Hechter. Si trebue sa recunoastem ca n'a fost
Prea zgarcit.

12

www.dacoromanica.ro

D. Nae lonescu sustine cA

losef Hechter nuI In stare sit facA copii

Cam asa stain cu chinul lui Hechter care sufere groaznic de arnor in romanul d-sale evreesc
si care si-a oblojit drama cu o leafa rezonabila,
chit ca experienkr" lui sit leintureasal pentru toff
ceilalti an indrepiar". Asa dar, gologanii, carora ttechter le zioe.insingurare", flindca e singuru! care-i incaseaza,

dupa Cate mi se spune;

si astazi inca
de la puratul sau, sub forma
asta onorabila, pentru lunara sa drama judaica,
ori pentru judaica sa drama lunar& sunt o indica*
pentru solutia suferintei tuturor coreligionarilor
sai. Din care se vede ca nici nu stii de uncle poate
-

sa sara Messia. Din Rrhitectul si englezoaica"

lui Hechter, de pilda. Inteadevar, ce alta-i lipseste lui Hechter, ca sa ne luam dupa experien13

www.dacoromanica.ro

IUDA TREBUE SA SUFERE

4ele" lui, dealt un cal alb I Un cal alb si poate,poate adresa exacta a tuturor puratilor cari ar vrea

s adopte Cate tui jidan mititel caruia sa-i rezolve si mai maruntica lui drama judaica, cu o
lefsoara adecvata i eine tie, poate, cu timpul,
:sa-i mai dea si-o prefata. Asa cum i-a dat
unit d. Nae lonescu lui Hechter, drept dovada
mn scris ca 1-a ridicat pe nest dramatic rozator
de ciolane, dela situatia umild de dine de pripas,

la nobilul rang de Caine de rasa. Nu vedeti?

Cu tot desgustul pentru ceilalti Evrei" d. Nae
-Lonescu s'a obi5truit atata cu jidanasul Bubica
:Hechter, ineat, din Cand in cand, ii stoate in Ci5migiu la plimbare, cii lantisorul de gat. $i data
-usturbietului Bubica ii vine chef sa ridice piciorul
sa sole un roman la radacina unui teiu, d. Nae
Ionescu, zambind cii foleranta cre5tina,. isteaspta

Tana coteiul ii terming Etreaba2 fara sa intoarne

.capul aiurea, de scarba. Ba, -la pozna asta pe

-.tare =mai atidfenioul o poate absolvi, d. Nae lorenal mai da si-o prefata. Ca'n aceaSta prefata
,d. Nae ionescu spune cii Iosef Hechter, literatul
.evreo-romgno-dungrean nu. e capabil nici s cre,eze, nici s intelea0 ceva -ce poate jidanul sfi
faCa"?. Sa prolesteze? Inseamn car- trebue Sa des-

-fat talcite. $i daca deiface fatale, nu-i scapti

Ciolanul din gura? $i n'ar fi 'agent? Asa' ca,
.niai bine tace 4i roade. Nu va vine a credi? A,
.1

www.dacoromanica.ro

PENTRUCA E .SUFERIND

tunci cetiti mai intaia ee scrie Iosef Hechter:.

,,Na cola ,2nce3a sli lin an evrea, an roman si

an dattarean".
Rclic nici evreu, nici roman, .nici dunarean,
ci taste la un loc. Mica un mis-mas. Si
mis-mas se cheama hibrid", ori vice-versa. Iosef
Hechter se marturiseste, prin urmare, un exemplar

national hibrid".
Si acn, sa vedem ce spune d. Nae Ionescu despre hibriditat2 i produsele ei:
Hibriditatea nut aped deloc. inteligenta. Am
zice chiar, dimpotrivit: ascate, aneori.. pewit la
morbid, instrumental inteligentei; dar !tumuli pe
acel al inteligentei formate, care despicd, analizeaz/I i neputand INTELEGE, NICI NU PORTE
CREIA".
Asa dar hibriditatea e una cu:
Incapoci lake creatoare sa b ,orice raport!'.
far despre exernplarele hibride, in degenerescengt ale natianii", d. Nae Ionescu spune:
In ordinea vietei publice 1w creiaz`ci ttimt,
.sau creiazd valori female, pline de grtificialitate;
si a ciiror vitalitate e asa de redusd, incat de
cele npi mate ori, n ordinea fiziologicli, na

au rope.

Tam na! Acuma, nu-i mai ramane lui Healter, ca sa-si arate, in ciuda nmegtrului, capacitated creatoare sub orice raport, cleat s se apace
15

www.dacoromanica.ro

/UDR TREBUE SA SUFERE

copii. Sa vedem dac este capabil. Ca

pan azi, se pare c nu prea a ;kilt eine tie ce
mare lucru ca s-1 desmint pe d. Nae Ionescu.
Poate de aci incolo! Si inca, n'ar fi o dovada.
sd facil

valabilij. D. Nae Ionescu doar nu spune c exem-

plarele hibride nu au copii niciodaa'. Ci de

Cele mai matte ori". Prin urmare, incap exceptii
si la literatii hibrizi. Asa ca degeaba ar fi efortul
i cu o droae de copii se
lui Hechter care
va alege si exemplar hibrid va rmne, cu loate
caracteristicile fixate atilt de amabil de d. Nae
lonescu.

16

www.dacoromanica.ro

Mormantul

fluzillor

Si deca asa st cazul de ee ifar fi bietul Hechter multumit? Nu este Arhitectul si enghezoaica" roman al dramei evreesti, un document tune in literatura mondial, prin spectaoolul
02-1 oferd cetitorului, la brat cu prefata? Comperul lucrrii, d. Nae Ionescu, in loc s laude pe
autor, asa cum este obiceiul, in prefata, 11 injurd,
ii numeste incapabil si, culme a atentiei palronale,

drept bund seara, il mai si ameninta cu moartea.

lose/ Hechter" ii uerd printre dinti d. Nae
Ionescu, jidanului nu singi cii te cuprinde frigid
$i iniunerical?" Brr! Mi se face pAru1 maciucA.
Mie
mi-ar fi fried Ssa radrept s va spun

man singur cu d. Nae Ionescu. Mie I Dar lui

Hechter? Si lui, vai de capul lui. Numai ca
17

www.dacoromanica.ro

a-t

1UDA TREBUE SA SUFERE

Hechter, baiat lucid cum e, isi scuipa in san,

spunc bogdaproste ca a scapat ea atata
fiindca
d. Nae Ionescu, daca ar fi vrt4, putea nu numai

sa-i scoata zvon in oras ca nu-i in stare sa faca

copii, ci s-1 acuze si de omor ritual

zambeste,

tace, inghite in sec si intre pauze, incearca sa

explice. Dar, ne asigura d. Nae Ionescu, Josef
Header nu izbaleste S explice nimic. In schimb,

el constat: constat c Inch salera si se chinaeste si cii nu se poate alifel".

Poi cum sa izbuteascii s explice ceva, odata ce

nu intelege nimic? N'am hotarat, oare, mai sus,

de coniventa cu d. Nae Ionescu, ea Iosef Hechter

nu e in stare sa faca copii

chiar daca ar

face o mie
intrucat este un exemplar national
hibrid?
Da I Or, tocmai aceasta nemultumeste ,profund
spiritul creator al d-lui Nae Ionescu care crede ca

ceea ce nu este in stare Josef Hechter, poate

de
d-sa, cu ochii inchisi, Nu sa fac copii
asta suntem siguri, d. Nae Ionescu fiind, prin
autenticitatea d-sale national& un excelent fici ,,s(1 demonstreze ca tut se
losof de prasila
male alifel". Ca nu se poate altfel, adica, decal
sa mancam bathe. Foarte frumoasa oferta d-lui
Nae Ionescu de a ne lamuri variataile
n'am ce
Roe, numai ca nu stim daca merita osteneala.
Cu sau fait demonstratie, parca nu ni-i tot una?
18

www.dacoromanica.ro

PENTRUCA E SUFERIND
.

;$i daca d. Nae Ionescu o sa ne demonstreze, ca

logica d-sale de fer, ca nu se poate altfel, o
.s supdrtam mai usor bataia pe care o incasam
.pana acum fara nici un fel de demonstratie? E
foarte indoelnic. Ba, iti vine sa crezi chiar ca
demonstratia asta mai rau strica. Daca n'am tii
ca d. Nae Ionescu este un cugetator care calca
peste cadavre numai de dragul adevrului, am
spune ca d-sa vine dinadins cu demonstratia
asta, ca sa ne toarne sare pe rana. Nu-i asa? ata
vreme mancam ceea c trebllia sa mancam, fara
demonstratie, ne mai mangaiam cu gandul ca
:suntem niste bieti oropsiti. Acum, insa, Cand vine
d. profesor de logica i ne demonstreaza 'Ca

asta trebae consumata de noi pana in

-bataia

-adancul veacurilor, fiindca nu se poale altfel

loath nadejdea ca va veni odatit cel ateptat,

Messia, tie (alai alb", i ca ni ,se va face si noted

dreptate, se duce pe garla. Iar daca ni se mai

impleticeste printre picioarele rnult

chinuitului

vreun pui de iluzie, are

nostril suflet judaic
.d.,Nae Ionescu grija sa-1 pima pe goana. Pedal
,ca ea $1kt, ne spune d-sa, categoric, cd Messia
acela 1w. va veal".
Prin urmare, bataia e fara recurs. Atunci
la ce kilos demonstratia? Nu ne ajunge bataia de
acuma? Ce ne mai trebue i demonstratia asta,
,care, Doamne fereste, pentru desfasurarea ei tiin19

www.dacoromanica.ro

IUDA TREBUE SA SUFERE

tifica o fi implicnd niscaiva ilustratii in text;

adica o noua Wee?
Dar vezi ca d. Nae Ionescu insista i nol n'avent

incdtro. Aid e stapan d-sa

ascultam Oita la capt.

i noi trebue sa-1

S vedem, prin urmare, de ce mu se poate

aid"

20

dupa demonstratia d-lui Nae -ionescu.

www.dacoromanica.ro

11

Senzationala aparitie a
imponderabililor

stiti ce
Mai intim sa fim intelesi : silogism
se cheama? Doub adevaruri indiscutabile, can,
legate intre ele, ne duc la o concluzie logic, avand

si ea valoare de adevar.
De pilda
Cine admira pe 'Hitler este un bun patriot roman. Eu admir pe Hitler. Deci
sant tin bun
patriot roman.
Ori:

Toti jidanii sunt parsivi. Eu nu sunt jidan.

Deci

nu sunt parsiv.

Ori :

'Nurnai rumanii stint adevarati romani.. Eu sunt

(loc rezervat pentru toate preTuman. Deci
tentiile).
lidevarate stand de granit aceste sentente!
21

www.dacoromanica.ro

IUDA TREBUE SA SUFERE

Nu pot fi rsturnate si nici macar clintite dim

'loc. Au putted de legi fixe $i definitive.
Iata, insa, ca in domeniul inatacabil al silod. Nae Tonescu aduce o reforma care
deschide uriase orizonturi in gandirea si actiunea
umana. Silogismele, ne invata d-sa, se pot construi
nu numai pe simplistul i dernodeul rationament

logic -- ci prin exercitiul liberului tau arbitru.

Cateva exemple:

Pisica are mustata. Eu stau pe soseaua \Titan,.

eu nu sunt pisica.

Deci

Altul:

Un bilet de tramvaiu costa patru lei, eel putin.

Mie, ins, nu-mi place de cat cotlet de parcel.

bicicleta va avea intotdeauna clout roti
Deci
si anume: una 'n fata i alta 'n dos.
Ori:

Degeaba se spune: azi aici, min in Fotsant Fiindca azi, eu nu sunt aici, ci 'n FocsaniDeci
maine nu voiu mai fi in Focsani.

.,

Aca, ce mai spuneti? 0 adevarata revo!utie in .

menita sa_
viziunea noastra despre univers
rastoarne o multime de prejudecati si false CCM
oeptii. De aceea, d. Nae Ionescu, pentru a face
o demarcatie precisa intre metoda d-sale de cugetare si sistemele fezandate de pand acum, mt
mai spune argumentelor d-sale: silogisme"

ci impoiderabile". Retineti termenul bine

22

www.dacoromanica.ro

PENTRUCA E SUFERIND

fiindca luneca intre degete ca argintul viu: impon-de-ra,bi-le!

Imponderabil se cheama ceva ce nu se poate

spune
nu Ca ar fi un luau de rusine, dar

pentru ca nu stii cu ce sa incepi. E un fel de

aaa

in vorba i gand, care, in desperare

die cauza, se refugiaza in gesturi cu mana. Ori cu

pumnul. Vrei sa spui ceva, iti sta vorba oe limdar nu poti s'o emiti. D aceea, boul nu vorbeste ci rage, nu pentru ca ar avea limba groasa,
ci fiindca mintea si suftetul Ii sunt pline numai
die imponderabile. Irn-pon-de-ra-M-let Mica o
stiu eu cum dracu sa-i spun?
o chest*,
insfarsit, ce nu 52 poate cantari
dar a caret
greutate trebue s'o crezi pe cuvantul de onoare

al d-lui Nae Ionescu. E o piatra filosofala de

buzunar, pusa la indemana oricui, pe un pret
si care prezinta ala fel de imponderabil
vantajul ca nu se vale, nu se aude, nu miroase
5i nu ocupa nici un loc in timp i spatiu. Inarmat
cu un stoc suficient de imponderabile, poti intreprinde orice, fara nimic: sa faci bae Vara apa; sa

procreezi fara sa fii acasa; sa iei leafa Vara sa

Inunoesti- sa Pi profesor de logica, fara sa tii
oe-i aia silogism

cate

si mai cate. De ad

si entuziasrnul asta teribil al d-lui Nae lonescu

pentru imponderabile, de care nici nu se mai
zice d-sa
niu pot
deslipeste o clipa. Eu
23

www.dacoromanica.ro

IUDA TREBUE SA SUFERE

iadeca /lira imponderabile; i nici na vreau; ctici

mtmai ele sant in stare a exprima i transmite
realitlitile mai comple.ie". Are toate motivele d.

Nae Ionescu s fie mandru de inventia d-sale

filosofica
i sa nu mai vrea sa se- desparta
nici mort de aceste imponderabile. Odat oe nuMai ele sant in stare a exprima si transmite Pea-

mai complexe", ce sa mai vorbim. Ar

trebui sa fie cineva nebun sa renunte la ele. E
Waffle

destul s va dau un singur caz, unul dintr'o mie,

in care d. Nae Ionescu, incurcat in niste realitati
excesiv de complexe, ar fi fost perdut daca nu
avea colacul .de salvare al imponderabilelor, ca
sa va dati seama de epocala importanta a noului
d-sale sistern de gandire.

