Istoria Politicii Noastre Monetare Şi A Băncii Naţionale. Volumul 1, Partea A 2-A

C.
I. BAICOIANU
DOCTOR IN STIINTELE ECONOMICE IN FINANCIARE
ISTORIA POLITICEI
NOASTRE MONETARE
I A
BANCII NATIONALE
ACTE SI DOCUMENTE
VOLUMUL I
PARTEA II
MONITORUL OFICIAL SI IMPRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONALI
BUCIITREI
1932
www.dacoromanica.ro
PREFATA
Dupes cum in arhitectura varul, cimentul si cara mida sunt
elementele constitutive ale cladirii, tot astfel fi in domeniul .tiin;elor sociale gi economice, documentele sunt punctele de plecare
a tuturor deducliunilor a caror valoare istorica nu poate fi contestata. Dirt atenta for cercetare putem deduce cu preciziune cauzele cari au determinat anumite fapte ce au dominat epoca. Cunoafterea fi verificarea cauzelor a unui cat mai mare numar de
fenomene, ne dau posibilitatea sa stabilim legi generale datorita
ceirora putem prevedeci qi indrumet viitorul.
Termineind prima parte a lucrarii mele, am stat o clipa la

indoiala data materialul documentar adunat cu multa osteneala
cheltuiala in Limp de cciteva zeci de ani, trebuefte sau nu sa fie
pus sub ochii cititorilor. Judeccind di din documentele ce le-am
ysi
cercetat am tras numai concluziuni cari privesc o latura a trecutului nostru economic, in vreme ce ele constituesc un isvor nesecat de deducjiuni i pentru istoria general'd,, am crezut ca ar
fi pa cat sa lipsesc cercetarile viitoare ale tinerimii noastre stu-
dioase de acest material adunat cu Brea trucla. Indemnul de a

pune la dispozitia cititorilor acest material, mi-a fost dat fi de
marele roman D. Sturdza, care,
dup a cum se poate vedeci din
alaturata scrisoare pe care o dau in facsimile , m'a indrumat
catre uncle din isvoarele documentare.
Acesta este rostul volumului pe care it prezint asta zi. El constitue in aceemy vreme fi o completare a metodei mele de cercetare,
bazata pe deducliunea din isvorul direct al documentelor pe care
www.dacoromanica.ro
VI
C. I. BAICOIANU
le-am strdns, metoda caracteristica colii istorico-realists, ce

a slat la temelia tuturor cercetarilor mele economice de pcina
astazi.
0GAtecoasoe; Jai /0 47;i:444,72.j.. /fro
h%freak or,fratnee,
it, he,Jr: 4i- hXeed,724 6ivreenaviorio4Pact

47,7u-I4
4Atezze
.4,
ile.) la act i-(4.4
nr.e...6
hai-A4
a/Ca:/.
/z/4r_ .46,;:wa _
Avhside.., ,/torreatui
&4,4
Y. ariA: ak r2A,71. &te
X4r44,1pri 4.74-texi-122trePeu/i6r: 642.

d'4gluizsi ila.fee4- 9/tera:Prentr y'ear)-7Y-47144,*; ak;?erus,
Ilan;w:44rule4T-frprz, ?hog, 1. /aw, : &fead;,v /ea
Ara
Aaedief ale e.:* AZ,Of CA 4 I, -/)--zz,,,,,A4fre.0'
-a
`-fv
l'49 f* 9d9-
a, iffi-Xe.exrdad-awe
3
Din examinarea tablourilor redate in primele pagini ale volumului de fa ;a, vom puted cunoalte monetele i aducatorii for
in Principate din Turcia, in anul 1832. De sigur ca in aceasta
privinla am fi putut prezentci un material documentar extrem
de vast. Gcindul nostru a fost inset' de a indrumec si semnala cercetatorilor trecutului nostru economic, valoarea nebanuita a arhivelor rorneinefti.
Tablourile cari yin dupa acestea, ne infatisaza evolujia finan ;elor publice ale Munteniei intre anii 1830-1856. Asupra
valoarei for istorice am insistat pe larg in prima parte a volumului.
Vin dupa aceia actele privitoare la organizarea Bei ncii NaJionale a Moldovei gi a Tarii Rometnegti. Din cercetarea for
atenta vom aveet de di ftigat nu numai cunoViinte pur teoretice,
dar gi practice. Cauzele cari au determinat caderea Bancii Nawww.dacoromanica.ro
PREFATA
VI I
tionale a Moldovei au gi asteizi aceeaq valoare, ca yi acum trei

sferturi de veac.
Dupa documente inedite inca aflate in arhiva fiului lui Victor Place, am- prezentat rolul hotareitor ca indruma tor qi initiator
a marelui filo-roman Place in organizarea economics, politica
i socials a Principatelor Romcinevi, pe care o ultima lucrare
a lui Emmerit it reliefeaza atilt de fericit, dar care pe cat ne este
noua cunoscut, este departe de a epuiza chestiunea, intrucat

Academia Romeina poseda inca multe documente inedite can
vor putea da acestui capitol o fi, mai mare amploare.
0 atentie deosebita merits proiectul lui Ion C. Bratianu din
1860 privitor la organizarea creditului public qi a Bancii Nationale in Principatele Unite. Imprejureirile in cari a luat naf-
tere acest proiect ne sunt indeajuns cunoscute. Dupa unirea

Principatelor din 1859, situatia financiara era destul de precara,
iar inceresrile capitaligtilor straini pentru a (Aline concesiuni
in toate domeniile vietii economice qi mai cu seams pentru a

organizci o Banca Nationald, nu mai incetau. Pentru a inlcitura
toate neajunsurile, Ion C. Bratianu concepe .yi, cristalizeaza in
proiectul mai sus amintit, conditiunile cele mai fericite pentru
acele imprejureiri. Organizarea creditului public este ideea centrals a proiectului. Cum insa finantele tarii nu puteau fi agezate pe temelii sanatoase lard, o Banal Nationala, proiectul imbratifaza qi aceastd latur a a problemei. Banca urma sa aibei caracterul unei institutiuni de Stat, care ar fi trebuit so, o fondeze
cu capitalul rezultat dintr'un imprumut extern. Prin acest mijloc
marele Ion Bratianu increzeitor in puterile qi viitorul neamului
romanesc, cautci sa inlature concesionarea acestui aqezameint
strainilor. Nu este locul sa intru in prea multe amanunte asupra
acestui proiect care se poate consultor in text in extenso. Tin inset'
sa atrag asupra lui deosebita atentiune a cititorului, caci el este
prima manifestare serioasa pentru organizarea unei Beinci Nationale de Stat cu capital romanesc, idee care mai tcirziu cu 20
ani este infa ptuita cu mici modificari.
www.dacoromanica.ro
VIII
C. I. BAICOIANU
Desbaterile parlamentare a tuturor infa ptuirilor monetare pe

cari le-am tratat, le redau in intregime. Ele sunt o contribujiune
prelioasa pentru a completes materialul necesar aprofundarii problemelor bancare ci monetare a epoch' ce ne preocupa.
Pentru a evidencia framcintarile i lupta dusa intre anii
1860-1880 pentru infiintarea Creditului Funciar si a Bancii

Na ;ionale cu capital romcinesc, am socotit util' si interesant sa
dau toate proiectele propuse in acest scop, ca i cele mai caracteristice scrieri. Cititorul atent qi nepartinitor, va putea vedea
cat de greu au avut de luptat nationalistii, carora li se datorefte
inchegarea Statului modern roman, pentru a nu-1 lath sa cada
sub jugul capitalului strain.
Masi simg prea fericit daces prin publicarea volumului de
Nei voiu fi inlesnit cercetatorilor aprofundarea problemelor economics qi monetare ale trecutului nostru.
C. I. BAICOIANU
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA CUNOASTEREA MONETELOR

ADM DIN TURCIA IN TARA ROMANEASCA IN
ANUL 1832
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA OUNOAkiTERRA MONETELOR ADUNE DIN TURCIA
ANEXA No. 1.
Carantina Bechetu Leat 1832

Listil arlitatoare de eta sums monedd an intrat fn Frintipat din Turehia pe luna
Septemvrie 1832
cn 0r
fi
0
1::
.0
LE
rn
o
U
et
1:0
xd al
I,:..
cd cd or
Numele aducgtorului
Numele priimitorului
Lei
ct.
Mamut Aga ot Rahova Osman Efendi Turcu

ot Nicopoli
Mamut Aga ot Rahova Necola Parealabu of
20 280
Gighera
Mamut Aga ot Rahova Necolcea Tenovici ot
10 140
Craiova
50 4311 20 Bosneaga Jane ot Velii Tot Carod ot Velii
20 280
4
4
2 262
2 262
14
14 100 5011 20
Luna lui Octomvrie

1832
ff
Lei Peale
1
70 990
34 476
63
160
939
32
188
20
192
210
20
------
Numele adudtorului
Mamut Aga ot Rahova
Ibraima Turcu ot Ni-
Mamut Aga ot Rahova
Ibraim Turcu ot Ni-
Mamut Aga ot Rahova
copoli
PetricA CrAciun ot Bechet
Mamut Aga ot Rahova
Dumitru IordAchita ot
Mamut Aga ot Rahova
Florea Pamucaru ot
copoli
Gighera
Bechet
Ianache Mihali ot Sibiu Vlad Lamba cu Ivan
Stancai Chiri %iu ot
Dimitrestii
110 2867
(ss) M Fotino.
(A. S. Dosar No. 1267, fila 126 si 133).
www.dacoromanica.ro
C. I. BAicolANti
ANEXA No.
2.
Carantina
"g
Buc.
Buc.
Buc.
62
5
2
9
---6
490
2
30
338
32
74
Buc.
.:=
.-
ai
74
=
I.
Buc
Buc.
Buc.
tcn
Buc.
Buc.
CZ
--
18
1
507
1%
60
180
II
al
CX
Buc. I Buc.
15
15
11
40
81
-_
-_
--_
22
33
60
200
200
50
17
1.017
154
100
20
2
1.207
70
77
13
13
110
-_
43
--
4
36
18
2
-2
2.357
9
Sfantij
..
l .
Ruble
=
4.)
CZ
v
.
Nesfiele
ti
Rubiele
Mahmudele
Do decaril
Catastih aratlitor de monazite ee au intrat In
4
17
100
6
48
31
5
3
40
280
750
250
205
3
3
1.09016. 7%
4 51
181
6961
89
www.dacoromanica.ro
222
1.207
CONTRIBUTIUNI LA CUNOAtSTEREA MONETELOR ADUSE DIN TIMM
Brililii.
e T.'
xti ca
(..)74
1-, (r)
Buc.
Lei
m5
o=
o1....-u
1%
-1
-----6
--
15
23 %
11
ziva Ii
Printipat pe luna Jul Septemvrle, teat 1832.
Numele stapanilor monedei
Memet All ot Tarigrad

Zaharia ot Dobrogea
Memet Aga ot Rusciuc
1.633 1/4
2 Salih Osman ot Macin
37
Gospodin Sarbul ot Braila
1.590
5 Hasan otam
19.869 10 Simion Petrovici ot Silistra
42.426 11 Capitan Jane Cadulu ot Andro
126
Iane Mesemvriano ot Tarigrad
758
Hagi Izmail ot Rusciuc
5.116 13 Hasan Azagi otam
3.600
Hasan Aga otam
900 14 Osman Aga ot Tarigrad
189
Gioane Carolo, catolic, calugar, otam
18.306 15 Teodoru lorgu ot Andro
4.851 18 Arhimandritu Avramie otam
1.800
Frantisco Geles ot Petelo
360
Bartulu Socolu Meemet ot Tarigrad
1491/4
19 Ianache Iacovici ot CIZilsar
160 20 Stoian Cavafu ot Sumla
22.726
Caraiani ot Ioanina
1.320
Husein CApitan ot Valea
2.090 22 Ceacar Cara Ali ot Braila
4.342
Meemet Aga ot Mein
1.180
6.27114
4.465
96
1.980
364
1.4261/4
897
3311%
36
3.135
9.445
6641%
334
162.975
23 Iosip Frant, For ot Jersani

24 Hristofor Atanasiu Peteli ot
26 Nero Culea ot Sumla
27 Daniil Pardalie ot Iasi
Izmail
Sand Aga ot Mein
28 Nicolae Ioanu ot Braila
Anghel Zamfir rus otam

Tinco Emanoil ot Cerneti
Aga Atanasache ot Bucureiti
Ott Inginer otam
Gioana Madam Fatutia ot Tarigrad
(ss) Director Iordache Tatraleseu

www.dacoromanica.ro
Numele
priimitorului
Intr'a sa primire
Asemenea
Asemenea
Asemenea
Asemenea
Asemenea
Asemenea
Asemenea
--
Asemenea
Asemenea
Asemenea
Asemenea
Asemenea
Asemenea
--------
Intr'a dumisale
C. T. BAICOIANTJ
Carantina
Buc.
Buc.
14
2
1
--
100
16
102
14
17
1.500
221
94
1
11
-3
Buc.
Buc.
15
2
10
95
24
16
11
713
Buc.
Buc.
Luna
.0
::-..
_.
'C
--
Sfantihi
Buc.
Buc.
Beslici
Ruble
.
.9
=
Misiri
Rubiele
i..
m
Mahmudiele
Dodecarii
ANEXA No. 2 (urmare)
T.;
..m
Buc.
Buc.
Buc.
31
18
66
11
425
850
9
_._
18
126
2
1
20
5
2
2
4
69
28
5
12
66
22
-----
389
450
348
200
24
4
29
200
24
3%z
1
499
550
220
31
1.500
7.540
212
19
24
146
--
11
www.dacoromanica.ro
14
224
25 %
CONTRIBUTIUNI LA CUNOARTEREA MONETELOR ADUSE DIN TURCIA
BriiiIii.
Octomvrie 1832
1 lj,
7 XCI
xv
7 -E.
cn
Buc.
Lei
o
,
0. 1.
11
g 74
to 0
--
270
36
180
2.535
971
319 %
1.670
1.800
319 %
1.836
598 %
306
27.000
---
500
Capitan Panait Mendisa ot Tarigrad

Capitan Marin Barbaris otam
15.300
162
338
2.468 %
16
360
Capitan Gioan Fatutea otam

Stefan Sicrit otam
Codin Potop otam
Joan Mocanu ot Ene
Dumitru loan Nanu ot Bitolia
Mehmet Mahmut ot Macin
1.242
Ianco Pencoglu ot Tarigrad

Stoian Petre ot Macin
Chiriac Ioaniti ot Tarigrad
Hagi Oglu Bechir ot Macin
Achif Aga otam
Marco Hristodulu ot Tino
Coni Zguta ot Hio
Capitan Teodor Giulie ot Tarigrad
Mehris Aga ot Macin
Meemet Mahmut otam
Achif Aga otam
Meemet Bostangioglu ot Tarigrad
Pedemonte Pere ot Braila
7.650
72
500
priimitorului
6.961 %
--
Numele stapanilor monedei
=
=
...1
----
Numele
g _.....
608
54
110
2.210
152 %
8.100
7.100
3.600
683
3.600
172
8.972
13.640
558
46
3.816
112
27.000
152.945
Codin Surmeneli ot Braila

Ivanciu Polihronios otam
Anastase Filopopolitu ot Tarigrad

Tonciu Hagi Bann otam
Dimitrie Hristea ot Macin
Trohiv Login otam
Soicio Ghileciova otam
Capitan Eban All ot Tarigrad
Enache Gheorghiu ot Bucurelti
Capitan Marco Barbarig ot Tarigrad
Casap Mustafa ot Macin

Capitan Marin Barbarig otam
Dobre Petco ot Braila
Capitan Marin Marbari ot Tarigrad
Capitan Gherasim Foca otam
Ovanez indescifrabil ot Braila
N. Panait otam
Dimitrie sin Dobre otam
Tanasie Velicoglu otam
Capitan Batista Sulier ot Tarigrad
Director, (ss) Iordaehe Tafralesen.

CA. S. Dosar No. 1267, fila 129 si 130).
www.dacoromanica.ro
----
Intr'a sa
In prilmirea Negu-
tator Ped Pere

la Alus Aga ot Macin
Intr'a sa
Capitan Giovan Ba-
tista ot Tarigrad
Gelente si Climen ot
Braila
Ioan Scandam ot
Braila
Antonia Fatute ota
--
Intr'a sa
Mecmem Mustafa
ot Mein
Intr'a sa
Mehmet Mahmut
otam
--
--
Sall Azagi ot Braila

Codin Mehmed Bas
otam
Meemet A ga ot Macin
---
Gaspar Barbarigu
Gaspar Barbarig
Codin Coca ot Braila
Pedemonte Pere%
(ss) N. Illa
C. r. BLICOIANTJ
ANEXA No. 3.
Carantina
70
499
1.479
90
419
128
243
222
589
863
1.996
13.184
120
119
2.737
71.129
2.426
265
353
439
1.094
1.273
1.372
403
375
105
180
25.092
1.436
2.464
.115
3.246
4.649
39.977
1.910
756
862
637
105
1.750
248
35.280
62.720
848
152.988
--15
11
11
....
I:,
=
=
114
.S.)
Diriclii
0u
P.
moi
0,
Dodecari
ctt
13j
z,-.-
"0
6. :82
a E T:
...7.4
4' E
,-.
C13
..C)
'y
73
T.)
74
:a
.-
al
::..,
cf).
cn
as
88
17 51 77
12
12
-- --
,,
0J
.1:1
18
20
9
1
1
-- --- -- 7 --- -- -- -10
I
I-
Mahmudiele
a"
....
Ruble
= ,-.3
V)
Rubiele
II
1.4
02
Talere
II
Lista de monedele earl an Intrat In
35 11
20 7
35
1
--
2
2
-- -1
1
-- 90
--
44
1
27
47 27
27
43
164 122 130
11
-.15
67 206
95 50
10 4
10
1
85
35 185 2740 1861 383
6
73
13
3
13
8
2
28
10
10 15
2
30
15
2
20
5
17
20 5
3
25
29
1
37 10
71
20
62
100
51
316
7 398
5
1
__
--
"7
12
324 424
75
3
318
13
77
696 3544 20541 II 59
1 600 146 672
46
10
187
7 34
596 599 635
10
1 126
35
2
1 23
26
14
14
5 50 12 100 50 71 113 17 51 77
Luna 0
44
65
51
114 53
8 18 56
22
600
30
20 (206
25 268
125 2085
261 245
59 009
15
966 965 2082
1
1
11
24 20
5 4
625 135 90
2000
www.dacoromanica.ro
2000
64 69
20 14
2 5
180 147 22 18 56
CONTRIBUTIUNI LA CUNOAkiTEREA MONETELOR ADUSE DIN TURCIA
Calafat
11
1111ntipat to luna lul Septemvrle 1832.
Al priimitorului
Numele aducAtorului
Sunman Turcu ot Dii

Hasan Turcu ot Dii
Hasan Turcu ot Dii
Dumitru Boiangiu ot Dii
Badea Cioroianu ot Dii
Ipac
10
12
Hagi Mustafa ot Dii

Hasan Turcu ot Dii
Stoian ot Dii
Izdraila Beniamin
Anghel ot Dii
Au intrat Iantemos Dumitriu
Lazar Boiangiu ot Dii
PAtru Lomlau ot Dii
Hasan Turcu ot Dii
14 Camara Oia ot Dii
Ipac
Mustafa ot Dii
Sahavan Turcu ot Dii
15 Ipac
16 lane ot Dii
18 lane Barotul ot Dii
19 Tenea sin Hagi Anghel ot Dii
22 Hasan Turcu ot Dii
20
25
27
29
20
--
Camarau ot Calafat
lui Ilie ot Calafat
lui Nicula otam
lui Dumitru ot PoiianA
lui Iordache sin Necula ot Calafat
lui Ion al Vameplui otam

Camarawlui ot Calafat
lui Oprea Condeiu otam
lui Stoian Boiangiu otam
lui Haim otam
lui VA lu Boiangiu ot Poiana
cu danOi In Printipat
lui Mitru al Maiorului
tut Cunea ot Poiiana
Vameiului ot Calafat
Camaraului ot Calafat
Ipac
Lui Florea ot Poiiana

lui Ion Croitor ot Calafat
lui Ivanciu ot Craiova
lui Marin ot PoiianA
ipac otam
lui VA lu ot Baileti
Patru Lomlau ot Dii

Miimi0 Turcu of Dii
Hagi Sant Turcu ot Dii
Traicu ot Dii
Mihaiu Ganciu ot Dii, intrati
Simon Ovreiu ot Dii
Camaraplui ot Calafat
lui Neagu ot Poiiana
lui Preda ot Calafat
Camaraplui ot Calafat
lui Marco ot Craiova
cu danOi In Printipat
lui Nisim Ovreiu ot Calafat
D-lui Iancu Veluda ot Dii

,Simon Ovreiu ot Dii
Camaraia ot Dii
lui Nisim Ovreiu In Calafat
ombrie 1832.
2
51 25 376
5
10
15
Necula sin Costandin Craioveanu
Mopn Ovreiu ot Dii

Dumitru Blegiu ot Dii
Cancea Boiangiu ot Dii
Hagi Mustafa ot Dii
18 CAmAraiia ot Dii
Ahmet Turcu ot Dii

24 lancu Velude ot Dii
PAtru Popovici ot Dii
PAtru Lomlau ot Dii
Cam Arasii ot Calafat
CAtre Eforia Ocnele
cu damn In Printipat
lui Nisim Ovreiu ot Calafat
lui Mihaiu sin Mihail&
lui VA lu ot Poiiana
lui Florea sin Rizi ot Poiiana

Camaraii ot Calafat
lui Dumitru ot Ezemi
Eforii ocnele
lui Mihai Brat ego ot Craiova

tut Teca ot Po liana
51 25 376
(A. S. Dosar 1267, fila 79
www.dacoromanica.ro
0. L BAICOIANU
10
ANEXA No. 3 (urinate).
Carantina
10 493
30
20
10
20
65 120
25
4
7
28
Misiri
Rubiele
..,
98
19
69
19
69
2 6
.....
c.,
0
N
..e.
18 230
784 143 196

330 126 9% 333 338
66
168
28
11
545
8
23 16 16
12
42
14
11
11
I
.=
moi
I
17 128
73
A.
Crontaleri
96
46.120
1.227
388
6.638
800
245
735
294
126
9.443
72.075
40
18
3
:a
tii
Hainalai
20
2-.1
-.
Stamboli
4.289
1.671
Mahmudiele
Mahmudiele
tali
co
Sfantihi
E 7'
= r,
cn
Zgripsori
ed 0i..
ImparAtesti I
Luna lul
37
18
80 448
30
20 651 219
1.154
330
619 214 1.009 338 126321/4 679 354 105.
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA CUNOABTEREA MONETELOR ADUSE DIN TURCIA
11
Calafat
Noembrie 1832
MMINIMEM
....,
....
to
oci
.sa
17,
N
O
r:4
11.1
rx
Cd
I.
74E'
ao
Numele aduc5torilor
.E
-1
- - - - Hagi Sait ot Dii

16 21
au intrat cu dAnsii
Mircusi ot Dii
Camara is Dii
Dumitru ot Dii
Ipac
Hagi Mustafa, Dii
CAmarasu ot Dii
Poloovnic Zahariano
Hagi Dumitru, Dii
Costandin Anastase
All Turcu ot Dii
16 21
A priimitorilor
.r.5
153 Ianache Sterle

6 153
lui Ion Cioresti

Nicola Mega
lui Bohor Ovreiu

Eforii Ocnelor
lui Bohor Ovreiu
lui Stan, Calafat
infra cu dansii
CamarAsii Calafat
lui DincA Opran
lui Miadin, Calafat
intrA cu dansii
lui Preda, Calafat

cu dansii fn Printipat
(A. S. Dosar 1267, fila 102 si 109).
www.dacoromanica.ro
12
C. I. BATCOIANI1
ANEXA No. 4.
C arantin a
10.676
139
2.933
t 362
n 27
7.912
18.288
1.550
2.003
1.744
864
804
8.000.000
7.292
561
8.055.158
20
20
15
20
30
--
3 118
3
5
50
7
9
11 100
12 154
12
18
6
18
15
20
18
27
21
27
27
29
31
3
506
35
---
2.100
7,4_2;
ca
''-3
",E
..'
805
2
2
2.800
lg
ca
T.'
cu
,.::
.r.'
:v.
T3
:ff
LI
.".
E.
r4
e..1
.t
-,5
.-
Cd
-I
-- -- ----
870
86
125
27
50 1.300
2.010
.1"
cu
r:
1Y
1.
-- - 10
20
Ruble aisign afi
'oEaV
Sfantihi
F6
Lei
II
Septemvrie
gt
Galbeni im- 11
pArAtesti
11
Lista de eata mind monedd au Intrat din Turohia Calarai
100
400
200
84 106
14 260
74
14 260
74
30
100
84
44
400.000
30
7.769 2.695 400.453
227
84 109
32
Luna Oc
1.905
547
10.024
9.872
19.832
1.050
135
2.342
2.877
7.529
45
8.302
750
2.000
5.742
248
73.203
20
20
20
20
20
20
2
4
30
6 69
7 130
10 131
13
14
14
19
22 226
24
24 195
25
28
28 10
29
791
4
3.430
130
193
40
56
9
2.285
6.400 255
350
28
25
44
200
36
385
1.100
150
20
50
60
100
130
50
800
2.045
20
10.148 7.343
316
16
542
www.dacoromanica.ro
25
40
10
CONTRIBUTIUNI LA OUNOABTERBA MONETELOR ADUSE DIN TURCIA
13
Cal .ra$1
in
Princepat, pie /men Septemvrle 1832
:-,3
Numele aducatorilor monezi
Numele priimitorilor monezi
P:1
1
1
1
1
TAnase Toncovici ot Silistra

Gheorghe Vame ot Silistra
Teodor Dumitru ot Silistra
Teodor Cealac ot Silistra
Prapurgic Caricov ot Silistra
Roman Marchitan ot Silistra
Tanase Toncovici ot Silistra
Jacul Sarb ot Silistra

Dumitru Carasov ot Silistra
Emanoil Grecu ot Silistra
Teohar ot Silistra
400 Polcovnic Zalatarofschi ot Silistra
1
ot Calarasi
Dinca Vamei ot Calarasi
Teodor Gheorghe ot CalArasi
Camaras Nicolae ot Calarasi
D. Comandant ot CAlArasi
Alexandru JApcov ot Maras'
Stoian Mumgiu ot CAlarasi
Stamate Barbier ot CalArasi
Stoian Mumgiu ot CAlarasi
Iosiv Petrovici ot Cal arasi
Stoian Mumgiu
Santu Solomon Ovreiu ot Calarasi

Ivanciu Croitor ot CAlarasi
Maior Gorii HaznaimpArAteasca

Ipac Toncovici
Stoian Mumgiu ot CalArasi

Ipac Mumgiu
Neculaie Baldoridin ot Silistra

D. Capitan Borelefschi otSilistra
CAmAras Neculaie ot CalArasi

D. Praporgic Cardemacov ot CAla-

Teodor Cealac ot Silistra
Neculaie BAcan ot Silistra
D. Polcovnic Nilson ot Silistra
Neculaie Baldoridin ot Silistra
Avram Solomon Ovreiu otSilistra
David Avramovici ot Silistra
Pavel Cuznutov ot Silistra
Matei Cafegiolu ot Silistra
Isac Broenitaen ot Silistra
Neculaie Baldoridin ot Silistr
Stan Morar ot Slisitra
Chircol lumanarar ot Bucureiti
405
tomvrie
rasi
1
1
1
CAmAras Neculaie ot CAlArasi
Stoian Mumgiu ot Calarasi

D. Comandant ot Calarasi
Cam Ara Neculaie ot Calarasi

Santu Solomon Ovreiu ot CAlar.
Stoian Mumgiu ot CA larasi
Anica sopa sa ot CalArasi

Iosiv Petrovici ot CA larasi
Stamate Cacicheiu ot Calarasi
Capitanul Poltii ot CAlArasi
Camara Neculaie ot Calarasi
Stefanache Cafegiu ot CAlarasi
(A. S. Dosar No. 1267, fila 78 5i 81)
www.dacoromanica.ro
I 11111111111II
C. I. BAICOIANII
14
Pmen
11
11
parAtestiim-1
LegAturi
Rubiele
Dodecari
Dereclii
c,
w
U
.-.
Lei parale
marunte
11
T III? IIIIIIIro111m11111
Carbonti
Galbeni
maana
Lei
II11
Asignatii
ammut
aie.nd lal
Sfantihi
-_,
Noemvin II
W.NG
il
ANEXA No. 4 (urmare).

IIIIII1 1111 IIIIIIII
aM011
Carantina
PerWpsls de eats sums monezi an lntrat din Tarok la In Printipat
111111 1,S1111:2.1
58
1.921
2.250
1.954.200
1.900
1.163
1.600
2.375
1.987
15.020
1.654
1.765
15.700
378
492
3.415
762
1.450
1.451
9.669
308
45
320
350
47
238
142
102
295
1.220
203
150
22
20
20
1
1
--
2
3
--
26
390
--
10
3
4
560
5
---
-------
20
-20
---20
-----30
-20
-20
20
20
10
----20
2.435
--
170
329
224
128
602
124
540
725
128
20
------20
4.225
---
2.032.289
10
10
11
13
15
15
15
15
16
16
16
18
19
19
22
22
23
23
23
23
23
23
24
26
26
27
27
28
28
28
29
29
29
29
29
29
30
-200
17
--
--
---50
175
-I
150
99.710
20
36
50
49
--
--
100
3
69
21
---
-----
--40
--------------- 1200
-------30
---------
650
--
---
5.000
100
100
12
860
-400
--
---
15
18
12
---
45
102
__
---
--
340
2240
27
20
4
---30
9
20
400
580
----50
----
10
-------
-----------
------
2
--
30
60
40
--
--
--
----__
---
--
---
19
10
25
100
16
10
4
---
--
--
---- 1 ^m 1
---
-----
------
------
----
-------
------------
100.151
99
21
10
11
8
2
4
----
100
11
---
---
36
175
---
9
4
130
10 11.174
910
---------
---
15
------
--
Illm ..
---1
----
--
70
----
---_
---
167
51
---
---
------
--44
3.470
9
---
1111' 111111
----
-----
www.dacoromanica.ro
--
--
-1
---
14
--
--
65
---
--
1335
31
--
CONTEIBUTIUNI LA CUNOAkITERHA MONETELOE ADUSE DIN TURCIA
'grafi
pA la [masa sehela, pA aceasti lunA Nomvrie 1832.
Numele aducalorilor monezilor
Priimitorilor monezilor
Itic Ovreiu ot Bucurelti
Haina Ovreica ot Silistra

Avram Ovreiu otam
Enache Vames otam
D. Maior Orel otam
TAnase Toncovici otam
Dulcovici Zmatrit Silistri otam
Pavel Cuznitov otam

Dumitru Carasov otam
Neculai Baldoridiu otam
Roman Marchitan otam
D. Praporgic Scardelen otam
Nastase Dinu otam
D. Polcovnic Andreov otam
D. Prapurgic ChirilA otam
Toma Cazac otam
D. Potparucic Voroncovschi otam
Hristea Abagiu otam
Avram Solomon Ovreiu otam
Matei Mocos otam
Logofat Stavri otam
Radu sin Barbu otam
Izdrail Ovreiu otam
Ijic Ovreiu otam
Uretnic Ivan Malt otam
Hagi Mihai otam
Izdrail Ovreiu otam
Volcu Ovreiu otam
Iancu Ovreiu otam
Avram Ovreiu otam
Flip Gribilnicov otam
Egor Mininscov otam
Ivan Cotoriev otam
DrAgan Cojer otam
D. Cusacov otam
Santu Ovreiu ot CalArasi

JAlescu aici
D. Isaul Sitinicov la Rusia haznea
D. Dinisenschi Zmatrit ot Calarasi
Iosiv Petrovici otam

Iosiv Petrovici otam
CamAras Neculae otam
Alexandru JApcov otam

D. Prapurgic Dubini otam
Teodor Cealac ot Bucureiti
Insusi la Rusia
insusi la Rusia
Insusi la Braila
Insusi la Bucuresti
Codin sin Stan ot CalArasi
Santu Solomon Ovreiu otam
Iosiv Scolian otam
Hagi Tatoz Armean ot Bucureiti
Insusi la CAlgrasi
Roza Ovreica ot Bucureiti

David Ovreiu otam
Efrin Cazacu ot Calarasi
Insuli la Ploesti
Insusi la Bucureiti
Insusi ipac
tnsusi ipac
insusi ipac
Policov Marchitan ot Calarasi
Insusi la Rusia
insusi la Rusia
Insusi la CalArasi
Insuli la Bucuretti
Matache sin Stanciu otam

Potcu Vlad otam
DrAgan sin Chirita ot CalArasi
Insuti in Stelnica
ChirilA NAvodar otam
Policov Marchitan otam

Enache Vames otam
Enache Caecciu otam
Dima Chiriacu otam
D. Praporgic Pavlov otam
Protopei Prapurgic Grigore ot Silistra
D. Polcovnic Nilsin otam
Insuti ipac
Grigore Nem%ov ot CalArasi
JAlescu sin Todor otam
Insuli la Calarasi
Dima Uncheal ot Ceacu
insusi la Rusia
Insuti la Rusia
Insuli la Bucuresti
(A. S. Dosar 1267, fila 119 si 120).
www.dacoromanica.ro
15
www.dacoromanica.ro
UI
00
co
to
00
01
I
1
N.,
.-
81
1:1I
1
o -41 C1 8
N -L
1
I
1
6
I
1
1
d
1
11
..3
..
I
1
1
,-
0 g S"S 27,1t1
to
.4,.
'81,S,Va38S8E.,17281
00
.?0,c31
,,
N1.
117,..,78814.r;g3:2
IllIIIIIIIIIIIIIII1111111111IIIIIIIlIII 'IIIIlII
Sfantihi
lei
Evdomindari
Ichilici
lotluci
11111111111111111111111111111111111111111111111111
1111{ 1111111111111{ 1111111111
Beslici
Ruble
Dereclii
Crontaleri
Barbuti
Irialuri
Nesfiele
Robiele
Misiri
Stamboli
D(o)d(ecarl)
Funduci
Icosari
Mahmudele
Imparate;ti
11111111111111111IIIII
II1111111111111111111111111111111111I11111111111111
11111111111111111111111111111111111111111111I11111
IIIIIIII11111
V
IIIIIoIIIIIIIIIIIIIII
IIIIIIIIIIII6IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIItoIIII11111
z
11111111111111
II
.I
er
'a 1 riNvioorya
CONTRIBUTIUNI LA CUNOASTEREA MONETELOR ADUSE DIN TURCIA
17
Cerneti
Printipat In Luna Septemvrle 1832

xe
1...
a)
e.-.7,.
7c;
xt
aj
s.
et
Priimitor
StApanul monezii
O.
337
807
90
67
17
20
10
20
30
31 20
45
247 20
27
317 10
13 10
58 20
315
135
400 20
11 10
220 20
3.150
98
65 10
20.160
40.500
65 10
55 30
6 30
155 20
15 30
22 20
54
761 10
36
82
117
54
135
15 30
487 20
22 20
117
Marcu Abagiu ot Cerneti

Stefan Cizmaru ot Cladova
Polcovnicu GhitA Plesan
Maria ot VArsita
Izmail ot Adacali
Stanca ot Adacali
Mustafa ot Adacali
Ibraim ot Adacali
Mustafa ot Adacali
Serifu ot Cladova
Vasile Tiganu ot Cerneti
Catrina Frantu ot Bucurejti
Dinu Hot5ran ot Hotarani
Iacov Ovreiu ot Craiova
Stan Hristovi
Reis ot Adacali
Tairi ot Cladova
Minea ot Beligrad
Ibraim ot Adacali
Mustafa ot Adacali
Dumitrache VArbiceanu
Petrache Niculicioiu ot Cerneti
Pav lu Milovonovici ot Zimona
Sfetcu ot Negotin
Manciu TurcA ot Malovat
H. Gheorghe ot Cerneti
Ibraim ot Cladova
Mustafa ot Adacali
Mustafa ot Adacali
Ibraim ot Adacali
Mustafa ot Adacali
Ibraim ot Adacali
Ibraim ot Cladova
Izmail ot Adacali
Mustafa ot Adacali
Ion ot Cladova
Parvu Spasovici ot Cladova
Chirita ot Beligrad
Stefan Ciliboan Simian
9
Iovan ot Cladova
9
Stana ot Cladova
315
Ibraim ot Adacali
24 30 Mustafa ot Adacali
29 10 Mola Amet ot Adacali
45
Mustafa ot Adacali
45
Filipu ot Cladova
1.135
Dinu ot Adacali
225
Memet ot Adacali
42
NaidAn ot Cerneti
9.000
Udrea Velea ot Velea
283 20 Dominic Hertego ot Beligrad
O.
V
U)
Intr'a sa
Radu ot Cerneti
hitea sa la Cerneti
intea sa
Intr'a sa
tntr'a sa
1
1
4
4
4
4
Barbu Susi%
Ion ot Susi%
Ion of Cire
Dumitrachi ot Dalpocita
4
4
Intr'a sa
Intr'a sa
Intr'a sa
Intr'a sa
Intr'a sa
5
6
9
9
11
11
11
11
Nicola ot Jidotita
Ghita ot Cerneti
Hristodor CamArasu ot Schela
Gheorghe ot Cerneti
Barbu ot Sujita
Intr'a sa
tntr'a sa
tntr'a sa
11
11
13
13
13
13
15
intea sa
tntr'a sa
tntr'a sa
15
18
Nicola of Jidostita
Ion ot Sisesti
18
18
18
18
18
GhitA ot Cire
Ion Stretcu of Cerneti

Ion ot Sijetti
Nicola ot Dealu Mare
Ionita ot Baia
Costandin ot Cernet
Ion of Cires
Niculi ot Cerneti
18
18
18
18
18
22
tntr'a sa
Intr'a sa
intea sa
22
22
24
24
25
25
25
26
26
26
27
28
29
Semen ot Stroiesti
Gheorghe ot Balotejti
Gheorghe ot Siesti
Gligore ot Cires
Gheorghe ot Cerneti
Nicola of Sisesti
TAnase ot SchelS
Ion ot Cerneti
Ionita ot Baia
Intr'a sa
intr'a sa
Intr'a sa
80.481 20
www.dacoromanica.ro
II
I.DI
t.i
I
1
1.41g1
I
i
I
col
1
..,
1-6
in
Ell
b.,
11
5,2
c,..;,
I
1
Stamboli
www.dacoromanica.ro
I
IL7,'
00-4';',`"
II II
8 t.n' C) co h2
II
tl A
52
,.
III col
-02 '2, 0,!3.p.. t.r, 2 00 A ,c, 0 C
C)
L':,'
00 ,,.,
0,1
O-' AA cr, up it' E V
111111
1111111111111IIIII1111111111
111111111111111111111111111111111111111111111II
11111111111 III1111111111
11111 11111IIIIIIIIIIIIIIII11111
{1111 {1111
Sfantihi
Evdomandari
Iotluci
Ichilici
Beslici
Ruble rus.
Dereclii
Crontaleri
Barbuti
Irialuri
Nesfiele
'I
Robiele
111111111111111I1111I11111111I111111wIllllll111
Misiri
IIIII1111111
D. D.
Funduci
Icosari
Mahmudele
Imparitesti
111111111II11111111111111111I111111111111111111
11111
11111111111111111IIII 111111111111IIIII111II1I1
IIIIIIIlII11111111111I1111111 II111111111111III
*0
IINVIOOPZEI
VX3IsIV ON g amul-To)
CONTRIBUTIUNI LA CUNOAf}TEEDA MONETELOR ADUSE DIN TURCIA
19
Cerne%i
Oetomvrie 1832.
In marunte
Lei
30
10
10
10
10
20
11
7
10
35
10
10
20
18
27
45
36
30
10
5
10
11
9
10
39
15
10
11
45
195
15
76
30
30
20
54
4.500
101
67
10
24
15
18
27
45
13
30
30
90
13
56
20
20
10
45
77.519
35
Para le
168
119
47
20
20
472
1.332
92
92
224
3.970
63.000
252
23
28
46
20
1.600
18
440
Priimitor
StApanul monezi
Petrache Tenovici ot Craiova

Asan ot Cladova
Arifu ot Cladova
Serifu ot Cladova
Narula ot Adacali
Dinu ot Cladova
Ibraim ot Cladova
Mustafa ot Adacali
Dumitru ot Cladova
Matei Iorgovici
Samoil ot Cladova
Gospodar Simici ot Potorovat
All ot Adacali
Asan ot Cladova
Adris ot Adacali
Mustafa ot Adacali
Ali ot Adacali
Mustafa ot Adacali
Mustafa ot Adacali
Mustafa ot Adacali
Mustafa ot Adacali
Mustafa ot Adacali
Izmail ot Adacali
Ibis ot Adacali
Petcu ot Cladova
Mustafa ot Adacali
Nicola ot Adacali
All ot Adacali
Asan ot Cladova
Petcu of Cladova
Izmail ot Adacali
Ibraim ot Adacali
Sap ot Adacali
Mustafa ot Adacali
Mustafa ot Adacali
Daniil Sfetcovici ot Craiova
Mustafa ot Adacali
Mustafa ot Adacali
Ibraim ot Adacali
Dumitru ot Cladova
Ibis ot Cladova
Nurula ot Adacali
Mustafa ot Adacali
Nurula ot Adacali
Izmail ot Adacali
Nurula ot Ada
Ibraim ot Cladova
Intr'a sa
Costandin ot Simian
Dumitru of Baloteiti
Gheorghe ot Baia
Nicola ot Ielovita
2
2
Stretcu of Cerne%i
Gheorghe Scdlus ot SchelA
2
2
2
Ion ot Izvor
Radu ot Baia
Intr'a sa
Gospodar Simici In CarantinA
Intr'a sa
TAnase ot SchelA
Dumitrascu Mosor ot Simian
Dumitrache ot Simian
Gheorghe ot Cracu-Muntelui
Panait ot SchelA
Ion ot Sisesti
Nicolae ot Sisesti
Petcu ot Bobaita
Nicolae ot Cue
Barbu ot Cerneti
Barbu ot Marga
Hristodor CamArasu
Parvu ot Simian
Ion ot Cerneti
Ion ot Cerneti
Turca ot CiovarnAsani
Ion ot Ponoarti
Turca ot GArbovat
Ion ot Giles
Ion Iorgovescu
Patru ot Izvor
Vintill of Cerneti
Ion of Cires
Intr'a sa
Simeon ot Negoiesti
Gheorghe ot Baia
Nicolae ot Marea
Dumitru ot Cerneti
Gheorghe ot Simian
Ion ot Bobeita
Ion ot Dealu Mare
Ion ot Negoiesti
Biican ot Cerneti
Ion of Cires
Alecsandru ot Negoesti
www.dacoromanica.ro
2
2
4
5
5
9
9
9
9
9
9
9
10
10
10
10
10
10
10
10
16
16
16
16
16
16
16
16
16
22
22
23
23
23
23
23
23
23
23
23
www.dacoromanica.ro
1
fp:
1--,
III
I
I
8811.1
I
,.
en
-.1,-Lhp.,o08
0,::h.7:31-:Epl"
i
1-1
`8?
,..
5 .r. ow
I
Misiri
Stamboli
D. D.
Funduci
Icosari
Mahmudele
Imparatesti
Sfantihi
Evdomindari
Ichilici
Iotluci
Beslici
Ruble rus.
Dereclii
Crontaleri
Barbuti
Irialuri
Nesfiele
2 Robiele
tg
IIIIIII1111111111
op
11
1
N co
'.'i
75:
to
'0 'I
LIKVIODIYa
21
Cerneti
In marunte
Octomvrie
mare)
Priimitor
Stapanul monezi
Lei Paiute
77.519
35
90
157
54
36
58
381
2.100
20
10
3.150
855
9.911
22
594
139
389
79
95.548
20
20
20
Suma din urma

Filipu ot Cladova
Sinton Ovreiu ot Cladova
Ibraim ot Cladova
Filipu ot Cladova
Ibraim ot Cladova
Mamut ot Cladova
Samoil Ovreiu ot Cladova
Barbu ot Batogi
Ion ot Negoejti
Tanase Marchitan ot Scheid
Alexandru ot Gornen %i
Stoian ot Baia
Nicolae Simeonovici ot Cladova
All ot Cladova
Clucer Hristache ot Craiova
20 Adris ot Adacali
20 Dumitru ot Cladova
20 Omer ot Cladova
Izmail ot Cladova
35 Stan ot Cladova
Dumitrache Naescu
Daniil ot Tamna
Izdrail ot Cladova
Intr'a sa
Intr'a sa
Nita ot Cerneti
Intr'a sa
Antonie ot Simian
Dumitru ot Cerneti
Radu ot Pejtiana
NitA Racoti
Miruni ot Cladova
20
(A. S. Dosar No. 1267, fila 71 i 88).
www.dacoromanica.ro
23
23
23
24
26
26
27
28
28
28
29
30
30
30
30
80
..t,
.4
t',
I
l
1
. .
s
1
.I
52
I
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
I
I
11111111111111111111IIIIII11111111111111111111
&I
1-
I
1
I
1
I
1
1
1
1
1
www.dacoromanica.ro
`4 -.1`43
'ZI
0, '814 m rc-tz
eZ 20'
co
t t,' g
cc
w2 g
t.;
= Irl ,o ti It
''
18
n ',.-; n
Iv
co
it .P. g
111111111111111111111111111111111111111111111
IIIIII111111111111111111111111I111111111111111111
1111111111111111111111111111111111111111111111111
III
.p
111IIIIIIIIIIIII11111IIIIII111111IIIIIII1w
11111111111111111 IIII 111111111111111111111111111
'k"
ca
ca
Para le
martinte
'
g,I:I
Sf a n t i h i
Evdomindari
Ichilici
Iuzluci
Beslici
Ruble rus.
Diriclii
Crontaleri
Barbuti
Irialuri
Nesfiele
Rubiele
Misiri
Stanboli
Dodecari
Funduci
61
rt
'I
a) ts,
1111111111111 11111111111111111111111111111111111
111
11
IIIIIIII
wlllllllwllllIIIIIIlllllllllllllllllllIIIIIIlll11
111111111111111111111111111III1111111111111111111
IIIII111111111111111111111111111111111I III I1I
11
Mahmudelell
Icusari
tlibpeAleo
VXHNIV 0M g
111ti11N11111111111111111111111111111111111111111
II111111111111II 111111111111111I1111111111I11111
5. Ivg L
*0
fINVIOOIYEE
antuan)
32
tina Cerneti
30
43
29
45
27
72
24
94
105
20
27
13
94
222
450
1.575
450
4
242
101
146
45
189
6
787
83
130
39
Memet ot Cladova
Izmail ot Ada
Izmail ot Ada
Curula ot Adacale
30 Curula ot Ada
20 Izmail ot Ada
30 Asan ot Cladova
10
10
20
20
20
20
10
20
20
30
20
20
20
10
81
13
149
54
547
38
8.820
789
330
69
380
17.663
rI 1-1
Dinu ot Cerneti
Marco ot Cerneti
Petru Videscu ot Si5eW
Mariian ot Baiia
Ion Lungu ot Matasari
Lazar Lazarescu
LazAr Bonbita ot Cire5u
Ivan Iovita ot Bonbonti
Serafim ot Baiia
Troca ot VArciorova
Draghici ot Racoviti
Rocotanu ot Racoti
Hristodor ot Ilonvici
Petru Videalcu ot Sisesti
Nicolae ot Racoti
Ghita Gurgu ot Baia

Mustafa ot Ada
Ivancea ot Cladova
Mustafa ot Ada
Mate! Isarescu ot Dincean
Chirnicea Hrisanoli ot Ruava
Dumitru Maimuc din Austria
Codin Dunovici ot Craiova
Parvu Tataru ot Bistreti
Melencovici ot Simedrova
Stefan Andreiovici ot Pojarovat
Serif ot Cladova
Gheorghe Todor ot Craiova
Agi Memet ot Ada
Codin 5u5anu ot Batotii
Barbu Crudu ot Banoviti

Mustafa ot Adacale
Ibraim ot Cladova
loan Sianu ot Dinova
Marin ot Maleri5ca
Izmet ot Cladova
Radu ot Ungurean ot Baia
Dumitraco ot Balavane5ti
Ion Creanga ot Cire5u
Intra sa
lntr'a sa
Intr'a sa
intea sa
intea sa
lntr'a sa
lntr'a sa
Ion Baleanu ot Runcurel
Intr'a sa
Radu Cotan ot Broscani
intea sa
intea sa
1
1
1
1
1
1
1
Gheorghe Sea lui ot Scheli
Nicolae ot Dealu Mare
Preda sin loan ot Mule
20 Lupa Busuioc ot Ilonvici

10 Mustafa ot Ada
30 Barbu Abangiu ot Cerneti
30 Raducan Abangiu ot Cerneti
10 Nicola Jivco ot Negotin
30
30
20
intea sa
intr'a sa
I,
24
Gheorghe Simion ot Janina

Zoita sin Popa Hristea otam
Serif ot Cladova
Mustafa ot Cladova
30 Ali ot Cladova
5 Mustafa ot Ada
10 Curula ot Adacale
30 Iancu Mirtea ot Adacale
30 Curula ot Ada
5 Curula ot Ada
35 Mustafa ot Ada
20
27
36
1.080
24
19
38
.--1
31
Co CO CO CD CO CO CO Co CD CD CD CD CD CD CO CO CO CO CO 1-1
6!
[T.'
Dohtor Hrisofor ot Bitolia

Costea Calingiu ot Simedrov
Serif ot Cladova
Asan ot Cladova
Mustafa ot Ada
lntr'a sa
lntr'a sa
lntr'a sa
Radu Boiangiu ot Cerneti
lntr'a sa
lntr'a sa
intea sa
intea sa
lntr'a sa
Ghita Boianiug ot Cerneti

Gheorghe ot Aalea Podeni
Radu Boiangiu ot Cerneti
35
(A. S. Dosar No. 1267, fila 116 i 123).
www.dacoromanica.ro
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
2
CD CO
Priimitorul
Stapanul monezii
Noemvrie
Noemvrie 1832.
C. 1. BAICOIANU
21
ANEXA No. 6.
Carantina
54 72
-- 344 1539453
7
21
28 18
10
20
40
113 15
--
13
-- --- -- --- -- --
20
--
---
-- --
83
10
-- -9
50 --
10
10
122
15
6
-- --- -- --- 1
65
36
120
54
290
26
182
5
15
4
150
21
7
9
-16
2
1
17
-- ---
26
23
46
131
10
124 100
21
63
900
125
22
2
15
1
1
I
I
30
2
-2
16
6
5
-- -- --- ---
-- -- --
284
--
63
4
42
40 50
1.327
1.450
1.000
-- -- --
900
270
12
14
47
362 24
1.000
639
10
45
-- -2
-- 10 -- -- --
-- -3.246
----
3 86
13
---
----
-- -- --- --
41
25
1.500
428 346 374 186 1223
10
44
125
50
3
I
I
124
109
373
72
4
32
280
670
6
2
55
59
39 39
351
--
I
I
298
26
50
105
52 323
- --
160
142
5
-- -- -- 40 60
9 29
1 --- -10 --- -10 30
-- --
95
27
1.002
10
10
6
51
-- --
22
250
--
--,
-- -- --
25 35
11
1
58
180
806
2.030
105
106
65
-- -- -- -1
--
14
--
25
101
2
12
113
69
24
23
---
--
10
14
13
32
--
162
02
A.
d,
'El
CI
--.
N
&
.5-.
400
1
.V.
Barbuti
ul
Nesfiele
....
Rubiele
Dodecari
.62
cn
Icosari
s..
Stamboli
...-
..
Misiri
:r...
Funduci
c..)
Sfantihi
Mariiasi
Mahmudele
II
.1
Llsi.6 de monezile earl an intrat Yn
144
68
781 26 89 189 10.363
www.dacoromanica.ro
--
3.650
1.0
-- --
--
__ __ __
40 65 150
--
--
--
--
--
26
2.253 178 483 31 227
1
CONTRIBUTIUNI LA CUNOASTEREA MONETELOR A DUSE DIN TURCIA
Giurgiu
Toata suma
El
a,
Lei
.E.
c.,
--- ---- --- --- --- ---- ---- --- --- --- -- --- --- --- ---- --- --- --- ---- --11
-------------70
20
2.800
4.600
130
2.520
67
10
100
25 15.000
18
4.470
1.200
10
4.450
34
3.000
30 38.481
Staoanul monezii
2
co
Q.
6.400
434
1.116
1.010
1.713
20.694
32.480
1.680
2.010
4.652
1.542
3.780
2.308
2.524
2.009
4.348
7.045
3.975
13.320
32.844
3.353
3.227
3.037
14.333
1.166
3.776
105
484
1.141
1.300
152
674
3.775
32.370
19.883
16.466
1.179
1.256
4.073
5.088
34.895
27.650
11.750
260
3.425
4.159
344.864
------------------20
Hagi Ami
Emin Turcu
Tusun Efendi
Epifanie
20 Zamfir
Avramaciu
Tudor Mincu
Ali Turcu
Marciu
Ismail
10 Tusun
CamarAia
Emin Osman
20 Hasan Deli
Ipac
Mehmet
Avramaciu
Asan Deili
Avramaciu Ovreiu
Camarasia
Muratu Turcu
20 Arif Beiu
10
20
--
Mustafa
Gheorghie Polco[vnicu]
Imin Chituc
Gheorghe Ioan
Imamoelu
Mehmet Usein
C. Iconomul
Tudor Petrovu
Barbu
Hagi Apdula
Carnal. Aga
Mardaros
Avramaciu
Mardaros
H. Apdulah
Nicola
Costi sin lane
Camaragia
Avramaciu Ovreiu
Bedros Armeanu
Avramaciu Ovreiu
Enache Dimitriu
Emin Sali
Dimitrie loan
Septemvrie ii
Printipat In luna Septemvrie 1832.
Priimitorul
i
1
--
Mehmet
2 Mustafa
-----3
4
6
Mehmet
State
Iancu Gheorghe
Alcalai
Popa Luca
Ismail
Suliman
Meemet Ali
Osman
Eforii
Mehmet Iman
Frantiscu
Mehmet
Stoian
Alcalai
Frantiscu
Avram Alcalai
Eforii
12 Mehmet Imamu
Zultacar Turcu
13 Mehmet Baraictar
14 Insult
Mustafa
Insug
8
9
------
.,
15
16
Mehmet
Eforii
State Stefan
Alcalai
FrantAscu
17 Mehmet
18
Insug
State Stefan
19
Eforii
Avram Alcalai
Frantiscu Babic
20 Avramu Alcalai
Insu 5i
www.dacoromanica.ro
25
C. I. skuozerm
26
(!)-
.1
: R.,
.-crs
E2
428 346 374 186 1223

145
20 11
5
--
- --- ----
44co
0
X
'8.;
'CZ
3.246
45
-- --
-0
=
u.
.0
781
22
2
26
34
11
15
24
71
2.496
84
17
35 26
-- -- 63
2
13
16
1
32
106
6
9
16
13
-- -- -- -8 - -2
-- -- -- --
6 27
20
3
9
cz
Er)
Ea
.:-..'
89 189 10.363
12
36
307
236
203
124
1
512
650
1
267
100
21
96
- - -10
40
27
30
235
1.218
110
740
600
132
- 150
--- --- --- --
-- --
15
82
46
19
1
30
1
-- -- --- -- --
28
330
22
463
128
315
165
54
896
24
110
20
1.650
100
100
12
5.965
II
II
Ca
,g
--
150
-- -- -2
16
10
213
111
13
19
15
10
8
--
19
13
13
417
82
2000
36
-175
--
98
5
166
130
100
17
868 27 123 304 21.086
7.338
---
-- -- --
-- -- - ------ ---- --8
60
42
20
305
40
1:6
6
8
L..
400
72
www.dacoromanica.ro
..1)
1::
lI1
2.253 178 483 31 227
10
56
10
- -- --- --- -- -- ---- - - - -- ,

-- -- -- -1
60
14
122
832 708 401 358 1.636
'El
:_,
el
680
11
3.650
- --- --- --- --- --- --- -- --
.--
:,-s'
400
-- --
15
22
-5
84 22
-6
41,.
1::
Ez
--- -- ---
b0
Be$lici
.0.
.!_,
Barbufi
.g1
7).
lcosari
w9
.-i!
Sfantihi
1-
'a
11
cu
Rubiele
I.
W.
V
-..
xa
:=..
11
(Ur
V
13
-- -- -1
----
3.379 318 564 43 248
r .g2 4
u g
,--. 1U
-- ---- ---- --- --- --- --- --- ---- --- -- -- --- --- --- --- --- --- --18
10
Toata sums
aE
17
"E
CLI
Lei
Stapanul monezii
1.400
1.955
---------
300
1.500
6.000
300
7.000
11.000
20
20
15.000
50
2.500
50
--
28 30 85.626
344.864
842
10.072
7.326
5.004
3.104
8.258
11.139
4.322
1.600
3.038
7.176
4.698
23.992
3.517
16.517
18.981
2.750
5.400
1.196
6.708
6.352
7.588
3.716
'7.125
2.640
2.025
8.542
14.358
34.480
4.572
1.083
45.521
2.206
5.662
1.160
10.880
732
1.421
650.567
---------------------
Priimitorul
'4
4-,1
(2.
30 38.481
50
Septemvrie II
mare)
I=b
suma dinainte
Enache Gheorghiu
Ianel Chir Cor
Gheorghe Hagi Primu
Panaiot Daniil
Glav Craiciu
Mihale Radu
Hristu Zlate
Husein Turcu
Tudor Micu
Mehmet Turcu
CamarAia
Hagi Apdula
Avramaciu Ovreiu
Hagi Apdula
Bedros Armeanu
Dimitrache loan
Mehmet Baraictar
CamArAia
Hagi Apdula
Memet Turcu
Mihail Sterie
Stanciu Stamate
Mihalache Cojoacaru
Iancu Caciularu
Hagi Tusun Turcu

CamarAia
Bedros Armeanu
Filibos Armeanu
Carabet Isac
Simion Suschi
Hagi Sechel Armean
Hristu Popovici
Stoicu Dimu
Garon Levi
Israilu Levi
Chehaia
Mustafa Turcu
Suliman Turcu
----
Insui
---- - -----
Costandin Poteluca
Ibi5i Paidozoelu
Eforii
Mehmet Haznataroelu
Avram Alcalai
Mehmet Haznataroelu
Frantiscu Babic
Apostol Popescu
Marin Carciumaru
Eforii
Mehmet Aznataroelu
Ibuchehaia
21
22
23
24
26
27
Insui
Gheorghe Polcovnicu
Eforii
29 Frantiscu Babic
29 Frantiscu Babic
State Stefan
Insu!i
28
30 Minahemu Coen
Maier Ovreiu
Dinu
Mustafa Gembiw
Soare sin Milea
www.dacoromanica.ro
27
C. 1. BAICOIANU
28
C arantina
3 --
-- -- --
160
-- -- 43
160
12
9
-- -- --- -- --
--
8 -- --
43 -- -- -- 12
1
3 --
11
14
104
350
120
24
232
14
28
13
--
30
100
-75
9
--
--
242
131
--
100
__
158
49
144
230
21
II
--
----------
-- --- --- -- -1
--- ---- -- --- --6 --
Z ,ii
-- --
--
Beslici
4 -- -- -- --4000
10 -- -- -- -- 100
11
il
49
43
Barbuti
,I
Nesfiele
D.
11
11
=
=
=
Rubiele
4 a'
15
-c:s
Icusari
-c
7,:i
Stamboli
7.;
Misiri
:=
cu
.0
Sfanfihi
Mahmudele 11
Luna
10
20
-- -5 --- 58
3 --- -231
20
-4
-- -2 --- -- -- --
1500
10
9
-- -- --
-- --
-- 93
110
7 23
15
- --
--
--
--
--
-46 --
---
13
2
------
-- --- 25
-- --- --- 21
-160
12
70
50
-- -- --
12
--
18
2
2
30
1
17
31
3
8
8
423
860
100
__ __ __
4 -- -- -1
-- -1 -1 -- 290 --- -- -- -- -- --
--
__ __
-3
---
3 135
--
15
51
-- -- -- -2 -5 18
-1
415
30
152
182
47
101
37
--
_- --
6
4
--- -27 -1 -1 --
1.770
65
915
28 80
175 93
44
800
126
1.174
112
60
500
--
28
-4
__ __ __
-- -- --- -- --- -8
-3 -- --- 1 --
1159
3 73 -- -- --
--
--
12 -- 38
-- 40 50
107
2
2.000
-37116 -10
-4 8 -- 77 -4
-- --- --
4 -1
13 -- --
--
12 -- --
78
-- --- --
--
-- --- --
--
15
--
--
--
46 135 7377
5 117
460
26
1
1.188
14
135
284
----
50 413 10.503
4.672
-- ---
15 --
28
1.453
6
1.000
11 35
298 515
86
60
1
70
8
5
53 --
---
-100
www.dacoromanica.ro
-- -- ---
850 --
- -
-- 120 -1 __
__ __
308125 -- -100 --- -__ __
__ __
228 22
-1
2 __
___'__
-- -- -- -4
10 -50 --
--__
--__
-__
--
-- 1-1
-- -- --
3.347 467 1264
54
CONTRIBUTTUNI LA CUNOATEREA MONETELOR ADUSE DIN TURCIA
Giurgiu.
ToatA
suma
*u""
:=.
Lei
..E
Stapanul Monezii
0.
--------------------1
7
1
------------------..
----
1250
65
1
22
15
--
1.500
1.300
350
300
410
50
--------55
50
545
100
50
20.000
7.000
1.000
--
4.700
2.438
10.128
700
2.399
10.450
2.303
1.806
4.547
811
360
7.090
2.178
3.425
1.820
2.013
1.309
15.109
4.550
1.215
196
9.537
163
6.352
450
2.976
3.695
3.742
3.224
1.197
1.761
2.610
3.802
33.126
736
20.000
19.000
18.862
Dervisi Mo la
Costi sin lane

Hagi Olu
Hagi Osman
Leon Manoz Ovreiu
Anastasia
Stoica
DrAgan
Neagu
Camarasia
LAmoicu
Asan Desli
Camarasia
Hagi Hismen
Costandin Nichifor
Osman
Amisi Turcu
David Levi
Iarchimu Armeanu
_
__ Nicola
Avramaciu Ovreiu
Ibraimu
__ Mola
Filibos Armeanu
Dracinschi
-_ Chiril
Mehmetu Turcu
Turcu
__ Imin
Triiadafir
Turcu
-_ Mehmetu
Dumitru Teodor
Turcu
-- Mehmetu
Epifanie Mihail
David Levi
_
Avramaciu Ovreiu
_
Suliman Turcu
_
Armeanu
-_ Carabetu
Bedros Armeanu
Avramaciu Ovreiu
2.309 _ Imin Turcu
32.242 _
3.696
1.136
12.500 51.473
805 1.040
400 17.278
840 1.511
4.249
70 5.367
10 1353 52.025 326.381
----_
--_
-_
_
--
--_
_
-_
_
Avramaciu Ovreiu
Costi sin lane
Avramaciu Ovreiu
Ipac
Sin Stan
Dimitrie Sechelin
Costandin Teodor
Rusetu Turcu
David Levi
Octombrie
II
Octombrie 1832
Priimitorul
Stefan Polcovnicu
State Stefan
Stefan Polcovnicu
4 Iasar Diianu
Insusi
2
3
--------7
10
11
12
13
14
15
Eforii
Insusi
Frantescu
Eforii
Imin Efendi
Iordan
Memed All
Pavel Gembisu
Minehemu Coen
Sarchiz Ovanez
Anghelu
Avram Alcalai
Insusi
Frantiscu Babic
Insusi
15 Mustafa Turcu
Ahmetu Turcu
17 Nicolae
Abdur Izmen Turcu
18 Insusi
19 Stoian CAmarasu
State Stefan
Minehemu Coen
Avram Alcalai
Dumitru Bumbacaru
State Stefan
Frantiscu Babic
20 Avram Alcalai
Mustafa Turcu
21 Avramu Alcalai
Hagi Gheorghie
24 Avramu Alcalai
25
www.dacoromanica.ro
Ipac
Insusi
Ibu Turcu
Ibu Turcul
Avramu Alcalai
29
C. I. EXICOIANTI
30
Carantina
46 135 7377
39
8
200
13
10
3
48
30
13
46
394
307
2.000
648
125
53
501502114.9351
3.347 467 1264

60
296
136
180
--.
N
....
ca.
54
www.dacoromanica.ro
3.595 467 1400
---
4973
Triiari
11
Rubiele
Nesfiele
11
Dodecari
4.672
905
15
Stamboli
5 117 28 50 413 10.503
10
FU
Iuzluci
89
C52
0s
Barbuti
--
."
M1 sari
L.
Funduci
7.3
Sfanfihi
:-.
298 515
Mariasi
Mahmudiele,
11
(ur
6 561
CONTRIBUTIUNI LA. CUNOAciTEREA MONETELOR ADUSE DIN TUROIA
Giurgiu
mare)
a)
s.
m..
15
1:1
m
,.;-;
11fl
a)
aw
.
70
...i
Toati
or
suma
StApanul Monezii
Lei
52.025 326.381
5 14.460
3.020
3.031
13.335
70 4.995
12.000 42.000
14.000 14.000
330 11.130
3.032
1.034
1353 78.430 436.918
10 1353
10
co
1.
v.
.o
Priimitorul
o
O
ng.
Suma dinainte
Memet Baraictar
Rafail Ovreiu
Hasan Deli
Avramaciu Ovreiu
Mehmet Baraictar
Carabetu Isac
Bedros Armeanu
Hagi Zisu
Hagi Apdula
Dervig Turcu
Osman
27 Avram Alcalai
28 Merdiros Armeanu
29 Avramu Alcalai
Ion Cficiularu
State Stefan
Fran(iscu Babic
Insus1
Mehmede
31
Ipac
(A. S. Dosar No. 1267, Via 72, 73, 74, 85 1 86).
www.dacoromanica.ro
31
0. I. nXicorm/u
32
Carantina Giurgiu
LIMA de suma monezilor ee au intrat in Printipat pe Irma Noemvrie 1832.
(Extras rezumativ).
ImparAtesti
Ruble
Crontaleri
Diriclii .
Riiali
790
648
34
37
349
7.102
84
429
Sfan %ihi
Mariiaii
Mahmudele
Funduci
Misiri
166
687
24.194
5.981
4.162
649
1.451
23
62
Stamboli
Icusari
Dodecari
Rubiele
Nesfiele
Barbuti
Iuzluci
Beslici .
Triiari
Ichilici
Ecsindari
Lei parale mArunte
ToatA suma
10
242
94.883
141.984
(A. S. Dosar No. 1267, filele 136, 139).
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA CUNOATEREA MONETELOR ADUSE DIN TURCIA
33
ANEXA No. 7
Carantina Izvoarele
Pernipsis de cats felurime de monedii ye an treent in Printipat pa urinatoru anu 1832
luna lui Septemvrie.
Toata
suma
leilor
Buc.
Buc.
60
Lei
Numele celor ce au dat

moneda din Turchia
Numele priimitorilor
monezi din Printipat
Luna lui
Sept.
Stoian Bulgaru ot Izvoa-
11
Para le
Imin Turcu ot Praova
135
re le
4
4
8
25
105
350
56
236
913
126
702
94
940 2.145
6
13
10
10
20
200
7
2
15
4
45
20
23
51
25
33
20
45
19 1.786 4.624
20
20
30
30
20
30
30
Stan Panduru ot tam

Chita Vaduva ot Izvoare
Poopa Ion ot Balta Verde
Sava Negutatoru ot Negotin
Stoian Bulgaru ot Izvoare
Suliman Turcu ot Praova Parucicu C. Balt. ot tam
Sava Negut. ot Negotin
Stoina Bulgaru ot Izvoare
Ion Zgaiba ot Hotarani
Sava Bulgaru ot Negotin
Stoian Bulg. ot Izvoare
Suliman Turcu ot Diiu
Dumitru Dop ot Gogosi
Maria sotia lui Dum.otNe- Nicola sin Dumitru otam
gotin
Ilie Cepes ot Negotin
Ion Dascalu ot Jiiana
Ion Pasa ot Jicova
Ancuta Viid. ot Izvoara
Ion Gruilanu ot Gruia
Iusuf Turcu ot Vdrfu
Stana Vaduva ot Izvoara
Dumitr sin ot Izvoare
Ilie CepeJ ot Negotin
11
18
18
18
22
22
23
25
25
25
25
25
25
25
25
20
(A. S. Dosar. 1276, fila 69)
www.dacoromanica.ro
34
0. I. BLIMIANU
Carantina Isvoarele
Luna Oetomvrle 1832.
1 Toata suma Numele celor ce au dat Numele priimitorilor moleilor

cn
moneda din Turchia
nezi din Printipat
E4
Z;
TO 06
Buc Buc. Buc. Buc.
29
EJ
5
5
20
20 549
16
208_ 243
26 154
78 175
27 38
205
20
10
11
8
64
5o
Lei IParale
65
11
11
45
488
76
315
25 56
30 67
10 369
27 326
245
73 290
46 103
109
4
4
41
72
=-1 1,971
3.744
e
.43
10 Stan Panduru ot Praova

10 Imin Turcu ot Praova
10 Jifco Sarbul ot Praova
lAncuta VAduva ot Izvoara

Mariia lui Vasilie ot Gogosi
Stcian Bulgaru ot IzvoarA
Ilie MocrAneanu ot Negotin Stoian Bulgaru ot IzvoarA
Ilie MocrAneanu o: Negotin Dumitru Corbu ot Gogosi
Jifco CArciumaru ot Praova Stoian Bulgaru ot IzvoarA
20 Iovan Sarbul ot Cracojvat Ion ZgaibA of Hotarani
Ion Dascalu ot Jiianu
20 lie Cepes of Negotin
Dumitra Vaduva ot Balta
10 Bechir Turcu of Negotin
Verdc
Sava Sarbu Negotineanu ot Stoian Bulgaru ot Izvoara

Negotin
20 Ilie Mocraneanu ot Negotin Dumitru Pace ot Gogosi
Sava NegutAtoru ot Negotin Stoian Bulgaru ot Izvoara
Nicola Parcalabu of Izvoara
Gheorghe Ivancea ot Gogos
20 Bechir Turcu ot Palanga
Ilie Cepesi Sarbu ot Negotin Ion Dascalu ot Jiiana
30 Ilie MocrAneanu ot Negotin Dumitru Pace ot Gogosi
Stoian SArbu ot Izvoare
10 Sava Prijichie ot Negotin
10 Ilie Cepes ot Negotin
20 Gheorghe Navoreaza cu alti Mihai sin Stanciu cu alti ot
Izvoare
Stan Panduru ot Praova
Stoian Boiangiu ot Jiiana
Peltco David ot Negotin
Stoian Bulgaru ot Izvoare
10
10
(A. S. Dosar 1267, filele 69 si 90)
www.dacoromanica.ro
2
2
4
6
9
9
11
12
12
16
16
16
19
19
20
22
23
24
26
35
CONTRIBUTIUNI LA CUNDAVEREA MONETRLOR ADUSEI DIN TUR CIA
ANEXA No. 7 (Urmare)
Carantina Izvoarele
PerilipsisA de MA felurime de moneda au intrat de decindea ale! In PrIntipat pe aceste

urmatoare tuna lul Noemvrie, eum coprinde anul 1832 tuna lul Noemvrie 30.
U
XI
.... :al
..= xct
.= u
ra
Cali bani face
peste tot
Lei
1-.
Ci)
13
14
31
6
.5
Numele cele ce au dat moneda Numele priimitorilor mo-
de decindea dincoaci
-1
Parale
20 Jif co Carciumaru ot Praova
30 Marin sin Dop ot Praova
Stan Panduru ot Praova
Ancuta VAduva ot IzvoarA

Stoian Bulgaru of Izvoarli
Gheorghe Dop ot Balta Verde
Stan cu alti ot IzvoarA
18
173
20 Zaman Sarbu cu alti tovarasi Tudor Neguti cu alti tova-
150
337
20 Zaichel Turcu ot Dii
82
13
353
ot Dii
-184
29
794
6
6
7
rasi ot Izvoara
Nicola sin Dumitru Dop ot
13
Go gosi
Zaichul Turcu ot Dii
Radu Ureche ot Valea Anilor

10 Poopa PAtru cu alti tovarasi
Stan Neguti cu alti tovarAii
ot RadovAti
ot IzvoarA
20
,?7:1,
nezi de aici din Printipat nC cu

0
77
co
20
20
20
20
(A. S. Dosar 1267, fila 112)
www.dacoromanica.ro
36
c. r. BXICOIANIT
ANEXA No. 8
Carantina Oltenita
Insemnare de suma banilor se an evit din Priniipat 0 an Intrat In Priniipat pe treeutele
luni Nile, August, Septemvrie 0 Octomvrie
Bani ce au iesit din Frinfipat
Taleri Parale
PA luna lui Iu lie
3.108
2.151 20
PA luna lui August
2.556 10
PA luna lui Septemvrie
5.888 30
PA luna lui Octomvrie
13.704
20
Bard ce au intrat In Printipat

Taleri Para le
5.449
4.394
10.286
24.578
44.708
22
37
10
PA luna lui Iu lie

PA luna Jul August
PA luna lui Septemvrie
PA luna Jul Octomvrie
29
Adunarea
Taleri Parale
13.704
20 Esirea
44.708
58.413
29
1.
Care bani numai in icosari, dodecari si rubiele, ea altA,
Intrarea f monedA nu prea lucreazA pe aid.
=9
(A. S. Dosar No. 1267, fila 77).
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA CUNO4TEREA MONETELOR ADUSE DIN TURCIA
ANEXA No. 9.
37
Carantina Pioa Petrii
Perllipsis de eats sumfi de monezi an Intrat din Tumble In Printipat, pe tuna 1W Septemvrie
I Oetomvrie, lest 1832.
ca
u)
suma
monezii
131
131
.114
d.
c.,
--
IPara le
Lei,
Septembrie
6.
4
4
Cate lei 15 ; parale 20

Cate lei 6
37 Parale mdrunte
.
.
.
.
.
.
.
.
2.030
24
9
2.064
37
20
37
17
Octomvrie
5
6
18 20
18 20

In parale marunte
77
18
96
2C
20
Pioa-Petrii, pe la care au trecut aceasta moneda pa schimbul marfurilor ce au iesit

din Printipat.
(A. S. Dosar No. 1267, file 80).
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
38
ANEXA No. 10
Carantina
70
2
3
5
2
14
_
65
1
34
3
1
--
=
Z
VI
=u
150
200
20
30
250
65
45
10
59
22
12
43
__
35
67 85
150
1
14
2
15
80
153
400
88 546
21 744
u.
F:
II
II
I
c.,
Barbute
IL
. .1
Triiari
Sfanfihi
,..-.
10
27 14
50
II
ll
50 300
300
50
't, .-.
= 0
Ruble
,--,
.u."
Crontalerql
cs)
Funduci
6.
Nesfiele
ts
'c
H
e
..A
V
R ubiele
11
Stamboli
Mahmudele
il
11
Lana
2
122 98
29
23
6
5
10
165
14
3
3
5
4
2
20
40
4
36
3
3
450
27
100
10
16
5
25
2
5
1
3
7
16
6 150
800
16
10
50
80
400
290
26 32
7
161
422 3845 216 21 27 14 891
70
2
46
3
309 160
6 113
2 926 95
www.dacoromanica.ro
153 620
CONTRIBUTIUNI LA CUNOWERRA MONETELOR ADUSE DIN TURC1A
39
Turnul
Septemvrle 1832
a,
='Z
Toata Suma
NUMELE NEGUTATORILOR
8.695
4.650
1.110
20
115
46
2.337
313
2.797
246
3.408
218
560
6.200
136
15.100
13.084
277
500
46
62
36
37
539
1.012
1.443
959
256
387
52
67
204
95
33
182
191
2.577
12.400
5.397
4.520
3.080
93.295
,,, p,
VI
Meemet ot Bituli
Mustafa Zacaria otam
Naun sin Nicole otam
Ivanu sin Ene ot Ilia

Firita ot Gherghita
20 Nicolaie ot CacarAzeni
20 Evanghelie ot Velii
Gheorghe sin Mihaiu

20
20
20
Isnfu ot Plevina
Ali Bairactar ot Nicopoli
Ene ot Caranlacu
All Capitan ot Nicopoli
Dimitrie ot Ileana
Ivancea ot Pazargic
Dimitrie ot Ileana
Isuf ot Plevini
Agin Capugiolu ot Nicopoli

20
30
30
20
20
10
20
10
10
Numele Priimitorilor
N v)
a
Parale
Lei
-o P.
All Hagi otam

Ipac otam
Costea ot lanina
Abdula Bairactar ot Nicopoli
Anastase ot Orghilocastro
Meemet ot Nicopoli
Marin ot Odaia
Omer ot Nicopoli
Hagi Meemet otam
Chiose Asan otam
5erifu Ali
Amet Cavafu ot Nicopoli
Ivanu ot Craiova
TAnase ot Dobresti
Mate! ot Craiova
Ion ot Sa'garcea din Deal
Costea ot Slatina
Sandu ot StoicAneti
20 Radu ot GArle
Amet ot Nicopoli
Amet CuibArea otam
20 Mustafa Bairactaru
20 loan Dimitriu ot Craiova
Stanu otam
10
www.dacoromanica.ro
4 Insui
Insusi
Insusi
Insusi
10 Insusi
Insusi
11 Insusi
Insui
Lui Dumitrache Periiteanu
lui Osmanu
lui Zelea ot Caracal
lui Manef Ibraim
lui Dimitrie ot Rusi
lui Vasile Gelepu ot Caracal
lui Dimitrie ot Rusi

lui Dimitrie Zinoaca
lui Ciorbagi Stan
13 lui Stoian 01 Flamanda
lui Capitan Ianache otam

Insusi
Insusi
Insusi
Insusi
Insusi
17 lui Meemet
hii AliutA
lui Ciolanu Omanu
20 Insusi
Insusi
Insui
Insui
Insui
Insusi
Insui
27 Insui
Insusi
Insui
Insui
Insui
Insui
Insui
C. I. BXICOIANTJ
_
1
74
40
22 23
16
38
3
18
3
16
6
3
477
3
13
5
7
5
3
70
20
Lei parale
marunte
___
1
12
6
19
21
22
22
4
1
1
8
2
3
2
2 144
57
27
..__
46
__
270 2086 1440
1
1
1005
628
6
3
6
16
2
41
7
9 305 20 19 54 30 30 1188
www.dacoromanica.ro
--
_
4
2
3
2 56
8 94
7 275
2 2
_
_
_ _ _ ,__
cz
.e.
--
300
390
Mahmudele
II
33
11
Triiari
Exindari
50
87
90
3
15
51
5
9
59
Ti
800 125
90
2
9
218
2
.
:a:
0.3
65
15
10
62
80
12
11
Luna
11
co
Sfantihi
CI
(n.
Cl
luzluci
rx
=
...
9 191
150 100
1
1
1.1
Carantina
:174
I.
Ruble
r.I.
...
250 95
75 1253 1300
1
4
8
48 42
14
--
Crontaleri
..u
0.
Funduci
u,
Nisfiele
-.
Rubiele
Stamboli
II
Barbute
40
_ __
_
_
__ _ _
-_
_ _ _
15
903 126
CONTRIBUTIUNI LA CUNO/qTERRA MONETELOR ADUSE DIN TURCIA
41
Tumul
Toata Suma
NUMELE NEGUTATORILOR
Parale
Lei
1.118
2.852
1.119
169
1.661
525
40
249
101
155
295
210
3.600
315
6.201
8.100
2.340
102
114
32
30
235
72
515
656
725
209
28
1174
309
184
55
205
58
9
24
92
327
79.976
Radu Popa ot Lite

Samfir ot Slatina
Simion ot Silistioara
AB Cusum ot Nicopoli
Isufu ot Plevini
Eminu ot Nicopoli
All Cusum otam
Insusi
Insusi
11 Insusi
CAI). Ianache ot Flamands
lui Postelnic Dimitrache
lui All
lui Stan Boiangiu
ot MAgurele
30 Isufu ol, Plevini

20
30
30
30
30
30
Barbu ot RacovitA
PAun ot Dramugas
Mihaiu ot VAlcov
Badeaa ot Calap5r
Ivan Bosneagu ot Ur lea
Costandin ot Craiova
11
Dobre BicA Vatafu ot Saiele
Tudor ot Zara
Insusi
6 Insusi
8 Insusi
TAnase ot Iatropoli
20
10
10
20
20
30
20
Numele Priimitorilor
nsO
Gheorghe Gligoriu ot Bucuresti

Iosif Molaionis otam
43.287
596
1.720
16
118
20
Ziva din
Octomvrie
Octomvrie 1832
All Cuzum ot Nicopoli
12
13
Mutis otam
Dumitru otam
Tudorache ot Bucuresti
15
20
20 Calugaru Visarion ot Celeiu
DanailA ot Catane
Mihaiu Munteanu ot Zavra
Gligori ot Buclas
20 Aliman ot Slatina
Osmanu Pasagicu
Florea al Armeanului ot Lita
10 Dumitru ot RAioasa
30 Marin ot 5agareea
10
10 Stancu ot Sarbia
30 Stan Tocitu ot Odaia
20 Eftimie ot RAioasa
10 Ion Pace ot Apia
10 Marla ot Izbiceni
20 TAnase ot Tufa
20 Ivan Barza ot Fundu-Vornicului
10 Erimie ot Uda
Tudor Sarbul ot Mozolea
20 Ion Toncea ot Lita

10 Marin ot Tiia
10 Sarban ot CuvAnesti
20
lui Dimitrache Perieteanu

Insusi
Insusi
Insusi
Insusi
Insusi
Insusi
Insusi
lui Vasile ot Caracal
Cap. Ianache ot Flamanda
lui Gheorghe ot Stoinesti
lui Costandin Nicolau
Insusi
Insusi
Insusi
Insusi
Insusi
Insusi
Insusi
Insusi
IRMO
Insusi
Insusi
Insusi
Insasi
Insusi
Insusi
Insusi
Insusi
Insusi
Insusi
Insusi
Insusi
Insusi
(A. S. Dosar 1267, filele 75, 76, 83 si 84)
www.dacoromanica.ro
42
C. I. BAICOIANU
ANEXA No. 10. (urmare)
Carantina
26
24
29
20
--
'54
10
26
41
32
20
15 15
10
23
2
_ __
_ _ _ _ 7 __ __ 62 __ _
_
_
5_
1
1
40
__
10
15
21
40
30
7.
14
10
3
.03714131
11
51 14 498 611 17531
1.000
30
331 58 111 1.852
www.dacoromanica.ro
'I
1
----
2
8
15
Barbute
Exindari
--
86
59
29
11
150
--__
---10
--__
50
118
30
29
2
40
20
132
24
107
5-- --------_ - -- ----- _ _ ----- ___

__ __ -------_ ___-- __ __ -___
_ ___
--- -_ - -- --_ ___
--_ --1
1
123
50
(-1
... =
>7
1._ ai
----
4
200
28
26
268
40
87
_ _ _ _ 15 _ _ 3 _ _ _ _8
Lei parale
marunte
II
3
2
2
85
3
21
2
6
196 160
36 34
39
75
Fa-1
40
53 19
330 50
140 63
=
N
13
200
Sfanfihi
Beslici
II
Ruble
Riialuri
.r::',''
11
7
- -_
_ _ __
10 _ _ _ _
11 _ _ _ _ _ _ __
-3 _ ___ _ _
Funduci
o
II
Nesfiele
0,
Rubiele
-0
=
Misiri
V
...
Crontaleri
0,
II
Mahmudielell
Stanboli
II
Listii de monedele earl au
31
51 I I 1981
CONTRIBUTIUNI LA CUNOASTEREA MONETELOR ADUSE DIN TUROIA
Turnul
intrat In Print (pat In luna Noembrie 18 32.
Toata suma
Numele Negutatorului
Lei
cad
C).
Nz
363 10 $tancu VAtafu ot Belitori

17 10 Florea ot RAioasa
135
Radu ot Belitori
148 20 Delea Sarbul ot Lucurici
6 30 Ion ot Baneasa
Ion CoandA ot Dulceni
77
365 20 Dimitrachi ot FlAmanda
56
Stoica Titu otam
13
Stan otam
502 10 Doncea Sarbul ot Tatova
180 30 Pavel otam
417 10 Tudor otam
9
Gheorghe of Lisa
2.711 20 Mustafa ot Nicopoli
1.003
Pavel ot Cazanllcu
507 10 All Bairactaru ot Nicopoli
3.913 20 Imis otam
Pavel ot Cazanlicu
6.229
2.793
Ali Bairactaru ot Nicopoli
Ali Capitanu otam
784
10.609 30 Isufu ot Plevici
Imis ot Nicopoli
2.556
875 20 Ipac otam
1.125
Mustafa Bairactaru otam
659 10 Florea ot Werdea
611 20 Gheorghe ot Raioasa
132 30 Florea ot Fundu Vornicului
212 10 Ivan ot $opia
3 Insusi
Insusi
8
--
lnsuii
insusi
lnsuii
lui All Cuzum
lui Jelea
lui Amet
lui Serifu All
lui Jelea
lui Dimitru Petrescu
lui Atil Meemet
13 lui Dimitru Petrescu
16 lui Serifu All
17 lui Ali
lui Atil Meemet
Insusi
17 Insusi
Insusi
Insusi
lnsuii
lnsuii
168 30
77 10
4 20
24 30
6.370
518 20
634
692 --118
183 10
133
Donciu ot Mavrodini
Mihai Ungureanu ot Ploelti
Ion ot Ileana
Dina ot Stoicanesti
Ion ot $Arbanesti
Ilie ot Poponzalesti de jos
Neagu ot indescifrabil
All Cuzum ot Nicopoli
Aivaz Armeanu otam
Petcu Sarbu ot indescifrabil
Urcea ot Iatropoli
Stoian Sarbu ot Dabuleni
Iancu ot Oprisor
Patru Ciobanu ot Mozolea
lnsuli
insusi
fnsuii
insusi
Insusi
insusi
insusi
12 insusi
MirAncea ot $Agarcea
87
549
72
112
To
fnsusi
fnsusi
lnsuhi
lnsuii
lnsuli
Insusi
21 Insusi
Insusi
lnsusi
30 Insusi
Insusi
Insusi
insusi
46.778 30
(A. S. Dosar No. 1267 fila 117, 118 si 121).
www.dacoromanica.ro
43
C. I. Elmo uric
44
ANEXA No. 10. (urmare)
Carantina Zimnicea
Lista de monezne ee an intrat din Tuna la to Print 'pat ,I. in eke legs turl pe tuna Septemvrie,
Oetomvrle 1 Noemvrie, teat 1832.
LegAturi
ImpArAteiti
Octomvrie
Noemvrie
Para le
Para le
Para le
57
1.157
239
705
2.372
5.870
978
2.129
482
102
56
126
174
120
60
1.088
Stanboli
361
Misiri
344
2.974
5.866
128
2.544
313
673
78
Dodecari
Icusari
Mahmudiele
Rubiele
Nesfiele
Barbuti
Begici
Iuzluci
Ichilici
Ecsindari
Ruble
Sfanti ..
Riiali
Dereclii
Crontaleri
Septemvrie
78
27
93
244
.
Lel parale marunte .

ToatA suma leilor
.
.
.
.
76
12.193
1.381
312
53
336
Taleri 238.618.10
(A.
2.909
1.180
213
33
21.132
24
549
175
245
678
2.116
197
2.083
280
55
3
27
31
42
55
5.009
134
33
5.329
Taleri 256.749.20 Taleri 108.487.15
S. Dosar No. 1267, filele 103 -106).
www.dacoromanica.ro
II
INTERVENTIA CAPITALULUI PRITAT PENTRU SPRIJINIREA

FINANTELO R PUBLICE
TABLOURV DE IMPRIIMIITURILE INTERNE ALE MUNTEN1E1 INTRE
ANII 1832-1855
www.dacoromanica.ro
C. I. BXICOTANU
46
ANEXA No. 11
Tabloul sumelor imprumutate de Visteria Munteniei in anul 1832.

Banii ce aratA Visteria
CATIMEA
ca a luat
CU Imprumutare in surge- SUMELO R
rea anului 1832
in Muntenia
Lei IP.
Dela vremelniceasca despartire
Din depozition al Visteriei
Dela Logofe %ia dreptatei .
Dela Logofatul Atanasie
Hristopolu
TOTALUL
Lei
BAGARE DE SEAMA
IP.
772.500
77.500
160.000
Cu zapisul Sfatului No. 1
157.500
Cu zapisul Sfatului No. 2

i cu dobAndA 10%
Dela Dvornicia Mare.
Cu 3 zapise, Ins'
158.230
1. Al visteriei cu No. 3
de lei
66 000
No. 11 de lei
19.330
72.900
158.230
2. Al sfatului cu
3. Al sfatului cu
No. 23 de lei
Dela maior Ganscheiovici
Cu zapisul sfatului No. 4
75.600
Dela Sfanta Mitropolie .

Dela spatareasa Gherachina
Dela Polcovnicul Cuciubei
al 2-lea
Dela Epistimia Greceanca.
i cu dobandA 10%
116.781 60
44.100
126.000
25.200
Asemenea No. 7
Asemenea No. 9
Cu 2 zapise lima :
1. Al sfatului cu No. 8
cu dobanda 10 % 15.750
Asem. cu No. 14
cu dobAnda 10 %
Dela Pascale Gazoti . .

Dela paharnicul Anion . .
Dela Medelnicerul loan Budigeanu
Dela Slugerul TAnase Raioreanu
Dela Serdarul Grigore Obedeanu

Dela Vistierul Nenciulescu .
Dela Hiler Manuah
31.500
1.993 60
Asemenea No. 15
Cu zapisul visteriei No. 27
30.000
10.017

si Cu dobandA 12 %
i cu dobanda 12%
Asemenea No. 18 i cu
47.250
Asemenea No.
31.500
Dela Scarlat Geanulu . .

Dela Aga Constantin Ralet
9.450
25.200
dobAndA 10%
19 i
cu
dobanda 10 %
Asemenea No. 20
31,500
cu
dobanda 18 %
Asemenea No. 21 0 cu
12.600
dobandA 12 %
Dela Doftorul Teodosie.
Asemnea No. 22
132.000
Asemenea No. 24
15.750
cu
cu
dobindA 10%
Asemenea No. 25 i cu
Dela Serdarul Nicolae Vasilescu

Dela logofe%la Credintei
dobanda 18 %
94.500
34.335
2.186.357
www.dacoromanica.ro
dobandA 10 %
Asemenea No. 26
IMPRUMUTURILE INTERNE ALE MUNTENIE1 INTRE ANL1 1832-1855
47
ANEXA No. 12
Tablou de sumele ce s'au imprumutat de Visteria Munteniei cu

zapisele sfatului $i acelea rimase a se pliti la 30 Decembrie 1833
Cite dintre
&mete
DATORIILE
datoriilor
Lei
Imprumutare pe anul 1832

cu zapisele sfatului
Dela D. Logofat Atanasie
. . .
Hristopolu . .
Dela D. major Gaieskevici
Dela D. polcovnic Cuciubei
Dela maica Epistimia . .
Dela Scarlat Geanoglu . .
Dela D. Mare le Vistier Al.
Nenciulescu
. .
aces:e
s'au platit
pima la 15
. . .
Dela Marea Logofetie a
pricinilor bisericelti . .
Dela Marea Logofetie a
dreptatei . . . . . . .
Dela Sfanta Mitropolie .
August 1834
I P.
Lei
P.
157.500
75.6001
126.000
25.200
10.017
12.6001
34.335
160.000
---
157.500
75.000
126.000
25.200
10.017
12.600
, - 55.000
718.033 60
$utul
Dela D. Polcovnic Odobescu
Dela D. G. Opran, insA Imprumut. de galbeni 70.000
Imprum. de galbeni 15.246

Prin invoire pe zapise dela
1 Sept. 1834 pAna cAnd au
63.000
78.750
2.205.000
448.875
de seams
I
P.
----
34.335
---
105.000
116.781 60
663.033 60
31.500
63.000
63.000
78.750
2.205.000
448.875
----
19 zapise
la (alp
Opran, sau
dela cel ce
decu
le va infA-
tisi cu some
a le plAti in
platit si toatA dobAnda la

aceasta sums
Dela D. Gheneral Maior

Stacov
Imprumut. Eforiei Ocnelor
Dela monastirea Segarcea
Lei
116.7811 60
31.500
63.000
Bagare
viitorime
Imprumutare pe leat 1833

Dela D. Caminar Costache
Manu
Dela M-me Tereza Saorvain
Dela D. Postelnic Costache
Cite
au rlimas sA
se plAteascA
pe
189.000
549.431 116
25.5941
3.654.150 116
25.594
3.628.556 116
in urma jurnalului dela
30 Decemvrie
Dela Ghita Opran in 2.558
galbeni spre rAfuirea da-
toriei cAtre Monastirea Se-
80.594
4.372.184 56
www.dacoromanica.ro
ani dela
ziva tmpru
mutAriicu
189.000
dobancla
549.431 116 100 /o pe an.
Imprumutare pe leat 1834
garcea si de lei 55.000 la

logofetia Dreptatei la care
s'au plait si dobanda liana
la 1 Septemvrie al curgAtorului an
C. I. riXicoimiu
48
ANEXA No. 13
Lists de sumele ce au luat Visteria cu imprumutare in

din acesitia in curgerea leatului 1834 fi
.a
Sumele "mprumutate
a
en
Luna $i
Ziva
In
Numele Imprumutatorilor
galbeni
0
Z
1
Buc.
Apri lie 20
2 unie 24
3 Tulle 12
4 August 10
Septemvrie 1
Gheorghe Opran ii Solomon Ha lfon . . . 5.000

Idem dela numi%ii
2 558
'I
D. Pot. Polcovnic Nojin
3 000
Logofetia dreptatei . .
. . .
.
Urmatoarele zapise s'au slobozit pentru imprumutarea de 26789 galbeni lei 4,rbani 16
ce s'au facut prin D. Serdar Ghita Opran
a se plAti aducAtorului cu soroc de 3 ani,
incepAndu-se dela 1 Septemvrie 1834 si cu
dobAndA de lase la suta pe fiecare an in 2
semestruri pe fiecare;
Zapis de galbeni
Zapise galbeni a 100 galbeni fiecare
271
www.dacoromanica.ro
100
26.600
peste tot
Lei
P.
157.500
80.594
ocotiti In lei
IS
94.500 11.236
841.050
IMPRIJMUTURILE INTERNE ALE MUNTENIE[ INTRE ANTE 1832-1855
curgerea leatului 1834 cu zapisele sfatului, ce au plait

ce au Ames datorie la zi 1 Ghenarie 1835
Sumele ce Ce au ram as
s'au OMR datorie a se
din aceasta plati pe
in leatu11834 viitorime
P1
1
-.- 3
157.500
80.594
Lei
zr
ll'
(5
P.
--
Cu soroc de 3 luni si cu dobanda ate 10 % .

ff
94.500
11.236
Galbetti
Lei
Aicea se inseamna dobanzile cu cari s'au

facut imprumutarea si alte
bagari de seams
/I
If
If
1 an
If
If
,,
I/
If
3,
fP
ft
fI
//
If
If
--
Pentru dobanda acestor galbeni, socotita 'Ana In Im-
plinirea sorocului de 3 ani, cand urmeaza a se

plati capetele, s'au slobozit deosebite 6 zapise
toate cu data dela 1 Septemvrie 1834 si fiecai e
zapis cu cite 3 galbeni, cu Indatorire a se plati
dobanda la soroacele ce se arata Insa :
No. 1 zapis a se plat' la 1 Martie

No. 2
No. 3
No. 4
No. 5
No. 6
--
,, ,,
,,
,,
,,
,
,.
1835 galbeni
1 Septemvrie 1835
1 Martie
1 Septemvrie 1836
3
3
1 Martie
1837
1 Septemvrie 1837
3
18
1836
4.788
841.050
Pe 'ging aceasta sums de dobanda li s'au slobozit

alte case zapise cu data dela 1 Septemvrie 1834,
tot pentru dobanda socotindu-se cate 4 % afara
de 6 cu soroc a se plati insa :
No. 272 zapis a se plati la 1 Martie 1835 galbeni 534
No. 273 idem la 1 Sept. 1835
534
No. 274 idem la 1 Martie 1836
534
No. 275 idem la 1 Sept. 1836
534
No. 276 idem la 1 Martie 1837
534
No. 277 idem la 1 Septe.
534
Din care la sorocul de 1 Martie 1835 galbeni 1.335

1 Sept.
Idem la
1.335
If
1 Martie 1836
Idem la
1.335
1 Sept.
Idem la
1.335
Idem la
1 Martie 1837
1.335
Idem la
1 Sept.
1.335
3.204
8.010
8.010
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIAND
50
(Ur
Sumele imprumutate
5'
i
NLuna
Lu
SocotitiIn lei
In
galbeni
peste tot
Num ele imprumUtatorilor
ziva
Buc.
278 Septemvrie 1 Hiler Manuach evreu saraf
Urmatoarele zapise s'au slobozit p. Imprumutare ce s'au facut de .. . . prin

a se plat' InfAtiitorului cu soroc de 2 ani,
Incepandu-se dela 1 Octomvrie 1834 i cu
dob. cate 6 galbeni la suta pe an In dou5

semestre pe fiecare an
279 Octomvrie 1
Idem.
280 Octomvrie 1
Idem
281
282
283
284
285
286
287
288
289
PP
pp
PP
pp
PP
PP
PP
pp
PP
PP
ft
PP
,,
,e
PP
PP
Pr
Zapis cu asemenea cuprindere
290
328
Zapise de galbeni a 500 fiecare
329
Zapis cu asemenea cuprindere de galbeni .
330
408
Zapis de galbeni a 250
409 Octomvrie 1
410
543
Zapise de galbeni a 100 fiecare
www.dacoromanica.ro
--
460.000
1 000
1 000
1 000
1 000
1 000
1 000
1 000
1 000
1 000
1 000
500
19 500
250
19 750
.
P.
Lei
100
13 400
-I
,i
--,----.-.
-----
--
IMPRIIMUTURILE INTERNE ALE MUNTENDIR INTRE ANII 1832-1855
61
mare)
Sumele ce Ce au ramas
s'au OMR din datorie
aceasta in
leatul 1834
Lei
P.
351.262 60
--
a se
plati pe
Aicea se inseamna dobanzile

cu cari s'au facut imprumutarea si alte
bagari de seams
viitorime
Lei
a)
.0
.7d
P.
108.737 60 Pe care orandueste a -si primi dela Eforia vamilor
--
din sferturile ce este sa raspunza la visterie, cate

lei 117,087, bani 60 pe fiecare luna In 4 luni Incepand dela 1 Octomvrie leat 1834 'Ana la 1 Fevruarie 1835 cu dob. 10% pe an.
Pentru dobanda acestor 1000 galbeni socotiti pans

la fmplinirea sorocului de 2 ani cand urmeaza a
se plat capetele s'au slobozit deosebite 4 zapise
cu data dela 1 Octomvrie 1834 si fiecare zapis
de cate 30 galbeni cu indatorirea a se plati do-
bands la soroacele cc se arata insii :

Zapis a se plati la 1 Aprilie 1835 de galbeni 30
Idem la 1 Octomvrie
3U
la 1 Aprilie 1836
30
la 1 Octomvrie
30
P)
VP
PP
--------
---
--
---
---
)7
77
Cupoanele acestui zapis cu aceeasi data insa :

Zapis a se WU la 1 Aprilie 1835 de galbeni 15
Idem la 1 Octomvrie
15
,,
'I,
1 Aprilie 1836
1 Octomvrie
15
15
Cupoanele acestui zapis cu aceeas data Insa :

Zapis a se plati la 1 Aprilie 1835 de galbeni 7 q
Idem la 1 Octomvrie
7 Y2
1 Aprilie 1836
71
77
1 Octomvrie
7 Y2
17
120
120
120
120
120
120
120
120
120
120
60
2.400
30
2.370
---
Cupoanele acestui zapis cu aceeasi data Insa :

Zapis a se plait la 1 Aprilie 1835 de galbeni
Idem la 1 Octomvrie
1 Aprilie 1836
1 Octomvrie
71
97
www.dacoromanica.ro
3
3
3
3
12
1.608
C. I. BAICOIANU
52
Sumele imprumutate
Luna i
ziva
In
Numele Imprumutatorilor
Socotiti in lei
Bucati
548 Decemvrie 12 Hiler Manuah evreu saraf

Idem
549
9f
550
PP
PP
28
551
,,
552
ff
PP
553
yp
Of
554
I,
1,
555
,,
,,
.........
Peste tot.
www.dacoromanica.ro
peste tot
galbeni
Lei
63.000
2.000.250
3 750
3 250
3 000
1 200
1 270
1 000
1 010
780
118.125
102.375
94.500
37.800
40.005
31.500
31.815
24.570
4.125.820
---
P.
IMPRUMUTURILE INTERNE ALE MUNTENIE1 INTRE Abut 1832-1855
53
Sumele ce Ce au rAmas
s'au plata din datorie a se
plati pe
aceasta in
leatul 1834 viitorime
Lei
P.
Lei
Aicea se Inseamna dobanzile cu care s'au

facut Imprumutarea $i alte
bagari de seams
P.
Galbeni
mare)
Pe langa aceasta sums de dobanda s'a slobozit alte

4 zapise cu data dela 1 Octomvrie 1834 tot pentru dobanda socotindu-se ate 4 % afarA din 6 cu
soroc a se pint MO :
2.000.250
No. 544 zapis a se plat' la 1 Amine 1835 galbeni 1.270

1.270
No. 545 Idem la 1 Octomvrie
1.270
No. 546 ,,
1 Aprilie 1836 . .
1.270
No. 547
1 Octomvrie . . . .
Din care la sorocul dela 1 Aprilie 1835 galbeni 3.175

1 Octomv.
,, 3.175
3.175
1 Aprilie 1836
77
/V
PP
1 COM%
3.175
91
PP
,
>7
12.700
118.125
102.375
94.500
37.800
40.005
31.500
31.815
24.570
589.356 60 3.536.463 60
Cu soroc la 3 ani g cu dobAnda cite 7 y2% la pungA

Asemenea
Asemenea
Asemenea
Asemenea
Asemenea
Asemenea
Asemenea
www.dacoromanica.ro
5.080
12.700
--
54
C. I. BA1COIANII
ANEXA No. 14
Lisa de banii ce au plitit Visteria

LA CINE ANUME A FOST DATORIE
Pe temeiul zapiselor Sfatului Administrativ D-lui Kir Hi ler

Manoah ovrei, plata capetelor ce a Imprumutat Visteria Valahiei, Imprumutati pe temeiul poruncei Mariei Sale No.272
din anul 1834.
Zapis dela 13 Fevruarie 1835 No. 3
Idem altul
No. 4
Idem tot numitului cu trei zapise scrise dela 12 Decemvrie
1834 de 10.000 galb. pe temeiul poruncii MAriei Sale dela
15 Decemvrie 1834 No. 272.
Dup A zapisul No. 548 pentru galbeni. . .
3.750
Idem altul No. 549
. . .
3.250
Idem altul No. 550
. .
3.000
IP
pp
9,
Idem cu 2 zapise scrise dela 29 Ghenarie 1835 :

DupA zapisul No. 1 pentru galbeni . .
550
Idem altul No. 2
PP
10.000
315.000
1.000
31.500
2.000
13.000
63.000
450
Idem cu alt zapis No. 5 scris dela 24 Fevruarie 1835 :

galbeni
3
Pe temeiul zapisului casei Visteriei dela 3 Iunie No. 329 D-lui

Marelui Vistier Alexandru Vilara pentru alti atata ce a fmprumutat Visteriei.
Idem al zapiselor sfatului Administrativ D-lui Kir Hiler za-
raful plata capetelor ce a Imprumutat visteria pe temeiul
poruncilor MAriei Sale No. 209 si 405 :

DupA zapis scris dela 20 Marne 1835 No. 6.
Idem
20 Martie
, 7
Idem
15 Aprilie
, 8
Idem
28
" " 9
Idem
6 Mai
10
Idem
10 "
" " 11
Idem
10
12
Idem
20 "
14
Idem
4 Iunie
17 galbeni 1280
Idem
10
18 galbeni 1000 .
Pe temeiul zapiselor Sfatului Administrativ D-lui Kir Hiler
Manoah zaraful pentru plata capeetelor de banii ce a Impru-
PP
31.500
28.350
PP
28.350
80.000
100.000
83.484
31.500
28.350
110.000
47.250
40.320
31.500
mutat Visteria ate 18 galbeni la % pe an :
DupA zapis scris la 10 Julie No. 18 galbeni 1.000

IP
PP
JP
PP
PP
PP
PP
PP
21
ll
SS
If
22
IP
PP
PP
PP
PP
77
77
2$
71
77
77
17
PS
PP
PP
PP
PP
PP
27
77
77
PP
P3
PP
IP
11
PP
19
20
21
22
23
24
PP
PP
PP
,,
P7
31.500
34.650
28.350
15.750
47.250
63.000
22.050
1.000
900
500
1.500
2.000
700
7.700
De reportat
www.dacoromanica.ro
------
IMPRIIMUTURILE INTERNE ALE MUNTENIES INTRE ANTI 1832-1855
din imprumutirile anului 1835

ramas daS'au platit Au
tone la 1
In cut gerea
anului 1835
P.
Lei
Ghenarie
TOTAL
135gAri de seams
1836
Lei
P.
Lei
P.
Dobanda ate Lei 7 parale 60

la punga pe luna
Idem
59.850
--
--
Idem
Idem
409.500
28.059
--
_ _--
--- --_
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Idem
Cate 18% pe an.

Idme
Idem
540.758
Cu suma de lei 31.500 din zapisul
dela 10 Iulie No. 18 s'au trecut
242.550
1.320.713
de plAtiti lei 13.230 Imprumutarea arAtata la venit No..15 Iunie

1, cum i alp lei 18270 din im-
prumutarea de lei 630.000 alatuita din 2 zapise unul 27 si al-
tul No. 28 August 1 pentru a

Visteria pe cel I condei nu l'a
trecut la datorii neplatite, cum i
din lei 630.000 scade acesti lei

18270 si trece numai lei 611.730.
www.dacoromanica.ro
55
c. I. BAlcouriu
5b
(Ur
La cine anume a fost datorie

P.
Lei
Report
6
7
. .
Idem al zapisului scris dela .... imprimeria Logofetiei
dreptAtei spre plata banilor ce a Imprumutat pe ViSterie .

Pe temeiul zapisului sfatului administrativ s'a dat la Sf. Mitropolie plata capetelor de banii ce a Imprumutat pe Visteria
Valahiei
DupA zapisul dela 1 Septemvrie 1835 No. 29
Idem altul dela 2
1835 No. 30
IP
Idem D-lui Hi ler Manoah, zaraf, plata capetelor :
DupA zapisul dela 21 Julie No. 25 In galbeni 7.000 .
Idem
26
3.000. .
60.000
30.000
220.500
94.500
10.000
9
10
11
12
Zapis dela Mai 17 cu No. 13 Imprumutarea dela Epistimia
Idem dela lunie 1 cu No. 16 Ia D. Gheorghe Papa

Idem dela August 1 cu No. 27 Ia Hiler Manoah
Idem la
1
28
.
. .
Se scade ce s'au platit din suma de lei 31.500 care se arata
la No. 5
346.500
283.500
630.000
18.270
13
Zapis dela Decemvrie 16, No. 31 Serdarul Opran si Solomon
14
Idem dela Dechemvrie 20 No. 321a D. Caminar Moshu
Half on
.
Idem dela Dechemvrie 28 No. 33, D. Serdar Opran si Solomon Halfon

Se scad :
Cei trecuti la No. 2 trei zapise No. 548, 549 si 550 In 1000
galbeni, fiind imprumutare din anul 1834 si s'au trecut dupa
cuviintA In condica farA anume paragraf
Peste tot .
www.dacoromanica.ro
IMPRIALUTURILE INTERNE ALE MUNTENIEI INTRE ANTI 1832-1855
mare)
Au 'Ames
S'au platit in datorie
la 1
curgerea
Ghenarie
anului 1835
Total
Bagare de seams
1836
Lei
P.
P.
Lei
Lei
P.
1.320.713
13.500
-_ -__
--
90.000
315.000
_ __
-- --- -9.450
25.200
Cu debanda pravilnica
Idem
Cate 18% pe an.

Idem
Cate 12% pe an
Cate 18% pe an
Idem
Idem
611.730
Idem
63.000
35.393
Idem
Idem
63.000
807.773
Idem
1.739.213
315.000
1.424.213
807.773
2.231.986
www.dacoromanica.ro
57
68
C. L BAicoiANu
Tablou de sumele imprumutate in cursul
ANEXA No. 15
6
LUNA
DELA LINE ANUME
fl
ZIUA
DATA SUMA
Oalbeni
Ghenar 10
Martie 8
PP
PP
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
IP
Mai
11
PP
PP
lunie
PP
Iu lie
PP
PP
August
,,
1
1
1
1
Dela Hi ler Manuah Saraful

Iancu VlAdoianu
Hi ler Manuah Saraful
Idem
D-nei HatmAnesei Eleni Erachinii .
Slavitei DragomAnesei Marioara Sutu
Hi ler Manuah Sarafu
D. Serdar Gheorghe Obedeanu
D-nei Hatmanesei Elenii Filipescu
D. Mihalache
D. Solomon Halfon
Secretar Cu len
D-nei Madame Terezia Saorvain
Marioara Roset . . . . .
D. Coleschi registrator Const. Pirgu .
Dela Hi ler Manuah Sarafu
Cuvioasa maica Epistimia
10
10
21
21
4
18
29
30
8
10
24
Octom. 4
Pl
21
Noemv. 7
22
23
24
Decemv. 8
17
18
..
..
Dela Hi ler Manuah Sarafu

Idem
.
.
.
.
PP
PP
Dela Hatmaneasa Elenca Erachina

D. Caminaru Manolache Serghiadi .
Chir Constandin Buzulea
19.590
3.000
12.00
3.000
900
1.100
20.000
2.500
1.000
700
2.860
1.000
1.000
600
3.000
10.000
400
5.000
2.222
11.235
3.000
1.400
700
Lei
P.
617.085 94.500 378.000 94.500 28.350 34.650 630.000
70.000
78.750 31.500 22.050 90.090 31.500 31.500 18.900 94.500 315.000 12.600 10.000 157.500 353.902 60
94.500 44.100 22.050 -
106.207 3.355,527 60
www.dacoromanica.ro
IMPRUMUTURILE INTERNE ALE MIINTENIEI INTRE ANTI 1832-1855
anului 1836 de Visteria din Muntenia

DIN
AU
ACEMA
RAMAS
S'AU
PLATIT
Lei
BAGARI DE SEAMA
DATORIE
P.
Lei
P. 1
617.085
94.500
378.000
94.500
28.350
34.650
630.0- 00
78.75- 0
1.247.085
31.500
22.050
90.090
31.500
31.500
18.900
94.500
315.000
12.600
10.000
157.500
70.000
353.902 60
94.500
44.100
22.050
2.108.442 60
Cu dobandA cAte 18 % si cu soroc de 6 luni

_.
1 an
,, 10% ft
ft
ff
ff
,, 1
ff
ff
18% ff
ff
ff
,, 18% ff
ff 6 luni
6
18% ff
1f
ff
f
18 % ff
$,
,,
ff
f 6 3,
,,
ff
f, 18%
f
5 ,,
ff
ft
,, 18% f
ff
ff
ff 3
ff
,, 18% f I
1f
ff
/7 6
ff
ff
Of
ff 18%
)2
ff 1 an
6 luni
,, 18% f
ff
ff
ff
1f
12% , f
3,
f
ff 1 an
6 luni
ff
ff
,, 12% ff
f
Pf
3f
PP
,, 18% ,,
,, 6
ff
ff
2f
,, 12% If
,, 6
ff
,, 18%
ft
ff
,, 6
f
ff
ff
12% If
,,
,, 6
f3
fP
PO
PP
1f
ff
17
/1
,,
I,
18 %
ff 18%
18%
18%
12%
1f
$3
PP
Pf
Of
1f
ff
13 %
18%
www.dacoromanica.ro
ff
;V
ff
ff
ff
,, 6 ,,,
6
ff 4
ff 1 an
,, 6 luni
,,
ff
ff
ff
ff
oo
ff 6
PP
59
60
C. 1. BX1COIANU
ANEXA No. 16
ListA de sumele dobanzilor cuvenite pe sea

La cine anume gi pe ce anume capete
ImprumutSri din anul 1834

I
D. Polcovnic-Nojin dupli zapisul cu No. 3 la lei
40.950
Din anul 1835

3
Epistemiei Greceanca dupa zapisul No. 13

Gh. Papa, dui:4 zapisul No. 16
Hi ler Manuah cusurul din zapisul No. 31 si 33
611.730
D. Serdar Opran i Solomon Halton, dupa zapisul No. 31 gi 33
126.730
Din anul 1836

Hi ler Manuah Sarafu dupA zapisul No. 1
617.085
9.450
25.200
7
8
9
10
11
D. Iancu Vladeanu, dupA zapisul No. 2 .

Hi ler Manuah zarafu, dupl zapisul No. 3
Idem dupA zapisul No. 4
12
Hiler Manuah Saraful, dupa zapisul No. 7 . . . .

D. Sardar Gh. Obedeanul, dupa zapisul No. 8 . .
D-nei HAtmanesei Elenii Filipeasca dupl zapisul No. 9
D. Mihalache dupA zapisul No. 10
D. Solomon Halfon dupa zapisul No. 11
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
D-nei HAtmlnesei Elenii Erachinii dupA zapisul No. 5

D-nei Shivitei Dragomaneasa Maria iitul dupa zapisul No. 6
Culen
Secretarul Culen
,
12 .
.
D-nei Madam Terezia Saorvain 'dupi zapisul No. 13 . D-nei Marioara Rasti dupa zapisul No. 14 .
. . .
D. Coleschi registrator, Constantin Pargu dupA zapisul No. 15
D. Hiler Manuah Saraful, dupa zapisul No. 16
Cuvioasa Epistimie, dupa zapisul No. 14
D. Hiler Manuah Saraful, dupA zapisul No. 18
.
Idem
19
,,
,,
PP
ft
20
21
D-nel Hatmaneasa Eleni Erachini dupa zapisul No. 22

D. Caminar Manolachi Serghiadi dupa zapisul No. 23 .
Constantin Vizulea, dupA zapisul No. 24
www.dacoromanica.ro
94.500
378.000
94.500
28.350
34.650
630.000
78.750
31.500
22.050
90.090
31.500
31.500
18.900
94.500
315.000
12.600
10.000
157.000
70.000
353.902 60
94.500
44.100
22.050
IMPRUMUTURILE INTERNE ALE MUNTENIEI INTRE ANIL 1832-1855
ma leatului 1836 la imprumuturile Visteriei

Dobanzi cu- S'au platit in Au ramas davenite pe sea- curgerea
torie la zi 1
Ghenarie
ma anului
acestui an
Lei
135gari de seamy
1837
1836
P.
Lei
P.
L e i rF.
----
70.227 99
70.227 99
--
--
--
853
1.134
4.536
--
53.192 75
3.915
7.655
54.810
13.702 60
3.954 99
4.836 17
853 15
- --
567
53.192 75
3.915
4.725
39.690
9.922 60
2.679 9
1.717 77
567
4.536
Socotita dela 1 Ghenarie pang la 15

Martie 1836, and s'au rafuit capetele cate 10 % pe an.
Cate 12 %.
Cate 18 % si afara de alti lei 2268

datorie de dobanda la aceasta stung
pe 6 luni din anul 1835.
Cate 18 % si socotitii dela 1 Ghenarie pans la 1 Octombrie 1836 cand

s'au rafuit randuri randuri capetele.
Gate 18 % dela 1 Ghenarie pang la
20 Martie 1836, and s'au rSfuit
capetele.
Cate 18% socotitS panel la 1 Oct. 1836
cand s'au rafult capetele ; lima lei
500 din cei aratgi sunt intorsi la

2.940
15.120
3.780
1.275
3.118 60
venit.
Cate 10 %
18 %
18%
18%
18% Visteria la suma platita
are sloboziti mai moult cu lei 2 bani
,,
56, pentru care i s'au facut cunoscut prin No.

58.357 96
8.741 30
3.323 30
2.315 30
9.099 10
2.100
1.890
1.701
5.670
23.625
596 48
630
6.772 60
2.835
9.378 48
693
286 78
132 36
356.973 111
---
--
3.543 90
2.835
8.108 12
---- =
201.976 77
58.357 96
5.197 60
488 30
2.315
990 118
2.100
1.890
1.701
5.670
23.625
596
630
6.772
2.835
9.378
693
286
132
154.997
Cate 18 % potrivit cu bilantul Visteriei

,, 18 %
18%
18 % pe zile 210
202
18%
200
12%
180
12%
,?
,;
18 %
12 %
48
18%
12%
60
18%
180
,, 180
18 %
48
"
78
36
34
,,
18 %
18% "
12%
18 %
18%
www.dacoromanica.ro
,,
"
150
142
126
86
81
53
22
13
12
61
C. I. Bliicouctu
62
(Ur
La cine anume i pe ce anume capete
Pe langa aceste mai sunt 1 alte sume de dobanzi trecute

intre cheltueli prin socotelile anului 1836 1 anume :
29
Contracciilor exportatiei sarei dobandala 10.000 galbeni luati
cu escont din 20.000 galbeni ce au avut s raspunza la 1

Aprilie
30
Lui Kir Hiler Manuah Ia Imprumutarea de 800.000 lei pe

seama militiei dela 1 Ghenarie panit la 20 Aprilie 1836,
31
Lui Lazar Calenderoglu plata de dobanda la sumele ce au

raspuns In Visterie Inaintea sorocului din sfertul vAmilor
cand s'au rafuit capetele
Insa :
Din socoteala lui Iulie la lei 90.000 pe zile 15 . Lei 450.

Idem Octomvrie Ia lei 37.800 pe zile 21 . . .
344.52
Idem Noemvrie Ia lei 94.500 pe zile 10 . . . ,, 472.60
D. Sovetnic Serviei Stoian Simici pentru plata de dobanda la
sumele ce au raspuns Inaintea sorocului oranduit a da In
Visterie pentru exporta %ia sarei . . . . . . .
.
.
33 Pentru plata de dobanda 1 cheltueli D. Caminarului Stefan
Moshu la poli %ele trase la Tarigrad in socoteala Inaltei
32
Pori Otomane, Insa
Pe semestru din urma al anului 1835 Ia lei 472.000
Pe semestru 1 al anului 1836 la lei 707.928
16.644,114
28.309,60
www.dacoromanica.ro
IMPRUMUTURILEI INTERNE ALE MUNTENIEI INTRE ANTI 1832 1855
mare)
..
Au ramas daDobanzi Cu- S'au platit in
tone la zi 1
venite pe
curgerea
seams anului acestui an
Ghenarie
1837
1836
Lei
P.
Bagari de seama
2.408 42
2.408 42
19.466 75
19.466 75
1.266 112
1.266 112
15.961 83
15.961 83
44.954 54
441.031 117
241.080 29
44.954 54
199.951 86
www.dacoromanica.ro
63
64
C. 1. BXICOIAMT
Dobinzile ce s'au pliitit si aunt a se mai pliiti
ANEXA No. 17
5
7,..
F.;
Luna, Ziva
CATA SUMA
DE LA CINE ANUME
Galbeni
Lei
Din leat 1835

Epistimia Greceanca
Gh. Popa . .
300
800
9.450
25.200
34.650
2.000
63.000
Din leat 1836

3
D-nei Spatareasa Eleni Erachina
D-nu Serdar Opran
3.00
D-nu loan Vladeanu
D-nu Iler Manuah zaraful
10
11
12
13
14
15
16
17
3.0001
900
1.100
2.500,
1.000
700
D-nu Serdarul Gh. Obedeanul

D-nei Hatmaneasa Elenei Filipeasca
D-nu Mihalache
D-nu Solomon Halfon
D-nu Secretarul Cu len
D-nei Madam Terezia Saorvain
D-nei Marioara Roset
9
10
11
12
13
14
15
2.8601
1.000
1.000
600
D-nu Coleschi Registrator Constantin

PArgu
18 16
19 17
20 18
21 19
22 20
23 21
24 22
25 23
26 24
3.0001
D-nu Iler Manuach Zaraful

D-nei Cuvioasa Epistimia
D-nu Iler Manuach Zaraful
10.00
40
Idem
Idem
Idem . . . . . . . . . .
D-nei Hatmaneasa Eleni Ezachina .
D-nu Caminar Manolache Serghiadis
5.00
2.22
11.23
3.00
1.40
.
.
D-nu Constantin Vuzulea
70
31
32
Martie 13
2
3
14
Aprilie
5
6
21
24
D-nei Vorniceasa Zmaranda Manu .

D-nei Cucoana Alexandrina Florescu
D-nei Elenca Balaceanca
D-nei Alexandrina Florescu
D-nu Lazar Calenderoglu
D-nei Cucoana Elenca Balaceanca .
www.dacoromanica.ro
94.500
94.500
28.350
34.650
78.750
31.500
22.050
90.090
31.500
31.500
18.900
94.500
315.000
12.600
10.000
157.500
70.000
353.902
94.500
44.100
22.050
2.246.616
Din leat 1837

27
28
29
30
75.174 90
12.0001 378.000
Idem
D-nei Hatmaneasa Eleni Erachina
Slavitei Dragomanesei Maria Sulu
.
.
--
1.500 47.250
400 12.600
1.650 51.975
200
6.300
3.400 107.100
600 18.900
-------------90
IMPRUMUTURILE INTERNE ALE MUNTENIEI INTER ANII 1832 -1855
65
mas datorie
la 1 Genarie
1F38
cat
De an
,-.'
Lei
P.
Lei
I P.
Lei
P.
"'" .;=1
la datoria za-
Ce au ra-
in
anul 1837
pisulul pans la
sfarsit. an. 1837
Ce au platit
Dob. cuvenitit pe
anul 1837
pe cite zile de'
la imprumuturile Visteriei in anul 1837
- - -567
12
18
360
206
2.163
12
360
3.758 90
10
360
1.134
2.595 72
567
2.595 72
5.943
3.780
3.758 90
BAGARE DE SEAMA
{ Ina pe p20.11 zile pentru

dcaleciei Vii00(is -i
s'au dat.
Dob. cuvenita la aceasta sutra pe anul

1837 cite 100/0 face lei 7517,57 bani dar
s'au trecut In sums mai mica pctrivit cu

aratarea Visteriei.
10.789 96
9.938
17.010
5.103
6.237
4.252
5.670
749
16.216
1.680
3.780
3.402
11.340
8.281
1.512
1.050
20.081
8.818
22.368
11.340
7.938
3.969
-----
30
60
84
24
107
30
107
59
4.520 30
1.201 24
4.660 51
562 96
13.333 114
1.549 96
7.245
Inset
3.544 96 12
-- --- --- -- - -- - --- -- ---- --
9.938 30
17.011
5.103
3.118 60
4.252 60
5.181 90
749 84
7.117 32
1.680
1.890
1.710
5.670
8.281 107
756
1.050
20.081
8.188
22.368
10.647
7.651
3.836
2.835
756
3.118
378
1.134
3.118
488
9.098
1.890
1.710
5.670
693
286
132
12
18
12
18
18
18
18
12
78 18
36 18
1.685
445
1.542
184
13.333
415
30 12
24 12
51 12
96 12
114 18
96 12
756
30
107
59
42
84
---
18
18
18
60 18
18
30 18
18
112 18
12
12
18
360
pe zile 60, socotiti die 100/0 pe 284
zile cite 12010 pentru toata soma si pentru

16 zile asemenea cat
12010 p. 50.400 ce
aurimas neplatite. In care randuri. s'au

platit capetele.
90
360
360
360
108
360
68
360
160
360
360
360 fin care vreme, randuri, randuri, s'au ras90
(puns capetele.
360
210
255
234
180
360 Paul and s'au Mutt capetele
tranduri.
360
360
randuri
287
286
269
268
249
246
5
www.dacoromanica.ro
66
C. I. IsKICOIAbal
I
zapiselor
II
Ur
:S.
.11
n.
aN
CATA SUMA
DE LA C1NE ANUME
Luna, Ziva
33
34
35
36
37
38
39
10
11
12
13
Galbeni
Aprilie 28
droneasca
ghel
40 14
41 15
42 16
43 17
44 18
45 19
Mat
Mai
Mai
Iunie
14
20
24
10
D-nu Coleschi Registrator Constantin

Parvu
D-nu Procopie Dimitriu
D-nu Procopie Zaraful
D-nei Ralita Nenciulescu
. .
D-nei Eliza fiica d-nei Aga lordache
Florescu
D-nul Secretarul Cu len
D-nei Maria Gheorghiu
D-nu Procopie
11
Iunie
14
D-nu Anica Petrov

D-nu Constantin Buzulea
Epitropia Casa raposatului Hagi An-
Iunie
18
22
23
Iunie
22
D-nei Sita Nenciulescu

Maica Epistimia Greceanca . . . .
D-nu Logof at Constantin Cantacuzino
Iu lie
50 24
51 25
Sept.
15
52 26
53 27
Sept.
Sept.
Sept.
Oct.
18
28
21
12
Oct.
Oct.
15
24
ghel
46
47
48
49
20
21
Dela Eforia Spitalului Iubirei de oameni
28
29
30
31
32
33
34
61 35
62 36
54
55
56
57
58
59
60
D-nu Iler Manuah Zaraful

D-nu PrAcopie Dimitriu Zaraful
D-nu Dohtorul Nicolae Gust . .
D -nel Baroneasa Anica Iuschiul
37
38
39
40
D-nei Cucoana Nenciulescu . . .

D-nei Dvorniceasa Zmaranda Mann
D-nei Anica Petrov . . . . . . .
D-nei Hatmaneasa Eleni Erachina
.
.
.
.
.
D-nei Logofeteasa Maria Falcoianca

Noemb. 26 D-nu Iler Manuah Zaraful
D-nu Procopie Dimitriu Zaraful . .
Noemb. 29 D-nul Logofatul Constantin CantaDech.
Dech.
Dech.
Dech.
Dech.
Dech.
21
2
4
41
42
43
44
45
.
.
.
D-nul Serdarul Iancul Prijbeanul
cuzino
63
64
65
66
67
68
69
70
71
... .
63.000
15.750
14.805
126.000
110.250
78.750
12.600
157.500
166.950
148.050
2804.770
35
11.025
3.13
98.595
1.00
31.500
2.000 63.000
4.85 152.775
70
22.050
20
Iunie
. .
D-nei HatmIneasa Eleanca Filipeasca.

D-nei Elenca Balaceanca
D-nu Solomon Halfon
Idem
Idem
D-nu Pitar Ion Mainescu
D-nu Manuah Zaraful
D-nu Postelnicu Constantin Sutul . .
D-nu Iler Manuah Zaraful.
De reportat
www.dacoromanica.ro
250
60
3.000
30
90
6.300
7.875
18.900
94.500
9.450
28.350
1.85
450
400
1.000
58.275
14.175
12.600
31.500
146.250
6.000 189.000
1.000 31.500
2.200 69.300
4.000 126.000
10.000
40
12.600
50
15.750
380 11.970
1.000 31.500
500 15.750
10.000 315.000
1.000 31.500
2.000
500
470
4.000
3.500
2.500
400
5.00
5.300
4.70
P.
--------------------
D-nei Medelnicereasa Eufrosina An-
Dela Epitropia raposatului Hagi AnAprilie 30
Lei
1M1'RUMUTURILE INTERNE ALE MUNTENIBI INTRE ANIL 1832-1855
67
Lei
In
anul 1887
P.
Lei
P.
992 30
11.929 119
2.520
7.119
16.805 30
1.208
1.334
126
523
1.880
1.417
458
2.778
3.787
1.360
1.209
1.307
7.028
9.922
1.653
3.534
3.864
330
267
409
299
693
346
5.355
535
--36
75
96
72
30
15
60
90
36
90
60
30
60
60
976 60
228 45
138 21
1.638
1.433
1.023
138
1.653
1.252
666
30
90
72
90
15
27
1888
Lei
341
,,,.
-7
L. O.
P.
93 18
242
4.436 90
7.493 29 18
242
1.890
2.835
6.874 105
1.208
4.284
18
9.930 45 18
126
523
--------
--- ---------- 66
60
39
Ce au rlimas datorie
la 1 Genarie
Pe ate zile de
Ce au plata
Gob. cuvenit& pe
anul 1837
la datoria zapisului !Ana la

sfarsit. an. 1857
mare
1.417 60
458 39
3.787 75
1.307 30
----
18
242
226
220
137
18
18
1.880 66 18
18
18
2.778 36 18
40
133
193
30
97
196
630
---
12
18
1.360 96 18
1.209 72 18
7.028
9.922
1.653
3.534
3.864
330
267
409
299
693
346
5.355
535
976
228
138
1.638
1.433
1.023
138
1.653
1.252
666
15
60
90
36
-90
60
30
60
60
70
18
192
192
83
10
18
18
18
12
12
12
12
12
12
12
18
18
173
105
105
102
92
99
78
78
75
66
66
34
34
60 18
45 18
21 12
18
30 18
90 18
72 18
90 18
15 18
27 18
BAGARE DE SEAMA
Cand s'au si platit
In
pe 40 zile pe lei 12.600
pe 38 zile p. lei 7875.
31
29
28
26
26
26
22
21
15
9
319.310 107 194.538 86 124.772 21
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
68
niselor
Ur
DE LA CINE ANUME
ri
Report
Se adauga :
72
Rezolutia Visteriei, D-lui Simici, acont pe 31 zile la 174.228 sfan%ihi ce

urmau ca sd -i raspunda la 17 Februarie
. . . . . . . . . . . . .
Rezolutia Visteriei, lui Procopie zaraful dob. la 2.000 galbeni pe 4 zile ce
au rAspuns la Consulatul Rusesc In socoteala Visteriei . . . . . . . .
Rezolutia Visteriei D-lui Andrei Ghermani, escont pe 23 zile, adicA dela 15
Mai 'Ana la 8 Iunie la lei 80.000 ce are a da Casieriei la 8 Iunie 1837
ate 1/2% pe lunA
Rezolutia Visteriei D-lui N. Gherman escontul cuvenit la lei 33.005 g la lei
109.527 ce au respuns inaintea sorocului . . . . . . . . . . . . . .
Rezolutia Visteriei lui Chir Procopie, dobAnda ce se cuvine pe 15 zile la
2.000 galbeni ce au rAspuns la 1 Iunie din cifertul vAmilor pe luna Iunie.
Rezolutia Visteriei D-lui Chir Procopie Dimitriu zaraful dobanda in 2000
galbeni ce au respuns din bani cifertului Vamilor pe luna August In primirea D-lui Maiorului Popescu 2-la socotita dela 30 Iulie pana la August
Rezolutia Visteriei idem, dob&nda de la 31500 ce au rAspuns din bani cifertul Vamilor socotita dela 7 pans la 15 August .
. . . . . . . . .
Rezolutia Visteriei D-lui Andrei Gherman acont pe 15 zile la 2000 galbeni
ce se cuvine ca sa-i raspunza Ia 17 August din banii exportalli sArei . .
Pe temeiul ofisului Marie! Sale lui Voda, D-lui Chir Her Manuah zaraful do. .
bAnda Ia lei 334.789 socotita de la 19 Iulie I:dna la 15 Septembrie
Pe temeiul Visteriei lui Her zaraful, dobanda la 4.000 galbeni capete dela
15 pangt la 29 Septembrie
Pe temeiul rezolutiei Visteriei D-lui Procopie Dimitriu zaraful dobAnda la
3.000 galbeni capete ce au rAspuns din banii cifertului vamilor pe luna
lui Octomvrie Inaintea sorocului, socotitA pe 15 zile, adica dela 1 'Jana
la 15 Octomvrie . . . . . . . .
. . . . . . .
D-lui Her Manuah zaraful dobanda la 212.359 ce s'au respuns la Tarigrad
prin polite In socoteala platii cAtre Prea Inalta Poarta
.
73 17
74 30
75 37
76 43
77 69
78 78
79 83
80 90
81
99
82 109
. ....... .
Total
www.dacoromanica.ro
IMPRUMUTURILE INTERNE ALE MUNTENIEI INTREI ANIL 1832-1855
P.
Lei
P.
Lei
P.
'-'
la datoria za-
Lei
anul 1837
Ce au rilmas datorie
la I Genarie
1838
pisului pantt la
837
in
sfarsit. an. 1837
anu
Ce au Oath
pe an
Pe cate zile de
Dob. cuvenita pe
Cu cat la "lo
mare
BAGARE DE SEAMA
319.310 107 194.538 86 124.772 21
5.880
5.880
126
126
920
920
686 36
686 36
472 60
472 60
504
504
126
126
472 60
472 60
11.417 44
11.417 44
882
882
708 90
708 90
4.426 10
4.426 10
345.932 47 221.160 26 124.772 21
www.dacoromanica.ro
69
70
C. I. BAICOIANIJ
Ur
ANEXA No. 18
Tablou de sumele ce a /Agit Visteria Munteniei din datoriile vechi

Sumele
DATOR
datoriilor
Lei
Imprumuturi cu zapisele Sfatului 1838.

Chir Ilel saraful cusur din Imprumutarea
de galbeni 11.629 In 1629 galbeni . . 51.313,60
HatmAneasa Elena Erachina 1.500 galbeni 47.250,
Joita Roset 350 galbeni
11 025,
Dragoman Cola 500 galbeni . . . . 15 750,
Clucereasa Maria Roset 1.400 galbeni . 44.100,
Costache Nicolau 650 galbeni. . . . 20 475,
Anica Gradisteanca . . . . . . . . . 10 000,
Pitarul Costache Carlova 300 galbeni . 9.450,
Epistimia Greceasca 270 galbeni. . . . 8.505,
Aga Ion Mann 2.000 galbeni . . . . . 63 000,
Chir Procopie Saraful din Imprumutarea
1.000 galbeni In 500 galbeni. . . . . 15.750,
PAharniceasa Elenca BalAceanca 1.000 .

galbeni
31 500,
Stolniceasa Zmaranda Cretulescu 230 .
galbeni .
72 450,
Dim. Zisul Hagi Autotiu In 4.000 galbeni
In 3.000 galbeni . .
. 94 500,
Stolnicul Iacovache Prijbeanul In 300 .
galbeni
. . . .
9.450,
Constantin Vizulea 800 galbeni . . . . 25.200,
Catinca Balaceanca 350 galbeni . . . . 11.025,
Maior Paznaschi 800 galbeni . . . . . 25 200,
Cucoana Manda Costeasca 700 galbeni . 22.050,
Dragomian Cola 650 galbeni
20 475,
.
. ..... .
. .......
BAGARE DE
SEAMA
I P.
PlAtiti In anul 1839.
PlAtiti In anu11839
f,
,,
PO
PP
3,
7,
33
If
3,
PP
ff
PP
PP
,,
,,
Asemenea
.....
D. Dohtor Ion Tuar 10.000 galbeni . 315.000,
Idem TucAr 5.000 galbeni . .

. 157.500,
HAtmAneasa Elena Erachini 2.000 galbeni 63.000,
Marele Ban Mihail Ghica In patru zapise
cate 500 galbeni, unul In 2.000 galbeni 63.000,
Gheorghe Ispirescu 2.500 galbeni. . . . 78.750,
Medelnicer N. Alexandrescu din Imprumutarea de 1.500 galbeni In 900 galbeni. . 28.350,
Costea Onorie 400 galbeni
. . . . . 12 600,
Cucoana Luxita Coridalef In 750 galbeni 23.625,
Epitropia Casei raposatului Ion Hagi Anghel 2.000 galbeni
,
. 63.000,
www.dacoromanica.ro
JP1Atiti din acWia In
lanul 1839 galb. 500

PlAtiti In anul 1839.
Platiti In anul 1839
mi
IMPRUMUTURILIC INTERNE ALE MUNTENIEI INTRE ANTI 1832-1855
'It
mare
Sumele
datoriilor
D A TORII
Lei
. ...... .
. .....
CAminarul Manolache Serghiadis 400 galbeni. . . . .

. 12 600,
Medelnicerul N. Alexandrescu 1.850 galbeni
58 275,
Capitan Rasfeschii . . . .
21 855,
Chir Dimitrie Doridis 750 galbeni . . . 23.625,
Spatarul Ion Roset
I P.
BA GARE DE
SEAMA
Platiti in anu11839.
15.000,
Sorica Caciornia 100 galbeni

. .
. 3.150,
Polcovnicul Hristache Vasiliu 300 galbeni 9.450,
Marina Manciuleasca 350 galbeni . . . 11.025,
Luxita Dumanicioaica
. . . . .
. 20 000,
Colonel Ion Odobescu 1.000 galbeni . . 31.500,
N. Adam Gherman 6.000 galbeni . . .189.000,
Chir Ilel Saraful 3.500 galbeni . . . . 110.250,
Idem Ilel 4.000 galbeni . . . . . . . 126.000,
Sorica Caciornia 100 galbeni . . . . . 3 150,
Clucerul Grig. Obedeanul 1.000 galbeni. 31.500,
N. Adam Gherman 6.000 galbeni . . . 189.000,
Idem 1.800 galbeni
. .
56.700,
PlAtill In anu11839
Asemenea
Asemnea
Asemnea
Asemenea
.....
Asemenea
Cucoana Sevastita Mavru 2.000 galbeni 63.000,

Madam Baroneasa Maria Rucman 600 galbeni
18.900,
N. Budigeanu 1.800 galbeni
56 700,
Polcovniceasa Rucsandra Malisefschina 500

galbeni
15.750,
Paharnicul Ion Brijbeanul 500 galbeni 15.750,
Clucerul Grigorie Obedeanul 600 galbeni 18.900

Dohtorul N. Gusi 1.600 galbeni . . . . 50.400,
Gh. Adam Gherman 1.000 galbeni. . . 31.500,
Maioreasa Marghioala Coleri 10.000 galbeni
315 000,
Ilel Manuah Saraful 1.000 galbeni . . 31.500,
Marele Ban Mihail Qhica 2.200 galbeni. 69.300,

Chir Solomon Halfon 5.000 galbeni. . 157.500,
Polcovnicul Hristache Vasiliu 3.000 galbeni
94
Dob. ce se cuvine a se plAti la aceste Imprumuturi socotita pAnA la 1 Ghenuarie 1839
PlatiP in anu11839.
fS'au plAtit din acegtia
000,
3.264073 60 I. in anull 839 lei 20.457.
138 .263
www.dacoromanica.ro
3.402.336,60
72
C. L, BILICOIANU
ANEXA No. 19
Oh* tesc bilant de starea intru care s'a aflat Visteria

Printipatului Munteniei la zi 1 Ghenarie 1842
8
z6
Cats sutra
D A TORII
Lei
Din fmprumuturi 1837

Dela baroneasa Iusciul
2
3
Dela Madam Baroneasa Rucman

La casele fAcAtoare de bine
InfAtiAtorul zapisului
Baroneasa Rucman . . . . . . . .
Tituleaincoi lovetnica Anastasia Romaneasca
PitAreasa Catinca Briceasca
Epistimia Greceanca
Caminareasa Zinca Moshu
I P.
TOTAL
Lei
126.000
126.000
18.900
40
18.940
1838
1839
5
6
7
8
9
DupA -ri 1840

10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
94.500
44.100
31.500
6.000
25.200
47.250
248.550
Pentru drumuri si padtui

D-ei Ecaterinei Timoni
89.820
63.000
53.550
146.250
217.000
52.870
D-ei CaminAreasa Zinca Moshu

Eforia Spitalelor
pensiilor
Major Nicolae Lahovar
Din anal 1841

Biseriea Sf. Spiridon din Bucureti
Eforia Spitalelor
Matei Protopopov
Eforia pensiilor
Stacki Svoetmic Iacovenko
42.525
51.030
126.000
90.000
109.620
37.800
157.500
315.000
40.150
Manda Costeasca
Consulatul Rusesc
Serdarului Iancu TrAsnea
C5tre veniturile anului 1842
Total
www.dacoromanica.ro
621.870
969.625
1.984.985
I P.
IMPRUMUTURILE INTERNE ALE MUNTENIEI INTRE ANTI 1832-1855
73
ANEXA No. 20
Situa %ia imprumuturilor Visteriei din Muntenia la 1 lanuarie 1849

Suma
6.
a
cd
ZN
De la cine anume
Luna i ziva
Lei
Din capitalurile cutiilor satelor dupa decretul

cazutului guvern No. 87 primiti In lunile
August pi Septemvrie . . . . . . . . . . . 1 008 957 25
Dela Casa Centrald din suma zapisului Sfatului
administrativ de lei 1.000.000 pe temeiul decretului cazutului guvern No. 113 negasindu-se
banii s'a luat numai
900.000
. . .
. . . . . .
Dela Casa Eforiei Spitalului pe temeiul decretelor
No. 43, 652 pi 992
565.000
Dela Stabul Corp. V pe temeiul decretului cinstitei
Caimacanii No. 1299 pentru dobandirea pro.
Oct. 12
P.
ductelor de Indestulare a optirilor ruseiti In

20.000 olandezi
Dec. 15
630.000
Total Lei . . . 3.103.957 25

Imprumutati In 1845 pentru acoperirea cheltuelilor
de instalarea Domnului G. Bibescu . . . . . 1.000.000
Imprumutati in 1847 pentru Implinirea venitului
Ocnelor
www.dacoromanica.ro
1.000.000
5.103.957 25
C. I. BXICOIANU
74
ANEXA No. 21
Bilant de riimitituri Ili datorii pe anul 1850 alcituit

cu aproximatie 1)1411 la sfitrfitul lui Dechembrie al acestui an.
D A TORII
Sumele
Lei
Observatii
P.
Din anul 1846

1
Din 17 castiul al 3 din lei 56.000 ai cladirilor de

potie la 8 puncturi, ramasi neplatiti Petarului
Matache Eliad Gontraciul
2 Din
4.000
Din anul 1847

18 ce sunt hotariti pentru deschiderea unei ocne
dupa un metod sistematic prin mineralogul adus

pentru aceasta, ramasi neplatiti
13.584 39
Din anul 1848
La 13 pentru dregerea drumurilor si a podurilor

din Principat .
4 Ramasi neplatiti la Casa Centrals din sum a de lei
3
291.094
2.800.000 ce s'au luat cu imprumutare pentru aco-
perirea cheltuelilor urmate la instalatia Domniei

fost print Bibescu
1.000.000
Luati cu Imprumutare dela Casa Centrals In anul
1847 p. acoperirea cheltuelilor Visteriei pe acest an
Idem dela Casa Centrals dupa decretul nepravilnicului guvern No. 113
Datorii dupa zapisele sfatului Administrativ

pe leat 1849
7 Dela Stabul corpului al 5-lea
525.000
D. Caminar M. Darvari
63.000
,
Epistimia Greceanca
Idem
Frati Halfon
Pitar Lazar Calenderoglu
Clucer D. Ioanidis . .
. .
D-nei Agreasa Luksa Mavrocordat
Colonel N. Lahovari
Pitar N. Tataranu
Tudorache Predescu
Clucer D. loanidis . . . . ,
Contipist C. Movila
Steabul corpului 5-lea
.
Logoteasa Manda Cocoreasca .

Anastasia Romanico
Polcovnic rus Al. Birzov
Aga C. Cretulescu . . .
Paharniceasca Catinca Miteasca.
,, Elenca Sauleasca
..
.
31.500
34.650
40.000
31.500
31.500
15.750
47.250
126.000
40.000
15.120
78.750
472.500
37.800
45.450
74.700
28.000
31.500
110.250
22.050
www.dacoromanica.ro
1.000.000
900.000
IMPRUMIITURILE INTERNE ALE MIINTENIEI INTRE ANII 1832-1855
75
Urmare
.,w
13
A TORII
Sumele
P.
Lei
. ....
Dela Zoita Machedonschi .

Eforia Spitalelor fax% dobanda
Serdar Catinca Tanaseasca
Paharnic Scarlat Geanoglu
Frati Halfon
Spiridon Gazoti
Panait Trandafiliu
Vornic C. Cantacuzino
Leon Gerlendi . . . .
D-nei Baroneasa Anica Iuscul
D. Leon Cerlendi
D. Leon Cerlendi
Spiridon Gazoti
Clucer C. Niculescu Cata
'
Caminar Mihail Darvari
Clucer Petre Poenaru
Margarit Ivanovici
Liuta Isvoranu
Paharnic Ispas Fagartisanu
Adam Anastasiu
Doctor Apostol Arsache
....
Anica Costea
Tanase Carabulea
Marghioala si Slugerul Gh. Iconomu .
Anica Cuciubei
Maior Stoica
Aga Costache Cretulescu
Andrei Adamovici
Clucer C. Costescu .
.
. ....
9.000
218.115
10.000
40.950
48.825
37.260
47.250
63.000
63.000
126.000
126.000
252.000
63.000
40.950
50.400
63.000
94.500
157.500
157.500
63.000
37.800
236.250
22.500
26.000
8.000
133.875
31.500
31.500
18.000
31.500
Cinstita Casa a Eforiei spitalelor prin

cinstitul departament al Credintei . 565.000
Dela Steabul Corpului al V-lea
630.000
5.405.445
8
La Casa Centrals p. cei fmprumutati Marirei Sale fos-
tului domn Bibescu si pe care Maria Sa i-a plata

la Visterie din venitul exportatiei felurimii vitelor
deosebite din tarifa vamilor galbeni . . 17.540
9 Din legiuitele 6 zile ale drumurilor nelucrate . . .
10 Cei primiti In Casa Visteriei, din capitalurile cutiilor
satelor
. .
. ". ...... .
Cei ce au ramas neplatiti din suma de lei 315.000

hotariti a se slobozi pentru Imbunatatiri publice .
12 Cei ce sunt a se Intoarce de catre Visterie la cinstita
dejurstva pentru cladirei cazarmei numita Sf.
11
Gheorghe
Observatii
552.510
716.142 24
1.008.957 25
43.558
1.173.086 29
www.dacoromanica.ro
c. I. Bkcourru
76
Urmare
DA T O R I
Sumele
2
13
Lei
1 P.
Suma ce dupe socotelile comisiei Indestularii ostirilor

Rusesti, alaturata pe langa departamentul din
nauntru este a se plati dela intrarea acestei armii
In tarn parka la sfarsitul an. 1850 lei . . 7.451.253, 8
Se scade suma ce s'a platit de Viste-
rle In cursul an. 1848, 1849 si 1850 . . 6.091.653,28 1.359.599 21
14
15
16
17
Din anul 1850

Lefile ramase neplatite dupe 3 .
. .
Din simbria vataseilor si a slusbasilor mesei pasapoartelor alaturata pe lane' Agie
Simbria dorobantilor administratiei O. politiei . . .
. ... .
Simbria dorobantilor comisiilor
18 Inchirierl de case publice

19 Lemne de fncalzit
. ...
Cheltueii de drum . . . . . .
. .
Dregerea drumurilor si podurilor din Printipat . .
22 Pentru acoperirea lefurilor amploeatilor obstestei
epitropii . . . . . . .
. . . .
20
21
23
. ...... .
Cei ramasi neplAtiti comisarilor dela scheli pentru

transportul serei
Datorii dupe zapise pe 1850
Dela D-1 Anghel Hagi Pandeli . . . . . 94.500,
" Maria Sa D-na Eiisabeta Stirbei . 23.940,
Gh. Ivanovici
,
28.125,
,
Capitan Zadorobanti
Dohtor N. Picolu
Logofatu D. Ralet
N. Vasillu
Vorniceasa Smaranda Manu . .
Aga Pana Babeanu
D-na Capitan Elenca Erachina.
N. Colceag
Paharnicul Scariat Geanolu . .

Mihail Cobruha . . .
Registrator de coleg. C. Pargu
Leon Cerlenti
Idem . . . . . . . .
Praporcicul Pash. Sumiceanu
Logofat D. Ralet
Gh. Ivanovici
Queer C. Slatineanu
Pitar C. Carp
Aneta Ianu Parker
Queer Al. Conduratu

Ion Fay
.
.
37.705,
56.700,
94.500,
63.000,
34.650,
113.400,
94.500,
81.900,
31.500,
22.500,
189.000,
189.000,
157.500,
50.000,
94.500,
70.000,
103.500,
31.500,
25.200,
31.500,
31.500,
www.dacoromanica.ro
671.797
6.900
29.206 14
2.000
19.497 4
22.134
8.268 8
157.500
60.102
2.803
Observafii
IMPRUMUTURILE INTERNE ALE MUNTENIEI INTIM ANTI 1832-1865
DATOR
Sum ele
Lei
Dela Serdar C. Cernavodeanu

Leon Cerlenti
Smaranda Presiceanu
Clucer Simeon Marcovici
Vornicu C. Cantacuzino
Tarsita Negri
Agiasa Lascar
Vornicu Barbu Catargiu
Vornicu C. Cantacuzino
Marita Deloaica
Ion Fiescu
Triandafil Varta . . .
Casa Bisericii Noi Sft. Spiridon prin
D-1 Paharnic Tase Pestreanu . .
Triandafil Varta
,
Andrei Vrubleschi
SerdAreasa Elena Foiasca . . . .
31.500,
315.000,
13.000,
20.000,
45.000,
78.750,
15.750,
9.069,30
1 Casa rAposatei Tarsita Boteanca .

,
Saftica Multeasca
C. Mavrulea
Casa Centrals . . . . . . .
Comisionerstva de proviant
100.000 ruble argint
Observatii
Z3
In
P.
47.250,
78.750,
173.250,
252.000,
252.000,
140.000,
220.000,
63.000,
15.750,
20.000,
20.000,
. 630.000,
1 050 000
5.076.889 30
19.525,075 34
www.dacoromanica.ro
77
Tab lou de stares financiaril a Visteriei Munteniei la finele anului 1855
ANEXA No. 22
TOTAL
Lei
OBSERVAT1UN I
P.
4.646.479 21 DupA bilantul visteriei pe anul 1854 lit.
Restul datoriei din Lei 19.063.719 ce a fost !Ana Ia finele anului 1850
trimis la Divanul obstesc pe langA ofisul No.
332 din a. crt. 1885.
333.244 28 Dupa socotelile Intarite In anul 1853.

1.682.934 19 Dupa socotelile visteriei indreptate la Divanul
Deficitul anului 1853

1854
obltesc pe langd ofisul No. 332 arAtat mai
Cheltueli stases-Li spre a caror Intam-
pinare visteria se Imprumuta
Pentru aprovizionAri si altele

cari se consideri
si de titre ostiri cA
face datorii, InsA

Pentru armia rusA dela intrarea ei In
sus InsA :
Chirii de IncAperi de
locale spitalice#1, reparatii mobila diferite
transporturi, ecleraj
esofaj cari se pretind
vor fidespagubite
de osliri
Visteriei
Veniturile anului 1854 Lei
Cheltuelile
.
.
prin urmare deficit Lei
20.74 2.157,33
22.425.102,52
1.682.934,19
a amine
in sarcina lhii
tart; in anul 1853 si panel la a ei

desAvarsita retragere In anul 1854
10.674.584 31
6.915.606
17.590.190 37 Dupa socotelile asternute de comisia specialA
sub presedintia Sefului controlului, cari s'au
Pentru cea Otomana
4 646 208
14
1.280.965 19
indreptat la Divanul obltesc pe ofisul 760

din a crt. 1855.
5.927.173 33 Dupa socotelile asternute de Departamentul
din LAuntru cari s'au trimis Ia Div. obltesc
1.085.082 39
9.281.654 24
1.085.082 39 Idem, dupa socotelile asternute de Departamentul din Launtru cari s'au Indreptat la
31.265.106 17
9.281.654 24 25.988 459 17
Pentru Austrieni
15.320.793
Din sume de Lei 10.674.584,31 se

scad La 5.276.647 primiti de Visterie dela Intendenta rusA . . . 5.276 6 47
10.044.146
pe Wig ofisul No. 641 din a. crt. 1855
Divanul obstesc pe langA ofisul No. 621 din

anul curent 1855.
5.276.647
c0
www.dacoromanica.ro
III
ACTE
I DOCITMENTE RELATIVE LA BANCA NATIONALA A

MOLDOYEI I A TARII ROMINETI
www.dacoromanica.ro
ANEXA Nr. 23.
Statute le Band! Moldovene

Nous
Gregoire Alexandre Ghyka, par la grace de Dieu Prince regnant de Moldavie.

Vu la demande du sieur Frederic Louis Nulandt, President de la Banque de Dessau, directeur du Credit Mobilier a Dessau et President de la compagnie du chemin de
fer de Leipzig a Magdebourg.

Vu le rapport du Divan General sous No. 123 en date du 1 Mai presente armee..
Avons accorde et accordons par les presentes au Sieur Nulandt le privilege d'etablir en notre Capitale et Residence de Jassy une Banque particuliere sous la raison
de Banque Moldave aux conditions suivantes:
Art. 1. Le capital de la Banque sera compose par actions taut a rinterieur
qu'en dehors du pays. Les actionnaires a quelque nation qu'ils appartiennent, ne pourront pas faire valoir leur droits collectifs ou individuels, si ce n'est par l'organ de la Direction de la Banque et dans les limites des privileges et restrictions stipuldes dans le
present, en se soumettant uniquement a la juridiction etablie par ce Statut.

Art. 2. Les actionnaires auront le droit de choisir la Direction generale de la
Banque.
Art. 3.
Les actions seront de 200 (deux cents) thalers de Prusse.
Art. 4.
La Banque devra etre dot& d'un capital primitif metallique de 10.000.000

(dix millions) de thalers. Le chiffre des billets emis par la Banque ne doit pas surpasser
son capital fonder pendant les deux premieres annees de sa fondation. Mais si, apres
ce laps de deux ans, la Banque demontre au Gouvernement qu'elle a eu circulation
pour 10.000.000 (dix millions) de thalers en billets de Banque et que ses affaires exigent
une emission plus etendue de papier, elle a le droit d'en mettre successivement-en circulation et selon ses besoins jusqu'a concurrence du double de son capital foncier, en
se conformant a ce qui est prescrit dans l'art. 5, ci-apres.
Art. 5. La Banque aura le privilege exclusif d'emettre des billets au porteur
a partir de 40 (quarante) zwanzigers, sous la condition qu'elle aura toujours dans ses
caisses au moins un tiers de la valeur des billets ernis, en or, en argent comptant ou en
barres, et pour le reste de ses emissions, des papiers au porteur, des lettres-de-changes
escomptees ou autres titres realisables a courts delais, lesquels en tout cas ne sauraient
&passer trois mois. L'emission de billets de 40 zwanzigers ne pourra jamais exceder
la septieme partie du capital primitif de fondation sans une autorisation du Gouvernement. Mais, si, par la suite, la Banque demontre an Gouvernement que rutilite publique exige remission de coupons plus faibles, le Gouvernement pourra autoriser la
Banque a remission de billets de 15 zwanzigers.
Aert. 6.
Les billets de Banque sont realisables en especes, a vue, par la Banque.
www.dacoromanica.ro
c. I. BAICOIANU
82
Les billets de Banque, les actions et autres documents de la Banque

Art. 7.
seront exemptes de tout timbre et autres droits. II est bien entendu que la presente
clause n'a trait qu'a remission des differents titres par la Banque, ainsi qu'aux affaires
soumises aux &bats des arbitres et aux papiers adresses par la Banque au Gouvernement.
Les transactions des particuliers avec In Banque seront indistinctement soumises an

timbre.
Art. 8. Le Gouvernement nommera un commissaire :

a) Pour surveiller et controler ses droits vis-a-vis de la Banque ;
b) Pour s'assurer en tout temps de l'existence des valeurs qui se trouvent dans
les caisses de la Banque et constater si elles sont equivalentes a ses emissions ;
c) Pour assister a la confection des billets de la Banque et au depot des modeles
et planches qui ont servi.

Art. 9. La Banque aura le droit, bien entendu non exclusif, de faire toutes especes d'affaires de change, d'escompte, de &pats et de prets.
Ces affaires consisteront principalement :
a) A changer du numeraire ;
b) A escompter des lettres-de-change ;
c) A se charger pour le compte des particuliers du recouvrement et du versement
de fonds ;
d) A recevoir des fonds avec ou sans interets ;
e) A emettre des billets a ordre ;

f) A ouvrir des comptes-courants ;
g) A recevoir en depots des capitaux et valeurs ;
h) A acheter et vendre des lettres-de-change, des actions et des coupons d'in-
teats ;
i) A faire des avances sur les depots qui leur seront faits des lingots ou monnaies
d'or et d'argent ;
k) A faire des avances limitees sur des depots dament garantis et a preter sur
gage ainsi que sur hipotheque, sous les restrictions enumerees dans les articles ci-apres ;
1) A emettre des billets de Banque sous les conditions mentionnees dans les ar-
ticles 5, 6 et 7.
Art. 10.
La Banque aura en outre le droit, non exclusif bien entendu et sans
prejudice des privileges (NA accordes, de faire toute espece d'entreprise d'utilite publique,
d'emettre dans ce but des actions et d'entrer en concurrence pour affermer les revenus
de l'Etat.
Art. 11.
La Banque sera autorisee de plein droit a considerer celui qui donne
un gage en nantissement ou celui qui, en rapportant une quittance de nantissement
par elle delivree, et qui paie le pret y compris interets et frais, comme ayant qualite
legale par recevoir le nantissement, pourvu qu'il y ait endorsement. Elle sera egalement
autorisee a vendre a renehere, fors de recheance, sans autorisation, ni intervention judiciaire, aux frais et pour le compte du debiteur, les objets deposes, apres une sommation
adressee par Ia Banque an debiteur et affichee a Ia Banque pendant 8 jours ; dans la
meme sommation sera fixe le jour de la vente. A tout e vente de cette nature les portes
seront ouvertes an public. La Banque elle-meme pourra acquerir l'objet mis aux
encheres. Lorsque le produit de la vente ne suffit pas pour couvrir le montant entier
de la date, y compris les frais, le debiteur este oblige de completer ce qui manque.
II n'y aura pas lieu, a regard des objets deposes, a revendication, saisie judiciaire,
ni demande au profit d'une date ou d'un concours, quand lame, ils seraient ravis, a
www.dacoromanica.ro
ACTH t}I DOCUMENTE
83
moins que la Banque ne soit completement soldee de sa creance en principal, interets

et frais. De son cote, la Banque est tenue de n'accepter, de gages que des personnes
reconnues solides et hors de soupcon par leur position sociale. La Banque ne peut pas
etre empechee par une intervention judiciaire de poursuivre son droit legal sur le gage,
ni dans les cas designes ci-dessus, ni dans aucun autre cas.
Toutefois elle est obligee de payer le surplus du produit de la vente, contre remise
de la quittance de nantissement, soit au porteur de celle-ci, soit, en cas d'intervention
judiciaire, au depot du tribunal. En outre, la Banque est autorisee b considerer le porteur
d'une reconnaissance ; elle paiera valablement sans qu'il y ait besoin d'une quittance,
contre simple remise de sa reconnaissance, quand meme celle-ci ne serait pas au porteur,
mais en faveur d'un creancier designe nommement, pourvu qu'elle soit endossee par
ce dernier.
Les dispositions du . k de l'art. 9 ainsi que celles de Fart. 11 precedent auront-
leur effet en tant qu'ils ne pourront porter prejudice au privilege du Mont-de-piete,

anterieurement accorde a Mrs. Jules Sacchetti.
Art. 12. La Banque, des qu'elle le trouvera necessaire, soit pour cause de deterioration, soit pour d'autres raisons, peut reclamer au moyen d'annonces publiques
tous ses billets de banque en etablissant un terme forclusif d'au moins une armee et les
changer sans aucun delai et sans frais contre d'autres billets qui se distingueront visiblement des anciens. Neanmoins, si le Gouvernement trouve necessaire un plus long
alai, la Banque sera tenue de l'accorder.
Les billets de Banque non restitues a l'epoque fixee, seront reputes nuls entre
les mains des detenteurs.
Art. 13. Celui qui invite, contrefait ou fait circuler sciemment des billets de
Banque falsifies est puni comme faux monaycur d'apres les lois du pays.
Art. 14. La Banque Moldave pretera sur hipotheque avec ou sans amortissement.
L'annuite sera de 10 % pour un amortissement de 17 ans. Il est compris dans

ce taux 7 % comme interets et 3 % pour l'amortissement. L'amortissement de plus de
3 % sera accepte par la Banque et l'annuite sera reglee dans la proportion adoptee.
Le payement du taux de 10 % se fera par semestre post numerando.
Art. 15. La Banque est tenue de consacrer aux prets sur hypotheque par l'amortissement 3.350.000, trois millions trois cent cinquante mile thalers.
Art. 16. Les prets b faire par la Banque sur hipotheque n'excederont pas la
moitie de la valeur du bien hypotheque. L'evaluation des biens offerts en hypotheque,
sera faite d'apres les formalites requises par l'annexe L et. V du reglement organique, par
une commission composee de quatre experts dont deux designes par la Banque et deux
par le tribunal du lieu. Cette commission ne sera responsable que dans le cas oa les
estimations depasseraient les prix courants des localites.
Art. 17.
Si le debiteur, apres etre d'abord convenu de restituer le capital par
a mortissement dans un des termes qui seront stipule voulait accelerer le remboursement
en entier ou en partie, it sera tenu d'en prevenir la Banque trois mois avant le remboursement propose, lequel delai expire, la Banque sera tenue d'en accepter le payement.
Art. 18. L'acte d'hypotheque sera homologue par le Divan des Confirmations
qui certifiers que l'immeuble hypotheque est exempt de charges et de reclamations

dotales d'apres Part. 1 . b de l'annexe et. T. du Reglement.
Art. 19.
Si le proprietaire retarde le payement de l'annuite plus de 15 jours
au dela du terme semestriel, fixe par les statute de la Banque, le remboursement du ca-
www.dacoromanica.ro
84
0. I. BAICOIANIT
pital sera exigible. Sur la demande de la Banque, l'arbitre dont traite l'art. 22, pronocera sur la creance et la Banque reclamera du Divan des Confirmations l'execution de
la sentence arbitrale. Dans le courant de trois jours, le Divan sommera le debiteur
d'acquitter sa dette envers la Banque dans le terme de dix jours. Si, dans ce terme
de dix jours, le debiteur ne pale pas,la publication de 40 jours de la vente du bien hypotheque sera immediatement inseree dans le Bulletin officiel, et I'adjudication sera effectuee
15 jours apres les 40 jours de publications, si la Banque ne demande pas un plus long dela'.
Lss publications des encheres se feront dans le Bulletin officiel du Gouvernement
Moldave, ou dans un supplement si le manque d'espace n'en permettait pas l'insertion

dans la feuille meme.
Art. 20.
Si la Banque se trouve dans le cas de prodder envers ses debiteurs
par executions dans les immeubles, la licitation ou la sequestration legale des immeubles
de ses debiteurs ne pourra jamais etre arretee par aucun ordre des autorites ou du Gouvernement.
Art. 21.
La Banque n'entrera pas pour ses creances sur depots de gages sans
le contours de son debiteur.

Art. 22.
Tous les prods de la Banque contre ses debiteurs ou contre obliges,
seront juges, au choix de la Banque, par trois arbitres. Chaque partie choisira un arbitre
et le tiers arbitre sera choisi par les arbitres nommes par les parties.
Si les arbitres nommes par les parties ne s'accordent pas, pour les plaintes en
matiere de change dans les 24 heures, et pour d'autres plaintes dans les trois jours, sur
le choix d'un surarbitre, on s'en rapportera A la decision de la personne nommee pour
un an par le Conseil Administratif, pour fonctionner en permanence comme sur arbitre
dans le cas specifie ci-dessus.
La Banque peut aussi nommer une fois pour toujours l'arbitre A choisir par elle ;
toutefois, elle ne doit .jamais nommer un de ses employes pour arbitre.
Les plaintes de la Banque seront notifiees au defendeur par la poste ou par un
huissier assermente de la Banque avec sommation par ecrit de nommer un arbitre et
de le designer A la Banque.
Si le defendeur ne repond pas a cette sommation pour les plaintes en matiere de
change dans les 48 heures et pour les autres plaintes dans les 8 jours, a partir de la signification faite, le commissaire du Gouvernement nommera l'arbitre.
Les arrets des arbitres sont inappelables, et les tribunaux du pays sont tenus,
A leur vue, de les executer. L'n double de ces arrets sera en meme temps adresse au
Departement competent afin qu'il en ait A surveiller l'execution.

Dans tous les differends qui pourraient naitre entre le Gouvernement et la Banque
sur Pinterpretation des statuts et sur les obligations imposees A la Banque par ces statuts,
le droit de nommer un surarbitre, en cas de divergence entre les arbitres, est reserve
au Prince avec l'acceptation de la Banque.
Art. 23. Le Gouvernement s'engage A ne .jamais chercher is faire d'emprunt
force aupres de la Banque.
Art. 24. La Banque ne pourra jamais exceder, dans les affaires qu'elle entreprend,
le taux de 8 %.
Si, par suite de la prosperite de la Banque, son benefice annuel (y compris l'interet) lienait A depasser de 10%, la Banque sera obligee de baisser l'interets, dans les
affaires qu'elle entreprend, A 7%. De ce rabais sera accepte l'escompte des lettres de
change, dans le cas oA le taux d'escompte des autres Banques de 1'Europe n'admet-
traient pas momentanement ce rabais.
www.dacoromanica.ro
85
ACTE fg DOCUMENTS
Le taux des prets sur hipotheques est fixe a 7%.

Pour les emprunts du Gouvernement la Banque ne prendra que 6 %, lesquels
ne pourront, dans aucun cas, surpasser la somme de 375.000 (trois cent soixante quinze
mile) thalers.
Art. 25.
Cette Banque pourra fonder une succursale a Galatz, et avec le consentement du Gouvernement, dans d'autres parties de la Principaute.
Art. 26.
La presente concession est accordee a la Banque Moldave pour un
terme de 25 ans.
Si, deux ans avant l'expiration de ce terme le Gouvernement ne &nonce pas
la concession de la Banque, it est convenu tacitement que la dite concession, sera envisagee valable pour un nouveau deal de 10 ans et ainsi de suite.
Art. 27 Le concessionnaire aura le droit de former une societe anonyme pour
l'execution de ce privilege.
Art. 28.
Si, apres l'expiration de la concession, la Banque venait a se dissoudre,
les porteurs des billets de Banque seront invites un an avant ce terme, par des publications, a presenter les billets de Banque et a les echanger contre argent comptant. Ce
terme echu, le montant des billets non presentes sera depose par la Banque au Ministers
des finances de la Moldavie pour qu'il ai a retier les billets en question.
Fait en notre residence de Iassy ce jourd'hui 7 (19) Mai l'an de grace mil huit
cent cinquante et six et du notre regne le septieme, revetu de notre seing et du sceau
de l'Etat at contresigne par Notre Ministre Secretaire d'Etat an Departement des Fi_
nances.
(Signe) Grigoire Alex. Ghyka V. V.

(Contresigne), Ministre Secretaire d'Etat au Depart. des Finances
Section III
Pierre Mavrogheni.
au Departement des finances.
No 582.
ANEXA Nr. 24.
Statutele Bilneel Tarii Romanqti

1856.
Noi
Barbu Dimitrie 5tirbei
cu mila lui Dumnezeu Domn Stapanitor a toata Tara-Romaneasca.

Catre Slain( Administratif Ecstraordinaru.
Este In general cunoscuta trebuinta pentru Infiintarea unei banal In aceasta

Lard.
Spre indeplinirea acestii obstesti dorin%i, Noi am adunat toate putinciosselestiinte,
si cercetandu-le cu adanca reflecsie, In conformatie cu legiuirile Orli noastre, Ne feli-
zitam ca s'a incheiat o lucrare prin care se indeplineste simtita lipsa.
www.dacoromanica.ro
c. I. BAICOIANU
86
Acest proiect de Banca nation.15, 6 trimitem Sfatului Administratif, si chemam

a sa osebita luare aminte asupra acestil Intocmiri, ca dupa aceea s dam acest proiect
si In deliberatia Obltescului Divanu, spre a se legiui dupa toate formele legale.
Secretarul Statului, (ss) Plagim .
(ss) B. D. 5tirbel.
No. 966.
Bucuresti, 20 Iunie 1856.

STATUTELE BANCII TARII ROMANESTI
TITLUL I-iu.
See( la luta lu.
Despre alceduirea sofielcifii Bdncei, si timput pe care se intocmefle.
Art. 1-iu.
Se aseaza In oraiul Buurelti, o band nationala sub numirea de :

Banca a Tara Romanesti.
Art. 2.
Banca este Intocmita In sotietate anonima. Depunerea fondurilor se va
face prin actii. A treia parte cel putin din actii se vor da In tart la pamanteni si la persoane care-si au domiciliul (hAlAduirea) for In tars.
Art. 3. Aceasta sotietate a Bartell se Intocmeste pe un termen de 25 de aniArt. 4. Banca va putea, cu voia guvernului, sa aseze sucursale In oraiu Braila
si In alte piete ale Tarei, dupa ce mai Intaiu va face cunoKut aceasta guvernulul.
Seetia a doua
Despre capitalul fi actiile Bdncei.
Art. 5. Fondul Bdncei nationale a Tare! Romanestl, va fi de un capital de trei
milioane de galbeni.
Platile acestui capital se vor face In galbeni austriaci, sau In galbeni olandezi,
socotiti cate 14 gaup unul, on In sfanti.

Fondul se va putea adaoga mai la urma, dupa o hotarlre a adundrii generale
si cu autorizatia Guvernului.
Art. 6. Capitalul sotial primitiv de trei milioane de galbeni, va fi reprezentatu
de saizeci ma (60.000) actii, fiecare de cate cincizeci (50) galbeni.
Din fiecare actie se va raspunde la Inceput numai ate 25 galbeni, In soroace succesive, care se vor hotar/ de Consiliul Administrativ, dupa cum va chibzui.
Plata restului de 25 galbeni din fiecare actie, si soroacele succesive, In care va
trcbui sa se face aceasta plata, nu se va putea hotart cleat de adunarea generals.
Art. 7. Actiile Bancei se vor da, dupa voia actionarului, pe numele sau sau
la Infatisatoru.
Art. 8. Actionarii nu vor fi raspunzatori pentru obligatiile Bdncei, decat pant
la suma actiilor ce au.

Art. 9. Fiecare actie da dreptul la o parte proportionala In proprietatea activului sotietatii si la Impartirea beneficiurilor Bancei.
Art. 10. Nu se va putea pune secuestru pe devidendul cuvenit actionarilor_
Art. 11. Raspunderile de bani, In socoteala actiilor se vor face de actionari
la casa Bartell ; iar priimirea dividendelor se va putea face dela casa Bartell, dela casele
sucursalelor ei, sau dela casele agentilor ei din streinatate.
www.dacoromanica.ro
87
ACTE QI DOCUMENTE
Art. 12. Inscrisurile definitive, ce dovedesc proprietatea unei actii, se vor da

In myna actionarilor la cel intaiu rand de plata. Sumele ce se vor plati Yn socoteala
unei actii, se vor dovedi trecandu-se In dosul ziselor Inscrisuri, sub pecetia Bancii.
Art. 13.
Pentru orice stunk a cAreia plata se va intarzia, sotietatea va cere
a i se plati dobanda cite 8% pe anu, socotindu-se din ziva In care trebuia sa se faca plata.
DacA plata nu se va face dupa trecere de patru saptamani dela soroc, actiile sunt
desfiintate 5i platile facute mai 'nainte In socoteala acestor actii, raman In folosul so-
cietatii ; care va putea scoate sub aceleasi numere alte actii In locul celor desfiintate..
Art. 14.
Banca are singura privilegiu de a scoate bilete platnice la infatisatori
si la vedere. Aceste bilete vor fi de 100, de 50 si de 20 galbeni. Cu toate acestea Banca
este autorizata a scoate si bilete de 10 si de 5 galbeni, dar numai pans la a cincea parte
a sumei la care se urca totalitatea sumei biletelor scoase.
Died se va cere de interesul public, guvernul va autoriza pe Banca a scoate Ii
bilete de doi galbeni.
Art. 15. Biletele Band' vor fi priimite de toate casele publice ale Statului cu
pret.ul valoarei for nominate.
Art. 16. Biletele Bancei se platesc in moneda la vedere de Banca.
Art. 17.
In cei dintaiu doi ani, suma la care se urcu biletele ce sunt a se scoate
de Banca, nu va putea fi mai mare decat capitalul depus.
Dupa trecerea acestor doi ani, Banca va fi autorizata de a scoate treptat 51 dupa
trebuintA bilete panel la o suma indoita a capitalului sau depus.
Se va publica In fiecare lunA prin gazetele oficiale din Bucureiti gi
Art. 18.
sub Incredintarea censurilor numiti spre acest sfarsit, suma la care se urca biletele de
Banca date in circulatie.
Art. 19. Pentru asigurarea platii preziselor bilete, Banca va 'Astra totdeauna
Yn casa sa :
1. 0 suma In valori metalice, deopotriva cu a treia parte a sumei infatisate de totalitatea biletelor din circulatie.
2. 0 suma in obligatii cu ipoteca, polite escontate de dansa, 5i alte acte de creante
platnice In soroace scurte, deopotriva cu totalitatea biletelor de Banca date In circulatie.
Art. 20.
Acela care va imita sau va plasmui bilete de banca, sau acela carele
va da cu stiinta In circulatie bilete de banca astfelu falsificate, se va pedepsi, conform
cu legile locului, ca un facator de moneda mincinoasa.
Art. 21. Banca indata ce va socoti de trebuinta, sau pentru cauza de stri
care, sau pentru orice altu cuvant, va putea, cu voia Guvernului, cere inapoi prin Instiintari publice, toate biletele sale de banca, puind pentru Intoarcerea for un soroc
cel puffin de un an. Biletele ce i se vor intoarce, be va schimba Indata, fara nicl o plata
cu alte bilete care se vor deosebi Invederat de cele vechi. Biletele de banca cari nu se vor
Intoarce de posesorii lor, pans la sorocul hotarit vor fi socotite drept nimic.
In timpul de 25 ani termenul acordat sotietatii Bancii, actiile 5i orice
Art. 22.
alte documente ale Bancii, vor fi scutite de timbru si de orice alts plata.
Scotia a trela.
Despre operafiile Bancii.
Art. 23. Operatiile Bancii sunt cele urmatoare :

a) A imprumuta cu ipoteca.
h) A esconta polite si alte efecte de comert, la ordine
www.dacoromanica.ro
51
cu scadenta hotarita.
88
C. L BLICOIANT.I
c) A so InsArcina cu priimire oi platA de fonduri In socoteala unei a treia persoane;

a avea conturl curente cu alte case de BancA ;I stabilimente de credit In streinatateprecum
cu particular!, a priimi dela acestia din urmA In conturl curente, sumele ce i se vor
yi trageri asupra sa, pan5 la sumele ce va fi priimit In creditul
da, si a plAti once mandat
acelora, care-I vor fi dat acele mandate sau trageri.

d) A face schimbAri de moneda In aur sau In argint.
e) A tine o casa de depozite de Mina voe de once natura, vergele 4 moneda de
argintarie, si a face avansuri
aur si de argint de tot felul, afara de giuvaericale, scule
de bani pe aceste depozite, precum si pe marfuri al pe tot felul de producte ale pamantului.
Art. 24. Banca este poprita de a putea face once altA operatie.
Banca nu va putea niciodata sa cumpere actiile ei foauei, nici sA Imprumute pe
aceste act!!, nici sA scoata polite platnice de ea InsAsi.
Art. 25. Cel putin a treia parte din capitalul depus al Bancii se va Intrebuinta
da Imprumutthi cu ipoteca pe lucruri nemiscAtoare aflate In Tara Romaneasca. Restul
acelui capital se va hotarl pentru escont, la Imprumutari cu amanetu de lucruri miscatoare,
si la alte operatii comertiale.

Banca nu va esconta decAt efecte de comert, de plait In Bucuresti
Art. 26.
sau In locul unde este asezata o sucursala, cu scadenta de trei luni cel mult, Ii cu iscaliturile cel putin a trei persoane de obste cunoscute de solvabile, din care una cel putin
sA-si alba domiciliul In Bucuresti, sau to locul unde se aflA o sucursala de a !Dance!.
Art. 27. Banca va avea drept a privi pe acela, care le da un lucru miscator
amanet, sau pe acela carele ti va Infatisa chitanta de amanetare datA de dansa, data
aceltia vor plAi suma ImprumutatA, dobanda 4 cheltuelile, ca pe unii ce au cualitate legala de a priimi Inapol lucrul amanet, dar In eel din urma caz cfitanta de amanetare
va avea girul celui ce a amanetat lucrul.
Din parte-i Banca este IndatoratA de a nu priimi amanetul, decAt dela persoane
bine cunoscute si aparate de once banueala prin pozitia for sotialA.
Banca va fi In drept ca la hnplinirea sorocului /mprumutarii, 4 dupA ce mai Inn!
va Initlinta pe datornic a-5i plAti datoria, sa pue la vanzare prin licitatie lucrurile depuse
sau amanetate.
Aecasta vAnzare va fi publicata prin afire In curs de opt zile. Vanzarea se va face
cu cheltuiala 11 In socoteala datornicului, Ma a se Iua mai Inainte voia judecatii, de fats
fnsa cu un judecAtor comisar al tribunalului de comert. Judecatotul comisar va trebui
sit fie de fats, si In cazul cand Banca va vinde lucrurile amanetate printr'un samsar
jurat, sau In cazul and le va tine pe seams -i, cu pretul bursei din ziva expropriatiei.
Pretul lucrurilor ipotecate va fi arAtat pe afis,
In vremea licitatiei Mile vor fi deschise
publicului.
Banca va putea dobandi pe seamA4 lucrul pus la licitatie.

CAnd pretul vanzArii nu va fi Indeajuns ca sA acopere suma Intreaga a datoriei
Impreuna cu dobanda, despAgubitile si toate cheltuelile, datornicul este obligat a Indeplini ceea ce lipseste. CAnd Insa din zisul pret se va piaci toata datoria, atunci Banca,
primindu-si inapoi adeverinta sa de amanetarc, restul din pret 11 va Intoarce celui ce se
va Infatisa cu acea adeverintA, sau tl va depune la tribunal, data va mijloci judecata.
Dispozitiile mai sus aratate se vor aplica fAra deosebire la once alte lucruri ale
datornicului, a caror posesie Banca a dobandit-o Inteun chip oarecare legal.
Art. 28. Banca este IncA Imputernicita de a privi pe InfAtisatorul unul Inscris
de datorie dat de (Musa, ca pe unul ce este In drept de a primi suma cuprinsa In acest
www.dacoromanica.ro
ACTE I DOCUMENTE
89
inscris, ea va putea face plati ei se vor socoti bune, fare luare de chitantA, prilmind numai
Inapoi Inscrisul de datorie, care va fi girat de creditor ; girul se va cere ft tend Inscrisul
nu va fi la InfatieAtor, ci In favoarea unui creditor anume aratat.

Art. 29.
In cei dintai trei ani, Banca nu va putea lua In operatiile sale de escont,
o dobanda mai mare de opt la suta pe an, ei dela Imprumutarile cu ipoteca o dobandA
mai mare de ease ei jumatate la mita pe an.
Dupe trecerea acestor trei ani, Banca prin Invoire cu Guvernu 1 va hotarl suma
dobanzii anuale de aci Inainte. Cu toate acestea, taxa dobanzii mai sus aratate nu se
va putea niciodata scadea fare primirea express a Bancii, afara de cazurile prevAzute
In art. 31.
Art. 30. Dela imprumutarile care Guvern, Banca nu va cere o dobanda mai
mare de 6 % pe an.
Iar aceste Imprumutari nu vor putea trece peste suma de 100.000 galbeni.
Imprumutarea catre Guvern nu se va putea face MA a se lua dela dansul zapis
de datorie cu soroc hotArlt ei cu conditille ce se vor regula mai la urma Intre BancA ei
Guvern.
Guvernul se oblige ca nici Intr'un caz, sA nu poata face o Imprumutare silitk dela
Banca.
Art. 31. Daca beneficiurile anuale Impreuna cu dobanda, vor trece de 10%
pe an, Banca va putea fi Indatorata a scadea taxa dobanzii escontului pans la 7 % %.
Banca va fi In drept a Inalta dobanda escontului pAna la suma aratate In art. 29,
data beneficiurile anuale se vor cobori mai In jos de 10 %.
Art. 32. Banca nu va putea Imprumuta cu ipoteca decat cu amortisment anual.
Capitalul Imprumutat ei dobanda vor trebui sa fie desfacute Intr'un termen hotarn dui:a anuitatile ce se vor plati peste dobanda de 6 % %.
Ala, o datorie va fi desfacutA In 21 ani, platindu-se cate 9%, In 17 ani platindu-se
cate 10 %, ei In 13 ani plAtindu-se cate 12 %. (Vezi tablele alAturate la aceste statute comparative I).
Art. 33. Daca datornicul care s'a Invoit a-it plati datoria prin amortisment,
Intr'unul din termenile aratate In articolul precedent, va voi a grab! plata datoriei sale
In tot sau In parte, va fi dator a Inetiinta pe Banca cu trei luni Inaintea platii propuse,
Ii dupa trecerea acestui soroc, Banca va fi datoare a primi plata.
Art. 34. Lucrurile nemiecatoare se vor ipoteca la Banca In virtutea unui act
al Tribunalului adeverit de Departamentul Dreptalli.
Acest act va Incredinta, ca lucrul nemiecator este a celui ce voelte a se Imprumuta,
In totalitate sau In parte, sau In devAlmaeie ; ca lucrul nemiecAtor este supus sau nu la
ipoteca, la niscaiva Indatoriri sau robiri ; ca Imprumutatul nu este supus la nici o incapacitate legala Ii ca a asigurat restul star!! sale, zestrea Ii orice alte drepturi ale sotiei
sale, dacA aceasta este In viatA, sau ca a asigurat zisele drepturi In favoarea copiilor sAi
nevarstnici dace este vaduv. Tribunalul va arata In actul sau Inca dace lucrul ipotecat
este supus la vreo prigonire In privinta alegerii hotarelor lui, asemenea se va arata prin
zisul act Ii pretuirea legala ce Tribunalul va fi facut prin pretuitor Intr'adins, proprietatii
ce este a se ipoteca.
Art. 35.
ImprumutArile vor fi Intemeiate pe pretul lucrului ipotecat, care pret
se va hotart prin pretuirea judecatoreasca. Suma Imprumutarii nu va putea trece de

jumatatea valorii lucrului ipotecat. Imprumutarea vs fi Intemeiata Ii pe suma venitului
1) Tablele comparative nu se gasesc anexate.
www.dacoromanica.ro
90
C. I. BAICOLANU
anual at lucrului ipotecat, scazandu-se cheltuelile; adica, ImprumutArile nu vor putea

niciodata fi mai marl decat capitalul Infatisat de doua a treia a chiriei sau ale arenzii
anuale, dupa ce se va scadea orice contributii la care este supus lucrul.
Banca va lua din venitul anual al lucrului ipotecat suma trebuincioasA spre acoperirea dobanzii si amortismentul capitalului ; si nu se va putea Imprumuta, spre exemplu, deck galbeni 2.000 pentru un bun arendat cu 300 galbeni pe an peste contributia
la care este supus.
Dace lucrul nemiscator de ipotecat, este o clAdire asigurata, Imprumutarea se va
Intemeia pe jumatatea valoarei asigurata, far data cladirea nu este asigurata Imprumutarea se va Intemeia pe jumatatea valoarei locului pe care sta cladirea.
Art. 36. Bunurile ipotecate se vor arenda de Banca totdeauna Impreuna cu
proprietarul cu Lase luni Inaintea Inceperii anului pe un termen cel putin de cinci ani.
Contractul se va adeveri de Tribunal, si va cuprinde Indatorirea pentru arendat de a
raspunde regulat In casa Bancii, In doua soroace hotarlte ale anului, si totdeauna cu
Lase luni mai Inainte, sub luare de chitanta, suma ce datorul s'a Invoit prin actul de ipoteca a plati pe fiecare an ; arendatul nu va putea raspunde proprietarului decat restul
din suma arenzii.
Dispozitiile mai sus arAtate se vor aplica si tend bunul ce este sa se ipotece catre
Banca va fi arendat de mai nainte prin contract. In acest caz se va comunica arendasului
o copie de pe actul de ipoteca.
Dace arendatul, din rea vointa, sau dintr'un caz de forts majors, sau alts intamplare, nu va face rAspunderea mai sus aratata, atunci fondul ipotecat va raspunde de
pagubele pricinuite Bancii din intarzierea platii la soroacele hotarIte prin contract ; si
nici Inteun caz proprietarul, mostenitorii lui, si orice alt infatisator al drepturilor lui,
nu vor putea scapa de aceasta responsabilitate.
Art. 37.
Daca plata sumei hotarlte a da proprietarul pe fiecare an se va amana
mai mult de 15 zile peste termenul semestrial, atunci Banca va fi In drept a cere Inapoi
tot capitalul Imprumutat precum si despagubiri ImpreunA cu dobanzi ate 8% pe an,
sl cheltuelile pricinuite Bancii din Intarzierea platii.
Banca va putea dovedi creanta sa printr'un extract dupA condicile sale caruia
se va da deplina credinta. Dupe cererea Bancii arbitru aceltia ImpreunA cu cel numit
de un an de Guvern (alt. 38) fsi vor da sentinta for asupra creantei ; si Banca va cere
dela Tribunal aducerea la Indeplinire a sentintei arbitrare.
Aducerea la Indeplinire In acest caz se va face dupa chipul urmator :
In curs de cinci zile dela depunerea sentintei, Tribunalul va da de ttire datornicului a -ti plati datoria In 20 de zile. Dupe trecerea acestui soroc, se vor face IndatA In
curs de 40 zile publicatii prin Buletinul oficial pentru vanzarea lucrului ipotecat conform
cu legile ; treizeci de zile dupa aceasta se va face adjudecatia Para vreo alts amanare,
fail a mai putea datornicul cere vre un alt soroc, sau a se folosi de motivele legate care
autorizA desfiintarea vanzarilor ; si cu toate ca o a treia persoana interesata a reclamat,
lark cu toate acestea, ca interesul acettii persoane sa fie vatamat.
Art. 38. Toate pricinile de judecati ale Bancii Impotriva datornicilor ei sau
alti obligati ai sai, se vor judeca, dupA cum va voi Banca, sau de Tribunal, sau de un
arbitragiu silit In acest caz, fiecare parte prigonitoare va numi un arbitru, si fl va lua
dintre persoanele cu ealitatile cerute, de a Indeplini o functie publics. Spre acest sfArtit
comisarul Guvernului va face cunoscut paratului, la domiciliul ce -ti va fi ales, plAngerile
Bancii, prin mijlocirea politiei sau prin Carmuirea judetului unde acesta -ti are locuintn,
si II va indatora de a numi un arbitru Intr'un soroc hotArlt si analog cu distanta locului
www.dacoromanica.ro
ACTS
I DOCUMENTE
91
unde se va afla, si de a face cunoscut BAncii pe arbitrul ce-5i va alege. Daca paritul
nu va rAspunde la aceasta indatorire 5i nu va numi un arbitru In 48 ceasuri pentru reclamatiile in pricini de schimb ; 5i pentru celelalte plangeri In curs de 8 zile, socotindu-se
dela darea In5tiintarii, atunci Comisarul Guvernului va numi pe arbitru. Banca poate
numi pe arbitrul ei data pentru totdeauna, dar nu-1 va putea lua dintre functionarii
sai actuali sau de mai tnainte.
Art. 39. Daca arbitrii vor fi de pAreri Impotrivitoare, vor fi datori fiecare a
arata cuvintele pe earl t5i sprijina pArerea, sau prin acela5 jurnal sau prin jurnal deosebit.
Impartirea pArerilor se va stinge de un al treilea arbitru care se va numi de cei_

dintai arbitri. Daca cei dintai arbitri nu se vor invoi asupra alegerii celui de al treilea
arbitru, In 24 ceasuri pentru contesta%iile de schimb 5i In trei zile pentru orice alte plangeri, atunci va fi al treilea arbitru persoana numita de guvern pe fiecare an ca sA indeplineascii functia de secretar.
Supraarbitrul este dator sA se inteleaga sfatuindu-se cu ceilalti arbitri ; spre acest
sfarsit Comisarul guvernului Yi va in5tiinta, chemandu-i a se aduna de va fi trebuinta.
DacA arbitrii se vor aduna, vor da sentinta for Impreuna, iar la dimpotriva va da
parerea sa singur supraarbitru ; dar va fi dator a se uni cu pArerea unuia sau altuia
din arbitri asupra fiecAruia punct de prigonire, fail a fi silt a primi parerea unuia sau
altuia asupra tuturor punctelor de prigonire. In caz de moarte, de refuz, de plecare,
de o impiedicare a arbitrilor sau a unuia dintelnsil, sau cand arbitri cu cuvinte drepte
vor fi recuzati de partile prigonitoare, se vor alege Meta alti arbitri inainte de a se pronunta sentinta.
Art. 40. Trei zile dupA darea sentintei, unul din arbitri va depune originalul
sentin;e la cancelaria Tribunalului 5i Prezidentul va fi dator indata a da sentintii
putere executorie.
Impotriva hotadrii arbitrilor orice drum de opozitie sau de apelatie este inchis
partilor prigonitoare, afara numai data una sau alta din partile prigonitoare nu-5i va fi
rezervat la inceputul procesului dreptul de a apela. Atunci Impotriva sentintii arbitrare
se va putea apela cAtre Curtea de Convert in curs de 15 zile . Daca Curtea se va uni cu
sentinta arbitrilor, hotArlrea ei va fi desavarsita si va avea putere de lucru judecat.
Art. 41.
In toate neinvoirile ce se pot na5te Intre Guvern si Banca asupra interpretatiei Statutelor II asupra indatoririlor puse asupra Bancii prin aceste statute,
Printul are drept, in caz de neunire Intre arbitri, de a numi pe supraarbitrul cu priimirea
BAncii.
Art. 42. Lucrurile depuse sau amanetate si bunurile nemi5cAtoare ipotecate

Banal, nu se vor putea niciodata pretinde de a treia persoana ca proprietate a sa, nici
sA fie secvestrat judecatore5te, nici reclamat de o a treia persoanA ca bunuri zestrale,
cu drept de a le lua femeia 1napoi ; nu se vor putea reclama asemenea acele bunuri, sub
cuvAnt ca provin din vreo crimA, sau ca supuse la vreun privilegiu, afara numai data
Banca nu va fi cu desav5r5ire despagubita de creanta ei Impreuna cu dobandA Ii cheltueli.
Banca nu va putea fi popritA printr'o interventie judecatoreasca, de a exersa

dreptul sat' de amanet sau de ipoteca, nici in cazurile mai sus aratate nici in orice alt caz.
Asemenea Banca nu va intra niciodata pentru creantele sale in concurs cu ceilalti
creditori ai debitorului ei.
www.dacoromanica.ro
C. L BAlcoLkNII
92
Sect la IV.
Despre dividend fi londul de rezervd.
Se va tinpArti In fiecare case luni la actionari un dividend care va fi

Art. 43.
alcatuit de beneficiurile dobandite In cursul semestrului.
Pentru Int Aiul semestru al fiecarui an se va impArti un dividend aproximativ
cel putin de 3%.
Daca beneficiurile anuale impreuna cu dividendul celui /WM semestru vor trace
de 6% ale capitalului sotial; se va trage din prisos o parte de 12%, suma acestei parti
va forma un fond de rezerva ; iar ceea ce va mai ramAnea din prisos se va Impiirti noun
din zece pArti actionarilor si a zecea parte membrilor Consiliului de administratie.
Daca dupa Intocmirea fondului de rezervA, dividendul unuia sau mai multor semestre nu va da 3% ale capitalului social, se va lua cu Imprumutare din fondul de rezervA suma trebuincioasa spre a se creste dividendul panA la aratata proportie.
Indata ce fondurile puse In rezerva, se vor urca panA la a cincea parte a capitalului social, poprirea de 12% va inceta, i se va Imparti la actionari totalitatea beneficiurilor din cursul unui semestru.
Daca dupa mai multe ImprumutAri facute din rezerva spre a se complecta dividendul fondul rezervA va fi scazut la o proportie mai mica de a cincea parte a capitalulul social, atunci se va Infiinta din nou proprirea de 12 % mai sus aratata, liana ce
rezerva se vi complecta.
Orice dividend care nu va fi cerut In curs de 4 ani dela scadenta, este
Art. 44.
prescris In folosul Bancii. Cuponurile acelui dividend raman desfiintate.
TITLUL IL
Sectia I-Ia.
Despre Administra(ia Banat.

Art. 45. Banca se va administra :
a) De o adunare generals, care va reprezenta obstea actionarilor ce alcAtuesc
asociatia Mina.
b) De un consiliu de administratie.
c) De un comitet de cenzori.
d) De o directie.
Art. 46. Privegherea asupra mergerii regulate a treburilor Band', se va Incredinta unui Guvernator al Bancii.
Art. 47. Guvernatorul Band' este numit de Printul StApanitor.
Guvernatorul Bancii cerceteaza socotelile i condicile Bancii; cerceteaza In orice
vreme suma valorilor metalice, ce se afla In casa BAncii, si priveghiaza ca aceste valori
sA fie totdeauna proportionate cu suma la care se urea biletele date In circulatie.
Se va da Guvernatorului pe ficare saptamAnA prescurtare de socoteala pentru
starea Banal.
El stn fats la facerea biletelor de Banca si la depunerea modelelor i tablelor
care au slujit la facerea acestor bilete.
Art. 48. Guvernul va avea un comisar pe lsnga Directia Bancii. Acest comisar
are drept a asista la seantele Consiliului de administratie si la ale Comitetului de Censor'.
www.dacoromanica.ro
ACTE QI DOCUMENTE
93
Sees la II.
Despre Adunarea General&
Art. 49. Adunarea generala se compune de once actionar, care dupA acesta
statute are dreptul de vot ; se adunA In fiecare an la 8/20 Mai in orasul Bucure5ti.
Art. 50.
Dreptul de a face parte din adunare, se cuvine fiecaruia actionar, care
posed eel pu%in zece actii. Nimeni nu va putea fi Infatisat de altul In adunare, deat
printr'un mandatar membru al acestei adunari.

Art. 51. Adunarea generall se socote5te complecta and actionarii de fatfi
sau actionarii reprezentati tntr'un chip legal vor fi cel putin in numar de 35. Fiecare
membru al adunarii nu va avea deat un vot, on care ar fi numarul actiilor ce poseda.
Art. 52. Adunarea generall se va convoca de consiliul de administratie al
Bancif, si va fi prezidaa de Guvernatorul BAncii.
Secretarul Consiliului de Administrape va indeplini si functia de secretar in adunarea generall. Se va da adunarii generale socoteala despre toate operatiile Bancii.
Dupa aceasta, adunarea va alege prin vot secret 5i individual, 5i cu majoritatea
absolutA a voturilor, pe membrii Consiliului de administratie sl pe ai comitetului de censori, ce vor fi de trebuinta a se orandui in locul acelora care l'au implinit termenul functiei
lor, sau ale carora locuri sunt vacante.
Art. 53. Adunarea va putea fi convocata extraordinar, data convocatia se va

fi cerut, eel Win de doi cenzori, 51 se va fi aprobat de Consiliul de administra%ie.
Seesla III.
Despre Consiliul de Administralie.
Art. 54. Consiliul de administra%ie va fi compus de cincisprezece membrii numiti de adunarea generalA a actionarilor. Se va prelnol ate a cincea parte pe fiecare an,
In cei dintai patru ant, membrii ce vor trebui sa iaa, se vor trage la sorti, iar dupa aceasta
prelnoirea membrilor se va face dui:IA andul vechimei. Ei pot totdeauna fi alesi din nou.
Art. 55.
Cu toate acestea eel dintAiu Consiliu de administratie va fi compus de ') :
Ace5tia sunt imputerniciti a-5i insoti membrii trebuincioii spre complectarea

numarului hotarlt in art. .... Prelnoirea periodica a acestui dintaiu Consiliu, nu va Incepe decAt dela al saselea an al societatil.
Orice membru al Consiliului, inainte de a intra in lucrare, va fi obligat
Art. 56.
a dovedi ca are In a sa proprietate douazeci de actii de ale Bancit Aceste actii nu le va
putea Instreina in cursul functiei lui.
In fiecare an Consiliul numeste, dintre membrii al, un prezident 51
Art. 57.
doi vice-prezidenti. In caz de a lipsi prezidentul si vice- prezidentii, consiliul nume5te
pentru fiecare seanta, pe unul din membrii sal de fatA, care a indeplineasca functia de
prezident.
Prezidentul si vice-prezidentii se pot realege.
Art. 58.
Consiliul va hotArl locul au de adunare, dupa trebuintele societatii.
Se va aduna oriand interesul societatii va cere, si eel putin de doua on pe lunA.

Art. 59.
Nici o hotartre nu se va putea lua de Consiliu, Ma a fi de fall la chibzuire eel putin cinci membri. Membrii cart nu se vor afla la locul unde se aduna Consiliul,
1) Loc alb, necomplectat in original.
www.dacoromanica.ro
94
C. I. BAICOIANU
au drept de a fi Infatipti In Consiliu prin Imputerniciti din parte-le. Nici unul din ace5ti
Imputerniciti nu va putea Infati5a mai mult de doua voturi.
Hotartrile Consiliului se vor lua cu majoritate absoluta. Votul Prezidentului sau
al aceluia care-i va tine locul va fi preponderent, In caz de Impartire a voturilor.
Art. 60. Consiliul este Insarcinat cu administratia stabilimentului ; nume5te
51 revocii pe director 51 pe toti ceilalti amploiati 5i agenti ai societatii; hotara5te atribuVile lor, face regulamentele asupra ctrmuirii sale din launtru, cele pentru censor 51 cele
pentru Directie. Hotarage asupra creantei scoaterii, retragerii 0 anulatiei biletelor de
banca ; asupra formei ce trebuie sa li se dea 5i iscaliturile ce trebuie s alba.
Consiliul hotara5te, dupa propunerea Directorului, organizatia cancelariei Banal,
onorariul 5i simbria fiecarui amploiat 51 toate cheltuelile administratiei. Autoriza toate
operatiile permise de statute, 51 chipul cu care trebue a se face aceste operatii; alege
efectele de comert, ce trebue sa se is cu escont, hotara5te taxa escontului 51 sumele de bani
ce vor fi a se Intrebuinta spre acest sfar5it ; Incheie socotelile ce trebuie a se supune Adunarei generale.
Hotara5te provizoriu dividendul.

Da raport Adunarii generale, asupra socotelilor 5i despre starea treburilor Banal.
Art. 61. Consiliul are putere de a Insarcina cu atributiile sale pe Directie, afara
de treburile pomenite In art. urmator.
Art. 62.
Pentru Imprumutari cu ipoteca se va face chibzuire 5i seance regulate
Ia care vor asista membril Consiliului, ce se vor afla In locul unde este a5ezata Directia,
precum 51 censorii 51 Directorul general.
Ca s se poata face o Imprumutare se cere sa fie primita de majoritatea membrilor
prezenti ai Consiliului, a censorilor 51 de Directorul general.
In caz de a nu fi unite parerile acestora, hotarlrea se va da In once caz de Consiliul
de administratie, care va hone de fats cel putin cu opt membri.
Secsia IV.
Des pre Comitetul de Censori.
Art. 63.
Comitetul de Censori va fi la Inceput compus de cinci membri. Numarul for se va putea cre5te, pe cat trebuinta va cere, 5i dupa o deliberatie a Consiliului.
Cenzorii sunt numiti pe un an, de Consiliu. Ei pot fi reale5i.
Art. 64.
Comitetul Censorilor va priveghia cu dinadinsul asupra punerii In
lucrare a statutelor, a regulamentelor Bancii, 51 a hotarlrilor Consiliului de administratie.

Va avea privighere asupra tuturor partilor stabilimentului, va cere a i se Infati5a socoteli
de starea caselor registrele 5i portofoliurile Bancii, on cand va socoti de cuviinta.
Art. 65.
Comitetul censorilor se va aduna cel putin data pe saptamana, sub
prezidentia unui membru al Consiliului de administratie, 5i fiind de fats cel putin trei
membri ai comitetului, ca sa asculte contrandiu al operatiilor Bancii, 5i ca sa propue

masurile ce va socoti de folds ; se va alcatui un jurnal de deliberatiile sale 51 se va comunica,
dupa acest jurnal, o copie Consiliului de administratie. Acest comitet va lua parte Ia
deliberatiile asupra Imprumutarilor cu ipoteca, cu vot hotarltor, conform cu dispozitiile
art. ... 1).
1) Loc alb, necomplectat In original.
www.dacoromanica.ro
ACTS fg DOCUMENTS
95
Sees la V.
Des pre Direc(ie.
Art. 66. Directia va fi compusa de un Director general si de un sub-Director.

De un casier obstesc.
De un tiitor I de catastise.
De un controlor.
Competinta si datoriile fiecaruia functionar vor fi obiectul unui regulament In
parte.
Art. 67. Directorul va exersa In numele Consiliului de administratie, directia

treburilor Minn si a cancelariei sale, va recomanda amploiati pentru toate functiile ;
va iscali corespondenta si cvituirile efectelor de comert, va fi In drept s asiste, cu vot
consultativ la seantele Consiliului si ale Comitetului de censori, afara nuinai de cazul
cand acestia se vor forma In comitet secret.
Art. 68. Inainte de a intra In lucrarea functiei sale, Directorul va fi dator a
dovedi a este posesor de douazeci de actii de ale Bancii.
Aceste actii nu le va putea Instreina In tot cursul functiei sale.
Art. 69. Directorul general nu va putea fi revocat decat printr'o hotarire a
consiliului de administratie Juan intro seanta la care vor fi de fats cel putin zece membri.
TITLUL In.
Dispozitii generale.
Art. 70. Firma Minn Tarii Romanesti, va fi iscalita colectiv de Prezidentul

si de un alt membru at Consiliului de administratie ; acestia vor putea da acest drept
5i la alto organe ale societatii.
Art. 71. Pornirile de judecati se vor face In numele Consiliului de admnistratie
prin staruinta 5i Ingrijirea Directorului.
Art. 72.
Socoteala semestriala, precum 5i cea anuall, pentru operatiile Bancii,
se vor tipari 5i se vor da In mana guvernatorului Bancii, Ministrului de finante, la Tribunalul de comert, si fiecaruia din membri adunarii generale.
Art. 73.
Un an cel putin inaintea sfarsitului termenului de 25 de ani cat s'a hotArIt a tine aceasta societate, actionarii se vor convoca ca sa hotarasca In adunare generals,
asupra modului lichidatiei sau a delibera, data se cuvine a se prenoi societatea.

Art. 74. Ilodificatiile ce experienta va dovedi de trebuinta, la aceste statute,
nu vor putea fi cerute dela Guvern, decat dupa ce mai Intaiu se vor propune de Consifiul
de administratie, la adunarea generals, convocata pentru acest sfarsit, si se vor aproba
de dansa cu o majoritate de trei a patra, In numar si In sums.
Secretarul Statului, (ss) Plagino.
(Arhivele Statului, Dosar No. 2510, Depunerea Ministerului Finantelor).
ANEXA No. 25.
Raportn la adunarea generals a aetionarilor Ranee' Nationale a

Moldova, tinuta in Iatil in 23 Deeemvrie k. v. 1858.
Domnilor,
La puntu I. at ordinului zilei.

In zadar vom cauta in analele Intreprinderilor industriale Inca un act, care ss
aiba asemanare cu acela ce a motivat aceasta adunare ; si de .aceia v'o marturisim cu
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
96
toata francheta, pieptul nostru este miscat de deosebite slmtlrl, cand ne punem a cerceta In toate consecintele sale scopul care ne Intruneste aici.
Nol putem asemana Insarcinarea noastra catre D-voastrA cu o figura de comparatie indestul de potrivitA. In adevar, aceia ce avem a vA comunica, ni se pare cA se poate
asemana cu Indoita figura a lui Ianus, acaruia o fata arata trAsaturile cele mai grozave, cand cealaltA fata este Impodobita cu frumusetea cea mai atragatoare.
Sub umbrele cele mal grosave, noi trebue mai Intaiu sa punem Inaintea ochilor
D-voastrA cauzele ai ispravile caderii unei Intreprinderi inceputa cu atatea sperante ;
pe de altA parte Inca noi privim mai presus de ruinile acestei Intreprinderi, rasarind
zorile unui viitor mai frumos, unui viitor care va lntrebuinta materialele trecutului
pentru ridicarea unui edificiu statornic si solid, si care pentru pagubele suferite ne va
da o manoasa despagubire.
Dupa ce noi, credeti-ne, am cercetat cu toata atentia ai ravna situatia institutului
asupra caruia viata sau moarte, D-voastra aveti astazi a vA rosti ca tribunal, noi am
venit la convictia, formats chiar din lnceput, ca acest institut are Inca toate ai deplinele
conditil de a putea trai, ba ca chiar ar fi o fapta In contra intereselor D-voastra si a creditorilor, al Insusi un pAcat In contra patriei, daca s'ar bond caderea sa. Ar fi a lucra
In contra dreptei judecati a mintei, ar trebui ca noi sA fim lipsiti de cea mai mica cunostinta Yn organizatia ai treburile unei banci, noi ar trebui sa fim loviti de orbire, dacA
ne-am pleca catre ideia, ca singura mantuire pentru D-voastra ar trebui ca sa se caute
numai In desfiintarea Intreprinderei.

Unclip, Domnilor, ca este mai usor din materialele ce sunt adunate mai Inainte, de
a ridica un nou edificiu, cleat dintr'un material ce Inca nu exists, si care se poate gasi
si aduna numai cu mare munca. De aceia noi ne rostim chiar din Inceput al hotarItor
In favoarea pastraril acestui institut, pentru cA el In viitor poate sa ajunga a fi, aceea
ce a al trebuit a fi : un institut national ; pentru cA pamantul pe care el a Yost ridicat
este un pamant roditor, ba chiar Intemeindu-ne pe Indelungata noastra ispita a trebilor,
ai pe privirea lucrurilor ai retainer, noi putem sprijin cu toata bizuirea, ca In toata Europa nu se gAseste un camp mai producator pentru activitatea unei banci decat acel
al principatelor romane. Negresit ca spre a se putea exploata Intr'un chip rational
acest camp binecuvantat, nu trebue a se /nsarcina cu directia sa persoane acaror singur
merit a Post de a avea oaresicare !spits practice In carmuirea drumurilor de fier, ci de
a se alege barbati de specialitate, cari sa fie Inzestrati cu rutina, cu capacitate, cu priviri
largi Ii cu o vointa puternica ai insuflata de toata onorabilitatea.
Numai In mainile unor asemenea barbati, poate asezamantul sA se desvolte ; numai
Yn mainile for poate banca sa se faca un institut national, un paladium al natiei, catre
care sa se poata adresa cu succes, agricultura, comertul ai industria tare!.
Care sunt Insa inchezasuirile cele mai departe ce sunt neaparate Intru Inflorirea
barred, aceasta vom arAta-o, In cursul tratatiei. Pentru acum voim sa aruncam o ochire
asupra trecutulu! acestui institut.
Intrebarea pe care fiecare este Indrituit de a o face mai Intaiu este : din ce pro-
vine cauza caderii bancii care a sdruncinat atat de mult pe actionari?

Raspunsul la aceasta Intrebare nu poate sa fie greu de dobandit, pentru fiecare
om de specialitate care numai s'ar orientalisa ceva In registrele bailed aici infatisate.
Ca cea Taal cauza a caderei bancii nationale a Moldovei, trebue sa Infatisam pe
concesionar.
Noi lAsam fiecarui sa raspunda la Intrebarea, pentru ce el din Moldova a strAmutat
centrul de gravitate al institutului Intr'un loc din Germania cu totul departat, al fart
www.dacoromanica.ro
ACTE
1;4I
DOCUMEETE
97
nici o Important A In privirea politico-comerciala. Din acest loc se hotara soarta institutului din Iasi, din acest loc banca s'a Inzestrat cu amploiati pe care apoi s'a stiut a-I
aseza trite atarnare de sciavi catre dictatura asa numita directia generals din Desau.
Si tine erau acesti amploiati, aceasta vs vom lamuri mai departe, In cursul raportului
nostru. Destul ca concesionarul a tintit In iveala de a-si asigura ocarmuirea asupra
institutului, macar ca el ca financiar a trebuit singur salt marturiseacii ca urmarile
acestei indoite st monstruoase ocarmuiri trebuia sa lasa la iveala In toata gravitatea lor.
Departarea ambelor directii una de eta au Mut cu neputinta toata impreunii lucrarea ;
nici o operatie nu se putea face aici, Inainte ca directia generals din Desau sit fi dat Incuviintarea sa. Intelegerea prin corespondente scrise, care aducea cu sine o pierdere de
vreme de mai multe saptamani, lucru ce la un institut de bani ades cade mai greu In cumpana decat o paguba In numaratoare, o asemenea intelegere aducea cu sine urmarea
ca timpul cel mai favorabil pentru savarsirea unei operatii era perdut ; iar deasa corespondenta prin telegraf, pe Mug marele cheltueli, aducea cu sine si multe neintelegeri.
Asa dar o Impreuha 51 grabnica lucrare a ambelor directii, din cauza marei departari,
nu putea sa alba loc, si nenorocitele urmari ale acestui nenorocit fel de administrare
nu putea lungs vreme s nu IBA la iveala. Toata aceasta administrare ne aduce aminte
de mult renumita cancelarie de rezbel din Viena, care, departe de teatrul razboiului,
prelucra planurile de batalie, si a carora punere In lucrare on erau o neputinta pentru
general', sau ca ocaziona armiei austriace simtitoare desfaceri.
0 alts vina a caderei bailed, care cade asupra capului concesionarului, este ea
el a dispozat de actii inteun chip cu totul arbitrar, ca a facut cu ele operatii periculoase
In cel mai mare grad. Spre exemplu, si aceasta asemenea nu vorbeste in favoarea talentului syu financiar, el a concentrat un foarte mare numar de actiuni Intro singura
si foarte slabs myna; far pe publicul privat 1-a facut numai cu o ingrijire de mastiha
sa participe la dobandirea actiunilor cu cursul al pari. Spre a cita numai un fapt, vom
arata ca el, ca director al institutului de credit din Desau, infiintat tot de dansul, ca el a
hotarit ca aceasta banca trebuia sa pastreze In portofoliul sau pentru patru milioane taleri,
actii de ale Bancei Nationale a Moldovei. Acest institut, care si astazi se afla trite stare
atat de slabs Mat putinta traiului sau este cu totul Indoelnica, nu era in stare sa raspunda cele mai departe varsaminte a marelui numar de actii ce-si rezervase ; si asa pentru
dragostea creditului din Dessau, a trebuit apoi a se lasa sa tread( timpul cel mai priincios pentru varsaminte ; tot pentru dragostea acestui institut s'a indraznit apoi pasurile
cele mai nelegiuite, si s'a jicnit In chipul cel mai scandalos statutele si actul de concesie
a bailee' din Iasi. Intr'un cuvant spre a se 'Astra acest institut strain, s'a preferat a se
jertfi banca nationala de aci. Cu drept dar a zis fostul sindicat al bailee' in raportul
sau catre tribunalul din Iasi :
In tot timpul lucrarilor sale, banca nationala din Moldova n'a fost decat o sucursala a creditului mobiliar din Dessau and este stiut ca conditia sine qua non" ce
s'a pus la deschiderea ei a fost, ca Banca Moldovei sa fie nationala, si prin urmare sa
nu atarne de nici un institut de credit strain."
Pe Tanga institutul de credit din Desau, se pretinde Inca ca s'ar fi aflat si alte
persoane din Desau, care au avut sume Insemnate de actiuni, si pentru a carora dragoste
nu s'au putut Intelege de a prescrie In timpul cuvenit mai departe varsaminte. In aceasta
vreme frisk marea criza monetary si comerciala, Incepuse a-si arunca umbrele asupra
Euro pei. Atunci nevoia sili de a alerga la pasuri periculoase, care mai Inainte s'ar fi
putut face In chipul cel mai lesnicios. Al doilea varsamant se hotari, varsamant care
este utiut ca nu se putu efectua de catre creditul din Desau.
7
www.dacoromanica.ro
98
C. I. BXICOIANU
Dace la marile trebuinte ale publicului de aid, milionul de taleri care prin InMut varsamant Juts% In lazile Bancei, nu s'a putut numi decat o picatura de al:4 cazuta
pe o piatra fierbinte, cu atata ne pare mai fnvinovatitor ca o asemenea mica sums cu care
Banca 'i -a Inceput operapile, directia generals a putut sa o stoats Indestul de mare
spre a fnflinta cu ea si asezamintele sucursale din Galati si Braila ; cu aceasta nu s'a ispravit alta, cleat ca fn loc de un institut s'au Infiintat trei institute, care Intocmai ca
;I calicii dupe o bucatica de paine, cersetorea o parte de capital spre a-Ile putea Intretine
existenta. Nu trebue decat de a se ceti corespondenta dintre directia generals acea
locale, spre a gasi In fiecare scrisoare strigatul ades rumpator de inima, pentru a i se
veni In ajutor. Acest strigat de ajutor ce se adresa din Iasi, trebuia In Dessau a se asculta
cum se putea, si dupe ce din motivele cunoscute, s'a pierdut timpul favorabil pentru
prescrierea varsamintelor, s'a cautat un mijloc de scapare In raspunderea vecselelor,
In primirea de Imprumuturi O. alte manipulatii costisitoare. Aici fnsa trebue sa dam
directiei generale atestatul ca la aflarea de capitaluri, ea a aratat o mare iscusinta. Asa
Intemeindu-se pe ideia ca starea mizerabila a Bancei Moldovei nu era cunoscuta In lumea
financial% a Germaniei, ea a Itiut prin creatia a 5.000 actiuni plenare, care ea le-a depus
la deosebite institute de bani, a gasi bani spre a acoperi tratele subscrise de Banda si
trase chiar asupra unor firme Inchipuite. Gand aceasta catime de actii n'au mai fost
indestulatoare spre agonisire de bani tot directia, din Insasi autoritatea sa $i MI% Insarcinare sau Imputernicire, au cumparat alte 5.000 actiuni interimare, cu un curs mare,
si le-au prefacut In actiuni pelnare, un act despre care d-voastra veil binevoi a va rosti
dacit este legal sau ba.
Noi nu contestam ca acestelmprumuturi nu sefficusera neaparat trebuitoare pentru
Banca Nationale ; pentru trebuinta acestora se rosteste Insusi faptul, ca Banca, Inca
fnainte de a fi avut In maini un capital de un milion taleri, ea si numarase peste doua
milioane taleri In tmprumuturi ipotecare fare a se socoti sumele ce se Intrebuintasera In
trebi de disconto, In cumparare de producte, In Inzestrarea ambelor sucursale din Galati si Bucuresti, dar nu mai trebue sa ne miram ca In fata marei crize si a fatalelor ei
urmari Directia general% a putut sa se mai maguleasca In credinta ca creditorii nu i-ar
reclama Inapoi capitalurile lmprumutate.
In aceasta stare acoperitA cu datorii se afla Banca cand marea criza a cazut peste
lumea comerciall a Europei, cand pe pietele financiare dobanda a ajuns la o marime
deabia cunoscuta mai Inainte, cand descurajemantul It caderea creditului, ca un munte
a Inceput a apasa peste oamenii trebilor si capitalurile particularilor retrase din circulatie
s'au Indus sub Indoite Incuietori. Banta Nationale a Moldovei trebuia neaparat sa se resimta de urmarile unei asemenea crize.
institutele de credit straine,

zice raportul sindicatului mai sus citat
care
Inaintasera Bancei sume Insemnate, be reclamara Inapoi. Banca se vazu dar silita a acopert Imprumuturile ei ; aceasta nu se putu face decat In parte si cu mari pagube ; Battelle
1i bancherii strain ridicara tot creditul. Actionarti iarasi nu se mai Indesau de a mai
plati varsamintele viitoare ; si tocmai atunci ca o lovire de moarte veni si hotarirea
directiei generale din Dessau care Incuviinta, ca spre plata varsamintelor al troilea de 10 %,
actionarii puteau raspunde actiuni de 10 % din acele pentru cari ei nu platisera al doilea
varsamant si care dupe statute, trebuiau a fi anulate In folosul actionarilor ce platisera
regulat cerutele varsaminte. Aceasta masura contrary statutelor 1i chiar Ii interesului
Bailee!, careia fi lmputina capitalul asignat prin concesie, discredit% cu totul actin, si
prin urmare sea pentru viitor, Insasi puternicul Ii singurul izvor ce avea Banca de
www.dacoromanica.ro
A CTE
ft
DOCUMENTE
99
a-si putea acoperi datoriile, de all Indeplini condilffle, de all reaseza creditul 5i prin
urmare de a putea trai.

Guvernul si tara Irma, facusera tot ce le era In putinta spre a sus%ine creditul Bancei.
In cateva saptamani capitalurile depuse la acest institut de fete particulare, se suisera

la suma de una suta sese zeci mii galbeni.
Guvernul pe de alts parte, prin masura administrative, tradase Barked banii

impricinatilor 5i a orfanilor ce se aflau In depozit la diferite instance judecatore.sti
din tall, 5i cart iarasi reprezentau un capital de una mita doua zeci mii galbeni. Tot de catre
guvern se incuviintase a se da institutului capitalurile coloniilor 5i ale domenlilor Statului
dinBasarabia Inapoiata Moldovei ; aceste sume se sulau peste 279 mii ruble argint sau
aproape de una mita mii galbeni.
Insa in fata discreditului In care banca cazuse in strainatate, 5i mai tirziu fn fala
masurei decretata de directia generals ca In plata varsamantului al treilea Si al patrulea
ss se primeasca drept numerar, niste hartii fara valoare, adica actiile din intaiul varsamant de 10%, Si guvernul si particularii tncepura a se ingriji de capitalurile Incredintate
ei. Depozitele particulare se redamara unul dupa altul ; dandu-se semnalul nencrederil
de catre insu5i unul dintre membrii pamanteni ai directiei generale. Instantele asemenea
reclamau zilnic, 5i treptat depozitele publice ; 5i asa Banca fara credit In strainatate,
fare numerar in lazile sale, din toate pArtile silita de a acoperi tratele ei, de a tnapoia depozitele si de a asigura pe creditorii sal, dupa ce-si stoarse toate resursele, jertfindu-si por-
tofoliul cu cele mai marl sacrificii, se vazu redusa la nevoia ca Inca inaintea Incheierii
celui dintai an al operatiilor sale, sail suspende platile."
Daca pana acum nu v'am descris decat In general cauzele caderii Bancei Nationale a Moldovei, noi trebue sa va dam Inca cateva date speciale care arunca o trista
culoare asupra chipului administratiei acestui Institut 5i in care noi vedem o cauza principalli a caderei Bancei.
Necapacitatea, usuratatea i lipsa de constiinta, iata calitatile principale a oamenilor carora ca directie locala, li s'au Incredintat pastrarea 5i ocarmuirea averei societal% incredintata fiindu-le aceasta de un barbat care ca om financiar din Germania
a avut a se bucura aici de primirea cea mai prevenitoare 5i dela a carat judecata 5i cunostinte, cu tot dreptul se astepta ca el va pune In capul institutului oameni a trebei
5i Inzestrati cu cunoscutele calitati germanice, adica probitate, economie 5i soliditate.
Insa precum zice sindicatul, directia generals fars intelegere cu directia locals,
ba chiar fara macar a impartasi acesteia din urma rezultatul lucrarilor sale, Invoi sau
tolera mai multe operatii din Inceput rele, 5i care prin urmare cu ceva cunostinte, ba chiar
constiinta, s'ar fi putut inlatura.

Rana astazi Inca In arhivele directiei Mucci din Iasi, nu se afla, ba chiar nu se
cunoaste contractul sau alcatuirea facuta cu persoanele aflate in capul comanditei Bancei
din Bucuresti.
Inca mai putin din cancelaria Bancei nu am putut dobandi vreo stiinta pozitiva
la cele mai multe cazuri ce Indatortri avea ceilalti amploiati 0141 In serviciul societal.%
Intr'un cuvant, tot ce se vede 5i se afla In birou este In cea mai mare neoranduiala. Dovezile trebuitoare 5i alte documente on suet redigiate inteun chip cu totul neindeplinit,
on lipsesc In parte cu desavarsire. Regularea registrelor Mucci va cere un timp foarte
indelungat, 5i oarta acelora cart vor fi Insarcinall cu aceasta lucrare In adevar nu va fi
de ravnit. Despre sumele banesti cele mai marl, spre pildA banii depozitelor au dat
chitante numai casierul a caruia Indrituire la aceasta Insa niciodata n'a fost oficialpublicata.
Chiar cu iscaliturile lor, directoril au fost In nepasare precum In general ei au Jost cu
www.dacoromanica.ro
ipo
C. L BAICOIANU
neingrijire In controlizarea amploaiatilor subaltern!, inteun cuvant o administratie

fail cap O. Ma coada.
Inc At prive!te comandita din Bucuresti care Inca se pastreadt, avand in mainile
el un capital de 37.000 galbeni, noi putem cu bucurie impartasi ca ea face bune trebi
si cu capitalul incredintat ei, nu este nici decum primejduita. Din nenorocire, capitalul
ei este prea mic pentru ca sit poata da rezultate de un castig insemnat ; cat despre administratia sucursalei din Galati, noi lasam sa vorbeascii insusi raportul sindicatului.
Directia sucursalet din Galati, inzestrata cu un alt capital ce treptat s'a suit
paste 160.000 galbeni, s'a incredintat D. I. Hamburger sau Hamperg, o persoana care nu
infatisa nici o garantie materials, care nu numai la tragerea sa din functie a rams dator
cu mai mult de 10.000 galbeni, dar care fat% nici o autorizatie, fall macar vreo consfa-
tuire cu directia locale din Iasi, In contra interesului institutului, ba chiar in contra
menirei sucursalei din Galati fondata de a opera pe acea plata., in tare, si mult cu megiesitele pieta, a incheiat cu un aventurier, cu un cavaler de industrie, jidov din Bucurest! numit Spilt Goldstein, un contract pentru luarea In intrepriza a darilor publice
din provincia Bagdat, contract care din inceput era o adevarata filuterie, si prin care
Banca a pierdut peste 25.000 galbeni; caci numitul Goldstein odata ce a pus maim
pe acest capital, s'a refugiat in Constantinopole si Dumnezeu stie unde...
Sindicatul prin itiri particulare a aflat ca directia generals a facut odata carcare de a urmari pe acest Spin Goldstein, acest individ s'a si descoperit in Constantinopole, Irma fare bani. Interpelat despre intrebuintarea capitalului ar fi raspuns ca tot capitalul este pierdut, filndca el l'a intrebuintat in cumpararea de canine pentru armia engleza
din India, si ca guvernul englez nevoind a se tine de alcatuire, el Goldstein neavand cu
ce hrtini camilele, le-a dat drumul in pustiu.
Directia Bancei din Iasi (urmeaza raportul sindicatului) nu s'a intins in operatii
scandaloase si frauduloase ca directia sucursalei din Galati; insii registrele si actele
pastrate la ea, dovedesc ca ea nu s'a deosebit prin nici o soliditate, prin nici o cunostinta
a locurilor si a oamenilor, prin nici o inteligentii a trebilor. Usuratatea cu care s'a facut
cele mai multe operatii merits toata critica. Imprumuturile ipotecare s'au facut nu numai in disproportie cu capitalurile disponibile, dar lila s'a concentrat numai intru cateva
imprumutatori privilegiati, scapandu-se din vedere ca taint Intemeierei Bancei .a fost
de a vent in ajutorul proprietatii funciare din intreaga tall, Jar nu de a face trebile
numai a cateva familii. Asa, In loc de a lucre ca Banca sa prinda radacina In tare lipind
catre alma cat se poate mai multi proprietari, directia a cautat numai a se face placuta
la cateva persoane cu hulurire. 0 singura familia prin imprumuturi ipotecare, a tras

din casa bancei aproape 120.000 galbeni, adick a cincea parte din tot capitalul fntrebuintat
In imprumuturi cu ipoteca. 0 Alta singura persoana a luat imprumuturi peste 70.000

galbeni si asa marea multime a proprietarilor cu toate indeplinirile formalitatilor de siguranta cerute de statute, si-au vazut cererile neindeplinite, si asa Cara in deobste s'a
simtit foarte putin folosita de o Bancii care insa a fost create in folosul ei.
La multe din imprumuturi MA ipoteca, cele mai simple regule de siguranta nu
s'au pazit. In registrele si In portofoliul Bancei figureaza conturi curente si bilete de
Imprumut de mii si mil de galbeni dela persoane, cunoscute In toata Cara sau ca nesolva-
bile sau ca lipsite de once credit. Multe din aceste imprumuturi chiar din inceput hazardate, sunt astazi cu desavarsire rele, si toate staruintele sindicatului pentru Implinirea
for vor ramanea fara rezultat.
Actul de concesie invoeste Banca de a face operatii de escont si de convert, de
ii lua In antrepriza venituri de ale Statului, de a face insfarsit tot felul de speculatii.
www.dacoromanica.ro
ACTE klf DOCUMENTE
101
Acesta este un drept care s'a dat BAncei si care nici i se poate contesta, insa interesul el
cerea ca sA nu-I Intrebuinteze, mai ales In anii dintai, decat cu cea mai mare prudentil
si cu deplinA cunostintA a trebilor ce intreprindea. Directia s'a departat dela aceasta
Intai si neapArata regula si mAsura de paza. Ea a luat intreprinderi de venituri publice
cu preturi covarsitoare, dela care toti amatorii ispititi s'au fost retras ; ea a tncheiat
contracte de producte precum cereale, rachiu, Una s. a. cu persoane cunoscute In toata
Cara ca deprinse de a nu respecta nici un contract. Ea apoi a desfAcut aceste contracte
care alte fete, cu jertfirea nu numai a folosului, nu numai a dobandel, dar chiar si a e
parte insemnata din capitalurile puse In o asemenea speculatie. Intr'un cuvant vazand
cineva putina prevedere, reaua economie si graba cu care s'a facut asemenea operatii,
se poate zice cu tot dreptul a precat alte institute de credit si de banca se silesc de asi
asigura capitalurile, cu atat directia Bancii Nationale a Moldovei a pus staruinta ca sA
deserte mai degraba lazile sale, cA asa mai degraba institutul sA vie In lipsa de bani,
in nevoie de all suspenda platile, In osanda de a se declara falita, si asa d-nii directori
sA poata cere si lua cu dela sine putere mile de galbeni ce pretind capotrivit contractelor
for li s'ar cuveni ca despagubire la caz de Incetarea BAncei.
Exemplul eel mai puternic despre un asemenea plan, este purtarea fostului director d. Ludvig Haase, care In ziva de 14/26 Iunie adica cu doua luni dupA ce Banca
s'a fost suspendat platile si cu trei zile In urma Incheierii consiliului administrativ pentru
ridicarea concesiei, prin urmare atunci cAnd Banca nu mai exista si cand si d. Haase
nu mai era director ci simplu reclamant asupra desfAcutei societati anonime, a luat din
portofoliul BAncei 6.588 galbeni 16 lei In bilete si obligatii de a Visteriei, pe langa actli
3500 galbeni trasi mai Inainte din casa Bailed, nesfiindu-se de a inscrie singur In regis-
treleinstitutului cA a tras aceste valori sp r e sigurip sirea pret entiei sale I Aceasta
de pe urma trAsAtura din istoria directiei BAncei Nationale a Moldovei este Incheietoare.
Until din directori a stint sa-si caute calea bunA In timpul cuvenit, dandu-si demisia. Cellalt a ramas spre a mai dobAndi pe drumul procesului aceca ce mai poate sustrage dela Banca falitA si apoi pe dafinii de izbanda, sa se odihneasca in Cara de unde
a venit.
Faptele mai sus citate, pe care not le-am putea Insuti Intr'una, si despre care
dacA ar fi a se intra In detalii, s'ar putea scrie tomuri Intregi, vs vor dovedi, domnilor,
Inteun chip IndestulAtor ca banca, ran organizata si rail ocarmuitA, nici Intr'o privire
nu a putut raspunde scopului Inflintarei sale. Ea trebui sa =la precum a si cazut.
Ne ramAne acum a vs da o idee despre toate cele ce s'au IntAmplat cu Banca
falita din ziva suspendarei platilor ei, si pans la actuala adunare generals.
La 11/23 Martie a urmat contenirea platilor, un act care s'a comunicat directiei
generale si ambelor comandite prin telegraf, iar guvernului printr'o adresa scrisa. In
aceasta de pe urmA se zicea ca pia-tile se puteau reincepe dacA BAncei i s'ar da un termen
general de caleva luni. Aceasta propunere s'a Incuviintat de titre guvern fiindca el
a acordat Brined pentru reinceperea operatiunilor sale un termen de trei luni (11/23
Iunie).
In aceste trei luni, a predominat In cancelaria BAncei tacerea tintirimelor ; trebile

sta In parasire, fiindcA agentul principal al operatiunilor bancei lipsea. Toata Ingrijirea
de a conduce viitoarea soarta a BAncei se lase directiei generale din Dessau. Insa directia
generals a facut pentru restabilirea BAncei putin sau nimic ; ea se %inn fArA nici o hotarlre
g apoi si membrii ei erau In dezbinare. In aceasta vreme, amploiatli BAncei, cari mai toti
se socoteau chemati de a se arata ca consilieri catre directia generals, li trimeteau comuni-
catiile cele mai contrazicAtoare despre situatia BAncei din Iasi, lucru ce nu contribui
www.dacoromanica.ro
102
0 I. eXicorAM
putin de a face pe directia generals Inca mai nebotarlta. Tarziu, ai numai dupa staruinta
creditor! mei ea a trimis do! din membrii ei aids, cars trebulau sa intre In tratatie cu guvernul pentru vre o punere la cale. Fiind Insa ce pe de o parte se cerea prea mult, iar pe
de alta se da prea putin spre impacare, acebti do! domni, se Inturnara fax% nici un rezultat
si Banca In asemenea Imprejurare ramase In 11/23 Iunie in aceeasi pozitie din 11/23
Martie. Vazand cA cererea de plata formate de doi creditori depositari, ramasese Oar
In ziva aceea nelndestulatki, guvernamantul se vazu In nevoia de a rosti ex officio In ziva
de 14/26 lunie starea de (aliment a Fiance, dupli codul de comert, de a declare concesia
ca stinsa si de a randui un sindicat provizoriu.
La 19/1 Iulie, seara la 6 ore, acest sindicat, sprijinit de ajutorul politiei si al
jandarmeriei, au pus pecetile pe localul Hance. A doua zi, sindicatul, In Meta directorilor
si a celorlalti functionari, au pasit sub facerea de protocol, la luarea pe seams a tuturor
aflatelor valori, registre si a inventarulul. Aceasta treaba a tinut trei saptamani si dui:A
ispravirea el, s'a Incunoitiintat pe ocarmuire, directia s'a inlaturat i amploiatii s'au angajat din partea sindicatului. Mai Inainte de toate, sindicatul a pus de a pregatit conturi-curente pentru toti aces ce datoresc Bancel, acestea s'au trimis la deosebitele
persoane pe cari le privea ; dintre acestea, strain!! s'au grabit de a Indestula Indatoririle
lor, iar localii nu s'au grabit decat In foarte mica parte de a raspunde datoriile for ; !neat,
In contra mai multora au trebuit a se pasi la hotariri arbitrare.

In adunarea creditorilor hotarita de a se sine In Iasi in ziva de 2 Septembrie
s'a ales sindicatul definitiv compus din D-nii Kogalniceanu, Alcaz si Hofman al s'a intkirit de tribu, al. Activitatea acestuia a format o urmare a activitatei sindicatului provizoriu, ma.ginindu-se de a se urmari cererile din afarik ale Brined si de a se hoar/
deosebitele so/duri ; afara de aceasta sindicatul a oranduit compuncrea unui tribunal
arbitrar spre regularea pricinii dintre Banca
dintre fostul director Haase.
In privirea Intinderei materialului si a mares neorandueli, In care registrele 41 actele
Bancei se afla, sindicatul s'a convins ca regularea i cercetarea conturilor curente, precum
toate celelalte lucrari atarnatoare de acestea si care sunt de o natura foarte complicate
nu putea a se ispravi in cateva saptamani, si ca pentru aceasta se cerea neeparat oameni
speciali cari sa fie deprinsi cu toate trebile negustoresti. Din acest motiv dar, sindicatul a
sprijinit cu cea mai mare ravna fn staruintele for pe deputatii creditorilor germani spre
a da mana la toate regularea i ajutorul trebii. In deosebi sindicatul a dat toata asistenta
sa acestor deputa%i pentru ridicarea starei de faliment a acestei Banc!.
La 23 Octombrie (3 Noembrie st. n.) aceiti Imputerniciti ai creditorilor principali
din Germania cu Iniirarea legiuitelor motive si cu fagaduinta de a indestula pe creditor!!
depozitari, a Infatiiat judecatoriei de Iasi o cerere pentru ridicarea starei de faliment al
Hance!. La 6/18 Noembrie, aceasta Curte judecatoreasca, a hotarIt ca starea de faliment
a Bailee Nationale a Moldovei era ridicata i ca activitatea sindicatului se sfarsise.
Noi spunem de mai Inainte ca cuprinderea acestei incheieri este cunoscuta tuturor
domnilor actionari. Incheierea s'a publicat Indestul In jurnalele pamantene si straine.
Din cuprinderea sa 1110, rezulta ca Guvernul Ord a declarat ea pentru ramasita depozi-
telor judecatoresti care la 2 Septembrie In sums de 75.000 galbeni se afla Inca la.
Banca, el se multumea cu veniturile graduate ce proveneau din creantele ipotecare Implinite. Dupa ce InsA ocarmuirea a primit intru Indestularea sa ai datoria visteriei catre
Banca In sums de mai mult de 40.000 galbeni apoi acum toate depozitele judecatoresti
sunt platite inset de acum dobanzile implinite si capitalurile din amortizatie au sa intre
din nou In lazile Bancel.
www.dacoromanica.ro
ACTE $1 DOCUMENTE
103
Avansurile pe care imputernicitii creditorilor germani le-au Mout spre

fndestularea creditorilor depozitari reprezinta o sum& atilt de mica, fncat ea
In curand va fi acoperita din intrarile ipotecilor.
that priveste activitatea administratiei provizorie, ea s'a marginit In

cuprinderea Incheierei tribunalului judecatoresc, adica de a conserve averea
Bauch si de a convoca adunarea generala de astazi.
Dandu-va, domnilor, o scurta lamurire despre trecutul gi prezentul Bauch,
noi, prin aceasta, am fmplinit fntaiul punet al ordinei zilei.
Domnilor,
XI. La puntul al II -lea al ordinului zilei.

Dupe ce v'am supus un tablou lamurit despre starea actuala a lucrurilor,
ne ramane Inca ca sa vii Impartasim oaresicare observat,ii la chestiile ce va, sunt
supuse spre hotarfre prin punctul al doilea al ordinei zilei $i de a va fnsemna
In special acele puncte asupra carora hotarfrile D-voastra au a se fntinde. Mai
Intaiu, aceea Intai si mai importanta chestie ce-i de hotarit este Intrebarea daca
Intrepriza trebuie sa urmeze sau trebuie sa se desfaca, lntre alto cuvinte daca
reconstituirea Bauch trebuie cercata, sau daca societatea trebuie desfacuta i
lichidarea averii societatii Inceputa.
Insa spre a putea pune aceasta alternative Inaintea hotarlrei D-voa,stra
au Post mai fnainte de toate trebuitoriu de a constata putinta urmarqiotntreprizei.
Noi v'am si spus ca dupa, o aspra cercetare a situatiei lucrurilor, rkua venit la
rezultatul ca, institutul are Inca deplina si Intreaga vitalitate, ba ca chiar ar fi

o yin& In contra interesului actionarilor $i a creditorilor, un pacat In contra
tarii, daca unui asezamant atat de folositor si pentru desvoltarea si buna stare
a taxa atilt de neaparat, i-am da Intr'un chip nesocotit o lovire de moarte.

Domnilor, asteptarile care, la intemeierea Bancii, s'au fost iscat, nu sunt nicidecum zadarnicite prin trecutele nefavorabile Imprejurari. Motivele caderii
Bauch precum rezulta din cele comunicate D-voastra sunt a se cauta, In imprejurari, care n'au nimic comun cu putinta de a Inainta o speculatie foarte
producatoare. Cat pentru o asemenea speculatie Cara aceasta cu o ocarmuire
fnteleapta a Bancii si a sucursalelor ce se pot Infiinta In stranse legaturi cu
ea, Infatiseaza toate doritele scopuri $i fnchizesluiri, aceasta o putem rostl
cu a noastra convingere puternica, castigata, din Insusi studiul daraverelor acestei
taxi. Pentru actionari, prin urmarea Bancii, Ii se Infatiseaza, dar ocazia ca ae
stie partea ramasa din varsamintele facute, atilt de bine Intrebuintata, !neat
pot laths sa-$i vada, fnlocuite pagubele suferite, ba chiar dupe cursul a cativa
ani sa reintre In deplina stapanire a capitalului for si a unui bun venit, fiindca
ecsoflisirea pagubelor pang), acum Intamplate se va putea face de o prevazatoare directie astfel ca ea Intr'un curs de ani din castigul curat al Bancii, va
1ntrebuinta o mica parte spre a o Inscrie In contul pagubelor. Pentru urmarea
Bancii au dat mama si creditorii principali din Germania In chipul eel mai liberal,
fiindca, ei au acordat un moratoriu de 4 ani pentru care In interval, afar& de cuvenita dobanda Si de cheltuelile cauzate prin suspendarea platilor Bancii, ei nu cer
decat siguripsirea creantelor for prin tesiea de valori ipotecare analogs. Aceasta
cerere este cu totul Intemeiata pentru care si administratia provizorie n'a Intarziat de a Incheia cu plenipotentiarii aici aflatori a creditorilor o alcatuire
7
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
104
pe care o supunem D- voastrA cu rugAmintea de a nu-i refuza incuviintarea,

fiindc& ea cuprinde conditiile principale a reinvieril BAncii.
De aceea noi, vil. punem inainte spre raspuns intb.ia tntrebare: trebuie
banca pAstratA? dac& D-voastr& yeti incuviinta aceastA Intrebare, noi nu ne
Indoim c& veti acordA Incuviintarea D-voastra Si alcatuirei mai sus citatA,
propunem Ins& urmatorul adaos la aceasta alcatuire:
Banca Igii pAstreazA dreptul la cercetarea deosebitelor conturi curente,
de a face acele scaderi Si schimbari pe cari le-ar socotl neaparate persoanele
insbzcinate cu revizia socotelilor Si care schimbari trebuie a fi Mute in urma
Intalegerei de mai inainte dintre Banc& Si dintre deosebitii creditori speciali.
A doua Intrebare:
Incuviintati D- voastrA aceasta alcatuire cu adaosul mai sus facut?
Dacb. majoritatea ar votA pentru lichidare, este de cercetat dad,. adunarea
dupb. statute este competent& de a hi& o asemenea hotarfre.
Paragraful 38 zice: Desfiintarea BAncii poate sA se hotArascA numai Inteo
adunare in care vor fi reprezentate cel putin % din toate actiile.

Paragraful 37: In din nou chemata adunare general& nu se mai is in privire
num&rul actiilor reprezentate, Ins& trebue0e ca % din actionarii prezenti s& -Si
deie glasurile pentru.

Domnilor,
La puntul al III al ordinului ztilei.

a) Din cele comunicate pan& scum, D- voastrA veti Impartb.1 negreit cu
noi ideia a atilt vechea concesie cAt Si vechile statute, nu pot s& ramaie o temelie pentru Banat.. A vb. arAtA Inc& In special motivele fntru aceasta, dupA
cele impart4ite pan& acum, o socotim In adevAr cu totul de prisos. Noi socotim
c& v'am infalli3at Intr'un chip indestulator constitutia defectuoasA a BAncii,
prin care 1nsu4 numele de Banca National& a Moldovei, s'a facut un neadevAr,
cAnd pe de altA parte nu se poate pretinde c& Banca ar fi Post un institut curat
german. Deaceea darA, trebuie stAruit ca Banca In viitor, sA -Si poatA intemeia
activitatea pe o nouA concesie Si pe noui statute, Si anume centrul de gravitate
al institutului, trebuie O. rAmaie In tarA; numai atunci el ar puteA merit&
numele de national. Noi dar am prelucrat un nou proiect de concesie Si de statute, care, In cazul Incuviintarii BAncii, va da o temelie sdravAnA pe care ea
poate a se desvoltA Si pe care se va puteA rAspunde la scopul existentii sale.
(Aici este a se Imp/11.041 proiectul de concesie Si de statute, in cuprinderea
sa cea mai esentialA).
Asa dar na3te Intrebarea:

41 Trebuie ea se stAruiascA la guvern pentru dobandirea unei noui concesii
Si unor noui statute?*

b) DupA rAspunsul Incuviintator al acestei chestii, va fi neapArat ca societatea sb, aleagA un nou organ, cAruia sA -i dee. plenipotentA spre a cere in
numele actionarilor, noua concesie.
Noi numim acest organ, dupA noui proiect al statutelor, consiliu de administratie. Acesta trebuie sail aibA ctederea In Iasi, Si sA fie compus de 7 membri,
din care 4 inclusiv prezidentul, trebuie sA -Si aibb. domiciliul in Ia.!: 3i; iar ceilalti
3 membri, pot locul Si afar& din Iasi.

that se atinge de ace3ti din urma, noi socotim drept Si cuviincios ca, cre-
www.dacoromanica.ro
ACTE $1 DOCUMENTE
105
ditorilor pentru termenul moratoriului for acordat Bancii, ss li se recunoasca

oarecare influenta, asupra ocarmuirei institutului, lasandu-le for alegerea a
trei membri, nefiind In fndoiala ca ei nu vor alege decat barbati care se vor
interesa la binele institutului, i totodata ca oameni ispititi In trebi, vor fi
In tot timpul gata de a sprijinl cu consiliuri lntelepte pe colegii for mai putin
ispititi In trebi financiare.
Intrcbare:
4 Vs uniti ca creditorii, In timpul moratoriului, sa fie Indrituiti de a alege
trei membri din consiliul de administratie?*

Acum aveti ss paiti la alegerea celorlalti patru membrii locali ai consiliului de administratie.
(Alegerea)
De vreme ce acum cunoateti barbatii can fn viitor au a apart), interesele

D-voastra, ni se pare neaparat, ca D-voastra ar trebul as be dati urmatoarea
fmputernicire:
Anuine ei trebuie sa. fie Imputerniciti:

1. De a cere dela locurile competente o noun concesie.
2. Indata dupa dobandirea acesteia, de a convoca o noua, adunare generals a actionarilor, In care societatea sa, se constitue din nou.
3. Indata dupa dobandirea concesiei, de a paI la angajarea unei directii.
4. Pant), la intrarea fn lunette a nouei directii, de a numl o directie provizorie de doi membri, can ss posede trebuincioasele cunotinte comerciale
spre a putea cauta trebile curente ale Bancii.

5. De a se cerceta sub privigherea for conturile curente i de a se pune In
lucrare siguripsirile ipotecare pentru creditori.
data. ce D-.voastra ati dat consiliului de administratie aceste plenipotente,
atunci toata situatia viitorului Barlett este lamurita.
Actionarii ce nu aunt fats, se vor Incunotiinta prin chipul oficial de hotarfrile
astazi date, precum i prin oficialul protocol tiparit i raspandit pretutindeni.
Intrebare:
Dati D-voastra consiliului de administratie plenipotentele cuprinse la
punctele 1-5?
c) (Desarcinarea administratiei provizorie trebuie slt formeze actul Incheetor al adunarit).

Domnilor,
La puntul 5 al ordinului zileti.

Noi venim acum la un punct, pe care noi dupil, textul Incheierii judecatoriei
de Iai data la ocazia ridicarit starei de faliment, nici oft am fi trebuit se.-1 punem
la ordinea zilei. Cu toate acestea, noi am facut In interesul Barlett; cad noi,
vs Intrebam, domnilor, ce s'ar dobandi cu toate fnchierile facute astazi, dad),
nu s'ar hotarf tot data i In privirea mai multor pretentii formate de un numar
del mic de actionari? gt apoi noi credem a face un mare serviciu tribunalului
judecatoresc caruia s'a Infatiat o petitie adresata de unii din actionari, dm&
noi acei can suntem mai adanc initiati fn trebile Bancii am provoca o hotarfre
precurmatoare In aceastli privinta. Sus citata petitie este In adevar Indreptata:
1. In contra validitatii acelor 10.000 actiuni plenare creiate de desfiintata
directie generals;
7
www.dacoromanica.ro
100
C. I. BA.ICCIANU
2. In contra legalitatdi inchierei fAcute de directia generalk la al doilea

$i al treilea varsamant de a se da fn plata 10 % actii cu valoarea for nominal& ;
3. In contra imprumuturilor facute de directia general& $i pe cari actio-
narii le atac& ca nelndatoritoare pentru Banck

Dupe ce ne-am lamurit, $1 am cercetat tot, cu cea mai mare constiintk
noi putem recunoaste de Intemeiate numai prihanirile !Acute in punctele 1 $i 2.
In ce se atinge In special de Intaiul punct, adica creatia de actiuni plenare,
aceasta este un act fault In contra statutelor, $i nici este macar Intemeiat pe
Inchierea vreunei adun&ri generale a actionarilor. Noi nu Contest&m ce, numai
pregatind $i Impartind aceste actii plenare, directia general& a lost In stare
s& gaseasca o parte din acele capitaluri pe care ea le-a adunat pentru Banca
Nationalk Ins& acum, dup& ce acei cari In contra depunerii acelor actii plenare au Inaintat banii au s& fie acoperiti cu ipoteck si dupe ce prin urmare
acel tel care a avut drept urmare creatia actiilor plenare, a cAzut, trebuie fireste
ca $i existenta actiilor plenare, s& se declare far& tel.
Din acele 10.000 actii plenare precum stim, 5000 bucati s'au treat In favoarea creditului mobiliar din Dessau ; si care din Inceput ca actii de 20% $i
erau proprietate a acestui institut. Acest drept de proprietate In forma primordial& a actiilor cu plata de 20 % nimenea nu-1 poate contesta. Noi propunem
dar, ca In privirea acestor 5000 actii, s& se adopteze urmatoarea inchiere:
o Creditul mobiliar din Dessau, sau oricare alt staph.n al acestor actii,
este dator In termen de 0 sapt&mani. socotite din ziva acestei Inchieri, a trade
directiei provizoare a Bancii Moldovei acele 5000 actii $i a prim! In contra,
alto 5030 act!! de 20% plata; la caz contrar, directia provizorie va fi indrituita,
dup& Implinirea termenului, a declare acele 5000 actii plenare ca create In
contra statutelor, $i prin urmare ea anulate.

Celelalte 5000 actii plenare, s'au cumparat de catre directia general& la
Bursa de Berlin drept 114 Y. %; $i chiar In timpul cumparaturei deabia 10 %
pe acele actii, s'au Post numArat. Dupa dreptate dar aceste s'ar putea recunoa$te
numai ca actii cu un vArsamb,nt de 10 % fiind Ins& precum este cunoscut, c&
in timpul de fat& numai poate fi vorba de actii eu 10% varsamant, apol dela
sine se Intelege cA toate aceste trebuie sA se priveasca ca anulate. Directia general& Ins& a Post a$& de bine insufletita cAtre Banca Nationalk Meat in contul
curent al ei ce ne-a trimis, ea a declarat aceste 5000 actii ca cumparate pentru
banck $i a Incarcat-o pe aceasta cu 250.000 taleri. Noi In zadar ne-am ostenl

de a gAs1 in scriptele Band! macar o silabA care s& dee directiei generale dreptul
de a Intreprinde o speculatie en gros cu actiile sale $i dupit ce aceasta speculatie
a esit rau cu desAvar$ire, se pue In spinarea Bandit ditimea de actii cumpArate
cu preturi scumpe.
De aceia noi propunem adunarii generale ca in privirea acestor actii, s&
adopteze urmAtoarea Inchiere:
n Catimea de 5000 actii, cumparate de directia generalb, nu se pot privl
ca dobandite in socoteala BAncii Nationale ; Ins& s& las& directiei generale,
In contra unei plAti urmAtoare de 10 %, favoarea ca fn cursAl de 8 saptamani,
dupil trAdarea acelor 5000 actii tetra Banca Nationalk dela aceasta sa poata
prim! alto 5000 bucati cu 20 % varsaminte. Dac& Ins& directia general& nu va
vol a se folosl de aceasta favoare In vadeaoa statornicitk atunci directia provizoare
sau definitivk va fi Indrituita de a anula de indat& aceste 5000 actii plenare.
www.dacoromanica.ro
ACTE 81 DOCUMENTE
107
La aceasta ocazie, noi trebuie sa propunem onorabilei adunari, Inca doua

chestii de hotarit: Directia general& In contul-curent ce ne-a trimis, a Incarcat
banca:
1. Cu 68.000 taleri, ca cheltueli 'Acute cu ocazia dobandirii concesiei i
2. Cu 5000 taleri, cheltueli de drum.
Fiindca acele persoane care vor fi insarcinate cu cercetarea conturilor

curente, se vor refuza, de a (la o hotarlre In privinta acestor dou& condee, far&
anume autorizatie, apoi hotarirea firete trebuie sa se dea de catre adunarea

generals.
Chestie:
Trebuie sa se recunoasca ca bune, cheltuelile aratate de directia generalk

ca facute?
Incat priveW punctul al doilea din citata petitie, ei anume manipulatia
cu actiile de 10 %, noi trebuie asemenea s ne punem In partea actionarilor
petitionari. Daca chiar din Inceput a fost o calcare fara margini In contra legalitatii, ca directia generalk din crutari personale catre cunoscuti, tiitori de nu-
meroase actii, can nu raspunsera al doilea varsamant, sa nu pue In lucrare

masura prevazuta atat de lamurit In 4 al statutelor, lntru desfiintarea acestor
actii, apoi statutele ri principiile dreptatii au fost lovite in chipul cel mai scandalos, cand aceste actii, care dupa cuprinderea statutelor trebuie sa cada, In
folosul societatii, 13i a carora curs cu mult era mai jos decat pretul for nominal,
s'au primit cu pretul nominal, *i ca numaratoare.

La aceasta nu se poate Intampink ca aceasta facultate s'ar fi dat tuturor
actionarilor deopotrivk fiindca precum este lesne de Inteles s'au putut folosi
de dansa numai acei cari aveau In mainile for Insemnate catimi de actii, persoane
la a carora favorizare a tintit in general aceasta masura.
Dar nu numai statutele ci yi Insu conditiile concesiei au fost prin aceasta masura jignite, fiindca o parte insemnata a capitalului actiei a fost nimicit prin retragerea actiilor de 10 %. Din acest motiv nu se poate privl ca justificata nici aces,
mai apoi urmata Incuviintare din partea adunarii generale, chiar ei dam& Intrunirea i hotarirea ei s'a Mut cu pazirea stipulatiilor statutelor, fiindca, pentru
modificarea statutelor ri a concesiei, ar fi fost neaparat aprobarea guvernului
Moldovei, aprobare care nici s'a cerut, nici s'a dobandit.
Insa acum deb aceasta masura trebuie sa fie osandita ca nelegalk din nenorocire la punerea intrebarii cum *i In ce fel ea poate fi desfiintatk na0e nevoia
unei neaparate invoeli de bun& voie. Masura nelegiuita s'a pus in lucrare In toat&
deplinalatea ei, in contra Inapoiatelor actii de 10 % s'au tradat actii de 40 %

can nu se deosebesc Intru nimic de acele asupra carora a urmat al doilea i at
treilea varsamant In numaratoare. Ambele categorii de actii de 40 % de atunci
s'au schimbat In deosebite maini. Este cu neputint& astazi de a putea dovedl
care din aceste actii s'au platit In numaratoare i care altele s'au platit prin actii
de 10 %, i chiar dovada sa existe Inca ea ar fi nefolositoare, aa, precum actdile
n'au ramas In acele* maini.

Deaceea nu ramane nimic alta de facut decat de a priml ca un fapt Indeplinit aceea ce nu se mai poate preface, oricat de mult se cuvine de a se stigma-
tiza purtarea acelora ce nu s'au lent de a o face. Singura noastra staruinta

trebuie dar s& fie de a cauta vreo alta despagubire pentru acei Instrambatatiti.
0 asemenea s'ar cuveni acelora care au facut al doilea ba chiar i al treilea var.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
108
samant In numaratoare, pi aceasta In privinta deosebirii dintre pretul nominal

pi cursul actiilor de 10 % In timpul tradarii lor, fiindca In aceasta diferent& a
stat folosul acelora care au raspuns un varsitmant sau pe amandoua varsamintele
cu actii de 10 %. Afar& de aceasta s'ar cuveni ca acelora care n'au raspuns Inca
varsamantul al treilea, sa li se de& putinta de a-1 Implini asemenea prin actii in
loc de bani.
Fiind insa, ca precum s'a zis este cu neputinta de a statornicl cu siguranta
pe care actii varsamintele s'au flicut In numaratoare pi pe care altele s'a Inapoiat
numai actii de 10 %, fiindc& asemenea ar ramane cu indoiala dac& despagubirea
s'ar face tocmai aceluia In a carui maini s'au aflat actiile In timpul and vars&mantul s'a Mout, apoi trebuie BA renuntam la putinta ispravirii unei Invoieli
oricat de dreapta pi de dorit& ar fi, In privirea intaiei categorii de actionari.
Cu totul alta ar fi cu actiile asupra carora n'a urmat Inca al 3-lea varsamant,
acestora Ii s'ar putea da o despligubire hotarandu-se ea, cate doua actii de 20 %
s& se prefaca, inteuna de 40 %, In adevar prin aceasta s'ar face un pas mai mult
catre nedorita masura a reductiei capitalului, Ins& aceasta este singura putint&
de a Indrepta oarecum strambatatea de mai Inainte comisk pi deaceea pi adunarea generala dup& socotinta noastr& n'ar trebul a se ferl de aceasta consecvent&
0 desdaunare a dobanzilor pe actiile de 20 % s'ar putea face cu ocazia

cererii varsamantului al 4-lea. Actiile aflate Inca In pastrarea Bancii s'ar vinde
Indata ce ele ar venl In pretul for nominal, pi prin aceasta capitalul statornicit
de 10.000.000 taleri ar putea lax* a se infiinta.
Noi propunem dar adunarii de a hoar!.

Consiliul de administratie este Imputernicit ca intr'un termen anume proclamat pentru fiecare doua Inapoiate actii de 20 %, s& deb. un document interimariu de 40 %.
Totdeodata din deosebite motive, noi propunem schimbafea tuturor vechilor astazi in fiinta actii de 40 %, In contra altora noui a caror text sit fie compus
In limbile romaneasca pi germana, prin aceasta operatie se va dobandl dorita

uniformitate a actiilor care ar inlesni mult vanzarea for la bursa pi controlul
for la al 4-lea varsamant. Nu mai ar trebul ca spre viitoarea regulare a dobanzilor acele actii de 40 % care ar proveni din intrunirea a cAte doua actii de 20 %,
s& fie Inzestrate cu un deosebit semn, noi dar vb, punem Inainte intrebarea:
Sunteti Intelepi ca pi vechile actii de 40 % In chipul aratat mai sus s& se
prefac& In actii noui de 40 %.
In ce se atinge de al 3-lea punct din suscitata petitie, pi care contesteaza

validitatea imprumuturilor negotiate de directia generalk noi trebuie s& marturisim c& actionarii petitionari urmaresc o cerere cu totul extrema pi pe care noi
o p utem combat prin urmatoarele motive.
Este statornic ca directia general& a contractat In adevar aceste Imprumuturi, pi ca banii proveniti din acestea s'au socotit In trimesele ei conturicurente pentru Banca Nationalk Lasa.nd dar a zice c& aceste sume sunt trecute
in registrele, atat ale directiei generale c&t pi ale Bancii Nationale, apoi naste
Intrebarea daca directia generala, a fost insupita de a procur& acepti bani?

Domnilor, noi am avut onoare de a v6, mai spune ca mai In fiecare scrisoare a directiei locale catre directia generalk se gasepte strigatul de ajutor pi iar ajutor.
Cine In acest strigat n'ar putea vedea o Insarcinare pentru a i se gas! bani. Di-
www.dacoromanica.ro
ACTE SI DOCUMENTE
109
rectla local& era dar imputernicitorul si directia general& a Post Imputernicitul.

Imputernicitul ar fi putut s& se numeasc& X. Y. Z. aceasta nu face nimic, di-
rectia general& a Post dar Insusit& de a gag bani pentru Banca National& a
Moldovei, Imputernicita fiind intru aceasta prin autoritatea competent& adica
directia localL Dac& dar directia generala a Post Intru aceasta Insusita, apoi si
Banca este datoare de a raspunde pentru imprumuturile negociate pentru dansa.
0 an& Intrebare este acea dac& banii provenit.i din aceste Imprumuturi s'au
intrebuintat In folosul si In socoteala Bancii. Domnilor, lastInd de a zice ca

Intru speculatie negustoreasca registrele aunt o dovada, apoi si celui mai nepriceput In asemenea trebi, va fi lesne de a se Incredinta c& Banca a primit in
adevAr aceste sume. Cand se va aduna Impreuna tot ce directia local& a risipit
si a pierdut, awl din socoteli se dovedeste c& singurul ex-director Haase, cost&
societatii peste 60.000 taleri tot ce filiala din Galati a Imprastiat, aruncand
capitalurile pe fereastrk tot ce reaua chibzuire a unei costisitoare administratii
a pierdut, jertfele mari ce In cele mai multe cazuri a trebuit sii, se fac& spre a se
0,91 bani si In general ce sume fnsemnate de cheltueli se gases In registrele
Bancii si care niaieri aiurea nu so vad, atunci rezult& faptul grozav care Inscris
In partida pagubelor, trebuie s& se priveasc& ca un hap foarte amar, fiindc6,
imputineaza foarte mult capitalul actionarilor, dar acest fapt raspunde aproximativ la diferenta ce rezultit din comparatia fondurilor si activului actual cu
starea pasiv& a Bancii. Dar chiar Intrebarea dac& directia general& a intre-
buintat In adevar In interesul Bancii Nationale banii Imprumutati, nu poate

intru nimic schimba fata lucrurilor, fiindc& este odatii statornicit c& societatea
trebuie s& raspunda pentru Imprumuturile facute.
Directia local& care dup& statute este reprezentanta societatii In cele din
afarli, si care poate prin imputerniciri sa de& aceast& insarcinare si altora, a
inarcinat odat& si a imputernicit In special pe directia generalk dup& istovirea
varsamintelor, de a-i gasi bani pe pietele germane. Cui poate prin urmare s&-i
treaca prin mints de a pretinde ch, cei ce si-au dat banii, trebuie s& se adreseze
scum catre directia generala far nu dare Balla, chiar in cazul and s'ar do\red' c& banii imprumutati nu s'au Intrebuintat In folosul Bancii, Inc& societatea ar avea s& fie raspunzatoare dare imprumutatori, ramanandu-i numai
dreptul de a se Intoarce dare directia general& cu tragere la thspundere

pentruc& n'a intrebuintat banii in folosul Bancii.
Ins& aceasta, precum s'a mai zis, nu este cazul. Banii Imprumutati s'au introbuintat inteadevar pentru Banca Nationala. Aceast& convinctie noi am castigat-o din cercetarea cu deamtmuntul a registrelor si a corespondentei Baucii si
deaceea noi combatem pretenVile acelora ce sprijinesc o alt& p&rere, fiindca
aceasta nu are alt temeiu cleat o simpla, supozitie.
Noi dar v& propunem:
Recunoasterea din partea Bancii a Imprumuturilor f&cute de directia general&.
TRATATU IN 1A$1
23 Decemvrie 1858-4 Ianuarie 1859

In urma Incheerii Judecatoriei din Iasi, sectia II, cu data din 6/18 Noemvrie,
atingatoare de ridicarea st&rii de faliment a Bancii Nationale a Moldovei si convocarea unei adun&ri generale a actionarilor, si In urmarea publicatiei admini-
www.dacoromanica.ro
110
C. I. BAICOIANU
stratiei provizorie a Bancii, instituith de suscitata incheera si cu data din 7/19

numitii actionari s'au intrunit astazi la 11 ore de dimineata
Noemvrie 1858,
la adunarea generalb., in localul Bancii de ael.
Dupa protocolul administratiei provizorii, s'a infatisat de ciltre actionari
12.594 actii, si in contra s'a dat 257 cArti de intrare cu drept de vot reprezentAnd
2514 glasuri la actionarii legitimati sau la Imputernicit,ii lor, din care 920 glasuri
erau reprezentate din partea actionarilor germani.
DupA ordinea zilei a aduntirii generale de astazi, potrivit publicatiei administratiei provizorii, Bunt de tratat urmatoarele puncte:
1. Raportul Comisiei provizorii despre trecutul ei starea actual& a BAncii
Nationale a Moldovei.
2. HotArire:
a) Daca este ca Banca sa se sustie qi spre acest sfArsit data trebuesc sa se
fact], noui varsaminte ei In ce mod; sau
b) dacA societatea trebuie sb, se desfaca si prin urmare cum lichidatia

averii Bancii trebuie s& se pue in lucrare.
3. In caz de a se ineuviinta chestia cuprinsa la art. 2 lit. A.
a) Hotarirea despre trebuincioasele schimbari In actul de concesie Qi In statute, si despre cererea unei noui concesii si mai ales inlaturarea directiei generale ce pan& acum a figurat ca organ al societatii ;
b) alegerea noului organ al societatii ;
a) desarcinarea Comisiei provizorii de functiile ei.
4. In caz de a se fncuviinta chestia cuprinsa la art. 2 lit. b, hotartre despre
felul si chipul cum BA se procedeze la lichidatie $i pAstrarea Comisiei provizorii.
5. Incheerea asupra deosebitelor chestii atingAtoare de indrituirea de

special categorii de actii, i asupra deosebitelor reclamat,ii in contra societatii.
Membrul administratiei provizorii, D-1 Cogalniceanu, deschide adunarea,
IncunostiintAnd-o ca 28 din Statute dupe care prezidentul directiei generale
sau Imputernicitul sAu, ar avea a prezida, adunarea generala, In cazul de fat&
nu se poate aplicA, fiindcA aceastA adunare nu este convocatA de directia generalb ci In urma unei incheeri judecatoresti, deaceea adunarea este poftitA
said aleaga un prezident.
Plinio! Alex. Const. Mortal se alege in unanimitate ca prezident.
Acesta ocupa scaunul de prezident si da cuvantul D-lui Cogalniceanu care
incunostiinteaza adunarea ca raportul administratiei provizorii, precum si
chestiile ce au a se supune la vot, se vor face in limbile roman& si germane 1).
Se paseste apoi la ordinea zilei si se citeste In ambele limbi raportul administratiei provizorii, alAturat acl in extractul sub No. 1.
Imputernicitul creditorilor germani D-1 L. Hofman, tine apoi catre adunare
un discurs, prin care el arata cA este Mat in interesul actionarilor cat si a creditorilor Bancii Nationale, de a pAstrA institutul ; el aratb. apoi ob. creditorii In
convictia rentabilitAtii (a producerii de folos) a intreprinderii, au dat tot sprijinul
sustinerii Bancii, invoindu-i un termen de patru ani pentru plata datoriilor, si
deaceea recomandb, cu cAldura actionarilor s& hotarasca pAstrarea Bancii.
Fostul director al Bancii D-1 LudvIc Haase care cuvantul $i zits:
I El nu voieste a se indreptA despre imputarile ce prin raportul admini-
1) Textul german publicat la CernAuti, pare a fi rezumatul acestui raport.
www.dacoromanica.ro
ACTE $1 DOCUMENTE
111
stratiei provizorii se adreseaz& fostei directii despre reaua sa ocarmuire, Ins

el trebuie sA arate cal o purtare nepatat& $i curates de orice imputare, In timp de
30 ani, ar pune onorabilitatea $i probitatea sa mai presus de orice fridoialk c&
el este gata In aceasta privire, de a se supune la cea mai aspra cercetare, Ins& nu
Inaintea Comisiei, care, parte nu este nepArtinitoare, $i parte nu cunoaste bine
Imprejurarile, precum acesta este cazul cu administratia provizorie, care adunit
asupra sa acuzatii, far& a ar&ta date speciale $i intemeiate pe cifre.
Dup& aceea D-1 Haase iese din adunare.
D-nii Cogalnieeanu $1 Huter
nu pot intro aceasta decat a Indemna pe
adunare s& se lamureasc& din Insus raportul comisiei; fi declares c& dac& D-1
Haase voeste a se desvinovati, o. poate face In special prin publicitate, dar In
adunarea de fat& o asemenea chestie nu se poate trata. Ins& nu pot trece sub
tacere, Imprejurarea c5, D-1 Haase, care se Intemeiaz& pe cifre, a costat pan&
acum societatii, peste 60.000 taleri.
Dup& aceasta se paseste la ordinea zilei.
D-nii Cocralniceanu $i Huter, urmeaz& a ceti raportul In limbele romans
$i germanA.
Cea dintaiu chestie este data Banca trebuie s& se pastreze sau ba? 0 cercetare patrunzAtoare a dovedit, c& In mentinerea Bancii, actionarii ar gas1
cele mai sigure mijloace de a se desdAuna, in putini ani, de pagubele suferite
$i de aii Intemeia un venit folositor. Creditorii germani Insusi au dobandit
convictia di pAstrarea Bancii este putincioas& $i c& frifAtiseaz& rezultaturi
folositoare, de acea ei au Incuviintat un moratoriu (o vade pentru plat&) de
patru ani, pentru care, In acest interval, afar& de obisnuita doband& $i cheltueli ce li s'au ocazionat prin suspendarea plAtilor Bancii, ei nu cer decat simpla
asigurare a creantelor for prin cesi de valoare ipotecare. Aceast& cerere ar fi
cu totul dreapa. Deaceea administratia n'a refuzat de a Incheia In aceast& pri-
vire un contract cu Imputernicitul creditorilor germani.

Administratia propune dar:
1. De a se incuviinta p5strarea Bancii;
2. de a se Incuviinta contractul incheiat cu creditorii germani, Ins& cu
urmatorul adaos: 4 Banca SO pastreaz& dreptul la cercetarea deosebitelor conturicurente de a face acele schimbari $i scaderi, care s'ar socoti neap5,rate, de catre
persoanele Insarcinate cu revizia socotelilor, $i care schimbari trebuie a fi f &cute
in urma Intelegerii de mai Inainte dintre Banc& $i deosebitii creditori speciali o.
Deaceea administratia provizorie propune de a se pa$1 la vot asupra urmAtoarelor chestii din punctul al 3-lea al ordinei zilei:
1. Trebuie sa se mijloceasc& la guvern dobandirea unei noui concesii $i
unor noui statute?
2. Pot fi creditorii Indrituiti ca in timpul moratoriului s& aleag& 3 membri
din consiliul de administratie?
3. De a Imputernici consiliul de administratie ca s5, ceara dela competentele autoriati noua concesie?
4. De a Incuviinta, la acelas consiliu, ca dup& dobandirea nouei concesii,
delndat& s& convoace o noun adunare general& a actionarilor, in care societatea
s& se constitue din nou.
5. Ca consiliul de administratie, Indat& dup& dob&ndirea concesiei, sa
pAseascii la angajarea unei directii?
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
112
6. Ca pan& la intrarea nouei directii In functiune, consiliul de administratie s& numeasca o directia provizorie, de doi membri cari s& posedeze trebuincioasele cunostinti comerciale spre a calla trebile curente ale BAncii.
7. Ca sub privirea consiliului de administratie sa se cerceteze conturile
curente, kV' apoi sa se pue In lucrare cesia ipotecilor catre creditori.
Asupra punctului 5 din ordinul zilei, administratia provizorie face urmatoarele propuneri, In privirea petitiei urmat& din partea mai multor actionari,
pentru cifra de 10.000 actii plenare, create de directia generala:

1. Adunarea a& hotarasca: c& Creditul Mobiliar din Dessau, sau oricare
alt stapan al acestor actii, sa fie datori, in termen de 6 saptamani, socotite
din ziva acestei incheieri, a trade directiei provizorie a Bancii Moldovei citatele
mai sus 5000 actii si a priml In contra alte 5000 actii de 20 %; si la caz din contra,
directia sa fie Indrituita, dupe terminarea termenului, s& declare aceste 5000
actii ca create In contra statutelor, si prin urmare ca anulate.

2. Mimes, de alto 5000 actii, cumparate de directia generalA, s& se declare ca necumparate fn socoteala Bancii, Ins& sa se lase directiei favoarea, ca
In termen de 8 saptamani si In contra unei plati urmatoare de 10 %, O. poata
dup& tradarea acelor 5000 actii plenare catre Banca Nationale, a priml dela
aceasta alte 5000 bucati actii de 20 % varsamant. Iar dace directia general&
nu va vol a se folosl de aceasta favoare, in termenul statornicit, atunci directia
provizorie sau definitive a Bancii, sa fie Indrituita de a anul& de indata acelo
5000 actii plenare.
3. Dec& se cuvine a se recunoaste ca buns acele cheltueli de 68.000 taleri
aratate de directia general& ca, facute pentru dobandirea concesiei?
4. Trebuie sa se Incuviinteze cifra de 5000 taleri aratati de directia gene-
ral& ca cheltueli de drum?

5. De a se imputernicl consiliul de administratie, ca In un termen anume
proclamat, pentru fiecare 2 actii Inapoiate de 20 % sa de& un document interimar de 40 %.
6. De a se Incuviinth ca si vechile actii de 40 % In chipul aratat mai sus,
sa se preface In actii noui de 40 %, ca asa a& se isbuteasca uniformitatea tuturor
actiilor.
7. De a se recunoaste indatorirea Bancii pentru Imprumuturile facute

de directia generala.
Prezidentul ridica apoi sedinta pentru o jumatate de orb,.
Dupe trecere de o jumatate ore, sedinta se redeschide si prezidentul paseste
la votare asupra fiecarei chestii In deosebi.
Intrebarea dee& Banca trebuie sb, se pastreze, primeste un raspuns Incuviintator dat in unanimitate.
Dupe darea unui raspuns incuviintator la aceasta intrebare, se procedeaza la alegerea prin scrutin tainic a membrilor locali ai consiliului de administratie; Ins rezultatul se constateaza la sfarsitul seantei, prin Incheierea
unui deosebit protocol.
Se paseste apoi la votarea intrebarii a doua din ordinea zilei; despre Incuviintarea contractului incheiat cu reprezentantul creditorilor germani.
D-1 Vasil() Sturza obiecteaz& la aceasta chestie, ca chip& opinia sa, trebuie
sa be dobandeasca noua concesie mai inainte ca actionarii sa poata incuviint&
www.dacoromanica.ro
ACTE SI DOCUMENTE
113
acel contract, mai ales In privirea trecerii ipotecilor. De aceia dumnealui doreste
de a se inscrie In protocol aceasta rezerva.

D-1
L. Hofman, reprezentant al creditorilor germani, se invoieste cu aceasta
clauza, insa sub conditia, ca totodata adunarea sa se rosteasca In favoarea

cererii a nouei concesii, si cb, asupra acestei sa se voteze totdeodata.
Dupa aceasta se pune adunarii intrebarea, cu urmtttoarea adaogire:
Incuviintati D-voastra contractul Incheiat Intro administratia provizorie
si creditorii germani, cu clauza adaogita de administratia provizorie si cu
rezerva ca cesia ipotecilor nu se va putea face, decat dupa, ce noua concesie
va fi acordata Bancii de guvern fj i vs primiti ca de Indata a se face mijlocire
pentru dobandirea nouei concesii? Aceasta intrebare se incuviinteaza cu mare
majoritate. Intrebarile dela punctul al treilea din ordinea zilei precum ele sunt
insemnate in acest protocol sub Nr. 2, atingatoare de alegerea a 3 membri ai
consiliului de administratie prin creditori, si sub Nr. 3, 4, 5 si 6 atingatoare
de imputernicirea consiliului de administratie, se primesc cu o mare majoritate
ass, precum ele sunt puse.
Propunerea cuprinsa In punctul 7 pentru trecerea ipotecilor sub Ingrijirea
directiei, se primeste sub rezerva dobandirei unei noui concesii.
Meat se atinge de intrebarea cuprinsa la punctul 5 din ordinea zilei, atingatoare de 5000 actii plenare aflate In mainele Creditului Mobiliar din Dessau,
directorul acestui institut, D-1 Ossentu, declare:
Ca Creditul Mobiliar, cu rezerva dobandirei unei noui concesii, este gata
de a trade aceste 5000 actii plenare, In contra a altor 5000 actii de 40% depuse
la fosta directie generals, fiindca directia Creditului Mobiliar, s'a Incredintat
de nevaliditatea actiilor plenare mai sus citate.

In privinta acestei declaratii, Intrebarea facuta primeste In unanimitate,
un raspuns incuviintator.
Chestia Nr. 2 dela punctul 5 al ordinului zilei atingatoare de acele 5000
actii cumparate de directia general& si prefacute tot de ea In actii plenare,
s'a primit cu mare majoritate, intocmai precum s'a lost Infatisat si sprijinit
de administratia provizorie.
Iar punctul Insemnat la Nr. 3, adica condeiul de 68.000 taleri insemnati
in socoteala ca cheltueli, pentru dobandirea concesiei, s'a respins In unanimitate.
4-lea. Acele 5000 taleri Insemnate ca cheltueli de drum s'au Incuviintat.
5-lea. Prefacerea a cate 2 actii de 20% inteuna de 40% In termenul ce
are a se statornici de consiliul de administratie, precum :
6-lea. $i schimbarea vechilor actii de 40% In alte documente noui, care
sa fie publicate In limbele romans si german& spre dobandirea uniformitatii
tuturor actiilor.
Aceste doua Intrebari, s'au Incuviintat In unanimitate, Intocmai precum
ele s'au pus.
Dupa aceasta, directorul Creditului Mobiliar din Dessau, a Infatisat urmatoarea propunere inscrisa:
s Adunarea generals WI binevoeasca a recunoaste Creditului Mobiliar
pentru industrie si comert, din Dessau, dreptul ca din actiile de 40% a Biincii
Moldovei, ce se al.& in mainele ei sa prefacti, 1250 bucati In alto 500 actii de
200 taleri si totdeodata pentru celelalte varsaminte, sa i se dea vade de un an *.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
114
Prezidentul deschide desbaterea asupra acestei propuneri.

Mai multi actionari, fntre cari D-1 D. Cogalniceanu, Huter, Pumai si Alcazu, sprijinesc propunerea.
D-1 Cogillniceanu face In deosebi luare aminte, ca Creditul Mobiliar este
actionarul eel mai mare al BAncii Moldovei, cA acel Institut pentru dorinta
binevoitoare ce, ca creditor al Bancii Moldovei, a aratat de a face cu putinta
pAstrarea acesteia, trebuie BA gaseascA o Inlesnire din partea celorlalti actiOnari
si ca. este In interesul tuturor actionarilor ca IA se pue pe Creditul din Dessau
In stare de a puteh rhspunde varshmintele prescrise.

In contra propunerii s'au declarat D-nii Vasile Sturza $i I. Flitul, sprijinind ca adunarea ar trebul sh. se rosteascA asupra acestei chestii, deabea dupa
dobandirea nouei concesii, pentru ch atuncea ea ar fi In pozitie mai favorabila
de a judeca data termenul cerut de Creditul Mobiliar i se poate da sau ba.
DeocamdatAo asemenea propunere nu i s'ar puteh Incuviinth, fiindca. altminterea
Banca ar fi lipsith de o parte Insemnata a trebuitorului capital, pe un prea Indelungat timp.

D-1 Mavroiene propune do a se prescurth termenul cerut, dela un an la
ease luni.
Propuitorul director al Creditului, se uneste cu termenul de vase luni.
Cu aceasta modificatie propunerea se pune la vot, si precum se constateaza prin scrutatoriu, se primeste cu majoritate precumpanitoare.
Propunerea de a recunoaste Bancii fndatorirea Imprumuturilor fAcute do
directia generala, nu s'a supus votului, fiindch a fost si hotarfth, prin Incuviintarea contractului Inchiat cu creditorii.
Prezidentul numeste apoi din sanul adunarii o comisie compush. de:
1. Printul Costache Ghica
5. lancu Donici
6. Constantin Filipescu
7. I. Fatul
2. Consul L. Teremen
3. Dr. Rusu
4. Dr. Bassero
chrora sh li se supue protocolul sedintei de azi, spre a se cerceta si subscrie.

Dupa aceia se paseste la constatarea alegerei fAcute prin bilete a noului
consiliu de administratie.
Duph, protocolul aici alaturat sub lit. B si care s'a facut In special s'a dat
urmatoarele voturi:
2224 voturi D-lui Al. C. Muruzi
2224
2222
2157
60
P. Mavroleni
Consulul Plas
E. Alcazu
Consulul Teremen
K. Ghica
Kozadin
In urmarea acesteia, s'au ales dar cu mare majoritate ca membri ai consiliului de administratie:
1. Printul A. C. Muruzi
2. D-1 P. Mavroleni
3. D-1 Consul V. Plas

4. D-1 E. Alcazu
Prezidentul face cunoscut adunarii acest rezultat $i impArtkseste totodatA

ch. acest protocol, dupA ce se va examina $i subscrie de comisia rhnduita, se
va tiplirl i publics.
www.dacoromanica.ro
115
ACTE 81 DOCUAIENTE
Prezidentul
ridica apoi sedinta.
(Subscrisi): L. Teremen, C. G. Ghica, I. Donici, C. Filipescu, Dr. Rus,

I. Fatul, Dr. Bassero, Protocolist Bora.
Administratia provizoare a Bancii Nationale a Moldovei.

(Subscrisi): M. Cogalniceanu, Alcaz, Huter, A. Hennig.
Anexa Nr. 26
RAPORT DE ADMINISTRATIE A BANCII NATIONALE A MOLDOVEI
Facut In a doua adunare general& extraordinary, a actionarilor din Iasi

la 9/21 Septemvrie 1860.
Domnilor,
Conform ordinului zilei, prescris prin publicatia noastra din 6/18 Iunie
a anului curent, avem onoare de a v face raportul nostru detailat adica:
Ad. 1 a.
Despre starea Bancii, In momentul, cand noua administratie a intrat

In functie.
La Intaia adunare general& extraordinara din 23 Decemvrie 1858, 4 Ianuarie 1859, s'a dat raport despre trecutul Bancii Nationale a Moldovei.
Noi am Indeplini In totul Indatoririle noastre ar&tand acel raport cu adaogire
a c&torva cuvinte. Fiind ins c& cele expuse In zisul raport nu s'au raspandit
In cursul timpului precum a fost scopul nostru, iar not din contra avand a ne
ingrij1 ca, afar& de actionarii atunci prezenti si onorabila adunare de astazi
ce au a-mi face un tablou lamurit despre lucrarile Bancii dela Inceputul ei pan&
astazi, chiar lnsusi persoanele acele care se intereseaz& din oarecare motive
pentru Principatele Dunarene, ca mai ales pentru Banca, O. fie garantate de
erorile numeroase ce au rezultat din opiniile strainatatii, precum si din fncunostiintarile presei, ne yeti Envoi prin urmare, domnilor, In privirea deosebitei
importante a tuturor hotarlrilor de astazi, o ochire retrospective atingatoare
de institutul nostru.
In anii 1850 pan& la 1856 se luase In sferile comerciale ale Germaniei obiceiul,
de a se ocupa cu Infiintarea societatilor de credit si a bancilor pe actii. Interesul lust prin conlucrarea mai multor Imprejurari Inaintea acelui timp si chiar
In acel timp, Muse ca mai multi financiari din Germania, pentru plasamentul
capitalurilor for cu un folos mai Insemnator, s&-si arunce privirile mai cu deose-
bire asupra tarilor romane.

Presedintele Bancii din Dessau D-1 Nu land, care In urmarea fnfiinerei
diferitelor institute induitriale, dobandise un bun renume, umbla. In timpul
acela pentru de a cApAta Incuviintarea unei Banci si In aceasta tare, si printul
atunci stapftnitor, Grigore A. Ghica, raposat fn anul 1857 la Paris, care a avut
meritul de a cunoaste nevoile grabnice ale Orli, a si raspuns la cererea D-lui
Nu land prin Incuviintarea Band' Nationale a Moldovei din 7/19 Maiu 1856.
In privirea timpului, atunci foarte favorabil pentru tot felul de negot,
banesc, nu a fost trebuinta de o prea mare osteneala din partea concesionarului,
nici a comitetului intrunit pentru formarea societatii actionarilor, pentru a
www.dacoromanica.ro
116
C. I. BAICOIANU
vedeb, capitalul inzestraxei Bancii, 10 milioane de taleri reprezentati prin 50.000
actii platitoare in varsaminte de 10% (eel mai putin) subscris of asigurat in

scurt timp cu prisosinta, prin unele din institutele baneoti, prin bancherii of
capitaliotii din Germania, rezervandu-se 2000 actii pentru Moldova.
Dupli aceasta se paoise la alegerea directorilor institutului in Galati of in Iaoi
oi dupa ce alegerea a foot Omuta., pe temeiul recomandatiilor mai multor respectabile case de comert din Germania, dupa ce sumele de bani insemnate
provenind din intaiul varsamant de 10% oi creditivele asupra deosebitelor case
de comert din Germania, Franta oi Anglia au Post stranse pregatirile pentru
infiintarea institutului au putut fi privite ca of aroite Si totodata, se putu incepe
operatiile Barden.
Angajamentul directorilor of a amploiatilor necesari au urmat la Inceputul

lunei lui Iulie 1856, cari de Indata pornira din Dessau catre locul destinat adica,
la Iaoi, undo sosira, in cele dintaiu zile ale lunii August 1856.
In acest timp se numise In locul printului Grigore Ghica, care intre timpul
acordarii concesiei pan& la sosirea zioilor amploiati la Iaoi, se retrasese dela stapanirea Moldovei, se numise am zis, prin hotarirea Inaltei Porti pe D-1 Teodor
Baloo Caimacam, oi dupti ce a Monitorul Oficial a anuntase deschiderea Bancii,
secretarul de Stat de atunci n'a avut nimic mai grabnic de facut in urma zisei
anurgari, deal de a comunica, directiei o not& aratatoare, c& inceperea operatiunilor Bancii nu putea fi Ingaduita sub nici un fel de imprejurari pans, ce Inalta
Poarta nu va fi ratificat concesia.
Se intelege c& acest veto trebuia sa fie o lovire grozava pentru concesionari, care posed& deja privilegiul fait rezerva.
Nu mai putin loviti se vazura toti actionarii din Germania,
in Moldova
nu erau Inca actdonari pe atunci, In driturile for garantate prin concesie.
Directda, nefiind In stare de a dobandl ridicarea acestei hotartri, se Mu

prin urmare ca Increderea aratata Moldovei, se schimba deodata in o neincredere general& din partea Germaniei, ca un numar de persoane Insemnat, care
nu -9i luase Inca actiile lor, cautau toate chipurile pentru de a be lasa concesionarului oi ca, acei care posedau in adevar actii de ale Bancii Nationale a Moldovei,
incepuse a se strange pe la burse spre a le vinde.
Intreaga aceasta intreprindere, prea mult fagaduitoare la Inceputul ei, era
pusa astfel in chestie oi, cu toate ca concesionarul, dupa darea unei cautii Insemnate In depozit guvernamantului oi dupa inceperea mai multor contracte
cu directia in numele comitetului oi a Bancii, operand in prosperitatea cornertddlui, lucre necontenit aici oi la Constantinopole, neinspaimantat nici de ostenelele lungelor calatorii, nici de orice alt sacrificiu pentru de a birul toate
greutatile opuse, oprirea operatiilor Bancii tinu timp de 8 luni.

D-1 Teodor Baluo raposand atunci oi printul Conachi Vogoridi, numindu-se
Caimacam, staruintele concesionarului s'au luat in consideratia cuvenita of afa-
cerea a lost data In desbaterea unui arbitragiu. Acest arbitraj se hotart in

seanta din 9/21 Martie 1857, in intelesul rezolutiilor din Constantinopole oi decreta c& acest institut va purta firma de Banc& Nationale a Moldovei, ca ca-
pitala Iaoi va fi centrul institutului care nu va atarna de nici un alt institut

de Banc& sau de credit. La 12/24 Martie 1857 directia se vaz& In stare de a
publics,, prin circulare, deschiderea Bancii.
Dupa cele zise pan& aici se mai poate tagadul ceeace cercetarile facute in
www.dacoromanica.ro
ACTE *I DOCUMENTE
117
timpul functiei noastre precum pi faptele descoperite In acel timp, adic5 ca,
institutul destinat de a fi, fn toata privirea o binefacere pentru tars, a capatat
cea dintaiu a sa lovire de moarte de la guvernam5,ntul de atuncea. Toate Incercarile directs pi indirecte a concesionarului de a recaptiga cu ajutorul Bursei,
povatuitorul opiniei publice, precum Si cu ridicarea pi sustinerea cursului actiilor
Bancii Nationale a Moldovei intr'un rand pans la 120 %, fncrederea pierduta
catre public, au fost nu numai zadarnice, pi chiar au pricinuit o pagubil simtitoare, atat Banal, cat pi concesionarului, caruia fi ramase un numar mare de actii.
Experienta arata ca o nenorocire rareori vine singura pi ape se Intampla
pi institutului nostru.
In loc ca evenimentele din acele 8 luni trecute, sa, fi Invatat pe directie ca
fiecare pas al ei trebuie a fi Insotit de o Indoita prevedere, reflectie pi calcul
pi ca terenul devenit fiber pentru activitatea ei este a se considera, ca acel al
unei tari streine, de tot necunoscut de ea; In loc ca directia fnainte de toate
sit se fi fngrijit ca banii ce erau a se plasa pentru un lung ,sir de ani, sa fie scopi
din capitalurile varsate In realitate; In loc de toate aceste, directia, fare a lua
In privire criza financial% atunci sosita, se apucase cu o apa, ardoare In tot soiul
de speculatii ce se Infatipara, ca pi cand captigul n'ar fi putut lips], cautand de a
Inlatura toata concurenta, de a cumpara Cara fntreaga pi de a recaptige, In cateva saptama,ni ceeace pierduse prin suspendarea celor opt luni.
In contra sfaturilor primite din Dessau F}i care se gasesc la acte, de a proceda
cu luare de seams pi a nu se amesteca In nici un fel de speculatie altminteri dealt
In proportie cu mijloacele de fats, nici mai fnainte de a se fi calculat cu o mare
Ingrijire pi pi na ce nu se vor fi racit hartiile pi garantiile In mainile Bancii, In
contra ambelor acestor recomandatii, directorii atilt acei ai institutului central
cat pi acei ai filialei din Galati, dintre care nici unul nu depusese cautia obipnuita,
au abuzat, prin tragerile de polite pe cate trei luni pi prin slobozirea creditivelor
a vista, de toate creditele pregatite In afara pi de acele deschise In urma, Incat
le-au istovit cu totul pi dupe aceea au recomandat cu neptisare la Dessau, putin
timp inaintea expirarii for, fndatoririle de pe'n toata, lumea, spre a se acoperi ;
cu chipul acesta, ar fi trebuit ea directia generalli sa fi avut la dispozitia sa, un
venit de 50 % cel putin, spre a puteti r5spunde cu linipte pi nesmintit tragerilor de polite.
.
Pe lane), aceasta, directorii primise bani In depozit de toata catimea pi dela
fiecare cu 1;ii far& conditia de a se prevent cererea de fnapoiere cu 8 zile fnainte,
au Impraptiat In toate partile capitalurile stranse astfel pi le-au plasat, In pri-
virea timpului, Intr'un mod Incat astazi Inca not nu putem Inceta mirarea
noastra, la amintirea acestor Imprejurari.
Acele dispozitiuni care au cauzat mai cu deosebire creditorilor pi actionarilor apa de multe griji, se alcatuiau:
1. Din fmprumuturile ipotecare cu amortizare pe 17 ani cu ate 7 % doband& pe an.
2. Din feluritele fntreprinderi a veniturilor Statului pe mai multi ani, flu%
a aver o aita garantie pentru lucrarea pi venitu] acelor fntreprinderi pi pentru
retragerea capitalurilor fnchise In aceasta speculatie, decat activitatea cea mare
a comisionarilor nevoiti, care recomandase aceste fntreprinderi.
3. Din cumpararea tratelor, a obligatiunilor pi a sinetelor cu vade de trei pi
de peso luni, cate odata de un an pi de doi ani, cu una sau dour iscalituri a unor
www.dacoromanica.ro
118
C. I. BAICOTANU
persoane, care nu prezentau nici o garantie pentru soliditatea hartiilor si a carora

insolvent& era cunoscuth de mai multi ani, de catre toti bancherii capitalei.
4. Din arbitragiile pe larg raspb,ndite care cauzase din singularitatea lor,
mirarea mai multor case de comert din afarh.
5. Din Incuviintarea darilor de bani si din Invoirea de conturi pe un timp
nehotarft fiecare ce stia a se introduce In cabinetul directiei si a se face placut
sub masca amicitiei.
8. Din intrarea In asociatie cu aventurieri veniti de prin thrile streine si

cu cavaleri de industrie, spre a Intreprinde dimpreunh cu ei speculatii, pe a caror
fat& se arata sarlatanismul chiar la propunerea speculatiilor.
7. Din acordarea unui Imprumut de 40.000 gal. pentru a caruia inapoiere
nici guvernamantul actual nu poate da o fagaduint,h definitivh.
8. Din speculatiile private a directorilor, sub titlul de lombard-conto.

9. Din aranjamentul maret al localului Brinell si al locuintelor private,
care cauzeaza mirarea generals.
Consecventele nesmintite ale tuturor acestor dispozitii ce dovedesc o mai
multa sau mai putina neoranduiala, neprevedere, superficialitate, necapacitate,
usurint,a de minte si desertaciune ridicola, au condus institutul deadreptul la
ruina sa. Cand apoi, spre a puns varf nenorocirii si pagubelor, vent si al 2-lea
varsamant de 10 %, sa se ciocneasch cu criza comerciala, din cauza eareia o mare
parte de actionari nu erau In stare de a Indeplinl Indatoririle lor ; cand directia
generala, In urmarea acestor Imprejurari, se vazt. nevoith de a Ihsa neacoperite
toate tratele Bancii din Iasi, care se gasiau Inca pe la mai multi bancheri si
Banci ; cand se ridicase directiei de aici blanco-creditele din toate panne Intr'un
timp de cateva zile, Incunostiintand-o despre aceasta, unii prin scrisori si altii
prin telegraf ; cand comandita, de nevoie si cu toata graba Infiintata la Londra,
nu putt fi de folds deal numai pe o tuna spre a strange bani prin iscAlitura ei ;
cand mai multi pastratori de adeverinti de depozit asupra casei Bancii, staruiau
din zi In zi mai mult ; cand banii cuveniti vaduvelor si orfanilor, etc., Incredintati institutului de catre guvernamant, asigurati In ipotecele Bancii,
Incetara' de a mai sosl ; cand Insfarsit varsamantul al treilea de 20 % trecut data
cu publicarea lui asupra unor institute de band', din Germania pentru acope-
rirea acceptelor comanditei din Londra, nu dadt nici un rezultat din cauza
Intristarii Imprejurarilor atinghtoare de negoturi banesti In genere, din cauza
lipsei creditului redus la nimica pentru Banca National& a Moldovei In special,
si din cauza Invoirii de a se trage folds din Intrebuintarea varsamantului de 10 %;
atunci nu mai e de mirare ca institutul merse cu pasi uriasi catre finitul sau
si eh, dup& o lucrare de un an dela 11/23 Martie 1857 In prezenta unui membru
al Directiei generale, de aici, si a unui delegat a creditorilor din Germania, Directia
local& din cauza enervarii totale, au depus administrarea condusa cu o WI, de
trist& celebritate si ch, odath cu aceasta, au pronuntat suspendarea plhtilor.
Mai multe Incercari facute dupa aceasta epoch, pentru de a redeschide

Banca si pentru de a o Inzestra cu mijloace noui si puternice, n'au isbutit. Si
fiindca guvernamantul de atunci nu se frivol& Indemnhrii de a prelungi highduirea de trei luni Incuviintata, pentru reInceperea platilor adica pans la 11/23
Iunie 1858, Inca pe trei luni, si pentruca In zisa zi se refuzase, din cauza lipsei
de bani In casa Bancii, plata ceruta de catre unul din depozitarii privati, despre
care acesta se tangul de Indata tribunalului competent, s'a decretat la 14, 28
www.dacoromanica.ro
ACTE $1 DOCUMENTE
119
Iunie 1858, desfiintarea concesiei, declarandu-se totodatA Banca in stare de

faliment. La 19/1 Julie 1858 au urmat punerea de peceti judecatore$ti pe biu-
rourile Bauch din Ia$i $i sechestrarea tuturor valutelor, condicilor $i a scripturilor de catre sindicatul provizoriu, numit pentru aceasta de guvernamant.
Cateva zile dupa aceea, s'a procedat tot astfel la Galati.
La Bucure$ti nu s'au putut lua asemenea masuri din cauza pozitiei directorului de acolo, consulul general al Regatului Belgiei.
Punctilio Sindicatului provizoriu se mArgineau numai Intru de a Incasui
datoriile, de a core dela creditori Infati$area conturilor lor, de a prezenta

adunarii creditorilor din 21/2 Septemvrie 1858 un status Mout In urma acestor
imprejurari $i de a execute, prin zisa adunare, numirea unui sindicat definitiv.
Cu toatA buna intentie al acestui nou organ pentru regularisirea trebilor
Bancii, era lesne de Inteles cA lucrarile pe calea judecAtoreascA, nu vor ajunge
la scopul dorit In privirea mesei toi cA o administratie comercialA ar fi necesarA,
pentru de a cApAtA rezultaturi multumitoare ; fiindcA, in urmarea povatuirii
de mai Inainte a trebilor, mai fiecare condei era mai mutt sau mai putin incurcat
$i unele nu erau de deslegat decat cu cea mai mare luare aminte, din cauza
tAinuirii fAcute In cabinetul directiei $i din cauza lipsei de dovezi.
Sindicatul cuprins tot de socotinta aceasta, sprijinl mai cu seamA staruintele
ambilor Imputerniciti, trimi$i aici de creditorii din Germania, pentru de a

ridicA Inainte de toate starea de faliment a Bancii, pentru care s'au $i prezentat
tribunalului competent suplica cuvenitA, pe a cAreia temeiu, la 6/18 Noemvrie
1858, s'au hotarit ridicarea falimentului.
Tribunalul competent a decretat insA, ca Curtea de Confirmatii sa. alb&
a strange anuitatile ipotecare a Bancii, pan& ce restul banilor depu$i de cAtre
judecAtorii va fi deplin plAtit, numind totodatA, in locul sindicatului, o administratie provizorie cu insarcinarea de a convoca adunarea generalA a actionarilor,
care va avea a hotarf de soarta institutului. Aces, adunare generalA ava loc,
precum se $tie, la 23 Decemvrie 1858 4 Ianuarie 1859 $i hotaririle luate de ea,
s'au adus la cuno$tinta fiecAruia prin publicatia cuvenitA.
Din acele expuse pan& aid este lesne de Inteles, cA ImprejurArile In care
avutul Bancii a trecut din mainile sindicatului In acele a administriatiei provizorie, n'au Yost incantatoare.
Administratia provizorie In timpul functiei sale de $ase sAptAmAni, putin
a putut preface aceste imprejurAri, pentrucA activitatea ei era mArginitA prin
zisul decret al tribunalului. Ea s'a ocupat mai cu seamA cu pregAtirea raportului
pentru adunarea generalA, prin care raport a descris pentru tntaia$ data, tabloul
tristei pozitii a institutului, $i care tablou noi, la primirea administratiei I-am
recunoscut ca scos dupa naturA. In general putem da urmAtoarea expunere:
Starea Bancii, la primirea administratiei de cAtre noi, era In toatA privirea
nesigurA, in parte chiar desperata.
Pentru a dirigea aceasta stare, pentru a puteA aduce In fiecare pozitie claritate $i prevedere, trebuiA neapArat, In fat& cu procedura tarzielnic& i de tot
caracteristic& a tribunalelor din tarA, o epocA ca aceia dela inceputul anului
trecut; trebuiA din partea noastr& o suferintk o rAbdare $i o activitate, recunoscute, In adevAr, numai de acei care $tiu cu ce dificultati noi am avut a ne
lupta necontenit ; care $tiu ca. aici nu se isbute$te la nimic fax& necaz $i supArare,
$i deaceea vom pune pe contu unei iertate nerabdAri, acele multe scrisori moni-
www.dacoromanica.ro
120
C. I. BAIcoIANu
toriale si amenintatoare primite din Germania, acele multe ofense si calomnii

marsave iesite de acolo si ne vom mangaia cu gandirea, ca acela, care este bine
informat despre imprejurari, nu ne va refuza recunostinta sa.
Acum vom dirigea atentia D-voastra asupra punctului.
1
b.
A ordinului zilei despre regularea fb.cuta pan& astazi a angajamentelor

luate de administratia de mai fnainte.
Pentru de a putea bine privi, de unde aveam a fncepe cu aceasta regulare
si cum avem a o intocmi mai bine, era de nevoie fnainte de toate, a se face
un stat a institutului.
Oricat de defectuos sit fie acel stat din cauza neranduelei urmate de mai multi
ani, oricat de putin adevarata sa fie rostirea pozitdei Bancii, totus el a trebuit a
fi conducatorul prin carele solutia insarcinarii noastre, trebuia a fi Indeplinita.
Rezultatul lucrarilor noastre de atunci, fl infatisam D-voastra In tabloul

sub lit. A, din care va veld putea lamuri asupra activitatii noastre in urma,.
Administratia provizorie a Post fndatorita de a Indestula mai cu seamb.,
pe toti creditorii privati fnaintea celorlalti creditori.
Din acest rezon am dirijat luarea noastra aminte mai intaiu catre Pasive
adica catre creditorii din afar&
Dupa ce conturile curente gasite a creditorilor de acea clasli s'au examinat de
dare noi si s'au recunoscut de adevarate f}i dupb. ce starea casei a permis, s'au pi
lichidat urmatoarele conturi, socotindu-se dobanzile pans la ziva regularisirii lor :
Linx si Hodrover Cernauti, A. Schlosman & Co. Breslau, E. Haimando., I.
F. Elsleter Lipsca, Desolmes & Co., Paris, I. Stebel & Co., Londra, Friling si
Gesen, do. Efrusi & Co. Odessa. Fratii Rotsild, Paris ; I. Leinati et Co. Milan ; Morpurgo et Parente, Triest ; P. Parodi et fiu, Genua; M. Cleman et Co. Maint ; A. E,
de Eihtal, Minhen ; M. B. Gold mid, Francfort ; A. M. Stiglit $i Co. Petersburg;
Ulman si Co. Bruxel. Acesta din urma fnsa, numai pentru creanta necontestabill). de 334 galbeni.
In fine din numarul creditorilor uniti din Germania, s'au achitat Inca,
I. Bleihroeder & Co. din Berlin.
Din creditorii straini au 'limas dupa aceea, numai Ulman & Co. din Bruxel,
care reclama o despagubire Insemnatoare pentru o paguba ce ar fi suferit prin
aceea ea, din cauza neacoperirei tratelor Bancii In timpul crizei comerciale, ar
fi fost silit, de as procura mijloacele necesare, sub conditiuni foarte grave.
Desbaterile urmate dupb, aceasta, timp mai bine de un an, s'au fncheiat din
partea casei aceea, prin refuzarea bonificatiei propuse de noi, far din partea
noastra ele s'au fncheiat cu hotarfrea de a urmarl aceasta cauza pe calea compro-
misului. Desbaterile pornite laths, dupa trecere mai de mult timp, au isbutit
la numirea compromisarilor din partea ambelor pa* a carora sentinta avem a
o astepta Inca In luna curenta.
In timpul regularii cu creditorii pomeniti la fnceputul acestui an, ne interesam si pentru fndestularea creditorilor prioritari la a carora bunavointa
datorim compensarea acestui cont, Inca din luna Februarie 1859.
Un alt ram al activitatel noastre in acel timp, a lost pe langa, revizia exacta
a tuturor scripturilor si condicilor, verificarea conturilor curente a creditorilor
uniti din Germania. Dificultatea cea mai Insemnata la aceasta lucrare, fu pentru
www.dacoromanica.ro
ACTE $1 DOCUMENTS
121
noi precizarea 51 recunoa5terea tuturor cheltuelilor Si a socotelilor acelora ce

dateaza din timpul crizei, 51 care trecuse pentru creditori din cauza neglijentei totale a acoperirei tratelor trasate In blanco de catre Banch. In istoria
Bancilor de abea ar putea s& existe un asemenea caz, In stare de a pomenl de o
fncredere nemarginita, in5elata fara veste ei a5a, de amar, precum s'a Intamplat
din partea institutului nostru. Dar fiindca noi 5tiam mai dinainte, fiindca unul
din membrii directiei noastre, a fost In tot timpul crizei In Germania, martor al
silintelor cumplite cu care se luptase In toate phrtile pentru de a putea Indeplini
Indatoririle luate, Ihra a se mai chute la cheltueli, $1 de a soap& precat mai era
cu putinth onoarea fnaintea ochilor lumii comerciale, deaceea nu putem refuze. In
princip de a recunoa5te pretentiile ridicate. Fiind Ins& oh noi, In pozitia noastra, nu
am putut face dreptate $1 multuml numai pe creditorii num* mai sus, ce Inch
avem a lua, In consideratie 5i interesele Bancii, noi am crezut de datoria noastra
de a compune conturi speciale $i comparative a condeilor acelora Si de a cornpune pozitia fiecaruia din ace5ti creditori, cu creantele ce erau In favoarea Bhncii.
Dupit ce ne-am fost trite les 5i pentru de a despagubi pe fiecare din acei creditori
cu cat() 7 % pe an, inclusiv provizie i anume In loc de dobanzile Inscrise Intr'un
chip deosebit In diferitele conturi curente, pentruch 5i activele noastre principale, adica ipotecile, aduc tot acea dobanda, au dobandit, parte de Indatli,
parte duph o mica corespondenth, o recunoa5tere unanima a soldelor cu:
D-nii Jiseche & Devrient din Lipsca.
D-nii T. G. Oteno
D-to
Generalul institut de credit german, D-to.
D-nii Rauf & Knor din Berlin.
Banca de Hanover din Hanover, Banca de Turin din Sonderhauzen, Banca
de Brunsvig din Brunsvig, institutul de credit pentru convert $i industrie din
Viena, Banca do Anhalt Dessau din Dessau.
Soldul acestui din urma institut crescuse, la aceasta ocazie, cu jumatate a sumei
ce avea a lua dela noi, dinpreunti cu Institutul de Credit din Desau pe conto-meta.
Din cauza unui vexel de 5.500 galbeni, acceptat de D-nii Volt & Co. din
Berlin In luna Ianuarie 1858, dela fosta directie ca un activ In conto-curent,
asupra caruia vexel astazi Inch este dezbinare Intre partizi, dam& Banca este
desarcinata de obligatiile ei sau nu, sau dach acel vexel serve5te numai pentru
de a garanta numitilor domni drepturile de plath pe pretentia lor, din cauza
acestui vexel zicem, am fost siliti de a recunoa.5te soldul contului lor de adevrirat, pentru o sumh, mai mica.
Cu o suma tot mai mica am verificat Insfar5it 5i creanta institutului de credit
pentru comert 5i industrii din Dessau.

Din creanta pretindath de el s'au dedus Intfliu, In Intelegere a ambelor
parti, suma ce Banca Anhalt Dessau avea a lua dela el pe conto-meta, precum am
zis mai sus, 5i dupa aceea, valora a 7616 bucati actii de a Bancii Moldovei de
elite 20 % cu dobanda lor, asupra carora gf acum exist& netntelegeri. Scripturile
atinghtoare de aceasta chestie pastrate de catre Banch, nu constateaza ch. Banca
ar fi fost vreodata cumparatoarea acelor actii. Spre a regula si pretentiile
acestea, am propus un compromis, dar panh acum n'am capatat nici o 5tiinth
pentru primirea lui. In cat prive5te contul separat aflator la Incheierea statului
a institutului de credit din Dessau, el reprezenteazh sumele varsate la Band).
In contul actiilor acelora de o a treia persoanli cu dobanzile lor, despre a carora
8
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
122
drit de proprietate $i de dispunere, compromisul de asemenea va avea a

hotarf.
In ceace se atinge de rubrica:

Creditorii a, in capitalie, noi am compensat pretentia D-sale P. Ventura,
prin o scadere Mout& asupra vexelului sau gasit In portofoliu.
In privirea creantei D-lui C. Sturza, n'am putut Inca pana acum capata
vreun rezultat compensator.
Cel de vine In aceasta, este numai creditorul singur, care a lost de mai
multe on invitat de catre noi pentru de a regula aceasta afacere, dar totdeauna
In zadar. Dumnealui venind la noi cu cateva luni mai Inainte, Intovara$it de avocatul sau, ridica ni$te pretentii ce noi nu puteam recunoa$te, din cauza defec-
tuozitatii contractului de inchiriere In privirea formei $i a cuprinderii lui $i

din dovada ce pastram prin chitanta de plata. a 1.010 galbeni, In contul pretmlui
cumpararii cu 12.000 galbeni, a localului Bancii, precum $i din cauza obligatiei
de 14.000 galbeni, din activul Banc!! depusa In judecatorie In favoarea D-lui
Sturza, Ia ridicarea starei de faliment, deaceea nu ne ramase nimica alta de

facut cleat de a Ewa, recurs la hotarfrea compromisului care dupa cum speram,
va saviir$1 cat mai Incurand aceasta pricina.
Cu foarte multe dificultati $i cu o mare pierdere de timp am regulat conturile depozitelor judiciare.
Noi am gasit In aceasta lucrare, nu numai o defectuozitate extraordinary
In hartiile unui amploiat de mai Inainte a Bancei, ci $i imprejurarea de tot
rea, ca contabilitatea acestui condei a fost trecuta, dela suspendarea platilor
Bancii In luna Martie 1858, catre Curtea de Confirmatie, care fiind streina la
tratarea regulata $i deplina a unei asemenea materii se marginl mai mult timp
numai Ia In$tiintarile verbale $i neexacte asupra starei acestui cont, compus din
2500 numere aproape $i asupra anuitatilor de el atarnate ; spre a ilumina acest
labirint, lucru cercat In zadar prin lucrarile pregatitoare la Curte in prezenta
unui amploiant al nostru, am fost siliti de a inscrie toate cele acute de noi
pana aici, in condici noui, infiintate In acest stop. Numai dupa ce se dadu prin
chipul acesta, o baza solida $i corecta, numai dupa ce am tiut bine cum se
gaseet soldul contului In ziva cand Curtea Incepu scoaterea bileturilor care mai
erau in curs, $i cat mai avea de luat fiecare din acele 16 deosebite instantii,
numai atunci am putut incepe clarificarea conturilor exacta cu Curtea. Cu

asistenta unui $ef de sectie a Curtii de Confirmatii carele puse la a noastra dispo-
zitie timpul sau neocupat de serviciu de doua on pe saptamana, $i careia se

IncredintA actele $i alte hartii a Curtii spre a le aduce la Banca, amploiatii
no$tri au fost in stare de a ajunge Ia finitul a$A, de mult dorit, adica la desfacerea
de Curte prin compunerea unei socoteli detailate in doub, exemplare, unul

pentru acta Curtii $i celalalt adeverit de Curte pentru Banca.
Inapoierea sumei anuitatilor ipotecare care mai ramasese In cast' din plata
depozitelor judiciare, avu be la Inceputul lunei Iulie anul curent, afar& de

178 galbeni 7 1. 9 p. Si informatiile unde ar fi ramas ace$ti bani, ne lipsesc Inca
din partea Curtii de Confirmatii.
Banii primiti pe acest cont alcatuise dela 28/9 Noembrie 1857 pana la 3/15
Martie 1858 in total 191.672 galbeni 23 lei 15 V, par. din care Banca a fnapoiat,
dela 11/23 Noembrie 1857 pana la 10/22 Martie 1858, 87.614 galbeni, 16 1., 33 p.
$i a$a au mai ramas In curs 104.058 galbeni, 6 1., 221/6 p. din ace$ti bani Curtea
www.dacoromanica.ro
ACTE $1 DOCUMENTS
123
de Confirmatii scoase cu ajutorul anuitatilor primite dela 1/13 Aprilie 1858,

pan& la 9 Martie 1860, 74.991 galbeni, 6 1., 30 54 p. iar Banca In timpul administrArei noastre 1821 galbeni, 24 1., 31 p. In total 76.612 galbeni, 31 lei, 313/4 p.
asa Inc&t azi mai sunt In curs 27.445 galbeni, 12 lei, 2/8 p. cu dobanda lor de
cate 5 % a carora plata nu va avea nicio dificultate pentru noi la cererea lor.
Sd venim acuma la activele institutului, adica, intdiu la debitorii a, in Capita/4.
Din platile In numaratoare $i din socoteala dobanzilor 'Ana la ziva Incheierei
lor, s'au regulat urmatoarele conturi:
A. E. Caligari, G. Rosnovanu, N. Docan, D. Mavrocordat, D. Rosenfeld,
Levin & Co., V. Alexandri, P. Bals, P. Mavroeni, A. Catargiu, fratii Finkelstein.
Contul acest din urma numai dupa un compromis, prin care Banca au
fost osandita la o paguba, de 19 gaibeni, 8 1. 20 p.
Prin accepturi de vexele, am regulat conturile urmatoare: Conachi Vogoridi, M. Fagaras, Codrescu Petrini et Cie, I. Alexandri, I. N. Cantacuzin,
Calim. Catargiu.
L. Rusu. Numai cu recunoasterea datoriei, dar totodata si cu obligarea

de a raspunde la fiecare trimestru o sum& hotarita.
F. Orgi. In suspensa Inca se gasesc conturile.
V. Sturza. Care a facut alcatuire In scris cu sindicatul provizoriu pentru
plata datoriei sale.
L. Teremin. Dela care pastram o ipoteca bun& de 5000 galbeni ce sunt
a se Incasul in Bucuresti ;
D. Bereznisky & Co., care au a acoperl soldul lor prin 99 lazi de tinichea
Imprumutate dela noi, din care au fnapoit 28 lazi In timpul administratiei noastre ;
L. Maerhofer. Invitat de mai multe oil la compromis.

Obalinsky. Asupra caruia ne-am tanguit acum mai bine de un an la consulatul Rosienesc de aici ;
A. Sturza, C. F. Blank. Cari se afla momentan sdruncinati In avere.
H. Niderhofhein. Membrul fostei directii, a caruia locuinta ne este necunoscuta pana acum.
In concurs se gasesc: M. Birman si A. Rusu, raposat de un an.
Debitorul L. Haze, membrul fostei directii s'au prefacut pe calea cornpromisului la sfarsit, In creditor. Datoria sa In condicele Bancii, provenea din
luare de leaf& fnainte, aconto tras parte aici, parte In Berlin, Dessau si Galati,
si din mobilele si alte cumparate pentru dansul, pentru acoperirea carora se
Imprumutase dela Banc& cu polite trase In Berlin, Viena, Lipsca, Hamburg
si Londra,. precum $i din sechestrarea Insovolnica a 3398 galbeni, 26 lei (proprietate de a Bancii) In vexele pe Iasi si a 196.700 lei obligatii de a visteriei
Moldovei, pentru asigurarea pretentiilor sale, pornite la falimentul Bancii, pe
temeiul contractului pastrat de el. D. Haze nevoind a recunoaste contul ce i
s'a dat de catre sindicatul provizoriu, ci din contra ridicand Intampinari asupra
lui, dupa care el ar mai fi avut de luat dela Banc& si declarand datoria sa pe
Lombard -cont neadevarata, prin urmare nu mai ramanett nimic alta de facut
In cazul acesta, decat de a se supune conturile hotartrei unui compromis. Acest
compromis, dupa trecerea a 7 luni, In care timp jaluitorul fu adese o tortura
pentru administratie, hoarl In sfarsit pe la mijlocul lunei Martie 1859, urmatoarele:
www.dacoromanica.ro
124
C. I. BAICOIANU
1. D-1 Haze va fnapol banii trapi In timpul acesta din vexelele pe Iapi
de 3398 galbeni, 26 lei, pi va inapol in natura obligatiile visteriei de 196.700 lei.
2. Contractul fncheiat cu el se va recunoacte pi contul Iefei sale pe vase

ani, In total 12.000 galbeni, va fi tncuviintat, precum pi o tantiema de 1000
galbeni, pe un an Ca minimum garantat pe an.
3. Se va credits D-lui Haze o deducere pentru lemne de foc, pentru diferite
cheltueli pi pentru toate dobanzile contului curent.

In contra, Banca
4. Va avea a-1 insarcina, In loc de 50 actii a Bancii Nationale a Moldovei
de cate 20% gasite In lombard-conto, cu 197 Y2 actii ca cumparate pentru el,
precum pi cu diferitele cheltueli de depozit.
Socoteala prefacuta conform acesteia, aratb. Inca suma de 409 galbeni, 22 lei
7 56 p. In favoarea d-lui Haze I} i dupa darea de chitanta din parte-i a fost fiber.
La care stop avea, a servl lombard-conto, am aratat sub I-a, pa,n1), la

epoca cand se aptepta din zi In zi declaratia falimentului Bancii, se ptia earl),
din cabinetul Directiei numai atata, ca Banca ar fi imprumutat 16.000 taleri
in vexele pe Berlin In luna Ianuarie 1857, In contra amanetarei a 465 actii
de a Bancii Nationale a Moldovei de cate 10 % pi ca, ar fi efectuat In luna Noembrie 1857 varsamantul al 2-lea In sarcina posesorilor nedefinitivi. In acel timp
(Iulie 1858) se limpezi aceasta lucrare In condicele Bancii inteatat ca din acele
465 bucati actii, se cuvenia:

200 bucati D-lui V. Plase, 200 bucati D-lui L. Teremin, 50 bucati D-lui
L. Haze pi 15 bucati D-lui H. Niderhofheim.
Sindicatul provizoriu conform indatorirei sale, a adresat numitilor patru
domni invitatdile cuvenite pentru plata, cu adaogire ca dupa aceia sa-pi aiba
a retrage actiile Tor. Fiind Ina ca D-1 V. Plase pi L. Teremin (Niderhofheim
parasise MO cu o luna inainte lath. a-pi indeplinl Indatoririle) au pornit protest
inscris asupra acestora pi fiindca In hartiile Bancii, nu se gaseau dovezile ce
s'ar fi putut opune acelui protest, sindicatul provizoriu s'a vazut nevoit de
a trage numai pe D-1 Haze In raspundere pentru zisa operatie pane Ia hotarirea compromisarilor pi asupra acestui punct din procesul contra D-sale Haze.
Acest compromis, savarpit In luna Martie hotara, ca din acele 465 bucati actii
din care 120 au fost vandute In luna Iunie 1858 Ia Berlin pi trecute din grepalit
in favoarea contului actiilor Bancii Nationale a Moldovei, sa se insarcineze
cu 345 bucati pe D-nii Haze pi Niderhofheim, dar astfel ca acele 50 actii deja
recunoscute pentru D-1 Haze, sa fie scazute. In urmarea socotelei acestia,

se pune pe contul D-lui Haze, 197 y2 bucati actii pi pe contul D-lui Niderhofheim 1471 2 bucati, ambele aceste condee de actii se gasesc pi astazi Inca In
easa Bancei, acele a D-sale Niderhofheim pentru garantarea sumei de 2449 galbeni 18 lei, 30 p. cu care crescu soldul lui ; acele a D-lui Haze, pentru de a Beryl
ca garantie pi acoperire a jumatate a deficitului ce Banca ar putea suferi din
vexelele pe Iapi gasite In portofoliu pi anume:
1000 galbeni a D-sale C. Dimitriu, 325 galbeni a D-sale P. Ventura, 550 galbeni a D-sale colonel Gurita, 50 galbeni a D-sale S. Tornborg.
In privirea acestor hartii se vazu o neglijenta Insemnatoare din partea

fostei directii, pi compromisarii au avut tot aceasta opinie.
De sine se fntelege, ca dupa zisa hotarire a compromisarilor, acele patru
sumi din lombard-conto, au fost de compensat.
www.dacoromanica.ro
ACTE $I DOCUMENTE
125
Cat privqte debitorii B., din afara, soldul nefnsemnat a fratilor Matei & Co.,
nu s'au regulat Inca, pentruca santem In diferenta cu aceasta casa pentru suma
de 19.223 lei 20 p. care se aninA Bancii pentru cheltueli din timpul crizei. Speram
frisk de a scapa de nu toata, macar o parte din aceasta sum& gi dup5, aceia
de a incheia contul acesta.
M. Magnan, a gtiut In timpul prezentei sale aid, a capata dela fosta

Directie un credit, din care mai datoregte suma arEttata In status,. dar cu toate
silintele noastre n'am putut Inca isbutl In un chip oarecare de a-1 Indatorl la plata.
V. Knorr, fostul amploiat al Bancii s'a dus de aici, IVA a se Ingriji de

regularea contului sau, ce a gtiut a-gi deschide sub forma de avanse. Incercarile pagnice ce vom face in cur and catre rudeniile- lui necapatAnd Indestularea B5,ncii, atunci vom deschide proces In contra lui.
Rafailovici & Co. au Indestulat Banca in luna August anul trecut ; aici
am facut mai inainte multe fncercari, totdeauna zadarnice, pentru a dobandl
despagubirea Incuviintata fostei directii pe temeiul unei declaratii inapoiata,
gi refuzata de zisa Directie In sum5. de 593 ruble, 46 c. pentru tale 10.000 livre
asupra Londrei. Am evitat a ne tangul pentru ca fiecare judecata. fn Rusia,
este nu numai grea gi nesigura, ci gi foarte costisitoare.
Directia generals, prin hotarirea adunarii generale din anul trecut, cumpararea a 5000 act,ii de 10 % de a Bancii Nationale a Moldovei pentru socoteala Bancii,
nu a fost recunoscuta, asemenea nici cheltuelile concesiei trecute fn socoteala. Noi
ingine, am refuzat mai In urma recunoagterea plAtii a 500 taleri catre unul din fogtii
amploiati ai Bancii. Prin int5,mpinarile acestea soldul de 171 galbeni 26 lei, dui:A
adaogirea unei diferente In acest cont g5sita In urma la incheerea condicilor din
Galati, in sum5. de 2286 galbeni 18 lei, se prefaca In 101.771 galbeni 23 lei 2 p. Spre
a capata plata acestei datorii, am reclamat catre toti membrii fostei Directii generale, dar pant), acum n'am g5.sit nici o siguranta, fiindca dup5, comparatia cores-
p ondentei de atunci cu declaratiile date In urma, trebuia s5, ne agteptam la

mai multe contraziceri. Toata aceasta chestie cere Inca un studiu foarte Intins,
inainte de a putea raporta asupra adevaratului rezultat a silintelor noastre.
Cat se atinge de comandita noastra din Bucuregti, ea lucreaza gi astazi
Inca cu succes in privirea capitalului determinat In status, inteatata Ca n'a
fost fnecat In contul exportatiei gi a importatiei ce sucursala din Galati a harazit
comanditii in luna Iunie 1857, cunogtinta pietei gi a trebilor, linigtea gi prevederea, caracteriza Intotdeauna pe directorul ei, gi din revizia, randuita de
aici In toamna anului contenit, rezulta ca, nu numai condicile gi casa se afla
in cea mai bun& regula, ce gi s'au gasit un portofoliu solid gi valori sigure. Prin
urmare putet,i fi cu totul linigtiti In aceasta privire. 0 alts cauza este aceia,
ca directorul actual pastreaza un contract, prin care se garanteaza comanditei
capitalul de 100.000 galbeni dela 1 Maiu 1857, pe un timp de 6 ani de zile, gi
directorului o leaf& anuala de 1.500 galbeni gi din cagtig o tantiema de 3 %
cu un minimum de 500 galbeni, MBA niciodata nu s'a ajuns la acest capital,
de aceia bilantul acestui institut nu poate fi favorabil gi pentru ca desemnarea
primitive a cheltuelilor, se OA in contradictie cu capitalul lucr5,tor.
In fine pentru sucursala din Galati
Am zis sub I a, ca acest institut a Impartit In luna Iunie 1858 soarta institutului de aid, oprindu-se Ins& de catre sindicate gi de catre administratia
www.dacoromanica.ro
126
C. T. BAICOIANIJ
provizorie doi amploiati pentru un caz de nevoie; dar fiindca, activitatea for
cu mult mai fnainte de administratia noastra, era redusa, la nimica, am luat
In luna Ianuarie 1859 masurile cuvenite, pentru demisionarea acestor amploiati, cu o despagubire; pentru regularea contractului tot cu despagubire
a proprietarului caselor In care se afla. sucursala; pentru aducerea condicilor,
scripturilor si a o parte a uneltelor, pentru trecerea valorilor de bani aflate
In mainele judecatoriei din Galati spre fncasare, precum si pentru tradarea
restului uneltelor In paza si frigrijirea unui bancher de acolo cu care suntem
In relatie amicala,. Incheierea condicilor din Galati se fact prin urmare aici
si dupa, ce contul de castig si paguba acoperl o mare parte a soldului condicilor
de aici, acest sold s'a compensat prin trecerea activelor urmatoare, adica:
Contul de Exportatle, Valahia 62.345 galbeni 18 lei 38 p. B. G.
Bagdat 17.231
*
26 * 12 *
*
Spit, Goldstein
I. Hamburger
Braila
9.181
*
11 * 10 *
*
K. Reinike
Lipsca 1.121
*
16 *
*
M. Focsaner
Inventar
Portofoliu
Bacau
1.310
6.588
*
*
*
23
40
34
18
02
11
97.784 galbeni 16 lei 27 p. B. G.

In privirea valorilor activelor primite observam la contul de exportatie
ca aceasta Intreprindere s'a recomandat de catre fostul director din Galati
asa de mult, ca, cum avea sa fie o alts California, care director Inca trait', de
un Indelungat timp In aceste taxi $i cunostea bine toate trebile atingatoare de
comert. Cu parere de rau ne vedem siliti a spune ca niciunul din acei trei ani
de posesie 1857, 1858 si 1859, n'au scos nici macar castigul. De aceia aratam
aici ca s'au pierdut Insfarsit In totul, nu numai enorma sums Insemnata de
bani aici ca activ, lasand de o parte dobanzile pe mai multi ani, ci si pe langa
aceasta o sums de 15.782 galbeni 36 lei 35 p. c. e.
Prin administrarea comanditei care Insa, ca comisionar, e In adevar nevinovata, apoi mai suntem in pericol de a pierde Inca 7200 galbeni data nu va
place Ministerului de Finante din Valahia, de a Ilia In consideratie acele multe
tanguiri a comanditei noastre, atingatoare de controbont, de fnchiderea granitelor si multe de asemenea.
Spit Goldstein, un cavaler de industrie, care a stiut a ademeni pe fostul
director a institutului din Galati, la un negot, In Bagdat si a pierdut, dupa cum
zice, cu speculatia cumpararii de camile, se afla acum In voiajuri prin Europa,
Asia si Africa, poate pentru a calla noui victime a siriclicurilor sale; oricat
Suma total& .
de multe si mari ar fi sperantele din oarecare parte, pentru de a scoate cu vreme
acest capital, totusi not nu putem crede In ele.

I. Hamburger, soldul acestuia se alcatueste numai din valorile ce se gasesc
In mainele noastre pentru Incasuire In socoteala comuna; fiind Ina ca si aceste
valori sunt de o nature fndoelnica, ne abtinem de a atasa la ele perspective

Imbucuratoare.
C. Reinike, cu toate silintele noastre nu s'a putut lichida pana acum.

Dup& cele aflate din vorbe, acest sold ar rezulte, Inca, din timpul, cand se
jute. la Constantinopol piesa concesiei.
M. Focqaner, , a platit In luna Decemvrie a anului contenit, In urmare a
mijlocirei unei case din Galati.
www.dacoromanica.ro
ACTE *I DOCUMENTE
127
Din inventar s'a vandut parte In Galati, parte s'a trimis la Bucuresti ;
restul se gAseste Inca In o magazie din Galati.
In fine portofoliul din valorile gasite In el, am putut regula cu ajutorul
bancherului din Galati, pomenit de mai multe on aici:
750 galbeni asupra lui M. loan cu 60 % aproape ; 60.000 lei asupra lui Dolorso
cu 10 % aproape, si 2119 fr. 40, asupra lui Gavelon cu vre-o 23 %.

Restul 307 galbeni asupra lui Gerard, 1074 galbeni 26 asupra Pandeli,
843 galbeni asupra Kiparici, 100 galbeni asupra Atanasiu, 1000 galbeni asupra
Spit Goldtstein, 1441 galbeni 26, 30 asupra Bohori, zace !Ara nici o sperantk
sau are o perspective asa de Indoelnica si Indepartata, Meat nu putem pune
nici un temei asupra-i.
Contul ipotecilor, si acest cont s'a gasit la inceputul administratiei noastre
In o organizare de tot defectuoasb, si soldul lui nu prezenta nici-o garantie
din aceasta, cauzk desl valoarea real& a ipotecilor a fost exprimata. In el.
Vinovat in aceasta este unul din amploiatii de mai Inainte a Bgmcii, care
dovedeste prin insemnarile facute de el in condice, care n'a stiut nici cum ce
va sa, zica cuvantul anuitate ; totodata si imprejurarea aceasta, ca dela
luna Aprilie 1858, intrarile ipotecilor dupe sequestrul ce a urmat, au fost

administrate de catre Curtea de Confirmatii, care nu gas1 de cuviinth, de a da
socoteli Bancii fargt a i se cere;
Spre a constata adevarata valoare a tuturor ipotecilor si spre a avea, de
indatA, Inaintea ochilor adevarata valoare a fiecarei ipoteci, am facut Inadins
o condica numai pentru ipoteci_
Ridicarea sequestrului de pe anuitati a urmat la Inceputul lunei Martie
a anului curent.
Asupra ipotecilor avem a mai expune urmAtoarele:
Ipoteca D. G. Sturza de 20.000 galbeni expirata la 1 August 1858, s'a
platit de atunci prtn5, Ia restul de 5.200 galbeni aproape, a careia regulare de-
finitive o astepam In lunile urmatoare.

Ipoteca D. E. Caligari de 5.500 galbeni expirath in luna Aprilie a anului
1858, a fost platita In luna Septemvrie 1859, pan& Ia 2.200 galbeni. Datornicul a acoperit aceasta sum& prin accepte de vexele. Ipoteca ins& ramane
In mainele Bancii ca garantie pentru plata acestor vexele.
Ipotecile cele doll& a D-Iui A. Asian din care una de 33.000 galbeni expirata
In luna Iulie 1858, alta de 1000 galbeni expirata in luna Octomvrie 1858, nu
s'au lichidat, Insa pastram multe hartii si acte in aceasta pricing), de pe la toate
instantele.
Conform dispozitiunilor concesiei, a urmat un compromis cu datornicul,

si In luna Martie a anului curent aceasta, chestie se Inaintase pana, la atata
a putem spar& din zi In zi numararea banilor, In urmarea vanzarii silnice a
mosiei despre care e vorba.
Dar din cauza unei greseli de forme care ar fi avut loc la Incheierea compro-
misului, am fost respinsi cu pretentia noastra si trimisi la hotarIrea unui nou

compromis.
Protestul flout de not nu s'a luat In privire si de atunci nici vanzarea mosiei
nu se mai execute.
Spre a urmlirl insti, mai departe aceasta pricink am comunicat cu cateva
luni dupg), aceia prin Ministerul trebilor dingtuntru, o noug), invitatie D-lui
www.dacoromanica.ro
128
C. I. BAICOIANU
Asian pentru numirea unui arbitru, Ins& pan& acum n'am cApAtat Inca nici un
rezultat, nu etim data zisul Minister a Inn-lariat invitatia noastra si data
D-1 Asian, potrivit concesiei, a adeverit de a ei primire.
Ipoteca D-lui L. Helmbold de 150 galbeni a expirat de mult din cauza in-
solventei datornicului, care n'a plAtit nici o singur& anuitate, dar tot n'am
putut mijlocl vanzarea casei ipotecate, pentru CA documentele gasite Bunt
nu numai defectuoase, ci ei neintarite, pentru a carora Intarire staruimei azi Inca.
Ipoteca D-lui G. Cilibiu de 5000 galbeni s'a platit in cea mai mare parte In
luna Noemvrie 1859, ei restul In luna Ianuarie a anului curent.
Cele (Iona ipotece a D-lui Alecu Cuza In sums de 5000 galbeni, s'au platit
de catre InAltimea Sa Domnul Stapanitor,- In luna Septemvrie 1859.
Vexelele Monte in timpul administratiei noastre asupra printului Conachi
Vogoridi pentru o datorie de mai Inainte, nefiind plAtite la termen i acceptantul
fiind dus din tarn fb,ra a se regula cu noi, am pornit reclamatie In contra sa.
Cu parer de rau marturisim Ina ca silintele noastre furs zadarnice.
Ocupandu-ne In luna Iunie a. c. cu luarea masurilor cuvenite pe Ia tribu-
nalele competente pentru Indestularea noastrk am gasit prilej de a Indemna

pe D-na Printesa Conachi Vagoride la un aranjament cu noi ei de a incheia acest
aranjament prin mijlocirea unei persoane In amicitie cu noi.
Dui:4 starea lucrArilor i In privirea procedurii din tarn, noi nu putem decat
a felicity din toata inima pe actionari pentru aceasta negociatie.
Noi nu vom zice mai mult nimic, ci vom arata numai la sfAreit CA, In contra
vanzarii vexelelor cu dobanda for in sums de 15.731 galbeni 19 lei, pentru

contul cheltuelilor In sum& de 51 galbeni 25 lei 10 p. In contra cesiei a doua
vexele din portofoliul nostru In sums de 5374 galbeni 23 lei ei In contra numararii
a 15.342 galbeni 6 lei 30 p. am primit intAia ipoteca, pe una din cele mai marl
ei din tale mai buns moeii a D-neiPrintese In sum& de 36.500 galbeni cu dobAndA
de 7 % care stnt" se va amortize prin anuitati semestriale de cate 2023 galbeni
28 lei 1 p. In un timp de 14 ani II jumatate.
In aceasta ipoteck datornicul ei -a rezervat dreptul, de a fi liber de a

inapoia tot capitalul dupe o declaratie cu trei luni Inainte.
Din h&rtiile de valoare gasite In portofoliu la intrarea noastra In administratie,
s'a plAtit de atunci cu dobanzi 91 cheltueli:

525 galbeni de C. Tulburi, 1500 galbeni de A. Mavrocordat, 2020 galbeni
de P. Bale, 700 galbeni de N. Negri, 395 galbeni 28 lei 10 p. de M. Cogalniceanu,
200 galbeni de M. Jora, 67 galbeni de I. N. Cantacuzin, 51 galbeni 4 lei I. A.

Cantacuzin, 50 galbeni de C. Varney, 255 galbeni de G. Ghica.
S'au mai platit:
5454 galbeni 12 lei 20 p. de D. Bereznisky (vezi creditorii prioritari), 325 galbeni de P. Ventura ei 300 de g. R. Arg., de Ia Odessa In conto-curent anu trecut.
5500 galbeni asupra lui I. Alexandri (vezi creditorii D. Volf & Co.).
S'a primit plata a conto pe 1000 galbeni asupra C. Dimitriu.
NeplAtite au mai ramas:
1000 galbeni asupra A. Catargiu (a carui vexel se gaseete Ia D. Rauf. & Co.
pentru garantia plAtii de prioritate In cont-curent).
500 galbeni asupra I. & E. Silion, 4719 galbeni asupra C. Ghica, 550 galbeni
asupra A. Guritk 50 galbeni asupra Tornborg, 160 galbeni asupra A. Ecard

(raposat, lasand averea sa In concurs).
www.dacoromanica.ro
ACTE $I DOCUMENTE
129
Ca cu neputinta de a se implinl vi inapoia:
60 galbeni asupra P. A. Cantacuzin (vezi debitorul F. Orgi).

La contul efectelor am trecut iarasi in condica cele 5000 actii de 10% de
a Bancii Nationale a Moldovei, asupra directiei generale.
Rezoanele se gasesc la rubrica 4 directia general& .
Pe contul acesta se mai gasesc 198 obligatii de a Visteriei cu o valoare nominal& de 196.700 lei ce s'au adaos: (Vezi debitorul Haze vi compromisul lui).
Contul de instalafie, ceeace era de zis asupra acestuia se gaseste sub rubrica:
t creditorii la Costachi Sturza.

Guvernamdntul. Dupa dispozitiile concesiei guvernamantul s'a Imprumutat
cu dobanda de 6 % pe an la 21/2 Aprilie 1857 cu 20.000 galbeni vi la 21/2
Iunie 1857, iar cu 20.000 galbeni ; amandoua aceste sume pe timp de cate vase
luni. Dupa trecerea acestui timp urrna numai plata dobanzilor, plata capitalului se prelungi prin intelegere tacuta. Devi dela luna Iunie 1858, s'au facut mai
multe cereri de catre diferitele administratii pentru de a se fnapoia acest

imprumut vi cu toate ca aveau In man& Incuviintarea oficioasa pentru trecerea
acelor 40.000 galbeni In contul depozitelor judiciare, totusi deabitt sub Ministerul actual a urmat un aranjament. Dupa care se socotl dobanzile capitalului
cu 9 % pe an dela 11/23 Iunie 1858 vi la 1/13 Octomvrie a anului curent, avem a
astepta dobanzile crescute In suma de 9836 galbeni 24 lei 27 p.
Pentru plata capitalului avem a ingadul pan& la luna Aprilie 1861.
La finitul punctului I B, mai avem a arata deslegarea unor angajamente
a administratiei de mai Inainte, care nu se pot cunoaste din stat.
D-1 A. Hennig, fostul censor al Bancii, pastrand un contract de angajament,
facut In luna Septemvrie 1856 cu directia generalk cu Instiintare de vase luni, a
cerut raspunderea lefei sale dela luna Iulie 1858. Aceasta chestie s'a hotarit prin
compromis, ca jeluitorul sa depuie pretentiile sale vi s se declare indestulat cu
primirea a 500 galbeni ca leafs pe ease luni.
In locul fostului avocat al Bancii D-1 A. Rusu, directia de mai Inainte

angajase un alt avocat, pe D -1 P. Cristea. Pretentiile fa.cute de acesta, s'au cornpensat prin o despagubire de 150 galbeni hotarita de compromis.
Pentru protest vi cheltueli ocazionate cu inapoierea color 1000 lei din Londra,
se cer 100 galbeni de catre D-1 I. Sachilaridi. Compromisarii ins& au redus

aceste pretentli la 70 galbeni.
Insfarsit in luna Octomvrie 1859, sosl Posner vi Kaufman cerand dela Banck
din intreprinderea otcupului de rachiu din targurile Ismail vi Harlau, suma adausurilor for aproape la 1000 galbeni, Instiintand totodata, Banca,ca ei s'au retras
dela administrarea acestei Intreprinderi. Din hartiile ramose dela fosta directie
vi din cele expuse In condicile Bancii, se lamureste ca Posner vi Kaufman au fost
din Inceput numai giranti ai Bancii In aceasta speculatiune.
Dar cand, dupa suspendarea platilor Bancii, se cauta cumparatori pentru
aceste Inlreprinderi a Bancii, cu acordarea unui bun folds, atunci Posner vi

Kaufman s'au aratat ca adevarati antreprenori dimpreuna cu Perper & Co.,
din Ismail, care au participat la afacerea aceasta chiar din Inceput Cu Banca.
0 invoiala pasnica, nefiind cu putinta, veniram iar la compromis. Din cauza
ca unul din contracte, care ar fi putut combate mai bine pretentiile D-lor Posner
vi Kaufman, nu s'au mai gasit vi care trebuie a fi disparut din Barlett Inainte Inca
de punerea pecetilor sau chiar In timpul punerii pecetilor, Banca s'a vazut
www.dacoromanica.ro
130
C. I. BAICOIANU
condamnata potrivit dorintei jeluitorilor. Impotriva refuzului nostru de a recunoa$te aceasta hotarire, pentruca numai Posner se infati$ase la compromis
iar nu $i Kaufman, obligat Ca $i cel dintaiu, totu$ s'a dat hotaririi putere legala
$i banii s'au Implinit in favoarea D-lor Posner $i Kaufman, din anuitatile depuse
in Curtea de Confirmatii pentru Banca. Protestul facut atunci catre Ministrul
Justitiei In contra validitatii acestui compromis, care protest se tntemeia pe

hotarirea tribunalului $i pe o grepla In forme, din care gresala se ridica, $i sentinta arbitrary data In contra D-lui As lan, n'a fost nici cum luat in consideratie.
Prin aceasta silt), intrebuintata in contra Band!, am trebuit a trece Inca

1000 galbeni in contul de folos $i paguba. Drepturile guvernamantului ce rezulta
din acest contract la a caruia cesie s'au neglijat de a declare pe Banc& libera de
raspundere, urmeaza Inca pan& la 1/13 Octomvrie a. c. $i aceste drepturi ne-au
nevoit de a trimite un amploiat Inadins angajat pentru aceasta la Ismail spre a
se ocupa, cu administrarea venitului.
Ca$tigul 1-am platit numai noi pane la finitul contractului, fiindca $i Perper
se retrase de atunci dela Indatoririle tovara$iei cu Banca. Prin suplica data

consulatului Rosienesc sprijinim drepturile Bancii, pan& acum insa nu avem
$tiinta despre rezultat. Incasarile facute dela luna Octomvrie 1859, aunt foarte
mici, a$a incat nu acopar nici cheltuelile. Aceasta diferenta cu care se scade
numai casa, am trecut-o iara$ in contul de folos $i paguba.
Infine am sosit la punctul:
1
c.
Al ordinei zilei, care trateaza despre lucrarile Barbell dela intrarea admini-
stratiei actuale, la care se va Infati$6, totodata $i un tablou exact de starea

avutului Bancii.
In care stare $i cu ce Insarcinare am primit administratia Bancii in luna
Ianuarie 1859, s'au aratat prin punctele de mai sus.
Pentru desfacerea succesiva a datoriei depozitelor judiciare s'a fost seguestrat anuitatile ipotecilor; prin urmare Banca a fost lipsita de folosul acestor
Incasari.
Pe langA o casa de tot modesty, se gasia Inca. un portofoliu $i o lista de da-
tornici cu conto-curent, doua frupte pietroase $i care au avut nevoie de toata

rabdarea noastra $i de o perseverenta neintrerupta, pentru a ne putett folosl de
ele In cursul timpului.
Mid o parte a datornicilor au inceput fare a alma la sequestru, de a plat'

la Banca, nu numai anuitatile implinite, ci $i capitalurile ipotecate ; cand diferitele sumo a portofoliului $i a soldurilor principale din conturi curente au fost
achitate, atunci numai, venl pentru noi timpul, de a pa$1 cu fondurile disponibile
la activitatea gasita de lobos. Afar& de o singura afacere de cont curent, activitatea noastra se margin' numai la cumpb,rare de disconturi, tratand ins& cu
persoane, cunoscute de noi ca sigure sau care puteau asigura iscaliturile for prin
adhogirea de garantii deosebite $i aceasta, dupa cum am gltsit de cuviinta a core,
pentru interesul Institutului nostru.

In lucrarile acestea, am avut un scop Introit, adica intaiu, de a deschide
un drum sigur $i solid, del foarte marginit, pentru viitorul nouei Banci; al
doilea de a dovedi necesitatea $i binefacerea unei Banci de scont pentru toata
www.dacoromanica.ro
ACTE $1 DOCUMENTE
131
Cara, tuturor persoanelor acelora care, din cauza trebilor lor, sunt nevoiti de a
intro In sconturi comerciale cu capitali$tii $i a cArora influent& fn Camera cat $i
la guvernamant este Insemnata, de$1 se crezC mai fnainte, ca un proprietar funciar nu putea avea relatie comercialb, cu o Banc& de scont.
Al treilea stop, a fost de a pregati reducerea cheltuelilor administratiei,
prin ajutorul unui beneficiu real.
In privirea punctelor Intaiu $i al doilea, silintele noastre au Minas pan&
acuma zadarnice, pentruca, precum vom arata mai la vale, In oarecare sfer& s'au
preferat mai bine a se da crezare unor idei 5i planuri nemature, a orecarora
persoane, decat propunerilor facute de noi, socotite ca remediul tuturor stramtoririlor financiare din tarn.
In punctul al treilea am isbutit dupe, dorinta noastra, In proportie cu

capitalul lucrator, tend In cursul activitatii noastre de 20 luni scontul In capital&
se statornicl pe rand la 12, 18, 24, 30 $i 36 % pe an, noi am scontat, dup& timp
$i ImprejurAri, cu 10, 12 $i 15 % pe an.
Pana la I Septemvrie a. c. s'a luat de catre noi 157.356 galbeni $i din

aceast& sum& s'a socotit un scont aproape de 5790 galbeni.
Fiindca mai toate hartiiie au fost pe trei luni, prin urmare am ajuns cu
aceste sconturi la aproape 13 i/6% dobanda $i la un folds curat, scazand 7 % ce
am platit pentruca n'am trimes banii creditorilor no$tri, deaproape 61/5% sau
aproape 2440 galbeni.
Cu numai putin folds am lucrat la conturile de dobanda cu cativa creditori
de condicA $1 de vexeli, din care a rezultat avantajul de aproape 600 galbeni.
In ce chip am facut tranzactiile noastre de bani, vom arata prin tabloul

urmator:
Pe lang& un numerar ce se g&sia In cash de .

Am strans din ipotece
Din portofoliu (vechi $i nou)
Dela debitori
Din dobanzi
1.136 galb. 16 lei 2 p.
83 846
50 966
118 234
907
126
1 363
155
Din agio
Din fntreprinderea din Ismail
Din Incas/111 de casa $i a t
In total.
In contra am platit catre deosebitii creditori .
8
19
3
13
36
25
7
21
21
14
37
30
.257.736 galb. 6 lei 35 p.
. 45.397 galb. 26 lei 36 p.

.
Pentru disconturi
152.173
*
1
*
6
Pentru o ipoteca
36 500
*
4 628 n 33 36 n
Pentru fntreprinderea din Ismail
Pentru dobanzi
72
*
30 * 39 n
Cheltueli de administratie pe 1 an $i 9 luni . . . 11.520 32 * 24 n
In sotal. . .250.293 galb. 8 lei 21 P.
Prin urmare am fncheiat starea casei la 1 Septemvrie cu 6442 galbeni 35
lei 14 parale.
Fiindca cifrele dovedesc mai bine decat orice alta, Incheiem prin urmare
raportul nostru cu prezentarea contului de folds gi paguba, In tabloul B; iar
In tabloul C. bilantul de fncheiere, care arata starea exacta a avutului Bancii
www.dacoromanica.ro
132
C. I. BAICOIANU
la 1 Septemvrie a. c. Din cauza exactitatii ziselor tablouri nu avem alt

nimic de adaugit, decat asigurarea, ca am facut tot ce ne era cu putinta, pentru de a imbunatati din zi In zi pozitla actionarilor $i a institutului nostru.
Mai multe afaceri in aceasta privire se gases chiar acum in tratatie, dar ne
abtinem astazi de alte comunicatii intru aceasta pan& ce ele nu vor fi savarsite.
La Nr. 2 al ordinului zilei avem, domnilor, a va comunica rezultatele misiunii noastre pentru a capata o noun comisiune sau modificarea ei.
Mai inainte Ins& de a Indeplinl aceasta, noi ne credem datori, de a va expune
Inca odata motivele ce ne-au Indemnat de a ne 1nfato$a inaintea D-voastre In
adunarea generala, din anul trecut, cu propunerea de a restatornici acest institut
pe bazele unui privilegiu nou, sau a privilegiului de mai inainte modificat.
Administratia provizorie luand In mainele sale povatuirea Bancii dupa
ridicarea concursului $i duph dizolvarea sindicatului, carele se alcatuia din
patru membri din care trei se afla astazi in consiliul de administratie $i unul
In directia actuala, au examinat cu cea mai mare exactitate situatia Bancii

castigand din examinarea aceasta convictia ca mantuirea interesatilor, se
gaseste numai In restatornicirea institutului. Tot acel ce are cat de putina cunostint& de procedura judiciary a tarei, trebuie sa fie de aceasta opinie, chci
atunci precum $1 astazi Inch, era a se lua in privire, c& avutul principal e cuprins
In creantele ipotecare, ce nu se pot lichida dead succesiv In un $ir de ani indelungati. Acest singur mijloc de a lichida, era de inlaturat de catre o administratie care In adevar avea In privire interesele societatii eel putin pan& child
mai era cu putinta de a se scoate din ni$te ruini o zidire nouh. Posibilitatea
aceasta sta In restatornicirea Bancii $i aceasta restatornicire era de realizat
prin doua mijloace, adic& s'au prin dobandirea unei noui concesiuni sau a modificarii acesteia, sau prin continuarea trebilor far& concesiune.
Cunoscut este, ca administratia provizorie a propus In adunarea general& din
anul trecut, restatornicirea societatii In modul eel intaiu, care a fost $i adoptata
In unanimitate $1 consiliul de administratie, fnadins ales In acel stop, a Post insarcinat cu indeplinirea acestei hotartri. Acest consiliu de administratie are onoare
de a va face raportul sau atingator de a sa Insarcinare, prin urmatoarele:
Noi n'am crezut niciodata, ca, dupa fagaduintele de mai multe on primite
dela guvernamant, $i In urma staruintelor noastre pentru dobandirea concesiunii
in fiecare ocazie favorabilh, noi ne vom Infati$a iaras Inaintea D-voastre, duph
un timp mai bine de un an $i jumatate, fara concesiune.
Astazi, fiindca consideram ca stinsa misiunea noastra, ni se poate face

intrebarea, mai inainte de toate pi cu tot dreptul, pentru ce guvernamantul
n'a aratat niciodata bunavointa de a supune aceasta afacere, pentru care,
precum se va dovedl in urma, am staruit atat de mult, tnaintea camerei spre a
se desbate asupra-i. Noi marturisim, ca ne aflam In cea mai mare dificultate de
a raspunde la o asemenea intrebare Intr'un chip definitiv. Dar not nu avem

anume de a cerceta mai departe intentii ale guvernamantului, ci mai mult de
a raporta faptele.
Guvernamantul niciodata nu a rhspuns intr'un chip determinat la cererea
noastra ; din contra el ne-a prelungit cu fagliduinti, prin care a intarziat aceasta
afacere a$A, Meat chiar ei pan& acum, not nu posedam inca o Incheiere definitive
www.dacoromanica.ro
ACTE $1 DOCUMENTE
133
intru aceasta. Ca motivul cel mai probabil al guvernamantului pentru intarzierea hotarirei sale asupra cererei noastre, vom considera fmprumutul proiectat,
de a caruia negociere guvernamantele ambelor principate, se cup& Inca si

acum, care Imprumut are a se Intrebuinta, dupa cum se vorbeste, numai la
infiintarea institute lor de credit.
Interesele tarsi cer mai inainte de toate, restatornicirea creditului, foarte
slabit Inaintea tarilor streine.
Restatornicirea aceasta s'ar fi putut dobandl mai cu seams, dupa a noastra
socotinta, prin intervenirea guvernamantului In favoarea institutului nostru.
Dad& guvernamantul ar fi voit a execute Inca ceva afara de aceasta, ar fi Minas
liber cu atat mai mult, ca noi nu am cerut niciodata un privilegiu numai

pentru noi. Dar fiindca se conta, deja pe realizarea imprumutului si se intemeia
ideal pe institutele de credit din productul acestui imprumut, proiectul dat de
noi, n'a Yost luat In consideratie sub cuvant ea ar fi defectuos.
Se pare ca acei care au Post anul trecut la capul guvernului, au avut In-
deosebi aceasta socotinta In privirea proiectului nostru, del au recunoscut

oficial, ca guvernamantul este Indatorit moraliceste, nu numai de a ocroti pe
actionari de o paguba noun, ci $i de a Inlesni mijloacele pentru indreptarea
greselilor timpului trecut (vezi anexa Nr: 4).
Cat e de pretuita, aceasta recunoastere, totus n'a putut folosl Intru nimic
Mudd!' n'a urmat si realizarea ei.
Numai acel medic e bun si laudabil, care nu numai cunoaste locul boalei
ci este si In stare si gate de a o curarisl cat se poate mai Ingraba. Si o boalft,
o ran& deschisa a tarn, este afacerea ce se atinge de Banat, adica de Banca
National& a Moldovei.
Cu parere de rau, ne vedem siliti a zits, c& in loc de a tamadul aceasta

ran& a tarii cat se poate mai repede, s'a sgariat $i din nou s'a tnsangerat.
Persoanele acele, ce se gltsesc In momentul de fata la capul guvernaman-
tului, fate leg, precum avem drept de a crede, Imprejurarile atingatoare de

concesiunea mentionata mai sus, Intr'un sens mult mai nimerit, pentru ca ele
aunt mult mai bine informate despre starea institutului. Cu toate acestea, nu au
putut lua initiative, dupa cum se vede, impiedicati fiind prin hotartrile predecesorilor lor, care au stiut a da o mare valoare ideilor, chiar In locul cel mai
Malt.
In scurt, nu vom gres1 zicand, ca finprumutul proiectat a inlaturat cu

totul chestia concesiunei.
In asteptarea deslegarii acestei chestii In cur &nd, ne vedem siliti a renunt,a,
la reinoirea cererii noastre pentru concesiune, pana ce nu vom face raportul
nostru despre rezultatul capatat pana acum a multuratecilor noastre osteneli.
Dupa cele expuse pan& aici, vom desfasura un tablou al negocierilor noastre
cu guvernamantul.
Administratia provizorie, pregatise un project de concesie si de statute, chiar
Inca pentru adunarea generals din anul trecut, care era fn principiile lui numai o
modificatie a concesiunii si a statutelor de mai inainte, cu inlaturarea numeroaselor defecte de care acele erau pline, precum practice ne-a dovedit-o Indestul.
Noi am acceptat acest project cu oarecare modificatii, care se raportau mai cu
deosebire la exacta precizare a drepturilor Bancii. In ceeace priveste articolul
ipotecilor, puneam principiile, ca numai o treime a capitalului fundamental
www.dacoromanica.ro
134
C. I. BAICOIANU
In numaratoare, poate fi dat $i nu mai mutt de 5000 galbeni pe o singura

ipoteca.
Totodath am cerut 0, se Incuviinteze Inceperea operatiilor, Indata ce Banca
ar putea produce un capital Inaht de o jumatate milion de taleri.
Statute le, carele trebuie sh alba in privire fnainte de toate, organizarea
interioara a unei societati, erau compuse in modul, ca fie cine do, se poata Incre.
dinti ca centrul institutului are a se afla in tarn $i nu In strainatate ; caci dupa

convictia noastra, caderea Bancii a Post cauzata In cea mai mare parte, de
organizatia cu totul defectuoasa, care a pus inspectia generals $i administrarea
conturilor, putin informata de Imprejurarile acestei tari, Intr'un ora$ din Germania, nefnsemnat Incat prive$te politica comerciala, incredintand administratia locala a institutului, unor persoane, lipsite $i de stiintele speciale si chiar
In general cu cuno$tintele cele mai superficiale despre Imprejurarile tarii, unde
aveau sh exerseze activitatea tor.
Acest proiect de comisie $i de statute, noi 1-am supus la 26 Martie 1859 s. v.
guvernamantului, cu rugaminte de a-I Incuviinta (vezi anexa Nr. 1).

La 10 Iunie at acestui an, consiliul de ministri a dat o hotarfre, care ne-a dovedit indestul, ca, a examinat foarte superficial proiectul nostru (vezi anexa Nr. 2).
Noi credem, ca nu vom gresl cautand motivele hotarirei consiliului miniqtrilor, In punctul acela at concesiunii de mai fnainte, care se atinge de articolul ipotecilor, modificat de catre noi.
Noi nu reprosam nici de cum fngrijirea guvernamantului, de a vent fnainte
de toate, In ajutorul proprietarilor stramtorati, ce nu pot fi ajutati decat prin
incuviintarea de Imprumuturi ipotecare pe proprietatile tor; dar in privirea articolului acestui, noi n'am putut acordtt concesiunile cele vechi, pentruca In urmarea
manipulatiilor fostei Directii generale, cunoscute fndeajuns, capitalul fundamental, a Post redus mai liana la jumatatea sumei originate $i pentruca, pe
langa alte Indatoriri ale institutului, aceea de a Intrebuinta suma de 8.350.000
taleri in fmprumuturi ipotecare, a incetat chiar dela inceput, neputand fi Indeplinite cu acest capital redus.
Aceasta ingrijire parinteasca, a guvernamantului pentru proprietatea fonciara, care noi o repetam, este cu totul potrivita timpului de fats $i raspunde
la interesele tsrii, n'ar fi trebuit dupa socotinta noastra, ss aduca pe guvernamant la extremul $i la masura aceea, de a retrage mama sa ajutatoare dela
reconstituirea celei intai societati de actionari In Ora, care au facut experiente
foarte amare cu plasamentul capitalurilor for aici, din cauza, ca aceasta societate
n'a vrut, nici n'a putut Indeplinl, In pozitia ei stramtorata, fagaduintele sale
date la Inceput, &Heft de a Imprumuta, proprietatilor tarii, peste un milion de
galbeni pe ipoteca fara a lipsi la cuvantul sat'.
Aceasta masura extrema, aceasta rigoare a guvernamantului, rau aplicata
In contra fostei Banci Nationale a Moldovei, va produce Inca fructe amare,
deal ele se vor arata, deabia dupa trecere de mai multi ani.
Sperand, ca guvernamantul va arata cu vremea mai multa bunavointa

pentru proiectul nostru, precum nu mai putin, ca va executa In curand reformele
de mutt fagaduite isrtt, adica reformarea administratiei $i a justitiei, lucru ce
are mult mai mare gravitate aici decal aiurea, pentru Incuviintarea unei con-
cesiuni $i care, in privirea concesiuni anterioare ce patime$te de mai multe

defecte, mai ales incat priveste drepturile institutului, a fost observat foarte
www.dacoromanica.ro
ACTE $1 DOCUMENTE
135
superficial, noi am OAR de cuviinta, de a astepta cu refnoirea cererii noastre

pentru o concesiune, pana la sosirea unui timp mai favorabil.
In toamna anului trecut, and vorbele, ca guvernamantul twee, de scop
de a negocia un fmprumut, se auzeau tot mai incredintatoare, si c&nd capa.tasem In sfarsit certitudinea despre aceasta si cand aflasem, ca productul fmprumutului proiectat, are a fi Intrebuintat la Infiintarea unei Band de ipoteck
atunci noi am Intreprins de a preface proiectul nostru cel dintaiu, Intr'aceea,
ca am departat cu totul paragrafele atingatoare de articolul ipotecilor din

proiectul concesiunii, Wand numai dispozitiile privitoare Ia articolul scontului
si al biletelor.
Intr'un cuvant am prefacut concesiunea originara Inteatata, ca, nu cuprindea decat drepturile comerciale, pentru o simpla. Banc& de scont si de circulatie.
Suma capitalului de fundatie, noi am fixat-o la 4 milioane taleri, dupe

hotarlrea adunarii generale de anul trecut gli In sfarsit, am cerut In favoarea
institutului, introducerea codului de comert, precum este introdus $i la Bucuresti.
Acest project noi 1-am prezentat guvernamantului Ia 1/13 Decemvrie anul

trecut, spre fncuviintare, Intovarasindu-1 de petitia comunicata sub anexa Nr. 3.
Chiar la 5/17 Decemvrie, Consiliul Ministrilor a $i hotarIt asupra petitiei
noastre, care hotarlre, aprobata si de Inaltimea sa Domnul Stapanitor, se

gaseste din cuvant In cuvant sub anexa Nr. 4.
Vom extrage din aceasta hotarfre numai un singur pasagiu, adaugand
cateva observatii.
Consiliul Ministrilor acorda fostei Banci Nationale a
Moldovei dreptul de a se reconstitul ca Banc& de scont si de circulatii, cu restrictia Ina daca actionarii se gasesc In stare de a o constitul In timpul sesiunei Ca-
merei, Intr'un mod definitiv, and totodata, prin modul nouei organizari, garantii de vitalitate $i de prosperitate, cerute dela asemenea asezaminte.
Restrictia aceasta, nu numai face dreptul acordat, iluzoriu, ci poate fi
numita si un neInteles, caci garantiile cerute dela actionari pentru reconstituire,
fac tocmai conditia principal& a concesiunii cerute. De sine se Intelege, ca asemenea garantii, numai dupa Incuviintarea unei concesiuni, pot fi cerute dela
actionari, si a numai In cazul cand garantiile aceste de vitalitate, nu ar putea
fi date Intr'un termen fixat, concesiunea data se va retrage actionarilor. Numai
o asemenea rezerva, ar fi avut un Inteles Inaintea ochilor nostri.
Hotarfrea mentionata, este cea de pe urma ce pastram. Camera nu a gasit
Intr'un timp de vase luni, ocaziunea de a hoarf asupra cererii noastre, fiindca
nu i s'a prezentat de catre Minister. Noi am voit In adevar a adresa odinioara
rugaminte Ministerului, pentru a duce afacerea noastra Inaintea Camerei, dar
ne-am abtinut, pentruca am fost convinsi de mai fnainte de nesuccesul unei

asemenea urmari, cad cursul trebilor era dirijat necontenit de dare locurile
competinte asupra negocierii unui Imprumut pentru infiintarea unei Banci de
ipoteck
La Nr. 3 at ordinului zilei

Nu avem de facut nici o observatie. Din cauza nefneuviintarii concesiunii,
raman nefacute atat propozitiile proiectate de noi, cat si alegerea din nou a
membrilor consiliului de administratie.
www.dacoromanica.ro
136
C. I. BAICOIANU
La Nr. 4 at ordinului zilei

S'au prezentat clou& propuneri pe care le vom cita aici din cuv&nt In cuvant.
Una filcuta de actionarii de aici, zice:
Catre Administratia Bancii Nationale a Moldovei.

4 Subscrisii, cunoscuti de adevarati actionari ai Bancii Nationale a Moldovei,
si cari prin prezentarea facuta actiilor for la comptuarul BAncii, s'au legitimat
din nou ca astfel, vitd cu mirare In programa adunarii generale anuntata

pentru 9/2i Septemvrie viitor, cit In caz ca nd nu se va acorda o concesie pant).
atunci, EA se ia hotarfre pentru lichidarea institutului.
Noi zicem, cA am vAzut aceasta cu mirare fiindca not $i dupa cum este
de crezut, top ceilalp actionari In tars, suntem bine fncredintati, c& prin o
asemenea hotarfre, tot capitalul plata pe actii, va fi deadreptul pierdut. Noi
nu avem, In aceasta privire, a cAuta alt sprijin fncredintitrii noastre, decat cli,
parte ca parnAnteni, parte ca straini, cunoastem din a noastra proprie ispita si
de mai multi ani starea lucrurilor In tart), $i deaceea trebuie sit protestam de mai
Inainte In contra unei hotitrfri, care ne-ar pregatl o ace. Insemnatit paguba,
factind Ins& urmatoarele propuneri, pe care onorabila administratie a Bancii
va binevol a le pune la ordinul zilei a adunarii generale, pentru ca sA se ia hotarfre asupra-le. Deci propunem:
1. Continuarea Bancii far& concesie, pan& ce activul principal al socieUttii,
ipotecele, nu se va puteti realize. sau amortize. deplin;
2. Numirea unui comitet de 5 membri din care 3 aleP de dare actionari

$i 2 de catre creditorii institutului ;
3. Acordarea unei obstepi fmputerniciri acestui comitet, care numeste

un director pentru dirijarea institutului; Comitetul 5i .directorul reprezinta
Impreuna organele de administratie si directie;
4. Cererea unui varsamAnt de 10-20% asupra actiilor reduse, la caz cAnd
administratia institutului .privat o va gasl necesartt. Banii stransi din acest
vArsamant, se vor trece In condici ca capital separat de fundatie reprezentat
prin actii deosebite si In fiecare an socotit In deosebi. Profitul acestor bani fntrecand 8% pe an, prisosul se va fmpartl Intro actiile de mai fnainte;
5. DispoziPile statutelor In vigoare pana acum, dacA vreo modificatie a
for nu se va dovedl trebuitoare, sa serveasca de norm& Si institutului privat.
Institutul sA nu se ocupe, decAt cu operatii de scont $i de comisiune.
Iasi, 25 Iulie 1860.
(subscrisi): K. Gr. Ghlca, A. Hennig, Tavel Rosenhek, Dr. Rusu.
Propunerea cealalta, sosita noua la 12 August, anul curent din Germania,

rosteste:
Calm Banca Nalionald a Moldovei din RIO.
Legitimandu-ne prin alAturatele adeverinti de depozit date de Banca

de Brunsvig, ca actionari ai institutului D-voastra, cu onor v& facem poftire de
a adauga la ordinul zilei a adunarii generale ce va avett loc la 9-21 Septemvrie
a anului curent, urmatoarele propuneri:
www.dacoromanica.ro
137
ACTE $1 DOCUMENTE
1. Adunarea general& starueste lichidarea extrajudiciar& a Bancei Nationale

a Moldovei ;
2. Ea alege pentru acest scop lichidatorii, din care unul trebuie a-si Area
domiciliul In Iasi;
3. Adunarea general& hotaraste cip& aceea, ca lichidatorii cuprind In sine
drepturile organelor administratiei dupb, statute, adica, a adunarii generale, a
consiliului de administratie si a directiei. Indatoririle for sunt, pe tang& acele
legale, cele cerute prin statute si urmatoarele:
a) A trece In status pretentiile asupra Bancii, recunoscute pans acum,

atat de fosta administratie, cat si de cea actual&;
b) A se supune instructiilor acelora, ce vor priml dela comisia care se va
alege In adunarea general& in acest scop.
MOTIVELE
Convictia ce am dobandit ca dup& starea lucrurilor interesele actionarilor

si a creditorilor vor fi cat se va puteb, mai bine aparate prin lichidarea extrajudiciara si necesitatea de a determintt modul lichidarii.
Naumburg, 1 August 1860.
(subscris) de Crebel, Consilierul Curtii de Apel.