'.2z1

www.dacoromanica.ro

Ittiponderabilele

Ia drumul mare

Zice d. Nae Ionescu:

,, Dela

falmadist plink la zaralul chnliiritor de

aar ci mpramatilior de bani, na e nici mdcar
an pas; e anal i acela$ hum. Evreii au fost,
DECI, IN TORTE TIMPURILE, EXCEPTIONRLI MANUITORI DE BRNI".
Vrasazica: din. adevarul imponderabil si de-

dela

talnuidist pand la
zarafal canitiritor de ecar $i impramakilor de
.bani, nu e nici /Meal- an yas: e .anal i acela$
finitiv stabilit,

'lucre

ca

d. Nae Ionescu extrage alte cloud a-.

,devaruri:

1) Ca evreii au fost in tante timpurile mandi.tori de bani; 5i

2) ca, in toate timpurile au fost excepfionali
-mtlnuitori de bani.
25

www.dacoromanica.ro

lUDA TREBUE SA SUFERE

Ca dela- talmudist pand la zaraful cantaritor

de aur i imprumutdtor de bani, nu e nici macar
un pas ; e tot C2 SQ poate. De C2 nu? Dacd dela

un filosof pand la un mancator de jidani .

oricat de paradOxal ar parea

nu e nici macar

un pas, de ce n'ar fi aceeas unicitate intre un

talinudist i un zaraf? Dar cum 'a ajuns d. Naelonescu, dela simple constatare a identitatii dintre-

talmudist si zaraf, la acel concludent deci, prin

care evreii sunt aratati a fi fost in toate timpurile
i in toate timpurile exceptionali manuitori de.
bani? De ce n'ar rezulta west exceptional i foarte
vechiu

atat de vechiu incat S2 cufunda in

talent al evreilor
noaptea tutaror timpurilor
din faptul c land oea mai band ne-o clan berbeciii

de Astrahan? Ce ar spune d. Nae Ionescu, dacd

adoptand stilul gandirii d-sale, am construi si
noi sentente cam in felul acesta: De la d. Nae

lonescu la ciomag na- e nici nalcar an pas. E.

anal i ace1a,5 Luau. Filosofii cut fost, DECI,
.

in toate titnpurile exceptionali manuitori de ciomege!" Ca dela d. Nae Ionescu la ceea ce spuneam
.mai sus nu e nici mdcar un pas
e lucru deja
aranjat. Dar de unde i pAnd uncle lantern noi
trage concluzia, din faptul ca dacd d. Na2 Ionesai
este ce este, toti filosofii au fost in lode timp_arile
manuitori de ciomege
si inca exceptionali manuitori de ciomege
cand e stint cd nici macar
26

www.dacoromanica.ro

'PENTRUCA E SUFERIND

d. Nae Ionescu n'a lost in lode timpurile manuitor

si cu atat mai putin exceptional"
de ciomege
manuitor de ciontege? S'a pronuntat pana mai acit
un an-doi,

pentru chinul lui Iuda? Nu numai

ca nu s'a pronuntat, dar se 'ntelegea foarte binecu luda. Or, azi S2 pronunta. $i dela d-sa pana la
batranul idealist dela Iai, nu-i nici mace. unpas. E unul i aoelas lucru. Ei si? Pot veni eu
sa spun, numai pentru ca-1 vad ce este acuma
0 a fost in lode timparile
exceptional manuitor de ciomege? $i mai ales
din realitatea
complexa" ea d. Nae Ionescu e unul i acelas.
lucru cu talentatul epigramist din strada Latescu
toti filosofii -rezulta oare ca filosofii
sunt i au fost intotdeauna exeeptionali manuitori
de ciornege? Nu! Chiar daca, azi toti filosofii
Si
ar fi exeeptionali manuitori de ciomege
era o vreine rand filosofii se ocupau.
nu sunt
numai de filosofie
iar huliganii numai de domege. Asa ca, daca azi, intamplator, huliganii.
fac din ciomag o filosofie, iar filosofii din fi-

--

asta nu inseamna mai intaiu:

losofie un ciomag
ca in toate timpurile filosofii au fost huligani
si "apoi ca to(i filosofii au lost huligani. Ca si cu
evreii cari

1) nu toti sunt si nu toti au fost candva talmudisti ci numai un foarte mic proeent dintre.
ei. Pentru a te numi talmudist nu e suficient sa
27,

www.dacoromanica.ro

IUDA TREBUE SA SUFERE

canosti slova ebraica, tot asa cum, pentru a te

-numi filosof nu e suficient sa primesti leafa dela

stat. Se oere ceva mai mult decat atata;

2) nu toti sunt $i nu toti au fost candva zaran
ci numai un prooent $i mai mic dintre ei. Du.cIetii $i Vacarestii
cari s'au tinut de coada
.lui Israel dealungul mileniilor, numai de zarafi $i
-

manuitori de aur nu sunt populati.

3) Nu in toate tirnpurile evreii au avut Mira,
disk fiindca Talmudul a fost conoeput si redactat
abia in secolul IV dupa Christos.

4) Nu in toate timpurile evreii au dowsed

fiindca 'mune secole dupa
aparitia lui in istorie, Israel a fost un neam de

scomertul

i zarafia,

pastori si razboiniciiar statul judeu in care

evreii au trait timpuri de cea mai mare stralucire.

nationale precum spune chiar d. Nae Ionescu

,care recunoaste ca au lost i momente de astca",
nu s'a ilustrat prin excepfionala mlnuire a ba-

milor de care talmudisti

i zarafi

ci prin

vitejia in timp dc razboiu si cultura i civilizatie

in timp de pace.
De uncle rezulta, deci, ca talmudistul i zaraful
:sant unul i acelas lucru i fiindca sant unul si
-amiss lucru, evreii au fost in toate tirnpurile
exceptionali manuitori de bani? .
De uncle? Din imponderabile
nage irnpon-derabile can ,;numai ele sant in stare a exprima
-si transmitc realitatile cele mai complexe"
:28

www.dacoromanica.ro

PENTRUCA E SUFERIND

dupa cum ati vazut

gratie lor,
poti face orioe, fere nimic. De pilda, sa bati
pe jidan, fra sa" fii antisemit. Vorba e :
i se
daca d.. Nae Ionescu na e antisemit
necajeste grozav cand ii se spune ca este
deoarece

(le

interes are sa-i bata pe jidani? Iata o in-

trebare eat de plind de realitati complexe, incat

numai imponderabilele sant in stare sa exprime
raspunsul d-lui Nae Ionescu. $i imponderabilele
acestea spun cA d. Nae Ionescu, care nu-i antisemit, pretinde ca evreii trebue sa fie batuti fiindca in Junk nu te poti plimba cu sania pe calea
Victoriei
si-apoi la urma urmei, ce? In tara
la mine trebue sa dau socoteald cuiva dece evreii
trebue sa manance bathe? Trebue sa manance
batae, fiindea trebue sa manance batae Asta
vreau, asta fac. Ce I

29

www.dacoromanica.ro

Ceva despre dragostea

dinafarki" dragostea dial antral'
1

I.

0 realitate, foarte simpla, in aparenta, dar in

fond foarte complexa. Ate de complexa, incat
vrand, nevrand
trebue sa-i dai dreptate d-lui
Nae Ionescu, daca nu vrei sa se spina ca incerci
sa-1 smulgi de pe terenul imponderabilelor. Infiindca .d.
treprindere care ar friza nebunia
Nae Ionescu au vrea". Fora imponderabile"

.nu vrea" i na vrea". Fa-i eeva, daca poti.

Or, d. Nae Ionescu stie ca nu poti. De asta va

continua sa te boinbardeze cu imponderabilele
de a caror lipsa de greutate de abia
d-sale
acuma incept sa te bucuri. Altmintrelea, cu puterea

tcu care d. Nae Ionescu ti le arunca in nas, daca

,ar cantri cat de cat, te-ar lasa earn pe vecie.
Face, prin urmare, d. Nae Ionescu, in ordinea
,;demonstrafiei" sale:

30
www.dacoromanica.ro

PENTRUCA E SUFERIND

Cineva pate sta in slufba unei colecticitidi,

ii poate face servicii eminente,isi

fertfi chiar

viata pentra aceasta colectivitate; asta nu it apropie in fond ett nimic de ea. Germania a par*
r4zbolu1 gratie activitalii a doi Evrei: Haber si
Ratheftaa. Prin-askt. lose Haber si Rathencia n'au
devout Germani. Au. slujit; dar DIN AFARA; de
dincolo de zidurile coiminiti4ii spirituale germane. E nedrept? Intrebarea nu are nici kin

sens; E UN FAPT".
Nu sunt fenomenale imponderabilele? Explica'
fart' nici o obligatie de a explica ceva.
totul
prin refuzul de a exPlica. Nu
Explica totul
explici

deci ai explicat. Mare le filosof Goebbels,

detinatorul pecetilor imponderabilelor hitleriste, ii

cunoaste, probabil, pe d. Nae Ionescu mai de

mult
fiindca i-a terpe1it sistemul. Nestiind
cum s legalizeze existenta 1uis Isus in Germania
a apuca taarul de coarne i a 'declarat ritos:
Christos nu a paint sti fie evreu. Asia nt trebue

de loc s'o dovedesc cu argumehte still-di/ice. 0

stint! 5i asa trebue sii fie". Si daca Goebbels
de ce n'ar simti i d. Nae Ionescu
simte"

in cazul lid Haber si Rathenau cari au slujit

Germania pe dinafara? Pe dinafara! Auzi! Mata,
domn4oar Marito, poti sa te dai peste cap
ca sa-mi fii pe plac. Poti sa te i sPanzuri de

grinda din pod, ca sa-mi arati dragostea ce te

31

www.dacoromanica.ro

IUDA TREBUE SA SUFERE

frige. Asta, insa, nu te apropie de mine, cu nimic.

Stiu! Ai refuzat mana atator baetani. M'ai indopat
cu franci cat timp am Mout armata. M'ai imbracat
apoi i m'ai procopsit cu 0 slujba. Te-ai cettat

cu tat-thu

cu ma-ta pentru mine. Dar toate

astea, .mie, cel putin, nu-mi spun nimic. De ce?
Foarte simplu. Fiindca ma iubesti din gall". Ei,
i

cum! Ce vorba-i asta: te iubesc din afara"?

Pi ce pot face mai mult de cat atat ca sa-ti
arat c te iubesc ca ochii din cap? Sa nu te iubesc

din afara"? SA' te iubesc dinauntru"? Ce fel

de amor
e amorul asta dinauntru"? Dinauntru"
de uncle? Invata-ma tu, cum sa te iubesc
dinauntru". Si daca am Sa te iubesc dinauntru
cum ai sa tii tu? Pared o sa-mi dai alte mijloace
sa-ti dovedesc amorul asta diraturdnu"
decat

cele de care dispun pentru amoral din afara"?

Nu stiu Treaba imponderabilului. Eu stiu numai Ca nu ma iubesti. Asa cere imponderabilul

meu. Si fara imponderabile, nu pot judeca. Si

nici nu vreau. Nici -nu vreau ! Eu, ma intelegi, nu vreau decat ceea ce vreau eu, nu
ce vrea altul. Sacrificiul tau .pentru mine, nu

dovedeste nimic. Ori, dovedeste cel mult Ca ma

iubesti din afara. E nedrept? Ce intrebare e
asta? Nu vezi ca nu are senz? Drept sau nedrept
un /apt". De aia, nici rut vreau sa-1 judec slecat
prin imponderabile. Ca si in cazul lui Haber si

32

www.dacoromanica.ro

PENTRUCA E SUFERIND

Rathenau. E adevarat ca multumita geniului chimic

al lui Haber, Gerinania a putut rezista omenirii

intregi in timpul razbolului. E adevarat, apoi, ca
datorita lui Rathenau, Germania a fost scoasa
de urechi din mizeria neagra in care o aruncase
razboiul. E adevarat chiar ca. acest Rathenau a
fost impu$cat in timp ce-si servia patria. Dar asta
ce dovedeste? Nimic. Atat Haber, care si-a slujit
tara intr'o atat de decisiva masura, incat pana
$i Hitler Pa rugat sa ramana, cand savantul evreu
desgustat de regimul nazist, s'a pregatit sa emigreze; cat $i Rathenau care si-a dat viata pentru
ridicarea Germaniei
au iubit Germania niult
mai putin decat ultimul Iohann care a dezertat
de pe front. Aceasta
pentru ca Haber i Raau slujit Germania din afara", iar
Iohann a slujit-o dinauntru".
thenau

Dar ce puteau face Haber $i Rathenau pentru

ca dragostea lor dinafara" sa fie socotita dragoste pe dinauntru"? Unde sfarseste dragostea
$i unde incepe dragostea didin afara"
nauntru"?
Nu Stiu i nici nu ma intereseaza. Imponderabilul are toata raspunderea. Si imponderabilul a-

cesta mai autoriza sa spun ca desi Haber si

Rathenau si-au sacrificat viata $i geniul pentru
mantuirea Germaniei
nu s'au apropiat de ea

CU NIMIC". Evident! Vrei sa spui ca toate

33

www.dacoromanica.ro

lUDA TREBUE SA SUFERE

dovezile sunt pentru aceasta apropiere

si eu
n'am nimic contra. Tocmai! Aici e si tot hazul

inventiei mele: d-ta cu total si eu cu nimic

printr'o simpla invarteala a surubului imponderabil, eu sa ma aleg cu totul si d-ta cu nimic.
Nu-i -frumos? Nu? Strambi din nas? Pe semne
ca nu te multumesti sa te despoi de toate drepturile printr'o simpla formula a negarii. Mai vrel si

cateva teorii pe deasupra. Ei, hai sa ti le daul

34

www.dacoromanica.ro

Patriotism de zero plus

patriotism de zero minus

41

Vrasazica, dupa ce am dovedit Fara' sa dovedesc nimic, ch. Rathenau si Haber nu s'au
apropiat de loc de Germania, desi au Mout pentru tara aceasta, in domeniul stiinfitic si economic, tot atat cat si Hindenburg pe cel militar,
voiu spune, fara nici un fel de tranzitie:

Esti, DECI (iar DECI, cu toate ,g5, in ordines argumentatiei, ar fi fost malt mai potrivit
aici allo", sau bonjour", fiindca deci-"ul concludent nu rezulth decat din impondergbilele
d-lui Nae lonescu) roman sau evreu sau german,

(toed esti fractal unei istorii". E$ti ruman, sau

evreu, sau grec,-nu printr'o marturisire de credink ci prin vehicularea unei istorii; calitatea
inca odata
aceasta nefiind
an act individual
(le rointd, ci o stare naturald".
35

www.dacoromanica.ro

IUDA TREBUE SA SUFERE

Cum s'o fi simtind Hechter care vrea sa fie

de toate: i ruman $i evreu i grec dela gurile
Dunarii si care, pentru a atinge acest triplu

ideal, e obligat sa intreprinda un adev.arat tur

de forta, vehiculandu-si constiinta nationala nu
pe o singura luntre istorica, ci pe trei dinteodata
-7 nu mai intrebati. Si deabia n'o sa iasa mare
lucru din toga stradania lui, de oarece calitatea
nationala Ittl e an act individual de valuta". Act
individual de vointa poate fi munai verificarea
acestei calitati prin filtrul imponderabilului si

parafarea ei de care d. Nae Ionescu. Daca d.