Brunsvig, 4 August 1860.
(subscris), G. H. Apel.
Aceste dour' propuneri se opun deadreptul una alteia. Una vine din mijlocul
actionarilor, cari in privirea cunostintei Imprejurarilor din tarn, pot cu cuvant
cere dreptul prerogativei. Alta a sosit din depArtata strainatate si trebuie a fi

consideratb, ca rezultatul unei priviri gresite. Una vrea a conserva, a ridica si
prin aceasta a scapa faramaturile ce au mai rams, cealalta vrea a sdrobl aceste
sfaramaturi si a arunca colbul for vantului, care cip& toata prevederea, le va
man& un timp Indelungat de 15 ani.
Nu poate fi Indoeal& pentru noi nici un moment, pentru care din aceste
doulL propuneri se ne declaram.
Noi putem numai a ne una cu unanimitatea cu care se pronunta aici socotinta
determinatb adick c& prin lichidare, actionarii ar pierde tot si creditorii foarte
mult !
In fine noi vom observe, expres, ca, nu voim a recomanda D-lor actionari
din Wile straine socotinta noastra ca una ce este singura dreaptii, noi dorim din
contra, chip& ce pentru multele noastre osteneli si pentru sarguinta noastra

desinteresata, devotat& numai trebilor societatii, am cules nemultumire, de
vreme ce unii din domnil creditorii ai Bancii au arAtat zicerilor si lucthrilor
noastre o vitzuta neincredere, noi dorim, am zis, ca fiecare s judece si s& voteze
dupit convictia sa cea mai profunda.
ADAOS
Inainte de a da raportul nostru la tipar, primim Inc& o a treia propunere,

pe care o alcatuim aici.
Ea rosteste:
9*
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
138
Onorabilei Administrafiuni a Bancii, Nationale a Moldovei,

La ordinea zilei a viitoarei adunari a actionarilor Bancii Nationale a Mol-
dovei, este chestia lichidarii societatii. 0 astfel de idee putea vent numai la
cativo, actionari, In urma temerii chemarilor de plata la care ei nu ar putea
raspunde.
Fiind din numarul actionarilor i avand eel mai mare interes prosperarea
societatii, eu consider lichidarea, In Imprejurarile de fatk nu numai ruinoasa
pentru actionari, dar i3i ca compromitanta pentru creditori. Lichidarea poate fi
comentata aici, de tot almintrelea ca In Germania i prin aceasta, a da loc Ia
multe procese, care ar compromite avutul Bancii.
Incredintat ca aunt o multime de combinatii, putand a imbunatatii pozitia
actual& a societatii i a creditorilor, eu ma cred dator de a formula propozitiile
urmatoare, pentru punctul 4 al ordinului zilei:
1. A declare, Banca National& a Moldovei ca institut privat i a continua
operatiile, care prezinta cele mai multe avantage, lath ins& de a renunta la
drepturile castigate, prin indeplinirea mai multor din sarcinele oneroase a vechei
concesiuni.
2. A pune In lucrare masura adoptata de adunarea actionarilor, pentru a

preschimba toate actiile, In actii uniforme de 40% i a se da cat mai curand,
pentru 2 actii cu 20% una de 40%. Aceasta masura ar reduce numarul total
al actiilor, aproape la 21.250.
3. A reduce valoarea nominal& a fiecarei actii de 200 taleri Ia 100. Prin
aceasta masura, actiile vor fi efectuat 80% din varsamintele lor.
4. In caz de necesitate grabnick s'ar putea face chemarea la plata de 20%
cu care actiile vor fi deplin liberate.
Pentru mai mare inlesnire a actionarilor, chemarea Ia plata va trebul a
fi anuntata cu 4 luni inainte.
5. Actionarii care ar vol a libere, deplin actiile lor, Inaintea chemarii de
plata se vor bucura de avantajele urmatoare:
a) Toti banii produi prin aceste varsaminte de bun& voie, vor forma un
fond special, care nu va fi nici cum confundat cu cellilalt capital al Bancii ;
b) Acestui fond se va garanta o dobanda de 8%;
c) Dividendul se va distribul In toti anii, far& nici o scadere, afara de o mica
parte, de mai Inainte determinat5 pentru cheltuelile generale de administratie ;
d) Odata ce toate actiile vor fi deplin liberate, sau de bun& voie, sau prin
chemare de plata, productul total al varsamintelor nu va mai avea un cont

special, ci se va ad5.uga la capitalul Bancii.
6. Numarul actiilor reducandu-se prin combinatiile mai sus artstate aproape
la 21.250, se va putea tree, Inca 8750 actii plenare, carele vor putea fi date,
pentru ali procure, fonduri, in amanet, sau vor putea fi plasate al pari, prin
diferite operatii, cu garantii sigure. 0 astfel de operatie ar Imparp paguba
actual& a Bancii, asupra unui mai mare numar de actii i prin urmare ar imbunatatl cursul lor.
7. Precum e de cea mai mare important& ca Banca se poat5, avea un capital
www.dacoromanica.ro
ACTE $1 DOCUMENTE
139
disponibil pentru trebile de schimb $i de scont, s'ar putea crea o serie de actii
cu totul deosebite de actiile actuale ei a arora conditdi de subscriere s& fie
analoage cu conditiile varsamintelor voluntare.
Pentru emiterea acestor actii, se poate adopt& bazele urmatoare:
a) Pentru a deosebl vechile actii a Bancii de cele noui, cele dintaiu vor
lua litera A, cele noui litera B, b) fiecare actie de litera A, va da drept la dob &ndirea unei actii noui de litera B; c) Prin urmare toata actia de litera A, va
cAp&ta un cupon (sau promitere de actie), care va putea fi schimbat la voint&
In actie nou& de litera B, achitand In o singura dat& valoarea total& a actiei;
d) Valoarea nominal& a actiilor de litera B, va fi de 100 taleri; e) capitalul
realizat prin emisiunea actiilor de litera B, va forma un fond special care nu va
fi nici cum confundat cu restul capitalului Bancii; f) o doband& de 8% plAtitoare in semestre va fi garantat& actiilor noui; g) dividendul se va distribul In
toti anii, far& nici o scadere, nici chiar pentru cheltuelile generale, ce vor amane
In sarcina vechilor actii, pentru ca, precum este de tot probabil, actiile de litera
B, prin avantajele de care ele se vor bucura, vor avea o prim& destul de insemnatb.,
care dintr'un inceput, va profits vechilor actii, prin valoarea ce vor dobandi
cupoanele schimbAtoare in actii noui; h) Toate actiile de litera B, odat& subscrise, ele vor Incepe a contribul la cheltuelile generale $i la acele pentru admi-
nistratie; i) cand directia Bancii va gAs1 de cuviinta, actiile de litera B, vor

putea fi rambursate al pari, sau prefacute in actii de litera A, dup& vointa
proprietarului actiei. 0 asemenea mAsura va trebul a fi anuntata cu ease luni
inainte; k) actiile de litera B, pentru ram&eita drepturilor, vor fi asimilate
actiilor de litera A.
8. Creditorii BAncii, avand cel mai mare interes la regularitatea mersului
trebilor BAncii, vor trebul sa aib& toate garantiile ce vor g&si de cuviint& a cere
ei prin urmare vor putea alege o parte a membrilor Consiliului de Administratie
al BAncii ei pe lane), aceasta a exersa, controla cea mai aspr& asupra mersului
trebilor.
9. Precum e in interesul creditorilor de a fi plAtiti pe cat se va putea mai

exact ei de a avea in mini o valoare pe care s& poat& la caz de nevoie, realiza
se va putea crew bilete de amanet (Pfandbrife), sau obligatii de Banca. Se va
putea emite de aceste obligatii sau bilete de amanet, pentru o parte insemnat&
a activului Bancii.
Intrebuintarea acestor hartii, ar permite de a so reduce dobanda in tar&
ceeace este de o mare important& pentru industrie; prin urmare se va putea
cere concursul guvernamantului, pentru realizarea unei asemenea idei.
Iasi, 10 August 1860.
(subscris), P. lacovencu.
www.dacoromanica.ro
140
C. I. BAICOIANU
TABLOUL A.
STATUL BANCII NATIONALE A MOLDOVEI
La 23 Decemvrie 1858-4 Ianuarie 1859
IPOTECE
Galbeni.
Galbeni.
60.000 dela A. C. Sturza

49.000
Rucs Rosnovanu
38.000
33.000
1.000
31.800
27.000
25.000
25.000
25.000
25.000
20.000
20.000
20.000
20.000
18.000
17.000
16.000
15.000
14.000
12.900
10.300
10.200
9.000
9.000
8.180
B. Sturza
A. Asian
G. Costachi
G. Rosnovanu
G. Ghica
Kat. Ghica
A. Ghica
I. Anus
St. DascItlescu
A. Forescu
G. Giurgea
G. Sturza
A. C. Catargiu
P. Docan
P. Mavroeni
C. Dtiscalescu
C. Anus
M. Negri
*
*
M. Jora
N. A. Mavrocordat
G. Cotebu
A. Crupensky
E. Plitos
8.000 dela G. Ghica

7.500
M. Arghiropol
6.500
G. Dimitriu
6.000
A. Roma lo
5.700
M. Negri
5.500
Ev. Caligari
5.000
G. Cilibiu
9.000
I. Cantacuzin
3.500 * D. Dtiscalescu
3.500
A. Kuza
3.500
C. Stamatin
2.769
G. Clopotel
2.500
I. Sacheti
2.000
H. Seltin
1.527
K. Bonciu
1.500 / G. Dimitriu
1.500
A. Cuza
1.000
M. Coggilniceanu
750
C. Bonciu
700
*
G. Glaise
600
#
P. Petit
300 # A. Ber
200
*
D. Purgia
200
E. Corlateanu
L. Helenbold
150
633.776 valoarea nominallt.
PORTOFOLIU
Galbeni
525
2.695
2.759
5.500
1.500
1.300
720
1.000
Lei.
Par.
Pentru 25 Februarie 59 asupra C. Tulburi

3
5
15
-- -9
21 Martie
21 Iunie
Termene trecute
*
59
59
D. Bereznisky & Co
I. Alexandri
N. Mavrocordat
P. Bals
a
www.dacoromanica.ro
C. Dimitriu
ACTE *I DOCUMENTE
Galbeni
1.000
700
500
325
200
200
200
200
150
160
Lei
Par.
-----
-----
Termene trecute
141
asupra A. Catargiu
*
N. Negri
*
I. & E. Silion
*
P. Ventura
*
*
M. Cogalniceanu
M. Jora
67
*
*
60
51
50
50
28
22
29
165
4.719
24.797
255
R.A. 300
10
A. GuritA
*
A. Ecart
I. N. Cantacuzin
P. A. Cantacuzin
I. A. Cantacuzin
C. Varnav
S. Tornborg
M. Cogalniceanu
C. Ghica
Pentru Iasi
Termen trecut asupra lui G. Ghica din Galati
30
Obligatie de Banc& la Odessa.
EFECTE
Actii de ale Bancii Moldovene
Bucitti 5.000. 10 % actii (depuse la Desau si pentru care s'au creat 5000 bucatd
actii numite ca plenare) de 20 taleri pe buc
fAra. dobanda.
Taleri . . .100.000,
20 % actii de 40 taleri pe bucatb. Mr& dobanda . 38.760,
Taleri . . . 138.760,
Sau galbeni . . . 44.065, 25 lei
Bucati 969.
ACT IVUL
Galbeni Lei Par. Galbeni Lei Par.
Ipotece
Galbeni 633.776 socotit In .

Portofoliu socotit In
Efecte
Cassa in deoseb. monezi

Mobilierul localul Bancii
Guverndmantul 2 impr. .
.
.
www.dacoromanica.ro
626.916
25.152
44.065
1.136
12.000
40.000
29
25
30
16
C. I. BAICoIANu
142
A CT IV (urmare)
Datornioi
Galbeni 1 Lei Par.I Galbeni Lei Par.
a) In fard :
Conachi Vogoridi
A. Rusu
A. Sturza
S. F. Blank
Codrescu, Petrini & Co
B. Sturza
M. Obalensky
F. Orghi
M. Birman
I. Alexandri
V. Alexandri
I. N. Cantacuzin
K. Catargiu
P. Balus
A. Rus
P. Mavroeni
N. Docan
D. Mavrocordat
M. Fagaras
Fratii Finkelstein
L. Meerhover
A. Catargiu
A. E. Caligari
D. Rosenfeld Levin & Co
G. Rosnovanu
D. Bereznisky & Co.
L. Teremin
.
H. Niderhofhaim
L. Hase
13.340
8.171
8.476
5.602
3.668
2.772
2.164
1.338
1.102
1.091
905
736
650
600
435
302
202
12
25
13
7
10
10
29
7
25
27
12
10
3
1
14
25
12
6
13
32
25
20
30
30
25
25
105
103
48
39
18
12
31
15
5
3
19
13
495
361
2.487
10.084
10
9
15
30
35
30
26
28
26
25
30
30
20
20
33
10
19
63.325
33
27
151.584
16
5.926
970.108
26
10
38
b) In af art% :
Matei Fratii & Co. Coast

M. Manian Strasburg
V. Knor Berlin
Rafalovici & Co. Odessa
Directia Generals Dessau
Comandita Bancii Bucuresti
Sucursala din Galati
4
62
94
96
171
36.451
114.702
17
Lombard conto
L. Haze
H. Niderhofhaim
L. Teremin
V. Plase
859
251
985
3.830
29
10
18
16
www.dacoromanica.ro
143
ACTE $1 DOCUMENTE
PAS IV UL
Galbeni 1 Lei IPar. I Galbeni Lei Par.
Actii capital
BucEtti
Tal
5.154-10%
20.865-20 %
8.494-40 %
Bucati 34.513
Depozite a Statului
Rest brut
103.080
834.600
679.520
1.617.200
513.570
10
47.927
20
___
555.431
17
25
7.422
1.135.446
9
19
25
Creditori
a) In lard.:
P. Ventura
C. Sturza
b) In afard:
Fratli Rotsild, Paris
E. Haiman, Breslau
Efrusi & Co. Odessa
Stiglit & Co., Petersburg . .
I. Leinati & Co., Mai land . . .
I. Stivel & Co., Londra
Friuling & Goesin, Londra . . .
Morpurgo & Parente, Triest . .
A. E. de Eihtal, Minhen
M. B. Goldsmid, Frankfurt a/m
I. F. Oelsleger, Lipsca
A. $losman & Co., Breslau . .
P. Parodi $i Fiu, Genua
Lines & $odrover, Cernituti .
Desolmes & Co., Paris
M. Cleman & Co., Maint . . .
I. Bleihroeder & Co., Berlin . .
Giezecke & Devrient, Lipsca . .
Ulman & Co., Bruxel
S. G. Otens, Lipsca
Volf & Co., Berlin
Rauf & Knor, Berlin
Creditul Anstalt, Viena
Banca de Hanover, Hanover .
Banca dd Turing, Sorderhauzen .
Banca de Dessau, Dessau
Creditul Anstalt, Lipsca
Banca de Brunsvig, Brunsvig .
Creditul Anstalt, Dessau
Creditori prioritari
H utter si Hofman
105
10.990
253
.
.
114
803
27
112
93
20
24
12
15
241
14
5
30
6
6
15
16
11.095
15
25
20
4
11
13
11
10
20
22
15
16
10
30
24
34
6
174
25
2.664
5.192
7.949
26.458
45.228
16.133
17.443
8.177
6.202
35.426
127.933
254.723
14
18
18
14
12
12
20
20
20
15
10
10
9
19
14
15
10
14
6
10
_
www.dacoromanica.ro
TABLOUL B.
CONTUL DE FOLOS SI PAGUBA
Dela 19/1 Iulie 1856-20/1 Septemvrie 1860

PAGUBA
FOLOS
diferente de cursuri la vexele
.
pi
*
u
*
u
*
*
instalare mobile pi altele la Iapi f}i

Galati
13.975 13 27 Din Dobanzi

15.881 36 32
co nturi- crt.
otcupuri pi speculatii de producte .

criza dela 1857 panb. la 1858 extra
concesie Si Mont de pite
facerea biletelor de banca . . . .

s
actiilor Bancii
cheltueli In general, lefi, desistari
(cum de ex. cu D-1 Haze) chelt. de
drum, porto scrisori, lemne de foc,
depeee, chirie, etc., etc.
sucursala din Galati.
exportatie pi importatie
comandita din Bucurepti
dobanzi Inca de platit
Galbeni . 6
ct)
p.,
Ina, de primit
paguba, curata in sarcina actionarilor
co
a.,
54.314 18
25.338 1 28
183.038 11 82
8.311 9 2
18.560 10 25
17.292 20 17
1.016 8
3.339 26 25
681
50.645
19.882
78.128
3.009
31.966
262.690
--
29 34
9 8
15 5
9 26
27 19
31 20
www.dacoromanica.ro
flIsIVIODIyEI
Prin comisiuni din conturi-curente
71)"
'I
Galbeni
262.690 31 20
145
ACTE *I DOCUMENTE
ACT IV
Galbeni I Lei 1Par.1 Galbeni 1 Lei Par.
Cassa, monezi deosebite
--
6.442
Ipoteci:
A. Sturza
R. Rosnovanu
V. Sturza
A. Asian
G. Costachi
G. Rosnovanu
G. Ghica
K. Ghica
A. Ghica
I. Anus
S. Dascalescu
A. Forescu
G. Giurgea
G. Sturza
A. S. Catargi
P. Docan
P. Mavroeni
C. Dascalescu
C. Anus
M. Jora
M. Negri
N. A. Mavrocordat
G. Cotebu
A. Crupenscky
E. Plitos
C. Ghica
M. Arghiropol
G. Dimitriu
A. Roma lo
M. Negri
I. Cantacuzin
D. Dascalescu
K. Stamatin
G. Clopotel
I. Sacheti
H. Selten
C. Bonciu
G. Dimitriu
M. Cogalniceanu
C. Bonciu
.,
54.104
45.058
34.266
34.000
29.242
24.827
22.543
22.543
22.989
22.543
18.034
18.034
18.355
5.134
16.231
15.329
14.585
13.526
12.624
11.632
9.287
9.379
8.276
8.115
7.522
7.356
6.763
5.861
5.517
5.139
3.606
3.156
3.156
2.499
2.254
1.873
1.404
1.352
919
689
32
21
15
3
23
25
25
2
25
35
35
23
12
16
26
31
14
18
37
36
29
32
36
29
14
13
12
8
34
1
15
23
28
15
10
27
2
19
36
20
2
27
18
4
13
14
35
36
5
5
14
13
20
17
23
20
24
www.dacoromanica.ro
24
3
21
16
6
24
6
12
17
9
11
26
20
15
10
4
33
36
35
14
C. I. BAICOIANU
146
A CTIVUL (urmare)
Galbeni 1 Lei
G. Glaise
P. Petit
A. Ber
D. Purgia
E. Corlatanu
L. Helembold
Printesa Conachi Vogoridi
Dobanzi cate 70/0 pana asttzi Inca

de primit
Pad Galbeni Lei Par.
600
400
300
162
183
150
36.500
588.037
33
29
29
38
15.382
29
10
600
2.744
16
10
Portofoliu in Iai
As/ D. E. C. Epureanu . la 3 Sept.
o
Codrescu Petrini & Co. o 4
E. B. Caligari
4
o7
Detto
o
o Biurge & Co.
.
.
0 8
*
o
P. Cazimir
. . . . la 8 Sept.
o L.etN.Catargi&Canano 0 9
0
*
G. Filipescu . . . . 011
0
B. Albinus . . . . *11
o
o
o
o
o
to
o
*
a
0
C.Vogoridi &V. Sturza o 12

Mavroeni $i Miclescu 12
S. & S. et M. Sturza . * 13
D. Cozadini . . . . 20
R. Roseti
E. V. Caligari
I. Alexandri .
30
.
* 25
D. Bereznisky & Co. o 26
.
* 4 Oct.
.
.
*
o
A. Hennig
L. Rus
20 Nov.
a 31 Dec.
do
031 61
C.Lambrino &Catargi dela25 Aug.
L. Teremin
11
E. & S. Silion .
.
.
.
10
4
27 Iunie
L. Ghica
.
.
M. Cogalniceanu
o
*
P. BrAescu . .
Cozadin & Bonciu .
F. Arnold . . . .
9
5
o
*
13 Main
30
56
195
1.500
3.000
1.000
200
100
814
600
32
2.000
1.500
750
1.829
1.328
1.000
1.300
18
30
10
150
150
500
250
515
3.000
500
8.744
100
100
www.dacoromanica.ro
603.420
22
ACTE *I DOCUMENTE
147
ACT IV (urmare)
Galbeni I Lei I Par.' Galbeni I
As/ D. P. Mavroeni .
a Mavroeni
. . .
a V. Malinescu . .
a
V. Plas
5 Maiu
20 Apr.
9
D.Filipescu&Tigara
I. N. Cantacuzin .
15 Mart.
14
13 Febr.
Dobtindli Snob. de primit
300
600
1.600
250
150
925
4.719
1.000
44.071
1.809
Lei Par.
--
4
22
28
14
82
45.881
3.189
27
32
Ef ecte
Oblig. de a Visteriei (tigani) 196.700
Nr. a 60 % dob. franko
Avert nemiratoare
Otelul Bancii
12.000
Instalatie
Mobilierul la Iasi si Galati
2.233
Guvernaintint
2 1mprumuturi
Dobanzi Inca de primit
40.000
9.426
24
27
49.426
24
27
Debitori
In Capitald:
D. Berezniski & Co.
M. Cogalniceanu
F. Orgi
L. Meerhofer
M. Obolensky
V. Sturza
L. & E. Teremin
Dobanzi .
355
2.746
1.596
13
16
30
39
15
2.164
2.772
25
7
10
1.631
11.305
528
21
31
11.833
22
27
32.363
30
6
5
29
36
33
37.486
18
30
36
In afard:
Comandita din Bucuresti
Fr. Matieu & Co., Constantinopoli .
Fr. $linger & Co., Galati . . . .
5.117
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
148
ACT IV (urmare)
Galbeni Lei Par.I Galbeni Lei I Par.
Delcredere conic,
Vexele a D. Fagaras
*
A. Ecard
103
160
50
550
Tornburg
Guritrt
C. Dimitriu
*
*
850
7.204
D. A. Sturza
Datoria
Curtei de Confirmatiuni .
S. F. Blanc
A. Rusu
*
*
M. Birman
H. Niderhofhaim
V. Knor
Dir g-le sau a Prez. Nu land
M. Manian
Prin Galati:
S. Reinicke, Lipsca
I. Hamburger, Braila
Spit Goldstein, Bagdad
Portofoliu
30
178
5.602
8.171
1.102
4.936
103
101.771
62
15
7
7
25
12
28
34
23
30
9
10
10
25
2
30
1.121
9.051
17.231
27
21
13
37
5
5.228
30
163.479
935.393
31
31
27
37
PAS IV
Galbeni Lei Par.I Galbeni Lei Par.
Deporite judecatoregi
Dela Curtea de Confirmatii

o
*
Tribunalul Iasi Sect. I

*
*
* II
Cahul
Tutova
Bacau
Tecuci
Putna
a
*
Apel
Suceava
Vaslui
Dorohoi
.
.
4.070
983
2.692
1
8.125
4.711
3.366
1.542
1.351
546
19
13
34
19
15
15
18
21
27
25
28
4
25
25
37
25
12
7
4
2
17
11
www.dacoromanica.ro
15
ACTE $1 DOCUMENTE
149
PA S IV UL (urmare)
Galbeni I Lei I Par.I Galbeni I Lei I Par.
Dela Tribunalul Boto ?ani

#
Covurlui
*
*
*
Neamt
Falciu
*
o
Dobanzi Inca de platit
20
7
6
3
18
27
26
27.445
3.657
12
11
10
31.102
23
10
10.990
2.549
20
13.539
20
546.403
17
24.000
36
20
2.124
21
18
15
Creditori
In Capitala :
Costachi Sturza
Dobanzi Inc a. de platit
In af aril:
Giescke & Devrient, Lipsca
S. G. Otens, do.
Banca de Turing, Sonderhausen
Creditul Mobiliar, Viena
Banca de Hanover, Hanover
Volf & Co., Berlin
Creditul Mobiliar, Lipsca
Rauf & Knor, Berlin

Creditul Mobiliar, Dessau
Banca de Anhalt Desau, Dessau .
Banca de Brunsvig, Brunsvig .
.
.
Dobanzi Inca, de platit

Conturi separate
Creditul Mobiliar, Dessau
Ulman & Co, Bruxel
2.591
8.682
8.830
16.938
18.615
21.698
37.711
47.384
96.195
127.373
135.395
521.417
24.986
13
32
28
25
28
36
38
13
4
26
2
13
7
32
13
25
19
11
39
30
32
18.379
4.847
23.226
774
30
24
28
8
10
Cont de plet(ile dob. catre creditori

Creditul Mobiliar, Lipsca
4.806
34
A scade:
5000 taleri, 1582 galb. 36 lei 20 par.
6800 T. B. A. bilete de banal 1099
galbeni 13 lei 10 par
2.682
12
30
Dobanzi Inca de platit
www.dacoromanica.ro
20
C. I. BAICOIANU
150
PAS IVUL (urmare)

Galbeni 1 Lei Par. j Galbeni Lei Par.
Taleri
Actionari
5.154 actii de
20.865
8.494
10 %
20 %
40 %
taleri .
103.080
834.600
879.520
1.617.200
Weft .
Galbeni
De sazdt proprietatea Bancii
969 actii de 20 % taleri 38.760
De sazut paguba curata
Supozind cS. din sumele contului delcredere nu s' ar scoate nimica, cal-
colul va fi
513.570
12.308
501.261
183.038
10
11
32
318.223
127.340
190.882
24
31
13
17
34
13
318.223
27
37
Mai putin cu delcre-
dere galbeni . . . . 163.479.31.31

A scade:
5.345 actii de 10 % si
20% tal. 113.800
galbeni ..... 36.139. 7.
Va ramane . .
$i starea actionarilor ar fi:
154 actii de 10 % tal.
3.080
19.551
8.494
20 %
40 %
*
*
Taleri
Galbeni
.
.
782.040
679.520
.1.464.640
.465.122.6
Total .
935.393
Iasi in 20/1 Septemvrie 1860.
DIRECTIA PROVIZORIE A BANCII

NATIONALE A MOLDOVEI
I. Hutter, N. Alcaz
www.dacoromanica.ro
ACTE $1 DOCUMENTE
Onorabilului Consiliu at MiniVrilor,
151
Anexa Nr. 1.
Actionarii societ4ii constituit& sub titlu de Banca National& a Moldovei,

pi a careia concesie s'a fost ridicat de guvernamantul cilimaclimesc al Printului
Vogoride far& Impreuna lucrarea puterii legislative, Intrunindu-se In adunare
extraordinar& In ziva de 23 Dec. 1858, (4 Ian. 1859), pi luand In serioas& considergie conditiile de viialitate ce Infatipeaz& acest institut, yi reclamatiile mul-
turatice pentru redeschiderea institutului, a hot&rit In unanimitate urmarea

societlitii, pi prin urmare cererea dela guvernamant a unei noui concesii.
Cu facerea pi urmarirea acestei propuneri sunt Insarcinati subscripii, alepi
spre a forma consiliul de administratie al avutului fostei Banci a Moldovei.

Subscripii cercetand concesia de mai Inainte, au Mout In ea mai multe
modificatii cerute de interesul Bancii, pi mai cu deosebire de acel al tarn. Cea
Intaiu pi principal& modificatie ce subscripii au introdus In noul proiect de concesie, este aceia de a se da noului institut un caracter mai national pi radacini
mai puternice In pamantul pe care el este chemat de a functiona.
Deaceea subscripii propun ca noul institut s& poarte titlul de Banca Ro?nand, vi cift atat consiliul de administratie cat pi directia centrala, sa-pi aiba
domiciliul legal pi efectiv In Iasi, iar nu ca pana scum In departata strainatate.
Supuindu-se aici binevoitoarei luari aminte a Ministerului, raportul
administratiei provizorie a avutului fostei Banci c&tre adunarea general& a

actionarilor, pi proiectul nouei concesii, subscripii yin a rugs pe onorabilul consiliu ca s& binevoiasc& a le Ilia In desbatere; pi spOreaz& ca guvernamantul, pre-
tuind obptescul folos ce ar rezulta prin grabnica refritemeiere al unui apez&mant de credit reclamat de toate clasele societAtii, va binevoi a da propunerii noastre cuvenita urmare.
Subscripii din parte-le, fagaduesc guvernamantului tot concursul lor, pentru
a se putea cat mai curand lnzestra Cara cu o noull Banat, singurul mijloc
de a se pune un capat camatei care, din zi In zi se face mai amenintatoare
pentru. averile particularilor.
(Subscripii): PrIntul A. C. Moruzi, L. Teremin, V. Place, E. Alcaz, M. Cogalnlceanu, P. Mavroeni, A. Hennlg.
26 Martie 1859.
Anexa Nr. 2.
Proces-Verbal 1.
Incheiat In pedinta Consiliului Miniptrilor din 10 Iunie 1859, prin asistenta

urmatorilor membri:
D-1 ministru Secretar de Stat la departamentul Justitie, Pre ?edintele
Consiliului, Manolachl Costachl.
D-1 ministru secretar de Stat la departamentul din nauntru, Lascar Catargiu.
D-1 ministru Secretar de Stat la departamentul Finantelor,
Sevastian
Cananau.
D-1 Ministru Secretar de Stat la departamentul Lucarilor Publice pi ad-interim la departamentul Trebilor streine, Panalte Donicl.
www.dacoromanica.ro
10
152
C. I. BAICOIANU
D-1 ministru secretar de Stat la departamentul Trebilor Militare,
George
Adrian.
D-1 director al ministerului Cultului si al Instructe publice, Vasi lie Alexand rescu.
Consiliul observand proiectul de concesie ce s'a infatisat de catre consiliul de administratie, numit de actionarii fostei Banci Nationale, din 20 Martie
1859, prin care cere invoirea unei noui concesii spre deschiderea unei noui
Band, face urmatoarele observatii:
1. Asupra art. 1 operatiunile BAncii trebuie a se statornici in princip numai
in Moldova, nefiindu-i iertat a -ti micsora capitalul ei de fondatie, sub titlul de
sucursala in alto orase, dec &t in acele care s'ar gag de nevoie in Moldova.
2. Capitalul de 10 milioane taleri, nu se poate socotl indestulator ca capitalul de fundatie. Banca trebuind a intinde operatiile sale nu numai ca banal
comercialb., ci qi ca bane& ipotecarb.. In aceasta depe urma privinta mai cu
seamb, suma ce a fost menita prin concesia desfiintatei band pentru a se servl
do Imprumut ipotecar, nu se cunoaste corespunzatoare cat de putin nevoilor
Orli.
3. Asupra art. 4 propunerea de a se puteb. Incuviinta Bancii Inceperea

operatiunilor cu un capital de 500.000 talon', pe langb, neinsemnatatea lui, dar
apoi neprecizandu-se un anume termen dupb, pilda li altor banci, in launtru
caruia, trebuie a se completa capitalul de fundatie, declaratia dela art. al II,
se pare a fi ceva iluzoriu, neexistand nicio Indatorire din partea BAncii ca vreodinioara ar trebui a-si complete propusul capital.
4. In prezenta acestor observatii, se gaseste de prisos a se mai pune In vedere
oarecare necuviinti ce ar trage dupA sine art. 3, 5, 8 si altele, incat timp nu va
fi bine lamurit ei constatat bilantul fostei banci gi capitalul real, ce este reprezentat astazi prin valutele pastrate de bancb.
Guvernul frisa considerAnd infiintarea unei banci solids $i cu capitaluri
Indestulatoare, ca una din cele mai mar' nevoi ale tali% este dispozat a participA
si el insus cu o parte de capital la 1nfiintarea unei banci, in care bancb, capitalul
menit pentru operatiile ipotecare sit fie Indeajuns, ca sa poatb, rtispunde la
nevoia Orli, precum s'a zis si la art. 2 de mai sus; prin o ass participare a guvernului, pe 1&nga sprijinul material ce s'ar da unui asemenea institut, i-ar fi
asigurata ei o garantie moral& in toate operatiile BAncii atat in acele ipotecare,
cat $i In acele comerciale.
Totodata prin legi precise, prin proceduri sumarii, s'ar asigurA o grabnica
satisfacere intereselor acelei band in ajutorul intemeierii creditului comercial.
Aceasta plecare a Guvernului de a vedeA cat mai curand instituita asemenea
ban* statornicita pe principurile ce au servit la infiintarea deosebitelor bb.nci
ipotecare ei comerciale, precum in Franta si Prusia, se va comunicA Consiliului
desfiintatei banci, facandu-i-se indemnare ca dacb. este in putinta de a conlucra
prin capitalurile sale, la Infiintarea unui asemenea institut, sa o face cat mai
ingrabb, cunoscut Guvernului, carele gasind propunerile potrivite, va ei puteA
fnainta mAsurile cuvenite pentru acordarea unei asemenea concesie sub rezerva
incuviintarii ei de catre puterile legiuitoare.
Totodata Consiliul se va ocupA imediat cu alcatuirea statutelor speciale,
pe temeiul carora se von puteA inainta negociatiile pentru infiintarea Bancii.
Aceasta incheiere se va publicA.
www.dacoromanica.ro
ACTE $1 DOCUMENTE
153
Anexa Nr. 3
Domniei-Saie D-lui Ministru de Finanye, Preodintele Consiliului
ministrilor,
Subscri5ii membri ai Consiliului de administratie a Bancii, au onoare a va

adresa aici alaturatul proiect de modificatiile ce aunt a se introduce In concesia
Bancii Nationale a Moldovei, cu stop de a o transforms In Banca Roman& de
scout 5i circulatie.
Pentru sprijinirea acestui proiect, ei alatureaza totodata un memoriu

carele, expunand adevaratele cauze ce au produs ruinarea suferith de fosta
Banck mijloce5te continuarea privilegiului modificat, fn mainile actionarilor,
ca o dreapta, reparatie pentru pagubele for pricinuite.
In sfarvit ei va adreseaza un proiect de statute, care reguleaza pe noui
baze ocarmuirea societatii.
Subscri5ii 5tiu bine, ca statutele aceste, precum 5i modificatiile ce le propun,
trebuie a fi supuse desbaterii Adunarii, Inainte ca privilegiul ea fie lnoit In In-
tregimea sa Bancii Romane.

Deaceea ei deocamdata nu cer Incuviintarea for Inteun chip absolut 5i
definitiv.
Ei se marginesc, prin comunicatia de fats, a cere dela Guvernul tnaltimei

Sale, ca sa binevoiasca de a da Bancii, numai autorizatia de a reincepe operatiile
sale de scout $i de circulatie, pb,na cand Guvernul va gas1 de cuviinta, a prezenta
Camerei, un proiect de lege aplicabil la modifcatiile Si la statutele aici anexate.
Plini de Incredere fn misia Indreptatoare a Guvernului Domnesc, subscri5ii
pun In vedere foloasele care va aduce tarei, In Imprejurarile de fats, restatornicirea de Indata a creditului comercial.
Totodata subscri5ii, gasind In o asemenea masura de dreptate o garantie
de Incredere pentru capitaligti, vor putea mai u5or a se Intelege cu actionarii
asupra chipurilor de a Indeplini misia de reedificatie ce le este Incredintata.

Subscri5ii sfar5esc, luand Indrasneala a chema luarea D-voastre aminte,
D-le Ministru, asupra folosintii, sau mai bine zis a nevoii de a se promulga,
Indata, ce guvernul va OA de cuviinta, un cod de comert care se garanteaza
Indatoririlor gj efectelor de comert, o aducere Intru Implinire exacta, fora de
care nu este putinta nici de Banca, nici de credit.
(Subscri5ii): Printul A. C . Moruzl, P. Mavroeni, E. Alcaz, M. Cogalniceanu,
V. Plea, A. Teremin, A. Hennig.
Nr. 380.
Ia5i, In 1 Decemvrie 1859.
Aprobat, 5 Decembrie 1859.

(subscris), Alexandru loan I.
Anexa Nr. 4
Prea IntElfate Doamne,
Consiliul biini,trilor, caruia i s'a supus prin referatul Ministerului de Finante, propoziVile lui, adresate de Consiliul Administratii, reprezentant actiona-
rilor, 5i a creditorilor a fostei Banci Nationale a Moldovei, luand cuno5tinta

de deosebitele documente anexate, 5i deliberand asupra cererii de refnfiintare
a zisei Bancii sub o noult firma de scout 5i circulatie.
www.dacoromanica.ro
10
154
C. I. BAicoiANU
Vlizand hotarlrile de mai Inainte, luate In privinta acestia, a hotarlt urmatoarele:
1. Privilegiul primitiv acordat D-s. Nu land, fiind anulat dupA deosebite

vadele, ce i s'a pus prin hotArfrea guvernului cu data de 11/23 Iunie 1858;
oricAt de legitime ar putea sA fie tanguirele actionarilor, Guvernul nu poate
nicidecum a le recunoaste dreptul de a se substitua ca mostenitori suszisului
privilegiu, care In puterea deciziei suscitate, numai are niciun rezon de existents,.
2. CA Guvernul, nefiind chemat astitzi, a se pronunta asupra cui si In ce
proportie cade responsabilitatea cauzelor ce au dus cu sine si ruina Bancii
Nationale, si care a exersat o InrAurire nu mai putin vatamatoare tarii, cu toate

acestea, recunoaste ca pozitia actionarilor, precum si a creditorilor BAncii,
care au adus cu bunA credintA concursul capitalelor lor, acestui aseztimAnt,
merit& de a fi luat In serioasa consideratie de catre Guvern.
De a lui datorie este, nu numai de a-i scuts de noui pagube, ci chiar de a-i
Inlesni pe cat va fi cu putintA, mijloacele de a fndrepta greselele trecutului prin
o noun constituare.
In vederea acestia, Consiliul Ministrilor, crede ca este de onorul Guvernului,
sub rezerva fneuviintsrii Adunarii Elective, de a le acorda cu preferintA facultatea
de a se putea reconstitui pentru formarea unei Balla de scont si circulatie,

data, Ins& actionarii vor fi In stare de a se constitul In curgerea sesiei Adunarii,
Intr'un mod definitiv, si data vor putea prezenta tarii, prin modul nouei organizari, garantii de vitalitate si de prosperitate cerute pentru asemenea asezaminte.
Mai mult Inca, dac& precum este de sperat, Guvernul va reusl a contracta
fmprumutul ce negociaza In momentul de fatA In strAinAtate, cu atop de a

forma o Banca de credit fonciar, (In favorul careia el 41 rezerveaza toatA latitudinea), asemenea el I i propune de a participa pentru o parte la fondarea Minch
a creditului comercial.
Procedand astfel Guvernul, actionarii nu pot slt vadA cleat o dovadA

mai mult de interesul ce poartA Guvernul asezamintelor de asemenea natura,
Inconjurandu-le In viitor de toatit autoritatea gi garantia moral& ce el reclamA.
Aceasta este, Prea Ina ltate Doamne, hotArfrea Consiliului luatA In privirea
cererii Consiliului administrativ a actionarilor, dacA $i InAltimea VoastrA, yeti
binevol a o aproba.
Membrii Consiliului Ministrilor ai ltnaltimei Voastre.
Plecati servi:
Ministru de Finante, Presedinte al Consiliului, Em. Costachi.
Ministru de Interne, C. Rola.
Ministru de Justitie, D. S. Miclescu.
Ministru Trebilor StrAine, G. Gals.
Ministru de Razboi, Col. G. Adrian.
Ministru Lucrarilor Publice, Cap. P. Donici.
Nr. 5972, Decemvrie In 4 zile 1850.
www.dacoromanica.ro
IV
VICTOR PLACE
I IMPRUMUTUL DE 60.000.000 FRANC!
www.dacoromanica.ro
VICTOR PLACE I IMPRUMUTUL DE 60.000.000 FRANCI
Anexa Nr. 27
Son Excellence Mr le Ministre des Finances
Yassy-Bucarest.
Paris le 27 mai 1860.
Mr. le Ministre,
Enfin et apres bien des traverses je puis vous annoncer une bonne conclusion de la mission dont vous m'aviez charge. Aujourd'hui !name l'acte pour
l'emprunt de 60 millions de francs a ete sign() a des conditions qui depassent
mes esperances.
Le trait() pour la fabrication de Ia monnaie nationale qui en etait le corollaire et que mes instructions me recommandaient de faire concorder avec
l'emprunt a ate sign() egalement.
J'ai l'honneur de vous adresser le texte original de l'un et de l'autre trait()
pour etre soumis A l'examen et a ('approbation du Gouvernement Princier et
des Chambres et j'y joins des explications sur tous les deux.
Avant d'entrer dans ces details it est je crois necessaire que je vous fournisse Mr. le Ministre des renseignements sur les diverses phases de Ia negotiation. Vous y trouverez l'explication des retards qui ne m'ont pas (Ste moins
penibles qu'a vous-meme et en meme temps les avantages de la combinaison
a laquelle je suis parvenu, apparaftront mieux.
Lorsque j'ai quitte les Principautes-Unies, toute 1'Europe croyait a Ia
reunion d'un Congres pacifique qui assurant Ia tranquillite generale aurait
ouvert une ere nouvelle aux entreprises financieres.
Pendant mon voyage meme, des incidents imprevus avaient renverse
ces esperances et lorsque je suis arrive on France tout le monde s'attendait
aux plus grandes complications. Cette situation a dun!, pendant les mois de
janvier, fevrier et presque tout le mois de mars. Toutes les bourses de l'Europe etaient dans Panxiete la plus vive, aucune affairs nouvelle n'etait possible et les anciennes restaient en souffrance.
Dans le fait, pendant les trois premiers mois de Pannee, our aucune place,
aucune operation n'a (Ste presentee au public. Malgre cette mauvaise situation
je ne m'en suis pas moins efforce de traitor de l'emprunt Roumain. Je cornprenais trop bien les necessites et les justes inquietudes de votre pays pour
perdre un soul jour. Mais partout je venais me heurter a des attermoiements
deguises sous differents pretextes et tous ayant au fond pour motif reel Petat
www.dacoromanica.ro
158
C. I. BAICOIANU
de affaires politiques dont on craignait a chaque instant de voir sortir la guerre.
Je vous avoue que moi-meme comprenant l'immense gravite de la mission

que j'avais acceptee, je partageais les hesitations qui m'entouraient. En effet
it ne faut pas se dissimuler que le credit du Gouvernement Roumain est tout
entier en jeu dans l'emprunt que vous allez realiser.
Si l'emprunt etait contracts a des conditions onereuses, it servait de point
de depart et de mesure a votre credit pour l'avenir ; son taux trop Neve, comme
par exemple celui de l'emprunt Autrichien ou de l'emprunt Turc, aurait semble
accuser chez vous une mauvaise situation financiers qui classait la Roumanie
parmi les etats n'inspirant pas de confiance et ce taux aurait cree un precedent des plus nuisibles tant pour les finances du Gouvernement que pour les
relations commerciales au dehors.
D'un autre cOte le taux pouvait 8tre favorable, mais l'emission pouvait
echouer et un insucces pour une premiere operation financiere en Europe eillt
60 un coup mortel a votre credit.
Je devais donc bien m'assurer de l'efficacite des moyens d'action posBed& par la maison qui traiterait avec vous.
Enfin l'ebranlement cause aux plus 'solides maisons de Banque par la
crise qui a sevi dernierement et par la longue stagnation des affaires, ainsi
que la passion du jeu de Bourse, m'imposaient l'obligation de ne m'adresser
qu'aux gens presentant toutes les garanties et qui sont par la memo les plus
meticuleux.
Ces considerations suffiraient dj a expliquer et a justifier les retards

qui ont pose sur les negociations. Ces retards ont encore une autre cause. Votre
precedent mandataire s'etait abouche avec un institut financier de creation

recent et d'apres les intentions qui m'avaient ete manifestoes avant mon
depart, je me Buis cru oblige de poursuivre la negociation avec cet etablissement. Quoi que bien nouvelle, la Societe Generale de Credit Industriel et Commercial remplissait une partie des conditions qui me semblaient necessaires.
J'ai done use une notable partie de mon temps a traitor avec elle. On m'a
train() de jour en jour, de semaine en semaine et de mois en mois, jusqu'au
moment oil croyant sans doute m'avoir reduit a force de delais, a accepter
n'importo quelles conditions, on m'a present() des exigences qu'il m'a 60 impossible de ne pas rejeter. Il est inutile que j'entre a ce sujet dans de longs
details, je me bornerai a signaler la demande qui m'a (Ste faite, d'introduire
dans les traits, l'obligation de les faire approuver par la Turquie.
A cela j'ai repondu que ce serait directement contre le texte meme de la
convention de 1858 et que de plus, en ce qui me touche personnellement, j'aimerais mieux me couper le poignet que de signer un trait() oil it existerait une
pareille clause.
Vous comprenez sans peine Mr. le Ministre, qu'apres quatre mois, de travaux, de demarches et de conferences, lorsque j'ai vu ainsi m'echapper un re-
sultat que je croyais tenir, combien j'ai dil me sentir atteint.

Mais l'avenir des Principautes-Unies me parait tellement lie au succes
de cot emprunt que j'ai repris mon oeuvre avec une nouvelle ardeur.
Je vais vous faire connaltre succintement ce quo j'ai fait alors.
Le Credit Mobilier de Paris et Mr. Rotschild n'ont pas voulu entendre
parler de cette affaire, en me disant que c'etait le 1-er emprunt que faisaient
www.dacoromanica.ro
VICTOR PLACE $1 IMPRUMUTUL DE 60.000.000 FRANCI
159
les Principautes-Unies, que par consequent it etait impossible d'apprecier leur

credit et que c'etait la une veritable aventure dont ils ne voulaient pas couvrir les risques.
Mr. Mires a ete plus accessible, mais demandait 9 % d'interet et portait
la commission a 6 %.
En Angleterre c'etait bien pis encore. On m'a fait les memes objections
qui du reste m'ont ete presentees partout et sur tour les tons. C'est un premier emprunt, c'est un pays inconnu du public, c'est un Gouvernement qui
n'a pas encore fait ses preuves sur la maniere de remplir ses engagements, le
taux legal des interets de l'argent est dans ce pays, de 10 % et s'eleve meme
a 18 et 24 %, nous ne pourrions done faire cet emprunt tout au plus que dans
les conditions oil est l'emprunt Turc, c'est--dire de 10 a 12 %.
Tel est le resume exact des diverses propositions qui m'ont the faites et
je vous prie de regarder comme n'ayant rien de serieux toutes les autres qu'on
aurait pu vous presenter par des voles plus ou moins detournees.
Nous etions done bien loin du compte et je commengais tellement a desesperer du succes de mon entreprise que j'ai ete sur le point de vous declarer
que je regardais la partie comme perdue. Heureusement it existe en France
un etablissement financier, fonde it y a douze ans par le Gouvernement de la
Republique, sous le nom de Comptoir National d'Escompte et qui occupe
aujourd'hui la premiere place immediatement apres la Banque de France.
Cet Institut a mome par suite de son organisation, un avantage sur la Banque
de France, c'est que cette derniere ne correspond dans les departements qu'avec
ses succursales, tandis que le Comptoir d'Escompte a des correspondants
jusque dans les chefs-lieux d'arrondissements et de cantons, ce qui est une

consideration enorme pour le succes d'une souscription publique. En outre
ii presente toutes les garanties desirables, car II est comme la Banque sous la
surveillance du Gouvernement Francais ; sa comptabilito et sa caisse sont
tenues d'apres le meme systerne que la Banque et it en resulte que les sommes
considerables qui seront pendant quelque temps entre see mains, tant par le
versement de l'emprunt que par le mouvement de la fabrication monetaire,
ne peuvent etre ni employees a un autre usage, ni risquees dans des operations
de Bourse. C'est le seul etablissement avec la Banque de France qui nous offre
cette garantie.
Enfin le Gouvernement Francais vient de donner une nouvelle preuve

de sa confiance au Comptoir car le Moniteur d'aujourd'hui meme (27 mai)
lui confere le pouvoir d'etablir des agences dans les colonies et a Petranger.
Des le commencement j'avais pew:A au Comptoir d'Escompte, mais je
doutais qu'il voulilt se charger de l'entreprise. Depuis sa fondation it n'avait jamais voulu mettre au service d'aucune operation de ce genre, l'enorme
credit et l'influence dont it dispose. Je savais que sa participation assurait le
succes de la souscription, mais c'etait precisement ce qui me faisait craindre
ou qu'il ne voulut pas la donner ou qu'il n'y mit des conditions trop one reuses.
Enfin je me suis decide a aller frapper a cette porte, et, comme it arrive
souvent dans les affaires de vie, l'aide est venue precisement du point oil on
l'esperait le moins.
J'ai expos franchement et simplement la situation des Principautes-
www.dacoromanica.ro
180
C. I. BAICOIANU
j'ai rappels le principe qui en 1848 avait preside a la fondation du

Comptoir et a cote des motifs financiers, j'en ai fait valoir de politiques ; la
sympathie que bien des esprits portent en France a Ia reorganisation de votre
pays est venue a mon secours et j'ai enfin rencontre des gens qui tout en ne
se departissant pas de la prudence necessaire en affaires, ont compris qu'il y
avait sur les bonds du Danube, une idee a feconder et une belle oeuvre a entreprendre. Apres un examen approfondi de la question, on m'a demands
de declarer sur mon honneur d'homme et de consul si j'avais la conviction
que les Principautes-Unies avaient la volonte et les ressources suffisantes
pour remplir leurs engagements. Je n'ai pas hesite a faire cette declaration
et c'est ainsi qu'ont ete sign& les deux trait& dont je vais maintenant faire
un examen Marne, on commengant par celui qui est relatif a l'emprunt.
Traits d'emprunt. Dans l'intitule de l'acte j'ai eu soin de stipuler au nom
des Ministres des Finances de Moldavie et de Valachie, parce qu'il m'a semble
Unice ;
plus convenable pour la dignito du Gouvernement, qu'il parQt traiter lui-meme.

Le mandataire devant disparaftre apres la ratification, pour ne laisser en pre-
sence que le Gouvernement et les Banquiers, il n'y avait qu'avantage a le

maintenir dans son rOle de mandataire.
Vous remarquerez du reste que je me suis fait remplacer par une tierce
personne, Mr. Le Cler ingenieur; en ceci j'ai use de la faculte de substitution
qui m'etait formellement conferee dans votre lettre du mois de decembre dernier. II ne vous echappera pas d'ailleurs que mon titre officiel ne me permettait
pas de figurer publiquement comme votre mandataire. Les motifs politiques
de cette abstention de ma part sont trop clairs pour que je croie utile de les
faire valoir et il est de 'Intel-et des Principautes-Unies que le nom d'un agent
stranger ne paraisse dans aucun debat ni dans aucun acts relatif a cette affaire;
il suffira je crois de parler de votre mandataire.
Bien que dans le commencement de cette lettre je vous parle du Comptoir
d'Escompte comme charge de cette affaire, vous remarquerez cependant que
c'est Ia maison Bischoffsheim-Goldschmit et C-ie qui est on nom. Void ('explication de ce fait. Le Comptoir d'Escompte ayant sentinelle a sa porte et drapeau
national a son fronton, a un caractere tellement gouvernemental, que s'il avait
figure en nom, le traits aurait pu etre repute fait directement entre le Gouvernement Roumain et le Gouvernement Francais. C'est ce que pour des motifs faciles a comprendre, on a voulu eviter. L'interet que le Gouvernement
Francais porte a cet emprunt sera dj assez clair par l'autorisation qu'il
donnera au Comptoir d'ouvrir la souscription, pour que l'on ait cru prudent de
ne pas aller plus loin dans cette voie. Mais il est bien entendu, ainsi qu'il resulte
du traits lui-meme, que tout le service de l'emprunt, souscription, versement,
garde des especes, payement des interets et de l'amortissement, se fera exclusivement et directement par le Comptoir. La maison Bischoffsheim-Goldschmit et C-ie n'est id qu'un nom destine a conserver a l'affaire un caractere
purement commercial et elle relevera pour ce fait et pour son concours une
part de Commission. C'est la tout le rOle qu'elle aura a remplir. Toutefois, le
choix meme de ce nom n'etait pas tout a fait indifferent, aussi ai-je insists
aupres du Comptoir, pour qu'il m'en presentat un considerable dans la finance,
ayant dj participe a des emprunts d'etat et jouissant d'une grande honorabilite. Cette maison qui a des relations tres &endues dans toute l'Allemagne,
www.dacoromanica.ro
VICTOR PLACE
1 IMPRUMUTUL DE 60.000.000 FRANCI
161
en Belgique et en Angleterre, remplissait a souhait toutes les conditions

et de plus comme elle est tres-bien vue par la tour de Vienne, it m'a paru
qu'il n'etait pas indifferent aux Principautes-Unies que les suceptibilites alle-
mandes et anglaises fussent menagees et que votre emprunt n'eat pas une
physionomie trop frangaise.
J'ai tenu a ce que les articles du traits fussent precedes d'un preambule
qui expliquait bien, la nature et Ia portee de l'emprunt que votre pays va contracter.
Je ne pouvais en puiser les elements nulle part ailleurs mieux que dans le
message adresse par le Prince aux Chambres legislatives et respere que vous
trouverez que dans ce preambule j'ai pose l'attitude du Gouvernement Roumain
de la maniere la plus convenable a sa dignite.
Les preteurs avaient d'abord demands que le Gouvernement s'engageat
a employer la totalite de l'emprunt a Ia fondation des institutions de Credit et
aux travaux d'utilite publique.
Mais j'ai fait observer qu'il pouvait avoir, pour ses services, des besoins
qu'il satisferait avec une partie de l'emprunt, que d'ailleurs je ne pouvais pas
m'ecarter du message de S. A. S. et c'est pour ces motifs que le mot a principalemento qui rend bien ce que le Prince a voulu dire, a ate introduit dans la redaction.
L'art. 1-er ne fait que poser le fait de la souscription et n'a pas besoin
d'explication.
L'art. 2 au contraire a besoin d'eclaircissements detailles.
II y est dit d'abord que l'emprunt sera effectue par voie d'obligations.
Nous nous trouvions, pour la realisation de l'emprunt, en presence de deux
systemes entre lesquels mes instructions me laissaient le choix: ou bien une

emission de rente pure et simple a un taux quelconque, mais alors avec un
amortissement incertain, ou bien au contraire une emission d'obligations oil
le taux fdt bien fixe et l'amortissement determine d'une maniere invariable.
J'entre dans plus d'explications.
Les 3-eme et 5-eme paragraphes de mes instructions confidentielles combines
ensemble, me donnaient la faculto d'aller jusqu'a la concession d'un interet de

7 y2 p. %, ce qui aurait equivalu a une emission de rente de 5 % % a 50 francs.
C'est-a-dire a 100 millions de frs. de titres pour produire 60 millions effectifs
ou au moins 90 millions dans le cas oil l'on aurait emis a 70 frs. soit 7 % d'interets des sommes versees. Sous la Restauration, le Gouvernement Frangais a
bien en effet realise ses premiers emprunts a ce taux a peu pros; on ce moment,
c'est la le taux de l'emprunt espagnol et memo le 8% turc est encore bien au
dessous. Mais cette combinaison presentait plusieurs inconvenients et surtout
elle avait celui de placer le Gouvernement Roumain qui vent amortir, dans
une double alternative egalement facheuse. En effet, si comme nous l'esperons,
son credit augments, it s'ensuit que sa rente s'eleve et que pour amortir it est
expos a acheter a 80, a 90 ou memo a 100, ce qui n'aurait eta emis gull. 60 ou
70. C'est ce qui est arrive au Gouvernement Frangais dont la rente 5 %% est
meme allee jusqu'a 120. Au moment od recris, le dernier emprunt de 500 millions
3 % qui par les delais et bonifications faites aux preteurs a ate en realite emis
a 50 frs., vaut 70; on voit par la que l'amortissement sur une rente perpetuelle
peut exposer un Gouvernement a des depenses enormes qui resultent precise-
www.dacoromanica.ro
162
C. I. BAICOIANU
ment de l'amelioration de son credit. Or comme ce qui oblige aujourd'hui les

PrincipautOs A emprunter dans de moins bonnes conditions que certains Gouvernements, vient de ce que leur credit n'est pas encore fait et que tout donne
esperer que ce credit se constituera. Je crois que c'eet ate une faute de combiner l'operation de facon que l'amortissement soit d'autant plus lourd que le
credit deviant plus solids et la rente plus 610\43.
Sans doute, si la rente venait A tomber au dessous du taux d'emission, son
rachat, pour amortir couterait meilleur marche, mais ce fait serait tellement
desastreux pour le credit du pays, puisqu'il n'aurait lieu que par suite d'inexecution des engagements, qu'il vaut mieux ne pas le prevoir.
Done, avec la volonte bien arretee d'amortir, la combinaison d'une emission de rentes n'etait pas acceptable.
Celle d'une emission d'obligations amortissables par tirage annual, a au
contraire l'incontestable avantage, de fixer une fois pour toutes, la somme A
payer annuellement et la duree precise de l'amortissement. Elle permet A un
Gouvernement d'etablir ses calculs A coup stir et de ne pas livrer son budget a
des hasards. D'ailleurs, elle ne s'oppose pas a ce que son credit constate Ia solidite qu'il acquiert, car si la ponctualite du service des interets, des primes et des
amortissements etablit dans le public une confiance entiere dans le Gouvernement Roumain, des obligations rapportant 6'/4 p. % on 1.60.110 et offrant en outre
la chance de lots considerables, ne manqueront pas de voir lours cours s'elever,
ainsi qu'il arrive pour cellos de Ia villa de Paris, sans que pour cola it y ait Hen
a ajouter A la somme une fois fix& pour l'amortissement.
D'ailleurs, vous aviez vous-meme Mr. le Ministre prevu ce cas et je n'ai
fait qu'user en cette circonstance de la faculte qui m'etait donnee au paragraphe
4 de mes instructions confidentielles.
Les avantages de ('obligation Bur la rente, lorsqu'il s'agit d'un emprunt avec
amortissement, etant ainsi etablis en these generale, je parlerai un peu plus

loin des obligations de notre emprunt on particulier Iorsque j'en examinerai leg
conditions. Le paragraphe 2 de ce memo art. 2, etablit nettement la mesure de la
participation du Comptoir d'Escompte dans l'operation qui lui reste tout entiere entre les mains.
Afin de laisser le plus possible le caractere national a votre emprunt, j'ai
stipule que la souscription serait egalement ouverte a Jassy et a Bucarest. Ce
sera a vous, A determiner la part que vous voulez laisser au pays. Dans le cas,
du reste, of quelques esprits protendraient que cat emprunt est fait a des conditions trop onereuses pour le pays, ce qui voudrait dire on d'autres termes trop
avantageuses pour les preteurs, it lour sera facile de conserver les avantages
aux regnicoles on se faisant eux-memes preteurs, c'est-a-dire on participant a
la souscription et it peuvent etre assures a l'avance qu'on lour laissera toute la
part qu'il auront souscrite.
La stipulation consignee dans le dernier paragraphe du present article,

signifie seulement que ('emprunt etant pour le compte du Gouvernement MoldoValaque, c'est A lui A prendre aupres du Gouvernement Francais ('initiative de Ia
demande officielle de l'ouverture de la souscription en France, par le Comptoir
d'Escompte et de la cote a la Bourse. Ces divers points ont dj ate regles of-
ficieusement, mais comme tout dans cette affaire doit se passer methodiquement, it est convenu quo le Gouvernement Roumain adressera sa demande
www.dacoromanica.ro
VICTOR PLACE SI IMPRUMUTUL DE 60.000.000 FRANCI
163
par l'intermediaire des consulate de Bucarest et de Jassy, qui la transmettront,

et l'autorisation sera donnee immediatement.
L'art. 3 indique le nombre d'obligations qui seront emises pour produire
la somme effective de 60 millions de francs. Si elles eussent pu etre emises au
pair de 500 fr., 120.000 eussent suffi et j'ai longtemps insist() pour l'obtenir.
Mais on m'a fait observer et j'ai ete oblige de reconnaftre que remission au pair
etait contraire a tous les usages suivis en matiere d'obligations. En effet, et
vous en jugerez vous-meme par I'une des annexes a ce rapport, toutes les obligations, de chemins de fer et autres, ont entre leur taux d'emission et leur taux de
remboursement un kart bien autrement considerable que celui des obligations
Roumaines. Ainsi la plupart sont remboursables aussi a 500 fr. et ont the emises
quelques unes A 300 fr. d'autres A 280 fr., A 250 et meme a 240 fr., de sorte
qu'elles seront remboursees A plus du double de leur emission, tandis que les
obligations Roumaines, emises A 450 fr. ne seront remboursees qu'A 500 fr.
Je sais bien que rinteret qu'elles produisent est plus considerable puisqu'elle
donneront 30 fr. par an soit 6 % p. % et qu'en outre elles procureront des
lots pour une somme annuelle de 300.000 fr. a % p. %, mais tout ceci ne constitue
encore qu'un intern total de 6% p. % et comme les habitudes de Bourse prises

aujourd'hui ne permettraient pas de placer dans le public une seule obligation
qui ne laisserait pas un peu de marge A la prime pour attirer le speculateur, j'ai
encore prefers la combinaison qui etait la moins onereuse. Vous pouvez vous
en assurer en comparant l'ensemble de notre combinaison et ce qu'elle vous
aura fait rembourser en fin d'operation avec toutes les combinaisons d'autres
entreprises que je vous adresse.
Le mode de versement A operer sur les obligations est indique dans l'art. 4.
La seule observation que pourrait provoquer cet article, c'est le dernier versement reports au 30 juin de rannee prochaine, mais nous avons pens() que le
Gouvernement ayant A sa disposition pros des trois-quarts de l'emprunt avant
la fin de rannee, il n'y avait pas d'inconvenient A reporter le dernier versement
vers le milieu de Panne() prochaine. Dans le dernier emprunt, de 500 millions,
le Gouvernement Francais a donne aux preteurs 18 mois pour verser, tout en
comptant rinteret en arriere memo du premier versement.
Bien que les fonds doivent etre presque exclusivement strangers, je n'en
ai pas moins exige que le service des interets comme l'ouverture de la souscription ait lieu egalement A Jassy et A Bucarest et en outre j'ai obtenu que les
titres definitifs soient dans les deux langues Roumaine et Frangaise, pour que
l'emprunt conserve autant que possible sa physionomie nationale.
Quant A ces titres definitifs eux-memes, il est dit au dernier du present
article qu'ils devront etre revetus du sceau gouvernemental. Il y aura A cet
egard des dispositions speciales A prendre notamment on ce qui touche les
signatures a apposer sur ces titres. Nous croyons qu'il serait utile qu'ils fussent
tous signer par les Ministres des Finances en memo temps que par le Directeur
du Comptoir d'Escompte. Mais comme les titres ne peuvent etre delivres aux
parties prenantes qu'a repoque du dernier versement, c'est-A-dire, dans un an,
on a tout le temps de decider tout ce qu'il y aura A faire pour cet objet.
L'amortissement on 41 ans de touts la dette me paraft suffisamment explique
dans l'art. 5. Tous les numeros sortant A chaque tirage seront rembourses A 500
www.dacoromanica.ro
164
C. I. BA.iccuArai
fr. et iront toutes les annees en augmentant en nombre ainsi quil est etabli
par le tableau d'amortissement ci-joint.
En presence de la disposition de mes instructions confidentielles qui parlaient de 2 % a affecter a l'amortissement, je mes suis trouve assez embarrasse.
D'un cOte je craignais de sortir de mes instructions, de l'autre tous les financiers que j'avais consult& me disaient que dans aucune operation d'emprunt
on n'avait consacre une somme aussi forte a l'amortissement et me montraient
toutes les entreprises par obligations s'amortissant au minimum en 75 ans et
un grand nombre en 99 ans. J'ai pris alors un terme moyen, bien plus rapproche
de la limite que vous m'aviez fixee que des limites extremes qu'on me conseillait
et je me suis arrete au chiffre de 41 ans. Dans cette occasion, j'ai cherche A

faire pour le mieux de vos interets et je ne pense pas que vous trouviez que je
me sois ecarte de votre pensee.
Vous verrez par le contenu de cot article que toutes les mesures ont etc
prises pour que les operations des tirages presentent les garanties les plus minutieuses que se trouvent corroborees encore par la presence d'un delegue
Moldo-Valaque e. tous les actes qui auront bien et la remise d'une clef de la
roue entre ses mains.
L'article 6 etablit la proportion des lots a distribuer aux premiers N-os
sortants. Ces lots sont faits A l'aide de 300.000 fr. ou 1/2 p. % ajoutes aux 61/4
d'interet. Nous aurions pu porter l'interet de suite a 6 1/4 sans recourir a cette
combinaison, mais ('experience a prouve que ces lots avaient le plus grand
attrait pour le public et que l'esperance de gagner 100.000 fr., 50.000 fr. ou
meme 10.000 fr. etait une des choses qui contribuait le plus e. attirer les souscripteurs, plus encore qu'un interet Move, aussi le gouvernement Frangais
qui a supprime la loterie ne laisse pas facilement appliquer ces combinaisons
et les await memo jusqu'a present reservees a ses propres emprunts et a ceux
des villes. Ce ne sera done que par exception qu'il autorisera cette forme pour
l'emprunt de la Roumanie.
L'art. 7 resume et presente d'une maniere precise la quotito exacte des
charges, moins la commission de Banque, qui passeront sur votre emprunt.
Comme it est bien entendu que les 133.334 obligations a 450 fr. ont pour but
de produire une somme effective de 60 millions et que c'est non sur le nominal
mais bien sur l'effectif que j'ai consenti a un interet a. peu pros 7 p %. L'annuite
que vous avez a payer est donc fix& a 4.800.000 soit exactement 8 p. % y compris
1 p. % d'amortissement. Veuillez memo remarquer qu'etant donne 1 p. %
d'amortissement, l'interet a payer n'est pas tout a fait 7 p. %, car dans le tableau
ci-annexe, nous voyons l'interet, les lots et l'amortissement avec une somme de
4.704.000 fr. Mais it restait encore a satisfaire pendant les 41 ans au service
de l'emprunt, c'est-a-dire au paiement dans les bureaux du Comptoir, des interets tous les 6 mois, au tirage et au paiement des lots tous les ans, tout cela
accompagne de publications dans les journaux et de frais de courtage, commission et autres toujours fort multiplies.
Ce n'est pas qu'il y ait aucun doute a clever sur la maniere honorable dont
le Comptoir fera ce service, mais j'ai craint pour le pays des comptes otl l'on ne
mnage pas toujours la &perm lorsqu'on salt qu'elle sera remboursee.
En consequence j'ai prefere fixer a forfait une somme invariable et c'est
ainsi que je suis arrive a 4.800.000 fr. qui je ne saurais trop le repeter no represente
www.dacoromanica.ro
VICTOR PLACE *I IMPRUMUTUL DE 60.000.000 FRANCI
165
que 8 p. %, pour l'interet, les lots, l'amortissement et tous les frais de service
d'emprunt.
Les souls frais qui restent a votre charge ne pouvaient equitablement rester
A cello des preteurs puisqu'ils consistent en transport d'especes expediees en
Moldo-Valachie, en frais de change si vous avez des paiements a faire effectuer
quelque part et en confection et timbre des titres definitifs qui est une mesure
fiscale imposee par le Gouvernement Francais a toutes les valeurs frangaises
ou autres qui se negocient A la Bourse de Paris.
Permettez-moi, Mr. le Ministre de faire ressortir les avantages que je crois
avoir procures a votre pays en obtenant un pareil taux pour votre emprunt.
Partout ailleurs et meme en Angleterre on m'a demande 2 et jusqu'a 4 p. %
d'interets de plus que celui qui est stipule dans le traits. Les motifs de ces
exigences etaient toujours les memes. En premier lieu, me disait-on, c'est un
credit tout nouveau, inconnu qui cherche a s'etablir et en affaires it faut que
cola se paye; commencez, m'ajoutait-on, par le second emprunt et peut-etre ne
trouverez vous pas les memes exigences. J'admettais bien l'objection dans une
certaine mesure, seulement je n'admettais pas que le paiement dont on me par_
lait Mt aussi couteux et pendant longtemps j'ai desespere d'atteindre le resultat
auquel je suis parvenu. La seconde objection reposait sur le taux de l'interet de
l'argent dans les Principautes-Unies. A cola je repondais que c'etait precisement
a cause de ce taux que le Gouvernement Roumain voulait emprunter a meillour compte. Le taux legal de 10 p. % aggrave encore par les pratiques usuraires est, disais-je, une des plaies les plus funestes du pays et un des principaux
obstacles au developpement de sa richesse. Si le Gouvernement emprunte a 10
p. %, loin de faire baisser le taux de l'argent dans les Principautes-Unies, it

donnera au contraire a ce chiffre une sorte de sanction. Il ne peut pas sans
doute du premier coup atteindre celui de 5 p. % comme dans les autres pays,
mais it tient a diminuer la distance autant que possible et c'est pour cola qu'il
ne veut pas emprunter a plus de 7 p. %. Pendant longtemps j'ai cru que je ne
traiterais pas au dessous de 8 p. %, mais a force de perseverance, on faisant
appel a d'autres sentiments que ceux de l'argent et en allant jusqu'a me porter
garant de l'exactitude avec laquelle les engagements pris seraient remplis, je
Buis arrive a ce resultat que 8 p. % suffiront a eteindre votre dette avec ses
interets et son capital et memo a payer les frais du service de l'emprunt pendant
toute sa duree.
Je crois avoir le droit d'tre fier de ce fruit de mes efforts et je ne demande
qu'une chose, c'est que dans le pays on comprenne Petendue du service que
j'ai rendu.
L'art. 8 stipule la commission a payer aux banquiers qui se chargent de
]'operation, ainsi qu'a tous les intermediaires on y comprenant le mandataire.
Ici encore j'ai lieu de me feliciter du resultat atteint. Toutes les maisons auxquelles je me suis adresse, se basant sur co que tous le Gouvernements sans exception ont paye jusqu'a present m'ont demande 5 ou 6 p. % de commission
pour eux souls. Je me suis recrie a chaque proposition de cette espece, sans trop
esperer neanmoins arriver beaucoup plus bas. Avec le Comptoir d'Escompte
enfin, je suis parvenu A etablir ce chiffre de 4 p. %, tout compris, aussi bien
la maison Bischoffsheim-Goldschmit et C-ie et le Comptoir d'Escompte
ainsi que tous les intermediaires qui ont 60 employes. En outre, et c'est la
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
186
encore un point important, tous les frais d'annonces, d'articles de journaux

et autres, tels que titres provisoires, que l'on voulait me compter en dehors et
qu'on evaluait a pl.& de 200.000 fr. ont ete a Ia suite d'une negotiation de
plusieurs jours, ramenes dans l'ensemble de la commission. Je sais bien qu'on
a exige que le mandataire participat, a l'aide de ce qui lui est attribue dans ses
pouvoirs a une portion assez notable de ces frais, mais ce sacrifice a 60 fait
sans regret pour obtenir de meilleures conditions au profit de l'affaire elle-meme.
L'art. 9 renferme Penumeration des garanties generales et speciales, telles
que vous-meme les avez indiquees dans mss instructions et dans lours annexes.
Seulement a la suite de la derniere depeche telegraphique qui m'a ete expediee
par le Prince et qui mentionnait des garanties hypothecaires on a exige que

celles-ci fussent introduites dans le trait(). Ce n'est pas que le Comptoir d'Escompte
attache une grande importance aux garanties speciales et hypothecaires. A ses

yeux la veritable securite de l'affaire repose our les garanties morales du Gouvernement. Mais on m'a fait observer que c'etait la un premier appel fait au
public, qu'il etait indispensable de le rassurer on frappant son esprit et que les
mots de garanties speciales et hypothecaires auraient le meilleur effet sur lui.
C'est maintenant au Gouvernement a regler d'accord avec les chambres, la forme
de ces hypotheques et le transfert des baux de ferme des garanties speciales.
Mon avis est que le gouvernement ne saurait trop faire pour bien etablir la
realite de ces garanties, uniquement dans le but de rassurer le public des souscripteurs.
Le paragraphs 4 de cet article contient une disposition importante, c'est

celle de la solidarite entre les deux Etats. Il ne m'a pas paru convenable pour
le Gouvernement Princier qu'il prit l'engagement de donner telle ou telle somme
a chaque province. Ceci est une question d'administration interieure qui dolt
entierement rester a sa disposition. D'ailleurs, personne je crois ne perd de vue
l'idee de l'Union a rendre chaque jour plus intime et it exists peu de moyens
aussi efficaces de rapprochement et de liaison que la solidarite et la communaute
d'engagements financiers.
A ce propos, s'il m'etait permis d'emettre une opinion je dirais que lore de Ia
creation des instituts de credit dans le pays, c'est-a-dire la Banque de Circulation et la Banque fonciere, it pourrait etre bon d'etablir le siege de l'une a Bu-
carest et le siege de l'autre a Jassy, avec succursale de part et d'autre, afin de

donner dans l'application plus de force au lien financier qui rattache les deux
pays entre eux.
Les dispositions de l'art. 10 sont assez claires pour qu'il soit inutile d'y rien
ajouter. Toutefois vous remarquerez que l'emploi a faire de l'emprunt, se base
toujours sur le Message de son Altesse et que les indications donnees de cet emploi ne feront qu'ajouter a la securite sollicitee par le public. On a voulu d'abord
introduire dans To trait() la stipulation detaillee de cet emploi en inscrivant

chaque somme qui serait affect& aux services publics, a la refonte de la monnaie,
a la Banque de Circulation, a la Banque fonciere, aux travaux publics. Mais

j'ai rejete cette pretention comme attentatrice a la dignite du Gouvernement,
disant que c'etait a lui -memo, d'accord avec les Chambres a etablir cette repartition et la seule chose que j'ai acceptee est cette indication generale et encore
on la basant uniquement sur le contenu du Message Princier.
L'art. 11 traits des delais pour la ratification et l'execution. Peut-etre
www.dacoromanica.ro
167
le alai de la ratification est-il un peu court, mais apres tant de temps perdu,
,j'ai pense que le Gouvernement aurait hate d'en finir.
Quant au (Mai de 4 mois donne au Comptoir d'Escompte dans la personne de Mr. Bischoffsheim-Goldschmit et C-ie it pourra au contraire paraltre
un peu long, mais it est convenu que ces quatre mois n'ont ete mentionnes
que pour parer a toutes lee eventualites. Les hommes experimentes en matiere d'emprunt assurent que le succes d'une emission depend beaucoup du
moment on on l'effectue. La situation politique de l'Europe est actuellement
si changeante qu'il peut etre dans l'interet de l'affaire elle-meme soit de Ia
hater soit de la retarder. C'est afin d'avoir la faculte de choisir le moment favorable que ce delai a ete stipule. Mais it est bien entendu qu'aussitet apres
la ratification du traite, it sera mis en execution si les evenements le permettent. D'ailleurs c'est aussi l'interet des Banquiers de realiser de suite pour
toucher leur commission. Apres une stagnation si prolongee dans lee affaires,
it y a aujourd'hui tant d'argent disponible, qu'ils voudraient pouvoir emettre
l'emprunt aujourd'hui meme. Aussi ils m'ont charge de vous prier de vouloir
bien me faire connaltre par le telegraphe aussitOt que la ratification aura ete
donnee afin que pendant les 9 jours que les actes mettront a nous arriver par
Ia poste, apres leur expedition, ils aient le temps de tout preparer a l'avance
et de faire l'emission le lendemain meme du jour oil ils auront regu l'autorisation du Gouvernement Francais.
Ii nous reste a examiner le traite pour la fabrication de la monnaie nationale.
Je serai beaucoup plus court, car ce traite, entierement base sur ceux
qui ont ete passes l'annee derniere a Bucarest et a Jassy ne fait que donner
une forme primitive a ce qui avait ete arrete provisoirement. Du reste on peut
dire que dans une certaine mesure, le traite de l'emprunt et celui de Ia monnaie ne font qu'un, ou du moins ils sont unis d'une maniere indissoluble. Si
je me rappelle bien ce qui m'a ete dit avant mon depart de Jassy, it a toujours
ete dans la pensee du Gouvernement que les deux actes seraient passes en
memo temps et c'est ce qui a eu lieu. D'ailleurs le Comptoir d'Escompte et
Mr. Bischoffsheim-Goldschmit et C-ie ont fait de la fabrication de la monnaie
par leur entremise, une condition absolue de l'emprunt.

Comme les autres Banquiers avec lesquels je me suis abouche, ils exigeaient 5 p. % de commission de Banque pour Ia negotiation de l'emprunt ;
j'ai refuse d'aller aussi loin et c'est alors quo profitant de ce que dans les lettres Ministerielles qui me conferent mes pouvoirs it etait question de cette
fabrication de monnaie, ils ont demands que cette affairs leur fat egalement
donnee.
Je vous prie de remarquer Mr. le Ministre que dans les trait& provisoires,
it etait attribue une commission de 2%, sur la monnaie a votre mandataire;
pour se contenter de ce que l'acte d'emprunt leur attribue les banquiers ont
tenu a ce qu'il leur fat en outre abandonne une partie de la commission sur
la monnaie. Leurs exigences ont ete loin puisqu'elles se sont elevees jusqu'aux
deux tiers de cette commission. Mais c'etait la un sacrifice qui ne retombait
que sur votre mandataire et it n'a pas hesite a le faire du moment que ce sacrifice qui lui etait tout personnel pouvait contribuer a la conclusion de l'emprunt et a en rendre les conditions moins lourdes.
www.dacoromanica.ro
11
168
C. I. BAICOIANU
Il en resulte bien, il est vrai, que pour les banquiers leurs avantages se
trouvent augment& d'autant, mais ce qu'il y a a leur payer se repartit sur
deux affaires au lieu d'une seule, de plus ce nouvel avantage ne leur sera donne()
que par portions, en plusieurs annees, au fur et a mesure de la fabrication de

la monnaie, au lieu d'tre pergu immediatement sur le premier versement de
l'emprunt et enfin des le mois de juillet de l'annee derniere la commission de
2 % sur la monnaie avait ate formellement consentie dans les trait& provisoires et le sacrifice fait par votre mandataire ne constitue une charge nouvelle que pour lui et nullement pour le pays. Je pense que l'abnegation du mandataire sera dans cette occasion appreciee comme elle le merite.
Dans la redaction du traite definitif pour la fabrication de la monnaie,

nous avons hesite sur la portion du montant de l'emprunt qui serait transform&
en monnaie nationale. On avait d'abord pense a la totalite, mais en songeant
qu'il faudrait environ deux mois pour que l'on pat graver les matrices at obtenir les coins, il m'a semble que cette mesure pourrait vous exposer a. attendre
trop longtemps les especes at nous n'avons inscrit qua 5/6-emes de l'emprunt
soit 50 millions, de maniere a ce que vous ayez 10 millions disponibles le lendemain 'name de la souscription.
Dans le trait() provisoire il etait dit que le Gouvernement Moldo-Valaque
aurait un agent pour surveiller la fabrication de la monnaie. Mais comme il
etait difficile d'etablir rien de bien precis a cat egard, j'ai fait stipuler par
l'art. 10 qua le Comptoir d'Escompte moyennant la commission qu'il touche
serait cet agent charge de tout le service de I'affaire. Cette stipulation n'a
pour objet que d'imposer une obligation de plus au Comptoir at laisse au gouvernement toute liberte pour prendre, au moyen d'agents plus directs encore,
s'il le croit necessaire, toutes les mesures de precaution qu'il desirera. Deux
notes ont Re jointes au trait() pour indiquer les prix de fabrication et de transport que les conventions provJsoires laissaient a la charge du gouvernement.
La premiere ()mane du Directeur de In Monnaie de Paris, l'autre des Directeur
de Messageries Imperiales. Les prix qui ont ate longuement debattus, sont
aussi moderes que possible et sont soumis comma le trait() lui-meme a votre
ratification.
Du reste, des calculs auxquels nous nous sommes livres ici, il semble re-
sulter que toutes les especes a retirer de la circulation, etant en definitive de

bonne qualite et ne presentant pas de chances de pertes si vous admettez dans
votre monnaie nationale le billon dans la proportion de 5 ou 6%, soit 5 ou
6 millions de monnaie de bronze sur 100 millions d'or et d'argent, le benefice
qui se realisera sur cette monnaie de billon soit a bien peu de chose pl.& payer
tous les frais de fabrication, du transport et de commission sur l'ensemble de
l'operation. Bien entendu je ne comprends pas dans ces frais le prix des assurances, mais vous verrez dans la note No. 2 qu'il sera pout-etre preferable de
ne pas assurer.
Dans l'article 13 Mrs Bischoffsheim Goldschmit at C-ie et par suite le
Comptoir d'Escompte se chargent de surveiller les transports puisqu'ils seront remuneres des peines et soins qu'ils prendront a cette occasion par la
commission.
Mais il est essential de se rendre compte de ce qu'ils entendent par les

mots * sans aucune garantie de leur part . D'apres les engagements pris par
www.dacoromanica.ro
VICTOR PLACE $1 IMPRUMUTUL DE 60.000.000 FRANC1
169
la Compagnie des Messageries Imperiales, elle prend les colis A la ports de

l'Hetel des Monnaies pour vous les remettre A Galatz ou A Ibralla et vice versa.
Du moment ml elle les a entre les mains, c'est elle qui en est responsable en ce
sens que si elle en perd un ou en laisse soustraire, elle doit les remplacer a ses
frais.
La restriction de l'art. 13 a done uniquement pour but de specifier qu'en

cas de perte ou de vol des colis, c'est contre la Corn pagnie des Messageries Impe-
riales que le gouvernement aurait son recours et que ni Mrs Bischoffsheim

Goldschmit et C-ie ni le Comptoir ne pourraient etre appeles en garantie.
Cette restriction m'ayant paru juste, je l'ai admise.
L'indemnite stipulee a l'art 14 pour le cas d'inexecution du contrat, apres
la ratification bien entendu, est puisee egalement dans la convention du mois
de juillet. Elle est fondee sur ce que pour se preparer A l'execution d'une aussi
grande entreprise it y aura des frais preparatoires A faire et que se trouvant
faits en pure perte par suite d'inexecution, it etait juste d'en indemniser les
entrepreneurs.
Au surplus it est important de ne pas perdre de vue que la cession du

Traits de la monnaie aux Banquiers
(La fin manque).
Au Prince Regnant
Anexa Nr. 28
Paris, le 18 juin 1860.
Bucarest
Mon Prince,
Il me revient des Principautes-Unies, au sujet des traits d'emprunt et

de monnaies que je vous ai adresses, des bruits si singuliers, que je me vois
dans le necessite de vous fournir de plus amples explications. J'ai dj vu
dans votre pays, mes intentions et mes actes tant de fois travestis, que je dois
etre fait a ces procedes, aussi n'est-ce point sur ce qui m'est personnel que je
tiens a m'expliquer, mais bien sur le fond memo des choses, afin que l'on cornprenue mieux retendue du service que je crois avoir rendu et qui, s'il n'est
pas apprecie la-bas comme it doit retre, l'est au contraire ici, par les hommes
d'experience, de maniere a me consoler largement de toutes les attaques auxquelles je puis etre expose.
En premier lieu examinons ce qui touche aux taux de Pinter& stipule
dans le trait() d'emprunt et qui se decompose ainsi: 30 francs pour une obligation au titre nominal de 500 fr. plus une eerie de lots de 300.000 fr. par an,
ce qui, vu remission a 450 fr. donne en realite 6 y, % d'interets, plus %% pour
les lots, soft en tout 63/4% d'interet A payer chaque annee.
C'est A l'aide de ces donnees positives que nous aliens nous rendre compte
de ce qui a 60 fait. La base capitale, essentielle, fondamentale de la situation
financiere d'une nation est son credit, qui se traduit sous une certaine forme
tangible qu'on appelle le taux ou le loyer ou rinteret de l'argent.
Lorsque ce taux est bas, c'est que les capitaux sont abondants, que le
credit est solide et que les affaires sont nombreuses et faciles.
On pout done trouver dans ce taux la mesures de la prosperite materielle
d'un pays. Par exemple en Angleterre oil la rente d'Etat 3 % est A 95, ce qui
www.dacoromanica.ro
11
170
C. I. BAICOIANU
fait en realite de l'argent rapportant 31/4%, nous avons le type d'un pays oil
les affaires ont prig des proportions qui depassent tout ce que l'on a vu jusqu'a
ce jour dans le monde. En France oil la rente 3% est au contraire a 68, ce qui
donne a l'argent un produit reel de 4 %%, l'abondance des capitaux et des

ressources diverses pour les affaires est beaucoup moins considerable. Ces
deux exemples, dont on peut rapprocher ce qui se passe dans les autres pays,
suffisent a faire comprendre par comparaison, le role capital que joue l'interet de l'argent sur l'ensemble de la situation financiere, car en finance tout
est solidaire dans un pays.
Les Principautes-Unies servent de leur cote a la demonstration car le
Toyer de l'argent y est en ce moment tellement exorbitant, puisque meme le
taux de 10% est une fiction, dont la realite va jusqu'au double et au triple,
qu'il n'y a pas d'affaires possibles.
Si vous voulez bien, mon Prince, vous rappeler quelques unes des lettres
que j'ai eu l'honneur de vous ecrire precedemment, vous y aurez vu dj comment
j'ai procede pour atteindre mon but. J'ajouterai encore quelques details.
Lorsque j'ai aborde avec les Banquiers la question de l'interet a payer
pour votre emprunt je me suis heurte partout a cette premiere difficult& 4 Ni
le public, ni nous-memes, m'ont ils dit, nous ne pouvons apprecier stirement
le credit de ce pays; it n'est cote nulle part, sur aucune Bourse; par quel moyen
savoir s'il faut lui demander plutOt 5 que 10, que 15 %? *
Vous voyez, mon Prince que cette absence d'une dette publique dont on
est si fier chez vous que l'on regardait comme le meilleur argument pour obtenir un emprunt a de bonnes conditions, etait precisement, pour les hommes
verses dans la matiere, le principal obstacle a l'etablissement de votre premier
emprunt.
De la cette plaisanterie qui m'a ete dite plusieurs fois: a commencez done
par le second emprunt *.
C'est alors aussi que, n'ayant pas une cote de vos valeurs, pour aider a
creer celle que vous presentez, on a cherche a l'assimiler avec d'autres et qu'en
Angleterre notamment on a voulu faire cette assimilation avec les valeurs

turques en me demandant 10 et memo 12% que j'ai naturellement rejetes.
Lorsqu'enfin je suis parvenu a m'aboucber ayec Is Comptoir d'Escompte
oil j'ai rencontre, en meme temps que des gens d'affaires, des hommes capables
de comprendre qu'il y avait une idee de nationalite a soutenir, nous axons

ecarte ce systeme d'assimilation et nous sommes abordes sur un autre terrain.
Alors on m'a demande: t quel est le taux de l'argent dans les Principautes
Unies?* Legalement 10% ai-je replique. 4 Male nous savons que dans la pratiquee it va de 12 a 30%. Toutefois nous ne voulons pas vous ecorcher, nous
vous proposons une assimilation avec ce qui se passe en France. lei le taux
legal est de 5 %; lorsque le gouvernement franQais fait un emprunt nouveau,
it n'emet pas a moins de 5%; it en sera de meme pour l'emprunt Roumain et
puisqu'en Roumanie le taux legal est 10%, l'interet de son emprunt sera le
meme *. A cet argument fort specieux j'ai repondu par cette phrase qui a
semble un paradoxe: 4 c'est precisement par ce que is taux legal a 6.0 jusqu'a
present de 10% en Roumaine que le gouvernement veut emprunter a un interet moindre. * On m'a demande la demonstration que j'ai donne ainsi: e Le
Toyer de l'argent dans les Principautes-Unies est une veritable usure, qui a ete
www.dacoromanica.ro
VICTOR PLACE $1 IMPRUMUTUL DE 60.000.000 FRANCI
171
le grand obstacle a leur developpement materiel et qui continuerait a tout

entraver si on ne trouvait pas le moyen de le reduire. Or si le gouvernement
Roumain empruntait a 10 %, loin d'aider a faire tomber le taux actuel, li lui
donnerait, au contraire, par son exemple, une consecration solennelle qui annu-
lerait a plus tard toute tentative de reduction. Il faut done que de toute necessite il trouve a emettre son emprunt a un taux inferieur, d'autant plus qu'il
destine la majeure partie des fonds a la creation d'etablissements de Credit,
dont le but special et direct est precisement de diminuer l'interet de l'argent
dans le pays par le taux auquel ces etablissements preteront. Comment pourrait-il leur faire prdter ou escompter a 6 ou 7 %, si l'argent lui await collie 10 %,
mais 5 et 10 il y a de la marge et je tiens a la diminuer le plus possible.

Ce raisonnement a ete trouve juste et accept() et l'on m'a dit: R Eh bien!
nous allons vous faire une grande concession ; partageons le differend par la
moitie soit 2 4 pour cette marge de 5 et l'emprunt sera a 7 % % *.
C'etait deja la un grand resultat que je n'esperais memo pas dans le debut,
mais en les voyant en voie de concession et continuant ma pointe je leur ai
repondu: a voyons, pas de fractions, rien que des nombres entiers et mettez
la bonne part de mon cOte en descendant jusqu'a 7 %. * Apres d'assez longs
(Mats, nous sommes tomb& d'accord et les actes se preparaient dans ce sens.
Mais pendant leur redaction j'ai profit() d'un jour ou j'ai vu les esprits bien
disposes et j'ai dit a ces messieurs: a actuellement faites quelquechose pour
moi, qui vous ai apporte cette affaire et terminons la a 6 % % b.
Ma proposition a souleve de vives reclamations et comme j'insistais sur

cette diminution de Y4% qui leur paraissait presque en enfatitillage on m'a
demand() de m'expliquer franchement sur le but de cette exigence; ce que
j'ai fait en ces termes: a Ne croyez pas ai-je dit, que c'est la somme de 150.000
fr. par an representant Y4% qui me preocupe (elle a bien son importance car
en fin d'operation elle produira en 41 ans 6.150,000 fr. sans les interets) j'ai
un but plus eleve et que je crois infiniment plus profitable au pays. Dans cette
negotiation je Buis poursuivi avant tout par une idee, cello de reduire le taux
de l'argent dans la Roumaine et vous avez reconnu avec moi combien ce re-
sultat etait important. Le chiffre de 7 % est un nombre rond qui a sa

brutalite trop precise et difficile a tourner. Celui de 6% au contraire tout en se rap-
prochant beaucoup de 7 renferme cependant aussi celui de 6 et en sachant

e'en servir on pourra parlor de 6 % pour le taux des valeurs Roumaines. En
effet, decomposons ces 6 % %; il y a deja %% soit 300.000 fr. par an pour
les lots. Mais dans les annonces et dans les explications a donner au public
sur l'emprunt il ne sera pas indispensable de dire que ces 300.000 fr. de lots
representent %%; vous l'annoncerez comme un emprunt a 6 % d'interet,
plus 300.000 fr. de lots. Ces lots ont par eux-memes assez d'attrait sur le public, a cause des grosses chances qu'ils offrent aux gagnants, sans qu'il soit
besoin d'entrer dans de plus amples details. Creusons encore ces chiffres. Le
taux de 61% d'interet, qui est represent() par 30 fr. payee annuellement,
s'applique aux sommes verges soit 450 fr. par obligation. Mais comme le
nominal de ces obligations est de 500 fr. et qu'elles peuvent parfaitement
atteindre ce tours A la Bourse, si la Roumanie se montre exacte a remplir
ses engagements, il en resultera que les 30 fr. annuels pour une obligation de
500 fr. donneront exactement un interet de 6 %. La est toute mon ambition,
www.dacoromanica.ro
172
C. I. BAICOIANU
c'est que le premier emprunt Roumain fasse si bien qu'apres peu de temps
d'exercice, le credit de ce pays soit etabli a 6 % et je croirai avoir accompli
une bonne oeuvre. Ce sera a d'autres ensuite a tacher dans l'avenir d'en diminuer encore le taux s'ils le peuvent b.
J'avoue que mon argumentation a frappe des hommes dans lesquels se
trouvaient A la fois la capacite et la bienveillance. IN ont parfaitement cornpris la portee immense qu'aurait necessairement la reduction du loyer de l'argent dans votre pays. Peut-etre voudrat-il emprunter encore plus tard pour
quelque grande entreprise, peut-etre y sera-t-il force par les luttes que son
independence definitive pourra exiger. C'est alors que s'il se presents dans
les Bourses avec une valour et un taux legal de l'argent a 6% on comprendra
mieux l'etendue du service que j'aurai rendu.
D'ici la, vous aurez vos villes et vos municipalites qui voudront hater
leur assainissement, leur eclairage, leurs embellissements a l'aide de l'emprunt;
vous aurez des societes pour des canaux et des chemins de fer qui demanderont
des garanties d'interet; vous aurez les entreprises de toutes sortes en agriculture, en industrie et en commerce, qui essaieront de se fonder. Alors on
verra ce qu'A valu pour la prosperite de la Roumanie l'emprunt par lui -mOme,
directement et aussi par les inter8ts de credit qu'il aura Beryl a fonder, aura
bon gre malgre ramene l'argent a un prix accessible.
Ce point une fois determine, nous en sommes venue avec les banquiers
A regler definitivement la commission de Banque qu'ils auraient a toucher.
C'est ici, mon Prince, que je vous prie de vouloir bien me preter toute votre
attention.
Vous vous rappelez sans doute, qu'un jour, causant avec vous j'ai eu
l'honneur de V01.113 faire connaltre mon opinion sur les dispositions que vos
compatriotes apportent ordinairement dans les affaires.
En Roumanie, quand deux hommes traitent ensemble une affaire, chacun
se preocupe moins de son profit que de diminuer celui de l'autre.
Ne comprenant pas qu'une affaire n'est bonne qu'autant qu'elle est bonne
pour les deux, on croit l'avoir faite d'autant meilleure pour soi qu'on l'a rendue
plus mauvaise pour le co-contractant. A tel point que dans une affaire d'entreprise publique, par exempla un pont on une route a construire, bien des
gene diront que le gouvernement a fait une excellente operation s'il a mine
l'entrepreneur. Aussi de ce qu'il y a Commission, c'est-A-dire benefice pour les
entrepreneurs de votre emprunt, je auk; convaincu qu'il ne manquera pas de
personnes en Roumanie pour s'en montrer scandalisees.
Examinons donc ce qu'est cette commission dans l'emprunt Roumain,

et sans mame en disjoindre cello qui de plain droit et en vertu d'engagements
prealables revenait incontestablement a votre mandataire, prenons-la en bloc
A 4 %. Toutefois it se trouve essentiel d'observer qu'elle se trouve dj reduite
par les frais qui restent a la charge des entrepreneurs.
II existe, en finance, mille moyens de faire illusion aux gene inexperimentes
et de realiser de grands benefices en ayant l'air de prendre des commissions
tree reduites. Appliquons par exemple a votre emprunt ce qui a eu lieu pour
l'emprunt Espagnol de 1857 a 73/4 %. Le votre n'est on fait qu'A 63/4. Sup-
posons que nous ayons traits dans les memos conditions que l'Espagne ce
qui n'aurait rien eu d'extraordinaire et que les Banquiers ne vous eussent pas
www.dacoromanica.ro
VICTOR PLACE *I IMPRUMUTUL DE 60.000.000 FRANCI
173
demands un centime de commission. Que serait-il arrive? C'est que le benefice eut ete monstrueux. 1 % de plus chaque armee, represente 600.000 fr., ce
qui en 41 ans produit la somme enorme de 24.600.000 fr. Et ne croyez pas
qu'ils eussent attendu ces 41 ans pour le realiser, car en annongant l'emprunt
a 73,4, ils ne le livrent pas au public a ce prix. Dans votre cas special, puisqu'lls ont fini par accepter 6%, c'est qu'ils supposent que le public prendra
a ce prix, et c'est a quoi l'on arrive par des manoeuvres de Bourse. De telle
sorte que tout en vous faisant payer votre emprunt 7 %, c'est--dire en vous
faisant payer 3 francs pour une somme de 38 fr. 56 qu'ils vous auraient remise,
it l'auraient vendue au public 45 ou 46 fr. et le benefice se trouvait realise
immediatement. Mettons qu'au lieu d'une difference de 1 %, it n'y en ait une
que de % ou memo 1/4 p. % qui semble bien peu de chose, et nous voyons que
dans cette derniere hypothese, le benefice serait encore de 6.150.000 fr. Et
cependant je Buis persuade que la commission presentee ainsi aurait passe
plus facilement que ces fameux 4 %, qui donneront en somme 2.400.00 fr.
dont une partie considerable devra etre depensee par lee ayant droit pour le
succes meme de l'emprunt qui ne peut etre conduit a bonne fin sans des sacrifices enormes de leur part.
Tout ce que l'on dira contre elle est done bien injuste; je vais meme plus
loin et revenant sur ce quo j'ai dit au commencement de cette lettre au

sujet du taux de l'argent, je dis qu'il serait plus utile au pays de payer une
commission directe plus forte que d'en donner une moindre par un accroissement d'interet. La commission une fois payee est un sacrifice necessaire qui
ne laisse pas de trace, tandis qu'un accroissement d'interet, si minime qu'il
soit dure autant que Poperation. Et quand it s'agissait de paser la premiere

pierre de votre credit, le chiffre de la commission pouvait-il avoir quelque importance en comparaison du taux de l'argent a Otablir? Que devait-ce etre a
mes yeux, lorsqu'au contraire la partie de beaucoup la moins lourde se trouvait du cOte de Ia commission directe?
Aussi l'existence de ce fait n'a-t-il pas echappe a l'oeil exerce des Banquiers
et il m'ont tree bien dit, cette commission de 4 % dont vous parlez tant, ne
suffit pas A une pareille operation ; on n'en a jamais fait dans ces conditions.
Donnez-nous encore quelque autre chose. Je ne pouvais cependant rien consentir de plus sur le taux de l'interet ; d'un autre cOte je savais que plus de
4 % aurait provoque des clameurs sans fin dans lee Principautes-Unies od l'on
ne comprend jamais que la peine d'autrui merite son salaire. II m'a done fallu
trouver une autre source de benefices dans le traite de Ia monnaie.
En effet j'avais fini par leur poser la question en ces termes a arrivons
pour l'interet, qui est le point capital, a la limite extreme de ce qui pourra encore attirer le public a l'aide de la grande influence qu'un etablissement comme
le vOtre exerce et je ne chicanerai pas sur la commission *. Parvenu au taux
de 6% p. %, qui est reellement hors de tout ce quo nous pouvions esperer et qui
ne se realisera qu'avec le contours de la confiance que le public capitaliste a
dans la Comptoir d'Escompte, il a bien fallu m'executer et donner une commission qui satisfait toutes lee exigences. C'est ainsi que le traite monetaire a
ete transfers aux Banquiers comme condition de l'emprunt et ceci au prejudice de votre mandataire qui pour le faire reussir dans ces termes, a ete oblige
de sacrifier lee deux tiers de ce qui lui avait eto attribue dans lee conventions
www.dacoromanica.ro
174
C. I. BAIcourm
monetaires passees l'annee derniere A Jassy et A Bucarest. Et it a fait des sacrifices a peu pt.& analogues sur la commission meme de l'emprunt, mais it en
prend tree facilement son parti en songeant que l'affaire a ete conclue dans
les meilleures conditions possibles pour le pays.
Telles sont, mon Prince, les explications complementaires que je tenais
A vous donner sur les traits qui paraissent soulever dans votre pays des difficult& auxquelles on ne s'attendait guere ici: je persiste A croire que j'ai rendu
A la Roumaine un service que nul autre que moi n'aurait pu lui rendre et je
suis vraiment etonne de_ le voir apprecie ainsi. Les gens de finance avec qui
j'ai trait() ne comprennent rien A ces chicanes et A ces retards. Croyez bien
qu'il en sont tres refroidis et que je les vois devenir chaque jour plus accessibles
aux defiances qu'on cherche a leur inspirer.
D'enormes valeurs vont etre sous peu lancees A la Bourse de Paris et viendront offrir un aliment a Pactivite et aux capitaux de ces messieurs. Si votre
emprunt n'arrive pas avant et tel qu'il a ete prepare, je crains fort qu'on ne le
laisse la. Il Otait A leurs yeux une veritable aventure que des motifs autres que
l'argent les avait determines A courir. Mais ne doutez pas qu'ils ne preferent
s'attacher A des valeurs connues, presentes habituelles certaines, sans chicanes,
que se risquer sur une valeur lointaine, sans precedents et qui semble djA,
avant memo d'etre mise en circulation, devoir leur preparer des difficultes,
provoquees 11 est vrai par l'inexperience, mais que les hommes d'affaires n'aiment pas.
Veuillez agreer
signe Victor Place
P. S. Veuillez dire A Mr Golesco qu'ayant ete oblige de repondre 80 mots
A sa depeche du 13 qui annongait une reponse de 50 mots seulement payee a
l'avance, j'ai du en acquitter le montant integral de 78 fr. ainsi que le prouve
le recu ci-joint, et qu'il aura A se faire restituer par la direction des telegraphes
de Bucarest le montant de ce qu'il aurait donne pour cet objet.
www.dacoromanica.ro
RAPORTUL LOCOTENENTEI DOMNESTI DIN 28 APRILIE 1866

ASUPRA SITUATIEI PRINCIPATELOR
LA SUIREA PE TRON A DOMNITORULUI CAROL I
www.dacoromanica.ro
RAPORTUL LOCOTENENTEI DOMNESTI DIN 28 APRILIE 1866, ASUPRA

SITUATIEI PRINCIPATELOR LA SUIREA PE TRON
A DOMNITORULUI CAROL I
Anexa Nr. 29
Sesiunea care se deschide astAzi are se. fie una din cele mai Insemn&toare
In analele patriei noastre, misiunea ei este mai mare f}i glorioasa ea are et Insemneze o ere. noun In analele Romaniei, chestiunile cele mai vitale pentru existents noastra politick $i nationalh vor fi supuse chibzuirei d-voastril $i dela
d-voastrs atarn& ca faptele ce va avea se. tnregistreze istoria a& fie stralucite.
Solutiunea ce yeti da luerArilor asupra carom sunteti chemati a desbate, va
asigura In viitor o soart& stabila $i prosper& pentru Cara noastra.
De geapte secoli romanii au cAutat s& aseze un Stat puternic, tntemeiat pe
institutiuni solide $i liberale, luptele lor In aceasta privinta au fost eroice, $i
nici o istorie nu este mai bogat& in fapte marl, In sacrificii $i abnegatiuni ca
istoria noastra.
De and Radu Negru $i Drago$ au aruncat temeliile a 2 principate, istoria
acestor dou& tAri surori a fost semnata de un $ir de lupte sangeroase pentru
libertate, pentru nationalitate $i pentru existents neamului roman, at arui

Traian a aruncat samanta ca sa dea roade stralucite sub Mircea eel Batran,
sub Mihai cel Bray, sub Stefan cel Mare $i sub Alexandru cel Bun E}i a sli, se
degtepte puternic $i setos de drepturile sale in 1821, la 1848, la 1859 $i la 1866.
Toti suntem me.ndri de istoria Wei noastre. Pusi Intre neamuri numeroase Fli cotropitoare, pozitiunea noastr& geografia a Mout tinta noastr& mult
mai anevoe de atins cleat a celorlalte natiuni, Romanii dela fundarea patriei
noastre $i pan& acum au avut a se lupte. cu multe obstacole, cu multe ambitiuni, cu multe aspirari de cotropiri, ei au avut a combate $i intrigi care semana
discordia Intro dan$ii $i cercari cu mane armata, ei au avut a /rile:tura $i navalirile barbare pi lacomia natiunilor puternice de prin prejur gi de a'i Incorpora,
$i din toate aceste lupte ei au ie$it triumfatori, tari de credinta $i de vointa

lor, tari de origina $i de bArbAtia lor, trecand prin toate vicisitudinile, ei au
Minas Latini, mai Latini deat fratii lor din Italia $i din Spania.
In toate epocele, In toate fasele prin care au trecut ei, dela fondarea acestor OA iji pan& ileum, unirea a fost aspiratiunea principals, Onts urmarita de
dansii ca o cestiune de viata politic& kii nationalA. Unirea a existat in fapt, o
gasim stralucita $i puternia In mai multe din fasele istoriei noastre $i luptele
cele mai stitruitoare au fost pentru a o conserve. sau pentru a o redobandl,
www.dacoromanica.ro
178
C. I. BAICOIANU
cand ea a fost pierdua. Vicisitudinile politice prin care au trecut Romani,

au putut s&-i despara pentru un timp mai mult sau mai putin provizoriu,
dar niciodat& sa-i desnationalizeze, dovadb, de aceasta este c& dup& nenum&-
ratele pierderi, dup& ani Indelungati de sugrumari politico, nimic nu a putut

schimba nici limba, nici traditiunile, nici drepturile noastre de autonomie.
Aspiarile Romani lor catre unire deei manifestate cu energie si aria drepturilor, nu s'au putut realiza Intr'un mod definitiv decat la inceputul anului
1859, dup& ce tara Intreag& fusese consultaa, nu a avut cleat o voce ca sa
o cearA, decat o unanima Infatire In dorinta ei In vointa de a o realiza.
Ziva de 11 Februarie a fost cea mai puternic& dovada despre sentimentele
Romani lor pentru unire. Intriga inamic& Romanismului s'a cercat de a ne o
smulge, dar Dumnezeu care proteja Romania $i -a implantat la inima fiilor ei
credinta nationalitatii, nu a ertat ei nu va era ca o man& sacrilegie s& se

ating& de dansa ei sa ne rapeascA ceeace s'a dobandit cu atatea sacrificii. Din
contra cercarile acelora a cAror intrig& ei egoism a secat In inima for dulcea
simtire a iubirii de patrie a Intarit mai mult credinta natiunii In unire.

Unirea este asazi un fapt puternic, intrat in dreptul gintelor, 1-am sustinut cu pretul a imense sacrificii ei voim sA-1 mentinem neatins in viitor.
Dar acestui fapt fi lipsea pan& acum consolidarea aceea care are sa fac& din
Romania o natiune care sh aib& rangul ce i se cuvine in lucrarea progresului
ei a civilizatiunii, consolidarea aceea pe care au dorit-o Romani In toti timpii,
pe care au cerut-o divanurile ad-hoc, pe care au cerut-o toate corpurile constituite ale Statului In toate ocaziunile, pe care In cele din urma au cerut-o
ei Adunarile Legiuitoare ei Comisiunea Central& In mai multe randuri, consolidarea aceea In sfareit care a facia pe Romani, In urma caderei celui din
urma Domnitor sa puie capat perturbarilor Ei sfaeierilor proclamand un Domn
dintr'o familie Regeascb..
Ideia de a avea un principe ereditar dintr'una din familiile suverane ale

Europei, este o idee de iubire ei de infatire Intre Romani, este o idea de etabilitate, de Inarire nationals, este o pavaza In contra aspiarilor ei ambitiunilor hanite de sperante nesocotite, este garantia cea mai asigurAtoare In
contra vicisitudinilor ce am cercat pan& azi. Aceasa idee care a gasit ecou
In toate inimile Romanilor, a facut s& tac& toate ambitiunile, a stins toate
pasiunile, a Infatit toate taberile, a unit toate inteligentele ei dela un capat
la celalalt al Romaniei cu o singura voce au realizat voturile Divanurilor ad-hoc
In persoana Comitelui de Flandra.

Deel plenipotentii mai multor puteri vedeau in cererile Divanurilor ad-hoc
singura solutiune rationabilh ce se putea da unei chestiuni arzand& care a mi5cat
tool& Europa, singura garantie de a se Infiinta la gurile DunArei un Stat durabil, deal aceasth idee a g&sit apAratori cAlduroei In oamenii cei mai eminenti
ca Comitele Walewski, Cavur ei ca Generalul Kiselef, barbat care cunoetea

Romania ei a carui memorie este Intre not inconjuraa de respect ei de recunoetinta, deal aceeti barbati s'au pronuntat atunci sh ni se acorde un Domnitor
din una din familiile domnitoare ale Europei, ca singurul mijloc de a inlatura
pentru viitor orice imprejuari ulterioare de complicatiuni ei de turburari,
dar opozitiunile aduse de Inalta Poara ei de Austria, au reueit a inlb.ture, adevArata solutiune ei a se adopt& In Conventiunea din 19 August o solutiune care
www.dacoromanica.ro
ME SAGIUL LOCOTENENTEI DOMNESTI DIN 1866
179
nesocotind trebuintale noastre, era condamnata din cea dintai zi chiar de acei
care ne supuneau la o nou& Incercare de domn pamantean.
Ca sa vedem cat ideia de un Principe dintr'o familie domnitoare din Europa este de salutary si indispensabila pentru prosperitatea $1 linistea tarii,
nu avem decat s ne aducem aminte de cele petrecute la alegerea celui din
urma domnitor, $i nenorocirile care amenintau tars dad), principiul unirei nu
ar fi venit sa puie capat tristelor scene Si sfasierilor ale ambitiunilor si ale luptelor Inversunate ce s'au ivit atunci Intr'un grad ass de mare, Meat intrepusese
ura si discordia In societate, si al caror rezultat a fost alegerea unui om care
era negatiunea a orice convictiuni, a orice principiu, a orice credinte.
Toti avem Inc& intipariti In mintea noastra seapte ani de injosire, de suspiciuni, de persecutari, In care institutiunile tarii compromise, erau adune
la o desavarsita decadere, In care administratiunea ajunsese la culmea arbitrarului si a conruptiei, In care toate drepturile, toate legile, toate libertatile
erau violate, sfasiate, calcate In picioare $i Inlocuite cu un sistem de guvernare desbracat de mice respect uman, de orice capacitate, de orice simt de
justitie. Toti avem Inc& In fats, noastra acei sapte ani de umiliri, de delapidari
si de suferinte, toti stim cat& resemnatiune ?I cat& abnegare a trebuit, cu cata
barbatie Romanii au suferit aced stare nenorocita de lucruri, numai si numai
pentru ca se temeau ca nu cumva perturbatiunea ce putea sa aduca rasturnarea
Domnitorului, s& vatame unirea. Aceasta consideratiune a tinut pe Romani
pironiti In suferintzle lor, caci aceasta, religiune politic& fusese compromis&
de dare acel guvern, el Intru ase, de mare grad, Meat oamenii de rea credinta
putusera exploata credulitatea public& In unele localitati si Mouser& a se atribul
acestui principiu maret al unirii, ranele dureroase care proveneau din ratacirile unei administratiuni stupide ei incapabile.
La 11 Februarie Romanii adusi la culmea disperarei ri nevoind sa lase
sa Oar& o tare pentru care strabunii lor au varsat eroicul for sange, Romanii
indignati de a vedea drepturile el libertatile for batjocorite $i nimicite, Romanii
popor $i armata In unanimitate, setosi de a scapa tam au daramat o stare de
lucruri ucigatoare, $1 data, cu aclamarea principelui Domnitor dintr'o familie regeasca, au scris pe frontispiciul national, in locul arbitrariului $i al
prevaricatiunei justitie ei libertate.
La 11 Februarie corpurile Statului au proclamat principiul stabilit de
divanurile ad-hoc, Inalta Poart& Intemeindu-se pe protocoalele dela 1859
si dela 1881 a invitat Indata pe reprezentantd puterilor garante cerand ca o
camera sa se adune la Bucure?ti si alts la Iasi sit aleaga pentru fiecare din vechile Principate cate un domn; Europa Intreaga Ins& dintr'o singur& glasuire
a judecat cestiunea deschisa In ziva de 11 Februrie, o cestiune de drept international, ca trebuie cercetata acolo unde a Post tratata, Intaiu, $i astfel conferintele s'au convocat la Paris.
Camera, Senatul, $i Guvernul au numit pose delegati care sa staruiasca
pe Mg& Inalta Poarta pe Tangy puterile garante, i pe lang& conferinte pentru
realizarea votului dela 11 Februarie.
Aci oarecari aspirari sl temeri, izolate In adevar, dar Infrrijitoare, se manifestarA, gtirile dobandite despre dispozitiunile conferintelor interpretate cu
rea credinta, Intr'un sens defavorabil, de oameni rau intentionati, imposibilitatea In care s'a crezut Comitele de Flandra de a prim' Tronul Roma,niei ce
www.dacoromanica.ro
180
c. I. BA.icoiANu
i se ofereb., a Inceput a framanta spiritele acelor pe care Dumnezeu i-a condamnat a nu crede nici In iubire de tars nici in lealitate, a nu mai credo nici In
virtute, nici In devotament, nici mlicar In zile solemne sj critice. 0 lupt& de
opozitiune serioasa se pregateb. repede In Camera, lupta, care ar fi compromis
viitorul tarn de nu s'ar fi prevenit la timp. Cu atat mai lesne cu cat In afar&
se ziceb. pe de o parte a reprezentantii natiunii nu mai erau fn unire Cu guvernul In privinta principiului dela 11 Februarie, jar pe de alta sA nege acelei
Camere dreptul de a vorbl fn numele natiunii. In fays, unei asemenea situayluni guvernul a crezut de datoria sa sA. facA apel la natiune yj - aceastA datorie
a implinit-o.
In intervalul convocArii colegiurilor electorate pentru alegerea Camerei,
Tronul Romaniei a 'limas vacant prin declaratiunea Mout& de M. S. Regele

Belgiei, cA fratele au nu poate prim! coroana Romaniei. Tot tntr'acest interval
intriga nu incet& manoperile sale, ea vArsA chiar bani si bani multi gi se gate&
a face sA isbucneascA In tar& o actiune fatalA, o actiune de moarte politica, sj
nationalA pentru noi, actiune a cArei cercare fu durerosul eveniment din Iasi,
laud& sj onoare ins& patriotismului barbatilor romani, la once om de valoare
s'au adresat agentii acestei intrigi, la once cetAtean matur qi cu constiintA

s'au adresat instigatorli ei, au Post respinsi cu indignatiune. Armata noastrA
prob& Inc& o (lath ca, (We sA apere drepturile si institutiunile patriei.
In aceste conditiuni situatiunea devenea si mai grea. Aceste manopere

culpabile si seditioase deli nu aveau nici un ecou, nici o putere In tat* Ingrijira,
ins& In streinAtate chiar sj pe cei mai binevoitori ai cauzei noastre, cabinetele
si presa Inceputh a se preocupA de dansii sj inamici cAutarA a le exploate. dand
un sens defavorabil aspiarilor sj voinyei romanilor gi mai cu osebire unanimitAtii ce exist& in aceste aspirAri sj vointe.
In urma dizolvArei AdunArii, conferintele fntrerupte dupa, incheierea
fAcutA In ziva de 4 Aprilie pan& se va vedeA ce va face noua camera, a cArei
arAtAri despre dorintele populatiunii or a facA obiectul unei atentiuni bine-
voitoare din partea Puterilor, totdeauna animate de dorinta de a ajunge la o

stare de lucruri, care sA consolideze ljnjstea, buns stare si prosperitatea Principatelor, fur& convocate prin stAruinta baronului de Budberg, Indata ce gtirile tntamplarii dela Iasi au ajuns la Paris.
ImprejurArile devenind astfel din ce in ce mai complicate, o datorie nouA
nastea din ele pentru Guvern, datoria 'de a curmA cu un fapt implinit toate
consecintele vAtAmAtoare ce ele ar fi putut aveA, gi de a le starpl prin o ini-Batista energic& sj serioask care a alba o important& In balanta deciziunilor
Europei, gi sA ridice orice b&nueal& despre ezitatiunile ce ar fi putut fi despre
dorinta si stAruinta Romanilor In unire.

IndatA ce avA stiint& despre acele intrigi, Guvernul, urmand nestrAmutat
pe calea ce si -a tras la 11 Februarie sj credincios angajamentelor sale cAtre
natiune, a luat toate m&surile ca s& nu lase a se compromith existents noastrA
politic& si nationalA. Dup& indicatiunile agentului au la Paris gi ale delegatilor
numiti de puterile constituite ale Statului, a supus votului universal candidatura Principelui de Hohenzolern sub numele de Carol I si multumita, patriotismului, inyslepciunii gi credinyei natiunii, 885.989 voturi an aspuns la
acest apel sj s'au pronuntat pentru, pe and numai 224 au respins solutiunea
salvatoare, aceastA solutiune de viay,& pentru noi.
www.dacoromanica.ro
MESAGIUL LOCOTENENTEI DOMNESTI DIN 1866
181
Astazi, In urma determinatiunei Principelui de Hohenzolern de a prim'

coroana ce-i oferim pi In urma declar&rii din urm& a conferintei, declaratiuni
care vi se vor depune pe biurou, soarta t&rii este In mainele D-voastre si este
in maini barbate. Guvernul nu are cea mai mice, Indoeala ce, yeti persevere,
si di yeti Incorona opera Inceputa de noi. R&spundeti la marea misiune ce
avetd, strigand Intr'un glas s& tr&iasc& Carol I, alesul poporului Roman intreg;
fiti tari In credinta, ce, glasul vostru va fi auzit.

In mijlocul preocupatiunilor de ordinul acelor ce v'am expus, Guvernul
nu a crezut oportun a grabi negociatiunile incepute la Constantinopol pentru
Monastirile zise inchinate. Aceast& negociatiune a luat Inceput acum In urma
din faptul secularizarii asezamintelor religioase, indeplinit prin legea din 13
Decemvrie 1863. Reprezentantii puterilor garante, care dela conventiune nu
se mai ocupase Intr'un mod formal de a,ceast& afacere, se adunar& In urma
promulgarii legii de secularizare, In conferinte f} i hotextra prin protocolul dela
28 Maiu 1864, pe de o parte instituirea unei comisiuni internationals pentru
studierea chestiunei in amanuntele ei si cu dreptul de a putea face ceKcet&ri la
fata locului In taro, iar pe de alt& parte pestrarea veniturilor monastirepti
neatinse pane, la solutiunea definitiv& si depunerea for inteo case special&
pusa sub privigherea Puterilor.
Guvernul roman a refuzat de a execute, protocolul In cat Il privia si n'a
numit delegat inaintea comisiunii ; dar cu ocazia mergerii fostului domn la
Constantinopole, se vede ce. prin Intelegerea ce ar fi avut acolo, rezolvarea chestiu-
nii era Inteles a se face printeo sporire a indemnitatii primitive, suind-o la

106 milioane capital, care trebuia s& fie platit In termen de un an.
Negociatiunile se si urmara pe aceasta baz& pane, la finele anului 1864, cand se
vede cererea de o sums, de 150.000.000 lei, cu mod de a regula plata unui procent
de 6 % si formarea capitalului prin acumularea de 2 % In timp de 24 ani ; obligatiuni, care cu comisionul de 2 % pe an, constituie o dare anuala de 15.000.000
lei turcesti sau 9.300.000 lei In cursul fiscului nostru.
La 16 Martie 1865 sfintele locuri au supus comisiunii un stat general de

toate averile Inchinate din tar& pi s'au retras protestand. In urma memoarurilor
date In Aprilie si Iunie de agentul Principatelor, cand desbaterile comisiunii
erau s& se incheie, sfintele locuri cerura a fi din nou admise inaintea comisiunii
delegatilor pi la 10/22 Iulie sedintele comisiunii se amanara pentru 6 saptamani,
spre a se da timp delegatilor sfintelor locuri a pregAti respunsul for la memoarurile
agentului Rome.niei.
Comisiunea relua lucrarile la 28 Septemvrie (9 Octomvrie) si la 11/23

Februarie, cestiunea nu Meuse nici un pas ei a amanat lucrarile sale.
In anul 1865 pe sand se negocia la Paris conventiunea international& a

telegrafelor, pentru reducerea si uniformitatea tarifelor, guvernul otoman,
voind a semna actul si pentru ceeace privea Romania, a cerut a se trimite la
Paris un comisar ins&rcinat a da informari asupra administrerii telegrafelor In
Romania ; guvernul roman n'a raspuns la ace& chemare, dar mai tarziu intomeindu-se pe art. 60 prin care toate statele Bunt invitate a da adeziunea lor,
s'a grabit a trimite prin agentul dela Paris o declaratie guvernului francez $i
nota agentului Frantii din 27 Iulie 1865, dovedeste ca acel guvern a luat act de
declaratiunea guvernului roman.
www.dacoromanica.ro
182
C. I. BAICOIANU
In urma guvernul roman a Incheiat conventiuni telegrafice cu Austria,

Rusia ei Serbia, ei dup& cererea guvernului otoman a Insarcinat pe I-iul secreter
al agentiei la Constantinopole ca plenipotent din partea guvernului roman, cu
conditiune ca actul ce se va subscrie a& poarte numirea de conventiune, iar

nu de aranjament. Negocierile aunt Inc& pendinte ei chiar conventlunile Incheiate
cu Austria, cu Rusia ei cu Serbia prin adoptarea de fostul director al telegrafelor,
a unei tarife mai ridicate nu s'a putut aplica de I-iu Ghenarie, ei la 11/23 Februarie s'a gasit lucrarea lor Impiedicat& ; s'au luat Ins& dispozitluni de a Inlb.-
tura aceste dificultati.

In ceeace priveete administratiunea interioara, dificultatile ce am intampinat au lost foarte Insemnatoare ei a trebuit o mune& st&ruitoare ei o lupta
foarte mare ca FRI le putem Invinge ei ca s& ajungem a introduce un curs regulat
In diferitele ramuri ale acestei partl importante din guvernul tArii.

Dup& un regim care ne-a Inpilat atatia ani, ei In contra c&rui natiunea
Intreaga s'a revoltat, vindecarea raului adus prin un sistem corupator ei arbitrar
era foarte grea de realizat In timp aea de scurt, multdmea nomolitoare a reclamArilor celor lasati In drepturile ei interesele lor de catre functionarii administra-
tivi ai trecutului, a fost o consequent& naturals a sistemului nenorocit care a

bantuit Cara Intr'un timp aea de Indelungat. Una din cele dintai preocupatiuni
ale guvernului trebuia sa fie prin urmare, a satisface cu cea mai repede diligintia
pbsurilor celor nepbstuiti ei a da o solutiune cat se putea mai just& chestiunilor
care le reclamau de urgent& chiar In interesul Intregii societati, aceasta a lost
motivul care a provocat destituirea unora din functionarii administrativi el a

punerii mai multor din ei In acuzatiune pentru diferite delicte de care s'au
gAsit culpabili. Trebueete sA v& spunem d-lor deputati ca pe lane), abuzurile
comise In detrimentul particularilor, comisiunile de cerceari numite de guvern
In mai multe ramuri ale administrapunei au constatat Insemnate delapid&ri de
bani publici, Mute de foetii impiegatl, de foetii casieri la prefectura politiei Capitalei, ei mai cu osebire de fostul director al postelor ei telegrafelor. Acest functionar
manipuland cu modul cel mai abuziv o suma de 7.252.682 lei Incuviintate prin
buget, a gasit mijlocul a marl cheltuelile pan& la suma de 10.521.234 lei care i
s'au acordat In modurile cele mai ilegale prin credite suplimentare el extraordinare. Pe cand In alte state acest serviciu este o ramura producbloare, care
asigur& beneficiuri foarte importante pentru fisc, la not ele ajunsese o sarcin&
atat de InpovarAtoare ei dezavantagioask In cat ca s& dam o idee de dansa

vom arAta cb. numai In anul Incetat cheltuelile postelor ei a telegrafelor s'au
urcat la cifra de zece milioane, ei veniturile produse numai la patru m ilioane.
Cum a provenit acest deficit d-lor deputati, se explic& prin raportul comisiunii
care declar& c& el isvoraste din cauza unei delapidari de patru ei jumAtate milioane comisa de catre fostul director. In feta unor asemenea fapte guvernul nu
putea decat s& puie pe culpabil In mb.inele justitiei t3i sa probeze astfel Inc& data
In ce stare de degradare ajunsese regimul trecutului ei cat era 11 Februarie de

necesar ea s& scape societatea de cangrena ucigatoare ce introdusese un sistem
de ineptie lei de tolerant& evident& a coruptiunii.
Ca s& aducli aceasta ramura una din cele mai inportante ale rotajului
administrativ la tinta de utilitate ei de avantaj, ce ea trebueete eh produc&
Intr'un stat, guvernul s'a ocupat a reduce bugetul respectiv ei a adauga veniturile
ce poate da, ameliorand serviciul ei cu multe dificulati s'a reueit a se scAdeb.
www.dacoromanica.ro
183
'Ana acum acel buget la suma de 6.522.320 lei, fare, a se putea insa specifics
nici chiar aproximativ care vor fi beneficiurile ce ea va aduce Statului.
0 chestiune vital& gi care neaparat trebuia, se. preocupe pe guvern era
echitabila gi utila aplicare a legii rurale decretaa cu atata grabire gi Inconjurata
cu o sums nespusa de alte legiuiri, mesuri gi reglementari contradictorii, incurcate
gi nepractice pane. a aduce fn societate o perturbatiune, ce tine dela promulgarea
ei fn spirite o Ingrijire, de care a profitat reaua credinta, ca se. Inpragtie propagande primejdioase, ca se. se serve de dansa Ca de un mar de discordie cu
care se, produce, ura gi discordia Intre Iii aceleeag patrii gi ale caror rezultate a
Post a zdruncina producerea agricola In gradul eel mai vatamator pentru averea
publice.
Una din multele lacune ce prezinta aceasta lege a lost ca, Inlocuind munca
silita prin cea de bunt', voie nu a catat In nici un mod a garanta executarea
contractelor gi astfel conventiunile deveneau imposibile In conditiuni atat de
aleatorii. Guvernul ca se. intampine o lipsa age. de serioase a supus fostei adunari
legiuitoare un proiect de lege In privinta acestor conventiuni, care votat gi pus
fn lucrarea cu activitate a produs efectele cele mai fericite gi a devenit un element puternic de Intelegere Intro cultivatori gi proprietari.
Pe langa celelalte avantajii ale ei, aceasta lege a servit a evita ca foametea
se numai bantue unile parti ale Romaniei, caci multumita fncrederii ce ea a
inspirat proprietarilor chiar in localite.tile unde lipsa se simt.ib, fn eel mai mare
grad, ei au Mout locuitorilor avansuri fnsemnate de bani, can pe langa sumele
adunate din ajutoarele publice, au servit a nimici acest flagel 1}i a asigura in
contra lui, partile Romaniei unde el incepuse a isbl inteun mod atat de dureros.
Acest guvern a cautat In administratiune ca gi In toate celelalte ramure
se, introduce, un sistem salutar de economie In manipularea banilor publici,
sistem cu atat mai necesar in fata situatiunii financiare ce a mogtenit dela trecut
gi a lipsei de mijloace care 11 Impiedica In toate migcarile sale. Bugetul Ministerului de Interne care se urea la cifra de 21 milioane a tras atentiunea guvernului,
gi cu silintele sale de al reduce la o suma mai moderate, cu toata, bunavointa

gi staruinta sa, ministrul de interne nu 1-a putut scadea dead cu patru milioane,
astfel ca prin grabnica aplicare a unor reduceri se, nu se dezorganizeze diferitele
servicii gi s5. nu se aduca cu aceasta o Impiedicare vatamatoare In lucrari. Acest
buget redus nu este insa Inca In lucrare pane. acum, pentru motivul ca Intro
modificarile proiectate aunt unele care fac obiectul de legi speciale gi nu se pot
execute. fare indeplinirea acestei conditiuni esentiale.
Marirea bugetelor comunale a Post mai cu deosebire una din cauzele care
a produs cele mai marl nemultumiri, sporirea for prin nenumarate gi incalificabile taxe gi impozite produced In comune dificultati foarte grave gi deveneau
un obiect de trafic nesecabil In favorul unora gi In detrimentul tuturor, gi In
adever este surprins cineva gi tot deodata indignat de a vedea cu daft cutezare
autorii acestor impozite In setea for de a marl veniturile, au inventat peste o
suta de felurite contribuiri. Sp re a pune capat unei asemenea sari de lucruri, care
ar fi adus o impovarare age de grea !neat rafuirile ar fi devenit imposibile, guver-
nul a cerut pe de o parte Consiliului de Stat se. elaboreze un proiect de lege

prin care se se determine inteun mod pozitiv gi nestramutat numarul gi specia
taxelor ce poate percepe o comuna In circumscriptiunea sa, iar pe de alta a
luat masua de a refuza Incuviintarea a orice asemenea taxe se vor core a se
www.dacoromanica.ro
12
C. I. BAICOIANU
184
impune comunelor, fj i aceasta pans ce se va regula aceasta chestiune prin puterea legiuitoare.
In aresturile preventive s'au gasit o sums de indivizi fricarcerati de nenumarate luni, de ani Intregi, farit a se pti data erau In adevar culpabili pi dee& aceasta
pedeapsa ce le ere aplicate, fare, a fi judecati, lndeplinea conditiunea pus& de toate
legislatiunile si de echitate, ca o penalitate sa fie moraItt si exemplars, aceasta

ramure, In administratiune ajunsese la un asa mare grad de neglijenta Meat ere
o rusine pentru un Stat civilizat. In rata unor asemenea nepasari, guvernul a
luat indatit, masurile cele mai severe si mai eficace In ceeace priveste salubritatea
si curatenia localurilor, igiena arestatilor, precum si ca instructiunea proceselor
sit se face cu cea mai strict& diligenta, ca sa nu se mai iveascs asemenea cazuri
vatamatoare libertatii individuals.
Intro alte instructiuni carora acest guvern a avut fericirea se. tacit a da
na4tere In scurtul timp, cat a putut lucre cu camera Incetata si Intre dificultatile cele marl de care a triumfat, putem numare cu satisfactiune garda ore:
saneasca, a carei lege s'a pus cu succes in aplicatiune, aceasta institutiune s'a
fnfiintat In Bucuresti si se infiinteaza. treptat In celelalte crape principale ale
tarii, putem afirma cu asigurare ca ea ne va da toata garantia pentru mentinerea
ordinei si pentru sustinerea libertat,ilor noastre constitutionals, cetateanul
singur aparator al vetrei sale, at familiei sale, at averei sale, ne map& de institutiunea politiei secrete, caci facatorii de rele vor gasl In garda orasaneasca,
mult mai mare zel, mai mult interes, Q i mai activa priveghere, cleat In mercenari plittiti, cari dupe cum avem exempla din politiile trecutului, se asociau
mai adese on la spargerile si la jafurile ce se comiteau, cetatenii singuri aparatori ai caminurilor for pi ai orasului vor litsa prin participarea for la aceste
serviciuri bravei noastre armate timp material mai mult pentru studiile pi
exercitiile militare, si la orice cas de eventualitate, vom putea dispune de
soldatii nostri We a fi opriti prin consideratiunile serviciului de garnizoana
si al gardelor oraselor care se vor face In viitor, pe cat se va putea de atm
legiunile gardei orasenesti.
Cele ce am numarat /Ana scum, nu stint toate Imbunatatirile si toate

lucrarile ce acest guvern se mandreste ca a adus In administratiunea interioara
a tarii, pe lftnge, toate silintele sale de a moralize functionarii, de a starpl abuzurile,
de a da chestiunilor ce i se prezinta o solutiune repede si echitabilit, de a ameliora
soarta comunelor, de a introduce un sistem liberal si onest in administratiune,

s'au dobb.ndit si alte rezultate avantajoase pe care aceasta adunare va awe,
ocaziunea de a le judeca treptat $i care i se vor supune la cunostinta on tend
ocaziunea se va prezenta.
Ad este credem locul de a va vorbl si despre presa, d-lor deputati. Aceaste,
mare garantie constitutionals., aceasta puternica, pavaza In contra tiraniei,
aceasta nobila arms In contra abuzului si a arbitrarului, a lost Inte.ia preocupare a acestui guvern, prin o circulare, care desfiinteaza ordonanta sub at carui
regim era supusli presa In trecut, Ministrul de Interne a rupt catusile ce se
impusese de guvernul trecut si i-a rupt lanturile care o zdrobise. Camerei rome.ne
frumosul pi mitretul drept de a-i da deplina libertate si de a o scoate de sub

tutela unei legi pe care el nu o putea desfiinta WA concursul corpului legiuitor,
ne ramane numai sa spunem cu mandrie ca rigorile acestei legi nu au Post exer-
citate de catre guvernul dela 11 Februarie si ca dela acea zi In care a rasarit
www.dacoromanica.ro
MESAGIUL LOCOTENENTEI DOMNE$TI DIN 1866
185
soarele libertatii pentru tara, nici un proces de press nu a venit sit aduca
vre-o Impiedicare on cat de mica liberei expresiuni a opiniunei publice.
Ca o masura de libertate 1}i de fnlesniri In relatiunile dintre oameni, guvernul
a desfiintat masurile vexatorii, care erau pentru cererea $i cercetarea pasapoarte-
lor dela calatorii care veneau In Romania. Este bine dovedit pretutindeni ca
formalitatea pasapoartelor supara 13i jignesc interesele, Mr& de a fi o garantie
serioasa in contra oamenilor celor r &u intentionati.
In justitie unificarea legislatiunilor diferite a amandoror Principatelor, a

raspuns la o trebuinta simtita $i a contribuit mult la Intarirea unirii. Asemenea
avem a ne felicity Si de introducerea la not a codicelor franceze precum $i a altor
legi. Regretam trisa ca in lucrarea for care a fost amanata fare cuvant atatia
ani, Si a fost facuta In cele din urma cu prea mare iutsala, nu s'a tinut Indestul
mama pentru mai multe parti din ele, de a se pune In o mai bun& armonie cu
starea noastra social& $i cu obiceiurile facute prin legile cele vechi. Vom luers
continuu, domnilor, pentru a ameliora legislatiunea noastr5. In vigoare.
Organizarea noastra judecatoreasea last" Inca mult de dorit. Nouile insti-
tutiuni care fac parte din ea, le-am gasit unele functionand. Portareii i-am
infiintat $i fricep a functions, judecatorii de plasi nu aunt Inca infiintatl. Pe
langa aceste lipsuri nestabilitatea In magistrature care in loc de a dispare, am
gasit-o ajunsa la culme, un personal judecatoresc In mare parte au ales, sau
neindestulator pentru nouile proceduri, trista stare a Inchisorilor, si indraznim
a o zits, un spirit de a face din justitie un instrument politic, toate aceste au
contribuit de am gasit lucrarile judecatoresti, procesele i mai cu osebire instructiunea proceselor corectionale si criminale, fn o situatiune putin satisfacatoare
gi ell am intampinat multe reclamatiuni. Ne-am ocupat domnilor $i dead tnainte
ne vom ocupa cu totii, pentru a face ca in toate privirile, justitia sa fie o adevarata garantie pentru viath, onoarea ei averea cetatenilor.
Evenimentele dela 11/23 Februarie au probat lnvederat natiunii c& moralul armatei n'a suferit de demoralizarea $i coruptiunea ce cuprinsese ramurile
societatii, patriotismul armatei suferia cu indignatiune calamitatile ce In curs
de seapte ani au apasat Romania. Dar dads, moralul armatei era Intreg, sub raportul material ea a fost In cea mai completa dezordine administrative.
La 11 Februarie efectivul armatei era adus la mai putin cleat jumatate,
prin liberarea anticipate a dour), class gi prin neputinta In care se afla guvernul
de atunci a umples golurile in fah cu noua lege de recrutare din 5 Decemvrie
1864, promulgate In puterea Statului dela 2 Maiu, guvernul de astazi considerand
greutatea serviciului, au cerut si au dobandit autorizarea puterii legiuitoare
spre a chemb, sub drapel un contingent de 4000 oameni.
In toate serviciile se afla un personal numeros si nefolositor pe care guvernul
spre a descarcb. bugetul 1-a suprimat, pozitia acelor ofiteri garantata de Iegea din
3 Decemvrie 1864 a fost asigurata prin solda de neactivitate.
In privinta administratiei guvernul s'a aflat in rata unor contracte, din care
pe unele a fost nevoit a be respects iar pe altele le-a desfiintat.
Astfel este contractul Incheiat pentru lemnele si furajul trebuincios armatei, care din nenorocire expiry la finele acestui an.
Acest contract deli prin publicatie se propuneb, a fi pe termen de un an,
Ins& la darea In Intreprindere s'a regulat a fi pe trei. Deosebit de aceasta mai
este Inca un supliment de contract pentru dorobanti in privinta caruia nu s'a
www.dacoromanica.ro
12
186
C. I. BAICOIANU
facut cea mai mica formalitate, calcand astfel regulamentul financiar. Pretutindeni se vede aceiagi risipa. gi aceiagi nepasare pentru banii publici.
Guvernul de astazi a luat masuri spre a pregati caietul de Insarcinari, f acandu-se licitatie in toate oragele Romaniei pentru aprovizionarea acestor articole pe districte gi In spiritul legilor existente.
In aceiagi categorie cad gi contractele cele noui facute cu diferiti antreprenori
pentru Imbracamintea armatei gi pe care guvernul de astazi a Post silit a le

respects, mai ales ca unele dintr'ansele au gi expirat.
Pe IMO, acestea Imbracamintea, marele gi micul echipament, campanament
gi harnagament, mai cu seams care astazi se afla, In depozit, este mai de tot
necomplet, caci o mare parte dinteansul se compune din bucati ce nu se pot
adapt& unele la altele.
CAt pentru gelele Infiintate fara licitatie pentru dorobanti, ele sunt atat
de rele bloat In IntAia zi a punerii for in serviciu cea mai mare parte dintrInsele
s'au sfaramat. SA nu trecem Ins& cu vederea ca fiecare din aceste gele au costat
9 gi jumAtate galbeni. Este adevArat ca s'a plAtit reparatia for de dare antreprenor, dar nu este mai putin dovedit cA calitatea este din cele mai role.
Sgomotul ce a produs contractul Godillot, sumele colosale ce ar fi legit din
taxa, data acest contract gi-ar fi avut cursul lui, satisfactia eclatanta, ce s'a dat
intereselor Statului gi opiniunii publice de dare Corpurile Legiuitoare, ne face
a nu mai stings acest subiect.

Pentru lipsurile existente s'au fAcut cuvenitele publicatiuni gi in curAnd se
vor umple golurile produce In proportie cu mijloacele de care dispunem.
Este necesar cu toate acestea, de a se crew in cele 4 divizii militare teritoriale ate un depozit de frnbrActninte, campament, harnagament si altele,
care O. cuprinda efecte cel put,in pe trel ani. 0 asemenea dispozitiune ar fi din
cele mai nemerite, scutind pe Stat de enorme transporturi gi punAnd In pozitiune
pe oameni de a Ewa, pe data efectele ce le pot fi necesare.
In curAnd regulamentul asupra subsistentei se va da In deliberarea Comi-
tetului consultativ, regulament menit a da rezultatele cele mai satisfacatoare

pentru hrana oamenilor.
Un proiect pentru o manutanta militarA s'a dat In deliberarea Consiliului de
Minigtri, la timp se va dovedi avantajele unui contract In aceasta privinta asigurAnd soldatului un nutriment bun gi sanatos.
Un regulament asupra transportului exist& In legislatia noastra, militarA

Inca din anul 1864, din nenorocire Insa niciodatA nu s'a aplicat cu sinceritate,
pagubele gi cheltuelile ce a suferit Statul o probeazA indestul, asemenea gi transportul furniturilor lui Godillot directe gi indirecte, care era apArat gi de dreptul
de vamA.
Dada. s'ar fixa data pentru totdeauna In Cara noastrA etapuri ca gi in celelalte State bine organizate, dad), prin Camera, In schimb de alto drepturi, satele
Invecinate de case militare, s'ar obliga cu transportul munitiunii, atunci economii considerabile ar rezulta, pentru tezaurul public gi ar lips1 data pentru
totdeauna abuzurile la care dau loc o asemenea lacuna. Spiritul de economie ei
interesul armatei cere imperios o asemenea mAsurA.
Un ce care a dat nagtere in foarte multe abuzuri, este fArA IndoialA progoanele gi misiile. Cati bani s'au cheltuit In socoteala acestui articol, numai congtiinta
color ce au Incuviintat o poate gti, destul numai cA sunt persoane care gi-au
www.dacoromanica.ro
187
fe,cut ale for interese particulare In contul Si in detrimentul Statului. In administratia central& guvernul actual a introdus mai multe modificari folositoare,
inspectoriile de granite, si de dorobanti desfiintandu-se si crearea unui al patrulea comandament, aunt masuri menite a da cele mai bune rezultate, atilt din
punctul de vedere administrativ, cat si din acel economic.
Corpul uvrierilor g&sit desfiintat, s'a reorganizat pe un alt picior Corespunzator cu misia la care se destine,. Guvernul se va ingriji a pune fabrics de pielarie
pe un picior mai regulat, spre a pute& indestula armata cu cismele trebuincioase,
perfectionarea unei asemeni industrii in tar& la noi, ar da cele mai bune rezultate
sub toate raporturile, precum si dace, postavurile s'ar putee, cump&ra din tare.,
acestea negresit s'ar perfectiona, industria ar lue, un mai mare sbor, armata va
fi totdeauna bine imbr&catA, la timp si mai ieftin, iar banii ce se varse, ar ramane
tot In tare,.
Ministerul de Rezboi posed& o pres& de mai multi ani, cheltuelile fe,cute
nu aunt nicidecum In raport cu ceeace a putut produce, guvernul va lue, masuri
pentru a Imbunate.t1 starea ei actual/1.
Spre a ajunge la un control mai eficace, spre a se da, un mai repede curs
tuturor serviciilor $i a Intampina la moment orice trebuinta, este necesitate de
a se marl cu mult personalul intendentei militare si a ofiterilor de administratiune,
in proportie cu efectivul armatei $i conform cu legea organizatiei.

Fiecare serviciu administrativ precum corpurile de trupil, pedestre si calare,
regulate $i neregulate, spitalurile militare, depozitele de tot felul, subsistenta,
transporturile, uvrierii, campamentul si altele, vor avea atunci ofiterii sai speciali de intendent& $i de administratiune. Niciodat& nu vom putea ave& o armat&
bine organizat& pants c&nd nu se va organize, mai intaiu acest serviciu. Succesul
chiar intr'o campanie depinde de multe on dela o bun& administratiune.

Casa Dotatiunii Oastei infiintath prin legea din 28 Martie 1862, are un
capital de mai mult de un milion gi jumatate, acesti bani del tezaurul aye&
mare trebuintil de dansii $i In virtutea legii trebuie s& se prefere, acesti bani
se ail& dati cu imprumut pe la particulari favorizati de fostul guvern.
Casa de Dotatie prin legea dela 3 Iu lie 1865 este ins&reinat& a pl&t1 pensii
gi ajutoare subofiterilor si soldatilor race* infirmi din cauza serviciului.
Cu toate aceste insarcirari Casa de Dotatie merge prosperand F}i deacum
se poate asigure, guvernul de folosul ce va aduce aceast& institutie administratA
cu probitate.
Dela organizarea armatei si marirea efectivului eau s'au construit o multime
de cladiri militare, s'au cheltuit milioane pentru infiintarea for si cu toate acestea
lipsa se simte atilt In Capital& cat si In celelalte garnizoane. Cele aflate, dell In
mare parte noui, Bunt construite in conditii role, unele stint amenintate de cadere
si soliditatea for compromis& pan& a inspire, temere trupelor ce be locuesc. Iasi,
vechea Capital& are toate zidirile sale militare intr'o complete stare de ruin&
$i de nu se vor Iu& grabnice mitsuri nu vor mai fi In stare de locuit chiar In iarna
viitoare. Ace las lucru se poate zice de cazArmile din Galati si Braila, aci In
celelalte orase trupele aunt cazarmate In cladiri inchiriate, care absorb cea mai
mare parte a capitalului bugetului destinat cladirilor militare. Jumittatea anului
nu s'a terminat si acest capital al bugetului se afle, sleit prin inchirieri yi reparatii superficiale a cladirilor amenintate de mine,.
Ditch dela cazarmarea trupelor regulate trecem la ace& a color neregulate
www.dacoromanica.ro
188
C. I. BAICOIANU
$i la pichetele dupe fruntarii, gasim au' gi mai Intins, cele ce exist& In Romania
de dincoace Sle Milcov Bunt Intr'o stare deplorabillt, cele de dincolo de Milcov si
mai cu seam& pe fruntariile despre Rusia stau nefnfiintate nici pan& astazi,
nkte bordeie mizerabile, asezate la distant imense care fac supravegherea iluzorie, formeaza singurul adapost al granicerilor, tocmai locurile unde aceasta
institutie noun cautil, In a se introduce, procurand gardei de fruntarii toata comoditatea $i departand orice ar fi putut a-i desgusta de aceasta sarcina ce li se
impunea pentru prima ()era.
In fate unor asemenea rele, (Jou& masuri importante s'au luat:
1. S'a numit o comisiune mixt& de arhitecti civili $i militari care studiaza
cladirile ce exista. Acest studiu are de stop a verifica dm& cladirile militare aunt
executate fntocmai dupa planurile $i devizurile proiectate, de prezinth defecte de
constructii, care compromit existenta for $i In fine de a propune mijloacele de
aplicat pentru a asigura soliditatea lor. In momentul actual aceasta comisie

Inca nu si -a terminat lucrarea sa.
2. Dup& studiul facut pe fruntariile Rusiei, s'au determinat locurile unde
se vor aveza pichetele de graniceri, precum $i acele unde stint a se face puturi
sau fantani, eaci este cunoscuta lipsa de ape ce exista, In acele localitsti. S'au
determinat apoi tipuri de pichete de o constructie simply, solid& si economics.
Aceste constructii a caror cost se urea aproape la un milion, trebuesc
executate cat mai In grabs $i e nevoie a se aloes pe data creditul necesar.
Mader In privinta cladirilor militare, trebuintele aunt cele urmatoare:
1. Asigurarea soliditatii si o reparatie radical& a cazarmilor si cladirilor
militare din Bucuresti, Iasi, Galati, Braila $. c. 1;
2. Constructii de cazarmi $i hoteluri pentru comandamente si serviciul
intendentii In fiecare din eels patru divizii teritoriale ale tarn;
3. Constructii de magazii de Imbracaminte, depozite de arme si magazii
de praf In fiecare divizie teritoriala, transportarea acestor obiecte din Capita la
este totdeauna costisitoare, deosebit de greutatile ce educe In serviciu nemul-
tumind pe data lipsurile trupelor, deteriorand obiectele transportate, mai cu

seam& praful de pusca, cartusele, armele $. c. I;
4. Reparatia pichetelor ce exists si fnfiintarea din nou a celor depe frontariile Rusiei.
Toate trupele de linie cat pi granicerii s'au gasit fnarmati cu pusti ghintuite,
un aprovizionament fnsemnat exists In depozitul de arme. Dorobantii nu mai
poseda arme neghintuite transformate, armature for este mai toata afarik din
serviciu.
Multe din armele trupelor cat $i cele din arsenal, de$I aduse In anii din urma
$i platite ca noui, s'au aratat de inspectiile de fnarmare afar& din serviciu gi

ceeace e mai gray cu deosebire In calibruri. Aceste arme s'au fnlocuit pe data
cu alte bune luate din arsenal.
Inlocuirea armelor rele din corpuri gf fnarmarea garzei Rationale ameninta
a slob toot& rezerva noastra de fnarmare, e dar de neaparata trebuinta a se cornpieta arsenalul, sau a se cumpara arme deosebite pentru garzile ortkenepti.
Organizatia stabilimentului de artilerie astfel cum era pan& la 1 Martie,

Impiedeca desvoltarea $i progresul lui, concentrate sub o singura directie nu se
puteau dirija cu fnlesnire $i aducea marl complicatii In contabilitate gi control.
Varietatea cunokitintelor a celor Insarcinati cu directly., trebuia neaparat
www.dacoromanica.ro
189
s& fie un obstacol la studiul complect al fiecarei ramuri: pirotechnie, fabricare

de arme, de praf, de capse, stupile p. cl. ce Impreuna, compun stabilimentul
artileriei.
Magaziile de material primitiv ce se Intrebuinteazit In diferite atelieruri,
s'au gAsit neaprovizionate, deli mare cantitate de lemne Mate in padurile

man&stirepti, putrezeau mai toate pe locurile de Were.
Manufactura de arme abia a produs cateva pupti de lux, a caror pret

calculat devine de necrezut din cauza lipsei de material pi de lucratori necesari. Fabrica de praf, Intaia necesitate a unei armate, a rAmas ca pi cand ar
fi fost instalat& a doua zi dupe descoperirea prafului, sume imense s'au cheltuit
pentru stabilimente a caror trebuint& e Indoioas& si nici macar un ban pentru
fabricarea unui product ce pentru armata e tot atat de necesar ca gi painea
de toate zilele.
Patrunpi c& organizatia stabilimentelor militare a fort obstacolul principal al avantajelor ce trebuie sA dea armatei, aceste stabilimente au primit
o noun organizatde. Fiecare specialitate: directie de artilerie, manufacture de
arme, pirotechnie, fabricA de praf pi-au dobandit independenta lor, puce fiecare sub un ref direct pi independente de pelelalte parti ele se pot supraveghea
cu eficacitate In lucrare, se pot administra pi control& cu Inlesnire si corespund
apoi cu principiul economic al diviziunei muncei.
Fabrica de praf a trebuit mai cu seams a trage toata atentiunea. Chiar

in bugetul acestui an s'a prevazut o parte din sums, necesara reconstructiel
ei gi lucrarea va Incepe peste cateva zile.
Lemnele Mate In pAdurile nanAstirepti ce zaceau In putreziciune s'au
examinat de oameni speciali, s'au ales cele ce se mai pot Intrebuinta pentru
constructii, restul e destinat focului mapinelor de vapor. IndatA, ce munca
p&mAntului va Ms& timp liber taranilor, se va Incepe transportarea lor In
Bucurepti.
Batalionul de geniu ce nu se deosebea de celelalte arme cleat prin numele

situ, afar& de cateva lucrari nelnsemnatoare de terasamente ele nu faced alt
serviciu decat acela al unui batalion de linie.
S'a cautat a se da trupelor de geniu o organizatie in timp de pace analoaga cu aceea ce trebuie s& aiba in timp de rasboiu, s'au organizat pe companii.
Din 4 companii una formeaza pontonierii, trup& ce lipsia cu totul gi fArA de

care o armata In campanie nu poate face nici un mare.
In buget s'a prevazut crearea unui material de poduri, a carui constructie
proiectata va Incepe Indat& dup& sosirea lemnelor taiate din padurile
mAnbstirepti.
Celelalte trei companii de sapatori, depi serviciul garnizoanei nu le permite

Indestul a se aplica pcoalelor speciale trupelor de geniu, cu toate acestea Incep
deja confectionarea gabionajelor, facerea tranpeurilor, p. c.
Pentru trupele de geniu este de prima necesitate Infiintarea unui arsenal
de geniu cu materialul trebuincios.
Deosebit de tunurile vechi neghintuite, armata posed& tunuri ghintuite
de 2 modele, uncle fabricate In Franta aunt Intocmai dui:A modelul francez,
altele aduse din Belgia s'au depus In arsenal, avand fnAltatorii lor neapezati
la constructia lor. Sosirea uneltelor comandate au Intarziat pA.n& scum apezarea
acestor fnaltatori.
www.dacoromanica.ro
190
C. I. BAICOIANU
Materialul In trasuri este destul de complet, a Yost ins& rau confectionat,

trasuri nici de un an In serviciu au trebuinta de reparatii. Aceste reparatii au
Inceput a se executa $i se fac treptat pe ate o baterie.
Furgoanele de transport ale trenului aunt In mare parte afar din serviciu, cb.teva erau construite In anul trecut, o lips& tneemnata exist& din cauza
nenumaratelor transporturi ce stint de facut, transporturi cauzate prin lipsa

magaziilor si a depourilor divisiunilor teritoriale.
Constructia de furgoane noui s'a pus In lucrare.
Una din mostenirile cele mai ruinAtoare lAsate de guvernul trecut este
fonderia dela Targoviste, comandat& in strilinAtate far& nici un devis sau
proiect prealabil, mai toate masinile se aflau aduse $i constructiile in parte

clAdite.
Costul atAtor masini cat si cladiri, neplatite nici pan& astAzi se urea la
mai multe milioane Qi creditele extraordinare ce se alocau erau anulate de Ca-
mera precedent& Iata In ce situatie se aflA Ministerul de riizboi in aceastA

chestie.
Fondarea acestui stabiliment e de o trebuintA indoioas6.: a turn& tunuri

In Cara, In lips& de materia primitiva a carui import se poate poprl, este a
incerca aceeas greutate ca si cAnd am educe tunuri din strainatate. In lipsa de
lucrIttori se vor incerca cele mai maxi dificultati In lucrare, Qi chiar aceste dificultati invinse, pretul unui tun fabricat la noi va fi de zece on mai mare
decAt Pam cumpara aiurea. Presupuind toate aceste obiectii nefondate, fabrica de a lucre. chiar astfel, ca produsele ei se fie de valoarea celor ce am import& din strainatate, ea va fi condamnat& a et& In nelucrare eel mult dupA
2 ani, caci dup& acest timp ea ar produce mai mult cleat am putea intrebuinta
In zece.
In fine Inlaturand chiar Qi aceasta obiectie, a ere& la noi o fonderie de
tunuri de otel topit, este a debut& f}i a Incepe a fabric& ceeace celelalte puteri
recunosc de ran.
Cu toate aceste inconveniente recunoscute acum de Ministerul de 1.52boi, constructda acestei fonderii trebuie s& se urmeze, masinile fiind coman-
date si aduse, constructiile incepute. A renunta acum este de a pierde mai
mult deal de s'ar popri continuarea ei.

E dar de neaparata trebuint& a se prevedea in acest an $i creditele cu
care sa se plateasca acest stabiliment.
Dou& mAsuri Insemnate au procurat In anii trecuti fondurile cu care s'a
plAtit o parte din armele si tunurile aduse din strainatate.
1. Ofrande de bani prin subscriptiuni pentru cumpArare de tunuri;
2. Impartirea armelor neghintuite comunelor ce le-au platit din cutiile
sAtesti.
Cea mai mare desordine s'a gAsit In privinta acestor sume In cele mai
multe districte, sume adunate netrimise complet, In altele sume instrainate
Emu subscrise Qi neadunate Inca.
0 parte din bani se ail& la Ministerul de Rkboi, alt& parte la eel de finante, la Ministerul de Interne ei In fine chiar pals districte, nici o masurA
de control luatA, nici o dispozitie pentru intrarea acestor bani In bugetul
Statului.
www.dacoromanica.ro
191
Indata dupa cercetarea acestei chestii s'au Iuat informatii de pe la toti

prefectii, s'a ordonat stra.ngerea sumelor neadunate Inca, urm&rirea color ce
au Instra,inat banii ei In fine s'a dispus intrarea banilor ramaei astazi disponibili In bugetul armatei la capitolul Inarmarii.
Fabricarea prafului e un monopol al Statului, vanzarea lui se facet de
Ministerul de Razboi la cativo, comercianti care singuri puteau Indeplini
formalitatile cerute de garantil, etc., aceetia apoi faceau vanzarea In amanunte.
Pentru ca oricine sa-si poata procura, praful cu Inlesnire ei In once localitate s'ar ants., pentru a raspandl fntrebuintarea prafului ei a marl astfel beneficiul ce face Statul din vanzarea lui, s'a dispus acum ca Ministerul de Finante
prin agentii perceptori ai contributiilor sa facto, vanzarea In toata Cara. Un
regulament In aceasta privinta se elaboreaza acum.
Importarea armelor de lux eau de va.nat era supusa la o multime de formalitati Impiedicatoare comertului, abuzuri de tot felul se comiteau In aceasta
privinta, fare ca cu toate acestea a se putea tine vr'un control de armele importate. Pentru a evita asemenea inconveniente s'a lasat fiber& importarea oricarei arme, Mara de armele de razboi. 0 simpla declaratie a comerciantului
e toata formalitatea de fndeplinit. La caz de Indoiala sf cand declaratia ar fi
falea, comerciantul este supus unei amende insemnate. Raspandit pela punctele
frontierei depe Dunare, materialul flotilei se compunea In mare parte din
barci afara din serviciu.
Un bastiment cu vapor e comandat la Lint Inca din anul trecut. Cu suma
cheltuita si de cheltuit cu acest bastiment s'ar fi putut mai bine fnlocul ma-
terialul cu bard, ealupe, etc. pentru pazirea Dunarii.

Un atelier al flotilei ce se afla la Braila dupe ce se va termina organizarea
lui, va Incepe pe data constructiile necesare flotilei ei pichetelor depe Dunare.
Pan& In anul trecut materialul pompierilor se compunea din pompe vechi
toate In neputinta de a mai servl. Materialul cel nou adus din Franta n'a putut
fnlocul pe cel vechi, caci adus, neputandu-se tart cleat cu bratele, nu e conform
organizatiei pompierilor noetri ei mai putin Inca cu trebuintele oraeului. Di-
stantele fiind mari si numarul posturilor de pompieri, neputandu-se marl

far& a marl ei efectivul for, precum ei a era o multime de cladiri mici, s'a dispus
Indata transformarea materialului adus, astfel ca sa i se poata Inhama cai.

Lipsa de fonduri a Impiedicat Inceperea acestei lucrari.
Dupil executarea acestei transformari a materialului cel vechiu, i se va
face o reparatie radical& ei se va trimite pompierilor din Iasi.
In ceeace priveete contabilitatea centrals, credite Insemnate In sums de
peste 15 milioane au Yost deschise contra dispozitiunilor legei contabilitatii
ce s'a respins de fosta Adunare dupa cum este cunoscut, iar conturile exercitiilor anilor 1863 ei 1864 ce se aflau nefncheiate, s'au ei Inaintat Ministerului
de Finante spre a se supune Onor Adunarii cu cele generale.
Trecand la contabilitatea corpurilor ei diferitelor servicii speciale, pe de
o parte precipitate introducers Inca dela Inceputul noului sistem de contabilitate, far& a se 'Asa contabililor timpul necesar spre a-1 studia dupa cum se
urmeaza fn toate partile In cazuri de adoptari de sisteme noui, iar pe de alta
lipsa regulamentelor trebuincioase tuturor serviciilor, cad cele existents Bunt
impracticabile In cele mai multe din partile for, a Post unul din cazurile principale care a adus cea mai mare confuziune In contabilitate. S'au luat grabnice
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
192
dispozitii atat spre modificarea acestora, cat si introducerea celor ce mai lipsesc
spre a putea ajunge nu numai la o contabilitate regulata, dar si la un control

mai eficace In privinta fondurilor, conform dispozitiilor legii contabilitatii
generate. Pe langa celelalte marl ocupatiuni politico si nationale ce avea acest
guvern, Cultele $i Instructiunea Public nu a atras mai putin atentiunea lui.
Biserica si scoala sunt de bun& seam& organele putintei pentru triumful
binelui, al dreptului, al adevArului $i Indeosebi al romanismului. Biserica
si scoala sunt altare sfinte la care impartkirea cu taina cuvantului schimb&
pe omul Intunericului In bArbatul luminei, pe omul p&ma.ntului si al egoismului,
in omul cerurilor si al devotamentului. Biserica si scoala, iat& In ce stare le-a

gasit revolutia roman& dela 11/23 Februarie.
Sub sfanta arip& a bisericii se adumbria alt& data tot ce era mare, generos
$i roman. Independents bisericii era scutul independentii si dreptatii cetAteanului, precum gloria cetateanului era gloria lui Dumnezeu, caruia eroii patriei
noastre ridicara atatea altare de cate victorii repurtarA. In timpurile de cadere,
de dureri 5i de doliu, biserica noastr& fu nu numai altarul lui Christ, dar si
al dreptatii si al nationalitAtii. Domnii rai si despoti $i mai apoi chiar ostiri
de invaziune n'au cutezat sit pun& o man& sacrilegi& asupra acelui altar sfant,
dar ceeace dansii n'au cutezat, au fmplinit regimul din urma, caruia ziva de
11/23 Februarie i-a pus afarsit.
Acel regim e 5tiut de toti ce a 'lout din sfanta independent& a bisericii
noastre. Cu legea pentru sinod el a lovit credinta strabuna. Cu legea de asimilare a capilor bisericii romane cu functionarii ordinari ai. Statului, cu legea
care hotarkte ca ei sa nu mai fie alesi ca In trecut, ci numiti $i sec* dupe

bunul plac al Domnitorului, s'a sdruncinat adanc altarul, s'a zdrobit In el
azilul vechiu al independentei cetatenesti, s'a fnchis se pare pentru totdeauna
lista mitropolitilor cetateni romani ca Grigore, Dositeiu, lacob, Stamati,
Veniamin.
Guvernul din 11/23 Februarie a fault din act:last& trista perspective ce

regimul trecut las& bisericii romane, una din primele sale preocupari. Proiectul
de lege pentru a fnapoia bisericii marea sa misiune divin& si roman& e deja
pe biuroul onor Camerei, cAreia fi ramane sarcina cea mare de a reds definitiv
bisericii romane rolul civilizator $i national ce a avut si care se cuvine a-1 'Astra.
Tot Camerii romane fi este lAsatil misiunea de o potriv& de mare $i sfanta
de a slAvi umbrele mahnite ale atator sublimi sarguitori si fnzestratori ai Bisericii. 0 rea interpretare de cAtre regimul trecut, a vorbei secularizare, nu nu-
mai c& a sfasiat far& fnfiorare testamentele, cuvantul ultim si sfant al color
ce murirA, dar Inc& a desecat prin aceastA faptii, din inima roman& avutul
simt de alt& datA pentru faceri de bine. Far& a deprinde mai intai pe romani
sA consacre aiurea averea ce In trecut ar fi dat-o bisericilor, pentru fapte bune,
legea de secularizare rail Intzleas& a zis generozitatei romane: nu mai da nimic
la biserici, cad averea ce le fncrezi pentru fapte bune va Beryl unor guverne
pentru cheltueli ruinAtoare $i delapidari.
E timp ca aceastA neinteleapta, nedreaptA si chiar nemoralA interpretare
a vorbei secularizare de averi mantistiresti a& fnceteze. E timp ca Statul sA
redea facerilor de bine, scoalelor vechiul for capital material, fncredintat de
strAbuni Ingrijirii bisericii. BinecuvantArile acestor sfinte umbre vor umple
mai bine lAzile Statului, de cum le-a putut umple nep&s&toarea sfkiere a
www.dacoromanica.ro
193
vointei for depe urma. Aceasta reinturnare a averilor clericale, nu In mainile

a catorva calugari, aceasta
nimeni n'o cere ci la adevarata for menire,
tar la scoli, ca prima dintre binefaceri va redeschide poarta generola scoli
zitatii romane, pe care vor mai reintra ca In timpii trecuti de pietate si glorie,
gi alti noui Inzestratori ai institutiunilor publice, caci se va fi dat asigurarea
dorita de cei ce testeaza, cA vointa for va fi lege, legea cea mai mare din legi,
legea Inaintea careia se inchina pa.na $i marea si netArmurita putere legiuitoare a tarii: Adunarea.
Deocamdata pan& sa se poata organizes o cases specialli din averile clerului
destinata la scoli si faceri de bine, guvernul calla sa mai aduca 'Meer unele
Imbunatatiri materiale pela manastiri si biserici. Cele mai multe din acele monumente ale gloriei sau pietatii strabune cad In ruina, dela unele n'a rama,s
nici piatra de piatra $i la multe, lucrarile de restaurare Intreprinse cu cativa
ani In urma, stau neispravite cu pierderea materialului adunat $i a zidurilor
descoperite. RuinA si nedreptate. Bugetul cultelor dupa cum era aids:tuft de
regimul trecut abia lases monahilor qi monahiilor dela manastiri, cu ce WI. nu
mom% de foame. Sunt manastiri carora li se dedea cate 8-12 parale de Intreteinere pe zi de monah. Prin noul buget al Ministerului de Culte, se ridica suma
aceasta la un leu.
Cand Statul era spoliator si nedrept, indivizii $i ei, numai sa poata, vor fi
spoliatori si nedrepti.
Pe cand regimul trecut deturna dela vointa strabuna averile donate la

biserici gi manastiri, seful Statului si dupes el toti cat au putut, deturnau din
acele averi chiar in profitul for particular. Ministerul dela 11/23 Februarie,
si-a facut si I i va face datoria de a urmarl reIntoarcerea catre Stat a mosiilor,
proprietatilor, mobilelor $i imobilelor respite cu diverse pretexte 01 numiri sub
regimul trecut. Justitia la care guvernul va face apel la trebuinta si la care a
si Inceput a face, va dovedl tarii ca ea este. Si in ajutorul justitiei vor vent toate
Inmultitele comisiuni de ancheta, compuse din barbatii cei mai onorabili ce

avem, pentru a constata Instrainarile, furAturile, risipirile de tot felul ce publicul le cunoaste si care abia au Inceput a se semnala atentiunii guvernului
dela 11/23 Februarie.
SA nu tie stanga to ceeace face dreapta ta *. Acest precept crestinesc
era In adevar aplicat Intr'un inteles personal sub regimul trecut, cand era vorba
de a Impart] acei 800.000 lei trecuti In bugetul Statului pentru mili. Avea parte
dela aceste mill tine putea, qt putea nu numai tine era In adevaf batran, beteag,
lipsit de panes zilnica, Inconjurat de multi copii sarmani, dar mai de multe on
puteau cei care aveau, puteau indivizii traind din mijloace proprii suficiente
i uneori chiar cei care traiau din mijloace neavuabile. In adevar nu stia stanga,
nu stia nimeni ceeace se faced cu acei 800.000 lei din casa Statului.
Ministerul Cultelor pi Instructiunilor Publice spre a curma abuzurile Invederate ce se comiteau la Inscrierea la mile, a Impartit capitalul milelor pe
primariile din tarn $i le-a dat facultatea a revedea toate listele vechi, a sterge
din ele pe toti cei ce nu merit& ajutor si a inscrie la aceste ajutoare pe adevaratii
saraci.
Stiti, domnilor deputati, prin ca.te faze si putem zice prin ate greseli s'a strecurat Oral acum o chestiune mare, chestiunea manastirilor Inchinate. Guvernul
dela 11/23 Februarie a gait toate milioanele ce au fost votate de Camera, chel-
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
194
tuite de fostul guvern In alte trebuinte, noul fond votat de Adunarea trecute. a
fost fAcut astfel, in cat sa aduce, numai o pagubli, insemnata Statului, gi In
realitate n'a fost decat o iluziune gi chestiunea a 'limas Intru toate nerezolvatA.
Guvernul actual silit a se ocupt pe deplin cu chestiunea politic& ce privet& deadreptul a noastr& nationalitate, intelegeti ce. i-a fost din mai multe puncte de
vedere peste putinta a o trot& gi aduce Is capat astazi gi aceasth mare afacere.
Tabloul instructiunilor publice nu este cu mult mai surazator decat at

cultelor. Dac& vorbim de E} con nu putem nega, progrese realizate In cantitate,
n'am putea Ins& afirma ce. s'a facut oarecare progres gi prin calitate. Cateva
sute de gcoli noui rurale, urbane gi secundare, s'au deschis In anul Incetat, dar
aceste aunt departe de a fi Indestulat trebuinta. Din peste trei mii de comune
rurale alai& 1300 au gcoli, dar ce gcoli, In ce calitate 1 A avea gcoli va s& zic& a
avea un ce complex, este a avea local pentru gcoala, este a avea gcolari pentru
local, este a avea carti pentru gcolari gi in fine invatatori.
A avea numai una din aceste, nu este a avea gcoalA. Foot -au gcoli care sit
le aib1 pe toate? RAspunsul trist dar adevArat este: nu.

$coala este ca gi biserica. Ea are nevoie de local propriu al se.u, sub pedeapsa
de a fi inapt& altfel desvoltarea pedagogice., dictat& gi mai ales igienica.

In mod absolut se poate zice ca, mai nici una din gcolele noastre nu are local
propriu. Ceeace se cheame. local de gcoal& In comunele rurale, este In general
o mizerabil& guilt, In care zapada gi ploaia strabate, dar In care nu strabate gi
lumina, In care vantul sunk dar in care aerul se conrupe cand aunt adunati
gcolarii, In care umezeala curge pe pereti gi Infiltra In corpul gcolarului nesane.-
tatea.
Ceeace se cheam1 locale de licee gi gcoli secundare, sunt nigte case private
sau cumparate dela privati, In care nu sunt sale de dormitor nici de clase, ci
nigte mici dal undo se respire. infectlunea gi moartea. lath starea igienic& a
gcoalei de fete gi a liceului Sf. Sava, cele mai vechi ce avem In tax* age. cum
raporteaza. textual comisiunea medicala Insarcinate. cu inspectiunea igienice. a
acelei gcoli:
4 La 15 gi 16 Aprilie curent, subsemnapi revizuind internatul, l'am gesit

In conditiuni putin Iavorabile, curtea nepavata, Imprejurare care reduce la
un minimum singura migcare muscularA care ar pute& inlocui exercitiul gim-
nastic pan& la un punct oarecare, salele pentru lectiuni umede, dormitoare

cu desAvargire insuficiente gi spatiul for abia Incapator pentru jumatate din
numarul elevilor care be ocupA.
Ceeace se numegte infirmeria este o camera. umede., lipsita de lumine. directs,
abia Incapatoare pentru 2 bolnavi, fAre. de infirmier, care nu posed& nici obiectele
cele mai neaparat trebuincioase pentru un asemenea stabiliment, nici mAcar o

mescioarA care a& se pun& Mug& pat, un scaun, un pahar, un lighian... *.
lac& acum gi raportul relativ la Scoala Central& de Fete:
nspectand Institutul Central de Fete, am vAzut gi constatat cu durere,

a In ceeace privegte partea materialk este inposibil a last acest institut In stares
de acum.
NumArul de 100 eleve fiind astAzi foarte mare In raport cu localul, face
ea In fiecare camera, se. fie paturile foarte dese, incat atilt din punct de vedere
igienic, cat gi al bunei cuviinte, nu se poate tolerA asemenea stare de lucruri Jo.
Ce puteA face Ministerul dela 11-23 Februarie In scurtul timp ce treed,
www.dacoromanica.ro
195
WA de mijloace financiare gi In fate unei asemenea stari de lucruri? El a f &cut

ce putea. Ministerul Instructiunii Pub lice a adresat un apel calduros proprietarilor, arendasilor si primariilor din comunele rurale, pe toti In numele patriei
si chiar si al intereselor for bine trite les, i-a indemnat a contribul la edificarea
de locale de scoalA. In vedere apoi ca asemenea locale se spera CA la toamna se
vor afla gata, Ministerul Instructiunii Pub lice a trecut in bugetul sau pe 1866
Infiintarea unei marl scoale pedagogice primary in Bucuresti, unde se poate
avea mai cu inlesnire concursul luminilor tuturor profesorilor celor mai buni.
Cateva sute de invatatori noui, mai bine pregatiti fn ast& scoala, vor forma
primul batalion sacru al luminii si al luptei pentru reorganizarea scoalelor primare.
DispunAnd de locale rele de scoala, data invatittura public& Inca a mai

reusit a aduna pe ici pe colea o junime generoash $i setoas& de lumina, a Post
numai multumita zelului yi patriotismului unora dintre profesori. Sunt, nu se
poate nega, cativo. $i din acesti apostoli ai civilizatiunii gi ai romanismului
can nu aunt tocmai la Inaltimea chemarii si cari mai adesea, cu nerespectul
legii s'au urcat pe catedrele publice. Legea poate curAt.I staulile lui Augias, dar
pentru ca legea sa facA aceasta trebuie slt fie o lege In adevar a libertatii si a
luminii, far nu legea prohibitiunii luminii, care ar venl de aiurea cleat dela guvern, legea prohibitive Invataturii care va fi brevetata dela guvern.
Si legea actual& a instructiunii publice, cu toate marile principii ce cuprinde:
obligativitatea $i gratuitatea instructiunii publice, nu este mai putin o lege

care regulamenteaz& 'Ana la ucidere, libertatea de invAtAmant, care sub pretext
ca garanteaza independenta instructiunii publice de fluctuatiunile politice, o

pune sub tutela indirect& a ministrului, prin intermediul unui consiliu permanent, compus, numit gi destituit tot de ministru, care ucide tool& initiativa
.si inteligenta din provincie, fn interesul unei centralizari mascat& cu termenele
fals interpretate de unitate de InvatAmAnt, care In fine a Post declarata de
neaplicabil& de cAtre chiar regimul ce a facut-o si a promulgat-o. Al actualei
Adunari nationale va fi dar acest merit, de a asigura luminii gi culturii nationale
adevAratele chezb,sii, modificand ceeace legea are de neaplicabil sau de aplicabil
numai cu paguba libertatii si descentralizArii bine trite leas& a administratiunii
InvAtAmAntului.
Acestei viitoare legi, de care guvernul se $i ocupa astazi va fi lasata marea

misiune a face din scoalele romane aceeace n'ar fi trebuit nici odat& sa lipseasca
de a fi: focarele nationale, unde sa se aprinza inima junimii de sfantul foc al

nationalitatii Qi sA fa lumina neinserata a stiintii.
CAnd scoalele noastre vor fi acele focare, ele vor Inceta lesne de a fi ceeace
sunt astazi: pepiniere de candidati la bugetul Statului, ele vor fi din contra
pepiniere de adevarati cetateni romani, care nu vor vedea In functiune numai un
mijloc de trai, ci un mijloc de a Beryl si de a face gloria tarii lor.
In vedere cu acest scop al scoalei, Ministerul Instructiunii Pub lice a trecut
deja In proiectul au de buget pe 1866 unele din mijloacele materiale necesare.
In vedere cu acest scop Ins& ar trebul ca cu o zi mai Inainte s& se Infiinteze In
toate partile, scoli de meserii, scoli de agriculture... spre a da activitatii romane o directiune alta dealt acea fatal& ce s'a primit pan& astazi cu putine
exceptiuni, In toate scoalele noastre.
Tot In vedere cu adevaratele scopuri ale invatamAntului secundar
www.dacoromanica.ro
gi
supe-
106
C. I. BAICOIANU
nor fji spre a da scoalelor toate garantiile, ca chiar f}i la carierele publice se vor
preferA pe viitor numai capacitatea gi meritele. Ministrul Instructiunii Pub lice
a pregatit gi urmeaza a supune Adunarii legea organic& de admisibilitate la
functiunile Statului. Aceasta lege va pune capat arbitrarului Qi nepotismului
gi va fi un fndemn mai mult la cultivarea mintii si la fnobilirea inimii, prin

frequentarea scoalelor.
Lucrarea binefacatoare a scoalelor these de o lege bunk, va fi 'secundata

In viitor Inteun mod foarte activ si de diversele institutiuni care atilt de puternic contribuiesc la cultura publica precum sunt scolile de bele-arte, de picture
f}i de muzica, bibliotecele, muzeele Q. c. 1.
Ministerul dela 11-23 Februarie a gasit scoalele de muzica fn completa.

disolutiune. Guvernul si Camera trecuta considerau muzica ca un ce de lux,
pe and ea ca toate artele e dovedit ca este cel mai eficace prin urmare cel mai
neaparat mijloc de lnobilare, de cultivare a inimii. Din acest punct de vedere
scolile de muzica, au fost, pe cat s'a putut, readuse In starea dupa regulamentele ce le privesc.
Cultura publica nu putin se foloseste dela diversele cursuri gi conferinte
publice gratuite, ce se introdusera cu succes si la noi, dup& exemplul altor tari
$i In curAnd cursurile publice pentru popor vor face din ceeace pan& acum
fost numai o Incercare, o institutiune stabila f}i pe deplin binefacatoare.
La aceasta cultura contribuieste mult presa, fie politick, fie Menu& si gtiintifica; aceasta din urma a gasit qi va 0131 In Ministerul Instructiunii Publice
deapururea Incurajarea gi sprijinul meritat.
0 instructiune menita de a da man fructe, este si societatea filologic&
decretata de Inalta Locotenenta si care a fost salutat& cu entuziasm de tara
Intreaga qi Inca de toti romAnii din provinciile dependinte de puteri straine.
Multumita acestei societati la care pentru prima data se vor Intalni frati pollticeste despartiti de secoli, putem spera a pune In curand un capat confuziunii
si anarhiei ce fatalmente urine, sit existe In limba., din cauza nouilor trebuinti
materiale si morale aduse de civilizare si mai ales de nouile codico de legi.
Dads a cultivA limba este a cultiva insus poporul, a se ocupA de istoria

trecutului unui popor spre a stabill, este a cercetA, a aflA din acel trecut Insus
viitorul national. Ministrul Instructiunii Publice dela 11/23 Februarie si-a
purtat dart), atentiunea si asupra acestei man Intrebari. Ca punct de purcedere
a lucrarilor istorice el a hotarlt lucrari pentru compunerea unui dictionar

biografic $i bibliografic al tuturor barbatilor can In tar& si In afara din tara,
In toate limbile si diversi timpi au scris ceva despre romani. Multumita acestui
dictionar lucrarea istoriei romAne se va usura pentru toti si vor fi cu mult Inlesnite qi lucrarile noui de cercetari, de documents gi scrieri despre romani.
La aceasta lucrare Ministerul urmeaza .a chiemA concursul tuturor istoricilor
no ?tri de renume din toate unghiurile RomAniei.
La 11 Februarie Directiunea General& a Agriculturii, a Comertului si a

Lucrarilor Publice s'a despartit de Ministerul de Interne pentru a forma din
nou un Minister deosebit.
Organizarea diferitelor servicii a acestui Minister s'a aflat foarte vicioasa.
Lucrarile In executare nu sunt supraveghiate cu exactitudinea ceruta; pe
cand o sum& Insemnat& de bani se tntrebuinteaza pentru Intretinerea unui
corp tehnic foarte numeros, care nu este Impartit dupa importanta lucrarilor,
www.dacoromanica.ro
197
/neat sunt puncturi Insemnate fere supravegherea necesara oi altele de mai

putin& importanta, unde inginerii au putin de lucru. Afar& de aceasta, aceleasi
persoane fiind Indatorate cu privigherea lucrarilor $i cu facerea proiectelor

pentru lucrari noui, rezulta o suferinte f}i pentru unele si pentru altele.
Nu mai putin vicioas& este si institutiunea Consiliului tehnic, insarcinat
mai ales cu examinarea proiectelor. Acest Consiliu nu a contribuit nici de cum
ca proiectele se fie mai bine studiate si serviciul mai bine organizat, din contra
foarte multe din cele mai mari abateri dela lege, din cele mai grave greoeli sau
recut cu concursul lor.
Proiectele gresite, adesea chiar lipsa de proiecte, au produs o mare perturbatiune In privegherea executerii si In deconturile lucrarilor precum $i o lancezire In controlarea lor. Sunt Inca lucrari In executare despre care nu se cunoaste
nici pretul total, nici proiectul definitiv, sau In a aror proiecte s'au Mout modificeri foarte Insemnate.
Este de nevoie ca serviciul tehnic se se organizeze astfel Incat fiecare
lucrare, dup& importanta ei, se fie supraveghiat& de unul sau de mai multi Impiegati tehnici a diferitelor grade de serviciu, iar studiile pentru lucrerile cele
noui sa se Incredinteze unor anume ingineri, a caror proiecte se vor examine.
de un consiliu care se va Intrunl In Capita la, tend lucrerile inceteaze In 2 luni
de iam& si care va fi compus din cei mai buni si din cei mai capabili ingineri ce
avem In Romania.
Astfel credem ce cheltuelile personalului vor fi proportionate cu lucrarile
si ca acestea vor fi regulat $i bine executate.
Sistemul de arbitrar, de calcare de legi, si de excludere sistematice. a Corpurilor Legiuitoare dela trebile cele mai Insemnate ale Orli, a Inmultit Intr'un
mod Inspaimantator iregularitetile.
Acest sistem a compromis In parte chestiunile cele mai mari si cele mai
gingase, care privesc lucrarile publice.
Nimeni nu are astazi cea mai mica Indoiala ca pentru Romania caile ferate
Bunt un ce indispensabil, o conditiune sine qua non pentru Intemeierea si Intarirea civilizatiunii si prosperitetii ei, cu atilt mai mult trebuia guvernul se
puie scrupulozitatea cea mai mare, pentru ca se ne fie asigurate $i se nu existe
cea mai mica banuiala, ca asemenea Intreprinderi s'au dat cu calcarea formelor
prescrise de lege. Din neobservarea acestei linii de purtare, aceasta chestiune
important& s'a pus In pericol, si chestiunea constructiunii ceei ferate dela Bucuresti la Giurgiu este supusa la noui ezitatiuni Eji asteptari, legend a zice c& suntem
amenintati de un nou proces. Guvernul va prezenta Adunarii pentru aceasta un

proiect de lege pentru a asigura aceasta lucrare importanta.
Ca lea ferata a Siretului s'a Inceput a se construl de dare concesionari la
termenul prescris. Sprijinindu-se Ins& pe imprejurerile politico In care ne aflam,
concesionarii au oprit lucrarile. Guvernul se va Ingrij1 a determine aceasta situatiune prin calea indicate de concesiune.
Necesitatea de poduri pe raurile cele mai principals, prin care se se asigure
comunicatiunea In orice timp al anului, este foarte simtita. Guvernul trecut
a acordat unei companii concesiunea constructiunii a 19 poduri de fer, din care
unele sunt In lucrare. Cate Ina. se marturisim ca aceasta concesiune s'a dat far&
se se fi facut studii prealabile pentru fiecare pod si fera se se fi Intrebuintat
privegherea aces, neaparat& si scrupuloas& la o lucrare de ass mare importanta.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
198
Guvernul a randuit o comisiune care sa cerceteze lucrarea acestor poduri i se

vor lua masurile cele mai eficace, pentru ca tara sa profite In adevar de cheltuelile ce face In aceasta privire.
Multe lucrAri pentru constructiuni de tiosele tii pentru lucrari de arta s'au
dat In Intreprindere far& studii prealabile k;i far& licitatiune, sume de bani Insemnate s'au t3i cheltuit pentru asemenea contracte ilegale. Guvernul a anulat
mai multe din ele i va mai anula pe acele care Bunt de asemenea categorie.
Raul Ins& cel mare va exist& multi ani i se va mai resimtl qi In viitor urmele unei administratiuni fara sistem i care avea de tints a ascunde adevarul.
De vom asvarli o privire asupra intretinerii ktoselelor, gasim o lips& total&
de plan i de organizare. Sume insemnate eau cheltuit i se cheltuesc pentru unele
osele care i astazi aunt In rea stare; pentru altele foarte frequentate intretlnerea nu a Post destul de Ingrijita. In genere, putem zice, Ca oselele existente
nu Bunt In starea In care ar trebul sa fie In comparatiune cu sacrificiile ce tara
a Mout pentru aceasta. Guvernul a pus sa se efectueze sondaje pe toate ?oselele
i sa se face tablouri despre catimile de petriv aprovizionate. Astfel se va constata
uzura oselelor i se vor putea face deacum Inainte aprovizionarile intr'un mod
sistematic.
Arbitrariul, reaua chibzuire In privinta Impartirii lucrarilor, nepasarea

intru Intrebuintarea fondului Statului i o neingrijire culpabila pentru averea
nationals, au luat proportiuni compromitatoare pentru tara, mai ales In ultimul
an al guvernului trecut. Afar& de contractele ilegale, ce s'au desfiintat 4i mai
Bunt a se desfiinta, s'au legat lucrarile publice pe mai multi ani prin contracte,
f Acute dupe forme, Ins& oneroase pentru Stat, lath a se lua In bagare de seams
dad). bugetul Statului permitea a se face acele cheltueli. Aceste contracte se
suie pentru anul 1866 la 20 milioane lei, lasand sume Insemnate angajate 9i
pentru anii viitori.
Lucrarile publice sunt dar absorbite pe mai multi ani de masuri pripite,
adeseori gret3ite ci i oneroase pentru tezaur.
Guvernul se ocupa a regulariza aceast& pozitiune critics, mai ales In fat&

cu mijloacele financiare de care dispunem.
Ocupatiunea penibilA i greA a euvernului este acct constatarea tuturor
lucrArilor i a contractelor de Intreprinderi publice, cercetarea de amAnunt a
nevoilor de astAzi, regularizarea abaterilor care ImpovAreaza pe Minister i
produc o lAncezire pernicioas& serviciului, In fine lichidarea general& a lucrArilor
intreprinse, cu arAtarea Inceputului lor, a fazelor prin care au trecut, a situatiunii financiare %;i a lucrArilor desilvarOte, spre a se constatA odat& motenirea
ce am luat la 11 Februarie. Cand aceastb. lucrare va fi deal/Eu.0U, atunci toate
se vor putea. pune pe o cale regulatA, atunci se vor puteA luA masurile de Indreptare i lucrarile ce se vor face In viitor, vor rAscumparA sacrificiile cell
impun contribuabilii Intr'un interes de utilitate public&
0 lucrare de cea mai mare important& este asigurarea Capitalei de inundatiuni. Cheltueli insemnate s'au facut, ins& pe de o parte nu exist& nici un studiu
sistematic al Intregei lucrAri, iar pe de alts parte exist& o multime de plAngeri
bine fundate din partea or4enilor In privirea nesalubritAtii, cauzate ora.gului

prin lucrarile executate. Parte din acestea s'au Mout In privirea navigabilitapi
Dambovitsi, Ins& nu se all& nici cel mai mic studiu pentru navigabilitatea Argoplui dela punctul unde acest rau prime5te apele Dambovitei i pan& In DunAre,
www.dacoromanica.ro
BIESAGIIIL LOCOTENENTEI DOMNEUI DIN 1866
199
lasand a zice, c& In asemenea caz lucrarile foarte costisitoare ce trebuiau executate,
cunt cu totul de alta natura, dealt acele Intreprinse. 0 comisiune compus& de

mai multe specialitati a fost numita, gi In curand se vor lila masuri pentru ca
lucrarile ce s'au facut gi acele ce Bunt a se face sa-ei ajunga la scopul lor, care
nu poate fi altul cleat de a prezervb. Capita la de inundatiunile gi de miasmele
produce prin ape stagnate.
Navigarea Prutului fiind de o mare fnsemnatate pentru Iagi gi judetele
depe marginea acestui rau, guvernul se va ocupa cu facerea proiectelor necesare
pentru a doyen' acest rau navigabil cat se va putea mai In sus.
Pentru gradinile din Capitalb iar mai ales pentru gradina Cigmigiului,
s'a cheltuit o sum& Insemnata de bani, nu pentru a Imbunatatl gi a Infrumuseta
gradina, ci pentru a o deteriora. Lucrarile privitoare la acest obiect s'au oprit
gi se vor lua masuri In armonie cu mijloacele noastre financiare, pentru a Indrepta stricb.ciunile gi pentru a pune aceasta gradina iaragi In buns stare.
Sco lile ce depind de acest Minister, corespund foarte putin cu scopul Infiintarii for gi cu sacrificiile facute de Stat pentru dansele. Ele au fost pan&
acum cu totul far& folos pentru natiune. Mai ales gcolile agricole au nevoie de
o reform& radicals.
Invatamantul agricol este astfel organizat, !neat n'are nici tin stop bine
determinat, iar cultura mogiei Pantelimonului nu a ajuns Inca a da exemple
practice pi rezultate banegti multumitoare, pentru a fndemna pe agricultori a
parAs1 o cistern& de cultura, Inapoiata gi a adopt& o alta noun mai conform& cu
Imprejurarile de astazi gi cu progresele gtiintei. Pan& acum guvernul nu a putut
face mai mult cleat a ridica vitele Statului care se fntretineau cu cheltueli Insemnate gi pagubitoare In Baragan gi a le educe la Institutul dela Pantelimon,
care fiindca o exploatare agricola far& vita este zadarnica gi exclude orice fel de
Imbunatatiri. 0 comisiune de barbati speciali va examine chestiunea important&
a Invatama.ntului agricol gi guvernul Igi va pune toate silintele lui, pentru ca sa
avem In tar& institutiuni, care sa serveasca de model agriculturii practice gi sa
contribuie a da un sbor acestui ram de industrie, care formeaza bogatia de
cApetenie a patriei noastre.
Speram ca gcoala de arte din Iagi prefacuta trite fabric& de instrumente
agricole, va contribul a familiarize pe plugarii nogtri cu instrumente de agriculture mai perfectionate, pe and astazi o mica parte din ei, numai cu cheltueli
Insemnate, pot introduce din strainatate, chiar instrumentele de cea dintai
necesitate, precum pluguri gi grapi.
Pepinierile de duzi, arbori forestieri, pomi roditori gi garduri vii, s'au mentinut, Ins& s'au redus cheltuelile la mai mult decat la o a treia parte. In toamna
anului acestuia vor fi saduri pentru a se raspandl In Cara.
Fostul guvern hotarfse a se face In campiile Baraganului din judetul Ialomita doua puturi arteziene prin care acele campii sa devie mai producatoare
pentru agriculture. Cheltuelile pentru savargirea acestor 2 puturi erau fixate
la suma de 250.000 lei. Pan& acum s'a cheltuit suma de 204.512 lei gi In loc sa
fie lucrarile Intreprinse la Baragan, de abia s'a Inceput sondajele la Cotroceni,
In care localitate se Intreaba cineva dece era nevoie de un put artezian.
Adoptarea sistemului metric de masuri gi greutati era foarte necesara.

Trebuia ca feluritele masuri gi greutati A disparb, din tara gi sa se Inlocuiasc&
prin sistemul care Uncle& a se generalize astazi In Europa. Dispozitiunile luate
www.dacoromanica.ro
13
200
C. I. BAICOIANU
de fostul guvern pentru aplicarea legii de masuri si greutati, au Post Insa cu

totul gresite. Sistemul metric trebuia aplicat gradual, pentru a deprinde pe fiecare
la aceasta schimbare. Guvernul trecut Ins& a vrut sa aplice si aceasta legiuire cu
pripire si far& a lull mAsuri corespunzatoare cu scopul ce si-1 propunea. Spre
acest sfarsit el a Incheiat un contract pentru monopolizarea vanzarii masurilor
si a greutatilor in m&inile unei singure persoane, contract care violand Constitutiunea si legea contabilitAtii generale, era si ruinator pentru tara, impunAndu -i
Indatorirea a cumpara In termen de cateva luni, cu preturi exagerate` masuri

$i greutati pentru o valoare minim& de 37 i y2 milioane lei. Acest contract
declarat de Senat de neconstitutional, s'a anulat de guvern, care va pune In
studiul Consiliului de Stat un proiect de lege pentru aplicarea gradual& a sistemului metric de mAsuri gi greutati.
Guvernul trecut a avut intentiunea ca $i Romania sa is parte la expozilla
universala. din Paris. Ins& In privirea cheltuelilor considerabile ce se cereau
i care se urea pan& la suma de 2 milioane lei, $i In privirea stramtorii in care se
afla tezaurul, guvernul actual cu pArere de rau a trebuit sa renunte la aceasta idee.
In tarp guvernul a luat dispozitiuni pentru ca sit tricurajeze propasirea

agriculturii si a industriei, facand Si anul acesta o expozitiune horticol& in
Bucuresti Si 2 expozitiuni agricole si industriale, una In Craiova iar alta In
Focsani, precum i mai multe concursuri de pluguri pentru a ajunge la imbunatatirea araturilor noastre.
Stares finantelor t,arii este cunoscuta de toti. Departe de a fi multumitoare,
ea ne Infatiseaza un tablou din eel mai intristator.
In ziva cand guvernul actual a luat In man& carma Statului, s'a ridicat
vAlul ce acoperia prapastia in care eram amenintati a addl.. GrAmAdirea deficitelor peste deficite i acoperirea for prin contractare de imprumuturi, care in
randul for prin plata de procente impovarau bugetul cheltuelilor In nici o proportiune cu veniturile adevarate ale Statului, trecerea In bugetul veniturilor
a unor cifre iluzorii si nejustificate, n'au putut avea alt rezultat dec &t a Ingreuia
din an in an mai mult situatiunea financiara si a ne conduce Infine In punctul
de a nu mai putea. merge Inainte. Creditul Statului secat cu totul, toate casele
publice goale i tezaurul Impovarat, afar% de datoria fixa regulata prin plata
de anuitati, de o datorie exigibila de 55.761.841 lei, hit& situatiunea noastra
financial% In ziva de 11 Februarie.
Datoria exigibila se compune din:
Lei 24.018.188,26 In bonuri de tezaur (datoria flotanta) parte ajunse la
scadenta., parte platibile In cursul anului. Lei 15.714.498,17 In bonuri de tezaur
pentru cumpArarea tutunului, platibile fn cursul anului, atat ajunse cat $i neajunse la scadenta.
Lei 2.700.000 cautiunea depusa de concesionarii Bancii Rom&niei.
Lei 1.329.153,37 datorii contractate In anul 1865 dare diferite case gi
lei 12.000.000 mandate In suferinta.
0 suma de pests 14 milioane lei era de plata la moment si din zi in zi se
Inmultia numarul bonurilor, ale caror termene de plata expirau.
Afar& de aceasta datorie exigibila tezaurul public s'a vazut fmpovarat In
cursul anului cu urmatoarele sarcini:
Lei 10.000.000 aproximativ, pentru acoperirea cheltuelilor exercitiului
anului 1865, care se mai pot ordonanta pAnA la 31 Julie viitor.
www.dacoromanica.ro
MESAGIUL LOCOTENEN7EI DOMNESTI DIN 1866
201
Lei 3.220.996,19 restul de plats din datoriile tezaurului Inainte de 1859,

precum catre casa beneficiului recrutilor, catre casele comunale, catre particulari, depozite ei altele, afara de datoria pentru emancipati ale cArei anuiati
stint prevazute In bugetul fiecarui an.
Lei 130.107.225,33 restul cheltuelilor anului, calculate dupe prevederile
anului 1865 ei cu scaderea platilor efectuate pane la 11 Februarie.
Toate acestea Impreuna Insumeaza, o sarcina asupra tezaurului public
pentru anul 1866 de lei 222.267.002,14.
In contra acestei sarcini ei spre acoperirea ei s'a gasit:
0 sum& de lei 40.598.960,19 rAmaeitele din trecut, din care Ins& Intrebuintand toot& staruinta ei luAnd masurile cele mai energice de Implinire, nu putem
sped., a Incasa In cursul anului mai mult decat maximum o sums de lei 20.000.000.
0 suma calculata cu aproximatie de lei 12 milioane, provenit& din rAmileitele arenzilor domeniilor Statului, nefiind Inca. constatat scazamantui
cuvenit arendaeilor. Din aceasta sums putem admite ca se vor putea incasa
In cursul anului pans la lei 8.000.000.
Productul din vanzarea tutunului cumparat pentru regie, care se poate
evalub. la cifra rotunda de lei 20.000.000.
In fine veniturile bugetare ale a. c., calculate dups constatarile ei cu deduct.iunea inca,sarilor fAcute pana la 11 Februarie, In sum& de lei 122.310.937.
Peste tot lei 170.310.937.

Prin urmare anul 1866 va 11u3& un deficit de lei 51.956.065,14 precum re-
zulta din urmatorul bilant:
PASIV
Bonuri de tesaur
Idem, tutun
Cautiunea Bancii .
Mandate In suferinta
Datorii cAtre diferite case .
24.018.188,26
15.714.498,17
2.700.000,
12.000.000,
1.329.153,39
55.761.839,82
lei
*
lei
Anuitati ei anume:
Imprumut. Stern
Drum fer Giurgiu
Poduri de fier
Impr. de 93 milioane .
lei
*
*
*
Cheltueli neordonantate din trecut

Restul datoriilor din 1859
Cheltuelile bugetului dup& prevederile anului
1865
Se seed plati facute 5.326.055,7
......
5.523.480,
4.456.620,
3.896.839,
9.300.000,
lei
23.176.939,
lei
10.000.000,
3.220.996,19
135.433.281,
lei
www.dacoromanica.ro
130.107.225,33
222.267.002,14
18
202
C. I. BAICOIANU
ACT IV
din
40.598.960,19
RAmAsitele
trecut In
sumgt
de
lei
lei
Ramitsiti din amenzi evaluate la lei 12.000.000

din cari
Productul vanzArii tutunului
Veniturile bugetare dupft constatari
Se scad Incas Arlie lei 4.503.745
lei
Lipsesc spre acoperire
lei
20.000.000,
8.000.000,
20.000.000,
126.813.682,
122.310.937,
170.310.937,
51.956.065,14
222.267.002,14
La Pasiv putem adauga ca de ordine suma de lei 20.337.718 cheltuiti in

anul 1865 de guvernul trecut din Imprumutul Stern, far& autorizatiune legalk
Pe de alta parte avem a trece la activ, iarits ca de ordine, suma de lei 28.499.221
cheltuelile facute cu otirile de ocupatiune (armata austriaca r;11 ruse) duptt
constatarile controlului.
In fats acestei situatiuni a finantelor Orli, guvernul a crezut de trebuinta,
a face o minutioasit examinare a diferitelor ramuri ce compun administrarea
financiark spre a cunoaste cauzele ce au adus stares deplorabila In care s'a
gasit tezaurul public si a lua mrourile necesare pentru Intampinarea r &ului.
Rezultatul acestor procedari s'arata prin cele ce urmeazA:
Cauzele ce au adus datoria flotanta la cifra de 24.018.188 arAtata mai
sus, sunt acestea:

Ministerul do Finante pentru Intaia oara a Yost autorizat In anul 1862
prin legea dela 5 Martie acel an, a contracts). Imprumuturi provizorii prin emitere de bonuri de tezaur asupra unui credit de dobanzi de 400.000 lei, cu conditiunea ca orice Imprumut s& se fact' dui:di, o prealabila autorizare a Consiliului
de Ministri.
Pe temeiul acestei legi Ministerul a contractat In cursul acelui an imprumuturi ale caror procente variate au trecut cu 26.000 lei peste creditul afectat
pentru aceasta $i au lasat In sarcina anului 1863 o datorie de bonuri de tezaur
pentru un capital de 6.168.435 lei.

In anul 1863 s'a acordat un credit pentru serviciul dobanzilor la datoria
flotanta de lei 600.000 si Ministerul a contractat imprumuturi ale caror procente au trecut cu lei 99.353 peste creditul acordat, a lasat Ins& in sarcina
anului 1864 o datorie numai de lei 4.210.213 adick Cu 2 milioane mai mica
cleat acea ce venise In sarcina sa din anul 1862.
Pentru anul 1864 s'a acordat un credit de dobanzi de lei 1.000.000, cu
marginire insa ca datoria sa nu treaca peste suma de lei 10 milioane capete
$i cu prevederea ca Indata ce se va efectua un imprumut definitiv cu scadente
del:il-tate, datoria flotantit sa fie redusit numai la 5 milioane capete.
Din creditul citat mai sus, s'au acoperit pe de o parte procentele ce se
angajase mai mult peste creditul din 1863, far pe de alta s'a contractat in
cursul acelui an imprumuturi care au absorbit In procente suma de lei 998.685,
www.dacoromanica.ro
203
lasand In sarcina anului 1865 o datorie de lei 10.595.836, adicA cu lei 595.836
mai mult decat permitea legea ad-hoc.

In fine In anul 1865 s'au acordat prin legea bugetului un credit de lei
500.000 pentru plata de procente cu marginirea Ca bonurile In circulatie sA
nu treaca peste suma de lei 5 milioane capital.
Ministerul Ins a contractat Imprumuturi in cursul acelui an EA pan& la
11 Februarie trecut, care au absorbit in procente suma de lei 1.220.411 $i a
lasat la aceasta, data datoria mentionata mai sus, de lei 24.492.285 capete,
adica cu 19 milioane aproape mai mult decat permitea legea financiara a anului
1865.
Pentru justificarea acestei procedAri s'a gasit un jurnal al Consiliului

Ministrilor lncheiat la 9 Decemvrie trecut, aprobat de fostul Domnitor, prin
care In consideratia neputintei In care se gases arendasii mosiilor Statului,
d'a raspunde ramasitele pe trecut, autoriza pe Ministrul Finante lor sa fact),
Imprumuturi provizorii In comptul acelor arendasi pentru timpul cat au Intarziat raspunderea cA,stigurilor.
Procentele de aceasta din urma categorie Implinite in cursul anului 1865
se urea la suma de lei 743.926

Din cele aratate mai sus rezulta cele urmAtoare:
1. CA Ministerul Finantelor In virtutea legilor prin care s'a acordat cre-
dite pentru datoria flotanta, nu a fost In drept a contract& Imprumuturi

provizorii pentru un capital mai mare, decat In proportie cu creditele acordate
$i In mArginirile (acute prin acele legi;
2. CA prin jurnalul Consiliului de Ministri din 9 Decemvrie 1865 procovat
de ministerul de finante, denaturandu-se spiritul legilor prin care s'a autorizat si regulat o emitere limitata de bonuri, s'a surpat echilibrul statornicit
prin acele legi si astfel ministerul socotindu-se In viitor liber de orice margifire In aceasta privire, a tot emis bonuri Ma nici o cumpanire $i pe cat creditul Statului a putut rezista;
3. CA prescriptiunile impuse prin legile ad-hoc s'au violat prin jurnalul
consiliului mentionat mai sus, $i
4. CA dela un timp Incoace modul cel mai lesnicios pentru ministerul de
finante de a face fats la cheltuelile Statului care covarseau cu mult resursele
veniturilor pe care putea compta, era de a tot emite bonuri de tezaur Mt a

se preocupa de plata for la scadente si nu este de prevazut pan& la ce sum&
ar fi putut creste aceastb, datorie, dad), creditul ce acorda publicul Statului,
nu s'ar fi retras deodata Inspaimantat cand a vazut ca plata bonurilor de tezaur nu se mai putea efectua la termenul scadentei lor.
Pentru Intampinarea In viitor a acestor neajunsuri, guvernul actual prin
jurnalul ce a Incheiat In sedinta dela 31 Martie expirat, a luat masurile urmAtoare:
1. A se oprl cu desavarsire dead' Inainte emiterea de bonuri de tezaur

pentru Imprumuturi provizorii, In trebuinta Intampinarii diferitelor cheltueli
ale Statului ;
2. A emite bonuri de tezaur numai pentru prelungirea termenilor de plata
a celor in scadenta prin preschimbare;
3. A emite bonuri de tezaur pe noui Imprumuturi numai pentru lichidar ea
bonurilor In scadenta, regulandu-se registre speciale, In aceasta privinta, In
www.dacoromanica.ro
204
C. I. BAICOIANU
cari sh se certifice eh sumele imprumutate s'au afectat special la achitare de

bonuri in scadent4;
4. A se anula bonurile de tezaur liberate casei de depuneri si consemnatiuni si a se deschide intro aceast& cash si ministerul de finante un compt
curent care s& se lichideze din cease In 'ease luni;
5. Pentru plata procentelor cuvenite pe anul curent la datoria flotantk
s& se prevada prin buget un credit de lei 1.200.000.
Stramtorarile In care se afla guvernul trecut, 1-au pus In necesitate de a cere
dela fosta Adunare autorizatia pentru contractarea unui imprumut de 40 milioane, care i sit si acordase prin legea dela 10 Februarie trecut.
Dup& evenimentele dela 11 Februarie, guvernul actual dell ar fi dorit
a evita contractarea oric&rei datorii spre a nu mai aduce asupra tezaurului
noui impovarAri, dar in fata lipsei des&varsite de fonduri In care a gasit casele
publice si in fata exigentelor numerosilor creditori ai Statului, cari reclamau
neaparat achitarea titlurilor ce posedau cu scadente expirate de mai multe
luni, neputb.nd dispune de. alte resurse, a chibzuit de preferint& a Inlocul expuss lege cu aceea dela 21 Februarie trecut, pentru care s'au autorizat imprumutul national de 30 milioane destinat anume pentru acoperirea datoriilor
trecutului.
Prin aceastli nou& lege guvernul a avut de scop pe de o parte a procura
capitalistilor indigeni si creditorilor Statului un mod inlesnitor pentru a-si
plash capitalurile for cu foloase Indestullttoare $i a se desp&gubi totdeodat&
de creantele ce aveau dela Stat prin depunerea for In comptul fmprumutului,
iar pe de alta a se da pi contribuabililor facultatea de a-si achita cu inlesnire
r&masitele datorite pe trecut si contributiunile platibile dupe 30 Septemvrie
viitor prin obligatiuni de ale fmprumutului national.
Dela deschiderea subscrierii fmprumutului pi pan& la 22 Aprilie s'a subBerle In capital& si varsat in casa tezaurului In diferite efecte si mandate lei
4.425.298, iar In numeral. lei 1.020.781,38. Total capital real 5.446.080.
Rezultatul subscrierilor din 26 districte pan& la data de 22 Aprilie este
de lei 803.252, osebit de lei 15.175 adunati din ofrande.
_Mica intarziere ce a urmat pan& la deschiderea subscriptiunii din cauza
pregatirii de obligatiuni, cari sa poat& da garantii atat publicului cat pi tezaurului, a dat motiv de bftnuealk ca, neacoperirea fmprumutului In fntregimea
lui pan& astazi nu provine decal din neglijenta gi putina saint& ce ar fi depus
ministerul de finanta In aceast& operatiune. BlInuealtt nedreapta pi provocat&
numai de micul succes ce a avut pan& scum subscriptiunea fmprumutului.
Ministerul a pus in lucrare toate mijloacele ce depind de el, iar cauzele
adevarate a greutatii cu care subscriptiunea se efectuase aunt nedeprinderea
publicului nostru la operatiuni financiare deasemenea natura si lipsa b&neasc&
ce se simte fn Cara din cauza anilor nenorociti din urmft $i care au lovit mai
toate clasele societatii.
Acestea Bunt adev&rate motive care fac ca subscrierea acestui imprumut
merge atat de Incet. Aceste motive au Mout ca Ministerul sa prelungease&
termenul subscriptiunii pan& la finitul lunei lui Maiu, g&sind drept c& si pretul
emisiunii dela 1 Maiu inainte sa se sporeasca, cu 1 % (adica 81 In loc -de 80),
caci termenul achitarii acestei obligatiuni de catre Stat e fixat pi se numarA
dela 31 Martie trecut.
www.dacoromanica.ro
ME SAGIUL LOCOTENENTEI DOMNESTI DIN 1866
205
Guvernul actual preocupat de dificila pozitiune ce datoriile aratate mai

sus creiasera, tezaurului in prejudiciul creditului sau si al serviciului public.
Preocupat asemenea de Impiedicarea ce aducea In satisfacerea trebuintalor prezente ale Statului.
A luat prin jurnalul Incheiat in sedinta consiliului ministrilor dela 31
Martie masurile urmatoare:
1. A se deosebl operatiile trecutului de acelea ale exercitiului curent, 1866;
2. A se Infiinta o case de lichidare pentru desfacerea datoriilor flotante

contractate pins la finele exercitiului 1865;
3. Fondurile alocate la desfacerea acestor datorii s& se alimenteze cu resursele provenite din ramasitele anilor trecuti Ii cu productul vanzarii tutunului;
4. Pentru Inlesnirea operatiilor acestei case, pb.na la Incasarea resurselor
ce i s'au afectat, s'au dat In dispozitiunea ei toate fondurile ce se vor dobandl
din Imprumutul national de 30 milioane autorizat prin legea dela 21 Februarie
1866, precum Ei dreptul de a preschimb& bonurile de tezaur cu termene expirate,
sau de a contracts alte Imprumuturi provizorii In conditiunile prescrise de

lege, pants, la concurenta datoriei ce va desface ;
5. S'a regulat asemenea ca aceasta case sit aiba contabilitatea sa deosebitil gi sa se administreze sub autoritatea ministerului de finance de catre
un membru al curtei de compturi $i de secretarul general al ministerului,
iara operatiunile banesti sa, se opereze prin casieria centrals 91 prin casieriile
generale de districte, spre a se evita cu acest chip orice creatiune de noui
cheltueli ;
6. S'a hotarlt ca pe fiecare luny ss se aseze o situatiune a operatiunilor

acestei case, care sa se publice prin Monitor.
Din creditele suplimentare si extraordinare deschise de guvernul trecut

In anul 1865, s'au anulat de fosta Adunare Intre altele gi acela de 9.300.000
pentru anuitatea Imprumutului de 150.000.000 lei turcesti, contractat In chestiunea averilor manastiresti secularizate, prin votul emis In urmatoarea cuprindere:
* Se anuleaza creditul de lei 9.300.000, cu invitare ca guvernul s& is masurile
cele mai nimerite pentru recapatarea acestor bani *.
Chestiunea acestor averi, nefiind pane acum rezolvata Ii necunoscandu-se
nici mijlocul and anume se va rezolva, guvernul actual nu poate continua

raspunderea anuitatilor, caci ele ar sta neatinse ca un depozit fart a produce
procente, pentru un timp nedeterminat si s'ar aglomera din an In an fara a se
putea Intrelauinta In destinatiunea lor.
Stipulatiile actului aditional al societatii generale din Constantinopole cu
care s'a contractat expusul Imprumut, confine cele urmatoare:
1. Daca comisiunea internationals iristituita de puteri pentru a statue
asupra chestiunii manttstirilor zise Inchinate, a rezolva, chestiunea Intr'un mod
altfel decat cel prevazut prin contractul Incheiat de guvern cu societatea generals.
2. Daca aceasta, comisiune ar hotarl ca despagubirea de 150 milioane

oferita de guvernul roman comunitatilor religioase sa se raspunda odata, iar nu
In anuitati, sau Intr'un mod cu totul altul decat cel prevazut prin contract.
In amandoua aceste cazuri guvernul roman sa fie dator a plat' societatii
generale sub titlu de indemnitate de reziliere o sum& de 7500 lire turcesti si dace
www.dacoromanica.ro
206
C. I. BAICOIANU
rezilierea s'ar face in urma fnceperii serviciului Imprumutului, toata suma

primit& de societate sub titlu de comision din 30.000 lire turcegti afectat& anual
pentru acest serviciu, sa ramb.ie definitiv In folosul societatii.
Bazat pe aceste motive guvernul actual prin deciziunea consiliului minigtrilor dela 25 Martie trecut, a luat masurile cuvenite pentru rezilierea conventdunii acestui Imprumut gi pentru ridicarea banilor raspungi de guvernul trecut
In primirea societatii generale din Constantinopol, In sum& de lei 9.300.000, din
care se va scadea comisionul de 30.000 lire turcegti gi suma de lei 7500 lire,
stipulata pentru indemnitarea rezilierii expusei conventiuni.
Bazele dupa care se conduce serviciul agezarii gi al perceperii contributiunilor directe Bunt cele urmatoare:
Pane la anul 1859 constatarea materiei impozabile se face& la fiecare 5 sau
7 ani data cu recensamantul general. Prefacerile ce se urmau Intre contribuabili
dela un period la altul, se regulau pe sarcina cutiilor comunale, in folosul carora
se preleva dela 1 pttna 4 zecimi, asupra darii personale pentru acoperirea pierderilor.
In puterea vechilor legi care regulau relatiunile dintre proprietari gi sateni,
strtimutarea locuitorilor plugari neputandu-se efectua decat la fnceputul fiecarui
period, migcarea contribuabililor era atunci cu totul netnsemnata.
Dela 1859 Incoace aplicandu-se pe de o parte darea personal& gi cea de gosele
asupra Glaselor privilegiate, pe de alta stramutarea satenilor devenind libera gi
prelevarea zecimilor pentru pierderi desfiintandu-se, urmarirea deaproape a materii impozabile gi a contribuabililor a devenit neap&rata gi mult mai povaroasa.
decat In trecut, pentruca de atunci toate adaugirile gi scaderile ce se operau mai
inainte pe sarcina caselor comunale, au trecut asupra casei Statului.
Atunci agentii administrativi fura, Insarcinati cu Intinsele operatiuni ale

contributiilor, dela exactitatea carora atarna asigurarea venitului contributiilor
directe gi apararea contribuabililor de tot felul de nedreptati.
Dela anul 1860 Ins& Indatoririle agentilor administrativi izvorlte din atributiunile for speciale, sporind gi ele Intr'un chip considerabil, guvernul pentru a
nu la,sa interesele fiscului In neIngrijirea ce be ameninta din cauza multimii
Indatoririlor puse asupra agentilor administrativi, pe de o parte a Infiintat In
virtutea legii dela 30 Decemvrie 1864 un serviciu special de controlori prin toate
districtele, oragele gi plagile, pentru conducerea operatiunilor de recensamant
gi a lucrarilor relative la constatarea prefacerilor Intre contribuabili gi la agezarea
darilor potrivit cu legile ad-hoc, iar pe de alta preocupat de enormele ramagite
ce se aglomerau din an In an mai mult asupra contribuabililor de prin orage, a
prezentat Adunarii un proiect de lege pentru reorganizarea serviciului perceptorilor din comunele urbane, care s'a gi votat de Corpurile Legiuitoare gi s'a
promulgat la 23 Martie 1865.
Serviciul de constatare mentionat mai sus s'a gi pus In lucrare gi In curs de
6 luni cat a functionat, a produs rezultate multumitoare. Legea Ins& pentru
organizarea perceptorilor nu numai ca, nu s'a aplicat, dar Inca gi serviciul de
constatare s'a redus la jumatate prin dispozitiuni administrative luate de

guvernul trecut la 30 Iunie 1865, lasand operatiile de constatare prin comunele rurale asupra perceptorilor parcalabi.
Acest sistem de constatare introdus cu stop de a reduce cheltuelile Statului,
degl a produs o economie anuala de 500.000 lei, dar experienta a dovedit ca
www.dacoromanica.ro
207
inconvenientele ce a decurs din a ei punere In aplicare, a fost in desavantajele

fiscului, de oarece constatarea veniturilor contributiunilor directe litsandu-se cu
totul In discretiunea perceptorilor comunali Si acestia neavand nici cunoStintele
cerute pentru o asemenea lucrare, nici vreo responsabilitate directa pentru

interesele fiscului, pierderile din contributii au fost mult mai marl In raport cu
economia facuta.
La 1866 Ianuarie, guvernul trecut vazand ca, cresterea ramasitelor a luat
proportiuni considerabile, a voit a face sa se garanteze pentru viitor integrala
incasare a impozitelor Si spre acest scop a prezentat fostei Adunari un proiect
de lege prin care se pune In sarcina comunelor rurale Si urbane, cu incepere
dela 1 Iu lie viitor, constatarea Si perceperea contributiilor pe un period de cinci
ani, In care interval venitul constatat prin rolurile ce se vor forme, Ia inceput
El ramaie nevariabil pentru tezaur.
Acest proiect de lege s'a votat de fosta Adunare Si s'a promulgat la 30
Ianuarie trecut.
In urma acestora guvernul actual studiind diferite faze prin care a trecut
lucrarile serviciului contributiunilor directe, a constatat cele urmatoare;
1. Ca legea mentionata mai sus, departe de a atinge scopul ce Si -a propus
guvernul trecut, ea va aduce din contra cele mai mari dificultati In aplicare.
Printr'Insa se asigura fixitatea veniturilor inteun mod iluzoriu, far& a Inlatura ramasitele, caci In adevar este o inchipuire a crede ca, suma ramasitelor
ce apasa astazi fiscul, cand perceptiunea se executa prin agentii sai, II va apasa
mai putin cand Implinirea efectuandu-se de comuna ar lase, ramasite In paguba lor ;
2. Ca, comunele nu vor fi niciodata in stare a acoperl pagubele ce ar rezulta
din ramasite, mai cu osebire prin orase Si targuri, unde populatiunea flotantli
cauzeaza cele mai multe pierderi din contributiuni;
3. Ca, clasificarea patentarilor, evaluarea venitului funciar, acelui de 'rata,
moarta Si regularea Ia darea spornicilor, Bunt lasate asupra primarilor Si perceptorilor, can !neat priveste comunele rurale, trebuie sa marturisim nu sunt In
stare a conduce asemenea complicate operatiuni Si s'ar da ocaziune Ia o multime
de procedari asupritoare;
4. Ca sistemul ce confine aceasta lege este contrariu principiului de egalitate Inaintea contributiunilor, deoarece comunele unde sclizamintele ar In-
trece sporirile, vor trebui a supune pe locuitori la plata pierderilor, In virtutea solidaritatii ce-i impune expusa lege, pentru integrala rafuire a contributiunilor constatate prin roluri, Si astfel contribuabilii acestor comune vor fi
neaparat indatorati a platl dari mai mari decat ai altor comune care n'ar fi
incercat asemenea pierderi;
5. Ca, cauzele principale care alimenteaza cresterea ramasitelor Si face a
se paraliza chiar dispozitiunile legii de urmarire, provin In mare parte dela

viciosul principiu ce exist& In legea contributiunilor personale Si sosele, dupa
care cel mai Barak lucrator Si toti indivizii nestatornici dar In stare de a lucre,,
sunt impusi la aceiasi catime ca Si locuitorii avuti Si statornici.
Din acestea rezulta ca oricat de activ Si bine organizat ar fi serviciul de
constatare Si de perceptiune, oricat de eficace ar fi dispozitiunile legii de urmariri,
totus ele raman Hull elect pentru contribuabilii nestatornici Si pentru aceea
care n'au nici un fel de avere miscatoare.
www.dacoromanica.ro
208
C. I. BAIMANU
Deacl provine neaparat o multime de ramasite fictive, care nu se pot Imp linl
niciodata Q i care fac ca veniturile constatate sii nu se realizeze In Intregimea lor.
Pentru Intampinarea acestor neajunsuri, guvernul actual pe de o parte a

luat dispozitiuni prin comisiuni ad-hoc randuite prin toate districtele, 'ea sa se
constate ramasitele din contributiuni, a& se Implineasca cele reale si sa se Bead&
cu desavarsire acelea pentru care n'ar mai fi nici un mijloc de Implinire, iar pe
de alta a pregatl noui proiecte de legi pentru preschimbarea sistemului celor 2
contributiuni mentionate mai sus si pentru organizarea serviciului de perceptiune intr'un mod astfel cum se, se asigure pe deplin integrala Incasare a (Honor
Qi sto, se tnlatureze pe viitor toate inegalitatile si neajunsurile de pant), acum.
Mena& a procure, Statului un venit important, institutiunea vamilor nu

va putets rtispunde la ceeace suntem in drept a astepte, dela dansa pe cat timp
mijloacele sale de executiune, de priveghere si de control, nu vor fi puse In conditiuni proprii de a asigura repedea si regulata expeditiune a afacerilor.
Toata legislatiunea noastra vamala pan& astazi, se margineste In regulamentul decretat la 16 Decemvrie 1859, prin care fn dorinta legitima de a se da
Statului o parte mai direct& In gestiunea intereselor generale, se hotaraste

administrarea In regie a veniturilor vamale Q i se fixeaza bazele acestei administratiuni.
Alcatuit In pripa, acel regulament este departe de a constitul un cod

vamal indestulator si chiar titlul de proiect ce i se da prin decretul care prescrie
aplicarea lui, arata cu prisos necesitatea de a se hitt masuri mai precise pentru
perceptiunea drepturilor vamale de intrare si iesire.
Seapte ani aproape au trecut de atunci si acel proiect de reglement este Inca
In vigoare, abia dacil cateva mici modificatiuni i s'au adus prin simple dispozitiuni ministeriale si o sums. de cazuri neprevazute Intr'insul se reguleaza astazi
Inca dupe cum circumstantele povatuesc pe agentii administratiunii.
Aceasta stare de lucruri contrarie principiului ca legea singura poate

decreta formalitatile perceptiunii impozitelor, mai ales and aceste formalitati
aduc ca In chestiunea de fata Insemnate restrictiuni comunicatiunilor internationale, a avut si rezultatul inevitabil de a lase, un camp Intins abuzurilor, punand
in multe imprejurari pe persoanele ce au a face cu vama la discretiunea agentilor ei.
0 alta cauza de abuzuri este si sistemul de taxatiune numai ad-valorem

uzitat la noi, sistem care pe de o parte Inlesneste negutatorilor de rea credinta
frauda prin prezentare de facturi false, iar pe de alta prin facultatea lasata
agentilor vamali de a urea in oarecare limite valoarea declarata a marfurilor,
dil loc la perceptiuni inegale si adesea chiar arbitrarii.
Pe 1ang5, acestea, neajungerea. si Intarzierea lucriirilor de controlare, cari
se ail& astazi Inapoiate aproape cu un an, lipsa total& de inspectiune si mai mult
cleat toate reaua recrutare a personalului vamilor, a contribuit trite propor-
tiune Insernnata a aduce administratiunea acestei parti a finantelor Orli, in

starea putin multumitoare In care se gaseste.
Paza froritierelor a lasat asemenea mult de dorit. Departarea punctelor de
strejuire unele de altele, mai ales In Romania de peste Milcov si lipsa unei legiuiri
care sa prescrie drepturile si datoriile granicerilor, ca agenti ai serviciului activ
al vamilor, Inlesnind introducerile frauduloase, au facut ca o mare parte din veniturile de importatiune sa fie pierdute pentru Stat.
Din cele ce preced a rezultat, ca In timpul de cease ani de and vamile se
www.dacoromanica.ro
209
administreaz& de cittre Stat, pe tend este probat c& consumatiunea productelor

streine In tars, a luat o Insemnata crestere, veniturile vamale au ramps aproape
stationare. In sprijinirea acestei arathri, este Indestul o ochire asupra cifrelor
urmatoare ale produsului dreptului de importatiune si de exportatiune in cursul
celor din urma trei ani:

Anul
Importatiunea
1863
1864
1865
9.606.582
10.728.953
8.958.333
Exportatiunea
Libera
2.083.697 }
8.650.673
Pe trei
luni din urmA dr.

inp. fiind restabilit
In acelas timp cheltuelile de perceptiune a acestor drepturi fiind In sums

de mijloc de 1.410.613 lei, sau pe an 10,45 % asupra veniturilor.
Aceasta este In putine cuvinte expunerea fidel& a stArii de azi a admini-
stratiunii vamale, expunere din care se vede indestul, c& totul este Inc& de
facut pentru atingerea scopului fiscal al institutiunii vamilor.
Spre dobandirea acestui rezultat este imperioasit necesitate de a se lua
masuri pentru o organizatiune mai rationat& a serviciului vamilor prin alc&tuirea unei legiuiri stabilite, nu pe principiile pernicioase ale unei neprevaz&toare
fiscalitati, ci pe baza unei drepte cumpAniri Intre interesul tezaurului public
si inlesnirile ce Statul datoreste comertului tariff.
Unitatea tarifului prin sistemul de tranzactiune pe greutate, pe cat stipuletiunile internationale ne vor permite a o dobandl, crearea de magazii pe la punctele
mai Insemnate de yam& si intrepozite prin orasele principale, luarea de masuri
de politic, relative la paza frontierelor pentru Inlaturarea fraudei i protectiunea
serviciului vamilor si ameliorarea pozitiilor, In fine o controlare serioasit a lucrArilor serviciilor exterioare, arat& punctele principale ce trebuia s& tontine,
o asemenea legiuire.
Cu alcatuirea aceasta guvernul nu va lipsl a se ocupa de urgent& si nu este
de indoit cs aplicarea ei va avea cele mai favorabile rezultate, atat pentru tezaurul
public cat
ei
pentru comertul In genere al OHL
Veniturile consumatiei stool din partea de dincolo gi de dincoace de Milcov,

pan& la 1 Ianuarie 1862, erau date separat In antrepriza.
Iar sumele ce incase Statul anual erau:

3.500.000 lei consumatia dinauntru In partea de dincoace de Milcov si
2.500.100 lei consumatia cu exportatia In Turcia, Serbia si Rusia, in partea
de dincolo.
6.000.100
In anul 1859, comisia central& avand in vedere ca sistema arend&rii celor

mai importante venituri ale Statului, era prejudiciabila nu numai intereselor
contribuabililor dar tezaurului public, a elaborat un proiect de lege prin care
se hotAra ca exploatarea si veniturile salinelor dela expirarea contractelor
atunci lucratoare, sa. se administreze d'a dreptul de c&tre Stat.
Acest proiect a fost votat de Corpurile Legiuitoare si promulgat prin decretul
princiar sub Nr. 332 din 9 lune 1861.

Guvernele din Iasi- Bucuresti, vazand ca aceasta lege -nu cuprinde in sine
decat regularea principiului, au numit o comisiune mixt& care s& elaboreze
un alt proiect de lege de modul administrarii salinelor.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAIMANU
210
Acea.sta comisie intrand In lucrare s'au despartit In doua, adica: o parte

din membrii au emis opinia cautarei salinelor In regie pe contul Statului, iar
cealaltb, parte ca exploatarea sarei sa se dea In concesiune pe un timp indelungat,
rezervandu-se ins& perceperea taxelor, a se oper& In regie.
Divergenta opiniilor a avut de rezultat intarzierea lucrarii, astfel !neat

ambele guverne au lost nevoite de a decreta, fiecare cate un regulament provizoriu pentru administrarea salinelor, reglemente superficiale care nu aveau
nici o uniformitate, pentruca cel de dincoace de Milcov era Intemeiat pe anexul
ocnicesc din 1831, iar cel de dincolo pe vechile hrisoave ale rufetasilor salinei
dela Tg.-Ocna.
Sistema exploatarii ce tontine aceste reglemente care cunt si astazi In

lucrare, este cu totul primitive, este cu totul lipsita de un control eficace, este
cu totul In fine prejudiciabil& nu numai intereselor muncitorilor, dar chiar
intereselor Statului.
Am zis ca este primitivb pentruca taierea In mainele vechi nu se urmeaza
dup& o sistema uniform& si regulate economics, astfel precum se uzeaza in
toate salinile din Europa, ci dupa diferite sisteme la fiecare salina In parte,
ceeace face, ca masele de care sa fie darapanate si consumate mai Inainte de
timpul cuvenit.
Este cu totul lipsita de un control eficace, pentruc& sarea la extractia ei
din mina, nu se cantareste, ci catimea ei se evalueaza aproximativ dup& mArimea
bolovanilor, ceeace face de multe on ca sau muncitorii, sau Statul sa fie inselati.
Este prejudiciabil muncitorilor, pentruca plata ce li se face In comparatie

cu munca for zilnica, nu este in destul de satisfacatoare, cu atat mai mult, ca nu
se face printr'un liber acord.

Este In fine prejudiciabila Statului, pentruca pan& astazi mai la nici o
canna nu cunt clAdite magazii pentru depunerea sarei extraza, ci se aseaza In
migle, ceeace face ca o foarte mare catime s& se piarda din pricina elementelor
atmosferice.
Precum vedetd dar d-lor Deputatl, actuala sistema cu care se administreaza

salinile, fiind cu totul vicioasa si lipsita chiar de un reglement uniform pentru
toate salinile, a pus pe guvern In pozitie de a studia cu multe seriozitate cele 2
proiecte depuse de membrii Comisiei mixte din anul 1861 si a se pronunta pentru
sistema darii In concesiune a exploatarii sarei, rezervandu-si Statul vanzarea si
perceperea direct& a venitului sarei. Sistema aceasta, care desparte taierea si
extractia sarei de vanzarea ei, ofera nu ntimai mijlocul unui control eficace Si
introducerea unui mod regulat $i uniform In exploatarea sarei, dar si o economie
foarte insemnata In cheltuelile de material si altele, pe care numai industria
privata este capabila a le combine,.
Pentru acest sfb.rsit dar, guvernul va avea onoare de a IA prezenta In

curand cuvenitul proiect de lege.
Venitul net produs tezaurului public In timpul regiei comparativ cu vechile
antreprise, deosebit de productele $i materialele rama.se in nature la finele

anului 1865 cunt:
anul 1862
o
*
1863
1864
1865
lei 3.179.225 parale 11

o
*
0
3.054.864
5.941.549
7.772.870
www.dacoromanica.ro
*
*
09
24
06
211
Dec& regia a lasat un deficit In cei dintai ani, precum se vede, pricina a
fost c& administratia ei la Inceput nu numai c5 nu a fost bazata pe o sisterna
regulata gi economick dar nici nu s'au luat la timp m&surile cuvenite pentru
stra.ngerea colosalelor depozite ramose In tar& dela vechii antreprenori, cauza
principal& ce a produs tezaurului public, aceast& paguta.
Cu toate acestea, guvernul sper& c& aplicand noua sistemk acest important
venit va creste anualmente In proportie cu inmultirea populatiunii gi cu desvoltarea diferitelor industrii la care se intrebuinteaz& sarea.
Pe ta.rmurile Marei Negre, incepand de langa domenia numit& Jibriani
ei pan& la hotarul Rusiei din Basarabia reIncorporata, in departaro dela 15-25
stanjeni dela malurile Marei Inaintea tarii, incepe un lant de lacuri sau bazinuri
In care se formeaza sere. Aceste lacuri Bunt In numar de 9.
Intinderea acestor bazinuri este foarte mare, suprafata lor se poate evalua,
la 35 milioane sta.njeni patrati ei ele fiind legate unul cu altul gi cu Marea prin
niete mici canaluri formate Inadins, primesc In fiecare prim&var& o cantitate marginit& de ap& din Mare, care distribuindu-se printr'o pant& dulce, in unele din
aceste bazine ce Bunt foarte largi ei putin adanci, prin mijlocul evaporatiei apelor
arate ce contin, se formeaz& sarea, care se Intrebuinteaz& atilt pentru consumetia din Inauntru cat gi la un Insemnat numar de industrii.
Acest venit pan& la anul 1884 luna Noemvrie, a fost dat In intreprindere
far& vreo restrictiune asupra pretului vanzarii drept 19.000 galbeni, In care
intr& Ins& Si veniturile urmatoare:
1. Monopolul importului sarei gem In Basarabia;
2. Dreptul de a pescui In toate bAltile Statului;
3. Dreptul de a taia stufariile;
4. Monopolul importului peetelui din strainatate, pe teritoriul Basarabiei
reincorporate, si
5. Exploatarea a 36 mii disetine pamant dela Tusla.
Aceast& antrepriz& nu a avut niete rezultate satisMatoare, pentruc& astazi
Statul Se vede tras In judecat& de c&tre antreprenori, ce randui-se o despagubire
aproape de 200.000 galbeni, pentru niete pretinse calcari de contract.
Dela Noemvrie 1864 precedentul guvern a hotarlt:
1. Desfiintarea monopolului importului shrei gem pe teritoriul concedat;
2. Desfiintarea taxei de 15% ce se lua dela peetele ce se import, In aceast&
parte.
Cuvintele pentru care s'au suprimat aceste monopoluri au fost ca In aceiaei
tail nu pute& exist& 2 legislatii ;
3. B&Itile de pescuit a'au dat In antrepria drept lei 68.160 anual.

4. 0 parte din stufarii lei 6.432 anual ;
5. Parnant dela Tusla lei 136.784 anual ;
6. Iar venitul salinilor pe 1865 a fost de 447.094 lei anual, din care scazandu-se
cheltuelile de personal ei material, In care intl.& qi reparatia malului Marei numit
Sasicu Mic, precum gi valoarea sarei calculata a 32 capeici pudu, cu cat &tic&
s'a cumparat dela foeti antreprenori, mai ramane In case tezaurului deosebit
de folosul tras din vanzarea sarei gem care in timpul antreprizei era poprit&
de a intra In Basarabia ei un venit net In numerar de lei 48.045.
Precum se vede dar, salinile de Mare in cel dintai an nu au dat un rezultat
satisfacator ei pricina a fost c& In anul 1865, Marea Neagr& debordand tntr'un
www.dacoromanica.ro
212
C. I. BAICOIANU
mod nepomenit, a stricat nu numai toate ezeturile acestor bazine, astfel !neat
in acel an nu a fost nici o recoltit, dar a inecat $i o insemnata catime de sare.
Cu toate acestea Him/We ca guvernul pe Mug& mSsurile luate deja pentru
reparatia malului Marei, sA se ocupe cu o lucrare mai radical& pentru asigurarea
acestui venit.
Exportatia sArei in Turcia, Serbia si Rusia On& la anul 1865, a fost aren-
data cu:
2.751.750 lei anual. Catb,timea sArei ce se preda concesionarilor a fost:
12.700.000 oca Bare transportata cu cheltueal& guvernului la porturile
Dunarei pentru Turcia si Serbia.
2.000.000 dela salina Tg.-Ocna pentru Rusia cu transportul antreprenorului.
14.700.000
In urma mai multor licitatii tinute fn anii 1864 si 1865, neoferindu-se

preturi avantajoase pentru sarea destinata a se export& in Turcia si Serbia, s'a
hot/tilt a se drat& In regie, iar ace& pentru Rusia s'a dat in antreprisA.
Venitul incasat in cel dintai an al regiei, cu toate depozitele cele marl aflate
In aceste parti din timpul vechilor antreprise, au fost de lei 3.381.478 parale 20
pentru o clitatime de 13.945.494 oca sare, in care intr.& si aceea destinat& pentru Rusia in cat&time de 2.000.000, ceeace comparativ cu vechiul period al
antreprizei a lasat tezaurului public pe lAnga un beneficiu banes de lei 629.728
parale 20 si o cAtittime de 754.516 oca sare, dimes& depozit la potturile DunArei.
Administratia domeniilor las& multe de dorit ; c&nd aceste averi s'au luat
dela calugari, nu exist& nici o lege, nici un regulament care sa puie o ordine in
administrarea lor.
Nu exists nici o statistic& regulate care stt arate in ce consist& toatA aceastA
avere.
Mosii, case, embaticuri, vii, necunoscute de guvern, si care nu dau Statului

nici un profit.
Pentru mosiile care le cunoaste nu se posed& nici o statistic& de intinderea
lor, de ecaretele aflate pe dAnsele, de valoarea lor, de venitul ce pot produce.
In administratia central& o corespondent& numeroasA, dispozitiuni ministeriale contradictorii unele cu altele, atributiuni nedeterminate, o aglomerare de
lucrAri, lipsa de un serviciu exterior care se pc:oat& control& aplicarea de contracte,
executarea ordinelor, urmArirea delictelor $i care se poata inform& pe administra-
tiunea central& de imbunitt&tirile ce urmeazA a se face, de mAsurile ce trebuie

luate. Grabnica urnire a lucritrilor este impiedicatA fiindcA nu exist& nici o
armonie intre dAnsele, Intre autoritAtile diriginte gi persoanele gi lucrarile ce
trebuie sA dirije.
Legea secularizArii m&nastirilor dela 1863 statueaz& prin art. 6, c& guvernul
va lutt inapoi documentele ce au fost incredintate egumenilor locurilor sfinte
Qi aceasta conform cu inventariile ce se glLsesc in arhivele tarii. Spiritul acestui
articol, &tic& de a se constata care este averea ce s'a secularizat, n'a fost implinit
cAci mAsura ce s'a luat de a se infiinta o comisiune pentru regularea documentelor n'a dat nici un rezultat. Afar& de acestea nu s'a luat decAt o parte din
contractele de arendare, iar cealaltA nu exist& precum si garantiile ce neincetat
www.dacoromanica.ro
AIESAGIUL LOCOTENENTEI DOMNE$TI DIN 1866
213
reclama arendasii, astfel mosiile care s'au secularizat sunt in mare parte arendate
de fostii egumeni, Mit garantii 5i Milt contracte. Din toate acestea au izvorft procese nenumarate si o perturbatie in administratie.
Legea rural& promulgandu-se la August 1864, urma a se aplica $i la proprietAtile Statului, delimitarea for ins& a mers foarte fncet. La 23 Aprilie 1865
se delimitase numai 100 mosii, astfel nu se putee. aplica art. 63 din lege, de a
se scadea arendasii cu valoarea muncii $i dijmei si din aceasta guvernul era
In imposibilitate de a implinl castigurile.
Contractele Incheiate cu inginerii nu sunt indestul de lamurite nici in

privinta stiintii, nici in privinta unei prevederi a viitorului. Planurile ce s'au
ridicat cu spesele guvernului, au costat sume fnsemnate, fare ca din ele sa se
poata lutt o stiinta exacta despre stares mo5iei, cad dup& contractele for inginerii
s'au marginit numai a indica partea cuvenita locuitorilor. Aceste planuri Bunt
ridicate WA a se fixa, punctul de legatura care eft poata servl de punctul de plecare in caz de contestatie pe viitor, spre determinarea hotarelor.
Prin art. 5 $i 6, 54 si 55 ale acestei legi se statueaza ca locuitorii can n'ar
avea dreptul de a fi Improprietariti, pe mosiile particulare, sit se poath stramuta
pe acele ale Statului. In aceastft privinta nu s'a promulgat nici un regulament
care sa statorniceasca modul si regulele In care au a se apnea aceste dipozitii
$i pan& astazi ele sunt neaplicate.
Prin art. 63 din legea rural& se statueaza oft arendasii mosiilor Statului,
can vor vol a urma dupa contractele de arendare pans la expirarea for. vor
fi scazuti din castigurile mo5iei cu suma ce se va cuveni pentru despagubirea
clAcei E} i dijmei. Dupft aceasta dispozitie la un fnsemnat numar de mosii ale
Statului s'a intamplat ca suma de despagubire sa fie mai mare decat arenda,
sau sA treaca peste cele 2 treimi, astfel incat acesti arendasi, au stapanit in
anul 1865 acele mosii Ma a plateasca nici un ban, sau numai o suma foarte
mica, pentruca nu s'a luat nici o mAsura de a se aplica art. 3 tot din legea rurala, prin care se garanteaza, proprietatii In orice caz o a treia parte din Intinderea ei si prin urmare $i folosinta venitului ce producea.
Aceasta anomalie a fncetat astazi In urma jurnalului Consiliului de Ministri din 18 Aprilie a. c., prin care se hotArAste ca tot.i arendasii mosiilor de
aceasta categorie sa plateascit pan& la expirarea contractelor minimum o a
treia parte din pretul cuprins In contract.

Cu aplicarea legii rurale, venitul Statului din arenzi de mosii a scAzut
cu suma de 15.095.191 lei. In anul 1864 acest venit dupe contracte a Post de
44.355.191 lei, iar in 1866 este numai de 29.260.000. DespAgubirea ce se cuvine
Statului pentru rascumpararea clacei $i dijmei dupft constatarile aproximative
Mute pana astazi se urea la suma de 8.000.000.
Statul poseda Inca o multime de locuri $i vii date cu embaticuri de catre

egumenii diferitelor manastiri. Pentru aceste embaticuri (besmane) nu s'a
gAsit la egumeni decal niste condici incomplete si rupte, astfel fncat dupft dan-
sole nu se pot constata toate acele embaticuri. La 30 Octomvrie 1864 s'a

decretat o lege prin care se statueaza rescumpararea acestor embaticuri anuale
pe 30 ani. De atunci si pana astazi nu s'au rascumparat dealt 163, cari au

produs suma de 90.694 lei.
(In bugetul anului 1865 figureaza venitul embaticurilor pe deplina sumft
www.dacoromanica.ro
214
^C. I. BiLICOIANu
sub titlu de rascumpararea embaticurilor, lath a Be consider& ca embaticurile rasculmparate inceteaz. de a mai fi un venit).
Numarul embaticurilor care s'au constatat de atunci si pane acum este de
1370 si produce un venit anual de 27.863 lei.
Rascumpararea embaticurilor se efectueaza In proportiune netnsemnata,
fiindca embaticarii prefer& a plat' pe fiecare an o dare minima, decat a numara
o data de 30 on aceasta dare anuala, lucru foarte natural, fiindca prin rAscumparare plateste Introit valoarea embaticului.
Constatarea asemenea merge Meet, pentruca nu se constata un embatic
dead atunci tend embaticarul se prezinta cu actele sale si astfel multi dinteinsii
care n'au platit embaticul, sau care nu au acte In regula se tern a le prezena.
Devi pentru acestea s'au infiintat In fiecare judet comisii compuse din presedintele tribunalului, primarul si un membru al consiliilor judetene, Ins& ele
pane astazi n'au dat nici un rezultat. Afars de locurile date cu embaticuri
anuale fixe, aunt si viile tot cu embatic, dar care platesc dijma din productul
anual. Pentru acestea legea nu prevede nimic vi des1 s'au prezentat mai multi
cu dorinta de ale rascumpara, Insa nu s'au putut efectua, necunoscandu-se care
sum& ea se fixeze pentru a se capitaliza pe 30 ani.
In fine, In urma sobornicescului hrisov dela 1785 pentru judetele de peste
Milcov si a legii din 1843 pentru cele de dincoace, prin care s'a oprit darea
mai multor locuri cu embatic, egumenii totus au liberat acte deasemenea natura, triad astazi guvernul ar fi dator, spre a-i expropria, sa-i despagubeasca
de toate Imbanatatirile, cladirile, sadirile si altele ce ar fi facut pe vremuri,
ceeace ar fi mai desavantagios pentru fist, cleat data ar recunoaste acele acte.
Legea dela 30 Octomvrie 1864 nu prevede nimic pentru embaticurile de categoria aceasta.
Tot prin legea decretata la 30 Octomvrie 1864, se statueaza a se vinde
ecaretele de prin orase si al caror venit nu trece peste 150 galbeni. Asemenea
si locurile virane de prin orase de orice valoare si viile care se afla izolate, adica
care nu fee parte din vr'o movie a Statului.
Pentru aplicarea acestor dispozitiuni s'a decretat un regulament prin

care se reguleaza ca prefectii sa constate toate acele bunuri si sa le estimeze
prin experti, apoi sa le vanza prin licitatie la tribunalele respective.
Vreo cateva din aceste tablouri s'au primit, Insa nu s'au pus pana. astazi In
vanzare nici unul din aceste bunuri, sub cuvant de a se vinde toate deodata
dupa, ce se vor con9tata.
Pentru paduri, exist& Inca in vigoare 2 legi: una dela anul 1843 pentru
cele de peste Milcov si alta din anul 1847 pentru cele de dincoace de Milcov.
Cea dintb.i reguleaza Intr'un mod absolut exploatarea padurilor In general.
Ea determine ca padurile populate de esente amestecate, &I se Impart& In 40
ani, iar cele de stejar si brad In 30 ani. Mai hotaraste Inca ca dela fiecare Mole
BA se opreasca 80 de seminceri.
La facerea acestei legi nu s'a tinut In seam& nici starea vegetatiei, nici
calitatea parnantului, nici clima locala, nici necesitatile consumatiunii locale.
Pentru seminceri, nedeterminand calitatea si varsta atat pentru uz cat si pentru
circulara Ministeriala, s'a hotarit a fi numai de 15 ani, anuland prin aceasta
dispozitiune, unul din scopurile principale ale opririi semincerilor, edict), de
a regenera padurile prin reinsamantarea naturala.
www.dacoromanica.ro
215
ME SAGIUL LOCOTE NE NTEI DOMNE$TI DIN 1866
Pe lauga aceste viciuri ce se aft& chiar In lege, n'a existat nici un control
de oameni speciali, care sa, privegheze la aplicarea ei gi care sti Mc& a se respecta oarecare dispozitiuni relative la paza lor.
Astfel exploatarea parchetelor se face& neregulata, nu se urma ordinea
prevazuta, in planuri, duptt exploatare se bagau vita care rodeau lastarul, la
munte se taia numai bradul, lasa.nd semincerii de fag gi astfel bradul neavand
facultate de a da din tulpina, disparea depe muntii Moldovei.
Legea din 1847 pentru padurile de dincoace de Milcov opregte cu desavargire orice exploatare inteinsele, Ins& In cele din urma linii acorda dreptul
de a se taia lemne pentru trebuinte publice. Aceasta lege cuprinde 2 viciuri,
cel d'intaiu oprirea cu desavargire a exploatarii. Parte dintr'Insele trecuse poste
termenul exploatabilitatli gi materialul paduresc cadea In stare de depreciune,
iar parte era lipsit de taierile necesare pentru ameliorarea reclamatli, de starea
arboretului.
Al doilea viciu era ca, sub motiv de lucrari publice se comiteau taierile
cele mai neregulate, pentruca, la aceste liberari nu se Ewa., In vedere cleat
trebuinta. Apoi nu exist& nici un control, de oarece nu exists nici o admini-
stratiune speciala, nici macar o politie padurara.

Pe Mug& aceste viciuri trebuie sa, adaugam ca In toata, Romania a existat
regimul izlazurilor de pagunare In padure; nepasarea locuitorilor, slaba putt,
cupiditatea arendagilor gi a egumenilor. Daca Romania mai posed& astazi
paduri, o datoregte numai excesivei fertilitati a pama.ntului gi conditiunilor
climatice, aga, de favorabile pentru vegetatia lemnelor.
Tocmai in anul 1851 s'a infiintat un serviciu pentru padurile de dincoace
de Milcov, compus din trei silvicultori francezi cari au format In spatiu de 3
ani mai multi silvicultori indigeni gi au Mout memoriuri asupra unui numar
destul de insemnat de paduri.

Acegti silvicultori straini au parasit Cara la 1853, cand cu ocupatia armatei
Rusiei, iar serviciul silvic cu silvicultori indigeni n'a fost reinfiintat decal la
1855, Insa nu exists nici o directie in lucrarile lor fj i astfel pana la 1857 n'au
flout nici o lucrare.
Tocmai In anul 1860 s'a infiintat un serviciu central special gi indata a
luat mai multe masuri pentru conservarea padurilor, pentru regularea talerilor de lemne in trebuinte ale Statului, pentru constatarea gi urmarirea delictelor paduregti, pentru regularea pazei padurilor pentru ridicarea planurilor
gi amenajarea lor, pe baza carora s'a pus in 1863 In exploatare un numar de
14 paduri.
La 1862 aceste masuri s'au introdus tl i In partea de peste Milcov, unde s'au
Infiintat silvicultorii din cei care terminasera studiile lor in f}co al a speciala
de silvicultura care a existat In Bucuregti dela 1860 Ora la 1862.
Nestabilitatea acestui serviciu, care a fost suprimat in mai multe ra.nduri,
a facut ca el sa, nu poata urmarl cu succes lucrarile incepute. Astfel in anul
1863 a fost desfiintat de 2 on gi apoi reinfiintat spre a se desfiinta din nou In
1864. In sfargit tot In anul 1864 a fost reinfiintat gi indata el a regulat amenajarea a 54 paduri, asigurand un venit de 1.025.978 lei pe fiecare an.
Lucrarile incepute de acest serviciu merg Meet din cauza restransului
numar at agentilor silvici gi din lipsa unui cod padurar, care sa, specifice modul
exploatarilor padurilor, constatarea, urmarirea gi pedepsele pentru delictele
www.dacoromanica.ro
14
216
C. I. BAICOIANU
p&duregti, sh reguleze o politle pAdurarls, s& puie o restrictie la enormele destupitri de paduri, ce se practica neincetat, s& ageze In fine bazele unei administratii legale a proprietatii padurare. Punerea In exploatare a pAdurilor de
dincoace de Milvoc s'a facut pe baza numai c& s'a trecut In buget o sum& ca
venit din paduri, far& Ins& a se face o lege special& prin care s& se abroge cea
Inc& In flint& din anul 1847, care opregte cu desavargire orice exploatare de
pilduri.
NumArul cel mare al propriet4ilor Statului care s'a adaugat pentru secularizarea mogiilor zise fnchinate, Brancovenegti gi Chinoviale, embaticurile,
ecaretele, viile E} i pAdurile, importanta acestor avutii ale Statului, necesitatea
ca administratia for sit fie privegheatA de aproape, complexitatea materiilor
de administrat, precum:
1. Constatarea tuturor proprietatilor Statului;

2. Formarea statisticei lor;
3. Facerea planurilor economice;
4. Regularea embaticurilor;
5. Exploatarea tuturor acestor proprietati prin dare In antrepriz& sau

In regie;
6. Apitrarea drepturilor proprietatilor Statului;

7. Iirmarirea proceselor;
8. Conservarea, regularea, amenajarea li exploatarea padurilor.
reclama imperios Ca administratia careia i se vor Incredint& aceste boOW ale Statului sit fie condus& de un serviciu, care sit posede toate cunogtintele ce reclam& fiecare ramura ce o compune.
Este dar necesar a se institul o ad-tie special& separatit de aceea a ministerului de finante, care este ImpovArat de lucritri atIt de numeroase, o administratie In fine libera In exercitiul ei, supus& unui control sever tii av&nd a
da o socotealit exact& de chestiunea acestei avers, ramaind ins& ca IncasArile
veniturilor sit se fac& tot prin ministerul finantalor.
Pe teritoriul Basarabiei reIncorporatit In virtutea Tratatului din 30
Martie 1856, se aflit 40 comune numite colonii care se administreaz& Inc& dui:A
nigte statute Incheiate de guvernul imperial al R.usiei gi care contin mai multe
scutiri gi privilegiuri care le sustrag dela legea comuna.

Cele mai principale din aceste scutiri kli drepturi sunt:
1. Apararea de militari gi dorobanti;
2. Dreptul de a-gi alege subprefecti;
3. ApArarea de dare personalit, gosele, fonder& gi transmitere;
4. Dreptul de a se bucura fiecare familie de cAte 50 desetine pAmAnt (Ca
la 112 pogoane);
5. PlAtile catre Stat a colonigtilor consist& in 2 lei gi 12 parale de desetin&
de pamant gi In 4 lei 8 parale de individ parte bArbateasca pentru Intretinerea
autoritatilor administrative, cu toate ca prin statutele for se ()Wig& gi la darile acestea:
1. A plAti anual dupe trecerea anilor de scutire ate lei 70 de familie;
2. Darea banilor pentru fntretinerea comunicatiilor pe uscat gi ape, dar
care nu s'a respectat pan& astazi.
Pe Mug& cele 40 colonii se mai afla gi 22 sate numite domenii, care se
www.dacoromanica.ro
217
mai administreaza si acestea dupti niste statute deosebite de ale coloniilor,

numai in ceeace se atinge de platile catre Stat si care sunt:
Par.
Lei
100
9
5
33 8/5
Ca, capitatii de fiecare familie.

Darea de pamant de fiecare suflet parte barbateascli, care
au cate 30 desetine familia (ca la 67 % pogoane).
Sub denumire de dare obsteasch de fiecare suflet parte
18 8/,
barbateasca.
115
18 1/5
Precum se vede, situatia acestor colonii si domenii este cu totul deosebita

de aceea a celorlalte comune din tarn, si In fine este cu totul neregulata pentru
ca pa.ne astazi nu se cunoaste pozitiv nici chiar intinderea terenelor pe care
se MIs aceste colonii si domenii, ceeace aduce un prejudiciu foarte insemnat
nu numai tezaurului public, dar chiar ad-tiei generale a Wei. Guvernul este
preocupat de proiectele de legi ce trebuie a se elabora pentru regularea acestor
colonii si .domenii.
Statul roman avand un insemnat numar de mosii si acarete, tranzactiuni
de tot felul: darea In arenda a mosiilor si inchirierii a acaretelor, exploatarea
padurilor si alte antreprize de utilitate publick rezult& din aceste operatiio multime de cestiuni litigioase care cer imperios ca Statul as fie reprezentat
inaintea autorittitilor competente spre a justifica drepturile sale asupra
obiectului in litigiu.
Mosiile Statului se gasesc expuse la uzurpari de catre vecini si la o
sporire de process din an In an, din cauzh eh cea mai mare parte sunt nedelimitate, nu au Inch semnele de hotare stabilite prin hothrnicii si ridichri de
planuri duph documente sau vechia stiipanire si la multe mosii de ale manastirilor secularizate zise Inchinate, lipsesc documentele, instrainate fiind de
fostii egumeni greci.
In aceasth stare de lucruri, cu gestiunea unui ass mare numar de proprietati,
Statul a trebuit a aviza la mijloacele de conservare a propriettqilor si reprezentarii lui inaintea justiVei In cauzele relative la proprietati si altele. Asa prin
legea din anul 1861 s'a instituit pe lhngh Serviciul Contencios o eforie de trei
avocati, a carei misiune era de a dirija procesele Statului, a provoca pe cele de
interesul fiscului, a plecla cauzele de mai mare importanta si a da instructiuni
pentru celelalte corpului de avocati curenti distribuiti pe fiecare judet, ate unui
pentru a reprezenta Statul, aparandu-i drepturile In mice proces pendinte la
autoritatile locale, far pentru delimitarea mosiilor prin hothrnicii si ridicari de
planuri, verificari de lucruri ingineresti si aduceri In Indeplinire de hotariri definitive, Statul pentru toate acestea lucrari, n'a prevazut cleat trei ingineri hotarnici cu ate un ajutor topograf. Experienta Ins& a dovedit cb acesti ingineri n'au
putut a se ocupa de hothrnicii, fiind Impiedicati in tot timpul de vary de alte
lucruri urgente, sorocite de tribunale, precum: ridicari de planuri, aduceri la
indeplinire, verificari de acte hotarnicesti ale proprietatilor vecine cu mosiile
Statului si altele.
Eforia s'a redus la 2 membri, ceeace face ca In caz de divergenta de opiniune
Intre efori, scopul legiuitorului de a avea un aviz al consiliului sh nu se poath
Implini. Corpul de avocati In anul 1865, prin decretul fostului Domnitor, a fost
redus numindu-se un avocat pe MO 2 si 3 judete.
www.dacoromanica.ro
14
218
C. I. BAICOIANU
In adevar. dup& stares de sleire in care s'a gasit tezaurul public la 11 Februarie, nu ne-am putea gandi decat la cele mai marl economii posibile In bugetul
Statului, dar In unele cazuri aceste economii pot fi mai mult un prejudiciu fiscului.
Astfel este cu reductia avocatilor care s'a Mout nu In vederea Imputinarii proceselor si deaceea trebuinta recla.ma imperios ca un avocat sa pledeze In aceiasi
vreme procesele Statului in ate trei judete.

Este evident, ca dela secularizarea manastirilor din toata Cara procesele
Inch. au trebuit a mai sport si ocupatiile avocatilor s'au Inmultit privind pe
Stat procesele acelor manastiri, ce erau pendinte la instantele judiciare, cu legea
rurala prin care afacerile pendinte la comitetele permanente se pledeaz& tot

de aceiasi avocati.
Pe langA acestea, codicele civile dimpreun& cu procedura core ca Statul a&
fie reprezentat In interesele sale la estimatiile imobilelor, care se afecteaza la o
garantie cbtre Stat, eau la orice tranzactiune.

Dup& statisticele de starea proceselor, sunt ramase In lucrare pane in finele
anului 1865 un numar de 1.695 afara de 298 de hotariri de aducere la indeplinire,
cele hotarlte In cursul acelui an pane astazi sunt 221, dintre care 116 In favoare,
iar 105 In defavoare, care toate s'au apelat la instantele superioare, Statul Ins&
numai din hotartrile Curtilor Apelative din acel an $i pan& astazi pucie In executare, este In drept a incase. dela debitorii condamnati o suma de lei 2.488.963
parale 06.
Din aceasta situatiune rezulta Intr'un mod Invederat imposibilitatea material& de a putea avocatii dupe sistemul de astazi pe cate 2 $i 3 judete, st). Inti mpine toate afacerile Statului la termenele fixate de tribunale, gasindu-se mai
adesea In trista pozitiune de a cere amanarea proceselor, unele chiar de interesul
Statului de a fi rezolvate cat mai neintarziat.
Tot asemenea se poate zice si pentru inginerii hotarnici ca abia pot sa

indeplineasca lucrArile urgente dupe sorocirile tribunalului far& a le prisosi
timpul de a se ocupa cu studierea documentelor pentru Intreprinderea de hotarnicii.
Dupa stares care ne arata practica lucrului, cea mai mare parte de procese
si cele mai complicate yin de acolo ca nu aunt decat un prea mic numar de
mosii hotarnicite definitiv.
Asadar, pentru Imput,inarea proceselor $i pentru o mai bun& conservare a
proprietatilor Si a reducerii In acelas timp a cheltuelilor pe viitor, nu poate fi alt
mijloc eficace spre a ajunge la acest rezultat decat hotarnicindu-se mosiile nedelimitate. Prin aceasta Statul va profits Indoit caci proprietat,ile nu vor mai fi
expuse ca pana scum la uzurpari, caci procesele vor merge In adevar Imputinandu-se si astfel se vor putea realiza, marl economii prin reducerea numarului de
avocati In permanenta.
Preocupat de aceasta idee, guvernul s'a gandit ca nu poate ajunge la un

asemenea rezultat de economie, decat fixand pentru cativa, ani in bugetul Statului o sums oarecare afectata special pentru a se da In antrepriza la hotarnici
ingineri particulari, delimitarea mosiilor Statului prin hotarnicii $i ridicari de
pla,nuri fotografice, conform legiuirii In flint& Cu modul acesta si numai astfel
Statul va imputina procesele, proprietatile vor fi mai bine pastrate, putandu-se
realiza atunci si cele mai marl economii, ramanand ca inginerii hotarnici actuali
www.dacoromanica.ro
219
sa se ocupe cu aducerile la Indeplinire si celelalte lucrari de hotarnicii pendinte

la instantele judiciare $i cu toate verificarile actelor ca si pAna acum.
Dupit, numeroasele creatiuni $i nemasuratele cheltueli cari au adus tezaurul
public In discreditul si stramtoarea cea mai mare, guvernul precedent a avizat
la crearea unui impozit indirect. La 5 Decemvrie 1864 s'a promulgat legea

pentru vanzarea tutunului si a tabacului cu drept exclusiv al Statului.
Aceasta lege care dupa credinta legiuitorului prom itea mari beneficii, dar
care dupA, natura ei urma ca sa aduca un zdruncin general, Mat In interesele
comertului privet, cat si In culture tutunului, care abia ajunsese a se desvolta,
cu introducerea ei pentru prima oath pe pamantul Romaniei, prezinta dificultati
demne de un studiu mai serios.
Dela 25 Ianuarie pretuind aceasta, dificultate, propuse a amana punerea ei
In lucrare pan& la 1 Maiu 1866, $i a preleva pana atunci o taxa asupra tutunurilor
care s'ar introduce din strainatate. Transformata In proiect de lege, aceasth

propunere se vote de Camera Legislative la 9 Iunie 1865 si se trimise In examenul Corpului ponderator.
Dar repedea schimbare a ministerului a adus si schimbarea acestui sistem.
Noul minister dela 14 Iunie retrage proiectul citat dela votul Senatului $i In
puterea art. 3 din statut, dupa simplul aviz al Consiliului de Stat, la 3 Iulie
1865 prin decret promulga o lege prin care se pune In aplicare legea primitive,
cu modificatiuni esentiale chiar dela 1 August.
Modificatiunile admire au transfigurat bazele fundamentale ale legii.

Fara a prevedea si a calcula, consecintele funeste ale unei sisteme vicioase,
nepunand in lucrare Impachetarea care putea fi singurul mod de garantie pentru
un folos probabil, a facut ca monopolul s& fie rezervat Statului numal cu numele,
jar In realitate lasat la discretia detailistilor vanzatori de tutun.

Dup& aceasth cistern& nenorocita, Statul s'a angajat a plat' posesorilor de
tutunuri si tabacuri marfurile lor, a le da o indemnizatiune de 15 % pentru pagubele comertului for si apoi a be vinde iarasi for aceiasi marfa Incarcath cu o
taxa si cu o ccAdere de 20 %, ceeace constata dupa calculele cele mai elementare
o pagubli. frivederath.
Pe aceasth cale intrand regia cu o administratlune Improvizata, far& regulamente de ordine si de disciplina, fath oameni de specialitate, fara o cistern&
studiath fara preparative de mijloace si localuri, au intrat Inteun dedal de con-
fuziune, de abuzuri si de risipA.

Luarea tutunurilor pe comptul regiei s'a efectuat prin comisiuni de expertiza
numite ad-hoc la fiecare district, acestea au clasificat calitatile diverse dupe care
s'au regulat despitgubirea posesorilor. Aceastil, operatiune a dat loc la abuzuri
incalculabile, s'au primit tutunuri stricate $i far& nici o valoare, s'au estimat
tutunuri de calitati inferioare ca superioare si nu s'a stabilit nici o regula prin
care sb, se poet& controla clasificatiunea facuta de aceste comisiuni, Incat a ramas
campul deschis pentru tot felul de fraude. Magazinerii In genera numiti far&
garantie, au putut s& amestece calitatile, sustragand pe cele superioare si punand
In locul for cele inferioare.
Ministerul actual Indef.& dup& instalarea sa a numit comisiuni pe la toate
depozitele, spre a constata calitatea si starea de conservare a marfurilor.
Pan& astazi Ins& n'a primit rezultatul constatarilor si deaceea nici nu poate
cunoaste cu certitudine dad' marfurile ce posedb. astazi In magazine, valoreazA.
www.dacoromanica.ro
220
C. I. BAICOIANU
capitalul ce a debursat $i can pot fi pierderile asupra marfurilor care se zice

ca stint avariate.
Dupe. ce s'a Impovarat cu modul acesta Statul cu o mail& destinata a se
vinde In consumatiune cu un profit oarecare, nu s'a stabilit nici o masura eficace
spre a asigura aceasta manipulatlune. Detailistii cumparand mada brute. dupe,
tarifa regulate., au profitat de anomalia si de nomenclaturile legii, spre a trifler),
atat pe fisc cat $i pe consumatori ; pe fisc prin introducerea contrabandei si pe
consumatori prin amestecarea diverselor sorturi de tutun, ceeace a produs si

produce o nemultumire generala In tare..
Astfel dupa ce consumatorii s'au pus In stare de a fi mereu traficat,i de catre
detailisti, apoi si Statul se vede expus a vedett, periclitandu-se marfurile sale

In magazine fara a le putee. vinde.
0 repede aruncatura de ochi asupra cifrelor poate demonstra adevarul
acestor asertiuni.
Dela 1 August 1865 Statul s'a Mout posesor peste o sum& de 1.538.150 oca
de tutun (438.429 ocale turcesti 1.099.722 indigen).
Dela aceasta epoca pans la finele lui Martie In 8 luni s'a consumat abia
446.069 ocale, dintre care numai 111.036 oca de calitati superioare.
Din aceasta cifra se poate vedea cat de mare a fost frauda prin contrabanda,
caci dace, s'ar admite macar a 10-a parte din populatiunea Rom&niei ca consumatori de tutun, cate o jurnatate oca de individ pe luna, ar fi trebuit sa se consume eel putin 1.600.000 ocale In 8 luni.
Prin urmare dace. ar fi sa se astepte rezultatele consumatiunii tot dupa

aceasta proportlune ti pe viitor, ar trebul Inca un timp de 2 ani cel putin, ca se.
se Nate. consume. toate tutunurile aflatoare astazi la regie.
Pentru marfurile primite la regie si pentru indemnizarea comerciantilor,
s'a angajat un capital care Impreuna cu procentele se urea la 19.600.000 lei (In
bonuri $i numerar). Dupa tarifa adoptata pentru vanzare s'a calculat a se scoate
pe marfurile cumparate 36.500.000, dar din vanzarile operate la regie in aceste
opt luni s'a incasat 7.274.895 lei 3.869.888 tutun turcesc si 3.405.007 indigen
(din care s'a platit In bonuri capital si procente 2.111.000 lei f}i In numerar
2.737.500 lei).
Prin urmare dupe, aceaste, norms ar trebul. Inca 2 ani fiscului ca O. scoata
capitalul sau, plus dobanzile care trebuie se, le poarte, plus capitalul ce cauta
sa mai adauge spre manipularea monopolului.
Astfel situatiunea tezaurului are de perspective:
1. A deburse. lei 14.489.444-10 spre achitarea bonurilor emise, cea mai
mare parte cu scadenta In August viitor ;
2. A suferl sarcina bugetului special ;
3. A face imediat un varse,me.nt de cel putin de 4.000.000 lei pentru cumpararea recoltelor anului 1865.
In fata acestei situatiuni guvernul actual dell In principiu este pentru desfiintarea acelui monopol, dar pane. a Mlh mijloacele prin care se, poata desface
marfurile ce le are acum luate fare. o mare paguba, se vede nevoit Ince, de a-1
mentine.
Dar vazand viciozitatea actualului sistem, vazand urgenta de a se pune o

stavila fraudelor ce se comit atilt In paguba fiscului cat $i a consumatorilor, toate
greutlitile de aplicatiune ce le prevede, a venit la masura spre a trace peste de-
www.dacoromanica.ro
221
cretul dela 3 Iunie 1865 si a pregatl punerea In lucrare a dispozipunilor primitive
ale legii din 1864, prin Impachetarea tutunurilor si darea for astfel In consumatiune.
Conform cu dispozitiunile legii dela 26 Noemvrie 1864 s'a instituit o cash
special& de depuneri si consemnatiuni, care a Inceput a function& dela 1 Ianuarie 1865. Scopul acestei institutiuni a Yost de a concentra la un loc depunerile
si consemnatiunile din toat& tars, de a pune In circulatiune acele sume ce pan&
aci a/maser& neproduchtoare si de care nici depunatorii, nici pbstratorii nu puteau
profits, lipsind societatea de beneficiul unui numerar Insemnat, care prin neintrebuintarea lui reprezenta un capital mort.
Prin instituirea Casei de Depuneri si Consemnatiuni, aceste capitaluri
moarte si neproductive s'a pus In circulatiune, s'au asigurat depunatorilor un
venit proportionat si s'a creat Statului un venit progresiv.
Din darea de seam& a casei de depuneri si consemnatiuni despre operatiunile sale In cursul anului 1865, rezulth ca beneficiul realizat chiar In anul
dintaiu, cip& deductiunea tuturor cheltuelilor de administratiune, s'a suit la
cifra de lei 113.000 care s'a varsat In casa tezaurului, cit clup& toate prevederile
beneficiul anului curent va ajunge cel putin la o sump Introit& si poate mult
mai mare Inca, dach va creste precum este probabil suma operatiunilor sale.
Prin grabnica restituire a depunerilor la orice cerere, prin plata exact& a procentelor si prin repedea expediere a lucrarilor, aceasta institutiune a citstigat
In scurtul timp al existentei sale Increderea publicului. 0 sum& de peste 20
milioane, care fin% aceasta instituire ar fi ramas neproductiv& In diferitele case,
s'a redat circulatiunii si a contribuit la alimentarea productiunii, venind cu o

sum& de 12 milioane In ajutorul Statului cu o dobandit fixath la 7 si jumlitate.
Rezultatul dobandit este far& Indoealh destul de satisfhchtor, dar succesul
nu exclude ameliorarea f}i casa de depuneri si consemnatiuni, printr'o completare a legii dela 26 Noemvrie 1864, este susceptibilh de mari Imbunatittiri. Spre
acest scop s'a prezentat fostei Adunari Legislative un proiect de lege, care din
nenorocire nu s'a luat In desbatere, menit a procure. acestei institutiuni o desvoltare naturalit, prin care singurh va puteh produce Statului si societhtii toate
avantajele ce se pot Wept& dela o asemenea institutiune. Ideia pe care este bazat
acest proiect de lege, este a se acorda casei de depuneri si consemnatiuni facultatea de a puteh cumphrh si revinde, la caz de trebuintk obligatiunile Statului. Pentru aceasth facultate, acordat5, casei de depuneri, se va sul cursul
obligatiunilor si posesorii unor asemenea obligatiuni le vor putea, preface In
mice moment In numerar. Aceasta, fnlesnire va IndemnA publicul a da totdeauna
preferint& Statului pentru plasarea sumelor ce le va ayes disponibile.

Afar& de aceasta se vor mite si beneficiile casei de depuneri fji prin urmare
veniturile Statului, filmic& nu poate fi Indoealit ch va revinde obligatiunile
cumphrate, ale chrora curs 1-a suit la un pret mai mare.
Luarea In consideratiune a acestui proiect de lege este cu atilt mai mult
de dorit, oh el va contribul la restabilirea si consolidarea creditului Statului,
dela care starlit), reusita tuturor operatiunilor financiare.
Curtea de conturi, dintre conturile primite dela desfiintatul minister de
control pe diferiti ani, si din cele primite dela deosebite ministere si casierii
pan& asthzi, a revizuit si hot&rit un numhr de 210 din care:
www.dacoromanica.ro
222
C. I. BAICOIANU
114 compturi hotarite gi pronuntate sentinta lor.

96 compturi cercetate gi puse In discutiunea sectiunilor respective.
210
Se afla in lucrare cu Incheierea exercitiului 1860 in intregul eau cu toate

ministerele, mai Bunt 327 compturi In cercetare, impreuna cu gestiunea anului
1864, iar pentru anii 1862-1863, conturile nu sunt trimise Inca, fiindca verificarea lor nu s'a putut termini* de ministerul finantelor.
Sumele incasate de comitetul de lichidare al obligatlunilor rurale dela 23
Aprilie pan& la 23 Aprilie 1866, se urca la . Lei 26.855.569 parale 04 adica:
Din rAscumpararea clacei gi dijmei
I 25.666.263
I
01
Din vanzarea productelor din magaziile de rezerva
1.148.714
e
e
23
Dela nevolnici pentru cast). gi gradina . . . e
a
40.591
20
Total egal Lei 26.855.569 parale 04
Sumele raspunse se urea la
I 21.591.180
25 adica:
I
In procente pe semestrul 1 dela 23 Aprilie 1865
.pana la 23 Octomvrie 1865
I 11.390.184
I
05
Idem pe semestrul al 2-lea 23 Octomvrie 1865
pana la 23 Aprilie 1866
9.842.611
I 23
Pentru confectionarea obligatiunilor rurale . I
355.117
27
I
.
Leafa pe 4 luni gi jumatate a 2 copigti ce

s'au numit pentru copierea listelor dupa
care au sa Inscrie obligatiunile definitive
Pentru diferite obiecte
2.700
567
*
*
10
Total egal Lei 21.591.180 parale 25

Numerar In seara de 23 Aprilie 1866 . . . e 5.264.388 I 19
Obligatiunile au sosit abia acum in Bucuregti din cauza intarzierii labricatiunilor lor. Comitetul se cup& acum cu pregatirea lor prin numerotarea gi
subscrierea lor. Indata ce se va termina aceasth operatiune, se vor distribul
celor In drept.
Spre Inlesnirea proprietarilor, guvernul a luat dispozitiunea ca distribuirea
s se fact* In trei locuri: la Bucuregti, la Iagi gi la Craiova.
La 10/22 Octomvrie 1865 fostul ministru de finante cu avizul Consiliului

de Stat gi cu autorizatiunea Consiliului de Minigtri a incheiat cu D -1 A. de Hertz
I. Lobel, reprezentantii mai multor capitaligti din London gi Paris, o conventlune relativa la instituirea In principate a unei band de scont gi de circulatiune, cu dreptul exclusiv de a emite bilete de banca.
La 17/29 aceleeag luni, aceasta conventiune a Yost confirmath gi promulgata
de fostul Domnitor prin decretul eau Nr. 1379 fara concursul puterilor legiuitoare
gi numai in virtutea art. 3 din statut.
Conform art. 4 din actul de concesiune, banca urma a lncepe sb. functioneze
gi
In Bucuregti gi Galati, patru luni dela confirmarea concesiunii, lactic& la 1 Martie
1886 at. n. gi dup.. art. 6, banca se va considera ca constituita cand comisarii

guvernului vor fi verificat gi constatat existenta in casele Bancii a unui capital
de 10 milioane franci, reprezenthnd primul varsamant din capitalul nominal de
40 milioane franci prevazut de art. 5.
www.dacoromanica.ro
223
La preschimbarea acestei concesiuni, devenita definitive prin promulgarea
conventiunea prin art. 20 Indatoreaza pe concesionari a depune la

tezaur drept cautiune un milion franci, In contra unei recepise a ministerului
finantelor, care sa stea la tezaur faro dobandb, pane la Indeplinirea stipulatiunilor art. 6 relativ la constituirea
Cautiunea prevazuta de art. 20 s'a gi depus la tezaur de catre concesionari
la 19/31 Octomvrie, dupa cum se constata din recepisa ministerului de finante
cu aceasta data.
La 30 Ianuarie 1866 guvernul trecut cu decretul Nr. 107 a $i numit comisarii
prevazuti de art. 9 din actul de concesiune.

Acesti comisari prin procesele-verbale din 14 $ 16 Februarie din urma,
au constatat indeplinirea de catre concesionari a stipulatiunilor art. 6 $i au
declarat ca banca trebuie a fi considerate ca constituita.
Aceasta este situatiunea in care a gasit guvernul dela 11 Februarie concesiunea bancii, adica o concesiune facuta de guvern in virtutea dreptului ce a
crezut ca fi db. art. 3 din statut gi punerea in lucrare a acestei concesiuni.
La 1 Martie et. n. epoca constituirii bancii $i la care trebuia a se restitul
concesionarilor cautiunea de un milion franci, ministerul de finante In lipsa
de mijloace pecuniare, cad depozitul facut de concesionari la incheierea conventiunii s'a Intrebuintat de fostul guvern In cheltuelile sale chiar Indata. dupa
depunerea ei, s'a vazut nevoit a uza de facultatea ce fi da aliniatul din urma,
al art. 20 din concesiune $i a eliberat bancii In contra cautiunii un bon de tezaur
pe termen de 6 luni purtand dobanda de 8%.
In aceasta stare aflandu-se lucrul, Senatul In urma unei petitiuni subscrisa de mai multi comercianti a dat la 9 Martie un vot in privinta aceasta,
in cuprinderea urmatoare:
e Concesiunea bancii este data in mod neconstitutional gi prin urmare
petitiunea se recomanda guvernului .
Deodatit cu comunicatiunea acestui vot al Senatului s'a prezentat d-lui
Ministru de Externe protestul ce d-1 agent $i consul general al Frantei i-a adresat
In numele guvernului sail, protest motivat de mai sus mentionatul vot al

Senatului gi prin care declare ca 4t in raspunsul eau la mesajul de deschidere,
Senatul precum gi Adunarea a multumit Princepelui Cuza pentru aceasta
concesiune, ca prin urmare Senatul s'a contra judecat In sedinta dela 9 Martie
$i ca Igi lace toate rezervele de drept $i de justitie relative la despagubirile,
gi interesele la care concesionarii bancii vor avea, drept *.
Guvernul luand in bagare de seams toate aceste Imprejurari gi avand In
vedere responsabilitatea ce a lasat Senatul asupra-i prin formularea votului
sau ca: concesiunea bancii este data In mod neconstitutional gi prin urmare
petipunea sit se recomande guvernului farts, a preciza gi urmarea ce trebuie a
daunele
se da votului emis, concesiunea fiind deja in lucrare, guvernul zicem, considerand
totodata ca banca s'a abtinut pane acum de a intra in exercitiul privilegiului

de a emite bilete de 'Dana., s'a oprit de a lua orice deciziune fn aceasta privint,a,
cad data am consults traditiunile constitutionale ale altor state, am vedea. ca

un vot emis In esti mod de catre un corp legislativ, asupra unui fapt indeplinit,
nu are alt efect decat acela a unui vot de blam, ce se da ministerului dilator
legii gi tragerea lui la raspundere.
Nu incape Indoeala ca data guvernul dela 11 Februarie ar fi desfiintat con-
www.dacoromanica.ro
224
C. I. BAICOIANU
cesiunea b &ncti pe baza mentionatului vot at Senatului, el lua asupra-i toate

consecintele acestei anulAri, consecinte ce puteau fi grave pentru interesele
fiscale ale tftrii. Guvernul pi-a rezervat dar facultatea de a supune acest caz
aprecierii onorabilei Aduntiri de astazi, care se afl& mai In pozitiune a se pronunta
Yn privinta lui cu toat& neatarnarea de opiniune cerut& Intr'o ag& gingag& chestiune.
Din tale precedente, atilt din dares de seam& general& asupra situatiunii
finantelor t&rii, cat gi din examinarea diferitelor ramuri ce compun administratiunea finantelor, s'a putut vede& cauzele care au produs o stare de lucruri ale
carei efecte inevitabile nu au putut fi altele decat se cerea resurselor, aglomerarea datoriilor gt sleirea creditului public.
Lipsa unui institut de credit, care ar fi putut vent In ajutorul Statului, a

contribuit Inc& a grlibl catastrofa. Discreditul tezaurului public n'ar fi putut lu&
niciodat& acele dimensiuni ce le Inf&tigeaza ast&zi, dac& operatiunile financiare
ar fi Yost sprijinite de o banc& de scompt gi de circulatiune, de un institut a

carui misiune este de a Inmulti mijloacele de schimb, de a mobiliza capitalurile, de a activa circulatiunea fondurilor gi de a Ynlesni prin mijlocirea sa toate
tranzactiunile.
Daca pe de o parte recunoagtem c& cauza principal& a relei situatiuni

financiare provine dintr'o rea administrare a fondurilor publics, trebuie pe de alt5.
parte 95. tinem compt gi de alte imprejuritri can au contribuit a marl dull. Ime-
diata aplicare a legii rurale, far& nici o preg&tire necesara, a avut de rezultat
o mare parte a pamantului a r&mas fn anul trecut necultivat ; timpul verii
gi toamnei trecute din toate p&rtile Romaniei, n'a Yost favorabil pentru cultura
pamantului, de act a rezultat o recola nesuficient& gi este cunoscut c& pentru
un Stat agricol, cum este Romania, recolta este de cea mai mare Insemnatate,
fiind ca, toate tranzactiunile atarn& de dansa.
Consecintele relei recolta ale anului trecut au trebuit a se resimtl mai repede, mai intensive gi mai In genere, fiindc& a lipsit un institut de credit, care
ar fi putut vent In ajutorul cultivatorilor gi oricum ar fi micgorat lipsa numerariului.
Bugetul general al Statului pentru exercitiul curent 1866 nefiind Inc&

votat, legea de finante dup& care avem a ne regula In acest exercitiu este bugetul
anului 1865.
Veniturile prev&zute prin bugetul anului 1865 sunt In sum& de 159.166.677
lei care se compun din lei 131.866.967 venituri ordinare gi lei 27.299.710 venituri extraordinare, tar cheltuelile In sum& de lei 158.610.220, de unde ar rezulth
un excedent de venituri de lei 556.456.
Acest rezultat ar fi destul de satisfb,cator, dac5. cifrele trecute in partea

veniturilor ar fi un adev&r. Din nenorocire nu este astfel.
Astazi cand mai toate operatiunile exercitiului 1865 ne sunt cunoscute,

putem rectifica cifrele pi trebuie 135, reducem din previziunile bugetului o sum&
de lei 14.183.992 astfel c5. veniturile se reduc la suma de lei 144.982.685. Pe de
alt& parte cheltuelile au primit o adaugire de lei 32.017.808 prin deschiderea de
credits suplimentare gi extraordinare In cursul anului 1865, din care 28.844.251
lei deschise de consiliul de minigtri gi 3.173.457 lei prin Camerit.
Age dar bugetul exercitiului 1865 departs de a realiz& excedentul prev&zut
de lei 556.456 se Incheie cu un deficit de lei 46.208.800.
www.dacoromanica.ro
225
Acest deficit s5 mareste cu dificitul analog celor dintaiu patru luni ale a. c.,
in care am mere cu bugetul anului trecut si astfel ne aflam In momentul actual
In fats unui deficit de lei 51.956.065,14.
Spre acoperirea deficitului de lei 51.956.055 parale 14 s'a destinat:
1. Imprumutul national de 30 milioane care reprezinta in efectiv lei 24
milioane.
Din acest imprumut s'a realizat numai o parte si urmeaza ca restul sa

se Imp Unease& sau In tar& sau in strainatate;
2. Restul din Imprumutul de 40 milioane votat la 2 Februarie si neefectuat
cu scAderea imprumutului national 16 milioane;
3. Anularea anuitatilor si anume:

A imprumutului de 93 milioane
A drumului de fier la Giurgiu
Lei
a
9.300.000
4.456.620
13.756.620
Total Lei
Afar& de aceasta vor vent Inca In ajutorul situatiunii financiare reductiunile
ce se vor putea, face din bugetele cheltuelilor diferitelor ministere.
In fapt numai anularea anuitatilor In sums. de 13.756.620 lei si eventualele
reductiuni din cheltuelilo bugetare, pot fi admise ca o imbunatatire a situatiunii
financiare, pe and crearea unor datorii noui precum este imprumutul national
de 30 milioane nu poate fi socotita dec &t ca o usurare momentana a tezaurului,
ca o operatiune financiara cu scop de a prelungl termenul platii. Contractarea
unor imprumuturi, data nu este impusa printr'o necesitate imperioasa, data

imprumuturi noui nu sunt destinate pentru un scop de utilitate publics,, este
numai atunci o operatiune avantajoasa, and conditiunile contractarii sunt
mai avantajoase cleat conditiunile imprumutului ce este destinat a inlocul:
Singurul mijloc de a ajunge la scopul dorit, la prosperitatea finantelor, este
de a restabill echilibrul bugetului Statului prin reductiunea cheltuelilor si prin
sporirea veniturilor In limitele putinciosului.
Indreptarea situatiunii financiare nu se poate improviza si ne-am face ilu-
ziune, data ne-am inchipul a prin operatiuni de finante vom putea, schimba
indata starea lucrurilor si preface un deficit In excedent. Nu Incape indoeala a
anul 1866 va solda Ina, cu un deficit simtitor, chiar cu reductiunile propuse in
bugetul cheltuelilor, fiinda In timp de 4 luni am mere cu bugetul anului 1865
si va trebul a ne multuml dace vom putea constata la finele anului o notabila
micsorare a deficitului In comparatiune cu deficitele trecutului. Numai cu timpul
vom putea ajunge la echilibrarea bugetului. Dar si acest echilibru nu poate fi
tinta noastra depe urma ci va trebul sa, ajungem treptat la un excedent al

veniturilor, cad numai astfel vom putea sap& de sarcina unei datorii, care
apasa finantele tarii si ingreuiaza, prin plata de procente, bugetul cheltuelilor
Statului.
Va trebul dar sa cautam Inca un mijloc spre usurarea bugetului si spre a
putea intrebuinta o parte din resursele noastre pentru exploatarea avutiilor
naturals ale Orli, pentru imbuntstatirea agriculturii, pentru progresul industriei
si pentru prosperarea comertului.
Statul posed& o multime de proprietati imobile, care sau nu produo un
venit, sau produc un venit atat de mic, fnat nu se afla In nici o prop ortiune cu
valoarea lor. Aceste imobile reprezintii un activ neproduator. Ar tre bui dar ca
www.dacoromanica.ro
226
C. I. BAICOIANU
Statul sit se desfaa de ele, fiinda veniturile lor nu aunt In raport cu procentele
ce le plittepte tezaurul public pentru datoriile contractate. VAnzarea acelor imobile earl produc un venit neproportionat se va putea, efectua treptat, la timp
favorabil pi productul vAnzarii va trebul a se afecte. exclusiv la stingerea datoriei
publice.
0 parte foarte Insemnata a veniturilor Statului este absorbitA prin plata

pensiunilor. NumArul pensionarilor a crescut din an In an pi sumele alocate
pentru acest stop au luat nipte dimensiuni progresive, care nu se MIA In nici o
proportlune cu veniturile pi celelalte cheltueli ale Statului. Procesele verbale ale
trecutelor sesiuni ale Corpurilor Legiuitoare pot constata, c& votarea de pensiuni
a fost una din principalele lor lucrAri pi n'a trecut nici o sesiune WA a ImpovAra
pe tezaurul public de sume marl sub titlu de pensiuni, de recompense pi de

ajutoare. Legea pensiunilor Infatipeaza o mare nedreptate, aceea a functionarii
de astazi care dupA toata probabilitatea nu se vor bucur& niciodatA de avantajele
acestei legi, Bunt supupi la o retinere de 10% din amputamentele lor, In folosul
unor pensionari, cari In timpul serviciului lor n'au contribuit cu nimic, sau numai
cu ate 5 % din aputamentele lor la acest fond.
Aceasta lege vicioasit sub toate punctele de vedere, infat,ipeazA Ina ano-
malia a multi pensionari care primesc azi o pensiune mensuala de 2000 lei,
n'au avut In tot timpul in care s'au aflat In activitate decAt o retributiune de
500 lei, afar& de ateva luni in care au inaintat repede, astfel a Statul be platepte
astazi and numai fac nimic, Impatrit cat le platia pentru serviciile lor. DacA
nu se va Inlocul acea, lege printr'o alta mai echitabilA pi bazata pe principiile
dreptatii pi economiei, va vent un timp and toate veniturile Statului nu vor
mai ajunge pentru plata pensiunilor. Este dar o necesitate eminent& a se lull
grabnice masuri pentru poprirea acestui pericol amenintb.tor, votarea legii
mai In conformitate cu drepturile dob &ndite pi crearea unui fond deosebit pentru
pensiuni, vor curma raul pi ne vor sapa pentru viitor de o sarcinA atAt de Impovaratoare.
Infine, o reorganizarea a serviciului administrativ In toate ramurile, cu !nib.turarea formelor de prisos, cu simplificarea lucrarilor de cancelarie, va produce
o economie notabilA atAt In personal, at pi In material pi va aye& de rezultat
o mai grabnic& expediere a lucrarilor curente.
Toate aceste reforme pi reorganizari nu se pot improviza, dar trebuie sA be
avem In vedere spre a le putea aplica treptat pi In timpul oportun.
Situatia dar In care guvernul trecut a Meat finantele Orli, cumplita desorga-
nizare a tuturor ramurilor administratiei ministerului de tinante, se poate

rezuma In putine cuvinte:
Datorii colosale In proportiune cu mijloacele tarii ;
Venituri compromise pi micporate din cauza de dezordine;
LipsA de sistem pi de legi eficace pentru repartitia pi perceperea impozitelor ;
Ram/144e colosale din venituri pi impozite, Impleticite In cea mai mare

confuziune, neconstatate pi mare parte pierdute.
In administratia vAmilor, dezordine, lips& de legi pi de control;
In administratia salinelor sistem vicios, lipsa de legi pi de control;
In administratia domeniilor Statului tot dezordine, lips& de sistem, de

regulamente pi de control ;
www.dacoromanica.ro
227
In administratia monopolului tutunurilor, deea aceasta se mai poate numi

administratie si monopolul regiei, o indoit& curs& care s'a Intins Statului si
publicului, curs In care au picat si Statul si publicul, unul si altul jertfe a cupidit&tii traficantilor de tutun si a oamenilor InsArcinati cu infiintarea si administrarea acestui monopol.
Bugete pan& astazi iluzorii, In care se aflau veniturile spre a le apropia
pe cat se putei. mai mutt de suma cheltuelilor, floua si ingenioas& metod& de
echilibrare In materie de buget.
Acum c& villul care acoper& partea cea mai gray& a ranilor noastre financiare, s'a rupt, putem a le privl si a le constata cu Inlesnire.
Greselile, risipa, nep&sarea si neprevederea care ne-au implantat In o situatiune atilt de dureroask care au pus pe guvermll roman in o pozitiune umilitoare de a l&sa creditorii, functionarii, pensionarii sal, armata sa, contractarii
s&i, In o suferint& ruin&toare si intolerabilk aceste greseli, aceasta risipk aceasta
nep&sare de bunul contribuabilului si de viitorul t&rii, vor servl speram deacl
Inainte, de un aspru invat&mant pentru noi si urmasii nostri. Ins& a constata
numai dull, nu este Inca a aplica si remediul. Romediul este in adevto urgent,
el este o chestiune de viat& sau de moarte in situatiunea in care ne aflam. S&
nu ne facem ins& iluzii, remediul este mai greu de aplicat decat au de demonstrat. E greu caci nu-I vom putea obtine decat cu pretul de noui sacrificii, de
studii neobosite,' de economii curagioase si de o des&varsitit abnegatiune pers flan..
Noui sacrificii de Imprumuturi sau impozite pan& la desvoltarea resurselor

de care poate dispune Cara spre a-si rec&pata echilibrul si timpul necesar pentru
orice per& omeneasck spre a se putea vindeca raul prin economii, organizare
si un control eficaciu.
Domnilor Deputaiti,
Chiar in urma plebiscitului care a dovedit Intr'un mod atilt de solemn

persistenta natiunii In a vol un Principe dintr'o familie regeasc& si a Mout
din aceasta vointa, un fapt Indeplinit in persoana Principelui de Hohenzolern
sub numele de Carol I, tot nu se curmar& incerdirile, tot pare ca in afar& nu sunt
Inca ridicate pe deplin toate greuatile. Inalta Poart& crezand a vedea in suirea
pe tron a lui Carol I, o lovire a art. XIII al Conventiunii dela Paris. Puterile
garante spre a se asigura prin toate modurile de vointa natiunii si a dobandi
astfel negresit unanimitatea dorit& de conferinte, au hotarit ca natiunea s& fie
consultat& Inca odat& si prin d-voastrk alesii ei de ast&zi. Totodata Inalta
Poart& si Puterile garante s'au pronuntat in 2 rb.nduri, ca vor tine In s eam&
vointa popoarelor si vor acorda Romanilor tot ce va vol aceast& Adunare, pe
cat ea va sta in limitele legaturilor internationals ce exists, intro Inalta Poarta
si Puterile garante.
Avem Increderea c, Carol I, va veni intro Romani si va domni asupra
t&rii, ai careia locuitori 1-au ales, si ca acest fapt spre a fi indeplinit, nu care
decat sanctiunea votului d-voastrk
Cu aceasta alegere, in care pentru noi nu poate fi un minut de indoe allt ca
Adunarea va perzista ca sa arate, c& ea este adevarata si sincerli expresiu ne a
natiunii, cu acest fapt noi credem ca nu se atinge Intru nimic drepturile puterii
Europei, ca toate ezitatiunile cabinetelor vor dispare, si ca atilt Inalta Poart&
www.dacoromanica.ro
228
C. I. BALCoiANu
cat gi Puterile garante vor vedeil in staruinta noastrk nestramutata dorinta

de a intra pe calea adevrtrului gi serioasit a progresului gi civilizatiunii, care
nicaieri nu s'a dobandit decat dupa ce s'a asigurat viitorul natiunii.
Domnilor reprezentanti, putem zice cu mandrie inaintea lumii intregi,
di in ceeace atinge acele dour), marl principii de stabilitate: de putere, de viata
pentru Romania Unirea gi Domnitor dintr'o familie suveranii 0 natiune
gi guvern gi-au facut datoria gi natiune gi guvern n'au pierdut o singurli ocaziune spre a ajunge la aceastri, tints gi natiune gi guvern au Yost nestrAmutati
inteaceastit dorintri, care a devenit o religiune politicri gi nationals pentru
Romani.
Natiunea astlizi v'a delegat puterile sale i v'a facut reprezentatiunea ei
legal& Ea agteaptil, dar ca gi* guvernul cu nerAbdare, dar cu cea mai neclintitit
credintri sii, dati aspirarilor vointei actelor ei consacratiunea d-voastra, ca sa
puneti astfel un cap/A bAnuelilor nelinigtei, on sli curmatd indatb. toate durerile
ce ne bantue de ani lungi, toate pericolele de care necontenit furAm amenintati.
Reprezentanti ai Poporului Roman, desbaterile Adunroxii aunt deschise.
Deliberati in cea mai deplina libertate, a afirmiun inaintea Europei, a natiunii
gi a lui Dumnezeu, c4 s'a deschis o viat.A, nourt pentru Romania.
Dat in Bucuregti la 28 Aprilie anul 1866.

General Golescu, Colonel N. Haralambie, Lascar
Catargiu Min4tri (ss) Ion Ghica, Dimitrie Ghica, P.
Mavroghenl, C. A. Rossetti, Ion Cantacuzino, Dim. Lecca,
(ss)
Dim. Sturza.
www.dacoromanica.ro
VI
LEGEA MONETARA DIN 1867
www.dacoromanica.ro
Anexa Nr. 30
DESBATERILE CAMEREI ROMANIEI LA LEGEA MONETARA DIN 1867
Monitorul Oficial din 22 Aprilie 1867.

D-1 D. Sturza, In lipsa D-lui raportor A. Vericeanu, dit citire urmatorului
raport:
Domnilor deputati,
Comisiunea delegatilor alegi de respectivele sectiuni pentru studierea proectului de lege privitor la tnfiintarea unui sistem monetar gi pentru fabricarea
monetelor nationale, precum gi pentru studierea caetului de insArcinare atingAtor
de fabricarea monetei nationale de aramf, insarcinAnd pe subecrisul ca raportor,
am onoare a supune discutiunii gi aprobarii D-voastre zisele proiecte, astfel dui:a
cum s'au modificat gi prima de comisiunea delegatilor, dui:A mai multe Intruniri
gi desbateri.
Comitetul delegatilor, recunoscAnd absoluta necesitate ce are tars de un
sistem monetar regulat gi In armonie cu al celorlalte cari; considerand cA, din
cauza Iipsei unui asemenea sistem monetar, schimburile f}i circulatiunea avutiei
In Cara noastrA se lac cu cea mai mare greutate gi prin urmare se aduce obstacol
desvoltarei avutiei nationale, pentru a pune capat unui asemenea Mu n'a ezitat
un singur moment de a priml proiectul de lege prezentat de guvern ; comitetul
delegatilor s'a preocupat asemenea de primirea duplicitatii tipului monetar

propus de guvern, adicA de primirea ambelor metale pretioase a aurului gi a
argintului ca moneta legalA, degi comitetul delegatilor recunoagte inconvenientele
ce rezulth din o asemenea duplicitate, cad neputAndu-se stabill prin lege raportul intro valoarea aurului gi argintului, variind conditiunile de exploatare a
acestor douA metale gi prin urmare valoarea for respective, se vede totdeauna
a raportul valorii acestor doll& metale nu corespunde cu raportul stabilit prin
lege gi dead provine inconvenientul de a vedea Cara inundatA And de aur,
and de argint, dui:A cum valoarea acestor (iota metale se schimbb, Intr'un Bens
eau Intr'altul. Cu toate acestea, comitetul n'a pierdut din vedere cA toate Statele
mentin Inca duplicitatea tipului monetar, n'a pierdut din vedere eh Statele cari
au sistemul monetar zecimal mentin duplicitatea tipului monetar Qi prin urmare
nu ne putem departs de acest sistem ; gi, avand In vedere cA unitatea sistemului
monetar este scopul tuturor Statelor civilizate, cari tind toate a ajunge la aceasa
unitate, comitetul delegatilor a cedat in fata unor asemenea consideratduni
Qi a adoptat duplicitatea tipului monetar.
www.dacoromanica.ro
15
232
C. I. BAICOIANU
Primind dar bazele principale ale proiectului guvernului astfel dupe, cum
s'au prezintat si adoptat de toate sectiunile si intrand in discutiune asupra

fiecarui articol le-a primit astfel cum urmeaze.:
Art. I. S'a primit cu modificarea adoptat de conventiunea monetary,

incheiate, la Paris la 23 Decembrie 1865, in privinta aliagiului monetei de argint
si In privinta tolerantei, Si comunicata Onor. Adunarii de D-1 ministru al finantelor prin adresa Nr. 2389 din 21 Ianuarie 1867. Asupra acestui articol s'a
propus de sectiunea IV un amendament de a se schimba moneta unitary adice:
ca leul se, se numeasc& romanesc si sutimea se, se numeasca centime.
Comisiunea delegatilor, dupe, serioase desbateri in aceast& privinte considerend ca schimbarea numirii monetelor aduce dificultati In tranzactiuni, caci
poporul fiind cu vechile numiri deprins, le vor conserve, totdeauna si astfel
moneta real ar aye& o numire care nu se va adopt?), $i In limbajul poporului ;
avand In vedere ca moneta mu& care lnlocueste o monet& veche real& sau fictive,
urmeaz& se, alb& aceeas numire care s'a inradacinat In limbajul poporului ;
avand In vedere ce, astfel s'a urmat $i In Italia, unde deli a adoptat sistemul
monetar al Frantei Ins& nu s'a schimbat numirea popular& a monetei, dand
francului numirea de lira ce se intrebuintA mai inainte. In privinta schimbitrii numirii de sutime In aced de centime, comitetul considerand a vorba
de centime nu este romank $i ce. In limba roman& n'ar Insemna un submultiplu al leului * care se Imparte in una sut& parti, a conservat numirea de
sutime care este sub-multiplul vorbei suta so.
Pentru aceste considerente dar, comitetul delegatilor a conservat numirile
propuse de guvern si a primit art. I si II cu urmatoarea redactiune:
Art. I. Se adopt& sistemul monetar zecimal astfel precum exist& F; Ii In Franta,
Italia, Belgia si Elvetia, cinci grame argint, din care 835 din 1000 argint fin $i
165 din 1000 aliage de o tolerant& de 3/1000 In mai mult sau mai putin, compun
unitatea monetary a Romanilor sub numire de t leu *.
Art. II. Leul se imparte In una slit& parti denumite sutimi.
Art. III s'a primit fare, nici o modificare.

Art. IV s'a primit cu urmatoarea modificare de redactlune:
Monetele de aur cuprind textul de 9 parti din zece aur fin $i o parte din zece
aliage, avand urmatoarea greutate 5i dimensiune:
Piesa de 20 lei 6.452/1000 grame In greutate Si 21 mm. diametru
*
*
*
*
10
5
3.2"/1000
1.618/10.0
so
so
19
17
*
o
*
*
Toleranta titlului Si greutatli este de trei miliame 3/N In mai mult $i mai
putin a titlului si a greutatii exacta.
Intamplatoarele diferente In mai putin trebuesc a fi compensate In mai mult.
Art. V s'a primit astfel cum s'a prop us de guvern, cu modificarile propuse
prin adresa Ministerului de Finante Nr. 2389 si anume:
Cuvintele t noua parti din zece o se Shlocuesc cu acestea: 835 din mie *
si cuvintele e o parte din zece aliage * cu acestea: 165 Irani din mie aliage *.
Asemenea la art. urmator cuventul de clout', miliame se inlocueste cu 3

miliame 3/1000
Art. VI, VII kii VIII s'au primit far& nici o modificare.
Art. IX s'a modificat In partea finale, punandu-se: Indate, ce mijloacele
financiare vor permite *, In be de I treptat si la timpul oportun ..
www.dacoromanica.ro
233
Domnilor deputati, cauza de nu s'a primit a se fabric& chiar acum monete

de aur ei argint, este ca fabricarea acestei monete ar costa mutt pe Stat, aea
!neat profitul ce rezult& din bilant ar fi absorbit ei pe cat timp nu se simte
absoluta necesitate de asemenea moneta, caci se afla In circulatiune destule monete franceze ei italiene, comitetul delegatilor a crezut mai avantajos a amana
baterea acestei monete care se va face indata ce vom avea mijloace financiare.
Art. X. La acest articol s'au facut amendamente de mai multe sectiuni, ca
pe o parte a monetei sa se puie efigia Domnitorului. Comitetul delegatilor

neaparat nu putea a& nu admit& o asemenea modificare, insa crezand ca inscriptiunile ce trebuesc a figura o monet& national& aunt atat de generale ei
cunoscute incat numai este necesitate de a figura, lute() lege, a crezut mai bine
asuprima Cu totul art. 10 ei a lasa ca guvernul sa punk acele inscriptiuni ce trebuesc a figura pe o moneta nationala.
Art. XI devenit art. 10 s'a primit far& nici o modificare.

Art. XII devenit 11 ei aliniatul I-iu s'a primit fara modificare. Aliniatul
II s'a modificat in modul urmator In ceeace priveete redactiunea:
Dupb, trecere de ease luni dela I-a emisiune a monetei nationale de argint
ei de aur, monetele straine de argint ei aur, afar& de cele ce reprezinta sistemul
monetar zecimal, stipulat prin conventiunea international& din 23 Decembrie
1865, vor Irma de a mai avea curs legal ei obligatoriu.
Art. XIII devenit 12, s'a primit far& modificare.
#
13 *
*
APt. XIV
*
14 *
Art. XV
*
Art. XVI
Art. XVII
15
s'a suprimat de comitetul delegatilor, pentru consideratiunea
ca billonul ce circula astazi nu este introdus prin o lege ei prin urmare nu avem
trebuinta de o lege pentru a-i oprl circulatia, ei, totdeodata comitetul delegatilor
a crezut mai avantajos a lasa, o mai intinsa facultate Ministerului Finantelor
de a uza de masuri proprii pentru a face ca gradat sa inceteze circulatia bilonului strain, far& ca tam sa simta o mare perturbatde, printr'o demonetizare
imediata a billonului strain care este foarte raspandit.
Art. XVIII devenit 16, s'a primit far& modificare.
Art. XIX
17
Tabela Lit. A, s'a primit fr modificare.

Tabela Lit. B, s'a primit modificandu-se numai piesa de 20 copeice drept
lei 0,61, in loc de 0,67 ei copeica de 15 copeice drept lei 0,55, In loc de 0,60;
aceste modificari s'au facut in consideratiune ca aceste monete se trecuse Cu
o valoare mai mare dealt cea intrinseca.
Caetul de Insarcinare atingator de fabricarea monetei nationale de amnia,
s'a primit cu putine modificari de redactiune.
In privinta catimei monetelor de aramb, s'a modificat reducandu-se numarul
pieselor de o sutime la 5.000.000 ei s'a merit cu un milion numarul pieselor de
5 sutimi, astfel fricat valoarea nominal& ramane aceeae de patru milioane.
In ceeace priveete ofertele, asemenea s'a modificat numarul pieselor de 5
ei de 1 sutime in aceeae proportiune.
Articolul privitor la inscriptiunile ce trebuesc a figura pe moneta, s'a mo-
dificat In modul urmator:

41Toate aceste diferite piese ale nouei monete a tarii in arama vor fi In con-
www.dacoromanica.ro
5S
C. I. BAICOIANU
234
formitate cu desemnele adoptate de guvern $i depuse la Ministerul de Finante.

PredArile se vor face In catimele mai jos enumerate in conformitate cu modificarile de mai sus:
3.500.000 piese de 10 sutimi In greutate de kgr. 35.000
3.400.000
1.500.000
500.000
8.900.000
5
2
17.000
3.000
500
55.500
La finele lunei a VII-a, VIII-a, IX-a, X-a, XI-a, aceleasi catimi.

La finele lunei a XII-a:
4.000.000 piese de 10 sutimi In greutate de kgr. 40.000
4.600.000
1.000.000
2.000.000
11.600.000
s
1
23.000
2.000
2.000
67.000
5
2
1
Recapitulatie
Cele dintdi ease predari
54.400.000 piese In greutate de kgr

A $aptea predare
11.600.000 piese In greutate de kgr
65.000.000
333 000
67 000
400.000
Comisiunea asemenea a crezut necesar a fixa, un maximum al costului fabrIchr11
peste care guvernul nu va putee, trece la adjudecarea ce se va face,
pi acest maximum la fixat la 5 franci kgr., pret ce s'a crezut satisfacator pentru
a se conceda fabricarea billonului si prin urmare a adaugat la partea finala
a caetului de tnsarcinare urmatorul paragraf: a maximum-ul pretului cu care
se va putea adjudeca moneta de anima, conform conditiunilor din acest cast
de Insarcinare, se fixeaza la 5 franci de kgr.*.
In privinta ofertelor prezentate de D-nii Goldenstein si C. Manessis si Inaintate
de D-1 presedinte al Camerei sectiunilor, comitetul delegatilor n'a intrat In studierea lor, ramanand ca D-nii oferenti de voiesc a concur& sa se prezinte la ziva
hotarita pentru licitatie, conform caetului de insarcinare.
Acestea fiind modificarile $i lucrarile comitetului delegatilor, In privinta
proiectului in chestiune, subscrisul, ca raportor, are onoare sa le supuna discutiunii domniilor voastre, rugandu-va a le aproba.
Raportorul comitetului, A. Vericeanu.
D-1 PreeedInte. Discutiunea generalti, este deschisa.
D-1 Cezar Bella. Domnilor, unul din cele mai marl semne de atestare a unei
suveranitliti nationale e baterea monetei. Aceasta domnilor, dateazs de cand
tine istoria minte. Astfel, popoarele cari se supuneau altora pierdeau dreptul
de a bate moneta, dacii aceasta nu o puneau In capitulatiunile tor. Astfel, dupA
doua secole aproape, redobandind dreptul de a bate moneta, not suntem fericiti
$i eu unul ma simt fericit astazi ca-mi da Dumnezeu viata ss votez acest proiect.
(Aplauze).
www.dacoromanica.ro
235
Domnilor, aceasta glorie a fost rezervata guvernului actual, caci se va zice

ca sub guvernul actual, Camera de astazi a votat eel dintaiu semn al suveranitatii romane pierdut de secole. (Aplauze).
Sistemul care s'a adoptat e eel mai rational, e sistemul zecimal, sistem
francez pe care sa dee. Dumnezeu sa-I vedem aplicat In toata Intinderea sa In
tara noastra. Nu cred ea va fi cineva contra acestui sistem. Impartirea e admirabila. Numirile s'au chibzuit foarte bine de onorabila comisiune ca nu trebuie
ea se schimbe. Romanatul e al nostru, el vine dela noua Roma. i-1 gasim In
legile noastre cele vechi, precum In codica dela Targovitea, ca moneta aceasta
se platia chiar qi in contributiuni.
.
Leul asemenea nu ne este strain noua, leul a fost pe armele nationals ale
Romanilor, de and cel dinthiu Domn Roman I. Assan a ridicat stindardul
national. Leul a fost In armele Valahiei mici, pe cand banii Craiovei bateau moneta. Leul dar e national i las& ca adoptandu-se nu s'ar face o perturbatiune
fiindca toata (tara) lumea e obinuita cu el.
Impartirea aceasta care s'a Mout e veche, se vede ca sistemul zecimal a fost
vechiu la strabunii notri, pentruca, talerul vechi nu era nimic alta dada leul
Impartit In 100 bani.
Aceasta o glisim in codica lui Brancoveanu i pane In zilele noastre a pastrat
numirea de ban; dar In urma s'a Impartit altfel, caci s'a luat paraua drept 3
bani i leul 40 parale. Paraua e strains la noi. Dar aceasta nu face nimic: trebuia
sa se modifice i moneta nominal& dupe moneta reala care venia din strainatate.
Dar se tie un lucru: suveranitatea unui popor se micoreaza cand n'are

dreptul de a bate moneta In metalurile nobile sau pretioase cum se zice, Pe
child Dacia cazuse sub Romani Filip Arabul a putut, dupli straduinte mari,
sa, isbuteasca a bate moneta ; dar 111.1 I s'a permis sit ba.t& alta moneta cleat
de arama. Aceasta nu era numai cu Dacia, ci cu toate municipiile can aveau
dreptul de a bate moneta, precum Nicopole, Adrianopole, Vidinul, numai de
anima li s'a permis sa, bats moneta. Indata ce o municipalitate fi pierdea suveranitatea, cazand sub imperiu, i se da gratie de a bate moneta, Ins& numai de
arama. Alt titlu de suveranitate este efigia suveranului pe moneta. Acest mod
de a bate efigia suveranului pe moneta in vechime nu era tolerat, caci era un
drept numai al zeilor.

Cel dintaiu care i-a arogat acest drept a fost Alexandru eel Mare al Macedoniei,
cu strigatele preotilor ca ar fi luat un drept al zeilor. Sub Romani, abia Pompeiu,
a cutezat cel dintaiu, i al doilea Cezar, i deacl Inainte toti suveranii, pana
and noua Roma a cazut sub Turd.

La noi cand s'a inceput a bate moneta sub Mircea Blitranul, a fost efigia
Domnului pe moneta: el sta In picioare tiind sceptrul i coroana In cap, ca toti
suveranii Europei. Dupe Mircea au bittut mai multi Domni moneta. Astfel
avem monete dela Tepe, dela Mihai fji dela mai multi alti Domni ; precum gii
de dincolo de Milcov dela Stefan eel Mare, dela Bogdan etc. Si vedem ca toate
monetele de pe timpul de atunci aveau efigia suveranului tarii i inscriptiunea
era In mai multe feluri, caci multi Domni zit Io ; dar moneta cea mai mare
care s'a gasit In timpii trecuti, este medalia lui Mihai, asupra careia vedem
efigia lui In toata marimea, precum i pe moneta ce el bated; asemenea i C.
Brancoveanu-Voda a Wilt moneta nationals, dar numai de argint, cad de our
nu s'a gasit i moneta lui se vede In toate cabinetele numismatice.
www.dacoromanica.ro
236
C. I. BAICOIANU
Domnilor, dreptul de a bate moneta este un semn de suveranitate nationals;

dreptul de a bate moneta de arama nu mai atestA ei el suveranitate, dar dreptul
de a bate moneta de aur ei de argint atestA o suveranitate ei mai mare national&.
Deaceea domnilor, plin de bucurie c& sunt fericit astAzLde a vote. acest project
de lege pentru moneta nationals, voiu fi ei mai fericit Inca data D-voastrA yeti
adopts propunerea mea, ca s& facem m &car Cu o pagubA oarecare, dace. nu mai
mutt, eel putin pane. la 1000 piese de aur ei de argint, pentru ca sA putem trimite
ei In alte tari strAine, prin cari ss le putem arata dreptul nostru. far !neat priveete efigia, alp dorl ca efigia Domnitorului nostru s& fie pus& pe moneta noastrA
nationalk fiindcA prin efigia Domnitorului nostru putem sA ne mAndrim, fiindcs
nu numai prin numele lui care dateaza de secole, dar si chiar prin portretul lui
el este foarte cunoscut In Europa.
D-1 G. Ghica. Domnilor, socotesc cs trebuie s& dovedim In chestiunea ce
discutam astazi cloua parti cu totul deosebite, in sistemul monetar care s'a
adoptat la noi, at &t In privinta avantajului financiar, cat ei In privinta agiului
prin fabricarea numai a monetei de amine..
Domnilor, negreeit ca dace. am luat cuv&ntul in aceaste. chestiune, In privinta sistemului monetar, nu o fac cu intentiune ca ss votez In contra acestui
sistem, primit atilt de fostul guvern cat i de comisiunea D-voastre ; nu, domnilor,
nu voiu vote. In contra acestui sistem, cu toate eh este cu deslive.reire in contra
opiniunii mete chipul de procedare eisle executare ce ni se propune, cad In asemenea chestiune eu Bunt totdeauna de idee c& trebuie mai Int&iu sA avem o
experienta oarecare pentru ca se. putem vent ei BA probam ca teoria cutare este
mai bun& decat cutare.
Viu dar sA zic numai cateva cuvinte In privinta sistemului adoptat pentru
moneta natdonalA, sistem care mi-e team& c& poate se. nu se realizeze, din cauza
Indoitului etalon ; caci mie mi se pare cA prin adoptarea acestui Indoit etalon, nu
vom fi In conformitate cu sistemul nostru comercial el economic ; fiindcA ace&
egalitate care s'a putut obtine in Franta, uncle cursul aurului ei al argintului
s'au mentinut, la noi nu se va putea obtine ; Incat dace. vom adopts acest sistem
monetar intins, dace, se va da aurului 9i argintului un curs unitar oficial, aceastA
moneta la noi are sA fie supusa la o fluctuatlune, la o exportare ci importare,
potrivit cu cerintele cari vor fi exprimate de speculatori; caci Mat moneta de
aur cat gi cea de argint, dacA li se va da un curs oficial, vor ajunge prin cAutarea
Ion de cAtre speculanti sA alba un agiu, astfel precum cred cA cu totii am co nstatat
cA se petrece cu moneta noastrA de arama ce circula astAzi la noi el care avand

un curs mai mare In tar& la noi decat valoarea sa intrinsece,, speculantii adun&
fn toatA lumea ei apoi o aduc in tail la noi. Acest exemplu cred ea este foarte
indestulator pentru ca sa se Inteleagli aceasta chiar lei de oamenii cari nu stint
familiarizati cu chestiunea comertului monetar qi deaceea cred c& ei D-voastre
yeti Intelege cum cA aceasta chestiune a etalonului indoit nu poate face decat
a facility aceasta speculatdune.
Cu acestea, domnilor, mArturisesc cA aceasta este o chestiune asupra cAreia
fiecare din noi lei are teoria sa oi cred cA numai viitorul ne va putea, dovedl,
dacA acest sistem monetar cu indoitul etalon este eau nu avantajos qi practic
pentru Cara noastra.

AtAta numai am avut sa zic In privinta aceasta. Iar in ceeace priveete
amendamentul D-lui Boliac de a face o cantitate oarecare de aur ei de argint
www.dacoromanica.ro
LEGEA MONETARA. DIN 1867
237
ca o afirmatiune gi mai mare a dreptului nostru de suveranitate, nu vAd domnilor, undo s'ar pute& introduce acest amendament ; poate printr'o alt lege
caci dup& mine chestiunea aceasta este cu totul strain& proiectului de fat& prin
care se hotaragte numai fabricarea monetei de amnia.
D-1 D. Pruncu. Domnilor, in urma celor spuse de D-I Boliac, cu care m&
unesc cu totul pentrucit am fost unit cu dumnealui gi in sectiune, nu am nimic
de zis. Dar pe c&t gtiu, In mai multe sectiuni minoritatile au exprimat aceeag
dorinta gi pentru aceea cerusem cuvantul pentru ca sa spun cum ca teoria

D-lui Boliac a fost exprimata de minoritati In mai multe sectiuni F} i onor. D. ra-
portor al comitetului del egatilor nu ne vorbegte nimic despre aceasta.

In sectiuni majoritatea ne-a spus cum ca baterea monetei de aur gi argint
costa pe Stat mult mai mult, dead baterea monetei de arama gi ca mult mai
mare fold s vom aye& din moneta de arama cleat din cea de aur gi argint gi pentru
aceste motive majoritatile sectiunilor nu au primit ideea propusa acum de D-1

Boliac. Dar acum fiindc& onor. D. Boliac vine gi propune ca moneta de aur gi
de argint sit se fac& deocamdat& intr 'un numar foarte mic, prin urmare propunerea dumnealui InlAtura cu totul obiectiunile majoritatilor sectiunilor, fiindcA
baterea a catorva sute de piece de aur gi de argint nu va Ingreuia intru nimic
finantele noastre ; cred dar cA pentru onoarea tarii, ar trebul ca astazi cAnd
suntem chemati, noi Adunarea ca sa votam, acest mare drept, cred eft nu se va
ga,s1 In sanul acestor Adunari niciunul care sa fie In contra acestei propuneri.
Deaceea, domnilor, declar ca nu am nimic de zis, ci rog numai pe Adunare ca s&
primeasc& aceasta propunere.
D-1 B. Boerescu. Domnilor, chestiunea fabrichrii monetei, are la noi In
tare, o important& special& nu numai sub punctul de vedere al suveranitatii
noastre nationale, precum cu mult talent a aratat D-1 Boliac, dar gi sub punctul
de vedere financiar gi economic. Sub acest punct de vedere, fabricarea unei
monete nationale are acest mare avantaj ca d& leului nostru, acestei valori pA.n&
acum idealk o existents real& V i vizibilk
Din realizarea acestei valori, are, In practice, sa iasA un foarte mare folos
pentru comert, gi pentru toate relatiunile de daraveri ale particularilor ; caci,
domnilor, fluctuatiunile cari vedem eil se ivesc In valoarea monetelor straine,
provin In mare parte din cauza lipsei unei monete nationale reale. Ni se zice, In
adevar, c& cutare monet& strain& are la noi cutare valoare, &lie& 10, 20, 30 lei;
ins& ce va s& zits ca o moneta are valoare de un leu? Ce este acel leu? Cine
a vazut moneta de un leu? Leul dar nu exista. In realitate ; el e o moneta ca sa
zic ask, ideala; Ins& aceasta moneta curat ideal& gi fictive servegte de termen
de comparatiune spre a fixa valoarea monetelor reale. De ad urmeaza ca agiotagiul gi speculatiunea pot cu Inlesnire influent& pentru ca sa aduch o perturbatiune, o fluctuatiune periodic& In valoarea monetelor straine. Odata ce nu
avem moneta normalk un etalon dup& care sa putem pretul valoarea monetelor straine, odata ce moneta noastra etalon este o fictiune numai, apoi valorile monetelor straine se pot urea eau scAdea far% mAcar ea putem /ntelege
ratiunea acestei urcAri sau scAderi.
Tat& dar cA o persoanA, care credea cA posed& cutare sum& de bani In cutare moneta deodatA, Intr'o zi, se pomenegte cA starea sa s'a adaugat sau a
scAzut, far& sa gtie pentru ce alt, dealt numai pentruc& valoarea monetei ce
poseda s'a urcat sau a scAzut In raport cu valoarea fictivA a leului nostru ima-
www.dacoromanica.ro
238
C. I. BiliCou Nu
ginar. Dar toate aceste perturbatiuni si pierderi, atilt pentru averea publick
cat gi pentru cea privatk vor Inceta prin fabricarea unei monete nationale,
prin monetizarea, ca s& zic asa, a leului. Intelegeti dar domnilor, cift sub acest
punct de vedere economic, fabricarea unei monete nationale are a& exerciteze
o salutar& influent& asupra comertului si a daraverilor noastre.
Sub un alt punct de vedere financiar, sau mai bine zis, fiscal, fabricarea
monetei prezinta Inc& o mare utilitate practic& fn sensul acesta a, prin fabricarea monetei de billon sau de arama, Statul are sa-si creeze un Insemnat
venit. In adevAr, domnilor, D-voastr& stiti c& moneta de arama, moneta adia
m&runtb., are o valoare nominal& mult mai mare decat valoarea realk Aceasta
diferent& in general e aproape de jum&tate; asa Incat o millet& de arama care
valoreaza de exemplu, cinci parale, In realitate n'are valoare dec &t de douit
si jumatate parale. Ei bine, cine cagtiga astazi aceasta diferentA? 0 ca,gtig&
acele cari cari ne trimit moneta de arama; si Statul nostru pierde aceasta Insemnat& diferentk care, legitim, i se cuvine numai lui. Aceastit anomalie va
pierl si ea prin crearea monetei noastre de bilon, si Statul va realize un Insemnat
gi legitim profit.
SA zic acum, domnilor, cateva cuvinte gi asupra consideratiunilor politice
expuse cu elocint& de D-1 Boliac. Este adev &rat, domnilor, ca not am avut
din vechime dreptul de a bate moneta; dela un timp incoace nu am mai exercitat acest drept, Ins& el a continuat de a exist& si prin urmare 11 avem.
Este iaras adevArat c& dreptul de a bate monetA, este un atribut al suveranitAtii unui popor; Ins& acest atribut nu este cel mai Insemnat, nici cel mai
principal; si dovad& este ca, In secolul de mijloc, statele vasale din Franta
au avut; gi Egiptul, astazi are dreptul de a bate moneta. Pot dar sA fie state,
cari far& sa fie absolut suverane, BA aib& dreptul de a bate moneta. Rom &nii
insk gratie cerului, au avut si au pe langa acest drept gi alte drepturi mai In-
semnate, cari probeazk inteun mod evident, perfecta for suveranitate interioark
Ni s'a zis insk domnilor, ca, pentru a afirma si mai bine suveranitatea
noastre, trebuie s& fabricam gi ceva moneta de aur si de argint.
SA ne intelegem insk Dacit se credo ca e mai suveran de a fabrica monett). In cutare metal dec &t in cutare altul, aceasta mi se pare un simplu prejudiciu pentru timpii de astazi. Ca drept, ca atribut al suveranitat,ii, aceea
ce Be consider& este dreptul In sine de a bate moneta. Cat despre metal, economistii gi financiarii moderni nu se mai ocup& de dansul sub punctul de vedere
politic, ci sub un alt punct de vedere. Cei moderni au constatat, ou drept cu\rant, ca moneta In sine nu este numai un semn conventional de schimb, ci
si o marf& care are o valoare real& si intrinseca.
Din acest punct de vedere dar plecand, economistii gi financiarii de
astazi se ocup& dm& este profitabil pentru un Stat ca sa fabrice monetA, in metaluri pret,ioase; dm& moneta de aur gi de argint, fiind o marfA ea are o valoare real& mai egal& cu valoarea sa nominala; ins& fabricarea sa cost& foarte
stump, asa incat, In realitate, Statul nu castig& nimic fabricand moneta, ba

de multe on este chiar o pagub& simtitoare pentru Stat a fabrica moneta In
cutare metal pretios. Acolo unde Statul castle), totdeauna este cu fabricarea
monetei de bilion. Asa dar, oamenii de Stat nu se mai ocup& astazi de nobleta
metalului, ci de profitul ce el poate aduce Statului.
www.dacoromanica.ro
239
Ne Intro]) Am dar, sub punctul de vedere al unitatii practice, dace, este bine
sit fabricam gi
not monea de aur sau de argint?
RAspundem afirmativ gi aceasta pentru cuvAntul prea simplu ca, dace,

ne-om marginl a fabrica numai moneta de aramA, atunci nu vom realize, valoarea leului; atunci aceasta valoare fictive, gi idealA, nu se va realize, $i va
continua a fi un mit, un ce ideal si impalpabil.

Am aratat Ins& inconvenientele ce rezulta din lipsa unitAtii monetare
reale. Dar aceaste, unitate nu se poate monetize, decdt dintr'un metal pretios,
aur ori argint. Leul nu poate deveni monete, decAt de aur sau de argint.
OricAt de multA arama vom fabrica, tot nu vom putea avea leul monetizat.
InsA ne trebuie aceasta valoare fictive. transformata In valoare realA; ne trebuie,
cu un cuvAnt, se, avem un etalon fix. Numai cand vom awe un asemenea etaIon vom puteA stl, vom puteA mentine adevArata valoare a monetelor strAine;
numai atunci vom nap& de schimburile periodice $i neprevAzute In valoarea
cursului monetelor. Prin urmare sunt pentru fabricarea unei monete in metaluri pretioase, fiindce, prin aceasta, fabricare vom avee. un folds practic, un
folds real.
Ins& tocmai din cauza folosului ce eu Inteleg a trage din moneta de aur
sau argint, tocmai din cauza rolului ce aceasta monet& are sit joace pe pietele
noastre, nu sunt deloc de ideea D-lui Boliac ca sit ne multumim deocamdata
a fabric& cAteva piese numai, de aur sau argint. Dar, domnilor, numai medaliile
se fabric& In cAteva piese. Ce ar Insemna, va Intreb, dace. am fabric& de aur
sau de argint pentru trei sau patru mii de galbeni? Acestea nu ar fi monezi,
ci adevArate medalii; ele s'ar trimite pe la muzee, s'ar purtA pe la gatul femeilor
noastre; Ins& nu ar circulA, pentruce, nu ar putea. s& circule, pentruca ar fi cum
n'ar exist& pentru Intinsele daraveri ale comertului nostru. Dace, avem mijloace financiare s& fabricam monete de aur on de argint, apoi s'o fabricam
In cantitate Indestulatoare, asti, cum In realitate se, corespunda la scopul ce ne
propunem prin fabricarea acestei monete. Dace, nu putem, se, ne multumim
deocamdata cu moneta de bilon gi totodate, s& aratam guvernului ca va aveA
tot concursul nostru cand, la timp oportun, ne va propune cheltueli si pentru
fabricarea monetelor gi in metaluri pretioase.
SA zic acum cAteva cuvinte In privinta monetei de billon sau de aramA.
Nu stiu dacA opiniunea D-lui ministru actual de finante este In privinta metalului acestei monete, tot aceeas ca a predecesorului dumnealui.
Moneta aceasta de bilon se obisnueste In Europa a se fabrica din doue.
metaluri,
on din anima, bronz, on din metalul acela care se nume ?te nikel.
Acest metal nikel este de curand iesit la lumina si s'a adoptat pentru fabricarea
monetei celei marunte In Belgia, Elvetia i Statele-Unite ale Americei de Nord.
Acum ma adresez catre D-1 ministru de finante si-I rog a ne spune care este
opiniunea dumnealui asupra acestor doll& feluri de metals, pe can preferA
dumnealui? Eu stiu numai ca nikelul este mai avantajos pentru Stat, in sensul
acesta di el at un profit aproape de 75%, In vreme ce arama de, un profit de
50%; prin urmare starea financier& in care se aft& tezaurul nostru, cred c&
nu prea este de lepadat un profit de 25% mai mult.

RAmAne numai ca D-1 ministru de finante s& ne spue dacA dumnealui a
examinat aceast& chestiune, dace., de exemplu, s'a convins ce, acest metal nikel
are o rezistentA egale, cu aceea a aramei, clack Mild s'ar trage din circulatie
www.dacoromanica.ro
240
C. I. BAICOIANU
din cauza tnvechirii prin uz, s'ar putea vinde ca o materie brutit, Intr'un mod
avantajos; caci, In caz cand rAspunsul D-lui ministru ar fi afirmativ, eu cred
ca ar fi mai avantajos pentru noi ca sa adopta,m nikelul, mAcar cA proiectul
guvernului ne propune arama.
In sectiuni fiind, eu am Intrebat pe D-I Mavrogheni, fostul ministru de
finante, pentru ce nu a adoptat nikelul gi dumnealui mi-a spus cA nu 1 -a adoptat pentru douA motive: Intaiu pentrucA moneta de nikel prezintA o prea
mare diferenta Intre valoarea sa real& gi Intre cea nominalA; si al doilea pen trucA la vedere s'ar confunda moneta de nikel cu cea de argint, din vreme ce
nikelul este mai at &t de alb si frumoa la vedere ca gi argintul, asa !neat de
multe on oamenii, din popor, mai cu seamA taranii, ar confunda aceste douA
monete Eji ar priml on ar da o pies& de nikel de cinci parale drept o pies& de
argint de un leu. Aceste douA obiectiuni nu mi s'au pArut atat de tars.
In privinta celei dint&i obiectiuni, cA valoarea real& a monetei de nikel
este prea mica In raport cu valoarea sa nominalA, cat& sA ne aducem aminte
cA In toatA moneta de bilon aceastA diferenta este mare; la moneta de arama,
propusA de guvern, ea este de pests 50%; la nikel se mai adaugA Inca 25%.
Ins& de moneta de billon, de moneta cea mAruntA nu se ocupA nimeni: de valoarea sa realA; aceastA monetA este cu adevArat numai un semn conventional
si nu se educe nici o pagubA publicului and valoarea sa nominalA va fi mai

mult sau In mai putin mare In raport cu cea realA. Numai pentru moneta de
our sau argint, care este gi o marfa, cat& sA ne preocupAm de valoarea sa realA;
caul dee& aceastA valoare ar fi prea mica In raport cu cea nominalA, atunci
am cred, monete false. La bilon Insa, la moneta cea mArunt &, valoarea realA
nu joacA mai nici un rol; ceeace cat& sA considerAm In aceastA monetA este
dee& ea are destulA soliditate, aga !neat sa, nu se strice lesne prin uz; clack ca
materie brutA, ea se poate vinde far& mare pierdere cAnd se retrage din circulatiune; e ca, cred, chestiunile principale de can trebuie sa ne preocupAm
cAnd examinAm metalul ce trebuie sA adoptAm pentru moneta de bilon.
Trecand acuma la a doua obiectiune a D-lui Mavrogheni, cA &tic& s'ar
puteA confunda de dare popor moneta de nikel cu aceea de argint, obsery iarag
ca acest pericol nu mi se pare real. Gratde cerului, In privinta monetei, tars,
noastrA este un fel de turn al lui Babel. Avem tot felul de monete, de diferite
mArimi gi dela diferite natiuni. Cu toate acestea vedeti, In practicA, dee& vreodata un om din popor, mai ales un tAran, se Inseala asupra unei monete. Niciodata. Din contra n'are deceit sA vadA o monetA, n'are decAt s'o pipaie poate,
pentru ca, mai bine cleat noi, sA -ti spun& ce monetA este si ce valoare are.
Nu se va Insela dar nici cu moneta de nikel, data o vom adoptA gi prin urmare
pericolul de care se vorbee, nu exist& In fapt.
Aga dar, domnilor, In privinta monetei de bilon, zit numai cA, de vreme
ce vedem cA Belgia, Elvetia si America de Nord a adoptat nikelul pentru
aceastA monetA, de vreme ce Statul castiga, 7504 cu acest metal, trebuie sA
examinAm data nu ar trebul sa-I adoptAm gi noi. Eu nu fac decat sA pun chestiunea, spre a atrage atentiunea asupra acestui punct.
D-1 N. lonescu. Domnilor, marturisesc din capul locului cA nu fArA o sin cerA sfiala iau cuvantul In aceastA gray& si insemnata chestiune.
Observatdunile Ins& juste ale onorab. doi preopinenti, ale reprezentantului
cel I de Vlasca, si ale celui de a II-lea de Ilfov, m'au fmbratisat de a spun si
www.dacoromanica.ro
LE GEA MONETARA DIN 1867
241
eu oarecari reflectiuni, nepreparat cum aunt ai numai prin reminiscentele lecturilor male.
Imi pare au c5, n'ati binevoit a pune pe altri zi aceasta chestitme grava,
fiindca eu unul privesc aceasta chestiune nu numai din punctul de vedere politic, national, cutez a zice ai numismatic, ca onor. reprezentant, care a deschis
cel dintai aceasta desbatere, ci mai cu mama o privesc din punctul de vedere
curat economic.
Observatiunile juste ale onor. preopinent, reprezentantul colegiului I de
Vlaaca, care a zis ca inainte de a avea o moneta de bilon, o moneta de amnia,
o moneta de schimb marunt, cu alte cuvinte bani marunt,i, ar trebul sa, avem
un etalon fix, de aur, de argint, sau mai bine zis, de unul din acele metale cleat de amandoub., precum foarte exact ai corect, s'a expres onorab. reprezentant de Vlaaca; iata ce ma indeamna sa-mi arat ai eu opiniunea.
Socotesc cum ca noi nu putem sa admitem aceasta lege a votarii monetei
de arama farli de a vota de Indath fabricarea monetei sau de argint sau de aur.
A zis foarte bine onorab. preopinent care a sfarait acum de a vorbl, cum
ca nu e vorba de a bate numai un numar de monete de aur ai de argint ca bucati de curiozitate. Asemenea foarte bine a zis ca nu e nevoe a afirmam dreptul
nostru de suveranitate; f}i Cii zit ca suveranitatea o avem de jure, de mult ai
gratis Imprejurarilor ai constantelor starunite ale poporului roman, le avem
astazi ai de facto. Ad nu este chestiunea numai de a se atl ca avem dreptul,
facultatea de a bate moneta. Ei bine, avem acest drept. Si data ni s'ar face
obiectiuni diplomatice ck nu-1 avem, atunci cu tratatul de la Paris ai cu toate
aCtele diplomatice In mana am putea foarte uaor raspunde: ceeace un vasal
din evul-mediu putea sa fack cum n'ar putell Principatele Romane, In secolul
al XIX-lea sa faca? Noi sit admitem pentru un moment, Ins& vasalii numai
prin fictiune diplomatick adica recunoaatem suzeranitatea Portii, printr'o
fictiune cu totul modernk cu totul sfortatk
Prin urmare nu ni se poate zice ea facem o cucerire modernk dad). am
bate, nu moneta de anima, ci de argint ai de aur. Noi uelm de un drept necontestat. Suntem o societate libera 1}i independentk o societate care are interese economice Insemnate ai nimeni nu are dreptul de a control& relatiunile
noastre economice cu lumea intreagh. Dad', interesele noastre cer ca sa batem
moneta, o putem bate, pentruca asupra acestei facultati nu poate nimeni BA
aibli control fara a Mica cele mai sacra principii ale civilizatiunii moderne,
adica, dreptul oricarei societati de a tral din propria sa viata economics.
Ma dar data In secolul din mijloc, un vasal avea, dar Inca In acest secol
de lumina, noi Romanii sa nu avem dreptul de a ne face moneta uniforms,

cu un titlu constant, autentic? Atunci facerea monetei era un drept regal,
drept aaa numit regalian, adica un drept de control.
Si atat este de adevarat ca Suveranul nici atunci nu faces cleat eh pue
sigiul eau pe un product al industriei, !neat astazi chiar in Statele cele mai
civilizate d. e. Franta ai Engletera, oricine poate sail fabrice moneta de aur
ai de argint, sa se duct numai sa-i des forma autentica.
Asa dar dreptul de a-si taia moneta nu este un drept care se poate contesta nimanui In Statele moderne, cu atat mai putin unui Stat desavarait suveran In relatiunile sale comerciale, precum este al nostru, pentrUca al prin
www.dacoromanica.ro
242
C. I. BAICOIANU
tratatul de Paris, gi prin tratatele cu Sub lima Poarta ni se asigura libertatea

comertului gi nou& ca gi Sarbilor.
Aga dar ecartand temerile acestea far& temeiu, ca adica batand o moneta
de aur eau de argint ne-am pune inteo complicatiune diplomatica, ar trebul
sa ne uitam la chestiunea aceasta numai din punctul de vedere economic. Ei
bine, ce zic principiile economice? Zic ceeace a zis adineauri onor. gi invittatul
D-I Boerescu, ca moneta este o marfa, ca nu este un semn, ci un product cu o
valoare intrinseca.
Ei bine, and noi ne-am pune sa fabricam astazi moneta de arama, We

sit avem un etalon de aur sau de argint, am cadet% dintr'o fictiune, innoma,
nevatamatoare, trite() fictiune reala, create de noi i vAtamatoare, &lie& am
crew o sums considerabila de moneta de bilon care, In be sa aduca Inlesniri in relatiunile noastre economice, In loc sa fixeze valoarea lucrurilor In raport cu valoarea metalelor, n'ar face decat sa casioneze o perturbare noun,
pentruca atunci valoarea lucrurilor este constants tend ea se raportli exact
catre valoarea metalelor pretioase; cad aceasta variaza mai putin decal pretul
bilonului, care se preface gi se schimba adesea dupit trebuintele comerciale ce
are o societate.
Deaceea eu aunt, cred cu drept cuvant, de parere ca sa Incepem Indata
a bate monete de argint sau de aur, iar moneta de billon sa o fabricam numai
ca un mijloc pentru tranzactiunile marunte. Ei bine, noi nu gtim exact, n'avem
dovezi cati bani marunti ne trebuie, pentruca n'avem stability Inc& prin cifre
exacte cat e valoarea tranzactiunilor noastre pentru preturile, nu marunte,
ci deasupra celor marunte.
Domnilor, este un principiu pe care trebuie sa-I scapam din vedere astazi,
adica, ca pretul banilor marunti, trebuie sa corespunza Intr'un raport determinat la o valoare a tranzactiunilor marl... ma explic... Domnilor, voim sa
avem moneta de argint, ei bine, cea mai mica moneta de argint trebuie ca corespunza cu valoarea unui product oarecare, cu cAtimea ce se Intreaba mai
mult, unei paini de exemplu, pentruca atunci am putea control& totdeauna diferenta valoarei acestui product, In deosebitele imprejurari; adica sa luam
o moneta cea mai mica, de argint, de 20 sutimi corespunzatoare pentru atata
cantitate de paine, atata de yin, atata de carne etc., lucru care-1 poate pretul
fiecare gi sa admitem numai moneta aceasta ca cea mai mica, fiindca e greu,
foarte greu a se fabrica din metalul eel nobil age. valoare mica, precum ne trebuie ca sa cumparam nu numai o paine ci gi o fractiune din 'Alone.
Vedetd dar domnilor, ca necesitatea monetei de arama a banilor marunti,
vine atunci cand noi ajungem, ca preturile lucrurilor, sa le estimam cu scumpatate, cu cea mai mare exactitate. Din acest principiu recurge necesitatea
fabricarii unei cAtimi marginite de bani marunti In raport cu curenta monetary, cu banii din metalul cel pretios, cel nobil, pentru aceea socotesc, ca noi
astazi and ascultam o necesitate imperioasa, &licit aceea de a pune o brdine
in curenta banilor cari ne inundeaza din toate partile gi sub toate formele;
ti I
attic& voim sh avem o notiune exacta, de fiecare ban, fie marunt, fie de o valoare
mai mare, pentruca domnilor, vedeti, In partea de dincolo de Milcov, la Tecuci
spre exemplu, nu e tot acelag curs care e In Iagi, precum asemenea nici cursul
din Iagi nu e acel dela Galati.
www.dacoromanica.ro
243
In timpul domniei raposatului Domn Grigore Ghica s'a facut o Incercare

pentru uniformitarea cursului, Ind" a fost musts rezistenta, did capitalurile
cele mici s'ar fi vazut deodatil !rite pagubA InsemnatA; este de notoritate
public& cA avem doutt cursuri, al pieta si al fiscului, aceasta vine din cauzA
ell. nu avem statornicit etalonul nostru monetar, eft nu avem fixate cantitatea
banilor mArunti, ea nu avem determinat minimum-ul monetei de argint sau de
aur, ceeace voim sA facem noi astAzi; InsA, domnilor, pentru a reusl la scopul
nostru, nu putem noi procede prin a fabric& partea aceea a monetei, care poate
sA ne aducA mai mare dezordine In loc de a InlAtura dezordinea actualA, cAci
atunci bilonul nu se va putea controls., si bilonul fArA control va fi tot ava
de fictiv precum aunt astAzi diferitele monete de arama cu cari ne servim.
Ave dar, ca sA nu ma depArtez dela marginile discutiunii generale, imi rezery dreptul de a propune amendamente. Cele dintiliu amendamente le voiu
propune Is art. 9 si 13 ca sa nu incepem deodatA cu moneta de arama, ci sA
incepem cu moneta de aur sau de argint, aceasta este indiferent.
Ads dar, eu socotesc pentruca pentru aceste consideratiuni, ar trebul sa
ne determinam astazi a face moneta de aur sau de argint, ca sa corespunda
is necesitatile noastre, fiindca avem o multime variats de bani straini, $i Maud o cantitate cat de mica, dupA obiectele cari le vom putea da in schimb
argintului strain care avem sA-1 fabricam, vom stabill ordinea in curenta monetara. Inca o observatiune $i voiu termina.
Rog pe D-1 ministru al finantelor sA ne spuie care aunt notivele care 1-au
flout sA sustie acest proiect de lege, talis-qualis, cum a fost propus de guvernul
trecut.
Noi astAzi and voim sA punem ordine in Statul nostru monetar, and
voim sA sistematizam si sA uniformizam curenta, sA o raportAm Is titlul monetei unei OH care a facut cel dinthiu si mai mare progres In lumea europeanA,
socotesc ea ar fi mai bine a face cel dintiliu pas dupa toate regulile stiintei.
*Uinta care astazi 0 In Englitera vi in Franta este foarte rAspandita in privinta aceasta, $i a facut sA se adopteze principiile sale de catre spiritele cele
mai putin familiarizate cu studiul fenomenelor economice, a dovedit ca nu
poate o tad), sA aibe exact pretul lucrurilor reprezentate prin bani, care vi ei
aunt o marfa, cleat clInd va face un etalon fix din unul din cele dotal metale
pretioase, adica, on de argint sau de aur.
Asa dar, eu Bunt de parere sA lub,m astAzi In considerare acest proiect de
lege, Jandca este de mare urgenta a pune o ordine in Statul nostru monetar,
dar sper ca, dupa ce D-voastrA .veti lua. in considerare acest proiect de lege,
yeti fi mai consecventi dealt ministrul trecut Qi yeti zice: sa incepem a face
monetA de argint gi pe urma In proportiune cu cantitatea monetei de argint
vom face 0 pe aceea de arama.

A don ca D-1 ministru de finante, In explicarile ce negresit este impacient
a ne da, sa ne spuie ce sistem va intrebuinta pentru confectionarea acestei

monete, cad aceasta este o chestiune capitalA pentru finantele noastre, mai
cu seams cA billonul nostru trebuie inthiu sa fie in armonie qi cu etaloanele
$i cu curenta metalica streina; 0 al doilea pentruca trebuie sa fie In proportiune
bine determinate cu curenta metalului pretios.
A$ don insA ca D-I ministru de finante sA ne asigure ca antrepriza ce s'ar
aplica la fabricarea banilor marunti nu va fi atilt de lucrativA pentru parti-
www.dacoromanica.ro
244
C. I. BAICOIANU
culari, !mat societatea noastra sa piarda avantajul ce ar castiga din aceasta

moneta, $i astfel a ne aflam In fata unei monete mai fictivIt pentru noi, dealt
moneta aceea strains care o avem azi.
Vedeti dar cat este de mare important& a se $ti: Intaiu, daca guvernul
vrei, et avem un etalon; al doilea, data banii marunti au sit fie In catime proportional& cu curenta metalica In tare; infine dad). nu este mai bine ca guvernul fa intervie singur, nu prin Intreprindere, ci prin alt mijloc ca sa Inzestreze Cara noastra, nu zic cu un sistem monetar national, ca nimic nu e mai
putin national decat moneta, caci banul este un lucru cosmopolit, dar cu un
sistem rational de moneta regulat. Eu unul nu fat o chestiune de patriotism
cu ocaziunea monetei, ci de economie politica, pentruca in adevar, nu este
alta chestiune ad decat chestiune economics.
D-I Ministru de Interne. D-lor, am fost foarte fericit In $edinta trecuta
and D-1 Ionescu, pentru intaia data, nu a cerut nici amanarea, nici respingerea
proiectului ci s'a unit cu ministru $i cu majoritatea; am fost fericit, zic, cand
am vazut pe D-I Ionescu ca paraseste calea de negatiune $i intr.& pe drumul
afirmatiunii.
Dar cu cat am fost de fericit ieri, cu atat sunt de fntristat azi pentruca-1
\rad ca se intoarce la sistemul dumnealui dinainte. Tot discursul dumnealui
n'a fost decat pentru amanare $i cand am vazut amendamentul D-lui Gheorghiu, nu m'am mirat, pentruca am inteles ca dumnealui $i cu amicii dumnealui
cer amanarea.
Ce zice D-I Ionescu? Zisa ca, pentru ca sii., facem bilon, trebuie sa $tim In
ce proportiune trebuie ea fie dat In circulatiune $i aceasta nu putem s'o $tim
decat dupa, ce vom avea, monete de aur $i de argint. A$adar, azi ar trebul sa
avem atitta aur $i argint,incat sa respingem din tare tot aurul $i argintul strain;
In starea In care ne aflam azi aceasta ar fi a seca marea cu lingura. Vedeti dar
ca dumnealui propune o amAnare mai lung& decat toate amanarile, pentruca,
ne amAnA la un timp cAnd vom putea (web, atAta metal pretios, timp pe care-1
doresc din tot sufletul, dar care nu stiu cAnd va veni. D-1 Ionescu zice ca, ca
sA fiti corecti, nationali, trebuie intaiu sA faceti moneta de aur $i atunci vom
vedea In ce proportiune trebuie sA batem moneta de bilon. Pentru aceasta,

D-lor, ar trebul sA a$teptam mult ; ar trebul sA tread" un lung timp de desvoltare $1 de prosperitate ca sit avem at/Us aur $i argint, !neat sA fim In stare sa
alungAm metalul strain; pentrucA, cand vom declare ca moneta legal& a tArii,
este moneta romAneascA, trebuie ca tot ce va fi moneta strain& sA o culeagA
guvernul, dand In schimb moneta cea noun; iar acea moneta strainil, sA o des,
In daravelile sale cu strAinii, eau s'o dea, la fabrica de moneta care va fi, ca s'o
transforms In moneta romaneasca. Acel timp de fericire nu ne poate yen!

curand. Prin urmare ar trebul sA avteptam acel timp, tulle& sA amanam acest
proiect, tine tie cat, $i pan& atunci a& Intrebuintam bilonul strain, sA pro-
fite strAinii de tot folosul circulatiunii lui; $i la noi bilonul este foarte numeros, pentrucA tranzactiunile cele mici sunt numeroase, mai numeroase
decat in alte State ale Europei; $i monetele de argint nu pot fi tot aVt de mici
Incat sA se cumpere obiecte care la noi se vAnd ieftin de 4, 5 ori, decat se wand
In Londra $i Paris.
Prin urmare, la noi pentru relatiunile de toate zilele, avem nevoie de
moneta mica.
www.dacoromanica.ro
245
Voiti D-voastra sa continuam a priml moneta de anima de care nu se mai

send). Austria $i Rusia, cu pret indoit $i Impatrit decat valoarea lor? Sa fim
tributari de bunavoie? Am foot tributari cand am avut iataganul la gat, dar
astazi sh, nu ne mai facem tributari de bunavoia noastra.
D-lor, In nici o societate din lume oamenii nu a$teapta pane sa se Imbogateasca ca sail fee& palate $i pita, atunci sa doarma, la stele, ci i$i fac mai
intaiu o case mica pant' sa, ajunga, In stare, said fact), o case mai mare $i apoi
palate.
Daca, nu am avee, nevoie de bilon, data am avea un bilon Romanesc,

oric &t de vechi, oricat de defectuos, a, intelege prea bine propunerea D-lui
Ionescu ca sa amanam, dar avem nevoie de moneta mica romaneasca $i suntem
nevoiti sa o luam din strainatate platind un pret mult mai mare decat al ei.
Acum vine o alta, obiectiune a D-lui Ionescu. D-sa zice ca pan& nu vom
a$eza un etalonul aur sau argint care sa poet& stabill odata pentru totdeauna
cursul monetar In tara romaneasca, pan& atunci cu bilonul acesta vom duce
o mare perturbatiune. Eu zic ca o mai mare perturbatiune decat ceeace este
azi nu poate fi, fiindca chiar cursul monetei austriace la not nu e un curs rational, cel putin astfel cum e In Austria, curs sistematic. Apoi avem moneta
franceza, care iar are un curs deosebit, apoi mai e o moneta, muscaleasca, englezeasca, turceasca, etc.
Asemenea $i moneta mica, e de toata mama. Am vazut gologani nemte$ti,
belgieni, rusesti $i de tot felul. Ei bine, ce perturbatiune poate fi mai mare

dealt aceasta? Oare nu este mai bine de a face ca moneta mice, cel putin sa
nu mai fie de o suta feluri, ci de un singur fel?
Zice D-1 Ionescu ca avem moneta de aur. Pan& and vom putett awe, asemenea moneta cu efigia Domnitorului nostru pe d&nsa, pane atunci ce sistem
am luat noi? Am luat sistemul francezilor, care e sistemul italian, elvetian

etc.; cad francul francez este leul nostru. Chiar D-1 Ionescu a zis ca moneta
nu e ceva national, ci este un semn de schimb, e ceva economic.
D-I Cezar Boliac. Nu Elsa.
D-I Ministru de Interne. Aka este; Ludovic Filip a zis ca bucata de 5 franci
nu are nationalitate $i mi se pare at a zis ceva mai mult. Ei bine, pan& ce vom
avea asemenea monete, sa, ie$im din acest haos monetar, s avem un singur
sistem, un sistem legal. Ce are sa rezulte din aceasta? Are s rezulte ca din toate
monetele mici va ramanea numai bilonul nostru; sfantul austriac yeti vedett
0, Meet, Meet are sa fie tras de catre Austria; cat pentru sfantul rusesc sa nu
mai vorbim, caci el In tara noastra, are o valoare mai jos decat In Rusia.
Este bine sa ie$im din aceasta stare de lucruri care e foarte pagubitoare
pentru finantele noastre atat generale cat si particulare, fiindca, platim monete
straine mai mult decat fac ele ca mail&

Deaceea Bunt de parere sa primim proiectul cum e. In acest proiect e un
sistem intreg qi pentru moneta de aur $i pentru cea de argint $i pentru moneta
mica. Sa. incepem Ins& cu mijloacele cari le avem astazi. Toti ati zis sa ie$im
din sistemul vechiu, ratacit, adica de a voi sa facem lucruri mari $i a fi siliti
a ne oprim in mijlocul Intreprinderii din cauza lipsei de mijloace.
sa nu intreprindem lucruri mai mari decat mijloacele noastre; astazi
putem tail moneta mica ca ne aduce un castig. Cand vom putea, vom taia $i
www.dacoromanica.ro
246
C. I. BAicoimm
moneta de argint, data nu luatA o masurii, ca absolut sit se taie astlizi $i moneta
de our si de argint.
Cu toate ca Impartasesc opiniunile D-lui reprezentant dela colegiul al
IV-lea de Vlasca In privinta unor puncte, dar se vede a eu am Imbatranit
mai de mult decat dumnealui, fiindca eu nu ma mai multumesc acum cu
iluziuni.
Am ascultat cu mult& luare aminte zisele D-lui Ionescu, and ne-a spus
cli In fapt noi astazi avem suveranitatea noastra ; dar cred ca trebuie stt ne
creiem pi mijloace ca faptul acesta s& nu mai atarne ca mai fnainte dela nimeni
cleat de noi, decat de puterile noastre. Dar D-lor, de sigur a nu cu efigia noastre
pe monetele noastre vom ajunge la ceeace doreste D-1 Ionescu si dorim toti;
cu aceasta ne va da puterea sa facem ca suveranitatea noastra sii nu mai atarne
cleat dela puterile noastre, nu trimitand monetele noastre cu efigiile tarsi la

Paris, la Londra; vom ajunge acolo si aceasta negresit este un lucru frumos,
dar neaparat eh nu cu aceasta ne putem ridica In ochii strainilor, ci ne vom
ridica, si vom da dovezi pipaite de suveranitatea noastre, atunci cand vom
fi eel putin cat Sarbii do armati...(aplauze) nu prin lucruri cari lucesc la ochi
ne vom ridica, dar luand masuri si facand fapte cari In realitate sa. Intareasca
suveranitatea noastra si se o lac& a nu depinde decat de noi.
Deaceea va rog, D-lor, sa primiti proiectul acesta la care veti face modificarile ce yeti Bacot' neaparate In cursul discutiunii.
Se cere Inchiderea discutiunii, si puindu-se la vot se primeste.
D-I pregedInte consultand Adunarea, ridica sedinta la 6 ore si anunta pe
tea viitoare pe a doua zi 27 Martie.
,S'edinta din 27 Martie 1867
D-1 prefedInte. D-I C. Boliac are cuvantul pentru o chestiune personals.
D-I Cezar Boliao. D-lor, ieri, and entuziasmul ce am simtit in fata proiectului de lege pentru baterea monetei nationale, mi-am dat oarecare avant inimii
mele, pentru aceasta, onor. D-1 Ministru de Interne a gasit de cuviinta a ma
apostrofa zicandu-mi ca am frnbatranit si nu mi-am pierdut iluziile. D-lor,
nu stiu antipatia care poate sa fie Itntre batranete $i tinerete, Ind), eu am luat
aceasta ca un mare compliment din partea D-lui ministru.
D-1 Ministru de Interne. Se tntelege.
D-1 Cezar Bella. $i data m'am pus sub acest talisman al chestiunilor personale, este numai pentrucit deschide drumul de vorba. Niciodata nu am cerut
cuva.ntul pentru chestiuni personale si a$ dorl O. nu mai cer Indata ce regulamentul ne va scapa de acest pretext de a vorbl, care se numeste chestiune
personals. AO dar, ca sit termin cu aceasta chestiune, voiu zice ea doresc ca
totdeauna inima mea a fie tanAra sub parul alb $i se am compatimire pentru
aceia carora inima le-a 1ml:oat/tuft pans as nu le albeasca. parul. D-lor, In aceasta
discutiune, dupii cum a zis D-I Ministru, se Intelege ca noi nu am aver

dreptul de a bate moneta de toate valorile $i de toate metalele, ci numai sa
formlim niste jetoane de aramft, niste five cari ar fi mai mult o afacere de fluent decat o afacere de suveranitate nationals. Ei bine, D-lor, In aceasta impresiune ce mi-au lasat cuvintele D-lui Ministru din discursul D-sale din urma,
am luat si eu cuvantul, si acum rog atat pe D-I Ministru cat gi pe onor. Adunare,
www.dacoromanica.ro
247
sA-mi permits a retracts o mare parte din putinele vorbe zise ieri in aceasta
privinta si a spune cA acum aceasta nu mai este treaba mea, deoarece Bunt
altdi mai competenti cleat mine la formarea aliagelor si a jetoanelor.
D-1 pregedInte. Acum, D-Ior, ne vom ocupa cu votarea articolelor legii
pentru baterea monetei nationale.

D-1 raportor citeste art. I.
D-1 G. Ghica. Cred ca ar fi mai bine sA, se suprime cuvantul de metric,
lasandu-se ideea astfel redactata ca in proiectul guvernului.
D-1 D. Sturza. Eu cred ca, ar fi foarte de ajuns sa se zica: sistemul monetar zecimal francez *, pentruca se intelege ce sistem este acela.
D-1 P. Cernatescu. DacA D-1 raportor nu e acl, ar fi bine socotesc sa fie
inlocuit din unul din D-nii membri ai comitetului delegatilor, ca sA, explice
raportul; fiindca raportul nu e numai opera raportorului, ci este opiniunea
tuturor membrilor comitetului si unii din D-nii delegati ar putea sa ne des explicatiuni ca $i D-1 raportor.
D-1 presedinte. Rog pe onor. D. Sturza, care este unul din membrii comitetului delegatilor, sb. binevoiasca a inlocul pe D-1 raportor.
D-1 N. Catargiu. As rugs pe D-1 raportor, data ar 0.91 de cuviinta, sa

modifice titlul acestui proiect de lege; sa, stearga cuvantul de nou si sa ramana: un sistem monetar; awl not pans scum n'am avut un sistem monetar
vechiu, ca sA zicem ea se schimba in acesta nou.
D-I D. Sturza. Nu Bunt de aceasta, parere pentrucA, not tot am avut un
sistem monetar Nina acum, oricare ar fi fost ; si prin urmare socotesc ca e bine
zis acest cuvant ; nou, caci se schimbA acel sistem vechi.
D-1 N. lonescu. Onor. D. reprezentant dela al III-lea de Falciu, a facut o
observatiune foarte justa, ca BA modifice titlul acestui proiect de lege.
In adevar, cel dintaiu lucru care se face totdeauna cand se discuta un proiect,
este de a se fixa titlul legii; a$ putea, sa va aduc exemple In aceasta privinta.
Cum dar are BA fie titlul acestei legi? Aceasta nu e l'Ara importanta, onor. D-I
N. Catargiu a zis foarte bine oh se suprime cuvantul nou, pentruca nu este o
lege pan& acum care sA, fixeze sistemul monetar pe care not am pretinde cA,
am vol sA-1 Inlocuim acum prin acest sistem. Asa dar, cred ea e loc sa dati ascultare drept opiniuni onor. reprezentant de Falciu si comitetul BA fixeze titlul
acestei legi, suprimand acel cuvant.
D-1 G. M. Ghica. In ceeace priveste observatiunea Mouth de onor. D-nii
Catargiu si Ionescu asupra titlului acestei legi, eu vA rog A mentineti cuvantul
nou, fiinda e corect.
Noi am avut un sistem monetar care era leul si care ne serveste de 'mat.
Prin urmare este foarte corect BA se zits cuvantul nou; schimbam valoarea
sau calitatea leului ce am avut pant). acum.
D-1 P. Cerratescu. Asupra titlului am onoare a rAspunde la observatiunea
Muth de D-1 Ionescu ca not am avut un sistem monetar; si data nu avem o
lege specials inteaceasta, uzanta tine loc de lege; de aceea mi se pare cA trebuie
sA zicem ca sistemul care-1 introducem prin acest proiect este nou.
Se pune la vot titlul proiectului si se aproba.
Se citeste articolul I.
D-1 C. Gradisteanu. Sunt de idee sA se adauge cuvantul de metric, fiindca
sisteme zecimale pot fi mai multe, de vreme ce sistemul zecimal metric cel
www.dacoromanica.ro
IS
248
C. I. BAICOIANU
francez este bazat pe metru. Noi luAm o unitate de greutate dela metru; prin
urmare este de trebuintf sit zicem sistemul zecimal metric, ca sa gtim ca luam
acest sistem zecimal care e bazat pe sistemul centimetrului.
D-1 M. Ghlca. Ag propune sa se gtearga cele din urma cuvinte, cari au
loc la art. 5, fiindca art. I nu trebuie sA face alt dec &t sa fixeze sistemul; cat
despre cuvintele cari vorbesc despre tolerant& gi pe cari eu propun sa le

scoatem de ad, se vor puns la art. 5, ca acolo se vorbegte In special de
tolerant&
D-1 M. GrAdigteanu. Dati-mi voie sa va, dau din nou o explicatiune. D-lor,
poste sa existe o multime de sisteme zecimale, cari BA alba diferite unitati;
sistemul zecimal Ins& pe care voim a-1 adopta noi are de baza unitary metrul,
cad gramul nu e decat greutatea unui centimetru cub Ia temperatura de 4
grade; prin urmare socoteso ca trebuie sa adaugAm vorba de metric.
D-1 N. lonesou. D-le pregedinte, nu mai e nevoie sa adaugam nimic, la
redactiunea comitetului, din cauza, ca daca zicem ca adoptam sistemul monetar precum e In Franta, se lute lege ca adoptam acel metric. Nu inteleg dar
scrupulele onor. reprezentant dela R.-Sarat, cand aceasta redactiune este aga
de express.
Daca In Franta se va schimba sistemul actual monetar, atunci vom vedea
gi not daca va trebul sA, modificam legea pe care o facem scum.

D-1 G. GhIca. D-Ior, cred ca nu voi abuza de pacienta D-voastre dm& voiu
mai zice cateva cuvinte asupra acestui articol, care este unul din cele mai im-
portante ale acestei legi.

Daca guvernul a primit sa se mentina aceasta numire de leu, negregit ca
aceasta a fAcut-o dintr'un sentiment national; dar eu acum ma simt dator
de a face observatiunile mele asupra pericolelor Ia care s'ar expune publicul
prin aceasta denumire, fiindca s'ar putea introduce multe confuziuni, multe
abuzuri de buns credinta, chiar pentru omul simplu care nu citegte legea gi
care e deprins cu leul, cu valoarea fictive care o are astazi. Ei bine, introduc &n du-se un sistem nou, dandu-se leului o valoare indoita decat aceea care o avea
pana acum, neinfatigandu-se nici o garantie pozitiva c& vom putea aveb. Indata acest leu nou reprezentat In fiinta, mult mi-e teams sa nu se introduce
confuziune.
Am avut ocaziunea ieri sa vorbesc cu fostul domn ministru do finante,

autorul acestui proiect; gi mi-a spus o idee ce avea gi pe care am gasit-o practic& ca sa remedieze pb.na la un punct acest defect. Mi-a spus ca intentiunea
D-lui a Post, (gi daca amintesc aceasta e cA se atrage atentiunea onor. Minister,
care negregit se va fi gandit la aceasta), ca varsamantul care se va face acum
al lmprumutului Openheim sa se face in cea mai mare parte In moneta de

franci de argint, pentru ca sa se puna in circulatiune deodata cu noua moneta
de bilon.
Dar gi cu modul acesta va ramanea tot inconvenient; se va pastra In public denumirea do franci, fn loc de leu, care-i dam noi.
Ca sa credem Ins& ca introduoand bilonul dupe sistemul francez, vom

atrage aci moneta de argint, aceasta este o eroare foarte mare, fiindca cheltuelile transportului aunt marl gi nimanui nu-i vine la socoteala s'o aduca.
Deaceea eu nu propun sa facem de Indata moneta de argint, fiindca este
mare cheltueala gi nu gtiu cum s'o facem; dar am voit a& atrag atentiunea
www.dacoromanica.ro
249
onor. Minister ca sh, is masuri, ca deodata cu billonul sA fie gi moneta de argint
care servb, de tip acestui sistem.

Se pune la vot fnchiderea discutiunii gi se primegte.
Se d& citire art. 2.
D-1 Christian Tell. D-lor, data -mi permit sb. fac oarecari observatiuni
gramaticale, va rog sA mb, iertati gi mA adresez mai cu seam& la onor. D-nii
profesori can sunt deputati acl ca sA -mi vie In ajutor.
Aci vad ca se zice cA leul se fmparte trite() Buta de sutimi.
Asupra zicerei sutime, am sA atrag atentiunea onor. Adunarei, gi mai
cu seamA rog pe D-nii profesori sA-mi vie In ajutor.
Sutimea, D-Ior, nu este o a suta parte, nu este o fractiune dintr'un fntreg,
gi proiectul voiegte sA arate cum cA este o fractiune, o a sutelea parte.
Domnilor, noi toti cap am trecut prin scoalA gi am Inv Atat aritmetica,
gtim cum se Impart numerile acestea: unime zicem cA compune coloana Intftia de unimi, coloana doua de zecimi, zicem cA, este coloana de zecimi gi a
treia coloanA zicem coloana de sutimi.

AgA dar numirile de: unimi, zecimi gi sutimi reprezintb, fntregul iar nu
fractiunea.
AceastA observatiune am avut onoarea sA o fac gi In sectiunea mea gi

nu Inteleg pentru ce onorab. comitet al delegatilor a respins-o.
Legile negregit trebuie sA aibA expresiuni corecte ; eu am propus denumirea de centime, fiindcb, se gtie de toti cati au Invatat aritmetica cA descregterea unimilor se adopt& prin numirea latinA gi cregterea for se primegte prin
numirea greacA.
Aceasta nu e numai o idee a mea, ci un fapt adoptat de toatA lumea

AgA dar, propun numirea de centime; dar data D-voastre nu yeti voi a
o priml, atunci sA revenim la denumirea veche care este banul...
D-1 Cezar Boliac. Aceasta eram sA zic eu.
D-1 Christian Tell. Ti-am luat vorba (ilaritate). AgA propui denumirea de
ban, gi fac un amendament prin care zic e ca, leul se Imparte !lite sutA de bani s.
D-1 P. Cernatescu. Domnilor, asupra observatiunii ridicate de D-1 Tell
sunt de acord cu dumnealui, InsA nu fn totul. Vorba sutime, IntAiu cA nu e de
originA romana, al doilea cA reprezintA colectivitatea. Mi se pare cA e mai bine
sA zicem centesime, cad terminatiunea sime o avem gi la alte cuvinte, precum
la pAresime.
Pe langa acestea, domnilor, o sutime reprezintb. colectivitatea gi nu putem

zice cA o sutime dintr'o sutime.
Aga dar, domnilor, sa, zicem centesie, gi centesime, pentrucA nici vorba
de bani nu poate fi admisA, cAci ea reprezintA ideea unei forme de guvern,
banatul, gi banat nu e a suta parte.
D -1 C. Boliac. Domnilor, este adevArat cA numirea de bani a insemnat
moneta legiuitA a tarii facuta, de Banul Valachiei mici. $i, precum s'a zis, dariat,
constantinat, napolion gi chiar franc, asemenea s'a zis gi ban, pentrucA oHgina numirii a avut-o totdeauna dintr'un centru de unde a purees o nationalitate, o putere nationala. Acl la noi, cea mai veche putere nationala In timpii
vechi a lost banul, deaceea gi moneta lui a Post ban. Prin urmare nu inteleg
In ce s'ar micgora, ideia de moneta nationala, dacA ar purtA numele acelui suveran care a avut drepturile de a face eel dintAiu moneta; gi dar sunt cu totul
www.dacoromanica.ro
250
C. I. BAICOIANU
de parerea D-lui Tell $i zic ck In loC de centim& care In limba stiintific& poate
sA fie exact, dar care In limba popular& poate s& aduc& confuziuni, s5. admitem
cuvantul ban care e obignuit In literatura veche ca
gi
in cea nou5.; si este si
conform cu sistemul monetar vechi; fiindc& avem leul care aye& cam 100 bani;
avem leita care e jumAtatea leului, fi avem ortul care e a patra parte. Asa dar,
cred c& dac& voim s& avem gi exactitatea lucrului gi s& nu pierdem nici obi-
ceiul national, nu trebuie sA inov&m, and acea inovatiune nu aduce nici un

folos, ci e mai bine s& rAmanem cu sistemul vechi Intreg.
$edinta din 28 Martie 1867

D-1 N. Ionesou. Domnilor, fiindc5. s'a adoptat leul, socotesc c& ar trebul
s& adoptam ei pentru subdiviziunile lui tot numiri de ale tatii. Acum ne aflam
In fata a dou5. propuneri: banul gi paraua.

Voci: Paraua e turceasa.
D-1 Ionesou. Mi se observ& c5, paraua este turc5.; aceasta este o chestiune
de filologie. Eu nu aunt atat de erudit, ca sit combat aceast& chestiune din

punctul de vedere gtiintific, dar cred cri este o iluziune. Asemenea tot ce s'a
zis asupra banului $i asupra leului este putdn fondat. Ceeace este mai
adev&rat, este c& toate numele acestea aunt nume de monete strAine, c&ci e
?tiut c& din timpul cel mai vechiu, au circulat la noi monete str&ine. S'a zis
cA vorba de ban este nationalk pentruca era moneta banilor din Craiova. Dar
de ar fi Post moneta banilor din Craiova, ar fi Post cunoscuta peste Olt $i poate
ei aici; dar ce ar fi autat In Moldova? Cu toate acestea In Moldova, inch din
vechime, banul este o vorb& popular& si a Post acolo o monet& mica, ca gi pe
acl. Noi aci ne-am servit foarte mult cu monetele venetdene gi de-acolo ne vine
ei leul, pentruc& pe aceasta monet& figura leul care era semnul Venetlei.
Asa dar, sA nu ciluttim nici In numele, nici In origins monetelor niste traditiuni nationale. Daca este vorba s& facem ceva practic, trebuie a& dam la
aceast& fractiune un nume care sA se apropie mai mult de valoarea ce va avea
aces fractiune. Banul dac& void, este mai clasic; dar valoarea ce designeaza
azi este de trei on mai mica decat valoarea ce are s5. designeze; deoarece paraua este aproape egalA, pentruc& va trebul numai opt parale mai mult pentru
ca a& fact), un leu. Iata de ce v'asi rugs sto. admiteti paraua. Si dac& pentru a
fi admisk se care negregit a se cunoaste originea ei, se poate zice c& ea vine
dela cumparare, pentruc5. ea servo a cump&ra lucruri (ilaritate), gi fiindc& ea
este o fractiune mica, deaceea s'a designat numai prin o fractiune, prin o parte
din acest verb.
D-1 Al. Lahovary. Domnilor, eu v'asi rugs, ca.nd facem o lege care trebuie
sit alb& o durat& foarte lungk s& lAsitm la o parte arheologia gi s& ne preoouparn mai mult de a face o lucrare stiintific& practick deca.t o lucrare istorick
Prin urmare, s& cautam a aseza un sistem monetar pentru secolul al XIX-lea,
pentruc& facem niste monete cari incep sub domnia lui Carol I, iar nu sub
domnia banilor Craioveni. Sunt dar de parere s& 15.85m la o parte termenul
de ban si a& adoptam centima; aceasta mai intaiu, pentruc& vorba de ban,
la noi, are o Insemnare general& de tot ce este monetk ca vorba argent la Fran-
cezi, ca poecunia la Romani. Prin urmare, el insemneazk nu numai monete

de aroma, dar toate monetele de aramk de argint si de aur. SA nu punem dar
www.dacoromanica.ro
251
In iluziuni pe bietul sarac, facandu-1 sa creaza, and are cateva piese de cea
mai mica valoare, sa creaza ca are bani, ca este bogat.
Socotesc dar ca am face rau data am adopts aceasta vorba arheologica,
pentruca nu ar corespunde cu valoarea ce voim sa-i dam. SA, fim originali,
domnilor, dar nu Omit la cele din urma subdiviziuni; acl nu trebuie sa cautam
decat sa fim practici.
Ce-au facut celelalte cari? S'a luat numele traditional pentru monetele
marl; dar pentru subdiviziunile lor, nu s'au mai dus la trecut, nu au cautat
numele monetelor mici din antichitate, ci au luat nume stiintifice cari, prin
sensul lor, corespund la valoarea ce au sa designeze; astfel le-au chemat, zecime,
centime fji chiar milioane.
Asa sa facem $i noi. Sa last= sutimele care nu Bunt gramaticale ei sa luam
centimele care este o vorba deja foarte cunoscuta. Cat pentru popor, fiti siguri ca se va obisnul mai lesne cu aceasta vorba, decat cu banul care este o
denumire general& pentru tot ce e moneta.
D-1 G. Magheru. Ceeace voiam sa zic eu, a spus d-ILahovary cu mai mult
talent. Asupra leului voiam sa zic ceva. Leul este 40 parale, paraua are 3 bani,
prin urmare leul are 120 bani. Nu se poate dar sa se zica In loc de centima nici
ban, nici para, pentruca aceste numiri n'ar corespunde cu ideea ce voim a exprima. Eu dar Bunt de parere sa se numeasca centima.
D-1 P. Cernatescu. Domnilor, centima, nu e romaneste, este frantuzeste;
precum din quadragesim francezul a facut careme, asemenea din centesim a
facut centime. Banii nostri au a& mearga In strainatate gi trebuie sa aiba
caracterul limbii noastre. Sa nu se zica dar centima, ci sii, se zica centesima
precum zic gi Italienii.
Se pune la vot Inehiderea discutiunii i se primeste.
Se citeste amendamentul D-lui Tell ca In km de sutima s se zica ban.
Acela al D-lui Cernatescu, ca sa, se zica centesima.
Si acela al D-lui Ionescu, s se zica para.
D-1 D. Sturza. Majoritatea primeste amendamentul d-lui P. Cernatescu.
Se pune la vot amendamentul D-lui Ionescu, ca In loc de sutime sa se zica
para si se respinge.
Se pune la vot amendamentul D-Iui Tell ca In loc de sutime sa se zica ban
$i se primeste.
Se citeste art. 3.
D-1 B. Boerescu. Domnilor, am aratat eri Ca pentru moneta bilon poste
sa fie fritrebuintat yi metalul numit nikel, Fj i am atras atentiunea D-lui Ministru In privinta unui asemenea bilon, rugandu-1 sa-mi spuie dm& este mai
avantajos Intrebuintarea metalului nikel decat arama.
Se citeste urmatorul amendament al D-lui Pascal:
Propun ca billonul sa, se face de nikel iar nu de arama.
A. Pascal, Ch. Tell*.
D-1 Ar. Pascal. Chestiunea de a se sti care metal este mai bun pentru moneta de bilon, arama, bronzul sau nikelul, s'a rezolvat fn anii aceStia din urma
In Belgia, In Elvetia $i In Statele Americei de Nord, unde s'a adoptat nikelul.
Acesta e un metal mai tare si mai frumos decat arama; am acl ca.teva piese
elvetiene i belgiene, cari va pot convinge despre aceasta.
www.dacoromanica.ro
252
C. I. BMCCIANu
Nikelul feat oi avantajul acesta a este alb oi nu se fnegreote, e si mult

mai uoor, did se face mai mic mult decat arama.
Totdeodat& are gt o valoare intrinseck pe and Inteo centime franceza
de aram& este o valoare de mai putin de o jumatate centime, Inmoneta de bilon,
In adevAr nu se caut& nicidecum valoare intrinseck pentruca bil onul nu este
destinat de a ieol din tar& ca aurul of argintul; astfel bilonul francez nu merge
In Belgia si viceversa, dar un avantaj care este mai imens, este acela de a
ave& o moneth care sA fie portativk Daca bilonul va fi de arama, oricaruia din
noi fi va fi greu de a avea In buzunar un leu, pe and nikelul este, cum am zis,
un metal uoor Si frumos Ei i putem avea, of un leu $i doi In buzunarul nostru.
Venim acum la valoarea intrinsec& a nikelului. Ei bine, acest metal, domnilor, are o valoare intrinseck o valoare mult mai superioara bronzului. Din
bronz nu se poate face altceva cleat clopote; chiar tunuri nu se mai pot face,
caci tunurile se fac azi numai din ot.el. Nikelul este cunoscut ca adhugandu-i-se
o mica cantitate de arama, se transform& In ceeace se numeote metal alpaga,
din care se pot face o multime de lucruri; se transform& In argint numit englezesc. Astfel, domnilor, este incontestabil, c& avantajul pentru noi este de a
adopt& bilonul de nikel.
Se va zice insk c& data vom incheia conventiuni cu Franta sau Elvetia,
se pot naote inconveniente oi poate sa fie In desavantajul nostru bilonul de
nikel. La aceasta r&spund ca bilonurile nu pot fi o cauz5, ca sa opreasca conventiunile Intre tari, did ele nu aunt destinate a ieol din t.ark Este dar, ca oi
h&rtia, are valoare numai In Cara aceea unde se emite.
Acum In ceeace concern& unificarea, cu alte State, vedem ca n'am fi In
nici o neunificare, caci vedem pe America, pe Elvetia of pe Belgia, cart au bilonuri de nikel si cari au putut s5. Incheie conventiuni. Nu vom fi In adevar unificati cu Franta sau cu Italia, cast bilonul acestor till este de aram5,; cu toate
acestea In aceste taxi exist& o conventiune gi monetele for de argint sau de aur
trec dela un Stat la altul, deal unele au bilonul de nikel si altele de bronz.
Prin urmare iat5, state cari au conventiuni Intre db.nsele, deol In moneta
de bilon difera. Am puta dar of noi mai tarziu sa facem asemenea conventiuni In ceeace priveote monetele de aur of de argint, macar c& bilonul nostru
va fi de nikel. Trebuinta unor asemenea monete mici este foarte simtit& la not
of din lipsa careia sufere mai mult populatiunile rurale oi targurile, aci acolo
se vinde In valori mici. AO. a ajuns In Moldova ca In aceleaoi judete s& vaz&
cineva diferite biloane straine venite din Rusia, din Turcia, din Austria, etc.,
cari nu au nici o valoare In stele tari, dar cari circula la noi dup& valoarea ce
le dau oamenii pe fiecare zi, fiindca aunt nevoiti a alma un mijloc de schimb.
Acum, domnilor, afar& de aceste Inlesniri, nikelul ofer& Statului oi un
avantaj, un beneficiu mai mare deat bronzul, si aceasta nu pentruca un dram
de nikel are valoarea mai mare decat un dram de bronz, dar pentruca nikelul
se face in monete mai mici, caci dac& s'ar face de m&rimea bronzului ar avea
trei din patru valoare intrinseck Ei bine, iat& un alt avantaj pentru Stat, aci
fl punem In pozitiune a caotiga, fiindca monetele de nikel se fac mai mici decat
cele de bronz.
Aceste monete se poate face de 5, de 10 13i de 20 centime, iar de una of de
Bout centime se fac de aram& curat& si astfel vom ave& de tntrebuintat mai
mult nikelul care felt avantagii mai marl.
www.dacoromanica.ro
253
Vin scum la o alter chestiune; s'a zis, domnilor, Ca, deoarece nikelul este
alb, curet pi are mult& asemanare cu argintul, populatiunile noastre, In simplitatea lor, s'ar putea inpela ca se, is nikelul drept argint. Ei bine, domnilor, nu
se vor lupe la, c&ci ei azi avem at &tea monete In tars, rusepti marl si mici, turcepti, nenntepti, etc., pi cu toate acestea nu se Intampla niciodat& ca taranii
se. se Inpele, ce.ci ei aunt foarte mefienti pi Intreab& de zece on pane se, is o
moneta. Prin urmare, fiindca nikelul fer& atatea avantajii pe cari avem onoare
a vi be spune, sunt pentru adoptarea lui.

D-1 P. Mavroghenl. Domnilor, este adev&rat ca nikelul fer& mari avantajii ; eu cand am Post In Belgia pi am v&zut aceast& moneta, am avut o adevArata admiratiune pentru frumuseta gi plAcuta ei vedere; InsA, domnilor,
de cand m'am ocupat de chestiunea monetelor pi am studiat diferitele avantajii si inconveniente ale cutarui sau cutarui metal, m'am Incredintat ca nikelul a Post o fncercare In Elvetia ei In Belgia care, duptt, rezultatul ce a dat,
nu a putut isbuti s& se admit& fare, discutiune ca moneta de bilon ca cea mai
bun& pi cea mai preferabila Qi aceasta din diferite Imprejurari. Intaiu, ca ave.nd
mare azemAnare cu argintul, depl noi zicem c& populatiunile noastre nu se vor
Inpe la, experienta Ins& a dovedit ca populatiunile altor cari s'au inselai Indestul,
fi mai cu seam& Beare se poate trece cu mare fnlesnire o pies& de 20 centime
In loc de un franc.
Al doilea, ca la moneta de billon, necautandu-se valoarea intrinseca, ci numai
valoarea conventional& gi astfel desbracat de orice valoare poate da loc la
imitatiuni fabricari, fiindca educe foloase mari, twat fiind u ?or la greutate
gi neavand valoare, ne vom deptepta lesne cu o contraband& cu aceleapi semne
ca pi moneta noastr& pi iat& un mare pericol.

Al treilea, ca doultzeci centime de nikel sunt considerate ca hartie-moneta,
fiindca, bilonul ca httrtie me.runta nu se admite a se face peste 10 centime.
Ape. dar, In orice caz, o pies& de 20 centime nu poate fi admisa, fiindca atunci
guvernul nostru ar bate moneta false,.
Acum ne r&man piesele de 5 pi 10 centime, fiindc& cele de una pi doue nu
be poate admite nimeni; pe acestea ar trebul s& be facem de arama $i arama
ptergandu-se repede, urmeaza a se trage din circulatiune spre a be da o prefacere mult mai des ca la moneta de bronz. Abe dar, am face moneta de aram&
de una i doutt centime pi moneta de arama nu e bun& pi am face pi piste de
5 pi 10 de nikel, pentru ca sa avem satisfactiunea ca In loc de a aye& 50, 55,
sau 60% profit, sit avem 75%; dar Intr'un asemenea caz, depl e un mare avantaj pentru guvern, totup trebuie sa aibe, pi el marginile lui undo trebuie sa se
opreasca.
Deaceea am respins nikelul fiindc& nu e admis In domeniul public, cari

In cele mai multe state s'au Impotrivit de a-1 admite si flindch In conventiunile
internationals In cari se stabilesc toate monetele, e admis bronzul In m&surile
prevazute de lege; pi del se zice ca bilonul nu circuit dela un Stet la altul,

totup sit nu uitam c& moneta de our pi de argint circulAnd, dace, voim pi noi
BA fim In concertul national, trebuie s& ne aflam In armonie cu moneta de bilon
care exist& In toate tarile. Dovad& ca nikelul nu e eel mai bun, e ca In Belgia
nu se mai fabric& pi se retrage din circulatie.
Dace, sunt oameni cari, pe 1anga minele de arama Qi nikel, ei vor chute,
sa-1 treaca Qi pentruce, productiunea acestul metal este prea mare, vor avea.
www.dacoromanica.ro
254
C. 1. BAICOIANU
drumul cel mai deschis ca sA -I treacA la noi si una ca aceasta nu ar trebul sit
ne via, la socotealA.
Deaceea, domnilor, resping amendamentul; si dacA nikelul va dob&ndl
autoritate In alto State, atunci vom adopta si noi, caci vom aveA a bate mo-
net& si in viitor, nu numai acum.

Se pune la vot amendamentul D-lui Pascal si se respinge.
Se pune la vot art. 3 si se primeste.
Articolele 4, 5, 6 si 7 se adopts intocmai $i fart" discutiune.
Se citeste art. 8.
D-1 A. Goorgiu. Am sA fac o mica observatiune: articolul acesta presupune,
cA avem deja aplicat in tart la noi sistemul metric zecimal. Acel sistem inch
nu-1 avem aplicat $i dacA Adunarea va respinge concesiunea respectivA, cum
se va aplica acel articol? Aceasta explicatiune as vol sa, am dela D-1 raportor.
D-1 raportor. Adoptarea sau respingerea concesiunii, nu are nimic a face
cu sistemul metric In general.

Se citeste art. 9 si urmatorul amendament al D-lui C. Boliac: #Propunem sA
se bath si mhcar de 100.000 lei monetA aur, si de alti atatia monete de argint,
si ca tot numerarul ce se va bate, fie In billon, fie In argint, fie in aur, sA poarte
efigia Suveranului thrift.
Voinea David, C. Boliac, I. Fatal, C. D. Aricescu, D. Genescu, Hagi N.,
C. Cristescu, C. CArjan, C. P. Mantu*.
D-1 D. Sturza. Amendamentul acesta are doull, parti, o parte priveste la
art. 9, fiindcA vorbeste de monetele de argint si de aur, si cealaltA parte priveste la art. 10, fiindcA vorbeste de efigia Domnitorului ca sA fie push pe monetA.
Prin urmare, partea din amendament privitoare la monetele de argint f}i de
aur are a se desbate acum, iar partea cealalta la art. 10.

D-1 Cezar Boliao. Domnilor, stint mai multe State mici, sArace, dar sari bat
monete de aur si de argint, nu in cantitAti marl inteadevAr, dar cu toate acestea
bat, pentruca sA se f3t ie cA pot sA bath. Intre Statele acestea este si Grecia;
in Grecia yeti 0,91 foarte rar o monetA de aur nationals, abiA se gaseste pe la
zara fi si pe la oameni cari au plhcerea de a conserva cate o colectiune completA
de mon ete. Grecia cu toate acestea, on de ate on bate monetA de aramA, de
cate on bate monetA de bilon, bate si de argint, dell mult mai putin. Asa dar
cA Grecii au monete $i de bilon $i de argint si de aur.

In Italia asemenea, cAnd era impartith In state mici, cari nu aveau mijloac e sA bath monetA multh, bateau mai multA monetA de aramA, mai putina
de argint si mai putina de aur, dar cu toate acestea bate& de toate.

Deaceea cAnd ani propus ca Iji la noi A se bath, numai o sutA mii lei aur
si argint, n'am crezut cA va fi ceva peste putinta, cAci erau unii din deputati
cari cereau un milion, dar eu am crezut ea atAta ar fi o greutate fji ar puteA
sA facA a se pierde tot castigul ce am Ewa, dela moneta de bilon.
Sthruesc dar sh zic CA, pentru frumosul lucru, cat si pentru a afirma data
mai cu tArie dreptul acesta de a bate monetA si chiar pentru ceeace am zis ieri
ca piesele noastre de aur sA figureze Intro colectiunile altor State ca rarithti,
chiar pentru aceasta ca sh avem monetA de aur In colectiunile cele marl ale
statelor strAine, precum ati vAzut la palatele din Paris, Viena $i Berlin, cari
posed& cele mai mari colectiuni de monete, figurAnd toate Statele cat de mici
www.dacoromanica.ro
255
gi sarace cari au avut gi au dreptul sA, bat& moneta; pentru toate aceste cuvinte,
zic, staruesc ca BA batem gi not aceasta mica cantitate de moneta de aur gi de
argint.
Viu scum la a doua parte a amendamentului gi zic ca trebuie neaparat ca
moneta noastra BA poarte efigia Domnitorului nostru gi semnele nationalitatii
romane.
Cand Kiseleff era acl In Cara, a strans aur din muntii nogtri gi a trimis In
Transilvania de a Wait o suta de galbeni din aurul acela al nostru; toti potentii
Orli se Intreceau de a strange din acele monete gi ziceau: iata aceasta monetA
este din aurul national. N'avem aceastA. mandrie ca sa batem din aur national,
cu toate cA aurul prea curAnd ar puteA sa se iveascA In Cara noastrA; este cunoscut chiar undo se aflA. La 1826, precum multi din D-voastrli, trebuie sA gtie,
Muscalii au lucrat gi au scos aur din RApa- Neagra, unde se seats R.-Slirat;
puturile Bunt Inca, vasele chiar de exploatare se pot vedea.
Aceasta a facut chiar pe guvernul rusesc ca sA trimitA acl pe Trandafiroff
ea sA exploateze minele noastre.
Tot asemenea, domnilor, vedem din cea mai mare vechime, lasand epoca
Dacilor, lasand chiar gi epoca Romanilor, vedem sub Traian ca, se 13/Acta moneta
de aur cu nume de metal iliric gi metal dacic.
Acestea sunt nigte monete mid, can fac placerea cuiva de a le vedeA. De
atunci pana pe timpul Domnilor nogtri s'au scos metale pentru ca sA avem
bani de arama.
Dar ceeace este pozitiv, este CA minele noastre Bunt aproape de a putea
fi exploatate.
Cheltuelile enorme sub care s'a ruinat averea D-lui Hagi Moscu, tot ne-au
dat un folds, pentructi, s'a apropiat mai mult punctul de a se exploatA minele
noastre metalice, cu o prea putina cheltuiala. Aceasta ins& este o altA chestiune.
Staruesc dar, domnilor, ca O. batem cat de putinA monetb, de aur gi de

argint pentru frumosul lucrului, pentru mAndria noastrA nationals, ca sA figurAm
In toate colectiunile, atAt ale statelor can bat moneta, cat gi a amatorilor cari
Bunt foarte multi. Am vAzut cu mare plAcere mai deunAzi Inteun catalog de
numismaticA, dela Boston, figurand gi o monetA a unui Domn roman.
VA rog dar, sA sprijiniti acest amendament, pentrucA paguba pecuniarA va
fi foarte minima pe lAngA interesul moral pe care-1 dobandim.
D-1 Christian Tell. Domnilor, sustin cu totul amendamentul D-lui Boliac,

pentrucA paguba nu ne poate aduce nicidecum baterea de monete de metal
pretios In valoare de 100.000 lei.
Orlor. D. Boliac a sprijinit amendamentul D-sale intr'un punct de vedere
cu totul artistic, la care mit unesc gi eu. Eu 11 sustin dintr'un punct de vedere
al suveranitAtii nationals.
DacA batem monetA de amnia, nu gtiu de ce di, nu batem gi monetA de
argint gi de aur totodatA, ca BA facem ca acest proiect, care se va transformA In
lege, sA fie o realitate iar nu o fictiune.
Vom face sa, fie o realitate numai atunci and vom bate monetA de cAte trele
metalele care se cuprind In acest proiect de lege.
0 mai repet Inca odatA, cA nu voiu sA ma Intind mai mult asupra acestui
punct, ci voiu ca acest proiect de lege, cAnd se va transformA In lege, BA fie o
realitate, iar nu o fictiune: on avem, on nu avem dreptul de a bate monetA;
www.dacoromanica.ro
256
C. I. BAICOIANU
dart -I avem atunci s& o batem ; daca chestiunea economic& nu ne permite
s&
batem moneta de argint pi de aur in cantitate suficienta pentru Statul nostru,

eel putin, a zis D-1 Boliac. sa taiem Intr'o cantitate cat de mic &, ca semne de suveranitate; sa. se poata gas! si In tar& la noi, cum se gb.seste In Grecia Ate o pies&
de ate 5 sau 20 drachme, foarte rar, dar se gaseste.

Prin aceasta, domnilor, am dovedl cit Statul are dreptul de a bate $i astfel
de moneta, cA suntem prin urmare suverani.
D-1 D. Sturza. Domnilor, comisiunea respinge partea intaia a amendamentului, care priveste la art. 9, pentrucA a socotit c& acest articol e foarte explicit,
adicA ca guvernul va t &ia moneta de aur si de argint cat va avea mijloace.
Dar cand mijloacele nu ne permit, nu Inteleg s& venim acl ca sA facem legi
pentru colectorii de monetA. $i eu am o colectiune de monete, poate tot MEd de
frumoasa ca $i a D-lui Boliac, Ins& nu sunt de opiniune ca atunci and nu avem
mijloace, sA batem monet& pentru colectiunea mea sau a altuia.
CAnd guvernul va socotl ca are bani In vistierie, pentru a bate moneta de
aur sau de argint, este liber s'o faca totdeauna. Si Ii ceeace se atinge de exemplul
adus cu Grecia, voiu rAspunde D -lui Boliac, ca monete grecesti nu au decat acel
can au colectiuni de monete; eu am fost de doi ani in Grecia pi nu am vazut
moneta de aceea. Moneta, domnilor, merge dintr'un loc Intr'altul Qi noi avem
o multime de monete franceze, italiene, belgiene, venetiene, venite In tarA la
noi fArA s& platim vreun ban.
Deaceea comisia respinge acel amendament.
D-1 P. Cernatescu. Domnilor, s'a zis ieri de onor. deputati c& baterea de
monetti este caracterul cel mai esential al suveranitAtii nationals; eu nu sunt
de aceasta opiniune, pentruca stiu cA noi nu suntem in conditiunea celor 50 de
baroni cari, depl bAteau moneta, ins& erau vasali ; cAci la noi, domnilor, vasalitatea nu este dealt o denumire gratuitA.
Dacts voim a& facem o lege spre a bate monetA nationala, negresit cA nu
vad de ce sA fie limitatA baterea monetei; InsA, fiindca se gtu3esc oameni foarte
simpli cari zic, cA RomAnii au dreptul sa bat& moneta de aroma, dar de aur
si de argint nu, deaceea si eu Bustin acest amendament ; cAci cu 100.000 lei nu se
aduce o pagubA atilt de mare pentru Stat ; din contr &, dam o dovadA, mai mult
despre drepturile noastre de suveranitate.
D-1 G. Britianu. Domnilor, Imi displace sit nu fiu de opiniunea D-lui Boliac,
si a D-lui Tell, fiindca o natiune nu se afirma prin monetA. D-1 Tell In loc de a
ne aduce de exemplu pe Grecia, ar fi flout mai bine BA ne aducA pe Elvetia.
$i Elvetia are dreptul s& taie monetA de aur si argint, dar fiindcii-i lipsesc
mijloacele pecuniare pi din alto consideratiuni economice nu taie si cu toate
acestea nu poate nimeni s& zicA cA Elvetia nu este o tarb, autonoma si din cele
mai bine organizate. MA dar, cA ar fi mai bine s& imitAm exemplul Elvetiei deal
pe al Greciei.
Mai este si o alta consideratiune care mA face sa nu fiu de acord cu D-I
Boliac i D -1 Tell, aceasta este at moneta de aur pe care o vom Oda mai mult
pentru arheologi gi amatori de colectiuni ne va costa fasonarea si transportul
ei o a patra parte din suma pentru care vom tAiA $i nu cred c& e timpul sA facem
asemenea cheltueli.
D-1 Cogalniceanu. TeoriA sprijinit& la Inceput de D-1 CernAtescu, cum ch
baterea monetei nu este un semn de suveranitate, eu n'o pot Implirtasl, pentrucA
www.dacoromanica.ro
257
atunci n'ar mai figura In Constitutiune; dar fiindca mai in urmA d-sa a recunoscut
eroarea dintai, nu-mi mai ramane nimic de zis, decat cA baterea monetei este un
drept pe care nimeni nu ni-1 poate contestA.
D-1 P. Cernatescu. N'am zis aoa. Eu am zis cA baterea monetelor este unul
din semnele suveranitatii nationale, dar nu eel mai esential.
D-1 N. Coeur Asian. Domnilor, nici nu credeam cA ar fi trebuit sA iau cuvAntul In aceasta, chestiune, cu atat mai mult cA dupA atitudinea ce onor. minister
tine In aceastA discutiune, situatiunea pare a nu fi clarA cu desavaroire oi poate
Bunt consideratiuni ministeriale cari impun aceastA atitudine a ministerului Qi
cA n'ao fi voit sA intru fntr'o discutiune asupra acestui punct.
Cu toate acestea, acei cari apArA acest proiect aoa cum s'a Infatioat de govern fat rau cA cu aceastA ocaziune, sub pretext de a apArA proiectul, Bustin ca
baterea monetei nu este un semn de suveranitate ; oi pentru a scApA de baterea
monetei de aur of de argint, aduc conditiuni de economie.
Domnilor, pricep conditiunile arAtate de D-1 G. BrAtianu, cA adicA Elvetia
are dreptul de a bate monetA de aur oi de argint, dar, fiindcA -i lipsesc mijloacele,
nu bate.
Dar situatiunea noastrA este exceptionala, ni se contestA in tot momentul
suveranitatea oil se pune sub grele bAnueli ei data n'ar fi cleat a constatA dreptul
de suveranitate cu plata a 100.000 lei, eu Inca socotesc cA ar trebul sA ne silim
a da o desmintire acelor bAnueli.
Vedeti, domnilor, cA chiar baronii din Franta cum zice D-1 CernAtescu, dent
aveau dreptul de a bate monetA, dar erau vasali ai regelui of cu toate acestea
uzau de acest drept of 11 pAstrau cu sanctitate.
Prin urmare, nu putem discutA act ce s'a fAcut cu moneta in diferite epoci,
nici sA luAm moneta dupb. beneficiile ce ne aduce. Din contra chiar, spre a con statA suveranitatea noastrA, ar trebul sA batem monetA de aur of de argint ca
s'o afirmAm. Prin urmare, fArA sA prejudic atitudinea guvernului, ma unesc

cu ideea de a bate monetA de aur oi de argint oi deaceea Bustin acest amendament.
Nu cred ca. este mult sA dam 300.000, lei and e vorba sb. /ntrebuintam una din
prerogativele suveranitAtii nationale.
D-1 Ministru de interne. Domnilor, credeam ca aceastA discutiune nu se va
mai ridicb. azi, credeam cA era vidatA chiar In oedinta de ieri.
Guvernul v'a prezentat un protect prin care se zice cA se va bate monetb.
de aur, de argint of de aramA, ca In toate Statele; astfel e un proiect prin care
se afirmA suveranitatea In Intregimea ei.
Acum se zice ca. de IndatA sA se taie monetA de aur of de argint de 300.000 lei.
Dar Dare credeti D-voastre cA guvernul este mai putin gelos de a afirmA
suveranitatea nationalA decat cei ce au fAcut acest amendament?
Credeti D-voastre cA guvernul cand va gAsi oportun of va aveA mijloace, nu
va tAiA aceA monetA?
Se zice Ca sA afirmAm IndatA suveranitatea nationalA, pentrucA Inca se

pune in IndoialA.
Ei bine, domnilor, decAt sA stAm not sA discutAm zile Intregi ca sA afirmAm
suveranitatea noastrA, nu ar fi mai bine ca sA mergem mai iute si sA facem acele
legi cari ar asigura tArii o administratiune of o justitie mai bunk nu numai In

privinta intereselor ordinare, dar chiar In privinta acelui fapt prin care ni se
www.dacoromanica.ro
258
C. I. BAsCoiAN0
tagliduevte mai mult cleat prin orice suveranitatea, adich jurisdictiunea con sularA.
Domnilor, nu prin asemenea semne numismatice, prin medalii cari vor

Beryl a Infrumusete colectiunile de monete vom afirmb. suveranitatea noastra.
SA cautam mai bine sit no organizhm In privinta justitiei, In privinta administratiunii, In privinta puterii armate a Romaniei vi atunci In adevar vom face
ca BA nu mai indrazneasch nimeni a ne pune In indoiala, iar nu prin medalii ;
pentruca in adevAr in acest mic numAr nu vor fi decat nivte medalii. Eu cred at
prin proiectul guvernului se afirmh destul de clar suveranitatea, pentruca

prevede taierea de monede de aur, de argint vi de aroma. Nu vad nevoia de a
discuta un lucru care azi nu poate sa produce nisi un erect, nu poate sa fach
ca sa respecte dreptul suveranitatii noastre. D-voastre votati proiectul vi astfel
din partea D-voastre este o afirmare, lhsand apoi la guvern EA tale aur vi argint
cand va OBI oportun vi fiti Incredintati eh guvernul actual, dar oricare ar fi
acel guvern, fie cat de mivel, nu se va intampla se nu voiasca a se bucura in fata
strainilor de o suveranitate absolute.
D-voastre acum votati proiectul vi pests vase luni D-voastre aveti se reveniti
in Camera; vi atunci dace veti vedeb. ca guvernul a avut mijloace vi nu a batut
moneta de aur, n'aveti decat sa-i dati blam vi orice yeti vol .
Cat pentru ideea ca trebuie sti se punh pe moneta vi efigia Domnitorului,
iar nu numai armele Orli, pot sa va, citez state destul de suverane cum este
Rusia, Austria, cari .sunt absolute vi cu toate acestea nu au pe moneta decat
armele tarii. Prin urmare nu este efigia care are A afirme suveranitatea vi azi
nu este chestiunea de a o afirme., ci de a o asigura. (Aplauze).
Se care inchiderea discutiunii.
D-I N. Ceaur Asian. Eu ve rog sa nu inchideti discutdunea fiindca voiu s
dau o explicatiune D-lui Ministru de Interne ca eu, prin adeziunea ce am dat
amendamentului, nu am voit FA ingreunez pozitiunea guvernului; deaceea am vi
fAcut rezerva dela inceput ca guvernul dace are vreo aft& consideratiune pentru
care sustine a nu se taia vi monete de aur. Acum onor. d. Ministru nu aveb.

trebuinta sa ne spuna cari aunt datoriile noastre pentru a asigura suveranitatea
nationala; acestea le vtim cu tot.ii. Era. destul D-I Ministru sa ne spun& franc ca
azi nu este oportun vi eh la timp le va taia, vi aceasta ere. de ajuns. si eu insumi
av ruga pe onor. D. Boliac ca In rata declaratiunii D-lui Ministru de Interne, sa
binevoiascA a-vi retrage amendamentul, pentru a nu da loc la discutiuni cari

nu ar fi In locul lor.
D-1 Cezar Boliao. Retrag amendamentul pe Incredintarea data de D-1
Ministru de Interne, ca atunci and va put* va bate moneta. Avem sa-i cerem
socoteala pests vase luni. (Aplauze).
D-1 Ministru de Interne. Negrevit, de aceasta puteti fi siguri.
Se pune la vot inchiderea discutiunii vi se primevte.
Se pune in vot art. 9 vi se primevte. Se citevte art. 10.
D-1 D. Sturza. Comisiunea e de parere a se suprima acest articol, lasand gu..
vernului intreaga libertate de a face cum va socoti mai bine, fiindcb, aceasta e o
chestiune mai mult de desemn.

Acl ins& e partea doua a amendamentului D-lui Boliac, care zice on toate
monetele eh poarte efigia Suveranului.
Voci. S'a retras.
www.dacoromanica.ro
259
D-1 A. Prejbeanu. Comisiunea zice s& lasam la facultatea guvernului. De

ce sa o 1&s &m la facultatea guvernului, cand Ensue D-I Ministru de Interne ne-a
rugat 55 primim proiectul aea cum este? Sunt doar de parere sa primim articolul aea cum e In proiectul guvernului.
Se pune la vot opiniunea comisiunii de a se suprima art. 10 ei se

respinge.
Se pune la vot art. 10 ei se primeete.

Art. 11 se primeete far& discutiune.
Se citeete art. 12.
D-1 George Ghica. N'am facut calculul pentru toate monetele curente la
noi, dar voiu sa citez numai un exemplu, ca s& fac s& rezulte mai bine greutlifile
ce vom avea data am mentine cursurile aea precum ele sunt fixate In acest tabel.
S. iau, domnilor, de exemplu sfantul, care este f ixitt acl la 85 de centime.
Vedefi care este proporfiunea Intro our ei argint In comparafie cu bilonul:
galbenul este fixat la 11 lei noui; sau 11 franci ei 75 centime, acesta e cursul
legal al galbenului austriac. Cu un galben, domnilor, cumparafi azi mai mult
decal cu sfanti, fiindca galbenul are curs de 14 sfanti ei o jumatate de leu de
azi, valoarea legal& ins& a galbenului este de 31 lei jumatate. Prin urmare, c u
un galben cumperi mai mult de 14 sfanti, nimeni nu poate tagadui aceasta, 14
Biel* au 1,190 centime ei galbenul 1,170, vedeti dar ca acl e o mare nepotrivire
care o s& dett loc la agiotagiu ; fiindca chiar data pe 14 gaup se va calcula galbenul, tot este o diferenfa de 20 centime la galben, afara de cele 20 de parale
cu care azi este mai sus cursul galbenului.
D-1 T. Mehedinteanu. Domnilor, D-1 G. Ghica face o eroare cand zice ca
14 sfanti e mai putin decat un galben, deoarece la noi se poate dobandl 20 parale
peste 14 sfanti In schimbul unui galben. In Austria galbenul nu are mai mult
ca 13 % sfanti ei prin urmare, socotifi eate 85 bani ar face: Intaiu 11,48 pentru
un galben In argint. Cred dar ca prin cursul de 85 bani dat unui slant, nu numai
ca n'ar fi nici o disproporfiune, dar din contra, ar face sa avem mai multi galbeni
ce au o valoare intrinseca superioara argintului din 14 sfanti.
D-1 D. Ghica. Domnilor, dupe atatea nedumeriri cari vedefi ca se ridica
In privinfa calculelor din acest tabel, ca sa nu aducem o perturbafiune in comerful nostru, socotesc ca ar trebui sa, nu votam astazi decat articolele legii,
ramanand ca o comisiune compusa de oameni competenti s& verifice acest total,
ale carui calcule am ei eu etiinfa pozitiva ca sunt inexacte.
D-1 Ministru de Final*. Domnilor, comisiunea a adoptat acest tabel aea
dupa, cum li s'a prezentat de fostul ministru, ei fostul ministru a adoptat acest
tabel dupe ce a consultat o comisiune, care era compusa de oameni cu cunoetinta,
ei cu experienta ei care comisiune a completat acest tabel a9a, cum a gasit adevarata valoare intrinseca a fiecareia monete. Acum dad& se va admite ca ministerul sa convoace iathe o asemenea comisiune, nu s'ar face alt decat sa se
repete tot aceeae operatiune ce s'a facut de mai Inainte.
D-1 D. Pruncu. Domnilor, eu Bunt de opiniunea sa nu fixam deloc cursul
diferitelor monete, fiindca fiecare din acele fad, de undo am luat sistemul
nostru monetar, precum Franfa, Belgia, Italia el altele, lei au deja regulate
toate cursurile diferitelor monete; prin urmare nu avem cleat sa lasam aceasta
chestiune la aprecierea guvernului, care din an in an sti reguleze cursul monetelor ; caci, domnilor, dac& ne vom apuca sa regulam noi In conformitatea
www.dacoromanica.ro
260
C. I. BAICOIANU
acelui tabel, ma tern sa nu comitem o greseala, spre exemplu ca piesa de 20

copeici rusesti, care azi circuit), la noi, s& nu se urce la valoarea adevaratei piese
de 20 copeici; fiindca, precum gtiti, piesele de 20, de 15 si de 10 copeici rusesti
cari azi circuit), la noi sunt false. Prin urmare cred cA ar fi mai bine, ca sa evi-
tam orice greseala, sA lasam- toata atitudinea guvernului pentru ca 6A fixeze

aceasta tarifa cum va gasi ca este mai avantajos pentru tar& $i totodata Qi in
conformitate cu tarifa Frantei si a Belgiei.
D-1 D. Sturza. Domnilor, !neat priveste monetele de aur si de argint, toate
sunt fixate astfel !neat nu avem sift ne temem c& noi le vom da o valoare mai
mare decat cele ce au Inteinsele, Mudd,. fixarea for s'a fAcut de oameni experti
gi cu congtiinta. Incat priveste moneta ruseasca, pe aceea am redus-o din 67
sutime la 80.
D-1 D. Pruncu. Bine, cea false ati redus-o, dar and va veni cea buns In
tarts., atunci?
D-1 D. Sturza. Cea adevarata este prevazutil cu adevAratul ei pret fiindca,
precum vedeti, un siert din rublA eau piesele de 25 copeici au o valoare de un
leu, prin urmare o piesa buna de 20 copeici va echivalA cu 80 centime. Asa dar,
!neat privegte moneta ruseasca, pe cea falsa am redus-o astfel: cea de 20 copeici
la 60, cea de 15 la 45, si cea de 10 la 30 Centime.
D-1 P. Cernatescu. Domnilor, inteadevar trebuie eA ne dam bine seams de
ceeace facem, cAci de exemplu 14 sfanti fac 1,190 sutimi si un galben face
1,175 sutimi; prin urmare ado este o diferenta de 15 sutimi si din aceasta re-
zulth cA aurul s'ar pretul mai rAu la noi decat argintul?

D-1 D. Sturza. Domnilor, v& rog s& aveti In vedere cb, argintul este greu
$i so aduce In tars mult mai greu si mai cu cost decat aurul; prin urmare trebuie
sa-i dam un curs mai mare pentru ca s& nu disparA cu totul.

D-1 D. Pruncu. Dar atunci o sa se aduca mai mult aur decat argint.
D-1 D. Sturza. Cu atilt mai bine, fiindca totdeauna este mai bine sA avem
mai mult argint decat aur; caci vedet.i astb.zi cA la noi In tar& sunt localitAti
unde lipseste argintul si tend cineva este nevoit sts schimbe un napoleon, trebuie sA piardA un slant. Deaceea eu cred cA este mai bine 85. admitem cursurile
astfel cum sunt fixate, eel putin pentru un an de zile, eau pana ce vom avea
o moneta a noastrA. Cu toate acestea dacA D- voastrA nu voiti ca aceastri. tarifa
sa fie pus& in lege, atunci lasati-o sA se fad' printr'un regulament.
D-1 G. Magheru. Domnilor, toate monetele cari circula In tar& Bunt niste
monete cari I i au cursurile for in toatA Europa, gi au o valoare pretutindeni,
In Franta, Englitera, Turcia, etc. Apoi, domnilor, eu cred ca ar fi bine ca toate
aceste monete cari iii au cursul for dejA fixat In toatA Europa, sA aiba tot acel
curs gi la noi gi daca vom admite age, atunci socotesc cA nu vom puteA niciodata sA comitem o greseala; prin urmare eu va propun sA nu fixam mai nimic,
ci s& lasam la facultatea guvernului ca pe fiecare an sA fixeze el toate cursurile astfel dupit cum va vedeA cA s'au fixat In celelalte state ale Europe!.
D-1 D. Sturza. Domnilor, mi se pare ca D -1 Pruncu este in eroare cb.nd yorbeste in contra acestui tabel, fiindca acest tabel s'a fAcut pe baza valorii intrinsece a monetelor i in urma unei analize chimice; $i apoi pe laugh aceasta
s'a avut in vedere si tabelele cari se gasesc publicate In diferite carti cari trateaza de monete. Prin urmare nu fjtill cum s'ar puteA admite acum ca guvernul sA vie si sA fixeze toate valorile tuturor monetelor ce sunt In circulatiune
www.dacoromanica.ro
261
la noi In tara? Aceasta este peste putinta, caci o asemenea tarifa trebuie sa se
fixeze de noi i nu, dupa cum a spus D-1 Magheru, ca guvernul sa o fixeze pe
fiecare an, caci aceasta ar fi ca guvernul sa se substituie burselor cari Bunt menite sa lac& aceasta.
D-1 D. Pruncu. Eu nu inteleg pe onorab. D. Sturza In argumentarea D-sale,
fiindca cred ca guvernul nu are decat sa is din Franta sau din Belgia tabela
de toate monetele i sa fixeze i la noi tot acelea ?i valori.
D-1 Ministru de Interne. Domnilor, nu am fost aici dela inceputul discutiunii,
dar dupa cum vad chestiunea este despre fixarea cursului monetelor acelora
cari nu Bunt la fel In valoare cu moneta noastra. Domnilor, cursul monetelor
nu se reguleaza de guvern nici inteo tars. Noi pans acum nu am avut nici o
moneta nationals, ci tot monete straine; ei bine, guvernul ce a facut pane
acum? A luat diferitele monete, le-a comparat una cu alta i le-a dat o valoare
ce putea sa aiba in comparatiune cu celelalte i aa au circulat. Noi azi venim
i ne aezam o moneta national& care are sa fie egala cu a Frantei, Belgiei, Italiei i Elvetiei; ei bine, toata moneta acestor tari are sa aiba un curs egal cu
acela al monetei noastre ; dar acum ce ne I./mane? Ne ramane sa fixam i cursul
celorlalte monete cari nu sunt ca a noastra. Ei bine, cursul acestor monete

nu poate sa-1 reguleze guvernul astfel decat aa precum se reguleaza preturile
altor marfuri, &tic& dupa moneta legal& a tarii, de exemplu de acum inainte
leul, francul sau lira, precum se zice In Italia, are sa fie moneta legala, iar bun/war& livra sterling, daca va fi inteo cantitate foarte mare In piata noastra
are sa aiba un pret mai scazut ; iar la din contra, dac& livra sterling se va cauta
In plata noastra i va fi Intr'o cantitate mica, atunci va avea un pret mai mare;
lava va fi qi cu toate celelalte mo nete.
Aceasta domnilor, este treaba bursei; ea are a& reguleze toate acestea.
In fine guvernul declara ca retrage acest tabel din corpul legii.
Se pune la vot art. 12 i se primete.

Se cite ?te art. 13.
D-1 D. Pruncu. Domnilor, az' a vrea sa propun un amendament, pentruca
sunt satul de concesiuni i a doe ca fabricarea monetei sa se contracteze Intr'un otel de moneta al unei natiuni ca Franta sau Belgia.
Se da citire urmatorului amendament al D-lui Pruncu:
ePropun ca moneta sa se fad], sau de guvern la un otel de moneta, sau
se va da In intreprindere*, etc.
D-1 Minlstru de Interne.
Acl Bunt cloua chestiuni domnilor: una e chestiunea
de a se bate moneta In otelul cutarei natiuni i cealalta a chestiunea cornerciala. Negreit a guvernul va cere toate garantiile cuvenite ca moneta sa se
bat& In cutare otel; dar guvernul francez nu se poate Insarcina sa se face Intreprinzatorul nostru i prin urmare tot e trebuinta de a se Incheia un contract
cu un antreprenor oarecare. Se pune la vot amendamentul D-lui Pruncu qi
se respinge.
Se pune la vot art. 13 i se prime?te.

Se cite ?te art. 14 i se adopt& Milt discutiune.
Se cite?te art. 15.
D-1 G. M. Ghica. A intreba pe onor. guvern sa-mi spun& daca are siguranta ca aprovizionarea cu our francez, italian 1 belgian, va fi suficienta pentru .
indestularea trebuintelor, ca a& se poata pune acest articol In lege; mult ma
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
282
tern di nu; gi prin urmare puindu-se un articol age de special In lege, prin care
se interzice formal caselor publice de a priml alte monete dealt acele franceze,
italiene gi belgiene, Imi e mult teams sa nu se aduca o mare jena. Eu cred di

e mai prudent a nu pune In lege un articol atilt de absolut prin care ail se interzicii primirea altor monete.
D-1 Ministru de Interne. $i eu Impartagesc temerea D-lui Ghica, fiindca cred
ca termenul este prea scurt pan& la Intaia emisiune a monetei nationale, 'triad
sa se aprovizioneze tars indestul cu monete franceze, italiene gi belgiene gi
sa, nu mai primim altele.
D-1 G. M. Ghica. Eu propun un amendament cu care poate sit se uneascrt
gi guvernul. Amendamentul va cuprinde ca o masurit administrativa va hotart momentul cSnd casele publice 85 nu mai primeaica alte monete, dealt acele
prevazute de lege.
D-1 Ministru de Interne. Guvernul primegte acest amendament.
D-1 D. Sturza. Fac o observare cS acest amendament ar fi contrariu cu
art. 12 care s'a votat.

D-1 Al. Lahovary. Atunci ce va sS zica, aceste dour), care zic tot acelag lucru?
D-1 Ministru de Interne. Nu e tot acelag lucru.
D-1 Preedinte. Art. 12 e votat gi nu se mai poate raven' asupra lui.
D-I Al. Lahovary. Art. 12 pune un termen de uncle nu se va mai priml alto
monete cleat acele dupe sistemul monetar al Frantei. Acum vSd art. 15 care
zice acelag lucru. Desfid pe oricine sa. gaseasca, In art. 15 altceva decal ceeace
este cuprins In art. 12 gi nu face alt acest art. dec5t de a ajunge la o greutate,
cAci, daca, nu se vor mai prim' alte monete cleat cele doua, dupe sistemul monetar
al Frantei, Belgiei gi Italiei, va fi silit Statul atunci sa. facS a se introduce acele
monete cu mar' pierderi, gi pentru particulari va fi asemenea; prin urmare

Cara va avea o pagubS.
D-1 Ministru de Interne. Onor. D. raportor a zis ca, acest amendament ar fi
In opozitiune cu aliniatul al 2-lea dela art. 12. Nu este aga. CAci iata ce zice
acel aliniat (citegte): gi cum nu cred cS peste 6 luni vom putea emite moneta
de aur gi de argint, gi mai cu seams lntr'o sums satisfScStoare, ea sS Indestuleze toate trebuintele, socotesc oil amendamentul D-Iui Ghica e priincios a se
pune ac'.
Se pune la vot gi se adopt& a Inlocul art. 15, cu urmAtorul amendament
al d-lui G. M. Ghica:
a Guvernul va fix& prin mSsurS ad-tiva termenul dela care casele publice
nu vor mai accept& alte monete de aur gi argint cleat cele legale .
Se citegte art. 16.
D-1 Ministru de Interne.
In Franta mi se pare c& maximum acesta este pan&
la 5 lei; socotesc ca sa primim gi noi tot maximum acesta; Oki dad). Franta
nu s'a scoborit mai jos decSt 5 lei, cu Etat mai mult noi car' introducem pentru Intaia oar& moneta de aramS.
D-1 I. CoandS. Ag vol O. dau o explicatiune Camerei. Sunt proprietari sau
arendagi car' au o mie de familii pe movie gi unii chiar pana, la dour), mai ; dad;
legea i-ar obliga sa primeasca cite 3 lei sau cinci lei de moneta de aramS, ar
trebul 85 primiasca sute de mai de lei. Aceste sute de mai de lei cui i-ar da ei?
Apoi? Guvernul Ii va priml In Emma atSt de mare? Mi-ar priml, de exemplu
guvernul, 100.000 lei In aramS?
www.dacoromanica.ro
263

D-1 G. M. Ghloa. Dar gologanii de scum cum fi lei?
D-1 Ministru de Interne. Domnilor, tocmai aceea ce a zis
onor. reprezentant
de Vlasca eram 9& zic si eu. Ar trebul ea strange acele familii dinadins din toata
Cara toate arama, ca 9& poate, sit plateasca numai In arame toate datoriile for;
fiindca aceasta menet& nu se bate cleat pentru suma de 400.000 si prin urmare
nu vine nici un leu de individ.

Se pune la vot fnchiderea discutiunii si se primeste.
Se pune la vot art. cu amendamentul propus de guvern si se primeste.
D-1 raportor citeste art. 17.

Domnilor, comisiunea a suprimat acest articol.
D-1 G. Ghlca. Eu propun mentinerea lui.
Se pune la vot mentinerea si se primeste.
Se citeste art. 18 qi 19 si se primeste.
Se citeste caetul de fnsarcinari.
D-1 B. Boerescu. Domnilor, este binefnteles c& fabricarea nu se poate face
cleat Inteun otel de moneta.

D-1 P. Cernatescu. Mi se pare ca suma de caut,iune provizorie ce se cere
este prea mare, este exorbitanta si ar putea departs pe alti concurenti mai profitabili pentru Stat.
D-1 G. M. Ghica. Ramane binefnteles, ca se va face fntr'un otel de moneta
pe cat va fi cu putint,a, iar dace, otelele de moneta vor refuza, atunci nu se va
face acolo. Se pune la vot caetul de fnsarcinari si se primeste.
D-1 pre,edinte. Domnilor, acum fiindcA pmiectul este amendat, votarea
In total se va face poimaine.
Anexa Nr. 31
DESBATERILE SENATULUI ROMANIEI
la legea monetara din 1867

D-1 Theodor CazIndr,
iFedinfa din 6 Aprilie 1867

raportorul comitetului delegatilor de, citire urmato-
rului raport si proiect de lege:

Domnilor Senatori,
Pe fang& mesajul Domnesc No. 481 fnaintandu-se In deliberatiunea Senatului proiectul de lege pentru infiintarea unui nou sistem monetar si pentru
fabricarea monetelor nationale precum si caetul de Insarcineri.
Camitetul delegatilor campus din D-nii Panait Bals, M. Lahovari, N.

Lahovari, D. Cantacuzin si sub-scrisul raportor, a lust In studiul eau mentionatul proiect si fiind primit In unanimitate de toate sectiunile, 1-au primit
si dansul Intocmai.
Aceasta am onoare a va face cunoscut, domnilor senatori si a ve, met
totodata a-1 vote. si D-voastra Intocmai.
Raportor, Colonel Th. Casimir
www.dacoromanica.ro
17
C. I. BAICOIANU
264
LEGE
PENTRU INFIINTAREA UNUI NOU SISTEM MONETAR SI PENTRU
FABRICAREA MONETELOR NATIONALE
Art. 1. Se adopt& sistemul monetar zecimal metric astfel precum exist&

In Franta, Italia, Belgia ei Elvetia. Cinci gramo argint, din cari 835 din 1000
argint fin ei 165 din 1000 aliaj, compun unitatea monetara a Romnniei sub
numire de I e u.
Art. 2. Leul se imparte fn una But& parti denumite bani.
Art. 3. Monetele roman() sunt:
a)
In aur:
Piesa de 20 lei.
10
5
1/
b) In argint:
Piesa de 2 lei.
1
% sau 50 bani.
c) In aroma:
Piesa de 10 bani.
5
1 ban.
Art. 4. Monetele de aur cuprind titlul de noun parti din zece aur fin ei o
parte din zece aliaje, avand urmatoarea greutate ei dimensiune:
Piesa de 20 lei, 6452 /1000 grame in greutate ei 21 milimetri In diametru.
0
10 lei, 3226/1000
5 lei, 1612/1000
19
s 17
Toleranta titlului ei a greutatii este de 3 milimetri ei 3/1000 In mai mult

ei mai putin a titlului 5i a greutatii exacte.
Intamplatoarele diferente in mai putin trebuesc a fi compensate prin diferentele in mai mult.
Art. 6. Monetele de argint cuprind titlul de 835 parti din mie argint ei
165 parti din mie aliaj.

Greutatea ei dimensiunea for este urmatoarea:
Piesa de 2 lei, 10 grame 27 milimetri diametru.
e
5
2%
23
18
e
5
Toleranta titlului este de 3 miliame 3/1000 in mai mult el in mai putin

a titlului exact.
Toleranta greutAtii este pentru piese de 2 ei de 1 Ieu de 5 miliame 5/1000;
iar pentru piesele de % sau 50 bani de 7 miliame 7/1000 in mai mult ei In mai
putin a greutatii exacte.
Art. 6. Monetele de aramn se compun din 95/100 de anima, 4/100 de cositor, 1/100 de zinc, cu o tolerant& de 7 miliame in mai mult el in mai putin;
groutatea gi dimensiunea for este cea urmatoare:
www.dacoromanica.ro
265
Piesa de 10 bani, 10 grame 30 milimetri diametru.

a
25
20
15
Toleranta greutatii este de 15 miliame in mai mult pi In mai putin.

Art. 7. Dupil Int&ia emisiune a monetei de aramA, toate conturile Statului nu se vor mai tine In lei vechi pi parale, ci In lei noui pi bani. Asemenea
sunt datoare toate stabilimentele publice, toti bancherii, comerciantii pi industriapii a tine registrele pi contabilitatea for In lei pi bani, conform noului
sistem monetar.
Art. 8. Pentru regularea conturilor i calcularea leilor vechi si paralelor
In lei noui pi bani pi vice-versa, se alatura tabela litera A, dupit care se vor face
calculele de transferarea tuturor conturilor, obligatiunilor, bonurilor, politelor, tratelor, zapiselor, contractelor pi a oricaror efecte emise inaintea aplicArii legii de fata.
Toate datoriile contractate inaintea legii de fata in lei vechi pi parale, a caror
rAfuire se face pe urma, se vor lichida conform cu aceasta tabelli, de transferare.
Art. 9. Se va fabric& Si emits mai intaiu moneta de aramA de a cAreia circulatiune se simte mai imediatA necesitate: Monetele de argint pi apoi de aur
se vor fabrics pi pune in circulatiune indata ce mijloacele financiare vor permite.
Pentru inceput se va fabrics moneta de aramA In urmatoarea c &time:

25.000.000 piese de 10 bani In valoare de lei 2.500.000
25.000.000
10.000.000
5.000.000
65.000.000
5
2
*
*
1.250.000
200.000
50.000
4.000.000
Art. 10. Moneta va avea pe de o parte armele Orli pi pe de alta indicatiunea

valorii nominale pi anul.
Art. 11. Monetele de aur pi argint, ale Frantei, Belgiei, Italiei gi Elvetiei,
fabricate dui:A acelap sistem monetar, se vor priml in tarA la toate cassele publice de o potriva cu moneta legala a tarii.
Art. 12. Celelalte monete strains de aur qi argint, ate circula astazi In
tara, se vor priml la toate casele publice Inca pentru timpul cand se va face
emisiunea I-a a monetei nationals de argint pi de aur, pe preturile stipulate
In tabela litera B, anexata la aceasta lege.
Dupa trecerea de 6 luni dela I-a emisiune a monetei nationals de argint
pi aur, once moneta afar& de aceea care reprezintA sistemul monetar zecimal
stipulat prin conventiunea international& din 23 Octombrie 1865, va inceta
de a mai aver cursul legal pi obligatoriu.
Art. 13. Fabricarea monetelor se va da In intreprindere, luAndu-se toate
precautiunile necesare pentru confectionarea for identicA cu monetele franceze, atat In privinta titlului, greutatii yi dimensiunii, precum se stipuleaza
prin legea de fata, c &t pi In privinta tolerantei acordate pi a catimei cerute si
prescrise.
Art. 14. Acest sistem monetar se pune in aplicare dela data unei publicatiuni de 3 luni, termen fixat de ministerul finantelor.
Art. 15. Guvernul va fixa prin masurA administrativA, termenul dela care
www.dacoromanica.ro
17
266
C. I. BAICOIANU
casele publice nu vor mai accepta alte monete de our si de argint decat acele
legale.
Art. 16. Nimeni nu va fi tinut a accepts In plata monete de areal& pentru

o sum& mai mare de 5 lei, oricare ar fi suma ce este de plats.
Art. 17. Dupa, trecerea de 6 luni dela faille, emitere a monetei nationale,
monetele straine de arama ce circa!), astazi in tart), inceteaza de a mai avea
curs.
Art. 18. Corpurile legiuitoare fixeaza din timp in timp dupa oportunitatea $i in urma propunerii ministerului de flnante, felurile si catimile monetelor ce se vor fabrics.
Art. 19. Monetele nationale uzate se vor strange, topi si se vor tnlocul
prin altele noui.
Cheltuiala acestei operatiuni se va trece in bugetul Statului.
Aceasta lege, impreuna, cu caetul de insarcinari, s'a votat de Adunarea
Deputatilor in sedinta din 29 Martie anul 1867, si s'a adoptat cu majoritate
de 68 voturi contra 6.
Vice-presedinte, PAcleanu
Secretar,
www.dacoromanica.ro
C.
T. Grigoresett,
267
TABELA DE TRANSFORMAREA LEILOR.VECHI $I PARALE IN LEI NOUI

$I BANI $I VICE-VERSA
Lei vechi
parale, in lei noui
Lei noui gi bani, in lei vechi
1000
900
800
700
600
500
400
300
200
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
9
8
7
370
333
298
259
222
37
33
29
25
22
1000
900
800
700
185
148
111
74
37
33
29
25
18
15
500
400
300
200
100
90
80
70
60
50
40
30
20
22
18
14
11
7
3
3
2
o
2
1
1
1
4
3
2
1
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
25
20
15
10
9
Qi
parale
ti bani
11
7
3
33
63
92
22
52
81
11
41
2700
2430
2160
1890
1620
1350
10$0
810
540
270
243
218
(300
70
33
96
59
22
85
48
10
9
8
7
11
74
37
189
162
135
108
81
54
27
6
5
4
1
50
40
30
20
32
19
18
17
16
15
14
13
12
30
29
28
27
23
18
14
9
8
7
6
5
4
3
3
2
2
1
1
12
21
18
18
13
10
24
36
8
20
32
4
36
35
34
33
31
24
16
28
14
3
38
22
21
20
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
4
3
Vice-prwdinte, Pacleanu
Secretar, C. T. Georgescu
www.dacoromanica.ro
268
C. I. BAICOIANU
D-1 VIce-presedinte. Domnilor, la art. 12 se face mentiune de o tabela, sub

litera B, care tabela nu se vede anexata pe langa acest proiect. D-1 ministru
este rugat sa binevoiasca sa ne dea deslugiri.
D-I Ministru de num*. Domnilor, in acest proiect, este un articol care
prevede ca monetele de our gi de argint nu se vor fabrica, decat and vor fi
mijloace ; acum fiindcb, se face numai moneta de aroma, acea tabela nu s'a
trimis nici In Camera gi prin urmare nu s'a adus nici D-voastra.
D-1 Vice-presedinte. Gregelile cari s'au observat In acest proiect tiparit,
nu provin decat din cauza tiparului, caci dupa cum gtiti, s'a tiparit foarte In
grabs; sectiunile ins& au lucrat dupa proiectul cel original care s'a cetit de D-1
raportor.
Dupe aceasta, D-I Vice-pregedinte, declare deschisa discutia.
D-I fit. Grecianu. Ag dort sa fac o observatiune. In cursul citirii acestui
proiect, vad ca s'a pomenit In mai multe randuri de armele tarii cari vor figura pe una din fetele monetei gi fiindca sunt raportor al comitetului delegatilor de sectiuni pentru proiectul de lege pentru fixarea armelor Romaniei,
ag vrea. sa gtiu Inainte de toate data armele tarii se Intelege prin legea aceasta
ca vor fi acelea age. precum le-a adoptat Camera, Mill a fi fnainte adoptate
pi de Senat, cad prin modul acesta am prejudeca oarecum chestiunea armelor;
mai inainte de a ma exprima In fond asupra ideii care ma duce la aceasta Intrebare ce o fac D-lui Ministru, ag fi voit sa gtiu data D-sa nu poate tot age,,
la caz cand nu s'ar adopts proiectul de arme, nu poate zic, tot age, de bine a
lash, armele cari reprezinta Statul pane astazi, arme cari sunt pe toate actele
publice.
D-1 Ministru de Flnanfe. Domnilor, proiectul acesta de lege n'are amestec
cu cel pentru armele tarii. Aici In proiect se zice ca pe monete se va pune armele tarn; acum intelegeti foarte bine, domnilor, ca armele legate ale tarn
sunt acelea cari vor fi cand se va fabrica moneta. Proiectul n'a inteles ca cutare on cutare arms, nu domnilor! ci armele legate ale tarii.
D-1 C. BrAIIoiu. Domnilor, ag ave4 sa fac gi eu observatie asupra unei dispozitiuni din caetul de Insarcinitri.
Mi se pare, domnilor, ca autorul acestui caet de Insarcinari nu gi-a dat
Indestul seama de modul cu care se fabric& moneta, caci vad o dispozitiune
ca uneltele sa se depuie In fiecare sears, dupa ce va fi incetat fabricatiunea,
In mainile comisiunii guvernului.
Ei bine, domnilor, aceia can cunosc cat de putin modul cu care sa fabrica
moneta, pot Intelege ca aceasta dispozitiune nu este nemerita, hindca In toate
Statele unde se fabric& moneta, Bunt: oteluri de monnaies gi fabricantii lucreaza
pe socoteala acelor can vor sa sib& moneta. Fabricile au uneltele cu can lucreaza gi nu se pot transports, dintr'o sale In alts.
Nu gtiu dar cum s'ar putea Indeplinl Indatorirea care se prevede In caetul
de insarcinari.
Eu gasesc ca aceasta dispozitiune este neaplicabila, nici un otel de moneta
nu va priml o asemenea dispozitiune.
Termin, domnilor, prin a spune ca, comandele de monete se fac pe incredere
gi In oteluri can au deja o reputatiune; fabricarea for nu este o speculatie individuala.

D-1 Vice-presedinte.
Mai.cere cineva cuvantul, asupra discutiunii generale?
www.dacoromanica.ro
269
D-1 I. Manu. Domnilor, o micA observatiune all dorl at, fac D-lui ministru
de finante, in privinta acestui proiect de lege monetar.
Monetelor de arama li se da nominatiunea de leu ai ban; acelor de argint
ai de aur nu li s'au dat nici o nomenclature. Stiti cA oamenii intrand In tranzactiuni au trebuinta sa, cunoasca al numele acelor. Eu socotesc ca, dupa cum s'a
dat o numire monetelor de aroma, tot aaa, ar trebul sA se dea ai celor de aur ai
argint ; doresc dar sil se atie ce nume au. Nu este negreait chestiunea de a putea
face un amendament legii, dar socot CA trebuie sit ne gandim a da o numire acelor
monete, pentru ca publicul EA atie, sa aiba Inlesnire in tranzactiunile sale.
D-I Ministru de Finante. Deocamdata avem leul ai prin urmare nu cred ca
este de trebuinta a se mai face o altA nomenclature, pana cand nu vom avea
mijloace de a bate monetele de asemenea metale.
Prey Sfintia Sa Episcopul de Arge;. D-I I. Manu are dreptate In observatiunea
sa, cad leul este moneta anormalA. In toate Virile, domnilor, este o moneta
normala dupa care se socotesc toate. Spre exemplu In Franta este francul, dupA
franc se socotesc toate celelalte monete, in Germania este talerul ai dupe dansul
merg toate celelalte.
,
Voci. Suit mai multe soiuri.

.
Prea Sfintia Sa Eplscopul de Arg. Da, sunt mai multe inteadevar, dar
toate acele au de unitate talerul; prin urmare al la noi se vorbeate despre moneta
de argint, ai de cea de aur. Dacil se vorbia numai de moneta de aroma, atunci
nu mai era trebuinta de nominatiunea celor de aur ai de argint, dar astazi se

vorbeate ai de aceste monete ai prin urmare eu cred ca trebuie A aiba al ele
numele lor, fiindca leul este normal, dui:A dansul socotim noi cA o moneta de
argint ar fi de 6 lei sau 20 lei, aati vedeti ca zicem tot leu, fie moneta chiar de aur.
Acea moneta trebuie sA fie Impartita in lei. Leul se sub-imparte In bani, dupti
sistemul decimal.
Ei bine, trebuie ai acele monete de argint ai de aur as fie precizate In numirile lor, ca sa se cunoasca de fiecare. Poatd sA se numeasca romanati eau sA
i se dea altA numire potrivita cu trebuintele ai datinele tarii. Dar se zice ca s5, nu
prea alergAm la datinele Orli, In ceeace priveate moneta, pentrucA poate nu am
OA destule denumiri. Cu toate acestea, eu zic, domnilor, ca noi nu trebuie A ne
departAm de limbajul care ar putea A fie inteles de toatit lumea ai Imi pare bine
crt In Camera s'au adoptat denumiri cunoscute de toot& lumea: leul al banul.
Si dupii, parerea mea ar trebul sa se dea numirea de pe acum ai celorlalte don&
monete de argint ai de aur ; sa se fixeze de acum CA, cb.nd va fi trebuintA sa se
puie ai acea, fabricare, sa-ai BMA deja numirile lor. Dar se mai zice ca pentru
aceasta trebuie un vot E} i ea, amendb.ndu-se legea atunci trebuie FA. se IntoarcA
din nou la Camera. Negreait ca acl este dificultatea ins& dacA am putea face ca
sA ne strecuram pe Tanga dansa, am putea FA trecem peste aceste denumiri numai
ca paranteza.
D-1 Ministru de Finante. Domnilor, pe cat timp moneta unitary are o numire,
nu atiu de ce va preocupati de celelalte monete cari au sA varieze. VA rog, domnilor, sa luati aminte la toate monetele straine. Moneta Frantei are unitatea sa,
francul, Tar celelalte monete nu au nici o denumire.
Voci. Cum, nu este napoleonul?
D-I Ministru de Finante. Da, domnilor, dar aceasta nu este o denumire

legala. Se zice napoleon, precum mai Inainte le zicee, louis- d'or, ai In vremea
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
270
republicei, nu avea nici un titlu soils gi nu putes aver, fiindca se multumitt slt
dea numirea de unitate, care e francul, se zicea zece sau o :ma franci.
Noi dada. vrem sa. dam o numire oarecare unei piese de cinci sau de zece lei,
apoi domnilor, undo putem gas1 atittea nume? Nu vedeti ca cu aceasta s'ar face
o confuziune? Si no este deajuns cred sa, avem numai unitatea leului.
Deaceea eu zic, ca indata, ce avem unitatea leului, nu trebuie sa ne mai

preocupam de celelalte denumiri.
D-1 A. Orascu. Domnilor, unitatea monetarts ce a spus Prea S. S. ca exists
in Germania, este tocmai aceea care corespunde la not cu leul. $i eu cred, domnilor,
ca not nu mai avem trebuinta de nici un amendament.

Voci. Inchiderea discutiunii.
D-1 Stefan Greclanu. Domnilor, voiam sit zic i eu un cuvant asupra lipsei
efigiei Printului nostru si a numelui Sau, pe monete si fiindcs nu o a& fie gi pe
monetele de aroma aceasts efigie, deaceea recomand onor. guvern si-1 rog sit
sneeze& din toate puterile ca sa ne dea moneta de our gi de argint cu efigia Printului, care este atat de scump tariff intregi.
Onor. guvern sa, Mc& toate mijloacele ca sa ne aduca, gi acea moneta.
Ne mai luand nimeni cuvantul, se pune la vot Inchiderea discutiunii gi se

primegte.
Se pune la vot luarea in consideratiune a proiectului si se primegte asemenea.
Dupa aceasta se da citire art. 1, 2, 3 si 4, cari puindu-se la vot succesiv, se

primesc Para nici o modificare.
Se pune la vot succesiv art. 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 1 8
gi 19 ei se primesc asemenea.
Se pune la vot caetul de insarcinari si se primegte asemenea.
D-1 VIce-prepulInte. Domnilor, proiectul nefiind amendat, urmeaza sit-1
votam chiar acum.
Se procede la vot prin bile, si rezultatul este cel urmator:
Votanti
37.
Bile albs pentru 31.
Bile negre contra 6.
D-1 Vice-preeedInte
declara ca proiectul de lege s'a primit.
Anexa Nr. 32
CAET DE INSARCINARI ATINGATOR DE FABRICATIUNEA MONETEI
NATIONALE DE ARAMA
Fabricatiunea monetei nationals de arama infatisand fractiunile unitatii

monetare, conform legii dela
, se va da In intreprindere.
Spre acest sfargit se va tine o licitatiune public& prin oferte sigilate la ministerul finantelor si In prezenta d-lui ministru al finantelor.
Ziva licitatiunii precum gi conditiunile cuprinse in acest caet de insarcinari,
se vor publica. cu 40 de zile inaintea zilei fixata pentru licitatiune In Monitorul
Oficial gi vor fi repubjicate de mai multe ori.
Persoanele cari voesc a concura la licitatiune vor fi obligate a depune o

cautiune provizorie de cel putin 100.000 franci, Para care nici o fort& nu va fi
primita.
www.dacoromanica.ro
LE&EA MONETARA DIN 1867
271
Persoanele cari voesc a concurs pentru contul unei a treia persoane, vor
aye& a depune Inca fmputernicirea for legalizata. Ofertele trebuie O. fie sigilate
$i se cuprinda pe cuvertul for aratarea numelui f}i pronumelui oferantului si

dace oferta se face pe contul unei alto persoane, numele $i pronumele acelei persoane, precum si sums $i natura cautiunii provizorie.
In ziva fixate pentru licitatiune, ofertele sigilate, investite de numele oferantului si Insot.ite de cautiunea provizorie, vor fi primite la ministerul finantelor
dela 11 ore de dimineata pan& la ora 1 dupe amiaza. Duph aceasta orb, nici o
left& nu se va mai priml si se va proced& Indata la deschiderea ofertelor In
sedint& public/I; toate ofertele se vor citl In auzul tuturor si se vor fnscrie pe o
lista preeatita de mai fnainte.
Cautiunea provizorie a oferantului care va fi facut oferta cea mai avantajoasa, se va refine si va trebul a fi completata In termen de 15 zile pan& la va-
loarea de 200.000 franci. Cautiunea celorlalti oferanti se va Inapoia indata,

chiar In ace& sedinta.
In caz de paritate Intro doll& sau mai multe oferte, ministrul finantelor va
proceda Indata la o licitgiune verbal& Sntre acei din urma oferant.i. Nici o
oferta nu so va mai priml, nici lua In consideratlune dupe ce se va fi facut adjudecatiunea.
Rezultatul adjudecatiunii se va supune aprobatiunii Oonsiliului Ministrilor
si confirmarii M. S. Domnitorului.
Daca oferantul care a facut oferta cea mai avantajoasa ar vol a se desists
$i a renunt& la concesiune, sau dace n'ar pute& sau n'ar vol sh, depuie cautiunea
definitive In termenul fixat de 15 zile, cautiunea provizorie va ramane de drept
guvernului sub titlu de despagubire, fare ca oferantul se aiba dreptul a face

cea mai mica obiectiune.
Daca In timpul executiunii contractului, concesionarul ar Inceta cu expedierea succesivit a monetelor, va pierde cu exceptaunea cazului de fort& majora,
pret.ul livrarii precedente de moneta, care va ramane ca,stigat guvernului sub
titlu de despagubire pentru infractiunea contractului.
Cautiunea, atilt provizorie cat $i definitiva trebuie se fie depusft In numerar
metalic sau In oblieatiuni de ale Statului Roman cari se vor priml al pari (pe
valoarea for nominala).
Catimea, valoarea nominallt, titlul, greutatea si dimensiunile monetelor
de arama a caror fabricatlune se da In Intreprindere, aunt cele urmatoare:
1. Catimea
25.000.000 piese de 10 bani
25.000.000
10.000.000
5.000.000
zi
.
.
lei 2.500.000 valoarea nominal&

*
1.250.000
*
200.000
*
. .
*
I
50.000
. .
.
Total 65.000.000 piese de patru feluri, In valoare nominal& de 4.000.000

lei sau franci.
2.
Tittut
Toate aceste monete vor fi compuse din 950 miliame arama, 40 miliame
cositor si 10 miliame zinc cu o toleranta de 7 miliame.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
272
3. Greutatea
Piesele de 10 bani vor cantArl 10 grame

5
5
2
s
e
Se acorda o tolerant& a greuatii de 15 miliame In mai mult si in mai putin.

Diferentele in mai putin trebuesc compensate prin diferentele in mai mult.
Prin urmare se vor fabric& -100.000 kilograme, impartite In modul urmator;
250.000 kilograme piese de 10 bani
I
I 5 I
125.000
5
20.000
5.000
Ofertele se vor face pe zece kilograme, compuse din patru diferite feluri de
moneth, adica:
6.250 grame
625 piese de 10 bani
625
250
125
3.121
500
5
2
5
5
129
10.000 grame
1.625 piese
4. Dimensiunile
Piesele de 10 bani vor avea 30 milim. diametru

I
*
3
2
25
20
15
Toate aceste diferite piese ale nouei monete a tarii in arama, vor avea pe
de o parte armele tarii si pe de alto parte valoarea nominal& si anul fabricatiunii si vor fi in conformitate cu desemnele ce se vor da concesionarului la semnatura contractului:
Termenul pentru fabricarea si predarea totaliatii monetelor sus-mentionate,
este fixat pentru maximum de 12 luni, calculat din ziva subscrierii contractului.
Predarile se vor face succesiv qi vor fi stipulate in modul urmator:
La finele lunii a seasea dup& semnatura contractului, concesionarul va avea
a prod& guvernului franco la Bucuresti:
3.500.000 piese de 10 bani in greutate de 85.000 kgr.
3.400.000
1.500.000
500.000
37.000
3.000
500
125.500 kgr.
8.900.000 piese
La finele lunii a VII-a, VIII-a, IX-a, X-a qi XI-a aceleasi c &timi.

La finele lunii a XII-a:
4.000.000 piese de 10 bani In greutate de 40.000 kgr.
4.600.000
0
1.000.000
*
2.000.000
*
11.600.000 piese
23.000
2.000
2.00Q
www.dacoromanica.ro
67.000 kgr.
273
Recapitulafiune
Cele dinthiu ease predari 53.400.000 piese In greutate de 333.000 kgr.
A $aptea predare:
11.600.000
65.600.000
67.000
400.000 kgr.
Va fi liber concesionarul de a Incepe mai curand predarile $i a terming

Inaintea epocii fixate de 12 Zuni, destul numai ca Intro fiecare predare s5, fie un
interval de o luna; va fi deasemeni liber a Impart' o predare In dou5, $i a face
Intr'o lun5,, doua sau mai multe expeditii, can cu toate acestea nu vor conta
cleat pentru o singurii, predare.
Modal de plata
Ofertele se vor face In franci $i plata se va efectue, in aur $1 In piese de 20
franci (napoleoni de aur).
La inthia predare, adic5. In momentul and guvernul va fi primit cektimea
de 8.900.000 piese, cautiunea se va inapoik
La a doua predare se va plata concesionarului pretul cuvenit pentru catimile
predate la cea dintaiu predare ei astfel Inainte, &lie& la oricare predare lunar&
se va achith predarea precedent&
Pretul predlirii a $aptea ei dups urm5, se va plat' o lun5, dup5, primirea ei.
De$1 guvernul acord5, concesionarului facultatea de a stwitr$1 predttrile la
epoci mai apropiate ei In mai mars catimi, totu$ amiine bine Inteles ca, platile
nu sunt exigibile dec &t in portiuni mensuale, proportionate cu c&timile stipu.late pentru predarile lunare.
Concesionarul nu este in drept a pretinde doblinzi pentru tntarzierea plAtii,
dacii se face in limitele prescrise.
Fabricaliunea ,vi transportul
Tot ce prive$te executiunea materialului, rondurilor $i vierolilor, confectionarea gravurii, a matritelor, uneltele $i fabricatiunea, precum ei numararea,
impachetarea $i transportul pan& la Bucure$ti ramane In sarcina ei riscul concesionarului ; guvernul nu are cleat a plati pretul stipulat franco la Bucure$ti.
Transportul dela hotarul tariff pan5, la Bucure$ti, de$1 e in sarcina concesionarului, se face fn riscul guvernului.
Nici un drept vamal sau tax5, nu se va percepe pentru importul acestor

monete, atat pe 1,itscat cat ei pe ap5,.
Intamplandu -se un caz de forte majors, care va face transportul monetelor

In tars cu neputintA, ramane la vointa partilor contractante de a cere rezilierea
contractului pentru rambsita monetelor ce nu s'ar fi fabricat ; In acest caz efttimile deja fabricate, dar Inca neexpediate, vor fi primite de un delegat al guvernului la locul fabricatiunii ei guvernul va plat' pretul contractat cu scaderea
pretului de transport, calculat dup5, tarifa de transport In timpi ordinari. In
acest caz reinceperea ei continuarea fabricatiunii va fi facultativ5, pentru ambele
p&rti $i nu se va putee face cleat in urma unei intelegeri prealabile.
Concesionarul va putee, asemenea, IntamplAndu-se cazul de fort& majors,
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
274
a cere o simplft suspendare mai mult sau mai putin lungli a suspendatiunilor.
In acest caz, guvernul va putea accept& sau refuza cererea de suspendare, dar
va trebul a se pronunta In termen de 20 de zile, dacA se acorda suspendarea.
Doi comisari ai ministerului de finante vor fi InsArcinati a supraveghia

fabricatiunea, titlul, dimensiunea, greutatea gi toleranta, numararea 9i cantarirea monetelor; ei vor asista, la Impachetare Qi vor da declaratiuni In numele
guvernului pentru cAtimile fabricate si expediate, conform conditiunilor acestui
caet, dura ce vor fi sigilat cu sigiliul for butoaiele sau lazile.
Cheltuelile sederii la locul fabricatiunii a comisarilor guvernului sunt in

sarcina concesionarului si fixate la 20 franci pe zi pentru fiecare persoank
plus o mie franci pentru cheltuelile voiajului, pentru ducere $i Intoarcere.
Uneltele (poincoul, coins, viroles, etc.) se vor depune In fiecare seal* dupa
ce va fi Incetat fabricatiunea zilei, In mAinile comisarului guvernului.
Comisarii vor trebul sA asiste dearandul la fabricare si stt inscrie inteun
registru catimile diferitelor specii de monete fabricate In wee. zi. Aceasta constatare se va subscrie de catre comisarul zilei $i de catre concesionar sau Imputernicitul eau.
DupA ce va fi terminat toata operatiunea, toate formele ce au servit la fabricatlune, se vor preda zisilor comisari a le aduce In tora, unde vor rAmane
depune la ministerul finantelor.
Maximul pretului cu care se va putea adjudeca moneta de anima, conform
conditiunilor din acest caet de insArcinare, se fixeadt la 5 franci kilogramul.
Acest caet de InsArcinare, impreunA cu legea s'a votat de Adunarea Deputatilor, In sedinta din 29 Martie, anul 1867 $i s'a adoptat cu majoritate de 88
voturi contra 6.
Vice-presedinte, PAcleanu
Secretar, C. T. Grigorescu
Anexa Nr. 33
LEGE PENTRU INFIINTAREA UNUI NOU SISTEM MONETAR $I PENTRU
FABRICAREA MONETELOR NATIONALE
4rt. 1. Se adopt& sistemul monetar zecimal metric astfel precum exista

In Franta, Italia, Belgia si Elvetia. Cinci grame argint, din cari 835 din 1.000
argint fin 5i 185 din 1.000 aliaj, compun unitatea monetary a Romaniei sub
numirea de tett.
Art. 2. Leul se Imparte In una sutA pArti denumite bani.
Art. 3. Monetele romAne sunt:
a) In aur:
Piesa de 20 lei.
e
10
5
b) In argint:
Piesa de 2 lei.
e
% sau 50 bani.
www.dacoromanica.ro
275
c) In aramh:
Piesa de 10 bani.
5
Ir
ir
Art. 4. Monetele de aur cuprind titlul de noun parti din zece aur fin $i
omparte din zece aliaj, avand urmatoarea greutate si dimensiune:
452 grame In greutate si 21 milimetri In diametru.
Piesa de 20 lei, 6 1000
e
10
5
226
a
3 loco
613
1000
r
*
19
17
s
Toleranta titlului ?i a greutatei este de 3 milimetri ET3
In mai mult si
mai putin a titlului $i a greutatei exacte.
Intamplatoarele diferente In mai putin trebuesc a fi compensate prin
diferentele in mai mult.
Art. 5. Monetele de argint cuprind titlul de 835 parti din mie argint fin
$i 165 p&rti din mie aliaj.

Greutatea si dimensiunea for este urmatoarea:
Piesa de 2 lei, 10 grame, 27 milimetri diametru.
1
/0
23
5
23's
18
Toleranta titlului este de 3 miliame loon In mai mutt si In mai putin a

titlului exact.
Toleranta greuth,tii este pentru piese de 2 si de 1 leu de 5 miliame Ea;
7
tar pentru piesele de % sau 50 bani de 7 miliame row) in mai mult $i In mai
putin a greutatii exacte.
95
Art. 6. Monetele de anima, se compun din J.-_,:, de arama, loo de cositor,
1
no de zinc, cu o tolerant& de 7 miliame In mai mult $i mai putin; greutatea
si dimensiunea for este cea urmatoare:
Piesa de 10 bani, 10 grame, 30 milimetri-diametru.
*
e
5
2
25
20
e
15
Toleranta greutatii este de cincisprezece miliame In mai mult si In mai

putin.
Art. 7. Dupa intaia emisiune a monetei de aroma, toate conturile Statului
nu se vor mai tine& in lei vechi si parale, ci in lei noui si bani. Asemenea sunt
datoare toate stabilimentele publice, toti bancherii, comerciantii si industrialii
a tine registrele $i contabilitatea for In lei si bani, conform noului sistem

monetar.
Art. 8. Pentru regularea conturilor si calcularea leilor vechi $i paralelor

In lei noui si bani 3i viceversa, se alatura tabela litera A, dupik care se vor face
calculele de transferarea tuturor conturilor, obligatiunilor, bonurilor, politelor,
tratelor, zapiselor, contractelor si a oricaror efecte emise inaintea aplicarii

legii de fatit.
www.dacoromanica.ro
278
C. I. BAICOIANU
Toate datorii/e contractate 1naintea legii de rata, In lei vechi vi parale,

a carora rafuire se face In urma, se vor lichida conform cu aceasta tabela de
transferare.
Art. 9. Se va fabric& vi emite mai intai moneta de anima de a careia circulatiune se simte mai imediata necesitate. Monetele de argint vi apoi de aur
se vor fabrica vi pune In circulatiune Indata ce mijloacele financiare vor permite.
Pentru Inceput se va fabrica moneta de arama in urmatoarea ca.time:

25.000.000 piese de 10 bani In valoare do . . . . lei 2.5000.000
25.000.000
10.000.000
5.000.000
65.000.000
e....
.
*
*
*
lei
1.250.000
200.000
50.000
4.000.000
Art. 10. Moneta va aw& pe o parte armele tarii vi pe alta indicatiunea

valoarei nominale vi anul.
Art. 11. Monetele de aur vi argint, ale Frantei, Belgiei, Italiei vi Elvetiei
fabricate dup> acelag sistem monetar, se vor priml In tart; la toate casele pu-
blice deopotriva cu moneta legalit a tarii.

Art. 12. Celelalte monete straine de aur vi argint, ate circul& astazi in
tarn, se vor priml la toate casele publice Inca pentru timpul pan& cand se va
face emisiunea I-a a monetei nationale de argint vi de aur, pe preturile stipulate
In tabela lit. B anexata la aceasta lege.

Dup& trecerea de vase luni dela I-a emisiune a monetei nationale de argint vi aur, once moneta, afar& de aceia care reprezinta sistemul monetar zecimal stipulat prin conventiunea international& din 23 Octombrie 1865, va
Inceta de a mai avea cursul legal vi obligatoriu.
Art. 13. Fabricarea monetelor se va da In Intreprindere, luandu-se toate
precautiunile necesare pentru confectionarea for identic& cu monetele franceze, atat In privinta titlului, greutatil vi dimensiunii, precum se stipuleaza
prin legea de rata, cat vi In privinta tolerantei acordate vi a catimei cerute vi
prescrise.
Art. 14. Acest sistem monetar se pune In aplicare dela data unei publicatiuni de trei luni, termen fixat de ministerul de finante.
Art. 15. Guvernul va fixb., prin masura administrative, termenul dela
care casele publice nu vor mai accepts alte monete de aur vi de argint decat
acele legale.
Art. 16. Nimeni nu va fi tinut a accept& In plata monete de anima pentru o suma mai mare de cinci lei, oricare ar fi suma ce este de plata.
Art. 17. Dupa trecerea de ?ease luni dela Intaia emitere a monetei nationale, monetele straine de anima ce circula astazi In tara, fnceteaza de a mai
aveb. curs.
Art. 18. Corpurile Legiuitoare fixeaza din timp In timp, dui:A oportunitatea vi In urma propunerei ministerului de finante, felurile vi catimile monetelor ce se vor fabrica.
Art. 19. Monetele nationale uzate se vor strange, topl vi se vor inlocul
prin altele noui.
Cheltuiala acestei operatiuni se va trece fn, bugetul Statului.
Aceasta lege Impreuna cu caetul de Insarcinari, s'a votat de Adunarea
www.dacoromanica.ro
277
deputatilor, In sedinta din 29 Martie 1867, vi s'a adoptat cu majoritate de

saizeci Q i opt voturi, contra a vase.
Vice-presedinte, Petcleanu.
Secretar, C. T. Grigorescu.
(S. A.). Directorul cancelariei, A. Andronic.
Anexa Nr. 34
Tabela de transformarea leilor vechi
gi
parale
In lei noul gl banl ql
viceversa
Lei vechi
Lei vechi
si parale In lei
noui vi bani
vi parale In lei
noui Q i vechi
I. v.
1. n.
1. v.
1000
900
800
370
37
333. 33
700
600
500
400
300
200
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
b.
1. n.
1. v.
74
37
1000
900
2700
2430
2160
p.
298
259
222
29
25
185
148
111
18
15
'36
35
34
33
35
32
11
34
31
74
37
33
7
3
33
63
92
22
52
33
30
800
700
600
500
400
300
200
32
29
100
31
28
30
25
20
27
23
18
14
90
80
70
29
25
22
18
14
11
7
3
3
2
2
2
22
39
38
37
11
15
10
9
41
70
33
7
6
5
81
96
59
22
85
48
11
8
7
6
5
Lei noui si bani

in lei vechi
si parale
4
3
2
1
36
9
8
7
6
5
4
3
2
1
1
60
50
40
30
20
10
9
8
7
6
5
4
p.
270
243
216
18
16
13
10
8
1. n.
b. 1. v.
12
24
36
8
20
32
p.
16
28
14
3
50
40
30
20
1890
1620
1350
1080
810
540
189
162
135
108
81
54
27
24
21
Lei noui vi bani

In lei vechi
si parale
33
22
19
18
17
21
16
17
15
16
14
13
12
15
14
13
11
10
9
12
9
8
7
7
6
5
20
18
11
10
3
2
4
3
Vice-presedinte, Pdcleanu
(L. S. A.). Secretar, C. T. Grigorescu
Directorul Cancelariei, A. Andronic
Aceastli lege s'a votat de Senatul Romaniei In sedinta sa din 6 Aprilie

anul 1867, vi s'a adoptat cu majoritate de freti zeci vti unu voturi contra a ease.
Vice-presedinte, Plagiano
Senator secretar, Gr. Sdmboteanu
www.dacoromanica.ro
278
C. I. BAICOIANU
Anexa Nr. 35
Publicatiunea D-lui ministru de finante pentru punerea In aplicare a lege!.
M IN ISTERUL FINANTELOR
Legea pentru Infiintarea noului sistem monetar gi pentru fabricarea mo netelor nationals promulgate la 14/28 Aprilie anul curent, prescrie la art. 14 cA acest
sistem monetar se va pune In aplicatiune dela data unei publicatiuni de trei luni.
Conform acestei dispozitiuni a zisei legi, ministerul se grabegte a face cu-
noscut tuturor In genera, cA noul sistem monetar se pune In aplicatiune dela

1 Ianuarie anul 1888.
Dela 1 Ianuarie viitor, toata contabilitatea Statului se va tine- In lei noui
gi bani. Asemenea toate stabilimentele publics, comerciale gi industriale, toti
bancherii, comerciantii gi industriagii, sunt datori a tined registrele lor, la cari
Yi obligA codul comercial dupA noul sistem monetar In lei noui gi bani.
Toate ordonantarile, mandatele, obligatiunile, bonurile, contractele, zapisele, politele, bilete la ordin, cu un cuvAnt toate inscrisurile gi actele de tranzactiune, cAte se vor emits dela 1 Ianuarie viitor Inainte, Be vor socotl fAcute
dupe noul sistem monetar gi vor fi obligatorii gi platibile in lei noui gi bani.
Nimeni nu va pretinde pentru orice tranzactiune fAcutA dupe 31 Decembrie 1867, cA a Inteles a tratA in lei vechi gi parale, gi chiar de se va fi servit
cu aced expresiune Yn Inscrisul sAu, totug se va socoti tranzactiunea fAcutA
In lei noui gi bani.
Toate tranzactiunile fAcute Inainte de 1 Ianuarie 1868, se vor socoti fAcute In lei vechi gi parale, alai% numai dacA vor cuprinde stipulatiunea expresA
de lei noui gi bani gi dacti sunt fAcute In urma acestei publicatiuni.
Posesorul unui Inscris, unei obligatiuni, unei polite, unui bilet la ordin,
unui zapis sau oricArui alt act de tranzactiune cu o datA anterioara de 1 Ianuarie 1868, fAcut In lei (dacA nu cuprinde expres stipulatiune de lei noui gi
totodatA nu poarta o data posterioarA acestei publicatiuni) nu poate pretinde
cleat valoarea de lei vechi, calculatA in lei noui dupA tabela de transformare
lit. A, care se public& anexat.
Cu toate cA, orice tranzactiune fAcutA dela 1 Ianuarie Inainte, se socotegte
contractatA In lei noui, totug spre evitarea oricarei contestatiuni sau reclamatiuni
se recomandA publicului a se Beryl In cursul anului 1868, de expresiunea lei noui.
Transformarea leilor vechi In lei noui, se face In modul urmAtor: se Inmultegte suma leilor vechi cu zeta gi se Imparts cu 27, productul este suma
leilor noui ; transformarea paralelor In bani se face prin Inmultirea sumei cu
100 gi impartirea cu 108, fiindcA 108 parale fac un leu nou sau 100 bani.
Transformarea leilor noui In lei vechi, se face prin inmultirea cu 27 k; i YmpArtirea cu 10, adicA suma leilor noui se Inmultegte cu 27 gi se taie cifra din
urma. Spre exemplu: bind a se transforme. 25 lei noui In lei vechi, se inmultegte
cu 27, productul este 675, tAindu -se cifra din urma se gases 67 lei vechi gi 5
zecimi &licit 20 parale. Transformarea banilor In parte se face tnmultindu-se
cu 108 gi tAindu -se douA cifre dela sfargit, spre exemplu: 35 bani, Inmultindu-se cu 108 fac 3780, tainduse douA cifre din urmA rezultA 37 parale gi 80
sutimi de parale, gi fiindcA orice fractiune mai sus de 5/10 se socotegte de o
unitate, rezultatul este 38 parale.
www.dacoromanica.ro
2'79
Spre fnlesnirea publicului s'a complectat tabela transformArei dela 10.000

lei pane la o pars si se public& astfel complectata, anexata la aceasta publicatie.
Toate tranzactlunile !Acute inteo moneta specials, data aceasta rezulta

din Inscrisul respectiv, urmeaza a se pi:1U In aces moneta In care s'a stipulat
plata; spre exemplu: un Inscris de 100 galbeni oblige pe datorul la plata de 100
galbeni, fare a putea invoca o diferenta a cursului.
Datoriile contractate fnainte de 1 Ianuarie 1868 In lei, se vor calcula la
rafuirea tor, In lei noui, dupe tabela de transformare, si vor fi platitoare In orice
moneta ce are curs legal In Cara, conform cu tabela lit. B.
Pan& la emisiunea monetei rationale de our si argint, nimeni nu poate
refuza a priml In plata, monetele straine coprinse In tabela lit. B si dupe cursul
stipulat Intr'Insa, dupe care curs stele monete sunt primite si la toate casele
publice.
Asemenea nu poate pretinde nimeni a fi platit de preferinta In atare moneta, data actul de tranzactiune, nu cuprinde expresh o asemenea stipulatiune,
ci este obligat a priml orice moneta dupa tabela lit. B.

Art. 16 al legei stipuleaza ca nimeni nu poate fi tinut a accepts In plata
moneta de arama pentru o suma mai mare de cinci lei, oricare ar fi suma ce este
de plata. Aceasta stipulatiune este relative numai la noua moneta nationals,

dare nu si la monetele straine de bilon si de arama, precum stint piesele numite firfirici si gologani, sau kreitari. Asemenea monete marmite straine a
carora valoare este mai mica de 50 bani dupa tabela lit. B, nu vor fi primite
la casele publice cleat Ons la suma de doi lei noui, oricare va fi suma ce este
de platit. Asemenea nu va fi nimeni obligat a le priml In plata deck pans la
suma de doi lei noui.
Dela sosirea celui dintaiu transport de moneta noua de arama, guvernul
va lngriji a trimite la toate casele publice o catime proportionate din aced
moneta $i publicul va putea a-si procura, aced moneta dela zisele case In
schimb cu alta, moneta.
Ministru, L. Steege.
www.dacoromanica.ro
18
C. I. BAICOIANU
280
LITERA A.
Anexa Nr. 36
TABELA DE TRANSFORMARE
vechi
noui
10000
9000
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
900
800
700
600
500
400
300
200
100
99
98
97
96
95
94
93
92
3.703
3.333
2.962
2.592
2.222
70
33
96
59
22
88
87
86
82
32
85
84
31
31
1.851
1.481
1.111
740
370
333
85
48
83
82
11
81
74
37
33
80
79
78
296 29
259 25
222 22
185 18
148 14
77
76
75
30
30
30
29
29
28
28
28
11
72
07
71
03
66
29
92
55
70
69
68
67
66
18
65
81
91
90
89
in
74
37
36
36
35
35
35
34
34
34
33
33
32
74
'73
07
64
63
82
70
61
33
96
60
59
44
31
59
58
57
56
55
54
53
52
21
48
21
11
20
20
20
74
37
19
63
19
26
29
28
27
26
25
24
23
51
18 89
22
18
18
52
21
8 15
7 78
15
20
7 41
17
17
78
19
18
41
67
17
17
16
66
29
92
55
18
16
6
5
5
5
30
92
56
81
11
44
PI
22
85
48
11
74
37
63
26
88
52
15
77
40
04
26 66
26 29
21
Lei
noui
27
27
27
25
25
25
24
24
24
23
23
22
22
22
-z
Lei
vechi
:8
92
55
18
81
44
7
70
33
96
59
22
85
50
49
48
47
46
45
44
43
42
41
40
39
38
37
36
35
34
33
32
16
15
15
15
14
14
14
13
13
Lei
PI
vechi
15
14
13
12
Lei'
noui
10
10
10
9
9
8
8
Bani
PI
vechi
Lei
noui
Bani
Lei
Lei
Bani
Lei
Bani
a leilor vechi In lel noui gl viceversa
Xi
74
37
83
26
89
52
19
4 81
4 44
4 07
10
9
70
3 33
2 90
2 59
2 21
3
2
31
98
12 59
12 22
11 85
11 48
30
11
www.dacoromanica.ro
12
11
3 '71
80
48
11
74
37
Lei
Lei
noui
vechi
54
145
32
20
53
143
Bani
39
36
10000 27.000
38
35
9000 24.300
37
34
8000 21.600
84
226
32
52
140
16
36
33
7000
18.900
83
224
51
137
28
35
32
6000 16.200
82
221
18
50
135
34
31
5000
13.500
81
218
28
49
132
12
33
30
4000
10.800
80
216
48
129
24
32
29
--
3000
8.100
79
213
12
47
126
36
31
28
--
2000
5.400
78
210
24
46
124
30
27
--
1000
2.700
77
207
36
45
121
20
29
27
--
900
2.430
76
205
44
118
32
28
26
--
800
2.160
75
202
20
43
116
27
25
700
1.890
74
199
32
42
113
16
26
24
600
1.620
73
197
04
41
110
28
'
Para le
Para le
Para le
Parale
281
Lei
Lei
Lei
Lei
noui
vechi
noui
vechi
86
232
85
229
--
--
77,'
25
23
500
1.350
72
194
16
40
108
24
22
400
1.080
71
191
28
39
105
23
21
300
810
70
189
38
102
24
22
20
--
200
540
69
186
12
37
99
36
21
19
--
100
270
68
183
24
36
97
20
18
--
99
267
12
67
180
36
35
94
20
19
18
--
98
264 24
66
178
34
91
32
97
261
33
89
18
--
17
--
36
65
175
20
12
17
16
96
259
64
172
32
32
86
16
16
15
--
95
256
20
63
170
31
83
28
15
14
--
94
253
32
62
167
16
30
81
13
--
93
251
61
164
28
29
78
12
13
12
--
92
248
16
60
162
28
75
24
12
11
91
245
28
59
159
12
27
72
36
11
10
90
243
--
58
156
24
26
70
67
20
14
10
--
89
240 12
57
153
36
25
--
88
237 24
56
151
24
64
32
87
234 36
55
148
20
23
62
www.dacoromanica.ro
18
C. I. BAICOIANU
-.P..41
vechi
vechi
Let
Bani
Lei
vechi
Lei
Bani
vechi
Para le.
noui
Bani
IPara le
Lei
illIliIIIIIIIIIIIIIIIi
is
1.
cd
ai
Lei
Para le
31
Para le
282
22
59 16
56 28
54
21
20
51
19
48
45
17
omma
16
43
40
15
18
14
13
12
31 37
1
11
10
9
31
8
7
6
5
4
3
2
1
..51..,
10
8
5
2
99
98
97
96
24
36
95
23
32
33
32
31
.5.
51 : 5:
:5 5:
36 .,..
35
, ;
34
334
32
19
18
90
17
89
88
87
2
2
16
15
14
13
55
54
19
21
20
23
22
2
2
12
53
52
18
17
19
21
16
18
20
2
2
2
2
2
10
9
51
15
17
18
14
13
16
15
17
16
12
14
15
11
14
4
3
10
13
12
9
8
6
86
85
84
83
80
79
78
81
77
76
75
74
73
72
2
2
71
70
69
68
11
7
6
5
2
2
1
50
49
48
47
46
45
44
43
42
26
25
24
23
22
28
91
82
28
25
55
..
92
20
32
16
e, A 8 2 2 2 2:
67
32
1
66
1 31
65
30
1
8 64 2
1 29 To
63
1
28
62
1
27
1 26
61
60
1 25
59
1
24
58
1
23
1
22
57
56
1
20
2 24
r. 2
30 rg s,
2 23
29
2 22
94
28
-- 31
a
93
27
30
2
20
NONCINNMMNNNNNNNWNWNNNoa
12 8
35
4
32 16
29 28
27
24 12
21 24
18 36
16
13
,, ci
2 27
2 26
, 4 8 2 2 2
Tuna
11
10
11
9
8
7
10
9
41
40
4
3
37
39
36
38
35
33
37
36
35
34
www.dacoromanica.ro
8
7
6
5
4
3
39
38
37
24
13
12
39
38
27
26
25
283
LITERA B.
Anexa Nr. 37
TABELA PENTRU FIXAREA CURSULUI MONETELOR STRAINE

Monetele franceze, italiene, belgiene ei elvetdene de aur ei argint, fabricate
dupa acelae sistem monetar ca cele rom&ne, gli reprezentand multiplele, unitatea ei fractiunile francului, se primesc la toate casele publice, deopotriva
cu monetele romane, dupa valoarea for nominala.
Aurul
Piesa de 40 franci drept lei 40

* 20
# 10
o 20
9 10
Argintul
Piesa de 2 franci drept lei 2

*
sau 50 centime 50 bani.
Celelalte monete strAine se vor priml la toate casele publice dupn. cursul urmator :
Aurul
drept lei 25
Lira sterling),
% idem
Lira otomana
3'
idem
% idem
Pol imperial (rusesc) . .
Ducatul (galben) austriac
Araintul
Icosarul (irmilic)
4 idem
# idem
1/4 idem
30 capeici vechi
Piesa de 20 capeici .
*
* 15 idem
9
9 10 idem
Sfantul piesa de 20 creitari
*
10
5,67
9 20,40
n 11,75
drept lei 4,44

*
9 2,22
*
Rubla ruseascA
,
4 idem
Y2
# 12,50
9 22,70
* 11,35
*
8
9
*
* 1.11
4,-
2,
* 1,8 1,20
* ,67
* ,50
9 ,33
a ,84
9 ,42
Din publicatiunea de mai sus ei tabelele ce urmeaza, oricine poate lesne

Intelege calculul transformarei leilor vechi In lei noui ei viceversa.
Cu toate acestea Ins& nu am socotit de prisos ca, publicand actele de mai
sus Intr'o singura broeura portativA, sn. le Insotim IF} i de oarecare explicari mai
amanuntite asupra transformarei ca astfel punerea In aplicatiune a legei pentru Infiintarea noului sistem monetar sA nu intampine cea mai mica dificultate, caci 1 Ianuarie 1868, se apropie, moneta noun. In curand va sosl ei ar fi
de dorit ca fiecare locuitor sA cunoascn. dinainte cursul ei ei valoarea ce i se da,
allituri cu sistemul vechi el cursul monetelor streine.
www.dacoromanica.ro
284
C. I. BAICOIANU
Anexa Nr. 38
EXPLICARI AMANUNTITE ASUPRA TRANSFORMARII
Leii vechi
Transformarea leilor vechi In lei noui se face fnmultind suma ce voegte

cineva a transform& (fn lei noui) cu 10 gi apoi fmpartind-o cu 27, si dm& la 'Inpartire rezulta ramasita o suma oarecare, aceasta se fnmulteste cu 100 sau i se
adauga dotal 00 si se urmeaza fmpartirea tot cu 27, deosebind productul din

urm& ca bani; iar cAnd si dupe aceasta a doua operatie ar iesl vreo diferenta
ce ar fi mai mica, de o jumatate unime, &lie& dela 1-13 aceasta se pierde, iar
fiind mai mare de 13 se ia drept un ban.

Aga. spre exemplu: avem 300 lei vechi gi voim a-i transforma In noui, fi
Inmultdm cu 10 gi ne da cifra de 3,000; acestia, fi fmpartim cu 27, si scoatem
111 lei noui gi o ramasita de 3, pe acesti 3 if fnmultim cu 100 si avem 300, fmpartim tot cu 27 si scoatem 11 bani et iaras o ramasita de 3 bani, care nemai
putandu-se sublmparti si fiind mai mica de 13, se pierde.

Iata gi In lucrare acelas exemplu:
271 300.0
30
30
3.00
30
I
Lucrarea transformArei a 300 lei

vechi In noui
111.
Productul este 111

lei noui gi 11 bani
I
11.
In acest mod se face transformarea oricarii sume de lei vechi, fncepand

Insa dela 3 In sus; iar 1 si 2 trebuiesc mai fntai facuti parale prin Inmultire
cu 40 si apoi transformati asa cum se transform& paralele; iar dac& avem de
transformat o sum& care e compusa de lei si parale, urmam cu leii, cum s'a
explicat pima aci Si cu paralele osebit, precum se va vedea mai jos.
PARALELE
Para fele se transform& prin Inmultirea sumei ce voim a transformk cu
100, sau adaogand doua 00 si fmpartite 108, fiindca 108 parale fac un leu nou
sau 100 bani, iar productul este suma banilor.
Daca din frnpArtire rezulta vreo ramasita si este mai mare do 53 sau (5/10
on %), se ia ca o unitate, ca un ban, si se adaoga la product sau sums banilor,
iar de este mai mica, se pierde. Din exemplele de mai jos, se poate vedea mai
lamurit transformarea paralelor In bani.
Exemple
Transformarea
a 28 parale In bani
108
28.00 25
216
1 Ramagita luata ca unitate
64.0
540 28 Productul
100
www.dacoromanica.ro
285
41.000 37
108 324
86.0
756
104
41 parale in bani
40 parale sau un leu

vechiu In bani
40.00
324
76.0
756
108
37
Ramasita
38
Productul
Aici productul este numai 37 bani, iar aunt).sita de 4 se pierde.
LEI NOUI
Transformarea leilor noui in lei vechi se face, inmultindu-se sums for cu
27 si apoi fmpartindu-se cu 10, sau taind cifra din urma dela productul inmultirei si cifrele ce raman aunt lei vechi, iar cifra tiliata este zecimi de lei vechi
sau de 4 on atatea parale (caci 4 parale este o zecime de leu vechiu).
Exemple
Lei noui
26
27
182
52
25
27
175
50
26713
6715
14
6720
Lei vechi
99
27
693
198
7124
708
14
267 ,12
Dace suma leilor noui ce voim a transform!), este rotunda sau cu 0 la fine,
atunci cifra de taiat fiind tot un 0, zecimile lipsesc, precum in exemplele

urm ato a re :
Lei noui
150
27
1050
300
Lei vechi
40510
350
27
2450
700
94510
1,800
27
12,600
3600
486010
Banii
Banii In parte se transforms inmultindu-i cu 108 $i impartind cu 100,
sau taind doua cifre dela sfarsit, cari ei acelea fiind sutimi de parale, dace tree
peste 50 eau (5 /i, on % se socotesc de o unitate si se adauga la product, iar
de nu, se pierde.
Exempt e
Bani:
108
35
540
324
108
7
7"
8 parale
1
37180
Parale:
38
bani.
se adaugh cifra taiata

luata, ca unitate.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
286
108
42
216
432
Bard:
Sutimile se pierd.
Para le: 45136
Aceste explicari date, punem aci o mica tabela de transformarea a cateva

sume, numai de lei vechi, combinata dutA aceia cu litera A, $i aranjath astfel
ca fiecare particular si mai cu seams D-nii amploiati, sa poata Indath vedea,
lefile pe lunift si pe an (scazute sau Intregi), transformate In lei noui i bani,
cum adica are ea fie dela 1 Ianuarie 1868 Inainte.
Anexa NI.. 39
TABELA DE TRANSFORMARE COMBINATA DUPA ACEEA CU LITERA A.
$I CALCULATA PE LUNA $I PE AN
PE AN
PE LUNA_
Lei
Lei
vechi noui
25
30
32
50
64
80
90
96
100
120
128
135
150
180
200
225
250
270
300
315
350
360
400
405
450
500
505
540
550
"a"
Lei
61
vechi
9
11
11
18
26
23
29
33
35
37
70
44
44
40
47
50
55
66
11
85
52
63
33
55
3
55
66
74
83
92
100
33
111
116
129
133
148
150
166
185
187
200
203
57
11
67
63
33
14
66
18
3
70
300
360
284
600
768
900
1.080
1.152
1.200
1.440
1.536
1.620
1.800
2.160
2.400
2.700
3.000
3.240
3.600
3.780
4.200
4.320
4.800
4.860
5.400
6.000
6.060
6.480
6.600
Lei
noui
111
133
142
PE LUNA
a
Lei
Lei
61
vechi
noui
11
600
630
700
720
800
810
900
990
1.000
1.080
1.100
1.125
1.200
1.250
1.350
1.500
1.620
1.800
2.000
2.700
3.000
3.150
3.500
3.600
4.000
4.050
4.500
5.000
222
233
259
266
296
300
333
366
370
400
407
416
444
462
500
555
600
666
740
1.000
1.111
1.166
1.296
1.333
1.481
1.500
1.666
1.851
33
22
222 22
284 43
355 55
400
426 66
444 44
533 32
568 68
600
666 66
800
888 88
1.000
1.111 11
1.200
1.333 33
1.400
1.555 55
1.600
1.777 77
1.807 40
2.000
2.222 22
2.244 44
2.400
2.444 44
www.dacoromanica.ro
PE AN
"a'
PC1
22
33
25
66
29
33
66
37
40
66
44
96
55
66
74
11
66
29
33
48
66
85
Lei
vechi
Lei
noui
7.200
7.560
8.400
8.640
9.600
9.720
10.800
11.880
12.000
12.960
13.200
13.500
14.400
15.000
16.200
18.000
19.440
21.600
24.000
32.400
36.000
37.800
42.000
43.200
48.000
48.600
54.000
60.000
2.666
2.800
3.111
3.200
3.555
3.600
4.000
4.400
4.444
4.800
4.888
5.000
5.333
5.555
6.000
6.666
7.200
8.000
8.888
12.000
13.333
14.000
15.555
16.000
17.777
18.000
20.000
22.222
..a'
61
--
66
11
55
44
88
33
55
--
--66
88
33
55
77
22
287
Pentru a se aduce Ins& of mai mare Inlesnire in calcularea diferitelor plati.

lunare, ar fi de dorit all se adopteze urmatoarea regullt:
Suma platii determinatA pe o luny sA fie calculatA astfel ca, Impartind-o
In 30, s& deb, totdeauna un intreg oi nicidecum fractie, Mad* dupe noul sistern monetar, banii ne mai putD.ndu-se subimpArti (precum se subimpArtea
paralele vechi in 3 bani), fractia totdeauna se pierde, oi astfel calculul niciodatA
nu va putea fi exact, ba Inca ar aduce oi o mare jenA In contabilitate.

SA intram In exemple oi vom vedeb. mai bine avantajele regulei ce propunem.
Mai toate sumele cari in lei vechi aunt rotunde oi prin urmare lesne de
distribuit transformAndu-le in lei noui, avem inainte cifrele cele mai nepotrivite of totdeauna leii, insotiti de un numAr oarecare de bani cari, oridecAteori
se Intlimp la a fi far& sot, se pierde cate unul oi adesea mai multi, cand voim
a-i imparti In doutt, In trei, etc,

AO avem de exemplu suma de 300 lei vechi, care este cea mai rotunda
oi se poate lesne imparti in 2, 3 of chiar In 30; transformD.nd-o In lei noui, vom
Elva. 111 lei oi 11 bani pe cari vr&nd a-i distribul la doub. persoane, trebuie se
dam unuia 55 lei oi 55 34 bani, iar distribuindu-i la trei, cate 37 lei gi 37 % bani,
oi dace avem necesitate a imparti suma de 111 lei 11 bani In 30, atunci avem
3 lei 70 bani 10 %; asa dar, la fiecare din aceste trei distributii, avem cate un
fel nou de fractie: %, a/3, Wu, pe cari neavand cum se le platim se vor pierde.
IatA dar, ea dupe noul sistem, fractiile nu pot servl la nimic, oi prin urmare,
rotunjirea cifrelor este de mare necesitate foi dace la inceput poate ar pares
cam greu a merge cu dansa pane la lei of a tAi3 banii, atunci sa rotunjim cel
putin banii, astfel cum sb, nu intampinam dificultati la distribuire.

Pentru acest sfAr?it, se alatura aci o tabela de rotunjire, care poate servl
pentru lei ca of pentru bani:
www.dacoromanica.ro
288
C. I. BAICCIArru
Anexa Nr. 40
TABELA DE ROTUNJIREA CIFRELOR PRIN CALCULAREA SUMELOR
PENTRU PLATILE LUNARE PE ZILE
LEI NOUI
Pe zi
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
Pe lima
30
60
90
120
150
180
210
240
270
300
330
360
390
420
450
480
510
540
570
600
630
660
690
720
750
LEI NOUI
Lel veehl
Pe an
360
720
1.080
1.440
1.800
2.160
2.520
2.880
3.240
3.600
3.960
4.320
4.680
5.040
5.400
5.760
6.120
6.480
6.840
7.200
7.560
7.920
8.280
8.640
9.000
Pe lunA
81
162
243
324
405
486
567
648
729
810
891
972
1.053
1.134
1.215
1.296
1.377
1.458
1.539
1.620
1.701
1.782
1.863
1.944
2.025
Pe zi
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
Lei vechi
Pe hula
Pe an
Pe luny
780
810
840
870
900
930
960
990
1.020
1.050
1.080
1.110
1.140
1.170
1.200
1.230
1.260
1.290
1.320
1.350
1.380
1.410
1.440
1.470
1.500
9.360
9.720
10.080
10.440
10.800
11.160
11.520
11.880
12.240
12.600
12.960
13.320
13.680
14.040
14.400
14.760
15.120
15.480
15.840
16.200
16.560
16.920
17.280
17.640
18.000
2.106
2.187
2.268
2.349
2.430
2.511
2.592
2.673
2.754
2.835
2.916
2.997
3.078
3.159
3.240
3.321
3.402
3.483
3.564
3.645
3.726
3.807
3.888
3.96A
4.050
In cazul d'a vol sA ne servim cu aceasta tabela $i pentru rotunjirea banilor, socotim la a 3-a coloanA doua cifre din urmA dela fiecare &ma, ca bani,
$i celelalte dintaiu ca lei, asemenea si din a 2-a coloana, 1nsa numai dela 120
In jos, iar pentru a cunoaste echivalentul dupa sistemul cel vechiu, ne servim
pentru lei, cu coloana 4-a.
Terminand dar, dAm acl spre serviciul publicului si at diferitelor case pu-
blics, un monetar calculat In lei noui, pentru monetele straine, dupA cursul
ce li se fixeazA de D-1 ministru Al Finantelor prin tabela B.
www.dacoromanica.ro
289
Anexa Nr. 41
MONETAR IN LEI NOUI
DE MONETELE STRAINE FABRICATE DUPA ALTE DIFERITE SISTEME
LIRA sterlina de 25 lei

No. Lei B.INo. Lei B.INo. Lei B. No. Lei B.I No.
1
3
4
5
6
7
8
9
25
50
75
100
125
150
175
200
225
10 250
11 275
--
12 300
13 325
14 350
15 375
16 400
17 425
18 450
19 475
20 500
21 525
22 550
23 575
21 600
25 625
26 650
27 675
28 700
29 725
30 750
31 775
----
--
800
825
850
35 875
36 900
37 925
38 950
39 975
40 1.000
41 1.025
42 1.050
43 1.075
44 1.100
45 1.125
46 1.150
47 1.175
48 1.200
49 1.225
50 1.250
51 1.275
52 1.300
53 1.325
54 1.350
55 1.375
56 1.400
57 1.425
58 1.450
59 1.475
60 1.500
61 1.525
62 1.550
32
33
34
-------
---
63 1.575
64 1.600
65 1.625
66 1.650
67 1.675
68 1.700
69 1.725
70 1.750
71 1.775
72 1.800
73 1.825
74 1.850
75 1.875
76 1.900
77 1.925
78 1.950
79 1.975
80 2.000
81 2.025
82 2.050
83 2.075
84 2.100
85 2.125
86 2.150
87 2.175
88 2.200
89 2.225
90 2.250
91 2.275
92 2.300
93 2.325
--------------
94 2.350
95 2.375
96 2.400
97 2.425
98 2.450
99 2.475
100 2.500
101 2.525
102 2.550
103 2.575
104 2.600
105 2.625
106 2.650
107 2.675
108 2.700
109 2.725
110 2.750
---
----
Lei
1B.1
125 3.125
126 3.150
127 3.175
128 3.200
129 3.225
130 3.250
131 3.275
132 3.300
133 3.325
134 3.350
135 3.375
136 3.400
137 3.425
138 3.450
139 8.475
140 3.500
111 2.775
112 2.800
113 2.825
114 2.850
115 2.875
116 2.900
117 2.925
118 2.950
119 2.975
120 3.000
121 3.025
122 3.050
123 3.075
124 3.100
www.dacoromanica.ro
141 3.525
142 3.550
143 3.575
144 3.600
145 3.625
146 3.650
147 3.675
148 3.700
149 3.725
150 3.750
151 3.775
152 3.800
153 3.825
154 3.850
155 3.875
---------
No.
Lei
B.
3.900
3.925
3.950
3.975
4.000
161 4.025
162 4.050
163 4.075
164 4.100
165 4.125
166 4.150
167 4.175
168 4.200
169 4.225
170 4.250
175 4.375
180 4.500
185 4.625
190 4.750
195 4.875
200 5.000
300 7.500
400 10.000
500 12.500
600 15.000
700 17.500
800 20.000
900 22.500
1000 25.000
156
157
158
159
160
--- - - --
290
C. I. BAICOIANU
LIRA otomana Lei 22 B. 70

No. Lei B. No. Lei B. No. Lei B. No. Lei
1
2
3
4
5
6
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
22 70
45 40
68 10
90 80
113 50
136 20
158 00
181 60
204 30
227
249 70
272 40
295 10
317 80
340 50
363 20
385 90
408 60
431 30
454
476 70
499 40
522 10
544 80
567 50
590 20
612 90
635 60
658 30
681
703 70
32
33
34
726 40
749 10
771 80
35 794 50
36 817 20
37 839 90
38 862 80
39 885 30
40 908
41 930 70
42 953 40
43 976 10
44 998 80
45 1.021 50
46 1.044 20
47 1.066 90
48 1.089 60
49 1.112 30
50 1.135
51 1.157 70
52 1.180 40
53 1.203 10
54 1.225 80
55 1.248 50
56 1.271 20
57 1.293 90
58 1.316 60
59 1.339 30
60 1.362
61 1.384 70
62 1.407 40
B. No. Lei B. No.
Lei B.
1.430 10 94 2.133 80 125 2.837 50 156 3.541 20

1.452 80 95 2.156 50 126 2.860 20 157 3.563 90
1.475 50 96 2.179 20 127 2.882 90 158 3.586 60
1.498 20 97 2.201 90 128 2.905 60 159 3.609 30
1.520 90 98 2.224 60 129 2.928 30 160 3.632
161 3.654 70
1.543 60 99 2.247 30 130 2.951
1.566 30 100 2.270
131 2.973 70 162 3.677 40
1.589
101 2.292 70 132 2.996 40 163 3.700 10
71 1.611 70 102 2.315 40 133 3.019 10 164 3.722 80
72 1.634 40 103 2.338 10 134 3.041 80 165 3.745 50
73 1.657 10 104 2.360 80 135 3.064 50 166 3.768 20
74 1.679 80 105 2.383 50 136 3.087 20 167 3.790 90
75 1.702 50 106 2.406 20 137 3.109 90 168 3.813 60
76 1.725 20 107 2.428 90 138 3.132 60 169 3.836 30
77 1.747 90 108 2.451 60 139 3.155 30 170 3.859
175 3.972 50
78 1.770 60 109 2.474 30 140 3.178
141 3.200 70 180 4.086
79 1.793 30 110 2.497
80 1.816
111 2.519 70 142 3.223 40 185 4.199 50
81 1.838 70 112 2.542 40 143 3.246 10 190 4.313
82 1.861 40 113 2.565 10 144 3.268 80 195 4.426 50
83 1.884 10 114 2.587 80 145 3.291 50 200 4.590
84 1.906 80 115 2.610 50 146 3.314 20 300 6.810
85 1.929 50 116 2.633 20 147 3.336 90 400 9.080
86 1.952 20 117 2.655 90 148 3.359 60 500 11.350
87 1.974 90 118 2.678 60 149 3.382 30 600 13.620
88 1.997 60 119 2.701 30 150 3.405
700 15.890
89 2.020 30 120 2.724
151 3.427 70 800 18.160
90 2.043
121 2.746 70 152 3.450 40 900 20.430
91 2.065 70 122 2.769 40 153 3.473 10 1000 22.700
92 2.088 40 123 2.792 10 154 3.495 80
93 2.111 10 124 2.814 80 155 3.518 50
63
64
65
66
67
68
69
70
www.dacoromanica.ro
--- -- --
291
POL- IMPERIAL (rusesc) Lei 20, B. 40

No. Lei B. No. Lei B. No. Lei B. No. Lei B. No. Lei B. No.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
20 40 32 652 80
40 80 33 673 20
61 20 34 693 60
81 60 35 714
36 734 40
102
40
37 754 80
122
142 80 38 775 20
163 20 39 795 60
183 60 40 816
204
41 836 40
224 40 42 856 80
244 80 43 877 20
265 20 44 897 60
285 60 45 918
306
46 938 40
326 40 47 958 80
346 80 48 979 20
367 20 49 Ng 60
387 60 50 1.020
408
51 1.040 40
428 40 52 1.060 80
448 80 53 1.081 20
469 20 54 1.101 60
489 60 55 1.122
510
56 1.142 40
40
530
57 1.162 80
550 80 58 1.183 20
571 20 59 1.203 60
591 60 60 1.224
612
61 1.244 40
632 40 62 1.264 80
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
Lei B.
1.285 20 94 1.917 60 125 2.550

156 3.182 40
1.305 60 95 1.938
126 2.570 40 157 3.202 80
96 1.958 40 127 2.590 80 158 3.223 20
1.326
1.346 40 97 1.978 80 128 2.611 20 159 3.243 60
1.366 80 98 1.999 20 129 2.631 60 160 3.264
161 3.284 40
1.387 20 99 2.019 80 130 2.256
1.407 60 100 2.040
131 2.672 40 162 3.304 80
101 2.060 40 132 2.692 80 163 3.325 20
1.428
1.448 40 102 2.080 80 133 2.713 20 164 3.345 60
1.468 80 103 2.101 20 134 2.733 60 165 3.366
1.489 20 104 2.121 60 135 2.754
166 3.386 40
1.509 60 105 2.142
136 2.774 40 167 3.406 80
106 2.162 40 137 2.794 80 168 3.427 20
1.530
1.550 40 107 2.182 80 138 2.815 20 160 3.447 60
1.570 80 108 2.203 20 139 2.835 60 170 3.468
1.591 20 109 2.223 60 140 2.856
175 3.570
141 2.876 40 180 3.672
1.611 00 110 2.244
1.632
111 2.264 40 142 2.896 80 185 3.774
1.652 40 112 2.284 80 143 2.917 20 190 3.876
1.872 80 113 2.305 20 144 2.937 60 195 3.978
200 4.080
1.693 20 114 2.325 60 145 2.958
1.713 60 115 2.346
146 2.978 40 300 6.120
1.734
116 2.366 40 147 2.998 80 400 8.100
1.754 40 117 2.386 80 148 3.019 20 500 10.200
1.774 80 118 2.407 20 149 3.039 60 600 12.240
700 14.280
1.795 20 119 2.427 60 150 3.060
1.815 60 120 2.448
151 3.080 40 800 16.320
1.836
121 2.468 40 152 3.100 80 900 18.360
1.856 40 122 2.488 80 153 3.121 20 1000 20.400 7-1.876 80 123 2.509 20 154 3.141 60
1.897 20 124 2.529 60 155 3.162
--
www.dacoromanica.ro
- -- -
C. I. BAICOIANU
292
DUCATUL (galben austriac) 11 lel B. 75.

No. Lei B. No. Lei B. No. Lei B. No. Lei B. No.1 Lei B. No.
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
23 50 33
35 25 34
47
35
58 75 38
70 50 37
82 25 38
39
94
105 75 40
117 50 41
129 25 42
43
141
152 75 44
184 50 45
170 25 46
47
188
199 75 48
211 50 49
223 25 50
51
235
246 75 52
258 50 53
270 25 54
282
55
293 75 56
305 50 57
317 25 58
329
59
340 75 60
352 50 61
364 25 62
11 75
376
287
399
411
423
434
446
458
470
481
493
505
517
528
540
552
564
575
587
599
811
622
634
646
658
669
681
693
705
716
728
740 25 94 1.104
752
75
95 1.116
50
763 75 96 1.128
775 50 97 1.139
25
787 25 98 1.151
799
75
99 1.163
50
810 75 100 1.175
25
822 50 101 1.186
71 834 25 102 1.198
75 72 846
103 1.210
50 73 857 75 104 1.222
25 74 869 50 105 1.233
75 881 25 106 1.245
75 76 893
107 1.257
50 77 904 75 108 1.269
25 78 910 50 109 1.280
79 928 25 110 1.292
75 80 940
111 1.304
50 81 951 75 112 1.316
25 82 . 963 50 113 1.327
83 975 25 114 1.339
75 84 987
115 1.351
50 85 998 75 116 1.363
25 86 1.010 50 117 1.374
87 1.022 25 118 1.386
75 88 1.034
119 1.398
50 89 1.045 75 120 1.410
25 90 1.057 50 121 1.421
91 1.069 25 122 1.433
123 1.445
75 92 1.081
50 93 1.092 75 124 1.457
63
64
65
66
67
68
69
70
50 125 1.468
25 126 1.480
127 1.492
75 128 1.504
50 129 1.515
25 130 1.527
131 1.539
75 132 1.551
50 133 1.562
25 134 1.574
135 1.586
75 136 1.598
50 137 1.609
25 138 1.621
139 1.633
75 140 1.645
50 141 1.656
25 142 1.668
143 1.680
75 144 1.692
50 145 1.703
25 146 1.715
147 1.727
75 148 1.739
50 149 1.750
25 150 1.762
151 1.774
75 152 1.786
50 153 1.797
25 154 1.809
155 1.821
www.dacoromanica.ro
Lei
75 156 1.833
50 157 1.844
25 158 1.856
159 1.868
75 160 1.880
50 181 1.891
25 162 1.903
163 1.915
75 164 1.927
50 165 1.938
25 166 1.930
167 1.962
75 168 1.974
50 169 1.985
25 170, 1.997
75
50
25
75
50
25
75
50
25
75
50
25
75
50
25
75
50
25
75
50
175 2.056 25
180 2.115
185 2.173 75
190 2.232 50
195 2.291 25
200 2.350
300 3.525
400 4.700
500 5.875
600 7.050
700 8.225
800 9.400
900 10.575
75 1000 11.750
50
25
B.
-- --
----
293
ICOSARUL (Irmilic) lei 4 b. 44.

No. Lei B. No. Lei B. No. Lei B. No. Lei B. No. Lei B. No.
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
4 44 32
8 88
18 32
17 76
22 20
26 64
33
34
35
36
37
31 8 38
35 52 39
39 96 40
44 40 41
48 84 42
53 28 43
57 72 44
62 16 45
66 60 46
71 4 47
75 48 48
79 92 49
84 56 50
88 80 51
93 24 52
97 68 53
102 12 54
106 56 55
111
56
115 44 57
119 88 58
124 32 59
128 76 60
133 20 61
137 64 62
142 8
146 52
150 96
155 40
159 84
63 279 72
64 284 16
65 288 60
66 293 4
67 297 Lig
164 28
168 72
173 16
177 60
182 4
186 48
68
69
190 92
195 36
199 80
301 92
306 36
70 310 go
71 315 24
72 319 68
73 324 12 104
74 328 56 105
75 333
106
76 337 44 107
77 341 88 108
204 24
208 68 78
213 12 79
217 56 80
222
226 44
230 88
235 32
239 76
244 20
248 64
253 8
257 52
261 96
266 40
270 84
275 28
94 416 36
95 421 80
96 426 24
97 430 68
98 435 12
99 439 56
100 444
101 448 44
102 452 88
103 457 32
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
346
--
62
350 76
355 20
359 64
364 8
368 52
372 96
377 40
381 84
386 28
390 72
395 16
399 60
109
110
111
112
113
114
115
116
117
118
119
120
121
404 4 122
92 408 48
39 412 92
123
124
461 76
466 20
470 64
475 8
479 52
483 96
488 40
492 84
497 28
501 72
506 16
510 60
515 4
519 48
523 92
528 36
532 80
537 24
541 68
546 12
550 56
125
126
127
128
129
130
131
132
133
134
135
136
137
138
139
140
141
142
143
144
145
146
147
148
149
150
151
152
153
154
155
www.dacoromanica.ro
555
156
559 44 157
563 88 158
568 32 159
572 76 160
577 20 181
581 64 162
586 8 163
590 52 164
594 96 165
599 40 166
603 84 167
608 28 168
612 72 169
617 16 170
621 60 175
626 4 180
630 48 185
634 92 190
639 36 195
643 80 200
648 24 300
652 68 400
657 12 500
661 56 600
666
700
670 44 800
674 88 900
679 32 1000
683 76
688 20
Lei
B.
692 64
697 08
701 52
705 96
710 40
714 84
719 28
723 72
728 16
732 60
737 04
741 48
745 92
750 36
754 80
777
799 20
821 40
843 60
865 80
888
1.332
1.776
2.220
2.664
3.108
3.552
3.996
4.440
C. I. BAICOIANU
294
RUBLA ruseasca lel 4.

No. Lei B. No. Lei B. No.
Lei B. No. Lei B.I No.
Lei B. No. Lei B.
32
128
63
252
94
624
33
132
64
95
126
157
12
34
136
65
256
260
500
504
156
376
380
125
96
384
127
508
158
628
632
16
35
140
66
264
97
388
128
512
159
636
20
36
144
67
268
98
392
129
516
160
24
37
148
68
772
99
396
130
161
640
644
28
38
152
69
276
100
400
131
520
524
162
648
32
39
156
70
280
101
404
132
528
163
652
36
40
160
71
284
102
408
133
532
164
556
10
40
41
164
72
288
103
412
134
536
165
660
11
44
42
168
73
292
104
416
135
540
166
664
12
43
172
74
296
105
544
167
668
176
75
300
106
137
548
168
672
14
56
44
45
420
424
136
13
48
52
180
76
304
107
428
138
169
676
15
60
46
184
77
308
108
432
139
552
556
170
680
16
64
47
188
78
312
109
436
140
560
175
700
17
68
48
192
79
316
110
440
141
564
180
720
18
72
49
196
80
111
444
142
568
185
740
19
76
50
200
81
320
324
112
448
143
572
190
760
20
80
51
204
82
328
113
452
144
576
195
780
21
84
52
208
83
332
114
456
145
580
200
806
22
88
53
84
336
115
460
146
584
300 1.200
23
92
54
212
216
85
340
116
464
147
588
24
96
55
220
86
344
117
468
148
592
400 1.600
500 2.000
25
100
56
224
87
348
118
472
149
596
600 2.400
26
104
57
228
88
352
119
150
600
700 2.800
27
108
58
232
89
356
120
476
480
151
604
800 3.200
28
112
59
236
90
360
121
484
152
608
900 3.600
29
116
60
240
91
364
122
488
153
612
1000 4.000
30
120
61
244
92
368
123
492
154
616
31
124
62
248
93
372
124
496
155
620
www.dacoromanica.ro
295
PIESA de 30 oapelol vechi, Lei 1 B. 20

No. Lei B.INo. Lei B.INo.1 Lei
20 32
33
60 34
80 35
36
20 37
40 38
60 39
80 40
2 40
3
4
8
9
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
10
12
13 20
14 40
15 60
16 80
18
19 20
41
42
43
44
45
46
47
20 40 48
21 60 49
22 80 50
24
51
25 20 52
26 40 53
27 60 54
28 80 55
30
56
31 20 57
32 40 58
33 60 59
34 80 60
61
36
37 20 62
38 40
39 60
40 80
42
43 20
44 40
45 60
46 80
48
49 20
50 40
51 60
52 80
54
55 20
B.INd Lei B.
63
64
65
66
67
68
69
75 60
76 80
78
79 20
80 40
81 60
82 80
70
84
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
56 40
57 60
58 80
81
60
61 20 82
62 40 83
63 60 84
64 SO 85
66
86
67 20 87
68 40 88
69 60 89
70 80 90
72
91
73 20 92
74 40 93
85 20
86 40
87 60
88 80
90
91 20
92 40
93 60
94 80
96
97 20
98 49
99 60
100 80
102
103 20
104 40
105 60
106 80
108
109 20
110 40
111 60
94
95
98
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
116
117
118
119
120
121
122
123
124
112
114
115
116
117
118
120
No.1 Lei B.I No.
80 125
126
20 127
40 128
60 129
80 130
131
121 20 132
122 40 133
123 60 134
124 80 135
126
136
127 20 137
128 40 138
129 90 139
130 80 140
141
132
133 20 142
134 40 143
135 60 144
136 80 145
146
138
139 20 147
140 40 148
141 60 149
142 80 150
151
144
20
152
145
146 40 153
147 60 154
148 80 155
www.dacoromanica.ro
150
156
151 20 157
Lei B.
187 20
188 40
189 80
190 80
192
193 20
194 40
195 60
196 80
198
199 20
200 40
201 60
202 80
204
210
216
222
228
152 40 158
153 60 159
154 80 160
156
161
157 20 162
158 40 163
159 60 164
160 80 165
166
162
163 20 167
164 40 168
165 60 169
166 80 170
168
175
169 20 180
170 40 185
171 60 190
172 80 195 234
200 240
174
175 20 300 360
176 40 400 480
177 60 500 800
178 80 600 720
700 840
180
181 20 800 960
182 40 900 1.080
183 60 1000 1.200
184 80
186
19
C. I. BAICOIANU
296
PIESA de 20 capeici. 67 Banl.

No. Lei B.INo. Lei B.INo. Lei 1B.INo.1 Lei B. No. Lei B. No.
3
5
2 1
2 68
3 35
4 2
4 69
5 36
32
33
34
35
36
37
38
39
6 3
40
87
34
10
6 70 41
11
12
7 37 42
8 4 43
13
14
8 71 44
9 38 45
15
10 5 46
10 72 47
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
11 39
48
12 6 49
12 73 50
13 40 51
14 7 52
14 74 53
15 41 54
16 8 55
16 75 56
17 42 57
18 9 58
18 76 59
19 43 60
20 10 81
20 77 62
21 44
63
22 11 64
22 78 65
23 45 66
24 12
24 79
25 46
26 13
26 80
27 47
28 14
28 81
29 48
30 15
30 82
31 49
32 16
32 83
33 50
34 17
34 84
35 51
36 18
36 85
37 52
38 19
38 86
39 53
40 20
40 87
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
41 54 93
42 21 94
42 88 95
43 55 96
44 22 97
44 89 98
45 56 99
46 23 100
46 90 101
47 57 102
48 24 103
48 91 104
49 58 105
50 25 106
50 92 107
51 59 108
52 26 109
52 93 110
53 60 111
54 27 112
54 94 113
55 61 114
56 28 115
56 95 116
57 62 117
58 29 118
58 96 119
59 63 120
60 30 121
60 97 122
61 64 123
62 31 124
62 98
63 65
64 32
84 99
65 66
66 33
125
126
127
128
129
130
67
131
67 67 132
68 34 133
69 1 134
69 68 135
70 35 136
71 2 137
71 69 138
72 36 139
73 3 140
73 70 141
74 37 142
75 4 143
75 71 144
76 38 145
77 5 146
77 72 147
78 39 148
79 6 149
79 73 150
80 40 151
81 7 152
81 74 153
82 41 154
83 8 155
www.dacoromanica.ro
83 75
84 42
85 9
85 78
86 33
87 10
87 77
88 44
89 11
89 78
90 45
91 12
91 79
Lei B.
104 52
105 19
105 86
106 53
107 20
161 107 87
162 108 54
163 109 21
164 109 88
165 110 55
166 111 22
167 111 89
168 112 56
169 113 23
170 113 90
175 117 25
180 120 60
185 123 95
190 127 30
195 130 65
200 134
300 201
400 268
500 335
156
157
158
159
160
92 46
93 13
93 80
94 47
95 14
95 81
96 48
97 15
97 82
98 49
99 16
99 gg 600
100 50 700
101 17 800
101 84 900
102 51 1000
103 18
103 85
402
469
536
603
670
297
PIESA de 15 eapelci, banl 50.

No.
Lei B. No.
50 32
33
50 34
5
6
2 50 36
7
8
3 50 38
39
4
4 50 40
35
37
10
11
5 50 42
12
13
14
15
16
43
6
6 50 44
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
41
45
7
7 50 48
47
8 50 48
9
49
9 50 50
51
10
10 50 52
14 50
53
54
55
56
57
58
59
60
15
61
11
11 50
12
12 50
13
13 50
14
15 50 62
Lei B. No. Lei B. No. Lei B. No. Lei B. No.
16
63
16 50 64
17
65
17 50
66
6'7
18
18 50 68
69
19 50 70
71
20
20 50 72
21
73
21 50 74
22
75
22 50 76
23
77
23 50 78
79
24
24 50 80
81
25
25 50 82
83
26
26 50 84
85
27
27 50 86
87
28
19
28 50
29
29 50
30
30 50
31
88
89
90
91
92
93
31 50 94
32
95
32 50 96
33
97
33 50 98
34
99
34 50 100
101
35
35 50 102
86
103
36 50 104
37
105
37 50 106
38
107
38 50 108
39
39 50 110
111
40
40 50 112
113
41
41 50 114
42
115
42 50 116
117
43
47
125
47 50 126
43 50 118
44
119
44 50 120
121
45
45 50 122
46
123
46 50 214
149
150
109
48
48 50
49
49 50
50
50 50
127
128
129
130
131
132
51
133
51 50 134
52
135
52 50 136
53
137
53 50 138
54
139
54 50 140
55
141
55 50 142
56
56 50
57
57 50
58
58 50
59
59 50
60
60 50
62 50
63
63 50
64
64 50
65
65 50
66
66 50
67
67 50
68
68 50
69
69 50
156
157
158
159
160
161
162
163
164
165
166
167
168
169
170
70
175
70 50 180
71
185
143
144
145
146
71 50 190
195
72
72 50 200
300
73
147
148
73 50
74
74 50
75
151
152
153
61
61 50 154
62
155
www.dacoromanica.ro
400
500
000
700
75 50 800
76
900
76 50 1000
_
_
Lei
B.
78
78 50
79
79 50
80 -2
80 50
81
81 50
82
82 50
83
83 50
84
84 50
85
87 50
90
92 50
95
97 50
100
150
200
250
300
350
400
450
500
77
77 50
IP
C. I. BAICOIANU
298
SFANTUL plesa do 20 creitarl, ban' 84

No. Lei B.
N . Lei B. No. Lei B. No. Lei B. I No. Lei B. No.
5 88
6 72
9
10
7 56
32
33
34
35
36
37
38
39
40
8 40
41
11
9 24 42
-- 84
2
3
4
88
2 52
3 36
4 20
5
6
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
5 4
10 8
10 92
11 76
12 60
13 44
14 28
15 12
15 96
16 80
17 64
88 48
19 32
20 16
21
21 84
22 68
23 52
24 36
25 20
26 4
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
26 88
27 72
28 56
29 40
30 24
63
64
65
66
67
31 8 68
31 92 69
32 76 70
33 60 71
34 44 72
35 28 73
36 12 74
36 96 75
37 80 76
38 64 77
39 48 78
40 32 79
41 16 80
81
42
42 84 82
43 68 83
44 52 84
45 36 85
46 20 86
47 4 87
47 88 88
48 72 89
49 56 90
50 40 91
51 24 92
52 8 93
52 92
58 76
54 60
55 44
56 28
94
95
96
97
98
57 12 99
57 96 100
58 80 101
59 64 102
60 48 103
61 32 104
82 16 105
106
63
63 84 107
64 68 108
65 52 109
66 86 110
07 20 111
68 4 112
68 88 113
69 72 114
70 56 115
71 40 116
72 24 117
73 8 118
73 92 119
74 76 120
75 60 121
76 44 122
77 28 123
78 12 124
78 96
79 80
80 6
81 48
82 32
83 16
84
84 84
85 08
86 52
87 36
88 20
89 4
89 88
90 72
91 56
92 40
93 24
94 8
94 92
95 76
96 60
97 44
98 29
99 12
99 96
100 80
125
126
127
128
129
130
131
132
133
134
135
136
137
138
139
140
141
142
143
144
145
146
147
148
149
150
151
101 64 152
102 48 153
103 32 154
104 16 155
www.dacoromanica.ro
105
156
105 84 157
106 68 158
107 52 159
108 36 160
109 20 161
110 4 162
110 88 163
111 72 164
112 56 165
113 40 166
114 24 167
115 8 168
115 92 169
116 76 170
117 60 175
118 44 180
119 28 185
120 12 190
120 96 195
121 80 200
122 64 300
123 48 400
124 32 500
125 16 600
126
700
126 84 800
127 68 900
128 52 1000
129 36
150 20
Lei B.
131 4
131 88
132 72
133 46
134 50
135 24
136 8
136 92
137 76
138 60
139 44
140 28
141 12
141 96
142 80
147
151 24
155 44
159 60
163 80
168
252
336
420
504
588
672
756 -840
_
--
LEGEA BIONETARA DIN 1867
299
Anexa Nr. 42
PUBLICATIUNEA D-LUI MINISTRU DE FINANTE PENTRU FIXAREA
CURSULUI MONETELOR STRAINE DE BILON SI DE ARAMA
NUMITE FIRFIRICI $I GOLOGANI.
Conform cu prescriptiunea legii pentru Infiintarea noului sistem monetar

gi pentru fabricarea monetelor nationale, promulgate la 14 Aprilie anul curent,
ministerul finantelor a facut cuvenita publicatiune, Inserata, In Monitorul
Of icial, prin care se fixeaza epoca aplicarii noului sistem monetar la 1 Ianuarie 1868.
Spre complectarea acestei publicatiuni, subscrisul ministru de finante a
luat urmatoarele dispozitiuni in privinta monetelor straine de bilon gi de arama
cunoscute sub denumirea de firfirici gi gologani, despre cari nu se face men-
tiune In tabela litera B.

Avand In vedere ca., art. 17 al legii dela 14 Aprilie prescrie ca monetele
straine de aroma ce circuld astazi in lard se vor demonetiza dupd trecere de vase
luni dela intdia emitere a monetelor narionale;
Considerand ca tabela litera B, anexata la zisa lege, nu fixeaza cursul

monetelor straine de bilon gi de aroma, ce circula, astazi In tarn;
ConsiderAnd ca aceste monete marunte n'au avut niciodata un curs legal,
ci au fost primite numai dupe un curs conventional;
Considerand ca ele n'au cleat o valoare intrinseca foarte mica gi nicidecum
In proportie cu cursul conventional cu care au fost primite;

Considerand ea, conform caetului de Insarcinare emisiunea monetelor
noui de arama se face treptat In curs de 7 luni;
Considerand ca demonetizarea imediata gi far& tranzitiune a monetelor
straine de arama ar produce comertului gi tranzactiunilor celor mici marl fmpiedicari gi pagube;
Considerand ca imediata demonetizare a ziselor monete straine de arama
ar aptisa de preferinta asupra claselor mai neavute ale populatiunii;
Pentru aceste considerente s'a adoptat masura de a face aced demonetizare, prescrisa de lege, mai putin simtitoare prin treptata reductiune a cursului ziselor monete straine de bilon gi de arama In proportiune cu sosirea nouilor monete nationale de arama. Astfel:
In lunile Ianuarie gi Februarie anul 1868, se vor priml la toate casele publics pentru orice plata gi oricare va fi sums, de platit pane la concurenta de
un leu nou:
Piesele (firfirici) de 22 parale, drept 18 bani
*
19 *
Id em
*
* 23 *
0
(gologani)
*
*
13
3
2
11
*
1 ban
*
* de 1 gi
In lunile Martie gi Aprilie:
*
18
10
>>
23
13
* de 1 gi 2
(gologani
www.dacoromanica.ro
300
C. I. BAICOIANU
In lunile Maiu si Iunie:

(gologani)
17
23
13
i2*
ir
10
54
Dela 1 Iii lie nici o moneta strb.inA de arama nu se va mai primi la nici o
case& publics, iar piesele (firfirici) de 22 $i 23 parale tu No. 5 $i 6 se vor primi
drept 15 bani si acele de 13 parale cu No. 3 drept 9 bani.

Dela sosirea celui dintaiu transport de moneta noult de arama, guvernul
va lngrij) a trimite la toate cassele publice o catime proportionatti din acea moneta si publicul va putett a-si procura aced moneta dela zisele casse In schimb
cu alts, moneta.
Schimbul monetei noui de arama la cassele publice se va face In lunile
Ianuarie $i Februarie 1868, numai In contra monetelor de aur si argint pe cursul
stipulat prin tabela litera B. In lunile Martie si Aprilie se vor priml In schimb
si gologanii $i firfiricii de 13 parale dupti cursul fixat prin aceasta publicatiune,
dar numai pant). la suma de 2 lei noui. In lunile Mai si Iunie se vor priml In
schimb toate n-ionetele strAine de bilon $i aroma (firfirici ei gologani) dupS
cursul fixat prin aceasta publicatiune pane la suma de 5 lei noui. Dela 1 Iulie
schimbul se poate face pentru once sum& In contra monetelor de aur $i argint
si In contra firfiricilor pe curs de 15 si 9 bani.

No. 45.543, Noembrie 25.
www.dacoromanica.ro
VII
DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR

IPOTECARE DIN 1877
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA PENTRU STINGEREA

DATORIEI FLOTANTE I ACOPERIREA DEFICITELOR ANILOR TRECUTI
PRIN EMISIUNEA DE BILETE IPOTECARE
Desbaterile din Camera
Anexa Nr. 43
Fedina din 11 Maiu 1877

D-I Gr. Vulturescu, raportorul comitetului de delegati ai sectiunilor, dA
citire urmAtorului raport gi proiect de lege:
Domnilor deputati,
Comitetul d-voastra pentru examinarea proiectului de lege relativ la stingerea datoriei flotante gi acoperirea deficitelor anilor trecuti compus din D-nii:
Frunza Dimitrie la sectia I-a
s
s
III-a
Cernatescu Petre
Poenaru Bordea Ion s *
IV-a
MArgaritescu Dim.
V-a
Pruncu Dim.
*
*
VI-a
Patarlageanu Radu * * VII-a gi
*
s
II-a;
Subscrisul la
Intrunindu-se in ziva de 11 ale curentei, Mara de delegatul sectiei IV, gi
constituindu-se sub pregedintia D-lui Cernatescu Petre, au luat In discutiune
mai sus numitul proiect de lege gi s'a admis luarea lui In consideratiune.
Dupa aceea procedand la discutiunea pe articole:
Art. 1. S'a primit Mat modificare.
Art. 2. S'a admis asemenea nemodificat de majoritate, minoritatea ins&
compusA din D-nii FrunzA gi subscrisul a suprimat cuvintele finale 4 de toate
casele publice * Inlocuindu-le cu cuvintele o gi obligatorie *.
Ma la aliniatul II d-1 CernAtescu gi subscrisul au Post de pArere a se
admite gi crearea de bilete de 1 Ieu, 2 gi 5.
Art. 3. S'a primit fart nici o modificare.

La art. 4 s'a adaugat un aliniat In urmatoarea cuprindere:
e Aceste proprietati vor fi indicate In un anume tablou dresat de ministerul de finante dupa ce vor fi mai Intaiu evaluate conform regulelor stabilite
pentru evaluarea, propriettitilor Statului, supuse vanzarii.
e Biletele ipotecare nu se vor emite gi pune In circulatiune decal In pro-
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
304
portiune de o jumatate din valoarea imobilelor evaluate oi publicate prin sus-
zisul tablouc
Art. 5 si 6 au fost admise far& nici o modificare.
La art. 7 s'a adaogat urmatorul aliniat:

Tot cu aceleaoi penalitati se vor pedepsl oi cei insarcinati cu controlarea,
verificarea of emiterea acestor bilete cand se va dovedl ca ele au fost emise
inteun nutriar mai mare de 30.000.000.*
S'a adaogat un articol final 8, In urmatoarea cuprindere:
Se acorda un credit special de 100.000 franci pentru fabricarea acestor
bilete.
Subscrisul, In calitate de raportor, are onoare a supune aceste modificar

la aprobarea D-voastrti.
Raportor, Vulturescu
PROIECT DE LEGE
Pentru stingerea datoriei flotante sl acoperirea deficitelor anilor trecull prin

emisiune de bilete ipotecare
Art. 1. Pentru stingerea datoriei flotante oi acoperirea deficitelor anilor
trecuti, ministrul finantelor este autorizat a emite bilete ipotecare pane la sums
de treizeci milioane (30.000.000) lei.
Art. 2. Biletele ipotecare aunt la purtator fare procente oi se primesc ca
moneta legal& de toate casele publice.
Ele vor fi In valoare de 10, 20, 50, 100 oi 500 lei.
Art. 3. Aceste bilete se vor fabrica In conditiunile, oi sub controlul cu cari
se fabric& biletele institutelor de band" din streinatate.

Ele vor fi semnate de ministrul finantelor kii predate consiliului de administratiune al easel de depuneri oi consemnatiuni care le va verifica, Is va contrasemna prin grifa unui membru, Is va inregistre, kii le va remite casierilor
pentru a is pune In circulatiune, platind cu ele creditorii Statului.
Art. 4. Plata integral& a acestor bilete ipotecare, este garantata In pro -
prietati de ale Statului neangajate pentru alte datorii, oi reprezentand o valoare Indoita.
Ministrul finantelor este autorizat a vinde treptat parte din aceste proprietati, astfel ca, in termen de cinci ani cel mult, ea retraga din circulatiune
toate biletele emise.
Vanzarea proprietatilor. se va face dupa legea din 1868; pretul vanzarii
ins& va platl integral gi numai In bilete ipotecare.
Art. 5. Biletele ipotecare, provenite din vanzarea proprietatilor, se vor
yards la casa de depuneri of consemnatiuni, unde se vor anula imediat sub
privegherea oi controlul consiliului de administratie.
Art. 6. Biletele can s'ar fi uzat prin circulatiune se vor preschimba In altele noui purtand aceleaoi numere, de catre casa de depuneri oi consemnatiuni,
Mrii nici o plata.
Biletele uzate astfel preschimbate se vor anula conform stipulatiunilor
de mai sus.
www.dacoromanica.ro
DE SBATERILE PARLAMENTARE LA LE GEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877
305
Art. 7. Falsificatorii se pedepsesc dupa art. 112 pi urmatorii din codul

penal.
Ministru finantelor,
I.
C. Bratianu
D-I vice-pregedinte. Discutiunea generala este deschisa.

D-1 Gr. Vulturesou. Domnilor deputati, comitetul D-voastra de delegati,
pentru examinarea acestui proiect de lege, abia adineaori a terminat discutiunile sale, astfel !neat nu s'a putut fa6e un raport mai bine studiat. Deaceea,
ma marginesc numai In a va expune modificarile aduse proiectului de lege,
rezervandu-m ca verbal sA va. clau mai multe detail.
D-1 G. Vernescu. Domnilor, am auzit pe D-1 raportor spunand c& delegatul sectiunii a patra nu a luat parte la discutiunea ce a avut loc Intro delegatii sectiunilor, pi voiesc sa arat Camerii ceeace s'a urmat In sectiunea a patra.
Domnilor, ieri s'a ridicat pedinta public& pi am fost trimipi In sectiuni ca
sa luam In desbatere mai multe proiecte de lege. Am desbatut proiectul de

lege pentru decoratiuni, pi cand se Incepuse cetirea expunerii de motive a proiectului pentru biletele ipotecare, atunci am fost chemati In ?edinta public& Noi
am rugat atunci pe D-1 prepedinte al sectiunei, s& ridice pedinta, fiindca eram
chemati In pedinta public& Ei bine, care a fost mirarea unora din not cand ni
s'a spus cA pedinta public& fiind deschisa, prepedintele sectiunii ImpreunA cu
membrii cari ramasesera In sectiune au desbAtut proiectul de lege pi au numit
un delegat.
Domnilor, declar cA In sectiunea noastrA nu a fost discutiune asupra acestui proiect, pi ca prin urmare, venirea raportului in Camera este neregulatA.
AceastA procedare nu numai cA este contrarie spiritului regulamentului, dar
Inca ea poate sA fie prejudiciabila pedintelor publice, pentrucA ar puteA sA priveze pe unii din D-nii deputati de putinta de a luA parte la pedintele publice.
i apoi, dacA am intinde aceasta masura pi mai departe, yeti vedeA cA asemenea procedare ar ajunge pan& la absurd ; caci dacA toate sectiunile ar fi continuat sA sta. In sectiuni, atunci nu s'ar fi putut tine pedinta publicA, pi D- voastrA
ptiti ea dupa, regulament, pedintele publice au precAdere.
Este dar o cAlcare de regulament pi eu declar In fats AdunArii cA atunci

cAnd venim sti, votAm o lege important& ca aceasta, fait a fi discutata. In sec-
tiuni, aunt silit sit ma abtin dela vot.

D-1 D. Cariagdi. Domnilor, am onoare a fi prepedinte al sectiunii a patra,
pi vti. rog s& -mi permiteti a v& da pi eu oarecari deslupiri.
-
Domnilor, mi s'a cerut de unanimitatea niembrilor sectiunii ca sa pun In

desbatere acest proiect, fiind fat& pi D-1 Vernescu...
D-I G. Vernescu. Am cerut-o chiar eu.
D-1 D. Cariagdi. Cu atat mai bine dad]. ati cerut pi D- voastrA.
Ei bine, s'a Inceput cetirea acestui proiect ; sectiunea er& completA, pi
dupA ce s'a dat retire proiectului, s'a cerut Inceperea discutiei...
D-1 G. Vernescu. Nu se cetise nici expunerea de motive.
D-1 D. Cariagdi. Eu nu am obiceiu ea zic ceeace s'a fAcut; dacA aveti un
asemenea obiceiu, puteti sA credeti lesne ca pi altii fl fac...
D-1 G. Vernescu. Cer cuvantul.
D-1 D. Cariagdi. In acest interval, Domnilor, se aude chemAri In Camera;
D-1 Vernescu pi d-I Cantili s'au sculat pi au zis cA mergem In Camera; eu le-am
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
306
rAspuns: am inceput cu o lucrare oarecare, este bine sa, punem la vot luarea
In consideratiune; dar Dumnealor au zis cA nu pot sA mai stek pentrucA aunt
chemati in Camera si au si plecat. Majoritatea sectiunii insa a ramas sA lucreze
si a numit delegat pe D-1 Poenaru Bordea.
Voci. Care a demisionat astAzi.
D-1 D. Cariagdl. Acum D-1 Vernescu zice cA nu este conformA cu regula-
mentul aceastA procedare, pentruca indata ce este sedintA publick sectiunile

nu mai trebuie sA lucreze, ci urmeaza sA vie In Camera.
Ay IntrebA pe D-1 Vernescu, dad:, D-sa n'a lucrat niciodatA In sectiune
pe and era deschisA sedinta publicA...
D-1 G. Vernescu. Ori de cite on s'a urmat ask s'a cAlcat regulamentul.
D-1 D. Cariagdl. Asa dar, Domnilor, eu ca presedinte m'am supus intAiu
la votul majoritatii sectiunii, si at doilea am crezut cA urmez asa precum s'a
mai urmat si altA data.
Deaceea cred cA fait cuvant onor D-1 Vernescu mi-a fAcut o asemenea
gravA imputare ea am cAlcat regulamentul.
D-I G. Cantili. Domnilor deputati, in ceeace priveste legalitatea lucrArilor
sectiunii N, din care am onoare a face parte si eu, imi voiu permite sA contestez aceastA legalitate. Domnilor, fiats cum s'au urmat lucrurile: Am inceput sA cetim raportul; eram la expunerea de motive cand vine un usier sA
ne spunb. ca sA mergem in Camera. In privinta acestui incident, regulamentul
zice a se dA preferint,A lucrArilor din Adunare, astfel cA sectiunile trebuesc
ss cedeze sedintelor generale, sedintelor publice.
Onor D-1 presedinte al sectiunii noastre nu a fAcut aceasta conform cu
regulamentul, ci impreuna cu acei cari au rAmas au aclamat de delegat pe D-1
Poenaru Bordea, care a demisionat astAzi. Despre aceastA demisiune regulamentarul presedinte al sectiunii a N, trebuie sA alba cunostint,A, si sA invite
sectiunea la numirea unui alt delegat; dar nu a fAcut -o, si astfel a cAlcat regulamentul.
Acum rog pe Camera, fiindca e vorba de un proiect de o asa mare importanta, sA, binevoiascA a incuviinta tipArirea raportului, pentru ca sA avem si
timpul sit cugetam toti asupra acestei mAsuri care are sA facA o transformare
considerabilA asupra creditului tarii.
D-I Poenaru-Bordea. Domnilor deputati, data am cerut cuvAntul este ca
sA-mi permitA onor D-1 Cantili si D-1 Vernescu sA le fac oarecari mici rectificAri.
Este adevArat cA s'a luat In discutiune in prezenta D-lui Vernescu si a

D-Iui Cantili acest proiect de lege. IndatA ce s'a cetit expunerea de motive si
proiectul, pe care eu 1 -am cetit alAturi cu D-1 Vernescu, ni se spune cA In Camera
se face apelul nominal. Atunci s'a sculat D-1 Vernescu si alti deputati din
sectiune ca sA meargb. In Camera; proiectul ins& si expunerea de motive se
cetise deja.
Iata rectificarea ce vroiam sa fac.
D-1 G. Vernescu. Nu se citise.
D-1 Poenaru-Bordea. Poate cA n'ati bAgat de seamA, dar se cetise, si Indata dupA aceea am auzit cA se chemau deputatii in Camera. Atunci D-1 Vernescu si D -1 Cantili au zis cA nu mai pot stA in sectiune, si au plecat ; dar ceilalti membrii ai sectiunii au rAmas ca sa, continue desbaterea proiectului si sA
numeascA delegatul care am avut onoarea a fi eu. Daca, astAzi am demisionat
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELORIPOTECARE DIN 1877
307
este a D -1 Cantili si D-1 Vernescu, au zis ca am Post ales delegat tntr'un mod
ilegal, si deaceea ma contest& Eu le-am raspuns: yeti face toate obiectiunile
D-voastra, asupra proiectului, Inca pentru ca s nu in Camera In loc cu contestatiunea persoanei mele ca delegat, iata cil. 'mi dau demisia din aceasta, Insarcinare. Acesta a Yost motivul demisiei mele, ca s& scutesc timpul Camerii
cu contestatiunea ce va ave& sa se fact', asupra alegerii mele ca delegat.
Aceste vi be spun ca sit resping alegatiunea D-lui Statescu care zicea ca as
fi demisionat pentruca asa mi-a zis D-I Vernescu s& fac.
D-1 G. Vernescu. Am clou& cuvinte sa raspund d-lui Cariagdi, caruia cu
toti peril sal cei albi, se vede ca tot Ii circula un sange lute prin vine. Am constatat faptul si nu am constatat obiceiul, obiceiul poate
aveti D-voastra,
Ins& nu 1-am constatat, ci am zis ca se ajunsese cu cetirea aproape de sfarsitul
expunerii de motive fara, sa fi cetit proiectul.

Eu Bunt sigur de ceeace afirm, este o chestiune de memorie, poate c& ati
urmat cu cetirea, D-le Poenaru, dupa, ce am plecat noi, cad n'am obiceiul at
mte fusel asupra unui fapt pe care...
D-1 E. Statescu. 5i Papa se inseala. (Ilaritate).
D-1 G. Vernescu. Si Papa si D-I Statescu se inseala, dar nu asupra faptelor
care s'au petrecut ieri, unde sunt fapte materiale nu se Incape nici o Inselaciune.
Asa dar, Inca odata, refuz interpretarea data de D-1 Poenaru, fiindca d-sa
s'a gasit atins de cuvintele mele ca este ilegal ales, si pentru aceasta 9i-a dat
demisiunea. D-sa face& mai bine sa scuze alegerea D-sale, dar nu a scuzat-o.
Eu admit ca s'a cetit si expunerea de motive 131 proiectul de lege 9i era sa,
se inceapa discutiunea. Apoi chiar daca se cetesc nu se putea Incepe discutiunea
din momentul cand se deschisese sedinta publica gi am Post chemati In Adunare.
Credeti d- voastr& c& ne puteti rap' now), dreptul de a asisth In sectiune

la discutiunea unui proiect asa de important?
Mai mult dec&t atat: chiar D-voastra ati spus ea indata dupe ce am plecat
noi, ati zis ca ati sfarsit discutiunea si ati numit si pe delegat. Apoi asa se face
discutiunea In sectiuni?
In regulament se zice pozitiv ca se discuta proiectul In sectiuni articol
pe articol, si duplt ce se discuta se vede care este opiniunea majoritatii sectiunii,
se numeste delegat ca s& exprime acea opiniune In sanul comitetului. Ei bine,
flacutu-s'au toate acestea?
Eu nu ma plang de ceeace ati facut D-voastrb., ati admis proiectul pentruca
credeti ca este bun si nu aveti s& faceti nici o observatiune; dar este un singur
lucru de care ma plhng; mi-ati rapit dreptul care-I am dup& regulament ca

sift, discut cu D-voastrs In sectiuni, eu aveam dreptul s& discut si In sectiune
si aici In Fjedinta publica. In momentul cand se deschide sedinta publicb. fn
Camera trebuia s& ridicati sedinta in sectiune. Mi-ati zis ca de multe on se face
altfel. Apoi de chte on se face altfel de athtea on se ale& regulamentul.
D-1 Al. Sicleanu. Nu se face ase, 9i nu s'a facut.
D-1 G. Vernescu. Atunci cu at &t mai bine; dar iata cii vicepresedintele
Camerii a zis c& asa s'a facut.
rin urmare, pentruca eu tin s& discut un proiect 9i fn sectiune 9i fn ,Ca-
mera, deaceea zic c& s'a calcat regulamentul pentruca mi-ati rapit dreptul
de a discuta In sectiune acest proiect.
D-1 E. Statescu. Domnilor, se face mare caz pentru un mic lucru, si nu
www.dacoromanica.ro
308
C. I. BAICOIANU
vAd la ce rezultat practic dui:A regulament tinde toata aceasta discutiune.

Eu admit tot ce spune D-1 Vernescu, ca riguros just si exact ; dar credo dumnealui ch, cu aceasta se poate infirma, lucrarea celorlalte sectiuni, sau cb, 2 nu se
poate urma acum discutiunea asupra raportului comitetului delegatilor?

Eu nu cred c& dui:a regulament, atunci and vase sectiuni au lucrat In
regulA, au numit delegati In regulA, au facut si raportul, si numai pentru cuvantul c& membrii din o sectiune se ridica contestftnd numirea delegatilor
acelei sectiuni, nu cred a se poate infirma aces lucrare a tuturor sectiunilor
si ch Adunarea sA nu poatA lull In discutiune raportul.
VA rog dar sh luati raportul In discutiune si sA mergem inainte; sa nu mai
pierdem timpul In discutiuni zadarnice.
D-1 D. Giant. Domnule presedinte, v& rog si pe D-voastrtt si pe onor. Camera s& nu se InchidA discutiunea, pentru cuv&ntul c& voiu avea onoare sA vA
atilt ch importA, nu numai membrilor din sectiunea a patra s& discute intre
dumnealor acest proiect, dar c& import& intregii Adunari, modul cum se aduce raportul in discutiunea sa.
Apoi and prin regulament se zice c& fiecare sectiune are dreptul sh discute proiectele ce i se trimit si s& fie reprezentatA prin un delegat, si and se
constatA ca unii din membrii unei sectiuni, din imprejurAri legale, n'au putut
sh is parte la discutiune in sectiune si la numirea delegatului, and prin urmare
aceste formalitati cerute de regulament nu se lndeplinesc, atunci ma 'ntreb
ce importantA mai are discutiunea In sectiuni? Este un drept al Camerii ca
proiectele sA vin& inteun mod regulat inaintea ei ; ei bine, iata cA asupra acestui proiect In sectiunea a patra nu toti membrii acestei sectiuni au luat parte
la discutiune si la numirea delegatului. Aceasta ni se spune de niste membri
importanti ai acestei sectiuni, can ca deputati au dreptul s& spunk opiniunile
lor, si ne dovedesc a nu au putut lua parte in sectiune, fiinda s'a deschis sedints, si au fost chemati In Adunare, cAci e natural a nu puteau sA fie In doua
parti, trebuiau s& fie in Camera, si prin urmare sectiunea sit Inceteze lucrarea.
Sectiunea Ina a numit pe delegat si a privat astfel pe doi membri de dreptul
lor... (Intreruperi).
Eu nu fac parte din sectiunea aceasta, dar fac parte din aceasta CamerA
si cred ch acest raport e rau adus inaintea ei...
D-1 G. Chitu ministrul cultelor gl Instructiunii publice. Motiv de casare.
D-1 D. Ward. Daa am admits ca discutiunea In sectiuni n'are importantA,
atunci trebuie sA zicem ch nici numirea delegatilor n'are importanth.
S'a zis: chestiune de casare. Eu cred c& nu-i bine slt facem spirit in chestiuni
at &t de serioase. Negresit, Domnule ministru, and regulamentul aratA modul
cum trebuie sit se fac& o lucrare, si and nu se urmeazA acel mod, atunci ne-
gresit e chestiune de casare, pentrua nu s'a urmat dui:a regulament. Eu

cred dar c& nu e bine introdus acest raport inaintea onor. Camerii.
IatA de ce ne rug &m, domnilor, sA ne lasati sli spunem cuvintele noastre,
pe care, prin indulgenta D-lui presedinte, mi se pare ca le-am si spus. Voiam sh
arta c& e de interesul Camerii ca legea aceasta sa fie bine si regulat adusa fnaintea
ei, pentru a o putea lua in discutiune si vote astfel cum cere regulamentul.
D-1 I. C. Bratianu, pregedintele consillulul. Domnilor, n'am luat cuvantul
mai dinainte, pentru ca BA las pe onor. D-ni can stint In contra sail spun& opi-
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877
309
niunile lor, dupe care acum vad ca dumnealor ar vol ca acest proiect de lege
se fie trimis la calendele grece....
D-1 G. Vernescu. N'am cerut aceasta.
D-1 previdinte al consiliulul. Onor. d-1 Vernescu, a aratat inconvenientele
ce ar fi dace unele sectiuni ar lucra pe and Camera se afla In sedintlt publica,
si ca O. face mai mult efect, a: generalizat iucrul duandu-1 plina la absurd.
Apoi si eu am asistat la discutiunea acestei sectiuni si am vlszut ca, D-nii Cantili
$i Vernescu ar fi voit se se am&ne aceasta lege mai Inainte chiar de a intra in
discutiune si stiti ca discutiunea e la fine, cif" D-nii deputati voiesc sa piece,

D-nii senatori asemenea; gi Indata ce Dumnealor au auzit ch. pregedintele-i cheamb.
in Camera D-nii Vernescu si Cantili au si plecat din sectiune, des1 sectiunea

era gata s5, numeascil delegatul, $i cu toate invitarile mele de a asista la numirea delegatului, Dumnealor n'au volt sly stek Atunci membri ceilalti ai sectiunii s'au socotit In drept &I numeasca delegatul, precum Dumnealor s'a
socotit In drept sit piece.
Acum ce zic D-nii cari combat: apoi, ce fel? Dacil In sectiuni nu se discuttx
$i data nu toti membrii unei sectiuni iau parte la numirea delegatului, atunci
ce valoare mai are trimiterea unui proiect la sectiuni $i numirea delegatilor?
Dar oare nu s'a vilzut de multe on sectiuni si In chestiuni foarte importante,
eau pentruca cunostea materia destul de bine, sau pentruca se rezervau a

discuta In Camera, numind delegati Indattt ce se cetea numai proiectul $i filrit
nici o discutiune?
Aceasta se fritampla si In Camera Franceza, mai totdeauna sectiunile se
Intrunesc numai pentru a vedea majoritatea spre a se putea numl delegatul.
Noi facem altfel si suntem liberi sA, facem cum voim sgi, discutam. Prin urmare
nu este un vitiu de form& dee& sectiunea n'a discutat acest proiect asa, cum
voeste D-1 Vernescu. Apoi, ad In Camera undo se hotarasc chestiunile definitiv, n'am vAzut not de multe on eft, chiar cand unii deputati cred ca nu aunt
destul de luminati, Camera hotttraste altfel? Tot astfel $i aici, majoritatea sec-
tiunii s'a crezut destul de luminata si a numit delegatul.

D-1 Poenaru a zis ca, de oarece se ridica aceste contestatiuni, D-sa Isi da
demisia ca delegat. Dec& D-voastra, ati admite aceastil, procedure, atunci lath
ce s'ar puteb, Inampla: Inchipuiti-vk Domnilor ca un delegat al vreunei sectiuni
ostile unui proiect de lege oarecare, vine Inaintea Camerii cand ea is In discutiune acel proiect de lege, si c&nd ar fi ea tocmai Adunarea sr), hothrasch, acel
delegat ar zits: eu Imi dau demisia din comitetul delegatilor. Oare atunci Adu-
narea ar trebui sa fie nevoitti. a Inapoia la sectiuni acel proiect de lege $i a

cere alegerea unui alt delegat?
D-1 G. Vernescu. Dar In sectiunea aceasta nu era majoritate.
D-1 pre33dinte al consillului. Aceastil sectiune era ostiltt proiectului, si
D-voastrb, nu puteti pretinde ca o singurit sectiune a tine In loc pe toate celelalte si Intreaga Camera.
Din fericire in regimul parlamentar regula este ca majoritatea se boarase& si o singura sectiune nu formeaza majoritatea sectiunilor.
Acum voiu mai observa ceva. Inteleg dm& s'ar fi deschis Camera lnainte
si dm& s'ar fi dus presedintele sa theme sectiunea D-lui Vernescu ca O. vinil, in
Adunare, atunci ar fi avut dreptate D-1 Vernescu, dar proiectul era la ordinea
www.dacoromanica.ro
310
C. I. BAICOIANU
zilei In sectiuni, era lust in discutiune, delegatii au foot alegi, gi numai dupit
aceea vine pregedintele gi chiamA Qi pe aces sectiune In Camera.
Vocl. Ordinea zilei.
D-1 Cantili. Cel putin sA se tipareasca raportul gi proiectul de lege.
D-1 pregedInte al consiliulul. Domnule pregedinte, ora fiind inaintatil, nu
cred cli, mai putem urmA acum discutiunea gi de aceea v'ag rugA Qi eu Impreuna
cu D-1 Cantili ca pana maine ea se tipAreascA raportul gi proiectul de lege.
D-1 pregedInte. Se va tipArl.
$edinta din 12 Main 1877
D-1 vine-pregedinte. Acum trecem la discutiunea generalA a proiectului de
lege pentru emiterea biletelor ipotecare.
D-1 Gr. Vulturescu are cuvAntul.
D-1 Gr. Vulturescu. Domnilor deputati, sunt dator sA vA arat mai Intaiu
imprejurarile cari m'au silit sA vA prezint trite chestiune atat de mare un raport
atat de incomplet.
Discutiunea asupra acestui proiect de lege a tinut ion In comitetul delegatilor pAnA la cinci ore flu% un sfert, gi se cereA ca raportul sa. fie adus In Camera
tot ion inainte de ora cinci.
Degl In discutiunile urmate In s&nul comitetului am Post In minoritate

asupra c&torva puncte esentiale, majoritatea totug mi-a impus sarcina de raportor. M'am crezut dator sA mit supun vointei majoritatii, pentru ca sit nu mi
Be impute mie consecintele ce ar fi putut aveA neprezentarea proiectului In
Camera la timp.
AfirmAndumi -se cA se descompleteaza Camera dacA nu se is proiectul de
lege de indata In desbatere, am Post nevoit ca In loc de un raport detaliat gi
continand desvoltArile ce reclamA o chestiune atat de importantA, sit tneheiu
numai un fel de proces-verbal constatator de modificArile aduse proiectului de
lege de cAtre comitetul delegatilor.
M'am sacrificat pe mine numai ca sA fie sesizata Camera la timpul cerut
cu rezolvarea unei chestiuni din cele mai insemnate din punctul de vedere economic gi financiar.
Stiti, Domnilor deputati, a neajunsurile noastre economics dateaza de
mai mult timp gi s'au mai agravat prin critica situatiune In care ne aflam ;
gtiti cA resursele Statului, cari dejA erau insuficiente pentru satisfacerea trebuin-
telor publice, s'au Imputinat acum inteun mod simtitor din cauza razboiului
ce a izbucnit.
Particularii gi Statul se gAsesc trite stramtorare baneasca nepomenita.
Numerarul devine din ce In ce mai rar ; parte dinteinsul a trecut granita gi parte
s'a ascuns de frica razboiului. Tranzactiunile dintre particulari se fac cu anevointa
din cauza raritatii agentului de schimb, gi cheltuelile impuse Statului gi 'nitrite
de nevoile timpului n'au din ce se acoperl, cAci fncasarile se fac cu greutate gi
pe jumAtate.
,
AceastA stare de lucruri nu poate dainul MI% un enorm prejudiciu at&t

pentru mersul afacerilor publice, cat gi pentru mersul afacerilor private.
Trebuie gAsit un remediu la acest rAu care se agraveazA din ce In ce mai mult.
De am fi In timpuri normale, am cousili . cea mai strict& economie In chel-
www.dacoromanica.ro
311
tueli. Dar se poate oare vorbl astazi de reduceri, cand gravels evenimente
politico ce s'au desfasurat linprejurul nostru gi mentinerea demnitatii noastre
nationale no impun fntretinerea pe picior de rtzboiu a unei armate numeroase,
gi ne reclarna cele mai marl sacrificii?
Dacca am vedea ea contribuabilii sunt In stare a suporta sarcini mai grele,
am zice sa se mareasca, impozitele ; dar ar fi absurd sit cerem mai mult dela cei
ce nu pot da mai putin. Impozitele cite sunt au ajuns sa se perceapa pe jumatate,
de uncle au sa se Incaseze ele cand s'ar mai sport?
In aceste Imprejurari dificile n'am putee, recurge decat la sacrificiul unui
Imprumut oricat de oneros ; dar a trimite astazi pe guvern st fact un fmprumut,
este a-i declare ca nu voim sa-i dam nimic. N'am batut In zadar la toate wile?
N'a ispitit el Indestul, fart nici un succes, atilt capitalurile din tarn cat gi din
strainatate?
Suntem nevoiti at renuntam la ideia de un Imprumut voluntar. Capitalurile
sunt sfiicioase ; multul, putinul numerar ce eta ascuns In Cara, trebuie sfortat ca
sa, iasa, la lumina. In cazuri extreme, masuri extreme. Proiectul de lege al guvernului nu este decat o masura extrema, un Imprumut fortat.
Pentru 30.000.000 lei de care are acum trebuinta, gi pe cari el nu poate
sa gi-i procure nici din sporirea impozitelor, nisi dintr'un fmprumut voluntar,
emite nigte bilete ipotecare de aceeag cifra garantandu-le In proprietati ale Statului, de o Indoita valoare. Aceste bilete le impune ca moneta legal& creditorilor
Statului obligand gi pe Stat a le priml tot astfel. Plata for nu are at se fact cleat
prin vanzarea imobilelor ipotecate ; caci se stipuleaza obligatiunea pentru guvern de a vinde In termen de 5 ani proprietati de ale Statului pans la concurenta
sumei do 30.000.000 lei, gi pretul sa, nu-1 primeasca decat In bilete ipotecare.
Aceste bilete ipotecare nu sunt astfel decat mobilizarea proprietatilor

Statului pentru o valoare de 30.000.000, deaceea ele au caracterul gi unui fmprumut, deoarece realizarea, ca sa zic asa, a adevaratei valori nu se face decat
treptat In 5 ani, f}i au gi caracterul de o adevaratil, moneta, caci ele, reprezentand
fiecare cate o particica din imobilele cu cari sunt garantate, Bunt o valoare care
poate servi de termen de comparatiune Intro alto valori.
Dar valoarea for intrinseca nefiind stabilita Intr'un mod pozitiv, ele neaparat
o sa, sufere oarecari deprecieri cari au ea mitt In sarcina purta,torilor lor ; de acl
va nagte inechitatea care are sa izbeasca pe acei cari vor fi silita sa le primeasca
al pari, suta In suta.
Cand frisa este vorba de o masura extrema, nu se poate Intelege In acelag
timp gi masura cea mai dreapta.
Dace majoritatea comitetului delegatilor a lust In considerare proiectul
de lege, a fost numai pentruca a dobandit convingerea ca masura propusa de
guvern se impune tarii ca o fatal& necesitate.
Prin amendamentele propuse fn sanul comitetului not credem ca rigoarea
acestei legi se mai Indulceste.
Aga, In proiectul guvernului biletele ipotecare se impun ca, moneta, legal&
numai creditorilor Statului gi acegtia nu pot sa se desfaca de aceasta moneta
decat numai In cassa Statului prin plata de impozite sau arenzi, sau prin cumparatoare de mo0i ; tot ce va trece peste fndeplinirea acestor trebuinte creditorii
Statului vor fi datori a-I tine Inchis, fart ca sa le poata servl la vreun uz gi fara
ca ei stt beneficieze de col mai mic procent.
www.dacoromanica.ro
20
312
C. I. BAICOIANU
Pe ei singuri dar cade greutatea acestei nedrepati. Minoritatea comitetului

delegatilor a crezut ca. aceasta nedreptate o sts dispar& In parte, dandu-se curs
fortat acestor bilete ipotecare nu numai pentru casele publi ce, dar si in toate
tranzactiunile ; caci, dell va fi o pierdere la aceste bilete, aceasta pierdere Insa,
Impartindu-se Intro mai multi prin o mai mare circulatiune, o sA devie mai putin
simtitoare, deaceea s'a propus stergerea cuvintelor t de toate cassele publice *
si lnlocuirea for cu cuvintele t $i obligatorie o.
In ce priveste garantia afectat& la plata acestor bilete, dell in proiect se
spune ca. ele sunt asigurate Intr'o ipotec& de Indoit& valoare, nu se specific& Ins&
bunurile Statului cari sunt ipotecate, astf el ca, in asemenea conditiuni, ipoteca
nu poate fi reala.
Preocupat& de o garantie mai eficace, majoritatea comitetului, printr'un
amendament adus legit, nu numai ca. ()Nig& pe Stat a evalua si a public& printr'un
tablou imobilele ce voeste s angajeze, dar Inc&-i impune Indatorirea de a nu

smite biletele ipotecare deca.t in proportiune de o jumatate din valoarea Imobilelor evaluate si publicate.
Cu modul acesta credem ca publicul va fi Indestul de asigurat ca. biletele
puss In circulatiune sunt In adevar garantate printr'o real& ipotec& de o indoita
valoare.
S'a adaugat $i o sanctiune penal& pentru a asigura marginea emiterii acestor
bilete, decretandu-se cele mai aspre pedepse pentru cei Insarcinati cu controlarea,
verificarea si emiterea lor, and ei ar abuza $i ar scoate un numar mai mare

de bilete.
Astfel amendat, proiectul de lege pentru crearea biletelor ipotecare, se

supune la desbaterea $i aprobarea D- voastrA.
Criticele aduse pan& acum acestui proiect de lege n'au fost formulate Intr'un
mod sistematic ; deaceea Imi rezery dreptul a raspunde la dansele atunci cand
voiu vedea a se precizeaz& mai bine atacurile Indreptate contra acestei masuri
pe care, Inc& odata o repet, o fatal& necesitate o impune guvernului.
D-1 C. Gracliteanu. In toti timpii $i mai la toate natiunile, guvernele cari
s'au aflat In stramtorari, cum ne aflam noi asthzi, au recurs la acest mijloc care
ni se propune prin acest proiect de lege. Mai Intaiu aceasta resurs& se crew prin
o alterare a monetei: de exemplu, In loc de un aliagiu de zece la suta anima.,
s'a fAcut de 20 $i 30 la suta.; si cand lucrurile au mere si mai departe, and arbitrariul a fost mai mare, s'a Indoit cursul pieselor de argint. Aceasta era o resurs&
totdeauna dezastruoasa $i fatalk Mai tarziu s'a gasit in China un alt mijloc si
mai eficace, dar care de toti economistii s'a numit: ultimul grad de alteratiune
al monetei. Acest mijloc este hartia-moneta. Sistema aceasta Intotdeauna a

avut rezultatele cele mai funeste, sub orice forma s'a prezentat. Hartia-moneta
este o copie servil& a asignatelor franceze. Franta se gasia in urma revolutiunii
dela 1789, proprietara, pe bunurile clerului si ale emigratilor. Pe temeiul acestor
bunuri a emir mai Intaiu acele bilete cari se numeau papiers municipaux, tli se
luase dispozitiune ca comunele sa puna, In posesiune de acele bunuri pe detentorii
acestor hartii. Ei bine, cu toata, aceasta garantie, stiti undo au ajuns ele, la cea
mai mare depreciere. SA nu ne facem iluziune c& noi vom fi In stare sa. evitam
pericolele pe cari celelalte cari nu le-au putut evita cand au recurs la aceasta
sistema; sit nu credem ca aceea ce s'a Intamplat in Franta, In Austria, In Rusia,
ri chiar In Englitera, nu se va intampla si la noi, si c& noi vom sti sA ne mentinem
www.dacoromanica.ro
313
pentru totdeauna In marginea ce ne impunem astazi. Nu, Domnilor; caci va

aduceti aminte ca, a Yost deajuns sa Inscriem numai 300.000 franci ca procente
la datoria flotanta, pentru ca pe nesimtite ei In foarte scurt timp sa ne trezim

cu o datorie flotant5, de 70 milioane !
Domnilor, aceasta hartie-moneta nu este altceva decat un impozit, gi un
impozit nedrept, pentruc5, el nu cade deopotriva pe toti cetatenii. Un impozit,
oricat de mare, and se imparte In mod just, nu reclam5, nimeni In contra lui.
Dar aceasta hartie-rnoneta, v& voiu dovedl nu este altceva decat nu impozit care
lovegte numai pe unii din contribuabili, fare ca eel putin s profite Statul cu ceva.
Ha,rtia-moneta nu este altceva decat un semn de schimb. Cand acest semn
de schimb e perfect, nimic nu poate fi mai bun pentru fnlesnirea tranzactiunilor,
pentruca are superioritate asupra aurului, fiind mai transportabil. Deaceea, sa
nu confundam hartia-moneta cu moneta-hartie. Moneta-hartie e una din inventiunile cele mari ale societatilor moderne ei a permis a se reduce dobtinzile
ei a se ajunge la stabilirea unei circulatiuni atat de admirabile, aea cum o vedeti
azi. Ins& etiti d-voastra, care e singura diferent5. Intro aceste doua monete? Este
ca aceasta din urma se poate transforms. imediat In aur gi ajunge un semn de
schimb perfect, indestuland la toate trebuintele omului ; pe cand hartia-moneta
e un semn de schimb care nu poate servl decal la o mica parte din schimburi, prin urmare e un instrument imperfect. Serveete numai la schimburi cu
guvernul, schimburi cari Bunt foarte mici, din cauza ca un cetatean are noun
nevoi particulare ei numai una cu guvernul. La noi, pentru pain, carne i
pentru tot ce ne trebuie zilnic vom aver trebuinta de bani ; hartia nu ne va
Beryl dead dare guvern...
0 voce. La bacanie vom da hartie.
D-1 C. Gradifteanu. Bacanul care cumpar5, cafeaua ei zah5,rul cu aur, va
ridica pretul acestor obiecte i prin urmare va reduce valoarea hartiei DO, incat
el schimband-o cu aurul trebuincios sh, nu fie in paguba. Prin urmare, vedeti Ca
acest semn de schimb nu poate satisface decat un serviciu foarte marginit, mai
ales va Beryl in relatiunile noastre cu guvernul, ei numai atilt. Si chiar guvernul
va fi foarte fericit cand vom yen' noi cu aur sa-i platim, caci cel putin pentru
jumatate din buget guvernul are nevoie de aur pentru plata datoriilor sale In
strainatate. Vedeti, Domnilor, c& exportatiunea la noi e foarte slab5,, ei afacerile
noastre reclama mereu exportatiunea aurului. Prin urmare, lipsind aurul, vedeti
ce deosebire are sa fie Intre cursul hartiei-monete ei aur. Aeadar, fiindca monetahartie nu putem face azi, din nenorocire, degl aceasta ar fi o binefacere pentru
tare noastra, vedeti ce s'ar intampla: ar fi un impozit zdrobitor ei inechitabil.
Oamenii, de buns credinta, ne-au dat bani In moneta sunatoare, iar noi le darn
o valoare care poate aver o scadere ce ar merge chiar pan& la 50 la sut5,. Prin
urmare nu e acesta un impozit slit, o spoliatiune catre acei cari au dat Statului
bani sun5,tori? Ei bine, ce se va intampla? Aceeti oameni de nevoie vor priml
hartia, vor pierde o mare parte din capitalurile for incredintate cu buna credinta
Statului roman; ei se vor ruina, of prin aceasta se va zdruncinr pe viitor &lane
creditul Statului nostru oi ne vor trebul poate secole pentru a rearidica acest
credit. Aceeti oameni vor cauta sa revanda hartiile la arendaei sau la altii cari
vor aveA de facut plati catre guvern, ei hartiile se vor intoarce guvernului. Ei
bine, intreb: a profitat atunci guvernul dela acest impozit nedrept? Nu, Dom -
nilor; caci guvernul va fi silit, chiar de azi, admit5.nd ipoteza cea mai bunk
www.dacoromanica.ro
20
314
C. I. BAICOIANU
cA ne vom marginl numai Ia aceastA emisiune si cA se va execute. legea textual,

ceeace e lucru rar Ia noi, guvernul, ce are se, face.? Are sA swath mosii In vAnzare
si acele bilete cari au trecut prin uzure. vor vent Inapoi Ia case Statului pe
Intreaga for valoare ; astfel bleat Intelegeti D-voastra. cA vor pAgubl si particularii
si Statul, si nu vor castiga cleat cativa uzurari.

Dar s'a zis cA In aceasta mAsurii au recurs si alto State. Ei bine si Franta, si
Austria, si Rusia, $i oricare alto State au recurs la acest mijloc, toate n'au ajuns
dec&t la rezultate dezastruoase. Austria si Rusia, cari au moneta de h&rtie,
au Infiintat institute de credit care platesc acele bilete, astfel Inat poporul s'a
deprins a avee, credintA In aceste bilete, cad on de ate on a batut la usa acelor
institute de credit Ii s'a dat bani. Dar la noi, Domnilor, unde Statul nu are aur
deajuns nici pentru trebuintele sale de toata ziva, si unde asemenea institute
de credit nu aunt Infiintate, cum vor putea comerciantii se. is aur pentru dansele
c &nd le va trebul? Totdeauna vor dobAndl aur pentru ele lasAndu-le pe o valoare
foarte mica.
late., Domnilor, pe scurt argumentele can sunt foarte Intemeiate pentru
temerea cea mare ce am In contra acestei sisteme judecatA si osandita de twit&
lumea. Am fji eu ateva cArti de economie politia $i am lust gi de pe la altii, si
pot sit va fncredintez a n'am gAsit nici un autor care se. preconizeze aceasta.
sistema.
Cu toate acestea eu apreciez greutatile situatiunii $i pot se. va Incredintez
ca recunosc trista pozitiune a d-lui ministru, care este Impins la acest act de o
dui% necesitate. Credo Inse. D-1 ministru a aceasta necesitate se va Indeplini
cu at &t? Ei ! Domnilor, peste catva timp, and ne vom fntrunl iarAsi, vom vedea
c6. necesitatea va fi si mai mare, mai cu seam& In situatiunea de rezboi In care
ne gAsim. Si apoi, fntotdeauna necesitatile sunt can au adus asemenea acte
fatale, si tot necesitatile va vor Impinge pan& In fine cum au Impins pe Franta
$i pe alte State de au ajuns la dezastre. Vedeti pe Turcia, care, dupe. ce a uzat
de toate mijloacele, a introdus hartia moneta numita caimele. Apoi stiti d- voastr&
care este rezultatul acestor caimele? Este pretutindeni criza si foametea, pentrua
brutarii care cumpArau graul depe corabii cu aur, vindeau painea pe caimele, si
apoi cand s'au dus sA, cumpere grau cu caimele, comerciaatii i-au refuzat. Atunci
s'au Inchis toate brutariile, si astfel s'a produs foamete. Dar se zice ca la noi va
aye& curs fortat. Apoi, Domnilor, and va ajunge treaba ca prin snit se. se Yea
toate relatiunile comerciale, dezordinea va fi tot atilt de mare ; pentruca acolo
unde nu este libertate In comert producAtorii Incep a abandon& productiunile,
si atunci societAtile ajung desigur la desfiintarea productiunii nationale. Eu dar
vb. conjur se. nu admiteti acest mijloc ; si se. ma creed& D-1 ministru de finante
cA acest pas fritAiu facut va fi o grea sarcina asupra D-sale, si oricat va regreta-o
In urma, ea nu se va Lilt& niciodatA.
Astept sA and argumentele contrarii, si dace. onor. majoritate va binevol

a-mi mai acorda, cuvantul, fmi rezery a be repute, pe toate, fiindca Bunt oarecum
pregatit In aceasta materie.

D-1 V. Maniu. Domnilor, eu nu Bunt dill acele persoane competinte la care
onor. D-I GrAdisteanu a Mout aluziune si nici nu am pretentiunea a voiu putea
sit ma ridic la Inaltimea astepterilor D-sale. Cu toate acestea, chemat a ma pronunt,a si eu asupra acestei chestiuni, in de a mea datorie de a-mi Etat& vederile
In aceastA materie importanta.
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE PARLAMENTARE LA LE GEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877
316
Recunosc c& ingrijirile cari se manifest& din toate partile sunt foarte legitime; cu atat mai legitime la noi, cu cat experienta zilnica, asa zicand, ne-a
fAcut s& vedem CA legile cele mai bine intentionate au sfarsit prin a aduce ealamitati asupra tarii. Cu toate acestea, cred CA, dacil, nu vom vol BA ne amagim
pe noi insine prin a ne face iluziuni prea mari In privinta bunelor sau relelor
efecte la cari s'ar fi putut cineva astepta dupa mine ar trebul s6, inlaturam dela
noi once preventiune in contra acestui sistem de moneta-hartie sau hilrtiemoneta.
D-1
D-1
G. Cantilli: Hartia-moneta nu este tot una cu moneta-hartie.

V. Maniu. $tiu, Domnule Cantilli, a este o deosebire, o cunosc ; si dacA
voiti sA ne coboram pana Ia secolul XIII, v'as putea spune despre Cingis-Kan
si de altii cari au fault primul pas ca sa, inlature dificultatile de schimb din
timpii sai. Cunoasteti admiratiunea ce a provocat la patriciul venetian Marco
Polo aced novatiune intampinata in s6,nul Tartariei. Asadar yeti binevol a crede
ca cunosc qi sorgintea si origina acestui sistem financiar.
Acum, Domnilor, sa vedem ce este real, ce este pozitiv in aceasta operatiune.
Domnilor, dad,, opozitiunea tine cont numai de temeri si de ingrijiri, apoi,
oricitt de legitim ar fi scrupulul ei, trebuie neaparat sa tins si ea cont de imprejurarile nenorocite In cari ne gasim. Duni lex, sed lex. Ceeace mA face s6. zic c6.
nu impartasesc opiniunea d-lui Vulturescu, vAzand in acest sistem un bine; din
contra el este, dupa mine, un rAu. Numai bunt), nu poate fi astfel de operatiune ;
dar este un rAu pe care nu-1 putem InlAturA !Ara a-1 inlocul cu ceva mai expedient.
D-1 D. I. Ghica. Un rAu necesar.
D-1 V. Maniu. Are dreptate D-1 Ghica. In adevar, domnilor, este o dur6.
necesitate. Statele cari au abuzat de acest sistem fiduciar au Indurat cele mai
marl calamitati intocmai dupA cum le-a descris D-1 C. Gradisteanu; dar nu
trebuie ea mergem numai Ia teorii, cAci de multe on teoriile nu se potrivesc cu
experienta gi cu situatiunile. SA consultAm experienta noastrA gi sA luAm argumentatiuni dela dans& Ei bine, dacA vom cauta ceeace s'a petrecut in decursul
acestei jumatati de secol...

0 voce. Vom da peste caimelele turcesti. (Ilaritate).
D-1 V. Maniu. Ei, Domnilor, caimelele turcesti Bunt condamnate, pentrucA
sunt asignate turcesti si pentrucA Turcii nu le plAtesc, neavand de unde.
Ati zis cA urmArile acestui sistem vor aveA de elect neaparat si imediat
foametea. VA amagiti1 Imi place a credo cum cA prisma D-voastrA vA inseala:
scumpetea, tot scumpete va fi in lips& de monetA, fie sunAtoare, fie conventionalA
si fiduciarA. Scumpetea $i foametea depind cu totul de alto circumstante.
Nu admit comparatiune Intro hartia propusA prin proiectul de rata $i intro
asignatele din 1791, cAci nu existA cea mai mica analogie intre situatiuni. Adesea
Statele mari chiar nu numai c6. sunt silite, de carte imprejurari, a se Beryl cu
asemenea mijloace de schimb, fie In lips& de metal, fie In lipsA de monetA fiduciarA,
dar de multe ori, in circumstante analoage cu ale noastre, sunt tinute a introduce
acest sistem pentru a inlesra operatiunile de schimb si In acelas timp a mentine
cat se poate mai mutt metalul in casele publice. Sunt chiar nevoite la aceasta,
cAci stiinta economics, despre care d-voastra faceti atata sgomot, le conduce
la aceste precepts economice. (Intreruperi).
Domnilor, la 1848,
vA spun aceasta din o experienta fAcutA de mine,
la 1848, Ungaria gasindu-se in revolutiune Qi in absolutA lipsA de metal, de
www.dacoromanica.ro
316
C. I. BAICOIANU
mijloacele schimbului tsi de domenii, cad averile bisericesti nu s'au secularizat,

a emis dont). Bute milioane fiorini In hartie de 2, 5, 10, 50 si de 100 fiorini. In cele
din urma, zorind-o inexorabila trebuinta si timpul, n'a mai putut confections
hartii mici, de unul si de doi fiorini; cad armele rebeliunii erau puse pe goana;
In acele supreme nevoi, zic, numai foamete n'a fost In Ungaria si In Banat; din
contra, era, bogatie, del lumea se servia cum putea cu aced moneth depreciate.
Cetatenii pastrau aurul si argintul pentru alte zile. Este prea adevarat ca In
caderea armelor rebeliunii maghiare, toate acele bancnote asignate s'au ars.
Mosul meu a pierdut 100.000 fiorini...
Vool. Noi nu voim sa pierdem astfel. V. foarte multumim de sistemul
D-voastra.
D-1 V. Maniu. Dati-mi voie, Domnilor; va rog sa nu vii, pripiti. Voiam sa
aduc acest exemplu, ca O. va. arat cat de departe este patriotismul D-voastra,
de care faceti atata parade, dar care nu inspira nici macar curajul acela ce 1-a
avut un popor care se lupta pentru existenta sa, si care stia ca are sa piardil
tot ce i s'a dat.

Noi nu suntem In rebeliune ; n'avem razboi civil, pentru ca hartia noastra
&I aiba soarta asignatelor maghiare. D-voastra, veniti cu utopii din acele carti
cari, In viata noastra practica, In situatiunea noastra, in timpii nostri, n'au

valoarea ce li se atribuie; veniti sa aduceti arguments pentru Inlaturarea unui
sistem care are toate garantiile, avand de bath o avere incontestabila, si un
termen limitat pentru retragerea for din circulatiune, and au sa, fie despagubiti
posesorii acestor bilete pans la o centime. (Intreruperi).
Apoi un om eminent ca D-nul Cantilli, care In curs de 10 ani a putut sa
adune un capital de 30.000 galbeni, va poate spune In bun& constiinta ca nu este
pericol a se admits acest proiect de lege ; c&nd In 10 ani, se aduna o avere de
30.000 galbeni, neap/wet, prin munclt este mai mult dead o probe concludenta
ca Inteo asemenea Cara nu se poate condamna o asemenea operatiune.
D-1 G. Cantilli. Da de unde stii ca am 30.000 galbeni? I-ai numarat D-ta?
D-1 V. Maniu. Domnilor, nu este nici o tarn pe lume unde sa se fi introdus
acest mijloc de schimb, avand de rezultat acele dezastre hidoase despre care
ne-a vorbit D-1 Gradisteanu.
Nu sistemul In sine poate sli, aduca calamitati, ci manuirea lui; se cere o
solicitudine proprie pentru ca un asemenea sistem sa nu iasti din marginile sale:
el, restrans Inteun cerc masurat, fiti siguri ea nu va avett consecinte ruinatoare
pentru societate garantiile luate In bunurile Statului, vor tnlatura chiar si posibilitatea unui dezastru.
Nu trebuie dar, Domnilor, sa aveti nici o Ingrijire pentruca nu exists reale
pericole In sistemul propus.
Ceeace pe mine ma face sa ma Ingrijesc, este vanzarea proprietatilor Statului In aceste momente, un punct care merita toath serioasa atentiune, punct
pe care 1-a atins onor. D-1 Gradisteanu. Nu voiesc sa vad proprietatile Statului
desfacute mai ales In acesti timpi grei. (Intreruperi). Dati-mi voie; mai bine
prefer a se lua prin legea de feta dispozitiuni pentru retragerea acestor bilete,
In curs de mai multi ani, de exemplu, 20 sau 15 ani, regulandu-se retragerea
succesiva din circulatiune, si afectandu-se spre acest scop veniturile a unei
parti din bunurile Statului, astfel, gradat pe fiecare an, sa se afecteze cb,te
1.500.000 pentru rascumpararea acestor bilete.
www.dacoromanica.ro
317
AceastA modificatiune va putea face ins& obiectul unui amendament ; cu

acest mod se va putea evita orice pericol qi InlAtura orice temere.
Pentru aceste cuvinte cred CA putem vote, luarea In consideratiune a proiectului de lege.
D-1 Em. Protopopescu-Pake. Domnilor, nu voiu urma pe onor. D-I Maniu
In zisele D-sale, mai ales In ceeace priveste cartile. D-sa se plAnge In contra
autorilor de economie politica i ar dorl. BA vada toate uvragiile aruncate in foc.
Intelegetd prea bine c& nu asi putea combate acest proiect de lege, urmArind pe
D-1 Maniu ; eu din contra ma voiu sill a fi foarte consecinte cu datele stlintei.
.Si nu pot face altfel, pentruca exemple pipaite ni s'au dat de toate natiunile
cate au profitat de suferintele altora, cum este de exemplu Belgia, care a profitat
atata de mult nu numai de toate neajunsurile prin cari a trecut Franta, dar
$i de toate preceptele economice, fricat ea pi-a restabilit finantele pi a adus prosperitatea, pe care cu totii dorim BA o aiba ei tara noastra.
Cat& dar sA urmam acele principii pe cari le-au erijat marii autori cari s'au
ocupat cu dinadinsul de economia politicA, f}i sti nu ne departam de ele cad

dezastrul ni se infAtipeaza imediat inaintea ochilor, chip& cum ni-1 prezintA
chiar istoria diferitelor operatiuni financiare,- prin cari au trecut diferitele populatiuni.
Dace vom consult& istoria financiara a Frantei, gasim pe Law, acel faimos
jucator de carti, numit In 1720 controlor general de finante in locul lui d'Argenson, expunAnd Franta la un dezastru Ingrozitor, numai pentrucA banca
lui particular& numita banca generalb fu transformata in bane& regale, ei
hartia obligatorie devenl moneta prin excelenta. Doi ani de experienta Nat
destul pentru ca sistema acestui aventurier sA fie condamnata de parlamentul
Frantei $i sa atraga indignatiunea publics.
Toti bancherii din strada Quin-Campoix, cu toate acele operatiuni colosale
facute in anul 1718, cand Law deschisese banca lui pi emise acele h&rtii cunoscute
de toata lumea, dupe ce pro Mara catva timp din agiotagiu, vazura sansa schimbandu-se: hartlile se depreciara, si marele financiar, pentru care se propusese
a i se inAlta o statuie, fu nevoit sa parAseasca Franta.
Un al doilea exemplu gAsim tbt fn istoria financiath a Frantei, este crearea
apt numitelor asign ate, la inceput numite hdrtii municipale, cum numim noi azi
htirtie ipotecara, soiu de hartie garantatA tot cu domenii ale Statului, dar cari,
create fiind la 1790 pentru 400 milioane, la Septemvrie 1792, intrecura suma
de dou& miliarde papte Bute milioane, gi apoi cinci miliarde, depreciindu-se pAnA,
la demonetizare.
SA profitAm dar de exemplul lui Law pi de experienta asignatelor gi sa nu
invitam pe acei aventurieri cari cred ca pot sit facA sA nasca ceva din nimic.
Nu se poate crew valori acolo undo nu Bunt valori ; nu putem face sa exists credit,
acolo unde nu exist& credit. Putem noi impune creditorilor Statului confienta
In hartia sa, cand particularii o pot refuza?
Fereasca Dumnezeu! ni se va zice: suntem in circumstance grave; nu putem
face fatA trebuintelor cleat numai decretand curs fortat pentru oarecari Mirth,
cari reprezintA, ape. zicand, o valoare oarecare; da, aceasta este adevarat. Dar
nu este mai putin adevitrat eh inainte de a ajunge acolo, suntem datori sa facem
tot posibilul, $i dacA este cu putintA se riscam chiar de a suferl, cleat BA cadem
In nenorocirea nenorocirilor, intr'un dezastru sigur.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
318
Pentru moment, h&rtia moneta va fi un paliativ, o Induleire a suferintelor ;
ea chiar va aduce profit bancherilor, cari, nu ma Indoiesc, ca cu placere vor

priml aceste h &rtii moneta ; dar va. asigur, Domnilor, ca nu va trece doult luni
dela emisiunea ei, cursul va scadea 5i va ajunge poate chiar la demonetizare.
Aceasta s'a intamplat nu numai In Franta, dar $i In Statele-Unite, in Rusia,
uncle scazamb.ntul a mers pane la 400 pentru sutil, In Austria pans. la 1200
pentru suta.
Ei bine, de ce not sa nu Inlaturam acest pericol, aceasta perturbare economics.
Se sustine ca flind fixat termenul de cinci ani, In care guvernul va realize

convertirea hartiei-monete, pericolul nu e mare, h&rtia e garantat $i se va plan
In termenul dat.
Foarte bine, dar dm& In termenul de cinci ani guvernul nu va gasi momentul
oportun pentru vinderea acestor proprietati, atunci neaparat ca, se va preschimba.
termenul de plata gi se va prevedea In lot de cinci ani zece, poate chiar douazeci
sau 5aizeci ani. $i data nu s'ar prelungl termenul, care e mijlocul ce se ofera.
detentorilor pentru realizarea gajului ce as confers?
Domnilor, toate Virile cari au Incercat cu acest sistem, nu s'au putut steps
de dansul decat dupe 60 ani, unele dupe 100 gi multe dupe 300 ani, exemplu:
Rusia, Suedia 5i Danemarca, Austria dela razboiul de '7 ani pant). azi. Sfar5itul
pretutindeni n'a fost decat convertirea acestei hartii de Stat In bilete de Banca,
de unde crearea institutiunilor de Banca privilegiate, cari numai ca atari s'au
insarcinat cu retragerea din circulatiune a acestor hartii. Domnilor, dezastrul
va fi sigur, pentru cuvantul ca h&rtia moneta In cursul ei va varii. zi cu zi, 5i
pierderea va fi mai mare sau mai mica In raport cu operatiile ce se vor face.
Fac abstractiune de cazul and guvernul va gas1 de trebuinta a o sport, dezastrul
atunci nu las& nici cea mai mica Indoiala, deprecierea va fi sigura. Cativa
bancheri care vor dicta cursul acestor hartii, de unde acei cari se vor cults cu
100 lei In buzunar, se vor scula cu 80 sau chiar cu 50. Prin urmare perturbatiune
pentru tooth lumea.
Dar neaparat ca nu vom avea numai acest inconvenient, pentruca se va mai
regula cursul acestor hartii E}i dupe platile ce unii comercianti marl 5i chiar
Statul va avea sti. Mc& In strainatate. Intr'un asemenea caz so va canto. pe piata
noastra our drept hartie, agiotagiul va fi In elementele lui 5i panica se va raspandi
imediat, cari de sigur cursul acestor hartii va scadea.
Hartia-moneta este buns., Domnilor, c&nd ea este emisa In oarecari conditiuni
anume determinate de kl t i in t a economics; and exist& institutiuni de banca,
cari dispun, cari au In casa valori metalice, cari Intr'un moment dat poate slt
raspunda cerintelor monetare cari s'ar prezente.; atunci, h&rtia acelei blinci
va avea neaparat curs pe Oat& chiar fara ordin de a fi primita obligatoriu.
Purtatorii de asemenea efecte, numite monete de hartie, iar nu hartiemoneta n'au dealt ea se adreseze la ghi5eu, pentru a-5i primi echivalentul In
moneta. sunatoare. Dar o hartie In conditiunile celor care ni se propune, care
n'are nici un ghi5eu, unde cineva sa se poata. prezenta, nu 5tiu dm& se va
bucura de vreun credit oarecare. Age. fiind, este natural ca o asemenea hartie di
nu valoreze decat poate pe jumatate, sau $i mai putin. Astazi Imprumutul domenial sta. cu 70 la Butt', 5i acest Imprumut 5titi este garantat cu mo5iile Statului
libere de orice sarcina ; gi Inca. aceste bunuri domeniale poarta 5i o dobS.nda de
www.dacoromanica.ro
319
8 la sutA, avAnd pi avantajul de a fi primite drept bani fn num&ratoare la toate

cassele publice, dupes ce ele a iesit la sorti, sau a scazut cupoanele lor.
Ganditi-v& acum ce are s& se intAmple cu hartiile cari nu sunt create In
conditiunile avantajoase, In cari s'au creat bonurile domeniale. Trebuie, Dom nilor, sa ne gandim mai matur pi la acei functionari cari vor fi nevoiti a vinde
suta de lei In hartie-moneta numai pentru 60 lei sau 50 lei. S& ne aducem aminte
c& deja le-am taiat din utilul si necesarul, reducand salariile for Ia cea mai simpl&
expresiune, s& ne aducem aminte ca In fine le-am aplicat pi o patent& de 5 Ia
But& peste acei 15 Ia sute cari li se retineau de mai inainte, prin urmare scazb,nd
20 din 60 sau, 50, ei nu se vor alege In realitate dec &t cu 40 lei sau 30 lei, in loc
de 100. Ce va face un functionar cu familie grea, care va ave& un salariu de 100
sau 200 lei, nominal pe luna? Ei, vor fi expusi prin urmare la o amara Incercare.
Vedem c& In consecinte prin legea de fat& ajungem la scaderea lefurilor
tuturor functionarilor cu cel putin 40 la sut&
0 voce. Mandate le cum scad?
D-1 Em. Protopopescu-Pake. Chiar mandatele cari trebuie s& se plateasca
peste doua, trei zile sau cel mult o kink se sconteaza cu 10 la sut& ; hArtiamonet& care nu are sit fie plata& decat peste 5 ani, cu ce curs credeti c& se va
putea scont&? Este adevarat ca se va priml la toate cassele publice ; dar si cu-
poanele pi mandatele se primesc drept plate. Apoi creditorii Statului vor fi

pagubiti mult ; cad prin hartia-monet& ei nu vor priml echivalentul ce sunt in
drept a priml In virtutea titlului for de creditori.
Domnilor, un autor foarte celebru In economia politicb D-1 Courcelle Senevil, calific& aceaste operatdune a hartiei-moneta de imoralk de nedemn&
pentru o natiune civilizata. Acest economist adauga, CA, ca mijloc normal,
hartia-monet& e ceva detestabil, ca expedient e o deplorabila resursa.
Noi, care ne pretindem civilizati, cari tindem s& avem o pozitiune oarecare
In Europa civilizata, nu trebuie s& Imbratip&m o operatiune financier& din cele
mai condamnate de lumea financier& si economica.
Nu e de demnitatea noastr& s& practicam acest mijloc.
Stiinta economic& nu e desbracat& de mijloace In materie de subsidii pentru
Stat. Statul ca pi particularul, cand are nevoie, gasepte mijloace onorabile de a
face fat& trebuintelor sale. Nu spoliatiunea e mijlocul de a-pi satisface cineva
trebuintele. $titi prea bine c& un nenorocit individ fur& o paine, spre a-si astampar& foamea si justitia 11 condamn&. Ei pine, nici nou& nu ne e permis sa facem
fat& Ia trebuintele Statului, luand dela fiecare creditor 40 sau 50 din suth.
Aceasta nu e drept, nici moral ; e contra tuturor datelor economice a se practical
o asemenea masura echivalent& spoliatiunii.
Domnilor, se poate zice: prea bine, suntem contra acestei propuneri a guvernului, dar cu ce s& facem fat& trebuintelor? Domnilor, sursele Statului Bunt
foarte abundente. Toti cet&tenii cari fac parte din Stat, sunt responsabili de
pozitiunea Statului pi ei sunt datori sa faca toate sacrificiile posiblle ca Statul
sa aib& cu ce sit fact" fat& la trebuintele sale.
Suntem datori noi ca reprezentanti ai natiunii, s& spunem c& suntem gata
la orice sacrificiu.
Guvernul e dator atatea milioane, el trebuie s& Ingrijeasca de creditul sau
prezent si viitor, iar noi suntem datori s& furnizam guvernului mijloacele tre-
www.dacoromanica.ro
320
C. I. BAICOIANU
buincioase. Cari sunt aceste mijloace? Toate sursele Statului se pot pune la
Incercare. Se poate face apel gi la impozitul funciar gi la cel personal gi chiar la
patente. Fiecare proprietar e gata Ia sacrificiu. Eu am vorbit cu mai multi din
proprietarii marl gi toti mi-au spus c& Bunt gata a da chiar pan& Ia doub
trei mii lei de fiecare, numai s& scape odatA Statul
0 voce. Cati sunt aceia?
D-1 Em. Protopopescu-Pake. Apoi, atunci,
voie sa desperez de patriotismul cetatenilor nogtri, lucru ce nu ne este permis a credo.
Domnilor, aceste asignate nu Bunt alteeva dead nigte polite trace asupra
copiilor nogtri gi decat s> le Maim mogtenire impovaratoare, mai bine sa, nu le
lastim nimic. Nu uitati cA toate datoriile Mute dela 1859 !Ana azi, noi le plb.tim
azi. Prin urmare, de ce sA arunclim rb.spunderea faptelor cari incumb5. noui$
asupra copiilor nogtri?
Mai bine sb, facem fiecare economii din suma destinath fritretinerii noastre
personale, gi in loc sit purtitm dou& gheroace, sit purtam numai unul ; sit ne privam
de friandise gi s& auttim a vent Statului In ajutor, spre a-1 scoate din Incurcatura
financiara In care ne af16.m.
Toti cetatenii, toti proprietarii Bunt datori azi contributiuni extraordinare

mai ales, pentrucb. Statul este pus In pozitiunea critica de a apart', proprietatile
tuturor, averea gi onoarea.
Domnilor, un mare inconvenient care a Impiedicat In mare parte progresul
agriculturii, comertului gi industriei In tarit la noi, a Post aceasta nenorocitli
ideie de care s'au hrtmit guvernele, cit nu se acopere deficitele, nu se pot echilibra,
bugetele cleat prin Imprumuturi, si din imprumut In Imprumut am ajuns In

aceastit stare nenorocita In care ne gtisim astAzi.
Trebuie sA, taiem odatb, cu acest sistem care a dat dovezi c& a Yost funest
pentru interesele economice ale Orli. Emiterea atAtor bonuri, fie bonuri rurale,
fie domeniale, fie mandate, fie toate celelalte angajamente ale Statului sunt
Mirth cari a avut de elect de a trage In visteria Statului tot numerarul de care
dispunea, aceasta tar& gi numerarul lipsegte agriculturii, numerarul lipsegte
industriei, lipsegte comertului, toate aceste surse de avutie, aceste manifestari ale
activitAtdi omenegti a suferit la noi, din cauza c5, nu avegi, trebuinciosul mijloc
de schimb. Nu putea Statul In schimbul acestui numerar s& creeze o monetb,

fiduciark nu putea s& creeze o htirtie-moneta cu o valoare care nu o are In sine.
Valoarea unei hartii nu este reprezentata cleat prin valoarea sa intrinsecit
Hate decrete s'ar da, oricette ordine, gi orictite pedepse s'ar pune acelora cari
vor cumpara hartie cu un pret mai scazut deal este decretat ; fiindcb. guvernul,
In ceeace privegte puterea sa, are o limith care nu se poate Intinde. Agb,, guvernul
oricat ar forth, publicul sA. primeasca. haxtia cu valoarea sa, dacti aceasta h &rtie
nu reprezinta valoarea intrinseca gi nu este conversibilk nu inspira confienta

si nu va fi primitto. drept valoarea ce i s'a imprimat. Astfel fiind lucrurile, Domnilor, noi neapitrat trebuie sA respingem acest proiect ca foarte dezastruos pentru
Cara noastrk cum a Post pentru toate natiunile, gi cari nu va intarzia Eirt Inghitlt
toatit productiunea noastrk

littrtia-monetA, putem zice c& va fi mai ruinatoare, gi mai fatala decat toate
Imprumuturile ce s'au facut panti astAzi. (Aplauze).
www.dacoromanica.ro
321
$edinfa dela 12 Maiu 1877

(Urm are)
Presedintia D-lui vicepresedinte D. Cariagdi, asistat de D-1 secrotar M.

Ghelmegeanu.
D-I N. Fleva. Domnilor, In materiile financiare discutiunea nu are, ca ss

zic ass,, un camp atat de Intins cat In celelalte materii; pentruca In toate celelalte chestiuni putem sA luam numai partea critic& Si sa. discutam cum ne va
placed, pe cand In materiile financiare nu este tot ask Cand disoutam materii
financiare, avem doua lucruri de facut; putem sa luam partea critics Intaiu,
dar apoi trebuie sA avizam si la mijloace, caci nu putem numai a combate un
mijloc financier, care este recunoscut ca este cerut de o necesitate inevitabilk
fara ca In acelas timp acela care critics sa vina a propune ceeace i se pare mai
bun; caci, dm& vom lua numai partea critics, apoi eu zic ca tot ce iese din
punga mea pentru altii nu-mi place, este ra,u, si sub acest-punct de vedere
tot ce da cineva, fie sub forma de impozit, fie sub forma de Imprumut, fie sub
forma, de hartie-monetA fie sub orice alto forme, pentru toate se poate zice ca
este rim, ca. e mai bine cand nu dai mimic. In fapt dar este rea once contributiune, dar este un rau trebuincios, caci aci este existenta noastra pus& in pericol si prin urmare acei caci combat un mijloc propus de a se face fat& unei
asemenea necesitati sunt datori, dace nu fac opozitiune sistematick ss yin&
Indata ss zica: D-lor, ce va trebuie? Treizeci de milioane? Recunosc eu singur
ca va trebuie. lath mijlocul mai rational si mai bun pe care eu voiu sa.-1 pui In
locul aceluia ce D-voa,stra voiti sa,-1 Intrebuintati prin hartia-moneta.
0 zic aceasta, Domnilor, fiindca numai astfel ne putem si lumina Elf i tritelege asupra rezultatului la care voim a ajunge.
Onor. D-I C. Gradisteanu a zis ca, hartia-moneta este rea, desi a recunoscut ca bani sunatori nu avem si nu putem aver, si a terminat fara a propune nici un alt mijloc.
Onor. d-1 Pake Protopopescu, care se vede ca. s'a ocupat cu stiintele economice, a facut un pas mai Inainte decat D-1 C. GrAdisteanu ; Insa si D-sa a
facut cum fac toti aceia caci voiesc sa eluda, o dificultate, a facut generalitati.
Ei bine, eu nu primesc In materie de finante generalitati, fiindca finantele sunt
o specialitate. Platile nu se fac cu teorii, ele se fac In numerar, si deacoea chiar
se Intrebuinteaza cuvantul en especes, si prin urmare trebuie un mijloc special
pentru a puteti, ies1 din aceasta necesitate.
Onor. D-nul Pake, care a asociat criticile D-sale cu criticile D-lui C. Gra.disteanu, trebuia BA vina a ne spun nu generalitati, ci ss ne faca specialitate,
sa ne zica: Aveti necesitate de treizeci milioane astazi; iata eu va propun cutare impozit, garantand totodata ca el este sigur; caci daca as lua toate impozitele pe rand...
D-1 G. Cantilli. Nu este treaba noastra aceasta.
D-I N. Fleva. Ms iertati; atat am putut gAsi. Aveti ceva mai bun, D-voastra
caci criticati toate tarile civilizate, caci criticati pe Anglia, Italia, Belgia, Statele-Unite, caci criticati tot?...
D-1 G. Cantilli. Acestea sunt argumente?
D-I N. Fleva. D-1 Cantilli se supara cand fl fntrerupe cineva la curtea cu
jurati, undo este foarte usor a discutk caci argumentele yin dela sine, fiind
www.dacoromanica.ro
322
C. I. BlicoiANU
chestiuni comune; pe cAnd aci este vorba de o chestiune foarte serioasA, unde
trebuie sA ne dam socoteala de gravitates mAsurii ce luarn, gi cu toate acestea
D-sa gltsegte ocaziune, la fiecare cuvant al meu, sA ma intrerupa cAci nu trebuie
sA ne facem iluziune, not astAzi trebuie sa satisfacem cu orice pret o necesitate
imperioasA, gi nu putem numai sA combatem, far& ca imediat sA gi punem ceva
In locul acelui mijloc pe care-1 combatem. Astfel dar am onoare de a raspunde
la criticile aduse de onor. preopinenti, cA Dumnealor nu au rezolvat dificultatea,
fiindcA gi unul yi altul nu s'au pus pe taramul curet financier, ca sA aduca un
alt mijloc spre a combate pe acel propus, gi prin acest fapt au recunoscut ca.
dactt mijlocul care s'a propus este Mu, din nenorocire suntem inteo situatiune
in care nu putem WW1 alt mijloc mai bun. Chiar aceste critici facute in mod
general dovedesc ca, in realitate Domniile lor nu stint deloc convingi cA ar fi
alto mijloace de a rezolva dificultatea deal acela ce s'a propus ; gi fiindcA am
auzit criticile D-lui C. Gradigteanu, dar nu am auzit mijloacele D-sale financiare, ve voiu spune cll. le-am auzit mai zilele trecute tend se discuta bugetul,
gi cAnd D-sa ziceb, guvernului ca, sA vAnda mogii gi at+. is bani. Ei bine! Nu in-
Oleg cum D-sa se suparA astazi cand guvernul face tocmai ceeace if consilib.
D-sa stt facA.
Acum viu gi la generalitatile D-lui Pake Protopopescu. D-sa zice cA in momentele actuale nu avem destul patriotism cAnd venim cu o asemenea mAsurA.
Avem patriotism ; dar (taca nu avem parale? Putem pentru patriotism sA mergem
la fruntariile RomAniei gi sA ne varsam sAngele; taranul roman merge la fruntarii sA -gi verse aftngele ; dar, dm& yeti vol sA luati doi galbeni dela clansul,
nu yeti gas!.
D-1 Pake Protopopescu. Se luam de unde vom gas!.
0 voce. Dela D-1 Cantilli, care are 30.000 galbeni.
D-1 V. blank,. Ii tine ascungi gi nu poti sA-i iei nimic. (Ilaritate).
D-1 prepedinte al consillului. Intrebali gi pe D-1 G. Vernescu, primegte?
(Ilaritate).
D-1 N. Fleva. Onor. D-1 Pake Protopopescu zice: de unde yeti gAsl. Va
sa, zice sistema D- voastrA financiarA este mult mai gregita decat cea propusA
de guvern, caci recunoagteti ca suntem In nevoe i ziceti ca BA luAm de unde
vom gas!. Apoi credeti ca este prudent acest mijloc ca in aceste momente de
nevoe recunoscutA de toti, ca in aceste momente in care existenta RomAniei
depinde dela curajul romAnese al fiilor sAi, sA facem perchizitiuni gi rechizitiuni de bani, gi oriunde vom gAsi sa avem dreptul a-i lub.?
D-1 G. Cantilli. Nu s'a zis age.. SA se emit& bonuri de tazaur.
D-1 N. Fleva. Acelea Bunt pentru datoria flotanta nu pentru trebuintele de
rAzboi, cAnd nu este numerar... (Zgomot).
D-1 preedinte. VA rog sA nu mai intrerupeti, caci nu mai putem urma discutiunea cu modul acesta.
D-1 N. Fleva. VA rog, domnilor, BA, nu ma mai intrerupeti, precum nu v'arrt
intrerupt nisi eu, gi aceasta o zic nu numai pentru cA aceste Intreruperi m'ar
face sb, pierd girul ideilor gi astfel se nu pot spune ceeace am de spus, ci pentrucA
imi face gi mie un rAu gi D-voastre, ate' prin intreruperi mA facet! BA pierd sirul
ideilor ca BA ve rAspund la intreruperi, gi apoi aceastA chestiune fiind una din
acelea can nu mA poate face sA mA cobor dela tribuntt fArA ca sA spui ceeace
www.dacoromanica.ro
323
am de opus, vA faceti si D-voastra un rhu, caci In loc s6, vorbesc o jumatate

de ors voiu vorbl o orA.
Domnilor, s6, ne dam bine seama de situatiunea tezaurului public, 96, ne
dam bine seama de situatiunea tarii noastre, fiindca In materie de economie
politicA, mai mult decal In oricare alth materie, se care ca haina sa fie croitA
dupe talia societAtii cari-i o dai, ?i prin urmare orice vom rezolva not astazi,
sA nu rezolvam In mod absolut, luand numai pe Maurice Block, sau un dictionar de economie politica, sau. pe Bonnet, ci s& discutAm fatA cu situatiunea
In care ne &Am. Nu se poate Int Ample. In tar& nici un dezastru prin adoptarea hartiei-monete, precum nu s'a intamplat nici In alto tari, si dovad6. este
Franta undo este hartie-moneta...
0 voce. Nu este acolo hartie-moneta.
D-1 N. Fleva. M6, iertati; nu ne-am dat bine seama ce InsemneazA hArtiamonetA. Hartia-moneta insemneazA lucrul acesta: c6. se emit bilete oarecari,
cari au o valoare mai mare sau mai mica dupA garantia ce li se dA, dar care
valoare se efectueaza, In numerar, de acei ce o primesc oricand vor vol.
D-1 M. Ferichide. Nu este asa.
D-1 N. Fleva. M6, iertati, Domnilor ; v'a opus 9i D-1 Gradisteanu ce este hArtia-
monetA si moneta de hartie. Moneta de hArtie are un curs facultativ, In sensul

ca nimeni nu e obligat sA o primeasc6., dar pe care o is Heine, fiindcA ?tie ca
ducandu-se la banca care a emis-o, acolo gaseste la guichet un om care-i pia-
teste, indata ce se prezinta, 500 franci In argint pentru 500 de franci hartie.
0 voce. In aur.
D-1 N. Fleva. VA fnselati, In Franta plata se face in argint, iar nu In aur,
deaceea hartia are o prima asupra argintului, fiindc6, multa lume prefer& ca,
dead sA aibA pungi mari pline cu argint, sa aib6, mai bine hArtie. Dar ce se fntAmpla? Se intamp16, ca situatiuni extraordinare Intr'un Stat sA aducA In necesitate pe Stat sa se Imprumute, sau sa retraga numerarul dela banca care a
garantat hartia ce se aflA In circulatiune, ei sA zic6, bancii: fiindcA ti-am retras
metalul din cassh avand nevoe de dansul, ei fiindca nu poti s6, faci fat,& la piadupA cum s'a fntamplat chiar In Franta, c6. Inca din timpul
tile ce ai de fault,
razboiului dela 1870 Statul este dator bAncii cu 467 milioane de franci luati
cu Imprumut, deaceea dau curs fortat biletelor de banal In cazul acesta.
Ei bine, stiti ce se poate IntAmpla? Acela care are bilete de banc& nu mai poate
lua argint pe dAnsele, caci hartiei i se (IA curs fortat, si atunci, intr'un moment
dat, biletele de banca devin hartie-moneta, si au acelas caracter pe care-1 are
hartia-moneta; 9i asa se face In toate Statele undo exist& o banc6,.
Ei I Domnilor, In toate pArtile din lume se poate intAmpla ca sa se admit& hArtia-moneta, si face eroare D-1 Gradisteanu cand zice ca numai In Turcia
este hartie-monetA; cad este si in Italia, 9i In Rusia, si In Franta; si In toate

Voile unde a Post o ban* cAnd a venit un razboiu 9i n'a gasit Statul un mijloc
mai repede pentru ca si-si fach trebuintele lui, atunci a lust bani dela ban'
dAnd curs fortat biletelor ei, adic6, flicand prin intermediul bAncii hArtie-monetA. Noi nu avem o Windt, si hinder'. nu avem o bancA, nu avem de undo sa
luam bani sau metal cu Imprumut. Noi nu voim s& emitem hartie numai pe
creditul Statului, cum e In Austria, ci emitem hartie-moneta pe creditul proprietatilor Statului.
www.dacoromanica.ro
324
C. I. BAICOIANU
D-voastth ziceti c& aceste bilete vor scadett la 60 %. Eu vA asigur ca nu

vor scadea, pentruca ele au o valoare asigurata In mogiile Statului, gi valoarea
proprietatii nu poate scitdett age, de mult. D-voastra afirmati at au sa scad6. ;
dar tot asa era un timp cand ziceati pentru bonurile domeniale gi rurale ca au
sa, se vanza cu 50 suta, gi cu toate acestea bonurile rurale s'au urcat la suta
In suta, desl nu aveau avantajul garantiei ce au aceste bilete.
Afar& de aceasta, Cara noastra are o situatiune particulara pe care n'o

avea Franta. Una economistii nostri un lucru, ca moneta, care este un mince
de schimb, trebuie st). fie in raport cu necesitatile schimbului. De exemplu in
Franta, daca necesitatea schimbului awe, nevoie, pentru as face tranzactiunile,
de moneta in sunlit de un miliard gi In circulatiune n'ar fi fost moneta decat
pentru 500 milioane, atunci tranzactiunile ar fi suferit cu 50 %, pentrucii nevoile schimbului fiind pentru un miliard, tranzactiuni nu s'ar fi putut face
decat 500 milioane gi lucrurile ar fi fost ieftine, pe and din contra, dad), necesitatea schimbului ar fi fost pentru 500 milioane gi mijlocul de schimb, moneta, ar fi fost In circulatiune In sums de 1 miliard, lucrurile ar fl fost scumpe.
Cu alte cuvinte, cand oferta -este mare gi cererea mica, lucrurile sunt ieftine ;
cand cererea este mare gi oferta mica, lucrurile sunt scumpe.
Acum, is sit vedem fn ce raport stam noi cu mijloacele noastre de avere
gi de schimb. Ei bine, este vreunul din D-voastra care sa afirme ca In Romania
este numerarul necesar pentru a face fata schimbului de care Cara noastra are
trebuinta? Nu cred sA mi se afirme aceasta, pentruch cu totii stiti Ca mijloacele noastre do schimb s'au diminuat foarte mult. Apoi de ce nu am eu astazi
500 napoleoni In buzunar? Pentruca nu pot sa fac tranzactiuni cu strainatatea ;
gi de ce nu pot sa fac tranzactiuni cu strainatatea? Pentruca imi lipsesc mijloacele de schimb, gi D-voastra gtiti cEttranzactiunile creiaza mijloacele de schimb,
creiazh, bogatia.
Dach, ar fi destul numerar In circulatiune, dobanda ar fi cu 3 gi 2 la suta

pe an, cum este In Anglia, iar nu 14 la suta. Si onor. D-I Protopopescu a sustinut un paradox, pe care pentru prima oars 1 -am auzit cand zicee. ca a fost
un dezastru financiar pentru Cara noastra creearea bonurilor domeniale gi rurale, pe cand, din contra, ele au fost un mare avantaj pentru schimb caci au
Inlesnit, au Inmultit transactiunile. Apoi de cand au scazut la noi acele dobanzi
exorbitante? negresit de cand s'au introdus acele bonuri cari au facilitat schimbul,
au ieftenit lucrurile, gi data astazi Bunt iarag scumpe, cauza este pentruca s'a
retras din circulatiune numerariul necesar.
Prin urmare, cred a fi stabilit un lucru, acela cA noi suntem astazi in o
pozitiune exceptionalb gi nu avem valori cari sa inlesneasca mijloacele de
schimb necesare tranzactiunilor noastre. Trebuie dar sa gAsim un mince cu
care sit suplinim aceasta lips& gi in acelag timp sa, nu facem ceeace s'a facut
In Franta.
In Franta astazi exists hartia-moneta, gi data ea este In prejudiciul comertului, este din cauza ca In banca Frantei sunt doua miliarde In numerar,
gi mai fiind alte doll& miliarde In !Artie, aceste patru miliarde Bunt prea multe,
adica mai mult decat trebuie pentru circulatiune, gi aceasta face sa se scumpeasca lucrurile.
Onor. D-I C. Gradisteanu zice ca se sperie de hartia- moneta, dar nu face
distinctiunea ce trebuie sa fax& in caracterul cu care se prezinta hartia noa-
www.dacoromanica.ro
325
stra; este o hartie-moneta pe care o emite un Stat pe creditul situ personal,

ei de tate on Statul care a emis-o pierde Increderea publicului, de atatea on
hartia-moneta scade. Astfel este hartia-moneta din Austria, enlist!, pe creditul
personal al Statului gi deaceea de cate on Statul Austriei se pare a fi amenintat
de vr'un pericol, de sate on Austria este In razboi, de atatea on valoarea fiorinilor de hartie austriaci scade. Asemenea este ei cu valorile Turciei; ba Inca
ale acesteia stau i mai rau. Dar biletele noastre nu se pot asemana cu hartiamonet& a Austriei, pentruca aceste bilete aunt garantate In averile Statului
Roman.
Nu pot fi asemanate nici cu valorile Turciei, fiindcb. Turcia, fiind un debitor bolnav gi condamnat pe patul mortii de Europa Intreaga, nu poate fi
pentru mine o norms.; cel putin amorul propriu al nostru nu ne permite aceasta.
Si ce zic amorul propriu I Data ati Intreba pe once om de Stat din Europa nu
vii. va spune ca Romania In circumstantele actuale este un bolnav; din contra,
Romania astazi e mai sanatoasS., mai vie decat oricand, cad s'a sculat s&-ei
revendice succesiunea stramoeilor ei. (Aplause). A?a dar hartia-monet& ce se
emite de un Stat are valoare In ochii publicului In raport direct cu garantiile
ce prezinta. Astfel hartia-moneta a noastr& fiind garantat& fn imobilele Statului, are mai mult& valoare decat hartia-monet& garantat& In increderea per-
sonala a oricarui alt Stat; pentruca, Domnilor, etiti ca este un principiu fn

dreptul roman care zice ca mai multa garantie este In lucruri decat In persoane;
ei data creditorii Statului ar cunoaete acest principiu, stint sigur ca ar prim!

cu toata Increderea aceasta hartie-moneta, In contra apara.torilor lor, deal ei
n'au invocat apararea for dela nimeni. $i In adevar, venit-a ad, In virtutea dreptului de petitiune ce are fiecare Roman, sa reclame cineva ei sa, arate c& masura ce voim sa lulkm noi este un dezastru pentru creditorii Statului? Nu; n'a
venit nimeni.
D-1 Gradieteanu mai zicee. ca In totd timpii ei toate guvernele au avut

recurs la asemenea mijloace, dar ca In toate partile ele au fost un dezastru.
Se Ineeala D-sa; n'au fost In toate partile un dezastru,
gi
anume sistema lui Law,
care nu este bazat& pe garantia imobiliara cum este a noastra, ei Law, ca sa

expieze greeala sa, a plecat In India, de unde nici nu s'a mai Intors. Daca asignatele In Franta nu au avut succes, aceasta a fost pentru dou& motive: Intaiu
pentruca ele au fost emise de un Stat care era In revolutiune, ei al doilea, pentrue . erau bazate pe o eroare economics., caci aceia can au infiintat acele asignate ziceau ca numai banul este avers, gi aceasta eroare economic& a facut
pe guvernul conventional sit emits asignate pan& la 45 miliarde, adic& Inteo
disproportiune frizecita decat capitalul mobil necesar, caci In Franta este trebuinta de un capital mobil In totul de 4 miliarde, gi guvernul a fmmultit acel capital de zece oH, astfel a facut ca un lucru care costa un franc sa se plateasca
cu zece franti.
Dar de ce nu ne-ati dat de exemplu ei pe Englitera, care precum etiti, a
emis o sums colosala de monet& de hartie pentru ca sit poata sa lupte cu Napoleon I; cad Englitera dela 1797 pans. la 1815 a luptat necontenit In contra
lui Napoleon, ei a luptat pan& 1-a bagat la Sfanta-Elena.
Ei! Domnilor, tot aea cred eu ca trebuie el noi sa facem totul pentru ca
sa scapam existenta Statului nostru ei data vom steps aceasta existents.,
fie cu 30 sau 50 milioane, aceasta nu ma preocupa pe mine In momentul de
www.dacoromanica.ro
328
C. I. BAICOIANU
pericol. Ramane la urma sa vedem ce mAsuri putem lua spre a repara sacrificiul ce facem astazi. Acum insa nu vad alt inaintea mea decat exemplul ce-mi
dau toate tarile din lume, ca In momentele grave de pericol au recurs la hartiamoneta, si intotdeauna acest mijloc le-a lost de eel mai mare ajutor.
Astfel, Domnilor, duph ce v'am citat exemplul Engliterei, care un sir de
ani s'a luptat contra lui Napoleon numai prin hartia-month, hni yeti permite
sh vh aduc de exemplu gi pe America, care in timpul rhzboiului succesiunii nu
a putut sh scape decat tot prin hartia-moneta, chci acel Lincoln, acel mare
bhrbat cand a fost ucis, a fost plans de America Intreaga, chci nu era o cash in
toatb. America deasupra chreia sh nu se fi vhzut un steag negru ; ei bine, acest
Lincoln a fost acela care a fhcut paisprezece miliarde moneth de hhrtie, chci el
a cunoscut ca, la caz de rhzboi si de nevoie, acel rhzboi nu se poate face, acea
nevoe nu se poate inlatura decat numai prin nitlte masuri extreme.
Dar, Domnilor, numai Englitera si America au fhcut uz de acest mijloc?
Dar. Italia? Dar Franta, chiar astazi la 1870, nu a fhcut tot ash?
D-1 C. Gracliqteanu. Acele hartii au fost emise de banch.
D-1 N. Fleva. Dar dm& banca care le-a emis a dat tot numerarul ei Statului, gi astfel nu le mai puteh platl, acesta nu ere. oare numai creditul Statului?...
D-1 V. Maniu. Statul este totdeauna mai sigur decat o banch.
D-1 N. Fleva. Domnilor, fiindch s'a vorbit de economie politica, voiu zice
si eu ceva in aceasth privinth. In adevhr, se intampla si in economia politica

ceeace se intampla in toate. Chnd se Intampla vreo nenorocire cu un fapt oarecare, atunci nu se mai uith nimeni la partea sa cea bunk qi ia In privire numai
partea sa cea rea.
Astfel D-1 GrAdisteanu si D -1 Pake Protopopescu nu au cercetat acest mijloc
propus pentru a face fat& unor necesithti indispensabile, nu 1-au cercetat

decat sub partea sa cea rea ; chci v'am spus ch pot sh aibh partea sa rea, dar
gi partea cea bunk. Ei bine, acum o suth de ani, zice Victor Bonnet, Adam
Smith sustinea ch a merge cineva la rhzboi cu hhrtia- moneth este tot una cu
a merge la rhzboi cu tunuri de hhrtie.
Adam Smith acum o suta de ani era in adevar mare Invatat, dar mai invatati au fost aceia cari au trait In urma lui, si cari au urmat progresele economiei politice.
Adam Smith este In adevhr parintele economiei politice, dar gi parintii

nostri, dad), ar yen! astazi, ar vedea ea, not suntem mai Invatati dead dansii,
chci not am fhcut oarecari pasi inainte cu progresul timpului.
lath cu toate acestea ce zice un invatat mare: ch dach Adam Smith ar fi
trait in timpul nostru, nu ar fi tinut acest limbaj.
$i vedeti ch ceeace facem este o operatiune mult mai avantagioash decat
hhrtia- moneth, ceeace facem not nu este tocmai h&rtia- moneth, chci, aceasta
nu este rambursabilh In conditiunile in cari o facem nos.
In adevhr, chnd se emit bilete cu curs fortat, cu greu as trag tnapoi, chci
aceasth masurh se ia in timpuri de rhzboi, gi c&nd to imprumuti este lesne,
dar anevoie mai pui la loc ceeace ai luat. lath pentru ce retragerea monetei
de hhrtie de multe on costa mult pe State.

Tot acest autor Insemnat zice ca multe State s'au servit de acest mijloc
spre a-$i creh, in momenta grave, de mare nevoie, niste resurse cari le-au lost
de cel mai mare ajutor.
www.dacoromanica.ro
327
In adevar, cand necesitatea ni se impune Intr'un mod cum sa nu o putem

evita, cand nu avem ce face, trebuie sa Intrebuintam gi acest mijloc; nu are
Statul de unde sa is numerarul, nu-1 gaseste niclieri. Si mie mi-ar place& mai
bine bani sunatori decat hartia. Dar, onor. Domnii Gradisteanu si Protopopescu,
nu este destul BA ziceti ca sk impunem pe contribuabili, ci trebuie sa puneti
$i ceva In punga contribuabilului ca el sh va poata da ceeace Ii cereti. Foarte
bine; puneti pe contribuabil; dar el va va raspunde: nu am, nu pot platl, bagati-ma fn puscarie. Asa dar dificultatile acestea nu so rezolva, In sensul cum
voiti D-voastra.
Acest autor de care va vorbesc arata In adevar si partea rea a chestiunii
el face ca medicul ce] bun si constiincios care IV spune mai dinainte inconvenientele ce va avea medicamentul pe care ti-1 da; dar totdeodata te asigura
ca acele inconveniente sunt numai trecatoare si te u ?urezi, pe cand rezultatul
final va fi de a to scapa din starea de boala In care to aflai, si care far& acest
mijloc se putea agrava foarte rau. D-voastra Ina, nu voiti a tine cont de efectele salutare ale remediului ce vi se ofera, $i nu vedeti decat partea cea rea,
nu vedeti decat dezastre si catastrofe, care la not nu pot O. se produca, nefiind
aceleas cauze care le-au produs aiurea. Apoi cum pot venl la not acele dezastre?
De ce n'au pierit America, Englitera, Franta? Italia la 1866 a recurs la aceasta,
masuril, si Italia, departe de a fi pierit, s'a marit si s'a consolidat; duple opiniunea D-voastra, trebuito, sk mow& cu teoria 1W Block in mans. (Aplauze).
Un eminent economist, Peregrius Rossi, zice undeva ca teoria o tine pans cand
vine $i i se impune necesitatea; atunci abandona teoria si recurge la practica,
cu care numai poate cineva sa scape o situatiune. Teoria tine a facut-o? Franta,
Anglia ; ei bine, tot ele, tot aceste State au inventat r3i hartia-moneta Apoi,
nebune ar fi Post ele sk faca aceasta, dacii nu le-o impunea necesitatea? Chiar
D-1 Constantin Gradisteanu a recunoscut ca atunci cand to strange necesitatea
nu mai poti sa vorbesti de teorii. Dar onor. D-1 Gradisteanu n'a binevoit sa-si
des mazer socoteala de nature acestui proiect. D-sa zice ca aceasta hartie-moneta este un impozit. Nicidecum. In termeni generali hartia-moneta este un
Imprumut fortat, dacii, void, si nu un impozit. lath cum: not avem o datorie
de 30 milioane cu bonuri de tezaur; creditorii ne cer bani; not rut avem banii
cu care sa-i platim. Cu aceasta hartie-monetit, cand vor venl sa ne tears bani,
le vom platl In aceasta moneta, E3i dam& ei vor pierde ceva la schimb, aceea va
fi ca un Imprumut pe care 1-au facut... (Sgomot, protestari).

D-1 Vernescu. Imprumutul se restituie.
D-1 N. Fleva. Apoi, Domnilor, Statele care au emir bilete cu curs fortat
nu le-au platit oare. America a emir pentru 14 miliarde de franci, si astazi nu
mai are decat pentru vreo 400 milioane de dolari...
D-I G. Cantilli. Cititi In Bonnet ca, America mai are Inca 4 miliarde.
D-1 D. Pruncu. Cititi concluziunea.
D-1 N. Fleva. Vkd ca 13i D-1 D. Pruncu, ma Intrerupe. Apoi, dupa cum D-sa
a citit multa militarie s3i putina economie politick, eu am citit mai putina, militarie dar mai mula economie politica...
D-1 D. Pruncu. Duple cum ai sustinut aceasta chestiune, asi putee. prim]
concursul cu D-ta In chestiuni financiare.
p-1 N. Fleva. Domnilor, onor D-1 Gradisteanu zice tinpreuna cu D-1 Protopopescu: dar onor. e Ca eu care to -am imprumutat cu bani sunatori sa primesc
www.dacoromanica.ro
41
C. I. BAICOIANU
328
dela D-ta in schimb hartie? Apoi, raspund: onor. e, D-le Gradistene, s& mearga
creditorul si sa, nu is nici 'Artie nici bani sunatori? Domnilor, Itiu ca Bunt multi
cari poate ea aiba gand s& speculeze Statul, in aceste momente in cari poate
Qi existenta sa e periclitata. Eu Ins& nu voiu Incuraja speculatiunea, voiu examina chestiunea de drept, chestiunea de interes a acelor can posed& bonuri de
tezaur. Aceste bilete se vor plan In realitate, fiindca In adevar, vom vinde
f}i cu biletele se vor cumpara mosii. Prin urmare, cel putin in momentul
cand vom cumpara, aceste bilete se vor da slit& pentru suta. Asa este? Acum
s Warn pe creditori. Ei pot fi de doua feluri: creditori avuti, ca D-1 Gradisteanu,
Cantilli qi altii, care vor zice: deal sa vend bonul pe 70 la suta, mai bine-1
in 5 ani, cand voiu putea cumpara o mosie. Prin urmare, creditorul avut nu
pierde nimic. Acum s& luam pe creditorul sarac. Acestuia fi trebuie parale si
nu poate tine hartia 5 ani.

Ei bine, in loc s& sconteze la evrei bonul sau cu 30 la suta, i se da un mijloc
de a sconta acea hartie cu 20 la suta, si In acest caz e necesitatea, lipsa traiului
zilnic care-I face sa pagubeasca ceva. Prin urmare, iata ca pozitiunea creditorilor azi nu se face mai grea dealt Inainte. Ei, Domnilor ; stiti de ce zic ca nu e
mai grea? Pentruca data pozitiunea lui ar fi mai grea, ar reclama acl ?i ar zice:
nu voim pentru bonuri de tezaur s5, primim hartia, Ei bine, nimeni nu reclama...
D-I G. Vernescu. Asteapta putin, abia ieri a venit proiectul de lege.
D-1 N. Fleva. Dar onor. D-1 Protopopescu zice: tine ne asigura c& paste
cinci ani au sa, se vanda bunurile Statului? Si D-sa a pus la indoiala lealitatea
Statului roman. Apoi, intreb: e un singur Imprumut facut pana azi de Statul
roman, pe care O. nu-1 fi executat cu lealitate? Imprumuturile Stern, Openheim, al bonurilor rurale $i domeniale s'au izbit ele de lipsa de lealitate a Sta-
tului? Prin urmare, cum puteti zice ca nu credeti ca Statul va pune mogiile
In vanzare? Aceasta o puteti zice pentru Turcia, ca prin nelealitatea sa a provocat scarba Europei ; dar nu pentru nos, unde nimeni nu s'a plans In contra
Statului ca nu si-a platit datoriile cu lealitate.
D-1 Pache Protopopescu zice: cand vom cumpara din strainatate va trebul
ea cumparam cu bani gata pi prin urmare hartiile vor fi scazute. Apoi, D-1
Protopopescu s'a uitat numai pe una din partile medaliei, caci dac5. ar fi ingi pe partea cealalta ar fi vazut ca atunci cand not vindem la straini,
strainii vor cauta sa, ne plateasca in hartii de ale noastre gi astfel hartiile se
vor ridica, ceeace va sa zica, ca din aceste oscilatiuni hartiile vor avea suta
in suta.
Este, Domnilor, pe MAIO altele un inconvenient, inconvenientul ca vor fi
multi mijlocitori. Se vor gas1 oameni naivi cari sa zica: nu primesc hartie drept
bani, gi se va gas! un jidan alAturi care-i va zice: Iti dau eu bani, pi va cumpara
jidanul acea hartie, si cand Romanul va avea trebuinta de moneta de hartie,
pentru ca sa, cumpere mosii, va cumpara aceste hartii dela jidani cu un pret
mai ridicat, astfel !neat acest vierme care ne roade nu va lips! sa, traga foloase
$i din aceasta chestiune. Dar, Domnilor, ce sa, facem? Bugetul ne prezinta in
fiecare an un deficit de cinci milioane ; gasiti D-voastra alte mijloace de a platl
atat datoria flotanta cat si de a face fat& razboiului, si eu unul voiu fi alaturi
cu D-voastra; fnsa a& fie bineinteles ca aceste mijloace pentru plata datoriei
flotante, nu voiesc sa fie impozitul; impozitul 11 voiu lasa, ca rezerva pentru
tors-o
www.dacoromanica.ro
329
razboi, fiindca atunci nu vom putea face nici Imprumuturi nici nu vom putea
uza cu bun succes de hartia-moneta.
Iata motivele pentru care va, rog ss binevoitd a vota aceasta lege, care
este un mijloc Inlesnicios pentru tranzactiunile comerciale, si care a dovedit
Intotdeauna ca a fost un mijloc de salvare a natiunilor. (Aplauze).
D-1 P. Buescu. Domnilor deputati, regret ca In aceasta chestiune iau din
nou cuvantul in contra unor persoane de care nu am obiceiul de a ma desparti
in chestiuni politice ; dar aci nu este un principiu politic, ci numai un principiu
de stiinta, si In privinta acestui principiu Inca dela 1866, eu m'am pronuntat.
Atunci acest proiect tale quale s'a prezentat In constituanta si inteun mod foarte
urgent, !neat nu ne-a lasat, dela tiparire Si pan& la luarea In consideratiune,
decat o ora; cu toate acestea m'am pronuntat chiar atunci In sedinta secret&
contra acestui proiect de lege si 1-am considerat fntotdeauna de natura a stigmatize, un partid si de a ruina o tarn.
Acum, Domnilor, eu ag fi dorit ca D-1 ministru de finante s nu voiascii, a
arunca Inca o piatra In capul acestui partid. Piatra s'a aruncat Inca dela 1866
dell proiectul nu a trecut In acea Camera. Insa luati toate gazetele adversarilor
nostri politici gi vedeti ca calul for de Wale In contra noastra a fost fntotdeauna
dela 1866 $i pane acum, acel proiect de lege, caci fntotdeauna ne-au zis: voi
sunteti cari aci voit sa introduceti hartia-moneta.
Asadar, and D-voastra yeti vota asemenea proiect, puteti ss va InChipuiti ce arms aci puns In mana acelora pentru a combate acest partid.
Ag vol ca D-I ministru de finante s ma creada ca aunt unul din cei mai
sinceri gi devotati amici ai sai qi tocmai pentru aceasta-1 rog ss retraga acest
proiect.
In adevar, Domnilor, dad'. vom considers, starea actuala economics a tarii,
nu mai ramane Indoiala ca D-1 minitru are dreptate sa vie cu niste proiecte,
pentru ca sa ne scape situatiunea aceasta; Ins& nu cu acest project, ci cu proiecte care sa fie potrivite cu starea noastra economics. Asemenea lege, Domnilor,
n'a existat nici Intt'o parte a lumii afara de Franta la 1790. cand pentru inOda oath s'a facut asignatele In Franta ri pentru ultima oar& In lumea Intreaga.
si este mare eroare cand se zice ca aceasta lege exist& astazi In toate tearile,
0 voce. Exist& si acum.
D-1 P. Buescu. Nu confundati chestiunile ; caci dupa ce le-ati confundat,
puneti alte chestiuni fnainte si pe urma asupra ideilor acestora nu sunteti expli-
cati si faceti castele In Ispania. Toate argumentele D-voastra aunt dela fnceput, pot a& zic, nefundate. Domnilor, am zis gi vs zic cu durere de inima ca
nu as fi voit ss refuz guvernului acest project, eu care fac parte din acest partid
liberal. (Intreruperi).
Domnilor, am zis si va repet Inca ()data c& pozitiunea noastra, economics
astazi nu este de natura a putea prin un proiect ca acesta sa ne scape de situatiunea In care se afla Cara. In adevar Cara noastra este Intro pozitiune astazi
uncle nici o formare economic& nu este de natura sa mareasca sau sa fncurajeze
industria. Singurul nostru mijloc a fost agriculture; astazi pi acest factor de
productiune este "cazut. Nu avem industrii, cad nu avem mijloace de credit
cu can sa se poata desvolta si sustine.
Domnilor, eu Inca dela 1868 am lost contra acestui proiect si dach atunci
www.dacoromanica.ro
2i
330
C. I. BAICOIANU
c&nd se va ridice. va fi recluse. la jurnatate, caci at &t va pierde la aceasta hartie,
nu am facut, dacift la 1867 si 1868 nu am facut aceasta, nu trebuie sa facem

nici astazi aceasta hartie-moneta, ci, dm& voiti se. facem o bane& de scout.
Eu Bunt de parere, Domnilor, ca chiar In anul acesta se. se Infiintaze banca de
Scont, si astfel vom sap& de pericolele hartiei-moneta. Banca de scout gi circulatiune a scapat Franta, Italia $i alto State. Dace. D-1 ministru de finante
ar fi staruit a se inflinta aceasta bailee. de scont Si circulatiune n'ar fi pus in
pozitiune se. aduca proiecte ca acesta pentru hartia-moneta. Cu aceasta a facut
o gresale.; dar nu este mai putin adevarat ca dace. greseala ati facut, dace. nu
ati prevazut de ieri ceeace era se. se inte.mple, si prevederea nu trebuie s lipseasca unui om de Stat, astazi vs rog, D-le ministru, scutiti partida liberals
de aceasta idee nenorocit&.
Domnilor, nu sunt acestea bonuri ipotecare. In adevar ele se numesc bonuri ipotecare, dar este numai o numire, In realitate nu sunt decat hartie-mo-
neta. Este o hartie-monete, cu curs fortat, cu deosebire ce. aceasta hartie nu

are deloc caracterul ce-1 au celelalte hartii cu curs fortat cari s'au Mout in
Franta In imprejurari grele si care se face de multe on si in alto State si cari
s'au Mout In timpul ministerului lui Pitt In Anglia.
In adevar, Domnilor, la hartie-moneta se alearga la timpuri grele; In timpuri grele se alearga la mijloace extraordinare; dar nici o tare, din lume nu a
alergat la asemenea mijloace extraordinare, nici o tare. din lume nu ne de. exem-
plul ca s'a servit cu hartie-moneta cu asignatele acestea, afar& de Franta la

1790. Ei bine, Domnilor, ce credeti, ca putem not ae. cream valori? Numai pentru
cuvantul ca am luat un petit de hartie si am scris pe dansul 100 fr. credeti ca
acea hartie trebuie iodate. ca sa aiba aceeas valoare? Credeti D-voastra ca

aceasta este o polite, care poate se. circule ei se. Indeplineasca locul monetei?
Nu! Este o eresie economics, repet, condamnata si de practice. $i de stiinta.
Nu este posibil ca un petit de hartie pe care este scris: 100 fr. se, aiba aceasta
valoare fara gafantii. In modul cum faceti D-voastra, hartie-moneta, nu o
puneti In pozitiune de a aver o valoare; caci dad). D-voastre, silit gi fortat fi
dati curs c&nd va venl In mana consumatorului, atunci ea va aver curs scazut.
Societatea va pagubl. Iata ce se va intampla. Hartia aceasta va face mai Intaiu cea mai mare perturbatiune socials, nu va putea nimeni se. indrazneasce.
se, mai face. o simply afacere cu asemenea bilete de hartie care nu au nici un
mod de a se realize., cari nu aunt deloc conversibile ei pe care nu se poate lue.
bani nici chiar credit; numai acei cari vor aver afaceri cu Statul vor putea
Intrebuinta aceasta hartie.
Raul este foarte mare; caci, domnilor, oricine cu aceasta hartie va trebul
sa-si procure hrana de toate zilele, astfel sunt functionarii salariati de Stat ;
ei bine, vedeti ca puneti in pozitiune pe acesti oameni ca sa-ei reduce, valoarea
salariului for la jumatate. Apoi aceia cari au se. primeasca prin contracte dela
Stat o sums oarecare fi puneti In pozitiune de a nu priml In realitate valoarea
ce au dat, ci le dati o valoare care reduce cu mult valoarea ce au dat ei Statului.
Valoarea care a dat-o ei a lost intreage si and fi predati plata, nu-i predati
decat jumatate, caci atata va pierde din valoarea sa acea hartie-moneta. Asemenea inchipuitiva ca este o avere depusa intr'un loc oarecare a unor orfani;
ei bine; aceia cand vor yen' se. ridice averea,se.o ridice cu o pierdere oarecare,
numai o parte din acea avere depusa In o sum& de 1000, de 3.000. do 6.000 lei,
www.dacoromanica.ro
331
Ei bine, drept este BA facem not ca societatea intreagA BA fie expusa la asemenea pierderi?
Domnilor, este adevarat ca In alts tAri exist& o hartie fn circulatiune, dar
ea exist& de bunAvoie; exist& 'Artie fiduciarA. Aceasta hartie fiduciark care
nu este decht bilete de bancA, circula In societate cu toath Increderea pentrucA
are toate conditiunile monetei, $i este plAtibilA la toate casele publice. Biletul
de bancA de 100 fr. este plAtit tot cu 100 fr. Inte leg dar sava serviti cu ase-
menea bilete, dar nu di. faceti gre$eala de a introduce asignatele sub forma
de hartie-monetA, care are sA se plateasch Intr'un mod aspru de toate, societatea. Bilete de banal, se plAtesc regulat pentruca plata for e asigurata printr'o
rezervA In moneth sunatoare $1 pentru ca aceste bilete de banal pot fi conveytite in moneta In orice moment, publicul nu se duce BA primeasca, plata pi se
serve de dansele cu lncredere, $1 Indepline$te in toate ceasurile lipsa de monetA
sunatoare. Noi dacA suferim mai cu seams de lipsa de numerar, ei remediul
ca BA avem un numerar echivalent, cu moneta sunatoare, nu este tocmai mij
locul ce ni-1 prezentati D-voastra, pentruca aceste bilete sau hartie-moneta,

nu intrunesc conditunile cerute pentru circulatiune.
SA va dam, Domnilor, socotealA de ce este acest proiect; sA vedem care
aunt conditiunile unei monete metalice, $i atuncea vom vedea data acest proiect
Insu$e$te vreuna din aceste conditiuni. Pentruca o moneta sa fie bunA $i primita In circulatiune, trebuie sA alb& mai IntAiu valoarea intrinseca, al doilea
s BMA. usul Serviciului ; far& aceste doll& conditiuni nici chiar moneta sunatoare
n'ar putea circula. SA vedem dar, data acest proiect are vreuna din aceste
doll& conditiuni.
In ceeace se atinge de valoarea intrinsecA, este evident et" un petit de

hartie nu poate sa aibA o valoare, afar& numai dacA va fi fn conditiunile unui
bilet de bancA. $i biletele de banca del nu au valoarea intrinsecA de 100 lei
de exemplu, dar au aceastA valoare pentruca se pot converts fn moneta sunatoare In orice moment ; In vreme ce, aceastA hartie-moneta, nu se poate convert' fn numerar, $i prin urmare n'au nici o valoare. atA dar, ca aceasta prima
conditiune a monetei sunatoare, nu exist& in aceasta hArtie-moneta.
SA vedem acum a doua conditiune, o are? Ad In adevAr trebuie sA stabilim un mic principiu. In ceeace se atinge de usu./ fn serviciu, aceste bilete sau
hartie-monetA, ar avea o parte din acest us, $1 care i se dA prin acest proiect
de lege. $i dad', nici aceasta parte nu i s'ar fi dat, atuncea acest proiect de lege
nici n'ar mai avea cuvantul de a fi. Este adevarat ca la not necesitatea flumerarului e de cea mai mare utilitate, ei din cauza acestei utilitAti biletele acestea
ar putea s& aiba o valoare. Ei bine, aceste bilete au uzul servicului? Au! $i
care este acest uz? Acela ce se zice prin proiectul de fat& ca, aceste bilete sau
hArtie-monetA vor fi primite la toate casele publice, Prin urmare acesta e singurul us al servicului, cAci ace] ce va priml o sum& oarecare fn hartie-moneta,
va putea plat' Ia Stat o contributiune cu aceste bilete dupe cursul nominal.

In acest caz dar, este un us de serviciu; dar cine-1 face? Il face publicul? Nu!
PentrucA publicul n'are daraveri multe cu tezaurul, ci-1 face mai totdeauna
acei can aunt creditori ai Statului, bancherii bunAoara, ei vor vent Ia mine $1
la altul, gi va aduna aceste bilete pe un curs scazut, pe care le va da apoi la
cassele publice, $i astfel publicul va pierde $1 numai ace$ti speculanti vor
cA$tiga. Dar Statul care a emis aceste bilete, care in circulatiune: s'au de-
www.dacoromanica.ro
332
C. I. BAICOIANU
preciat, si pe care el le primeste pe valoarea for nominala, ce pierde ? Dactt

vor scadea la 50 la suta Statul le va prim] In pierdere de 50 la Butt), si sa nu
credal ca Statul primind IndArat suma de 30 milioane, pierderea va fi numai de
15 milioane, pentruca aceste valori au sa iasfi si sa intki de mai multe on In
cassa Statului $i la orice intrare Si iesire, Statul va pierde Qi prin urmare pierderea va fi cu mult mai mare. Este dar bine constatat ca aceste bilete au sa
aduca o mare pierdere at&t Statului cat si publicului.
Este lesne dar sa Intelegem cA, aceste bilete vor fi sustinute numai de oameni interesati, de speculanti, de care e plina piata noastra. Din acest punct
de vedere, aceste bilete vor devasta on pe unde vor trece.
Apoi, Domnilor, in general hartia-moneth aduce cea mai mare pierdere,
$1
despre aceasta daca D-voastra nu voiti sa dati ascultare argumentatiu-
nilor noastre ; (lac& nu voiti sa credeti nici In sinceritatea noastra, apoi atunci
va voiu city ca proba despre ceeace sustinem pe cei mai insemnati economisti
cari au drept la tnerederea D-voastra.
Mai Intaiu va voiu city unele pasaje din cativa autori, oamenii cei mai competenti in aceasta materie cari au Mout foarte Intinse studii In privinta aceasta.
Este mai intaiu, Domnilor, un economist francez Du-Puynode, care lath
ce zice in privinta hartiei-monete:
Hartia-monetA este totdeauna un pericol In timp de crize marl, este un
expedient favorit al guvernelor In fncurcaturi. Fara mijloace, cu niste petice
a de hartie se crede a se face our ; din nenorocire este un fel de our depreciat
de cand apare cateva lovituri de presA pe niste rame de hartie se pare a crew
o valoare ; dar sA ,tie ca numai trebuintele circulatiunii si utilitateareala a
o metalelor dA un pret, insus numerarului metalic*.
Apoi sA va mai citesc ceva si din scrierile unui alt economist din Franta,
care a studiat aceasta materie cu cea mai mare maturitate ; sA va citesc din
scrierile D-lui Courcelle-Seneuil, care Wa ce zice:
a Hartia-monetA, nu poate da unui guvern decat mijloace prea restranse
Qi aduce In tranzactiunile private, perturbatiuni dese si deplorabile ; ea schimba
Incredintarea ce se datoreste prin contracte; ea deslocueste In modul cel mai
neegal Qi cel mai arbitrar averile particulare si turbura cu mult mai mult societatea cleat niste echivalente de imposite n.
Dar tot acest autor eminent In aceste materii, zice: Pretutindeni hartiamoneta s'a considerat cu drept cuvant ca un expedient extrem Qi primejdios,
ca cea din urma resursA In timpuri dificile. *
Domnilor, sA venim, sa vedem proiectul de lege care se prezinta astazi
daca poate sa fie chiar in aceste conditiuni despre care zice D-1 Courcelle Seneuil ea este un expedient extrem si primejdios, in timpuri dificile. Nu ; cad
c&nd acest autor vorbeste ask Intelege hartia-moneta cu totul alta decat aceea
despre care este vorba In acest proiect de lege.
Aci D-1 Fleva, precum si toti aparatorii proiectului guvernului, cred ca
gasesc un punct de scapare spunandu-ne ca ash s'a facut in Franta, In Anglia, etc.
Totdeauna In adevar, cand tarile sunt in pericole, se alearga la mijloace
extreme, dar care sunt acole mijloace ale acelor OA? $i care este hartia aceea
primejdioasa despre care ne vorbeste D-1 Courcelle-Seneuil? Nu este aceea care
se propune acum ; aceasta este mult mai rea, este cea mai primejdioasa.
In Statele-Unite ale Americei, In timpurile cele.mai primejdioase, in timpul
1,
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE PARLAMENTARE LA LE GEA BILETELO R IPOTECARE DIN 1877
333
razboiului de independents, and focul cel mai mare a ars acolo, ei bine, atunci
Americanii au fault toate sacrificiile, 0-au pus mainile In foe $i au facut In
adevar o hartie-moneta, dar nu hartia aceasta ce se propune. Au facut o bane&
a Statului, cum arata adineaori onor. D-I Fleva, $i a emis bilete pe garantia,
$i pe contul tezaurului public, bilete carora pe de o parte se dedea curs fortat,
far pe de an& parte aceleasi bilete In mica cantitate se plateau In numerar.
Chiar In Austria, nu mai departe decat In razbolul cu Prusia s'au emis

asemenea hilete ; va sa zica numai In timpuri grele s'au emis $i acolo astfel de
bilete. (Intreruperi, zgomot).
Ei bine, acei onor. D-ni cari au combatut ideea noastra, au sustinut cursul
fortat pentru aceste bilete, zicand ea tot asemenea s'a urmat $i In Franta, $i
In Englitera. Nu este a$a ; biletele au avut curs fortat, acele bilete insa erau
In alto conditiuni. In Englitera au avut biletele curs fortat, Insa alaturea cu

aceasta dispozitiune exist& $i o bane& de scont $i de circulatiune, $i aceasta
a Mout superioritatea Engliterei asupra Frantei. In adevar Anglia cu putini
soldati, dar avea mijloace energice, banca care o ajuta sa Bustle armatele celorlalte puteri $i sli rastoarne In fine pe marele Napoleon I. Numai prin asemenea mijloace a scos bancnote cu curs fortat.
Dar oare acele bilete de bane& cu curs fortat, sunt ele MIA valoare ca acestea? Nu. Aceste bilete se platesc nelncetat, este o cassa anume avand totdeauna
un fond de rezerva pentru plata lor. Daca ar fi sa intreprindem In acest moment, a face istoria bancilor engleze, v'as putea convinge ca toate aceste bilete de scont $i circulatiune cu curs fortat, niciodata n'au Post depreciate. Spuneti-mi acum, care este siguranta D-voastra ca ele nu vor fi depreciate la not?
Apoi, curs fortat astazi nici nu exista, Domnilor, In Englitera.
D-I presedinte al consillului. M& iertati, exist& $i In Franta $i In Italia $i
,
In America $i chiar In Englitera.

D-1 P. Buescu. DacA In Franta a Post pentru aceste hartii curs fortat la
1870, cu toate acestea ele se vindeau suta pentru suta ; nimeni nu era In paguba. VA repet, D-voastra puteti Bustin() ca hartia ce void a face, va fi ca In
Franta $i Anglia. (Intreruperi).
Apoi cu asemenea bilete de bane& Imi comparati hartiile d-voastra? Faceti o mare eroare, $i voiti a ne Impinge $i pe not a face eroare. Unde sunt la not
acele institutiuni de bane& la ghiseul carora sA se prezinte cineva pentru a-si
primi banii In numaratoare.

La aceste !panel se aflau depozite particulars In sumo Insemnate, care se
dau pe bilete spre a le tine cursul. Singurul nostru depozit, cassa de depuneri
$i consemnatiuni, In ce situatiune se gase$te ea astazi. Are ea in natura depozite? Nu!
Voci. Este un abus de Incredere.
D-1 P. Buescu. Aud ca mi se zice: este un abus de Incredere. Pentru bancile de circulatiune nu este un abus, cad depozitele acolo Bunt foarte marl,
Meat mare parte dintrInsele ar sta In neactivitate, cil deaceea bancile de circulatiune profits de asemenea depozite ; dar ca et va convingeti de acest adevar,
aduceti-va aminte de ',Mello de depozit, care au precedat bancile de circulatiune $i nimeni nu zicea ca este abuz de Incredere, caci toti aveau Incredere
In operatiunile acestor banci.
www.dacoromanica.ro
334
C. I. BAICOIANU
Apoi, Domnilor, exist& curs fortat In alto tari; Insa acest curs fortat nu
aduce nici un prejudiciu publicului, fiindca In cele din urma toate biletele aunt
rambursabile, se platese In numerar. $i apoi, Domnilor, acele bilete, In tarile
de can vorbiti, erau bilete de banca, $i and n'au Post bsnci particulare, au
lost band ale Statului.
Proiectul ce ni se prezinta astazi este un proiect de hartie-moneta, cu
totul deosebit 51 care are alta numire, adios este un proiect de asignate, precum
a lost fn Franta la 1790 51 de and nu s'a mai repetat nici Inteo tart', din lume;
iar nu de bilete de band, cu curs fortat 51 nici bilete de band de Stat cu curs
fortat. Dad), D-1 ministru de finante ar fi aplicat acest proiect de lege pentru
30.000.000 Inca dela 1886, la cats sums ar fi ridicat succesorii s5.i aceste bilete?
0 voce. La trei Bute de milioane.
D-1 P. Buescu. Apoi Inchipuiti-va D-voastra ce fel de domenii ar fi trebuit
sit aiba Statul cand am fi ajuns s avem bilete pans la 2 sau 3 miliarde I
Domnilor, cand s'a facut aceasta lege In Franta la 1790, s'a facut pentru
400 de milioane, punandu-se ca ipoteca bunurile clericalilor gi bunurile nobletei
care emigrase 51 care se urcau la valoarea de 400 de milioane. Ei bine, stiti pane
la ce sums s'a ridicat acea hartie-moneta. la 1795? S'a ridicat Omit la 40 miliarde.
Se zice, Domnilor, ca se garanteaza plata acestor bilete cu proprietati.

Acl este eroarea. lath ce zice D4 Josephe Garnier:
Deprecierea lncepu cu cele dintaju emisiuni, ea era de 10 la BMA. pela
Inceputul anului 1791; de 37 la suta pela finele anului 1792; de 55 la suts pela
finele anului 1793 51 de 78 la Rita pela finele anului 1794. La acea epoca, de
conflagratiune universals, functionarii publici abia puteau sa, traiasca; rentierii mureau de foame gi numai armata pe teritoriul strain abia aver o soarta
care se putea side& Cu asignatele nu se puteau face cumparari, cea mai mare
parte a circulatiunii se face& fara dansele. Atunci parintii no5tri, dau 8 51 10
mil franci de hartie pentru o pereche de cisme; bucataresele dau 6 51 7 sute
franci pentru o livra de unt; qi doicile dau 20 $i 30 franci pentru o acadea )).
Iatft dar, Domnilor, tabloul Mout la aceste asignate pe care voim sa Is introducem la noi. Apoi va place D-voastra asemenea tablou? Domnilor, de cand
exist& omenirea, acelea5i cauze aduc acelea5i efecte. Dar yeti zice ca in Cara
noastra cunt de acele guverne tari de caracter, !neat nu vor scoate hS.rtie mai
mutt decat pentru 30 milioane. Cine ma garanteaza pe mine $1 pe D-voastra
cs u5a deschisa data, aceasta nu se va repeta de mai multe ori?
Do mnilor, voiu termina prin a ma servl cu acela5 autor de care s'a servit
51 d-I Fleva. D-sa a venit aci cu o carte a lui Victor Bonnet, pe care din norocire o cunosc 5i eu. Domnilor, niciodata Victor Bonnet nu va fi omul acela
care sh zics ca hartia moneta este buns.
Iats ce zice D-1 Victor Bonnet In aceia5 carte din care a citit D-1 Fleva.
Cu toate acestea hartia-moneta nu este un bun mijloc pentru a se procure. resurse extraordinare A.
Si D-1 Victor Bonnet vorbe5te tot de o hartie-moneta care se compune din
bilete de banca cu curs fortat, iar nu de asignate cu care Is confunda, D-1 Fleva.
Prin urmare, sfidez pe oricine, nu cred ca se va gas' un singur om serios,

om de ki Mint& care sit sprijine aceasta. tars. A5adar, Domnilor aceste bilete sau
hartie-moneta, nu Insu5esc nici valoarea intrinseca ce o are hartia fiduciarA,

$i mai putin Insu5esc conditiunea ce o au biletele de banca care se pot ram-
www.dacoromanica.ro
335
burs& oricand, In vreme ce aceste bilete sau hartie-moneta nu pot sa fie convertite oricand ar vol detentorul, $i vor trebul sA tread', prin acele furci-caudine, adica va fi silit publicul sa le primeasca scazute $i sa le treacA $i mai seazute. Ei bine, aceasta pozitiune a societatii din cauza pierderii ce va suferl
prin hartia-moneta, se va resfrange $i mai rau asupra averii Statului ; caci,
precum fiecare particular va pierde In tranzactiunile sale, cu atilt mai mult va
pierde Statul, c&nd va fi silit sa le incaseze pe cursul nominal $i sa le puie In
circulatiune cu valoarea for scazuta.
Prin urmare, Domnilor deputati, luati In consideratiune ca astazi Bunt
mai multe mijloace sigure ca sa ajungem la asemenea Inlesniri, $i rugati pe D-1
ministru de finante, sa binevoiasca a retrage acest proiect, $i a& fereasca partidul de aceasta gray& lovitura. SA ne fereasca de aceasta lovitura pentru ca
nu reactiunea Inarmata cu aceasta noun arma, sa vie sa ne loveascA $i sa ne
departeze dela putere ca pe ni$te oameni can am atentat la averea particula-
rilor cat
ei
la averea Statului.
$edinia din 13 Maiu 1877
(Urm are)
D-1 R. Patarlageanu. Domnilor deputati, In urma savantelor discursuri pronuntate In $edinta de ieri, daca eu am luat cuvantul astazi, este numai pentru
a da oarecari explicatiuni.
D-1 Buescu a Inceput discursul D-sale prin a spune ca aceasta chestiune este
cu totul impopulara, ca este o gogorita de care s'a speriat lumea gi jurnalele

opozitiunii, profitA.nd de aceasta arms, ataca partidul liberal, $i deaceea D -1 P.
Buescu consilie pe D-1 ministru sa retraga acest proiect.
Domnilor, daca ne vom da socoteala de cauzele cari au provocat Ingrozitoarea depreciere a asignatelor In secolul XVIII In Franta, daca vom consider&
ca biletele de band). din Franta au astazi un curs al pani, gi dad). vom considers
hartia-moneta din Austria, Italia, Rusia $i chiar Turcia, vom vedes ca frica
ce se zice ca a cuprins lumea la not nu poate fi Intemeiata cleat pe un prejudiciu.
Domnilor, proiectul de fat& are de scop a platl datoria Statului de 30 milioane, $i aceasta mai cu seam& din cauza crizei care pune In imposibilitate pe
guvern de a realiza astazi un Imprumut. Dace vom presupune a guvernul

gAse$te astazi cu Inlesnire aceste 30 milioane pe plata noastra, trebuie sa ne dam
seams ca dobanda ce va trebul sa plateasca in curs de cinci ani va ridica acest
Imprumut la 55 milioane. Dad). Ins& guvernul va reu$1 ca aceasta h&rtie sa alba
un curs cu un scazamant de 10 la suta, totu$ face o bunt/ afacere.
Acum, domnilor, grija cea mare e an vedem, sa ne dam osteneala gi sa
studiem dad). hartia aceasta numita ipotecara va ave& un curs bun pe piata.
SA vedem daca e Intemeiata frica onor. preopinenti cari cred cA aceste hartii
vor fi depreciate Ora la jumatate valoare.
Domnilor, sa luam lucrurile cum aunt. In Franta, biletele de bane& merg
suta in suta. Ei bine, care e cauza de merg acolo suta In suta, iar In Austria $i
Rusia variaza Intre 15 $i 25 la suta, dupa Imprejurari?
In Franta toata lumea $tie ca biletele de banca aunt asigurate cu a treia
parte in numerar ei. In efecte de portofoliu, ceeace e o garantie foarte mare pentru
public. Aceasta e singura garantie care face ca In Franta biletele de bane& au
un curs al pari. In Austria $i In Rusia biletele de band', nu aunt garantate ; da r
www.dacoromanica.ro
336
C. I. BAICOIANU
singurul avantaj ce au este ca sunt primite la tezaur in loc de moneta ; $i cauza

pentru care cursul variaza, Intro 15 $i 25 la suta este a in aceste cari emisiunea
s'a facut In cantitate foarte insemnata, pe and In Franta, banca nu emite bilete
deal in raport cu puterile sale.
Madar conditiunea esentiala ca aceste bilete sa, alba curs pe piata este,
pe de o parte sa fie garantate, $i pe de alta sa fie primite la cassele publice. Apoi
mai trebuie ca emisiunea sti, fie potrivita cu exigentele de circulatiuni pe pietele
unde se fac asemenea operatiuni.
Domnilor, s& cercetb,m daca not ne aflam In buns conditiuni, servindu-ne
de exemplele cari se vad In celelalte taxi, spre a emits aceste 30 milioane.
Noi, dupe proiectul de lege prezentat, emitem numai 30 milioane, pentru
cari mai intaiu garantam pe detentorii biletelor cu valoare Indoita In proprietati
de ale Statului, $i al doilea, prevedem In proiect a aceste hartii sunt considerate
ca moneta legala $i convertibila la toate cassele publice. Madar, pe alb, vreme
aceste bilete ipotecare Bunt garantate in valoare reala de dublu pret, pe ai&
vreme cassele publice be primesc in loc de moneta, $i pe cats vreme emitem numai
30 milioane, adica numai a treia parte din bugetul veniturilor Statului pe an, eu
cred a aceste bilete ipotecare sunt in conditiuni de a avea un curs bun pe piata.
Argumentele aduse spre a combats acest proiect de lege nu-mi par deloc
Intemeiate. Onor D-1 Em. Protopopescu-Pake zicea ca nu putem cred valori undo
valori nu exists. Apoi, Domnilor, In cazul de fate nu exist& valori? Exists, pe
cata vreme biletele se emit numai pentru jumatate din valoarea mo$iilor ipotecate. Sit nu mi se zia a aceste bilete vor avea, acela$ sazamant pe care 11 au
celelalte efecte, precum bonurile domeniale $i celelalte, caci este o mare deosebire
Intro obligatiunile unei case de credit $i Intro hartia-moneta care este primita
in orice minut $i la orice as& publia.

Eu m'am consultat cu toti bancherii din plata. $i ei sunt de opiniune a In
conditiunile In cari se emit aceste bilete ale nu pot ss alba, un scazamant mai
mult decat 2 la suta. Ni se face comparatiune cu caimelele turce$ti. Apoi, Domnilor, cu toate ca Turcia se atilt in cea mai deplorabila stare $i a a emis aceste
caimele fara nici o garantie $i fare nici un control, totu$ am vazut in Courrier
d'Orient a. ele au un scazamant numai de 40 la suta ; Ins& biletele noastre cari
se vor emite $i cu control $i cu o garantie indoita nu vor avea deal o foarte

mica scadere.
Ma, dar, pe cats vreme proiectul de fats ne da toate garantiile, pe cata

vreme aceste bilete Bunt primite la toate cassele publice $i se emit Intr'un numar
foarte neinsemnat in raport cu bogatia tarii, cred a vor avea un bun curs pe
piata, $i astfel guvernul, In loc sa se Imprumute, ar face o bun& afacere daca ar
emite aceste bilete.
D-1 vice-preedinte. Domnilor, a venit o depe$5. din Galati a mai multor
bancheri, cari roaga pe biurou sa intervina pe Mgt Camera ca sh, nu primeasca
aceasta, lege.
D-1 G. Cantilll. Domnilor, sunt fericit ca, In momentul cand iau cuvantul
sa vorbesc In aceasta chestiune, ni$te onor. comercianti din Galati, competenti
In asemenea materie, au depept biuroului Adunarii, rugandu-1 sa, binevoiasa
a intervenl pe MAIO, guvern ca sa retraga proiectul pe care not 11 discutam.
Sunt fericit de aceasta, pentruca imi ulpireaza sustinerea tezei male...
D-I E. Statescu. Ce vei zice cand vor vent $i depe$i contrarii?
www.dacoromanica.ro
337
D-1 G. Cantilli. Cand vor vent asemenea depesi, to vei servl D-ta cu dansele.
Eu zic cit sunt fericit sa am asentimentul unui numar de comercianti atat de

importanti ca cei subscrisi in aces, telegrams si cari au o mare greutate In lumea
financiara.
M'am simtit dator sa iau cuv&ntul in aceasta grava materie, deli cred ca,
intelepciunea D-voastrii v'a aratat care este solutiunea cea mai nemerita ce
trebuie a se da, pentru urmatoarele cuvinte: mai intaiu pentru a protesta contra
acestei masuri financiare pe care guvernul voeste a o introduce In tars; si in
al doilea rand, pentruca, In o materie atat de delicata, si atat de importanta,
discutiunea, departe de a face vreun rau, este menith a va lumina, asupra deciziunii ce trebuie sa luati.
Eu cred, Domnilor, In sinceritatea convictiunii D-lui Ion C. Bratianu relativ
la masura financiara pe care D-sa acum ne-o propune, in a va afirma ca nu
g&ndesc sa arat nici un spirit de opozitiune sau de neincredere In persoana

D-sale ; dar imi permit a combate aceasta a D-sale InvederatA convinctiune.
*du ca. de 11 ani D-sa cugeta asupra acestei idei, si, cand vine cu dansa pentru
a o transforms, In lege dupe atata timp, se intelege ca pentru D-sa aceasta provine
dintr'o profunda credint,a, ca, pentru D-sa masura ce ne propune este o adevarata
panacea menita a aduce fericirea acestei taxi.
D-1 E. Statescu. Nu fericirea ; dar va scapa tam din aceasta grava situatiune.
D-1 G. Cantilli. Convingerea mea este alta decat aceea a D-Iui ministrupresedinte. Eu cred ca., un guvern, cand propune oarecari masuri, trebuie sa se
ocupe nu de imediatele efecte ale acestor masuri, ci de efectele cari vor avea
lot mai tarziu, Intr'un timp mai departat ; sa caute a vedea data, pentru niste
rezultate pentru moment magulitoare, proiectul de lege de fatA nu va produce
in viitor catastrofa financiara. Pentru mine, convingerea este facuta ; viitorul,
fi un viitor nu departat, va da o teribila desmintire D-Iui ministru de finante,
aratandu-i, dar va fi prea tarziu, cat de periculos si de fecund In dezastre este
proiectul D-sale. SA ne fixam, Domnilor, bine asupra naturii acestui proiect de
lege, si sa ne Intrebam: Este el, on nu, hartie-moneta? cuprinde el, on nu,

asignatele? sau este o alta combinatiune financiara mai fericita, pe care trebuie
sa o apreciem la justa ei valoare?
Ei bine, m'am gandit mult la acest proiect si am ramas Incredintat ca el
nu creiaz& decat asignate, carora dftndu-se curs fortat, ele devin o ourata hartiemoneta.; caci, Domnilor, sa nu ne jucam cu cuvintele: asignatele, av&nd curs
fortat, nu aunt altceva cleat hartie-moneta.; ele nu au fost si nu sunt decat niste
titluri asigurate In pamant, asemnate In pamant, reprezentand o valoare In

pamant. Asa au fost la Inceput asignatele, cand au facut aparitiunea for in domeniul financiar ; toata lumea stie aceasta ; nu trebuie sa insistam mult asupra
acestei explicatiuni.
Odata ce, chip& cum lucrurile s'au petrecut In Franta, asignatele au dobandit curs fortat, ele au luat caracterul de hartie-moneta. Hartiile-monete,
cip& cum ne-o spune D-1 Courcelle Seneuil inteun articol al eau din dictionarul
de economie politica. al D-lui Maurice Block, nu aunt dec&t niste promisiuni sau
titluri carora un act al guvernului le da calitatea de moneta. Trebuie neaparat
sa. Mb& si curs fortat. Ei bine, ce se face prin acest proiect ! Nimic alt decat ca se
Infiinteaza titluri carora guvernul, prin Corpurile Legiuitoare, voeste a le da
www.dacoromanica.ro
338
C. I. BAICOIANU
calitatea de moneth. Inteadevar, iata cum suns art. 2: i Biletele ipotecare sunt
la purtator, fara procente, $i se primesc ca moneth legal& de toate cassele publice.
Comisiunea delegatilor a adaugat ca biletele s& se primeasca Inteun mod

fortat, nu numai la cassele publice, dar pretutindeni In tara. A$a dar nu vi se cere
nimic alt prin prezentul proiect de lege, decat Infiintarea de hartie-moneta

sub form& de asignate.
Odata ce ne-am fixat bine asupra naturii acestei masuri financiare, sa
cautam s& glisim cari sunt inconvenientele acestui sistem, $i nu cred ca cineva
din noi sa, poet& inventa ceva In aceasta, materie. Cu toti nu putem cleat sa
repetam ceeace a constatat $tiinta $i experienta practic5. In nenumarate randuri.
Voiu cb.uta dar a vb. demonstra Inteun mod cat se poate mai precis, gravele
inconveniente pe can le prezinta, combinatiunea propusa de onor. D-1 ministru
de finante, $i repet, v& rog s& binevoiti a crede ca nu fac opozitiune cabinetului
cu aceasta chestiune ; cad nu cred ea se educe un bun serviciu tariff, cand ea se
afla Intr'o atat de rea situatie financiar5 ca cineva sa vie sa faca opozitjuno
guvernului tocmai cu niste masuri financiare. Va rog dar s& credeti In sinceritatea ziselor si credintelor mole.
Nu primesc, Domnilor, hartia-moneta, pentru ratiunea care mi se pare

puternica, c& $i-a fhcut viata In alto State ; ca, s'a experimentat In alte State
mult mai marl $i mai Inflorite decat al nostru, In America, In Franta, in Austria,
care dela razboiul de $apte ani si pana astazi n'au putut sa scape de acest expedient Inselator.
In Danemarca, Rusia gf chiar China, hartia-moneth a dat cele mai triste
$i dezastruoase rezultate.
Oricat s'ar muncl onor. meu amic D-1 Fleva pentru a ne proba ca poate sa
aduca fericirea tarn aceasta moneta improvizata, eu nu cred aceasta. In adevar,
Domnilor, data Intr'o stare normala s'a facut experienta cu aceasta hartiemonet5. $i in alte tan cu resorginte man financiare, si s'a vazut c& nu este susceptibila decat de a produce cele mai rele efecte, cum credeti D-voastra c& inteo
tara ca a noastra, care n'are mijloacele financiare care le-au avut acele State
mai avute decal noi, mai ales cand suntem inteo stare anormala, cu un razboi
care ne Invaluie din toate partile, cum voiti zic sa credeti eft aceasta masura sa
alba mai bune rezultate la noi?
Intr'o tara cum este a noastra, care din nenorocire este ba.nuita de profunde
perturbatiuni politico, nu cred ca vom ajunge la un bun rezultat cu acest mijloc
de schimb, nu cred ca se vor putea realiza aspiratiunile, de altminteri laudabile,
ale onor. nostru prim-ministru. G5.nditi-va, dar, Domnilor, la Indelunga experienta facuta In alte parti cu hartia-moneta, pentru a va convinge c& ceeace am
onoare a zice despre acest semn monetar, nu este decat oxactul adevar. Care
este rezultatul imediat al hartiei-monete? MIL voiu referl In aceasta privinta la
cele scrise do D-1 Victor Bonnet Intr'un articol al sau din Revue des deux Mondes
din 15 Noemvrie 1876.
Mai Inainte de a vedea acest rezultat, Imi permit de a deschide o paranteza.
In lot ca guvernul sa intituleze proiectul acesta de lege, proiect de lege pentru
stingerea datoriei flotante si acoperirea deficitului din anii trecuti, prin emitere
de bilete ipotecare, mai bine era sa fi Yost sinter si s-1 intituleze: proiect de lege
pentru Infiintare de hartie-moneta. Este bine sa se spuie lucrurile dupa cum sunt,
www.dacoromanica.ro
339
cu adevAratul for nume, gi s& nu se faureascA hapul pentru a fi mai bine Inghitit.
(Ilaritate).
Inchid paranteza gi ma intreb: care este imediatul rezultat al emisiunii de

hartie-monet&?
D-1 Victor Bonnet o spune inteun mod categoric c& cal dintaiu rezultat,
cal dintaiu inconvenient este perturbatiunea in toate situatiunile, In urma

scumpetei de care Bunt lovite obiectele necesare pentru Intretinerea vietii,
provenit& din deprecierea la care mai totdeauna Bunt supuse aceste bilete
la purtator, care constituiesc hartia-monetk MA explic: on de cate on s'au emis
bilete de asemenea naturk n'au putut s& se emits, In regul& foarte generals,
decat cu o depreciere ; aceasta este un ce atat de adevArat, Incat nu so mai
contests. Astfel In Italia In anul 1886, In cele dintaiu zile ale emisiunii, hartiamoneta a suferit un scazamant pan& la 20 la suta.
Este lesne de inteles ca deprecierea subit& a biletului monet& lovegte

Intr'un mod simtitor toate clasele societatii, mai ales and deprecierea este
formidabilk cum se IntamplA cateodatk
Intr'adevar, obiectele in genera, gi In special cele de prima necesitate, se urea
cu atat cu cat scade semnul monetar care servegte ca mijloc de schimb. SA

luAm acum pe un creditor al Statului. Presupuneti cs acest creditor are s& is
20.000 de galbeni, pe care-i imprumutase Statului In aur. Statul, conform cu
art. 3 din acest proiect de lege, va platl In hartia-moneth acestui creditor 20.000
de galbeni. Cat va primi In realitate acel creditor? Dupa cursul hartiei. Dac&
hartia-moneta are curs al pari, al pari va fi gi dansul platit ; dar dac& nu are
cursul al pari, dup& cum se va Intampla gi dup& cum s'a inta,mplat In toate
tarile, va primi bietul creditor cu atat mai putin din ce are drept s& primeasck
cu cat titlurile vor fi depreciate ; astfel de se vor deprecia cu jumatate la suta,
fie chiar cu a patra parte din sutk acel nenorocit creditor va primi jumAtate
sau trei din patru pArti din ceeace aver, drept sa primeasc& dela Stat. Ce veti
zice D-voastra atunci, Domnilor? Nu veti zice cu totii ca aceasta este o adevArat&
spoliatiune, cu atat mai oribilk cu cat nu exist& nici un mijloc sigur de a fi

reparatb,. (Aplauze). Apoi bine este sa legiferati D-voastr& in sensul acesta?
Sunt oameni cari au bonuri de tezaur gi cari au Imprumutat pe guvern cu banii
for in aur sau argint ; danduli-se acelor oameni drept plat& hartie, dela care au
sa sufere depreciere, nu se chiama aceasta o curata derisiune.? (Rasete).
SA nu pierdeti din vedere, Domnilor, ca deprecierea acestor bilete va fi
considerabilk
Dac& bonurile domeniale au astazi un scazamant de 30 la suta, ale care
produc o dobandk gi a cAror cupon s'a platit cu destula regularitate, cat va fi
de scazuta hartia-monetk care nu produce nici o dobandA?
$tiu c& se va rAspunde de catre D-1 N. Fleva gi altii la ceeace am avut onoare
a inainta, ca este mai bine sa se pl&teasca datoriile Statului cu asemenea bilete

depreciate, decat sa vedem pe creditorii Statului umbland cu mandate In suforint& pentru a le scant& cu scazamant pe la camatari. Indraznesc a afirma ca nu.
Intr'adevar cei cari vorbesc astfel voiesc sa legitimeze o stare de spoliatiune, gi
sh stabileasca prin lege aceasta stare, In lot sA prefere o stare de suferintA accidental& In care se MIA societatea, gi pe care legile tarii nu o recunosc. Este mai
au, Domnilor, a transforms In lege o stare de spoliatiune, decat a o lasa sa existe
Mr& sigiliul legalit&tii. Maura care ni se propune este plin& de imoralitate. Mi se
www.dacoromanica.ro
340
C. I. BAICOIANU
pare di argumentul nu !miler& refutatiune. Ei, Domnilor, eu stiu tine are s&
profite de inovatiunea aceasta financial* stiu eu tine are sEt bat& din palme,
dac& se va admite acest proiect de lege, si pentru aceasta ma servesc cu depesa
D-lor comercianti din Galati. Aceia vor fi, Domnilor, acei cari au profesiunea de
uzurari, de cam&tari, precum exbancheri scaptitati, care voiesc s& se reabilitezo
ei vor profita pentruca vor specula asupra agiului metalului In raport cu
hartia ; ei vor face sari din aceasta speculatiune! Aceasta o vede orice om cu
bun simt. Dar eu nu aunt chemat eel s& dau concursul meu unor asemenea
oameni.
Un alt inconvenient pe care are s&-1 produce proiectul acesta de lege, dac&
se va vota, este acela ca data pentru moment va aduce un remediu la starea

noastra financier& actuallt, timpul nu va fi departat and se vor vedea In Cara
noastr& tale mai Inspaimantatoare dezastre ; pi sub acest punct de vedere nu
v& spun ceva nou: lucrul s'a petrecut In alte state.
Imi yeti da voie, Domnilor, sa vIt citesc si eu ceva In privinta aceasta; voiu
face $i eu ca onor. meu coleg si amic D-1 N. Fleva, care a cetit din D-1 Victor
Bonnet tocmai niste pasagii care Ii pArea a da o confirmatiune opiniunilor sale,
Wit a arata Aduntirii, se -mi permits a i-o spune, care este adevArata opiniune
a D-lui Victor Bonnet In aceastit important& chestiune. Ve voiu citi dar $i eu
un pasagiu a unui eminent economist, D-1 Ioseph Gamier, din tratatul sau asupra
finantelor, a treia editiune, pag. 403:
a In genera, orice emisiune de hartie putand function& ca moneth, este

Insotit& de o miscare ascedent& artificialk mai mult sau mai putin repede In
activitatea afacerilor, urmata de o perturbatiune In sans invers cand se face
retragerea acestei h&rtii: este In ambele cazuri posibilitate de criza. Orice emisiune de hartie-monet& este urmat& de o depreciatiune ; tine zice depreciatiune,
zice spoliatiune In permanentk succesiva*.
Aceasta vi se cere, Domnilor, prin acest proiect de lege: spoliatiune In permanent* spoliatiune succesiva,.
Ei bine, eu nu voiu vota asemenea legi.
4 Mai mult, continua D-1 Ioseph Gamier, ()data intrat In aceastA cale este
dificil de a iesl, edice de a restitul valoarea hartiei emise ; de undo rezult& ca
orice operatiune de felul acesta este un expedient periculos H.
lath oameni, Domnilor, cari au cugetat cu maturitate asupra acestor chestiuni. Bine era, ca nu stiu care din onor. preopinenti, D-1 N. Fleva Imi pare,
s& zica, ea, toate cartile lui Maurice Block, Ioseph Gamier si altii, trebuie sa le
aruncam In foe...
D-1 N. Fleva. N'am zis aceasta.
D-1 G. Cantilli. Infine a zis-o cineva, $i dac& nu este D-1 N. Fleva, trebuie
sa fie D-1 V. Maniu. Dacs nu a Intrebuintat tocmai vorbele acestea, ideia Ins&
a fost aceasta.
D-1 V. Mania. Protestez; n'am zis eu aceasta.
D-1 G. Cantilli. Infine, Domnilor, a zis un onor. deputat, nu stiu care; si
dac& memoria ma Swill& In privinta d-lui V. Maniu, 11 rog sa nu se alarmeze ;
nu am intentiunea de a ataca pe nimeni aici. Voiu zice numai atata, ca nu e bine
BA ridiculiztim operile unor oameni cari au cugetat mult In viata for asupra
chestiunii de care scum ne ocuplim, si pe cari lumea Intreag& fi recunoaste ca
maestri si deplini competenti In materie.
www.dacoromanica.ro
341
Cu autori dar In mama, si sunt multi cari scriu In acest sons, v'am dovedit
cat e de dezastruoas& aceasta hartie-monet& pe care voeste cabinetul s& o introduce, In Romania. Fara a chern& In ajutorul nostru asemenea somitate, este
lesne de Inteles ca rezultatul nu poate fi decat acesta cu niste bilete cu curs

fortat, a caror valoare va ajunge poate la jumatate, mai ales Intr'o tare ca a
noastra, unde din nenorocire orizontul politic este atat de nebulos.
Este probat c& cu cat situatiunea unei taxi este mai anormala, mai perturbata, cu atat depreciatiunea este mai mare si mai sigura. Pentruca am In
man& pe D-1 Ioseph Garnier, fmi yeti permite de a va, mai Oita Inc& un pasagiu
dintrInsul, din care ne putem convinge care Bunt caracterele constitutive ale
hartiei-monete, din cari reies Intr'un mod evident Si inconvenientele acestui
sistem. Totdeodata putem sa ne mai convingem din aceasta citatiune ca In
proiectul guvernului este adevarat& hartie-moneth. Acest autor ne spune ca
primul caracter constitutiv al hartiei-monet& este cursul fortat $i obligator ; al
doilea, ca se emite mai mult decat trebuie pentru circulatiune ; si al treilea, ca
nu sunt garantate sau sunt au garantate sau Bunt garantate In fonduri nu destul
de inalienabile. lath, Domnilor, pasagiul din D-1 Ioseph Gamier In tratatul sau
despre finante la care fat aluziune, pag. 402 din aceea editiune:
It Ceeace constituie hh,rtia-moneta, adic& ceeace transform& semne repre-
zentative in hartie-moneta, este mai Intaiu de a avea un curs obligatoriu t)i

fortat ; al doilea, de a fi emite pests trebuintele circulatiunii ; al treilea, de a
reprezenta valori ipotetice sau de a nu fi Intr'un mod suficient garantate, sau
de a fi garantate cu niste proprietati cari nu sunt Indestul de inalienabile, bunuri
funciare, de exemplu *.
H &rtiei- monete din proiectul nostru i se d& un curs fortat ; caci on am zice
ca se va primi ca moneta legala, on am zice c& are curs fortat, tot acolo vine ;
mai ales c& comisiunea delegatilor In minoritate eel putin, a facut un adaus
proiectul guvernului In sens de a face biletele obligatorii pentru toti.
Dati-mi permisiunea sa, adaug ca data s'ar vote aceast& lege, ar trebul s& se
admita c& biletele A aib& curs fortat $i obligatoriu pentru toti. Sper Ins& ca nu
se va vota si c& D-1 I. C. Bratianu Isi va Inabusi afectiunea ce de mult are pentru
aceast& combinatiune financial* afirm sus si tare ca partidul liberal nu-si va
Intelege bine interesul, data va vote aceasta lege.
0 voce. Acestea stint cuvintele D-lui Buescu.
),Fedinta din 13 Maiu 1877
(Urmare)
PreOdentia d-lui C. A. Rosetti.

Dl. G. Gentili!, Eu am ascultat pe d-1 Buescu cu cea mai mare atentiune si cu cea mai mare placere $i cred ca a tratat chestiunea in mod foarte
competent.
Asa dar, dupe cum am arlitat mai sus, ceeace caracterizeaz& aceste bi-
lete, este ca au curs fortat, si se emit mai mult cleat e trebuinta circulatiunii. $i In privinta aceasta voi observe D-lui prim-ministrn Ca recunosc ca
deocamdat& prin proiect se emit mai pntin cleat trebuie. $i In adevar la
ce sum& se urca .datoria flotanta ? Numai la 30 milioane? Nu, neaparat.
Unii zic ca aceasta datorie este de 55 milioane. D-I Sturdza o ridic& Ora la
100 milioane. Dar In fine yeti convent cu mine sa datoria flotant& este de
www.dacoromanica.ro
342
C. I. BAICOIANU
cel putin de 39 milioane. Prin urmare daelt emiteti hartie monetit numai
pentru 30 milioane, emiteti pentru mai putin dealt trebuie pentru stingerea
datoriei flotante. Aceasta Ins nu impiediclt ca mai tftrziu sA emiteti pentru
o sumit mai mare, pentruc& operatdunea este din tale mai facile: nu costa
mult de a monetiza httrtia. Ceea ce ma confirms ei mai mult In aceasta ideie.
este clt cred, admitilnd cA datoria flotantil este numal de 39 milioane, clt mai
lasati 9 milioane pe din afarit, adicit mai lltsati o portita deschistt pentru o
sit& emisiune. Afar& de aceasta de unde gitiu eu eh nu yeti veni In momente
ei mai critice cleat acele In cari ne aflam, of yeti care autorizatiunea Corpurilor Legiuitoare de a mai face o noutt tii poate mai considerabillt emisiune ?
Atunci unde yeti glu3i imobilele necesare In cari stt garantati buna plata a
acestor hltrtii din nou emise.
i In aceasta privinta aft nu ne amagim Domnilor. Ce este garantia In imobile
de Indoita valoare, despre care se vorbeete In proiect? Pentru mine, aceasta este
o garantie iluzorie, mai intftiu pentructt nu ?tiu dacti imobilele cari se vor afoot&
pentru aceste bilete numai Bunt afectate of la alto obligatduni ale Statului, ei al
doilea nu vitd cum creditorii Statului, purtIttorii de bilete ipotecare, vor puteft
a valid& imobilele destinate pentru garantie, tend Statul nu ar vol eft facft
aceastft vindere. Si obligatiunile domeniale Bunt garantate In imobile 13i nu cred
ca ar fi vreun tribunal In tart). care O. puie aceste imobile fn vindere, cAnd ele
nu s'ar platl. De cateori nu s'au plata la timp cupoanele obligatiunilor domeniale
of publicul a ritbdat, ei nu a avut nici un mijloc de coercitiune In contra Statului
pentru plata lor, cu toatft garantia In imobile.
lath pentru ce zic cit garantia care se zice ca se db. In imobile pentru aceastft
hftrtie-monetit, este cu totul iluzorie.
Proiectul acesta de lege prezina dar inconvenientul ea, datoria flotantft

fiind mai mare deal 30 de milioane, el lasft o eft deschisA guvernului pentru
ca sA fact o altit emisiune.
Apoi, In ipoteza chiar tend nu ar mai ramanea nimic din datoria flotantft,
sistemul acesta al hltrtiei-monete, trage Intr'un mod inevitabil, dupb. sine alto
noui emisiuni. Aceasta s'a petrecut peste tot unde hArtia-monetft a existat. Pare
clt este un ce fatal, farit de care sistemul acesta nu poate merge ; astfel !neat
nici D-1 I. C. Bratianu nici un alt ministru care va venl dupe D-sa nu se vor oprl
de a face noui emisiuni ; aceasta pentru un cuvAnt foarte simplu: pentruclt este
lesne de a face monetti dintt'un material Mt valoare. Nu se care mare etiintit,
nici marl cheltueli pentru aceasta ; mai ales cEt aunt convins cA yeti mai avett
trebuinti de satisfacut, ei nu vb. yeti putea oprl.
Toate guvernele noastre, oi Intr'un timp normal, mai mult sau mai putin,
au Post silite sii se Imprumute, ei sit se Imprumute cu conditiuni foarte oneroase.
Dacrt Imprumuturi au facut In mai multe randuri, pentru cari au trebuit stt
plateasa dobanzi, ei dobanzi mars, cum nu vor mai face hartie-monetk care este
leftinli Qi pentru care dot:arida nu se plateete?
Sub ministerul D-lui Catargi se zicea tend s'au facut obligatiunile domeniale,
c era Imprumuturilor s'a Inchis ; $i, cu toate acestea, tot sub acelae minister
s'a emis renta. Ei bine, Domnilor, a fortiori tot a$ se va urma oi cu aceastrt
hartie-monetit, care, va repet, se poate face mult mai lesne decat Imprumuturile.
Trebuie sA constat cA ritul, mai ales dad" am fi In stare normaltt, nu ar fi prea
mare dm& ne-am margin! sft emitem lartie-monetit numai in limitele trebuintei
www.dacoromanica.ro
343
pentru care este Mouth. Dar aceasta, din nenorocire, nu este posibil, pentru
cuvintele pe cari am avut onoare a vi le arata mai sus. Raul cel mare este atunci
tend asemenea moneta se emite peste trebuintele circulatiunii ; c&cf atunci
ajunge de se depreciazb. Intr'un mod Inspaima,ntator. Si In aceasta privinta are
dreptate D-1 Ioseph Gamier, tend zice ca aceasta moneta se emite mai mult
cleat ceeace trebuie.
In Franta s'a emis, la fnceput, asignate pentru patru sute milioane ; mai
pe urma pentru opt sute milioane ; apoi pentru clouts, miliarde gi jumatate ; si a
venit un timp, In anul 1795, tend s'a pus In circulatiune patruzeci gi cinci de
miliarde. Aceasta a fost cauza ca asignatele au scAzut atat de mult, Meat nu mai
aveau nici o valoare. Cu totii stim ca ele au adus tale mai mars nenorociri In
Franta. Eu nu pot vedea in aceste bilete ipotecare decat asignate, ma tem
sti, nu cadem si not In starea In care cazuse Franta.
Ceeace ma preocupa foarte mult In chestiunea de fatb este cum are sa. serve
aceasta moneta pe acei nefericiti functionari cari isi primesc salariul dela Stat?
Caci sit nu pierdeti din vedere ca cu aceasta moneta guvernul se va Beryl pentru
a platl obiectele cari le va lutt prin rechizitiune, pentru cari nu exist& bun&
tocmeala, si, prin urmare, se va da hartia-moneta In plata; apoi, se va platl
cu acest fel de moneta si functionarul ; el va merge la cassa Statului cu mandatul
eau pentru a-el lue, salariul, si, In be de zece napoleoni, de exemplu, cat are sa
primeasca, nu va priml in realitate decal cinci, dack dupa cum este probabil,
depreciatjunea va fi de jumatate la suta. Si et nu uitati, Domnilor, c& functionarii
aunt redusi deja cu 20 la suta. Aceasta este trista situatiune care li se face cu
proiectul acesta de lege.
Se vor duce $i pensionarii, biota pensionari, caci vad un pensionar in
fata mea,
In urma retinerii ce deja li se face, cu cat se vor alege ei, primindu-$i
pensiunea In asemenea moneta? Apoi, nu este aceasta o curate spoliatdune?

Ei bine, eu unul nu voiu priml asemenea masura financiara.
Am auzit zicandu-se de spirite luminate: Pentru ce atati functionari? sa se
lase de aceasta, profesiune si sA se mai ocupe si de altceva. Ce, Domnilor, numai
are Statul trebuinp, de functionari? Ce, nu le-ati redus destul si numarul Qf

salariul? Nu exist& nici un Stat fara functionari. Trebuie dar s& tinem seama
de dansii.
Dar comerciantii, cAci trebuie s& tinem seama $i de comercianti, ce
vor devenl ei cu sistemul acesta, mai cu seam& In o tar& ca a noastra, undo stiti
CA nu avem nici o industrie si unde trebuie sA importAm tot si sA plAtim tot cu
aur? Nu vedeti D- voastrA ce pierdere mare va fi pentru dansii cu aceasta hartiemoneta?
0 voce. Au dreptul sA cumpere moo!!.

D-1 G. CantIIII. Au dreptul sA cumpere mosii ! Aceasta 1mi educe aminte
un pasagiu din D-I Batbie. In tratatul sau despre economia politica, unde se
Intreaba, pentru ca sA arate absurditatea argumentului acestuia, cum locuitorul
din Marsilia va cumpara un pamant la Arras, cum un locuitor din Iasi, de

exemplu, va cumpArA o proprietate la Turnu-Severin?
Apoi, mosiile nu au ele sA crease& In valoare? NeapArat. Statul va primi
al pari biletele pentru pretul mosiei cumpArate, dar va create pretul ei, avand
In vedere scazama,ntul biletelor cu cari se plates ; astfel Moat vedeti cA va fi
greu posesorilor de bilete cu curs fortat sA cumpere proprietb,ti rurale.
www.dacoromanica.ro
22
344
C. I. BAICOIANU
Dar ni se va zice: Nu vedeti beneficiul care-1 realizeaza Statul? Deocamdatit
el va profits; dar mine, and va fi nevoit sa aducit In tars obiecte de cari are
necesitate, eau and va fi nevoit sit gi is procure chiar In tare, gi cand, pentru
aceasta, fi va trebul moneta de aur, cu aceasta hartie-moneta depreciata, .cu
care va trebul sa cumpere aurul, mai cagtigit Statul ceva? Astfel fncat, Domnilor,
cagtigul Statului nu este decat aparent ; In realitate nu exist& ; din contra, Statul
va pierde. Ceeace astazi is cu o mane, peste putin timp fl va fnapoia cu amandoua
mainile, fncercand astfel gi pierderi.
Am vazut dincolo In anti-camera pe D-I D. Sturdza Wand calcul, pentru ca sa
demonstreze cats moneta ar trebul Statului pentru platile sale din afara, precum
pentru platile drumului de fier. Este lesne de fnteles a, peste catva timp Statul,
care va avea in posesiunea sa cantitati considerabile de hartie-moneta, gi avand
necesitate de sume Insemnate In aur pentru a face fatil, la plittile sale exterioare,
acest aur, trebuind sfi,-1 cumpere cu hartia-moneta depreciata, este evident ca va
suferi pierderi enorme. Astfel dispare gi pretinsul beneficiu care se zice ca-1
realizeaza Statul prin neplata de dobanzi cu sistemul acesta.
Insult D-1Victor Bonnet ne spune a Italia, In intervalul dela 1866 Omit la
1874, a pierdut 37 milioane cu aceasta hartie, gi tot D-1 Victor Bonnet ne zice
sit nu ne magulim cu ideia a Statul nu plategte dobanda ; aci, dace este cagtig
pe de o parte, este pierdere de cealalta.
$titi Insa cine a cagtigat In Italia? Bancherii, camatarii, uzurarii. La 1865
existau In Italia 15 band de depozit, gi la 1874 numarul for s'a ridicat la 218.
Citesc acestea In articolul D-Iui Victor Bonnet din Revue des Deux Mondes:
4 In Italia, zice dansul, numarul bancilor de depozit, care era de 15 In

1865, cu un capital de 129 milioane, s'a ridicat la 218 In 1874, cu un capital de
677 milioane .
Aceasta arata cat fncurajeaza sistemul hartiei-monete pe acei cari voiesc
sa speculeze asupra acestui semn monetar.
Apoi, not legi ca sa, ajutam pe camatari trebuie sa facem? Mei, o repot,
sa nu ne facem iluziuni, acesta va fi rezultatul acestui proiect de lege, data se
va vote. Telegrama dela Galati ne-o spune intr'un mod formal: cagtigul va fi al
uzurarilor ; oamenii de treaba vor pierde. (Aplauze).
Voiu zice, Domnilor, pentru a termink a chiar atunci cand hartia aceasta
este al pari, cum este In Franta astazi, pentru ca banca Frantei are in depozitul
sau doll& miliarde pentru dolt& miliarde gi jumittate de bilete cari circula, chiar
atunci efectul hartiei-monete este de a ridica preturile. Mai aditugati pe langa
aceasta f}i inconvenientul a aceasta hartie va face sa, dispara toata moneta din
tat* gi gtiti pentru ce? pentructt circulatiunea acestui fel de moneta este mai
facilit decat aceea a monetei de metal.
Nu yeti uita, Domnilor, a hartia-moneta mai prezintit gi inconvenientul ca,
odata introdusa friteo Cara, aced tarn numai poate scapa de dansa, nici de crizele
violente pe cari le produce ; de vreme ce scapa mai lesne de crize and hartiamoneta nu exists.
Astfel In anul 1857, In Franta, In Anglia, gi mai pretutindeni In Europa,
a existat o criza violenta. Atunci hartia-moneta nu exist& cleat In Rusia, ne
spune D-1 Victor Bonnet In locul precitat. Pe la finitul anului 1858 criza disparu,
totul era reparat In Europa. Tot asemenea gi In Statele-Unite criza din 1857,
care se nascuse acolo gi care dela Statele-Unite a trecut In Europa, dupe un an
www.dacoromanica.ro
345
a fost stinsa, toate complicatiunile financiare lamurite, gi mersul afacerilor

restabilit. Dar atunci nu aveau hartie-moneta. Astazi Ins& au hartie-moneta
gi criza in care se afla Inca din anul 1873 Till se poate termina. Preocupatiunea
presedintelui Statelor-Unite, precum si a oamenilor seriosi din accost& tarn,
este de a steps de acest flagel, care se numeste hartie-moneta.
Va convent D-I I. C. Bratianu ca tot ce am avut onoare a inainta nu este
cleat exactul adevar, asa Meat D-1 Victor Bonnet a putut s& zits, cu drept
cuvant, ca hartia-moneta este cel mai periculos expedient si D-I Courcelle Seneiul,
in articolul sau din dictionarul D-lui Maurice Block, at intrebuintarea hartieimoneta, ca mijloc financiar normal este detestabila gi nedemna de un popor
civilizat, precum gi ca, ca expedient chiar, hartia-moneta este o deplorabila
resorginte de avutie.
Cred ea nu pot face mai bine decat sa va cer permisiunea de a va citi vreo
cateva randuri din articolul D-lui Victor Bonnet din Revue des Deux Mondes,
ca sa vedeti cum caracterizeaza D-sa aceasta masura financiara. Iata ce zice
D-1 Victor Bonnet:
r In rezumat, experienta pe care o avem sub ochi de un numar oarecare de
ani nu poate s& schimbe opiniunea care domina la spiritele serioase in privinta
hartiei-monete. Ea este un instrument de schimb foarte periculos ; el este periculos mai inta,iu in interior, pentruca fiind mai totdeauna urmat de o depreciatiune, el turbura, instantaneu toate situatiunile. Creditorul pierde o parte din
creanta sa ; impiegatul si salariatul nu mai pot cumpara. cu acelas pret lucrurile
de can au trebuinta, fare ca leafa gi salariul for sa crease& in proportiane. Fabricantul vede scumpindu-se materiile primare, gi nu-si vinde produsele in
consecintlt; comertul exterior devine mai dificil din cauza agiului care exists
asupra semnului monetar. Infine, debitorul el Insult nu castiga, de a putea O. se
achite cu un instrument de schimb care are mai putina valoare ; caci, data este
debitor pe de o parte, este creditor de cealalta, data nu ar fi ca lucratorul decat
de produsul muncii sale ; si In ceeace priveste pe Stat, si el plateste tot mai stump
fare ca veniturile sale sa creasca, ceeace face ca toata lumea sufera din aceasta
situatiune s.
$i in alts parte D-1 Victor Bonnet zice:
Cel mai mare inconvenient al acestei hartii este ca, dupa ce a zapacit pe
toata lumea, conduce nu la bogatii, ci la catastrofe inevitabile, gi cu atat mai
grave, cu cat iluziunea a tinut mai mult *.

Acesta e rezumatul pe care-1 face D-1 Victor Bonnet In urma unor sagace
gi mult savante argumentatiuni, facute de D-sa in corpul articolului sau. Hartiamoneta produce dar o perturbatiune inevitabila in toate situatiunile sociale.
Acum, D-1 N. Fleva zicea ca e buns masura aceasta, tend e vorba aft se
intrebuinteze pentru razboi. Asa de ar fi, totus aceasta consideratiune nu se

apnea, proiectului D-voastra deoarece nu faceti aceasta, lege pentru razboi,
ci Infiintati hartia-moneta ca masura financiara normala pentru stingerea datoriei
flotante, dupa cum o gi spuneti.
Prin urmare, nu aveti nici chiar acest cuvant in favoarea tezei pe care o sustinet.i. Ins& chiar pentru razboi de s'ar face, acest expedient nu este bun decat
numai atunci tend ne-am afla Intr'o situatiune astfel, incat ar fi cu totul imposibil
de a gasr alte combinatiuni financiare, pentru a satisface niste imperioase necesitati.
www.dacoromanica.ro
22
C. I. BAICOIANU
346
D-1 prepedinte al consiliului. Cum trebuia s& facem mai bine?

D-1 Q. Cantilli. Dm& m& tntrebati despre aceasta, Domnule prim-ministru,
am onoare a vs r&spunde cA ar fi trebuit ca D-voastra s& nu fi venit cu un proiect
atat de important In ultimele zile ale unei sesiuni extraordinare, cu un proiect
care interesa Inteun grad as& de Ina It prezentul ei viitorul c &rii noastre. Trebuia
sit
fi provocat sedinte secrete, In cart a& desbatem impreunit combingiunea
D-voastrA.; a& fi publicat proiectul In ziare ei s& le fi lasat timp sa-1 discute ; si
numai dup& ce ati fi vazut ca nu se poate afla o combinatiune mai nemeritk

numai atunci sA fi perzistat In masura D-voastra financiara.
Acum insa nu aveti nici un cuvAnt a insist& ca proiectul s& se admits. Nu
puteti spune di nu mai poate exist& o altA combinatiune. Aud c& D-1 P. Buescu
are una, D-1 Em. Protopopescu-Pake are si D-lui un-a, D-1 V. Maniu are alta,
si eu cred cA s'ar putea amAna plata bonurilor de tezaur pentru un termen

oarecare. Vedeti dar ca se poate prezenta ei o alt& combinatiune financiara ;
hArtia-monet& nu este singurul mijloc de a scapa tezaurul public de tricurcAtura
In care se afla.
Eu unul, Domnilor, asi priml s& se m&reasa chiar impozitele numai s& sc&-
Om de aceasta hArtie-monetk
VA rog, Domnilor, s& feriti Cara de aceasta nenorocita masurk care a adus
catastrofe financiare in orice tars uncle a Yost introdus6,. Si fac apel mai ales la
D-ta Domnule pre?edinte al consiliului, pentruck precum pan& astazi ai ferit
Cara de acest dezastru, s& o feresti si de acum Inainte. (Aplauze).
D-1 N. lonescu. Permiteti-mi, Domnilor, mai Intaiu s& fac apel la D-1 ministru
de finante ca s& deroage la obiceiul de a vorbl cel din urmA. Noi n'am auzit dope
banca ministerial& cuvintele puternice pentru can se core acest proiect de lege.
Daca D-1 ministru voeste s& is cuvantul tocmai la finele sedintei, ca sA ne transports, atunci n'am nimic de zis ; Ins& obiceiul este ca D-nii mini ?tri ss ne de&
explicatiuni. Doresc sit and pe D-I ministru de finante, fiindc& poate sA ma conving& a$a Meat sa nu mai am nimic de zis.
D-1 prepdinte al consiliului. Eu am dat motivele mole prin expunerea de

motive, astfel !neat aveti opiniunea mea. Afar& de acestea, puterile male fizice
nu-rni permit sit pot raspunde la argumentele fiecArui domn deputat. Stiti ca
aunt bolnav ; abia pot vent act. si apoi, Domnilor, cu toatA gentileta parlamentar& cu care a vorbit D-1 Ionescu pentru mine, zicAnd ca voeste s& ma audA ca
sa-1
conving, eu declar ca nu ma simt In putere s& conving oameni cu atata
InvatAtura ca D-sa, ca D-1 Em. Protopopescu-Pake, ca D-1 Cantilli, Buescu $i

altii. Prin urmare, v& rog ea ma crutati de a vorbl de dou& ori, fiindc& Imi este
peste putintA.
$edinta dela 13 Maiu 1877
(Urmare)
Presidentia D-lui presedinte C. A. Rosetti.

D-1 N. lonescu. Domnii mei, aunt unsprezece ani decand am sustinut tot
aceste convictiuni formate, pe can vin sa le sustin si astazi, contra acelorasi
convictiuni formate, dar mai slabe, ale onor. D-lui ministru de finante ; am
zis mai slabe, caci acum unspreczece ani D-I ministru de finante, dinaintea
unei opiniuni care se formase in constituantk a cedat, cum tie D-sa BA cedeze
www.dacoromanica.ro
347
totdeauna, cu gratie si cu un patriotism bine luminat si desinteresat, nu de

teama opozitiunii sau a voturilor, dar din respectul opiniunilor din Camera formate in constiinta.
Iat& singurul preambul ce am a face pan& a nu intrA In desbaterea chestiunii.
Nu zic cum cil de asta datA am speranta ct). D-1 ministru se va converts 1a
opiniunile ce sustinem; dar trebuie sA ne facem datoria, nu numai pentru ca sA
ne afirmAm convictiunile noastre financiare, trebuie sgt, ne facem datoria de
representanti ai natiunii, cari stiu macar atAta, sau trebuie sA stie macar a calcula
consecintele unei masuri pe care toti o declarA dezastruoasa, dar pe care D-1 ministru insist& pentru ca majoritatea sA voeasca a o adopts. Prin urmare, atAta
lucru trebuie sA facem, a& reclamAm contra unei asemenea mAsuri, i sa spunem
fiecare dinainte ceeace prevedem cli. ea are a& aducA pentru viitorul finantelor
noastre. Aceste cuvinte va aratA, Domnilor, et). am sA restrAng discutia pe

tArAmul curat financiar.
Dad], aceasta nu ar fi o chestiune prea cunoscutA tuturor oamenilor de
stiint& si judecatA de toti, negresit cA n'as cutezA eu, un unlit profan, pot zice,
in economia politic& si In materie de finante, sA vin cu atAta curaj, s& zic cA
astAzi, dupA unsprezece ani, eu unul aunt Inca si mai convins c& hArtia- monetA
este o masur& dezastruoas& pentru toate societAtile; dar mai cu seam& pentru
societatea noastrA ea ar fi culmea dezastrelor financiare. $i fiindcA venim dupa
un regim financiar foarte rail, dupt). cum toti II cunoastem, apoi intelegeti cA
In aceasta stare de ruin& numai acest pas ne mai trebuia ca sA ajungem la afundarea completA $i ireparabilA a finantelor noastre.
Domnilor, am spus ct). mt). voiu marginl pe taramul curat financiar si v'am
arAtat pentru cari motive.
Acum trebuie sa. v& spun pentru ce-mi voiu permite O. nu ma pun nici
pe taramul patriotismului inflacarat al onor. D-1 N. Fleva si al celorlalti Domni
cari cugetA ca D-sa. Eu nu cred cA patria este, nu voiu zice In pericol, dar In
o necesitate ass de extrema, ca, fiind pus& In pozitiune de a se aparA, precum
se afl& astAzi Romania, sA fie silit& a judo, totul ca In disperare, cAci eu $i asthzi,
ca si acum 11 ani, liber si independent, $i astAzi mai mult deal atunci, fiindcA
suntimpreunA cu D- voastrA eu nu cred cA trebuie sA ne uitAm In fata viitorului
cu ochii disperati de situatiunea In care se afla Cara; cAci, de si suntem intro

jenA financier& mare, Ins& .eu sper cA, condusi de prudenta si intelepciunea
D- voastrA, vom OA alte mijloace, si deaceea combat pe acele ce ni se propun
prin proiectul de fata. Ma dar patriotismul nu are nimic a face acs. SA nu ni se
vorbeascA de situatiunea Ungariei dela 1848, nici de situatiunea Frantei dela
1790; cAci in suntem nici in starea dictaturei lui Kossuth, nici In situatiunea
chaosului din Franta dela 1790; gratie Domnului, suntem In circumstance
interioare mai buns si decAt Ungaria dela 1848, $i cleat Franta dela 1790. In
lAuntru nu este nici o reform& socials, nici o reform& politic& care sA reclame de
urgent& grija noastrA.
In privinta relatiunilor exterioare, cred, c& nimeni nu cere alt de cat sA

firn la InAltimea datoriei noastre, sA avem virtutea de a desvoltA toate fortele
noastre, dar nu forte supraumane, cAci nimeni nu va puteA sA cearA dela Romania a& se consume, sA se sacrifice in lupta aceasta pentru consolidarea independentei sale nationale ; pentrucA, de si Romania astAzi, in mijlocul furtunei
rAzboiului, este poate ca o insula uitatA de puterile lumii civilizate, nu ne-a
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
348
pierdut Ins& pan& inteatata din ochii ei, Incat s& ne lase se. firn afundati de
aceaste. furtun& In valurile Can ne impresoark lath dar pentru ce nu vad eu
motivul de a desvolta curajul disper&rii.
Domnilor, am recitit ceeace a zis D-1 ministru de finante dela 1866, am
recitit ceeace am zis eu atunci, am recitit $i pe D-1 P. Buescu, pe care 1-am ascultat $i ieri cu mune. placere, si astazi nu vin cu arti, cari displac, nu yin
cu cunostintele male personale, caci pentru aceasta n'am nici titlul, nici calitatea, dar vin cu o sum& de idei elementare, cu simple notiuni de bun simt,
cari trebuie s& determine In vointa sa pe o Adunare ca a noastrk precum $i
pe publicul cel judicios ; caci, dace. o masure, ca aceasta se va Ilia In contra
opiniunei publicului, ea va fi $i mai dezastruoase, cand publicul nu va Intelege
nici natura masurii, nici motivele ce le-a avut majoritatea de a o vote..
Suntem cuprinsi de o panick suntem Intr'un fel de vartej ca nu avem

cu ce platl datoriile. Ei bine, cand noi nu vom awe. barbateasca cugetare ca
sa spunem ca nu suntem pierduti, atunci se va comunica $i publicului fiorile
spaimei si sentimentul disperarii va face ca masura In practice. sa fie mai rea
decat se arata fn teorie, si consecintele ei se. fie mai Intinse decat le putem
imagine. In relitatea lucrurilor.
Domnilor, fn principiu, hartia-moneta este combatut& de toti oamenii

de stiintk $i este lucru de mirat cand auzim pe aparatorii ei la noi citandu-ne
originea ei, precum a facut onor. representantul de Ialomita, $i aratandu-ne-o
In fundul Tartariei sub Gingis Khan, ceeace desteapt& In mintea noastr& nu
tocmai un simtamant de admiratiune, mai cu seam& cand am vazut cat s'a
luptat Rusia In contra hordelor tartare, $i cum nici astazi finantele ei nu aunt
prospere. Nu mai vorbesc de China, care este o societate cu care nu ne putem
asemana Intru nimic $i unde hartia-moneta este inventate, de mult timp $i
poate fi Intrebuintat& ca instrument de schimb, far& ca prin aceasta se. devina
o institutiune binef&catoare. Dar, Domnilor, far& a ne duce nici la 'Mari, nici
la Chinezi, gasim pretutindeni o idea simplk naturalk de bun simt., ca popoarele
cari n'au institutiuni de credit precum nu avem noi, unde Statul, dintr'o Imprejurare eau din alta, n'are influent& asupra targului monetar, precum este
cazul la noi, atilt din Imprejurari exterioare cat si interioare, In t&rile acelea
este o mare imprudent& de a introduce In circulatiune hartia-monetk Dovade,
aveti pe Austria, tar& civilizat& cea mai aproape de noi, care, pe tot timpul
cat a avut sub sceptrul sail pe Venetia, n'a putut se, impun& acelui popor hartiamoneta, ci acolo a tinut ca instrument de schimb moneta sunatoare. De uncle
vine aceasta? Vine de acolo ca trebuie sa se tie seam& si de starea economick
si de starea socialk si de deprinderile poporului, si de influenta Statului asupra
lui ; si Austria nu avea destula influent& asupra poporului venetian ; Venetia
nu era deice identificat& cu Austria, pentru ca aceasta s&-si poate. face acolo
pe plac operatiunile de credit. Poate tocmai pentruce. Venetia Meuse experient&
cu un sistem comercial avantajos, deaceea poporul nu putea se. Buren In circulatiune de cat moneta, $i deaceea in Venetia trebuia se. umble moneta de
argint...
D-1 Gr. Vulturescu. Nici tiparirile austriace nu se primiau In Venetia.
D-1 N. lonescu. Aceast& Intrerupere este ca un fum de tigar& In privinta
observatiunii ce am fe.cut (rasete). Venetia a Mout opozitiune Austriei din

spirit, nu politic, ci financiar. (Intreruperi).
www.dacoromanica.ro
349
Domnilor, vorbiam de hartia-moneta ca institutiune ei veti vedea ea

noi astazi suntem Impinei sa punem fundamentul unei asemenea institutiuni.
Dac& va fi o majoritate In aceast& adunare pentru a dots Romania cu aceasta
institutiune, noi suntem datori GA prevedem in viitor inconvenientele ei. Sa
mergem dar la originea acestei institutiuni.
Institutiunea aceasta este barbark ea este nascut& In sanul unui popor
salbatic, cotropitor, invazor calare; acolo uncle se practice acest sistem, societatea nu este In privinta economics In stare normala, ei cand o societate Inaintata chiar In civilizatiune nu este In stare normala, este In o convulsiune
aurora cu salbaticia: dovada este ea Franta cand a ieeit din criza revolutiunii
a avut oroare de hartia-moneta; ei Imparatul Napoleon eel Mare, restabilitorul
orginei sociale In Franta, a fost nevoit sa Infiintaze banca Frantii, ca sa scape
Cara de dezastrele cele din urma ale hartiei-monete. Franta prin o institutiune
regulate de credit a scapat de dezastrele hartiei-moneta.
Domnilor, nu este un paradox ca socieatile cele mai civilizate au momente
In cari se apropie de salbaticie. AO, cum am vazut pe Franta In starea comunei
la 1871 ; ei bine, deasemenea mai toate societatile, cand se lase a axle& In convulsiuni sociale, fac acts putin civilizate. Tot aea s'a intamplat $i In Anglia
dup& revolutiunea sa cea mare din 1688. Atunci s'a Infiintat banca Engliterei.
Vedeti, Domnilor, ea aceasta este o institutiune care vine totd'auna In urma
unei revolutiuni. Dad), D-voastra Imi yeti pute& demons tra ca noi suntem in
aceastil stare, atunci ae putea sa mai stau Ia ganduri de a priml ei eu hartia:
moneta; eu Ins& vad ell suntem In conditiuni normale financiare, deoarece
acum societatea roman& nu este framantata de convulsiuni sociale. Englitera,
pe care totd'auna cu placer o iau de exemplu, dupe, revolutiunea din 1688,
In curs de cativa ani, dela 1690 paint Ia 1694, se afla Inteo erize monetart). com-
pieta, Inspaimantatoare ; moneta masa ei mutilate, moneta etearsa, moneta

depreciate; In fine, er& o epoca In care genialul istoric Macaulay, acel mare
scriitor, descrie societatea engleza, In mijlocul revolutiunii celei marl, In o
stare de panic& teribila, la care ajunsese guvernul ei societatea engleza din
cauza chiar a monetei de our care n'avea deplina sa valoare. Si ea sa scape
Anglia din aceasta grea situatiune monetara dezastruoas& a prefacut toata
moneta ei a Infiintat In anul 1794 banca de Londra.
Ei! Domnilor, cand vad eu ca aceste clout). Insemnate popoare nu au putut
scapa din mijlocul unei crize, consecinta inerenta tuturor revolutiunilor, prin
mijlocul hartiei-moneta, ci numai prin institutiuni de credit, In care Statul
is o initiative salutara ei inteligenta, se -mi permiteti sa zic ca, $i dace noi nu
ne aflam In situatiunea Frantei dela 1790 ei a Angliei dela 1694, apoi totue
lucrul la care trebuie sa ne gandim mai Intaiu, pentru a face fat& nevoilor noastre financiare, nu este, nu poate fi institutiunea lui Gingis Khan care ni se
recomanda...
D-1 V. Manlu. Eu raspundeam atunci la o Intrerupere a D-lui Cantilli.
D-1 N. lonescu. De ce eeti indiscret, onorabile coleg (mare ilaritate); eu nu
am pronuntat numele D-tale ; dar acum ma faci sa spun ca tocmai D-ta care
ai vorbit de aceasta ei mai pus pe mine in necesitate sa arat ca o societate ca
aeeea Mamas* care se prepar& sa faca o salbatica invaziune ei spre Rasarit ei spre Apus, ei care a pus In miecare Europa Intreaga ei a produs cea mai
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
350
mare perturbatiune, nu putea EA. alba institutiuni bazate pe teorii rationale; pi
pentruca ati citat pe Gingis Khan, numai deaceea 1-am amintit pi eu...
D-1 V. Maniu. Raspunzand 1-am citat, iar nu recomand &nd.
D-1 N. lonescu. Negrepit ; am vazut noi ce ne-ai recomandat, pi tocmai
aceea nu o voim.
Ei bine, Domnilor. cand institutiunea hartiei-moneta are eat de iluptri
parinti, de salbatica, memorie, pi cand o societate civilizata se afl& In necesitatea
de a aduce un remediu mecanismului eau circulator, cand simte, adick trebuinta de a avea In loc de moneta, un alt instrument de schimb, nu se gandepte,
nu trebuie sA gandeasca la instituirea ha.rtiei-monetk ci cu totul la altceva.

VA voiu spune la urmA la ce trebuie sa. se gandeasca mai bine guvernul nostru,
pentruca fmi rezery dreptul d'a raspunde D-lui Fleva pi D-lui ministru de finante,
cari ziceau: bun& e critica, lesne e a critica, comoda., facilk pentru ca criticul
n'are nici o responsabilitate ; dar sa vedem, zice, ce puneti In loc. V'am anuntat
ca este altceva mai bun dealt aceasta, h &rtie- moneta, pi sa. vedem acum In-
data ce este acel ceva.

Mai Int &iu Domnilor, sit vedem care e pi cat e de mare necesitatea, care e
gravitates necesitatii? Ziceti: o datorie de 30 milioane ! Floare la ureche pentru
Romania, care a facut atatea milioane datorie ; floare la ureche pentru Romania, care In curs de 20 ani a cheltuit pe fiecare an c &te 20 milioane numai
pentru armata. Ei bine, pentru o mizerabila datorie de 30 milioane BA cream
noi o institutiune ce nu e potrivita cu societatea noastra? (aplauze). Apoi 30 milioane sa. ne sperie? Dar noi am platit mai multe milioane dec &t aceste 30 milioane. Dar credeti ca numai pentru 30 milioane a g &ndit D-1 ministru ca sa. Infiinteze aceasta institutiune a hartiei-monete...
D-1 prepedinte al consillulul. Numai pentru WA..
D-1 N. lonescu. Citesc pe fruntea D-lui ministru ca va fi Inca odata 30, pi
apoi iarapi alto 30 milioane.
D-1 presedinte al consilului. Nu; va pot fncredinta cA nu va fi.

D-1 N. lonescu. Apoi vorbim de necesitate pi stiti ca, necesitatile n'au legi.
Dar 30 milioane ce aunt oars pentru noi, pentru creditorii Statului de astazi?
Treizeci de milioane s'a constatat ca datoram acum un an. Oare Mat, at &t sA fie
In realitate? pi ca nu s'a plata aceste 30 de milioane la scadenta for real& Qi

constitutional&? Apoi dace nu s'a plata, pentru aceasta nu s'a cufundat Inca
societatea noastra. (sgomot).
VA rog, Domnilor, sA nu ma intrerupeti, pi mai cu seam& rog pe onor. nostru
prepedidte sA nu IntrerupA pe fntrerupAtorii mei, clici eu voiu pti singur sA itspund fiecAruia din D-lor, cu tot calmul pi Cu total). dignitatea cuvenita.
Domnilor, este vorba de 30 milioane deficit ; s'a constatat aceasta trebuinta
de D-1 ministru de finante de acum un an, precum pi de D-1 ministru de finante de astazi, pi acest deficit ne impresioneazA? Dar, Domnilor, nu este numai aceasta care ne impresioneazA, dar prevedem deacum ca, vom avea, un deficit mult mai mare; pi sA dea Dumnezeu sA nu fie, dar D-1 ministru de finante
prevede aceasta, pi deaceea s'a pi trudit ea gaseasca un mecanism pentru acoperirea acestor deficite. Dar ati vAzut cA era sA se acopere mai pe jumatate
din acest deficit numai cu reducerile ce ati fAcut astA varA dacA nu eram
nevoiti sA punem armata noastra pe picior de razboiu ; cAci din 30 milioane
ramasese numai 15 milioane.
www.dacoromanica.ro
DE SBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877
351
Vrea sa zica, ca aceste prevederi aunt acelea cari trebuie sii ne Ingrijeasca
si sa ne fedi., ca A nu firn surprinsi mine, $i de aceea voim sa, facem acum o
Incercare cu aceste 30 milioane, iar nu mai mult, cad asa ne-a Incredintat
D-1 ministru de finante !
D-sa ne-a zis ca aceasta nu este nimic ; aceasta este o mica doza de otrava ;
luati-o, ca nu are sa vil fie nimic.

Si onor. D-1 Patarlageanu a zis: Domnilor, aceasta nu este nimic.
Si, nu este nimic; Ins& se inaugureaza o institutiune far& necesitate ; si
fiindca zic fara necesitate, apoi trebuie sa ma explic.
Nu este necesitate di aducem perturbatiune In relatiunile private ; nu
este necesitate sa despartim averile private ; nu este necesitate ca Statul nostru
sit ia aceasta initiative, $i el ca proprietar de domenii sa dea exemplu ca finpartaseste acest periculos sistem de a introduce perturbatiunea In societate.
lath pentru ce zic Ca, In fata necesitatii, trebuie sa ne ocupam de remediul ce-1
ntrebuintam. Nu este acesta remediul. Dad). D-voastra voiti O. va puneti In
positiune de a petrece imprejurarile grave In cari se afla Patria noastra fara
se ajungem la ruins, atunci trebuie sa nu adoptati nici una din masurile care
miroase a ruins, precum este aceasta care ni se propune acuma,.
Iata, Domnilor cum ni se aduce ruins prin aceste bilete de circulatiune.
Intaia oar& pe langa toate cele ce s'au zis, voiu Inca sa spun si eu numai
oarecari lucruri $i sa le spun In ase mod ca sa Inteleagh i tara. Noi suntem
o tara undo lucratorul principal, cultivatorul de pamant, nu-si da munca sa
decat evaluata prin bani pesin, pe moneta sunatoare, atat cat ea se pretueste,
si D-voastra, and yeti alters Insus semnul cal mai bun de schimb, adica, moneta
ce ganditi ca are sti. se Int&mple atunci de munca? Munca, Domnilor, nu trebuie
sa inceteze ; lucratorul dela tare nu trebuie O. inceteze de a lucre chiar si in mo-
mentele cele mai grave, caci Intr'o societate unde Inceteaza lucrul manelor,
lucrul campului, este un mare pericol. Dace D-voastra nu va yeti preocupe
de consecintele pe cari are sa le aduca hartia aceasta in raporturile dintre locuitorii
muncitori si acei can 'i Intrebuinteaza, yeti aduce prin urmare cea mai mare
perturbatiune economics.
Ati vorbit de capitalisti, de functionari, putet,i adauga si pe militari ; dar
preocupatu-va-ti un moment si de acei cari trebuie sa lucreze pentru toti si
pentru ei ca sa-si capete panea de toate zilele? Ei bine, acestia cand se vor
afla In stare salbatica a lui Gingis Khan, ca sa nu ia nimica pentru lucrul manelor
lor, ei vor fi cei intaiu cari nu vor mai lucre., $i atunci?... Atunci vor flamanzl
si, flamanzind poporul dela tara, pretutindeni se va naste un mare pericol

pentru societate (aplauze). Dace dela muncitorul cu ziva vom trece la instrumentele lui de lucru, la vitele sale, la pamantul dm, atunci pericolul este farti.
margine ; clici fi iei nu numai sufletul, dar II si cufunzi de viu In pamant. Toata
mica proprietate va trece In mana usurarului, si micul proprietar va blestema
ziva In care a devenit proprietar. Zic aceasta, pentruca necesarmente aceasta
speculatiune a hartiei-moneta va Itncuraja pe multi amatori de a lutt mosiile
Statului pe nimic si pe ale particularilor mo?neni Inca mai pe nimic. Prin urmare, atacati societatea in substratele ei economice.
Eu ma mir, Domnilor, ca, In loc et vine ideea autorului acestui proiect
A aducit un proiect pentru Infiintarea unei banci In conditiunile bancii engleze,
eau chiar ca banca franceza, di* este mai de preferit cea engleza si cred
www.dacoromanica.ro
352
C. I. BAICOIANU
a se vor gasl 30 milioane pentru a form& fundamentul de garantie a unei ade-
varate institutiuni de credit eu ma mir cum de recurgeti la mijlocul cel

mai condamnabil, cel mai dezastruos, care are In contra sa pe toti oamenii
de ptiintal Cum de venitd cu o idee, cu un lucru care nu e altceva de cat o adevarata spoliatiunel
Eu doream sa and pe D-1 ministru, doream a justifice D-sa expunerea de
motive a acestui proiect. Eu nu ma tem de aceste 30 milioane can ni se cer

acum, dar ma tern pi ma spaimantez de celelalte cari vor vent in urma.
Dar Domnul ministru a zis Nu. Ei, diplomatii nu zic nimic astazi, vor zice
la timp.
Necesitatea de astazi, cred, Domnilor, ca se poate Inlatura prin acest mijloc,
cleat prin acela care de sigur va face pi mai mare aceasta necesitate.
Domnilor, ce sunt aceste bilete ipotecare? Adineaori un onor. preopinent
zicea: bilete ipotetice. Acestea nu sunt biletele acelea de banca rezemate pe
creditul unei institutiuni ; acestea sunt hartii ipotecare, a carora depreciare
nu se tie cat va fi ; caci se zice ca o hartie valoreaza 100 fr. ; pe cand maine
poate sa ceara cineva 10 fr. de hartie pentru o ceapa. Negrepit ca va care atata ;
caci vanzatorul de ceapa nu va putea produce decb.t platind pi el in pret de moneta
pamantul pe care '1 exploateaza. In asemenea caz ce faceti chiar cu cursul

fortat? Nimic, din cauza ea nu puteti impune producatorului cat sa ceara
pentru productul saul Prin urmare, vedetd, Domnilor, ca aceasta hartie ipotetica
in adevar nu mai e o hartie ipotecare.

Apoi, Inchipuiti-va D-voastra, ca vanzarea de mopii Incepe chiar de acum ;
el bine, credeti D-voastra ca aceasta operatiune nu va aduce o perturbatiune

mare in preturi, o depreciere completa a mopiilor Statului? Domnilor, este
o dure necesitate de a vinde cineva; nu trebuie sa o face In Imprejurari anormale
pi pentru aceasta se infiinteaza bancile. Prin urmare, aceste vanzari nu sunt

bune, pentru ca asigura nipte hartii numite ipotecare, numai cu numele caci
nu trag dupa sine consecintele ipotecelor ordinare. Aceasta se poate face numai
In timpuri grele de tot pi cu totul anormale, pi noi nu suntem In asemenea pozitiune. Dar, ce se poate face acum? Se poate sa punem In depozit titlurile proprie-
ilitilor In mana unor capitalipti can ar voi sa ne dea aceasta suma treptat
treptat, intr'un timp scurt pi can ar fond& pe aceste depozite o institutiune
de credit. Vedeti, Domnilor, ca din timp in timp arunc pi eu cate o picatura
de balsam pentru a nu se speria Domnul prim ministru de critica mea.
Alaturea cu critica raului pun pi remediul. Prin urmare, D-lor, daca e vorba
sa facem din aceste hartii bilete ipotecare, apoi putem face un lucru pi mai
bun adoptand ideea mea. Daca ipotecam de azi spre a asigura biletele pi reasignam In adevar un termen de 5 ani pan& c&nd aceste ipoteci au ea se \Tana., apoi,
de ce sa nu o facem indata WI, in cat capitalurile O. vine a surge la noi? Caci,
Domnilor, sunt capitaluri pi In tarn. $i apoi, afar& unde s'ar fntelege asemenea
institutiuni, unde casele bancilor sunt pline cu numerar pi cu drugi de aur,

acolo trebuie sa insuflam putin credit ; sa aratam ca nu suntem, ca nu avem
de ce sa fim disperati ; s aratam ca avem incredere In noi ; pi precum ne-am
declarat liberi pi independenti, ea aratam ca avem forma vointa sa intram
In societatea cea mare European& fili prin fondarea unor asemenea institutiuni
de credit.
www.dacoromanica.ro
353
Eu sunt convins ca indata ce o asemenea institutiune s'ar fonda, biletele ce

ar emite aced societate de bancA, ar produce o usurare in situatiunea noastrA
de banca, ar fi In adevAr convertibile, iar nu cum zice D-1 Patarlageanu puind
cuvAntul convertibil In loc de schimbabil (ilaritate).
Domnilor, dacA biletele acestea hipotecare au In ele atatea viciuri economice,
Incat be lipsesc si conditiunile cele mai elementare pentru ca sit fie niste h&rtii
fiduciare, apoi cum voiti D-voastra ca EA be ridicati la rangul de bilete ale

Statului? Apoi credeti D-voastra, ca yeti putea amAgl pe cei cari vor.fi sA dea
banii lor? Atunci este mai bine s% faceti o rechisitiune de monetA. Dar aceasta
n'o puteti face; asit e? Moneta este regele societatilor civilizate, si nu puteti
sit atacati majoritatea acestui rege adorat de toata lumea.
Domnilor, panA cand un bilet nu are rezerva metalica, care sa-i dea credit,
nimeni nu -1 cumpara; el trebuie BA, aibA rezerva metalica care sA, raspundA
despre schimbul lui imediat si nesilit. Acestea sunt conditiunile primitive ale
unui bilet de bancit, care s% poata, circuit' fArA, pagubA, din partea societatilor.
Ei, aveti D-voastrA acest fundament? Nu-1 aveti nici acum f}i nu-1 yeti
aveit nici peste cinci ani, flindca nu se tie cAti ani va dura starea de razboiu
si necesitltple Statului vor create din ce in ce. D-voastrA, singuri prevedeti cA
aceste mosii nu vor avea pret, fiindca angajati fond de 80 milioane pentru
30 milioane. Apoi atunci de ce nu angajati un fond de 30 milioane ca sA faceti
o bancA, careia se -i acordati Si privilegiul de emisiune? Puneti mosiile cu veniturile lor, si ziceti capitalistilor: veniti D-lor ,Si constituiti o bancit; caci, domnilor, nu este cu putinta, sA nu gasiti in Europa 30 de milioane cu asemenea fond
de garantie. In Romania nu veti gAsi elemente pentru a infiinta o circulatiune
de hrtrtie, dar In Europa veti gAsl.
Domnilor, as dori, In putine cuvinte, sa. rezum inconvenientele cele mari
ale acestui proiect de lege.
Intaiu, acest project nu are FA producA, rezultate care sa. restabileascA
creditul nostru, si are sa, fie in mama speculatorilor un mijloc de spoliatiune.
Al doilea, are sit scumpeascs toate obiectele de prima necesitate ; al treilea
are sA fie un mijloc de speculatiune pentru lucrul de mane al oamenilor dela
tare; al patrulea, are BA, pun& Statul In necesitate ca sa repete aceasta, tiparire
de bilete de ate on va avea, nevoie de mijloace, pentrucA greu va fi Statului
Roman, cand va fi pus pe calea aceasta, ca sa, mai revie la circulatiunea de azi.
Acum acestea sunt inconvenientele generale, inconveniente de principiu.
Dupe acestea yin inconvenientele de detalii.

Ati vAzut ca insus comitetul delegatilor, atat de optimist de altminteri
a crezut de cuviinta di puna, oarecari amendamente, care sunt ca niste remedii
empirice, MI% sit aduca nici o imbunatatire esentialA acestui proiect.
Prin urmare, in principiu, proiectul este dezastruos; In practicA nu poste
fi aplicabil, TAM a atinge sorgintea productiunii, si sA crewel' jena tezaurului
public.
lath pentru ce rog pe Domnul ministru de finante ca mai bine sA retraga

acest proiect de lege, si sa se gandeascA la crearea acelui institut de credit,
Wand de bazA InstrAinarea unor mosii In valoare de 30 de milioane dare capitalistii cari s'ar angaja sa facii o bane& dotatA cu privilejul emisiunii de bilete
ce ar avea curs, in baza asigurarii ce vor avea in depozitul metalic format de
asociatiunea acelor capitalisti. Atunci am avea un bilet de ban* care ar aveit
www.dacoromanica.ro
354
C. I. BAICOIANU
un curs benevol ; i eu socotesc ca Adunarea nu va refuza s voteze o lege bine
combinatk In putine articole pentru instituirea unui asemenea stabiliment

de credit.
Aceasta este parerea mea, pi sper a Adunarea o va impartas1 ; pentruca
tot astfel au facut si alte societati in situatiuni analoage. Astfel a fault Franta,
astfel a facut Englitera; pi dace este sa luam pildk sa. Warn dela aceste societati,
iar nu dela Gingis Khan pi altii ca el, cari au trecut dimpreuna cu noaptea
veacurilor necivilizate (aplauze).
D-1 I. Bratianu, presedintele consiliulul. D-lor deputatl, voiu urma pe
D-1 Ionescu fare a pune In discutiune atatea accente de patriotism pi WA, a
ma preocupa s fac un discurs de efect, fiindca nu voesc sa incalec pe cai sburatori, ci voiu pune chestiunea terre a terre, cum zice francezul.
Domnilor, mai toti imi zic, pi D-1 Buescu, D-1 Ionescu, D-1 Cantilli si ceilalti
cari combat aceasta lege, ca aceasta e o idee a mea favoritk pe care o urmaresc
dela 1866 pi dumnealor sped), ch. data am renuntat atunci la dansa, voiu renunta
pi astazi. Speranta mea Irish, era alta, ca nu voiu mai avea in rata mea astazi
tot acele elemente de rezistenta, tot acele prejudecati pe care le-am Intampinat
la 1866, pentruca mai tot aceleasi observatiuni s'au repetit astazi, mai cu seam&
de D-1 Ionescu, inteun stil foarte stralucit, dar care In fond nu Bunt decat
tot acelea pe care de pe acele banci mi le aruncau repausatul Beizadea Costache.
Domnilor, s nu vi se para ca voesc prin aceste cuvinte s fac sa slabeasca
argumentele adversarilor acestui proiect de lege; dar cand auz pe D-I Pache
Protopopescu, care este un economist foarte consumat, zicandu-mi ca. Bunt
un at doilea Law pi sfarpind prin a ma compara cu furii ; atunci m'am Intrebat
in ce a putut gasl domniasa o asemanare Intre Law si Intre acela care are onoarea
sil. Ira prezinte acest proiect de lege? Nu ca doar m'ap crede fnjosit puin-
du-ma alaturi cu Law, care era In adevar un om de mare merit ; dar nu voiu
sa iau ra,spunderea unor idei cari nu aunt ale mele, nu pot s primesc comparatiunea cu niste operatiuni cari nu au cea mai mica analogie cu ceeace vi se
propune astazi. D-voastra vorbiti de hartiile lui Law pi le identificati cu hartiamonetb.; dar eel este eroarea, caci argumentarea D-voastra se bazeaza pe un joc
de cuvinte.
Stiti, domnilor, ca patria lui Law era Scotia pi ca el era un om din cei mai
inaintatd ai timpului acela In ideile financiare pi In afaceri de banca. El a venit
in Franta cu nipte idei briliante, din cele mai seducatoare pi a asezat acolo
o banc& care prospera Intr'un mod admirabil. Dar el, ca toti oamenii de geniu,
era un spirit prea Indraznet, un spirit aventuros, care simtia trebuinta unei
sfere de activitate cat mai vasta, si astfel, pe l&nga banca cea veche, care pane
atunci mersese ap& de bine, a mai adaugat o multime de alte institute, pe care
negrepit onor. D-1 Pache Protopopescu, care ne-a vorbit de Law, le cunoapte
In destul, ca sa nu i le mai enumar acum. Dar cand D-sa vine a pronunta, numele lui Law, cu ocaziunea acestui proiect de lege, nu-mi pot explica o asemenea
reminiscenta In aceasta desbatere, decat numai poate pentruca D-sa !pi va

fi adus aminte de actiunile pe care Law le emisese pentru pustietatile din
valea Mississipi ; el voise ca acolo ea face o colonie, ail faca, un stat si pe aces
idee, pe acele pamanturi a emis actiuni.
Apoi proprieatile noastre, domeniile noastre se potrivesc oare cu acele
www.dacoromanica.ro
355
pamanturi necunoscute din pustietatile Americii, cari nu aveau nisi o valoare ?

Cum puteti sustine D-voastra un singur moment o asemenea comparatiune?
Domnilor, ce este moneta? ea are mai Intaiu caracterul de a servl de cot,
ca sit zic ass, ca sa masoare deosebitele valori, deosebitele obiecte, spre a putea
Inlesnl schimbul, $i de aceea chiar popoarele cele mai Inapoiate din lume, Indata
ce s'au constituit In societate 81 au vazut ea, trebuie sa faca schimbul mai departs
decat dela un vecin la altul, au luat ceva care sit poata sa. le serveasca de apreciator, spre a aseza comparatiunea Intre deosebitele valori. Astfel D-1 Ionescu
a citat pe TAtari; dar care numai TAtarii au avut recurs la acest mijloc?
Toate popoarele au avut trebuinta de acest instrument. In timpii primitivi
ai Elinilor, erau boii cari serveau de termen de comparatiune. In nordul Rusiei
mult timp a fost pielea de samur care serve& de' termen de comparatiune, si
Inca acolo se faceit mijlocirea pe o scarA oarecum mai IntinsA. Cand schimbul
se marginea Intre doi oameni cari aveau trebuinta unul de obiectul celuilalt,
adica, unul avea oi 5i altul avea boi, cel d'intaiu dadea cateva oi ca sa ia un bou
dela celalalt.
Dar and acest schimb nu se putea face In mod direct, adica and un om
avea oi, iar celAlalt nu avea, boi de care 'i trebuie. celui cu oile, Ina avea alt obiect
care nu-i era de trebuinta celui cu oile, atunci acel om Igi schimba obiectele lui
pe piei de samur 5i cel cu oile Isi schimba $i el iarasi pe piei de samur, $i and voiau
sA ia boi sau oi, nu avea cleat sA dea din aceste piei de samur, astfel cA pieile
de samur In nordul Rusiei a servit mult timp ca moneta.
Acesta a fost la inceput rolul monetei, 5i numai In urma cAnd societAtile
s'au mai perfectionat 5i relatiunile for s'au mai Inmultit, moneta a luat 5i rolul
acela de a face ca cineva sit poatA vinde un lucru fArA sA aibA trebuinta de schimb,
ci numai de a putea sA se asigure ca Inteun timp cAnd va avea trebuinta poate

sA dobAndeascA aceea de care va avea trebuinta. Atunci societatea a avut recurs
la metalele pretioase, cari au o valoare intrinseca pi pot sA se manueasca $i sA se
pAstreze cu mai multA Inlesnire decat orice alts valor!, $i ca sA ma Intorc Indarat,
la ceeace zicea D-1 Ionescu, Tatarii in adevar au avut recurs la hartie, careia
iau dat un curs conventional ; dar ce relatiuni poate avea acea hartie cu hartiamoneta? DacA voiti ca filozofi sA va duceti sA vedeti care este origina hartieimoneta, apoi origins ei este In trebuintele omului. Precum la Inceput societatile mai Inainte de a se trichina la Dumnezeu, se Inchinau la copaci gi la animale,
tot aga gi In privinta tranzactiunilor for au avut recurs la acele mijloace de

schimb cu totul rudimentare Si grosolane fnainte de a ajunge a-si era, acel
semn general al valorilor care este moneta ; de aceea am zis cA aveti sA vedeti
la toate societatile, nu numai la TAtari, cA In urma desvoltArii relatiunilor
lor, a trebuit sa-gi creeze un mijloc de schimb pe o scarA mai larga decat cum
se faces la inceputul societatilor prin schimb direct de un obiect contra altui
obiect imediat necesar.
Moneta de argint si de aur, a servit mult timp ca intermediar pentru

schimburile cari se faceau In societatile mai Inaintate ; Inca cAnd celelalte schim-
buri s'au Inmultit In o proportiune mult mai mare, cand relatiunile sociale
au luat o desvoltare mult mai Intinsa, atunci s'a simtit trebuinta ca schimbul
sA se poatA face, nu numai pe o valoare realk dar si pe credit, pe promisiuni
cari se puteau realiza, cari aveau o garantie. Apoi, domnilor, care este principiul
care a dat nastere tuturor bancilor? Onor. D-1 Buescu care vine astAzi si ne
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANu
356
zice ce, un bilet de banc& nu poate sb, Lith& valoare decat numai atuncea child
banca va aye& o rezervA metalice, suficientA, este unul din acei care a pus mai
multe piedici la Infiintarea unei banci de scont gi circulatiune la noi...

D-1 P. Buesou. N'am fost eu.
D-1 presedInte at consillulul. D-ta ai fost, D-le Buescu, care ai combatut
ace& bands, din toate puterile gi ai zis, cA ce interes ar aye& capitaligtii s& vie
cu moneta sunatoare la noi ca se, se asigure plata acestor bilete?...

D-1 P. Buescu.
D-1 prepedinte
Nu m'ai trite les.

at consiliului. Te-am inteles foarte bine, D-le Buescu, gi
dovadA este chiar proiectul D-tale, care, de gi tontine o modificatiune, dar

principiul gi tendinta este de a ajunge tot acolo. Principiul e foarte adevarat,
gi tine 1-a dezvoltat mai mult este Proudhon. D-ta crezi ca la noi poate se, functioneze o banca pe acele baze. Dar se, vedem, domnilor, care este fundamentul
unei bAnci? Mai intAi yin cativa ca bancheri gi pun un capital de 200 milioane,
de exemplu, si ca siguranta iau privilegiul la Stat; gi bagati de seam& cb, privilegiul dela Stat este indispensabil, degl onor. D-1 Ionescu zice cA Statul n'are
se. se amestece.
Apoi, domnilor, trebuie sEt cunoagtem cel putin at &ta: cb, societatea noastra
n'a ajuns la acel grad de desvoltare financier& gi comercialb In cat, compania
care ar infiinta la noi o bane& se, nu aibe nevoie de privilegiu. Privilegiu inteo
societate ca a noastra garanteaza pentru Indoita gi intreita sum& bilete de

bailee, care nu se emit numai pentru capitalul ce-1 are In case, de 200 milioane,
ci pentru 300 milioane, 400 milioane, 800 milioane, un miliard, etc. Ei bine,
ce garantie ar aye& biletele emise, dace, societatea care a infiintat banca, n'ar
avea in favoarea ei privilegiul ce-i acorda guvernul?... (intreruperi).

Eu nu vorbesc ad, domnilor, pentru D-1 Buescu, cAci dace, ar trebul sa
vorbesc numai pentru D-lui, atunci n'ag mai iegl dela via mea, ag gedeb, acolo ;
dar vorbesc ca s& -mi sustin proiectul meu, gi sb, combat argumentele D-voastra.
Lasati-m& dar se, vorbesc ca se, rAspund la gapte, opt preopinenti, cAci
dace, mb, turburati cu tntreruperile, imi faceti un mare re,u, o injustitie. Ei

bine, domnilor, ce este efectul de bane& sau de comert? Nu este altceva decat
o promisiune; de exemplu: eu sunt dator 1000 lei D-lui Maniu, pentru care Si
dau o polite, zicAndu-i a la trei luni voiu plAtl. Dar mai am gi pe D-1 Ferechide
care zice c& se face garant gi D-sa. Vedeti dar, domnilor, ce, nu este cleat o promisiune, care inspire, incredere D-lui Maniu c& ne vom tine de cuvant ca la
trei luni sA plAtim; gi dad' detentorul acestui efect de comert are trebuintA
de bani mai Inainte de lmplinirea termenului, se duce la banca gi i-1 plAtegte.
Iola, domnilor, cum se face cA, capitalul bAncii se mobilizeaza; gi dace, v'ati
duce in orice epoca la banca Frantei, ati vedeb, cA, capitalul ei este mai tot
mobilizat, fie In imprumutul Statului, sau altfel... (intreruperi).

Vedeti dar, domnilor cb, aceste promisiuni reciproce dintre oameni, inlesnesc mijloacele de schimb. Ei bine, credeti D-voastra cb, promisiunea a doi
trei particulari face mai mult decAt promisiunea societatii intregi a Statului?
Apoi cand particularul este un on-i care nu se tine de vorba, se intelege
cA-gi pierde creditul; asemenea gi Statul, and este ruinat, cand nu mai arc
nici domenii, nici credit, atunci nici el nu mai poate inspire, Incredere.
Age, dar, In rezumat biletul de bane& nu se reazama decat pe nigte promisiuni de plata emanate dela oameni cari inspith incredere. Acegtia depun
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE PARLAMENTARE LA LE GEA B1LETELOR IPOTECARE DIN 1877
357
efectele lor de comert la banca, care, pe temeiul lor, emits apoi cu sutele de
milioane bilete de 'Dana care servesc de moneta.
'Etta, domnilor, starea normala a bancilor si a relatiunilor sale cu particularii si chiar si cu Statul. Acesta este mecanismul tuturor bAncilor care s'au Infiintat si care au servit ca un instrument de desvoltare si de progres pentru
comert. Aceasta, inventiune nu este nici a Angliei, nici a Scotiei, ea este a lumei
intregi.
Vine o criza, nu numai razboiul, cum a zis onor. D-1 lonescu $i altii, vine o
criza financiara, Hz& comerciala, criza economics, social vi chiar criza politick
51 cand aces criza este prea puternica, atunci activitatea societatii incepe
a sad* increderea publicului, nu numai din aces tars, dar si din Virile !nye-
ca
cinate, incepe ss slabeasca si and vede c& efectele incep sa, scads, atunci toata
lumea vine si cere sa dea bani pe acele bilete. Ei bine, banca nu are cu ce s5,
plateasck pentruca si ea si-a dat banii ei la Stat sau la particularii cari asemenea nu-i pot platl.
Cu toate acestea, lumea vine si cere bani, dar banca nu poate s& plateasca
si
atunci si efectele ei raman promisiuni pentru alts data.

Ei, Domnilor, toti economisitii, toti invatatii, toti oamenii de Stat, nu
au gasit pan& scum nici un mijloc, cu toata iscusinta lor, precum nici toti D-voastra cati ati vorbit In aceasta chestiune nu ati gasit nici un mijloc de a iesi din
situatiunea ce se creiaza prin asemenea crize.

Dar s'a zis c& se introduce prin acest proiect cursul fortat. Apoi cursul
fortat, onor. D-1 Buescu, oare numai la noi are sa fie? Numai noi am avea,
cursul fortat? Apoi acest curs fortat exists in toate societatile. Dar D-1 Buescu
zicea c& este un r &u cursul fortat. Ins& si chinina, care este un bun remediu,
e atat de nesuferita, atat de amara, atat de rea de lust, cu toate acestea trebuie sh o iei and to prind frigurile. Aceasta chinina este un medicament, este
un remediu, un mijloc prin care treci din starea bolnava la starea sanatoasa.
D-voastra, cu toti ne ziceti si tara Intreaga, ne cere s& facem tot ce vom putea
ca sa iesim din aceasta crizA, ca sa scapam de aceasta situatiune care nu se mai
poate suferl, dupb, cum au recunoscut-o vi ieri si astazi onor. oratori cari au
combatut proiectul, precum D-1 Constantin Gradisteanu, D-1 Pake Protopopescu Qi D-nul Buescu cari au aratat toate inconvenientele, toate relele, in mare
parte si exagerate ale masurii ce v'am propus, dar can n'au binevoit a recunoaste si partea binelui ce contine aceasta masura. Onor. D-1 Cantilli, acuza
ion pe D-1 Fleva ca, nu citeste si partea din urma a operei D-lui Victor Bonnet; dar D-sa facut-a astazi altfel decal ceeace imputa, D-lui Fleva? de ce n'a
binevoit D-sa eh ne citeasca ceeace zice D-1 Bonnet la finele scrierii sale, In pri-
vinta necesitatii gi bunatatii acestor bilete ipotecare in timp de criza?

D-1 G. Cantilli. Dar noi nu ne aflam in situatiunea aceea.
D-1 I.
C. Bratianu, presedintele consiliulul de ministri. D-1 Cantilli, adre-
sandu-se D-lui Fleva, i-a zis: de ce n'ai spus cat a pagubit Italia, adica 37 milioane? Dar, de ce qi D-sa n'a aratat si cat a castigat Italia, adica 57 milioane?
(aplauze). Apoi, cand guvernele Italiei, Frantei, Engliterei, Austriei au emis
biletele de banca, numai pe promisiunea ca vor fi platite, si acelor bilete
le-au dat gi un curs fortat,
vi cand noi venim $i \TA propunem emiterea unor
titluri ipotecare, a carora plat5, este asiguratA In domeniile libere ale Statului,
nu este cevA mai avantagios, mai asigurAtor pentru capitalisti? In adevAr,
www.dacoromanica.ro
358
C. I. BAICOIANU
ce vb, propunem noi? SA autorizati guvernul a emite bilete ipotecare pentru

stingerea datoriei flotante, care apasA cumplit asupra tezaurului public, In
valoare de 30 milioane, $i cari bilete se vor scoate treptat din circulatiune,
puindu-se In vanzare mo$ii de ale Statului de valoare indoita.
D-voastra recunoa$teti cA alto State au emis sume colosale, Ma a& alba
proprietAti $i pe cand ele se gasiau In crize foarte mars;
D-voastrA recunoa$teti cA ele au emis asemenea valori numai pe promisiunea ca le vor platl In
60, 70, 100 $i chiar 200 de ani, $1 gasiti cA noi, cari oferim ca garantie, nu
promisiuni, ci o avere mobiliara detndoitA valoare $i libel% de orice sarcina
noi nu vom inspire. cleat nelncrederea, panics!...

0 voce. Dar depozitele care sunt in casele de banca nu sunt oare o garantie?
D-1 I. C. Bratlanu, preedintele consiliulul. Apoi, onor. D-nii Pache Protopopescu $i Cantilli, cari ma fntrerup, ar trebul sA, $tie cA depozitul este un
lucru sacru, este proprietatea altuia decAt a Statului sau a bAncii, $1, daea
In o stare de lucruri normale se fntampla cA recurge Statul la acele depozite
pentru ca s fax& fats cheltuelilor de toate zilele, de $i nici chiar atunci nu este
lucru cam de tot curat, dar cel putin raul se poste fndrepta indatt I; oare In
timp de crizA, cand toatA lumea are nevoie ali WA capitalul fnapoi mai puteti
D-voastra admite acest expedient? De ce dar invocati aceasta ca principiu?
D-voastra venitl kii spunet1 mereu cEt aceste bilete ipotecare sunt ni$te
asignate, $i cA asignatele sunt oroarea tuturor economistilor, fiindcA a OM
Franta cu ele un falit teribil. Dar falita tot a$ft a facut $i Austria far& asignate.
Inca In Franta, multi din detentorii de asignate au cumpArat proprietati cu
ele $i au rAmas buni proprietari; dar cu biletele austriace n'au putut s% cumpere nimic. Asemenea a petit $i Spania; ea este fntr'un faliment permanent
de vreo 20 ani, cu bane& nationals care functioneaza, dad). voiti,
cad Spania
are bane% de scont gi circulatiune (aplauze).
Voci. A avut rAzboaie; nu se potrive$te cazul.
$edinta dela 13 Mani, 1877

(Urmare)
Pre$edintia d-lui prepedinte C. A. Rosettl.

D-1 presedinte at consiliulul. Vorbitl de razboiu pi de falita. Apoi, noi tocmai
fiindca nu avem sa ne ducem nici la Constantinopole, nici la Viena, nici la

Petersburg; tocmai fiindcA nu suntem In conditiunile, nici ale Italiei, nici ale
Frantei, nici ale Austriei, nu putem niciodatA sA avem teamA ca vom ajunge
a face falita cum a Mout Austria $i Franta.
Dar onor. D-1 Buescu a venit cu Ioseph Gamier, profesor la $coala de

punti pi qosele fn Franta, $i zice cA aceasta ilustratiune In economia politica a
zis cA asignatele au adus dezastre financiare In Franta.
Apoi, onor. domnule Buescu, dads ai lull $i unele ilustratiuni In istorie, Iti
vom spune ca $1 libertatea a adus calamitati omenirii. $i apoi tine a adus asignatele? Conventiunea? Nu. Le-a fAcut constituanta Frantei, $1 Constituanta
a pus In aplicare marile principii constitutionals liberale, cari astazi domnesc In
toatA Europa el la cari ne Inchinam toti. Apoi, domnilor, $1 libertatea, chiar a
adus teroarea: a$A spun toate ilustratiunile reactionare, monarhice, ultramontane ; toti zic cA libertatea pe care le-a dat-o Constituanta, marginirea puterii
www.dacoromanica.ro
359
absolute a regelui si desfiintarea privilegiilor nobililor si a popilor a adus teroarea,

razboiul cu toate catastrofele lui. Onor. D-1 Buescu a spus ieri c& la 1789 Constituanta Frantei a emir bilete pentru 400 milioane si a acestea erau al pari. Apoi,
ce erau aceste 400 milioane? Erau insus bugetul Frantei de atunci. Prin urmare,
Franta a emir hartie pentru Intreaga sum& a bugetului sau. Apoi not emitem astrtzi
numai pentru a treia parte din bugetul nostru.