Nae Ionescu vrea, vrea i imponderabilul. Si daca

imponderabilul vreapoti sa fii roman, desi esti

grec sau bulgar sadea i sa nu fii near-14, desi
i-ai salvat pe nemti dela moarte in imprejurari in
care singurul stimulent putea fi numai patriotismul integral.
Dar, ca sa nu spun lumea ca d. Nae Ionescu
se institue dictator in irnperiul imponderabilelor sit

va veni cu un auxiliar
face abuz de putere
al acestei vaporoase materii. S numeste: intensitate". Un fel de termometru al simtirii nationale, cu diferite gradatii in josul si in susul
unui zero abstract. Rathenau a slujit, inteadevar,
Germania, dar simtirea sa a fost de o anumita
intensitate care nu s'a ridicat deasupra lui zero.
Asta e intensitatea minus zero, intensitatea din
36

www.dacoromanica.ro

PENTRUCA E SUFERIND

fara", care nu-i cla dreptul lui Rathenau sa

pretinda ca si-a contopit fiinta cu germanismul.
Cu germanismul care devine o realitate dela un
anumit grad deasupra lui zero. Care grad? Aid
incepe buclucul, ori mai bine zis, totala lipsa
de bucluc. Fiindca imponderabilele iar infra in
joc. Si cand infra imponderabilele in joc, devine
d. Nae Ionescu stapan pe intensitati. Si aceste intensitati ca i imponderabilele intrucat nu pot
fi nici cantarite si nici masurate, trebue sa fie
qu care d. Nae Ionescu,
acceptate ca un fapt
ca parinte legitim, poate face ce vrea. Tv ai o
simtire nationala romaneasca de gradul din a-

fara". Deci, nu esti roman. Eu am o simtire

nationala dinauntru". Deci sunt roman. Deci,
tu te vei uita la mine din alma", cum eu mananc cascavalul tauntril". Iar:daca esti sceptic
cu privire la diversitatea intensitatilor nationale, sa

a.eiau demonstratia":
'
Swit attitia evrei cari au pardsit (gra ronidneascii. 51 au Ordsit-o de nevoe; fl necazuri;
c door nimeni nit ia lumea-n picioare de pliicere.

Aa plecat, DECI de cele mai mile ori

acil-

rauda-ne. S'au asezat prin striitaiittifi; ci 'clued au

izbutit n viafd, au continual sti ne ocaracii. Ciadat,insa: in casele lor vei goof aproape intoldeauwa o odae romaneasca; pe masa lor adesea maanaliga

si sarmale... de pore; iar

tin

sullet, nu
37

www.dacoromanica.ro

IUDA TREBUE SA SUFERE

arareori o umbra' nostalgicd. Va sit zica solve

natal lucreazii".

SA fi cautat imponderabilul, zece coti sub pamant, un argument mai sugestiv in favoarea in-:n'ar fi putut sa gaseasca.
tensitatii
Despre cine vorbeste aici d. Nae Ionescu?
Despre emigrantii evrei cari au pardAit tura romdneasca". In necazuri". Cd doard nimeni auia lumea 'n picioare de pldeere". Si ,cat piece de

cele mai malte ori ociirand fora". De ce de

cele mai mute ori"? Bo noi credem ca. latotdeaa-

na. Parca d. Nae Ionescu, cat ii el de roman,

sa fi fost in local _tor, era mai de treaba? Privat
de drepturi, alungat de pretutindeni, oprit sa
exercite comertul ambulant, sa practice o profesiune, s intre in sward, batjocorit de ultima
puslama de pe strada fara s aibacui s'd se planga
Scos, deci, de sub scutul legilor i redus la
cea trial neagra mizerie, iaca-ta-I pe amicul Nae

Ionescu silit intr'o zi .sd ia lumea 'n plcioarP,,

adica bocceaua in spinare si s'o porneasca p2 jos,

pana la Hamburg, uncle SC va imbarca inteun

vapor de vite, ca sa-si croiasca dincolo de ocean,.

intr'o tara strain& a carei nmba ii este cu totul

necunosouta, o noua existent& la varsta cand altii,

aici, in tara in care el s'a nascut din tata in fiu

sunt deputati ori profesori. Si inca ceva: ca
sa aiba cu ce-si tine sufletul pana la Hamburg,.
S.-

38

www.dacoromanica.ro

PENTRUCA E SUFERIND

emigrantul Nae Ionescu este inarmat cu o cutie

de tinichea, gaurita, in care semenii lui, esiti pe la
porti si ferestre, ii strecoara cate un gologan
asa dar! Cu asta se
de arama. Cersetorie
alias Nae
inchee capitolul romanismului lui Itic
Ionescu. Si atunci
d. Nae Ionescu, omul tuturor

intuitilor, pana si acel al gradului de intensitate

a germanismului lui Haber si Rathenau, cu ce
sentimente ar fi debarcat in America, nu pentru
solul natal
care vedent ca lucreaza -- ci
pentru indivizii cari 1-au impins la exod? I-ar
fi ocarat %au nu? Inca cum! D-sa ocareste
azi, cand o duce bine, pe atatia oameni politici,
nu ca-1 lovesc in punga, ci fiindca nu-i sunt pe
plac

n'ar ocara pe romani daca ar

fi silit

sa Rica zdrenturosul parcurs 'social si politic al

lui Itic? Dar ee mai e vorba! Ocara asta a emi-

grantilor evrei i se pare atat de fireasca d-lui

Nae Ionescu, incat, scriind ca au parasit tara
tic nevoe; in necazuri; cet' (kart nimeni nu ia
Imam 'n picioare de placere"
conclude: ,,au
*cat, DECI, de cele mai nudie ori oc&anda-ne".
Pilin west deci pus intre necazuri si ocard, d.
N e Ionescu justified ocara, care e o urmare
s ct Titan:a, instinctiva si logica a neajunsurilor
c ri au stat la temelia emigrarii.

39

www.dacoromanica.ro

Sarmalele in lupt cu
imponderabileie

5i

dacd au izbatit in viatti, continua d. Nae

Ionescu, aa confinuat sa ne ocarascd".Da, da! De

.ce nu? E oare meritul d-lui Nae Ionescu ca
ei au izbutit sa ajunga prin strainatali la o situdtie
-omeneasca? De loc! De unde, dar, obligatia salt

tempereze ocara? Numai Ca, de ocara asta

pe care d. Nae Ionescu o denunta, desi o legitiRomania ar avea toate motivele sa fie
-meaza
magulitt i doar teoria intensitatii ar putea a
: se supere. Si iata de ce: daca evreii emigr ti,
instriti prin tari straine, ar renunta la oca a,
s'ar putea spune ca, foarte incantati de.ordin a
lucrurilor, ii rad in barba de prostia celor c
i-au alungat de aici; altfel, rmanand in ta
'tar fi ajuns niciodata la o situatie atat de strain40

www.dacoromanica.ro

PENTRUCA E SUFERIND

ciia. Or, jidanii emigrati, desi ajunsi, continua,

spune d. Nae Ionescu, sa ocarasch pe romani. Si
asta oe inseamn? Ca evreii, smulsi de pe solid

natal, au fost atat de patrunsi de sentimentul

injustitiei ce li se face

incat chiar atunci cand

ajung sa nu mai aiba nici un necaz de ordin

economic, nu vor sa ierte grava jignire ce ii s'a
adus. Ura starnita de dispretul aratat sentimente-

lor lor fata de solul natal in care aveau atatea

e mai tare decat reusita lor
adanci radacini
material. Si ca o dovada decisiva ca n'au nimic
cu Romania de care s'au simbit intotdeauna legati, ci nurnai otI acei cari i-au alungat de pe

solul natal

avem marturia d-lui Nae Ionescu,

care spune ca desi evreii au trebuit sa fuga de

aici de nevoe, desi, deci, evreii ocaresc pe romani
se intampla un lucru ociadat: iz casele lor vei
gsi aproape intotdeauna o odae romtineascd; pe
masa lor adesea m4inllg i sarmale... de pore;

iar in millet, na arareori o timbre" nostalgia Va

.
s zicd solal natal lacreazli".
Desigur ca solul natal lucreaza. Cu sufletul
omului, doar, nu te poti juca asa cum te joci cu
geamurile lui. Si solul natal lucreaza atat de
puternic asupra evreului, incat, acesta, desi face
parte dintr'o grapd fundamental deosebit de
massele in millocul ciirora trieste"; gru.pa a carei
,,viatli ia autunite forme esoterice, pline de mister
41

www.dacoromanica.ro

IUDA TREBUE SA SUFERE

pentru cei din ajard" pentru a thor ordine reprezinki 0 prime/die permanentei"
desi
zic
face parte dintr'o asemenea grupa, evreul
caled in picioare intreg musuroiul teoretic al d-lui
Nae Ionescu si sub mirajul irezistibil al acestui
sol buclucas, comae cel mai gray atentat impotriva

traditiei sale judaice: aduce pe masa lui cuser

prin definitiile d-lui Nae Ionescu, neaparat
cuser
horribile dictu: sarmale de pore. Daca
nici sarmalele de pore nu mai dovedesc intensitatea coplesitoare cu care lucreaza solul natal
atunci d. profesor de logic&
asupra evreului
isi- pierde vrernea degeaba.

Cu toate astea, d. Nae Ionescu, dorind sa-si

repare imponderabilul deteriorat de propriile

d-sale argurnente, &pa ce spune ca solul natal

lucreaza eat de teribil asupra ernigrantului evreu,
Inca acesta ajunge sa-si nesocoteasca traditia
ce-1 tinea in picioare ca popor si mn'anca sarmale
adaoga: ,,Dar lucreazti, num? Cu in-.
de pore
lensittifi deosebite". Or fi! Deosebite! Dar deosebite
de ale cui? Acest.dar" care cleastdata
marcheaza o
suplineste pe inevitabilul deci
inferioritate a intensitatilor emigrantului, fat6 de
intensitatile altuia. Ale cui?

Ale evreului de aici. Ale evreului de Oki,

care n'a emigrat, care nu s'a despArtit o clipa
de solul natal. Si ca d. Nae Ionescu vrea sh
42

www.dacoromanica.ro

PENTRUCA E SUFERIND

cu ale
compare intensitatile evreului emigrat
evreului de aici, nu numai ca e logic s'o fad,.
dar e i dovedit ca o face. Fiindca imediat dup.

fraza citata mai sus, d. Nae Ionescu ne da altedoua tipuri de evrei, cari, traind pe solul natal:
din pricina ocupatiilor lor opuse, dovedesc
si ei intensitati deosebite. Prin urmare
intensitatile variaza de la regim la regim, dela profesie
la profesie si de la om la om. Si atunci gradatia.
acestor intensitati
daca exista o lege a pai exista
intrucat insusi d..
mantului natal

Nae Ionescu o sustine

cat este ea de im--

ponderabila, n sare in ochi. Examinati, va rog,

tabloul i trageti singuri concluziile: daca e-

migrantii evrei, plecati de nevoe, in necazuri,

furiosi pe damenii si legile de aici, sunt in asemenea hal victime ale nostalgiei solului natal
de pe care au fost alungati
cam cum se pre4int&
intensitatea aderentei cu solid acesta, la evreji
cari n'au emigrat si continua sa traiasca aici asa,
tratati cum sant, cu delicatetele domnilor 'Cuza
$i Nae Ionescu, dar continua sa traiasca
si
mai ales, ce intensitati ar atinge aceasta aderenta
daca d-nii Cuza i Nae Ionescu s'ar hotara sa-t
lase in pace?
Cat priveste pilda ce ne-o da d. Nae Ionescu
ca sa-si intareasca afirmatia ca i la acesti evrei
de aci exista diverse intensitati natale
Inca
43-

www.dacoromanica.ro

IUDA TREBUE SA SUFERE

odata nu vedem in ce masura ar fi ea de folos

imponderabilelor d-sale. Tocmai diversitatea aocasta dovedeste ca de ea nu-i responsabil evreld
fiincica este evreu
ci responsabile sunt pozitia
sociala si problemele can ii framanta spiritul,
zilnic. Dacd vinovata ar fi originea etnica a
evreului
ar trebui si gsirn la toti evreii romani
sentimentul natal
ori cum vrea sa-i spuna d.
Nae Ionescu
intr'o intensitate egad. Pr, chiar

d. profesor de logica ne area ca doi evrei, pusi

in doua climate spirituale diverse, vor manifesta
intensitati natale diverse.