Duprt aceea tot in Constituanta franceza marele Mirabeau a fault unul
din cele mai frumoase discursuri ca sh sustin& fabricarea Inc& a 800 milioane
de franci care s'au si decretat fridata, si atunci a fost o scadere de 10 la mita.
In urmA insa ce s'a intamplat? Europa fntreag& s'a sculat In contra Frantei si
ea a fost nevoith sA meargEt si mai departe emitand pentru sume colosale. Negregit ca atunci hartia a scazut, pentruca, nu numai moneta de hartie, dar orice
semn de schimb, cand este friteo proportiune mai mare decat trebuintele populatiunii fi scade pretul. $i onor. D-I Cantilli, tend vorbia de aceasta adineauri,
face& o confuziune, c&ci In loc s& vorbeasca de trebuintele de schimb vorbia de
trebuintele guvernului. Apoi, Domnilor, cand se emit semne de schimb nu tre-
buie sA se emit& dupe trebuintele guvernului, ci duptt trebuintele societatii,

si numai in proportiune cu necesiatile schimbului, caci de vor fi In proportiune
mai mica societatea sufera ; de vor fi in proportiune mai mare, atunci semnele
de schimb scad.
Domnilor, la 1848 Franta n'a avut coalitiunea Europei In contra ei, n'a
avut razboiu ; a avut numai o criza politicA; frisk fiindca numerarul s'a ascuns,
s'a produs o criza teribila, astfel incAt a trebuit nu numai s& se pun& cursul
fortat, dar Inc& s& dea voie bancii ca pentru trebuintele publicului s& emit& mai
multe bilete cleat legea fi permitek Mai mult decrtt atat, atunci s'au ridicat in
Franta cele mai puternice institute de credit, ca comptoir de scompt si altele,
carora apoi venind Napoleon III, le-a dat o mai mare Inflorire ceeace va s& zica ca
atunci and semnele de schimb aunt indestulatoare, si productiunea devine mai

inflorita.
Acesta este un principiu pe care nu-1 poate contest& nimeni ; frisk tend
cineva abuzeaza de I:Jamul se intampla crize teribile, astfel cum s'a intamplat
In America, care fnainte de razboiul deciziunii a avut mai multe crize, si care
emitand mai multe semne de schimb dealt societatea a avut trebuinta, a incurajat Intreprinderi nebune care nu au reusit si care au adus catastrofe industriale
si comerciale. N'ati vazut ce s'a intrimplat mai deunazi In Viena? Ce? Acolo
erau asignate? Nu, tusk pentruca Austria, ca si Franta, ca si America, a emir
o multime de bilete, a fncurajat fntreprinderi nebune si a produs catastrofa
pe care a-ti vazut-o.
Onor. D-1 Cantilli zice& adineauri ca cursul fortat si deprecierea monetei de
hartie a dat loc unei specule de uzura si acesta a Mout ca In Italia, unde erau
numai 15 institute, s'a ridicat numarul for la 200 si mai bine. Apoi, oricine a
eerie asupra Italiei, o admira
D-1 G. Cantilli. Aceasta am citit-o in raportul lui Mingheti, ministrul Italiei.
D-1 presedinte al consiliului. Apoi, Domnilor, v'am spus ca atunci and
semnele de schimb Bunt neindestulatoare se aduce jena fn societate, fiindc& nu
poate omul sA-si fndestuleze toate necesitatile lui. Cum voiti D- voastra, ca eu
care am mii de vedre de yin si de rachiu In pivnitele mele, si care am vite multe
pe mosia mea, dar care nu am semne de schimb, cum voiti sA pot eu ca sa plAtesc
www.dacoromanica.ro
23
360
C. I. BA.ICOIANU
Iucrul viei, hrana vitelor si celelalte necesitati? Pentru toate acestea fmi trebuie
bani, Imi trebuie mijloace de schimb. Pot eu ea zic taranilor: iata frate fti dau
doua oca de yin, vino de Imi lucreaza, sau sa ma duc cu vaca In targ s'o schimb
pe teiu? Trebuie dar sa am mijloace de schimb. Apoi, cum D-1 Ionescu care are
atata dor de inima pentru tarani, cum nu tie D-sa ca astAzi, hinder/ lipsesc
mijloacele de schimb, ziva de lucru este ass de ieftina cum nu a fost niciodata?
D-1 G. Cantilli. Dar cand le vei platl si In hartie, atunci eft vezi.
D-1 presedinte al consiliulul. Apoi, domnule Cantilli, In Italia, In Franta, In
Austria, In Englitera si In toate Voile civilizate se plates tot cu hartie; numai
In Tartaria D-Iui Ionescu, nu se plateste acum cu hartie, ci cu bani, numai In
societatile barbare, unde nu e nici o culture, nici o desvoltare, numai acolo se
plateste cu moneta sunatoare, si In aceasta not am ramas In urma si a Greciei
$i chiar a Serbiei, If toate tarile unde a progresat societatea s'a introdus hartia
si nu primesc exemplul pe care 1-a dat D-1 Ionescu, ca. Venetia nu prima, hartia
austriaca, fiindca, nu era obisnuita cu hartia moneta sau fiindca era depreciate,
cad hartia italiana nu are curs mai mare decat aye& hartia austriaca,
oi
cu
toate acestea astAzi Venetia primeste si se serveste cu hartia italiana. Venetienii

dar, nu ca nu primeau hartia austriaca, din considerentele pe care le-a zis D-1
Ionescu, ci pentrucA nu voiau sa, dea concursul lor la trebuintele guvernului
austriac, care era, strain lor. Cand au venit Insa sub sceptrul national, au primit
hartia italianA bucuros pi deaceea Italienii au ajuns ceeace sunt astAzi, caci
nu s'au uitat la interese, an sacrificat tot pentru unitatea Italiei.
Dar ce mai zic onor. preopinenti? MA acuza pe mine ca, nu propun a se face
aceste hartii prin intermediul unei bAnci cum se face In alte State. Apoi. Domnilor, negresit ca, $i eu zic ca era bine sa fie si la not o banca, si daca era, o bane&
negreeit ca si eu ap fi propus sa se face tot astfel cum se face In alte State, mai
cu seams unele State nu an ce pune ca asigurare decat creditul lor, caci nu an
domenii; dar eu sunt vinovat daca nu avem banca? Apoi, Domnilor, de cand
am venit In tare nu m'am muncit din toate puterile mele pentru a Infiinta, o
bands.? Apoi, In 1867 si 1868 Intrebati dace nu am rugat pe toti bancherii a-mi
da concursul lor, si am adus si un proiect In Camera; dar unii din dreapta erau
prea fnapoiati si altii din stanga erau Area Inaintati, ca D-1 Buescu, care voiA
Indata sa Infiinteze idealul creditului, creditul gratuit...
D-1 P. Buescu. Nu e ass.
D-1 preSedinte al consiliului. Ce fel? Apoi chiar proiectul pe care 1-ai dat
D-ta nu tinted decat acolo.
D-1 P. Buescu. Te Inseli.
D-1 presedInte al consiliulul.
MA Inset cu tool& lumea, pentruca ass. este.

Apoi, fmi ziceai mie cA sunt fn contradictiune ; dar mai In contradictiune decat D-ta care propuneai creditul gratuit atunci $i astAzi zici cA pana, nu vor
alma o valoare rAspunzAtoare In cast', acele bilete nu pot fi o hartie bunA!
D-1 P. Buescu. Convertite.
D-1 presedinte al consiliulul.
Apoi convertite In ce? In creditul meu?

Domnilor, la 1867 $i 1868, cand am gasit $i din o parte si din alta atatea
obstacole la Infiintarea unei banoi de scont $i circulatiune, m'am adresat la
o persoanA cu o mare greutate In afaceri deasemenea natura si am fAcut sub
numele sAu cererea la guvernul din care fAceam parte ; dar s'au sculat toti uzurarii, pe cari fi credeti cA vor ea fondeze institute de credit si s'au dus noaptea
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE PARLAIVIENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877
361
la colegul meu D-1 Donici, de 1-au amagit a5a Incat 1-au facut de s'a opus a da
curs cererii ; 5t fiindca eram 5i eu amestecat, ca sa nu creada colegul meu ca
am vreun interes personal, ca voiesc s fac un ghe5eft, am renuntat, in fata teribilei opozitiuni ce am intampinat.
Cand am venit acum Ia putere, ce am facut?

Intrebati pe toti capitali5tii din Bucure5ti dace nu i-am chemat de zece ori,
5i i-am rugat s& punem cu totii myna la lucru pentru infiintarea unei asemenea
band arata.ndu-le avantagiile ce ea ar aduce tarii 5i fondatorilor ei ; dar nu am
putut face nimic. M'am adresat 5i In strainatate; dar din nenorocire not am venit
fn timpul unei crize, era chestiunea orientului, care a fnchis pungile nu numai
pentru noi, ci pentru toata lumea, 51 deaceea capitalurile franceze pi engleze
sunt astazi In suferinta, neavand cum sa fie intrebuintate; i deaceea nici noi
nu am putut conta pe acele capitaluri deocamdata, pan& ce pacea nu se va

restabill.
Vad ca acum D-voastra imi recomandati sistemul impozitelor. D-1 Pake

Protopopescu propune s& platim datoria flotanta cu impozite. Dar credeti care
D-voastra, ca. e cu putinta sa cream impozite in tarn pentru 39 milioane cat este
datoria flotanta?..
O voce. Atunci de ce ati cerut bilete ipotecare numai pentru 30 milioane.
D-1 presedinte al consiliulul. Pentruca, cu 9 milioane datorie flotanta ce ar
mai ramanea, situatiunea nu ar fi intolerabila, dar cu 39 milioane cat e astazi,
imi e peste putinta a o mai zice...
O voce. Pentru ce sa mai ramaie aced use de 9 milioane deschisa?
D-1 presedinte al consiliului. Pentruca sunt oameni In Romania dintre cei
mai luminati cari au prejudecat chestiunea, gi ma tern ca cuvintele D-lor Cantilli,
Buescu, Ionescu, ,Si mai cu seama ale D-lui Protopopescu, care are un picior in
plata, ma tern ca cuvintele dumnealor au 0, face mult rau acestei hartii, gi dm&
ag emite-o inteo proportiune mai mare, ma tern ca n'a5 raspunde Ia adevaratele
trebuinte ale circumstantelor ; pentruca eu singur nu pot sa-mi dau seama bine
pant), acum despre aceasta, trebuie ca un om cuminte, sa fac numai atata pe
cat cred ca trebuintele societatii o cer; fiindca n'o fac ca sistem, nu voesc sa
creez acest sistem ca o resursa ordinary, ci ca o nevoie pentru a face fat& trebuintelor imperioase ale societatii, cari nu se pot satisface altfel in aceste grele
imprejurari; caci numai eu 5tiu cum am dus-o cu aceste 39 milioane In spinare
Si deaceea nici nu am putut 081 pe nimeni care sa, voiasca a intra in ministerul
de finante In conditiunile In care ne aflam astazi. Dad), Ira propun acest sistem,
nu este pentruca voesc sa-1 perpetuez, ci pentru a inlatura greutatile momentului,
5i fiti siguri, caci vad cu fericire ca mai toti sunteti convertiti pentru banca,
fiti siguri c& indata ce se va face pacea, 5i yeti aye& timpul s& v& ocupati de
aceasta chestiune, v& voiu ruga chiar eu sa o faceti, fiind chiar depus pe biuroul
Adunarii un proiect al D-lui. Mavrogheni. Acest proiect este studiat de noi o
lama intreaga dimpreuna cu D-nii loan Ghica, Ghermani, Strat, Sturza, gi alti
financiari Qt i-am facut gt oarecari modificatiuni. Este adevarat ca Warn putut
merge a5a de departe ca D-1 Buescu, dar tot am facut oarecari modificatiuni prin
care am luat mai multe garantii fate cu guvernul ; pentruca., Domnilor, guvernele la noi pana, astazi nu prezinta garantiile pe care le prezenta guvernul in
Belgia. Lucrarea aceea exista, 5i nu aveti decat s& numiti dintre D-voastra, doi,
trei oameni competinti, cari sa cerceteze acel proiect, 51 sa-1 votati.
www.dacoromanica.ro
23
362
C. I. BAlcorANu
Au fost unii din onor. preopinenti cari au zis: sa facem mai bine un imprumut
cu orice pret, caci data vom introduce aceasta hartie-moneta, vom face un rtsu
teribil, vom deschide portile abisului.
Mai Intaiu, Domnilor, aceste bilete ce voim sa emitem noi, au o margine
peste care nu pot trece. Indata ce guvernul va emite mai multe bilete, valoarea
for are s scads., gi tara va vedea ca, guvernul merge mai departe decat trebuie,
gi atunci va interzice dreptul de a emite bilete mai multe decat aunt. Tot age
se face gi cu Imprumutul? Nu! Imprumuturile au un ce seducator la Inceput
cand se fat varsamintele, dar ele arunca o sarcina, din cele mai grele asupra societatii. PIMA, acum mi s'au facut felurite acuzari In privinta acestei masuri, ins&
numai de partidul advers. Acum vad c& m& acuza gi D-1 Buescu Qi zice c& ma
sfideaz& sa am curajul de a da aceasta arms In mana adversarilor nogtri. Apoi,
domnilor, oameni tot atata de inteligenti ca gi D-voastra, aveau credinta ca
improprietarirea tAranilor are di fie un dezastru complet pentru Romania; gi
ce s'a intamplat? S'a intamplat ca, cu toata opozitiunea, Improprietarirea tot
s'a facut, gi dezastru n'a fost ; a avut oarecare inconveniente, dar acestea din
cauza opozitiunii ce se faced, gi din cauza neaplicarii legii In mod legal. Ei bine,
tot astfel se va intampla gi cu aceasta hartie-moneta care, fiti siguri cit data,
se realiza dela 1866, scapam de Imprumutul Oppenheim care ne-a adus In cassa
18 milioane, dar pentru care pana astazi am platit 33 milioane, gi avem Inca sa
mai platim 37 milioane franci. Dar sa presupunem, domnilor, ca aceasta hartie
va scadea cu 10 sau 15 la suta, gi acelor cari zic ca va scadea cu 40 sau 50 la suta,
le raspund ca nu' s'au ocupat niciodata cu aceasta chestiune. Apoi noi nu facem
decat ceeace s'a flout gi in alto parti. lath am acl bilete intocmai ca acele ce
propun eu astazi. Acegti guldeni sau fiorini austriaci sunt dati de Stat pentru
800 milioane, Fara ca sa fie garantate cu ceva; gi afara de aceste bilete mai Bunt
Inca 5i altele emise de banal, care nu gtiu la ce sum& se ridica, dar ceeace gtiu
este ca, acegti guldeni sau fiorini cari nu aunt garantati cu nimic gi a caror emisiune se urea la suma de 800 milioane, In timpi normali nu au decat un scazamant
de 10 la suta, gi chiar astazi, cu toata criza teribila care domnegte In Europa,
gi cu tot razboiul care este la portile Austriei, scazamantul for nu e mai mare
de 20 pana la 25 la suta. MI D-1 Buescu a facut o mare confuziune vorbind de
obligatiunile domeniale, rurale, funciare, etc., gi zicand ca dad), acestea astazi
au scazut unele cu 10 altele cu 20, cu 25 gi cu 30 la suta,, cb.nd toate poarta o
dobanda, apoi cum voiti D-voastra ca biletele acestea ipotecare, cari nu raporta
nici o dobanda, sa nu alba un scazamant mult mai mare? Dar oars obligatiunile,
actiunile acestea sunt ele de aceeagi nature cu biletele fie emise de Stat, fie emise
de banca? Este cu totul o alta, trebuinta In societate la care raspund aceste

bilete, caci stela care are o obligatiune, trebuie sa, se duo& s'o schimbe sau s'o
amaneteze, pentru ca sa, alba cu ce-gi Indestula trebuintele...
0 voce. Si luand bilete cat va pierde? Care este agiul pentru our In Austria?
D-1 I. C. Bratianu, presedintele consillului.
V'am spus c& biletele austriace,
biletele emise de Stat, de guvernul Austriac fart' ca sa fie garantate In nimic,
gi pentru o suma de 800 milioane, au astazi, In timp de razboiu gi de o criza nemai
pomenita, un scazamant de 25 la suta, iar In timpi normali au abia un scazamant
de 10 la suta.
Apoi, domnilor, dace D-voastra credeti ca biletele emise de guvernul
Austriac, far& nici o garantie gi pentru o suma atat de colosala, far& a se obliga
www.dacoromanica.ro
303
sa le mai pia:teasea vreodatft, cari nisi nu este cu putinta sa le mai plateasca,

data credeti ca acele bilete pot avea un curs mai ridicat $i inspire mai multa,
Incredere decat biletele noastre, pentru care dam o garantie de indoita, valoare
gi pe care avem sa, le platim In timp est) de scurt...
0 voce. Dar in Rusia cum sta, hartia pe laugh, aur.
D-1 I. C. Bratianu, prepedintele consiliulul. Apoi Rusia a emis pentru miliarde. Rusia a emis hartie cu mult mai mult decat avea, trebuinta societatea ;
se intelege, prin urmare ca scazamantul sa, fie In Rusia de 25 la suta gi chiar de
30 la suta ; lucrul se exblica. Dar data guldenul austriac, dm& rubla ruseasca,
asignate earl sunt In proportiune enorma. de miliarde, pe cari niciodata nu vor
putea s le rascumpere, data asemenea efecte au un curs care nu merge mai
jos de 25 la salt, pana la 30 la suta.; apoi 30 milioane ale noastre, garantate atat
de sigur $i cari in cinci ani se vor retrage din circulatiune, credeti D-voastra, ca este
o grozavie, credeti D-voastra ca va inspaimanta, lumea? Adaugati ca mains nu

ne opre$te nimeni de a infiinta, ri o bane& de scont, proiectul este deja depus
In arhivele Adunarii, gi atunci putem trece acest imprumut la banca. Unde

dar mai este temerea, unde mai este groaza aceea de care vb. Ingrijiti atata?
Dar a venit cineva cu o anti idee, pe care am vazut ca, a desvoltat-o mai
mult D-1 Ionescu. D-sa a zis: sa punem aceste proprietati de valoare Indoita
la creditul nostru funciar, i sa ridicam de acolo 30 milioane. Noi am volt sa,
facem acest imprumut pentru ca sa fondam o banca, dar creditul funciar
trebuie sa se adreseze si el tot in strainatate; caci cum voiti D-voastra, In starea
In care se MIA finantele noastre, s gasim la not 30 milioane pentru ca sa fondam
banca? Apoi, dace, in adevar s'ar gasl bani la not n'ar vent scrisurile funciare
din strainatate sa se sconteze cu 20 la suta, qi 30 la suta. Voiti D-voastra sa, facem
astazi un Imprumut in strainatate? Dar nu va, ganditi ca vom platl Indoit?
D-voastra ziceti ca societatea romans nu va avea credinta in politele cari
se vor emite,
polite, garantate In proprietati de valoare Indoita, qi credeti
ca scrisurile funciare vor gas1 mai multa Incredere?
Sa fim consecventi.
Cum pot sa admit ca eu, care sunt dator pana in gat, care astazi nu mai am
decat uzufructul proprietatilor mele, cum pot s admit ca o polity a mea ar inspilt mai multa Incredere, decat polita D-tale, domnule Vernescu, care ai proprietati marl Cu totul ale D-tale? (Aplauze). Astfel ne aflam not In fata creditulu
exterior. Apoi lumea aceea de care va ingrijiti atata, ar trebul s fie neghioaba,
ratacita, sau ca Romanii ar trebul O. fie in fata guvernului cum erau Venetienii
In fata guvernului austriac, ca sa, deprecieze astfel aceste bilete. Da, poate
sa fie un scazamant, recunosc ,Si eu, un scazarnant de vreo 4 milioane In cinci
ani. Apoi nu stiti D-voastra, uitati a$a de curand ca pentru un fmprumut de 17
sau 18 milioane,
imprumutul Oppenheim, trebuie sa platim 70 de milioane?
(Aplauze) cari am platit deja 33 $i mai avem de platit Inca 37 milioane. Vasazica,
pentru 17 milioane platim 70 milioane. Apoi, tine pagubeste banii ace$tia?
Bratianu sau Mavrogheni care era atunci ministru de finante? Nu; aceasta
suma, se resfrange asupra tarsi intregi. (Aplauze).
Cu toate acestea va marturisesc, domnilor, ca venind cu acest proiect de

lege, trebuie o mare indrazneala din partea mea, mai ales tend vad oameni
autorizati ca D-1 Cantilli, cari, prin discursuri, revolteaza gi pe functionari $1 pe
pensionari ri pe comercianti, $i pe profesori, $i pe militari ei pe toata lumea,
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
364
zicand: cu ce au sa cumpere ei acele trebuincioase? Apoi, raspund: pi vad

acl un pensionar pi Intreb la randul meu: cat platesc dumnealor, acum Ia
uzurari? Acum, Domnilor, e timpul uzurarilor...
D-1 G. Cantilli. Dar de acum fnainte ce are sa, mai fie!
D-1 preedinte al consiliului. Nu,,domnilor; aceste bilete
fiind ale Statului,

au sa umble din mans In man& ; pe cand azi cu mandatele sunt numai cativo,
speculanti In toata Cara la a carora discretiune e once functionar pi pensionar.
(Aplauze).
Nu societatea face cursul mandatelor astazi, ci cativo, uzurari; pe cand

cursul biletelor II face trebuintele societatii Intregi.
V'am spus, domnilor, Inca odata, Ca am prezentat acest project de lege la

1866, pentruca am voit BA evit Imprumutul Oppenheim, care costa pe Stat 70
milioane; pi data atunci faceam ceeace propunem azi, am fi scapat de acest
fmprumut odios ; am fi avut o paguba de doua, sau trei milioane far nu de 70
milioane ; pi astazi, dm& recurg la acest mijloc, este fiindca, nu putem face o
Willa,.
Cand vom putea gasl mijloace can sa, nu Mb& greutati marl, atunci ma voiu
unl pi eu cu D-voastr& a face o banca de unde sa ne Imprumutam cu 5, 8 pi chiar
pan& la 8 la suta; dar nu cu donna, mai mare, pentruca cel ce se Imprumuta.

cu 12 la suta, In 12 ani piere. Dar astazi cu ce sa facem fat& trebuintelor? D-1
Ionescu zice ca sa, facem rechizitiune de bani; sa facem Imprumut fortat, cum
s'a facut acum cativo, ani In Austria.
Apoi oare mai bine e sa, facem Imprumut fortat, sa, facem rechizitiuni de
bani? Apoi cum vom putea face aceasta cand avem o datorie de 39 milioane?
Dar data nu vom plat' mandatele un an pi jumatate nu avem sa ajungem iarap
ca Ia 1866 cand le-am:gasit cu 40 Ia suta scazamant, fiindca nu se puteau plat'?
Acolo voiti sa ajungeti? Apoi, domnilor, toti can combat acest proiect de
lege nu via sa arate alte mijloace, pi aceasta pentruca nu se poate, cad data yeti
Indol toate impozitele tarn, nu veti putea sa, aduceti deodata In cassa visteriei
30 de milioane. Si apoi nu este oare D-1 Pake Protopopescu care se opunea la
sporirea impozitelor cu ocaziunea legii patentelor?
D-1 Pake Protopopescu. Nici nu eram deputat atunci.
D-1 predinte al consiliului. Cel putin erau amicii D-tale. Dar cu ocaziunea
legii timbrului nu era' acl?
D-1 Pake Protopopescu. Eram ; dar atunci am propus alta masura.
D-1 pmedinte al consiliului. La toate v'ati opus pi le-ati ciopartit !neat nu
ptiu data vor da o creptere din ce era mai fnainte.
Apoi domnilor, cand Imprumutul In strainatate nu poate sa, se faca, and
impozite nu primiti, cand Statul acesta trebuie sti traiasca pi sa plateasca armata
pi functionarii sai pentru ca sa, poata merge fnainte, eu unul va, spun ca nu ma
pot Intoarce Ia minister fara mijloace, cad nu voesc sa, ma pun In stare de fa-
liment...
Voci. A! faceti chestiune ministeriala?
D-1 preedinte al consiliului. Daca mijlocul propus de guvern nu va, place,
spuneti-mi cel putin ce voiti a pune In loc. (Aplauze prelungite).
D-1 G. Vernescu. Domnilor, cer cuvantul contra Inchiderii discutiunii,
pentruca In o chestiune ass de gray& unde vorbeste pentru Intaia oar& un mi-
www.dacoromanica.ro
365
nistru, ar trebul BA viral cineva care sa-i raspunda, ca s& vedem dad), toate alegatiunile !Acute de D-sa aunt exacte $i conforme cu stiinta; caci Intr'un proiect
atat de important ca acesta nu e bine s se lase D-1 ministru de finante fare

raspuns. Aceasta n'ar fi nici chiar urban din partea noastra. Asadar va rog sa
nu inchideti discutiunea, pentru ca sa dovedim ca D-1 ministru de finante a
vorbit de un proiect care ar forma o hartie-moneta obligatorie pentru toata
lumea... (Intreruperi).
Apoi, domnilor, dad', aceste bilete se primesc de catre cassele publice EA
dads, creditorii Statului trebuie sa is aceste bilete si sa le dee. altora, adica debitorilor Statului cari au ea plateasca Statului cu aceste bilete, atunci Statul va
creia o noutt datorie flotanta caci banii cari trebuie sa intro In mana Statului
pentru arenzi gi altele...
Vocl. Aceasta nu este In contra inchiderii discutiunii.
Se pune la vot Inchiderea discutiunii si se primeste.
Se pune la vot luarea in consideratiune a proiectului de lege, $i rezultatul
scrutinului este eel urmator:

Votanti
Majoritate reglementara
Bile albe pentru
Bile negro contra
D-1 prefedinte. Votul
69
37
35
34
este nul, neintrunind majoritatea ceruta, de regulament.
qedinta dela 16 Mai, 1877

Adunarea decide a se amana votarea luarii In consideratiune asupra proiectului de lege pentru stingerea datoriei flotante prin emisiune de bilete ipotecare.
6edinta dela 20 Mai, 1877
Adunarea procede la vot asupra luarii in consideratiune a proiectului de
lege pentru emiterea de bilete ipotecare, si rezultatul scrutinului este cel urmator:
68
Votanti
36
Majoritate regl
52
Bile albe
16
Bile negro
D-1 presedInte. Adunarea a luat in consideratiune proiectul de lege.
D-1
Gr. Vulturescu. Domnilor deputatd, ati decis amanarea votarii luarii
In considerare a proiectului de lege pentru stingerea datoriei flotante qi acoperirea

deficitelor anilor trecult prin emisiune de bilete ipotecare, fji ati manifestat dorinta
de a se Iua din nou In cercetare acest proiect si de a se cauta dace el nu era primitor de alto modificatiuni.
Comitetul delegatilor D-voastra pentru examinarea acestui proiect, spre

a se conforma votului D-voastra, a avut recurs la luminile catorva membri,
atat din aceasta Camera cat si din Senat, cari au binevoit sit raspunda, la chemarea ce li s'a adresat de a da puternicul dumnealor concurs la o lucrare legis-
lativA de o atat de mare importanta.

Pentru a se cunoaste si mai bine vitiile ce acest proiect de lege putea contine, s'a facut apel mai ales la acei cari 1-au combatut mai mult ; caci acei cari
au semnalat mai intai raul, era natural, ea fie mai in stare de a-i gasi si remediul.
www.dacoromanica.ro
366
C. I. "BAICOIANU
In prima Intrunire s'a adus mai Intaiu proiectului de lege critice fondate
pe aceleagi arguments can au lost invocate In sanul Adunarii de catre acei
cari 1-au combatut cu ocaziunea discuyiunii generale.
D-1 prim-ministru gi ministru de finanye, care a asistat la aceste desbateri,
a declarat di nu face o chestiune de amor propriu din proiectul de lege ; c& D-sa
fl consider& ca o necesitate ce este impusa de critica noastra situayiune economica gi de stramtorarea financiar& In care se all& Statul roman. Dace D-sa 1-a
conceput, a lost numai fiindca a avut credinya ca printr'Insul se procura so-
cietkii un agent de schimb atat de indispensabil astazi, cand tot numerarul

s'a ascuns de teama razboiului ce a izbucnit, gi, pe Mug& aceasta, prin acel
proiect se Inlesnea Statului mijloacele necesare pentru a face fat& la mersul
afacerilor publice. Ca, astfel fiind, D-sa este gata de a renunya la acel proiect,
dad), se va propune un altul, care O. raspunda, la aceste doua trebuinye. In ur ma
acestor declarari formale ale D-lui ministru, desbaterea nu mai puteb, avett de
obiect decat cautarea mijloacelor prin cari sa se poet& procura Statului 30.000.000
cu cari sa se poet& satisface atat necesitayile tezaurului cat lei sit se Inlesneasca,
tranzacyiunile private.
Opiniunile, In aceasta privinya, au fost diferite.

Unii au susyinut ca, pentru a scoate pe Stat din stramtorarea In care-1
pune imposibilitatea de a-gi Indeplini angajamentele sale fay& cu creditorii sai,
cea mai nemerita masura, era ca sa suspende pilule, atat In yara cat gi In strainatate, fiind convingi ca aceasta masura In yara are sa fie scuzata de neputinya
In care se afla guvernul de a face.Incasarile, neputinya care este cunoscuta Intregului public roman.
In afara, suspensiunea playii o sa fie bazata pe imposibilitatea In care ne

aflam de a exports productele noastre, din cauza Inchiderii Dunarii prin razboiu.
gi astfel am putea invoca cu succes forya majors, pentru noindeplinirea angajamentelor noastre fay& cu strainatatea.
Comisiunea delegayilor D-voastra, In majoritate, n'a putut admite aceasta
propunere, deoarece suspendarea plsyilor, atb.t Inauntru cat gi In afara, Insem-
need), falimentul, gi prin aceasta masur& nu numai ca s'ar discredits Statul

roman, dar s'ar produce una din cele mai marl inechitayi gi s'ar compromite
interesele noastre politico din afara, indispun &nd pe toate acele puteri,
de at caror sprijin gi simpatii avem trebuinya, In gravele momente In cari se
afla yara.
0 a doua parere a fost de a se sport oarecari contribuyiuni gi impozite, gi

unii au mere pa,n& la Indoirea acestor impozite.
Comitetul D-voastra, nu a putut cleat a respinge gi aceasta propunere,
de oarece este constatat ca impozitele actuale gi nu se pot percepe, gi cu ant
mai putin s'ar putea Incase, cand ale ar fi mai crescute ; nu e destul a se decreta
impozitele pentru ca ale sa intro In cassa Statului, mai trebuie Inca ca impusul
sa fie In poziyiune de a putea face sacrificiul ce i se care de societate ; gi este
gtiut Ca astazi lipsa de producyiune, neputinya de export, dificultatea tranzacyiunilor, a facut pe contribuabil ca nici din capitalul sau sa nu poata raspunde
impozitele catre Stat.
A treia parere a consistat fn efectuarea unui Imprumut al Statului la creditul funciar gi emiterea pe scrisurile funciare dobandite a unor bilete, purand o dobanda de 5 la suta, caH bilete aveau sa fie retrase din circulayiune prin
www.dacoromanica.ro
DE SBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILE TELOR IPOTECARE DIN 1877
367
vtnzarea bunurilor ipotecate. Aceasta parere a dat nastere la un alt sistem

mai complieat gi prin care, pe langa acele bilete ipotecare purtand procente de
5 la suta, se mai emiteau alto bilete cu curs fortat far& nici o dobanda si cari
se puteau convert' dupa vointa in bilete ipotecare purtand procente. Comisiunea n'a admis acest din urrna, sistem, pentruca el prezinta o complicatiune
inutila gi chiar dezavantajoasa, deoarece lasand la facultatea purtatorilor de
bilete cu curs fortat, fare procente, schimbarea acestor bilete in bilete ipotecare
cu procente, nu se ajungea scopul pentru care se cere aceste 30.000.000. $i in
adevar, in cel mai scurt timp era sa se intample ca toate biletele cu curs fortat
ea fie transforrnate in bilete ipotecare cu procente, si astfel nu mai puteam awed
agentul de schimb care ne este atilt de indispensabil.
Comisiunea D-voastra a adoptat in principiu sistemul celttlalt de un imprumut la creditul funciar pentru dobandirea a 30.000.000 in scrisuri funciare
pe baza carora sa se emit& bilete ipotecare cu procente de 5 la suta, si a $i rugat
pe propunatorul acestui sistem ca sa,-1 formuleze inteun proiect de lege.
La a doua intrunire proiectul de lege cerut s'a prezentat comisiunii,

lath care era economia Iui:
gi
El avea un introit stop: 1. De a procure, Statului 30.000.0001ei in bilete

ipotecare cu 5 la suta, garantate in scrisuri funciare de aceeas valoare si platibile prin vanzarea, In fiecare an a proprietatilor Statului pentru valoarea
de treizeci milioane lei. Biletele acele ipotecare ins& nu aveau un curs fortat
franc si indirect, cad ele erau admise in plata al pari numai la Stat, gi astfel
trebuiau primite de catre creditorii Statului.
2. Se mai dispunea in acel proiect de lege si vanzarea proprietatilor Statului iar pentru valoarea de 5.000.000 lei pc) fiecare an, si aceasta pe alto efecte
de ale Statului, uncle cari aveau sa fie primite al pari, precum domenialele,
ruralele, etc., etc. si altele dupa cursul care avea 0, se fixeze in momentul vanzarii, precum renta gi prioritatile drumului de fer. Aceasta dispozitiune era
menith a ridica cursul acelor efecte din strainatate si a ridica in acelas timp
creditul Statului.
3. In acel proiect se mai prevedea si o sporire in impozitul funciar gi restabilirea vechei taxe a licentelor.
Prima parte din acest proiect de lege n'a fost admisa de majoritatea co mitetului delegatilor, pentru urmatoarele motive:
1. Intermediul creditului funciar s'a gasit inutil gi costator pentru Stat;
caci dad), este vorba ca scrisurile funciare provenite din imprumut gi depuse
la cassa de depuneri gi consemnatiuni sa nu poata fi niciodat& vandute in caz
de neretragerea la timp a biletelor ipotecare puse in circulatiune, atunci adevarata garantie a retragerii acestor bilete sunt tot bunurile Statului angajate,
si la ce bun mobilizarea for in scrisuri funciare cari sunt imobilizate prin trolls
legea? Ce avantaj se obtine In schimbul platii de comisiuni ce trebuie EA verse
Statul In casa creditului funciar?
2. A decreta curs obligatoriu acelor bilete numai pentru Stat si creditorii
sai este a expune pe acesti din urma a suporta numai ei singuri pierderea ce
o sa rezulte din diferenta de curs a acestor bilete si a comite, prin urmare, o
adevarata. injustitie. Pe 'IWO acestea, acele bilete, neavand curs obligatoriu
pentru toti, o sa sufere o mai mare depreciere, n'o s& fie atat de cautate din
cauza marginirii circulatiunii lor.
www.dacoromanica.ro
368
C. I. BAICOIANU
A doua parte din proiectul de lege suscitat deasemenea a fost respinsa de

majoritatea comitetului delegatilor, pentru urmatorul considerent:
E un sacrificiu Insemnat pentru Stat a vinde proprietati de ale Statului
pentru o valoare de 5.000.000 lei pe fiecare an, spre a retrage din circulatie
bilete ipotecare; a-i mai impune obligatde de a vinde Inca pentru 5.000.000
proprietati de ale Statului pe fiecare an, pentru a ridica, cursul obligatiunilor
domeniale, rurale, rentei, prioritatilor, este a-1 expune Bali vends proprietatile
sale pe nimic, mai ales In aceste timpuri de crize financiare, si a lovi In acelas
timp chiar In valoarea proprietatilor private. Si apoi nici nu este necesar sa se
prescrie o asemenea masura Intr'o lege specials, deoarece ministrul de finante
are deja facultatea de a priml In pretul vanzarii proprietatilor Statului efecte
de ale sale.
A treia parte, In fine, n'a admis-o majoritatea comitetului deleggilor,
caci dispozitdunea de sporire de impozite a gAsit n nu putea sail alba. locul
Intr'un proiect de lege care are de scop a procure Statului mijlocul de a dobandl
suma de care are trebuinta printr'un Imprumut fortat.

Majoritatea comitetului In', dell nu a admis nici unul din proiectele
propuse de catre persoanele cari au binevoit sa, villa In sanul sau spre a-i da
concursul luminelor dumnealor, a cautat Ins' ail profite de diferitele idei ce s'au
emis, si, culegand dela fiecare ceeace a gasit mai bun $i mai practic, a formulat
urmatorul proiect de lege, care confine o serie de amendamente la proiectul
guvernului, si care se supune la votul D-voastra.
PROIECT DE LEGE
pentru un Imprumut Ipotecar de treizeci milloane lei
Art. 1. Ministrul de finante este autorizat a ipoteca proprietati rurale

de ale Statului, libere de orice sarcina, pentru o valoare de 60.000.000 lei si a
emite asupra for bonuri ipotecare 'Ana la suma de 30.000.000 lei.
Art. 2. Evaluarea proprietatilor afectate ca gaj, precum si cererea inscriptiunilor ipotecare asupra lor, se va face de catre Consiliul de administratie al
cassei de depuneri si consemnatiuni.
Art. 3. Evaluarea fiecarei proprietati se va face lu &ndu -se mijlocia arendei
pe cei din urma zece ani Immultita cu 15. La aceasta valoare a pamantului se
va adaoga $i valoarea padurilor acolo uncle vor fi, calculata dupe pretul padurilor din localitate vandute de administratiunea domeniilor, scazandu-se din
acest pret o a patra parte.
Art. 4. Dupa. ce proprietatdle vor fi evaluate, Consiliul de administratie al
Cassei de depuneri fA consemnatiuni, prin derogatiune la dreptul comun, va cere
printr'o simply adresa la tribunalul situatiunii fiecarui imobil, inscriptiunea

ipotecarA; presedintele tribunalului, farts, alta. formalitate, va fi dator a ordona
imediat inscriptiunea In registrul de ipotecs $i a Inainta comitetului un certificat de luarea inscriptiunii.
Aceste certificate se vor depune, Impreuna cu copie dupe titlurile de pro-
prietate ale fiecarui imobil ipotecat, la cassa de depuneri $i consemnatiuni.

Art. 5. Bonurile ipotecare nu se vor emite decat In proportiune de jumatate din valoarea imobilelor evaluate, si numai dugs ce certificatele de luarea
i nscriptiunilor ipotecare vor fi depuse la Cassa de depuneri si consemnatiuni.
www.dacoromanica.ro
369
Art. 6. Bonurile ipotecare vor fi la purtator cu procente de 5 la sut& pe an,

platibile la 1 Ianuarie.
Ele Bunt considerate ca moneta legal& $i obligatorie, ri vor fi fn valoare
de 50, de 100, si 500 lei.
Art. 7. Aceste bonuri se vor fabric& In conditlunile si sub controlul cu cari
se fabric& biletele institutelor de bane& din strilinatate.
Ele vor fi semnate de ministrul finantelor si predate consiliului de administratie al cassei de depuneri ei consemnatiuni, care le va verifick le va contrasemna prin grefa unui membru anume delegat, le va Inregistra. si le va remite ministrului de finante pentru a le pune In circulatie.
Art. 8. Pentru achitarea procentelor cuvenite bonurilor ipotecare se va
aloe& In bugetul fiecarui an suma necesara.
Art. 9. Plata integral& a acestor bonuri, se va face prin vanzarea proprieatilor Statului ipotecate, astfel lncat In 7 ani dela prima emisiune ele s& fie
fn totalitate retrase din circulatie.
Art. 10. Vanzarea proprietatilor se va Incepe cel mai tarziu un an dela
data primei emisiuni a bonurilor ipotecare, si se va urma proportional pe fiecare an, prin initiativa si sub controlul consiliului de administratie al cassei de
depuneri si consemnatiuni.
Vanzarea se va face cu formalitatile prescrise prin legea dela 1868; pretul
vanzarii se va raspunde Ins& integral si numai In bonuri ipotecare.
Art. 11. Bonurile ipotecare provenite din vanzarea proprietatilor, se vor
varsa deadreptul de cump&rator la cassa de depuneri si consemnatiuni, undo
se vor anula imediat, sub controlul consiliului de administratie.
In acelas timp consiliul va libera cumparatorului, dimpreuna cu actul
de vanzare, rf copiile de pe titlurile proprietatli vandute.
Art. 12. Vanzarea purgeaz& de drept ipoteca de care fusese grefata proprietatea i tribunalul respectiv este dator s& ordone stergerea inscriptiunii
dupa simpla cerere a, cumparAtorului, bazata pe actul au de cumptirare.
Art. 13. Dupa retragerea din circulatie a totalitatii bonurilor ipotecare
emise, consiliul de administratie, printr'o Incheiere publicata In Monitorul
Oficial, va constata acest fapt, si, In baza acestei constatki, va cere dela tribunalele respective stergerea inscriptiunilor ipotecare de asupra proprietatilor
cari vor fi ramas nevandute.
Art. 14. Bonurile ipotecare cari se vor fi uzat In circulatiune, se vor preschimba In altele noui, purtbnd acelas numar; aceasta operatiune se va face
fara platk sub controlul consiliului de administratie.
Biletele uzate, astfel preschimbate, se vor .anula.
Art. 15. Falsificatorii bonurilor ipotecare se pedepsesc conform art. 112
pi urmatorii din codul penal. Vor fi pasibili de acelea ?i pedepse top aceia
cari vor abuzb. In controlarea, emiterea si anularea acestor bonuri.
Art. 16. Un regulament elaborat de consiliul de administratie al cassei de
depuneri si consemnatiuni, gi decretat de Domn, va regula punerea In aplicare a Iegii de rata.
Art. 17. Se deschide ministerului de finante, un credit de 100.000 lei,
pentru confectionarea bonurilor ipotecare, si pentru orice alte cheltueli vor
i cerute de aplicarea acestei legi.
www.dacoromanica.ro
C. I. BLICOIANU
370
D-1
prepdinte al consiliului. SA m& ierte D-1 raportor a-1 spune c& D-sa,
nu a proces conform regulamentului. Noi am admis c& nu este alt proiect, ci

tot acel prezentat de mine, pe care eu nu 1-am retras, a rAmas numai in sedinta
din urma., fiindc& votul s'a anulat, nefiind numitrul complet de deputati, ca
astazi sa, se fac& votul pentru luarea in consideratiune. Prin urmare, nu poate
sit fie un alt proiect, ci tot acel prezentat de mine. Si ca sa nu pierdem timpul,
guvernul a zis ca di, se fac . votul pentru luarea In consideratiune, si apoi la
fiecare articol, s& vin propunerile facute sub forma de amendament, pentru
a se introduce toate modificarile necesare.
Asa dar eu am Inte les partea intaia a raportului D-lui Vulturescu, prin care
reaminte5te Camerii tot ce s'a Mout afar& din Camera., ca s& putetd ajunge la
o intelegere, dar n'am Inteles pentru ce a mai vorbit si de celelalte propuneri...
D-1 Gr. Vulturescu. Le-am mentionat sub form& de amendamente.
D-1 preedinte al consiliului. Apoi, atunci s& se citeasca fiecare articol din
proiectul guvernului, si la fiecare din acele articole s& se propun& amendamente,
comitetul s& se pronunte asupra lor, $i astfel s& mergem inainte pe o cale regulat& $i conform& cu regulamentul.
D-1 presedinte. Aceasta e $i procedura stabilit& de regulament, si D-I raportor a cetit acele propuneri ca amendamente, prin urmare, discutiunea nu se
poate face decat asupra articolelor din proiectul guvernului.
Voci. Prea bine, s& mergem lnainte.
Se cite5te art. 1 din proiectul guvernului, si amendamentul propus
de comitetul delegatilor.
,$' edinia dela 20 _Maltz, 1877
(Urm are)
Presedintia D-lui presedinte C. A.
Rosettl,
asistat de D-nii secretari M.
Ghelmegeanu kii M. Burileanu.

D-1 D. Pruncu. Domnilor, negre5it c& este o mare indrazneala din partea
mea de a lua cuvantul In o chestiune atat de importantk In care toti fnvatatii

no5tri In economie politica, din aceast& Camera, au vorbit cu atata competintk
Insk fiindca am Post delegat numit de sectiunea mea, si pentrucit atilt sectiunea
din care fac parte, cat si eu personal suntem In contra emisiunei de h&rtie -monet&, mi-am permis s& iau cuvantul, si lilt promit c& am s& fiu foarte scurt.
Nu este, Domnilor, nevoie s& fac comparatiune Intro diferitele State care
pan& astazi au avut hartia-monetil. Dar, vi s'a spus Ej i nici unul din D-nii oratori cari au sprijinit proiectul guvernului, n'a venit cu un singur scriitor de
economie politica, care sa, fi zis c& sistemul acesta e col mai bun, din contra,
toti invatatii In aceast& materie au convenit ca, sistemul acesta e cel mai fatal.
Nu este nevoie cred sit v& spun undo au ajuns toate natiunile cari au intrebuintat acest sistem.
Ce s& va mai vorbesc de Franta, c&nd stitdo cu totdi ce a patit cu asignatele
ei. De Anglia? Apoi stiti ca, Anglia, pentru ca sit scape de h&rtia monet&, a Post
nevoit& sa, fac& un act pe care not vroim s&-I facem, acela de a nu platl pe creditorii sai, sau a Post snit& eh consolideze datoriile sale si s& plitteasch o rent &.
Austria tot astfel a Mout ; si incuraturile in care se afl& astazi e din cauza
hartiei-monete.
www.dacoromanica.ro
371
Acum, ca sa mit mai aproprii de Cara noastra, voiu face o comparatiune

cu o tars cu care ne asemanam mult In aceasta, chestiune, cu Rusia. Rusia a emis
hartie-moneta tot In conditiunile In care voim s'o emitem ei noi, garantand-o

in domeniile Statului. $i onor. D-nul Bratianu, pe care 1-am fntrebat ce curs are
hartia-moneta, ruseasca? mi-a raspuns ca Rusia a emis-o In cantitati marl,
deaceea este scazutit.
Mai Intaiu rectific, ca Rusia n'a emis hartie In ash, marl cantitati, ea are
un buget de 540 milioane de ruble, ei a emis hh.rtie pentru 755 milioane de
ruble...
D-1 preedinte al consillului. Peste
D-1 D. Pruncu. Nu este mai mult
2 miliarde ei jumatate de franci.

decat 750 milioane de ruble, ceeace in
franci face 2 miliarde i mai bine, dar de aceasta voiu vorbi mai la urma. Acum
zic ca bugetul Rusiei se urca la 500 milioane ruble, ei are emise 750 milioane
ruble In hartii, ceeace va sa, zica are emise hartii aproape data ei jumatate
bugetul sau.
Acum, Domnilor o eroare pe care o face onor. D-nul Bratiantecand zice ca
noi nu voim sa emitem deal 30 milioane In hartie-moneta gi aceasta garantata,
In proprietati ale Statului cari dau acestor hartii o mare siguranta ei prin urmare le fereete de a ajunge la o mare depreciere, eroarea zic ce comite D-sa,
este de a uita ca ei In Rusia aceste hartii sunt garantate In proprietati ale Sta-
tului ei aceasta nu le-a scutit de a ajunge la deprecierea In care le vedem

astazi.
Am zis, Domnilor, ca voiu face o comparatiune cu Rusia In privinta emi-
terii unor asemenea hartii, dar mai fnainte de a face mesa comparatiune, va
voiu spune ca datoria Rusiei este mult mai mica, In raport cu datoria noastra,
cad Rusia nu datoreaza peste acele 750 milioane hartie-moneta decat trei
sute ei cateva milioane de ruble sau, traduse ambele aceste cifre In franci, Rusia
este datoare 4 miliarde ?i cateva sute de milioane, de vreme ce Statul Roman
datoreaza peste eapte sute milioane. Dace dar veti face comparatiune Intro
datoria gi venitul Rusiei gi Intro datoria ei venitul Statului Roman, yeti vedea
ca. Rusia datoreaza, mult mai putin decat noi. De acl rezulta, ca hartia-moneta,
a noastra, odata, push, In curs, va fi depreciate cel putin tot atat cat ei cea
ruseasca. Acei cari sustin hartia-moneta yin ei zic, dar daca, noi garantam hartia-
moneta cu mogiile Statului? Apoi gi hartia-moneta Rusk e garantata tot

in moeiile Statului Rug, ei nu pierdeti din vedere ce moeiile Statului Rus Bunt
evaluate peste 6 miliarde ei asupra acestui fond Rusia nu a emis mai mult
decat 750 milioane ruble In hartie-moneta, gi cu toate acestea nu a putut sa

impiedice deprecierea lor.
Prin urmare, vedeti ca nu garantia In domeniile Statului va ridica pretul
acestor hartii, ei va rog sa, nu uitati un lucru care este foarte natural, ca depreciatiunea hartiei are sa, fie In raport cu starea creditului Statului nostru; caci
totdeauna se va tine socoteala de totala datorie a noastra, duph, cum se face
ei In relatiunile dintre particulari, cand iau de exemplu, care avand 10.000 de
galbeni, datorie garantata, In ipotece cu inscriptiuni gi cu toate celelalte formalit6Si, gi cand voiu voi sa mai fac un Imprumut, credeti ca acela catre care
ma voiu adrese, sa-i cer banii nu va avea In vedere toata datoria ce am? Negreeit ca da, r}i In raport cu datoria imi va aprecia gi bonul ce-i ofer pentru
noua datorie.
www.dacoromanica.ro
372
C, I. BAICOIANU
Ap oi, Domnilor, deprecierea hartiel-monete nu vine numai din cauza garanVei, dar $i din cauza diferitelor crize politico, si dovadA despre aceasta este hArtia
Frantei care este emis de banca Frantei si care este privitA de toata lumea,
nu ca hArtie, ci ca monetA, si cu toate acestea, vin momente undo si ea se depreciazit mai mult sau mai putin. Eu dar asi vol sA atrag luarea aminte a guvernului asupra acestei depreciatiuni $i sa arAt undo ea ar putea BA ajunga la
noi. In comitetul delegatilor au fost chemati mai multi Domni senatori si deputati undo fiecare si-a emis opiniunea sa. Acolo eu am Intrebat pe D-1 Menelas
Germani, ca bArbat competinte, cat scAzAmitnt credo D-sa c& trebuie el aiba
la noi aceste bilete? D-sa, farA sti ezite, mi-a rAspuns a deprecierea va fi dela
40 pAna la 50 la sutA. Alti D-ni au stabilit-o la 30 la sutEt, ca cel mai bun curs
ce am puteb. dobAndi. Si este natural cA, trebuie s& fie asa, ca hartia ce se va
emite la noi stt aibA o mare depreciere. In adevar, toate celelalte hartii cari
s'au emis, stint acelea garantate, Si bine garantate, precum Bunt bonurile domeniale, cari Bunt garantate prig ipoteci In mosii anume, dupb, cum voim sA
facem $i cu aceste bilete. Ei bine, bonurile domeniale, cu tool& garantia, au
cursul de 65 sau 68.
0 voce. Acelea nu stint obligatorii.
D-1 D. Pruncu. D-voastrit ziceti cli, aceste bilete vor avea curs fortat vi
eh vor fi primite de visterie.
Avi dorl sa nu v& faceti iluziune asupra primirii acestei Mirth de catre
vistierie. In adevar, In minutul cand yeti asvArli un stoc de hArtie-monetA
pentru 30 milioane pe pietele Romaniei, vistieria, care nu Incaseaza pe zi decat
aproape 250 mii lei, pe cari si ea-i va pune indata In circulatiune, ei bine, oferta
totdeauna are s fie mai mare decal cererea, Meat strangerea hartiei- monete
din partea vistieriei nu are BA o ridice nici cu o centimA, cad cererea color ce
vor vol aft o vAnzit, va fi mai mare decAt a acelora ce vor vol s& o cumpere, in
raport cu cifra total& de 30 milioane.
Vreau BA raspund acum la unii din D-nii oratori cari au aparat acest proiect
de lege, zicand cA, dacA vom emite aceste bilete, vom incetA de ad fnainte de
a mai platl dobanzi la datoria noastrA flotanta, $i c& astfel vom castiga, patru
milioane pe fiecare an. Ei bine, aceasta este o eroare mare, si daca ma yeti
urmarl In virul argumentatiunii mele, vA yeti convinge despre acest adevAr.
Statul nostru pentru datoria sa, plAteste pe fiecare an In strAinAtate ca
dobanzi $i anuitAti, o sum& de 42 milioane franci. DacA httrtia noastrA ar aveA.
o depreciere, dupA, normele cele mai buns, de 30 la suta, Intelegeti prea bine
ca pentru ca sA plAtim In our suma de 42 milioane franci, va trebul sA dam In
agio 12 milioane pe fiecare an. Aceasta o zic pentru acei cari Bustin ca de acl
inainte nu vom avea a mai plAti dobAnzi la datoria noastrA flotantA. Dar nu
trebuie sb, vA faceti iluziuni, cAci din minutul cand vistieria va prim' ca plat&
hartia-monetA., nimeni nu-i va da altb, moneta, nici monopolul tutunurilor,
nici bAuturile spirtoase, etc. Aceasta este atat de adevArat ?neat nu am decAt
sA vA, citesc ceeace a zis un economist a cArui autoritate nu se poate contestA.
t Principala dificultate a finantelor rusevti, este ca guvernul, care nu
percepe decat o hArtie depreciatb e obligat sA verse creditorilor sal din afarA
sume considerabile In metal. AceastA situatiune este $i a tarii, nu numai a guvernului. Hartia rusA pierdeA 25 la suta in timpii din urma. Aceasta InsemneazA
pentru guvern ca si cum dobAnda datoriei sale ar fi crescut cu atata*.
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE PARLAMENTARE LA LE GEA BILE TELOR IP OTECARE DIN 1877
373
Va se zica, in minutul cand D-voastra yeti face hartia-moneta, datoria

noastra de afara, pe care trebuie ss o plstim in aur, va purta o dobanda de 25
la suta. Prin urmare, vedeti In ce pericol puneti tara.
Tot acest economist vine el vorbeete despre ceeace pot bugetele Statelor,
cari au hartie-moneta.
Nici un Stat care are hartie-moneta, nu poate zice ca are un buget echilibrat. Oricat de marl osteneli ,9i -ar da financiarii, echilibrarea nu va fi niciodata un lucru real, pentruca Indata ce moneta In circulatiune nu mai are valoare fixa, bugetul este aeezat pe nisip. Rusia, dela razboiul din Crimeea a echilibrat bugetele In sensul cel mai bun. De douazeci de ani toate bugetele au dat
excedent, cu toate acestea la cele mai mici crize financiare sau politico bugetele Rusiei n'au mai fost echilibrate:
e Este clar, zice acest economist, at cu aceste fluctuatiuni In schimb, un
buget echilibrat dand mai mult decat evaluatiunile chiar, cand a fost dresat,
se gaseete deodate cu un deficit considerabil .
Vedeti, Domnilor, cs tara aceasta ale carol. sperante erau In echilibrarea
bugetelor, cu sistemul D-voastr5., o faceti a nu mai aver, nici o sperante ca sa
.
mai poet& sa-si fndrepteze finantele.
Deaceea, eu rog pe onor. D-1 Bratianu sa-ei der bine seama de proiectul
acesta, sa-si des bine seama cat de mult compromite viitorul finantelor tarii
viitorul partidului liberal.

Necesitatile tarii nu sunt aea de mari, aea de teribile ea se fim nevoiti a
face ceeace au Mout alto taxi cand s'au gAsit in situatiunea critics de a vedea
cs tara e In o prapastie atilt politica cat ?i financiara.
Noi nu suntem in acesta situatiune, ca sa avem recurs la asemenea mijloace. Cred, din contra, ca mai sunt mijloace de gasit. Recunosc greutatea si-
tuatiunii. Cu toate acestea, cu putina bunavointa vom puter intampina nevoile. Binevoiasca D-1 Bratianu a lasa, consilierii sai de astazi ei a vent In mijlocul nostru, color cari combatem proiectul; pentru numele D-sale, eu, fl conjur
sa nu admit& acest proiect de lege.

D-1 pregedinte al consiliulul. Eu cred ca, aceasta discutiune s'ar putea
scurta, &wit s'ar da mai intaiu cetire tuturor amendamentelor ; caci, daca
pentru fiecare amendament ar trebul se facem o discutiune de fond, n'am mai
termina nici in 15 zile.
D-1 I. Poenaru-Bordea. Am cerut cuvantul cand am vazut ca s'a cetit articolul 1. N'am Inteles pe D-1 raportor cand a cetit art. 1, care e relativ numai
Ia emiterea acestor bilete ipotecare, ei la suma pentru care au sa fie emise, nu
1-am inteles and ne-a cetit un amendament care se raporta la valoarea proprietatilor ce se dau ca asigurare acestor bilete, lucru care intra cu totul In
alto ordine de idei cleat ceeace cuprinde art. 1.
Eu, la art. 1, care e relativ la emiterea acestor bilete, voiu aver un singur
amendament de facut. Primesc numai partea fntdia a articolului propus de
guvern, care zice: Pentru stingerea datoriei flotante ei acoperirea deficitului
a anilor trecuti, ministerul finantelor este autorizat a emite bilete ipotecare
pane la suma de 30 milioane lei. Aci Ina voiu propune urmatorul amendament,
ca aliniat la art. 1. Aceste bilete vor fi la purtator ei lath procente; ele vor avea
curs obligatoriu ei se vor priml ca moneta legal& a1 pari Ia toate cassele publice.
D-1 E. Statescu. Domnilor, acest amendament exprims tot ideea din proiec-
www.dacoromanica.ro
374
C. I. BAICOIANU
tul guvernului ; tot ce se face, este ca se intruneete o parte din art. 2, ca aliniat,
cu art. 1. Prin urmare, toate obiectiunile D-lui Pruncu, se pot face ei la articolul astfel modificat prin amendamentul D -lui Poenaru. Dar, D-1 Pruncu trebuia sa formuleze Intr'un amendament ideea cu care void D-sa sit suplineasca
art. I; sa ne arate in ce mod crede D-sa ca se poate azi subvenl la o necesitate
recunoscuta de toti ei chiar de onor. Camera prin luarea In consideratiune a
proiectului, de a se da guvernului posibilitatea realizarii acestor bilete ipote-
care. Ei bine, care a fost concluziunea D -lui Pruncu? D-sa a rezumat toate
criticile aduse contra ideii fundamentals, cu ocazia discutiunii generale, adica
contra emiterii de hartie-moneta. Ma aeteptam sa conchida propunand ceva
mai bun ; insb, D-sa a propus D -Iui ministru de finante s& se desparta de consilierii D-sale ei sa vine a se intelege cu D-sa pentru a-i spune D-sa ce sistem
sa prefers.
Apoi, mi se pare ca aceasta nu este o procedare care sit poata convent Camerii. Singura procedure de admis azi este ca cei can au un cistern mai bun
de propus, sa prezinte amendamente, pentru ca astfel sb, se poata discuta In
mod comparativ ideea guvernului, ?i ideea ce se va propune. Dar a se suspendb, discutiunea, a se retrage D-1 Bratianu din mijlocul colegilor D-sale i a
se duce in conferinta cu D-1 Pruncu, pentru a face cunoscut D-lui ministru sistemul D-sale, aceasta e imposibil a se admite. Binevoiti a formula ideea D-voastill, fn amendament, pentru ca discutiunea di se poata face asupra-i. Doua
sisteme cunt aici In prezenta. De o parte a sistemul din amendamentul D-lui
Poenaru, sistema care e ei In proiectul guvernului qi prin care se prescrie
ca sa se emits hartie-moneta cu curs obligatoriu ei far& dobanda;
vom vedea
garantiile ce se dau prin proiect acestei hartii mai In urma; ei este o &ts sisterna care zice sa nu se Infiinteze hartia-moneta, ci sit se emits un fel de bonuri de tezaur cu curs fortat, neavand ca garantie decat procentele ei un fel
de ipoteca In proprietatile Statului libere, fie acea ipoteca directk fie mediatisata.
Amendamentul d-lui Poenaru-Bordea, care unifica articolele 1 ei 2 din

proiect, este conceput dupb, sistema dint &iu; nu vad vreun amendament la
art. 1 care sa, intre in ordinea de idei a sistemei de a doua; ei dm& un asemenea
amendament nu v'a propus ei nu se propune, i data alts obiectiuni ei modificari nu se propun, eu at ruga sa nu mai pierdem timpul ei s se pun& la vot
art. 1.
Se zice acum eft comitetul delegatilor s'a raliat la ideea de a se emite niete
bonuri ipotecare purtand dobanda de 5 la suta i care sa fie garantate cu ipotece in proprietati de ale Statului libere de orice sarcina. Caci mai este o diferenta fundamentala catre cele doll& sisteme propune, asupra carora nu voiesc
ss anticipez, desvolt &nd -o, dar pe care o voiu arata numai,
este ca o sistema
voieete ca aceste bilete sa se traga din circulatiune prin vanzarea proprietatilor ipotecate pentru ele, pentru ca cu pretul vanzarii sa se rascumpere biletele ;
$i cealalta sistema care, ca aceste bilete, sa se considers ca un Imprumut ipotecar tot asupra acelor proprietati libere ale Statului. Nu e locul act sa discutam toate acestoa. Mentinandu-ma dar la diferenta ce rezulta prin aceea
ca o sistema propune darea unei dobanzi de 5 la cut& asupra hartiei emise,
eu declar ea cunt contra acordarii unei asemeni dob&nzi, fiindca printeinsa
nu s'ar Inlatura nici unul din inconvenientele ce s'a atribuit acestei hartii,
numiti-o hartie-moneta, numiti-o bonuri ipotecare, sau oricum altfel.
www.dacoromanica.ro
375
Domnilor, Imprejurarea care da acestei hartii o valoare In circulatiune

este tocmai aceea ca ea nu va fi supusa as treac& prin toate formele prin care
a trebuit sa treaca celelalte hartii ale Statului. Inlesnirea circulatiunii este

imprejurarea aceea care va contribul mult la mentinerea cursului for nominal.
Domnilor, dobanda de 5 la suta nu va pute& fmpiedica deprecierea for
nici a aduce ridicarea cursului, pentru euvantul ea noi avem hartii cu dobanda
mai considerabila si Imprejurarile financiare, fmprejurarile economice si politice in care se gase$te aceasta tarn, nu le-a impiedicat, cu toate aceste garantii cu cari sunt Inconjurate, cu toata acea dobanda, ce au, ca a& ajung& la
o scadere de 70 la suta; ca o depreciere peste treizeci la suta, si azi este eroarea
acelora cari combat acest proiect. Nu este scaderea in natura acestei hartii,
nu este inerenta hartiei, ci oscilatiunilor la care vor fi supuse toate hartiile

dup& Imprejurarile In care se va afla. Cara.
D-1 G. Canti lli. Ce Insemneaza toate aceste oscilatiuni.
D-I Eug. Stfitescu. Este ca bonurile rurale cari au fost peste pari, si bonurile domeniale cari au fost aproape al pari, au suferit In imprejurarile actuale o depreciere de 30 la suta.
D-1 G. Cantilli. Fiindca nu se plateste dobanda.
D-1 Eug. Stfitescu. Dana nu se plateste dobanda la bonurile domeniale
nu se va plati nici la aceasta hartie. Eu vad ea, D-voastra, atribuiti deprecierea
acestei hartii unor fenomene ale caror cauze nu sunt cauzele for proprii, ci
sunt cauze straine de dansele. Deprecierea va fi, nu In natura hartiei, nu In
natura Imprumutului, ci In criza financial% care bantuie astazi Cara noastra,
care bantuie Orientul Intreg. Ea va aye& de cauza grija ce este In toate spiritele, stagnatiunea tuturor afacerilor. El bine, cauzele acestea existand, fie ca
o yeti face ca aceasta hartie di poarte dobanda, fie ca o yeti face far& dobanda,
deprecierea va fi aceeas. Si apoi, yeti aduce si alte dificultati gi obstacole la
circulatiunea acestei hartii prin faptul ca Ii yeti da dobanda de 5 la suta, caci
on de sate on se va transmite aceasta, hartio, se va face socoteala ca sa se vada
cat are sa se scada In profitul eumparatorului si prin faptul acesta vedeti ea
ridicati meritul principal ce-1 are aceasta hartie de a servl ca moneta. In 1mprejurarile actuale.
Asa dar, fiindea admiteti cu totii necesitatea de a se emite hartie, eu cred
ca ar fi sa aducem o cauza de depreciere poate mai mult data i-am da aceasta,
dobanda de 5 la suta si ca ar fi mai bine sa o lasam far& dobanda.
D-I P. Buescu. Domnilor, in s se constate ca D-1 Statescu, care a vorbit
contra proiectului; nu a propus nici un alt proiect, ci si-a Insusit proiectul
D-Iui Poenaru-Bordea. Prin urmare, este bine constatat de unde avem sa plecam
cu discutiunea: pleeam dela acest amendament at D-Iui Poenaru-Bordea, sustinut si de D-1 Statescu; dar, a$ don sa se pronunte si comisiunea.
D-1 presedinte. Nu se poate aceasta, caci trebuie mai Intaiu sa o luminati
D-voastra, si apoi sa se pronunte, dupa ce va auzl toate argumentele.
D-1. P. Buescu. Domnilor deputati, este bine constatat ca acest amendament nu este decat proiectul ce vi s'a adus de guvern, prin care se stabile&
facerea de asignate garantate In ipoteca mosiilor Statului. Sa se constate bine
aceea ce propun Dumnealor acum chip& ce ne-am consultat atata timp si as
se vada diferenta care este Intre Dumnealui si noi cari am avut curajul as
www.dacoromanica.ro
24
376
C. I. BAICOIANU
combatem acest proiect, mai cu seams dupa imputarile ce mi s'au facut prin
anticamere.
Ei bine, not am avut nu numai convictdunea ca acel proiect este rau, dar
am avut dorinta sa dam guvernului mijloace de a ie$1 din aceasta situatiune
dificila, Mt sa alba recurs la o masura pe care v'am demonstrat-o cu cei mai
Insemnati scriitori In aceasta materie cat este de pernicioasa, In rezultatele ei
economice $i financiare.
Dumneavoastra care v'ati insu$it acest proiect $i sustineti aceste asignate
ne ziceti noun cari-1 combatem ca asignatele noastre nu vor fi depreciate,
pentruca valoarea for este asigurata In pamant, $i ca ele aunt astfel mai bine
garantate cleat bancnotele Austriei $1 a altor State. Dar tocmai acl este eroarea
cea mare in care Ira aflati, pentructt nu trebuie sa credeti ca o asigurare In pamant, oricat de mare ar fi, ar putea echivala cu asigurarea ce (IA publicului un
stoc metalic. Nimeni n'a avut ideea pane astazi de a zice ca pamantul poate
fi o garantie pentru ni$te bilete care circuia ca moneta.
Moneta are un principiu, acela de a fi convertibila, ea trebuie sa alb& mai
intaiu o valoare, $i al doilea sa poata circula fare depreciere.
Acestea Bunt conditiuni pe care nimeni nu le poate tagadul, stint principii
eterne, imutabile. Pamantul, cum a zis foarte bine un ilustru financiar al Fran tei,
nu poate da unei valori caracterul de moneta, un franc 11 pot pune In buzunar,
dar o bucata de pamant nu pot ea o duc In spinare. Aceste idei n'a venit nimanui
In gand sa be combats, $i toate autoritatile financiare stabilesc pe aceste prin-
cipii teoriile $i argumentele lor. Prin urmare, pe cats vreme moneta nu va fi

convertibila trite valoare oarecare, nu are o adevarata valoare, va frwlati
cand sustineti altfel. Si dad" faceti astazi aceasta eroare, yeti vedea ca maine
toate aceste hartii de 30 milioane nu vor reprezenta in circulatiune mai mult
de 15 milioane.
Pierderea va fi $i pentru public, caci Ii dati ni$te hartii depreciate, $i pentru
Stat, caci la strangerea for le va priml dupli, valoarea Intreaga. Prin urmare,
pierderea nu va fi numai de 5 la suta pentru Stat, ci mai de multe on cat() atata,
fiindca are sa le primeasca $i sa le des de mai multe oH. Deaceea a avut dreptate D-1 Pruncu a va zice ca nu trebuie BA va, faceti iluziuni, ca aci nu vorbim
pe interpretatiuni i pe idei teoretice, ci pe fapte bine stabilite.
D-voastra ati zis ca biletele de banca in Franta circuit,, cu curs fortat,
$1 nu aunt depreciate. Ss -mi dati voie sa vs spun ea $i acl sunteti In o cornpieta eroare. Nu se pot compare, asignatele cu biletele unei banci de scont,
1;ii mai cu seams cu biletele bancii de care ati vorbit. In Franta, s'a Intamplat
in adevar un fenomen financiar din cele mai surprinzatoare. D-voastra $titi
ca este o teorie veche pretutindeni admisa, a In cassa metalica trebuie sit fie
pentru o a treia parte a biletelor puse In circulatiune. D-voastra $titi ca In
timpul razboiului dela 1870 $1 chiar dupa rlizboi, biletele bancii franceze se
urcau, In loc de un miliard, la dourt $i jumatate $i chiar la 3 miliarde, !mat
toata lumea era speriata, nu de deprecierea acestor bilete, ci tocmai pentru
ea nu se depreciau. Si Inca ceva mai mult: fncasarea metalului nu numai
nu sporise in proportiune cu Inmultirea biletelor, dar Inca, dela o treime cum fusese mai 'nainte, a scazut la o patrime.
Cu toate acestea fenomenul acesta care s'ar pared atat de extraordinar
la prima vedere, se explica prin logica natural& a lucrurilor ; pentruca, de$1
www.dacoromanica.ro
377
era cursul fortat In Franta, insa operatiunile bancii, nu numai nu sufereau

vreo impiedicare, dar Inca luasera o mai mare desvoltare, depozitele bancii
nu se luau, $i s'a observat ca In timpul celei mai marl crize, atunci cand se plates
indemnitatea de razboiu catre Prusia, atunci la banca Frantei veneau depozite, iar nu se ridicau; nu s'a sleit rezerva, $i banca Frantei nu beneficia de
cursul fortat pentru a nu plats biletele, ea le platen, dar cursul fortat era numai
ca sa aiba un fel de regulator, ca s nu fie fntr'un moment Intr'o cantitate prea
mare, O. se gramadeasca, prea multe la plata; dar vedeti ca banca Frantei
plates In numerar, ceeace nu puteti D-voastra s ziceti ca yeti face cu aceste
asignate, si deaceea v'am zis si repet cA, acl este eroarea pe care o faceti D-voastilt punand aceasta comparatiune.
Trebuie sa va adaog, Domnilor, ca stocul metalic, nu numai ca nu era

sleit la banca, dar nici nu se imputinase, era o rezervit considerabila, astfel
incat biletele acelea se sustineau, nu numai prin metalul care era la banca,
dar $i prin metalul care era In buzunarul fiecaruia, care le prima, cu placere.
Noi, insa, nu suntem in acea pozitiune, $i deaceea zic ca acest proiect nu este
alt decat tot asignatele franceze, garantate $i acelea In pamant, garantie ce
niciodata nu se poate convertl, $i prin urmare biletele D-voastra nu vor avea
nici o valoare.
Asa dar, Domnilor, eu voiesc 0, fac o propunere: ca In loc sa, fie o garantie
in pamant Mat nici o valoare, pentructi, nici un creditor al Statului nu poate

s is o bucata de pamant In schimbul sumei ce i se datoreste, yin sa, va fac o
propunere si st va aduc aminte un principiu care deja e recunoscut de D -voastrA toti, si mai cu seamy de D-1 ministru de finante, principiul creditului funciar. Ce si-au zis oamenii cars au infiintat bb.ncile de credit funciar? Au zis:
pentruca pamantul nu poate sa alba nici o valoare directs $i convertibila, sA -i
dam o mobilitate si prin urmare sa-i dam o valoare. Astfel, O. constituim
un credit funciar care sa scoata scrisuri funciare si cu chipul acesta se va mobiliza, valoarea parnantului, si acel care va avea, un bilet cu curs fortat va fi
garantat prin un echivalent, care e valoarea scrisului funciar, dar care bilet et
nu fie asa cum zice D-1 Statescu, adica o iluziune, ci s fie In adevar un bilet
de valoare care sa DAM, dobanda; si fiti siguri, Domnilor, ca nu puteti ea dati
unui petic de hartie o valoare, daca acel petic de hard nu va purta dobanda.
Prin urmare, dad', voieste D-1 ministru de finante sit dea putina atentlune la
ceeace zic, se va convinge, ca numai scrisurile funciare pot sA garanteze In
pamant ni$te bilete cu curs fortat.
Propun dar ca aceste 30 milioane sa se dea guvernului In bilete de Stat,
daca le pot numl astfel, cu curs fortat ; insa in acela$ timp Statul s ipotecheze
mosii de ale sale pentru suma de 60 milioane, asupra carora se constitue un
credit funciar sub privegherea Corpurilor legiuitoare si a comitetului funciar. Astfel sa se faca inscrisuri funciare care sa poarte dobanda de 101a suta
si sa, se amortizeze in curs de zece ani de zile, prin vanzarea mosiilor ipotecate.
Cu modul acesta, Domnilor, yeti avea scrisuri funciare cu o dobanda de 10 la
suta, can sunt amortizabile, si can prin urmare vor avea, o valoare.
Mica yeti Imparti aceasta cifra de 30 milioane in patru parti si yeti adopts
ca sa se poatri, face convertirea pe trimestru, de pilda a patra parte sa, se converteasca In trimestrul Intaiu, o alta a patra parte in trimestrul al doilea $i asa
pawl la sfarsit, atunci aceste bilete vor avea cel mai bun curs. Am vorbit cu
www.dacoromanica.ro
24
378
C.
I. BAICOIANU
comercianti, le-am expus ideile mole si mi s'a zis de toti ca. un asemenea bilet,
nu numai cit nu va fi depreciat, dar ca, va alma totdeauna curs pe valoarea sa
nominal* pentru cuvantul cil fiecare bilet va fi sustinut de un scris funciar
care are o dobanda de 10 la suta.
Domnilor, va aduceti aminte ca obligatiunile rurale, pant), cand s'au platit
regulat procentele aveau un curs al paH, $i aceasta pentructi, au o dobanda de
10 Ia mita, pe cat timp scrisurile funciare cari au o dobanda numai de 7 la suta,
niciodata nu s'au putut urea suta Ia suta. Apoi tot ass vor fi scazute si biletele
acestea dac& ele nu vor avea, nici o dobanda.
Prin urmare in sensul acesta am un amendament, caci eu niciodata, nu
voiu vote asignatele propuse de guvern.
D-1 presedinte al consiliului. Amendamentul D-lui Buescu se Inlatura, nefiind sustinut.
D-1 E. Statescu. Cerusem cuvantul pentru ca FA arat ca propunerea D-Iui
Buescu este identica cu aceea din proiectul guvernului cat despre consecintele economice. Dar fiindca propunerea D-lui Buescu s'a inlaturat, este de prisos
sa mai vorbesc.
D-1 presedinte. Mai avem amendamentul D-lui Ionescu.
D-1 N. lonescu. Domnilor, frni permit sa combat amendamentul propus
de comitetul delegatilor ca mai rau cleat redactiunea guvernului ; prin urmare, cu un mic amendament voiu sustine redactiunea guvernului, $i Bunt
Incredintat ca D- voastrA, care- faceti din aceasta negresit o chestiune, nu numai
financial* dar $i o chestiune politica, yeti aprecis consideratiunile pe cari le

voiu aduce Intru a sprijinl redactiunea guvernului.
Mi se pare ca guvernul are mai mare dreptate decat comitetul de delegati ;
mi se pare ea comitetul de delegati este mai guvernamental cleat guvernul ;
mi se pare ca redactiunea guvernului prezinta, mai multa garantie decat redactiunea comitetului. Nu ma magulesc a credo ca amendamentul meu va
fi primit de guvern, caci 1mi pare ca el are o idee fix& ca si comitetul. Comitetul voeste sa complaca guvernului, si guvernul voeste sa complaca comitetului ; fiecare are o idee fix*, si eu nu am Indraznit niciodata sa desraciacinez ideile fixe, fie din capul celui mai liberal ministru financiar. Ideile fixe
sunt cele mai periculoase...
D-1 N. Dimancea. Asa este, acum ai vorbit drept.
D-1 N. lonescu. lath ce zice redactiunea guvernului: proiectul de lege
pentru stingerea datoriei si acoperirea deficitelor anilor trecuti prin emisiune
de bilete ipotecare. Acesta este titIul ; si art. I, repetand scopul, zice: Pentru
stingerea datoriei flotante Si acoperirii deficitelor anilor trecuti, ministrul finantelor este autorizat a emite bilete ipotecare pana la suma de treizeci milioane lei.
La aceasta redactiune, eu am s& propun amendamentul meu ; as don ca

guvernul, precum marturiseste scopul, sa marturiseasca $i mijloacele, ca astfel
si mijloacele sa fie In conformitate cu scopul. Amendamentul meu este acesta:
In loc de a se zice: guvernul este autorizat a emite bilete ipotecare, BA, se zica:
a contracts un imprumut ipotecar. Cu acest amendament, eu sustin redactiunea guvernului.

fat& acum care sunt cuvintele pentru care sustin redactiunea guvernului,
Si pentru cari va rog sa luati In consideratiune amendamentul ce va propun:
www.dacoromanica.ro
379
Mai intaiu Ca, admitand redactiunea guvernului !neat se atinge de scopul

legii, acela de a stinge datoria flotantb, existents, dam o sanctiune legislative
unei masuri financiare care se cere de o imperioasa necesitate gi pentru care
nu este chestiune de partid sau de guvern; gi in desert vorbiti de partid liberal
cad aceasta e o datorie trista, mogtenire, pe care o lichidam In imp rejurari
grele.
Aga dar eu inlatur tot ceeace poate fi considerat ca imputare la adresa

guvernului sau a camerii ; dar, pentruca sA dam o dovada de perfecta noastrA
bunAvointA gi ca sA asignAm legii un stop, trebuie sA pastram cuvintele D-lui
ministru de finante: stingerea datoriei flotante, ceeace eu nu vAd nici In proiectul
D-lui StAtescu, nici in proiectul majoritatii comitetului.
Pentru aceea vA. rog sA mentinetd articolul V din proiectul guvernului in
intregul Eau, adica in locul cuvintelor: a emite bilete ipotecare, dupa cum propune majoritatea comitetului delegatilor, sA. se zica pur t}i simplu: a contracta
un imprumut ipotecar.
D-1 P. Gracli0eanu. Domnilor, proiectul de lege al guvernului are dupa
mine tocmai un defect din care onor. D-nul N. Ionescu face o calitate. D-1 Ionescu zice: mentin proiectul guvernului, pentruca vorbegte despre un Imprumut
ipotecar pentru plata datoriei flotante.
Mi se pare al nu este nimica mai rau decat aceasta. Eu nu pot admite

titlul propus de guvern, gi nu admit nici titlul propus de majoritatea comitetului. In adevAr, gtim foarte bine gi lumea intreaga gtie ca nu numai pentru
acest caz anume se face emisiunea biletelor ipotecare. Circumstantele in care
ne aflam ne silegte sA avem recurs la asemenea masuri extreme. Prin urmare,
de ce acest titlu de imprumut ipotecar pentru plata datoriei flotante? Titlu

care are aerul de a vol sA ingele pe cineva.
CAt pentru titlul dat de majoritatea delegatilor: proiect de lege pentru

imprumutul ipotecar de 30 milioane, nici acest titlu nu'mi convine din moment
ce acest imprumut nu este numai pentru stingerea datoriei flotante.
haft, Domnilor, o redactiune care cred eu cA, ar putea inlocul toate amendamentele care s'au propus. (Cetegte).
Am auzit combatAndu-se ideea de dobAnda, sub cuvant cA dobAnda ar
putea contribul mai mutt la scaderea decat la ridicarea creditului acestor bilete. Aceasta Imi pare o idee din cele mai paradoxale? Cum? 0 hArtie care produce o donna. sA. fie mai putin binevenita, cleat una care nu produce nimic?
Aceasta nu se poate sustine. Bonurile rurale sunt scazute, dell poarta dobanda,
din cauza cA. dobanda nu se plAtegte sau se amenintA a nu se plan.
Domnilor, orice ar zice teoria, este un lucru constant ca in tars e foarte
rAu Walla hartia moneta. Once yeti face D-voastra, nu yeti putea face ca
aceasta hartie BA fie admisa cu placere gi incredere. Prin urmare, acei can nu
privesc cu placere aceastb, hartie, chiar data ar fi tratati, dupe cum zicea D-1
ministru de finante, de mogtenitori directi gi inlocuitori ai repauzatului intru
fericire Beizadea Costache, Insa, Domnilor, gi nebuniile ca gi erorile cand sunt
generale, trebuie sA fie respectate. Prin urmare, e de datoria noastra sit ne depArtam de ideea hartiei-monete ; gi, din moment ce bonurile ipotecare nu mai
miros a hartie-moneta, ele vor fi mai binevenite in tarn...
D-1 E. Statesou. Va fi o aparenta ingelatoare; tot una va fi.
D -1 P. Gradi0eanu. VA, ingelati. Am zis Domnilor, cts, chiar data ar fi eroare,
www.dacoromanica.ro
380
C. I. BAICOIANU
trebuie respectatit gi menajatit cand ea e general& ; Ina, nu e eroare deloc, cad

dobanda aceasta va produce Incredere, ceeace e foarte necesar. Apoi mai este
gi obligafiunea retragerii acestor bonuri ipotecare Inteun timp stabilit, adica
pitnft la 1 Ianuarie 1883.
D-1 G. Cantilli. Domnilor, voiu face si eu cateva observafiuni asupra amen-
damentelor propuse. Nu intra In obiceiul meu de a face discutiune generala

cand se discutA asupra articolelor ; aceasta ar fi a face un rau serviciu proiectului de lege,
Mai intaiu s'a prezentat amendamentul D-Iui Poenaru-Bordea. D-sa face
din cele dintaiu dou& articole unul singur ; gi In amendamentul D-sale e ideea
ca aceste bilete ipotecare sA nu producA dobanda, aga !neat amendamentul
D-Iui Poenaru se loveste cu ceeace a zis comitetul delegafilor, care pune dobanda de 5 la sun,. In aceastA privinfA, Domnilor, mA voiu unl cu parerea comitetului delegafilor. Preocupafiunea capital& ce am avut and am combatut
acest proiect In discutiunea general& a fost ca nu cumva s& dam peste o formidabilA depreciafiune a acestor bilete, Cali se vor arunca deodata In lumea comerciala ; ca nu cumva sA se loveasca gi interesele Statului gi interesele particulare Intr'un mod prea simfitor; gi vA marturisesc CA nu am Infeles argumentafiunea D-lui Statescu In aceasta privinta, gi am fost foarte surprins de a vedea
cs D-sa gasegte cum c& o garanfie mai mult data acestor bilete este o cauza
mai mult de depreciere a lor, pe cand este ceva elementar gi evident c& deprecierea va fi negregit mai mare atunci and nu se d& gi acea garanfie a purtAtorul acestor bilete, va cagtiga o doband& de 5 % asupra lor. Cum puteti zice
D-voastrA Ca dand o dobAncla de 5 % acestor hartii, vom avea o depreciere mai
mare? Eu nu Infeleg aceasta logica. E lucru de bun simf, oricine, far& mult&
greutate, poate s& vada ca garanfia este mult mai mare, cA aceste hartii au
s& alba un curs mult mai ridicat purtand si dobAnda. Votafi dark Domnilor,
fait, sA v& sfiifi, dobanda de 5%; nu yeti avek fifi convingi, sa va caifi de aceasta.
Incat ma privegte pe mine, voiu vota contra tuturor acestor amendamente,

pentruca In principiu sunt contra oricarei masuri care ar prescrie curs forfat
gi obligatoriu. Dar dad', e vorba a se admite cu orice pref. cursul forfat, atunci
trebuie sA facefi a se Indulci cat mai mult acest rAu, trebuie BA ameliorati pe
cat cu putinta proiectul ce confine cursul obligatoriu, si de este, sa, declar pe
cari din amendamentele propuse eu 1-ag preferk ma pronunf far& rezerva
pentru amendamentul comitetului delegafilor, fiindca fmi dA ceva mai mult
ca asigurare, Imi dA dobanda de 5 %. Pentru ca aceasta asigurare sA fie gi mai
mare, as merge gi mai departe, ag merge panA, a sustine ca dobAnda sa fie de
7 %, gi atunci desigur cA hartia are 0, curga mai lesne cleat data n'ar produce
nici o dobanda. Votafi dar, Domnilor, amendamentul comitetului delegafilor.
D-1 Gradisteanu zicek cAnd si-a desvoltat amendamentul au, cA e bine
sa nu poarte proiectul de lege titlul pe care-1 are, ca trebuie sa spunem lucrurile cum Bunt. Eu sunt de parere din contra, ca Adunarea sa, conserve acestei
legi titlul propus, sA insiste adica ca acest proiect s& aiba de stop un Imprumut
pentru stingerea datoriei flotante. Asa ca cu titlul acesta, care arata limpede
scopul proiectului, si cu dobanda de 5 % din amendamentul comitetului, as
crede ca Adunarea poate s& voteze acest proiect; caci des' prin el se Infiinf eazit rAul hartiei-monete, dar eel putin va prezenta garanfii mai marl ce vor
atenua IntrucAtva Hull original.
www.dacoromanica.ro
381
6edin(a dela 20 Maiu 1877

(Urmare)
Presedintia D-lui presedinte C. A. Rosetti, asistat de D-nii secretari M.

Ghelmegeanu gi M. Burileanu.
D-1 presedinte al consiliulul. Domnilor, credem ca discutiunea general& s'a
Inchis din aces sedinta In care s'a votat luarea In considerare. Ei bine, daca
D-voastra veti vent la fiecare articol si yeti face un amendament si cu ocaziunea
desvoltarii lui yeti deschide iar discutiunea generals, aducand aceleasi argumente, apoi va fncredintez ca nici Intr'o lulls nu vom putea vote acest proiect.
D-voastra stitd ca am pierdut cateva zile fara ca sa lucram ceva, fiindca nu s'a
completat Adunarea, si am fost nevoid si noi sa stem cu D-voastra avand interes
la acest proiect si ca,utand sa ne luminam unii pe altii ; dad), acum yeti prelungi
discutiunea astfel, faceti paguba guvernului, faceti paguba tarii, faceti paguba
chiar Domnilor deputati, caci acei care sed la Ploiesti le vine avantajos sa stea
ad, dar acei cari sed mai departe le este foarte greu, au afaceri si nu pot vedea
de ole din aceasta cauza. Pe langa aceasta, toata actiunea guvernului este
absorbita In discutiunile Camerii si nu are timpul necesar de a se ocupa de trebuintele tarii. Stip In ce Imprejurari se afla guvernul astazi. Ar trebul sa fie
pe aceasta banca nu oameni de talia noastra, ci de alts talie si Inc& credeti-ma
ca nu ar putea sa fie suficienti la tot ce se care si la tot ce trebuie sa facts,. Avem
o anima strains In tara; avem armata noastra mobilizata si cand Europa toata
este In Incurcaturk dupa cum stiti toti, oricine din D-voastra care cauta sa prelungeasca aceasta discutiune, face foarte rsu ca nu-si da seama de ceeace Insemneaza sarcina si raspunderea noastr& catre tara.
Domnilor, onor D-1 Pruncu a facut din nou o discutiune In fond, o teorie
Intreaga, a vorbit in fondul chestiunii, numai atat, ca D-sa, ca sa combat&

proiectul si sistemul nostru a luat de termen de comparatiune Rusia, nu a vorbit
din punctul de vedere al still-10i, cum face D-1 Buescu, ci a zis: iat& ce este In
Rusia si a facut comparatiune cu noi. Ei bine, francezul zice: Comparaison n'est
pas raison. Si bazandu-se pe aceasta comparatiune a zis ca are sa fie o scadere
de 35, 40 si 50 la suta. Pentru ce? Fiindca D-1 Menelas Ghermani i-a spus ca va
fi de 35 la sun, si altii i-au opus de 45 la suta si altii de 50 la suta.
Apoi, Domnilor, as vol sa-mi spuie cineva daca este un singur om, cel mai
special din lume In materie financiara si economics, care O. poata spune dinainte,
mai cu seamy Intr'o tars unde nu s'a mai aplicat acest sistem, care are sa fie
scaderea. CA va fi o scadere, nimeni nu poate tagadul, dar nu poate s& fie o
scadere ca aceea care se spune. Scaderea are IA fie mai mult sau mai putin dupa
Imprejurarile In care se va afla tara.
Onor. D -1 Pruncu In that& viata D-sale nu a facut decat sa repete un articol
care a fost publicat In o revista asupra finantelor Rusiei, si astfel a zis c& hartiamoneta in Rusia este de 750 milioane ruble si bugetul ei este de 500 milioane.
Dar D-1 Pruncu, caruia Ii place ass, de mult comparatiunea, de ce nu a comparat
situatiunea Rusiei cu situatiunea noastra? Noi emitem hartie pentru a treia

parte din bugetul nostru, si Rusia a emis ()data si jumatate cat este bugetul eau
anual. P,rin urmare, (lac& In Rusia scaderea este de 25 la suta dupa cartea pe
care o citeaza D-1 Pruncu si pe care eu am cetit-o de mult, si daca Rusia a emis
data si jumatate mai mult decat bugetul sau, scaderea hartiei la 25 la suta era
www.dacoromanica.ro
382
C. I. BAICOIANU
o consecintA natural& ; data D-sale ii place aceasta comparatiune, nu ar fi oare

logic sa zice ca la noi, unde emitem o a treia parte din bugetul nostru, scaderea
nu are sa, fie decat cel mult 5 la suta.? Vedeti ca. a trebuit s& ma, iau ei eu dupe.
calculele D-lui Pruncu ca sa viu ei sa dovedesc ca va fi numai 5 la suta scadere ;
dar poate stt, fie ei 10 la Butt), ei mai mult poate. Prin urmare vedeti ca, nu poate
D-1 Pruncu cu asemenea argumente s combat& proiectul nostru.
Apoi D-sa zice ca, In Rusia tot pe pamant s'au emis aceste hartii ei ca Rusia
are pamanturi imense, bleat poate garante, Indestul cele 750 milioane ruble.
Ei bine, Domnilor, cum nu se poate compare, un pogon de pamant din Franta
sau din Englitera cu un pogon de pamant din Romania tot aett nu se poate
compare valoarea pamantului din Tara Romaneascii, ce se pune ca garantie,
cu valoarea pamantului din Rusia, din pustietatile Siberiei, Volgei ei ale Rusiei
chiar? Afar& de cateva particele din Polonia ei dope marginile Baltice, nu

exist& aceeaei valoare Intro pamantul nostru ei al Rusiei. Apoi a facut onor. d.
Pruncu socoteala sa, vada asupra unei leghe patrate din Rusia cati locuitori
Bunt ei call Bunt in Romania?
D-1 D. Pruncu. Este pretuit de ministru de finante.
D-1 prosedinte al consiliului.
Apoi ma iertat,i, ei eu pot ca ministru de finante
sa pretuesc un pogon de pamant al Romaniei de zece on mai mult decat face

el. Dace este astfel, ei noi avem proprietati pe campul Baraganului de care dupa,
sistema D-lui Pruncu le putem pretul mai mult dec &t fac ele, caci D- voastrA etiti
ca pe campul Baragamilui, un pogon de pamant costa dela 4 pan& la 5 galbeni,
pre cu care nu poti cumpara In alth parte pogonul de pamant. Noi nu am facut
aea. Noi afectam In ipoteca proprietki de ale Statului In valoare de 60 milioane
lei ei putem cu siguranta, zice ca In curs de 7 sau 8 ani de zile, sa gAsim cumpArAtori
cari sa, ne dea aceeti bani pe dansele. Apoi credo onor. D-1 Pruncu ca. 0 proprie-
tatile Rusiei se pot vinde In 5 sau 6 ani, pentru suma de 750 milioane ruble?
Nu este cu putinta aceasta I Prin urmare, vedeti ca, toate aceste comparatiuni
nu au nici o valoare, ca, argumentele D-sale nu aunt valabile pentru noi, ele pot
fi valabile pentru Rusia.
Dar, Domnilor, a0). de putin este fondata, teoria aceasta, incat Rusia, tend
hartia sa de 5 ruble, care ajunsese la 3 ei jumAtate ruble, scAzuse la o rublA, a
Yost nevoitA sA faca, o conversiune, lei toate rublele care le-a avut ca asignate le-a
convertit. Avand o bane& de Stat cAreia i-a dat un stoc de 280 milioane ; acesta
este tot in articolul de care 1-a citit D -1 Pruncu ; cu acest chip a convertit acele
ruble In ruble de argint, adicA, a scris pe hartie c& aunt de argint, dar In realitate
erau tot bilete de hartie ; Ina, fiindcA era un stoc ei ziceau ca Bunt plAtibile A
vista, Indata s'a format o valoare foarte mare, ca pretutindeni unde se face aett ;
dar mai pe urmA n'a mai putut sA le plateasca, au Incetat cu platile, fiindcA
stocul acela I-a intrebuintat la altceva. Prin urmare, moneta de hartie, ruble
de hartie in Rusia, care circulA pe creditul Statului, au numai cu 25 % scazamant,
ei au o valoare, fiindcA Rusia este un imperiu puternic care Infloreete, care merge
prosperand In veniturile sale din an In an,
afarA de crizele cu totul trecAtoare
dar vede lumea ca, veniturile sale merg tot crescAnd ei nu-ei face idee niciodatA
cA Statul va face falitA. Aceste ruble de hartie n'au cleat numai 25 % scazamant,
ei tot WI, a Yost ei In alto State.
Austria are de 800 milioane fiorini hartie de Stat, care nu se bazeazA pe

nimic alt, decat numai pe creditul Statului ; Austria n'are proprietati ca sA zice:
www.dacoromanica.ro
383
iata pun at&tea proprietati cu venitul cutare, pentru garantarea hartiilor mele.
Ea emite hartia numai pe creditul Statului, caci are lumea incredere In viitorul
sau, In puterea sa de a platl. Scaderea acestor hartii merge pan& la 25, 28 si 30 %,
dar nu trebuie sa, uitati ca, ele nu sunt garantate in nimic.
D-1 Pruncu, D-1 Cantilli, D-1 Buescu si toti acei cari au combatut proiectul,
au zis ca hartia-moneta este condamnata de toti scriitorii In materie de finante.
Domnilor, moneta de hartie, cum stiti D-voastra toti, si cum am spus-o $i cu alta,
ocaziune, nu este altceva decat un bilet care se elibereaza pe o promisiune ca va
fi platit ; cand acea promisiune insufla incredere, cand acela care o emite, insufla
incredere, ea are valoare. Apoi, Domnilor, numai guvernele si numai 'Dandle

emit asemenea bilete? Dar Bunt case particulare care emit nu numai polite, dar
emit bilete de cassa, afara de acelea cari se bazeaz& pe mad& ; Bunt casse de co-
mert care scot bilete, le aduc oamenii 'bani, si iau bilete dela ele, si au asa de
mare incredere incat in Paris am vazut de mai multe on ca yin oamenii cu bilete
de banca ale cutarei casse, $i isi fac treaba cu dansele ca cu o moneta. Prin urmare,
totul este ca ace& cassa care le emite, ea inspire incredere.
Astfel Domnilor, aunt si biletele de Stat sau de banck scad si isi pierd cu
totul valoarea lor, cand nu mai are lumea fncredre In Statul care le-a emis, cand
situatiunea Iui este compromisk sau cand obiectul pe care-1 pusese ca garantie,
nu mai exists.
Este oars cazul de a se vorbl cu aceasta ocaziune de asignatele franceze,
cu care stiti pans la ce grad s'a Mout abuz, si un abuz silit, fiindc& Franta avea
pe toat& Europa In contra ei si era snit& ca cu orice pret sa gaseasca mijloace
de aparare. Dar nu numai atata ; am uitat sa, va spun ca, daca acele bilete ajunsesera in atata depreciere, Meat, cum zicea leri D-1 Vernescu, se platia cu 10.000
franci o pereche de cisme, cauza este ca se creasers numai In Londra 16 fabrici
de bilete de Stat, de asignate franceze ; toti emigrantii se credeau In drept de a
emite din acele bilete, cad ziceau ca ei Bunt expresiunea suveranitatii nationale,
$i In fats lumii, la lumina mare, faceau moneta mincinoasa si o strecurau In
Franta.
Apoi, mai era un partid, care cauta sa fad), pe Franta sa se ruineze, emitand
acele hartii false, si astfel s'au fabricat mai multe miliarde, nu numai In Englitera
dar $i In alto tari, toate falsificate, $i astfel s'a dat lovitura cea mai mare asignatelor, iar nu cum ziceti D-voastra, fiindc& acele asignate aveau o garantie
in pamant, pentru aceea s'au discreditat. Nu, Domnilor ; altele Bunt motivele,
si astfel a lost pretutindeni unde s'a facut abuz ; acolo uncle s'a emis mai multe
bilete decat credea lumea cs poste sa se plateasck s'au discreditat.
Apoi, numai hartia-moneta este expus& la aceasta calamitate? Caci ati zis
D-voastra ca. o priviti ca o calamitate ; not nu o privim ca o calamitate, ci ca o
necesitate. Apoi, Domnilor, numai hartia-moneta este expus& la pierderi? Numai
ea a adus catastrofe? Dar drumurile de fier? Apoi, nu stiti D-voastra ca coal toate
companiile care au Mout drumuri de fier in Ispania, s'au ruinat? Ei bine, aceasta
vasazica di drumurile de fier sunt role si prin urmare nu trebuie sa mai fact], nimeni
drumuri de for? Chiar In America astazi drumurile de fier nu mai produc nimic,
si de ce? Din cauza ca s'au facut mai multe drumuri de for de ate avea trebuinta societatea. Ei bine, daca s'a facut abuz prin inmultirea poste trebuintb,
a drumurilor de for In America, urmeaza deacl, ca alto trizi 0, nu mai fact), drumuri
de for? Negresit nu. Orice Intreprindere, fie financiara fie industrialli sau co-
www.dacoromanica.ro
384
C. I. BAICOIANU
mercialk fie de orice nature, and se va face pe un picior prea Intins, mai mult
cleat trebuintele sociale, ace& Intreprindere va face falitk $i prin urmare, va
aduce catastrofe. Vedeti dar, ca dac& ne punem pe acest Warn, atunci ar trebul
s& condamnam totul. Tot astfel este $i cu hartia-moneta $i tocmai pentru a ne
ferl de acele catastrofe, not nu emitem aceste bilete de cat numai pentru suma
de 30 milioane, care nu este nicidecum mare in raport cu trebuintele noastre
sociale. Eu vik, desfid, Domnilor, s& puteti venl cu un autor care s& zice ca o societate poate a& mearg& inainte, $i sa -$i satisfaca trebuintele sale numai cu nu-
merar, far& sa, alba trebuinta $i de hartie. Dar ce zice orice economist? Zice
ca mai intaiu sit se emit& hartie atat pe cat trebuintele schimbului o cer, $i al
doilea s& fie administrate astfel incat schimbul s& se poat& face al pari, $i s& fie
bazatA aceasta hartie pe o garantie sigura. D-1 Buescu zice ca garantia cea mai
sigura este mai Intaiu depozitul ! De ce veniti cu ideia aceasta? Apoi depozitul
este care garanteaz& hartiile ce emit b&ncile? Dar depozitul nu este altceva
decat un mijloc pentru a facilita operatiunile zilnice, iar nicidecum pentru a plAtl
la prezentare deodat& toate biletele emise de banal,. Banca Frantei are un

depozit de 800 milioane, $i a emis bilete pan& la 3 miliarde. Ei bine, cum ar putea
ca depozitul de 800 milioane sa plateasca deodata toate biletele In suma de 3

miliarde? fat& dar cli, acest depozit nu este o garantie, ca toate biletele vor fi
platite la prezentare $i toate deodatk ci numai un mijloc pentru a Iniesnl operatiunile zilnice. Am mai spus $i anal:tat& ca, biletele de bane& sau efectele de
comert, nu sunt altceva decat niste promisiuni. De exemplu, D-1 Buescu imi
datoreaz& o sum& de bani $i trni cl& la man& un bilet, prin care se clang& a-mi
platl peste trei luni ; cu alto cuvinte, Imi (IA promisiunea, c& va plan peste trei
luni ; $i eu vazand c& D-1 Buescu este om solvabil, am incredere ca-mi va plan.
Prin urmare, vedeti Domnilor, c& nu depozitul ce ar avea cineva In buzunar face
increderea, ci solvabilitatea debitorului. Cu toate acestea noi, pe 'Aug& Incre-
derea ce inspire Statul roman, care totdeauna a Mout onoare angajamentelor

sale, mai dam $i o garantie ipotecarti, In mosiile Statului.
Acl voiu raspunde D-lui Pruncu ca este in eroare cand zice c& datoria Statului nostru este mai mare decat a Rusiei, pentruc& In acele 600 milioane, ce zice
D-1 Sturza ca datorim, intrk toate drumurile de fer ; deoarece cand In datoria
Rusiei sau a Frantei am pune $i drumurile for de fer, am vedea la ce sume enorme
se ridica datoria acelor tali. Pe urma nu pierdeti din vedere, Domnilor, ca not
pl&tim aceste datorii prin anuitati, pe cand alts State au constituit datoria for
In rent& perpetu& asupra Statului. Noi din contra, platind parti anuale, datoria
se scade $i astfel devine mult mai wail), pentru not decat cum este pentru alts
tari. Dar sa admitem ca Inca am aye& o datorie mare de pl&tit. Apoi aceste
bilete nu au ca garantie numai puterea Statului Roman de a platl, ci li se afecteaz& ca garantie $i o parte din proprietatile sale, cu dispozitiune de a se vinde
treptat pe fiecare an o parte din aceste mosii, pentru a se trage din circulatiune
aceste bilete...
Onor. D-1 Buescu, care combats aceasta hartie, $tie di am adunat pe toti
adversarii acestui proiect de lege, $i tots nu au gasit alt mijloc mai bun decat
tot hartia monetk cu oarecare diferentA In chestiuni mai mult de detaliu.
Insu$ D-1 Buescu, a carui ideie era sa facem un imprumut la creditul funciar
In valoare de 60 milioane, $i s& lam scrisuri funciare pe care s& le Inchidem
Inteo cult de fer la cassa de consemnatiuni, kii apoi In baza acelor scrisuri funciare
www.dacoromanica.ro
385
sa emitem hartii, Insue D-1 Buescu In realitate cam tot acela lucru propune, cu
diferenta numai ca In practice ideia D-sale e foarte anevoie de realizat. D-I Buescu
zice a este o mare deosebire Intro proiectul D-sale ei proiectul gubernului, cad
pamantul nu poate fi mobilizat, ei D-sa are foarte mare dreptate and zice a
pamantul nu se poate mobilize; cu toate a este In contra acelor teorii care
astazi au multi partizani In Franta, ca,, pamantul se poate mobilize., emitandu-se
bilete cari a corespunda cu adevarata valoare a pamantului. Dar aceasta voim
not a facem astazi?

Noi nu facem decat un lmprumut ipotecar, ei ipotecarea aceasta ce este
alt decat mobilizarea pamantului? Fiindca data la termen nu se vor plati aceste
datorii, atunci pentru plata for se va vinde pamantul. Dar D-I Buescu zice a
not prin biletele ce voim a emitem, nu mobilizam pamantul, pentruca bucata
de hartie nu aspunde cu o anume bucata de pamant, ei pentru ca a putem

mobilize, pamantul trebuie sit facem o cask careia sa-i ipotecam toate proprieatile
Statului, ei care apoi sit emits scrisuri funciare, pe care Inscrisuri a le Inchidem
trite cask ei pe baza acelor Inscrisuri s scoatem bilete cari sit corespunda, cu
numarul scrisurilor funciare.
Apoi acele bilete aspund ele la o valoare mobiliaa? Cum, Domnilor, o

proprietate, un pamant ipotecat, i pentru care s'ar emite Inscrisuri funciare
s'ar mobilize prin aceasta? i data In lot de Inscrisuri funciare s'ar emite pentru
aces ipoteca niete bilete, atunci pamantul nu este mobilizat?
D-1 P. Buescu. Faceti o eroare foarte mare.
D-1 preedinte al consiliului. Nu este eroare, pentrua dup5. teoria D-tale
pamantul nu se mobilizeaza.
D-1 P. Buescu. Negreit a pamantul nu se mobilizeaa, dar valoarea pamantului.
D-I prepdInte al consiliului. Apoi biletele ce dau eu, nu au tot acee, valoare
ca ei Inscrisurile funciare pe care le dai D-ta? Ele aunt Inca ei mai bune ; fiindca
acelea eed inchise In cask pe and biletele noastre au un fndoit rol: este mai
Intaiu un Imprumut pe garantia acelor proprietati ei fn aceeaei vreme fac ei
functiunea de agent de schimb, ei au o mai mare valoare decat acele 5 la suba
ce voiti D-voastra a dati. Intrebati pe comercianti ce Insemneaa aces dobanda
de 5 la sua? D-voastra confundati actiunile cu biletele de schimb? Biletele
de schimb umbla din man5. In mina, ei comerciantul care le primeete In schimbul
marfii ce da, va, asigur a nu se gandeete catue de putin a a faca socoteala

at timp mai este pan& la finele anului ca sa ia dobanda lor. Raspund acs nu
numai D-lui Buescu t3i D-lui Costinescu, ci la toti, pentru o prejudecaa pe care
o combat, prejudecata care nu este a Dumnealor, ci a altora.
Ei bine, cati au sa caetige din aces dobanda de 5 la suta? Numai aceea cari
le vor poseda la finele anului ; atunci aceetia se vor duce ei vor lue dobanda,
ei toti aceia prin mina c5,rora au trecut, nu vor aye& nici un caetig. (Ilaritate,
aplause). Asa dar ceeace propuneti D-voastra nu are nici un sens ; aci tine se va
bucura a ia aceste bilete ca sa-ei plaseze banii intrInsele, and alto efecte au o
dobanda mult mai mare? Se vor duce mai curand a ia bonuri domeniale cari
au dobanda de 8 la sut5 ei un scazamant de 30 la suta ; se vor duce sa, ia bonuri
rurale.
Domnilor, mai am sa aspund ei la o observatiune a D-lui Pruncu.
Cate moneta sunatoare circula In Franta? Un miliard.
www.dacoromanica.ro
388
C. I. BAICOIANU
D-1 P. Buescu. Opt miliarde.
D-1 prepedinte al consillulul. 14
miliarde sunt in toata lumea.
D-1 N. Dimancea. D-1 Buescu spune ce nu stie.

D-1 P. Buescu. VII voiu arata ca este asa, cum va spun.
D-1 prepedInte al consillului. Noi avem In circulatiune
25 milioane argint
si Inca pe atata aur, si cred ca aceste 30 milioane bilete nu ar putea tnspaima.nta,
nu ar putea pune In fngrijire pe cineva. In Franta, pentru un miliard moneta,

sunatoare s'au emir trei miliarde bilete de bane& si noi emitem pe jumatate al
monetei sunatoare ce avem In circulatiune. S'a vorbit de Rusia, onor. D-1Pruncu
a fost prin Rusia, si tie cat-timp trebuie sa alerge cineva pane sit vada o moneta
de argint ; cat despre aur, nu mai e nici vorba. Pe ce dar Intemeiati D-voastra
calculul ce faceti? Sau ca aveti o prejudecata, sau ca aveti un partid luat ca. O.
nu putem merge fnainte. Eu ins& nu cred ca este cineva care sa voeasca a tine
Statul Roman In loc sau societatea sa, nu poata face tranzactiunile ei.
V'am spus, Domnilor, In trei zile dearandul: voiti guvernul? Cu recunostinta
vi-1 dam si va promitem ca din toate puterile vh, vom sustine. Credeti ca sistemul
D-voastra este mai bun? Veniti la guvern de-1 aplicati. Dar nu ma puneti pe
mine la munca silnica, sa execut o lege care nu intra In vederile male. Pan&
astazi nu am gasit un ministru de finante ca sa ocupe vacanta ce este aea de
atragatoare la acest Minister. Voiti sa-1 luati D-voastra? Noi ne Indatoram, pe
onoarea noastra, In fata tarii, ca va vom da tot concursul. Iar dace nici unul
din D-voastra nu voiti sa va puneti langli noi, v'am declarat ca, va dam guvernul
intreg f}i vi-1 dam cu recunostint.a. bac& nu primiti aceasta, ma faceti atunci di,
cred ca n'aveti fncredere nici In sistemul D-voastra, cA, faceti opozitiune numai
pentru opozitiune.
Orice lege, fie cea mai buna, tara are at carteasca contra ei. D-voastr5. yeti
zice in fata alegatorilor: Ne-am opus In contra acestei legi, dar nu am avut ce
face. Cu toate acestea cred ca si D-voastra voiti ca tara aceasta sa iasa mai puternica din criza de astazi, frig'. raspunderea voiti sit emis numai pe spinarea
noastra. Ei bine, Domnilor, acesta nu este generos din partea D-voastra; astazi
nu mai este permisa o asemenea opozitiune ; In asemenea chestiuni nu mai incap
preocupari de partid, in asemenea imprejurari trebuie ca toti Impreuna sa luam
rAspunderea situatiunii, si numai un proiect de lege care ar fi votat de toti, ar
putett at remedieze raul. Deaceea IA rog on FA, veniti la Guvern cu proiectul
D-voastra, ca sa -1 aplicati, sau dace nu, uitati tot si nu va ganditi la noi, ganditd-va
la tara si votati proiectul, dad'. nu In unanimitate, cel putin In mare majoritate.

Eu primesc proiectul propus de D-nii Statescu, Poenaru-Bordea si altii,
care, In urma tuturor discutiunilor din comisiune, a Intrunit mai multe sufragii
decat celelalte. Negresit ca-1 yeti modifica, si pe acesta In vreo doull, puncte ;
dar Infine eu primesc pe aceasta ca mai nimerit.
Se pune la vot inchiderea discutiunii $i se aproba.
D-1 Gr. Vulturescu. Comitetul delegatdlor, in majoritate a primit seria de
amendamente din proiectul D-lui Statescu si altii.
Se pune la vot amendamentele D-lor N. Ionescu $i P. Gradisteanu si
se resping.
Se citeste art. 1 din proiectul D-lui Statescu $i se primeste.
www.dacoromanica.ro
387
Se dt), citire art. 2 si urmAtorului amendament al D-Iui CernAtescu:

4 La aliniatul art. 2 sA se adauge si bilete de 1, 2 si 5 lei }).
P. Cernatescu, P. Gheorghiadi, A. Candiano-Popescu, G. Rddescu.
6edinta dela 20 Maiu, 1877
(Urmare)
D-1 P. Cernatesou. Domnilor, cred a-mi implinl o datorie, dictatA altfel
chiar de bunul simt, puindu -vA Inainte ca biletele acestea admise numai pentru
sume marl. vor aduce greutati pentru clasele muncitoare, pe cand se tie ca
acum in toate Wile guvernele Bunt preocupate de a inlesnl mijloacele de tranzac-
tiune claselor muncitoare. Daca nu yeti admite dar de azi chiar mijloace cari
0, inlesneasca tranzactiunile la acele clase, punand In circulatiune hartie cat
de marunta, veti pune asupra lor greutati asa de marl, ell, guvernul va ft silit
sA vinA cu proiecte pentru a se infiinta mai In urmt), si hartia mAruntA sau monet& de argint mica. Pe cat se .etie despre cele ce se petrec, cand se emit asemeni
hArtii, puteti ft siguri cA cel putin in primele luni dupb, emiterea lor, banii sunAtori au sA dispara cu totul de pe piata. Vedeti In ce pozitiune puneti atunci
clasele de jos: bani de argint nu vor mai aveA, h5.rtie mAruntA nu vor mai aveA,
cum vor face dar tranzactiunile lor?

VA atrag prin urmare serioasa D- voastrA atentiune asupra amendamentului ce am onoare a vA propune si vA rog sa-1 admiteti, cAci numai cu chipul
acesta veti In Inure, greutatile Ia Cali vor ft expuse astfel tranzactiunile mici,
de tot momentul, ale claselor muncitoare.

D-1 I. Poenaru-Bordea. Iola observatiunea ce voiam sA fac. Ca o garantie
mai mare, ca aceste bilete sA nu fie contrafAcute lesne, cred cA ar ft bine,
sub -
semnAtura prin grifa neoferind destule garantii, ca, ministrul de finante

sA subscrie cu propria sa mAnA. Socotesc ca, aceasta nu ar fi ceva mult greu,
pe cat timp se stie CA emisiunea acestor bilete se va face succesiv, astfel c5, ar
fi posibilitate ca ministrul sA be subscrie insu.
Se pune la vot amendamentul D-lui CernAtescu $i se respinge.

Art. 3, 4 si 5 se adoptA fax% discutiune.
Se citeste art. 6.
D-1 I. Poenaru-Bordea. Domnule presedinte, la acest art. am ea propun
un amendament.
VAd cA In acest articol se zice:
e Pe baza acestor ipoteci, guvernul este autbrizat ca, indata dupA incheierea
pacii, si cel mai tarziu intr'un an dela aceA data, 135, contracteze un Imprumut
In tara sau In strAinAtate, pan& la 30 milioane efectiv, cu conditiunile ce va
pentru imprumutul conputea gash mai avantajoase, si in limitele legii din
cesiunii Ploesti-Predeal c
Ce se fac creditorii ipotecari cand nu vor ft pIatiti dad', ei nu pot vinde
mosiile ipotecate? Vedeti ea nu este suficient acest articol pentru deplina siguranta a creditorilor. Ei bine, pentru ca sA se complecteze aceasta garantie,
iattl, care este ideea care mt), preocupA pe mine, cu drept cuvant. Aud din toate
partile zicAndu -se: Ia sfantul asteapta. Apoi, Domnilor, In toate lucrurile trebuie sa avem o sanctiune ; asa si in cazul de fatt), trebuie sA existe o clauzA prin
www.dacoromanica.ro
388
C. I. BAICOIANU
care a, se poatb, vinde mo$iile, in caz c&nd acei cari detin aceste bilete ipotecare nu vor fi platiti sau cand biletele nu vor fi retrase din circulatiune. Pentru
acest scop mi-am permis eh fac un amendament care zice: (cite$te).
e Daca insa imprumutul acesta nu se va putea efectua in termen de 2

ani dela Incheierea pAcii, atunci ministerul de finante va scoate imediat $i
treptat in vanzare imobilele ipotecate, astfel incat In termen de 7 ani cel mult
dela promulgarea legii de fats, biletele emise s& fie plata $i retrase din cir-culatiune. y
DacA nu se va permite sb, se vanda mo$iile, garantia va fi ceva iluzoriu,

va fi o ipotec& sui generis, afarA din dreptul comun.
Deaceea eu cred di In interesul creditului nostru sa primiti acest amen-
dament ca aliniat la art. 6.

D-1 E. Statescu. Domnilor, dati-mi voie sb, va, dau oarecari explicatiuni
In privinta scopului acestui articol $i a aliniatului ce propune D-1 PoenaruBordea.
Am auzit din toate pArtile zicandu-se ca, aceste bilete nu vor putea sb,
alba nici o valoare, dacb, guvernul nu va fi obligat BA vanza, mo$iile inteun
termen oarecare, ca sa se poath despagubl creditorii, $i la aceasta obiectiune
raspunde aliniatul ce propune D-1 Poenaru, sa se adauge la art. 6.
Domnilor, ideea fundamentals a acestui art. 6, este de a face pe guvern
sb, BMA obligatiunea ca imediat $i chiar In Imprejurarile economice $i financiare in care sb, gaseste Cara astazi, neplatind acele bilete, sa pun& In vanzare
Intr'un chip necesar garantia acestor bilete ipotecare. Pentru mine aceasta
era un vitiu radical al tuturor proiectelor propuse, $i aceasta o intelegeti foarte
lesne cb, data guvernul ar fi obligat prin aceasta lege, ca Indata ei chiar de
acum s& inceap& cu vanzarea domeniilor Statului, a cincea parte din 60 milioane, ca in curs de 5 sau 7 ani, cu pretul lor s& poatb, s& retrag& din circulatiune biletele emise, s'ar Intampla ca Intr'un timp de criza, fiindca, numeralul
sau este ascuns sau lipse$te, sau fiindc& nu este incredere in public, punand
Statul in vanzare o mare cantitate de proprietati funciare, nu s'ar gasl deloc

cumparatori, sau s'ar gas' cumparatori de aceia care s& dea un pret iluzoriu
$i cu toate acestea guvernul ar fi silit et ratifice aces vanzare, pentrucb, legea
fi face din aceasta o necesitate, a& ivanza cu orice pret.
Ei bine, Domnilor, Intelegeti D-voastra ce depreciere considerabilb, ar fi
rezultat din aceasta necesitate a legii pentru proprietatile funciare In genere
chiar, Intelegeti D-voastra, ce calamitate ar fi rezultat din aceasta pentru particulari chiar; las la o parte Statul $i Interesul puratorilor acestor bilete ipotecare, care este ca din pretul ipotecelor s& se acopere valoarea biletelor lor,
$i prin urmare interesul lor, este de a ie$1 cat mai mult pret pe acele mosii ipotecate. Dar be las acestea la o parte $i ma ocup $i de interesul celorlalti particulari, care poate s& fie din situatiunea lor personal& pu$i in nevoie sa vb.nzb,
din proprietatile lor. Ei bine be vor vinde al ei pe preturi iluzorii, cad D-voastra
$titi data vine marfa multb, pe o piata, ea se ieftene$te; cand yeti aruncb,D-voa-
stra In vanzare proprietati de 60 milioane in 5 ani, cari neaparat pi cu orice

pret s se vanza, va fi o mare depreciere pentru proprietatile acestea $i pentru
toate.
A$A dar pentru ca sA se evite acest mare inconvenient, toti D-nii deputati
care au subscris acest proiect de lege, au zis: sa gasim un alt mijloc pentru
www.dacoromanica.ro
389
plata biletelor 13i retragerea for din circulatiune, nu prin vanzarea imobilelor,
ci prin un Imprumut de Stat In valoare de 30 milioane efectiv, pe care guvernul
va fi dator sA-1 efectueze in cel dintaiu an dui:4 pace. Acest Imprumut guvernul
sA -1 realizeze ipotecand capitalistilor ce vor institul banca, toate mosiile asupra
door va exist& deja inscriptiunea ipotecar& luata In favoarea acestor bilete.
Dar yeti zice: cum sa stew, mosia ipotecat& totdeodata si capitalistilor $i In favoarea purtatorilor de bilete? Obiectiunea aceasta nu-si poate avea locul, fiindca
ipoteca trece dela un creditor Ia altul $i purtatorii biletelor raman s&-si exerseze dreptul for de ipoteca asupra capitalului de 30 milioane.
Asa dar, In loc de o vanzare necesara $i obligatorie In timp de 5 ani de zile,
not zicem: guvernul a& fie obligat pentru retragerea acestor bilete a contract&
un Imprumut de 30 milioane, prin trecerea acestor mosii ca garantie Ia plata
biletelor emise ; 1%1115115,nd campul liber sA se propuna un amendament in sensul
acesta, A sau imediat s& se faces un Imprumut sau imediat sa se facto, o cassa
undo s& vina toti proprietarii de bilete sA-si primeasca banii si sa-si anuleze
biletele, sau cum se zice In proiect sA se formeze o bane& de scont $i circulatiune care s& aib5, un fond metalic $i atunci va fi la facultatea proprietarilor
de bilete s& le converte In numerar. Eu cred preferabil acest sistem sistemului
celuilalt, de a se vinde mosiile ipotecate fiindca din aceasta ar decurge conse-
cintele pe care vi le-am aratat. D-voastra, Ins& intrebati: ce se face data guvernul nu va vol sau nu va putea s& lac& Imprumutul? Atunci ce devin aceste
garantii ipotecare? Ei bine, Ia aceasta preocupatiune serioasa raspunde amendamentul, adica aliniatul al doilea care s'a adauga la acest articol prin amendamentul D-lui Bordea, la care ma raliez $i eu ; cAci se presupune ca, In termen
de un an sau cel mult doi, situatiunea aceasta de rAzboiu si de criza va inceta.
si atunci guvernul va putea BA realizeze acest Imprumut. Daces Mg), nu va putett
s& realizeze Imprumutul nici dupes trei ani, atunci dupes termenul de trei ani,
admitem sistemul celalalt, de a se proceda la retragerea biletelor din circulatiune, prin vanzarea partial& a mosiilor ipotecate In curs de 7 ani, dar aceasta
numai dupes trei ani. Ma Domnilor, cum cred eu ca aceasta cestiune s'ar putea
rezolva.
D-1 preedinte al consillulul. Domnilor, yin s5, ma raliez $i eu la acest amen-
dament.
Mai intaiu, convictiunea mea este ca razboiul nu poate sit se prelungeascA
mult timp, cad data ar tine razboiul numai doi ani, ar fi ruina si caderea In
barbarie a Societatii europene ; comertul tot, industria ar sta cum sta astazi,
si ar fi nevoita, oricat de marl si de Inversunate aunt puterile care se luptit.
Europa intreaga are sa fie nevoita a le impune pacea. Dar chiar guvernele
care sunt In luptA, chiar Rusia nu poate suferi mult starea de rAzboiu. Asa dar,
sunt Incredintat ca razboiul are s& fie scurt nu numai cri interesele puterilor In
rAzboiu o cer, dar Intreaga Societate europeana va reclama ca razboiul s& se
curme.
Pe urma, Domnilor sunt incredintat, ca orisice guvern va fi, nu poate sa

nu doreasca de a se institul o banca de schimb si de circulatiune, pentru ca sa
iesim din acest provizoriu, care e treat de aceasta situatiune ; repet ob. nu
poate BA fie guvern care se nu doreascA aceasta; si tot astfel sunt incredintat
cit ace& Societate care ar form& banca, va yen! sA Imprumute Statul, si de
aceea zic ca am completa incredere ca nu vom avea nevoie s5, facem de stele
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
390
vanzari zilnice care s& deprecieze valoarea pamantului, dell altminterea ar fi

bine pentru progresul proprietatii, c& aceste proprietati s& iasit din mainile
Statului pi s& intre in mainile particularilor, fiindca este o maxima economica,
Ca Statul ca proprietar, nu face decat rau, fiindca In mainile Iui proprietkile
stau afar& din progresul pe care-1 primesc celelalte proprietati particulare.
D-1 V. Maniu. Domnilor, va rog s& binevoiti a nu inchide aceastit discutiune, ci a ne da Oi noua dreptul s& v& aratam care sunt dezastrele ce vor decurge nu numai pentru aceste bilete, dar gi pentru Romania intreaga, dacit
yeti admite prin legea de fata vanzarea parnantului VIAL Va rog sa-mi permiteti s& vorbesc, caci eu unul nu pot priml niciodata ca pamantul romanesc
sa se vanda, decat numai atunci cand natiunea va fi pusa in pozitiune ca sa
cumpere acel pamant. i eu sunt de parerea D-lui ministru de finante, gi eu
Bunt de acord cu gtiinta economiei politico, ins& va rog s& bagati bine de seama
ca parnantul este singurul titlu al existentei noastre nationale; prin urmare
nu trebuie s& ne pripim, trebuie s& lasam timp guvernului F}i tarii ca s& vaza
momentul and natiunea romana va fi In pozitiune de a cumpara ea ins60

pamantul... (Sgomot).
Domnilor, daca yeti admite aceasta nefericita claurtt, atunci eu voiu vota
contra intregului proiect. (Zgomot).
D-1 P. Gradigteanu. Eu cred ca discutiunea nu mai are loc, caci dupa asigurarile date de D-I ministru, ca indata dupa incheierea pacii, se va forma o
banca de scout Qi circulatiune, care va retrage aceste bilete, onor, D-1 Maniu
nu mai trebuie sa. se teams, ca se vor vinde proprietkile Statului.
D-1 pregedinte al consiliului. Domnilor, pentru ca s& lini$tesc pe onor. D-1
Maniu care a aratat o precautiune foarte legitima, declar spre gtiinta D-sale,
ca daca s'a pus acest articol In legea de fats, s'a pus pentru ca s& corespundem
la pretentiunile acelor can nu au destula incredere in viitorul Statului roman,
cad nu toata lumea are Increderea in viitorul Statului nostru, precum o are
D-1 Maniu.
Se pune la vot art. 6, impreuna cu amendamentul D-lui I. PoenaruBordea gi se adopt&

Articolele 7, 8, 9 0 10 se adopt& fad" discutiune.
Se pune Ia vot proiectul de lege In total, qi rezultatul scrutinului este
cel urmator:
70
Votanti
37
Majoritate regl
Bile albe pentru
55
Bile negre contra
15
Abtineri
D-I vice-pregedinte. Adunarea a adoptat proiectul de lege.

DESBATERILE SENATULUI
Anexa Nr. 44
iFedinta dela 30 Maiu 1877
D-1 vice-pregedinte. Domnilor, Ia ordinea zilei avem raportul relativ la proectul de lege pentru emiterea de bilete ipotecare. D-1 raportor Boerescu este
absent ; voiti in lipsa D-sale sa se pule in discutiune?
www.dacoromanica.ro
391
D-1 A. Orascu. Raportul abia scum 1-am primit, prin urmare nu putem
se. intram apa de repede In desbaterea unui ape, de important proiect ; pi aceasta
ar fi In contra regulamentului. Pe maine dar desbaterea; astazi este imposibila.
D-1 G. Leca. Eu cred ca nu am derogit nicidecum dela prescriptiunile regulamentului, dace astazi s'ar da citire raportului, gi maine apoi s'ar urma desbaterea, ca sa captigam timpul.
Voci. Prea bine.
D-1 preedinte. Senatul fncuviinteaza?
Voci. Da, da.
Se pune la vot dacee. Senatul admite a se da citire chiar de astazi raportului ri proiectului de lege relativ la biletele ipotecare, pi se apron,.
13-1 N. Drosu. Domnule prepedinte, fnainte de a se fncepe citirea raportului,
dati-mi voie s anunt o interpelatiune D-lui ministru de interne In privinta

abuzurilor ce se fac cu legea de rechizitiune sechestrandu-se pane, la 1/3 parte
din productele ce le are un proprietar sau un posesor.
D-I vIce-prevadinte. Se va comunice, guvernului ; binevoiti a formula interpelarea In scris.
D-1 Camfiratiesou, secretar, de citire urmatorului raport gi proiect de lege:
RAPORT
asupra proiectului pentru emisiunea de scrisuri de Stat In sunlit de 30.000.000
Domnilor senatori,
Criza economics care bantuie Cara de mai multi ani, dificultatile ce tezaurul
a fncercat In fnca,sarile gi perceperile sale din cauza zdruncinarii creditului public
pi a echilibrului nostru financiar, precum pi adausul de cheltueli, atilt de indispensabile pe cat pi de neprevazute, justifica preocuparea noastre a tuturor gi legi-
timeaza cererea guvernului Ca, prin acordarea unui credit de 30 milioane lei,
se i se dea mijloace de a face fats la trebuintele existents pi do a i se fnlesnl
operatiunile de tezaur.
In fata unor chestiuni financiare de o ordine superioara, cari au un efect,
nu numai indirect, dar direct pi imediat, asupra starii noastre economics gi politice, nu trebuie se fim absorbiti nici de spiritul de partid, nici de consideratiuni
de persoane; ci toti uniti, se cautam a da cea mai buns solutiune posibile, unor
interese atilt de grave pi de multiple.
Dace, timpii ar fi normali, dace, nu ar exist& lipsa de credit, care este efectul
anomaliei timpului, negrepit ea mijlocul eel mai simplu pi mai natural de a realize
creditul de 30 milioane ar fi de a acorda guvernului dreptul de a se Imprumute,
cu aceasta sums.
Insa este cunoscut ca un fmprumut astazi este imposibil, chiar de 1-am
admite In conditiunile cele mai apasatoare.
Cu toate acestea, necesitatile timpului continua a fi tot atilt de reale pi de
urgente; ale cresc chiar prin neputinta de a le satisface. Creditorii Statului sufera
prin Intarzierea platii creantelor lor, pi, cu cat Statul va Intarzia a-pi execute,
angajamentele sale, pe Mitt creditul sau va slabl, va dispare chiar.
In finante, mai mult dealt oriunde, prezentul este viitorul ; dace, Statul
nu platepte astazi, cum va pletl maine? dace nu ptim a ne mentine creditul
www.dacoromanica.ro
25
392
C. I. BAICOIANU
In prezent, cum o se, -1 avem In viitor? Adevaratul Ina credit al unui Stat consta
In a-si respect* angajamentele sale ; a face dar ca guvernul sa poata fi In stare
a platl unde este dator, este a-i mentine creditul In prezent, este a-i asigura
creditul In viitor. A-i da mijloace ca, In limite stricte, s& poata Indestula nume-
roasele trebuinte existente, este o consecinta logic& a recunoasterii acestor

trebuinte de catre not toti, este chiar a evita o mai mare risipe o mai mare
cheltuiale, In viitor.
Pe cat timp Insa golurile si nevoile tezaurului aunt pozitive, pe cat timp
un Imprumut direct si imediat nu se poate contract* ce alta resurs& ne ramane
dealt aceea de a uza de titluri fiduciare?

Ina* uzul unor asemenea titluri poate deveni un mijloc Cu at&t mai periculos,
cA utilitatea for momentana este foarte atrAgatoare. Un guvern prudent, oameni
cari nu Inteleg a compromite viitorul pentru niste avantaje eau usurari ale prezentului, trebuie BA uzeze cu mult& moderatiune de acest mijloc, se, procedeze
cu mult tact si Intelepciune si se. caute ca puterea titlurilor fiduciare sa rezulte
din creditul ce ele vor stl se, inspire, iar nu din o declaratiune arbitrary a legiuitorului.
In principiu dar trebuie se, recunoa?tem, ce pentru creditul de 30 milioane,
de care guvernul are neaparata nevoie, trebuie sa i se acorde dreptul de a emite
niste titluri cu adevarat fiduciare, cari se. poata Ins& circula, sa poata adicA servl
de un agent de schimb, cu care guvernul se, poata plati, s& poata face toate
tranzactiunile sale.
De ce nature. trebuie se. fie aceste titluri? Ce conditiuni esentiale trebuie
sa uneasca ele spre a Indeplini scopul pentru care aunt destinate?
lath chestiunea ce a preocupat mai ales pe comitetul D-voastra.
Dace, ne-am propune ca, prin titlurile fiduciare, se, creem o resurs& direct&
Si fixa, spre a pune echilibrul Intro venituri $i cheltueli, ar fi sa luAm umbra drept
realitate ; si deal poate am usura prezentul, ar fi se. compromitem viitorul si se,
dam loc la niste pierderi si perturbatiuni economice din cari anevoie am mai
putee, iesl.
Nu Ins& de o resurs& direct& $i fixa este vorba. Nici chiar de o reorganizare
financial* de un sistem bugetar financiar destinat a realize. noui economii

$i a creia noui resurse de venituri, suntem not chemati a ne ocupa astazi. Nimic,
negresit, nu Impiedica pe guvern ca, chiar In limitele cheltuelilor votate ast&zi
prin buget, se, realizeze $i alto economii posibile ; nimic nu se opune Ca, fiind
posibil, el se, propuna Adunarilor ceva noui resurse de venituri directe ?i fixe:
comitetul recomande, chiar cu dinadinsul guvernului ca se. se preocupe de ambele
aceste mijloace financiare, cari singure pot produce acel echilibru solid atat de
dorit In bugetul Statului nostru.
Astazi este vorba de a se afla numai un simplu expedient, care, pentru un
timp anume determinat, s& poata procura puterii executive mijloacele de a

neutralize., macar In parte, efectele crizei economice de care suferim, at&t pentru
a Indestula trebuintele urgente existente cat gi pentru a face onoare angajamentelor sale.
Dace, iaras am crea niste titluri, cari, pentru a circula, le-am impune un
curs fortat pentru toti ; dace. nu le-am retrage din circulatiune, prin rambursare,
la o epoca fixA anume indicate,; dace. nu am oferl posesorilor for un interes care
sit motiveze dorinta de a be posed *; si dace, nu le-am garanta prin o valoare sigura,
www.dacoromanica.ro
393
realizabila la un timp hotarlt ai in mod independent: am expune asemenea titluri

la o depreciare din ce In ce crescanda ; am da creditului Statului, In prezent a i
In viitor, o cruda lovire ; am cauza o perturbatiune inevitabila In tranzactiunile
particulare ai o treaters exagerata In pretul tuturor obiectelor ; am oferl, Milne,
guvernului hartia-moneta sau mai bine, niate titluri cu o valoare factice ai

iluzorie, destinate a se deprecia ai a nu corespunde deloc la scopul ce ne propunem.
Ce dar conditiuni ar trebul sa uneasca niate titluri fiduciare spre a nu da

loc la inconvenientele ce arataram?
Din tale expuse In scurt, se pot vedea aceste conditiuni.
Aceste titluri ar trebul, repetam, sa, aiba caracterul unui expedient provizoriu, unei inlesniri de tezaur pentru un timp marginit ; cursul for sa nu fie impus
In tranzactiunile private, ci di, se lase ca numai prin creditul for mercantil sa se
admit& In aceste tranzactiuni ; un interes, un beneficiu oarecare sa se asigure
acelora Cali le vor poseda In momentul rascumpararii for de catre Stat ; acest
moment trebuie s& fie fix ai precizat, aaa !neat s& se tie in mod pozitiv, ca,
cel mult pana la cutare epoca, toate aceste titluri se vor retrage din circulatiune,
schimbandu-se atunci valoarea for fiduciary contra unei valori reale ai precis& ;
Infine o garantie special& ai real& trebuie sa asigure pe posesorii acestor titluri
ca au ea fie rambursati, de valoarea nominal& a titlului for Ca ai de beneficiile
ce a produs aceasta valoare, In mod sigur ai independent chiar de vointa guvernului.
lath, In scurt caracterele generale ai esentiale cari s'au crezut ca ar trebul

s& unease& niate titluri, cu adevarat fiduciare, cu adevarate adica destinate a
inspira fncredere, ai cari, pana la un punct oarecare, sa poata indeplini serviciul
monetei, fart], ins& a fi hartie-moneta. Alts dispozitiuni, speciale ai secundare,
se pot prescrie spre a mentine, pe cat mai mult, valoarea acestor titluri In timpul
circulatiunii lor.
Intelegeti dar, Domnilor senatori, CA, considerandu-se chestiunea sub acest
punct de vedere, comitetul delegatilor D-voastr& nu a putut priml proiectul
prezentat de guvern acestui onor. Senat.
Majoritatea acestui comitet, compusa din principele Dimitrie Ghica, D-1
Al. Giani ai subsemnatul, in unire ai in perfect acord cu D-I ministru de finante,
a lucrat ai are onoare a va prezinta In sensul ideilor f} i principiilor expuse mai
sus, alaturatul proiect de lege.
D-1 Dimitrie Sturdza nu a crezut a putea sa se uneasca cu proiectul majoritatii delegatilor. Dumnealui a mentinut ai a propus un proiect, pe care 1-a redactat ai 1-a formulat In parte, ai prin care se acorda guvernului dreptul de a se
imprumuta prin creditul funciar rural, cu o dubla ipoteca, suma de 30 milioane
lei ; acest imprumut s'ar realiza neaparat atunci cand s'ar conta de catre particulari niate obligatiuni, cari s'ar creia asupra scrisurilor funciare date de creditul
funciar ai depuse ca garantia obligatiunilor.
Acest sistem s'a parut majoritatii delegatilor ca. nu este practic, nici realizabil ; ea ar fi prea costisitor pentru Stat ; ai c& prin urmare nu poate corespunde
la scopul propus: deaceea nu l'am putut adopta.

Al cincilea delegat D-1 Camarasescu, a formulat asemenea proiect al D-sale.
In sistemul ai cu proiectul ce majoritatea delegatilor are onoare a va propune,
credem ca se inlatura mai toate inconvenientele ce in alts State au adus alto

25
www.dacoromanica.ro
394
C. I. BAICOIANU
valori fiduciare destinate a circuit'. Nu pretindem domnilor senatori, a v& prezenta un ce perfect ; perfectiunea sau binele absolut nu poate exista In cazul
de fattt, mai ales In Imprejurarile, In conditunile de credit In care ne aflarn noi.
Nu este si nu poate fi vorba cleat de un bine relativ, si aceasta calitate credem
cA o posed& proiectul nostru.
Numele ce am dat titlurilor fiduciare ce propunem, este acela de scrisuri
de Stat. El nu se confunda cu nici un nume al titlurilor de creante de Stat existents si nu va da loc pe viitor fa vreo confuziune cu biletele de bane& de scont
si de circulatiune, ce trebuie s& speram si sa dorim at nu va Intarzia a se Infiinta.
Aceste titluri aunt un fel de creante asupra Statului, cari, producand un
folos oarecare, au s fie rambursabile Inteun timp determinat. Baza creditului
lor, motivul fncrederii ce ele trebuie sa. inspire spre a circula, consth In imobilele
de o Indoit& valoare, ce Statul ipotecheaza In favoarea si pentru siguranta posesorilor lor. Prin aceste scrisuri se pune, ca sts zic asa, In circulatiune aceste
imobile, cari, astfel, se mobilizeazA In portiuni mici, numai pentru un timp
fix si determinat. Cand Ins& acest timp ajunge, and, adick expir& termenul
scadentei acestor creante, toti aceia cari posed& aceste titluri, toti acesti creditori
ipotecari ai Statului au dreptul de a lua o parte, proportionate cu valoarea

titlurilor lor, In imobilele cari Is serviau drept asigurare. Rambursarea adica a
acestor creante se face de c&tre Stat In natura; retragerea lor din circulatiune
se efectueazA prin vinderea mosiilor ipotecate al caror pret se plateste numai
cu aceste scrisuri de Stat.
Toata, dar, fnerederea ce trebuie sA inspire aceste titluri depinde dela

veracitatea ipotecii, dela siguranta c& aced ipoteca are, cu adevarat, s& se \rand&
spre a se pl&t1 scrisurile, si ca, cu adevarat, aceste scrisuri au s& fie toate retrase
din circulatiune pan& la epoca scadentei lor.
Acl era cheia ; acs trebuie s cAutam solutiunea.
Nu era destul ca ipoteca sa fie dubla ; marimea ipotecii nu exercit& o Insemnat& influent& cand este vorba de titluri de asemenea natura.
Nu era destul ca ipoteca s& fie speciallt, ca inscriptiunea ei s& se face pentru
fiecare imobil si anume pentru garantarea scrisurilor de Stat. Negresit, aceasta
specializare, ca sA zicem asa, a ipotecii are o mare importanta.; fnsa, repetam,
nu era suficienta.
Aceea ce preocupa mai ales pe posesorii titlurilor fiduciare ipotecare este
chestiunea relativ& la executarea ipotecii. Se va vinde ipoteca la termenul fixat ?
Dar dac& debitorul, care este Statul, nu va vol s& o va.nd&? Cum creditorii, adicA
publicul, fl vor sill 0, vanda? Iata, mai ales, chestiunile ce-si pune creditul public,
cand se aflA In rata acestor titluri. Incertitudinea executhrii, temerea, necunoscutul: acestea mai ales depreciaza, valoarea In circulatiune a titlurilor fiduciare.
Cum propunem a se evita acest m are inconvenient? Cum sa, se departeze

aceasta incertitudine, aceasta. temere?
Mai Intaiu timpul fixat pentru circulatiunea acestor scrisuri 1-am pus cel
mai scurt posibil, numai de trei ani. Ziva cand trebuie s& se Inceap& vinderea
ipotecilor, si cand urmeaz& a se retrage din circulatiune toate aceste scrisuri este
la 1 lulie 1880. Acest punct este foarte important. Pe cat un titlu de creanta
ipotecar& va avea un termen lung, pe atat creditul eau este mai mic. Titlurile
mai ales destinate a circula ar fi expuse la o depreciere sigura dac& s'ar stl ca
www.dacoromanica.ro
395
trebuesc prea multi ani pans ce posesorul lor sit poate aver,, fn schimbul lor
o valoare reala gf intrinseca. Termenul de trei ani nu este destul de lung spre a
prezenta acest inconvenient, i apoi vom vedea, ca chiar In curgerea acestor
trei ani Inca se iau masuri cum sa, se mentina, valoarea acestor scrisuri.
O alta masura gi mai importanta este Ca un comitet special este Insarcinat
cu privegherea gi controlarea emisiunii scrisurilor gi constituirii ipotecilor, cu
conservarea actelor de ipoteci gi cu vauzarea acestor ipoteci, la timpul cuvenit.
Acest comitet se propune age. !neat sa, fie independent de ministrul de finante.
Acest ministru face In adevar parte din comitet, fl prezideaza chiar; Insa comi-
tetul nu este ales de ministru, este independent de ministru, are propria sa

initiative, fgi are atributiuni indicate de legi, gi lucreaza ca un corp cu o anume
misiune. Comitetul acesta reprezinta oricum pe posesorii de scrisuri, pe acegti
creditori ai Statului. In raport cu publicul care posed& scrisuri, ministrul de
finante cu administratiunea domeniilor reprezinta pe proprietar, pe Imprumutat ;
iar comitetul special reprezinta pe posesorii de titluri sau pe Imprumutatori.
Comitetul acesta conserve dar actele de ipoteca, can asigura pe posesorii de
titluri; prin el, gi In fats lui numai, se fac vinderile mogiilor ipotecate; numai lui
se trimite scrisurile trase din circulatiune, numai el anuleaza, gi arde aceste

scrisuri, gi numai dupit constatarea gf provocarea sa se gterg ipotecile, In proportiune cu valoarea scrisurilor anulate, dupa, mogiile amaze nevandute.
Cand termenul de 1 Iulie 1880 ajunge, comitetul special are dreptul, fara
a avea trebuinta de autorizarea ministrului sau a altcuiva, ca sa. Inceapa punerea
In vanzare a ipotecilor. Nu depinde de ministru, nu depinde de nici o alta auto-
ritate ca sa opreasca, ca s& ama.ne, ca sa prelungeasca acest termen. Odata

scadenta acestor feluri de creante ajunsa, comitetul anunta, vanzarea imobilelor,
care se efectueaza, Inaintea sa, la localul regedintei sale, dupe nigte forme speciale
t3i mult mai expeditive decat ale dreptului comun.
Cu modul acesta puteti Intelege, domnilor senatori, ca inconvenientul

principal, care rezulta din incertitudinea gi temerea neexecutarii ipotecii la
scadenta, piere, gi aceste scrisuri pot avea astfel creditul ce inspira orice creanta
ipotecara subscrisa gi de un debitor solvabil.
Ceva mai mult. Pentru a asigura gi mai bine valoarea In circulatiune a

acestor scrisuri gf pentru a depart& ?i mai mult dela dansele orice asemanare
cu hartia-moneta propunem ca, la rambursarea lor, aceste scrisuri sa, fie primite
de Stat cu o valoare de zece la But& mai mult peste valoarea lor nominala.
Aga, nu numai ca, In tot timpul circulatiunii lor, Statul gi toate cassele
publice vor priml scrisurile cu valoarea lor nominala, lath a admite nici un fel
de scadere; ba Inca, candela se vor retrage din circulatiune, c&nd cu ele se vor
cumpara mogii de ale Statului, Statul le va priml cu zece la mita, mai mult poste
valoarea lor; age, !neat cel ce ar avei fn titluri 10 mai lei, posed& In realitate un
capital de 11 mii lei Si poate cumpara dela Stat o MOSie pentru acest pret.
Aceasta cregtere de 10 la suta mai mult, fara a fi o mare sarcina pentru Stat,
constituie un legitim beneficiu ce fiecare posesor 11 are In perspective; asupra
acestei diferente In mai mult peste valoarea emisiunii se vor face mai ales speculatiunile; gi gtim ca, In materie de efecte publice, speculatiunea deVine o conditiune excelenta a creditului lor,
Scrisurile de Stat fiind astfel constituite, gi In conditiuni de a inspirit o
adevaratit Incredere, Intelegeti, domnilor senatori, ca am putut a be da un curs
www.dacoromanica.ro
396
C. I. BAICOIANU
obligatoriu numai In ceeace priveste pe Stat, ca, am putut adica admite aceasta
singura diferenta esentiala ce exists Intro dansele si titlurile de obligatiuni.
Acest caracter de curs semi-obligatoriu, acest drept ce dam numai Statului
de a impune scrisurile sale, de a le da In plata tuturor obligatiunilor sale In tare,
nu este de nature a aduce perturbatiuni serioase In interesele economice, nici ale
Statului, nici ale particularilor. Choi aceste perturbatiuni s'ar naste atunci cand
aceste titluri nu ar inspire incredere, and nu ar avea, o valoare sigura.
Am vazut Ind), ca ele sunt formate in conditiuni de a inspire incredere.
Cum dar ar suferl cei ce le-ar poseda, chiar and li s'ar impune primirea lor?
Cursul lor Intre particulari nu s'a impus, tocmai spre a li se asigura si mai
bine circulatia lor mercantile. In finante trebuie sa, ne temem mai ales de efectele
indirecte ce poate produce o masura, luata ; caci acelea aunt mai anevoie de prevazut cleat efectele directe. Dad, cursul fortat al scrisurilor s'ar fi declarat si
pentru tranzactiunile dintre particulari, efectul indirect al acestei masuri ar fi
Post probabil de a micgore, circulatiunea lor, gi de a le deprecia valoarea si In
mainile guvernului.
Dace cursul lor s'a declarat obligatoriu in favoarea Statului, este ca aceasta
se compensa prin obligatiunea ce se impune Statului si caselor publice de a priml
al pan tot aceleagi scrisuri; este, mai ales, pentruca acest expedient financiar
s'a creat tocmai pentru a vent In ajutorul Statului, si a-i da, pentru un timp
marginit, un mijloc de schimb eficace In tranzactiunile sale.
Incat priveste tranzactiunile dintre particulari, asigurarile cu care am

inconjurat aceste scrisuri, perspectiva beneficiului peste valoarea lor nominala,
stimulentul speculatiunilor ce au a se face asupra valorii lor, Intro aceea ce au
s primeasca dela Stat si aceea ce au sa plateasca. Statului, sunt, credem, atatea
motive pentru ca sa provoace circularea libera, a acestor scrisuri Intro particulari.
Tot pentru Inlesnirea acestei circulatiuni Intro particulari, tot pentru ca sa
se asigure mentinerea valorii scrisurilor chiar In timpul color trei ani, se propune
In proiect ca, cu Incepere dupe zece luni dela data promulgarii legii, comitetul
special al scrisurilor sa fie In drept a delibera cu ministrul de finante si a hotarl,
de va fi trebuinta, sa, scoata In vanzare unul sau mai multe din imobilele ipotecate
scrisurilor. Plata pretului acestor imobile se va face numai In scrisuri de Stat,
socotite cu 101a suta peste valoarea lor ; iar scrisurile, astfel adunate, se vor anula.
Asa, dupa, un interval de ca,teva luni, de se va aprecia ca, timpul incepe a fi
mai favorabil pentru un credit, si dace totdeodata se va simtl trebuinta a se

ridica valoarea scrisurilor In circulatiune, comitetul special va fi In drept a pune
In vanzare o parte din imobilele ipotecare. Intelegeti bine, domnilor, ca, valoarea
scrisurilor se va urea Indata ce o parte din ele se vor retrage, Indata ce pretul
acestor vanzari se va plan numai In scrisuri, cu valoarea lor Intreaga, ba Inca
si cu 10 la suts mai sus.

Aceasta, operatiune, care este lasata cu totul In facultatea comitetului
special, se poate repot& de mai multe ori, In cursul color trei ani, si va alma, o
Insemnata iniluenta asupra mentinerii valorii scrisurilor.
Nu putin va contribul la mentinerea acestui curs si dreptul ce se da, particularilor, detentori de scrisuri, de a le schimba dela Stat, pe valoarea lor nominala,
sau contra biletelor de band', nationals, sau contra altor titluri de creanta
asupra sa, ce Statul ar poseda. Cu aceasta se va mentine Inca si o bun& balanta
Intro aceste scrisuri si alto diverse efecte publice.
www.dacoromanica.ro
397
Din aceasta expunere sumara a principalelor dispozitiuni ale proiectului

ce avem onoare a va prezentk v'ati putut convinge, domnilor senatori, ca titlurile
ce va propunem a adopta nu pot fi expuse a aduce cu sine inconvenientele Qi
perturbatiunile economice de care am vorbit pi ca numai fn acest mod putem
procure puterii executive un mijloc de schimb eficace, o valoare In circulatiune
cu care guvernul sa se ajute macar In parte, spre a raspunde, In greaua situatiune In care ne aflam, la urgentele si numeroasele trebuinte pe can le simtim
toti.
Raportor, B. Boerescu
PROIECT DE LEGE
pentru emisiunea de scrisuri de Stat, In sum& de 30.000.000 lei
Art. 1. Spre a face rata, Ia trebuintele tezaurului, se creiaza, pentru un timp

marginit, valori publice sub numele de scrisurti de Stat, reprezentand suma de
30 milioane lei.
Art. 2. Aceste scrisuri de Stat se vor emits In bucati de cate 10, 20, 50, 100
si 500 lei.
Ele vor fi la purtator; si Statul le va retrage din circulatiune pan& la o
epoca determinate, socotindu-li-se atunci 10 Ia sun, mai mult peste valoarea
for nominala.
Art. 3. Aceste scrisuri vor aye& curs obligatoriu numai In ceeace priveste
pe Stat: Statul va putea plati cu damsel pe toti creditorii Si toate tranzactiunile
sale din tare; precum asemenea si toate cassele sale publice vor prim' aceste
titluri ca moneta, si al par', dela toti aceia cari ar avea se -i fact+, plati, sub orice
titlu ar fi.
Art. 4. Pentru toti particularii cursul acestor scrisuri este numai facultativ.
Stabilimentele publice, cari nu depind direct de Stat, precum spitalurile civile,
institutele de credit, pot priml aceste scrisuri ca plata, cu valoarea for de zi,
dm& legi speciale nu se opun la aceasta.
Art. 5. Aceste scrisuri se vor fabrick ca i biletele de banca, duptt sistemele
cele mai buns $i sub cel mai de aproape control si priveghere a ministrului de
finante.
Art. 6. Scrisurile de Stat se vor retrage din circulatiune, evaluandu-se cu
zece la suta peste valoarea for nominalk duptt cum mai jos se arata, cel mult
pan& la 1 Julie 1880.
Art. 7. Aceasta valoare a scrisurilor de Stat este garantata, pans la totala

for retragere din circulatiune, prin o ipoteca In primul rang, triscrisa, asupra
unor mosii ale Statului, de o Indoita valoare, libere de orice alto sarcine anterioare.
Aceasta inscriptiune ipotecara se va lutt in favoarea posesorilor scrisurilor

de Stat ei prin Ingrijirea ministerului de finante si a unui comitet special, format
pentru a controlk priveghia gi regula emisiunea, circulatiunea gi retragerea
scrisurilor.
Art. 8. Acest comitet va avea resedinta sa la cassa de depuneri ei consemnatiuni din capitalk $i se va compune, afara de ministrul de finante, care-1 va
prezida, din sass membri ai acestei case alesi de toti membrii, de presedintele
www.dacoromanica.ro
C. I. BAicoiANU
398
si directorul creditului financiar rural Qi de presedintele camerei de comert

din capital,.
Art. 9. Mosiile cari servesc pentru garantarea scrisurilor de Stat, se aria
cuprinse in lista aci anexata.
pe baza
Evaluarea for se va face avandu-se in vedere si alto calitati
mijlociei arendei pe cei din urma 10 ani, inmultita cu 15.
Padurile cari vor aveb. o Intindere de peste 100 pogoane, nu vor fi ipotecate,
nisi nu intra In aceasta evaluare.
Art. 10. Indatit dupa promulgarea legii de fat, se va proceda la luarea

inscriptiunilor ipotecare si la constituirea ipotecii pentru garantarea scrisurilor
de Stat.
Pentru aceasta, administratiunea domeniilor Statului va inainta ministrului
de finante evaluarea bunurilor afectate acestei ipoteci.
Daca din aceasta evaluare va rezulta ch mosiile cuprinse in lista acl anexata
nu pretuesc suma de 60 milioane, administratiunea domeniilor va propune alte
MOO cu can sa se indeplineasch aceasta valoare. Daca, din contra, valoarea
acestor mosii este peste suma de 60 milioane, aceeas administratiune va indict
mosiile ce trebuie a se scildea din lista acl anexata. Acest adaus, ca ii aceasta
scadere de rno0i, se va putea face numai de ministru prin decret domnesc.
Art. 11. Evaluarea, astfel preparata, se va trimite de catre ministru comitetului special al scrisurilor pentru ca acesta ea o examineze, sa-i propuna modificari, de va fi cazul, 13i, confirmand-o, sa ceara dela administratia domeniilor
ca sa procedeze indata, pe baza ei, la Indeplinirea formelor pentru fnscrierea
ipotecii.
Art. 12. Aceasta inscriptiune se va face dup, cererea administratiunii domeniilor Statului, adresat, catre fiecare tribunal din judetul in care se MIa
situate imobilele a se ipoteca.
Tribunalul va lub, inscriptiunea pentru fiecare imobil In parte.
Inscriptiunea va fi facuta pe nista liste speciale, cu formula imprimate,

trimite tribunalului de administratiunea domeniilor in numar egal cu imobilele
a se ipoteca din acel judet.

In aceste liste se va mentions, Intro altele, numele fOi situatiunea imobilului,
valoarea sa conform, cu cea din lista de evaluatiune, creanta pentru care se face
ipoteca, legea in virtutea careia s'a luat inscriptiunea.
Art. 13. Dupa ce tribunalul, prin proces-verbal, va coxistitul ipoteca, li va
forma inscriptiunea pe listele ce i s'au trimis va trece in rezumat aceeas inscrippune in registrul sax special pentru ipoteci.
Lista eau listele pentru inscriptiuni be va inainta apoi administratiunii

domeniilor.
Art. 14. Indat, ce aceasta administratiune va priml listele cu inscriptiuni

dela toate tribunalele la care se va fi adresat, le va pune un numar de ordine,
IF} i va forma dintr'Insele un singur registru, numit: registru de ipoteci pentru
scrisuri de Stat pe care-1 va trimite, prin ministerul de finante, comitetului
special al scrisurilor.
Art. 15. Acest comitet, dupb, ce va revizul regularitatea ipotecii, va incheia
proces-verbal I;li va lua act de constituirea ipotecii in favoarea posesorilor scrisurilor de Stat.
www.dacoromanica.ro
399
Art. 16. Scrisurile de Stat, fabricate In modul aratat mai sus, vor ave&
imprimate In corpul lor, semnaturile fac-simile ale ministrului de finante si a
dpi din membrii comitetului special.
Art. 17. Pe langa acestea, ministrul de finante, indath ce va priml scrisurile
confectionate, va Inshrcin& pe mai multi impiegati ai shi, ca fiecare din ei sh
subscrie manual Ate o serie din aceste scrisuri.
Fiecare din acesti impiegati va pune Intr'un registru special subscrierea

sa originala, i se va mention& In dreptul ei numeric si cantitatea scrisurilor ce
el a subscris.
Art. 18. Duph ce ministrul de finante va control& si va face astfel a se parafa
scrisurile de Stat, le va trimite comitetului special.
Acesta le va controlk va constata valoarea si cantitatea lor, gi va pune
pe fiecare scris numere de ordine cari sti corespundh cu numerile aflate pe inscriptiunile ipotecare.
Se va Intoarce apoi ministrului de finante, care, numai atunci, le poate

pune in circulatiune.
Art. 19. Scrisurile de Stat vor fi retrase din circulatiune, In modul prescris
mai la vale sau Inainte sau la termenul de 1 Iu lie 1880.
Art. 20. Mai fnainte de aceasth epoch, posesorii acestor scrisuri pot, de vor
vol, sti be preschimbe dela Stat, pe valoarea lor nominalk sau contra de bilete
ale bancii de scont $i circulatiune, care se va Infiinta, sau contra orichror altor
titluri de efecte publice ce ar ave& Statul.
Scrisurile, astfel retrase, se vor anula conform regulelor prescrise la vale.
Art. 21. Ministrul de finante va put* oricb,nd va ave& mijloace, sh cumpere
aceste scrisuri prin tocmealh de bun& voie, cu pretul curent al zilei.
Art. 22. Duph 10 luni dela promulgarea acestei legi, ministrul de finante,
In acord cu comitetul special, va putea., and ImprejurArile vor fi favorabile,
$i and va trebul sit se ridice valoarea acestor Inscrisuri, sh scoath in vb,nzare,
prin decret domnesc, unul sau mai multe din imobilele ipotecate.
Aceasth vanzare se va face prin licitatiune publich, de catre comitetul
special, prezidat de ministrul de finante.
Pretul imobilelor, astfel scoase In vb,nzare, so va plat' numai In scrisuri de
Stat, cu valoarea lor nominala, adhugath cu 10 la Rita peste aceasth valoare.
Aceasta vanzare, ca si efectele ei, se vor regula duph art. 25, 26, 27, 28 si
30 din aceasth lege.
Art. 23. Aceste scrisuri, extrase astfel din circulatiune mai lnaintea expir&rii termenului de 3 ani, precum $i stele retrase prin schimb, se vor depune
la comitetul special, care va constat& suma ce ele reprezinth ca si cantitatea
lor, si le va anula printr'un timbru special, spre a be distruge mai tarziu.
Art. 24. La 1 Iu lie 1880, termenul fixat pentru retragerea total& a scrisurilor
de Stet, comitetul special va Incepe, farh altb, autorizare, a pune treptat In

vanzare mosiile ipotecate, spre a retrage scrisurile cari vor mai fi In circulatiune.
Art. 25. Comitetul ya efectu& vanzarea prin licitatiune publich, tinuth atilt
In capitala fnaintea sa si a ministrului de finante, cat $i in capitala judetului

undo se aflh situat imobilul, Inaintea prefectului si comitetului permanent.
Comitetul special va da cea mai Intinsh publicatiune vanzarii, at&t prin
Monitor, cat si prin afipte la fate locului.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
400
Licitatiunea se va tine asupra fiecltrui imobil, dupa 3 saptamani din ziva

publicarii prin Monitorul Oficial. Ea se va face prin o adjudecatiune, In favoarea
aceluia care va da pretul cel mai mare.
Art. 26. Comitetul special va incheia act de licitatiunea tinuta inaintea sa
ei de rezultatul licitatiunii tinuta in capitala judetului situatiunii.
El va aproba vanzarea In favoarea aceluia care va fi dat pretul eel mai

avantajos.
Vanzarea nu se va putea aproba cand pretul iesit va fi mai mic cu 10 Ia suta,
din evaluarea Mouth. imobilului.
Art. 27. Adjudecatorul va primi actul de viinzare ei de proprietate, subscris
de ministrul de finante ei de 2 din membrii comitetului, fridata, ce va efectua

plata pretului, $i cel mult 8 zile dupa aprobarea adjudecatiunii de catre comitetul special.
Art. 28. Imobilul vandut se va plat' numai in scrisuri de Stat evaluate cu
10 Ia suta mai mult peste valoarea lor nominala.
Art. 29. Dec& va.nzarea nu s'a putut efectua din cauza lipsei de concurenti,
sau dac& ea nu s'a putut confirma de comitetul special, imobilul se va pune
Inca o data in vanzare cu alto serii de bonuri ipotecate ce au a se vinde.
Art. 30. Cumparatorii de aceste MOO le primesc as& cum au fost posedate
de Stat, cu toate sarcinele ce ele vor fi avand, i 'Wind asupra-le efectele tuturor
contestatiunilor prezente sau viitoare, 'Ara, a putea vreodata trage pe Stat la
nici un fel de raspundere.
Ei Bunt asemenea datori a respecta contractele de arenda ce vor fi existand,
conform clauzelor din acele contracts, ramanand In drept de a primi castigurile
de arenda viitoare, cari nu se platesc Statului.
Art. 31. Scrisurile de Stat, can se primesc din vanzarea mosiilor ipotecate
ajunse la termen, se vor anulk Ca ei cele retrase Inainte de expirarea termenului
de 3 ani.
Pe cat le va anula, comitetul special va face cunoscut faptul ministrului
de finante, care, In unire cu administratiunea domeniilor, va lu& masuri ca,
In aceeas proportiune, sa se etearga ipoteca deasupra imobilelor ipotecate si
nevandute.
Art. 32. Cdnd comitetul special va constati ca toate scrisurile emise in

sums de 30 milioane s'au retras din circulatiune gi s'au anulat, va consemna acest
fapt inteun proces-verbal pe care-1 va comunica ministrului de finante.
Apoi, fat& pi cu acest ministru sau cu un delegat al sau, va procede la arderea totals a acestor scrisuri.
Art. 33. Scrisurile de Stat, ca i toate actele de procedura pentru emisiunea
lor, pentru constituirea ipotecii, pentru stergerea ei Qi pentru vinderea ipotecilor,
sau pentru retragerea din circulatiune, vor fi scutite de once tax& de timbru,
de tnregistrare gi altele.
Art. 34. Scrisurile de Stat, can se vor fi uzat prin circulatiune, se vor schimba
In altele noui purtand acelas numar, de catre comitetul special, far& nici o plata.
Scrisurile vechi se vor anula si se vor arde conform regulelor prevazute mai sus.
Art. 35. Falsificatorii scrisurilor de Stat, ei complicii lor, precum pi aceia cari
vor fi Mout a emite scrisuri pentru o sum& mai mare decat cea cuprinea. In legea
de feta, vor fi pedepsiti ca falsificatori de moneta, conform art. 112 si 113 din
codul penal.
www.dacoromanica.ro
401
Art. 36. La deschiderea fiecarei sesiuni ordinare, ministrul de finante va

expune, Intr'un mod special, corpurilor legiuitoare starea scrisurilor de Stat
dup& un raport ce i se va trimite de atm comitetul special al scrisurilor fji care
asemenea se va comunica Aduthrilor.
Art. 37. Se deschide ministrului de finante un credit de 300.000 lei pentru
toate cheltuelile ce se vor ocaziona cu confectionarea scrisurilor de Stat.
Art. 38. Un regulament special, dat sub forma regulamentelor de administratiune publith, va prescrie mai pe larg orice alto m&suri de detaliu privitoaro
la executarea legii de fata.

Raportor, B. Boerescu.
Art. 1. Ministerul de finante este autorizat a emits bilete ipotecare pttn&
la suma de 30.000.000 lei.
Aceste bilete vor fi la purtator ei far& procente. Ele vor aver curs obligatoriu
ei se vor priml ca moneta legal5 al pari, la toate casele publics.
Art. 2. Biletele ipotecare vor fi In valoare de 5, 10, 20, 50, 100 el 500 lei,
ei se vor fabric& In aceleaei conditiuni ei sub acelae control cu care se fabric&
biletele de 'Dana. In strainatate.
Ele vor fi subsemnate de ministrul de finante ei predate consiliului de administratiune al cassei de depuneri ei consemnatiuni, care Is va verifice le va
contrasemnb, printr'un membru anume delegat pentru aceasta de consiliu, is
va Inregistra friteun anume registru cu match, parafat de membrii consiliului
ei conservat la aceasta cass& ei apoi is va remite ministerului de finante spre a
le puns In circulatiune.
In acest consiliu de verificare va lus parte la toate operatiile de verificare
ei un delegat al comerciantilor din Bucureeti, pl&tind o patent& de prima class.
Directorul creditului funciar va face parte de drept din acest consiliu
de verificare.
Art. 3. In adastare de a se lila inscriptia ipotecar& de care se vorbeete la
articolul urmator, aceste bilete vor fi garantate printr'o ipotec& legal& general&
asupra tuturor propriethtilor imobile libere ale Statului In valoare cel putin de
60.000.000 lei, ei care ipotec& va rezulta din chiar faptul promulgarii acestei legi.
Art. 4. Indath dupa, promulgarea legii de fat5 consiliul de verificare vorbit
mai sus, In unire cu administratiunea domeniilor, va dreth lista nominal& de
toate propriethtile rurale libere ale Statului pan& la concurenta de 80.000.000
lei, Si va face s& se is inscriptia ipotecar& special& asupra fiec&rei din aceste
proprietati la tribunalul situatiunii imobilului, pentru Intreaga sums de 30.000.000
de lei.
Inscriptiunea se va lua de tribunalele respective dupit o simpl& adres& a
consiliului de verificare subscris& de ministrul finantelor ei de administratorii
domeniilor.
Evaluarea fiecarei propriet&ti se va face luandu-se de bath mijlocia arenzii

pe cei din urma zece ani ei fnmultith cu 15.
Padurile, In intindere mai mare de o sut& pogoane, nu vor lath In aceasta
estimatiune, ci vor ramanea libere de ipoteca.
Art. 5. Atat biletele ipotecare, cat ei toate actele ei procedurile ce va necesith
emiterea for Fji luarea inscriptiunilor, vor fi scutite de taxe de timbru sau altele.
Art. 6. Ministrul finantelor este autorizat a vinde treptat parte din aceste
www.dacoromanica.ro
402
C. I. BAICOIANU
proprietAti, astfel ca, In termen de cinci ani eel mult, sA retraga din circulatiune
V &nzarea proprietatilor se va face dup& legea din anul 1868, pretul vanzarii
ins& se va platl integral numai In bilete ipotecare.
versa, la cassa de depuneri $1 conseinnatiuni undo se vor anula prin ardere imediat sub privegherea $i controlul consiliului de administratie.
Art. 8. Biletele ipotecare cari s'ar fi uzat prin circulatiune, se vor schimba
In altele noui purtand acela$ numar, de catre consiliul de verificare, f&r& nici o
plea. At &t schimbarea cat $i anularea biletelor uzate, se va face cu paza acelora$
formalitati cerute de art. 2, pentru verificarea $i punerea for In circulatie ; biletele
anulate se vor arde.

Art. 9. Falsificatorii acestor bilete, cum $i toti acei cari vor fi contribuit
la emiterea unei sume mai marl de bilete dec &t cele prevazute prin legea de rata,
se vor pedepsl conform art. 112 $i urmatorii din codul penal.
Art. 10. Aceasta lege nu va fi aplicabilA In privinta tranzactiunilor de pan&
acum, prin urmare obligatiunile ce au luat na$tere Inainte de aceasta lege, nu se
va pretinde a fi achitate cu bilete ipotecare.

Delegatul sectiunii a V-a, N. Camarfipscu.
Ne mai fiind domni senatori pe ba.nci se suspend& cetirea opiniunii

d-lui Sturdza $i se ridic& $edinta la 4 1}1 jum&tate ore, anunt &ndu -se $edinta
public& pentru a doua zi 31 Mai.

$edinp dela 31 Mati 1877
D-1 B. Boerescu, raportor, suindu-se la tribune cite$te raportul $i proiectul
majorit&tii comitetului de delegati ai sectiunilor precum urmeaza:
RAPORT
Asupra proiectului pentru emisiunea de scrisurl de Stat In lama de 30.000.000
Domnilor senatori,
Criza economic& care b &ntuie Cara de mai multi ani, dificulatile ce tezaurul
a Incercat In incas&rile $i perceperile sale din cauza zdrunciniirii creditului

public $i a echilibrului nostru financier, precum $i adaosul de cheltueli, at &t
de indispensabile pe cat $i de neprevazute, justific& preocuparea noastra a tuturor $i legitimeaza cererea guvernului ca, prin acordarea unui credit de 30
milioane lei, sit i se dea mijloace de a face fat& la trebuintele existente $i de
a-i Inlesnl operatiunile de tezaur.
In fats unor chestiuni financiare de o ordine superioara, cari au un elect,
nu numai indirect, dar direct ei imediat, asupra starii noastre economice $i
politice, nu trebuie s& fim absorbiti nici de spiritul de partida, nici de consideratiuni de persoane; ci, toti uniti, s& cautam a da cea mai bun& solutiune
posibila unor interese at &t de grave $i de multiple.
Dace timpii ar fi normali, (lac& nu ar exista lipsa de credit, care este efectul
anomaliei timpului, negre$it ca mijlocul cel mai simplu $i mai natural de a rea-
www.dacoromanica.ro
403
liza creditul de 30 milioane ar fi de a acorda guvernului dreptul de a se imprumuta cu aceasta suma.

Ins& este cunoscut ca un imprumut astazi este imposibil, chiar de 1-am
admite in conditiunile cele mai apasatoare.
Cu toate acestea, necesitatile timpului continua a fi tot atat de rele i
de urgente ; ele crest chiar prin neputinta de a le satisface. Creditorii Statului
sufer& prin intarzierea platii creantelor lor $i, cu cat Statul va intarzia a-si
execute. angajamentele sale, pe atat creditul sam va slab', va dispare chiar.
In finante, mai mult decat on unde, prezentul este viitorul ; dads Statul
nu plateste astazi, cum va platl maine? Daca nu stim a ne mentine creditul
In prezent, cum o s&-I avem in viitor? Adevaratul credit ins& al unui Stat const&
in a-si respect& angajamentele sale ; a face dar ca guvernul sa poat& fi In stare
a platl unde este dator, este a-i mentine creditul in prezent, este a-i asigura
creditul in viitor. A-i da mijloace ca, in limite stricte, s& poat& indestula numeroasele trebuinte existents, este o consecint& logica a recunoasterii acestor
trebuinte de catre noi toti, este chiar a evita o mai mare risipa, o mai mare
cheltuial& in viitor.
Pe cat timp ins& golurile si nevoile tezaurului aunt pozitive, pe cat timp
un imprumut direct si imediat nu se poate contracts, ce alt& resurs& ne IA-
mane decat aceea de a uza de titluri fiduciare?

Ins& uzul unor asemenea titluri poate devenl un mijloc cu atat mai per-culos, c& utilitatea for momentan& este foarte atragatoare. Un guvern prudent, oameni cari nu inteleg a compromite viitorul pentru niste avantage eau
usurari ale prezentului, trebuie s& uzeze cu multa moderatiune de acest mijloc,
s& procedeze cu mult tact si Intelepciune, si O. caute ca puterea titlurilor fiduciate :A rezulte din creditul ce ele vor ??ti s& inspire, iar nu din o declaratiune
arbitrary a legiuitorului.
In principiu dar trebuie sit recunoastem, ca, pentru creditul de 30 milioane,
de care guvernul are neapArat& nevoie, trebuie s& i se acorde dreptul de a

emite niste titluri cu adevarat fiduciare, cari sa. poat& ins& circulk s& poat&
&lie& servl de un agent de schimb, cu care guvernul EA poat& platl, a& poat&
face toate tranzactiunile sale.
De ce natur& trebuie s& fie aceste titluri? Ce conditiuni esentiale trebuie
s& unease& ele spre a indeplini scopul pentru care aunt destinate?
Iat& chestiunea ce a ocupat mai ales pe comitetul D-voastrk
Daca ne-am propune ca, prin titlurile fiduciare, s& creem o resursA direct& si fixa, spre a pune echilibrul intro venituri si cheltueli, ar fi s& lubm umbra
drept realitate ; si des' poate am usury prezentul, ar fi sa, compromitem viitorul,
si s& dam loc la niste pierderi si perturbatiuni economice din cari anevoie am
mai putea iesl.
Nu Ins de o resurs& direct& si fix& este vorba. Nici chiar de o reorganizare financiark de un sistem bugetar financiar destinat a realiz& noui economii si a creea noui resume de venituri, suntem noi chemati a ne ocupa astazi. Nimic, negresit, nu impiedic& pe guvern ca, chiar in limitele cheltuelilor votate astazi prin buget, IA realizeze si alts economii posibile ; nimic nu
se opune ca, fiind posibil, el sa propuna Adunarilor ceva noui resume de venituri directe si fixe: comitetul recomand& chiar cu dinadinsul guvernului
www.dacoromanica.ro
404
C. I. BAICOIANU
ca sli se preocupe de ambele aceste mijloace financiare, cari singure pot produce acel echilibru solid atilt de dorit In bugetul Statului nostru.
Astazi este vorba de a se afla, numai un simplu expedient, care, pentru
un timp anume determinat, s& poat& procura puterii executive mijloacele de
a neutralize, macar in parte, efectele crizei economice de care suferim, atilt
pentru a indestula, trebuintele urgente existente cat $i pentru a face onoare
angajamentelor sale.
Dace iar&s am creia niste titluri, cari pentru a circula, le-am impune un
curs fortat pentru toti; dacti nu le-am retrage din circulatiune, prin rambursare, la o epoc& fix& anume indicatti; dm& nu am oferl posesorilor for un interes care s& motiveze dorinta de a le posed,; $i daca nu le-am garanta prin
o valoare sigura, realizabil& la un timp hotarit si in mod independent: am expune asemenea titluri la o depreciere din ce in ce crescanda; am da creditului
Statului, In prezent si in viitor, o crud& lovire; am cauza, o perturbatiune inevitabil& In tranzactiunile particulare si o crestere exagerat& in pretul tuturor
obiectelor; am oferl, In fine guvernului hartia-moneta, sau mai bine niste

titluri cu o valoare factice i iluzorie destinate a se deprecia si a nu corespunde
deloc la scopul ce ne propunem.
Ce conditiuni dar ar trebul of unease& niste titluri fiduciare spre a nu da
loc la inconvenientele ce arataram?
Din cele expuse in scurt, se pot vedea aceste conditiuni.
Aceste titluri ar trebul, repetam, s& alba caracterul unui expedient provi-
zoriu, unei inlesniri de tezaur pentru un timp marginit; cursul for s& nu fie
impus in tranzactiunile private, ci s& se lase ca numai prin creditul for mercantil s& se admit& in aceste tranzactiuni; un interes, un beneficiu oarecare
sa se asigure acelora cari le vor poseda in momentul rascump&r&rii for de c&tre
Stat; acest moment trebuie s& fie fix si precizat, asb, bleat s se stie in mod
pozitiv, ca, cel mult pan& la cutare epock toate aceste titluri se vor retrage
din circulatiune, schtmbandu-se atunci valoarea for fiduciary contra unei valori reale si precise ; in fine o garantie special& si real& trebuie s& asigure pe
posesorii acestor titluri c& au s& fie rambursati, de valoarea nominal& a titlului for ca si de beneficiile ce a produs aceasta valoare, in mod sigur si independent chiar de vointa guvernului.
MIA, In scurt caracterele generale si esentiale cari s'au crezut ca ar trebul
s& unease& niste titluri, cu adevarat fiduciare, cu adevarat adica destinate a
inspire incredere, si cari, pane la un punct oarecare, sit poat& indeplini serviciul monetei, far& Ins& a fi hartie-monetk Alte dispozitiuni, speciale $i secundare, se pot prescrie spre a mentine, pe cat mai mult, valoarea acestor titluri
In timpul circulatiunii lor.
Intelegeti dar, domnilor senatori, O., considerandu-se chestiunea sub acest
punct de vedere, comitetul delegatilor D-voastr& nu a putut priml proiectul
prezentat de guvern acestui onor. senat.

Majoritatea acestui comitet compus& din principele Dimitrie Ghica, D-1
Al. Giani si subsemnatul, In unire si In perfect acord cu D-1 ministru de finante,
a lucrat si are onoarea a v prezenta In sensul ideilor si principiilor expuse

mai sus, alaturatur proiect de lege.
D-1 Dimitrie Sturdza nu a crezut a putea s& se unease& cu proiectul majoriatii delegatilor. D-lui a mentinut si a propus un proiect, pe care 1-a redactat
www.dacoromanica.ro
405
si 1-a formulat in parte, si prin care se acordA guvernului dreptul de a se imprumuta prin creditul funciar rural, cu o dubla ipoteca, suma de 30 milioane
lei; acest imprumut s'ar realize, neaparat atunci and s'ar contA de ca,tre particulari niste obligatiuni, can s'ar creia asupra scrisurilor funciare date de
creditul funciar, kli depuse cu garantia obligatiunilor.
Acest sistem s'a pArut majoritatii delegatilor CA nu este practic, nici realizabil ; ca ar fi prea costisitor pentru Stat; si et), prin urmare nu poste corespunde la scopul propus: deaceea nu 1-am putut adpota.
Al cincilea delegat, D-1 Camar&sescu, a formulat asemenea un proiect al
D-sale.
In sistemul $i cu prpiectul ce majoritatea delegatilor are onoarea a va

propune, credem ca se inlatura mai toate inconvenientele ce in alte State au
adus alte valori fiduciare destinate a circula. Nu pretindem, Domnilor senatori,
a va prezenta, un ce perfect; perfectiunea eau binele absolut nu poste exist&
in cazul de fats, mai ales in imprejurazile, in conditiunile de credit in care ne
af15,m noi. Nu este si nu poste fi vorba deck de un bine relativ, si aceasta calitate credem ca o posed& proiectul nostru.
Numele ce am dat titlurilor fiduciare ce propunem este acela de scrisuri
de Stat. El nu se confunda cu nici un nume al titlurilor de creante de Stat existents, $i nu va da loc pe viitor la vreo confuziune cu biletele de banca de scont
si de circulatiune, ce trebuie sa speram $i sa, dorim ca nu va intarzia a se infiinta.
Aceste titluri aunt un fel de creante asupra Statului, cad, producAnd un

folos oarecare, au sa fie rambursabile inteun timp determinat. Baza creditului
lor, motivul Increderii ce ele trebuie sa inspire spre a circulA, consta In imobilele de o indoita valoare, ce Statul ipotechaza in favoarea si pentru siguranta
posesorilor lor. Prin aceste scrisuri se pune, ca sa zic ass, in circulatiune aceste
imobile, cad, astfel, se mobilizeaza, in portiuni mici, numai pentru un timp
fix si determinat. CAnd Ins& acest timp ajunge, and, adica, expire termenul
scadentii acestor creante, toti aceia cari posed& aceste titluri, toti acesti creditori ipotecari ai Statului au dreptul de a lue, o parte, proportionala cu valoarea titlurilor lor, in imobilele can le serveau drept asigurare. Rambursarea
&tic& a acestor creante se face de dare Stat in nature,; retragerea for din circulatiune se efectueaza prin vinderea mosiilor ipotecate al caror pret se pia-
teste numai cu aceste scrisuri de Stat.

Toata increderea, dar, ce trebuie sa inspire aceste titluri depinde dela
veracitatea ipotecii, dela siguranta ca aceA ipoteca, are, cu adev5,rat, sa se Wind&
spre a se platl scrisurile, si ca, cu adevarat, aceste scrisuri au sA fie toate retrase
din circulatiune pAnA la epoca scadentii lor.
Acl era cheia; acl trebuiA s5, cautam solutiunea.

Nu era destul ca ipoteca sa fie dubla; marimea ipotecii nu exercita o insemnata influent& cAnd este vorba de titluri de asemenea naturA.
Nu era destul ca ipoteca sa, fie specials, ca inscriptiunea ei sa se I'm& pentru
fiecare imobil si anume pentru garantarea scrisurilor de Stat. Negresit, aceastA
specializare, ca sA zicem ask a ipotecii are o mare importanta; insa, repetam,
nu era suficientA.
Aceea ce preocupA mai ales pe posesorii titlurilor fiduciare ipotecare este
chestiunea relativA la executarea ipotecii. Se va vinde ipoteca la termenul

fixat? Dar dacA debitorul, care este Statul, nu va vol sa o vAndA? Cum ore-
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
406
ditorii, adia publicul, fl vor sill sa vanda? lath, mai ales, chestiunile ce-gi
pune creditul public, and se afla in fata acestor titluri. Incertitudinea executarii, temerea necunoscutului acestea mai ales depreciaza valoarea in circulatiune a titlurilor fiduciare.
Cum propunem a se evita acest mare inconvenient? Cum sa, se departeze
aceasta incettitudine, aceasta temere?
Mai intaiu timpul fixat pentru circulatiunea acestor scrisuri I-am pus
cel mai scurt posibil, numai de trei ani. Ziva and trebuie sa se inceapa vinderea ipotecilor, gi and urmeaza a se retrage din circulatiune toate aceste
scrisuri este la 1 Julie 1880. Acest punct este foarte important. Pe cat un titlu
de creanta ipotecara va avea un termen lung, pe atat creditul sau este mai
mic. Titlurile mai ales destinate a circuit), ar fi expuse la o depreciere sigura,
daces s'ar sti ca trebuesc prea multi ani panes ce posesorul for sa poet& avea,
In schimbul for o valoare real& gi intrinseca. Termenul de trei ani nu este destul
de lung spre a prezenta acest inconvenient, gi apoi vom vedek ca chiar in cur-
gerea acestor trei ani Inca se iau masuri cum sti, se mentina valoarea acestor
scrisuri.
O alta masura, gi mai importanta este ca, un comitet special este insarcinat cu privegherea gi controlarea emisiunii scrisurilor gi constituirii ipotecilor, cu conservarea actelor de ipoteci, gi cu vanzarea acestor ipoteci, la timpul
cuvenit. Acest comitet se propune ages !neat sa, fie independent de ministrul
de finante. Acest ministru face in adevar parte din comitet, fl prezideaza chiar ;
Ins& comitetul nu este ales de ministru, este independent de ministru, are

propria sa initiativa fgi are atributiuni indicate de legi, gi lucreaza ca un corp
cu o anume misiune. Comitetul acesta reprezinta oricum pe posesorii de scrisuri, pe acegti creditori ai Statului. In raport cu publicul care posed& scrisuri,
ministrul de finante cu administratiunea domeniilor reprezinta pe proprietar,
pe imprumutat ; iar comitetul special reprezinta pe posesorii de titluri sau pe
imprumutatori.
Comitetul acesta conserve dar aciele de ipoteck cari asigura pe posesorii de titluri; prin el, gi In rata lui numai, se fac vinderile mogiilor ipotecate;
numai lui se trimit scrisurile trase din circulatiune, numai el anuleaza, gi arde
aceste scrisuri, gi numai dupa constatarea gi provocarea sa se gterg ipotecile,
In proportiune cu valoarea scrisurilor anulate, dupa, mogiile ramase nevandute.
Gaud termenul de 1 Julie 1880 ajunge, comitetul special are dreptul, fares
a avea trebuinta de autorizarea ministrului sau a altcuiva, ca s& inceapa punerea in vanzare a ipotecilor. Nu depinde de ministru, nu depinde de nici o
alts autoritate ca ea opreasca, ca sa amane, ca sa prelungeasa, acest termen.
data, scadenta acestor fel de creante ajunsa, comitetul anunta vanzarea imobilelor, care se efectuiaza fnaintea sa, la localul regedintii sale, dupa nigte forme
speciale gi mult mai expeditive decat ale dreptului comun.
Cu modul acesta puteti intelege, domnilor senatori, ca inconvenientul

principal, care rezulta din incertitudinea gf temerea neexecutarii ipotecii la
scadenta, piere, gf aceste scrisuri pot avea astfel creditul ce inspire once creanta
ipotecark subscriga gi de un debitor solvabil.

Ceva mai mult. Pentru a asigura gi mai bine valoarea In circulatiune a
acestor scrisuri gi pentru a depart, gi mai mult dela dansele once asemanare
www.dacoromanica.ro
407
cu hartia-moneta, propunem ca, la rambursarea lor, aceste scrisuri sa fie primite de Stat cu o valoare de zece la But& mai mult peste valoarea lor nominala.
Ase, nu numai ca, In tot timpul circulatiunii lor, Statul $i toate caasele
publice vor priml scrisurile cu valoarea lor nominala, far& a admite nici un
fel de scadere ; ba Inca, cand ele se vor retrage din circulatiune, cand cu ele se
vor cumpara mosii de ale Statului, Statul le va priml cu zece la suta mai mult
peste valoarea lor; asa !neat eel ce ar aye& In titluri 10 mai lei poseda in realitate un capital de 11 mai lei $i poate cumpare. dela Stat o mosie pentru acest
pret. Aceasta creptere de 10 la suta mai mult, fara a fi o mare sarcina, pentru
Stat constitue un legitim beneficiu ce fiecare posesor ii are In perspectiva.;
asupra acestei diferente In mai mult peste valoarea emisiunii se vor face mai
ales speculatiunile ; $i stim ca., In materie de efecte publice, speculatiunea devine o conditiune excelenta a creditului lor.
Scrisurile de Stat fiind astfel constituite, pi In conditiuni de a inspire, o
aclevarata fncredere, Intelegeti, domnilor senatori, ca am putut a be da un curs
obligatoriu numai In ceeace priveste pe Stat, ca am putut adice admite aceasta
singura diferenta esentiala ce exist& Intre dansele si titlurile de obligatiuni.
Acest caracter de curs semi-obligatoriu, acest drept ce dam numai Statului de a impune scrisurile sale, de a be da In plata tuturor obligatiunilor sale
In tart., nu este de nature a aduce perturbatiuni serioase In interesele economice,
nici ale Statului, nici ale particularilor. Cad aceste perturbatiuni s'ar na.pte
atunci and aceste titluri nu ar inspire fncredere, cand nu ar avea, o valoare
sigura.
Am vazut Ins& 0, ele sunt formate in conditiuni de a inspire fncredere.

Cum dar ar suferl cei ce le-ar poseda, chiar cand li s'ar impune primirea lor?
Cursul lor Intre particulari nu s'a impus, tocmai spre a li se asigura si mai
bine circulatia lor mercantile. In finante trebuie sa, ne temem mai ales de efectele indirecte ce poate produce o masura luata; caci acelea sunt mai anevoie
de prevazut decat efectele directe. Daca, cursul fortat al scrisurilor s'ar fi declarat si pentru tranzactiunile dintre particulari, efectul indirect al acestei
masuri ar fi fost probabil de a micsora circulatiunea lor, $i de a be deprecia, valoarea $i In mainile guvernului.
Dach cursul lor s'a declarat obligatoriu In favoarea Statului, este ca, aceasta
se compensa prin obligatiunea ce se impune Statului si casselor publice de a
priml al pani tot aceleasi scrisuri; este, mai ales, pentruca acest expedient financiar s'a treat tocmai pentru a vent In ajutorul Statului, $i a-i da, pentru
un timp marginit, un mijloc de schimb eficace In tranzactiunile sale.
In cat private tranzactiunile dintre particulari, asigurarile cu care am Inconjurat aceste scrisuri, perspectiva beneficiului peste valoarea lor nominala,
stimulentul speculatiunilor ce au a se face asupra valorii lor, Intro ceeace au
sa plateascrt Statului, sunt, credem, atatea motive pentru ca sa provoace circularea Jibed], a acestor scrisuri Intro particulari.
Tot pentru Inlesnirea acestei circulatiuni Intro particulari, tot pentru ca
O. se asigure mentinerea valorii scrisurilor chiar In timpul color trei ani, se
propune in proiect ca, cu Incepere dupa zece luni dela data promulgarii legii,
comitetul special al scrisurilor sa, fie In drept a delibera ou ministrul de finante
si a hotarl, de va fi trebuinta, sa scoata, In vanzare unul sau mai multe imobile
ipotecate scrisurilor. Plata pretului acestor imobile se va face numai In scri-
www.dacoromanica.ro
26
C. I. BAICOIANU
408
surf de Stat, socotite cu 10 la suta peste valoarea lor; iar scrisurile, astfel adunate, se vor anula.
Asa, dup& un interval de cateva luni, de se va aprecia et% timpul Incepe a
fi mai favorabil pentru credit, $i dace totdeodata se va simtl trebuint& a se
ridice, valoarea scrisurilor In circulatiune, comitetul special va fi In drept a
pune In vanzare o parte din imobilele ipotecare. Intelegeti bine, domnilor, cs
valoarea scrisurilor se va urea Indat& ce o parte din ele se vor retrage, Indata
ce pretul acestei vanzari se va plati numai In scrisuri cu valoarea for Intreaga,
ba Inc& si cu 10 la suta mai sus.
Aceasta operatiune, care este lasata cu totul In facultatea comitetului
special, se poate repeta de mai multe ors, In cursul color trei ani, si va ave& o
Insemnata influent& asupra mentinerii valorii scrisurilor.
Nu putin va contribul la mentinerea acestui curs si dreptul ce se d& particularilor, detentori de scrisuri, de a le schimb& dela Stat, pe valoarea for no-
minala, sau contra biletelor de band% nationals, sau contra altor titluri de
creantil asupra sa, ce Statul ar poseda. Cu aceasta se va mentine Inc& qi o bun&
balant& Intro aceste scrisuri $i alts diverse efecte publice.
Din aceasta expunere sumara a principalelor dispozitiuni ale proiectului
ce avem onoare a v& prezenta, v'ati putut convinge, domnilor senatori, ca titlurile ce va propunem a adopt& nu pot fi expuse a aduce cu sine inconvenientele si perturbatiunile economice de care am vorbit, gi ca numai In acest mod
putem procura puterii executive un mijloc de schimb eficace, o valoare In cir-
culatiune cu care guvernul s& se ajute macar In parte, spre a raspunde, In

greaua situatiune In care ne aflam, la urgentele si numeroasele trebuinte pe
Cali be simtim toti.
PROTECT DE LEGE
Pentru emIsiunea de scrisuri de Stat, In sum& de 30.000.000 lei
Art. 1. Spre a face fat& la trebuintele tezaurului, se creiaza, pentru un

timp marginit, valori publice sub numele de scrisuri de Stat, reprezentand suma
de 30 milioane lei.
Art. 2. Aceste scrisuri de Stat se vor emits in bucati de cats 10, 20, 50,
100 si 500 lei.
Ele von fi la purtator; gi Statul le va retrage din circulatiune pana la o

epoc& determinata, socotindu-li-se atunci 10 la But& mai mult peste valoarea
for nominala.
Art. 3. Aceste scrisuri vor avea curs obligator numai In ceeace priveste
pe Stat: Statul va putea platl cu dansele pe toti creditorii gi toate tranzactiunile sale din tara; precum asemenea si toate cassele sale publics vor priml aceste
titluri ca moneta, al pari, dela toti aceia cari ar aye& s& fax& pi/4i, sub orice
titlu ar fi.
Art. 4. Pentru toti particularii cursul acestor scrisuri este numai facultativ. Stabilimentele publice, cari nu depind direct de Stat, precum spitalurile civile, institutele de credit, pot priml aceste scrisuri ca plata, cu valoarea
for de zi, dac& legi speciale nu se opun la aceasta.
www.dacoromanica.ro
409
Art, 5. Aceste scrisuri se vor fabric& ca vi biletele de banck dupes sistemele

cole mai buns, vi sub cel mai de aproape control vi priveghere a ministrului de
finante.
Art. 6. Scrisurile de Stat se vor retrage din circulatiune, evaluandu-se cu
zece la sutti. peste valoarea for nominalk dupes cum mai jos se aratk cel mult
Oral la 1 Iu lie 1880.
Art. 7. Aceasta valoare a scrisurilor de Stat este garantath, pana, la totala
for retragere din circulatiune, prin o ipoteca, In primul rang, Inscrisa, asupra
unor movii ale Statului, de o Indoita, valoare, libere de orice alto sarcini anterioare.
Aceasta inscriptiune ipotecara, se va lua In favoarea posesorilor scrisurilor
de Stat vi prin Ingrijirea ministerului de finante vi a unui comitet special,

format pentru a controla, priveghia vi regula emisiunea, circulatiunea vi retragerea scrisurilor.
Art. 8. Acest comitet va aver, revedinta sa la cassa de depuneri vi consemnatiuni din capitalk vi se va compune, afar& de ministrul de finante, care-I va
prezicia, din vase membri ai acestei case, alevi de toti membrii, de prove dintele
vi directorul creditului funciar rural vi de pregedintele camerii de comert

din capitalk
Art. 9. Moviile cari serves pentru garantarea scrisurilor de Stat, se afla
cuprinse In lista aci anexata.
Evaluarea for se va face avandu-se In vedere vi alto calitati
mijlociei arendei pe cei din urines 10 ani, Inmult,ita cu 15.
pe baza
Padurile cari vor aver o Intindere de peste 100 pogoane, nu vor fi ipotecate, nici intra In aceasta. evaluare.
Art. 10. Indata dupes promulgarea legii de fats se va procedi, la luarea inscriptiunilor ipotecare vi la constituirea ipotecii pentru garantarea scrisurilor
de Stat.
Pentru aceasta, administratiunea domeniilor Statului va Inainte, ministrului de finante evaluarea bunurilor afectate acestei ipoteci.
Dad/ din aceasta evaluare va rezulta, clt, moviile cuprinse In lista aci ane-
xata nu pretuesc suma de 60 milioane, administratiunea domeniilor va propune alto movii cu can sa se indeplineasca aceasta valoare. Daces, din contra
valoarea acestor movii este peste suma de 60 milioane, aceeav administratiune
va indict moviile ce trebuie a se scadea din lista aci anexata. Acest adaos, ca
vi aceasta scadere de movii, se va putea face numai de ministru prin decret
domnesc.
Art. 11. Evaluarea, astfel preparatft, so va trimite de dare ministru comitetului special at scrisurilor pentru ca acesta sa o examineze, sa-i propuna
modificari, de va fi cazul, vi, confirmand-o, sa ceara dela administratia domeniilor ca sa proceed& Indatk pe baza ei, la Indeplinirea formelor pentru Inscrierea ipotecii.
Art. 12. AceastA inscriptiune se va face dupes cererea administratiunii domeniilor Statului, adresata, dare fiecare tribunal din judetul In care se afla situate
imobilele a se ipoteca.
Tribunalul va lua inscriptiunea pentru fiecare imobil In parte.

Inscriptiunea va fi facuta pe nivte lists speciale, cu formule imprimate,
trimise tribunalului de administratia domeniilor In numar egal cu imobilele
a se ipoteca din acel judet.
26
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
410
In aceste liste se va mentiona, Intre altele, numele si situatdunea imobilului, valoarea sa conformA, cu cea din lista de evaluatiune, creanta pentru care
so face ipoteca, legea In virtutea careia s'a luat inscriptiunea.
Art. 13. Dupa ce tribunalul, prin proces-verbal, va constitul ipoteca, $i

va form& inscriptiunea pe listele co i s'a trimis va trece In rezumat aceeasi inscriptiune In registrul tau special pentru ipoteci.
Lista sau listele pentru inscriptiuni le va inainta apoi administratiunii

domeniilor.
Art. 14. IndatA ce aceastA, administratde va priml listele cu inscriptiuni

dela toate tribunalele la care se va fi adresat, le va pune un numAr de ordine, $i
va form& dintrinsele un singur registru, numit: registru, de ipoteci pentru, scrisuri de Stat pe care-Iva trimite, prin ministerul de finante, comitetului special al
scrisurilor.
Art. 15. Acest Comitet, dupit ce va revizul regularitatea ipotecii, va Incheia proces-verbal $i va WA, act de constituirea ipotecii In favoarea posesorilor scrisurilor de Stat.
Art. 16. Scrisurile de Stat, fabricate In modul aratat mai sus, vor aye&
imprimate In corpul lor, semnAturile facsimile ale ministrului de finante si a
doi din membrii comitetului special.
Art. 17. Pe lAnga acestea, ministrul de finante, IndatA ce va priml scrisurile confectionate, va InsArcina pe mai multi Impiegati ai ski, ca fiecare din
ei sA subscrie manual cats o serie din aceste scrisuri.
Fiecare din acesti Impiegatd va pune Intr'un registru special subscrierea
sa originalA, si se va mentiona In dreptul ei numerile si cantitatea scrisurilor
co el a subscris.
Art. 18. DupA ce ministrul de finante va control& si va face astfel a se paraft scrisurile de Stat, le va trimite comitetului special.
Acesta le va controlk va constat& valoarea si cantitatea lor, $i Va pune
pe fiecare scris numere do ordine cari sa, corespunda cu numerile aflate pe inscriptdunile ipotecare.
Se va Intoarce apoi ministrului de finante, care, numai atunci, le poate
pune In circulatiune.
Art. 19. Scrisurile de Stat vor fi retrase din circulatiune, In modul prescris
mai la vale, sau fnainte sau la termenul de 1 Iulie 1880.
Art. 20. Mai fnainte de aceasta epoch, posesorii acestor scrisuri pot, de vor
vol, sk, be preschimbe dela Stat, pe valoarea lor nominalk sau contra de bilete
ale bAncii de scont si circulatiune, care se va Infiinta, eau contra oricaror altor
titluri de efecte publice ce ar aye& Statul.
Scrisurile, astfel retrase, se vor anula conform regulelor prescrise la vale.
Art. 21. Ministrul de finante va putek oricand va aye& mijloace, sA cumpere aceste scrisuri prin tocmealk, de bunavoie, cu pretul curent al zilei.
Art. 22. Dupa, 10 luni dela promulgarea acestei legi, ministrul de fi nante,
do acord cu comitetul special, va putek cand ImprejurArile vor fi favorabile, si
cAnd va trebul ss se ridice valoarea acestor fnscrisuri, sti scoatA In vAnzare,
prin decret Domnesc, unul sau mai multe din imobilele ipotecate.
Aceasta vanzare se va face prin licitatiune publick de catre comitetul

special, prezidat de ministrul de finante.
www.dacoromanica.ro
411
Pretul imobilelor, astfel scoase in vanzare, se va plati numai in scrisuri

de Stat cu valoarea for nominala, ad&ogata cu 10 la suta poste aceasta valoare.
Aceasta vanzare, ca si efectele ei, se vor regula, dupa art. 25, 26, 27, 28
si 30 din aceasta. lege.
Art 23. Aceste scrisuri, extrase astfel din circulatiune mai Inaintea expirarii termenului de 3 ani, precum $i acele retrase prin schimb, se vor depune
la comitetul special, care va constata suma ce ele reprezinta ca si cantitatea

lor, si le va anula printr'un timbru special, spre a le distruge mai tarziu.
Art. 24. La 1 Iulie 1880, termenul fixat pentru retragerea total& a scrisurilor de Stat, comitetul special va fncepe, far& alt.& autorizare, a pune treptat
In vanzare mosiile ipotecate, spre a retrage scrisurile cari vor mai fi in circulatiune.
Art. 25. Comitetul va efectua, vanzarea prin licitatiune publics, tinut&

atat In capital& Inaintea sa si a ministrului de finante, cat $i In capitala judetului undo se afl& situat imobilul, Inaintea prefectului si comitetului permanent.
Comitetul special va da cea mai intinsa publicatiune vanzarii, atat prin
Monitor, cat $i prin afipte la fata locului.
Licitatiunea se va tine asupra fiecarui imobil, dup& 3 s&ptamani din ziva
publicarii prin Monitorul Oficial. Ea se va face prin o adjudecatiune, in favoarea aceluia care va da pretul cel mai mare.
Art. 26. Comitetul special va incheitt act de licitatiunea tinuta Inaintea
sa si de rezultatul licitatiunii tinut& In capitals. judetului situatiunii.
El va aproba vanzarea In favoarea aceluia care va fi dat pretul eel mai
avantajos.
Vanzarea nu se va putea aproba cand pretul iesit va fi mai mic cu 10 Ia
sut& din evaluarea Mout& imobilului.
Art. 27. Adjudecatorul va priml actul de vanzare si de proprietate, subBoris de ministrul de finante si de 2 din membrii comitetului, Indata ce se va
efectu& plata pretului, $i eel mult 8 zile dup& aprobarea adjudecatiunii de
atm comitetul special.
Art. 28. Itnobilul vandut se va platl numai In scrisuri de Stat evaluate
cu 10 Ia sut& mai mult poste valoarea for nominala.
Art. 29. Dad). vanzarea nu s'a putut efectua din cauza lipsei de concurent,i,
eau data ea nu s'a putut confirm& de comitetul special, imobilul se va pune
Inca o dat& in vanzare cu alts serii de bonuri ipotecate ce au a se vinde.
Art. 30. Cumparatorii de aceste mosii be primesc as& cum au Yost posedate
de Stat, cu toate sarcinile ce ele vor fi avand, $i luand asupra-le efectele tuturor contestatiunilor prezente eau viitoare, far& a putea vreodat& trage pe
Stat la nici un fel de raspundere.

Ei sunt asemenea datori a respect& contractele de arend& ce vor fi existand, conform clauzelor din acele contracte, r&manand in drept de a priml
castigurile de arend& viitoare, cari nu se plates Statului.
Art. 31. Scrisurile de Stat, can se primesc din vanzarea mosiilor ipotecate
ajunse la termen, se vor anula, ca si cele retrase Inainte de expirarea termenului
de 3 ani.
Pe cat le va anula, comitetul special va face cunoscut faptul ministrului

de finante, care, in unire cu administratiunea domeniilor, va lua m&suri ca, In
www.dacoromanica.ro
412
C. I. BAICOIANU
aceeag proportiune, as se gtearga ipoteca deasupra imobilelor ipotecate gi nevandute.
Art. 32. CAnd comitetul special va constata cs toate scrisurile emite In

sums de 30 milioane s'au retras din circulatiune gi s'au anulat, va consemna
acest fapt Inteun proces-verbal pe care-1 va comunica ministrului de finante.
Apoi, fats gi cu acest ministru sau cu un delegat al au, va proceda la arderea totals a acestor scrisuri.
Art. 33. SOrisurile de Stat, ca gi toate actele de procedure pentru emisiunea
lor, pentru constituirea ipotecii, pentru gtergerea ei gi pentru vinderea ipotecilor, sau pentru retragerea din circulatiune, vor fi scutite de orice taxa de
timbru, de Inregistrare gi altele.
Art. 34. Scrisurile de Stat, cari se vor fi uzat prin circulatiune, se vor
schimba In altele noui purtand acelag numar, de atre comitetul special, fare
nici o plats. Scrisurile vechi se vor anula gi se vor arde conform regulelor prevazute mai sus.
Art. 35. Falsificatorii scrisurilor de Stat, gi complicii lor, precum gi acei
can vor fi facut a emite scrisuri pentru o sum mai mare decal cea cuprinsa
In legea de fats,, vor fi pedepsiti ca falsificatori de moneta, conform art. 112
gi 113 din codul penal.
Art. 36. La deschiderea fiearei sesiuni ordinare, ministrul de finante va
expune, Intr'un mod special, Corpurilor Legiuitoare starea scrisurilor de Stat
dupe un raport ce i se va trimite de dare comitetul special al scrisurilor gi
care asemenea se va comunica Adunarilor.
Art. 37. Se deschide ministrului de finanta un credit de 300.000 pentru
toate cheltuelile ce se vor ocaziona cu confectionarea scrisurilor de Stat.
Art. 38. Un regulament special, dat sub forma regulamentelor de administratle publick va prescrie mai pe larg orice alte masuri de detaliu privitoare
la executarea legii de rata.
Se citegte gi proiectul prezentat de guvern astfel cum s'a votat de Camera deputatilor:
PROIECT DE LEGE
Art. 1. Ministerul de finante este autorizat a emite bilete ipotecare pan&

Aceste bilete vor fi la purator gi far& procente. Ele vor ayes curs obligatoriu gi se vor primi ca moneta legal., al pcuri la toate cassele publice.
Art. 2. Biletele ipotecare vor fi In valoare de 5, 10, 20, 50 100 gi 500 lei,
gi se vor fabrica In aceleagi conditiuni gi sub acelag control cu care se fabric&
biletele de banca In strainAtate.
Ele vor fi subsemnate prin grifa de ministrul de finante gi predate consiliului de administratie al easel de depuneri gi consemnatiuni, care be va yerificA, le va contrasemna prin grifa unui membru anume delegat pentru aceasta
de consiliu, gi le va remits apoi ministerului de finante spre a le pune In circulatiune.
In acest consiliu va lua parte la toate pperatiile de verificare gi un delegat at comerciantilor din Bucureti, platind o patents cel putin de clasa 3-a.
www.dacoromanica.ro
413
Directorul creditului funciar rural va face parte de drept din acest consiliu de verificare.
Art. 3. In ad5.stare de a se lue. inscriptia ipotecar& de care se vorbeete la
articolul urmator, aceste bilete vor fi garantate printr'o ipotecA legal& general& asupra tuturor proprietatilor imobile libere ale Statului In valoare cel
putin de 60.000.000 lei, ei care ipotec5. va rezulta din chiar faptul promulgarii
acestei legi.
Art. 4. Indat& dup& promulgarea legii de fath, consiliul de verificare vorbit
mai sus, In unire cu administratia domeniilor, va dress lista nominala de toate
proprieatile libere ale Statului pan& Ia concurenta de 60.000.000 lei, ei va face
s& se is inscriptia ipotecarA special& asupra fiecArei din aceste proprietati la
tribunalul situatiunii imobilului, pentru Intreaga sum& de 30.000.000.

Inscriptiunea se va lua de tribunalele respective dupa o simplA adres& a
consiliului de verificare subscrisa ei de administratia domeniilor.
Evaluarea fiec&rei proprietati se va face luandu-se de baz& mijlocia arenzii
pe cei din urm& zece ani i inmultita cu 15.
Padurile, In Intindere mai mare de una silt& pogoane nu vor intra In aceasth
estimatiune, ci vor rtunAne libere de ipotec5..
Art. 5. Atilt biletele ipotecare, cat gi toate actele ei procedurile ce va necesita emiterea lor, gi luarea inscriptiunilor vor fi scutite de taxe de timbre
sau altele.
Art. 6. Pe baza acestor ipoteci guvernul este autorizat ca, indat5. dup&
incheierea pacii, ei cel mai tarziu inteun an dela ace& data, s& contracteze un
imprumut, In tarA sau in strainatate, pan& la 30 milioane efectiv, cu conditiunile ce va putea g5s1 mai avantajoase, gi In limitele legii din... pentru imprumutul concesiei Ploeeti-Predeal.
Daca Ins tmprumutul acesta nu se va putea efectua, In termen de doi
ani dela incheierea pacii, atunci ministerul de finante va scoate imediat gi
treptat in vanzare imobilele ipotecate, astfel incAt in termen de eapte ani, cel
mult, dela promulgarea legii de fat5, biletele emise s& fie plAtite ?i retrase din
circulatiune.
Art. 7. Acest Imprumut va fi destinat exclusiv pentru plata acestor bilete

ipotecare, prin instituirea unei band nationale de scout qi circulatiune, cAreia numerarul realizat prin acest Imprumut va servl de stock metallic, gi asupra
careia va trece obligatiunea de a achite. a vista gi al part biletele ipotecare emise
In temeiul acestei legi.
Art. 8. In comecinta guvernul va fi dator sA elaboreze un proiect de lege
pentru infiintarea acestei bAnci pe care Y1 va supune Corpurilor Legiuitoare
Ia cea mai apropiat& sesiune.
In acest proiect se va regula totodata ei modul platii anuit &tit acestui

Imprumut de 30 milioane, repartizAndu-se Intro Stat ei banca de scout ei circulatiune, cAreia se va trece ei parte din veniturile afectate la amortizarea Imprumutului.
Art. 9. Biletele ipotecare can s'ar fi uzat prin circulatiune, se vor schimbh.
In altele noui purtand acelap numar, de dare consiliul de verificare, fArt nici
o plata. Atilt schimbarea cat Qi anularea biletelor uzate se va face cu paza aceloraei formalitati cerute de art. 2 pentru verificarea ei punerea for In circulatie.
Art. 10. Falsificatorii acestor bilete, cum ei toti aceia cart vor fi contribuit
www.dacoromanica.ro
414
C. I. BAICOIANU
la emiterea unei sume mai marl de bilete decat cele prevazute prin legea de
fata se vor pedepsl conform art. 112 pi urmatorii din codul penal.
Aceasta lege s'a votat de Adunarea deputatilor, In pedinta din 20 Mai

1877, pi s'a adoptat cu majoritate de 55 voturi contra 15, fiind pi doua abtineri.
Prepedinte, C. A. Rosetti
(L. S.) Secretar, M. Ghelmegeanu
Voci. Sa se citeasca pi opinia minoritatii comitetului delegatilor.

D-1 raportor Boerescu. Domnilor, eu cred ca e mai logic ca fiecare sa-pi
citeasca opinia ce pi-a formulat.
D-1 vice-pmedinte. D-1 D. Sturdza s pofteasca la tribuna.
AFedinta dela 31 Mai, 1877
(urmare)
Prepedintia D-lui vice-prepedinte Dimitrie Bratianu, asistat de D-nii secretari Camaraescu Nioolae i Leca George.
D-1 D. Sturdza. Citepte urmatoarea opiniune pi proiect de lege:

OP IN IUNE SEPARATA
Subscrisul, delegat al sectiunii a patra, nu m'am putut unl nici cu proiectul

de lege prezentat de guvern, nici cu acela primit de majoritatea comitetului
de delegati, cari in principiu sunt identice.
Putine legi s'au discutat de Corpurile Legiuitoare, care sa aiba insemnatatea
legii de fata. Ea poarta in sine schimbarea radical& a bazelor pe care se reazama
relatiunile economics in Statul Roman. Ea nu propune nimic mai putin, decat
de a trece din regimul tranzactlunilor cu moneta sunatoare in acela al tranzactiunilor cu hartie-moneta. Ea tinde a substitul in locul realitatii o pura, fictiune.
Pentru a discuta aceasta lege voiu 1)41 mai intaiu la examinarea situatiunii
financiare a tezaurului public, voiu cerceta In urma legea supusa deliberatiunilor
noastre, pi voiu propune In fine masurile ce mi s'au parut a fi cele mai eficace
pnntru a upura in momentul de fata dificulttLtile in care se afla tezaurul public.
I. Situatiunea financiara.
0 cerere de resurse de insemnatatea celei prezente trebuie IA fie precesb cand
se prezinta, Corpurilor Legiuitoare, de o relatiune cat se poate mai amanuntita a
situatiunii in care se aria tezaurul public.
Expunerea de motive a D-lui ministru de finante vorbepte In adevar de

datoria flotanta, constatata de D-1 Ion Strat: ins& nu trebuie uitat ca aceasta
lucrare a Post facuta sunt acum 16 luni, in Februarie 1876. La Inceputul gestiunii
financiare a anului 1876, situatiunea nu a putut fi data, decat Intr'un mod

succint pi aproximativ.
Astazi, cand numai o luny ne desparte de finele exercitiului bugetar al

anului 1876, este o necesitate, impustt chiar de dificultatile cele marl in care se
www.dacoromanica.ro
415
anti, finantele noastre, de a examine, starea tezaurului public astfel, cum ea ni se

prezinta In momentul de MI6.. Aceasta stare zace greu nu numai asupra Statului,
ci gi asupra tarii fntregi. Trebuie sa o cunoagtem pe deplin, pentru ca O. putem
afla remediile cele mai eficace, cele mai bune. Cand se cere dela Corpurile Legiuitoare un Imprumut fortat fi d. dobanda, purtand Inca In sine germenele unor
complicapuni inevitabile pentru viitorul finantelor noastre, nu putem O. nu

examinam situatiunea financiara In toata fntregirea ei, nu putem di ne multumim
cu cifre gi date aproximative.
Ar fi fost de dorit ca aceasta lucrare sa fie prezentata de guvern, purtadd

astfel sigiliul autoritatii gi a preciziunii oficiale. In lipsa unei asemenea lucrari,
am socotit ca, fnainte de a intra In examinarea legii prezente, mi se impune ca
o datorie inevitabila, de a-mi da socoteala de starea In care se anti asta.zi finantele
noastre.
D-1 ministru de finante actual a prezentat, la finele lunei Decembrie 1876,
situatiunea tezaurului public pentru ziva de 30 Septembrie acel an. Ea constata
o datorie flotanta de 35.321.742 lei 92 bani In urmatorul mod:
13.175.649 lei 38 bani deficitul la fnchiderea exercitiului 1875.
19.380.647 * 69
*
previlzut pentru exercitiul 1876, gi anume:
106.380.647 lei 69 bani Cheltueli acordate pt. 1876, adica:
D
95.641.085 lei 10 b. Cheltueli ordin.
10.063.989 * 95 u
Credite supliment., gi extrd.

675.572 * 64 * Credite repurtate asupra exercitiilor fnchise.
87.000.000 lei
bani Venituri reale.
2.765.445 lei 85 bani Creditele ramase de plats la 30 Septembrie 1876 din
exercitiile anilor 1872, 1873 gi 1874.

35.321.742 lei 92 bani Totalul deficitului formand datoria flotanta..
In 10 Februarie 1877, dupa ce s'au regulat conturile anului 1876, am rectificat
aceasta situatlune, fntr'un referat catre consiliul de minigtri, pe care astazi

fl pot completa prin o prevedere mai precisa a creditelor de anulat.
Deficitul se constata, de 37.210.392 lei 97 bani astfel:
13.175.649 lei 38 bani Deficitul exercitiului 1875.
24.034.743 * 59 *
1876 (vezi tabela alaturata), gi anume:
u
*
107.251.001 lei 80 bani Cheltuelile totale ale anului 1876:
95.555.097 lei 60 b. Cheltuelile bugetare
definitive.
10.832.283 * 57 a Creditele suplimentare gi extraord.
863.620 * 63 * Credite repurtate.
80.625.336 lei 22 bani Veniturile reale:
69.546.548 lei 13 b. Veniturl fnca.sate
Oa, la 31 Decembrie 1876.
www.dacoromanica.ro
416
C. I. BAICOIANU
11.078.788 lei 09 bani Venituri Incasate

In semestrul 1877 pe
contul anului 1876

(dupa, exemplul Incasarilor corespunzatoare din 1876).
26.625.665 lei 58 bani din care suma se scade
2.590.921 r 99 * creditele de anulat la finele exercitiului
Situatiunea tezaurului public a mai fort examinata de alti doi minigtri

de finante, In Noembrie 1875 gi In Februarie 1876. La acele date nu era Ins&
cu putinta a fixa, datoria flotanta cu preciziune, caci conturile definitive nu erau
Inca Incheiate.
In 5 Noembrie 1875 ministrul de finante stabilegte datoria flotanta pentru
finele anului 1876 la 25.484.084 lei 40 bani, gi anume: 10.000.000 lei, deficitul
anului 1875, gi
15.484.084 lei 40 bani deficitul anului 1876.
Deficitul anului 1875 s'a prevazut mai mic cu 3.175.649 lei 38 bani decat
realitatea, dupa, cum s'a constat In urma gi de D-I loan Strat gi de D-1 Ion Bratianu. Deficitul anului 1876 se constata In Noembrie 1875 de 15 % milioane, iar
In Decembrie 1876 de 19 % milioane. Aceasta este natural, fiindca In Noembrie
1875, cheltuelile se prevedeau a fi de 101.236.386 lei 80 bani, pe tend cheltuelile
efectuate se urea la 107.251.001 lei 80 bani, adica cu 6 milioane mai mult decat
acele prevederi ;
iar veniturile care se credeau, In Noembrie 1875, a fi de
94.236.884 lei 80 bani, nu vor ajunge a fi Incasate cleat pentru cifra' de 80.825.336
lei 22 bani, adica cu 13 4 milioane mai putin decat prevederile.
In Februarie 1876 D-1 Ioan Strat prevede la finele exercitiului 1876 o datorie
flotanta de 30.000.000 lei, pe care o lamuregte In urmatorul mod:
12.537.894 lei 46 bani, deficitul anului 1875, gi
17.462.105 * 54
*
1876, gi anume:
102.462.105 * 54
*
cheltuelile ordinare gi extraordinare,
85.000.000 *
*
veniturile.
La constatarea deficitului 1875 e un minus de 637.754 lei 92 bani, provenit
probabil dintr'o eroare de calcul sau din vreo omisiune oarecare. Deficitul
anului 1878 arata o diferenta de deficitul constatat In Decembrie 1878 de
9.163.560 lei 04 bani, fiindca In loc de 85.000.000 lei venituri s'au incasat
numai 80.625.336 lei 20 bani, adica cu 4.374.663 lei 78 bani mai putin cleat
prevederile D-lui Ioan Strat, gi fiindca In lot de 102.462.105 lei 54 bani s'au
cheltuit 107.251.001 lei 80 bani, adica. 4.788.896 lei 28 bani mai mult.
Din toate aceste rezulta ca datoria flotanta la finele exercitiului 1876 va fi
In cifra rotunda de 37.000.000 lei.
Nu trebuie Ins& uitat, ca Statul mai are Inca, o datorie neconsolidata,
aceea catre constructorul liniei ferate Ploegti-Predeal, de 11.000.000, gi
aceea provenind din deficitul anului curent 1877 care se va urea, la finele exercitiului, la suma de 12 milioane lei.
Se poate dar prevedea, chiar de astazi o datorie flotanta de 60 milioane lei
la finele anului 1877.
Concluziunile ce tragem Bunt urmatoarele:
www.dacoromanica.ro
417
1. Datoria flotanta a Statului este Indoit mai mare decat cifra de 30.000.000
de lei.
2. Ceeace apasa tezaurul public In momentul de fats $i-i face o pozitiune
peste masurii de grea este ca el se afla dinaintea unor cheltueli, care fntrec cu
mult veniturile de care dispune: caci cu 83 milioane venituri el trebuie Fsa face
fats la cheltueli de paste 150 milioane.
3. Suma datoriei flotante imediat exigibile este aceea cu care se fncheie

exercitiul anului trecut.
4. Punand pe Stat In posibilitate de a consolida, o parte considerabila a
acestei datorii, ti dam putinta de a rasufla.
II. Proiectul gwvernului $i proiectul majoritatii delegatilor
Difer de guvern $i de majoritatea delegatilor chiar din capul locului, din

punctul de plecare al acestei legi.
,
Guvernul $i majoritatea delegatilor constata existenta unei grele datorii
flotante $i propun, pentru a o platl, fnmultirea mijloacelor de schimb, whoa a
monetei.
Subscrisul vad pe Stat dinaintea aceleia$i grele datorii, dar cred ca desnodamantul natural $i simplu al acestei dificultati este de a cauta $i de a da guvernului mijloace pentru a platl aceasta, datorie acum deodatli In parte.
Un Stat f$i poate plat' datoriile sale, and nu are prisoase de venituri, In
trei moduri: sau prin noui impozite sau prin fmprumuturi sau prin
vanzarea averii In a careia posesiune se afla.
In Imprejurari dificile un guvern va fntrebuinta adesea tustrele aceste

mijloace.
Oricat vom alit& sA, sporim impozitele, nu vom putea izbutl a scoate dela
contribuabili Intr'un singur an 30.000.000 lei peste darile actuale. Aceasta ar fi
a sul (Wile dela cifra de 52.787.000 lei la aceea de 82.787.000 lei, adica cu 36
$i jumatate la suta. Cerinta, oricat de vie $i energica ar fi din partea Statului,
ea este o cerinta irealizabila. Statul nu poate face apel la capacitates impozabila
a cetatenilor peste o limit& oarecare. Impozitele trebuie a& se adreseze la venitul
contribuabililor, $i O. nu is atace capitalul lor. Incasarile veniturilor Statului
ne dovedesc, daca aceasta limits e atinsa sau nu. Ramasitele enorme $i constante
ale tezaurului public ne arata, ca contribuabilii sunt apasati de dar'. In 10 ani,
dela 1866 pane la 1875, aceste ramasite arata un maximum de 13,90 la Butt),
$i un minimum de 4 la suta. Din acesti 10 ani, 4 ani au ramasite de 5 la suta
$i 3 ani de 7 la suta. Anii 1876 $i 1877 Bunt departs de a ne arata o ameliorare
In aceasta, privinta.
Sporind oarecari din impozitele noastre d. e. licentele, fonciera, nu
ne putem astepta la un produs mai mare de 4 milioane. 0 repartitiune mai

dreapta a tuturor impozitelor, dela care multi astepta o sporire imediata a veniturilor Statului, nu se pbate face decat dupil un studiu matur roi amanuntit a
$ituatiunii economice a tarsi, $i nu poate avea, pentru un timp de cativa ani
alt efect, decal acela, ca contribuabilii sail plateasca catimea ditrilor astazi
existente cu mai mare fnlesnire, ca Statul s fncaseze veniturile sale cu ramagite
tot descrescande.
www.dacoromanica.ro
418
C. I. BAICOIANU
Sporirea db,rilor singura nu poate remedia situatiunea. Statul nu se poate

descarca indat& de datoria de 30 milioane decat printr'un Imprumut, bazat pe
vanzAri de proprietati, gi care va fi totodat& Inceputul regulamentarii pl&tii
intregei datorii flotante.
Acest imprumut < nu va pune capat grelei situatiuni * a tezaurului public,
dar ceeace este cu putint& In momentul de fat& se face situatiunea se ugureaza,
guvernul e pus In pozitiune de a prepara solutiunea problemei consolidarea
intregei datorii flotante ce se va alege la finele exercitiului 1877 pi echilibrul

bugetar real, gi In fine nu se incurc& prin o masura gregittt situatiunea noastrA,
e conomica.
E cu neputinta ca un Stat s&-gi plateasca datoriile sale inmultind mijloacele

de schimb.
Aceasta credintA se reazema de ideea, c& un guvern poate crew moneta
sau numerar dui:a vointa sa. AceastA idee e tot atat de eronata gi are aceeagi
baza, ca ideea, c& cineva ar putea s& creeze bogatie far& munc6., far& silinte,
numai cu simpla sa vointA.
Moneta,
gi cand se vorbegte de moneta totdeauna e vorba de moneta
de our gi de argint, formeaza o mica parte a bogatiei unei natiuni. Ea este
ins& o parte pretioasa a acelei bog&tii, fiindca servegte societatii ca instrument
de circulatiune.
Moneta a capatat acest caracter, prin care se distinge de celelalte bunuri
gi bogatii, prin trei Insugiri ce-i sunt proprii:
1. Aurul gi argintul, avand o valoare a for proprie, sunt o mall& curenta
gi au devenit me suratorul tuturor valorilor prin nigte calitAti speciale, din care
cele principale sunt urmatoarele: putina alterare gi pierdere ce sufera metalele

pretioase trecand din man& in mana,
o constant& mai mare gi o generalitate
mai Intim& a pretmlui acestor metale,
neconsumarea for prin intrebuintare,
putinta de a putea fi fasonate cu inlesnire gi de a capata un semn palpabil al

valorii lor.
2. Valoarea tuturor celorlalte marfuri putandu-se ugor cunoagte, reducand-o
la valoarea general& a metalelor pretioase, acestea au devenit mijlocitorul general
at schimbului marfurilor.
3. Metalele pretioase fiind masuratorul valorilor gi mijlocitorul general al
schimburilor, ele s'au fAcut prin moneta gi mijlocul legal de plata.
Nu e deci de ajuns a introduce inteo tar& bani multi, ci tara in care banii
se introduc trebuie sA, aibb, nevoie de dAngii. Orice marfa, care s'ar introduce cu o
profuziune exagerat& Intr'o tarn, s'ar infunda in bolte gi ar ramanea neintre-
buintatb.. 0 abundenta nemasurat& de moneta, care trece peste trebuintele

circulatiunii, se egalizeaza in scurt timp, caci moneta are Inc& pi aceast& particularitate, c& se strecoara ugor dintr'o tar& in alta, gi iese de acolo undo nu este
intrebuintata pentru a se duce dincolo unde o mai cautata.
Agadar fiecare tar& inteun moment cert are atata moneta, cat& Ii este
necesara pentru circulatiune: caci ceeace produce cererea de moneta sunt tranzactiunile. Cu inmultirea sau scaderea acestora cregte sau scade moneta sau
numerarul.
Cand comertul se mAregte, productiunea cregte. Cu cregterea productiunii
se inmultesc tranzactiunile, iar rezultatul mergerii ascendente a acestora este
www.dacoromanica.ro
419
cregterea capitalului gi a bogatiei nationale. Tranzactiuni din ce in ce mai multiple Ina au nevoie gi de o multime mai mare de numerar.
In tari, In care tranzactiunile iau un avant mare, In care creditul public gi
acel particular sunt bine gi solid stabilite, moneta vine dela sine in mai mare
cantitate, gi din cauza tranzactiunilor, gi din cauza soliditatii creditului. Creditul
atrage moneta, precum lipsa de credit o face de fuge ; gi, precum nu am fi In stare
sa o respingem cand ea este atrasa, asemenea nu vom fi In stare a o atrage cand
discreditul o va alunga dela noi.
In tari cu tranzactiuni gi cu credit foarte desvoltat, in tari cu industrie solid
stabilita, s'a simtit necesitatea de a face tranzactiunile mai ugoare, mai comode.
Aceasta a dat nagtere surogatelor, loctiitorilor monetei, care sunt multe gi diferite
cecurile, warranturile, biletele de band), gi institurile de Clearinghouse.
In Clearinghouse din Londra se fac In fiecare an daraveri can Intrec cifra
de peste 125 milioane livre sterline mai Ms interventiunea monetei sau biletelor de bancii, numai prin simple compensatiuni de conturi Intro comercianti.
E ins& o eroare a-gi Inchipul cineva ca aceste surogate a monetei sau exten-
siunea creditului tind a Imputina, stocul metalic al unei taxi; din contra ele
cauzeaza, o sporire, caci singurul taram solid al circulatdunii aunt metalele pretioase, moneta.
0 autoritate necontestata in aceasta materie, Thiers, vorbegte despre lipsa
gi afluenta monetei, in limbajul sau clar gi incisiv, astfel:
a Adevarata cauza
a lipsei de numerar este lipsa de confienta. Moneta devine aparenta prin circulatiune. Cand increderea e peste tot locul, activitatea schimburilor devine foarte
mare, numerarul umbla cu iuteala, se arata peste tot locul gi oricine fl credo
mai numeros, fiindca el servegte la mai multe afaceri. Dar cand turburari politico
raspandesc Ingrijiri, capitalurile ged pe loc gi lancezesc, far numerarul umbla
Incet, cel mai des el se ascunde, gi atunci se acuza cu nedrept absenta sa s.
Biletele de banca, ca gi celelalte surogate ale monetei, sunt de nevoie in
tarile cu tranzactiuni pline de activitate, ?ma ele sunt departe de a face inutila
moneta metalica, sau chiar de a o Imputina, din contra o inmultesc. Cauza este,
precum ne spune Wolowski, o alts autoritate in aceasta materie, a ca
metalele pretioase vor ramanea totdeauna baza adevarata pe care se reazama
economia natiunilor . Dead vedem producandu-se un fenomen natural, care
dealtminteri ar fi straniu: ca toate Statele, In care hartia-moneta este preponderenta, cauta a revenl la valuta de metal, gi ca toate bancile tind din ce In
ce mai mult a marl stocul for metalic, pentru a ajunge a acoperl cu metal
intreaga for emisiune de bilete de banca.
Oricine urmaregte cu atentiune istoria financiara, a Austriei, a I taliei gi a
Statelor-Unite gtie ce silinte fac aceste State pentru a iegl din gregala imensa
facuta, prin adoptarea valutei de hartie. Oricine studiazil, cu atentiune mersul
bancilor celor mari a Frantei gi a Angliei We ca biletele for de banca, sunt aproape
acoperite cu metalul pretios care sta Inchis in pivnitele lor.
Daca, astazi simtim o stramtorare mare in afacerile noastre, cauza este

suprimarea a orice daraveri. Cum "sa nu ne simtim stramtorati, cand granele
noastre sunt in patule gi nu se pot vinde? Cum el, nu ne sim tim stramtorati, cand
neputand preciza timpul In care tranzactiunile vor putee, reincepe, creditul

nostru este ada,nc zdruncinat gi lovit? Cum sa nu se agraveze aceasta situatiune
prin pozitiunea dificila, in care se afla tezaurul public, onerat printr'o datorie
www.dacoromanica.ro
420
C. I. BlacoiANU
flotanta, imensb despre a carei creetere ulterioara sau disparitdune nimeni nu

are astazi o ideie precisk
Dace e vorba de lips de numerar, vom spune ca aceasta nu poate reveni
decat cu restabilirea creditului nostru, zguduit In toate temeliile lui. Strainatatea
ne trimetea numerar pe acest credit, care avea o haat, ce astazi nu mai exist&
productiunea ei tranzactiunile : cu retragerea acelui credit, numerarul nu mai
are de unde vent.
Raul de care ne plangem, nu se poate dar Inlatura prin hartia-moneta, fie
ea create sub denumirea de bilete ipotecare sau de scrisuri de Stat, care denumire
ar avea de scop a ascunde esenta lucrului: caci nu prin creatiune de numerar se
poate Inlocul productiunea Si tranzactiunile, mai putin Inca prin creatiunea

unei fictiuni de numerar.
Biletele de banca, lei bazeaza, creditul for pe o cantitate certa de metal
pretios existent, ei ele se primes de public cu atat mai multa sau mai putina
pierdere, cu cat stockul metalic al bancii e mai mult sau mai putin apropiat
de catimea biletelor emise. Unde se tie di biletele de band], se pot converts la
orice moment ei fare, contestatiune In moneta sunatoare, acolo ele au cursul
monetei de metal fare, nici o contestatiune din partea nimanui, caci fiecare
simte ca, acest loctiitor al monetei nu e numai o fictiune, ci poate devenl la minut
o realitate. Cu cat fnsa stocul metalic e mai mic sau mai Indoelnic, cu atata
ei cursul biletelor de band), e mai jos.
Acest rol important al monetei-metalice rasare fntr'un mod Inca mai clar,
cand vedem ca, tranzactiunile grandioase din Clearinghouse din Londra, care
aunt cea mai Ina It& expresiune a tranzactiunilor de credit, nu s'ar putea, face.
numai cu cantitatea monetei-metalice care exists, In Anglia In timpurile cand
aceasta, institutiune nu era Inca, stabilita.
Ceeace trebuie di ne Intiparim bine In mintea noastra este ca. circulatiunea
fiduciara, contribuie ei ea la multiplicarea traniactiunilor ei la marirea produc-
tiunii, and toate se MIA aeezate pe un taram solid: dar chiar atunci nevoia
numerarului metalic devine mai mare ei acesta nu se refuza a vent cu Indestulare
acolo, unde el Mitt siguranta ei Intrebuintare.
Baca creditul biletelor de bane& atarna de metalul pretios existent, caruia
el corespunde, ce credit se poate acorda hartiei-monete, care nu are nici un fel
de baza metalick ei care, cu toate acestea, are pretentiunea de a Inlocul moneta?
Acl zace eroarea capitala, a proiectelor de lege a guvernului V.i a majoritatii

c om itetului delegatilor.
0 moneta, de aur ei de argint are valoarea marfii de aur ei de argint din care
ea este compusa.
'Indata, ce aliajul strict necesar pentru o buns, fabricatiune a monetei este
alterat, valoarea sau pretul monetei scade ei el, oricate mijloace ar Intrebuinta
un Stat pentru a-i sustine o valoare mai mare. Moneta cea marunta de argint,
care e batuta dintr'un argint mai inferior, ei moneta de nikel, de arama sau do
bronz, care tus-patru nu posed& valoarea ce li se atribuie, nu pot circula decat
In cantitati foarte restranse ale maruntelor tranzactiuni, mai mult ca jetoane
a valorii ce ele reprezinta.
Fiecare din not poate said Inchipuiasca ueor ce perturbatiune ar suferl
Intreaga societate, cand nu ar exists In circulatiune decat aceste jetoane, cand
www.dacoromanica.ro
421
toate tranzactiunile comerciaje ar trebul se fie facute cu nipte semne, care nu au

decat o valoare fictivb,.
Hartia-moneta Ins& este un co cu mult mai rau decttt monetele alterate,
fiinda ea este ca o otravii, care pe netiute seaca corpul social de toate puterea
lui. Ea este, dupa, Courcelles-Seneuil, ultimul termen al alteratiunii monetelor
pi un abuz de credit.
Biletele ipotecare ale guvernului, scrisurile de Stat ale majoritatli delegatilor sunt hartie-moneta, pentruca ele port In sine caracterul acesteia. Ele au
pretentiunea de a fi moneta, pe and nu au nici o valoare intrinseca, pe cand nu
se pot preschimba a vista In moneta-metalia, pe and cu toate aceste ele nu pot
fi refuzate in plati.
Turgot insa a zis de mult: a, nu se poate lui3 ca masura comuna a valorilor,
decat aceea ce are o valoare.

Siguranta ce amandourt proiectele se silos a da acestei hartii-monete prin
ipotectt pe proprietatile Statului ipotecate, Inca e o siguranta iluzorie. Aceasta
siguranta s'a dat gi asignatelor, cum se numitt hartia-moneta din 1790. Orice
ipoteca, pentru ca se. alba caracterul unei adevarate ipoteci, a unui gaj In tot
cazul executabil, trebuie sa fie bilateral constituita: ipoteca constituita numai
de Stat, fie pi In mod special pentru fiecare proprietate In parte, nu poate fi
reclamatb, In mod practic de un detentor de bilete ipotecare, de scrisuri de Stat,
asignate sau de hartie-moneta. Cum va exercita un detentor de un bilet de 100
sau 500 lei actiunea sa In contra Statului? Ce proprietate va putea el ataca qi
In ce timp, caci prin lege nu i se constituie un drept cert de a scoate mopia fn
vanzare? Nu se va oprl el dinaintea speselor de proces ce va necesita o actiune
de asemenea nature? Cum va putea el execute. pe Stat, care e o persoana moral&
puternica, pi care impune sfiala? Ipoteca ce i se fora e dar numai o fictiune ti
nu o realitate.
Cum va putea fns sa serveasa aceasta hartie-moneta, ca numerar, and
siguranta cea mai mare ce i se da, e o iluziune?
Nefiind ea bazata pe convertibilitatea ei in moneta metalica., ci numai

pe vanzari ipotetice de proprietati ale Statului, pe vanzari ce se vor face dupe
vointa Qi chibzuinta guvernului pi a comitetului de priveghere, hartia-moneta,
sub orice denumire, nu poate avea valoarea aceea imediata, care este una din
1nsupirile principale ale monetei metalice.
Se mai adauga Ins& la not o alta, cauza de discredit. Datoria Statului fiind
mai mare decat 30 milioane, proprietatile Statului ce se ter& ca ipoteca valorand
60 milioane, e foarte probabil, e chiar cert, c& Statul va cauta s& plateasca restul
datoriei sau deprecierea ce va suferlIntaia emisiune a hartiei-monete prin facerea
unei a doua emisiune, areia fi va da ea siguranta tot aces ipoteca, iluzorie a

1ntaiei emisiuni efectuate numai pe jumatate a valorii ipotecilor. Presimtirea
Ins& a unei a doua emisiuni de hartie-moneta nu poate se. aiba dealt un efect
dezastruos asupra fntaiei emisiuni trisas.
Pe ce se fondeaza dar aceste bilete ipotecare sau scrisuri de Stat, de nu pe
Insup discreditul Statului? $i cum pot ele se. pretinda c& vor circultt in locul
monetei metalice, and ele nu au alt.& baza cleat datoriile Statului?
Se zice fnsa ca prin emisiunea acestei hartii-monete 4 se vor upura cheltuelile Statului de plata unei anuitati de mai multe milioane Mid se face
Ins& aceasta a,sertiune, se uita cu desavarpire cat va pierde Statul cu scazamantul
www.dacoromanica.ro
422
C. I. BAICOIANIJ
ce aceste hartii vor avea necesarmente $i naturalmente. Nu e posibil s& -$i Inchipuiasca cineva, ca efecte Mat nici o siguranta $i far& nici o dobanda a& stew al
pari, pe tend efectele cele mai sigure ale pietii noastre stau sub pari $i anume:
70, funciarele 7 la suta 69. Nu
72, domeniale 8 la sut&
ruralele 10 la But&
e posibil s&-$i inchipuiasca cineva, c& hartia-moneta a noastr& s& alb& un curs
mai ridicat decat hartia-moneta. ruseasc& (60 la suta), italian& (72 la suta) sau
austriaca (75 la suta). 0 pierdere Ins& a valorii ei numai de 30 la slit& este pentru
un capital de 30.000.000 lei o dobanda anual& de lei 9.000.000. Dac& dar Statul
nu va platl prin buget anuitatea de 3.000.000, el va plat! lntr'un mod direct

$i indirect o doband& de 9.000.000 lei, cu aceast& deteriorare a situatiunii, c&
aceast& dobanda e expus& cu scaderea cursului hartiei-monete la o cre$tere cora,
nedubioasa.. Cand hartia noastra va sta cu curs de 60, dobanda va fi de 12.000.000
lei pe an.
Operatiunea ce ni se propune nu este dar, nici mai mult nici mai putin,
deal urmatoarea: Statul sa -$i plateasca datoriile sale Cu polite far& dobanzi
$i far& rambursare sigura $i fixa, cu polite care nu pot sa alb& valoarea datoriei
ce Statul contracteaza vis-a-vis de public, cu polite expuse unei sporiri inevitabile,
cu polite care se fondeaz& pe un credit zdruncinat. Aceasta operatiune e o adevarat& spoliatdune, un act imoral al Statului.
In proiectul guvernului spoliatiunea e general& pentru toti locuitorii tarii ;
In proiectul majoritkii delegatilor spoliatiunea e decretata numai In favoarea
cetatenilor can au daraveri cu Statul.
Aceasta operatiune, bazat& pe o iluziune $i pe principii gre$ite, nu poate
fi nici de un folos real pentru Stat In Imprejurarile grele In care el se aflk Cursul
fortat ce majoritatea delegatilor evit& la Inceput pentru a nu sport& lumea, se va
impure ca o consecint& neinlaturabil& a caracterului de hartie-moneta ce au
scrisurile de Stat.
Nu e un barbat al $tiintei sau al practicei, care sa yin& astazi a& apere o
masura condamnat& din toate punctele de vedere. Nu e astazi un Stat, care s&
fi facut aceasta gre$alit economic& $i care O. nu se resimta de pagubele enorme
ce ea a cauzat avutiei rationale, care sa nu -$i dea cele mai mari snit() pentru
a se reInturna la circulatiunea metalic&
Renumitul economist englez John Stuart Mill zice, In opul sau monumental,
urmatoarele cuvinte despre hartia-moneta: a Se ivesc din timp In timp

planuri, pentru a vindeca toate boalele economice ale societkii prin emisiune
de 'Artie neconvertibilk Aceste planuri sunt atragatoare. Ar fi atilt de frumos,
a putea plati datoria publick a aye& cu ce multuml cheltuelile Statului $i Infine
a face averea tuturora, necerandu-se alt nimic pentru aceasta, decat a CLAN
cateva litere pe ni$te bucki de h&rtie. Piatra filozofala nu ar putea da mai
admirabile rezultate u. Am putea adauga, ca aceasta ar fi a gas! solutiunea, In
van ca.utata de secoli a cadraturii cercului.
Voiu mai cite, act ceeace a zis Talleyrand $i Thiers despre aceasta inventiune
diabolic& a erorilor omene$ti.
Talleyrand, In memorabilul sau discurs din 1790 In co ntra asignatelor,

zice: 4 Cu argint nimeni niciodat& nu va avea nevoie de asignate, pe tend cu
asignate nu poti sa scapi de necesitatea de a avea argint. Niciodata. o 'Artie

national& oarecare nu va circula pe un curs egal cu acel al metalelor ; cad semnul
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE PARLAMENTARE LA. LE GEA. BILETELOR IPOTECARE DIN 1877
423
suplimentar al intaiului semn reprezentativ al bogatiei nu va avea nici odinioar&

valoarea exacta a modelului Baal. Titlul constata o trebuinta, vi trebuinta poartA
In sine vi mprejurul situ temerea vi lipsa de Incredere. HArtia-moneta, oricAt
s& fie de sigur& vi de solida, este o abstractiune a monetei metalice: ea este dar
numai semnul liber sau fortat, nu al bogAtiei, ci unicamente al creditului.
' Dar cand creditul e zdruncinat vi slab, ce semn reprezint& hartia-moneta?
Iar Thiers, cand ne relateaza dezastrele aduse In Franta de asignate, conchide astfel:
4 HArtia-moneta, oricAt de signet ar fi ea, nu e ca moneta metalick o realitate, o actualitate fizica. Numerarul metalic poarta cu dAnsul propria lui valoare;
hartia-moneta, din contra, exige o operatiune, o cumparare de movie, o realizare.
Ea trebuie deci sA stea In curs sub numerar, iar numerarul se ascunde, pan&
ce dispare cu totul, Indata ce el este cotat mai sus decal hArtia-moneta, fiindc&
nimeni nu vreA sA de& moneta In contra hartiei. Daca pe lang% aceste se mai
ivesc vi dezordine au alte cauze de nesigurantk Increderea dispare de tot:

atunci Ins valoarea nominal& a hartiei e conservatk dar valoarea ei real& nu
mai existk Acel ce d& moneta conventional& furA pe acel care o primeste vi
aceasta da nastere unei mari crize economice .
Hartia-moneta nereprezentand nici o valoare, avand de bazA dificultatile
financiare In care Statul se aflb poart& in sine aceste semne de neincredere prin
decretarea cursului fortat al ei. Daca hartia-moneta ar avea In adevar valoarea
monetei metalice, toti ar primi-o far% greutate in locul ei. Pentructi Statul simte
!ma ca ea nu are vi nu poate aver, valoarea monetei metalice, deaceea el decreteaza cursul fortat. E cu totul indiferent, ca acel curs fortat sA fie numai partial
sau total. Cursul fortat decretat numai In relatiunile Statului, va devenl In curand
curs fortat vi In relatiunile particularilor. Statul deci chiar dela Inceput a cotat
hartia-moneta sub valoarea monetei metalice. Ce face Ins& Statul prin o asemenea
masurk de a nu demonetize moneta tArii? Ruinatoare masura pentru viitorul

economic al tarn !
SA nu uitam sentinta mesterului In finante Thiers: Nimic In lume nu e
mai imposibil de a restabill, deal reputatiunea monetei .
Odata Increderea vi creditul pierdut, nimic nu le poate restabill, mAsurile
cele mai extreme sunt zadarnice.
In Franta s'au Mout Incercari de a impune prin ghilotinA: cursul fortat,
vanzarea mitrfurilor celor mai necesare traiului omenesc pe un pret fixat de un
tarif legislativ. Toate au lost zadarnice ; perturbatiunea vi dezordinea au mers
crescAnd.Raul facut societatii prin o asemenea masura e incalculabil vi foarte
greu de reparat. Pierderile sunt imense, suferintele sunt nedescriptibile, vi trebue
o pozitiune exceptional& sub toate raporturile, ca a& disparA rrasura, care este
rezultatul aplicatiunii unei erori economice atilt de mari.
SA nu ni se aducA ca comparatiune acele hartii din Anglia, din Franta, vi
din unele state ale Germaniei, care servesc ca anticipatiuni a unor venituri
bugetare, durabile vi sistematizate, a acelor hartii numite In Germania Staatscassenscheine sau cassencheine. Acestea sunt niste efecte, destinate. a usurA
daraverile Statului pAnA la Incasarea veniturilor sale, nu poarta dobAnd& vi se
primesc drept numerar la toate cassele Statului. Publicul le di toata confienta
ce acordit monetei metalice, vi aceasta far& ca cursul fortat sit fie decretat. Pe ce
se bazeaza Ins& Incredrea publicului? Sau pe o intrare prompta, exact& vi certit
27
www.dacoromanica.ro
424
C. I. B.A.IC0IANU
a veniturilor Statului, ca In Anglia si Franta, sau pe un stoc metalic de eel

putin jumatate a sumei emise, ca In Statele Germaniei; lasand a zice cs suma
emisiunii acelor hartii de stat e foarte limitatil, $i restransa. Ele s'ar putee, cornpara. cu bonurile noastre de tezaur, tend legea instituirii for ar fi strict si cu
severitate aplicata.
Inainte de a expune solutiunea cea mai eficace pentru a usury starea prezenta, ma voiu fncerca a enumara cateva din efectele dezastroase ce va produce
introducerea hartiet-monete In Cara.
Efectele vor fi aceleasi, data se va adopt& proiectul guvernului sau acela al
majoritatii delegatilor. Aceleasi principii vor produce aceleasi rezultate.
Fiind destinata, a acoperi deficitul bugetar, hartia-monetil Inmulteste pasivul
Statului fara, a marl Intr'un mod corespunzator si activul lui. Aceasta este si
cauza ca nu este Stat, care sa fi recurs la hartie-moneta, si care sa, fi putut Impiedica deprecierea ei, Inmultirea ei. Trebuie forte productive enorme, o situatiune comerciala dominants si o industrie bine fondata, pentru a Impiedica
finalmente emisiuni persistente $i o demonetizare certa.
Prin hartia-moneta deficitul acut al tezaurului public se transforms

Intr'un deficit cronic, de care Statul nu mai poate scaptt si care are tendinta
de a merge tot crescand. Cauza este simpla. Impozitele raman aceleasi, de vreme
ce ele se platesc In hartie-moneta; iar cheltuelile Statului se maresc, de vreme
ce Statul e silit sa, cumpere tot materialul sau, nu cu pretul ce el valor& ()data
In moneta metalica, ci cu adaugirea Inca a cursului ce exist& Intro aceasta si

hartia-moneta. Cu modul acesta cheltuelile Statului crest pe fiecare an cu seaderea tartlet, si ce e mai rau, cursul nefiind stabil, bugetul Statului capata o
nestabilitate, care Se soldeaza, finalmente prin deficite crescande.
Aceasta educe o perturbatiune generals nu numai In finantele Statului,
ci prin acestea In fntreaga gospodarie a tarii.
Masuratorul real al valorilor moneta metalica fiind Inlocuit prin un
masurator de o valoare fictive, pretul makurilor Incepe a se schimba. El create
eel putin In proportiunea diferentei dintre cursul monetei $i acel al hartiei,
dar =east& crestere, nemai existand o busola real& a valorilor, devine inegala,
disproportionate, cu fluctuatiuni neregtilate, si aceasta aduce finalmente o
perturbatiune general& In tranzactiuni, In comert.
Repartizarea pierderilor ce se aural' de societate este foarte inegala. Acel
ce sufere mai Int&iu $i mai mult este impiegatul Statului, care cu aceeasi catime
de salar numai poate face fata la cheltuelilor necesitate de traiul sau zilnic, cad
toate s'au scumpit In proportiunea deprecierii hartiei. Clasele de jos aunt atinse
si ele mai tare dec &t clasele superioare ale societatii, si ele pot fi conduse spre o
saracie completa; caci ele nu au la Indemana nici un mijloc de a scapa, macar
In parte de efectele funeste, produse prin noul agent de schimb, lipsit de o valoare realli.
Hartia-moneta, nefiind prima& In strainatate drept numerar sunator, eau

nefiind primita decat cu marl pierderi, ea ds loc la trei neajunsuri mart:
1. Tranzactiunile trebuind a fi facute din ce In ce mai mult In numerar, din
cauza lipsei de credit, ne vom MIA dinaintea unei trebuints de moneta metalica
mai mare decat In trecut.
2. Creditele din strainatate Ins& fiind suprimate, afacerile, tranzactiunile se
www.dacoromanica.ro
425
vor Imputina din ce In ce mai mult, $i cu dansele se va Imputina $i numerarul

metalic existent In tars.
3. Numerarul devenind astfel tot mai rar, creditele restrangandu-se din
ce In ce mai mult, pretul monetei se va sul continuu, pe cand acel al hartiei va
scadea continuu, cad nimeni nu va cauta hartie $i toti vor alerga dupa metal.
In mijlocul acestei perturbatiuni, produsa de incertitudinea valorii mijlocitorului general al schimburilor, pretul marfurilor cre$te. Aceasta cre$tere reprezinta nu numai deosebirea ce naturalmente se stabileste Intre cursul hartiei
$i cursul metalului, ci afara de aceasta $i o prima, ce Isi insu$e$te vanzatorul
pentru deprecieri $i mai marl in viitor. Aceasta prima putand Insa varia dupa
diferite constelatiuni ale momentului, cursul hartiei capita o fluctuatiune, care
$i ea devine o noun sorginte de depreciatiune.
Scumpetea crescanda, a tuturor marfurilor, atat a alimentelor de subzistenta
cat $i a fabricatelor, reduce venitul fiecarui cetacean. Un venit cert de 10.000
lei, care era suficient In Imprejurari date sub regimul valutei metalice, devine
insuficient sub acela al valutei de hartie, caci nu mai poate cineva cumpara
cu acela$ numerar acela lucru.
Scumpetea marfurilor produs& prin scaderea cursului hartiei are o influents
asupra importului, care capita $1 el o tendints ascendent& de a se mic$ora. Un
import mai restrans Insa fmputineaza exportul: Imputinarea exportului mic$oreaza la randul ei productiunea Orli. Iar productiunea descrescanda duce cu
siguranta la saracie $i la mizerie, mai ales In State mici, fart nici o industrie,
care importeaza toate manufacturile din strainatate $i unde creditul e atat de
stump, productiunea descrescand& Ins& Impiedica fundarea industriilor.
Hartia-moneta, prin natura ei neconvertibila, se consum& de dare Stat In
cheltuelile sale neproductive $i produce un efect contrariu aceluia al biletelor
de bane& bazate pe un metal existent In pivnitele bancii $i pe polite de fntaia
ordine cu o circulatiune de maximum 45 zile, $i care bilete se Intrebuinteaza In
mod productiv. Deaceea, in timpuri grele, bancile pot cu usurinta sail fngreuie
emisiunea biletelor de banca; pe and Statul e condus In asemenea fmprejurari
sa sporeasca mijlocul, care-i da, putinta de a cheltul fara socoteala $i fart prevedere. Ceeace face Statul atunci sunt actele unui om disperat.
Prin cursul fortat toate aceste inconveniente devin mai marl. Statul, vroind
a impune fictiunea monetei In locul monetei 1nsa$, $i a-i da o valoare pe care ea
nu o poate Ewa niciodata, rezultatul cert este, moneta metalica va ie$1 din tar&
In cantitati tot mai marl pana In completa ei disparitiune. Astfel se va fi produs
o lips& tot crescanda de numerar, pe and emisiunea hartiei se Meuse tocmai
pentru a-1 sport. Disparitiunea Ins& a monetei metalice va produce o noun
depreciere a hartiei. Proiectul majoritatii delegatilor conduce $i el directamente
la cursul fortat.
Mic$orandu-se valoarea hartiei, catimea emisa, nu mai reprezinta valoarea
ce i se propunea ca trebuie sit alba, metalul disparand din ce In ce mai mult,
pe and guvernul se gase$te In necesitatea de a face fats cheltuelilor sale: o
nou& emisiune de hartii devine inevitabila $i fiecare emisiune noun, producand
o noua scadere, o noua pierdere, forteaza, alto emisiuni ulterioare. Statul se Olt
In fine dinaintea unei multimi tot cresctnde de hartie care nu valoreaza mai mult
dectt moneta metalica de care era nevoie $i care exista In tart fnainte de a se
avet recurs la acest mijloc disperat. Voiu ilustrt aceasta printr'un exemplu
www.dacoromanica.ro
27
C. I. BAICOIANU
426
practic, pentru a dovedi, ca emisiunile de hartie-moneta, nu au limita. Sgs admitem

ca Intaia emisiune de 1000 va fi facuta de Stat drept 1000. Din toate Imprejurarile
mai sus expuse stabilindu-se un curs scazut al hartiei, curand 1000 nu vor valora
mai mult decat 500: atunci se va simtl nevoia unei a doua emisiuni, 51 fiindca
pentru a avea 500 trebuie ail dee, Statul 1000, emisiunea va fi de 1000. Vor
circula dar hartii de 2000, care vor valora numai 1000. Aceasta noun emisiune
agravand situatiunea, nu va trece mult timp 5i aceste 2000 nu vor mai valor&
ele la r&ndul for cleat iara5 500, $i atunci Statul va fi nevoit sa emit& 2000
pentru a avea, 500, 5i astfel pentru valoarea de 1000 vor circula hartii de 4000.
Aceasta, prevedere devine o certitudine 5i mai mare, and Statul se afla
In fncurcaturi marl financiare, cari exerciteaza 5i ele efectul for depreciator
asupra hartiei-monete, $i produc necesitatea unei fnmultiri al ei. Anuitatile
datorite de Statul Roman, In strainatate reprezinta In buget suma de 31.892.885
lei 03 bani 51 e compusa din:
2.112.510 lei 96 bani
3.137.898
2.280.000
1.443.274
452.425
18.609.750
3.857.024
30
Stern
Oppenheim
Renta
Podurile de for
Ca lea ferata Ia5i-Ungheni
84
a Act.
Ia5i-Itcani
In fiecare trimestru Statul are deci nevoie de aproape 8 milioane In moneta

de aur. Veniturile trimestriale ale Statului se urea. aproape la suma de 21 milioane. Daca Statul In Intaiul trimestru al emisiunii hartiei-monete va Incas&
numai 8 milioane din veniturile sale In hartie, el va avea, cu ce sa, plateasca, In
moneta sunatoare anuitatea In strainatate. In al doilea trimestru el va Incas&
desigur 16 milioane In hartie ; atunci va avea numai 5 milioane numerar 5i va
trebul sit cumpere cu hartie 3 milioane de metal. Statul va fi nevoit 0, dea, el
singur un curs hartiei sale, sa o deprecieze din valoarea cu care a vrut sa o impuie
publicului dinauntrul Orli. ()data impulsiunea data, nefncrederea stabilita,

deprecierea va merge crescand, mai ales dam& In semestrul al treilea Statul va
Incas& cea mai mare parte a veniturilor sale In hartie $i va trebui sa. cumpere
Intreaga sums de 8 milioane de metal. Astfel 5i din aceasta cauza o noun emisiune se poate prevedea cu certitudine. In Franta s'au emis la 1790 asignate de
400 milioane, la 1796 multimea for era de 45 3' miliarde. Cursul unui Louid'or
de 24 franci s'a suit treptat p&na la 17.925 franci. Fluctuatiunea a fost 8.01 de
mare, fncat In 1795 Louid'orul valora In Martie 200 franci hartie, In Iunie 800
gi In Octomvrie 2000. In asemenea imprejurari o cea5ca de cafea i o livra de
unt ajunsese a valor& nate 500 lei.
La not emisiunile succesive vor fi cu Mat mai inevitabile, cu cat creditul
Statului va sciidea, prin aceasta operatiune, Caci pe ce se reazema creditul Statului de nu pe sorgintele crescande ale bogatiei nationals, 5i pe executarea con5tiincioasii a obligatiunilor contractate? Ce va deveni acest credit, tend vom
da prin hartia-moneta o lovitura de moarte productiunii noastre agricole, 51
tend Statul nu-51 va putea Indeplini cleat cu mart dificultati 5i sacrificii obligatiunile catre creditorii sai?
www.dacoromanica.ro
427
Fundatiunea hartiei-monete pe datoria, ce are Statul de a o priml In numerar

In plata de impozite, nu poate sa-i de& o valoare, pe care ea nu o are din capul
locului.
Singurul efect ce ea va produce este, ca Statul nu va Incasa In numerar

decal acele venituri, ale carora plate In moneta metalica e dinadins stipulate.
Fundatiunea in loc de siguranta, devine o arm& ce se Intoarce In contra Statului
Proiectul majoritatii delegatilor mai adauga la relele enumerate mai sus,
:i}i care Ii sunt comune cu proiectul guvernului, un alt rau de un ordin moral,
dar care are o influent& dezastruoasa si asupra starii economice a unui popor.
Dace chiar hartia-moneta prin mersul ascendent al pretului metalului si prin
mersul descendent al pretului hartiei, introduce nilte mijloace factice de speculatiune agiotagiul
acest rau e merit prin prima ce se da scrisurilor de
Stat la rambursarea lor. In loc sa se puie cetatenii la munch, ei Isi Intorc privirile spre jocul agiului, vi se deprind a crede ca avutia si bun& starea depind do
noroc tili de Intamplare, iar nu de munch.
Incat prive0e partea practica, a proiectelor guvernului si a majoritatii
delegatilor nu pot mai bine sii arat ineficacitatea lor ca mijloace financiare, decat
citand ceeace zice Courcelle Seneuil In privirea acestui obiect: a Hartia-moneta
da guvernelor moderne uurinta de a-si procure pe acute resurse financiare,

pe cari ale ,Si Is faceau alt& dath prin alteratiuni succesive a monetei metalice.
Hartia-moneta produce deci aceleasi efecte ca i moneta alterata. Ea este ca
moneta obsidionalk ce se emite de comandantul unei fortarete asediate i care
e lipsita de once mijloace u. Nu cred c& Statul Roman a& fie ajuns la acest grad
de desperare ri de neputinta. Expedientele ce se propun si care poate se reu-
seasca momentan, va afunda pe Stat nu peste mult timp In greutati cu mult

mai marl, cu mult mai Incurcate.
III. Proiectul subscrisului
Biletele ipotecare ale guvernului sau scrisurilor do Stat ale majoritatii comitetului delegatilor poarta In sine toate caracterele hartiei-monete adica
pretentiunea de a fi moneta legala, neconvertibilitatea, cursul fortat, lipsa de
dobandk si o sigurant,a, eventual& nesigura.
Practica hartiei-monete, dovede?te CA, catastrofele financiare i economice
aunt rezultatul inevitabil at adoptarii ei.

Aceasta ideie a trebuit deci abandonata cu desavarsire, si m'am pus pe
taramul practic al faptelor, luate In toata simplicitatea lor.
Guvernul are o Insemnat& datoria flotante. Ea apasa foarte mult asupra
operatiunilor tezaurului public. Trebuie sa, usuram pozitiunea aceasta dificilk
Nu e alt mijloc de a ajunge la scopul ce ne propunem, decat consolidarea macar
In parte a datoriei flotante.
Aceasta consolidare nu se poate efectua altfel, cleat printr'un Imprumut
intern, care nu impune un sacrificiu nici Statului, nici publicului, nici creditorilor
Statului.
Pe ca.nd hartia-moneta poarta caracterul unui act de desperare, Imprumutul
ce propun dovedeste ca avem Inca resurse disponibile si ca cu ordine si economic
vom izbutl a restabill finantele noastre.
www.dacoromanica.ro
428
C. I. BAICOIANU
S'a zis ca barbati ai practicei financiare ca bancherii, au consiliat hartiamonet& ca singura ancora de scapare. Nu pot crede, ca s'au gasit bancheri din
Ora, cari sa emit& o asemenea opiniune, caci ea nu este bazata decat pe o neincredere patent& inteun bun viitor al Statului Roman. 0 asemenea opiniune
poate fi sustinuta numai de mici speculanti de erect ale Statului, cari se tern
de complicatiuni mai marl a finantelor noastre, ei in sa se desface cat mai
in grabs, fie ei cu pierderi eventuale, de capitalul angajat in efecte ale Statului.
Nu pot crede ca s'a emis o asemenea opiniune de barbati competenti caci numai
simtiminte egoiste, vederi Inguste ei niete temeri exagerate conduc spre dansa.
Imprumutul intern ce propun, este un Imprumut ipotecar, facut prin

intervenirea primei societati de credit funciar roman din Bucureeti.
Din momentul in care Statul se hotaraete a face un Imprumut, punand
drept siguranta proprietati de ale sale ; trebuie sa se is masuri pentru ca ipoteca
oferita O. fie o ipoteca reala, care O. ofere detentorilor de obligatiuni ipotecare
toate garantiile unui bun Imprumut ipotecar. Intervenirea creditului funciar
rural In luarea ipotecii are pentru Stat un impatrit avantaj.
1. Ipotecile se iau de un institut, care este organizat pentru a face asemenea
lucrari cu preciziune, exactitudine ei celeritate.
2. Soliditatea ei siguranta ce inspira publicului ipotecile luate de creditul
funciar se vor revarsa asupra obligatiunilor ipotecare, ce Statul va emite pe
baza acestor ipoteci.
3. Ipotecile facute In favoarea unei societati Investite de Stat cu privilegii
speciale, vor fi executabile prin insuei drepturile ce capata acest al doilea contrahent asupra proprietatilor Statului.
4. Siguranta ce are publicul In realizarea necontestata a ipotecii, sporeete
Increderea In obligatiunile emise pe aceasta baza.
0 comisiune speciala a instalata nu atat pentru a priveghea fabricarea

obligatiunilor ei emisiunea lor, ci mai ales pentru a dirija operatiunea inscrierilor
ipotecare ei a stingerii datoriei ce se contracteaza. Aceasta comisiune, neatarnata
in actiunea ei de ministrul de finante, va asigura exacta ei scrupuloasa executare
a legii, ei va inspira Incredere publicului detentor de aceste valori.
In contra ipotecilor luate pe proprietati ale Statului, creditul funciar (IA

scrisuri funciare 7 la suta, cari se depun in pastrare la cassa de depuneri ei consemnatiuni sub privegherea unei comisiuni speciale. Aceste scrisuri funciare
aunt destinate a servl de siguranta mobil& bonurilor ipotecare, ce Statul emite
pe baza scrisurilor funciare depuse.
Pentru a evita, orice ar putea da acestor efecte caracterul hartiei-monete,
am admix bonuri ipotecare in valoare numai de 500, de 100 ei 50 lei. Astfel
aceste bonuri, oricat sa fie circulatiunea for mai accelerate, decat a celorlalte
efecte ale Statului, nu vor alunga moneta metalica din lark fiindce nu cauta
a o inlocul.
Bonurile ipotecare poarta 8 la suta dobanda, ei sunt date ei primite de Stat
pe cursul de 80 la suta: In adevar, domenialele cari dau asemenea o dobanda
de 8 la mita au astazi un curs de 70 la suta, ins& nu trebuie uitat: ca domenialele
au sa so sting& In anul 1891, pests 15 ani, ca prin urmare o amortizare mai scurta
de 8 ani vine in ajutorul sporirii valorii bonurilor ipotecare, ei Infine ca ipotecilo
pe cari se reazema bonurile ipotecare sunt reale, pe cand acele ale domenialelor
sunt foarte ipotetice din punctul de vedere legal.
www.dacoromanica.ro
429
Stingerea acestor bonuri ipotecare se face In timp de 8 ani de zile prin

vanzari de proprietati ale Statului, retragandu-se din circulatiune In fiecare an,
Incepand cu anul curent, o optime din bonurile emise. Aceste vanzari se fac
de comitetul special Insarcinat cu privegherea tuturor operatiunilor, privitoare
la acest Imprumut.
Pentru a sustine cursul efectelor Statului unele prin altele gi nu a le deprecia
prin repudierea unora, am dispus ca se vor priml toate efectele Statului drept
plata a proprietatilor, co se vor vinde.
Propun o vanzare mai considerabila de mogii, decat valoarea reprezentata
prin noul Imprumut, fiindca cred ca, e avantajos pentru Stat de a se desface
de nigte mogii ce le administreaza, In paguba tuturor contribuabililor gi a natiunii gi de a platl totdeodata nigte datorii, a carora dobanzi tree peste Indoit
venitul ce Statul percepe dela aceste proprietati.
Nu e cu putinta, ca certitudinea stingerii In fiecare an a unei optimi a valorii
totale a Imprumutului, dobanda de 10% precum gi avantajul dat de a fi primite
al pari la cumparari de mogii sa, nu sustie creditul acestor efecte ale Statului
la nivelul celor mai bune efecte publice.
Siguranta specials ce se mai d& pentru plata regulate a dobanzilor, ce port
aceste obligatiuni, nu va contribul putin a sustine un curs favorabil al lor.
Proiectul ce prezint mai are Ins& o alts sorginte de Incredere pentru public.
El poate fi linigtit ca aceste obligatiuni nu vor purta, ca hartia-moneta, In sine
Ingile germenele unei emisiuni succesive gi fara, margini. Mai Intaiu aceste obligatiuni nu vor sa fie moneta, In urma, e de observat c& ipoteca constituita la
creditul funciar In primal rang pe jumatatea valorii proprietatilor, nu mai
poate da be la o noun ipoteca pe restul valorii, gi Impiedica astfel Intr'un mod
material o noun emisiune de bonuri ipotecare, are o hartie-moneta bazata pe
nigte ipoteci luate In al doilea rang taxa concursul creditului funciar, nu ar pute&
fi emise, fiindca Statul s'ar prezenta Inaintea publicului cu nigte efecte, ale
carora credit In ochii origicui va fi lovit de nesiguranta chiar dela Inceput. Proiectele guvernului gi a majoritatii delegatilor lass In privinta aceasta campul
deschis, Si tend necesitatile desvoltate mai sus vor face o noub, emisiune inevitabila, aceasta se va baza pe o ipoteca luata pe restul valorii proprietatilor angajate,
cu atat mai ugor, ca aceasta noun ipoteca va fi mai iluzorie decat cea anterioara.
Proiectul ce prezint nu spoliaza pe nimeni, nici pe fogtii, nici pe nouii creditori ai Statului, nici pe restul publicului, iar mai ales el nu spoliaza pe impiegatii
Statului, ceeace e rezultatul evident al biletelor ipotecare propuse de guvern

gi al scrisurilor de Stat propuse de majoritatea delegatilor.
Acestea sunt un Imprumut fortat, care la Inceput se care exclusivamente
dela impiegati gi dela ceilalti creditori ai Statului.
Platile ce va datorl Statul din acest Imprumut tetra creditul funciar, vor
fi minime, caci acest institut national va tine de onoare a nu agrav& pozitiunea
financial% a Statului.
Cred ca, creditul financiar se va putea multuml cu 1/5 la sut& comision,
pentru spesele ce se vor ocaziona prin luarea inscriptiunilor ipotecare.
Bugetul Statului se Ingreuiaza In adevar cu suma de 2.400.000 lei, gi va
trebul necesarmente o sporire de dari pentru o suma echivalenta, d. ex. la licente
sau impozitul funciar, can pot suferl Inca o urcare nu prea Insemnata. Dar gi
proiectul guvernului ,ai acel al majoritatii delegatilor Ingreuiaza bugetul Statului,
www.dacoromanica.ro
430
C. I. BAICOIANU
cu deosebire, ca sarcina ce el va impune va fi mai grea. Scumpirea cheltuelilor

de material va necesita ea mai Intaiu cresterea bugetului cu diferenta ce se va
forma In preturile marfurilor. Participarea directa a Statului la pierderile ce va
surer' hartia-moneta pe piata este, precum am aratat mai sus, o plata de dobanda
nu numai mai Insemnata cleat aceea de 2.400.000 lei, ci gi periculoasa, fiindca
ea este expusa unei cresteri sigure si unei fluctuatiuni inevitabile, produsa prin
scaderea gi schimbarile cursului hartiei. Cand hartia-moneta va avea, un curs
de 67, ceeace nu va Inta.rzia mult, atunci Statul va plat' Intr'un mod indirect
o dobanda de patru on mai mare decal aceea, care s'ar Inscrie pentru obligatiunile noului Imprumut.
Proiectul ce propun mai are un avantaj Insemnat de a fi simplu gi usor de
!lite les In toate amanuntele organismului lui: toate efectele lui sunt evidente,
ies la lumina zilei. Proiectele celelalte trag dupa sine complicatiuni cu atat mai
periculoase, cu cat proiectele cauta a le acoperl gi a le face mai putin vitzute.
Proiectul ce propun departeaza cu desavargire adoptarea hartiei-monete,
si evita astfel Statului si societatii toate dezordinile ce aceasta trage Intr'un
mod inevitabil dupli, sine. El nu deterioreaza viitorul prin adoptarea unei masuri,
care va agrava situatiunea financiara a Romaniei. El usureaza prezentul gi lasa
viitorul intact. El consolideaza o parte a datoriei flotante existente si nu uita,
ca mai avem o alts parte a care' consolidare nu trebuie sa o facem imposibila In
viitor. El constrange pe guvern a cugeta. la o ameliorare a pozitiunii financiare
a Statului.
Am eliminat In proiectul de mai jos f}i chestiunea fnfiintarii bancii de

scout gi de circulatiune. Aceast6, chestiune e cu totul diferita de aceia, care este
supusa deliberarilor noastre. Nu e bine de a amesteca doua chestiuni separate
prin Insusi natura lor. Nu e bine de a amintl fan) lege ce facem acum despre o
alts lege ce avem sa facem fn viitor Intr'un timp nedeterminat Inca si Intr'o
forma ce nu putem preciza de pe acum. Nu e bine a prejudeca fara cercetare,
farit discutiune gi numai fn treacat chestiuni de importanta Infiintarii unei banci
de scont $i de circulatiune.
Aceste sunt principiile contra proiectului ce Imi iau libertatea a supune
deliberarii onorabilului Senat.
Delegatul sectiei a IV-a, D. Sturdza
www.dacoromanica.ro
431
TABELA DE PROPRIETATILE STATULUI LIBERE DE IPOTECA
Arges
Braila
Buzau
Bacau
Botosani
Bolgrad
Covurlui
Dorohoiu
Dambovita
4
5
6
7
8
9
'
Nr. proprieatilor
DISTRICTELE
33
10
76
20
6
115
1
15
e
42
20
10
11
Do lj
12
13
14
15
16
17
18
Gorj
20
Ialomita
Ilfov
Ismail
10
21
Iasi
Muscel.
Mehedinti
38
29
19
Neamt
23
20
Olt
17
21
Prahova
34
22
23
24
Putna
12
Roman
Ramnicul-Sfirat
10
13
25
26
Fui,mnicul-Valcei
50
Romanati
Suceava
13
Tecuci
2
9
3
10
1
27
28
29
30
31
32
Falciu
15
1
Tutova
Teleorman
Vaslui
Vlasca
11
1
598
www.dacoromanica.ro
Arenda anuala
actual a
103.100
666.005
473.449
189.237
18.085
97.197
109.157
47.306
114.430
242.450
43.010
39.185
220.600
206.328
99.089
354.621
55.418
64.950
352.505
60.338
80.422
90.144
79.336
45.220
100.697
46.920
15.600
1.836
23.422
70.650
27.980
59.634
4.228.328
432
C. I. BAICOIANU
SITUATIUNEA BUGETULUI ANU
CREDITE ADAUGATE IN CURSUL
Cifra
cheltuelilor
dupa bugetul
primitiv si
rectificativ in
urma legilor
de reduceri
MINISTERELE
Consiliul de miniOri .
Ministerul de Interne.
Pentru lima
Suplimen-
Extra-
tare
ordinare
Ploeti-Predeal, A djudOcna
5
6
* Finante . .
* Justitie . .
e Lucr. Publ.
e Rftzboiu.
* Externe.
e Culte . .
Total .
42.848
8.042.815
54.443.897
3.628.140
4.673.207
16.184.991
729.188
7.910.009
95.555.097 60 2.992.347 01 7.720.210 09 1.720.688 19
. .
.
.
.
106.945 75
808.458 73
772.722 12
531.347 93
24.250
50
94.019 14 1.847.182 94 1.720.688 10
1.940.000
4.499.366 85
77
26.180
3.293 10
23
28.230
30.660 64
77
35
CREDITE
DE REPURTAT INSA
Pentru exercitiu11872 .
*
1873
1874
1875
. .
.
824.266
918.769
1.372.207
1.982.665
60
75
18
70
100.653.006 73 2.992.347 01 7.720.210 09 1 720.688 19
PROIECT DE LEGE
Pentru un imprumut ipotecar al Statului
Art. 1. Ministrul de finante este autorizat a contracts, In numele $i pentru
Statul Roman cu prima societate de credit funciar roman din Bucuresti,

un Imprumut pan& la concurenta de 30.000.000 lei noui valoare nominal& In
scrisuri funciare 7 la But& pe termen de 8 ani cu conditiunile prevazute In prezenta lege si stipulate In actele de Imprumutare ce se vor Incheito, cu zisa societate.
Art. 2. Pentru siguranta si garantia plata Imprumutului ce ministrul de

finante este autorizat a contracts prin prezenta lege, dimpreun& cu dobanda,
cheltuelile de administratiune si alte accesorii, ministrul de finante este autorizat
a afecta si a ipoteca In primul rang ipotecar proprietati rurale de ale Statului,
libere de orice sarcina pan& la concurenta valorii acelor proprietati de 60.000.000
lei noui.
www.dacoromanica.ro
433
LUI 1878 LA 31 DECEMBRIE 1876

ANULUI
Totalul
creditelor
Reduceri la
Ministerul
de Razboiu
din creditul
de 4 mil.
Suma
creditelor
ramase
Totalul creditelor acordate

dupe buget
inicPrreeduitrilCu
Platile
facute in
cursul anului
Plati le
ce raman
a se face
ramase
42.848
38.052 41
915.404 48
916.404 48 8.958.220 25 7.386.387 04
1.304.070 05 65.747.967 40 35.248.357 73
1.304.070
24.250
3.652.390
24.250 05
3.126.174 63
3.661.890 27 8.235.097 77 6.924.134 67
3.661.890 27
6.439.366 85 1.600.961 72 4.838.405 13 21.023.396 13 17.434.890 22
29.473 10
29.473 10
758.661 85
659.637 29
68.790 64
68.790 54 7.968.799 77 6.178.021 08
12.433.246 29 1.600.961 72 10.832.283 67 106.387.381 17 76.994.664 97
Z2
.1,
Po
824.266 60
918.769 75
1.372.207 18
1.982.665 70
C2
1,
:-,T;
'''F'"
27.780 19
87.477 81
264.897 06
483.466 67
4.795159
1.672.853 21
20.499.609 67
526.215 73
2.310.963 20
3.588.605 91
99.024 56
1.790.778 69
30.392.726 20
'
,-4.
7::
`,=::
17.631.154 42 1.600.961 72 10.832.283 57 106.387.381 17 76.858.276 60
831.291 94
1.107.310 11
1.499.200 13
33.830.628 39
Inscriptiunile ipotecare vor fi inscrise la tribunalele respective in registre

speciale, pentru a accelera pe cat se poste luarea ipotecilor de catre societatea
numita.
Art. 3. Dam& valoarea proprietatilor ce aunt a se ipoteca nu va fi de 60.000.000
lei, imprumutul ce se va face se va reduce la sumo, ce va reprezenta jumatatea

valorii acestor proprietati.
Art. 4. Mosiile Statului din care ministrul de finante este autorizat a ipoteca
catre zisa societate in proportiunea indicate, in articolul precedent, aunt cuprinse
In alaturatul tablou.
Art. 5. Evaluarea acestor proprietati se va face de catre consiliul de administratie al primal isocietati de credit funciar roman din Bucuresti.
Art. 6. Pamanturile acoperite cu padure In intindere mai mare de 100
pogoane nu vor fi cuprinse in ipoteca constituita creditului funciar.
Art. 7. Legea de fata serveSte ministerului de finante atat ca autorizare

generals pentru totalitatea ipotecilor, ce trebuiesc constituite spre garantarea
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
434
Intregii sume de mai sus, cat si ca autorizare special& pentru fiecare din proprietatile Statului in parte ce se vor afecta ca ipoteca.
Delegatiunea, sub semnatura privata qi purtand sigiliul ministerului finantelor, data de dare ministrul de finante oricarei persoane va alege spre a-1
reprezenta inaintea tribunalelor la luarea si radiarea inscriptiunilor ipotecare,
va fi considerate ca o procures autentica, avand In toate Vi In totul efectul procurelor autentice.
Art. 8. Ministrul de finante este In drept pentru Stat si In numele Statului
a face alegere de domiciliu on fn Bucuresti, on In circumscriptiunea tribunalului, unde se afla situate imobilele ipotecate, dupes cum va putea convent
cu societatea.
Art. 9. Ministrul de finante, ca Imprumutat In numele Statului dela prima
societate de credit funciar roman din Bucuresti, fiind parte interesata, este
autorizat a renunt& In dreptul ce-i de litera C dela art. 75 din legea creditului
funciar, de a numl prin comisarul guvernului pe cel do at treilea arbitru, In
caz de vreo contestatiune ridicata de dansul ca imprumutat.
In asemenea caz el poate stipula, ca cel de al treilea arbitru sa se numeasca
de primul presedinte al fnaltei curti de justitie si de casatiune.
Art. 10. Ministrul finantelor in persoana sau printr'un delegat al sau va
reprezenta pe Stat In adunarea general& a societarilor, avand numai 10 voturi,
conform art. 50 din statutele creditului funciar.
Art. 11. Contractele de Imprumutare i orice alte acte dintre Stat cu prima
societate de credit funciar roman din Bucuresti, stint scutite de taxa timbrului
si a Inregistrarii.
Art. 12. Ministrul de finante este autorizat sa trateze cu Consiliul de administratie al primei societati de credit funciar roman din Bucuresti, ca acesta
Ea consimta:
1. Ca Statul sa fie scutit de plata:

a) A cheltuelilor de administratiune si a dobanzilor pe ziva de 30 lunie
st. n. 1877;
b) A 1 la suta a sumei imprumutate, hotarfta a se raspunde de dare fmprumutati In numerar, In caz de plat& cu anticipatiune a datoriei contractate.
Art. 13. Pentru tot timpul duratei acestui Imprumut, ministrul de finante
va trece fiecare an In bugetul Statului in cheltueli sumele ce trebuesc platite
primei societati de credit funciar roman din Bucuresti la 1 Maiu st. n. gi 1
Noembrie st. n., a fiecarui an In moneta de aur.
Aceste sume sunt:
1. Pentru anul 1877, % la suta platiti odata pentru totdeauna la realizarea
imprumutului pentru capitalul de rezerva.
2. Pentru toti anii Imprumutului.

a) Cheltuelile de administratiune.
b) Procentele scrisurilor funciare ce formeazA capitalul social.
Art. 14. Cu 15 zile fnaintea finitului fiecarui semestru directiunea primei
societati de credit funciar roman din Bucuresti, va anulb. cupoanele scrisurilor
funciare liberate Statului, pentru a achitA astfel pe acesta de procentele de 7
la suta ce datoreste pe Imprumutul contractat.
Art. 15. Toate contractele de fmprumutare dintre Stat $i prima societate
www.dacoromanica.ro
435
de credit funciar roman din Bucuresti, orisicare ar fi data lor, vor avea efectul
lor din ziva de 30 Iunie st. n. 1887.
Cei opt ani ai duratei imprumutului vor Incepe a curge dela 1 Iu lie st. n.
1877 si se vor sfars1 la 1 Iu lie st. n. 1887.
Art. 16. Toate dispozitiunile legii, statutelor si regulamentelor creditului

funciar dimpreuna cu stipulatiunile particulare si speciale din prezenta lege,
fiind aplicabile Intru toate Statului ca Imprumutat, ministerul de finante
pentru Stat si In numele Statului be va recunoaste, si va stipula ca niciodata nu
se va opune la executarea lor, prevalandu-se de vreo lege, de vreun decret sau
de vreun regulament sau orice alte deciziuni, ale carer dispozitiuni ar fi contrarii
legii, statutelor, regulamentelor creditului funciar, precum si legii de fats.
Art. 17. Scrisurile funciare provenind din acest imprumut, vor fi depuse
la cassa de depuneri si consemnatiuni inteo cassa specials, a careia chei vor fi in
mainile presedintelui curtii de conturi, a presedintelui primei societati de
credit funciar roman din Bucuresti si a unui membru al consiliului de administratie, al easel de depuneri si consemnatiuni.
Art. 18. Statul nu poate dispune In nici un mod si sub nici un cuvant de
aceste scrisuri funciare depuse.
Ele nu aunt destinate a fi scoase In circulatiune, ci Bunt destinate a asigura
bonurile ipotecare, de care se vorbeste la articolul de mai jos.
Art. 19. Pe baza si pan& la concurenta sumei acestor scrisuri funciaie, depuse
la casa de depuneri si consemnatiuni, Statul este autorizat a emite bonuri

ipotecare, purtand dobanda de 8 la suta, platibila de dour on pe an la 1 Ianuarie
ei 1 Iu lie.
Inta,la plata a dobandei se va face la 1 Ianuarie 1878.
Art. 20. Bonurile ipotecare Bunt la purtator.
Forma acestor bonuri ipotecare se va determina de litre ministrul de

finante In Intelegere cu comisiunea special& instituita pentru aplicarea legii
de rata.
Art. 21. Bonurile ipotecare vor fi: pentru 2/8 din valoarea lor in bucati de
cate 500 lei, pentru 3/8 din valoarea lor In bucati de cate 100 lei, pentru 3/8 din
valoarea lor In bucati de cate 50 lei.
Art. 22. Fabricarea bonurilor ipotecare se va face In strainatate cu cea
mai mare perfectiune posibila la unul din institutele cele mai renumite si mai
sigure pentru aceasta fabricare.
Art. 23. Se acorda Statului un credit special de 100.000 lei pentru fabricarea
bonurilor ipotecare.
Art. 24. Bonurile ipotecare vor purta semnatura membrilor comisiunii

speciale insarcinata cu aplicarea legii de fats.
Afars de aceste semnaturi, bonurile ipotecare vor purta o parafa a careia
punere se va constata In registrul special, despre care se vorbeste mai jos.
Art. 25. Se vor tine procese-verbale despre fabricarea acestor bonuri ipotecare.
Art. 26. Bonurile ipotecare vor purta numere curente.
Art. 27. Bonurile ipotecare vor fi inscrise intr'un registru special tinut In
dublu exemplar, unul la cassa de depuneri si de consemnatiuni si altul la ministerul de finante Acest registru va servi pentru a Insemne. bonurile ipotecare
anulate.
www.dacoromanica.ro
436
C. I. BAICOIANU
Art. 28. Bonurile ipotecare data terminate, ele se libereaza de catre comisiunea special& ministrului de finante, constatandu-se aceast& operatiune
printr'un proces-verbal.
Art.' 29. Emisiunea bonurilor ipotecare se va face de catre ministrul de
finante In ease serif succesive de ale a easea parte a valorii totale a bonurilor
ipotecare. Ele stint destinate a consolid& o parte din datoria flotanta astazi
existents.
Art. 30. Aceste bonuri ipotecare vor fi emise de catre toate cassele Statului
ei primite de catre dansele pe cursul de 80 la suta.
Art. 31. Ministrul de finante este dator a retrage din circulatie aceste bonuri
ipotecare pan& In opt ani de zile, retrAgAnd In fiecare an o optime.
La data de 1 Iulie 1887 toate bonurile ipotecare emise trebuie s& fie retrase
din circulatiune ei stinse.

Art. 32. Bonurile ipotecare retrase din circulatiune se trimit la cassa de
depuneri ei consemnatiuni, spre a se anula ei a se desfiinta de catre comisiunea
special&
Art. 33. De c&te on se vor anula bonuri ipotecare, at&tea on se va stinge

ei o sums egala din scrisurile funciare depuse la cassa de depuneri ei consemna-
tiuni ei se va radia o ipoteca corespunzatoare de indoita valoare a scrisurilor

funciare stinse.
Art. 34. Pans la stingerea total& a acestor bonuri ipotecare, ministrul de
finante va trece In fiecare an In bugetul Statului la cheltueli, suma necesarA

pentru a pl&t1 In moneta sunhtoare dobanzile de 8 la suta a bonurilor ipotecare
emise.
Art. 35. Pentru asigurarea pi/4H acestor dobanzi, Statul afecteaza Intr'un
mod special venitul bauturilor spirtoase.
Art. 36. Cupoanele bonurilor ipotecare se platesc la scadenta for a vista ei
In numerar de catre toate cassele publice.
Cupoanele scAzute se primesc la toate cassele publice drept numerar.
Art. 37. Pentru a stinge bonurile ipotecare se vor vinde proprietatile Statului ipotecate prin aceasta lege primei societAti de credit funciar roman din
Bucureeti.
Art. 38. Vanzarea acestor proprietati se va incepe dela 1 Septembrie 1877.
Art. 39. Se vor vinde In fiecare an proprietati rurale ale Statului pentru o
valoare de 7.500.000.
Pretul vanzarii se va plAtl de catre cumpArator integralmente jumatate

In bonuri ipotecare al pari, jumatate In bonuri de tezaur, bonuri domeniale,
bonuri rurale, bonuri Offenheim ei Stern al pari, renta a 50 la suta ei prioritati
ale actionarilor cailor ferate romane a 70 la suta.
Art. 40. Bonurile ipotecare ei celelalte valori dela art. 39 provenind din
vanzarea proprietatilor Statului se vor distruge indath.
Art. 41. Dac& proprietatile Statului vandute nu vor produce in bonuri
ipotecare 1/8 a sumei emisiunii acestora, comisiunea special& este autorizata
a preschimba, dup& un mod ce se va determina printr'un regulament, celelalte
valori Incasate, confOrm art. 39 In bonuri ipotecare pants la concurenta sumei
de 1/8 a emisiunii lor.
Art. 42. VAnzarea proprietatilor Statului mentionate se face de dare comisiunea special&
www.dacoromanica.ro
437
Art. 43. Comisiunea specials a bonurilor ipotecare este compusa din:

Ministrul de finante, presedinte,
Presedintele inaltei curti de conturi,
Presedintele primei societati de credit funciar roman din Bucuresti,
Trei din membrii consiliului de administratie al cassei de depuneri si de
consemnatiuni, trasi la sorti, si anume: unul din membri numiti de Domn si
unul din membrii alesi de fiecare din Corpurile Legiuitoare.
Art. 44. Directorul primei societati de credit funciar roman din Bucuresti $i directorul cassei de depuneri si de consemnatiuni vor function& ca secretari ai acestei comisiuni.
Art. 45. Acest Comitet este instituit pentru a aplic& cu sinceritate si exac-
titate legea de fata.

El va ave& mai ales a priveghea.:
Luarea inscriptiunii ipotecare asupra mosiilor Statului.
Depozitul de scrisuri funciare pe care se fundeaza bonurile ipotecare.
Fabricarea bonurilor ipotecare.
Predarea bonurilor ipotecare In mainile ministrului de finante.
Anularea bonurilor ipotecare, a scrisurilor funciare si a ipotecilor luate

asupra mosiilor Statului:
Primirea, preschimbarea si anularea celorlalte valori lncasate In plata

vanzarii proprietatilor Statului.
Art. 46. Vanzarea proprietatilor Statului se face prin adjudecatiune public&
randuita de dare comitetul bonurilor ipotecare pe baza legii din 1868.
Art. 47. Pretul dela care se va fncepe adjudecatiunea va fi acela al valorii
stability de consiliul de administratie at primei societati de credit funciar
roman din Bucuresti.
Art. 48. Falsificatorii acestor bilete cum si toti acei can vor fi contribuit la
emiterea unei sumo mai marl de bilete decat cele prevazute prin legea de fata,
se vor pedepsl conform art. 112 si urmatorii din codul penal.
Art. 49. Comitetul special prevazut la articolul 43 va elabor& un regulament
pentru aplicarea legii de fata In toate amanuntele ei.
Acest regulament se va public& prin decret domnesc.
Delegatul sectiunii a IV-a, D. Sturdza
D-1 N. Camaragescu, membru al comitetului de delegati ai sectiunilor

citeste urmatorul proiect, ca opiniune a d-sale:
Art. 1. Ministerul de finante este autorizat a emite bilete ipotecare pans la
suma de 30.000.000 lei.
Aceste bilete vor fi la purtator Ej i MIA procente. Ele vor aye& curs obligatoriu
Si se vor priml ca moneta legala, al pari, la toate casele publice.
Art. 2. Biletele ipotecare vor fi In valoare de 5, 10, 20, 50, 100 fj i 500 lei,
si se vor fabric& In aceleaFA conditiuni ri sub acelas control cu care se fabrics
biletele de band" In strainatate.
Ele vor fi subsemnate de ministrul de finante si predate consiliului de administratie al cassei de depuneri si consemnatiuni, care le va verifica, le va
contrasemna printr'un membru anume delegat pentru aceasta de consiliu, le va
fnregistra Intr'un fnadins registru cu matca, parafat de membrii consiliului si
www.dacoromanica.ro
438
C. I. BAICOIANU
conservat la aceasta cassk Si apoi le va remite ministerului de finante spre a le

pune In circulatiune.
In acest consiliu de verificare va lua parte la toate operatiile de verificare
si un delegat al comerciantilor din Bucuresti, platind o patent& de prima clasa.
Directorul creditului funciar va face parte de drept din acest consiliu de
verificare.
Art. 3. In adAstare de a se lua insrciptia ipotecare de care se vorbeste la

articolul urmator, aceste bilete vor fi garantate printr'o ipoteca legal& general&
asupra tuturor proprietatilor imobile libere ale Statului In valoare cel putin de
60.000.000 lei, $i care ipotec& va rezulta din chiar faptul promulgarii acestei legi.
Art. 4. Indata dupa promulgarea legii de fatk consiliul de verificare vorbit
mai sus, in unire cu administratia domeniilor, va dress, lista nominal& de toate
proprietatile rurale libere ale Statului pAn& la concurenta de 60.000.000 lei,
$i va face 0, se is inscriptia ipotecare special& asupra fiecarei din aceste proprietati la tribunalul situatiunii imobilului, pentru Intreaga sumb. de 30.000.000 lei.
Inscriptiunea se va lua de tribunalele respective dupa o simpla adresa a

consiliului de verificare subscrisa de ministrul finantelor si de administratorii
domeniilor.
Evaluarea fiecarei proprietati se va face luandu-se de Wiz& mijlocia arenzii

pe cei din urm& zece ani si inmultita cu 15.
Padurile, In Intindere mai mare de una suta pogoane nu vor intl.& In aceast&
estimatiune, ci vor ramAneb libere de ipoteca.
Art. 5. Atat biletele ipotecare, cat si toate actele $i procedurile ce va necesita emiterea lor, si luarea inscriptiunilor vor fi scutite de taxe de timbru
sau altele.
Art. 6. Ministrul finantelor este autorizat a vinde treptat parte din aceste
proprietb.ti, astfel ca, In termen de cinci ani cel mult, s& retrag& din circulatiune
Vanzarea proprietatilor se va face dup& legea din anul 1868, pretul vanzarii
Ins
se va plats integral numai In bilete ipotecare.

versa la cassa de depuneri si consemnatiuni unde se vor anula prin ardere

imediat sub privegherea si controlul consiliului de administratie.
Art. 8. Biletele ipotecare Can s'ar fi uzat prin circulatiune, se vor schimba
in altele noui purtand acelas num&r, de dare consiliul de verificare, far& nici o
plata. Atat schimbarea cat si anularea biletelor uzate se va face cu paza acelorasi
formalitAti cerute de art. 2 pentru verificarea ?i punerea for in circulatie ; biletele anulate se vor arde.
Art. 9. Falsificatorii acestor bilete, cum si toti aceia can vor fi contribuit
la emiterea unei sume mai marl de bilete decAt cele prevazute prin legea de fatk
se vor pedepsl conform art. 112 si urmatorii din codul penal.
Art. 10. Aceast& lege nu va fi aplicabila in privinta tranzactiunilor de pan&
acum, prin urmare obligatiunile ce au luat nastere inainte de aceast& lege, nu se
va pretinde a fi achitate cu bilete ipotecare.
Delegatul sectiunii a V-a, N. Camarapscu
D-1 vicepreedinte Bratianu. Domnilor, discutiunea general& este deschis a.
V& amintesc numai c& pe langa proiectul guvernului aunt Inc& trei alto proiecte ;
prin urmare dup& Inchiderea discutiunii se va pune la vot cel mai departat ...
www.dacoromanica.ro
439
$edinta dela 31 Maiu 1877

(Urmare)
Pregedintia d-lui vice-pregedinte Dimitrie Bratianus asistat de d-nii secretari

Cain Aragescu Nicolas gi Leca George.
D-1 Nicolas Drosu. Domnilor, mijloacele invocate de onor. D-1 Sturdza
sunt atat de elocinte gi de convingatoare, Incat nu ma voiu fncerca de a le releva, caci fmi este teams ea nu piardA din valoarea lor.
Daca am cerut cuvantul, este numai pentrucA, Inteo chestiune age. de importanta trebuie sa gtie tara cum s'a exprimat fiecare din noi, mandatarii sal.
Nu vad, Domnilor, vre-o diferentA mare intre proiectul guvernului gi acel
al majoritatii delegatilor ; hArtia-monetA a propus guvernul, hartie-moneta
ne propune gi comitetul delegatilor ; garantia este mai tot aceeag, gi o cred

iluzorie. Hartia-moneta este condamnatA de istorie,. de Insug Statele care
au fncercat-o ; sunt prin urmare In contra ei. Recunosc Ins& necesitatea de
a da guvernului mijloace ca sA mearga fnainte gi-mi aduc aminte ca onor. D-1
ministru de finante, cu o alts ocaziune, a zis: a DacA credeti ca ceeace va prezint nu este bun, nu aveti decat sA propuneti altceva mai bun, gi eu voiu priml .
Aga dar ma voiu Incerca, a arata D-lui ministru In ce mod socotesc eu ca
s'ar putea acoperl deficitul care face obiectul desbaterilor noastre.

Voiu fncepe prin a propune reinfiintarea legii vechi a licentelor, despre
care s'a mai discutat. Aceasta ar da un adaus de trei milioane Vi jumAtate.
SA se suspende pe timpul razboiului cheltuelile de lux, f AcAndu-se gi oarecari reductii In bugot, gi acelea ar putea sto, dea o resursa de vreo doll& milioane.
Pe urma a mai fncasat tezaurul public pe anul curent vreo doll& milioane
din veniturile mogiilor tarsi can sunt In Basarabia, gi, dupe informatiunile
ce am luat, urmeaza di mai intre Inca vreo patru milioane.
Pe lAngit acestea mai adaugandu-se un milion tributul care se plate& la
Inalta Poarta gi care prin o lege specials, s'a hotarft a se trece la cheltuelile
armatei noastre, s'ar puteA alcatul o sums de vreo 12 milioane gi jumatate.
Deficitul acesta se compune gi din 16 milioane cu care s'a fmprumutat
Statul prin bonuri de tezaur. Eu, cu ocaziunea gederii male pe acs, m'am IntA.lnit
cu mai multi bancheri detentori de asemenea creante ale Statului gi m'au fncredintat ca se poate amAna un an achitarea for platindu-li-se, se Intelege, dobAnda
regulat ; o preschimbare de bonuri vad CA se urmeaza In ministerul de finante
mai In toate zilele.

IatA dar ca cu modul ce am indicat avem vreo 28 de milioane.
Mai este Domnilor gi o altA sursa, D-1 ministru sa dea autorizarea ca aces
can au cumpArat dela Stat mogii cu conditiuni de a le plan prin rate In 12 ani,
sa se poatA, achita mai 'nainte bonificAndu-li-se o dobanda pan& la diferite termene. Aceasta ar produce Inca vreo patru milioane.
Cu chipul acesta iata ca suma s'ar urca la cifra de 30 de milioane. Admit
ca poate sa fiu Ingelat la unele cifre, dar atunci Domnilor, tara ar priml mai
cu placere sA, se arunce o mica contributiune extraordinary pentru timpul de
fats, de cat introducand un rau atilt de mare ca hartia-moneta, care va aduce
o perturbatiune generala In toate ramurele activitatii publice.
SA nu ne facem iluziuni, Domnilor, hartia-monetA este o calamitate, pe cats
vreme nu este bazata pe un fond metalic, age. ca detentorii de asemenea hArtie
s'o poatti preschimba In moneda sunatoare la moment.
www.dacoromanica.ro
28
440
C. I. BAICOIANU
Pentru aceste motive, Domnilor, ma declar In contra proiectelor ce se pre-
zinta, lasand altora mai competinti a desvolta cu mai mutt talent opiniunea
mea contra hartiei-moneta.
D-1 I. Bratianu, mlnistru-preqedinte. Domnilor, aunt nevoit n0 raspund
onor. D-lui Drosu ca, dad), guvernul ar fi crezut ca s'ar putea face Imprumutul
in tarn sau afark negresit ca nu ar fi fost atat de neghiob twat sa vine sa va
propuna un expedient care, mai Intaiu, ca expedient niciodata nu este bun,
$i al doilea, ca asemenea expediente un Stat mic niciodata nu le pune In aplicare decat cand se all& In mare nevoe.
Proiectul D-lui D. Sturdza, sustinut de D-1 Drosu, nu este decat un simplu
Imprumut prin intermediarea creditului funciar. Aceasta idee am avut-o $i eu
ca unul ce fac parte din administratia creditului funciar, cand a fost pus la
ordinea zilei sa se faca un imprumut, atunci cand se putea face Imprumut,
si multi din membrii consiliului creditului funciar impartasiau dorinta ca acel
Imprumut s se lac& prin creditul funciar, fiind poate mai avantajos pentru
Stat si chiar pentru tare. Astazi insa, credinta guvernului este ca, prin orice
mijloace vom Incerca s& facem fmprumutul, nu vom putea reusl. Si, Domnilor,
cum o sii poata sa reuseasca un Imprumut cu 8 la auta, un fmprumut care o sa
se plateasca Intr'un termen indelungat, cand not astazi pentru bonuri de tezaur
cu scadenta la trei luni, ba chiar si la o lung, platim 12 la suta?
Onor. D-1 Drosu, care are bonuri de tezaur si se Intelege In aceste operatiuni,
trebuie s& cunoasca ca si mine, Ca imprumutul prin bonuri de tezaur platibile
la 3, 6 si 9 luni si cu 12 la suta nu s'a urcat niciodata mai sus de 7 milioane.

5i rau a zis ca sunt 16 milioane; nu Bunt decat 7 milioane; celelalte 9 milioane
Bunt bonuri de tezaur date companiei drumurilor de fier si altora, carora Statul
neputand sa le plateasca la timp, a zis: Cel putin dati-ne bonuri de tezaur ca
macar sa beneficiem de dobanda; $i eu nu m'am crezut in drept sti. ref uz.
Repet Inca o data ca nu Bunt cleat 7 milioane. Si chiar pentru aceste 7
milioane nu toti de bunt), voia for au venit sa Imprumute pe Stat. Multi din
acei can aveau mandate si pe cars Statul nu le putea, plat' si-au zis : Decat
sii tin mandatul care nu produce nimic, mai bine sit iau pe el bonuri de tezaur
care produce 12 la suta.
Prin urmare, Inca o data, cum credo onor. D-1 Drosu Ca cu 8 la sut& si cu
termen indelungat o sa gaseasca 30 de milioane, cand cu bonuri de tezaur cu 12
la suta gi pe termene scurte de 3, 6 si 9 luni nu am putut 0.91, dupil cum am
zis, deal pant" la 7 milioane, si pe can fac ce fac ca sa le platesc la termen,
fiindca posesorii for pot reclamk gi sunt In dreptul lor.
Dar Imprumutul care fl voiu face nu are nici sansa aceasta; apoi, cum
o
sa gasesc 30 de milioane, si cu 8 la suta, gi platibil in termen foarte indelungat,
cand de multe ors, platibil la luny cu 12 la suta, nu se gaseste? Prin urmare,

nu are idol o valoare, nu poate avea nici o eficacitate acea resursa pe care onor.
D-1 Sturdza si D-1 Drosu o pune la dispozitia tezaurului.
Acum sa revenim la resursele sari be pune iarasi la dispozitiunea noastra
D-1 Drosu; D-sa zice ca am primit dela guvernul rus din venitul proprietatilor
monastirilor Statului din Basarabia deja 2 milioane i ca mai avem a lug, vreo
4 milioane. Am primit 900 $i atatea de mii de franci gi ni se asigura ca mai
avem drept la vreo 200.000 de ruble: atata tot; prin urmare vedeti ca acea
sum& de vreo Base -sapte milioane se reduce la un milion
www.dacoromanica.ro
gi
cateva auto de mii
DESBATERILA PARLAMENTA RE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877
441
de franci. Acum despre bonuri de tezaur. Se tie a am venit cu un proiect In

aceasta privinta, si Camera m'a facut sa inteleg c& trebuie sa-1 retrag; a fost
scrupul mai cu seam& din partea acelora cari Bunt tars In drept, si s'a zis ca
de s'ar fi facut cu aceste conditiuni, concurenta ar fi fost mai mare si prin
urmare se face In paguba Statului.
D-1 Drosu a mai vorbit si de o alta masura, aceia de a platl cei ce au cumparat mosii dela Stat toate ratele for cu anticipatie, servindu-le Statul o dobanda. Cati Insa s'ar gas' care aft fact asemenea plati?
Nu a fost parerea mea ca sa poata sa. fie o masur& favorabila numai acelor
Domni care pot sa dispuna de acele proprietati pentru alte trebuinte, ca sA le
poata, de exemplu, ipoteca la creditul funciar. Eu 1'1s& cred ca, dad], s'ar discuta chestiunea mai serios, si Camera si Senatul ar adopt& aceasta masura;
dar aceasta masura astazi, sa nu creaza onor. D-1 Drosu cA ar crew o resursa
pentru Stat. Eu am cautat s pun pe proprietari fn pozitie de a fi deplini stapani pe mosiile cumparate dela Stat, pentruca nu este bine ca sa, tinem 12 ani
cu proprietatile aservite, dar cu resursele D-lui Drosu nu este tocmai nemerit.
Nu aveti decat sa mergeti la administratia domeniilor s& vedeti cum se platesc
ratele ; sA vedeti acei Domni proprietari cari platesc ratele cu ce greutate le platesc,
cu cc greutate se Incaseaza, s& vedeti ce ramasite enorme sunt ; aunt proprietari
cari nu au platit ratele de trei ani de zile ! Prin urmare acei Domni proprietari
cari sa poet& plat' au sa fie prea putini.
Onor. D-1 Drosu iar a vorbit de a se face reduceri in buget. Reducerile acelea trebuie sa le facem, dar aceasta este mai mult ca sa, nu incurcam viitorul ;
ins& acele reduceri, Heat ar fi de mars, nu sunt ca sli usureze si sA fmbunatateasca tezaurul public astfel ca s poata face platile imediat. De aceea am
fost nevoit sA arta D-Iui Drosu cA toate masurile propuse de D-sa nu au nici
o eficacitate.
D-1 P. Carp. Domnilor, avem inaintea noastrA, in afara de legea guvernulul, trei proiecte: unul al D-lui Camarasescu, neinsotit de nici o expunere
de motive, ca sa putem stl pentruce D-sa, ca reprezentant al sectiei V, a modificat proiectul votat de Adunare ; alt proiect este al D-lui Boerescu, si al treilea
este al D-lui Dimitrie Sturdza. Voi lasa la o parte proiectul D-lui Carnarasescu,
fiindca as dorl mai 'nainte sa cunosc cari Bunt temeiurile pe cari s'a bazat ca
BA produca neInsemnatele modificari cari s'a adus proiectului votat de Adiinare. Voiu desbate deci numai proiectele D-lor Boerescu si Sturdza, cu atat
mai mult, ca proiectul D-lui Boerescu, de si-si db. aerul unei ameliorari foarte
Insemnate a proiectului votat de Adunare, nu este deal tot acelas.
Voiu cauta, Domnilor senatori, a inlb,tura orice cuvinte care ar putea fi
interpretate In sensul unui antagonism sau a unei animositati In contra guvernului actual. Sunt adversar cunoscut al partidului astazi la putere ; sunt
Ins& momente cand spiritul de partid trebuie cu totul inlaturat si cand trebuie
sh ne dam mans, ca sa urnim Cara din raul in care a intrat ; cu toate acestea
trebuie sa ne dam seama care este mijlocul cel mai nemerit ca sa esim din acest
impas si a nu halm cel dintaiu proiect pripit si sa zicem: 41 Ai s scapam Cara us
lath sA ne gandim nici la prezent nici la viitor, incurcand mai mult lucrurile
decat aductind vreo ameliorare.
Proiectul primitiv prezentat de Adunare si proiectul D-lui Boerescu, pentru
mine, au un mare inconvenient, care este de a fi nici mai mult nici mai putin
www.dacoromanica.ro
28
442
C. I. BAICarANu
decat o declarare de faliment ! Na$te acum Intrebarea daca am ajuns In a$a

pozitiune, Incat am cautat toate mijloacele cari s'ar putea gas1 pentru a scapa
de acest faliment $i nu le-am putut gas1; eu sustin ca nu s'au cautat toate mijloacele $i ca s'ar fi putut gas1 altceva.
Ce este, Domnilor hartia-moneta? Hartia-moneta nu este altceva nimic
decat un refuz de plata $i lnlocuirea unei valori prin un apel la un credit fortat
pe un timp oarecare. Statul datoreste, s. ex., un galben unui cetatean, foi in

loc sa-i deb, acel galben Si substitue o bucatica, de hartie $i zice: o Eu to silesc,
creditorul meu, sa consideri aceasta ca galben *. Prin urmare, s'a substituit

un lucru imaginar unei valori certe. Se Intelege ca. aceste noui valori,
data
este permis as Intrebuintez acest termen, trebuie sa, capete valoarea for
numai dela Increderea $i dela pozitiunea In care se afla Statul; fiindca insa,
din nenorocire, Statele n'au avut recurs la asemenea mijloace decat atunci
and pozitiunea for este sdruncinata, negre$it ca, primul punct de pornire al
hartiei-monete nu este cleat discreditul. La Inceput aceasta discreditare variaza, pentruca oamenii traesc cu speranta $i cred ca, pozitiunea cea Brea are
sa se amelioreze ; gi cu cat se departeaza momentul In care se lichideaza situatiunea, cu at&t discreditarea merge inainte $i cu atat Statul este silit sa aiba,
recurs la noui emisiuni, $i a$a din ce In ce discreditul merge lnainte. Ca sa, va dau
exemplu: cand s'au facut asignatele In Franta, diferenta de agio Intre asignate
$i napoleon era de 42 fr.; poste un an napoleonul nu se putea cumpare, decat
cu 19.200 fr. In asignate, $i o oca de paine varib. Intro 250 $i 300 fr ! Acosta este
un lucru istoric care se poate constata din toate cartile statistics ; n'am nevoe
a intra in multe probe, caci sunt lucruri cunoscute: chiar $i aceia cari se ocupa
In mod elementar cu materiile acestea nu pot sts, ma combats. Prin urmare

aveti sit Incepeti cu un discredit mare, $i aveti sa, fiti obligati a face o indoita
emisiune voluntary de hartie In tail $i o ex-emisiune involuntary de aur afara
din tara.
In alte tari pericolul de$1 a fost mare, de$1 au avut loc catastrofele cele
mai marl, totu$ raul nu a fost a$6, de mare cum va fi la noi, pentruca In tarile
acelea aceia cari vreau sa, aduca producte din tali strains trebuie sa, cumpere
aur $i, neputandu-1 gasi decat scump, erau siliti sa, aiba recurs la industria
nationals $i moneta-hartie era ca un soiu de prohibitiune, de protectiune la
granita, pentru intrarea industriei straine. De aceea voiu aduce un exemplu,
care de$1 nu se potriveste cu totul la cazul de fats, Insa explica ideea mea.
Industria$ii cei marl din Austria, dela Brun $i din Boemia, s'au opus sa plateasca, datoria bancii $i sa, se restabileasca valuta, caci aceasta le serves ca un
fel de protectiune In contra industriei strains ; $i de aceea cand guvernul Austriei
voia sa plateasca datoria de 80 milioane, a gasit In acea mare industrie puternice
opuneri tocmai din cauza ca, starea valutei era un fel de protectiune In contra
industriei straine.
La noi industrie nu avem deloc, prin urmare nu putem spars, nisi aceasta
despagubire minima; cad din contra granele noastre au A se plateasca chiar
de straini cu moneta-hartie pe care au ea o cumpere eftin. Noi, din contra,
avem sa importam introit $i impatrit produsele industriei straine care suntem
siliti sa le aducem din strainatate cu aur, caci, oricare va fi curagiul industriei
rom&ne, nimeni nu ma va putea face sa cred ca, In cativo, ani are as se poata
introduce o industrie oarecare In tara aceasta.
www.dacoromanica.ro
443
Cum zic, proiectul D-lui Boerescu este mai tot acela$ ca al guvernului
pentruce, nu inteleg cari sunt deosebirile. Hartie-monete, este $i aceea a D-lui Boerescu ; hArtie-moneta este $i proiectul guvernului a mai este reprezentat, cum
am zis, 1ntr'un mod acut $i de proiectul D-lui Camaresescu. D-1 Boerescu nu

zice In raportul au cum c& Increderea acestor titluri depinde dela veracitatea
ipotecilor. Dar bine, asignatele nu erau verace? $i nu erau Intemeiate tot pe
mosii cari erau ipotecate si cari serveau Ia asigurarea $i garantia acestor hArtii?
este iara$ un lucru istoric $i nu le va contest& nimeni.
Cee ace ridia i sustine creditul nu este numai veracitatea garantiei, este
posibilitatea ce are hartia de a fi transformaa In aur, adic& de a fi mobilizata.
Mud eu am un elect chiar de nu este ajuns la scadenta, Ins& data stiu ce, In
fiecare moment pot sA-1 schimb pentru bani, gi prin urmare, pot mobilize, capitalul meu care este imobilizat Intr'o valoare oarecare, se Intelege c& asemenea
efecte se bucura de credit. Cand am de exemplu un bon rural do o sua de franci,
dace, $tiu c& acel bon rural nu 1-a$ putee la fiecare moment s&-1 schimb In aur
ca s& Indeplinesc o nevoie, este sigur c& cursul acestei hartii nu are s& fie asa,
de mare cum ar trebul se. fie. Ei bine, tocmai aceasta se Intample, la hartiamoneta, pentrua chiar In baza ei este aceasta ca s& se prezinte cu urmatoarea
declaratiune: eu me, impun ca valoare ce nu se poate preface In aur, $i aurul
este Inlocuit prin cursul fortat.
Prin urmare, vedeti c& una din conditiunile cele mai insemnate, mai mult
dec&t veracitatea de care s'a vorbit, este de a ava, dreptul de a transforma,
de a mobilize o valoare, iar nu a o tine In lad& $i a astepte 30 de ani, pentru
ca s& o schimbe In aur. Aceasta tocmai face creditul valoarei, $i tocmai acl
dela inceput hartia-monet& nu Impline?te aceasa conditiune, astfel c& din
capul locului este lovita de discredit, $i acest discredit se late$te din ce in ce
mai mult. Prin urmare, aceea ce zice D-1 Boerescu de veracitate, eu nu o pot
priml, si se, va dau un exemplu financiar: sa admitem c& Statul are nevoie de
un Imprumut, $i se adreseaza la un grup de bancheri, si a presupunem c&
ne bucuram de credit ca unul din Statele cele marl, ca Anglia, ca Franta,
si s& zica: Am trebuinta de 30 milioane; nu fac fmprumut cu rent* v& dau
atata la suta cu conditiune ins& ca aceste hartii a nu le puteti vinde, ci s& le
pAstrati pAna la scadenta. Cu aceasta conditiune nu yeti gas!, $i nu va ge,s1 nici
Anglia, nici Franta, bani platind o donnd& nu de 12 Ia arta, dar chiar de 25
la Kith, pentrucA nu vor avea posibilitatea de a mobilize, capitalul vArft In
aceasta afacere; si de aceea si institutiunile de credit au de baza fundamental& a organiarii for de a mobilize cea mai mare parte din capitalul lor, caci,
o mai repet Ina, o data, creditul nu e posibil decat cu siguranta c& putem In
fiecare moment mobilize, capitalurile noastre.
Acum, Domnilor, na$te 1ntrebarea, dada putem sa ne Perim de acest au,
de emiterea hartiei-moneta?
La aceasta cred ea $i D-1 Boerescu, ca $i guvernul, ca, dace, ar fi posibili-
tate de a se face un Imprumut, am prefer! contractarea Imprumutului. Nu

aunt Ina de parerea D-lor, and sustin c& un Imprumut e imposibil, $i c& trebuie sa avem recurs la he,rtia-moneta. Si ca probe, c& un asemenea Imprumut
nu s'ar puta, face, este aspunsul D-lui ministru de finante la opiniunea emisa
de onor. D-1 Drosu ; a zis C& bonurile de tezaur, care au o dobanda de 10 eau
12 Ia sutA, nu se ura cleat la suma de 7-8 milioane. Aceasta sa-mi permit&
www.dacoromanica.ro
444
C. I. BAICOIANU
D-I ministru de finante sa zic ca nu este un argument, pentruc& este evident

c& bonurile de tezaur nefiind o operatiune fixa Intro guvern $i Imprumutator,
imprumutatorii nu au Inaintea ochilor for de cat un plasament provizoriu;
si se Into lege ca prin asemenea mijloace nu yeti putea D-voastra, gasl o sums
foarte mare, si prin urmare nu se poate aduce In discutiune argumentul ca
se plateste o dobanda de 10 sau 12 la suta pentru o sum& de un Imprumut cu
bonuri de tezaur, si ca aceasta ar avea relatiuni cu un Imprumut ass de mare
ce s'ar contracts si nu am platl o ass de mare dobanda.
Eu cred, Domnilor, c& proiectul D-lui Sturdza are posibilitatea unui asemenea Imprumut: in alto imprejurari a9 fi fost contra si acestui proiect de lege.
Cand a fost vorba, In Adunarea de sub ministerul Catargi, a se face un Imprumut
cu ront&, au venit unii din Domnii deputati, si au propus a se face un Imprumut
la creditul funciar ; eu atunci am lost contra acestei idei, pentru motivul ca

nu este bine ca aceasta institutiune s& -$i amestece creditul sau cu al Statului,
ci m'am opus, prin urmare, atunci, cand Ind]. suntem /rite stare atat de anormal& In cat suntem siliti sau de a avea recurs la un faliment, sau de a avea
recurs la unul din mijloacele ce ni se propune, atunci mai bine a& facem un
Imprumut cum este acela dela creditul funciar, care mai are avantajul de
a ne da o norms fixa pentru interesul ce este de platit.
Dac& de exemplu ne-am duce la un grup de bancheri s& ne fac& un imprumut, ei vor vol sa, beneficieze de starea In care se afla Statul, spre a core,
afar& de interes care este legitim acum a fi mai mare, f} i o prima de asigurare
In contra eventualitatii unei stari politico, In care noi putem axe& incredere,
dar In care straini nu pot avea. Prin creditul funciar Ins& ne adresam d'a dreptul
c&tre public $i ne scapttm de acei intermediatori care In totd'auna s'au folosit
de imprejurb,rile grele in care se aria o Cara: paguba In adevar poate s& fie mare
pentru Stat, dar, ceeace ma nelinisteste In chestiunea aceasta si de care sc&pare
prin proiectul D-lui Sturdza este discreditul si perderea indirect& ce ar aduce
hartia-moneta asupra avutiei nationale.

Aceast& perdere indirecta, care nu se poate evalua d'inainte la noi, in
Franta a fost atat de mare, In cat ea s'a evaluat la a patra parte, de nu chiar
la jumatate a intregii averi a tarii. Prin urmare, prin. sistemul D-lui Sturdza
avem sa compromitem col mult 4-5 milioane, pe cand cu sistemul celalalt avem sa
compromitem % parte din averea nationala.

Bi atunci aceasta datorie nu se mai acopera cu o perdere de 4-5 milioane,
ci cu sute de milioane.
Prin urmare, Domnilor, din toate aceste consideratiuni, voiu astepta s&
vad cari aunt argumentele can se dau In favoarea hartiei-moneta. Cat pentru
mine, eu ma pronunt contra proiectului D-lui Boorescu si Bustin proiectul D-lui
Sturdza.
As avea Ins& $i o alt& propunere s& fac, ma tem Ina, ca guvernul sa nu raspunda c& nu are timp si c&-i trebuie mijloace imediat.
lath care este masura care as fi voit-o eu: am pornit dela urm&torul punct
de vedere: ca, on de cate on a fost sa, se lichideze inteo Cara oarecare o situatiune financiara ca aceea care se creaz& prin emiterea de hartie-moneta, aceasta
niciodata nu s'a putut face direct de c&tre Stat, ci a trebuit sa faca numai intervonind d'adreptul creditul public i comertul prin crearea unei banci de scent
ri circulatiune. De aceea aq credo ca,, data s'ar fi putut face o asemenea ,banc&
www.dacoromanica.ro
445
de scont si circulatiune In timp foarte repede, EA se Incredinteze ei emiterea

de hartie, se intelege c& atunci nu se va mai smite sub forma de hartie-moneta,
ci sub forma de bilete de banal.
Dar poate ca mi se va obiecta cum ca pentru a se infiinta o asemenea bane&
de scont $i circulatiune trebuie un capital, un stock $i ca In strainatate D-1 ministru de finante declare ca nu se poate g&si ; ei bine, parerea mea ar fi cum
c& acel stock metalic, acest capital brines care ar trebul, sa, se is din tart), prin
mijlocul unui impozit fortat. SA, se impuna, Y4 sau 4 asupra averilor, Ins cu
conditiunea ca fiecare din aceia can dau banii acestia sa devina ei actionarii
acestei institutiuni si for s& li se Incredinteze operatiunea de bane& si ei s& traga
profitul.
Iata cum inteleg eu c& s'ar putea, scapa. situatiunea. Fiind fns& ca aceasta
bane& astazi cu greu s'ar putea infiinta. Inainte de una sau doutt luni, voiu vote
pentru proiectul D-lui Sturdza. Am zis.

Voci. Sunt 5 ore.
Se consulta Senatul data voeste a se prelungl sedinta pana la 6 ore,
si se primeste.
D-1 Camaravescu. D-1 Carp s'a mirat ca deco contra-proiectul sustinut
de mine In comitetul delegatilor nu-1 vede insotit de o expunere de motive.
Ar fi avut mare dreptate dad). a, fi Post eu raportorul si nu mi-au fi expus motivele ; dar, ca simplu delegat ce am Post al sectiunei V, regulamentul Senatului
nu ma oblige sa fac expunere de motive. Daca D-1 Carp ar fi Post cu luare aminte
la citirea acestui contra-proiect, ar fi putut vedea, ca nu este aitceva decat

amendament la proiectul guvernului votat de Adunarea deputatilor, si ar mai
fi putut sa urmareasca si unde si care stint modificarile ce s'au introdus In proiectul guvernului.
Domnilor, In sectiunea V, de unde am Post ales delegat eu, nu s'a avut
In vedere dealt proiectul votat de Adunare, care era acela presentat de guvern, cu mai multe amendamente. Sectiunea V, zic, ocupandu-se cu cercetarea
proiectului primit de Adunarea deputatilor, a incuviintat s&-i face oarecari
modificari ; asa, de exemplu la art. 2, al. 2, vedeti ca se core ca biletele ipotecare
s& fie subscrise prin grefa, a primit sa se steargli cuvantul acesta, 0f sgt se zica
Ca se subscrie de ministrul de finante, a mai primit sa se mai stearga cuvantul
grefa dela un membru delegat al consiliului Si s'a adaugat, spre mai multa siguranta, ca aceste bilete ipotecare sa fie inregistrate fntr'un registru anume parafat de un membru al consiliului, conservat in acea cassa. S'a cerut pi s'a primit
ca delegatul comerciant despre care se vorbeste in alin. 3 dela art. 2 eft pla-
teasca o patenta nu de a III-a clasa, ci de I-a clasa.

La art. 4, alin. 1, unde se vorbeste despre inscriptiunea lima, de tribunals,
s'a adaugat, ca necesitate, sa figureze pe hartie si subscrierea ministrului de
finante, iar nu numai a administratiei domeniilor.
La art. 6, uncle se vorbeste s& fie baza acestei ipoteci, guvernul este autorizat
ca, Indata dupa incheerea pacii, sa contracteze un imprumut, i la cellalt ali-
fiat, unde se zice ca acel imprumut data nu se va putea efectua in termen

de 2 ani dela Incheerea pacii, sA, se scoata mosiile In vanzare, sectiunea V a
Post preocupata de a se recurge la un termen pentru vanzare mai scurt ; prin
urmare, la art. 6, in loc et se zica c& guvernul sa fie autorizat sa vanz ti. parte
din acele mosii astfel ca In curs de 7 ani eel mult sa se retraga biletele din cir-
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIA/qu
440
culatie, a primit s se zice, ca este mai bine ca In termen de 5 ani se, fie retrase
prin vanzarea mo$iilor, toate biletele din circulatiune.
Voind apoi ca biletelor se, li se dee o valoare mai mare, a pus ca vAnzarea
proprietatilor ea nu se face, cu alts plata cleat numai cu din aceste bilete. La
art. 7 din proiect, care se ocupe, cu instituirea unei banci de scout tti de circulatiune, avandu-se in vedere greutatile ce se prezinta pentru a se Infiinta acu m
sau Intr'un timp apropiat o asemenea bane., nu a Post sectiunea de parere

se, mai alergam Ia un asemenea lucru $i am recurs la grabnica vanzare a mo$iilor ca sa se tree), din cel dintaiu an din circulatie biletele $i dupe. 5 ani ele
as nu mai fie in circulatie.

Ca articol final In proiectul votat de Adunare, sectiunea, avand In vedere
obiectiunea ce i s'a facut ca nici o lege nu trebuie se, aiba putere retroactive,
$i ca, In tranzactiile cari s'au facut pane, acum nu s'a avut In vedere decat numai
moneta In numerar, s'a adoptat ce, aceasta lege nu va fi aplicabile. In privinta
tranzactiunilor de pane. acum. Prin urmare, tranzactiile cari s'au Mout Inainte
de aceasta lege nu se va pretinde de a fi achitate cu bilete ipotecare.
Acestea au Post amendamentele ce am propus la proiectul votat de Adunare, din preschimbarea caruia se vede la fiecare articol $i din adaugirea articolului final se poate cunoa$te titi scopul pentru care s'a facut. Rame.ne in D-voa-
stilt., cand yeti vote, proiectul pe articole, se, primiti amendamentele propuse
de mine In sectiunea V $i primite de aceasta sectiune. Astfel ca pentru aceasta
am titi fost insarcinat delegat, $i rolul meu fiind hotarit In comitetul delegatilor,
n'am putut se, ma asociez cu celelalte clouts proiecte pe cari le reaping.
6edinta din 31 Illaiu, 1877

(urmare)
D-1 Al. Oritscu. Domnilor senatori, asculte,nd pe D-1 Crtmara$escu, ati putut
auzi explicarile date pentru a introduce mai multe amendamente Ia proiectul

guvernului, cari toate tind la o Imbunatatire. Punctul principal fuse. care 1-a
ocupat pe d-sa este cuprinderea art. 10 din proiectul D-sale; In acest articol
se zice;
a Aceasta lege nu va fi aplicabila In privinta tranzactiunilor de pants acum ;
prin urmare obligatiunile ce au luat na$tere Inainte de aceasta lege, nu se va

pretinde a fi achitate cu biletele ipotecare.*
Acest punct de plecare al D-lui Camara$escu este foarte just $i bazat pe
legalitate. Cum puteti d-voastra, Domnilor senatori, se, obligati pe acei cari au
fmprumutat pe Stat cu moneta metalica, our sau argint, ca sail primeasca
drept plata creantelor for In bune, credinta biletele ipotecare, sau mai bine
hartie-moneta cu o valoare depreciate., 30 poate $i 40 la Buta mai jos? Cu alte
cuvinte, cum, In cuget curet, am putea toles, o nedreptate ate t de strigatoare,
ca creditorul Statului In loc se. -vi primeasca dreptul sau in deplinatate, se. -1
primeasca scazut, adica, In loc de 10.000, toapte sau vase mii?
Vedeti dar, onor, D-ni senatori, ca D-1 Camarapscu, plecand dela acest
punct formuleaza art. 10. Dar mai aunt tti altele pe care ma voiu sill a be desvolta, clici durerea este In mai multe parti.
Domnilor, guvernul are trebuinta de 30 milioane lei. N'am auzit pe nimeni care se. puna, In dubiu aceasta necesitate a Statului. Toti recunoa$tem
www.dacoromanica.ro
447
ce Statul este dator s faca fat& la mai multe obligatiuni ale sale, apoi s& achite
mandate in suferinta si fnfine sa Intampine cheltuelile zilnice si s& intretie ar-
mata de care are tara necesitate; numai este de tagaduit c& necesitatea este
evident& and tara este datoare. Apoi, Domnilor, toti cetatenii trebuie sa contribuie la infiintarea acestui Imprumut, caci dm& numai unii contribue, dace
pe unii cade sarcina si pe altii cad foloasele, apoi mi se pare c& legea nu este
dreapta. Biletele cari se pun, atilt in proiectul guvernuiui, cat si In proiectele
Domnilor Boerescu si Sturdza, adic& hartie-moneta, sunt tot bilete cari are s&
se dett acelora ce au s ia dela Stat, gi nu atinge In nimic pe partea bogath care
nu are sa ia dela Stat. Apoi dreapta este aceasta lege? Biletele, In sine, sunt o
nenorocire, dupa mine; caci isbesc numai pe unii si altii trag foloase dela dansele. Dupit proiectul d-lui Sturdza se zice: facem un imprumut. Prin urmare,
se pune sila functionarilor si pensionarilor ca ei si numai ei sa fac& imprum.utarea, adica, In loc de a le da bani, s& le dam aceste bilete pentru lefuri si pensii ;
prin urmare, un Imprumut fortat numai asupra celor slabi!

Ce vor face functionarii gi pensionarii cu acele bilete (hartie-moneta)?
Vor trebul a& alerge la camatari, la acei cari pot dispune de numerar ca s& le
preface In monet& metalicit cu pierdere de 30 si chiar 40 la suta.
NeapArat c& ei, adic& pensionarul si functionarul, neputand s cumpere
cu acele hdrtii, ca moneta, nici dela macelar, nici dela precupet, nici dela hainar
nimic, vor fi nevoiti a alerga In fiecare zi 1p, uzurari. Si aceasta merge neincetat
la fiecare luntt, la fiecare zi ; cad guvernul, primindu-le at pari, adic& suta intreaga, se folosesc cei cu mijloace in paguba celor far& mijloace si a nenoroci-
tilor ce au s& ia dela Stat, precum si a tuturor caH, in bun& credinta, avand
contracte cu Statul si av&nd mandate de achitat, vor priml hartie. Dar mai
Bunt si altii cari, avand bonuri rurale, domeniale, etc., vor fi nevoiti s& primeasc&
plata, atat a cupoanelor, cat si plata bonurilor iesite la sorti, In hartie; prin
urmare si acestia vor fi isbiti de aceasta lege asupritoare, Nu este drept ca acela
care a avut nenorocirea s&-pi vanza mosia, gi cu restul banilor sa fi avut fncredere In Stat s& cumpere bonuri de ale Statului, s& sufere scadere in averea sa.
Bonurile rurale sunt garantate prin chiar Constitutiune ; onoarea Statului nu
permite vatamarea intereselor posesorilor lor. Legea de fat& izbegte, In mod
arbitrar, toate legamintele Societittii. Nu este drept ca unii sa saraceasca si

cei avuti s& se Imbogateasc& din sudoarea si lacrimile celui saracit. Nu este
drept ca cel cu mijloace pecuniare metalice s& se bucure din jalea celui ce va
fi nevoit a vinde acele bilete hArtie-moneta, sa se Inavuteasca Intr'un mod atat
de strigator, ba Inca, dupa proiectul D-lui Boerescu, sa i se mai acorde Inca 10
la suta peste valoarea nominal& socotita In plin, cand cu aceste bilete, Domnii
avuti vor cumpartt mosii de ale Statului. Legea de fat& este o calamitate, pentrue& sporeste saracia.
Dar mi se face Intrebare: Ce pun In loc? Voiu spune opiniunea ce am pus
in sectiunea IV: Se facem un Imprumut fortat, care are se indeplineasca tre-
buinta Statului cu mai mult& bunavointa din partea tuturor.

Dacit Serbia, intrebuintand acest mijloc, a Post in stare sa gaseasca 3 1/2
milioane, Serbia o tar& silraca, tara Romaneasca, la nevoia Serbiei, va putea
da Inzecit, 100 gi chiar 200 milioane. Nu suntem Ins& la nevoia nici la nenorocirea Serbiei.
www.dacoromanica.ro
448
C. I. BAICOIANU
Tara Romaneasca cuprinde 800.000 familii; daca ar da cu Imprumutare,

si cu o dobanda oarecare, fiecare familie cate 40 lei, kart indath. 32 milioane
lei. Aceasta masura ar fi apasatoare pentru familiile sarace; voiu scoate, prin
urmare, 500 mii familii ca necapabile de a contribul la imprumut. Voiu lua
numai 300 mii familii ate lei 100, vom awe. imediat 30 milioane.
$i aceasta masura este apasatoare pentru partile cele farb. mijloace suficiente; voiu face dar o clasare proportionala cu venitul si zic a se pot gAsi
In Romania 1000 familii din cele mai avute, care In termen mediu 5i pe baza
proportionalaatii venitului, a contribuie la Imprumut cu ate 4000 lei. Astfel
dar:
1. 1000 familii cu ate 4000 fac 4 milioane;
2. 10.000 familii cu ate 1000 fac 10 milioane;
3. 50.000 familii cu cate 200 fac 10 milioane;
Astfel a, numarul de 311 mii familii vor puett cu Inlesnire acoperl Imprumutul de 31 milioane.
Acesta ar fi cel mai usor mijloc ca guvernul a alba cele 30 milioane, fara
apasare, venind fiecare din noi, cari compunem Statul, a ajutam nevoia Statului In mod egal 5i echitabil, iar nu precum se vede In diferitele proiecte, cari
toate aunt bazate pe nedreptate.

Cea mai bogath etas& nu va da decat proportiunea a patru mii lei. Eu va
declar ca, dupa averea mea, ar trebul a fiu clasat In a III-a categorie a da 200
lei. Dar ma voiu pune in randul color mai bogati din Cara, ma voiu pune In
clasa I, alaturi cu D-nii Cantacuzino, Drosu, si voiu contribul la acest imprumut cu patru mii franci, desl nu am nici un venit, singura leafa de profesor
(Aplauze), redua si aceea cu 45 la sua.
Voiu da aceasta mai voios decat a votez vreunul din aceste proiecte de
hartie-moneta, adia expedient dezastros pentru tarn 5i viitorul ei!
D-I prim-ministru I. Bratianu. Onor. D-1 Carp a contat pe putina exporienta ce o are societatea romans in chestiuni financiare, mai cu seams de asemenea natura si deaceea a inaintat lucruri cari negresit, cu inteligenta D-sale
si cu cunostiintele D-sale, Trite alts tarn nu le-ar fi Inaintat. $i mi-am adus
aminte and vorbea. D-sa, de regretabilul raposat Barbu Catargiu, cand se pro-
punea, pentru Intaias data, impozitul fuhciar In Camera Conventiunii; s'a

sculat Barbu Catargiu cu un amendament, zicand a acest impozit a fie minimum pe care guvernul sa-1 preleveze, si care era, mi se pare, de trei la suta.
Cand am vazut un asemenea amendament, m'am sculat 5i am zis a cu mirare
vad asemenea amendament din partea unui om luminat ca Barbu Catargiu ;
Si atunci s'a sculat dela bana. 5i a venit In stanga, fiinda atunci ne intelegeam dreapta cu stanga, fiind In contra ministerului, si mi-a zis: Nu to inteleg; nu-ti cunosti Cara: trebuie a avem aerul ca facem ceva pentru ca s nu
indispunem pe alegatorii nostri. $i s'a pus la vot amendamentul, si au fost

oameni cari 1-a votat chiar dintre ai nostri; si i-am Intrebat: Pentru ce ati votat?
Apoi, trebuie sa fie ceva avantajos, au zis, data D-1 Catargiu a votat.
Asa onor. D-1 Carp, In argumentarile cari le-a adus, a contat pe neexperienta noastra In chestiuni financiare, caci intealtfel nu vorbea ass,.
Mai intaiu, onor. D-1 Carp, ca si toti ceilalti, s'a pus pe taramul D-sale
www.dacoromanica.ro
DE SBATERILE PARLAMENTARE LA LE GEA BILETELOR IPO TECARE DIN 1877
449
istoric, pare ca este singurul fenomen care s'a reprodus pe taramul economic
pi financiar de and exist& lumea pi pane astazi. D-sa a zis a asignatele, In anul
dintaiu, au ajuns la un scazamant a se plata napoleonul cu 19.000 franci, pe
and In anul dintaiu a fost 10 la suta scazamant. Si peste un an.
D-1 P. P. Carp. Cer cuvantul.
D-1 prim-ministru. Peste un an a venit Mirabeau, cu stralucitul sau discurs pi a propus pentru 800 de milioane, pi atunci a inceput a se ingrijeasca
lumea. Nu voiu sA, avansez cifre, aci nu voiu a ma expun la acele erori la cari
s'a expus onor. D-1 Carp. Ei, onor. D-le Carp, kith cand a ajuns sa fie un louisd'or la 19 mii franci hartie? A ajuns atunci cand era numai in Londra 16 fabrici
de asignate false, atunci cand ajunsese a aiba 45 de miliarde in asignate pi
din cari 18 miliarde erau falpe.
Ei, Domnilor, care este moneta trebuincioas5, pentru schimb astazi In
Franta? Ea se urea la 7 sau 8 miliarde, nu pot sa-mi aduc bine aminte pe
din afara, pi aceasta atilt In bilete de ban* cat pi in moneta sunatoare.
Aceasta este suma care serve astazi de schimb In Franta. Daca, dar astazi,
cand Franta face afaceri de o mie de on mai mult decat facea, atunci, and
agricultura, industria, comertul, relatiunile sale cu lumea Intreaga au luat o
extensiune apa de mare, pi nu are trebuinta pentru moneta de schimb decat
de suma de 7 miliarde...
D-1 B. Boerescu. Sase miliarde.
D-1 prim-ministru. Dar atunci and Franta era, mai cu deosebire dupe
revolutiune, cand toate tranzactiunile Incetaserk and agriculture, industria
pi comertul incetase, pi, prin urmare, astfel fiind, avea nevoe de un semn de
schimb foarte marginit ; ce efect a trebuit sa produca and, In loc de un semn
de schimb de 2, 3 sau 4 miliarde eel mult, s'a pomenit data cu o suma de 48
miliarde?
Ati vazut, Domnilor, c& aurul, nu hartia, and a inceput Australia sa produce In cantitati marl, a fnceput a scadea din pretul sau pi a se scumpl celelalte produse ce se cumpara cu aur. Atunci a scazut pretul aurului Inteo proportiune care nu-mi aduc aminte precis, dar scazuse poate la a zecea parte din
valoarea lui, scumpindu-se in proportiune celelalte produse.
Asemenea, cum am zis, atunci, In Franta, cand s'a pomenit cu un semn
de schimb de 10 ori, de 20 de on mai mult decat aye& necesitate, s'a produs
acea scadere enorm5. In valoarea lui, deosebit de cantitatea de asignate falpe
cari au fost vreo 18 miliarde.
Dec& in Romania, care are nevoie, spre exemplu, pentru schimburile de
toate zilele, de 100 milioane napoleoni, s'ar aduce i s'ar face varsare de un
miliard de napoleoni, atunci lucrul s'ar schimba, pretul aurului ar sadea foarte
mult. Acestea nu le-a avut In vedere onor. D-1 Carp, sau cA n'a voit pa-pi dea
socotealk fiinda, ne crede prea putin familiarizati cu asemenea chestiuni.
Apoi mai zice D-sa a discreditul asignatelor a fost pentruca au fost garantate pe pAmant I Discreditul a fost pentrucA nu s'a seas din circulatiune
biletele prin vanzarea de proprietati, pi s'au emis atatea meat nu mai avea
trebuinta societatea de atatea semnuri de schimb; pi pe urma cum putea BA
mai vanza proprietati de 48 de miliarde ca a retraga din circulatiune acele
bilete? Prin urmare, ele nu mai Infatipau nimic, pentruca Intaiu Statul nu
www.dacoromanica.ro
450
C. I. BAICOIANU
avea proprietati de 48 de miliarde pi al doilea, chiar data ar fi avut, nu s'ar fi

gasit cumparatori pentru 48 miliarde.
Apoi puteti D-voastra face comparatiune intre aceste 30 milioane qi intre
acele 48 de miliarde In Franta? Apoi se gasepte In societatea roman& un semn
In numar prea mare pentru schimbul operatiunilor sale zilnice? Apoi proprietatile noastre nu fac 30 de milioane? Prin urmare, dacIt D-1 Carp a venit a ne
speritt cu asignatele franceze, a facut-o, Inca data, contend pe nefamiliarizarea noastra cu asemenea chestiuni pi sperand a ne amet1 cu elocinta D-sale.
D-1 Carp a mai zis ca numai o tarn industriala poate ea emita hartie-moneta, fiindca aceea-i serve de protectiune In industriile sale.
Ne-a vorbit D-1 Carp de un calcul care 1-a facut Camera dela Briinn, care
swat ca prin mijlocul hartiei-monetb, sa-si protejeze industria dinauntru.
Fiindca onor. D-1 Carp n'a asistat la discutiunile Camerii, si sunt silit sa
le repet, ca sa cunoasca ri D-sa ca hartia noastra are mult mai buna baza decal
acele 800 de milioane hartie cari le are Austria, fiindca in Austria nu au alts
'mat decat creditul, nu Bunt garantate cu nimica.
D-1 Carp. 80 de milioane.
D-1 prim - ministru. Sunt 800 de milioane.
D-1 Carp. Dati-mi voie sa Ira explic.
D-1 prim-ministru. Nu v'am intrerupt. Eu nu am mare memorie, dar si a
D-tale se vede ca nu este mai superioara decat a mea, fiindca ai Mut eroare;
desigur Insa ca nu ai facut-o cu intentiune....
D-1 Carp. Am cerut cuvantul ca ea explic, fiindca nu din partea mea ci din
partea D-voastra, Domnule ministru, vine eroarea.
D-1 prim - ministru. Apoi numai 80 de milioane are Austria?
D-1 Carp. Domnule Bratianu, dati-mi voie...
D-1 B. Boerescu. Are de un miliard 800 de milioane.
D-1 prim- ministru. Da, Domnilor, este un miliard si 800 de milioane hartie
in Austria, parte create, de Stat $i parte de diferite banci, pi toate aceste nu
sunt garantate altfel de guvern decat numai prin creditul saw
Vin acum sa raspund la cele zise de onor. D-1 Carp, cum ca este de idee
ca ar fi Post mult mai bine ca sit se is scrisuri funciare 13i ca acele scrisuri sa, se
punt), In lads $i pe baza acelor scrisuri se se emita bilete de Stat. Domnilor,
aceasta idee a D-lui Carp, care nu este decat reproductiunea ideii D-lui D. Sturdza,
nu este altceva decat ca ereditul funciar sa dea gir Statului I

Domnilor, ag Intelege aceastil idee cand am avea, de gand skfacem imprumutul In streinatate, cad am putea zice: ca streinatatea nu poate sa cnnoasca
at3b, de bine puterea si averea Statului roman, pe cand o cassa ca aceea a creditului funciar a noastra, care are hartiile ei, este mai lesne in pozitie sa cunoasca
puterea Statului roman. Si noi ziceam, cand a Post vorba sa, facem un imprumut,
ca cu inscrisuri funciare poate sa gasim In streinatate o cassa care sa le sconteze.
Niciodata Inca nu ne-a venit In idee ca, dacii, noi am luti, inscrisuri funciare
gi pe acele inscrisuri am emite un imprumut In Cara, ar aveb, publicul mai mult&
incredere In acele obligaciuni, decat in acelea can ar fi emise deadreptul tot
pe acele proprietati, adica ar fi mai cautate data creditul funciar ne-ar da

girul sau! (Ilaritate).
Domnilor, inteleg girul sau cand este vorba de a-1 da la cineva pe care
nu-1 cunoaste publicul ; dar cand este vorba ca-1 cunoaste, cand este vorba de
www.dacoromanica.ro
451
Statul roman $i de averile sale! Eu, c&nd voiu cere D-lui Pacleanu, de exemplu,
sa ma fmprumute cu bani pe mosia mea, o sa aiba trebuinta, fiindca nu cunoaste mosia mea, sA is informatiuni, o sa Intrebe pe D-I Ghica, de exemplu,
care cunoaste mosia mea si pe girul Dumnealui m& va Imprumuta. Dar c&nd
D-1 Pacleanu nu cunoaste mosia mea, poate Dumnealui pe girul cutaruia sau
cutaruia, care este mai slab decal mine, sa-mi dea bani? Apoi creditul funciar,
cat de bine 0, fie organizat, cat de bine sa fie administrat, poate sa aib& ci neva
mai multa credinp. Intr'o institutie ca aceasta care este trecatoare, decat In
Stat? Nu fnteleg, Domnilor, c&nd am vol sa facem un Imprumut In asemenea
conditiuni, ce s'ar zice de Statul roman inauntru si In streinatate; pentruca

s'ar putea zice ca Statul roman are mai multi!" credinta. In altii decat In sine
Insus!
Dar acum, Domnilor, a venit onor. D-1 Carp si D-1 Orascu, si zice sa se fax&
un fmprumut fortat: si onor. D-1 Orliscu cu drept cuvant zice,, In senti mentele D-sale si patriotismului D-sale ca acest fmprumut fortat sa nu apese numai
pe o mana de oameni. Este un sentiment de echitate franca si onesta din partea
D-lui Orascu. Acest sentiment nu a fost In toate tarile unde s'a Mout asemenea
Imprumut?
Acel fmprumut Ins& s'a putut efectua numai pe o las& de oameni. Dar
de ce s'a putut face astfel? Fiindca acolo erau casse puternice de banc&, erau
proprietari cu puteri marl, si erau multi, nu putini. Astfel a putut Austria s&
fac& un fmprumut fortat; a zis: cutare cassa sa dea at&t, cutare cassa sa dea
at &t, cutare proprietar sa dea at&t, si cutare sa dea at&t; erau Ins& propri etari
mari cu putere si capital si au dat. Prin urmare, unde fi gaseste onor. D-1 Orascu
pe acestia In tars noastra? Se da, pe D-sa de exemplu 9i zice: Eu dau 4 mii de
franci; acesta este sentimentul D-sale, dar s& vedem data toti sunt cuprinsi
de acel foc sacru al sacrificiului.. Se poate, dar stiti de ce-mi este tea ma? Ca
de se vor g&si unii ca onor. D-1 OrAscu care s& zica c& voiesc, c&nd va venl mo-
mentul sa plateasca, nu vor platl, si vor zice: Dau, dar stiti ce vor da?...
Bonuri de tezaur ; pentruca, cate familii voiu gasl azi cari sa sib& In cassa 4
mii de franci? Cei cari le au lntrebuintate, sau le tin astfel ca nimeni nu le poate
lua; !Undo& aici sunt capitaluri mici, gi chiar nu Bunt vazute, si nu se pot sesiza. Dar, Domnilor, onor. D-1 Orascu, care nu merge ca guvernul Austriei sA
vrea sa loveasca numai pe cei bogati, zice sa se Imparta, sa se supuie toti la

acest fmprumut. Apoi, Domnilor, biletele ipotecare, h&rtia care o cer em not
astazi, ce este cleat un fmprumut fortat?
Asa este, Domnilor, si este tocmai In conditiunile acelea cari raspund la
sentimentul de echitate al D-lui nasal, ca nu se fntinde numai la o cl asa. de
oameni, c& nu se fntinde la 100 sau 200.000, ci se fntinde asupra suflarii fntregi
a Romaniei.
Mat mai rau pentru cel care are trebuinta de schimb, caci plateste si el
o mica particica, din acel Imprumut fortat, gi fntinzandu-se pe toata suflarea,
se Intelege c& o sa fie mai putin simtitor; si ceva mai mult, este ca acest Imprumut fortat facandu-se In bilete de Stat cari sA aiba curs fortat gi primite
a/ pari, scazamantul o sa fie mai putin decat dam& ati admite obligatiuni, eau
i-ai da bonuri de tezaur cand vei face Imprumutul fortat, caci trebuie sa-i dau
ceva la mana celui ce to Imprumuta.
www.dacoromanica.ro
452
C. I. BAICOIANU
D-1 Carp zice: Data am vrea sA facem astazi un Imprumut la cele mai
puternice cease, Rotschild, Sina si altii, chiar de 10 milioane, $i i-am zice sA tie
In MA acele bonuri pan& la un termen oarecare, n'am OBI pe nimeni sA ne

facA acest Imprumut. Apoi, intinzAnd aceastA teorie foarte dreaptA, D-lui zice:
0 obligatiune oarecare de ce are valoare? Are valoare Mudca este si plata mai
apropiatA In aur; dar unde este aurul stela? Intr'un caz In care detentorul
are trebuintA de monetA sunittoare, se educe si vinde pe plata obligatiuni de
Stat. Cel care are trebuintA de dame, sau ca s'o punt), cautiune,sau cash cumpere
mosii, is acele obligatiuni. Apoi biletele de Stat nu oferA o inlesnire mult mai
mare decat obligatiunile D-sale? CAnd zice D-1 Carp cA pop sa iei aur pe obligatiuni care trebuie sA astepte tragerea la sorti sau cate un cumparator, oars
biletele ipotecare, fiind in cantitate foarte mica ei putand circula In tot minutul si a fi primite al pan la cassele publics, n'o sa aiba Intotdeauna mai multa
valoare In ochii mei si ai D-lui Carp, deat acele obligatiuni cari numai la Imprejurari and va gAs1 pe cineva sA alba trebuintA de dame, numai atunci sA
le poati). vinde? Child de biletele de Stat o sA aibit toatA, lumea trebuintA, fiinda
sunt un semn de schimb foarte comod $i asigurat in ipotea. WA, Domnilor,

ce aveam sA rAspund onor. D. Carp, si iar repot CA, deo& am putea sA facem
un Imprumut In streinatate sau In tars, nu eu as propune un expedient ?i tin
s'o zit a este expedient, fiinda este un ce provizoriu; nu propun aceastA masurit ca o institutiune de Stat, $i deaceea propun si mijloacele ca sA retragem
aceste hArtii cat se va putea mai curAnd, mai cu seams dacA vom infiinta o
bancA de scent si circulatiune cum a zis D-1 Carp ; $i -mi pare bine cA a zis-o
D-sa care a fAcut parte din guvernul trecut ,Si n'a putut contribul la realizarea
acestei bAnci de scout si circulatiune.
Cred cA aceastA bench. se va infiinta chiar In anul acesta si vom face operatiunile acestor bilete cu (Musa; astAzi insa la care bancA sA se fets operatiunea aceasta? NeavAnd bancA, am alergat la acest expedient.
Domnilor, sA -mi permiteti Inca o observatiune, pe care am scApat -o din
vedere, IntrerupPunea D-lui Carp mi-a adus-o aminte. S'a zis: t In alts tari
e industrie si n'are nevoie publicul sA cumpere de afarA. * DacA nouA, in adevAr,
ne trebuie multe obiecte sh. le luAm din streinAtate, dar si celelalte State nu cumpar& $i ele de afarA? Da, cumpArA si lucruri de acelea fail de care nu pot trAl
nici o zi: cumpArA producte. Noi putem la stramtoare sb. mai asteptAm, poate
sA mai poarte D-I Carp si haine mai vechi, mai groase fAcute In mAnastirile
noastre; dar acele State cari n'au producte agricole destule si In care categoric
se MIA cele mai multe State europene, acelea nu pot sA astepte, cAci trebuie sA
manance. Prin urmare, Domnilor, nu este adevarat a Statele acelea sunt In

conditiuni mai avantajoase, cA poate sA alba cu folds hArtia-monetk din cauza
industriei, cA la ele aceastA Made este un mijioc pe and la not este o calamitate. Dar se mai zice Incit: Streinii vor vent sA cumpere productele noastre tot
cu !Artie, cAci vor cumpara hArtia noastrA si cu ea vor platl producte; dar
acea hartie cu ce o vor cumpArA,? Negresit eu aur, si cu aceasta o sA vie sA adauge
la valoarea hartiei. Din cauzA dar a multi o sA alba trebuintA de acest obiect
de schimb, are sA fie cAutat si niciodatrt n'o sA scadA acolo unde D-1 Carp crede
a o sA ajungA.
Deaceea cred a este o nevoie a tariff prin care trebuie sA trecem, dad). nu
voim sA murim de inanitiune!
www.dacoromanica.ro
453
D-1 P. P. Carp. Domnilor, voiu lase la o parte toate anecdotele; cred crt
situatiunea este prea gravy ca sa o discutam cu ce a putut spune sau nu spune
D-1 Barbu Catargiu D-lui Bratianu.
Protestez Inca in contra intentiunilor ce-mi atribue ca am comb .tut proiectul
contend pe ignoranta auditorului meu. N'am Mout aceasta, cAci cand am

inaintat ceva am Inaintat $i cifrele pe care le-am bazat, am fAcut-o aceasta
pe baze pozitive, 5i, data voiti, maine vb. voiu aduce anume tabelele statistice
cand au Inceput scazamintele $1 cum au mers...
D-1 prim - ministru. Ati zis ca In Franta In anul dintaiu napoleonul a costat
19.000 franci In asignate.
D-1 Carp. Eu am zis ea la sfarsit ajunsese napoleonul 19.000 franci. Asemenea voiu rectifica $i eroarea care mi-o imputati cu acele 800 milioane ale
bAncii Austriei. N'am vorbit de fel de hartia fiduciary a Austriei, nici n'am vorbit
de cifrA dad/ sunt opt sute milioane sau mai multe. Si-mi pare ram ca, tocmai
D-sa, care-mi da lectiuni de cifre, sy cads trials In eroare. Am zis ca este cunoscut cy banca Austriaca ar putee, relutt p1Atile In aur data Statul i-ar plati
datoria de 80 milioane $i ca industria cea mare din Austria se opune la desfiintarea valutei, caci gase$te in agio o protectiune In contra industriei streine.
Prin urmare ar fi bine ca sa, nu inaintam acuzatiuni, atunci and noi singuri avem asemenea lacune In constiintele noastre.
D-1 ministru-preeedinte. Faceti cea mai mare eroare tend afirmati di Austria are numai 80 milioane hArtie-moneta.
D-1 Carp. Repet ea nu am vorbit de suma emisiunilor austriace, ci de datoria de 80 de milioane ce are Statul la bancA. Austria nu are hArtie-monettt
In sensul D-voastra.
D-1 B. Boerescu. Are peste 800 milioane In hartie-monetA.
D-1 Carp.
Eu n'am vorbit despre cifra hArtiilor de Stat.
D-1 ministru a mai zis: mai am trebuintA de o cifrA oarecare pentru tranzactiuni $i n'am aur, trebuie dar sa fac hartie; $i nevoia este atilt de simtitoare
de un lucru fiduciar pentru tranzactiunile noastre, inclit nu mai putem merge
Inainte pe o tale atilt de grea, trebuie un semn tranzitoriu Intre preschimbarea
marfurilor, $i nu fac alt nimic dealt viu In interesul tarii ca sa creem acest
mijloc de schimb. Dar nu $tie D-sa cA ce da cu o many is cu cealalt1)., ca cu cat
este In tarn moneta-hartie, aurul fuge din tarn? Si tocmai telul ce -5i propune
nu-1 ajunge. In loc sa Inlesneasca tranzactiunile tocmai le ingreuiaza. Ai sA le
Ingreuiezi D-le ministru, tocmai prin aceasta ca streinii au EA cumpere dela noi
cu hartie-moneta, au sA castige la agio, $i noi avem sA pierdem cand avem sA
cumpAram dela dansii marfuri.
Apoi de ce D-sa confunda hArtia-monettt cu biletele de banctt? Biletele de
banca circuit). In tot momentul cu mare Incredere. pentruca acelea reprezintA
o valoare pozitiva....
D-1 prim -minIstru. Unde?
D-1 Carp.
Oriunde sunt bilete de band), hartia-monetA nu circula. Dar
oare voiti st). comparati barda noastra cu biletele de bancA austriace?

D1 prim - ministru. FereascA, Dumnezeu l ale noastre au sA aiba o valoare
pe cand ale Austriei nu pot avea acea valoare.
D-I P. P. Corp. 1-10.rtia-monetA nu reprezintit o valoare, ea nu face dealt
a reprezenttt un credit oarecare. La Inceput poate sA stett la un curs oarecare,
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
454
dar cat va merge are sit scads valoarea si aceia cari le vor priml vor luA un
agio mai mare, corespunzator cu valoarea reala.
Prin urmare, Domnilor, toate obiectiunile ce a pus D-1 Bratianu, eu cred
ca nu au o valoare mare ; aceeace am spur eu aunt bazate pe experienta tuturor
popoarelor; si nu cred caD -lui ne va putea convinge ca singurul lucru ce este
de facut este ca not sA lacem hartie-moneta si cA prin aceasta se activeaz&
industria noastra nationala.
D-1 prim-ministru. Nu am vorbit de aceasta.
D-1 P. P. Carp. Domnilor, ma rezum Qi zic: cA mAsura ce ni se prezintA
astAzi, atat prin proiectul guverniilui cat 5i acela al D -lui Boerescu, nu este de
o necesitate absolutA: acel proiect poate fi inlocuit cu acela al D-lui Sturdza
care este mai putin vAtAmAtor.
Acum naste Intrebarea, dad'. numai suma de 30 milioane este necesarA,
si dad'. diva D-voastra aceastA suma are sh. faca inocentA aceasta, hartie-moneta. Este evident ch. Statul are, in afar& de aceste 30 milioane# ramasite numai
de 16 milioane, pentru alte 20 milioane are alte plhti; apoi cheltuelile de rAzboi
se pot urea la o sum& de 50 milioane, astfel cA totalul se urea la 80 milioane
si dad). vom face o proportiune, are O. trebuiasca, 140 milioane in hartie-monett'. Si se intelege, cum veniti astAzi a cere aceastA lege bazandu-va pe forta,
majora, ei atunci aveti sA puneti tnainte o fort& major& si mai mare, si rezultatul va fi, nu sporirea mijloacelor de schimb, ci ruina tarii!
D-1 vice-presedinte.
Orele fiind Inaintate ridic sedinta; cea viitoare va fi
pe mains.
$edinta din 1 lunie, 1877

D-I vice-presedinte. La ordinea zilei avem continuarea discutiunii generale asupra biletelor de Stat. D-1 Boerescu are cuvantul.
D-1 Zisu. Cer cuvantul in chestiune prealabila.
D-1 vice-presedinte. Avoti cuvantul.
D-I Zisu. D-le presedinte, ieri am ascultat pe onor. D-1 ministru de finante,
care a luat cuvantul de mai multe ori, si n'am avut fericirea
and declarand
pe care din proiecte sustIne D-sa. Dach. vA aduceti aminte cA asemenea lucru
s'a petrecut ei cu D-1 ministru de rAzboiu, cu ocaziunea legii asupra pozitiunii
ofiterilor: D-sa, in comitetul delegatilor, s'a unit cu lucrarea comitetului si in
sedinta public& a venit si a sustinut proiectul dela Camera. Este imposibil

ca ministerul sA aibA dreptul a sustine douA proiecte, si la vreme sA aleaga,
astfel ca majoritatea Senatului sA fie push In impas sA nu stie care proiect este
agreat de guvern, si, prin urmare, ce are sA sustina sau sA combata.
Ridic aceastA chestiune, cu atat mai mult, cAci in Camera deputatilor

s'a petrecut acela lucru; ei sA -mi fie permis a comunica Qi Senatului cele petrecute acolo.
In urma votului dat In Camera., prin care respinsese proiectul, prin aceasta
cA nu intrunise majoritatea reglementarA, D-1 ministru de finante a crezut
de cuvinta sA convoace o comisiune compusA de mai multi senatori si deputati.
foupa. mai multe desbateri, urmate in curs de mai multe zile s'a redactat un
proiect care a Post adoptat si de D-1 ministru de finante si de majoritatea comitetului delegatilor Camerei.
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTEGARE DIN 1877
455
In sedinta, chiar se produce un alt proiect propus de mai multi Domni

deputati, $i D-I ministru se uneste si cu acel nou proiect $i in doua. ore se si voteaza.
N'as vol ca In chestiuni de atata gravitate, care angajeazS viitorul taxii

mele si averile tuturor cetatenilor, 55 se poatS zice c& voturile Corpurilor Legiuitoare au Yost dobandite prin surprindere. In adevar, ce are sa se intample
In cazul de fatli?
Dupe discutiune are sa se puns la vot proiectul cel mai departat care este
al D-lui Sturdza si care fiind respins, dupe cum prevedea chiar dope acum, de
oarece acel proiect a fost respins de mai multe sectiuni, are s& se puny la vot
In urma proiectul D-lui Boerescu. In contra acestuia votand sustinatorii proiectului D-lui Sturdza, si cei din majoritate, cari au predilectiune, real& sau
nu, pentru proiectul Camerii, neaparat va cackle, qi proiectul D-lui Boerescu...
Prin urmare, jaa de fapt proiectul D-Iui ministru de finante adus In discu-
tiune; qi toatS munca noastra, a Senatului, de atatea zile, toate discutiunile

urmate, zSdSrnicite. Repet, Domnilor senatori, nu cred ca este drept, nu este
constitutional ca ministerul s& aibS clout), proiecte, cSnd mai ales, cum D-1 raportor ne declarS, ca, D-1 ministru a aderat la proiectul majoritatii comitetului
delegatilor.
Rog dar pe D-1 ministru, Inca data, 85 binevoeasca a ne deolarS pe care
aceste proiecte sustine, pentru ca not s& putem votS In cunostinta de cauzS.
D-1 prim-ministru. Onor. D -1 Zisu ma acuzS de doua delicte: intaiu, c& voiu
In totdeauna s& caut a surprinde pe Senat $i Camera; si at doilea, ca nu as fi
corect
D-1 Zisu. Protestez in contra interpretaxilor date cuvintelor mele.
D-1 prim-ministru. Aceste doua. lucruri eu nu le intrebuintez; cad, Domnilor, eu am declarat dela inceput ca, caut un mijloc prin care sa poata tezaurul
public face onoare platilor sale. Nu yin cu o sistema, cu o institutiune, $i nici
cu un mijloc pe care necesitatea 1 -a impus, $i am declarat si Inaintea Camerei
si a Senatului, yi chiar mi-am luat libertatea ca sa convoc mai multi D-ni sena-
tori 9i deputati, si am convocat nu majoritatile, dar am convocat tocmai pe

aceia cari erau adversarii mei politici ; fiindca fn asemenea chestiuni eu cred_
ca opiniunile politico si de partid nu pot jucS niciun rol, caci toate partidele
au acelas interes, sunt Romani, cand este vorba de interesul Statului.
M'am adresat dar, Domnilor, la toti fara vreo preocupare de partid, cum
a declarat si onor. D-1 Dimitrie Ghica si toti, ca nu se uitS cine este la Guvern,
pentru c& tezaurul public este al tarii, iar nu al Guvernului.
$i atunci, Domnilor, am zis: gasiti un alt mijloc, Ins& un mijloc asa In cat
sit ma convinga c& poate sa fie realizabil, qi eu fl voiu adopt& ; dace ins& nu voiu
crede In eficacitatea acelor mijloace ce gasiti D-voastre am zis, ca unul din

aceia care cred In eficacitatea acelor mitsuri sa is ministerul de finante, si
not Ii vom da tot concursul nostru ; i ca, dad', sunt considerente de partide,
dam ministerul si tot concursul nostru.
Ei, Domnilor, din toate masurile ce s'au propus, niciuna nu a putut sa
nemereasca un mijloc eficace, si din acele propu,neri aceea care s'a apropiat
mai mult de propunerea guvernului, aceea de care am prins mai mult gust
(cu toate ca nu am niciun gust In aceasta chestiune), aceea care s'a gasit ca
ar puteS fi mai eficace, aceea a venit In Camera tot pe aceiasi temelie cu mai
multe variatiuni, ca sa zic asa Qi onor. D-1 Zisu intelege acest limbagiu...
29
www.dacoromanica.ro
C. 1. BAICOIANU
456
D-1 Al. Zisu. Deaceea am si auras.

D-1 prim- ministru. Acesta a Post mijlocul gasit de Camera; si ce voim not
mai mult, este ca cu o zi mai Inainte sa putem esl din impasul In care ne aflam,
sa, sfarsim odata cu greutatea situatiunii financiare, astfel ca $i membrii Corpurilor Legiuitoare sa se poata duce pe la casele lor, caci prin sederea D-voastra
aci, faceti un adevarat sacrificiu.

Domnilor, In adevar eu am venit cu proiectul meu; ins& ca,nd am vazut
ca-1 primesc cu oarecari modificatiuni si cand am vazut proiectul modificat
subscris de 38 de deputati, caci del cereau oarecari modificatiuni, Ins& in principiu nu difeream, ei ! Trebuia oare sa ma inch,patanez si sa, zic: Nu! numai
proiectul care s'a lucrat de comitetul delegatilor, numai pe acela II sprijin?
trebuia O. fac chestiune ministeriala? Era oare acest lucru prudent $i oportum?
Asa dar viind acei 38 de D-ni Deputati $i propunand acele modificari, am aderat
la dansele, ca sa poata. O. treack cu tote ca gaseam $i in acel proiect toate defectele care le g5sesc $i In al meu, dupa cum gasesc In toate pe fiecare zi ce trece
si le studiez mai bine; dar dac5, m'as opri la defectele care le gasesc astazi si as
cauta, necontenit a-1 modifica si a gasl perfectiunea, as ramanea In totdeauna
ca teoreticii, numai pe taramul teoriei.
Acel proiect s'a votat de Camera, a venit In Senat, s'a discutat in sectiuni,
cand, din Imprejurari, nu m'am putut afla fats. Onor. comitet m'a chemat
In sanul sau $i mi-a spus ca, s'a Inlaturat proiectul Camerii Si ca au venit In
locu-i doll& proiecte: unul al D-lui Sturdza si altul al D-lui Boerescu, care se
si adoptase de majoritatea comitetului, desl D-I Boerescu nu era Intro delegati
atunci.
Domnilor, onor. D-I principe Ghica mi-a facut Intrebarea: s D-le ministru
de finante, trebuie s& to pronunti la care din aceste dou& proiecte aderi *
si i-am raspuns: Nici nu mai e vorba, al D-Iui Sturdza se deosebeste In totul
de proiectul prezentat de mine, pe and in acel al D-lui Boerescu sunt oarecari
si am Post pentru proiectul
amelioratiuni asupra celui votat de Camera,
D-lui Boerescu. $i am adaus ca ar fi mai bine sa-1 votati mai curb.nd pe acela
al Camerei, caci ma tern nu numai c& nu se va mai completa Camera, dar chiar
completandu-se sa se propuna oarecari amendamente, si atunci s& cad& toata,
lucrarea.
Prin urmare, ar fi mai bine a& votati proiectul astfel cum s'a votat de
Camera si va promit ca cu toti delegatii D-voastra sa ne tntelegem s& facem
un regulament In care s5, introducem toate acele dispozitiuni care aunt In proiectul D-voastra. Ce trebuia sa, fac? SA zic cit resping proiectul D-lui Boerescu
cand el este proiectul majoritatii comitetului?
Cum am facut la Camera, fiindca voiu sa ajung la un sfarsit, tot asemenea si acl, nefiind o chestiune de amor propriu, nu m'am Incapatanat ca
sa fac o chestiune ministerial& si deaceea am zis c5., data comitetul delegatilor
a respins proiectul Camerei, ma unesc cu proiectul D-lui Boerescu.

D-1 Zisu. Vrea a& zica, 1-ati retras pe al D-voastra.
D-1 ministru de finanfe. Ma iertati, nu pot si nici nu am dreptul sa-1 retrag,
dupa cum voiti D-voastra. Dac& as fi venit Inaintea Senatului cu un proiect
de lege al meu, a$ avea dreptul sa-1 retrag; dar o lege votata de Camera, ar fi
c eva necuviincios vis-a-vis de Camera data 1-as retrage. Ce ati zice D-voastra,
www.dacoromanica.ro
457
daca ati vota o lege si In Camera, as zice: *Retrag proiectul votat de Senat
si Insusesc proiectul Camerei?*
Prin urmare, Domnilor, proiectul votat de Camera, nu-I pot retrage; dar,
daca, In proiectul elaborat de comitet Bunt unele lucruri bune, eu nu le resping,
ci le adopt.
D-1 Zisu. Cer cuvantul.
D-1 Leca. Cer cuvantul In chestiune de regulament.
D-1 Zisu. Am cerut eu mai Intaiu (sgomot).
D-1 vice-prepedinte. D-1 Leca are cuvantul In chestiune de regulament.
D-1 Leca. Eu, Domnilor senatori, Intelegeam chestiunea prealabila. la Inceputul discutiunii, dar dupa, ce am intrat In fond $i au vorbit mai multi oratori,
nu mai Inteleg cererea D-lui Zisu, de a discuta In chestiune prealabila. Aceasta
nu este nicidecum regulamentar. VA, rog dar sa se Inchida, incidentul acesta
ca sa relncepem discutiunea In fond.
D-1 Zisu. (contra fnchiderii discutiunii). VA rog eh nu se Inchida, discutiunea, pentruca cele zise de D-1 Leca nu se report& nicicum la chestiune do
regulament.
Chestiunea prealabila se poate ridica oricand, pentru cuvantul, mai ales,
ca. Inca nu suntem dumeriti ce discutam. D-1 ministru zice ca mentine amandoua proiectele, $i chiar astAzi a combatut pioiectul D-lui Boerescu, zicand
ca. mai bine este sa, se voteze proiectul Camerii, fiindca In el este cursul obligator (sgomot).
Wel. Inchiderea discutiunii.
Se pune la vot Inchiderea discutiunii si trecerea la ordinea zilei, si se prim este.
D-1 vice-presedinte.
Acum intrard In ordinea zilei, &Ilea continuarea dis-
cutiei generale asupra proiectului de lege pentru biletele ipotecare.

D-1 Boerescu are cuvantul.
D-1 B. Boerescu. Domnilor senatori, dati-mi voie sa, spun cateva cuvinte
spre a explica deocamdata. modul cum a procedat In lucrarea sa comitetul
delegatilor, al carui am avut onoare sit fiu raportor. Sper astfel sa pun chestiunea
Inaintea onor. Senat Intr'un mod mai clar si mai precis de cum a fost pusa.
Domnilor, cand proiectul adus dela Camera a venit Inaintea comitetului

delegatilor D-voastra, dela cele d'intaiu discutiuni s'au format doua curente do
idei: unii erau patrunsi de importanta necesitatii ca sa se des guvernului, sau
mai bine puterii executive, un mijloc real, o valoare cu care sa, se poata, servl
spre a putea merge fnainte si satisface numeroasele trebuinte existente ; altii
dintre delegati, cari poate nu erau patrunsi de existenta aceleeas necesitati,
nu voiau sa-i des un ass mijloc, sau, daca acest refuz nu-1 exprimau In mod
direct, 11 exprimau indirect.
Majoritatea comitetului delegatilor, compusa din printul Dimitrie Ghica,
D-1 Giani si eu, eram pentru Intaiul sistem, Si de fel s'a aflat In unire cu guvernul ;
minoritatea a fost Inca Impartita: D-1 Camarasescu Isi avea ideea D-sale deosebita, un proiect al D-sale particular ; D-1 D. Sturdza avea o alts opiniune.
Dumnealui oferea guvernului un nou fmprumut, adica, In alto cuvinte, nu-i
oferea nimic, cad toti stim cA nimeni nu da, astazi fmprumut guvernului.
S'a discutat dar aceste diferite sisteme. D-1 ministru al finantelor s'a unit
cu proiectul formulat de majoritatea deputatilor, acesta este proiectul care
www.dacoromanica.ro
29
458
C. I. BAICOIANU
vi s'a prezentat astazi. Exists In adevar marl diferente intro aceste proiecte
$i cel votat de Camera, Insa diferentele acestea, credem noi, sunt In avantajul,
iar nu contra implinirii scopului pe care toti 11 urmarim. A trebuit Ins& sa fie
nite puncte de contact Intre ambele aceste proiecte pentru ca ele sa, poata fi
unite, In principiu, asupra scopului comun. Cari Bunt aceste puncte de contact
Intre proiectul nostru $i al Camerii, a$A, In cat do, poata $i delegatii $i D-1 mi-
nistru de finante sa zica, ca este bun proiectul nostru?

Iata aceste puncte: Am admis cu toti ca, spre a se putea da mijloace Statului ca sa mearga inainte, pentru ca guvernul sa faca fat& la nenumaratele
trebuinte existente, este nevoie de un titlu fiduciar ; pe cats vreme moneta
nu era posibil de a se da guvernului, trebuia sa, avem recurs la alt titlu fiduciar.
Dar aceasta nu era destul ; aceste titluri fiduciare trebuia s fie destinate
a circula, fiindca numai prin circularea for se putea Indeplinl scopul propus ;
a trebuit dar sa, primim cursul obligatoriu insa, In oarecari limite. Apoi un al
treilea punct de contact este ca, atat guvernul cat $i majoritatea delegatilor,
a inteles ca mijlocul de astazi este numai un expedient, ca sa e$im din aceste
dificultati marl In acest timp anormal. ()data ce aceste trei puncte principale
de contact se aflau atat In proiectul Camerei cat $i In acela al majoritatii comitetului, am trebuit, nu sa, daramam, ci sa imbunatatim proiectul venit dela
Camera. Aceea ce a e$it din aceasta fuziune nu este ceva, perfect ; perfect nu
poate sa fie nici unul; dar am cautat a face ceva, mai putin rau, am cautat, un
bine relativ. De uncle, In adevar, rezultau inconvenientele cele mai Insemnate
cari se aflau In proiectul guvernului? Ele rezultau din lipsa de precautiune
care s Impiedice deprecierea prea mare a hartiei-moneta, dupa, cum aceasta
s'a intamplat In alte State.
Am propus dar acele masuri ; am luat, prin proiectul nostru, acele precautiuni prin cari sa, se mic$oreze, dam& nu sa se impiedice acele perturbatiuni
economice cari le are hartia-moneta ; astfel in cat pe deoparte guvernul are
un mijloc de schimb, pentru trebuintele neaparate cari exists, servindu-se

cu el numai In mod provizoriu, ca de un expedient ; iar pe de alta, parte, s'a
luat toate masurile, toate precautiunile, cum aceasta valoare sa nu se deprecieze, cum acest expedient s nu degenereze $i s aduca cu sine toate inconvenientele hartiei-monete. Neaparat dar cs proiectul delegatilor este mai bun.
Cand insa vedeti ca unii din noi voesc necontenit ca aceste dou5, proiecte, al
guvernului $i al nostru, sa, le confunde cu hartia-moneta, aceea ce a facut
13i D-1 Sturdza
permiteti-mi a spune ca aceasta este o simpla tactics parlamentara. Caci, Domnilor, altfel ar fi de netnteles, ca sa se confunde doua lucruri
diferite In partile sale esentiale. Ele se apropie In unele puncte, dar difera atilt
de mult In altele, incat, din totalul dispozitjunilor lor, rezulta c5, altfel este
hartia propusa, de Guvern, altfel este cea propusa de noi. Cum D-1 Sturdza foi
altii nu vad aceasta diferenta? Cum oameni atat de practici ca Dumnealor nu
voesc sa tins cont de amelioratiunile insemnate propuse de comitetul delegatilor?
Cred Domnilor ca aceste amelioratiuni dispar, numai pentruca se multumesc
a boteza hartia noastra cu numele de a hell-tie-monad *? Apoi, Domnilor, numele
sunt lesne a se (la, dar ceeace este greu este a se demonstra, ca acele proiecte
sunt conforme cu adevarul. 0 asemenea demonstratiune nu s'a facut. D-1 Carp
ca $i D-1 Sturdza In opiniunea sa imprimata, s'a marginit a afirmi, numai, $i
a repeta mereu ca, $i noi propunem hartie-moneta! A$A, dar pan& acum In Senat
www.dacoromanica.ro
459
nu s'a combatut proiectul delegatilor ; s'a combatut numai proiectul venit

dela Camera. Sunt asemanari In ambele prOiecte, repet, deoarece ambele admit
o hartie fiduciara, destinata a circula; dar Intro ale aunt pi diferente esentiale,
din cari rezulta ca hartia noastra are asemanare mai mult cu obligatiunile
domeniale. AQa Incat toate criticele ce D-1 Carp a expus contra hartiei-moneta, pot fi bune ; pe multe le primesc si eu ; au numai acest singur defect c&
nu se aplica la chestiune, adicA, la proiectul majoritatii delegatilor. Lucrarea
majoritatii comitetului delegatilor nu este, in esenta sa, contra pro iectului
votat de Adunare ; ea este o Imbunatb.tire a acelui proiect, din cari inconvenientele Mrtiei-moneta dispar In mare parte. Dovada despre acestea este
c5. D-I mnistru. a recunoscut In sanul delegatilor, ca Imbunatatirile propuse de not Bunt reale, pi Dumnealui dorea a se face, de se poate, pe tale de
regulament. Noi InsA i-am aratat ca cele mai multe din acele modificari aunt
dispozitiuni de lege, cum stint modificarile introduse la procedura civila pentru vanzari, cele relative la Inscrierea ipotecii si altele, cari trebuiau puss In
lege pi cari nu se pot face prin regulament.
Repet, Domnilor, Inca o data, ca recunosc ca i proiectul nostru este rat' ;
numai eel ce ar aduce moneta sunIttoare ar fi col mai bun; dar raul acesta ni
se impune de forta lucrului ; si proiectul nostru, respectand si principiile generale ale ptiintei, are acest merit, mai presus de celalt, ca este singurul mijloc
practic cu care putem sa ne ajutam In situatiunea actuala, at5.t de plina de
dificultAti ; pi datoria noastra, nu numai ca oameni de finante, ci ca buni patrioti,
este se preferim astazi mijloacele practice, pi mai putin role, care ne ajutb, In
lupta cu asemenea dificultati ca cele de astazi (aplauze).
,S'edinla dela 1 lunie, 1877

(Urmare)
Prepedintia d-lui vice-prepedinte Dimitrie Bratianu asistat de d-nii secretari

Camarasescu Nicolae i Bellu Stefan.
D-1 Dim. Sturdza. Onorabilul preopinent a zis: (tea a fost o simple tactic&
parlamentara, de a arata proectul D-sale ca In totul identic cu proiectul guvernului u. D-sa a zis c& proiectul D-sale nu propune hartia-moneta, ca este
altceva i c& eu, Qi acei cari am combatut proiectul D-sale, 1-am combatut cum
am facut-o numai pentru a-1 elimina.

N'avem nevoe de tactics parlamentara ca sa dovedesc c5, proiectul D-Iui
raportor, ca i acel al guvernului, nu da, tarii nici mai mult nici mai putin decat
hartie-moneta. Si mai fnainte de a dovedi Senatului aceasta, chiar cuvintele
D-lui Boerescu o vadesc. Ce a spus D-sa?
A zis: a Proiectul majoritatii nu este contrariu lucrarilor Camerii u, apoi
data lucrarea Camerii este In mod vederat pi pipit hartie-moneta, este evident
cri, pi ceeace propune Dumnealui este tot hartie-moneta.
D-I B. Boerescu. $i cocopu este cu dou5 picioare, dar nu este om.
D-I Dim. Sturdza. Cocopu sau din China sau din Australia, sau din Europa,
tot cocoa ramane. $i cocopu D-voastra, cu care voiti s dotati Cara, este tot
cocoa, cleat mai gogonat decat al guvernului.
D-1 Boerescu declarti, ca prin proiectul D-sale a ameliorat proiectul Guvernului. Proiectul guvernului este detestabil ri D-sa 1-a facut mai detestabil.
www.dacoromanica.ro
C. I. 131.1COIANU
460
Asertiunea D-sale Ca toate celelalte proiecte aunt rele, este numai o asertiune. Ne ramane dator s& ne dovedeasck ca, proiectul D-sale este un proiect
conform cu stiinta;
awl el nu este conform nici cu stiinta, nici cu practica.
Acest proiect nu vine decat s& asvarle cu nisip In ochii publicului, Ins& nu face
ceva solid.
Prin urmare, chiar D-sa care zice ca proiectul D-sale nu este In contra lucrarii Camerii ci este o ameliorare, Si ca asem&narea este ca face o hartie fiduciara care trebuie s& circule, prin aceasta dovedeste ca este cu totul identic cu
acela al guvernului si al Camerii.
Voift lath In cercetarea proiectului i voiu lua raportul D-sale punct cu
punct.
Atat D-1 Boerescu cat i guvernul pornesc dintr'un punct de plecare cu

totul fals. Se zice: fiindca Statul are datorii, deaceia trebuie s& -i dam mijloace
de schimb. N'are nevoie Statul de mijloace de schimb, ci este nevoie de a-1 pune
In putint& s&-si plateasca datoriile. Mt& adev&rul. Iata punctul de plecare.
Pozitiunea Statului de azi este ca a unui particular, care avand 1.000

galbeni venit s'a asezat pe cheltueli ordinare si extraordinare de data, trei mii
de galbeni. Se Intelege c& nu poate s& plateasca oricat numerar s'ar afla Imprejurul lui si In mainile altora. Asemenea Si Statul se afl& dinaintea unor
plati de 160 milioane lei Si nu are venituri posibile decat de 80 de milioane.
lata cauza din care el este In neputint& de a face fat& situatiunii.
Aceasta este dificultatea; nimic mai mult, nimic mai putin. Cand Statul
astazi n'ar aye& o datorie flotant& atat de mare, far& indoiala el n'ar avea a
lupta cu dificultati atat de marl, nu ar sta pe loc. Cand Statul ar ave& 80 milioane cheltueli, pe cat are si venituri, ar puteA merge Inainte; dar cand trebuie
a& cheltuiascA indoit mai mult decat are si aceasta imediat, apoi negresit cA
deacolo vine stramtorarea nesuferitA In care e afundat.
Nu e adevarat cA dificultatea de fat& provine de acolo, c& nu Bunt mijloace
de schimb; pentruca mijlocul de schimb se poate form& numai cand a-i ce

schimbA. Noi vedem Ins& cA agricultura si comertul stau pe loc. Cum voiti
ca atunci not sAavem mijloace de schimb, cand nu Bunt afaceri? Cum voiti ca
sA le lnmultim Ina? Cand mijloacele de schimb ar consta numai In o fituic& de
'Artie tipAritA, apoi nici un Stat nu ar mai aveA nevoie de aur sau de argint
ca moneta. Atunci s'ar face naturalmente fituici numai de hartie pentru tran-
sactiuni. Dar oamenii n'au cugetat ask pentrucA mijloacele de schimb trebuie sa. Insemneze ceva In mijlocul bogatiei generale a unei tari.
Aurul qi argintul fac parte din bogatia unei t&ri; i apoi mai au si alte
Insusiri cari fac dinteansele un agent de schimb.
.
A se gandl dar cineve, cA poate exist& un agent de schimb afar& din aur
si argint, i Inca un agent de schimb care sA nu aiba nici o valoare proprie,
este cea mai mare eroare economic& si financiarA ce poate face.
Proiectul majorita.tii comitetului nu se deosibeste Intru nimic de proiectul

guvernului, pentru cA amandou& doresc a crew o hartie care sa, aibA caracterul
unui Imprumut i caracterul monetei. Acelas lucru a zis ministrul de finante,
acelas lucru a zis raportorul Camerii, acelas lucru a zis raportorul Senatului.
Dumnealor, gandesc cA pot face o hartie fiduciara, care a& circule ca m oneta,
dar se sfiesc a-i da numele de hartie-moneta, cad acest nume stim, Dom nilor,
sun& au la ureche.
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE PARLAMENTARE LA LE GEA BILETELOR IP OTECARE DIN 1877
461
Dumnealor, gandesc ca, cu acea 'Artie fiduciarA, se poate juca rolul si al

unui Imprumut $i al monetei. Apoi, nu este ask Hartii fiduciare sunt si obligatiunile domeniale, hartii fiduciare sunt si obligatiunile rurale, hartii fiduciare sunt si imprumutul Stern, Imprumutul Oppenheim; $i cu toate acestca,
aceasta hartie fiduciary nu serveste si nu poate Beryl ca mijloc de schimb,
fiindca ele au un caracter diferit de adevaratul reprezentant al mijlocului de
schimb, de moneta metalica. Voiu vent la explicarea caracterului acestuia.
In raportul majoritatii comitetului delegatilor sty un adevar, cb, presentul
este viitorul, adick ca trebuie ca, prin ceeace facem not astazi, s nu Inchidem
viitorul. Insa, tocmai acl pacatuesc proiectele amandouk cad deschid In viitor
poarta unui adevarat dezastru al finantelor Statului, a unei adevh,ra,te mizerii
a acestei cari. Din momentul ce vom incepe a fabrica hartie-moneta. de 30 milioane, nu ne vom oprl nisi la suta de milioane. Vom face cum s'a facut In toate
tarile din lume, cari au incercat acest mijloc fatal al hartiei-monete.
Ca sa va, dau seam& mai bine ce este hartia-moneta, Imi voiu permite
a va cita, aci o autoritate insemnata din practica, autoritatea lui Hiibeck, care
a Post ministru de finante in Austria inainte de 1848, pe timpul cand hartiamoneta era. In floarea ei. D-1 Hiibeck, care era si un economist foarte distins,
a voit BA faca atent pe guvernul austriac ca, daca va mai ramanea In aceleasi
erori relative la hartia-moneta, poate sh, due& Statul la cele mai marl dezastre.
Iata cum se exprima acest barbat:
tHartia-moneta este pentru Stat mijlocul cel mai scump, cel mai apasator si cel mai periculos de a se imprumuta. Intaiul elect ce produce este ca
moneta sunatoare fuge din tar& pana ce dispare, de tot, sau se ascunde, ceeace
duce la acelas rezultat. Sumele acestea de moneta cari dispar, sunt atatea
pierderi de valori reale, caci moneta de metal poarta in sine o valoare reala.
E o iluziune a crede ca, hartia-moneta, cu curs fortat, nu impune popoarelor
mai grele sarcini, sau chiar la nisi o sarcink decat Imprumuturile, pentru cari
se plates dobanzile cele mai grele. Hartia-moneta e mijlocul cel mai scump
de a acoperl cheltueli, pentruca ea loveste capitalul Intr'un mod direct $i care
nu se poate calculk Sa'si reaminteasa on si tine spesele enorme a hartiei-monote, cu curs fortat. Hartia-moneta circuland In Austria In sum& de 350 milioane si cu un curs de argint de 30% costa Statului 105 milioane, adica
aproape 1/3 din intreg capitalul de circulatiune. Aceasta pierdere se poarta
de cineva, si acel cineva este acl poporul monarhiei austriace. Pierderile produse prin hartia-moneta sunt insa totodata repartizate inteun mod inegal,
nedrept, si devin, prin urmare, foarte apasatoare. Clasele condamnate, $i am
putea zice condamnate exclusivamente, a purta aceste pierderi sunt mai intai
impiegatii, pe urma clasele poporului cari traesc dela Stat, o mare parte a muncitorilor si cea mai mare parte a cetatenilor, Cali, necunoscand fondul lucrurilor, nu se pot sustrage acestor pierderi. Ar fi o ideologie deplorabila a crede
ca se poate da, prin forta, unui semn abstract al monetei, aceeas valoare ca
monetei insas #.
Proiectul majoritatii comitetului delegatilor este hartie-moneta; fiindca

orice hartie-moneta fiduciary sau elect fiduciar, care are pretentiunea de a se
substitul monetei In circulatie, este hartie- moneta; fiindca orice hartie fiduciark care nu poarta procente $i care nu este rambursabila In contra aurului
si argintului, nu este altceva decat hartie-moneta; fiindca orice hartie fiduciary,
www.dacoromanica.ro
462
C. I. BAICOIANU
a carui coversibilitate In our pi argint este incerta, este hartie-moneta; fiindca

orice hartie fiduciarA, care poarta In sine germenele cursului fortat, poarta
caracterul, sigiliul hartiei-moneta.
De ce State le au venit a da curs fortat hartiei-monete? Pentruca acea bucata
de !Artie, pe care el o emite In public, ea valoreze ceeace vrea el BA valoreze,
pentruca publicul s'o primeasca cu forta drept atata. Mei daca acea hartie
ar avee. valoarea ce este scrish pe dansa, atunci n'ar mai aveA nevoie de curs
fortat, fiecare ar primi-o de buns voie, cum prime$te astazi napoleonul de
bun& voie.
Sunt State cari au hartie-moneta In circulatiune, $i unde acea hartie-monetA e prima& ca pi moneta sunAtoare. Am spus-o in raportul meu ai o repet
pi astAzi. In Franta sunt bonurile de tezaur, in Englitera sunt excheaquerbills,
In multe State ale Germaniei sunt cassenscheins sau staatscassenscheine. Aceste
hart ii sunt Ins& adevArate anticipatiuni asupra unor venituri ale Statului,
can intrA, In scurt timp $i cu siguranta In tesaurul public.
Dar care este masura, In care se Intrebuinteaza, cu care se emit? Numai
pentru a 1/4 sau 1/5 a drtrilor directe $i indirecte ale Statului. Pentru a Ira demonstra aceasta, am d'inaintea mea cArti can fac astAzi autoritate. Luati pe
D-1 Stain $i yeti vedea al, pentru 52 milioane de livre sterlinge, nu se emit In
Englitera decat 14 milioane bilete de Stat; va sa zica 1/6 parte din venituri.
D-1 Boerescu. Fara, termen?
D-1 Sturdza. Ba cu termen. In Germania sunt hotArfte chiar; se socoteste
pe fiecare cap de locuitor cam la 3 franci; ceeace ar face la noi 12 milioane.
Dar luati bine seama ca, ceeace-i este permis Germaniei, Angliei $i Frantei,
nu este permis nouA, un Stat, care nu am e$it Inca din stares primitiva a agriculturii, care nu avem nici mazer fnceputuri de industrie. Prin urmare, direrenta economic& intre noi $i acele state fiind foarte mare, pot zice cu certitudine
ca, Ilea Anglia emite % parte din darile directe $i indirecte in bilete de Stat,
noun nu ne este permis a emite nici 1/8 parte.
S'a vorbit foarte mult de ceeace se petrece In alte tAri. Apoi sA luam de
exemplu ceeace se petrece In alte Ori; pen tru ca FA, nu facem ai noi greselile
ce le-au fAcut ele, ca sb. nu ducem Cara in dificultati de acele din cari celelalte
State au putut sa jag). Eh-Ida, sunt mai marl, mai bogate cleat noi, pi un Stat
mare $i bogat are mai multe resurse decat un Stat mic pi neavut.
S'a citat Austria. Imi yeti permite a vA mate., cu cifre necontestate, ce
s'a petrecut In Austria.

In Austria, hartia-moneta s'a fnceput la 1761 $i s'a facut atunci Intr'un
mod destul de restrans $i fart" curs fortat. Cu acea ocaziune s'au lust cele mai
marl precautiuni In contra inmultirii hartiei-monete. Ministrul de fluent de
atunci, inteun lung referat, zicea ca, mAsura ce se ILIA era numai un expedient,
ai cA, IndatA ce Statul va 430 din dificultAtile momentului, toata hartia are ea
se retragA pi astfel nimic nu e de temut. Acel ministru de finante, cu toate aces-
tea, a fost silit sa faca, o a doua emisiune $i la 1771, o a treia emisiune iar la
1797 a trebuit sa se decreteze cursul fortat, caci deprecierea hartiei a mere
treptat cu fnmultirea ei, o consecintA inevitabilA a primei emisiuni. Gaud s'a
facut pritna emisiune la 1761, ea s'a Mut prin mijlocirea bancii de Viena, care
nu era bancA de Stat. Toate aceste mAsuri erau bazate pe o mare eroare. Se
credea ca. se poate crew, numerariu dupti. vointa, $i cA hartia era ca tai banul
www.dacoromanica.ro
463
de our Si de argint. Dupa 16 ani, hartia scazuse atilt de mult in creditul publicului,
Incat Statul a fost nevoit sa, pun& cursul fortat, Ins& Sara succes pentru Imbunatatirea finantelor.
La 1811 se fact lovitura de Stat financiara. La 1811 Austria avett hartiemoneta. de 1.061.000.000. Acest miliard a fost consolidat In alts hartie moneys
care se numea EinlOsimgscheine i pentru un miliard s'a dat 212.000.000 Einlasimgscheine. Vrett sa zits hartia-moneta nu mai reprezinta decat a cincea parte
a valoarei primei emisiuni.
Decretul imperial prin care se hotara acest faliment al Statului, hotttra
in adevar ca, hartia moneta se va scadea cu 4/5 $i nu se vor cla EinlOsimgscheine
decat pentru 1/5. Aceste Einlosimgscheine au crescut dela 1811 $i pana la 1817,
dela 212 milioane, la 428 milioane adica. Indoit. Cursul hartiei-monete la 1781
era al pari ; la 1811 Insa 100 fiorini argint valorau 833 fiorini hartie. Cand s'a
creat EinlOsimgscheine In 1811, suta de fiorini argint aveau de valoare 183 fio-
rini hartie, peste patru ani de 333.

Vedeti mersul foarte natural al acestei scaderi ; si nici nu poate fi altfel.
S'a vorbit si eri despre datoria ce Statul are la banca Austriaca. A fost putina
eroare in cele ce s'au zis aici, fiindca, nu s'a avut cifrele exacte dinaintea ochilor,
$i in a rectifica $i aceasta.
Datoria flotanta a Austriei este de 2.267.555.189 fiorini si 14 creitari, din
can 1.628.319.283 fiorini $i 56 % creitari datorie fiduciary si 1.470.245.345 fiorini
si 57 % creitari In argint. Datoria de 1.628.319.283 In hartie fiduciara, nu este
toata, dupa, cum s'a crez ut ieri, In hartie-moneta, ci $i In hartie de imprumuturi. Hartii a bancii de Stat pentru 426.501.033 fiorini si hartii bonuri de
tezaur pentru 412.000. 000.
Aceste bonuri de tezaur s'au creat la 1868, In timpul razboiului Prusian,
si sunt unele cu scadenta. scurta si cu dobanda, altele mai lungs si fara dobandii.
Hartiile de Stat, care banca Austriaca le -a emis pentru Stat, sunt note de Stat
pentru 346.501.033 fiorini, si mai stint note de Stat anterioare de 80 milioane
cari s'au emis pentru Stat la 1865, cu ocaziunea prelungirii privilegiului.
Aceste note de Stat, nu trebuie stt uitam, reprezinta un imprumut contractat de Stat cu banca Austria* careia Statul plateste in fiecare an dobanda
si amortisment, Meat aceste note de Stat stint o datorie pe care Statul a contractat-o la bane& si pe fondarea careia banca a emis note de ale sale, pe care
le retrage din platile anuale si sigure ce Statul face pentru stingerea acestei
datorii. Siguranta rambursarii e certa, caci nu trebuie stt ne inchipuim eh astazi
Austria este guvernata cum era guvernata In timpul trecut. In privinta finantelor, ca In multe altele, Austria ne-ar putett servl de model. Acolo In 4 ani
de zile bugetul a lasat excedente foarte Insemnate si deaceea i-a stat in putinta
de asi sustine creditul sau prin ban*

Excedentul bugetar din 1868 era de 283.170 fiorini, acel din 1869 de fiorini
22.713.010, acel din 1870 de 23.237.865, acel din 1871 de 10.651.533.
Cand venim si artitam cum stau lucrurile in alto taxi, ar trebul sa, ne darn
mai bine cont de ceeace este $i s& facem distinctiunile necesare.
Asemenea si in privinta asignatelor franceze ceeace e cert este ca, la 1790
asignatele, cari nu erau altceva, decat hartia-moneta ce ni se propune astazi,

adica niste hartii bazate pe vanzarea eventual& a mosiilor Statului, s'a inceput
cu 400 milioane si a ajuns la 45 % miliarde.
www.dacoromanica.ro
464
C. I. BAICOIANU
Chiar dacti asignatele false ar fi fost de 15 sau 20 miliarde tot ramanea

25-30 miliarde In circulatiune, ceeace era destul ca sa deprecieze acele hartii.
$i In adevAr nu dupA un an s'a suit napoleonul la o sum& colosalk dar dupa
5 ani.
La 1795 napoleonul era ajuns la 17.925 franci hartie. Guvernul francez
vazand ca aceste asignate se depreciaza aea, de tare, a decretat ca oricine poste
sa cumpere moeli pe valoarea pe care se evaluase acele mosli la 1790. Moen le
nu s'au putut vinde pentruca deprecierea care se produsese asupra hartiilor
depreciase ei moeiile. La 1796 cand s'a luat aceasta masura, moeiile nu mai
valorau ceeace ele valorau la 1790 ei prin urmare nu void nimeni sa se duce
sa preschimbe asignatele pe moeli, cAci dace lua o movie nu Ewa, ce face cu
dansa.
D-1 Presedinte al consiliului. Nu era sigur de cumparatoare.
D-I D. Sturdza Ba de cumparAtoare foarte siguri, nesiguri erau de valoare.
Am ad cei dintaiu autori cari fac mai mare autoritatO decat mine ei decat
oricare din acest Senat pentru a probe, cele zise de D-1 Thiers, descriind aceasta
situatiune, zice: ca guvernul cu eefii sai, cu agentii sai de toate gradele, cu
militarii, cu administratiunea, cu magistratura ei cu toti creditorii sai erau

reduei la cea mai cumplita saracie ei ca rentierii Statului mureau de foame,
far functionarii trebuia said dea demisiunile*.
La aceasta situatiune, Domnilor, avem sa ajungem ei noi, fiindc5, aceleaei
erori cari au condus revolutiunea franceza de a face asignatele, aceleaei erori
ne conduc Si pe noi, dupa un secol, de a face ad In Romania hartia-rnoneta.
Se zice hi raportul majoritatii delegatilor ca un guvern prudent va lila,
toate masurile necesare pentru ca sa impiedice noui emisiuni. Apoi nici un
guvern nu poste A fie prudent Inaintea unei nevoi inevitabile create de Insks
hartia-moneta.
Carid ea nu va valora nici jumatate din ceeace se pretinde ca trebuie sa
valoreze, atunci guvernul necesarmente va fi silit sa decreteze o noun emisiune
de hartie-moneta care are sa fie facuta pe restul valorii proprietatilor. Voiu
sa ma eXplic. Dace s'au ipotecat astazi proprietati de 60 milioane Si s'au emir
30 milioane; peste o jumatate de an vom emite hartie-moneta pentru restul de
30 milioane, cu aceasta diferenta ca aceste 60 milioane nu vor valora nici 30 de
milioane, Si ne vom gb,s1 cu aceasta hartie depreciate d'inaintea unor dificultati
Inca mai mari ale Statului; caci nu trebuie sa uitam, ca datoria Statului e mai
mare, precum am avut onoarea a v'o spune.
Chiar asertiunile din raportul majoritatii zice ca se emite hartie-moneta.
Raportul zice ca se emit titluri cu adevarat fiduciare. Sau un titlu este fiduciar, sau nu este. Indata ce un titlu este fiduciar are fristi pretentiunea de a
circule, el este hartie-moneta. Raportul mai zice ca vrea ca aceste hartii sa
serveasca de agent de schimb; dar Indata ce o hartie vrea sa circule Si sa fie
agent de schimb ea este hartie-moneta. Nici nu ramb.ne indoiala asupra acestui
punct.
Este numai un mic expedient al onor. majoritatii, cand vine Si decreteaza
un curs semi-fortat, adica, care sa valoreze numai Intro Stat Si acei cu cari el
are daraveri. Acest curs este Inceputul cursului fortat, Si conduce drept la dansul.
Eu mai bine primesc cursul fortat directamente dela Inceput; pentruca cursul
semi-fortat arata din partea Statului mai mare neIncredere In hartiile care
www.dacoromanica.ro
485
emite si pentruca ele se vor deprecia mai mult de particulari, cari, vazand ca
Statul emite hartie cu sfialk va cauta se o primeasca cat se poate de jos si se
scape de ea, neavand valoarea ce i se atribue.
Astfel particularii vor deprecia hartia aceea cu atat mai mult, chiar dace
se va declara dela fnceput cursul fortat.
Ni se zice mereu, c& acesta este un expedient si Inca se mai adaoga un
expedient provizoriu, mile& un expedient mai expeditiv decat un expedient.
Astfel o ducem de o bucata de timp cu niste expediente cari ne aduce din ce
In ce mai mult In dificultati.
Cand a venit D-1 Strat la Camera deputatilor si a zis: (tavern o datorie de 30
milioane, toti i -au astupat urechile gandind ca dace nu vor auzi, deficitul
are Os, dispark atunci toti au zis: dam 18 milioane. Dar deficitul In loc sa scaza
s'a sporit, caci s'a facut de 37 milioane. Astazi fiindca nu avem curaj s& spunem
pe fate cum stem, de aceea spunem ca. voim expediente provizorii. Dar apoi
expediente sunt acele cari ruineaza Statul, cari face ca Statul nu se va ridica
pe zecimi de ani? Luam pe zecimi de ani Inainte munca contribuabililor, cari
nu mai pot produce cat produceau, caci Statul a tot stars lumea prin o lung&
eerie de expediente costisitoare. Acum se propune cel mai costisitor din toate
hartia-moneta!
Acest expedient cu atat mai periculos este cu cat ni se vorbeste de dansul
1ntr'un mod vag gi Inflorit.
Se zice ca acest expedient pana la oarecare punct poate Indeplinl serviciul
monetei. Care este punctul acela? AS dorl sa am deslusiri. Raportorul tace,

caci nu-1 poate indica. Aceasta hartie nu poate Indeplinl serviciul monetii.
Acest serviciu fl poate Indeplinl numai moneta de aur si de argint, sau o hartie
care este bazata pe aur sau argint.
Este eroare de a se crede ca hartia-moneta, adica hartia, care voeste sli
fie monetk dar este bazata pe clamant, prin aceasta devine moneta, si poarta
caracterul monetei.
Este o mare eroare a se zice Ca pamantul putandu-se vinde pi vanzandu-se
putandu-se preface In aur, el este prin aceasta chiar aur.
Aurul este aur $i pamantul este pamant. Aurul si pamantul sunt doll& bunuri diferite. Se poate preface pamantul fn aur ca si bumbacul si ca pi fierul,
dar trebuie timp si oameni cari s voiasca, sa cumpere. Ins& fiindca hartia, and
vrea sa, se fad), moneta, nu se poate realize Ia moment, cad proprietatile nu se
pot vinde Ia moment, deaceea hartia-moneta bazata pe o vanzare de pamant,
nu este moneta, caci nu se poate converts fndata In aur si argint.

Onor. raportor ne zice ca prin aceste scrisuri de Stat ce propune, imobilele se mobilizeaza In proportiuni mici numai pentru un timp mic si determinat.
Asa dar D-sa vrea ca dupa trecerea acelui timp mic pi determinat, ele iaras sa
se mobilizeze. Dar din momentul cand ele se mobilizeaza numai pentru un
timp fix $i determinat, se poate pe urma ca din nou sa se imobilizeze. Ins&
sa-mi permitb, D-1 raportor sa, zic ca acestea sunt niste explicatiuni, carora le
lipseste once claritate, si cari nu semnifica nimic. Care este acel timp fix? Acl
este o adevaratEt contradictiune cu sine, care se poate vedea si In practica,
qi cand spun In practick Imi permit a o dovedl. La art. 2 se zice: e c& Statul va
retrage aceste scrisuri de Stat din circulatiune pana la o epoca determinate
si la art. 6 se zice: a ca, scrisurile de Stat se vor retrage din circulatiune pana
www.dacoromanica.ro
466
C. I. BAICOIANU
la 1 Iu lie 1880*. Prin urmare, la 1 Iu lie 1880, nici un scris de Stat nu va

fi fn circulatiune. Insa mai la vale, la articolul 24 se zice: a cA dela 1880, o
sa se triceapa a se scoate di n circulatiune scrisurile de Stat $i nu se mai deter-
mina cAnd au sA fie plAtite toate. Iata termenul fix al raportorului nostru,
preschimbat intr'un termen indefinit.
In articolul 22 se zice ca vinderea unei mo$1i sau mai multora este facultative. Prin urmare aceasta dispozitiune este fare importanta, pentruca, nu
intra In calculul legislatorului de a vinde acele mo$1i pentru ca sA se retraga
toate acele scrisuri din circulatiune.
Voiu aminti In treacAt Inca una din relele proiectului majoritatii comitetului. Fiindca vAnzarea mo$iilor, se lasA In facultatea Statului sau a comitetului
special, pentru ca prin aceste vanzari sA ridice hartiile, Statul va devenl un

adevArat agitator un jucAtor de bursa,. Se $tie Ind), CA nu este principiu mai
fatal In administratia finantelor decat jocul de bursa, $i este cunoscut cA acest
mijloc a devenit In alts State un mijloc de conruptie $i de pierderi Infrico$ate. Prin
urmare, vedeti cA $i din acest punct de vedere proiectul majoritatii comitetului
delagatilor confine In sine germenul unei deplorabile sisteme financiare.

DupA cele ce arAtal, dar aceste scrisuri de Stat nu sunt alta, decat o emisiune cu termen indefinit de hartie-moneta In sumA de 30 milioane, cu un curs
semi-fortat, care are sA se preschimbe dupA o jumAtate de an In curs fortat.
Termenul este indefinit, findca, vAnzarea mo$iilor Incepe numai dela 1880,
fara, a fix& cAnd are sa se sfar$easca.
Mai este Inca ceva curios In acest proiect, $i care are sA aducA mare nesiguranta. Cine evalueazA acele mo$ii? Statul. Apoi el poate a& le fixeze valoarea cum va vol. Mi se va zice ca nu va puteA sA tread), mijlocia arenzii Inmultit
cu 15. Dar oare numai dupA acest calcul trebuie a ne orientA? Eu cred cA mo$iile
trebuie a se evaluA Intr'un mod serios, pentru ca evaluarea sa. inspire o confienta, care se va revArsA asupra efectelor emise pe garantia acelor mo$ii.
Se zice mai departs ca. nu se putea, emite bilete mai mult decAt 30 de milioane,
aceasta pentru a se fnlesni trebuintele de circulatiune. Dar tine are sA masoare aceste trebuinte? Cine are sA simtA $i sit constate lipsa eau trebuinta
unui agent de schimb ? Cine ne poate asigurA cA nu se vor emite mai multe
bilete, mai cu seamA atunci, cAnd cele 30 de milioane nu vor mai valorA decat
5i
15 milioane, prin urmare cAnd ni se va zice iarA cA se simte o lipsb. de un agent

de schimb? Nimeni nu ne garanteaza, cA nu vom avea $i vom avea, desigur
60 de milioane In loc de 30 de milioane, pAnA ce o nouA i sigurA depreciere
ne va conduce la o nouA $i mai mAnoasA emisiune.
Biletele de bancA sunt altceva. Acolo trebuinta este IndatA simtitA, cAci
indata, ce publicul simte, cA banca, dupA legea sa constitutiva, nu face schimbul
cerut al biletelor In contra metalului, biletele se depreciaza, si ele nu mai valoreaza atat cat moneta metalica. Aci este pulsul ; $i practica face a se simtl acest
puls. Dar la hArtia- monetA nu este nici nu puls, ministrul de finante cand va
vedea cA nu are ce cheltul, va venl sA ne spunk cA nu mai este moneta In tara,
cA nu are mijloace de schimb, precum o face astAzi $i astfel presa hartiei-moneta
va functiona necurmat, pAnA la o depreciere total& a acestor efecte.
Apoi proiectul de lege mai confine la art. 7 ni$te dispozitiuni foarte stranii.
AO se zice
e comitetul special etc. va regulA circulatiunea scrisurilor n.
Cum are sa se factt. aceasta? Onor. raportor datull-a socotealb, despre procedure
www.dacoromanica.ro
467
ce se va urma? Oare va avea ministrul de finante sau comitetul special dreptul

el indatorirea sa, se duck la fiecare om spre a vedea cat& hartie-moneta, are In
buzunar, sa Bead& dela unul, sa dea la altul? Se zice In cutare zi va circula atata,
iar in cutare zi atata hartie-moneta? Sa zica la cutare transactiune se va intrebuinta mai multa hartie-moneta, Ia alta mai p utina? $i care are sa fie norma,
dupa, care circulatiunea hartiei se va regula? Cuvinte vagi, lipsite de orice inteles ei cari dovedesc ca raportorul nu a cugetat matur asupra chestiunei, caci
nimeni nu este in stare, sa, reguleze circulatiunea acestei hartii. Singura regulare va fi, cand se vor face noui ei succesive emisiuni din cauza depreciatiunei.
Singura ei unica garantie ce trebuie sa, se dea hartiei-monete spre a servi ca
agent de schimb, este moneta-metalica. Care sunt sigurantele hartiei-monete?
Nu! caci puindu-se in circlatiune hartia-moneta, pentru 30 de milioane, are
s& se retraga aur pentru o Burnt). egala. Creditul Statului? Dar de ce face Statul
aceasta hartie? Pentruc& are credit mare sau pentruca, are credit mic? Pentru
ea are credit mic. Va sa, zica nu se voteaza aceasta hartie pe credit, ci pe discreditul Statului.
Apoi o hartie care se voteaza ca o datorie flotanta, cu insueirea de a circula
din mama In masa, cum voiti sa aiba increderea publicului? Se face o mare
eroare cand se credo ca publicul n'ar aye& discernamant ca s& judece chiar
de astazi aceasta hartie. Publicul cunoaete de pe acum, ce este aceasta hartie
din practica altor State, cari nu Bunt atat de departate de noi.
Garantia moeiilor? Apoi moeiile trebuie sa se vanza. Pan& nu se vor vinde
nu poate exist& garantie, caci hartia-moneta, avand pretentiunea a fi moneta,
trebuie s se poata preschimbe. In aur sau argint oricand va vol cineva, ei altmintrelea, sunt numai niete obligatiuni cum sunt cele rurale, domeniale, precum
sunt hartiile creditului funciar cari se schimba la un timp dat in moneta metalica, Ins& nu In fiecare moment.
S'a mai zis Inca ceva: s'a zis ca data s'ar aduce un miliard de aur in Cara,
atunci s'ar schimbk toate valorile. Un asemenea, lucru nici nu se poate presupune
pentru simplul cuvant ca, acel aur n'ar vent niciodata el singur, caci n'are
do ce yen' ei nici nu l'ar putea educe cineva, caci n'au putere sa,-1 aduca.
Aurul lei argintul sunt o marfa care trebuie sa fie schimbata In contra altei
marfi, ei ea poate O. vina numai acolo unde este nevoe de dams,. Dm& noi nu
avem ce vinde, sau data ceeace avem sa, vindem nu putem vinde in momenta
date, ca acestea de fatk de unde are sit vin& acel miliard? ei apoi cand chiar
ar fi cineva in stare sit aduca un miliard In Cara; ei bine sa fiti siguri ea, astazi
1-ar aduce, ei maine s'ar duce afara din tarn, fiindca nimel ea nu are nevoie de
dansul. In nici o tara, nu este mai multa moneta decat are tare nevoe de dansa.
Toate popoarele au nevoie de moneta; insa cand Intro tar& este prea multa
moneta, indata ea se trage in alta tar& uncle este prea putina. In Franta, spre
exemplu, se facek foarte multa, moneta de argint, ei ea se duce& laza vot legislativ,
flu% a fi condusa de guvern, se ducea toata, In China. De undo provenea aceasta?
Facea oare Franta razboiu cu China pentru a o sill s& -i is moneta de argint?
Nici de cum ! Dar In Franta se forma tendinta de a intrebuinta in transactiuni
din ce fn ce mai mult aur ei de aceea toata moneta de argint se duce& acolo
unde era mai intrebuintata.
Vin Ia ceeace s'a zis ca ar fi a se injosl Statul, dm& ar priml girul creditului
funciar. Apoi la aceasta ae avea a raspunde un lucru: ca, bine este cand cineva
www.dacoromanica.ro
468
C. I. BAICOIANU
nu are nevoie de girul altuia, dar tend are nevoie, mai bine sa-1 capete decat
sa se arate darz si sa nu ia girul acesta. De ce introduc creditul funciar In operatiunea de fats? Pentruca eu cred ca, Imprumutul acesta pe care-1 face Statul
astazi In fmprejurari as& de grave, trebuie sa fie fnconjurat de toate asigurarile
tole mai marl, pentru ca publicul sa aib& fncredere Intr'Insul, $i ca hartia sa
nu fie cat mai pupil depreciate. 0 ipoteca luata unilateral nu este ipoteca.
0 ipotec& dupti lege trebuie O. fie luata bilateralk Nu trebuie s fie cineva
care sa execute vanzarea proprietatilor asupra carora se ia o ipoteca? Interventiunea creditului funciar este necesara, pentru ca publicul sa fie asigurat,
ca acei cari au sa ia aceasta hartie capata o ipoteca reala, Mut& Intr'un mod
nedubios, Mout& Intr'un mod legal si care ipoteca este responsabilk nu prin
vanzare cu termen ne fix, ci prin vanzare fix& hotartta de mosii In fiecare an
pentru o optime din suma obligatiunilor emise. Astfel nu at& nici In puterea
guvernului nici a ministrului de finante ca sa Impiedice aceasta. Dace fat a
nu se da scrisuri funciare In locul hartiilor de Stat, aceasta este, pentruca, scrisul
funciar este o obligatiune bazata pe un termen mai lung; fiindca creditul funciar nu poate ea fats, obligatiuni pe termen scurt decat acele cari le emite astazi. Pe basa scrisurilor funciare, ce se dau de creditul funciar se emit aceste
bonuri domeniale, 0.6 nu aunt alta decat tot niste obligatiuni domeniale.
S'a zis ca, propunerea mea este nepractica, ca este imposibilk ca este o
iluziune. Eu a$ don mai intaiu, ea cu rezoane bazate pe cevk sa se combats
acest proiect dee& se credo cs este damn de a fi combatut, data Ins& este asa
de nepractic, fncat nu poate fi supus la nicio discutiune, atunci tot trebuie
dovedit aceasta. In orice caz nu pot accept& aceasta combatere Mout& Inteun mod
vag, ca o combatere serioasa. Ea este o afirmare gratuitk dar nu este un adevar.
Cel putin, eu cred, ca propunerea mea este lucrul col mai posibil de Mout
In minutul de fate, lucrul col mai practic $i mai putin costisitor In momentele
actuale. Nu voiu prin aceasta sa zic ca nu ar fi Post de dorit un ce mai bun,
dar zic ca cu greu se va gag In alt mod un Imprumut care sa poata da mijloacele trebuincioase.
In tot cazul Imprumutul cu hartie-moneta, este un Imprumut rau, pen-
trues el Incarca viitorul, mareste datoria flotanta. Imprumutul propus de

mine este un ce simplu, natural, pa care oricine poata sa-1 Inteleaga, care arata,
din capul locului liana unde angajeaza Statul si pane unde nu.
Onor. D-nii cari ma contrazic, ce zic? Zic, Imprumutul ce-1 propun este
irealizabil si Imprumutul ce not propunem, este practic. Cum voiji D-voastra
ca Imprumutul propus de guvern sau de comitetul delegatilor a& fie practic,
data Imprumutul propus de mine este nepractic? Va voiu arata Intr'un mod
clar ca eel propus de mine este mai practic.
Ce propun eu? Propun un Imprumut asigurat pe ipoteci luate pe mosiile
Statului, bazat pe vanzarea acelor ipoteci In fiecare an pentru 1/8 din suma
Imprumutului contractat ; propun o stingere torts a acestor datorii, pests 8 ani
de zile, propun o dobanda. de 10 la suta; propun ca rambursarea acestui Imprumut, sa nu depinda intru nimic de Stat, de fluctuatiunile deficitelor si lipselor In care s'ar pute& ail& bugetul Statului; propun ca dobanda acestui Imprumut sa fie fondata nu numai pe mosiile care le ipoteceaza, ci $i pe niste
alto venituri; si D-voastra gasiti ca, acest Imprumut este rau, nepractic, ca
nici nu merits de a fi luat fn consideratiune, fji voiti sa, ne faceti sa credem ca
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 469
e mai bunk propunerea D-voastrA, care nu este bazata nici pe rambursare certa
$i fixa nici pe o dobAndA, nici pe o asigurare nedubioasA? Nu vedeti c& acest fmprumut al D-voastra va fi lovit dela fnceput chiar, de incapacitate? $i apoi ziceti,
ck Imprumutul D-voastrA este ceva mai practic? Nu cred cb, are BA valoreze
acest fmprumut pentru guvern nici 10 milioane.
Ziceti D-voastra cA propuneti un fmprumut care nu cost& pa Stat nici-o
lAscae. Mai IntAiu c& tine In lume se poate Imprumuta fArA dobAnzi, afarb. dacA
Imprumutatorul vrea s& faca un prezent, ca un tata cAtre fiu Qf ca un fiu dare
tata. Dar altfel, a impune un fmprumut fArk dobanda cuiva este o spoliatiune,
este un ce imoral. Statul nu este In drept ea, zica iau bani far& dobanda, pentruca trebue sb, fntrebe mai Intaiu In mod liber pe cetateni data vor sk -i des bani
fArA dobanda. CAci de n'ar face aceasta, ar fi cu mult mai practic s& decretam,
cA dam din averea noastra o portiune care sb, nu ni se mai fnapoeze. Acest lucru
care s'a $i propus, $i aceasta propunere este cu mult mai frumoas5 caci eel
putin este deschisa $i franca.
Dar se propune oare, In adevar, un fmprumut care nu costa nimic pe Stat?
SA examinam $i s& vedem data hartia-moneta nu este un fmprumut, care costA
pa Stat Impatrit Qf poate mai tarziu fnzecit decat ceeace ne costa un fmprumut
cu dobAnzi stipulate deschis? Pentru Imprumutul propus de mine, Statul

va plAtl anualmente 2.400.000 fr. dobb,ndA 8 la suta pentru 30 milioane. Dacb.
Statul va emite hArtie-moneta, pe piata, $i aceasta hartie va aveb, curs de 70
la suta ceeace negre$it are sa. se IntAmple, fmprumutul va fi de 30 la suta. Cursul
de 70 la suta e de prevazut cad, dad), hArtia Austriei are curs de 75 la suta

nu putem pretinde ca hArtia noastra sA Mb& acela$ curs $i tend domenialele noas-
tre 8 la sutb, sunt la 70 la suta, nu putem pretinde ca hartia-moneta, care nu

poartA dobanzi s& alba un curs mai mare decAt domenialele. Prin urmare, hartiamonetb, are sa fie un fmprumut cu un procent minimum de 30 suta pe an ; pentrucb, accost& diferenta de 30 suta are sb, o plateasca fiecare din noi pe fiecare
an regulat prin pierderile ce vom suferl asupra transactiunilor noastre.
DacA, Domnilor, a rAsturna ftiinta, a declare ca ceeace nu e etiinta trebuie
sa fie Mout de oameni prudenti, data a declare cA practica Muth de un secol
In toate Wile din lume, nu este destul pentru a ne ferl de consecintele ei gi cA
trebuie sA recadem In acelea$i erori pe un camp mult mai fntins $i mai per--
culos, atunci este alt-ceva; nu am nimic de zis. Dar nu cred cb, este bine sa
asvarlim cartile In foc, sA fnlaturb,m experienta atator natiuni. Eu cred CA atunci
nu ne fndeplinim o datorie catre tara, cad trebuie sa $tim ca de 20 de ani noi

care guvernam aceasta tare, am facut foarte mar! gre$ek In manuirea finantelor $i a gospodariei tarii. Cel putin Intr'un moment a$A de gray In care itele
s'au Incurcat cu desavar$ire, sa nu facem cea de pe urma $1 mai neertath gre$alb care are sA afunde $i guvernul $i tara In dezastrele cele mai incalculabile.
Trebuie cineva sa judece lucrul far& prejudicii. Deaceea finest cum am
fnceput. Nu este tactic& parlamentara ceeace am opus D-voastrb.. Este ca-mi dau
silinta pentru ca sa conjur $i Senatul $i guvernul sa nu facA aceastA grepla

care ar discredits Statul roman cu desavar$ire. Sunt condus In propunerea
ce fac de un adevArat amor pentru Lark, de un simtimAnt de mare grija, pentru
situatiunea In care se aflb, patria, de dorinta de a 1111A-tura, a depart& o masura
fatala, care va face ea pericliteze institutiunile noastre, care va face zadarnice

toate silintele care ni le-am dat noi $i parintii nostri pentru binele acestei tAri.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
470
$.9edinla dela 1 lunie 1877

(Urmare)
Presedintia d-lui viceprepdinte Dimitrie Bratianu, asistat de D-nii secretari Camarapescu Nicolae i Bellu Stefan.
D-1 B. Boerescu. Domnilor senatori, discutiunea care se urmeaze, de ieri
pane. astazi, mai cu seama pe taramul didactic pe care a pus-o D-1 Sturdza,
are aerul de a se raporta mai mult la o critic& de sisteme financiare, care ar fi
In chestiune 9i de a ne lumina pe not toti, sub punctul de vedere teoretic Si
practic, despre inconvenientele hartiei-monete ; s'a procedat sistematic pentru
acesta, s'a dat definitiunea hartiei-monete, ei s'a demonstrat cate perturbatiuni aduce ea. Dar despre unele ca acestea este vorba? Ar crede cineva, auzindu-ne, ce, suntem chemati a ne pronunta asupra mai multor sisteme pentru
reorganizarea finantelor noastre qi se, cautam calitatile qi defectele fiecaruia.
Inse,, repet, nu este vorba de aceasta In cazul de fat& ; chestiunea care ne ocupa
este cu totul practice, 9i de nature, tranzitorie. Cautam cu totii un mijloc practic
ei cu cat mai putine inconveniente, ca se, remediem, macar In parte, raul care
ne bantue. Dovada ce, raul ce ne bantue exista 9i este real, este ce, mai toti oratorii, cari au vorbit, au prezentat cats un remediu, cat() un sistem. D-1 Drosu
a propus a se tree, resurse bugetare directe; D-1 Carp a propus infiintarea bancii
de scont 9i circulatiune; D-1 resell a propus un imprumut fortat 9i ne-a expus
ei calculele dupe, cari s'ar produce o cifre, indestulatoare trebuintelor ce se reclam ; asemenea ei in comitetul delegatilor majoritatea 9i minoritatea au avut
fiecare sistemul sau. Ce Insemneaza acest fenomen de care trebuie s& ne dam
seama? Insemneaza ca fiecare a simtit ca acl este vorba de un rau, caruia sa,
gasim remediu practic. In adevar, Domnilor, astazi suntem In fata unei datorii
flotante, recunoscuta de toti, de peste 39 milioane ; avem anuitati fixe anuale
de plata in streinatate peste 40 milioane, din cari vreo 18 milioane sunt exigibile acum ; astazi toate tranzactiunile comerciale, toate schimburile sufera
de o criza teribila, care ne bantue de trei ani, 9i agricultura de vre-o cinci ani,
fare ca sa putem impute, aceaste, nenorocire nici guvernului, nici noun; astazi, cand vedem ca aceasta criza, In loc se descreasca, cre9te, 9i di, veniturile
Statului nu se mai incaseaza nici pe jumatate, oare nu suntem siliti a recunoa9te
cu totii ce, raul ce ne bantue este mare de tot, i ce, trebuie se, cautam un remediu ca se ie9im din aceasta situatiune? Cum voiti sa mentineti creditul StaEj
tului amanand platile? Nu vedeti inainte-ve cum s'ar prepare, atunci bancruta? Cu drept cuvant am zis In raportul delegatilor ca, pentru un popor,
In materie de finante, prezentul este viitorul; aceasta idee este a unui ministru
englez, care respundea unui altuia care-i critic& masurile sale financiare: s Prezentul este viitorul; cum voe9ti se, am eu credit maine, dace, voiu face bancruta asta,zi >).
Prin urmare, sistemele financiare de cari s'a vorbit, pot fi foarte bune;
frisk Indata ce nu vor aver efect imediat In practica, a9a incat se, ne poata ajuta
tranzactiunile 9i se, putem face onoare angajamentelor noastre, ele devin iluzorii 9i nu sunt bune de nimic. Nu cu teorii putem astazi tred ; ci cu alimente
pozitive cari se, aline raul ce ne bantue; altfel vedem falimentul la portile noastre, bancruta degradatoare; 9i va intreb, ce ar mai servl apoi eruditele D-voastra sisteme?.
www.dacoromanica.ro
471
Domnilor, !n o asemenea serioasa situatiune, a careia gravitate nimeni

n'o contests, cand chiar D-1 Carp este silit a declara ca. suntem In pozi$iune a
face faliment, $i a, decal a face faliment, este mai bine a priml proiectul D-lui
Sturdza, cred ca nu este bine a prefers, o solutiune care este ceva mai buns
decat falimentul. Avem Inca elemente de viata, $i putem face ceva mai bine.
Acest bine nu poate, pentru acum, ies1 din Infiintarea unei band de scont $i
circulatiune, dupa cum propune D-1 Carp ; caci acea banca nu se poate infiinta
In timpii de astazi. A aver, recurs la propunerea D -lui Sturdza, este a face un
fapt de om disperat ; caci odata, ce insu$ D-1 Carp ne crede In pericolul falimentului, apoi tocmai o a$,A propunere, neputand isbuti a crea valori $i mijloace
de schimb, ar iu$1 sosirea falimentului.
D-1 Sturza $i-a dat, In adevar, multa osteneala $i a desvoltat multa eruditiune, spre a ne expune frumusetile sistemului D-sale; dar a ramas cu atat ;
Dumnealui n'a putut ie$1 din domeniul teoriilor, $i nu a putut deloc a ne probe,
ca, este $i practic, $i ca imprumutill D-sale s'ar putea realiza astazi.
Sunt departe de a va, recomanda proiectul nostru ca perfect. Majoritatea
delegatilor va declara, Domnilor, prin organul meu, ca. i-a Yost imposibil de a
gas1 un leac excelent ; a facut ce a putut ; nu trebuie sa ne facem iluziuni ; proiectul
nostru poate fi rau, dar este mai bun decat celelalte; iata, totul. Daca D-voastra,
dad', D-nii Sturdza $i Carp se linguijesc cu speranta ca au aflat un sistem practic
$i perfect, se tn$eala foarte mult ; fac ca aceia Bari cauta piatra filozofala $i qua-
dratura cercului. Nimeni astazi nu poate pretinde aceasta. Cand comitetul

D-voastra, In majoritate, va prezinta acest proiect, oare a pretins ca, este perfect $i ca nu are inconveniente? NicIdecum ; are inconveniente ; dar este vorba
Intro mai multe $i mai putine. Proiectul guvernului, cum s'a Infati$at, avea
mai multe inconveniente decat acela pe care-1 prezentam noi. Un bine relativ,
$i iata totul. In alt sens InsA proiectul D-lui Sturdza este cel mai bun, pentru cuvantul ca nu produce nici bine nici rau, ca adica este inofensiv, nu da
guvernului nici un ban. Daca, am cauta perfectiunea, care ar fi cel mai bun
proiect care ar place& la toti? Acela care ne-ar da mijloc sa contractam un
Imprumut in bani. Apoi, nu trebuie multa dibacie ca sa vedem a ap, proiect este acum imposibil. Da, Domnilor, data ar fi posibil sa, facem un Imprumut $i sub forma de datorie flotanta, spre a ne servl de dansul tot ca de un expedient, eu unul 1-a prefers chiar sub cele mai grele conditiuni. Dar tine nu
$tie, Domnilor, crt astazi, In timp de razboiu, a gasi a ne Imprumuta cu bani
este o adevarata utopie?
Oare ne trebuie multa bataie de cap spre a $t1 aceasta?
Ce face D-1 Sturdza? Dumnealui, grin proiectul D-sale $i prin expunerea sa de
motive, nu propune, pur $i simplu, un Imprumut. De ce ne mai demonstreaz A

Ins& Dumnealui ca este de preferat un Imprumut In bani chiar In conditiuni oneroase ? Aceasta o stim toti. Convinsu-ne-a Insa, ca propunerea D-sale este $i
posibila de realizat? Aceasta n'a facut-o, nici nu o poate face.

Pe cand creditul nostru, In Smprejurari ca, cele actuale, a pierit cu totul,
cum am gall pe cineva sa ne Imprumute? Nici un om practic financiar nu credo
una ca aceasta ; nimeni nu-5i face iluziune ca D-1 Sturdza. Dumnealui Inca merge
cu iluziunea pana, acolo !neat crede ca, cu girul ereditului funciar, s'ar putea
gasi In tarn a se sconta obligatiuni In suma, de 30 milioane! Fericit cel ce poate
a,vea o asemenea iluziune ; dar eu nu o am. Cand nu este credit se ascunde nu30
www.dacoromanica.ro
C. I. BiLiCoIANU
472
oi and numerarul se ascunde, dobanda sau venitul banilor create In

marl proportiuni. Daca astazi se cumpb,ra obligatiuni de ale Statului cu 70
merarul,
la suta, pe cari D-1 Sturdza le face onoarea a le recunoaste de bune, cum crede
Dumnealui ca o sa se gaseasca, oameni s& cumpere aceste titluri de Imprumutul
Dumnealui cu 80 suta? Fie sigur ca nu va veni nimeni BA, cumpere aceste titluri.
Pe cand banii se pot pima cu 15, cu 18, cu 20 Ia suta, cum o sa caute ei titluri
cari produc numai 10 la suta? Cei ce au aster iluziune o pot conserve.. Ins& ea
nu console pe guvern ; caci acestuia-i trebuie o valoare $i iluziunile nu produc
nimic.
Sub punctul dar de vedere practic, este mai ales slabiciunea cea mare a
proiectului D -Iui Sturdza.
Il pot asigura pe Dumnealui, In mod pozitiv $i am proba despre aceasta,

ca, acest imprumut al Dumnealui nu se va realize, nu in suma de 30 milioane, dar
nici pentru 300 mii de franci. Voiti un exemplu? SA -oi aduc5, aminte D-I Sturdza
eh in Franta, la 1848, In timpul revolutiunii, adica, tntr'un timp a$a de anormal
ca $i astazi Ia noi, starea de razboiu, s'a Incercat a se face un Imprumut intern
de 100 milioane ; stiti cat a subscris orasul Paris ; el, a carui bogatie este inepuizabila? A subscris numai 10.000 de franci. Atunci guvernul a fost silit s5,
emit& hartia-moneta; $i, dace a intrebuintat interventiunea bancii, aceasta
nu insemneaza mare lucru ; cad a dat biletelor de banca, curs fortat, a facut
&Tic& din ele tot hartie-moneta fart), stoc metalic. Daca dar In Paris s'a subscris numai 10.000 franci In loc de milioane, cum putem crede c& noi Romanii,
la cari avutia nu este asa de mare ea subscrim, In imprejurari identice, avand
razboiul la fruntarii, s& subscrim o sum& mai mare?
Deaceea, Domnilor, am zis Si sustin c& proiectul D-lui Sturdza, este In fond,
o iluziune ; el nu da absolut nimic, este o negatiune completa; adica, ca, pe cand
procure ceva puterei executive, In realitate nu-i da nimic.
Astfel dar, in epoca de dificultati In care ne aflam Imprumutul fiind imposibil, moneta sunatoare neputand fi adusa de nimeni spre a procure mijloace
guvernului, &lie& tarii, spre a iesl din impasul in care se gaseste, ce ne ramane
alt de facut, decat a aria resurse fn hartie fiduciara? Nu pot dar fi in prezent
decat dou5. opiniuni. Opiniunea acelor cari nu vor s& deb, nici un credit guvernului, $i opiniunea acelor ca,ri vor 00-i dea credit. Noi, fiind de opiniune c& tre-
buie a se da un credit, ramane a se discuta numai executarea acestui credit.

La Camera s'a facut un proiect. Am zis $i repet, ca In fond, este identitate
intre proiectul Camerii Qi proiectul delegatilor. Aceasta identitate consta, am zis,
intr'aceasta: Intaiu In ideea de a se aproba creditul de 30 milioane. Al doilea, In-
tr'aceasta ca creditul acordat trebuie sa se execute prin titluri fiduciare ; al

treilea, ca aceste titluri s& poata circula; $i in fine ca ele s5, fie garantate. Oare
aceste asemanari au putut face pe D-1 Sturdza sa creada c& titlurile propuse de
noi sunt absolut tot una cu hartia-moneta, cuprinsa In proiectul guvernului?
Nu ptiu daca a putut ea se Insele pana, inteatata; In orice caz aceasta eroare
seaman& mult cu o tactic& parlamentara, spre a face IA cada un proiect care ar
putea produce bune rezultate practice. Deaceea, Domnilor, am zis, ca nu este
destul ca, doua lucruri sa se asemene intre dansele In unele parti, spre a zice
Indata ca ele sunt identice; caci atunci ar fi a compare cocosul cu omul, $1 a
ajunge la fabula filosofului, care, scotand penele cocosului, fl aseamana cu
omul, pentruca gi cocosul are tot doua picioare ca omul.
www.dacoromanica.ro
473
Nu trebuie dar sa ziceti ca orice hartie fiduciara este hartie-moneta, numai

pentruca aflati oarecari asemanhri intre dansele; ci trebuie BA comparati actele in toate caracterele for esentiale, pentru ca sa puteti sti dace aunt sau nu
identice.
St vedem acum cari sunt ameliorarile ce am introdus In proiectul primitiv

venit dela Camera? Proiectul Camerli prescria mai intaiu ca aceste titluri fiduciare, numite bunuri ipotecare, numele nu face nimic sa nu produca nici
un fel de dobanda sau beneficiu; nu li se dadea in mod practic, o garantie specials, ass !neat dinteinsa sa rezulte o adevarata ipoteca executabila; timpul
cat aceste titluri aveau sa stew In circulatiune era prea lung, era de sapte ani;
si In acest timp hartia era expusa la o prea mare depreciere. Apoi mai aveau
si acest inconvenient, ca aveau un curs obligator pentru toti ; si noi, majoritatea comitetului delegatilor, am crezut ca aceasta nu este util, si ca ar fi destul
ca cursul fortat sa fie prescris numai In ceeace priveste pe Stat, iar intre particulari sa fie liber.
Noi nu am respins pur si simplu acest proiect, caci necesitatea existent&
nu disparea printr'aceasta; ci am ameliorat, am pus alteeva mai bun In loc.
Am zis, creditul de 30 milioane se acorda, el se va realize prin niste titluri fiduciare; insa sa se stie de acum ca acesta este numai un expedient, iar
nu un mijloc normal, nu o resurs& bugetara fixa si directs; nu Intelegem a inlocul moneta de metal cu hartia, ci a realiza, provizoriu numai, un credit prin
niste titluri fiduciare. Iatt totul. Cand mai toti economistii ti financiarii, sunt
precum a zis D-I D. Sturdza, In unire cu D-sa, ca sa condamne hartia-moneta,
aceasta o fac cand este vorba de a se admite htrtia ca o resursa financiara a
Statului spre a acoperi golul si deficitele bugetare, iar nu ca un expedient,
ca un mijloc temporar, spre a scoate pe un Stat din o dificultate oarecare. Nu
este mai nici un Stat In Europa care sa nu se fi servit de acest expedient In timpi
anormali.
Ce am facut dar spre a ajunge noi, majoritatea delegatilor la acest stop?

Am ameliorat proiectul. Am declarat, mai Intaiu, ca titlurile noastre fiduciare sa product o dobanda, sub forma de prim& de 10 la sutt. Prin aceasta
prima de 10 la suta, caci este o dobanda sub o alts forma, se da aceluia care
poseda aceste titluri, un beneficiu, pe care-1 va realize deodata cu rascumpararea titlurilor sale.
Am chibzuit apoi, Domnilor, ca este mai bine ca cursul fortat sa fie prescris numai In favoarea Statului. $i pentru ce? Pentruct noi admitem aceasta
masura numai ca sa venim In ajutorul Statului; noi nu admitem aceasta hartie
ca un mijloc normal, ca o resursa fixa si direct& a tezaurului; de ar fi Post,
aceasta intelegeam negresit critica ce ne-a facut D-1 Sturdza, ca nu propunem
curs fortat pentru toti; pe cat timp Ins& noi nu ne-am propus aceasta, ci ne-am
propus numai sa aflam un mijloc de schimb, ca st venim numai in ajutorul
guvernului, pe un timp marginit, numai spre a face ca guvernul sa poata

Indestult trebuintele bugetare, si numai pentru ca sa scapam onoarea angajamentelor noastre, si sa nu ajungem la acea extremitate prevazuta de D-1 Carp,
la starea de (aliment, intelegeti, Domnilor, ca am putut prea bine prescrie
ca aceste titluri sa aiba curs obligatoriu pentru Stat, iar in ceeace priveste
relatiunile dintre particulari, cursul for sa fie liber, cu atilt mai mult va crelte.
Aceasta este mai ales conform cu interesul particularilor.
www.dacoromanica.ro
30*
474
C. I. BAICOIANU
Ce ne-am zis dar? Sa lasam cursul fiber pentru tranzactiunile particularilor dintre dansii; sa l&sam ca fiecare s& primeasc& aceasta hartie data va
vol. Ins& totodata s& luam alto mksuri, cari sa-i asigure creditul, O. inspire
confienta In valoarea aceasta, si atunci aceste hartii vor circula de sine, far&
impunere, i particularii vor contribul Insi-le a le mentine un curs bun.
Cred, Domnilor, ca nu sunt Inse lat In aceste aprecieri. Vedeti celelalte
titluri ce avem; vedeti obligatiile rurale, au ele curs fortat? Nu, $i cu toate
acestea, ele au circulat si circula $i se schimba, cu valoarea for de zi.
Asemenea 9i cu obligatiunile domeniale, si cu bonurile de tezaur. Ceeace
dar trebuie mai ales sit propunem not Corpurilor Legiuitoare, este ca titlurile
acestea FA& fie create in asa conditiuni cum sa inspire Incredere, ?i cum sa nu fie
expuse la depreciere mare: atunci intelegeti ca ele vor aver, o buns valoare
ca vor circula de fel.
Nu inteleg dar cum D-1 Sturdza ne-a obiectat c& data nu vom da acestor
titluri curs fortat si Intre particulari, aceasta ar fi o dovada c& nu am avea Incredere Inteinsele. Tocmai contrariul este adevarat. Nu voim a le da curs fortat
tocmai fiindck prin creditul ce ele vor inspirk suntem Incredintati, ca au sa

circule fiber. Dar, Intelegeti, Domnilor, ca acolo unde este sila nu este credit,
ci din contra, pe cat se va lasa vointa fiec&ruia liberk pe atat creditul unui
act va create.
Aceasta este o credinta a mea; ai sunt sigur ca ai D-1 Sturza o are; Ins&
D-sa, care nu vrea sa dea nimic, negresit ca ar fi multumit de a nu reusl un alt
proiect cu care s'ar putea da ceva real. Noi Ins& caH, din contra, tinem ca valorile ce creem sa scada cat mai putin, am cautat sa is Inconjuram cu cat mai
mari sigurante.
Una din aceste sigurante mai este si aceasta, ca titlurile acestea s& fie
cat mai putin expuse la incertitudinile viitorului. In adevar, aceea ce contribuie prea mult ca unele titluri fiduciare, ca hartia-monetk sa nu fie mult apreciata, este incertitudinea de a fi transformate trite() valoare realk este din cauza
acestui viitor necunoscut, care tine In nesiguranta pe posesorii titlurilor ce se
afla fn circulare.
Deaceea am cautat pe cat se poate, ca s& Exam un termen cat mai scurt
pentru rambursarea acestor titluri, ca, adic& acest termen O. nu fie nici cum
1-a propus guvernul de 7 ani, nici de 8 ani, cum se propune In proiectul D-lui
Sturdza. Termenele de 7 si 8 ani ni s'au parut destul de lungi ca s& aiba timp
titlurile sa se deprecieze. Noi propunem un termen de trei ani ; caci acesti trei
ani, pentru niste titluri destinate a circuit nu sunt prea lungi spre a influent,
valoarea titlurilor in circulatiune.
Ins& pentru ca nici In decursul acestor trei ani ti tlurile sa nu se deprecieze,
am prescris ca dupe 10 luni dela promulgarea legii, ministrul de finante si comitetul special, sa aib& facultatea de a scoate In vanzare parte din mosiile ipotecate. D-1 Sturdza zice c& aceasta ar fi un agiotaj. D-sa a zis ca si 10 la sut&
pests valoarea nominal& ar da loc la agiotaj, dup& cum se exprima In expunerea sa de motive.
Atunci D-1 Sturdza ar vol ca sa emitem niste titluri as upra carora nu s'ar
pute& face nici un fel de speculatiune. Ins& a vol aceasta, ar fi Ca sa doreascil
a se emite niste titluri ale Statului, din cari speculatorii a& nu poat& trage nici
un profit. Dar atunci ar fi a nu vol sa se emit& nici un fel de titluri de Stat ;
www.dacoromanica.ro
475
cAci asupra tuturor titlurilor de Stat se fac agiotagiuri si speculatiuni ; si titlurile asupra carora nu s'ar putea face aceasta, ar fi titluri isbite de un absolut
discredit. Ma mir cum D-1 Sturdza, om atat de obisnuit cu operatiunile financiare, poate sa, creaza, ca, o hartie de Stat poate circula fare a se face agiotagiu
si speculatiune asupra ei! Domnilor, legiuitorii din toate statele lass din contra
mijloace speculatorilor ca sa speculeze asupra titlurilor sale ; caci speculatiunile le mentin valoarea si lath speculatiune valoarea for scade. Va voiu aduce
o autoritate impartial5 In aceasta privinta, pe D-1 Gustav de Puynode. Iat5,
ce zice Dumnealui asupra agiotagiului:
a Dacit voesti s& opresti agiotagiul nu to multuml numai de a declaim&
contra plasarii Imprumuturilor ; Inchide bursele, opre4te orice tranzactiune comercial4 ; alt mijloc nu exists, N.
A oprl dar agiotagiul, este tot una cu a nu emite nici un fel de titlu asupra
Statului.
Noi suntem de opiniune a se emite titluri asupra Statului, cari, spre a circuit). mai bine, be dam o prima de 10 la suta, peste valoarea legitima. Ea nici
agiotagiu nu se poate numb ; caci ea reprezinta un beneIiciu legitim al capitalului plasat In acele titluri. Cum, voiti dar a o suprima? Voiti a o suprima;
cad stiti de mai 'nainte ca cu o ass, prima hartiile noastre nu pot devenl asignate.
Pe de alts parte, am mai volt ca aceste hartii ale noastre sa se poata retrage din circulatiune la o epoca determinat5,: acest mijloc este Ins& cel mai
sigur spre a se mentine valoarea for In circulatiune.
Aceasta retragere se va face prin vinderea mosiilor ipotecate la termen
scurt si fix. Dar cat() mosii o sa se vanza? ni se obiecteaza; poate sa nu se vanza
nici una, este adevarat, nu am aratat cate mosii sa se vanza pe fiecare an; caci
aceasta trebuie BA fie prevazuta printr'un regulament de administratie care
se va face detaliat de oameni practici, pentru aplicarea acestei legi; ne-a fost
teams sa aratam numarul mosiilor a se vinde si la termen si dupe a 10-a luna
dupe promulgarea legii. Acesta trebuie lasat a se prociza mai tarziu. Ne-a fost
team& ca, Insemnand a se vinde deodata un nutriar prea mare de mosii, s& nu
depreciem prea mult valoarea lor. Nu cred ca aceste masuri se pot critica. Mi
se pare din contra a fi prea imprudent a face ca D-1 Sturdza, care propune a
se vinde pe fiecare an mosli de sapte milioane jumatate. A face ass, mi se pare
a proceda ca acel medic, care, In loc sa is sange unui bolnav, propune a i se
da un ciomag In cap ca s& scape de o boala grea. Oare not am ajuns In un as&
grad de disperare? Nu cred.
Nu vedeti ch., a scoate deodata prea multe mosii In vanzare ar fi a be vinde
pentru nimic? Ar fi a face cu ele o donatiune cetatenilor? Dar cu aceasta nu
va, vor multuml, ci va vor blestema contribuabilii ; caci ei va vor platl cu o
mana aceeace vor priml cu cealalta.
Instituirea, ca si executarea averilor Statului ipotecate, le-am expus unor
formalitati distincte de acelea ale dreptului comun, cari constituesc atatea
avantaje facute In favoarea posesorilor acestor scrisuri de Stat. Conservarea,
ca si vinderea ipotecilor, le-am Incredintat unui comitet special, cu totul independent de ministrul de finanto, astfel precum I-a instituit si D-1 Sturdza prin
contra proiectul D-sale. Acest comitet are a supraveghea emisiunea, circula-
tiunea, ca si retragerea scrisurilor de Stat. D-1 Sturdza propune numai ca

aceasta misiune sa fie Wate mai cu seama creditului funciar rural, pe Tanga
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
476
care se mai adaoga un alt comitet. Noi propunem un singur comitet, care,
desi lucreaz& cu ministrul de finanta, este independent de acest ministru, si
responsabil. In fond garantia este aceeas.
In ceeace priveste executarea ipotecilor, D-1 Carp zicea, ieri ca rau vorbesc
de veracitatea ipotecilor ; cad si asignatele In Franta aveau ipoteci, si cu toate
acestea valoarea for a cazut pans la zero. Eu fi raspund cit au face de a lue.
Intro doua lucruri numai un punct de asemanare si a conchide ca ele sunt

identice. Aceasta ar semana cu aceia can cer doua cuvinte din scrierea unui
om spre a-1 spanzura.
Negresit ca, asignatele aveau un fel de ipoteca nominala, dar lipseau toate
celelalte garantii, mai ales toate masurile de executare a ipotecilor. Aceeace
propunem noi este tot asa? Nicidecum, Domnilor. Noi propunem ca ipotecile
ss fie anume Inscrise pc) niste liste specials, si apoi In registrele tribunalelor
situatiunii. Propunem ca acele lists deosebite sa se fncredinteze apoi In mana
comitetului, care reprezinta pe posesorii acelor bilete, si comitetul acesta sa
fie Insarcinat a execute, ipoteca, adics a o vinde, la termen, spre a retrage scrisurile din circulatiune, fax& sh alba trebuinta de o alts autorizare. Ce voiti o
masura mai eficace? Dar vA revoltati pentruca am zis ca vanzarea ipotecii
sA se cacti, treptat. Negresit, Domnilor, am zis aceasta; cAci averea Statului este
si a noastra, si nu suntem atat de disperati filen FA zicem ca, deodatA inteo

zi, ss se scoata. In v&nzare 60 de milioane avere a Statului.
Aceasta vanzare se va regula In detaliu printr'un regulament special de
care se si vorbeste In lege.

Adaogandu-se la aceste masuri si prima de 10 la suta cu care se rascumpath titlurile, Intelegeti, Domnilor, c& s'a facut tot posibilul spre a se mentine
valoarea titlurilor In circulatie.
, SA ni se probeze dacb. In alts proiecte se iau masuri mai practice decat
acestea, si noi Indata le vom adopts,. Pena atunci Irish permiteti-ne de a starul
In ceeace credem ca este mai bun, spre a Intretine viata noastra materials.
Sinucidul poate fi permis unui individ, dar nu pentru natiuni; o natiune trebuie
BA traiasca. Noi fi oferim aceste mijloace. Altii, cari ne combat nu-i ofera nimic.
Ni se obiecteaza ca si hartiile noastre au sA fie expuse la o pierdere, dar tine

zice altfel? Atat numai cA se exagereaza amenintArile prea mult, pierderea la
noi nu are s& devina acea fantasma teribilA, cu care ne Infricoseaza D-1 Sturdza.
A fost un timp si la noi, cand nu se Intelegea de loc titlurile fiduciare. Acest
timp Ins& este acum departs.
Mi-aduc aminte pe la 1864, sub domnia lui Voda.-Cuza, cand aveam onoare
a fi vicepresedinte al consiliului de Stat, ca, am sustinut un project de bancA
de scout si circulatiune prin toate sectiunile Camerii si toate sectiunile 1-au
respins mai In unanimitate ; fiindca nu puteau sA inteleaga ce Bunt biletele de
'Dana; le confunda cu hartia-moneta. Asa fncat am consiliat chiar eu pe Domnul
Cuza ca EA retraga acel proiect, si 1-a si retras.
Astazi Ina nu mai suntem In aceiasi timpi; astazi titlurile fiduciare sunt
si de noi cunoscute. Astazi avem obligatiuni rurale si domeniale, care nu sunt
decat titluri fiduciare bazate pe ipoteci. Cand D-I Sturdza a zis ca, un titlu care
se bazeaza pe pamant nu se bucura de mare credit, mi se pare ca se Inseala;
caci noi avem deja-titluri cari se bazeaza pe pAmant si cu toate astea au prea
bun credit. 8i notati Inca bine ca ipoteca obligatiunilor domeniale este destul
www.dacoromanica.ro
477
de defectuoastt, mai ca a asignatelor, din Franta; caci In legea lor, se zice numai
c& se afecteaz& bunuri ale Statului ca ipotec& pentru atatea milioane, fare
sa se specializeze cum se va face acea inscriptiune ipotecara, fara a se institul
un comitet care sa reprezinte pe posesorii de titluri, far& In fine a se WA vreo
masura cum si and sa se vanza ipoteca la cas sand Statul nu va platl datoria
sa. $i cu toate acestea obligatiunile domeniale au bun curs si D-1 Sturza le lauda!
Incetati dar de a mai speria lumea ca titlurile noastre au ea scads pentruca

sunt bazate pe parnant ! Faptele existente fac sa piara asemenea sperieturi 1
Scopul nostru este, am zis, si repot, de a da mijloace puterii executive a
sustine angajamentele sale. Inteleg pe cei ce nu voiesc s& des, acesto mijloace
guvernului ; Domniile lor nu pot propune nici un titlu care sa poata circula
mai ales prin creditul ce vor inspire. Nu trebuie Ins& sa osandeasc& pe cei ce
au alte idei, si propun mijloace cari s& corespunda la scopul urmarit.
D-1 Sturdza a ajuns la consecintele D-sale, la proiectul ce ne-a prezentat,
atat pentru ca acesta era conform cu scopul sou, cat si pentruca derive, din
doctrinele sale economics, pe cari le-a desvoltat mai ales In opiniunea sa imprimata. Sa-mi permitit a spune cateva cuvinte gi asupra acestor doctrine economice, a caror veritate eu o contest. D-sa nu spune prin opiniunea sa imprimata, sau prin expunerea sa de motive, ca tendinta general& astazi a statelor
este: 4 de a se reinturna la circulatiunea metalica *; si aceasta pentru cuvantul
ca a singurul taram solid al circulatiunii sunt metalele pretioase, moneta o. $i
ca titlurile fiduciare departs de a face inutile moneta metalic& sau chiar de
a o Imputina, din contra o inmultesc. *
Se -mi permit& D-1 Sturdza a-i spune ca Dumnealui nu mai este in acord
cu stiinta moderna caci faptele si mai toti economistii de astazi sunt contra
opiniunii Dumnealui. Astazi este admis si probat ca nu moneta este singurul
serviciu solid al circulatiunii, ci creditul. Creditul este baza tuturor tranzactiunilor, $i chiar a monetelor metalice. $i dovad& este ca cele mai avute State
fac schimburile lor, I i execute tranzactiunile mai mult pe titluri fiduciare
dealt pe monete. A fost un timp cand Spania avea cel mai mult numerar si
cu toate astea se numara Intro Statele cold mai sarace.
Nu moneta face avutia, ci productdunea; nu prin moneta se mentin si se
Inmultesc schimburile, ci prin credit. Creditul dar este baza circulatiunii, nu
moneta metalica.
Insus D-1 Sturdza, In expunerea sa de motive, ne-a 'dat un exemplu de
numeroasele schimburi numai pe titluri fiduciare, pe acelea ce se numesc cecuri, cari se fac In Londra In renumitul stabiliment Clearinghouses (comptoar
de compensatiuni). Dar acest exemplu este contra doctrinelor D-sale. Caci In
acest stabiliment, undo se lichideaza paste 125 milioane livre sterline, cum se
fac aceste lichidari? Pe bani gata? Nicidecum. Ci pe cecuri, pe titluri fidudare. Abia 7 la suta numai, din valoarea acestor sume, s'a calculat ca se platesc in numerar.
Acest exemplu nu este dar o proba ca tendinta este astazi ca numerarul
el se substitue hartiei? Este o proba contrarie ca hartia se substitue numerarului. Statele cari au moneta multa, nu insemneaza ca sunt si bogate, ale
pot fi prea sarace. Statele cari au credit, trec ca cele mai avute. Voiti si example?
Anglia are un capital comercial de patru sau cinci on mai mare decat al Frantei ;
ri cu toate acestea are ea un numerar de patru sau cinci on mai mare cleat
www.dacoromanica.ro
478
C. I. BAICOIANU
Franta? Nu, Domnilor, capitalul sai In numerar este de trot on mai mic dec&t
al Frantei. $i pentru ce aceasta? Pentruca creditul, iar nu moneta constituie
baza tranzactiunilor sale, baza circulatiunii sale.
Acest fapt ar trebul s& ne faca mult a cugeta.
SA, fnceteze dar D-1 Sturdza de a ne mai acuza, in mod general, pentruca
propunem $i noi, numai ca expedient, niste titluri fiduciare. Acesta este
$i el un mijloc de schimb, cum s'a admis $i la alto natiuni in timpi grei, cum
exist& deja $i chiar la noi. Caci, in fine, orice haxtie, care nu este moneta, este
in principiu, un titlu fiduciar de schimb. Ce sunt obligatiunile rurale domeniale,
rentele, etc., dac& nu niste hartii fiduciare, niste mijloace de schimb ca $i altele
deasemenea natura?
Dumnealui combate proiectul nostru, pentruc& tontine hartia-moneta, far&
s& distinga ce fel natura de hartie-moneta tontine el. Proiectul Dumnealui nu
are acest defect pentru cuvantul prea simplu c& nu d& absolut nimic. $i eu
sunt contra hartiei-monete, dacii a noastra o fi cum o descrie Dumnealui; at &t
numai c& nu este a$A.
Insk repet, critica Dumnealui este consecinta doctrinelor sale prea absolute, $i eronate dupa mine, financiare $i economice. Am probat, c& practica
natiunilor celor mai comerciante desmint aceste doctrine.
SA probez acum ca, chiar in ?Uinta, doctrina D-sale, prea mult absoluta,
nu este admis& de autori insemnati, cari cu toate astea sunt, ca $i mine, contra
hartiei-moneta. Lumea $tiintei a mai rove nit astazi asupra fricelor prea exagerate care au inspirat-o data Law $i asignatele. Acuff' lucrul se judeca mai cu
sange rece $i se examineaza mai cu impartialitate.
S& them In ajutorul meu pe un autor foarte conservator, inamic al liartiei-monete, pe D-I Wolowscki, din a car ui opiniune D-I Sturdza va vedea ca
teoriile economice ale D-sale, asupra acestui punct, nu par a fi in spiritul secolului.
Iata in adevar, ce zice D-1 Wolowscki. a Fiind retras in niste margini bine
horarite, fngrij ind In mod scrupulos a nu se trace peste o sum& care va fi o fractiune din mi$carea produsa de cheltuelile $i veniturile Statului, tezaurul poate
all& in hartia-moneta, primita de toate casele publice mijlocul de a contract,

un adevArat imprumut far& dobanda. Ins& aceasta trebuie s& fie o resursa
restransa*.
Opiniunea aceasta are o mare autoritate pentru noi; ea este cu totul modern& ; $i D-1 Sturdza vede di nu emit numai opiniunile mele personale.
Pentru intarirea opiniunii D-lui Wolowscki, vit pot adlioga ca mai toate
Statele au avut recurs la hartie-moneta, nu cum propunem noi astazi, cu at&tea
precautiuni, ci adevarata $i simpla hartie-monet6.
Pentru a vedea ins& cum st& chestiunea astazi, $i sub ce punct de vedere
se consider& ea, s&-mi permiteti a va cetl din articolul unui economist, D-1 Bonnet,
publicat de cur&nd in * Revue de Deux-IVIondes.* din luna Noembrie, anul

trecut. Acest economist este $i el contra hartiei-moneta, chiar In Franta; dar
s& vedeti cum discut& el chestiunea; altfel decat D-1 Sturdza.
Iat& cum D-1 Bonnet constata mai intaiu cum hartia-moneta s'a admis
In timpul modern ca o necesitate a rAzboiului.
In epoca noastra mai ales s'a demonstrat mai bine utilitatea hartiei-moneta in Limp de razboiu. De 25 de ani cele mai multe natiuni au avut recurs la
www.dacoromanica.ro
479
dansa. Rusia a emis In 1854 si 1855 spre a sustine rasboiul Crimeei ; Austria a
treat asa hartie spre a se apara contra Frantei si Italiei In 1859 si apoi contra
Germaniei In 1866. HArtia din Italia dateaza din 1866 tot cu acest razboi. Statele-Unite au emis... si chiar Franca In razboiul sail din 1870. o
Si cum oare economistii stintei moderns Isi explica acest fenomen? lath
explicatiunea ce ne expune tot d-1 Bonnet: a Hartia moneta a devenit auxiliarul indispensabil razboiului. Sunt don& cuvinte pentru aceasta: mai IntAiu
In acele momente, numerarul se ascunde sau se duce In streinatate, trebuie

sA fie tnlocuit cu ceva si sa se indestuleze trebuintele circulatiunii. Spre acest
stop se emits hArtie-moneta; apoi cand aceasta hartie este bine prima& si reprezinta o valoare serioasA, Statul se serveste cu &Ansa pentru propriile sale
cheltueli; el o 'emite sub propria sa raspundere directA, sau o Imprumuta dela
bancile cari se Insarcineaza cu emisiunea *.
As& dar, D-1 Bonnet, des' In principiu contrariu hartiei-monetti recunoaste
cA sunt moments, sunt timpuri grele cand o natiune trebuie a se Beryl de acest
expedient, de acest mince de schimb. latA propriile sale cuvinte:
a Din nenorocire, sunt moments In viata popoarelor, chiar celor mai avute,
precum a Post la noi In 1870, cand Imprumutul pe ealea ordinary este foarte
greu si nu poate procur& mijloacele de cari este trebuinta. Pentru acele moments trebuie ss se rezerve hartia-moneta, atunci numai ea se poate justifice.
Si poate da servicii; altfel are numai inconveniente. o
Apoi, Domnilor, oare epoca de astazi este ea normalA? Nu are ea greutati
mari? Oare starea creditului nostru public si privat este el astazi astfel !neat
s& zicem c& se afla In stare prospers, si cA, ne putem adresa la dansul spre a-i
cere fonduri? Productiunea noastra agricola, se transforma, ea astazi In monetA,
a0t, Meat s& zicem cA, numerarul este in abundenta?
Negresit cil D-1 Sturdza va recunoaste, Impreuna cu noi, ea epoca actuala
este si anormala si foarte grea, si cA numai o emisiune de titluri fiduciare este
astazi posibilA.
D-1 Sturdza a vAzut cA,, dupa economistii celebri, dupe scrieri cu totul
proaspete, chiar hartia-moneta, asa cum este, ar fi justificat de a se emite, cu
atilt mai mult alte titluri fiduciare mai buns cleat hartia-moneta.
Am mai zis, si repet, ca astazi lumea moderns, teoretica si practicli, nu
mai are tot acele taxi preventiuni contra hartiei-moneta, cum o avea In secolul trecut. V'am citat autori mari, cari, deal contra hartiei-monetA, o jusUlla. Ins& si-i recunosc utilitatea, in unele cazuri si In oarecari limite.
lath ce mai zice tot D-1 Bonnet In privinta acestui punct important:
a Hartia-monet& fricepe a se reabilita de reaua reputatiune ce avea pan&
acum ; si dee& tot i se poate opune nenorocirile sistemului lui Law 13i ruina asignatelor, este drept ca sa,-i recunoastem si serviciile ce date Europei si Americei;
si aceste servicii Bunt atilt de apreciate Incat astazi trebuie se ne temem de
pericolul ce rezulta din favoarea de care se bucura, biletele cu curs fortat. DacA
de exemplu, s'ar consult& opiniunea public/S. in Franta, ne-am putea dispense,
de a mai revenl la platA, In numerar... Si chiar In alte taxi, atilt de mult s'au
obisnuit oamenii cu starea de lucruri cea noun, atAtea interese Bunt legate
cu dame, incat mai ales in America este un partid considerabil care ar vol BA
conserve greenbacks (hartiile-monete), si care cere chiar a to adAogti; acest partid se numeste inflationist, etc. *
www.dacoromanica.ro
C. I. BA.icouNu
480
Apoi and noi propunem nici chiar hartia-moneta, cum exist& in alte tari,
cum existA chiar In Franta, ci and propunem alte titluri fiduciare, can au
mai multe garantii decat hartia-moneta, cum D-1 Sturdza ne critica pi ne acuzit
de spoliatie?
Se vede ca. Dumnealui nu mai este in curentul ptiintei pi practicei moderne.
Dar, mai adauga D-1 Sturdza, pe langa, alte obiectiuni pi aceasta ca, prin
asemenea titluri se deschide o poarta, la alte emisiuni, se creeaza un rau precedent.
Aceasta, Domnilor, este o simpla temere ipotetica. Ce pot raspunde eu?
Se poate prea bine hotarf pi alte emisiuni, precum asemenea nu se poate. Toate
acestea depind de imprejurari. Cu orice fel de sistem, un imprumut se poate
repeta. Eu nu sunt tinut a discuta aci temeri vagi pi ipotetice ; ci obiectiunile
pozitive adia defectele ce se imputa sistemului ce Bustin.
Mai suntem tinuti a discuta pi aprecia alte sisteme cari se propun afara
de al nostru.
In ce consta acele sisteme, acele propuneri?
D-I Carp ne-a propus a infiinta banca de scont pi circulatiune. Este
p simpla iluziune; caci nu in timpi ca cei de astazi se pot infiinta asemenea
banci.
D-1 A. Orascu, amicul meu, a propus s& facem un Imprumut fortat. Dar,
ptiti, Domnilor, ce este un imprumut fortat? Este un curat act de disperare,
de revolutiune, care se face numai in momente de friguri pi agitatiuni. Imprumutul fortat presupune jandarmi In case, spre a lua cu sila banii oamenilor 1
Dar aceasta este anarhia, este revolutiunea. $i noi astazi nu suntem In
aVt pozitiune! D-1 Sturdza vine cu sistemul sau, propune a se imprumuta Statul
prin creditul funciar. Dar mai intaiu, ce cauta creditul funciar aici? Niciodata
nu am putut intelege pentru ce D-I Sturdza vara, aci creditul funciar. Negrepit
ca, ca administratiune pi ca control, am avea multe avantaje de a avea cu noi o
institutiune in capul careia se afla D-1 Dim. Sturdza, pi Ion Ghica. Dar chestiunea trebuie examinata dintr'un punct de vedere mai inalt. Nu cred ca, nipte
titluri a& aiba mai multi), valoare pentrua au ca gir subscrierea pi a creditului
funciar. Subscrierea Statului face cel putin cat a creditului funciar.
Apoi nu titluri de ale creditului funciar, nu scrisuri funciare, puneti In
circulatiune; ci nipte bonuri separate, care sa fie garantate pe scrisuri funciare.
Lucrul se schimba.
Dar chiar de nu s'ar schimba, gandit-a D-1 Sturdza la ce inconveniente
pi pericole expune creditul funciar rural, cand fl implica in acest imprumut
de 30 milioane? Nu vedeti a tariti pi pe creditul funciar In toate vicisitudinile pi pericolele la care poate fi expus pi Statul? Institutiunea dar s'ar cornpromite, pi creditul sau ar suferl.
Pe de alts parte a nu uitam, ca Statul imprumutandu-se dela creditul

funciar, devine pi el asociat ; cu dansul devin astfel asociati toti ceilatti imprumutati, toti proprietarii asociati pan& acum pi In viitor. Dar toti asociatii sunt
solidari responsabili. Art. 12 din legea creditului funciar ne spune ca. 4 toate
ipotecile garanteaza tntritin mod solidar, totalitatea obligatiunilor contractate
de societate.* $i apoi art. 78 din aceeap lege ne spune a e scrisurile funciare
sunt garantate prin toate nemipatoarele ipotecate societatii.*

Cum dar D-1 Sturdza propune a se face solidar responsabili cu Statul toti
proprietarii privati deja asociati pentru obligatiunile ce societatea ar contracta
www.dacoromanica.ro
481
fn privinta bonurilor de Stat garantate prin scrisurile funciare? Intrebatu-s'au

proprietarii asociati spre a sti data ei consimt a se legs astfel cu Statul, a raspunde de Indatoririle Statului ca.tre posesorii de bonuri ipotecare, data In fine
ei voiesc ca capitalul lor, ca mosiile lor ss devin& garante pentru scrisurile funciare care se depun ca garantie?
Ei, cand s'au asociat, nu aveau pe Stat ca asociat si nu erau expusi la
inconvenientele si pericolele ce pot aduce asemenea asociatiuni. Cum pretinde
D-I Sturdza a-i angaja, astfel, posterior fara voia lor si poate contra intereselor lor?
Putem noi raspunde c& Statul o s& rAscumpere la timp, o sa retrag din
circulatiune, conform legii, bonurile propuse de D-1 Sturdza? Dar data nu le
va retrage, tine raspunde? 0 s& raspunda scrisurile funciare Inchise In lada
cu trei chei. Prea bine. Dar data scoate deodata in vanzare scrisuri funciare
de 20 milioane, valoarea lor va cadea, ask Meat sa nu se mai poata acoperl
valoarea nominal& a bonurilor de rascumparat, tine are sa plateasc& aceasta
diferenta? Toti asociatii, neaparat; &lie& toate mosiile particularilor pe cari
D-voastra Ii asociati cu Statul si-i faceti solidari responsabili cu dansul, lath
voia lor.
Imi pare c& acest gray inconvenient este destul de serios spre a se Int/aura
sistemul D-Iui Sturdza.
Dumnealui a mai imputat ipotecii ce propun eu, c& nu ar fi regulata, fiindca
nu este bilaterala. Se Insealh. Caci si inscriptiunea mea ipotecar& se ia tocmai
ca a Dumnealui. In adevar, se Intelege, ca ipoteca nu este bilaterals! Intelege
ca ea s& ia Para ca debitorul si creditorul s fie fat& ca in dreptul comun? Apoi,
D-sa reprezinta pe creditor prin creditul funciar, noi fl reprezentAm printr'un
comitet special, independent de minister. Unde este diferenta? In sistemul

D-sale se creeaza scrisuri funciare pentru 30 de milioane, se pun In o lada, care
se Inchide cu 3 chei si asupra acestor scrisuri Statul trage niste polite, sub numele de bonuri ipotecare. Si In sistemul nostru se creeaza, bonuri ipotecare,
Insa, se trag direct asupra ipotecelor, In lot de a se face indirect ca la Dumnealui.
Can sunt mai realizabile? Ale noastre nu ale Dumnealui. Titlurile Dum-
nealui sunt niste obligatiuni, adica titluri de imprumut ipotecar, cari se vor
realize numai cand lumea le va cumparA. Vrea sa zits nu scrisurile Dumnealui
fonciare nu circula, ci obligatiunile cari s'ar sconta. Ale noastre circul& direct,
ale Dumnealui pot sa nu circule niciodata; si aceasta se va si intampla? De

ce Statul a& nu creeze direct titluri? De ce sa le creeze indirect? Pentru ce
aceasta interventiune benevola si despotic& a creditului funciar, care nu are
alt elect, cleat sa fats imposibil& circulatiunea? Apoi, data titlurile D-lui Sturza
In tot cazul, sunt obligatiuni de Imprumutat, pentru ce, In expunerea sa de

motive, zice c& s bonurile ipotecare sunt date $ti primite de Stat pe cursul de
80 la suta? Cuvantul dat 0, primit ar insemna ca Statul emite bonurile sale cu
80 la suta, si c& be primeste tot cu 80 la suta. Ins& aceste expresiuni sunt exacta
numai cand este vorba de un titlu fiduciar care circula ca monea. Dumnealui
ne spune ca titlurile sale nu au ss circule ca moneta, Dumnealui ne mai spune
la vale ca, and ele se retrag din circulatiune, se rascumpara cu valoarea lor
nominala de 100. Cum dar ele ar mai putea fi primite cu 80 la suta? Iata c&
Statul creeaza bonuri ipotecare; le emite cu 80 la suta. El nu be mai poate
priml cu 80 la suta spre a be pune din nou In circulatiune ; ci be va priml Inapoi,
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
482
ca orice titlu de datorie, atunci numai tend le retrage, si atunci le primeete

suta, in suta iar nu cu 80 drept o (gut& Este, se vede, o scapare din vedere aceasta
expresiune.
Dumnealui mai crede ca, prin sistemul Dumnealui se pune o bariera a nu

se mai face alte emisiuni de bonuri ulterioare. $i cum aceasta? Pentruca, zice
Dumnealui, nu s'ar mai putea crea un al doilea rend de titluri pe aceleaei moeli,
pe aceeae ipoteca. $i pentru ce nu? De ce n'ar vent o lege viitoare, care ar ordonA crearea de titluri garantate prin o a doua ipoteca, in al doilea rang, pe
aceleaei moeli? Crede Dumnealui ca, nefiind subscrierea pe aceste titluri, subscrierea creditului funciar, aceasta ar fi o piedica neinvinsa? Se ineeala cred
eu. Acelae inconvenient poate sa existe ei in sistemul Dumnealui, ca $i inteal
nostru. Forme le se pot schimba. Adevarata ei posibila piedica este aceeae In
ambele sisteme. Ea consta in constituirea ipotecii in Intaiul rang.
Ambele proiecte propun aceasta; prin urmare, cu ambele proiecte guvernul nu poate crew, titluri ipotecare In primul rang, pe aceleaei moeli. Cat
pentru ipoteca de a doua ei a treia categoric, aceasta nu sta In mana noastre
a oprl. Astfel ca bariera este absolut egala In ambele proiecte. Daca dar, sub
acest punct de vedere, proiectul D-lui Sturdza nu este mai presus de al nostru,
desigur ca-i este inferior sub alte puncte de vedere pe cari le-am vazut.
A crezut Ins& D-I Sturdza ca a ridicat mult proiectul Dumnealui, cand, In
expunerea sa de motive, a zis ca In sistema guvernului se spoliaza toti oamenii ;
iar cu sistema noastra se spoliaza numai jumatate! Asemenea fraze nu conving
pe nimeni. Daca, prin spoliatie, Dumnealui intelege sarcini grele, ti voiu probe
ca sarcinile ce Dumnealui creeaza pentru Stat si contribuabili sunt mai grele
decat ale noastre. In adevAr, Dumnealui propune a se platl 8 la suta pentru
titlurile ce creeaza, ; Ins& emisiunea fiind de 80 dobanda este de 10 la suta. Dar
sarcina este ei mai mare; cad bonurile Dumnealui ipotecare nu pot avea cursul
scrisurilor funciare, can le garanteaza. Aceste scrisuri. au astazi cursul de 68.
Apoi bonurile ipotecare trebuie sa fie mai jos decat 68, trebuie sa fie macar
cu un curs de 60, data nu de 50.
Prin urmare, realitatea este ca dobanda sau sarcina ce are sa. poarte Statul,
este de 12 la suta. Adaogati peste aceasta ei cheltuelile care trebuie sa p1Ateasca la creditul funciar ; adaogati ei alte scazaminte de amortizare pi scont,
ei puteti fi siguri ea sarcina Statului se urea eel putin la 15 la suta..
In sistemul nostru aceasta sarcina grew, nu existe. Cine dar spoliaza mai
mult pe contribuabili? Caci nu uitati, Domnilor, contribuabilii au sa plateasca
toate aceste sarcini.
Insuei D-1 Sturdza, ne spune In expunerea sa de motive, ca, dad). hartiile
noastre ar avea un curs de 60 dobanda ar fi de 12 milioane. Apoi este sigur
probat ca, nu ale noastre, ci ale Dumnealui hartii vor avea, cursul de 60 minimum,
prin urmare, Dumnealui incarca desigur bugetul cu o sarcina de 12 milioane,

iar nu de 2.400.000 dupe cum zicea!
Dar numai aceasta sarcina va avea budgetul, de s'ar adopt& sistemul

Dumnealui?
SA nu uitam ca Dumnealui propune ca pe fiecare an si cu incepere chiar

dela Septembrie viitor, Statul se puns In vanzare moeli ipotecate In valoare
de eapte milioane pi jumatate. Intelegeti, ce va ea zits a scoate pe timpul acesta
moeli In vanzare pentru eapte milioane? Este sigur ca ele nu se vor putea vinde
www.dacoromanica.ro
483
decat pe preturi de nimic. Pe a cui spinare va axle& aceasta depreciere, aceasta
scadere In veniturile Statului? Pe spinarea contribuabililor, neaparat. Acesti

contribuabili au dar sa plateasca atat dobanda Insemnata ce D-1 Sturdza propune, cat si lipsa rezultand din micsorarea veniturilor, din deprecierea averii
imobile a Statului. Acestea sunt veritati patents si nu au nevoie de multa demonstratiune.
N'am Inteles o parte din expunerea de motive a D-lui Sturdza unde zice
ca proiectul D-sale are de stop a consolida o parte a datoriei flotante existents.
Aceasta o zice In doua locuri. Am aratat ce sacrificii ne impune D-1 Sturdza
prin proiectul D-sale, nu Inteleg insa cum, prin aceste sacrificii, am consolida
datoria? Prin Imprumutul propus de Dumnealui, eu vad numai ca cu o datorie
noun platim poate cateva datorii vechi; ce consolidare iese de acl? Eu stiu
ca se zice ca. datoria flotanta se consolideaza cand se transforms In rent& perpetua. Acl nu e vorba de o asa consolidare, nici de o adevarata conversiune, ci
de un schimb de creditori, de o amanare de plata. Nici de stingerea datoriei
flotante nu poate fi vorba; caci nu platim din venituri normale o datorie veche;
ci ne -am imprumuta ca sa platim; va s zica am tree, o alts datorie maul' In
locul delei vechi. Se vede insa ca acest cuvant de consolidare a fost numai o
scapare din vedere.
Ma rezum, Domnilor, si zic, ca aceste titluri fiduciare, aceasta hartie-mo-
neta ne poate fi utila, data o vom intrebuinta cu moderatiune si prudenta.

In Anglia, puterea financiara atat de conservatoare, a avut $i ea hartie-moneta;
Inska intrebuintat-o dela 797 pans la 1820, cu multa moderatiune si i-a fost
numai un mijloc spre a ajunge la consolidarea datoriei flotante. Alte natiuni,
mai toate natiunile au avut recurs In timpuri grele, la acest mijloc $i nimeni nu
le condamna, data nu fac din acest mijloc o resursa bugetara fixa $i directa.
Si not dar in aceste limits si ca un expedient, putem intrebuinta titlurile ce ne
propunem, fara sa ne expunem la pericolele exagerate ce ne descrie D -1 Sturdza.
V'am probat, Domnilor, ca sistemul D-lui Sturdza este mai defectuos, mai oneros,
mai complicat decat al nostru. Intermediarul creditului funciar este o complicatiune inutila care pune in pericol chiar prosperitatea acestui excelent institut,
care creeaza o raspundere enorma si injusta celor asociati ai creditului funciar,
$i care poate expune chiar scrisurile funciare la o mare scadere. V'am mai aratat
Inca cum acel proiect creeaza o sarcina pentru Stat, mult mai grea decat prima
noastra de 10 la suta, cum va micsora valoarea in vanzare a imobilelor ipotecate Intr'un termen prea scurt si prea mult deodata, si cum toate aceste sarcini
se transforms In atatea impozite apasatoare pentru contribuabili, pe cari altfel
D-1 Sturdza si Carp, au aerul de a-i proteja. In fine, Domnilor, v'am demonstrat cred destul, ca, proiectul D-lui Sturdza este nepracticabil, nerealizabil,
Si ca printeinsul nu se procura, In realitate, nici un mijloc financiar Statului.
Este irealizabil pentru simplul cuvant Ca nu se poate gas! In Romania
bani pentru ca sa se acopere un Imprumut de 30 de milioane.
Ati mai vazut, Domnilor senatori, ca nici stiinta, nici reprezentantii ei
eminenti nu respinge atat de absolut uzul unor titluri fiduciare la vreme de
nevoie, si In limite moderate si hotarite. Ati vazut ca economisti cu autoritate
recunosc, ca sunt moments cand un Stat poate cu drept cuvant si cu folds,
sa alba recurs nu numai la titlurile fiduciare ca ale nostre, ci chiar la adevarata hartie-moneta.
www.dacoromanica.ro
484
C. I. BA.ICOIANU
Ati vazut In fine, Domnilor, ca din toate celelalte sisteme care s'au propus,
acesta al nostru desl este $i el ram, defectuos, este Ina mai bun decat celelalte,
este mai putin ram decat altele.
Asa dar, del fiind cu totii contra hartiei-monete, putem vote cu incredere
qi linistiti acest expedient, aceste titluri de schimb, cu cari sa, ne putem ajuta
In niste timpi atat de grei si la niste trebuinte atat de reale $i imperioase ! 'Jac&
cursul titlurilor acestora fiduciare nu va fi superior, desigur frisa ca va fi cel
putin egal cu acela al celorlalte titluri ale Statului nostru. (Aplauze).
Orele fiind inaintate, D-1 vicepresedinte ridica sedinta, rf anunta pe cea
viitoare pe a doua zi.
edinla dela 2 lunie, 1877

Presedintia D-lui vice-presedinte Dimitrie Bratianu, asistat de D-nii secretari Camaragescu Nicolae gi Belu Stefan.
D-1 vice-pregedinte. Intram In ordinea zilei ; Insa D-1 raportor nu este acl si
ar fi bine sa mai asteptam putin.

D-1 G. Leca.
Eu cred ca dad), D-1 raportor n'a venit, un secretar poate sa-1
inlocuiasca.
D-1 N. Camaragescu. Socot ca, ar inlocul mai bine pe D-1 raportor un delegat
care sustine proiectul, caci eu des1 Bunt delegat insa, sunt contra.
D-1 G. Leca. Dupe regulament, and raportorul lipseste, un secretar 11 Inlo-
cueste ; cad Senatul nu poate sa stea.

D-1 Camaragescu, se urca la tribune spre a face oficiul de raportor.
D-1 G. Leca.
Domnilor ! Care este obiectul discutiunii? Avem Inaintea noastra
patru proiecte de legi: Unul, facut de D-1 raportor care reprezinta majoritatea
delegatilor, al doilea project, al D-lui Sturdza, al treilea al D-lui Camarasescu
care nu e decat proiectul Camerei putin amendat, si al patrulea proiectul Camerei
care ni s'a supus de D-1 prim-ministru.
Fiindca, nici la unul din aceste proiecte n'am lust parte, $i nu pot avea
paternitatea nici unuia ; prin urmare voiu discuta pe fiecare cu mai multa independentb. si nepartinire, si cred ca voi putee. lumina Senatul. Nu voiu venl
cu atata stiinta, cat a aratat D-1 Boerescu si D-I Sturdza, sustinandu-hi proiectele
Dumnealor, dar cred ca ma voiu face destul de lltmurit pentru ca Senatul sa vada
care este deosebirile acestor proiecte si In dreapta lui judecata sa voteze pe acela
care este mai bun. Insus D-1 ministru ne-a spus si noi chiar recunoastem ca emisiunea de 30 milioane nu este decat un expedient, $i natural nu poste fi altfel,
caci dacii creditul era In stare normala, guvernul nu avea decat sa faca un imprumut ; Insa nefiind starea normala creditul este cu totul ruinat la noi in tarn
din cauza razboiului, si un Imprumut este peste putinta a se contracts,. Stiti
ca mai toate institutele de credit au mere foarte rau, atd vazut cum s'a ruinat
Societatea financiara gi banca de Braila si mai sunt si alte institute care sunt
pe aceeas tale. Prin urmare, aceasta dovedeste ca este o stare anormala. Este
de crezut ca. pe viitor se vor purifice, moravurile financiare si se va institul un
credit la noi In tarn, dar pang atunci nu putem sta locului. Ne-a spus D-I Boerescu
ca, cand a propus Banca de scont 51 circulatiune In Camera, toti 1-a respins,
caci se zicea ca, nu este nevoie. Eu cred ca motivele care a facut sa se respinga
Bunt ca atunci and venie, o asemenea instjtutiune lovia in parte interesele ca-
www.dacoromanica.ro
485
pitalistilor ; dar In urina ce s'a Intamplat? S'a 1ntamplat ce., proiectul de bance
fiind respins and In urma a venit criza, atunci a vezut acei D-ni cari au combatut
ce, s'au ucis creditul $i interesele for insu$1.
Asadara, vedeti ca credit astazi lipseste, prin urmare Imprumut nu se poate
face, $i suntem siliti se, venim la expediente. Pentru acest expedient avem 4
proiecte ; se, vedem care este mai bun $i care prezinte mai putine inconveniente.
Avem mai Intaiu proiectul D-lui Sturdza caci cred ca acesta se deperteaze
mai mult dela proiectul votat de Camera. Proiectul D-lui Sturdza ce este? Zice:
eu reprezint Banca funciara $i viu In ajutorul Statului facand emisiunea prin
mine, $i asupra hartiilor ce noi vom da Ca credit funciar Statul va avea dreptul
se, emit& bilete. Ei bine, dar Banca funciara are mai mult credit decat Statul?
Domnilor, ce este Statul? Este o persoane, care reprezinta tars., $i orice datorie
are Statul este o ipoteca In averea fiecarui cetatean. Asadara, Domnilor, este
departe ca creditul bancii funciare se, fie egal cu acela al Statului ; prin urmare
la ce ne-ar mai servl girul creditului funciar? Vedeti ca cu aceasta nu ca$tigarn
nimic, castigam numai o cheltuiala din punga Statului care trebuie se, o pierdem
In comision $1 se, mai Intarziem In diferite formalitati.
Ni s'a zis ce nu este destula garantie. Cred ca cea mai mare garantie este
aceia tend noi facem o lege $i o votam, ace& lege este prea destula garantie...
Guvernul este dator totdeauna a observe, legile, $i noi suntem ad a-I controth.. Trebuie dar se, avem Incredere In legile votate de noi ; se, nu ne Indoim
de aceste hartii ca au sa fie platite, caci ele sunt sub controlul nostru: guvernul
nu face alt nimic decat se, execute legile.
Dace, am priml proiectul D-lui Sturdza am avea deosebite cheltueli ; mai
Intaiu am avea procente, apoi, am da $1 un comision la creditul funciar. Pentru
ce dar se, avem aceste doue, cheltueli pentru hartie care are sa serveasca de circulatiune pe toata ziva? Aceasta Domnilor, ar fi absurd ; s'a emis $1 In alto parti
asemenea berth, Irish, fare dobanda; cu totul altceva sunt obligatiunile cari nu
servesc de hartie de circulatiune.
Pentru aceste cuvinte cred ca proiectul D-lui Sturdza trebuie respins, el
nu ne aduce nici un avantaj, din contra fare sit dee o mai mare valoare acestor
hartii ne pune $i la cheltueli.
Acum se, viu la al doilea proiect, acela al majoritatii comitetului de delegati
reprezentat prin D-1 Boerescu. D-sa zice ca acest proiect are mai mate garantie
prin oarecare articole ce a pus D-sa, $i ce are la retragerea acelor hartii din curs
o plata superioara valorii for nominale ; $i zice D-sa ca fiindds, Statul le va primi
cu 10 la suta mai mult, printr'aceasta s'ar da o impulsiune mai mare. Printr'aceasta nu cred ca se poate da vreo impulsiune. Apoi !nails D-sa a zis, di, aceste
berth au se, alba un curs mai jos ; apoi fiind astfel, impulsiunea este suficienta,
prevazuta in proiectul Camerei, pentruca Statul are se, be primeasca al pari ;
pentru ce dar se, platim mai mult?
Vedeti dar, Domnilor, ce $i acest proiect prezinta acela$ inconvenient de
cheltueli. Dar mai are $i o sums de articole, privitoare la modul de procedure.;
$i eu ma tern ce, printr'acest proiect asa de complicat, se, nu aducem o mai mare
perturbatiune, cad In adevar, am da de lucru advocatilor, dar nu $tiu dace vor
profita particularii I Trebuie dar lucrul simplificat, se, fie cat se poate de precis.
Vedeti dar, Domnilor, ca ambele aceste proiecte au inconveniente, prin
urmare, trebuie ca onor. Senat se, le respinga.
www.dacoromanica.ro
486
C. I. BAICOIANU
S& viu acum la al 3-lea proiect, acela al D-lui Camarasescu. Eu cred cy

amendamentul propus de D-sa s'ar putea pune la proiectul Camerei ; insas
asupra acestuia sa se specifice bine, cad data aceste hartii nu vor avea curs
fortat, ele atunci nu vor avea nici o valoare, au a& se deprecieze. Despre aceasta
Insusi D-I Boerescu, ne-a dat exemplu, ca fn Franta guvernul, tend a facut un
asemenea Imprumut, indata a $i decretat cursul fortat.
Vedeti ca insusi D-sa ne aduce arguments contra proiectului D-sale. Apoi
credo D-sa ca cu creditul care este astazi, decretand un curs voluntar si nefortat,
vor avea curs titlurile D-sale? Se inseala foarte mult.
Apoi, data In Franta undo stim cu totii cat este de bine stabilit creditul
si cu toate acestea chiar Franta In timpi anormali a Post nevoita sa decreteze
cursul fortat, dar Inca noi cand facem atata emisiune, oi cand moravurile noastre
financiare nu aunt Inca facute, ca un popor care nu este Inca bine cultivat In
ceeace priveste hartia-moneta, trebuie dar sa dam cursul fortat. Deaceea, dupa
cum v'am spus, combat aceste douli proiecte de legi: Intaiu, pentruca aduc o
cheltueala pentru Stat, si al doilea pentruca nu stint practice. Singurul proiect
practic este acel al Camerei, si pe acela trebuie sa-1 votam caci este mai bine
Impartit Si garantia este tot aceias: Statul Roman are destul credit ; fiindca
dupa cum v'am mai spus orice datorie a Statului, este o ipoteca asupra averii
fiecaruia din noi.
Voiu vote dar numai proiectul Camerei cu amendamentele ce voiu avea
onoare a propune si sustine in cursul discutiunii pe articole.
Am zis.
D-1 P. Carp. Domnilor senatori ! D-1 Boerescu, In discursul D-sale de ieri
recunoscand ca ej noi ca proiectul votat de Camera, ca hartia-moneta este o
calamitate, a cautat sa probeze cum ca proiectul D-sale Si al majoritatii delegatilor este cu totul altceva ; ca nu este hartia-moneta, ci este o moneta fiduciary
care nu va aveaIn urma multor imbunatatiri ce s'a adus proiectului Camerei
efectele dezastruoase care le are proiectul guvernului.
Argumentatia D-lui Boerescu, prin care probeazb, ca proiectul D-sale este
contrariu cu cel al guvernului, se Imparts In trei puncte:

1. Ca masura primita de majoritatea comitetului delegatilor, nu este
h.rtie- moneta, ci este moneta fiduciary. 2. Ca are o posibilitate de circulatiune
mai mare deal hartia treaty de guvern 0 3. Ca dupa masura luata de D-sa,
Impiedecand o a doua emisiune, va Impiedeca totdeodata si discreditul cel mare
care II prevede Dumnealui, data se va adopts proiectul guvernului. Dupa aceea
D-sa a trecut a combats proiectul D-lui Sturdza. Totdeodata Dumnealui a aruncat
acuzatiunea cum ca noi nu procedam decat cu asertiuni.
Eu, Domnilor, la prima mea cuvantare am crezut ca nu mai e nevoie a

explica ce este moneta fi duciara $i ce este hartia-moneta ; fiind ins& ca suntem
acuzati de a pune Inainte simple asertiuni, sa-mi permit& onor. Senat a intra
fn oarecari mici lamuriri.
La fnceput, In timp de barbarie, omul Iqi produces singur tot ce-i trebuitt
pentru nevoia lui. Aceasta este starea primitive. Cu Inaintarea $i multiplicarea
nevoilor s'a produs ceeace se numeste diviziunea lucrului. Fiecare, avand numai
o parte din productiunea generals, $i ca sa se poata bucura de toate productiunile
a alergat la schimb, adica: de a da din ceeace produces el ca sa capete ceeace pro-
duce& altul. Acest mod de schimb in nature fiind foarte dificil, oamenii au
www.dacoromanica.ro
487
cautat ss gaseasca un alt mijloc prin care sAli poata da productiunile unor
altora cu mai putine dificultati, pentru acest stop au cautat un obiect bun
transmisibil prin care totdeodat& sh aibA,
of
o valoare intrinseca $i s'a lust aurul
si argintul care este $tiut de toata lumea cA, insuseste toate .conditiunile $i ca
are o valoare intrinseca ; f fiindca s'a citat D-1 Bonet, 11 voiu cab. $i eu tot pe
D-1 Bonnet. liatA ce zice:
Argintul $i aurul au in afar& de insusirea for ca mijloc de schimb, $i o
valoare ca marfa, si pe aceasta, din urma
tocmai este Int emeiatA, posibilitatea aurului de a figura, ca mijloc de schimb a.
Venim acum la moneta fiduciara care este un bilot de bane& al cArui credit
este bazat pe aceea cum ca $tim a in cutare lad& aurul reprezint& pentru hartie.
Cand Insa vrem sa introducem o moneta care nu are nici o valoare intrinsecA,
nici la dosul ei o marl& sau o valoare care sa fie cu sigurantA preschimbata,
indattt atunci continua de a fi moneta de our sau argint sau moneta fiduciark
ci este moneta-hartie.
Cand insa un lucru ce serveste la schimb nu are, ca aurul, o valoare proprie,
nu are, ca, moneta fiduciark o valoare in dosul ei, se inlocueste aceste dour).
Insusiri prin cursul fortat, prin impunerea unui credit care de bunA voie nu ar
exist& niciodatA; acest lucru este, oricare ar fi forma sub care se prezinta hartiamoneta ; $i nu Inteleg, cum D-1 Boerescu zice ea, este fiduciara.
Dumnealui se intemeiaza cred, pe cuvantul ca hartia d-sale este obligatorie
numai pentru Stat, $i nu pentru particulari ; dar aceasta nu va sa zits alt nimic
cleat ca hartia D-sale este hartia-monetA pentru tranzitiunile Statului, $i o

simply fituica, fatA, cu publicul, dar nici Intr'un caz moneta fiduciara; cad aceasta
din urma, o repet, trebuie sa aiba, de nu un stock metalic, dar cel putin portofoliul unei banci ca garantie in dosul ei.
Prin urmare, hartia-moneta a D-lui Boerescu este hartia-moneta fatA cu
Statul, nu Ynss cu publicul, $i ce are sa se intAmple de acolo ? Statul zice, hartiamonetA are curs fortat pentru creditorii mei, suma care o fac, are s fie primita;
cand ins& publicul ar vol sa treats mai departs ceeace a primit dela Stat, $i
care prin curs fortat din partea Statului, Indeplinia pana la oarecari punct
conditia cutare, deodata, se vede ca ceeace are In mans este o nevaloare absolutii.
Un impiegat, de exemplu, are 300 franci, trebuie sA -i primeasca cu curs fortat,
cand vrea sa cumpere ceva este expus ss moarA, do foame.
Aceasta constituie o adevaratA, spoliatiune, Si mA, mir ca D-1 ministru de
finante sa, primesca proiectul D-lui Boerescu, $i sA deb. mAna la asemenea masuri
dezastruoase. Cu cursul fortat general se facea pierderi, si pierderi imense ;

dar tot rarnane ceva ; cu sistema hermafrodita a D-lui Boerescu nu ramane
In moneta creditorului cleat o simply }Artie care nu are nici macar meritul
de a servl la confectionarea unei modeste tigarete.
Trec la al doilea punct si ma intreb cum circulatiunea hartiei d-lui Boerescu
este mai mare decat hartia-moneta a Statului cand din capul locului a lovit-o
cu discreditul, dandu-i o valoare fat& cu Statul $i o altA fatA cu publicul. CA
aceasta va avea, loc, o $tiu, sa o decretam ins& noi, a priori aceasta trece poste
comprehensiunea mea. Asemenea este o eroare de a zice ca sa fnmultim mijloacele de schimb, caci cu aceasta vom scApa din criza in care ne aflam. Credeti
D-voastra, $i crede D-1 Boerescu ca Inmultind mijloacele de schimb aveti sa 1m-
bunatAtiti starea materials? Desigur, nu. Uncle este ceva de schimbat, acolo
31
www.dacoromanica.ro
488
C. I. BAICOIANU
yin mijloacele de schimb, unde productiunea scade, acolo scad pi mijloacele

de schimb. Criza provine din cei doi ani I'M din urma pi cand productiunea
noastril, va reintra In starea ei normal&
mijloacele de schimb vor reveni dela sine.
Avem exemplu Spaniei a careia avutie a mers tot mereu descrescand depl
importa, aurul din America pi maria mijloacele ei de schimb In mod exorbitant,
pi nu uitati ca ea aducea aurul adica un mijloc de schimb cu o monetA intrinsec&
iar nu moneta-hartie. Nu putem marl sau micpora dupa, plat mijloacele de
schimb, caci stau Intr'un raport cu productiunea. Cu aceasta din urma crest
gi scad mijloacele de schimb.
D-1 Boerescu a mai zis cum cA. masura D-sale este o masura unica. Am spus
deja cum CA aceastb, masura, unica nu atarna dela niciuna din dispozitiunile care
le veti pune In lege. Puteti sa ameliorati 1 egea cat yeti vol, nu va fi o masura,
unica cleat data nevoile cari Bunt astazi, sunt unite. Intelegeti prea bine ca
data nevoia de astazi s'ar prezenta maine, aveti sa cereti Inca o alts emisiune
cum cereti astazi. Numai pentru 30 de milioane sa fie oare nevoile Statului?
Dar 31 de milioane sunt numai ramapitele pe 1876, de atunci fncoace Bunt iarap
ramapite de 17 milioane, adaugati la aceasta cheltuelile de rilzboi pe care nu le
pot prevedea et cari vor fi desigur 20-30 de milioane, adaugati gI deprecierea
acestor hartii, pi yeti vedea ca nu cu aceste 30 de milioane se pot mentine nevoile
guvernului gi aveti sa ajungeti Intr'un timp foarte scurt la aurae. de 140 sau
150 milioane. Atunci va Intreb: credeti D-voastra cum ca, data ati pus aceasta
masura In lege aveti sa ne convingeti pe noi cA nevoile de astazi vor dispare prin
aceasta masura, and noi ptim ca maine suntem siliti sa facem fatA pi la celelalte
nevoi ? Desigur nu.
Dui:a aceasta, D-I Boerescu a trecut la combaterea proiectului D-lui Sturdza.
Argumentele cari le-a pus Inainte In contra acestui proiect erau deja zise de mine,
cand am explicat pentru ce sustin proiectul D-lui Sturdza, am spus gi eu ca

este periculos de a lega, creditul unui apezamant privat cu creditul Statului,
fiindca este expus la fluctuatiunile zilei, am spus cA are a fie un fmprumut si un
Imprumut oneros ; dar am spus ca prefer a lege, creditul bancii funciare cu

fluctuatiunile zilei, prefer a plall o dobAnda, oneroasa dectit a ajunge la o masura
care, dupa toate dovezile cari s'au adus, n'a avut decAt rezultate nefaste In toate
tarile. Pentru aceasta am declarat ca prefer a vota proiectul D-lui Sturdza. Dumnealui zice, ca la creditul funciar dupa calculele aduse avem sA platim 15 la suta
dobanda, calculele male Bunt mai marl, eu nu admit ca scrisurile funciare care
sunt la 68 avem sa le emitem cu 60, ci mai jos, merg panil, la 18, 20 la suta dobanda, dar fac apel la D-1 Boerescu sa spun& ca data ar fi venit cineva sa zica
ca -i da un Imprumut cu 18 la suta, nu 1-ar priml cu amandoub. mainile. Acura
vine pi face obiectiune la 15 la suta interes pi a facut un argument In contra

proiectului D-lui Sturdza, ni se zice: 4 cum voiti d-voastrIl. Ins& ca sa admitem
noi cum ca un institut privat are mai mutt credit cleat Statul ; s& va dau un
exemplu din Franta.

In Franta pe. vremea asignatelor nu era singura hartie, mai era pi hartia
unei banci, care se theme, on cassa de Paris, on banca de Paris, nu-mi aduc
bine aminte ; aceste h&rtii n'a avut niciodata depreciatiunea care a avut-o
hartiile Statului. Fiindca la fiecare apezamAnt privat sunt cloutt lucruri cari
Bustin creditul hArtiilor lor: 1. Acei care participa au ei singuri interes ca sa. nu
www.dacoromanica.ro
489
lucreze la deprecierea hartiilor, in vreme cand fat& cu Statul ei au interesul

contrariu ei 2. Un credit de bane& are nu numai stockul metalic dar are ei portofoliu care este In dosul ha,rtiei fiduciare, chiar argumentatiunea D-lui Boerescu
vine in favoarea teoriei male. Ce am zis eu: am zis ca admit s& fie emise de o
bane& de scont si circulatiune, pentruca aceasta ar avea stockul sau metalic,
ar avea Si portofoliul ei, care este o garantie, pentruca intereseaza pe piata

comerciala la sustinerea hartiei; mai are ei un alt avantaj ; nu pot sa emits
hartia cu curs fortat dealt numai in urma unui imprumut care-I face Statul
ei care face parte din efectele sale cari le are In portofoliu, astfel ca numai prin
banca aceasta putem pune frau la repetirea unei noui emisiuni Si impiedicam
de a merge din emisiune in emisiune.
Cand ins& ma aflu fats numai cu Statul, n'am niciuna din aceste garant,ii
Ca nu are sa mearga din emisiune in emisiune Qi ca nici o garantie nu ar putea
sa impiedice deprecierea acestor titluri. $i citatiunea D-lui Bonnet care zice ca
pan& la oarecare punct a putut face servicii hartia-moneta, cu curs fortat, nu
se report& decat la acele hartii emise de bancile de scont ei circulatiune care
avea in portofoliu iscAlitura Statului pentru imprumut, dar care putea refuza
cand venia Statul sa se Imprumute pentru a doua ei a treia oath.
Chestiunea aceasta, Domnilor, a hartiei-moneta a fost desbatuth in ultimii
timpi in America. Stiti ca ei America este ei ea bantuita de hartie-moneta, etiti
ca atunci cand a fost lupta intro Hays ei Filocn, chestiunea principal& care a
fost desbatuta de toate partidele a lost chestiunea hartiei-moneta, ei nu s'a

gasit in toata America, acolo undo partidele sunt mai exaltate ei mai cutezatoare
in materie de finante, nu s'a gasit un singur candidat care sa vine sA sustina

alegatorii a facut chiar dintr'aceasta o conditiune pentru
hartia-monetb
candidati...
D-1 prim - ministru. Aell!
D-1 P. Carp. Un singur om a fost, dar niciunul din candidati n'a zis ca
sustine hartia-moneta, din contra...

prim ministru. A fost un partid care sustinea.
D-1 P. Carp. N'a lost nici un partid.
S'a mai plans D-1 Boerescu cum a not combgltb,nd proiectul D-sale am fi zis
D-1
cA, ipoteca pe care o propune d-sa nu este verace. N'am combatut veracitatea
ipotecii, cu toate ca sub modul cum se prezinta in proiectul D-sale ar putea
sA ne face sA ne indoim despre veracitatea ei ; caci o ipoteca nu este verace decat
cand obiectul ipotecat se poate vinde in orice timp cand nu se plateete. $i cu

proiectul D-sale nu este aea, caci comitetul instituit de D-sa are dreptul de a
scoate bunurile din vanzare dm& nu iese pret.
Aceea ce am zis este ca pe langa veracitatea ipotecii, sa cere ei posibilitatea
conversiunii ei imediata In aur, si tocmai aceasta o tb.gttdueete proiectul.
Din toate acestea, Domnilor senatori, conchid ca proiectul D-lui Boerescu,
ca ei acela al guvernului, este un protect de hartie-moneta, prin urmare eu nu
voiu vote, nici unul nici altul.
D-1 vice-presedinte. D-1 Camarasescu are cuvantul.
D-1 Dimitrie Ghica. Constat ca de alaltaieri m'am inscris.
D-1 vice-presedinte. Ati schimbat cu D-1 Boerescu.
www.dacoromanica.ro
31
490
C. I. BAICOIANU
Sedinia din 2 lunie, 1877

(Urmare)
D-1 N. Carnarapscu. Domnilor senatori, sa nu adastati dela mine a yen!

sti va, vorbesc cu autori; eu nu va voi spune decat adeva,rul ce simte inima mea.
Suntem In nevoie de bani, nu gasim ca sa. ne Imprumutarn, aceasta este
un adevar incontestabil. Astazi suntem In fata a trei proiecte de legi cari nu

tind decat la hartie-moneta, proiectul votat de Camera primeste hartia-moneta
sub numirea -de bilete ipotecare, proiectul D-lui raportor Boerescu o primeste
sub denumirea de scrisuri de Stat; dar orice numiri se va da nu va fi act decat
tot hartie-moneta, pentruca aceste hartii nu au sa. stea In depozit la nimenea
producand ceva cum stau celelalte obligatiuni, de exemplu ca scrisurile funciare,
bonuri rurale $i bonuri domeniale, ci ele sunt hartii curat de circulatiune.
Imi pare bine ca D-I raportor mi-a desteptat simtul prin cuvintele cari
ne-a zis In expunerea sa de motive ca, trebuie sa fim desbracati de orice spirit
de partid sau consideratii personale in votarea acestei legi, pentruca va declar
ca nu voiu fi condus nici de unul, nici de celelalte, decat voiu expune rezultatul
reflectiunilor mele asupra acestor trei proiecte curat $i limpede. SA vedem ce
este proiectul D-lui Sturdza, la ce tinde el? lath ce este, el ne cere sa mearga
Statul la creditul funciar a platl dobanda $i sa dea Statului ni$te hartii pe cari
sa le inchida la cassa de depuneri $i consemnatiuni $i pe baza acestor hartii,
guvernul sa libereze titluri care sa se puie In circulatiune.
Mai Intreb eu astazi, dad), asi fi In pozitiunea unui om care are nevoie de
un Imprumut $i nu gaseste sa-1 faca nefiindu-i starea deajuns, unde a$i merge,
negresit ca, voiu merge la un om care are stare mai mare decat mine $i-1 voi
ruga sa se faca solidar cu mine pentru ca creditul meu sA fie mai garantat In
averea amandoura. Apoi nu vedeti D-voastra ca tot a$A, este $i cu propunerea
D-lui Sturdza? Dar a merge Statul Roman la creditul funciar, el Statul care
se formeaza nu numai de not reprezentantii tarii dar de toata suflarea $i de toate
proprietatile ce exists In el ca sa-i ipotecAm creditul mosiile sA capatam scrisuri
funciare pentru a putea fi mai bine garantat creditul Statului, nu vedeti D-voastre
Domnilor senatori, la ce discredit ne expunem ? Este creditul funciar In pozitiune de a face ca cu ipotecile care le are luate dela prticulari sa poata sa garanteze fmprumutul Statului nostru ? Nu! La Creditul funciar cum stiti bine
sunt ipoteci particulare $i fiecare din cei ce le-au Mout pot sA se dual sA deb,
scrisuri de aceeasi valoare ImprumutatA, $i saii retraga ipoteca. Atunci ce am
facut? Un nimica tot.
Nu am Inteles asemenea ceeace s'a zis ca data, s'ar face o ipoteca In chip
bilaterals, ar fi mai sigura decat unilateral&
Domnilor senatori, nu suntem acl o persoana, care nefiind In stare sA asigure
$i sa achite un fmprumut ce voeste sa faca, aleargA la toate mijloacele de frauds,?
Statul roman nu va cauta sa fn$ele pe nimeni In ipoteca care o face. Evaluarea
proprietatilor Statului roman poate fi mai bune, mai aproape de adevar decat
aceia a proprietatilor particulars si proprietatile Statului sunt arendate prin
licitatiune publics, prin contracts In regula, fnmultindu-se arenda anuala cu
cincisprezece, iatA pretul mosiei. DacA pretul mosiilor a scazut de cand a ie$it
bonurile publics. Imi voiu permits sA va spun de ce? In copilAria mea auzeam
batranii spunand ea data cumperi mosie e destul sA -ti deb. 5 la But& venit, iar
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE PARLAMENTARE LA LE GEA BILETELOR IPOTECARE DIN 18 77
491
data. cumperi cos& 10 la suta, pentruca casa este supusa la stricaciuni, la foc
5i 5titi D-voastra ca pe atunci nu era societati de asigurare.
De &Ind Ins& au ie5it bonurile cari au dat 10 la suta 5i s'a platit regulat do-
banzile pe fiecare semestru fare sa fie pe dansele nici un impozit, unii nu au

mai cumparat mo5ii, 5i altii chiar 5i-au vandut mo5iile de 5i-au cumparat bonuri
cari au produs venit mai mare, cunosc 5i familii de acestea, prin urmare nu vad
nevoie ca ipoteca sa, fie Mouth, la creditul funciar in chip bilateral spre a se putett
zice c& atunci ar fi mai sigure.
Dach, ipotecile vandute, nu vor fi deajuns a achita plata biletelor, ei bine
noi proprietarii 5i toti ceilalti, tooth, suflarea din Romania, suntem datori, suntem
angajati, sa, recurgem la mijloace pentru plata lor, aceasta am vazut-o ca a

avut loc 51 in alte State, cand au venit greutati pe dansele precum bine cunoa5teti.
S'a mai zis ca data s'ar face imprumutul la creditul funciar, nu este numai
pentru siguranta ipotecii, dar 5i o masura ca sa nu se emit& bilete de acestea, mai
mult de 30 milioane.
Apoi in ce ne garanteaza primirea scrisurilor funciare pentru imprumutul
facut la creditul funciar 5i punerea for la cassa de depuneri 5i consemnatiuni,
fabricarea biletelor ipotecare $i punerea for In circulatiune, marginita In sung).
de 30 milioane? Pentruca nu creditul funciar va avea sa faca fabricarea biletelor 5i darea for In circulatiune.
Fabricarea 5i scoaterea for In circulatiune, fiind 5i Intr'un caz 5i intealtul
a se face de guvern oric&t ar de5tepta temerea unui om pesimist ca poate sA
se faca pentru sums mai mare de 30 milioane, temerea aceasta este tot at&t
de tntemeiata cand nu va fi facut imprumutul la creditul funciar cat Si cand
ar fi facut acolo. Prin urmare, va declar c& eu unul nu vad nici un avantaj,
data am alergh, la creditul funciar, 5i nici nu este de demnitatea Statului roman
sa alerge sa-I garanteze creditul funciar.
Tree acum la al doilea proiect, la acela al D-lui Boerescu, raportorul, 17i v&
declar de mai inainte, Onor. Domni senatori, ca sunt contra acestui proiect.
Obsery In acest proiect ca, biletele ipotecare pe care D-sa le nume5te scrisuri de
Stat. vor avea curs obligator numai In ceeace prive5te pe Stat vis-a-vis de par-
ticulari 5i viceversa, adica: Statul sa plateasca, pe toti creditorii sai 5i toate

tranzactiunile sale din tara, precum asemenea 5i toate casele publice sa primeasca aceste hartii at pani, dela acei ce au sa, fact', plati cAtre Stat.
Ei bine, eu nu pricep aceasta teorie, foarte ciudata dupe mine.

Datu5i-a seama D-1 Boerescu de raul ce se face cand aceste scrisuri vor
avea curs obligatoriu numai intro Stat cu particularii iar nu 5i Intro particulari
fara participarea Statului?
Domnilor, cunoa5teti ca sunt tranzactiuni in tart), cari reguleaza sa, se fach,
plata numai In moneta, sunatoare. $i nu Inteleg ca noi legiuitorii tarii, oameni
maturi, sa facem legi cu u5urinta, 5i legi de acelea asupra carora nu putem
revenl ca sA platim tot trecutul cu hartii; insist a intreba: poate Statul s& piatease& cu hartii de acestea pe toti creditorii sai ; 5titi, Domnilor, ca Bunt persoane
In Cara ca $i in strainatate, cari in In mana for obligatiuni domeniale in corpul
carora este trecut art. 5, aliniatul 2, care zice ca plata cupoanelor 5i obligatiunilor s& se lac& in moneta sunatoare: our sau argint ; acest fel de obligatiuni
sunt pe pietele Vienei, Parisului, Londrei, etc. Ei bine, oriunde s'ar core plata
www.dacoromanica.ro
492
C. I. BAICOIANU
lor, Statul roman prin legea care cum zisei este Inserata chiar In corpul acelor
obligatiuni este dator sa le plateasca In moneta sunatoare fie In tara. fie In strainatate. Nu inteleg cum D-1 Boerescu a scapat din vedere aceasta, obligatiune,
Si vine prin proiectul sau a zice ca Statul O. le plateasca cu hartii numite scrisuri
de Stat pe tale din Cara, facand exceptiune la o regula generals? Eu cred ca
aceasta nu se va putea admite.
Datupi-a Dumnealui seama ca scrisurile obligatoare pentru creditorii Statului se resfrang asupra tuturor functionarilor, asupra tuturor pensionarilor,
asupra tuturor acelor cari au contractat cu Statul pi cari Inca contracteaza.
Apoi, Domnilor, Inte leg sa fie curs fortat pentru acele tranzactiuni ce se vor face
dupa promulgarea acestei legi, tar nu pi pentru cele dinaintea promulgarii legii,
caci nu putem sa dam legii elect retroactiv. Statul o s aiba trebuinta de mine,
dad). a-pi fi eu intreprinzator de oarecari lucrari, eu pot sa-mi cer pretul meu,
avand In vedere di o sa-mi des hartie, dar pi o sa-i cer un pret care mi-ar convent
avand In vedere ca, o sa-mi des, hartie, tranzactiile de 'Jana acum nu trebuie
lovite prin legea aceasta. VA mai pun In vedere ca d-1 ministru de finante, cand
a voit sa faca Imprumut de 16 milioane a facut publicatie prin Monitorul Oficial,
ii iata ce-a zis: a In virtutea legii, Inserata In Monitor, etc. *.
Vedeti ca, chiar pentru cei ce au facut imprumut In moneta de argint,

a luat obligatie, s le plateasca, In aur. Apoi aceste tranzactii nu sunt In Cara?
Domnilor, v'am promis ca vs voiu vorbl numai adevarul, far& sa va citez
autori, pi Ira rog sa-mi dati desmintire de nu va fi apa. Domnilor, cand facem o
lege, al carui elect nu-1 putem prevedea de astazi, pi sa-mi dati vole sa va spun
ca eu nu Bunt apa, optimist, sEt mi se para ca o FA calcam numai pe flori, am
totdeauna In vedere cs pot calca pi pe spini, pi nu ma pot lass descult, casa calc
astfel pe ghimpi.
Acum, Domnilor, ceeace am zis In treacat pentru obligatiile domeniale,
pentru imprumuturile cari s'au facut, In contul celor 16 milioane, voiu vent sa
va zic, pi sa ne zicem toti In parte, ca fiecare din noi avem tranzactii din trecut,
ei bine, scopul este ca tranzactiunile acestea sa, be lovim prin aceasta lege? Ce
cautam noi dar sa, facem? Nimic alt, cleat inlesnim Statului mijloacele de a
urma afacerile Statului, prin emiterea unor hartii, dar sa, nu venim sa lovim pe
cei cu drepturi dobandite ! sunt tranzactii facute dinainte; de exemplu, unul
Ipi are mopia data In arenda, altul casa, altul magazia, etc. pi pe langa acestea
v'api tits Intro altele pi o presupunere a mea, ca eu api avea Imprumutat pe Stat
cu zeta mii de galbeni, pi api fi pi dator, de exemplu O. presupun la D-1 senator
Fotino 7 mii, pi cand Ii iau dela Stat, pi voiu sa, platesc datoria mea O. ma pomenesc cu un scazamant In mai putin de trei mii galbeni ! SA nu ne facem Domnilor, iluzie, hartia nu poate sa aiba curs decat cel mult cum este pi acela al
altor hartii. Ei bine, sa ma duc la Stat, pi In loc de 10.000 sa-mi dea 7, pi cand
ma voiu duce la d-1 Fotino, sa-i platesc sa-mi zica, nu Domnule, este curs obliga-
toriu pentru Stat, dar pentru noi nu, apoi, se poate sa ajungem la acest trist
rezultat?
Ma pun In alts ipoteza, Bunt functionar al Statului, pi am leaf& de 200
franci, ei bine, ma, pomenesc data cu 60 franci scazamant. Acum este vorba,
on as fie curs fortat pentru toti pi Intro tot,' pentru obligatiunile venitoare, sau
sa nu fie pentru nimeni. Ceeace voiu sa mai zic este, ca ar trebul sa cautam ca O.
nu dam elect retroactie legii, pi sa precizam ca, ea sa se aplice numai la tranzac-
www.dacoromanica.ro
DESBATERILE PARLAMENTARE LA. LEGEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877
493
tiunile dela promulgarea legii inainte, iar lit cele anterioare nu, $i cu chipul acesta
deacum Inainte nimeni nu va mai fi fuse lat cu tocmeala ce va face.
Domnule raportor Boerescu, acl este locul sh va spun ca sunt clout' proprietati In Ialomita, una a Eforiei spitalelor data nu ma fusel, In actualitate In
indiviziune Inca cu una a Statului; ambele mosii au fost mankstiresti, Hind
fnchinate, una la un metoh al spitalului. Aceste mosii s'au arendat amandoua
cu cate 1000 galbeni, fiecare In parte, arendarea s'a facut pentru ambele cu
publicatie, cu conditiuni $i cu garantii.
Ei, stiti ce face D-1 Boerescu cu aceasta, lege? Zice: arendasul Statului sa
plateasca In hartie-moneta si arendasul spitalului ca ss menajeze pe Eforia
spitalelor
sa, plateasca o mie de galbeni In natura. La Stat plateste prin
urmare numai sapte sute cu hartie-moneta $i la Eforie In numerar o mie. Apoi
dreapta, este aceasta lege? Asemenea legi inechitabile trebuie sa, facem noi?
Nu! noi cand facem legi trebuie sa tinem In cumpana interesele tuturor 1ndeobste
si in parte ale fiecaruia, chiar noi unde vom avee, interese all, cautam s nu ne
tragem turta pe spuza noastra. cum zice proverbul roman pentruca atunci
ne declaram partinitori pentru noi, si asupritori pentru altii. Mai vine D-1 raportor si zice: acestea sunt scrisuri de Stat, si eu nu dau dobanda ca D-1 Sturdza,
dar stiti ce dau? se platesc la tragerea for din circulatiune In loc de 100 cu 110
ei bine, aceasta ma revolts pe mine, aceasta nu intra In capul meu ; caci

D-voastra ziceti in art. 22 ca, 4 dupa 10 luni dela promulgarea acestei legi,
lei ;
ministrul de finante, In acord cu comitetul special, va putea, cand Imprejurarile

vor fi favorabile si cand va trebui sa se ridice valoarea acestor scrisuri, sa stoats
In vanzare prin decret domnesc unul sau mai multe din imobilele ipotecate 0,
si dupa, ce aratati cum sa se fax& vanzarea Intr'un aliniat de mai la vale, primiti
in plata mosiilor hartiile cu valoarea lor nominala, plus zece la suta.
Viu ss zit ca peste 10 luni, vazand guvernul ca trebuie sa, le ridice valoarea,
(cad d-voastra, Domnule Boerescu, pe de o parte ati sustinut ca mai putin se
depreciaza scrisurile funciare, fara, sa fie obligatoriu, pentru toata lumea, si
prin acest aliniat veniti de recunoasteti deprecierea In timp de 10 luni poate
sa fie nevoie de a le ridica cursul).

Ei bine, pentru zece luni dand peste suta. 10 mai mult, nu vedeti ca ati dat
o dobanda de 12 la suta pe an. Dar, Domnilor, suntem noi In pozitiune astazi,
cand alergam la hartie-moneta sa mai platim si dobanzi, noi care nu avem
parale? Si cum am avut onoare a va spune ca hartiile acestea nu vor sta Inchise
In lada, pentru a fi producatoare, ci au sa. circule.
D-I raportor, In proiectul D-sale Infiinteaza, alt comitet ; cand a avut In
vedere sa, faca Comitetul, nu si-a dat osteneala sa citeasca legea cassei de depuneri si consemnatiuni, pentruca In comitetul ce-I cere sa fie de 6 membri alesi
din ceilalti membri ai comitetului zisei casse este si presedintele camerei de
comert, !neat a-1 mai puns Inca odata dupa ce s'ar Inta.mpla sa fie el ales Intre
cei sage, nu are de unde sa-1 mai ia. Altceva, pe cand In sectiunea V noi cei facand
parte dintrInsa, eram preocupati de grifa, ava.nd In vedere ceeace s'a facut la
comitetul obligatiunilor rurale cu ocaziunea aplicarii grifei, la procesele-verbale
baza emisiunii obligatiunilor, un furtisag de aproape doua milioane care a avut
de obiect inventarea de mosii anume numite In mai multe districts, dar can
nu aunt In Tara romaneasca, eu unul nevoind sa las mijloc ca maul vazut sa se
repete poate cu mai mare efect $i sa ma Imbrac cu raspundere moralk cand
www.dacoromanica.ro
C. I. BMCOIANU
494
fac aceast& lege, am cautat asigurari cat voiu putea mai mult, spre a inlatura
falsitatea biletelor si am zis sa nu fie grifa ci semnatura de mana a ministrului
si a unui membru al comitetului, ceeace a si adoptat sectiunea In unanimitate.
D-1 Boerescu a alergat la alt expedient nu mai putin asigurator la facsimile,
adica imitarea semnaturii aplicata, In fabricarea scrisurilor, ceeace dupa mine
este iarasi un ram; caci daca nu sunt sigur pe cheia mea din buzunar, pecetia
care odinioara la batrani tines loc de semnatura si se aplica si la dieti, cum vrei
BA fiu sigur lasand usa casei deschisa. Vedeti D-voastra ca cu acest chip ne punem
la buna dispozitiune a fabricantului. Dumnealui stie de astazi care anume va
fi, dar ne mai zice Dumnealui: iau o masura de asigurare, In art. 17, care
sung'. astfel:
Art. 17. t Pe langA acestea ministrul de finante Indata ce va priml scrisurile

confectionate, va Tnsarcina pe mai multi impiegati ai sai, ca fiecare din ei sat
subscrie manual cote o genie din aceste scrisuri si fiecare din acesti impiegati
va pune Intr'un registru special subscrierea sa original& si se va mention& In
dreptul ei numerile si cantitatea scrisurilor ce a subscrisc
Mu lta incredere pune Dumnealui In impiegati ca s& le der o atributiune ash,
de mare, asa de insemnata, este prea optimist; eu nu sunt asa de optimist;

prin urmare cand va fi sa votez o lege bine primita In altele, dar In care exist&
o asemenea dispozitiune de Incredere data impiegatilor, v& declar curat ca voiu
vota contra ei.

Dumnealui mai cere In lege: semnatura inteun registru special, subscrierea
impiegatilor original& Ei Domnilor! Cati casieri am vazut ca au mancat banii
Statului sau particulari, nici unul, dar nici unul nu a sustras pentruca i-au luat
far& iscalitura, totdeauna semnaturile de primire au figurat unde s'a cerut,
dar banii s'au dus.
Eu unul, s& ma ierte toti impiegatii, nu pot sa le dau atata incredere, cum
nu pot sa dau celui mai aproape al meu ca sa puie semnatura in locul meu;
acest mijloc de garantie nu face nici doua parale pentru mine. Zice D-1 raportor
In art. 21:
Scrisurile de Stat vor fi retrase din circulatiune, In modul prescris mai la
vale sau inainte, sau la termenul de 1 Iu lie 1880*.
Ce-si face D-sa astfel de iluziuni ca va fi tezaurul nostru In stare In trei ani
de zile sa poata plats astfel, chiar si Inainte de 1 Iulie anul 1880, Dumnezeu
stie ce nevoie vom mai aver, pentruca cine ne poate spune viitorul?
Repet ca D-sa a zis c& n'a regulat cursul obligatoriu pentru ca sa nu deprecieze cu obligativitatea scrisurile de Stat ; dar recunoaste prin art. 22 cs are
a& se deprecieze, caci cere ca dupa 10 luni ss se scoata mosiile fn vanzare (land
cate 10 la suta bacsis, nu celor carora li s'a dat de tezaur ca bani, ci celor ce le
vor aver in maini la retrageri, dar acs se vede graba ce a pus In redactarea
proiectului sau. Si ce BA zici ! Nici n'a avut timp, caci nici n'a pus In discutiunea
sectiunii a doua de unde a fost ales delegat, mai dinainte, cum am pus eu amen-
damentul meu In sectiunea 5, de unde am fost ales delegat si astfel lucrul cu

graba Mout, niciodata nu este bun, si de ce ni se pretinde sit facem lucruri in
graba, despre care poate maine sa ne cairn. lath cu grabnicia D-lui raportor cA
am gresit, si mai iata ce zice:
Art. 24. La 1 Iulie 1880, termenul fixat pentru retragerea total& a scrisurilor
de Stat, comitetul special va Incepe, fara, alts autorizare, a pune treptat In
www.dacoromanica.ro
495
vanzare mosiile ipotocare, spre a retrage scrisurile cari vor mai fi in circulatlune.
Domnilor, apoi legiuitor este Dumnealui sa cearf ca la 1 Ianuarie 1880, sa

se retraga hartiile si tot atunci sa se puns in vanzare mosiile? Stim cu totii ca,
ca sa, se puny ele In vanzare trebuie sA se faces publicatiuni cu termen, ca sa stie
lumea ce, qi cand se vinde? Si astfel sa fie o adevarata, concurenta si la mezat.
Apoi, ce fel de legiuitor este Dumnealui ca la 2 Iu lie 1880, sa tears prin art.
19 $i la aceeas zi sa tears prin art. 24, sa inceapa punerea treptat in vanzare

a mosiilor ipotecate.
Negresit ca s'a grabit si s'a contrazis In zisele din art. 24 cu art. 19, si deacl
merits toata luarea aminte a noastra ca sa respingem un proiect ass de vicios.
D-sa vine apoi prin art. 25, sa formeze un comitet pentru vanzarea mosiilor,
vazand aceasta m'am intrebat (Si sa nu socotiti ca fac aceasta pentruca aunt
membru In comitetul vanzarii bunurilor Statului), m'am intrebat ce sunt aceste
creatii de comitete aparte pentru un singur stop? Este vorba curat $i numai
de vanzare de bonuri ale Statului, apoi nu avem comitet unde sunt 2 senatori
alesi de Senat, 2 deputati alesi de Adunare, un membru ales de curtea de conturi
qi un membru ales al camerii de comert, sub presedintia D-lui ministru de finante? Inteleg comitetul pentru ca sa controleze si sa reguleze emisiunea,
circulatiunea, retragerea si anularea prin arderea scrisurilor, dar nu Inteleg
sa-1 mai Impovareze pe el cu vanzarea i sa facem In clout), deosebite locuri vanzarea de bunuri ale Statului, aceasta nu are dui:a mine nici un rezultat mai bun.
Art. 28, asemenea nu vad ca-si are locul in urma art. 22.
Pentru toate aceste cuvinte Domnilor senatori Si proiectul D-lui Boerescu,
nu este bun pentruca nu este bazat pe echitate, nu tontine nici o argumentatiune
logics, prevede Intro Stat si creditori sau debitorii sad numai, sa fie curs fortat,
intre noi ceilalti nu. Dar atunci aceste hartii au a se deprecia. Noi din contra
trebuie ss luam toate masurile ca ele ss fie apreciate. Aceste hartii sunt asigurate
cu mosii de ale Statului.
Oare Statul a ajuns a nu putea, fi raspunzator pentru o asemenea sums?

Nu Domnilor, afara de proprietatile sale, suntem raspunzatori $i noi toti locuitorii
taxii cu averile noastre, noi trebuie sa purtam la nevoie greutatile Statului

pentruca noi trebuie ss avem profitul traind In aceasta tars.
Cat pentru precautdunea ce cer a se WA, este bine ca ss nu se strecoare mai
multe bilete.
Dee& D-voastra gasiti ca este imposibila de a se inlatura grifa, ma refer la
chibzuirea D- voastra, Domnilor senatori.
Aceste bilete la retragerea for din circulatiune cer nu numai sa be anulam,
dar indata sa le $i ardem.

Va mai repet asemenea, ca prin lege sa se prevada ca toate tranzactiunile
de pans scum, sa nu intre sub efectul acestei legi, caci aceasta nu este drept, si
pentru aceasta v'am dat un exemplu: daces asi aveA sa, iau dela Stat 10 mii de
galbeni, $i data asi avea ss dau 7 mii galbeni, astfel data mi se va plaid cu hartie
de catre Stat cele 10 mii galbeni, atunci am sa, fiu spoliat de 3 mil galbeni ce
credem ca am peste cele 7 mii galbeni.
Este un principiu de drept, ca orice lege BA nu aiba efect retroactiv, acest
principiu este ca sA se tiny toate drepturile castigate intacte, reclam dela D-voastra
sa sustinem acest act de dreptate, prin urmare, toata lumea care are tranzactiuni
sa nu poata fi platite altfel decat asa cum s'a crezut In drept la facerea tranzac-
www.dacoromanica.ro
496
C. I. BAICOIANU
tiunii, gi deaceea va adusei de exemplu obligatiunile domeniale si Imprumutul

In contul color 16 milioane care nu se pot achita In alt mod.
VA rog, Domnilor senatori, sa binevoiti a respinge atat proiectul D-lui
Sturdza, cat 5i proiectul D-lui Boerescu, qi BO, desbateti 5i sA chibzuiti asupra
amendamentelor propuse de mine. Nu am pretentiunea ca sunt cele mai bune,
dar rAmane la D-voastrA toate cate va voiu propune panA la urmA ca sii adoptati
pe cele cari vi se va pare& bune, avand Incredere sa faceti D-voastrA $i mai bine,
ambele proiecte sA le respingeti asemenea i pe cel al Camerei, In starea In
care este, cAci din parte-mi va promit ca voiu votA contra for a5a cum sunt redactate astAzi. (Aplauze).

(Urmare)
Pre5edintla D-lui vice-pre5edinte Dimitrie Bratlanu asistat de D-nii secretari Carnaravescu Nicolas i Be Ilu tefan.
D-1 Ion Ghica. Iata o discutiune lunaa. 5i sapientA In care s'a zis tot ce s'a
putut zice asupra circulatiunii metalelor, asupra circulatiunii hartiei-monetA,
sau monetelor-hartii, asupra hartiei fiduciare. Toti autorii au fost chemati la

barb. $i toti au Hispuns Intr'un mod uniform, 5i interpretii for can au luat parte
Yn aceastA discutiune.
Domnilor, toatA chestiunea se reduce aci: Statul roman se afla. In stramtorero. Un stat and se afla. In asemenea pozitiune are mai multe mijloace.
Cel dintaiu care se prezint'a este punerea de impozite, nu sunt destule
veniturile, mai adauga unul, douii., trei sau patru impozite qi a5A f,i face trebuinta.
Alt mijloc este, de a vinde din averea Statului
data are.
Mai este mijlocul de a se reduce cheltuelile.

Si In fine cel din urmA este imprumutul.
Alto mijloace nu mai sunt nici nu se mai pot gas', orice ar zice D -1 ministru
ea cutare sistem este Imprumut sau' cutare sistem nu este Imprumut.
Din proiectele frifati5ate toate sunt Imprumuturi Intr'un mod direct sau
indirect.
Atat hartia D-lui Sturdza, atat hartia D-lui Boerescu cat $i hartia guvernului, sunt toate lmprumuturi, cu deosebire ca In be de a se zice Stern sau
Oppenhaim, se face apel la mai multi particulari printr'un mod indirect. Iniprumi ttatorul este dator, qi datori sunt 5i Imprumutatii.
Hartia data de Stat unuia caruia nu i-se plAte5te, nu este altceva decat
ca cum iar da bani In numerar $i pe urma. iar Ilia acei bani 5i iar da o hartia.
Toate aunt Imprumuturi, sa, nu ne facem iluziuni.
Recunoa5tem toti necesitatea In care se aflA Statul 51 nu i-a trecut nimanui
prin gand de a nu da aceste mijloace In momentele de fatil.
Guvernul are trebuinta. de 30 de milioane. Nu este nici unul din D-nii senatori, precum n'a fost niciunul din D-nii deputati care s'a fi zis: nu gAsim do
cuviintA ca sA darn acest mijloc do a subvenl la trebuintele Statului. To ti au
fost In unanimitate.
Domnilor, trista necesitate, este trist lucru els aibit un Stat necesitate
precum 5i un particular 51 nand este a se imprumuta este totdeauna o pozitiune
www.dacoromanica.ro
497
neplacutil edict). nenorocita. Dar co este de facut? Cauta, ca din toate mijloacele
cate se prezinta sa aleaga pe acel care este mai putin ram.
Toate proiectele Cate s'au infatisat fiind ca este vorba de hartie-moneta,

zic ca sunt rele. $i proiectul D-lui Sturza este rau fj i al D-lui Boerescu si al guvernului este ram, precum si acela al D-lui Camarasescu,'decat din patru rele
care O. prezinta, trebuie sa alegem pe cel care este mai putin ram. Care este
proiectul cel mai putin rau? Eu cred ca este acela care ar da afar& o hartie,
un titlu care sa treaca din mans In man& cu tea mai mica scadere, si dee& s'ar
putea al pari atat mai bine, data nu se poate al pari, cel putin cu 10 la suta
scazamant si data nu, atunci cu 20 la suta etc., cleat sa alegem pe acela care
are probabilitatea ca va avea scadere mai mica. Domnilor, nu am decat sa va
citez un singur lucru. Nu este tocmai ass cum zicea Onor. D-1 Leca adineauri
ca, noi Cara, noi senatorii cand votam un lucru este mai puternic, are mai mult
crezamant Intransul publicul si bancherul decat inteo cassa particulars, lute
asociatiune de cativa proprietari si cari au fondat o institutiune de credit,
precum creditul funciar? Asa ar putea sa fie, cleat vin faptele si dovedesc
in contra celor zise de onor. D -1 Leca. Pentruca, Domnilor, sa luam un exemplu:
Ce este hartia de gaj sau scrisuri funciare? Nu este altceva decat ceeace este
hartia domeniala. Domenialele sunt garantate prin bunuri ale Statului si funciarele sunt garantate prin ipoteca mosiilor particularilor la tribunal. Cu toate
acestea astazi scrisurile funciare cari dau 7 la Rita, sunt 70, edict% 10 la suta si
scrisurile domeniale ale Statului, votate de ambele corpuri legquitoare, sunt
tot 70 cu 8 la silt& pe an. Vedeti ca este o deosebire, dar pentru ce aceasta deosebire? Pentruca creditul funciar este o institutiune supraveghetoare de cei
interesati si nu Iasa, sa se strecoare si BA se faca acele necuviinti, acele neorandueli
sau acele abuzuri de cari vorbib. adineauri D-I Camarasescu. Mai bine fsi cauta
cineva de interesele sale proprii decat de ale Statului. Acesta este un adevar
recunoscut de toti. Creditul funciar este o asociatiune de cei mai marl proprietari, interesat fiecare pentru averea sa si care supravegheaza pe comitet deadreptul. Comitetul pe director si pe cei cari lucreaza acolo. $i dovada ca este
ass este ca dela sine far& sa fie vreo ordonanta, far& s& fie alt dealt singurul
fapt c& este o asociatie privata, din cari fac parte cei mai multi din proprietari,
pentruca yeti vedea cs s'a asociat in aceasta institutie nu numai acei cari sunt
interesati dintre proprietari, dar chiar dintre acei cari nu au avut nici o trebuinta
decat a voit ca proprietatea sa, fie asigurata. Domnilor, ceeace s'a intamplat la
noi, nu este protofanesc, este ca In toate tarile, cum este Germania, fj i cand
se face institutiunea creditului funciar, hartiile au totdeauna un curs mai m are
decat celelalte. Domnilor, iata pentru ce prefer proiectul onor. D-lui Sturdza,
pentruca el puns hartiile acestea In pozitie sa sib& un curs mai ridicat ; pe cand
deo& ar fi (kip& sistemul D-lui Boerescu, ar fi, ierte-mi D-1 Boerescu, un incon-
venient mai mult. 0 hartie fiduciara, are un curs cu atat mai fortat cu cat
termenul plata este mai aproape hartiile de banca ale Frantei, cecurile cari
sunt astazi raspandite In Englitera, au un curs raspandit, si al pari pentruca
platile sunt instantaneu In orice moment.
Tata. pentru ce au un curs regulat; politele particulars, cu cat termenul este
mai aproape, cu atat ele se sconteazA mai lesne, pentruca fiecare zice: pests
trei zile o ss primesc banii, astfel sunt si hartiile fiduciare. De ce hartiile a caror
plati au a& fie efectuate Intr'un an, se negocieaza, mai lesne decat cele cari au
www.dacoromanica.ro
498
C. I. BAICOIANti
s& se achite In termen mai lung, spre exemplu In 22, In 50, In 60 de ani? liartia
creditului funciar, este mai avantajoasa, pentruce, celelalte cari Bunt tot bune,
dar fiind platnice In 60 de ani, plata scrisurilor funciare are se, se face, In 15 ani,
qi deaceea sunt mai platnice, $i au un avantaj asupra celorlalte. Ce zice proiectul
D-lui Boerescu? Zice, hartiile acestea vor fi retrase In termen de trei ani, $i pe
urma Intr'un alt articol zice a de atunci Incolo Incepe retragerea lor, far& a
fixa un maximum at timpului, $i dace. este articolul dela vale In care se vorbe$te
de termenul de trei ani, sa se puna In practice., atunci se, se mire mai mult de
inconvenientul sistemului D-sale decat se speria ieri de termenul D-lui Sturdza,
cand zicea ca cum are s& se vanda de 7 milioane in trei ani ; atunci Intreb cum
intelege D-sa, cum In termen de 3 ani are se se vande. de 30 milioane?
Vedeti ca este o contradictiune, dar in adevar vine $i loveste aceasta hartie
prin art. 24
mi se pare
In care zice ca dela trei ani Inainte Incepe se, se
plateasca
D-1 Sturdza prescrie termenul de 8 ani $i cred, $i trebuie se, speram ca, In-
totdeauna dupe, un razboiu a venit asigurarea de pace. $i razboaiele nu in ca

altadata 30 de ani ; caci chiar Intro Statele tole mai puternice din lume cum a
fost Intre Franta $i Germania n'a tinut decat un an. Speram dar ca $i acest
razboiu se va termini. curand ; $i sunt Incredintat ca termenul de 8 ani $i chiar
acela de 5, nu este rau ales; dar acela al D-Iui Boerescu are se, se loveasca de un
mare discredit aceasta hartie. Cat pentru cursul fortat de care s'a preocupat
onor. D-1 Camara$escu, va marturisesc ce, eu nu-i acord nici o importanta ;
cursul fortat ca se, naearga al pari, aceasta nu s'a putut face nici acolo unde
alaturi cu aceasta ordonanta era $i ghilotina.
Si acolo cu acest curs fortat napoleonul s'a urcat la pretul de 17.900 franci
cum zice, ieri D-1 Sturdza. Cursul fortat nu este bun. Este bun cursul facultativ
ca toate celelalte hartii, nici domenialele, nici ruralele, nici scrisurile funciare
nu au curs fortat $i cu toate acestea, mie mi s'a Intamplat se, platesc pe bacan
cu hartii.
I-am zis: late. Domnule nu am vreme sa to schimb, primeste hartie $i a primit ;
$i oricine are mijloace are sa primeasca, $i oricine n'are mijloace $i care are
trebuinta neaparata, de bani sunatori, cum sunt aceia care au sa, plateasca, In
strainatate, aceia, Domnilor, chiar cand va fi curs fortat, pentru wed hartie nu
grise$te moneta sunatoare, n'o sa zice: nu-ti primesc hartia, dar poate zice:
nu am marfa de vandut. Te duci sa-i cari postav, dar el fiindca are s plateasca
valoarea postavului la Viena sau la Lipsca, are se, ascunda postavul. Deaceia pe
mine cursul fortat nu ma preocupa In nimic. Are se, fie curs fortat $i In urma
are se, acacia dace, o fi lova& hartia de o neincredere, prin mijloace de acelea
cari s& nu dee. asigurari posesorului ei. Are se. scada, Intaiu cu 10 la suta, pe urma
cu 20 la flute, cum s'a Intamplat de multe on cu toate hartiile. Sistemul D-lui
Sturdza are avantajul ca yeti Impiedeca o emisiune In al doilea rand ; deaceea
sa-mi dati voie sa, nu ma ocup decat de hartia cari se emit in intaiul rang.
Daca este pe sistemul adoptat la creditul funciar are sa dea Incredere publicului
$i are sa produce, un scazamant mult mai mic decat ar produce dace. s'ar adopt&
sistemul D-lui Boerescu sau al guvernului. Voiu vote, proiectul D-lui Sturdza
$i la discutiunea pe articole, voiu introduce amendamente; cari cred ca trebuie
sa se dee, guvernului facultatea se, retraga scrisurile funciare din circulatie

Inainte de termen dace, va gasl bani $i nu am aceasta team& ea are se. aduca
www.dacoromanica.ro
499
vatamare cursului scrisurilor funciare care astazi sunt 34 milioane si acestea

chiar care fiduciaza moneta-hartie nu cred ca i-ar aduce o perturbatiune In
cursul sau, tend ele s'ar angaja In strainatate si guvernul cu aces sum& ar
rascumpara aceste hartii, din contra gandesc ca ar da un curs mai regulat scrisurilor funciare ; nu cred ca sa aduca vreo perturbatiune scrisurilor funciare
pentruca guvernul se asociaza. Dec& guvernul ar twee. un mai mare drept in
reprezentatiunea proprietarilor imprumutati la creditul funciar, m'as tame
de asemenea inconvenient, dar fiindca nu are un asemenea drept cred ca sistemul
propus de D-1 Sturdza este cal mai nimerit, fara sa zic ca este un ce perfect, ins&
sistemul cal mai bun este acela care are mai multe garantii, cari o hartie oarecare
data s'ar pune alaturi cu haztia lui Rotchild ati vedea care are mai multa Incredere.
Asemenea are mai mult5, incredere hartia bancii de Franta si de Englitera,

fiindca sunt platnice imediat, asemenea sunt si cecurile in Englitera cari tnlesnesc
atat de mult tranzactiunile:

Declar dar cA voiu vote, proiectul D-lui Sturdza.
D-1 D. Ghica. Domnii mei, In discutiunea luarii in consideratiune, urmand
a se face o discutiune generala, ma voiu abtine a raspunde la niste detalii a direritelor proiecte de lege cari s'au Infatisat, caci aceasta urmeaza ea se fee& cand
vom vent a discuta fiecare articol In parte. Nu voiu discuta dar propunerea
de a se aplica grifa, cu ocaziunea discutiunii generale; nu voiu releva nici chestiunea termenului de 3, 5 sau 7 ani. Nu voiu raspunde onor. D-lui Camarasescu,
zicand Ca Dumnealui vorbeste adevarul ; am si eu, ca noi toti, pretentiunea a
nu vorbi decat adevarul ; dar, pe langa aceasta, ma voiu sill a nu vorbi prostii.
Domnii mei, fiindca suntem In discutiunea luarii In consideratiune, este
bine sa ne dam seama, mai inainte de toate, de ce s'a ivit In Romania si cari au
Post imprejurarile cari ne silesc pe noi sa venim la mijloacele extreme pentru a
scoate carul guvernamental din greutatea In care se afla? Pe cat ma iarta mijloacele mole, ma voiu sill a face istoricul In prescurtare a color petrecute, nu numai
pentru noi, dar ca a& se cunoasca mai cu seam& de straini, fiindca n'asi vol sa
las lumea financier& sub impresiunea unor cuvinte cari s'a zis de multe on In
detrimentul creditului nostru, ca suntem ruinati, ca suntem In ajunul unui

faliment, a unei bancrute generale.
Noi, o tar& agricola, am avut nefericirea, in acesti ani din urma, sa nu producem ceeace starea normal& produces, In Romania. In acelas timp se iveste,
pot zice, o revolutiune socials, o schimbare de guvern care a atras dupa dansa
o schimbare radical& si care nu se putea, efectua far& a educe o perturbatiune
In mersul lucrarilor administrative. Zic asta fara a vol s aduc cea mai mica
atingere guvernului actual ; InsA este bine sA ne dam seama cari au fost efectele
acestui fenomen, In fata rezultatului cAruia ne aflAm In momentul actual. Cu
schimbarea guvernului s'au schimbat legi, s'au deslipit comune, fArA sA avem,
In tale mai multe localitAti, primari, perceptori, consilieri si nici chiar rolurile
regulate, si astfel nu s'a perceput in acest interval mai nimic In tar& ; si, tend
era sA intre guvernul intro stare normalA, eclateazA si rAzboiul. Ma mArginesc
a vA zice ca astAzi avem la douA milioane chile porumb In magazinele noastre,
cari reprezintA o valoare de 80 milioane franci, far& sA le putem vinde. Nu vA
opriti asupra cifrelor ; se poate sA fie ceva mai mult sau ceva mai putin; ins&
este bine, intro discutiune generala, sA vorbim de adevaratele lucruri.
www.dacoromanica.ro
C. I. BlICOIANII
500
Adaugati pe langa aceasta ca, neput &nd export& pi introduce bani In tarn,
noi, in loc de a ne mentine eel putin creditul, am strigat pe toate tonurile ca

suntem risipitori, ruinati, ca suntem in ajunul de a da faliment, Incat astfel pi
banii ce Bunt in tarn, cu drept cuvant, s'au ascuns. Nogrepit, cand a mers guvernul sa lncerce a se imprumuta In strainatate, cum voiati ca capitaliptii sa
des banii lor unei cari care insap marturisepte ca se MIA inteo stare de ruins.
Apoi, far& a mai adauga ca chiar in sanul acestui Senat s'a gasit un Domn care
propunea sa luam toti banii pi valorile dola cassa de depuneri ca sa ridicam creditul In strainatate. Astazi dar, and, pe lang& lipsa fireascA intro stare anormala, mai vine pi un adaus de cheltueli provocata de rAzboiu, ne-am gandit noi
sa introducem In Cara noastra o sistema economics noun? Eu unul, nu. Ci ne-am
gandit a gasi un expedient prin care sa dam mijloace pecuniare?
S'au prezentat mai multe proiecte de lege. A venit onor. D-1 Sturdza cu un
proiect prin creditul funciar; nu voiu fi eu acela care voiu critic& acest proiect
sub punctul de vedere economic pi acela al ptiintei. Sunt doi ani de cand am
propus a se contracts un imprumut de 24 milioane prin creditul funciar,

pi ap ruga sa nu cread& onor. D-1 Carnarapescu ca, onor. D-1 Sturdza a facut acest
proiect pentru ca sa inavuteasca aceasta cassa...

D-1 N. Camar4escu. Cer cuvantul pentru chestiune personals.
D-1 D. Ghloa. D-voastra ati intretinut Senatul o ors pi jumatate; ati flout
personalitati, sa-mi fie permis pi mie a zice a nu era convenabil cand v'ati
incercat (nu sunteti de acea talie) a ridiculiza pe majoritatea delegatilor de
sectiuni.
D-1 N. Camaravescu. La aceasta ati ajuns?
D-1 D. Ghica. Cand spun ca D-1Carnarapescu a Post In eroare cand a presupus
ca D-1 Sturdza pentru un beneficiu al creditului funciar de 20 sau 30 de mii

franci.
D-I N. Camarapescu. Am zis ca este mai impovarator.

D-1 D. Ghica. Domnilor, eu cred, pi am convingerea ca proiectul D-lui
Sturza, in imprejurarile de fata, nu poate da aceea ce cere guvernul. Guvernul
cere un numerar de 30 milioane ca sa poata merge inainte. Proiectul dar al d-lui
Sturdza este bun intro stare normalb dar astazi nu poate da aceea ce cere
guvernul. Vine apoi proiectul majoritatii comitetului delegatilor, gi, D-nii cari
au voit sa ridiculizeze acest proiect, ar fi trebuit sa aiba mai multa deferents,
caci delegatii stint majoritatea Senatului, Qi, cand Intre delegati ar fi chiar
nulitati ca Boerescu, Giani Qi ca mine, tot ar trebul sa avem oarecare deferent&
cAtre acele persoane. Acest proiect, a zis D-1 Sturdza, este tot hartie-moneta,
pi a adaugat ca cocopul din Australia, Belgia sau Romania, este tot cocop. Dar
nu vede D-sa ca proiectul D-sale nu este nici chiar cocoa, ci un clapon, pi este
neproductiv ca i claponul. (Ilaritate).
De ce dar atata aparnament in contra proiectului majoritatii delegatilor

din partea acelor Domni, pi mai cu seam& din partea onor. D-lui Carp, care nu
critic& deloc proiectul guvernului, ci, cu mare aparnament, critic& pe acela al
comitetului delegatilor. Defectele cari gAsepte D-sa, aunt: intaiu, ca, luam angajamentul sa incepem cu plata rascumpararii acestor bilete la 1880, pi vede o
inconsecinta ca inteun alt articol dam facultatea a se incepe vinderea mai

inainte de 1880.
www.dacoromanica.ro
501
Apoi, onor. D-1 Carp trebuie sA gandeasca ca, dacA am Incepe sA aruncam
odatA, In aceeasi zi, pe piata roman& proprietati pentru o valoare de 60 milioane,
atunci ar fi a deprecia cu desavarsire proprietatile?

D-1 P. Carp. N'am zis aceasta.
D-1 D. Ghica. N'ati zis D-voastrA, dar Infine s'a Mout aceasta acuzatiune
proiectului nostru din partea unora.
Domnii mei, proiectul majoritatii delegatilor D-voastre realizeaza un vis
al meu pe care mi-am permis, ca conceptiune, a vi-1 arata Intr'una din sedintele
de sectiuni, &clic& a pune un capAt acelui sistem, cu desavarsire ruinAtor tarn,
de a avea din proprietatile noastre un venit de 5 la suta, si a platl creditorii

nostri cu 10 $i 12 la suta, pentru a cal-or anuitati avem Inscris In buget o mare
parte a venitului Statului. Asadar proiectul majoritatii delegatilor este lucrul
cel mai nimerit, dupa opiniunea mea, pentru a retrage titlurile noastre treptat
din circulatiune, (land din aceasta In schimb parte din proprietAtile noastre.
Au mai gAsit unii domni, mi se pare si guvernul, defecte In acest proiect de
exemplu, ca nu este obligatoriu decat numai In tranzactiunile Statului, iar nu t;i
In tranzactiunile particularilor. Vom vent la articole, vom vedea dacti aveti

dreptate sau data sunteti In eroare. Dar proiectul nostru InfatiseazA garantii
mult mai marl deca acela al guvernului, fiindcA preocupatiunea noastrA, a
delegatilor, Intre altele, a fost a lub, masurile cele mai serioase, ca nu cumva
sA poata 1)41 peste acele 60 milioane proprietatile can garanteaza Imprumutul
de 30 de milioane, garantie care n'o prea vedem In proiectul guvernului.
Domnilor, profit tot acum a va zice ca, astazi cand suntem chemati de
nevoie a face acest enorm sacrificiu pentru a vote, proiectul de fata, este bine
a atrage atentia guvernului ca aceste 30 milioane nu vor fi suficiente data nu
vom aviza si la alte mijloace. Rog dar pe guvern sa restabileasca legea licentelor,
care va sport ca la 4 milioane venitul nostru ; iar pe de alts parte EA punem capat
risipelor can se fac mai cu seams In ImprejurArile actuale. Nu este In cugetarea
mea sA aduc cea mai mica atingere in ceeace priveste onorabilitatea ministerului
de razboiu Qi bravilor nostri sefi de corpuri ; Insa sustin ca n'au destulA Ingrijire
pentru a face economii. MA marginesc a \TA cab, un singur fapt, $i care va va da
mAsura acelor ce avansez. Armata ruse a cheltuit -cu drumurile de fer In Cara
noastrb. 740.000 franci, pe cand pentru armata romanA, dupa cum mi s'a spus
de unul din D-nii membri ai consiliului de administratie al drumurilor de fer,
s'a cheltuit un milion si jumatate. Vasazica, Intro singura chestiune, pentru
o armata de opt on mai mica decilt cea ruseasca, am cheltuit de 10 on mai
mult cleat dttnsa. Este bine dar sA ne gandim ca asemenea cheltueli nesocotite,
urmand a se face pe toata ziva, Qi razboiul putand ea, dureze Inca 7, 8 luni,
ceeace prezinta 240 de zile, si cand se va cheltul pe fiecare zi cats 100.000 lei,
mai mult cleat neapArata trebuinta, vom ajunge a cheltul 24 de milioane,

afar& de aceste 30 de milioane de can aveti nevoie.
D-I prim -mi nistru. Cer cuvantul.
D-1 D. Ghica. Domnilor, denuntand aceasta Imi Indeplinesc o datorie...
D-1 M. Kogalniceanu, ministru de externe. Este o eroare completa.
D-1 D. Ghica. Atunci eu rog pe D-1 I. Ghica sit vinA cu autoritatea ce are
In calitate de membru al consiliului de administratie al drumurilor de fer,

sA-mi des desmintire, iar nu cu autoritatea D-Iui ministru de externe.
D-1 M. KogalnIceanu, ministru de externe. Armata ruseasca numai pe linia
www.dacoromanica.ro
502
C. I. BAICOIANU
RomanBucuresti si putin spre Pitesti, In cele dintaiu patru saptamani a

raspuns Statului Roman 1.100.000, si pe linia IasiRoman a raspuns 400.000
franci, In total 1.500.000, gi astazi cheltuiala Rusilor se urea peste 6.000.000.
D-1 I. Ghica. Acum poate sA fie asa. Adevarul este Ins& Ca acum vreo 15
zile cheltuelile armatei noastre erau mai marl cleat ale armatei rusesti.
D-1 D. Ghica. Onor. D. ministru de externe care ma fntrerupe ca sA faca
dupa obiceiul sax elect teatral, sA, faca bine Inca odat5. sA asculte cuvintele mole.
Eu tin cifrele ce am avansat dela D-nii Alexandru Stirbey si I. Ghica, membrii

consiliului de administratie ai drumurilor de fer.
D-I ministru de externs. Sunt In eroare amandoi.
D-1 D. Ghica. Nu va permit sa, luati acest ton
In fata mea, desi sunteti
ministru I VA rog sA, nu WI, impacientati, $i sA ma 1A,sati O. ispravesc ceeace
aveam de zis. Care este indignatiunea, domnule ministru? ca eu sustin ca, In

armata noastrA, nu este Inca introdus spiritul de economie? aceasta v'a indignat?
vreti sa va dau $i alte exemple? Ira pare ran cAnd cineva va zice facet! economii?
Si cAnd aceasta vine din partea aceluia care Intotdeauna eel dintAiu care a votat
orice lege In privinta Imbunatatirii soartei armatei. In ochii armatei am avut

Intotdeauna aceste titluri, cA am Post In toatA vremea cu iubire Intru tot ce
intereseaza soarta ei. Astfel nu faceti bine ca sa mA, fntrerupeti cu acest ton spre
a-mi da o desmintire, cAnd eu vA spun prin tine am obtinut acele cifre. Nu

voesc sA dau si alte probe de putinul spirit de economie ce este In armata noastra,
cum de exemplu acei vitei cari se cerea, a se transport& prin drumul de fer dela
Botosani la Craiova, si al cAror transport de fiecare vital costa 24 franci.
Ca sa yin la cheltuelile enorme efectuate In transportarea armatei noastre

fac o crimA, ca. In asemenea ImprejurAri niste oameni de inima, vor sa ajun,gA,
mai curand In fata inamicului, dar din partea noastra, oameni maturi, si din
partea D-lui ministru de externe, Si mai matur cleat mine, este o gresala a se
supara de arAtArile ce-i fac.
Domnilor, sA revenim la chestiune; n'avem Incotro, trebuie sA dam o solutiune la cererea, ce ne face D-1 ministru de finante.
Consider legea hartiei-moneta ca eel mai mare rau pentru Cara mea, Ins&
sA marginim rAul, ridicAndu -i caracterul de hartie- monetA, si va rog atunci
sa vA uniti cu proiectul de lege al majoritatii delegatilor D- voastrA. Credeti -mA,
domnii mei, cA discreditul In tarA este mult mai mare astAzi, data nu se va da
o solutiune, si se va tine chestiunea suspendata, Ingrijind si inspaimantand

astAzi publicul asupra acestei chestiuni.
Poate sa displac din nou D-lui CAmArAsescu, II asigur ins& ch, publicul, cAnd
a luat cunostinta de garantiile luate In proiectul majoritatii delegatilor, scrisurile,
In genere, si rurale si domeniale, s'au ridicat Intr'o singur& zi cu 2 %%. Am

spus-o cu ocazia legii pentru urmAriri, a vent In ajutorul guvernului, a-1 pune
In stare a executA angajamentele sale, nu este un serviciu care-I facem guvernului numai, ci societatii Intregi ; cAci, sa, ne dam bine seama, de un fenomen,
cA In ziva In care guvernul nu va puteA face onoare angajamentelor sale, toata
societatea roman& se va resimtl de aceasta, $i oricare particular, fie el prin
propriile sale mijloace
In pozitia cea mai buna, are sa, se resimtA, are sA aibA
partea sa din rail.

Pentru aceste motive, sustin a se lua de baza In discutiunea D- voastrA
proiectul majoritatii delegatilor; cAci pe lAnga altele am avut ingrijire a pune
www.dacoromanica.ro
503
In corpul legii unele articole de asigurare cari n'as vol sa fie prevazute Intr'un
regulament, care $titi Ca un regulament se poate modifica, In toata vremea.
Proiectul majoritatii Inlatura caracterul legii d'a fi o hartie-moneta; caci,
de$l n'avem un stoc metalic, avem Insa proprietati in valoare Indoita, $i hartille
noastre nu pot -prin urmare a fi asimilate cu acele bancnote ce sunt In alts tari.
Tot Insa as vol sa scutesc Cara mea de aceasta lege, $i data guvernul crede
ca poate efectua un fmprumut, ra$ prefera, fie el platit cu 20 $i 30% decal
proiectele de lath,.
D-1 M. Kogalniceanu, ministru de externe. Imi pare foarte rau c& vin In o
chestiune de important& a$& de mare s& ridic incidente.
N'am Inteles sa Sntrerup pe Printul Ghica cand a vorbit In general despre
neregularitatile ce s'ar comite fn ministerul de razboiu. Eu, membru at guvernului, I-am ascultat cu tot respectul cuvenit, $i am facut nota ca s vedem
in ce acele afirmatiuni sunt conforme cu realitatea. Cand Ins& am vazut ca D-sa
vine cu exemple, ca dovada a ziselor D-sale, $i citeaza cifre neexacte de sus pans
jos, cum ca armata romana a cheltuit numai 700.000 de lei, era datoria mea catre
D-sa ca sa-1 luminez, spre a arata ca era indus In eroare, $i eram In competinta
$i datoria mea cum ca sa rectific, fiindca toti banii fi toate socotelile 5i toate
relatiunile cari aunt Intre guvernul roman $i armata ruseasca se fat prin canalul
ministerului de externe In puterea conventiunii; $i ca unul ce $tiam, ca unul

ce am primit, este o luna, un milion o suta de mii Iranci pentru linia Roman
Bucuresti $i o parte spre Pitesti, $i cand am primit numai pentru linia Iasi
Roman 400 mii lei, $i cand ni s'a anuntat 400 mii lei numai pentru mica linie
UngheniIa$i, ceeace face 2 milioane, $i aceasta numai pentru intaia saptamana ;
negresit ca eu am datorit Senatului $i D-lui D. Ghica sa spun ca a Post ram informat, caci cifra de 700 mii lei am convingerea s'o spun ca va fi exacta cand
va adauga o nula. Armata ruseasca, cu o mica deosebire, a ajuns poate
a plat' pentru caile ferate 7 milioane, nu 700 mii.
Eu socoteam ca D-1 D. Ghica va fi recunoscator cand viu $i rectific o eroare
facuta din partea D-sale.

Daca altii i-a spus D-sale aceasta, data D-1 Stirbey a facut aceasta, data
D-1 Ion Ghica a facut aceasta, cu toate ca o contests, rau a facut...
D-I I. Ghica. N'am contestat.
D-1 ministru de externe.
VA pot afirma cu note diplomatice ca sunt aproape
7 milioane cheltuite. lath ce am avut de zis. N'am Inteles a atinge deloc nici
veracitatea ziselor D-lui Dimitrie Ghica, nici personalitatea D-sale. Cat pentru
cuvantul de permisiune aceasta este o expresiune pe care n'o socotesc parlamentara, dar data este parlamentara voiu Intrebuinta-o $i eu.
D-I Dim. Ghica. Cer cuvantul In chestiune personals.
ID-I vice-presedinte. Se vor trata, in urma chestiunile personale.
D-I Dim. Ghica. Am cerut cuvantul ca sa arat D-lui ministru ca $i eu am
aceias buns-crestere ca $i D-sa.
1D-1 ministru de externs. VA rog a se respect& aceasta banca; caci n'am pus
la indoiala buna-crestere a D-sale.
D-1 Dim. Sturdza. Domnilor senatori, mi s'a Mout ieri o imputare gratuita,
aceea ca proiectul meu ar fi facut cu intentiunea de a nu refuza guvernului
nimic. Imputarea aceasta este o imputare cu totul gratuita, 5i pe care o primesc
www.dacoromanica.ro
32
504
C. I. BAICOIAN1J
mai mult ea o floare de retorica, prin care onor. raportor a cautat s acopere
slabiciunea argumentatiunilor sale.
In adevar, nici o cauza, binecuvantata nu exista, ca sa refuz guvernului
aceste 30 de milioane, mai Intadu nu sunt un adversar declarat al guvernului
actual ; am putut sa-1 combat In cutare sau In cutare Imprejurare ; dar nu m'am
declarat de un opozant nelmpacat al guvernului. Al doilea, chiar de as fi adversar nefmpacat al acestui guvern, totals aceasta sums, pe care o cere guvernul,
nu este o datorie facuta de dansul, dar o datorie facuta de altii Inaintea lor. Al
treilea, orice datorie a Statului, on de tine ar fi ea facuta, trebuie sa fie platita ;
caci dad), n'am acorda putinta aceasta guvernului sy plateasca aceste 30 de

milioane ar trebul sa o acordam altui guvern.
Neavand dar nici o eauza binecuvantata, ca sA fac opozitie guvernului
In privinta acestei datorii, vedeti ca nu am putut face un proiect de lege tocmai
In sensul de a refuza, guvernului acest credit.
Dar mai este o alter napastuire gratuita, care mi s'a facut de onor. D-1 raportor:
aceea eit cum n'as avea curajul ca se spun guvernului verde ca-i refuz aceasta, lege.
Rog pe onor. D-1 raportor sa creada ca aceasta este In obiceiul meu de a

spune franc si verde care este convingerea mea. Eu nu merg pe zece drumuri
ci numai pe unul singur. Aceasta este poate un obiceiu rau, dar este un obiceiu
care l'am adoptat si-I voiu pastry pane voiu murl.
Asadar am avut dreptate sa spun cri, a Intrebuintat o floare de retorica,
pentru a acoperl slabiciunea argumentatiunii sale.
Inainte de a venl Qi a apara proiectul meu In privinta nepracticitatii lui si
imposibilitatii executarii lui, Imi yeti permite ca sa revin asupra unei chestiuni
foarte importante gi anume aceea ca, proiectul D-lui Boerescu nu este hartiemoneta $i mai ales asupra apologiei hartiei-moneta cu care a sfarsit D-1 Boerescu
discursul de ieri. In adevar D-sa n'a facut ieri nimic mai mult sau mai putin,
dealt apologia hartiei-moneta, si a facut foarte bine, pentruca proiectul D-sale
numai astfel putea sa se apere. D-sa a venit cu cateva fraze din autori pentru
ca sa dovedeasca eficacitatea hartiei-monety sustinuta de D-sa. Ins& autori cari
sustin hartia-moneta pot fi numai din secolul trecut. Toti oamenii de finante
din secolul de fate atat de stiintil cat si de practica, si acei de stiint5. nu sunt
de dispretuit, pentruca I i bazeaza stiinta for pe practica, se declara In contra
hartiei-moneta si se declara pentru moneta-metalica.
Mi s'a facut imputarea ca am zis fn raportul meu, a cb. metalele pretioase
vor ramanea totdeauna baza pe care se reazima economia nationala*. Ei bine
aceasta este un adevar spus nu de mine, ci de Wolowski, In cartea D-sale asupra
anchetei monetare din anul 1870, desvolta aceasta idee Intr'un mod foarte pe
larg zicand a cum ca moneta de our $i de argint care poarta In sine o valoare,
si este o parte a bogatiei natiunilor, poate haat circula ca obiect comod de schimb
prin Insusirile sale, prin calitatile sale prin care a devenit masurator al valorilor b.
Deaceea conchide cu acei adevarat 4 ca totdeauna metalele pretioase vor ra,manee, baza pe care se reazima economia natiunilor u, caci dace aceasta baza
ar lips!, ar fi o mare perturbatiune In afacerile Statelor.
Tot din acest punct de vedere toti autorii condamna hartia-moneta, pentruck ceeace nu are In sine o valoare nu poate sA reprezinte un lucru care are o
valoare intrinseca. Deaceea d-1 Wolowski zice: a ea metalele pretioase raman
taramul solid al circulatiunii si constituie baza adevaratb. pe care se reazema
www.dacoromanica.ro
505
economia natiunilor*. Cred CA aceasta autoritate este mai mare decat a noastra
a tuturora. El mai zice Inca c& toate State le, care s'au dedat tristului regim
al hartiei-monete, sufAr Intr'un mod cumplit si toate fac silinti mari de a se

Intoarce la circulatiunea metalica. Acum se stie, se cunoaste pe deplin, cat
valoreaz& regimul fictiunii, sorgintea spoliatiunii pi al incertitudinei generale.
Nu voiu cita pe John Stuart Mill, nici pe Thiers, a carui autoritate e far&
Indoial& mai mare cleat a noastra. Cuvintele for pe cari le-am citat In expunerea
mea. Voiu tits, alti autori frisemnati, cari toti aunt unanimi fn aceasta privinta.
Courcelle-Seneuil, un autor, care a scris carti clasice asupra bAncilor, arata
c& caracteristica hartiei-monete este a a ea nu are dreptul a se schimba fn

contra monetei-metalice, si cu toate acestea nu poate fi refuzat& a fi primit&
al pari pi Intr'un mod obligatoriu*. Courcelle Seneuil adaugA,
cA emisiunea de
hartie-moneta cu curs fortat este ultimul termen al alteratiunii monetelor pi

un abuz de credit o.
Paul Coq, un alt autor despre finant,e, zice a c& hartia-moneta este un
Imprumut fortat far& dobAnda, si c& este resursa extrema a guvernelor, care
nu mai au nici bani, nici credit. Hartia-moneta se miscb, Intr'un desert pi este
destinat& inevitabil a pica Intro demonetizare certa. AstfeL fiecare pierde si
Statul fsi mareste sarcinile *.
Stein, distinsul profesor de economie politich din Viena, zice: a ca pericolele
maxi si inevitabile ale hArtiei-monete formeaz& Insas istoria a hartiei-moneteb.
Michailis, un distins scriitor asupra afacerilor financiare si comerciale zice
Inteo scriere a sa: ca aemisiunea unei hartii-monete, care s& se mentie In curs,
depinde de Incasarile regulate ale veniturilor Statului, si nu poate fi facuta,

cleat pentru o mica pArticicA a acestor venituri; caci nu e vorba de a emite o
bucata de !Artie, care s& fie primit& la toate cassele Statului drept numerar,
ci o hartie In contra careia toate cassele Statului plates numerar*.
Tellkampf, renumitul profesor de economie politic& dela Breslau, una din
cele mai mari autorit&ti In materie de Nina, si de moneta, zice Intr'un op al
sau: a Cel mai sigur masurator al valorilor, este aurul si argintul. Numai prin
our si argint se pot exprima Intr'un mod stabil si sigur legaturile contractate,
caci aurul si argintul prin natura for au o valoare stabil& generalmente recunoscutA. Moneta este un fabricat. Fabricatiunea monetei nu trebuie sA, aducti
castig si astfel sa mareasca valoarea nominal& a monetei. Este In interesul
fiecArei carmuiri de a fabric& moneta cu onestitate, cad moneta rea pica In curs
pan& ce ajunge la valoarea ce ea In adevAr reprezinta. Aceleasi principii reguleaza si bancnotele. Un castig, fAcut cu un mijloc de circulatiune, care nu poart&
In sine nici o valoare, conduce necesarmente la falsificarea monetei. Cauza

pentru care hartia-monet& nu poate servl de ban sunator este, pentruca neavand
o valoare proprie a ei, nu poate Beryl de masurator al altor valori, ,Si ar fi In tot
cazul un masurator prea schimblitor. Hartia-moneta conduce la afaceri cu sant*
la o Inflorire factice, la crize, pi Infine la bancnota *.
Adolf Dagner, renumitul profesor de economie politic& din Berlin si care
deasemenea e una din cele mai mari autoritati chiar In chestiunea ce ne preocupa
astazi: zice: a hartia-monetA e mijiocul cel mai atrAgAtor de a acoperl deficitele,
pentruca e un mijloc care e usor de aplicat, dar e din toate cel mai periculos.
Hartia-moneta se fnmulteste tocmai In timpurile cele mai critice, fiindca atunci
deprecierea vine mai iute si devine mai mare. Hartia-moneta se emite de Stat,
www.dacoromanica.ro
32
506
C. I. BAICOIANU
fare ca sa aiba In ems& numerarul pentru a o retrage. Hartia-moneta e totdeauna expusa la o depreciere, caci cauza neconversibilitatii In metal este lipsa
de credit al Statului .
Rau, fost profesor la Heidelberg, at caruia op de economie politiCS, $i de
finante a devenit repertoriu clasic al $tiintei, ne zice: H hartia-moneta e un fel
de datorie a Statului foarte periculoasa: In Imprejurari grele ea nu aduce nici un
folos, $i se poate intrebuinta, ca Cassenscheine, far& primejdie, cand Statul
nu are nevoie . Rau arata prin exemple numeroase, cum hartia-moneta necesarmente conduce la noui emisiuni, fiindca baza ei este jena financial* si aceasta
jena sile$te a o Inmultl.
Max Diolh, un alt economist distins, fost director general al biuroului

central de statistics din Svitera, vorbe$te astfel despre aceasta materie: 6 nici
un Stat nu ar trebul sa adopts acest mijloc extrem, cat mai este cu putinta
Intr'un mod on Intr'altul, a face un Imprumut sau a marl darile. Hartia-moneta
este cea mai scumpa din toate datoriile flotante, pentruca valuta se deterioreaza
$i cu agio a metalului $i cu premiul ce se da pentru pierderi eventuale, caci
afacerile devin nesigure $i finalmente chiar sorgintele darilor seaca A.
Bergius, un distins profesor de economie politic& din Berlin, zice urmatoarele despre hartia-moneta: ceeace se facea Inainte de timpuri cu deteriorarea monetei de our $i de argint, se face acum cu mult mai u$or, dar $i cu consecinti cu mult mai grave prin hartia-moneta. Hartia-monet& e imprumutul cel
mai uzurar care exista, caci el fal$ifica valuta In care se plate$te, hartia-moneta
e totodata Imprumutul cel mai periculos, caci ea ruineaza nu numai pe debitor,
ci i pe toti cesionarii, care au primit-o din mainile creditorului. Alto lmprumuturi grele sunt apasittoare numai pentru un timp restrans, hartia-moneta
insa prelunge$te o situatiune dezastruoasa. Adesea nu-i ramane Statului alta
de facut, decat a decldra de nula toata valoarea hart.iei-monete In circulatiune,
adica datoria Insa$, cu alte cuvinte a face bancruta. Bancruta Ins& prin hartiemoneta e incomparabil mai dezastruoasa decat aceea declarata prin neplata
datoriilor .
Umpfenbach, a caruia scriere asupra finantelor e o autoritate, zice: 6 hartia-
moneta se poate mentine al pari numai cand ea se poate realize, imediat In

metal. Indata ce aceasta cerinta primordialts, nu exista, ea scade In curs. Hartiamoneta, neavand o valoare certk scade In curs, $i piata monetara pierde ma-
suratorul valorilor, cad aceasta devine nesigur. Atunci intreg comitetul e

zguduit, calamitatea devine cu atat mai mare, cu cat hartia-moneta intr.& In
afacerile zilnice. Ea e admisibila numai In cantitb.ti mici, ca avansuri pe impozite: astfel ea e destinata a aduce Statului cele mai marl nenorociri .
Bamberger, una din autoritatile financiare din parlamentul german, ne
zice Intr'un op al sau: hartia-moneta e din toate mijloacele de credit, mijlocul
cel mai putin solid. Deosebirea ce este Intre hartia-moneta $i bancnote este, ca
aceste din urma sunt un avans facut de banca, pe cand cea dintaiu este destinata
ca sa serveasca la cheltuelile Statului. Deosebirea Intro aceste efecte este, ca
hartia-moneta este ca una mie taleri cu cari se face un foc de artificii, pe

cand hartia de banca este ca una mie taleri pe cari ii da cineva pe ipoteca $i
care revin Inapoi .
Jean Baptiste Say, distinsul economist francez, ne zice: cc ca un purtator

de bilet de banca, care s'ar credo expus a fi platit pentru acel bilet In mo$ii sau
www.dacoromanica.ro
507
In casse, nu ar consimtl niciodath a priml acele bilete drept moneta sunatoare s.
Asa, si este, caci biletele de banca sunt bogate pe aurul si argintul depus
In pivnitele bancii si pe politele cu scurt termen din portofoliu. Cum Isi poate
dar cineva fnchipul, ca, hartia-moneta, propusa de guvern si sustInuta de onor.
D-1 Boerescu, va putea tine loc de moneta sunatoare, si ca, publicul va consimtl
a priml In tranzactiuni o suta lei hartie drept o suta lei aur.
In apologia, care a Mout D-1 Boerescu despre hartia-moneta, a citat pe
Bonnet ca sustiitor al ei. Aceasta a fost Insa, o eroare, caci Bonnet e In contra
hartiei-monete. Iata, ce zice Bonnet: valoarea aurului si a argintului ca marfa
a precis valoarea for ca moneta. E cu neputinta ca sa, substituie cineva dupe
vointa, un semn de conventiune fare valoarea monetei, care e o marfa, avand
ca singura, valoarea ei prin sine 1nsas. Cand semnul reprezentativ al unei valori
nu e Ins& cleat un semn de conventiune, care nu are valoare prin sine, tend
semnul reprezentativ al unei valori se poate multiplica dupe vointa; atunci
nu mai exist& niciodata o baza de apreciere a lucrurilor. Biletul de banca, care
e fundat pe garantii serioase de imobile, de fonduri publice sau de alte valori,
nu pot functiona ca moneta fart a se rezema, pe o rezerva metalica, caci garantia
nu trebuie sa fie expusa la o depreciere si aceasta se ofera numai de metalele
pretioase. Este o himerd a visa o eirculatiune fiduciard, care se reazemd pe altceva,
dealt pe o rezervd metalled. Ea se depreciaza, fiindca, hartia nu costa nimic.

Aceste principii au lost consacrate de experienth, prin catastrofe provenite din
neobservarea lor. Insa cu toate acestea sunt si astazi unii, car' cred c& monetametalica este un prejudiciu al timpului si ca, progresul civilizatiunii este a ajunge
la fntrebuintarea universalh a hartiilor de banca. Aceste teorii se manifest'

mai ales In timpuri de criza s.
Acestia sunt barbatii teoriei.
Dar, Domnilor, va voiu cita si barbati ai practicei. Opiniunea for nu difera
de ale teoreticilor.
Am citat ieri pe Hubeck, ministrul de finante austriac. VA aduceti aminte
cum condamna el hartia-moneta.
Schacifle, lost ministru de comert In Austria, In opul eau monumental
a ca hartia moneta cu curs fortat face
asupra economiei politice ne spune
de a nu mai exista un masurator al valorilor, ca, rezultatul produs e acelas ca al
deterioratiunii monetelor, ca, centrul raului este, ca acel care emite hartiamoneta nu are credit. Finantele Statului sufere sub valuta de hartie *.
Comitele Donyay, fost ministru presedinte In Ungaria, zice In cartea sa
asupra chestiunii bancii austriace: a Moneta-hartie nu este reprezentantul monetei de aur si de argint, caci ea nu poate fi preschimbatA In contra moneteimetalice. Ea nu se emite In ma,sura trebuintelor comertului pentru a mijloci
adevarate afaceri, ci se pune In circulatiune de Stat, ca aceasta sa, plateasca
servicii facute lui, ca aceasta s& acopere nevoi ale sale. Prin urmare aceea ce va
hothrf emisiunile eventuale de hartie-moneta, este nevola In care se all& Statul.
Hartia-moneta e un fmprumut fortat lath dobanda, fault de Stat dela cetateni,
lath ca sa poata asigura ca valoarea acestui fmprumut va fi In viitor aceias ca
si In momentul emisiunii. Hartia-moneta are tendinta manifestata de a suprima
cu totul In Stat moneta-metalica .
a Hock, unul din impiegatii superiori ai administratiunii finantelor In
www.dacoromanica.ro
508
C. I. BAICOIANU
Austria, al carui opuri financiare sunt clasice, ne zice: Valoarea hartiei-monete

trebuie ea cadit, cu putinta de a nu putea fi preschimbatit dupit vointa, In moneta.
Hartia-moneta produce o imputinare a monetei, care circulk ai prin urmare

necesita emisiuni noui *. Hock zice despre ministru de finante care adopt&
hartia-monetA, ca el se tine de principiul dup% mine potopul.
Comitele Councrin, ministru de finante In Rusia dela 1823-1844 ne spune
in cartea sa de economie politica: ca administratiunea finantelor trebuie sa
se tie departata de cele patru animals apocaliptice In materie de moneta de
deteriorarea monetei, de hartii-monetA, de datorii nemitsurate, ai de un capital
comercial factice*.
Struensce, ministru prusian pe la 1800, care a putut vedea singur cu ochii
lui dezastrul produs de hartia-moneta In Franta, ne zice inteun memoriu al

sau asupra acestui obiect urmatoarele: S'a crezut, ca moneta este numai un
semn al valorii de cumparare a unei averi reale, ai deacolo s'a conchis, ca orice
semn, care reprezinta o asemenea valoare a unei vanzari eventuale de proprietati
ale Statului e moneta reala sunatoare. Aceasta ar fi definitiunea unei monete

ideale, care produce rezultate minunate In capul financiarilor teoretici, dar care
In practice nu e de nici un folds, fiindcit In toata Europa moneta e o bucata de
metal de aur sau de argint. Moneta ideal& a teoreticilor ar putea poate exist&
trite twit, care nu ar avea nici un fel de tranzactiuni internationale Ins& tranzactiunile internationale neputandu-se oprl, ele existand, hartia-moneta capata,
o lipsa de valoare evidentk fiindca, ea nu poate circula alai% din tara. Rautatea
ins& a hartiei-monete rasare In col mai inalt grad, and vrea cineva s& scape
de ea, caci atunci iese la lumina. dezastrele ce ea a cauzat s.
Malthus, ministru de finante in Wiurtemberg In al doilea deceniu al secolului
actual, arata In pretioasa sa carte asupra finantelor, deosebirea ce este intro

moneta-metalica, ai aces de hartie, Intr'un mod foarte clar astfel: Moneta
e o marfit, ai un mijloc de schimb, hartia-moneta e numai un mijloc de schimb.
Moneta devine mijloc de schimb tiindcA are prin sine lnsua o valoare, hartiamonetit poate deveni un mijloc de schimb numai cand se poate preschimba In
mod nedubios In moneta-metalica. Moneta produce Incredere prin propria ei
valoare, hartia-monetA se poate mentine numai prin increderea ce ar da emitentul
cA se va preschimba In metal la cerere. Moneta are curs prin vointa publicului
din cauza valorii intrinsece a metalului, hArtia- monetA nu se poate rezema
decat pe cursul fortat *. Malthus mai adaugA: a Deteriorarea monetei de aur
ai de argint, o emisiune nemasurata de monetA de bronz au acelaa efect ca ai
hartia-moneta, cu deosebire, c& acele monete tot valoreaza, prin ele Inane ceva,
pe cand hartia-monetii, prin sine nu valoreaza, nimic s. $1 acest bArbat al practicei
financiare ne mai spune: ca admite In timpuri normale o emisiune masurata,
de hartie-moneta. (Cassenscheine), iar In timpuri anormale niciodatA, pentrucA
atunci, cand timpurile sunt dificile, cursul hartiei cade ai deprecierea ei conduce
drept la emisiune noun.
Seyd, o mare autoritate financiara, din Anglia ne zice: cA orice natiune
cu valuta, de hartie, devine mai saraca, in fata altor natiuni ai aceasta mai ales
astAzi, undo mijloacele de comunicatiune ai de comert unesc tari departate cu
mai mare iuteala, si uaurinta, cleat erau unite Intro dansele Inainte provinciile
aceleias taxi. Tara care intrebuinteaza hartia ca monetA, preface balanta comertului situ inteun debit *.
www.dacoromanica.ro
509
Ooschen, Yost ministru de finante In Anglia, una din tole mai marl autoritiiti
In chestiuni financiare, se exprima astfel In cartea sa clasica, asupra teoriei

schimburilor straine: a In tarile, In cari s'a introdus valuta de hartie, hartia neconvertibila, metalele pretioase au tendinta de a abandon& importanta lor functiune de agenti de circulatiune, pentru a face sa prevaleze mai mult caracterul
for de meek ca celelalte marfuri. Existand un alt agent de circulatiune, cu care
metalurile nu au nici o identitate, ele Inceteaza de a fi etalonul (masuratorul)
valorii si aunt singure supuse noului etalon, iar pretul for variaza cu acela, al
tuturor marfurilor. Deaceea cu emisiunile succesive ale hartiei-moneta, pretul
aurului masurat cu hartia-moneta este mai ridicat *.
S'a mai zis iar de onor. D-I raportor, ca este o tendinta in toate Statele, de
a se Inlocul moneta de aur si de argint prin moneta fiduciara. Eroare foarte mare,
pi o eroare pe care o voiu justifica prin ceeace se intampla In Englitera. In Englitera erau la 1845 In circulatiune 74 milioane livre sterlinge In aur si argint (60
milioane aur, 14 milioane argint, 20 milioane livre bancnoto ale bane!! de Englitera, pi 14 milioane livre note provinciale). Peste 28 ani, in 1873, cand afacorile
internationale au sporit cu 400 la suta of acele locale cu 200 la suta, erau In
circulatiune 123 milioane livre sterlinge In aur Si argint (105 milioane aur,
18 milioane argint), 25 $i jumatate milioane livre In bancnote ale bancii din
Englitera, si 14 milioane note provinciale. Pe ca,nd moneta-metalica a sporit
cu 49 milioane &lie& cu 66 la suta, moneta fiduciara nu a sporit dec&t cu 5 pi

jumatate milioane, adica cu 27 la suta. Nu este aceasta o dovada, care numai
admits nici o replica?

Guvernul insists pentru proiectul sau ss deb. hartiei-moneta cursul fortat,
caci In adevar Milt curs fortat hartia aceasta nu va pute& circul& cat de putin.
Ap mai putea cita Inca multi autori in sprijinul opiniunii mole. Ma voiu margini
numai a cita Inca un singur autor american, pe vestitul economist Carey.
Carey, In opul sau monumental si clasie de economie politics, zice urmittoarele: a S'a zis, ca Intrebuintarea bancnotelor tinde a aduce expulziunea
aurului. Acest fapt, dm& ar putea Gs existe, ar fi In contradictiune cu legea

generala, In virtutea careia toate articolele de comert tind a se duce spre acele
locuri, unde au cea mai mare Intrebuintare, si nu iese de acolo pentru a trace
aiurea unde nu e de nevoie. 0 band), este o masina pentru a face moneta mai
utila. Bancile solid stabilite au avut totdeauna de efect, a face sa curga banii
spre tarile, undo ale au Post stabilite dintr'o cauza foarte simply, cs acolo utilitatea banilor e suits la eel mai malt grad. Dovada palpabila despre aceasta
este, ca de un secol metalele pretioase merg eel mai mult pi de preferinta In
Anglia, care face cea mai mare intrebuintare de hartie fiduciara. De undo curge
acest aur In Anglia? Din Wile acele, unde comertul, asociatiunea, creditul nu
exists, nu aunt Intrebuintate. Metalele pretioase vin din California, din Mexico,
din Peru, din Brazilia, din Siberia In Anglia. Ele yin din tari unde tranzactdunile
se fac numai cu metal, In acele tari cari fac mai mult Intrebuintare de hartiefiduciara*. Carey mai arata Inca, care e semnificarea monetei In vista social&
a oamenilor, astfel: a Asociatiunea e mijlocul puternic de a face sa creasca,
individualitatea fiecaruia. Asociatiunea, este puterea care permite majoritatii
care e slabs, sa se lupte In contra color putinti $i bogati. Pentru a le da oamenilor putinta de a se asocia, este nevoie de un instrument prin care compunerea,
descompunerea pi recompunerea diferitelor forte se face lute, !neat unindu-se
www.dacoromanica.ro
510
C. I. BAICOIANU
toate pentru a produce efectul dorit, fiecare sa, poata Indata sA -Si capete o parte
din beneficiu. Acest instrument e dat In metalele pretioase. Din toate instrumentele, date In dispozitiunea omului, nu e niciunul, care tinde atat la desvoltarea individualitStii si a asociatiunii, ca aurul si argintul. Deaceea se 5i numesc
metale pretioase c
Vedeti dar cA este foarte adevArat ceeace am zis ieri, cA, cu cat tranzactiunile
economice sunt mai numeroase si cu cat productiunea este mai mare, cu atata
si moneta-metalicA devine mai importanta mai numeroasa, far biletele de banca
semnificA ceva nu numai Intrucat ele se pot baza pe un stoc-metalic. Aceasta
se cere de cei mai Intai economisti $i financiari.
Astfel dar $i Carey vine In ajutorul opiniunilor mele CA acolo unde este
hartie-fiduciary este si moneta-metalica mult mai multa, si ca cu cat creste

moneta - fiduciary, cu atat se Impatreste $i se inzeceste moneta.
A Post dar o mare eroare a D-lui Boerescu, de a credo ca cu Inmultirea
valorilor fiduciare monota-metalica dispare si se duce, pentrucA din contra,
valorile fiduciare capata Increderea for prin existenta unei catimi mai marl de
moneta de metal.
Acum yin la proiectul meu ;
Mi s'a imputat ch, este un Imprumut imposibil. Pentru ce? Pentruca, este
imposibil, pentruca nu se poate face un Imprumut unde este deficit si datorie
flotanta. In adevar, pozitia Statului este foarte grea, fiindca Statul a facut multe
datorii si deaceea este mai greu de a se face Imprumut cum cat se face, Inainte.
SA uitam ca. astlizi este a 5-a faza. de Imprumut prin care trecem. Am Mout
Imprumutul Stern, ca sa. platim Intaia emisiune excesivA de bonuri de tezaur,
Imprumutul Stern 1-am facut si 1-am cheltuit.
Deabia 1-am cheltuit si am facut din nou o datorie flotanta pe bonuri de
tezaur provenitli ca si astazi din cheltueli exagerate si din deficite anuale.
Am facut atunci Imprumutul Oppenheim si am zis: deacum s'a sfarsit cu Imprumuturile ; dupa aceea iaras am condus bugetul Statului cu deficite si am
ajuns la Imprumutul domenial, cu care iaras s'au platit tot bonuri de tezaur.
Dupa aceasta care era sa fie In mod definitiv cel din urma Imprumut, am facut
Imprumutul cu rents.
Si acesta era sa fie pentru ultima oara eel din urma Imprumut, Si iaras
am Inceput a face datorii, deficite si ne echilibrare de bugete, am ajuns In faza
de astazi cu 37 milioane, cu scadenta imediaty si afar& de aceasta cu un deficit
eventual pentru 1877 de 23 milioane. Totalul e dar de 60 milioane. Eu n'am
vorbit de cheltuelile extraordinare de razboiu, cheltuelile de razboiu, le-am lasat
la o parte atat In expunerea mea de motive cat Si In cele ce am zis ieri, le-am
lAsat cu totul afar& din socotealA; caci Statul s'ar afla In aceleasi dificultati si
MIA razboiu ; rAzboiul ingreuneaza, situatiunea, dar Statul se af IA cu 160 de
milioane cheltueli In fata a 80 milioane venituri ; este clar, ca. e imposibil ca cu
80 de milioane sA platesti 160 de milioane.
Aceasta este dificultatea In care se aflA Statul,
dificultate In care se poate
afla oricare particular and cheltueste mai mult decat are si decat poate sA alba
venit. Prin urmare data din acest punct de vedere se face o imputare proiectului
care 1-am prezentat, imputarea este comunA tuturor proiectelor, leacul Ins& nu
poate sa fie altul decat acela, ca sa, lucram cu totii O. aducem pe Stat sA nu mai
fact' datorii, cA aceasta s'o facem Intr'un mod real si sA nu cautam a face ca sA
www.dacoromanica.ro
511
semeno cA Statul Inoata in ni$te bugete echilibrate $i cu excedente, pe tend

realitatea demonstreaza contrariul.
In adevar imprumutul propus de mine nu aduce bani din streinatate, din
aceasta onor. D-1 raportor a avut dreptate. Dar nici nu cer bani din streinatate;
cAci astazi and Statul roman se afla in dificultati marl, nu poate sA se Imprumute In streinatate. SA nu ne Inchipuim ch, dacA not vom zice cA am stins
toate datoriile $i toatA risipa noastrk streinatatea are s'o creazA; streinAtatea
are interes sA ne cunoascA. Afar& de interesul care Il au negustorii de cereals,
de bumbacuri $i de coloniale mai este Inca un interes al capitali$tilor acelora
cari ne-a Imprumutat pe not pan& acum ca sA platim dezordinile financiare.
Apoi detentorii obligatiunilor Stern $i Openheim, detentorii rentei $i a obligatiunilor drumurilor de fer, se uita In fiecare moment cum merge acest Stat
roman, $i credeti D-voastra c& ei $tiu se ne face socoteala foarte exacta a starii
In care ne aflam.
Am vazut un ziar financiar din Viena care este special pentru toate tarile
orientului, uncle se face socoteala datoriei noastre Intr'un mod awl de clar cum
foarte putini a spus-o ad, aceasta Imi dovedeste ca aunt oameni In streinatate
care se ocupA special cu treaba aceasta, caci au interese de prima ordine.
Ceeace cer, este un Imprumut, facut aci In tarn. Si pentru a face acest
Imprumut nu recurg la bani, nu pot sa. cer bani, caci dace as propune sA cer
propune sh fac un Imprumut metalic fortat. Ceeace cer este un imbani,
prumut care-1 cApAttim dela datornicii Statului $i dela toti contribuabilii, cad
ei dau acest Imprumut.
Domnilor, nu este drept dacA le cerem acest sacrificiu, pe do alts parte sA
nu-1 rasplatim. Am crezut cA este de nevoe ca sA capote procente, care sunt
fixate la 10% $i sA fie platitoare In timp de S ani. Am pus acest termen ca sa,
las Statului destul ragaz, ca BA vanza cu siguranta mo$ii. Atunci aceste hartii
vor avea curs mai ridicat cleat domenialele.
Nu pot nicidecum Intelege, cum am avut onoarea ca aft spun ieri, ca o
hArtie care nu este bazata pe o ipoteca bine constituita conform codului civil,
pe o ipoteca IndatA executabilA Intr'un timp determinat, o }Artie care n'are
dobanda, o hArtie mai ales cum o propune D-1 raportor care are termen nedeterminat, cum o asemenea hartie poate 13e fie egala cu o hartie care are toate
aceste Insusiri.
Onor. D-1 raportor a zis, cA deosebirea Intre proiectul guvernului $i al
D-sale nu este hartie moneta. Asemenea a spus cA propune un instrument de
schimb pe care-1 retrage In curs de 3 ani. Or In 3 ani, or In 10, e tot una, Indata
ce ea nu se poate preschimba In our $i argint.
Zice asemenea D-1 raportor, ca cursul semi-fortat va impiedica aceasta

hartie de a pica mai jos decat celelalte hartii ale Statului. Tocmai aceasta va
deprecia mai mult hartia decat chiar cursul fortat. Se anuleaza pierderea Intre
toti, Insa pierzand unul, celAlalt care n'are nevoie sA primeascli cu curs fortat
zice n'am nevoie sEt mA expun la pierdere mai mare, $i dacA hArtia are curs
de 70 nu voiu sa, dau decat 60 pe dansa.
Imprumutul pe care-1 propun are Inca acest lucru O. el In opt ani este
stins pe tend Imprumutul majoritatii delegatilor, oricat ar vol D-1 raportor
ca sA se stings In trei ani, nu va reu$1 a-1 stinge, fiindca In adevAr se zice prin
loge ca se va stinge in trei ani, adicA pan& la 1880, dar In alt articol se zice cA
www.dacoromanica.ro
512
C. I. BAIDDIANu
vanzarile se vor incepe dela 1880 Inainte, Qi nici nu fixeaza un termen cand
se va ispravl. Prin urmare se poate vinde si In zeceani i poate gi In mai multi.
Acl, chip& cum vedeti, este o contradictiune pe care ma mir cum D-1 raportor
n'a vazut-o...
D-1 vice-preqedinte. Fiind cinci ore, consult Senatul dad,. voieste prelungirea sedintei.
Senatul decide ca sedinta sr' se prelungeasca pan& la ora 6.
D-1 Sturdza. S'a mai zis ca, pentru ca cursul hartiei s5. se mentina este
de nevoie speculapunea. Dar eu cred ca cel mai bun mijloc ca sr' se sustina o
hartie este sr' alba o valoare. Speculatiunile hartiilor tare valoare duce la ceeace
am vazut la Viena acum cativo. ani, la o devalorizare a tuturor hartiilor.
S'a zis de onor. D-1 raportor $i de alti oratori ca, ce cauta aci Creditul funciar gi eft este chiar o rusine pentru Stat ca creditul funciar sr' intervina. Apoi
cand creditul Statului este cazut, trebuie s& intervina un alt institut care go,
mareascb, acel credit. Aceasta este intocmai ca cum am spune ca, Baca am fi
avut o band" de scont si circulatiune, ca Statul aft nu emit& prin banca aceasta
hartie, pe cand toata lumea stie ca hartia-moneta prin banca de scont si circulatiune are o asigurare mai mare. Dar de ce sa fie la noi rusine un lucru care
s'a facut de State mai mari ca noi. La 1808, cand In urma dezastrelor cu Franta,
Prusia ajunseso trite mizerie mare, cand a avut nevoie de bani si nu stia de
undo sa se Imprumute ca sr' serve la trebuintele Statului, atunci Prusia a ipotecat toate domeniile Statului la creditul funciar prusian. $i fiindca, acel credit
aver' privilegii mult mai mari ca al nostru, Intro care si acela cfs, nu putea Statul
sr' ipoteceze domeniile sale la creditul funciar, pentru ca s nu se amestice In
afacerile creditului ; a trebuit ca toti proprietaril sr' consima la aceasta, cad
era o deroggiune la statutele $i privilegiile acelui institut. Pentruca proprietarii au venit in ajutorul Statului, ei au cerut dela Stat spre siguranta for ca
toate domeniile s& se administreze de creditul funciar. $i astfel In tot timpul
cat a stat aceste dour' domenii grevate, creditul funciar singur a avut administratia domeniilor.
Cand Statul si-a platit datoria, atunci au fost degrevate acele proprie-
tati si s'au reintors la Stat.

Cand este vorba de credit, de siguranta, s5.-mi permit& a spune ca asemenea
asertiuni nu sunt la locul lor. Nu este nici o ru ?ine pentru Stat de a depune
mosii la creditul funciar, pentru a-,9i putea procure cu usurinta si mai ieftin
bani, pentru nevoile sale.
So zice c& printr'aceasta se poate aduce pericol creditului funciar. S'ar
aduce pericol cand scrisurile funciare s'ar putea vinde, dar fiindca ele stau
trichise, fiindca ele nu sunt destinate a functions, nu poate fi nici un pericol.
S'a zis c& Statul are sr' plateasca procente, $i aceasta este o mare eroare,
fiindca ele nefiind negociate pe piata Statului, ele nu platesc dobanda. Afacerea este o simply manipulare de registru care se face.
In adevar, Statul devine solidar cu toti ceilalti proprietari, precum pi
proprietarii cu Statul, dar astazi cand ni se vorbeste de patriotism, cand este
vorba de a vent In ajutorul nevoilor Statului, eu cred ca este de datoria proprietarilor de a vent In ajutorul Statului ; si O. nu se zica c& printr'aceasta se va
putea periclita creditul proprietarilor.
S'a mai adus un argument de circumstanta. S'a zis ca, cand Camera va
www.dacoromanica.ro
513
voi sa sparga lada cu trei chei ca sa ia acele scrisuri funciare, o va facea. SA-mi
permit& a spune onor. D-1 raportor, ca nu se poate presupune o asemenea

monstruozitate. Nu s'a Intamplat aceasta In nici o parte din lume, ca sa vie
Camera sa sparga lazile de fer si s& ia valorile din ea. Dar cand State le au facut
hl rtie-moneta s'a Intamplat In foarte multe locuri, ca nu s'a tinut de o singura, emisiune, ci s'a facut ca In Franta, uncle dela 400 de milioane a ajuns la
45 si jumatate de miliarde. Acesta este lucru stiut si sigur.
S'a zis Ins& ca $i cu creditul funciar Statul poate sa lac& noui emisiuni de
asemenea hartii, nu este asa. Cand Statul ar lu& o asemenea hotarlre, ia nu va
fi primita, de buna de catre public. Noua emisiune nu va mai valore, nimic, caci
nu va fi bazata pe ipotecile luate de credit.
S'a mai facut Inca, o socoteala de onor. D-1 raportor, ca Imprumutul pe
care-1 propun va fi de o dobanda de 14 la suta, ei ca prin urmare, aceste hartii
au sit scada la 60 la sun,. Poate sa fie as a. Dar oare propunerea D-sale care nu
poarta, dobanda si care nu este bazata, pe o scadenta fixa, ci pe o scadenta, care
ar putea sa fie condusa, la infinit, nu va fi ea mai scumpa in dobanda.
Apoi nu vede onor. D-I raportor ca cu hartia-moneta fait, dobanda, toate
obiectele din tart', se vor scumpl ei va plati mai mult decat acele clout' milioane
din cauza agiului.
Eu nu zic ca proiectul meu este un ce minunat, nici nu se poate face un ce
minunat, trite situatdune atal de rea cum este cea de astazi, fiindca noi am
cheltuit nebuneste mai mult decat aveam, am cheltuit cu ochii fnchiei, Para
sa ne gandim de uncle avem sa lu &m bani ca s& platim aceste cheltueli; pentrue& noi am lost neprevazatori, din moment ce creand cheltueli n'am creat
si venituri. Nu poate zice cineva In situatia actual& sa, faca, un ce perfect, dar
persist a zice c& Imprumutul D-Iui Boerescu si al guvernului este eel mai scump
si este totodata din toate mijloacele care se prezinta acele care va duce Statul
roman cu siguranta la faliment.
lath ce am avut de zis spre a lucid& chestiunea si a raspunde la atacurile
cari mi s'au adus.
6edinia din 2 lunie, 1817

(Urmare)
Presedintia D-lui Vice-presedinte Dimitrie Bratianu, asistat de D-nii sacratari Ciimarklescu Nicolae i Bellu Stefan.
D-I prim-ministru, I. Bratianu. Domnilor, sa-mi permiteti mai Intaiu sa
Itimuresc o chestiune care s'a ridicat, Intr'un mod incidental, Intro D-I Dimitrie Ghica $i colegul meu dela externe.
Domnilor, ei D-1 Dimitrie Ghica avea dreptate Qi D-1 Kogalniceanu ase-
menea. lath ce s'a petrecut.

In zilele dintaiu cand a intrat armata, rusa In tarn, noi am fost siliti sa
retragem armata noastra, din toate Orfila ca s& acoperim Bucurestiul si Calafatul, aceste doua puncte cari erau amenintate de Turci.
In zilele dintaiu dar, cand nu se Meuse decat numai o cheltueala de 700.000
franci in transportul armatei ruse, nista inimi binevoitoare au luat aceasta

cifra din administratia drumurilor de fer, si comparand-o cu sumele elite s'au
cheltuit de armata romana fn concentrarea care s'a facut asta toamna, cat si
www.dacoromanica.ro
514
C. I. BAICOIANU
in transportarea sa spre apararea Bucuretiului, Calafatului i alte puncte cari

erau amenintate de Turci, ne-a acuzat de risipitori i altele.
Mai intaiu, vn intreb daca era posibil a transports, armata pe jos dela Dorohoi i Botoani 'Ana la Bucuresti, cand Turcii dela Rusciuc putea sa, vina
in Bucuresti In cateva ore ; asemenea i la Calafat a trebuit sa aducem armata
tot cu drumul de fer pentru ca sA. facem rata, la nevoie. Credinta mea, precum
si a tuturor, a fost si este ca, aceasta concentrare a tinut pe Turci in respect.
Ei bine, acele inimi binevoitoare, repet, au luat sumele ambelor concentrari si le-au pus In fatA, cu cele 700.000 lei cheltuiti de armata ruseascA cu transportul sat' In primele zile ; s'au dus chiar i Ia reprezentantii puterilor streine,
zicand: lath, tarn!... Cand armata ruseasca cheltueste numai 700.000 lei, ei
au cheltuit un milion i atatea mii, si toate acestea pentru Ca sA arunce descon-
sideratiune asupra tarii si sA is in ridicol armata cu care avem pretentiune a

ne apAra 1
Acea sums, de 700.000 franci a ramas in mintea tuturor, fiinda, nu s'a

zis nimic ca, sa se explice ca ea provenea, din cele dintaiu zile a intrarii armatei
rusesti In tarA. Adevarata suma ce a platit Rusia pentru transportul ostirii si
a materialului eau pe drumurile noastre v'a spus-o colegul meu dela externe
cA se urea pana, astazi aproape la 7.000.000 fr., pentruca, Domnilor, toate trenurile sunt ocupate numai cu armata, si de sand a inceput a intrA armata ruseasca in Romania, abia in zilele acestea am izbutit sa, capAt un tren ca sa, se
transporte productele particularilor; toate trenurile erau pan& acl consacrate
numai transportului ostirii si materialului armatei rusesti.
Stiti cA armatele au inceput a intro in tall, la 12 Aprilie, si astazi ne aflAm
la 2 Iunie ; cum credeti D- voastrA ca. linia dela Ungheni la Slatina, fiind ocupata,
numai de armata rusA, aproape clout', luni, nu a putut costa decAt 700.000 franci?
Prin urmare, onor. D-1 D. Ghica a fost indus in eroare, si onor. D-1 Ion
Ghica asemenea, i s'a dat suma care era pentru un timp foarte scurt, acuma
Ins& este cu totul altceva, suma este mult mai mare.
Zicea. onor. D-I D. Ghica ca sA -i fim recunoscAtori cA, ne atrage atentiunea
asupra risipelor. Apoi, cine poate sA le cunoascA mai bine decAt noi? Si cine
poate sA, se mahneasca, mai mult de ele decat noi, cari suntem responsabili?
$i onor. D-1 Ghica tie cA nu suntem risipitori, si rog sA ma creaza, ca. avem si
pentru tall, tot atAta milli. cat are i D-sa; dar Domnilor, sunt in armata noastra,
lipse de acelea cari se simte. SA facA bine D-1 Ghica sA vadA cA armata rug), cAnd
s'a pus In miscare a avut intendenta, i cu toate astea tot nu a putut Ia inceput sA fie suficient; ins& acolo unde nu existA, intendenta, serviciul suferA,
gi dacA vrea D-1 Ghica sa-i dau cifre, o sA facem tot ce ne va fi prin putintA,
sA I le dam, asigurAndul cA, in ceeace privete economiile, le facem pe cat se
poate.
Acestea zise, Domnilor, permiteti-mi sA venim Ia chestiunea ce ne preocuph, de atatea zile, sA incepem dela diferenta care este !titre D-1 Boerescu si
D-1 Sturdza. Am auzit adineaori pe DI Sturdza combAtAnd pe D-1 Boerescu, i
zicAnd CA cu cat societatea se desvoltA, cu atAt moneta joacA un rol mai mare
in tranzactii.
Ei bine, Domnilor, atunci ar fi trebuit, dacA teoria D-sale era adevAratA,
ar fi trebuit, zit, ca, tranzactiile sA se faca, prin hArtii. Domnilor se tie cA in
toatA lumea sunt societAti cari au inceput intaiu cu metal i apoi cu hArtii;
www.dacoromanica.ro
515
hartia aceasta este un intermediar fntre vanzator $i cumpar&tor ; metalul negresit este $i el un intermediar intro cei cari schimb productele lor, aurul si
argintul este si el o marfa $i deaceea devine si mai trebuincioasA, fiindca s'a
gasit ca, aceasta marfa are calitatea de a fi nealterabila, este necontestat ca
are o valoare mai mare, si de ce serva mai mult ca intermediar de schimb, cu
atata dobandeste o valoare mai mare, i s'a dat numire, diva cum zicea onor.
meu coleg: metal nobil. Dar, dup& ce societatea a fnceput sA aib& tranzactiuni,
asa de numeroase, tot numerarul din lumea Intreaga nu ar fi fost fndestulAtor
pentru un singur Stat. Pentru Englitera sau Franta de exemplu. Apoi Domnilor
numai cu bilete de banca si cu moneta sunatoare se fac tranzactiunile? Apoi,
astAzi se face si cu hartie-moneta tocmai fiindca nu mai este nici numerar
destul, nici chiar bilete de ban* si nu numai atat, dar lumea a cautat sA Inlocuiasca aurul $i argintul cu altceva, si cauza este ca intermediarul acesta:
adica moneta, se cere sa o platesti, $i deaceea s'a cautat un alt intermediar
ieftin, fiindca nu poate societatile s& traiasc& si s& desvolte toat& activitatea
for facanduii tranzactiunile numai pe aur $i argint; si fiindc& nu este decat
un credit, dar un credit material, pentru ca sa poatA la vreme ca obiectele care
le-a dat de exemplu, lui Stan, sa pot s & -i furnizez maine alto obiecte de care
are trebuinta; deaceea, aurul si argintul nu este nici el decat un intermediar
care are o valoare intrinseca, si acolo unde nu este credit, se fntelege ca aurul
si argintul este singurul intermediar. Cand 1nsa societatile s'au desvoltat, cand
activitatea omeneasca s'a fntins, si prin urmare, aurul $i argintul n'a mai fost
Indestulator pentru tranzactiunile sale, atunci a venit la un alt intermediar de
schimb, care este ceeace zicea adineaori D-1 Sturdza sau nu stiu tine reprezentantul creditului ; atunci a fnceput in loc sA se plateasc& prin aur si argint,
sA se dea polite. Ce este o polite? Este o promisiune de plata. Si mult timp so-
cietatea s'a multumit cu acel intermediar, fiindca aurul $i argintul nu mai era
Indestulator. Ce s'a Mout In urma? Fiindca nici aceasta n'a lost fndestulator,
s'a gasit un mecanism: ca politele cari circulau numai Intro 3, 4 sau 5 persoane
sa le poat& generalize,, dandu-li-se un caracter anonim ; si astfel s'au facut bandie de Stat, bancile nationale, si la acele band aurul si argintul serva pentru
a indemnisa pe aceea cari au nevoie de numerar, iar nu ca plateste In aur $i
In argint toate tranzactiunile cari se fac cu biletele de banca.
Ele strang toate efectele de comert, fiindc& atat prin constatarea for cat
Si mai cu searna prin autoritatea ce-i da. Statul, este o garantie pentru particulari ; si onor. D-nii Sturdza $i Ion Ghica au uitat sA aduca aminte c& o bane&
care emite bilete fie pe creditul sal.' general, fie ea o banca anonima, se impune
Ins& In toate tranzactiunile pentruca tot Statul vine si da societatii acea autoritate, acea garantie asa de necesar& prin controlul sau si prin dreptul care
s'a treat de a da acelor bilete un caracter general, un caracter anonim. Prin

urmare, Domnilor, acele bilete ce InfAti$eaz&? Infatiseaza creditul particular
garantat de o asociatiune puternic& $i Invesmantata de dreptul Statului si

sub controlul sail.
Prin urmare, Domnilor, aceste bilete ce Infatiseaz& cand chiar sunt miliarde?
In stock metalic de multe on nu fnfatiseaz& nici a 5-a parte, nici a 6-a parte?
Si, Domnilor, singuri raspund, fnfatiseaza efecte de comert; dar efectele de
comert ce sunt? Sunt promisiuni de plat& dela oamenii cari cred c& sunt platnici.
D-1 Al. Zisu. La termen fix.
www.dacoromanica.ro
516
C. I. BAICOIANU
D-1
prim-ministru. Si acesta este la termen fix.
Dar oare voiti a zice ca aceasta tarn este o tar& de oameni de rea credinta
$i n'are sa numeasca In acel comitet tot ce va fi mai solid, $i chiar pe prepdintele Creditului funciar care este numit de actionari...
D-1 Al. Zisu. Duper care project?
D-1 I. C. Bratianu, prim-ministru. Oricare ar fi. 0 hartie n'are alter valoare decat aceea a promisiunii a creditului care der acela care a facut-o ; atunci
inceteaza hartia de a avea credit, cand acela care a emis-o numai e In stare sa
plateasca. Credeti ca Statul roman n'o s5, ajunga In aceasta stare? Credeti
ca Statul roman are sa facer falita, $i e deja in falita?! Credeti ca, propriettttile
au sa se cufunde $i o mare are O. se puie In locul lor? Atunci EA ziceti ca este o
'Artie rea. Insa eu voiu zice ca, nu este hartie-moneta, ci este o politer, un bilet,
o obligatiune, mice nume voiti sa dati o hartie mai sigur5, decat toate
cate s'au emir de alte State.
Am auzit pe onor. D-1 Ion Ghica zicand cum ca. scrisurile funciare au un
curs mai mare deaf, obligatiunile domeniale. Dach D-1 Ion Ghica vine sa zica
printr'aceasta ca intotdeauna Imprumuturile Statului sunt mai supuse fluetuatiunilor de cat scrisurile funciare, atunci ar fi foarte corect, $i In adevar,
fiindca scrisurile funciare In toate tarile din lume prin compunerile for cum
este la noi, nu sunt supuse la fluctuatiunile politice. Dar nu rezulta dintr'aceasta
fiindca scrisurile sunt date de o banter particulars, sau pentruca asociatii au

interes ca sa le garanteze acele scrisuri.
Apoi daces era ash de ce noi ace$tia cari am luptat pentru Infiintarea acestui
credit, am cerut dela Stat ca, cupoanele sa fie primite, Indata ce au ajuns la
scadenta, de toate cassele publice. De ce am cerut ca scrisurile funciare sa fie
primite la toate casele publice ca cautiune, pentru ce toate acestea? Daca era
destul numai fiindca acesti asociati sunt interesati, legati unii de altii, de ce
am venit sa, cerem ajutorul Statului? Pentruca cu cat cineva poate sa se

serveasca mai mult de o valoare fiduciary In tranzactiuni, cu atat aceasta
are o mai mare valoare.
Ei bine, daca, scrisurile funciare au venit $i le-a dat o valoare mai mare,
fiindca cupoanele cand au expirat aunt primite In cassele publice, $i fiindcer
scrisurile funciare aunt primite ca cautiune In toate cassele publice, nu credeti
D-voastra c5, biletele de Stat, cari o sa, alba toate aceste avantaje, sa, fie primite In toate cassele publice $i ca plata $i ca cautiune, nu credeti, zic, ca, acestea o sa alba o valoare mult mai mare decftt aceea ce a dobandit scrisurile
funciare numai cu unele din aceste avantaje? $i am cerut aceasta ca un avantaj pentru a ridica cursul acestor bilete; $i negre$it ca printr'aceasta cursul
va fi ridicat, pentruca aceste bilete vor fi primite pe toot . ziva.
Domnilor, daca era vorba ca s5, facem aceea ce a zis onor. D-1 Sturdza ca.
s'a Mout In Prusia, adica, ca Statul roman sa, vines sa facer imprumut simplu
la creditul funciar, mai intaiu ca trebuib, pentru fiecare proprietate sa. se emits
scrisuri funciare, apoi trebue sa vedem daca piata noastra putea s sufere o
asemenea emitere de obligatiuni. Intentiunea guvernului a fost de a OA un
imprumut In streinatate, caci numai atunci ar fi fost un avantaj pentru Stat.
Dar oare In conditiunile In cari ne gasim noi astazi voe$te D-1 Sturdza ca sa
facem acest imprumut? D-1 Sturdza a zis ea Statul neplatind ratele se vor
scoate proprietatile In vanzare. Poate D-lui sa facer aceasta astazi? Nu poate,
www.dacoromanica.ro
517
Domnilor, caci cand am emite pe plata, scrisuri funciare de 30 milioane, indata, cursul acelor scrisuri are sa sufere ; scrisuri pentru cari onor. D-1 Ion Ghica
zicett ca au un curs mai mare decat hartiile Statului, dar cari au sa, Bead& la
jumatate, pi printr'aceasta s'ar lovl creditul acestei institutiuni; $i negrepit,
Domnilor, ca, nu va venl Dumnealui a face aceasta, Dumnealui care este unul
din parintii creditului funciar.
Dar se zice ca Statul sa, vina la creditul funciar sa faces imprumutul, sa
is scrisurile funciare, sa, le inchida trite lada, pi asupra for s emit& bilete de
Stat? Dar cand Statul nu ar platl acele bilete, sau cand nu le-ar retrage din
circulatiune, ce ar face creditul funciar? Acl nu este ca In cazul cand nu s'a
platit o rata, a obligatiunilor cari sunt date in circulatiune. Ce va face dar atunci
creditul funciar, va vinde mopii? Nu poate, cad numai cand biletele in intregimea for nu vor fi platite de Stat, sau cand Statul va face falit, numai atunci
va putea vinde mopiile. Nu vedeti D-voastra ca iese cu totul creditul funciar
din conditiunile de manipulare, pi prin cari in adevar d& o garantie titlurilor
creditului funciar; caci in conditiunile cari se emit biletele nu exista nici o
garantie? Prin urmare, nu trece prin creditul funciar detest numai ca o simply
formalitate, dar nu da mai multa garantie detentorilor de obligatiuni.
Onor. D-1 Sturdza zice: nu ma tern de aceste 30 milioane, cum ma tern
c& maine o sa veniti cu alte 30 de milioane, pentruch apes au facut pi alte State
cari au emis asemenea hartie.
Ei, dar nici un Stat n'a emis bilete de Stat cum le emitem noi, nici Franta
chiar n'a pus un asemenea numar de proprietati, ci s'a zis ea se scoate asignate
pe proprietatile Statului in general, dar nu s'a luat nici o precautiune de a le
garanta prin ipoteca,, precum facem noi.
Apoi numai Statele cari au emis bilete, au cazut In pacatele in cari credo
onor. D-1 Sturdza c& o sa cadem pi noi? Apoi Spania n'a emis bilete de Stat, a facut
imprumuturi pi a ajuns !neat imprumuturile sale se faceau numai cu prima de

10 adica 90 la suta scazamant, pi ale Austriei, cari nu sunt bilete de Stat, aveau
numai 25 scazamant. Prin urmare vedeti ca nu este numai natura imprumutului, pi onor. D-1 Sturdza n'a avut nevoe sa ne corecteze, caci am spur ca este
un imprumut ca pi renta ca pi imprumutul fortat al d-lui Orascu, fiindca nu-mi
place nici data s'ascund adevarul, sau sa-i dau o altil forma. Toate Statele
cand au fost in fata nevoei au facut bilete de Stat.
In fata imprejurarilor, Franta a facut bilete Si a scapat din greaua situatiune in care se afla. Austria a trebuit sa tina razboaie puternice in tot timpul
Imperiului, !neat in tole din urma a facut faliment, fiindca a trebuit 0, fats
imprumuturi grele ca sa scape Imperiul; dar in fine a scapat Imperiul. Onor.
D-1 Sturdza zice ca pi noi putem face apes. Dad). imprejurarile nu se vor opune,
atunci sper Domnilor, cil vom iepl duptt atatea nenorociri prin cari am trecut
pi aceasta din pricina upurintei in care am fost, fiindca credeam ca toate pasarile cate sbor se mananca, pi am scontat viitorul pe cand viitorul n'a raspuns
la apteptarea noastra. Ei bine, socot, ca, dupa atatea suferinte poate nu vom
mai face de acele grepeli, caci altfel ar fi sa, credem cii Dumnezeu vrea sa ne
piarda, pi eu nu am aceasta, credinta ca D-1 Sturdza. Dar data imprejurari independente de vointa noastra vor venl pi ne vor impune sacrificii ca BA scapam
Statul roman, vom face ca toate celelalte tari, vom cheltul pan& la cea din urma
www.dacoromanica.ro
518
C. I. BAICOIANU
pare si vom versa pane la cea din urma picatura de gauge ca sa scapam Statul
roman (senzatiuni).
Prin urmare, Domnilor, nu zic ca nu o sa mai aibb. Statul roman trebuinta
de un Imprumut. Cred Irish ch, nu vom mai face cheltueli cari atarna de vointa
noastra a nu le face, dar numai de acelea care vor fi impuse de Imprejurari
si independente de vointa noastra, si In asemenea caz nici D-1 Sturdza nu se
va da In laturi, sau va zice ca Statul roman este In faliment, ci din contra vom
.fi destul de avuti ca sa putem plat' asigurarea existentei Statului nostru.

(Aprobari aplauze). Domnilor, s'a atins atatea lucruri, fricat nu ar fi decal; sa,
repot daca le-as releva, deaceea ma opresc act $i fez aceasta declaratjune in
privinta chestiunii prealabile care a pus-o ieri d-1 Zisu, pentru ca sa nu stau
sub acuzatiunea care mi-o faced.
Domnilor, mi-aduc aminte de proverbul francez, que le mien est l'ennemi
du bien, adica ca perfectul este inamicul bunului, tine cauta numai perfectul
scapa din vedere binele fnctlt nu-1 mai are. Eu, Domnilor nu caut decht sa ma
luminez Impreuna cu D-voastra, n'am venit cu nici o teorie, ci Inca data va
spun ca acesta este un expedient pe care 1-au aplicat toate natiunile cari so
aflau In situatiunea In care ne aflam noi, filmic& este o criza nenorocita, este
lipsa de numerar, lipsa pe care o simte toata lumea fiindca a Incetat tranzactiunile nu numai afara dar pot zice si tnauntru.
Prin urmare, ca se facem fate la aceste nevoi financiare, monetare, care
opreste si tranzactiile Intre cetateni, si pe Stat 11 pune In imposibilitate sa
mama fnainte, am facut recurs la acest mijloc si cu toate ca Societatea este
neobicinuita cu acest mijloc, dar cu toate acestea, toti a-ti cautat si nu a-ti
gasit nimic, Mudd', impozite numai putem pune, sa plateasca nu poate, fiecare
proprietar zice: am bucate, luati, am fan luati, altul spune am producte, luati,
dar bani n'am cu ce sa platesc, si cu toate acestea, eu Statul, In lot sa iau dela
arendas bani, sunt nevoit sa ma duc sa iau producte si sa to dau la ostire. Co
Insemneaza aceasta? Ca este lipsa de un intermediar de schimb, si daca, nimeni
nu aveti un alt mijloc, mijlocul este acesta. Acum ca o sa fie o forma sau alt a,
ca o sa fie conditiuni mai sigure: Domnilor, sub oricare ar fi acel proiect, vom
primi pe acela care va Insusl calitati de acelea care sa asigure pe cei mai multi
din D-voastra. Proiectul ce v'am adus noi nu este al guvernului, precum a zis
D-1 D. Ghica, ci este proiectul care s'a facut de Camera, si cu care ne-am unit
$1 noi, Mudca avea aprobarea majoritatii. Dar in Senat comitetul delegatilor
au vazut ca are defecte, a facut un alt. proiect, sunt unele dispozitiuni care
singur am marturisit ca sunt buns, si am zis sa le punem In regulament, ca
sa nu mai lim nevoiti sa mai mergem cu legea pe la Camera. Dar voiti proiectul
votat de Camera fie, Bonnet blanc, blanc Bonnet, sau sa luam dispozitiuni din
proiectul Camerii si sa le punem In acela at D-lui Boerescu sau vice-versa, este
tot una, numai sa ajungom la un rezultat practic.
Mai multi D-ni senatori cer Inchiderea discutiunii.
Se pune la vot Inchiderea discutiunii si se primeste.
D-1 vice-prepdinte. Domnilor, punem la vot luarea In consideratiune a

proiectului cel mai departat care este acela at D-lui Sturdza.
Se pune la vot si rezultatul votului este:
Votanti
Major. absolute
www.dacoromanica.ro
46
24
519
Voturi pentru
19
Voturi contra
27
Prin urmare proiectul acesta a fost respins.
Se pune la vot proiectul majoritatii comitetului delegatilor.
D-1 vice-preedi ate. Rezultatul votului:
Votanti
45
Major. absoluta
23
Bile albe
7
Bile negre
38
Senatul. a respins.
Se pune la vot proiectul minoritatii comitetul delegatilor propus de

D-1 Camarasescu.
Rezultatul votului:
Votanti
Major. absoluta
42
22
34
Bile negro
Bile albe
8
Proiectul d-lui Carnatasescu s'a respins.
Se pune la vot asemenea prin bile proiectul votat de Adunarea deputatilor.
- D-1 vice-prepdInte. Rezultatul votului:
Votanti
44
Majoritate absoluta
23
Bile albe pentru .
27
Bile negre contra
17
Prin urmare Senatul a primit proiectul.
Sedinta se ridica, la 6 si jurnatate ore dui:A amiaza, anuntandu-se cea viitoare
pentru a doua zi Vineri 3 Iunie.

5'edinfa din 3 Iunie, 1877
Voci. La ordinea zilei.

Se trece la ordinea zilei.
D-I raportor B. Boerescu dit citire articolului 1 din legea biletelor de Stat.
D-1 Mau. Domnilor senatori, astazi cred ca nu mai incape a reven1 asupra
teoriilor desvoltate In curs de trei zile, cari ne-au adus la rezultatul atat de
gratios de aseara.
Chestiunea, pentru not aceia care am considerat hartia-moneto, ca un flagel,
este astazi de a cauta s'o facem ca ea s'aduca cat se poate mai putine role.
Onor. D-1 ministru de finante, ne-a declarat, ceeace este un adevar, ca hartia-
moneta este un imprumut fortat si combAtand ideea D-lui OrAscu de un imprumut fortat, pe motive ca nu este proportional zicea: a Domnilor, ceeace va
propun eu este tocmai de a intinde asupra tuturor acest trnprumut n.
SA-mi permit& D-1 ministru de finante a-i spune ca aci nu cred ca proportiunea sa fie asa de dreapta, fiindc& acest imprumut loveste In special pe impiegatii Statului si pu pensionari, fiinda lefurile for aunt deja supuse la o retinere
considerabila de 25 la suta, astfel c& in realitate nu primesc decat 75, si data
vor fi platiti In hartie-moneta, c&nd vom mai pune scazamantul de 50 la suta,
ce aceasta, hartie trebuie sa aiba, ei in realitate nu vor prim' decat 39 si jumatate.
www.dacoromanica.ro
520
C. I. BAIMANU
Prin urmare accost& dare In privinta pensionarilor si functionarilor, fare

a intra in mai multe detalii, este dovedit ca nu este tocmai juste. Cursul obligator, Domnilor, are intre alto inconveniente cari s'au desfasurat de D-1 Sturdza
si inconvenienta de a lovl in toate tranzactiunile anterioare legii, adica in toti
acei oameni cari cand au contractat n'au avut prudenta.
0 voce. Prevederea.
D-1 Zisu. Prudenta, sau mai bine prevederea de a stabill ca plata s5. li se
facil in aur. Astfel averea tuturor posesorilor de mosii, ceeace constitue avutia
cea mai mare a tarn, dela inceput se va gag scazuta cu atata, cu cat va fi depreciate hartia-moneta. SA nu se zicil. ca, o lege nu are putere retroactive. Acest
fapt s'a ivit si intr'un Stat mare. In America s'a discutat in curs de mai multi
ani de tribunalele inferioare, care au rezolvit chestiunea in sensul amendamentului meu, adica sa nu dea putere retroactive legii si fiindc5, prin aceasta,
resursa ce calla Statul prin hartia-moneta, se gasett in mare parte lova& a Post
snit prin promisiuni, prin recompense sa obtina dela curtea supreme o contra
sentinta prin care s5. poata aplica acea hartie-moneta In tranzactiunile anterioare legii, intrucat nu se va fi specificat asemenea clause.
Vedeti dar, Domnilor, ca nu este un sacrificiu proportional si egal pentru
toti, deaceea voi ruga pe D-1 ministru de finante ca sa, se uneasca si D-sa ca eel
putin cursul sa fie obligator pentru toti dela promulgarea legii.
Incat priveste pe functionari, cari sunt asa de rau platiti si au deja un seazamant de 20 la suta, cred ca ar trebul sA li se plateasca leafa jumatate fn hartie
si jumatate in argint. Altfel ar fi sa propagam imoralitatea In mod indirect,

fiindca, ei cari abia au cu ce tral astazi, cand vor mai pierde si prin schimbul
hartiei se vor gas' siliti, ca sA poatit tell, sit alerge la mijloace imorale si ilegale.
Pentru aceste cuvinte am onoare a vA, propune urmatorul amendament
la art. 1:
a Sa se adaoge la finele art. 1:
Leine impiegatilor Statului precum si pensiunile vor fi platite jumaa tate in moneta sunatoare .
Acesta este amendamentul meu.
D-1 Carnarapescu. In privinta acestei chestiuni, am si eu un amendament
dar pe care-1 pastram sa-1 propun la finitul legii. Acum, dupb, ce D-1 Zisu
a propus amendamentul sau propun si eu pe al meu tot la acelas articol; am
voit si eu...
D-1 vice-prepedinte. Ati cerut cuvantul asupra amendamentului...?
D-1 Carnarepescu. Ca se yin si eu cu un altul care are raport cu acesta si
pe care cum zisei eu asteptam sa,-1 pun la fine, dar de vreme ce D-1 Zisu mi-a
apucat inainte, sunt nevoit sa iau cuvantul si .8A propun acest amendament,
zicand si cateva cuvinte. Domnilor senatori, in amendamentul meu se vorbeste
de toate tranzactiunile de pawl acum. Ieri, cum stiti, v'am vorbit numai de
obligatiile domeniale care contin In corpul for articolul din lege ce prevede
ca plata atat a obligatiilor cat si a dobanzii &I se fad. In moneta sunatoare
aur sau argint, si am scApat din vedere s vA spun fnainte cA obligatiile rurale
des' nu contin fn corpul for vreun articol de lege, dar la promulgarea legii rurale si la emiterea lor, s'a avut in vedere moneta care circula si nu s'a inteles
plata for si a cupoanelor decat In moneta de aur eau argint, vA rog Domnilor
senatori sa ascultati sa va dau citire unui articol din Constitutiune.
www.dacoromanica.ro
DESBATER1LE PARLAMENTARE LA LE GEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877
521
Art. 20. Proprietatea data taranilor prin legea rurala pi despagubirea garantata proprietarilor prin acea lege, nu vor putee, fi niciodat5, atinse.
Apadar spre a se pazi Constitutiunea care-i datorltm tot respectul pi supunerea, nu trebuie sa venim cu o lege posterioara sa atingem fie direct, fie
indirect zisa despagubire consacrata de Constitutiune, precum nici proprietatea data taranilor, sa ne Perim zic a& facem legi atingand despagubirea proprietarilor; dar mi se va obiecttt poate de cineva, ca, cum o sa se atinga? Ei
bine, cand s'a luat pamantul proprietarilor numai pe 4 galbeni pogonul, pe

cand el Ma, in multe districte poate 30 de galbeni, avutu-s'a in vedere sa li
se plateasca in moneta de hartie care dupa marturisirea tuturor, nu are stt
circule al pari pi dupa mine cu scazamant minimum de 30 la suta; unde mai
vedeti neatingerea acelei despagubiri, ca sa-mi mai ramae mie sarcina de a va
constata atingerea? Eu unul avand obligatii rurale, credeam ca, cat va fi Constitutia In vigoare, nu va fi atinsa despagubirea; sfarpesc ca aceste obligatii
sunt la purtator ca pi cele domeniale, pi trebuie platite unele ca $i altele cu mo-
nett" sunatoare, nu cu hartie-moneta, legea neputand avea efect retroactiv,

deci sa ne tinem strict de a nu Wet" nici Constitutiunea pi astfel propun amendamentul ce auzirliti.
D-1 raportor Boerescu. Am onoarea a prezinta un amendament la art. 1
pi am luat cuvantul spre a-1 desvolta.

Domnilor, acest art. 1 al proiectului, care s'a luat In consideratie de Senat,
este foarte important in sensul acesta ca, in el se cuprind principiile esentiale
ale legii. Duptt cum dar la art. 1 se vor priml aceste principii, apa va urme, apoi
a se face Si modificarile ulterioare; este dar neaparat sa ptim pe ce bad' mergem s5, discutam.
Majoritatea delegatilor a dat proba in mod pozitiv, at voepte In adevar

ca sa creeze nipte titluri fiduciare, cari O. poata send guvernului in tranzactiunile sale cu particularii, cari st" poata fi un mijloc de schimb destinate a
circuit' ; acesata proba a dat-o propunand contra-proiectul sau. Acum dace se
va admite amendamentul meu asupra acestui art. 1, care confine esenta legii
pi fart" care eu n'ap mai putett, sustine proiectul, atunci ati face, cred eu, ceva
bun; s'ar lua attic& tot ce era principal pi mai bun din contra-proiectul majoritatii delegatilor pi s'ar transforms proiectul guvernului in mod de a se da
acestor titluri cel mai mare credit posibil. Mie unul prea putin imi pas5, dad),
cutare sau cutare proiect s'a luat in consideratiune; cel mai mare interes al
nostru este ca titlurile cari a& creeaza prin acel proiect s5, aiba cel mai mare
credit; totul este ca acele titluri sa nu fie expuse la o prea mare depreciere.
Deaceea, Domnilor, acum, ca pi in discutia generals, rog pe onor. Senat ca sa
is toate precautiunile ca aceste titluri BA aibb, o valoare reala; pi aceasta in intoresul nu numai al guvernului, dar in interesul nostru al tuturor, inteun interes
general. Sa nu va faceti iluziuni, sa nu credeti ca dace aceste titluri se vor emits
in conditiuni desavantajoase, ar suferl numai interesele guvernului; nu, ar

suferl toti pi majoritate pi opozitiune pi oameni politici ,Si nepolitici ; acl este
o chestiune de interes care atinge pe fiecare, nu va fi om care sa. nu fie atins.
Plecand din acest punct de vedere, ma unesc cu cele zise de D-1 Ion Ghica,
ca toate titlurile propuse, dupt" toate sistemele sunt toate titluri de imprumut,
pi ca trebuie sa preferam pe acelea cari vor putett circuit' mai lesne. Can ins&
Bunt acelea cari vor putea circula mai lesne? Acelea negrepit cari vor aye& ma
33
www.dacoromanica.ro
522
C. I. BAICOIANU
mult credit. A recunoscut ins& D-1 Ion Ghica ca ceeace contribuie la acest
credit al biletelor este si timpul cat stau In circulatiune, si ca trebuie acest
timp sa fie cat se poate mai scurt. Cu cat ele se vor retrage mai curand din circulatiune si va fi o garantie pentru acesta, pe atat creditul for va fi mai mare.
Acosta este un adevar netagaduit. Ei bine, tocmai acest principiu ar trebul,

In esenta sa, sa figureze chiar In art. 1, care s'ar modifica in acest sens. Mai
la vale apoi ar venl modific&rile partiale de organizare. Carl stint deci principiile esentiale cari trebuesc enuntate chiar In art. 1? Este mai fntaiu suma de
emis la ce cifra se urea ea. Este apoi principiul ca aceste titluri sa se primeasca
In casele publice cu valoarea for nominal& al pari. Mai trebuie Inca a se men-
tiona ca aceste titluri intr'un timp determinat si cat mai scurt, fixat la vale,
sit fie retrase din circulatiune, pentru ca astfel sa se stie, Inca dela fnceput ca
aceea ce se creeaza este In adevar un expedient, este In adevar un mijloc tran-
zitoriu de tezaurarie, pentru a ne ajuta far)) situatiune atat de grea, iar nu

este o resursa normala, fixa si directs.. Si fn fine mai trebuie spus a titlurile
produc un interes, dar nu profit sub forma de prima. Primindu-se astfel enuntarea acestor principii, Inca dela fnceput, cad obiectiunile mai toate facute
asupra acestui proiect; caci toate aceste obiectiuni se raportau asupra unor
titluri cari erau o adevarata hartie-moneta, cu toate defectele si relele sale
consecinte.
Proiectul fuss modificat cum fl propun eu, nu mai cuprinde o adevarata

hartie-moneta, adica far& beneficiu, far& garantie specials, far& termen scurt
de a se retrage din circulatiune ci cuprinde niste hartii, niste titluri fiduciare
sui-generis. Prin urmare aceste titluri nu mai pot aduce toate dezastrele financiare care aduce hartia-moneta. Acosta este tot scopul nostru, al majoritatii
comitetului delegatilor. Ins& este de novoie ca chiar In art. 10 s& se cuprinda
principiile esentiale ale legii. Dela fnceput chiar trebuie s stim cu totii cari
Bunt principiile cari se primesc, dack de exemplu, trebuie bine precizat termenul retragerii din circulatiune, data trebuie ca titlurile s& alb& o prima, sa
produca adica ceva, un beneficiu; D-1 ministru de finante, a spus la discutiunea
general& ca aunt multe parti bune In proiectul Comitetului delegatilor pe care
D-sa ar dorl a le vedea primite de Senat. Acum este timpul a& vedem realizat&
aceasta dorinta.
Prima de 10 la suta are mai multa importanta cleat credeti; caci ea este
o acuzatiune a unui motiv de speculatiune asupra titlurilor fiduciare, si fara
speculatiune niste asemenea titluri rise& de asi fmputina valoarea, de a nu
mai circula bine. V'am citat, Domnilor, si opiniunea unui fnsemnat economist,
foarte modern, care afirma aceasta, contrariu cu ideoa d-lui Sturdza, pa care
Dumnealui a Imprumutat-o neaparat dela autori din secolul trecut. Ati vazut
cum acel autor D-1 Gustave de Puynod zice ca a vol sa fmpiedicam speculatiunea
asupra titlurilor Statului ar fi tot una cu a inchide bursele si a oprI orice tranzactiune comerciala.
Este dar conform cu stiinta si mai ales cu practica, di dam un mijloc de
a se specula hartia noastra si a-i marl astfel cursul.
In privinta ideei ce am emis ca cursul acestor titluri sa fie obligatoriu
numai pentru Stat, am de observat ca D-1 Ion Ghica, a spus un adevar mare
economic, and a zis ca In realitate nu exist& curs fortat. In adevar, se emit
bilete ca acestea, se declara ca au cutare valoare, si ca cursul for este obliga-
www.dacoromanica.ro
toriu pentru toti. Adevarat sa fie? Nu; cursul nu poate fi obligatoriu,

aceasta este o iluziune pentru particulari. Pentru Stat cursul este obligatoriu
&Lei el plate$te pe Impiegatii sai $i toate tranzactiunile sale, cu aceasta moneta,
fiduciary., cu valoarea sa al pari, $i o prime$te In plats la toate casele sale tot
a/ pan. Pentru particulari nu este ins& tot asa. Cand vine un cetatean cu un
bilet de 100 franci, la un negustor, spre a-i cumpara niste marfuri, acest cornerciant nu are nevoie sa-i zica: nu-ti primesc hartia D-tale s. El fi zice altceva,
dupy cum v'a aratat D-1 Ion Ghica, fi zice: e Nu am marfa de vandut. a Sau
face altceva acel comerciant; intreaba mai Intaiu pe clientul sau: cu ce piate$ti? Daca acesta fi raspunde ca-i plate$te in numerar este o alts tocmeala;
dadt-i raspunde cad plate$te In hartie, atunci comerciantul fi cere un pret mai
mare cu 10, 15; 20 sau 50%, dupe cursul zilei al hartiei.
Uncle sunt atunci avantajele cursului D-voastra obligatoriu? Nu vedeti
ca .fn fapta, nu exists? Caci marfa sau se ascunde sau i se mareste pret,u1 BO.
Meat platesti cu o hartie scazuta. Atund tot una este pentru particulari ca sa
se lase cursul liber; caci tot cu pretul zilei se servesc ei de hartie, iar nu cu va-
loarea de al pani.
Vedeti dar, Domnilor, ca cu cursul fortat nu venitd de loc In ajutorul func-
tdonarilor sau al color neavuti. Din contra, se scumpeste mai mult viata. In
vreme ce daca cursul hartiei s'ar lass facultativ In tranzactiunile dintre particulari, este mai multa sans& ca valoarea hartiei sa, se mentina mai sus, cad
va inspira, mai multa Incredere $i viata va fi atunci mai putin stumpy.
Acest fenomen este, dupti, mine, natural, hartia circul&nd libera, iar nu
impusa, Intro particulari, va inspira natural mai multa incredere. Apoi sa, nu
uitam cy, cand ea se plateste Statului, acesta o prime$te cu valoarea ei nominala; prin urmare, particularii cars au hftrtii le pot vinde acelora can sunt In
relatiuni cu Statul $1 au sit plateasca Statului; cu cat Ina se vor vinde cu atat
valoarea hartiilor se va urea, $i circulat,iunea for va fi mai crescanda. Astfel
hartia aceasta va &vett o valoare In circulatiune, In comert, $i se va schimba
sau In moneta, sau ca marfuri In tranzactiunile particulars din interiorul Orli,
fara sa mai fie nevoie de a-i declara cursul fortat. In consul dar al acestor idei,
propun urmatorul amenddment la art. 1 din lege:
Art. 1. s Ministrul de finante este autorizat a emite bilete ipotecare pan&
la suma de 30 milioane lei.
Aceste bilete vor fi la purtator; ele vor avert cursul obligatoriu, $i se
vor prim! In plata, de toate cassele publice cu valoarea for at vani,.
Ele se vor trage din circulatiune intr'un timp determinat, cand atunci
li se va socotl zece la suta mai mult poste valoarea for nominala o.
Apoi, conform cu acest amendament, daca-1 yeti adoptb. voiu prezenta
la vale $i alto amendamente can se raporteaza la articolele urmatoare.

D-1 vice-presedinte. Sunt cinci D-ni senatori can sustin acest amendament?
Voci. Sunt.
D-1 M. Kostachi. Eu cred c& D-1 Boerescu sa mai a$tepte sa vaz& dacy cele'alto amendamente nu Intrunesc majoritate, pentru ca nu cumva sa se fmparta.
opiniunile Incat nici un amendament FA nu poatil, Intrunl majoritate.
D-1 D. Sturdza. Ca membru al comitetului ter ca toate amendamentele

can s'au prezentat sa so trimit& la comitet pentru a-$i exprima parerea.
D-1 vice-preedinte. Se Intelege c& toate se trimit la comitet.
www.dacoromanica.ro
524
C. I. BAICOIANU
D-1 Carp. Cred ca, este bine ca mai intaiu 0, se desvolte toate amendamentele $i apoi ea se consulte comitetul.
D-1 vice-presedinte. Regulamentul zice ca indata ce se prezinta un amendament $i este sustinut de 5, se trimite la comitetul delegatilor spre
da
pArerea.
Se trimit amendamentele la comitet.

lirmeaza consultarea comitetului de delegati.
D-1 raportor, B. Boerescu. Domnilor, aunt mai Intaiu doua amendamente,
cari se aseamAna in esenta lor, mai cu seamy fn partea I a D-lui Zisu $i a D-lui
CamAra$escu al D-lui Zisu zice, in partea Intaia, ca legea aceasta nu va fi aplicabin'', in privinta tranzactdunilor din trecut.
A doua parte a amendamentului D-lui Zisu, zice:
So adaoga la finele art. 1:

o Lefile impiegatilor Statului precum $i pensiunile vor fi platite jumae tate in bilete ipotecare $i jumatate In moneta sunatoare H.
Amendamentul D-lui CamarA$escu cuprinde partea I mai desvoltata, $i
partea a II-a n'o are.

lath ce zice acest amendament:
a La art. 1, aliniatul 2, propun urmatoarele spre inlocuire.
Aceste bilete vor fi la purta,tor $i fare. procente. Ele vor avea curs obliu gatoriu $i vor fi primite ca moneta legal& al pari la toate cassele publice.
Aceasta lege nu va fi aplicabila In privinta tranzactiunilor de pan& acum,
a prin urmare, obligatiunile ce au luat nastere Inainte de acesta lege nu se va

a pretinde a fi achitate cu bilete ipotecare, ci in moneta sunatoare, care sinaura
numai s'a avut in vedere la acele tranzactiuni 6.
Aceste amendamente, cari se confunda in ceeace priveste partea I, s'a
prima de majoritatea comitetului delegatilor; eu, in minoritate, am respins
acest amendament.
Domnilor, majoritatea delegatilor erode a este bine a se decide ca aceasta
lege sa nu alba, efect retroactiv, adica O. nu se atinga stipulatiunile $i contractele oxistente inaintea acestei legi. Eu nu ma pot uni cu aceasta ideo, caci Inca
dela Inceput ar fi a face legea ineficace si a lovl de discredit aceste titlitri fiduciare. Scopul nostru este, in adevar, ca prin aceasta lege $i aceste titluri sa
facem Statului o tnlesnire. Pentru co dar atunci s'ar face deosebire Intro trecut
prezent? Indata ce o a$a deosebire s'ar face, nu yeti lipsi a vedea ca on de cAte
on Statul va vol sa cumpere ceva material, furnizorii cei noui vor cauta O. nu
fie mai rau tratati decat aceia cari lucreaza in virtutea de chitante vechi, $i
vor pune totdeauna ca sa fie platiti in moneta sunatoare, sau vor cere poste
masura pretul productelor lor. Intelegeti dar la ca,te sacrificii va fi expus Statul.
Si
Drepturi dobandite nu pot exists decat in favoarea acelora cari au din

trecut contracte cari cuprind clauza expresa ca plata sit se laza in cutare sau
cutare moneta, precum $i in cazul tend printr'o lege specials se zice ca, plata
sa se Coca in moneta sunatoare. In asemenea cazuri exist& cu adevarat drepturi
dobandite cari raman respectate, dupe toate opiniunile, $i a majoritatii $i a

minoritatii delegatilor $i a guvernului. In alte ipoteze nu exists drept do bandit
$1 amondamentul ar fi nefundat. Aceasta aveam de zis In ceeace prive$te partea
intaia din amendament. In privinta partei a doua, majoritatea delegatilor ase-
www.dacoromanica.ro
525
menea 1-a primit ca o consecinta a partii Intaia; eu MBA 1-am respins si In astb.
parte.
Incat pentru amendamentul meu v'am mai spus, Domnilor, ca el cuprinde
principiile esentiale ale tuturor modificarilor din proiect. Din el rezulta ca bo-
nurile ipotecare dau drept la o prima de 10 la suta, peste valoarea for nominala; ca ele se vor retrage din circulatiune In un timp scurt i determinat. Acest
amendament a Intrunit Intre delegati doua voturi pentru, si doua contra; iar
D -1 ministru de finante a declarat delegatilor ca primeste acest amendament,
Indestul numai ca s facem cursul obligatoriu si pentru particulari ca pentru
Stat. A trebuit sa cedez si eu asupra acestui punct ; $i aceasta am facut-o cu
atata mai mult ca, dupa cum s'a spus de D-1 Ion Ghica, cursul fortat este numai
o iluziune and e vorba de particulari ; el nu are eficacitate, cii In realitate cursul
este tot liber. Tot ce este esential este ca garantia ce se da acestor titluri at,
fie reala, iar nu iluzorie, este ca retragerea titlurilor din circulatiune sa fie pozitiv si serios prescrisa. ()data dar ca pot doba.ndi aceste doua mai Insemnate
avantaje pentru t!tlurile fiduciare, pot sacrifica opiniunea mea relativa la cursul
fortat.
D-1 Zisu. Fiindca si comitetul delegatilor a despartit amendamentul In
doua, II despart $i eu si va rog sa,-1 considerati ca find doua, amendamente.
D-1 M. Kostaki. De bun& seams, Domnilor, nu poate intro, In spiritul meu
ca eu care am Post la discutiunea generals care s'a urmat In Senat, scum sa, o
redeschid ; dar numai putin, la redactarea acestui articol aunt In drept O. atrag
atentiunea Senatului si a onor. Guvern, cum ca, la o lege de asemenea natura
Bunt doua conditiuni esentiale ce trebuie sa fndeplineasca. Intaiu legea sa fie
Clara si precisa ca sa citie atunc! creditorii Statului ce-i asteapta precum si particularii In relatiunile for reciproce. Pe langa claritate si preciziune o lege trebuie sa fie Si onesta; caci once lege neonesta ar fi o lege ruciinoasa, ar fi o lege
degradatoare Statului roman si 1-ar pune la indexul creditului public dinauntru
si din afar& din tarn. Iola doua conditiuni esentiale. Domnilor, Ira aduceti aminte
D-voastra cu ce cuvinte magulitoare s'a introdus legea de fats. S'a zis: nu avem
in acest moment destul metal, este criza, metalul a fugit, s'a ascuns, prin ur-
mare ne trebuie un semn de schimb.

lath, sub ce aparente inocente si inofensive s'a prezentat acest proiect.
Deodata Maar cb, dintr'acest mijloc de schimb se face moneta, adica plAtesti
creditorii cu hartoage! Iata moralitatea legi! D-voastra! Desfid pe un guvern
normal care se respects sa poata, un moment numai cugeta de a putea platl
creditorii sal din urma cu aceste hartoage care le infiintati astazi (Aplauze).
Ha! Dumnealor au c!tit revolutiunea franceza cu asignatele! Apoi si eu am
citit-o la tarn! Da! conventiunea franceza a flout lucruri marl, dar a produs
si mizerii pe acele vremuri. Trebuie sa nu ne miram daca astazi cand se ocupa
cineva a seri istoria, se ocupa a analiza faptele oamenilor din acei timpi. Ei
bine, acea conventiune franceza, care a creat vreo 14 miliarde..,.
D-1 prim-ministru. 45 miliarde.
D-1 Manolaki Kostaki. Nu vorbesc decat de epoca cea mai briant6 a venit
un timp cand napoleonul a ajuns 17.000 fr. ! Dar stiti cine erau deputatii din
acea conventiune?... Acei flout). Bute de deputati nu reprezentau In total deca.t
trei sute mii de franci In rents pe acele vremuri, Incat Intelegeti ca erau multi
oameni Para capataiu; Apoi D-voastra, Senat conservator, pentru care constituanta
www.dacoromanica.ro
526
C. I. BAICOIANU
s'a muncit, voiti D-voastra cu bratele deschise s& primiti o lege care va despuia
pe creditorii Statului? (Aplauze).
D-1 N. Manolescu. Binevoiti D-le pregedinte, a chema pe orator la chestiune.
Voci. Da, la chestiune!.

Alte voci. Lasati libertatea discutlunii.
D-1 Man. C. lepureanu. Linigtiti-va, Domnule Manolescu.
D-1 N. Manolescu. Nu sunteti In chestiune, discutiunea general& s'a Inchis.
D-1 Man. C. lepureanu. Pregedintele trebuie s& m& cheme la chestiune.
Domnule pregedinte, eu cred ea D-voastra puneti Ia loc pe chestor, iar nu
chestorul pe pregedinte. D-1 Manolescu, are statura de chestor, dar s&-mi permit&
a-i spune ca. nu are autoritatea de pregedinte.

Domnilor, sunt In drept ca Ia art. 1, care este astazi In discutiune, sA vorbesc pe larg, caci acs se vede dispozitiunea ca aceste bilete vor aveA curs obligator.
Asupra acestei dispozitiuni dar am dreptul sa invoc toate argumentele,

indiferent de discutiunea ce a urmat asupra proiectului D-lui Sturdza eau acela
al D-Iui Boerescu.
Agadar, Domnilor, &lc& v'am invocat aceasta trista memorie a Conven-
tiunei din Franta, am crezut ca aceasta va servi de un stimulent In spiritul

D-voastra matur gi conservator, ca sa scape Cara de o calamitate.
Domnilor, dacA D-voastra ati asistat la discutiuni in sanul sectiunilor gi
al comitetului delegatilor, ati vazut c& s'a prezentat mai multe Indoieli, s'a
zis: domenialele are sa se plateasca In hartie-moneta? In lege se zice cA au BA
se plateasca In aur.
A doua Intrebare a fost: dar bonurile rurale? Asupra acestora, taut pis,
cli, nu se zice./n lege, prin urmare, poate sa se plateasca dupit explicatiunile
date de D-1 raportor In haztie-monetb..
Domnilor, eu va Intreb pe D-voastra, cand oamenii au cumparat bonuri
rurale, gi and din aceste bonuri multe au iegit la sorti, gi trebuiA sa se piatease& an sau antart, acegti oameni negregit ca ar fi trebuit sA intre In capitalurile lor. Negregit ca da.
Si fiindca acegti oameni au pAsuit pe Stat, au avut Incredere In Statul

roman, ar fi oare onorabil ca Statul sa be plateasca acum In hartie-moneta?
Iata dar, Domnilor, cA nimic din toate acestea nu se prevede In lege, nimic
nu este precis In redactiunea ei obscurA.
Ei, Domnilor, aceasta nu voim noi, voim ca legea sit fie bine precisa gi
clara,.
Acum vine a doua chestiune, gi asupra cazeia, foarte bine a discutat D-1
Ghermani In sectiune, relativ la cuvantul de obligator In relatiunile particulare.
Domnilor, eu sunt dator, gi ag puteA sa-mi Inchipuies pentru moment,
ca voiu plat' cu hartie-rnoneta dace bonurile rurale au astazi curs de 69
gi
fac o onoare mai mare acestor hartii-moneta, gi zic ca vor aveA cursul de 70
ei bine, eu m'am Imprumutat dela un particular, acum negregit dad). acel particular va fi pus In Inscris napoleoni eau galbeni, dach, ins& bazAndu -se pe legile existente din tar& a zis lei noui, ei bine pot eu atunci particularul sa plates cu hArtie acelui creditor? D-1 raportor zice da. Ei, dar atunci fat& a doua
negatiune. Apoi orice negatiune din partea Statului o s'o platim cu sutimi de
pagube, cad un Stat care-gi adcs angajamentele sale, nu poate a doua zi sau
www.dacoromanica.ro
a treia zi, s&-si recapete fncrederea pierduta. S'au vazut state care au facut falimente si pentru care a trebuit sa treaca 20 sau 30 de ani, ca s &- ?i restabileasca
creditul.
Este lucru cunoscut ea maine, dad' se va fricheea pacea, avem s& recurgem
la un Imprumut. Apoi, Ira intreb pe D-voastra, ce economie faceti D-voastra

prin acest proiect, cand vom fi siliti s& facem apel la creditul Statului? Apoi
cuvantul de credit ce va s zica?
Va a& zica Incredere ; ei bine, au FA v& zica strainii Statului: M'am increzut
odata si ai fost neonest I Iata dar la ce se expune Statul ca in loc de a beneficia

cu 20 la suta, la imprumutul cel mare de 100 milioane sau mai mult ce avem s&
facem, avem sa, platim 20 sau 30 de milioane mai mult.
Asadar legea nu este Clara In privinta tranzactiunilor Statului, si trebuie
un articol In lege In care sa se zica intr'un mod pozitiv ca Statul isi mentine
angajamentele sale din trecut, astfel precum ele sunt contractate.
SA nu mi se zica ca. Imprumutatorii nici nu s'a putut gandl ca. au sa fie
platiti In alts moneta, caci atunci ar fi a laza publicul la discretiunea avocatilor spre a se inmult1 procesele Intro particulari cu Statul si Intro particulari
Intre dansii, ar fi cea mai mare calamitate si cel mai mare sdruncin adus creditului Statului.
Pentru aceste motive a$ ruga pe onor. D-1 raportor, data D-sa n'a fost destul
de fericit a razbl cu puternicile sale argumente si a face ca opiniunea sa, desl
Incoronata cu aprobarea D-lui prim-ministru, sa fie prima& de Senat, cel putin
s& -9i pun& fortele sale al&turea cu not spre a pune un articol In care sa se zica
clar ca legea de fat& n'are putere retroactive, fiindc& toate fmprumuturile si
renta cat $i drumurile de fer s'a contractat Intro creditor si datornic, pe baza
monetei existente In tax* si nu putea s treaca In mintea creditorului ca i se
va platl cu o monet& oarecare, care are sa fie pests 5 sau 10 ani.
Apoi, Domnilor, s'au facut $i in alte State incat unui ban de arama s'a
dat valoarea de 2 fr.! Apoi, ati putea D-voastra sa aprobati aceasta? Prin urmare, principiul general este ca legea actual& nu are putere retroactiva.
Dar, va zice Statul: ce am sa fac eu cu creditorii mei? Ii voiu raspunde
numai decat: Meat pentru streini, chiar D- voastrA ziceti ca legea nu-i atinge,
iar cat pentru acei din tar& toti acei cari au bonuri rurale si bonuri de tezaur
mai bine vor astepta decat s& -i siliti sli primeasca o hartie depreciata dela
inceput.
Al doilea nu poate Statul s& impun& o lege tranzactiunilor particulare;

$i cuvantul de curs fortat, cum a spus foarte bine, D-1 Boerescu este o mare deceptiune. Stiti Domnilor, care a fost consecinta cursului fortat?
Negresit v'a spus-o foarte bine D-1 Boerescu. Ei bine, eu ma due la comerciant, sa cumpar 100 de oca de fain& sau m&lai El zice: iti vend 100 oca fain&
ins& cu 200 fr. si atunci se naste necesitatea a se pune legea maximului pe obiec-
tele in comert. WA undo duce cursul fortat pe Stat. Negresit, &tea prin lege
se zice ca hartiile trebuie sa se primeasca cu valoarea nominala, atunci trebuie
ca sa oblige $i pe vanzatori sa vanza marfa for tot ca si In trecut, $i fiindca
lucrul acesta in realitate nu se poate face, atunci cuvantul de curs fortat este
un cuvant care spaimanta lumea si dela care particularii nu vor trage nici un folos.
Prin urmare, dou& articole ar fi suficient la legea aceasta. Eu nu o aprob,

fiindc& as primi mai bine pe a D-lui Sturdza sau Boerescu, dar chic& era sa pri-
www.dacoromanica.ro
528
C. I. BAICOIANU
miti aceast& lege, atunci, pentru ca sa nu compromiteti tranzactiunile intro

particulari, declarati in principiu ca legea nu atinge nici cum drepturile captigate pan& astAzi a creditorilor Statului.
fat& un principiu sacru de drept comun.
Al doilea in loc de cuvantul: 6 curs obligator * ziceti pur Si simplu: a Statul,
de astdzi inairite, va plati pe creditorii soli 0 pe funclionari In monetd hdrtie at
pari gi tot asemenea o va primi-o la cassele publice. Mai adAogati apoi pi un al
treilea articol prin care sA se zica a ca inteun timp oarecare, cat se poate mai
scurt, aceste hartii sA se poat& trage din circulatiune* Cu acest al treilea articol, D-le raportor, eu cred ea legea apa cum este prezentata, ar putea s& evite
calamitatile financiare intre particulari pi Stat. Prin urmare, in scopul acesta
imi yeti da voie s& propun un amendament pe care-I voiu redact& indatA.
Se suspend& pedinta pentru 5 minute, ca s& redacteze D-1 Iepureanu
amendamentul.
D-1 raportor Boerescu. Domnilor senatori, D-1 Zisu pi-a retras am enda-
mentul in partea I pi prin urmare amendamentul D-sale s'a unit cu al D-lui

Iepureanu, iata-1:
Amendament
La art. 1, aliniatul 2 propun urmAtoarele spre inlocuire:
a Aceste bilete vor fi la purtAtor $i far& procente ; ele vor avea curs oblia gatoriu pi vor fi primite ca moneda legala, at pari la toate cassele Statului.
a Aceasta lege nu va fi aplicabilit in privinta tranzactiunilor de pana acum ;
a prin urmare obligatiunile ce au luat naptere inainte de aceasta lege nu se va
a pretinde a fi achitate cu bilete ipotecare ci in moneta sunatoare care singura,
# numai s'a avut In vedere la acele tranzactiuni *.
(Semnati) M. Kostaki, N. Damar4escu, A. Zisu, Adamaki.
Majoritatea comitetului delegatilor a primit amendamentul ; minoritatea

compus& din D-1 Giani pi eu, nu 1-am primit pentru cuvantul c& acest amendament desfiinteaz& In fapt legea Intreaga pi lovepte aceste titluri dela napterea for de un discredit foarte mare, iar obligatiunile atat de numeroase cari
le are Statul cu particularii i-ar cauza marl pagube. Pentru aceea not nu credem
ca, este bine sa, creem o valoare care sa, fie isbit& de discredit chiar dela napterea ei.
D-1 Dim. Sturdza. Domnilor senatori, eu cred ca, primind amendamentul
adoptat de majoritatea comitetului delegatilor faceti un bine, pentruca data

guvernul n'ar primi acest amendament, atunci s'ar declara de acum bancruta
Statului de catre D-voastrA! In ce consist& acest amendament? Consist& in
aceea ea toate obligatiunile pe care Statul le-a contractat pan& acum pi pe cari
nu putea s& be contracteze decat avand in vedere moneta, de argint pi de aur,
s& be plateaselt tot asemenea in moneta de aur pi argint. Acesta este cerut mai
intaiu de buna credinta. Trebuie ca not particularii in relatiunile noastre s&
cautam as mentinem buna credinta, in afaceri ; dar Inca Statul, cu atat mai
mutt trebuie s'o fack el care reprezint& Intreaga societate. Acesta este cu atat
mai important caci Statul are mai multe Imprumuturi contractate In streinatate pi cari aunt: Imprumutul Stern, Oppenheim, renta pi cAile ferate ; toate
www.dacoromanica.ro
aceste Imprumuturi, negrepit sunt contractate a se restitul atat dobanda cat

pi capitalul In moneta de aur. Pe urma aunt domenialele cari sunt prin lege
expres constituite a se platl in moneta de aur pi de argint. Pe urma vin ruralele cari depl nu este pus in lege ca sa se plateasca in moneta sunatoare, dar
ar fi o rea credinta de a le plata astfel, caci legiuitorul dela 1865 nu putea EA, se
gandeasca la moneta de hartie, pi altfel buna credinta cere ca pi ruralele s fie
considerate ca toate angajamentele Statului pe moneta metalica. Mai sunt

Si alte angajamente: sunt furnizorii Statului cari au facut contracte In anii precedenti pe baza monetei legale a tarii care era moneta de aur pi argint, precum
sunt particularii cari au contractat sa furnizeze armata cu imbracaminte sau
cu alto obiecte, altii care s'a angajat la ministerul lucrarilor publice sa puns
pietrip pe posele, altii se aduca lemne la calea ferata sau la ministere.
Ei bine, drept ar fi, onorabil ar fi, ca pe aceptia Statul sa-i plateasca, cu
nipte efecte cari fara Indoiala nu au aceiap valoare ca moneta sunatoare? Daca
guvernul ar persist& in aceasta idee zicand ca sunt In nevoe mare pi putin imi
pas& de onorabilitatea care trebuie s'o am in afacerile mele cu particularii care
contracteaza cu mine, aceasta ar semnifica, api platl datoria cu o scadere for-
tata, tend guvernul ar zice:

Sunt In nevoie in vederea neincasarilor, am sa platesc cu ce pot, cu atat
mai rau de acela care va fi contractat cu Statul pi cu atat mai bine pentru mine.
Aceasta este declararea de bancruta nimic mai mult, nimic mai putin. Dach
vrem sa declaram lucrul acesta in mod franc, aceasta o face proiectul de lege
al guvernului. Aceasta insa nu e bine.
Trebuie ca creditorii Statului sa ptie ca au sa se mantis relatiunile cu danpii
in nedubios, cand not am refuza sa spunem, modul cum s'a contractat, in acest
mod dam a intelege ca vrem sa fim de rea credinta. Rea credinta, este un ce imoral,
Statul nu poate sa fact', un ce imoral pi reaua credinta ruineaza creditul. Atunci
cand acest lucru se va decreta, atunci hartia moneta va fi Inca mai tare depreciata ; caci se va advt.& ca Statul vrea sa exploateze pe toti aceia cu cari are
tranzactiuni in mod nedemn, neonorabil!
D-1 G. Orleanu. Onor. senatori, sa ptie di s'a pus un amendament tocmai
pentru ca El lumineze, tocmai pentru motivul care s'a deslupit de onor. D-I
Sturdza pi Boerescu. A fost, in altele, proiectul D-lui Camarapescu ; el nu tindea
cleat numai a deslupi ca, in privinta tranzactiunilor trecute legea n'are putere
retroactive; cea mai mare parte din senatori s'a unit cu aceasta parere, caci
se face o deslupire pentru Imprejurarea de care a fost vorba. Am vazut ca in
urma acest amendament admis de delegati s'a preschimbat, pi ce este mai esential
in art. 1, ce continea mai bine era:

Art. 1. a Ministerul de finante este autorizat a emits bilete ipotecare pans
a la suma de 30.000.000*.
Nu ziceti a publice *. Vedeti ca ati schimbat tot ce continee, mai bun.Daca
ma voi duce s platesc axis, atunci fmi vei zice ca primaria nu este Stat ; cand
ma voi duce la drumul de fer n'o sa primeasca.

D-voastra, va ingrijiti ca aceasta }Artie sa nu fie depreciate; din contra
o puneti inteo conditiune de depreciere, numai forta va sill s'o aprecieze.
Dar, Domnilor, pentru ce suma se face? pentru 30 milioane; ce sunt aceste
30 milioane? Sunt 1 milion de gospodari in Cara, o ail ne ajunga cate 30 lei fiecare familie. Pentru ce se da? Se de tocmai ca se vede necesitate iminenta pi
www.dacoromanica.ro
530
C. I. BAICOIANU
cu cat nu se va da curs obligator cu atat aceasta hartie se da mai mutt la functionari, Ia pensionari; Indata ce m5, iroiu duce cu dansa nu o va primi nimeni,
daca nu va fi curs fortat ; mai ales ca ptiti ea sunt 25 milioane argint care merg
dela particulari la vistierie pi viceversa.
Eu cred 0, hartia aceasta va face fnlesniri mari, cad chiar casierii In loc
sa strice elite trei oca de ceara la fmpachetarea banilor, vor trimite mai upor
bards,.
Daces onor. senatori cars au luat parte c u mine nu mai sustin acel amendament, atunci mai bine votez proiectul guvernului.
D-1 Manolache Kostaki. Ca s5, vedeti cat este de ranch D-1 Orleanu...
D-1 G. Orleanu. Nu ptiu care din noi!
D-1 Manolachi Kostaki. Cuvantul ratacit este foarte parlamentar, nu ptiti
frantuzepte.
De tine v ocupati D-Ie Orlene, de interesele comunei, ale Statului eau

de ale Intreprinzatorilor? De tine vto, doare? Sunteti fntreprinzator?...
D-1 G. Orleanu. M5, doare de mine.
D-1 Manolache Kostaki. Daca vh, doare ea reprezentant al Statului, atunci
argumentele toate sunt In contra D-voastra. Iata de ce: D-voastra pi noi toti
am dat In arenda mopiile Statului cu 19 milioane In moneta sunatoare; apoi
din moment ce D-voastra nu ascultati sa facem legea ca sa nu aiba putere retroactive, deodata ai iertat la toti fntreprinzatorii pi arendapii 30 Ia suta. Apoi ne
da mama nou5, ca din 19 milioane sa iertam 30 la suta? Prin urmare cu singurul
acest modest amendament pe care 1-am introdus noi, putem sa, realizam o cifra
Insemnata pentru Stat. Dar ramapitele care se pot urea pan5, la 26 milioane?
Apoi In vase ani de zile cat are sa dureze aceasta hartie, Statul are sa, alba o
pierdere de 30 la stab, de cel putin 20 milioane, pi aceasta numai data s'ar unl
Senatul Cu opiniunea D-voastre.
Acum vin la acsizarii D-voastra. Ian comuna Focpani care pi-a facut bugetul de venituri de 100 mii franci In moneta sunatoare. Cu acepti bani ce face
comuna? Platepte poselele, luminatiunea, pcoalele, chiriile de locale, etc.
Indata ce acsizarii fi va plat', nu cum plasnuegte contractul ci In hartie,
primaria va aye& 30 la suta paguba In folosul acsizarilor...
D-1 G. Orleanu. Nu este apes.
D-1 Manolache Kostaki. Apes este, caci acsizarii o 85, cumpere hartia dela
zarafi cu 70 suta pi o s'o dea primariei slit& In suta. Si primaria cu aceasta hartie
nu are sa poata face In favoarea orapului Focpani finbunatatirile care era s
le fact), cu moneta sunatoare.
Prin urmare, D-voastrb, pagubiti pe primarii pi pe. Stat In profitul acsizarilor pi al arendapilor.
Apadar singura conditlune ca sa mentdnem acestei legi caracterul de onestitate pi totodata a nu compromite viitorul cu o trasatura de condei cum volt(
0, o faceti, este de a stabil' In lege principiul neretroactivitatii.
Prin urmare, Domnule prepedirite, eu v'ap rugs, data. onor. Senat s'ar unl,
sa primiti acest amendament care este clan pi precis, guvernul nu a cerut alt
cleat a i se da un semn de schimb; pentru trecut Insa trebuie ea respects angajamentele sale catre particulari, precum asemenea pi particularii catre Stat,
cad altfel s'ar cauza marl pagube.
www.dacoromanica.ro
qedinya din 3 Iunie, 1877

(Urmare)
Pre$edintia D -lui vice-pre$edinte Dimitrie Bratianu, asistat de D-nii secretari Camarasescu Nicolae si Ghermanl Menelas.
D-I prim-ministru I. C. Bratianu. Domnilor, cand ar fi auzit cineva pentru
intaia data pe onor. D-1 Manolache Kostaki, negre$it ca s'ar fi gandit Ia premiul Montyon care se dau virtutilor imaculate. A aruncat cuvinte cu o asprime,
cu o indignatiune care este permis aceluia care iese pentru intaia data In societate. D-sa zice eh masura propusa de guvern este o masura imorala $i neonesta, $i care degrada pe orice guvern. Apoi ce vrei, onor. Domnule Manolake
Kostaki, sunt imprejurari in cari oamenii de Stat, In fata nevoilor tarii, fac
propuneri car!, dupa taramul absolut al teoriei mocalitSla, poate s fie calificate a$a precum le-a calificat onor. D-1 Manolake Kostaki ; Ii.mi aduc aminte
In constituanta, and Cara se anti, iara$ in nevoile de astazi, ei cand se cauti3
mijloace, ca onor. D-1 Manolake Kostaki a propus o masura; an combatut-o
atunci, dar nu am zis ca e degradatoare $i spoliaza pe cineva. Propunerea D-sale
era sa is bani din cassa rurala, bani cari erau ai detentorilor de obligatiuni.
Iata onor. Domnule Manolake Kostaki, ca nu e$ti $i D-ta imaculat ! Deca,t
numai atilt ca, cand propunerea vine dela D-voastra este morala, dar cand vine
dela altul este mai put,in morala, $i ziceti ca este spoliatoare si degradatoare.
Dar, Domnilor, macar ca onor. D-I Manolake Kostaki nu a fost rata la discutiunile noastre, ins& negre$it ca a lost pus in curent, $i a venit inarmat cu toate
argumentele ce s'au produs aci ; le-a reprodus ins& cu mai multa violent& decat
au lost reprezentate de altii, a zis ca numai conventiunea din Franta a fost

capabila de a face aceasta, pentruca era compusa, nu a zis cuvantul dar s'a
lasat sa se inteleag& c& a fost compusa de o adunatura, de vagabonzi. Si a zis
ca D-voastra, Domnilor senatori, cart at,i luptat pentru Constitutiune Ia 1866,
nu va, veti pune alaturi cu conventiunea, acea adunatura de vagabonzi, pentru
a face asemenea acte. Apoi, onor. Domnule Manolake Kostaki, numai D-voastra
fi tfcf istoria?
D-sa, citind Conventiunea, a uitat istoria tuturor celorlalte State; a uitat

ca acea Conventiune, numai a vagabonzilor din Franta, cu toate pacatele ei,
a facut lucruri cari au ramas nemuritoare.
Dar Senatul? $1 ce Senat? Fac si eu parte din Senatul roman, insa fie-mi
permis a zice ca suntem Mirmidoni pe langa acele Senate in cari sunt principi
din familii imperiale, unde sunt milionari cari a& ne cumpere unul dinteln$ii
pe not toti de aci. Ei bine, ce au flout acele Senate, nu la 92, mult mai aproape?
Apoi, onor. D -1 Gherman Ins& aduse aminte adineaori ca, la 1848, Senatul
unde cum va spusei, sunt principi $i milionari, a decretat
Imperiului Austriac,
cursul fortat.
Alte Senate, caH nu Bunt alese, can sunt senatori cu dreptul de mo$tenire,
lorzi si milionari, au decretat cursul obligatoriu. Se vede c& In aceste Senate
n'au fost nici unit ca D-nii Sturdza $i Carp, ca sa be de$tepte sentimentele de
probitate In inimele $i capetele lor!
Onor. D-1 Manolake Kostaki ins& fost cel putin franc, fiindca D-sa a spus
ca se preocupa numai de moralitatea Statului, de creditul Statului, n'a facut ca
D-I Sturdza de a nu da mijloace Statului; dar onor. D-I M. Kostaki a avut
precautiunea gi a zis: Bunt in contra acestei masuri. Dumnealui voia sa faca,
www.dacoromanica.ro
532
C. I. BAICOIANU
daca nu a cada legea, eel putin s'o face ineficace, sa, nu poatil da rezultatele
acelea la cari se asteapta acei cari o voteaza, si sa, ramae o litera. moarta, sau sa
fie o pagubb, pentru Stat, in adevar, de mai multe milioane.
Domnilor, intelegeam sa, se discute, Ina pe cat timp aceasta lege era pe
taramul teoriilor, daca, trebuie sr). se primeasca sau nu, intelegeam atunci BA
villa, cineva sa, ne sfa,sie, sa ne discrediteze, dar este rau sa mergem cu opozitiunea pana, acolo !neat, o lege care este votata. de Camera, care este primitA
de Senat In consideratiune, sa. veniti $i sti, aruncati eel mai mare discredit asupra
ei. SA cautati, cu puterea argumentatiunei D-voastrk cu prestigiul numelui
D-voastra, $i cu indignatiunea ce aratati, sa. facet! pe lume sa, creada ca., in adevar,
vi se rupe baierile inimei and vedeti aceasta pentru Ora, apoi nu vedeti ea o
loviti de discredit? $i in folosul cui? In folosul Statului?
D-voa,stra veniti $i spuneti ca, daca bonurile cutare, daca scrisurile cutare
au un curs bunaoara de 60, aceasta, hartie-moneta, negresit cA va avea, un curs
$i mai mic.
Domnilor, nici Intr'o tare din lume nu s'a auzit ca. o hartie, un bilet, o
obligatiune care are o garantie indoita de ceeace reprezinta ea, de ce va circula
mai mult $i va Beryl in toate tranzactiunile, va fi mai jos decat alte bilete, alte
obligatiuni de cari nu se poate cineva Beryl decAt in unele cazuri.
Cum puteti sa. aruncati asemenea discredit? Pentruca lucrurile nu merg
cum va, place D-voastra?... Nici cu aceasta, ocaziune nu voiti sa uitat,i, cum a
zis onor. D-1 D. Ghica, cine sunt pe aceste banci si cine conduc afacerile Orli?...
Va, Ingrijiti de binele tarii?... Ei, Domnilor, cu toate protestarile cari le faceti,
Bunt sigur ca, daca D-1 M. Kostaki era la guvern si era nevoit sa, villa cu acest
expedient, atunci 1-ar fi gasit ca, e bun ; fiindca, in adevar, Domnilor, este unul
din acele expediente necesare cari aduc serviciu Statului si societatii In tranzactiunile sale. VA ingrijiti cA o sa. pagubeasca toti acei cari au angajamente
cu Statul cu contracte, functionarii, etc.? Ei bine, cAnd este un curs, se intelege
ca sufera, toata lumea, trebuie sa se caute o masurA ca sa, se raspandeasca, moneta, si acest sacrificiu sa, se raspandeasca pe fiecare. Apoi, publicul are timp
sa, se prepare; veniti D-voastra cu socoteala, cum facea d-1 Iepureanu adineaori,
ca, nu are sA mearga lucrul asa, repede, cari numai timpul material, pentru confectionarea a 30 milioane hartie, cred cA nu va fi mai putin de 4 luni ; si negresit
cA, oricine o fi la ministerul de finante, nu o sa, fie tovarAs cu zarafii ca indata
sA arunce 30 milioane pe plata,. SA presupunem ca, ar fi chiar asa. ; mai intaiu
cA, tot ce ar putea, sa. se facA, ar fi mai bine ca, toti cei cArora le este Statul
dator, sa, mai astepte; dar, cum zic, chiar aruncate pe piata, de ()data 30 milioane,
toate tranzactiunile cari le face Statul, comunele $i judetele pentru cite milioane Bunt? Sunt eel putin de 160 sau 200 milioane.
0 voce. Mai mult...

D-1 prim-ministru. MA, autoritatile, prin urmare, manipuleazA pe an 200
milioane ; ei bine, chiar aruncate deodatA cele 30 milioane de hartii, cum o
sA se facA ca toate transactiunile de 200 milioane sA se fact', numai cu hartii?

Cum o sa, se faca. minunea aceasta, ca toate tranzactiile in Cara IntreagA cari, cu
autoritati cu tot se urea la 800 milioane, cum o sa, se faca, tranzactiile acestea
numai cu 30 milioane? Cum o sa, le faca, si Statul, $i comuna, si D-voastra, si
not tot!? Vedeti cA toate sunt argumente de opozitiune, nu Bunt argumente de
oameni de stiinta, si nu este nici timpul, nici locul sA se arunce asemenea ar-
www.dacoromanica.ro
gumente. Se zicea, adineaori ca, Statul pagubea cu arendasii, cu ramasite cu tot,

pe an 30 40 milioane. Bine, Domnilor, data arendasii ar plat' numai cu hartii
si cu ramasite cu tot, tot nu ar ajunge hartia aceasta pentru 40 milioane. Ei
bine, am aratat ca numai acei cari, o fac... ma iertati, nu vreau sa, zic cuvantul, pentruca nu este tocmai parlamentar; aceia aruncto, discreditul si fac
s fie un mai mare scazamant. Are sa fie un scazamant, si data onor. D.1 Iepureanu este in adevar doritor, II doare inima de aceasta paguba care s'ar produce,
apoi D-sa sa. nu vie cu autoritate D-sale 0, faca ca acel rau sa devie de 10 on
mai mare. Apoi ce zicea D-sa, D-lui Orleanu: Domnilor, acela care tine axizele
stii ce o sa faca? In loc sa. plateasca in moneta sunatoare axizele, o s cumpere
dela zarafi hartii cu 70 la suta, ba s'a zis si cu 50 si chiar mai jos, si o s platease& comunei cu aceste scrisuri $i comuna o sa. pagubeasca 50 la suta, fiindca
ea trebuie BA fact', imbunatatiri Si sa aplice bugetul.
Apoi mai zice D-I Iepureanu: arendasii Statului sa cumpere biletele cu

50% mai jos, o sa, plateasca arenda si o sa pagubeasca Statul 50%!
S'a mai zis, Domnilor, nu stiu de tine, ca data ar fi necinstit ca guvernul
s'ar duce si-ar cumpara eu 50% ca sa plateasca unde are sa plb,teasca. Ei bine,
Domnilor, cand toata lumea ar cumpere,, apoi nu vedeti D-voastra ca a doua
zi s'ar sul la pari? Acestea sunt lucruri elementare cari le Myatt), cineva cand
incepe economia politica in gimnazele reale. Apoi incaodata, repet, aceasta
nu este o eroare din partea D-lui Iepureanu, dar este o tactics parlamentara
pentru a face ca aceste resume cari se dau guvernului astazi, sa cada.
Dar s& vedem iarasi pentru particulari, raul nu are si el binele lui? Sa
zicem ca o sa fie un scazamant, asa cum s'a spus de D-1 Boerescu, cu 10%, iar
in termenul in care o sa fie rascumparate vor avea 10% beneficiu. Dar sa zicem
ca o sa aiba efect cuvintele D-lui Iepureanu si ale amicilor sai din afara, si o
sa le faca oarecare scadere; dar nu este si un alt bine? Aceste bilete nu fac un
serviciu? Apoi astazi, Domnilor, cineva voeste said procure putina moneta,
cu cat o plateste? o plateste cu 20, 25 si 30 la suta; pentru ce? Fiindca este

criza. Pentru ce este oriza? Pentru o multime de imprejurari; mai fritai cum a
zis si D-1 Ghica, ca am facut recolte rele si ca a intrat bani In tail mai putini
decat au iesit, si s'a facut un gol in numerarul acela care este intermediar, i
care serveste ca mijloc de schimb ; pe urma a venit $i ingrijirea de razboi; fiindca
viitorul nu este sigur si nu stim ce proportiuni poate sa is razboiul, si chiar

si acea moneta care mai este in tar& at& ascunsa $i nu se dl afar& decal platind
foarte mult. Hartia-moneta, si aceasta este din experienta facut& si din tritelepciunea popoarelor, este mijlocul care s'a gasit in toate societatile civilizate,
in asemenea fmprejurari.
Intotdeauna cand moneta s'a ascuns, s'a emis mai multe bilete $i s'a decretat cursul obligatoriu; si fiindca hartia nu poate, n'are interes sa se ascunda
fiindca nu poate sa se duce peste granite, deaceea acest intermediar de schimb
devine mai ieftin, $i atunci si moneta metalica. negasind 20 si 30%, si stand
neproducatoare sezand In lada, e silith sa iasa, si-i face concurenta hartia.
D-1 Drosu tie mai bine decat oricine acest principiu pe care 1-a aplicat
cu atata inteligenta. Negresit ca sunt multi, Bunt detentori de acest intermediar
de schimb de our si argint, cari cred ce dace ar yen! sa-i fad), concurenta un
alt intermediar care este hartia de Stat, o sa cada valoarea, dar o sa gaseasca
alte avantaje. Cum zicea, D-1 Boerescu, ca s'a muncit Dumnealui $i eu pentru
www.dacoromanica.ro
534
C. I. BMcoIANU
banca de scout si circulatiune, si am gasit In Plata Bucuresti o opozitiune

stragnica, fiinda socotea ca o sA face daraveri mai putin producAtoare,
pi dupe ce acei D-ni au inceput sli, aiba relatiuni cu streinatatea, si au vazut
ca au sa castige, au inteles si avantagiul !Audi. Tot asa, s'a intamplat cu
drumul de fer; tend s'a infiintat intaiu in Franta, toti carausii si chirigiii
era sa fedi, revolutiune, caci zicea ca o sa moara de foame? Ce s'a intamplat? Dupb. ce s'a facut drumul de fer a trebuit EA se indoiasca numarul
chirigiilor; .tot as& si cu banca, bancherii au facut afaceri pe picior mai
mare si castigau mai mult, atunci toti au devenit favorabili bancii. Asa o
BA se intample cu D-nii detentori de moneta sunatoare, fiindca tranzactiunile o sa fie mai numeroase, si data vor da mai putin, dar o sa castige mai
multe tranzactiuni.
Asadar, Domnilor, dee& le yeti marginl, data le yeti da acestor bilete
alta natura cleat li s'a pus In toate tarile Iumii. le loviti nu numai cu discredit, dar cu o imposibilitate.
Apoi, Domnilor, D-voastra, care vb. interesati ash, de mult de tezaurul
public, nu intelegeti ca de ce aceste bilete vor fi mai marginite in circulatiunea lor, de aceea se intelege ca nu mai raspund la misiunea lor, si scazAmantul o BA fie mai mare, si scazamantul o rib. fie asupra Statului, si Statul
o sA pagubeasca 10-15 milioane? Cine o sA plateasca aceste 10, 15 milioane?
N'o sa be platiti tot d-voastra?

Prin urmare, Domnilor, eu ma unesc cu amendamentul D-lui Boerescu,
fiindca amendamentul D-sale, cum a zis D-sa, precizeaza mai mult legea
dela cea dintaiu vedere, spune can Bunt elementele esentiale a legii, si asigurb, pe detentorii de scrisuri. Toate celelalte can se propun, nu fac decat
sa discrediteze scrisurile pi sa facb. legea ineficace; caci cu 30 milioane In
modul cum propuneti nu ne dati decat 10 milioane, si o sa faceti o daunb.
Statului de 20 milioane.
lath unde merge durerea D-voastrii. care v'a orbit Nina acolo Meat
BA aduceti mars pagube Statului.
Vooi. Inchiderea discutiunii.
D-1 Manolake Costaki. Cred cA n'ar fi generos din partea D-voastra,

Demnule ministru...
D-1 pritp-ministru. N'am cerut eu Inchiderea discutiunii.
D-I Manolake Kostakl. D-1 ministru ma angajeaza s. vorbesc. Nu
trebuie, Domnilor, ca indata ce vorbeste un ministru sA cereti Inchiderea
discutiunii, caci este drept ca sa urmeze o replica.
Voiu fi scurt. Mai intaiu voiu mentine toate expresiunile male si be voiu
explica si mai mult. D-1 ministru a facut aluziune la tale petrecute in 1866.
lath faptele dela 1866: atunci sand am ales pe Principele Carol am fost
amenintati de Turcia, si eu care am fost in imprejurarile din urma foarte
pacific, atunci am fost de parere sa aparam electiunea foarte tare, am fost
pentru concentrarea ostirilor. N'am avut tnsa bani, pentrucb. not fi cheltuirn pentru lucrurile midi. Atunci a venit D-1 ministru de finante cu hartiamoneta, care era tot acest proiect. Constituanta s'a cutremurat de hartiamoneta. Atunci a zis D-sa: trebuie sa ne aparam si ne trebuie bani. Ce am
propus eu, ca simplu deputat, pi am gasit ecou la toti acei proprietari de
hartie sari aveau bani la casa ruralb....
www.dacoromanica.ro
535
D-I prim-ministru. Nici unul.

D-1 Manolake Kostakl. Ma rog, era D-1 Plagino, D-1 Stirbey, D-I Mitica
Ghica, D-I Cantacuzino,
aduc bine aminte ca, tend D-1 Cantacuzino
se sbarlea ca mine i-am zis: acum este momentul sA to arati ca esti conservator...
D-1 prim-ministru. N'a fost nimeni cari sa consimta.
D-1 Manolake Kostaki. Luati procesele-verbale ea, unanima era Camera.
D-I prim - ministru. Fereasca Dumnezeu, nu era nici zece voturi.
D-1 Manolake Kostakl. Iata ce s'a petrecut. Dar aceasta era un imprumut
nu o sporire de bani, un Imprumut vremelnic. Atunci nu era chestiunea de
a compromite cu totul tranzactiunile publics, nu era vorba de a se ameninta creditul Statului si a lovl drepturile castigate.
Eu pun guvernului urmatoarea Intrebare: Gaseste D-sa, presedintele
consiliului si ministru de finante al Romaniei, Stat liber si independent,
gaseste onorabil ca sa violeze angajamentele can Ie -a Incheiat pane astazi
cu Imprumutatorii si contraccii Statului? Daca, va fi onest aceasta, atunci,
sub masca independentei tricolorul se va Intuneca! Prin urmare, eu, In
principiu, nu pot ca senator s lovesc In drepturile castigate a concetatenilor mei ; putin fmi pasa, mie de nevoile can le are Statul, trebuie sa fie
cineva onest. Vs trebuie furnituri pentru armata? Luati acele furnituri

prin rechizitiune, cum s'a mai facut. Ziceti ca, nu puteti platl? Lucrul se
poate, dar D-ta tend ai facut contracte pentru furnituri, si tend ai primit
chiar bani drept bonuri de tezaur, to -ai angajat a plat' in bani; astazi piatind In hdrtie, o declar sus si tare $i ca cetacean, Qi ca om de legi, di, este
neonest, imoral !
D-1 Bratianu zice: pentru ce discreditati hartia aceasta, pi pentru ce
vreti at-i dati o valoare mai mica decat bonurile rurale
pi
celelalte? Apoi
hartia D-voastra de ar fi tiparita nu cu cerneala, ci cu litere de aur, data

prin sine insus nu va inspire, /ncredere, once cuvantari magulitoare am
tine asupra ei, nu ne va da credit.
Acum ca ss vedeti D-voastrb, ca nu ati avut rezon a ne trata, de colegiani, ma voiu refer' la jurnalele cari publics cursul hartiilor in toatA lumea.
Iata un exemplu. (Citeste un ziar). Ce curs au obligatiunile rurale In
Romania cu 5 %? Este 102. In Austria de Sus cursul este de 89, 90, 100 si
103. Ia sa ne intoarcem acum la renta Statului Austriac. Renta care se

plateste in hartie este 61, renta care se plateste In argint este 66 4..
Asemenea hartia Creditului funciar Austriac, esto In Austria 90 si

renta Statului cu dobanda este 96. De unde vine aceasta? Din doub. cauze.
Nu poate sa zica cineva ca Austria nu este Stat solvabil, dar are o mai mare
greutate hartia particularilor, si al doilea, Austria are de espiat pacate din
trecut, fiindca ?i ea a facut cu hartia cum umblam ss facem noi si acum
plateste acele pacate.
D-1 prim ministru. A facut Si Italia si Englitera.
D-1 Manolake Kostaki. Domnule Bratianu, sa nu vorbiti de acele State
fiindca ele au gi resurse prin comertul for si mai cu seams prin controlul
care-1 au acele State. Si data voiti sa va spun lucrurile pe fat5 la noi mi-
nistri se dau In judecata, dar In realitate control nu avem ! Ati citat pe

Rusia. Stiti D-voastrit ca controlul In Rusia este mult mai mare decat la
www.dacoromanica.ro
34
536
C. I. BAICOIANU
noi, cu toate ca, acolo nu este guvern constitutional? $i pentru ce? Pentrue& acolo controlul este independent de minister, controleazA toate chel-
tuelile facute de ministri. La noi controlul in 12 ani de viata constitutionalA n'a Yost cleat o fictiune.
Acura, Domnilor, v'am demonstrat ca degeaba isi da osteneala D-1 ministru BA, recomande hartia, hartia trebuie sA se recomande prin sine In*. CAnd
cineva se duce s cumpere un lucru nu se uitA la lauda ce-i face vAnzatorul,
ci se uita la valoare, la ceeace face, si v'am dovedit ca in aceleasi State sunt
efecte de ale Statului cu 90, cu 100 si altele cu 60 suta; si pentru ce aceasta?
Pentruca unele ofera mai multA, garantie cleat celelalte. Orice hartie exige dupA
garantia ce are o variatiune, si Hatt am denigrao noi sau Heat am lAuda-o,
ea tot are sa, scada dupe valoarea ce reprezinta. Nu putem dar impune creditorilor aceasta scadere, cAci ei au dat banii for cu buna, credinta, si prin urmare
nu este nici drept, nici crestinesc de ale platl, In loc de o suta, 70. Deoarece
dar acest principiu de dreptate este admis, trebuie sa va units cu noi $i sA adao-
gati in legea actuala ca ea nu va putea avea putere retroactive; $i data acest

principiu Camera nu 1-a admis eu cred cA aceasta este o scApare de vedere,
si a prin urmare astfel fiind Senatul trebuie sA puie acest principiu.
Am opus, Domnilor, ca nu voiu invoca cuvinte de eresie precum s'a invocat.
S'a zis ce sunt aceste 30 de milioane pe tend se fac in tar& tranzactiuni de 800
de milioane? Credeti D-voastra ca este o monetA In suma de 800 milioane; cA,
avem cel putin un numerar de 200 milioane? Nu Domnilor, nu avem o asemenea
suma, si este cunoscut, In once carte vets deschide aveti sA vedeti cA oriunde
s'a introdus hartia In conditiuni normale, cursul a scazut, si cA printr'aceasta
are sA se fad', o perturbatiune in tranzactiunile noastre.
Eu cred prin urmare, Domnilor senatori, CA discutiunea este epuizata,
yeti alege sau intre hartia cum a cerut-o guvernul dela inceput, &ilea, ca un
mijloc de schimb, fare a violenta drepturile castigate, sau proiectul delegatilor,
dar binevoiti a stabill CA nu are dreptul Statul de a se amesteca In tranzactiunile particularilor; nu ma poate Statul face pe mine care m'am imprumutat
de exemplu dela D-1 Carp (sa -mi permit& a face aceasta aluziune), sA-i platesc
acel Imprumut In hartie-moneta.
Iata, Domnilor, pentru ce zice m In amendament ca sa se respecte tranzactiunile din trecut, si cA, aceasta hart ie BA, nu fie obligatorie pentru particulari,
si prin urmare mentin acest amendament.

D-1 B. Boerescu. Domnilor, sunt silit a zice cAteva cuvinte, cAci impu'Wile aduse privesc si pe comitetul delegatilor, nu numai pe guvern. Se zice
Ca a se priml aceasta lege, fern amendamentul D-lor, ar fi a face o lege imoralk
neonestA, si a adaogat D-1 Sturdza cA, ar fi a grabi bancruta. Sunt silit dar a
adaoga cAteva explicari ca sa, va probez CA nu am inteles deloc unele ca acestea.
M'am mirat mai intaiu de D-1 Iepureanu care zice Ca aceasta lege ar fi ma/honestd! N'am auzit pana acum ca o lege poate fi malhoneste! Am si eu ceva
cunostinte juridice si stiu cA vorba aceasta nu exist& in aceasta stiinta. Fapte
malhoneste exist& ; dar lege malhoneste nu exista. 0 lege abuzivA, o lege neeficace, injusta chiar, exista, dar malhoneste nu inteleg cum poate fi o lege ! D-1
Sturdza mai adaoga Inca cA admitand legea asa, cum s'a propus, am decreta
de pe acum bancruta. In alto cuvinte ar fi sa se Inteleaga, ca, data s'ar priml
amendamentul, am avea bancruta de pe acum; iar fern amendamentul meu
www.dacoromanica.ro
o vom avea mai tarziu! Trista consolatiune! Mi se pare ca tocmai aceste profetii ale D-Iui Sturdza pot contribui mult la grabirea bancrutei ; caci ele sunt
de natura a ne discredita, pi Statele care au facut bancrut5, sunt acelea cari
nu mai aveau credit, far nu din cauza biletelor ipotecare.
Domnilor, pe cata vreme s'au admis ca titlurile fiduciare aunt facute

pentru un timp marginit si ca se pun In circulatiune numai ca expedient, pentru
inlesnirea schimburilor, pe cat& vreme s'a constatat ca o necesitate materials
ne impune crearea unor asemenea titluri fiduciare, din cauza mai ales a lipsei
de moneta, apoi trebuie ss adoptam si toate consecintele acestui sistem ; si

toate masurile ce trebuesc luate sunt ca aceste hartii sa, alba toate garantiile
posibile. Daca noi voim ca sa le dam pi sa le mentinem creditul, aceasta o facem
nu pentru guvern, ci pi in interesul nostru al tuturor ; caci, fiecare din noi, majoritate on minoritate, o sa primim aceste hartii In daraverile noastre, si Intelegeti
ca discreditul for o sa ne atinga pe noi toti; deaceea tot noi toti trebuie s& con-
tribuim a le da eel mai bun credit posibil.

()data dar ce vom proceda astfel, cum o sa vina bancruta de care se teme
D-1 Sturdza? Cum? Pentruca garantam In mod practic aceste bonuri, pentruca
marginim timpul cat are sa se serveasca Statul cu dansele, pentru plata tranzactiunilor sale, aceasta ar avea de consecinta ca sa ne aduca bancruta? Dar,
Domnilor, atunci ar fi a se admite ca sensul vorbelor s'a schimbat. Hartiamoneta poate sy aduca bancruta? negrepit; Ins& numai atunci cand s'ar face
dinteinsa o resursa direct& pi fixy, bugetara. Noi !ma am zis ca cautam sa departam mai toate inconvenientele ce de obste are hartia-moneta, pi D-voastra
ne acuzati cy grabim bancruta.
Nu, Domnilor, bancruta nu are sa fie; pi in tot cazul numai proiectul modificat cum 11 vom vota nu va aduce, nici va grab' bancruta.
In discutiunea generals, v'am demonstrat ca aceste titluri nu sunt nici
hartie-moneta, cum este in alte State, nici asignatele ce se afla In Franta
revolutionary din 1789.
D-1 Iepureanu a vorbit de drepturi dobandite, si s'a bazat mai ales pe
acest cuvant spre a conchide ca ar fi un ce imoral ca Statul sa nu-pi plateasca
obligatiunile sale, deja existente, cu moneta sunatoare.
Ss ne intelegem bine. Pe cats vreme aceste titluri constituesc, dupa lege,
o valoare de schimb; pe cats vreme tot legea admite principiul ca aceste titluri
sa circuleze, ca moneta, se intelege ca tine platepte cu aceasta, hartie, fie particularii, fie Statul, se libereaza, ca cum ar fi plata pi cu bani sunatori.
Acesta este aplicarea unui principiu economic pi juridic. Nu se poate
rational sustine, ca cu aceasta se atinge drepturi dobandite; caci acestea se
ating cand ar fi vorba de stipulatiuni, de contracte, on leg' In cari se zice anume
cti, plata s se faca numai in metal, numai in moneta sunatoare. Atunci debitorul trebuie sa plateasca in our on In argint, fiindca creditorul are un drept
dobandit. Cand Ind). Statul on particularul executa o obligatiune Inaintea legii,
pi o executa platind-o in moneta legala a zilei, cu agentul de schimb pe care
o lege 1-a Mout sa circule, se inpeala D-1 Iepureanu cand zice ca, In acest caz ar
exista un drept dobandit. Nu exista nici un drept dobandit.

Acest drept exista, o mai repetam, numai cand contractul sau legea anterioara acestor titluri, zic ca plata sa se efectueze in moneta sunatoare.
Pe de alta parte s mai examinam pi fn partea sa de aplicatie principiul
34
www.dacoromanica.ro
538
C. I. BAICOIAN U
D-lui Iepureanu, $i vom vedea, ca cu neretroactivitatea Dumnealui unele persoane pot ea$tiga, altele Insa se pot ruina. Sa luam fapte. Iata Statul ca are BA,
plateasca cuiva 10.000 lei, dupa un contract vechi care nu prevede ca plata sa
se fact), In aur. II va platl In aur, dupa D-1 Iepureanu. Prea bine; creditorul va
catitiga, pi Statul va pierde, caci trebuie sa sconteze hartiile spre a capata aur.
Dar aunt multi din particulari, arenda$ii mai ales, cari vor avea contracte
anterioare acestei legi ; $i ei, tot dupa D-1 Iepureanu, vor fi datori a platl Statului tot In aur. De unde Ins& o said procure ei aurul? Daraverile for de zi le
fac $i cu hartii. Gram', orzul, fanul ce au, fl vend $i iau hartii. Cum o sa platease& Statul In aur? Vanzand hartiile ce au spre a lull aurul. Dar prin aceste
vanzari pi adunare de aur se scade valoarea hartiei, !neat acel biet arenda$, sau
alt particular, are sa vanza cu 30, 40, 50, 60 la suta seazamant hartille ce au
spre a plati Statului In aur.

.
Vor avett timp ca sa se ruineze.

Aceasta este protectiunea ce se promite particularilor?
Vedeti dar, Domnilor, ca vi se propune ceva $i nelogic $i injust.
Cad este injusta masura care poate profit& unora, dar pe altii Si expune
la pierderi $i la ruina. Prin urmare vedeti, ca atat din punctul de vedere teoretic, cat $i din punctul de vedere practic, nu este exact, $i nu este nici just,
ea se zica ea exist& drepturi dobandite In alte cazuri, de cat In cazul cand este
stabilit In contract ca, plata sa se lac& cu moneta sunatoare. Mai vedeti ca prin
acest sistem nu se protejeaza macar interese legitime, ci se propune numai un
mijloc de a se nedreptati unii $i de a se deprecia, titlurile! Adaogati pe langa
aceasta c& Inca dela tnceput discreditati titlurile ce emiteti, dace s'ar face,
dupa cum propune d-1 Iepureanu, o a$a de absolute deosebire Intro trecut $i
viitor.
ASA dar Ira rog a respinge $i acest amendament al D-lui Iepureanu, care
este de nature a discredit& titlurile fiduciare de cari ne ocupam.
Amendamentul meu din contra, cred c& raspunde mai bine la scopul ce
ne propunem a atinge.
D-I D. Sturdza. Precum alaltaieri, de onor. D-1 raportor, asemenea $i astazi

am fost napastuit de onor. D-I pre$edinte al consiliului $i dupa cum n'am putut
priml napastea din partea unuia, n'o pot priml nici din partea celuilalt.
Mai tntaiu D-1 ministru voe$te sa circomscrie desbaterile privitoare la ar-
ticolele acestei legi numai la o simpla aprobare a acestui admirabil proiect.

Aceasta n'o pot priml. Am combatut hartia-moneta dela Inceput $i acum doresc sa fac ca aceasta lege sa fie cat se va putea mai pernicioasa pentru Cara.
D-1
presedinte al Consiliului. SA, caza.
D-I D. Sturdza. Binevoiti Domnule ministru a nu ma Intrerupe, eu nu va.

Intrerup pe D-voastra; sau atunci Inchideti-ne gura la toti sa, nu mai vorbim.
Prin urmare dupa cum D-sa astazi a adus In discutiune iara$ discutiunea
generala, deasemenea, col putin, se ne permit& $i notia sa sustinem convictiunile noastre $i sa cautam sa facem din aceasta lege o lege cat se poate mai putin
rea, mai putin dezastruoasa, caci astfel cum este, este mai rea cleat rea.
Pe urmA mi-a mai facut Inca o alto napastuire, ca exile& not ace$tia cautam sa ameliorAm aceasta lege pe cat va fi cu putinta.
Pentruca a o admite astfel cum este e cu neputinta, D-1 ministru ne zice ca
nici macar nu $tim ce $tie $eolarii din gimnaziu. SA -mi permit& ca sa zic D-lui
www.dacoromanica.ro
ministru c& cel putin atat cat trebuie ca sa, discut afondo ei In cunoetinta de
cauza aceasta afacere am cunoetinta cerutk Cauza e simple. Mi-am dat

osteneala a citl, a studia, a medita, ei nu D-voa,stra, puteti avea a face aceasta
imputare vreunuia din noi. Am venit cu autorii ponderoei ai teoriei ei ai practicei, ei cu o cunoetinta perfect!), a obiectului ce se trateazA. Resping dar aceasta imputare ca, nefondata ei D-1 ministru va binevol sA nu-mi mai fee& asemenea imputare.
Vedeti, Domnilor, tact& aceasta discutiune Intro minister ei noi se rezum&
pe o eroare foarte mare economic& din partea cealalt& ei anume aceea ea Dumnealui crede cA poate era, un mijloc de schimb pe care onor. D-1 raportor 1-a
numit un expedient tranzitoriu.
Dumnealor cred cA cu aceasta tot este zis. Apoi un mijloc de schimb nu
poate sA existe decAt In aceeace are o valoare, iar nu In ceeace n'are o valoare.
Prin urmare, nu se poate ere& un mijloc de schimb. A crede aceasta este o eroare
din care decurg toate celelalte. Si aceasta se va vedeA In mod nedubios, caci
proiectele guvernului ei al majoritatii delegatilor recurg la curs fortat f&r& de
care este nimica toata.
Pentru ce aceasta? FiindcA nu este cu putint& haztie-moneth, f&r& curs fortat,
fiinda, ea este lovit& chiar dela Inceput de incapacitate, fiindcA n'are nici un
fel de valoare intrinseck eau o valoare foarte mica. Deaceea trebuie ca sA se
impun& cu forta cetatenilor, ca sA o primeasck cA altfel n'ar primi-o. Am amintit
a au lost timpuri, In care impunerea aceasta s'a Mout cu ghilotina. Fb,r& de

curs fortat, fb,ra, ca guvernul sa zits, ordonez fiecaruia ca sA primeasc& drept
o suta lei un lucru care nu valoreaza, 100 lei, pan& atunci nimeni n'are sA primeascA aceasta hartie. In practic& acest curs fortat e iluzoriu; particularii
Intre daneii var eti sA eludeze acest curs fortat, c&ci atunci cand se va duce
sa, oumpere s. e. o pereche de cizme le va platl 10.000 franci, cum se face& In
Franta! In ce const& cursul monetei? Ca, valoreaz& mai mult decAt hartia?
Moneta n'are trebuintri, de curs fortat, fiindca reprezint& In adevar valoarea
care are IntrInsa. Am ar&tat cA la 1811, In Austria, 100 fiorini de argint, trebuiA sa, se cumpere cu peste 800 fiorini In hartie. Fiindc& 800 fiorini In hartie
valor& de 8 on mai putin decAt argintul clici nu puteA Statul as dea In schimbul
acestei hartii o valoare efectivk

Dar In zadar zice onor. D-1 raportor cA aceasta resurs& este un simplu expedient marginit ei nu este o resurs& permanent& a bugetului Statului. SA -mi
permit& sa. zic CA na'r fi bine sA, se joace cu cuvinte onor. D-1 raportor cad este o
resurs& a bugetului Statului.

Caci pentru ce se cere aceasta hartie moneta de nu pentru a platl niete
cheltueli f&cute de Stat, In cheltueli budgetare fie ordinare sau extraordinare?
Prin urmare, a venl ei a vorbl de simple expediente ei ca nu este o resurs& bugetara, este numai pentru a captive pe public. Fac atent la aceasta pe onor. Senat,
ca nimeni sa nu fie atras de aceste simple flori retorice.
Deasemenea a fost o simply floare retorica, cand onor. D-1 raportor a zis
cA aceasta inovatiune, este convictiunea tuturora. Dintaiu lucru nou nu este, e
lucru vechiu, inventat Inc& dela 1600. Poate a fie convinctiunea D-lui raportor
care vreA sA Nell, hartie-monetk dar a mea ei a multora dintre noi nu.
Eu nu cred ca, Statul prin aceste hartii fei va indeplinl nevoile de care are
trebuintEL Datoria noastr& este sA facem ceva de care Statul sa, se poatb. folosl.
www.dacoromanica.ro
540
C. I. BAICOIANU
Se zice ca nu se ating drepturile dobandite. Apoi cum nu se ating drepturile dobandite, child mi se de o suta lei, care trebuie sa mi se dea In aur, In
hartie, care pretinde sa alba, o valoare si nu o are, caci se poate impune, numai
gratie cursului fortat. Apoi cand D-I Boerescu, In relatiunile sale private ar
vol sail plateasca o datorie cu hartie, l'ar trimite creditorul sa se plimbe si
i-ar zice: In moneta, de aur te-ai legat sa-mi platesti, tot aur trebuie sa-mi dai.
Nu este asemenea adevarat ca dam avantaje celor din trecut si ruinam
pe cei din viitor. Cei din trecut nu castiga nimic, caci li-se ds ceeace li se datora.
Cei din viitor care au a face cu Statul, vor face contracts mai scumpe.
Astfel acela care vinde un stanjen de lemne cu 70 franci aur, are sa-1 vanza cu o
cute In hartie, Si cu modul acesta nu va pierde nimic. Dar este nedrept ca acela
care s'a legat cu mine se -i platesc 70 franci In aur, sa-i platesc In hartie. Aceasta
este imoral $i nu este onest. Aceasta nu este decat bancruta, caci Mild In lot
de 70 franci nu platesti 70, ci mai putin, Si frustezi interesele, si Intelegeti D-voa-
stra ca aceasta este ceeace se numeste bancruta In toate State le din lume si
In toata istoria finantelor din celelalte taxi.
Deaceea, va, rog, sa, adoptati acest amendament care Imbunatateste pe
cat se poate o lege care are sa fie dezastroasa.
D -1 prim-ministru, Bratianu. Mai Intaiu trebuie sa asigur pe Domnul Manolake Kostaki, ca lumea nu va fi spoliate de tetra Stat. Aceste bilete nu pot
fi confectionate decat dupa, patru luni, prin urmare, multi din acei D-ni vor
avea timpul a se regula pentru ca Statul ss nu fie cum a zis D-sa, un spoliator.
Apoi, aceste bilete, fie chiar onor. D-1 M. Kostaki la ministerul de finante sau
oricare altul, nu le va emite toate imediat in suma de 30 milioane, ci Incetul cu
incetul, astfel ca emitandu-se treptat nimenea sa nu poata fi spoliat; lucrul
este foarte simplu, si daca, s'ar face altfel ar fi o paguba, pentru Stat, caci aceste
hartii ipo'tecare s'ar deprecia.
Nu inteleg cum onor. D-1 Sturdza si D-1 M. Kostaki au putut sa treads
cA eu am zis, ca, nu au cunostintele din scoalele reale. $tim, cum zice romanul
ca, sunt toba de carte ; si D-1 Sturdza nu avea trebuinta sa vina, cu autori, cu
carti, pentruca noi II credeam pe parola; noi 11 cunoastem, nu vine pentru InOda oars In mijlocul nostru, ne-a probat stiinta D-sale. Dar $i noi Domnilor,
tend venim a face teorii nu le inventam, unii vin cu carti 5i alti nu yin. Eu
iata ce am zis: ca oameni ass, cu cunostinte intinse ca Dumnealui, cum poate
sa, sustina argumente in contra stiintei, prin urmare, am zis ca, acestea nu sunt
altceva decat arme de razboiu.
Poate sa protesteze, dar se nu zits ca am zis ca nu are cunostinte pe care
nimenea nu i le contests.
SA viu acum la un argument at onor. D -Iui M. Kostachi. Dumnealui a zis, ca
nu este control In Cara, cA In Rusia este un minister de control, ca, acela face
controlul mai bine. Dace In adevar nu vs convine institutiunile ce avem, atunci
sa venim sa, relnfiintam vechiul sistem de control. In adevar, nu avem o conta-:
bilitate foarte simpla pentruca am admis masura D-sale; D-sa, D-I Iepureanu
este parintele acestei contabilitati.,.
D-1 Man. C. lepureanu. Este vorba de control, nu de contabilit ate.
prim-ministru. Apoi acea contabilitate nu se poate lesne controls..
D-1 Al. Zisu. Este vorba de controlul constitutional.
D-1
www.dacoromanica.ro
DESDATERILE PARLAMENTARE LA LE GEA BILETELOR IPOTECARE DIN 1877 541

D-1
prim-ministru. Imi aduc aminte ca data tocmai tend esea D-1 M. Ko-
staki din minister, dup5. ce infiintase aeea contabilitate, raposatul Otetelesianu Imi zicea ca voia sa vaza abuzurile In ministerul de finante ; si eram si
eu In comisiunea aceea, si i-am zis, ca trebuie un an de zile pentruca sa, descurce. Dar data nu este control, s5 venim on totii sa, ne punem pe lucru, sit
modificam legea, sa, luptam in alegeri, pentru ca controlul sa, se poata face cu
mai multa scrupulozitate, sa, nu se face ca mai fnainte.
Cat pentru biletele care mi le-a imputat la 1866, pentru acelea s'a facut
un Imprumut de 18 milioane, si s'a platit In locul acestora 37 milioane. Biletele
de astazi vor costa pe Stat, Ins& nu se va face Imprumut decat atunci and
vom putea sa-1 facem In conditiuni bune far nu In conditiuni oneroase.
Se cere fnchiderea discutiunii, si punandu-se la vot se primeste.
Se pune la vot prin bile amendamentul desbatut, subscris de D-nii Camarasescu, Zisu, Epureanu si Adamachi:
Amendament
a La art. 1, aliniatul 2, propun urm5.toarele spre fnlocuire:
a Aceste bilete vor fi la purtator $i fire procente. Ele vor avea curs oblis gatoriu $i vor fi primite ca moneta legal& al pari la toate cassele Statului.
s Aceasta lege nu va fi aplicabila In privinta tranzactiunilor de pan& acum,
a prin urmare, obligatiunile ce au luat nastere fnainte de aceasta lege nu se va
a pretinde a fi achitate cu bilete ipotecare, ci In moneta, sunaloare, care singura
a numai s'a avut In vedere la acele tranzactiuni. a
Semnaji: M. Kostakl, N. Camfirasescu, A. Zisu, V. Adamachi.
D-nii senatori proced Ia vot.

Rezultatul votului este:
46
Votanti
21
Bile albe pentru
25
Bile negre contra
Amendamentul este respins.
Se da, citire amendamentului al doilea propus de D-1 Boerescu si la care
s'a raliat $i Guvernul.
Amendament
Art. 1. Ministrul de finante este autorizat a emite bilete ipotecare pana,
Aceste bilete vor fi la purtator ; ele vor avea curs obligator si se vor priml
In plata la toate cassele publice cu valoarea for al pari.
Ele se vor trage din circulatiune Intr'un timp determinat, cand atunci
li se va socotl 10 Ia suta, mai mutt peste valoarea for nominala.
(Semnat) B. Boerescu
Se pune acest amendament la vot prin bile si rezultatul votului este:

44
Votanti
Majoritate absolute
Bile albe
Bile negre
www.dacoromanica.ro
23
30
14
542
C. I. BAICOIANU
D-1 vice-pregedinte. Senatul a Incuviintat amendamentul.

D-1 raportor da citire urmatorului amendament:
Amendament
Se adaoga la finele art. 1:
Lefile amploiatilor Statului precum $i pensiunile vor fi platite jumatate
In bilete ipotecare si jumatate In moneta sunatoare.
(Semnati), A. Zisu, M. Kostakl, N. Camaragescu, Drosu, Grajdanescu.
D-1 vice-pregedinte. Cere cineva cuvantul?
0 voce. Este tarziu.

Mai multe voci. Maine, mains.
D-1 N. Manolescu. Sedinta pe diseara.
D-1 vice-pregedinte. Necerand nimeni cuvantul, se pune la vot prin sculare ri sedere amendamentul care s'a citit. Amendamentul a cazut.
Orele fiind Inaintate D-1 vice-presedinte ridica sedinta la 6 ore dupa
amiaza, anuntand pe cea viitoare pentru a doua zi 4 Iunie.

Acum Domnilor, la ordinea zilei avem continuarea pe articole a proiectului
pentru bilete ipotecare.

Voci. D-1 raportor lipseste.
D-1 pregedinte. D-1 Geani, unul din membrii comitetului delegatilor, sa
binevoiascA a-1 Inlocul.
D-1 Alexandru Geani, da citire art. 2 din proiect.

D-I prim-ministru. Domnilor, In proiectul D-lui Boerescu, consiliul este
mai bine compus, prin urmare, ar fi bine sa, se faca la art. 2 modificarile prevazute de D-1 raportor.
(D-1 raportor Boerescu se suie la tribuna).

D-1 raportor Boerescu. SA mai citim Inca odata art. 2 din proiectul guvernului, care zice:
Art. 2. 4( Biletele ipotecare vor fi In valoare de 5, 10, 20, 50, 100 $i 500
lei, si se vor fabric& In aceleasi conditiuni si sub acelas control cu care se fabric&
biletele de banca In streinatate.

o Ele vor fi subsemnate prin grifa de ministru de finante, si predate consiliului de administratie al Casei de depuneri i consemnatiuni, care le va verifica, le va contrasemna prin grifa unui membru anume delegat pentru aceasta
de consiliu, si le va remite apoi ministerului de finante spre a le pune In circulatiune.
e In acest consiliu va lua parte la toate operatiile de verificare si un delegat al comerciantilor din Buctiresti, platind o patenta cel putin de clasa 3-a.
Directorul Creditului funciar rural va face parte de drept din acest consiliu de verificare.
In locul acestui articol propun un amendament In doua articole, cari
sunt cele urmatoare:
www.dacoromanica.ro
Art. 2 Biletele ipotecare se vor emits In bucati de 5, 10, 20, 50, 100 vi 500
lei, vi se vor fabric& In aceleasi conditiuni ca vi biletele de banca, sub controlul
ministerului de finante.
Ele vor avea gravata In corpul for semnaturile facsimile ale ministrului de
finante vi a doi din membrii consiliului special, vi vor fi parafate, prin serii,
cu subscrierea manual& a cAte unui impiegat, trecutA friteun registru special,
vi conform regulamentului acestor bilete. Se vor preda apoi comitetului special, care le va verificA vi le va Inapoia ministerului de finante, spre a le pune
In circulatiune.
Art. 3. Consiliul special al biletelor ipotecare, care va aye& resedinta sa
la comitetul casei de depuneri vi consemnatiuni, se va compune din 6 membri
alesi de acel comitet, de presedintele vi directorul creditului funciar rural vi
de presedintele camerii de comers din Bucuresti.
Ministrul de finante va
face parte din acest consiliu, vi -1 va prezida cAnd va lira parte la lucrArile sale c
Dui:a cum vedeti, diferenta Intre amendament vi articol consist mai ales
In aceasta cli la confectionarea biletelor In loc de a se pune grifa ministrului

de finante care se poate mai lesne imita, sA se puna mai bine In corpul biletelor
sub semnatura ministrului de finante vi a doi din membrii consiliului special, etc.
A doua deosebire este In privinta compunerii consiliului special.
D-1 vice-presedinte. Comitetul delegatilor 0, binevoiascEt a se pronunta
asupra amendamentului.
Se consults delegatii.
D-1 raportor B. Boerescu. Domnilor, majoritatea comitetului delegatilor
corn pusa de mine vi D-1 Giani, a primit acest amendament, iar D-1 Camarasescu
a fost In contra.
D-1 Mach' Atanasiu. Am cerut cuvb.ntul ca sA propun un amendament.
D-1 vice-presedinte. La randul D-voastra.
D-1 Carnarasescu. Rog pe onor. D-1 raportor sti binevoiascA a-mi da des-
lusiri, dacA la formarea amendamentului D-sale a avut In vedere a Intre cei

12 membri din comitetul Casei de depuneri vi consemnatiuni este vi prepdintele Camerii de comert pe care D-1 raportor 11 cere In amendamentul Dumnealui sA fact). parte In consiliul numit special peste cei vase membri alesi din
comitet.
Voci. Nu se cere prin amendament.

D-1 Carraragescu. Amendamentul cere FA fie compus eonsiliul numit special din 6 membri alesi de comitetul casei de depuneri, apoi dee& ar fi ales
Intre acei vase membri vi presedintele camerii de comert ca membru actual
al comitetului mai ramane mijloc sa -I mai luam pe acest presedinte al camerii
de comert, ca al saptelea individ In consiliul numit special? Aceasta observatie viu sa fac, vi sunt sigur de aceeace avansez, astfel astept desmintire.
Voci. Nu vrea BA va rbspunda raportorul.
Binevoiti, Domnule CamarAsescu de dezvoltati ceeace voiti,
vi pe urma voiu rAspunde.
D-1 raportor.
D-1 Camarasescu. M'am indestulat, acum Domnilor senatori altceva. Eu

neavand la stiinta mea pan& in momentul acesta dm& guvernul admite amendamentul propus de D-1 raportor, viu O. fac un alt amendament la art. 2 din
proiectul Adunarii, fiindcli Inteinsul vad cA este vorba et se subscrie biletele
www.dacoromanica.ro
544
C. I. BAICOIANU
prin grill de ministru, pi cAci am In vedere ceeace din nenorocire pi In paguba

tarii a avut loc la comitetul casei rurale, unde prin mijlocul nenorocit al aplicarei grifei s'au emis obligatiuni rurale de aproape dou& milioane pe mopii cari
nu existau Si cari n'au existat vreo data In Romania; prin urmare, doresc sa
cer dela D-voastra, Domnilor senatori, s se is cat se poate mai multe garantii
In privinta acestor bilete ipotecare, gi api ruga dacA, este cu putintb. ca In loc
de aplicarea grifei, singur ministru s& subscrie biletele cu mama sa proprie,
fiindca nu se pun toate In circulatiune Inteo singura zi, ci treptat, mai mult
eau mai pupil, dup& trebuint&; iar dacb, credeti aceasta imposibil, atunci sa
recurgem la alte masuri de garantie, spre a In Muth orice indoial& ca nu se vor
strecura bilete pe sumA, mai mare de treizeci milioane, filmic& ma 'nfricopez
de grifa; si totodata Eta cere ca aceste bilete s& se inregistreze Intr'un inteadins
registru cu matca, parafat de membrii consiliului pi conservat la casa de depuneri. Cer jails ca In aliniatul III, unde s'a zis c& s& fie un delegat al cornerciantilor care s& plateasca patent& de clasa III, s& fie unul de clasa I, ca mai
cu greutate trite() afacere ca aceasta, unde este vorba de 30 milioane. Prin

urmare, am format urmatorul amendament:
Art. 2, al. II, propun sa fie inlocuit astfel:
Ele vor fi subsemnate de ministru de finante pi predate consiliului de
o administratie al Casei de depuneri 5i consemnatiuni, care le va verifica, le
a va contrasemna printr'un membru anume delegat pentru aceasta de cons siliu, be va inregistra, Intr'un registru cu matcb parafat de membrii consiliului
pi conservat la aceasta casa, pi apoi le va remite ministerului de finante

spre a le pune in circulatiune A.
Din aliniatul al treilea dela acel art. 2, cer s se ptearga cuvintele dela
It final eel putin de clasa III,
1}i
s& se inlocuiasca cu acestea: de prima clasd u.

(Semnat) Carnarfigescu.
D-1 vice-preeed1nte. Sunt 5 D-ni senatori care sa sustin& amendamentul?
Se constata ca Bunt.
Se consult& comitetul delegatilor asupra amendamentului.
D-1 raportor Boerescu. Domnilor senatori, In privinta amendamentului
propus de D-1 Camarbsescu, majoritatea delegatilor, afar& de D-sa, 1-a respins
pentru cuvantul c& toate amanuntele privitoare la confectionarea acestor bilete sunt de domeniul regulamentului care se va face la aceasta lege. Mai sunt
Domnilor pi alte chestiuni cari trebuesc rezervate acelui regulament. Prin urmare, comitetul a crezut cA, este de prisos a& ne mai fncurcam in prea multe
amanunte.
D-1 Al. Zisu. Domnilor senatori, far& a intra In nici un fel de detaliuri
asupra noilor modificari adica asupra amendamentului D-lui raportor, care
inlocuepte proiectul eau eel dintaiu cu ce probeaz& ca majoritatea acestui
Senat a binevoit api lug, seama, caci pe and deunazi a respins luarea in consideratiune a proiectului D-sale, astazi s& adopts dispozitiunile Intocmai ale
acelel legi...
D-1 preedinte gal Consiliulul. Ceeace vrea s zica c& lucram cu upurinta!
D-1 Al. Zisu. Nu ca lucram cu upurinta, dar ne luam seama; caci poate
numarul bilelor din urma schimba de multe on ideile; qi ceeace era bine alal-
www.dacoromanica.ro
Udell, astazi nu mai este bine ! Se stie ca In politic& numarul joacA si el un

mare rol si nu D-1 ministru de finante ignoreazA aceasta.
LasAnd Ins& ca D-1 raportor sA reguleze toate acestea cu D-1 ministru de finante, ma voiu marginl pur si simplu a Intreba pe D-I ministru de finante, asupra
aplicarii acestui art. 2.

Gaud eu m'as prezenta cu hartie monetA de exemplu la telegraf, avand a
prod& o telegrams al caret cost simplu este de 1 leu si 50, data Intelege D-sa a
oblige, pe cassa telegrafului a-mi Inapoia In numerar 3 lei $i 50 cand voiu a-i plAtl
cu 5 lei In hartie sau data mi se va refuza de a-mi da restul?

0 voce. Nu se refuzA.
D-I Al. Zisu. Vreau s& flu luminat mai bine asupra aplicarii acestei legi.
Eu care am avut nenorocirea s consider acest proiect ca o calamitate
si care am facut neghiobia sA ma ocup de toate fazele prin care a trecut ea, asistand la toate sedintele Camerii, am avut onoarea de a fi si consultat asupra
acestui lucru.
D-1 vice-preedinte. Consultatiune gratuita.
D-1 Al. Zisu. Gratuita negresit ca si mandatul nostru. Am cautat s& m A
luminez acolo, si am cautat sA ma luminez In parte cu toata lumea, $i la fntrebaffle ce am facut, nu mi s'a putut rfopunde In mod lamurit.
Intreb si acum: ce sA fae cAnd ma voiu prezenta cu moneta de 5 franci
Si mi se va refuza de a-mi Intoarce restul?
Zic aceasta, pentruca eu cred c& prin emisiunea hartiei-moneta va dispare
chiar si argintul.
Mi se va rAspunde la exemplul ce am ales, &lie& cu telegraful, cA trebuie
sa villa cu 1 leu si 50 bani, numerar, dar data eu as fi redus la cea mai simplA
expresiune $i n'as avea decat 5 fr. In hartie-moneta atilt de bine laudata a
D -lui raportor Si a D -lui ministru de finante
de ce sA nu fie explicit, ca cassele
publice vor fi datoare c& dela divisiunea de 5 fr. s& fie datoare a-mi fnapoia
restul In numerar.
Dacs este nevoie voiu pune un amendament, data nu, D-I ministru sb.
binevoiasca a ne afirma ca asa va apnea legea, si atunci ma declar multumit.
D-1 I. Bratianu, prim-ministru. Domnul Zisu este destul de inteligent spre
a Intelege ca la Dumnealui este o chestiune de amor propriu, fiindca proiectul
primitiv care a lost prezentat de comitetul delegatilor si pe care I-a sustinut
?i D-lui, a cAzut ; si deaceea azi vine si D-lui cat& s& ne tin& In loc. Cum poate a&
lac& D-I Zisu asemenea Intrebari si ss ceara sA se pun& In lege, ca dac& se va duce
cu un bilet de 5 fr. si va avea s& is un rest, nu 1-1 va da In argint! D-1 Zisu crede
a dac& se vor emite aceste bilete tot aurul si argintul va dispare. VA rog sit
nu se mai fac& asemenea observatiuni, caci (lac& ne-am ocupa de ele In lege,
ar trebul sA faceti un cod de 5, 6 sute de articole.
D-I Al. Zisu. Declarati c& platiti restul In argint.
D-1 prim-ministru. Am nevoie ca s'o afirm?
D-1 Al. Zisu. Fiindca mi s'a spus contrariul...
D-1 prim-ministru. De tine?
D-1 Al. Zisu. De un membru al cabinetului.
D-1 prim-ministru. Se fntelege c& restul se va da In argint.
D-I Atanasiu. Am cerut cuvantul la art. 2 sift propun ca s& se I'm& bilete
si de un franc, tot pentru mentinerea creditului acestei hArtii.
www.dacoromanica.ro
546
C. I. BAICCIANu
D-1 prim-ministru. MA, opun la aceasta, fiindca, n'am ajuns Inca acolo Incest
sA dam moneta de hartie si de 5 centime, cum au ajuns unele teari.
D-1 P. Carp. N'am luat cuvantul ca ea cercetez ca D-1 Zisu cauzele care au
Mout pe Senat sA respinga proiectul D-lui Boerescu ca proiect si sA-1 primeasca
In urma ca amendament. Eu cred c& acestea a provenit de acolo cb, n'a volt
partidul dela guvern ca sA datoreze scaparea situatiunei unui ministru dat In
judecata si care nu se tie daces maine nu va merge la puscarie I $i prin urmare
tot tactul a lost ca sA se respinga ca proiect $i sA se primeasca ca amendament,
aceasta cred ca a Post cauza respingerii proiectului D-lui Boerescu.
Voci. Nu esti in chestiune.

D-1 Carp. Voiu veni la chestiune. Art. 2, vorbeste de diviziunea acestor
hartii. Eu cred ca o tarn nu poate suferi o sum& mare de moneta divizionara, si
cand s'a facut bilionul care nu are valoarea reala, s'au luat calculele statistice din
alto OH, si cu toate acestea ne-am suit cu moneta divizionara p5,n5. la 30 milioane.
Acum ea aceasta este o moneth, bilion, adica ca In toate Wile lumei moneta
de un franc $i doi este divizionara si prin urmare nu are valoarea reala, si aceasta
conform cu conventiunea monetara incheiata In toate partile lumei, nu cred

ca are sit iasa din tara, prin urmare cantitatea de moneta divizionark nu este
necesara tarii noastre fiindca avem suficient ; $i nu cred ca e bine at marim
aceasta cantitate de moneta, divizionara facand ass mari diviziuni de moneta,
de 'Artie. Caci orice va zice D-1 ministru de finante, cli aceasta moneta, hartie
va fi primita dupa puternica sa expresiune: o ca painea calda o, eu totus cred
ea are sA, aib5, o depreciatiune oarecare. Prin urmare, hartia-moneth, de 5 fr.
nu are sa aiba valoare de 5 fr. ci 3 si jumatate mult patru la inceput, si in urma
are sti, devina o pura moneta divizionara.
Deaceea eu cred cA nu este bine sa se fact), subdiviziuni ass de minime.
Mai este un cuv &nt care militeaza asupra acestor subdiviziuni prea InHuse ; este ca orice s'ar zice si oricat ar veni oamenii invatati cu carti sa demonstreze ca, este o binefacere pentru tar& hartia-moneta, publicul de jos,
care are a face mai mult cu subdiviziunile de hartie-moneta, nu are BA impartaseasca aceste diviziuni pentruca nu are sa citeasca In carti. Prin urmare,
chiar primirea acestei monete de publicul de jos are sa, intampine greutati
prea maH. Asa dar este bine ca subdiviziunea s5, nu fie prea mica si trebuie 85,
inceapA dela 50 fr. in sus.
Mai este si un alt pericol. D-1 ministru zicea adineaori cum ca, cassele Statului au sa Inapoieze resturile In argint, si In acelas timp ne des asigurarea ca
nu se face o a 2-a, a 3-a sau a 4-a emisiune. Primesc posibilitatea teoriei D-Iui
ministru ; dar daca In practica va fi teoria noastra, a noastra care credem in

deprecierea acestor hartii, atunci ce se va Intampla? Daca aceste hartii vor
scadea la 50 %? Ei Domnilor, atunci o moneta de hartie de 5 franci va reprozenta numai doi franci, si cand ma voiu duce sa, dau o telegrams de 1 franc
si jumatate, va trebul sa -mi Inapoieze trei franci $i jumatate, asupra unei
hartii depreciate care nu valoreaza detest 2 franci.
Asa dar, dui:A declaratiunea D-Iui ministru de finante, are sa se vaza Intreaga Romanie dand tot la depesi, pentru ca 85, is o valoare mai mare cleat
are acea hartie! Fie-mi permis si mie care nu aunt optimist ca D-1 ministru de
finante sit fac aceasth, comparatiune. Ce va face dar atunci D-1 ministru de
finante cu asigurarile D-sale de astazi? Negresit absolutamente nimic.
www.dacoromanica.ro
547
Deaceea dar Domnilor eu cred ca subdiviziunea monetei acestia sa, nu fie

prea mica, si data, nu ma fusel aceasta era chiar si opiniunea D-lui raportor.
D-I prim-ministru. Domnilor, Inteleg sa, vie cineva a afirme, principiile si
opiniunile sale, dar Domnilor, trebuie in acelas timp sa se he seama 10 de finprejurari. Vine D-1 Carp Si sugueste cum se zice dincolo ; dar suntem not in
stare de a asculta suguelile foarte spirituale si cu gust ale D-lui Carp? Mai intaiu ne spune ca se va inapoia, 3 % franci la o moneta care nu va valor& decal
doi franci, si ca numarul de 5...
D-I Petro P. Carp. Moneta de 5 nu este de bilion?
D-I prim-ministru. Aceasta nu este o hartie de bilion, este divizionara,
prin urmare nu amestecati lucrul, nu avem moneta de 5 franci. De ce va fi asemenea bilete de 10 $i de 5 franci, deeacea ele au sa, intre in tranzactiunile cele
mai mici, si au sa circule si sa, poata, satisface la mai multe trebuinte. Se simte
trebuinta de piese de 5 franci, si multi m'au angajat ca sr), aduc asemenea moneta.
Apoi vine onor. D-1 Carp si zice: dar data moneta de 5 franci va scadea
la doi si Statul va fi silit sa intoarca 3 4 franci la o asemenea moneta.Dar, Domnilor, data Statul da fnapoi 3 % franci, cum are sa, scada biletul de 5 la 2 franci ?
Cum o sa seed& acea hartie data este sigur cineva ca. Statul o sa-i piateascli? Vedeti dar ca obiectiunile D-lui Carp, nu sunt decat niste glume ca sli
ne tina in loc.
Apoi onor. D-1 Zisu si cu onor. D-1 Carp care fac o unitate...
D-1 Zisu. Nu fac unitate!

prim-ministru. I. Bratianu. Cel putin faceti opozitiune impreuna.
D-1 Zisu. Fac opozitiune ca sit aduc serviciu tarii.
D-1 prim-ministru I. Britianu. Chiar dad', s'ar face ask sa yin& un altul
sa zica sa fie bilete de un franc ; si un altul va zice: Nu! Sa, fie de 50 de franci.
Deaceea va rog intelegeti-va cad nu se poate ajunge la un ce practic data fieD-1
care va yen' cu ate o idee diferita.

D-1 Manolescu N. Voiu ss zic ceva in privinta compunerii consiliului de
administratie.
In proiectul guvernului se zice ca acest consiliu care va prepara $i prive-
ghea hartia se compune din ministru de finante ca presedinte si de consiliul

cassei de depuneri ; iar In proiectul D-Iui Boerescu se zice a acel consiliu se
va compune numai din 6 din membri ai cassei de depuneri.
Mai intaiu presedintele Camerii de comert face parte de drept dupit lege.
Dar ar fi foarte greu ca 6 din membrii cassei de depuneri sa, aleaga, pe 6.
Nu stiu de ce nu s'ar admite consiliul intreg astfel cum este in proiectul
guvernului?
Al doilea, vad ca in acest consiliu figureaza numai presedintele si directorul e Creditului funciar rural *; nu stiu de ce nu s'ar puns si presedintele si
directorul 4 Creditului urban *? Este $i aceasta o institutiune care functioneaza,
i care credeti-ma a Mout mult bine tarii acestia.
,Fedinla din 4 lunie, 1877
(Urmare)
Propun un amendament sa se zica: e Presedintele creditului

urban $i Directorul creditului funciar rural *.
D-I I. Ghica. Pentru amendamentul care este in discutiune, Mat a intra
D-I Leca.
www.dacoromanica.ro
548
C. I. BAICOIANU
in chestiunea care s'a iscat asupra subdiviziunilor ce ar trebul s fie emise,

nu stiu data vom vent curand sau tarziu la necesitatea de a face hartie de un
franc, decat nu cred sa fi ajuns Inca acolo si cred ass ca si D-1 Boerescu prin
amendamentul sau, ca este destul, poate prea mutt, si eu data as fi facut un
amendament nu as fi pus nici 5 lei, m'as fi oprit la 10 lei.
Dar aceasta nu are mare importantA,, dell mai pretutindeni moneta de 5
fr. nu este din acele cari sunt de Inta,ia necesitate.
Cat pentru compunerea comitetului, eu cred ca este bine sa nu fie ass de
numeros, este bine s fie mai putin numeros, sA, nu se compuna din 15 sau 16,
dm& s'ar priml si ceeace zice guvernul In proiectul sau si ceeace zice onor D-1
raportor. Socot ca ar fi mai bine sa fie reprezentate institutiunile de credit,

si fiindca si 4 Creditul urban a este si el una din institutiunile recunoscute de
Stat, este bine sA, fie amandoi presedintii acestor doua institutiuni si comitetul
acesta. Cat pentru presedintele Camerii de comert mi se pare CA D-1 raportor
a zis ca nu face parte din comitet.
D-1 raportor. Ba da, este si presedintele Camerii de comert.
D-1 I. Ghlca. Este bine sa fie si el ca reprezentantul comertului.
Atunci rAmane ca Cassa de depuneri si consemnatiuni sa numeasca 5

membri in loc de 6, fiindca acela face parte din administratia Cassei de depuneri, si socotesc ca astfel fiind 5 reprezentanti este destul, si sper ca D-1 Boerescu
va consimtl la aceasta.
Acum yin la regularea scrisurilor fiduciare. Aceasta in adevar este o chestiune care apartine regulamentului care regulamenteaza aceasta lege ; insa
este bine sa se puny oarecare baza care sa fie in lege.
Am auzit pe D-1 CamArasescu propunand un registru cu sus& Aceasta nu
este bine, pentruca registrele cu sus& au de stop In caz de banuiala, 0, se poata
alatura biletul de suss ca sa, se vaza data inteadevar este acela, si aceasta in
cazul de fata nu se va dovedl niciodatk caci biletul care circula din mans in
mane ca moneta, se uzeaza $i atunci dispare acea margine bine taiatA si prin
urmare poate sa dispara acel mijloc de verificare in controale. Deaceea nu
este bine ca hartia de banca sa fie data din condica cu suss. Cat pentru numerotatiune, acesta este totdauna un secret, si care nu trebuie sa figureze nici
In lege, nici in regulament. Acesta este un secret care trebuie sA, fie cunoscut
numai de membrii comitetului, dar nu de toata lumea; gravarea in pasta hartiei a iscaliturei membrilor nu este o garantie, cAci s'ar putea fabric& mai multe
decat am comandat. Garantia care se intrebuinteaza In alto tail este CA se is

din regiments sub-ofiteri cari stiu ea scrie, si se tine o condica undo se zice ca,
dela numarul cutare, au subscris de exemplu, Stan, dela numarul cutare a subscris Vlad. Acesta In adevar, este un control, pentruca nici grifa, nici inscriptiunea in pasta nu este un control mare, ci registre numerotate in cari se afla
toate inscrisurile cu numarul for tsi subscrierea unor oameni inocenti cari nu
stiu nici ce fac, nici ce au Mout.
Dar toate celelalte detaliuri cari sunt multe, nu trebuie sa figureze in lege,
ci sa se lase sa figureze in regulament.
D-1 raportor. Tocmai ass.
D-1 D. Sturdza. Domnilor, nu voiu vorbi mutt in imprejurarea de fata,
voiu numai sa adaog cateva cuvinte la tole zise de onor. D-1 Ion Ghica in privinta iscaliturei. Amendamentul D-lui raportor spune ca hartia-moneta sa fie
www.dacoromanica.ro
subscrisa de trei membri. Cred CA este de nevoie ca sa, fie subscrisi In insus
facsimile toti membrii consiliului de administratie. Acesta este un obiceiu care
se face In genere pe toate hartiile-monete din alto OA. In general, comitetul
care are aceasta afacere In mango., Intreg este facsimilat, si aceasta este natural,
pentruca el are saa controleze acele subscrieri. Al doilea, cred Ca, de a forma un
comitet numeros, nu este bine, si cred Ca, de se vor numi presedintele Credi-
tului urban, presedintele Creditului rural, ministrul finantelor, presedintele

Camerii de comert, si de se vor numi si 2 membri dela Cassa de depuneri si con-
semnatiuni, sunt opt insi si este destul. Vine acum chestiunea parafarei ; trebuie In lege anume sa fie prevazut ; pentruta, ce semnificare are aceasta parafare? Ea are semnificarea aceea ca sA poath controls,, fntr'un mod mai precis
ca acea hartie-moneta este bunA iar nu falsificatA, si, prin urmare, nu este de
ajuns numai ca, tot ce este parafat, sA fie pus in registru cu numarul corespunzAtor, cad acolo trebuie sa, se dovedeasca CA In registru s'a pus In adevAr cifra
aceasta, si in proiectul Mout de mine am zis aceasta. Afars de aceste subscrieri
ale Consiliului cassei, bonurile vor purta o cifra care se va 'Astra in registru
special. Este cu totul indiferent de tine se va pune acele cifre, se va pune de
un impiegat, sau cum este uzul In Germania, de un soldat, aceasta este indiferent, destul sa fie pus de un om care poate O. fie controlat. In Germania se pune
un soldat sa. fats aceasta, fiindca soldatul este Inregimentat, supus disciplinei
si altele; si not putem pune pe oricine o fi, dar, far5. sa. fie In regulament speciheat, ramane sa ne gandim acum bine ce ea facem ; registrul trebuie O. se prevaza In lege, pentruca altfel parafa nu are nici un Bens ; si as doll ca onor. D-1
raportor sa. binevoiasca O. modifice In sensul acesta amendamentul D-sale.
D-1 raportor Boerescu. Domnilor, mai fnainte va voiu da citire unui amendament al D-lui Leca. Iata-1:
Sub-amendament
4( In loc de presedintele si directorul Creditului funciar rural, sa se zits:
a Presedintele Creditului funciar urban si Directorul Creditului funciar rural*.
Mai este si un amendament al D-lui Manolescu.
Sub-amendament
4( Propun ca In comitet sA figureze si Directorul Creditului funciar urban*.
Domnilor, voiu rAspunde, In putine cuvinte, Ia toate obiectiunile facute.
Mai Intaiu am onoare a va spune ca toate desbaterile cari vor urma, la art. 2,
sunt consecintele dispozitiunilor cuprinse in art. 1; acolo s'a cuprins partea
constitutive a legii, si celelalte articole cari urmeaza sunt desvoltarea princi-
piului esential pus In art. 1.