In newt& lai Josef Heckler, de pildei, scrie

d. Nae Ionescu, oameni din _parka &Mini, NEGUSTORI DE GRANE IN SCHELA BRAILEI,
IN CONTACT PERMANENT CU REALITATILE

CONCRETE, STAU PRECUMPANITQR SUB

SEMNUL LOCULUI; in cei dinspre prides, frzarnei,

nteseriasi in contact en materia macula $i TALMUDISTI TRAIND CU ABSTRACTIUNI, CAPABILI DECI A SE SUSTRAGE SPECIFICULUI GEOGRAFIC, PRECUMPANESTE TRADI-

TIA JUDAICA". Prin aceasta, ce vrea sa ne

spuna d. Nae Ionescu? Ca unii dintre evrei
granarii, in contact cu realitatile concrete, traind
din produsul pamantului, skin precumpanitor'sub
semnul bridal, adica sunt mai ata$ati de solul
natal; iar altii, ta1muditii, capabili a se sustrage
44

www.dacoromanica.ro

PENTRUCA E SUFERIND

traind cu capul in nori

specificalui geogralic
si mai putin in
speculand cu abstractiile
vor sta mai
contact cu realitatile concrete
ptitin precurnpanitor sub semnul locului
adica
vor dovedi o intensitate natala inferioara intensittii granarilor. Asa dar, evrei i unii si
ceilalti, dar cu intensitati natale diverse.
Dar care asta se intainpla numai in cazul e-

vreilor? Sa luam doi romani. Nu doi roman!

ci doi romani cari stau aici. Si
emigranti
stau foarte bine. Cu slujbele lor, cu proprietatile

lor, stimati si onorati de toata lumea, ma rog,

asa cum ii sade bine romanului ethic. Numai c
unul e ofiter superior
iar celalalt, sa spunem,
bacteriolog. Cum se manifesta romanismul la acesti

doi romani? Cu intensitati egale? De loc!

13a

intensitatile lor sunt exasperant de diverse. Vestea

unui razboiu, de pilda, ar starni in ei sentimente
cu total inegale. Ofiterul va exulta, fericit
ca razboiul, in spiritul caruia si-a facut o
viata intreaga educatia
ii deschide toate pers-

pectivele ca sa-si puna in valoare calitatile lui

tactice. Pe cand omul de stiinta, daca este cu
adevarat un om de tiinta, va stramba sincer
din nas, fiindca razboiul ii desorienteaza cu totul
si intrerupe firul cercetarilor sale. Deasemeni, in

timp de pace, un rfispuns drastic si mirosind a

praf de pusca, in Parlament. cine she carei pro45.

www.dacoromanica.ro

IUDA TREBUE SA SUFERE

va urnple de satisfactie i de
vagi sperante sufletul belicos al ofiterului, dar
va tana rece pe savant; in schimb, o lege

wocari din afara

pentru creiarea unui laboratoriu oarecare, va a-nima pe savant

i va inflori un zambet de

dispret sub mustata ofiterului. SA ne spuna d,

Nae lonescu: in timp de razboiu, eroii se re.cruteaza in proportii egale printre toate categoriile sociale? In razboiul trecut, cine s'a dovedit
mai viteaz: muncitorul agricol
roman etnic -:sau functionarul urban
roman etnic? Si daca
.s'au constatat intensitati de romanism
diverse

s ne spuna d. Nae Ionescu: de Ce?

noi vom repeta dupa d. Nae
Pana atunci
Ionescu ca intensitatile variaza la romanul etnic,
,ca

si la evreu, dela slujba la slujba, dela rd-

giune la regiune, dela partid la partid, dela

regim la regim, dela stare economica, la stare

economica si dela profesie la .prolesie.

Ca asa este, ne-o dovedeste insusi cazul lui

Hechter. Aratat de o lame intreaga cu degetul,
-ca o fenomenala reincarnare a rabinului 'Schor
-el a continuat sa-si linga interesul in liniste,"fara
sa scoala o vorba. Las'sa'i se spuna lichea, ticalos,

Aejectie a ghettoului evreesc care cu aceeas oblectiv harnicie fabrica oameni i magari laolalta
pe Hechter nimic nu-1 atinge El stie prea bine
ca pamantul nit se invade in jurul demnitatii ome-46

www.dacoromanica.ro

PENTRUCA E SUFERIND
,

nesti, ci in jurul unei axe care seamana teribil c

sciolanul boerului.
Deodat, insa, iata ca cineva se apuca sa-i spuna

ca nu stie romaneste i ca in Arhitectul si englezoica" sunt nurneroase greseli d2 gramatica.

S vedeti furie i sete de razbunare pe Hechter.

Parca nu mai era acelas Hechter de odinioafa

caruia ii se vorbia de onoare, de omenie, de
solidaritate cu ai sai, ca la perete! Ci altul! Sa-I
fi acuzat cineva cti $i-a omorat parintii
nu
stiu, zau, daca s'ar fi repezit cu atata ferocitate
s puna lucrurile la punct ca'n cazul cu pricina.
De ce? Nimic mai firesc. La Iosef Hechter,
scriitor in contact cu ciolanele, capabil sa se
care trebue sa
sustraga specificului omenesc
precurnpdfie demnitatea 5i acurateta de spirit
neste mai mult traditia ortografiei si gramaticii.

Dar cum spune d. Nae Ionescu? sa na mai

insistitm ns. Exemplele acestea na sand intere-

sante. Ca mice hibrid. 5i s ne inloarcem Ia

chestianea noastrii".

47

www.dacoromanica.ro

Bitaie din put

sentiment filantropic

Adica la demonstratia d-lui profesor de lor

gica

altfel"

care, scorrnonind tainitele hi ,pu se poale

spune Ca:

A eduta problemei jadaismalai o solatie generald in ordinea ?Willed, este o operatic lipsit
de senz".
Iat o idee pe cane o gasim formulata intocmai,
cu punct si cu virgul, in jurnalul lui Hechter care

sustine si el ea: A discata despre solutia politica a problemei evreesti, este pentru mine ceva

at total desert". Un cuget i o simtire, asa dar.

La cine? La un individ de specia plus zero
si la un altul de specia minus zero
cu cloud
intensitati nationale opuse, slujind natiunea romdna", unul pe dinguntru, celdlalt pe dinafard.
48

.\
www.dacoromanica.ro

PENTRUCA E SUFERIND

Ceea ce este, inteadevar, foarte bizar. Atilt de

ideal se suprapun aceste cloud opinii, incat, innainte de orice, te 'ntrebi: ce-1 mai desparte pe
d. Nae Ionescu de Josef Hechter side ce-1 mai
ameninta cu moartea d. profesor de logica, pe
care pe care?
mensal sau semit? Si apoi
Cine a izbutit sa-1 influenteze pe celalalt pana la
transcrierea cu indigo a sententei? Ce a fost mai
intaiu? Prefata ori romanul? Fiindca ,cert e un
lucru: odath ce mai sus pomenita formula este
cheea de bolt $i a uneia si a celeilaltz din Constitutivele cartii Arhitectul $i englezoaica"
ambele puteau Ii scrise de unul si acelas autor.
Nimeni n'ar fi ridicat vreun incident de incompati-

bilitate. Din instantele arhandouh am fi e$it cu

totii definitiv $i ireme'diabil lamuriti asupra celor
ce ne a$teapta.
Stabilind, deci, ca a caula problemei fudaismului o solatie generala in ordinea polilic, este" o

operatie lipsitd de seas" d. Nae Ionescu motiveaza verdictrul: Cdci, arata d-sa, de indatd ce
lada safer& $i TREBUE (sublinierea lui trebae
e a d-sale) sii sufere, e de 14 sine ?Metes cii
ori de elite ori se va pane andeva,inir'un conflict,
problema iudaismalui, ea se va rezolva in sensal

saferintei Evreilor. Si se va rezolva astfel, nu

pentra Ca oamenii sant rdi saa nedrepti, ci pentru
simplal motiv cii Meta trebue sii sufere".
49

www.dacoromanica.ro

IUDA TREBUE SA SUFERE

Ce poti sa-i faci? Daca trebue, trebue. Asa-i,

pe semne, scris dela Dumnezeu. Sa sufere. Iuda
trebue sa sufere. Nu din pricina oamenilor, cari,
vai de mine, nu sunt nici rai, nici nedrepti, ci
fiindca asa trebue. Oricat de buni si drepti am
fi cu Iuda, oricat de dragut ne-am purta cu el
si cu ai lui
el tot va suferi pan in adancul
veacurilor. Pup6-1, ori bate-I, e tot una la el.
Va plange si asa si asa. Mare pacoste pe capul
ovreiului i suferinta asta a lui. De unde i-o fi
venit oare
ca nu-i mai gaseste leac d. Nae
Ionescu? S fi hotarat oare Tribunalul Ceresc
ca Iuda sa sufere? Asa? N'am stiut! Apoi
.

daca-i asa, atunci d. Nae Ionescu iar are dreptate:

e copilarie curata sa-i mai cautam o solutie. Ce

solutie? Uite! Sa spinal]; de pilda, ca d. Nae

Ionescu, care este si bun si drept, tinand sa as.

tampere suferintele lui Iuda

ii cedeaza una

sale. 0 slujba

buna, gras, fru-

din slujbele
-

mOas, asa cum numai d. Nae Ionescu poate sa

alba. Nu degeaba-i reputat ca estet. Bun! Si acu,
Ira asteptati desigur ca Iuda sa-si zvarle cornpresele si s inceapa sa topae de bucurie. Haidade! Nu-1 cunoasteti pe Iuda. Iuda-i al dracului.
luda sufere. luda tine cu tot dinadinsul sa sufere.
Iud incaseaza chenzina si plange cu lacrimi cat
pumn'ul. Sufere. Sufere groaznic. Cu slujba in
mana, cu masina la scara, cu stima in dreapta,
50

www.dacoromanica.ro

PENTRUCA E SUFERIND

cu salutari respectuoase in stanga, cu legalitate

in fata, cu drepturi egale in dos
Iuda continua sa sufere, parca l'ar roide un cancer. Sufera
intocmai ca si cum ar manca o bataie. Si daca-i
asa
ce credeti? N'ar fi d.
si altfel nu e
Nae Ionescu un criminal fata de propria d-sale
familie, daca nici slujba n'o mai "pastreaza, nici

lui Iuda nu-i poate fi de folos, fiindca, Iuda,

eel - trebue - suferindul, nu-i

capabil sa deosebeasca regimul slujbei de eel al bataii? Si

nu-i mull mai intelept sa-i ia bucatica de cascaval

si
fiindca tot nu-i simte gustul
sa-1 repuna pe luda in fagasul estinului din
care a ineercat o clipa sa-1 smulga, impotriva

inapoi

adica sa-i aplice inexorabila

oranduelii de Sus
scarmaneala? Dandu-i bataie, d. Nae Ionescu nu

face dealt sa implineasca o vointa a destinului.

Cdci de inddt ce luda supra' i trebue S sufere
e de la sine infeles cii ori de cafe ori se va pane
undeva, intr'an conflict, problem ludaismului ,ea
se va rezolva in sensul saferinfeivreilor". Deci,
cu cat ii vom face pe Iuda sa sufere mai mult,
cu atat vom fi mai mult in linia destinului sau
vreau sa zic, cu atat ii vom ajuta mai mult
sa-si clued la bun sfarsit caetul de sarcini al
destinului s'au. Asa dar, d. Nae Ionescu nu pentru
ca ar fi rau sau nedrept il bate pe ovreiu, ci pentru

ca, dimpotriva, bun si drept cum se stie ca este,

.

www.dacoromanica.ro

51

IUDA TREBUE SA SUFERE

face tot ce-i sta in putinta ca sa-i fie de folos

lui luda.
Vrasazica am facut un pas inainte. Problema
judaismului nu poate fi solutionat. De ce? Fiind-

ca Iuda trebue sa sufere. Suntem inteiei. Iuda

trebue s sufere. Acuma ne mai ramane s stim:
de ce TREBUE sa sufere. Mica destinul n'o fi

avand si el un de ce?

52

www.dacoromanica.ro

Calul are patru picioare

metafizice

De ce? rspunde d. Nae Ionescu. Nu exiski

aci an de ce". lada se chinue#e pentra c

Aida"... dada sufere in acelas fel in care"

calul are palm picioare".
Am jades! Acuma total e clar: Iuda sufere
fiindca e suferind, tot asa cum calul are patru
picioare, fiinded e patruped. Scurt, cuprinzator
si transant. Poti s-mi spui dumniata de ce are

calul patru picioare? Cum? Fiindcd n'are cinci?

Si asta este o explicatie? Sa-ti spun eu de ce are
calul patru picioare: fiindca are patru picioare
si atat! FArd nici un de ce. E an /apt". Ne-o
spune i d. Nae Ionescu. E an /apt". Un fapt
de resortul destinului. Destinul nu se explica. Destinul se aplica. Si acesta a fost
53

www.dacoromanica.ro

IUDA TREBUE SA SUFERE

destinul calului: sa aiba patru picioare. Aceste

patru picioare n'au crescut sub burta calului pentru

ca celelalte mamifere ar fi nedrepte si rele cu el

ci pentru ca asa trelme sa fie. Aceste patru

'

picioare sunt una din tainele de nepatruns ale firii.

Altfel, Dumnezeu n'ar fi facut calului nici o difi-

cultate sa aiba trei sau zece picioare, daca-i face

plaoere.
Veti zige dv. timizi:. Stimate d-le Nae Ionescu, nu

cumva calul are patru picioare ca S poata sta in

echilibru? Nu! Nu-i asta. Cele patru picioare au
o semnificatie de ordin mai mult metafizic. Altfel,
daca echilibrul depinde de cele patru picioare
oe faoem cu rata? Rata are numai doua picioare.

Si cu toate astea n'o duce mai rau decat calul.

Dar Hechter! Are Iosef Hechter mai mult de douti

picioare? Nu! Si totusi se tine inteun echilibru

perfect. Nti-1 vedeti! Se apleaca atata in fata
ciolanului, in cat iti vine sa tipi de spaima ca o
sa cada in canal. Si cand colo el se desdoae
zambind, fudul, nevoe mare, de elasticitatea duna-

renei sale spinri Adica iti inchipui dumniata ca

daca ar avea mai multe picioare echilibrul lui ar
fi mai solid? Ei, nu! SA incerce numai d. Nae Ionescu, in netarmurita d-sale marinimie, sa-i dea
lui Hechter, care are azi doua picioare, inca un
picior! Sa vedeti cum isi pierde Hechter, saracu,
echilibrul. Asa ca nu numarul picioarelor decide
.

54

www.dacoromanica.ro

PENTRUCA E SUFERIND

echilibrul, ci vointa destinului. Vreti o dovada Ca

evreii &elute sa manance bathe, Vara nici lin de ce
comprehensibil de mintea omeneasca? Sa-1 chain
pe d. Nae Ionescu:

Evreii au lost goniti din Spania la swirl

vreme dapii ce flinusera eminente servicii lui Ferdinand a Isabela, carom le ref/lease/71 finantele
earii.Ceeace pare-se cli evreii fad".
Uit, oe? Ca au refacut finantele Spaniei i ca
dupa asta, drept rasplata, au fost goniti din
tart? Doamne fereste! Asta nu uita. Ceea ce
i aici suntem de
uit, ins, mereu evreii
acord cu d. Nae Ionescu = este ca destinul lor
pretinde ca Iuda sa sufere fait un de ce. Avem Ca-

zul Spaniei. De ce au fost izgoniti evreii de

acolo? Pentru ea au refacut finantele Orli. Si
pentru asta meritan sa fie izgoniti? Nu! Ci --

indiferent de merite

trebuiau, pur si simplu,

sa fie izgoniti. Fara nici un de ce. Acest fara

nici 411 de ce nu face deCat

confirme"

de-

fapial dramei *lake".