Asa dar, cei cari au combatut art. 1, A nu pretinda ca sa ne contrazicem
in articolele urmatoare ; $i pot rAspunde D-lui Zisu ca eu anume, tend sustineam
$i prezentam amendamentele, nu faceam decat o lucrare identica aceleia facut5. de majoritatea delegatilor, si fiindcA nu este o chestiune de amor propriu,
ci este vorba de o lucrare serioasa, prea putin imi pas& de forma cum se prezinta, destul este sA introducem niste Imbunatatiri conform cu principiul adoptat
Ia art. 1. Prin urmare, eu unul le primesc si le Bustin, prea putin Imi pas5. dacA
www.dacoromanica.ro
550
C. I. BAICOIANU
s'ar priml proiectul delegatilor sau al altora, destul sa se primeasca forma in

sine, imbunatatirile ce am propus dela inceput. Nu este chestiunea de cutare
sau cutare proiect ; tend ieri am sustinut ca este necesar pentru Stat sit se emit&
niste scrisuri fiduciare cari sa inspire cat mai mare incredere pi. sa nu vatame
interesele, nu am facut aceasta ca a doua zi sa combatem acele imbunatatiri

propuse, pentru cuvantul c& nu s'a primit proiectul meu, tend acelap principiu
se primeste in proiectul modificat al guvernului.
Acum, in ceeace priveste detaliurile aplicarii si compunerii consiliului,
eu, Domnilor, am cautat, condus de aceleapi consideratiuni ca D-nii Ion Ghica
pi Sturdza, ca consiliul special se nu fie prea numeros si, a doua conditiune,
sa fie cat se poate mai independent de guvern pi sa fie cite mai multe interese
identice intro dansii. Dad). puneam intreg consiliul Cassei de depuneri, se facea
prea numeros; caci Bunt 12 si au destule ocupatiuni acolo. Am chibzuit dar ca
este destul O. fie reprezentat prin 6 membri ; dar, Mudd). prepedintele Camerii
de comert, se MTh, Intro membrii consiliului, negresit ca nu it va alege pe dansul ;
astfel, al saptelea membru este presedintele Camerii de comert, fiindca trebuie
ca comertul si capitalul s& fie reprezentat de cineva; si n'am gasit ca ar fi bine
ca acest consiliu sa fie numit de guvern, ci mai bine sa fie ales. Prin urmare,
aunt 7 membri. Acum, de ce s'a pus si presedintele si directorul creditului rural
si nu si urban? Pentru cuvantul foarte simplu, ca era identitate de natura institutiunii, era, vorba de imobile rurale, nu este vorba a constitul ipoteci pe
case; prin urmare, era mai natural, mai logic, sa bagam In acest comitet pe
presedintele si directorul creditului funciar rural. Am vrut sa bagam persoane
independente, nu functionari ai guvernului; si aceasta ca sa, prezinte o garantie
mai mare pentru posesorii de titluri.
Apoi, Domnilor, cind pi ministerul a primit aceasta, de ce not sa ne facem
mai catolici decat Papa? Asa dar vedeti ca aunt 10 membri, dintre cari 6 dela
Cassa de depuneri si consemnatiuni, cu presedintele camerii de comert fac
7, prepedintele pi directorul creditului funciar rural fac 9 si cu ministrul de finante, care este presedintele acestui comitet, fac 10. Mi se pare ca este destul ;
caci in practice, tend un consiliu este prea numeros, nu poate sit lucreze. Va
vol onor. Senat sa pue si pe presedintele pi directorul creditului funciar urban,
poate s'o face, ins& nu se potrivesc institutiunile; acolo aunt casse si aici mopii ;
deaceea, n'api credo di este util si practic s& minim prea mult numarul acestor
membri.
Aceasta este In privinta compunerii consiliului; el este compus In mod

astfel ca sa poatit lucre si sa dee, si garantie posesorilor de titluri si ca sa, fie
independent.
In privinta confectionarii titlurilor, am omis detaliuri can trebuie sa fie

puse in regulament. Am zis c& mai bine sa fie in materia chiar a titlurilor gravat& subscrierea ministrului si a doi membri; daca ar fi tot consiliul iscalit,
ar fi ocupat toata hartia cu iscalituri. Este destul iscalitura a doi membri care
cu a ministrului fac trei. Vine si parafa, acea parafa trebuie sa fie trecuta in
registru ; cred ca, astfel de detalii trebuie sa fie in regulament ; nu este nevoie
sa, fie in lege.
In privinta color zise de D-1 Dimitrie Ghica, ca ar fi de dorit ca diviziunea

sa fie mai mica, si opiniunea comitetului delegatilor a Post sa inceapa dela 10,
20 si mai inainte, Ins& am vazut ca este pus in proiect piesa de 5 franci pentru
www.dacoromanica.ro
551
tranzactiuni mici, si fiindca o utilitate practice core& sit fie diviziunea de 5, am
adoptat-o, $i aceasta din cauza necesitatii. Pentru confectionarea titlurilor

este destul ce s'a zis si sa nu fricarcam legea cu lucruri de detaliu. Conform cu
aceste principii acele dou& amendamente, cari desvolta mai bine articolul din
lege, sunt bune.
D-1 Manolescu. Proprietatile nu sunt numai rurale, fiindca In proiect se
zice: imobile, Si deaceea am propus amendamentul meu.
D-1 Al. Zisu. Regret foarte mult ca sa mai iau cuv&ntul, dar nu voiu obosi
Senatul si voiu fi foarte scurt. Nu lute leg sistemul care I-a adoptat D-1 ministru de finante: cand propunem o Imbunatatire sa fim acuzati de opozitiune;
acest sistem de a raspunile la obiectiunea care se face de Senat si a zice: o nu
este la locul sal' , este a nu raspunde la chestiune, este a eluda chestiunea.
In materia de fate am avut drept ca sa ridic chestiunea fil i sa Intreb cand
ma voiu prezenta cu biletul de 5 lei, $i voiu avea a raspunde numai costul unei
telegrame care e 1 leu $i 50 bani, mi se va da restul In argint? Am acest drept,
cand un alt ministru mi-a declarat ca interpret& altfel, Ca di cer o declaratiune
dart din partea ministrului de finante. Vedeti ca n'am avut pretentiunea ca

O. tree la nemurire prin un amendament!
D-1 Dim. Ghica. Nu Impartasesc opiniunea onor. meu amic D-1 Zisu, c&
noi avem sa votam legi dupa declaratiunile ministrului.
Ministrul de azi declare ca a$a a Inteles legea; vine main Ins& i interpreteaza altmintrelea.
Pentruca vad acest inconvenient si ca o lege de importanta celei de fatk
sa nu fie interpretat& dupa vointa ministrului, am cerut noi, In proiectul primitiv, ca mai multe dispozitiuni regulamentare sa figureze In corpul legit chiar.
Profit de aceasta ocaziune ca sa spun opiniunea mea asupra chestiunilor cari
s'au ridicat In privinta unui numar prea mare de membri, cari erau In consiliul de administratie. Domnilor, cu cat yeti Impart' raspunderea asupra mai
multor capete, cu atat o sa se aducb. mai putin zel. Aceasta o zic din experienta,
pe care oricine dintra noi poate sa o fi facut in viata sa.
S'au ridicat obiectiuni de unii, cA de ce .sa figureze In acest consiliu presedintele creditului funciar rural? Poate sa fie vreo antipatie pentru persoana
mea; ins& nu admit sa fie directorul creditului rural si presedintele dela creditul urban. Inteleg, daca voiti sa amestecati creditul urban trite() chestiune
care este cu desavarsire streina de aceasta, fiind vorba de afaceri de pamant,
atunci sa punetd pe ambii directori ca oameni mai competenti, decat pe prevedinti, dar nu puneti dintr'un lot pe pre$edinte $i dintr'alt loc pe director, caci
atunci ar fi sa ziceti ca va displace pre$edintele creditului funciar.
S'a vorbit asemenea despre partile cele mai mici In can poate sa se divid&
aceasta hartie. Eu nu Inteleg ce stop a urmarit ministrul cand a venit cu legea
de fats. A venit ca s& Inlesneascb. tranzactjunile mici, sau a venit, cum cred,
In pozitiunea In care se MIA, ca sa creeze o resursa pentru 30 milioane, pentru
a face plati neaparat simtite? Daca a venit cu aceste 30 milioane ca o resursa,
atunci sa nu se preocupe D-I ministru si D-1 raportor de acea divisiune de hartii
In parte asa de mici; eu a.., propune ca sa nu ne coboram la piese mai mici de
10 franci.
Ar fi Yost chiar mai bine sa nu fie nici o hartie mai jos cleat 20 franci.
Cum voiti d-voastra ca trite operatiune care de fel este migaloask a& Indoiti
35
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
552
numArul acestor hartii? Cad dad+, este vorba de trebuintele zilnice a fiecarui
om, atunci ar trebul sa va scoborlti pane la 1 franc.
Dad), Insa este numai ca iesursa financial* marginiti-va la cifra de 10
franci. Mai cu seamy ca, data ati admits cifra de cinci franci, aceasta fiind
limper, far& sot, este fol, de una condamnata In sistemul actual, si pe cat se poate
e bine totdeauna sa fie per. Cifra de 5 este foarte grea In tranzactiunile comerciale.
S'a vorbit asemenea despre garantiile can trebuesc luate pentru evitarea
fraudei. S'a opus, de exemplu, de unii, ca sa se aplice grifa, iar de altii sa se puns
iscalitura care ar fi In adevar cel mai bun lucru i dar sh, venim Ia practica. S'a
dovedit ca putini oameni sunt cari pot subscrie doua sute de hartii pe ora.
Eu am facut aceasta experienta Ia Creditul funciar. Dac& credeti dar ca ministrul s& iscaleasca, acele bilete, atunci fi trebuie timp, ca s& vedeti data se
poate realize dorinta D-voastra. Dace o persoana poate subscrie dota sate de
hartii pe ore, si dad), ar putea sa, se ocupe cu aceasta chiar de zece on pe zi,
dar nu cred sa, se gaseasca un om de Stat, care are si alte ocupatiuni, care sa
subscrie necontenit, far& a se mai ocupa de ceva. Dupa un calcul care am facut,
o sa-i trebuiasca 150 ani !...
Acum s& viu la grifa. Ea In adevar, nu va fi nici o garantie ; se va putea
imita de un evreu care face peceti ; In 20 de minute poate sa fac o asemenea
grifa.
Dar, Domnilor, sunt alte garantii, spre exemplu, a figura semnAturi in

corpul hartiei, la fabricarea sa. Am foot nevoiti, Domnilor, sa studiem aceasta
chestiune la Creditul funciar, si la alto societati din cari fac parte, ca sa vedem
ce garantie trebuie sa luam asupra falsului. Mai Intaiu cand lartia este de
mama, se ia cu aceasta o garantie pozitiva, pentruca nu este dat oricaruia de
a putea face hartie de mana; la aceasta este trebuinta de un capital insemnat,
de o fabric& ce costa bani.
Pe urma sunt pecetile uscate ; cari si acestea nu se pot cu Inlesnire imita.
Apoi vine garantia de capetenie, numarul ; si cA,nd se infatiseaza un numar
mare tot cu acelas numar, sau cand se prezinta prea adesea, se poate controla.
Cu semnaturile asemenea, cum a explicat D-1 Sturdza, se poate controla si
proba acelea cari sunt false.
MA rezum, Domnilor, si zic: ea, as dorl ca aceasta hartie-moneta s& nu fie
mai mica cleat 10 fr. ; de si asemenea as dori ca sa nu se sporeasch numarul
membrilor de administratie, caci cunoasteti proverbul roman...
Doresc ca sa se ia toate garantiile putincioase In contra falsului ; ca aceste
hartii sa se faca la fabrici serioase, cari au titlul for de fabrici cunoscute si cu
credit, si apoi sa se distruga acel tipar, acele piaci cari au servit la confectionarea hartiilor.
Cu cat dar garantia va fi prevazuta In corpul legii, cu atilt aceste scrisuri
vor fi valorate, cad publicul va vedea aceasta garantie In dispozitiunile legii,
iar nu lasate la discretiunea unui regulament care ar putea, s& Inlature vreuna din
garantii.
D-1 G. Leca. Cer cuvantul In contra Inchiderii discutiunii.
D-1 raportor Boerescu. Domnilor, sunt mai multe amendamente asupra

carora Senatul urmeaza a se pronunta. Este amendamentul D-lui Manolescu
care zice:
www.dacoromanica.ro
*Propun ca in comitet sa figureze ei directorul creditului funciar urban .

D-1 vice-pre9edinte. Sunt cinci D-ni senatori cari Bustin amendamentul
D-lui Manolescu?
Sunt.
Se pune la vot prin sculare Si eedere ei se respinge de Senat.
Se de citire amendamentului D-lui Leca, ei punandu-se la vot prin scu-
lare ei eedere, se respinge.

Se pune la vot amendamentul D-lui Boerescu la art. 2. ei se primeete.
Se da citire art. 3 din proiectul guvernului:
Art. 3. In adestare de a se lua inscriptia ipotecarA, de care se vorbeete
la articolul urmator, aceste bilete vor fi garantate printr'o ipoteca legal& generala asupra tuturor proprietatilor imobile libere ale Statului, in valoare de
cel putin 60.000.000 lei ei care ipoteca va rezulta din chiar faptul promulgarii
acestei legi.
D-1 raportor Boerescu. La acest art. 3 propun un amendament ca art. 4
In cuprinderea urmatoare:
a Art. 4. Biletele ipotecare aunt garantate, pana, la totala for retragere din
a circulatiune, printr'o ipoteca, in I-iul rang, inscrisa asupra unor proprietati
* imobile libere ale Statului, In valoare de cel putin f ase-zecti milioane lei.
a Numele imobilelor a se ipoteca se afla cuprinse in lista aci anexata .
D-1 N. Lahovari. A dorl o deslueire. In aceste imobile cari se destine pentru
asigurarea hartiei se cuprind numai moeii on ei binale?

D-1 raportor. NeapArat ca numai moeii.
D-1 Camaraescu. Rog, ca acolo unde se zice ca, numirea imobilelor se aflii
in lista anexat4; sa se zica: in lista ce se va anexa a astfel fiind mai corect

pentruca nu este lista Inca anexata.
D-1 prim-ministru. Primesc sa se zica aceasta pentruca nu e rau.
D-I raportor. Prea bine, se va zice aceasta.
Se pune la vot art. 3 ca art. 4 cu modificarea propusa ei se primeete.
Se citeete precum urmeaza art. 4 din proiectul guvernului:
Art. 4. Indata dupe promulgarea legii de fata, consiliul de verificare vorbit
mai sus, In unire cu administratia domeniilor, va dreg& lista nominal5, de toate
proprietatile libere ale Statului pana la concurenta de 60 milioane lei, ei va

face sa se is inscriptie ipotecara .specials asupra fiecareia din aceste proprietati la tribunalul situatiunei imobilului, pentru intreaga sums de 30 milioane.
Inscriptiunea se va lua de tribunalele respective dupe o simple adresa a
consiliului de verificare, subscrisa ei de administratiunea domeniilor.
Evaluarea fiecarei proprietati se va face luandu-se de baza mijlocia arendel
pe cei din urma 10 ani ei inmultita cu 15.

Plidurile, in intindere mai mare de 100 pogoane, nu vor intra in ac east&
estimatie, ci vor ramanea libere de ipoteca.
D-1 raportor Boerescu. Asupra acestui art. am format doua amendamente
cari vor forma art. 5 Si 6, el cari nu sunt decat desvoltarea art. de mai sus, iata
aceste amendamente:
a Art. 5. Indata dupe promulgarea legii de fata, comitetul special de care
s'a vorbit mai sus, va proceda, In unire cu administratia domeniilor, la evaluarea
tuturor imobilelor rurale a se ipoteca .
* Evaluarea fiecarei proprietati se va face luandu-se de baza mijlocia

arenzei pe cei din urma, zece ani, inmultita cu cinsprezece. Padurile In In-
www.dacoromanica.ro
35*
554
C. I. BAICOIANU
tindere mai mare de 100 pogoane nu vor intra Yn aceasta estimatie, ci vor ramane libere de ipotec5,*.
Art. 6. t Inscriptiunea ipotecara se va face special asupra fiecarui imobil,
Yn favoarea detentorilor biletelor ipotecare, dupa o cerere care se va adresa
tribunalului situatiunii fiecarui imobil, subscrisa de catre consiliul special $i
administratia domeniilor Statului. Aceasta inscriptiune se va trece In detail
in liste specials destinate pentru aceasta $1, In rezumat, fn registrul pentru inscriptiunea ipotecara *.
t Toate listele adunate vor forma registrul general al ipotecii biletelor
ipotecare, cari se va conserve de comitetul special al biletelor r.
t Regulamentul biletelor va prescrie mai pe larg tale relative la acest registru N.
Vedeti, Domnilor, ca scopul acestui amendament este mai fritaiu ca inscriptiunile ipotecare sit fie luate in mod pozitiv, gi fiindca derogam dela dreptul
comun s'a luat aceasta dispozitie prin lege; cat despre colelalte dispozitiuni
mai mArunte se lase pe seama regulamentului.
D-I Camarasescu. Af} dorl sh, se specifics in lege: proprietatile rurale.
D-1 raportor. Se va face.
So pune la vot art. 4 cu amendamentul devenit art. 5 gi 6 ei cu explicatulle !Acute de D-1 Carnaragescu $i se primegte.
Se citegte, precum urmeaza. art. 5 din proiectul guvernului:
Art. 5. Atilt biletele ipotecare cat si toate actele ei procedurile ce va nece-
sita emiterea for gi luarea inscriptiunilor vor fi scutite de taxa de timbru sau
allele.
D-1 raportor. Domnilor, aici am facut ceva mai pe larg, sa-mi permiteti a
va citI amendamentul meu, ca art. 7.
Art. 7. Atilt biletele ipotecare cat gi toate actele gi procedurile ce va necesita emiterea lor, si luarea inscriptiunilor, ca $i vinderea ipotecilor, vor fi
scutite de orice taxa de timbru, Inregistrare $i altele.
Se pune la vet articolul 5 astfel modificat $i se primeete ca art. 7.
Se citeste precum urmeaza art. 6 din proiectul guvernului.
Art. 6. Pe baza acestor ipoteci, guvernul este autorizat ca, indata dupa
incheerea pacii, $i eel mai tarziu Inteun an dela acea data, sa contracteze tin
imprumut in tare sau fn streinatate, pant+. la 30 milioane efectiv, cu conditiunile re va putea OA mai avantajoase, ei In limitele legii pentru imprumutul
concesiunii Ploegti-Predeal.
Dace Irma Imprumutul acesta nu se va putea efectua Yn termen de doi ani

dela Incheerea pacii, atunci ministerul de finante va scoate imediat gi treptat
In vanzare imobilele ipotecare, astfel Meat In termen de $apte ani, eel mult,
dela promulgarea legii de Cap, biletele emise sit fie platite $i retrase din circulatiune.
D-1 raportor Boerescu. Aici, Domnilor, am onoare sa va prezint un amen-
dament ca art. 8, iata ce am (scut:

Art. 8. * Daca, pan5. In doi ani dela promulgarea legii de rata, guvernul
va putea contracts un imprumut in conditiuni avantajoase, el va puteA re-
trage din circulatiune parte sau toate biletele ipotecare, platindu-le pe valoarea
for nominala, adaogata cu 10 la suta mai mult peste acea valoare *.
DacA foss un aga Imprumut nu se va putea efectua In termenul prescris,
www.dacoromanica.ro
comitetul special va scoate imediat ,Si treptat In vanzare imobilele ipotecate,

astfel Ca, In termen de 5 ani cel mult dela promulgarea legii de fat5 biletele
emise sa fie retrase din circulatie a.
Domnilor, mai Intaiu vedeti ca legea aveA un caracter care nu era avantajos pentru scrisurile acestea, pentrucA zicea, a doi ani dela fricheerea pacii*,
Bi prin urmare era ceva incert. Este adevArat ca. se zicea ca In 7 ani dela promulgarea legii biletele sa fie retrase din circulatie ; dar tine Btie, pacea poate sa
se Inchee tarziu, Bi atunci guvernul ar fi nevoit sA vanza Intr'un an sau doui
bunurile sale pe preturi scazute pentru a retrage din circulatie scrisurile.
Am crezut dar ca este mai bine aBa, adica, data guvernul va putea sa retrag5.
scrisurile acestea cat mai curand Bi treptat. $i data, timpul va fi favorabil, guvernul sa poata contracts un Imprumut cu conditiuni mai avantajoase ; este
bine sa-i dam autorizatie de acum ca sa plateasca Bi sa retraga aceste titluri.
Aceasta mi s'a parut ca este un expedient mai sigur Bi mai eficace. Iar pe de alts
parte termenul de 7 ani mi s'a parut prea mult, dela promulgarea legii, Vi am
facut ca In loc de 7 ani, sA se puny 5 ani ; se Intelege ca odat5. ce aceasta
ipotecA se face, trebuie sa laBi aceluia care conservA actele ipotecare, facultatea s'o poatA retrage, ca la termen s& friceapb. a efectua vanzarea spre a se
retrage scrisurile. Odata ce aceste bilete se vor retrage sau prin fmprumut sau
prin vanzare, se Intelege ca scrisurile trebuiesc platite conform cu art. 1 cu 10
la suta, mai mult peste valoarea for nominal& ; ele se vor retrage i se vor arde.
Acesta este sensul amendamentului meu.
0 voce. SA se mai citeascA odata.
D-1 raportor citeSte din nou amendamentul d-sale.
D-1 N. Camarasescu. Domnilor, am ca ultim aliniat la acel articol sA propun
un amendament.
D-1 presedinte al consiliulul. Domnilor ma unesc cu amendamentul D-lui
Boerescu, cAci In adevar are avantaje. Afar& numai de termenul de 1 an Bi de
4 ani pe care-1 gasesc scurt, Bi consimt de a se pune 2 Bi 7 ani ; fiindcA, Domnilor, multA lume este preocupatA ca nu cumva situatiunea sA nu se Imbunatateasca curand Bi sA se vanza proprietatile Statului cu un prea mare scazamant ; iar cu termenul de 7 ani este o Iatitudine destul de mare Incat ne poate
da garantii cA nu va pAgubl aBa de mult Statul cu vanzarea moBiilor. Mai vArtos
data yeti pune In be de doi, un an ; ca sA se fats un Imprumut veti greB1, cAci
In doi ani Bunt sigur cA se poate ameliora pietele Europei, dar Inteun an nu
este siguranta cf1. se vor ameliora acele piete. Deaceea va rog, Domnilor, sA
primiti termenul de 7 Bi de 2 ani.
D-1 vice-presedinte. Domnii delegati vor binevoi a se pronunta asupra
amendamentelor.
D-1 M. Athanaslu. Ceeace aveam de zis, a zis D-1 ministru. Eu voiam sA
cer tot termenul de 2 ani Bi de 7 ani pentru aceleaBi consideratiuni.
Comitetul delegatilor se consults.
D-1 raportor B. Boerescu. Comitetul delegatilor a primit modificarile propuse de D -1 ministru ca termenul de Imprumut sA fie de 2 ani iar In be de 5 ani
sA se pue 6 ani pentru retragerea biletelor ipotecare.

D-1 Camarasescu. Eu vAd cA s'a luat In consideratie legea votatA de Adunare Bi nu vAd art. 8, nu Btiu de se va propune.
D-1
prim-ministru. LuAm angajamentul sA punem.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
556
Se pune la vot art. 6 ca art. 8, cu amendamentul primit de Guvern,

$i se prime$te.
Se da citire, precum urmeaza art. 7 din proiectul guvernului:

Art. 7. Acest Imprumut va fi destinat exclusiv pentru plata acestor bilete
ipotecare, prin instituirea unei banci nationale de scont $i circulatiune, caruia
numerarul realizat prin acest imprumut va servl de stoic metalic, si asupra
caruia va trace obligatiunea de a achita a vista $i al pari bilete ipotecare emise
In temeiul acestei legi.
D-1 raportor. lath $i amendamentul ce propun ca art. 9 In lege, In locul
suscititului articol din proiectul guvernului:
Art. 9. Vanzarea acestor imobile se va face Inaintea consiliului special
al biletelor, dupa legea din 31 Martie 1868.
Pretul Insa al vanzarii se va plall integral $i numai in bilete ipotecare,
evaluate cu 10 la staa mai mult peste valoarea ]or nominal&
Biletele ipotecare retrase, In orice mod, din circulatiune, se vor depune la
comitetul special, care le va anula $i le va arde, conform regulamentului biletelor.
Se pune la vot art. 7 devenit art. 9 cu amendamentele $1 se prime$te.

Se cite$te art. 8 din proiectul guvernului.
Art. 8. In consecinta guvernul va fi dator sa elaboreze un pro iect de lege
pentru Infiintarea acestei band, pe care-1 va supune Corpurilor Legiuitoare
la cea mai apropiata sesiune.
In acest proiect se va regula totodata Si modul platii anuitatii acestui
Imprumut de 30 milioane, repartizandu-se Intro Stat Qf banca de scont pi circulatiune, careia se va trace $i parte din veniturile afectate la amortizarea
imprumutului.
D-1 raportor.
In locul acestui articol iata, ce amendament propun ea art. 10:
Art. 10. Guvernul va fi dator sa elaboreze un proiect de lege pentru Infiintarea unei 136,116 de scont $i circulatiune, pe care-1 va supune Corpurilor
Legiuitoare la cea mai aproape sesiune.
In acest proiect se va regula totodata 5i modul platii anuitatii imprumutului de 30 milioane, repartizandu-se intro Stat $i banca de scout $i circulatiune, careia se va trace $i partea din veniturile of ectate la amortizarea Imprumutului.
D-1 Boerescu. Domnilor, tot ce s'a crezut pi ce s e credo ca este folositor
ca sa mareasca creditul acestor bilete ipotecare, este aceeace propunem, ca sa
se poata schimba aceste bilete cu biletele de bane& can prezinta mai multe
garantli. Cand banca de scont fj i circulatiune se va infiinta, independent de
faptul actual, atunci ca sa poata, schimba aceste bilete ipotecare, $i astfel

creditul acestora se va marl, i Statul atunci toate biletele ipotecare schimbate
de banca, le va desfiinta.
N'am crezut de cuviinta sa se redacteze altfel, ci numai ca, nu se angajaza,
la nimic, cleat ca biletele ipotecare se pot schimba cu biletele de bane& care
se va infiinta cat mai curand.

Acesta este un mijloc financiar foarte practic ca sa se poata mentine creditul $i circulatiunea biletelor ipotecare.
D-1 Manolake Kostaki. Bine, Domnilor, pana scum am crezut ca discu tam
legea hartioi-moneta, pi vad ca deodata se improvizeaza ideea pentru Infiin-
www.dacoromanica.ro
557
tarea unei banci de scont si circulatiune, $i se vorbeste de o dispozitiune anume

cum ca aceste bilete ipotecare vor putea fi schimbate pe biletele bancii de scont.
Va marturisesc ca-mi este imposibil a pricepe o dispozitiune prin antici-
patiune Inteo lege care este dejk dispozitiune In privinta organizarii unei
viitoare banci, care Dumnezeu tie cand si in ce conditiuni ea so va stabill.
Mai Intaiu este stiut, Domnilor, ca o bane& de scont si circulatiune nu se
va stabil' In Romania decat in conditiuni foarte normale, atunci cand creditul
public va fi mai bine stabilit decat astazi. Al doilea, nu putem sti de mai 'nainte
ce capital va servi de baza la constituirea acelei banci de scont si circulatiune,
va fi de 10 milioane, de 20, de 30? Vedeti cb, este un ce necunoscut. Apoi cum
voiti D-voastra ca printr'o dispozitiune trecatoare din legea actualk totodata
sa ImpovAram acea viitoare institutiune cu 30 milioane a acestor efecte? Va
desfid ca sa -mi aratati vreo lege de hartie-moneta care s'a votat In o Cara din
lume, care a& pun& In combinatiune cunoscutul cu necunoscutul, sa, poata
amesteca, douA operatiuni cari sunt de o nature cu totul diferita.
Alta este cand functioneaza o !Dana de scont si de circulatiune, alta este
and se cunoaste ce capital are acea banca, si alta este cand se tie ce Indatoriri
se pune acelei banci. Dar cum voiti Ca de acum Fse dati acelei banci o povara
de 30 milioane? Eu cred cb, acest articol este de prisos, cad mai Intaiu trebuie
BA vedem dacA aceia cari vor priml concesiunea bancii, dacb. for be va convenl
sa, intro trite tranzactiune cu hartiile acestea. De vreme dar ce D-voastra de

mai 'nainte-i puneti aceasta povara, orice formare de banca are sa, se loveasca
de dispozitiunea acestei legi. Prin urmare aveti a Impiedica In momentul oportun
infiintarea acestei banci. SA nu compromitem dar viitorul, viitorul sa, se lase

degajat ; va convenl interesului societatii sau interesului Statului de a intra
inteo combinatiune oarecare, atunci vor intra,, dar nu trebuie O. anticipam
de mai 'nainte, aceasta ar fi In contra interesului Statului, acela de a putea, BA
Infiinteze o bane& de scont si de circulatiune.
Pentru aceste cuvinte, sunt In contra acestui articol si cer suprimarea lui.
D-1 Alexandru Zisu. Domnilor, pe langa cele zise de onor. D-1 Iepureanu,
voiu zice Si eu cateva cuvinte: ve aduceti aminte de declaratiunile Principelui
Dimitrie Ghica, D-sa eri ca delegat 'a zis: n dacb. simt o usurare cand Bunt silit
a admits acest greu proi6ct In Imprejurarile de astazi, este ca vad Inceputul

visului meu de aur, adica vinderea mosiilor Statului pentru retragerea acestor
Mirth din circulatiune N.
Apoi data D-voastrk veniti $i puneti acest principiu salutar In lege, atunci
undo mai ramane realizarea acestui principiu data vorbiti de acea banca?
Cad dupa cum a zis onor. D-1 Iepureanu, ce are a face aceste hartii cu banca
de scont si de circulatiune? MA iertati, faceti o adevarata confuziune printeaceasta, dispozitiune, caci la art. 2 ati prevazut ca aceste bilete sa, se retraga
din circulatiune prin vindere de mosii, si acl dispuneti altfel.
D-1 Dimitrie Sturdza. Domnilor senatori, eu gandeam ca, acest art. 7 nu
are sa mai revie in discutiunea onor. Senat, caci dupa cum se eliminase din
proiectul D-lui Camarasescu, speram ca aceasta afacere este terminate. Acum
cb, vine In proiectul guvernului, asi don sa spun cateva cuvinte. Orice lege
trebuie sa se ocupe de obiectul ei, caci a se ocupa de un obiect strein, aceasta
ar fi un lucru trecator si superficial. Acum cand ne ocupam de hartia mon eta,
and trebuie BA, cautam a-1 da o mare sigurantA, venim $i ne ocupam de un
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
558
alt obiect cu totul separat, acela al infiintarii unei band de scont si de

circulatiune.
Este vazut, cand se va infiinta banca de scont si circulatiune, ea va cauta

sa introduca principiul despre care vorbeste articolul din proiect, pe cand daca,
yeti pune acum aceasta dispOzitiune in lege prin anticipatiune, ea are sa, aduca
chiar dela inceput o lovitura infiintarii bancii de scont si circulatiune, pentruch
o banca care va fi fundata pentru a retrage hartia-moneta, va fi o bane& care
va fi fundata pe discredit, iar nu pe credit. Prin urmare acest articol este contra
infiintarii bailed de scont ri circulatiune. Afars de aceasta, acest articol are
sa, loveasca si hartiile acestea, si iata cum: hartiile acestea cari ne asigura, D-I
ministru de finante ca au sa aiba credit pentru ca ele sunt garantate pe proprietatile cari se vor vinde si cu banii ce se vor lua, au sa, se retraga, aceste scrisuri zic au sa-si piarza creditul, cand pe urma vine un alt articol tot in aceasta
lege care zice sa se fondeze o banca care sa retraga aceste bilete. Nu vedeti
D-voastra ca cu aceasta nu faceti altceva decat luati cu o man& ceeace dati cu
cealalta? $1 atunci publicul are sa zica.: K nu este adevarat ca are sa, rasplateasca, aceste bilete prin vinderea ipotecilor, toate acestea nu sunt decat niste
fantasmagorii *.
$i atunci hartia-moneta nu se va sconta, cu siguranta cu care pretindeti

D-voastra.
MA mir cum D-1 raportor nu vede ca acest articol privitor la banca are sa
sift loveasca, chiar dela inceput hartia aceasta de discreditul cel mai mare !
D-I prim-ministru I. Bratlanu. Nu, fiindca, cum zice onor. D-1 Sturdza,
aceasta, masura, financiara este ceva rau, este ceva defectuos si vicios, nu se
poate sprijinl cineva pe dansa I ii cautam proptele, nu! Ci pentru ca onor. D-1
Sturdza, Si cu alti multi ca D-sa, au venit sa arunce discreditul asupra acestei
masuri financiare chiar dela Inceput, si au cautat sa bage banuiala, au inspirat
teroarea ca not avem sa introducem sistema asignatelor, ca voim s& facem din
aceasta mAsura provizorie, o institutiune, un mijloc de a bate necontenit hartiemoneta si a cheltul prin acest mijloc bogatia tarii! Deaceea a crezut si Camera si D-1 Boerescu si eu, ca trebuie sa aratam si mai mult celor banuitori ca
acesta nu este cleat un mijloc cu totul trecator in fata nevoilor, si cA indatii,
ce situatiunea va cloven' normala, avem sr), transformam aceasta inteun imprumut. Pans atunci, fiindca astazi ne aflam trite situatiune anormala, am
avut recurs, ca Statul sa emit& deadreptul bilete, fiindca, nu este o banca de
scont si circulatiune. Daca ar fi fost asemenea banck atunci am fi avut recurs la ea. $i in Camera, in comitetul delegatilor, s'a cerut sa se prevada formarea unei asemenea band; si aceasta se vede ca a facut BA mad), banuiala
in spiritul D-lui Sturdza si al amicilor D-sale ca acest sistem de hartie ce prevede
aceasta lege are sa se perpetueze.
Nu, Domnilor! Deaceea se si pune chiar in lege obligatiunea, ca, indata,
la cea Intaiu sesiune, sa se voteze un proiect de lege pentru infiintarea unei
band de scont $i circulatiune si ca Indata ce se va face Imprumutul, care prin
lege este destinat a trage din circulatiune biletele, sa se treaca aceasta, operatiune impreuna cu imprumutul la banca, ca nu cumva sit ramana in banuiala
onor. D-1
Sturdza, ca, guvernul, in loc sa intrebuinteze acel fmprumut in
retragerea biletelor sa-1 intrebuinteze in alto cheltueli.
www.dacoromanica.ro
Onorabilul D-1 M. Kostaki, a lasat sa se friteleaga ca n'am putea face o

banca de scont $i circulatiune decat cand va fi Societatea noastra inteo stare
prospera. Intelegem sa se zica ca sa nu avem pretentiunea ea se faca asemenea bane& fn momentul de razboiu; dar Domnilor, toate bancile si, mai
toate institutiunile de credit, cele mai marl, au luat nastere tocmai in Imprejurani grele.
D-1 D. Sturdza. Neg aceasta.

D-1 prim-ministru. Cu toate ca esti om de carte, Ins& cartile Bunt contra
d-tale.
D-1 Manolake Kostaki. Napoleon I dupa biruintele cele marl a instituit

banca.
D-1 prim-ministru. Nu este asa, a instituit banca tocmai fiindca nu avea

bani. Si la 48 institutiunile de credit s'au inmultit In Franta tocmai fiindca era
mare criza. Atunci s'a format banca de scont si circulatiune si altele.
$i fiindca pentru onor. D-1 Sturdza au mai mare autoritate faptele petrecute
In Germania, fi voiu face D-sale aceasta intrebare: Creditul funciar In Germania cand s'a instituit? In stare de prosperitate, on cand toata nobilimea din
Prusia era ruinata? Tocmai cand este lips& de numerar yin si se formeaza casse
puternice, cari and nu e lipsa, fiecare poate sa faca fata la nevoile sale.
Deaceea zic ca noi trebuie sa facem banca, c4i rau am fault de nu am Infiintat-o ; fiindca Insa nu eram destul de familiarizati cu aceste idei, nu puteam
sa Intelegem foloasele institutiunii de banca. Eu am zis la 1866 i 1868 tuturor
Domnilor capitalisti de atunci, astazi nu simtiti trebuinta si deaceea nu faceti
o banca, dar o sa vina vremea ca, o sa o simtiti, profitati de aceste momenta
and este belsug de aur, sa constituim o band', de circulatie, ca s& devina un
rezervor pentru timpii grei cari o sa vita; atunci nimeni nu simtea nevoia
aceasta, pentruca avea punga plink astazi frisk toot& lumea simte trebuinta.
Dar, este adevarat, in timp de razboiu nu o sa puteti forma, iar indata ce va
trace razboiul, o sa trecem din criza fn criza, Si o s& simtim necesitatea aceasta.
Trebuie dar si pentru aceasta sa se puna In lege ca sa fie obligator pentru gu-
vern, ca sa formeze o banca; legea Bade de ani intregi si cu toate acestea, nu

s'a facut nimic. Deaceea zic ca de o parte sa se vada, nu numai fnauntru, dar
si In streinatate, ca noi ne ocupAm de creditul nostru. Ei bine, deja a zburat
In streinatate ca Cara Romaneasca a ajuns sa alba trebuinta de asignatii, si
ca sa nu se vatame creditul tarii, trebuie sa vada si streinii chiar prin masurile
luate In lege c& nu sunt In Cara aceasta oameni cari ar vol sa introduca alt sistem
decat din acelea cari sunt astazi In Europa, ca am facut aceste bilete numai ca
un expedient in fata unei nevoi, si ca indata ce vom scapa de nevoi, vom transforma aceasta datorie In alte datorii, vom face imprumut si vom retrage aceste
bilete din curs. Sustin dar amendamentul fn partea intai, iar partea a doua
trebuie schimbata.
D-1 Al. Zisu. Curios lucru ca tocmai teoria care o aratil. D-1 ministru, invodind-o in favoarea infiintarii inteun termen cat se poate mai scurt a unei band
de scont si de circulatie, se Intoarce contra D-sale. Daca noi printr'un amendament, am fi Infiintat -banca aceasta, as Intelege argumentele D-lui ministru,
dar ce facem noi prin acest amendament In privinta acestei banci?
D-1 prim - ministru. Emitem o dorinta, punem o obligatdune ministerului.
D-1 Manolake Kostaki. Dar daca nu vrea capitalistii...
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
560
D-1 prim-ministru. Te roaga.
D-I Al. Zisu. Sunt acum eel putin 4 ani cand toata lumea a voit banca
de scont $i circulatie. Care este Insa, cauza CA nu o avem? Sunt propuneri cari
au venit $i s'au respins? Ca sa so faca este destul acest amendament? 0 sa

atraga el pe capitali$ti? Apoi iata ce se poate Intampla, ca tocmai aceea co
voiti D-voastra sa grabeasca venirea bancii, are sa fie o piedica, data orice
banca de scont $i circulatie are sa primeasca biletele ipotecare cu 10 la suta
mai mult decat valoarea lor. (Intreruperi).
.S'a amendat Domnule raportor proiectul?...
D-1 raportor. La randul meu vA, voiu raspunde.
D-1 Al. Zisu. Ce va sa zica la randul meu?... Le luati toate In glumal...
Acum, oricum ar fi, data in adevar este suficient ca sA se punk un amendament
In o lege in care sa se zica cA are sa fie o banca de scont, pentru ca acea bane&
sa vina Indata $i sa vorbim ca cum ar fi existat, $i am $i vazut rezultatele ei

bine-facatoare, atunci dati-mi voie sA va spun ea, nu e serios $i ca. D-voastra
distrugeti ceeace ati facut In lege pana, acum. Ma raportez la D-1 Dim. Ghica
care cred ca va raspunde mai serios decat D-1 raportor, ma raportez la ceeace a
tinut D-sa $i ceeace a crezut D-sa prin vanzarea mo$iilor ipotecate.
D-1 ministru de finante. Este aceasta In lege.
D-1 Al. Zisu. Apoi undo mai este? Este $i Imprumut, este $i vanzare, este
$i banca, e de toate !...
Apoi, o sa, facem $i pod peste Dunare cu hartiile acestea! (Ilaritate).
Poate $i jonctiuni sa faceti ca panA In sfar$it, mai $tiu eu!
Eu nu $tiu ce este Intro D-1 ministru de finante $i D-I raportor, ce este dimineata, nu este seara, data va Intelegeti noaptea Intro D-voastra, atunci not
nu $tim ce sa, mai facem! Sunt reprezentant al colegiului D-voastra, Domnule
ministru, $ade rau ca alegatorii mei...
D-1 vice-prepedinte. Intrati va rog in discutie.
Si zic Inca ()data,
D-1 Al. Zisu. Aceasta este glum& Domnule pre$edinte.
data este vorba FA lucram serios, bine; data este vorba sa glumim, atunci sa
facem glume.
S'a pus un principiu salutar ca sa se traga biletele din circulatie prin vinderea ipotecilor; acum mi se spune ck s'a pus $i una $i cealalta, adica banca.
Eu unul cred ca pe langa relele ce tontine aceasta lege, cel putin tontine in
oarecari dispozitii un Inceput bun de remediu, adica de a scapa pe viitor de
aceste rele care apasa asupra Orli. Prin urmare, data ar fi vorba de bilete de
banca $i de vanzarea mo$iilor, eu optez pentru vanzarea mo$iilor.
VA rog dar Domnilor sA respingeti acest amendament.
D-1 Boerescu raportor. Domnilor, la impacienta D-lui Zisu voiu vorbl

foarte rece, deosebirea este ca D-sa este calduros, $i In materii de finante caldura nu poate avea loc. (Ilaritate).
Domnilor, majoritatea comitetului delegatilor a facut un contra-proieet

pe care D-1 Zisu 1-a sustinut tot cu caldura cu care-1 combate astazi. Acum ce
s'o fi Intamplat de ieri pana astazi, aceasta nu este treaba mea.
Domnilor, ca sa vedeti ca acest amendament este Intocmai ca art. 20 din
proiectul comitetului, va voiu da citire. Iata-I:

Art. 20. n Mai 'nainte de acesta epoca, posesorii acestor scrisuri pot, de
vor vol, sa be preschimbe dela Stat, pe valoarea for nominala, sau contra de bi-
www.dacoromanica.ro
661
lete ale bancii de scont si circulatiune, care se va infiinta, sau contra oricaror
altor titluri de efecte publice ce ar aver Statul.
e
Scrisurile, astfel retrase, se vor anula conform regulelor prescrise la vale to.
Iata acum si amendamentul:

Art. 10. Guvernul va fi dator sa elaboreze un proiect de lege pentru Infiintarea unei banci de scont si circulatiune, pe care-1 va supune Corpurilor
Legiuitoare la cea mai aproapiata sesiune.
In acest project se va regula totdeodata si modul plata anuitatii imprumutului de 30 milioane, repartizandu-se Intro Stat si banca de scont si circulatiune, careia se va trece si partea din veniturile afectate la amortizarea imprumutului.
Apoi, mi se pare ca, mai clar nu poate sa fie decal aceasta, dispozitiune
a proiectului pe care atunci D-1 Zisu a aprobat-o. Este chestiunea de a face ca
aceste titluri sa alba cat mai mult credit posibil.

Am cautat prin toate mijloacele sa, le dam acestor titluri garantii speciale
prin ipoteci, caci s'a aprobat in lege ca In termen de 6 ani ss se vanza ipotecile.Apoi, s'a autorizat guvernul sa poata face un Imprumut dupa doi ani data se
va putea. Apoi o dispozitiune foarte buna, care va contribul la increderea ce
trebuie s inspire aceste titluri, este chestiunea biletelor bancii de scont si

circulatiune.
Acum D-1 Iepureanu, din punctul de vedere al asezarii, vine si spune, de
ce amestecati doua lucruri diferite: biletele acestea ipotecare si banca. Dace

ar fi In adevar ca se regulamenteaza si se pune la un loc doua, lucruri de nature
diferita prin acest proiect prin care se stabileste scrisurile ipotecare, ca adica
am forma o banca de scont si circulatiune, ar fi fost o erezie financiara; dar
n'am facut aceasta.
$i care a fost scopul nostru pe care 1-am exprimat In amendamentul nostru care 1-am citit?
Scopul a fost ca s declaram ca institutiunea de bane& de scont si circulatiune, este o institutiune reclamata de trebuinta si de toti. A fost timpul,
si am avut onoare sa spui aceasta, dar D-1 Iepureanu n'a luat parte la discutia
generals, am spus zic ca, a fost timp tend se erode& ca banca de scont si circulatiune este o institutitine rea; a fost un timp sub Voda-Cuza cand un proiect
deasemenea natura a cazut In sectiuni mai in unanimitate, pentruca s'a confundat biletele de banca, cu biletele ipotecare. Atunci am vazut cs spiritele
nu erau pregatite, nu erau elemente Indestule ca sa int,eleaga utilitatea unei
band.
Astazi lucrurile au progrOsat, In chestiunea de fata, ce ram poate face
bancii tend se va mentions, In aceasta lege ca sa se infiinteze banca de scont
si circulatiune In o epoca cat se poate mai apropiata? V6, pot watt+, ca sunt
legi can sa cuprinda o dispozitiune streina, dar care are o legatura cu acea lege.
Acl se exprima, o dorinta ; aceasta, dorinta este afirmata ca un interes
practic si ca un credit ce este de a se da acestor bilete ipotecare.
Scopul a mai fost ca banca de scont si circulatiune ss poata fi insarcinata
cu operatiunea retragerii acestor bilete ipotecare, and se va Intelege cu guverhul, si astfel sa, vada publicul dope acum ca, biletele ipotecare s'ar putea
transforma si schimba In contra biletelor de band), care au o valoare sigura si
o circulatiune mult mai bun& decat oricare bilete. Aceasta este o posibilitate
www.dacoromanica.ro
C. I. BAIcoIANu
582
care s'ar putea efectua si nu In prejudiciul si defavoarea bancii; din contra, eu

cred c& aceasta dorinta va contribui de a ridica Increderea. Al doilea, i se impune oare bAncii cum a WO les D-1 Zisu, ca ea s& schimbe neaparat biletele de
poate c& modul
bane& In contra biletelor ipotecare? Nici decum ; a tnteles
de a se exprima n'a fost destul de clar, dar a putut oricine s& vaz& din acest
proiect cA depinde de Infiintarea bancii $i de legea care o va Infiinta si de natura ei, ca guvernul sA poata Insarcina cu retragerea acestor bilete. Ce rau vedeti In aceasta. Numai acela ca aceste bilete vor aye& un credit si mai mare.
Modul cum este redactat amendamentul explica lucrul mai bine caci a
putut s& fie o confuziune.
Domnilor, acest articol nu este contrar stiintei, ci este de natures a inspires
mai multa Incredere biletelor ipotecare, astfel Cum s'a redactat si s'a primit
si de D-1 ministru de finante.

D-1 prim-ministru ;I ministru de finanfe I. Bratianu. Domnilor, onor. D-1
Zisu, zice: nu voiu s& primesc acest articol fiind cA ceeace voiu eu este s& se
vanz& proprietatile cat mai curand, $i face apel la D-1 Dimitrie Ghica. Nu cred
cA, D-1 Dimitrie Ghica are aceasta dorintA, si ca D-sa plecand dintr'un punct
de vedere c& Statul este rAu proprietar, s& mearg& pan& acolo Meat cu orice
pret si cat mai curand s& voiasc* s& ne scApAm de mosii gi O. le vindem degeaba.
Aceasta a fost preocuparea Camerii ca nu cumva s& fie nevoit Statul, chiar
gasind alte mijloace, s& vanza cu orice pret mosiile In criza actual* care este
orizl economic* nu financial* fiindca. nu s'au facut recolte. Ce zice proiectul?
CA dac& guvernul va gasl un Imprumut de 30 milioane fn conditiuni avantajoase sa retrag& aceste bilete, sau s& vand& proprieta,ti, Ins& se poate s& vanza,
atunci cand poate s& le vanz& mai avantajos. Ce mai zice legea? CA dee& se va
face Imprumutul de 30 milioane, si Infiintandu-se banca de scout si circulatiune, aceast& operatiune de retragerea biletelor ipotecare s& treac& asupra
bancii. Acesta va fi un mare avantaj pentru compania care o Infiinta banca,
caci Indat& i se d& o operatiune foarte Insemnath, i i se mAreste stocul s&u.
Domnilor, eu cred a nu poate s& aduca nici o v&tamare aceast* dispozithine din lege, ci din potriv& are a& inspire acestor bilete mai multa Incredere,
$i se potoleste si Ingrijirile publicului ca nu cumva fn cativo, ani s& se vanz&
propriet&tile pe nimic, $i astfel sA poat& s& profite ire() coalitiune care s'ar
putea face.
D -1 Manolake Kostaki. Cer cuvantul contra inchiderii.
D-1 vice-preedinte. Aveti cuvantul contra.
D-1 Manolake Kostaki. Domnilor, nimeni n'a vorbit pan& acum asupra
amendamentului-din nou, amendament al D-lui Boerescu; Insusi D-sa va explicat, c& este o modificare Insemnata cum s'a redactat acum $i de cum era
mai Inainte. Intaiu a fost preschimbarea obligatorie, acum este facultativa...
D-1
prim-ministru. Tot facultativ& era si mai Inainte si acum, decat s'a
fAcut articolul mai clar.

D-1
Manolake Kostaki. Acum se discut& amendamentul din urma, In contra
caruia nimeni n'a vorbit.

Nu se poate fnchide discutiunea, fiindcA D -1 ministru n'a raspuns nimanui...
Se pune la vot Inchiderea discutiunii.
www.dacoromanica.ro
563
Voci. Minoritate.
D-1 vice-presedinte. Se facem contra-proba.
D-1 Manolake Kostaki. Ce contra probes, dm&
n'ati avut majoritate, da-ne
cuvantul, ne tineti toata vara si mazer nu ne lasati sA vorbim In asemenea

chestie.
D-1 vice-presedinte. Poftim, aveti cuvantul.
D-1 N. Drosu (pentru expticatiune). SA fie
Incredintat, atilt D-1 raportor

cat si D-1 ministru, ca nu intercal&nd un articol strein materiel ce ne preocupa,
va atrage capitalurile In Cara, ci numai strict& observare a legilor va ridica

creditul Orli; aceasta nu s'a pazit nici cu legea rural& nici cu legea rentei, dovada ca tragerea la sorti a obligatiilor rurale In anul acesta, nu s'a Mout si rascumpArarea de rent& asemenea nu s'a fault deli proprietati ale Statului s'au
vandut pentru acest stop.
D-1 Man. C. lepureanu. Domnilor, voiu prob& ca argumentele emise nu
aunt la locul lor. Ce ne-a spus D-1 raportor $i D-1 ministru? Ne-a zis, nu este
obligatorie o asemenea dispozitiune pentru banca ce va venl, si ca. noi toti
simtim nevoia unei banci de scont si de circulatiune, prin urmare ce rau se
face dad), se pune In lege o asemenea dispozitiune. La aceasta raspund: nu este
nevoie a se pune aceasta dispozitiune trite lege, aceasta nu angajeaz& Intru
nimic Camerile si guvernele viitoare de a Infiint& astfel banca de scont si

circulatiune. Trebuie sA stim Ins& mai Intaiu data vor fi primite ofertele ce se
vor prezenta. 0 asemenea !mama nu se va putea Infiinta decal numai atunci
cand capitalistii vor fi pusi de acord cu interesele lor, $i iaras cand interesele
publice vor fi asemenea de acord. Prin urmare o dispozitiune de asemenea natura, care nu este obligatorie ci numai facultative, ea nu are ce cauta In lege.
CA guvernul va putea trace retragerea acestor bilete bancii; dar de tine atarna
aceasta, de guvern? Nu, Domnilor, aceasta operatiune atarna de trei agenti,
de guvern, de aceia cari vor face banca si de detentorii de hartii. Acesti dar
trei agenti trebuie consultati. Acl dar este inconvenientul, nu putem a-i consult& pentrucA acesti oameni nu Bunt Inca nAscuti, nu stim tine are sA fie con-
cesionarii bancii si detentorii acelor obligatiuni; nu putem dar sA punem o

dispozitiune prin anticipatie.
V'am probat dar si inconvenientul ce are aceasta dispozitiune, precum
v'am probat asemenea cA este si inoportuna.
Domnilor, v& aduceti aminte ca. de o lunA de zile de cand se trateazA chestiunea aceasta. D- voastrA v'ati silit a convinge, a inspir& publicului Increderea
cum cA biletele ipotecare, cum le-ati numit, aunt garantate prin o ipoteca de
60 milioane asupra proprietatilor Statului, care se vor vinde, si cu banii ce se
vor In& se vor retrage acele bilete si deodatA veniti si ziceti cA ipotecile rilman
in dosar, si cA Infiintati o banca de scont si circulatiune care sA adune acele

bilete. Apoi In aceeas lege douA mAsuri are sA facA ca publicul sA nu creazA
nici Intr'una nici intealta. Prin urmare trebuie sA urmati angajamentelor luate
prin articolele votate pan& acuma, luandu-se de bad). ipoteca Statului de 60
milioane, nu puteti retrage garantia data prin articolele precedente cari s'au
votat. Al doilea ziceti D- voastrA cA voiti O. Infiintati o banal. Apoi cu ce capital are sA se facA acea banca?
Dad). In Belgia unde comertul este de zece on mai mare decat la noi $i
capitalul bancii deabea se suie la 20 sau 30 milioane, la noi prin urmare nu va
www.dacoromanica.ro
564
C. I. BAICOIANU
fi mai mare cleat de 10 milioane. Apoi cu acele 10 milioane voiti D-voastra

s faceti fats la aceste 30 de milioane care au s fie in circulatiune?
Nu vedeti ca retrageti garantia ipotecara rea1a care au acele bilete, $i le
dati o garantie iluzorie?
Deaceea In fats, garantiei care a-ti dat-o in articolele precedente, acest art.
privitor la bane& nu mai are loc si cer suprimarea lui.
Se cere Inchiderea discutiunii $1 punandu-se la vot se primeste.
Se (15, citire inc'odat5, amendamentului D-lui Boerescu $i se pune la vot
prin bile.
D-nii senatori proced la vot.

D-1 Vice-presedinte. Rezultatul votului este:
Votanti
46
24
Majoritate absolut5.
Bile albe
21
Bile negre
25
Amendamentul s'a respins.
D-I Leca. S'a respins amendamentul, prin urmare rAmeine a se pune la vot
articolul din lege.
D-1 Camarasescu. Cer 0" se mai citeasca ceeace s'a vot adineaori, $i s se
citeasca si acest articol din proiect ca sa, vedem dac5, nu este tot acela$ Iucru.
D-1 prim-ministru. Domnilor, nu inteleg cum zic unii cal articolul acesta
din lege este tot ash, ca celalalt articol. Art. 6 care 1-ati votat vorbeste de un
Imprumut de 30 de milioane, si ce zice art. 8 ? zice a, cand se va face acest
Imprumut $i se va Infiinta banca aceea, bonurile de 30 milioane care au sb, se
retraga, au sti aduca la dansa, nimic mai mult nimic mai putin. Care este banca
care s nu vrea ca Indata sit alba un stoc? $i daca va fi de exemplu 5 milioane,
sh, mai alba 30 milioane cu care sh, retraga hartiile.
Mai multe voci. La vot, la vot.
Voci. Puneti la vot, Domnule pre$edinte, articolul din proiectul guvernului.

Se pune articolul la vot prin bile cu o mica modificatdune facuta de D-1
raportor precum urmeazA:
Art. 8. Guvernul va fi dator 85, elaboreze un proiect de lege pentru infiin-
tarea unei band de scont $i circulatiune pe care 11 va supune Corpurilor Legiuitoare la cea mai apropiata sesiune.
In acest proiect se va regula totdeodata fi modul platii anuit5,tii acestui
Imprumut de 30 milioane. repartizandu-se Intro Stat $i banca de scont $i circulatiune, careia se va trece $i parte din veniturile afectate la amortizarea
imprumutului #.
D-nii senatori proced la votarea acestui articol astfel redactat ca art. 10.
D-1 Vice-presedInte. Rezultatul votului este cel urmator:
Votanti
47
Bile albe pentru
27
20
Bile negre contra
Senatul a incuviintat articolul.
D-1 raportor. Dupa art. 8
D-1 N. Camarasescu. Am
vine art. 9 din proiect.

un articol Inainte.
www.dacoromanica.ro
565
6edinia din 4 lunie, 1877

(Urmare)
D-1 raportor. Conform cu art. de mai sus, este $i un alt articol care poarta
numarul 11. Art. 9 al guvernului este cel urmator:
Art. 9. a Biletele ipotecare, cari s'ar fi uzat prin circulatiune, se vor schimba
In altele noui, purtand acela$ numar, de catre consiliul de verificare, far& nici
o plata. Atat schimbarea cat $i anularea biletelor uzate se va face cu paza acelora$i formalitati cerute de art. 2 pentru verificarea $i punerea for In circulatie 0.
Va citesc acum $i amendamentul meu ce-I propun ca art. 11 In lege, In
locul art. 9 de mai sus:

Art. 11. Biletele ipotecare, cari s'ar fi uzat prin circulatiune, se vor schimba
In altele noui, purtand acelas numar, $i Tara, nici o plata. Titlurile noui, confectionate dupe regulile prevazute la art. II, se vor preda, celui In drept de catre
ministrul de finante ; jar titlurilo uzate se vor anula, conform celor zise la
art. IX 0.
D-1 G. Leca. Avem art. 9 In discutiune, prin care se zice ca biletele cari
se vor uza at se preschimbe ; eu zic CA tot deodata stt se retraga din circulatiune.
Eu cred ca nu va fi o mare pagubA data biletele cari se vor uza le vom trage
WA a le mai fnlocul.
Deaceea, sa, $tergem o parte din acest articol $i sa zicem: 4 biletele uzate
se vor retrage din circulatie .
D-1 ministru de finante. Poate ca se face o conspiratie $i le rupe pe toate!
D-1 G. Leca. De team& ca sa nu se 1'0.0, abuzuri, propun ca articolul sa se
redacteze astfel ca, biletele ipotecare uzate In circulatiune, sA se anuleze dupe
formalitatile cerute la art. 2.

D-1 raportor. Dar ce-i dA In loc? (Resets).
D-1 prim-ministru. Intotdeauna se vine cu comitetul de lichidare; apoi,
din nenorocire, comitetul de lichidare a facut astfel Incat st4 nu fie un control
serios. Dar, aci fiindcA ne-am invatat mints, s'a luat la toate institutele masuri
ca controlul sA. fie serios.
In legea de feta, dela Inceput pans la sfanit, ramane acela$ comitet, $i

dace credeti ca, tend se va preschimbe, acele Wirth uzate, se va face abuz, apoi
de ce nu presupuneti ca o sA, se faca abuz dela Inceput?
Domnilor, in toate tarn lumii, biletele, fiindca nu sunt obligatiuni cari

sa nu circule, se poate chiar dela a treia zi aft se uzeze, ea cada jos Intro apts.,
$i cum voiti sa nu poatA, fi schimbate ca In toate partile lumei? Daca controlul
nu este suficient, trebuia sa spuneti dela Inceput ca sa se fact', mai bun.
D-1 D. Sturdza. Eu cred ca acest articol este cu totul de prisos, $i iota pentru
ce: ce fel de hartie are sA, fie aceasta din care are sa, se confectioneze hartia-
moneta? Are sa fie hartie bunt, Alia tare, de camel* facuta nu la fabrics
de vapor, ci la fabric& cu mana, a$a !neat hartia sa nu se strice tend umbla In
circulatiune, Intocmai cum aunt cele rusesti $i prusiene. Prin urmare, and
aceste hartii n'au sA, circule indefinit, ci au sa se retraga pests $apte ani de zile,
nu este necesar at se preschimbe. Fiecare om, care va tine In mama aceste hartii,
nu are deal ea o Vat bine, $i chiar dad). s'o rupe, se poste lipl cu o alts hartie,
dupa cum am vazut In Germania, $i se poate vedea ca, este originals.
Cer dar suprimarea acestui articol, pentruca la not acl In tart, unde am
www.dacoromanica.ro
566
C. I. BAICOIANU
vazut atatea lucruri... nu ma tern de abuzul ce se face de comitet, ci de un alt

abuz, despre care sa binevoiti a ma asculta. Care este siguranta cea mai mare
ca nu se va emite hartii mai mult de 30 milioane? Siguranta este a nu tiparl,
acolo unde se confectioneaza, decat strictamente atatea cate trebuie ca, dupa
confectionarea lor, clieurile i placile sa fie zdrobite i stricate, pentru ca A
nu se poata face altele. Si, Domnilor, trebuie sa ne dam seama de aceasta manipulare: in tipografie are sa se tipareasca cu toate semnaturile membrilor ;
prin urmare acolo trebuie ingrijire pentru ca sa nu se tipareasca mai multe
de cate au a se emite. Aceasta este, fara, indoiala, ingrijirea cea dintaiu ; apoi
vine numerile i parafa...
D-I N. Manolescu. Apoi, acesta este esentialul.
D-1 D. Sturdza. Nu va impacientati, Domnule Manolescu ; eu am mai multit
competinta fn aceasta chestiune, i deaceea eu am explicat aceasta mai tntaiu.
Acestea dar, Domnilor, sunt asigurarile cari se da in toate tarile unde se
fac hartii; se stria, mai intaiu placile, ca sa se tie ca numai exists nici o fituica din acea hartie. Daca D-voastra veti ridica acest control, i data nu yeti
imprint& numarul trite() tipografie special:, adica dad). numarul se va pune in
Bucureti la cassa de depuneri i consemnatiuni, atunci numarul are s fie
prost, i astfel fiind, cum aveti ea controlati biletele cele false?
Este eroare ca se poate stria, o hartie facuta de mana, de canepa, i mai ales
in 7 ani. Dacit voiti sa tineti aceste Mirth In veci, atunci este altceva, atunci
nu este exact ce zice legea ca se vor retrage, i aceasta nu este permis nici guvernului, nici D-lui raportor.
Pentru aceste motive, eu cred ca acest amendament este de prisos, i ca
el va da loc la abuzuri, i daca se va primi, nimenea nu are sa creada ca nu se
va emite mai multe hartii cleat acele prevazute prin lege. Prin urmare, rog
pe Senat sa respinga acest amendament.
D-1 prim-ministru I. Bratianu. Din nenorocire, acei cari Bustin proiectul
dau ocaziune acelora cari vor sa, cads, sa caute mijloace ca acest proiect aft
nu se poata executa. Onor. Domnule Sturdza, D-ta, care eti a a, de competinte,
vei ti ca, nu le tiparim la Paris ; facem hartia in fabrici specials, clieurile insa
vor fi sub controlul comitetului. Cum credeti D-voastra ca se va face? Se va face
Domnilor, a a, cum se face in toata lumea. D-I Sturdza tie ca se face de hartie,
astfel !mat nu se poate strica.

Dar vine un copil i o rupe. Dumnealui zice: s'o carpeascal Ei dar, daca
este rupta sau stricata astfel Meat nu se nai poate carpi? Trebuie s II schimb.
Aa, se face in toate tarile din lume ; nu se gasete nici una in care omul sa nu-i
poata schimb& biletul stricat.
Apoi, eu cred ca consiliul pe care 1-ati numit da mai multa garantie cleat
chiar acele consilii dela banci, sub at caror control am vazut, din nenorocire
banci dand faliment.
Dad), D-voastra n'ati admits un bilet stricat sa se poata schimba, atunci
le-ati discredit& cu desavarire. Eu cred ca dad), ati avut increderea a acord&
confectionarea a 30 de milioane, n'o sa aveti acum neincredere pentru cateva
sute de mii de franci.
D-1 N. Lahovarl. Pe langa cele zice de onor. D-1 Sturdza, voi adaoga, numai
atata ca. D-1 Kogalniceanu, cand a intocmit obligatiunile rurale, a pus de a
stricat toate machinele.
www.dacoromanica.ro

D-1
Kogalniceanu, ministru de
rurale cu acestea?
567
externs. Dar ce are a face obligatiunile
D-1 raportor B. Boerescu. Cred, Domnilor, sa Inchidem discutiunea, fiindca

exemplul D-lui Lahovari se poate aplicA la obligatiuni cari aunt cu totul de o
alta nature,, iar nu la aceste titluri cari Bunt destinate a circulA din mane, in
mama, la fiece moment. Ar fi o adevarata spoliatiune sa la$i pe un om sA i se
prapadeascit hArtia $i sA nu-i poti da alta In loc.
Se core inchiderea discutiunii, $i, punandu-se la vot, se prime$te.
Se pune la vot amendamentul propus la art. 9, $i se primeste ca art. 11
In lege.
D-1 Camarfisescu. Voiu FA, propun aci un articol In cuprinderea urmatoare,
$i ca art. 12 in lege:
Art. 12. # Nici o alta viitoare a doua emisiune de hArtie nu va avea loc
mai Inainte de retragerea $i anularea, prin ardere, a tuturor biletelor de

30.000.000 .
Se pune la vot acest amendament prin sculare $i $edere, $i se primeste

de Senat.
Se da citire precum urmeath, art. 10, din proiectul guvernului, $i care
va figura ca art. 13 In lege:

Art. 10. a Falsificatorii acestor bilete, cum $i toti aceia cari vor fi contribuit
la emiterea unei sume mai marl *de bilete deck tale prevazute prin legea de
fats, se vor pedepsi conform art. 112 $i urmatorii din codul penal .
D-1 raportor. Domnilor, duper, acest articol, am onoare a va, propune un
amendament care va forma un nou articol 14:
Art. 14. 4 La doschiderea fiecareia sesiuni ordinare, ministrul do finante
va expune, In rezumat, Corpurilor Legiuitoare, starea biletelor ipotecare, $i
le va comunica totdeodatA, raportul ce-i va adresa pe fiecare an comitetul
special al biletelor *.
Tot asupra acestui punct Qi D-ICiimartipscu a mai propus un amendament.
(Cite$te amendamentul acesta).
Vedeti cA $i amendamentul D-lui Camarapscu tontine tot aceeas idee

ca $i amendamentul comitetului, cu deosebire numai cA al comitetului este
mult mai explicit.
Se pune la vot amendamentul d-lui Ciimarapscu, $i se respinge.
Se pune la vot amendamentul comitetului, de mai sus, $i se primeste.
Se mai cite$te, precum urmeaza, un nou articol introdus de D-1 raportor,
care sA formeze art. 15:
Art. 15. 4 Se deschide ministerului de finante un credit de 300.000 lei,
pentru toate cheltuelile ce se vor ocaziona cu confectionarea biletelor ipotecare. *
D-I Drosu. De$1 aunt contra legii, totu$ gasesc ca. cifra de 300.000 este
exagerata, socot cA 100.000 este de ajuns.
D-1 prim-ministru. Puneti 100.000, nu ma opun. Dace, nu va ajunge, tot
D-voastra o sa, platiti.
D-1 raportor. Se va pune suma numai de 100.000 lei.
Se cite$te urmatorul articol aditional, propus de d-1 raportor ca art. 16:
Art. 16. e Un regulament special, dat sub forme, regulamentelor de administratiune publics,, va prescrie mai pe larg orice alto masuri relative la execu-
tarea legii de fate. .
www.dacoromanica.ro
38
568
C. I. BAICOIANU
Acest articol punandu-se la vot, se primeste de Senat.

D-I Camariiescu. Domnilor, am sA mai propun un articol final, si iatA
cauza: Am fort fntrebat de multi, ca senator, sA le spun dacA legea aceasta
are efect retroactiv.
Deaceea propun acest amendament pentru ca sti, vb. pronuntati D-voastra
asupra lui, si care sA formeze art. 17 din lege.
Ian. amendamentul:
Art. 17. Legea de fats nu va avea efect retroactiv.
Vool. S'a discutat aceasta chestiune.
O voce. Nici o lege nu are efect retroactiv.
D-1 vice-pre9edinte. SA se pronunte comitetul delegatilor 1
D-1 raportor. Domnilor, comitetul delegatilor a respins acest amendament.
D-I D. Sturdza. Eu ca delegat nu-1 resping, precum nici propunlitorul lui
D-1 CamArA.sescu, iarks delegat. Prin urmare nu ziceti ca comitetul fl respinge.
(Zgomot).
D-1 raportor. Majoritatea-1 respinge.
Se pune la vot prin bile acest amendament, si rezultatul votului este

cel urmator:
Votanti
47
Majoritate absolute
24
Voturi pentru
29
18
Voturi contra
D-I vice-preedinte. S'a primit amendamentul. Acum voiu pune la vot
legea In total.
D-1 D. Sturdza. Domnilor, art. 73 din regulament zice at fndata ce legea
este preschimbata, nu se poate vote, In aceeasi zi.
O voce. A aderat D-1 ministru la toate amendamentele.

D-I M. Gherman, secretar, d5, citire art. 73 din regulament.
D-1 D. Sturdza. In privinta acestui articol, cer a se fax& o nouA discutie
generalA.
O voce. A aderat guvernul.

Sturdza. In regulament nu este nici un articol In care sA fie zis ch
dacii ministerul a aderat la amendamente sA nu se mai splice art. 73.
Eu reclam aplicarea art. 73 si D-voastra, Domnule presedinte trebuie sA-1
D-1 D.
aplicati.
D-1 pre;edinte al Consiliulul. Nu mai este amendament cand guvernul

si-1 fnsuseste.
D-1 vice-pre;edinte. Acum vom proceda la vot.

D-1 N. Camar4escu. Protestez In contra acestei violari a regulamentului
si ma voiu abtine dela vot.
D-1 vice-prefedinte. Regulamentul zice la art. 73:
Art. 73. t Dacti unele din amendamente sunt fncuviintate si uncle din art ticolele proiectului respinse, atunci votarea asupra fntregului proiect, se face
t In altto, zi, dupe o noutt dezbatere generala, fail a se mai putea face vre un
e nou amendament.
t Intro aceste douA sedinte va trebul 0, treactt cel putin o zi.
Consuland biuroul, si Mara de d-1 Camadtsescu, m'am informat ca Senatul totdeauna a procedat cum am propus eu, fiindcA fridata ce aderA gu-
www.dacoromanica.ro
569
vernul, nu mai sunt amendamente, pi se voteaza legea In aceeapi zi. Asa s'a
urmat totdeauna. Pun dar la vot; cei ce sunt pentru uzul constant de a se pune
imediat legea la vot sa ridice myna.
Senatul a adoptat vechea procedare de a se vota chiar astazi. Pun dar la
vot legea cu bile.
Se procede la votarea legii urmatoare in totul, astfel cum s'a admis
de Senat pi de guvern:
LEGE
pentru emisiunea de bilete ipotecare fn suma de 30 milioane lei
Art. 1. Ministerul de finante este autorizat a emito bilete ipotecare pans

Aceste bilete vor fi la purtator; ale vor Ewa, cursul obligatoriu pi se vor
priml In plata, de toate casele publice cu valoarea for al pail,.
Ele se vor retrage din circulatie Intr'un timp determinat, and, atunci,
li se va socotl zece la stall mai mult paste valoarea for nominala.
Art. 2. Biletele ipotecare se vor emits in bucati de 5, 10, 20, 50, 100 pi 500
lei, pi se vor fabric& cu aceleapi conditiuni ca gi biletele de banca sub controlul
Ele vor avea gravate In corpul for semnaturile facsimile a ministrului de
finante pi a doi din membrii consiliului special, pi vor fi parafate, prin serii, cu
subscrierea manuals a ate unui impiegat, trecuta Inteun registru special, pi
conform regulamentului acestor bilete. Se vor redb, apoi comitetului special,
care le va verifies pi to va inapoia ministerului de finante, spro a to pune in
circulatiune.
Art. 3. Consiliul special al biletelor ipotecare, care va avea repedinta sa

la comitetul Cassei de depuneri gi consemnatduni, se va compune din 6 mom bri
alepi de acel comitet, de prepedintele si directorul Creditului funciar rural pi
de presedintele Camerei de comert din Bucuresti.
Ministerul de finante
va face parte din acest consiliu, si-1 va prezida and va lua parte la lucrarile
sale.
Art. 4. Biletele ipotecare sunt garantate, pans In totala for retragere din
circulatiune, printr'o ipoteca, in I-iul rang, inscrisa asupra unor proprietati
imobile libere ale Statului, in valoare de eel putin vase -zeci milioane lei.
Numele imobilelor a se ipoteca se afla cuprinse in lista ce se va anexa acl.
Art. 5. Indata dupe promulgarea legii de 1'0,0, comitetul special de care s'a
vorbit mai sus, va procede, in unire cu administratia domeniilor, la evaluarea
tuturor imobilelor rurale a se ipoteca.

Evaluarea fiearei proprietatii se va face luandu-se de baza mijlocia arendei
pe cei din urma zece ani, inmultita cu cincisprezece. Padurile in intindere
mai mare de 100 pogoane nu vor intra In aceasta estimatie, ci vor ramanea
libere de ipoteca.
Art. 6. Inscriptiunea ipotecara, se va face special asupra fiectirui imobil,
in favoarea detentorilor biletelor ipotecare, dugs o carers care se va adresa
tribunalului situatiunei fiecarui imobil, subscrisa de catre consiliul special pi
38
www.dacoromanica.ro
570
C. I. BAICOIANU
administratia domeniilor Statului. Aceasta, inscriptiune se va trece In detail

In liste specials destinate pentru aceasta, si In rezumat, In registrul pentru
inscriptiunea ipotecare.
Toate Hotels adunate vor forma registrul general al ipotecii biletelor ipotecare, cari se vor conserve, de comitetul special al biletelor.
Regulamentul biletelor va prescrie mai pe larg cele relative la acest registru.
Art. 7. Atilt biletele ipotecare cat si toate actele si procedurile ce va necesita emiterea lor, f} i luarea inscriptiunilor, ca si vinderea ipotecilor, vor fi scutite de orice taxa de timbru, fnregistrare si altele.
Art. 8. Dace, pans In doi ani dela promulgarea legii de fata, guvernul va
putea contracts un Imprumut -In conditiuni avantajoase, el va putea retrage

din circulatiune parte eau toate biletele ipotecare, platindu-le pe valoarea for
nominala, ada.ogata cu zece la Butts mai mult peste acea valoare.
Dacti Ins& un ass fmprumut nu se va putett efectua In termenul prescris,
comitetul special va scoate imediat si treptat In vanzare imobilele ipotecate,
astfel ca, In termen de 6 ani eel mult dela promulgarea legii de fate, biletele
emise sa, fie retrase din circulatie.
Art. 9. Vanzarea acestor imobile se va face fnaintea consiliului special

al biletelor, dupe legea din 31 Martie 1868.
Pretul Ins& al vanzarii se va plat' integral si numai In bilete ipotecare,

evaluate cu 10 % mai mult pests valoarea for nominala.
Biletele ipotecare retrase, In orice mod, din circulatiune, se vor depune
la comitetul special, care be va anula si Is va arde, conform regulamentului
biletelor.
Art. 10. Guvernul va fi dator sa, elaboreze un proiect de lege pentru fnfiin-
tarea unei band de scont si circulatiune, pe care-1 va supune Corpurilor Legiuitoare la cea mai apropiata sesiune.
In acest proiect se va regula totodata si modul platii anuitatii Imprumutului do 30 milioane, repartizandu-se Intro Stat si banca de scout si circulatiune, careia se va trece si partea din veniturile afectate la amortizarea fmprumutului.
Art. 11. Biletele ipotecare, cari s'ar fi uzat prin circulatiune, se vor schimba,
In altele noui, purtand acelas numar, si far& nici o plats. Titlurile noui, confectionate dupe regulele prevazute la art. 2, se vor precla celui In drept de catre
ministrul de finante ; iar titlurile uzate se vor anula, conform color zise la articolul 9.
Art. 12. Nici o alts viitoare a doua emisiune de hartie nu va avett loc mai
fnainte de retragerea si anularea, prin ardere, a tuturor biletelor de 30.000.000.
Art. 13. Falsificatorii acestor bilete, cum si toti acei cari vor fi contribuit
la emiterea unei sume mai marl de bilete decat tole prevazute prin legea de
fate, se vor pedepsl conform art. 112 si urmatorii din codul penal.
expune, In rezumat, Corpurilor Legiuitoare, starea biletelor ipotecare, si he va
comunica totodata raportul ce-i va adresa pe fiecare an comitetul special al
biletelor.
Art. 15. Se deschide ministerului de finante un credit de 100.000 lei, pentru

toate cheltuelile ce se vor ocaziona, cu confectionarea biletelor ipotecare.
www.dacoromanica.ro
571
Art. 16. Un regulament special, dat sub forma regulamentelor de administratie publica, va prescrie mai pe larg orice alte masuri relative la executarea
legii de rata.
Art. 17. Legea de fat& nu va avea, erect retroactiv.
D-1 vice-preedinte. Rezultatul votului este:
Votanti
49
Bile albe
31
Bile negre
18
Senatul a primit legea.
Anexa Nr. 45
ADUNAREA DEPUTATILOR
AFedinta din 7 lunie, 1877
Acum la ordinea zilei avem proiectul de lege amendat de Senat, pentru

emisiunea de 30 milioane hartie-moneta.
D-1 M. Schina, raportorul comitetului de delegati ai sectiunilor. da citire
urmatorului raport si proiect de lege:

Domnilor deputayi,
Comitetul delegatilor D-voastra compus din D-nii:

D. Giani
la sectiunea I
*
*
II
St. Parusef
P. Cernatescu s
e
III
P. Buescu
*
*
V
VI
N. Dimancea
*
*
*
VII si
R. Patarlageanu *
Subscrisul
IV
In majoritate a luat In consideratiune legea pentru emiterea de bilete ipotecare

In sum de lei 30.000.000, votata de Senat In sedinta din 4 Iunie anul curent,
In minoritate a Post numai D-1 P. Buescu.
Majoritatea a admis legea astfel cum s'a votat de Senat, MIA nici o modificare.
Aceasta, lege votata de Senat a modificat In total redactiunea mai multor

articole din legea votata de Camera la 20 Maiu anul curent, lasand ins& ca ele
s cuprinda aceeas idee.
Aceasta lege se desparte ins& in principiu de legea votata de Camera In
urmatoarele puncte:
1. Admite o prima de 10% asupra biletelor ipotecare, platibila la retragerea for din circulatiune.
2. Fixeaza. Intr'un mod mai pozitiv epoca retragerii biletelor din circulatiune, fj i
3. Nu da efect legii decat dela promulgarea ei.
Aceste trei esentiale modifica.ri le-a admis majoritatea comitetului pentru
motivul ca cea dintaiu va Inlesnl circulatiunea acestor bilete ipotecare prin
prima de 10% ce se fedi purtatorilar lor ; iar prin cea de a doua se da o garantie
mai reala pentru retragerea acestor bilete din circulatiune. In cat prive$te a
www.dacoromanica.ro
572
C. I. BAICOIANU
treia modificare, majoritatea comitetului a admis-o deasemenea, gasind cs

este just si echitabil ca o lege sa nu loveasca in drepturi castigate si creditorii
din trecut, fie ai Statului, fie ai particularilor, sa nu fie expu.si a priml in locul
numerarului la care au drept, o hartie care are O. sufere o depreciere oarecare,
dupa fluctuatiunile cursului zilei.
Pe land'. aceste modificari s'a introdus Bi noua articole, cum este acela
prin care se dispune Ca nici o alts emisiune de hartie nu va avea loc Inainte de
retragerea si anularea prin ardere a tuturor biletelor de 30.000.000; acela prin
care so impune ministrului de finante obligatiunea de a expune Corpurilor
Legiuitoare, la deschiderea fiecarei sesiuni ordinare starea biletelor ipotecare.
Se mai prevede Inca on credit de 100 mai lei pentru confectionarea biletelor ipotecare ,i facerea unui regulament special, in care se prescrie orice alto
masuri relative la executarea legii.
Cu aceste modificari am onoare, in calitate de raportor, a supune la aprobarea. D-voastra legea votata de Senat.
Raportor, M. Schina.
PROIECT DE LEGE
Pentru emisiunea de bilete ipotecare In sutra de lei 30.000.000
Art. 1. Ministrul de finante este autorizat a emite bilete ipotecare pana la

suma de 30 milioane lei.
Aceste bilete vor fi la purtator; ele vor avea curs obligatoriu si se vor
priml in plata de toate cassele publice cu valoarea for al pari.
Ele se vor retrage din circulatiune intr'un timp determinat sand atunci
li se va socotl 10 la suta mai mult poste valoarea for nominala.
Art. 2. Biletele ipotecare se vor emite In bucati do 5, 10, 20, 50, 100 si 500
lei, el se vor fabrics in aceleasi conditiuni ca i biletele de banck sub controlul
ministrului de finante.
Ele vor avea, gravate in corpul for semnitturile facsimile a ministrului de
finante si a doi din membrii consiliului special, si vor fi parafate prin serii cu sub-
scrierea manuals a cats unui impiegat trecut inteun registru special si conform regulamentului acestor bilete, se vor prods apoi comitetului special, care
be va verifica si be va inapoia ministrului de finante, spre a be pune in circulatie.
Art. 3. Consiliul special al biletelor ipotecare, care va avea resedinta sa
la comitetul cassei de depuneri si consemnatiuni se va compune din : sass

membri alesi de acel comitet, de presedintele si directorul creditului funciar
rural, si de presedintele camerii de corned din Bucuresti.
Ministrul de finante va face parte din acest consiliu si-1 va prezide, and
va lua parte la lucrarile sale.
Art. 4. Biletele ipotecare aunt garantate pana la totala for retragere din
circulatiune, printr'o ipoteca, In Intaiul rang inscrisa, asupra unor proprietati
imobile libere ale Statului, In valoare de cel putin 60 milioane lei.
Numele imobilelor a se ipoteca se afla cuprinse In lista ce se va anexa acl.
Art. 5. Indata chip& promulgarea legii de fats, comitetul special de care
s'a vorbit mai sus va proceda In unire cu administratiunea domeniilor la evaluarea tuturor imobilelor rurale a se ipoteca.
www.dacoromanica.ro
573
Evaluarea fiecarei proprietati se va face luandu-se de beat mijlocia arenzii

pe cei din urma 10 ani inmultita cu 15. Padurile In intindere mai mare de 100
pogoane, nu vor intra In aceast5, estimatie pi vor ramanett libere de ipoteca.
Art. 6. Inscriptiunea ipotecare se va face special asupra fiecarui imobil,
In favoarea detentorilor biletelor ipotecare dupa o cerere care se va adresa

tribunalului situatiunea fiecarui imobil, subscrisa de catre consiliul special pi
administratiunoa domeniilor Statului.
Aceasta inscriptiune se va trece In detaliu, In liste speciale, destinate

pentru aceasta, pi In rezumat In registru 'pentru inscriptiuni ipotecare.
Toate listele adunate vor forma registrul general al ipotecii, biletelor ipotecare, care se va conserve, de comitetul special al biletelor.
Regulamentul biletelor va prescrl mai pe larg cele relative Ia acest registru.
Art. 7. Atilt biletele ipotecare, cat pi toate actele pi procedurile ce va necesita emiterea for pi luarea inscriptiunilor, ca pi vinderea ipotecelor, vor fi scutite de orice taxa de timbru, Inregistrare pi altele.
Art. 8. Daca pana In doi ani dela promulgarea legii de fata, guvernul va
putea contracte, un imprumut In conditiuni avantajoase, el va putea retrage
din circulatiune parte sau toate biletele ipotecare, p latindu-le pe valoarea for
nominalA adaogata cu 10 la suttl, mai mult pests aced valoare.
Dac5, Insa un ape, imprumut nu se va putea, efectua. In termenul prescris,
comitetul special va scoate imediat pi treptat In vanzare imobilele ipotecate,
astfel ca In termen de 6 ani eel mult dela promulgarea legii de fats, biletele
emise BA, fie retrase din circulatiune.
Art. 9. Vanzarea acestor imobile se va face Inaintea consiliului special al
biletelor, dupe, legea din 31 Martie 1868. Pretul Ins& al vanzarii se va plati in-
tegral pi numai In bilete ipotecare, evaluate cu 10 la Kith, mai mult pests valoarea for nominala.
Biletele ipotecare retrase, In orice mod din circulatiune, se vor depune
la comitetul special, care le va anula pi be va arde, conform regulamentului
biletelor.
Art. 10. Guvernul va fi dator s& elaboreze un proiect de lege pentru infiintarea unei btmci de scout ,Si circulatiune, pe care-1 va supune Corpurilor Legiuitoare la cea mai apropiata sesiune.
In acest proiect se va regula, totodata pi modul platii anuitatii Imprumutului de 30 milioane, repartizandu-se Intro Stat pi banca de scout pi circulatiune, careia i se va trece pi parte din veniturile afectate Ia amortizarea Innprumutului.
Art. 11. Biletele ipotecare cari s'ar fi uzat prin circulatiune, se vor schimba,
in altele noui purtand acelap numar pi far& nici o plata. Titlurile noui, confectionate dupit regulele prevazute la art. 2, se vor predb, celui In drept de catre
ministrul de finante, iar titlurile uzate se vor anula conform color zise la art. 9.
Art. 12. Nici o alta viitoare a doua emisiune de hartie nu va avea loc mai
inainte de retragerea pi anularea prin ardere a tuturor biletelor de 30 milioane.
Art. 13. Falsificatorii acestor bilete, cum pi toti aces cari vor fi contribuit
fata, se vor pedepsi conform art. 112 pi urmatorii din codul penal.
expune In rezumat, Corpurilor Legiuito are, starea biletelor ipotecare, pi be va
www.dacoromanica.ro
574
C. I. BAICOIANU
comunica totodata raportul ce fi va adresa pe fiecare an comitetul special

al biletelor.
Art. 15. Se deschide ministrului de finante un credit de 100.000 lei pentru
toate cheltuelile ce se vor ocaziona cu confectionarea biletelor ipotecare.
Art. 16. Un regulament special, dat sub forma regulamentelor de admini-
stratiune publics, va prescri mai pe larg, once alte masuri relative la executarea legii de fata.
Art. 17. Loges de rata nu va avea, elect retroactiv.
D-1 vice-preedinte. Discutiunea generals este deschisa.
isedinta dela 7 lunie, 1877
(Urmare)
Presidentia D-lui vice-presedinte Dimitrie Cariagdi.

D-1 A. Ho lban. D-nii deputati nu iau cuvantul ca s combats legea; mai
mult decat atata, v& declar c& o voiu vote daca onor. presedinte al cabinetului
In care am fncredere, va crede ca legea fi este necesara. Dar mi se pare a scopul
si utilitatea legii s'a nimicit, prin modificarile Senatului; cad guvernul, negrosit fmpins de necesitati urgente, a venit cu legea aceasta, si astfel cum era ea
alcatuitk del poate prezenta defectuozitati inerente oricarei legi, cu toate

acestea ea avea un scop, ea raspundea la nevoia pe care a avut-o guvernul
In vedere.
SA ne dam bine seama cari sunt cauzele Si cazurile cari fat s& masce cursul
fortat intr'o Cara. Este raritatea numerarului, lipsa de credit si necesitatea

de a se da o valoare unei representatiuni de moneda, care nu are un curs normal,
ci un curs tranzitoriu, pants, and se trece nevoia aceasta.
Cursul fortat este un expedient treat de nevoe In timpi anormali pentru

a mentine In echilibru creditul, $i care dispare Indata ce creditul se naste si
nevoile urgente dispar. In doua cuvinte aceasta e teoria cursului fortat. i fie
Cara cat de bogatk nu se poate dispensa de cursul fortat In timpi anormali
dac& nu voeste sa vad& averea public& $i cea particular& cu totul periclitata.
Guvernul nostru s'a aflat In aceasta pozitiune, pentru ca, se gasea, In fmprejurarile acestea exceptionale, In can si alte tari s'au gasit.
Apoi, dm& prin modificarile ce a Mout Senatul, scopul acesta s'a nimicit,
ce mai fnsemneaza legea? Ea are aerul a da guvernului ceva, dar nu da In realitate nimic. si iata deco:
Legea aceasta este obligatorie pentru guvern; Ins& nu este obligatorie
pentru nimeni altul. Iata ce zice art. I:
El declare obligativitate In general. Dar sa vedem ce zice ultimul articol
al legii. Ce citim In art. 17:
# Legea de fata nu are putere retroactive 0.
Mi se pare, domnilor, ca In materie financiark In materie de moneta, cuvantul retroactiv este cea mai mare enormitate ce se poate rostl pentruck domnilor, relatiunile economice sunt de fiecare moment; ele nasc instantaneu,
Si nimeni nu is poate determine In epoci certe, rationabil vorbind pentru materiile economice. Nu este faptul contractului care determin& fnsus faptul
schimbului, si In specie moneta nu este decat un emblem de valoare, iar nu
www.dacoromanica.ro
Ins& si valoarea. Deci care e activitatea i retroactivitatea in materie de schimb,

cand vorbim de timpul prezent? Retroactivitatea In aceasta materie nu exist&
si se legifereaza pururea aici, pentru prezent si viitor; nu este Ca in materia

juridic& unde se urmeaza alte norme de apreciere.
Cu totul altfel se rezolva chestiunile economice si comerciale, decat cum
se resolva In materiile juridice ; prin urmare din momentul ce s'a pus cuvantul
acesta ca legea nu are efect retroactiv, toatit economia, toot& utilitatea legii
a disparut. Legile de curs fortat au ratiunea for de a fi In timpul prezent, nu

In viitor. Legile acestea au un caracter conservativ pentru prezent, $i un caracter de echilibru, care, data nu se realizeaza In moment, Statul, societatea
si particularii, nefiind in raporturile for in echilibru, pierd averea lor, se ruineaz&
in profitul speculatorilor.
Iat& in considerent practic pentru aceasta: Statul are arendasi, are datornici, cari trebuie s&-i pl&tease& impozitele si arenzile for ; In momentul
cand legea aceasta se va promulga $i cand guvernul va emite aceast& hartiemoneta, are s& fie obligatorie pentru sine, dar pentru piata va avea un curs
relativ.
Asa fiind lucrurile, s& admitem acum ca aceasta hartie va avea, o valoare de
75 la suta, adica o scadere din valoarea nominal& de 251a suta, si vedeti ca iau
piobabilitatea cea mai apropiata de adevar ; apoi frichipuiti-va D-voastra ca
arendasii Statului vor plat' arenzile for cu aceste hartii in valoarea nominal&
pe tend In piat& nu valoareaz& decat 75 Ia suta. Ei bine, data o hartie de 100
franc! va intra de patru on inteun an In cassa Statului cu un scAzamant de 25
la suta, v& Intreb pe D-voastra ce Imprumut a Mout Statul dela particulari?
De patru on pe ani cate 25 scazamantul la suta, face In total pe an 100. Deci
valoarea monetei acesteia s'ar reduce la zero inteun an. Dar nu pierdeti din
vedere ca moneda aceasta, dupa lege, trebuie s& circule patru ani: Deci
30 milioane inmultite cu patru, fac 120 milioane. Aceasta e adevarata sum&
ce va datorl, sau pierde Statul In spatiul acesta, admitand ea fiecare moneta'Artie de 100 franci va jam& numai de ate patru on pe an In lazile Statului.
Jar Statul in schimbul acestei imense pierderi nu primeste nimic, dar nimic
In realitate dela particulari.
In Senat, tend s'a pus acest nenorocit amendament, s'a crezut ca este
bun ; dar nu s'a gandit nimeni la consecintele lui, eu gases ca astfel cum este
legea modificata prin acest amendament introdus de Senat, nu -$i mai implineste scopul pe care 1-a avut in vedere Camera, tend a votat aceasta lege.
Acum naturalmente intreb: mai are legea vreo utilitate pentru guvern,
care voeste s& aib& un efect actual, nu viitor? Intreb pe D-I ministru de finante
$i astept declaratiunea D-sale ca s& votez, fiindca eu nu voesc sa fac nici o piedia. guvernului ; din contra voiu sii-i dau tot concursul meu fntr'aceasta pentru
a-i inlesnl situatiunea; dar zic c& aceasta hartie-monet& astfel cum s'a amendat
de Senat, nu foloseste nimic Statului: este o hartie alba, o hartie de consolatiune si nimic mai mult.
D-1 D. Giani. Imi permit s& iau $i eu cuvilntul In privinta acestei chestiuni.
Motivul care m'a determinat Ia aceasta este ca sa vedem ce a putut a& se Into-
leaga prin acest amendament de catre ace! cari I-au propus Ia Senat, Ia ale
c&rui desbateri am asistat.
www.dacoromanica.ro
578
C. I. BAICOIANU
Acest amendament s'a parut domniei for ca este cu totul inocent, cA nu

va face nici un rau gi cu toate acestea, luat In intelesul astfel cum este scris
in lege, el duce la consecintele acelea pe care le-a aratat onor. D-1 Holban, de
a desfiinta prin un nenorocit articol final toata economia Iegii gi chiar legea
in fntregul ei.
Domnilor, eu cred ca astazi noi, Camera, In situatiunea ce ne-a treat Senatul prin amendamentele ce a introdus In aceasta lege, am putea, In baza
art. 91 gi 92 din regulamentul Camerii, sA explicam sensul art. 17 din aceasta
lege; cu alte cuvinte sA, facem ceeace n'a facut Senatul. Este adevarat ca nu
mai putem amenda o lege votata de Senat, dar putem sa aratam cum lutelegem noi dispozitiunile cuprinse In aceasta lege...
0 voce. Cum BA o explici fara sit o amendezi?
D-1 D. Giani. Regulamentul zice ca o lege amendata de Senat f}i readusa
fnaintea Camerei se discuta In acelag mod Ca gi celelalte legi; Ins& numai In
ceeace privegte amendamentele introduse de Senat. Prin urmare, nimic nu ne
presto de a discute, modificarile introduse de Senat In aceasta lege. Si data
ar trebui, sau mai bine data am fi siliti a priml aceste modificari aga cum Bunt,
atunci ce ar fi Camera alt decat un birou de Inregistrare? (fntreruperi).
Binevoiti, D-le pregedinte, a citl art. 91 gi 92 din regulament gi va vedea
onorabila Camera cA aceste articole zic cA proiectele amendate de Senat gi
readuse fnaintea Camerei se pun fn discutiune conform procedurii ordinare,
trial discutiunea se face numai asupra amendamentelor introduse de Senat.
(fntreruperi).
Eu nu voiu sA modific nimic, voesc numai sA discut acele modifica,ri; legea
ramane aga cum este... (Intreruperi).
D-1 vice-preeedinte. Rog pe D-nii deputati BA, nu mai 1ntrerupa gi pe D-1
orator sA nu mai rAspunzA la Intreruperi.
D-1 D. Giani. Daca n'ag rAspunde la Intreruperi, ag aveA aerul a lipsl de

condescendenta datoritA Intrerupatorilor. Intreruperile lumineaza chestiunile.
D-I D. I. Ghica. Intreruperile aunt necuviinte dupa. D-1 ministru de culto
fli instructiune publica (ilaritate).
D-1 D. Mani. Aceasta nu este la adresa mea; Bunt dialoguri particulare.
D-1 vice-preeedinte. VA rog, Domnilor fncetati cu convenatiunile.
D-1 D. Gianl. Domnilor, o data ce am stabilit acest drept al Camerei de

a discuta asupra amendamentelor introduse de Senat gi de a be respinge sau
de a le priml fArA nici o modificare, sA -mi dati voe a discuta asupra acestui
art. 17 din legea de fata ca sA vedem ce stop are, ce semnificA el. Spre acest
finit sA -mi dati voe a va arAtA cum s'a urmat discutiunea la Senat.
Mai fnainte de a se propune art. 17, s'a propus un amendament care tindea
tocmai la aceia ce dispune acest art. 17, acel amendament s'a discutat gi puindu-se la vot s'a respins cu 25 bile contra, fiind pentru 21, s'a continuat apoi
votarea celorlalte articole gi la finele legii se propune acest art. 17, care In repeziciune puindu-se la vot se primegte.
Atunci fmi aduc aminte cA guvernul a zis cA acest articol este inocent gi
In adevAr domnilor, acest articol este inocent data 'I reducem la adevArata
valoare ce trebuie sA -i dam.
WA pentru care cuvinte cred eu ca acest art. 17, este inocent gi chiar a
fost trebuincios Ea se puie in lege.
www.dacoromanica.ro
577
Aceasta, lege fiind prin esenta ei menita a intimpa necesitatile financiare

ale guvernului, are de sine i prin natura lucrului elect retroactiv, caci, dm&
n'ar avea acest elect retroactiv, ar fi lipsita de scopul ei. Astfel fiind, din 2 lucruri
unul: on Statul are destul numerar pentru a face fata necesitatilor tezaurului
i atunci n'are trebuinta de aceasta hartie- moneta; sau nu are destul numerar,
Si atunci ce va face cu aceasta hartie-monet5 data nu va putea plat' cu dansa
datoriile anterioare promulgarii acestei legi. Daca aceasta hartie moneta e
necesara pentru a plat' datoriile Statului din trecut tti din viitor, atunci neaparat ca legea care constitue trebuie, prin esenta ei, sa aiba efect retroactiv.
Dar mai este eel,* data aceasta lege prin caracterul eau, din cauza necesitatilor car' o reclama, trebuie sa aiba, elect retroactiv, apoi In acels4 timp n'ar
trebul oare sa se nasca preocupatiunea ce cred eu ca a avut-o desigur autorul
acestui articol, aceea adica, ca dach aceasta lege In ceeace privepte necesitatile
Statului, trebuie sa aiba elect retroactiv, bine este ca sa aiba, elect retroactiv
pi In privinta particularilor Intre dan3ii? Just ar fi ca se atinga prin aceasta
lege drepturile dobandite? Iata, domnilor, care cred eu ca a lost ideea autorului
acestui articol, pi, ca sa, nu se atinga drepturile particularilor Intre dan3ii, a
introdus acest articol, care zice ca aceasta lege nu va avea elect retroactiv.
Iata din ce punct de vedere se poate zice ca acest articol e inocent si ca inserarea lui in lege era trebuincioasa. A3a dar trebuie sa intelegem ca, aceasta
lege n'are elect retroactiv numai in ceeace prive3te tranzactiunile dintre particulari cu particulari.
Daca acest articol ar tinde se puna inteun mod absolut principiul neretroactivitatii, adica atat in ceeace prive3te datoriile particularilor catre Stat
13i ale Statului catre particulari, cat 3i tranzactiunile particularilor intro dan3ii,
oare atunci nu s'ar putea zice Senatului:
Apoi bine, mature corp, dupe ce ai facut o lege In 16 articole pentru a da
guvernului mijloacele financiare necesare, de ce vii prin articolul final 17, sa
anulezi tot ce ai facut pana acolo? (Sgomot).
Dati-mi voie sa ve lac istoricul discutiunii care a avut lot In Senat. In
cursul discutiunii Si cu ocaziunea unui articol, s'a propus un amendament
relativ la neretroactivitatea legii ci acel amendament s'a respins, Inca prin
respingerea lui s'a cunoscut ideia care era In aceasta lege kti Senatul a volt Ca
legea sa nu aiba efectul retroactiv.
Deaceeea la fine a adus acest art. 17. Apoi, domnilor, data acest art. 17
nu ar fi existat in lege, atunci s'ar fi Intamplat atatea lucruri vatamatoare
diferitelor interese; caci fare acest articol, aceasta lege ar fi avut elect retroactiv pi acest efect ar fi lost absurd in fata principiului comun, caci kart ce
s'ar fi Intamplat intre guvern pi intro particulari; de exemplu un particular
are o hartie data inainte Qi In acea hartie se vorbe3te de moneta-sunatoare,
In our sau argint qi guvernul ar fi putut sa-i zice nu 'ti dau moneta sunatoare,
ci moneta de hartie t3i data nu o prime0i, to silesc la aceasta, pentruca legea
are putere retroactive.
Iata dar cum inteleg eu acest art. 17 si de ce zic ca acest articol a trebuit
sa se primeasca la finele legii. Si Inca s'a primit sub impresiunea cuvintelor
rostite atat de raportor cat pi de guvern, zicandu-se ca este un articol inocent.
Deaceea, domnilor, astfel considerat 9i explicat acest articol, el este In
adevar inocent si prin urmare cred ca am putea sa-I primim i noi.
www.dacoromanica.ro
578
C. I. BAICOIANIJ
D-1 P. Buescu. Domnilor, data m'a surprins ceva, m'a surprins argumentele aduse de onor. D-1 Giani In sprijinul acestei legi. Nu voiu es, discut
nici cum modificarile aduse de Senat, dar voiu zice cA nu numai prin acest articol,
Senatul gi-a denaturat cu totul legea, caci este si un alt articol prin care se
admite o prima, de 10 la suta, si care pune pe Stat In pozitiunea cea mai dificila.
Statul are sa, sufere toate pierderile si pe Mgt, toate acele pierderi Statul
va mai platl pe d'asupra Inca 10 %.
Nu insist a mai vorbi asupra acestei prefaceri pe care a facut-o Senatul,
prefacere care este foarte vatamatoare Statului. Revin numai la argumentarea
D-lui D. Giani, $i nu as fi luat cuvantul data nu l'as fi vazut pe D-sa facand
un suprem efort pentru a face ca litera art. 17 din aceasta, lege FA fie alta decat
ceeace au voit sa exprime autorii lui.

Domnilor, oricat de mare ar fi talentul unui legist, oricat de mare ar fi talentul acelor avocati cari au sa pledeze inaintea instantelor judecatoresti
in favoarea argumentelor D-lui Giani, toate se vor sfarama in fata art. 17.
Nimic mai clar decat art. 17, articol facut in trei patru cuvinte can zic clar
gi lamurit ea, legea de fata nu va avea efect retroactiv. Ei bine, ce interpretare,
ce Inte les puteti da D-voastra altul decat ceeace au aceste trei, patru simple
cuvinte, dar cari sunt bine exprimate $i bine intelese de oricine?
Nu avem noi sa aplicam legea aceasta Inaintea instantelor judecatoresti.
Dace noi am avea sa o aplicam, am zice cum zice D-1 Giani, ea ass o intelegem
$i noi. Dar nu noi aplicam legile, ci tribunalele, curtile si curtea de casatiune,
gl aceste autoritati, tend vor aplica legea, nu au sa, se ocupe de cuvintele zise
de D-1 Giani, oricat de bine fundata ar fi opiniunea D-sale si oricat de tare ar
fi argumentele de cari s'a servit ; toate aceste argumente vor cadea in fata
acestui articol astfel redactat. Numai atunci ati ajunge la ceeace a zis D-1 Giani,
tend ati face un art. 18 prin care ati neutralize art. 17.
Negresit ca Senatul a facut rau tend a primit acest adaus, caci a denaturat,
a neutralizat legea de fatal nu este mai putin adevarat ca Statul se gaseste
In pozitiunea aceasta ca nu va platl in hartie-moneta nici o conventiune facuta
pant!' in momentul promulgarii acestei legi.
0 voce. Dupa ideea D-tale.
D-1 P. Buescu. Dupa, sensul art. 17. Articolul este destul de clar tend zice
ca legea nu are elect retroactiv. Prin urmare, nu vei putea D-ta sa, faci pe lume
sa inteleaga altfel legea decal cum ea este scrisa. In adevar, ce va sa zits, ca
legea de fata, nu va avea efect retroactiv? Va sa zica, ca neavand elect retroactiv,
toate obligatiunile contractate pan& In momentul promulgarii acestei legi se

vor platl numai In moneta de aur si de argint, iar nu si In moneta de }Artie.
Ce rezulta de acs? Rezulta ca toate bonurile de tezaur, cari sunt niste eremite,
foarte insemnate, Statul nu va putea, dupe aceasta lege, sa le plateasca decat
In moneta de aur sau de argint, iar nu hartie moneta. Chiar functionarii Statului,
cari dansii au sa due& toata greutatea, caci for are sa, li se dea aceasta hartiemoneta, chiar functionarii, data legea aceasta se va promulga In Iulie au dreptul,
dui:A articolul 17, all reclame plata salariilor pentru trecut In moneta sunatoare de aur sau de argint. Prin urmare, nu mai cautati sa dati o alta interpretare unui lucru foarte clar, foarte precis. As intelege, ca sa fiti consecinti, sa
veniti sa ziceti ca nu va, convine acest articol. Dar 0, veniti sa-i dati o alta
interpretare, ganditi-va ea nu D-voastra, sunteti instantele judecatoresti cari
www.dacoromanica.ro
579
va veti pronunta asupra contestatiunilor ce se vor ivl. Instantele judecatoreati

nu se vor uita nicidecum la frumosul discurs rostit de D-1 Giani, ele vor apnea
curat ai simplu litera articolului aab, cum el figureaza, In lege. Prin urmare, domnilor, rb,mane bine Into les ca dupli, art. 17 legea aceasta n'are elect retroactiv,
ca astfel toate transactiunile facute inaintea promulgarii acestei legi, se vor

platl In moneta sunatoare.
D-I E. Stfitescu. Domnilor, nu trebuie sa ne facem iluziune. Acest art. 17
vine s desfiinteze cu desavaraire ai Intr'un mod absolut legea de fata, ai
sa-i ridice orice utilitate, orice interes practic. In adevar, a vent sa decretam
pe deoparte cursul obligatoriu pentru aceste hartii, precum se face In art. 1
ai 2 al legii, ai pe dealt& parte, prin un articol final, s revenim stt limitam obligativitateR cursului numai la tranzactiunile viitoare, este a retrage Cu o mama
ceeace am acordat cu alta, ai onor. Senat, ierte-mi-se ca, o spun, nu a facut

cleat aceasta. Dupa ce a recunoscut necesitatea In care se gaseate Statul de
a recurge la acest expedient financiar, spre a face fata situatiunii, a venit apoi
ai a pus pe guvern In imposibilitate de a trage cel mai mic folos din aceste bilete
pentru plata datoriilor Statului ai astfel a aters ceeace Meuse.
CM sa, ne aducem aminte can au fost cuvintele pentru can guvernul a

fost silit sa se adreseze la tarn, ai sa-i ceara sa primeasca emiterea acestei hartii.
A fost oare fiindca guvernul credea, precum s'a zis de D-1 Cantilli, ca cu aceasta
lege avea sb, faca fericirea tarii ai s Infloreasca finantele noastre? Nu cred ca,
aceasta sa fi intrat in ideia niciunuia din D-nii miniatri, nici chiar In mintea
acelora din noi, can au sustinut acest proiect de lege.
Nici guvernul, nici noi nu ne-am disimulat inconvenientele acestei combinatiuni financiare ; dar ne-am convins ca In Imprejurarile de fat& era singurul
lucru posibil, era tot ce se putea face. Si can erau cauzele acestei necesitati?
D-voastra, le atiti. Era situatiunea financiara deplorabila pe care guvernul do
azi a moatenit-o dela guvernul trecut ; era acel deficit enorm, de aproape patruzeci milioane, care venea In toate zilele O. batb, la uaa ministerului de finante,
ai care nu se putea acoperl cu nimic. Mai erau cheltuelile extra-ordinare, facute
necesare de o situatiune politica anormala, in adevar extra-ordinara, create
tarii de evenimentele la can asistam, ai pe care, atiti, noi nu le-am dorit, nici
nu le-am provocat.
AO dar pe de o parte o datorie flotanta enorma moatenita dela guvernul
trecut ; pe de alta niate cheltueli extraordinare considerabile peste cheltuelile
bugetare, votate pentru anul acesta, cheltuelile survenite din imprejurari neprevazute ai pe can nu le putem Impiedica.
Ei bine, Domnilor, guvernul in fata acestor Imprejurari a venit ai ne-a Intrebat:
ce e de facut? Imprumut nu putea sa, contracteze nici In tar& nici In strainatate:
In tara fiindca Ii lipseate, sau lipseate numerariul sau sta ascuns din lipsa de
credit. In strainatate, fiindca, capitalurile nu se aventureaza astazi in orient,
In starea de razboiu care ne bantue. Ce era dar de facut? Sa se fact', requizitjune
pe capitaliati, cum am auzit ca s'a propus de unii Domni deputati? Sa se rechizitioneze banii, cum se rechizitioneaza productele ai vitele ? Intelegeti,
Domnilor, c& acesta era un mod prea primitiv de a se imprumuta, al prezinta
inconveniente practice, Inaintea carora chiar autorul sau s'ar fi retras. Eu
unul nici nu cred ca s'a propus In mod serios.
www.dacoromanica.ro
580
C. I. BAICOIANU
Nu ramanea dar decat un lucru, acela care se propunea, de onor. D-1 Vernescu, ca Statul s& inceteze platile, sit se declare In stare de faliment si sa lichideze. La aceasta ins& niciun reprezentat al Orli, nici in Senat, nici In Camera
nu a avut inima sa se resigneze ; caci toti aceia cari au combatut proiectul hal.-
tie-moneta au fost nevoiti sa villa a propune In loc alte combinatiuni, cari

mai mult sau mai putin erau tot hartie-moneta.
Asa dar a fost nevoita se primeasca aceasta lege. Ea s'a impus ca o consecinta fatal& si inevitabila a unei administratiuni destramate $i neprevazatoare a finantelor noastre din trecut. Astro' chiar art. I din proiectul guvernului
articula ca aceasta ni se cere pentru a platl datoria flotanta mostenita ...
D -1 P. Gradisteanu. Dar acum nu mai exist& aceasta in art. I al legii.
D-1 E. Statescu. Se poate, dar nu face nimic. Motivul s'a putut suprima
din textul legii, caci nu trebuia sa, figureze acolo ci In expunerea de motive,
si de alta parte nu era numai acesta singurul motiv. Mai erau si cheltuelile
extraordinare reclamate de starea de rAzboiu In care ne aflam ; si astfel articolul primitiv nu are tocmai exact, fiindce nu era complet.
Dad' dar acestea erau adevaratele motive si singura ratiune a legii votatA.
de Senat, dad). legea nu a putut trece decat in vederea acestei duble necesitati,
cum nu a vAzut onor. Senat ca a limit& efectul legii numai la transactiunile
viitoare, a nu permite guvernului s& plateasca cu aceste bilete datoriile existents ale Statului este a merge contra scopului legii, a-i ridica orice utilitate
practice si a o face mai inutile? Acest art. 17 fie-mi permis a o spune
are mult aerul de o farsti parlamentard, sau, dace s'a introdus din eroare,
nestiinta sau nebagare In seams, atunci sa se Indrepteze. Caci altmintrelea ar
trebul ca tot numerarul adunat din resursele bugetare de azi, se se afecteze numai la plata datoriei flotante din trecut ; iar aceia cari vor contract& azi cu Statul
pentru adevaratele necesitati ale tarii, sa nu fie platiti decat cu hartie-moneta.
0 voce. Dar salariile functionarilor se pot platl.

D -1 E. Statescu. MA iertati, se poate ! Dar pentru cat figureaza functionarii In
buget? Si bine este ca greutatile acestei legi sa caza numai asupra functionarilor?
D-1 G. Cantilli. Iar nenorocitii de functionari sb. sufere.

D-1 E. Statescu. Dar iota Inca ce are se se Intample In tranzactiunile viitoare:
Fiecare are s& caute sa se pus la adapostul acestui art. 17, si, cand va contract&
cu Statul, nu va lips' sa stipuleze ca plata are se se face in moneda sunatoare.
Cu modul acesta scopul legii se va fi inlaturat cu totul, guvernul nu se va pute&
servi cu biletele ipotecare cleat pentru functionari, si greutatile, in vederea

carora s'a recurs la acest mijloc, vor ramane neindestulate. Inca o data acest
art. 17 este o adevarata malitie din partea celor ce le-au inspirat, si-mi pare
rau sa vAd a majoritatea Senatului s'a lasat In aceastA, cursa.
0 voce. Care majoritate ?
D-1 E. Statescu. Aceea care era sincere $i voia sa de& mijloace guvernului
ca sa iasa din situatiunea In care se game., si s& scoata Cara dintr'un nenorocit impas.
Am demonstrat dar, Domnilor, ca aceasta dispozitiune este nenorocita ;
este distrugerea chiar a acestei legi. Ea nu are nici caracterul lealitatii, fiindca
nu vine Intr'un mod franc si pe fata sa refuze aceeace se cere, ci o refuza Intr'un
mod piezis, indirect $i nemarturisit.
www.dacoromanica.ro
581
Acum, zicea onor. D-1 D. Giani ce s'ar putea cu toate acestea, dand oarecare interpretare acestei dispozitiuni, mentine acest proiect, pentruca sa nu
ne mai punem In contradictiune cu modificarile Senatului $i a mai intra iara$
Yn noui complicatiuni de procedura parlamentara.
Domnilor, eu nu cred cs ar cltdeti proiectul dad nu s'ar priml de Camera
art. 17. Nu cunosc nici o dispozitiune In Constitutiune care s& zice aceasta;
$i daca regulamentul Camerei este In sensul acesta, nu cred ca el poate servl
de baza spre a regula raporturile Intro Corpurile Statului.
D-I G. Cantilli. Dar este o dispozitiune expresEt In regulament.
D-I E. Statescu. Se poate ; dar zic c& aceasta nu impiedica a se duce proiectul de isnoava Ia Senat.
D-1 G. Cantilli. Regulamentul nu prevede aceasta.
D-I E. Statescu. Regulamentul nu este Constitutiune ; pi numai Constitutiunea poate reglementa aceste raporturi. OH cum ar fi Insa, ss vedem dad).
se poate admite interpretarea ce voe$te sa o des D-1 Giani acestui art. 17 spre
a scapa legea.
D-sa zice ca art. 17 s'ar putea mentine aplicandu-se numai Ia tranzactiunile dintre particulari $i adauggL cA, aceasta ar fi just $i rezulta din chiar
desbaterile Senatului.
Recunosc ca interpretarea aceasta se poate sustine pana la un oarecare
punct, $i nu Bunt de opiniunea D-lui Buescu, care nu vede In tot ce nu-i convine Dumnealui decal $icane de advocati. In materie de interpretare a legilor,
vedem In toate tarile $i In toti timpii cele mai mart autoritati ale $tintei fiind
de multe on In desacord $i de opiniuni diferite asupra multor chestiuni, $i pentru
aceasta nu va s zica, ca acele controverse nu Bunt decat $icane de advocati.
Chiar In celelalte $tiinte, D-1 Buescu trebuie s& $tie, nu totdeauna spiritul omenesc cade de acord In aceasta mare opera a cautarii adevarului.
Inteleg dar foarte bine ideea D-lui Giani $i ea poate O. se produce In interpretarea legii. Va convent. fnsa $i D-sa cu mine ce aceasta interpretare nu iese
Intr'un mod sigur $i nelndoios din textul legii, $i c& tribunalele, chemate ss
o aplice, pot sa nu admits aceasta interpretare pi s se Intrebe nu in ce sens
am explicat-o noi, ci In ce sens a votat-o Senatul, care a introdus acest art. 17
In lege. Tribunalele vor trebul dar sa recurga la discutiunea care a avut be
In Senat asupra acestui articol, $i acolo mi se afirma ea nu s'a urmat nici o discutiune, $i ca acest articol s'a introdus la sfar$itul pedintii printr'o adevarata
surprindere, atunci cand toata lumea era obosita $i nimeni nu mai da o ,atentiune sustinuta Ia ceeace se petrece ; astfel lucrul s'a primit ca un ce cu totul
inofensiv $i nevinovat.
In lips& dar de lucrari pregatitoare, tribunalele vor cauta numai la textul
legii, $i textul, cat& sa o marturisim, nu distinge Intro tranzactiunile Statului
pi acelea ale particularilor.
Nu voiu zice cu toate acestea, cum s'a facut de unii preopinenti c& ideea
D -lui Giani nu se poate sustine, $i ca, nu vor fi tribunate can s'o admit& ; caci
de vreme ce art. 1 al legii proclama cursul obligator pentru aceste bilete e
straniu se se admit& c& legiuitorul prin art. 17 a voit s& ravine asupra acelei
dispozitiuni, pi este de principiul ca textele trebuiesc interpretate Yn sensul Yn
care nu se exclud unele pe altele $i In conformitate cu spiritul
www.dacoromanica.ro
pi
cu scopul legii.
C. I. BlacciANU
582
Tot co voiu BA zic este ca indoia1& se poate ridica. negregit asupra sensului
acestui text, gi a din aceasta. indoialA pot nagte o multime de procese intro
Stet gi particulari gi Intro particulari Intro dangii, procese can vor fi paguba
gi ruina gi a unora gi a altora. Aceasta nu mi se va contesta, gi aceasta trebuie
evitat cu once pret. Corpurile Legiuitoare au datoria chiar sA nu lase a se mentine In legi dispozitiuni cari pot deveni o sorginte nesecata de procese, mai
cu seam& atunci cand atentiunea le este atm& asupra lor.
Aga dar, cred cli, decat legea s& se voteze cu acest articol, mai bine sA nu
se voteze deice; gi dad], guvernul crede cA ne primind not art. 17 nu se mai
poate Intoarce cu legea la Senat, atunci et avizeze la ce este de fAcut; cAci,
Inca. data., nu-i putem da o lege care nu-i va fi de nici un folos, gi care nu
va face decat sa.-i ridice Inca, sute de procese pe lang& miile ce are deja pe brats
tnaintea tribunalelor.
Cat pentru celelalte modificari introduse la Senat, nu voiu face nici o dificultate spre a se admite, fiindca ele nu deranjeazA economia legii chiar, gi reguleazA numai oarecari chestiuni accesorii, gi de o important& cu totul secundarh.
$edinta dela 7 lunie, 1877

(Urmare)
Pregedintia d-lui vice-pregedinte Di mitrie Cariagdl.
D-1 D. Sc. Miclescu. Domnilor, atat D-1 StAtescu, cat gi D-1 Giani au vorbit
in spiritul care era sA vorbesc gi eu: ins& eu n'am sa. zic aceleagi cuvinte; eu
vreau sa spun ca venind din mijlocul alegAtorilor mei, din mijlocul unui public
care este departs de Camera gi nu vede cleat cele sense prin jurnale gi In procesele-verbale ce le cites ; ei bine, In tot publicul gi fn tot ce este tipenie ro-
man& se ingrozegte de aceasta lege; Ins& not trebuie sa considerAm nevoia

care ne silegte sa, o facem gi trebuie totdeodath sa vedem ca medicamentul
care-1 dam bolnavului sa -1 dAm age !neat s& nu se vaiete pe urma mai rau.
Aga dar trebuie sA ne ingrijim ca nu cumva din acest mijloc ce-1 dAm guvernului ca sa -gi acopere nevoile zilei, sa nu se starneasca alto nevoi mai mari
gi sa, nu se nage& o lupta. Intro aceia can au sa plateascA gi intre aceia can au
sa primeasca, cAci dacA aceia can au sa is vor vedea ca nu li se d& ceeace li se
cuvine dupa drept, ci
li
se da bancnote (sau bancnotete, cum se zice In
Austria) ce are sa fie atunci?

Inchipuiti-va ca sunt arendagi can au s& vanza productele lor, ca.rora li
se vor plAtl cu hartie-moneta gi cand va fi sA se duce ca sit-gi plateascA arenda
la Minister sau la administratiunea domeniilor, atunci guvernul nu le primegte o atare achitare, caci contractele lor Bunt mai vechi decat aceasta lege
care nu poate sii, alba. efect retroactiv dupA art. 17. Intreb ce are s& facA ei
atunci? Eu Bunt avocat al Statului, gi gtiu ea are s& -mi vie ordine ca sa-i urmaresc gi sA li se vanzA gi mata din case. fats In ce pozitiune trista are sa ajunga
acei oameni!
Acestea, Domnilor sunt motivele care m'a facut pe mine astAzi care nu
sunt orator, sa deviu orator, sa vorbesc contra ciudatului art. 17 din legea
amendatA de Senat.
Agadar, vedeti ca eu sunt cu totul de ideea D-lui Statescu, ca In ceeace

privegte lichidarea vis-a-vis de Stat sa fie obligatorie cu dreptul de retroacti-
www.dacoromanica.ro
583
vitate a legii ; debitorii Statului sa vie sAli plateasca datoriile cu bani de htirtie
precum si Statul sa fie in drept a-si achita datoriile cAtre particulari tot cu
acea monetA; caci altminteri ne dam pe mama zarafilor jidani, gi are sa ne coste
15 franci un galben. Pe aceste rezoane eu votez contra marginirii dela art. 17.
Al doilea, atrag atentiunea D-voastra cea mai serioasa asupra urmatoarei
chestiuni: Am auzit in public zicandu-se: Nu mi-e frica ca se va face acum bancnote de 30 milioane, dar mi-e frica ca mai Incolo se va face bancnote de 300 milioane! Iata, Domnilor, frica cea mare a publicului! 5i iertati-mi o expresiune
cam popularA, dar juste: nu-mi e frica ca va trece soarecul prin barbs, dar
mi-e frica ca va face carare.
AstAzi avem un Guvern In care cu totii avem incredere ca nu va pricinul
ruina tarii, cum a facut Guvernul trecut. Dar, Domnilor, apa trece gi pietrele
raman tai nu stiu ce pietre vor ramlnea! va venl poate un euvern din acele
care ne-au begat in chichionul unei datorii de 150 milioane, oi deodata veti
vedett ca din 30 milioane bancnote se fac 300 milioane; f}i atunci chiu 1}i vai
pentru aceasta biata tarn! Si atunci degeaba vom mai exists, noi avocatii cAci
nu vom mai aver, fonduri ale domeniilor de aparat. (Ilaritate).
Asadar sustin ca se fnlaturam pericolul acesta pentru tare, sa facem oi
noi cum faceau Domnii din vechime, and faceau cAte un lucru bun, ca lasau
cu afurisenie ca se nu se mai strice In vecii veacurilor. Ei bine, ass sa facem ?i
noi sa lasarn cu afurisenie ca sa nu se mai face pe viitor nici o bancnotb, de acestea ; sa sfaramam dinteodata toate teascurile, toate masinile, ca sa fim siguri
a, nu se va mai fabrics si alt rand de hartii-monetA; si acel care va mai pune
maim sa mai face bancnote, nu numai ail fie de gura mea afurisit, dar sa fie
urgisit de toata lumea. (Ilaritate, aplauze).
D-1 G. Cantilli. Domnilor deputati, se face acum o discutiune generals
asupra proiectului de 30 milioane votat de Camera si amendat de Senat, reviind fnaintea noastra suntem iaras datori prin urmare sa -I discutam In ceeace
priveste amendamentele introduse de Corpul cel matur.
Incep cu observatiunea ridicata de onor. D-1 Holban, ca adicA proiectul
data votat, nu va avett efect retroactiv. $i far& de aceasta neretroactivitate
a proiectului de lege, eu unul tot nu-as fi votat.
VA aduceti aminte ca am avut onoarea de a tus cuvitntul dind pentru
prima oars acest proiect s'a prezentat Camerii, si atunci m'am rostit ca, on
de cat() on voiu vedett un proiect de lege care voeste sa creeze o hartie-monetA
obligatorie oi cu curs fortat, nu-1 voiu vottt.
Afars de art. 17 despre care a vorbit D-1 Holban In acest proiect, avem
art. 1 care zice ca biletele ipotecare vor avea curs fortat si obligatoriu; eu prin
urmare nu-1 pot primi.
Dar sa vedem ce s'a zis de clitre aceia can sustin ca trebuie ail se admit&
acest proiect de lege cu efect retroactiv. SA vedem mai intiliu ce a inteles Senatul i propuitorul amendamentului, care a devenit art. 17?
Domnilor, las la o parte circumstanta ca am Post prezent la toata discutiunea ce a urmat In Senat, si prin urmare f;Itiu ce s'a ft-01es prin aceasta dispozitiune; dar afara de aceasta nu mai fncape cea mai mica indoiala ca, prin
redactiunea sa, acest art. 17 zice clar si lamurit Ca legea se va aplica numai de
acl inainte si nicidecum si fn trecut. Un articol care dispune la finele unei legi
ca dansa nu va avea elect retroactiv are intelesul ca toate dispozitiunile din
37
www.dacoromanica.ro
584
C. I. BAICOIANU
acea lege, care preced articolului final nu se vor apnea, In trecut. $i In legea de
fate gasesc art. 1 a caruia cuprindere este ca biletele ipotecare vor avea curs
fortat si obligatoriu; si fiindca, articolul final stabileste neretroactivitatea legii,
apoi nici art. 1 nu va avea efect retroactiv ; cu alte cuvinte, aceste bilete nu
vor fi obligatorii si nu vor avea curs fortat pentru trecut.
Prin urmare, tend se va prezenta cineva la guvern cu o creanta fn care

se zice ca i se va plan In aur, guvernul va fi dator sa-i plateasca In aur.
Astfel se vor raspunde in numerar $i In moneta In care s'a stipulat toate
bonurile de tezaur; asemenea se vor plat' In numerar bonurile domeniale si
bonurile rurale.
Merg mai departe, fiindcs legea aceasta n'are elect retroactiv, apoi toate
datoriile Statului se vor plAtl In moneta care exists la momentul facerii conventiunii Intro Stat si acela sau aceia cu care a contractat.
A! Domnilor, e foarte facil a interprets o dispozitiune de lege dupa bunul
plat al fiecaruia! M'am mirat foarte de cutezanta acelora cari Isi permit sa
interpreteze o dispozitiune de lege clara $i precise In toate intinderea cuvantului. Apoi uncle a gasit onor. D-1 Giani acea distinctiune care o face In art. 17?
D-sa zice ca daca art. 17 dispune ca legea nu va avea elect retroactiv, aceasta
urea sa zica ca, ea nu va avea efect retroactiv In ceeace priveste tranzactiu-
nile Intro particulari, iar nu si In privinta acelora facute de Stat cu particularii. Ei bine, Domnilor, aceasta nu este zis in art. 17, si merits osteneala ca
o asemenea idee sa fi fost mentionata in art. 17, data Senatul ar fi avut In intentiune de a face o astfel de distinctiune, dar pe cat timp nu s'a zis, cum voiti
D-voastra se o facet,i?
Afara, de aceasta, putem not oare sa interpretam voturile Senatului si
sa le dam alto intelesuri decat acela pe care a voit sa, le dea acest inalt Corp
Legiuitor? Dar oare Senatul $i Camera nu stint ele doua Corpuri independente
unul de altul si prin urmare nu poate alta sa voiasca Senatul si alta Camera?
Fara indoiala ca da I Dar BA, presupunem ca, Adunarea ar avea dreptul de a interpreta In sensul acesta votul Senatului. Ei bine, credo oare onor. D-1 Giani
ca interpretarea care a dat-o art. 17 va avea, o forta legal& numai prin simpla
discutiune ce a facut D-sa numai pentru cuvantul ca aceasta a fost opiniunea
D-lui Giani? $i dacb. nu poate aceasta interpretare sa alba, forth, de lege,
ceeace este incontestabil, atunci pentru ce a facut-o? Daca discursul D-lui Giani
este lege, apoi sa-1 alaturam pe langa articolele cari constituesc prezenta lege!
Stiu ca discursurile oratorilor din Corpurile Legiuitoare pot servi pentru
a se vedea care este adevaratul Inteles al unei dispozitiuni de lege, tend ea

este obscure $i dh, loc la controversa; dar tend o dispozitiune de lege este dark
and ea nu poate da loc la nici o dubietate, cum este aceea din articolul nostru
17, nimeni nu se poate servi cu zisele oratorilor, pentru a preschimba, vointa
express, clara gi precisa a legiuitorului. Altminteri, and un articol nu ar placed
unuia dintre noi, cum nu place art. 17 D-lui Giani, nu ar avea decat sa -1 interpreteze in sensul ideilor sale, pentru a-i schimba cu totul sensul pe care i 1-a
dat legiuitorul.
lath si cuvantul pentru care comentarea articolelor de lege, dupa cuvintele oratorilor din Corpurile Legiuitoare, nu este totdeauna un mijloc rational
si sigur.
www.dacoromanica.ro
585
Onor. D-1 Giani, zice& ca are dreptul s& discute amendamentele Senatului.
Nimeni nu-i contest& acest drept, cad 11 are in virtutea art. 92 din regulament.
Aceasta ins& nu va 0, zic& c& discutiunea pe care D-sa o face, precum $i interpretatiunea pe care o d& articolul 17, va axe& fort& de lege. Si dac& aceasta
discutiune $i interpretatiune nu poate aye& fort& de lege, ele nu mai pot pre-
zentk o repet, nici un interes practic.

Domnilor, voiu mai ad&oga ceva. Ati auzit $i cele zise de onor. D-1 Statescu.
D-sa nu admite interpretarea D-lui Giani ; D-sa nu voe$te a cauza un prejudiciu considerabil guvernului pi deaceea propune supresiunea art. 17, $i ca
legea s& se Intoarc& astfel din nou la Senat, pentru a fi votata de acest corp
far& acest art. 17.
Eu voiu ad&oga ca, dup& cum nu trebuie s& prejudiciem pe Stat, nu trebuie
s& prejudiciem nici pe particulari. Pe langa aceasta voiu adaoga c& art. 93 din
regulamentul Adunb,rii se opune la admiterea propunerii D-lui St&tescu, deoarece dansul dispune ca on B. se primeasca legea a$A, dup& cum s'a votat de
Senat, on sa se respinga.
Art. 93 Inteadevar zits:

4 Hotarirea Adunarii se roste$te prin una din urmatoarele formule: AduR narea a primit proiectul de lege amendat a sau: 4 Adunarea nu a primit proiectul
4t de lege amendat. a
Regulamentul este dar clar.

Pe lang& ca regulamentul este clar, nu este nici rational ca o lege, odat&
votata de Senat $i venita la Camera pentru a doua oark s& se mai reintoarca
din nou la Senat, deoarece nu ar fi cuvant ca ea sa mai yin& iara$i pentru a
treia oar& la Camera pi iara$ str se intoara la Senat, astfel Meat aceasta procedare nu s'ar mai termina
Vedeti, In urma tuturor acestor ratiuni, ca nici opiniunea onor. D-1 Giani,
nici acea a onor. D-1 Statescu, nu Bunt admisibile. Ceeace ar putea face guvernul,
este de a retrage proiectul, $i apoi s& vine cu o alta combinatiune financiar&

la o alt& sesiune, $i atunci Camera $i Senatul vor vote,, data vor gas'. de cuviinta. Dace Ins& guvernul nu va vol s& retrag& proiectul, atunci noi, conform
regulamentului, trebuie sau s votam legea Impreun& cu art. 17 introdus de
Senat, sau sa o respingem In totalitatea ei. Senatul, Domnilor, nu a volt s& se
dett acestei masuri, care constitue hartia moneta, un efect retroactiv. Este
ceva fatal In aceasta lege. Se pare c providenta divin& s'a amestecat $i dansa
pentru a face ca legea es, fie daramat& prin introductiunea dispozitiunii art.
17, pe care, far& aii da bine seama de dansa, a admis-o $i guvernul la Senat.
A doua observatiune general& pe care am s'o fac in privinta proiectului
de lege de fatk este urmatoarea:

Se all& un articol 12, care mi-a dat s& ma gandesc In sectiuni, tend am
discutat proiectul. Articolul acesta este formulat a$6.:
4 Nici o aft& a doua emisiune viitoare de hartie, nu va avea lot mai inainte
de retragerea $i anularea prin ardere a tuturor biletelor de 30 milioane a.
A contraria, dupa retragerea $i anularea prin ardere a tuturor biletelor
de 30 milioane, se vor mai putea emite $i altele.
A! dar mi-a obiectat D-1 raportor in sectiunea din care facem parte amandoi,
zicandu-mi ca nu putem oprl pe un guvern de a face un proiect pentru o noua

emisiune, chiar de am avea art. 12, precum nu am pute& popri pe un guvern
37
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
586
rau voitor de a propune un proiect pentru suprimarea libertatilor aflate In

Constitutiune.
Asit este, dar acei cari voteazs legea aceasta, nu pot puns Inteinsa un articol care sa dee, posibilitate legal& guvernului de a face o noun emisiune, afar&
numai data dansii nu sunt de aceasta opiniune. Cu alto cuvinte, un guvern

poste face un rau, dar corpul legiuitor nu trebuie sa-i dea posibilitatea de a
face rau. Este o deosebire mare Intro aceste doua lucruri. Poate guvernul din
initiativa sa a propuna, ce va vol; dar D-voastra. sunteti datori a nu-i deschide
calea rrasurilor funeste pentru tarn.
Ei bine, Domnilor, articolul de fat& tontine o astfel de dispozitiune.
In fine, ca sa termin, voiu vorbi de art. 8 si 9.
Ideea cea mare care a prezidat la confectionarea acestei legi, a fost aceia
de a se lua cele mai mari garantii pentru realizarea acestor bilete ipotecare.
Pentru acest finit s'a dispus ca ale vor fi asigurate printr'o ipoteca specials
In mosii de ale Statului, ipoteca. Inscristi, Intr'un registru anume determinat
pentru aceasta.
Ei bine, garantia aceasta nu este eficace; ea este cu totul iluzorie; caci

prin art. 9 se zice ca vanzarea imobilelor afectate pentru a garanta biletele,
se va face conform legii din 31 Martie 1868.
Art. 8 dispune ea data Imprumutul nu se va putea efectua In termenul
prescris de lege, comitetul special va scoate imediat si treptat In vanzare imobilele ipotecare astfel ca In termen de vase ani eel molt dela promulgarea legii
de fat& biletele emise sa fie retrase din circulatiune.
Dar legea din 31 Martie 1868, zice ca nu se vor confirms decat acele vanzari cari se vor gasi de cuviinta, pe cari guvernul va vol sa le confirme; astfel
Incat data pretml iesit la licitatiune nu va convenl guvernului, sau data guvernul nu va vol sa-i convina pretul, el nu va confirms.. Cu modul acesta, vedeti,
ca vinderea imobilelor pentru plata biletelor ipotecare devine iluzoric ; cad

suntem lasati cu totul la discretiunea guvernului. Vi se core, Domnilor, prin
urmare, de a vote, posibilitatea de a perpetua sistemul hartiei-monete, plus o
noun emisiune, posibila duph, art. 12 despre care am avut onoare de a vs vorbi
mai sus.
Iata motivele pentru Cali voiu vote contra acestui proiect de lege.
D-1 P. Graditeanu. Eu as vrea sa se lamureasca, bine D-1 ministru de fi-
nante cu situatiunea ce i so face D-sale prin acest proiect de lege, data el se

voteaza astfel cum a venit dela Senat.
Acest articol 17 este, In adevar, una din acele dispozitiuni care e mai bine
as ramana, necalificata. Iata, Domnilor, situatiunea: Bunt debitori ai Statului
si creditori ai sai, si Bunt debitori si creditori particulari. Nu intereseaza
pe Ministrul finantelor ce se va naste Intre particulari, dar 11 intereseaza
ceeace se va face cu creditorii Statului, si Statul are mai multi creditori decat
debitori. Ei vor zice:
Noi nu primim hartia aceasta, fie bilete ipotecare fie hartie-moneta, fiindca
legea n'are elect retroactiv.
Ce va naste din aceasta? Vor naste process $i atunci instantele judecatoresti se vor despartl In douA; unele vor zice: avand In vedere ca legea aceasta
a admis In principiu ca efectele ei nu sunt retroactive, avand In vedere ca dispozitiunea de neretroactivitate s'a introdus de Senat prin art. 17, avand In
www.dacoromanica.ro
587
vedere ca tribunalul nu este tinut sa se pronunte dupa discursurile tinute In

Adunare de D-1 Cantilli, avand In vedere ca D-1 Giani prin discursul D-sale a
facut istoricul unei discutiuni cari nu s'a tinut, respinge cererea, etc., de alta
parte vor fi alto tribunale care vor zice: avand In vedere ca economia acestei
legi a fost ca sa puna remediu la un rau existand, tribunalul este de parere ca
legea trebuie aplicata cu efect retroactiv. Caci se poate, Domnilor, foarte bine
argument& $i Intr'un sens $i In altul, pane and va yen! Curtea de casatiune,
care teama-mi este ca va adopt& opiniunea D-lui Cantilli.
Acum trebuie oare sa conchid qi eu cum au fault D-nii Cantilii $i Statescu?
Nici una nici alta. In adevar D -1 Cantilli este con$tient cand vine $i ne vorbe$te
dupa cum a facut, pentruca D-sa a combatut dela Inceput acest proiect de lege.
Eu Ins& care am sustinut introducerea unui amendament tocmai pentruca nu
voiam sa creez guvernului situatiuni imposibile, pentruca am recunoscut trebuinta de a da guvernului un mijloc oarecare, deaceea sunt de parere ca. trebuie
$i acum sa-i aratam un mijloc de a ie$1 din impasul In care se afla.
Ei bine, mijlocul acesta este foarte apropiat de acel pe care 1-a votat Senatul $i nu cred ca este bine ca numai decat pentruca opiniunile noastre n'au
triumfat In general, sa lovim legea en breche. Ei bine, putem noi oare admits
ceeace zicea D-1 Statescu, ca adica sa votam noi supresiunea art. 17 $i eh. se in-
toarca acest proiect la Senat, fare acest articol? Se opune la aceasta art. 93
din regulament In mod absolut.
D-1 E. Statescu. Nu are valoarea unei legi.
D-1 P. GradiOeanu. MA iertati, are valoarea unei legi $i ma. mir cum onor.
D-1 Statescu sustine astazi ca un proiect de lege care vine amendat dela Senat
sa se mai Intoarca iara$ la Senat reamendat cand In o $edinta de abia o luna.,
D-sa sustinea teza contrarie cu ocaziunea legii decoratiunii. Argumentul principal care face& pe D-1 Statescu sa sustina contrariul ere. tocmai acela ca data
noi am respinge amendamentul Senatului, atunci ar fi sa respingem cu desavar$ire legea.
A$a dar, Domnilor, Intro aceste dotal, teorii ale D-lui Statescu avem alegerea, $i fiindca eu am adoptat atunci pe cea dintaiu, o mentAn $i astazi. In
adevar, ap, este dupa cum zice onor. D-1 Cantilli, cu foarte mare cuvant ; art.
93 din regulamentul nostru, care arata procedura parlamentara $i care totdeauna astfel s'a inteles $i astfel s'a aplicat de catre Corpurile Legiuitoare,
nu ne permite sa modificam legea votata de Senat $i nu putem sa o votam
decat a$a cum este, adica sau s'o respingem In total sau o primim In total. Ce
este dar de Mout? Caci astfel cum este amendata de Senat, dam D-lui ministru
de finante o lege cu care nu poate sa se serveasca, nici pentru viitor nici pentru
trecut $i nu-i dam decat un $ir do procese al caror rezultat nu $tim data va fi
folositor; $i pentru viitor vor avea In grije totdeauna particularii sa stipuleze
plata In moneta sunatoare. Dar trebuie sa iesim din acest impas. Iata dar ce
propun eu: fiindca acest proiect emana dela guvern $i nu se mai poate Intoarce
la Senat modificat, sa facem cu dansul ceeace a mai facut Adunarea $i aka
guvernul sA-1 retraga $i Camera sa $i-1 Insu$easca ca emanand din
data;
initiativa parlamentara, $i astfel ca un nou proiect fArA art. 17 sa-1 votam $i
sa-1 Inaintam la Senat. (Ilaritate).
D-1 G. Cantilli. Atunci sA aruncam In foc regulamentul.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
588
D-1 P. Graditeanu. Va rog s& nu ma mai Intrerupeti precum nu v'am In-
trerupt nici eu.

0 voce. Aceasta se chiama f;f iretlic parlamentar.
D-1 P. Gradititeanu. Dar oare nu a fost un siretlic parlamentar introducerea
art. 17 la finele legii? Dar oare nu ne ocupam numai si numai de procedura

parlamentara, cb.nd ne opuneti art. 93 din regulament? $i ce invocati D-voastra
cleat numai chestiuni de procedura? $i la o chestiune de procedura ve raspund $i eu cu alta procedura, care este eminamente Iegala, contra careia nimeni
din D-voastra n'a protestat, acum cateva zile cu ocaziunea unui proiect de lege
prezentat de onor. D-1 ministru de justitie, care se amendase de dare Senat $i
D-sa declare ca nu mai are vreme sh, lac& un alt proiect si va rog sa binevoiti
a ni-1 Insusl si astfel a mers a doua oare la Senat ca emanand dela deputati.
Acesta este un lucru care a obtinut aprobarea D-voastra, si In alto cazuri si apoi,
are avantajul de a fi $i practic $i a ne scapa de dificultati i Incurcaturi. Cat
pentru art. 12 pe care 1-a comentat onor. D -1 Cantilli, aceasta critic& n'a facut-o
cleat tot pentruca dela fnceput a fost contra acestui proiect. Eu socot ca prin
sistemul ce am propus se poate satisface scrupurile D-lui Cantilli pe de o parte,
iar pe de alta scapam de inconvenientele ce ne prezinta legea acum, accept

dar declaratia D-lui ministru, ca sa vad data D-sa va trade, ca acest mod este
posibil si avantajos si sunt gata a mi-1 Insusl.
D-1 G. Vernescu. Domnilor, eu nu am Os, zic nimic In privinta legii, pentrue& stiti care este cugetarea mea, am declarat-o In Camera. Cat pentru amendamentul acesta si pentru chipul cu care se tinde a se respinge, pentruca sunt
cu totul de parerea D-lui Cantilli, nu voiu adauga nimic spre a nu obosl Camera.
Voiu vorbl Ins& de propunerea onor. D-1 P. Gradisteanu. Domnilor, adevarat
este ca Adunarea are dreptul de initiative, dar ar fi trist dad', n'am exercita
acest drept decat in cazuri ca acelea pe care le-a pus Inainte D-1 P. Gradisteanu.
0 voce. De nevoie.
D-1 G. Vernescu. Nu zic de nevoie, pentruca nu am obiceiul sa tratez nici
In parte nici In total pe Senat de rea credinta, nu am obiceiul sa, zic cum s'a
zis ca cu un stop de rea credinta s'a pus art. 17 In lege, n'am obiceiul s banuiesc
si pe banuieli sa, critic, mai cu seam& cu asemenea cuvinte pe Corpul celalalt.
De cate on el nu va crede ca not si pune In lege o dispozitiune care sa nu
ni se pars buna noun, nu avem dreptul s-1 tratam de rea credinta, precum nici
el n'are dreptul s ne trateze de rea credinta, cand facem o lege. Asa dar tree
asupra acestor consideratiuni si vin la chestiune; sa vedem dace aceasta
propunere a D-lui Gradisteanu nu este un tertip al D-sale si dace se poate Intrebuinta aceasta, initiative, dach chiar guvernul ar putea sa primeasca acest
mijloc marturisit de tertip parlamentar fnaintea guvernului si fnaintea Orli.
Domnilor, pentru ce s'a facut acel articol din regulament pe care onor. D-I Sta.tescu voia adineaori s-1 stearga zicand ca n'are valoarea unei legi? Articolul
din regulament este facut In spiritul Constitutiunii, $i iate pentru ce: pentruca
oricand un proiect trece dela Camera la Senat si dela Senat la Camera,_trebuie
sa se voteze Intreg, si aceasta nu e numai o simple chestiune de procedura, ci
tontine In sine o idee mai Malta. Pentruca atunci cand Senatul s'a pronuntat
In altfel cleat Adunarea In o chestiune si cand Adunarea vine din nou si persist& In propunerea sa de mai fnainte, este dovada ca chestiunea nu este Inca
lilmurita, ca Cara nu poate trage un bun folos din acea lege si se da timp Cor-
www.dacoromanica.ro
589
purilor Legiuitoare, pan& la toamna viitoare, cand atunci ele pot sa se pronunte din nou. Asa dar iat& acea dispozitiune constitutional& care a dat nastere acestui art. 93 din regulament. Nu este o simpl& dispozitiune de regulament al Camerii, este o idee mai fnalt& si aceast& idee nu se calca, lesne, si cand
se calc& cu tertipuri parlamentare totdeauna In urma for este o nefericire

pentru tart,.
Iat& de ce nu admit aceast& propunere. Initiativa Camerii o respect si
voiu ca totdeauna s& vin& s& Inlesneasca pe guvern; dar s& nu veniti s5, Intrebuintati aceast& initiative ca un tertip pentru ca s& se calce ideile cele mai
salutare. Nu trebuie s& se uzeze In asemenea mod de drepturile unui Corp Legiuitor, caci va fac numai o Intrebare? Dam& majoritatea din Senat care a votat
art. 17 nu voeste s& primeasc5, legea D-voastr& din initiativa D-voastra f&r&
art. 17, t i acea majoritate pune din nou acel articol, ce se face cu acest tertip
al D-voastra.
O voce. Se face conflict.
D-1 G. Vefnesou. Apoi de ce ss ajungem acolo ca, prin asemenea procedttri, s& creem .necontenit conflicte Intro Corpurile Statului?
O voce. Dar este conflict deja.
D-1 G. Vernescu. Eu va rog s& nu uzati de asemenea tertipuri ca s& faceti
conflict si s5, nu uzati de aceast& cale precum nici de aceea propus& de D-1 SO,tescu, chiar cand ar conveni ministerului, ci sa, votam aceasta lege cum a venit
ea dela Senat, cad neapArat si ministerului i-a convenit si a prima ca s& se

voteze ass cum este de cAtre Senat. Si apoi, chiar data nu-i va conveni cand
o va pune in practick pentru ce 8a fim not mai catolici decat papa? Ministrul
trebuie s&-si fad+, cararea cea batut& si se poate ca ministrul ass s& fi Inteles
ca fi convine.
D-1 preeedinte al conslliului. Domnilor, nu voiu Intrebuinta cuvantul putin
demn de tertip pe care 1-am vAzut din nenorocire c& s'a Intrebuintat mult de
unii din preopinenti, caci cuvantul de tertip nu este demn nici de Senat nici
de Camera; nici in o parte nici In alta nu se fac tertipuri, ci opozitiunea cauta.
Intotdeauna sa profite de oarecari nedumeriri ca s& fax& s& triumfe opiniunea
sa. Este o tactic& parlamentar& (Ilaritate). Aceeace s'a facut acum In Senat
v& declar c& s'a fAcut si alt& datA si este permis si Senatului si Camerii s& Intrebuinteze aceast5, tactic& parlamentar& f&r5, s& merite acest cuvant Injositor
de tertipuri.
Onor. D-1 Vernescu a avut dreptate a zice ca acea dispozitiune din regulament a avut cuvantul eau de a fi astfel cum I-a explicat D-sa. In alte Camere
s'au luat si alte dispozitiuni, s'a zis, de exemplu, ca s& se citeasca de trei on
un proiect si tocmai la a treia oar& s& se puie la vot. Dar aunt ImprejurAri grele
cand trebuie s& ne dAm silinta ca s& iesim din un impas, si nu trebuie s& ea:
pati din vedere c& dispozitia aceea din regulament s'a pus avandu-se in yedere timpurile normale.
Prin urmare propunerea D-Iui Gradisteanu nu este ceva care sa revolte
constiinta moralk constiinta de dempitate si de drept; dar eu o gases ca, nu
este oportunk Domnilor, discutiunea din nou la Senat s'ar putea face, c&ci
deaceea s'a pus acel articol In regulament si altminteri ar fi, cum a zis, mi se
pare D-1 Giani, a deveni Camera, sand s'ar afla In fata amendamentelor celeilalte Camere, un fel de biurou de Inregistrare; dar nu este numai acesta mij-
www.dacoromanica.ro
690
C. I. BAIGOIANU
locul de a ie$1 din impas, nici numai respingerea $i este $i interpretarea care
se da cu ocaziunea votarii proiectului de lege.
Onor. D-I Cantilli s'a ridicat cu multa violent& contra ideii ca discutiunile
din Camera $i interpretarile date ar putea s aiba vreo valoare. Dar D-1 Cantilli, cdre a fost negre$it magistrat, cand vedea D-Iui ca yin in discutiunea magistratilor din care face& parte ni$te legi care nu erau destul de Clare, ce faceau D-lor? Nu se raportau la discutiunile Camerii, ca sa vad& care a lost intentiunea legiuitorului?
Domnilor, sa-mi permiteti sa va spun, Mat s& voiesc a aduce cea mai mica
atingere majoritatii Senatului care a votat acest articol, ca el nu este destul de
clar $i precis, ca sa dea loc la interpretari uneori contradictorii. Onorabilul D-1
Gradi$teanu, care zicea 0, Senatul a discutat acest articol tnainte de a-I vota,
sa-mi dee, voie a-i spune ca D-sa n'a fost Ia Senat cand s'a discutat aceasta
lege: alt,ii au fost $i eu am fost In dublb. calitate, $i ca senator $i ca ministru,
$i va pot spune cum s'a urmat lucrul.
La art. 1, a venit un D-n senator din opozitiune $i a prezentat un amendament; sau mai prezentat $i alte dour.; au fost 3 amendamente sub diferite forme,
dar cari reprezentau aceea$ idee, tii la cuvantul de obligatoriu, unii au zis ea
nu fie obligatoriu anume pentru domeniale, altii au zis sa nu fie nici pentru
obligatiunile rurale. Astfel a urmat o discutiune de mai multe ore, la care au
luat parte $i oratorii $i neoratorii... (Ilaritate), aceasta o zic de mine, $1 in urma
toate acele amendamente au fost respinse...
0 voce. N'am vazut nicairea acea discutiune.
D-1 presedinte al oonsiliului. In Monitor ;i in jurnale s'a publicat numai
In extract discutiunea; In extenso se va public& in urma, $i atunci vor vedea
$i acei cari n'au fost la Senat ce s'a zis $i ca s'au respins acele trei amendamente.
Ei bine, dupa ce s'au respins acele amendamente $i s'a votat toata legea, la
fine a venit tocmai amicul meu onor. D-1 Camara$escu, care posed& multe bonuri domeniale $i rurale, $i de team& sa nu piardd, la dansele, a prezentat un
amendament care a format acest art. 17, unde se zice ca aceasta lege nu va
avea efect retroactiv. Onor. D-I Cantilli zice c& providenta a facut ca sh treat&
acest articol.
Dar, Inca din timpii cei mai vechi providenta vorbea totdeauna prin vocea
celor ale$i gi D-1 Cantilli era Ia Senat unul din acei ale$i care faced, propaganda
ca sa treacii, acest articol zicand amicului meu D-1 Cd.mara$escu f}i altora: aveti
o multime de bani In bonuri $i aveti sa-i pierdeti toti, oamenii s'au inspaimantat
$i prin surprindere a votat...

0 voce. Prin o farsa.
D-1 I. Bratianu, presedintele consiliului. Nu este farsa; dar, cum am zis
la Senat este o opozitiune, cum este kii aicea, $i opozitiunile cauta totdeauna
sa triumfe ideile sale $i ea dea lovituri Guvernului. Astfel opozitiunea din Senat
a cautat sa profite de slabiciunile unora qi a reu$it Ei, Domnilor, numai acei
pe cari pasiunile au interesele particulare-i orbesc, pot sa se felicite ca a trecut
acest amendament ; oamenii ins& cari se gandesc la nevoile tarii $i vor in adevar
sa o scape, nu se felicita. (Aplauze).

Acum D-voastra va, intrebati ce are sa faca guvernul? Ei bine, ce voiti
sa facem ? Noi am cerut dela corpurile legiuitoare mijloace ca sa putem merge
inainte, cum zice Romanul tari$-grapi$, ca sa ie$im din imprejurarile mai mutt
www.dacoromanica.ro
decat grele In care se afla Cara atat fnauntru cat pi In afara. Acuma suntem la
finele sesiunii, tend pi D-voastra pi Senatul nu mai puteti eta, fiindca ati stat
destul pi mai tot timpul muncii 1-ati consacrat intereselor tariff. A mai vent eu
astazi, la finele sesiunii, Intr'un mod sau altul, sit Ara mai aduc acest proiect
din nou sau retragand pe cel de fat& sau venind cu un alt proiect, sau In fine
prin mijlocul propus de D-1 P. Gradipteanu, ma tern ca, Adunarea pi Senatul
mains, poimaine nu se va mai putea complete, pi astfel ap Ina raspunderea
asupra mea pe cat& vreme astazi raspunderea este a acelor can au facut sa
se voteze acest articol. Pentru aceste consideratiuni eu am fost silit sa primesc
proiectul, pentru ca s nu se zica ca puteam merge fnainte pi cu aceasta lege.
L-am primit, zic, Ca sa, nu iau raspunderea asupra mea pi rog pi pe Camera sa
nu is raspunderea asupra sa respingand acest articol.
Daca e vorba de dificultatile ce el ne va aduce, apoi fntreb pe D-I Cantilli
tine este In drept sa. interpreteze o lege? Negrepit ca aceia can au facut-o, adica:
Camera pi Senatul ; pi daca, vor vedea ca, In adevar acest articol ne tine In loo,
pana sa se tipareasca biletele vor trebul neaparat trei luni, pi pana atunci D-voastra yeti putett, da acestei legi interpretarea cea mai buna ce veti crede (Aplauze).
D-I P. Graclifteanu. Rog pe onor. Camera sA binevoiascA a nu fnchide dis-
cutiunea pi a-mi permite sA atrag atentiunea D-lui ministru de finante asupra

unor cuvinte rostite de Domnia-sa.
D-sa crede CA rAspunderea acestei dispozitiuni nenorocite introduse In
aceasta, lege In mod de surprindere ar fi o raspundere numai pentru aceia cari
au propus aceastA dispozitiune, iar nu pi pentru majoritate precum pi pentru
guvern.
Eu vreau sa, dovedesc onor. D-lui ministru de finante ca D-sa se fnpeala tend
crede aceasta, cAci, dacA not vom votA astAzi aceste dispozitiuni, atunci vom
lull pi solidaritatea raspunderii. (Sgomot).
Se puns la vot fnchiderea discutiunii pi se primepte.
Se puns la vot proiectul de lege amendat de Senat pi rezultatul scrutinului
este cel urmAtor:
Votanti
60
Majoritate reglementara . .
36
Bile albe pentru
45
Bile negre contra
21
Abtineri
1
D-1 vice-preedinte. Adunarea a primit proiectul de lege amendat de Senat.
Acum, Domnilor, ne mai avand nimic la ordinea zilei, vom trece In sectiuni.
spre a ne cup& cu proiectul de lege relativ la conventiunea Crawley.
Anexa Nr. 46
Bucurepti, 11 Iunie, 1877
MINISTERUL FINANTELOR
CAROL I,
Prin gratia Iui Dumnezeu pi vointa nationalA, Domn al Romanilor,
La tori de fat8 igi viitori, sandtate;
www.dacoromanica.ro
592
C. I. BAICOIANU
Asupra raportului Ministrului nostru secretar de Stat la departamentul

de finante, sub Nr. 14.729 ;
In virtutea art. 93 din Constitutiune,
Noi sanctionam ce urmeaza:
LEGE
pentru emislunea de bilete ipotecare in sutra de 30 milioane lei
Art. 1. Ministrul de finante este autorizat a emite bilete ipotecare pana

Aceste bilete vor fi la purtator; ele vor avea cursul obligatoriu, si se vor
priml In plata, de toate cassele publice cu valoarea for al pari.
Ele se vor retrage din circulatiune intr'un timp determinat, cand, atunci,
li se va socotl zece la slit& mai mult peste valoarea for nominala.
Art. 2. Biletele ipotecare se vor emite in bucati de 5, 10, 20, 50, 100 si 500 lei,
Qi se vor fabrica in aceleasi conditiuni ca si biletele de banal., sub controlul

Ele vor avea gravate In corpul lor semnaturile fac-simile a Ministrului
de finante si a doi din membrii consiliului special, si vor fi parafate, prin serii,
cu subscrierea manual& a cats unui impiegat, trecuta Intr'un registru special,
si conform regulamentului acestor bilete. Se vor preda apoi comitetului special, care be va verifica si be va inapoia ministerului de finante, spre a be pune
In circulatiune.
Art. 3. Consiliul special al biletelor ipotecare, care va Ewa, resedinta sa

la comitetul cassei de depuneri si consemnatiuni, se va compune din 6 mem bri
alesi de acel comitet, de presedintele si directorul -creditului funciar rural $i
de presedintele camerei de comert din Bucuresti.
Ministrul de finante va
face parte din acest consiliu, si-1 va prezida cand va lua parte la lucrarile sale.
Art. 4. Biletele ipotecare aunt garantate, pan& la totala for retragere din
circulatiune, printr'o ipoteca, In I-iul rang, inscrisa, asupra unor proprietati

imobile libere ale Statului In valoare cel putin de ?ease -zeci milioane lei.
Numele imobilelor a se ipoteca se afla cuprinse In lista ce se anexeaza.

Numele imobilelor a se ipoteca se afla cuprinse In lista ce se anexeaza. ad.
Art. 5. Indata dupa, promulgarea legii de fate, comitetul special de care s'a
vorbit mai sus va proceda, In unire cu administratiunea domeniilor, la evaluarea tuturor imobilelor rurale a se ipoteca.
Evaluarea fiecarei proprietati se va face luandu-se de baza mijlocia arendei
pe cei din urma, zece ani, Inmultita cu cincisprezece. Padurile In Intindere
mai mare de 100 pogoane nu vor intra in aceasta estimatie, ci vor ramanea
libere de ipoteca.
Art. 6. Inscriptiunea ipotecara se va face special asupra fiecarui imobil,
in favoarea detentorilor biletelor ipotecare, dupa o cerere care se va adresa
tribunalului situatiunei fiecarui imobil, subscrisa de catre consiliul special si
administratiunea domeniilor Statului. Aceasta inscriptiune se va trece In detail In liste special destinate pentru aceasta si, In rezumat, in registrul pentru
inscriptlunea ipotecara.
www.dacoromanica.ro
593
Toate listele adunate vor forma registrul general al ipotecii biletelor ipotecare, care se va conserve de comitetul special al biletelor.
Regulamentul biletelor va prescrie mai pe larg cele relative 1a acest registru.
Art. 7. Atat biletele ipotecare cat gi toate actele gi procedurele ce va necesita emiterea lor, gi luarea inscriptiunilor, ca gi vinderea ipotecelor, vor fi scutite
de orice taxa de timbru, fnregistrare f} i altele.
Art. 8. Dace, pan& In doi ani dela promulgarea legii de fate, guvernul va
putea contracts un fmprumut In conditiuni avantajoase, el va puteb, retrage
din circulatiune parte sau toate biletele ipotecare, platindu-le pe valoarea for
nominala, adaugata cu zece la suta mai mult peste aces valoare.
Dacb, Ins& un age fmprumut nu se va puteb, efectua In termenul prescrie
comitetul special va scoate imediat pi treptat In vanzare imobilele ipotecate,
astfel ca In termen de 6 ani cel mult dela promulgarea legii de fats, biletele
emise sa fie retrase din circulatiune.
Art. 9. Vanzarea acestor imobile se va face fnaintea consiliului special
al biletelor, dupa legea din 31 Martie 1868.
Pretul Ins& al vanzarii se va platl integral gi numai In bilete ipotecare,
evaluate cu 10 % mai mult peste valoarea for nominallt.
Biletele ipotecare retrase, In orice mod, din circulatiune se vor depune
la comitetul special, care be va anula gi le va arde, conform regulamentului
biletelor.
Art. 10. Guvernul va fi dator sa elaboreze un proiect de lege pentru fnfiin-
tarea unei banci de scont gi circulatiune, pe care-I va supune corpurilor legiuitoare la cea mai apropiata sesiune.
In acest proiect se va regula totdeodata gi modul platii, anuitb,tii fmprumutului de 30 milioane, repartizandu-se fntre Stat gi banca de scont gi circula-
tiune, careia se va trece gi partea din veniturile afectate la amortizarea fmprumutului.

Art. 11. Biletele ipotocare, cari s'ar fi uzat prin circulatiune, se vor schimbe,
In altele noui, purtand acelag numar, gi far& nici o plata. Titlurile noui con-
fectionate duph, regulele prevazute la art. II, se vor preda celui In drept de
catre Ministrul de finanta; iar titlurile uzate se vor anula, conform color zise
la art.
9.
Art. 12. Nici o alta viitoare a doua emisiune de hartie nu va avea loc mai
fnainte de retragerea gi anularea, prin ardere, a tuturor biletelor de 30.000.000.
Art. 13. Falgificatorii acestor bilete, cum gi toti aceia cari vor fi contribuit
fattl, se vor pedepsl conform art. 112 gi urmatorii din codul penal.
Art. 14. La deschiderea fiecarei sesiuni ordinare, Ministrul de finante va
expune, In rezumat, corpurilor legiuitoare starea biletelor ipotocare, gi be va
comunica totdeodata raportul ce fi va adresa pe fiecare an comitetul special
al biletelor.
Art. 15. Se deschide ministerului de finante un credit de 100.000 lei, pentru
toate cheltuelile ce se vor ocazionb, cu confectionarea biletelor ipotecare.
Art. 16. Un regulament special, dat sub forma regulamentelor de administratie publics, va prescrie mai pe larg orice alto masuri relative la executarea
legii de fats.
Art. 17. Legea de fat& nu va avea efect retroactiv.
www.dacoromanica.ro
594
C. I. BAICOIANU
Aceasta lege s'a votat de Senat, in ktedinta dela 4 Iunie 1877, i s'a adoptat
cu majoritate de 31 voturi, contra a 18.

Vice-preedinte, D. Bratlanu.
(L. S. S.)
Secretar, M. Gherman
Aceasta lege s'a votat de Adunarea deputatilor, In sedinta dela 7 Iunie

1877, 13i s'a adoptat cu majoritate de 45 voturi, contra a 21, fiind i o abtinere.
Vice-preedinte, Teriachiu
Secretar, Levezeanu
(L. S. A. D.)
Promulgam aceasta lege kii ordonam ca ea sa, fie investita cu sigiliul Statului i publicata In Monitoru/ Oficial.
Dat in Bucure0i, la 10 Iunie 1877.

CAROL
(L. S. St.)
Minium secretar de Stat
la departamentul juatitiei
Ministru secretar de Stat ad-interim

la departamentul finantelor
I. C. Bratlanu
I. Campineanu
Nr. 1368.
www.dacoromanica.ro
VIII
ACTE RELATIVE LA ORGANIZAREA CREDITULUI PUBLIC IN

PRINCIPATELE-UNITE I INTOCMIREA UNEI BANCI DE
ESCOMPT SI DE CIRCULATIE
www.dacoromanica.ro
Anexa Nr. 46 bis

ACTE RELATIVE LA ORGANIZAREA CREDITULUI PUBLIC IN PRINCIPATELE UNITE $I INTOCMIREA UNEI BANCI DE ESCOMPT
SI DE CIRCULATIE
(Bibl. Acad. Rom. A. 6753)

Domnilor Min 4tri,
Am onoarea, Domnilor miniOri, a supune Ia chibzuirea D-voastre proiectul

de lege ce am elaborat pentru reorganizarea creditului public In PrincipateleUnite foi pentru Intocmirea unei Banci de Circulatie i de esconpt.
Trebuinta Intocmirii institutiilor de credit, era cu atilt mai mutt simtita,
cu cat Cara sufera consecintele crizei financiare care a bantuit mai toata Europa. Din cauza acestei crize, dobanzile In Principate au ajuns la culme; nu
numai ea ele absorb toate beneficiile productiei ai comertului, dar au adus
In stare ai pe multi din proprietarii de pamant a fi expropriati cu pagube foarte
Insemnate. Era dar, o imperioasa datorie pentru guvern, a viza cat mai neintarziat Ia mijloacele pentru vindecarea acestui Mu.
Baza sistemului ce am adoptat, de organizare a creditului este, ch, Bancile de Circulatie ai Fonciere sa fie ale Statului cu fondurile ce li se vor destina
din Imprumutul National ce se trateaza a se contracts.
M'am lndemnat, Domnilor, a adopts acest sistem avand in vedere neputinta In care ne aflam astazi de a vedett Intocmindu-se la not asemenea institutii de clitre particulari, c;i preocupat fiind de temerea de a 'Asa pe cei Intrebuintati a se Imprumuta, la discretia unui mic numar de capitaliati. Am luat
Insa toate precautiunile ca sa asigur acestor institutii twit& independenta de
care are neaparata trebuinta pentru ca sli se Infat4eze o garantie solids, dupa
cum vs puteti convinge din dispozitiile aezate In proiect.
Pentru mai bunri, explicare, supui asemenea la cunoatinta D-voastre t3i
motivele de care am fost preocupat In elaborarea acestui project; Fl i fiindca
o asemenea institutie este de interes comun Principatelor-Unite, cu onoare
va rog, Domnilor minit3tri, ca aproband proectul ce vs Infb.th3ez, sli binevoiti
a-mi da autorizatie de a-1 Inainta, in forma de propunere, In urmarea art. 33
din Conventle, la onor. Comisia centrals..
(Subscris) Ministrul Finantelor, I. Britianu
No. 4119, 1860 Iunie 29.
www.dacoromanica.ro
598
C. I. BAICOIANU
JURNAL
In ciedinta de astazi 29 Iunie 1869, subscriii adunatd In Consiliu, luand In
bagare de seama referatul D-Iui Ministru al finantelor prin care inainteaza In
chibzuirea noastrA proectul de lege ce a elaborat pentru organizarea creditului
public in Principatele-Unite gli pentru instituirea unei BAnci de escompt kii de
circulatle, precum t3i motivele de care a fost preocupat In elaborarea lui ;
ConsiderAnd trebuinta intocmirii unor asemenea institutiuhi de utilitate

publicA;
Considerand bazele sistemului de organizare, adoptat de D-1 ministru ;

Considerand catre acestea c& o asemenea lucrare este de interes comun
Principatelor-Unite;
Primim acest proect astfel precum s'a elaborat de D-1 Ministru al Finantelor; si In urmarea art. 33 din Conventle, gasim cu cale a se inainta cu mesagiu Domnesc la Comisia Central& in form& de propunere. Deeaceea autorizam pe D-1 Ministru ca sa supue toate aceste lucrari la cuno0inta i aprobarea Mariei Sale Domnitorului, dup& care sa is comunice i Ministerului din
Ia0, ca de le va priml, s& se contrasemneze mesajul tili de dare D-1 Ministru al
Finantelor de acolo.
(Subscri0) N. Golescu, I. Bratianu, B. Vladoianu, V. Boerescu,
C. A. Rosettl, I. I. Filipescu.
Prea Inaliate Doamne!

Prin jurnalul dela 29 Iunie, onor. Consiliu al ministrilor primind proectul
de lege ce am elaborat pentru organizarea creditului public In PrincipateleUnite i Intocmirea In Bucure0i a unei Banci de escompt i de circulatie cu sucursale in Iasi i in alts reedinte districtuale, pe baza ca, atat aceasta BancA,
cat 13i cea fonciera, sa fie ale Statului cu fondurile ce li se vor destina din im-
prumutul National ce se trateaza a se contracts, vi considerand aceastA lucrare de interes general, gasesc cu cale a se trimite la Comisia Central. In urmarea art. 33 din Conventie spre a se preface In proect de lege comun Principatelor-Unite.
Subscrisul supunand la cuno0inta Mariei-Voastre, toate aceste lucrari,

rog plecat pe Inaltimea-Voastra ca aprobAndu-le, sa binevoiti a subsemna
alaturatul mesaj pentru trimiterea for la Comisia centralA ca o propunere din
partea ambelor Guverne.
Sunt cu cel mai profund respect
Prea Inaltate Doamne,
Al MArii Voastre
prea plecat i prea supus servitor
(Subscris) Ministru Secretar de
Stat la Departamentul Finantelor
No. 4120, 1860 Iunie 30.
I.
C. Bratianu
Domnilor Membrii ai Comisiei Centrale,
Proiectul elaborat de D-1 Ministru Secretar de Stat la Departamentul

Finantelor din Bucure0i pentru organizarea creditului public In Principatele-
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA CREDITULUI PUBLIC *I A BANCII NATIONALE IN 1860
599
Unite, si fritocmirea imei Band de escompt si de circulatie cu sucursalele ei, considerandu-1 de folos a se preface inteun proect de lege comune. PrincipatelorUnite ilinaintez D-voastre spre acest sfe.rsit, conform art. 33 al Conventiei dela
Paris din 7/19 August 1858.
Dat In orasul Bucuresti, anul 1860 Iunie 30.
Urmeaza semnatura M. S. Domnitorului.
Contrasemnat Ministru Secretar de Stat la Departamentul Finantelor,
I. C. Bratianu
EXPUNEREA MOTIVELOR
Domniler,
Multumit& desvolterii cunostintelor economice, astazi este In genere cunoscut ce, auxiliarul cel mai puternic al productiei este capitalul.
In desert pAmAntul cel mai roditor ,9i -ar fixate fecunditatea sa, In desert in-
teligenta omeneasca ar produce minunile sale, cad dace. ar lips' capitalul, Met
productia agricola, minerals, manufacturiala, cat $i chiar cea intelectuala ar
fi foarte marginite $i prin urmare avuilile n'ar putett sporl In proportia cuvenita cu rodnicia pArnantului $i silintele oamenilor.
Cresterea capitalelor, Intelese In sensul economic, depinde de multe lucruri, iar mai cu seams de organizatia creditului.
Dupe, parerea noastrA, a organize, creditul este a monetize, si capitalize,
valorile existente totdeauna, trebuincioase pentru desvoltarea lucrarii prezente
eau viitoare.
Creditul, Domnilor, este on real sau personal, dupe, garantia ce de, cel ce
se imprumuta.
Creditul real, este mobiliar sau imobiliar, dupe, asigurarea ce se de. In z&loage miscAtoare sau in ipoteci de ecareturi nemiscAtoare.
Creditul personal, sau moral, cercetat sub un punct de vedere filosofic,
este adevaratul credit. Progresul umanitatii va desvolta cu timpul acest credit
degajAnd valoarea personal& a omului Meet s& poatit ajunge a capitalize, pane,
la un punct oarecare, prin anticipare, puterea productive. a lucrarii omului

$i a escompta productele lui viitoare.
Mijlocul prin care se poate monetize, $i capitalize, valorile existente, este
Intocmirea institutelor de credit, $i tarile cele mai avute ale globului constata
acest adevar din organizarea ce ui -au dat creditului lor.
Dobenda cea mare a banilor din Principatele-Unite care, In anii din urma, din
cauza crizei financiare ce a bAntuit mai toata Europa, a ajuns la culmea sa $i

care, nu numai CA absoarbe mai toate beneficiile producatorilor si comerciantilor, dar a silit si pe multi proprietari de averi nemiscatoare a se vedea expropriati cu pagubi foarte simtitoare, a pus o datorie imperioasa Guvernului
s& saute mijloacele cele mai eficace de a \Ten' In ajutorul celor ce suferA, cari
astazi este mai totalitatea locuitorilor.
Ca se, ajunga la scopul acesta, pe de o parte, precum v& este cunoscut,
a procedat la contractarea unui Imprumut national al caruia product II are
destinat pentru crearea unui fond de garantie al Bench de circulatie $i de escompt
38
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
600
$1 pentru dotarea unei Banci Funciare; iar pe de alta s'a ocupat de Intocmirea
unui sistem intreg de organizarea creditului.
Asazi avem onoarea, Domnilor, sa venim a v& expune bazele acestui sistem.
Dm& am fi vAzut putinta de a se tree Banci de circulatie $i funciare in actii
de catre particulari fie capitalisti p&manteni sau din streinatate fara indoial&
c& sistemul ce am fi propus ar fi Yost foarte simplu. Dar neputinta in care ne
aflam de a putea vedea intocmindu-se in tar& la not ni$te asemenea institute
de catre particulari, care sa Imprumute bani cu o doband& scazutA, $i temerea
de a nu da, pe cei intrebuintati de a se Imprumuta In exploatarea unui mic numar de capitali$M, ne-au fndemnat s& adoptam ca Bancile de circulatie $1 funciare EA fie ale Statului.
Stim prea bine c& obictnuiti fiin d oameni sa vaz& Intocmite In alte tail,
ce tree de bine organizate sub toate punctele de vedere, ni$te asemenea institute de catre particulari o sa carteasca socotind ca institutele ce propunem,
nu o sa aib& toat& independenta, trebuincioasa ca s& reziste la cererile ce ar
face Guvernul de a-i avanse Insemnate sume de bani, care aceasta le-ar cornpromite nu numai fncrederea ce ar trebul sa, insufle publicului, dar totodata
chiar $i existents lor. Mid Ins& vom cerceta on bagare de seam& organizarea
ce propunem, suntem siguri c& se vor convinge ca ea Infati$eaza o garantie cu
mult mai solid& decat Bancile fntocmite prin actii care, cu toata aparenta for
independena, sunt mult mai complezante catre Guverne decat pot fi institutele acestea astfel cum avem onoare a vi le propune,
Tocmai ca sa del:Aram orice neincredere de felul mai sus expus, am inceput Intocmirea organizarii creditului prin formarea unei Administratii generale a creditului aleasa de catre Camera Electiv& $i cu totul independent& de
Guvern.
Aceasta Administratie care va fi compusa din 25 persoane va forma Consiliul general al creditului care va administra interesele generale a institutelor de diferite nature a creditului, conform legilor constitutive votate de Camera ElectivA.
Consiliul acesta general se va impart1 in doua alte Administratii cari vor

opera separat una de alta cu capitalurile ce li se vor destine.
Aceste Administratii sunt aceea a Bancii de escompt $i de circulatie $i aceea
a Bancii Funciare.
Administratia Bancii de Circulatie, compus& din 17 membri care formeaz&
Consiliul de regent& carmuesc toate treburile Bancii.
Un director $i doi subdirectori ale$i asemenea de catre Camera Electiva
formeaza partea executiva a Bartell.
Trei censori ale$i din sanul Consiliului general formeaza controlul Bancii.
Un comisar at Guvernului exercia un deosebit control asupra operatdilor
Bancii
Cat pentru garantia ca Banca s& nu poaa avanse Guvernului sume de

bani Insemnate s'au primit 1-iu ca s& nu-i faca avanse cari sa nu fie acoperite
$1 at 2-lea c& acele avanse ski nu fie niciodath mai marl decAt o a $asea parte
a fondului capital.
Dan& vom lua in bagare de seam& ca Principatele-Unite Bunt astazi sub
un regim constitutional, ca puterea suveran& este in dreptul Corpurilor Legiuitoare $i O. Guvernul este raspunzator, vom vede& Domnilor, ca institutele
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA CREDITULUI PUBLIC g A BANCII NATIONALE IN 1860
601
acestea de credit cu modul care-I propunem Infatisaza garantiile cele mai solide de existent& si prosperare.
Astfel cum dorinta generala a partii inteligente a Romani lor de dincoace'
sau de dincolo de Milcov, este a vedea fuzionandu-se Intr'un singur corp at &t
Camerile Elective cat si Ministerele din ambele Principate, am gasit de trebuinta sh propunem ca Administratia generala a Creditului sa fie pentru ambele Principate, asemenea si Banca de Circulatie.
Cu toate acestea asteptand norocitul minut al fusionarii mai sus aratate,
suntem de parere ca pans atunci, Consiliul Bancii de Circulatie dela Iasi (care
va fi o sucursala a Bancii Centrale dela Bucuresti) sa, se aleaga de catre Camera
Electiv& din Iasi, de catre care se va alege asemenea din sanul sau un Comitet
ca s& privegheze creditul public, fntocmire ce o propunem si pentru Princi-
patul Tarn Romanesti ca un al treilea control asupra institutelor de credit

pentru mai mult& siguranta a publicului.
0 multime de capitaluri mici stau moarte In &rile noastre pentruca nu

gasesc locuri sigure unde putandu-se depune, sa, produca proprietarilor for un
venit. Am socotit de trebuinta sa. propunem Intocmirea de cantoare de casse
de pastrat, at&t pe Wig& Banca de Circulatie, cat si pentru sucursalele sale.
Exemplul ce ne da. State le civilizate ale Europei, despre moralitatea, spiritul
de ordine si economie ce produc asemenea institutii In clasele putin avute ale societatii ne face& o datorie sfanta la care trebuia a ne gandl si In achitarea careia
pana la un punct oarecare venim astazi a v& propune Intocmirea cantoarelor,
casselor de pastrat.
Se Intelege ca asemenea cantoare nu se vor putea Intocml decat numai
pe acolo uncle s'ar intocml mai Intaiu sucursale ale Bancii de Circulatie.
Precum am aratat mai sus, Domnilor, In sistemul nostru de organizare
a creditului, intra si organizarea Bancii funciare fara care, orice organizare ar
fi cu totul defectuas&
Regretam din suflet ca nu va putem supune astazi si proiectul de legiuirea
constitutive a unui asemenea institut; sper frisk ca In putin timp voiu aver
onoare a vi-1 prezenta
Dupa parerea noastr& orisicat de grabnica este astazi Infiintarea unui
asemenea institut In Principatele-Unite, trebuie sa fie totdeauna precedat de
Intocmirea unei Banci de circulatie care singura ar putea pregatl venirea lui.
0 Banc& funciara, Domnilor, ca s& poata corespunde cu misia Intocmirii
ei trebuie s& Imprumute bani cu o dobanda at&t de scazuta, Incat proprietarii
ce s'ar Imprumuta la d&nsa, Intrebuintand banii Imprumutati In desvoltarea
proprietatii lor, s& poata dobandl din venitul produc de acele desvoltari dobanda si amortismentul ce vor platl pentru banii ce s'ar Imprumuta.
Speram Domnilor, ca dad). vom aye& norocirea a vedea Infiintandu-se
cat mai curand Banca de Circulatie, In cateva luni dobanda banilor ar scAdea
asa de mult Inc &t Banca Funciara ce s'ar Infiinta sa poata corespunde la adevarata ei misie.
Cu ocazia prezentarii proiectului de lege pentru organizarea Band' Funciare v& vom prezenta si alte proiecte ce fac parte al totului sistemului organizarii creditului, precum Bunt cantoarele de escompt, magazii publice, si subcantoare de escompt care aunt adevaratele Bancii agricole si al carora stop
va fi s starpeasca camata care nenoroceste pe bietii locuito ri sateni.
38
www.dacoromanica.ro
602
C. I. BAICOIANU
PRO IECT DE LEGE PENTRU ORGAN IZAREA CREDITULU I PUBLIC IN

PRINCIPATELE-UN ITE
SECTIUNEA I
Constituirea administratiei de credit public
Art. 1. Se Intocmeste in Bucuresti o administratie de credit public sub

numirea de Administratia centrals a creditului public al Romaniei.
Art. 2. Administratia aceasta va carmul:
a) Banca nationala de escompt si de circulatie din Bucuresti;
b) Sucursalele ce ar tntocml ea dup& trebuint& la Iasi, $i In orice alt ores
de resedinta districtal& din ambele principate ;
c) Cantoarele casselor de pastrat (caisses d'epargnes) ce s'ar Intocml pe
lang& banca de escompt si de circulatie sau pe lang& sucursalele ei;
d) Banca funciara din Bucuresti;
e)
*
filiala din Iasi.
Art. 3. Administratia central& a creditului public al Romaniei va fi cu
totul independent& de puterea executiv& si va atarna deadreptul de Adunarea
Electiv& din Bucuresti.
SECTIUNEA II
CArmuirea Administratiei Centrale
Art. 4. Administratia Central& a creditului public roman se carmueste de

. un Consiliu general compus din 25 membri.
Membrii Consiliului general vor fi alesi de dare Adunarea Electivb, dintre
persoanele cu dreptul do eligibilitate la reprezentatia national& si cari ar locul
yn Bucuresti.
Art. 5. Alegerea membrilor Consiliului se face de Adunarea electivb. In

seant& public& cu buletin individual $i cu majoritatea a bsolut& a glasurilor
membrilor prezenti.
La cazul cand nu s'ar alege tot numArul membrilor la cea dintaiu votare,
se va proceda pentru alegerea numarului ce ar lips' prin balotaj Intro cei ce
ar avea mai multe glasuri.
Art. 6. Functiile membrilor Consiliului general Bunt pentru cinci ani ; cu

toate acestea ei se vor prelnoi pe fiecare an cu cate o a cincea parte.
Art. 7. Esirea la Inceput pe tot anul a cinci membri din Consiliul general
se lace prin tragere la sorti de cAtre ei fnsA$i stransi In Adunarea generalA.
Tragerea la sorti In cei dintaiu patru ani dupb, Intocmirea Administratiei
se face numai Intre membri numiti la Inceput ; de ad Inainte nu se va mai face
tragere la sorti, ci vor Inceta din functii pe fiecare an cei mai vechi cinci membri.
Art. 8. Membri ce ies pot fi realesi.
Art. 9. Consiliul alege dintre membrii sai cu majoritatea glasurilor, pe
Presedintele, Vicepresedinte si Secretarul general al sau.
El Isi pretnoeste biuroul pe fiecare an.
Art. 10. Consiliul se adun& cel putin (lat& pe sb.ptilmanA.
HotArbrile lui trebue sa fie cu majoritatea absolut& a glasurilor membrilor aflati de M.O.
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA CREDITULUI PUBLIC 51 A RANCH NATIONALE IN 1860
603
Adunarea se socoteste completli, cand sunt de fates eel putin 17 membri.

Se face proces-verbal de toate chibzuirile Consiliului.
Consiliul se poate convoca In adunare extraordinary de catre presedintele sau, de catre censorii ambelor bancii, sau de catre Comisarul guvernului.
In caz de ar fi glasurile impartite, acela al presedintelui hotara,ste.
Art. 11. Consiliul general privegheazy asupra executiei celei mai riguroase
a legiuirilor ei regulamentelor atingatoare de creditul public. El se chibzueste
asupra regulamentelor interioare pe cari i le vor supune Consiliile de regent&
a Bancii de circulatie ei a bancii funciare ei le modifica la trebuinta. Boa:

raste, in urma propunerii ce-i vor face directorii 'Anchor, intemeiata pe chibzuirea consiliilor de Regency, bazele tuturor tractatelor, conventiilor ei invoelilor de o important& mai mare ce ar fi sa se inchee in numele-vreuneia din banci.
Statueaza asupra creerii emiterii, retragerii sau anularii biletelor byncii

de circulatie ei asupra emiterii sau retragerii obligatiilor bancii financiare.
Fixeaza. In urma propunerii directorilor organizatia biurourilor, lefile impiegatilor ei agentilor 'Anchor ei toate cheltuelile, care trebuesc a fi totdeauna
chibzuite mai dinainte pe fiecare an.
Cerceteaza ei voteaza bugetul Administratiei Centrale, acelea ale !Anchor, ale sucursalelor ei ale cantoarelor caselor de pastrat.
Aproba cheltuelile la finitul fiecarui semestru ei cere socoteala, directorilor,
on ei cand va gas1 cu cale, de starea generala. a 'Anchor, de starea registrelor,
portofoliilor ei a caselor.
Iei db. votul asupra tuturor propunerilor ce-i sunt supuse on de directori
sau de Comisarul guvernului.
Hotarftste taxa dobttnzilor ei a comisioanelor ce va urma s primeasca
bancile, precum ei aceia ce va urma sy plateasca banca funciary pentru obli-
gatiile ei date In circulatie.
In fine din ease in ease luni In adunarea generala cerceteaza inventariile

tuturor 'Anchor ei asezamintelor ce depind de dansele ei public& in Monitor
extracte ale acelor inventare .i In toti anii socotelile definitive a carora prescurtare se public& asemenea In Monitor.
Art. 12. Vacatiunile membrilor Consiliului general sunt gratuite.
Art. 13. Consiliul General se imparte in clouy alte administratii, care opereaza, separat una de alta cu capitalurile ce li se vor destines. Aceste administratii sunt aceea a bancii de escompt ei de circulatie ei aceia a 'Arlen financiare.
SECTIUNEA III
Administratia bancii de escompt pi de circulatie
Art. 14. Banca de escompt ei de circulatie se administreaza de catre un
Consiliu de regents, un director ei doi subdirectori.
Ea se MIy sub privegherea ei controlul a trei cenzori ei a comisarului
guvernului, precum mai la vale se arata.
SECTIUNEA IV
Capitalul !ration
Art. 15. Capitalul Bancii de escompt ei de circulatie se fixeazy deocamdata la 30.000.000 lei dupa cursul Visteriei.
www.dacoromanica.ro
604
C. I. BAICOIANU
La trebuinta recunoscuta, Camera electiva. In urma Intelegerii ce ar lua
cu aceea din Iasi, va putea marl acest capital.
Capitalul acesta de garantie se da de Principatele-Unite In proportia urmatoare:

18.000.000 de catre Tara-Romaneasca.
12.000.000 de catre Moldova.
Banca de escompt 0 de circulatie se va socoti constituita i va Incepe

lucrarile sale, fndata. ce se va varsh, In casele sale o a treia parte din capitalul
total.
SECTIUNEA V
Operatiunile Bancii
Art. 16. Banca nu va putea In nici un caz i sub nici un motiv sa. Introprinza alte operatii afar& din cele ce-i sunt ertate printeaceasta legiuire.
Art. 17. Aceste operatii vor fi:
I. SA escompteze polite i efecte de comert:
a) platnice Inteun ora din Principatele-Unite unde banca are un cantor
sau un corespondent ;
b) cu scadenta de eel mult trei luni ;

c) Avand trei iscalituri bine cunoscute de solvabile;
Se va da preferinta InsA Intotdeauna scompthrii efectelor ce vor avea
girul cantoarelor rationale de escompt.
2. SA escompteze polite sau efecte de comert:
a) platnice Intr'un ora din Principatele-Unite unde Banca are un cantor
sau un corespondent;
b) cu scadenta eel mult de trei luni ;
c) Avand numai una sau clout' iscalituri bine cunoscute de solvabile,
dar garantuite pentru tinerea locului iscaliturilor ce-ar lipsl, cu depunerea 0
ceziunea de:
Monete de aur sau argint sau vergi (]ingots).
Fonduri publice ale Principatelor-Unite sau ale comunelor;
obligatii ale bancilor financiare.
Actii ale cantoarelor nationals de escompt sau orice alto aezaminte
industriale on comerciale din Principatele-Unite.
Contracts de vanzare cu achitare de predare a productelor PrincipatelorUnite.
Producte ale Principatelor inmagazinate

Polite trase In strainatate avand scadenta eel mult de trei luni i sub-
semnate de trei persoane cunoscute de solvabile;

Nu este primit ca zalog decat numai ceiace da, In acela timp i soliditate
necontestabila i Inlesnire de lichidatiune.
Pretuirea trebue sh. departeze orice risc de paguba In caz de lichidatiune
fortata.
Scadenta In mai putin de trei luni dupa natura garantiei, amanuntele

pretuirii, verificarei, depunerii i cesiunii se precizeaza tend se face escomptul.
III. SA faca avanse pe zaloage de vergi i materii de aur sau argint i
pe zaloage de fonduri public romane.
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA CREDITULUI PUBLIC SI A BANCII NATIONALE IN 1860
605
IV. SA primeasca In compt curent, far& a plati vreo dobanda ei Milt a cere
nici ea vreo plat& drept cheltueli, toate sumele ce i se vor da in depozit, ca e& le
tie In dispozitia celui ce i le-au Incredintat ei In aceea a mandatelor sau asignatiilor sale.
Art. 18. Sb. primeasc& In cont curent cu plat& de dobanda din parte-i toate
sumele ce i se vor da pentru un timp hotarat.

Art. 19. Sb. Incaseze pentru contul ei riscul altuia atat In Principatele
Unite cat ei In str&inatate polite, efecte sau valoare cu dreptul de un cumpAtat
comision.
Art. 20. Sb, cumpere In cazuri exceptionale ei s& revanz& polite platnice
In strainatate, cu o scadentA cel mult de trei luni ei care sA aib& cel putin trei
iscalituri bine cunoscute de solvabile.
Art. 21. Sb. pbstreze Inteo cas& special& orice titluri ei documente s'ar
depune la dansa precum ei orice sume In our ei argint ei orice aurArii ei argintarii
sub toate formele de diamanticale, bijuterii ei obiecte pretioase.
Pentru asemenea efecte se va da o recipis& personal& care nu se va pute&
transmite ei care va arata numarul Inscrierei data depunerei, data reluarii, natura ei valoarea obiectului depus, numele ei adresa depozitarului.
So va priml o plat& pentru pAstrarea acestor obiecte de un cart din 1 %
asupra valorii declarate ei taxate In unire, pentru un termen de ease luni de
pb.strare ei chiar data periodul va fi mai scurt.
Art. 22. Sa traga, cu un chip exceptional, polite pe un termen ei mai scurt
de scadentk Ins& nu mai mic de trei luni de data, la ordinul celui ce va cere asupra
oraselor din Principatele-Unite, pe unde banca are un cantor sau corespondent,

on asupra oraeelor din strainatate unde va ave& ea un corespondent.
Art. 23. S& intrebuinteze capitalul statator pan& la concurents, de 25 % a
fondului capital:
In fonduri publice ale Principatelor-Unite ei ale comunelor.
In actii ale cantoarelor nationale de escompt.
In actii de aeezaminte industriale sau comerciale din Principatele-Unite.
Asemenea operatii se vor face numai atunci cand cumparatoarea se poate
face cu un pret care nu las& nici un rise de paguba ei numai asupra fondurilor
ei actiilor acelora care infatieeaza o soliditate necontestabila el o lichidatiune
Inlesnicioasa.
Art. 24. SA Intrebuinteze capitalul statator pana la concurenta de 5 % al

fondului capital al bancii In cumparb.toare de proprietati nemiec&toare in Principatele-Unite, tend cumparatoarea se poate face cu un pret scazut.
Asemenea cumparatori se vor face numai In edificiuri, In care Banca va

gasi cu tale all aeeza cantoarele sale sau ale sucursalelor sale.
Art. 25. SA Intrebuinteze restul In operatii pentru contul guvernelor Principatelor-Unite, clerului, comunelor, particularilor ei altor aeezaminte publice ei
particulare cu conditii ei cu un chip astfel incat Banca s& fie indestul garantata
sub orice raport ei sA nu poat& cadea In necesitatea de a restrange regulatele sale
Inlesniri dare public.
Art. 26. In nici un caz ei sub nici un pretext banca nu va putea face nici
vreunuia din ambele state ale Principatelor-Unite, nici vreunei alte case publice
avansuri can s& nu fie acoperite.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
606
Banca, la orice imprumutare va face vreunuia din ambele state, va cere

aceleaei garantii ce cere dela particulari.
Nu se vor socoti ca garantii Indestulatoare din partea Statului depozitul
de bonuri ale tezaurului, predarea de titluri noui de renta, nici asignatii asupra
productului impozitelor ei veniturilor, neimplinite Inca; afara numai ctind acele
asignatii s'ar subscrie, sau ar aye& girul casierului sau contracciilor veniturilor
Statului dare care s'ar fi tras acele asignatii ei care prin depunerea iscAliturii
sau girului lor, s'ar face responsabil cu starea for personal& de fondurile ce s'ar
evens& de Banc&
In nici Intr'un chip banca nu va putea face vreunuia din ambele staturi avanse
de o sumit mai mare cleat a easea parte a fondului capital, cu care au contribuit
fiecare In parte, fie cu orice g.arantie macar.
In nici Intr'un caz banca nu va putea face avansuri statului WA a fi dobandit
mai Int&i aprobarea formal& ei motivate a majoritatei absolute a membrilor

Consiliului General al administratiei Creditului, convocat Intr'adins prin Inscris
pentru aceasta.
Art. 27. Banca nu va putea escompta efecte care provin din vreun Cornell
oprit ei efectele de circulatie create cu colusiune Intre cei sub-Insemnati, far&
cauza sau valoare realA.
SECTIUNEA V I
Taxa escomptului
Art. 28. Maximum taxei escomptului eau a dobanzei ce va primi banca

pentru imprumuturi ri avanse se fixeazA la 6% pe an : dot:Arida se socoteete
pe zile.
Maximul comisionului ce va priml Banca pentru mandatele ce va da

asupra sucursalelor sale, precum ei aceia pentru mandatele ce ar da sucursabele asupra bancii, se fixeaza la o treime din 1% pentru sumele ce n'ar covarel
peste 1.000 lei; la % pentru cele dela 1.000-10.000 ei 1/5 pentru cele ce ar trace
peste 10.000 lei.
Regulamentul intern va fix& comisionul pentru mandatele ce s'ar trage
asupra tarilor strain.
Art. 29. La fiecare trei luni taxa escomptului se va fix& de catre directorii
gi sub-directorii, In urma Intelegerii ce vor lua cu Consiliul de regent& el cu Con-
siliul general al Administratiei creditului public el asemanat hotarlrii acestuia

din urma.
Adunarea Electiv& din Bucureeti prin Intelegere si cu consimtimftntul
Adunarei Elective din Iasi, va putea on gi cand sA scada taxa escomptului
printr'un vot ce ar da Intr'aceasta.

SECTIUNEA VII
Beneficiile Bancei
Art. 30. Beneficiile curate ce va realize Banca el care s'ar constata prin in-
ventariile semestriale, se vor rAspunde Indata In casa tezaurului public din

Bucureeti.
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA CREDITULUI PUBLIC $1 A BANCII NATIONALE IN 1860
807
Art. 31. Ministerul finantelor al Threi Romane$ti indata dupa primirea

acelor beneficii dela Banc& va raspunde Ministerului Finantelor dela Ia$i dont
cincimi din acele beneficii, analog ce i se cuvine pentru fondul capital al bancii.
Aceste beneficii se vor trece Intre veniturile respective ale fiechrui Stat.
SECTIUNEA VIII
Biletele de circulatie
Art. 32. Numai banca de escompt F3i circulatie va avea dreptul a emite
bilete de circulatie.
Art. 33. In nici un caz $i sub nici un pretext Banca nu va putea vreodath
emite bilete pentru o suma mai mare dealt de patru on numerarul metalic ce
va avea In cash, duph ce s'ar scadea din el suma ce ar fi datoare In conturi curente disponibile.
Art. 34. Biletele Bancii vor fi de 1000 lei, de 500 lei, de 100 lei $i de 50 lei.
Proportia este astfel fixata Intre diferitele bilete:
Bilete de 1.000 lei pentru 30% din fondul capital

*
500
100
50
20%
30%
20%
it
Proportia aceasta nu se va putea modifica decht de Adunarea Electivh,

printr'o legiuire speciala.
Art. 35. Biletele vor fi toate platnice a vista Infati$atorului In moneda de
our eau argint, atat In cantoarele bancii, cat $i in acelea ale sucursalelor gale din
am bele Principate.
SECTIUNEA IX
Privilegii I garaniii pentru emiterea biletelor
Art. 36. Administratia bAncei de escompt $i circulatie va lila In contra

falsifichrii, vathmArei $i contrafacerei biletelor toate garantiile ce pot da arta $i
$tiinta.
Toate biletele sunt extrase din registre cu matci (a. souches).
Ele vor aver, un numar de ordin $i un numar de eerie care vor fi reproduse
pe talon (talon).
Vor fi de o marime diferita pentru fiecare sum& $i vor fi toate subscrise
de Pre$edintele Consiliului de regenta al bancii de escompt $i circulatie, de

un cenzor $i de casierul $ef.
Registrele cu matci ale biletelor ce nu sunt emite, tabelele $i matricele
cari vor fi servit ca eh, confectioneze toate biletele, se vor fnchide fntr'o cash
de Pier cu trei diferite fncuetori, ale caror chei se vor fncredinta una Prosedintelui Consiliului de regenta, alta unuia din cenzori 1;ii a treia comisarului
Guvernului.
Consiliul de regenta, In adunarea general& va libera directorului bancii

chtimea de bilete trebuincioase circulatiei serviciului t3i se va fncheia proces-
verbal pentru aceasta.
www.dacoromanica.ro
608
C. I. BAICOIANU
Art. 37. Directorul qS casierul set Bunt Indatorati ss Infatiseze presedintelui

Consiliului de regenta, censorilor Qi Comisarului guvernului toate biletele ce li
se vor fi liberat, sau ea dovedeasca Intrebuintarea lor.
Suma la care se urea toate biletele din circulatie va trebul totdeauna sa fie
reprezentata prin valoarea echivalenta, on In portofoliu sau In casele banci.

La finitul fiecarei luni se va lua o asemenea Incredintare sub privegherea
censorilor gi Comisarului guvernului si In fiinta Consiliului de regents, adunat
Inteadins.
Se va alcatul proces-verbal Inteaceeas seanta si extractul acostui procesverbal subscris de Presedintele Consiliului de regents, de unul din censori $i de
comisar se va public& In Monitorul Oficial.
Art. 38. La finitul fiecarei saptamani o aratare In prescurtare de starea

bancii se va Insera In Monitor, adeverita de director, de unul din censori si de
Comisar.
Art. 39. Comitetul ales de Camera Electiva din Bucuresti din sanul sau,
pentru privegherea creditului public, va pute& controla orisicand va vol atat
lucrarile cat si registrele, portofoliul qS casele bancii.
El va trebul sa asiste totdeauna la revizuirea bancii dela finitul fiecarei
luni si sa Incredinteze de starea In care ar gasi-o In josul procesului-verbal, Incheiat de Consiliul de regenta.
Art. 40. Contabilitatea general& a Bancii se va cerceta In toti anii de catre
Curtea Conturilor.
Art. 41. Creantele bancii se bucura de preferinta asupra oricarei alto creante
private potrivit listei 20, cap. 7, partea 3-a din condica civila.
Art. 42. Nici o opozitie nu este primita pe sumele date la Banca In cont
curent.
Art. 43. Persoanele subsemnate Intr'o pont& ce se afla In mainile bancii

de circulatie, fi sunt toate deopotriva rAspunzatoare dui:A ordinul Intoarcerei,
pans la deplina plata a capitalului, dobanzii $i cheltuelilor.
Art. 44. In cazurile de escompt garantate pe zaloage de titluri sau valoare
data nu se va fi platit bancii cu punctualitate la scadenta efectul escomptat,

sau fn cazurile de a nu se fntoarce banii la epocile Invoite, avansurile ce va
fi facut pe vergi, materiile de aur sau argint, sau pe titluri de fonduri publice
romane, banca va putea proceda la lichidarea for fn modul urmator:
Banca va face Indata protestul sau dare Tribunalul local competent, Instiintand totdeodata prin mijlocirea Tribunalului pe proprietarii acelor obiecte
s vie sa-si efectueze platile pentru vergi, monede si materii de aur sau argint
fn termen de 8 zile dela darea protestului, iar pentru titluri de fonduri publice
romane Sn termen de 25 zile.
Daca In termenile aratate nu vor fi intrat bancii sumele ce i s'ar fi cuvenit, fn termen de 2 zile va proceda ea la vanzarea obiectelor de aur sau argint
chiar In localul sau, In fiinta unui delegat din partea tribunalului; si In termen
de 5 zile Ia vanzarea titlurilor de fonduri publice romane la bursa, de va fi Intocmita, gi prin mijlocirea unui agent de schimb sau de nu va fi bursa tot In
localul sau si In fiinta delegatului tribunalului.
Lista de obiecte ce vor fi a se vinde va stet, affsata Ia usile bancii In termenul a 2 sau 5 zile, dupa natura obiectului.
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA CREDITULUI PUBLIC SI A. BANCII NATIONALE IN 1860
609
Din preturile ce vor ieel la vanzarea acelor obiecte, banca va acoperl capetele, dobanda ei cheltuelile facute ei de va ramanea, vreun prisos, II va trimite la tribunal ca sa, se deb, expropiatului posesor al acelor obiecte.
Asemenea vanzari nu vor putea tail sau zaticni cat de putin macar cursul
proceselor intentate persoanelor subscrise in efectele neplatite la scadenta,
pentru desavareita despagubire a bancii.
Art. 45. Acela ce va alters sau faleifica biletele bancii, va fi supus la osanda
ocnii pe toata viata, asemanat cu dispozitiile art. 115 din condica penal&
SECTIUNEA X
Consiliul de regents
Art. 46. Consiliul de regent& al bAncii de escompt ei de circulatie va fi

compus din 17 membrii.
Ei vor fi aleei de catre Consiliul general al Administratiei creditului public din sanul sau.
Art. 47. Alegerea membrilor Consiliului de regent& se face cu buletin individual ei cu majoritatea absoluta a glasurilor membrilor prezenti.
La cazul cand nu s'ar alege tot numarul membrilor la cea dintai votare,
se va proceda pentru alegerea numarului ce ar lips' prin balotaj Intro cei ce ar
avea mai multe glasuri.
Art. 48. Functiile membrilor consiliului de regents sunt pentru cinci (5) ani.
Art. 49. Membri ce ies pot fi realeei.

Art. 50. Consiliul alege cu majoritatea glasurilor dintre membrii sal pe
preeedintele, vice-preeedintele si secretarul sau.
El lei prelnoieete biuroul pe fiece an.

Aceleaei persoane pot fi realese in cinci ani dearandul, iar dups aceasta tre-
buie eel putin un interval de un an.

Art. 51. Consiliul se aduna cel putin data pe saptamana, hotaririle lui
trebuie ea fie cu majoritatea absoluta a glasurilor membrilor aflati de fata.
Adunarea se socoteete completti cand sunt de rata cel putin 13 membri si un
censor.
Se face proces-verbal de toate chibzuirile Consiliului.

Consiliul se poate convoca in Adunarea extraordinary de catre preeedintele sau, de catre Directori, de catre Censori sau de dare Comisarul guvernului.
La caz de a fi glasurile impartite, acela at preeedintelui hotaraete.
Art. 52. Ca s se exerseze o priveghere mai activa ei mai eficace asupra
tuturor operatiilor bancii, membrii Consiliului de regenta se vor Impart' intro
daneii, prin alegere, In patru comitete alcatuite de cate patru membri fiecare.
Aceste comitete vor fi: 1. Comitetul escomptului ; 2. Comitetul biletelor
si circulatiei; 3. Comitetul registrelor, portofoliilor ei easel; 4. Comitetul afacerilor contencioase.
Alegerea membrilor In comitete se face pe fiecare an membri ieeiti pot
fi realeei In aceleaei comitete In cinci ani dearandul, iar dupti aceasta va trebul
cel putin un interval de un an.
Aceste Comitete se vor aduna cat se va putes mai des pentru trebuintele
serviciului.
Comitetele vor fi prezidate de Director sau subdirector.
www.dacoromanica.ro
610
C. I. BkicOIANu
Censorii pot fi de fats la toate adunarile comitetului.

Art. 53. Consiliul de regent& va controla toate actele directorului si subdirectorilor, va verifica condicile, portofoliul gi contabilitatea casei si va priveghea asupra executiei celei mai riguroase a legiuirii, In ceeace se atinge de
banca de escompt, precum si asupra pazirii regulamentelor acestei Band.
Consiliul autoriza operatiile permise de legiuire gi determina conditiile
In asemanare cu libertatea ce-i este data prin regulamente.
El igi da votul asupra tuturor propunerilor ce-i sunt supuse on de directori,
eau de Comis.arul guvernului, on de censori sau de Consiliul de escompt.
Consiliul arata dorintele sale, care se consigneaza in procesele sale verbale.
Orce propunere a directorului, censorilor si comisarului guvernului ce
va fi a se supune Consiliului general al Administratiei creditului public, va fi
insotita gi de parerea Consiliului de regentA.
Art. 54. Un regulament de Administratie publica, votat de Consiliul general al creditului public, va determina atributiile consiliului de regenta.
Acest regulament va trebul a se supune prin Ministerul de Finante la

cunostiinta Domnitorului spre sanctionare.
Art. 55. La finitul fiecarei luni consiliul cerceteaza starea casei bancii
si o consigneaza intr'un proces verbal.
Art. 56. Consiliul prin tntelegere cu directorul, alege pe secretarul general
al bancei si pe casierul get

Art. 57. Consiliul este reprezentat In toate zilele Ia bane& de catre un
regent de serviciu.
Art. 58. Vacatiunile membrilor consiliului sunt gratuite; cu toate acestea
pentru vacatiunile lor in comitete si pentru serviciul de toate zilele al censorilor si al regentilor de serviciu se va da fiecarui membru cate un jeton de prezentl in fiecare zi ce se ell% in lucrare.
La finitul fiecarei luni se va libera liecarui membru alocatia hotarita de
Consiliul general pentru jetoanele ce ar avea.
Art. 59. Daca din cauza de moarte sau demisie, numarul membrilor Consiliului s'ar reduce Ia 13, Consiliul general va fi convocat Indata ca sa-1 cornplecteze.
fi
Regentii alesi In asemenea caz, se vor alege numai pentru timpul ce ar

trebuit sa, mai functioneze predecesorii lor.
SECTIUNEA XI
Censorii
Art. 60. Censorii, cari sunt In numar de trei, se aleg de Consiliul general
din sanul sau, cu modul prevazut la art. 47 pentru alegerea membrilor Consiliului de regent&
Art. 61. Functiile censorilor sunt pentru trei ani, se vor prelnoi Melt cu
ate unul pe fiecare an; iesirea censorului din anul dintai si al doilea se va face
prin sorti, iar de aci inainte dupa randul vechimei.
La caz de demisie sau moarte, cei ce ism locurile se numesc numai pentru
timpul ce ar fi urmat sa mai fie In functie predecesorii lor.
Censorii, ce vor iesi, pot fi realegi.
www.dacoromanica.ro
611
Art. 62. Misia censorilor este de a priveghea neincetat riguroasa executie

a legiuirilor ei regulamentelor bAncii.
Ei vor exersa o priveghere activa asupra tuturor partilor aeezamAntului.
Vor cere a li se Int' WO de cate on vor socotl de trebuinta starea easel, a
biletelor de circulatie, a portofoliilor ei a diferitelor registre.
Vor putea cere a li se comunica toate hArtiile trebuincioase la controlarea
lor, vor fi datori sA Inetiinteze fara intarziere atilt Consiliul de regents, cat si
Consiliul general, Ministerului de Finante ei Comitetului ales de Camera ElectivA pentru privegherea creditului public, despre toate calcarile legilor ei regulamentelor bancii.
Vor putea fi de Patti la Adunarile tuturor Comitetelor bancii ei la acelea
ale Consiliului de escompt.
Vor putea propune in diferitele aceste adunari, once mAsura vor socotl
de trebuinta, ei s tears ca propozitiile ei observatiile for BA fie consignate in
procesele-verbale.
La finitul fiecarui luni unul din censori va da Consiliului de regent& o socoteala In prescurtare de operatiile bandit.
La finitul fiecarui semestru vor face un raport Inscris Consiliului general
asupra starii bancii, sucursalelor ei caselor de pastrare.
La finitul fiecarui an vor face un asemenea raport Adunarii Elective.

Aceste raporturi subscrise de toti censorii se vor publics In Monitor.
SECTIUNEA XII
Consiliul de escompt
Art. 63. Afars de Comitetul de escompt de care se face mentiune la art.
52 de mai sus ei care are Indatorire sA privegheze asupra tuturor operatiilor
'Audi ce se ating de escompt, se va Intocmi ei un Consiliu de escompt ai cArui
membrii vor fi luati dintre diferitele specialitati ale comertului ei industriei.
Numarul membrilor Consiliului de escompt nu este marginit.
Alegerea for se face de catre Consiliul de regents, dintre persoane cunoscute
de obete de onorabile si inscrise Intre eligibili la reprezentanta nationalk
Membrii consiliului se aleg pe un an ei pot fi realeei. Functiile for sunt
gratuite.
Art. 64. Membrii Consiliului de escompt se strang In Adunare generalk
dupA chemarea directorului, care prezideaza Adunarea, de cate on va face

trebuinta, ca ss dea etiintA asupra solvabilitatii tuturor persoanelor care au
credite deschise la banes sau care ar cere a luta', In relatii de afaceri cu dansa.
Art. 65. Dupa etiintele ei documentele ce se vor da sau comunica bancii
de catre membrii Consiliului de escompt, directorul impreuna cu Comitetul
de escompt va alcatul un registru pe ordin alfabetic de toti clientii !Audi ei
Impotriva fiecarui name va fi aratata cifra creditului ce i-se poate deschide.
Acest registru se va supune la cercetare ei aprobarea consiliului de regentk El se va revizul la fiecare ease luni ei nu se va putea comunica la nimeni
altul decat numai membrilor Consiliului de regentk censorilor ei comisarului
guvernului.
Art. 66. In cazul and vreo Imprejurare oarecare ar aduce vreo preschimbare starii vreunui client al bAncii, membrii Consiliului de escompt vor fi da-
www.dacoromanica.ro
612
C. I. BAICOIANU
tori sa de& de tire Indata directorului bancii, care In unire cu Comitetul de

escompt chibzuesc si iau masuri indath de trebuie a se marginl creditul deschis
acelui client.
Art. 67. Avizul dat prin Inscris bancii pentru vreo asemenea Imprejurare,
de cinci membri ai Consiliului de escompt, va fi sprijinit si de un membru al
Comitetului de escompt si un censor, va trebui a se hi& negresit In bAgare de
seama, far& ca majoritatea Comitetului de escompt, Inteacarui atributle este

sa primeasca sau sa lepede efectele, ce se prezinta bancii spre a se escompta,
sA poata lucre din contra.
SEC'J'IUNEA XIII
Directorul
pi
subdirectorii
Art. 68. Directorul si subdirectorii bancii de circulatie si escompt se numesc de catre Adunarea Electiva In seanta publics cu buletin individual $i
cu majoritatea absolute a glasurilor membrilor de fata dintr'un numar Intreit
de candidati aratati de dare Consiliul general al creditului public.
Dace nici una din persoanele aratate de Consiliul general ca candidati, nu
va fi primita de Camera Electiva, se va cere Consiliului general o a doua lista,
de alti candidati noui, si data Camera va refuza sa aleaga $i din aceasta lista,
atunci va fi Insarcinat cu Intocmirea acestei liste Comitetul ales din sanul Camerii pentru privegherea creditului public $i din cei Inscrisi se va alege directorul si subdirectorii prin buletin individual precum se zice mai sus, sau prin
balotatie, data nici unul nu va Impreuna majoritatea glasurilor.
Directorul si subdirectorii se numesc pe 3 ani si pot fi realesi.
Art. 69. Directorul si subdirectorii se pot revoc& orisicand de Camera Electiva; dar revocarea nu se va pute& pronunta decat dupa ce mai Intaiu, in.formandu-se ea ca ar fi alcat directorul sau subdirectorii legiuirea sau regulamentele bancii, on ca ar fi facut neorandueli ce ar fi adus dej& paguba Bancii,
ar fi Insarcinat pe Comitetul privighetor al creditului public sa fats o cercetare
Impreuna cu Comisarul guvernului si ar fi primit raport prin care s'ar constata
acele Invinovatiri.
In timpul cercetarii, directorul sau subdirectorii acuzati se pot suspend, de
catre Adunarea Electiva si Inlocul In chip provizoriu, cu persoane ce i-ar numi
Camera din sanul Consiliului general al creditului public.
Art. 70. Directorul dirige toate operatiile bancii $i lucrArile biurourilor. El
este ajutorat de subdirectori, pe cari 1i poate Insarcina cu functii speciale.
El subscrie In numele bancii toate actele de administratie, precum si toate
tratatele si conventiile, dups ce frisa, ar lug, pentru acestea mai Main aprobarea
Consiliului de regenta sau Consiliului general dupe importanta acelor operatii.
Nici o operatie nu se poate face far& consimtimantul sau.
El pune In executie toate legiuirile si regulamentele bancii precum si chibzuirile Consiliilor de regents sau general.
Toate pornirile de judecati se fac In numele sau.
El subscrie corespondenta, politele si mandatele, aquiturile, efectelor si
toate girurile. 0 asemenea lucrare Ins& o poate lass pe seama unuia dintre
subdirectori pe care II va frisarcina special.
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA CREDITULUI PUBLIC 51 A BANCII NATIONALE IN 1860
613
In cazul de boale sau de lips din alte fmprejurAri i se va tine locul de catre
acela din subdirectori pe care 11 va fi Imputernicit el mai dinainte.
Directorul numeste pe toti impiegatii $i agentii Bancii. El fixeaza apunta-
mentele fiecaruia, pazind hotarele bugetului votat de Consiliul general. Pe

secretarul general Insktsga erul $ef $i controlor fi va numi dupa ce mai Intl iu
va lua intelegere cu Consiliul de regent& $i va priml $i el.
Art. 71. Directorul $i subdirectorii, prezideaza adunarile Comitetelor.
Directorul $1 subdirectorii sau cel putin doi din ei, vor fi fats la toate adunarile Consiliului de regentA, vor propune orice masura vor socotl trebuincioasa,
vor da toate explicatiile ce li se vor cere, vor provoca parerea Consiliului $1 vor
lua parte active la toate discutiile $i chibzuirile, fare Insa a aver, dreptul de vot.
Directorul $1 subdirecotrii vor asista asemenea la toate $edintele Consiliului
general In care s'ar trata chestii atingatoare de aceasta Banca. Prerogativele $i
datoriile for in acest Consiliu aunt aceleaaj care se arata mai sus pentru Consiliul de regents.
Art. 72. Apuntamentele directorului $i subdirectorilor se vor hotart de catre
Camera Electiva.
Art. 73. Directorul $i subdirectorii nu pot Intreprinde pe seama for nici o
operatie de comert $1 nu vor Infatisa la escomptare nici un efect subscris de
dangii.
Art. 74. Suma la care trebuie sa se urce cautiunea ce va trebul sa des directorul $i subdirectorii se va fix, conform legii asupra cautiunilor de catre Consiliul general In unire cu Ministerul de Finante.
Cautiunile directorului $1 subdirectorilor, fie In numerar sau In ipoteca, vor
sta In pastrarea tezaurului public.
SECTIUNEA XIV
Casierul
Art. 75. Casierul se alege de catre Consiliul de regent& $i director cum s'a
zis la art. . . .$1 se numeste de acest din urma cum s'a zis la art. 70.
Functiunea casierului este pe timp nedeterminat.
Art. 76. Toate politele, mandatele, aquiturile efectelor $i toate girurile ce
vor subscrie directorul sau subdirectorii, vor fi asemenea subscrise $i de casierul gef.
Asemenea va subscrie el $i toate biletele de circulatie, precum s'a zis la art.
36 de mai sus.
Art. 77. Pentru cautiunea ce va trebul sA des casierul $ef, se va urma
cum s'a zis mai sus la art. 74.
SECTIUNEA XV
Comisarul guvernulul
Art. 78. Un Comisar special numit de Ministerul Finantelor, fn urma Intaririi
date de Domnitor, va reprezenta guvernul MAIO Administratia Bancii gi va
raporta Ministrului de Finante de toate operatiile batten.
Art. 79. Comisarul va aveb, dreptul la toate Adunarile Consiliului general In
care s'ar trata chestia atingatoare de Banca de escompt, precum $i la toate $edintele Consiliului de regents, Comitetelor gi Comisiunilor.
FI va lus. parola de cate on va gag cu cale de a face vreo propunere sau

observatie, dar nu va avea dreptul de vot.
www.dacoromanica.ro
614
C. I. BAICOIANU
Ca $i censorii el va avea dreptul de a inspect& oricand, toate registrele,

portofoliile, contabilitatea $i casa $i de a cere a i so comunica toate hArtiile $i
toate dosarele necesare la acest control.
Art. 80. Comisarul va contrasemn& toate biletele de circulatie.
Art. 81. Tratamentul Comisarului se hotare,$te de Camera Elective..
SEC'J'IUNEA XVI
Dlspozitli generale
Art. 82. Actele de garantie ce ar urma a depune functionarii de tot gradul
ai Bancii (afarA din directorul, subdirectorii $i casierul $ef, pentru care s'a
vorbit mai sus) se vor 'Astra trite cassa hotArita Intr'adins care va avea trei
Incuetori diferite $i ale carora chei vor fi date, una Pre$edintelui Consiliului
de regentA, alta directorului $i alta Comisarului Guvernului.
Art. 83. Membrii Consiliului de regent& precum $i functionarii Bancii do
orice grad care ar intreprinde vreun comert, Intamplandu-se se, cad& sau se,
suspende platile lor, se vor socotl ca demisionari.
Art. 84. CAnd experienta ar probe, trebuinta modificatiunii unor articole
a acestei legiuiri, Consiliul de regents va supune chestia In deliberarea Consiliului general, $i chibzuirile lui luate cu dou& treimi a voturilor de fats, se vor
indrepta Ministerului de Finante de dare directorul Bancii ca s& le formuleze
In proiect de lege $i s& le prezinte Camerii Elective.
Art. 85. Un decret al Domnitorului, dat asupra propunerii Ministrului de
finante, care prin mijlocirea directorului Bancii va consult& mai intaiu intru
aceasta Consiliul general al creditului, va prescrl masurile necesare pentru
executia acestei legi.
Art. 86. Regulamentele interioare atilt ale Administratiei centrale de
credit, cat $i ale Administratiei Bancii de escompt 0i circulatie precum $i acele
ale sucursalelor $i ale cantoarelor casselor de pastrat nu se vor pune fn executie, decat dupe, ce mai intaiu votandu-se de Consiliul general, s'ar supune
prin Ministrul finantelor la cuno$tinta Domnitorului $i s'ar priml aprob area.
Art. 87. La cazul de a se simtl trebuinta a se mai marl fondul capital al
BAncii, se va proceda conform dispozitiunilor art. 84 de mai sus.
La asemenea caz Ministrul finantelor Tarn Romane$ti va lila intelegere cu
acela al Moldovii pentru intocmirea trebuinciosului proiect de lege.
Art. 88. La cazul de a se dovedl c& s'a Mout abateri din legiuirea i regu-
lamentele Bancii, sau la cazuri de contestatii atingatoare de Administratia

interioarA, Camera Elective. fn$tiintandu-se despre aceasta on de Comitetul
ski priveghetor al creditului, sau do Ministrul finantelor, se va pronunta cu
hotarire intre director on subdirectori $i censori.
Numai Camera poate judeca conflictele $i statue, asupra interpretatli
acestei legiuiri.
La cazul cand, ivindu-se ni$te asemenea imprejurari $i Camera Elective,
ar fi prorogate Ministrul finantelor In unire cu Comitetul de priveghere al oreditului, vor cerceta acele imprejurari $i vor la, masurile cuviincioase provizorii
pan& la convocarea Camerii, cAnd atunci i se va face Indate, cunoscut ca se,
se pronunte ea cu un chip definitiv.
www.dacoromanica.ro
615
SECTIUNEA XVII
Sucursalele
Art. 89. Sucursalele se vor Intocml printr'un decret at Domnitorului dat

asupra raportului Ministrului de finante din Bucuresti, intemeiat pe cererea
Mouth de directorul Wadi, aprobata de Consiliul general.
Toate sucursalele vor fi cantoare ale Bancii din Bucuresti fi i vor 11 asezate sub directia ei.
Sucursalele se vor Inzestra de dare Banc& cu fonduri dupli, trebuintele
ce se vor ivi.
Art. 90. Sucursalele, nu vor ava, dreptul de a emite in numele for bilete
speciale.
Art. 91. Organizatia sucursalelor si aceea a statutelor for interne se vor

face dupe modelul acelora a 135,ncii de escompt.
Fiecare sucursala va avea. o 'Administratie compuss de un Consiliu de
giranti si un director.
Art. 92. Membrii Consiliilor de giranti vor fi numiti de dare Consiliul de
regents at Bancii de escompt, dintre locuitorii orasului unde s'ar intocml sucursala si care vor trebul sa fie luati toti dintre cei cu cb.dere de eligibili sau cel
putin alegator la reprezentatia Nationals.
Consiliul de giranti al fiectireia sucursale va fi compus cel putin de 11 membri.
Consiliul va alege din sanul sau pe presedintele Si secretarul.
Ceilalti 9 membrii se vor improll In 3 Comitete adica: 1-iu al escomptului,
al 2-lea al registrelor, portofoliului $i cassei, al 3-lea al afacerilor contencioase.
Art. 93. Censorii s'aleg ca si membrii Consiliului de giranti din aceleasi

persoane.
Art. 94. Membrii Consiliului de giranti Si censorii sucursalelor primesc jetoane
de prezenta pentru serviciul for in Comitete si pentru vacatiunile serviciului de zi.
Art. 95. Alocatia jetoanelor de prezenta mai sus citate va fi gradata dupA
importanta operatiilor fiecarei sucursale.
Gradarea acestei alocatdi se va hotart de dare Consiliul general al creditului.
Art. 96. Consiliul de escompt ce se va alege pe langa fiecare sucursa1s de
dare Consiliul ei de giranti va fi intocmit dintre persoane onorabile inscrise aseMenea Intro eligibili sau aleg5.tori.
Art. 97. Directorii sucursalelor se numesc de Domnitor in urma raportului
Ministrului de finante, intemeiat pe aratarea directorului Bancii aprobata de
Consiliul general.
Art. 98. Directorii sucursalelor vor subscrl in numele Bancii toate afacerile
curente.
Pentru afacerile tale insemnate, directorul se va refers la directorul Bancii.
Art. 99. La finitul fiecarei luni, sucursalele vor inainta Bancii beneficiile lor.
Operatiile sucursalelor se vor publics totdeauna de catre Banc& cu ocazia
publicarii mensuala a operatiilor ei.
SECTIUNEA XV III
Dispozitli provizorii
Art. 100. Pan& la unirea Camerilor Elective si a Ministerelor ambelor Principate In o singura Carrier& si un singur Minister, neputandu-se splice tale mai
39
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
616
sus legiuite, fara vreo alto, modificare, se va face in privinta Moldovii exceptiile urmatoare:
a) Se va intocmi pi la Iasi o Administratie a creditului public compusa de
17 membri.
b) Administratia aceasta ca si cea din Bucuresti se va impart1 in dougt

altele, aceia a Bancii de Circulatie si aceia a Bancii Funciare.
c) Cea dintaiu compusa de 11 membri, va alcatul Consiliul de giranti al
sucursalei Bancii de Circulatie.
d) Membrii Administratiei Creditului public s'aleg de Camera Electiva
cu acela mod si in aceleasi conditii ce s'aleg membrii Administratiei Creditului din Bucurepti.
e) Competinta Consiliului general al creditului din Iasi in ceeace priveste
sucursala Bancii de escompt pi Circulatie va fi marginita in cadrurile prevazute
de aceasta legiuire pentru competinta Consiliului de regency a Bancii de escompt.
f) Se va Intocmi pi la Iasi un Comitet din sanul Camerii Elective ca sa privegheze creditul. El va avea aceleasi prerogative ca si cel din Bucuresti.
g) Va fi asemenea un comisar al Guvernului pe langa, sucursala.
h) Toate decretele Domnitorului, date asupra raportului Ministrului finantelor din Tara Romaneasca si prin care s'ar numi functionari ai sucursalelor in Moldova, precum si acelea ce ar organize. acele sucursale sau s'ar intar' regulamentele for interioare, se vor contrasemna nu numai de Ministrul
finantelor din Tara Romaneasca ci pi de acela al Moldovei.
SECTIUNEA XIX
Cantoare de casse de pastrat
Art. 101. Cantorul cassei de pastrat din Bucuresti va fi compus de un girant, un ajutor secretar, un casier pi trebuinciopi impiegati subalterni.
Girantul se numepte de catre directorul Bancii in urma alegerii lui de catre
Consiliul de regents.
Ajutorul casieriei pi ceilalti impiegati se numesc deadreptul de catre directorul Bhncii.
Serviciile girantului, ajutorului, casierului pi a tuturor celorlalti impiegati
ai cantorului, sunt retribuite.
Retributia aceasta se fixeazil, de catre Consiliul general al creditului.
Prin orasele de resedinta districtala undo se vor infiinta sucursale ale
Bancii si unde s'ar gas1 cu cale a se intocml si casse de pastrat, serviciul atribuit
persoanelor mai sus aratate, se va indeplini de catre tmpiegatii sucursalelor

dupii designarea specials a directorului Bondi.
SECTIUNEA XX
Admnistrafia Cantoarelor
Art. 102. Cantorul cassei de pastrat se administreaza de girant in numele
; toata corespondenta ordinary se subscrie de dansul pi secretar ; aceia
insa de o mare importanta se refers la directorul Bancii.
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA CREDITULUI PUBLIC *I A BANCII NATIONALE IN 1860
617
Girantul si toti ceilalti impiegati ai Cantorului sunt datori s& arate, atilt
starea cassei, cat si socotelile ei si se dea, orice alte informatii li War cere, atilt
directorului Bancii, cat si subdirectorilor, censorilor, Comisarului guvernului si
Comitetului al 3-lea al condicilor si cassei de care se vorbeste la art. din legiuirea
Hanoi].
Art. 103. In zilele In care Banca va fi deschisa, un censor al Bancii va asista
la seanta; el se va asigura data serviciul se face cu regularitate si dupa savarsirea seantei si Incheerea bilantului operatiilor zilei de dare sau luare, subsemneaza acel bilant.
SECTIUNEA XXI
Raporturi cu publicul In ceeace se atinge de depunerea banilor
Art. 104. Orisicine se va asemana cu aceste Statute, va putea depune banii

la cassa de pbstrat si va axe& o socotealb. deschisa.
Art. 105. Cantorul nu primeste depuneri mai mici de zece lei, nici fractii
de lei.
Nici un depuitor nu poate depune mai mult de 10.000 lei data sau in
totalul capitalului.
Daca prin adaugarea dobanzilor, creditul unui depunator ar covars1 suma
de 10.000 lei nu i se va plat" nici o dobanda peste ceiace ar prisosi peste acest
maximum.
Art. 106. Cand creditul unui depunator va fi aproape a ajunge la suma

de 10.000 lei capital, i se va da de tire cu o tuna mai fnainte, ca In acest timp
s vie sa-si traga banii, sau sa autorize pe cantor Ea-i cumpere obligatii de
ale Bancii Funciare.
La cazul di nu va venl la timp individul vestit, nici a autoriza pe cantor
sa-i preface capitalul In obligatii de ale Bancii funciare, Cantorul va putea
proceda de sine In asemenea operatii, prefacand pe jumatate numai din capitalul acelui depunator In obligatii funciare.
Art. 107. Societatile de faceri de bine si cutiile corporatiilor, vor putea
depune la cantor pana, la sums. de 26.000 lei, peste aceasta suma Insa nu li
se va platl dobanda.
Dobanda ce se va plat' depunatorilor de catre Cantor, va fi cu mult mai
putinb. cleat taxa escomptului Bancii, ins& nu se va putea cobori niciodata mai
jos de 4 % pe an.
Dobanda incepe a curge a doua zi dupa depunerea banilor pentru fiecare
Burnt', .depusa.
Dobanda va fi intrupata cu capitalul la sfarsitul fiecarui semestru si nu

se va platl dobanda pentru fractii de lei.
Art. 108. Se va libera fiecaruia depunator o cartulie pe numele sau, in
care se va trace toate depunerile si platile, sub iscalitura girantului si casierului.
Pentru fiecare cartulie depunatorul va plati un leu la Cantor.
La car, ca pierde vreun depunator cartulia sa, in urma recla,matiei ce ar face
el la Cantor si a aducerii unui act constatator de Imprejurarile pierderii, i se va
da de cantor, o duplicate, luandu-se de temei condicele cantorului.
Art. 109. Depunatorul nu va putea aveb. mai multe cartulii pe numele sau,
sau pe vreun nume presupus, on pe numele unui altuia oarecare.
39*
www.dacoromanica.ro
618
C. I. BAICOIANU
SECTIUNEA XX II
Raporturi cu publicul In ceeace se atinge de ridicarea banllor
Art. 110. Depunatorii vrand s traall, toti banii dem.* sau parte din ei,
trebuie sail arate dorinta for la cantor, cu o saptamanh mai Inainte de ziva
In care vor vol sa-i aiba dad" suma ce ar cere a li se intoarce ar fi mai mare de
100 lei ; $i cu 3 zile numai data ar fi mai mica do una suth lei.
Art. 111. Dup& savar$irea termenului mai sus zis, aratandu-se depunatorii ce au cerut intoarcerea a unei parti a depunerilor lor, deodata cu intoarcerea sumelor cerute li se vor intoarce $i cartuliile, dupa ce mai intaiu se vor
trece inteinsa sumele intoarse.
La cazul lush., ca suma ceruta sa fie totalul depunerii, duph. Intoarcerea
acelei sumo, cartulia se va popri de cantor.
SECTIUNEA XXIII
Intrebuintarea de catre cantor a sumelor depuse Ia dansul
Art. 112. In termen de 24 ore cel mult, sumele adunate in casa Cantorului se vor vat's& In casa Bancii de Circulatie $i escompt.
Art. 113. Cantorul va tine In Contul Curent al sau, cu cassa Bancii, o rigla
specials, In care se vor trece sumele ce ar trece peste 10.000 lei pentru depunatorii individuali $i 20.000 lei pentru a$ezaminte oNte$ti $i pentru care nu urmeaza a se platl dobanda.
Atr. 114. Sumele ce se vor cere inapoi la cassa Sandi, se vor lua totdeauna
cu cerere formal& a girantului cantorului, subscrisa pentru controlare $i de
censorul de serviciu in acea zi.
SECTIUNEA XXIV
Darea conturilor
Art. 115. La finitul fiecarui semestru al operatiilor Bancii pe laugh, darea
de seama a operatiilor ei, se va da asemenea $i de acelea ale cantoarelor de
pastrat precum s'a zis la art. 11.

Aceasta dare de seam& va prezenta,:
I. Numarul cartuliilor ce existau Ia inceputul semestrului, imphrtind pe
depunatori In $ase clase, lucratori,' slugi, impiegati, militari, felurite profesii,
societati $i a$ezaminte publice ; numhrul cartuliilor liberate $i acela al celor
platite in fiecare clash, In acel semestru.
Totalul sumelor primite, $i acel al celor Intoarse, sau prefacute pe obligatii
ale Bancii funciare In acel semestru ; suma total& a dobanzilor platite asemenea In curgerea semestrului $i suma totala a capitalurilor ce s'a aflat la
finitul semestrului. II. Starea general& a casei, aratand pentru fiecare clash
din cele mai sus citate.

a) Numarul depunatorilor $i suma depunerilor dela 500 lei In jos, dela 501
parat la 1000, dela 1001 Ia 2000, dela 2001 la 3000 $i treptat astfel pan& la 10.000.
5) Suma medie a depunerilor In fiecare clash.
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA CREDITULUI PUBLIC $1 A BANCII NATIONALE IN 1860
619
SECT IUNEA XXV
Dispozitli generale
Art. 116. Opozitiile ce s'ar face de catre tribunale, conform legilor asupra
sumelor depuso la cantoarele casselor de pastrat se vor comunica casierului
care va liberA tribunalului Indata un certificat subscris de dansul si adeverit
de censorul de serviciu.
www.dacoromanica.ro
IX
VICTOR PLACE I ORGANIZAREA ECONOMICA A PRINCIPATELOR
www.dacoromanica.ro
Anexa Nr. 47
NOTES POUR UNE BANQUE ROUMAINE DE MOLDAVIE ET
RESTAURATION DE L'ANCIENNE BANQUE DE MOLDAVIE
Copie des brouillons
emits de la main
de Victor Place
Yassy le .... X-bre 1859

a Mrs. les Membres du conseil d'administration de Ia
Banque Roumaine Yassy.
Messieurs,
Le conseil des Ministres a pris connaissance par mon intermediaire, de la

lettre que vous m'avez fait l'honneur de m'ecrire le 1-er de ce mois, ainsi que des
pieces qui y etaient annexees.
Apres une etude approfondie de ces documents, apres s'etre bien rendu
compte des causes qui ont amene la ruine de la Banque Nationale de Moldavie
et s'etre convaincu que la Banque Roumaine est en mesure de reprendre la suite
des affaires, le Conseil a decide conformement A votre demande, que la Banque
actuelle serait autorisee a recommencer ses operations. J'ai en consequence l'honneur de vous faire part de cette decision et de transmettre une copie du decret
rendu e, cette occasion par Son Altesse Serenissime.
En vous donnant une pareille autorisation le Gouvernement de S. A. a eu
en vue de reparer autant qu'il est en lui, les pertes occasionnees aux actionnaires
de Ia Banque par les fautes du pass et de ne pas les rendre victimes d'erreurs et
de malversations qui ne sont pas leur fait. II a ete aussi conduit par le desir
d'appeler et de consolider dans le pays le credit commercial qui est l'un des principaux elements de progres pour la richesse generale, et it lui a semble qu'il ne
pouvait mieux faire dans ce but que d'utiliser sous une forme nouvelle un Institut
qui n'exige que de la confiance pour renaltre.
Enfin le Gouvernement est dispose e, donner une grande preuve du contours
qu'il apportera a la Banque qui fonctionner a sous son contrele, en souscrivant,
lorsqu'il en sera temps, a une part notable du fonds social.
Mais tout en reconnaissant comme avantageux le principe des modifications que vous lui avez soumises, le gouvernement ne peut autoriser immediatem ent des changements qui constituent une transformation complete de la
concession primitive. Il se propose donc de les presenter avec le projet de statuts
a l'Assemblee elective et ce sera l'un des premiers objets sur lesquels it appellera
('attention de la Chambre a la prochaine session.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
624
Je puis vous dire egalement que dans cette session le gouvernement se

propose de presenter A l'Assemblee un projet de code de commerce qui assure
aux operations commerciales Ia regularite d'execution qui leur est indispensable.
En donnant aux interets du pays cette nouvelle marque de sollicitude le
gouvernement de S. A. sait qu'il remediera e, une des causes qui ont le plus nui
A Ia Banque et qu'il donnera aux capitaux du dedans et du dehors toutes les
securites dont ils ont besoin.
Recevez etc.
Copie du brouillon ecrit
de la main de Victor Place

NOTES POUR UNE BANQUE ROUMAINE DE MOLDAVIE
Le commerce A commence entre les hommes par le troc d'une merchandise

contre une autre. Puis est venu l'echange a l'aide de la monnaie, marchandise
d'un genre particulier, qui acceptee generalement par tons, of fre l'avantage d'un
intermediaire qui multiplie les operations en les simplifiant: c'est ce que l'on
a appele achat et vente au comptant, premier progres sur le commerce du troc.
Mais ce premier pas le retenait encore dans une seconde enfance et des que
les entreprises ont regu de l'extension, les hommes ont du recourir e, un autre
mode le Credit. C'est precisement le credit qui manque dans les PrincipautesUnies pour y donner au commerce l'essor dont it a besoin. Sans doute toutes les
operations no s'y font pas au comptant, mais si on y use de credit c'est sans
methode, sans regle, sans efficacite.
Les oscillations saccadees du taux de l'argent, ]'elevation de l'interet et
de l'escompte, l'usure sans pudeur et sans limites, sont IA pour constituer un
mal des plus serieux. On ne peut y porter un remede qu'en etablissant A l'exemple
des autres pays qui ont cherement pays leurs tatonnements, des institute de
Credit qui mettent de l'ordre dans les relations et previennent les starts enormes
causes par la moindre crise, dans le tours de l'argent et dans le prix de toutes
les valeurs.
Le Credit etant done reconnu comme l'argent le plus efficace du developpement de la richesse publique dans un pays, une Banque Nationale de Circulation et d'Escompte, fondement et instrument regulateur du credit, lui est aussi
indispensable que les fondations tt un edifice. Je n'insisterai pas sur cette verite
qui est passes A l'etat d'axiome dans le monde financier et je me bornerai

quelques considerations generales qui indiqueront quel est le r6le qu'une Banque
de cette nature est appelee a remplir en Moldavie.
Etudions la marche du Credit pour mieux comprendre ensuite quel est le
rale d'une Banque Nationale. Supposans un negotiant voulant acheter une

merchandise. II n'a pas l'argent necessaire pour le moment, it ne l'aura que
dans un, deux ou trois mois soit par des rentrees sur lesquelles it compte, soit
par la revente de la marchandise elle-mPrne. Cependant celle-ci lui est necessaire
immediatement ; sans elle sea affaires sont entravees, it manque A realiser un
benefice ou it subit une perte. Il n'a done d'autre moyen de se la procurer que
de la prendre A credit. La chose lui est facile s'il est personnellement connu du
vendeur, at alors it lui remet en payement de Ia marchandise un billet A ordre,
www.dacoromanica.ro
VICTOR PLACE
ORGANIZAREA ECONOMICA. A PRINCIPATELOR
625
A un, deux on trois mois de date. Le vendeur prend cette valeur comme argent
parce que connaissant la solvabilite et l'exactitude de son acheteur, il suit qu'il
sera paye ponctuellement a l'expiration du terme, a Pecheance.
LA, se trouve l'operation de credit la plus simple et dans laquelle il n'y a
pas place pour un banquier quelconque.
Mais nous allons la voir se compliquer successivement. Le lendemain ou le
jour meme oil il a recu un billet a ordre, le vendeur se trouve dans la meme
position que l'acheteur, c'est-a-dire, que de son oho il veut se procurer une
autre marchandise et n'a pas l'argent comptant necessaire pour la payer. A
son tour il aurait a faire et signer un billet a un, deux ou trois mois de date,
afin d'obtenir is marchandise a credit d'un autre vendeur. Au lieu de cela que
fait-il? II profite de ce que non seulement lui-meme est connu du second vendeur,
mais de ce que le premier acheteur en est connu egalement. Il se borne a lui

transmettre le billet dj signe par celui-ci en le signant lui-meme au dos et c'est
ce qui constitue un effet de commerce to, deux signatures par voie d'endosse-
nvnt.
Cette seconde operation peut etre suivie d'une troisieme exactement de la
meme nature. Le second vendeur ayant aussi de la marchandise a se procurer
A un credit d'un, deux ou trois mois, livrera a un troisieme vendeur le billet A
ordre primitif, dj endosse et qu'il endossera a son tour; il en resultera, par
suite des trois signatures ce que l'on appelle en terme de commerce un papier fait.
Bien entendu, nous avons suppose que les trois signatures sont bonnes,
c'est-tt-dire, que le tireur primitif et les deux endosseurs sont des hommes solvables et exacts. De sorte qu'a Pecheance ou expiration du terme de un, deux
ou trois mois, il suffira au dernier detenteur du billet de se presenter chez le
tireur pour en toucher le montant a heure fixe.
Remarquons des ce moment le grand resultat du credit, c'est que, a l'aide
d'un soul billet que nous pouvons evaluer par exemple a 1000 fr. lesquels memo
n'etaient disponibles qu'au bout de trois mois, il s'est fait sans bourse donee
pendant l'intervalle de ces trois mois, trois operations au lieu d'unes. D'ou il est
resulte dans le pays, des affaires, du travail, des profits generaux pour trois
capitaux au lieu d'un. Ajoutons encore qu'au lieu de passer dans trois mains,
seulement, le billet a pu passer dans dix, dans cent mains differentes et donner
lieu par consequent a dix a cent operations, decuplant ainsi, centuplant meme,
les affaires, le travail et les profits. On volt dj quelles sont les enormes consequences du credit, car ces trois, ces dix, ces cent operations se sont toutes faites
et ont produit leurs benefices uniquement par la confiance, par le credit attache
au billet primitif et a ses signatures et cola, je ne saurais trop le repeter, sans que
pendant un, deux ou trois mois, personne ait rien eu a debourser, si bien que
pour 1000 fr. a credit il a ete fait pour 100.000 fr. d'affaires.
A la fin de Poperation le tireur paye et il se trouve que chacun a beneficie,
puisque le tireur lui-meme, s'il a bien fait sea calculs, a obtenu un profit de sa
marchandise pour le paiement de laquelle un (Mai lui avait 60 accorde.
Incidemment nous faisons observer que si le tireur ne paye pas a recheance,
to detenteur du billet a, moyennant la forme du prettSt, son recours successif
sur les endosseurs et c'est ce qui constitue la superiorite d'un titre qui a plusieurs signatures au lieu d'une seule. Mais en memo temps le defaut de paye-
www.dacoromanica.ro
626
C. I. BAICOIANU
ment est regarde en affaires comme un fait si grave qu'il place le negotiant
insolvable dans une position desastreuse, equivalant presque au deshonneur,
l'exposant a des mesures de rigueur qui vont parfois jusqu'a l'emprisonnement
et que l'on resume dans ce mot de faillite.
Le defaut de paiement d'un effet de commerce, dont la valeur ne reposait
que sur le credit, est presque assimile a un abus de confiance et c'est IA ce qui
explique les severites du code de commerce, sans lesquelles, ainsi qu'on en a eu
la preuve dans le pays, it n'est pas possible de songer A developper le commerce
et l'industrie.
Ceci dit, je reprends mon expose.
Jusqu'a present, dans la transmission successive du billet a ordre, on a pu
constater les ressources que renferme le credit, puisqu'a. l'aide d'un capital
merne payable a terme, les affaires ont eu lieu comme si les traitants. avaient
dispose de trois, de dix, de cent capitaux.
On voit dj l'immense distance qui separe un pays on l'on ne peut travailler qu'avec l'argent comptant, de celui of l'on opere sur du papier fiduciaire.
Cela seul suffirait pour qu'on comprenne dj mieux l'importance du credit
et pour determiner un gouvernement A ne pas perdre un jour A publier des lois
qui peuvent seules en amener la creation. Mais nous n'avons pas encore vu
parattre le Banquier et tout A l'heure it va venir pour donner une nouvelle impulsion au mouvement.
Tant qu'il ne s'agissait que de negotiants s'achetant l'un A l'autre des

marchandises, operant dans le memo pays ou pour mieux dire la memo ville
oil toils se ,connaissaient entre eux, le simple billet A ordre pouvait suffire. Mais,
le commerce, des qu'il prend un peu d'extension et afin memo qu'il en prenne,
a bien d'autres exigences. Si la ville est grande si le nombre des affaires est
considerable, si seulement on sort de la memo branche de speculation, souvent
on ne se connait plus les uns les autres, des lore on voit que le billet A ordre
n'a qu'un tours restraint puisqu'on n'accepte des effete que d'une personne
que l'on connait. Voila dj un premier obstacle A une circulation etendue.
Cette restriction deviant plus sensible s'il s'agit des affaires de tout un royaume,
oil les branches innombrables d'industrie et de commerce se melent, s'enchevetrent les unes dans les autres, sans qu'il soit possible A tous les membres
de cette vaste association, de connaltre reciproquement lour valeur commercials. Combien maintenant la restriction de circulation no devient-ells pas
une entrave s'il s'agit de passer d'un royaume dans l'autre, d'un monde dans
un autre monde, de faire que des marchandises de Paris s'echangent contre
du ble Moldave, des tissue Anglais contre du the de Chine ou du coton des
Etats-Unis? La ce n'est plus seulement l'absence de fonds immediatement
disponibles pour faire des achats et A laquelle on pourrait suppleer sur place
et dans un petit espace par le billet A ordre, qui deviant un obstacle au commerce, car les fonds seraient prets qu'on rencontrerait encore In difficulte de
les expedier, jointe aux risques et aux depenses qu'occasionnerait leur envoi.
Ajoutons que taut qu'il s'agissait de negotiants achetant les uns aux autres, pour des sommes integralement representees par la valeur d'un billet a
ordre et avec la condition que chacun de ceux entre les mains desquels it passe
n'aura pas besoin d'argent avant l'echeance, ce billet pouvait encore, suffire.
Mais ce qui caracterise le commerce, c'est precisement ce besoin d'argent, be-
www.dacoromanica.ro
VICTOR PLACE $1 ORGANIZAREA ECONOMICA A PRINCIPATELOR
627
soin qui dans les combinaisons d'un marchand, ne peut pas toujours et a cheque
instant etre satisfait par les billets. Le mouvement et la rapidito des affaires
exigent continuellement qu'un marchand puisse, quand il le veut, transformer
sea billets en argent comptant.
Enfin il n'y a pas que des negotiants en ce monde; il existe aussi d'autres
classes et tres-nombreuses qui ont besoin de faire mouvoir lee fonds a de certaines distances quelquefois tres-grandes; de transmettre au loin de l'argenet d'en recevoir. Grace aux progres de la civilisation moderne, les hommes ne
restent pas emprisonnes dans la meme ville; ils parcourent un etat, une partie
du monde, l'univers et ils ne veulent pas trainer avec eux des masses de numeraire puisque les voyages eux-mernes ne sont devenus possibles qu'a la condition de ne pas les surcharger de ce surcroit de frais et de risques.
Voila done bien des besoins a satisfaire et pour lesquels le billet a ordre
se trouve insuffisant, malgre l'extension qu'il a pu donner au credit.
C'est alors qu'apparaft le Banquier, l'homme qui venant au commerce
des denrees de toute sorte ajoute le commerce special de cette sorte do marchandise appelee argent ou monnaie et y applique egalement l'operation a
terme, le Credit, par l'adjonction de lettre de change ou billet a ordre, imprime
tout a coup au commerce general, a l'ensemble des affaires, une impulsion,
une activite dont rien, dans le civilisation ancienne ne peut donner une idee.
Je tiens clone avant d'aller plus loin a bien preciser le rOle du Banquier. Le
plus grand obstacle, avons-nous dit, a une circulation illimitee du billet a ordre
c'est l'impossibilite de le faire accepter comme valeur par les gene qui ne connaissent pas personnellement la valeur commerciale du tireur et des endosseurs ;
son principal inconvenient est la diffieulte pour le detenteur, d'en faire de

l'argent quand il lui convient. Alors se presente un marchand d'argent et d'effete de commerce, qui vend et achete cette merchandise comme un negociant
le fait pour toute autre denree. C'est lui qu'on appelle Banquier. II se place
comme intermediaire entre les speculateurs qui le connaissent lui, mail qui
ne se connaissent pas lee uns lee autres. De 'name que les negotiants se tiennent au courant du prix des merchandises qui font l'objet de leur commerce,
le Banquier a pour unique occupation de connaltre la situation ou pour mieux
dire la valeur commerciale de ces memes negotiants, la valeur de leur papier.
Pourquoi? C'est que par l'acceptation qu'il fait de leurs billets, c'est-A-dire
par Pechange qu'il fait du billet a ordre contre une lettre de change, il complete
la confiance a attacher au premier billet. De telle sorte qu'un billet a ordre

qui n'aurait eu qu'une circulation restreinte memo avec la signature d'un ou
de plusieurs negotiants, la volt a l'instant merne se transformer et s'accroftre
par la garantie qu'y a ajoutee la traits du Banquier. A ce point de vue on pourrait dire que celui-ci est plutet un marchand de credit qu'un marchand d'argent.
En outre le detenteur d'un billet a un besoin immediat de monnaie, d'es'Aces, il ne peut pas attendre l'echeance du billet. Quo fait-il? II va chez le
Banquier qui par la connaissance qu'il possede des divers negotiants de la

place, sait qu'on lui presente une bonne valeur, la prend et donne en echange
des especes, sauf une retenue qui represente son benefice et l'interet de son
argent pour l'intervalle qui reste encore a courir jusqult Pecheance. C'est ce
qu'on appelle l'escompte.
www.dacoromanica.ro
628
C. L BA.ICCIANC
On voit dj que les relations du Banquier sont plus etendues quo celles
du simple negotiant.
N'etant pas absorbs par les details du trafic des marchandises, it s'occupe
des marchands eux-memes. Et comme par la meme it est plus connu que chacun
d'eux dans Ia ville, dans la royaume, sa signature a cours sur une plus grande
surface, ou autrement dit, it a plus de credit. II donne une forme, un mouvement a ce credit par un effet d'une autre espece que le billet a ordre, effet que
Pon appelle traite ou lettre de change.
C'est A l'aide de la lettre de change que le papier fiduciaire, sortant du
cercle etroit de Ia ville o>1 it a Ote tree, va de main en main dans tout le royaume,
et realise ainsi sur une plus vaste echelle, le phenomene que nous avait montre
plus en petit le billet A ordre. Avec cette lettre de change qui ports avec elle
une confiance proportionnelle aux relations, A Ia reputation du Banquier qui
l'a tiree, les operations A credit ont prix une plus vaste extension, parceque
le tireur etant connu d'un grand nombre de personnes, sa signature est employee dans des actes de commerce plus multiplies et plus varies.
Par suite de cette extension qui n'a plus desormais d'autres limites que
le credit personnel dont jouit le banquier, sa signature va sortir memo du royaume oil it reside pour aller au loin aider A la multiplication des affaires.
C'est ainsi que l'on voit certaines grandes maisons de banque ayant des
correspondant sur tous les points du globe operer A l'aide de simples lettres
les plus grands virements de fonds. Moyennant sa signature et ses relations,
un banquier de Yassi peut faire un paiement A. Florence, a Londres, a Amsterdam, A New-York, meme, par une traite qu'il tire sur un autre Banquier
de Paris et qui du jour de sa date circule de mains en mains, comme une valeur, jusqu'a son echeance otl it est acquite par la tire. On voit que c'est, mais
dans de bien plus vastes proportions le meme effet que celui produit par le
billet a ordre.
Toutes les operations rattachees A la lettre de change et qui dans l'intervalle d'un, deux au trois mois ont pu etre enormes et embrasser divers pays
se sont uniquement fondees sur la confiance, sur le credit, accords a la signature. Elles n'ont eu d'autre limite que cette confiance memo et le nombre
des personnes qui connaissent le signataire. De memo que le billet A ordre circulait entre marchands de la memo specialite et de la meme ville, de memo
la lettre de change a circule dans le monde et entre les gens de la meme profession appeles Banquiers. Avec cette grande difference A l'avantage de ce
dernier que la nature meme de ses affaires le mettent en rapport avec des personnes de toute classe, Ia valeur, le credit de son papier ne reste pas circonmit dans le cercle des gens de Banque, mais encore dans tous les rangs de la
societe.
Ainsi une traite signee Rotchild et dont la signature est authentique, sera
acceptee dans tout pays oil l'on fait des affaires, par les Banquiers, les negotiants et les particuliers. Ce fait est le point culminant et caracteristique de ce
que vaut le credit.

C'est ainsi qu'a l'aide du Banquier une personne non commergante envoie par simple traite, des fonds aux plus grandes distances et en regoit. C'est
encore ainsi qu'avec une lettre de credit un voyageur pent parcourir toutes
les contrees, sans s'embarrasser des frais, du poids et des risques auxquels le
www.dacoromanica.ro
VICTOR PLACE *I ORGANIZAREA ECONOMICA. A PRINCIPATELOR
629
condamnerait la necessite d'emporter avec lui, dans ses bagages tous les fonds
necessais a ses depenses, sans compter les erreurs en trop ou en moins auxquelles il est expose.
Le Banquier est done par sa maniere d'agir, l'agent efficient de la veritable balance du commerce. En effet, prenons par exemple le commerce de
la Moldavie avec la France. Des -negotiants frangais achetent le tole de la Mol-
davie, d'autres negotiants etablis a Yassi achetent pour elle au dehors les
objets de sa consommation. Si l'on en etait encore a l'epoque de l'argent comp-
tent et meme du billet a ordre, qui ne sort pas du pays oil il est fait, on volt
quels obstacles rencontreraient les operations de ces negotiants. Le acquereurs de ble seraient obliges de venir a Galatz ou d'y envoyer des gene avec
des sacs d'ecus pour payer ce qu'ils achetent. Par contre les marchands de
Yassi devraient eller a Paris on y envoyer les especes pour lea echanger contre
des denrees. Il n'est pas besoin d'insister pour faire voir tout ce qua ce mode
de proceder entraine avec lui de difficultes, de dangers, de lenteurs, qui sent
les ennemis les plus directs du commerce.

Grace aux Banquier, tout ce monde d'entraves disparait. Le Banquier
de Paris ou de Marseille munit le negociant frangais d'une lettre de change
sur son correspondant de Moldavie, avec laquelle il se procure sur place l'argent necessaire a sea acquisitions de ble. A son tour le Banquier de Yassi ou
de Galatz remet une autre lettre au negociant moldave et qui sert a celui-ci
pour faire la meme operation en France. Puis par un simple virement de fonds
et deux lignes d'ecriture sur les livres, la double operation relative aux bles
et aux merchandises est consommee, sans deplacement de numeraire. Les frail
qui sans l'action des Banquiers eussent ete enormes se resument dans une faible
commission qu'on lui ,paye.
A ces immenses facilites, qui aujourd'hui nous paraissent toutes naturelles
par l'habitude qu'on a d'en user et qui ne sont que le resultat de la confiance
commerciale, le banquier ajoute la commodite de rescompte qui est le complement du credit.
Quel est done en rsum le role du Banquier dans le monde? C'est celui
d'intermediaire. En cela il rentre essentiellement dans les attributions du commerce. Qu'est-ce autre chose que le commerce sinon le compose d'une eerie
successive. d'intermediaires entre le consommateur d'un objet quelconque et
celui qui le produit. Cette &hone entre la consommation at la production se
compose de degree innombrables, depuis la matiere premiere la plus grossiere
jusqu'a l'objet d'art. ou de luxe le plus raf fine. A cheque echellon se place un
intermediaire appele marchand qui, moyennant un benefice, procure au consommateur l'objet dont il a besoin. Au sommet de Pechelle se place l'intermediaire
par excellence le Banquier.
De meme que les negotiants on servi d'intermediaires entre le producteur
et le consommateur, le Banquier deviant l'intermediaire entre lea negotiants.
Seulement il tient debit de la merchandise qui leur est a tous egalement at le
plus indispensable, le Credit. Et comma le Credit a la confiance pour base at le
papier fiduciaire pour instrument, la grande preocupation du Banquier est de se
tenir au courant de la valeur des hommes qui font les affaires at son travail
consiste dans l'appreciation, l'achat et la distribution des effete de commerce.
La forme suivant laquelle s'accomplit cette operation at fort simple at
www.dacoromanica.ro
630
C. I. BAICOIANU
merite d'tre signalee en passant: dans le billet a ordre, le negociant dit: a telle
date et a mon domicile je paierai ; dans la lettre de change le Banquier dit
son correspondent: a telle date et a votre domicile, vous paierez. Avec ce changement de formule, une transformation profonde s'est (vent:), dans lee deux
cas, transformation qui Otablit entre le billet a ordre et la lettre de change Ia
memo distance qu'il y a entre les deux domiciles, dont le second peut etre a l'autre
bout du monde. J'aurais encore a entrer dans quelques details, sur les operations
du Banquier, notamment sur les comptes-courants, qui etant une autre forme
plus expeditive de la confiance donne() au commerce, ferait encore ressortir le
rOle immense qu'il joue dans les affaires. Je pourrais aussi le montrer commanditant des industries ; lee entreprises de toute nature ne regoivent souvent leur
grande impulsion que du prestige qui s'attache a certains noms de la Banque
et revelent ainsi une autre face de la puissance du Credit. Mais ceci nous entralnerait dans trop de developpements et pour arriver a exposer plus loin les avantages que renferme une Banque Nationale, il me suffit de faire bien comprendre
quelle est la fonction fondamentale du Banquier.
Je me bornerai a en ajouter une seule, c'est la regularisation du taux de
l'argent. A tout prendre Ia lettre de change remise contre un billet a ordre, n'est
autre chose qu'une obligation d'une certaine espece representant un emprunt
a courts &Mance. Cheque fois que l'on emprunte on est oblige de payer un
interet quelconque. Lorsque le capital est rare, et cela a toujours lieu dans un
pays oa l'on n'opare que sur numeraire, l'interOt est considerable et tourne
naturellement a l'usure. Le defaut de confiance fait meme qu'en outre du taux
enorme de l'argent prete, le preteur exige des gages, des garanties materielles
qui sont une autre espece de charge. Un seul moyen exists done de remedier
au mal, c'est d'introduire dans ce pays une autre valeur de circulation, qui
bien autrement elastique et puissante que le numeraire, y supplee dans une
proportion telle que l'interOt du capital s'y trouve diminue de la quantite memo
de cette valeur. Or la valeur en question n'est rien autre que le credit, car cheque
fois que le Banquier emet une lettre de change pour un billet a ordre, ce qu'il
prete on realite c'est son credit. Mais les effets de ce pret son si efficaces que
les operations de commerce qui se font pour le 19/20-emes avec le, credit seul
ont introduit l'usage de 8 % d'interets comme taux commercial et que dans

certains moments et dans quelques pays, comme la Hollande par exemple le
taux tombe a 2 p. %.
Le generateur et le propagateur du credit etant le Banquier, on comprend
des lore comment c'est a lui qu'est da la regularisation de l'interOt et non pas
a une plus ou moins grande masse des especes circulantes car dans les pays dont
je parle, la proportion du numeraire en circulation n'est pas plus forte, relativement a la somme des affaires que dans les Principautes. Mais la majeure partie
des valeurs est fiduciaire et fait assez de concurrence a l'argent pour en abaisser
le taux.
Ce n'est pas a dire qu'il suffice qu'il y ait des panquiers dans un pays pour
que l'argent atteigne son minimum d'interet ; ce qui se passe sous nos yeux en
Moldavie, ne prouve que trop gulls n'y parviennent pas. Mais c'est uniquement
par leur insuffisance et par cells de leur credit et il n'est pas moins evident que
s'il n'y avait pas un seul banquier, l'argent serait encore plus cher, et le but
d'une Banque Nationale sera precisement de suppleer a ce manque, aux ban-
www.dacoromanica.ro
631
quiers et de les forcer d'tre autre chose que des usuriers en apportant au pays
un Credit de beaucoup superieur au leur, qui achive leur oeuvre encore incomplete relativement a l'interet des capitaux.
Voyons le terrain que nous avons dj parcouru. Du trot qui reduisait le
commerce a ce qui se passe a la longueur du bras de celui qui pratique l'echange,
nous sommes arrives a l'achat et a la vente par l'argent comptant. A ce point
les relations des hommes entre eux sont encore dans l'enfance. Mais ils imaginent le premier papier fiduciaire sous forme de billet a ordre et voila une puissance nouvelle qui s'introduit dans le monde et qui donne tout d'un coup A ces
relations un developpement inconnu jusqu'alors. Ce n'est pas tout. Les relations
quoique developpees, sont restreintes encore entre gens de la meme specialite
Commerciale, de la meme Ville, du meme pays si l'on vent, car le credit, la confiance, la croyance si l'on vent des uns aux autres ne peut regner qu'entre des
gens qui se connaissent. Survient is Banquier en intermediaire general qui
prend pour mission, d'eparguer aux negociants la peine de chercher a se connaftre, qui entreprend pour et sous sa propre responsabilite d'etudier la valeur
commerciale de tous ceux qui font des affaires sur une place et qui ouvrant
boutique ou bureau de credit, se charge moyennant la transformation du billet
en lettre de change, d'ajouter a la confiance due a ce billet, cello qui s'attache
it son credit personnel. Des lors, cet homme qui n'est pas absorb() par le maniement des denrees, n'a plus a s'occuper que d'une seul chose, le Credit, qui
entre ses mains devient une marchandise veritable ainsi que le prouve le trafic
des effete de commerce.
Par l'idee qu'il sait donner de son activite, de son intelligence, de la probite,
ses relations s'etendent, sa marchandise propre, son credit, prend de l'accroise-
ment. C'est dire en d'autres termes qu'il met au service du commerce general
son principal element d'activite, la confiance, et que moyennant un benefice
legitime sous le nom de commission, escompte, interets et change, il donne aux
affaires une etendue qui n'a plus de limites.
On pourrait croire que parvenu A ce point de developpement du Credit, les
hommes n'avaient plus rien a inventer. Et cependant ils ont su donner a l'edifice
un complement et une base qui sous le nom de Banques Nationales sont pour le
moment le terme extreme du progres. Nous avons vu quelle fonction importante
remplissait le Banquier vis-a-vis des negociants dont il est l'intermediaire et
auxquels il procure l'extension de leur credit. Eh bien on peut dire que la Banque
Nationale fait pour lui ce qu'il fait lui-meme pour les negociants.
L'importance du banquier, son activite, reposent principalement sur l'ac-
croissement de circulation qu'il donne au papier tiduciaire, sur les garanties

qu'il ajoute aux operations du commerce par la responsabilite qu'il assume, sur
les facilites qu'il procure aux divers paiements a effectuer sur toute la surface
du globe. Mais son action elle meme a des limites. Les relations d'un banquier
ne sont pas infinies ; malgre le soin qu'il prend de connaltre la valeur des negociants des diverses places il n'est pas infaillible; it n'est pas non plus a l'abri
des tentations malhounetes ; en somme, lui qui garanti les autres n'est pas
tellement hors d'atteinte qu'il n'ait aussi besoin d'un garant a son tour.
Or le commerce avec les proportions immenses qu'il a prises dans les temps
modernes, repose tout entier, repetons-nous, sur la confiance et chaque fois qu'il
y a un moyen d'ajouter autant que possible aux sfiretes dont il a besoin, on en
40
www.dacoromanica.ro
632
C. I. BAICOIANU
a saisi l'occasion avec empressement. Ce moyen reside precisement dans les

Banques Nationales. Aussi suffit-il de voir dans quels pays ces sortes d'Instituts
ont leur origine, pour comprendre qu'ils sont nes en quelque sorts spontanement des besoins provoques par les besoins du commerce.
Les villes Hansiatiques, la Hollande, l'Angleterre ont ete les premiers Otats
A se doter de Banques Nationales parce que ce sont eux qui ont donne l'exemple
de relations commerciales etendues on pour mieux dire exterritoriales. Cola seul
suffisait pour en demontrer l'utilite partout oft l'on tient a ce que les affaires
qui sont la richesse, se developpent.
La nature, le jeu et les effets de ces banques en prouvent encore mieux les
avantages.
Ce qui manque au banquier pour le rendre entierement suffisant c'est la

moralite absolue et incontestee des operations, l'infaillibilite au moins relative
dans le choix des papiers qu'il accepte et l'etendue des relations. Quelques banquiers peuvent avoir ces qualites dans des proportions plus grandes que d'autres
et c'est ce qui fait la superiorite de telles ou telles maisons, ou comme ou dit de
tel ou tel papier.

Les Banques Nationales ont pour objet de remedier absolument a l'insuffisance des banquiers autant que l'absolu est accessible aux combinaisons humaines.
Qu'est-ce done qu'une Banque Nationale? C'est un bureau general de credit,
tree it est vrai par les fonds des particuliers, mais avec le consentement de P2tat
qui en a approuve les statute et fonctionnant avec son contours et sous sa surveillance. C'est jusqu'a present ce que les hommes ont trouve de plus complet
en matiere de credit. On y trouve l'association des efforts particuliers avec l'influence du gouvernement et dans ces conditions qui paraissent reunir tout co
qu'il est permis d'exiger de garanties, on concede aux Banques un privilege
unique, celui d'emettre un papier commercial, des billets qui ne tardent pas A
circular A l'egal de la monnaie. Entrons dans quelques details sur l'organisation
des Banques Nationales et nous verrons que ces faveurs toutes speciales de
credit sont justifiees.
La moralite qui est la premiere des exigences pour un bureau de confiance
atteint son maximum dans ces sortes de banques. Je ne veux pas dire par la
que les hommes qui les dirigent sont plus particulierement moraux que les
Banquiers particuliers et plus inaccessibles a la tentation. Mais on a organise
le fonctionnement de ces Banques, de maniere A ce que leurs administrateurs
ne puissent pas devier de la droite vole. La comptabilite, le contrOle aux divers
degree, la diversite des emplois qui par le seul fait de leur action se surveillent
les uns les autres: les teneurs de livres, les caissiers, les payeurs, les directeurs,
les regents, les censeurs, le conseil d'administration, le Gouverneur, autant de
rouages plus independants les uns des autres et du chef, que les employes d'une
banque ordinaire, autant de moyens naturals de surveillance. Ajoutons-y celle
du gouvernement qui ayant autorise la Banque Nationale et lui concedant un
immportant privilege, a l'obligation imperieuse de justifier constamment aux
yeux du public la confiance dont doit jouir cot etablissement. Enfin et pardessus tout, la publicite impossee A l'institut qui chaque armee, memo par
moil et jusque par semaine doit publier un rsum de ses affaires, un etat exac t
de sa situation.
www.dacoromanica.ro
VICTOR PLACE $I ORGANIZAREA ECONOMICA A PRINCIPATELOR
633
Le credit dont jouit une maison, n'etant que le resultat de la connaissance
complete que l'on a su que l'on croit avoir de sa situation, it etait difficile
d'imaginer un moyen plus efficace pour rassurer a toute mesure le monde commercial.
En un mot la moralite des Banques Nationales repose encore plus sur

des dispositions materielles qui rendent la fraude impossible que sur la vertu
absolue des hommes. Cela est peut-etre triste A dire, mais on a plus de confiance
dans ce systeme que dans la valeur morale de ses semblables. Les mesures de
precaution ont ete prises A ce point de vue et si des institute de ce genre ont
succombe, on peut-etre assure qu'une ou plusieurs des precautions ont ete negligees, telles que Ia verification des ecritures, Ia surveillance du commissaire
du gouvernement, ou la publication du bilan hebdomadaire ou mensuel, ce
qui se resume a dire que le gouvernement n'a pas rempli son devoir et se trouve
moralement, responsable vis-a-vis des actionnaires et des creanciers d'un etablissement qui fonctionnait sans son contrOle et sa garantie.
L'infaillibilite en matiere de Banque serait le net plus ultra de Ia perfection
si on pouvait l'atteindre. En effet le Banquier etant un intermediaire entre

les negotiants sort en quelque sorte de garantie de l'un a l'autre. Il est done
fondamental pour lui de ne pas se tromper sur la valeur commerciale de ceux
auxquels it donne son credit par sa signature, car s'il a fait erreur et que celui
qu'il a garanti ne paie pas a echeance lee billets a ordre qu'il a pris contre
lettre de change, le Banquier est contraint de payer a sa place. Or si de pareilles erreurs se repetent souvent, le Banquier se ruins, fait faillite et entrafne
avec lui la perte plus ou moms complete des gene qui ont Ore sur son credit.
On comprend facilement que l'habilete du Banquier consiste surtout a connaftre et memo a pressentir la valeur commerciale de ses clients et des lore
de quelle importance serait pour lui l'infaillibilite en matiere d'appreciation.
Malheureusement elle n'a ete donnee a personne, pas memo aux Banquiers,
et c'est Ia possibilite toujours menacante de l'erreur qui limits la portee de
leur credit et des affaires. Une Banque Nationale composee d'hommes, comme
la maison d'un banquier n'est pas plus que lui a I'abri de toute espece d'erreurs, mais dans un etablissement aussi important toutes les mesures qu'a
pu suggerer ]'experience sont prises pour les eviter autant que possible. Des
hommes speciaux sont charges de suivre attentivement des operations de tous
les commergants qui traitent avec la Banque, afin qu'on ne leur ouvre ou conserve le credit qu'a bon escient. Il paraft que sur co point 11 n'est pas impossible d'arriver A un degre presque absolu de perfection, puisque dans les annees
memos oft la Banque de France a fait jusqu'a 5 a 6 milliards d'affaires, les bil-
lets non payee n'ont pas depasse une somme de quelques milliers de francs.
L'etendue des relations vient fournir aux Banques Nationales le moyen
de rendre tous les services auxquels elles sont appelees. A proprement parler,
meme l'etendue des relations n'est pas un moyen, elle est plutet le fruit des
deux conditions de moralite et d'infaillibilite. De memo que la maison d'un
banquier fait d'autant plus d'affaires qu'il a donne plus de preuves de cos deux
qualites, lesquelles se resument comme consequence dans le mot solvabilite,
de memo une Banque Nationale doit dans son pays, primer tous lee Banquiers
et avoir au dehors une etendue de relations que personne ne surpasse parceque
ce resultat est l'effet nature] de sa constitution et de son organisation. Aussi
40
www.dacoromanica.ro
634
C. I. BAICOIANU
un pays oil le credit n'a encore ni regle, ni boussole, doit-il faire tous ses efforts
pour creer le plus promptement passible une Banque de cette nature dans son
sein, parceque si elle est etablie sur les bases les plus generalement acceptees
dans le monde des affaires, et si le gouvernement local remplit vis--vis d'elle
ses devoirs, elle aura en peu de temps les relations les plus 4tendues et mettra
ce pays en position de relever son commerce par le credit auquel elle servira
de regle et de garant.
Ce n'est qu'ainsi, par le credit et le papier fiduciaire qu'on pout arriver
faire tomber le taux de l'argent et e, abattre l'usure, sur ces deux plaies les
lois memos les plus rigoureuses ne peuvent rien. Le vrai credit a seul une action
efficace et pour s'en convaincre, it suffit de voir ce qui se passe dans les grands
marches ou le taux de l'escompte suit invariablement la marche ascendante

ou descendante que lui donnent les Banques Nationales.
C'est ici que se place le complement de ce que j'ai dit plus haut relativement a l'action des Banques sur la regularisation du taux de l'argent.
Malgre la bonne influence quo les Banquiers particuliers exercent dj
dans ce sens, elle est souvent restreinte, ou parl eur insuffisance, ou memo par
leur penchant A l'usure. La Banque Nationale dont le Credit est pour ainsi
dire illimite puisqu'il repose sur des garanties absolues de bonne gestion, tient
A la disposition du pays un capital tel que la concurrence est toujours suffisante et empeche ainsi l'interet ou l'escompte de depasser les bornes raisonnables. En outre, les conditions de son administration, soumise A une surveillance interieure et exterieure permanente et un contrOle du go uvernement
ne lui permettent pas d'abuser des crises et des situations difficiles et sa concurrence aussi bien que son exemple sont toujours le, pour entraver l'usure.
Cette regularisation est meme une de lours principales fonctions, car ces
Banques deviennent de veritables reservoires, oil s'entassent les capitaux aux
epoques d'abondance et oil le pays vient puiser aux fours de crises et de calamites publiques.
Dans les premiers cas elles ne laissent pas les capitaux improductifs et
dans le second cas elles en retiennent l'ecoulement precipite, sachant de la
sorte maintenir un certain niveau relatif qui epargne e, une nation les trop
brusques oscillations de l'interet qui sont les principales causes de ruins.
Il rests un question fondamentale A etudier dans le feu de ces etablissements,
c'est cello des billets de Banque. Jusqu'e, present nous avons vu les institute
nationaux se borner a remplir sur une plus vaste echelle, it est vrai et avec plus
de garanties, le memo role que celui des Banquiers particuliers. Mais ces Banques ne satisferaient qu'a une partie de leur destination si on n'avait pas mis
A lour disposition un procede, un instrument special qui decuple leur forces.
Cet instrument est le billet au porteur, privilege immense qui ne pouvait
etre concede qu'en vue des services qu'il rend et A cause des garanties toutes
particulieres, offertes par l'institut auquel on le confie.
Rendons-nous donc bien compte de la fonction de ce billet.
Nous avons vu que le banquier en general, distributeur du credit, se sort
pour faire connaltre au public, le montant du credit qu'il accorde b un negociant ou A un particulier, d'un papier d'une nature speciale, appele lettre de
change. Cette lettre circule un temps determine par la date de son echeance,
et passe de main en main, suppleant autant que possible au numeraire pourvu
www.dacoromanica.ro
VICTOR PLACE $1 ORGANIZAREA ECONOMICA. A PRINCIPATELOR
635
qu'elle soit revetue de la formalite de l'endossement. Voila pour ses avantages.

Ses inconvenients sont precisement la limite de .son echange et la necessite de
l'endos. Je ne parle plus ici des erreurs ou des fraudes auxquelles &le peut donner
lieu; c'est la un autre ordre d'idees aux sujet desquelles je me suis explique
plus haut en demontrant qu'entre lee Banquiers particuliers et les Banques
Nationales, it n'y avait sur ce point qu'une question de plus ou de moins, reposant sur le degre de leur solidite relative.
En ce moment je ne m'occupe que du fait meme de la circulation du pas'agit de placer dans lee meilleures conditions possibles de
promptitude et de facilite. Pour y parvenir, les gouvernements ont done autorise les Banques Nationales a emettre, dans leur pays, au lieu de la traite,
un papier ou effet commercial d'une espece particuliere, qui est a Ia fois billet
pier fiduciaire
a ordre et lettre de change en ce, sens qu'il est payable et chez le tireur
et partout ailleurs, puisque quiconque a confiance dans la Banque Nationale
et accepte son billet comme argent ou bien l'echange contre ecus se trou-
ve de ce fait et sous ce rapport son correspondant, son tire.
Mais
iI y a
avec la lettre de change et le billet a ordre deux differences essentielles qui lui
constituent deux avantages. En premier lieu, it est au porteur, c'est-A-dire
qu'il se transmet de la main a la main, comme une piece de monnaie, sans les
lenteurs ni les indiscretions de l'endos. En second lieu, sa qualite d'tre au

porteur, le debarrasse des rigueurs de l'echeance, de telle sorte que Is detenteur peut, quand it Is veut, Is transformer en argent, aujourd'hui memos, ou
dans vingt ans.
Par la it ne souffre pas des retards que lui imposerait l'echeance, ou bien
it peut attendre son heure sans etre oblige de se presenter a jour fixe, dans un
certain endroit, sous peine de perdre sa garantie commerciale. De ces avan
tages meme est results cet effet, que le billet de cette espece, n'est plus niecessairement soumis a Ia formalite du change pour se transformer en monnaie,
it est devenu monnaie lui-meme. De telle sorte que le negotiant avait dit: A
telle poque determinee et a mon domicile je paierai; le Banquier: a telle epoque, egalement fixe, et a votre domicile vous paierez; tandisque la Banque
Nationale dit: a toute poque et dans tout domicile je paie et chacun paie.
Voyons done quel est l'usage que la Banque va faire de ce billet privilegie.
Une Banque Nationale peut etre assimilee a un grand portefeuille divise on

deux parties: dans l'une sont renfermes une masse de ces billets appeles billets de banque, fabriques avec des soins particuliers pour en eviter la contrefaQon, dans l'autre on mettra les effete de commerce qui s'echangeront contre
ces billets. Comment se passe l'operation? Un negotiant a besoin d'acheter
une marchandise a un delai de paiement de un, deux ou trois mois, it fait un
billet a ordre pour payer provisoirement son vendeur. Mais nous avons vu
quelles sont les entraves que rencontre encore la circulation de cet effet. Il
est cependant parvenu a reunir deux autres signatures. Des lore it est admissible a la Banque et va prendre son essor. Le detenteur d'un papier ainsi fait
se rend a la Banque oil Pon verifie l'authenticite des signatures et leur solidite,
si les conditions sont satisfaisantes la Banque l'accepte, c'est-A-dire qu'elle
le depose dans la seconde division de son portefeuille et tire de la premiere un
nombre de ses propres billets au porteur, representant Is montant du billet
www.dacoromanica.ro
638
C. I. BAICOIANU
a ordre, elle le fait egalement pour la lettre de change, operant ainsi avec les
banquiers, les negotiants et les particuliers.
Qu'a donne en realite la Banque en echange d'un bon effet de commerce?
Est-ce de l'argent, de la monnaie? Nullement. Elle s'est borne(' a &hanger son
propre papier contre le papier d'un particulier, mais par suite du credit tout
special dont elle jouit en vertu des garanties et conditions particulieres qu'elle
offre, it arrive que son papier jouit d'une confiance universelle si grande qu'il
qu'il est accepte par tous a l'egal de l'argent comptant. On pourrait done dire
que son credit s'est eleve a une puissance telle, qu'il lui permet d'emettre une
veritable monnaie. C'est la le point culminant du Credit.
Si donc on analyse a fond l'operation ou verra, qu'une Banque Nationale,
n'est en ',eolith qu'un grand intermediaire, qui sort de garantie mutuelle aux
negotiants les uns avec les autres. En effet, au papier personnel de chacun d'eux,
qui n'est connu que d'un petit nombre, qui ne presente qu'une garantie individuelle et qui n'obtiendrait qu'une circulation restreinte, elle se borne A substituer le sien, son billet do Banque qui porte avec lui une confiance presque sans
limites et qui circule partout parcequ'il a le double avantage a n'exiger ni

&Mance fixe, ni endossement.
D'oa l'on comprend mieux que la Banque Nationale n'est qu'un vaste
portefeuille contenant d'un cote les billets a ordre et lettres de change au maximum de trois mois d'echeance et de l'autre ses prOpres billets au porteur qu'elle
echange contre ces memos papiers commerciaux. D'oll it resulte qu'au fur et a
mesure que l'un des cotes se vide l'autre se remplit. Et ceci est vrai jusqu'a la
fin de l'operation, car la Banque devant toujours avoir dans son portefeuille en
bonnes valeurs commerciales une somme au moins egale a cello de ses billets
qu'elle a emis, it s'ensuit que si le cote droit du portefeuille est vide le elite
gauche s'est rempli d'autant de bons papiers particuliers. Par contre a mesure
que la Banque sera remboursee, ce remboursement consistera dans le retour de
ses propres billets qu'on lui rapportera et qu'elle replacera dans le cote droit
en echange et restitution qu'elle fer a des papiers particuliers deposes dans le alto
gauche. De telle sorte qu'a la fin de l'operation, c'est-a-dire de Pecheance successive des effets de commerce elle a rendu tous ceux-ci a repris tous les siens et sa
liquidation est faite. Le benefice qu'elle a retire est sa commission et l'escompte
de taux p. % qu'elle a pris pour l'intervalle Ocoule entre la remise qui lui a ete
faite des effets et leur remboursement a echeance.
Une Banque est donc en mesure de liquider dans le terme de trois mois au
plus Lard, quels que soient le nombre' et l'etendue de ses operations.
Le role des Banques Nationales, avec billets au porteur privilegies, etant
ainsi bien etabli, it s'en suivrait que ces memos billets devraient lui suffire a
remplir sa fonction de creditant general et qu'elle ne devrait pas avoir besoin
d'especes, en d'autres termes de capital de fondation. Sans aucun doute si a
leur moralite qu'on pout rendre absolue pouvait s'ajouter une infaillibilite
complete.
Mais une Banque n'est pas infaillible, en ce sens qu'elle a pu accepter et

placer dans son portefeuille les papiers d'individus qu'elle a cru solvables et
qui ne paient pas a l'echeance.
Le mot soul et si bien trouve de faillite et qui represente un fait malheureusement trop vrai, prouve qu'il n'y a pas d'infaillibilite absolue dans le com-
www.dacoromanica.ro
VICTOR PLACE SI ORGANIZAREA ECONOMICA A PRINCIPATELOR
837
merce. Or dans ce cas d'insolvabilite il arrive que les effets impayes lui resteront
et qu'au retour de ses billets au porteur elle no sera pas en mesure de donner ses
effets en ()change. En termes de commerce son portefeuille aura eprouve des
avaries. Mais comme elle a opere, c'est-a-dire Ennis ses billets, sur le credit qu'elle
inspire et a ses risques at perils elle doit elle-meme reparer ces avaries. En un
mot elle doit retablir la difference avec de l'argent comptant. Elle peut le faire
sur lee benefices que lui ont prochre lee autres operations s'ils y suffisent, sinon
elle a recours a son capital social.
On voit done qu'elle est la seule et unique destination de ce capital fourni
par les actionnaires: c'est de reparer lee avaries du. portefeuille.
D'oa l'on comprend dj comment avec un capital relativement insignifiant, une Banque Nationale, lorsqu'elle offre toutes les 'garanties voulues de
bonne gestion, peut faire des operations presques sans limites.
On doit se rendre mieux compte maintenant de ce que vaut le credit pour
le developpement de la richesse d'un pays.
L'historique succint d'une seule Banque suffira pour mieux etablir cette
verite.
La Banque de France dont les affaires ont atteint en 1857 le chiffre enorme
de 6 milliards 65 millions a eu pour capital social de mise de fonds de ses actionnaires 30 millions seulement en l'an VIII, ports a 45 millions par la loi de l'an
XI et par cells de l'annee 1806 a 91 millions de francs, c'est-a-dire et progressivement a moins de 8 millions de ducats.
En passant je ferai remarquer que ces sommes ont suffi pour les affaires
interieures et exterieures d'une population qui a vane de 30 a 36 millions d'habitants. Nous verrons quells conclusion il y aura a en tirer pour le capital social
de la Banque Roumaine.
Depuis 1857 le capital de la Banque de France a ete double at port() a 182
millions ; mais puisque nous savons que les avaries de son portefeuille ne s'elevent
qu'a quelques milliers de francs par armee un pareil fond n'etait pas necessaire.
Aussi cette augmentation a-t-elle en vu autre but, celui de preter a l'Etat

une somme de cent millions sous forme de Rentes que la Banque a prises. Et
dans le fait, le capital social de la Banque n'est nullement dans ses caisses, il
est converti tout entier en rentes sur l'Etat at produit aux actionnaires un interet
de 5 p. % en dehors des benefices qui se realisent sur les operations journalieres
de credit.
J'insiste sur ce point car il me sort a rectifier une erreur fort repandue dans
les principautes unies. On s'obstine a ne voir dans une Banque Nationale

qu'un coffre-fort toujours ouvert pour donner de l'argent. L'habitude de
n'operer depuis tant d'annees dans cex pays qu'a l'aide de l'argent comptant
ou d'obligations personnelles, fait supposer que si une Banque n'a pas des
monceaux d'especes dans ses caisses elle n'est d'aucune utilite ou se trouve
en peril. On ne se rend pas assez compte encore de ce qu'est le Credit, cette
force incalculable, qui fait que dans un pays comme l'Angleterre par example of it n'y a pas en circulation un milliard de francs en especes, il se fait
chaque armee des affaires pour des centaines de milliards de livres Sterling. Or
tout doit tendre a introduire dans les Principautes-Unies, le credit avec sa puissance, at au lieu de demander A une Banque d'avoir des sommes d'or inertes
dans ses caves, il faut surtout se preoccuper de sa bonne administration.
www.dacoromanica.ro
838
c. I. BAICOIANU
Maintenant ou doit comprendre que c'est dans cette administration que

reposent les veritables garanties a exiger d'elle, c'est-a-dire dans le choix moral
et prudent des effete de commerce qu'elle accepte.
La Banque est un portefeuille et non une caisse ; dans ce portefeuille est
sa garantie.
D'oil l'on volt qu'il est pueril de chercher a instituer une Banque et de vouloir en meme temps restreindre autant que possible remission de ses billets au
porteur, qui sont son element, sa seule raison d'tre.
Pendant que je vois ici refuser aux Banques projetees la faculty d'emettre
une quantite de billets double ou triple de son capital, les Banques des autres
pays en emettent six et huit fois autant, et l'on se plaint encore qu'elle ne mettent pas en circulation des coupures assez faibles pour les facilites du commerce.
Que l'on cesse donc d'avoir une aussi grande peur des billets de Banque, pour
qui ne se fonde que sur l'incroyable confusion qui se fait de ces papiers avec
un papier-monnaie.
On se figure toujours une Banque ayant dans les arcanee les plus secretes
de sa maison une presse et des plaques ocupees 11 la fabrication de billets qui
peuvent etre jetes dans Is commerce sans regle et sans mesure. On l'assimile
a un gouvernement necessiteux qui afin de se tirer d'embarras fabrique nuit et
jour pour ses paiements une monnaie de papier qui va se depreciant A chaque
instant et aboutit a la Banqueroute. Le billet de banque n'a aucun rapport

avec le papier monnaie si ce n'est Ia matiere qui recoit les caracteres d'impr i_
merie ; it repose sur des garanties entierement differentes ainsi qu'on va le voir
et ne pout pas plus etre appele papier monnaie que ne pourraient retre les traites
d'un banquier.
Une Banque Nationale n'a pas A vraiment parler de paiement propres A
faire. En realite elle ne fait pas de speculation pour son compte. On a clairement
vu qu'elle n'est qu'un intermediaire entre les commergants qu'elle garantit

reciproquement les uns vis-a-vis des autres par le credit qu'elle donne. Dans le
fait elle se borne donc a leur remettre ses propres billets qui jouissent d'une
confiance generale en &hang des leurs qui ne possedent qu'une confiance

limitee. Et elle s'est borne() ainsi a etre le garant des speculations qui reposent
Bur les effete des negociants pendant la duree memo de cette speculation qui se
termine a recheance. Mais dans cot intervalle, elle-memo n'a pas specula puisque
son operation s'est reduite au prelevement d'un escompte representant rinteret
de l'argent jusqu'a cette echeance. Et pendant tout le temps qui s'est ecoule
elle a eu bien coin de garder dans son portefeuille les effete de commerce, jusqu'a
ce que Ia contre-echange en aft ate faite par la restitution de ses propres billets.
C'est donc le., dans le portefeuille de la Banque qu'est la vraie garantie de
ses billets au porteur, puisqu'elle no pout en mettre en circulation que pour la

somme dont la contrevaleur est representee dans son portefeuille par de bone
effete de commerce. II n'y a la, comme on le voit rien qui ressemble a du papier
monnaie.
La Banque n'a rien e. payer pour son propre compte, lien ne pout I'entralner
a des emissions inquietantes et ces emissions ont une limite naturelle dans leur
valeur representative et ewe qui existe au portefeuille.
Repetons-le donc, le capital social de la Banque n'est pas la garantie directe
de ses billets au porteur it n'est la garantie que des erreurs commises par elle
www.dacoromanica.ro
VICTOR PLACE SI ORGANIZAREA ECONOMICA A PRINCIPATELOR
639
dans ]'acceptation de mauvaises valeurs dans son portefeuille. Aussi lorsqu'on

demande qu'elle ait toujours dans ses caves de sommes representant la valeur
integrale ou a peu pros de ses billets en circulation, on dit un non sens, car elle
aurait plus tOt fait de se servir de cet argent inerte que de prendre la peine
de faire graver et de faire imprimer des billets. La somme en reserve ne doit donc
jamais depasser ce qui est destine a parer immediatement aux avaries du portefeuille ou erreurs d'escompte et a satisfaire aux demandes que les paniques
provoquent quelques fois.
Lors donc que dans le bilan hebdomadaire de la Banque de France on
voit figurer l'encaisse pour deux ou trois cents millions, il ne faut pas croire
que ces sommes enormes proviennent du capital social. Ce capital est place
en rente sur l'atat, produisant interet de son cote, et toujours realisable dans
les 24 heures. Lee encaisses en monnaie ou lingots ne sont que les sommes qui
sont deposees, ou remises aux echeances en place des billets au porteur restos
dans la circulation.
Mais vouloir qu'une Banque fonctionne en emettant des billets et en gardant la majeure partie de son capital social en caisse oa il demeurerait improductif, c'est ne rien comprendre aux fonctions de ces institute de Credit.
Il ne faut pas conclure que dans ce pays il serait borr d'etablir de suite
une Banque sur le memo pied exactement oil elles sont dans d'autres etats
apres cinquante et cent ans d'exercice. Sans aucun doute il faut s'y prendre
avec methode. Je Buis convaincu, surtout apres l'essai malheureux qui a eu
lieu, qu'une prudence meme excessive est indispensable et qu'il ne faudrait
pas mettre de billets au porteur en circulation avant que la confiance fat revenue.
J'examinerai ce point plus en detail en parlant de l'Institut a restaurer,
mais j'ai tenu a etablir que la solidite et Puti lite d'une Banque Nationale reposent non sur la grandeur de son Capital Social, ni sur les masses d'espOces
qu'elle a dans ses caisses, mais sur sa bonne administration, sur la confiance
qu'elle inspire, sur son Credit.
Nous avons donc vu la machine du commerce depuis son point de depart jusqu'au point oil nous sommes parvenus. Ruisseau avec le trot, le commerce devient riviere avec ]'argent comptant, fleuve avec les banquiers particuliers et Ocean avec les Banques Nationales. Comment a-t-il acquis cette
extension? Par le developpement progressif du credit, devenant d'autant plus
grand qu'il acquiert plus de garanties. C'est done le Credit qui est le levier de
cette vaste machine, le plus energique moyen de progres pour la richesse generale.
Voyons si l'ancienne Banque Nationale de Moldavie peut -Otre etablie de

maniere a satisfaire a toutes les exigences qu'on est en droit de reclamer d'elle.
Anexa Nr. 48
RESTAURATION DE L'ANCIENNE BANQUE DE MOLDAVIE SOUS LE
NOM DE BANQUE ROUMAINE
Jamais etablissement de Credit ne parut se presenter avec des chances

plus favorables et ne fat entoure de plus d'esperances que la Banque Nationale
de Moldavie a son avenement. Cependant elle a abouti a un grand echec. Recherchons-en les causes et en les enumerant nous nous convaincrons qu'elle
www.dacoromanica.ro
640
C. I. BAICOIANU
sont desormais faciles a eviter et que replacee dans des conditions normales,
cette Banque peut A l'avenir remplir aisement sa mission.
Au premier rang des causes destructives, it faut placer Ia confusion inexplicable qui avait ete faite dans cet Institut, des operations de circulation avec
celles du Credit foncier. Par tout ce qui precede ou a vu quelle etait la veritable
fonction d'une Banque, qui est de donner en memo temps que des garanties
au commerce, ce qui lui imports au moins autant, Pactivite, la promptitude.
Aussi a-t-on etabli comme maximum de see echeances le terme de trois moil.
Le Credit foncier, pret hypothecaire au contraire qui n'est pas une speculation, mais un placement, ne se preoccupe que de la solidite ou plutOt memo de
la duree. Aussi voit-on dans certains pays le remboursement de ses avances
se faire. en soixante annees. Ce qui caracterise ('une, c'est la rapidite, ce qui
caracterise l'autre c'est Ia lenteur. De sorte que les associer dans le meme etablissement c'etait atteler ensemble au memo char, un cheval de course et un
boeuf, un oiseau et une tortue. Leur maniere memo d'operer est entierement
distincte car la Banque commence par prelever son interet en dedans sous
forme d'escompte et se fait payer toute Ia somme a poque fixe, a echeance,
tandis que le Credit Foncier ne regoit l'interet que sous forme de rente et n'est
rembourse que par fractions successives ou amortissement.
Ces considerations suffisent pour faire ressortir la faute capitale qui a ete
commise en reunissant dans les memos mains le Credit Foncier et la Banque
de circulation. C'est la une aberration financiere qui ne pouvait qu'avoir lee
consequences le plus desastreuses. L'un des deux devait necessairement tuer
l'autre suivant ('importance relative que ('administration leur donnerait. Ou
plutOt l'un des deux devait succomber le premier et entrainer bientOt l'autre
dans sa ruine. C'est precisement ce qui est arrive. La direction de la Banque
Moldave, poussee, entrainee par de faux calculs, a sacrifie toutes ses ressources
et au-dela meme de ce qu'elles comportaient au pret hypothecaire; Ia circulation a 60 sacrifice et nous n'avons pas tarde a voir l'etablissement tomber
devant la premiere crise.
Ajoutons que ce systeme hybride et batard ne repondait nullement aux
vrais besoins du pays. En effet le commerce proprement dit, memo en y comprenant tout ce qui est relatif aux achats et ventes de cereales est encore peu
considerable dans la Moldavie et par consequent n'exigent pas un grand fond
de roulement. La propriete fonciere au contraire rongee comme elle l'est par
l'usure et ne pouvant sortir des langes de son exploitation encore dans l'enfance qu'avec un puissant secours, avait besoin de capitaux. Or la Banque
de Moldavie avait 60 constituee precisement dans le sens inverse de ses necessites, car sur 36 millions fr. de capital social elle en attribuait 24 aux
operations de commerce et 12 seulement a Ia propriete fonciere. C'etait beau-
coup trop pour l'un et tres insuffisant pour l'autre et c'est le contraire qui
aurait dil etre fait dans la repartition des capitaux.
Enfin le pret hypothecaire ainsi concu et ne servant que d'annexe a une
Banque de circulation, pouvait compromettre le principe du Credit foncier
a son debut dans lee Principautes et le mettait hors d'etat de rendre aucun
des services auxquels it est appele. Ceci ressortira mieux dans le travail specialement consacre a ce Credit. Pour le moment je me borne a indiquer qu'un
pareil systeme, dans lequel on se bornait A mettre du numeraire A la disposi-
www.dacoromanica.ro
641
tion de la propriete immobiliere, s'opposait a l'emission des obligations hypothecaires, qui, par leur analogie avec le billet de Banque sont veritablement le
seul moyen d'etablir le Credit fonder dans un pays.

line seconde cause de destruction pour la Banque Moldave a eta le manque
de sincerite de la part des concessionnaires primitifs qui n'y ont vu que l'occasion d'un coup de Bourse et nullement un Institut serieux A fonder. Un court
expos des faits va le prouver.
Le capital de fondation etait de 50.000 actions.
Si on avait eu la volonte reelle d'etablir une Banque au profit de la Principaute, on devait s'efforcer de repandre les actions dans le plus grand nombre
de mains possible, afin que les versements successifs se fissent avec plus de
promptitude et de facilite. Il eat CO meme tout naturel d'en mettre autant
qu'il se pouvait a la disposition des regnicoles. C'est le contraire qui a eu lieu.
Dans le principe, les concessionnaires se sont reserve 48.000 actions et n'en
ont distribue que 2000 dans le pays. Leur intention est bien claire. Its n'ont
fait qu'un premier versement d'un dixieme et cola encore a l'aide de ressources
peu loyales, puisqu'ils n'ont verse que les sommes provenant d'un emprunt
fait sur 5000 actions dites liberties et qui ne Petaient pas. Its voulaient alors
a l'aide de manoeuvres de Bourse, creer sur les actions une hausse artificielle
comme elle a eu lieu en effet, se debarrasser des actions avec une prime considerable et laisser ensuite l'etablissement devenir ce qu'il pourrait. Un moment
la hausse a CO telle qu'ils ont pu esperer avoir reussi. Mais la crise financiere
qui pOse depuis deux ans sur l'Europe s'est presentee, les actions n'ont plus
rencontre d'acheteurs et cependant it fallait trouver de l'argent pour faire
marcher la Banque.
Il en fallait d'autant plus que la Direction de Jassi, par suite des .faux
calculs dont j'ai parle et qu'il est encore impossible de s'expliquer a present,
avait commis la faute enorme d'employer toutes les ressources disponibles
dans le pret hypothecaire. Elle avait meme eta si loin dans cette voie insensee
de perdition, qu'au lieu de se conformer aux Statuts qui distribuent le capital par tiers a la propriete fonciere et deux tiers a la circulation commercials,
non seulement elle avait immobilise la totalite du versement entre les mains
de la propriete, elle avait meme consacre le double. Afin d'accomplir cette folie,
on a vu la Direction fabriquer des lettres de change pour des sommes enormes,
se servir d'hommes de paille et de signatures de complaisance pour leur donner
tours, si bien qu'elle se chargeait de sommes a rembourser dans trois mois

qu'elle enterrait h dix-sept ans de date dans le pret hypothecaire. Sa combinaison etait tellement absurde qu'elle avait tree contre elle par ses traites des
echeances a trois mois et qu'elle ne s'etait reserve pour elle que des amortissements a 17 annees. On se demande quel vertigo avait pu s'emparer d'elle
et dont le resultat s'est traduit par ces deux chiffres: un versement ayant
produit 317.000 ducats et des prets hypothecaires a long terme pour 630.000
ducats.
Je sais bien qu'on avait raisonne ainsi, avant la crise et dans un moment
ofi la fievre des speculations hasardeuses tenait le monde financier: nous pre-
tons par anticipation A nos versements, mais avant l'echeance des traites
nous aurons ecoule avec benefice des primes, partie des actions et nous
.
ferons alors de nouveaux appels de versements qui combleront la difference
www.dacoromanica.ro
642
C. I. BAICOIANU
et d'ailleurs it nous reste toujours la ressource des renouvellements. La crise

est venue, on a cherche a faire des appels, mais la gene etait partout, la defiance avait commence, les versements ne se firent qu'en partie et encore seulement par les actionnaires de bonne foi. On a vu ce fait monstrueux que les
actionnaires concessionnaires furent precisement ceux qui ne verserent pas
pour les 20.000 actions qu'ils avaient conservees et comme ils disposalent de
la direction generale, ils eurent l'audace de faire les versements en actions ellesmemos, c'est-A-dire de transformer leurs 20.000 actions A un dixieme en 10.000
actions A deux dixiemes. Les 20.000 autres actions placees entre des mains
honnetes verserent en numeraire et jeterent ainsi leur argent dans
le
gouffre.
D'ou it est arrive que lorsqu'une Banque nationals devait avoir pour effet
d'empecher les crises financieres de causer trop de desordres dans un pays
ainsi qu'on a pu le voir cette fois-ci en Angleterre et surtout en France, la
Banque de Moldavie a 60 entrainee par la premiere crise.
Je le demande, lorsqu'un gouvernement inexperimente it est vrai, mais
plein de bonne foi a remis un si important privilege entre des mains qu'il ne
croyait qu'habiles, est-il loyal d'abuser ainsi de sa confiance et de compromettre
d'une fagon aussi grave le Credit naissant d'un pays. C'est pourtant ce qui a
eu lieu. Trente mille actionnaires de bonne foi comme le Gouvernement Moldave,
et sous la garantie morale qu'il avait assume en donnant la concession, ont apporte
leurs capitaux dans le pays. D'un autre ea(' des capitalistes, des banquiers
egalement de bonne foi et e'en rapportant aussi A Ia garantie et A la surveillance
du gouvernement ont avant(' lours fonds en acceptant les traites d'un OtablisBement auquel ils devaient croire le caractere d'une Banque Nationale.
Tel est l'usage qui a ete fait de la concession et c'est ainsi que le Gouverne-
ment Moldave a et(' tromp(' et que par exces de confiance it a laisse tromper
des actionnaires et des creanciers qui e'en rapportaient a sa surveillance.
Nous ne sommes malheureusement pas au bout des fautes qui ont peso sur
Ia Banque Nationale de Moldavie. A ces combinaisone generales et desastreuses
dans lesquelles l'honnetete trouve a redire, viennent se placer des fautes de detail
qui ont precipite lee evenements.
Rappelons-nous ce que nous avons dit plus haut sur les conditions de mo-
rail* d'infaillibilite et d'etendue des relations que doit posseder une Banque
Nationale et qu'elle ne pout avoir et conserver que si le gouvernement local
remplit de son cOte ses obligations de surveillance et de contrOle.
Ce n'etait certes pas l'etendue des relations qui manquaient A la Banque

de Moldavie, car sur son seul acts de concession gouvernementale chacun s'etait
empress(' de venir au-devant d'elle.
Sa ruine tient donc a d'autres causes. Nous en avons vu une premiere dans
un vice radical de Constitution, la confusion entre la circulation fiduciaire et
l'hypotheque. La seconds cause de ruine, comme nous venom de l'exposer a (Ste
dans le manque de moralite. Voyons si l'infaillibilite des operations aurait pu
la sauver.
Ici encore nous la retrouvens en defaut et nous allons constater une troi-
sieme cause de perte.

Un coup d'oeil sur sea creances et sur ses operations ne prouve que trop
que l'administration de la Banque Moldave n'a pas ete infaillible dans le choix
www.dacoromanica.ro
643
de ses affaires. D'un examen du Bilan joint a ce memoire it resulte qu'elle a

perdu 134.922 ducats et qu'elle a on souffrance une somme de 352.578 ducats.
Voila done en realite une somme de 487.500 # ou fr. 5.850.000, ou perdue
ou compromise sur deux versements ou plutet sur un versement et 3/5-es de
versement effectif montant a 611.975 # ou 7.343.652 fr.
Je sais bien que le 40.000 ducats dus par le gouvernement et la moitie des
billets en souffrance rentreront un jour. Mais cela n'en etablit pas moins la perte
reelle a 250.000 # ou fr. 3.000.000.
Ce court rsum ne prouve que trop que la Banque n'a pas eu le don de
l'infaillibilite, aussi a-t-elle fait faillite. Et it n'est pas besoin de vouloir ajouter
encore au compte de son administration la fraude a l'erreur. Il me repugne de
croire qu'il y a eu dans ce triste resultat autre chose que des calculs erronnes
on pout -etre trop de condescendance pour certaines personnes, la fraude me
semblerait trop odieuse.
Done au total, les affaires de la Banque Nationale de Moldavie se resument
en une perte seche d'au moins 250.000 # ou fr. 3.000.000 pour les malheureux
actionnaires et creanciers de bonne foi.
J'en ai indique les causes, je n'ai point dissimule la part qui en revient a
l'Administration, j'ai done le droit d'tre aussi franc vis-a-vis du Gouvernement
Moldave sur ce qui peut aussi lui etre attribue dans le desastre.
En etudiant le role des Banques Nationales en general nous avons reconnu
que ces Institute base et couronnement du credit d'un peuple, jouissaient de privileges speciaux, obtenaient immediatement une grande confiance et rendai ent
tous leurs services, par ce motif qu'elles avaient une concession du gouvernement.
Leur titre de Banque concessionnaire et privilegiee lee fait accepter immediatement et les yeux fermes par le monde financier qui habitu a avoir confiance dans
les gouvernements, admet de prime abord que le gouver nement qui donne la
concession doit avoir pris toutes les mesures de bonne organisation indiquees par
l'experience et adoptera ensuite toutes les precautions de bonne gestion. C' est
done exclusivement on pout le dire sur la garantie morale du gouvernement que
les actionnaires souscrivent et que le commerce entre en relations d'affaires.
Examinons si ces conditions ont ate observees. En premier lieu nous avons
deja vu que le melange de la circulation et de l'escompte avec le prat hypothecaire constituait un defaut radical qui devait singulierement entraver la marche
de Petablissement et peut-etre le tuer tOt ou tard ainsi que cola y a contri bue.
C'etait la un vice organique dont chacun aurait pu s'apercevoir it est vrai, et
avec ce pretexte le Gouvernement Moldave pourrait repondre: tant pis pour
ceux qui se sont laisse prendre. Mais n'oublions pas que le public n'est pas
toujours A memo de verifier des combinaisons generales de cette gravite, et
celle-ci avait encore, autre son importance, sa complete nouveaute qui pouvait
contribuer A tromper les gens. D'ailleurs un gouvernement n'est fait pour prendre
personne; ses actes doivent inspirer de plein droit une confiance complete qui
result non de ce qu'ils ont ate examines, mais de ce qu'il (=anent de lui; c'est
la ce qui constitue sa force on meme temps que sa responsabilite. La responsabilite gouvernementale n'a pas d'autre sons et jamais elle ne sera reputee comma
degagee parcequ'il n'y aurait eu de sa part qu'erreur dont le public serait victime. Je ne pense pas qu'un gouvernement veuille jamais se placer sur ce pied,
car it autoriserait lui-meme le public b. mettre en suspicion tous ses actes sous
www.dacoromanica.ro
644
C. I. BAICOIANU
pretexte d'en attendre les effete. Aussi tout en admettant qu'il a ete tromp()
par des hommes qu'il pouvait croire experimentes en matiere de finances, it
n'en restera pas moins moralement responsable du dommage qui en est result().
En second lieu en laissant fixer a Dessau, la Direction generale d'un etablissement qui devait fonctionner en Moldavie, le gouvernement s'exposait,
comme cela a eu lieu, a ce qu'il n'y eut ni ordre, ni ensemble dans l'administration. On a vu en effet fonctionner a la fois trois banques au lieu d'une. Pendant
que Petablissement de Jassy passait pour donner l'impulsion a ceux de Galatz
et de Bucarest, ces succursales n'en faisaient qu'a lour tete. Elles ne rendaient
de comptes qu'a Dessau, ne recevait que de la leurs ordres, de sorto que lorsqu'elles consultaient sur une affaire elles s'adressaient en definitive a des hommes
que lour eloignement et leur ignorance forcee des choses du pays mettaient dans
l'impossibilite de donner des instructions rationnelles. Aussi la succursale de
Galatz s'est-elle livree a ces malheureuses speculations qui constituent un ensemble de 100.000 * au moins perdus par elle seule.
La succursale de Bucarest a donne au contraire de bons resultats, mais cela
tient uniquement a la valour de l'homme qui la dirigeait, et s'il avait voulu se
comporter comme celui de Galatz, ce n'est pas la surveillance de la Direction
de Dessau qui l'en eut empeche.
A Jassi une portion des mernes desordres qui ont eu lieu a Galatz se sont
representes. Des entreprises ruineuses, des billets sans consistance, voila en
resume les operations de cet etablissement et qui sont dues a l'absence de touto
surveillance.
Ici encore le gouvernement ne pourra pas se degager de la responsabilit6
morale qui peso sur lui d'avoir laisse la Banque de son pays fonctionner dans des
conditions de gestion aussi defavorables, et si les consequences ont eta desastreuses les actionnaires et les creanciers qui on souffrent ont bien quelque
droit de reprocher au gouvernement d'avoir tolere une aussi defectueuse organisation.
A part les deux causes de ruine indiquees precedemment et qui tenaient
aux bases memo de l'institution, it s'en est present() d'autres dans les operations
quo tidiennes de la Banque. La responsabilite qui, nous ne saurions trop le repeter
peso sur le gouvernement, n'a de sans qu'autant qu'il exerce une surveillance
constante et un contrele assidu. Le devoir est imperieux puisque le monde financier ne traite que sur la conviction qu'il est rempli. L'a-t-il ete?
J'ai expose sans managements et sans reticences les defectuosites qui me
semblaient devoir compromettre presque necessairement le sort de la Banque
de Moldavie. Cependant je ne voudrais point que les paroles eussent depasse
ma pensee et quo l'on put croire que je fais remonter jusqu'au dernier gouvernement hospodaral la responsabilite de la catastrophe.
Sans doute it eut ete mieux de ne pas confondre dans le memo Institut
l'hypotheque et l'escompte, mais je reconnais que le gouvernement d'alors avait
sa liberte d'action entravee par les prejuges populaires.
En Moldavie une seule chose preoccupait le public a cette epoque le prat
hypothecaire ; c'etait celui-la et celui-la soul quo l'on voulait. Les concessionnaires au contraire ne songeaient qu'a une Banque de circulation. De ces deux
tendances contradictoires it est result(), comme cola arrive en pareil cas, une
transaction qui ne satisfait ni l'une ni l'autre des deux exigences.
www.dacoromanica.ro
845
On pourrait dire qu'en realite le gouvernement a achete pour le pays un

tiers du capital general pour hypotheques moyennant deux tiers de ce capital
laisse a la circulation et les concessionnaires se regardaient bien comme ayant
de leur cote acquis le privilege de Banque, seule chose qui les interessait, avec
ce tiers qu'ils immobiliseraient dans la propriete fonciere. Si l'administration
eut ete intelligente et que la surveillance du gouvernement eut ete active, cette
combinaison n'aurait pas eu fatalement d'aussi funestes consequences. Il fallu
une gestion detestable et l'absence de tout contrOle pour amener le desastre.
J'en dirai autant de Ia combinaison qui a reports Ia Direction Generale a
Dessau. Les Financiers qui offraient leur contours etaient representes comme
des hommes eminents et pour ainsi dire infaillibles. Pour la premiere fois le
Gouvernement Moldave avait a s'occuper de ces questions qui sont les plus difficiles en matiere de Finances. C'est done en pleine bonne foi qu'il a consenti a
laisser diriger l'affaire par ceux qui en definitive fournissaient l'idee et les capitaux et la encore le mal eut pu etre evite par une bonne administration. D'ailleurs
l'ensemble de la combinaison etait tout nouveau et pouvait par consequent

fort bien surprendre un pays oil rien de pareil n'avait encore exists et qui n'avait
meme pas de precedent dans le monde financier. Il n'y a done rien de surprenant
a ce que le Gouvernement Moldave d'alors, s'en rapportant loyalement a des
hommes qu'il devait croire du metier, ait commis une erreur ; ii n'a pas 6t6 le
seul a se tromper en cette circonstance et it n'est pas le premier gouvernement
auquel un essai n'ait pas reussi.
J'insiste sur ces observations afin que I'on comprende bien la portee limitee
que j'entend leur donner, car ce sera toujours a l'inqualifiable gestion de Ventreprise aussi bien qu'au mauvais usage qui a 6t6 fait de la concession, que Von
devra attribuer la plus grande part du maiheur. Les faits malheureusement se
chargent de repondre et pour eviter toute recrimination superflue, je me bornerai
a rappeler qu'il n'a pas eta publie un seul bilan de la Banque ni hebdomadaire,
ni mensuel, ni meme trimestriel. Or rappelons nous que cette publicity

est une des conditions essentielles qui donnent a une Banque Nationale son
caractere de regulatrice du Credit, par la connaissance periodique qu'elle presente a tous de la vraie situation. Est-ce que si cette publication du bilan avait
ete pratiquee it eut eta possible a la Banque de continuer aussi .longtemps ces
tenebreuses speculations qui ont abouti e, une catastrophe? Le gouvernement
qui devait veiller, pour Is compte de tous, a ce que cette formalite fat regullerement remplie, n'a-t-il pas a se reprocher une negligence funeste a bien des
interOts?
En dernier lieu je ne puis passer sous silence un dernier tort que s'est donne
le gouvernement. Une Banque qui n'est positivement qu'un intermediaire,

ne peut vivre qu'a la condition absolue d'tre remboursee exactement. Car
elle ne peut alimenter le credit de la main droite que si elle regoit de /a main
gauche. Le tableau ci-joint of figurent lee debiteurs pour une somme de 100.000 #
ne prouve que trop qu'elle n'a pas obtenu cette regularite. Or avant de 1'6tablir on avait bien stipule dans /a concession que la Banque aurait des moyens d'action speciaux contre ses debiteurs. Mais ces moyens elle ne pouvai t
s'en servir que par l'aide directe du gouvernement lui-meme et des montagnes
de reclamations inutiles sont la pour prouver qu'elle n'a pas trouve le concours auquel elle avait droit.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
846
Bien plus, si on examine la liste de ses debiteurs, on volt que depuis deux
ans le gouvernement y figure pour la somme considerable de 40.000 ducats.
Enfin je ne craindrai pas d'ajouter, ce qui ne soulevera aucun doute dans l'esprit des personnes qui ont ate a meme de voir ce qui s'est passe, c'est que la
Banque a 60 l'objet, de la part de tous ceux auxquels elle apportait ce pre-
cieux avantage du Credit, d'une hostilite systematique qui est tout a fait
inexplicable.
Donc au lieu de tout l'appui qu'elle devait espOrer du dernier gouvernement, Ia Banque n'a trouve ni contours, ni surveillance et tout au contraire
elle a rencontre, froideur, negligence ou mauvais vouloir. Est-il surprenant
qu'elle ait succombe et est-ce bien A elle seule qu'il faut s'en prendre?
Je pense que la position doit commencer a s'eclarcir. Je suppose que main-
tenant on doit mieux se rendre compte du veritable etat de la Banque et des

causes de ses pertes ; j'ai dit Ia Write toute entiere et j'ai attribue a chacun
la part qui lui revient dans le malheur. Assurons nous si cot etablissement pour
se relever completement et s'il est encore appele a rendre les services qu'on
en esperait.
Voyons d'abord s'il est jute de donner aux actionnaires actuels la preference sur toute autre proposition, puis s'ils sont en etat de reprendre les
affaires, enfin si on peut replacer la Banque dans les conditions exigees pour
ces sortes d'etablissements.
Et d'abord, ce qui reste de l'ancienne Banque a-t-il le droit d'tre prefere
a quiconque se presenterait pour prendre sa place? Les moindres notions de
justice suffisent pour que l'on reponde par l'affirmative. Quelles sont en res.lite les victimes du desastre financier qui a eu lieu? Sont-ce les concessionnaires, les Directeurs generaux de Dessau, les membres du conseil d'Administration et les Directeurs de Jassi et de Galatz? Mais tous ceux-la sont sortie
sains et saufs de l'accident et memo quelques uns d'eux avec des indemnites
fort respectables. Il n'y a donc eu de sacrifies que les actionnaires et aussi les
correspondants passes aujourd'hui a l'etat de creanciers. C'est-a-dire que ceux
qui sur la foi d'une concession gouvernementale ont apporte leurs fonds loyalement et avec empressement sont les souls qui aient souffert.
Aujourd'hui ils veulent reparer lours pertes. Pour cela ils n'ont qu'un
moyen, c'est de reprendre l'exploitation de leur concession en concertant pour
l'avenir avec le gouvernement les mesures qui empecheront le retour des abus.
En outre ils demontreront plus loin qu'ils sont en tat de remplir toutes les
conditions que l'on est en droit d'exiger d'une Banque Nationale on Moldavia.
Sur quoi done se fonderait-on pour leur refuser ce qui ne serait A tout prendre
qu'une reparation legitime, une restitution?
Ces creanciers et ces actionnaires parmi lesquels it y a des moldaves en
grand nombre, sont-ils coupables d'autre chose que d'avoir ate exploits sous
le couvert d'un privilege gouvernemental?
Confiants dans les precedents, fonds sur ce qui se passe dans les autres
contrees en pareille matiOre, ils on vu un gouvernement qui voulait introduire
le credit dans son pays et ils n'ont pas hesite a lui apporter leur capitaux. Mais
ils en eut perdu une partie parceque cette concession etait mal combinee, livrBe a une administration mal distribuee et parceque dans le tours des ope-
www.dacoromanica.ro
647
rations le gouvernement n'a pas rempli le devoir de surveillance et d'execution des debiteurs qui lui incombait.
Bien plus, il s'est place lui-meme au nombre de ces debiteurs refractaires.
En conscience, oil sont les coupables? Et je le demande n'est-il pas de la stricte
equite de restituer aux creanciers et aux actionnaires une concession restauree
qui leur permette de retablir leurs affaires en ramenant le Credit dans le pays?
La reponse est tellement inevitable que je crois inutile d'insister aupres du

nouveau gouvernement qui comprend si bien son role de reparateur.
Au surplus, rendons nous bien compte de ce que demandent les actionnaires, c'est uniquement l'autorisation administrative de continuer leurs affaires
au moyen de la concession qu'ils ont payee A beaux deniers comptants et sur
laquelle ils prennent aux -memes ]'initiative de proposer des ameliorations rationelles et indispensables. Qui est venu les interrompre dans leurs operations?
Une declaration de faillite que l'on est en droit de regarder comme precipitee.
Mais la faillite a 60 levee, la Banque a 60 rehabilitee; en droit commercial
strict rien ne s'opposerait donc C. la reprise des affaires et si les actionnaires
sollicitent de ]'administration une faveur, c'est celle de se mettre d'accord

avec le gouvernement pour que la concession soit reorganisee sur de bonnes
bases et que la direction soit etablie A Jassy entre des mains de leur choix.
N'est-ce pas offrir de leur cote les meilleures garanties et le pays ne gagnera-t-il
pas au moins autant qu'eux au retablissement du Credit?

Disons enfin que les neuf dixiemes des capitaux engages et pour le moment en peril sont strangers et que c'est sur les fonds du dehors que compte
le pays pour son emprunt, pour sa Banque de circulation, pour son Credit
Foncier, pour le developpement de son industrie. Apr& le premier echec que
les capitaux strangers viennent de subir, une certaine hesitation leur est bien
permise et ils voudront s'assurer avant de s'engager une autre fois des principes qui vont guider le nouveau gouvernement. Celui-ci a-t-il pour lui rendre
la confiance une occasion plus favorable que celle d'un grand acte de reparation et de justice qui voudra mieux que touter les promesses, pour prouver
que l'ere des affaires honnetes et intelligentes s'ouvre enfin dans les Principautes?
Mais ce qui rests de l'ancienne Banque peut-il suffire A une complete re-
stauration? On va s'en convaincre A ]'instant. L'ancienne Banque avait ate

constituee au capital dispropotionne aux besoins du pays de 10 millions de
thalers, (un peu plus de 3 millions de ducats) represent& par 50.000 actions
a 200 th. chaque. Sur cette somme 2 millions de ducats devaient etre consacres C. la circulation et a l'escompte, seuls objets qui nous occupant ici, puisque
le prat hypothecaire forme une classe A part.

Deux versements d'un dixiCme chacun, ont (30 appeles et ont produit
le premier 317.5671*, le second 186.507 # en especes et fictivement 65.530
en tout 252.037 1*. D'oa vient cette difference? Du fait blamable que nous
avons signale plus haut A savoir que 20.000 actions qui se trouvaient entre
les mains du concessionnaire et des directeurs generaux, n'ont pas fait leur
versement effectif et ont pretendu le faire par la transformation de deux actions A une dixieme en une action A deux dixiemes. Le resultat le plus clair
do cette combinaison a ate que le nombre des actions a ate reduit A 10.000,
d'oil il n'en est plus rests que 40.000 puisque 10.000 faisant retour A la Banque
se trouvaient comme si elle n'avaient pas 60 emises. En somme 30.000 actions
61
www.dacoromanica.ro
648
C. I. BAICOIANU
ont fait souls lee versements complete et la Banque a encaisse au total 513.646
sur les deux versements.

Plus tard un troisieme appel de deux autres dixiemes a ete fait, mais it
n'a ete repondu qu'incompletement et on ne constate dans lee livres que
107.896 # payee sur le troisieme versement. Je n'en pane ici que pour memoire.
Seulement cet appel a eu pour resultat de montrer que la Banque ne pou-
vait plus marcher davantage dans ces mauvaises conditions et it a ete si infructeuse qu'il n'a pas pu empecher la declaration de faillite.
L'assemblee des actionnaires s'est alors reunie, d'accord avec lee creandiens et reconnaissant qu'avec des efforts intelligents et le contours du gouvernement etait encore possible de relever l'affaire par de nouveaux versements, elle a decide que le retablissement de la concession sur de nouvelles
bases, serait sollicite. Mais lee transformations d'actions operees par l'Administrat ion Generale de Dessau avaient amene un tel desordre, qu'il etait devenu
impossible de s'y reconnaitre si on ne se decidait pas a une mesure radicale.
C'est ce que l'on a fait. J'ai dit plus haut que 20.000 actions a un dixieme
avaient pretendu faire leur versement en se changeant deux en une, ce qui

par le fait en a reduit le nombre de moitie et avait amene le chiffre general a
40.000, qui etaient reputees avoir toutes operees deux versements. Un troisieme appel de deux dixiemes avait ete fait presque sans resultat et le principal motif de refus de payement etait precisement la transformation des 20.000
actions en 10.000. Alone l'assemblee decide que pour ramener autant que possible toutes les actions dans les memos conditions, une mesure semblable serait prise pour les 40.000, c'est--dire, que deux actions a deux dixiemes de
versement seraient transformees en une action a quatre dixiemes. D'ou le nombre
a ete encore diminue de moitie, ce qui fait qu'en realite au lieu de 50.000 actions, chiffre primitif de fondation, it en reste seulement 20.000 qui sont regardee comme ayant fait quatre versements. (Nombre exact 20.218 actions).
La combinaison est assez compliquee, mais elle nous importe peu et ne
regarde que lee actionnaires qui aiment mieux ec/aircir la situation a l'aide
d'un sacrifice. L'essentiel pour nous est de savoir si ramenees A un capital social de 20.000 actions a 200 th. ce qui representerait 4 millions de th. ou 1.250.000
ducats, l'ancienne banque pout completement suffire a ce quo le gouvernement et
le pays sont en droit d'exiger d'elle. C'est ce qui sera etabli dans le 3-e point.
Au premier abord, l'habitude que l'on a prise de voir la Banque au capital
nominal de 10 millions de thalers (3 m. ducats) rend un peu difficile d'admettre
qu'elle suffirait A sa mission avec 4 millions. Mais une premiere faute, ne doit
pas empecher de rentrer dans la bonne voie, ni servir d'argument contre une
reparation du mal. Or nous avons vu que le capital primitif de 3 m. de ducats
ou 10 m. de thalers etait un contre-sens et d'ailleurs sur ces 3 millions, un million devait etre consacre au pret hypothecaire quo nous avons completement
elimine d'une Banque de circulation. Il en serait reste deux dira-t-on, mais
c'est on cola justement que consistait le contre-sens, car deux millions de ducats etaient tout a fait superflus, et si auparavent ou se montrait dans le pays
dispose a admettre que plus une Banque avait d'argent dans see cofl'res, plus
elle rendait de service, j'aime a croire que cette idee etroite a disparu par les
explications qui ont ete donnees sur le vrai role des Banques Nationales des-
www.dacoromanica.ro
649
tinges a. doter un pays bien plutOt de credit que du numeraire car le premier a
mille fois plus de puissance que le second.
Sur ce point rapportons-nous et sans crainte a l'experience seculaire des
nations oil ces Instituts fonctionnent depuis longtemps.
Un rapide coup d'oeil sur d'autres Banques nationales dissipera tous les
doutes: La Banque d'Angleterre devenu le plus colossal etablissement de se
genre a 60 fondee le sicle dernier avec un capital social de 20 millions de francs
pour une population de 18 millions d'habitants ; la Banque de France a ate
fondee au commencement du siecle avec 30 millions de fr. pour 28 millions
d'habitants ; la Banque de Prusse avec 15 millions de francs pour une population de 17 millions. Ces trois exemples me paraissent pris assez haut dans
Pechelle financiere pour suffire a la demonstration.
Voyons quelle est la population de la Moldavie, oa il s'agit de retablir

la Banque qui a exactement les memes fonctions a remplir qu'en Prusse, en
France et en Angleterre.
Les evaluations varient entre 1.500.000 et 1.800.000 habitants. Prenons
le chiffre le plus eleve. Quel capital social faudrait-il en prenant les memes
proportions qu'en France, en Angleterre et en Prusse pour satisfaire aux besoins
du credit d'une population de 1.800.000 habitants! Seulement la somme de 2
millions de francs, ou 166.666 ducats. Je sais bien qu'il regne ici les plus etranges
prejuges sur le role des Banques et qu'on veut plutOt y voir une caisse qu'un
portefeuille. Ce n'est pas un gouvernement reorganisateur qui voudra baser

sa regeneration sur des prejuges insenses ; Credit veut dire confiance et la confiance vient d'une bonne administration et non pas du numeraire qui ne s'Opuise
que trop vite quand il est mal ger& Neanmoins, j'admets qu'il faille tenir un certain compte des prejuges populaires bien que la Banque Roumaine soit encore
a son debut je ne In retiendrai pas dans la limite etroite des debuts de la Banque
de France, je la porterai de suite A son maximum. La Banque de France avait
en 1857 pour 36 millions d'habitants un capital social de 90 millions de fr.

7.500.000 ducats avec lesquels elle a fait six milliards d'affaires. Prenons la memo
proportion pour la Moldavie oil cependant la population est loin de faire propor-
tionnellement autant de transactions commerciales et nous aurons pour la

Banque un capital de 4.500.000 fr. 375.000 *. Je fail comme on volt la part
tree-large aux prejuges ; allons encore plus loin, atteignons la limite extreme
des concessions et poussons les jusqu'a la faiblesse ; doublons pour la Banque
de Roumanie la proportion de son capital avec celui de la Banque de France
actuellement, nous arrivons jusqu'a 9 millions de fr. ou 750.000 ducats.
Ce qui reste aujourd'hui de l'ancienne Banque est plus qu'en kat de satisfaire a toutes les exigences dans ce qu'elles ont de plus excessif.
Nous avons dit qu'il lui restait 20.000 actions nettes A 200 th., soit 4 millions
de thalers ou 1.250.000 ducats. Mais dira-t-on, ces actions ont (INA pare 4
versements et c'est precisement a ces versements que les pertes signalees plus
haut s'appliquent. J'accepte cette objection, je vois plus loin, je la pousse a

l'extreme et je consens a ce qu'on regarde, bien que cela ne soit pas, toutes
les sommes versees, comme perdues. Il ne resterait done plus que six versements
a effectuer.
Que produiront ces six dixiemes? une somme nette de 2.400.000 th. ou
fr. 9.000.000 ou # 750.000, juste le capital indique. D'oU il resulte qu'en ad-
41
www.dacoromanica.ro
050
C. I. BAICOIANU
mettant une perte absolue de tout ce qui a ete verse jusqu'a ce jour, les 20.000
actions constituant desormais la Banque Roumaine peuvent rien qu'avec leurs
six dixiemes qui restent a verser, remplir tous les devoirs qu'on pout exiger
d'elle en Moldavie, en prenant pour base les plus grandes exigences dans la constitution de son capital social et en satisfaisant memo aux prejuges les plus
aveugles. Ajoutons que tous les versements anterieurs sont loin d'tre perdus et
n'en sauverait on. que in moitie, le capital de fondation serait en definitive
de 3.200.000 th. ou fr. 12.000.000 et * 1.000.000.
Me suis-je trop avance en affirmant qu'en venant demander la restitution
de leur concession amelioree les actionnaires de l'ancienne Banque Otaient en
mesure et au dela do fonder et de developper le vrai Credit en Moldavie. Ce no
sont pas des phrases qui le prouvent, mais des chiffres avec leur evidence et leur
infaillibilite. J'ai meme ete bien loin, trop loin meme dans la voie des concessions ;
no depassons pas les limites extremes si nous ne voulons pas faire dire dans
le monde financier que decidement on ne comprend pas to Credit en Moldavie
et que pour satisfaire a des idees pueriles on s'expose a laisser dans les caisses
un numeraire improductif. Doubler proportionnellement to capital actuel de la
Banque de France ; sextupler son capital de debut lorsque soi-meme on debute,
it me semble qu'il no faut pas aller au-dela si l'on veut obtenir quelque confiance
comme financier.
Quant e, douter que les actionnaires actuels opereront leurs versements, je
crois que ce n'est pas la une question a, examiner. Ce n'est pas l'argent qui leur
manque, or ils ont trop d'interet a recouvrer leurs pertes pour no pas saisir la
seule chance qui leur reste, et d'ailleurs it est bon de faire observer que la plupart
des gros actionnaires actuels sont en memo temps les principaux creanciers et
personne n'a plus d'interet qu'eux, a ce que cette Banque qui est leur gage,
reprenne aussitOt que possible ses operations. Its se sont memos dja, engages
par devant l'assemblee generale a verser effectivement le montant de lours

actions et A no pas le retenir on deduction de leurs creances pour lesquelles ils
ont accorde un moratorium de quatre ans.
Enfin en fixant un delai apres lequel la concession restituee serait definitivement perdue si la somme necessaire de versement effectif, pour qu'elle puisse
fonctionner n'etait pas faite, le gouvernement nouveau s'assurera de la reprise
des affaires et si alors elle n'avait pas lieu, it pourrait se dire qu'il n'a rien neglige pour reparer autant qu'il a ete en lui to mal dont l'ancien gouvernement
a ete en partie cause. Un pareil acte de justice ne pout quo fortifier la confiance
que l'on est dja, dispose a avoir en lui.
Tout demontre donc qu'au capital de 20.000 actions a 200 th., la nouvelle
Banque peut, malgre les pertes dont elle herite, satisfaire a toutes ses obligations.
Je n'entends pas dire par la que ce capital sera immobile et ne devra jamais
etre accru. On procedera clans ce pays comme dans tous les autres et si la Banque,
d'accord avec to gouvernement reconnait l'utilite d'augmenter son capital social,
rien no sera plus facile que de le faire par l'emission de nouvelles series d'actions.
Le cas pourra memo se presenter bientOt si l'on etendait la nouvelle Banque
a la Valachie. Aussi dans l'acte de restitution de concession, it serait bon de

reserver a l'institut la faculte de reporter progressivement et quand Putilite
en sera constatee, son capital de fondation au chiffre primitif de 50.000 actions.
Ces rapprochements et ces explications me paraissent satire a demontrer
www.dacoromanica.ro
VICTOR PLACE 61 ORGANIZAREA ECONOMICA. A PRINCIPATELOR
651
surabondamment que l'ancienne Banque de Moldavie est en Otat de recommencer
ses transactions et de rendre tous les services que le pays doit attendre d'elle.
Quant a la justice qu'il y a a lui restituer sa concession, je ne pense pas qu'elle
puisse presenter desormais l'ombre d'un doute.
Ii ne faudrait pas que l'antipathie tres-justifiee que l'on a concue ici contra
les premiers fondateurs et les administrateurs retombat par suite d'une etrange
confusion sur les veritables interesses et les seules victimes, c'est-a-dire, les
actionnaires et les creanciers qu'une liquidation forcee acheverait de ruiner.
Rappelons-nous d'ailleurs que le gouvernement passe est loin d'tre exempt
de toute faute et qu'il peut avec raison etre regarde comme un des auteurs du
desastre par l'organisation memos qu'il avait donnee a l'institut et par le defaut
de surveillance. Il serait par trop criant de faire payer a d'autres les fautes que
l'on a commises.
J'irai plus loin et a part la justice rigoureuse qu'il y a a rendre la concession
aux anciens actionnaires, je dirai que cette restitution serait un acte de grande
habilete et contribuerait puissamment a retablir sur les places d'Europe le

Credit de la Moldavie.
La chute de la premiere Banque l'a fortement ebranle et les causes de la

catastrophe ne sont un mystere pour personne. Il serait done inutile de vouloir
les dissimuler ; je crois au contraire qu'il est preferable de les reconnaitre simplement et que si l'on ne craint pas de dire qu'il y a eu, par suite de surprise et
d'inexperience des fautes dans l'organisation, dans la gestion et dans la surveillance, on donnera ainsi la meilleure garantie qu'au saura les eviter a l'avenir.
Or ceci n'est autre chose qu'inspirer la confiance et rappeler le Credit. Si la ligne
droite est generalement la plus courte, je crois que cet axiome est surtout vrai
on matiere de finances, de credit.
-Jo no craindrai done pas d'ajouter que si le Gouvernement non content
d'autoriser sans Mai et par une decision administrative, les anciens actionnaires
a reprendre l'exploitation de leur concession, leur apportait encore son contours
effectif, le credit et les affaires de la Banque reprendraient comme par enchantement. Sans doute l'acte de restitution motive sur les raisons exposees plus
haut rassurerait beaucoup le monde commercial et I'encouragerait a reprendre
ses relations avec Petablissement ainsi replace sur des bases normales. Mais
pourtant it resterait encore quelques hesitations, on se demanderait si tout en
reconnaissant le mal du passe et en voulant le bien de l'avenir, le nouveau Gouvernement, qui n'a pas encore en l'occasion de faire ses preuves financieres,
remplira plus exactement que l'ancien ses obligations de surveillance et s'il no
laissera pas a son tour le nouvel Institut etre devore par des debiteurs que son
indifference ou meme son exemple encourageraient a no pas payer. On prefererait
qu'il Mt directement interesse a la bonne organisation et a la bonne gestion de
l'entreprise, car alors les dernieres mefiances disparaitraient radicalement.
Un fait donc serait plus significatif que tout le reste et ce fait devrait etre
une participation notable par le Gouvernement au fond social, une souscription,
un achat d'un certain nombre d'actions. La. serait la plus puissante, la seule
vraie garantie pour les capitalistes, que le Gouvernement actuel de la Principaute no negligerait plus rien pour assurer le succes de l'entreprise.
A cette occasion et pour le cas ou le nouveau Gouvernement des Princi-
pautes-Unies se deciderait a souscrire au fond social, it est bien important
www.dacoromanica.ro
652
C. I. BAICOIANU
d'etablir que ce fait ne lui constituerait pas d'autre droit que celui d'actionnaire
et ne l'autoriserait jamais a transformer la Banque Nationale en Banque d'etat,
c'est-h-dire, en etablissement administre directement par lui. II est un principe
fondamental, accepts par la science moderne, c'est que l'administration privee
fera toujours mieux, plus vita et avec plus d'economie qu'un Gouvernement.
D'ailleurs n'oublions pas que la Banque est la grande regulatrice du Credit,
de la confiance, et que le monde financier sait, qu'il n'y a pas un Gouvernement,
si prudent qu'il soit, qui ne puisse etre emporte a des aventures.
On sait que dans cos cas les Gouvernements se trouvent entrain& a recourir
aux expedients d'argent, dont la Banque serait le premier objet s'il pouvait en
disposer a sa fantaisie. Une pareille eventualite, si recut& qu'elle fit, mais du
moment of elle serait pcissible, suffirait e. faire poser sur une Banque des craintes
qui uniraient profondement A son credit. C'est alors en effet qu'on pourrait
redouter que les billets de Banque ne se transformassent un jour en papiermonnaie. Ii y a done la un doute qu'il faut starter h. tout prix et l'on n'y parviendra qu'en etablissant nettement, que la Banque Roumaine, fondee en majeure partie avec des capitaux particuliers, demeure et demeurera toujours
gorse par une administration particuliere et que le Gouvernement Roumain,
en tant qu'actionnaire n'aura sur cette administration que l'influence legitime
ressortant de ses actions.
II restera encore au Gouvernement son rOle de surveillance et de contrOle
qui suffiront a sauvegarder ses interets propres en memo temps que les inthrets
generaux.
II ne nous rests plus qu'a. exposer brievement les conditions dans lesquelles
cette restauration doit se faire c'est-A-dire comment le nouvel etablissement doit
htre organise, administre et surveille.
Il me parait important, que le nom, la raison commerciale de l'ancienne
Banque, soit change, pour bien etablir que la nouvelle repose sur une organisation et une administration entierement differentes du pass.
C'est dj un moyen de lui ramener le credit. L'Institut renouvelh prendrait le nom de Banque Roumaine.
Le privilege lui serait rendu pour 25 ans a partir du jour de la concession,
car si quelques annees se sont dj ecoulees depuis la date de la concession primitive, elles ont ate si funestes aux actionnaires qu'il est de stricte justice de
leur donner assez do temps pour reparer lours pertes.
Ses droits et ses devoirs seront nettement stipules et les moyens d'execution
contre ses debiteurs seront etablis de lagon e, ce quo ses rentrees n'eprouvent
plus le moindre retard. On proposerait par exempla l'adoption du code de com-
merce frangais qui amenerait l'etablissement de tribunaux de commerce et

d'huissiers.
Il est bien entendu que l'administration toute entiere de la Banque, Conseil
d'administration et Direction residerait et fonctionnerait A Jassy, et que c'est

au siege de la societe que se tiendraient les assemblees generates d'actionnaires.
Le Gouvernement rendrait sa surveillance et son contrOle of fleeces, et tout
en laissant a l'Institut la liberte d'action qui lui appartient, comme entreprise
fondee par des capitaux particuliers, it veillerait par son commissaire A ce que
toutes les operations se renferment dans les limites de la concession et notamment e, ce quo la publicite periodique des bilans soit observes.
www.dacoromanica.ro
653
Anexa Nr. 49
BANQUE DE CREDIT FONCIER DE ROUMANIE
Copie du brouillon
emit de la main
de Victor Place
I
La propriete fonciere, base de la fortune publique dans tout pays, et formant en meme temps la partie la pus considerable de la richesse dans lee Principautes-Unies, a droit a des faveurs de Credit toutes speciales. Nous disons
Credit, parce qu'en traitant de l'institution d'une Banque nationale, nous avons
montre que le Credit possedait une bien autre puissance que le numeraire seul,
afin de hater lee progres dans un pays. C'est pour ce motif que nous avons inslate our la formation d'une Banque de circulation comme etant la premiere
creation qui devait preocuper le gouvernement parcequ'elle est Pelement con-
stitutif du Credit general. Mais un etablissement une fois fonde, ainsi qu'il
est facile de le faire avec les elements de l'ancienne Banque de Moldavie, les
pensees doivent se reporter sur lee moyens de procurer promptement et our
une large echelle les ressources d'un credit special a la propriete fonciere.
D'autres nations nous ont dj precede dans cette voie. L'Allemagne, la
Pologne et plus tard la France ont compris qu'il etait temps d'appliquer a la
terre, cette mere nourriciere du genre humain, les avantages du credit qui
avaient ete reserves jusqu'alors a l'industrie et au commerce.
Nous pouvons profiter de leurs legons en marchant sur leurs traces et l'agriculture Roumaine sortira enfin des langes dans lesquels elle est empris-onnee.
Mais en parlant du Credit applique a la propriete immobiliere, nous savons que nous allons nous heurter a une prejuge des plus enracines en MoldoValachie. Si dans une banque de circulation on ne voulait voir qu'llne caisse
oil chacun pouvait puiser le numeraire a pleines mains et non un etablissement
de confiance, charge de regulariser les affaires et de fixer le taux de l'argent,
a plus forte raison aura-t-on de la peine a admettre qu'une Banque fonciere
puisse etre autre chose qu'un coffre-fort oil lee proprietaires viennent chercher
des especes. Quelques explications prouveront, cependant que cette Banque
pout remplir a regard de la propriete le memo role que la Banque de circulation vis-a-vis du commerce. Sans doute it y a des differences dans le mode
d'operer, dans la nature des garanties et dans la duree des echeances, cola tient
a la difference meme de la valeur qui fait l'objet des operations. Mais it y aussi
plusieurs points de similitude et les deux institutions se rapprochent surtout,
comme on le verra, our le terrain de la confiance et du papier fiduciaire. Or
ce sont precisement ces deux points essentiels qui constituent le progres.
tt comme un Gouvernement pout par une bonne administration, une

bonne justice et un bon systeme financier, creer plus facilement le Credit que
le numeraire, c'est a lui qu'il appartient de propager dans le pays lee idees
saines et pratiques qui deviendront ensuite son plus puissant moyen d'action.
Nous etudierons done d'abord le Credit foncier en lui-meme, pubs nous
chercherons a l'appliquer a la Moldo-Valachie, enfin nous etablirons quelle
est la part qui reviendra au Gouvernement dans sa creation.
www.dacoromanica.ro
654
C. I. BAICOIANU
I-er
Une Banque de Credit fonder fondee par l'association des capitaux particuliers sous forme d'actions est par consequent un Institut particulier qui
fonctionne sous la surveillance du Gouvernement. Voila deja une premiere
analogie avec la Banque de circulation.
Son but est de fournir aux proprietaires, aux conditions les plus avantageuses de la place, les capitaux necessaires soit e, ameliorer leurs terres, soit
A les degager des dettes usuraires qui pesent sur elles. Seconde analogie avec
la Banque de circulation qui procure les memes avantages au commerce et
A l'industrie. Mais l'une et l'autre si elles se reduisaient au maniement du numeraire, verraient leurs operations restreintes et par consequent leurs services
limites par les bornes memes de ce numeraire qui dans aucun pays n'est en
quantite suffisante pour repondre a tous les besoins. Aussi ont-elle toutes deux
recours au Credit, a la confiance que leur bonne administration inspire. Nous
l'avons vu clairement en nous occupant de la Banque de circulation, cherchons A le voir de memo dans le jeu de la Banque fonciere.
Toutes deux, avons-nous dit, reposent sur un capital social, forme par
un certain nombre d'actions. C'est ce capital que dans les habitudes locales
on supposait d'abord etre le soul agent d'une Banque quand on s'obstinait
A la regarder seulement comme une caisse.
Mais en expliquant qu'elle est en realite un portefeuille ou s'echangent sous sa
garantie ses propres billets au porteur contre des effets de commerce A terme,
nous avons vu que le rOle se bornait a distribuer un Credit base sur la confiance
dont elle jouit. En memo temps nous avons reconnu que son capital social
n'avait pas d'autre destination que de parer aux avaries de ce portefeuille
occasionnees par le defaut de paiement de quelques effets.
C'est exactement sur le meme principe que repose la Banque fonciere;
les differences ne viennent que dans certains points d'application. Ainsi le

capital social d'une Banque de Credit foncier n'a d'autre but que de garantir
le public capitalists contre les erreurs ou pertes resultant des operations, disons
mieux, contre les avaries de son portefeuille.
On doit donc dj comprendre que cette Banque, va comme la Banque
de Circulation operer a l'aide du papier fiduciaire. C'est en effet ce qui a lieu,
car, dans les pays oil elles existent, les Banques de Credit foncier se servent
pour leurs placements d'un papier d'une espece particuliere et qui prend differents noms tels que: Letires de gage, Obligations Immobilieres ou Foncieres,
ou Hypothecaires. Rendons nous bien compte de l'usage qui est fait de ces titres.
A l'image d'une Banque de Circulation, la Banque Fonciere est elle -memo
un grand portefeuille, dans un cOte duquel se placent les engagements des proprietaires emprunteurs, revetus de la formalite de Phypotheque et on echange
elle prend de l'autre cOte et donne ses propres Obligations.
De meme qu'une Banque Nationale de circulation avait mis d'un cOte

apres les avoir fait endosser a son ordre les bilets et lettres de change des negociants et Banquiers particuliers, comme garantie des billets au porteur qu'on
leur delivrait, de meme la, Banque fonciere garde en garantie des obligations
qu'elle livre, les titres deposes par les emprunteurs et hypotheques a son profit.
Tout se resume de part et d'autre en une avance, on un pret fait, soit
au negotiant soit au proprietaire, sous forme d'un papier fiduciaire qui offre
www.dacoromanica.ro
VICTOR PLACE *I ORGANIZAREA ECONOMICA A PRINCIPATELOR
655
plus de sflrete que leur signature personelle et qui jouit pur la meme de plus
de credit. Mais comme la confiance qu'inspirent les deux institute n'est pas
exactement la meme it existe aussi une diffetence dans la constitution de leur
capital social, proportionnellement a ]'emission de leurs titres.
Quelque bien administree et controlee que soit une Banque de circulation,
le credit qu'elle possede a cependant une limite et on no l'autorise & emettre
des billets que dans une certaine proportion avec son capital de fondation:
pour rassurer le public et bien que ces billets aient constamment leur representation en bons effets de commerce deposes au portefeuille, on tient A ce
que lee fonds soient toujours en kat de couvrir les plus grandes avaries. En
ce moment, la Banque de France pout mettre en circulation une somme de
billets egale a environ huit fois son capital social ; en Moldavie on est dispose
it autoriser des emissions tout au plus pour le double ou le triple du capital.
Mais grandes ou petites, ces restrictions resultent des incertitudes que presentera toujours le commerce.
Pour une Banque fonciere, la positiln n'est pas la memo. L'objet de on
placements, la terre, n'offre Hen de hasardeux, surtout A cause de la limite
qu'elle s'impose de ne preter que pour la valeur de la moitie de la propriete
Aussi moyennant qu'elle ait toujours dans son portegeuille, en titres hypotheques, la valour representative de ses obligations emises, on l'autorise, en France
par exemple A on emettre pour vingt fois son capital de fondation, les avaries
reparer par le capital n'etant pour ainsi dire jamais a craindre.
Telles sont les similitudes. Nous allons maintenant constater les dfferences
Il on est une qui les renferme et les explique toutes; c'est la dissemblance
radicals dans la matiere qui fait l'objet du prat.

En commerce la matiere, c'est A-dire, la marchandise est essentiellement
mobile, variable, exposes A des deteriorations ainsi qu'a des housses et des
baisses de valour qui rendent les operations toujours plus ou moins aleatoires
Aussi le temps, la duree du prat A-t-elle une grande importance et c'est pour
ce motif que les escomptes les plus longs ne depasxent pas trois mois et sont
souvent reduits a huit ou quinze jours afin que toutes les precautions soient
prises autant que possible contre les chances hasardeuses.
La terre au contraire qui est l'objet du Credit Foncier a pour caractere

l'immobilite et permet par consequent des prets A longs termes do 10 A 60 ans,
puisque le gage n'est jamais expose A disparaltre ou A se deprecier outre mesure.
A la difference encore de la Banque qui commerce par prelever l'interet
de ses avances sous forme d'escompte et qui exige le remboursement integral
it ]'expiration du terms, le Credit foncier ne reclame cot interet que successivement, par trimestres ou semestres, et ne se rembourse que par vole d'amortissement .qui pout se prolonger pendant phis d'un demi siecle. Cola s'explique
puisque le resultat du commerce est la vents de l'objet qui est en cause, et la

realisation integrals de son prix, tandis que la propriete hypothequee ne pout
se liberer qu'a l'aide de see fruits annuels ou de sa rente.
Il existe encore d'autres differences dans les effete memos des titres remis
par les deux institutions et qui sont comme on se le rappelle, pour l'une des
billets au porteur, pour l'autre des obligations.
Le billet au porteur possede d'incontestables avantages; it est immediatement realisable en especes; it est memo devenu monnaie par ]'usage et sert
www.dacoromanica.ro
656
C. I. BAICOIANU
directement a effectuer des paiements. Sous ce rapport it repond parfaitement

au besoin de celerite qui caracterise le commerce, Mais it a l'inconvenient de
ne produire aucun interet antre les mains de celui qui le possede, pendant tout
le temps qu'il y reste.
L'obligation hypothecaire nee d'hier n'est pas encore passee et ne passera
sans doute jamais a l'etat de monnaie. Elle pourra bien dans certains cas rarer
etre acceptee en paiements directs, mais presque toujours elle devra subir la
formalite d'une vente A la Bourse pour etre convertie en numeraire; c'est la
son inconvenient. En revanche elle a l'avantage d'tre constamment productive d'interet pendant tout les temps qu'on la conserve et it se trouvera qu'elle
aura naturellement et sans effort rapport[ 5 ou 6% e, celui qui l'aura gardee
pendant un an.
D'oa l'on doit en conclure qu'ayant tous deux leurs inconvenients et leurs
avantages, ils ne sont pas destines a servir aux memos personnes ou tout au
moins a repondre aux memes besoins. Mais en cela ils ne font l'un et l'autre que
mieux confirmer les ressources inepuisables du Credit, qui a, comme ou le voit
des combinaisons au service de toutes les necessites et qui pout se mettre au
pas de tous lee progres.
Ces observations serviront fi, confirmer ce qui a dj ate dit dans un autre
endroit sur l'utilite qu'il y a a ne pas confondre dans le memo etablissement la
Banque fonciere et la Banque de circulation. Malgre leurs points de contacts
que l'on pourrait reduire A un seul le prat e, l'aide du Credit, lee dissemblances
sont trop profondes pour que l'on cherche a lee associer.
Je parlerai d'une derniere difference ; c'est que la Banque de circulation

pout completement se suffire a elle memo puisque ses billets sont accept& comme
argent comptant, tandis que les obligations de la Banque fonciere ont besoin,
pour etre realisees, qu'il y ait sur la place un march[ d'effets publics, un Bourse
oil on puisse chaque jour les acheter ou les vendre pour les transformer en argent.
On volt dj que le Credit foncier pur, c'est-a-dire, ne fonctionnant qu'a l'aide

d'obligations, exige un certain degre d'avancement financier dans le pays oil
l'on vent l'etablir.

Nous sommes done amen& a donner des explications plus detaillees sur la
fonction de l'obligation hypothecaire pour repondre h l'objection qui sans doute
s'est dj presentee a l'esprit.
En effet le proprietaire qui emprunte ne le fait que parce qu'il a besoin de
numeraire. Si lee obligations qu'on lui remet Otaient devenues monnaie, comme
le billet de Banque, it pourrait s'en servir pour ses paiements. Mais on n'en
est pas encore la et ces titres ne peuvent lui servir que s'il a la faculte de les
transformer quand it veut en argent comptant sur un march[ toujours ouvert.
Aussi void comment l'on procede e. cot effet a la Bourse de Paris.
Le Credit foncier ayant remis e, l'emprunteur un certain nombre de ses

obligations representant le montant du prat, celui-ci les confie a un agent de
change qui en opere la vente le jour memo et le produit est remis au proprietaire
qui moyennant une tres-faible commission se trouve ainsi en possession du

nummeraire dont it a besoin.
On volt que par consequent la Banque fonciere n'a (he qu'un intermediaire
et que le veritable preteur, le bailleur de fonds est le capitaliste quelconque qui
a achete lee obligations a la Bourse.
www.dacoromanica.ro
VICTOR PLACE $I ORGANIZAREA ECONOMICA. A PRINCIPATELOR
657
Mais c'est cette combinaison qui a transforms le prat hypothecaire et lui

a donne un caractOre de promptitude, de stirete, de maniabilite et d'economie
qu'il ne possedit pas auparavant. En effet afin de constituer autrefois l'emprunt
sur hypotheque it fallait que le capitaliste qui voulait un bon placement cherche
un emprunteur offrant toutes les garanties desirables ; pour le proprietaire qui
avait besoin d'argent, ii lui fallait chercher un preteur. De la des retards qui
pour le premier etaient une perte d'interets et pour l'autre pouvaient devenir
une cause de ruine. En outre les relations de chaque homme se trouvant limitees
dans un petit espace it n'etait pas possible a ceux qui habitaient des points
opposes du territoire et qui voulaient l'un preter et l'autre emprunter, de se
rencontrer.
Puis venait l'article des garanties resultant de la situation du bien offert en
hypotheque, de son evaluation, de ses charges, de ses servitudes, toutes conditions fort difficiles a apprecier pour un particulier et qui constituaient de nouveaux obstacles A Ia realisation du prat.
Puis les interets du preteur et de l'emprunteur etaient souvent diametralement opposes ; l'emprunteur aurait voulu de longs termes qui lui permissent
de se liberer graduellement, au fur et a mesure des produits memes de son
immeuble, tandis que le preteur avait besoin de rentrer dans ses fonds aprOs
un (Mai assez court.
Puis le caractOre distinctif du prat hypothecaire etait l'immobilite puisque
le preteur ne pouvait reprendre son argent qu'a ('expiration du terme et si un
besoin imprevu se presentait it n'avait la possibilite de se servir de son contrat
qu'a la suite de lenteurs et de formalites dont la perspective l'empachait de
donner a ses fonds cette destination.
Enfin tant de retards, tant d'inconvenients, tant d'entraves, faisaient du
prat sur hypotheque une operation rare et coCiteuse.
Avec la Banque fonciere toutes ces difficulty disparaissent. Emprunteurs
et capitalistes savent qu'ils existe un grand etablissement od ils peuvent se ren-
contrer quand it leur convient. L'emprunteur qui offre toutes les garanties
exigees par les statute trouve a l'instant meme en echange de ses titres, une
valeur fiduciaire ayant tours et immediatement realisable. Le capitaliste qui
veut placer ses fonds n'a qu'a donner l'ordre d'acheter cette valeur A Ia Bourse.
Son placement est effectue par la memo et la double operation est terminee.
Il n'a pas non plus a se preocuper des garanties offertes et a les verifier, la Banque
s'en charge pour lui par les agents qu'elle a dans tous les districts ; tl sait d'ailleur
qu'elle est responsable des erreurs commises et cela suffit pour lui inspirer confiance. En outre, et c'est le, un des plug puissants motifs pour attirer l'argent
viers la terre, le capitaliste, tout en retirant interOt de ses fonds a partir du jour
meme du placement, sait qu'il pourra a son heure et dans le cas d'un besoin
immediat, se procurer du numeraire a son tour en faisant revendre a la Bourse
tout ou partie des obligations qu'il y a achetees.
Toutes les conditions d'economie, de promptitude, de maniabilite et de securite sont done reunies pour faire du prat hypothecaire, une veritable operation
financiere. D'on viennent ces nombreux avantages, egalement profitables
l'emprunteur et au preteur? Uniquement de la transformation qu'on lui a fait
subir par le Credit.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
658
Le Credit est done bien la force la plus puissante que les societes modernes
aient introduite dans leur sein pour amener le developpement de la richesse

universelle.
En cette circonstance le Credit n'a pu se fonder a, l'egard de In propriete

immobiliere, que par le memo moyen qui l'a complete vis-a-vis de l'industrie
et du commerce, c'est-a-dire, par un institut national. La Banque fonciere, est
done bien pour la propriete, requivalent exact de Ia Banque de circulation pour
le commerce, aussi leur puissance repose-t-elle exactement sur la memo condition.
Une bonne administration, morale et infaillible, le contrOle et la surveillance du
Gouvernement, telles sont, bien plutOt que la quotite du fond social, les vraies
causes de la confiance, du credit qu'elle obtient.
Il pourra etre fait encore une autre objection contre l'usage des obligations
hypothecaires. La Banque Fonciere, dira-t-on, les remet au pair a l'emprunteur,
mais souvent, en lee vendant celui-ci eprouvera une perte. Par exemple on voit
en ce moment que les obligations de 500 fr. du Credit Foncier de France ne se
vendent a la Bourse de Paris que 470 fr., c'est done un deficit de 30 fr. par obligation. Il est important de bien se rendre compte de ce fait.
.
L'achat qui est fait A la Bourse par un capitalists quelconque d'un certain
nombre d'obligations n'est pas une speculation proprement dite, on ce se ns
qu'iI n'a pas achete aujourd'hui pour revendre domain. Comme il avait des fonds
disponibles pour un certain temps, il a plutOt voulu trouver un moyen de les
faire produire interet pendant ce temps, tout en les plagant d'une maniere tres
sore et qui lui permette de les retirer a son heure. Peu de valeurs sur une place
offrent ces avantages reunis et jusqu'a present il n'existait guere que les rentes
sur l'Etat qui fussent sores, productives d'interet, immediatement realisables
et ne presentant pas ces oscillations excessives de hausse et de baisse qui inquietent toujours les esprits.
Les obligations foncieres s'offrent avec tous ces caracteres et on pourrait
en quelque sorts les trouver encore plus Ores que les rentes sur l'Etat, puisque,
reposant sur Ia garantie du sol hypotheque, elles ne sont pas exposees aux chances
que les rentes peuvent courir par suite de guerres, de revolutions ou de mauvaises combinaisons de budgets.
Ceci etant bien etabli, on doit se rendre compte comment les obligations
hypothecaires, tout en etant le placement le plus solide, n'auront pas cependant
un cours invariable. Ce cours suivra quoique avec lenteur, celui du taux de

l'argent et surtout celui de la rente, en ce sons que si la rente est A bas prix, les
placements se porteront sur elle de preference et que si au contraire elle monte
de maniere a ce quo les capitalistes n'en retirent pas tout l'interet qu'ils veulent
de leur argents, ils acheteront des obligations de Credit Foncier.
Il est done incontestable que le prix de ces obligations pout varier, mais
en se maintenant toujours dans des bornes si etroites que touts operation faits
sur elle n'aura jamais rien d'aleatoire.
Que resulte-t-il de la, c'est que les proprietaires emprunteurs ne subissent
jamais de pertes malgre la difference de 30 fr. qui aura exists entre le prix actuel
auquel il aura vendu a la Bourse les obligations et le pair auquel la Banque Fonciere lee lui a remises, car l'Institut acceptant toujours ces memos obligations
au pair en remboursement de ce qui lui est du pour interet et amortissement de
son pret, l'emprunteur quand il aura A payer, rachetera a son tour le nombre
www.dacoromanica.ro
659
d'obligation qui lui sera necessaire. Alors il eprouvera peut-etre une perte minime s'il est oblige de les payer plus cher qu'il les a vendues, comme aussi il
pourra les acheter a meilleur marche et realiser un benefice. De sorte que les
chances sont egales pour lui dans les deux sens et que l'experience a prouve que
les Brands &arts ne sont jamais A. redouter.
Nous sommes ainsi amen& A expliquer comment les obligations hypothecaires s'eteignent.
Ce qui distingue particulierement le prat fait par un Institut de credit de
celui que font les particuliers, c'est l'avantage inappreciable de l'amortissement.
Dans les prets ordinaires sur hypotheque, le capital doit etre integralement restitue au preteur A une echeance plus ou moins longue mais imperieuse.
Or l'esperience a prouve que c'est presque toujours IA une cause de ruine pour
l'emprunteur. A bien peu d'exceptions prets il n'est jamais en mesure de se
liberer lors de l'expiration du terme et de IA ou des renouvellements onereux
ou des expropriations qui consomment sa perte. Au contraire, les prets faits
par une Banque sont remboursables par annuites, les delais soot parfois port&
jusqu'a soixante ans, de sorte qu'a l'aide des revenus memes de l'immeuble
hypotheque le proprietaire peut se liberer graduellement du principal de sa
dette avec les interets.
C'est precisement par le moyen de ces memes annuites que les obligations
foncieres sont eteintes. En effet a chaque semestre la Banque pergoit un interet
et une portion d'amortissement. L'interet est distribue entre les porteurs d'obligations. Les annuites forment tous les six mois une somme quclqonque qui
est mise de cOte et alors on tire au sort les numeros d'un certain nombre d'obligations egal A la somme reservee. On les rembourse a l'aide de cette somme
et elles se trouvent eteintes par le fait.

Le plus souvent il arrive que les emprunteurs payent lours annuites en
obligations elles-memes, parce qu'ils ont trouve plus de benefices A les acheter
au tours de la Bourse que de s'acquiter en argent. Dana ce cas le nombre des
obligations A rembourser se trouve tout tire.
On concoit par IA que si un jour la Banque fonciere cessait de preter et se
bornait A rembourser les obligations dj emises, sa liquidation se trouverait
accomplie par le fait du dernier de ces remboursements qui aurait amene en
memo temps le retrait des titres de propriete deposes en garantie dans son
p orteteuille.
C'est l'analogue de ce qui se passe dans la Banque de circulation qui liquide par la rentree de sea billets au porteur contra les billets a ordre, les lettres de change au autres valeurs garanties qu'elle restitue en echange.
Avec cette difference que l'une liquide en trois mois parcequ'elle ne prete
qu'A trois mois d'echeance, tandis que l'autre pretant a soixante ans no pourrait terminer sa liquidation qu'a la fin de ce long intervalle. Tout tend done
A les distinguer malgre certains points de ressemblance et tout en memo temps
contribue A faire de la Banque fonciere un grand institut de placements durables.
Le role des Banques foncieres comme institut de Credit doit commencer

A s'eclaircir, mais qusqu'a present ou ne voit pas place au benefice des action-
naires ni par consequent pourquoi ils apporteraient leurs capitaux pour la

creation de ces etablissements. Le Credit Foncier n'est qu'un intermodiaire
auquel l'emprunteur paye bien il est vrai suivant les pays 5, ou 6% d'interet,
www.dacoromanica.ro
660
C. I. BAICOIANU
pour le montant des obligations remises, mais comme l'acheteur de ces obligations ou bailleur de fonds a droit aussi A recevoir de la Banque le meme
taux d'interet on se demande quel profit celle-ci et par consequent les actionnaires en retirent et en outre comment se couvrent les frais d'administration.
Cependant ce profit meme assez considerable existe et les frais de gestion
sont couverts ainsi qu'on va s'en assurer.
D'abord le capital social lui-meme ayant servi A etablir le credit de l'institut a ete place de maniere a rapporter un interet legitime qui est une premiere remuneration.
Ensuite nous avons dit que la Banque fonciere par suite des garanties
exceptionnelles que pre sentent ses operations a la faculte d'emettre des obligations pour 20 lois Ia quotite de ce capital, c'est-A-dire, qu'elle fonctionne
avec 20 capitaux fiduciaires pour un seul capital effectif.
Des lore A l'interet du prat que la Banque ne regoit des mains de remprunteur que pour le reverser entre celies du bailleur de fonds ou acquereur
des obligations, il a suffit d'ajouter une tres-petite somme annuelle qui dans
le Credit foncier de France et fixee A 0.60 c. pour 100 fr. ces 0.60 c. paraissent
bien peu de chose au premier abord, mais comme il s'appliquent A 20 capitaux
qui ne cadent aucun numeraire A la Banque il en re sulte qu'ils produisent
12 % d'interet au capital social en especes qui sort de base A cette operation
de Credit. Nous avons vu que d'autre part il touche un inter& de placement ;
H y a dons tout ce qu'il faut pour les frais de gestion et pour le profit des actionnaires qui peut s'elever ainsi A 15 % l'an ; benefice considerable surtout
si on songs qu'il repose sur le plus solids des placements connus.
Nous nous sommes eforces de rendre aussi clair que possible le systeme
du prat hypothecaire, transformer de ce qu'il etait jadis, par le concours du
Credit. Nous pouvons done esperer qu'en the orie du moins et pour les pays
places dans une bonne situation financiers, ou regardera comme trees admissible une Banque fonciere devenant par ses obligations l'intermediaire entre
les capitalistes et les emprunteurs et faisant par le. meme concourir les capitaux du public A ses operations.
En somme ces operations se resument ainsi:
Le proprietaire s'adresse A la Banque et lui remet des titres hypotheques
pour le double de la valeur qu'il emprunte ; en exchange la Banque lui donne
des obligations foncieres, qui achetees A la Bourse par un capitaliste, produisent le numeraire demand&
Pendant la duree du prat, le proprietaire acquite chaque armee un intetet
de 5 ou 6 % A la caisse de Ia Banque qui elle-meme le reverse into gralement
entre les mains de l'acheteur d'obligations, mais en outre le proprietaire paie
une somme minime de 0.60 c. par 100 fr. qui reste A la Banque comme frais
de gestion et comme juste remuneration de ses peines et du credit qu'elle apporte
dans l'affaire. Enfin le proprietaire ajoute A chaque paiement une annuito

proportionnelle A la duree de l'emprunt et destine e A rembourser celui-ci par
voie d'amortissement.
Enfin les obligations foncieres sont eteintes successivement par le tirage
au sort A l'aide de cette annuite, ou s'eteignent d'elles-memes par l'emploi

qu'en peut faire l'emprunteur pour sa liberation.
www.dacoromanica.ro
661
II
Il s'agit maintenant d'introduire ce systeme dans les Principautes-Unies.
Mais on doit s'attendre a cette objection, que le pays n'est pas encore en kat
de recevoir une pareille institution, c'est du numeraire, dira-t-on, et non du
papier qu'il faut a la propriete. Nous admettons l'objection et nous en tenons
grand compte, mais quelques explications demontreront que la Banque de.
Credit foncier n'est pas aussi difficile a appliquer dans ce pays qu'on pourrait
le croire.
Posons d'abord en principe que le pret hypothecaire est tres solide dans
les Principautes; it vient de passer par une rude epreuve et en est sorti a son
honneur. Dans le desastre financier qu'elle a occasional, la Banque de Moldavie n'a produit qu'un bon resultat, mais qui est d'une grande importance,
a savoir que le placement sur hypotheque presente une parfaite securite. Ma lgre
la faillite de la Banque qui a mis son Administration en desarroi, malgre une

crise financiers sans exemple, toutes les annuites d'amortissement ont ete
payees avec une regularite admirable.
On se convaincra bientOt des avantages qui en resulteront pour l'avenir.
Les hommes de finance peuvent done a coup sur etablir leurs combinaisons sur le pret hypothecaire en Moldavie et les conformer aux veritables besoins du pays.
Mais ils rencontrent devant eux un prejuge des plus enraeines et puisque
dans la Banque de circulation elle-meme on ne voulait voir qu'une caisse a
numeraire, A plus forte raison aura-t-on de la peine A accepter le veritable
Credit comme base et moyen d'action d'une Banque foneiere. Ce qui s'est pass
dans la formation de la premiere Banque ne prouve que trop oil en etait alors
la situation des esprits, car on se preocupait si exclusivement d'especes a fournir
a la propriete, que le privilege a ete concede seulement moyennant l'affectation d'un tiers du capital social au pret hypothecaire. Les consequences de
cette exigence qui a amens la confusion dans le meme institut de l'hypotheque
et de l'escompte, ont ete assez funestes, pour prouver aux Gouvernements

suivants, qu'il n'est pas toujours bon de ceder aux prejuges populaires et que
souvent it leur appartient de prendre les devants sur le pays.
La legon a 60 dure et pourtant it est a craindre qu'elle n'ait pas encore
complOtement converti la nation. Aussi tout en disant au Gouvernements
actuel qu'il lui appartient de propager par ses actes la confiance et le Credit
dans le pays, n'ira-t-on pas jusqu'a lui proposer de mettre tout-A-fait de cote
les dispositions du peuple a rinteret duquel en definitive it se preocupe exclusivement.
Aussi puisqu'en parlant de la Banque de circulation nous avons dit qu'il

serait indispensable d'user de la plus grande prudence dans remission des premiers billets au porteur, jusqu'a ce qu'une confiance acquise progressivement
les eut fait adopter par la nation, nous professerons Ia memo opinion relativement au placement des obligations hypothecaires.
Voyons done comment Ia Banque de Credit Foncier devrait proceder.
Il est evident que ses premieres operations devront etre faites avec de
!'argent comptant.
Mais deja, en nous occupant de Ia solution a donner a la grave question
de la propriete ou des paysans, nous avons vu quel serait le premier usage que
www.dacoromanica.ro
662
C. I. BAICOIANU
la Banque aurait a faire de ses capitaux. C'est done en prenant cette solution
pour point de depart que nous introduirons le Credit Foncier dans la Principaute de Mbldavie. Son exemple pourra etre suivi par la Valachie.
Pour la Moldavie avons-nous dit, la Banque Fonciere se fonderait au capital social par actions de 36 millions de francs (3 m. de ducats).
Cette somme en argent comptant, avec l'adjonction prudente, des obligations hypothecaires, peut suffire a tous les besoins de la propriete.
En etablissant le compte de la vente du nombre des Faltches a ceder par
la propriete aux cultivateurs, nous sommes arrives all chiffre total de 450.000
faltches pour 159.000 families, representant au prix moyen de 20 # la faltche,
tine somme de 9 millions de ducats.
Cette terre ainsi acquise, les cultivateurs devront la payer par voie d'amortissement dans un espece de 12 ans. Mais par suite de la situation oberee des
proprietaires et en consideration de la dette hypothecaire actuelle qui 'Asa
sur eux, nous avons reconnu la necessite de leur remettre une certaine partie
du prix en argent comptant, et nous conformant aux usages adoptes par les
Banques Foncieres, nous avons fixe cette part A la moitie.
Toutefois sur les 150.000 families de cultivateurs, nous avons constate que
50.000 etaient fixees sur les terres de couvents et que les Monasteres n'ayant
pas des besoins aussi urgents que les proprietaires particuliers, ne recevraient
pas immediatement du numeraire et ne seraient rembourses que par annuites.
Restent done seulement 100.000 families pour la liberation desquelles, d'apres
les prix mentionnes plus haut, 6 millions de ducats seraient necessaires. Or la
moitie seule du prix devant etre remise comptant aux proprietaires, nous arrivons ainsi a 3 millions de ducats qui ferment precisement le montant du capital
social de l'Institut. Plus loin nous acheverons de prouver que cette somme suffira
a tous les besoins de la propriete en Moldavie.
Voici done 3 millions de ducats remis en especes aux proprietaires, mais
le prix total est de 9 millions. Il on reste 6 a payer tant aux proprietaires pour
la moitie qui leur est encore due, qu'aux monasteres qui n'ont encore rien regu.
Ces 6 millions, avons-nous dit, seront amortis en 12 ans par des annuites, mais
j usqu'a present ce n'est qu'une promesse et les proprietaires aussi bien que les
couvents ne seraient sans doute pas filches d'avoir entre les mains un titre au-
thentique, productif d'interet et remboursable par amortissement; en outre

ce titre aurait d'autant plus de valeur a leurs yeux qu'il serait maniable, facilement negociable et pouvant a volonte etre transforms on numeraire.
Si l'on n'a pas oublie ce que nous avons dit de l'obligation fonciere, on se
rappellera que ce sont la precisement les qualites qui les caracterisent. Nous
avons des-lors une occasion touts naturelle d'introduire sans contreinte, sans
surprise, les obligations de cette nature dans le pays, et de les y placer ainsi
dans les meilleurs conditions pour qu'elles inspirent confiance. Done pour les 6
millions ducats qui restent a payer, on remettrait aux convents et aux proprietaires des Obligations Foncieres equivalentes.
Sans aucun doute, dans les premiers temps, ces obligations ne seraient
envisagees que comme de simples titres a l'aide desquels on viendra chaque
semestre a la caisse de la Banque pour toucher les interets ou pour recevoir le
montant integral de celles auxquelles le tirage au sort affectera la part disponible d'amortissement. Mais cet tat ne sera pas de longue duree. Lorsque par
www.dacoromanica.ro
VICTOR PLACE SI ORGANIZAREA ECONOMICA. A PRINCIPATELOR
663
exemple un detenteur d'obligations aura un besoin immediat d'argent, it ira A

la Banque de circulation et y trouvera facilement a emprunter sur sa seule signature, s'il donne en garantie de pareils titres. Ce que la Banque aura fait,
d'autres capitalistes le feront egalement. De is a la vente it n'y a qu'un pas et
des qu'il sera bien etabli qu'a I'aide d'une obligation fonciere on perQoit regu-
lierement, sans retards, sans retenue, un interet constant, que l'on peut en
faire de l'argent par la vente ou par l'emprunt auquel elles serviront de gage,
qu'en outre a tour de role on arrivera par le tirage a un remboursement integral,
it est certain que les gens qui ont des fonds a placer prefereront l'achat de ces
titres a toute autre combinaison plus compliquee et plus hasardeuse. C'est alors
qu'on s'apercevra dans le pays de ce que valent les papiers fiduciaires d'un institut
serieux, bien administre et les obligations se trouveront de fait mises en circulation sans qu'on y ait memo song& Et ce n'est qu'ainsi que les papiers fiduciaires
trouvent du credit dans un public que la nouveaute rend toujours defiant en

matiere d'argent.
On volt deja que l'emission d'obligations fonciere pour la somme considerable de 6 millions de ducats ne presentera aucune difficulte. Mais si l'on veut
fouiller la question ou se convaincra que la Moldavie renferme bien d'autres
ressources pour augmenter encore cette forme speciale et la plus solide du credit.
L'ensemble de la dette hypothecaire, qui d'apres les registres de la tour
des confirmations pose en ce moment sur la propriete est de 2 millions de ducats.
Or nous avons dit que la Banque de Credit Foncier remettrait immediatement
et comptant en espece 3 millions de ducats. Voila done les proprietaires liberes.
Mais, dira-t-on, si ceci est vrai de la propriete prise en bloc ce ne l'est pas egalement pour tous les proprietaires individuellement, car plusieurs d'entre eux
doivent plus de la moitie qui leur reviendra comptant du prix de vents aux
cultivateurs. D'accord, mais par contre it on resulte que cette moitie se trouvera
sans emploi de remboursement entre les mains de ceux qui doivent moins que la
moitie ou memo qui ne doivent rien du tout. Or it n'est pas dans la nature de
l'argent de rester inerte et improductif et evidemment ceux auxquels it restera
lui chercheront un bon placement. En trouveront ils un meilleur que le Credit
Foncier lui-m6me?
Nous pouvons done sans trop de presomption, admettre qu'une partie au
moins de ces fonds disponibles se portera de ce one.
En outre 2 millions de ducats suffisant a la liberation de la propriete, it
reste du paiement fait pour la moitie du prix de vente un troisieme million

qui lui aussi cherchera son emploi. Est-ce trop esperer que de penser qu'une
partie s'en ira vers la Banque Fonciere?
Enfin les deux millions qui passeront des moins des proprietaires debiteurs
dans cellos de leurs creanciers, n'y viendront pas non plus pour rester inactifs
et chercheront un placement qui les menera encore vers le Credit Foncier.
Nous admettons qu'une partie de ces trois millions sera employee a des
speculations d'un autre genre, mais dans Petat actuel de l'industrie, je lui fais
la part assez large si je lui accorde les deux tiers de cette somme. C'est done au
moins un million de ducats qui cherchera le sonde placement de l'hypotheque.
Comment procedera-t-il? Par l'achat d'obligations foncieres puisque a la

suite de l'expose que nous avons fait au commencement de ce Memoire, it ne
www.dacoromanica.ro
42
864
C. I. BAICOIANU
peut plus rester aucun doute que ce systeme, lorsqu'il est applicable dans un
pays, est le meilleur, pour pratiquer l'emprunt hypothecaire.
C'est le plus prompt, le plus snr, to plus economique et nous voyons que
l'on peut tres facilement l'appliquer dans la Principaute.
Nous ne sommes pas encore au bout des ressources que la Principaute renferme.
Les depOts judiciaires presentent A peu pros une somme constante de 100.000
4*, souvent plus, jamais moins. Ces sommes qui peuvent etre rendues d'un
moment A l'autre, presentent l'inconvenient de rester souvent pendant plusieurs
annees improductives pour les interesses, sauf celles qui appartiennent aux
orphelins, et que l'on place A interet.
Pour toutes ces sommes, y aura-t-il desormais un meilleur et plus stir placement que le Credit Foncier, car par l'achat des obligations on a droit A des interets, du jour meme de l'acquisition et l'on pout les transformer en argent dans
les 24 heures pour la restitution du depot, si mieux n'aime le deposant recevoir les
obligations elles-memes avec les avantages qui y sont attaches.
Le Gouvernement pour tout ce (full donne A l'entreprise comma fermes
d'impOts, douanes, exportation, salines, construction de ponts, etc. exige de

l'entrepreneur un cautionnement. Jusqu'a present ces cautionnements n'ont
pu etre que des propriete foncieres parceque le Gouvernement ne voulant ou ne
pouvant pas payer d'interets pour cette nature de depOt, ne l'acceptait pas en
argent et it n'y avait alors de cautionnement possible que les immeubles qui tout
en restant grey& de la garantie n'en continuaient pas moins A produire leurs
fruits ou rentes au profit du proprietaire. Ce systeme a contribue be aucoup A
entraver la formation d'un tiers-etat, qui se fonde surtout sur le capital mobilier,
car les entreprises du Gouvernement etaient par le fait inaccessibles A tous ceux
qui n'avaient pas de terres A donner en gage et qui d'un autre cote ne pouvaient
cependant pas se dessaisir, A titre de cautionnement, de fortes sommes restant
improductives.
Le Credit foncier est la pour remedier au mal. Desormais un capitaliste

speculateur pourra tout entreprendre car en achetant des obligations foncieres et en les deposant dans la caisse du Tresor en garantie de son entreprise,
le Gouvernement sera parfaitement couvert et le capitaliste n'en retirera pas
moins l'interet legitime des sommes qu'il aura deposees.
La nouvelle reorganisation va encore donner lieu A la creation d'une autre
espece de cantionnement ; ce sont ceux que l'on exigera A l'avenir des receveurs
generaux et particuliers de districts, des payeurs, des caissiers en un mot de
tous ceux qui manieront A un titre quelconque les deniers publics, aussi bien
ceux de l'Etat que ceux des municipalites. Exiger d'eux des cantionnements
en terre ou en argent restant omproductif ce serait &after de ces places la majeure partie des citoyens. Mais leur reclamer le depOt d'obligations fonciaires,
tres-sures pour l'Etat et rapportant un interet au deposant ce sera concilier

A la fois la prudence et la justice.
Si nous additionnons ces sommes, nous ne seront pas loin de 500.000 #
qui joints aux 100.000 # des depOts judiciaires et au million de ducats provenant de trois millions payee aux proprietaires vous donneront un total de
1.600.000 #, qui viendront sous forme d'achat d'obligations, apporter du
numeraire A la propriete. Nous avons encore une autre source oil puiser.
www.dacoromanica.ro
VICTOR PLACE $I ORGANIZAREA ECONOMICA A PRINCIPATELOR
665
Bien des gens dans le pays vivent en tout ou en partie de ]'argent que
l'on appelle place a interet. L'absence de toute espece d'enregistrement des
contrats qui clans ce pays se font sous Being prive, ne permet malheureusement
pas d'apprecier avec certitude le montant des sommes engagees de cette maniere. Pourtant je ne crois pas etre tres-loin de la verite en disant qu'il se paie
annuellement de ce chef environ 500.000 # d'interets. Ce n'est memo pas
beaucoup dire si l'on songe que ce system de placement a lieu dans toutes
les parties de la Moldavie. Or en prenant pour base l'interet legal de 10 %, on
arrive au capital de 5 millions de ducats recevant cette destination. Si l'on
reflechit aux lenteurs, aux hasards, aux irregularites qu'offre ce genre de placement et qui font que vous ne rencontrez pas une personne en Moldavie qui
ne se plaigne de ses debiteurs, on admettra sans peine que la mottle au moins
de ce capital, soit 2.500.000 # preferera aux (Moires de tout genre qu'il rencontre le placement si sur, si prompt, si ponctuel du credit foncier. Sur ce point
on fera sans doute une objection, c'est que I'argent place a interet rapporte
10 % l'an tandis qu'au Credit foncier it no produira que 6 ou 7 %. A cela nous
repondrons que nous l'esperons bien ainsi. Le but des grandes institutions de
Credit que nous proposons et le resultat des sages mesures du Gouvernement
est peecisement de faire baisser partout le taux de l'interet dont l'elevation
est une des plaies les plus cruelles de la richesse generale en Moldavie. D'ailleurs quo les preteurs actuels se rassurent: l'abaissement de ce taux a pour
consequence immediate et necessaire la diminution du prix de toutes les denrees et ils auront bientOt retrouve par le bon marche de la vie le niveau de leurs
recettes. Est-ce que les loyers des maisons seront aussi exorbitants quand chacun
ne voudra pas parce qu'il ne le poura plus, tirer 10% de son argent.
Et n'en sera-t-il pas de memo pour tout ce qui fait l'objet d'une transaction? Enfin ne sera-ce Hen ou pour mieux dire, ne sera-ce pas un veritable
benefice que de ne plus perdre un temps precieux et de n'avoir plus a faire
mills demarches pour obtenir l'interet qui est chl? La ponctualite qu'un institut
public apportera a ses paiements ne sera-t-elle pas dj par elle memo une
grande Oconomie?
Il reste une derniere source ou puisera le Credit foncier, c'est clans cette
quantite plus importante qu'on ne le suppose, de capitaux sans emploi. Les
placements jusqu'a ce jour ont presents dans ce pays tant de chances aleatoires, que bien des personnes preferent laisser leur numeraire clans leur caisse,
improductif pendant des annees quo de le risquer entre les mains de debiteurs
insolvables ou retardataires. En especes cachees, enfouies ou enfermees, il existe
tant dans les villes que dans les compagnes des sommes considerables qui prefereront revenir au jour et produire leur benefice, aussitOt qu'un etablissement
comme le Credit foncier offrira toutes les garanties qu'exigent les gens (tenants ou prudents a l'exes qui les detiennent aujourd'hui.
De cette enumeration resultera certainement la conviction qu'il existe
en Moldavie de grandes ressources disponibles. Elles restent inertes parceque
l'esprit d'association des capitaux n'existe pas, parceque l'inexecution des
lois effraie, parce qu'une menance generale existe sur tous les points du ter:
ritoire en un mot parce qu'il y a absence complete de confiance, de Credit.
Mills vienne une grande institution bien organises, bien administree, patronee
et surveillee par le Gouvernement ; offrant aux placements un interet legi42
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
666
time, joint a la solidite et a la ponctualite, tel qu'est une Banque Fonciere et

nous sommes convaincus que les fonds afflueront dans cette direction, c'est-a-
dire vers la terre.

On voit done que le systeme de pret hypothecaire par voie d'une Banque
de Credit Foncier s'etablira tres facilement en Moldavie et aussi en Valachie,
pourvu que l'on sache en user avec prudence.
Pour completer les facilites dont ce systeme a besoin dans le placement
de ses obligations, it est indispensable de Ieur ouvrir un marehe, une Bourse
oa ces titres puissent etre aisement achetes et vendus. Mais it est clair que du
moment ou la place de Jassi va posseder par son emprunt, sa Banque de Cir-
culation, sa Banque Fonciere une certaine quantite de valeurs fiduciaires,

une Bourse y deviendra indispensable.
D'ailleurs d'autres associations de capitaux suivront l'exemple et se formeront bientOt par actions; d'oa la necessite d'une Bourse ne fera que s'accroitre. Enfin s'il y a sur les bles et sur toutes les marchandises tant d'incertitude dans les tours, c'est qu'il n'existe pas de march() public ou les affaires
s'etablissent avec quelque regularite. Une Bourse, pourvu qu'elle soft bien
organisee et ne se transforme pas en une autre d'agiotage, est done absolument necessaire si l'on veut donner quelque consistance a la creation du Credit
public dans la Principaute et les obligations de la Banque fonciere, auxquelles
elle sera si utile ne formeront cependant qu'une seule categorie des diverses
valeurs qui y seront negociees.
III
Apres avoir explique le role du Credit foncier relativement aux emprunts
hypothecaires et demontre que sa creation, d'une utilite si capitale pour la

propriete, ne rencontrerait pas d'obstacles dans les Principautes-Unies, it nous
reste a rechercher queue est la partie que le Gouvernement devrait y prendre.
La propriete immobiliere opcupe une place si considerable dans la richesse
generale, qu'a notre avis le Gouvernement ne peut pas hesiter ik lui venir en
aide par un acte eclatant de contours. D'ailleurs la combinaisson que nous presentons, complete pour le pays un systeme dont les consequences sont incalculables attendu que la est l'etablissement definitif du Credit,
Nous pensons que desormais on apprecie mieux la valeur de cet energigue agent du progres dans les societes modernes. Bien autrement puissant
que le numeraire, qui reste toujours limit() dans ses effete comme dans sa circulation, le Credit que rien n'entrave et qui peut prendre toutes les formes,
porte la richesse et la vie jusqu'aux derniers vaisseaux du corps social. Credit
veut dire association des capitaux et des forces, loyaute, promptitude, regularite dans les affaires. Par les habitudes de confiance qu'il introduit dans un
peuple, car it ne subsiste que par elle, it est sans contredit le moyen Is plus
efficace de moralisation.
Quelle plus belle mission peut-il y avoir pour un Gouvernement reorganisateur que celle de fonder, de developper le Credit au sein. d'une nation qui
renait? Hesitera-t-il des-lors a ajouter a de bonnes lois et a une bonne administration qui les execute, l'energique encouragement que donnerait son exemple?
Aussi sommes nous convaincus que le Gouvernement Princier, muni des ressources que lui fournira I'emprunt, sera le premier a souscrire au capital social
www.dacoromanica.ro
667
de Ia Banque fonciere. La part qu'il y prendra doit etre large, car pour obtenir
le contours des capitaux du dehors et du dedans it est amens a donner par sa
participation, les garanties de surveillance que l'on sera plus assure de rencontrer dans l'interet direct qu'aura un coassocie au succes de l'entreprise. To ut
en laissant l'institut fonctionner en sa qualite d'etablissement particulier, le
Gouvernement y veillera aux interets de tous et associant ainsi I'action au
contrOle, le placera dans les meilleures conditions que puissent desirer les ca-
pitaux et le pays.
Puisque nous avons fixe le capital de fondation de la Banque a 3 millions

de ducats, somme suffisante a tous les besoins de la propriete immobiliere,
nous pensons que le Gouvernement Princier amenerait promptement la realisation de ce capital s'il souscrivait lui-meme et le premier pour une somme
de 1 million de ducats. Grace A une preuve aussi eclatante de confiance, l'institut ne tarderait pas a se constituer et la propriete fonciere en Moldavie serait en peu de temps assuree et soulagee d'une grande preocupation, la question des paysans et delivree de deux plaies qui la rongent, l'usure et le manque
de capitaux.
Copie des brouillons
ecrits do la main de
Victor Place
Anexa Nr. 50
GARANTIE DU GOUVERNEMENT MOLDO-VALAQUE POUR DES

OBLIGATIONS DU CREDIT FONCIER
L'idee de demander la garantie du Gouvernement Moldo-Valaque pour les

obligations du Credit Foncier ou lettres de gage, doit etre repoussee absolument,
en voici les motifs:
D'abord cette garantie donnerait au Gouvernement un droit d'immixtion

dans les affaires de la societe ; immixtion detestable dans tout pays et particulierement dans celui-ci. Ce qu'il y a du reste de plus curieux est que c'est en
Roumanie memo qu'une pareille immixtion produirait la plus facheuse impression. On y est tellement habitue a y voir le Gouvernement manquer a ses engagements, embrouiller et compromettre toutes les affaires qu'il touche, et les
fonctionnaires de toutes classes n'employer qu'a leur profit personnel au a celui
de leur famille, les moyens d'action mis entre leurs mains, qu'il suffirait que
l'on sat le Gouvernement mele a ]'administration du Credit Foncier, pour que
l'on s'en ecartat avec frayeur.
En second lieu la garantie Gouvernamentale se trouve repoussee par la
nature meme de l'obligation hypothecaire. Aujourd'hui, dans le monde financier,
it est bien reconnu que Ia valeur la plus solide est cette obligation. Memo lee
rentes des Etats 011 le Credit est le plus assis, inspirent moins de confiance. II
suffit de voir les fluctuations auxquelles elles sont soumises pour se convaincre
qu'une crise politique peut en alterer le tours. Tandis qu'il faudrait un bouleversement social, un renversement des bases de la propriete pour que les lettres
de gage fussent compromises.
Que penserait-on des lors, d'une combinaison.qui reclamerait une garantie
a la valeur qui prime toutes les autres? Et qu'on n'aille pas croire que par la
www.dacoromanica.ro
668
C. I. BAICOIANU
au ajouterait une force quelconque A cette valeur, c'est precisement le contraire

qui arriverait.
En effet, qu'est-ce qui constitue le dernier mot d'une valeur financiere,

qu'est-ce qui en regle le cours definitif ? C'est evidemment la garantie sur laquelle
elle repose. La preuve en est dans les affaires de la Turquie.
Lorsqu'elle a fait des emprunts directs, elle a pays jusqu'a 13 p. %. Lorsqu'au
contraire elle en a fait un autre sous la garantie de la France et de l'Angleterre

celui-ci a 60 et est encore cote en raison de ce que valent les' credits Frangais
et Anglais.
II en serait de meme pour les obligations hypothecaires de Roumanie garanties par le Gouvernement de ce pays. Ce serait non pas la valeur intrinseque
de ces obligations qui en determinerait le cours, mais bien la valeur de leur

garantie. Autrement dit, ces obligations suivraient les fluctuations du credit
du Gouvernement Roumain.
Or comme it n'y a pas de Gouvernement dont le credit soit plus aerie, surtout chez lui, je laisse a penser ce que deviendraient des titres qui avaient sa
garantie pour arriere-garde et pour reserve.
A moins done que l'on n'ait des motifs particuliers pour rechercher cette
garantie, elle doit etre repousee comme une pensee des plus funestes i3, touts
institution de credit en Moldo-Valachie.
Jassy le 20 janvier 63.

BANQUE DE CREDIT FONCIER
La Banque de Credit Foncier ne doit accepter, sous aucune forme, I'immixtion du Gouvernement ni dans le choix de ses employes grands ou petits, ni dans
son Administration.
Le role du Gouvernement doit se borner A la nomination de commissaires,
charges exclusivement de veiller au respect des statute et specialement e. ce quo
remission des obligations hypothecaires ou lettres de gage ne depasse pas la

somme des contrats d'hypotheque souscrits au profit de la Banque.
Il est oiseux d'attendre la promulgation de lois generales pour l'execution
des contrats ; tous les moyens doivent etre prevus dans la concession et les statuts qui, votes par les pouvoirs legislatifs et sanctionnes, deviendront euxmernes une loi.
Ces moyens sont au nombre de cinq:
1. La fixation des delais et des formes d'expropriation ;
2. L'etablissement du sequestre de telle sorte que 15 jours apres recheance
d'une annuite impayee la Banque entre de plein droit dans la gestion de la

propriete hypothequee et dans la perception de tous ses revenue, pour se rembourser de rannuite et de ses frais, le surplus devant etre remis par elle au proprietaire.
Ce sequestre avec ses consequences continuerait jusqu'a complete expropriation.
II implique alors cette double consequence:
1. Que le pret ne pourrait etre fait que pour une somme dont rannuite
ne depasserait pas 4/5 -ernes du revenu bien constate;
www.dacoromanica.ro
669
2. Que les precautions seraient prises, notamment envers les fermiers pour
que rien du revenu ne pat etre distrait ;
3. L'election de domicile faite par l'emprunteur de maniere a ce qu'il ne
puisse jamais echapper A la signification des actes judiciaires ;
4. Le droit pour la Banque Fonciere d'avoir des agents A elle, reconnus

pas les autorites locales et ayant le pouvoir de signifier les actes judiciaires, de
pratiquer les sequestres et d'executer les jugements arbitraux ou autres rendus
A son profit ;
5. Enfin lorsqu'un acte d'emprunt serait fait, la Banque aurait soin d'exiger
que les titres de propriete, remis en hypotheque soient accompagnes de plans
et de delimitations confirm& par les Tribunaux, ainsi quo d'inventaires coinplets afin d'eviter toutes lenteurs et toutes chicanes en cas d'expropriation.
Toute Banque de Credit Foncier qui ne sera pas etablie sur cos bases en
Moldo-Valachie est Bare de se ruiner.
EMISSION DES BILLETS DE BANQUE EN MOLDO-VALACHIE
II serait imprudent de demander le droit d'emission de billets de Banque

en Moldo-Valachie pour une somme aussi considerable que trois fois le capital
de l'Institut.
Dans ce pays presque personne ne fait de distinction entre le billet de Banque
et le papier-monnaie de sorte que Pon n'y voit ce billet qu'avec une profonde
defiance.
Il faudra du temps pour que la population s'y habitue et elle ne commencera
A y croire qu'apres qu'elle aura pu souvent Pechanger a vue contre especes.

On ne doit done pas s'attendre A une grande circulation de billets pendant la
premiere annee et dans le fait, le droit d'emission A triple capital ne donnerait
aucun resultat.
Mais par suite de la defiance que je signale on ne l'obtiendrait pas et ou
risquerait, en insistant, de compromettre le sort de la concession. Il voudrait
done mieux se montrer plus modere a cet egard, ce qui serait d'ailleurs un moyen
d'obtenir d'autres avantages.
On pourrait alors recourir A d'autres combinaisons:
Ou bien l'on demanderait le droit d'emission de billets pour une somme

egale au capital pendant la premiere annee, avec faculte de doubler la seconde
annee et de tripler la troisieme; ce qui serait accords parce que le public d'ici
se dirait: e nous essayons de leurs billets, puisque pendant un au nous sommes
Bars qu'ils auront assez d'argent pour les rembourser et nous verrons apres ..
Ou bien on demanderait le droit d'emission pour le triple du capital, mais
avec cette reserve qu'on n'en fora usage que pour une somme egale au capital
pendant la premiere annee, sauf a regler, apres ce laps de temps et d'accord
avec le Gouvernement les poques oil l'emission des billets pourra etre plus considerable, sans pouvoir depasser le triple du capital A moins d'un nouveau vote
de la chambre.
Pour la Banque de Circulation comme pour le Credit Foncier, n'accepter
sous aucune forme Pingerence du Gouvernement dans l'administration ni la
nomination d'aucun employe grand ou petit, a faire par lui.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAicoiANu
670
Le rOle du Gouvernement doit se limiter strictement dans ces termer: un

on plusieurs commissaires pres de chacun des Instituts et charges exclusivement
de veiller au maintien des statuts et notamment:
En ce qui touche la Banque s'assurer qu'elle reste dans les limites fixees A
remission des billets.
En ce qui touche le Credit Foncier, s'assurer que le nombre d'obligations
hypothecaires mises en circulation ne &passe pas le chiffre des annuites des
contrats d'emprunts.
En dehors de ces commissaires le Gouvernement ne doit avoir aucun autre
agents car les censeurs memes sont nommes par les actionnaires pour surveiller
en leur lieu et place les actes de l'Administration.
Jassy le 30 janvier 63.
Anexa Nr. 51
Annexe
A la soumission faite le 24 avril 1860

au
Gouvernement Roumain
par
Mrs Mel let, Henry et Malvezin
pour
La confection du Cadastre
Proposition de commencer le Cadastre par voie d'essai au compte du Gou-
vernement Roumain. Les soussignes ont eu l'honneur de remettre le 24 avril

dernier, a Mr. Victor Place, ()Meier de Ia legion d'honneur, consul de France
a Jassy, pour la remettre au Gouvernement Roumain, les propositions tendantes ti, l'entreprise A des conditions determinees tant de retablissement de
telegraphes electriques et des etudes de routes ordinaires et de chemins de fer,
que de la confection du Cadastre et de la carte topographique des Principautes.
Sur les observations ti, eux faites par Mr Place et par Mr Le Prince Cantacuzene relativement A la difficulte qu'eprouverait le Gouvernement A apprecier les prix port& dans notre soumission, notamment ceux relatifs au Cadastre. Considerant rimportance de l'entreprise du cadastre sous le double
rapport de Ia depense et du temps b, y consacrer et rutilite pour le Gouvernement de n'y proceder qu'avec prudence et apres s'etre rendu compte des sacrifices financiers exiges par cette operation, ainsi que des difficult& techniques qu'elle pourrait rencontrer dans l'execution.
Desirant, tout en maintenant la proposition d'entreprise generale du Cadastre, que notre societe lui a presentee, mettre neanmoins le Gouvernement
a mesure de verifier d'une maniere pratique et pour ainsi dire locale la convenance des conditions et la justesse des prix qui lui sont demand& pour les diverses parties des operations cadastrales.
Agissant dans cet ordre d'idees que Ia prudence recommande pour des
travaux delicats a effectuer dans un pays encore etranger aux grandes operations planimetriques, geodesique et statistiques.
Nous croyons utile d'offrir au Gouvernement un projet transitoire pour
preparer et commencer graduellement l'entreprise du Cadastre, de maniere
a pouvoir ensuite la realiser sOrement et completement dans un court Mai.
www.dacoromanica.ro
671
BASES DU PROJET D'ESSAI DU CADASTRE
Les soussignes se chargeront d'effectuer les operations cadastrales, dans

l'un des districts des Principautes et sur une etendue qui sera designee par
le Gouvernement.
Les soussignes s'obligeront a reunir immediatement apres cette designation le personnel et le materiel necessaires aux operations a faire sur le terrain
et aux travaux de cabinet, pour la mesure et levee des plans, la confection des
etats, tableaux, cartes et toutes les pieces necessaires.
Les soussignes seront, pour cette direction de travaux, places sous les
ordres directs du Ministre des Finances, et it devront lui soumettre leurs projets d'engagement et, de recrutement de personnel et des indemnites ou honnoraires convenables; Petat des principaux instruments, appareils et approvisionnements a faire fournir et l'evaluation approximative des depenses a
faire de mois en mois.
Tous les agents employes aux operations du Cadastre seront consideres
comme au service direct du Gouvernement, et its seront pay& mensuellement
sur les fonds du tresor, d'apres les etats d'emargement ou les mandate dresses
conformement aux decisions ministererielles, par les soussignes entrepreneurs
generaux du Cadastre.
Les paiements du materiel et des fournitures de toute espece seront egalement faits de la meme maniere sur les fonds du tresor public.
Les soussignes, en leur qualito d'entrepreneurs generaux du Cadasre, ne
recevront point d'honnoraires: ils seront rembourses de tous frail de voyage
et deplacement sur l'etat qu'ils presenteront de leurs debourses et qui sera

prealablement soumis e, l'approbation du ministre des finances.
A titre d'indemnite, pour leurs peines, soins et industrie, ils auront droit
a une allocation de quinze pour cent sur le montant des depenses cadastrales.
Independamment du journal de leurs operations techniques et scientifiques, les entrepreneurs du Cadastre tiendront une comptabilite speciale des
depenses relatives a leurs operations, cette comptabilite devant servir a etablir le prix de revient de chaque partie de l'entreprise.
Les soussignes prennent l'engagement de se mettre a la disposition du

Gouvernement po-ur toute elaboration ou redaction de projets de lois ou reglements relatifs au cadastre.
Its prennent en outre l'engagement de former, sur des bases qui seront
par eux soumises au Gouvernement et apres son approbation, une ecole destinee e, l'instruction du personnel necessaire a la suite des operations cadastrales et dont le noyau sera tire des populations Roumaines.
Lorsque le Gouvernement jugera opportun d'ordonner la confection generale du Cadastre, les soussignes auront la preference a conditions egales,
pour l'obtention de cette entreprise, e, moins qu'il n'entre dans les intentions
du Gouvernement de continuer la regie indiquee par ces presentes sur les memes
bases ou sur des bases nouvelles.

Paris le douze mai 1860.
Signe. Theo Malvezin et C-ie
Paris. 2 rue d'Amboise
www.dacoromanica.ro
672
C. I. BAICOIANU
Anexa Nr. 52
FERME DES SALINES DE LA MOLDAVIE
EXPLOITATION
Depenses d'exploitation. Les intentions du Gouvernement sont que l'exploitation des Salines continue a se faire par les moyens employes jusqu'alors,
c'est-e-dire par les mineurs qui habiterit le domaine d'Okna.
Les publications pour l'annonce du fermage des Salines ont 60 faites

dans ce sens.
D'apres les recensements faits recemment, le nombre des families des mineurs est de 999, ce chiffre a servi de base au contrat fait avec Mr. Villara anterieurement a 1849.
Il est evident pour toutes les personnes connaissant les ressources dont
dispose l'administration des Salines, que le nombre des families des mineurs
est Bien superieur a 999. Des renseignements que j'ai lieu de croire exacts portent ce chiffre a plus de 1500.
Le nombre accuse et a plus forte raison le nombre vrai suffira ainsi que
nous l'avons dit au chapitre Capital necessaire pour:
Extraire le sel,
Raffiner les detritus et
Installer la nouvelle exploitation.
Ces mineurs travaillent sans autre remuneration que quelques paras par
bloc de sel qu'ils livrent; cette remuneration est de 10 a 15 paras par bloc pesant en moyenne 75 okas, soit 0,20 paras par % okas.
Les depenses d'exploitation proprement dite se borneront done a 0,20 p.
par % okas pour frais d'extraction et manutentions et aux reparations d'outillage et de materiel.
Of on doit exploiter et ce qu'on doit exploiter. Jusqu'e, ce que la nouvelle
exploitation soit installee on devra: ou prendre des blocs dans les residus accumules depuis longtemps sur le versant de la montagne ou en extraire par la
methode employee par le fermier actuel.
AussitOt la nouvelle exploitation ouverte, (cela aura lieu vers la fin de
1857), l'ancienne exploitation sera abandonnee.
Independamment de l'exploitation des blocs, it sera tres-avantageux de
raffiner les residua.
Dans ceux qui existent, on trouvera de grandee quanta& de sel raffine

par la pluie, qui est tres-pur et d'un beau blanc.
L'emploi des residus sera une grande source de produits. On peut presque
sans frais, tailler des blocs dans la couche superieure qui s'est cristallisee et
les livrer de suite au commerce. On peut egalement enlever et livrer aussi de
suite au commerce les parties raffinees naturellement par les pluies. Puis le
reste peut etre raffine facilement a peu de frais en reunissant les petits ruisseaux qui descendent de la montagne et en etablissant des bassins etages.
Tres-grande quantite extraite. On a ainsi, sans frais, une masse de sel qu'on
peut evaluer a 250.000 metres cubes qui produiront au moins 1000 okas par
metre cube en tenant compte d'un dechet qui n'existera certainement pas.
Ce serait done un poids de 250.000.000 okas.
www.dacoromanica.ro
673
Cette enorme masse est exploit& ; reste a savoir si on peut en trouver

Pecoulement.
Ecoulement jusqu'd ce jour. La vente of f iciellement accusee par le fermier

actuel des salines est de 20.000.000 okas par annee. Suivant tous les renseignements et toutes les indications, la vente est limitee par les moyens de transport, les debouches seraient bien plus considerables si besoin etait.
Cette quantite se subdivise ainsi:
Exportation en Turquie par Galatz
8.000.000 okas
Russie par Galatz et Reni
2.500.000 *
a
*
par Leova et Scouleni
4.500.000 *
Consommation indigene
5.000.000
Total
20.000.000
Consommation de /a Moldavie. Le chiffre de 5.000.000 okas pour la consommation indigene est evidemment inferieur a la realite.
La consommation moyenne du sel en France est de 5 okas par habitant,

cependant it n'est pas encore employe pour l'elevage du betail, tandis qu'en
Moldavie, l'emploi est despuis longtemps entre dans les habitudes des agriculteurs. Des considerations hygieniques prouveraient peut-etre encore que la
consommation de sel doit etre plus forte en Moldavie qu'en France.
En admettant qu'elle soit la meme, c'est-tt-dire 5 okas par habitant, la
Moldavie comptant 1.850.000 habitants, ce serait 8.250.000 okas par an. C'esta-dire 3.250.000 okas de plus que Ia quantite accusee.
L'absence de controle et les irregularites administratives sont sans doute
cause que cette quantite passe inopperQue. Ce serait done 23.250.000 okas
qui s'ecoulent annuellement des salines, avec les moyenes de transport actuels.
Moyens de transports actuels et voies de communications. Di f f icultes des
transports. Jusqu'e. la creation d'un chemin de fer, it n'y a pas lieu d'esperer
que memo avec de grandes ameliorations dans les voies de communication,
ou puisse transpoeter des quantites sensiblement plus considerables par terre.
Je n'entrerai pas dans l'examen de la quantite de travail des chevaux
ou des boeufs, sur telle ou telle route, cet examen a peu d'interet pour la question qui m'occupe. Ce sont bien moins les voies de communication que les
moyens de transport qui manquent.
Les plus grands transports se font a Galatz, c'est la surtout qu'on peut
esperer une augmentation considerable dans le trafic; or Ia route d'Okna
Galatz, sans etre en parfait etat, est cependant passable et le trajet entre ces
deux villes est certainement un des plus faciles de la Moldavie, it est tres-peu
accidents et partout ou rencontre un sol graveleux tres-resistant.
Les grandes difficult& des transports par terre sont le manque de bras
et le mauvais etat du materiel roulant, a ces deux difficult& qui sont assez
notoires pour que je n'aie besoin que de les enoncer, la creation des chemins
de fer est le meilleur remade.
Transport par eau. Les transports par eau n'ont ate employes jusqu'ici
que pour les bois et les bles. Its n'ont pas encore ate employes pour le sel, probablement parce que le fermier actuel qui est en meme temps fermier des salines
de la Valachie, trop occupe dj pour controler les operations de son entreprise,
n'a pas voulu Ia compliquer du commerce des bois qui serait la consequence des
transports par eau.
www.dacoromanica.ro
874
C. I. BAICOIANU
Pendant plusieurs mois de Panne on peut transporter du sel d'Okna
Galatz par le Trottuch, le Sereth et le Danube, soit sur des radeaux, soit sur des
barques plates et lorsque la baisse des eaux rend impossible les transports depuis
Okna, on peut encore pendant quelque temps les faire depuis Onechti, oil le
Trottuch est grossi des rivieres l'Oftuz, le Kachina et le Tasleou.
Duree des transports par eau. On peut admettre que les transports par eau
sur radeaux ou barques plates, sont possibles d'Okna ou d'Onechti a Galatz,
pendant cinq mois de l'annee, divises en deux periodes: le printemps et l'automne. Ces poques sont variables et obligeront a avoir, pour etre bien utilisees,
des bois prepares en quantite assez considerable et du sel emmagasine sur le bord
du Trottuch.
Les transports sont possibles sur le Sireth, d'Adjud a Galatz pendant toute
Farm& sauf le temps des -gelees.
Des personnes connaissant bien Ia localite affirment que d'Onechti a Adjud
le Trottuch est flottable pendant toute l'annee. Sans accepter cette derniere
indication, en tenant seulement compte de ces faits notoires.
Que d'Onechti a Adjud les transports sont possibles pendant cinq mois de l'annee.
Que d'Adjud a Galatz les transports sont possibles en tout temps sauf le
temps des gelees:
On arrive a cette conclusion, que, recoulement du sel n'est plus limits

par les transports mais par les debouches.
Si on fait la comparaison du prix de transport par eau et par terre, on

obtient des avantages considerables en faveur des transports par eau.
Vente a Galatz des radeaux et des barques plates. Les radeaux ou les barques
expedies a Galatz oil le bois est generalement trios -cher, seront vendus sans pertes
apres avoir servi aux transports qui de cette facon coeteront trios -peu.
Une barque ou un radeau conduit par deux hommes jusqu'A Adjud, ofi
it sera accouple a d'autres, chargera 5.000 okas de sel, it mettra six jours a faire
le trajet d'Okna a Galatz et coetera de Irais un Ducat.
(Nous admettons le prix d'un Ducat, c'est celui qu'on paye de Piatra
Galatz et la distance d'Okna a Galatz est bien moindre que de Piatra a Galatz).
Transport de Ia mine au Trottuch
10,00 p.
Chargement sur le radeau ou la barque
10,00 *
Dechargement a Galatz
15,00 *
Transport
37,00 *
Imprevus
3,00
Frais pour 5.000 okas. . . . 75,00 p.

Soit par 1000 okas 15,00 p. et par % 1,20 p. Or le transport par terre coute
15 a 25 piastres les % okas, suivant la saison.
La vente des bois provenant des barques ou des radeaux donneront plutOt
des benefices que des pertes.
La question des transports est resolue par possibilite de grands transport
par eau d'Okna a Galatz ; les voituriers qui transportaient 8.000.000 okas sur
ce point pourront etre diriges sur un autre si les debouches le permettent. II est
certain qu'a Leova, a Scouleni, a Lipcani etc., oil les ventes n'ont ete jusqu'alors
que de 4.500.000 okas par an, on y vendra des quantites beaucoup plus consid6rabies si on peut les y conduire.
www.dacoromanica.ro
VICTOR PLACE SI ORGANIZAREA ECONOMICA. A PRINCIPATELOR
675
CAPITAL NECESSA IRE
Installation du nouveau, system d'exploitation. Le Gouvernement met a la

disposition du nouveau fermier, tous les mineurs qui sont a la disposition du
fermier actuel; ce nombre d'ouvriers suffira:
1. Pour l'exploitation des blocs d'apres le systeme actuel (jusqu'a ce que
la nouvelle exploitation soit terminee).
2. Pour exploiter les detritus et les raffiner.
3. Pour installer la nouvelle exploitation.
Il n'y a done lieu de compter aucune depense pour les journees de manoeuvres
portees au devis des depenses d'installation du nouveau systeme d'exploitation.
Il n'en est pas de meme des journees de voitures; it a 60 porte au compte
21.257 journees de voitures. Pour etre plutOt exagere que modere dans les previsions de depenses que 20.000 journees seront employees a 8 piastres
l'une
160.000 p.
Les depenses portees en argent au devis devront etre faites et it n'est
pas A supposer que voulant mettre les mines en bon etat d'exploitation et les bien outiller it soit fait d'economie. Le total des
sommes portees est de
358.720 *
Depenses imprevues
31.280 *
Total des depenses A faire en debours par le fermier des salines

d'Okna pour installer l'exploitation suivant le nouveau systeme
adopte
550.000 p.
Sur cette somme, ou peut compter que 220.000 piastres seront a depenser
dans le 1-er trimestre, on pourrait done admettre que ces 220.000 piastres
seront prises sur la mise de fonds et que le complement de la depense, soit
330.000 piastres serait fourni par le produit de la ferme.
Mais comme d'un autre alto, cette somme n'est qu'un pret fait au Gouvernement Moldave, remboursable par parties jusqu'a la fin du bail et portant
interet, it est plus convenable et plus rationnel pour laisser entiers les produits
a distribuer, de prelever la somme entiere sur la mise de fonds.
,
Je n'encherirai que pour le cas ou l'exploitation se ferait pour cinq ans.
Pour ce (Mai, it se presentera plusieurs societes concurrentes.
J'encherirai jusqu'a 2.250.000 piastres de la Vestiairie pour le prix d'une
annee de fermage, ce qui fait en piastres tours du commerce 2.475.000 environ.
Si le chiffre de la derniere publication est maintenu ga fera . . . 2.475.000
Plus
618.750
3.063.750
1 237 500
1.856.250
1/4
Soit en plus
On doit verser 1/4 comme cautionnement et 1/4 pour payement a l'avance ;

c'est done a prelever sur la mise de fonds 1.237.500 p.
Afin d'tre en mesure d'expedier en temps utile par le Trottuch et le Sereth, on devra acheter de suite du bois pour faire des radeaux ou des barques
plates et faire fabriquer des petits tonneaux pour le sel raffine, la mise de fonds
sera pour cet objet de
500.000 p.
Les hangards et bassins pour raffiner et remiser le sel raffine de-
vront etre faits de suite et exigeront une mise de fonds de 100.000 *
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
676
Le materiel et l'outillage pour l'exploitation des residua exigeront

60.000 *
une mise de fonds de
Les reprises de creances de l'ancien fermier, d'une partie de son
materiel et de son outillage, les payements a l'avance et les
frais d'installation du personnel, voyages etc. exigeront une
440.000 s
mise de fonds de
Total du materiel, outillage fonds de roulement
1 100 000 p.
Il n'y a pas lieu de compter de mise de fonds pour le paiement de transports
a l'avance, sauf pour le cas des expeditions par eau a Galatz. Toutes les expeditions par les autres points se feront apres yenta et perception d'acomptes
qui suffitont aux avances sur transports. Sur l'ensemble de ces points, l'ancien fermier n'est autorise a avoir que un million okay de sel, cela genera peu
la vente du nouveau fermier.

Les expeditions par eau sur Galatz, pour lesquelles j'ai compte tout le
materiel, exigeront quelques avances aux mariniers, ces avances seront trespeu importantes d'ailleurs.
Je les admettrai avec les avances des ouvriers exploitants pour une somme
112.500 p.
de
RESUMJ DU CAPITAL NCESSAIRE

Installation du nouveau systeme d'exploitation
550.000 p.
Cautionnement et paiement a l'avance sur le fermage . . 1.237.500 s
Approvisionnement de bois pour le transport par eau, hangards, bassins et outillage de raffinage, reprise de creances
et de materiel de l'ancien fermier
1 100 000 s
Avances sur transports et aux ouvriers
112.500 s
Total
.3.000.000 p.
BILAN DE L'ENTREPRISE
Pour faire le binan de l'entreprise, je supposerai que la speculation en

dehors des salines ne produira que le remboursement des frais speciaux a chaque
vente.
En d'autres termes, que le prix de vente sur chaque point se composera:
Du prix de 20 piastres a la mine,

Du prix de transport,
Et des frais, courtage, magasinage etc.
Ma supposition est la pire des conditions dans laquelle puisse se trouver
l'entreprise.
En effet:
La consommation interieure de la principaute ne peut s'alimenter que
par le sel d'Okna. En admettant que les prix de vente fixes ne couvrent pas
le prix de 20 piastres a la mine, ajoute au transport et aux frais, le fermier ne
fera aucun transport et la population de la Principaute sera obligee de s'approvisionner a la mine.
La vente pour l'exportation est sans fixation de prix. Les transports par
eau donneront des benefices considerables pour l'exportation par Galatz.
Relativement aux quantites a ecouler on est de beaucoup au dessous du
vrai eu egard aux transport par eau; en supposant:
www.dacoromanica.ro
677
Pour la 1-ere armee . . .20.000.000 okas

Pour ces deux annees, j'ai supPour la 2 -time annee . .20.000.000 * pose que l'approvisionnement de
Pour la 3-eme et suivantes 30.000.000 * l'ancien fermier et les pertes de
temps de mise en train reduiraient
l'ecoulement a ce chiffre.
Soit en comptant sur cinq annees une moyenne de 26.000.000 okas.
Il est a supposer que l'entreprise des salines etant degagee de raisons qui
limitaient sa concurrence par rapport aux salines Valaques, elle verra see exportations par Galatz prendre de tres-grandee proportions, que le sel raffine
an tonneaux et d'un transport facile viendra encore accroltre.
Ces previsions ne sont cependant que des esperances et je les laisse au
chapitre des eventualites.
Le resultat du fermage serait le suivant:
Produit brut 26.000.000 okas a 20 piastres % 5.200.000 p.
Depenses :
Interet du fonds de roulement de 3.000.000 p. A

7%%
225 000 p.
Amortissement ou depreciation des depenses pour

hangar, bassins, materiel, outillage etc . . 100 000 *
Frais d'adminigtration
250 000 5
Subvention a l'hOpital d'Okna, 24.000 p. de la V-rie 26.400 *
prime pour les blocs aux ouvriers A 20 paras les %
130 000 *
okas pour 26.000.000 okas
Entretient de l'outillage et materiel
65 000 *
Entretient des batiment et bureaux
61 600 *
Frais de bureaux
18 000 *
24 000 *
Frais de voyages
900.000 p.
4.300.000 *
2.475.000 *
1.825.000 *
Prix de fermage suivant mes previsions

Benefice net
Soit en chiffre rond 600.000 francs.
Je fais remarquer que je n'ai porte aucune depense pour la nourriture et
l'entretient des chevaux et du personnel des ecuries parce que le domaine
d'Okna etant donne en jouissance au fermier, see produits ou son revenu en
admettant qu'il soit loue, sont plus que suffisants pour couvrir ces depenses.
(II est certain que la fin de cette etude manque).
www.dacoromanica.ro
ACTUL DE CONCESIUNE PROVIZORIE

PENTRU INFIINTAREA UNEI BANC' NATIONALE ROMANE
PROPUS DE IOAN POLICHRONIADI & COMP.
43
www.dacoromanica.ro
Anexa Nr. 53
Monitorul Oficial, 17 Aprilie 1862.
ACT DE CONCESIUNE PROVIZORIE PENTRU INFIINTAREA UNEI
BANCI NATIONALE ROMANE
Art. 1. Guvernul acord& D-lui loan Polichroniadi gi Comp. privilegiul de a

crea o Banc& Nationala pi de a form& spre acest sfarpit, prin subscriptiune, o
societate de actionari.
Art. 2. Aceasta bane& va purta numele de Banca National& Romans.
Ea va fi puss sub !mita priveghere a Guvernului.
Art. 3. Durata acestui privilegiu va fi de 30 ani.
Un an Inaintea expirArii acestui termen, Banca va putea cere dela Guvern
relnoirea concesiunii sale, sau va trebul s& declare cA va proceda la definitivata
sa lichidare.
La cazul dintaiu, statutele B.ncii se vor supune la aprobarea Guvernului,
La cazul de al doilea, &tic& la caz de dizolvare, un comitet de persoane numite de Guvern, se va alittur& pe lama, Directiunea Bancii, spre a priveghe& mai
de aproape lichidarea pi a ingriji ca toate datoriile, biletele de banes pi In genere
toate efectele In hartie ale BAncii, s& se platcasc& in our sau in argint.
Asemenea gi Guvernul va plAti Bancii In Intregimea for toate sumele ce-i va
fi datorand, atilt in capital cat pi in dobanzi.
Art. 4. Scaunul Directiunii va fi fn Bucurepti.
Sucursale pi agentii se vor stabil' in Iapi, la Galati i In alte rape ale Principatelor-Unite, dui:4 trebuintele BAncii pi ale comertului.
Un reglement special pentru circulatiunea biletelor de banes, pentru scontul
efectelor creditului funciar, al politelor gi altele, se va supune la cercetarea pi
aprobarea Guvernului.
Art. 5. Acest stabiliment va aveb, dreptul de a face operatiuni de bancil pi
mai cu seam& de a scout& efecte, de a face avansuri pe tot felul de valori pi de
garantii, de a cumpara pi de a vinde polite, de a priml depozite Qi de a emite
bilete la Infatip&tor (au porteur) pi a vista (Banka Poste-Bilte).
Art. 6. Directiunea Bancii se va incredinta unui consiliu compus de un Guvernator, de doi censori gi de 12 directori.
Afar& de aceasta, se va randul pe Mug& fiecare sucursal& sau agentle un
censor numit de Guvern.
Directorii se vor numl de concesionaru, pentru cei dintai 3 ani, iar mai pe
urma, de Adunarea general& a actionarilor.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
682
Doua treimi, cel putin, din numarul directorilor vor fi domiciliati In Bucurevti, iar ceilalti la Londra vi Paris.
Directorii absenti vor ave.& dreptul de a fi reprezentati In Consiliul de administratie prin alti membri ai acelui Consiliu.
Art. 7. Directiunea Balla va fi datoare a prezenta pe tat& saptamana

Ministerului Finantelor, un borderou al situtiunii sale vi a public& In toate lunile
In Monitorul Oficial starea activului vi a pasivului au.
Art. 8. Conturile Bancii se vor examine, vi fix& la fiecare vase luni, in mod
de a putea stabill dividendul, iar pe fiecare an acele conturi se vor supune la

controlul Curtii de Conturi vi se vor publica In Monitorul Of icial.
Art. 9. Reglementele de administratie interioaa a 13/men, se vor supune la
aprocierea Guvernului cu o luna fnaintea deschiderii acestui stabiliment.
Guvernul atunci In Intelegere cu Banea va avea dreptul de a modifica acele
reglemente, pentru tot ce privevte siguranta Si regularitatea serviciului.
Art. 10. Capitalul metalic va fi: pentru anul Intaiu, de 500.000 livre sterlinge ;
pentru anul de al doilea de 750.000 livre sterlinge vi pentru al treilea an de un

milion de livre sterlinge.
Banca va avea facultatea de a marl In tirma capitalul sau metalic, pane la
suma de trei milioane de livre sterlinge.
Banca se IndatoreazA a fncepe operatiile sale opt luni dupe semnAtura concesiunii definitive vi se obligA a avea In casele sale un capital de 250.000 livre
sterlinge, care pan& la finitul anului trebuie sA se urce la suma de 500.000 livre.
Art. 11. Banca va aye& privilegiul exclusiv de a emite bilete In Infativator
vi a vista far& dobandtt ei se vor numl bilete de Banca Nationala Romana.
Aceste bilete vor avea curs legal far& a H obligatorii pentru nimeni, se vor
plati In toate casele publice vi agentii ale BAncii, a vista vi la Infativiitor, In moneta de our sau de argint vi valoarea for nominal& nu va putea fi mai mice
decat echivalentul de 50 franci.
Art. 12. Valoarea nominala a biletelor ce Banca va avea In circulatie, va fi
asigurata eau prin metaluri de pret, sau prin zaloage (amanetel de o valoare
real& constataa, sau prin efecte de comert si tine valori ce se vor afla In porto-
foliul au.
Art. 13. Pan& and se va adopt:} un nou etalon monetar care a permita a
determine legalmente Intr'un mod mai precis valoarea diferitelor monete care
au curs In Principatele-Unite, o mercurial& redigiath prin Ingrijirea Directiunii
Bancii, In Intelegere cu delegatii comertului oravelor Bucurevti, Iasi, Galati vi
altele vi care se va aproba si sanction& de Consiliul Minivtrilor, se va public& vi
se va da In cunovtinta publicului, spre a evita orice contestatiune fntre Infativatorii biletelor de banca vi casele acestui stabiliment.
Art. 14. Biletele de bane& date In circulatie nu pot fi emise decat de Directiunea din Bucurevti vi trebuie s& alb& semnatura Guvernatorului vi a censorilor.
TipArirea, emisiunea, retragerea vi controlul biletelor de bancA, se vor definl

cu amanuntul In statutele Bancii, In chip de a prezenta toata asiguritatea datorita
atAt pentru Guvern, cat vi pentru public vi pentru Bana.

Art. 15. Banca va avea dreptul de a emite bilete la Infativator vi a vista,
pAnti la o suma fritreit& a capitalului s&u metalic.
www.dacoromanica.ro
CONCESIUNEA IOAN POLICHRONIADI
883
Banca nu va putea trece peste aceasta proportiune Ia nici un caz, fara o

autorizatiune express a Camerei.
Art. 16. Banca sub garantia Guvernului si prin mijlocirea lui, va deschide
creditului funciar ce se va infiinta in Principate, un conto curent, care nu va
trece peste o a treia parte a capitalului sau metalic, sau biletelor puse In circulatie.
Art. 17. Guvernul se Indatoreaza a nu emite si a nu autoriza niciodata circu-
larea de moneta de battle.

El nu va putea acorda la nici o societate dreptul sau privilegiul de a emite
bilete de Banca de Scont.
Art. 18. La orice neIntelegere Intre Guvern si Banca, provenita din interpretatiune gresita a Statutelor, aces nefntelegere se va deslega prin calea arbitrajului.
Fiecare din ambele parti va alege un arbitru. La caz de divergenta de opiniune Intre arbitri, Guvernul in unire cu Banca, va numl un supra arbitru.
Art. 19. Banca nu va platl nici o taxa, nici o impozitiune Guvernului.
Biletele de banal, vor fi scutite de drept, precum si chitantele, afi$urile si
toate hartiile care privesc administratiunea interioartt, a Bancii, asemenea vor
fi scutite si comunicatiile ce se va adresa Guvernului.
Banca din parte-i se obliga a nu priml In scout nici un efect public, nici
o polita, contract sau altele, lath a avea timbrul Guvernului.
Art. 20. Imitatiunea si contrafacerea biletelor de banca vor fi supuse pedepsei prevazuta la art. 110 al codicei penale, precum $i toti acei care In $tiinta
vor pune in circulatie bilete de bane& false.
Mara de aceasta, Guvernul va promulga o lege penal& pentru a regula
delictele de contrafacere a scrisurilor si sigiliului Bancii, precum $i delictele de
frauds si de substractiune a vreunei parti din fondurile sale.
Art. 21. Guvernul asigureaza o protectiune militarA, atat stabilimentului
principal al Bancii cat si sucursalelor sale.
Art. 22. Daca Guvernul va cere, Banca se obliga a lua asuprA -i strangerea
banilor Statului, precum aceasta se urmeaza in celelalte taxi ale Europei si a
deschide Guvernului un cont curent pentru avansurile si aconturile facute

tezaurului, precum si pentru toate tranzactiunile de aceasta, natura. Pentru toate avansurile ce Banca va face tezaurului, ea va priml dela acesta
sau randueli, sau bonuri pe termen de 30 pana Ia 90 zile.
Bonurile vor da o dobanda de 5 % pe an.
Orice tranzactiune Intre Guvern si Banca, afara de scontul bonurilor tezau.
rului, se va desbate liber de ambele parti.
Art. 23. Indata cu darea concesiunii definitive, concesionarul se (Niel a
varsa In casa tezaurului o suma do 5000 livre sterlinge, care va send de garantie.
Aceasta cautiune se va oprl de Guvern, in profitul sau, la caz cand concesionarul nu va Indeplinl toate conditiile stipulate In actul de concesiune.
Art. 24. Banca se obliga a incepe de a functions la Bucuresti, cel mai tftrziu
In opt luni dupa ratificarea concesiunii definitive.
Art. 25. Ace le opt luni, termenul obligator pentru deschiderea Bancii, se va
socoti dela ziva darei concesiunii definitive.
Art. 26. Pretul scontului se va fixa printr'o Intelegere intre Band). $1 Consiliul Ministrilor.
Art. 27. Biurouri de subscriptiune se vor deschide deodath In Principate
si In strainatate.
www.dacoromanica.ro
684
C. I. BAICOIANU
Articole aditionale
1. Dupa un exercitiu de 3 ani, Banca se insarcineazil. a primi in depozit

toate sumele de rezervA adunate in casele comunale.
2. La aceste sumo Banca va platl comunelor o dobanda anualti de 5 % 0 le
va deschide un cont curent.
3. Mica sumele avansate do Bancil In cont curent comunelor, vor trace
peste cifra depozitelor, Banca va lua pentru acest prisos o dobtindS de 6 %.
4. Nici o sums. nu va putea avansa comunelor Mit autorizatiunea ?i garantia Guvernului.
5. Tin reglement special pentru aceastil materie se va redigia de cAtre
Banca $i Guvernu, dupa o impreunA intelegere.
6. Aceasta conventiune provizoriu facia& in doull exemplare, se va subsemna de partite contractantekii dupft ce se va supune deliberatiunilor Adunarii
Elective kli se va incuviinta, va avea putere de lege.
www.dacoromanica.ro
XI
ACTE si DOCUMENTE PRIVITOARE LA CONCESIUNEA

BANCII ROMANIEI
www.dacoromanica.ro
Anexa Nr. 54
Monilorul Oficial No. 230 din 19/31 Octombrie 1865.
BANCA ROMAN 1E1
Referatul Domnulul Ministru Secretar de Stat la Departamentul Finantelor

Domnilor Mini ri,
Cea dintaiu datorie a orichrui Stat, care tintegte a progress prin desvoltarea comertului, industriei gi a face sh infloreasca bogatia nationalh, este a
cauta sa intruneasch, mijloacele de transport gi sh creeze institute de credit.
Guvernul, pentru Inlesnirea comunicatiilor, pe cat i-au permis phnh acum
imprejurarile, a infiintat gi a luat dispozitiuni a inflinta pe arterele principale ale tarii, gosele gi poduri gi concesiunea data mai dhunlizi pentru construirea
call ferate dela Giurgiu la Bucuregti, este cel mai fericit inceput al constructiei
resoului Intreg In tara, a chrui lipsh este atilt de mult simtith la noi.
Institutele Irish de credit ne lipsesc Inca cu desAvargire. Astazi transactiunile noastre comerciale se efectueazh, intr'un cerc foarte marginit gi neinsemnatele capitaluri ale unor particulari, nu stint In stare a raspunde la cererile gi exigentele timpului; de aci ridicarea procentelor numeralului care
ajunge 'Ana la usura, gi In urma suirea pretului productiei agricole, care nu
mai poate concura pe pietele straine cu prod uctele vecinilor.
Spre a pune capat unei asemenea stari de lucruri. care tine tara in loc,
nu avem cleat a imita exemplul altor natiuni.
Btu-idle Bunt institutele care, prin stabilirea creditului si reducerea procentului banilor, au facut cele mai marl servicii, staturilor care astazi se bucura
de marile avantaje ale civilizatiei, tarile chiar cele mai shrace, cele mai putin
favorizate de nature, astazi Infloresc, multumith, bancilor.
Eu n'am nevoie a intra in amhnuntele acestor institute, spre a demonstra
utilitatea lor ; este destul a amintl aci ca in Anglia, In Franta, In Olanda, fn
Austria gi In Statele-Unite ale Americii, creditul nu s'a stabilit gi procentul
numerarului n'a schzut, dead dela Infiintarea bancilor.
Nigte asemenea puternice consideratiuni avand in vedere eu, Inca din
anul 1863, tend aveam onoare larAg de a fi la minister, m'am pus In relatiune
cu cei mai temeinici capitaligti din Franta gi Anglia, principalii fondatori ai
creditului mobiliar din Paris, precum gi cei mai dintaiu financiaTi din Londra,
pentru a intocml fn Bucuregti o Banca de Scont gi de Circulatiune, In conditiunile elaborate de Consiliul de Stat chiar in anul curent.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
888
Prin marile reforme introduse In tars, ne-am pus In armonie cu cele mai
civilizate State, admitand In legile noastre bazele progresului; putea-vom
oare In privinta institutelor de credit se ramanem fnapoi? A mai amens Infiintarea unor asemenea institute la noi, este a lase. campul liber usurei, este
a ramanea In pozitiunea cea mai desavantajoasa, In rata concurentilor straini,
In privinta productiei noastre agricole si industriale.
0 Banca de Scont f}i Circulatie ne poate singura scoate din ma grea pozildune ; In adevar, In ce consiste o asemenea Banca, Intocmita din concentrarea
capitalelor, numerar depus de fondatori si de actionari garantand plata biletelor emise de dansa, serve totdeodatti a Inlesnl operatdile agriculturii, industriei
pi comertului In genere. 0 asemenea Banc& odata Infiintata, va fi piatra fundamentala a creerei unor institute de asemenea nature, nu mai putin importante, precum o Banca fonciara agricola, etc.
Actul de concesiune studiat de Consiliul de Stat pi pe care-1 pui astazi
In deliberarea Onorabilului Consiliu, este cerut, precum am zis mai sus, de o
societate de capitalisti, din cei mai puternici din Londra pi Paris. Aceasta asociatie depune deocamdata un capital In numerar de 10 milioane franci si prin
privelegiu ce i se acorda, are dreptul a emite bilete la Infatisator.
Aceste bilete sunt garantate nu numai In efectele de portofoliu, dar chiar
si In numerar depus la companie.

Astfel, biletele emise de Banca pe asemenea garantie, reprezinta cea mai
sigura solvabilitate, de vreme ce ale nu pot covarpl niciodata valoarea de portofoliu ; scopul emiterii acestor bilete :AA In a Inlesnl mai mult circulatia tarii
ei prin urmare a face sa scads procentul numerarului. Cum vedem, o Banca
de Scont si Circulatie este obiectul cel mai important al economiei unui Stat
pi din acest punct de vedere, Cara nu va intarzie, de a aprecia efectele ei binefacatoare, nu va trace mult timp si agricultura, industria pi comertul nostru
Intreg vor constata Inlesnirile ce vor gasi In operatiile ei.
Acesta fiind modul garantiei biletelor la Infatisator, ce Banca va avea

dreptul a emite, dupe privilegiul ce i se acorda, este de trebuinta a se explica
i principiul acestui privilegiu, caci intro tarn unde mecanismul unor asemenea institute este Inca necunoscut, el poate fi interpretat Intr'un mod
desavantajos.
Inteadevar, privilegiul s'ar putea considers astfel, cand printeinsul s'ar

ere& un interes particular In defavoarea interesului general.
and Insa acest privilegiu are de stop a Inlesnl tranzactiile, a reduce scontul,
a sdrobl usura si a face ca orice locuitor solvabil sa gaseasca un mijloc Inlesnitor pentru tranzactiile sale, atunci acest privilegiu este conform principiilor pe
care se conduc societatile cele mai civilizate. Privilegiul devine folositor tend
toti sunt chemafi a participa la avantajele ce produce.

Dificultatile financiare, ce se Intampin de cativa ani, nu sunt decat rezultatul scumpetei numerarului; suntem In ajunul emiterii obligatiunilor de
despagubire ce legea rurala acorda proprietarilor pi In situatia financiara a
tarii, negresit ca sl aceste obligatii vor send a aliments usura, data nu ne vom
sill se. punem cat mai curand capat acestei stari de lucruri.
Banca Infiintandu-se, aceste obligatiuni se vor putea introduce pi fi negociate printrInsa la bursele din Paris si Londra cu pretul cel mai avantajos
detentorilor lor.
www.dacoromanica.ro
CONCESIUNEA BANCII ROMANIEI
689
E timpul a iniatura cat mai in grabb, usura, list flagel care pane piedica
oricarei tranzactii In societate ei compromite averea particularilor.
Numai prin infiintarea acestui institut de credit vom ajunge a inlesnl

situatia noastra financiara; lath pentru ce cer urgenta in privinta creerei BAncii.
Tara, cunt eigur ea in curand va pretul avantajele ce va dobandl In Infiintarea Creditului Roman Qi va tine seama Guvernul, cs. s'a grabit cu o oth
mai inainte a scapa agricultura ei comertul intreg din mainele usurei.
Pentru aceste motive cer Onorabilului Consiliu a fi autorizat sa supui la
intarirea Mariei Sale Domnului, concesia acestei Band, potrivit art. 3 din
Statutul dela 3/14 Iulie 1864.
Ministrul Finantelor, N. Cretulescu

No. 43377 Oct. 6/18.
Anexa Nr. 55
CONSILIUL MINISTRILOR
Inalta rezolutie:
a Se aproba*
Jurnal
Sub Preeedintia Mariei Sale Domnitorului
In eedinta de asthzi, Miercuri 6 Oct. 1865, a Consiliului Minietrilor, luandu-se In bagare de seams. referatul d-lui Ministrul al Finantelor No. 43377
insotit de proiectul de concesiune asupra propunerii Domnilor Adolphe de
Hertz ei Jaque LObel, plenipotentii fondatorilor din Paris ei Londra, de a Intocml fn Bucureeti, o Band), de Scont ei Circulatie, In conditiunile elaborate
de Consiliul de Stat, chiar in anul curent.
Avand In vedere avantajele intinse ce curg din creiarea acestei InstituNI,
pentru Cara intreaga;
Considerand ca Banca de Scont ei Circulatie odata infiintata, va trage
dupa sine creiarea mai multor institute de asemenea natura, numai putin importante, precum o Banca Fonciarit, o Banca Agricola etc. carora cea dihtaiu
este baza fondamentala;
Avand fn vedere ca dificultatile financiare ce se intampina de cativa ani,
nu aunt decat rezultatul scumpetei numerarului;
Avand in vedere cs. suntem in ajunul emiterii obligatiilor de despagubire,
ce legea rurala acorda proprietarilor ei ca in situatia financiara a tarii, negreeit
ca si aceste obligatii vor servi a alimenta usura, data Guvernul nu se va sill
sa puie capat cat mai curand acestei stari de lucruri;
Considerand ca prin infiintarea Bartell, aceste obligatiuni se vor putea
introduce ei fi negotiate printr'Insa la bursele din Paris ei Londra, cu pretul
eel mai avantajos detentorilor lor;
Considerand ca este timpul a Inlatura cat mai in grab& usura, list flagel
care pane piedicit oricarei tranzactii in societate si compromite averea particularilor;
Considerand ca numai prin infiintarea acestui institut de credit, vom

ajunge a inlesnl situatia noastra financiara;
Pe temeiul art. 3 din Statutule dela 2/14 Iulie 1864;
www.dacoromanica.ro
890
C. I. BAICOIANU
Hotartiste:
Actul de concesiune infatipt de d-1 Ministru at Finantelor, pentru intocmirea unei Bancii de Scont Qi Circulatie de dare Domnii Adolf de Hertz $i
Jaque LObel plenipotentii fondatorilor din Paris $i Londra, este aprobat $i
d-nul Ministru al Finantelor este autorizat a supune la Intarirea Mariei Sale
Domnitorului, concesiunea acestei Banci.
N. Cretulescu, Florescu, Manu, D. Cariagdi
Anexa Nr. 56
No. 1.
ALEXANDRU IOAN I
Cu mila lui Duninezeu Qi Vointa Nationals, Domn Principatelor-Unite Romane
La toti de fata Qi viitori sanatate

Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la Departamentul
Finantelor, Pre$edintele Consiliului Mini$trilor, dela 10 Oct. sub No. 43165;
Avand In vedere Jurnalul Consiliul Nostru de Mini$tri, dela 6/18, relativ
la concesiunea Bancii de Scont $i Cirulatie;
avizul Consiliului de Stat;

In virtutea art. 3 din Statutul dela 2/14 Julie 1864;
Auzincl $i
Am confirmat $i confirmam, promulgat $i promulgam actul de concesiune

al Bancii de Scont $i de Circulatie, a carui cuprindere urmeaza:
Intre d-1 N. Cretulescu, Ministru de Finante $i Pre$edinte at Consiliului de
Ministri, lucrand in numele guvernului Inaltimii Sale Alexandru loan I, Domnul
Principatelor Unite-Rom ane, de o parte;
Si d-nii: Guillaum Richard Dracke, Jaque Alexander, Pasco6 du Pr6 Grenfel,
Lord Heobart, Lachlan Makintosch Rate, Baron Herman Stern din Londra,
Vincent Buffarini din Paris, Frederich Grieniuger, Charles Mallet, Isac Pereire,
Casimir Salvador, Henri Hotruguer din Paris, de alts parte.
Ace$ti reprezentanti prin d-1 Adolphe de Hertz, domiciliat la Viena, (Austria) acum la Bucure$ti Qi d-1 Jaque LObel, bancher locuind la Bucuresti, In
temeiul imputernicirilor ce au depus la Ministerul Finantelor $i care au fost
Inregistrate In buns forma de dare d-1 William Vebb. Venn, notar public la
Londra in 16 Februarie 1865 $i maestrul Emile Fould $i colegul sau la Paris
In 3/4 Martie 1865, s'a facut urrnatoarea invoire:
Art. 1. Se instituie o Banc& de Scont $i Circulatie sub numire de (c Banca
Romaniei .
Art. 2. Dreptul exclusiv de a crew zisa Banc& este acordat persoanelor sus
numite.
Art. 3. Scaunul Bancii va fi la Bucuresti, ea va a$eza cu autorizatia Guvernului atatea sucursale $i agentii elite va socoti de cuviinta.
Art. 4. Banca va incepe sa functioneze la Bucuresti $i Galati peste patru
luni, la Ia$i, Craiova $i Braila peste un an, $i la Giurgiu cel mutt peste doi ani,
dela promulgarea decretului de rectificare a acestei concesiuni.
Art. 5. Capitalul Bancii cat pentru acum, va fi de un milion vase cute mii
livre sterlinge (1.600.000) sau 40 milioane de franci (40.000.000), reprezentati prin
www.dacoromanica.ro
691
80.000 actiuni de livre 20 (franci 500) din care livre 5 (franci 125) sau livre
400.000 (franci 10 milioane) se vor pltal la intrarea in functiune a Bancii.
Actii le liberate de cate livre 5 (fr. 125) vor fi la purator.

Capitalul se va putea adttugl pan& la 3 milioane, doll& sute mii livre sterlinge
(3.200.000) sau optzeci de milioane franci (80.000.000), prin creatia si emiterea
de actiuni noui, dupb, vointa ei la dispozitia fondatorilor.
Orice creatie sau emitere de actiuni peste aceasta din urma cifilt nu se va
putett face decat cu primirea Adunttrii generale a actionarilor si va trebul s&
fie supusb. la sanctiunea Guvernului Principatelor-Unite.
Subscriptia pentru catimea actiilor destinata publicului va fi deschisa deodattt Si cu aceleasi conditiuni la Londra sau la Paris si la Bucuresti.
Art. 6. Banca va fi considerate ca constituit& si ca $i cum ar fi Inceput operatiunile sale, Indata ce comisarii Guvernului vor fi verificat Si constatat existenta
In casele Bancii a capitalului de 400.000 livre sterlinge, sau zece milioane de franci
(10.000.000), 1nfatisand Intaia varsare prevazut& la art. 5.
Art. 7. Durata acestei concesiuni este de 30 ani, cu Incepere dela expirarea
termenului de 4 luni, prevazut la art. 4 pentru intrarea In lucrare a zisei Banci
la Bucuresti.
Acest termen se va putea lungl dac& compania va adrese. Guvernului o
cerere inteaceasta cu cinci ani inaintea expirarii acestei concesiuni, adic& la finele
celui de al 25-lea an.

Totus concesiunea se va consider& ca terminate la finele celui de al 30-lea
an, dm& Guvernul nu va fi aderat la cererea unei prelungiri oarecare.
La expirarea concesiei, Guvernul va fi dator sti plateasca pe deplin toate
sumele ce va putett fi dator dare Banca, atat capitalul cat si dobanda si Banca
din parte-i va trebul sa lichideze datoriile sale Si stt-si retragb. biletele din circulatie prin a for plat& In bani.
Art. 8. Banca va fi administrate la Bucuresti do catre o comisiune compusti
din doui sau trei membri si de un Consiliu de administratle compus din trei
membri.
Si una qi alta va fi numita de catre un Comitet ales de catre londatorii din
Paris ei Londra. Comitetul va avea deplina putere, potrivit Statutelor, de a

carmul, a control& si a priveghia operatiunile Watch.
Dupe expirarea celor dintai cinci ani, Adunarea general& a actionarilor,
dupe prealabilb. intelegere cu Guvernul, va Ewell dreptul a modified si a preinoi
administratia potrivit statutelor.
Art. 9. Guvernul va exersa controlul sau asupra B&ncii prin mijlocul unei
comisiuni numita de dansul si compusa de un comisar principal i de alti doi
comisari.
Aceasta comisiune va fi retribuita cu 36.000 franci pe an, ce Banca va da

Guvernului pe trimestru $i cu anticipatie.
Comisarul principal singur va reprezenta Guvernul In fata BAncii.
Veto comisarul principal In orice materie nu se va putea interpune decat
cu autorizatia Ministerului de Finante.
Nici comisarul principal, nici ceilalti doi comisari nu vor puteb. niciodata
O. se amestece in administratia Bartell; ei Ins& vor priveghia cu twit& luarea
aminte emiterea $i retragerea biletelor de banca, cum si buna credintli a acestei
concesiuni i a statutelor care vor carmul Banca.
www.dacoromanica.ro
692
C. I. BAICOIANU
Art. 10. Banca va trebul sA creeze un fond de rezerva destinat:
A) A acoperl predarile asupra capitalului varsat;

B) A asigura actionarilor In toti anii un dividend echivalent cu 5 % din
capitalul varsat.
Spre a forma aceastA rezerva, se va lus zece la Buta pe an din beneficiile
curate.
Aceasta luare de zece la But& va urma pana ce fondul de rezerva va fi ajuns
la a patra parte a capitalului vArsat, sau la complinirea unui maximum de

240.000 livre sterlinge, sau ease milioane franci (6.000.000).
Art. 11. Operatiunile Bancii vor consists.:
a) A sconta sau a cumpara polite ei alte efecte de comert ei bonuri ale

tezaurului ;
h) A face avansuri pe titluri, valori, varante (declaratii de vama), hartii

de incarcare ei asupra mArfurilor in depozit ;
c) A se Insarcina cu implinirea valorii efectelor ce i se vor incredinta de

catre particulari sau de aeezaminte;
a) A primi depozite ei a se Insarcina cu cumpAratoarea ei vinderea de marfurl pe socoteala unui al treilea;
e) A cumpara ei a vinde efecte pentru strainatate;
1) A negocia ei a face avansuri In cont curent ei pe efecte publice, precum:
obligatii morale, hartii emanetare (lettres de gages) ale viitoarei Banci Funciare,
valori ei titluri ghrantate de Stat ;
g) A face, Sara a imobiliza capitalul, operatii de felul oricarui alt aeezam5.nt comercial de banca.
Banca nu este Ina. autorizata a face pe socoteala sa nici o operatie cu cereale
ei alte marfuri.
Ea nu poate dobandl alte proprietati nemiecatoare cleat cele trebuincioase
pentru serviciul aeezamantului.
Art. 12. Banca va avea privilegiu exclusiv de a emite bilete de banca (banknotes) la purtator, platitoare la Infatieare. Plata for nu va putea fi ceruta cleat
la locul emiterii lor.
Cu toate acestea, sucursalele vor putea fi autorizate de Directiune a le
plat' pe socoteala biuroului central.
Biletele de banca vor aver curs liber in Principatele-Unite Rom5,ne; ele
vor Ii Ins& primite in plati de catre toate casele publice din Capitals ei din reeedintele judetelor unde vor fi sucursale.
Art. 13. Biletele Bancii vor fi in limba romans cu traductiunea franceza
In fata.
Nu se vor putea emite bilete (coupures) mai jos de 50 franci Mit autorizatia
Guvernului.
Ele vor purta semnaturile comisarului principal al Guvernului, a unui

membru al Comitetului, anume ei inteadins InsArcinat ei casierului principal
sau a controlului Bancii.
Art. 14. Banca va 'Astra in casa sa, pentru un termen de doi ani dela intrarea ei in lucrare, In bani Buz-Mori sau In drugi de our ei argint, o sum& cel
putin egala cu jumatate din biletele sale aflate In circulatie ei cu a treia parte
eel putin, dupa implinirea acestui period ; cealalta parte fie jumatate, fie cele
doult treimi, va trebul BA fie reprezentata prin valori In portofoliu, care nu vor
www.dacoromanica.ro
693
putea fi altele dec.t efecte platitoare la Bucuregti, sau pe alte pieta dinauntru,
netrecand niciodata peste scadenta de 90 zile; sau polite pentru strainetate,
cumparate pe pietele Orli dela persoane cunoscute gi solvabile, sau valori pamantene lesne de lmplinit.
Cu toate acestea, politele pentru stranatate, nu vor putea niciodat& sa
covargeasca a patra parte a valorii tuturor efectelor de portofoliu. Aceste valori
vor fi sub controlul comisiei guvernului; ale nu vor putea fi intrebuintate, afars
numai prin punerea in locul for a unor valori de acelag pret, deck la retragerea
biletelor de bane& aflate in circulatie.
Biletele de banca precum gi aurul gi argintul In nact, corespunzator cu
dansele, vor fi deasemenea controlate de catre comisia guvernului, oricand
se va socotl de trebuinta.
Acest fond special, atilt fn bani sunatori cat gi In valorile consemnate mai sus,
nu se va putea amesteca niciodata cu celelalte capitaluri ale bancii gi nu va puteb,
fi intrebuintat deck la asigurarea gi la serviciul migcarii biletelor de banca.
Art. 15. Guvernul se Indatoreaza a nu emite nici un fel de hartie moneta in
tot cursul concesiei gi a nu autoriza infiintarea nici unei alte Banci de Scont
gi Circulatie, sau altui agezernant care s& alba privilegiul de a emite bilete de
banca (banknotes).
Art. 16. Banca va publica pe fiecare lune, situatia activului gi a pasivului
sau, care va trebul se fie verificata si contra-semnata de catre comisia Guvernului.
Aceasta publicare se va face prin organul Monitorul Oficial, gi acela al unuia
sau mai multor jurnale In limba romans gi strains din Bucuregti, Iagi gi Galati.
Socotelile bancii se vor incheia gi examine la 31 Decembrie (st. nou) al
fiecerui an, spre a pune in stare pe Adunarea general& a actionarilor sit declare
dividendul gi se vor public& asemenea prin ziare in chipul prescris mai sus.
Art. 17. Statutele societkii, In asemanare cu actul concesiei, vor fi confirmate de Guvern in forme, de reglement de administratie public& de data
cu aceasta concesiune.
Art. 18. Guvernul va acorda fare plata In localurile bancii gi ale sucursalelor
sale, protectia military neaparata sigurantei lor.
Art. 19. Actiile bancii, biletele sale, mandatele de viramente, bank-postbills 1) gi cheque 2) vor fi scutite de orice fel de impozite.
Banca insa, nu va putee, nici se cumpere nici ss sconteze nici un efect de
comert sau polite cari nu ar fi investite cu timbrul Statului, In cazul cand s'ar
infiinta acest impozit.
Cu toate acestea, banca nu va fi scutite de impozitul de patent& care nu
va putea niciodata ss tread), peste suma de dou& mii franci pe an.
Asemenea banca va trebui ss plateasca impozitul funciar pentru proprietatile destinate agezamintelor sale.
Art. 20. In schimbul acestei concesii, ajunsa definitive prin promulgarea
1) Bank-post-bils. Bilete nominale de bane& care se pot Ulla in doua jumatati gi se trimet prin poste, in doue, randuri.
2) Cheque. Mandate particulars platitoare la infatigare taiate din condica
de etalon.
www.dacoromanica.ro
694
C. I. BAICOIANU
oficiala, concesionarii se indatoreaza, a depune o cautiune de un milion franci

(1.000.000), In bani sunatori fara dobanda din partea Statului, pentru care va
prim' o recipisa dela Ministerul Finantelor, mentionand art. 6 vi 20 ale concesiei
de fata.
Aceasta cautiune li se va Intoarce indata ce conditiile art. 6 ale acestei concesiuni vor fi Indeplinite, dar ea va ramanea dimpotriva pe seama Statului vi
aceasta concesie privity ca nula vi In nefiinta clack In patru luni dela data promulgarii ei, constituirea Bancii nu va fi constatata prin registrele sale potrivit
art. 6.
Dad'. aceasta constatare nu s'ar face vi incredinta de dare comisia guvernului In cele trei zile ce vor urma dupe aceia In care se va fi facut cererea, relative
la aceasta, din partea concesionarilor, cautia va fi considerate ca libera vi va
trebul a se restitul indata, color In drept. Guvernul frisk va ave. facultatea sa

des Bancii spre plata zisei sume (fr. 1.000.000), bonuri de tezaur, platitoare la
termen de 6 luni vi cu dobanda de 8 %.
Art. 21. Guvernul se indatoreaza ca In curs de vase luni dela promulgarea
decretului, care va acorda concesiunea definitive, sy feta a se revizul de dare

o comisie prezidata de Ministrul Finantelor in unire cu Bence, tarifa legala a
cursului monetelor.
Aceasta tarifa va fi indatoritoare pentru toata Intinderea PrincipatelorUnite-Romane.
Art. 22. In caz de neunire asupra interpretarii vreunei clauze din aceasta
concesiune intre Guvern vi Banc., aceasta neIntelegere se va pune la arbitrii
numiti In numar deopotriva de catre Guvern vi Banc., In cazul And voturile vor
fi impartite zisii arbitri vor numl un super-arbitru, spre a judeca In cea din urma
instancy.
Daca arbitri nu s'ar unl In timp de o luna, asupra alegerii unui super-arbitru,
acest din urma va fi numit de catre Camera de Comert din Bucuresti cu majo-
ritatea voturilor. Orice proces Intre Banc& vi a treia persoana, va fi judecat de catre tribunalele Principatelor-Romane-Unite.
Aceasta conventie hotarIta In Consiliul Ministrilor sub Inalta Presedintie
a Mariei Sale Domnitorului la 6/8 Octomvrie 1865, s'a facut In intreit exemplar,
subscriindu-se vi sigilandu-se de dare ambele parti contractante vi din care
un exemplar s'a depus la Ministerul Finantelor, In schimbul celorlalte doua, date
In mainile reprezentantilor susnumiti concesionari.
Facem cunoscut vi ordonam ca cele de feta investite cu sigiliul Statului,
sa, fie publicate vi trecute In buletinul legilor, spre a fi Indeobste cunoscute.
Ministrul nostru Secretar de Stat la Departamentul Finantelor, Presedintele Consiliului Ministrilor vi Ministrul nostru Secretar de Stat la Departamentul Justitiei, Bunt Insarcinati, fiecare intru ceeace-1 priveste a priveghia
publicarea acestei ordonante.
Dat in Bucuregti la 17 Octomvrie 1865.
ALEXANDRU IOAN I
Ministru Finantelor, Presedintele Consiliului de Ministri, N. Crefulescu
Ministru Justitiei, Cultelor vi Instructiunii Publice, D. Carlagdi

Nr. 1379.
www.dacoromanica.ro
695
Anexa Nr. 57
DESBATERILE CAMEREI RELATIVE LA ANULAREA CONCESIUNEI
BANCII ROMANIEI
*edinta din 2 funie 1869

D-1 G. D. Nedelcovicl, raportorul comisinnii financiare, d. citire urmato-
rului raport:
Domnitor Deputati,
Comisiunea financial% Intrunindu-se In majoritate de ease membri, a luat

In cercetare proectul de lege relativ la anularea concesiunii de bane& privilegiata, prin despagubirea comisionarilor cu suma de 600.000 franci.
Comisiunea D-voastr& observand din dosar qi expunerea de motive, a con-
statat cele urmatoare:

La 10 (22) Octombrie 1865, fostul ministru de finante, cu avizul consiliului
de Stat ei cu autorizatia consiliului de minietri; a intrat cu D-1 A. de Hers ei

I. Lobel reprezentanti ai mai multor capitalieti din Londra ei Paris, o conventiune relativ& la instituirea In Principate a unei banci de scont ei circulatiune
cu dreptul exclusiv de a emite bilete de banc5..
La 17 (29) aceeae lunk aceast& conventiune a fost confirmat& ei promulgat& de fostul Domnitor prin decretul situ No. 1379, far& concursul puterilor
legiuitoare, i numai In virtutea art. 3 din Statut.
Conform art. 4 din actul de concesiune, banca urma a Incepe s& functioneze In Bucureeti ei Galati, patru luni dupe confirmarea concesiunii, adic&
la 1 Martie 1866 s. n., ei dupa art. 6 banca urma a se consider& ca constituitA,
cand comisarii guvernului vor fi verificat ,Si constatat existents In cassele bancii
a unui capital de zece milioane franci, reprezentand primul varsamant din

capitalul nominal de 40 milioane franci, prevazut de art. 5.
La preschimbarea acestei concesiuni, devenit& definitive prin promulgarea oficiala, conventiunea prin art. 20 Indatoreaza pe concesionari a depune
la tezaur drept cautiune un milion franci In contra unei recipise a ministerului
finantelor, care a& stea la tezaur, far& dobanda, pan& la Indeplinirea stipulatiunilor art. 6 relativ Ia constituirea b&ncii.
Cautiunea prevazut& de art. 20 s'a ei depus la tezaur de atm concesionari la 19 (31) Octombrie.
La 30 Ianuarie 1866, guvernul trecut, Cu decretul No. 107, a ei numit comisarii prev&zuti de art. 9 din actul de concesiune.
Aceeti comisari prin procesul-verbal din 14 ei 16 Februarie 1866, au constatat
Indepliniree de atm concesionari, a stipulatiunilor art. 6 ei au declarat ca

banca trebuie a fi considerata ca constituita.
La 1 Martie s. n., epoca constituirii bancii, ei la care trebuia a se restitul
concesionarilor cautiunea de un milion franci, ministerul de finante, In lips&
de mijloace pecuniare, s'a vezut nevoit a uza de facultatea ce-i da aliniatul
din urm& Ia art. 20 din concesiune ei a eliberat bancii In contra cautiunii un
bon de tezaur, pe termen de 6 luni, purand dobAnda de 8 la But&
44
www.dacoromanica.ro
696
C. I. BAICOIANU
In aceasta stare aflandu-se lucrul, Senatul, In urma unei petitiuni subscrisa de mai multi comerciantd, a dat la 9 Martie 1866, un vot In privinta aceasta
In cuprinderea urmatoare:
1 Concesiunea bancii este data In mod neconstitutional, ?i prin urmare
petitiunea sa se recomande guvernului*.
Deodata cu comunicatiunea acestui vot al Senatului, s'a primit la ministerul
finantelor din partea ministerului de externe, un protest ce D-1 agent $i consul
general al Frantei i-a adresat In numele guvernului Mu, protest motivat de
mai sus mentdonatul vot al Senatului i prin care declara: 4 Ca la 25 Decembrie,
s. v. 1865 In rAspunsul sb.0 la mesagiul de deschidere al Senatului vi al Adunarii,
flat Senatul, cat $i Adunarea a multumit principelui Cuza pentru aceasta

concesiune ; ca prin urmare Senatul s'a contrajudecat fn edinta de la 9 Martie
face toate resursele de drept $i de justitie relative la despagubirile,
daune si interese la cari concesionarii 'Arica vor avea drept N.
Dupa cum vedeti, Domnilor deputatd, comisiunea D-voastra s'a gasit In
rata unei chestiuni, care prin interpretarile ce i s'a dat, a devenit foarte intesi ca 'si
resantA, i a trebuit sa se Intruneasca in mai multe randuri ea sa o studieze
si sf. poatit a se pronunta In cunostint& de cauza.

Astfel In ceeace prive?te concesiunea acestui privilegiu, comisiunea considerand ca faptul prin sine este ilegal, deoarece este fi cut numai de puterea
executive si far& concursul puterii legiuitoare, dupa cum se prescrie prin art. 3
din Statut, lege atunci In vigoare, care prescrie, ca a nici o lege nu poate fi
supusa sanctiunii Domnului Inainte de a fi discutata gi votath de Adunarea
Electiva si de Senat *.
Considerand argumentele ce se aduc cu ocazia protestului D-lui agent

si consul general al Frantei ca Senatul kli Camera in raspunsul for la mesagiul de deschidere a multumit principelui Cuza pentru darea acestei concesiuni
stint neIntemeiate, caci multumirile facute de Corpurile Legiuitoare catre Principe, nu pot fi considerate decat ca o curtoazie, iar legile, conform stipulatiei
art. 3 din statut, trebuiesc discutate gi votate ;
Considerand asemenea ca aliniatul al 3-lea dela art. 3 din statut, care

s'ar putea invoca, nu numai ca nu este aplicabil la acest caz, dar Insugi acest
aliniat prescrie ca masurile de urgent ce guvernul va fi nevoit a le lull in timpul
de vacanta, sa fie supuse spre aprobarea Corpurilor Legiuitoare, i este incontestabil ca asemenea concesiuni nu pot fi considerate tntre masurile de urgent& ;
Comisiunea D-voastra pentru aceste motive, consider& concesiunea din

17 (29) Octombrie 1865, ca neconstitutionale $i propune adoptarea art. 1 din
proectul de lege prezentat de Guvern, cu modificare Ins, ce se cuprinde In

contra-proiectul ce voiu aver, onoare a va cetl.
In ceeace prive0e art. 2 din proectul de lege, comisiunea observand cu
multii, atentiune toate actele prezentate, i avand In vedere ca prin concesiunea
data ilegala, concesionarii erau obligati a face si au Mout pregatiri de capitaluri ;
Avand asemenea In vedere ca prin aceea; concesiune erau obligati si au
depus la tezaur cautiunea de un milion franci, care a stat mai multe luni far%
procente ;
Avand In vedere si actele prezentate de concesionari, prin care constata

In regula mai multe pagube ocazionate din aceasta concesiune, cu ocaziunea
aranjamentului ce au fort obligati prin statut a face cu fosta bane& otomana ;
www.dacoromanica.ro
697
Avand In vedere doua proecte de tranzactiune prezentate D-lui ministru

de finante de catre D-1 Hertz, directorul bancii, prin care propune Intro altele
vi despagubirea Societatii de pagubele suferite ; prin eel d'intaiu cu suma de
6.000.000 franci, iar prin cel d'al doilea pretinzand suma de 1.000.000 franci
cari s'au parut comisiunii prea exagerate vi neadmisibile:
Avand In vedere cs guvernele succedate, In be ss notifice concesionarilor
ilegalitatea concedarii, au venit comisari spre a constata constituirea bancii,
vi prin aceasta a dat ocazie la lezarea intereselor sale ; comisiunea D-voastra
In majoritate este de opiniune vi propune a se autoriza D-1 ministru de finante,
ca, prin trazactiunile cu D-nii concesionari, spre a evita orice procese vi pretentii,
ss li se acorde suma de 750.000 franci.

Art. 3, din proiectul de lege, comisiunea D-voastra In unanimitate este
de opiniune a se suprima.
In urma deliberarii concesiunii D-1 ministru de finante a prezentat comisiunii o comunicare din partea D-lui de Hertz, prin care convine Ia despagubire
cu conditiunea insa de a i se acorda ss continue operatiile acestei band ca societate anonima private, purtand ntimele ce poarta acum de banca Romaniei,
la care comisiunea D-voastra a aderat in majoritate.
Subsemnatul In calitate de raportor supun aceasta, lucrare a comisiunii
la deliberarea D-voastra.
PROECT DE LEGE
Art. 1. Comisiunea privilegiata cu dreptul exclusiir de emitere de bilete

de bane& la purtator, acordata de fostul guvern la 17 (29) Octombrie, 1865,
D-lor A. de Hertz vi I. LObel, reprezentanti a mai multor capitalisti din Londra
vi Paris, fiind data contra legilor fundamentale ale tarii se considers ca nule
vi nevenita.
Art. 2. Pentru stingerea oricarei pretentiuni din partea D-lor concesionari,
guvernul roman le va platl suma de 750.000 lei In patru termene semestriale
vi fara. dobanda.
Art. 3. Stabilimentul vechilor concesionari, constituit In societate anonimb conform art. 28 din codul comercial, poate conserve titlul actual de banca
Romaniei, fara ca acest titlu s dea alto drepturi decat acele ce le are orice
societate de aceeas nature.
D-1 G. Vernescu. Spuneti vi opiniunea minoritatii.
D-1 Chr. Nedelcovici. Domnilor, ss va dau o deslu?ire. Comisiunea finanClara a avut mai multe intruniri ; In Intaia au fost prezenti vase membri, vi
lipsett D-1 Vericeanu; In cea de a treia a plecat D-I Mavrogheni vi a venit D-1
Vericeanu.
Domnilor, opiniunea minoritatii, compusa de D-I Vericeanu e aceasta:

D-1 Vericeanu a fost Oa, Ia oarecare punct de parere sa se admit& despagubirea, Insa. a refuzat de a se acorda bancii titlul de banca Romania, el gi-a facut
rezervele, fiindca n'a lust parte la sedinta d'intai, a-vi desvolta opiniunea in
Camera.
D-1 G. Vericeanu. Nu Inteleg ce va s zits, di a fost pans la un punct oarecare pentru despagubire?
44
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIAMT
698
D-1 Chr. Nedelcovici. D-sa a admis principiul, far& a face chestiune de

cifre, si nu s'a unit In ceeace priveste firma societatii. Comisiunea Ins& luase
deciziunea a refuza art 3 care autoriza continuarea bancii ca societate anonima,
conservandu-si titlul de banca Romaniei; In urma insa, D-1 Ministru de finante
ne-a dat oarecari explicatiuni pe cari le-ati auzit $i D-voastra eri, banca insist&
mult a continua operatiunile sale ca societate anonima purtand firma ca si
pans acum ; cad dace i s'ar refuza acest drept, ar suferl perturbatiuni In afa-
cerile sale. Astfel majoritatea comisiunii a fost de opiniune sa transeze chestiunea,
in acest mod, crezand ca Statul nu va fi lezat in interesele sale.

D-1 G. Sefendache. Domnilor, Incep prin a va declare ca nu doresc sa se mai
face. o surpriza, ca n'asi dorl sa se mai zits, cil si aceasta chestiune ar fi destinata
sa aduca o criza ministerial& ; si cu atat mai mult aceasta; cu atat ca nu e timpul
acela care 1-a anuntat D-1 Manolache Costache, adica nu e nici timpul toamnei
nici al culesului viilor; despre care asertiune imi yeti permite sa-mi declin orice
competinta de a face vre-o apreciere; eu nu stiu and yin perioadele acelor

cari doresc a rasturna ministere.
Aceasta concesiune e si dansa una din acele care din nenorocire se continua
In Cara noastra. Eu am fost totd'auna contra unor asemenea concesiuni si am
crezut ca vor aduce nenorocirea tarii, care ca se, zic ask o arms de care nimeni
nu trebuie sa se serve far& de a lass urme de pete color ce vor uza de dansa.
Se. nu se zich ca exagerez cand zic ca aceste concesiuni au sa aduca nenorocirea Orli. Generatiunile viitoare vor blestema, si arunca In vent Wane. pelor
cari nu vor mai fi. Ceeace voiu sa zic e a amintl tot ce se poate amintl in aceasta
chestiune, ca sil nu las celor cari le sustin nici chiar azilul rataciril zicand ca
n'au stint ce fac. Aceasta concesiune se prezinta sub della aspecte: mai intaiu
sub aspectul de extraneitate, adica aspectul ce noi am contractat cu niste strain!
si ca ar fi bine se, le concedam tot ceeace vor core acesti straini. Eu unul, Domnilor, cand se ridica chestiuni Intre dreptul tail! si Intro pretentiunile strainflor,
in totd'auna voiu lase, jos acele pretentiuni $i nici cred In acea idee ca astazi
domine. forta si ca forta e dreptul in Europa; din contra, Domnilor, voiu rezista si voiu ca toti se. reziste In contra oricarei forte, si as vol se. vad ye acea
putere care ar vol se, vie cu flotele sale In Romania sa apere pe acela pe care
D-voastra va temeti se, nu-1 atacati.
Voci. A 1 aceasta e prea mult.
D-1 G. Sefendache. Da Domnilor, D-voastra ziceti aceasta, ca va temeti de
puteri...
D-1 PrevAinte. Nu s'a zis nimic din toate

D-1 G. Sefendache. Ar putea multi se,
acestea, va roe veniti la chestiune.

is aceste concesiuni !Acute, ca o
temere a noastra si as dorl sa stie twit& lumea ca numai temere nu poate fi

Domnilor si In aceasta chestiune $i in toate chestiunile cari avem cu stritinii,
sa nu se creaza un singur moment ea, dad!, streinul ne-ar dorl binele nostru,
aceasta ar feel:1-o fiindca sunt In relatiuni de interese cu noi. Aceste relatiuni
de interese sunt foarte mid pe langa politica general& care trebuie sustinuta,
si ca sa ma servesc d'un mic exemplu, voiu cite. Statul Belgiei, care n'a facut
nimanui nimic, care e floarea ce parfumeaza, civilizatiunea In toata lumea,
Si cu toate acestea se zice ca are sa fie amenintata. Ei bine, vedeti dm& aceste
amenintari sunt consecinta relatiunilor de interese sau a politico! generale.
Deaceea constat ca, In ceeace se zice despre chestiunea din Mara, aceasta nu
www.dacoromanica.ro
CONCESIUNEA 13ANCII ROMANIEI
699
ne poate fi de nici o Ingrijire; din contra, chiar strAinii ne vor respect& and
vom mentine drepturile noastre. Creditul Statului se ridica cand nu vom
plea, capul dupes bataea vanturilor straine, ci dupes prescriptele principiilor
dreptatii.
Sa venim scum la chestiunea legal& ; la chestiunea de drept.
In adevar, Domnilor, cand D-1 Hertz se prezinta Inaintea noastra cu un
contract, pentru ca D-voastra a-ti voit sa luati autoritatea de tribunal and

D-1 Hertz vine cu un contract, ceeace avem Inainte de toate de facut, e se vedem
data acel contract are In sine calitatea unui asemenea act, e a& vedem data el
Intruneste elementele ce constitue orice angajament, orice conventiune, sff cel
intaiu element indispensabil, cea dintaiu conditiune, e capacitatea partilor con-
tractante. Cat priveste pe D-1 Hertz, nu e nimic de zis, D-sa si-a facut intoresele sale cum a voit, a fost capabil de a contract& ; Ins& In cat priveste persoana cu care a contractat D-1 Hertz, acea persoana, acel ministru, care a fost
atunci, a putut prea bine sa contracteze pentru sine personal, Ins& niciodata
a& angajeze Cara. Natiunea este In drept, astazi cand D-1 Hertz ridica protontiuni, a-1 Intrebb, despre validitatea legal& a titlurilor sale, si titlurile sale Bunt
despuiate de orice motiv care ar putea concurge In favoare-i. Desigur D-sa ar
putea, dacit vrea sa alba recurs In contra acelor cari i-au dat-o, cu toate ca
si atunci chestiunea este foarte discutabila, deoarece este presumat ca a lust
asupra-i toate eventualitatile. D-I Hertz mai bine cleat oricare altul treb.uia
sa stie ca acestea sunt legile cari ne guverna pe noi, romanii, pentruca contractantii, amb.ndoue partile trebuia sa ounoasca legile In virtutea carora se car
efectele obligatiunilor reciproce; trebuie, sa stie Inca asa numitul concesionar,
ca nici o concesiune, nici un angajament nu se poate contract& In numele Orli,
data nu va fi trecut prin toate filiera constitutive a acestei tari ; si astfel fiind
D-1 Hertz are sa 'si impute singur aceasta nestiinta, sa primPasca consecintele
precipitatului sAu fapt, BA primeasca s ramana pe seama Dumnealui, iar
nicidecum pe seama tarii.
S'a obiectat de multe on sustinandu-se ca pe and s'a dat aceasta concesie, a fost fn regimul Statului, si In acel regim, Domnitorul avea facultatea
In virtutea art. 3 din preambulul Statului, sa dea asemenea concesiune. Aceasta
Ins& este numai o curata fantezie a acelor cari voesc sa sustie aceasta devintiune; In acest art. 3, care formeaza preambului Statului nu so zice nicidecum
ca Domnitorul poate singur s& dea asemenea concesiune; din contra, zice numai
ca s'ar putea lu& oarecari mAsuri de urgenta. Dar oare aceste masuri de urgent&
poate se constitue o concesiune ca aceasta? Eram oare noi In razboiu? Eram
noi Intr'un timp cand nu se putea amana deloc aceasta dare a concesiunei pan&
sa se deschida Camera? Eram amenintati de epidemii dacA nu concedam banca?
Nu, Domnilor ! Cu toate acestea a placut sa se zica, ca aceasta a format urgenta.
Aceasta urgent& Ins& daca exist& trebuitt sa treaca prin Consiliul de ministri,
si deacolo la Consiliul de Stat si dupe aceea dandu-se decretul In urma, avea
sa fie deschise Corpurile Legiuitoare, cand trebuia sA fie supuse la ratificarea
acelor corpuri. Ei bine, aceasta concesiune nu s'a supus deloc la ratificarea
Corpurilor Legiuitoare, sau si data s'au supus, Corpurile Legiuitoare nu au Incuviintat-o, din contra au respins-o ; si este un vot al Senatului care zice cb, este
neconstitutionala. Astfel fiind, deoarece era autoritatea lucrului judecat, ca a&
zic ask deoarece are aceasta declaratdune nationals si solemn& a Senatului,
www.dacoromanica.ro
700
C. I. BAICOIANU
ca este neconstitutionala, cum ati venl D-voastra astazi sa consacrati aceasta.

concesiune care este ilegala pi neconstitutionala pi sa desmint.iti Votul Senatului?
Pentru aceste cuvinte nu vad nici cel mai mic argument de drept, cu care
ar putea sa se Imputerniceasca D-1 Hertz, ca sa tears Statului roman o despagubire, pe care noi nu o ptim, nu avem nici o cunoptinta de ea. Nu poate Dum-
nealui sa tears o despagubire dela noi, cari nu suntem deloc vinovati. Aceia
cari au contractat n'aveau mandat de a reprezenta Cara In fata legii, In fata
justitiei, F}i actele nule nu produc nici un efect valabil, juridic.
A ?adar, data pe acest taram de drept D-1 Hertz nu poate stt aibit nici cel
mai mic argument, poate ca s'ar putea invoca echitatea. Ei bine, echitatea
este un termen foarte elastic ; a fi cineva echitabil, de multe on urea sh zits
ca poate sa fie pi injust. Dar sa admitem pi acest termen de echitate ; sa admitem ca nimeni sa nu pagubeasca din cauza noastra, dacli s'ar invoch chiar
acest termen de echitate, noi Inca, am avea curajul et propunem D-lui Hertz:
4 dar D-le, dad). cereti echitate, fiti D-voastra echitabili pentru noi. Ati profitat
de finantele noastre In timp de vreo trei ani pi poate ea v'ati fi pi imboglitit, pi
v'am !Mat; ce mai cereti acum dela noi? Nu este o echitate ceeace cereti, este
din contra cea mai mare inechitate *.
Din contra pretentiunile D -salo iau proportiuni foarte marl, pi are curajul
de a ne vice at este echitabil sti-i dam aceasta despa.gubire, pi trebuie sa-i dam
data voim sa ne erte; caci pretentiunile sale sunt marl; fiindca dad), ne-a facut
gratie de s'a angajat cu noi a cheltul milioane, va ert Inca o data, vice Dumnealui,
pi va fac apel sa-mi dati 750.000 lei noui, pi tot deodata sa-mi dati dreptul ca
deacum Incolo sa port numele, firma de banca Ftomaniei.
Ei bine, Domnilor, eu contestez pi aceasta cerere de firma. M'am pronuntat dela Inceput In contra tuturor acestor concesiuni, consecinto cu mine ma
pronunt pi acum contra, pi astfel resping din toate puterile mele toate concesiunile, fiind despoiata de orice valoare de drept, de legalitate pi de echitate, (aplause).
D-1 M. Costache. Domnilor, inteleg foarte bine cat este de gra, pozitiunea
unui deputat Intr'o chestiune undo pot zice, Intreaga opiniune public& este de
mai Inainte prevenita In contra acelora cari ar aver), aplicare a Incuviinta cererea
guvernului In aceasta materie ; dee& nu este de tagaduit ca Adunarea aceasta

prin desbaterile ei ar provoca oarecare impopularitate In contra ei, Ind). aceasta
pe mine nu ma oprepte catup de putin de a ma rostl In convinctiune ; eu voiu
vote, In totd'auna orice masura pe care o voiu erode ca este dreapta, just) f}i
In interesul bine Inteles al tariff. Preventiunile din momentul acela dispar, pi
vine un timp mai tarziu cand Swap natiunea, fn Intelepciunea ei, va aproba
aceea ce poate acum va desaproba.
Domnilor, cand se vorbepte de concesiunea de banca a D-lui Hertz, negrelit cea d'intai Intrebare care 'pi pun D-nii deputati este aceea a constitutionalismului acestei concesiuni ; prin urmare, Indata ce noi am declare, ca acea
concesiune nu ar fi constitutionals, negrepit ca am trage concluziune ca nu
ar fi legala, nu ar fi dreapta, pi o data declarand-o injusta, am ti fn drept sa
zicem D-lui Hertz, nu ai dreptate sa ceri nimic dela tars. Dute la acei cari ti-au
dat aceasta concesiune Intr'un mod injust. Ins& mie mi se pare ca nu putem
sa ne punem pe taramul acesta; dacti am vorbi In fata acestei concesiuni cu
pretentiunile dreptului constitutional de astazi, Imi pare dm a face un ana-
www.dacoromanica.ro
701
chronism ; dar not nu trebuie sa uitam, Domnilor, c& altfel au fost legile cari
au domnit In timpul Statutului gi altele cele de astazi.
Ce zice art. 3 din Statut? Care este a lui deslegare? gi cand ne Intrebam
care era a lui deslegare, trebuie sa ne Intrebam totdeodata cum s'a aplicat,
cum s'a interpretat? Prin urmare In ce mod a functionat, In ce mod a avut

putere acel art. 3 ? Prin art. 3 din Statut In adevitr se zice ca toate legile se
fac de Adunari Impreuna cu Domnitorul, Ins& mai este Inca un adaos care autorizeaza pe Domnitor de a lua masuri urgente, neimpunand guvernului alts
obligatie decat a supune Adunarii motivele acestei urgente. Domnilor, adevaratul
cuvant de masuri nu poate avea Intinderea unei legi, Ind). Corpurile Statului
din acea vreme nu au facut aceasta distinctiune scrupuloasa intro masura gi
lege, gi pentru a vedea aceasta nu avem decat a ne uita la cele petrecute cu

ocaziunea acordarii acelor concesiuni gi vom vedea cu parere de rau, ca Corpurile Statului au confundat ideea de masuri cu acea de lege. Concesiunea
acestei banci, precum gi altele de asemenea natura Can le cunoagteti cu totii,
concesiunea lui Godillot, a drumului de fier dela Giurgiu, a lui Lemaltre gi
Bergman, toate acestea le-a acordat guvernul in puterea art. 3; se deschid

Camerile la 15 Decembrie, gi cu ocaziunea discutiunii adresei, gi acl aunt foarte
competinte eel pution pentru a va aduce aminte de cele ce s'au petrecut,

fiindca aveam onoarea de a prezide, Camera ; ei bine, cu ocaziunea discutiunii adresei, In acea Camera era o opozitiune foarte energica reprezentata
de catre D-1 General Tell, D-1 C. Boerescu gi altii ; Domnilor, acegti Domni pre-
tindeau ca toate aceste concesiuni aunt ilegal date gi guvernul la randul

sau voia din contra ca prin Insult adresa sa capete un vot aprobator.
Inteleg ca D-1 Vernescu 'mi va zice, ca cu ocaziunea unui act de curtoazie
nu se poate da un asemenea vot ; ei bine, guvernul de atunci voia s& surprinda
un vot aprobator dela deputati, gi cunoagteti foarte bine, O. nu dateaza de

mult acest uz pe care 1-am contractat scum, ca s facem din adresa un act de
curtoazie ; atunci din contra, cu ocaziunea adresei se discuta toate plangerile
ce aye& Camera In contra guvernului gi guvernul la randul eau, mai cu seam&
In timpul Statutului, volt' sit alba adresa, ca un scut pentru toate aceste lucrari
ce le chiema masuri de urgenta, gi pe cari le luase In lipsa Camerei. At &t de serioasa, gi de verace este ceeace am avut onoare s& va spun, In cat, din cauza acestor
divirgente ce s'au nascut, a fost nevoie sa fiu departat dela pregidentie ; gi pentru
aceasta fac apel la D-1 C. Boerescu. Guvernul cerea cu insietenta de a se declara de valabile gi bune toate Incheerile sale, gi nu s'a mult.umit numai Intr'un
mod echivoc a se enunta aceste concesiuni, ci a cerut anume gi formal sa se
declare de bune mi surile luate de d&nsul. Ei bine, Domnilor, s'au prezintat
amendamente contra acestei dorinte a Guvernului gi In Camera gi In Senat,
prin care In adunare voia acea minoritate sa sustie ilegalitatea acelor concesiuni, precum gi In Senat ; Insa majoritatea Camerii gi a Senatului din contra,
a zis, ea aunt foarte legale, a zis: Maria Ta bine ai facut, gi tara 'ti va fi recunoscatoare. 51 atunci la Senat, Domnilor, era numai o mica minoritate compusts
din D-nii Bosianu, Costaforu, gi Strat, at&t era In vremea aceea. Senatul Insa,
dupb, caderea Domnului Cuza, cu ocaziunea unei petitiuni, reven1 asupra
votului sau prinzand curaj, fiindca In urma bataliei multi voinici se scoala ; ei
bine din motivul unei petitiuni, ca gi cum Senatul ar fi avut necesitate de o
petitiune, a venit gi a declarat ca concesiunea ar fi ilegalA, gi o recomanda mi-
www.dacoromanica.ro
702
C. I. BAICOIANU
nisterului. Dar, Domnilor, dela votarea adresei panb, la acest vot desaprobator
trecuse oarecari spatii, ei bine ce s'a facut cu aceasta concesiune? Dansa a fost
considerate atilt de guvernul Domnului Cuza cat si de eel care venise In urma
lui ca un fapt indeplinit, ca o lege definitive, si care si-a avut puterea ei ; $i
Domnii concesionari, In virtutea nu stiu carui articol din concesiune, care -1
Indatore. sa depunA o sums In visterie, au si depus-o. Acesta este cel d'intaiu act.
Al doilea, este ca la un termen oarecare trebuia sa aiba In cassa o sum&
oarecare; guvernul trimite comisari ea sa verif ice dm& aceasta sum& este depus& sau nu, comisarii verifica ei de atestat la mama concesionarului ca, In
puterea art. din concesiune In adevar ei ar fi depus acea sums ce era ceruta prin
conventiune. Mai mult Inca, era prevazut ca sa se numeasca un comisar, care
sa tie Intretinut pe seama bancii, guvernul numeste comisar, core apuntamente
dela banca ei banca plateste acel salariu.
Prin urmare vedeti D-voastra ca aci numai e un dubiu asupra acestei eficacitati, si Intelegeti foarte bine ca dad. acum ne-am intoarce la inceput, la
cauza primordial& a acestei concesiuni am putea sa avem Indoeli asupra constitutionalitatii constituirii acestui privilegiu, dar cand odata II vedem exersandu-se, pus In lucrare, functionand ca bane& Intocmai dupa acele statute,
cand vedem Monitorul, organ oficial Si legal al tarii, ca proclama existenta
acestei institutiuni ca o institutiune privilegiata de guvern, tntelegeti ca atunci
nimeni nu mai este In drept a intreba de ce s'a acordat acest privilegiu?
Prin urmare chestiunea dup& mine se reduce la o chestiune de drept international, si este Intrebarea, Domnilor, oricare vine $i negociaza cu guvernul
tarii romAnesti, este tinut de a cunoaste amanuntimile legilor noastre, ei modul
cum se interpeleaza de unii f;11 de altii? Este oare el tinut de a se Indol de un vot
dat de Corpurile Legiuitoare, prin care vot aceste corpuri declarA in mod solemn,
precis, ca bine a fitcut guvernul cand a dat aceasta concesiune? Oare datori
orau acesti concesionari In fata unui vot atat de formal a so Indol despre legalitatea lui? Eu cred ca nu, si data ar fi putut urma cea mai mica indoeala contra
urmarii acelei concesiuni, care din liter& moarta s'a prefacut in acte cari s'au
transformat In fapte pozitive, cu raspundere de bani, cu numire de comisar,
ei bine, Domnilor, guvernele ca reprezentante ale acestei taxi, s'au facut solidare
cu acea primitive concesiune, chiar data ea a fost data Intr'un mod neconstitutional.
Deaceea,Domnilor, noi astazi trebuie sa ne Intrebam ce putem face? Ce
ne dicteaza intelepciunea i chiar echitatea? Intelepciunea, Domnilor, ne dicteaza ca inainte de toate noi sa no declaram solidari i raspunzatori do actele
cari le fac guvernele noastre In fate cu fetele straine, liberi fiind noi a ne exersa
dreptul nostru de control asupra acelora cari ar fi urmat rau inteun mod pozitiv ; iar acel strain trebuie a-I considers ca un om de bun& credinta, care a venit
$i si-a varsat capitalurile lui In Cara la noi. Iata, Domnilor, principiile de
drept, principiile de echitate.

Ar fi oare Intelept, Domnilor, ca sa ne expunem noi vicisitudinilor unui
proces In aceasta materie? Oare acel antreprenor bazat pe fapte pe cari toate
guvernele le-a Incuviintat, nu ar putea el, si cu drept cuvant, sa vina sa ne zica:
bine, guvernul fostfilui Domn Cuza a fost un guvern care a lucrat Intr'un mod
ilegal, dar au venit guvernele posterioare, bine, si acele guverne n'au putut
decat a cadea pe calea acelei concesiuni definitiv consacrata.
www.dacoromanica.ro
CONCESITJNEA BANCII ROMANIEI
703
Prin urmare, Domnilor, In fata unui sir de lucrari ale diferitelor guverne
ce s'au urmat, sari stabilesc intr'un mod evident existenta acelor concesiuni,
eu cred ea, atilt din interesul de ordine politica, cat si dupa principiile de echitate, ne este puss sacra datorie ca sa Inibunatatim acele concesiuni. Cu atat
mai mult, Domnilor, c& in contra noastre s'ar putea prevale. acesti concesionari
cu toate celelalte transactiuni ce am mai facut noi de asemenea nature. Nu

este, din nenorocire aceasta cea d'intai discutiune de asemenea nature; ea s'a
mai ivit si cu ocaziunea contractului Domnului Godillot, D-lui Bergman si
Lemaitre si atunci tot de aceste argumente pro 0 contra s'au produs ca sl acestea de astazi, si cu totii am Incuviintat principiul indemnizarii. De asemenea
s'au mai pus si cu concesiunea Bartley si care stiti ca astazi functioneaza.
Ei bine, nu vad, dup& ce odat& trei concesiuni le-ati rezolvat toate inteacelas
mod, cum ati mai voi astazi ca noi s& rezolvam pe aceasta inteun mod contrariu, caci atunci ne-am pune Intr'o contrazicere flagrant& cu insus acel
simt de dreptate de care au fost p&trunse camerile trecute cari au acordat
deja principiul despagubirii pentru Godillot si ceilalti. Nu putem dar In fata
acelor concesiuni cari sunt contractate In acelas mod gi sub acelas Stat, ca
pentru aceast& concesiune sa aplicam o alts masura adich, doll& masuri. Sa
aplicam nentru Godillot si ceilalti o masura, si o alta masura pentru D-1 Hertz.
Dac& am rezolvat din acele patru concesiuni trei pan& scum, Intr'un mod
oarecare, nu cred ca ar trebul ca pe cea din urma s'o rezolvam inteun alt
mod, pentruc& prin aceasta am pune In suspiciune voturile noastre exprimate
pentru celelalte concesiuni, on am dovedl ca am lost partinitori. Deaceea

Domnilor, va rog sa lasam orice discutiune asupra legalitatii eau ilegalitatii
acestei concesiuni si sa incuviintam cifra pe care ne-o cere guvernul.
D-1 C. Bosianu. Domnilor, ati binevoit a ascult& toate cuvintele expuse
de onorabilul Domn M. Costache spre apararea concesiunii in chestiune, facut& In timpul Statutului.
Cuvintele D-lui Iepureanu tind a ne arata aceste trei argumente: intaiu
ca chiar concesiunea ar fi fost facut& Intr'un mod legal; Senatul, majoritatea
Senatului, prin adresa la Tron, a aprobat sucita concesiune, a dat guvernului
oarecum, prin acea adresa, un bil de indemnitate; si al treilea, s'a pus chestiunea
pe un taram de echitate si de dreptate, zicand ca ar fi foarte inechitabile, foarte
regretabile ca sa sufere acest concesionar un refuz de desdaunare.
Voiu lua dar ate unul din aceste trei puncte si le voiu discuta.
Intaiu onorabilul Domn proepinent a voit oarecum s& ne dea o lectiune de
constitutionalism, si apoi sa ne zica, c& aceasta chestiune nu trebuie judecat&
dupa principiile Constitutiunii de astazi, fiindca astfel am face un anachronism,
dar ca ar trebul sa fie discutat& dup& principiile Constitutiunii de atunci, dupa
Statut.
Ei bine, Domnilor, spre a v& dovedl ca nu voiu s& desbat aceast& chestiune
dupe principiile cari sunt In Constitutiunea de azi, ci dupa acele ale statutului,
pentru a va forma o mai bun& convictiune, v& voiu citi art. 3 din acel statut.
Insa, Domnilor, mai inainte de a Ai cetl acel articol, voiu incepe prin a
ve explica ca in acea epoca, pan& la Intrunirea Corpurilor Legiuitoare, Consi-
liul de Stat a functionat si nu numai ca Consiliu de Stat, dar oarecum si

ca o putere legiuitoare. fiindc& nici un decret Domnesc care avea de obiect o
lege, nu se putea promulga far& avisul acelui Consiliu de Stat, si proba despre
www.dacoromanica.ro
704
C. I. BAICOIANU
acestea stint toate legile, precum codicele civile, codicele penale gi toate cele-
lalte legi gi institutiuni pe cari le avem gi astazi; prin urmare, iata ce stare
normal& a lucrurilor ne prezinta statutul, caci, precum v'am spus, orice decret
nu avea putere de lege dee& nu era Insotit de avizul Consiliului de Stat ; prin
urmare Consiliul de Stat de atunci nu era nimic mai mult, nimic mai putin cle-
at un comitet legislativ si un tribunal administrativ pan& Ia oarecare grad.

Acum avem sa ne ocupam de modul cum trebuia sa, se aplice art. 3 din
statut In lipsa Corpurilor Legiuitoare.
Domnilor, cum s'a fault aceasta concesiune? Mid este vorba de chestiuni
pozitive, trebuie sa le luarn age. cum Bunt. Cum s'a Mout dar aceasta concesiune? S'a facut dupe, convocarea Camerilor? Nu: ci sub pretextul articolului 3.
Iata, Domnilor, acest art. 3 din Statut despre care se vorbeste, iota cum
se exprima acel articol:
*Art. 3. Nici o lege nu poate fi supusii sanctiunii Domnului Inainte de a
fi discutata si votata, de Adunarea Electiva si de Senat.
Domnul acorda s'au refuza sanctiunea sa.
Orice lege cere Invoirea a tus-trelelor puteri.
In cazul tend guvernul ar fi nevoit a lui. masuri de urgent& cari cer concursul Adunarii Elective gi al Senatului, In timpul cand aceste Adunari nu Bunt
deschise, ministerul va fi dator a le supune Ia cea d'intaiu convocatiune motivele gi rezultatul acestori masuric
Aceasta este, Domnilor, dispozitdunea legii. Vedeti dar c& principiul, si
atunci ca si acum, ca si In orice Stat care are o umbra de Constitutame, este
recunoscut ca, pentru ca un act s poata avea putere de lege, trebuie s& poarte
sanctiunea color trei puteri ale Statului: Adunarea, Senatul si Domnitorul.

La acest principiu nu se face exceptiune decat numai In cazuri grave gi
urgente. Ei bine, Domnilor, iota ce zicea Senatul and a refuzat aceasta concesiune. Concesiunea unei banci, unui drum de Fier, ca toate concesiunile de
felul acesta, pot fi de natura lor urgente, pentru ca o natiune sa be aibe cat
se va putea mai curand ; dar iarag Bunt de natura for foarte putin urgente In
acest sons ca trebuiesc discutate cu maturitate gi cu dot* trei luni mai cura.nd
sau mai tarziu nu aduce o paguba eau un pericol natiunii. Intr'un cuvant,
zicea ca acest articol se poate aplica Ia un caz de epidemie, la un caz de
apararea teritoriului tarii, nu cand poate sa. Se accepte sanctiunea puterii
legiuitoare.
lath pentru ce cazuri zicea Senatul, si zicea cu mare cuvant, ca se aplica

exceptiunea art. 3, iar nu la legi cari se pot amana dela o sesiune la alta.
D-1 Gr. Bals. S'a violet va sa zica articolul?
D-1 C. Bosianu. Ma rog, Domnule Bals, BA nu ma Intrerupi, caci D-ta c&nd
esti ca presedinte nu lasi sa Intreruplo. nimeni.
Iata, ce zicea Senatul, gi era bine simtit ; caci sub un punct de vedere oare-
care toate legile Bunt urgente. Nu este o lege care se prezinta si despre care
ar putea. cineva sa zica, ca nu este trebuinta de dansa si nu trebuie a se face cu
o orb. mai 'nainte.
Iata ce se zicea atunci In Senat: data acel aliniat s'ar intelege In sensul
In care fl is guvernul, puterea legiuitoare nu mai exist& ; $i de opiniunea aceasta
erau Impreuna cu mine atunci gi D-1 Cogalniceanu si D-1 Boerescu.
Asadar, In virtutea acestui principiu, pe care va rog sa-1 luati In conside-
www.dacoromanica.ro
705
ratiune, acum s& vedem data concesiunea, cum a zis D-1 Iepureanu, este legala,
si dacit not facem anachronism, sau dac5, facem numai teorii MIA fundament.
Ei bine art. 3 find pozitiv, Senatul a declarat atunci c& aceastA concesiune
nu este bunk; Ins& din gresal& s'a facut un anachronism si fiindca Senatul a
facut acea declaratiune, am cazut si eu In pacatul ce impute, adineaori D-1 Iepureanu. Dar sa vedem ce s'a Intamplat In urma: Pe cand Cuza era pe Tron
si pe and cu ocaziunea raspunsului Ia discursul Tronului, D-1 Costa-Foru a
propus mai multe amendamente, eu si cu D-1 Sc. Rosetti, am facut un amendament prin care declaram ca aceste concesiuni sunt In contra articolului 3.
Ei bine amendamentul nostru nu a trecut $i a venit majoritatea, care atunci
era puternica. si a zis prin adresa sa la Tron: bine ai fAcut, Maria Ta! lath, gre-
sala care s'a facut.

Tree acum la a doua chestiune.
Mai Intaiu, v'am are:tat c& nu s'a !rite les si nu se putea Into lege acel art.
decat pentru trebuinte urgente. $i ma adresez chiar la autorii acelui articol
cari sunt acl, si cad nu cred c& pot s& declare ca. 1-au Inteles astfel precum II
Inteleg cei ce apar concesiunea.
Vin dar Ia raspunsul Senatului Ia discursul Tronului ; se sustine de cei
ce apAr& concesiunea ca legal& ca Senatul a aprobat-o. Dar cum, Domnilor?
Ce a aprobat Senatul?
Stiti ca puterea legiuitoare manifest& dorinta sa In dou5. moduri. Ori ca
se vine cu un proiect de lege pozitiv, care trece chiar cum zice in Statut.
prin toata filiera puterilor legiuitoare si sanctiunea Domnitorului sau ca vine
ministrul In Camera si zice: am Mout actul cutare, am trecut poste lege, dar
era necesitatea cutare; si apoi Camera, dac& aproba conduit& ministrului vine
si zice; bine ai Mut, si atunci iata un bil de indemnitate. Ei bine, facutu-s'a
vreuna din aceste lucrari ca adresa s& aib& o asemenea putere? Venit'a guvernul sa zice: era o chestiune urgenta, pierdeam concesionarii, nu gaseam altii,
dati-ne un vot de indemnitate? $i Senatul pronuntat-au un bil de indemnitate? Nu, Domnilor, $i bilul de indemnitate nu se pronunt& prin adresa la
Tron. A ?adar $i aceastA adresa pe care se bazeaza Dumnealor atilt de mutt nu
are nici o putere.
Acum, Domnilor, acestui Post Senat, carui ne permitem sa-i facem toate
criticele, trebuie s&-i dam si lui oarecare dreptate.
D-nul Iepureanu a zis eoarecum glumind, dar si gluma poato s& He
foarte supArAtoare pentru membrii Senatului in niste chestiuni atilt de grave,
a zis ca acel Senat, pe and Domnitorul Cuza era pe Tron, zice bine ai facut Ma-
ria Ta, si pe urma a dat un alt vot si a zis: Mu a facut fostul Domnitor. Dar
dece nu spuneti ?i faptele cele bune, ca tot acel Senat, pe cand Cuza era pe
Tron, a dat un vot prin care declare, ca concesiunea lui Lemaltre si Bergman este
nelegala. Aceasta dece ati uitat-o?...

D-1 M. Costache. Cuza voia sa o sfArame.
D-1 C. Bosianu. Am onoare a v5, rAspunde ca., far& a ma ()cup& de intimitatile
D-voastra, si a spune intimitatile aflate In urma, zic atat: c& acl In Camera nu
ma ocup cleat de ceeace e pe fate,. Ei bine, Domnilor, ...mai bine BA tac...
Asadar, Domnilor, vedeti ca si acea,ste, propunere nu are nici o putere.
SA trecem acum, Domnilor, la faptul Senatului, In urma petitiunii din

1866. Cu prilejul acestei discutiuni aveam si eu onoarea a fi Senator, $i nu in
www.dacoromanica.ro
706
C. I. BAICOIANU
minte data am lust cuvantul, dar $tiu ca eram revoltat, Vi ziceam la mai multi
Senatori In particular ca nu e bine pentru voi cari ati aprobat mai 'nainte, astAzi sa combateti. Demnitatea voastra, este ca sa stati astfel cum ati decis.
Poate ca aceste cuvinte le-am zis $i In public. Fac apel la D-1 Hal care era atunci
In Senat BA spun& dad). nu i-am zis aceste cuvinte...
D-1 G. Ba Is. VA In$elati, eu nu eram atunci In Senat.
D-1 C. Bosianu. Se poate.
Iata, Domnilor, ce s'a petrecut in Senat:
Senatul a zis ca concesiunile sunt ilegale. Ce vine sA ne zica scum onor.

D-1 Iepureanu? CA aceasta declaratiune n'are nici o valoare ; pentruce? Pen-
true& tot acest Senat, le consfintise mai 'nainte. Domnilor, data m'a$ tine
pe taramul declaratiunilor, a$ zice: declaratiune pentru declaratiune ; data
cea d'intaiu declaratiune e legala, dece $i cea de a doua sA n'aiba putere?
Dar nu e chestiunea aceasta. Pentru not nici Intilia nici a doua declaratiune n'are putere de lege: Astazi nu suntem chemati sa ne regulam In
afacerile noastre dupa oarecari voturi ale Senatului date In neformalitatea
prescrisa de lege, ci numai prin ni$te fraze aruncate dintr'un discurs. Noi
avem BA vedem data acest act, dupa legile de atunci, avea sau nu o putere
legala. Ei bine, am vazut ca actul n'are nici o putere legala, ca era In contra
art. 3 din Statut.
Iata, Domnilor, cat pentru chestiunea de legalitate.
Pe urn* onor. D-1 Iepureanu a venit $i a zis c& aceasta e o chestiune de
fapt, de drept international. Nu $tiu data D-sa, nu crez un asemenea lucru,
dar nu $tiu data D-sa a pus o identitate Intro chestiunea de rapt $i Intre chestiunea de drept international. Ce fel chestiune de fapt? Negre$it ca toate drepturile se nasc dintr'un rapt, si ciao& e chestiunea sa vorbim de drepturile
unui om, nu poate fi dead chestiune de drept.
Dar sA lasam chestiunea de fapt $i s& venim la chestiunea de drept international.
Aceasta chestiune de drept, onor. D-le Iepureanu, is na$tere in doll& cazuri:
Intai, cazul cand va fi o obligatiune dela un Stat la un alt Stat $i al doilea caz
este cand In numele sau ca Stat va veni $i va vAtama drepturile unui individ
din alt Stat... (murmure). A! Domnilor nu \TA grabiti, s& vedem data cazul
D-voastra e acesta ; en cred ca nu e acesta. Nu $tiu ca D-1 Hertz se reprezinte
vreo nationalitate. Al douilea, e o chestiune international& In acest sens ca Statul
roman a venit $i a violat drepturile vreunui supus strain? Nu este. Chestiunea
ar fi internationalA cand Intr'un mod arbitrar voiu dispune de bunurile sau

persoana unui om supus altui Stat. Dar nu e cazul acl; acl e cazul unui contract
Domnule Iepureanu ; e o chestiune de a se $t1 dad!, persoanele cari au participat
la acest contract erau capabile eau nu de a-1 forma ; aceasta e toatti, chestiunea ;
dupa toate principiile de drept privat, fie de drept international, eel lezat
trebuie sA se adreseze la jurisdictiunea unde se aria domiciliata partea cu care
a contractat. Ei bine, domiciliul natiunei romane e In Romania (aplause), $i
strainul vatamat sa mearga inaintea tribunalelor Orli (aplause). Cad Domnilor,
binevoiti a observa, natiunea ne-a dat mandat ca sa facem legi, dar nu ne-a
dat mandatul sa aplicam legile, nici ca putere executive, nici ca putere judecatoreasca (aplause). $i nu poate fi acl mai mutt cleat atat: ca cela care se credo
vatamat, sa mearga Inaintea justitiei.
gi
www.dacoromanica.ro
CONCESIUNEA BANCII ROANIEI
707
Dar, Domnilor, ni s'a zis, nu e oare o chestiune de echitate? Acel Barman

strain care a vazut votul Senatului, nu trebuia sa creaza, cA is o concesiune
valabila gi conforms cu legile? Ei Domnilor, acei straini care contracteaza cu
noi, fiti siguri a vantura Cara gi legile noastre mult timp Inainte de a contracts,
gi gtiu multe lucruri mult mai bine decal, noi. Si apoi oare D-1 Hertz nu contrac-
tase dealt dupa ce Senatul aprobase contractul, dupa ce Senatul a zis a este
un act facut dupa lege? Nu, nicidecum; el contractase de mai Inainte. Prinurmare vedeti ca nici chestiunea de echitate nu este. Nimeni nu poate zice ca
acest om a contractat In necunogtinta de cauza; nu Domnilor, a contractat
cu foarte mare cunogtinta de cauza, crezand In influenta guvernului (aplause).
rata tot gi nimic mai mult.
Onor. D-1 Iepureanu a mai zis In urma: n'am putea da dreptul omului
acestuia de a actions pe acei cu cari a contractat? Nu, Domnilor; nu numai
nu-i putem da acest drept, caci nu este In atributiunea noastra de a zice acestui
concesionar ai sau n'ai drept, dar chiar nici justitia nu-i poate da vre un drept.
Cum, Domnilor? venit'a ministrul catre mine 0, fats asemenea urmari trial
sa ma dues In eroare, pi sa crez a e legal ce nu e legal, ca e bun ceeace e eroare?
Nu, Domnilor; ministrul a crezut ca poate contracts., eu am crezut asemenea,
gi atat mai rau pentru mine; era treaba mea sa gtiu cu tine contractez. Ce fel
Domnilor? Mad ma voiu duce eu sa contractez cu cineva care zice ca, este mandatarul altuia, gi-mi dA sA citesc mandatul, mandatul ministrului era art. 3
din Statut,
gi eu f1 Inteleg rau gi zice ca are dreptul sa contracteze, voiu

apuca pe altul sa, plateasca? Nu, Domnilor ; nici o justitie nu va priml niciodata, aceasta.
Apoi, Domnilor, chiar In interesul Statului nu e bine ca acest concesionar
sa gaseasca dreptate, fiindca s'ar putea, OA multi cari sA profite de un asemenea fapt: De mi se va aproba, faptul, gi va zice el de puterea legiuitoare
ma despagubesc; dm& nu am garantia ministrului.
Domnilor, s'a vorbit de catre Domnul Iepureanu despre oarecari fapte

ale guvernelor trecute, can ar fi tins a recunoagte legalitatea acestor concesiuni,
cA concesionarii au depus actiuni, gi guvernul a prima a numl comisari, gi alte
multe asemenea lucruri. Nu vedeti, Domnilor, cto, chestiunea nu e aci? Credeti
D-voastra cA acest act e legal? Toate aceste cuvinte de recunoagtere nu pot aveA
nici o utilitate, actul e nul. CAnd guvernul va yen! pi va executA un act ilegal,
evident cA prin o executare ilegalA, nu se dA o calitate de legalitate unui act;
atunci ar fi exemplu cel mai trist ca actele ilegale sA devie legale. Dar nu gAsesc In Constitutiune nici o dispozitiune, care sA zicA ca. executarea din partea
guvernului dA calitatea de legalitate unui act.
Aga dar, Domnilor, mA rezum gi zic: cu foarte mare pArere de rau, poate,
luAnd cuvAntul, am Post neplAcut la mai multi amici ai mei; InsA nu puteam
face altfel decat a-mi Implinl datoria age, cum am fAcut In timpul Domnitorului
Cuza, cAnd am avut onoare In Senat a spune cA acea concesiune e nelegalA.
Prin urmare, eu cred cA gi dreptul nostru gi demnitatea noastrA gi atributiunile
noastre ca putere legiuitoare nu ne permit a da o deciziune asupra acestei mateHi. Lasati, Domnilor, ca justitia sA se pronunte; mai bine sA se. zica, cA Statul
roman, condamnat a platit ceeace e dator ; decat sA se zicA cA Statul roman,
grAbindu -se a plAtit ceeace nu era dator (aplause).
www.dacoromanica.ro
708
C. I. BAICOIANU
D-I Gr. Ba4. Domnilor, ca membru al comisiunei financiare, yin a apb,rb,

lucrArile ei. Comisiunea financiara vine gi Ara propune s acordati despagubirea
ce Ara cere D-1 Hertz. Inainte de a Iua o asemenea hotarIre, comisiunea, precum
v'a spus-o gi D-1 raportor, a tinut mai multe gedinte gi s'a l&murit foarte bine
de aceasta chestiune. A studiat toate actele anterioare, gi nu ma agteptam ca

lucrarile,ei sa fie combatute mai cu seamy de onor. D-1 Bosianu al carui puternic
cuv&nt, are atata greutate In aceasta Camera. Dati-mi voe, Domnilor, s& v&
spun ce s'a petrecut, facandu-va naratiunea acestei concesiuni.
In vacanta Adunarilor In anul 1865 pana, la 1866, Principe le Cuza a dat
mai multe concesiuni. Aceste concesiuni, le-a acordat In virtutea interpretarii
ce guvernul d'atunci a dat art. 3 din Statut. Acea interpretare era 0, In timpul
vacantelor guvernul 0, poatb, face legi supunandu-le In urma, la Intrunirea
Camerilor, spre a le aproba, gi In virtutea acestei interpretari s'a dat gi concesiunea actual&
In mesagiul cu care s'a deschis ambele Corpuri, Senatul gi Adunarea, s'a
vorbit de acea concesiune gi s'a aratat foloaselc care vedea guvernul de atunci
ca va aveb, -tam din aceasta concesiune. A urmat memorabile discutiuni atat
In Senat, cat gi In Camera, asupra interpretarii art. 3. In Senat, onor. D-1 G. Cos-
taforu, a propus 12 amendamente la raspunsul Mesagiului Domnesc, fntre

cari unul avea raport la art. 3 gi pe care fl voiu cet1 cu permisiunea D-voastra,
spre a lamurl aceasta chestiune.
lath ce zice acel amendament:
it Maria Ta! Statutul gi anexul desvoltator fntocmesc In Romania sistemul
reprezentativ chem&nd la confectionarea Iegilor concursul Camerii, Senatului
gi al gefului Statului. In tot timpul Domniei Inaltimei-Voastre, a existat o singurb, interuptiune a sistemului constitutional. Dar aceasta, putere exceptional& acordatb, prin art. 18 din Statut a fost provizorie: ea a fncetat la timpul
prev&zut gi deodat& cu deschiderea Corpurilor Legiuitoare In anul trecut, Cara
a reintrat In regulatul exercitiu al drepturilor sale.
N Cu toate acestea, dela intervalul celei din urma sesiuni gi pan& acum Senatul se vede cu o profunda Intristare suit de cea mai Irian& a sa datorie a supune
respectuos la cunogtinta Inaltimei-Voastre, cb, printr'o gregita interpretatiune
a art. 3 din Statut, guvernul s'a crezut In drept a confections legi noui, de a
modifica legi vechi prin simple decrete, gi d'a ridica astfel Corpurilor Legiuitoare
orice ratiune de a mai fi. Mbsurile urgente despre care vorbegte aliniatul final
al art. 3 nu sunt legi, ci nigte simple masuri, cari gi acelea, zice Statutul, trebuiesc a se supune Corpurilor Legiuitoare nu negregit pentru o simply Inregistrare ci spre cercetare gi prin urmare spre aprobare sau desaprobare. Departe
dar de a se considera acest aliniat introdus de autorii anexului ca o latitudine
pentru puterea executive, din contra a consacrat o garantie mai mult In privinta simplelor masuri de urgent& care s'ar fi crezut poate guvenului In drept
a Ilia far& a Is supune controlului Corpurilor Legiuitoare.
o De s'ar da alt sens acestei dispozitiuni, de s'ar admite, Maria Ta, o asemenea atributiune exorbitant& puterii executive, ar trebul s& fntelegem c& puterea discretionar& acordat& prin art 18 din Statut n'a avut nici o margins
gi ca din temporal& gi exceptional& ea a devenit perpetu& gi normala. Dar aceasta
ar fi constituit pe tacute gi sub forma unei simple interpretatiuni ministeriale

abrogarea regimului nostru parlamentar gi Corpurile Legiuitoare n'ar mai aver.
www.dacoromanica.ro
C 0 NCE SIU NE A BANCII R 0 MANIEI
709
decat sit Inregistreze faptele savarpite de guvernul Mariei-Voastre. Toate

libertatile noastre, toate garantiile constitutionale, toate legile s'ar putee, modifica prin asemenea mhsuri de urgenta. Insup bugetul, legea comptabilitatii
pi celelalte legi financiare s'ar putea cu modul acesta modifica In tot sau in
parte, pi atunci ne intrebam cu Intristare, la ce s'ar reduce controlul ce au voit
sit introduca puterile garante In noua noastra organizatiune?
4 Maria Ta! Senatul V'a jurat credinta. Maria Voastra, binevoind a amintl
In mesagiu de prerogativele sale, cereti dela dansul de a asigura chiar In fata
guvernului exercitiul liber pi respectat al Constitutiunii. Statul pune sub ocrotirea sa paza dispozitiunilor constitutionale ale nouei organizatiuni. El nu
poate dar mai bine raspunde la fnalta chemare ce i se face cleat declarandu-va
respectuos ca, pactul fundamental al Romaniei este violat.
*In urmare, Senatul declare contrariu constitutlunei toate actele, toate
contractele, toate concesiunile, toate dispozitiunile de bani cats s'au facut
de guvern peste Insupirea legal& a atributiunilor sale.
A Deosebit de aceasta, Senatul va avea ocaziunea a mai supune respectos
la cunoptinta Inaltimei-Voastre mai multe alte calcari ce s'au Mout legilor

In vigoare pi chiar afar& din previsiunile anume stipulate de dansele.
*Maria TM Indeplinim aceasta sacra datorie cu mahnire, dar totdeodata

cu speranta ca vom merit& stima pi fncrederea tarii pi a Inaltimei Voastre. Senatul nu are dreptul de interpelare nici alte mai marl cari decurg din respunderea minisetrialit. Are o singura datorie, foarte mare pi foarte dificila; el va
conserve, dar totdeauna intact depozitul ce i s'a fncredintat *.
G. Costaforu
Vedeti dar, Domnilor, cu ce puternice cuvinte amicul meu, onor. D-1 Costaforu, a sustinut parerea sa ca, rau s'a interpretat de guvern art. 3 din Statut.
Acum, se-mi permiteti a ve, citl pi opiniunea D-lui Presedinte al consiliului
de miniptri de atunci N. Cretulescu:
* D-1 N. Cretulescu, prepedintele consiliului de miniptri. Domnilor, nu voiu
se, ma mason deloc cu expresiunile ce am vezut In amendamentul D-lui Costa-
foru. Las acestea la aprecierea onor. Senat. Ma, marginesc a zice numai ce,
In Statut e un articol expres, prescris, care zice ca, In intervalul sesiunilor,
guvernul poate lua masurile care crede de urgenta, ramaind ca rezultatul for
se-1 supue Corpurilor Legiuitoare cand se vor convoca.
*Toate masurile luate de guvern precum dares concesiunii pentru banal.,
fntocmirea concesiunii drumului de fier dela Giurgiu la Bucurepti, toate acestea,
Domnilor, n'am trebuinta a mai arata cat sunt de urgente.
o Toti cunoapteti c& banca pentru Romania e sufletul comertului; feat bane&
Domnilor, nu poate fi desvoltare nici In comert, nici In industrie, nici In agriculture,. Cu banca, vom pune capat uzurei care a prapadit pi prapadepte pi astazi
tam (aplause). Noi suntem In ajunul darn obligatiunilor rurale. Toti cati suntem
acl cunoaptem ca mai multi din proprietarii care se aria In suferinta de mai
mult timp au fost nevoiti pi sunt Inca nevoiti se caute a angaja acele obligatiuni
ale lor. Ei bine, Domnilor, ptiti cat li s'a cerut? ate 50 la suta!
*Domnilor, numai acea bailee, dar, pe care am cerut-o cu totii de ani Intregi, atilt Camera trecuta cat pi comisiunea mixte, numai acea band', zic,
www.dacoromanica.ro
710
C. I. BAICOIANU
va pune capat uzurei care se face in tail, Ia noi ei va do sbor comertului ei industriei noastre nationals (aplause).
*Cat pentru drumul de fier, acesta e Inceputul cel mai fericit, D-voastra,
cunoaeteti ca de mult timp cautam sa facem un drum de fier ei Inca n'am reueit.
Prin urmare Baca guvernul nu se grabeb, et dea concesiunea unei companii, nici acum, nu etiu tend eram a fi amanati pentru 1nfiintarea drumurilor
de fier.
e Mal multe voci. La vot 1 la vot ! 0
Acum sa, IA arat ei opiniunile D-lui Bosianu pe cand Printail Cuza era tare
ei mare, ei D-voastra yeti judeca, data ele sunt tot acelea pe care D-sa vi le-a
aratat acum:
0D-1 C. Bosianu. Onor. Senatori, In principiu opiniunea minoritatii (cu
diferenta numai de forma) e identica cu aceea a onor. D-1 Costaforu.
4 Intelegeti dar cu ce curaj viu inaintea D-voastra a mai pleda aceasta, chestiune. Iata, Domnilor, ideea noastra care este: noi credem ca, art. 3 din Statut
nu cuprinde masuri de acelea care s'au luat de guvern, ci numai masuri administrative ei pentru acest cuvant minoritatea a fost de opiniune ca toate acele
concesiuni acordate de guvern In intervalul sesiunilor n'ar fi in acord cu art. 3
din Statut. Aceasta a fost opiniunea minoritatii, fara, insa ca minoritatea O.
fi zis cd s'a violat art. 3 din Statut, i aceasta pentru cuvant ca noi credem ca
interpretarea definitive a unui articol din pactul nostru fundamental nu se
da aea de repede, pe picior cum se zice, numai cu ocaziunea adresei la Tron.
a D-1 G. Costaforu. Domnilor, oricare ar fi a mea fericire ca, in amendamentul ce am avut onoare a prezenta sa atrag cu mine impreuna, macar un
singur D. Senator, ei oricat de mare fericire, ar fi pentru mine ca acest Senator
sit fie onor. D-1 Bosianu, tot nu pot fi de acord cu opiniunea minoritatii. Amendamentul meu, Domnilor, difera foarte mult nu numai In forma, ci ,Si In principiu de opiniunea minoritatii, ei tocmai deaceea as ruga pe Senat mai bine s
nu primeasca aceasta opiniune ; cad, Domnilor, data e vorba ca ministerul
In virtutea art. 3 astfel cum 1-a explicat D-1 ministru preeedinte al consiliului
(el a zis prea bine D-sa, zicand ca nu se mascara cu expresiunile din amendamentul meu, fiindca, nici ca cred ca se poate masura, e departe de a se putea
masura). Daca e vorba, zit a se legitima de Senat toate faptele cate,s'au facut
de guvern in virtutea art. 3 din statutul astfel cum la explicat D-1 prim-ministru,
Intelegeti bine ca, nu mai poate Senatul revenl asupra acestei chestiuni, ei pentru
acest cuvant trebuie ca nu mai poate Senatul reveni asupra acestei chestiuni,
ei pentru acest cuvant trebuie ca tocmai scum cu ocaziunea desbaterii adresei
Ia Tron, sa, discutam cu maturitate acest principiu ei sa vedem data interpretarea onor. guvern e buns sau nu, Si sa vedem dm& prin aceasta interpretare
data de minister nu violeaza, pactul nostru fundamental.
0 Onor. D-1 Bosianu, ne zice ca cu ocaziunea raspunsului la discursul Tronului,
nu trebuie s venim s punem mama pe pactul fundamental, pe acest obiect

sacru. Nu puneti, Domnilor, lasati ca, pun altii, ei bine fac. Dar tocmai pentru
aceasta zice onor. D-1 Bosianu ca. D-sa nu poate fi chiar In principiu in acord
cu mine. Raman cu consolatiunea ca sunt singur intro o multime de intelepti
din care face parte ei D-sa. Cat pentru ceeace se atinge de aprecierea urgentii,
am onoarea sa-i spun ca tocmai In aceasta privinta nu recunosc pe Senat competent de a se ocupa ; ceiace e In atributiunile sale v'am aratat In amendamentul
www.dacoromanica.ro
CO NCE SIU NEA RANCH RO MAMIE I
711
meu. Odata Ins& ce admiteti ca guvernul poate face orice va vol cu modul cum
a explicat D-1 prim-ministru, Statutul In virtutea caruia a lust acele masuri

despre care ma Intreb4 adineaori D-1 colonel Casimir, $i pe care Imi pare rau
ca nu pot sa i le arta acum ...

4 D-1 Colonel Casimir. A$ dorl foarte mult sa mi le aratic
D-1 Gr. Bale. Cum vedeti, Domnilor, onor. D-I Bosianu a fost In divirginta
de opiniune cu amicul meu D-1 Costaforu, ca guvernul n'a violat art. 3 din Statut, de$1 numai masuri administrative se putea lug, In lipsa Corpurilor Legiuitoare.
Dar sa nu uitam ca pe tend D-I Bosianu cerea a se amens discutiunea violarii
art. 3 din Statut, nici Senatorii nici Deputatii nu aveau dreptul de interpelatiune, nu puteau sill pe ministru sa aduca o chestiune oarecare In discutiunea
Adunarii fail voia sa, $i ca singurul mijloc care avea atunci Corpurile Legiuitoare de a discuta actele guvernului, era tend raspundea la adresa Tronului ;
a amens chestiunea Insa era, a o trimite la calendele grecesti, precum o propune D-1 Bosianu. Atunci era chemat Senatul d'a se rosti, adica de a (la un bil de
indemnitate sau a spune ca s'a violat art. 3. Aceasta insa n'a facut-o Senatul ;
prin urmare Senatul In majoritate a spus: bine ai interpretat Maria Ta art. 3
din Statut I rau a zis, foarte rail a zis dupe Domnia-voastra, dar asa a zis Senatul.
In alts $edinta, prezidata de D-1 Manolache Costache, era cu ocaziunea
discutiunii adresei Tronului. Onor. D-1 Costica Boerescu $i onor. D-1 Tell, care
facett parte din minoritatea Adunarii de atunci, a luptat iar a nu se pune In
adresa Tronului o asemenea aprobare; majoritatea Ins& a staruit a se pune,
$i s'a pus acea aprobare.

Acum urmeaza sa $tim not dad]. aprobarile acestea, date atunci de Senat
$i de Camera, au avut o putere de lege, radio& data a Intarit acele concesiuni.
Voiu arata, Domnilor, $i discutiunea ce a avut lot In Adunarea dupe

11 Februarie $i yeti vedea ce a zis un membru al majoritatii de atunci, onor.
D-1 Teulescu, In $edinta dela 7 Martie, adica trei saptamani dupe picarea Domnitorului, deputat pe care II respect, cad a avut curajul a avea tot acele opiniuni dupit picarea Domnitorului, pe care le-a avut cand Domnitorul era puternic ; iar nu ca altii cari $i -au schimbat opiniunile de atunci. Acest membru
al majoritatii a avut curajul zic, $i dupb. 11 Februarie, a spune cum a Inteles
votul care 1-a dat atuncea, adica ca, a Inteles sa, spue guvernului ca, bine a inter-
pretat art. 3 $i -i da un bil de indemnitate pentru interpretarea ce i-a dat.

Iata, cum se exprima D-sa:
4 D-1 Teulescu. Domnilor deputati, in sanul comisiunii am !limas In minoritate. Ma socotesc dator a pune Inaintea D-voastra cuvintele pentru care mi-am
formulat aceasta opiniune. VII marturisesc ca n'am Inteles nicidecum cuvin-
tele pentru care a revenit in aceasta Adunare chestiunea drumului de fier.

a VA aduceti aminte cu cats staruitoare energie s'a desbatut aceasta chestiune cu ocaziunea adresei spre raspuns la discursul Tronului. Atunci negre$it
$i majoritatea $i minoritatea $i-a expus cuvintele sale. Eu care am facut parte
din majoritate, am votat adresa $i am votat In deplina convictdune ca guvernul,
In puterea art. 3 din Statut, era, autorizat sa dea aceasta concesiune (denegatiuni sgomotoase).
a Nu Inteleg caracterul acestor denegatiuni! Cu cateva f}edinte mai 'nainte
ele nu s'au manifestat In sensul acesta. V'am spus convictiunea mea; data nu
am voe s'o amintesc, atunci nu mai vorbesc.
45
www.dacoromanica.ro
712
C. I. BAICOIANU
a Voci. Vorbiti, vorbiti.

a De aceasta opiniune, Domnilor, nu am fost numai eu singur, a fost majoritatea de atunci a onor. Adunari, a fost Senatul.
a In urma unui vot atilt de solemn al Corpurilor Legiuitoare, credeam ea
nu se va mai pune chestiunea din nou pe tapet ; de vreme ce vaz ins& ea, aceasta
se face, ma socotesc dator s Ira declar far& a ma preocupa de desbaterile ce
au fost in sanul comisiunei, in cele d'intai trei sedinte, unde din cauza de boala
nu am putut asista. Ma, socotesc dator a ma mentine in acelas principiu

si zic: data Adunarea, bine sau rau, si eu zic ca, n'a fost rau, a dat data acel
vot, un vot, Domnilor, care este foarte explicit, si numai putin categoric, sa, nu
se zicti, astazi de unii cari au votat atunci, ca au facut-o pentru o chestiune de
delicatete, cad este in adresa Adunarii un paragraf foarte lamurit, care zice ca,
s'a dat bine drumul de fier si Adunarea admite concesiunea, cad n'a uitat ca,
acest drum de fier a lost la ordinea zilei In Adunarea trecuta, dar nu s'a votat
atunci pentruca s'a inchis acea Adunare; insa recunoaste a s'a dat acest drum
de fier cu un pret mai scazut decat eel admis prin sectiuni. Asa dar, in urma unui
asemenea vot categoric, a veni azi si a zis: dell s'a dat bine drumul de fier si
s'a admis concesiunea, dar nu-ti dau parale, nu incuviintez creditul. Eu nu Inteleg care poate fi atunci pozitiunea noastra; eu Intelegeam foarte bine mino-
ritatea de atunci si o Inteleg si astazi, minoritatea e datoare sa sustina opiniunile sale ; insa toate Camerile parlamentare, cand majoritatea se pronunta
asupra unei chestiuni, minoritatea trebuie sa se supuna acelei majoritati si
aceasta a declarat-o Insus onor. D-1 Tell, care a zis inteuna din sedintele
trecute: 4 Mentin opiniunea mea pan& majoritatea se pronunta, ; odata ce
majoritatea s'a pronuntat, eu n'am dealt s ma inching.
a Domnilor, din minutul in care majoritatea desleaga Intr'un sens o chestiune,
minoritatea n'are decat a se supune. Ei bine Domnilor, aceasta nenorocita chestiune pentru care s'a facut atata desbatere, s'a deslegat Intr'un sens. Noi, ma-
joritatea suntem datori a ne supune voturilor noastre. Inteleg prea bine ca,
positiunea noastra ar fi foarte dificila cand guvernul ar veni si ar zice: dell
ati votat aceasta concesiune, dar eu, guvernul, voiu ca impreuna cu D-voastra,
sa cautam a reveni asupra ei, each o gasim oneroasa. Guvernul, Domnilor,
nu ne zice nimic, din contra adera la concesiunea acestui drum de fier, caci
n'o gaseste oneroasa, si D-voastra vreti ca majoritatea de atunci sa, anuleze
ceeace a Mout? Eu nu voiu face-o.
a Dar, pentru Dumnezeu, Domnilor, trebuie sa ne intelegem cu totii de lucrarile acestei Camere, dela care depinde onoarea ei ; nu putem reven1 asupra
acestei chestiuni. Guvernul v'a dat explicatiuni.
4 Eu m'am deosebit de opiniunile majoritatii de astazi, si deaceea am luat
cuvantul pentruca, aunt obligat ca, sa, mentin votul dat cu ocaziunea adresei,
vot care a fost curat si lamurit, dupe o desbatere solemna B.
Sa va, citesc acum si cuvintele ce a rostit D-1 loan Ghica, presedintele consiliului de ministri, indata dupa 11 Februarie in Adunare:
*D-1 Ion Ghica, presedintele consiliului. Domnilor, iata ce a zis guvernul
in aceasta, chestiune, in rezumat: a zis ca la Octombrie (nu tin bine minte data)
cand s'au dat aceste concesiuni, s'au dat inteun mod ilegal, si a mai adliegat:
aceasta abatere a guvernului de atunci a primit un bil de indemnitate, prin
www.dacoromanica.ro
713
raspunsul la Troll.' Domnilor, asta este aprecierea noastra, as& credem, dar
n'am vorbit de nici o putere strains, de nici o amenintare.
Mai mute voel. Apa es,.
Vedeti acum aplicarea guvernului, care a rasturnat pe Printul Cuza, in

privirea concesiunilor, vedeti ca aprecierea acelui guvern a fost tot ca si a comisiunii financiare.
Am tinut, Domnilor, a Ira citi toate pasagiile ale unor oameni destul de
eminenti, cari au luat parte la discutiunea care a avut loc In Senat si Camera
pentru lamurirea unora din D-voastra cari nu ati cunoscut aceste discutiuni.
Acum, dati-mi voe s& spun pi opiniunea mea: vedeti, avem inaintea noastra
o concesiune data de puterea executive prin o interpretatiune a unui articol

din lege, interpretatiune gresitA poate, dar venind Corpurile Legiuitoare, cari
singure erau in drept sa, se rosteasca dacA acea interpretatiune a fost legalA
sau nelegala, acele Corpuri Legiuitoare zic: bine ai interpretat Maria Ta!
Concesionarii pe temeiul acestei interpretari date, vin si deschid banca
lor, In temeiul art. 5, guvernul de atunci numeste comisari si dupa 11 Februarie
comisarii aceia merg la banc& si constata ca. acea bane& are capitalul care li
s'a impus prin art. 5 din concesiune si, dupa ce se face aceasta constatare, comisarul principal be da. o declaratiune in care se zice: VA declar, Domnilor, CA
D-voastra ati indeplinit indatoririle concesiunii pi sunteti constituiti de astazi.
Mai mult decal aceasta, Domnilor, ministerul de finante In urma, vine

prin o adresa si cere concesionarilor sA aduca 34.000 franci ce erau datori, dupa
concesiune, sa depuna aceasta sum& la ministerul de finante pentru plata comisarului.
Prin urmare vedeti ca, sunt acte prin care guvernul nu numai inainte de
11 Februarie, ci si dupa 11 Februarie, nu au putut face altfel decat a recunoaste
aceasta concesiune; va pot marturisl c& am avut toata bunavointa a gAs1 pe
concesionari in defect si a nu le acorda un ban, caci stiu prea bine cA a acorda
asemenea despagubiri este totdeauna impopular, si ptiu prea bine cA sunt de-
putati cari iubesc popularitatea si aplauzele tribunal, si ne-a trebuit nouA,

membrilor comisiunii financiare, mare curaj ca sA facem un asemenea raport
pi ss venim inaintea D-voastrA; Ins& curagiul acesta, precum 1-am avut totd'auna
de a spune adevarul acelora ce Qedeau pe bancile ministeriale cand cadeau

in erori, asemenea voiu avea Qi astazi curajul a spune tarii intregi cA tara este
vinovata dacA deputatii au fost sub influenta guvernului si nu au avut curajul
de a spune guvernului de atunci: rau interpret& guvernul Mariei Tale acel articol. Pentruca a trimes asemenea deputati, tara trebuie sA. plAteascA, caci oridecateori tara va mai avea O. aleaga deputati s& tie WO aleaga mandatarii
cari sa aiba curajul convictiunilor lor, precum a fost amicul meu D-1 Costaforu,
iar nu oameni cari Ipi schimbA convictiunile dupa puterea acelora ce guvernA,
i atunci cand tara va alma asemenea mandatari, nu va mai platl nici o para ;
iar altmintrelea In totd'auna va platl.

Apadar eu cred ca e mai bine BA platim aces 750.000 franci, si sa, nu ne mai
ducem inaintea tribunalelor, cum a zis onor. D-1 Bosianu ; caci acolo vom platl
trei milioane, poate si mai mult.

Onor. D-1 Bosianu a spus ca am Mout parte din acel Senat ; este adevarat,
dar nu am fost acolo cand s'a dat votul acesta.
45
www.dacoromanica.ro
714
C. I. BAICOIANU
Aga dar, Domnilor, Cara are BA plateasca acum, nu numai neindependenta.

Adunarilor sub Printul Cuza, dar dezicerea Senatului care intaiu a aprobat $i pe
urma a desaprobat, acea dezicere are s'o plateasca Cara 750 de mii de franci,
precum a platit patru milioane pentru concesiunea Godillot, 3 milioane

pentru drumul de fier din Giurgiu. $i daca D-voastra astazi nu yeti Incuviinta
raportul comisiunii financiare, eu, cat pentru mine, ay fi foarte fericit ca mi-am
implinit datoria, gi cand vorbesc de mine, vorbesc de toti membrii comisiunii
financiare, $i zic ca am fi noi foarte fericiti ca D-voastra BA nu acordati aceasta,
caci noi nu am mai avea nici o responsabilitate, qi toata responsabilitatea ar
cadea asupra acelora cari ar respinge raportul comisiunei financiare. Daca

Cara ar platl trei milioane $i poate $i mai bine Intr'un proces, nu vom fi noi
cei vinovati, ci vor fi aceia can vor vota contra raportului.
Totd'auna este greu pentru un reprezentant al natiunii de aid face datoria
In con$tiinta, Insb, atunci devine qi mai grea, cand o chestiune este impopulara,
cum este chestiunea despagubirii. Noi, Domnilor, am crezut ca ne-am implinit
o datorie, ramane acuma ca D-voastra BA hotarati cum yeti vol.
D-I General Florescu. Domnule pre$edinte, ag fi dorit, dacA credeti CA se
poate, BA schimb cu un alt orator care ar vorbl contra, cad eu voiu vorbl pentru.
D-1 Presedinte. Atunci are cuvantul D-I Eraclide.
D-1 Eraclide. Renunt.
D-1 I. Bratianu. Domnilor, daca am luat cuvantul este numai ca sA ridic
vre-o cateva idei can s'au rasp&ndit gi can sau repetit $i ar lass oarecare confuziune asupra mersului ce a avut aceasta afacere.
Domnilor, s'a zis ca numai dui:A intrarea unui ministru, $i nu s'a zis astazi,
dar s'a zis acest cuvant, ca numai dupa intrarea unui ministru, aceasta opera-
tiune de bane& a fost platita, yi negreqit ca nu s'a putut face aluziune decat
la mine, pentruca dupb. D-I Mavrogheni am venit eu la minister, in luna Iulie.
Domnilor la 11 Februarie stil vechi, s'a constatatde comisari, fondul cassei ;
dupb. 11 Februarie, la 7 Martie, a dat Senatul votul Eau; prin urmare sa fie
bine constatat ca propunerea Senatului s'a facut chiar dui:A operatiunea comisarului. Aga dar guvernul de atunci nu a venit ca BA faca un act care ar fi fost
contra vointei exprimate de Senat. S'a zis ca guvernul a cerut dela bane& bani,
$i onor. D-I raportor ar face bine sa ne spun& cand? cad, dupb, cat Imi aduc
aminte, s'a facut sub administratia D-lui I. Ghica, $i este o deosebire, aci Domnilor, nu ministerul a cerut s& depue banii, ci banca a cerut. Apoi, Domnilor,
am venit eu In minister ; eu nu am facut nimic, de$1 onor. D-1 Bosianu imi zicea
ion In particular ca atunci and faci bine Iti zic $i eu c& faci bine. Ei bine, nu
am meritul s& fi facut nici acest mare bine, $1 $titi pentruce? pentruca nu am
gasit nimic In executare, $i prin urmare n'am avut ce BA popresc ; fiindcb., daca
ag fi gasit atunci poate ag fi luat aceasta mare responsabilitate, chiar cu pretul
vietii male ; dar nu am executat nimica, caci nu exist& nici o operatiune a bancii,
cand am venit la Iunie la minister; vb. rog BA se constate aceasta. Unde era
dar operatiunile acelei banci, precum este prevazut prin concesiune, caci acolo
se zice BA avem o bane& de circulatiune $i scont, o banca, care emite bilete,
o banca care vine sa creeze qi sA mareasca creditul yi sa-i deb. iuteala vaporului?
Domnilor nu am gasit nici o operatiune ; banca de atunci face& operatiuni de
acele can le face d-1 Halfon $i d-1 Vlastos, $i toti ceilalti, $i prin urmare vedeti
ca nu am gAsit nici o banca de scont $1 circulatiune; comisarii erau pe la casele
www.dacoromanica.ro
715
lor, nimic nu incuviintasem eu, ci onor. director al acestui stabiliment, s'a

adresat la minister ca sa-i reguleze situatiunea. SA se aduca o singura declaratiune din parte-mi, prin care sa,-i fi aprobat eu emiterea de bilete, precum
asemenea nici nu am Impedicat operatiunile ei, $i atunci in adevar a$ fi avut
meritul ca am oprit o banca care ingrijise foarte mult comertul, $i etiti ca grija
este cel mai mare inamic al comertului. Ceeace Ingrijia mai cu seams comertul
nostru, era CA urma saa se institue alaturi cu banca o alts institutiune, inetitutiunea de comisionariat, de$1 cu conditiunea ca sa fie despartite, adica punand
un zid intre aceste doll& institutluni, dar cu acel zid nu se facea, nimic, caci
pana In fine tot la intrunire ajungea, lucrul. Ei bine aceasta a Ingrijat foarte
mult comertul roman, caci avea, sa monopolizeze comertul cel mare al tarii,
fiindca banca ar fi dat totd'auna preferinta operatiunilor ce faceb, institutul
de comisionariat care era autorizat prin aceasta concesiune. Aceste doua griji
au facut pe comercianti sA, protesteze $i acel protest m'ar fi fault pe mine, ca
ministru, avand votul Senatului, sa opresc aceste operatiuni $i le a$ fi oprit,
oricat de mare ar fi fost sacrificiul $i dauna ce mi-ar fi cerut banca pentru interzicerea acestei operatiuni.
Dar, Domnilor, am gAsit $i altceva, am gasit ca., capitalul care se prevede
la art. 6, $i care se zice a s'ar fi constatat de comisarii guvernului, am gAsit ca
acel capital nu era altul cleat acela care era, la Londra $i la Paris.
Domnilor, dupe mine, toate sucursalele Match din Bucure$ti, precum $i sucursalele din Craiova, Galati, Ia$i, etc., sunt cassele bh.ncii, $i dacit ar fi altfel
atunci care ar fi garantia pentru emiterea biletelor, dace, capitalul ar fi In

Paris $i In Londra, iar nu in tarn? Caci In concesiune se zice ca pentru atata
parte a biletelor emise O. se garanteze prin efecte de comert $i pentru partea
cutare in moneta sunatoare. Apoi, data aceasta moneta se afla la Paris, atunci
care ar fi garantia noastra, fiindca efectele de corned roman In tare nu se gases intro cantitate as& de mare ca O. fie a$A de sigure, $i pentru acest motiv
s'a $i cerut sA se dea garantia In moneta sunatoare. Apoi, dee& moneta sunatoare
nu se afla aici, atunci cu atat mai mult trebuie sa admitem cA banca nu poate
sa emit& altfel bilete, filmiea a$A a fost In spiritul aceluia care i-a dat concesiunea,
cand a zis ca poate sa se serve cu bilete, dar acestea sa fie asigurate in moneta
sunatoare.
Iola, Domnilor, ca, $i din acest punct de vedere, $i chiar operatiunea data
s'ar fi inceput a$ fi venit negre$it nu numai Inaintea Corpurilor Legiuitoare, dar
a$ fi facut $i tot ce mi-ar fi stat prin putinta, ca sit Inceteze operatiurrile acelei
band. Dar Inca data, nu se Incepuse operatiuni de acelea cari caracterizeaza
inteadevar o banca de circulatiune $i de scont, cum aunt toate celelalte banci;
nici o lucrare nu am gasit, nici o umbra cat de mititica. Prin urmare, Inca data,
data nu am desfiintat nimic, n'am nici un merit inteaceasta...

0 voce. Dar raspunderea cum ramane?
D-1 I. BratIanu. Domnilor, nu am trebuinth, sa-mi aduca nimeni aminte
de datoria mea, ca sa iau parte la raspunderea ce pot avea.
Domnilor, cand D-1 Hertz a venit la mine $i mi-a zis: pot, D-le, sa, incep
dela Februarie, Martie, Aprilie, Mai, Iunie, adica a cincea luna, cand Statul
Ii spunea foarte clar ca. la Iunie banca trebuie sa inceaph indata dupit depunerea
banilor, dupa constituirea ei, adica in termen de patru luni dela dares concesiunii? Domnilor, eu atunci am intrat In tratatiune cu D-1 Hertz, fiincit mi-a
www.dacoromanica.ro
716
C. I. BAICOIANU
zis: dads, nu-mi dati o declaratiune formalk atunci eu nu pot sa-mi fac proviziunile ; $i iata ce mi-am zis eu: mi-am zis Ca data este sit facem un sacrificiu
de 600 mii de franci, caci aceasta sums o reclarna In timpul ministerului meu,
apoi, cel putin, atunci este mai bine sa ajungem a ne Invol cu concesionarul.
Ei bine, Domnilor, eu care simt trebuinta tot a$11 cum este exprimata de onor.
D-nii Cretulescu $i Bal$, atunci presedinti ai Senatului, ca Inteadevar nu numai
comertul, dar $i societatea Intreaga nu poate sa, mai mearga fara, ca creditul sa
vine $i s fnlocuiasca ca intermediar o parte din transactiunile cari se fac asUrzi
tot pe moneta sunatoare, am vazut ca o stt, urn In cea mai mare jena, $i in totd'auna societatile vecine cari au band o O. sugrume comertul nostru, fiindca
ele cu creditele for organizate sunt scutite de uzura ce In totd'auna impune
tuturor afacerilor moneta sunatoare.
Astfel m'am muncit pe kings directorul bancii Ca sa stoats acele doua articole, adica s nu faca operatiunea cu efecte straine, $i articolul stela care-i
da drept ca pe langa banca aceasta sa faca $i un alt institut de comisionariat,
$i a fost peste putinta ca D-1 director sa, ne faca aceasta concesiune ; cu toate
ca i-am promis atunci, ca voiu venl Inaintea Corpurilor Legiuitoare cu conventiunea modificata $i ca eram sigur ca, aceea o sa, fie primita.
Cat am fost eu ministru am avut diferite Intrevorbiri cu D-sa $i ne-a lost

peste putinta ca s ne Intelegem ; am vazut ca tot ceeace se starueste $i se Impaca este numai despagubirea.
Atunci, Domnilor, ce trebuia sa fac In fata unui om care avea In mama
o concesiune data de un guvern $i dupa ce In urma venise, cum a zis D-1 Iepu-
reanu, un alt guvern care a fost contra celuilalt guvern de mai Inainte, dar
care a recunoscut concesiunea, facand chiar tot ce trebuia din partea sa ca at
se constitue?...
0 voce. D-le presedinte, ora este 5, $i dupa regulament...
D-1 Preeedinte. Nu se poate Intrerupe nimeni odata ce a Inceput. Continuati, D-le Bratianu.
D4 I. Bratianu. Domnilor, data voiti a ridicati $edinta, puteti, dar cred
ca chestiunea este destul de gray& $i serioasa, ca sa avem rabdarea sa, ascultam
eel putin tot atat cat avem sa ascultam cand ne batem Intro not far& nici un
lobos pentru tare.
Ei bine, tare are nevoe de o bane& de circulatiune $i de scont pentruca

dela dansa depinde formarea tuturor celorlalte institutiuni de credit.
Nu putem Ewa, o }Jana funciara fara banca de circulatiune $i de credit,
nu putem avea nici o bane& mai Inainte de a avea bane& de scont. Aceasta
este simtita de toata lumea.
Ei bine, puteam s sper eu ca In fata unei concesiuni data de un guvern
Inteun mod ilegal, neconstitutional, $i care a lost recunoscuta $i de chiar guvernul care a protestat contra actelor administratlunii anterioare, puteam eu
s sper, zic, In fata pretentiunilor acestor capitalisti, cari au o pozitiune in
Europa, ca voiu gasl cu fnlesnire alti capitalisti cari sa primeasca a vent sa
institue o banca alaturi cu o companie care are pretentiunea ca este dreptul sau
exclusiv acesta? Eu In fata nevoii In care ne aflarn de a avea o banca, am crezut
ca nu o pot. Nu ca, doar recunosc Ca concesiunea data pe interpretarea articolului 3 din statut este legala; nici ca-i constitue vre-un drept In fata guvernului,
dar nu este mai putin recunoscut Ca In ochii lumii li constitue un drept de a
www.dacoromanica.ro
CoNoESIUNEA BA.NCir RomANIEI
717
reclama. $i nu ca, ma tern ca, are sa, vine cu optire on Franta, on Englitera ca
sA ne sileasca sa-i platim despagubire ; decat ptiti ce se poate Intampla? D-1 ministru prepedinte zicea, alaltaeri In sectiuni: Domnilor, sa nu ne puneti In aceasta
grea pozitiune, filmic& are sa ni se Intample ca cu D-1 Ward, care, cand i s'a
refuzat de a i se Intoarce cautiunea, care dupe toate drepturile era a noastra,
s'a dus pe pietile publice din Europa pi a pus In toate ziarele ca suntem o tarn
care despoae pe cei ce expun capitalurile lor In Romania. Ei bine, data D-1 Ward
a putut sa face oarecari neajunsuri caci sa aduca grije D-lui ministru, dar mai
ales banca Romaniei, unde sunt interesele unor oameni puternici, capitalipti
din Fr anta pi Anglia?
Deaceea eu am crezut ca putem face sacrificiul de a le da 600.000 franci,
ca sa nu fie nici o contestatiune, sigur fiind ca in urma vom gas1 a fonda o banca
de circulatiune pi de scont care sa, face pe tara, sa se upureze de milioane, iar
nu numai de 600.000 lei.
Insa, Domnilor, cand D-1 Hertz a venit la mine avea pretentiuni foarte marl.
Atunci eu i-am zis: nu voiu avea curajul sa merg Inaintea Camerii cu o anima
de 600.000 franci ca maximum...
D-1 UI. Creteanu. D-ta ia-i dat 600.000 franci?
D-I I. Bratianu.
Nu i-am dat eu, caci nu puteam sa-i dau nimic; decat
i-am spus ca niciodata sa nu spere cA va capata mai mult.

Domnilor, aceasta este o simple gloaba care platim. $i sa nu vine ea se
zica, ce banca a avut paguba ; nu a avut nici o paguba, din contra a avut captig ;
dovada e ca-pi urmeaza afacerile sale In Romania pi poate ca le face intr'un
mod mai avantajos cleat dace ar fi pus in lucrare banca de circulatiune pi de
scont ; cad data nu ar fi apa, s'ar fi grabit sa o Infiinteze pi nu a Infiintat-o pans
la Iunie, cand am venit eu la minister.
Prin urmare, a lucrat foarte sigur, caci, apa cum este creditul desorganizat,
cand nu avem credit pi cand chiar efectele publice cadeau la 30 pi 37 la suta,
putea, sa captige pe an, suta la suta ; pe cand cu o banca de circulatiune nu
putea avea acest enorm captig.
Ma rezum dar pi zic: recunosc ca concesiunea este data Intr'un mod ilegal
qi nu-i constitue nici un drept In fate, noastra. Recunosc ca D-1 Herz n'a avut nici
o paguba, caci n'a facut nici un pas ca sa tnfiinteze aceasta institutiune de

credit, pe cat& vreme nu se vede nici urma, de executiune ; si prin urmare nu a
putut sa-i aduca nici un prejudiciu In afacerile sale. Dar, fiindca avem trebuinta
ca cu o ora mai Inainte sa Infiintam o banca de credit, $1 ca nu cumva la Infiintarea ei sA Intampinam contestatiuni destul de puternice prin inffluenta lor,
dam o despagubire de 600.000
nu prin drepturile lor, eu am fost de parere ca
franci, pi Indata guvernul sa binevoeasca a cauta mijloace pentru lnfiintarea
unei banci. Dar sa nu-i dam mai mult de 600.000 franci.
D-1 Prepedinte. Domnilor, ora fiind peste 5, consult Adunarea dm& voe5te
as urmeze pedinta.
Voci. Nu, nu.
D-1 ministru de firm*. Domnilor, vil. rog se terminam chestiunea In pedinta aceasta. $titi bine, ca am un proiect de lege Inaintat de urgentli pi nu ne
mai ramane timp cand sa-1 mai desbatem gi pe acela, dace se amana aceasta
chestiune pe maine. Mai multi deputati au sa piece gi atunci, ramanand fara,
acel proiect de lege votat, vistieria se va afla in cea mai critica pozitiune.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
718
D-1 G. Vernescu. Domnilor, nu cred cA ar trebul sa urmam inainte cu discutiunea, afar& numai data va yeti declare In permanenta. Aceasta, concesiune
sau aceastA despagubire pentru o concesiune care este pus Inaintea D-voastra
are trebuinta de legitimare. Trebuie legitimatA Inaintea Orli; si nici un deputat
nu va Indrazn1 sA, dea despagubire unui strain fait ca acea despAgubire sA fie
legitimatA. Prin urmare, trebuie sa ne dati i noua ocaziunea ca fiecare se vorbim
Inaintea tarn qi sa arAtam ca, avem mai mult scrupul pentru punga acelora
cari ne-au trimis aci.
Nu este destul, Domnilor, sA, zicem numai ca urmam o orb. si jumatate
sedinta, trebuie sA ne dati timp ca etc vedem dacA, au vreun drept acei cari
cer despagubire, si atunci sa ne pronuntam in perfect& cunostinta de cauzA,
(sgomot).
D-1 Presedinte al consIllului.
Domnule presedinte, consultati adunarea
conform regulamentului, dacA urmeaza discutiunea.

O voce. Nu Bunt doua, treimi.
D-1 Pregedinte. Sunt doua treimi; discutiunea urmeaza.
D-1 ministru de finante. Domnilor deputati, mare mirare ma prinde pentru
unii Domni deputati cari vor cu orice pret sa, fmpedice aceasta desbatere, ca
cum nu s'ar Increde fn cuvintele ce pot pune inainte fn fata acestor onor. AdunAri, ca sa, mai ceara amanarea...
O voce. Cine cere amanarea? Nimeni n'o cere.
D-1 Mast'', de finante. Toate acestea va s& zadArniceascA votul Adunarii
In privinta unui proiect de lege atat de strans legat cu creditul Statului. Am

avut onoare sa \TA declar ca aceasta, chestiune, luand-o din toate punctele de
vedere, $i din punctul de vedere al dreptAtii, si al echitatii, se cuvine s& recunoastem datoria noastra, si prin urmare, trebuinta unei transactiuni pentru
despagubirea concesionarilor bancii; din punctul de vedere at dreptatii, fiindcA
ceeace am facut pentru Godillot este drept sA facem $i pentru celelalte concesiuni date in aceleasi conditiuni. din punctul de vedere al echitatii, pentruca
orice ar vol se zica unii din D-nii deputati in privinta ilegalitatii cu care s'a
dat aceasta concesiune, tot ramAne un fapt Invederat ca Corpurile Legiuitoare,
Consiliul de ministri d'atunci, Senatul si Camera, au participat cu totii la acordarea acestei concesiuni ; Corpurile Legiuitoare, Domnilor, cari In urma s'au
rostit cu multumire pentru aceste concesiuni, In ocaziunea Adresei, toate acestea
fmi dA dreptul a v& observa ca, dacb. Corpurile Legiuitoare n'au cunoscut ilegalitatea acestei concesiuni, cum voiti D-voastra, ca un strain BA, cunoasca mai
bine legile fundamentale ale acestui Stat, BA, le cunoasca mai bine decat consiliul miniQtrilor, decat Adunarea, dealt Senatul? Prin urmare, zic ca este o
chestiune de echitate dare acel strain care a venit si a tratat cu un guvern

In toata regula, cu aprobarea consiliului de ministri si a Corpurilor Legiuitoare ;
dupa care s'au numit comisari din partea guvernului cari s& constate regula-
ritatea operatiunilor band!, dispozitiune prevAzuta fn actul de concesiune,

cari comisari au dat act la mAna acelui strain ca banca este constituita. Dupa
toate acestea, cum voiti D-voastrA acum ca acel strain sA se mai Indoiasc
despre validitatea acelei concesiuni? Va sa zicA echitatea ne &Aga sa intram
In tranzactiune cu acel strain care s'a bazat pe aceste semne netagaduite de
validitatea acelei concesiuni, gi s& -i aeordam o despAgubire.
www.dacoromanica.ro
719
Am zis a este oi motiv de convenient& In raporturile noastre cu interesele
straine; v'am declarat, Domnilor deputati, cs relatiunile internationale se

intereseaza of de chestiunile de interes propriu-zis, nu numai de chestiunile
de drept. Este adevarat, relatiunile internationale se pot turbura oi prin
chestiunile de drept, cum a zis onor. D-1 Bosianu ; dar ri chestiunile de interes
privat de multe on cauzeaza ruperea relatiunilor dintre populi. Acei strAini despre cari ne ocuptim nu sunt, Domnilor, oameni cari sa n'aiba o Insemnatate
oarecare In statele de unde depind ; sunt capitaluri insemnate ale acelor State
angajate In aceasta Intreprindere; s'au emis actiuni, s'au varsat bani la Londra. Prin urmare, data not acum am vent of am jicnl acele interese, Intelegeti
bine, n'am face ceeace ar trebul sa. facem ca sa mentinern buna armonie Intro
aceasta tar& cu acele tari straine.
Apoi, Domnilor, este oi o chestiune de necesitate. Am opus ca necesitatea
d'a fritretine bune relatiuni Intro guvernul Roman of aceasta banes, a Post simtit& In tot timpul, si acum mai mutt decat orica.nd ; cand eoti silit sa ceri dela
o bane& ca sa to pasueasca pentru o datorie de 6.700.000, cu care to -a creditat,
cred ca importa sa nu firn nedrepti catre acel interes angajat In aceasta banes;
cred ca nu e prudent ca sa fii nedrept sau sit nu tii cont de ceiace echitatea
comanda.
Onor. D-1 Ion Bratianu, a mai pus inainte un argument nou, care trebuie
sa se cunoasca ca are o valoare foarte serioasa; aceasta e un alt motiv de necesitate, ca cu un moment mai Inainte sa Infiintam o banes, oi nu o vom putea
Infiinta Nina ce aceasta chestiune sa nu fie tranoata.
Prin urmare, v& rog Inca odata de a tine cont de dreptatea, de echitatea
oi de buna armonie Intre Statul Roman gi Intro celelalte State straine, unde
interesele acestei band aunt angajate, of de necesitatea in care ne gasim d'a
mentine bune relatiunile Intro not ri acea banes, care ne crediteaza cu o sum&
enorma, qi Infine de necesitatea de a creea cu un moment mai curand o situatiune neteda ca sa putem Infiinta o bane& nationals. Pentru aceste motive,
va rog, Domnilor, a nu mai prelungi timpul prin discursuri, poate, foarte frumoasp, dar can In teorie s'a oprit a recunoaote necesitatea In care ne &Urn ss
facem o transactiune, i dupa cum o recunoaoteti, nu puteti face alt decat a
adera la propunerea comisiunii financiare, singura care poate da o solutiune
acestei chestiuni.
D-1 Gen. 1. Florescu. Domnilor, In urma celor zise de onor. preopinenti
Imi ramane putine cuvinte de adaogat in aceasta chestiune; prin urmare, nu
voiu abuza de momentele acestei onor. Camere. Mai Intai de toate, Domnilor,
declar ca nu voiu urma pe unul din onorabilii preopinenti care a vorbit de nuotiu ce amenintari, de straini, aratand eau temere sau nepasare; cad eu nu
cred a urma aceasta cale, pe langa alto neconveniente, ar fi Qi o departare dela
chestiune. Domnilor, nu in conditiunile modeste In cari se poate afla tam noastra; dar oricare vor fi fortele noastre n'ar trebul sa vorbim astfel. Once Stat
mare oi puternic, sau mic oi modest, cand voeote dreptatea, cand fuge de neconsecinte of mai cu seam& atunci cand e vorba de relatiuni cu strainii, n'are
sa se team& de nimic. Am zis cand fuge de neconsecinte oF s&-mi permiteti a
apasa asupra acestui cuv &nt, caci data indivizii plates stump neconsecintele,
sa nu credem c& natiunile Bunt crutate de asemenea sacrificii. Ma yeti Intreba,
Domnilor, unde e neconsecinte? Ei bine, cu putine cuvinte voiu demonstra-o;
www.dacoromanica.ro
720
C. I. BAICOIANU
s'a dat o concesiune In virtutea unei dispozitiuni a institutiunilor dup'atunci,

gli asupra careia nu prea e tocmai clar cele ce a sustinut onor. D-1 Bosianu ; ba
Inca e aa, de putin clar i a a, de putin obligatoare pentru straini, cu cat ca
noi inine nu ne putem intelege Impreuna. De undo dar aceasta pretentiune
ca strainii di interprete mai bine decat noi Inine institutiunile noastre? E adevarat Ca ni s'a recitit amendamente, cuvinte rostite In Senat i in Camera privitoare la interpretarea acestei dispozitiuni ; dar Domnilor, permiteti-mi a vb.
Intreba: de cine se propusese acele amendamente, de cine se rostise acele cuvinte ?
Ei bine, oricare va fi greutatea acelora cari au rostit aceste cuvinte, nu e mai

putin adevarat Ca acolo unde sunt doui sau trei e minoritate i sanctitatea
legii propune majoritatea.
Sa nu venim dar a sustine ca, de1 majoritatea in Senat i in Camera, In
cutare timp, privitoare la cutare lege, s'a rostit in cutare mod, i prin o mare
majoritate ; ins& pentructi minoritatea a sustinut astfel, in partea minoritatii
e dreptul i adevarul ; cad atunci, Domnilor, s facem aa, cu toate legile ; n'a-
vem cleat sa infirmam toate drepturile consecrate prin legi votate de noi,
cad negreit pentru fiecare vot poate s'a intamplat persoane eminente dintre
noi, fie chiar mai multi data voiti, cari s'au pronuntat altfel decat majoritatea.
Chestiunea de a se ti cum trebuie interpretat art. 3, nu prea e tocmai

aa, de tiara, i onor. D-1 Bosianu, dupa ce a citit art. 2, nu tiu zau data i-a
fost age de comod a citl i aliniatul urmator, care zice ca guvernul, In lipsa
Adunarilor, va putea, lua, orice masuri de urgenta, facandu-le Insa cunoscute
la Intrunirea Camerilor. Care era dar tebuinta de a se comunica Camerii acele
masuri deja luate? Ei bine, s'a desvoltat destul de onor. preopinenti, ca cu
.ocaziunea mesajului deschiderii Corpurilor Legiuitoare, s'a vorbit de faptele
petrecute i inteacele fapte a figurat i concesiunea band!. Dar se zice ca acele
cuvinte nu sunt de cat cuvinte de curtoasie catre eful Statului.
Domnilor, a 1ntelege curtoazie cand s'ar zice: Sa traiasca Maria Ta; dar
nu inteleg cuvinte de curtoasie and se zice in special: pentruca Cara se bucura,
de institutiunea bancli, atat de mult dorita, marturisesc cea mai vie recunotinta.
Cum, Domnilor? cand ambele Corpuri Legiuitoare, Camera i Senatul se pronunta inteun chip aa, de categoric in privinta institutiunii bancii, i cand 15
zile dupa o rasturnare se pronunta altfel, cum zic, nu mi-e permis a califica
aceasta de neconsecventa?
Sa vedem Ins& data s'a rostit aa, de clar cum se pretinde de onor. D-nii preopinenti ; ei bine Domnilor, Imi voiu permite a va demonstra Intr'un mod evident
ca Senatul n'a venit sa declare concesiunea nelegala. Imi pare rau ca n'am
acl, dar bine voiti a cauta In Monitor formula chiar intrebuintata de Senat.
Senatul nu lovete de nelegalitate banca ; Senatul se exprima astfel, !neat sa,
nu prea rezulte desfiintarea concesiunii.
Aceasta, Domnilor, trebuie fiecare sa binevoiasca a o constata.
Ni s'a mai spus pe urma ca s'a savarit de acela? guvern, In Luna Martie,
fapte pozitive, ca comisarii guvernului s'au dus i prin proces-verbal au declarat constituirett definitive a concesiunii.
Aa dar vedeti Ca a insist& mai mult asupra acestui obiect, a voi sit infirmam drepturile acelei banci, nu e nici mai mult nici mai putin decat o inconsecventa. In contiinta mea aa o vac' i o declar inaintea D-voastrii, i inconsecventile se platesc stump, Domnilor.
www.dacoromanica.ro
721
Acum vedeti ca, $i onor. D-1 Bratianu si alti onorabili Domni, yin de zice
sa facem o transactiune pe o despagubire de 600.000 franci. Apoi atunci sa va
spun $i eu, Domnilor, cum Inteleg drumul practic, $i yeti vedea, dach, este bine
sa acordam mai mult sau mai putin de ceeace ni se cere de onor. D-1 raportor,
sau dace este bine sa, punem Cara in rise d'a nu ne pronunta Indata $i de a lasa
chestiunea pana la toamna, sau d'a ne expune la deciziunea unui arbitragiu
sau a unui tribunal.

Domnilor, un guvern a fost rasturnat, $i asemenea Intamplari s'au vazut
destule, istoria omenirii ne ofera multe asemenea imprejurari; dupe, aceasta
rasturnare se gasese nista concesiuni date; nu prea sunt simpatice acele concesiuni, si dads, ar fi acum la ordinea zilei, sau data, as fi avut si eu onoarea
a fi din acele Adunari cari au urmat dupe 11 Februarie, mi-a$ fi facut datoria
In consecinta sa arat, chip& opiniunea mea, data acele concesiuni erau bune
sau role $i data acele transactiuni facute au fost oneroase sau desavantagioase
tarii noastre, data tranzactiunile Mute au fost avantagioase mai mult decat
data s'ar fi lasat liberul curs al acelor concesiuni.
Dar care era taramul practic? Era, acela d'a termina cu o ore mai 'nainte
Intr'un chip sau Intealtul.
SA luam de exemplu oricare concesiune yeti vol, $i daca, guvernul dupe,
11 Februarie se determine In 15 20 de zile sau trite Luna, cu Corpurile Legiuitoare, sau a consfintl concesiunea sau sa fi apreciat d'a anula una din acele
concesiuni, atunci vine chestiunea transactiunii sau a indemnizarii, vine aranjamentul, cum zice francezul, a ]'amiable. Eu voiu Intreba, dad). indemnizarea
care ar fi cerut banca In cele 20 sau 30 de zile dupe, 11 Februarie, ar fi fost tot
a$A. de oneroasa, ca aceea care a venit dupe doui trei ani dupe acea epoch?
Nu, Domnilor, dar a fost si altceva mai mult decat despagubirea, a fost sdrobirea, infirmarea creditului nostru pe pietele Europei; asa dar trebuia In interesul acesta, ca cu un moment mai 'nainte a rezolva asemenea chestiuni.
Apoi avem un exemplu Inaintea ochilor no$tri. Acum acesti concesionari
ne cer 750.000 franci pentru rezilierea acestei concesiuni; Intaiu au cerut un
milion $i abea mai pe urma guvernul a ajuns a se Invol la 750.000 franci; ei
bine, va Inchipuiti D-voastra cats osteneala va fi avut D-1 ministru de finante
pana sa, ajunga acl la 750.000 franci? Apoi nu prevedeti D-voastra si nu sunt
eu autorizat d'a ma tome ca,, dad), vom lasa, rezolvarea acestei chestiuni si mai
tarziu, data o vom lasa pana la toamna, nu va trece peste un milion, si data nu
ne vom expune la un arbitragiu sau la vreun tribunal de care ne vorbea D-I
Bosianu, acele autoritati sa ne condamne la mai multe milioane?
D-I G. Sefendache. Fie mai bine a$A,.
D -1 I. Florescu. D-1 Sefendache zice: fie! Nu-i cunosc mijloacele Dumnealui,
dar gandesc ca Cara nu are asemenea mijloace ca sa -i convie a zice cu Elsa nepasare ca D-1 Sefendache: fie!
D-1 Sefendache. SA, vedem oare dreptatea o sa, condamne? Nu esti D-ta
tribunal ca sa to pronunti absolut.
D-1 I. Florescu. Domnilor, precum am zis la Inceput, chestiunea mi se pare
epuizata, fndoiala care a domnit Intro not chiar $i care pare Inca a domnl este
eel mai bun raspuns la aceia cari yin sa zice., ca strainii nu aveau nevoie se trateze cu oameni cari nu avea mandat si data, acei oameni aveau mandat sau nu,
www.dacoromanica.ro
722
C. I. BAIGOIANU
despre acestea, chiar dupe opiniunile cari au avut loc In Corpurile noastre Legiuitoare dinainte si de astazi, este chiar Intre noi diverginta de opiniuni.
Termin dar zicAnd ca este mai bine stt admitem concluziunile comisiunii
noastre, dead sa litsam sa treaca mai mult timp.
D-1 Prepedinte al consiliului. Domnilor, nu ne mai pierdem timpul a sustine
cA concesiunea In discutiune cum a fost concedata de fostul guvern a fost sau
nu avantagioasa, caci este un fa pt constatat cift a fost foarte oneroasa
(aplauze).
Asemenea sa nu mai discutam data fostul Senat sau fosta Adunare a Mout
bine sau rau, sA ne silim noi sa facem bine.
Domnilor, ce este de facut? Vedeti Ca chiar acl Intro noi aunt diverginte
de opiniuni. SA fim dar drepti, i sA nu credem ca toti pledam acl numai ca
advocatii cari sunt fnaintea tribunalului i cari, data a luat procesul, trebuie
se vorbeasca sustinandu-1; vedeti, Domnilor, ca acl este o chestiune asupra careia vorbim In constiinta i vedeti ca este diverginta de opiniuni, data conce-
sionarii au dreptate sau nu au.

Domnilor, eu cred ca aceasta preocupatiune a fost a tuturor guvernelor
can s'au succedat dela 11 Februarie pone astazi. Au crezut de datoria for a vent
cu chestiunea de fate fnaintea Camerii si a cere o rezolvare. Asa guvernul D -Iui
I. Ghica a luat initiativa, guvernul D-lui I. Bratianu nu, tagaduesc, a venit si

Dumnealui, cel dintaiu cu aceasta chestiune, diferenta era numai In cifre, caci
negresit D-voastra stiti ca cifrele merg crescand cu cat timpul inainteaz6,; prin
urmare, meritul D-lui I. Bratianu este de a fi dat, nu 750.000 franci cum se cere
duptt doi ani de zile, ci numai 600.000.
SA fie dar incredintat D-1 Vernescu care ne combats astazi, CA atunci tend
va veni D-sa i amicii D-sale la putere, vor fi In imposibilitate sa nu se prezinte
cu aceasta chestiune fnaintea Camerii; si, prin urmare, trebuie FA. se gaseasca
si D-sa tocmai In interesul D-sale ca nu cumva nevoind sa acorde astazi, a&
ramaie chestiunea tocmai in spinarea D-sale. Vedeti dar c& trebuie stt vb. temeti ;
deaceea dati-ne tot concursul D-voastra ca sa scapam din acest impas. Ati vazut
pe D-1 Sefendache cum Ira vorbia adineaori ; dar o BA se schimbe lucrurile peste
catva timp si-mi pare rau ca nu am varsta mai tttnara pentru ca sa am fericirea de a-1 vedett pe D-sa ministru, Mudd& are sa treaca multi ani pan& atunci,
dar a vol atunci sit-1 \rad ce face, sA-i iau i eu socoteala si sA rad cum face D-sa.
(Ilaritate).
D-I Sefendache. Cand va fi tot asa lucrurile nu voiu fi eu la guvern. (Ilaritate).
D-1 Pregedinte al consiliului. Adica c&nd va fi la greu va yeti da In laturi
(ilaritate), aceasta o cred, sunt i alti tot de aceasta ?coal& (mare ilaritate).
Domnilor, ati vazut c& guverne de diferite culori, ca guverne can au fost
unul contra altuia i can s'au succedat fn urma unei lupte, guvernul I. Ghica
care a prezintat aceasta chestiune, guvernul I. BrAtianu care a daramat cabinetul Ghica, toti au fost siliti sa, vie cu aceasta chestiune; asemenea i noi
care am venit, MIA sa daramam pe nimeni, suntem nevoiti a sustine aceasta
chestiune; deco? Pentru un cuvant foarte natural, afar& de cele ce s'au zis,
pentruca nu cred ca In aceasta chestiune trebuie sa punem amor propriu, ci
trebuie s& rationam, sA vedem dace aceasta chestiune infatisandu-se fnaintea
unui tribunal, nu zit ca.nd ar fi pledata In acest tribunal, cursa contra guvernului
de D-I Vernescu, caci atunci aceasta ne-ar prapadl si mai rau, duptt toate pro-
www.dacoromanica.ro
723
babilitatile am fi osanditi la o sums mai mare, adaogand pe lane). aceasta discreditul cu care ne-am lovi In fata Europei. $i In adevar ca aceasta s'ar fntampia foarte bine cu toata bogatia noastra, caci stie cum se petrec lucrurile chiar
In viats. private. Unii oameni au averi foarte mici si gases and vor sumele
de cari au nevoe cu procente mici ; iar altii au averi foarte marl i nu gasesc
bani decat cu procente foarte marl, si aceasta flinda unii sunt carcotasi, iar
altii stunt exacti la fndeplinirea datoriilor lor.
Ei bine, Domnilor, eu cred ca in aceasta chestiune noi am putea fi osanditi
a platl ceva si poate o sums mult mai mare decat ni se cere acuma; dar pe MO
aceasta ne lovim si creditul, si deaceea aunt de opiniune ca a nu mai prelungim discutiunea ore fntregi pentru ca a discutarn data a facut bine guvernul
de atunci sau nu. Noi trebuie a vedem pozitiunea in care ne aflam $i as hotaram ce este de facut. Cand D-1 ministru de finante va spune a datoria flotanta este de 26 milioane, a chiar aceasta cere o datorie de 6 $i jurnatate milioane,
cred, a in fata acestei situatiuni, nu o sa va conduceti dupa, povata acelor oameni, cari voesc acl In Adunare sa aduca prin orice mijloace pedia. guvernului,
si sunt sigur a marea majoritate a acestei Camere care totd'auna a sustinut

guvernul si d'astadata II va sustine si nu se va ralia, cu acei Domni cari voesc sa
impedice guvernul In marsul lui, fiinda acesti oameni sunt obisnuiti a prinde
peste in aria, turbure.

D-1 Vernescu. Voiu zice numai doua, cuvinte: prevedeam dela inceput ca
are a se Inchida discutiunea dupti ce va vorbl unul sau doi pentru, si a nu
vom mai putea. sa luam si noi cuvantul BA, discutam aceasta chestiune foarte
serioasa.
0 voce. Discutam dela 3 ore si acum sunt 6 trecute.

D-1 Vernescu. Poate a fie qi dela trei ore, o asemenea chestiune poate,
fare multa parere de rail, sa ocupe mai multe zile ale acestei Camere, and alte
chestiuni de un interes secundar si chestiuni personale ocupa zile fntregi ; dar
o chestiune ass de mare financiara, strans legata cu viitorul tarii? Aceasta

chestiune merits multa atentiune, si deaceea adineaori cerusem amanarea discutiunii pe maine, pentruca stiam ca are sa vorbeasca, unul s'au doi $i noua
cestorlalti o sa ni se fnchida, gura. Apoi, mai este si o chestiune de osteneallt,
pentruca sunt 6 ore.
D-1 Ulis Creteanu. Noi nu am ostenit.
D-I Vernescu. Cat pentru D-I Ulis, D-sa este infatigabile. D-sa, and se
pune la lucru seade zile si nopti Intregi ; dar pentru noi cari suntem obisnuiti
sa lucram altfel decat lucreaza D-1 Creteanu, cred a suntem fatigati, $i deaceea
credeam a nu se Inchida discutiunea.
D-1 Manolache Costache. Domnilor, data as putee. presupune ca s'ar mai
putee. prezenta fnaintea noastra alte argumente noui, contra concluziunilor
raportului decat acele ce s'au prezentat pans acum, eu singur as zice a nu

se fnchida discutiunea, dar pentruca crez a nimeni nu mai poate aveb, argumente noui, fiindcil D-1 Bosianu a discutat chestiunea de drept cu mult talent
si cu toata lumina posibila fj i cred ca nu va fi vreunul care O. o discute din alt
punct de vedere, deaceea cer fnchiderea. Apoi voiu mai educe Inca un argument
pentru Inchiderea discutiunii pe care 11 iau dela onor. D-1 Vernescu. D-1 Vernescu
www.dacoromanica.ro
724
C. I. BAICOIANU
fsi aduce aminte ca bugetul In anul trecut, cand era si D-sa In Camera, s'a votat
In doua ore...
D-I Vernescu. Nu cu voia mea.
D-1 Manolaohe Costache. Prin urmare data bugetul s'a votat in doua ore...
D-1 Vernescu. Nu cu voia mea.
D-1 Manolache Costache. Care este o lucrare foarte Insemnata, apoi cred
ca destul am discutat aceasta, chestiune, care In raport cu bugetul este destul
de minima; deaceea cer ca, sa se Inchida discutiunea.
Se pune la vot fnchiderea discutiunii si se primeste.

Se procede la vot prin bile pentru luarea In consideratiune a conclusiu-
nilor raportul si resultatul este cel urmator:

Votanti
Majoritatea absoluta
Bile albe pentru

Bile negre contra
66
38
46
20
2
Abtineri
Adunarea a Incuviintat luarea In consideratiune.
D-1 Preedinte. Este proiectul primitiv al guvernului pe urma proiectul
amendat de comisiune. VEI, Intreb acum data guvernul adera la acela al cornisiunii?
D-1 B. Boerescu, ministrul justitiei. Guvernul adera la proiectul comisiunii.
D-1 Prepdinte. Atunci vom face discutiune asupra articolelor din proiectul comisiunii.
Se citeste art. 5 si neluand nimeni cuvantul se pune la vot si se primeste.

Se citeste art 2 si puindu-se la vot se primeste.
D-1 A. Lahovarl. Domnilor, am un amendament pe care cred ca, Camera '1
va primi, dads primeste acest proiect de lege.
Concesiunea denumirii de banca a Romaniei este cu totul de forma si
nu angajeaza garantia nici materials nici moral& a Statului roman pentru toate
operatiunile ce le-ar putea face acest stabiliment. Se rezervs tot odata si dreptul pentru guvern, cand se va fonda o banca National& pentru scont si circulatiune, sa-i des un titlu din care numele de Romania sa, nu poata fi exclus *.
D-1 Raportator. Domnilor, atat comisiunea cat si guvernul adera, la acest
amendament cu o mica. modificare pe care a primit-o si autorul.
D-1 G. Vernescu. SA-mi permiteti numai doua, cuvinte: As vrea sA intreb
acest titlu de Romania ce se da bancii, intrA Biel In despagubirea care s'a votat?
Deaceea am cerut cuvantul ca sA fac aceastA Intrebare si sA declar cA eu voiu
vota, In contra amendamentului. Trebuie sters acest titlu. Cel putin acest
articol pastreazA numele de banca si nu voiu sA mai pAtAm numele de Romania ca sa dam data In despagubirea pecuniary si numele de Romania nu
cred ca, este cuviincios.
CAnd vom intrA In tranzactiune cu acea bane& fi vom da titlul ce vom vol.
D-1 General Florescu. Domnilor, aveam de gand sA renunt de a mai vorbl
In privinta acestui amendament si a acestui articol, day' fiindca, D-1 Vernescu
s'a rostit cum ati auzit, aunt nevoit a reproduce acl tot ceeace cugetam pentru
prima oar& cand m'am fnscris la birou. Nu este vorba de titlu ca si acesta poate
fi considerat ca despagubire. Aceasta este o firma sub care banca functioneza
In Europa, si daca, tine la numele de banca Romaniei, este o onoare pentru not
www.dacoromanica.ro
725
ca cu acest nume se produce un credit pentru banca, caci altmintrelea nu ar

tine LAM la acest titlu. Aceasta In privinta celor zise de D-1 Vernescu.
Acum vin Ia amendament. Eu primesc partea Intaia a amendamentului

$i resping partea a doua, pentru motivul ca, In ceeace ma prive$te pe mine,
nu voiu sa, ramana nici umbra de Indoiala ca noi nu am fi liberi data am forma
o alt5, bane& In urma, FA se introduce $i numele de Romania. Nimeni nu poate
pune In Indoiala c& avem acest drept.
Domnilor, In chestiune de firma stint 1000 de variante, .de forme; doua

cuvinte puse unul fnaintea altuia formeaza o firma. banca Roman& este aceasta
actuala $i Banes National& Romana, sau banca romaneasca vom numi pe acea
viitoare. Nimeni nu ne ridica acest drept. Daca Bunt In contra partii a doua
este dr pune In fndoiala un drept pe care nimeni nu ni-1 contesta.
D-1 A. Lahovari. Trista experienta a trecutului, confirmata Inca prin
faptele ce vedem ea se petrec astazi, ne Invata, ca, cand tratam cu streinii,

se fim claH, de doua on claH. Este sigur, cum a zis onorabilul general Florescu,
ca numele Romania este proprietatea Romaniei $i ca nu se poate Instraina.
Dar astazi facem aceasta concesiune unei societa,ti private: fi darn dreptul
de a pune acest nume In firma ei. Aceasta se va vota, caci judec rezultatul definitiv dup5, scrutinul asupra luarii In consideratiune. Si eu al fi pentru solutiunea radicals, propus& de onor. D-1 Vernescu, de a nu acorda nimic ; dar aceasta nu mai este In chestiune, $i trebuie s& cautam, eel putin, a Imputina raul,
data nu putem sa-1 Inlaturam cu totul.
Raspund acum d-lui Florescu, In putine cuvinte. In chestiuni de societate,
numele este o adevarata proprietate, ca $i capitalul, $i o proprietate care se
apara cu Utile. De unde stim noi ca banca romans, tend mai t&rziu am vol BA
fondam gi noi o bane& romana, de unde $tim ca n'ar vent sa ne zits: stati, n'aveti
drept sa, uzati de acest titlu ; numai eu am dreptul de a ma numl banca roman& !
(desaprobare, ilaritate).
In sfarsit de unde $tim noi ca mai t&rziu n'ar vent s& ne zic&, c& n'&em
drept nici chiar a purta numele nostru? Acest lucru poate 0, se fntample ; oHeine are ceva cunostinte de principiile dreptului comercil, va pricepe ceeace
voiesc BA spun eu. Avem, Domnilor, un exemplu recent Intru aceasta: numele de Monitorul universal al imperiului francez, este azi proprietatea unui
particular; guvernul francez a voit sa $i-1 revindice, a intentat proces ; dar
guvernul a pierdut procesul fnaintea tribunalelor. Prin urmare va rog, Dom nilor, sa bagam bine de seams: clacrt, fmprejurari nenorocite ne silesc astazi a
angaja la o societate private numele chiar al tarii noastre, eel putin sa nu-1
vindem cu totul.
Voci. Inchiderea discutiunii (sgomot).
D-1 Preedinto. D-1 Bal$ are cuvantul contra Inchiderii.
D-1 Bal. Am cerut cuvantul contra fnchiderii discutiunii ca sa va spun
In doua cuvinte ca comisiunea afirma c& banca declare, ca once titlu In care
(sgomot).
s'ar pune titlul de Romania, ea nu-I contesta
Voci. Sb, se Inchida discutiunea.
Se pune Ia vot fnchiderea discutiunii $i se Incuviinteaz &.
Se pune la vot amendamentul D-lui Lahovari $i se adopt5,.
Se pune Ia vot proiectul de lege prin apel nominal.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
726
D-1 Prepedinte. Domnilor, rezultatul votului e nul, nefiind numarul trebuincios de deputati.
Voci. Maine se va vota, de a doua oars, la fnceputul sedintii.
Sedinta se ridica la 7 si jumatate ore seara, anuntandu-se cea urmatoare pe a doua zi, 4 Iunie.
,F edinfa din 4 Iunie, 1869

Presedintia, d-lui vice-presedinte, Gr. Bal'.
Sedinta se deschide la ameaza.
Prezenti 77 Domni deputati.

Nu raspund la apelul nominal 71 si anume:
In concediu:
Dnii I. Agarici, I. Balaceanu, C. Casimir, D. Castroian, C. Constantiniu,
I. Constandache, C. Cerchez, A. Cerlenti, T. Gherghely, P. Hagiopolu, N. H.
Nicola, G. Hermeziu, C. lacovache, D. loan, 0. lorgulescu, D. Iconomu, M.
Jora, G. Livezeanu, I. Marghiloman, 0, Mantu, Gr. Miculescu, D. Pruncu,

M. Rufu, Gr. Sturza, A. Srajescu, D. Soarec, N. Tataranu, N. Tampeanu, A.
Vilner, I. Ianov, N. Moscu.
Para aratare de motive:
D-nii G. Apostoleanu, N. C. Asian, A. Bala, Gr. Balanescu, N. R. Balanescu, D. Berea, S. Beloescu, V. Botezatu, C. Bogdan, Gr. Busuiceanu, C.
Ciolacu, A. Cincu, D. Cozadini, G. Chitu, Gr. Cozadini, I. Duca, I. Fatu, C.
Ghitescu, A. C. Golescu, C. Gradisteanu, P. Gradisteanu, N. Isvoranu, D. Litinschi, P. Mavrogheni, R. Mihail, S. Mihalescu, Gr. Mihulet, N. Gr. Racovita,
N. Racovita, B. Radian, M. RItmniceanu, G. Sefandache. C. Safes, A. Stolojan, I. Vacarescu, V. Vidrascu, N. Voinov, C. Magistan, G. Bratianu, C. Negri.
Sumarul sedintii precedente se aproba.

Se trimite la comisiunea de pensiuni petitiunile Doamnelor Luisa Fraivald si Natalia Ganes.
Se trimite la comisiunea de petitiuni, petitiunea impiegatilor tipografiei
Statului.
D-1 Ministru de Interne. Domnilor! cum stiti, Camera fnaintea dizolvarii
nu ne-a dat bugetele cum s'au fost discutat, ci ne-a dat bugetele cum s'au fost
lucrat In comisiunea bugetara.
In comisiunea bugetara, bugetul ministerului de razboiu mai n'a fost dis-
cutat. Ce s'a Intamplat Domnilor? S'a Intamplat ca unele capitole aunt cu

desavarsire nefndestulatoare pentru serviciile reclamate de noua lege a armarii,
iar alto capitole aunt cu prisosinta fnzestrate, si nu avem trebuinta, de dansele.
Dup5, legea comptabilitatii, not nu putem as facem virimente; aceasta ne
sileste sa venim fnaintea D-voastra, A cerem oarecari credite suplimentare,
adaogand cum Ca cu aceasta nu se sporeste sums cheltuelilor bugetului armatei;
fiindca din alts paragrafe vor fi sume cu prisosinta, si aceasta ne facem forte
s'o dovedim comisiunii financiare.
lata stele credite:
www.dacoromanica.ro
727
Proiect de lege pentru un credit de 30.507 lei, bani 30.

Idem pentru un credit de 219,073 lei, bani 76.
Idem pentru un credit de 20.000 lei la cap. 8, art. 2 al bugetului 1868.

Idem pentru un credit de lei 15.702 bani 90 asupra bugetului 1869.
Idem pentru un credit de lei 74.017, bani 54 asupra exercitiului curent.
Adunarea decide ca acest proiect s& se trinaita, la comisiunea financiara.
D-I Preedinte. Acum la ordinea zilei avem votarea in total a proiectului
privitor la banca, care din cauza ca au lipsit doua, voturi din numarul cerut,
votul a fost nul, pi a ramas sa, se voteze astazi.
Se pune la vot pi rezultatul este cel urmator:

Votanti
Majoritate
Bile albe
70
38
41
Bile negre
D-1 A. Lahovari. Dec lara c& s'a abtinut.
D-I Prepdinte. Adunarea a adoptat proiectul.
39
CAROL I,
Din gratia lui Dumnezeu pi vointa national& Domn al Romani lor.
La Lou de NO $i viitori sanatate:
Asupra raportului ministrului nostru secretar de Stat la departamentul

de finante cu Nr. 23.988 ;
Vazand voturile Adunarii Deputatilor pi ale Senatului, date in pedinta
dela 4 0 6 lunie crt. in privinta anularii concesiunii de banca privilegiata,
acordata de fostul guvern D-lor A. de Hertz pi I. Label, la 17/29 Octombrie 1865 ;
In puterea art. 93 din Constitutiune,

Am sanctionat Si sanctionam,
Am promulgat pi promulgarn:
LEG E
Art. 1. Concesiunea privilegiata cu dreptul exclusiv de emiteri de bilete de
bane& la purtAtor, acordatA de fostul guvern la 17/29 Octombrie 1865 D-lor A.
de Hertz pi L. Label, reprezentanti ai mai multor capitalipti din Londra Si

Paris, fiind data contra legilor fundamentale ale Orli, se consider& ca nulA pi
neavenitA.
Art. 2. Pentru stingerea oricArei pretentiuni din partea D-lor concesionari,

guvernul Rom an le va plAti suma de lei 750.000 In patru termene semestriale
pi far& dobanda.
Art. 3. Stabilimentul vechilor concesionari, constituit in societatea anonimA
conform art. 28 din codul comercial, poate conserva titlul actual de Banco,
RomAniei , far& ca acest titlul sA -i deb, alte drepturi decAt acelea ce le are orice
societate de aceeapi naturA.

Concesiunea de numire a Banca Romaniei , este cu totul de form& pi nu
angajeazA garantla nici materialA, nici moralA a Statului roman, pentru toate
operatiunile ce le-ar puteA face acest stabiliment.
46
www.dacoromanica.ro
728
C. I. BLICoiANU
Se rezerva totdeodata si dreptul pentru guvern, cand se va fund& o Banca

National& pentru scont si circulatiune, sa-i de& un titlu din care numele de
Romania BA nu poet& fi excius.
Aceasta lege s'a votat de Adunarea Deputatilor in sedinta din 4 Iunie

anul 1869, si s'a adoptat cu majoritate de 41 voturi contra 29, fiind si o abtinere.
Presedinte, Gr. Ball
(L. S. A.)
Secretar, Er. Sturza
Aceasta lege s'a votat de Senat In sedinta sa din 6 Iunie anul 1869, si s'a
adoptat cu majoritate de 25 voturi contra 7.
Presedinte, Nicolae Golescu
(L. S. S.)
Secretar, P. I. Dimancea
CONSILIUL MINISTRILOR
JURNAL
Anexa No. 58
Astazi, Luni, 13 Octombrie anul 1869, Consiliul Ministrilor, luand In deli-
berare referatul D-lui ministru secretar de Stat la departamentul finantelor

sub No. 43400 dela 13 Octombrie, relativ la reconstituirea Bancii Romaniei
sub forma societatii anonime;
Consiliul Ministrilor, avand In vedere si art. 36 din condica de comert,
se uneste cu opiniunea D-lui ministru de finante si intemeiat pe ordonanta
domneasca Nr. 1493 dela 26 August expirat, autorizA functionarea acelei societati dupe statutele anexate referatului citat, cu modificarile primite de D-I
de Hertz, directorul Bancii Rom Ane.
Dispozitiunile acestui jurnal se vor aduce la indeplinire de D-1 ministru
secretar de Stat la departamentul finantelor, ramantind a solicit& Malta confirmare la Intoarcerea M. S. Domnului In tara.
Ministrii: Dimitrie Ghica, A. G. Go lescu, G. Manu, Al. Cretescu
No. 3
Raportul D-lui ministru de finante catre Maria sa Domnul
Se aproba,
CAROL
Prea Inalfate Doamne,
Am onoare a supune la cunostinta Inaltimii Voastre jurnalul onorabilului Consiliu de Ministri Nr. 3, incheiat in sedinta dela 13 Octombrie 1869.
prin care se autoriza functionarea Bancii Romaniel sub forma de societate
anonima, conform Statutelor anexate de acel jurnal, modificate dupe propunerea comisiunii intocmita pentru examinarea for $i primite acele modificatiuni de catre D-1 A. de Hertz, Directorul acblei Banci, rugandu-va, prea
Inaltate Doamne ca dm& yeti fncuviinta dispozitiunile lui, sa, binevoiti a-i
da Inalta Mariei Voastre aprobare.
Sunt, cu cel mai profund respect, prea Inaltate Doamne, al MAriei Voastre
prea plecat si supus servitor.

Ministru Secretar de Stat In Departamentul de Finante, A. G. Golescu
Nr. 47980 Noemv. 13.
www.dacoromanica.ro
729
STATUTELE BANCII ROMANIEI
Avand in vedere ca. Banca Romaniei, constituit& ca o societate anonima

in virtutea unui act de concesiune al Printului Alexandru Joan I, cu data Bucuresti, 17/29 Octombrie 1865, a fost revocata pi anulata prin legea dela 6 Iunie
1869, promulgata in Nr. 132 al Monitorului, jurnal oficial al Romaniei ;
Avand In vedere ca., In urma acestei anulari, statutele sus zisei Band a
Romaniei, confirmate de catre guvernul Roman la 17/29 Octombrie 1865 Nr.
383, urmeaza a fi snodificate;
Avand In vedere ea mai multi dintre concesionarii fondatori ai sus zisei
band s'au retras, Ins& fiindca toate actiunile se afla In mainile semnatarilor
statutelor de fata, can semnatari Bunt singuri proprietari ai acelor actiuni ;
Considerand ca, prin urmare, nu este trebuinta de a eonvoca o Adunare
general& extraordinary a actionarilor ; ca prin derogarea dela art. 33 si urmatorii pan& la art. 45 inclusiv ale vechilor statute, semnatarii au dreptul de a
proceda far& vreo alta formalitate la redactiunea altor noui Statute, sub rezerva aprobarii ulterioare a guvernului Roman;
Pentru aceste motive, semnatarii au hotarit si au adoptat in impreuna
intelegere, statutele urmatoare pentru a carmul In viitor Banca Romaniei, In
locul acelor care au fost aprobate de catre guvernul Roman la 17/29 Octombrie 1865, sub rezerva modificarilor can ar putea sa se lac& mai tarziu de dare
Adunarea general& cu consimtamantul guvernului Roman.
CAPITOLUL I
Denominatiunea gi regedinta societatii
Art. 1. Societatea anonima constituit& sub numele # Banca Romaniei*, este

destinata a face pe contul ei sau pe contul altora, sau pe contul ei pi al altora,
atat In Romania cat si In strainatate, tot felul de operatiuni financiare, industriale, comerciale chiar pi imobiliare si once intreprinderi de lucrari publice.
Art. 2. Resedinta societatii este in Bucuresti; ea va putea infiinta atatea
sucursale pi agentii, carte va gasl de cuviinta.
In cele 15 zile ce vor precede instalarea vreunei sucursale sau agentii In
Romania, statutele societatii vor trebul publicate inteo gazeta a localitatii

pi un exemplar va fi depus la grefa tribunalului de comert al capitalei judetului.
Banca nu depinde decat de autoritatile romane.

CAPITOLUL II
Capitalul societatii
Art. 3. Capitalul actual al societatii este de 25.000.000 de franci sau 1.000.000
de lire sterline (lira sterlin& socotit& carte 25 franci fix) ; reprezentat prin 50.000
actiuni, fiecare de 500 franci sau 20 lire sterline.

Capitalul va putea fi augmentat prin creatiunea pi emisiunea de noui actiuni, dui:A parerea comitetului central si cu consimtamantul adunArii generale a actionarilor, pana la concurenta capitalului primitiv Indoit, sau 50.000.000
franci, sau 2.000.000 lire sterline.

Once emisiune paste aceasth cifra nu se va putea face, decat cu consimtamantul guvernului.
46
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
730
Proprietarii actiunilor emise de mai Inainte, vor fi preferati in proportiunea

titlurilor ce ei posed& inaintea oricArora altora, pentru subscriptiunea tuturor
actiunilor noui.
Art. 4. Cele cincizeci mii actiuni actualmente emise, Bunt subscrise de semnatarii acestor statute.
Aceste actiuni precum $i acele can s'ar emite mai tArziu, vor fi pe numele
InfAtisatorului, din momentul cand se va face In contul lor un varsamant de
200 franci, sau de 8 lire sterline $i vor fi atunci transmisibile, printr'o simplA
traditiune. Pe cat timp nu se va face In contul fiecA,rui titlu un varsamant do
8 lire, actiunile vor fi transmisibile, fie prin gir, fie prin once alt mijloc legal ;
transmisiunea Ins nu va avea efect In privinta societatii, decat data actul
de transmisiune va fi Yost prezentat la unul din birourile bancii din Bucuresti,
Londra, Paris sau Viena, spre a fi inregistrat in catastiful tinut pentru acest
stop.
Pe cat timp transferarea nu va fi regulatA In acest mod, cedantul va continua, a fi considerat ca proprietar al actiunii, cu toate consecintele legale.
Art. 5. Actiunile pe numele Infati$Atorului se vor extrage dintr'un registru
cu matca, numerotate $i investite cu semnatura unui membru al comitetului
central; ele vor avea timbrul societnii.

Art. 6. Fiecare actiune (IA drept In proprietatea activului social $i fn imparteala beneficiilor la o parte proportional& cu numarul actiunilor emise.
Art. 7. Actionarii nu sunt responsabili cleat pAna la concurenta sumei
actiunilor lor.
Art. 8. Drepturile $i obligatiunile ce isvortisc din actiuni, urmeaza, titlul
in once manA, ar trece el.
Fiecare actiune este indivizibila, societatea recunoa,te numai un pro-
prietar pentru o actiune.

Posesiunea unei actiuni aduce de drept dui:A sine adeziunea Ia statutele
societatii $i la deciziunile adunarii generale.
Art. 9. Comitetul central, and i se va demonstrA ca o actiune s'a pierdut
de bun& credintb., sau s'a desfiintat prin Intamplare, poate proceda la anularea
$i Inlocuirea sa prin emisiunea unui nou titlu; Ins& Inainte de a uza, de o asemenea mAsurri, comitetul va fi dator a face cunoscut intentiunea sa prin trei
insertiuni succesive Intr'un jurnal al fiecaruia din orasele Bucuresti, Londra,
Viena $i Paris.
Art. 10. Mostenitorii sau creditorii unui actionar nu pot, sub nici un pretext cere punerea sigiliilor pe catastihele sau pe valoarea (averea) societatii,
nici a cere Imparteala sau licitatia, nici a se amesteca In nici un mod In administratia sa.
Ei sunt datori a se supune la statutele de fatA $i Ia deciziunile adunArii
generale, In exercitiul drepturilor lor.
Art. 11. Indata, ce eel dintaiu varsamant de 200 franci sau 8 lire sterline
se va fi efectuat, titlurile actionarilor redactate in limba romans, engleza gi
franceza, se vor preda celor In drept.
Cei 300 franci sau 12 lire sterline neplhtiti Inca se vor cere treptat dui:4
trebuintele societatii, conform deciziunilor comitetului central $i dui:A un
avertisment inserat cel putin cu doua, luni inainte Intr'un jurnal al fiecaruia
din orasele: Bucuresti, Londra, Viena $i Paris.
www.dacoromanica.ro
CONCESIUNEA RANCH ROMANIEI
731
Art. 12. Orice suma a carei plata s'a intarziat, produce de drept fIrE cerere
judecatoreasca, In profitul societatii, o dobanda de 6%, socotitA din ziva exigibilitAtii platii.
Art. 13. Cand se va face regularea capitalului si a dobanzilor dad). vor fi
datorate, se va face mentiune In dosul actiunii.
Actiunile pe cari nu se va fi facut mentiune despre plata tuturor varsamintelor exigibile, nu se vor putea vinde nici transfera. decat Insas societatii
si purtatorul titlului va fi responsabil personalmente vis-a-vis de societate,
atAt de capital, cat si de dobanzi socotite din ziva cand varsamantul trebuie
sA fie efectuat.
Cu toate acestea, societatea va putea, dad', va gasl de cuviinta sa recunoasca transmisiunea unei actiuni care ar fi in totul liberata si a face pe proprietarul actual responsabil de capitalul $i dobanzile cuvenite.
Art. 14. In lipsa varsamantului la scadenta, numerile titlurilor intarziate
vor fi publicate ca cazute in jurnalele mentionate la art. 9.

Dad'. in 20 de zile dela aceastb, publicatie capitalul si dobanzild nu vor fi
vArsate, societatea va avea dreptul de a face sit se procedeze la vanzarea actiunilor in diferitele burse ale Europei, pe contul, In riscul si pericolul intarzietorului platii.
Aceasta vanzare se poate face MI% vreo alts Instiintare si Para nici o formalitate judiciara.
Titlurile actiunilor vandute vor fi anulate $i se vor libera cumpArAtorilor
noui titluri purtand aceleasi nuinere.
MAsurile autorizate prin acest articol nu vor impiedia pe societate de a
urmarl, dacA, va fi trebuinta, pentru plata capitalului si a intereselor, prin
toate dale legale, pe actionarii cari raman personal responsabili, cu conditiunea InsA Ca Intrebuintarea simultana a acestor masuri sA nu deb, societatii
mai mult cleat capitalul Si dobanzile ce i-se cuvin.

Art. 16. Cu pretul obtinut prin vanzare, dupa sCaderea cheltuelilor, se va
acoperl conform legii, suma gi interesele datorate de cAtre actionarul fntdrzietor, care va profits, de excedenti, dacA va fi excellent.
Art. 16. Nici un actionar intarzietor nu va putea participa la dividende
nici asista sau volt), la adunarile generale.
Societatea va Intrebuinta dividendele cuvenite actiunilor neplatite la
timp, la plata varsAmintelor Intarziate.
CAPITOLUL III
Durata societatii
Art. 17. Durata societAtii este fixata pe 35 ani, cu incepere dela 1 Ianuarie
1869 (stil noul.
CAPITOLUL IV
Administratiunea societal!'
Art. 18. Administratiunea societatii se compune din:

1. Comitetul central;
2. Consiliul cenzorilor;
3. Directiunea.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
732
Art. 19. Comitetul central va fi format actualmente din 10 membri. Persoanele ale caror nume sunt citate mai jos vor face parte din eel dintaiu comitet
central.
La Londra:
La Paris :
James Alexander
Sir William Richard Drake
Charles Mallet
Casimir Salvador
Pascod du Pree Grenfell

Vera Henry Lord Hobard
Lachlan Makintosh Rate
Charles de Mayer
Le Conte Eugene Kinsky
La Viena:
Baron Hermann de Stern
Durata functiunilor for este hotArlta prin art. 23.

Art. 20. La caz de o vacant& In comitetul central, membrii ramasi vor
proceda as Indeplinirea vacantei, dar membrul comitetului central astfel
numit nu va ramane In functiune, decat pentru timpul ce predecesorul sau
urma sa functioneze.
Art. 21. Fiecare membru al comitetului central trebuie, in timp de 8 zile
dupa numirea sa, sa depuna In cassa societatii 50 actii cari vor ramanea inalienabile pe tot timpul duratei functiunilor sale.
Art. 22. Comitetul central va priml drept remuneratie fixa suma de 50.000
de franci, sau 2.000 lire sterline pe an, care se vor Impart' Intro membri dupa
modul repartitiunii hotarita de dansii.
Art. 23. Membrii comitetului central se vor retrago la adunarea generala
anuala, care va avea loc in 1876; actionarii prezenti In persoana sau imputerniciti vor putea sa-i realeaga In totalitate sau In parte si vor alege noui
membri In locul membrilor comitetului cari nu vor ramane In functiune.
Art. 24. Durata puterii membrilor comitetului central realesi, sau din nou
alesi de catre adunarea generalA anuala din 1876, este regulate precum urmeaza:
a) La adunarea generalA anuala ce va avea loc In 1877 si la Adunarile

generale din anii urmatori, cei doi membrii ale caror nume se vor afla inscrise
in capul listei Comitetului central, se vor retrage si vor fi inlocuiti prin alti doi
actionari, alesi la aceasta adunare;

b) Membrii iesiti din comitetul general sunt reeligibili ;
c) Numele actionarilor alesi In locul membrilor iesiti din comitetul central, sau a acelora din membrii reales', vor lila randul for pe lista dupa ordinul
alegerii for ;
d) Adunarea generala va avea facultatea de a augment& sau micsora

tend va gas1 de cuviinta, numarul membrilor Comitetului central. Acest numar
Ins& nu va putea fi niciodata mai mic decat 8.
Art. 25. Pentru ca comitetul central sa poata delibera Intr'un mod valabil, prezenta a trei membri eel putin este necesara. Presedintele va fi ales
de comitetul central din sanul sau.
Art. 26. Membrii absenti pot sa fie reprezentati la adunarile comitetului
central prin procure data unui alt membru al comitetului.
Art. 27. Comitetul central se adunti, la epocile si la locul ce el hotaraste,
Insa el trebuie sa se adune eel putin de patru on In fiecare an in birourile societatii la Londra (afara numai dace se va hoarf un alt loc). Aceste patru adunari
vor avea loc de drept (afar& de o indicatiune special& pentru o altii zi), la 2
www.dacoromanica.ro
733
Ianuarie, 2 Aprilie, 2 Iu lie $i 2 Octombrie, la amiaza; daca una din aceste date
ar cadea Intr'o duminica, adunarea se va Intrunl a doua zi.

Art. 28. Doi membri ai comitetului central pot convoca o adunare speciala prevenind pe colegii lor prin scrisoare cu cinsprezece zile mai Inainte,
despre ziva $i obiectul acestei adundri.
Aceste adunari extraordinare nu se vor putea tine decal la Londra.
Art. 29. Deciziunile comitetului central vor fi date prin majoritatea absoluta a voturilor membrilor prezenti sau reprezentati. La caz de paritate, glasul
pre$edintelui este preponderent.
. Deliberatiunile se vor constata prin procese-verbale inscrise inteun registru $i subsemnate de catre pre$edintele $i un membru at comitetului.
Numele membrilor prezenti eau reprezentati se vor constata in capul procesului-verbal at $edintii.
Copiile $i extractele de aceste deliberatiuni vor putea fi infati$ate In-
naintea justitiei sau aiurea, data vor fi certificate de catre pre$edinte $i de

catre doi membri ai comitetului.
Art. 30. Comitetul central are puterea cea mai Intinsa asupra gestiunei
$i afacerilor societatii ; el poate face actele can nu stint rezervate anume adu!Axil generale $i anume:
a) El autorizeaza once subscriptiuni de lmprumut ;

b) El autorizeaza creatiunea sau suprimarea sucursalelor $i agentiilor $i
determine In genere locurile unde societatea va opera.
c) El hotara$te conditiunile generale ale scontului $i ale Imprumutului
cu asigurarea;
d) El nume$te $i revoca pe directorul general, pe ceilalti directori, pe secretarul $i pe toti impiegatii $i agentii societatii; el fixeaza atributiunile,
puterile, apuntamentele $i cautiunile lor, data vor fi de trebuinta;
e) El reguleaza in fiecare an conturile ce se vor prezenta adunarii generale;
f) El convoaca adunarea generala, prepard $i infati$eaza inaintea ei sumole alcatuite (relevEis) $i darile de seam& ale afacerilor $i operatiunilor socie-
tatii $i fixeaza dividenda ce va putea fi distribuita actionarilor;

g) El controleaza administratiunea fondului de rezerva, reguleaza in genere intrebuintarea fondurilor disponibile;
h) El autorizeaza In caz de trebuinta cumpararea bunurilor imobiliare
pentru stabilirea re$edintei societatii, sau a sucursalelor;
i) El face cereri de fonduri asupra actiilor;
k) El reguleaza modul repartitiunii nouilor actii a caror emisiune se va
fi autorizat de catre adunarea generala, conformandu-se celor continute In
rezolutia cu care s'a dat autorizatiunea, precum $i statutelor de fat,a;
/) El autoriza Infati$area societatii Inaintea tuturor instantelor judiciare,
fie ca reclamanta, fie ca defendoare;
m) El face regulamentele interioare ale societatii can trebuie a fi puse
In armonie cu statutele de fat& $i cu legile romane; el poate modifica pi chiar
abroga, regulamentele.
Art. 31 Comitetul central poate, cand va gas1 de cuviinta, a stabill comitete locale la Londra, Paris $i la Viena sau aiurea, el poate face ca sa fie admi$i
In ele $i membrii comitetului central, eau oricare alta, persoana actionara sau
strain& societatii, el fixeaza $i reguleaza numarul membrilor lor, atributiunile
www.dacoromanica.ro
734
C. I. BAlcoimiti
lor, modul lor de a proceda $i apuntamentele membrilor cari nu ar face parte

din comitetul central.
Art. 32. Comitetele locale surit In totul supuse la controlul comitetului
central, care este in drept a le suprima oric&nd va vol.
Art. 33. Fiecare comitet local trebuie sa supuna comitetului central, orice
conturi sau raporturi i s'ar cere.
Art. 34. Comitetul central poate delega puterile sale in totalitate sau in
parte, fie comitetelor locale, fie directorului general sau oricarei alte persoane,
pentru un timp limitat sau pa,na la revocatiunea delegatiei.
Art. 35. Membrii comitetului nu contracteaza in privinta gestiunii lor
nici o obligatiune personala ; ei aunt responsabili numai de executarea mandatului lor.
Art. 36. Consiliul -cenzorilor se compune din doi sau trei membri locuind
in Romania; el este numit sau confirmat pe fiecare an de catre comitetul central. El se aduna ()data pe tuna la re$edinta bancii din Bucure$ti $i constath
rezultatele anchetei sale prin raporturi sau procese-verbale, adresate titre
comitet, dupe care se va 'Asa copii In mainile directorului general.
Suma indemnitatii ce urmeaza a li se da va fi fixate de titre comitetul
central.
Art. 37. Banca este administrate in Bucure$ti de titre un director general

$i de alti unul sau doi directori numiti de comitet ; functiunile lor vor fi determinate prin regulamente gf instructiuni emanate dela comitetul central.
Durata functiunilor lor $i cifra apuntamentelor lor vor fi fixate de dare
comitetul central.
Art. 38. Directorul general, sau oricare alts persoana de el subranduittl
va reprezenta legalmente societatea pe langa autoritatile $i tribunalele Romaniei.
Art. 39. Directorul general este obligat a depune In cassa societatii 50
actii $i fiecare alt director 30 actii ale societatii ; aceste actii vor rAmane inalie-
nabile pe tot timpul duratei functiunilor lor.

CAPITOLUL V
Inventsr gi conturi anuale
Art. 40. La 31 Decembrie stil nou al fiecarui an, un inventar general al

activului $1 pasivului se va forma de titre directiune $i se va inaintb, comitetului central.
Art. 41. Conturile se vor examine de titre comitetul central care le va

supune adunarii generale; aceasta be aproba sau le respinge $i fixeaza dividenda dupli ce va fi luat cuno$tinta de raportul comitetului central, far& a
putea face Inert ca cifra dividendei s& poata vreodata trece peste acea propusa
de comitetul central.
CAPITOLUL VI
Impartlrea beneficillor
Art. 42. Productele neto dupe scaderea tuturor sarcinilor (In care se cuprinde
$i remuneratia fixa atribuita comitetului central) constituie beneficiile. Asupra
acestor beneficii se va preleva:
www.dacoromanica.ro
CONCESIUNEA BANCEI ROMANIEI

1.
735
5% pe an din capitalul varsat ;
2. 10 % din beneficiile eau o sum& mai mare care, dupti propunerea comitetului central, adunarea generala va fi fixat-o pentru fondul de rezervA.
Excedentul productelor neto, dupa ce se va plat' dobanzile capitalului

varsat gi sumele destinate pentru fondul de rezerva precum s'a stipulat mai sus,
se va impArtl In proportiunea urmatoare: 9/10 sub titlul de dividend& pentru
actionari gi cea din urma zecime pentru comitetul central, drept remuneratie
care se va impart1 intre membrii sal, dupa modul convenit de dAngii.
Orice dividend& care nu se va reclama In 5 ani, socotiti dela exigibilitate,
se va prescrie In profitul societatii.
Dividenda exploatatiei anului 1869 se va fixa de comitetul central In virtute
de speciale aranjamente.
CAPITOLUL VII
Fondul de rezerva
Art. 43. Fondul de rezerva se compune din acumularea sumelor produse

prin oprirea anuala facuta asupra beneficiilor conform art. 42. Daca fondul de
rezerva se urea la suma de lei 5 milioane franci, sau 200 mii lire sterline, prelevarea va putea fi redusa sau suspendata prin deciziunea adunarii generale In
intelegere cu comitetul central. La caz cand productele unui an n'ar fi deajuns
pentru a procura o dividendA de 5 % din capitalul varsat, diferenta va putea
fi prelevata asupra fondului de rezervb data comitetul central o va gas' de
cuviinta.
CAPITOLUL VIII
Adunarea generala
Art. 44. Adunarea generala regulat constituita reprezintA universalitatea

actionarilor. Ea este regulat constituita din momentul cand actionarii prezenti,
in persoanA sau prin procura, Intrunesc in mainile for a 20-a parte din actii.
Actioilarii nu pot sa fie reprezentati dead prin alti actionari, cari sA alba gi
dangii dreptul de vot. DacA adunarea nu este constituita legalmente pan& fntr'o
ora dupb, aced fixat& dui:a convocare, atunci ea va fi amanata pentru a 15-a zi.
Avizul de preamanare se va public& tot in aceleagi jurnale, In cari se va fi publicat
avizul pentru intAia intrunire.

Membrii prezenti la a doua intrunire, oricare ar fi numarul for gi numarul
actiilor lor, vor delibera inteun mod valabil asupra obiectelor ce erau la ordinea
zilei In cea dintaiu intrunire.
Adunarea generala este prezidata de catre pregedintele comitetului central
f} i In absenta sa de unul din membrii comitetului central ales de adunare.
Art. 45. Adunarea general& se Intrunegte data pe an la epoca gi la locul
fixat de comitetul central.
Art. 46. Comitetul central poate convoca o adunare general& extraordinary
de c&te on ar recunoagte utilitatea; el fixeaza locul gi epoca Intrunirii.
Art. 47. Orice convocari pentru adunarile ordinare sau extraordinare se fat
prin trei avize inserate In jurnalele mentionate la art. 9, cu o lull& fnaintea zilei
Intrunirii. Publicatiunea va arAta epoca gi locul adunarii, precum gi obiectele
ce vor fi puse la ordinea zilei, afarA de acele ce vor fi specificate in art. 49.
www.dacoromanica.ro
736
C. I. BAICOIANU
Deciziunile se vor lua cu majoritatea glasurilor membrilor prezenti sau

reprezentati (cu exceptiune In's& de chestiunea dizolvarii prevazuta in art. 52).
Fiecare actionar are atatea glasuri de tate on posed& 5 actiuni.
Actionarii can posed& mai putin de 5 actii, pot asista la adunare Ins& fara a
putea lull parte la deliberatii, nici la vot. Obiectele supuse adunarii trebuie a fi
discutate dupa ordinul indicat in avizul convocarii.
Art. 48. Fiecare actionar avand dreptul de -vot, poate supune adunarii
generale anuale once propozitie de care ar fi inetiintat comitetul central cu 15
zile Inainte. Aceast& Inetiintare trebuie a fi trimis& secretarului comitetului
central la Londra.
Art. 49. Obiectele insemnate mai jos sunt rezervate expres deciziei adunarii
generale; care singur& poate exersa In aceast& privint& drepturile societatii:
a) Adoptarea sau respingerea sumelor alcatuite ei a raportului anual al
afacerilor societatii ;
b) Adoptarea sau respingerea conturilor ei a raportului (daca va fi) al

comitetului censorilor ;
c) Fixarea dividendei precum s'a stipulat la art. 44;

d) Alegerea comitetului central ;
e) Proiectul de augmentatie al capitalului social ;
f) Emisiunea nouilor actii ;
g) Once schimbare, sau modificarea statutelor supuse la aprobarea guvernului roman ;
h) Once prelungire a duratei societatii cu consimtamantul guvernului

roman ;
i) Once chestiune relativa la dizolvarea societatii ;

k) Fuziunea societatii cu once alte societati sau antreprize;
1) Augmentarea sau diminuarea numarului membrilor comitetului
central.
Obiectele 1nsemnate la literele a, b, c, d, pot fi puse In deliberatia adunarii
generale, far& sa, se fi facut mentiune de dansele In avizul convocarii, iar obiectele
mentionate dela litera e inainte, precum ei once alt obiect ce comitetul central
ar vol a pune la ordinea zilei a adunarii generale, vor trebui a fi indicate specialmente In avizul convocarii.
In ceeace priveete adunarea general& extraordinara, nici un obiect nu va
putea fi discutat, data nu va figura In avizul convocarii.
Art. 50. Adunarea general& regulat constituit& are deplin& putere pentru
a statua asupra tuturor chestiunilor ce-i aunt supuse ei a lua toate masurile
necesare pentru a asigura executarea acestor rezolutiuni.
Deciziunile adunarii generale sunt obligatorii pentru toti actionarii prezenti,
sau absenti.
Deciziunile adunarii generale sunt inscrise In registru special at proceselorverbale ei subsemnate de catre preeedintele adunarii ei de dare secretar. Numarul actionarilor prezenti sau reprezentati la adunare, precum ei numarul
actiilor for trebuie a fi asemenea Insemnat In registru.
Art. 51. Spre a putea asista, sau a fi reprezentati la adunarea generala,

actionarii trebuie sa deplina actiile for la biurourile societatii din Londra, Paris
on Viena sau la banca din Bucureeti cu 15 zile cel putin tnaintea epocii fixate
pentru Intrunire.
www.dacoromanica.ro
737
Li se va libera In schimb o recipisa nominative care le va servi de carte de

intrare la adunarea generale.
Lista actionarilor cari au depus actiile for se va face de secretar. Lange
numele fiecarui actionar se va Inscrl numerul actiilor ce el posede, precum si
numerul voturilor la care are drept.
CAP ITOLUL IX
Dizolvarea 3i LIchidatia
Art. 52. Lichidatia si dizolvarea societetii pot fi pronuntate prin deciziunea
adunerii generale extraordinare, data cu majoritatea a 2/3 cel putin din voturile reprezentate.
Art. 53. La expirarea societatii sau In caz de dizolvare anticipate, adunarea
generale, dupe propozitiunea comitetului central, reguleaza modul lichidatiunii
ri numeste unul sau mai multi lichidatori.
0 adunare general& se va convoca de urgent& spre a regula modul lichidarii
si a alege lichidatori precum s'a zis mai sus.
In cursul lichidatiunii, puterile adunarii generale vor continua ca si In

timpul existentei societatii. Adunarea general& va avea mai cu seam& dreptul
de a aproba conturile lichidatiunii $i a da chitanta.
Numirea lichidatorilor face de Inceteaza puterea membrilor comitetului central.
CAPITOLUL X
Contestatiuni
Art. 54. Societatea poate reclama Inaintea justitiei sau a se apara in numele
sau colectiv, Ins& membrii comitetului central sau actionarii nu pot niciodata
fi personal urmariti pentru datoriile societatii.
CAPITOLUL XI
Dispozitiunl tranzItoril
Art. 55. Oricine va 1115100. o copie (expeditiune) dupe. prezentele statute

si dupe decretul de autorizatie, este autorizat a le public& oriunde va cere trebuinta.
Reprezentantul D-lor James Alexander, Sir William Richard Drake, Pascoe
du Pre Grenfell, Vere Henry Lord Hobart, Lachlan Makintosh Rate, Baron
Hermann de Stern.
Prin procure,
Adolphe de Hertz
Noi Ministru secretar de Stat la departamentul finantelor, In temeiul

jurnalului onorabilului Consiliu de Ministri Nr. 3, cu data de 13 (25) Octombrie
1869, aprobam bi confirmam Statutele de fat& ale Bancii Romaniei, ase, precum
s'au modificat de comisiunea numita de not primita de D-1 A. de Hertz, reprezentantul D-lor concesionari ai expusei !Ana
Ministru, A. G. Golescu
www.dacoromanica.ro
XII
CERERE DE CONCESIUNE DE BANCA NATIONALA

DE SCONT BSI IPOTECA IN ROMANIA DIN PARTEA COMITELUI
L. ZAMOYSKI SI ALTII
www.dacoromanica.ro
Anexa Nr. 59
CERERE DE CONCESIUNE DE BANCA NATIONALA DE SCONT $I IPOTECA
IN ROMANIA DIN PARTEA COMITELUI L. ZAMOYSKI SI ALTII.

( Bucurefti 1868).
PROCES-VERBAL
Astazi Miercuri Aprilie 26, anul 1867, Comisiunea Ad-hoc Mem& din
sanul Senatului pentru cercetarea propunerii D-lui senator, colonel Grigore
Locusteanu pentru formare de Band). In Romania, care Comisiune prin votul
Senatului din kiedinta sa publics din 12/24 Aprilie s'a autorizat expres a trata
dupa fnchiderea sesiunii din 1866 1867 i a lucra In permanent& cu repre-
zentantul D -lui comite Ladislav Zamoyski, anume Jean Baptiste Blanchet care
din partea celui dintaiu a facut cerere despre aceasta concesiune. Adunandu-se
In Bucure0i aceasta Comisiune permanents a Senatului, In numar de trei

membri numai i anume: D-nii loan M. Manu, Gregorie Locusteanu i Stefan
Grecianu, caci ceilalti doi membri, adica D-nii Alexandru Ceaur Asian kii Dimitrie
Cantacuzino, se aflau absenti din Capital& ii dupa primirea din partea D-lui
Jean 'Baptiste Blanchet a procuratiunii sale care s'a gasit de Comisiune In ceruta
regula; apoi dupa mai multe qledinte consecutive i desbateri Indelungi, dupli
mai multe combinatiuni de banci felurite );11 moduri diverse propuse pentru
aceste banci de dare D-1 Jean Baptiste Blanchet, precum probeaza epistolele
sale primite succesiv de Comisiune, care se afla anexate In dosarul respectiv ;
In fine s'a oprit aceasta Comisiune asupra proiectului ce se va relata acs mai jos,
ale carui baze vor servl Intru elaborarea proiectului de lege ce conform regulaeste chemata Comisiunea aceasta a redacts
mentului Senatului art
despre Banca Romania Astfel dar, bazele definitive agreate gli adoptate de
unanimitatea membrilor prezenti ai Comisiunii, precum i de D-1 Jean Baptiste
Blanchet care le-a subscris Insu, atat In epistola sa cu data de astazi 26 Aprilie,
cat ii in prezentul proces-verbal, fiind cele urmatoare, se fnscriu ele In extenso
aici adica:
Domnilor senatori,
Conform cu desbaterile ce au avut loc eri seal% Intre Comisiunea D-voastr&
li subiscalitul, noi, Ladislav Comite Zamoyski, reprezentat prin subscrisul Jean
Baptiste Blanchet, rezumam cum urmeaza propozitiunea Nr. 1 continuta In

epistola noastra din 1 Maiu (stil nou) i In proiectul de statute ce am avut onoare
a remite Comisiunii acesteia.
A.
Fondatiunea unei Banci Nationale de Escompt gii Circulatiune ale caret

operatiuni se vor face exclusiv In Romania.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
742
Fondatiunea unei Banci Ipotecare ce va imprumute, pe proprietari asupra

proprietkilor for situate in Romania (conventiunea proiectate, ad-hoc, pagina
4-a a Statutelor Bench Romane in 4).
BANCA NATIONALA
1. Capitalul Bancii va fi de 100.000.000 (una suta milioane de franci).

Emisiunea imediata 25.000.000 adica, douazeci gi cinci milioane de franci,
care sum& se va plat' parte in numerar gi parte in bonuri rurale romane.
La caz de nesubscrieri in bonuri rurale, capitalul de 25.000.000 franci se
va realize, de not pe deplin In numerar (vezi art. 5 gi urmarea din statutele proiectate pentril Banca Romaniei).
Jumiltate din capitalul social va fi afectat gi destinat pentru formatiunea
Minch de ipoteca.
Varsamintele
Varse,mintele in numerar trebuesc Mute astfel: 2/5 se vor vArsa de not

fridata, ce se va constitul Banca ; 1/5 se vor varsa, trei luni in urmit; 1/5 dupe, alte
trei luni de zile ; gi iar 1/5 dupe, alte trei luni, mile& totul in 9 luni (vezi art. 9 gi
urmarea in statute).
Dace, operatiunile vor reclamb, o sporire de capital, Consiliul de administratie
va face o noun emisiune de actiuni gi aceasta pan& la concurenta capitalului

autorizat de statutele prezentei concesiuni.
Operatiunile
2. Operatiunile Bancii se vor mtirginl a scompta, politele de comert indigene

interioare, a emite bilete de circulatiune zise bancnote gi alte obiecte gi operatiuni definite in statute (vezi pagina 7 pi 8).
Administratiunea
3. Directiunea, administratiunea gi privigherea afacerilor Societkii, vor fi

incredintate unui guvernator numit de guvern, la doi directori, la un consiliu
de administratie gi la un comitet de censori aprobat de guvern (vezi statutele
art. 26 gi urmarele).
BANCA IPOTECARA
1. Capitalul acestei Banci va fi de 50.000.000, adica cincizeci milioane de

franci.
Emisiunea imediata va fi de 12.500.000, adic& douttsprezece milioane cinci

sute de mii de franci subscris& de catre Banca Nationale, a Romaniei.
Dace, operatiunile vor reclama o sporire de numerar, Consiliul de administratie al Bernell va face o noue, emisiune de actiuni gi fondurile astfel realizate
se vor vane, la Banca Ipotecar& gi se va face aceasta pan& la concurenta capitalului autorizat de prezentele statute.
Operatiunile Bancll Ipotecare
2. Operatiunile Bancii Ipotecare consist& a imprumuta asupra proprietatilor de pamanturi sau alte imobile din Romania, pe un termen ce nu va putee,
trece peste cincizeci (50) ani.
www.dacoromanica.ro
CONCESIUNEA COMITELUI L. ZAMOYSKI $1 ALTII
743
Platile acestor imprumuturi se vor face in numerar f} i to moneta. de franci,
sau din lire sterline, ce sunt primite de Gtvernul Roman.

Dobanda sumelor imprumutate nu va putea exceda 60/0 (adicli, ease la suta)
pe an. Amortismentul se va regula in rezonul dobanzii si a termenului imprumuturilor dupe ordinea tablei logaritmice, obsteste uzitata si recunoscuta.
Statutele, redigeate, conform statutelor Bancii Ipotecare din Franta,
stabileste modul si conditiunile operatiunilor Bancii Ipotecare Romane (vezi
statutele la pag. 29, 40, 41, 43, 44, 45, 46, 47, si urmarea, ale Creditului Funciar
al Frantei in 8, 1867).
Administratiunea
3. Directiunea, administratiunea si supravegherea afacerilor, vor fi Imredintate Guvernului si administratorului Bancii Nationale Romane (vezi statutele 24 9i urmarea).
Detaliile statutelor si admiterea definitive a lor, vor face obiectul unei
examinari ulterioare din partea acestei comisiuni.
B.
1. Indata ce se va remite concesionarilor concesiunea de fate, aprobata de

catre Camerile Legiuitoare si indata ce prin decret de catre Principele Domnitor
se va autoriza, formatiunea acestei Bancii Nationale si a Bancii Ipotecare, In
termenii statutelor propuse, vor depune concesionarii In mainile Guvernului
Romaniei o cautiune recunoscuta de bunk si valabila In sum& de 1.000.000 (un
milion) de franci, pentru a garanta Romaniei Indeplinirea angajamentelor impuse
for pentru termen de 8 luni prin concesiunea din fata.

2. Durata prezentei concesiuni va fi de 60 (sasezeci) ani socotiti dela data
domnescului decret de autorizare.
Cinci ani Inaintea expirlirii termenului concesiunii, atilt concesionarii cat si
Guvernul, vor trebul a se tntelege despre preinoirea termenului sau nepreinoirea lui.
Conditiunile cuprinse In conventiunea aceasta, vor forma, obiectul unui
proiect de lege din care va face parte gi statutele ce se vor studia de Comisiune
pan& atunci, } i se va supune prin D-1 ?team Grecianu, raportorul ales de Comi-
siune, acel proiect de lege la Senat pe lang& raportul ce va face.

Acest proces-verbal s'a subscris de catre 3 membrii prezenti ai Comisiunii,
precum f} i de dare D-1 D. Blanchet, reprezentantul D-lui comite Zamoyski,
caruia dupa cererea ce a facut, i se va elibere, o copie in regula duple lucrarea
de azi a Comisiunii.
Presedintele Comisiunii Permanente a Senatului, M. V. loan Manu
Senator, colonel, Gr. Locusteanu
Secretar, Senator, St. Grecianu
Jean Baptiste Blanchet
47
www.dacoromanica.ro
744
C. 1. BAICOIANU
MEMORANDUL ASOCIATIUNII SOCIETATII BANN! ROMANIEI

(limitate)
1. Numele Societatii este Banca Romaniei (limitata).

2. Compania va fi Inregistrath In Anglia.
3. Obiectul pentru care Compania este constituita consists:
1. A escompta efectele de comert indigene numai a carora scaderi eh, nu
excedeze trei Zuni $i care trebuie sa fie fnzestrate de trei semnaturi de persoane
cunoscute solvabile.
Un transfer de efecte publice sau de actiuni de bench., poate Inlocul a treia
sem natura.
2. A se Insarcina cu Incasarea efectelor ce i se vor remite.
3. A primi fn compt curent sumele ce i se vor varsa de catre particulari sau
de catre Companii.
4. A face avansuri pe depozite de titluri ale Statului roman, sau de comune,
asupra obligatiunilor de chi ferate, garantate de Guvernul Romaniei.
5. A tine o cash, de depuneri voluntara, de titluri, precum: contracte, angajamente $i altele, cu un drept de pastrare de Y4% pe an.
6. A face avansuri pe lingouri de our $i argint (drugi).

7. A plati dispozitiunile facute asupra-i pana la concurenta angajamen-.
telor sale.
8. A emite bilete de banca, a vista sau cu termen, pan& la concurenta sumelor reprezentate prin bani In casse $i portofoliu.
9. A forma institutiunile financiare de care are ea privilegiu.
Banca Romaniei are privilegiu exclusiv de a fonda cu resursele sale speciale
institutiunile financiare urmatoare: un credit agricol, un hotel de moneta,

un munte de pietate, un comptoir de escompt. Statute le acestor stabilimente,
trebuie mai fnainte s fie aprobate de Guvernul Romaniei.
10. Responsabilitatea Societatei este limitata.
11. Capitalul nominal al Companiei este de 100 milioane de franci, divizat
In 200.000 actiuni a 500 franci fiecare.
Noi, ale carol. nume $i domicilii stint mentionate pe langa aceasta, declaram
at voim sit formam o Societate conforms cu prezentul memorand de asociatiune
$i ne angajam sa concuram la capitalul societatii, pentru numarul de actiuni In
fata semnaturilor noastre respective.
Numele $i Pronumele
Numarul
$i
Calitatile inscriptorilor
www.dacoromanica.ro
Cantitatea
actiunilor subscrise
de fiecare
CONCESIUNEA COMITELUI L. ZAMOYSKI $I ALTII
745
STATUTE
TITLUL I
Fondatiunea Societatii. Obiectul sau. Denumirea 9i durata. Sediul sau
Art. 1. Comaprentii formeaza prin aceste statute cu aprobarea guvernului

$i Corpurilor Legiuitoare ale Romaniei, o societate ce va exist, Intre toti proprietarii de actiuni.
Art. 2. Societatea are de obiect operatiunile mentionate In memorandul de
asociatiune ce preceda.
Art. 3. Societatea primeste numele de Banca Romaniei * limitata.
Art. 4. Durarea societatii este de 60 ani, Incepand In ziva decretului de
autorizatiune. Sediul si domiciliul eau Bunt fixate In Bucuresti.
Ea este reprezentata la Londra $i la Paris numai prin membrii administratiunii sale locuind acolo.
TITLUL II
Fondarea socials. Actiuni vfirsaminte
Art. 5. Fondul social este fixat la 100 milioane de franci $i se imparte In

200 mii de actiuni, de 500 franci fiecare actiune. Societatea va fi legalmente
constituita si va putea incepe operatiunile sale, indath ce 50 mii actiuni vor fi
subscrise.
Art. 6. Fiecare subscriptie la actiuni atrage obligatiunea de a varsa, totul

eau In numerar, sau in bonuri rurale emise de guvernul Romaniei In anul 1864.
Ea arata un domiciliu unde se sinifica suscriptorului actele relative la

angajamentele sale.
Art. 7. Valoarea actiunilor este platitoare la Bucuresti, Londra, Paris, In

bonuri rurale emise de guvernul Romtiniei in anul 1864 si reprezentand o valoare egala a sumei subscrise sau in numerar varsate la bancherii societatii In
proportiunile fixate In prospect, &tic& 50 franci de actiune In momentul
subscriptiunii $i 150 franci la repartizarea actiunilor.
Prisosul dup& necesitatile Societittii si conform cu apelurile facute de Consiliul de administratie; cu toate acestea apelul nu va putea, exceda 100 franci de
actiune si va avett un interval de trei luni Intre fiecare din ele.
Art. 8. Varsamintele In bonuri rurale se va face Intr'o singuth data contra
remiterii titlului definitiv.
Primul varsamant de 50 franci $i al doilea de 150 franci asupra actiunilor
platitoare In numerar, va fi constatat Inthiu prin o recipisa, si In urma printr'un
titlu nominativ de actiuni.
Acest titlu provizoriu va fi el lust's inlocuit de catre un titlu definitiv dupb,
plata sa integrala.
Art. 9. Banca Romaniei va percepe fji se va impropria de dobanzile si de
amortismentele bonurilor rurale, ce i s'au remis In contra de titluri de actiuni
de band', definitive.
47
www.dacoromanica.ro
746
C. I. BAICOIANU
Art. 10. Apelurile fondurilor asupra actiunilor, ordonate de Consiliul administratiei, sunt aduse la cunostinta actionarilor prin anunturi Inserate o luna, de
avans epocii fixate pentru varsaminte, In ziarele desemnate pentru publicarea
actelor societAt,ii.
In caz de nevArsare la scaderea termenelor prescrise, numarul titlurilor

intarziate, vor fi publicate ca scazute prin ziarele sus citate.
Cincisprezece zile dup& aceasta publicatiune, Societatea are dreptul de a
proceda la vinderea acelor actiuni, Ia bursa din Paris, Londra $i Bucuresti prin
intermedierul unui aginte de cambio (agent de change) pentru contul riscul

Si perilul a Intarzietorului actionar $i aceasta taxa autorizarea judiciary si Mr&
notificatiune prealabila, aceasta fiind facuta prin prima publicare.
Titlurile provizorii de actiuni as& vandute, devin nule de plin drept si se
elibereaza altele noui aquerentilor sub aceleasi numere.
Toate actiunile ce nu vor purta- mentiunea in regula, Inceteaza de7a fi negociabile.
Toate sumele a caror plat& este Intarziata, aduce un interes deplin drept
In favoarea Companiei a 10 % pe an, numarandu-se dela ziva scadentei far&
cerere In justitie.
Masurile autorizate prin prezentul, nu fac piedic5, la exercitarea de catre
Companie a mijloacelor ordinare de drept.
Art. 11. Actionarii nu sunt mai mult angajati, ci On& la concurenta capitalului actiunilor lor, peste aceasta orice apel de fond este oprit.
Art. 12. Titlurile actiunilor sunt semnate de un guvernator, un administrator,
Si un director. Ele poarta timbrul Societatii. Sunt la alegerea actionarului nominative sau la infatisatorul, ins& titlul la purtator nu poate fi deliberat, decat numai dupa plata integral& a actiunii.
Art. 13. Transmisiunea titlurilor nominative se face prin transferul redigat
In dublu original, din care unul este semnat de catre cedentul, $i cel&lalt de achetorul. Aceste transfere sunt remise Societatii, si mentiune se face In dosul lor
de c&tre guvernorul contrasemnat de catre director.
Societatea poate pretinde ca semnatura si capacitatea p&rtilor FA fie certificate de atre un aginte de cambio si la asemenea caz ea nu este responsabillt,
de validitatea transferului.
Actlunile la purtator se transmit prin simply predare.
Art. 14. Toat& actiunea este indivizibila. Societatea nu recunoaste decat un
singur proprietar de fiecare actiune.
Art. 15. Fiecare actionar poate depozita titlurile sale In cassa social& si a
reclama In schimb o recipisa nominative.
Consiliul de administratie determina, conditiunile, modul de liberare, spezele de recipizare si acelea ale schimbului de titluri.
Art. 16. Fiecare actiune d& dreptul Ia proprietatea activului social si la

partea beneficiului lor, la o parte proportional& cu numarul actiunilor emise
conform cu art. 58 acestor statute. Dividendele a fiecarei actiuni fie nominative, fie la purtator Bunt pl&tite la Infatisatorul titlului.
Art. 17. Drepturile si obligatiunile atasate la actiuni urmeaza titlul, In
mice man& el va trece.
Posesiunea unei actiuni import& de plin drept adeziune Ia statutele societatii si la hotaririle Adunarii generale.
www.dacoromanica.ro
747
Art. 18. Mo$tenitorii sau creditorii unui actionar nu pot sub nici un
pretext provoca opozitiunea de sequestru asupra bunurilor Qi valorilor SocietAtii, sa tears impartirea sau lichidarea, nici ss se amestece sub nici un mod
in administratia sa. Ei trebuesc pentru a exercita drepturile ce vor putett avea,
ea se raporteze la inventarul social $i la deliberatiunile Adunarii generale.
TITLUL AL III-LEA
Directiunea, Administratiunea, Privegherea Societatii
SECTIUNEA I
Despre guvernator $i director
Art. 20. Functiunile guvernorului sunt exercitate de catre un guvernator

numit de Guvernul Romaniei $i de doi directori numitd de administratorii
rezidand In Paris $i Londra.
Directorii dirijeaza afacerile Societatii sub privegherea guvernatorului,
care trebuie s justifice proprietatea a 1000 de actiuni $i directorii a 50 fiecare. Aceste actiuni vor eta afectate de privilegiu la garantarea gestiunilor lor.
Ele sunt inalienabile pe tot timpul durarii gestiunilor lor.
Art. 22. Directorii cu consimtimantul guvernatorului, numesc $i revoaca
agentii, fixeazs $i prevad organizarea serviciilor.
Subsemneaza corespondenta, fac Incasarea sumelor datorite Societatii, is-
calesc toate chitantele, girarea $i achitarea efectelor, mandatele asupra Tesaurului bancii, la cassa consemnarii $i asupra tuturor casselor la care se vor
gas1 depu$i bani, proprietatea Societatii.
Execute toate deliberatiile inscrise la art. 30 $i iscalesc singuri actele
consequente.
Fac toate actele conservatoare $i exercita actiunile judiciare, atat reclamand pe cat $i aparandu-se.
Iscalesc titlurile de actiuni $i cele a valorilor emise de dare Societate.
Ei pot sa se supleeze pentru corespondenta, pentru girarea efectelor Qi
iscaliturilor de aval $i vor exercita prin mandatari toate drepturile ce le sunt
delegate pentru unul sau mai multe obiecte determinate.
SECTIUNEA II
Consiliul de administratie
Art. 23. Consiliul de administratie se compune din directori $i administratori.

Art. 24. Administratorii sunt in numar de 22, din cari 12 rezideaza la Bucuresti. Ei sunt numiti do Adunarea general& a actionarilor.
Functiunea lor dureaza 5 ani. Pot fi realesi. Ramplasarea lor se opereaza in
urmatorul mod: cinci ies la primul an, cinci la al doilea $i cate patru la fiecare
din al treilea an urmator $i tot in aceasta proportiune pentru toti anii urmatori.
Membrii ce trebuesc sa iasa sunt desemnati prin tragere la sorti pentru
Qi in urma pe ordin de vechime. Consiliul de administratie
este format de trei fractiuni distincte reprezentate de membrii rezidenti la
Bucuresti, Paris $i Londra.
cei cinci primi ani
www.dacoromanica.ro
748
C. I. BAICOIANU
Toate operatiunile companiei aunt hotarite de chtre toate trei fractiuni

ale Consiliului, care cu toate ce delibera In parte, se uneste si numara glasurile
membrilor prezenti ca si cum ar fi deliberat finpreunA si in aceeas sedinta. In
acest fine, voturile exprimate In acele clout', fractiuni ale Consiliului de catre
membrii ce asista In sedinte, aunt numerate In acel titlu In deliberatiunile Adunarii si formeaza majoritatea asupra primirii sau regetarii obiectului discutiunii. In derogatiune cu art. ce precede primul Consiliul de administratie
se va compune afarA de guvernor {i director, din d-nii:
Art. 26. In caz de vacanta unui loc In sanul sau, Consiliul prevede provizoriu.
Adunarea generalA la prima sa Intrunire procede la alegerea definitive.

Administratorul asa numit nu eta la functiune, ci numai timpul ce ramane
dela exercitiul predecesorului slut.
Art. 27. Reinoirea primului Consiliu nu se va Incepe, ci numai la expirarea
celui de al 6-lea an social.
Se va opera conform cu modul stabilit in art. 24.
Art. 28. Fiecare administrator trebuie In opt zile dela numirea sa a depune In cases, societatii 50 actiuni ce raman inalienabile pe tot timpul durarii
functionarilor lor.
Art. 29. Membrii Consiliului de administratie rezidand in Bucuresti sau
la Paris on la Londra, primesc jetoane de prezentA a caror valoare este fixatA
de Adunarea general&
Ei au Inca o parte din beneficiile Societatii conform cu art. 56.
Art. 30. Guvernorul prezideazA Consiliul.
In caz de paritate de voturi, votul sau este preponderente. Directorii asista
la sedinta cu vocea deliberative.
Art. 31. Consiliul de administratie se reuneste la siegiul social compus
din membrii rezidenti la Bucuresti, atat de des pe cat interesele Societatii o
cere,
cel putin insa odata pe fiecare luna.
Deliberatiunile ce trebuesc sumise Bunt mai intaiu trimise spre examinarea

(cercetarea) administratorilor rezidenti la Paris si la Londra. Aceste deliberatiuni sunt adresate la birourile respective ale SocietAtii si aunt intovarAsite
de un stat at eituatiunii bAncii, semnat de guvernator si de directori.

Numele membrilor prezenti Bunt constatate In capul procesului-verbal
at fiecArei sedinte.
Nici o rezolutiune nu poate fi deliberate In Consiliu far& concursul a 12
votanti cel putin, conform cu art. 24 din aceste statute.

Cu toate acestea, Consiliul poate delega totalul sau o parte a drepturilor
sale la unul sau mai multi din membrii sal prin un mandat special, pentru obiecte
determinate sau pentru un timp limitat.

Art. 32. Deliberatiunile Bunt constatate prin procese-verbale, Inscrise Intr'un registru tinut In siegiul SocietAtii si semnat de guvernator, de un administrator si de un director.
Copiile si extractele acestor deliberatiuni cand vor fi produse In justitie sau
In alta parte, vor fi certificate de catre guvernator si de un director.
www.dacoromanica.ro
CONCESIUNEA COMITELUI L. ZAMOYSKI $I AL'JII
749
Art. 33. Consiliul delibera asupra afacerilor Societatii, afar& de cele rezervate exclusiv directorilor sub privigherea guvernorului gi notamente asupra
orice tratare, tranzactiuni, compromise, fmpiegare de fonduri, apel de fonduri
asupra actiunilor, transferuri de rente asupra Statului gi alto valori, cumparani de creante gi alto drepturi incorporate apartenente la ai sai debitori, cesiune acelor drepturi cu sau fere garantie, desistanente de ipoteci, parasire
de orice drept real sau personal, ridicare (main levees) de opozitiuni sau de
inscriptiuni ipotecare fare, plate, actiuni judiciare, atat cerand precum gi
defandand asupra tuturor aquizitiunilor, alianatiuni de imobile, imprumuturi

gi constitutiuni ipotecare.
Consiliul mai delibereaza gi asupra organizarilor sucursalelor Bench Romaniei In provincii sau In streinetate, asupra regulamentarli sale interioare
gi regimului sau, asupra extensiunii ce poate da asupra operatiunilor Societatii.
El determine, asupra propozitiunii guvernorului gi directorilor, persoanele ce
pot fi admise Ia beneficiile escomptului eau la garantarea Societatii.
El autoriza orice operatiune prevazuta la art. 2.
Delibereaza asupra socotelilor anuale ce trebuesc supuse Adunarii generale, precum gi asupra fixatiunii dividendului, In fine asupra propozitiunilor
a face acestei adunari, relativ la sporirea fondurilor sociale, la modificarile
a face In statute, la prelungire gi dace, va core trebuinta la disolvarea anticipate, a Societatii, sau Ia orice fuziune a face cu alto societati.
Nici o deliberatiune nu poate fi executatit, dace. ea nu va fi aprobatil de
guvernator gi de un director gi nu va purta, semnaturile lor.
Consiliul este autorizat prin prezentele Statute a Indemniza pe concesionari gi pe fondatori, de sarguintele lor, de demargele gi spezele relative la formaVunile Societatii gi a-i rambursa comisiunile de banal, ce ar fi necesitat emisiunea actiunilor Bancii Romaniei gi realizarea partial& gi total& a capitalului ;
aceste comisiuni nu pot In nici un caz exceda 5 % a capitalului social subscris
al Societatii. Consiliul este autorizat se fuzioneze Banca Romaniei cu acea institutiune financiara existents, sau a creea in Romania, sau de a cumpare. clien-
tele ea.
Art. 34. Membrii Consiliului de administratie nu contracteazil, din cauza
functiunilor lor vreo obligatiune personals. Ei nu raspund decal de executiunea mandatului lor.
Remunerarea guvernatorului gi directorilor este fixate, de cetre Adunarea
generale, dupe. propozitiunea Consiliului de administratie.
SECTIUNEA III
Censoril
Art. 35. Censorii aunt In numar de trei: ei sunt numiti de dare Adunarea
generale..
Functiunea dureaze. 3 ani; ei se refnoiesc prin o treime ; Bunt totdeauna

reeligibili.
Tragerea la sorti hotaregte membrii ce trebuesc se. iase. In cei doi primi ani.
In caz de moarte eau retragere a unuia din censori, se va prevede fridata

Inlocuirea sa provizorie prin censorii In exercitiu.
www.dacoromanica.ro
750
C. I. BAICOIANU
Articolele 26, 27, 28 si 29 a statutelor prezente Bunt aplicabile la censori

precum si la administratori.
Art. 36. Prin derogatiunea articolului ce precede, primii censori sunt:
D-nii
Art. 37. Censorii sunt insArcinati a priveghea la stricta executare a statutelor.
Ei asista la sedintele Consiliului cu vocea consultativa; asista iarits la

Adunarile generale.
Examineaz& inventarele si compturile anuale f} i prezinta in obiectul acesta
observatiunile lor, la Adunarea general& and o ga.seste de cuviintit.
Mil le, comptabilitatea $i in genere toate scrisele trebuie s fie for pre-
zentate de cate on ei le vor cere. Ei pot la orice vreme va fi, s verifies

Statul cassei pi portofoliului.
Au dreptul c&nd hotarfrea este luata in unanimitate, a cere o convocatiune
Adunarii generale.
SECT IUNEA IV
Adunarea generals
Art. 38. Adunarea generalk regulamentar constituitk reprezinta universalitatea actionarilor.

Ea se compune de catre membrii Consiliului de administratie pi de toti
actionarii.
Pot singuri numai s& figureze la Adunarea generalk actionarii inscrisi

trei luni itnaintea zilei de adunare, asupra registrelor societAtii, sau ca proprietari de titluri nominative, sau c ar fi efectuat depunerea titlurilor la
purtatori in cassa socialk
Lista actionarilor este la dispozitiunea fiecarui actionar ce voeste s& ia
cunostinta.; ia poart& pe litnga numele fiecaruia actionar pi numarul actiunilor
ce posedk
In ziva reuniunii ea este plasatA asupra biroului.

Art. 39. Nimenea nu se poate reprezenta la Adunare, ci numai prin man-
datar un membru al acelei aduniiri.

Fiecare mandatar trebuie sa fie aducatorul unei procuratiuni, eau de Mimi in pro fitul carora are s voteze.
Art. 40. Adunarea general& se intruneste de drept in fiecare an, in locul
destinat de cAtre Consiliul de administratie.
Ea se intruneste afar& de aceasta pi extra-ordinar, totdeauna and o deliberatiune a Consiliului de administratie aprobata de guvernator, recunoaste utilitatea.
Art. 41. Convocatiunile se fac cu trei luni inaintea reuniunii printr'un

anunt inserat in dou& ziare din Paris, Londra $i Bucuresti, desemnate pentru
publicarea actelor Societatii. Scrisori de convocare Bunt deasemenea adresate
actionarilor la domiciliul Inscris in registrele- Societatii.
www.dacoromanica.ro
CONCESIUNEA COMITELUI L. ZAMOYSKI g ALTii
751
Art. 42. Adunarea este regularmente constituita, cand membrii prezent i

Bunt in numar de patruzeci gi reunesc In mainile lor o cincime a actiunilor
emise.
Art. 43. Dec& aceastA dubla conditiune nu este indeplinit& la o prima

convocare, se face o a doua cel putin cincisprezece zile de interval.
In asemenea caz, termenul intre convocare f3 i ziva reuniunii este redus
la treizeci zile.
Melnbrii prezenti la o a doua reuniune deliberA cu validitate oricare va
fi numarul lor gi acel al actiunilor ce reprezinta, dar numai asupra obiectelor
de ordin de zi al celei dintaiu.
Art. 44. Adunarea este prezidata de guvernator. Functiunile scrutato-
rilor Bunt indeplinite de cAtre cei doi mai marl actionari prezenti gi asupra refuzului lor, de catre cei ce be urmeazA In ordinul listei pan& la acceptare.
Art. 45. Deliberatiunile sunt luate In majoritatea voturilor membrilor
prezenti.
Fiecare din ei are atatea voturi, pe cb.te actiuni el posedb far& ca nici unul
sa poat& avea, mai mult de cinci In numele sail propriu gi personal gi nici mai
mult de 30 In numele sAu personal gi ca mandatar.

Art. 46. Guvernatorul fixeaza, ordinea de zi, dupe ce mai IntAiu a lust
avizul Consiliului.
Nici un obiect afar& din cele fixate la ordinea zilei, nu se poate pune In
deliberatiune.
Art. 47. Adunarea general& ascult& raportul guvernatorului asupra situatiunii afacerilor sociale.
Ea asculta deasemenea observatiunile censorilor. Ea numegte administratori gi censori and este necesitate gi cand trebuie a-i fnlocul.
Ea delibereaz& cand propozitiunea Ii este gimlet), asupra augmentArii fondului social, asupra extensiunii a da la operatiunile Societatii, asupra modificarilor a face la statute, asupra prelungirei sau disolvarii anticipate a Societatii gi in genere asupra tuturor cazurilor ce nu s'au prevAzut de statute.
Art. 48. Deliberatiile Adunarii luate conform cu glasuirea statutelor, oblig&
pe toti actionarii fie gi absenti. desidenti, sau incapabili.

Art. 49. Deliberatiunile sunt constatate prin procese-verbale inscrise pe
un registru gi semnat de majoritatea membrilor ce compune biroul.
0 foaie de prezenta destinat& a constata numarul membrilor ce asista la
adunare, precum gi acel al actiunilor lor, ramane anexata la minute procesuluiverbal; ea este semnata de acele semnaturi Ca gi procesul-verbal.
T ITLUL IV
Operatiunlle Societatil
Art. 51. Conditiunile de operatiuni de escompt, de garantie, de credite gi

de imprumuturi a se face de catre Societate, sunt determinate de dare Consi
liul de administratie.
El reguleazA egalmente crearea valorilor ce ea este autorizata sa emit&
gi hotarAgte conditiunile emisiunii lor. Totul sub restrictiunea gi stipulatiunea
rezultat& din articolele 52, 53, 54 gi urmAtorii.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
752
Art. 52. Societatea nu escompteaza ei nu garanteaza dee/1A numai efecte
imbricate cu trei semnaturi cel putin.

Una din aceste semnaturi trebuie sA fie aceea a unei persoane admisb, la
beneficiul escomptului ei garantii Societatii conform cu art. 33 din prezentele
statute.
Art. 53. Deschiderile de credite ei imprumuturi asigurate de un nantisament sau alto garantii speciale, pot fi consimtite cu numai dotal semnaturi,
daca durarea for nu poate excedA ease luni.
Art. 54. Reclamarea valorilor emise de Societate este limitatA la ease luni
cel mult.
Societatea nu poate ere& titluri inferioare de 25 franci.
TITLUL V
Inventar pi compturi anuale
Art. 55. Anul social incepe la 1 Ianuarie ei sfAreeete la 31 Decembrie.
La finele fiecarui an social un inventar de activ
ei
pasiv este dresat
prin fngrijirea guvernorului.
Socotelile sunt terminate de catre Consiliul de administratie. Sunt sumise Adunarii generale ale actionarilor ce le apron sau le respinge ei fixeaza
dividendul dupa ce mai intAiu au ascultat raportul guvernatorului ei observatiunile censorilor.
DacA,compturile nu sunt aprobate In aceeae eedintA adunarea poate numi
comisari insarcinati de a le examina ei de a face un raport la intaia reuniune.
Primul inventar nu se va drese, dec&t dupa expirarea anului ce urmeazA dela
constituirea Societatii.
TITLUL VI
Impartirea beneficillor
Art. 56. Din beneficiile note realizate, dupa platA la actiunile plAtite in
numerar de o dobanda de 10%, se va preleva anualmente:
1. . . .10 % pentru a fi platit dobanda actiunilor platite in bonuri rurale.
2.
o sums, ce nu poate exceda 20% din prisos se va efectua la fondul
de rezerva, in proportiunile determinate de cAtre Consiliul de administratie.

10% pentru administratori ei censor' a se impart' intre ei, aea
precum ar socoti convenabil.
Ceeace va ramane va completa dividendul a se imp/till intro
toate actiunile emise.
Plata dividendelor se face anual In epocele fixate de Consiliul de administratie. Irma Consiliul pciate autoriza la expirarea fiecarui semestru distributiunea provizorie de 2 franci ei 50 c. la 100 franci, asupra sumelor vArsate
atAt in numerar, pe cat ei in bonuri rurale asupra fiecarei actiuni.
Art. 57. Fiecare dividend ce nu este reclamat in curgere de cinci ani, dela
exigibilitate, se va prescrie in beneficiul Societatii.
www.dacoromanica.ro
TITLUL
753
VII
Fondurile de rezerva
Art. 58. Fondul de rezerva se compune din acumularea sumelor produse

dela prelevarea anuala operate asupra beneficiilor, conform cu executarea
art. 56.
Atunci child fondurile de rezerva se vor urea la jumatatea fondului social subscris, prelevarea afectats la crearea sa cesaza a-i profit'.
Reis cursul dacA rezerva va fi atacata.
Impiegarea capitalului apartenente fondului de rezerva, este regulat do
catre Consiliul de administratie. Fondul de rezerva este destinat a pars la evenimentele neprevazute.
In caz de nesuficientA a producerii unui an pentru a da un dividend de 10%
actiunilor platite in numerar sau In bonuri rurale deosebirea poate fi prelevatA,
asupra fondurilor de rezerva.
TITLUL VIII
Modificari de statute
Art. 59. Adunarea generala poate asupra propozitiunii guvernatorului ei

aprobArii guvernului Romaniei, sa aduca in statute modificatiunile deliberate
de catre Consiliul de administratie.
Ea poate autoriza:
1. Sporirea capitalului social.
2. Extensiunea operatiunilor SocietAtii.
3. Prolungatiunea durarii sale.
4. Orice fuziune cu alte societAti. In aceste diverse cazuri convocarile trebuie
sa contina indicatiunea sumara a reuniunii. Deliberatiunea nu este valabila

decat numai cand ea intruneete dotal treimi a voturilor membrilor prezenti ei
cand Adunarea prezinta a cincea parte cel putin din actiunile emise.
In virtutea acestor deliberatiuni, guvernatorul este de drept autorizat a
cere dela guvern aprobatiunea modificatiunilor adoptate, ce consimte, de acord
cu Consiliul, schimbarile ce se vor cere ei a realiza. actele ce are sA le consacre.
TITLUL IX
Disolutiunea Ilquidara
Art. 60. La caz de pierdere de jumAtate a capitalului social subscris, purtatorii de actiuni pot cere disolutiunea Societatii, care poate 8s se efectueze tnaintea
expirAril termenului fixat pentru durarea ei ei aceasta prin deciziunea Adunarii
generale.
Consiliul de administratie in cazul pierderilor mai sus prevazute, este tinut
de a supune la o Adunare generals chestiunea de a se cunoaete dad,. este necesar
pronuntarea disolutiunii.
Modul convocArii ei de deliberatiune prescris de art. 59 pentru modifichrile
statutelor, este aplicabilA la acest caz.
Art. 61. La expirarea societatii sau la caz de disolutiune anticipate, Adunarea
generals asupra propozitiunii guvernorului, reguleazA modul lichidArii ei
www.dacoromanica.ro
754
C. I. BAICOIANU
numeste unul sau mai multi lichidatori, cu imputernicire sa vAnza fie prin Iicitatie, fie prin pacinica vanzare, bunurile mobile $i imobile ale Societatii.
Adunarea general& este convocat& de urgente pentru a regula modul de
lichidare, pentru a face alegerea lichidatorilor si a determine imputernicirile lor.
Lichidatorii pot In virtutea unei deliberatiuni a Adunarii generale, s& transports la o alts societate drepturile si angajamentele Societatii dizolvate.
In toad', curgerea lichiclarii, drepturile Adunarii generale se continua ass
precum ar fi existat Societatea.
Art. 62. Toate contestatiunile ce se pot suleva intre asociati asupra executiunii
statutelor prezente, sunt supuse jurisdictiunii tribunalelor din . . . ..

Contestatiunile privitoare la interesul general si colectiv al Societatii, nu
pot fi dirigeate sau contra Consiliului de administratie sau in contra unuia din
membrii sai, sau contra guvernatorului, ci numai in numele massei actionarilor
si in virtutea unei deliberatiuni a Adunarii generale.
Oricare actionar ce voe0e sa provoace o contestatiune de asemenea naturb
trebuie sa fac& eel putin 15 zile inaintea viitoarei Adurari generale, obiectul
unei comunicatiuni guvernorului, care este tinut a& puie propozitiunea la ordinea zilei a acestei Adunari.
Dac& propozitiunea este respinsa de dare Adunare, nici un actionar nu o
mai poate sa o reproduce in justitie Intr'un interes particular ; dace ea este primita, Adunarea general& deseamna unul sau mai multi comisari pentru a urmarl
contestatiunea.
Significatiile la care dau loc procedura sunt adresate numai comisarilor.
Nici o significatiune individual& nu se poate face actionarilor.
TITLUL X
PublIcare
Pentru a public& prezentele statute, aunt autorizati toti cei ce posed& o
expeditiune.
BANCA IPOTECARA A ROMANIEI
TITLUL I
Denominatiunea Societaill. Obiectul pi telul ei. Durata. Sediul
Art. I. Societatea is numele de Banc& Ipotecar& a Romaniei. Ea are de

obiect:
1. De a imprumuta asupra de ipotece la proprietarii de imobile once

sumo rambursabile, on pe un lung timp prin anuit&ti sau cu termene scurte, cu
sau far& amortismente.
2. De a creia si negocie. obligatiuni fonciere sau Inscrise de zalogire (lettres
de gages), pentru o valoare ce nu poate fi superioara valorii sumelor datorite de
catre datornicii sai.
Ea poate aplica cu autorizatiunea guvernului, once sistem avand de scop
facilitarea imprumuturilor asupra imobilelor, ameliorarea solului, progresele
agriculturii si stergerea datoriei funciare. Societatea poate trata cu companiile
de asigurare romane sau straine, pentru a facilita deliberarea imprumutatului.
www.dacoromanica.ro
755
Art. 2. Societatea este autorizat& a priml cu sau far& dobanzi, capitale

In depozit.
Acest capital poate fi Intrebuintat pentru un termen ce nu excede 90 zile,
sau a face conform cu conditiile deliberate In Consiliul de administratie avanse
asupra obligatiunilor emise de catre Societate, sau orice alto titluri ce vor fi
primite de Banca Romaniei ca garantie de avanse, sau In cumpararea de bonuri
de tezaur.
Prisosul se va varsa In Intregimea lui la tezaur in compt curent, cu dobanda
ce se va fix, de catre Ministrul de Finante.
Sumele ce societatea ar priml In depozit, nu vor putea exceda cifra determinate de Ministrul de finante.
Art. 3. Durata Societatii este de 90 ani, incepand dela ziva concesiunii.
Sediul $i domiciliul Eau este stabilit in Bucuresti.
TITLUL II
Fondul social. Actiuni. Varsaminte
Art. 4. Fondul social este fixat la 50 milioane de franci. El este afectat

la garantarea angajamentelor sociale $i cu deosebire al obligatiunilor funciare
ipotecare, sau inscriselor de zalogire (lettres do gages).
El se Imparte in 100.000 obligatiuni, a 500 franci fiecare.
25.000 de actiuni sunt acum emise.
Cele 75.000 ramose, vor fi In total sau In parte emise dupe hotarirea Consiliului
de administratie.
Cifra actiunilor emise trebuie s fie mentinut5, In proportiunea a 20 parte
minimum al obligatiunilor In circulatiune. Actiunile noui, nu pot fi emise cu
pierdere (au dessous du pair).
Art. 5. Aducatorii de actiuni in fntregimea for emise, au un drept de preferinta in proportiunea titlurilor posedate de ei la subscriptiunea al pari al actiunilor ce se emit.
Acei dintre ei can nu au un numar de actiuni suficiente spr&a putea obtine
cel putin una din nou& emisiuni, pot s& se intruneasch, spre a exercita dreptul lor.
Consiliul de administratie fixeaza termenele $i formele prin care beneficiul
dispozitiunilor ce preced, poate fi reclamat.
Art. 6. Intregimea actiunilor este platnica la Paris, Londra tli Bucuresti la

termenile fixate de Consiliul de administratie. In urma varsarii a patru parti,
se remite subscriitorului un titlu nominativ purta,nd un numar de ordine si
asupra aruia varsamintele ulterioare sunt Inscrise, cele 75 % rama,se a se Olt'
asupra actiunilor emise, sunt chemate In totalitate sau In parte conform cu trebuintele Societatii prin anunturi publicate o lun& mai Inainte prin ziarele din
Paris, Londra si Bucuresti, desemnate pentru publicatiunea legal& a actelor
Societatii.
Art. 7. Orice sum& a carei plat& este inthrziatti, va educe dobanda de plin
drept In favoarea Societatii ate 6% pe an, comptand dela ziva exigibilit&tii fait
cerere In justitie.
Art. 8. In lips& de varsare la scaderea prescrisa, numerile titlurilor intarziate
sunt publicate prin ziarele desemnate in art. 6.
www.dacoromanica.ro
756
C. I. BAICOIANU
Cincisprezece zile dupa aceasta publicatiune, Societatea are dreptul sa procedeze Ia vinderea actiunilor la bursele din Londra, Paris, Bucuresti, prin mijlocul unui agent de cambio In compt, pe riscul si pericolul intarzietorului.
AceastA vAnzare poate fi fault& in intregime, sau In partd, fie Intr'o singurA zi, sau in epoci succesive fail nici o formalitate judecatoreasca.
Titlurile provizorii ale actiunilor vandute prin suscitatul mod, devin nule
de plin drept si se elibereaza cumparAtorilor altele noui sub aceleasi numere.
Orice titlu ce nu va purta inscriere regulath de varsaminte exigibile, ceseaza
de a fi negociabil.
Aceasta conditiune este mentionata pe titlurile provizorii. MAsurile autorizate prin prezentul articol nu impiedeca la exercitiu simultaneu de catre Societate, a mijloacelor ordinare de drept.
Art. 9. Sumele provenite din vinderea titlurilor, deductiune facuta a
spezelor apartine SocietAtii si se imputa in termenile de drept asupra ce ea are
de a lila dela actionarul expropriat, care ramane pasibil despagubirei &A. va fi
deficit, dar profit& de excedent data va exists.
Art. 10. Societatea are facultatea de a creia titlurile sale de actiuni liberate,
nominative, sau Ia purtator.
Aceste titluri aunt extrase dintr'un registru cu suse, numerotate si purtand
semnAtura guvernatorului si a unui administrator.
Ele poartA timbrul Societatii.
Art. 11. Titlurile nominative se negociaza printr'un transfer redigeat In
dublu original, din care unul este iscalit de cedant si altul de dare cesioner.
Aceste transfere sunt remise Societatii si se face mentiune in dosul for de
catre guvernator.
Societatea poate reclarna ca semnatura si capacitatea pArtilor sfi fie certificate de dare un agent de schimb si in cazul acesta ea nu este responsabila de
validitatea transferului. Titlurile Ia purtAtori se transmit prin simplA traditiune.
Art. 12. Actionarii pot depune titlurile for In cassa SocietAtii si a reclama In
schimb o recipisa.
Art. 13. Fiecare actiune (IA dreptul In proprietatea activului social si In

impartirea beneficiilor, la o parte proportional& cu numarul actiunilor emise.
Dividendele actiunilor fie nominative fie la purthtor, sunt platite aducAtorului
titlului.
Art. 14. Actionarii sunt angajati pAna la concurenta capitalului fiecarei

actiuni; peste aceasta orice apel de fonduri este oprit.
Art. 15. Actiunile sunt indivizibile, Societatea nu recunoaste deal un

singur proprietar de actiune.
Art. 16. Drepturile si obligatiunile atasate la actiune urmeaza titlul In orice
manA el va trece.
Posesiunea unei actiuni importa deplin drept adeziunea la statutele Societktii si la deciziunea Adunarii generale.
Art. 17. Mostenitorii Qi creditorii unui actionar nu pot sub nici un pretext
sA provoace opozitiunea de sigilii asupra bunurilor si valorilor SocietAtii, cerand
Impartirea sau licitatiunea, nici BA se amestece sub orice cuvant in administratiunea sa. Ei trebuie pentru exercitiul drepturilor ce ar aver sti, se raporteze
la inventarele sociale si Ia deliberatiunile AdunArii generale.
www.dacoromanica.ro
757
TITLUL III
birectiunea 91 administratiunea societatil
Art. 18. Conform cu decretul din
directiunea afacerilor Socie-
tatii este exercitatti de un guvernator pi doi subguvernatori.

Guvernatorul este numit de Guvern pi subguvernatorii de tetra administratori.
Art. 19. Inainte de a infra In functiune guvernatorul trebuie sti, justifice

ca are proprietatea a 200 actiuni ale Bancii Ipotecare Romane pi fiecare din
subguvernatori, proprietatea a 100 actiuni.
Aceste actiuni ramtin afectate de privilegii la garantarea gestiunilor lor.
Ele sunt inalienabile pe tot timpul functiunii lor.
Art. 20. Guvernatorul pi cei doi subguvernatori, primesc o remunerare
anuala fixate de catre Consiliul de administratie.
Art. 21. Subguvernatorii numesc pi revoacit agentii pi prevad /a organizarea
serviciilor la Bucurepti pi prin provincii.
Ei iscalesc corespondenta, fac reintrarea sumelor datorite Societatii, iscalesc
orice chitantA, andosamentele pi achitarea efectelor, mandatele asupra tezaurului Bancii, Cassel de Consignatiuni, pi asupra oricitrei alte casse unde se vor
afla depupi banii, proprietatea Societatii.
Ei execute, toate deliberatiunile citate In art. 34 pi iscalesc actele ce sunt
de consequentA.
Ei fac orice act conservativ, reprezinta Societatea In fata a trei persoane,

pi exerciteaza actiunile judiciare atat reclamand cat pi apitrandu-se.
Iscalesc titlurile de actiune pi vizeazti obligatiunile sau Inscrisurile de zlogire.
Art. 22. Subguvernatorii pot exercita prin mandatari toate drepturile ce le

sunt delegate, pentru una sau mai multe obiecte determinate.
SECTIUNEA II
Consiliul de administratie
Art. 23. Consiliul de administratie se compune din guvernator, subguvernatori pi censori.
Art. 24. Administratorii sunt: administratorii Bancii Nationale Romane.

Se refnoesc prin o cincime pe fiecare an, membrii iepiti Bunt desemnati prin
tragere )a sorti pentru cei patru primi ani pi In urma dupit ordinea vechimii.
Ei pot fi realepi totdeauna.
Art. 25. Administratorii ce fac parte din Consiliul actual pi cari au fost numiti
prin statutele BAncii Romane sunt:
D-nii:
Art. 26. In caz de vacantA In sanul consiliului, el prevede /a Inlocuirea

provizorie.
Adunarea generals la fritaia sa reuniune procede aza la alegerea definitive.
www.dacoromanica.ro
758
C. I. BAICOIANU
Administratorul awl numit la inlocuirea unuia, nu poate sedea In functiune,

ci numai pentru timpul ce mai ramane din exercitiul predecesorului sau.
Art. 27. Reinoirea primului Consiliu de administratie nu poate Incepe decat
dela al 8-lea an social.
Se opereaza, conform cu glAsuirea art. 24 sus citat.
Art. 28. Fiecare administrator trebuie In saptamana numirii sale a depuie
In Cassa societatii 50 actiuni, can raman inalienabile In tot cursul durarii functiunii sale.
Art. 29. Functiunile de administrator sunt gratuite, ei primesc jetoane de
prezenta a carora vaioare Adunarea generals o fixeaza.
Art. 30. Guvernatorul prezideaza Consiliul.
In cazul de paritate de glasuri, glasul sal este preponderator, subguvernatorii asista la sedintele Consiliului cu glasuri deliberative.
Art. 31. Consiliul de administratiune se Intruneste la siegiul social WI, de
des pe cat interesele societatii reclama, cu modul determinat prin statutele Banci
Romaniei.
Art. 32. Numele membrilor prezenti sunt constatate in capul procesuluiverbal al fiecarei sedinte.
Nici o rezolutiune nu poate fi deliberate fara concursul a 12 voturi cel putin.
Nimeni nu poste vote prin procuratiune.
Consiliul poate delega totul sau parte a drepturilor sale la unul sau mai
multi din membrii ei, printr'un mandat special pentru obiecte determinate sau
pentru un timp limitat.
Art. 33. Deliberatiunile sunt constatate prin procese-verbale Inscrise pe un
registru al Societatii si semnate de guvernator si de un administrator.
Copiile si extractele acestor deliberatiuni a fi produse Inaintea justitiei sau
In alts parte, sunt certificate de guvernator.
Art. 34. Consiliul delibera asupra afacerilor Societatii peste cele rezervate exclusiv guvernatorului si anume asupra oricarui tratat, tranzactiune,
compromise, impiegare de fonduri, transfere de rente asupra Statului, sau

alte valori, cumparare de creante si alte drepturi incorporate apartinatoare
datornicilor ei, cesiune de acele drepturi cu sau Milt garantie, desistare de
ipoteca, abandonare de orice drepturi reale sau personale, ridicare de opozitiune
sau de inscriptiune de ipoteca fara plata, actiuni judiciare, fie cerand fie aparand.
Autoriza cumpararea de imobile dace trebuinta va cere, pentru asezarea

siegiului Societatii.
Autoriza deasemenea asistarea prin adjudecatiune de bunuri imobile pentru
a asigura acoperirea creantelor Societatii.
Cu toate acestea Ina dace pretul adjudecatiunii trece de 10 mii franci In

Capita la, Societatea nu va putea devenl adjudecatoare pentru o sums excidand
a patra parte a creantei sale In capital, dobb,nzi si alte speze accesorii.
Autorizeaza In fine vanzarea de buns voie sau prin licitatiune si schimbul
acelor bunuri cu conditiunea Ins ca la caz de schimb deosebirea a se platl de
Societate sa nu intreaca patrimea valorii bunului schimb.
Consiliul delibera deasemenea asupra regulamentarii regimului sau in,

terior asupra conditiunilor generale, contractelor, admisiunea cererilor de Imprumut, crearea, emiterea, cumpararea si vanzarea obligatiunilor Societatii de
avansurile pe depunere de obligatiuni eau Inscrise de zalogire, imprumu-
www.dacoromanica.ro
759
tarilor a contracta cu sau !Ara ipoteca, spezele administratiunii, tratatelor, a

face cu Companiile de asigurare Intru a facilities, deliberarea datornicilor sau orice
alt sistem, avand tot acel scop In cazurile prevAzute de art. 2 al acestor statute,
crearea si suprimarea sucursalelor, directiunii sau agentiei prin provincii.
Delibereaza deasemenea asupra compturilor generale anuale ce au a se
supune Adunarii generale, asemenea asupra fixarii dividendului, In fine asupra
propozitiunilor ce au a se face In statute, la promulgarea eau dm .. trebuinta
va cere la dizolvarea anticipata a Societatii.
Niel o deliberatiune nu poate fi executata daces nu va fi aprobata de guvernatorul sau de unul din subguvernatori 5i semnata de el.
Art. 35. Membrii Consiliului de administratie nu contracteaza din cauza
functiunii lor vreo obligatiune personals. Ei nu raspund cleat pentru executarea
mandatului lor.
SECTIUNEA III
Censorli
Art. 36. Censorii sunt In numar de trei; sunt numiti de administratorii
Band! Nationale.
Functiunile lor dureazA trei ani; sunt relnoiti prin treimi, ei pot totdeauna
fi reale5i.
Soarta deseamna, membrii a iesi din cei 2 primi ani. In caz de moarte sau
retragere a unuia din censori, se procede indata la Inlocuirea sa provizorie de
catre censorii In exercitiu. Dispozitiunile art. 27, 28 si 29 din prezentele Statute Bunt aplicabile la censori precum si la administrator!.
Art. 37. Censorii stint insarcinati de a veghea la stricta executare a Statutelor.
Ei asista la sedintele Consiliului cu vocea consultative;.. Ei privegheaza
la creatiunea obligatiunilor si emiterea lor. Examineaza inventarele 5i comp-
turile anuale, prezinta In acest subiect observatiunile la Adunarea generals

de cate on o gases de trebuinta, cartile, comptabilitatea si In genere toate
scripturile trebuie WI, li se prezinte si comunice la a lor requizitiune. Pot la
orice vreme va fi, verifica statul Cassei si portofoliului.
Au dreptul cand decisiunea lor este luata in unanimitate sa rechiereze
o convocare extraordinara a Adunarii generale.
SECTIUNEA IV
Adunarea generals
Art. 38. Adunarea general& regulamente constituita reprezintb, universalitatea actionarilor.

Ea se compune din 200 din cei mari actionari a carora lista este fixata de
Consiliul de administratiune, 20 zile tnaintea Intrunirii ordinare sau extraordinare a Adunarii.
Actionarii inscrisi in registrele Societatii in urma depunerii actiunilor lor
efectuate In Cease societatii, 3 luni Inaintea confectiunii listelor, pot singuri
figura.
Recipisa In acest caz este data gratis.

48
www.dacoromanica.ro
780
C. I. BAICOIANU
In caz de concurs pentru admiterea In lista Intre 2 actionari posedand

acelas numar de actiuni preferinta este acordata celui Inscris mai dinainte.
Lista deposantilor si aceea a membrilor chemati a face parte la Adunare
Bunt tinute la dispozitiunea actionarilor ce voiesc a lua cunostinta: aceste
liste contin pe lang& numele fiecarui actionar numarul actiunilor depuse de el.
In ziva Intrunirii a 2-a lista este depusa pe biroul Adunarii.
Art. 39. Nimeni nu poate sa fie reprezentat la Adunare decat printr'un

mandatar membru at Adunarii.
Art. 40. Adunarea general& se 1ntruneste de drept In fiecare an In sediul
Societatii In Luna Aprilie.
Ea se mai lntruneste extraordinar totdeauna and o deliberatiune a Consiliului aprobata de guvernator recunoaste necesitatea si utilitatea.
Art. 41. Convocatiunile Bunt facute 15 zile Inaintea Intrunirii printr'un
avis Inserat In 2 ziare din Paris, Londra gi Bucuresti, desemnate pentru publicarea actelor societatii Oi prin circulare adresate actionarilor avand dreptul
sa asiste la adunare.
Art. 42. Adunarea este regulamente constituita:
Cand membrii prezenti Intrunesc In mainile for a 10-a parte din actiunile
emise
Art. 43. Mix& aceasta conditiune nu va fi fmplinit& prin Intaia convocare,

se va face a doua cel putin 15 zile interval. In acest caz termenul Intre convocare si ziva Intruniri este redusa, la 10 zile. Membrii prezenti la o a doua Intrunire delibera valabil oricari ar fi numarul lor, si al actiunilor ce poarta, Ins&
numai asupra obiectelor la ordinea zilei din Intaia Intrunire.
Art. 44. Adunarea este prezidat& de guvernor. Functiunile scrutatorilor
aunt Implinite de catre cei mai marl actionari prezenti, ,Si refuzand ei, de cei
ce urmeaza dupa, ordinul listei pana la acceptare.

Biroul deseamn& secretariatul.
Art. 45. Deliberatiunile Bunt luate dupe majoritatea voturilor a mem-
brilor prezenti. Fiecare din ei are atatea voturi de cate on poseda. 40 de actiuni.
Fiecare membru al Adunarii generale are dreptul unui glas qi data el nu va

poseda cele 40 actiuni.
Art. 46. Guvernatorul fixeaza ordinea zilei avand luat& mai Inainte parerea Consiliului. Nu se poate pune alta In deliberare, ci numai acele obiecte
trecute la ordinea zilei.
Art. 47. Adunarea generala asculta raportul guvernatorului asupra situatiunilor afacerilor Societkii.
Ea ascult& deasemenea dm& este trebuinta, observatiunile censorilor. Ea
numeste administratori si censori de ate on trebuinta va cere a-i Inlocul. /Ea
delibera tend propozitiunea ei este supusa asupra augmentarii fondului social, asupra modificarilor a se face In statute, asupra prelungirii sau disolvarii
Societatii anticipate, In genera asupra tuturor cazurilor ce nu s'au prevazut
de statute.
Art. 48. Deliberatiunile Adunarii luate conform cu statutele; obliga pe
fiecare actionar si In lips& de a se conforms.
Art. 49. Ele aunt constatate prin procesele verbale lnscrise Intr'un registru special si iscalite de catre majoritatea membrilor ce compune biroul.
0 foaie de prezent& va constata numarul membrilor ce asist& In Adunare si al
www.dacoromanica.ro
761
actiunilor lor, gti ea ramane anexata Ia minut procesului verbal. Ea este fm-
bracata tot de acele semnaturi.

Art. 50. Justificarea a se face atm a treia persoana de deliberatiunile
Adunarii, rezulta din copiile sau extractele semnate de conform de catre guvernator.
TITLUL IV
Condifiunile Imprumutatorilor
Art. 51. Conform cu art. 18 al acestor statute, Societatea face imprumuturi ipotecare de dou& feluri:
Unele sunt rambursabile in termeni lungi prin anuitati calculate a0. incat
s& amortizeze datoria in 20 ani cel putin tii in 60 ani cel mult. Celelalte sunt
rambursabile in termeni scurti cu sau fara amortisment. Aceste imprumuturi
se pot face sau in numerar, sau in obligatiuni fonciare ipotecare, sau inscrise
de zalogire.
Art. 52. Societatea nu imprumuta proprietarilor de imobile, ci numai cu
intaia ipoteca, afar& numai de cazurile prevazute de statute. Sunt considerate
ca facute asupra prima ipoteca imprumuturile prin mijiocul carora trebuie

s& fie rambursate creantele dej& inscrise cand prin efectul acestui rambursament sau dela subrogarea operata in profitul Societatii, ipotecarul sail vine
In prima linie t;:i far& concurenta.
In cazul acesta Societatea conserv& In m&inile sale valori suficiente spre
a opera rambursamentul.
Art. 53. Cand Societatea crede ca este cazul de a trideplinl formalitatile
ecsoffisurei (de la purge) se procedeaz& atunci conform cu articolul legii intru
aceasta.
Art. 54. Nu sunt in total admise in beneficiu, imprumuturi facute de catre
Societate.
1. Teatrele.
2. Mine le 13i carierele.
3. Imobile in tovara4ie, data ipoteca nu este facut& asupra totalitatii

acestor imobile cu consimtamintele a tuturor comproprietarilor.
4. Ace le ale door venituri i intreaga proprietate nu sunt intrunite cel
putin prin consimtamantul celor ce au drept la facerea ipotecii.
Art. 55. Societatea nu prime0e in gaj cleat propriet&tile de un venit durabil i sigur.
Art. 56. Sumele imprumutate nu pot trece jumatatea valorii imobilului
ipotecat.
0 treime din valoarea for pentru vii, paduri, i alte proprietati a caror
venituri devin din plantatiuni. Cladiri le de uzine i3i fabrici nu sunt valutate
ci numai in valoarea for independent& de afectatiunea for industriala.
Art. 57. In nici un caz anuitatea la serviciul caruia imprumutatul se angajeaza nu poate fi superioara de venitul total al proprietatdi.
Art. 58. Dobanda pentru sumele Imprumutate este fixata de dare Consiliul de administratie; ea nu poate fi superioar& dela 6 Ia 100 pe an.
Art. 59. Anuitatea este platita In numaratoare: Ea cuprinde:
1. Dobanda.
48
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
762
2. Amortismentul determinat prin dobanda platita gi durarea imprumutului.
3. 0 alocatiune anuala pentru dreptul de concesiune gi speze de administratie.

Art. 60. Anuitatile Bunt platnice pe semestru, In epocile determinate de
Consiliul administrativ.
In momentul imprumutarii Societatea refine asupra capitalului dobanda
gi alocatiunea aplicabile pentru timpul pan& la scaderea primului semestru.
Art. 61. Tot semestru neplatit la scAdere aduce dobanda deplin drept gi
executare in profitul Societatii de 10% pe an.

De asemenea gi pentru spezele de urmarire lichidate sau taxate facute
de catre Societate pentru a ajunge la acoperirea creantelor sale gi aceasta cal-
culandu-se din ziva de tend s'au avansat.

Art. 62. Afar& de aceasta, neplata unui semestru, face exigibile totalitatea
datoriei o luna dupe somatiunea de platA.

Art. 63. Datornicii au dreptul sA, se libereze prin anticipatiune In total sau
In parte.
Rambursarile anticipate cunt efectuate dupe vointa debitorilor fie In numerar fie In obligatiuni ipotecare, sau zapise de zalogire ce apartine la emisiunea indicata prin contractul de Imprumutare. Aceste obligatiuni sau zapise
de gaj aunt primite al pari oricari ar fi cursul Jon

Rambursamentele anticipate dau loc in profitul Societatii care nu poate
trece 5 % din capitalul inapoiat prin anticipatiune.
Fondurile proveniente din rambursamentele anticipate, efectuate in numerar
vor fi amploiate, sau sa amortizeze on se rascumpere obligatiunile ipotecare

sau zapisele de gaj, on sA efectueze noui imprumuturi.
Art. 64. Imprumutatul este dator se denunte Societatii In termen de o
lung alienArile totals sau partiale ce poate sa fi fAcut. In lips& de denuntarea
acestor fapte in acel termen Societatea poate reclama dela dAnsul rambursamentul intreg. Ea mai are dreptul la Indemnitatea determinate prin penultimul aliniat al articolului 63.
Art. 65. Imprumutatul trebuie egalmente in riscul de a suporta aceeag
indemnitate In caz de exigibilitate sb. denunte In termenul sus indicat deterioratiunile ce imobilul ipotecar ar fi suferit gi toate deasemenea cazuri ce ar
face sa, diminueze valoarea, sau sA, turbure posesiunea sa, sau sa, aduca jignire
In dreptul sau de proprietate.
La caz de nedemonstrare sau in toate cazurile, dace faptele suscitate

compromit interesele Societatii, s poata reclama rambursamentul.
Art. 66. Datoria devine deasemenea exigibila gi indemnitatea determinate
prin penultimul aliniat al art. 63 este acquistatA Societatii In caz de disimulatiune de catre imprumutul din cazul de ipotecA legala, de rezolutiuni ce pot
impovara prin vointa sa bunurile ipotecate Societatii.
Art. 67. Proprietatile supuse la pieire prin foc, trebuie sa, fie asigurate
contra incendiului, pe spezele imprumutatului, afar& numai dad). Societatea
ar fi avand in gajul creantii sale impreuna cu obiecte supuse la pieire prin foc,
gi alts proprietati de o valoare dubli a sumei imprumutate gi care nu vor fi
susceptibile FA plaza prin foc.
www.dacoromanica.ro
CONCESIUNEA COMITELUI L. ZAMOYSKI $I Mali
763
Actul de Imprumutare contine transportul de indemnitate In caz de

sinistru.
Asigurarea trebuie mentinutii pe tot timpul durarii imprumutului. Societatea poate cere ca asiguratiunea sa fie facuta In numele ei $i costul insarcinarilor anuale sa, fie achitate prin ea. In asemenea caz, cifra anuitatilor va fi
sporite cu acele sume.
Art. 68. In caz de sinistru, indemnitatea este primita de Societate deadreptul. In termen de un an, incepand dela regulamentul sinistrului, debitorul
are facultatea de a restabill imobilul in statutul sau primitiv.
Pana is acel timp, Societatea conserve indemnitatea ca titlu de garantie,
pana, la concurenta drepturilor sale calculate la expiratiunea actului.
Dupa, reconstructia imobilului Societatea remite indemnitatea debitorului deductie facuta a sumelor ce sunt exigibile. Dace paid), la expirarea anului,
debitorul n'a uzat de dreptul de a recladi imobilul incendiat si daca, inaintea

acestui termen ar fi notificat intentiunea sa de a nu uza de acel drept, indemnitatea este definitiv aquistata Societatii si imputata asupra creantei cu plata
Mouth prin anticipatiune.
Art. 69. Rambursamentele anticipate ce provin din sinistru, nu dau loc
la indemnitatea autorizata prin penultimul aliniat din art. 63. Dad], Societatea
va judeca, ca prin efectul sinistrului asigurarile sale sunt compromise, poate
reclama plata sumelor ce i se datoresc.
Art. 70. Estimatiunea bunurilor oferate In garantare se face din titluri,
fnchirieri si alte renseinemente date de proprietarul ce cere contractarea Imprumutarii.
Societatea are dreptul A procedeze la o estimatiune prin experti. In toate
cazurile estimatiunea este Mout& asupra Indoitei baze a venitului si pretului
venal.
Art. 71. Cand proprietatea este recunoscuta regulate si garantia suficienta,
Consiliul de administratie determine suma imprumutarii $i se procede la iscalirea contractului conditional 1).
.
Art. '72. Dupe liberarea Statutului suplimentar de inscriptiune cuprin-
zand cele ale Societatii, dace nu va fi caz de escofisire legala sau dupa, Implinirea formalitatilor escofisirei, un act constata anularea contractului conditional sau realizarea sa definitiva, conforms, dace sau nu va fi ivit o inscriptiune or un drept real impovarand imobilul ipotecat. In cazul intaiu acest
act poate fi semnat de dare guvernorul si cei doi subguvernori; el contine ridicare de inscriptiune luau In profitul Societatii. In cazul al 2-lea actul este
semnat de catre guvernorul si cei 2 subguvernori si de catre imprumutatul;
confine implinirea formalitatilor, remiterea valorilor ce formeaza sumele de
imprumutare si punctul de plecare a dobanzilor.
1) Fiind necesar a se asigura inaintea remiterii fondurilor ca. nici o inscriptiune nu primeaza bancii ipotecare, legea reclama inaintea actului de realizatiune imprumutului redactiunea unui contract, conditiunile, &Lica, unei eonventiune de lmprumutare subordonata resultatului formalitatilor ipotecare,
Acest contract provizoriu nu este supus nici la un drept, fie de Inregistrare
de franci. Dreptul proportional nu se poate in cauza, ci numai duph realizarea
Imprumutarei.
www.dacoromanica.ro
764
C. I. BAICOIANu
Art. 73. Toate spezele si debursele necesitate prin cererea de imprumutare sunt si raman In sarcina proprietarului, care a facut acea cerere, fie si in
cazul cand Imprumutarea nu s'a efectuat.
TITLUL V
Obligatiunile ipotecare si zapisele de gaj
Art. 74. Obligatiunile ipotecare create de catre Societate sunt nominative
sau la purtatori, (au porteur).

Art. 75. Obligatiunile nominative sunt transmisibile fie prin girare, fax&
alto garantie decat aceea ce va fi determinate de catre Consiliul de administratie. Societatea este valabil liberata, prin plata Mouth in mainile a trei purtatori. Ea nu este intru nimic responsabila si la nici un caz de regularitatea
girarilor, (en dossements). Obligatiunile la purtator se transmit prin simple
tratare.
Art. 76. Obligatiunile ipotecare nu pot intrece cifra angajamentelor
imprumutatilor.
Art. 77. Nu se pot eree obligatiuni hipotecare inferioare de 100 franci.

Art. 78. Aducatorii de obligatiuni hipotecare nu au alta, actiune pentru
reacoperirea capitalelor sau si dobanzi exigibile, decat cel ce poate exersa deadreptul contra Societatii.
Art. 79. Obligatiunile hipotecare poarta o dobanda al carui pret, epocile
si modul platii sunt fixate de catre Consiliul de administratie. Intervalul intro
varsamantul anuitatilor de dare imprumutati si plata dobanzilor la purtatorii obligatiunilor, este cel putin de trei luni. Orcare va fi forma obligatiunilor dobanda este valabil platita la aducatorul titlului.
Art. 80. Obligatiunile ipotecare Bunt reprezentate prin titluri extrase
dintr'un registru cu sure. Aceste titluri Bunt semnate de clitre unii administratori si un subguvernor, poarta timbrul Societatii si Bunt vizate de guvernor.
Art. 81. Consiliul de administratie poste autoriza depozitul $i conservarea
titlurilor in cassa Societatii.
Sunt inlocuite parat la retragere prin un certificat de depunere nominativ.
Consiliul de administratie determine conditiunile, modul de liberate,
spezele certificatelor si cele de schimbul titlurilor.
Art. 82. Obligatiunile ipotecare aunt create far& epoci fixe pentru exigibilitatea capitalului. Ele Bunt chemate la rambursament prin tragere la sorti.
Fiecare rambursare cuprinde numarul obligatiunilor necesare intru a
opera un amortisment, asa Incat obligatiunile ramase in circulatie sa nu excedoze nici odata capitalurile datorite din imprumuturile ipotecare.
Art. 83. Societatea poate cu autorizarea Guvernului sti atribue obligatiunilor loturi si premii platitoare in mornentul rambursarii. Consiliul administrativ determine importanta $i repartitiunea.
Art. 84. Tragerea obligatiunilor ce trebuie s fie chemate la rambursament
prin sorti este efectuata de catre Consiliul de administratie $i in prezenta
censorilor.
Art. 85. La saptamana dela operatia aceasta, numerile iesite, sunt afisate In siegiul Societatii si inserate in doll& ziare desemnate pentru publicatiunea
actelor Societatii.
www.dacoromanica.ro
765
Art. 86. Obligatiunile desemnate de soarta Bunt rambursabile in ziva indicate prin publichtiune. Dela acea zi dobenzile ataeate la obliggiunile rambursabile ceseaza deplin drept.
Art. 87. Obligatiunile ipotecare rambursate, In urma tragerii la sorti
Bunt Indate, frapate de un timbru de anulatiune. Ele Bunt nimicite In prezenta
guvernorului, unui membru al Consiliului el a unui censor.
Se dreseaze, un proces-verbal de aceaste. operatlune. Obligatiunile ce revin
Societatii In urma rambursamentului anticipat, Bunt Indate, frapate de un timbru
special ei nu pot fi remise In circulatiune, ci numai printr'o nouti viza a guvernorului. In toate cazurile el participa. la tragerea la sorti.
TITLUL VI
Inventare pi compturi anuale
Art. 88. Anul social incepe cu 1 Ianuarie ti sfilreeete cu 31 Decembrie.

La finitul flearui an social un inventar al activului ei pasivului este dresat
prin ingrijirea guvernorului 0i subguvernorilor.
Compturile Bunt aeezate de catre Consiliul de administratie. Ele se supun
Adunarii generale a actionarilor care le aprobe le respinge gi fixeaze, dividendul
dupe ce mai Intaiu au ascultat raportul guvernorului qi observatiunile censorilor. Dace compturile nu aunt aprobate in aceeae eedinta, Adunarea poate
numi comisari insarcinati de a le examine, ei de a face un raport la adunarea
reuniunii.
TITLUL VII
Imparilrea beneficlilor
Art. 89. Asupra beneficiilor realizate se preleveaza anual:

1. 10% a capitalului varsat asupra actiunilor, pentru a .fi impertite la
toti actionarii.
2. 0 sum& co nu poate exceda 20% din prison, este afectate, fondului de
rezerva, In proportiunile determinate de Consiliul de administratie. Ceeace
amane completeaze, dividendul a fi Impartit intre totalitatea actiunilor emise.
Plata dividendului se face anual In epocile fixate de Consiliul de administratie, cu toate acestea Consiliul poate autoriza la expirarea fiecarui semestru,
distributiunea provizorie de 2 franci 50 de sutimi pe 100 franci, asupra valoarei
vexamintelor facute asupra actiunilor.
Art. 90. Orice dividend ce nu este reclamat la curgere de 5 ani dela exigibilitate este prescris In beneficiul Societatil.
TITLUL VIII
Fondurile do rezerva
Art. 91. Fondul de rezerva se compune din acumularea sumelor produse din
prelevarea anuale, operate, asupra beneficiilor In executiunea articolului 8.
Mid fondurile de rezerve, se urce, la jumatatea fondului social subscris,
prelevarea afectate, la crearea sa, cesaze. ai profit.. Ea reit), cursul s.0 dace
rezerva este atacata. Fondul de rezerva este destinat a face fate, la evenimentele
www.dacoromanica.ro
766
C. I. BAICOIANU
neprevazute. La caz de nesuficienta a productului unui an, pentru a da un

dividend de 10 % de actiune, diferenta poate fi prelevatft din fondul de rezerva.
Impiegarea capitalelor apartinatoare la fondurile de rezervA este regulatA
de dare Consiliul de administratie.
TITLUL IX
Modificari de statute
Art. 92. Adunarea generala asupra propunerii Guvernului $i salvo aprobatiunii Guvernului, poate aduce la Statute modificarile deliberate de cAtre Consiliu.
Ea poate cu deosebire autoriza:

1. Augmentarea capitalului social.
2. Extensiunea operatiunilor SocietAtii.
3. Promulgarea durarii sale.
In aceste diverse cazuri convocarile trebuie sA contina indicatiunea sumarlt
a obiectului fntrunirii. Deliberatiunea nu este valabila cleat numai cand ea

fntruneste doll& treimi .de glasuri.
In virtutea acestei deliberatiuni, guvernatorul este deplin drept autorizat

a cere dela Guvern aprobatiunea modificatiunilor adoptate, se consimte de acord
cu Consiliul de schimbarile ce se cere si de a realize. actele ce trebuie sA le consacre.
TITLUL X
Disolutiunea. Lichidatiunea
Art. 93. In caz de pierdere a jumatatii capitalului social subscris, disolutiunea SocietAtii poate fi pronuntata fnaintea expirarii termenului fixat pentru
durarea sa, si aceasta printr'o hotttrfre a Adunarii generale.
Consiliul de administratie In cazul de pierdere, prevazuta mai sus, este dator
el" supuie AdunArii generale, chestiunea de a cunoaste dad,. este necesitatea
de a pronunta disolutiunea.
Modul convocarii t3i deliberatiunii prescrise de art. 92 pentru .modificarea
Statutelor este aplicabil In acest caz.
Art. 94. La expirarea SocietAtii sau fn cazul disolutiunii anticipate, Adunarea
generala, asupra propozitiunii guvernatorului, reguleaza, modul lichidarii si
numeste unul sau mai multi lichidatori, cu fmputernicire de a vinde sau prin
licitatiune, sau volnic bunurile mobile si imobile ale Societatii.
Modul lichidarii si alegerea lichidatorilor sunt supuse aprobarii Ministrului
de Finante.
Adunarea generala este convocata de urgenta, pentru a regula modul de
lichidare, a face alegerea lichidatorilor, si a determine atributiunile lor.
In cazul cand In ziva fixate pentru Intrunire sau la a doua Adunare convocata In cazul prevAzut de art. 43 nu ar fi statuat asupra acestei masuri, sau
data deliberatiunea sa nu s'ar fi aprobat de Ministerul de finante, o nouto. Adunare nemodificandu-se In sensul indicat de Guvern, modul lichidarii gii alegerea
lichidatorilor au loc conform cu dispozitiunile regulamentului de administratiune
publics.
www.dacoromanica.ro
767
Lichidatorii pot, in virtutea unei deliberatiuni a Adunarii generale, aprobata

de catre Ministrul de finante, face transportarea la o alts societate, drepturilor
si angajamentelor societ5,tii dizolvate.
In cursul lichidarii puterile ei atributiunile Adunarii generale continua aea
ca el In timpul existentii Societatii.
Art. 95. Toate contestatiunile ce poate ss se iveasca fntre asociatii asupra
executiunii prezentelor Statute, Bunt supuse la jurisdictiunea tribunalelor din
Bucureeti.
Contestatiunile atingatoare de interesul general ei colectiv al Societatii, nu

pot fi dirigeate fie contra Consiliului de administratie, fie in contra unuia
din membrii sai, sau contra Guvernului, ci numai In numele fntregimii actionarilor ei in virtutea unei cieliberatiuni a Adunarii generale. Oricare actionar ce voeete
a provoca, o contestatiune de asemenea natura, trebuie ss Mc& 15 zile inaintea
viitoarei Adunari, obiectul unei comunicari catre guvernator, care este obligat
de a supune propozitiunea la ordinea zilei a zisei Adunari. Dacto, propozitiunea
este respinsa de Adunare, nici un actionar nu poate sti o reproduce In interesul
eau particular fnaintea justitiei, dacii ea este primita, Adunarea generals deseamna unul sau mai multi comisari Intru a urmitrl contestatiunea.
Sinificarile la care O. be procedure stint dresate numai comisarilor.
Nici o sinificare individuals nu poate fi facuta actionarilor.
TITLUL XI
PublIcatlunea
Art. 96. Intru de a putea publics prezentele Statute, este Imputernicit fiecare
educator al unei expeditiuni.
www.dacoromanica.ro
XIII
CONCESIUNEA LUI EUGENE BOUSQUET DESCIIAMPS
PENTRU A INFIINTA 0 BANCI NATIONALA I DE CREDIT FUNCIAR
A ROMANIEI
www.dacoromanica.ro
Anexa Nr. 60
1871
LUCRARI EXTRA-PARLAMENTARE
Arhiva spre primire

i conservare
Bucarest Is 22 octobre/3 novembre 1871
Monsieur le Ministre,
Le soussigne Eugene Bousquet Deschamps, tant en son nom qu'en celui

de M-rs Merkens et Gardes banquiers A Paris et du groupe qu'ils representent
selon la procuration en due forme qu'il a l'honneur d'annexer et les pleins pouvoirs dont it est muni, vient solliciter du gouvernement de la Roumanie le privilege de creer une Banque Nationale d'escompte et de Credit foncier.
A cet effet it a l'honneur de deposer ci joints et de soumettre A votre approbation, Monsieur le Ministre, le projet de convention concernant la concession
du privilege de la dite Banque et du Credit foncier de la Roumanie tel qu'il
resultera de l'acte de concession et conformement au projet de statuts qui a eto
elabore et qu'il aura l'honneur de soumettre a votre sanction.
Dans l'attente d'une reponse favorable it a l'honneur d'tre, Monsieur le
Ministre, avec le plus profond respect.
A Votre Excellence le bien devoue serviteur
(ss) E. Bousquet Deschamps
Domicilie a Paris Avenue du Prince Jertme

17 (Champs Elysees). Actuellement A Bucharest, Hotel Ottetelecheano.
A Son Excelence
Monsieur Mavrogeni, Ministre de Finances, etc.
etc.
Anexa Nr. 61
BANCA NATIONALA SI DE CREDIT FUNCIAR A ROMANIEI
Art. 1. Guvernul Mariei Sale Principelui Domnitor al Romaniei, acorda si

concede D-lor concesionari mai sus numiti, privilegiul de a era o banca de Stat
si de credit funciar In Romania. Aceasta band], va purta numele de: 4 Banca
nationala i de credit funciar a Romdniei *.
www.dacoromanica.ro
772
C. I. BAICOIANU
Art. 2. Banca National& pi de Credit funciar va fi sub protectiunea Guvernului Mariei Sale Domnului, pentru ca principiile acestei concesiuni pi legile
generale ale tarei sa fie respectate pi mentinute In toate operatiunile sale.
Art. 3. Guvernul Mariei Sale va exersa controlul sau asupra Bancei prin un
comisar numit de dansul, care va avea facultatea de a lua cunoptinta despre

operatiunile acestei institutiuni, fail, a se putei, ingera in administratiunea sa
pi care va veghia la stricta executiune a Statutului.
Guvernul va numl asemenea un inspector care va fi insarcinat de a controla toate operatiunile financiare ale tezaurului cu banca.
Art. 4. Scopul Bancei Nationale pi de Credit funciar a Romaniei, fiind de
a se sustrage pe proprietari dela sistemul de Imprumuturi cari Ingreueaza astazi
imobilele for pi de a le procure fondurile necesare la ameliorarea proprietatilor
lor, precum pi a agriculturei in genere, creand prin obligatiuni funciare In imprumuturi cu o dobanda moderate pi cu lung termen afectate pe garantii teri-
toriale, inlesnind astfel celor cari se imprumuta, mijloace de a se libera prin

fractiune periodica, prin anuitati extinctive a capitalului. Pe de o parte, prin
banca de scont pi a privilegiurilor sale, ea Inlesnepte negociarea obligatiunilor
funciare cari, fare acest sprijin, ar cadob fart), Indoiala in mainile bancherilor cari
n'ar neglije, deloc de a lucre in interesul for ei de a pretinde dobanzi cari ar fi

ruina fmprumutatilor pi, cu timpul aceea a nouei societati funciare.
Pe de alta parte, banca ar stabill tot odata o dobanda de scont pentru

comertul care ar facility once tranzactiune
pi ar ridica, In aceasta, privinta Cara

la nivelul celorlalte piete comerciale pi financiare ale Europei.
Art. 5. Capitalul Bancei Nationale pi de Credit funciar a Romaniei va fi de
cinci milioane lire sterline (5.000.000), &lie& o suta douazeci pi cinci milioane
franci sau lei (125.000.000 fr.). Dar banca este autorizata de a emite deocamdata
numai jumatate a capitalului sau, adica: doua milioane cinci sute mii sau pasezeci
pi dont), milioane franci sau lei, reprezintati prin o cute douazeci gi cinci mii
actiuni de cate cinci sute franci fiecare, din care doua sute cincizeci, adica
treizeci pi una milioane doua sute cincizeci mii franci sau lei, se vor platl la intrarea In lucrare a zisei banci.
Actiunile liberate de doua Bute cincizeci franci (250) vor fi la purtatori.
A doua portiune a capitalului va putea, fi emisa and banca va socotl

de cuviinta.
Capitalul va putea fi chiar adaogat prin emiterea de noui actiuni pane la
concurenta de zece milioane (10.000.000) sau doua sute cincizeci milioane franci
(250.000.000 franci).
Capitalul bancei de scont se va compune din o treime a capitalului pi acela

al creditului din celelalte doua, treimi.
A patra parte din capital va fi rezervata pi pusa la dispozitiunea subscriita,
rilor din Romania pentru acelap termen care va fi dat subscriitorilor din strainatate. La expirarea acestui termen, Societatea va dispune de actiunile cari nu vor
fi fost luate.
Art. 6. Cele o sula douazeci pi cinci mii (125.000) actiuni actualmente emiso,
sunt subscrise de concesionarii mentionati In prezentul act.

Prin mijlocul acestei subscrieri, Societatea este chiar de acum constituita.
Art. 7. Concesiunea va fi data pentru noutiseci gi noub. (99 ani), socotiti din
momentul fixat pentru constituirea definitivii a societatii.
www.dacoromanica.ro
CONCESIUNEA EUGENE BOUSQUET DESCHAMPS
773
La finele anului al nouazeci si saptelea, guvernul va avea facultatea de a

anunta intentiunea sa de a desfiinta aceasta bancA, platindu-i integral toate
sumele ce i-ar putea datora In capital si dobanzi la expirarea concesiunii.
Banca se Indatoreaza din parte-i a lichida toate datoriile sale $i a retrage
din circulatiune toate biletele si biletele sale de emanet.
Art. 8. Resedinta Bancii Nationale $i de Credit funciar a Romaniei va fi la
Bucuresti.
Ea are facultatea de a stabil' oric&te aginte si sucursale va judeca de

cuviinta.
Art. 9. Banca Nationale $i de Credit funciar a RomAniei se va administra
la Bucuresci de un guvernator, unul sau doi sub guvernatori $i de o comisiune
administrative de trei pAna la sapte membri. Si unii si altii vor fi numiti de un
inalt consiliu ales de fundator.
Acest Malt consiliu va avea depline puteri, conform statutelor, de a conduce, control& si supraveghia operatiunile bancei. Dup& cei dinthiu cinci ani,
adunarea general& a actionarilor va avea dreptul de a modifica si de a relnol
administratiunea conform statutelor.
Art. 10. Banca Nationala si de Credit funciar a Romaniei va avea dreptul
de a face avansuri pe titluri, valori, wanocut, conesamente si marfuri In depozit,
sub controlul si supravegherea inaltului consiliu ; de a scompta hartii de comerciu ;
de a primi deposite, de a cumpara si de a vinde efectele ; de a se Insarcina cu

cumparAtoarea si vanzarea de marfuri si socoteala tertiilor ; de a deschide orice
subscrieri la imprumuturi publice sau alte ; de a face comerciul metalelor pretioase,
industria afinatiei (affinage) precum si orice operatiuni de schimb si de arbitragiu de monete.

Banca va avea, dreptul de a face particularilor, comunelor si stabilimentelor
publice orice imprumuturi ipotecare, conformandu-se, pentru operatiuni de

acea,sta nature, prescriptiunilor hotarite in statute.
Aceasta enumeratiune a operatiunilor Bauch Nationale si d e Credit funciar
a Romaniei nu este deloc limitata; ea va putea imbratisa In genere, in intinderea
for cea mai mare, pe toate acele cari se practice de clitre principalele banci din
Europa.
Art. 11. Banca National& si de Credit funciar a RomAniei va avea privilegiul
exclusiv:
a) De a emite bilete Ia purtator platibile Ia presintare. Plata nu se va putea
cere decAt Ia locul unde ele au Post emise. Cu toate acestea biletele sucursalelor
vor putea fi platite la Bucuresti cand administratiunea bb,ncii va gasl de cuviintA.
Biletele bancii vor avea curs legal $i vor putea fi primite la cassele publice,
dupb, o intelegere, in aceasta privinta cu guvernul;
b) De a creia, emite si negocia, cu lung sau scurt termen, bilete de emanet
sau obligatiuni funciare, represintAnd valoarea imprumuturilor ipotecare,
consimtite de banca.
Plata obligatiunilor funciare se va putea efectua prin tragere la sorti, cu

sau far& loturi. Sucursalele nu vor avea dreptul de a emite obligatiuni funciare ;
c) De a scompta bonurile rurale emise in virtutea legei din 14 August 1864,
bonurile domeniale precum si orice alts obligatiune emisa de guvern.
Art. 12. Biletele de banc& vor fi In limba romAnA. Nu se va putea emite
www.dacoromanica.ro
774
C. I.' BAICOIANU
cupoane de o valoare mai mica de dou&zeci franci (20) sau lei, far& autorisarea
guvernului.
Biletele de emanet sau obligatiuni funciare vor fi scrise In trei limbi: romank
franceet ei . , .
Biletele de banc& si biletele de emanet vor purt& sigiliul comisarului guvernului ei vor fi semnate de un membru al comisiunii administrative sau de un
membru al fnaltului consiliu, specialmente delegat ei de casierul principal sau
controlorul principal al stabilimentului unde vor fi emise ; toate acestea cu

restrictiunea indicata la paragraful din urma. al sectiunii a VI-a a art. 11.
Art. 13. Banca va trebul a, alb& In cassb, o suma egala, cel putin un quart
al biletelor sale In circulatiune. Suma biletelor de emanet sau obligatiuni funciare nu va putea fi mai mare dead aceea a fmprumuturilor ipotecare consimtite de Banca Nationalb, si de Credit funciar. Cifra actiunilor emise trebuie
s fie mentinuta In proportiunea unei a doultzecea parte cel putin a obligatiunilor
In circulatiune.
Nu se va emite cupoane de obligatiuni mai mid de cincizeci franci sau lei.
Art. 14. Banca National& nu esced& in operatiunile sale de scompt dobanda
de eapte Qi jumatate la suta, ei Creditul funciar, in acele de fmprumuturi pe

ipoteca, ease ei jumatate la suta.
Este bine Inteles ins& a In presenta unui eveniment capital neprevAzut,
acest maximum de dobanzi se va putea raporta la exigenta timpurilor Ej i prin
urmare ei sporl fArA limite prevazute, dar guvernul va trebul sA consimt& la
aceasta, dupA ce va fi In prealabil anuntat.
Art. 15. Banca National& ei de Credit funciar a Romaniei nu va imprumuta,
dectit pe prim& ipoteca, pe proprietari.
Imprumuturile prin mijlocul cArora trebuie s& se plateasc& creantele dejA
inscrise sunt considerate ca facute pe prima ipoteca, cAnd, prin efectul acelei
plati ei al subrogatiunii operata in profitul Societatii, ipoteca vine In prima
linie ei far& concurenta.
Imprumuturile sunt de dou& feluri:
1. Unele sunt platibile dupA scurt termen, cu sau f&ra amortisment, acestea
pentru districte, comune, once stabilimente religioase ei de binefacere on de cAte
on ei unele ei altele vor aveA venituri sigure ei vor fi In stare de a produce garantii,
reale, pentru a asigurA amortismentul si rambursarea Imprumuturilor ce li se

vor fi facut;
2. Celelalte sunt platibile dupA lung termen ei prin anultati calculate, astfel
ca datoria s& fie amortisatA fntr'un termen de zece ani cel putin ei de patruzeci
ani cel mutt.
3. Societatea va putea aplicA cu autorizatiunea guvernului, once alt sistem
avAnd de obiect de a facilita, Imprumuturile pe imobile, ameliorarea pAmantulu-i,
progresele agriculturei ei stingerea datoriei funciare.
Societatea poate ceda, la tierei drepturile sale asupra Imprumutatilor ei a

tratA cu once societati de asigurare pentru a Inlesnl liberarea acestora.
Art. 16. Nu sunt admise la beneficiul imprumuturilor fAcute de Societate,
teatrele, minele ei carierele, casele de lemn neasigurate,-imobilele indivize, dm&
ipoteca nu este stabilitA pe totalitatea imobilelor cu consimtimantul tuturor
coproprietarilor, acelea a caror uzufruct el nuda-proprietate nu aunt fntrunite
afar& numai dm& toti cei fndrituiti consimt la stabilirea ipotecei. Majoratele ei
www.dacoromanica.ro
775
In genere orice imobile cari nu sunt susceptibile de a fi impovarate de drepturi

i potecare.
Art. 17. La nici un caz anuitatea ce imprumutatul se angajeaz& a da, nu

poate fi mai mare cleat venitul total al proprietatii.
Art. 18. Anuitatea se plateete In numerariu.
Ea cuprinde:
1. Dobanda stipulate;
2. Amortismentul determinat prin quantum dobAnzii ei durata imprumutului ;
3. 0 alocatiune anuala pentru cheltueli de administratiune Qi altele, precum

aceasta se practice in toate bancile de credit funciar ale Europei ei cari se poate
evalua, chiar de acum, dac& guvernul va judeca de cuviinta, dar care nu va putea
excede unu la suta.
Art. 19. Anuitatile se plAtesc pe semestre sau anual, dupA, chibzuirea Societatei ei la epocele determinate ei de tnaltul consiliu.
La efectuarea imprumutului, Societatea refine asupra capitalului dobanda
ei alocatiunea aplicabilA primului semestru sau primei anuitati.
Art. 20. Orice semestru sau orice anuitate neplAtit& Ia scadenta produce dobanda de drept $i far& somatiune, In profitul Societatei, de eapte ei jumAtate la
suta pe an (7 % %).
Aceeaei dobanda de drept l far& somatiune va curge pentru cheltuelile de
urmarire fAcute de Societate, pentru a dobAndl plata creantelor sale ei aceasta cu
Incepere din ziva cAnd ale au fort facute.
Pe langa aceasta, prin neplata unui semestru, totalitatea datoriei devine

exigibila o luna dui:A somatiune.
Somatiunea se va face prin un simplu act notificat eau depus la parchetul

procurorului tribunalului, in resortul caruia imprumutatul I i are domiciliul.
Art. 21. Debitorii au dreptul de a se libera prin anticipatiune In total sau
In parte.
Platile anticipate se efectueazA, chip& alegerea debitorilor fie In numerar,
fie In obligatiuni funciare sau bilete de emanet, apartinand emiterii indicate de
contractul de limprumut. Aceste obligatiuni sau bilete emanet vor fi primite
al pari, on -care le-ar fi cursul.
Art. 22. Platile anticipate dau profit Societatei o indemnitate de trei Ia sut&
din capitalul rambursat prin anticipatiune.
Fondurile can provin din rembursarile anticipate, efectuate in numerar, vor
fi Intrebuintate sau pentru a amortize,, sau a r&scumpAra obligatiuni funciare,
sau bilete de emanet, sau pentru a efectua noui imprumuturi.
Art. 23. Judecatorii nu vor putea acorda nici un termen pentru plata
anuitatilor.
Aceasta plata nu poate fi impiedicat& prin nici o opozitiune.
Art. 24. In caz de Intarziere din partea debitorului, Societatea poate, In

virtutea unei ordonante data, in urma unei petitiuni, de preeedintele tribunalului
civil de prima instant& ei cincisprezece zile dup& somatiune, sA intre In posesiunea
imobilelor ipotecate, cu cheltuelile ei riscurile debitorului Intarziat.

Art. 25. In tot timpul duratei sequestrului, Societatea percepe, deel ar fi
opozitiune sau sequestru, suma veniturilor sau recoltelor ei o aplica, prin privilegiu, la achitarea termenelor expirate de anuitati ei cheltueli.
49
www.dacoromanica.ro
776
C. I. BAICOIANU
Acest privilegiu vine indata dupa acele relative Ia cheltuelile Mute pentru
conservarea lucrului, la acele pentru arat, la acelea pentru serninte pi relative
la drepturile tezaurului pentru implinirea impozitului.
Art. 26. In caz de contestatiune In privinta sequestrului se va statue, de
tribunalul competinte In materie sumarA.
Art. 27. In acelas caz de neplata a unei anuitAti pi Intotdeauna cand, din
causa deteriorArii imobilului sau pentru orice an& cauzA indicata In statute,
capitalul integral devine exigibil, s& poatb, urmarl vanzarea imobilului. Dacb,
se ivepte contestatiune, tribunalul statueaza asupra situatiunei bunurilor ca In
materie sumara. Sentinta este fait apel.
Art. 28. Estimatiunea bunurilor oferite ca garantie se face dup& titlurile,
arendarile si alte informatiuni date de proprietarul care cere a contract& Imprumutul. Societatea are dreptul osebit de aceasta, de a face a se procede la o expertiza sau estimatiune de catre experti: In toate cazurile, estimatiunea se face
pe fndoita baza a venitului si a pretului de vanzare.
Art. 29. Purtatorii de obligatiuni funciare n'au altA actiune.pentru implinirea
capitalurilor qi dobanzilor exigibile, dead aceea ce ei pot exersa, direct contra
Societatei.
Art. 30. Obligatiunile funciare platite In urma tragerii la sorti aunt imediat
lovite de un timbru de anulare. Ele sunt distruse in rata guvernatorului, a unui
membru al consiliului si a unuia din censori. Dupa aceastA operatiune se incheie
un proces-verbal.
Art. 31. Guvernul se Indatoreaza a nu emite nici un fel de hartie-monetb
nici vreun fel de bilete de emanet sau obligatiuni funciare, sau alte fn timpul
duratei concesiunei si a nu autoriz& stabilirea nici unei alte banci sau institutiuni avAnd un asemenea privilegiu.
Art. 32. Banca va putea fi InsArcinata la Bucurepti cu orice operatiune de

tresorerie a guvernului, adica: de a Incas& pe de o parte toate veniturile Rom&niei can yin la cassa guvernului in capital& si de a plAtl, pe de alta mandatele
emise de Ministerul de finante asupra ei, pe cf,t aceasta ar convene guvernului.
Banca va puteb, fi insarcinatA cu acelap serviciu In localitatile unde ea ar
stabill sucursale sau agentii.
Banca va scompt& tratele Tezaurului ce Ministerul de finante singur va

emite.
Tratele Tezaurului vor ave& scadenta fixb, care nu va trece peste nouazeci
zile si vor da o dobanda de sapte si jumatate la suta pe an.

Banca va pute& admite la scout $i tratele trase de Tezaur la mai mult de
nouazeci zile pi la mai putin de un an, dar fn acest caz, banca nu va fi tinutA
de a avansa mai mult de saptezeci si cinci Ia suta din valoarea tratelor de aceasta
categorie.
Banca va acoperl valoarea diferitelor trate ale Tezaurului la scadenta for

cu incasarile ce va fi efectuat din veniturile Statului, pi in caz cand acestea nu ar
fi suficiente, ea va hi& excedentul din creditul ce este deschis guvernului prin
art. 34 de mai jos.

Ministrul de finante va fixA In fiecare luna cifra totala a tratelor Tezaurului
cu scadenta fixa scomptabila de banca, ce el va pune In circulatiune ; dar el nu
le va puteb, emite cleat In urma unei Intelegeri prealabile cu banca.
In nici Intr'un caz banca nu va pute& fi angajata, prin chestiunea acestor trate
www.dacoromanica.ro
777
ale tezaurului, peste limitele creditului convenit gi a sumelor ce ea ar define

pentru comptul guvernului.
Art. 33. Guvernul va tnsarcina asemenea pe banc& daca va gas' de cuviinta,
cu plata gi amortismentul datoriei interioare gi cu transmiterea fondurilor pentru
plata dobanzilor gi amortismentelor datoriilor exterioare. Ea va prim' fntr'unul
gi celalalt caz, un comision de unu la Bute.
Ea va priml asemenea o comisiune de unu la Bute, pentru orice operatiune
ar fi facut, conform articolului precedent.
Banca Nationale. gi de Credit funciar a Romaniei va putea fi agentul

financiar recunoscut al guvernului, atat inauntru cat gi fn afara.
Art. 34. Banes va deschide Guvernului Rom&niei un credit care nu va excede
dou& milioane franci (2.000.000 fr.) sau lei, can se va lua din venituri, cu dobanda
de gapte gi jurnatate la Bute. pe an (7 % %). Dace, i-ar convent bancei de a sporl
cifra acestui credit, condiflunile vor face obiectul unei negocieri speciale.
Drept garantie pentru toate avansurile, banca va priml bonuri ale tezaurului
cu scadente peste gasezeci sau nouezeci zile, cu afectiune special& a veniturilor
determinate, gi can se vor percepe in localitatile unde banca va avea sucursale

sau agentie.
Acest articol va putea fi revizuit dup& cei dintaiu Base ani dela concesiune.
Art. 35. Guvernul va da bancei, sub titlu de arendare gratuita, locurile

necesare pentru construirea unui stabiliment convenabil pentru operatiunile
sale, gi la expirarea concesiunii, guvernul va lu& posesiune de dansul platind
bancei .cheltuelile de constructiune ale zisului stabiliment.
Guvernul va Inlesni, pe cat se va putea cumpararea locurilor necesare in
locurile unde ea va stabill sucursale In Romania. Ii va acorda asemenea protectiunea militar& indispensabila pentru regedinta principal& gi a sucursalelor.
Art. 36. Banca Nationale, gi de Credit funciar gi sucursalele sale vor fi In
tot timpul duratei concesiunei, cu totul aparate de orice fel de taxa sau imposit,
gi de orice fel de dart gi drepturi fiscale ; vor fi asemenea aparate, actiunile, biletele, biletele de emanet, mandatele de viriment, bancnote gi cecuri (cheques).
Banca nu va lua nisi un efect de schimb sau alt efect care circuit). In Romania,
care se. nu poarte timbrul Statului.
Art. 37. Banca National& gi de Credit funciar a Romaniei va public& In
toate lunile starea pozitiunii sale, prin organul unuia sau mai multor ziare In
limba roman& gi strain& din Bucuregti.
La fiecare doutisprezece luni compturile bancei se vor incheia gi examina

pentru ca adunarea actionarilor se, fie pus& in pozitiune de a declare. divident,a.
Aceste compturi se vor publics, asemenea in jurnale, in chipul mai sus aratat.
Art. 38. In schimbul decretului pentru concesiunea privilegiului, concesionarii se oblige. a platl o cautiune de zece mii lire sterlinge, in bani sau In valoare
de ale Romaniei, sau altele gi a o depune la banca Frant,ei sau Angliei pentru
comptul Guvernului Romaniei.
Zisa cautiune se va restitul concesionarilor indate, ce banca va 1ncepe a

functions. la Bucuregti.
Art. 39. Banca Nationale gi de Credit funciar a Rom&niei va incepe a functions dupe, opt luni cel mai tarziu, dupe, remiterea decretului pentru concesiune
gi aprobarea statutelor, la caz contrariu, cautiunea se va muffin& in profitul

Statului gi presents conventiune se va consider& ca nul& gi neavenita.
49
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
778
Art. 40. Nu se va admite nici o opozitiune sau sequestru pe sumele gi valorile
depuse la banes.
Nu se va putea pune sequestru pe bunurile mobiliare pi nemobiliare ale
bAncei.
Creantele ipotecare ale Societatei nu vor fi supuse legilor relative la falimente.

Art. 41. Zisa Banc& National& se va Ins &rein& impreun& cu o Comisiune
numit& de Guvernul Roman gi prezidat& de E. S. Ministrul finantelor, cu revizuirea tarifului legal al monetelor straine, cu crearea i administrarea unui stabiliment national de monetk cu fabricarea i facerea monetelor de aur, de argint pi de aramA, dup& tipurile, efigiile i sistemul adoptate de guvern.
Beneficiile cari vor rezulta din aceste operatiuni se vor Imparti Intro guvern
si Banca Nationalk dup& proportiunea ce se va determine. In urmk dup& o

comuna, Intelegere.
Art. 42. Guvernul va promulga o lege pentru pedepsirea oricarui individ,

care ar schimbk falsifica sau contraface bilete sau ar asemEtna sigiliul ordinar
al zisei Banci Nationale si de Credit funciar, sau ar tripela Societatea, sau ar
delapida vreo parte din bunurile sale.
Art. 43. Orice proces Intre Banca National& si de Credit funciar si tie* se
va judece de tribunalele tarii.
Judecatorii vor fi datori a considers ca, legale dispozitiunile cari rezult& din
prezenta conventiune pi din statutele Bancei Nationale pi de Credit funciar a
Romaniei, 5i de a face ca ele ss fie strict aplicate, chiar cand ele ar face esceptiune la regulile dreptului comun. In consecintk se va promulga o lege care va
avea de obiect a asigura nouei institutiuni toate garantiile necesare pentru

functionarea ei regulate si securitatea operatiunilor sale.
Art. 44. In caz de divergent& asupra interpretarii acestei concesiuni Intre
Guvernul Romaniei 5i zisa Banc& National& pi de Credit funciar, aceasta diferand,
se va supune unor arbitri, numiti In numAr egal pentru guvern si concesionari,

si in caz cand voturile ar fi Impartite, zisii arbitri numesc un al treilea arbitru
ca se, judece In ultima instants.
Art. 45. Banca National& pi de Credit Funciar a Romaniei va plAti tratamentul comisarului pi inspectorului a carora numire este rezervatA guvernului
conform art. 3. Retributiunea anuals a comisarului guvernului este fixat& la
i aceea a inspectorului la
Prezenta conventiune s'a hotarlt In urma deliberatiunilor Consiliului de
Ministri si cu aprobarea Camereisi a Senatului, In triplu exemplar, semnat pi
sigilat de fiecare din partile contractante 5i din care un exemplar original s'a
depus la Ministerul de finante In schimbul celorlalte doull remise concesionarilor
sus zipi.
Bucuresti, In 15/3 Februarie 1872.

(ss) E. Bousquet Deschamps
www.dacoromanica.ro
XIV
PROECTUL LUI A. D. IIOLBAN

PENTRU INFIINTAREA UNEI BANCI IPOTECARE A ROMANIEI
www.dacoromanica.ro
Anexa Nr. 62
PROECTUL LUI A. D. HOLBAN PENTRU INFIINTAREA UNEI BANCI
IPOTECARE A ROMANIEI
PARTEA I
Bucuregti, anul 1865

Chestiunea financial% este astazi la ordinea zilei In Europa: crize simtite
gi repetate s'au produs in scurte intervale, pana gi in Virile undo creditul sta
agezat pe bazele cele mai solide. Mai cu seams, de un timp, In pietele europene
se simte o taraganare in tntreprinderile industriale: o suferinta generals in

speculatiuni; afacerile merg incet in toate privirile. Banul, edict' agintele migcarii in sensul economic, este rar, el s'a scumpit.
In Prairta vedem ea aceasta rid', a degteptat fngrijirile lumii inteligente ;
economigtii, financiarii, publicigtii, cu totii s'au pus serios pe lucru, cercetand
cauzele raului, pentruca aflandu-I, s-1 poatit vindecb aplicandu-i un corectiv.
0 comisiune ad-hoc compusb, din oameni speciali numiti de guvern, studiaza nefncetat toate propunerile, toate proectele, ce i-se supun. In raportul
acelei comisiuni se vor frisemna reformele ce Bunt de introdus in sistemul de
astazi al creditului public.
In Romania, mai mult cleat pe aiurea exists;, o mare lips& de numerar.
Se intelege ugor ca, in tarb, la noi, efectele crizei monetare se resimt cu atat
mai mult cu cat atarnau de variatiunile creditului strein; Bunt bani abundenti
In pietele streine, avem gi noi bani; e raritate de numerar in afara, banii se
scurg incetul din tarn gi atunci avem lipsii.
De alt parte activitatea noastra este aplicath numai unei singure ramuri esentiale de producere, ramura agricola. Agricultura, prin productele ei,
preschimbate in numerar, subvine la toate cerintele nevoilor noastre.
Ins& mersul incontinuu crescand al nevoilor noastre, nu este in raport di-
rect cu mersul incet al progresului agriculturii romane. Infine fabricanti ai

unei singure specii de producte, avem bani In abundenta numai atunci cand
fabricatele noastre au pret bun in pietele streine, cand insa productele industriei noastre nu se cer de streini, suntem nevoiti sb, le vindem cu preturi mici
gi neinsemnate, Cali de multe on nu acoper nici cheltuelile de producere:

atunci suntem in deficit.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAIC0IANU
782
Dar, avem afaceri de ale gospodariei de condus, cheltueli de Intampinat,

credite de soldat, avansuri de fA,cut; pentru toate acestea trebuesc bani. Nevoia implacabil& ne sth la use; ea nu Ingaduie un moment.
Constransi, Invaluip din toate phrtile, suntem redusi eh combatem deficitul cu imprumuturi oneroase dela Jidani, sperand cil, vom avea mai mult
noroc In anul viitor, avand credinta In activitatea, In inteligenta noastra; dar
procentele cele grele absorb ca burefele sudoarea noastrA, si noi ne afundam
din ce In ce mai mult. Rezultatul este ca, speculatorul roman, arenda ?ul, proprietarul, In cele din urma sunt victimele usurei I Din munca for numai, trage
profit societatea; activitatea for nu produce efectul for folositor; ei muncesc
In desert, cad. nu pot agonisl dar nici nu se pot despovara de datorii.
Usura este ca vasul Danaidelor, unde osanditul toarnk town& our neincetat, ins& fara a-1 putea umple vreodata.
Usura, ruineaz& tot ce atinge; ea nimiceste averile cele mai solide, descurajeaza, tampeste spiritele cele mai Indrasnete, amortesc bratul cel mai tare
si activ. Intr'o societate unde ea domneste, far& sfialA, distruge abundenta
actiya si poate preface un popor demn $i bray, Intr'un popor de cersetori.
Suntem datori Ins& s& observam, ca usura este o manifestatiune evident&
a unei sari morbide a economiei sociale a unei nat,iuni; ea piere, se stings, cand
afacerile merg bine, and economia national/J. se aflA In buns conditiuni; cand
raporturile intro producere, consumatiune $i schimb sunt bine echilibrate.
Particularul, cu propriile sale puteri izolate, nu se poate luptA contra acestui TALI, fie el cat de activ, de inteligent, de econom; curentul fatal fl atrage,
fl rapeste $i oricA,t s'ar sbuciumA, trebuie sa, cadli, In abis.
Singura fort& care poate sA reziste, In asa caz si care poate chiar ea 'flying&
rAul, este actiunea colectivA, asociatiunea, stabilimentele de credit; ins& stabilimentele de credit can sunt asezate pe baze rationale, $i cari se Infiinteath
cu scopul fnvederat de a yen' In ajutorul tarii, !ar nu acele cari cugetA numai
sA ne exploateze.
La noi mai cu seamA, numai acele stabilimente de credit ne sunt de o folosintA, imediatA, cari vor exclusivamente sA despovAreze proprietatea fonciarA
de sub grozava presiune a datoriei ipotecare ce o apasA; acele bAnci ne vor fi

de ajutor simtit, can ne vor dA mijloacele cu cari sA putem eliberA munca national& de sub sclavia jidoveascA.
Cad, si din punct de vedere economic, si din punct de vedere national,
ratiunea faptelor ne silesc a deduce CA, nationalitate f3 i proprietate sunt douA
cuvinte, dar ele exprim un adevAr unic si nedivizibil.
Un popor, nu poate zice cA este natiune cand nu are proprietate. Ce sA
zicem noi despre no! Insine?
Mosiile noastre In genere sunt In mainile usurierilor jidani; si dacA din
nenorocire ne-am Hob, cu totul pe mainile lor, apoi, desigur, vom fi pusi In pozitiune, ca oricand ar voi ei, sA poata, sA ne desbrace In patria noastrA sti, poatb,
sA ne expropieze In mask DupA niste informatiuni laturali noi stim aproximativ cA datoria hipotecarA se urea la suma de 12.000.000 galbeni capete, Inregistrate In tribunate, sA mai adAugAm In minimum procentele pe doi an!
avem 14.400.000 galbeni; sA mai adAugAm o sesime din aceasta suma, datoria
flotantA care este tot din resortul propriet&tii, avem 16.800.000 galbeni.
www.dacoromanica.ro
783
PROIECTUL LUI A. D. HOLBAN
In cifre rotunde, 17.000.000 galbeni, cari absorb, absorb nelncetat si

munca si roadele ei. Chestiunea merita serioasa atentiune.
Auzim pe unii zicand ca ne trebuesc band de scont pentru prosperarea
industriei gi comertului. Care comert? Care industrie? Dar nu suntem satui
de exploatarea jidanilor dupa cum ei o practica astazi? Dar voim s le Inlesnim
comertul lor?
Tot comertul nostru se rezuma mntr'un mecanism foarte simplu: productele agricole be preschimbam In bani, pe cari apoi iar Ii intrebuintam In agricultura.
0 Banc& de Scont ce stop ar avea ea la noi? Ar veni In ajutorul celor

cativa bancheri jidovi si straini, carora le-ar Inlesni mijlocul s & -si tot reinoiasca
capitalul for circulant.
Noi stim clt orice efect de comert once sinet, nu se sconteaza decat atunci
and el este investit de trei semnaturi comerciale. Cine doar va merge s scon-
teze efectele de comert la Banat? Sigur c& toti indivizii ce fat usura astazi.
Atunci vom avea peste usura actuala slt mai platim si beneficiul Bancii.
Prin urmare, In loc de a scapa, din ghiarele usurii, noi atunci am fi Inca f}i
mai mult supusi vointei ei omnipotente.
Toate Bancile straine care ne fat propuneri, care vor s Infiinteze In tare
noastra stabilimente de credit, nu vor alta decat, sub ocrotirea privilegiului
exclusiv, ce cu toate cer, sa vina sit ne estorcheze si putinele mijloace ce ne-au
mai ramas.
Iata aici dam din Jurnal economigti din Februarie 1865, care zice apropos
de Banca Frantei.
Banca de Franta este o cassa, care prin mijlocul unei garante a careia
procente Ii stint platite, opereaza fara capital propriu, si face pe public s & -i
plateasca foarte scump creditul ce publicul Ii face, ei, in mod gratuit *.
(de Fontenay *)
lath adevarul in toata, nuditatea Iui! Bancile ce se propun, vor opera W&
capital propriu, ne vor face sa platim foarte scump, creditul ce Ii vom face
gratis!
Sto, ne Perim de toate aceste manipulatiuni straine. Caci pentru noi, greselile pot fi funeste. Sa facem noi si prin noi, ceeace nu putem face izolati; sa
ne Asociem fi vom isbuti a lace usor. Avem Inca resurse multe; numai Vointa
'de a vol ne lipseste.

Singurul lucru de care avem absoluta necesitate este o Banc& fonciara
serioasli prin mijlocul careia sa, isbutim a despovart proprietatea fonciara de
hipoteca ruinatoare de azi.
In sensul acesta este organizat proiectul de Band), al D-lui Matheiu care
pare-mi-se are un ce deosebit, un ce sui generis. Noi credem dar ca, fara de a
prejudeca In nimica chestiunea bancherilor la noi, vom interest* lectorii nostri
punandu-le In vedere aceasta ingenioasa opera.
D-I Matheiu porneste dela ideea di, cu toata lipsa de numerar de care
suferim, noi am putea, prin o combinafiune iscusita,, sa transformrim cu totul
datoria In special a trei eau patru ani.

Ideea este foarte originals, dar merit& cea mai serioasa. atentiune.
Si cum se poate, ni se va zice, sa plateasch o datorie Cara bani?
www.dacoromanica.ro
784
C.
I. BAICOIANU
Ad este secretul; citeete ei vei vedea. Noi am citit ei am Inteles foarte

bine!
Cat pentru astA data nu vom merge mai departe cu aprecierile noastre;
voim ca lectorele sA rAmanA independent In judecata 1W asupra meritului
operei.
Holban
BANCA IPOTECARA A ROIVIANIEI
Art. 1. Prea putini oamenii lei fac o idee exacta de ceeace este o BancA;
in general se crede cA, spre a fond& un asemenea stabiliment trebuie negreeit
concursul capitalelor In numerariu considerabil, asta este o mare ratacire.
La creatiunea unei BAnci capitalul subscris de actionari nu educe nici
un ajutor in operatiunile sale financiare.

Acest capital nu este dec&t o garantie In caz de lichidatiune, pentru prejudiciul ce ea poate f ace infatieAtorilor biletelor BAncii.
Astfel Banca Frantei are un capital de 182.500.000 subscris de actionarii
sai; din care 100.000.000 de franci sunt In rent& asupra Statului ei nemobilizate; 80.000.000 de franci In avansuri fAcute Statului, conform legii din anul
1857; ei rezulta In rente disponibile, sau In imobili.
Capitalul dar, nu-i eery& deice, in afacerile sale de scont, pentruc& Banca
nu poate sa-1 pipaie, ei cum zic, el nu formeaza cleat un zalog. Aeadar, fie acest
zalog in numerar, In rents, asupra Statului, sau in imobili, este tot una.
Dar mi-se va zice: cu ce fonduri opera atunci Banca sconturile gi impru-
muturile sale dacA nu, cu capitalul subscris de actionari sai?... Ea opera cu

fondul dm de rulement pe care 11 gaseete 1 In contul sau curent cu Statul,
care se gaseete a fi fntotdeauna In avant cu Banca; 2 In conturile curente ce
tine cu particularii, care pentru ca sa poata sA sconteze valorile for la Ban*
numai cu doll& subsemnAturi ei varsa o sums proportional& creditului ce voiesc
sA aibA Inteinsa, MA ea Banca s&-i dea vreo dobAndA; 3 In credinta indivi-
zilor care prefera mai bine bilete de Banc& decat moneta, grabindu-se, care
mai de care, ei oricand este in stare s'o faca, sA schimbe numerarul ce are In
contra de bilete de Banca cAci biletele de Band], mai comode decat metalul, aunt
f}i mai lesne de purtat 4 pi In facultatea ce are Banca de a scoate afara orice
bilete va vol.
IatA prin ce mijloc Banca Frantei, sau oricare alta asemenea ei, gaseete
argintul necesar fondului sail de rulment.
Toate biletele de Banat ce circulA in strainatate, ei sunt o multime insemnatA, In Italia In Germania, In Belgia el In Rusia, mai toate au fost date
la calatori, In drept bani numarati, ei aceste sums slujesc pAna cand aceste
bilete se intorc iarae la loc, ei fiindca, IndatA ce unul dintre acestea intra, se
poate admite ca tot atunci un altul iese in circulatie, cifra dar a acestor bilete
ramane In toata vremea una ei aceeaei; ele nu se pot intoarce In gramada la
Banal., cleat numai In caz de criza, de revolutlune, sau de lichidatiune.
Plecand dela aceastA idee, not ne-am zice: dm& fondul de garantie al unei
Band poate sA formeze din moneta, din rents eau imobili, apoi el In nimic nu
poate sa fie de ajutor pentru operatiunile Balla, pentrucA el trebuie s& stet'
neatins In locul eau de pAstrare. Romania n'are trebuintA sit alerge la capitalurile straine ca sa facts. o BancA: In locul rentelor asupra Statului ea are imobili,
www.dacoromanica.ro
PROIECTUL LUI A. D. ROLBAN
785
mosie ce valoreaz& tot at &t, dace, nu mai bine, pentruca mosiile nu se pot arde,
nici jeful. Pentru ce dar, atunci sa nu formeze ea fondul shu de garantie din
imobili?
Si not am adoptat modul de intreita ipoteca, drept echivalent cu rentele

Inchise In pivnitele Bancii Frantei
Noi credem eh avantajul este cu totul in favoarea noastra.
Ne mai ramane acum sii ne procuram un fond de rulement. Trebuie dar
pentru aceasta, se. alergam iaras la stre,ini ca se, -1 gesim? Nicidecum. Tara po-
sed& destui bani In nature., pentru ca sa ne fie de ajuns, destul numai sh stie
a-i intrebuinta. Apa unui r &u s'ar scurge In mare fara nici un folds, dach n'ar
stl cineva s'o Intrebuinteze In vreun profit, astfel dace, vei schimbe, cursul sau
vremelniceste, poate prin ajutorul ei, sh puns in miscare o moara, o fabrich,
sau $i o suta, far& ca pentru aceasta s& Inceteze de a se varsa tot In mare.
Ei bine apa unui rau, este bugetul Statului. Dace. guvernul cheltueste
bani din buget deadreptul platind creditorilor si furnizorilor sai In bani sunatori, dintr'aceasta numai poate trage vreun folds nou, si este tocmai precum
apa unui rau curge in mare neimpiedecata.
Iar dace. din potriva o faci s& las& vremelnic din drum afara, lasand-o sti
treaca prin mecanismul Bancii, atunci o vei insufleti i o vei pune In stare sh
aduca marl foloase, fare, ca cu aceasta se. o Impiedeci sa nu ajunga In m&inile
furnizorilor sau creditorilor Statului.
Cu alte cuvinte, Statul va lucre, vis-a-vis de Banca, intocmai precum lucreaza astazi cu deosebitele ministere exemplu:
Un furnizor a v &ndut unui ministru pentru o sums de 1000 galbeni; drept
bani dansul primeste un mandat titre tezaurul undo se. se duce, bucuros, ca
se. -$i primeasca pretul. Ei bine, In lot de a primi un mandat, care este si mai
greu de at trece In alto maini, tezaurul II va da in lot, un bilet de Banc& catre
Infatisator.
Data acesta din urma, va vol s& schimbe biletul In bani gata, se duce la
Banca, si II schimbh pe moneta, tot asemenea precum face cu mandatul cand
merge la tezaur; sau data voieste se. transmit& biletul sau altuia, n'are decat
se. -1 lase din mane., $i acesta va circula intocmai precum circula moneta.
In scurt, Banca va fi pentru Stat, ceeace este Banca Frantei pentru cassa
lui Rothschild si pentru toti bancherii cei marl, adica, casierul dm principal.
Si In adevar, tend se prezinta cineva purtator de o polity mai insemnata,trasa
asupra casei Rothschild, ea ti -o schimb& contra unui Bon cu care mergi la
Banca Frantei, ca sa-ti primesti pretul, si care trece Indata la Pasivul contului eau curent.
Expunerea de mai sus fiind bine Inteleasa, sh descrim acum ceeace vom
numl 6 Partea mecanica a Bancii n.
Art. 2. Banca ce propunem, n'are trebuinta de concursul capitalelor straine
Mijloacele proprii ale tarii sunt de ajuns.
Ca Bancile din Franta, din Belgia, din Italia, $i alte zise: Banci Nationale,
care va fi autorizata de a creed si de a emite bilete ce se vor platl la vista, la
infatisatorul, $i In bani.
Art. 3. Scaunul Bancii va fi la Bucuresti; pe urma sucursale vor putett
fi asezate In principalele orase ale thrii, at&t pentru Imprumuturile ipotecare,
cilt tili pentru a face schimbarea biletelor In bani.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
786
Art. 4. Capita lul Bancii este nedeterminat.
Cu 20.000 galbeni (chiar gi mai putin se va vedea, mai la vale) care Statul
Ii va da Inainte vremelnicegte gi prin faptul organizatiunii sale, duptx cum vom
descrie aceasta, ea va putea Imprumuta, in toti anii, pe proprietarii de movie
dela 30 pans la 60 milioane de franci, 2.500.000 la 5.000.000 de galbeni poate
vi mai mult, dupes inlesnirea care i-se va da, gi favoarea ce-i va acorda publicul.
Art. 5. Datoria ipotecara a ambelor Principate, se urea, dupa cateva
deslugiri ce am avut, la aproape 12.000.000 galbeni, adica: 140.000.000 franci.
Prin urmare, In timp de trei sau patru ani, aceasta datorie, care apasa
aga, de greu proprietatea, ar putea fi cu totul reformata, cu foloasele care le
vom descrie mai jos.
Art. 6. Banca se va compune activamente de o Adunare de proprietari
de movie, can se vor indatorl impreuna of In mod solidar sa garanteze prin
mijlocul ipotecelor puse In Societate, biletele la Infatigatorul pe care Banca
va emise, potrivit cu operatiunile sale vi aceasta pentru o valoare egala cu
suma biletelor emise.
Insa este bine inteles ca, cu toata solidaritatea mai sus aratata, fiecare
proprietar va fi raspunzator, numai cu suma de ipoteca consimtita de dansul
pe averea nemigcatoare adusa de el la Societate. Restul valorii ei va ramanea
slobod gi proprietarul va putea ss dispuna de dansul cum va vol.
Art. 7. Proprietarii de care s'a vorbit, in articolul precedent, vor fi numiti:
Asiguratori.
Art. 8. Cei dintaiu vase asiguratori inscrigi pentru o suma de 15.000 galbeni, eel putin (177.500 franci) vor forma 4 Consiliul de Administratie )).
Art. 9. Functiunile for vor inceta dups doi ani, gi consilierii iegiti vor putea
fi alegi din nou.