Drama judaica trebue sa se joace, fie ea este
clara d. Nae Ionescu

vreme potrivita sau nu, fie ca este public-in salk

sau rikt. Daca ar exista un de ce pe care noi 1-am
putea explica, el n'ar putea fi altul decat acela ca

evreii au lost izgoniti din Spania pentru ca au

refacut finantele trii. Ceea ce ar fi o nebunie
curata. Cum sa izgonesti o populatie care ti-a
55

www.dacoromanica.ro

IUDA TREBUE SA SUFERE

fcut servicii eminente" i care iti mai putea

fi de atata folos? Nu! Daca izgonirea evreilor ar
fi fost opera directa a stapanilor Spaniei, ace$tia
ar fi fost buni de impuscat. Or, nol $i cu d. Nae
Ionescu impreunti, refuzlim sa-i facem responsabili

pe guvernantii Spaniel cari n'au fog nici rai, nici

nedrepti
de isgonirea absurda a evreilor. Ci,
vinovat e destinul. Destinul care a hotarit ca evreii
trebae s sufere din partea Spaniei
chiar
dupa ce ori tocmai dupa ce au refacut finantele
$i n'a facut din Ferdinand $i Isabela
Orli

decat nevinovatele sale unelte. Ca si din d. Nae

Ionescu, a carui afintatie ca mice am face.pentru
scaparea lui Iuda, s'ar rezolvi tot in senzul suferintei evreilor, abia acum o intelegem mai bine.
Nu vedeti ce a OW Iuda in Germania, unde lucrurile s'au petrecut aidoma cd'n Spania $i unde
Hitler a procedat cu evreii intocmai ca Ferdinand
$i nevasta-sa? Si banditismul hitlerist, departe

de a fi un raspuns la sacaitorul de ce" nu face

de cat sa dea o noua $i crunta confirmare pp/alai dramei jadaice". Ca $i Ferdinand, Isabela $i
d. Nae Ionescu, Hitler nu-i decat un instrument
orb $i iresponsabil al destinului, al acestui impla-

cabil destin care, ca sa-$i arate scarba ce o are

pentru pamantescul nostru de ce", intervine cu
bataia evreilor, tocmai acolo unde evreii se arata
a fi mai de folos.
56

www.dacoromanica.ro

Fenomenalul caz al until fenomen

care nu e fenomen

Toate astea ce 'nseamn?

Asia insemneazd, graeste d. Nae Ionescu, cii
drama judaidi nut poate fi deslegata; pentru cd
ea nu e 0 problemd ci Ufl lenonten. Fenomenul
acesta poate fi ins?! canosout, adicd inteles".
Asa, dar: drama 'judaica nu poate fi deslegata
asa cum nu poate fi deslegata nici chestia eelor
patru picioare ale calului. De ce? FiindcA nici
drama, nici picioarele, nu stint o problema, ci un
fenomen. De aoeea nici Hechter n'a putat sa expliee nimic. Un fenomen acoepta s fie fenomen

cu o singura conditie: s nu poata fi explicat.

Spre uimirea lui Iuda, ins, d. Nae Ionescu,
vine sa ne spina Ca fenomenul in ,cauza pante,
fi inteles". 0 afirma d. Nae Ionescu. Si notia ii
.57

www.dacoromanica.ro

IUDA TREBUE SA SUFERE

ne ramane decat sa ne bueuram din inima. Dupa

televiziune, atat mai trebue sa rezolve stiinta: in;
telegerea fenomenelor, adica demisterizarea misterelor. De azi inainte toate fenomenele
inclusiv
vor fi intelese. Inceeel al picioarelor calului
putul ii face fenomenul evreesc
care, fiind pana
aCU

o minuta an fa*" fara nici an de ce"

a capatat subit
deci cu neputinta de explicat
adica
un
raspuns
la
acel metafizic
un 4e ce
de ce"
deci exact ce-i lipsea ca s poata .fi
inteles. Si iata ca fenomenul nu mai e fenomen.
$i cum, ma rog, poate fi inteles fenomenul? Luandu-1 deandoaselea. Asa procedeaza d. Nae Io'nescu i treaba ese cum trebue. Calul are patru
picioare. De ee? Nu se spune. Mister. Nu exist'

nici un de ce. E un fenomen ,si atat. Insa un

fenomen, cu rezerve. cat sta calul cu copitele infipte in pamant e un fenomen, inteadevar, fenomenal. Cum vrei sa intelegi fenomenul
adica
rstoarna-1
cu
burde ce are patru picioare

ta'n sus si se va face lumina. Asa cum fac eu,

Nae Ionescu, in bezna dramei judaice:
Acted drama fudaica ar patea fi deslegala inIr'un fel oarecare, ea ar fi an fenoMen de relatie;
conflictal s'ar ivi dhdr'o defectaoas luare de contact. intre Evrei si ceilalti oameni, contact care ar
patea fi amendat, ajastat. Cum toad conflietal acesta e permanent, indilered de limp si loc, sau
58
sOt.

www.dacoromanica.ro

PENTRUCA E SUFERIND

mai exact, daca conflictal acesta e permanent, aturret trebue s conchident cit necesitate Ca ,pricinile conflictalsui sant n Evreu".
Iar imponderabilele, btu-le-ar norocul! Numai
ele-ti ajuta s poti intelege fenomenele. Ca lull
Cu oele patru picioare ale lui. Daca ar avea trei
picioare
spune d. Nae Ionescu
;ear mai
avea patru. Dar fiindca are patru, trebue sa conchidem cu necesitate ca trebue sa aiba patru. D.
Nae Ionescu trebue cu neoesitate sa conchida ca
pricinile conflictului sunt in evreu. Oamenii ceilalti, doar, nu sunt nici rai, nici iledrepti. Si
atunci ce face d. Nae Ionescu? Ineepe cu sententa
si apoi judeca fondul. Stiti, ca la politie. Vi-

novat, nevinovat, martor sau pare, cel care te

instrueste, pana una alta, te injura ori iti trage
o palma, ca sa nu uiti unde te afli. Isi are 5i politia silogismele ei: Daca n'ai fii vinovat, zice
ea, n'ai avea oe cauta aici. Or, vad ea esti aici.
Deci, esti vinovat". La fel, silogismul d-lui Nae
lonescu:
1. Daca drama ar putea fi deslegata ar insemna

ca e vorba la mijloc de o 4efectuoasa luare de

contact intre Evrei si ceilalti oameni.

2. Drama insa nu poate fi deslegata.

3. Deci, nu mai e la mijloc o defectuoasa
luare de contact intre Evrei si ceilalti oameni.
Apetisant prooedeu. Ia sa-1 incercam 5i noi, ras59

www.dacoromanica.ro

IUDA TREBUE SA SUFERE

turnand silogismul resultat si el dintr'o simpl

rasturnare:

1. Daca n'ar fi vorba la mijloc, de o defectuoasa" luare de contact intre Evrei i ceilalti oa-

meni, ar insemna ca drama judaica nu poate fi

deslegata;

2. Exist, insa, o defectuoas luare de contact

intre Evrei i ceilalti oameni;
3. Deci, drama evreeasca poate fi deslegata.

De ce nu? Daca merge chestia pe rasturnate,

de ce sa se bucure numai d. Nae Ionescu de avan-

tagiile acestei metode atat de priincioase intelegerii fenomenelor?

Ce sustine, deci, d. Nae Ionescu?

a) ca drama judaica nu poate

fi deslegata,

pentru ca e un fenomen;
b) fenomenul rezia in con/tidal" dintre Evrei
oeilalti oarneni, desi nu-i vorba de o defectuoas luare de contact intre ei;
e
adica fenomenul
c) con/tidal acesta,
permanent, indiferent de limp si loc" i
trebae sit conchident
d) fiind permanent"
cii necesitate cii pricinile conflietalui sun( IN
Evreu".

Iata, insa, ca d. Nae Ionescu, scrie peva mai

incolo:

Sd observdtn cii incordarea dintre evrei i celelatte neamari nri e an fenomen constant".
60

www.dacoromanica.ro

PENTRUCA E SUFERIND

Carevrasazica:

1. Fenomenul na mai e fenomen, fiindca ba e

fenomen, ba nu e fenomen, asa ca nici nu merita
sa-1 luam in serios.
2. Serios, ins, e un lucru: ca incordarea, adica
conflictal dintre Evrei i celelalte nearnuri" nu
e constant, adica nu e permanent.
Daca-i asa, atunci hai sa mai construim $i noi
un silogism.

1. Daca incordarea intre evrei i celelalte neamuri, indiferent de timp i loc, ar fi constanta
adica permanenta ,pricinile conflictului ar fi
cu necesitate in Evreu;
2. Cum, ins, incordarea nu e constanta
adica
nu e permanenta
pricinile conflictului nu sunt
r
in Evreu.
-

www.dacoromanica.ro

61

Ciomagul

generator de suveniruri

Asta ar fi logica noastra. Logica d-lui Nae Ionescu vrea, insa, sa dea de miincare imponderabilelor. Deaceea, cu necesitate va conchide:

Asa /find, indicatia melodic e ?wand: ciac'd

Evreal trebue sli sulere, suferinta lui trebue sd-si
&bit originea in el insusi".
Noah ne-o spune d. Nae Ionescu? ParcA noi
n'o .11tn! Jidanii sunt de vind. Tot ei sunt de
vina, CA poarta suferinta in ei insisi. Altfel n'ar
suferi i n'ar faspunde cu.bocete la toate dulcile
noastre tentative de a le rezolvi problema, care,
deaceea nu mai e o problema, ci un fenomen au-

tentic. Deci, suferinta e in Evreu. Si suferinta

e board". Asa ca. Evreul trebue sti lie substantial bolnav".
62

www.dacoromanica.ro

PENTRUCA E SUFERIND

Vreti o dovada si aici? Sa presupunem ca eu,

Nae, sunt ciomag i tu, Hechter, esti cap. Exist
intre mine si tine vreun fenomen de relatie? Nici.unul! (In orice caz, niciunul voit din parte-mi. Da-

ca nu te-ai fii bagat in sufletul meu, azi n'am fi

avut nici un tel de relatii. Oricum, sper c de
aci inainte o sa eviti orice fenomen de relatie"
cu mine. Fiindca, oried relatie intre mine i tine,
ar fi intr'adevar fenomenala. De asta, eu ma
oblig ca de azi inainte sa-ti inchid usa, in nas).
Vrasazica intre mine si tine nu exista nici an
fenomen de relatie. Mai depart?: intre mine si
tine exista vreo delectuoasii luare de contact"?
Nu! Nu cred! Eu sunt bun, adica confectionat
din lemnul eel mai bun pentru cioMege
i drept
adicA strunguit impecabil. Deci, intre mine si

tine nu poate fi vorba de nici o defectuoas luare

de contact. Contactul dintre noi se face in thipul
eel mai ideal. Atunci, de ce 12 plangi, Iuda! Pe

mine m'ai auzit plangand? Nu! Eu, multumesc

lui Dumnezeu, ma simt cum nici nu se poate mai

bine si inainte si dupa luarea contadului. D2

ce ti-ar fi tie mai rau? Pe semne ca suferi de ceva,
nenorocitule luda!
Ge va spuneam? Dintre cei doi, numai unul se
plange: Hechter. Poate fi exemplu mai concludent?

Dar stati. Am alta idee! Sa luam incaodata aceIasi ciomag

acelasi biet singur ciomag
si nu
63

www.dacoromanica.ro

,.1

IUDA TREBUE SA SUFERE

ue

unul, ci nee capete de evrei. Observati dispropor-

tia: unul la zece. Dar nu ma tern. Ma simt tare

pe ciomag, adica pe experimentele mele. $i ee
fac? Pun zisul ciomag sa ia contact fart uiciun
defect, adica sa loveasca cu aceeas sete, toate ca-

petele evreesti. $i acuma, atentie: daca nu capetele acestea, ci ciomagul ar avea suferinta in el,

ar trebui sd vedem? Lovind capatanile cu

egala trie, ar trebui implicit sa transmita tuturora, o suferinta egala. Asta inseamna Ca dupa
contact, toate capetele ar trebui sa sufere la fel
de intens. Se intampla, insa nu _un fenomen
un fenomen doar se poate intelege
ci un fapt
ee

ciudat": desi loviturile an fost la fel de bine

aplicate de unul si aeelasi ciomag, efectele lor
variaza dela cap la cap: unul ese spart, altul plin
de cueue, altul plin de vanatae si fiecare urla
prin gura respectiva, pe tonuri diverse. De ce?
Fiindca fiecare cap are suferinta lui in el. Acedar de o intensitate dieasi suferinta etnica
versa (intensitatile
in toate domeniile
sunt
diverse). Ciomagul, saracul, n'a facut dealt sa aduct aminte capului de existenta acestei suferinte.
Cum s'ar ziee, sa cheme la realitate capul, a drui
atipeste.
suferinta uitand cateodata sa sufere
Atipeste in clipele in care capul Ii face iluzii ca
s'a asimilat cu ciomagul. Sa juri ca-i ilazia alcum spune
for evrei curl se vdd sincer romni

..

64

www.dacoromanica.ro

PENTRUCA E SUFERIND

d. Nae Ionescu
si pe cari miscarile pasionale
antisemite ii saprirna pima la disperath niAucire.
Pe nedrepi, lash. Cad, intr'an fel, antisemitisnull
rui e pentnu ei deceit o chemare Ia ordine: ada-ti
aminte Ca e$ti evrea!". Asa cum procedeazd cio-

magul cu capul lui Iuda: ii aduce aminte ca e

cap si ca trebue sa sufere. Lovitura ciomagului
nu e, asa dar, un generator de suferinta, ci unul
die suveniruri. Si daca suvenirurile stint dureroase,
ce vina are ciomagul al carui rol este dear sa

cheme capul la ordine?

Si atunci, dati-mi voe mie, Nae Ionescu, profesor de logic, sa v pun o intrebare: daca evreul
trebue sa sufere
cu once pret si oriunde
fara nici un dc ce
ori, daca vreti, maximum
din pricina calului care are patru picioare si daca,
orice ai face ca sa-i rezolvi problema, care nu e
problema, ci un fenomen, care nu-i fenomen fiindca poate fi inteles si chiar daca n'ar fi inteles,
nu-i totdeauna fenomen, fiindca ba e fenomen,
ba nue fenomen intrucat e conflict, dar nu o defiectuoasa luare de contact si e permanent, dar
ori ce ai face
zic
ca sa-i
nu e constant
usurezi suferinta, s'ar deslega tot in sensul sufe-

rintei lui Iuda, de ce, in cazul acesta, eu, Nae

Ionescu, profesor die logica, daca chem la ordine

pe evreul care se crede sinter ruman si-i aduc

aminte de Mama lui misitme,intre cei1a1i oameni

www.dacoromanica.ro
4.

IUDA TREBUE SA SUFERE

cari nu stint nici rai, nici nedrepti, sa fiu actizat

care 'fac mai degraba
de antisernitism? Eu
opera evreeasca, trezind pe evreu la realitatea judaica
antisemit? Dar este Ferdinand
eu, eu
al Spaniei antisemit? Dar este Hitler antisemit?
Dar este Cuza antisemit? Atunci, de ce sa fiu eu
antisemit? E oare vina noastra, a arienilor, ca
Dumnezeu ne-a ales tocmai pe noi ca sa-i aducern

aminte lui luda ca imbue sa sufere $i trebue

sa sufere fara nici un de ce? A! Poate asta va
supara. Ca nu va dau un de ce! Ei, bine, cu toate
Ca la baza suferintei lui Iuda rtu-i nici un de ce,
cum nu eun de ce la baza celor patru picioare ale
ca sa nu ziceti ca sunt antisemit, vi
calului
dau un de ce. Fac eu asta pentru voi, numai sa
va vfid multumiti, in iremediabila voastra suferinta, sau cum ii zice Hechter, boar& veche durete. Vrasazica
voiu scrie sa ramana negru
pe alb:

Jack safer& De ce? luda supra* pentra ca a

nitscut pe Christos; l'a vtezut i nu a crezat. 5i
asta Inca' nu ar fi lost prea gray. Dar au crezed
altii

noi".

Si asta, pare-se, e atat de gray, ince Iuda trebue sa manance bathe Wand in adancul yeacurilor.

de ce mananca evreii batae? PenAsa dar

tru ca nu au crezut in Christos? Nu I D. Nae 10nescu ne spune ca asta Inca nu ar ft prea gray".
66

www.dacoromanica.ro

PENTRUCA E SUFERIND

Atunci pentru ce? Si tot d. Nae Ionescu ne spune:

noi",
fiindca au crczw altii
d-sa. Ei si?

Pentru asta trebue sa ne bata pe noi? L'a silit

cineva pe d. Nae Ionescu sa creada? L'am silit
incat,
noi evreii, pe d. Nae Ionescu sa creada
azi, suparat pe noi ca a crezut, sa ne bath? Daca
Tnedinta aceasta ii seyare un fapt atat de gray
n'are decat
incat ,sa-i provoace.accese de furie
s renunte. Mai are tot timpul. Dar `ce are cu noi?
De ce s ne bata pe noi? Din invidie ca noi am
ii fpst mai destepti ca d-sa si nu am crezut? Ma
rog! Inyidie, inVidie! Intelegem i asta. E un
sentiment omenesc. Dar de aici !Ana la bathe
si Inca ben _permanent& se poate? De ce sa

ne bata? A gresit, a gresit! Sa-i fie de bine! A

cloua oar& cand o mai face un pas decisiv in vista,
sa-si deschida bine ochii. Dar sa nu puna pe altii
sa-i plateasca greselile grave", a caror vina,
repet, cel putin in cazul de fatd, nu luda o poarta.

1Cam asa ar trebui sa-i raspundem d-lui Nae

lonescu, daca am vrea sa ne acatam de cuvinte.
Luand drept bund cele ce afirma in fraza
,citata mai sus, I-am putea denunta mai marilor
sal ortodoxi Ca se ridica impotriva bisericii. Se
poate, care, erezie mai teribila fata de crestinism
decat sa sustii ca a .crede in Christos e un fapt
atat de gray, incat merita razbunare? Doamne feseste ! Or, d. Nae Ionescu o comite. Dar fiindca
67

www.dacoromanica.ro

IUDA TREBUE SA SUFERE

suntem oameni cumsecade cari iertam gresitilor

nostri, vom restabili adevarill, pe "loc. Ceea ce
face d. Nae Ionescu, nu-i un atentat impotriva
credintei crestine, ci numai o mica incurcatura.
de stil. De fapt, d. Nae Ionescu intentiona s
ne divulge pe misteriosul dece suferintei lui
Iuda
cea Vara nici un de ce. Anume: Iuda

'Sacra peritru ca nu l'a recunoscut pe Isus. De

aceea, Iuda a suferit de (*and lamea si de
cci in adevOr ,Evreii sant de
(-and sant Evrei
i deaceea, va agoniza pawl la
cand lurnea"
Prin urmare, suferinta lui Iuda.
sfiksital
are:
un caracter permanent I
unul confesional.

68

www.dacoromanica.ro

(Omenirea suferd permanent

de tuse mdgareased

1. Permanen(a saferinfei ui luda. Despre permanenta aceasta am pomenit ceva mai sus, cand,

in intelegere cu d. Nae Ionescu am stabilit urIntitoarele:

a) suferinta lui luda nu e o problema, ci un

fenomen ;

b) fenomenul const6 in conflictul permanent

.dintre evrei i ceilalti oameni;
c) fenomenul, este egal cu conflictul";
(1) conflictul, este egal -cu incordarea";

e) permanent" este egal cu constant";

f) iar incordarea" dintre evrei i celelalte neaernari nu este un fenomen constant"
g) deci
suferinta lui Iuda, care e un feno69

www.dacoromanica.ro

IUDA TREBUE SA SUFERE

men nu. e fenomen

nu e permanenta.

si care e permanenta

Si d. Nae Ionescu, care mai inainte sustinea

ca Iuda sufera permanent, dar, in lipsa de dovezi, se multumea numai sa se sprijine pe imponderabile, afirmand doar i atat
acum ne serveste cu aceeasi pasiune, dovezi, deastadata concrete,.

ca sa ne arate ca Iuda na sufera _permanent. Si.

d. profesor de logica spune:
Sant ADESEA perioade in care domaeste LINI5TE DEPLINA si in care NEAMUL EVRE,
ESC PROSPERA".
Apoi:

Ca Waal asia a lor (a evreilor manuitori de

bani, nota noastra) i-a adus in apropierea regilor
si a mai marilor tataror neamarilor; carom LE-A
FACUT SERVICII ADESEA EMINENTE". Apropierea aceasta evreii au folosit-o pentru a ob--

tine privilegii pentra neamal lor". Si culme

a.

suferintei privilegiate a lui Iuda: In Alexandria,..

de pildil, ca si mai larzia in Spania, PRIVILEGIILE de cari se &mean evreii ERAU A$A DE
INVER5UNATE, INCAT MULTI TRECEAU LA
JUDAISM NUMAI CA SA SE BUCURE DE FOLOASELE CALIT ATII DE A Fl EVREU".

Ei, cum v place suferinta permanenta a Li

Iuda

permanenta care dovedeste, dupa d. Nae

Ionescu, ca pricinile

con flicktiui

70

www.dacoromanica.ro

sant IN E-

PENTRUCA E SUFERIND

VREU"! Nu-i asa ca e delicioasa? De vrerne ce

atatia crestini treceau la judaism, dornici sa se
infrupte din chinul lui Iuda! Si daca mai pui ca
d. Nae Ionescu a uitat sa adaoge, alaturi de
Turcia, Olanda, Italia
Alexandria 5i Spania
5i aproape toate celelalte tari europene
pana
si Romania secolelor trecute care aoorda diverse
privilegli evreilor; ca aceste privilegii au durat nu
altmintrelea, pentru
un an sau zece, ci secole
perioade efemere, fara precedente istorice consistente ,crestinii n'ar fi imbratisat judaismul; Ca la
inceputurile lor istorice, un intreg sir de secole
evreii au fost nomazi i pastori, insat nici nu
stiau ca trebar sa sufere, deaceea, poate, istoria
nici nu pomene5te cii evreii s'ar fi plans, in
vremurile melee, macar de durere de cap, d-lui
Nae Ionescu; ca, un lung sir de secole evreii si-au

avut epoca lor, de cea mai mare strillacire, nationali", precum recunoaste chiar d. Nae Ionescu,
in care suferinta exista_numai in straturile eterice

ale imponderabilelor; ca, desi Iuda nu a crezut,

un popor bogat ca chazarii, in frunte cu intreaga sa dinastie, a trecut ,in layout lui; daca
1

pui toate acestea i allele

intelegi cata drep-

tate are d. Nae Ionescu cand spune ca incordarea dintre evrei si celelalte nearnur! uu e un :
known constant"
adica nu e un conflict permanent
adica NU isi are pricinile in Evreu.
:

www.dacoromanica.ro
sk ,

mpA. TRERUE SA SUFERE

S'ar putea, deci, Maui ca Orapelul chinului per,

manent al lui Iuda, cazut din mana d-lui Nae

Ionescu, este definitiv pierdut! Va alarmati de
poman. S'a gasit un erou sa-1 ridice
foileton din Tara noastra".

intr'un

Luand, deci, ' in

primire afirmatia d-lui Nae Ionescu ca evreii earl,

sufera permanent, sufera numai cand e criza, eroul in
chestie 1,egheaza cu toata atentia ca nu qumva sa in-

celeze criza un singur moment. Plednd dar pen-

tru aceasta criza permanent& el scrie: Criza e

permanentli Ca i saferin4a lai Israel, funded dad,'

rut e crizti in Europa, e in America; &led nu e

in indusirk, e in agricaltarti; clued nu e in writer(

este in maned si Israel e oriande, orictind si in

Male, mai intoldeauna Ca (tutor al crizei
si
supra permanent".
Steagul d-lui Nae Ionescu este salvat: Iuda
sufera permanent -- ca omenirea de lase magareasca; dad nu e epidemic in Europa, e in America; dacA nu e aici, e acolo; daca nu tusesc
.

eu, tusesti tu, i oarnenii sunt ori uncle si oricand,

dcci sufere
mai intotdeauna tusind magareste
permanent de tuse magareasca.
,
.

Deci

Jia sufera permanent.

72

www.dacoromanica.ro

Necesata sl mai ales utila

suturing a lui luda

2. Carae feral confesional al saferintei lai hula.

Se intreab d.. Nae Ionescu:

Cand safere evreii?"

Si d-sa-si rspunde:
In momente de crizd".
Si de ce natura poate fi aceasta cried?
Aceastd ciiz, ne lamureste d. profesor de
tooled, poate fi de elan Mari: provocatei de
evrei $i provorta de alte pricini oarecari". Aceste
pricini oarecari n'au nume. Nume au numai evreii.
Cari .sunt crizele provocate de evrei? Raspuns:
Mari le i sangeroasele micri antisemite din
Anglia, la inceputal timparilor moderne, de pildd,
:41 au explicatia .in actianca evreilor. In adevelr:
prolitori ai spiritulai capitalist, evreii au intre73

www.dacoromanica.ro

IUDA TREBUE SA SUFERE

'

prins dune' in Anglia disolatia economiei agrare; filmic mai firesc, deci, ca cei Mignbiti
beneficiarif
posesorii si lacratorii de pamead
regimalai de economic agrard, sd readioneze.

Fapial tin e de alifel, specific Anglici, ci general".

In acest general" intra, desigur, in gandul

intim al d-lui Nae Ionescu $i 1907 al nostril.
dupa parerea
crizele provocate
Asa dar
(5i in rascoala
d-lui Nae Ionescu
de evrei
dela 1907, care a inceput cu pogromuri antisemite, s'a Vazut doar ce rol au ocupat evreii in
obiectivul real al taranilor) si din cari se trage
au un caracter
o parte din suferinta lui Iuda
economic.

Cari stint apoi crizele .provocate de alte priin cari evreii na aa nici o
cini oarecari"
ulna"? Raspuns:
Se iniampla, de exempla, in Rusia .veche, ca
oridecideori guvernal se glisea in dii iciil1i, i
avea nevoe de o diversiane, sii organizeze cafe
an pogrom; local saa mai iniins, DUPA NEVOE".

Dupa nevoe. Desigur I Dupa nevoe. In Rusia,

i aiurea. Cand guvernele reactionare s,e gasesc in dificultati $i au nevoe de o diversiune,
organizeaza cate un pogrom mai mare ori mai
ca

mic

dupa nevoe.

Asa dar

cazurile in cari evreii nu au

7'4

www.dacoromanica.ro

PENTRUCA E SUFERIND

nici o vina"
si din cari se trage restul suferintei lui Iuda
sunt de natura politica.
Deci :

Suferinta evreilor, izvorita dinpropria lor vina;

e de origine
vina stabilit de imponderabile
economica;

Suferinta evreilor, izvorata din vina celorlalti,,

este. de origine politica.

Ei! Are cat de cat suferinta lui Iuda, vreo

legatura onesta cu vina de a nu fi crezut? Sa.
luam antisemitismul d-lui Nae Ionescu, care n'a
fost de cand lurnea un dusman al evreilor. Revelatia suferintei necesare a lui Iuda i-a venit pe
odata cu aparitia lui Adolf Mesia
neasteptate
pe cerul incarligarii ariane. Iar suferintele evreilor din Germania, d. Nae Ionescu le foloseste
ca s a ne demonstreze permanenta suferintei ltd
Iuda, caracterul necesar al awstei suferinte
temeiul confesional al chinurilor lui Iuda, care
va agoniza !Ana la sfarsitul lamb, fiindca a,
indscut, a Mutt ci na a crezut". Or, tocinai acela.
care se leapada fati de pretextul confesional al.
huliganismelor sale, este Hitler. Rust Hitler, in
loc sa-i pedepseasca peevrei ca nu Pau recunoscut
pe Isus, ii pedepseste pentru ca PAu nascut
iar pe catolici Ii persecuta fiindca nu vor sa se
lepede de el. Adesiunea 14 o religie intemiata
de un jidov, este, in ochii frumosului Adolf, o
75,

www.dacoromanica.ro

PENTRUCA E SUFERIND

crimii la fel de mare ca g cum ai fi jidov tu insuti.

Asa dar, de uncle afirmatia d-lui Nae lonescu
ca la baza persecutiilor antisemite sta caracteral

confesional al vinei lui luda care a ndscat, a

phut i n'a crcw!?"
Din imponderabile.. Din imponderabilele aCelea

cari de veacuri au facut din necredinta lui Iuda o

sundit foarte eficace pentru prinderea pestelui
popular. Toate pogromurile
de natura economica, ori politic
si numai de aceste cloud

categorii de pogromuri ne poate vorbi d. Nae

Ionescu
au pornit sub semnul crucii. E punctul
sensibil al masselor. Nu ne-ar putea spune d.
Nae Ionescu ce legaturb este intre programul d-lui
Cuza i necredinta lui Iuda? Si ce kgtur are
insusi d. Cuza cu morala cre$tina? Si ce lega:turi crestinesti
leaga pe bisericosul epigra-

-mist dela Iasi, de Hitler ,paganul, la care pleaca

in pelerinaj mereu? Ce ne vine dar, d. Nae Io-

nescu cu revelatiile astea de mull rasuflate ca

Iuda sufere pentru c e Iuda
i de ce nu mi
schimba placa si d-sa, cum fac atatia altii,
muncesc fantezia s aduca oeva nou ,in materie.
Vrea d. Nae un exemplu de antisemitism delicat?
Avern cazul lui Emil Bure, directorul ziarulUi.

Ordre". In vara trecuta, in momeritul in care

s'a permis refugiatiloy evrei din Germania sti
intre in Franta, d. Bure protesta impotriva masurii
76
www.dacoromanica.ro

PENTRUCA E SUFERIND

in despunea d-sa
guvernului, pentru L
finitiv, acesti refugiati nu sunt decat niste buni_
oetateni germani, cari in timpul razboiului au
dat dovada de mult patriotism, luptand admirabil.
pe front impotriva francezilor. Pentru ca Lucia sa
nu trebue sa iei complioe biserica. Cu
sufere
inteligenta oarecare, poti sa-i faci necazuri i.
altrnintrelea.

77

www.dacoromanica.ro

Problema evreeasci

cea Mit aid o solutie

are o solutie

Vorba e: dupa ce am vazut ca fenomenul judaic nu mai e fenomen; ca permanenta suferintei

lui Iuda nu mai e permanent; Ca nici un de ce,

are un de ce; ci Iuda nu sufera pentru ca-1

Iuda, cr'fiindca asa vor pricinile oarecari"; ca

vina conflictului e in ei si nu e ei, ce ar fi,

odata ce d. Nae Ionescu ne spune ca problema
judaica nu are solutie, sa-1 credem i sa incercam sa-i dam o solutie? Am dreptate sap 'ream?

Baca d. Nae Ionescu spune ca nu este solutie,

trebue sa fie o soasa trebue sa fie! adica
lutie.
Si -7- sa te crucesti, nu alta! Nici nu ne-am

exprirnat bine gandul $i d. Nae Ionescu ne 5i da

o mina dc ajutor:
-.78

www.dacoromanica.ro

PENTRUCA E SUFERIND

Existd, toltqi o actiane, scrie d-sa, prin care

Evreii au incercat sd se smalgii soartei lor. E
tionismal". Si oeva mai incolo: Evident, dacci
einem ar izbati sd admit' la un loc pc toti evreii
constitue 1,1 slat,
de pe fata piimntalai $i
problema salerintelor evreilor ar laza o altd injiiti,sare; poate chiar ar fi rezolvatii. Dar intrebarea e: cam sit constitai an slat evreesc?"
Carevaszicd
pentru a constitui un stat evreesc, trebue neaparat sa" admit la an loc pe tOti
evreii de pe fata pitman/aka". Asta e statul! Un
tare in care ingrarnklesti toate
absolut toate
vietuitoarele de aceeas origine etnica. Asa a procedat, desigur, si Romania care nu si-a spus

stat !Ansa in 1918, rind si-a va"zut adunati, sub

acelas acoperis, toti fratii etnici. Asa si Cu celelalte

tari cari se numesc state yrumai pentru Ca toii

apartenentii lor locuesc intre granitele nationale.
Cum ese unul din tars& statul respectiv ii sus.pencla calitatea de stat, pima se intoarCe omul
acas.
Strict

i exclusivista institutie, statul asta. De

aceea suntem i noi de Were, Mimi de d. Nae
Ionescu, ca sionistii nu vor Pates sa constitue
hindea, nici nu se
niciodatd statul evreesc

gandesc s Mune in Palestina pe toti evreii de

pe fata pamantului.

In mintea lor, statul nu

e un staul de vite

ci un fel de bilet de legi-

79

www.dacoromanica.ro

'

IUDA TREBUE SA SUFERE

-

timatie, care usureaza individului cireulatia uni-versala, ori un bat care-I apara de cainii turbati.

Ca sa fun drepti, ins, daca sionistii nu stir

ca pentru a-si putea constitui statul lor evreesc

trebue sit aunt' pe loft evreii de pe lata

pii-

manfalni", vina nu este toed a lor. Ci in bun

parte chiar a d-lui Nae Ionescu
care, uitandu-.i
aceasta-alotcuprinzatoare teorie a statului
spune

in alta parte:

De fapt, parte malfi din evrei au trait

Diaspora Chico
lzd lor"..

ui

in.

vremea independenfei stain-

Deci, cu toate ca nu toti au fost adunati la un

loc Marls multi dintre ei traind in Diaspora"

evreii si-au avut statul lor

i inca utrul inde

pendent.

Arvergand mai departe cu scepticismul in pri-vinta eficacitatii solutiei sioniste, d. Nae Ionescu.
spune:

Evreii au mai avut doar nr t.stat. L'au ant

chiar -de mai !ludic ori. Unde e?"

Intrebarea e atat de inchizitorial pusa, !neat,.
noi, uluiti, nu mai stitn despre ee este vorba
si incepem s cautam statul evreesc pe pat, pe
sub pat, prin dulap, in Camara. Dar ia statul evre-

esc de uncle nu el Vrasazica unde-i statul evreesc? Nicaeri! L'am pierdut Aha! L'ati pierdut! Nici macar urn fleac de stat nu sunteti in.
80

www.dacoromanica.ro

PENTRUCA E SUFERIND

stare sa tineti. Ba-1 pierdeti,

ba-1 gasiti, ba-1

pierdeti, ba-1 gasiti...

Ei, tocmai de aia, domnule Nae Ionescu, ndajduesc sionitii sa-1 mai gseasca odata. Daca
1-am avut de mai matte ori"
se cheamii ca
1-am pierdut de mai multe ori. Si daca 1-am pierse chearnd ca 1-am si
dut de mai multe ori
regasit de mai multe ori. De ce, adica, unde 1-am
pierdut i regasit de atatea ori, nu 1-am mai
putea regasi odata? Cum spune inteleptul? Uncle
a fost o sa mai fie!" Si a fost, Slava Domriului,

nu odata,

ci

,,de mai mite ori". Poate ne-o

ajuta Dumnezeu si-o fi acuma pentru ultima oara.

Pentru ultima oara nu pentru ca statul evreesc

ci atat cat va fi necesar ca
va tine o vesnicie
sa-1 convingem pe d. Nae Ionescu ca paine este
destula pentru lumen intreaga. Numai cutite n'ajung.
,
Continua d. Nae Ionescu:

asleptat oare evreii pe Theodor Hcrzl

ca si descopere ideea twill stat evreesc? E cel
/mein ciadat".

Excesiv de ciudat! Dar .nu ca evreii 1-au as-

teptat pe Herzl sa descopere ideea unui stat

evreesc
ci pentru ca d. Nae Ionescu o spune.
Acela d. Nae Ionescu care numai cu ateva

fraze mai sus, scrie:

latoarcerea la lerusalim e, neteiglidait, o rea81

www.dacoromanica.ro

IUDA TREBUE SA SUFERE

Nate pentra Evrei. E cea ,mai Worded realitale

Wake& Certitudinea aceasta misting dupli care
Israel se va reesi odatii si odatii la umbra tem-

*tali, este

asa

de adnc inrildlicinatei in /unto

evreilor, Inca acestia hid nn-si socotesc viata

in Diaspora deceit ca an provizorat".
Din care urmeaza Ca evreii nu 1-au asteptat pe

Herzl ca sa descopere ideea unui stat evreesc

ci ideea aceasta, e cea mai puternica realitate
/added". Atat de puternica incat nu-si socotesc
viata in Diaspora dealt ca an provizorat". Atilt
incat, cu toate enormele sacrificii
de viata, statul evreesc a fost de mai matte ori"
recladit. Atat de puternica
hick massele de
evrei, indiferent de starea lor social& raspundeau
la apelul celui mai mruntel si insignifiant Mesia
5i parasindu-si gospodariile lor, cu atata truda
injghebate, luau drumul Ierusalimului. Atat de
puternica
incat intreaga cronica a celor doua
mii de ani"
este plina de rumoarea starnit
de vizionari ca Sabetag Zwi, David Reubeni
de puternica

ori Solomon Molcho. Asa ca nu Herzl a dat

evreilor ideea de stat care nu s'a stins nici o singura clipa din mintea si inima lor. Ceea ce a facut

Herzl a fost sa swat aceasta idee, cazuta din

pricina caracterului ei obsedant, excesiv, in misflea contemplativ
la lumina realitatilor 5i s'o
indrumeze pe Oleo activismului politic.
82

www.dacoromanica.ro

PENTRUCA E SUFERIND

Rezumarn, asa dar:

D. Nae Ionescu, spune ca problema suferintei

lui Iuda, care nu are solutii, ar putea, totusi, fi

rezolvata, daca s'ar constitui un stat evreesc prin

aglomerarea la un loc a tuturor evreilor de pe

fata pamantului. Or, evreii au avut de mai multe
ori un stat evreesc
i azi nu-1 mai au. Deci:
evreii nu pot avea un stat evreesc.
Si noi ce am incercat sa raspundem?
1. Ca statul evreu nu e legat neaparat de adu-

narea tuturor evreilor la un loc, intrucat, chiar

dupa indicatiile d-lui Nae Ionescu, statul evreu
a putut exista
cu toate ca foarte multi evrei
au trait pe acea vreme in Diaspora.
2. Ca ideea aceasta de stat nu e noua
fiindca
precum tot d. Nae Ionescu ne spune
intorcerea
la Ierusalim a fost intotdeauna cea mai puiernica
realitate judvicii".
3. Ca, din faptul ca evreii si-au pierdut de
mai multe ori statul, rezulta ca de mai multe .
ori l'au si recladit.
4. Ca, odata ce evreii s'au dovedit capabili
sa-si recldeasca de mai multe ori acest stat -

nu este deloc exclus sa-1 mai poata recladi Incaodata.

daca nu este exclus ca Iuda sa-si

nu este exclus
poata constitui un stat evreesc
nici ca problema evreeasca sa poata fi rezolvit.
5.

Deci

83

www.dacoromanica.ro

luda vrea si
ereadi

Deaceea, d. Nae Ionescu, speriat de eventualitatea unui exod al evreilor spre rsaritul aspiratiilor lor milenare
exod care ar duce la un
groaznic somaj al irnponderabileor d-sale

dui:A

ee-si va epuiza argurnentele de ordin

istoric,

de a caror consistent se indoeste d-sa cel dinMitt, nu-si va face nici un scrupul sa ne roage
s ramanem aici. Repet: SA NE ROAGE SA
_.
RAMANEM Aid.
Apelul e conceput in felul urrntor :
Ierusalimul are
un
si a avut intotdeauna
nimb mistic"
un caracter de mit". In aceasta a sa calitate lerusalimiul a uin7JiiE Macrunea
de polarizator al spiritualitlitii jadaice ci a etho-

sulai judaic". Ceea ce a fost sulicient pentra q

84

www.dacoromanica.ro

4.

PENTRUCA E SUFERIND

pastra popotql" in Diaspora. Or, 2,concretiziinda- se

lerasalimal" intro vcapilaki de stat cu minisiere

$i ca sigarantii generate, nu numai ca nu s'ar

realiza decal o experienta en idea trectitoare,

cum an lost intotdeauna aez&i1e politice judaice"

dar s'ar loa evreilor din impriistiere singurul

centru de raliere al lor care le-a Peat posibild
viata Nina awn". Prin urmare sleireimarea mi-

na poate duce deaf cel

mini ierusalemil"
mull la an rezoned: pierderea evreilor ca popor".
Concluzia?

Tendinta evreilor de a inceta viata in Dias-

pora" e un non seas".

inchee d. Nae

viata in Diaspora este Insasi starea

=lard& a evreilor". (Ca e insasi stare naturala a
evreilor, s'a vazut. Foarte multi traiau in Diassi totusi, in Palestina infloria statul
pora
Ionescu

iudeu).

Asa dar
pe deoparte d. Nae Ionescu ne demonstreaza necesitatea suferintei lui Iuda, in virtutea sfantului imponderabil ca nu se poate altfel
decat cu o singura conditie: sa ne recta-

dim statul evreu; iar pe de alta, cand vrem sa

ne acatam de aceasta nadejde de mantuire, d.
Nae Ionescu nit se poate hotari sa se desparta
de noi, cu una, cu dou. Pentru d-sa
Iuda
are o misiune in lume. Si misiunea lui Iuda
e mai sfanta ca toate experienfele trecidoare".
85

www.dacoromanica.ro

IUDA TREBUE SA SUFERE

Refactit in propria lui tara

Iuda va uita sa
mai sufere. Si cine sa-i aduca aminte
adica
sa-I cheme la ordine? D. Nae Ionescu? Dar d.
Nae Ionescu este aici
nu acolo. Deci
si
Iuda trebue sa rainana aici.
nu numai d. Nae Ionescu, ci
Din pacate
$i Iuda ar avea de spas un cuvant. Care anume?
SA i se anuleze misiunea. Renunta la toate ;,privilegiile"
si implicit la marea lui misiune.
S'a saturat de bathe. Ei, bine
si atunci? Daea
aici e cum $titi
cii orioe .pret, misiune
$i
acolo e moartea mitului ierusalemit
ce-i de
facut?

Nu e nimic de pima, ne replica prompt, vesnic

prezentul d.
Ionescu. Meta va agonizd pond la
sfarsitul veacalui".

Dar cum na e nimic de face' pe limba indigena inseamna intotdeauna ca tocmai e de Mout
ceva, daca nu chiar mai mult decat ceva, bineinteles, daca... iata ca nici d. Nae Ionesou nit se
abate dela obioeiul pamantului, i ne vine 5i d-sa
cu. un (lath:

Suferi pentra Ca esti evreu, scrie d. profesor

de logica. Ai inceta sa fii evrea in momenta! in
care tnt ai mai suferi; si fill ai putea scapa de
saferingi decal incetand a fi. evreu"... In acelas
fel in care nimeni nu poetic' sari peste umbra lui,
86

www.dacoromanica.ro

PENTRUCA E SUFERIND

evreal nu-$1 poate dep4i suferinta; decat.I. aeiizaifiind evrea".

Bun! inoepe sa topae Iuda de bucurie. S'a 'facia.

Primesc. Uite, eu unul, m'am saturat pand peste

cap de imponderabile. Nu mai vreau sa sufr

atata. Deaceea sunt gata sa fac 'orice, ca sa pun
capat suferintei. Nu-mi pot depasi suferinta, zici

d-ta, decal nemailiind evreu?" Poftim. Sunt de

acord. Renunt la judaism! Imi ajunge! Vreau s
cred". Vreau! Si cred, cred, cred! Sa-mi ierte
d. Nae Ionescu ratacirea deacum doua mii de ani.
Nu mai fac.

87

www.dacoromanica.ro
,

dar e prea Units!

Mesta a trecut i luda a films de arta

Impresionant, nu?

nest mea culpa al bietului

Iuda! Sunt convins ca daca Dumnezeu ar avea

mAna libera
dintr'un singur gest, 1-ar mantui
pe Israel. Dar nu-1 lasa destinul. Destinul
adica d. Nae Ionescu, care veghiaza atent ca evreii
sa nu evadeze din cusca misiunii lor masochiste. Si
acest d. Nae Ionescu, neinduplecat

i rece

asa cum se potriveste unui destin autentic

la
oferta lui Iuda, ne raspunde:
Sitaatic cur atat mai tragica, ca cat nimeni
/fa male inceta a fi ceace este".
Vrasazica, se bucura Iuda degeaba? Oricat n'ar

vrea sa mai fie evreu

el trebue sa fie? Cu

tot dinadinsul?
E atat de convins, d. Nae Ionescu? Nimeni nu
88 ,

www.dacoromanica.ro

PENTRUCA E SUFERIND

poate inceta a fi ceea ce este? 0! atunci d..Nae

Ionescu e ori evreu, ori pagan. Crestin, in nici

intr'un caz, nu e. Sa ne spuna d. profesor de

logica, daca nu 2 asa. Primal crestin pine a fost?

Cristos! Dar inainte de a fi fost crestin

ce a
fost? Evreu! Dar apostolii lui cari au raspandit
invatatura de la care se adapa d. Nae Ionescu
eine au fost? Toti evrei. Si cand s'a ivit Mesia

cine a crezut in el? Evreii. Nu toti

evreii,

dar primii can au crezut in Isus, erau tort evrei.

$i urmandu-1 pe Isus
ce au devenit acesti evrei? Crestini Dupa evrei
eine a mai crezut
incepand cu
in Christos? Paganii. Asa dar
primul crestin, toti crestinii au fost la origine
evrei ori pagani. Asta inseamna ca poti inceta
s'ar putea spune, in
a fi ceea ce esti. Altfel
baza teoriei d-lui Nae Ionescu care decide ca
nimeni mi. poi& fi _de cat ceea ce este"

ca

azi, in toata omenirea nu se gaseste picior de

crestin, ci, in frunte cu insusi Isus, numai evrei si
pagani

cari, desi an trecut la o noel cre-

dint& n'au putut rniane de cat ceea ce au lost.

crestin autentic
Cat despre d. Nae Ionescu
din cine se trage? Dintr'alt crestin, fireste. Dar
tot coborind depe copacul d-sale genealogic
uncle ajunge? La o rat:lad/la evreeasea ori .pad. Nae Ionescu vorbeste in
gang Si totusi
numete crestinismului, desi nu este crestin, fiindca
89

www.dacoromanica.ro

IUDA TREBUE SA SUFERE

<

rtu poate fi

ceea ce este". Logic cum e

sunt sigur ca se va grabi sa raspunda:
bine, bine, dar eu sunt crestin de eine stie cand.
Perfect! Dar si Iuda 1-a tradat pe Isus de cine
stie cand. Asta e una. In al doilea rand
tehni()este analizand lucrurile
indiferent de cand
e d. Nae Ionescu crestin
tot nu poate fi decat
ceeace este, adica evreu sau pagan. Primul sau
strabun
cine a fost? Un om. Nu o maimuta
ci un om. Un om
care a fost sa evreu
sau pagan. $i paganul sau evreul acesta, a trecut
la crestinism. De fata, insa, era spiritul anticipat
al d-lui Nae Ionesou, care i-a spus: oricat te-ai
scalda in aghiazma, nu poti fi decat ceea ce
esti. Si asa S'a intamplat. Omul a ramas ceea ce
a fost. Evreu sau pagan
desi se ducea la
biserica. Apoi a facut copii
cari toti, desi
se inchinau lui Christos, nu se puteau labate
dela teoria d-lui Nae Ionescu si au trebuit s ramand ceea ce au fost
adica evrei sau pagani, descendenti ai unui evreu sau pagan, care
nu putea fi decat ceea ce este". $i asa mai
deceit

d-sa

departe, pana la d. Nae Ionescu; care

repet

este ori evreu, ori pagan, dar crestin nu e nici

de cloud parale. Dar mai e o scapare; solutia lui
Hitler. Acest domn Hitler, adept al teoriei d-lui

Nae Ionescu, a incercat sa aplice legea 1ai a

rut fi deceit ceea ce oti"
i a inceput s re.

90

www.dacoromanica.ro

PENTRUCA E SUFERIND

vizuiasca arianismul tuturor crestinilor nemti. Dar,

spre marea lui spaima, a ajuns la concluzia, c

daca va cotrobai serios in asoendenta teutonilor
sal, nu mai ramane Cu nici un crestin in Germania. Mai toti an descendenti evrei Si ce a facut:

s'a oprit la bunica. Botezatii Oita la generatia

a treia
nu pot fi
a decis d. Nae Hitler
decat oeea ce sunt: niste jidani parsivi. Ceila lti,
chiar cu o singura generatie, in plus, devin crestini lana'n Mira. Criteriu nu exista, fireste; dar
trebuie s a se gaseasca o solutie. 0 solutie, bineinteles, transitorie. Fiindca d. Hitler, mai sincer

decat d. Nae Ionescu, adica mai putin dispus

sa se incurce in realitati complexe"
tinde sa
transeze radical Chestiunea, odata pentra totdeauna. Si aceasta in sensul vederilor noastre, nu
ale d-lui Nae Ionesou.
Conformandu-se, deci, teoriei ca fitment iui
poate ji dec.& caa ce este"
inlatura crestinismul cu toted i recunoaste in toata omenirea
i pagani.
numai doua specii originare: evrei
sunt
cei
cari
trebue
batuti
iar paEvreii
ganii sunt nemtii, adeptii lui Wottan. Ceilalti,
cari nu sunt nici evrei, nici pagani, nu sunt vadeci trebue anulati prin toate inijloalabili
cele; Plana atunci, ins, d. Hitler n'are incotro
i. fixandu-se la mai sus pomenita masura trantrebue sa admit& acatandu-se de imzitorie
91

www.dacoromanica.ro

IUDA TREBUE SA SUFERE

ponderabilele d-lui Nae Ionescu, ca dela un moment anumit, omul inoeteaza a fi ceea ce este
si ca din evreul parsiv de mai acme o minuta, poti
face un crestin de calitatea oea mai aleasa.
Ce element concret
decide aoest moment anumit? Niciunul. Desigur ca simpla analiza in
laborator nu spune nimic. Omul, care dupa sute de
mii de ani de civilizatie, continua sa fie un urangutan sadea, se poate oare preschimba, numai in
cioua mii de ani, dintr'un evreu, in crestin? Va rog,
numai repetati asta, ca-1 faceti pe d. Nae Ionesou

sa rada. Nimeni nu poate fi decat ceea ce este.

Masura lui Hitler, deci, nu are decat caracterul
unui act de putt autoritate. Aceasta, pentru a
probabil, tot
creia un inceput. Si Dumnezeu
fait nici un criteria, ca sa creeze universul acesta,
a facut un act de autoritate, nenorocind eine stie

oe alt univers, pentru a creia un inceput. $i in

west inceput
se gaseste scaparea d-lui Nae
Ionescu. Numai multumita acestui inceput, d. Nae
Ionescu a ineetat a mai fi oeea ce este,
adica

evreu sau pagan

si

inceput

se cheme crestin. Si daca d. Nae .Ionescu a

beneficiat de acest inceput
de cc sa nu benei evreii? Mica evreii nu se trag din
maim* ca d. Nae Ionescu? Toate trebue sa

ficieze

aiba un ineeput. D. ce sa n'aiba un inceput i cxi-

vertirea lui Iuda? Fara nest inceput

z

92

www.dacoromanica.ro

oe facem

PENTRUCA E SUFERIND

cu marea misiune a bisericii, care are in fruntea

problemelor sale, convertirea intregii omeniri la
religia crestina? Ce facem cu massele de crestini

de data recenta, recrutata in lumea budista

musidman? Ce facem cu milioanele de prozeliti
negri? Ce inteles are sacrificiul acelor misionari

care-si risca viata, luptand sa raspandeasca in

' mijlocul antropofagilor, ideea crestina de iubire
a aproapelui? Stint toate acestea simple pacaleli

pentru ca biserica ar sti ca nimeni nu poate

fi decat ceea ce este
ori e o sincere, dorinta
de a infrati popoarele in numele uneia i aceMasi credinte? De ce dar nu s'ar impartasi
evreii din aceasta buourie suprema
de a nu mai
trebui sa mananoe batae? De oe, aeum doua mii
de ani, evreii au putut deveni crestini

i azi nu

ar mai area voe? Adica evreii cari n'au apucat

sd fie din primul moment, crestini

nu se mai

pot razgandi? Ce? Nu oumva au jucat

evreii

piece touch cu religia crestina? Odata calul

iar
calul
pierdut, e bun pierdut? Nu cretle d.
Nae lonescu ca prin alungarea evreilor de la convertirea la religia crestina
deserveste insasi
biserica si-i calca invatamintele in picioare?

93

www.dacoromanica.ro

.'-

Da! Suferinta lui Iuda

e absolut necesar.

Nu! Impotriva bisericii crestine d. Nae Ionesca

in orice caz,
nu face nimic. Nu face nimic
nu face nimic voluntar
fiindca nici nu se Ondeste la ea. Gandul d-sale e aiurea. La conservarea destinului judaic. La suferinta lui Iuda.
La suferinta neeesara a lui Iuda. Imperios necesara. Iuda &Mile s manance batae. Iuda frebue s manance batae, indiferent daca vina e a e-

vreilor sau a altor pricini oarecari"; indiferent

daca motivul With, este de ordin confesional,
economic sau politic. Cand Iuda frebue sa maname batae
nu incape un de ce. Toate pretextele

economice, politice, culturale, muzicale,

ori dansante
nu sunt decat materia prima a
lucrativei industrii a imponderabilelor. De aceea,
94

www.dacoromanica.ro

PENTRUCA E SUFERIND

Iuda va trebui sa manance batae

fiindca nu se

poate altfel, desi oamenii nu sunt nici rag, nici

nedrepti; de aceea, orke ar face evreii spre a-si
dovedi loialitatea fata de tara adoptiva, nu o
vor putea sluji decat din afara"; de aceea intensitatea nationala a evreilor va fi intotdeauna sab
iar a d-lui Nae Ionescu va fi intotdeauna
zero

deasapra lai zero; deaceea a dada problemei

judaismalui o solatie generalii Itt ordinea politico.

este o operatic lipsitd de sens"; de aceea, ori

de cafe ori se va pane andeva, intr'iun conflict
problema tudaismalai, ea se va rezolva in sensal
suferintei Evreilor"; de aceea suferinta lui Iuda e
un fenotnen ce nu poate fi deslegat, fiindca daca
dar
ar fi deslegat Iuda ar inceta s mai sufere
luda trebue sa sufere, deci nu poate fi deslegat;
deaceea, fiindca nu poate fi deslegat, pricina

contlictulai este in evrea, cu toate ca necesitatea

suferintei lui Iuda st in interesul guvernelor oli-

garhice de a creia diversiuni pentru a-si apara

interesele; de aceea suferinta lui Iuda trebue sa
fie permanentii, cu toate ca istoria ne invata ca nu

e constantd; de aceea evreii pu trebue sa-si re-

cldeasca un Stat, aid viata in Diaspora"

.

este insds starea lor

natured"; de aceea evreii, nu pot fi primiti in
adica bataia permanenta

sanul bisericii crestine, intrucat ,nimeni nu poate

inceta a ti ceea ce este", desi toti crestinii, in95

www.dacoromanica.ro

1UDA TREBUE SA SUFERE

clusiv d. Nae Ionescu, au ineetat a fi ceea ce

au fost; de aceea, d. Nae Ionescu ne anunta
ca Mesia a venit i noi am pierdut trenul ; de aceea

ori de cate ori Iuda '4i face iluzia c s'a asimitat

cu ciomagul, d. Nae Ionescu .41 cheanat la ordine".
Deaceea toate astea. Pentru ea' d. Nae Ionescu
paze5te crestinul lui Iuda. Si destinul lui Iuda prefitinde ca evreii sa nu accepte sionismul

inded ar fi o sinacidere" sigura; i nici in Diaspora sa nu-si fact iluzii ,fiindca hula trebue sa
sit/ere". luda aoegta nu trebue nici s traiasc

nici sa moara, ci s agonizeze" fait a area

drefjttil sa-si 'MCA iluzii. Asa dar

intr'o mana,

liana de bou; in cealaltii galeata cu ap. Sunt

imponderabilele d-lui Nae Ionescu.

Si d. Nae Ionescu este wi filosof i un estet.

Si profesor de logica.
Si crestin ortodox.
Vreti o mai strMucita dovada ca
totusi
nimeni nu poate inceta a /1 ceea ce este"?
Dar cum s6-1 chemi pe d. Nae Ionesou In
ordine"?

7M

96

www.dacoromanica.ro

TIPARNITA
INSTITUT DE ARTE
14.1RAFICE, BUCURESTI

STR. DR. ISTRATE

10

11

Pretul Lei 20s

www.dacoromanica.ro