Art. 10. Toate operatiunile Bancii se vor face sub privegherea gi sub controlul Statului, care va numi ad -hoc un censor gi un inspector al Bancii.
Biletele la infatigator vor fi iscalite; din partea Bancii: de director gi
easier, gi din partea Statului de censor gi inspectorul Bsncii. Apuntamentele
acestor doui amploiati vor fi cuprinse in cheltuelile generale ale Bancii.
Art. 11. Banca ce not propunem nu poate exista, cleat in virtutea legii.
Ea se deosebegte de Bancile numite: Nationale In Europa; in acest sens
a, ea nu are nevoie de privilejul exclusiv pentru emiterea biletelor la MM.tigetor gi la vista (a vue) intrucat insa acest privilegiu nu se va acorda vreunei
alte Banci.
Ea poate foarte ugor, ss impart& aceasta facultate cu o Banal, de Scent,
de exemplu; sau o bane& de depozit far& ss aibe teams de a vedea biletele sale
depreciate.
Ina ea are o nevoie absoluta de concursul activ al Statului, dupa, cum

vom lamurl aceasta mai apoi.
Art. 12. Crizele Europei cele marl, care s'au produs In cea dintaiu jumatate a acestui secol, au pus de multe on guvernele In necesitate de a decreta
c'ursul fortat pentru biletele bancilor zise: Nationale.
Niciodata Guvernul Roman, oricare va fi criza financiara ce se va Intampla
In viitor, nu va fi Writ de a recurge la acest mijloc.
Banca ipotecara nu va avea niciodata trebuinta de curs silit. Natura
www.dacoromanica.ro
787
operatiunilor sale $i organizatiunea sa simpla pi metodick o apart" de acest

pericol.
Art. 13. Biletele bAncii ipotecare, ca $i celelalte Banci din Franta, fiind
platite la vista (a vue) la Infatisetorul $i In bani, nu vor purta nici o dobanda.
Vor circuit', fntocmai ca moneta.
Art. 14. Biletele vor fi fmpartite In $apte categorii 4 adica.*:
1000 franci sau Romanati 100 Romanati.
500
200
I)
50
25
#
*
$i fn 10 Romanati
Daca In contra practicei Bancii din Franta, al Orel cel mai mic bilet este
de 100 franci, am adoptat cele trei de pe urma,, de 50, 25 $i 10 Romanati, este
pentruca suntem fncredintati ck biletele, cu atilt mai lesne vor circuit ca numerar, cu cat vor fi de mai mica, valoare, $i vor yen' mai rar ca sa fie platite
la cassele bancii, rezultat Insemnat dupa, cum se va vedea mai jos.
Art. 15. Prin faptul garantiei ipotecare data de asiguratorii biletelor de
Banca, aceste din urma vor. reprezenta mobilizatiunea propriettttilor lor,. $i
vor alma aceea$ valoare ca $i mosiile ale carora vor fi contra-valoarea exacta.
Art. 16. Banca va Imprumute, cu acte autentice, bani sunatori, prin mijlocul unor combinatiuni ce vor fi descrise mai jos, pe toti proprietarii de mosii
care vor face cerere, $i aceasta pana la concurenta a jumatate din valoarea
ziselor mosii, $i cu o dobanda anuala, de 7 % filth alta cheltueala de timbru,
de fnregistrare $i de ipoteca.
Art. 17. Spre a da forma autentica sineturilor de Imprumut, Guvernul va
numb notari, eau agenti ad-hoc, care vor fi platiti de Banc& $i se vor bucura
de o leaf& fixa.
Sumele Imprumutate vor fi predate fmprumutatilor (aux emprunteurs),
numai dupa vizatul $i Inregistratul contractelor de fmprumut de dare cenzor $i de inspectorul Bancii cari sunt numiti de Stat.
Art. 18. Prin Indoita interventiune a asiguratorilor $i a Imprumutatilor
(emprunteurs) ce garanteaza, valoarea biletelor la Infatisetor, cei dintaiu
prin o ipoteca simpla, r}i ceilalti prin o indoita ipoteca, este fnvederat
ca, publicul va trebul sit le acorde cea mai mare fncredere, fiindca fiecare dintre
ele se va rezema pe o ipoteca, de trei on mai mare dealt valoarea sa; In vreme
ce, biletele Bancii de Franta sunt reprezintate prin bani In cassk numai pentru
o a sasea parte din valoarea for nominalk Cu alte cuvinte: un bilet de 1000
franci va fi garantat prin o valoare de 3000 franci, In vreme ce un bilet de
1000 franci a Bancii Frantei, este reprezentat printr'o valoare real& $i metalick numai de 151,66 cents., $i prin un portofoliu, valoarea fiduciark ce fn
timp de criza sau de revolutiune, se poate reduce la mai nimic.
Inteadevar Banca Frantei, al earl:1i capital de garantie este numai de
182.500.000 franci, este autorizata a emite pit a, la suma de 1.200.000.000 de
franci, In bilete la Infatisetor.
Garantia biletelor a:moil ipotecare va fi, !nett In realitate de 19 4 on mai
mare.
Art. 19. ImprumutArile Bancii vor fi numai pe trei ani. Dar Imprumutatii
(les emprunteurs) vor avea fnlesnirea de a refnol In nemarginit pozitiunea lor,
far& nici o cheltueala.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
788
Dupti, cum se va vedea mai la vale, acest soroc este astfel fixat, numa i
pentru cazul neprobabil, In care Banca ar fi siliti3, sa lichideze operatiunile sale,
$i se fnceteze de a functionti.
Art. 20. Indatorirea asiguratorilor calm Banc& pentru garantia biletelor
sale, va avea acelas soroc de 3 ani, dupe care vor putea fi fnlocuiti prin asiguratori noui postulanti a caror calitate va fi hotarfta la art. 22, lucru ce va In-
datorl pe cei dintaiu de voiesc necurmat a face parte din membrii activi ai
Bancii, sa is rand dupit cei de pe urma, postulanti Inscrisi.
Art. 21. Asiguratorii dupa admisiunea for In Banca, vor fi Inscrisi pe un
registru ad-hoc $i dupe numar de ordin, cu frisemnarea sumelor amanetate
de dansii cu garantie.
Un asemenea registru va fi destinat pentru fmprumutati (les emprunteurs)
cari, ca si asiguratorii vor fi friscrisi dupa, numarul de ordine, si pentru sumele
cerute cu Inrprumut de dansii.

Art. 22. Banca va face Imprumutari numai and vor fi asiguratori i fmprumutati pentru sume corespunzatoare.
Exemplu:
Sit presupunem ce In ziva deschiderii operatiunilor Bancii, se vor prezenta
10 proprietari care propun o ipotectt de 30.000 galbeni, cu garantia biletelor

Bancii.
Ei vor fi friscrisi unul dupe altul pe registrul ad-hoc dela No. 1 pant). la
No. 10.
Intrucat nu se vor prezenta fmprumutati (les emprunteurs) acesti asiguratori vor fi numai membri postulanti Qi garantia for nu le va aduce niciun
fo los.
Dar dace a doua zi se prezinta 5 fmprumutati (emprunteurs) spre exemplu:

fiecare pentru o sum& de 30.000 de galbeni, cei dintaiu cinci asiguratori Inscrisi se vor face societari activi, $i ceilalti 5 vor rtimane postulanti pane tend
se va prezenta noui fmprumutati (emprunteurs) pentru o sum& corespunzatoare cu aceea garantata de dansii si dupe numtirul de ordine.
Rasturnand acum exemplul, sa admitem c& s'a prezentat 10 fmprumutati (emprunteurs) de 3.000 galbeni pentru cinci asiguratori de aceeas sume.
Intr'acest caz, cei dintaiu fmprumutati Inscrisi vor vedea cererea for primita, $i ceilalti vor astepta ca s& fie asiguratori corespondenti cu numarul for
de ordine, $i cu sumele cerute de dansii.
Art. 23. Banca Mud numai un mijlocitor Intre asiguratori $i fmprumutati,
cele 7 % dobanda hotarfta, In socoteala Imprumutatilor la art. 16, vor fi, seazand cheltuelile de administratiune, un beneficiu Intreg si se vor Imparti 3%
pentru asiguratori si 3 % pentru Stat, ca rasplatire a concursului activ ce el va
da la Banca, dupls. cum II vom vedea mai apoi, si a renuntarii ce va face Statul
de a aseza vreun drept de timbru, de Inregistrare si de ipoteca pe actele de
imprumut viitoare ale Bancii.
Restul de 1% va fi pentru cheltuelile de administratiune ale Band', fie
In Capitala, fie In diferitele sucursale ce se vor crea, In toate principalele judete, and aceasta va fi de trebuinta.
Art. 24. Fiindca Banca ipotecara nu va avea trebuinta de a reintra In Capitalul lmprumutat: cad ea nu se Imprumuta Insasi spre a Imprumuta altora,
www.dacoromanica.ro
789
dupa cum fac Bancile de credit fonciar din Franta, din Austria si de pe aiurea,
fmprumutatii (les emprunteurs) vor puteb, reinol Impruinuturile for in nemarginit, si vor pute& asemenea BA se libereze cb.tre Ban* cand vor vol, sau In
totalitate, sau cu parti fractionare, far& de a fi indatorati In acest caz la indemnitati dupa cum cere creditul fonciar din Franta dela imprumutatii lor.
Art. 25. Termenul de trei ani hotarlt imprumutatului prin art. 19, nu este
impotriva imprumutatului, fiindca aceeta poate Intrucat garantia lui nu scade
din valoare, refnol dupa cum am zis mai sus contractul situ de lmprumut,
dar, mai bine, In contra asiguratorilor care vor fi supugi a fi Inlocuiti la sfarsitul acestui timp prin postulanti inscrisi dup& dangii, cum am zis la art 20
mai sus.
Art. 26. Pretuirea proprietatilor date ca garantie de asigurator, si acelea
ipotecate de Imprumutati (emprunteurs) va fi bazata pe 8 sau 9 galbeni pogonul, pentru proprietatile de munte, si 4 eau 5 galbeni pentru acelea de camp.
Cu toate acestea tinand socoteala de pozitiunea for particular& si de natura
productelor.
Cuprinderea for va trebui s& fie justificata cu planuri topografice $i acte
autentice.
Art. 27. Prin urmare, o proprietate de 20.000 pogoane la camp si In cele
mai bune conditiuni cerute, va putea fi pretuita cu 100.000 de galbeni, In

maximum si primita pentru aceasta valoare fie In garantia biletelor de Banca,
dace este la un asigurator, fie cu garantia unui imprumut de 50.000 galbeni
data este la un fmprumutat.
Art. 28. Cu toate ca, Banca ipotecara imprumuta ieftin, asiguratorii vor
061 intrInsa fara a da bani $i fad), a se expune la nici o pierdere, folosul unui
venit anual Insemnat.
Art. 29. SA presupunem ca proprietarul unei mosii de 20.000 de pogoane,
o pune amanet pentru toata valoarea ,ei, fn garantia biletelor de banca, dupa
baza de mai sus, ea va fi pretaiita 100.000 galbeni. Asadar, din pricina repartitiuni de 3% care, dupa cum s'a zis la art. 23, vor fi destinati la aetfel de garantie, ea va aduce in toti anii, afara din venitul sau natural, 3000 galbeni.
Dace, hotarim venitul natural al acestei proprietati pe baza, de 7 y2% din
valoarea sa de vanzare ceeace se apropie foarte de adevar, avem 7.500 galbeni.
Ins& noul eau venit se va urea la 10.500 galbeni. Cu alte cuvinte: venitul
va fi marit cu 40% gi aceasta, dupa cum s'a zis mai sus, far& ca proprietarul
sa dea bani, pi fara a se expune la vreo pierdere.
Art. 30. Imprumutatii (les emprunteurs) nu vor lipsl la Banes ipotecara,
fiindc& ea fi va Imprumuta mult mai ieftin cleat orice alta case& de credit. Nu
vor lipsi nici asiguratori pentruc& ei vor fi atrasi prin foloasele aratate la art.
29, Mr& a inceth, de a avea Ca mai inainte, libera dispunere a averilor for nemiscatoare si al veniturilor for naturals, Mr& ea deft niciun ban macar, fara a se
expune la nici un pericol, fiindca garantia ipotecar& data de fmprumutat va
fi Indoita de suma Imprumutata.
Art. 31. Banca Imprumutand In maximum numai pentru jumatatea valorii proprietatii, date In garantie de fmprumutat, asiguratorli vor fi rAspunzatori de pierderile hartiei Bancii, numai and proprietatea imprumutatului
fiind expropriata (caz care trebuie ea fie foarte rar) ar pierde, prin expropriatiune mai mult de jumatate din valoarea sa. In acest caz, pierderea ar
www.dacoromanica.ro
790
0. I. BA.ICOIANU
fi Imp MIRA Intro toti asiguratorii, fiecare suma a garantA ce ar fi data de el,
pi aceasta scitzand-o din beneficiile realizate de bancA, adicit: din 6% atribuite
la asigurAtori pi Ia Stat, de unde rezultA ca, proprietatea unui asigurAtor nu va
fi niciodatA atinsa.
Art. 32. $i apoi aceastA pierdere nu se poate admite; cad fnfiintarea BAncii
ipotecare va da ea Insap valoarea propriet4ii fonciare prin abundenta capitalului ce ea va pune In circulatiune pi cu pret ieftin, pi va oprl scAderea pretului proprietAtilor chiar In timp de criza sau de revolutiune, prin upurinta
ce vor avea, proprietarii a se Imprumuta tot atat de lesne In acele timpuri neliniptite ca pi In timpurile normale.
Ea va fmpiedica asemenea producerea crizelor financiare prin abundenta
banilor sAi din cassa, precum not vom vedea, aceasta Ia art. 52.
Art. 33. In Banca ipotecara proprietarii vor fi totdeodata asiguratori pi

Imprumutati, dand drept garantie aceeap proprietate.
SA citam un exemplu dupe acest fapt care la prima auzire se pare curios.
SA presupunem ca un proprietar posedA o movie, pretuitA la valoarea de
200.000 galbeni ce el o amaneteaza pentru fntreaga ei valoare la BancA spre
a garanta bilete, ca asigurator.
Mai apoi o fmprejurare oarecare 11 silepte pe el Insup a se fmprumuta la
Band. cu o sum& de 50.000 galbeni. Dar fiindcit Banes cere, dela toti cei ce se
imprumutA Ia ea o garantie ipotecarA, IndoitA de suma ce li se ImprumutA,
va trebiil ca acesta care voe?te sa. fie fmprumutat sa se retragA din Dana.,
ca asigurAtor, pentru o sum& de 100.000 galbeni spre a putea asigura In mod
ipotecar cele 50.000 galbeni cu care voepte s& se fmprumute.
Prin urmare el va rAmane& asigurAtor numai pe o sumA de 100.000 galbeni.
Din faptul Indoitei sale calitAti de asigurAtor vi de imprumutat, ce se va

Intampla?
El va primi de o parte, In calitate de asigurator, 3% pe an pe suma de

100.000 galbeni (art. 23) sau 3.000 galbeni.
Dar de altA parte, va Ewa, de plAtit Mulch 7% dobandlt anuala pentru
50.000 galbeni cu care s'a Imprumutat sau o sum& de 3.500 galbeni.
De aci decurge c& el se va bucura de foloasele unei sume de 50.000 galbeni
care 11 va costa, numai 500 galbeni dobanda anuala sau 1 %; pi aceasta pentru
un timp nemArginit deoarece el va putea a mentinA cat va vol Indoita lui
pozitiune de asigurAtor pi de Imprumutat.
De voepte sA se 1mprumute cu o suma ceva mai mica, eau de exemplu,
48.150 galbeni, In be de 50.000, el nu va avea nimic de platit ; de o parte va
priml ca asigurittor 3.230 galbeni, pentru 107.700 galbeni de asiguraro, pi de
altA parte va avea de plAtit 3.230 galbeni dobanda de 7 % pentru 46.150 galbeni Imprumutati de el: prin urmare este echjlibru.
Dar pentru ca elk se produa acest rezultat, se fntelege bine, cA trebuie ca
prisosul sumei de 92.300 galbeni, necesari pentru duplA ipotecA a Imprumutatului situ, edict). 107.700 galbeni ram* liberi pe mopia sa, sh aibe o Intrebuintare,
sau sA, fie afectata In garantia biletelor Bancii pentru o sumA echitabilA fmprumutat& de una sau de mai multe persoane.
Art. 34. In fine, dads, Imprumutatul, voepte a se Imprumuta numai pe 1/3
din valoarea mopiei sale, fiinda In acest caz el va Infatipb. insup Intreita ipoteca
cerutA de BancA pentru garantia biletelor ce ea emits, el va face fmprumutul
www.dacoromanica.ro
791
acesta cu o dobanda de 4 % pe an, din care 1 % va fi destinat Bancii pentru

cheltuelile sale de administratiune, ei 3 % Statului, ei imprumutatul va citetiga
cele 3% de prisos, caci el este insue asiguratorul slim.
Art. 35. Penultimul paragraf al art. 33, care ne infatieeaza un caz de echilibru Intro suma ce se primeete ei suma ce se plateete, va da naetere poate unei
obiectiuni, putin serioas& Inteadevar. Ni se va zice: Dar cand toti Imprumutatii
ar fi, sau s'ar pune de bunA voie in acest caz, data fiecare s'ar imprumuta numai
cu suma exacta ce va produce echilibrul, undo ar fi atunci beneficiul Bancii?
ei cum ar putea ea plat' cheltuelile de administratiune, deoarece nu ar priml
nimica in schimb? Ei bine, in acest caz ei spre simplificarea chestiunii, sa, ne
Inchipuim CA Banca se compune numai din o singura persoana; sau sa admitem
ca cel intAiu ce se va inscrie la Banc& va vol sa fie in aceasta conditiune ; ca va
aduce, precum am aratat mai sue, o moeie de 200.000 galbeni asupra careia el
va vol s& fie imprumutat cu 46.150; ce se va intampla? Se va Intampla ca prisosul sumei de 92.300 galbeni necesari pentru dubla ipoteca, neavand tntrebuintare pentru moment va eta neproductiva pan& ce se va infatiea vreunul care
va vol sa se imprumute cu suma aceasta; ei acest proprietar va fi in posesiunea
asiguratorului postulant definit.la art. 22 de mai sus.
Pe lb,ng& aceste, hinder), n'ar fi asigurator care sa-i corespunda, pentru asigurarea biletelor Bancii, prin a treia ipoteca, Banca nu-i va puteb, nimic imprumuta, afara data el insue nu va consimtl sa subscrie o intreita ipoteca; el de
atunci el se afla, in cazul prevazut de art. 34 avand a plati 4% dobanda din care
1 % pentru Banc& ei 3 % pentru Stat.
Art. 36. Un proprietar ce ar avea una sau mai multe ipoteci ce s'ar urea la
80.000 galbeni pe o moeie ce n'ar valora decAt 100.000, Banca ar putea asemenea
imprumuta jumatate din valoare, sau 50.000 galbeni, dar in be de a-i numara
aceasta sums ea va fntrebuinta-o in plata color dintaiu creditori ipotecari, prima
la suma de 50.000 galbeni, Si Banca Ii va inlocul in ipotecile lor.
Fiind insa, ca in tarn, pb,na astazi, dobanda ipotecara a Post pururea cel
putin de 10%, platindu-se cele 50.000 galbeni care costa 5000 galbeni imprumutatul caetiga, prin aceasta operatiune 1.500 galbeni pe an, bani ce va avea de
plat& mai putin decat inainte.
Art. 37. In scopul de a face sa intro toti proprietarii, unul dup& altul, in
Banca, ei ca a& poata ei s profite de insemnatele avantagii ce ea le ofera, van-
zarea proprietatilor ce vor fi amanetate in garantia biletelor sale, va atrage

desfiintarea drepturilor de asigurator din ziva intaririi formale a actului de
vanzare, sau a actului de expropriere pentru once caz ei aceasta numai In caz
cand in registrul, anume destinat, se vor aflb, proprietari postulanti pentru a-i
inlocul. Va fi tot astfel la termenul expirarii color trei ani pe timpul carora se
face totdeauna amanetarea. Noul proprietar de ar don sa intro ei el la Banca
ca asigurator n'ar puteb, s& efectueze aceasta, decat inscriindu-se in urma tuturor postulantilor Inscriei.
Caci altminteri proprietatile asiguratorilor, posedand doua ramuri de venituri, una ce o au dela sine ei alta ce vine prin mijlocirea Bancii, le-ar infiinta
un venit mai mare decat acela al celorlalte proprietati; Si atunci s'ar vinde cu
preturi mai insemnate decat proprietatile libere sau acele ale imprumutatilor
ce ar fi impovarate de ipoteci, ceeace nu trebuie sa, fie. Numai aceasta singura
50
www.dacoromanica.ro
792
C. I. BAICOIANU
cauz& motiveaz& expirarea trienal& a contractelor dare asiguratori dup& cum

s'a zis in art. 20 si 26.
Art. 38. Toate mutatiile de imobile Intro vii, sau din cauz& de moarte, sau
sub titlu gratuit, sau sub titlu oneros, vor fi supuse tot acestei reguli.
Art. 39. Toate imobilele a cAror proprietate goal& (nue propriAtO) apartine
unei persoane si uzufructul alteia, nu vor putea fi admise la Banck sau In mod
activ sau in mod pasiv, decat numai dup& o legAturit solidar& a ambelor parti.
Art. 40. Din intregimea explicatiilor de mai sus urmeaz& ca, publicul va
trebul a& acorde monetei-hartie a BAncii cea mai mare Incredere, on din cauza
sigurantei sale dup& cum aceasta s'a demonstrat, sau din cauza ca prin privigherea ce Statul va exersa prin agentii lui asupra tuturor operatiunilor, Societatea nu va putea niciodat& sit creeze gi a& emit& bilete In propriul ei profit Mr&
consimt&mantul Statului, precum nici Statul nu o va putea face far& vointa

Societ4ii care va fi responsabilL
Art. 41. Biletele bitncii ipotecare nepurtand dobandk vor circula ca si
moneta gi vor face ca moneta s& scad& din pretul ei deoarece biletele vor vent s&
ajute moneta In circulatie, si prin acest fapt valoarea propriet&tii funciare se va
ridica; cAci, este recunoscut ca, cu cat banii sunt abundenti inteo tar& cu atat
proprietatea funciar& se urcii in pret.
Ins& dac& abundenta banilor urcit valoarea proprietb.tilor funciare, ea produce un efect opus asupra productelor recoltate gi necesare vietii precum si
asupra marfurilor fabricate, cad cu banii abundenti pi ieftini se poate face ca
pitmantul BA product). In mai mare catime si se poate fabrica obiecte cu pret
mai ieftin.
Formarea fondulul de rulement
Art. 42. Banca noastrk ca pi toate Bancile Europene, nu poste exist& dealt
In virtutea unei legi precum am spus-o la art. 11.
Mai mult, nu poate functiona far& de concursul activ al Guvernului. Diferenta ce exist& Intro Banca aceasta gi celelalte, este c& Statul va retrage din
concursul Om un venit considerabil ; jumittate din lAmuritele sale beneficii ; In
vreme ce Banca Frantei de exemplu, nu aduce Statului dec&t un interes de relatiune.
Art. 43. Spre a puteA functiona, Banca Ipotecar& are trebuint& de un fond de
rulement ; se intelege ck oricare va fi cifra acestui fond, fiindc& ea nu imprumuta
decat pentru un termen indelungat, s'ar slel la un moment hotarit, dac& n'ar
aveA facultatea de a se reInol necontenK; fiindc& prin combinarile care o reguleazA, ea nu va aveA niciodat& nevoia de a reluA capitalul incredintat imprumutatilor, In vreme ce Banca Frantei scontAnd valori la ordine cu un scurt soroc,
is Inapoi fondurile sale cel mai tarziu in 90 de zile.
Art. 44. Sit vedem acum cum Banca va puteA forma fondul sau de rulement:
Banca va aveA doll& registre cu mato& (A souche) de unde se vor scoate biletele
care va emite. Registrul A 0 B.
Ea va fi autorizat& ca s& emit& pentru fiecare bilet de Imprumut, un blot
echivalent de rulement.
(eAceasta pretentiune de a emite In bilete la infAtig&tor de douit on totalul sumei imprumutata, nu va 'Area exageratk c&nd se va aduce aminte cA
www.dacoromanica.ro
793
Banca Frantei, pentru un capital garantat de 182.000.000 franci (art. 18) este
autorizatA a emite 1.200 milioane de franci in bilete la infliti$etor, adicA, de 6 %
mai mult cleat suma capitalului gm garantat 0).
Din registrul A se vor taia biletele de imprumut Eji din registrul B acelea
ale fondului de rulement.
Aceste bilete vor fi identice; vor avea aceia$ valoare, aceia$ forma, aceia$
culoare $i aceleasi numere. Se vor deosebl inteun punct numai prin litera A $i
litera B, spre a arata origina lor.
Art. 45. Inainte de constituirea Societatii $i a Consiliului sau de administratie, Statul va face BAncii un avans de 20.000 de galbeni pentru un an, far&
dobanda. (Se va vedea In urma cu cat& inlesnire Banca va putea, ref ul aceasta
sumA).
Aceasta suma primita, Banca va proceda la verificarea titlurilor asiguratorilor pan& Ia suma de 10.000 galbeni.
Dupa verificarea lama, ea va a$tepta ca Ministerul finantelor sA-i deb. de
$tire ca o suma de 20.000 de galbeni, deosebit de cea indicata, mai sus, precum
$i la art. 4, s'au strans In diferite casse ale visteriei, $i poate fi pusa in dispozitiunea sa.
La inceput se va putea ajuta cu fondurile existents in cassa de depozite $i de
consignatiune, sau in cassa de lichidatiune a bonurilor rurale; aceasta va inlesnl
mult cele dintaiu operatiuni.
Pe acest aviz, Banca va imprumuta pe cei dintaiu Imprumutati inscri$i

(cu mijlocul celor 20.000 de galbeni ce va avea in cassa, provenind din avansu
facut de Guvern) va imprumuta, zic, o suma de 10.000 de galbeni, cu bani gata.
In acel moment, va OA din registrul shu A 10.000 galbeni de bilete de

imprumut $i din registrul sAu B 10.000 galbeni de bilete de rulement $i be va
trimite tezaurului drept schimb de cele 20.000 galbeni in natura pu$i la dispozitiunea sa.
Banca a imprumutat 10.000 galbeni In bani gata pe temeiul celor 20.000
galbeni care avea In cassa sa, $i care Statul fi deduse In avans.
Ei au Minas dupit acest intaiu imprumut 10.000 galbeni care unit cu cele
20.000 luate din tezaur $i pentru care a depus In drept schimb biletele sale la
infati$Ator, Ii da o sunlit de 30.000 galbeni.
i vor fi emi$i 20.000 galbeni de bilete.
Art. 46. Cassa tezaurului va da drept plata datornicilor FAA cele 20.000 de
galbeni de bilete la infati$Ator ce va fi primit dela Banca.
Vazand ca Statul va fi eel dintaiu care le va emite, $i ca., prin urmare,

precum Is prime$te, asemenea be $i da, nimeni nu va indraznI a le refuza $i
biletele vor Incepe a circula.
SA admitem ca, cele dintaiu zile publicul nu le prime$te bucuros, ca multe
din aceste bilete se intorc spre a fi plAtite In numerar. Ei bine ! Banca va aveA
In cassa sa 30.000 galbeni In bani gata spre a plat' 20.000 galbeni In bilete. Nu
va fi dar nimic de temut.
Cu toate acestea este de crezut cA mai mult de jumatate dintre acestea vor
rAmAne In circulatie.
Art. 47. A doua operatiune:
Dupa, cAteva zile, o sAptAmAnA poste, (ca $i Ia inceput spre a face educatie
publicului nu trebuie ca Banca sa se grAbeascA), dupA cate-va zile, zicem, Mi50
www.dacoromanica.ro
794
C. I. BAICOIANU
nisterul finantelor fnetiinteaza Banca cA o noub, sum& de 20.000 de galbeni este

disponibila peste cele 3.000 galbeni In numerar care-i are In easel Banca, ce in acest
timp va fi pregittit o noun emisiune, va imprumuta, un nou milion in bani gata,
ei va emite ca la cea dintaiu operatiune, 10.000 galbeni bilete de Imprumut Si
10.000 galbeni bilete de rulement, care indatO le va schimba la tezaur cu cele
20.000 galbeni In numerar disponibile.
Peste cele 30.000 galbeni care va aver In cassa, Banca a imprumutat 10.000
galbeni ei ei i-au mai ramas 20.000 galbeni, care cu alte 20.000 galbeni luati de
isnoava face 40.000 galbeni care-i va aveb, atunci In cassa, ei vor fi emise asemenea
40.000 galbeni bilete la Infatieator.
In scurt operatiunile se vor succedA in acelae chip ei se poate vedea cA,
daca, se retrage din fncasarea Bancii, cei 20.000 galbeni dati la Inceput de Stat,
va ramftne 20.000 galbeni In cassa, in loc de 40.000 galbeni de bilete emise, adica:
jumatate ei totdeauna jumatate.

La a treia operatiune va fi 60.000 galbeni de bilete emise, ei 30.000 galbeni
de rezervA metalicA In cassa plus, cele 20.000 galbeni de avans; total 50.000
La a patra operatiune, va fi 80.000 galbeni de bilete emise, 40.000 galbeni
de rezerva metalica, ei 20.000 galbeni de evens ; total 60.000 in cassa.
La a cincea operatiune, va fi 100.000 galbeni de bilete emise, 50.000 galbeni
de rezervA metalicA, 20.000 galbeni de avans; total 70.000 In cassa.
La a easea operatiune, va fi 120.000 galbeni de bilete emise, ei In cassa

60.000 galbeni de rezerva metalica, ei 20.000 galbeni de evens ; total 80.000
galbeni.
La a eaptea operatiune, va fi 140.000 galbeni de bilete emise, ei In cassa

70.000 galbeni de uzurA metalica, plus 20.000 galbeni de avans; total 90.000
galbeni.
La a opts operatiune, va fi 160.000 galbeni de bilete emise, el In cassa 80.000
galbeni de rezerva metalica, plus 20.000 galbeni de avans; total 100.000 galbeni
ei ass mai departs.

In scurt la sfareitul anului, Banca va aver emise 6.000.000 galbeni de bilete
la Infatieator ei va aver 3 milioane galbeni de rezerva metalica In cassa, plus cele
20.000 galbeni de avans, care-i va putea atunci plati Statului 'Ara nisi o primejdie.
Insfareit dupa 3 sau 4 ani, ei chiar mai curand, incasarea Bancii va fi de

14 galbeni la 15.000.000 galbeni deel va aver In circulare pentru 28 galbeni la
30.000.000 galbeni de bilete la infAtieator.
Art. 48. Este de regula in materie de finante, ca., cand o Banc& are In cassa o
suma de numerar care se apropie de jumb,tatea biletelor care are In circulatie,
atunci ea se gaseete In cele mai bune conditiuni posibile de functionare, ei scontul
sau este atunci la cel mai jos grad.
SA clam un exemplu recent:
Banca Frantei In contul eau hebdomadare dela 16 Decembrie 1864 amts
742.000.000 bilete la infatieAtor in circulatie.
Ea aver, In aceastb, zi In cassa: 339.000.000 In bani, edict), aproape de 1/2
emisiunii biletelor sale, sau, ca sa, fim mai exacti 9/20.
Deaceea ei Indata a scazut scontul eau la 5 % poate s'ar fi scazut el la 4 %
dad', Banca Engliterei ar fi fost In aceleaei conditiuni dar a pus 1 mai mult la %
ca s& nu provoace pornirea banului In Englitera.
Ei bine ! Banca noastra prin operatiunile sale va fi silita sA alba, totdeauna,
www.dacoromanica.ro
795
si neschimbat In cassa sa jumatatea valorii biletelor la infatisator ce ea va

fi emis.
Adevarat, ca, nu va putea, niciodata Ba aiba mai mult deal aceasta jurna-
tate, ins& nu va putea sa, MM. nicidecum mai putin ; nu va fi ea atunci totdeauna
In cele mai bune conditiuni pe care Is poate don o Banc& din Europa? Aceasta
este invederat $i nu admite nici o obiectiune.
Art. 49. Dar ni se va zice: (lac& peste un an, spre exemplu, cand Banca va
avea precum ziceti, 6.000.000 de galbeni bilete In circulatie $i in cassa sa numai
3.000.000 bani gata, se va intampla o criza financiarb, sau o spaima oarecare,
precum s'a vilzut la 1848 in Franta si dad', atunci that& lumea ar alerga sa
prefaca. biletele In numerar, In ce chip Banca cu 3.000.000 va puteb, platl 6.000.000?
Vom demonstra mai intaiu ca aceasta, spaima este nu numai de necrezut,

dar Inca imposibila.
Pe urma vom dovedl crt, chiar, dacti s'ar produce, macar cri prevederile
Bunt contrarii, tot n'ar rezultb, pentru purtatorii de bilete de banca, nici o paguba,
nici un fel de pierdere, fie In capital, fie In dobanda.
Art. 50. Am zis intaiu ch. aceasta, spaima, este imposibila.
Tata proba:
De unde vine spaima? din frica.
Frica pentru ce? de a se pierde bani.

La 1848 nimenia nemai vazand deslusit In viitorul, biletelor de Banta., posesorii furl), frispaimantati, si fiecare cauta sa-i realizeze In bani, atunci toti
impresurara cassele Bancii pan& se golira.
Pentru ce dar aceasta?

Pentruca fiecare ce avea cel putin un bilet de banca, stia, prea bine ca,
valoarea sa era In mare parte bazata pe incredere Si pe creditul ce acorda Bancii,
si ca In realitate biletul de 1000 franci pe care-1 avea in mans, nu era reprezentat
In valoare metalica cleat 151,66 franci, precum 1-am aratat la art. 18, plus un
divident mai mult sau mai putin probabil pe valoarea portofoliului a carui
realizare In astfel de imprejurari se poate reduce la prea putin, and totul ea
darama imprejurul nostru.
Deaceea si fiecare alerga, ca sa ajunga care de care mai intaiu la timp, nimeni nu dorea sa piarda jumatate sau doub, din trei din biletul eau.
In Banca noastra insa, cineva putea motive, o asemenea spaima?
Biletele noastre se aseamanb, cu cele ale Bancii Frantei?
Sunt ele rezemate pe simplu credit? pe confienta?
Nimic din toate acestea ; ele sunt foarte bine chezasuite printr'o intreita
ipoteca, prin urmare, cu toate imprejurarile defavorabile ce s'ar putea ivi, frica
de o pierdere nu poate vent In gand la nimeni.
Atunci spaima este neposibila.
Art. 51. Credem astfel ea fie demonstrat ca, spaima nu poate Fitt existe. Cu
toate acestea s o admitem un moment ; sa, presupunem ca, un spirit de ametealb,
cuprinde creerii cei mai bine organizati, cb, exemplu se intinde din om, in om si
ca, insfarsit criza de temut se produce ; ce se va intampla?
Ei bine, se va vedeb, atunci toata lumea Inconjurand cassele Bancii si cerand
plata biletelor In bani.
Ce va face Banca, dacit are 6.000.000 galbeni bilete afara si numai

3.000.000 bani in cassa ?
www.dacoromanica.ro
796
C. I. BAICOIANI.1
Ea va plat' mai intaiu biletele sale de rulement, 5i cu aceasta se va face

balanta exacta a incasarii sale metalice, 5i atunci, nemai avAnd fond de rulement,
5i neputand sA -5i procure indata, Banca va fi silith de a inceta operatiunile sale ;
5i ea se va afla In cazul prevazut prin art. 19 mai sus aratat $1 va fncepe lichidatiunea.
Atunci cele 3.000.000 de galbeni In bilete care vor ramAnea in circulatie, vor
fi cheza5uite printr'o intreita ipotecA 5i pentru aceasta, ele nu pot fi In rise de a
pierde ceva din valoarea for 5i fiindcA nici Statul nici asiguratorii numai vor avea
dreptul de 6%, dobAnda platitA de imprumutati, aceste 6% vor folosl pe posesorii de bilete care se vor platl neaparat dupa, 3 ani de imprumutati, daca
Banca, nu va mai putea sA isbuteasca a reincepe cursul operatiilor sale ; sau
ceeace este atat mai drept, cat 5i mai practic, se va plat' jumAtate din suma
fiecarui bilet in numerar aflat in cassA, $1 cealalta jumAtate, va fi platitb, cu do-
banda dupA trecerea de 3 ani, 5i fiecare bilet va fi Insemnat cu o pecetie demonstratoare de valoarea sa.
Prin aceasta se poate vedeA cA este imposibil de a inchipul o combinare mai
simply 5i mai sigurA spre a 'Astra toate interesele.
Acum dacA, prin gand, ne facem un tablou de incurcatura in care s'ar aflA
Banca Frantei, in o asemenea pozitiune, cAnd prin multimea falimentelor
care ar rezultA din o asemenea situatlune, portofoliul gm s'ar top' ca zapada la
scare, se va vedeA ce insemnat folds luptA In favoarea combinarii noastre.
Art. 52. Aici ne va puteA face cineva o obiectiune, 5i cu toate ea, ea nu e
serioasA, fnsa o vom preintampina-o.
Ne va zice: dar dacA pentru 10.000 galbeni care imprumutati, emiteti bilete
la infati5Ator pentru 20.000 de galbeni garantia nu va mai fi intreita, ea se va reduce la jumAtate? Aici este curat o rAtacire ; garantia va fi totdeauna intreita,.
Exemplul lichidatiunii operatiunilor BAncii dat in art. precedente rAspunde
cu un chip victorios la aceasta, obiectiune, 5i cA garantia MI-name, intotdeauna
introit/1; Ind), pentrucA mai bine se demonstreazA evidenta pactului ; sA Introbuintam alte argumente.
Legea zice despre averea mi5catoare: posesiunea face titlul ; de ac' vine uzul
cA oricare posesor de obiect mobiliar nu se va desface de dAnsul, decAt primind
valoarea lui. DacA obiectul trece in mAinile unui alt posesor prin instthinare,
pretul atunci devine contravaloarea sa.
DacA obiectul, In contra, se intoarce la posesorul eau primitiv, acesta cere
pentru contravaloarea sa un amanet eel putin echivalent, dacA nu superior,
pAstrAndu -se dreptul de a 'Asa, amanetul in momentul restituirii.
A5adar, Banca, nu se va lepAdA niciodatA, de o sumA de bilete indoita de
aceA chezA5uinta de asiguratori, 5i de imprumutatul fArA a prim' o contravaloare exacta.
SA vedem un exemplu:
Un individ vA zice: di. ma imprumutati cu un napoleon de 20 franci? DacA
nu -1 cunoa5teti prea bine, II yeti intreba:
Ce garantie Imi dati?

VA raspunde: iatA, doi napoleoni de 10 franci, 5i el vi-i pune in mama.
Nu-ti va fi oferit el atunci, cea mai bunA din toate garantiile? DacA v'ar fi
www.dacoromanica.ro
797
dat ca amanet 1000 oca de matase, ati fi fost oare mai bine aparat de oarecare
pierdere?
Invederat ca, nu! Fiindca n'ati facut cu dansul decat un schimb echivalent ;
prin urmare orice adaus de garantie ar fi de prisos, si n'ati putea indrazni

sa cereti.
Asemenea va fi si pentru biletele de rulement, nu se vor efectua in privinta
lor, decat schimbari cu desavarsire echivalente, asadar, ele nu vor avea, trebuinta
de o garantie suplimentara.
Inteadevar Banca va da Statului un bilet de 1000 franci de plata dare infatisator, adica: o obligatiune a Bancii de platit la vista fj i In bani.
Dar pentru ce Banca fi va da aceasta obligatiune? pentru un sac de 1000
franci In numerar.
Banca astfel chezasuita, ar putea iar cere un avans de garantie? Aceasta ar
putea fi o absurditate ! Fiindca prin faptul, ca, nu s'a lepAdat de nimic, ea n'a
facut decat un schimb echivalent; ieri adica, aye& in cassa sa un bilet de 100
de franci in locul ei ; maine iar, cand biletul va reintra in cassa, punga sa de 100
franci din nou se va duce In circulatie, si tot ass,.
In toate aceste manevre, in ce situatiunea Bancii s'a schimbat?
Pozitiunea sa este tot asemenea ca si cand ar fi schimbat un napoleon de
20 franci, pe doi napoleoni de 10 franci.
Precum se vede, fondul de rulement, se duce si se intoarce, a-si schimba
natura: este cand bani cand hartie, ins& valoarea si cifra ei nu variaza niciodata,
si echivalentul sau se gaseste necesarmente, si neschimbat, in orice moment
in cassa Bancii.
Astfel, n'are trebuinta de o alts garantie particulars.
Art. 53. Banca Ipotecara va retrage din circulatie dupe platile !Acute do
imprumutati, o suma egala de bilete de imprumutare la infatisator si o alts

asemenea suma de bilete de rulement ; si ipoteca puss pe averea imprumutatului
va fi desfiintata, si aceea a asiguratorului ce corespunde cu suma plata& va

inceta de a produce dobanda de 3 % in beneficiul lui.
Asiguratorul dacit doreste sa ramana in banca va fi, cat despre ipoteca sus
mentionata, simplu postulant.
Art. 54. Precum face Banca Frantei, Banca Ipotecara va public& in toate
Sambetele socoteala operatiunilor sale de saptamana in Monitor, astfel incat
Statul, publicul si asiguratorii BA fie totdeauna Instiintati despre situatia sa
financiara.
PARTEA II-a
Organizarea Balla
P ersonalul
Art. 1. Banca se va compune:
1, De un guvernator.
2. De un Consiliu de administratie.
3. De un comitet pentru cercetarea titlurilor.
4. De un easier al cassei de emisiune.
5..De un casier al cassei de rulement.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
798
6. De un easier al cassei de dobanzi $i dividende.

7. De un easier al cassei de rambursamente pi amortizmente.
8. De un easier al cassei administrative.
9. De un inspector.
10. De un censor.
11. De un notar.
12. Si de diferiti amploianti subalterni.
Despre guvernator
Art. 1. Guvernatorul Bancii va atarna Si va fi numit de Domnitor. El va

aver, prezenta tuturor amploiantilor administratiunii, $i autoritatea sa se va
fntinde asupra personalului tntreg, fara a prejudicia In nimic independenta
functionarilor cari vor fi numiti de Stat, pastrand Insa dreptul de a face raport
catre ministrul finantelor asupra actelor blamabile ale acestor amploianti la
caz de trebuinta.
El va numl In toate functiile Bancii afar& de aceia a caror nominatiune
este rezervata. Domnitorului.
Bileiele la Infatisetor vor fi iscalite de el, de censor, de inspector si de

casierul cassei de emisiune finpreuna cu censorul, inspectorul si fiecare easier
particular, va aver, o cheie a fiecarei casse si a locului (caves) de pastrarea banilor Bancii.
El va asista in fiecare zi la deschiderea biurourilor In prezenta censorului $i inspectorului, la punerea In Banc& a valorilor zilei care trebuesc fmpartite In fiecare cassa $i Ia fnchiderea biurourilor la ridicarea banilor din fiecare cassa. Va iscall Impreuna cu cei de mai sus procesele-verbale ale operatiunilor jurnaliere.
El va subscrie socoteala (le compte rendu) hebdomandaire a operatiunilor
bancii publicata In Monitor :
Va convoca Ia fiecare doi ani, Adunarea general& a asiguratorilor, pentru
refnoirea Consiliuluf de administratie, sau de cateori se vor prezenta, vacante,
fie prin demisiune, fie prin Incetare din viata.
In fine el va prezenta Ia fiecare reuniune a Consiliului chestiunile si materialele, ce vor trebul sa fie tratate de &maul si va subscrie cu secretarul procesul-verbal al fiecarei sedinte.
Despre Consiliul de administratie
Art. 3. Consiliul de administratie va fi compus din 6 membri.

La Inceputul operatiunilor Mach el va fi numit de dare guvernator dintre
cei dintaiu care vor fi subscris pentru o ipotec& de 15.000 galbeni eel putin, si
care vor vol s primeasca aceste functiuni.
Aceste functiuni vor dura 2 ani; dup.& acest period va fi refnoit de catre
Adunarea generals a asiguratorilor, si membrii iesiti vor putea fi realesi.
Consiliul se va aduna de doua on pe saptamana: Lunea si Joia, sub presedintia guvernatorului Bancii, sau a delegatului sau, pentru a delibera asupra
tuturor afacerilor privitoare Ia interesele Societatii $i care vor fi supuse la hotarfrile sale prin guvernator.
www.dacoromanica.ro
799
Hotaririle se vor da dup& majoritatea glasurilor.

Consiliul va numi dintre membrii sal, un secretar, si procesul-verbal a fiexarei sedinte va fi iscalit de catre presedinte si secretar.
Fiecare membru al Consiliului, se va bucura, cu titlu de rasplAtirea functiunilor sale de un jeton de prezenta de o valoare de 40 franci (2 napoleoni).
Insfarsit, Consiliul va prezenta guvernatorului lista de numirea comitetului de cercetare a titlurilor.
Despre comitetul de cercetare a titlurilor
Art. 4. Membrii acestui comitet, vor fi In numar de ease.
Ei vor alege din sanul for un presedinte cu glas preponderent In caz de

Impartire a voturilor si care va distribul la fiecare dintrInsii titlurile de cercetat pentru fiecare cerere de fmprumut, sau fiecare ofertil de ipoteca din
partea asigurAtorilor.
Fiecare membru va face comitetului un raport asupra dosarului care i-se

va incredinta, si comitetul va delibera in urmA, spre a se stl data Imprumutul
cerut sau ipoteca feria vor fi primite de Banat.
In caz de admisiune, raportul comitetului va fi intarit de catre censor,
si de dare inspectorul Bancii, de care se va vorbl mai la vale.
Comitetul va fi Insarcinat, sub responsabilitatea sa colectivb de a pretul
mosiile oferite In garantie Bancii.
In caz de pretuire neIndestulAtoare si de pierdere din partea Bancii a unei
parti din capitalul imprumutat, comitetul va fi r&spunzator pan& la concurenta valorii cautiuni fiecaruia dintre membrii sai, solidari Intro dansii.
Fiecare membru va fi supus la o cautiune In valoaie de 200.000 franci
in mosie, care-i va produce dobanda anuala de 3 % sau 6000 franci adica... 6000.
Mosiile formand cautiunea fiecarui membru al comitetului, vor fi puse

sub o ipoteca legala, care va dura in tot timpul exercitiului functiunilor sale.
In caz de remplasare, cautiunea noului membru va WA locul aceleia a
membrului iesit, si aceasta pan& la stingerea datoriei contractata de imprumutat dare Banal.. Prin faptul primirii functiunilor sale, noul membru va
aevenl raspunzator de faptele implinite de predecesorul lui si de atunci, cautiunea acestui din urma devine libel% de orice ipoteca.
In vederea responsabilitAtii care le va fi impusa, fiecare membru al comitetului se va bucura, peste acele 6000 de franci dobanda care le va aduce
cautiunea, de o leaf& fix& de 2000 franci pe luna, sau pe an 24.000...total 30.000.
Despre a Cassa de emisiune n
Art. 5. Casierul acestei casse va fi depozitar.

1. A sumei de 20.000 galbeni in bani sunatori, ce Statul va trebul s& face
avans Bancii.
2. Si a registrelor cu match (a souche) din care se vor MA biletele la infatisetor.
Dupa iscalitura fiecarui inscris de imprumut si dui:a vederea vizelor censorului si inspectorului, el va numara lmprumutatilor sumele Imprumutate
de dansii, si va thia, In prezenta directorului, a inspectorului si a censorului
www.dacoromanica.ro
800
C. I. BAICOIANU
Bancii biletele la infatigetor la indoita suma imprumutata gi se va duce sit

le schimbe Ia cassa tezaurului pe bani sunatori care fi vor fi pugi la dispozitiune
de cAtre Ministerul finantelor.
Asupra sumelor Incasate Ia tezaur In schimbul biletelor la Infatigetor care
el va fi emis, va pastry, pe jumatate, spre a rambursa In cassa sa, suma In numerar pe care o Iuase din cassa, astfel ca sa fie mereu Intr'Insa 20.000 galbeni,
in bani gata; gi cealalta jumatate o va varsb, In cassa de rulement, de care va
fi vorba mai jos, ca sa poet& schimba In numerar biletele la Infatigetor ce

i-se vor prezenta.
Dupa ce va fi taiat din registrul ad-hoc biletele la infatigetor ce vor trebul
emise, in prezenta directorului, a inspectorului gi a censorului Bancii, aceste
registre vor fi Inchise de isnoava inteo cassa de fer pregatita fnadins gi incuiata
cu 4 broagte ale caror chei vor fi incredintate fiecareia dintre aceste persoane.
La inchiderea biurourilor, casierul va face In prezenta susnumitilor socoteala operatiunilor zilei, va dresa proces-verbal, gi toate valorile in moneta,
ca gi cassa undo se in registrele cu matca (a souche) ale biletelor la infatigetor,
vor fi fncuiate trite mare cases de `fer cu patru broagte.
In vederea insemnatatii functiunilor sale gi responsabilitatii ce decurge,
casierul cassei de emisiune va fi supus la o cautiune in imobili de 200.000 franci
care-i va produce 3 % dobanda pe an
sau
fr.
plus el se va bucura de o leafy fixa. de
6.000
24.000
30.000
Total . . .
*
Despre cassa de rulement
Art. 6. Operatiunile casierului acestei casse se vor margin). a primi gi a da
chitanta casierului cassei de emisiune de sumele reprezentand biletele de rul-
ment emise Qi a procede, In timpul cat sunt biurourile deschise, la schimbul

biletelor la infAtigetor pe bani gata, sau a banilor gata pe bilete.
Deschiderea acestei casse, cu patru broagte, se va face dimineata In prezenta guvernatorului, a inspectorului gi a censorului Bancii, care vor subsemna,
cu casierul, procesul-verbal despre punerea In Banca a valorilor zilei.
Inchiderea se va opera In acelag chip.
Casierul acestei casse va fi supus la o cautiune de 200.000 franci In imobile,
care-i va educe 3 % dobAnda anuala ei se va bucura iaragi de o leafs fixa pe

fr.
an de
24.000
Total
30.000
Despre oassa de rambursamente gl amortismente
Art. 7. Atributiunile acestei casse consists in a prim' dela datornicii Bancii
or rambursamentele sumelor totals sau partial ce ea va aver, Imprumutata

la sorocul inscrisurilor, sau prin anticipatiune, on amortismentul anual al imprumuturilor contractate sub aceasta forma.
Dad', sunt Mute In bilete la infAtigetor, aceste bilete vor fi naturalmente
retrase din circulatie gi vor ramane pentru totdeauna In cassa, dupa ce Ii se va
imprima In fata, un timbru pe care va fi soils cuviintul: Retras.
In acelag timp acest easier se va duce la cassa de rulement ca sa retraga un
numar egal de bilete Ia Infatigetor, pentru care va da adeverinta, gi care, ca gi
www.dacoromanica.ro
801
celelalte, vor fi retrase din circulatie dupa ce li se va fi imprimat timbrul:

Retras.
Daca rulementul este operat In bani gata, el Ii va varsa in cassa de rulement,
In schimbul unei sume Indoita de bilete Ia infati$etor, pe care asemenea va

imprima timbrul: Retras.
Cu acest mijloc cassa de rulement va conserva totdeauna jumatate, in numerar, a capitalului biletelor in circulatie, precum s'a zis la art. 53.
Casierul acestei casse va fi supus la o cautiune de 200.000 franci in
imobile; aducandu-i 3% donna. anuala, plus se va bucura de o leafs

fixa de
,
fr. 24.000
Total
30.000
Despre Cassa de dobdnzi i dividends

Art. 8. La epoca scadentii dobanzilor de plata de catre imprumutati,
aceasta cassa le va priml $i le va imparti, precum urmeaza:
3% In profitul Statului.
3% In profitul asiguratorilor $i
1% in profitul Bancii.
Dupit ce Bence va incepe a functions, aceste $edinte se vor tine in

fiecare zi, ea va adresA in toate Sambetele un tablou de repartitiunea sumelor
primite de catre ea, peste saptamana, va anunta, prin scrisoare pe fiecare dintre
interesati, $i Lunea $i In zilele urmatoare, cand biuroul este deschis, va plat'
sumele cuvenite fiecaruia dintein$ii.
Casierul acestei casse va fi insarcinat cu Implinirea tuturor dobanzilor $i
cu urmarile ce ar putea na$te din intarzierea lor. Cu opt zile inainte de scadenta
dobanzilor de platit de catre imprumutati, be va da aviz ; $i Indata dupit scadenta., data nu vor platl, el va urmarl, prin toate mijloacele de drept, implinirea dobanzilor de plata.
.
Punerea In Banc& a valorilor zilei, ca $i ridicarea for la inchiderea biurourilor, se va face In acela$ chip ca Ia celelalte casse, $i ea va fi deasemenea cu
patru broa$te.
Casierul va fi supus la o cautiune de 150.000 franci In imobile, care-i vor
produce 3% donna pe an adica

plus ca se va bucura de o leafs fixa de
fr
*
Total
4.500
19.500
24.000
Despre Cassa adminIstrativa
Art. 9. Aceasta cassa va ayes atributiunea a retrage In toate saptamanile

din cassa de dividende, sumele provenind din 1 % afectat Bancii, din suma dobanzilor platite de debitori; de a lichida $i de a platl toate cheltuelile administrative la epocile fixate pentru aceste plAti.
Casierul sau va da o cautiune de 100.000 franci in imobile care-i vor profr
3.000
duce 3% pe an dobanda sau
pe langa aceasta va avea un tratament anual de
Total
www.dacoromanica.ro
15.000
18.000
802
C. I. BAICOIANU
Despre censor
Art. 10. Censorul Bancii va fi numit de catre Domnitor, dupa propunerea

Functiunile sale consists In a supraveghea toate operatiunile financiare
ale Bancii, in interesul Statului.
El va semna bilete la fnfatieetor dimpreuna cu guvernatorul, inspectorul
ei casierul cassei de emiteri ei va pastry una din cele 4 chei ale fiecarei casse de
bani ei ale tezaurelor Bancii.
El fel va pune viza sa pe toate actele de Imprumutare, fnainte de liberarea
banilor catre imprumutator. El va verifica toate registrele de contabilitate
i va asista pe fiecare zi la punerea valorilor Bancii in fiecare cassa, precum ei
la ridicarea for ei la inchiderea biurourilor.
In erarhie el, va fi al douilea duph, inspector, ei va avea, un apuntament
fix platit de Banc& In sums de 25.000 franci.
Despre inspector
Art. 11. Inspectorul Bancii, va fi, ca ei censorul numit de Domnitor, dupa

propunerea ministrului de finante.
Functiunile sale vor consists In controlarea tuturor operatiunilor ce vor
fi fost supuse verificaiii censorului.
Ca ei censorul el va subsemna biletele la Infatieetor ei va awe a treia cheie
a fiecarei casse, ei a locurilor de pastrare a bonurilor Bancii.
Dupa, viza censorului, el va pune viza sa pe actele de Imprumutare, inainte
de liberarea sumelor date imprumutatorilor.
In scurt va contra-verifica toate operatiunile censorului ei In erarhie va
fi peste dansul.
Va avea ca, ei censorul un apuntament fix platit de Banal, in sums de

30.000 franci.
Despre notar
Art. 12. Notarul Bancii va fi numit de catre Domnitor, dup.& propunerea

Functiunile sale se vor marginl In primirea actelor de Imprumutare ei a
chitantelor ce Banca va libera.
El va 'Astra aceste acte In arhivele sale, ei va fi raspunzator de dansele.
Prin caracterul ministerial de care va fi investit prin legea ce va autoriza
Banca, el va da actelor primite forma autentica ei o data sigura.
Pe Tanga aceasta va fi insarcinat de a starul pe tenet, tribunalul competinte
ca BA tears toate inscriptiunile ipotecare, precum ei etergerea inscriptiunilor
dupa, rambursament.
Va fi supus la o cautiune In imobile de 100.000 franci, de productul dobanzilor de 3% pe an sau 3.000 ei va avea pe Maga aceasta un apuntament fix platit
de Banca de
fr
17.000
Total . . .
*
20.000
www.dacoromanica.ro
PROIECTUL LUI A D. HOLBAN
803
Despre lucrttrile Bltncii
Art. 13. Banca va fi deschislt publicului In toate zilele lucratoare, in timp

de 6 ore, dela 10 dimineata pane, la 4 seara, atat vara cat $i iarna.
Implegatil subaltern1
Art. 14. Pe langa functionarii aratati mai sus, Banca va mai avea $i alti
diferiti Impiegati subalterni, ce nu e trebuinte, de a-i enumera aci $i care vor fi
numiti de guvernator.
I. B. Matheiu
Raspuns la cateva obiectiuni ce ni s'au facut
Ni s'a zis:
II
La not o Banca este imposibila pentru, cel putin Inca Q % de secol, nici-
odata n'am avut hartie monetil, $i poporul nostru nu va Intelege nicidecum

aceaste, fictiune; nu va priml ideea ce,, o bucatica de hartie, valoreaza 100
galbeni $i nu le va priml niciodate.o.
Atunci data respinge biletele voastre, ce yeti face?
Inainte dela 1848, pluralitatea Bancilor exista fn Franta; era atunci,
Banca Frantei, at care! scaun se afla la Paris. Banca de Lyon; Banca de
Marsilia; Banca de Bordeaux etc., etc.
Biletele fiecareia din aceste Banci nu circula afare, din departamentul
scaunului lor.
Ne aducem aminte Inca, creatiunea Bench de Marsilia In 1835, ora$ fn
care $edeam atunci.
Deci, Marsilia fu un orae de mare comert, biletul de Banc& Ii era atunci
necunoscut, cineva nu vedett In nici o parte, afare, de ni$te pravalii de zarafi.
Publicul n'avea, de den$ii nici o mica idee.
Ei bine, la cea dintaiu emisiune, In loc de a be respinge, fiecare, fn contra,
to cauta, $i cei ce nu puteau se, be aiba, vree, cel putin se, to vada.
Banca n'a intalnit nici o dificultate, pentru emisiunea sa, ei In putine,

vreme, In toate vanzarile, $i In toate platile, nu s'a mai vazut decat bilete de
Dance,. Numerarul nu era Intrebuintat decat pentru apunctele In jos de 500
franci, valoarea cea mai mica a biletelor.
Dar ni se va zits: acest popor ere, trite les negutator $i obi$nuit afacerilor?
Vom respunde la aceasta, ca aceste popoare aunt Ins& mult mai dificile,
mutt mai prevazatoare, ei mult mai necredincioase; ei vor refuza o moneta
uzata sau lova& cu pila, care In toate alts parti, ar trece prea bine neprivita.
Aproape de nimic, publicul este acela$ In toate partile, $i cand se face ceva
care Ii este de folos, nu o refuza niciodata, a priori.
Dace, nu intelege bine, curiositatea sa, este excitata, el Intreaba, mute,
deslu$iri, $i and a priceput face el Instug mai multi proseliti decat profesorii sai.
Cu toate, emisiunile Be,neii noastre nu vor fi cu sila, furnaliere, $1 fiindca
ele vor fi destul de importante, ea va putea, sit to departeze una de alta.
Admitand di la Inceput, mai multe bilete se, se Intoarce, Indaret, $i vine

ca se, fie platite la Banca, ei bine! aceste bilete vor puts. fi, In nemarginit,
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
804
schimbate in cassa tezaurului cu noui bani, p5,na cand publicul s se obisnuiasc5,

a le priml, $i de a le face sa circule ca o monetk
Asadar, fiindc5, Banca nu va fi salt& de a Imprumut& la ziva fix &, la toti
cei ce vor cere, $i ck fmprumutarile sale, nu vor fi facute decht cand se vor gasl
asiguratori $i imprumutati inscriC ca ea va avea., mai cu seams, facultatea de a
pune acel interval care va vol, intru cea dint&iu, $i cea de a doua emisiune, at &t
ca intre emisiunile urmatoare, obiectiunea de mai sus cade prin ea insu$.

Noi credem foarte bine, in contra, a el se va obisnul prea iute, eh si cu toate
ca, se poate zice, ratiunea cea, mai vulgar& nu Inthrziase nicidecum, a pricepe
aceasta care-i este folositor, $i negresit, nimeni nu va contests utilitatea Bauch
noastre.
Asadar, precum am spus In art. 50, s& admitem CA, cea dinthiu emisiune
va fi de 20.000 galbeni, Banca va avea in cassa 30.000 galbeni In bani gata, pentru
ca s& opereze, rambursamentele sale.
Admithnd aceasta care nu poate fi, ca in ziva dinthiu nimeni nu voeste sa

pAstreze un singur bilet emis, $i vrea s5, fie rambursat. Banca va fi indestulata
dand de isnoavA Statului aceste -$i bilete, drept schimb banilor noui, precum
am spus-o mai sus, pan& cand credinta va fi stabilitk ceeace, nu poate fi de o
durata indelungatk child se va vedek CA la infatisare, fiecare bilet va fi totdeauna Sudan. platit.
Admithnd ca, aceasta experientA poate sA dureze o lull& de zile $i Inca mai
mult n'ar fi loc de a se sabots.
SA ne apucam acum de partea doua a obiectiunii:
Dac4 publicul nu primeste biletele voastre, ce vett face?
Iata cel mai mare argument ! cel mai teribil punct de interogatie al oamenilor
superficiali, cari, la aparitiunea unei inovari fiecare cat de perfect poate sa fie,
cauta numaidecht sa-i inchrligeascA un: dacd, urmat de o propozitiune absurdk
Nu va temeti ca s& IngrijeascA de analiza proiectului propus $i de a se convinge c& pentru 1000 de $anse, 999 stint irefutabile si una singurA poate sa
formuleze cu un daa, (un $i).

Ele va vor zice cu sigurantA: dar dm& publicul nu vrea s& primeasca biletele
voastre, ce veti face?

Gasim not ca s&-i facem o injurie gratuity la acest public $i ca, numai cu
instinctul de conversatiunea (dad), ratiunea sa vine a-i lipsi), el va discern&
ceeace poate sA fie folositor pentru el.
Cum ! un popor, care in ativa ani a trecut prin toate gradele uzurii, care
dupa cea suportat, in toti timpii, o dobanda legal& de 10% gi a urmat s& plaazi, pan& la 60 % dobandA pe an (5 % pe luny, asta se vede In toate zilele mai cu
seams In Moldova), va fi at &t ca ea nu priceaph $i sa nu favorizeze o cornbinatiune financiar&, care va putea sa -i procure toti banii de care va avea trebuinta cu o dobandA de mijlociu 5 512% pe un an, numai ca sa se libereze de dobanzile ruinatoare care fl apasa?
Mai cu seams, and aceast& combinatiune depArteaza din ochii sal, pentru
total), viata sa, fantoma expropriatiunii, cea. nou& spada a lui Damocles, sp &nzuratA neincetat asupra capului proprietarilor.
LAsati-ne In pace ! aceste argumente Bunt ticaloase, si acest popor, acest
public, care-I comparati cu dobitoacele, va aye& o mai mare ratiune dealt detractorii sAi, avem de aceasta o adana, convingere.
www.dacoromanica.ro
805
Dar apropos!! de unde vine aceasta preferinta reala, care sa ne acordeze,

and se urma de biletele noastre, si ell nu este tot asa cand se urma de biletele
unei Banci de Scont?
Ar fi, pentrucA biletele noastre vor avea o valoare de 29 sau 30 on mai mare
cleat celelalte? ar fi bine ea le stim? In adevar, de cat's on am gAsit un contradictor al proiectului nostru, l -am vazut deschizand genele sale, cand i-a pronuntat
de Banc& de Scont.
0, Banc& de Scont ! lath, ce e frumos! iata, ce trebuie la noi! (si bagati
de seama, c& n'a fost niciodata un negustor, care ne-a vorbit ask dar un proprietar ?).
0, Banc& de Scont! stim ce este asta! taunt antecedente de aceasta. Dar

Banca voastrA, de unde vine? unde s'a vazut o asemenea?
Da! stint incredintati, raspundem noi! Banca din Iasi de exemplu?
Nu, dar Bancile din Franta, din Englitera!
SA ma iertati! Bancile din Franta si din Englitera, si n'aveti nimic din

ceeace Bunt In aceste tari, ca sA puteti aliment& o asemenea Banat, cum s'a
vazut cu Banca din Iasi, care voiu cita-o de isnoavA!
Unde yeti g&s1 pentru alimentarea unei Banci de Scont, asezat& dupa modul
Bancii din Franta, (pastand proportiunea, se intelege) cele 7 sau 8 bilioane

de franci de valori comerciale, care sconteaza In toti anii?
Unde este comertul vostru?
Unde este industria voastrA? Toate acestea Bunt Inc& In starea edimentara
la voi! si o Banc& de Scont, dacA urea sA traiasca numai cativa ani In tara
voastrb trebuie negresit ca sa fac& operatiunile (nu vom intrebuinta un cuvant
mai mult caracteristic) de astfel a celor Banci din Iasi.
SA uitati c& tara voastra este esentialmente agricolk c& agricultura este
industria sa singura, si c& o Bane& de Scont, in urma, nu poate s& fie pentru ea
nici un ajutor 1
In adevAr! Cine va profit& de Banca de Scont?
Bancheri, singuri! si nici unul altul!
Negutatoriile trial's, nu vor gb,sl In ea, nici un folos! iata proba:
Pan& astAzi bancherii tarii, au Indestulat prea larg, scontul valorilor comerciale, fiindc& mai multi dintre ei, ca sA Intrebuinteze fondurile lor, Bunt
siliti de a be imprumuta cu amanet asupra mArfurilor, si mai ales asupra cerealelor, arendasilor tarn ; sau de a scontA bonurile tezaurului, sau ale municipalitAtii Bucurestilor, cu 10% pe an.
Ce se va intampla, ettnd o sA fie creiatii o Banca de Scont care nu va deschide
cassele sale dealt lnaintea valorilor cu trei subsemnAturi?

Un comerciant va putea, credeti, sA sconteze pe valorile sale, la Band"?
Nicidecum!
Un croitor a vAndut o ImbrAcAminte la d-1 Petru care i-a subscris o pont&
de 50 galbeni, la scadenta de 3 luni, credeti cA va putea, numaidecAt, sli, mearga
la Banat, ca sA sconteze polita sa, cu un agiu de 8% sau 10 %?
RAtacire! Mare ratAcirell
Banca nu va sconta cleat valorile cu trei subsemnAturi, si Inc& va trebul,
ca doi dinteinsii, sA fie recunoseuti bine, In sensul comercial al cuvantului, sau
cu alto vorbe: ca si% fie subsemnatura cOtSes (pretmite, tarifate) si apartinand
www.dacoromanica.ro
806
C. I. BAICOIANU
la unii comercianti cari sli alba, precum se zice: Religiunea scaderii, si care
niciodata n'a lasat sa, protesteze subsemnatura lor.
Ca si, In comert, nu e destul se, zica cineva: Bunt solvabil! am averile nemiscatoare la soare! data nu platesc astazi, o sh, platesc dupe o saptamana, dupii,
doll& zile I
Trebuie plata In ziva scadentei!

Atunci se, va bucurati de o reputatiune comerciala numita: subsemnatura
cOthe (cunoscuta ca bunt").
Asadar, polita croitorului susmentionat nu va purta decat doua subsemnaturi
cea a cumparatorului sau, si a sa; si pentru Ca se, se procure cea de-a treia va
trebul negresit, ca sh, caute un bancher; caci nu este liber, ca sa, se Imprumute
cu subsemnatura unui comerciant ca el; WA, a da nastere numaidecat, la supozitiunea unei subsemnaturi de complezenta (data degeaba care a ruinat numaidecat creditul amandurora).
Cu alte cuvinte, bancherii precum o fac astazi, vor sconta valorile cu douh
subsemnaturi, cu agio, sau dobanda de 12 %-18% si Inca mai mult, duph

valoarea supozath de el de aceste subsemnaturi, si el cu mijlocul subsemnaturii
sale, adunate la aceste polite le va reesconta la Banca, cu 9 sau 10%

pe an.
Pentru tine atunci, va fi profitul, pentru comerciant sau pentru bancher?
Pant" astazi bancherii Romani pastreaza In portofoliul lor, pane la scadenta
valorile comerciale care au scontat, si atunci ele nu esconteazh, decat pentru numerarul lor disponibil, si ei lucreaza In urma prea sigur.
De tend ei vor Elva facultatea de a versa portofoliu lor la Banca, si ca ei
vor putea prin iesire si venire a capitalurilor disponibile, Inmult1 nemarginit si
felul operatiunilor lor, o sit va, fie totdeauna ace,?
Amorul castigului nu le va excite, de a face afaceri mai putin sigure? S& ne
multumim de a castigh acest punct de interogatiune, cad, acesta nu este

treaba noastra.
Insfarsit din explicatiunile de mai sus, rezulta invins, ca, contradictorii
nostril, cel mai putincios argument, este: daca, (le si).
Dace, acesta; clack acelea; dad), si alta!
Ce nu poate se, fie imaginat cu dach,?
Este adevarat ca, clack publicul, In ziva dintaiu, sau la sfarsitul lunei, sau
la sfarsitul anului, nu voeste se, primeasca biletele Bancii; va trebul negresit
ca ee, cunoastem evidenta si ca sa, Incethm proba!
Dar sa, vedem! Cu adevarata credinta, oamenii seriosi, pot se, admit& o
asemenea ipoteza, fare, a alerga, riscul de a fi ridicule?
Nu voim se, be cugetam !
Si Infine; pentru ce, fiindca contradictorii nostri se serve ace, bucuros de
data, ca sit ne ridice obiectiuni, pentru ce, zicem, nu putem face ca
ei,
O. zica:
Dar, data publicul primeste biletele noatre, Romania este scapata de pericol, si Intr'un an s'au doi de zile ea va fi In numarul acelor tari mai bogate,
si cele mai favorizate sub raportul bunei sari financiare si creditului!
$ansa aceasta, merits de a fi tentata, mai cu seams child costa atilt de
put,in.
www.dacoromanica.ro
807
Exemplu de amortizare a bonurilor rurale prin aplicatiunea principillor Banal(
TAranii care dup& noua lege rural& au dreptul la impartirea pamantului

concedat de dare proprietari, sunt fn numar de aproape 700.000, vi sunt impArtiti In base clase.
Daca vom lua mijlocul valorii pamantului care trebuie s& -i fie concedat,
gasim pe fiecare satean o valoare de aproape 1.000 lei (exact 9971/2).
Este atunci o valoare de aproape 700.000.000 de lei, ce bonurile rurale

care se va distribul, vor reprezinta.
Aceste bonuri, sau obligatiuni comunale vor produce 10% doband& pe
an, in favoarea proprietarilor, i vor fi amortizati 11 ani, cu mijlocul unei donatiuni anuale, de amortizare ce va trebul sA, plateascts. Statul.
S& vedem acum, dac5, fAc&nd aplicatiunea principiului Bancii noastre,
la acele bonuri, n'ar rezulta, pentru Stat o economie InsemnatA?
Am spus cA, capitalul de amortizat este de
700.000.000 fr.
SA presupunem CA aceste bonuri vor fi toate in m&inile proprietarilor, Ia 23 April viitor, ai c& dobanda de 10 % va incepe sa
meargA dela aceastA zi. La 23 Apr. 1866 va trebul sit adAo-
gam la acest capital dobanda de 10 % pentru un an trecut

sau
70.000.000
Si Statul va fi dator In totalitate de
Donatiunea necesarA pe fiecare an pentru amortizarea acestei

sume, In 11 ani este .
22 031 843
Adttogandu-i-se dobanda de 10 %
70 000 000
Statul va trebul sA plAteascA in toti anii o donatiune total&
de
Din care ih provenind din isvoarele sale particulare

Si 2/3 sumelor platite de tarani
Totalul egal donatiunii anuale
770.000.000 fr.
92.031.643
30.676.214
61.394.429
*
*
92.031.643 fr.
Pentru infiintarea unei operatiuni folositoare, ce ar trebul s faca Statul?

Ar trebul ca, cu mijloacele de imprumuturi anuale ce ar face la BancA, dandu-i
o ipoteca indoitlt asupra averilor insemnate care el posed& ai depind bonurile
care el ar rfu3cumpara proprietarilor in cassa Bartell, sA transforme cel mai
curand, datoria sa de 10% cu o datorie de aceeav suma la 4%.
Ca sA ajunga la acest rezultat, care este drumul de urmat? Ar trebul ca

in timp de 5 ani, Statul s& se fmprumute in fiecare an dela Banc& cu o suma
de 100.000.000 lei (land o ipotecA de 300 milioane lei care adaosA depozitului
bonurilor rascumparate la proprietari, ar furni, la sfarvitul de 5 ani o garantde
de 1 miliard lei, de care 700 milioane In bonuri rurale ai 300 milioane In ipoteci.
Trebuie s& insemnam cA prin functionarea cassei de amortisment, ai cu
mijlocul donatiunii susmentionata de 93.021.843 lei pe an, la effirOtul de 5
ani ar fi Post amortizat 200 milioane lei asupra capitalului de 600.000.000 a
bonurilor rurale, astfel crt, suma de amortizat, fiind Ia aceastA epoca, numai
de 500 milioane lei, garantia indoitei ipoteci rezultand color 700 milioane de
bilete In depozit, qi de 300 milioane fn ipoteci consimtite de Stat ar fi exact.
Dar Statul nemai da,nd intr'acest caz, dectit o Indoita ipotec5, t;ii Banes
51
www.dacoromanica.ro
808
C. I. BAICOIANU
cerand o intreita, ar trebul Inca atunci, o ipoteca de 500.000.000 lei data de

dare asiguratori, si atunci totul ar fi conform Statute lor Bancii.
Dar atunci, fiindcb, Statul ar fi asigurator sau propriu, n'ar avail sa primeasca, nici un folos, gi ar renunta prin factul celor 3 % cu care se foloseste in
operatiunile ordinare.
In scurt la sfarsitul de 5 ani el va fi dator cu 500 milioane lei la Banca,

care nu i-ar costa, mai mult de 4 % pe an, in loc a fi dator acestei sume proprietarilor, si de a platl o dobanda de 10 V,.
Cele 4 % sus mentionate, ar fi Impartiti cu 3 % asiguratorilor si cu 1 % la
Band'.
Dar ni se va zice: Daca Banca Imprumuta pe Stat cu 100.000.000 lei pe
an, ea nu va putea, ea imprumute pe proprietari, numai cu o sums mica? Ar

puteb, ea, sb, lmprumute o sums de aproape 50 milioane de lei pe an, fiindca
bugetul se urea la 150 milioane. Dar Insfarsit cele 100 milioane imprumutate
Statului fiind afectate la rascumpararea de 100 milioane de bonuri rurale apartinand la acesti proprietari, o sa, fie curat tot unu, precum data Banca le-ar
sconta drept proprietarilor data cu aceasta oper atiune Statul ar fi facut un
beneficiu de 366.020.674 lei ; In curs de 15 ani, precum o vom demonstra.
Sa procedam acum, la operatiunea me canica spre a da o idee mai exacta
de ceeace am spus mai sus.

Am hotarit la 23 Aprilie 1866, Statul ar fi dator proprietarilor:
Prin emisiunea bonurilor rurale de un capital de
700.000.000 fr.
70.000.000 *
$1 cu dobanda de 10 % pe un an
Total
770.0001000 fr.
Dar la aceasta epoca el o sa, fie primit de ca-
tre Ward pentru cea dintaiu anuitate datorii Ion
61.354.429 fr.
$i va trebul sa adaoge el cu veniturile

sale
30.677.214 *
92.031.643 fr.
Ceeace va forma, donatiunea celui intai an

Dacb, adaogam acum acestei sume, cea dintaiu
100.000.000 fr.
imprumutare fault& la Banca
Va puteb, sa rascumpere bonuri pentru o sums de
192.031.643 fr.
577.968.357 fr.
$i banca va avea in cassa sa bonuri pentru 192.031.643 fr.

192.031.643
La 23 Aprilie 1867, Statul va fi dator pentru

dob. de 10 % asupra bonurilor nerascum57.796.835 fr. {
parate de
$1 la Banc& pentru dob. de 100 mil. la 4 % .
Total . .
Donatiunea
A 2-a imprumutare la Banc&

Rascumparat la 23 April.
Bonuri rascumparate la aceastb, epoca
4.000.000 *
61.796.835 fr.
639.765.192 fr.
92.031.643 fr.
100.000.000
192.031.643 fr.
.
www.dacoromanica.ro
192.031.643
447.733.549
*
*
809
La 23 Apr. 1868, dob. 10%

Dob. de 4% asupra 200 milioane . . .
Bonuri de rhecumparat la 23 Aprilie 1868
44.733.364 fr,
8.000.000 *
.
.
Donatiunea
A 3-a fmprumutare la Banc&
Rhscumparat la 23 Aprilie 1868
52.773.354 fr.
500.506.903 fr.
92.031.643 fr.
100.000.000 *
192.031.643 fr.
Bonuri de rascumparat la aceasth epoch

La 23 Aprilie 1869 dob. de 10%
Dob. 4% peste 300 milioane
Totalul bonurilor nerhscumparate
Donatiunea
A 4-a fmprumutare la Banca
Rhscumparat la 23 Apri lie 1869
Bani nerascumparati Ia aceasta epoch .
La 23 Aprilie 1870 dob. 10%
Dob. 4% peste 400 milioane
Bonuri de rascumparat la 23 Aprilie 1870
Donatiunea
A 5-a fmprumutare la Banc&
192.031.643
308.475.260 fr.
30.847.427 fr.
10.000.000
{ 42.487.526
351.322.786 fr.
92.031.643 fr.
100.000.000 *
192.031.643 fr.
192.031.643 fr.
159.291.143 fr.
15.929.114 fr.
16 000 0000 * { 31.929.114 *
191.220.257 fr.
92 031 634 fr.

99.188.614
191.220.257
000.000.000 fr.
La 23 Aprilie 1870 banii rurali ar fi fost atunci toti rascumparati, ei Statul

ar fi schimbat restul datorii sale In datorie de 4% In loc de o datorie de 10%.
In fine Statul ar fi dator la Banc& numai o
sum& de
499.188.614 fr.
Amortizabila sum& cu dotatie sigurA:

Total
19.967.544 fr.
519.156.158 fr.
Amortizat
RAmas dator Ia Banc&
Total
92.031.643 *
427.124.515 fr.
17.084.980 *
444.209.495 fr.
92.041.643 #
352.177.852 fr.
Amortizat
RAmas dator Ia Banc&
La 23 Apri lie 1873 dob. 4%
14.087.114
Total
366.264.966 fr.
Amortizat
92.031.643
RAmas dator la Dana, .

274.233.323 fr.
10.969.332
Total
Amortizat
RAmas dator la Banc& .
Total
Total
Amortizat
RAmas dator la Banc&
285.202.655 fr.
..
92.031.643 *
193.171.012 fr.
7.726.840 *
200.897.852 fr.
92.031.643 *
108.866.209 fr.
4.354.646 *
113.220.857 fr.
51*
www.dacoromanica.ro
810
C. I. BAICOIANu
Amortizat
Fames dator la Banc&
La 23 Aprilie 1877 dob. 4 % .
92.031.643 fr.
21.189.214 fr.
847.568
Total
Donatjunea
Economie asupra dotatiuni
22.036.782 fr.
92.031.643 *
69.994.816 fr.
La 23 Aprilie 1878 4 % asupra sumei economisita
Economia dotatiunei
Total
2.799.794 n
92.031.643 fr.
164.826.296 fr.
La 23 Aprilie 1879 dob. 4 % asupra sumei

economisit,
6.593.051 *
Economia dotatiunei
182.031.643 *
Totalul dotatiunei
263.450.992 fr.
La 3 Aprilie 1880 dob. 4 % peste suma economisith
10.538.039 fr.
Economia dotatiunei
92.031.643 *
Beneficiul total al operatiunii
366.020.674 fr.
Precum se poate vedea la sfarsit de 15 ani, Statul ar fi economisit o sumei do
366.020.674 lei, Si proprietatile ar fi rambursat bonurile for in soroc de 5 ani
In loc de 15 ani.
www.dacoromanica.ro
xv
PROECTUL DE BANCA NATIONALA ROMANA A LUI G-ME IIEMPEL
www.dacoromanica.ro
Anexa Nr. 63
PROIECT DE BANCA NATIONALA ROMANA
(Fars an)
Exeelenfei Sale D-lui Ministru at Finanielor,
Noi credem de neaparat& trebuinta a da o des1u9ire asupra proiectului de
Banca National& Romank care avem onoare a supune Ia aprecierea excelentei
voastre, spre a des14. gandirea 13i combinarea care ne-au condus la redactarea acestor statute.
Cunosc &nd marea important& de crearea unui asemenea institut, ne-am
silit a-I combina ii a-1 Intovarkyl cu cererea tarii, far& s& pierdem din vedere
scopul care vrem a realiza; atat In ogmantatiunea bogatiei prin circulatia capitalurilor i desvoltarea creditului.
Creditul fiind fricos i fuglitor nu se stabile0e Indata, nu ascult& poruncile,
nici decretele, este o fruct& de institutiune care opereaza pe baze sigure i solide,
care trebuie dirijat cu mare prudent4. Pentru o natie, ca ei pentru un individ,
creditul se ds mai putin sumei capitalurilor eau veniturilor, dee/It la tiinta unei
bune administratiuni, fiindc& este ?tiut c& casele cele mai bogate nu aunt acele
care inspir& cea mai mare confientk
Dupe ce o Rana. National& este cel mai mare ajutor al creditului, s& nu
11u3am nimic neprevazut In organizatia sa, i mai vartos facem o creatie vietuitoare.
Noi am cautat conditiile de existents:

1. In importanta capitalului;
2. In emisiunea biletelor Ia vista;
3. In operatiile ce are s& fack i, trisfarit, In privegherea
moral al Statului:
Examinam dar aceste puncte:
9i
sprijinul
Capita lul
Trebuie sa fie In raport perfect cu situatia comerciala gli industrials a tarii,
In prezenta de operatiuni mici, un capital mare doarme i moare pierdut prin
dobanda care este datoare a-1 sluji.
Capitalul fricos i cu defient& Mild i se propune rezultate nesigure, alearg&
cat mai In grab& /naintea unui folos sigur; and va fi atgl In Romania, ca qi in
www.dacoromanica.ro
814
C. I. BAICOIANU
alte State, actiile vor face prime pi subscriitorii vor fi mai multi cleat va face
trebuinta.
Dar aceste trebuinte sunt atat In strainatate ca pi in tara cunoscute.
Aruncandu-se ochii asupra tablourilor de vama, se vede o migcare cornerciala de putina intindere.
Pentru ca sa, dobandim ce este trebuincios, nu exageram cererile ci sa priveghem ca capitalurile sa, DMA un interes folositor, acesta este eel mai bun scop
spre chemarea creditului pi a satisface prezentul gi viitorul.
Bilete Ia vista
Daca, acest privilegiu al Bancilor Nationale de a face bilete la vista, este
una din cele mai frumoase creatiuni moderne, emisiunea acestor bilete In o cantitate prea mare poate devenl un prea imens pericol, mai cu seam& in o tart], unde
aurul gi argintul aunt singuri considerati ca valoare realer.
Precum am zis mai sus creditul este lucrul timpului, gi vor trece Inca multe
zile Inainte ca biletul de bane& sa, fie primit ca moneta metalica.
Biletul de bancrs, o s se primeasca intaiu cu defienta, o 0, se tie cat se poate
mai scurt timp pi eel mai mic eveniment, cea mai lejera criza comerciala, ar face
sA vie cererile de rambursament sau schimbare In multime.
Dintr'un moment asemenea ce ar deven1 Banca, dm& rezerva sa metalica
n'ar ajunge?
Noi gtim prea bine ca emisiunea acestor bilete la vista trebuie sa aibe ca
garantie, valorile din portofoliu.
Dar aceste bilete pi polite, aceste valori inteun cuvant sunt de plata la nigte
scadente hotarite, $i sunt din nenorocire intocmai in acele momente de criza ca
aceste scadente raman flu% efect pi ca aceste valori devin nesigure.
El, biletul de bane& este totdeauna de plata la prezentatiune; este dar

prudent la inceput at, se tie In frau cat se poate mai mult emisiunile.
A crett un capital de bilete Indoit ca eel numerar, este indestulat pentru a
da la Banc& tot in timpul acela mijloacele de a scadea scumpetea creditului,
de a favoriza, circulatia capitalurilor pi de a pune Banca mai presus de orice criza,
$i de orice eveniment capabil de a o darapanb,; dad), va merge mai departe se
va compromite.
Banca trebuie O. fie cea dintaiu institutiune financiara, punctul de sprijin,
imprejurul caruia vor vent a stralucl o multime de creatiuni, din care ea va fi
muma sau protectrita, nu s'ar gti dar, et se aseze pe baze destul de sigure.
Operatiunile
Situatia comertului gi a industriei In Romania, adevarata deosebita, nu

putett s& des la o Banca numai de scout, elemente de existenta.
Capitalul sau ar ramanea fara a sluji ; In cercetarile noastre luate la locuri
autentice, ne-au dat destule dovezi di comertul din tara este marginit pana
astazi ; fiindca nu este tranzactiunea de orag Ia orag, pi ca deaceea polita comerciala, exista putin sau mai de loc. Twa& migcarea actuala se face numai prin
strAinAtate.
Industria agricolA singurA ajunge in parte la tranzactiile comerciale, dar

In aceastA industrie, fiecare tie ca mai toate operatiunile se fat pe co ntant.
www.dacoromanica.ro
PROIECTUL LUI G-ME HEMPEL
815
Dar, in asteptarea a leacul pentru aceasta situatie sa poata produce efectele

sale, trebuia dat Bancii mijloacele sa existe si a-i permite ei operatiuni, care
obisnuit se fac de Dandle particulare.
Imprumuturile pe 'Mare in depozit de materii primitive pe soroace hotarite,
permit la proprietarii acestor depozite BA aleaga momentul favorabil de vAnzare,
Qi in cazul unde Banca este chiar ea insa$ insarcinatb, de a efectua aceste operatiuni, imprumutatorul gaseste onestitate, o siguranta, totdeodata cu o eftinatate
necunoscuta pentru dansul pane In ziva de azi.
ImprumutArile a la Grase, si pe Conosamente acute de un stabiliment pus
sub privigherea Statului, sunt pentru amatorii din strainatate o serioasa garantie. Ei vor sti Ca la caz de accident de avarie, capitanii for gases iute un
ajutor 13i putin costisitor, Mr& dificultatile $i grelele sarcini cari impun obisnuit
consignatori si imprumutAtori particulari. A suprimb, aceste impiedicari, este
a veal in ajutorul nu numai al Bancii care poate 021 elemente serioase de castig,
dar chiar exportatiunii ei singure, fiindcA favorizAnd navigatiunea, este a favoriza desfacerea productelor.
Celelalte operatiuni ale Bancii, intrand in calea afacerilor obisnuite a BAn-
cilor Nationale, n'avem not a le examine.

Interventiunea Statului
Cu toate ca capitalul Bancii nu este dat de Stat, Statul are dreptul prin
privilegiul ce (IA, fli prin sprijinul moral ce it dA la BancA, la un control, cel mai
absolut. Dar interventiunea Statului nu trebuie sa -1 lege nici sa-1 compromita
in nimic.
Insarcinat cu interesele natiunii, Statul trebuie BA se asigure mai intaiu de
existenta capitalului promis, si sa nu permita, ca o publicitate iutita., sa nu cornpromita in caz de nereusire creditul ce vrea sli, stabileze.
Acest capital constituat, solicitudinea sa, se Intinde la actionari, Statul

trebuie sa ceara, ca conventiile pactului sa fie indeplinite cu rigurozitate, si sa
privegheze mai cu seams, ca operatiunile, carora le trebuieste un prea lung
termen, sa nu vie at face, pe Banc& sa-si schimbe scopul, care este mai Intaiu
desvoltarea creditului prin activitate in circulatia capitalurilor.
Si asa 1-am si inteles, cb. Statutele noastre lath ea angajeze responsabilitatea
Statului, fi las& drepturi care va fi greu de gAsit In alte State, pentru asemenea
concesii.
BANCA NATIONALA ROMANA
STATUTE
Denumirea si scopul Band!
Art. 1. Este creat printr'acestea un stabiliment de credit sub denumirea

de: Banca Nationalb, RomAna.
Are de scop:
1. Scontul biletelor de comert, al politelor, al mandatelor comerciale.
2. ImprumutAri si fnaintari de bani pe depozite de materii brute.
www.dacoromanica.ro
816
C. I. BAICOIANU
3. Imprumutari la industria agricola gi manufacturiera, pe acarete sau

simple iscalituri bine cunoscute.
4. Inaintari de bani pe valori gi titluri mobilizate.
5. Imprumutari pe fracturi, pe conasamente, gi imprumutari ale Statului
sau municipals, gi, In genere, toate operatiunile de finante gi de banca.
Capita lul
Art. 2. Capitalul Bancii va fi de 60 milioane franci reprezentat prin 20
milioane bani gi 40 milioane In bilete de banca la vista gi la prezintator.
Cel dintaiu capital hotarit pentru operatiunile Bancii va fi numai de 2

milioane In bani gi 6 milioane In bilete.
Celelalte ra,spunderi de bani gi emisiunile vor urrna desvoltarea opergiunilor
Bancii, gi se vor face numai dupe parerea gi aprobarea Consiliului de care se va
vorbl mai jos, fondatorii Igi rezerva dreptul de a subscrl a treia parte dela a
doua emisiune.
Capitalul in bani este dat de fondatori, care opresc pentru acest efect
oarecare apel la creditul publicului In Principatele-Unite, afara de rezerva
fAcuta la art. 8 pentru plimanteni.
Intervenirea Statulul
Art. 3. Statul are o priveghere absolute pe operatiunile Bancii, prin mijlocirea unui control, a carui numire atarra de dansul.
Controlul este de fats la desbaterile Consiliului de administratie ; are dreptul
de a cerceta exactitatea bilanturilor trimestriale, a condicelor de contabilitate,
a magaziilor de depozit.
El supune la Consiliu observat,iunile pe care le crede folositoare gi Consiliul hotaragte asupra acestor observatiuni.
Desbaterile Consiliului, numai despre ceace se atinge de migcarile pretului
al dobanzii, al scontului, gi al diferitelor drepturi de comisiune, sunt supuse la
ministru finantelor, gi in caz de neaprobare directorul Bancii, fiind ascultat,

Consiliul minigtrilor hotaragte definitiv.
Statul afar& de privilegiul emisiunii de bilete la prezintittor, de care este

vorba la art. capital privilegiul exclusiv, garanteaza la Banca, numai pentru
cei dintaiu ani, un minimum de dobanda banilor sal, bagati In operatiune.
Statul db. hotelul Bancii, soldati de paza, gi In Braila, Galati, Giurgiu, etc.,
unde Banca va trebul se ageze, una dupe alta, sucursale gi magazine, In lipsa de
case indestulate, va da locuri trebuincioase pentru binalele magazinelor gi ale
administratiei.
Administratlunea
Art. 4. Administratiunea Bancii este incredintata la un director general,

ajutat de un subdirector, gi de un Consiliu de administratie.
Directorul general numegte personalul, gi hotaragte lefurile amploiatilor ;
oranduegte contabilitatea, cassa, corespondenta, prezideaza Consiliul de admi-
nistratie ; propune sca.derile sau maririle pretului de scont, de drepturi de comisiune; ora,nduegte corespondentele In strainiitate ; inspecteaza sucursalele,
magazinele de depozit ; iscalegte cu casierul, cu controlorul Statului gi cu sub-
www.dacoromanica.ro
PROIECTUL LUI G-ME HEMPEL
817
directorul biletele la vista si la prezintator; supune Consiliului, cu pitrerea sa,

treburile de inalta administratiune, adica imprumuturi de facut, de dat, depozite
de fonduri de primit, Impartiri de dividende, lute vorbit este insarcinat cu
inalta administratiune generals,.
Subdireetorul insarcinat mai specialiceste cu amanuntele trebilor, 11
ajuta in functiunile sale.
Directorul general poate sa-1 imputerniceasca cu autoritatea sa.
Primesc locuinta si unul si altul, o leaf& si o parte din beneficii.
Ministerul finantelor, dup& propunerea Consiliului de administratie, o
poate desfiinta, dar numai din cauza de mancatorii sau de necapacitate invederata
Consiliul, afar& de drepturile mentionate In toate art. de mai sus, ajuta pe
director in toate operatiunile Insemnate, fi primeste eau nu propunerile, si, in

caz de opunere, se adreseaza la Ministerul finantelor, care hotaraste definitiv.
Consiliul este ales dintre fondatorii Bancii si compus de 4 membri.
Se aduna de douit on pe saptamana, si membrii stii primesc o fisa de pre-
zenta, a careia valoare va fi fixata.

Contabilitate, Cassa, Bilete Ia vista
Art. 5. Contabilitatea este asezata dupit dubla scriptura, amploiatii aunt

sub directia unui sef contabil.
Operatiunile Bancii sunt asezate pe fiecare sears, gi pe fiecare trimestru se
face un bilant general despre starea Bancii, care este adresat Ministerului Finantelor, si pus In Monitor.
La sfarsitul anului, Ia 31 Decembrie se face un tablou sinoptic al operatiunilor Bancii, insemnand diferitele sume ale trebilor sale, si impartirea beneficiilor.
Cassa este incredintata la un casier principal care are sub ordinele lui
un sub casier si slujbasi pentru strangerea valorilor.
0 cassit special& este asezata pentru schimbarea In bani, a biletelor la

prezintator.
Aceste bilete sunt taiate dintr'un registru special ; Bunt insemnate cu o

liter& de asezare, un numar de aerie, si poarta iscalitura controlorului Statului,
a directorului general, a subdirectorului si a casierului principal, sunt create prin
cupoane de lei 150, 250, 500, 1000 si 5000.
Operatlunl, Depozite In Bench
Art. 6. Operatiunile Bancii au Yost deslusite la art. 1, Omit in ziva unde

biletul la vista va fi considerat ca bani In Principatele-Unite. Banca Isi va
combina operatiunile astfel incat sa sib& totdeauna In mesa o suma de bani
Indestulata, pentru platirea biletelor Ia vista.
Regulamentul de asezare interioark hotb,rit in Consiliu, va determina
chipurile diferite de deschideri de credit, de scout, si de toate celelalte operatiuni,
amanuntite la art. 1.
Banca va platl o dobanda de 6% la oricine va depune bani In cassa sa
afara de 1nvoire contrarie cu depunatorul.
Sumele sunt totdeauna de plata In cele 24 ore, dupa cerere.
www.dacoromanica.ro
818
C. I. BAICOIANU
Beneficiuri, Repartire
Art. 7. Banca scoate beneficiile sale:

1. Din prima sa ca cumparator si scontor;
2. Din comisiunea sa ca vanzator;
3. Din inchirierea sa ca magazioner;
4. Din diferite drepturi de comisiune, de primo, de siguranta.
Consiliul de administratie, dupe propunerile directorului general hotaraste
protetul acestor diferite drepturi.
Dobanda pentru cei dintaiu ani, ramane fixate la 8%; va putee fi merits
sau scazuta dupe diferitele faze ale targurilor financiare sau comerciale.
Beneficiile curate ale tuturor cheltuelilor generale sunt impartite dupa,
cum urmeaza:
Dobanda banilor 6% se va scade intaiu; pentru actionari.
5% Spitale ale Statului;
12% Directorul general ;
8% Subdirectorului ;
5 % Stabilimentul al unui fond de rezerva;
70% Fondatorilor.
100
Aceasta impartire se poate modifica de fondatori.
Fondatorii
Art. 8. Fondatorii sunt liberi de a reprezenta partea for in bani.
Moartea unui fondator nu poate In nimic impledecb. mersul Bancii; mostenitorii sAi, sau cei avand drept, In locul lui, flub, a putea sa se amestece in trebile administratiunii.
Locuinta socialA, sucursale, sorocul Band(
Art. 9. L cuinta generals este la Bucuresti, este tributiva de jurisdictiune

local&
Banca va stabill corespunzatori in principalele orase ale streinatatii, si

sucursale sau sub cantoane in principalele orase ale Principatelor-Unite, dar
numai dupe desvoltarea operatiunilor.
Sorocul sau va fi de 30 ani; dela Inceputul concesiunii definitive.
Fondatorii vor depune o garantie de 200.000 franci, dupa primirea concesiunii
Bancii.
Lichidatlune
Art. 10. Se va face:
I. In caz de pierdere de a treia parte din activul social;

2. La sorocul privilegiului.
In amandoub, cazuri, va fi sub ingrijirea directorului general, ajutat de un
lichidator numit de Consiliul de administratie si totdeodata sub privegherea
controlului Statului.
Fara an.
G-me Hempel
www.dacoromanica.ro
XVI
CONCESIUNEA GRUPULUI DE BANCIIERI JACQUES POUMAY etc.

PENTRU INFIINTAREA &INCH NATIONALE A ROMANIEI
www.dacoromanica.ro
Anexa Nr. 64
CONCESIUNEA GRUPULUI DE BANCHERI JACQUES POUMAY ETC.
PENTRU INFIINTAREA BANCII NATIONALE A ROMANIEI
MINISTERUL FINANTELOR
Bucure$ti, 9121 lanuarie, 1873
Registratura Genera IA
No. 1.490
1873, Luna Ianuarie 11

Domnule Ministru,
Cu aoeasta avem onoare a IA supune un proiect de concesiune i statutele
unei Banci Nationale a RomSniei Si a vii care binevoitoarea Domniei-voastre
intreventiune, pentru a ni se acordtt aceastA concesiune.

Supunand acest proiect la aprecierea Domniei-voastre, avem speranta di
vets binevol a le onora cu sprijinul Domniei-voastre pe Met Inaltul Guvern
caruia yeti binevoi a le presents..
In acela4 timp, avem onoare a vA declara, ca suntem gata a discuta, orice
punct care s'ar pares ca merit& a fi modificat, In avantajul intereselor generale.
Primiti, D-le ministru, Incredintarea prea distinsei noastre consideratiuni.
(ss) Jacques Poumay
(ss) D. S. Rodocanachi
(ss) Menelas N. Germanl
(ss) S. loannidi
(ss) Petro S. Christu
(ss) Achille L. Zerlendi
Domniei Sale
Domnului Ministru, al Finantelor, etc.,
etc., etc., Bucure,fti
STATUTE
Anexa Nr. 65
TITLUL I
Denumirea Societatil, oblectul, durata gi sediul el
Art. 1. Prin acestea, numitii aci fundeazA cu rezerva aprobArii Guvernului,
o Societate anonima sub numirea de Banca Nationale a Romania.

Aceasta Societate va exists Intro toti proprietarii actiunilor ce se creeaza
www.dacoromanica.ro
822
C. I. BAICOIANU
mai jos ; $i va avea, de obiect exploatarea privilegiului zisei Band asa precum
rezulta din actul de concesiune at Guvernului Roman acordat prin legea din
.
. . . $i operatiunile aratate In art. 8 al acelei legi.
Art. 2. Societatea fsi are sediul In Bucuresti. Ea va putett Infiinta atatea
sucursale si agentii, cate va crede de cuviinta ; Insa in orasele Iasi si Craiova
vor fi creeate sucursale cel mai tarziu doi ani dupa fnceperea operatiunilor
Bancii.
Art. 3. Durata Societatii este fixate la 35 ani, fncepand dela data expirarii
celor ease luni prevazute prin art. 3 al legii.
Ca acest termen s& poet& fi prelungit, Societatea va trebui s& adreseze
Guvernului o fnadins cerere, trei ani Inainte de expirarea concesiuni, adic& la
finele anului al 32-lea.
Cu toate acestea concesiunea va fi Incetat& la finele anului al 35-lea, dace
Guvernul nu va fi aderat la cererea de prelungirea Bancii.
TITLUL II
Aducerea Conceslunil
Art. 4. Acl numitii aduc Societatii ei -i predau, flu% nici o rezerva, cu acela
titlu cu care ei fngisi 1-au dobandit, beneficiul privilegiului ce le este acordat
prin legea din
Prin urmare Societatea ramane subrogata la drepturile si avantagiile ce
rezulta din acea lege, sub fndatorirea de a se conforma obligatiunilor impuse
de ea.
TITLUL III
Capitalul social
Art. 5. Capitalul Societatii emir acum este de 25.000.000 (douttzeci si cinci

milioane) franci reprezentat prin 50.000 actiuni de date 500 franci fiecare.
Capitalul va putea fi sporit cu consimtamantul Adunarii generale a actionarilor prin creearea si emiterea de noui actiuni pan& la concurenta de 50.000.000
franci. Orice creatiune eau emisiune peste aceasta din urma cifth, nu se va
putea face decat cu consimtamantul Adunarii generale a actionarilor gi cu

acela al Guvernului.
Art. 6. Cele 50.000 actiuni, acum emise, aunt subscrise de concesionarii
aratati fn actul de concesiune.
Prin aceasta subscriere, Societatea este de pe acum constituita.
Asupra sumei de 50.000 actiuni deja subscrise se va rezerva publicului
roman 25.000 actiuni al pari prin subscriptiune publica.
Se va face pentru fiecare actiune dou& Intaiu varsaminte de cat() 125 franci.
Art. 7. Actiunile vor fi la purtator.

Ele vor fi extrase dintr'un registru cu mat* numerotate si lnvestite cu
semnaturile a doui membri din Consiliul de administratie.
Ele se vor transmite prin simply predare si vor purta timbrul Societatii.
Art. 8. Fiecare actiune da drept in proprietatea activului social si la fmpartirea beneficiilor cu o parte proportional& cu numarul actiunilor emise.
Art. 9. Actionarii nu Bunt raspunzatori decat pans la concurenta valorii
actiunilor lor.
www.dacoromanica.ro
CONCESIUNEA GRUPULUI DE BANCHERI JACQUES POUMAY
823
Art. 10. Drepturile $i obligatiunile ata ?ate la o actiune, urmeaza titlul in
orice mini ar trece.
Actiunea este indivisibila. Societatea nu recunoaste decat un singur proprietar pentru o actiune.
Posesiunea unei actiuni aduce de drept adesiune la statutele societatii si la
deciziunile Adunarii generale.
Art. 11. Mostenitorii sau creditorii unui actionar nu pot sub nici un cuvant
sa provoace punerea pecetilor pe bunurile $i valorile Societatii sau s5, ceara
partajul eau licitatiunea, nici sa se amestece in vreun mod oarecare in admini-
stratiunea sa. Ei trebuie pentru exercitiul dreptului lor, sa se intemeeze pe

inventariile sociale $i pe deliberatiunile Adunarii generale.
Art. 12. Valoarea actiunilor va fi platita la sediul central al Bancii Nationale a Romaniei, la epocile si in chipul urmator:
A patra parte, sau 125 franci de actiune, indata, dupe promulgarea statutelor de fate.
La acest intaiu varsamant se va da subscriitorilor certificate constatatoare acestui varsamant.
Al doilea varsamant, sau plata a 125 franci de actiune, se va face dupft
patru luni dela promulgarea acestor statute. Dupe acest al doilea varsamant,
certificatele date vor fi schimbate pe titluri de actiuni la purtator, descarcate
cu 50% $i redactate in limba roman& si franceza.
Restul de 250 franci va fi cerut dupa, trebuintele Societatii, conform deciziunilor Consiliului de administratie i dupft un anunt publicat, cu o luny cel
putin inainte, prin Monitorul Oficial 9i in doll& alto jurnale din tarn.
Art. 13. Orice sums, a carei plata se va intarzia, aduce de drept in favoarea
Societatii, o dobanda de 80/, pe an, incepand din ziva exigibilitstii, WA somatiune, nici cerere In judecata.
Art. 14. In caz de neplata la scadenta, numerile titlurilor intarziate se

vor publica In jurnalele desemnate in cel din urma paragraf al art. 12.
Doultzeci zile dupft aceasta publicatiune, Societatea are dreptul de a procede
la vanzarea acelor actiuni pe comptul pe riscul-pericol a persoanei intarzietoare.
Aceasta vanzare poate fi facuta fara, punere in intarziere si fare alts forma-
litate judeatoreasca.
Titlurile actiunilor vandute devin nule de drept, $i se libereaza, cumparatorilor altele noui, cari vor purta aceleasi numere.
Orice actiune, care nu va alma insemnata in regula varsamintele exigibile,
inceteaza de a fi negociabila.
Masurile autorizate de acest articol nu impiedica pe Societate a Intrebuinta
totdeodata, $i mijloace ordinare de drept.
.
Art. 15. Pretul ce va iesl la vanzare, deducandu-se cheltuelile, se impute
asupra sumei datorite de actionarul Intarzietor, care ramane debitor de diferenta, de va fi neajuns si profits de excedent, de va fi.
TITLUL IV
Administratiunea Societatii
Art. 16. Administratiunea Societatii se va compune:

1. De un Consiliul de administratie.
2. De o directiune.
52
www.dacoromanica.ro
C. I. BLICOIANU
824
Art. 17. Consiliul de administratie se va form& din 18 membri avAnd reoedinta in Bucureoti, din cari Vs cel putin vor fi de nationalitate romans of
va avea intreaga putere de a conduce, control& gi supraveghea toate operatiunile BAncii.
Membrii Consiliului de administratie vor fi numiti de Adunarea generalA.

A oasea parte din Consiliu se va relnol pe fiecare an.
Membrii cari ies, vor fi desemnati prin sorti. Ei pot fi real*.

Art. 18. In caz de vacanta, Consiliul face provizoriu Inlocuirea.
Adunarea generala, la cea dintaiu intrunire, procede la alegerea definitive.
Membrul Consiliului numit astfel, pentru a Inlocul pe altul, nu ramAne
In functiune decat pentru timpul ce ramasese de exercitiu predecesorului sau.
Art. 19. Fiecare membru al Consiliului de administratie trebuie In opt

zile dela numirea sa sa depuna In cassa societAtii o suta actiuni, cari vor fi nealienabile in tot timpul functionarii sale.
Art. 20. Membrii Consiliului de administratie primesc jetoane de prezenta.
Art. 21. Membrii Consiliului de administratie numesc dintre ei pe fiecare
an un pregedinte i un secretar. In caz de absent& sau impiedicare, preoedintele va fi momentan Inlocuit de catre eel mai In varstA din membrii prezenti.
Art. 22. Prin derogatiune la Art. 17, cal dintaiu Consiliu de administratie
se va compune din Domniile lor: Printul Dimitrie Ghyka, George Cantacuzene,
Constantin Gradiotianu, Basile Boerescu, Ion C. BrAtianu, George Vernescu,
Ion Codrescu, Basile Pogor, D. S. Rodocanachi, Menelas Germani, Jacques
Poumay, Petre S. Christu, Achile Cerlendi, Stefan loanidi, of din alte patru persoane numite de catre persoanele sus aratate. Acest Consiliu va dura pe timpul
celor Intaiu cinci ani ai functionArii Bancii. La finele anului al cincilea, jumatate din administratori vor fi desemnati prin sorti pentru a fnceta functiunile,
gi cealalta jumAtate va ramAnea de fapt a se retrage In anul urmator.
Adunarea general& va face inlocuirea membrilor ieoiti, oi Consiliul de administratie va incepe a se prelnol cu cAte o oesime dela finale anului al 7-lea.
Art. 23. In cei cinci ani de duratA a puterilor membrilor Consiliului eratati mai sus, orice vacanta se va ivl prin moarte sau demisiune a vreunui membru
se va indeplinl de catre Consiliu.

Art. 24. Consiliul se va &lune, data eel putin pe saptamana; membrii
absenti vor putea fi reprezentati la deliberatiune prin imputerniciti.
Imputernicitii cari nu fac parte din Consiliu, vor trebul sA fie agreati de
majoritatea Consiliului.
Art. 25. Decisiunile Consiliului de administratiune se dau cu majoritatea
absoluta a membrilor prezenti ; In caz de paritate a voturilor, votul preoedintelui este preponderant.
Pentru ca deciziunile sts, fie valabile, trebuie ca eel putin nou5, membrii
sa fie prezenti, oi In acest caz majoritatea trebuie FA fie de oapte voturi eel
putin. Desbaterile se vor constata prin procese-verbale, inscrise In un registru
of subsemnate de preoedinte oi un membru al Consiliului de administratie.

Numele membrilor prezenti vor fi inscrise In capul procesului-verbal al
oedintii. Copiile sau extractele acestor desbateri, cari ar trebul sa fie produse
lnaintea Tribunalelor, vor fi certificate de preoedinte sau de membrul care
indeplineote functiunile acestuia.
www.dacoromanica.ro
825
Art. 26. Consiliul de administratiune exercita puterile cele mai tntinse

asupra tuturor afacerilor Societatii:
a) Autoriza orice creatiune, emisiune sau retragere de bilete de banca,
In limitele prescrise prin actul de concesiune.
b) Autoriza stabilirea si organizarea sau suprimarea sucursalelor si agentiilor.
c) Determina conditiunile generale ale scomptului si ale imprumuturilor,

bilete de amanet asupra depositelor, cu garantarea In fonduri publice rationale, sau alte valori garantate de Stat.
d) Fixeaza capitalul destinat pentru scomptul bonurilor de Tezaur, pentru
avansele pe fonduri nationale si pentru cumpararea de fonduri publice.
e) Autoriza cumpararea efectelor asupra streinatatii.
f) Numeste si destitue pe directorul general, pe ceilalti directori si pe principalii agenti ai companiei. Determina atributiunile lor, puterile lor, plata $i
cautiunile lor.
g) Incheie In fiecare an compturile cari trebuesc sa, fie prezentate Adunari
rii generale.
h) Fixeaza provizoriu dividendul ce trebuie sa fie distribuit actionarilor.
i) Reguleaza Intrebuintarea fondurilor disponibile.
j) Autoriza cumpararea proprietatilor imobiliare, trebuitoare pentru instalarea sediului Societatii, sau pentru lucrarile sale, precum si cheltuelile de
prima instalare.
k) Autoriza pe Societate a se prezenta Inaintea tribunalelor, fie ca reclamanta, fie ca parfta; si are dreptul de a transige.
/) Poate priml, sub titlul de amanet, de ipoteca, sau cesiune, imobile sau
alte bunuri pentru acoperirea creantelor sale Indoioase.
m) Face regulamentele interioare ale Societatii, gireaza $i achita efectele
si chitantele sumelor datorite Societ5.tii. Face actele de consimtire sau de recurgere In justitie, autorizatiunile si In genere toate actele cari angajeaza pa
Societate.
Actiunile, precum si certificatele nominale de depuneri stint subsemnate

de catre doi membri ai Consiliului de administratie.
El are dreptul a delega orice functiune sau o parte directiunii, sau directorului general, sau oricarui alt functionar al Bancii pentru un timp limitat
sau pana la retragerea deleggiunii.
Biletele de bane& vor fi semnate de comisarul principal al Guvernului, de
un membru al Consiliului de administratie special numit pentru aceasta, si de
casierul principal.
Art. 27. Membrii Consiliului de administratiune pentru gestiunea lor, nu
iau nici o obligatiune. Ei nu aunt raspunzatori decal pentru executiunea mandatului lor.
Atr. 28. Banca va fi administrata In Bucuresti de un director general si
de unul sau doi alti director!, cari vor fi numiti de Consiliu.
Functiunile lor vor fi determinate prin regulamentele $i instructiunile ce
se vor da de Consiliu.
Directorul general, sau orice alta persoana ce el Isi va substitul, va reprezenta legal Societatea pe langil auroritatile si Tribunalele din Romania.
52'
www.dacoromanica.ro
826
C. I. BArcorArru
Directorul general va depune 100 actiuni pi ceilalti directori cate 50 actiuni

de ale societatii In cassa socials pentru tot timpul functionarii lor.
TITLUL V
Operatiunile Societajii
Art. 29. Operatiunile Bancil Nationale a Romaniei vor consists:

1. A emite bilete de banc5 la purtator, platibile la presentare In aur sau
argint, In virtutea priyilegiului exclusiv care rezulta din legea concesiunii.
(art. 10). Termenul mandatelor destinate a facility virimentele fondurilor nu
va putea fi mai mare de 7 zile dela vedere.,
In statele de situatiune se va da un compt deosebit pentru aceste emisiuni;
2. A scompta sau a cumpAra polite sau alte efecte care vor aver de obiect
operatiuni de comert pi bonuri de Tezaur.
Efectele sau angajamentele la ordin prezentate pentru a fi scomptate de
bane& vor trebul sa fie Investite cu &WI semnaturi cel putin pi scadenta for nu
va putea fi mai mare de 90 zile.
La caz de suspendare a tragatorului sau a vreunui din giranti sau acceptatori, persoana care va fi negociat efectul va trebul s5 -1 plateasca imediat
sau sa der cautiune pentru a tined locul semnaturii devenita insolvabila.
3. A face comert de bucati de aur pi argint de monete pi a face avansuri
asupra acestor materii.
4. A se Insarcina cu incasarea efectelor ce i-se vor remite de particulari
sau stabilimente.
5. A priml sume In contul curent pi In deposit- titluri, metaluri pretioase
pi monete de aur pi argint.
6. Banca va putea fi InsArcinata In Bucurepti cu toate operatiunile de tresorerie ale Guvernului; adica pe de o parte a Incesr toate veniturile Statului, pi
pe de alta a platl toate mandatele emise asupra-i de Ministerul de finante.
Ea va putea fi insarcinata cu aceleapi servicii In localitatile undo mai
tarziu va fund& sucursale. In once caz Banca nu va fi tinuta a face plati pentru
Stat, mai mult decat pan& la concurenta sumelor cu care ea va fi Post Inc Arcata
pe seama Guvernului.
7. Banca va putea fi special Insarcinata cu plata dobanzilor pi amortizarii oricarei datorii emise sau care se va emite de catre Guvern.
8. Dupa expirarea conventiunilor financier& ce Guvernul va fi avand in
streinatate, Banca va devenl, dad), Guvernul va vol, agentul financier al Guvernului, pentru toate operatiunile can privesc un asemenea serviciu. Pentru
acest sfarpit, se va face din timp o alcAtuire deosebita fare Guvern-pi Banc&
9. Banca va putea fi insarcinata, dupa dorinta Guvernului, a constitul
atat In Bucurepti cat pi in deosebitele sale sucursale, casse de economie, a cAror
functionare va fi determinata prin fntelegere Intro dansa pi Guvern. Din aceasta
ea nu va aver a lua decat cheltuelile de prima instalare pi de administratiune,
dupa un regulament ce se va discuta pi aproba.
10. In fine a face avansuri In compt curent sau pe termene scurte, pe depunere de efecte publice nationale, bilete de amanet, eau alte valori garantate
de Stat, fn limitele pi dupa conditiunile ce se vor fixa periodic de Consiliul de
administratie al Bancii.
www.dacoromanica.ro
827
Art. 30. Este formal interzis Bancii de a face alte operatiuni decat acele
determinate prin art. 29.
Ea nu se va putea Imprumuta. Ea nu va putea face Imprumuturi, nici
pe ipotecit, nici pe deposit de actiuni industriale.
Ea nu va putea imprumuta pe propriile sale actiuni, nici va putea a le
rascumpara.
Ea nu va putea lua nici o parte, directa, eau indirecta, in intreprinderi

industriale; nici a se deda la vreun fel de comert, decat acel despre care se vor-
beste Ia aliniatul 3 din articolul precedent.

Ea nu va putea cumpara alte proprietati imobiliare cleat acele care aunt
strict necesare pentru serviciul stabilimentului.
TITLUL VI
Despre inventare gi compturi anuale
Art. 31. La 31 Decembrie st. n. al fiecarui an, Directiunea va face un inventar general al activului si pasivului.
Compturile aunt supuse, prin Consiliul de administratie, Adunarii generale, care le aprobs sau le respinge si fixeaza dividendul. dugs ce a ascultat
raportul Consiliului.
TITLUL VII
Partagiul beneficiilor
Art. 32. Produsurile curate, dupa ce se va deduce toate sarcinile, constituesc beneficiile.
Asupra acestor beneficii se va preleva pe fiecare an:

1. Cinci Ia suta a capitalului actiunilor emise, pentru a se distribul actionarilor ca acompt asupra dividendului.
2. Zece la suta asupra restului de beneficii, pentru fondul de rezerva,
3. Cincisprezece Ia suta din beneficiu pentru a se impart1 intro membrii
Consiliului de administratie.
Excedentul este impartit 1ntre actionari.
Plata dividendelor votate de Adunarea generals, se face la epocile fixate
de Consiliul de administratie.
Cu toate acestea la 30 Iunie si la 31 Decembrie, Consiliul va fi autorizat
a distribul beneficiile realise te pana.la concurenta de 5 % a capitalului actiunilor pe an.
Art. 33. Orice procente sau dividende care nu vor fi reclamate In cinci ani
dela exigibilitatea lor, Bunt prescrise in folosul Societatii.
TITLUL VIII
Fondul de rezerva
Art. 34. Fondul de rezerva, se compune din acumularea sumelor produce,
prin prelevarea anuala facuta asupra beneficiilor conform art. 32.
Cand rezerva va ajunge Ia o a patra parte a capitalului, sau la maximum
de 6.000.000 franci, prelevarea prescrisa prin acest articol va putea fi redusti,
sau suspendata.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
828
In caz de neajungere a produsurilor unui an, spre a da un dividend de 5 %

a sumelor varsate, diferenta poate fi prelevata din fondul de rezerva.
Intrebuintarea capitalurilor fondului de rezervit, se va face In valori de
toata siguranta si cari se pot lesne realize..
TITLUL IX
Despre Adunarile generale
Art. 35. Adunarea general regulat constituita, reprezinta universalitatea

actionarilor.
Ea se compune de toti actionarii cari posed cel putin treizeci actiuni, lucrand prin ei insisi eau prin finputernicitii lor.
Pentru a aye& drept de a face parte din Adunarea generale, actionarii

trebuie sa depuna actiunile lor la sediul Societatii, la sucursalele Bartell, sau in
mainile agentilor desemnati de Consiliul de administratie cu zece zile cel putin
Inainte de epoca fixate pentru Intrunire.

Li se va libera in schimb o recipisa nominative, care le va Beryl si de carte
de intrare In Adunarea generala.
Lista actionarilor, cari au depus actiunile lor, va fi Incheiata de Consiliul
de administratie. Alaturi cu numele fiecArui dintrinsii se va trisemna numarul
actiunilor ce fiecare posed&
Art. 36. Adunarea generals se intruneste data pe an In Bucuresti, la epocile si in locul fixat de Consiliul de administratlune.
Afara de aceasta ea se Intruneste extraordinar de cote on Consiliul de administratiune crede util. Consiliul fixeaza locul Intrunirii.
Art. 37. Convocatlunile se fac cu doua luni Inainte de ziva Intrunirii, prin
un avis inserat In ziarele indicate la art. 12.
Art. 38. Adunarea este regulat constituita cand membrii prezenti vor fi
In numer de patruzeci si vor Intruni In mAinile lor o a patra parte din actiunile
emise.
Art. 39. Dace aceasta indoita, conditiune, nu va fi Indeplinita, dupe o

prima convocare, se face o a doua, cu un interval de 15 zile cel putin.
In acest caz, termenul Intro convocatiune si ziva intrunirii este redus 1a
15 zile.
Membrii prezentii la a doua intrunire delibereaza valabil, oricare ar fi

numarul lor si acel al actiunilor lor, Ins& numai asupra obiectelor ce erau la
ordinea zilei celei dintaiu Intruniri.
Art. 40. Adunarea este prezidate de presedintele sau vicepresedintele Consiliului de administratiune si In lips de unul din membrii desemnati.
Cei doi mai mari actionari prezenti si in caz de refuz, din partea lor, acei
cari Ii urmeaza In ordinea listei, stint pane la primire chemati a indeplint functiunile de scrutatori.
Biroul desemneaza pe secretar.
Art, 41. Deliberatiunile aunt luate cu majoritatea membrilor prezenti.
Fiecare dintr'Insii are atatea voturi de citte on posed numarul de treizeci
actiuni, fare ca nimeni sa poata aye& mai mult de cinci voturi pentru sine personal, nici mai mult de zece voturi, atat pentru numele sau propriu, cat si ca
mandatar.
www.dacoromanica.ro
CONCESIUNEA GRUPULTJI DE BANCHERI JACQUES POUMAY
829
Art. 42. Ordinea zilei este fixate de Consiliul de administratiune. Ea nu

va cuprinde dealt propozitiunile cari vor emana dela acest Consiliu.
Nici un obiect, afar& de acele cuprinse fn ordinea zilei, nu poate fi pus In
discutiune.
Art. 43. Adunarea general& asculta raportul Consiliului de administratie

asupra situatiunii afacerilor sociale.
Discuta, aprobeaza sau respinge compturile, fixeaza dividendul. Numeste
pe membrii Consiliului de administratiune de cate on este trebuinta.
Deliberaeza asupra propozitiunilor Consiliului de administratiune, relativ la sporirea fondului social, la prelungirea duratei Societatii, Ia modifiestiunile anticipate, dace este trebuinta.
In fine se pronunta In mod suveran asupra tuturor intereselor Societatii si
confers, prin deliberatiunile sale, Consiliului de administratiune, Imputernicirea necesara pentru cazurile cari nu vor fi fost prevazute.
Art. 44. Deliberatiunile Adunttrii generale, luate conform statutelor, obliga
pe toti actionarii, chiar si pe cei absenti sau dezidenti.
Art. 45. Ele aunt constatate prin procese-verbale, Inscrise pe un registru
special si subsemnate de majoritatea membrilor cari compun biuroul.
0 foae de prezent& destinata a constata numarul membrilor cari vor asista
la Adunare $i pe acel al actiunilor Tor, va rAmanea anexata pe Wig& originalu I
proces-verbal.
Aceasta foae va fi investita de aceleasi semnaturi.

Art. 46. Justificarea ce va fi a se face In fata celor al treilea despre deli beratiunile Adunarii, rezulta din copiile sau extractele, certificate pentru conformitate de presedintele Consiliului de administratiune, eau de acela din colegii
lui care fl tnlocueste.
TITLUL X
Modificatiunl Ia Statute
Art. 47. Adunarea general& poate, dupe initiativa Consiliului de administratiune si cu aprobarea Guvernului Roman, s6, faca la Statutele de fat& modiMarne ce le va crede utile. Ea poate mai cu seama autoriza:
I. Sporirea capitalului social;
2. Intinderea operatiunilor Societatii ;
3. Fuzionarea cu orice alta Societate sau Intreprindere ;
4. Prelungirea duratei sale;
5. Modificatiunea acestor Statute, In ceeace priveste modul de administratiune.
In aceste diverse cazuri, convocatiunile In Adunare generals extraordinara,
vor trebul s& contin& indicatiunea sumara a obiectului tntrunirii.

Deliberatiunea nu este valabila decat cand va fntrunl douit treimi din vo-
turile membrilor prezenti sau reprezentatl. Numarul membrilor prezenti va

trebul sa fie de saptezeci cel putin, reprezentand a patra parte din fondul social.
In virtutea acestei deliberatiuni, Consiliul de administratie este de drept
autorizat a starul pe langa Guvern, spre a dobandl aprobarea sa pentru modificatiuni adoptate, a consimtl la schimbarile ce se vor cere si a realize actele ce
trebuie spre consacrarea Tor.
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANII
830
TITLUL XI
Disolutiunea. Lichidare
Art. 48. In caz de pierdere a jumatate din capitalul subscris, dizolvarea

Societatii poate fi pronuntata prin o deciziune a Adunarii generale, si atunci
Guvernul Isi rezerva dreptul de a dispune liber de concesiune pentru restul
duratei sale.
Modul de convocare si de deliberatiune prescris prin art. 48 pentru modificatiunile la Statute se apnea, F}i In acest caz.
Art. 49. La expirarea societatii sau in caz de dizolvare anticipate, Adunarea
general., dupa propunerea Consiliului de administratlune, reguleaza modul

lichidarii si numeste unul sau mai multi lichidatori.
0 Adunare generala este convocata, de urgenta, pentru a regula modul
lichidarii si a face alegerea lichidatorilor, dupa cum se zice mai sus.
In cursul lichidarii, puterile Adunarii generale continua ca si in timpul
existentei societatii. Ea are, mai cu mama., dreptul de a aproba compturile lichidarii lili de a da chitanta pentru aceasta.
Numirea lichidatorilor pune capilt puterii membrilor Consiliului de administratie.
TITLUL XII
Despre contestation,
Art. 50. Contestatiunile cari privesc interesul colectiv si general al Societatii,
nu pot fi dirijate contra Consiliului de administratie sau contra vreunuia din

membrii sal, dealt in numele massei actionarilor si in virtutea unei deliberatiuni
a Adunarii generale.
TITLUL XIII
Dispozitiuni tranzitoril
Art. 51. Pentru a face sa, se publice Statute le de M.P., precum si decretul de
autorizatiune, ca.nd va fi trebuinta si pretutindenea unde se va socotl, se da

deplina putere celui ce va posed& un exemplar din ele.
Anexa Nr. 66
PROIECT DE LEGE
Art. 1. Se instituie o Banat de Scont si de Circulatiune sub denumire de

Banca National it a Romdniei.
Sediul sau va fi in Bucuresti.

Art. 2. Dreptul exclusiv de a crew sus numita Banca, se acorda D-lor D. S.
Rodocanachi, Menelas Germani, Jacques Poumay, Petre S. Christu, Achile

Czerlendi, Stefan Ioanidi.
Art. 3. Banca va incepe a function& dupa vase luni, socotite din ziva pro-
mulgarii decretului care va sanctiona concesiunea de fat.. Ea va putea stabill,

in toate localitatile teritoriului roman, atatea sucursale sau agentii, cate va crede
necesare; insa in orasele Iasi si Craiova vor fi create sucursale, cel mai tarziu,
doi ani dupa triceperea functionarii Bancii.
Art. 4. Capitalul Bancii se fixeaz. la 50.000.000, cincizeci milioane franci,
www.dacoromanica.ro
831
fmpartit In 100.000 actiuni, de cats 500 franci fiecare. Cincizeci mii actiuni vor fi
emise In momentul constituirii; asupra carora 50%, sau douasprezece milioane
cincisute mii franci vor fi platiti la Inceperea functionarii Bancii.
Actiunile, pentru care se va fi platit 50 %, vor fi la purtator.
Emisiunea celeilalte jumatati a act,iunilor se va face, cu fnvoirea Adunarii
generale a actionarilor, and se va simtl trebuintA a se sporl capitalul.
Modul gi conditiunile varsamintelor se vor regula prin Statute.

Art. 5. Durata acestei concesiuni este de 35 ani, socotiti din ziva constituirii
definitive a Bancii. Termenul poate fi prorogat prin lege, dupa, cererea majoritatii Adunarii actionarilor. Banca va fi considerate ca constituita gi operatiunile
sale ca Incepute, Indata ce se va fi vArsat 50 % eau douasprezece milioane cinci-
sute mii franci.

Art. 6. Se va forma un fond de rezerva destinat:
1. A indeplinl pagubele ce ar cadet', asupra capitalului social.
2. A Implinl beneficiul anual, pane la concurenta unui dividend de 5 %
pentru capitalul varsat.
10%, cel putin, din beneficiul anual curat, care va trece pests cei 5 % a capitalului social varsat, va Beryl la constituirea rezervei. Aceasta prelevare va
urma a se face pans, ce fondul de rezerva va ajunge la cifra de o a patra parte a
capitalului varsat, sau la maximum de vase milioane franci.
Art. 7. Banca se angajeaza a face Statului un avans pane la concurenta unei
a cincia parte din capitalul varsat, cu 5 % procente pe an.
Art. 8. Operatiunile Bancii vor fi:
1. A sconta sau a cumpare, polite sau alto efecte, ce vor aye& de obiect
operatduni de comert gi bonuri de tezaur, In marginile ce se vor hoarl de statute.
2. A face comert de materii de aur si de argint.

3. A face avansuri de fonduri, pe bucati eau pe monete de aur sau de argint.
4. A se Insarcina cu Incasarea dupa, efectele ce-i vor fi Incredintate de

particulari sau de stabilimente.
5. A priml sume In cont curent si in depozit, titluri, metaluri pretioase si
monete de aur si argint.
6. Banca va putea. fi Insarcinata In Bucuresti, cu toate operatiunile de trezorerie ale Guvernului, adica: pe de o parte a Incase. toate veniturile Statului
destinate a intra. In cassele Guvernului gi pe de &O. parte a plat' mandatele
emise asupra-i de Ministerul de finante.
Cu un asemenea aerviciu Banca va putea, fi insarcinata in localitatile In cad
ea, mai tarziu, va fi fondat sucursale.
In once caz, Banca nu va fi tinuta a face MAO pentru Stat mai mutt cleat
pana la concurenta sumelor, cu care ea va fi Post incarcata. pe seama Guvernului.
7. Banca va putea fi insarcinata, in special, cu plata dobanzilor si amortizarii oricarei datorii emise, sau care se va smite de catre Guvern.
8. Dupti expirarea conventiunilor financiare, ce Guvernul va fi ava,nd fn
strainatate, Banca va devenl, data Guvernul va vol, agentul financiar al Guvernului pentru toate operat,iunilei cars privesc un asemenea serviciu. Pentru acest
sfarsit se va face, din timp, o alcatuire deosebita Intro Guvern si Dana..
9. Banca va putea fi insarcinata, dupti. dorinta Guvernului, a constitul, atat
In Bucuregti, cat si in deosebitele sale sucursale, casse de economii a caror functionare va fi determinate prin fntelegere Intro dansa gi Guvern. Din aceasta ea
www.dacoromanica.ro
832
C. I. BLICOIANIT
nu va avea a lua decat cheltuelile de prima instalare oi de administratiune, dup&

un regulament, ce se va discuta oi aproba.
10. In fine, a face avansuri In cont curent, sau pe termene scurte, pe depuneri
de efecte publice nationale, bilete de amanet, sau alte valori, garantate de Stat,
in marginile oi dup& conditiunile, ce se vor fixa periodic de Consiliul de administratie al Bancii.
Art. 9. Este formal oprit Bancii a face alte operatiuni, decAt acele deter-
minate prin art. 8.

Ea nu se va putett Imprumuta. Ea nu va putea face imprumuturi nici pe
ipoteca, nici pe depozit de actiuni industriale.
Ea nu va putea Imprumuta pe propriile sale actiuni, nici nu va putea a le

rascumpara.
Ea nu va putea Iua nici o parte, direct& sau indirecta In intreprinderi industriale, nici a se deda la vreun fel de comert, decat acela despre care se vorbeote
la 2 al articolului precedent.
Ea nu va putea cumpara alte proprietati imobiliare, dealt acelea cari fi sunt
strict necesare pentru serviciul stabilimentului.
Art. 10. Banca va avea privilegiul exclusiv, de a emite bilete de bane& la

purtator. CAtimea biletelor In circulatiune va fi reprezentat& prin valori lesne
de realizat.
Banca este tinuta de a avea In cassa sa o cantitate metalica de o valoare
egalit cu a treia parte, cel putin, a capitalului intrunit a biletelor In circulatiune
of a sumelor depuse. Totuo aceast& cantitate metalicA va putett, fi coborita pan&
la o a patra parte cu autorizatiunea Guvernului.
Biletele Bancii vor purta, semnaturile comisarului principal at Guvernului,
a unui membru at Comitetului special desemnat pentru aceasta de dare Consiliul
de administratiune oi a casierului principal sau a controlorului Bancii.
Forma biletelor de banc5., modul emisiunii for oi cantitatea lor, pentru
fiecare categoric se va determine, de catre Consiliul de administratie at Bancii;
nu se va putea emite bilete de bane& mai mici de 50 franci.
Biletele vor fi platite la prezentare la biurourile Bancii In Bucureoti, In our
sau in argint. Ele vor awe , curs liber In toat& Romania.
Ele vor fi primite In plati de toate cassele publice ale Statului.
Art. 11. Pentru a facilita virimentele de fonduri, Banca poate era, mandate
plAtibile dupe cateva zile dela vedere.
Art. 12. Banca poate cumpara fonduri publice romane, Mall, Ins& ca ea s&
poata posed& de aceste pentru o sum& mai mare dealt 4/5 al capitalului social.
Nici o achizitiune nu va putea fi Mout& deca.t In virtutea unei autorizatiuni
a Consiliului de administratiune.
Rezerva de care se vorbeote in art. 6 va fi intrebuintata In cumparare de
fonduri publice.
Art. 13. Banca va fi administrata:
1. De un Consiliu de administratie compus de membri cari TO vor alma
reoedinta In Bucureoti; aceotia vor fi aleoi de Adunarea general& a actionarilor,
afar& de cel dintaiu Consiliu, care va fi numit dupa, modul fixat prin Statute.
2. De o directiune ai carei membri vor fi numiti de dare Consiliul de administratiune at Bancii.
www.dacoromanica.ro
833
Art. 14. Guvernul exercita controlul sAu asupra Bancii prin o comisiune
numit& de el gi campus& de un comisar principal gi alti doi comisari.
Aceasta comisiune va fi retribuita cu 36.000 franci pe an, pe cari Banes, Ii

va remite guvernului pe trimestru gi cu anticipatiune.
Singur comisarul principal reprezint& pe Guvern In fata Bancii.
Veto comisarului principal, In vreo materie oarecare, nu va putea fi pus
dealt cu autorizatiunea Ministerului de finante.
Nici comisarul principal, nici ceilalti doi comisari nu se vor putea amesteca,
niciodath, In administratiunea B ancii; dar vor supraveghea cu scrupulozitate
emisiunea gi retragerea biletelor de banal, precum gi fidela executare a concesiunii gi a Statutelor, cari cArmuiesc Banca.
Art. 15. Pe fiecare lune, Banca va publics, situatiunea activului gi pasivului
au, care va trebul s& fie verificata gi contrasemnata de comisiunea Guvernului.
Aceasta publicatiune se va face prin Monitorul Oficial i prin una sau mai
multe ziare in limba roman& gi straina din Bucuregti, Iagi gi Craiova.
Conturile Bancii vor fi Incheiate gi cercetate la 31 Decembrie st. nou al
fiecerui an, spre a se putea pune In stare Adunarea general& a actionarilor de a
declare, dividendul. Ele vor fi asemenea publicate prin ziare, In modul prescris
mai sus.
Art. 16. Guvernul se angajeaza a nu emite nici un fel de hartie-monete, In
toat& durata concesiunii, gi a nu autoriza stabilirea niciunei alte Banci de Scont
gi Circulatiune, sau alt stabiliment care ar avea privilegiu de a emite biletele de
bane& (banc-notes).
Art. 17. Guvernul va acorda gratuit, In localurile Bancii gi sucursalelor sale,
protectiunea militara indispensabila securitatii lor.
Art. 18. Actiunile Bancii, biletele sale, mandatele de virimente (banc post
billets) gi cecurile vor fi scutite de orice fel de impozit.
Cu toate acestea Banca nu va putea nici cumpara, nici sconta vreun efect
de comert sau polite, cari nu vor purta timbrul Statului.
Banca nu va fi scutita de impozitul de patents, care ins& nu va putea nicidata, fntrece suma de trei mii franci pe an.
Deasemenea Banca va plan impozitul funciar pentru propriile sale imobile
destinate stabilimentelor sale.
Art. 19. Statutele BAncii vor fi facute pe bazele principiilor stabilite prin
aceastA lege. Ele vor fi supuse aprobarii Guvernului. Ele nu vor putea fi modificate cleat dupe, propunerea Adun&rii generale cu consimtimantul Guvernului.
www.dacoromanica.ro
XVII
CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CARE A DETERMINAT INFIINTAREA

CREDITULUI FUNCIAR RURAL $1 A BANCII NATIONALE
www.dacoromanica.ro
Anexa Nr. 67
MEMORIUL MINISTRULUI DE FINANTE P. MAVROGHENI CATRE GUVERN
(1872)
Domnilor Mini.,tri,
Cu ocaziunea cererii adresate la 22 Octombrie 1871 catre Ministerul de

finante, din partea D-lui Bousquet Deschamps In numele sau gi In numele D-Ior
Merckens et Gardes banquiers din Paris si prin care se cere privilegiul de a

stabill o Banc& National& de Escont si de Credit Funciar, ati binevoit a mli,
insarcina ca sa, studiez atilt proiectul prezentat de D-1 Bousquet In aceasta
privinta cat cli proiectul de Credit Funciar cerut de D-1 A. de Hertz in numele
D-Ior Ch. Mallet, Andra Marcuard, Stern, Schnapper si Haber gi care proiect
se MIA Inaintat de mai mult timp Camerei Deputatilor, prin Mesagiul Prea In :
Dom. din 24 Februarie 1870 si a-mi pune sarcina de a v& refer& concluziunile
male asupra acestor proiecte spre a se decide In Consiliul de Minigtri de hotarirea
ce este necesara a se lutt In privinta chestiunii stabilirii unui Credit Funciar In
tax% gi a sus mentionatelor cereri.
Mai lnainte de a analiza proiectele de concesiuni cerute, permiteti-mi, Domnilor ministri, a invoca oarecari consideratiuni generale asupra institutiunii de
Credit funciar si care cred c& ne vor servl a lumina mai bine o chestiune cu totul
noub, In Cara noastrit; totodat& a proba oat de mult este simtita necesitatea
urgent& de a se stabil' si In Romania aceasta binefacatoare institutiune. MA
simt dator mai cu seam& a ma, abate un moment prin aceasta digresiune dela
critica proiectelor ce ni s'au prezentat din cauza mefientei ce s'a raspandit In
spiritul public In contra oricarei Intreprinderi noui ce ne-ar veni din afar& sau
ni s'ar propune de straini ; mefienta legitima pans la oarecare grad, In urma

marilor deceptiuni de cari au suferit Mat de mult interesele noastre materiale
si morale, deceptiuni prea proaspete In memoria noastra.
0 singura Intamplare insli, oricat de nenorocita ar putea fi, nu trebuie sa ne
arunce In extremul contrariu, a proscriptiunii tuturor ideilor noui, tuturor institutiunilor cari nu ne aunt cunoscute si pe cari nu le-am experimentat Inca; si In
extremul unei opuneri sistematice de a ne servl de mijloacele necesare de executiune, de oriunde ar proveni aceste mijloace, cand mai cu seam& ideia este
probata si recunoscuta nu numai ca necesara dar indispensabila din toate punctele de vedere si indispensabila pant' la un grad atat de mare !neat tot anul ce
trece prin amanare, inscrie in registrele lui a pArtii nenorocirilor, ruine numeroase
a avutului funciar.
www.dacoromanica.ro
838
C. I. BAICOIANU
AstAzi nu mai e un mister pentru nimeni ca proprietatea funciara In Romania se all& In cea mai desavarsita suferinta, ca ea merge cu pasi din zi In zi
mai repezi pe calea ruinii $i ca a se tot amana mijlocul de vindecare posibil& pe
dare ea fl reclama de atata timp, ar fi o nepAsare culpabila din partea oricarui
Guvern. Inatituirea unui Credit funciar a ajuns a fi mai mult decat o necesitate
ce ni se impune Ca o datorie pe care suntem chemati imperios a o Indeplinl.
Aceasta institutiune odata bine Inte leasA de tarn. $i organizata cu fntelepdune, va face a succede la simtimantul de mefienta care predominA astazi In
privinta ei o mare recunostint& pentru Guvernul care va avea, norocirea de a
scApa proprietatea funciara, de servagiul ruinator a datoriei pe termen scurt, care
impune oneroase $i fatale refnoiri, de proceduri dispendioase $i de expropriatiuni,
pan& In fine, mai totdeauna inevitabila.
Creditul imobiliar redus astazi la expedientele cele mai dezastruoase, nu se
va puteA reconstitui decat numai prin o norocitA prefacere a conditiunilor Imprumutului $i a sistemului nostru ipotecar.
Acei cari nu pot se, prevad& Inca viitorul unei asemenea institutiuni, a carei
element principal consist& In amortismentul anual $i pe nesimtite a datoriei ridicA
In contra ei felurite obiectiuni ; de exemplu: cum proprietarii cari nu pot gasi

in venitul for teritorial cu ce plat' integral procentul, vor mai puteA adaogA pe
langa plata procentului $i o fractiune oarecare a capitalului? Punand o asemenea
Intrebare, notam cA asemenea fmprumuturi nu se vor putea contracts, decat
pana la concurenta de jumAtate a valoarei proprietatii angajata $i eh scopul principal al creditului funciar este de a pune progresiv In raport procentul banului
cu venitul pamantului, problems, mare $i greu de rezolvat, dar a carei solutiune
este cerutA de securitatea social& ; notAm mai ales, cA Imprumutarea este o
tranzactiune liberA ca oricare alta Intre contractanti $i ca prin nici o lege nu se
poate impune capitalului obligatiunea de a Imprumuta pe o garantie nendestulatoare.
Creditul are limitele sale In orice situatii ; acesta e un adevAr de care nimeni
nu se poate Indol.
S'a mai obiectat adesea, cA Inlesnirea amortismentului anual va excite, la
lmprumuturi $i mai mult pe proprietari $i ca proprietatea va marl sarcinele ei In
loc de a be reduce. Stranie contradictiune ! E posibil sA admitem ca bunul simt
public apreciind binele acestei combinatiuni nu 1-ar privl decat ea un mijloc
de a tmprumuta ftird a mai intoarce? De am admite Ins& un moment, cA aceasta
ipotez& s'ar puteA realize, in parte prin oarecare excese de Imprumuturi iarli$i nu
vAd undo ar fi raul data prin aceasta spiritul de fntreprinderi, de Imbunatatiri
$i chiar de speculatiune s'ar destepta Intre agricultorii nostri. DacA ne-am oprl In
fata unor asemenea ipoteze, ar trebul sA condamnAm creditul funciar pentruca.
vreo cativa proprietari imprudenti cedand unei tendinte prea comune, ar uzA de
el nu spre a se libera, sau spre a face fnbunatatiri folositoare dar spre a cheltul
In vent, sau spre a cumparA pamanturi limitrofe spre ali rotunjl aces ce poseda ;
In adevAr ar fi a se confundA uzul unui lucru bun In sine cu abuzul ce s'ar puteA
face din el ; ar fi sa voim a respinge un mijloc de credit pretios, fiindcA vreo cativa
imprudenti ar puteA gAsl In el ruins lor.
A se dote, proprietatea funciarA de un mod de credit conform cu natura ei
$i In proportiune cu cerintele ei, este a -i procure, un mijloc puternic de degrevare
pi de Imbunatatire.
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA IDEOLO GIA CREDITULUI FUNCIAR $I A BANCII NATIONALE 839
Industria agricolA ridic& plangeri drepte asupra scuMpetei banului ce i se

Imprumute,, asupra cheltuelilor ce Imprumuturile fi ocazioneaz& gi asupra greu-
tAtii ce are de a ple,t1 In scadente scurte, capitaluri can fiind fntrebuintate la

fmbunAtAtirea pAmantului nu revin prin cregterea succesivA a productiunii, decilt
dupa un mare numilr de ani. Iar capitalul angajat cregte pe fiecare zi, gf proprie-
tatea departe de a se putea degreva gi ImbunAtAtl, sfargegte prin a Ingenunchia

sub greutatea sarcinelor ce o apa,sa.
In Franta mAsurile luate de urgent& In anul 1852 de catre Capul Statului,
spre a vent in ajutorul proprietatii au fost provocate de marea tntindere ce luase
real de care proprietatea suferia.
Dupe, calculele fAcute dela 1840 fnainte 's'a probat In comisiunea Camerei
Legislative din 1856 c& aproape de 2/5 a venitului funciar Intreg al Fruited erau
absorbite prin impozitele existents gi procentul datoriei, gf dm& vom observe.
c& datoria nu apase, totalitatea imobilelor, dar numai un numar dintre ele, csci
toate nu erau grevate de inscriptiuni, este evident cs proportdunea intre venituri
gi sarcini er.s1 gi mai apAsAtoare.
Care poate fi rezultatul In o age, situatie? Acel ce vedem cA se petrece

astAzi la noi: adicA, ca proprietarul, care Imprumuta, vede venitul sau strecurandu-se prin mainile sale, spre a se absoarbe In plata impozitelor gi a procentelor datoriei, gf CA, in imposibilitatea In care se MI& de a restitul capitalul la
scadenta, e silit a tot solicitA prelungiri de termene oneroase, gf aceasta spre a
ajunge mai totdeauna la expropriere gi la ruins.

D-1 Leon Faucher In 1848 zice In Camera Constituanth:
Aceast& deplorabilA situatie nu se mai poate prelungl; este timpul s&
ajungem la o lichidatie, la o degrevare. Dac& nu yeti da mijloacele, dace nu
yeti procure, agriculturii capitaluri cu preturi moderate, proprietatea funciarA
va merge nesmintit la bancrute,*.

De mult s'a pus fntrebarea: la ce cauze se poste atribul o age stare de lucruri? Pentru ce proprietatea imobiliara, cea mai solid& din toate garantdile,
nu poate parvenl a gag bani decAt cu conditiuni mult mai oneroase dec &t comertul gi industria; cum se face ea, and contracteaza Imprumuturi ea Intendpin& atiltea greutAti spre a le plAtl?
Doti& cauze principale au produs acest rezultat:
Intilia cauze, consistA In Insag natura a amanetului imobiliar. Atractiunea
pasionatA ce are posesiunea pAmAntului fi d& o valoare venal& In disproportiune
cu puterea Iui productive.. Prea adesea vedem cumpArAndu -se plimitnt peste
resursele de care dispunem, prea adesea fl conservAm, Impovarandu-1 cu sarcini
pan& la exces. De multe on venitul nu ajunge la plata procentelor; cu atilt mai
mult venitul nu poate fi suficient pentru achitarea gi a capitalului In o scurte,
scadenta. Aceasta este mai ales un adevAr, cAnd capitalul Imprumutat, a servit
eau la reparatiuni on Imburatatire a imobilului, sau, ceeace se fntAmplA adesea
ori, la completarea pretului cumpArAturii. In adevAr, pe cAnd el nu poate

sit reaparA decAt cu fncetul gi In un mod gradat prin economia anuale, on prin
cregterea gradual& a productiunii, termenul inexorabil de plat& apare deodat&
gi datornicul se MTh atunci fn neputinta de a efecturs, o achitare integralil.
De acolo vine strAmtorarea constant& a proprietAtii funciare; de acolo iregularitatea ei In servdciul procentelor gi a platii capitalurilor ce ea a Imprumutat ;
53
www.dacoromanica.ro
840
C. I. BAICOIANU
de acolo, asemenea, prin o consecinta prea naturals, si agravatiunea conditiunilor
ce i se fac de dare Imprumutatori si cresterea continua a datoriei ipotecare.

A doua cauza sta In noua noastra legislatie; in putina siguritate ce ea ofera,
capitalistilor care imprumuta pe ipoteca. Las& acum, ca $i In Franta constituirea
proprietatii far& publicitate vis-a-vis de o a treia persoana, regimul ipotecar cu
ipotecile oculte, expune pe Imprumutatori la marl pericole. Aceasta stare de

lucruri a legislatiunii franceze, a facut pe D-1 procuror general Dupin sa zica In
anul 1840 fnaintea Curtii de Casatie:
u In Franta, cand cumperi nu esti niciodata sigur de a deveni proprietar ;
cAnd dai cu imprumut pe ipotecA nu esti niciodatA sigur ca vei fi platit u.
SA mai punem pe HMO aceasta cheltuelile $i prelungirile pentru expropriatiuni si este lesne de inteles pentru ce imprumutatorii pretind dela proprietari, afara de venitul natural al banului, un fel de prime de asigurare, adica un
procent mai mare, ca o compensatiune a primejdiei la care isi expun capitalul
si a dificultatilor reincasarii lui.
Acestea aunt cauzele cele mai active a stramtorarii de care este afectat
creditul teritorial si care paralizeaza desvoltarea industriei $i a productiunii
agricole.
Pe cat timp, n'au existat la not efecte publice, pe cat timp capitalul nu gasia
o plasare avantagioasa si sigura cleat In imprumutari pe ipoteca si pe cat timp
vechea noastra legislatiune exercita o priveghere neadormita asupra inscriptiunilor ipotecare si salutarii pentru mentinerea creditului ipotecar, capitalurile
ce prisoseau isi faceau mare concurenta, putem zice, spre a beneficia de avantajele ce oferia Imprumuturile pe ipoteca. De cand ins& a aparut, mai intaiu obligatiunile rurale si succesiv obligatiunile diferitelor Imprumuturi contractate
de Stat, din care cel din urma imprumutul domenial, proprietatea funciarA se
afla stearsa cu desavarsire din randul plasamentelor capitalului ; ea suferi
grozav, nemai avand nici un credit, nemai putand sustine concurenta cu atatea
diferite titluri publice, care ofera plasarea cea mai favorabila, cea mai comoda,
cea mai exacta si dela care se poate obtine, gratie circulatiunii acestor efecte,
oricand reIncasarea sumelor plasate.
Desi aceste institutiuni au inceput a se ivi mai intaiu In Silezia Inca din
anul 1770, desi ele Incurajate prin subventiune $i privilegii de catre guvernele
Germaniei, au ajuns a se raspandl foarte repede In toatti, Germania si In Polonia,
ele au urmat Insa progresiva for desvoltare, sustragand proprietatea funciara
dela ruina cametei, un numar indelungat de ani, Tara ca celelalte tari ale Europei
BA fi cunoscut macar mecanismul lor. Cea intaiu lege privitoare la stabilirea
de credits funciare In Franta s'a promulgat deabia In anul 1852; asemenea,
aceasta institutiune dateaza de foarte putin timp In Austria. Acum ins& o vedem
raspandita mai In toate partile. Supuse la reguli severe, Investite de privilegii
care asigura, exacta Incasare a avansurilor facute, aceste stabilimente inspiril,
pretutindeni Increderea cea mai bine justificata. Ele au putut trece prin timpii
cei mai dificili fara a fi nevoite de a se abate la mari mAsuri de rigoare in contra
proprietarilor, si In mijlocul celor mai grave crize ocazionate de razboaie sau de
revolutiuni, valorile emise de ele sub denumirea de obligatiuni funciare, s'au
mentinut totdeauna mai sus cleat toate celelalte efecte publice. Aceasta este
lesne de inteles and vedem ca, prin acest sistem ingenios, pe langa asigurarea de
ipotecA, In fondul proprietatii teritoriale, cea mai solid& din toate garantiile,
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA IDEOLO GIA CREDITULUI FUNCIAR SI A BANCII NATIONALE 841
se mai fere, capitalului facilitatea de efecte puse In circulatiune, realizabile

la fiecare moment i cu interese platibile exact la termenele indicate.
Putem dar rezuma basele i scopul a oriarei institutiuni de Credit funciar,
In urmatoarele patru principii:
Scopul lor: A se obtine fmprumuturi pe termene fungi i rambursabile

prin anuitati ;
Mijlocul: Emisiunea de titluri sau obligatiuni funciare; titluri garantate
prin ipoteck producatoare de interese Si negociabile cu fnlesnire;
Instrumentul: Un intermediar intre proprietari si capitaliti. Misiunea
acestui intermediar este de a constata creditul proprietatii funciare, de a emite
obligatiunile funciare, de a priml anuitatile datorite de fmprumutatori i de a
Beryl purtatorilor de obligatiuni ptocentele la care ei au drept;
Intermediarul: 0 asociatiune. Aceasta asociatiune se poate constitul sub
daub, forme: sau de catre Insui frnprumutatorii, adice, in interesul lor exclusiv,
fara nici o privire de speculatiune si lath concursul de actionari ; aceasta frisit
nu de, In fmprumut bani; ea deschide aderentilor ei credit, de.ndu-le obligatiuni in contra de contracte ipotecare pe care be primete In a lor pestrare.
Sau de dare capitaliti, can pun la dispozitia fmprumutatorilor bani i pun In
circulatiune obligatiuni. In acest caz actionarii au drept la procente 1 la un
beneficiu oarecare, prelevat asupra anuitatilor i plAtit de cAtre debitori.
MA marginesc In acest mic resumat asupra acestei chestiuni de o important& /tat de mare; prin digresiunea ce am fecut dela proiectele In chestiune
m'am crezut dator a indica, fie i superficial, motivele cangrenei care bantue
proprietatea funciara In taxa i principiile primordiale a institutiunilor de credits funciare, care au salvat i consolidat valoarea proprietatii funciare on
unde s'a recurs la ajutorul lor.

Vin acum la proiectele cari ni se prezinta.
Bazele pe care este a5ezat proiectul prezentat de D-1 A. de Hertz sunt.:
Viciul principal care s'a repropt cererii de concesiuni a D-lui de Hertz
este neprecizarea procentului cu care institutul ar trebul sA se oblige a efectua
Imprumuturile ipotecare. Prima impresiune acestei lacune In fata grozavului procent care domina In talk nu poate fi alta decAt aceea ce s'a resimtit
In general, and a apArut acest proiect. Dar and reflecam asupra naturii
capitalului, asupra situatiunii lui In lumea afacerilor; and analizam necontenita fluctuatiune a escomptului pe toate pietele, nu putem tagAdul, cA, este dificil ca plasarea capitalului a se poaa opera deat dupe, o liberA desbatere a
conditiunilor de fmprumut i ca procentul a se poate, obtine In altA conditiune
decat in conformitate cu pretul zilei a banului. A pretinde fixatiunea unui
procent determinat i imuabil este a se impune o sarcia prea mare. In ziva
and escomptul general se urea peste norma fixate,, banul, sau dispare spre a
se arunca in plasamentele can fi procure, scontul impus de finprejurari, sau
ca institutul, fortat de a execute, fmprumutAri In conditiuni devenite oneroase,
se supune imediat ruinei.
Anul trecut 1871 ne-a dat exemplul cel mai peremtoriu In aceasta privintli;
am vazut escontul urcandu-se la Londra pane, la 5 %, la Viena pane, la 8%,
a Berlin, la 7 % iar In Franta la 10%. SA presupunem acum un moment,
un institut funciar fortat a function& i a vane In fmprumuturi ipotecare cerute din toate partile, capitalul situ, cu 1, 2, 3 sau pane, la 4% mai jos deat
53
www.dacoromanica.ro
842
C. I. BAICOIANU
pretul numerarului In circulatiune; nu este Indoiala ca acel institut pus In o

asemenea pozitiune, nu are alt& alternativa decat aceea de a content a function& sau de a se precipita Intr'o ruina imediata.
Nu cred ca fixarea procentului este modul cel mai nemerit de a fund& un
institut de Credit funciar solid gi de a vent in ajutorul creditului proprietati
funciare. Avantagiile proprietatii trebuesc cautate In plata prin modul de
amortisment anual, In lungimea termenelor, In ajutorul de titluri ipotecare
puse In circulatiune ca gi toate celelalte efecte publice, gi In marea gi solida
garantie ce fedi garantia In pamant. Acestea stint adevAratele conditiuni,
can pot releva creditul funciar, care pot da preferint& titlurilor ipotecare asupra
tuturor celorlalte efecte publice gi can prin consecinta pot reduce procentul
Imprumuturilor ipotecare mai jos decat a tuturor celorlalte imprumuturi.
Lipsa dar a fixarii unui procent nu mi se pare a fi o lacunk ea este o consecinta natural& a lucrului.
Cu toate acestea institutul creditului funciar at Frantei este mArginit la
un procent maximum de 5% pe an din Imprumuturile pe ipoteck El nu poate
exige un procent mai mare. Dela fundarea lui Ins& ?i Inaintea ultimului rAzboi
procentul ce a prelevat nu s'a ridicat niciodatb. la acest maximum de 5%;

el s'a mentinut dela 4 la 4 % %. E InsA de lust aminte cA acest maximum
de 5% impus creditului runciar prin lege era maximum a procentului extrem In
Franta gi ca scontul usitat \rani& Intro 2'/z gi 3'/2 %. Vine acum intrebarea,
c& dacA, am vol sa, fixam Ia noi, sume maximum a procentului impus, care
ne-ar putea fi norma? CAA nu putem admite maximum de 10% a procentului
usitat In. tare..
Aci ne mai putem pune intrebarea: cum de a putut rezista Creditul funciar al Frantei, mArginit la un procent de 5 %, In mijlocul crizei grozave a ultimului rAzboi? Cred cA, putem atribui acest fenomen Ia marea prosperitate
In care ajunsese acest institut caci valorile lui Igi Impatrise deja valoarea lor
primitive..
Pericolul insa a fixarii unui procent determinat gi Hut nici o restrictiune

s'a considerat at&t de mare pentru viitorul unui institut de credit funciar, Inc &t
In Austria creditul funciar stabilit in 1867 nu numai c& nu marginegte procentul, dar stipuleazA categoric Ia art. 84 a legii sale constitutive ca: r Societatea nu este supusift la legile care fixeaz& quantumul procentului*.
Este de presupus ca fixarea unui maximum a procentului in Franta a fost
legitimat f}i impusa din partea Guvernului In favorul ImprumutAtorilor ca o
compensatie a subventiei de zece milioane fraud, cu care Guvernul a venit in
ajutorul Societatii.
D-1 Bousquet Deschamp a fixat In cererea sa un procent pentru imprumuturile ipotecare de 6 %%, dar $i -a reservat totodat& dreptul de a deroga dela
aceasta norms In Imprejurari neprevAzute si prin urmare oricand scomptul

general nu ar permite mentinerea acestui maximum, In aparent& clauza pare
a fi avantajoase.; cu restrictiunea Insa ce i-se pune nu are valoare realit; gi
aceasta nu poate fi altminterea cAci imposibilul nu-I putem Ewell.
Din parte-mi nu atribui o mare important& fixArii unui maximum de

procent, fiindca tendinta general& a tuturor institutelor de credit funciar este
de a scade procentul, tar nu de a-1 urea, gi de a-1 scade trite mlu3urA totdeauna
mai favorabila dec &t a celorlalte efecte publice in circulatiune.
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR SI A RANCH NATIONALE 843
Clauza care o gasesc cam impovArAtoare pentru imprumutatori, in propunerea D-lui de Hertz este stipulatiunea de 1 % comision ce Societatea lig rezerva a preleva asupra Imprumuturilor la redactarea actelor si de 1% ca cornpensatiune de cheltueli si beneficiu anual asupra anuitatilor. In legea cre-
ditului funciar din Franta nu exist& nici un comision la redactarea actelor,

iar ca cheltueli de administratie se stipuleaza In profitul Societatii numai 60
centime la 100 de franci pe an, adica 3/5%.
In legea creditului funciar din Austria nu se prevede nici o alocatiune de
o asemenea natura. Este de presupus, a in Franta alocatiunea de 60 centime
s'a admis din cauza ca maximum a procentului s'a limitat si a in Austria nu
s'a admis nici o alocatiune din cauza ca procentul nu e limitat.
A nu se fixa nici un beneficiu Societatii asupra operatiunilor sale, lasAndu-se acest drept ilimitat ca in Austria, ar fi a expune imprumutatorii in discretiunea ei. A se admite 1 % mai ales asupra anuitatilor imi pare a fi o agravatiune asupra procentului prea grea ; totul ce s'ar putea admite ar fi 3/4%
si aceasta pentruca in tara la not cercul operatiunilor fiind mult mai restrans
iar cheltuelile de administratie mai tot acelea, norma adoptata In tArile cele
marl nu ar putt:a fi suficienta.
Toate celelalte stipulatiuni din acest project sunt mai identice cu acelea
a diferitelor credite funciare privilegiate 5i nu am observat cA ar mijlocl vreo
stipulatiune mai defavorabila sau periculoasa. 0 diferenta ce am mai constatat
este cA in Austria guvernorul si directorii administratiunii se numesc direct de
Guvern pe cand aci precum si in Franta directiunea se numeste de Societate.
In ceeace priveste cassele reprezentate de D -1 de Hertz, ele aunt casse franceze de primul ordin si care au inscris deja in randul intreprinderilor de aceasta
natura pe care le-au fondat Creditul funciar din Austriasi acel din Berlin fondate In anul 1868; totodatA ele fac parte din Creditul funciar din Franta.
Prin analiza Mouth mai sus a propunerii D-lui Bousquet Deschamps s'a
specificat toate punctele ei principale si diferentele ce ea confine in compa-
ratiune cu aceea a D-lui de Hertz. Nu-mi al/lane decAt a releva oarecari

stipulatiuni esentiale care rezulta din combinarea in acest project a unui credit
funciar cu o banca privilegiatA de escompt si de circulatiune si cu dreptul ex-
clusiv de a emite bilete de band" la purtatori.

Voii observa mai inainte de toate cA Imbinarea acestor clout& institute de
credit ofera pericole si cli, sisthmul mixt de bane& funciara si de bane& de escont
privilegiata cu dreptul de emisiune de bilete la purtAtori este condamnat ca

impractic $i periculos. In adevAr aceste douA institute difera cu totul Intro
ele, Si principiile pe cari ele basate sunt, le pun in contradictiune flagranth
unul cu altul ; de exemplu, creditul funciar nu poate face Imprumuturi dealt
pe un timp indelungat ; basa lui este amortismentul si emisiunea de obligatiuni
ipotecare platibile treptat prin tragere la solid si producatoare de un procent
anual. Bence de escont $i de emisiune, nu poate, din contra, face sconturi
decat pe un termen marginit de 3 luni ; iar biletele sale de emisiune nu au termen,
sunt platibile la prezentare si nu bonificA vreun procent.

Pe lAnga aceasta operatiunile ei sunt atat de varii si de numeroase Mat
imbinarea unei Banci de scont $i de emisiune cu un credit funciar nu poate
dead slabl soliditatea institutiunii din urmA, din cauza pericolelor nenumArate la care poate da loc acest sistem mixt de un mecanism contrariu si plin
www.dacoromanica.ro
844
C. I. BAICOIANU
de comPlicatiuni. Ma marginesc in aceste putine cuvinte In privinta corn binatiunii proiectului.

Voiu mai releva Inca urmatoarele stipulatiuni:
Operatiunile de Banca stint cu totul nemArginite, ceeace implica un pericol si mai mare.
Dreptul cerut ca toata socoteala Si. cheltuiala Statului sb, opereze prin
canalul Bancii cu o prelevare din parte-i de un profit de 2% asupra tuturor
miscarilor fondurilor tezaurului public, nu este admisibil.
In privinta emiterii de bilete de Banca, ma voiu marginl a amintl ea, concesiunea Bancii Romane din 1886 s'a reziliat cu un sacrificiu din partea tarii,
numai si numai din cauza dreptului ce se recunoscuse acelui institut de a emits
bilete de Banca la purtatori; data dreptul de emisiune de bilete la purtatori

s'a privit atuncia ca periculos, cu atat mai mutt trebuie sa-1 considerAm ca implicand un pericol serios imbinat fiind cu un credit funciar, a carui credit nu
poate suferl cleat o emisiune de titluri ipotecare, bazate pe garantie In fond

$i a caror termene de plata sa corespunda la termenele acordate pentru rambursarea sumelor date cu imprumut.
In ceeace se atinge de fixatiunea procentului de 6 y2% pentru Imprumuturile ipotecare, ava. ntajul fmi pare pana la oarecare grad mai iluzoriu pe cat
timp Banca Isi rezervit dreptul a trece poste acest maximum In cazuri de evenimente neprevazute, cu singura Indatorire de a prevestl pe Guvern ; cu toate
acestea, data am presupune ca rezerva facuta pentru cazuri de evenimente
neprev.zute, nu s'ar invoca In aplicatiune decat In cazuri extreme, rani $i legitime, totus trebuie sa ne intrebam data acest avantaj de 0 %% In favorul
Imprumutatorilor ipotecari, compenseaza pe deplin subventiunea indirectlt si
anuala ce se cere dela Stat prin o plata de 2% asupra tuturor veniturilor pe
de o parte $i asupra tuturor cheltuelilor pe de alta parte. Asemenea si pericolele ce implica In sine $i dreptul de emisiune de bilete de Banca; sacrificiul
pentru Stat ar fi prea mare $i soliditatea institutului nu ar fi destul de bine
garantata.
Terminand, domnilor Ministri, nu-mi ramane cleat a va supune ca. In
urma consideratiunilor expuse si a analizei comparative MO fntre ambele cereri, din parte-mi conchid:
Ca fundarea unui credit funciar este de o, necesitate mai mult cleat urgenta si ca, neavand Inaintea noastra speranta de a vedea formandu-se societati de credits funciare de catre insisi proprietarii interesati, nici putinta de a
le stimula, caci tentativele facute pana acum In acest stop au esuat oricateori
s'au Incercat, trebuie BA avem recurs la intermediarul unei societatii de capitalisti; al doilea, ca Intro proiectele in chestiune acel prezentat do D-1 de Hertz
are preferinta, din punctul de vedere a economiei sale generale $i a conditiunilor
de soliditate ce ne fell', si merit& a fi sustinut de Guvern Inaintea Corpurilor
Legiuitoare. In definitiv hotarirea ramane, D-lor Ministri, la aprecierea domniilor voastre.
Ministrul Finantelor, (ss) P. Mavrogeni
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR $1 A BANCII NATIONALE 845

Anexa Nr. 68
1872-1873
LUCRARI EXTRA-PARLAMENTARE
INSTITUTIUNILE DE CREDIT PRIN MIJLOACELE TARII
de
P. BUESCU1)
De mult timp se simte trebuinta institutiunilor de credit. Pans astazi pasiunile politice, indiferenta 'pi incapacitatea Guvernelor noastre ne-au lipsit de
aceste institutiuni, cari au facut Inflorirea Si prosperitatea natiunilor civilizate.
Cei dintaiu papi in calea progresului ar fi trebuit sa fie aceste institutiuni, pi atunci
starea noastra economica, ar fi luat cu totul o alts directiune. Tara noastra, prin
ea insap ar fi fost astazi In stare a-pi face lucrarile publice de cari are nevoie, caci
agricultura, industria pi comertul ar fi luat atata desvoltare Meat s'ar fi format
indestulatoare capitale spre a intampina asemenea lucrari. Strainii n'ar fi cazut
asupra noastra ca lacustele cu felurite cereri de concesiuni spre a ne specula pi a
ne cotropi pe taramul economic. In chestiunea creditului, speculatorii straini
ne pandesc de mult timp pi, prin cereri de concesiuni, au pus aceasta chestiune
la ordinea zilei. Dace cele mai serioase lucrari, cari se puteau face prin WA, s'au
dat In concesiune strainilor, aceea ce este caracterul esential al regimului de
astlizi, este Inca timp ca Romanii sa se deptepte pi sa Impiedice prin toate mijloacele darea In concesiune la straini a institutiunilor de credit.
Este Mc& timp ca cei dela Guvern sa, gaseasca In conptiinta lor putina mustrare de cuget pi sa nu staruiasca a vinde strainilor exploatarea natiunii prin
institutiunile de credit.
Tara noastra este in stare a-pi procure, prin ea insap toate trebuintele sale,
pi cu toate acestea suntem tributari industriilor strainilor, cu cari ne subjuga,
pi cari nu ne permit a pune nici chiar taxe suficiente de import spre a se incuraje.
industriile pamantene, incat chiar putinele noastre industrii, ce aveam pe timpuri mult mai inapoiate, n'au putut tine concurenta cu productele tarilor straine.
In acele tail, prin institutiunile de credit, s'a adus o mare perfectiune pi desvoltare in toate industriile, pe tend la noi, lipsiti de binefacerile lor, costul capitalurilor este atat de mare Meat nu numai ca, Impiedica formarea pi desvoltarea
oricarei industrii, dar chiar $i acele putine industrii ce mai ramaseserb, au 1ncetat ;
astfel: fabricile de postav pi de stearin. Ce consumatiune mai intinsa, pi mai tre-
buincioasa cleat postavul fi lumanarile de stearin? Si In ce tars mai mult cleat

la noi materiile prime pentru aceste industrii aunt mai abundente? Un Guvern
cu simtiminte romanepti ar fi trebuit a face mars sacrificii pentru sustinerea
unor asemenea industrii nationals.
Comertul roman nu poate tine concurenta cu strainii venetici, aceptia aunt
depozitarii deosebitelor industrii straine pi ei au Inca pi ajutorul capitalurilor
din tarile lor, uncle dobanda este de 3 pi 4 la suta, pe and comerciantii romani,
ca sa-pi preintampine platile, aunt nevoiti a lucre cu capitale al canon procent
egaleaza adesea foloasele; deaceea multi comercianti roman' Bunt nevoiti a
1) Ziarul Romdnul din 4,
5, 6, 7
Iunie
1872 pi 29
www.dacoromanica.ro
Noembre,
1872.
846
C. I. BAICOIANIT
vinde de multe on mai scump decat strainii $i multi dinteinsii ail preferat a
parasi comertul gi a se lace speculatori de bani, caci specula banilor este cel mai
banos comertsi camata a ajuns a fi profesiunea cea mai /ncurajata.
Agriculture rama.sese singurul isvor de bogatie al OM. Asta mum& a industriilor ,Si comertului a lust in anii din urma o mare desvoltare printr'o cultura
extensiva, Ins& mijloacele sale de cultura sunt mai sleitoare si mai inapoiate
decat chiar pe timpul colonizarii Romanilor, caci cel putin pe atunci Romanii
se vede a posedau principiul cultUrii alterne. 4 Sic quoque mutatis requiescunt
fetibus arva* propaga Virgiliu ; pe and Ia not nici astazi nu se cunoaste principiul
unei asemenea culturi alterne.
Era un timp cand populatiunile rurale, nemai avand pamanturi de telin&
spre a pune in culturit un pamant roditor, erau silite a mute cultura pe iziazuri,
urmand astfel sistemul de jacera-moarta. De cand s'au imputinat Ins& qi izlazurile
si se cultiva neincetat acelas pamant, el s'a sleit, atilt, moat pe timpul cel mai
ploios abia, produce o slab& recolta. Pamanturile cari produceau altadata pan&
la dou& chile, astazi abla produc o chilli, de pogon. Nu va trece mult timp qi ma
sleire va fi generalit in toata tare, caci sistemul actual de cultura al tarii duce de
sigur Ia sterilizare. Asta sleire inevitabila, prin sistemul actual de cultura al

Orli, n'avem trebuintil a o probe, toti cultivatorii, arendasii eau proprietarii
au observat lmputinarea recoltelor qi s'au putut convinge de aceasta sleire
gradata a pama.ntului, aceeace a adus in mare parte saracirea multor arenda ?i
$i de se va urma astfel fArA vreun remediu, pests putin vor suferl proprietarii
qi tare intreaga va ajunge intro mare lipsa, cad agriculture. este singurul izvor
de avutie din care se tine Statul Roman. La aceasta fatalitate se mai adaug& qi
proasta calitate a granelor noastre In comparatie cu granele Rusiei si ale Americii,
bleat not am ajuns a fi desconsiderati pe pietele Europei. Aceste principii elementare nu le cunosc qi nu le Inteleg oamenii nostri de Stat, des' toti se cred a fi
oameni de Stat de talia lui Turgot $i Sully. Astazi pe cand stiinta ne arata
cauzele raului qi mijloacele de a le indrepta, Ministerul ca remediu face apel la
providenta.
In fat& dar a nimicirii industriei,nationale, a comertului roman, a sterilizarii
crescande a parnantului, a calitatii granelor noastre, cele mai urgente mbsuri
ce se pot lua sunt institutiunile de credit. Printeinsele se vor desvolta $i se

vor perfection& industria, comertul si agriculture, $i munca va lua o mare activitate in directiunea desvoltarii productiunii; printeinsele gasindu-se mijloace
de munca, cetatenii IV vor dobandl mai mult& independenta gi demnitate individuala. Creditul a rodit toate Voile civilizate qi le-a dat puterea material& la
care au ajuns. Toata civilizatia secolului al XIX este opera creditului. Intreprinderile cele colosale, cari s'au Mout In acest secol qi cari de 60 de ani au schimbat
nu numai fata oraselor, dar au schimbat intreaga omenire, sfaramand cele din
urma ramasite ale barbariei, drumurile de fer, canalele $i numeroasele industrii
ale carora producte inunda lumea intreaga, nu s'ar fi putut crew si desvolta farit
organizarea creditului. Prin credit s'au format toate acele asociatiuni ale initiativei private, cari au realizat cele mai colosale lucrari din acest secol, qi cu
nedrept se acuza la not lipsa spiritului de initiativa privata caci stanca contra
careia se sparge mice incercare este scumpetea capitalurilor.
Binefacerile creditului sunt evidente, sb, voim numai a ne folosl de dansele.
Dad' ins& qi institutiile de credit le vom da tot strainilor, atunci ei vor aye& 0
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTITJNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR BI A BANCII NATIONALE 847
dreptul ei puterea de a exploata aceasta tarn In folosul lor, ei atunci creditul

nu numai CA nu va servi comertul ei industria noastra, dar va fi Inca cea mai
puternica parghie In mana str.Ainilor spre a le distruge, ca sA-ei poatit ei deschide
la not debueeuri pentru industriile lor. Vom ajunge ca India, unde Englezii s'au
stabilit printr'o companie de comert. Existenta noastra nationala va fi cornpromisa.
Cea mai importanta chestiune ce Romanii au avut vreodata la ordinea zilei,
este chestiunea Banci lor, pentru cari trebuie sa fim cu mare atentame; cad
orice concesiune, fie chiar cu marl sacrificii, se poate rascumpara, o institutiune
de credit in concesiune nu se mai poate desface, fiindca devine o putere In Stat ;
ea subjuga toate interesele cele mai vitale ale unei natiuni, ajunge a avea sprijinitori pe toti interesatii ei legata prin interese va fi atunci toata Cara.
Daca pan& astazi Cara noastra a fost lipsita de binefacerile institutilmilor de
credit, cauza a fost mai cu seams, ca aceasta chestiune a fost putin cunoseuta,
putin studiata. Acei cari se cred mai competenti sustin ca in tarn n'avem capitaluri, ca sit facem asemenea institute prin mijloacele tarii, ei ca aceasta a fost
cauza ca atati barbati iluetrii, cari au trecut prin Guvern, nu au putut infiinta
asemenea institutiuni.
Din nenorocire aceasta opiniune greeita este raspandita.
Institutiunile de credit au de stop a indeplini tocmai aceeace se crede ca ne
lipseete, a face ca capitalurile ce avem In tar& sa ne fie Indestulatoare. Creditul
activeaza circulatiunea capitalurilor, printeinsul capitalurile cele fixe devin

mobile ei se pun in circulatiune. Este o mare eroare O. credem ca n'avem capitaluri ca sit facem institute de credit.
Avem destule capitaluri, dupii cum natura ne-a inzestrat, ca ei orice natiune;
prin credit nu facem decat a fnlesnim schimbul acestor capitaluri. Spre exemplu:
cei cart voiesc a vinde grau ei a cumpara obiecte de lux a poata gasi cu fnlesnire
mijlocul de a vinde ei a cumpara; stela care voeete a vinde obiecte de lux, Ca
sa cumpere marfa ce-i trebuie spre a o confections din nou, sit poata asemenea
gasi cu Inlesnire mijloacele d'a vinde ei a cumpara. Dar ca fiecare sa &bit Inlesnirea d'a vinde el a cumpara, este etiut ea trebuie mai Int&iu a cumpere acea
marl& care s-i procure schimbul marfurilor sale cu marfurile de care are tre-
buinta. AceastA mall& este asemenea cunoscuta de toti, ca este numerarul

metalic eau banii. Acesta este agentul comun de schimb al tuturor marfurilor.
Daca acest agent de schimb ar lips' cu desavareire, acele tranzactiuni nu s'ar
putea face, exile& a marfurile n'ar putea circula dela un lot la altul; dam& acest
agent de schimb este insuficient ei pretul au este prea mare, acest schimb se face
cu multa anevointa, dacil fna acest agent se Inmulteete ei se iefteneete, atunci
tranzactiunile se fac cu multa inlesnire. Acesta este serviciul ce face creditul ;
el Inmulteete ei iefteneete agentul de schimb, activand astfel circulatiunea capitalurilor celor leneee ei amortite, le face productive ei astfel be Inmulteete Wand
totdeodatit sa, circule cu repeziciune ei acele capitaluri cari se aflau In stagnatiune
In mama leneeilor, incapabililor, fricoeilor; creditul dar face ca toate aceste capitaluri &I circule cu repeziciune ei sa umple golul ce pare a fi astazi pentru unii
o lips& de capitaluri. SA nu confundAm fnsli, numerarul cu capitalurile unei VIA.
Creditul este mijlocul d'a suplinl acest numerar. Mijloacele d'a suplinl ei a face
sa circule capitalurile aunt mai desvoltate in Anglia decat In orice alts tarn, dee'
este tars, cu mai putin numerar metalic. In Anglia se fac de douAzeci de on mai
www.dacoromanica.ro
848
C. I. BAICOIANU
multe afaceri decat in Franta cu un stoQ metalic de 1500 milioane, pe cand

stocul metalic in Franta este de patru si jumatate miliarde.
Cand mi se zice dar cli, n'avem capitaluri pentru a face institutiuni de credit,
este ca nu se face deosebirea ce exista intre capitalurile tarii pi mijloacele de

schimb ale deosebitelor capitaluri. Greutatea ce preintampinam provine din
cauza clo. capitalurile circuit), cu anevointa, iar nu ca, ele lipsesc. Prin urmare voim
institutiuni de credit nu pentru ca sa aducem capitaluri straine, ci pentru a pune

Intr'o circulatitme mai iute pe acelea ce avem ; voim ca toate capitalurile $i chiar
cele inerte si- cele fixe sa, devie active Si mobile; voim astfel ca, capitalurile tar ii
di ajunga, a se inmult1 prin desvoltarea si perfectionarea agriculturii, a industriei
nationale si a comertului, singurele izvoare din can se produc capitalurile.
Pentru aceasta, cred ca oricine poate Intelege ca, n'avem trebuinta si nici nu poate
fi In chestiune, capitalurile straine. Scopul creditului este cu totul altul decat
acela de a transports la noi capitalurile celorlalte natiuni, spre a le face sA se
fructifice, in paguba capitalurilor noastre nationale. Aceasta ar fi exploatarea
tlirii noastre In folosul unei alte natiuni.
Oamenii luminati si can adesea au avut In mans for destinele tarn, au

crezut in dificultatea Bancilor la noi, din calm& ca au confundat numerarul cu
capitalurile tarii. Distinctiunea insa este foarte elementara. Capitalul unei OH
se compune din toate obiectele de valoare, can se gasesc intro tart' si can fac
avutia sa. Numerarul nu face avutia unei natiuni. Numerarul metalic dintr'o
tare este o parte din capitalul tarn transformat In moneta, care o proprietate
special& de a fi etalonul cu care se mascara valoarea tuturor obiectelor de valoare; el, prin aceasta special& proprietate serve a face schimbul deosebitelor
capitaluri intre dansele, prin actul de vanzare si cumparare.
Acest numerar este o 'nada, $i necesitatea ce avem de asta marfa, ca

obiect de schimb, determine pretul eau. Acest capital ca mail& se specula, de
niste comercianti speciali, bancheri, cars impun Societatii pretul ce voiesc, in
virtutea principiului libertatii comertului. Spre a se putea, Ins& fnlesnl tranzactiunile, schimbul capitalurilor Intre dansele, far& sa, fim nevoiti a ne servi numai
de numerarul metalic, pe care D. platim prea stump, s'au treat mijloacele de
credit, $i natiunile civilizate au ajuns la o moneta fiduciara, care Inlocueste
numerarul metalic In schimbul capitalurilor Intre dansele si Intr'un mod mult mai
folositor, prin iuteala cu care pune capitalurile In circulatiune ; cu o singurA, condittune insa ca, acest fel de moneta, sa fie totdeauna convertibila In numerar.
Ce folos ar fi dar a se da strainilor monopolul institutiunilor de credit? Se
crede ca, ei vor aduce o mare cantitate de numerar ca sa Infiinteze aceste Banci
pi in convorbiri particulare acei strAini ne spun de numeroasele milioane ce sunt
gata a aduce spre a Infiinta aceste Biinci. Din cele ce am aratat acl se Intelege
lesne di institutiunile de credit nu se fac spre a marl cantitatea numerarului,

caci Anglia care face cele mai mari afaceri, are cel mai mic stoc metalic $i cred,
ca am aratat In destul, ca scopul institutiunilor de credit este a pune In circulatie
iute capitalurile noastre, a face active $i mobile chiar pe acelea can sunt inerte
si fixe si a ieftenl agentul circulatiunii capitalurilor prin monet& fiduciara.
Fie o Banc& de Circulatie, fie o Banc& de Scont, data strainilor ca monopol,
ei nu vor face cleat a specula, asupra capitalurilor Orli, asupra carora vor opera
prin mijloacele de credit ce li s'ar da de Statul Roman. S. e. cu Banca de Scont
$4 Circulatiune ei rvor specula asupra capitalurilor tarn prin dreptul ce li s'ar da
www.dacoromanica.ro
de Statul Roman de a emite bilete de banca, aceea ce constituie creditul unei

asemenea institutii, pe cari publicul le primeste si plateste procente pentru
serviciul acelui credit.
Singura garantie ce se cere dela o asemenea companie privilegiata este a
garanta operatiunile sale de Scont printr'un capital pe care trebuie stt-1 sib& ca
depozit In cassa Bancii ; dar si acest capital este mic In comparatiune cu operatiunile sale, si a depune in rente de ale Statului, care se tie c& procurri totdeauna
o dobanda mai mare decat dobanda curenta.
Cat despre Banca Funciara concesionarii nu prezinta nici chiar asemenea
cautiune. Proprietaril singuri pun ca garantie proprietatile lor, ipotec&ndu -le.
Concesionarii scot obligatiuni pe aceste ipoteci, le wand, si cu acele capitaluri
platesc ipotecele proprietarilor, oprind un procent pentru folosul lor. Asemenea
concesionari au numai un rol de intermediari Intro proprietari si capitalisti,
asemenea cu acela at samsarilor, cu deosebire ca ei ar fi niste samsari privilegiati.
0 asemenea operatiune a se da In concesiune strainilor este a recunoaste folositor
pentru tarn, ca numai ei s& alb& dreptul a exploata pe proprietarii Romani,
ca in urma O. dobandeasca ei proprietb,tile lor. Cred dar ca precum alte cari si-au
Mout institutiuni de credit, prin propriile for mijloace, asemenea si not n'avem
trebuinta de straini ca sli ne faca institutiuni de credit cu capitalurile noastre.

Cea mai mare trebuinta ce se simte astazi, si care este pus& la ordinea zilei,
este Infiintarea institutelor de Credit funciar. Proprietarii Romani au cel mai
mare interes Ca sa Imbunatateasc& mosiile lor spre a le scoate din starea de sterili-
zare In care au ajuns si s& le scape de datoriile In cari s'au afundat si In cari se
afunda mereu sub greutatea dobanzilor, Tara speranta de a le putea degaja si a le
putea transmite urmasilor lor. S& se studieze Ins& aceasta chestiune si proprietarii Insisi se vor convinge ca ei pot gas1 In Cara si prin tar& capitalurile de cari
au nevoe si cu un pret foarte scazut.
Germania dupa razboiul lui Napoleon I era devastata, proprietatile ruinate
si afundate In datorii. Nu prin capitaluri straine si-au scapat ei proprietatile, ci
proprletarii Insisi constituiti In Societate de credit, au emis obligatiuni cu cari
si-au scapat proprietatile de datorii si le-au Imbunatatit incat astazi proprietatea
ruralb, face gloria si puterea Germaniei. Este lesne sa se convinga proprietarii
Romani ca mai folositor este pentru dansii, ca ei Insisi, constituindu-se In Societate de credit. ea fac& apel d'a dreptul si cu mai multa autoritate, la capitalurile noastre, decat sa lase ca o Societate de straini, constituita sub numele de
Banc& Funciara, sa faca samsarlacul Intro dansii si acei cari posed& capitalurile ;
iar pentru acest serviciu rau facut, sa, le plateasca un comision asa de mare that
sa ajunga la o dobanda, tot atilt de scumpli ca 51 ace& de astazi, fara a mai avea
nici o sperant& de vreo Imbunatatire ; caci un monopol dat strainilor n'are urmari
bune si nici nu se poate desface. La once nelntelegere fie chiar o hotie ca aceea a
depozitului Strousberg, vreo putere strainli va face Injosirea natiunii, amenintandu-ne cu invaziuni si tratandu-ne de natiune neguvernabila si nedemn& de
institutiunile liberate.
Datoria care ameninta proprietatea teritoriala si chiar starea de Inapoiere
din care nu poate iesl agricultura noastra, provin din cauza ca proprietarii nu
pot gas1 capitaluri ieftine si sunt nevoiti a platl niste dobanzi exagerate, cari
consuma chiar fondul proprietatii. Deosebit de aceasta mai este o alta dificultate,
care provine din diferenta dob&nzii capitalului in raport cu veniturile unei
www.dacoromanica.ro
850
C. I. BAICOIANU
proprietati. Venitul capitalului depus trite movie produce 5 sau 6 Ia suta, pe cand
dobanda banilor In ipoteci este astazi 10 sau 12 la suta, astfel ca un proprietar, care s'a Imprumutat panit la jumatatea capitalului mogiei sale, este nevoit
a platl In dobanzi intregul eau venit, aceea ce-1 silegte a vinde proprietatea sa.
Aceasta diferenta, Intro pretul capitalului gi puterea productive, este greutatea
ce trebuie sa avem In vedere a rezolva prin institutiunile de Credit funciar, cautb.nd a ieftenl pretul capitalului spre a apropria cat mai mult aceste doult venituri.
Dar aceasta diferenta Intro pretul capitalului gi venitul mogiei provine asemenea
gi dintr'o culture prea inapoiata ; s avem dar in vedere pe viitor a marl gi puterea productiva, a pamantului printr'o culture rational& cu ajutorul Creditului
agricol, care este cu totul deosebit de Creditul funciar 1).
Inca o dificultate a creditului ipotecar de astazi este ca col care da banii
sal cu imprumut pe ipotec& nu este sigur de a fi platit cu exactitate Ia timp.
Din cauza scumpetei capitalului se Intampla foarte des ca proprietarul, neputand
platl, creditorul este nevoit sa mai amane termenul de plata gi adesea chiar este
silit sa stramtoreze pe proprietar, prin scoaterea in vanzare a imobilului. Aceste
fmprejurari, fatale pentru proprietar, suparatoare gi chiar pagubitoare pentru
creditorul, care a dat capitalul sau in conditiuni precise, sunt o cauza de defienta
pentru oricare creditor, care se traduce prin fnaltarea dobanzii, mai cu seams
ca punerea in vanzare a proprietatii este o greutate, din cauza multor formalitati
pe Can creditorul nu le Intelege gi este nevoit FA intro in cheltuen pe can el nu le
poate prevedea. Deosebit de aceasta creditul ipotecar mai are Inca o dificultate
in starea de fats; col care d cu Imprumut pe ipoteca se supune Ia sacrificiul de
a lash averea sa mai multi ani debitorului, far& O. aiba dreptul a i-o cere, tend
trebuintele sale sau alto interese 1-ar sill a o face; acest sacrificiu se traduce
asemenea in bani, sporind dobanda capitalului pus In ipoteci. Aceste dificultati
stint Inradlicinate chiar In natura creditului ipotecar gi chiar o mai buns legislatiune nu face decal sa asigure mai mult gajul gi exacta realizare a platii, ins&
nu imputineaza dificultatile de mai sus, prin urmare nu face nici a se micgorb,
dobanda capitalului, nici nu Inlesnegte plata datoriei. Bancile Funciare au de
stop aceste imbunatatiri.

Prin aceste Banci ne propunem:
1. A scadeb, dobanda capitalului de care proprietatea are trebuinta la un
minim posibil, spre a o apropia de puterea productive a pamaritului.
2. A marl termenul de plata, spre a se puteb. plat' In mici particele anuale,
ca inteun numar de ani sa se reconstitue capitalul imprumutat gi anuitatea

ea nu treats peste dobanda curenta.
Cele mai buns institutiuni de Credit funciar, cars au realizat In cea mai
mare parte aceste principii, Bunt acelea din Germania gi Polonia. Aceste stabilimente de credit, descrise de ilustrul Ronnyer, inspector de agriculture In
Franta, Insarcinat a studia acele institutiuni, le definegte astfel:
Este o asociatiune voluntara a unui mare numar de proprietari dintr'o

provincie spre a oferl capitaligtilor o garantie solidara gi colectiva, moral& mai
1) Crediiul agricol face alto operatiuni deosebite de Creditul funciar; operatiunile sale sunt pe termen scurt ; el face avansuri agriculturei gi industriei
rurale. Creditul funciar s'a facut In Franta In 186... gi in 18
s'a Infiintat
Creditul agricol.
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA IDE OLO GIA CREDITULUI FUNCIAR $1 A BANCII NATIONALE 851
mult decat materials, care pare a pune o ipoteca generals in locul unei ipoteci
speciale gi privilegiata a fiecttruia proprietar *.
i Stabilimentele acestea* adaoga el sunt nigte agentii, nu stint band ;
ale nu lac operatiuni de credit, cad nu emit bilete de Bancit, Ins emit obligatiuni sau bilete de gaj, purtand dob&nda de 3, 31/4 sau 4 la Butts cel mult, la
care se mai adaoga 1 % sau 2 la suta amortisment gi cheltueli. Aceste bilete
se dau pe inscriptiunea ipotecara, care apoi se negociaza pe numerar gi se piategte de proprietar cu o anuitate anuala proportionala cu durata fmprumu-
tului, care reconstitue In fiecare an o parte din capitalul Imprumutat, prin

mecanismul amortismentului cu dobanzile compuse.
Aceste stabilimente sau aceste asociatiuni de proprietari sunt intocmite cu
stop de a asigura pe once cumparator at biletelor ca i-se va platl regulat dobanda, precum gi capitalul Intreg (al par]). Aceste asociatiuni, can sunt cele mai
numeroase, dau proprietarilor acele bilete de gaj pe cari ei Ingigi le wand dupft
cursul lor.
Stint Ins& site asociatiuni, cari au rol de Banal, ale fmprumuta bani pro-
prietarilor pe ipoteci, avand dreptul de a emite gi a vinde obligatiuni drept

suma ipotecilor. Cu alte cuvinte o Societate is monopolul, gi constituindu-se
In institutiune de Credit funciar, prin obligatiunile ce emite pe ipotecile proprietarilor, iau capitaluri cu cari platesc acele ipoteci gi beneficiadt de diferenta.
Aceasta este o specula financier& Asemenea institutiuni sunt mai putin rlispandite gi sunt Impovarlitoare pentru proprietari.
Plata obligatiunilor emise se face In modul urmator: proprietarii depun

anuitatile obligatiunilor ce au primit la fiecare semestru la agentia Societatii.
Aceasta agentie plategte dobanda obligatiunilor gi cu amortismentul plateste
o parte din acele obligatiuni. Dacii vreunul din debitori n'a platit la timp, este
expropriat de Societate, WA, ca creditorii sit se amestece sau sa gtie tine n'a
platit.
Prin asemenea institutiuni se scade dobanda banilor, se Indrepteaza capitalurile catre proprietatea funciara, cu un pref egal gi adesea chiar mai scazut
dec&t plategte Statul efectele sale gi chiar dealt cele mai bune casse de comert;
se poate face Imbuntitatirile funciare, cari nu dau foloase cleat dupft un timp
fndelungat, gi In fine se fnlesnegte liberarea proprietatilor de datoriile cele vechi
gi Impovaratoare, pe cari, In loc de a le platl o datit in total, se platesc printr'o
mica plata anuala, cu atat mai mica, cu cat se face Intr'un numbs mai mare
de ani.
Aceste asociatiuni dau cea mai buna garantie despre valoarea gi despre
venitul proprietatii; ele asigura pe creditor de serviciul regulat al dobanzilor
gi de plata capitalului, gi scutegte de once cheltueli gi formalitati, putand a
transmite sau a vinde acele obligatiuni funciare cu cea mai mare Inlesnire.
Aceeace a facut ca mai In toata Germania biletele de gaj emise de acele asociatiuni se vand mai sus de valoarea ce reprezinta (au-dessus du pair).
e Creatiunea unei agentli sau a unui comptoar provincial de credit, care
serve ca un intermediar Intre debitori, apreciind starea gi solvabilitatea lor,
gi Intre creditori pe cari fi dispensa de orice ostenealli, garantandu-le plata,
este mijlocul general prin care Statele Germaniei, au realizat In perfectiune
scaderea dobanzilor banilor ce se da cu Imprumut proprietarilor de imobile
(Royer).
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
852
In organizarea acestor institutiuni din Germania se prevede facultatea

color cari se imprumutA de a se putea libera prin anticipatie pi prin aconturi,
se fixeaza un maximum peste care sa nu poata trece anuitatea stipulate In
sarcina celui care se imprumutA; in suma anuitatii se adaoga o mica parte
pentru formarea unui fond de rezerva pi cate data acest fond de rezerva este
un avans fAcut de catre Stat. Imprumuturile nu se dau decal pe Inthia ipoteca
pi pan& la jumatate din valoarea imobilului. Secuestrarea pi vanzarea proprie-
tatii se face Mt plata.

Aceste Bunt In scurt principiile pe cari Bunt fundate institutiunile de credit
din Germania, cari au dat atatea foloase prin buna for organizare. Este Ins& o
dificultate, care, mai cu seam& la Inceputul acestor institutiuni, apasa pe proprietari prin pretul cu care se wand obligatiunile. Institutiunile de Credit funciar, astfel precum aunt organizate In Germania, pi can Bunt cele mai bune pi
folositoare, caci exclude orice specula impovaratoare Creditului funciar, libereaz& proprietarilor pe ipoteca for bilete de gaj in loc de bani. Acesta este principiul tuturor institutiunilor de credit. Aci este diifcultatea. Proprietarii aunt
nevoiti a negocia aceste efecte pe pretul curent al costului capitalurilor. La not
capitalurile aunt scumpe, theta cu toata siguranta ce se va gasl In aceste efecte
ale Creditului funciar, totupi, pi mai cu seam& la inceputul acestor institutiuni,
nu se va ajunge scopul dorit, de a avea o dobanda apropriata de aceea a capitalului reprezentat prin fondul proprietatii, Trial proprietatea nu se va putea
scoate lesne din ruina ce o ameninta. Va avea numai folosul de a se plAti Smpreuna cu dobAnda ;i capitalul, In particele mici pi posibile, In loc de a i-se
cere capitalul Intreg, ceeace este astazi cea mai mare cauza a ruinarii proprietarilor.
Ca proprietarii sa nu preintampine greutati In negocierea biletelor de gaj,
unii cred pi aceasta opinie gasepte adesea numeropi aparatori, sit se emits bilete de o cassa de comert, care sa des, ea insapi banii proprietarilor pe ipoteci
pi, a& incaseze ea bani pe obligatiunile emise. In acest caz acea cassa de comert
nu poate fi intermediarul Intro proprietari pi capitalipti, Mt a trage un beneficiu din asemenea operatiuni cEtrora ii se d& dreptul de monopol, ceeace am
aratat c& se face In greutatea proprietatii.

Sa cautam dar o combinatiune ca BA scaparn de aceste dou& dificultati.
Institutiunile de Credit funciar nu Bunt de nature a sill ieftenirea dobanzilor capitalurilor. BAncile de scout pi de circulatiune se ptie ca au ieftenit capitalurile pi au procurat comertului capitaluri foarte ieftine, printr'un mecanism
foarte simplu, acela de a inlocul In mare parte, semnul de schimb al marfurilor,
adica moneta, prin bilete de Banca, cari fac serviciul monetei. Privilegiul ce
au din partea Statului pentru emisiunea acestor bilete pi organizatiunea de a
asigura plata la moment a acestor bilete, constitue un credit foarte mare, ceeace
face ca adesea se preferA biletele de Banc& pe Mug& moneta sunatoare pi aceste
bilete pot circula ca moneta metalicA. Banca care emite aceste bilete is dobanda
pentru serviciul ce educe prin creditul Esau de a Inlocul moneta, pi asta doband& este prea mica, cAci costul biletelor de Banca este foarte mic 1).
Acest folds nu -1 au Bancile funciare; nu-1 pot avea din cauza ca nu i-se
1) Teoria bancilor de scout este prea intinsa, ca sa o putem arata In Intregimea sa cu asta ocasiune.
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR *I A BANCII NATIONALE 833
poate apnea aceleasi procedeuri; prin el nu se poate emite hartii, cari di circule ca pentru creditul comercial $i s fnlocuiascar moneta; awl o Banca de
circulatiune trebuie s5, plateascli In orice moment biletele sale, 0, alba neincetat valoarea lor. Aceasta se dobandeste prin scomptul efectelor comerciale
cu o scurta durata, care este maximum trei Zuni; $i este cunoscut, cri, termenul
de mijloc al creantelor portofoliului unei Banci, n'are mai mult de 45 de zile
si ca acele bilete sunt nefncetat realisabile prin portofoliul sau. Ca o Banc&

funciara sit faca asemenea operatiuni prin emiterea de asemenea bilete, cari
sa reprezinte fmprumuturile fAcute asupra proprietatilor funciare, ar trebul
ca acele fmprumuturi sa fie realizabile Intr'un timp tot asa de scurt, ceeace
este contrar principiului Creditului funciar. Aci sta toata diferenta Intro Creditul comercial si Creditul funciar: cel dint&iu este realizabil In termen maximum
pana In trei luni; cel de al doilea nu poate fi decat dupb. un Mai mare numar
de ani, Si Inca atunci este mai profitabil, tend capitalul se fmparte pe un mai
mare numar de ani. Proprietatea funciara dar nu poate trage foloase din acest
mecanism al biletelor de circulatiune, caci asemenea bilete nu ar putea fi convertibile la moment $i emisiunea lor ar Inceta, ne mai fiind atunci privite In
circulatiune si nu poate s aiba un curs fortat (aceeace s'a crezut de unit la noi),
caci atunci deprecierea acestor bilete ne departeaza si mai mult de scopul ce
urmarim. Am cadet). In tristele rezultate ale asignatelor. Deca fnsa aceste Banci
de circulatiune nu pot servl direct prin biletele lor proprietatii funciare, serv5.
ins5. Intr'un mod indirect ieftenind capitalurile. Bancile de scout si circulatiune
prin aceasta ca ele speculeaza asupra biletelor de 'Artie, Inlocuind moneta metalick micsoreaza pretul agentului de schimb, adica iefteneste numerarul.
Creditul funciar trage atunci marl foloase, fiindca biletele de gaj sau obligetiunile funciare, s'ar negocia cu pretul curent al capitalurilor ; astfel dobanda
fiind scazutA, prin influentarea Bauch de circulatiune si obligatiunile funciare
se vor emite cu o mica, dobanda, la care s'ar adaoga amortismentul. Iat& folosul indirect ce aduc Bancile de circulatiune Creditului funciar.
Cu toate ca, aceste dou& feluri de credite sunt fondate pe sisteme diametralmente opuse, este posibil ca beneficiile ce rezulta din Creditul comercial
s5.-1 facem a fmbunatatl Creditul funciar, micsorand dobanda $i fnlesnind circulatiunea obligatiunilor, sa scuteasca pe proprietari de dificultatea negocierii
acestor obligatiuni, dandu-le biletele de Banc A pe ipotecile lor, far& a slAbl
convertibilitatea lor, conform cu exigentele acestor bilete de Banci.
Prin aceastA combinatiune acelas regulator va fixa pretul capitalurilor
Indreptate dare proprietatea funciara, ca si al acelor capitaluri cari se Indreptau
In afacerile comerciale; vom putea astfel s& avem egalitate Intro dobanda banilor $i venitul obligatiunilor funciare. Aceasta este rezolvarea unei mart chestiuni la care ne conduc astazi luminile dobandite In chestiunea Creditului. Combinatiunea cu care putem ajunge la acest rezultat se fondeaza pe principiul de
a stabill o Banat de circulatiune alAturi cu Banca funciara,: ca beneficiul rezultat din emisiunea biletelor de Bancti sa, serve a Inlesnl plata si circulatiunea
obligatiunilor, In loc de a servi interese particulare ale unei companii privilegiate.
Avand dar In vedere maximele dobandite de experientele Banci lor de

scout si circulatiune, si vazand si foloasele aduse prin organizatiunea institutiilor de Credit funciar din Germania si Frage, formulam propunerea urm ato are :
www.dacoromanica.ro
854
C. I. BAICOIANU
0 agentie de proprietari, sub controlul Guvernului gi al Corpurilor Legiui-
toare, va avea dreptul a emite obligatiuni funciare pentru suma ipotecelor

Inscrise
conform legii de ipoteci. Aceste obligatiuni vor fi de ch.te 100
de franci minimum ; ele vor plata, dobanda fix& si platibila la epoci fixe.
Plata se va da purtatorului de obligatiuni. Obligatiunile funciare n'au epoch
fixh pentru realizarea capitalului ; ele se trag la sorti spre a se platl o parte
dintr'Insele si aceasta la fiecare ease luni.
Proprietarii, cari si -au Inscris ipotecile, primesc un titlu dela agentia proprietarilor, cu care primesc dela Banca de scont bilete de tench sau numerar.
Obligatiunile funciare se vend de agentia proprietarilor cu 9 la suta doband/I, platibile in douh randuri pe an.
Banii duph, obligatiuni se depun in cassa Bancii de Scont si formeaza fondul
Bancii care reprezinta, biletele de ban& date proprietarilor pe ipoteci.
Banca de Scompt emite bilete de band' pentru o sums indoitA de fondul
numerarului din cassa sau acela al ipotecilor. Cu o parte din aceste bilete, juma-
tatea sumei emise, Banca plateste pe proprietari, drept suma obligatiunilor

emise pentru ipotecile lor. 0 a doua parte de bilete de bane& se sconteazh cu
o dobanda de 5 % la stall pe efecte de comert, sau pe polite, conform regulelor
si Statutelor BAncilor de Scompt.
Proprietarii plates pentru obligatiunile for 5 % la Kith maximum pe an,
In care intl.& si 1 la But& amortisment. Cu aceasta, anuitate de 5 4 la suta, piatita In doua randuri pe an, proprietarul se plAteste de datoria sa ipotecara in
termen de 39 de ani. Aceast& sum& platith de proprietari, plus suma de 5'/E la
salt, primita prin scontul comercial, insumeazA 11 la suth pentru numerarul
incasat pe obligatiunile funciare.
Din aceasta suma de 11 la sutb,, Banca de scompt, prin agentia institutului
de Credit funciar, plAtegte 9 la mita dobanda obligatiunilor emise si 1 la salt
plateste amortizarea obligatiunilor iesite la sorti. Ramane filets 1 la Rita pentru
cheltueli si pentru formarea unui fond de rezerva ce se tine in cassa Bancii.
Fondul de rezervlt se va 1ntrebuinth spre a cumpara efecte de ale Statului
sau obligatiuni funciare, cari se vor pastrs in cassa Bancii spre a marl Inca garantia biletelor de Banca In circulatiune.
Garantia biletelor de boned. Aceste bilete am zis eh stint de o Emma indoita
a obligatiunilor funciare. Ele Bunt garantate cu banii primiti din vanzarea obli-
gatiunilor funciare, adica un depozit metalic cat jumatatea sumei biletelor

din circulatiune ; iar cealalta jumatate din bilete din circulatiune Bunt garantate cu efectele portofoliului Bancii. La aceasta, suficienta garantie, avem ca un
excedent, suma ce se gramadeste din fondul de rezerva, care este destinat a

garanta si riscul ce se admite a proveni din realizarea efectelor de comert.
Pentru Inceperea operatiunilor, Statul va inainta doll& sau trei milioane,
care pe viitor se va adhogs la fondul de rezerva.
0 asemenea institutiune, cu Indoit stop, va servl atilt proprietatea funciarA,
cat si interesele comerciale si industriale; va da mare activitate productivitAtii
capitalurilor tArii, si beneficiile cari ar rezulta din aceste stabilimente de Credit
In lot de a Beryl intreprinzatorilor, cari ar avea, monopolul acestor institute de
credit, va servi tArii intregi.
Proprietatea funciara ar plat' 4 % la suth dobanda si 1 % amortisment gi
comertul ar prosperh gasind capital cu 5 % la But/3.. Asemenea dobanda ar
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA IDEOLO GIA CREDITULUI FUNCIAR $1 A BANCII NATIONALE 855
fi ca un maximum. Peste putin insb ieftenindu-se capitalurile, se va vedea

obligatiunile funciare urcandu-se gi ajungand la 5 % $i 6 la sut& In loc de 9 la
suta, atunci dobanda platita de proprietari, precum gi dobanda biletelor de

banca, se va putea reduce pan& la 33/4 si 4 la suta.
0 asemenea combinatiune de credit cu Indoit stop, nu este ceva imaginar,
este fondat& de practica Indelungata a institutiunilor de credit si pe experienta
Bancilor de eirculatie, avand organizatiunile despArtite ca ale celor cari functioneaza astazi.
In lot de garantia unei societati restr&nse gi privilegiate care nu poate

prezenta garantii suficiente pentru capitale va fi o societate de proprietari,
garantand In colectiv cu proprietatile lor. In lot de a se da privilegiul fabricarii
biletelor de banal., numai in folosul unei companii, Statul va forma o Banc&
cu o administratiune independent& de Guvern, care sub controlul Corpurilor
Legiuitoare, al proprietarilor, al comerciantilor, si sub privigherea Ministerului de finante, va emite biletele de banal., garantate prin numerar gi prin
efecte sigure de comert. 0 asemenea Banc& de Scont nu va putea cadet,.

In greselile In cari naturalmente cad societatile private, cari speculeaz& acest
monopol cu lacomie In interesul lor. Dm& exist& astazi In alto cari asemenea
institutiuni, exploatate de companii private, cauza este c& au inceput pe niste
timpuri cand stiinta economic& nu avep experienta de astazi; dar In acele taxi
niste asemenea institutiuni au ajuns a fi 91 o putere cu numerosi partizani, care
anevoie se poate desface fara a sdruncina din temelie intreaga societate ; clici
astazi o Banc& de Scont $i circulatiune, cu privilegiile ce are si cu numeroasele
sale afaceri, a ajuns a tine in maim sa mai toate interesele unei societati.
Proprietarii, povatuiti de folosul lor particular, $i avand In vedere rata
In care ar cadet', Cara, prin indiferenta for, s&-si formuleze cererile pentru Infiintarea unei asemenea institutiuni de credit si a& be supuie Corpurilor Legiutoare In form& de proiect. Posteritatea ii va binecuvanta.
*
In cele dintaiu articole am demonstrat ca, pentru infiintarea institutelor

de Credit, n'avem trebuinta de capitaluri In numerar fj i mai cu seam& n'avem
nevoie de capitaluri streine, (Vezi Romdnul dela 4 $i 7 Iunie). Este probat ca
creditul nu este numerar, ca creditul nu fnmulteste capitalurile, si not cerem
institutiuni de Credit ca s& inlesnim numai circulatia capitalurilor romane,
spre a se inmult1 ei spre a ajunge la trebuinta fiecaruia; voim cu un cuvant sA
facem capitalurile tarii disponibile of s& economisim numerarul ca sa ajungit
la toate trebuintele noastre ei in cazul de fats, cerem ca prin credit sit se mobilizeze proprietatea funciara. In adunarea dela 30 Octomvrie, un numar de
proprietari au decis a se constitul In societate spre a forma un institut de Credit
Funciar, pe principiul ca garantia lor sa fie numai in proprietAti funciare libere
si far& capitaluri In numerar. Tot asemenea Creditul Comercial, industrial si
agricol, n'are nevoie de capitaluri In numerar, caci repetam creditul nu este
specula numerarului. Speram ca cu timpul se va face lumina qi pe acest taram.
Desi in seara de 30 Octomvrie s'a Mout un mare pas In chestiunea Creditului funciar, credem ins& ca este trebuinta a se da mai multe lamuriri unor
chestiuni, spre a se inlatura oarecare erori, care ar putea ingreuna sarcinile pro54
www.dacoromanica.ro
856
C. I. BAICOIANU
prietarilor pi can ar putea chiar compromite est& patriotic& initiative,. Organizarea Creditului funciar se ail& arum in studio, pi prin aceste lamuriri dorim
sit atragem atentiunea subsemnatarilor acestei Societati.
In organizarea institutului de Credit funciar, trebuie sit avem In vedere:
1. Interesul proprietarilor, ca aceptia se, gaseasca capitaluri cu tniesnire,
cu un mic pre' pi In conditiuni de a le plat' In mai multi ani, in mici portiuni,
prin amortisment, spre a scapa de greutatea de a plat' date, intregul capital.
2. Ca printr'o garantie colectiva a proprietarilor, pi printr'o buns organizatie pi administratie a acestui institut, sit prezinte o garantie temeinice, publicului, care dispune de capitalurile necesare proprietarilor.
3. Interesul Societatii, care Intreprinde constituirea acestui institut de
Credit funciar, luand asupra-pi administrarea sa.
Aceste trei interese dar, trebuie sa fie satisfecute printr'o bunit combinatie, ca acest institut de Credit se reupeasca.
I. Cu toate explicarile date ce, capitalurile din tarn Bunt Indestulatoare
spre a se acoperl plata ipotecelor pi a imbunatittirilor funciare, sunt Molt multe
nedumeriri. Ni se zice: depi pentru ipotecile noastre, ni se vor da de societatea
Creditului funciar obligatiuni ca cele domeniale sau rurale, numite bilete de
gaj, !ma In tars nu se vor gasi destule capitaluri spre a se sconta aceste creante.
Strainii mai cu seamit, specula mult asupra acestei idei. Act este ignoranta
unora pi reaua credinta a acelora can au alte interese pi nu sunt sinceri partizani ai infiintarii Creditului funciar. Capitalurile necesare pentru plata tuturor
ipotecelor actuale, cat Si pentru toate fmbunatittirile funciare se Wizen cu
abundenta In tarn pi n'avem nevoie de capitalurile strainilor. Mai intaiu capitalurile necesare pentru plata ipotecelor se gesesc tocmai fiinda, exists acele
ipotece, pi putem zice ca Bunt gasite chiar de vreme ce sunt depuse In acele
ipotece, pi nu cerem prin institutiunile de Credit decat transformarea for in
mai bune conditiuni. Toate capitalurile depuse astazi In ipotece Incepand a
le Inapoia, acele capitaluri se vor depune iarap in proprietati, cumparand bilete de gaj, can be fere mai multa Incredere prin creditul colectiv, substituind
creditului particular, astfel ca pe de o parte un creditor primepte capitalul sau
dela un proprietar, pi pe de alts parte, cumparand obligatiunile Creditului
funciar, le da altuia tot pe proprietati, ins& pe o garantie colectiva, reprezen-
tata prin acest institut de Credit. Forma s'a schimbat ; fondul este ca tot
acel capital al ipotecilor s'a depus tot in acele ipotece, avand pe langit o mai
mare garantie pi o mare inlesnire de transmisibilitate a acestor creante.
Dobanda ce platesc proprietarii trebuie sa fie cea mai mica posibil, spre a
putea vent In ajutorul proprietatii, caci acest ajutor este unicul stop ce-pi propune
Societatea Creditului funciar, care este pe cale de a se forma.
In Germania, dobanda ce platesc proprietarii la asemenea institute este de
31% pi 4 la Bute,. La not dobanda ce trebuie a se fixit, sit nu tread), peste maximum
de 4 la suta asupra nominalului. Nu doar ca se vor gasi deocamdata, capitaluri
can se vor da cu o asemenea dobanda; Irma trebuie sa tintim ca sit ajungem la o
asemenea dobanda ; trebuie sit speram ca, cu timpul, obligatiunile emise cu

dobanda de 4 la suta vor ajunge, cu imbunittatirea creditului, a se vinde cu suta
In suta. Eat& pentru ce trebuie a se stabill o mai mica doband5 spre a se lase,
camp fmbunittatirii creditului la care trebuie sa ajungem. In 1854, ministrul
Frantei ziceit: I Creditul Funciar va fi fondat cu desitvarpire, tend cel care se
www.dacoromanica.ro
Imprumuta va gb,s1 pentru biletele de gaj suma Intreaga a Imprumutului ce i s'a

facut, si le va putett negocia cu Inlesnire.
Am aratat Inca, ca, pe langa dobandb., proprietarii mai plates un amortisment pentru plata capitalului In mici portiuni. Acest amortisment se stabileste
dupe numarul anilor In care se termina plata capitalului. Unul la sutit este cifra
cea mai potrivita si cea mai obisnuita In institutele germane. Cu aceastil cifra
de unu la But& datoria se amortizeaza In 39 de ani. Cu toate acestea Insa, pro-
prietarii trebuie s& aib& dreptul de a plat' $i prin anticipatie sau de a marl
amortismentul pentru a se putea plan Intr'un mai mic numar de ani.
II. Cea mai buns combinatiune pentru asigurarea Creditului funciar este
cea Intocmita de Ins* proprietarii constituiti In Societate. Ca garantia sa fie
si mai mare, societarii, can au luat asupra-le constituirea Creditului nostru
funciar, felt publicului o deosebita garantie In proprietati libere. Sistemul admis
In Adunarea din 30 Octombrie, ca fondul social sa fie In proprietati libere, este
eel mai put,in costisitor $i prezinta cea mai mare garantie pentru prosperitatea
proprietatii, cat si pentru publicul capitalist ; Ins& ceeace este o dificultate, este
ca fondul social de 30 milioane este prea mare spre a se putea realiza ; o asemenea
cifra este inutile si chiar vatamatoare. In Franta, tend s'a Intocmit Creditul
funciar, fondul social subscris a Post de 60 milioane $i s'a gasit suficient, pe tend
datoria ipotecara a Frantei so estima, dupe inscriptiunile de ipoteci, a fi opt
miliarde ; si chiar din aced, suma de 60 milioane s'a cerut dela subscriitori numai
30 de milioane. Dar sa nu pierdem din vedere ca societarii n'au nevoie a garanta
cu fondul for decat numai exactitatea lucrarilor lor, caci garantia ce prezinta
proprietarii, printr'o Indoita valoare a proprietatii drept suma Imprumutata,
este Indestulatoare pentru capitalurile publicului, si dace s'ar Intampla vreo
pierdere partiala, aceeace mai niciodata nu se Intampla cu o bunii, administraPune, atunci un fond de rezerva, acopera imediat aces pierdere. Acest fond de
rezerva, care este a doua garantie pentru public, poate fi supus la acoperirea
vreunui rise, dar niciodata fondul social.
Acest fond de rezerva se formeaza tot dela proprietari luand o catime la
suta pentru toate cheltuelile acestui institut, In care intra si procentele fondului
social, iar restul se strange In cassa Societatii, constituind o suma sub numele
de fond de rezerva. Acest fond de rezerva, care serve a acoperl cheltuelile
neprevazute, pune afar& de orice banuialli de raspundere proprietatile asociatilor.
Cand Ins& cheltuelile anuale Bunt prea marl, $i data mai cu seam& garantia
proprietarilor este prea mare, Incat suma procentelor mareste prea mult suma
cheltuelilor anuale, atunci acest fond de rezerva nu se poate forma, sau se formeaza cu anevointa, si fondul proprietarilor asociati este mai aproape de a
preIntampina cheltuelile cazurilor neprevazute In lipsa fondului de rezerva, Qi
atunci avem chiar o mai mica garantie pentru publicul capitalist. Din contra,
fondul social compus de proprietati libere va fi asigurat cu desavarsire tend va
fi mai mic, i publicul va fi acoperit cu mai multa Inlesnire prin efectele fondului
de rezerva decat prin vO.nzarea imobilului social. Eata dar c& un fond social atat
de mare ca 30 de milioane este inutil si vatamator asociatilor si chiar acestei

institutiuni. Un fond social de 10 milioane este tot ce trebuie pentru a fncepe
cu succes acest institut de Credit funciar.
Fondul de rezerva, fiind In conditiuni de a se forma, se mareste In fiecare
an prin perceperea de 1 % asupra ipotecelor, plus dobanda ce el produce. In
54
www.dacoromanica.ro
858
C. I. BAICOIANU
unele societati de credit se admite ca acest fond de rezerva aft mearga marindu-se
pan& va ajunge la jumatate cifra fondului social, iar dead' fnainte restul se Im-
part ca dividend Intre societari, aceeace este foarte Impovarator pentru proprietarii ipotecari. Ceeace este mai potrivit cu sistemul adoptat pentru fnfiintarea Creditului funciar la noi, si mai putin impovarator pentru proprietarii
ipotecari, este ca fondul de rezerva, sit se mareasca pane va ajunge la o sums al
care' venit sa acopere procentele fondului social $i cheltuelile de administratiune ;
atunci perceperea de 1 % asupra ipotecelor sa Inceteze spre a uurti pe proprietari,
caci 1111 mai are nici un cuvant de a fi. Dace 10 milioane lei noui formeaza fondul
social depus In proprietati libere, si admitand ca 4 % se va platl serviciul societatii
asupra fondului sail, avem suma de 300.000 lei noui ; de vom admite Inca, ca
cheltuelile de administratiune se vor urea& la cifra de 300.000 lei noui, vom aye&
trebuinte de un fond de rezerva, care sts, prezinte un venit anual de 800.000 lei
noui, al caruia capital este 15.000.000 lei noui, cifra fondului de rezerva. Eat&
modul cum se poate forma naturalmente acest fond de rezerva, care este eel
dint&iu fond din care se preIntampina orice rise sau cheltuiala neprevazuta.
Acest fond este dar garantla cea mai puternica t;i cea mai asigur5.toare pentru
publicul care Isi angajeaza capitalurile sale. Dar dacil s'ar Intampla ca acest
fond sa se Imputineze din cauze neprevazute, atunci se reconstitute prin Infiintarea din nou a perceperii de 1 % asupra ipotecelor ; asadar acest fond de rezerva
nu se sleieste niciodata, caci se reconstituie oridecateori se Imputineaza. Fondul
social dar ca garantie ar fi de prisos, $i nici ca exists In sistemul celor mai multe
institutiuni de Credit funciar din Germania.
III. Cu toate acestea la noi o asociatiune de proprietari romani, prin fonduri
In proprietati libere, este astazi foarte necesara pentru Increderea ce poate inspire
i pentru garantia ce da la formarea, organizarea si administratiunea unui

asemenea institut. Trebuia, o societate de proprietari romani care sEt se prezinte
ca intermediari fntre cei sari au capitaluri de plasat si cei car' au necesitate all
utaira proprietatile lor ; ca din aceasta concentrare de operatiuni sa rezulte
folos pentru proprietari $i o mai mare asigurare pentru cei cu capitaluri. Dace
o asemenea societate de proprietari nu s'ar fi format, care prezinte astazi o

mare speranta de reusita, s'ar fi prezentat o societate de capitalisti cornercianti ca intermediari Intro aceste dour), parti interesate (proprietari si publicul'
cu capitaluri) si aceasta institutiune ar fi ajuns un mijloc de a se specula si unit
$i ceilalti In folosul unui mic numar de capitalisti, precum a ajuns Creditul

funciar al Frantei, mai cu seama ca cei can ni se prezentau pentru a sere Infiintarea Creditului funciar, erau straini, sari nu pot fi geloi pentru interesele
economice ale tarn noastre. Probe avem Intreprinderea Strousberg, BleichrOder etc.
Dace Societatea do proprietari constituitii In seara de 30 Octombrie este

at&t de necesara, Incat printr'insa Cara va izbutI se aiba un institut de Credit
compus de proprietari romani, si dace acesti proprietari vin a no garanta integritatea i exactitatea operatiunilor prin proprietatile for libere, ai-$i depun
munca for pentru mersul acestui institut, atunci aceasta noun garantie dare
public, acest serviciu de intermediar Intros public si proprietari, trebuie a se plat'
ca sa poata fi, caci nu se poate nici oferl, nici prim' un serviciu gratis. Aceasta
plat& adauga ?ma la sarcina proprietatii ipotecare, care trebuie sa plateascit mai
mult timp unul la suta, dup5, cum am aratat mai sus ; deaceea aceasta plata,
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA IDEOLO GIA CREDITULUI FUNCIAR *I A BANCII NATIONALE 859
care se face In interesul asociatiunii, trebuie a se fix& la o cifra cumpatatbi, caci

fiind prea mare ingreueazA proprietatea pe care voim sA o seal:barn de sarcinile
In care se afla afundate.. Cifra cea mai potrivit5 cea mai just& pi care poate
satisface pi interesul asociatiunii proprietarilor, este a li se da dreptul de 3 la
sut& pentru valoarea fondului ce depun drept fond social al institutului de
Credit. Aceastit plate, este suficientit pentru acepti societari, cari, pe bang& venitul
anual al propriet5,tii, vor priml Inc& 3 la sut& pentru serviciul ce aduc acestui
institut de credit. Este de trebuint& gi util pentru prosperitatea proprietatii

rurale ca fondul social a& fie numai In proprietati rurale, cad scopul acestui institut
trebuie a fi imbunittatirea proprietaidi rurale, iar nu aceea a caselor din ()rape,

a citror fmbunatatire sau mobilare nu poate fi In chestiune.
Proprietarii primind obligatiuni pentru jum&tate valoarea proprietatii lor,
am zis ca, vor platl 5 la suta, dobanda pi amortisment i unul la sut& pentru
cheltueli ti fondul de rezerva ceeace face cu totul 6 la salt. Care va fi ins& pretul
cu care vor vinde proprietarii aceste obligatiuni si dace, vor gas1 ei Indestul folos
cu pretul cu care le vor putea vinde? Se tie astazi c& dobanda pe ipoteci este
10 la !Rit& pi c& obligatiunile domeniale se vand cu pretul de 8 la suta. Dad). vor
lue, de norm& cursul obligatiunilor domeniale, i adaoga.nd amortismentul ei
fondul de rezerv5 vom ajunge la cifra de 10 la suta, plata anuala din partea
proprietarilor. Am aye& numai folosul amortizaxii in comparatie cu cei 10 la
suta ce se platesc asazi pe ipotece, avand a plati data si suma Intreagit. Sunt
Inse. mai multe mijloace cari vor face a se sus pretul acestor obligatiuni. Mai
Intaiu toate capitalurile depuse astazi In ipoteci, precum gi alte capitaluri particulars, gAsind o mai mare garantie In aceste bilete de gaj ale Creditului funciar,
vor contribul a urea pretul lor, dupe, cum s'a urcat In scurt timp pretul obligatiunilor domeniale. Fondul de rezerva, care se plategte In numerar qi care urmeaztt marindu-se pan& in cifra ca de 17.500.000, se va intrebuinta In cumpa-
rare de obligatiuni din plata cu pretul nominal, ceeace va contribul la ridicarea pretului obligatiunilor.
Toate cassele publice, precum cassa de retragere, cassa de consemnatluni
$i
depozite, qi alte casse unde banii ar st& morti, sA alb& dreptul a depune capitalurile
lor disponibile In cumpluare de aceste obligatiuni.

Cu toate aceste ajutoare avem Ins& mare nevoie de o casse, de scont pi circulatlune, care, micporand pretul capitalurilor, va aduce eel mai mare folos vanzarii
obligatiunilor, mai cu seams dee& o asemenea cassa s'ar organize, astfel ca, o parte
din beneficiul situ sa, serve a micpora anuitatea proprietarilor cittre institutul
de Credit funciar.
Mai recomandam asociatiunii proprietarilor a prevedea In statute cel mai
bun mijloc pentru constatAri Qi estimatiunea valorii unei proprietati, care trebuie
BA WWI de baza, intinderea, venitul Bi pretul venal. (Aceast& idee fiind de mare
importantA, o vom trata cu site, ocaziune).
Speram c& aces buni Romani, cari au luat initiativa fondarii Creditului
funciar, vor avea In vedere cele mai folositoare dispozitiuni la facerea statutelor Societatii $i vor grAbl cererea Infiinte,rii acestui institut.
www.dacoromanica.ro
860
C. I. BAICOIANU
Anexa 11r. 69
CUVANTAREA D-LUI G. VERNESCU IN INTRUNIREA MARILOR
PROPRIETARI
Dela 30 Octombrie, 1872
IN SALA ATENEULUI
Domnilor proprietari, nu am nevoie ca a vit mai spun pentru ce suntem
adunati astaseara; D-voastra o stiti dinainte, nici unul din noi n'am venit ca
a facem discursuri frumoase, ci am venit ca a ne luminarn, am venit ca a
punem bazele unei institutiuni de Credit; deaceea dar voiu intl.& direct In
materie.
Domnilor, mult timp proprietatile noastre rurale, proprietatile noastre

imobiliare In general, s'au discreditat cu desavar$ire in Cara aceasta; ar fi lung
ca a enumere cineva toate cauzele cari au servit la aceasta; $titi un lucru pozitiv, a, capitalurile imobiliare, proprietatile imobiliare In tar& Bunt discreditate, astfel Meat fiecare din D-voastra and are trebuintb. de bani, $i are capital imobiliar insemnat, nu poate s se Imprumute mai jos decat cu 15, 16
si 18 la suta; ei bine, situatiunea aceasta nu poate sb tie mult timp ; Guvernul
a simtit aceasta, fiecare din noi a simtit-o, $i iata ca Camera se ocupa ca, sa
gaseasc& iesirea din acest impas. Am ajuns Oa acum la ceva? Inca nu; propuneri s'au facut destule; combinatiuni s'au facut destule $i s'au prezentat la
Camera. Sli vedem data acele combinatiuni prezentate Bunt de nature a face
ca proprietatile noastre O. se ridice din caderea In care se gasesc astazi.
In adevar, In toate tarile din Iume este cunoscut Creditul funciar, este
cunoscuta acea institutiune de care avem a vorbim, dar in toate Voile nu
s'a stabilit tot inteun fel. Sunt doua combinatiuni principale: este o combinaVune In care societatile financiare joaca un rol principal ; aceste societati financiare se pun In raport cu capitalistii ceilalti, fac pe intermediarii intre capitalisti $i Imprumutati $i chiar In modul acesta au prosperat pan& la un punt
oarecare $i au contribuit la ridicarea pretului proprietat,ii. Ins& aceasta, combinatiune are un defect principal, este ca proprietatile imobiliare avand de exploatat capitalurile mobiliare, aceste capitaluri le-au cam adus interese scumpe,
au tras prea multA, spuza pe turta ]or. Aceasta a,sociatiune a capitalurilor mo-
biliare a ridicat oarecum proprietatea, dar a autat a traga prea mult folos
pe seama for Si deaceea nu este tocmai combinatiunea care este primita cu
placere In societatile civilizate.
Mai este a doua combinatie pe care avem sa o tratarn astaseara, este cornbinatiunea aceea a unui Credit funciar care nu este incredintat in mftna financiarilor, ci chiar In mana proprietarilor de imobile. Ei bine, domnilor, nu
cred ca, acest Credit funciar va prospera mai bine cleat in mainile chiar acelora
cari se intereseaza deadreptul de acest Credit funciar.
Vrem dar ca acest Credit as intre In mainile noastre si fiti siguri, domnilor
proprietari, a lucrand cu oarecare activitate, oarecare inteligenta, vom face

ca proprietatile noastre sa nu fie expuse a se vinde la cazul de nenorocire in
care ne afliim astazi.
Domnilor, ce este aceasta combinatiune? este vreun lucru straniu, este
un lucru care nu poate intra In mintile noastre? Nu, neaparat, pentrucb. s'a
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR SI A BANCII NATIONALE 861
practicat In toate celelalte tali cari, dace nu erau mai scazute cleat noi In civilizatie, dar totug pe aceeag linie. Va aducati aminte tend s'a Infiintat In PoIonia, cand s'a Infiintat In Rusia, In Germania In general; ei bine, vom vedea
ca la epocile acelea mai toate natiunile acelea nu erau prea mult civilizate,
nu erau mai mult civilizate decat noi, ca sa nu poata lute lege aceasta institutiune de Credit funciar.
Domnilor, haft combinatiunea; este simpla. In tarile straine debitorii au
fost mai curajiogi decat noi; vazand ce proprietatile for Bunt foarte Insarcinate
gi au Eta cadit, au luat ei Ingigi initiativa, s'au asociat fntre dangii, gi gtiti cum
au facut? Prin simpla asociatiune, au venit gi au pus In locul creditului individual, creditul colectiv al unei Societati, gi cand oamenii au tratat, In loc ca
sb, trateze cu un credit privat, au avut a trata cu un credit colectiv, gi proprietatile for degl erau agravate de sarcini, cu toate acestea creditul a fost de 10
on mai mare cleat era creditul personal. Cu acest principiu a reugit Intaia
asociatiune de proprietari care s'a format In Silezia; gi ei pe atunci nu cunosteau lucruri noui pe care be cunoagtem noi astazi; noi am mars mai departe
zicem noi, caci nu consideram neamul omenesc separat, nu facem distincthine de natiuni cand vorbim de gtiinta noi ne gasim In alts situatiune;
nu numai ca avem avansele gtiintli care de un mare avantaj, dar am gasit gi
altceva, am gasit operatia cu amortisment, cu fungi termene, am gasit sa gtergem
solidaritatea care se punea Intre debitori gi care era un lucru extraordinar,

!Tara, pe fiecare debitor care infra In aceasta societate; caci Inteiegeti ce se
Intampla dad!' se asociaza mai multi debitori: daco, proprietatea unui debitor
nu valor& suma cu care s'a Imprumutat, erau solidar rbspunzatori cu totii;
toate dificultatile acestea s'au stars. Sunt dar astazi ganse, gi ganse bune, ca
sa reugim mai bine; mai avem Inca, cave mai mult decat aveau acele state:
acolo au Inceput proprietatile cari erau Insarcinate de datorii se is initiativa.
dar fn tare la noi au luat initiativa pro p rietarii cari au proprietAtile for libere.
Iata avantajul, garantia cea mare ce ofera azi publicului o asemenea Societate
de Credit funciar.
Avem Intaiu garantia colectiva a unor proprietati destinate la fondarea
acestei institutiuni, gi alaturi cu aceasta garantie vine apoi a doua, &lid( toate
operatiunile ce va face aceasta asociatiune, fmprumuturile ce vor face proprietarii debitori, cari vor aduce ipoteca for drept garantii. Prin urmare, avem o
dubla garantie; gi nu ramane Indoiala ca aceia cari vor posed& titluri dela o
asemenea asociatiune vor fi in siguranta cea mai mare.
Domnilor, s'a Omit totdeauna facandu-se observatiunea ca asemenea asociatiuni Ca se prospere au necesitate de fncrederea Guvernului, ea In toate partile Guvernele dau protectiunea for unor asemenea institutiuni. Aga este, domnilor, Guvernele bune, inteligente gi parintesti, cand este vorba de fondarea
unei asociatiuni, care are se ridice proprietatea tarii la valoarea Indoita gi Intreita de cea existents, far& a se periclita catug de putin interesele sale, aceste
Guverne zicem, se amesteca, dau cu grabire protectiunea lor: age. a 'scut Guvernul Germaniei, Rusiei gi Austriei ; age s'a facut In toate partile lumii, In Franta,
Belgia gi Englitera; pretutindeni a intervenit Guvernul. Noi frisk domnilor,

cu chipul cum voim a croft aceasts asociatiune, adiat cu garantia proprietatilor libere, plus ipotecele fmprumuturilor, cu o asemenea garantie cred ca nu
avem trebuinta de nici o protectiune, de nici un ajutor ; caci domnilor, dad).
www.dacoromanica.ro
862
C. I. BAICOIANU
Guvernul tarii noastre simtind oi dansul mare trebuinta de a avea Creditul

funciar, ar vol sa intervie intr'un mod oarecare, n'ar face bine, caci este suficientil, garantia proprietiktii libere. Guvernul, domnilor, ar putea sa intervie
numai atunci tend fondul acestei a,socialluni n'ar putea fi In stare FA acopere
datoriile, numai atunci Guvernul ar putea da dreptul sa, emit& obligatiuni,
pentru ca acele obligatiuni sa dobandeasca, credit nu numai In tare dar oi In
streiniitate. Aceasta, domnilor, este o chestiune care se va vedea In Camera,.
La ce trebuie a& ne g &ndim ast&zi? Nu este la gararetia ce vor &vett titlurile
ieoite din aceast& asociatiune, cad aceasta garantie este suficient &. Noi trebuie
sa ne gandim cum trebuie s ducem la bun liman aceasta institutiune. Ei bine,
domnilor, nand mai multi proprietari formeazii, o asociatiune cu un fond de
30 sau 40 milioane de franci oi c &nd obligatiunile ce vor emite vor servi la Imprumuturi tot asupra proprietatilor, cred c& nu mai rama.ne cea mai mica umbra,
de nesiguranta asupra acestei institutiuni ; tot that ce putem stabill ca principiu este ca asociatiunea sli, nu poata scoate mai multe obligatiuni decat tale
afectate la imprumuturile ce i se va care.
Domnilor, n'am finit ; voesc tab, ne lamurim asupra unei cestiuni esentiale.
Durata acestei asociatiuni va fi de 30, 40 oi 50 de ani ; ipotecele a,sociat,ilor
se vor face pe unul din aceste termene ce se va fixa of care va fi negreoit oi
durata operatiunilor Societ &tii. Ca sa. afecteze Ins& proprietatea pentru un
termen de 50 ani, se vor Intreba poate asociatii: ce interes avem noi a ipoteca
proprietatile noastre de buna voie, pentru ca FA face m un asemenea angajament,
fare a vedea un avantaj oarecare, ba poate s& fim supuoi la oarecare risc? Asupra
acestui punct voiu zice ca. In aceasta asociatiune nu este platonism; prin acoast&
institutiune mai Intaiu va create valoarea proprietatii de orice nature, cad

c &nd actiunile Societatii vor ajunge But& In suta, Ij i poate of mai mult, vedeti
atunci eft actionarii caotigii tj I proprietatea se urea,. Dar, domnilor, mai mult
dealt at &t, actionarii prin aceast& institutiune mai trag Inca un beneficiu:
Societatea is din toate operatiunile un comision, ca sa zicem aoa de 80 bani
la Ewa, cari operatiuni fmultindu-se, vor da un beneficiu trisemnat Societatii.
In anul dintaiu negreoit ca, operatiunile nu vor fi Intinse, apoi scotand of cheltuelile de administratie, beneficiul nu va fi cel dorit ; dar dupe cativa ani, operatiunile fnmultindu-se, cu ele vor create oi beneficiile. Aoa dar Societatea o
sit capete un beneficiu dm& nu foarte mare, cel putin Insemnat, of prin urmare
Inteleget,i foarte bine, domnilor, ca proprietatile angajate, pe Wig& aceste beneficii, au sa raporte tot cat astazi, &lid" proprietarul are a& se bucure ca oi
pan& acum de venitul arendei sau fructelor de pe proprietate; ba Inca, ce este
mai mult, atunci proprietatea va avea un venit real, caci prin aceast& institutiune se va face j i interesele agricole, cari la noi In tara, aunt scazute.
Cum vreti D-voastre, ca un proprietar sa se ocupe de proprietatea lui,

cum vreti ca sa Intrebuinteze mijloacele de Imbunatatire In proprietate, and
banii se iau cu o dobanda de 16 la Built? Nu este cu putinta, ca un proprietar
as scoatii, aceoti bani din fondurile proprietatii, din propriile mijloace ale mooii;
and Ind), vom avea mijloace, of vom ajunge ca banii sa-i luam cu o doband&
minima, ca &I putem din veniturile proprietatii sa, economisim ceva, atunci
fiecare proprietar In tara, la noi se va gandl la ptimant s-1 Imbunatitteasca,
sa.-1 cultiveze singur, cum se face oi In streinatate, oi vom face oi din pamantul
aril romaneoti, pamant blagoslovit, un pan-ant prefacut In gradina, cum este
www.dacoromanica.ro
C ONTRIB UTIU NI LA IDE OLO GIA CRE DI TULUI FUNCIAR $1 A BANCII NATIONALE 883
In Wile civilizate. Fara Inlesnirile banesti, insa, vom rama.ne tot In stares in
care ne gasim astazi; cat pentru proprietarii cari sunt Insarcinati, sunt destul
de interesati, ca sa is parte la aceasta Societate, ca sa binecuvanteze aceasta
institutdune, caci ei au deja insareinate proprietatile lor. Afars de ajutorul
ce putem sA le dam, poate sA crease& gi el, se inmulteasca proprietatea. Dar nu
cu proprietatile afectate vom fac aceasta institutiune, ci cu proprietatile
Ii-
bere; $i trebuie so, ne grabim, caci dee& va mai tine situatiunea in care ne gasim
astazi, data vom fi Intelesi asupra, acestor puncte, ca proprietarii In general

au interes ca Creditul funciar sa fie stabilit In tea, ea chiar proprietarii liberi,
cari se asociaza, au interes sa face aceasta, ce ne mai rAmAne sa va. spunem
D-voastre? Ne ramane sa va spunem lucruri cari n'au alta important& decAt
a lumina cu desavarsire pe toti proprietarii asupra acestei combinatiuni de
Credit funciar. De exemplu poate sA-i face cineva intrebarea: Vine un asociat,
intl.& In asociatiunea aceasta cu un capital oarecare, ne spune ea o sa aibA un
beneficiu, ce beneficiu Ins& o sa aiba? Raspunsul este foarte sigur: o sa alba
beneficiu In proportie cu capitalul depus, cum iaras o sa, sufere $i pierderile,
deo& s'ar Intamp la. 0 sa va'mai Intrebe: toate buns, depuneti garantia, depuneti
ipoteca ea sa, se asigure Imprumutarea facuta: ce dati Ins& In mama acelora
earl se Imprumuta? le datd hartii, lettre de gage, obligatiuni financiare, foarte
bine; cu aceasta o sa, mearga In pieta si n'o sa gaseasca tine sit be cumpere si
ce ne import& ca are 5 la suta, cAnd ne ducem pe plata, si nu ne da decAt 80
eau 40; nu vedeti ca ne ridicam la dobAnda din trecut, si celelalte? Domnilor, este adevarat ca proprietarii astAzi In conditiuni mai buns, cAnd se tinprumuta cu felul acesta de garantie, nu se hnprumuta, decAt cu 8 si jumAtate
la :Rita. Proba, este obligatiunile cari le-a scos Statul, Cali astazi sunt ajunse
le, 94 on 95 $i stiti ca s'au scos cu 74 FA 75. Prin urmare creditul proprietatii astAzi, In conditiuni de natura aceasta, pe pieta noastrA este de 5 $i
atAta la suta. Putem dar $i noi cari vom avea, pe de o parte garanlia colectiva, a acelora cari figureazA ca asociati cu ipotecile lor, iar pe de alta ipoteca
celor Imprumutati, and vom scoate obligatiuni pe aceste ipoteci sa avem creditul obligatiunilor domeniale. Iata cum am putea sit zicem In general la toti
proprietarii: nu va frifricosatd ca, acestea vor fi discreditate ei nu vor avea
pret, In plata, cAnd cineva are In mane, sa o obligatdune sigura care are sa-1 scu-
teasca, de multe neajunsuri, si and acel capitalist care tie ca neaparat valoreaza pretul care 1-a dat el, pe cand almintrelea trebuia sa vada (lac& acea
proprietate este supus& la privilegiu etc. cAnd vine sa facts, imprumut nu
mai are sa alerge, nu mai are sa fax& nici o plata de comision, n'are nici un
rise, caci aceasta este garantata si de proprietatile celorlalti; este mai mult
decAt at&t: are un titlu to man& care poate sa-1 realizeze imediat cAnd va avea
trebuinta de bani; vinde acele titluri $i le preface In bani; prin urmare are avan-
tagii enorme capitalistul ca sa cumpere o creanta de natura aceasta, caci nu

se mai ocupa, nici sa vanda proprietatea, nici sa se judece. El va avea a face
cu o Societate, si stie ca ea are destul ca sA poata plat' imediat cum se plates obligatiunile domeniale la timp. Mild va fi dar capitalistul sigur de plata
dobAndei si de data platii, credeti ca va fi tot situatiunea de astAzi, ca proprie-
tatea va fi tot cazuta? Neaparat n'ar trebul sa fie orbi aceia can au bani In
mainile lor, cad niclodata, creditul personal nu poate Intrece creditul colectiv,
$i nu cred ca la noi creditul acesta ea producA alt efect.
www.dacoromanica.ro
864
C. I. BAICOIANU
Azi se duce cineva cu ipoteca lui i nu poate lua nici cu 12 nici cu 14.
Aceasta nu va mai exist* cad vor ieal obligatiunile noastre cu creditul lor,
li probe obligatiunile domeniale cari se Wind cu preturi Insemnate. Noi ne-am
gandit ?I la aceasta tii am volt sa asiguram scomptul acestor obligatiuni oi am
ajuns la un rezultat care poate sa fie favorabil pentru ceeace avem sa facem
In tart], la noi, am ajuns la rezultatul acesta, ca pentru 12 milioane de franci
s& avem scomptul sigur; avem aceasth, promisiune dela capitaliatii noOrl, care
se va realize prin contract. Nu trebuie sa fie prea multa temere In toate acestea;
capital4tii dela Inceput ne asigura scontul ; dad), se va intampla ca pe piata
public& sa fie mai scazute decat atat, ei a& fie datori cu scontul acesta sa cumpare obligatiunile noastre pentru suma aceasta. Astfel indatb, ce creditul nostru se va stabill, fiti siguri ca nu vom mai avea trebuinta de nici un angaja-
ment, cad obligatiunile prin sine o sa dobandeasca creditul.

In obligatiunile acestea am hotarlt ca sa punem o dobanda numai de 5
la suta, Intelegeti foarte bine pentru ce ; cum la Inceput se pune 10 la suta,
cum s'a pus In obligatiunile rurale, asa este obicei In tar& la noi, nimeni nu
se duce dincolo de suta, ci suta In suta; avem obligatiuni prea sigure cari s'au
ridicat la 100 ; cand Insa avem obligatiuni cu 5 la sutb scontul poate sa se
facii mai mic ca suta, va create; apoi dar tot avem o latitudine de cre0ere.
Acestea aunt combinatiunile cari am crezut de trebuinta, sa be facem.
Ne-am adresat la unii din proprietari, cari proprietari au subscris 20 mii galbeni Indata. Intelegeti, domnilor, ca numai 100 proprietari, nu mai mult, din
Cara aceasta Ingrijati . . . de situatiunea tltrii, foi Intelegandu-i gravitatea,
de vor lua cu credintli initiativa spre a aduce un remediu, vor scapa proprietatile Tarn Romanesti.
Domnilor, nu trebuie sa, va, Ingrijiti ; aceasta nu este o chestiune politica,
este o chestiune financial* care ne privete pe noi proprietarii ; n'avem trebuinta sit ne ocupam, ce s'ar face dacit aceasta lucrare ar intra In mainile bancherilor din tart), eau acelor din strainatate; noi vom zice elk aceasta institutiune nu va prospera decat In mainile noastre. Iata, domnilor, scopul pentru
care ne-am adunat ; nu este ca do, facem politica, ci ca sa luam In mainile noastre
aceasta interesanta ai necesara chestiune, ai pentru acest sfarit mai multi domni
proprietari au luat initiativa a se ocupa serios de aceasta chestiune, i acl ne-am
adunat ca sa putem a ne lumina mai bine ; prin urmare astazi va propunem

ai D-voastre a subscrie capitaluri funciare, pentru ca sa nu ne gasim In Camerile Legiuitoare cu mainile goale, i ea poata streinii sa is aceasta institutiune;
Ingrijirea noastra este ca aceastri institutiune sa ramana In mainile noastre,
In mainile proprietarilor Orli, (aplauze prelungite) foi prin subscrierile ce vom
face, sa putem obtine ai dela Camere aceasta afacere pe seama proprietfltii
tarii.
www.dacoromanica.ro
Anexa Nr. 70
CUVANTAREA D-LUI V. BOERESCU IN INTRUNIREA MARILOR
PROPRIETARI
Dela 30 Octombrie, 1872
IN SALA ATENEULUI
Domnilor, vi s'a spus destul de lamurit ca. este vorba de o institutiune de
Credit funciar ; tot ce se poate zice asupra acestei chestiuni cred ce este simtit
de toti; aceasta institutiune la noi putem zice ca a cam Intarziat $i nu mai

sufere amanare. Cunoastem cu totii cat de dificil se fac Imprumuturile imobiHare, Imprumuturile pe proprietate, cu cata anevointa gt cu ce dobanzi grele
se gasesc bani pe ipoteca, si prin urmare o asemenea institutiune de Credit
funciar core urgenta cea mai mare, urgenta In toata ratiunea cuvantului.
Aceasta necesitate absolute s'a produs la noi de vreo cativa ani printr'un fenomen, ca sa ma exprim atia, care a pus In mai mare evident& pozitiunea grea
a proprietatii. Titlurile Statului, ca $i In oricare parte a lumei, au crescut $i
capitalurile sunatoare au preferit a se plas& In aceste titluri, astfel ce astazi
cu multa anevointa putem WWI capitaluri pentru fmprumuturi pe proprietati;
datoriile ipotecare au crescut din ce in ce $i aunt In imposibilitate de a se platl;
prin urmare aceste datorii raman pe loc, se plateste numai dobanda eau so
vand la tribunale cu preturi foarte scazute. Ei bine, domnilor, am prea Intarziat cu o asemenea stare de lucruri, trebuie s ne Ingrijim serios, cand vedem
ca nu putem procure capitaluri ieftine proprietatii, si cand vedem concurenta
ce fac titlurile Statului proprietatii, astfel ca este In pericol nu numai proprietatea, dar Inca si cultivarea pam&ntului din cauza lipsei de capitaluri disponibile. Este dar cea mai mare urgent& de a face sA Inceteze cat mai curand
aceasta stare de lucruri, $i remediul nu este altul decat instituirea unui Credit
funciar asupra proprietatii noastre. Care este misiunea acestei institutiuni?
Misiunea sa, domnilor, este a ne procure capitaluri cu o dobanda mai mica,
oi cu un termen lung, ca astfel proprietatea, platind o dobanda ieftina si 2, 3
la sutA amortisment Intr'un termen de 10, 20, 30 de ani, fit), poatA sa plateascA
capitalul Imprumutat pe nesimtite. Trebuie, domnilor, sa mai stim ceva, ca

institutiunea Creditului funciar nu este o ems& de Imprumutare In numerar,
dupa cum multi cred la noi: aceasta institutiune este ca aceea dela domeniale ;
voeste cineva sa se Imprumute s. e. cu 10.000 franci, mai lntaiu face ipoteca
de o valoare Indoita, apoi Banat funciarA fi dA o hArtie, semnAtura sa, caci
ea n'are capitaluri de manipulat ; cu acea hArtie se duc la bancheri $i o soonteaza In bani; aceastA hArtie, Ina, are asigurarea cea mai mare, caci pe langa
ipoteca depusA de Imprumutat, ea are garantia capitalului funciar al proprietarilor actionari. Prin urmare Intelegeti foarte bine cA o asemenea hArtie, cu
o asemenea garantie, are valoare In piata si oricine va da numerar pentru ea,
$tiind cA ai dansul o poate realize In bani oricAnd va vol. Prin urmare trebuie
ca noi sA ne silim a infiint.a o institutiune de Credit funciar, care sA alb& o garantie oricat de mare, pentru ca hartille care le va da in lettres de gage sa aibA
credit la noi si poate qi In alto taxi, $i sa se poatA scompta ca ai obligatiunile
rurale si domeniale. OdatA ce utilitatea acestui Credit funciar este necontestatA,
sil, ne IntrebAm data la noi RomAnii n'a venit timpul ca sA putem Infiintra o
www.dacoromanica.ro
866
C. I. BAICOIANU
asemenea cassit? Domnilor, trebuie sit vorbim lucrurile pe fats, caci aci este
chestiune de comert gi chestiunile comerciale sunt cele mai positive. Bine este
sa fonditm noi Romanii asemenea institutiuni, sau sa le lasam sa le creeze
strainii?
Cred, domnilor, to a venit timpul gi experienta ne-a aratat fndestul ca
asemenea institutiuni le putem foarte bine fond& noi gi vor prospera foarte bine,
precum au prosperat gi alte institutiuni private, la noi ca gi In alte taxi. Aga

de exemplu este societatea Dacia, care se bucura de un mare credit gi In tar&
gi In strainatate. Ei bine, domnilor, sunt bine incredintat ca, gi institutiunea
Creditului funciar va prospera daca proprietarii, cari vor lua parte, vor Intelege bine interesele lor, ca ei singuri sa se asocieze, vazand pericolul care urmaregte pe fiecare din noi, ca fiecare sa des. concursul pentru a scapa proprieUtile noastre gi far& conoursul streinilor.
Dar izbutind ca prin propriile noastre puteri s facem aceasta institutiune
de Credit funciar, vine, domnilor, Intrebarea; trebuie oare sa intelegem cu
aceasta, ca s& excludem capitalurile straine? Nu; nicidecum, domnilor; in
asemenea cazuri ce excludere putem noi sa facem? Putem sa excludem pe
exploatatorii straini cari vin BA se Inavuteasca la noi facand fel de fel de operatiuni comerciale gi funciare, gi pe cari noi le-am putea negregit mai ieftin sa
be facem, gi mai utile, poate. Se poate ca chiar institutiunea aceasta sa atraga
creditul din strainatate, sa se puna In relatiune cu companiile cele straine, gi
poate chiar ca ele singure sa lac& scontul; destul numai ca institutiunea este
roman& gi In mama proprietarilor, iar nu strainii sA face conditiuni, sa propun& ce vor, gi noi sa ne supunem la conditiunile cari ni le impun ei. Noi, domnilor, sa fim cei cari sa impunem conditiuni gi sa facem ca sa prospere mijloacele
financiare In tara.
Agadar, chestiuneaJeste ca sa fondam prin noi aceasta. institutiune, gi trebuie sa ne silim ca sa-i dam un caracter eminamente national. Pentruat este o
chestiune economic& gi,fiindca se poate foarte bine sa se creeze prin noi, trebuie
dar numai noi s'o facem ca sa-i dam acest caracter indispensabil. Ar fi, dupit
mine, o nenorocire social& gi economic& ca o asemenea case), de Credit funciar
sa cad& pe mainile streinilor, pe cat& vreme v'am demonstrat ca suntem In

conditiuni sa facem aceasta institutiune noi Engine, precum Bunt multe alte
institutiuni anonime.
Domnilor, v'a spus onor. D. Vernescu ca sunt doua moduri prin care poate
sa se face Creditul funciar, adica: sau se face prin asociatiunea de capitaluri
imobiliare, sau prin asociatiunea de capitaluri mobiliare. Adica, on depunem
o parte din averea noastra imobiliara ca ipoteca ca sa formam un fond s. e. de
40 milioane franci, on depunem capitalurile mobiliare emitand actiuni, gi atunci
este o asociatiune financiara. Vedeti dar ca, degi direr& In conditiuni, scopul
este acelag, Insit avantagiile Bunt mai marl prin asociatiunea de proprietati.
Este mai mare avantagiul, mai ieftin, pentru cuvantul prea lesne, caci neavAnd
un capital altul dec&t pamantul a-1 exploata gi acest capital angajat drept garantie nepierzand valoarea gi venitul lui, negregit ca o sit ne coste mult mai
ieftin.
Iata domnilor, dar, incercarea care voim s'o facem, edit& sa unim pe proprietarii liberi, ca ei singuri a& se asocieze Intro ei depunand proprietatile for
libere de orice sarcine ca ipoteca, gi cari ipoteci In realitate Bunt fictive, cad este
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIACREDITULUI FUNCIAR $1 A /UNCLE NATIONALE 867
peste putintdi a se rischeze vreun pericol, ci serv& ca o garantie materiala,

sigua pentru a atrage capitalurile de cari avem nevoe pentru a form& capitalul
mobiliar de mai multe milioane. Ceva mai mutt, domnilor: pe Mg& Indoita
garantie In pamAnt ce oferim celor ce vor vol a ne da bani, s& speriim,

ad
este o legitima sperant& a $i Statul va garanta cu mijloacele sale asemenea
institutiune, aci aceste institutiuni In alte tari se protejeaz& foarte mult de

Guverne. Intelegeti dar foarte bine a protejAnd $i Guvernul aceasta cass& de
Credit funciar, va fi garantia moral& $i material& Indoita $i IntreitA., $i astfel
va face ca obligatiunile emise de aceasta cassa s& circule, dac& nu mai mult, dar
tot ca obligatiunile rurale $i domeniale. Asa se face In alte parti ; cu modul acesta
s'a facut experienta.fn toata Germania $i a reusit. In alte taxi, cum s. e. este In
Franta, Creditul funciar se face numai prin capitaluri de bani, $i din practica s'a
vazut a este mai ieftin dad', este asociatiune prin capitaluri imobiliare, &clic&
prin mosii. Atunci ce trebuie sa. facem? Trebuie ca fiecare din proprietarii can
se vor pAtrunde de necesitatea acestei institutiuni sa depuna o parte din mosiile
for facand o inscriptiune ipotecaa pan& la formarea unui fond imobil In valoarea
sumei de care avem trebuint& si aceste ipoteci unite Impreun& vor forma capitalul social al BAncii funciare.
Acum, domnilor, eu voiu sa va demonstrez partea practia a acestor operatiuni. Adia, voim s& vedem daca proprietarii, cari vor vol a se asocieze pentru
acest stop, ar putea s& rischeze ceva? $1 al doilea s& vedem ce perspectiva de
beneficii ar puteA ei s& aibA? SA examinam partea practic& a acestei lntreprinderi.
Act este o operatiune curat comercialA.. Ei bine, domnilor, comertul este pozitiv,
el vrea sa tie sansele de pagub& $i sansele de castig. SA vedem acum cam ce ar
puta sA risce? Dupa cum v'am spus, riscul este numai aparent. Precum,
domnilor, astAzi and cineva se Imprumuta cu o sumo, oarecare $i Isi depune
ipotea mosia, Ins& la timp n'are s& raspunda banii, creditorul se duce la Tribunal
si cere sA. se Wind& mosia sau sa se lac& sechestru pe venit pentru a se despAgubl
de suma ce a Imprumutat. Ei bine, tot astfel s'ar puta a se IntAmple ca, dac&
In cursul existentei Societatii, care este minimum de 50 ani, vor ajunge lucrurile
a$& Mat obligatiunile Societ&tii, care le da In circulatie, a nu se poata plAtl,
atunci Societatea este datoare s& -$i \rand& fondul au, In parte sau In total,
pentru plata acelor obligatiuni, $i care fond nu este deat mosiile depuse ca
ipotea de fiecare membru. MAIL, domnilor, unicul rise eventual, nimic mai mult
decat atat. Eu va marturisesc a nu vad alt rise $i alt inconvenient la care s'ar
expune proprietarii. Ins& acel rise, doinnilor, v'am spus Inca dela inceput, este
mai mult un rise aparent decat real. Pentru ce? Pentruc& In realitate Societatea
nu d& afar& mai multe obligatiuni deal pentru at& Imprumutare s'a facut de
catre particulari ; adic& vine cineva $i cere ca Banca sA-1 fmprumute cu 10 mii
galbeni, altul cu 5, altul cu 3, etc., ei bine numai pentru aceste sume Societatea
emite, d& afar& In circulatiune, obligatiuni, $i fiecare persoana ce se Imprumut&
astfel, depune pentru sums ce a luat pentru biletul de gaj o garantie ipotecara
indoita. Ei bine, domnilor, cum v& Inchipuitd dar c& poate s& vie o epoa In care
valoarea proprieatii s& sada a$& de grozav, fnat obligatlunea a nu se poat&

acoperl din tndoita ipotecb, care o da fmprumutul ? Nu, domnilor, aceasta nu se
poate. Si trebuie s& v& mai spun, domnilor, si altceva: c& aceste Societati and se
formeaza au multe privilegii cari if se acorda de lege. Are privilegiul In privinta
secliestrului ce s'ar pune pe venitul imobilului pentru a se plat} dobanda $i
www.dacoromanica.ro
868
C. I. BAICOIANU
anuitatea In caz cand cel ce s'a Imprumutat n'a platit la timp suma ce datore$te
$i in caz cand Societatea n'ar avea nevoie sa Windt' imobilul ipotecat, asa Incat
Societatea nu poate avea nevoie de a vinde ipoteca fmprumutatului pe cat timp
va avea venitul. Dar chiar avand nevoie, credeti ca nu va putea capata banii cu
Indoitele ipoteci ce are in tarn? Sunt sigur ca, da; avem exemplu In Franta Cu
ocaziunea razboiului din urma. Ei bine, cu tot cataclismul ce a trecut peste

Franta In 1870, h&rtiile Creditului funciar au stat in picioare, n'au scazut, au fost
la pari $i peste pari; singura institutiune care a ramas inebranlabila In mijlocul
acelei zguduiri a fost Banca funciard ; ea s'a mentinut, pentru ca este fondata
pe proprietatea imobiliard. Prin urmare, nu trebuie s ne teinem ca proprietatile
angajate pot ajunge vreodata la vreun rise ; asemenea institutiuni exists de 100
ani fn Silezia, Rusia gi Wiirtenberg $i nu s'a vazut niciodata ajunge la asemenea
extremitate.
Ss vedem ce alt inconvenient mai poate fi. Poate sa se zica: Cum sa-mi
robesc eu mosia, proprietatea mea, pentru 50 ani?. Domnilor, aceia sunt fn
eroare, cari vorbesc astfel; proprietatea angajata nu se robeste ; proprietarul
poate sa o vanda ss o dea de zestre cu aceasta noun calitate; Impreuntt cu proprietatea merge $i cumparatorul a face parte In calitate de actionar la Societatea
Creditului funciar. Acum sa venim la avantajul despre care v'a vorbit foarto
just D-1 Vernescu. Nu este un mare avantaj pentru asociati ca, lath a depune
o para macar, sa alba a trage un beneficiu? Si pe Tanga acele beneficii s BMA.
fericirea a vedea ridicarea valoarei proprietatii? Negresit ca aceasta este in

interesul nostru, al proprietarilor, gi deaceea am zis, ca aceasta chestiune este o
chestiune curat financiara $i economics. Toate operatiunile de Imprumut ce va
face asociatiunea, are sa, beneficieze 80 centime la suta de lei, din care scazandu-se cheltuelile de administratie, negresit ca va ramane o sums destul de Insemnata pentru a profit& fiecare potrivit cu suma ce a depus In asociatiune, gi
prin urmare iata un avantaj real, kith perspectiva ce vor avea actionarii; aceasta
nu este un ce fictiv.
Asadar, ca,nd proprietarii asociati pot avea asemenea sanse, nu stiu pentru
ce nu s'ar putea realiza fondul acestei institutiuni dintre proprietarii nostri, cad
acesta este modul eel mai preferabil, a se crew Intro proprietari cu fond imobiliar,
far nu cu capitaluri.
Acum, domnilor, ne mai ramane un al treilea punct a lamuri $i despre care
v'a vorbit $i D-1 Vernescu, ca, spre a avea $i mai mare credit asociatiunea, ar fi
bine s putem dobandl i garantia Statului.
Domnilor, garantia ce ar prezinta: 1. Ipotecile Imprumutatilor $i 2. Ipotecile fondatorilor asociatiunii este destul de suficienta, gi cred ca $i Statul nu
va gasi nici un rau In aceasta. Nu putem Ins& ss promitem aceasta garantie a
Statului; suntem siguri insa cs gi Guvernul va da ajutorul sau, dupa cum s'a
dat In toate partite lumii pentru asemenea fundatiuni; caci cand Statul va vent
In ajutor, atunci in adevar obligatiunile asociatiunii vor fi curat obligatiuni

domeniale.
Dupa cum vedeti dar, domnilor, aceasta afacere este destul de avantajoasa
$i realizabila, este o operatiune, care are sa produca pozitiv, $i cunoasteti foarte
bine, ca comertul cauta totdeauna pozitivul ; prin urmare not trebuie sa ne

grabim a o realiza, gi prin acest sfarsit s'a rezumat In putine cuvinte o concep-
www.dacoromanica.ro
tiune esential& despre ceeace a desvoltat D-1 Vernescu gi eu, gi le-am redus In
cateva articole principale.
lath aceste articole:
Art. 1. Capitalul Societatii este de treizeci milioane franci in imobile.
Art. 2. Durata Societatii va fi de 50 ani.

Art. 3. Fiecare actionar va depune la cassa Societatii, drept capitalul cu care
va vol a lua parte, o inscriptiune ipotecar& luatk prin tribunalul local, asupra
imobilului afectat Societatii, liber de orice ipotec& anterioarA.
Durata acestei inscriptiuni ipotecare, care n'are trebuinta de preinoire, va
fi pe tot timpul cat va exist& gi Societatea.
Art. 4. Capitalul social va fi r&spunzator In at doilea rand, pentru plata

leterelor de gaj sau obligatiunilor funciare, numai cand nu va fi deajuns ipoteca
imprumutatului.
Art. 5. Calitatea de sot cl dreptul de participare in beneficiile Societatii gi
oblig& la pierderi eventuale In proportiune cu capitalul ce fiecare a depus, gi
numai pans la concurenta acestui capital.
Acestea Bunt, domnilor, bazele esentiale ce are s& cuprind& fntregul proiect.
Asupra for se Intelege ca se redacteaza un proiect de lege In mai multe sume de
articole; dar, dupe cum ati vazut, aceasta este esenta. Agadar, domnilor acum
ramane ca D-voastre, gi cu D-voastre toti proprietarii, sa Incercati s faceti sit
devin& o realitate aceasta Incercare care se face. Intelegand bine operatiunile,
intelegand bine interesele proprietatii, Intelegand bine interesele generale gi
personale, orice proprietar va vedea cli, av&nd s& depun& o ipoteca, va atrage
gi beneficii probabile, gi va ajuta gi la fundarea unei institutiuni de cea mai mare
utilitate pentru toti.

Domnilor, s&-mi dati voie sA vA mai adaug un cuvant, &tic& c& aceasta
institutiune este destinata a atrage mari beneficii gi, pe Ming& operatiunile imprumut pe ipotec& ce va face, speram cti, Indat& ce se va fonda In bune conditiuni
gi afacerile ei vor prospera, aceasta institutiune va putea deschide gi un credit
auricoT, adic& atat arendagilor cat gi micilor cultivatori, pentru o mai bun& gi
mai intins& cultivare a pamantului, s& li se poat& face avansuri de capitaluri ;
astfel intelegetl bine cat gi cum valoarea proprietatii se maregte prin concursul
Bancii funciare.
Ramane dar acum, domnilor, Ca D-voastre toti ali ne Incurajati, subscriptiunea a inceput, sunt mai multe persoane cari au gi subscris deja peste douti
milioane franci In pamant. Aceasta abia este negregit un inceput ; D-voastre yeti
face ea, subscriind fiecare, dup5, cum fi este mijloacele, s& faceti ca suma curata
stt se acopere; frisk domnilor, v rugam ca, cat mai curand ; sesiunea Camerei
se apropie, gi cand se va deschide sesiunea trebuie s venim not cu ceva pozitiv,
gi s& nu se mai zic& de straini ca. nu suntem apti a ne administra. Prin urmare,
domnilor, ma adresez la D-voastre gi D-voastre ea indemnati pe toti cati Pi cunoagteti gi s&-i incredintati c& aceasta este o bun& afacere national& gi o buna
afacere comerciala pentru toti In genere gi fiecare in parte. lath, domnilor, pi
act o lista ca sit subscrieti, apoi o sti deschidem liste In mai multe orage, o s& se
fac& comitete de subscriere in mai multe localitati, pentru ca cat mai nelntarziat
s& completam suma ce ne trebuie, gi astfel completand capitalul sit ne prezentam
la Camera. Deja, domnilor, concursul moral 11 avem sigur, ramane acum gi concursul material, ca sa facem posibilEi aceasta institutiune atat de util& gi necesara.
www.dacoromanica.ro
C. I. 33Alcourru
870
D-1 G. Vernescu. Domnilor, dati-mi voie a v& citl lista celor cari au subscris
deja, pentruca ce este mai esential din toate acestea, ea D-voastre chiar asta
sear& sA numiti un comitet gi imediat sa incepeti a subscrie, caci dace nu subscrieti,
toate aceste rAman numai vorbe. lath, domnilor, cei ce au luat initiativa gi au
subscris: (cetegte lista celor ce au subscris Inainte de intrunirea dela Ateneu.
Dupe aceasta se incepe subscrierea de mai multe milioane fond imobiliar chiar
In sala Ateneului, dupa care se alege gi comitetul de catre subscriitorii prezenti).
Anexa Nr. 71
CATEVA CUVINTE DESPRE ASOCIATIUNILE DE CREDIT
de
I. POENARU BORDEA 1)
In fata ideei emisa de cei mai eminenti barbati ai nogtri pentru infiintarea
unei asociatiuni de Credit funciar, idee care preocupa pe fiecare cetacean In

parte, gi in vederea putinei lumini ce s'a dat asupra acestei importante chestiuni,
ne permitem a adauga gi not cAteva idei asupra importantei gi mecanismului
asociatiunilor de Credit funciar.
Trebuie s& recunoagtem ca aceste asociatiuni au Post singurele mijloace prin
care un Stat a putut sa se ridice din stares deplorabila de criza in care 1-au
aruncat diferitele evenimente ruinatoare cari 1-au bantuit, gi ca probe de aceasta
n'avem decat sa ne aruncAm o privire asupra Sileziei (Germania) gi asupra

Polo niei.
In Silezia, catre anul 1770, s'a vazut infiintandu-se prima institutiune de

Credit funciar.
In acest moment Silezia, dup& rAzboiul de gapte ani, ajunsese inteo criza
descurajatoare, gi proprietatea funciara, proprietatea imobiliarh a fi cu deosebire cazuta, in urma nenorocirilor aduse de razboi, astfel ca lipsa complete
de moneta nimicise comertul gi tranzactiunile comerciale, twat a facut ca interesul ce se platie pentru bani sa se urce Intr'un mod ruinator, la care adaugandu-se gi cheltuelile de comision de 3 la suta, proprietarii marl, ale caror imobile
se gasiau grevate de datorii, avand nevoie a& conduce interesele productiunii
pamantului lor, se vazura siliti a alerga la Friederic II-lea s& obtina o prelungire
de 3 ani pentru plata datoriilor lor.
Aceasta stare de lucruri preocupand toate clasele societb.tii, inspire camenilor ideia Creditului funciar, substituind la rAspunderea individuals a fiecarui
debitor, garantia colectiva a unei Societati de proprietari, angajati prin contract
ipotecar.
0 aceeagi origin& avil gi Societatea de Credit funciar gi In Polonia. Greu-
Utile cele marl ce se gramadith asupra proprietatii funciare (imobiliare) In

urma razboiului teribil din ducatul Vargoviei, a facut sa se simte necesitatea
unei prelungiri de plata, care se gi decreta in favoarea debitorilor, pentru a
pute& ajunge la o lichidatiune general& prin mijlocul creditului colectiv.
In celelalte State, se credo ca originea asociatiunilor Creditului funciar

este diferita. In unele, se sustine ca cauza fondarii acestor Societati a fost In
1) Revista Dreptul din 1 Noembre, 1872.
www.dacoromanica.ro
scopul de a procure. marilor proprietari bani pentru plata datoriilor pi ameliorarea productiunii cu un interes (dobanda) mai upor pi de a-i plat' prin sistemul
de amortizare.
Ideia fuse, asupra cauzei care a dat naptere la aceste asociatiuni depl nu este de
tot identica, totup gasim ca ideia care a predominat la fondarea for este aceasta:
Imprumutatorul este foarte adesea supus la ?ansele de a pierde suma tmprumutata.
Neregularitatile pi Intarzierea procedurii ; pretuirea eateodata exagerata
a imobilelor ; degradarea for In urma unor evenimente neprevazute ; natura chiar
a venitului funciar, care nu raspunde adesea decat Intr'un mod putin satisfacator
la sacrificiile facute pentru a imbunatatl productiunea solului (pitmantului);

toate aceste Imprejurari sunt atatea cauze de nesiguranta pentru creditor, can
fac ca acesti Imprumutatori pe de o parte s fie mai rezervati, mai circumspecti,
pi pe de alta sa sileasca pe debitori sit primeasca a plat' o dobanda mai oneroase.,
pi afar& de aceasta Imprumutatorii se. pretinda pentru o modest& sum& $i o asigurare In imobile de o Introit& valoare.
Pe Ming& aceste circumstance, dace. vom lua In consideratiune pi concurenta
ce face agricultura, comertul I} i industria acestei speculatiuni de Imprumut,

vom intelege lesne ca Imprumutul ipotecar, Inconjurat de atatea formalitati
jenante $i iluzorii, In Ioc de a atrage capitalurile, be inspirit temere si se departeaza.
Deaceea s'au gandit dar toti economiptii In fata acestor Imprejurari se,
gasiescit care ar fi mijlocul de fniaturarea acestor inconveniente pi de a face mai
sigur pi totdeodata mai putin oneros fmprumutul ipotecar? Si ca rezultat a Post
adoptarea acestui mijloc eficace prin crearea unui intermediar, care pe deoparte
evitand capitaliptilor deranjarile pi neregularitatile cu procedura, pe de alta le-a
oferit pi garantia solidara a unei Adunitri de proprietari asociati care, asigurandu-le plata exacta a intereselor, i-au Indemnat a contracta imprumuturi cu conditiuni mai putin oneroase. In urma acestora, acest mijloc, aceasta combinatiune
s'a perfectionat si s'a introdus plata prin amortisment, pi astfel din acel moment
s'a organizat intr'un mod complet Creditul Funciar.
Cum dar Romanii astazi, In urma frumoaselor rezultate ce au avut aceste
Societati In celelalte State, ar putett fi indiferenti?
Cum ar pute& proprietarii noptri se. vada crescand greutatile ce Intampina
cand e vorba a contracts o Imprumutare $i Imprumutatorul pe lange, toate asigurarile, toate precautiunile ce ia, can merg panit la aceea de a-i nimici dreptul
situ de a dispune de averea sa, ti mai core $i o dobanda mai oneroase, de 18 sau
24 la suta, se. nu se gandeasca la ridicarea creditului pi valoarea averii imobiliare?
Cum ar putea se, nu se mipte inimile Romanilor cand \rad di, din cauza lipsei
de credit, comertul zace In amortire $i agriculture, singurul izvor de fnavutire

al tarii, Impreuna cu cultura vitelor, au cazut cu desavarsire?
Aceste consideratiuni depl sunt putine, pe Mug& cele multe ce trebuie sa le
aiba, cineva In vedere, cand e vorba de avantagiile ce aduc unei tari aceste
Societati de Credit funciar, totus speram, cit va fi timpul a le Intelege orice
Roman, $i se va grab' a vent In ajutorul Infiintarii acestei institutiuni nationale.
Aceste Societati de Credit funciar sunt formate, dupe. cum am vazut mai
sus, sau printr'o unire a proprietarilor de imobile, eau prin o asociatiune de
capitalipti Imprumutatori.
55
www.dacoromanica.ro
872
C. I. BAIC0IANu
In primul caz, ele aunt case de Imprumutare sari, In schimbul contractelor

de imprumutare, emit obligatiuni negociabile, far' alte cheltueli, producand
un modest interes si platibile din timp fn timp prin anuitati.
In secundul caz, ele sunt create prin mijlocul unei organizatiuni In felul
Bancilor de Scont, cari fac ft afaceri de fmprumuturi ipotecare.
Intrarea In aceasta societate se efectueaza prin faptul fmprumutului ipotecar.
Dupa, aceea, cel care voeste sa fact), un imprumut trebuie sA prezinte la
directorul Societatii actul inscriptiunii ipotecare constituite asupra imobilelor.
In urma acestora, se procede la evaluatiune, care urmeaza, a se efectua

dupa, modul cel mai eficace, pentru a se cunoaste adevarata valoare a imobilelor
$i care, dupe noi, este luarea de norma, a impozitului funciar.
Cunoscut odata. pretul de mijloc al imobilului, asociatiunea acorda proprie-
tarului care se Imprumuta. un credit, care de ordinar nu poate sa trea' peste

jumatatea valorii imobilului ; pentru aceasta fi libereaza, o obligatiune ipotecara
a Societatii (scrisoare de gaj Pfand-Brief), semnata de director In numele
Societatii, care de ordinar este la purtator.
In urma acestora trebuie sa declaram, ca Creditul funciar nu va fi fondat
inteun mod complet, decal In ziva cand cel ce se va Imprumuta va puteb, prim!
in obligatiuni de ale Societatii suma necesara, si va putea gas1 cu inlesnire unde
sa. le negocieze, sa, le sconteze.
Imprumutul cu asemenea obligatiuni este adevaratul Credit Funciar, si

fn momentul cand fmprumutatul poate fAra jena sA primeasca sau In numerar,
sau o obligatiune care Ii procura, aceea ce are necesitate, semnul reprezentativ
al proprietatii imobiliare este glisit. Aceasta obligatiune este pentru imobile,
aceea ce biletul de comert este pentru maxfa.
In numarul precedent am aratat In treacat cum aceste asociatiuni au fost
pentru Cara, unde s'a introdus, singurul mijloc de scapare din crizele ruinatoare
ce le-au amenintat, precum si modul cum ele s'au infiintat. Acum vom arata In
putine cuvinte modul cum se achita de plata cei ce se Imprumuta, dela aceasta
societate.
Mai Inainte Ins' sa revenim put,in asupra ideei ce am emis de a se lua de
norms plata impozitului funciar cand e vorba sit se evalueze imobilele ce se
ipoteca. Se sustine ca nici impozitul funciar azi la noi nu reprezinta adevaratul
venit sau valoare a imobilului, caci unii proprietari, pentru diferite interese,
vo!esc sa fie trecuti In roluri cu un venit mai mare decat ceeace In realitate au
cassele lor, si din contra sunt proprietati funciare de imobile rurale, care desi
valoarea for este mare, dar venitul, care serveste de norma, la impozit, fiind redus
din cauza putinelor mijloace de exploatare, impozitul, astfel cum figureaza, azi
In controale, nu reprezinta adevarata valoare a imobilului. Atunci nu stim data
nu s'ar imbratisb, ideia acelora can cred ca, pentru a ajunge la o adevarata estimatiune a imobilelor, trebuie sa, se numeasca o comisiune dintre persoanele cele
mai experte si acestia, In vederea calitatii, pozit!ei gi Intinderi! (fiind imobile
rurale), sa estimeze acele proprietati ce se afecteaza pentru Imprumutul ipotecar
ce se contracteaza.
Dupa, aceea trecem la chestiunea cea mai serioasa ce pare a preocupb, spiritele tuturor, aceea adica cum se achita debitorii de imprumuturile ce contrac-
www.dacoromanica.ro
team& la aceasta societate. Totul ni se pare uoor, and e vorba s luam bani cu
Imprumutare ; dificultatea naote pentru Imprumutat cand e vorba de plata. In
vederea termenului de plata, debitorul neglijeaza din zi In zi pans la expirarea
lui, oi deodata, neputandu-Si procura suma datorita, se deoteapta cu comandamentul prealabil de urmarire. Dead descurajare, f; i distras dela ocupatiunile
sale, debitorul, preocupat numai de aceasta urmarire, alearga, poste silit, la
amanari cari nu se poate face fara cheltueli, of cu singura speranta a bolnavului
incurabil, nu vede prapastia ce i se deschide oi mai mult oi se trezeote cu imobilul
vandut oi Incurcat de o datorie $i mai mare.
Ei bine, acesta a Post oi scopul acestor frumoase institutiuni de credit, de

a Inlesnl debitorilor mijlocul de a se libera pe nesimtite de aceste datorii, astfel
ca cel ce se Imprumuta ipotecanduli imobilul sau, se libereaztt, de aceasta datorie
prin o plata anuala In care se cuprinde interesul (de 5 %) cheltuelile de administratie oi suma destinata, ca amortisment. Debitorul se mai poate libera oi
prin aconturi, ce raspunde, dupa fnlesnire, dare societate, fie fn bani fie In
obligatiuni de ale societatii.
Plata obligatiunilor emise de societate nu se efectueaza decat tot dupa
sistemul tragerii la sorti ca oi obligatdunile Statului. Cand a vorba de dobanda
lor, portorele se adreseaza la societate, care o plateote din fondurile societatii
intrate din anuitatile platite.
Cei cari cumpara sau sconteaza aceste obligatiuni, Bunt asigurati nu numai
prin valorile imobilelor ce s'au afectat de cei ce s'au Imprumutat, oi cari Bunt
Indoite de valoarea Imprumutata, dar chiar of de valorile sau fondurile afectate
pentru formarea capitalului necesar Infiintarii acestei institutiuni. Acl putem
credo ca e locul a spune at, In vederea atator asigurari of In speranta unei bune
administratiuni, actionarii nu pot aye& nici temerea de vreun rise eau paguba
a capitalurilor sau fondurilor ce depun.
Trebuie &I adaugam ca prosperitatea unei asemenea institutiuni depinde
oi dela regulata plata a anuitatilor, ca astfel operatiunile of creditul sy nu fie
zdruncinat. Ca mijioc eficace de a ajunge acl, urmeaza ca, printr'o lege specials,
sa se acorde societatii drepturi exceptionale dela procedura ordinary, oi mult mai
riguroase oi expeditive cand e vorba de formalitatile de urmarire contra debitorilor putin diligenti In executarea angajamentelor lor.
Gaud Ins& aceasta institutiune, ceeace nu ne Indoim, va fi ajutata de un

fond de rezervii, compush, din contributiunea acelor ce fac parte din aceasta
societate, oi daca nu oi de o subventiune dela Stat, dar cel putin de un privilegiu
ce guvernul trebuie s acorde acestei societati prin scutirea de timbru oi Inregistrare, la diferite acte de inscriptii oi Inregistrari, ceeace s'ar putea, prevedea
prin o lege, precum of prin admiterea obligatiunilor societatii cand e vorba, cel
putin pentru depuneri de garantdi dare Stat, atunci ne putem felicita de acum,
nu numai de reuoita, de care suntem siguri of far& aceasta, dar oi de o adevarata
norocire pentru tars prin frumoasele rezultate ce va da.
In alte State, privilegiul acordat unor asemenea societati a mers pang"

acolo, ca a dat curs fortat obligatiunilor societatii.
Rezultatele institutiunii de Credit Funciar deal nu se pot negb, de nimeni,
tau$ ne permitem a spune ca aunt: punerea In circulatiune mai bine oi mai
producator a capitalurilor oi departand crizele dezastruoase; facilitarea descarcar!i proprietatilor imobiliare de sarcini oi de a procura pamantului instrumentele
55
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
8'74
de /mbunatatdre ; de a pune cal:At ruinii ce amenintA adesea In momentele critice

pe proprietari, $i de a ridica valoarea averii imobiliare, Si Infine a face ca Intr'o
societate unde nu exist& aceasta institutiune, capitalistii prin putina for munch
sa n'ajung& a fi singuri proprietari, $i cealalt& clasa a societatii destinat& a munci
numai pentru dansii.
Si In adevar, iata prin o repetire rezumata puse In evidenta aceste frumoase rezultate:
Pentru Imprumutat societatea de Credit Funciar ofera urmatoarele avantagii:
1. Ii Inlesnesc gasirea cu facilitate a capitalului necesar, MIA a fi silit a
alerga $i la serviciile altor persoane.
2. Il scuteste de toate acele cheltueli neprevazute.
3. Ii procure mijlocul de a se platl prin anuitati (amortisment).
4. Il sileste, printr'o procedure riguroask a platl regulat interesele (dobanda)
$i -i inspirit totdeodata placerea la regula ce trebuie fiecare om s'o alb& In Intreprinderea sa.
5. Ca, prin aceste asociatiuni de Credit, averea imobiliar& se ridica In valoarea ei.
Acum Ins& s'ar putea Intreba cineva: dar acei can subscriu cu proprietatile
lor, afectandu-le pentru un timp Indelungat, sau depun un capital pentru formarea fondului acestei societati, ce avantajii au?
Ni s'ar para. naive o asemenea Intrebare, cu toate acestea suntem siliti
a be r&spunde In numarul viitor.
*
In numerile precedente am aratat atat importanta si folosul ce asociatiunile
de Credit Funciar aduc fiecarei taxi, cat si mecanismul ce se Intrebuinteaza

pentru functionarea unor asemenea asociatiuni.
Credem ca, dup& cele ce s'au zis, nu se poate Indol nimeni ca asemenea insti-
tutiuni ar fi mijlocul cal mai eficace, pentru ca proprietarii ce au trebuint& de

capitaluri pentru ridicarea productiunii pamantului, care e singura avutie national& si a valorii imobiliare, sa gb,seascift cu Inlesnire fondurile necesare, av&nd
totdeodatit avantajul de a se plan de datorie pe nesimtite prin raspunderea

unor anuitati cars Impreuna cu dobanda de 5 la suta, amortisment si cheltueli
nu pot sa ajung& niciodata la cifra de 10 sau 11 la suta, cifra care astazi se
plateste numai ca doband& $i aceasta pretins& omeneasck far& ca cu timpul
sa se descarce de datorie numai prin aceasta plata. Astfel, de exemplu, pentru
un Imprumut de 30.000 de franci, prin mijlocul Creditului Funciar, sa n'avem
a platl Ca amortisment, dobanda $i cheltueli pe fiecare an, decat o suma de
circa 2000 franci, sum& care se poate castiga numai chiar din profitul ce va da
o bun& Intrebuintare a capitalului ce ni s'a Imprumutat. Aceasta ne poate pune
In evident& imensele foloase ce rezulta din asemenea institutiuni cari Inlesnesc
pe de o parte circulatiunea capitalurilor si be Inmultesc astfel ca sa ajunga a
Inlesni trebuinta fiecaruia.
Asemenea institutiuni se pot Infiinta cu mult& inlesnire de proprietarii
Romani, far& a fi trebuint& de straini can alerg, prin diferite mijloace, pe deoparte a ne ucide interesele economice ale tarsi noastre, iar pe de alta a atrage
cele mai frumoase avantagii la capitalurile for ce be asigura mai bine Intro tar&
avuta ca a noastra.
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR SI A BANCII NATIONALE 875
Dupa ce dar am aratat marile foloase ce trag cei ce au trebuint,a, a se Imprumuta dela asociatjunea Creditului Funciar, ne ramane sa vedem ci avantagiile ce au cei cari sconteaza obligatiunile sau biletele de gaj ale societatii, precum
ri acei proprietari ce vin de depun averea for ca fond pentru Infiintarea unei
asemenea institutiuni.
Cei cari Imprumuta sau acei cari dau banii for contra obligatiunilor societatii au urmatoarele avantagii:
1. lei asigura pe de o parte capitalul for In niete obligatiuni garantate atilt
de Indoita valoare a imobilelor ipotecato de cei ce se Imprumuta dela societate,
cat ei In imobilele proprietarilor uniti a forma aceasta societate ; asemenea lei
asigura ei plata exacta a dobanzii capitalului bagat In obligatiunile societatii.
2. Se scutesc de grija ce, ca imprumutatori pe imobile, trebuie sit aibil

cu supravegherea imobilelor ce Ii se ipoteca.
3. Nu mai au sa, sufere acele neajunsuri ce o procedure complicate, ca a
noastra, Ii aduce and ar vol sa urmareasca imobilul ipotecat.
4. Nu mai sunt siliti s sufere ei alto cheltueli cu urmarirea, cari adesea
sunt pierdute prin posibilitatea contestarii.
Ar trebul sit adaugam pe Mug& acestea ei cazurile acelea ce se ivesc pe fiecare
zi la noi, and o persoana d& bani cu ipoteca asupra unui imobil, care In urma
se dovedeete ca este o avere strains, iar nu a aceluia ce s'a imprumutat ei a
constituit ipoteca gi adevaratul proprietar revendic&nd imobilul, creditorul
1mprumutator se vede cazand victima relei credinte din partea celui ce i-a luat
banii, dandu-i o avere strain& drept asigurare.
Trecand apoi la Intrebarea ce-ei fac proprietarii ce subscriu pentru formarea
capitalului necesar constituirii unei asemenea societati, la Intrebarea aceea
adica: cari sunt avantagiile acelora ce -5i afecteaza averea Tor, moeia sau casa
pentru un timp Indelungat? credem ca cu putine cuvinte se va convinge
oricine ei de avantagiile ce au ei aceeti proprietari.
Mai intaiu Ins& trebuie s& nu ezitain un moment pentru a fi siguri ca aceeti
proprietari nu-ei restrang In nimic dreptul de a dispune de averea Tor, ca adica o
pot transmite prin vanzare sau once alt act oricui vor vol ; ei al doilea cal nu pot
risca nimic, cad data am presupune un caz extraordinar el aproape de necrezut,
acela adica, ca societatea sa nu poata platl obligatiunile sale emise, dansa,
pentru plata acelor obligatiuni, are ipoteca de o Indoita valoare a imprumutatilor,
ei care pentru once caz e suficienta eel putin pentru acoperirea capitalului
Imprumutat ei reprezentat de obligatiunile societatii, a dob&nzii ei a cheltuelilor,
astfel ca niciodata fondul social sa nu fie afectat la ceva.
Ei bine, In fata dar a faptului constant, c& acei proprietari asociati nu rise&
nimic, prin avantajul ce vor avea a beneficial de profitul ce va da aceasta societate
eel putin de 1 la sut& pe fiecare an, nu vad In aceasta un folos ce be aduce acele
imobile, far& vreo alta munca, sau dezagrement? Nu vede oricine, sau cuteaz&
a nega cineva cs o persoana care n'are trebuinta sa-ei ipotecheze moeia sa, afectand-o la societate pentru o sum& de 15.000 galbeni, primeete ca beneficiu suma
de 150 galbeni pe an, sum& care deel modest& la inceput, dar totue este un be-
neficiu real, ei care cu timpul, printr'o bun& administratiune a societatii ei

aj utata de creditul pietii, poate din ce In ce sa se mareasca?
Pentru toate aceste consideratiuni, credem ca opiniunea ce s'a emis pentru
infiintarea unei asociatiuni do Credit Funciar do catre proprietarii Romani,
www.dacoromanica.ro
876
C. I. BAICOIANU
este o idee salutary pentru Cara noastra, si c& dansa nu numai ca este singurul
mijlee de a ne seal:A de crizele ce de catva timp ne bantuie dar c& in acelas
timp va aduce cu sine desvoltarea comertului, agriculturii si industriei natdonale,
precum si ridicarea valorii averii imobiliare prin Inlesnirea capitalului necesar
pentru desvoltarea si fmbunatatirea productiunii solului (pamantului).
In speranta dar, ca eminentele persoane alese In comitet, In ziva de 30 Octombrie pentru formarea statutelor acestei societati, vor fi dominate de adevaratul simtimant patriotic, nu ne Indoim ca vor st1 ea zdrobeasca orice intriga
strain& contra realizarii dorintei oricarui Roman, si ca vor da cat mai curand
la lumina actul de constituirea acestei frumoase institutiuni.
Anexa Nr. 72
EXPUNEREA COMISIUNII INITIATORILOR
1)
Romania fiind lipsita de orice institutiuni de Credit, capitalurile neput&nd circuit decat cu greutate si cu precautiunile ce se impun fireste atunci
cand detentorii numerarului sunt lasati la propriile for forte si debitorii pusi
la discretiunea acelora, toate tranzactiunile la not se fac cu anevointa si cheltueli impovArAtoare.
Agricultura mai ales sufera do aceasta stare de lucruri, caci capitalurile

angajate In industria agricola stint acelea cari au nevoie de un timp mai tildelungat spre a se realiza si a putea reintoarce imprumuttitorilor.
Aceasta este cauza principala ca exploatatorii pamantului nu gasesc decal
foarte greu si cu conditiuni foarte Impovaratoare capitalurile de cari au trebuinttx.
In asemenea Imprejurari agricultura nu poate prospera si far& influenta

agriculturii, proprietatea nu poate fi asigurata posesorilor sat
Instinctul de conservare a fost dar boldul principal care a Impins pe mai
multi proprietari a se grupa si a cauta mijloace, pentru a infiinta primul institut
de credit, care sti vie In ajutorul proprietarilor si prin urmare al agriculturii.
Ne-am Intrunit deci, ne-am consultat si, dupA mai multe chibzuiri, am
simtit nevoie de a incerca pulsul natiunii, ca s& vedem pant" unde ne putem
Inainta si cari Bunt fortele, ce s'ar putea pune In serviciul unei atari Intreprin-
deri. Pentru aceasta am convocat o adunare mai numeroasa de proprietari

spre a le supune parerea noastra si a cere pe a lor.
ImprejurArile In cari ne aflam ne impuneau ea un act de mare prudent&
sa nu taraganim si sa facem a se lut" o hotarire cat mai curand.
Deaceea termenul convocarii acelei intruniri fu scurt si proprietarii din
partile mai departate de Capital& nu putura raspunde la chemare.
Adunarea care se thin In sala Ateneului la 30 Octombrie, fu astfel compusa mai mult de proprietarii aflatori In Capital& si de un numar mai restrans
din aceia cari din toate unghiurile Romaniei alergau pentru acest scop la
Bucuresti.
In cele dintaiu propuneri ce am facut acelei Intruniri am fost preocupati

de urmatoarele conditiuni:
Intr'o taril unde lipsesc cu totul institutiunile de band", unde chiar stiintele economice si financiare taunt de curand indigenate, nu putem crede ca
d-nii proprietari vor fi pregatiti a intra deodata si far& tranzitiune pe taramul
1) Ziarul Romdnul din 24, 25
$i
26 Decembrie, 1872.
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR *I A BANCII NATIONALE 877
cel larg al institutiunilor de Credit funciar, astfel precum au Post inaugurate

si perfectionate In Europa. Am cugetat dar c& era prudent a Inlaturb. dela Inceput once nedumeriri, once temeri s'ar putea furisa In spiritele unora din; cea mai principala, cea mai serioasa din aceste temeri puteb. sa fie
aceea ca Creditul funciar nu va fi dec &t o scandura de m &ntuire pentru proprietarii Inecati In datorii si cA ass fiind, institutiunea nu va avea nici un viitor.
Am cautat dar a fnlaturb, aceast& preocupare, propun&nd ca fondarea Creditului funciar sb, se fac& de proprietarii cu proprietati libere de once ipoteca
si contra carora sb. nu se libereze nici o obligatiune; acestia trebuiau sa formeze
cu proprietatile for garantia capitalurilor care avea sa ramie ca fond de rezerva eau mai bine de garantie, alaturi cu proprietatile de valoare fndoita ce
erau sa se ipotecheze de Imprumutatd la Banca de credit funciar contra obligatiunilor ce li se dadeau.
Scopul acestei organizari era, o repetam, de a linistl dinainte once preocupari. Creditul funciar frisk astfel fondat, prezinta dot& inconveniente: cel
dintaiu c& nu fusese aplicat nicaieri in acest mod si cel de al doilea si mai Insemnat, ea reclam& angajarea a mai multor milioane fn propriettiti de al cbror
credit depositarii trebuiau s& se lipseasca pe un timp de 60 de ani poste. Era
deci un mare sacrificiu ce se cerea dela un Insemnat numar de proprietari; cu
toate acestea at &t de mult simtiau toti ca, viitorul proprietatii si prin urmare
chiar al tarii atarna de infiintarea unor asemenea institutiuni, fnc &t fn foarte
scurt timp, fara nici o staruinta din partea noastrb ci prin initiativa individuals a proprietarilor, am primit angajamentul de o valoare de mai mult de
20 milioane din partea a 160 proprietari.
Aceasta energica manifestare ne dete o Incredere absolute nu numai fn
barbatia proprietarilor, dar si In simtdmintele for generoase si patriotice. Ea
ne facu Inc& a vedea ca, n'avem nevoie a introduce elemente noui fn institutiuni ce ne propuneam a se Infiinta si ne dote curajul a ne intoarce la sistemul
pur al asociatiunii Imprumutatilor, a$& cum functioneaz& cu atata succes in
cele mai multe pant ale Germaniei de o suta de ani aproape, cum s'a introdus
qi In Galitia si cum s'a aplicat chiar In partite Rusiei, ale carei conditiuni economise seaman& fn multe puncte cu ale noastre. Aceast& hotartre am lust -o
dupb, o lungb, chibzuire, dup& multe incercari aji informatiuni pe tang& proprietari, capitalisti gi oameni de stiinta, adica dupe ce am dobandit convingerea ca institutiunea nu avea nevoie, spre a inspire incredere, de a cere dela
proprietari un sacrificiu ca acela al angajarii drept garantie, a proprietatilor
libere.
Aceast& convingere a intarit-o $i mai mult opiniunea exprimata de mai

toti oamenii speciali si de economistii cei mai Insemnati at &t ai Frantei cat si
ai Germaniei, can s'au pronuntat pentru asociatiunea proprietarilor Imprumutati aratand cb. Creditul funciar, astfel organizat, prin initiativa si mijloacele Romani lor, va ave& de elect nu numai de a asigura pa pietele Europei
cautarea obligatiunilor sale, dar Inca de a ridica si mai mult creditul Statului
Roman, cAci el va fi dovad& puternica despre barbatia noastra ea natiune.
Credem ca nu este de prisos a spune c& atunci cand am vazut ca mijloacele
veneau cu grAmada spre a forma garantia ceruta, ne-am fntrebat dacA era echitabil si chiar prudent ca s& facem ca acele capitaluri sa, nu beneficieze nimic
www.dacoromanica.ro
878
C. I. BAICOIANU
In tot timpul cat aveau sa fie moarte in cassa Creditului funciar, raspunsul
nu putea s& fie decat negativ.
Prin urmare trebuib, as le acordarn oarecari avantagii, oarecare beneficii.
Acestea Ins& nu puteau sa cad& decat In sarcina celor ce se vor Imprumuta,
sit ingreuneze conditiunile Imprumutatorilor, $i tocmai aceasta voiseram a o
inlaturb, tend am propus fondarea Creditului funciar prin proprietari, iar nu
prin capitalisti.
Asadar ideea usurarii Imprumutatilor, a scaderii dobanzilor si interesul
prosperarii institutului de Credit funciar, ne-au decis si mai mult a reveni la
sistema asociatiunii proprietarilor.
Acestea stint bazele pe cari s'a asternut proiectul de concesiune si de statute ale Creditului funciar.
Ele se tiparesc $i vor fi puse sub ochii publicului.
Concesiunea se va cere Indata dela Guvern si el, suntem neindoiosi, o va
supune la randul sau, Corpurilor Legiuitoare cari vor avea fericirea de a dot&
Vara cu o institutiune adevarat national& si numai In Tolosul ei.
Terminand aceasta dare de seams, credem cs Implinim o datorie a face
cunoscut numele acelor proprietari cari au oferit averile for ca garantie, cad
al for va fi meritul infiintarii acestei institutiuni, care va ridica valoarea proprietatilor funciare In Romania si care va da un nou avant agriculturii noastre.
Dumnealor vor vedea ca In Statute, se constitue un numar de fondatori.
Facem cunoscut ca aceia dintre D-lor, cari vor vol a figura In aceasta calitate,
ss binevoiasca a o face cunoscut comitetului in biurourile Dacia, In termen
de 15 zile, $i vor fi Inscrisi ca fondatori ai institutiunii cu toate drepturile $i
indatoririle prevazute In Statute.
Ion Ghica, G. Vernescu, Ion C. Bratianu, Lazar Kalenderolu, Dim. Gr.
Ghica, Ion Cantacuzino, B. Boerescu, George Gr. Cantacuzino, Aristid Pascal.
Anexa Nr. 73
CONSIDERATIUNI ASUPRA CREDITULUI FUNCIAR ROMAN
de
ION GHICA
it Ai castigat o mare batalie n,
ziceb, Duca de Broglie lui Lafitte, iesind
into zi dela Camera, unde fusese o mare discutie financiara. a Dumneata,
domnule Duca, Ti raspundeb, el, ai elocinta dumitale; eu, lipsit de acest dar,
am fost silit sa imprumut elocinta cifrelor a.

Aud din toate partile soptindu-se argumente, unele mai mestesugite decal
altele, In contra Creditului funciar mutual, ce voesc a Fonda. proprietarii romani; am auzit Inteun grup declarandu-se cu un glas dulce, patrunzator si
cu fraze Inflorite cuvintele:
Proprietarii car un monopol.
o Proprietarii vor sa, omoare capitalurile straine, sa Inchida Cara civiliO
zatiunii.
e
Proprietarii voesc srt supuie capitalurile la arbitrariul lor.
1) Ziarul Romanul, din 25 Ianuarie si 8 Februarie 1873.
www.dacoromanica.ro
CONTRIBU7IUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR $I A SANCTI NATIONALE 879
4Proprietarii vor sa emit& hartie, dar de unde au sa gaseasca bani, pentru

scoaterea scrisurilor funciare (les lettres de gage) etc.? Si conchideau zicand:
Creditul funciar trebuie dat acelora cari pot sa va, aduca. bani in tarli,
bani! bani! bani!
Invocand ajutorul cifrelor, iata ce cred ca se poate raspunde la acele argumente.
Sunt proprietari cari, de bine de rau, au trebuinta sa se Imprumute, deaceea, si numai deaceea, se care infiintarea unei institutiuni de Credit funciar.
De n'ar exista acea trebuinta nisi vorbit n'ar mai fi de o asemenea cassa, precum
nu este vorba de cojoace acolo unde nu este frig si nu este vorba de ghiata
acolo uncle nu este cald.
SA cercetam mai Intaiu ce poate dorl sufletul unui proprietar. Eu banuesc
foarte, ca multannirea lui ar fi sift aflo ca mosia eau casa sa o s dobandeasca
o valoare mai mare dec&t aceea ce are astazi, sa fact de exemplu 150, 200, 250
de mii de franci fn loc de 100 mii. Cred care acei cari se lupta In contra Creditului cerut de proprietari, ca aceasta dorinta n'ar fi si natural& si rationala,
precum cred si eu a este natural si rational pentru acel care are un capital de
100.000 franci In bani sa doreasca a trage dela acea sums un folos cat s'ar
putea mai mare, adica, sa is 15.000, sau 20.000 franci pe an, In loc de 10.000
franc!, ceeace vine a zice sa dea banii sai cu 15 si cu 20%, In loc de a-i da
cu 10%?
Sa ne inchipuim un imobil, casa sau mosie, a carui arenda sau venit curat
ar fi de 5.000 franci pe an.
Este cunoscut ca fn toate t &rile lumei venitul valorii unui imobil este totdeauna mai mic decat venitul aceleiasi valori in our sau argint, sf aceasta pentruc& cea dintaiu valoare nu este supusa eventualitatilor sf pagubelor de tot
felul, la care Bunt supuse valorile mobiliare: hotii, fnselatorii, falimente, pagube,
rea plata, etc. Deaceea cand dobanda banilor este de 10%, venitul in case eau
mosii este de 5% sau eel mult 7 %%, adica cand iei 10.000 franci dobanda dela
un capital In bard de 100.000 franci acea suta de mii de franci, bagata In cumparatoare de mosie, nu-ti va da decftt un venit de 5.000 franci, de 7.500 franci
eel mult.
Obisnuit, mai pretutindeni, venitul in imobile este pe jumatate aceluia
al dobandei banilor pe piata.
SA ne Inchipuim c& dobanda banilor de undo este astazi 10%, printr'o
Imprejurare oarecare, ar scadea la 5%, si s& cercetam ce s'ar intampla cu o
mosie de 5.000 de franci venit. Dobanda banilor scazand la 5%, venitul capitalului fn imobile va fi de 2 % %, adica cA venitul de 5.000 de franci fn mosie
ar reprezenta indata un capital de 200.000 franci, de unde era numai de 100.000
franci, and dobanda era 10%, si aceasta, deosebit de inlesnirile ce ar gasl proprietarul de a face imbunatAtiri cari sa-i sporeasca venitul. Valoarea acelei
mosii ar scadea la 50.000 franci, daca, din contra, dobanda ar create In loc de
a scadea, daca ar devenl 20% de unde era 10%. Cred dar, ca este bine Inteles
ca valoarea averii nemiscatoare crests cand dobanda banilor scade, si In reciproc sau, ca sa vorbim un limbaj mai precis, mai stiintific:
Valoarea averii nemicatoare este in ratiune inversd cu dobanda banilor.
De aci rezulta ca interesul proprietarilor este: sa scadA dobanda banilor,
adica, ca banii sa fie mai ieftini, pentru ca atunci valoarea ce posed& sa fie mai
www.dacoromanica.ro
880
C. I. BAICOIANU
mare. Prin scaderea doba.nzei banilor, proprietarii devin mai bogati $i mai
puternici. Ceeace am zis pentru proprietari se poate zice si pentru industrie
$i pentru comert.
SA cercetam acum, sa vedem data $i banul sau instrumentul de schimb,
cum 11 numesc economistii, are si el tot aceeas Insusire, data doreste sa vaza
scazand dobanda. Cand dobanda este de 10%, ca, sa aiba cineva un venit de
10.000 de franci pe an, 1i, trebuie un capital In bani de 100.000 franci. SA ne
inchipuim acum at dobanda scade $i ca devine de 5%; suta de mii de franci,
capitalul ce are nu-i va da decat 5.000 de franci, adica., ca, capitalul lui a pierdut
jumatate din productiune, precum s'ar Indol productiunea lui data dobanda
In be de a scadea s'ar fi suit la 20%. Putem dar zice ca valoarea banilor este
In ?attune directlt cu dobanda.
Punand fate In fats aceste doua, propozitiuni, vedem ca este un fel de antagonism Intro valoarea nemiscatoare si cele miscatoare; unele crest and celelalte scad, $i viceversa. Cred ca este logic a conchide, ca nu este nici drept nici
rational a lase pe unele la discretiunea celorlalte.
Asa, precum nu s'ar cuvenl si nu ar fi drept a se face o lege prin care, direct sau indirect, proprietarii de imobile sa impuie banilor cursul ce li s'ar cuvenl, asemenea nu s'ar cuveni si n'ar fi drepte sa se Ma o lege care, direct sau
indirect, sa puie creditul ce trebuie sa alba proprietatea funciara la discretiunea
posesorilor de bani.
La finele razboiului de 30 de ani, creditul averii funciare era la discretia
capitalului In bani; dobanda era 20 $i 24%. Asociatiunea proprietarilor din
Prusia, prin concursul inteligent al marelui Friederic, 1-a smuls din ghiarele
cametei si In cativo, ani numai dobanda funciara a scazut la 5, la 4 $i la 3 %%.
Am auzit zicandu-se ca in multe tars civilizate Creditul funciar s'a dat capitalistilor, $i ca ar trebul BA urmam si not acel exemplu. Asa este; s'a dat capi-
talistilor de bani, dar nu este mai putin adevarat ca rezultatul este departe
de a se compare cu acel ce a dat Creditele funciare mutuale. Dad). prin Bawl
funciare s'a scazut dobanda, n'a scazut pentruca s'au Infiintat acele Band,
dar pentruca, banul argint si our a devenit mai abundent, mai ieftin prin urmare In vreme ce In Prusia, In Silezia, in Galitia dobanda, a scazut la 4 si la
3% numai prin puterea creditului datorit asociatiunii proprietarilor pe bazele pe cars se cere astazi de proprietarii romani.
Se zice ca Creditul funciar cerut de proprietari este un monopol, strigA,
acei cars se Incearca a-1 face sa cads. Noi suntem liberali $i nu voim monopol,
zic ei, cu mandrie $i cu emfaza.
Sa ne intelegem putin la vorba zicerei monopol, ca nu cumva sa nu zicem
una $i IA credem alta.
Se da unui om dreptul, ca el, si numai el, sa vanzA cizme acelor cars au
trebuinta de IncAltaminte. lath, ceeace se numeste monopol In economia poli-
tica; dar and toti cei can au trebuinta de cisme ar cere ca ei, si numai ei sa
fabrice cisme, s'ar putea, care numl acesta monopol, de vreme ce toata paguba
sau castigul ar fi pe seama acelor interesati? Cu Statute le asociatiunii proprietarilor in man& viu si intreb: acea institutiune de s'ar infiinta, pe can din proprietarii romani loveste in libertatea sa? Afar& numai dad). ar vol cineva sh
zice este un monopol a vol ca numai proprietarii sa secere, ea are si sa, pasca
vitele pe mosia for $i ca este un monopol ca numai proprietarul sa alba dreptul
www.dacoromanica.ro
a locul case sa, sau a o da cu chirie. Prin care articol al acelor Statute se oprepte
un proprietar de a merge et se Imprumute dela Band romane sau strhine din

tart), sau afara din tars, dela D-1 Banescu, dela Arghiriade, dela Goldenberg
sau dela Silberman, cu sau fart), ipotech sa dea states polite cate va vol pi cate
va putea? Uncle este monopolul? Ap vol pi eu sh mi-s'arate ca sa-1 combat pi
eu, care sunt contra monopolurilor pi partizan al liberului schimb chiar In tars
la noi, unde cred ca, ar trebul eh se gaseasch un mijloc pentru sustinerea ca-
torva industrii, care au un mare viitor.

Unde Bunt banii Societatii Creditului funciar? Cu 500 de mii de franci
vor dumnealor sh, satisfach, o trebuinta de 3 sau 400 de milioane de franci?
Vor sa dea proprietarilor hartie, scrisuri funciare (lettres de gage) fn lot de
bani? Ce va face bietul imprumutat cu aces hartie, tine i-o va lutt, cu cat i-o
va lua?
Iath cuvintele detractorilor Creditului funciar prin asociatiunea proprietarilor.
lath, cuvinte can pot sa, Ingrijeasca pe acei cars n'au studiat asemenea
chestiuni; mai ales tend aceste cuvinte Bunt zise cu dibacie pi de oameni can
au ocupat pozitiuni Ina Ito; asemenea cuvinte pot avea un succes, mai ales
asupra multimei.
Cred dar de trebuinta, a arata ca acestea sunt nipte spaime plasmuite F3i
sa Incerc a le risipl. Pentru aceasta voiu pune mai Intaiu Intrebarea: sunt sau
sau nu bani In tare? $i raspund ca: sunt mai multi Inca decat oriunde aiurea
se 'nt,elege In proportiune, (proportion gardhe), cad pretutindeni In Europa
cele mai multe tranzactiuni se fac astazi cu credit adich cu hartie, In vreme
ce la noi se fac toate numai cu numerar, our pi argint. Acel capital banesc care
se aflh fn cassele pi 'n pungile tuturor, la noi scade el sau crepte? $i raspund ca
crept% fiindch deosebit ca, suntem o tare agricola care, ca toate acele de aceasta
categoric, are o balanta de comert In favorul ei, precum o dovedesc pi cifrele
publicate de biuroul nostru statistic, apoi Statul \Tama in pungile particularilor peste 45 milioane de franci pe an In plati de cupoane I} i obligatiuni rurale de anuitate, de Imprumuturi Stern, Oppenheim pi bonuri domeniale, In
anuitati pentru constructiunile podurilor de far, tailor ferate Bucurepti-Giurgiu,
Suceava-Roman pi Roman-Tecuci-Barlad, Galati-Bucurepti-Pitepti, din care
cel putin trei plirti intl.& In cassele particularilor pi bancherilor romani. $i In
fine, bani dati pe scrisurile funciare nu vor Beryl ei in mare parte a degreva
ipotecile existente tot tetra oameni din tare ca sa intre iarhp In circulatiune?
Prin urmare este cu ce sa se cumpere scrisurile funciare (les lettres de gage).
Iar o sa ni se raspundh ca capitaliptii de bani pi bancherii se vor coalize,
ca eh nu cumpere scrisuri funciare. Ape, ar fi dace ar vol pi banii sh, consimth
la aceasta. Dar din norocire banii n'au nici patrie, nici patriotism, nici opiniuni politic% nici urh, nici patimi, nici afectiuni, nici slabiciuni, pi fiindch serisurile funciare sunt foarte bine garantate, o hartie foarte sigura de a fi platith
pi In partea dob&nzii pi In partea valorii, tot atat de bine garantate Ca pi obligatiunile rurale pi bonurile domeniale, banii vor face ceeace fac totdeauna, au eh
le clinthreasch cu Maine cafe exists, pi vor prefer& pe aceea care le va da un
mai bun folos. Asthzi bonurile domeniale sunt la 95, prin urmare dobanda lor
reala 8,42%, contand pi 1 y2%, avantajul de 5 %, In 19 ani (Ili folosul anual la
9,92%. Sh venim acum la scrisurile funciare pi sa calculam ce foloase pi ce venit
www.dacoromanica.ro
882
C. I. BAICOIANU
ex avea acei ce le-ar cumpara. In proiectul propus de fondatori, scrisurile funciare aduc 5 % pe an, ceeace, in comparatiune cu bonurile domeniale pe curs
de 95, si cu dobAndA de 8 %, corespunde cu un curs de 59,316 sau 59 de franci
si 31 3 centime pentru suta de franci, la care vom adaoga. 2 %, valoarea de
astazi a deosebirii scontului de 40,685 sau 40 franci, 68 % bani, peste 56 ani,
face cursul scrisurilor funciare de 61.815 sau 61 franci si 81 4 cent., In paralel cu
cursul de 95 al bunurilor domeniale, fara de a tine In seam& atractiunea beneficiului de mai mult de 38 % ce are sa realizeze acei cari vor avea norocul sA
iasa numerile, scrisurile funciare chiar in anul intiliu. Scazand din cursul de
61.815 suma de 0 fr. 50 et., comisionul ce au sit lase la cassa Creditului, imprumutatii primesc un efectiv de 61.315 (61 fr. 31 % b.) la suta de franci, pentru
care au sa plateasca pe tot anul:
5, % dobanda anualb.;
2. 0,80 % pentru cheltuelile de administratie ;
3. 5/8 sau 0,625 % pe an pentru amortizare ;
6.425 % (6 franci si 42 3' centime) anuitatea totals, adica c& dobanda va
fi 9,80 % si amortizarea 5/8 %.
IatA cazul cel mai desavantajos, iath cum am zice minimum, dacA s'ar
putea admite CA scrisurile funciare n'au sA se suie ; dar de vom admite c& cursul
lor s'ar sul la 70, la 80, la 90, Ia 100, atunci anuitatea va sada, la 8,94 %, Ia
7,97 %, la 7,10% i panA la 6,62 % pe an, care dare se va scadea poate cu 1 si
cu 2 % prin dividendele la cari imprumutatii au drept dugs Statute. In celece
am zis mai sus am Inlaturat once consideratiune ar putea fi taxata de iluzorie
1.
tinandu-ma pe taramul cel mai pozitiv si luand lucrurile cum s'ar putea ivi
mai eau. Dar cand observam cb, niciodata spiritul public nu s'a manifestat la
not intro chestiune economics cu mai mare caldura ca in chestiunea Creditului
funciar, si cand am vazut pe proprietari alergand din toate unghiurile Romaniei ca sa. asigure plata regulata a scrisurilor funciare cu averile lor libere de ipotea. si aducand ca garantie suplimentara de peste 22 de milioane si care subscriptiune s'ar fi suit poate si la 40 de milioane, data comitetul prin dares de
mama ce a facut prin ziare n'ar fi fAcut cunoscut cA In combinarile adoptate
acea garantie devine de prisos.

Vazand acel avant al proprietarilor, nu vede oricine ca proprietarii au simtit
si au inteles ca pentru ridicarea valorii proprietatii este necesitate a se cAuts
mijloace, prin cari proprietatea funciara sA-si poata procura bani mai ieftini?
$i oare se mai poate admite ca proprietarii funciari, cari multi din ei sunt totdata Si capitalisti, chiar $i interesati In casse de BAnci, n'or sa, des concursul
lor, ca sA ridice creditul scrisurilor funciare, ca sa sporeasca valoarea bunului fond
ce au? Nu stiu ei ca sacrificand 2 $i 3 % ca sa sporeasca Inzecit valoarea proprieta-
tilor lor, sporirea be va ridica si mai mult creditul lor In Cara si in strainAtate?
Ajungem acum la argumentul inspaimAntator al detractorilor, care face
pe cei putin obisnuiti cu chestiunile financiare sA strige: cum sb. ne Imprumutam
cu 100 de franci $i sA nu ni se dea cleat 61 de franci si 31 4 centime? Apoi leacul
este lesne $i detractorii II stiu: puie Camerele printr'un amendament dobanda de
6 sau 7 % In be de 5%, ce se MIA. In proiect, $i cursul scrisurilor funciare Indath,
In loc de 61,31 %% va fi de 73,58 % si de 85,84 %; adicti, ea imprumutatii vor
priml pentru 100 de franci imprumutati 85 franci si 84 de centime.
Intr'un articol subsecuent Imi propun sa cercetez deosebitele propuneri ce
www.dacoromanica.ro
s'au adus de Guvern In Camera ca informatiuni, $i voiu cauta sgt arat inconve-
nientele ce prezinta ele mai ales In viitor, dell sunt unele pronate ca foarte
avantajoase, pentrucA au o aparenta magulitoare.
* * *
Intr'un articol, publicat zilele trecute fn Romanu11) si In Pressa. am apucat

de am zis vorba mare ; am luat oarecum lndatorirea de a cerceta, Intr'un mod
comparativ, deosebitele cereri de concesiuni de Credit funciar, ce s'au adus In
Camera, si iata-ma oprit, cu pana In mama, dinaintea unui nomol de in-folio,
far& a putea gasl Intro dansele un termen de comparatiune, o masurgt comuna,
prin care se pot exprima valoarea fiecareia dintre acele propuneri de natura
diversa, cum am zice incomensurabile. Vin dar a core indulgenta cetitorilor
i Invoirea de a-mi Implinl angajamentul ce am luat, ad-literam.
Cererile de concesiune difera char In esenta lor de proiectul de Credit
funciar propus de proprietarii Romani, cari, mobilizand mosiile si casele for
prin emitere de scrisuri funciare, se margineste a garanta, acelor titluri, Intr'un
mod necontestabil si necontestat, plata regulata a dobanzilor si a anuitatilor
pe tot anul, precum $i plata integral& la termenii prescri?i, fara a impune banilor
conditiuni, far& a-i supune la vreun fel de obligatjune catre proprietatea imobiliara ; nu sileste pe nici un capitalist a primi scrisurile sale funciare cu vreun
curs obligator. Prin responsabilitatea mutuala, prin solidaritatea Intro proprie-
tari, nu, cauta a face decat ceeace s'a facut In alto taxi, pe cari be tot and citandu-le, ca modelul dupa care ar trebul sa urmam ; cautgt pur si simplu a ridica
piedicile, cari fac pe capitalisti s& Riga sau sa ezite de a Intrebuinta fondurile for
In Imprumuturi ipotecare; asociatiunea proprietarilor cauta a face sa stie banul
ca poate intra si iesi din hartiile emise de dansa oricAnd ar vol, fara osteneala,
far& muncA, fara alergaturi, far& samsari, fara cheltuialA, far& rizic gi fargt ajutorul nici al administratiunii nici al politlei ; friteun cuvAnt cauta sA ridice once
sfialA ar puteA exist& din partea capitalului mobiliar catre capitalul imobiliar.
DacA din regularea relatiunilor dintre proprietatea funciarA $i capitalul
miscator ; dac5, din Increderea reciproca ce s'ar naste Intro acesti factori ar
rezultA o ImbunAtatire a proprietatii, o sporire a valorii funciare, este bine, este
drept, este echitabil ca acel beneficiu sA nu fie nici al cotcarului, nici al gheseftarului, nici al exploatantului, ci sA fie al acelor cari vor avea aface cu ace& institutiune, al acelor Cali pun la mijloc casele, mosiile si banii lor. Este drept ca un
folos, ca acel de 37 54%, ce s'a realizat In mai putin de 18 luni dup5, bonuri
domeniale sA fie al acelor pe cari nevoia i-a silit sA emit& asemenea titluri, iar
nu exclusiv al acelor cari speculeazA cu banii altora.
In proiectul prezentat de proprietari, poate vedea oricine ca nu este o singurA
clauzA, care sA dea sau sA rezerve vreun avantaj de un ban mAcar vreunui Bran
sau vreunui Stan. Si, data s'ar gas! Intr'acele Statute ceva care sa semene cu o
umbra de o asemenea idee ea nu s'a putut strecurA decett din eroare, i cred cgt
Guvernul $i Corpurile Legiuitoare vor trece cu buretele poste (Musa.
Celelalte proiecte sunt toate concepute pe un alt sistem. Prin circomvolutiuni In mai multe articole, mai franc sau mai dibaciu prezentate, ele se rezolvA
In impunere de conditiuni din partea capitalului banes asupra averii imobiliare,
1) Vezi Romdnul, din 25 Ianuarie.
www.dacoromanica.ro
884
C. I. BAICOIANU
ca sa o zic in exploatarea averii funciare de atm capitalietii dela Rasarit sau

dela Apus.
Creditul dumneavoastrk domnilor proprietari Romani, ne d& hartie,

in vreme ce Banca National& asta ne da bani sut& in suta cu 6 %. Nu-mi trebuie
mie hartia dumneavoastra, care nu este decat un moft !* zitea mai deunazi un
elegant, ridicand deasupra capului o broeurb, in-quarto.
In adevar, unii oameni sunt foarte speriati de hartie, mai ales acei cari
trimit semnatura for de se plimbb, zile Intregi pe piata din zaraf in zaraf ; ei nici
nu pot concepe ideia de credit, li se pare un mit c&nd and ca sunt hartii, de cari
banii se apropie cu mai putina sfiala.

Am avut curiozitatea s1, -mi procur aced broeurA at &t de sus ridicata; am
cetit-o din scoart& in scoart& qi trebuie sa marturisesc ca la cele dint&iu linii
am crezut ca pusesem m&na pe minunatul trifoi cu patru frunze al lui Abdalah.
Capital 8 milioane de lire sterline, ceva mai mult de 200 milioane franci,
nu e gluma! o sums cat toti banii cari se varsa in visteria tarii, intr'o mie de zile,
cum s'ar zice in Franta sau in Englitera, o societate anonim& cu capital de 5
miliarde ; ei cu dou& randuri mai la vale gb,seeti: Indatorirea de a veni cu doud
treimi ale capitalului in ajutorul proprietOtii rurale, i Inca cu dobanda moderate/.
Bun lucru! mi-am zis, 133.333.3331/1, destinati a ajuta, proprietatea, frumos,
minunat ! de ar lipsi chiar clauza de dobdnd4 moderatd, caci imi ziceam, o asemenea clae de aur, pus& la dispozitiunea proprietatii nu ei-ar putea 0.81 Introbuintare dec &t cu dobanda foarte moderata, oricat de nemoderat ar incerca
s& fie fericitul ei posesor. Dar, 1ntorcand c&teva foi, cam pe la art. 35, imi aluneca
ochiul peste cuvintele urmatoare: Banca National& va fi legalmente constituita

indata ce va dovedi c& cele dintaiu 120.000 actiuni * au fost subscrise *, adica
and va avea un nominal do 60 de milioane, ceeace vine a zice, un efectiv de 36
sau de 40 de milioane, dup& cum emiterea s'ar putea face cu 60 sau 70. Dintr'acest
efectiv 2/3 sau 24 de milioane se dau departamentului autonom pentru ajutorul
proprieUitti funciare cu, doband4 moderatO, iar 12 milioane se destineaz& la fel
de fel de operatiuni de banck la imprumuturi Guvernului, etc.
Deal a cadea cineva dela 133.333.333 1/8 la 24 de milioane, ar putea fi pentru
unii o deceptiune, disparitia unui frumos castel din vis, eu totue mi-am zis,
bine ei cu atat ! dar imi adusei aminte ca cetisem la art. 7, mi se pare, ca sums
ce va prisosi (dintr'acele 24 milioane) va putea fi inlrebuintata $i la alte operatiuni
de credit, &apt% vointa Consiliului de administratie, impreund cu comisarul Guvernului. Aci, vezi, numai putem sti nici cat se va lua din acele 24 de milioane
ale departamentului autonom, nici c &t va mai ramanea pentru ajutorul pro prietatii
funciare cu doblinda moderate/. Prisosul dela 24 de milioane, care se for& cu 6
la suta, nu se poate aprecia nici discuta chiar de am fi intr'o tar& ca Englitera.

Acum sit venim la partea importanta, mai serioask a acestui proiect, la
aced care raspunde mai bine la titlul sau de Banca Nationald: la emisiunea de
bilete, la sconturi, etc. Capitalul acestui departament, separat de acel autonom,
ar fi, dup& cum am vazut, Ca de 12 milioane, din care se deschide un credit en
blanc Guvernului de 10 milioane ; ramane dar ca la 2 milioane pentru plata a vista
a bancnotelor emise pant/ la intreita valoare a metalicului Banal Nationale, cifra
care s'ar putea sul pane la 108 milioane de franci ei chiar mai mult, cb.nd s'ar
intelege cu Guvernul BA emit& trei luni i poste aceasta sums (art. 33); intealte
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR $I A BANcii NATIONALE 885
cuvinte sit poata scoate bancnote si peste 50 de on valoarea metalicului Bancii,

cu fagaduiala solemna ca acele bancnote pot fi platite a vista cu acest fond.
Dace concepatorul acestui project cuteads sa se arunce fntr'o asemenea
operatiune, eu cred ca curajul ti vine dela art. 17, prin care ii rezerva facultatea
de a emite bilete de gaj de o valoare mai mare decat aceea a ipotecilor, de a Is
emite li Cu atractiunea de prime, clauza care dovedeste oarecum ca garantia
mosiilor noastre pare la ochii sai mai temeinica deck abundentele sale bancnote,
cu care fargadueste sit sconteze biletele de gaj cu curs de cel putin 86, bancnote
platnice cu cusy deschisa a vista outs In auto; aceasta se Into lege and $i cat vor
fi bani.
Banca Genera la. qi Teritorialli, o alto brosura in-folio ne propune $i mai
bine: toate institutiunile de credit ii de specula din lume inchise Intr'o singura
cassa.; ceva nou: o adevarata butelie magic& ; marele Law nu era deck un copilas pe langa concepatorul acestui project. Cassa de Depozite si Consemnatiuni,
Banc& de Scont cu 5 %, Casse de Comert de tot felul, Credit funciar cu 6 %,
Cass& de imprumutare deschisa Guvernului si particularilor, Cass& de Amortizare
a datoriei publice, $i chiar Banca de Emisiune de bancnote cu curs legal, orice
vrei: gasesti multe si de toate, capital 100 de milioane.
Cu bancnote cu curs legal sau bani de hartie (papier monnaie) avem propuneri
Inca si mai frumoase; capital pan& Ia 250 de milioane, cu dreptul de a emite

pan& la de patru on cifra metalicului Bancii ; perspective de a awe. In tar&
pony Ia 1 miliard sau 1.000 de milioane de acesti franci ; cifra neaparat trebuinload', mai ales data ne vom gandi ca brutarii ar pute& sa, voiasca sa suie si ei
painea for la 2 sau 3 mii de franci ocaua. Mai la vale ni se zice Ins& ca poate nu
vom avea o asemenea pletora de bani, fiindca Banca va incepe operatiunile sale
cu varsarea a 50 % din emiterea de 62 milioane, adica cu un efectiv ca de 18.600.000
franci, primind chiar kfi pe Romani a subscrie pentru a patra parte a capitalului.
Dinteacesti 18.600.000, doua treimi sau 12.400.000 sunt destinati Creditului
funciar, jar 6.200.000 sunt pentru a se da Guvernului 2 milioane cu 7 Y2% si
restul de 4.200.000 a se intrebuinta la tot felul de operatiuni de banca, cu bilete,
cu curs legal, a caror cifra, de patru on valoarea metalicului, merge pony la

74.400.000 (art. 11 si 13).
Vedeti, domnilor detractori ai scrisurilor funciare romans garantate si
asigurate In plunantul romanesc, cum din toate partile se imbulzesc ofertele de
Bute de milioane si D-voastre ziceti ca ele sunt un moft. In adevar, stra.inii au
mai mult respect pentru valorile ce aveti in mane decilt D-voastre insi-va.
Dela sublimitatea propunerilor de mai sus, trecand la celelalte, nu putem
deck a ne cobort.
Avem mai intItiu o cerere mixta de Credit funciar si de Banc& totdeodata,
Ina fare drept de emitere de bancnote nici cu, nici Met curs legal ; o propunere
mai modesty chiar si in cifra capitalului 80 de milioane, $i Incepe a function&
cu 10 milioane, proveniti din emiterea de actiuni de 40 de milioane. 0 Societate
mai putin galantoana, care pare ce se ingrijeste de banii ei ; ea, del margineste
dobanda biletelor de gaj la minimum de 7 y2%, comisionul la 0,50% i contri-
butiunea anuala la 0,80 %, ceeace cu amortizarea de 1 % fixeath anuitatea

valorii nominale a biletelor de gaj la 9,30%, nu indrazneste insa a se taiga
la scontarea acelor efecte nici cu 86, nici cu 60, ci le las& targului banilor, caci
nici nu poate fi altfel, deck numai dace s'ar putea gas1 un binefa,cator, care sa
www.dacoromanica.ro
886
C. I. BAICOIANU
voeascA, as aduca o Emma in aur sau In argint, cu care sa poata platl toate datoriile ipotecare trecute f}i viitoare, ceeace nu s'a vazut Inca pe lumea
aceasta.
Tot pe principiile propunerii de mai sus mai este $i o alta propunere $i mai
modestA: capitalul in perspective 30 de milioane, incepand cu incasarea a jumatate valoarea metalica a emiterii de 50 de milioane, adics cu un nominal de
7 % milioane, 5 sau 6 milioane efectiv. Modestia acestor doua din urma propuneri
ma face sa le consider de serioase ; numele cu care se prezinta aunt de acele cari
n'au trebuinta a-0 face reputatdunea la not ; consideratiunea for financiara este
bine cunoscuta $i cautate pe toate pietele. Ele nu ne propun nici muntii de aur
cu 5 sau 7 % %, nici curs de 86 pentru biletele de gaj, dar nici bancnote cu curs legal.
Proiectul, de care am vorbit acum in urma, pare c'ar fi servit de norms

Comisiunii Camerii In elaborarea unui proiect tip, pe care raportorul 1 -a supus
desbaterilor Adunarii, cu un raport in care gasim idei juste dictate de ratiune
si coroborate de experienta, dar dela care autorul s'a cam departat In proiectul
ce propune ; caci, cip& ce cu Wolowski, cu Royer $i cu Josseau in mane, pare
ca s'ar fi convins ca o Banc& Ipotecara, ca sa aiba eficacitatea ce cer unii din
proprietarii nostri, (efectiv cu abundenta gi cu dobanda de 3 sau 4 cu 7 Y2% cel
mult), 4 ar &dna, sd aibd, In momentul Infiintltrii ei, un capital corespunz4tor
datoriei cu care este grevata proprietatea, ceeace tie negre$it ca nu se poate :
dupa ce ne arata, cu multa, claritate, cum Creditul funciar, infiintat intA.iu in
unele parti ale Prusiei, a dat efectele cele mai salutarii, uncle 4 colectivitatea
proprietafii transforms proprietatile in titluri de credit, dupd bursa fiecdruia,
transmisibile $i circulabile din 'nand in Wind, faro. nici o formalitate, intocmai
ca efectele publice, sau ale comertului, astfel cd nici proprietarul nu cunoa.ge pe
capitalistul care alimenteazd creditul institutului, nici capitalistul nu are trebuin(4
de a 01, la care proprietate a trebuit banii stii; interesul lui cel mare este a posedd
In contra capitalului sau un titlu cert, oferind toate garaniiile $i pe care Il poate
realith oricand va vot Tragand aceste linii din raport, am omis partea in care
autorul ar lase sa se treads ca acele bilete de credit ar fi garantate nu numai
cu ipotecele primite dela Imprumutati, dar qi cu un capital de garanfie, am omis
aces parte, pentruca in Prusia, pentru Silezia de exemplu, acel capital era de
200.000 de talere (742.000 franci), $i autorul $tie bine ca nu aces sum& a putut
da hartiei funciare (Pfandbrief) consideratiunea de care se bucura, ci buna cornbinatiune a lui Buhring $i caldurosul sprijin ce acea, asociatiune a proprietarilor
a avut dela regele filozof ; un institut pur funciar, fara amestec de operatiuni
de banca.
In proiectul tip propus de Comisiunea Camerii, nu vedem alta decat un
Credit funciar, cedat exploatarii unei Banci de Scont, cu dreptul de a face o
multime de operatiuni, expuse la fel de fel de eventualitati: poate sa dobandeasca efecte publice, sa opereze emisiuni $i negocieri de titluri create de Stat,
de district, de comune $i de stabilimente publice (art. 5), cu facultate de a

procura capitaluri sau credite agriculturii $i industriilor relative la ea ; sa deschida
credite sau sa imprumute cu amanet sau cu garantii speciale ; sa inlesneasca

defrisamente $i fmbunatatiri de pamant (art. 6); O. imprumute $i fara garantii
ipotecare districtele, comunele, stabilimentele religioase $i de binefacere ei celelalte stabilimente recunoscute de utilitate publics. Intr'un cuvant un stabiliment
de Banca propriu zis, avand concesiuni de Credit funciar, de Banca agricola pi
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR $IA BANCII NATIONALE 887
industriala.. Articolul din urma al proiectului tip chiamit concurenta capita-
ligtilor, cu depunere de un milion garantie, asupra a patru puncte, cari Bunt:

1. Fixarea maximului scontului leterilor de gaj ;
2. Reducerea dobanzii de 7 %% In jos ;
3. Valoarea capitalului social ;
4. Renuntarea la operatiuni straine de operatiunile funciare.
Creditul funciar propus de proprietarii Romani lndeplinegte conditiunea
din urma. In toata. Intinderea cuva.ntului, Mudd" renunta la toate, necerand
niciuna.
Pentru conditiunea a treia: fixarea valorii capitalului. De vreme ce un

capital de 5 sau 6 milioane ar putea Impact,. Comisiunea care pare ca crede
ca o asemenea sum& ar putea sa alba efect asupra unei exigente pretuita la 200
de milioane de unul din membrii sai, proprietarii Romani cari au oferit o
garantiesubsidiara de 22 milioane In proprietati libere de ipoteca, ar raspunde
indata impacand pe onorabila Comisiune. Del mie imi pare ca, ceeace va face
cursul avantajos al scrisurilor funciare, nu ar fi nici 5 nici 10 milioane ce poate
sa aiba, o Banca, ci banii cari se aft& In pungile particularilor, banii pe cari Societatile straine incep a-i ispiti.
Cat pentru conditiunile I gi II, Inteleg ca Comisiunea sit voeasca a fixa pe
una sau pe cealalta ad libitum, dar gtie bine ca nu se pot fixa amandoult deodata.
Cuv&ntul acestei imposibilitati este bine gi clar explicat In raportul situ, undo
zice c& fixarea dobdnzii e un ce cu totul incompatibil cu rolul de intermediar ce
joacd institutul vis-a-vis de capitali,gti. Nicaeri nu s'a impus asemenea tndatorire,
afartt la acele instituturi pe cari le-am calificat de Hanoi Ipotecare qi dintre can
la una din ele, constituitd la Hanovra fn anul 1840, gasim gi dispozifiunea urondloare:
o Institutul nu va Imprumuta decat avand fonduri In cassa gi nimeni nu -1

poate sill a-1 imprumuta . Vom reven1 asupra chestiunii de finante a scontului
sau de fixare a dobanzii, care este o chestiune de detaliu; vom cerceta atunci
daca este mai bine a da scrisurilor funciare o valoare mai mica, scazand dobanda
de 5 % sau dac& este mai bine a sul valoarea for la 6, la 7 sau la 7 %%, combinatiuni asupra carora este de zis gi pro ei contra, dupe imprejurari gi dupti cum
am privl numai la avantajele imediate sau am considera efectele la un viitor
mai mult sau mai putin departat.

Voiu termina cetind In favorul Creditului funciar propus de proprietari
c &teva pasagii din raporturile D-lui Rosetti In cari agentul Romaniei la Berlin,
dupe ce rezuma inteun mod clar gi precis ideile color mai competenti economigti
gi financiari ai Germaniei, se pronunta in favorul unui Credit funciar prin asociatiunea a Ingigi proprietarilor debitori, pe bazele acelui cerut de proprietarii
Romani, ca unul ce este generalmente admis In Prusia ca un axiom.

Oamenii cei mai competenti Intr'aceasta materie *, zice D-1 Rosetti,
e mi-au expus cum un Credit funciar, mai ales romdn, organizat pe baza asociatiunii gi a garantiei mutuale a debitorilor, ar prezenta sane mai marl de reugita pe pietele Germaniei, al carob public este data deprins a nu atribut titlurilor
emise de alt soiu de institute aceiai siguran(4 absolut4 de care se bucura institu-
tiunile uzitate aid (in Prusia).

4 Neavdnd nici un capital al for propriu cel puyin, nici un capital pe care sa
fie silite sau numai tentate a-1 specula, Implinesc inteun mod admirabil lune-
56
www.dacoromanica.ro
C. I. BAICOIANU
888
tiunea de intermediar intro trebuintsle capitalului 5i ale agriculturii. Pozifiunea

for dezinteresatd be permite a aduce proprietafii rurale servicii pe cari niciodatd
nu be vor putea a ?tepta dela o asociatiune de capital4ti H.
Mai la vale, tot Intr'acel raport, citim:
e Obligatiunile funciare (Pfandbriefe), emanand inteaceasta combinatiune
dela o asociatiune numeroasa de proprietari funciari, e oarecum, insa5 Cara,
care, prin intermediul acestor titluri, se prezinta Bi se introduce pe pietele Europei. Dintr'acest punct de vedere aceasta organizare a Creditului Funciar s'ar
considera ca un adevarat act de Ina ltd politica, ale cc rei efecte nu pot fi destul de
apreciate. Aceastlt organizare air aparea pe tdramul economic, ca un act de bdrb litie,
menit de a ne procura In strainatate mai multa stima Bi consideratiune n.

Ali vol se copiez acest raport in Intregul
; atat este plin de Inalte invataturi economice $i financiare, dictat de o ratiune sanatoa,sa 5i de un cuget curat.
Il recomand la atentiva cetire a tuturor Romanilor: el raspunde f}i la clevetirile
invidioBilor 5i totodata lumineaza pe cei de buns credinta, cari voesc a se convinge.
Anexa Nr. 74
CI-JESTIUNILE ECONOMICE IN ROMANIA
CREDITUL FUNCIAR SI BANCA DE SCONT BSI CIRCULATIUNE
Mare discurs rostit de loan C. Bratianu
In sale Ateneulul la 21 lanuarie 1873
Domnilor, mai intaiu trebuie sA va prevestesc ca nu viu s& vA vorbesc

ca membru al Comitetului initiator al institutelor de Credit funciar Bi de Banc&
de scent Bi circulatiune, ci numai ca simplu cetacean ; ideile ce be voiu expune
ad ma privesc personal pe mine; ele nu pot sit se resfranga Intru nimic asupra
celorlalti membri ai comitetului.
Poate c'o sA -mi ziceti: de ce din toti membrii comitetului numai D-ta vii
ca sa ne vorbe5ti? Cuvantul este foarte simplu.

Toti ceilalti membri ai comitetului sunt sau senatori sau deputati, Bi au
unde sit -Bi indeplineasca datoria, au unde s& -Bi exprime opiniunile lor, $i Intr'un mod astfel !neat cuvintele Dumnealor sa alba, un rezultat imediat, fiindca
legile privitoare la aceste institutiuni de credit sunt deja prezentate Camerii
Qi
Senatului.
Eu, domnilor, care nu am onoarea de a fi nici senator, nici deputat, am

simtit trebuinta sa-mi exprim Bi eu opiniunile; poate c& prin aceasta voiu reu51
a descoperl un punct oricAt de mic, scapat din vederea altor oameni mai corn-
petenti cleat mine, atragandu-le atentiunea asupra-i.

D-1 Fleva v'a spus cauzele pentru cari s'au intarziat atat de mult adunarile publice asupra acestor chestiuni ; V'a spus asemenea pentru ce convocarea
a lost atat de precipitat., cari D-voastra 5titi, ca atunci cand doi adversari
au BA se lupte, cel mai slab Bi mai cu deosebire fn pozitiunea In care ne aflam
noi, nu este prudent sA se duca s& provoace pe adversarul sau.
Intelegeti ca vorbim despre noi aceStia, cari voim cu orice pret, Intr'un
mod absolut, ca aceste institute sit nu intro In mAinile strainilor, Bi despre acei
cari reprezinte astazi puterea executive 5i cari Bunt de opiniune opusa.
Noi suntem dezarmati Qi ei Bunt armati cu puterea care le-o db. Guvernul.
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR $1 A RANCH NATIONALE 889
A trebuit dar sa asteptrtm, sA fim prudenti ; ins& acum cA D-nealor au aruncat

buzduganul in tabara noastra si ne-au provocat ; nu putem decat sau s& primim
s& fim sdrobiti, sau trebuie s& luptam, desl cu mainile goale, Ina cu constiinta
dreptatii si a simtimintelor noastre romanesti (aplauze).

Am auzit ieri a D-I ministru de finante a depus pe biroul Adunarii proiectul
de lege pentru infiintarea institutului de Credit funciar, care i-a lost prezentat
din initiativa proprietarilor romani. Indat& ce am auzit aceasta, am s&rit Intr'o birje si am alergat la Camera. Acolo intreband pe cAtiva Domni deputati
dac& este adevarat ceeace auzisem, mi s'a rAspuns a in adevar D-1 ministru
de finance prezentase acel proiect, ca Adunarea 1-a primit In aplauze si a D-1
ministru a declarat c& este sustinatorul acestui proiect.
Intelegeti, domnilor, cat am fost de fericit tend am auzit toate acestea.
Fiind InsA ca, trebuie s& va marturisesc, tot imi mai rAmasese oarecare umbra
de indoiala neputandu-mi explica aceasta schimbare radical& de idei din partea
D-lui ministru de finante, pe care nu-1 stiam aparatorul exclusiv al proiectului
proprietarilor romani, ba Inca departe de aceasta, am inceput s& ma informez
in ce conditiuni a fost prezentat proiectul.
Astfel cea dintaiu Intrebare pe care am facut-o a fost data Guvernul depusese proiectele amandoror institutelor: al celui de Credit funciar si al celui
de scont si circulatiune? Nu, mi s'a raspuns; a depus numai pe acela at

Creditului funciar.
Atunci entuziasmul meu a inceput a se potoll, am inceput s& ma Ingrijesc si mi-am zis ca aceasta este un semn au. Mi-am zis:
Domnii ministrii actuali sunt oameni foarte inteligenti, oameni foarte dinegresit pentruca altfel nici nu ar fi ajuns ministri, nu ar fi ajuns sa alba
baci,
in mainile dumnealor destinele acestei taxi; si data dar dumnealor au prezentat proiectul numai pentru Banca funciara, au facut-o pentru ceva, cu vreun
stop, este ceva la mijloc, este vreo intentiune ascunsa. Ce fel? Au avut In mane
D-nii ministrii doua proiecte de institute de Credit cu totul conexe, dou& proiecte
cari se completeaza unul prin altul, cari nu pot till unul far& altul, cari au
fost prezentate de aceiasi proprietari, de aceiasi initiatori deodata amAndouri,
si dumnealor prezinta Camerii numai unul din aceste proiecte. Pe acela pentru
Banca funciara, si pe eel pentru Banca de scont si circulatiune, nu? Pentru ce?
Aceasta fntrebare naturala ce mi-am facut-o, domnilor, m'a pus in pozitiune de a ma Indol de sinceritatea D-lui ministru de finante si de a declaratiunilor ce se zice c& a facut In favoarea proiectului propus de comitetul initiatorilor romani.
Trebuie s& marturisim, domnilor, c& publicul nostru este cu totul novice
In chestiunile economice, a este mutt mai mult novice in aceste chestiuni

decAt in chestiunile politice. Aceasta este usor de explicat.
Noi am avut nenorocirea sa traim secole intregi sub apAsarea streinului
sa traim nu din propria noastra viata, nu desvoltAnd mijloacele noastre cum
am fi voit, ci sa traim cu ceeace Guvernele streine, ce ne dominau, ne permiteau s& traim.
Izolati de Occident, de civilizatiunea europeank numai prin silintele mo-
rale, prin lupte marl, dar pacinice, am intrat din nou in exercitarea tuturor
drepturilor noastre si am doborit portile ce ne despArteau de civilizatiunea
europeana. Atunci toata lumina a navalit deodata asupra noastra si am do56
www.dacoromanica.ro
890
C. 1. BAICOIANU
bandit repede toate institutiunile, toate drepturile de cetateni, pe cari le avem

astazi, dar far& ca ele sa. fie bine cumpanite relativ la starea noastra de atunci
far& s urn bine pregatiti pentru ele.
Trebuie O. fac aceasta declaratiune, domnilor, pentruca eu cred c& este
bine s& ne dam seama bine de toate, sa studiem cu seriozitate $i sa aratam
cu sinceritate conditiunile In cari am Post $i suntem, sa ne spunem nu numai
calitatile, dar $i defoctele noastre; numai astfel, ?Mind bine de uncle plecam,
vazand curat In ce conditiuni suntem, putem 041 cu siguranta Inainte.
Repet dar ca, nu numai In chestiunile politico, dar mai cu seama in chestiuni economise, suntem novici. Noi, pan& ieri, nu stiam ce va sa zic& un
Credit; nu stiam ce este o institutiune financiara; nu stiam ce este chiar adevaratul rol al monetei In tranzactiunile noastre.
Deaceea, tend auziam de hartie credeam c& ne prapadim.
Imi aduc aminte ca venind In Minister la 1866, am voit sa fac o operatiune,
care s'a flout In urma, Irish, cu mari pagube pentru noi, am voit
ca printr'un mijloc mai practic sa fnlesnesc operatiunile Statului. Mi-am zis:
fiindca Statul nu poate sa plateasca Intr'un chip destul de regulat bonurile
$i mandatele sale, cari din aceasta cauza se exploateaza de catre uzurari, cu
30 $i 40 la suta sa se emit& din partea Statului ni$te hartii, cari sa umble ca
moneta in toata Cara, ele se vor retrage treptat din circulatiune de catre Visterie, platindu-se din fondul provenit din vanzarea bunurilor Statului. Constituanta decisese deja a vinde bunuri de ale Statului pentru suma de 50 milioane, spre a se acoperl fmprumutul ce era sa se faca.
Astfel nu numai ca scapam de criza financial* nu numai ca bunurile erau
sa se vanza mai cu pret, nefiind siliti a le vinde iute, dar Inca $i creditorii Statului erau asigurati, prin acest mijloc, de integralitatea datoriei, far& ca sa
mai platim pentru toate acestea dobanzi, beneficiuri $i samsarlacuri.
Ei bine, astazi, abia dupa 6 ani, aceast& chestiune nu mai este o maciuca,
pentru mine, precum era atunci, tend toata lumea se ridicase contra mea.
Vedeti dar cat de ignorant& era lumea atunci In asemenea materie.
Cu toate acestea, domnilor, de$l s'a mai luminat lumea, sunt totu$ Inca
multi neluminati, $i chiar din oamenii cari au sa rezolve aceast& mare chestiune, transformand-o In lege. Multi din acestia, $i deputati $i senatori, In
toate zilele repeta: Ce ne vorbiti noua de Banca de Credit funciar? Bani, bani
dati-ne!
Ace$ti oameni, mai cu seam& cei cari nu sunt de acl din centru, sand va.d
Banc& funciara fara Banc& de circulatiune $i de scont, Indata striga: Mofturi! (Aplauze).
Iar la uzurari!
Ei zic: Undo este Banca? Unde sunt banii?

Iaca banii: dati Banca de scont $i circulatiune, $i ea va fi izvorul de unde
are sa se adape Creditul funciar.

Dm* domnilor, s'ar fi prezentat amandoua proiectele: $i pentru Creditul
funciar $i pentru Banca de scont, poate ca multi din deputati $i senatori erau
sa voteze pentru ele, pe sand astazi, fiind prezentat numai proiectul de lege
pentru Creditul funciar, poste ca nu se va Intampl& tot a$a. Va vent desigur
$1 celalalt, frisa ca cerere din partea streipilor, din partea acelor cari zic:
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR $I A BANCII NATIONALE 891
Noi venim cu 200 de milioane de franci; venim cu atatea milioane de livre

sterline; noi avem bani sa, dam proprietarilor, iar nu hartie.
Atunci cei ce sprijinesc aceste cereri streine, zic ca data ele nu se vor admite,
proprietarii vbr ramane iarap la discretia usurarilor, ba Inca adaoga: la Ovrei 1
Zic ti dumnealor atunci: Ovrei; dar, numai atunci. (Ilaritate. Aplauze).
Apoi acei streini ne mai zic:
Stiti cu cat dam noi? Cu 86% obligatiunea; caci avem bani, si scontul
este de 7% maximum.
Ei bine, domnilor, Indata ce am vazut ca, se aduce la Camera numai Creditul funciar, iar cel pentru Banca nu, mi-am zis: trebuie sa deschidem ochii
bine, fiindca nu este lucru curat, Si m'am dus indata printre deputati sa va.d
impresiunile. Intrebai data n'a fost expunere de motive. Unii ziceau nu, altii
cari erau mai initiati ziceau ca este. Ei bine, nu s'a cetit? Intrebam eu. Nu
s'a cetit, fmi raspundeau.
Inca un semn rau, fiindca, data se cetea, toti D-nii deputati stiau Indata
care este intentiunea ministrului, se tiparia a doua zi In Monitor i D-voastre
toti era sa vedeti ca banuiala mea, din nenorocire era foarte fundata.
Atunci am cautat ea vad expunerea de motive si cu toate ca, nu pot sa
spun aci ca o am Intreaga, totup am pus mama pe lucrurile esentiale coprinse
In acea expunere. Astfel astazi pot s va spun ce voepte D. ministru de finante
pi la ce pericol este expus, cel putin pentru astazi, Creditul funciar roman.
Dar, domnilor, mai inainte de a vent la aceasta, sa-mi permitati GA, va
fatretin cateva momente de ceeace adineaori numai atinsei. SA va spun ca
toate propunerile, toate cererile ce yin din streinatate, pentru acest stop, toate
sunt combinate cu Banca de circulatiune pi de scont, pi GA toate capitalurile
ce ni se spun Ca vin din streinatate, ca, sa plateasca proprietarilor in monetA
sunt pure iluziuni, stmt amagiri.
Am aci unul din aceste proiecte, care s'a comunicat ieri Camerii sub titlul
de simpla informatiune. Acesta este eel mai bine vazut In toate saloanele, unde
am avut onoarea de a intra. Pana se va tiparl, ca sa-1 cetiti pi D-voastre, va,
voiu spune eu In c &teva cuvinte ce este In realitate, pi in ce amagire vrea sa
ne faca sa cadem. Aceasta este propunerea D-Iui Leithner.
In toate saloanele mi se zicea: Ce vrei? D. Leithner poate sa. nu fie de
nationalitate romana: ne da insa astfel de avantagii !neat vine vorba romaneasca: a frate, frate, dar branza e pe bani.* Noi suntem multi datori. Ei bine,
acesta ne numara banii pe obligatiunile ce le va emite. Valoarea for o asigura
la 86%, si scontul ptiti cat este? $apte la suta.
am zis eu. Apoi dadt ne
Si ziceti ca este Banc& de Credit funciar?
spune ca scontul e de 7%, mie mi se pare ca nu este curat Credit funciar.
Gasind unul din aceste proiecte, m'am convins prin mine insumi. Trebuie
mai 1ntaiu sa, va spun ca la Inceput el nu spune ce este, poarta titlul de a Statute pentru fondarea unei Band rationale ronuine n. Nu ne spune Ins& ce este
aceasta Banat. Este ea de circulatiune si de scont? Este ea Banca funciara?...
Dar, dupa ce fncepui sa cetesc vazui mai Intaiu ca este o Banc& funciara, apoi
cu capitaluri marl, marl binelnteles pentru oameni cari nu aunt familiariIata ce zice articolul relativ la capitalul Sozati cu chestiunile financiare.
cietatii: a Capitalul social al Bancii Nationale este fixat la suma de 200 milioane franc!. Acest capital va fi prezentat prin 400.000 actiuni, etc.*
www.dacoromanica.ro
892
C. I. BAICOIANU
Dar merg Inainte pi dau la articolul 34 peste niste operatiuni pe cari nu

le fac decal Bancile de circulatiune si scout. Atunci am zarit urechiusile inselatoriei, am vazut cA ceeace se cere prin acest project este o Banta de scont
ri circulatiune amestecata cu o Banc& funciara.
Mai Intai cA acest concesionar a avut el singur constiinta cA cere un lucru
rau. Un lucru bun fl spune cineva pe fata, 11 spune curet, nu-1 furiseaza, nu-1
trece pe sub ascuns, cum face el prin aceasta concesiune.
Se stie, domnilor, ea niciodata, nu s'a intrupat si nu se IntrupeazA, nu se
contopesc, nu se aseamana operatiunile unei Banci de Credit funciar cu acelea
ale unei Casse de Scont $i circulatiune, ea, niciodata dar bonurile, hartiile emise
de aceste institutiuni nu se contopesc ca sa serve In comun la aceleasi operatiuni.
Operatiunile unei Banci de circulatiune si scont sunt operatiuni asupra
efectelor comerciale si industriale, cari au a risce, au sit sufere toate fluctudtiunile cari se vor Intampla in Europa: crize monetare, crize financiare, crize
comerciale industriale si politice; pe tend un institut de Credit funciar nu
se teme niciodata, mai deloc, de toate acestea. Luati statistics tuturor Bancilor de asemenea nature din Europa si yeti vedea ca, pe cand actiunile tuturor Banci lor de scont si circulatiune scad cu 10, 15, 20, 30 si 50 chiar la
suta, obligatiunile tuturor creditelor pur funciare nu sunt expuse la o scadere
mai mare decat o jumatate, cu doua sau trei la suta eel mult. In timpii cei mai
nesiguri, In timpii razboaielor celor mai mari, cum de exemplu In timpul razboiului celui mai crancen care a Post poate vreodata, razboiul din urma, Creditul funciar pur din toate partile, a 'tines neatins de fluctuatiunile pe cari
le-au suferit toate celelalte efecte. Aceasta diferenta mare Intre aceste doua
institutiuni face ca si efectele for sa nu fie niciodata contopite. Bancile de scont
si circulatiune, avand un castig foarte mare In general, se pot expune si la fluetuatiuni mari, pe cand institutele de Credit funciar, avand un ca.stig mic, dar
sigur,
mic pentruca operatiunile sale sunt In folosul bunului funciar chiar,
nu este expus nici la fluctuatiuni. Prin urmare, Creditul funciar trebuie sa

caute a fi adapostit de once pericol, si data va fi asociat cu Banca de Scont
si circulatiune, atunci negresit ca va fi expus acelorasi fluctuatiuni ca si asociatul sau, fare sa se poata bucura $i de aceleasi avantajii.
feta pentru ce s'a cautat pretutindeni s se desparta, Intr'un mod absolut, Creditul funciar de Banca de circulatiune si de scout.
Insa toti acestia cari yin si fac cereri, nici unul nu este, care sa nu amestece
una cu alta. Este lesne sA fact], cineva asemenea propuneri; dar sa vedem data
ele pot fi realizabile? Si apoi data li se va da dreptul a emite hartii, dupe cum
cer ei ea fie acea hartie In raport cu numerarul aflat In cassa, atunci Intelegeti
D-voastre ea, cu 5 milioane se pot face operatiuni de 5 miliarde.
El zic: am do, va scontez obligatiunile cu 86%; Ins& tend citeste' cineva
bine, vede ca toate stint numai iluzorii. Dace a$ lua articol cu articol ca sa vi
le citesc, ati vedego, ca nu este decat o tesatura de siretlicuri, cu cari yin sa, arate
domnilor proprietari ca aceasta este institutiunea cea mai binefacaloare pentru
Romani. Mai Intaiu ati vazut un capital de 200 milioane. Ei! mai pe urma,
tend Incep a se vedea urechiusile, se lamureste ca, numai douti, din tjei part]
din acest capital va fi pentru Creditul funciar. Apoi, mai la vale zice:
*Bence MBA va putea Incepe operatiunile sale dupe emiterea cea dintaiu a actionarilor *, care o fixeaza la suma de 120 actiuni sau de 60 milioane,
www.dacoromanica.ro
Si mai zice: * iar dace trebuinta va cere, poate sA fact), Inca o noun emitere s;
mai adauga ca poate sa. se Imparth In 7 serii. Toate acestea raman la facultatea lor, nu este deloc obligator pentru ei sA realizeze acele 200 milioane, ci
numai 60, din care scotand 2/3, ramAn 40 milioane. Prin urmare vedeti ca ei
deel zic la Inceput CA pun pentru Creditul funciar 200 milioane, Insa, ceeace
este real, este numai 40 de milioane.
Iata acum observatiunile ce facui eu: Imi ziceam: ce o sa, facem cu asemenea capital? Sunt pentru patru sute de milioane de lei noui,
altii spun
ease sute milioane,
banii dati pe moeii ipotecate. SA presupunem dar ca
s'au emir acele 40.000.000 de lei noui, ei a s'au plAtit obligatiunile cu 86%.
Ei bine, s'au platit oare cu aceasta datoria proprietarilor? Nu, ei apoi din
aceeti bani are sA. se dea ei comunelor, nu numai celor astazi Imprumutati.
Prin urmare, vedeti ca nu este un ce serios, deoarece aceste 40 de milioane
au sa. se Intrebuinteze la atatea operatiuni, iar pe celelalte 20 numai la scont.
$i apoi, domnilor, orice hArtie, orice obligatiune, once liters de gaj s'ar
emite de catre asociatiune sau de catre o Banca oarecare, nu dobandeete valoare
cleat atunci cand sinceritatea acelei institutiuni este vadita, cand toate operatiunile ei sunt bine definite ei aea de dare incat sa nu lase nici o banuiala;
cand dar \rad eu toate aceste meeteeuguri, cand dar vAd ca ni se propun 200
de milioane el apoi ni se dau numai 20 de milioane, apoi ei aceetia nu servesc
numai proprietarilor Imprumutati, nu-mi mai este permis ca sA ma Indoiesc
despre caracterul acestei propuneri?
D-voastre Ineiva veti putea constata citind acest proiect, ca de sus pan&
jos sunt numai neadevaruri, nu sunt decAt niete .contraziceri cu ceeace s'a
propus In Inceput, caci chiar aceste 40.000.000 cu cari pretind sa scape de datorii proprietatea ei BA facA sa prospereze agricultura romanA, nu sunt asigurati
proprieta,t1i ; In adevar, vedem ca pune la dispozitlunea Guvernului 10.000.000,
WA, a ne spune dad). aceetia Ii dA. din cei 20.000.000 rezervati pentru Banca
de Circulatiune ei Scont sau din aceia can sunt consacrati pentru Banca funciara. Apoi tot controlul Guvernului, prevazut In acest proiect, se reduce la
zero: ce control poate EA exercite cand chiar dansul este interesat?
In acest proiect nu este nici un articol care sa nu fie neutralizat $i desfiintat printr'un alt articol. Zice ca ne da. 20.000.000; Ins& credeti cri, servesc
numai la plata obligatiunilor proprietarilor? DintrInsele au sA se Imprumute
toate comunele, fie comuna Bucureeti, fie comuna Craiova, fie In fine orice
comuna rurala, toate au dreptul de a fi Imprumutate. Eu vA asigur ca ar fi destul
numai sh se declare ca exists o cassa financiara dispusa O. Imprumute comunele
pe garantia impozitelor, ei n'ar ajunge nici 600.000.000 ca s satisfacA cererile, ce i s'ar face, cad fiecare comuna voieete sa, face ImbunAtatiri, ei dacA nu
be face, este ca, n'are de unde sA is banii necesari.
Prin urmare In zilele dintaiu aceste 40.000.000 au s se dea comunelor.

Apoi mai este ei altceva: Tot de aci pot sa se facA avansuri pe obligatiuni,
asemenea- ei Imprumuturi, proprietarilor, cu termen scurt.
Vedeti dar, domnilor, cA, ar trebul sa fie 800 sau 900 de milioane de lei
noui pentru Ca sa se poata raspunde In numerar la toate operatiunile ce voiesc
sa facA concesionarii.
Aceasta este dar o iluziune care poate IA Ineele numai pe copii, sau pe
oamenii can n'au nici o cunoetintA.
www.dacoromanica.ro
894
C. I. BAICOIANU
Venind la circulatiunea biletelor, ca sa va, dovedesc reaua credinta a tuturor acestor concesionari, n'am decat sa va, arat ce zic in privinta acestei
circulatiuni.
Ei zic, mai Intaiu, di au dreptul de a emite bilete de barna $i apoi adauga,

ca sa arate cat Bunt de marinimosi, * emitem bilete, dar liber va fi oricine a
le priml or refuza. a
Intelegeti, domnilor, cat este de ridicule o asemenea liberalitate din partea
acestor domni, cat este de iluzoriu avantajul co zic c/t, ne dau cu aceasta dispozitiune facultative, cand se $tie ca nu este tarn care sa, aiba, asemenea banci
$i In care primirea efectelor sale sa, nu fie facultative.
Numai In cazuri de crize mar', cand s'au vazut amenintate de catastrofe

financiare Ingrozitoare, de bancrute, unele State au avut recurs la cursul fortat
al biletelor acestor banci $i au silit pe oameni a le prim' ca bani.
Astfel vedeti, domnilor, ca, toate propunerile acestor concesionari, toate
tesaturile incurcate In care sunt Infa.gurate ele, toate contrazicerile de can
sunt pline, dovedesc cea mai mare sarlatanie pe care a putut-o vedea cineva
vreodata.
V'am vorbit adineaori In treacat de dobanda de 7 %. Acei can cauta toate
greutatile posibile In propunerile noastre, ne zic In privinta acestei dobanzi:
a Banca Romana de Circulatiune $i Scont: bine, frumos ! dar va place
s ca$tigati $i bani multi; uite ace$tia... ce sa le faci?... ne dau ceva sigur, fixeaza maximul scontului la 7 %.
Oricine are putine cuno$tinte de asemenea operatiuni, oricine a avut oricat
de putine relatiuni financiare sau comerciale cu Europa, tie ca asupra scontului
nu se poate pune niciodata nici maximum, nici minimum. Banul nu poti sa-1
retii decat platindu-1 bine; de nu se cere pe o plata, 1$i are cautarea pe alta,
aboard unde e mai bine platit.
V'a spus onor. D-I Fleva, $i aceasta este foarte adevarat, ca. In Romania
este mai mult numerar, In raport cu populatiunea noastra, cu intinderea tarii
chiar, decal In toate partile Europei. Ce tart), este oare mai bogata In lume decat
Englitera, banchera lumii Intregi! $i cu toate acestea Englitera este Cara cea
mai saraca In numerar, IntrInsa numerarul este mai putin decat oriunde; toate
operatiunile financiare, toate tranzactiunile, englezii le fac prin 'Artie $i numai
prin hartie.
Acum pentru ce ace$ti bani pe can nu-i au Englezii $i altii, vin la noi?
Cuvantul este foarte simplu: vin pentruca Ii platim scump, pentruca-i platim
cat ni se cere pe dan$ii. Noi, neavand un alt mijloc In tranzactiunile noastre pe
toata ziva, decat banii, aurul $i argintul, suntem siliti sa-1 cumparam $i es, dam
pe dansul cat ni se cere, pentruca altiel suntem pierduti, pierduti ca comercianti,
ca industriali, etc. Aceasta este cauza ca, de unde In alts part' banii se platesc
cu Y2, 2 sau 8%, noi fi platim cu 10, 15 $i 25 chiar la suta, de multe ori; banii,
platiti bine, navalesc la noi ca pe telegraf, chiar din fundul Chinei $i dela extremitatea Japoniei.
Indata dar ce noi vom era. $i alti agenti mijlocitori, can sa ne Inlesneasca
tranzactiunile, can BA fact' concurenta numerarului, banii nemai fiind stapani
absoluti ca asthzi, pretul for are BA scads, $i au sa Inceapa a fug' care Incotro vor
putea, unde vor gas' preturi mai avantajoase: 7% nu a pus numai ca sa, va amageasca; mai are $i alt scop. Bancile acestea, domnilor, nu Bunt numai, cum au
www.dacoromanica.ro
zis unii, niste straini cari vin sa caute mijlocul de a se Imbogatl. Sunt f} i niste
institutiuni provocate de interese mai puternice, de interesele altor tad. lath
de ce a pus 7 % maxim. In Englitera, domnilor, unde scontul este de 3%, odat&
s'a Intamplat, In zilele trecute, si D-1 Menelas Ghermani este aci, poate sa v&
spuna, data s'a urcat scontul la 9%. $i iata pentru ce: Cand fntr'o tara este
trebuinta de moneda, se urea pretul ei ; este marfa cautata; si Indata ce s'aude
CA este cerut& In cutare tara, alearg& acolo din toate partile lumii. In asemenea
situatiune, ce sA fac& institutele de Credit ca sa-i opreascA suirea? SA pun&
control la bariera? S'au luat asemenea masuri; au fost Guverne stupide, cari
au zis ca s& nu lase la yam& a& iasa banii ; dar ei tot au iesit, si s'au dus acolo
unde erau mai bine platiti.

$tiinta economic& frisk care cunoaste legile de cari se conduc banii, a zis:
nu este alt mijloc ca s & -i tinem, decat sa-i platim bine; atunci Indata se ridica
scontul.
lath acum ratiunea pentru care scontul s'a urcat la Londra; Franta, trebuind sA plateascA 5 miliarde Prusiei, a flout Imprumutul colosal pe care-1
cunoasteti.
SA admitem acum ca la acel Imprumut s'a subscris cutare sum& in Neapole;
ei bine, toti bancherii, cari erau agentii acelora cari faceau Imprumutul din
Neapole, voind sa trimita bani la Paris, au tras polite asupra Parisului. Aceste
polite se chiama u pont& de complezentA*. Spre exemplu trimit D-lui Ghermani
o pont& si D-1 Ghermani o primeste si o andoseaza In alts tara eau aci. Dad), D-1
Ghermani ar fi In Paris, s'ar duce la Banca s'o sconteze, ar lua banii, si cu banii
aceia ar platl banii cu care era dator acela care a tras polita asupra D-sale dare
Tezaurul Frantei; astfel, ar lua bani dela Banca Frantei ca sa plateascA tot
Frantei. InsA D-1 Ghermani poate sa nu mai vrea sa fac& aceasta complezentA,
fiindca aunt mai scumpi banii la Paris decat in Neapole; atunci bancherul din
Neapoli, care avea sa trimith bani la Paris, nu mai trimite polite, ci trimite banii
In numerar, astfel CA toti banii se gramadesc in Paris.
Ei bine, Englitera, care nu luase nici o precautiune, pe timpul Imprumutului
francez, s'a pomenit deodata ea n'are bani, Qi a fost nevoita sa trateze cu Banca
Frantei, care era Bleak jefuita.
Astfel Englitera cea prospers, bancherul si capitalistul lumii, a inceput a
trata cu Banca Frantei ca s'o Imprumute. Ea deci, aflat& fntr'un moment unde
nu mai avea numerar, atunci a fost snit& sa ridice scontul la 9 % 0 banii au venit
iaras In Englitera, fiindcA aci gasiau un pret mai bun.

Acum care este secretul acestei dispozitiuni ca s nu poata a& se ridice
scontul mai sus de 7 %?
Iata-1:
La Viena se Intampla criza monetara; Indata toti bancherii de acolo trimit

polite de complezent& la bancherii din Bucuresti si acestia ridica banii dela
Banca. Banca frisa nu poate sa ridice scontul mai sus de 7%; nu poate, prin
urmare, pune piedici banilor de a se duce la Viena, deoarece Statutele o opresc
de a ridica, scontul. Astfel to duci la BancA sa-ti plAteasca o pont& si ea fti zice:
6 Nu avem bani, cad banii se duc la Viena, si not fiind legati, din nenorocire,
prin Statute, nu putem di ridicam scontul, nu putem sa oprim banii ; fi vedem
cu inima sfasiata cum se duc la Viena, dar ce o s& facem? 6 Iti aduce astfel Indat&
o criz& monetara din care nu poti lest cu nimic. (Aplause).
www.dacoromanica.ro
898
C. I. BAICOIANU
Vedeti dar generozitatea strainilor. Si apoi am fost destul de bine platiti

ca sa nu le mai primim propunerile sub orice forma ar veni. Este peste putinta
ca strainii sa-ti dea un avantaj, sub forma avantajului este totdeauna o spoliare.
(Aplause prelungite).
Asi putett s& va vorbesc pan& maine data asi lua articol cu articol si v'asi
explica ce este in acest proiect al D-lui Leithner, ce face epoch mare prin saloane.
V'am spus numai lucrurile cele mai importante ce aunt Inteinsul si care din
D-voastre 11 va citi articol cu articol, va 0.31 inauntru un tezaur nemarginit de
lamuriri in privinta inselatoriilor ce ascunde.
Vin dar de indata la expunerea de motive a D-lui Ministru de finante.
V'am spus deja ca dumnealui n'a prezentat amandoua, proiectele romane
si ea prin aceasta deja mi-a dat o banuiala foarte dreapta. Ei bine, domnilor,
tend am vazut expunerea de motive, m'am speriat si va spun drept ca am

alergat la multi si le-am zis: este pericol, toate au fost amagiri.
Tot atat de mestesugit, cat este proiectul acesta, Pste si expunerea de motive a D-lui ministru de finante, tend apart). institutiunea Creditului funciar,
fnfiintat de proprietarii romani, In folosul lor, iar nu al spoliatorilor straini.
Mai intaiu D-sa face o teorie economica, caci, precum stiti, este foarte doct
In materie de finante. Zice: sunt dourt naturi de credit: este Creditul funciar,
bazat pe asociatiunea proprietarilor, in folosul for exclusiv, si Banca funciara,
bazata pe fonduri formate de capitalisti, in perspective de a face stt produce
capitalurile cat se poate mai bine, prin exploatarea proprietarilor imprumutati.
Pena acl credeam ca D-nii ministri, ca D-nii Mavrogeni, Costaforu si Iepureanu, pe cari Ti stiam opozanti ai Creditului funciar roman, s'au intors dela
ideile gresite pe cari le aveau si ca sfantul duh i-a luminat. Dar merg mai la
vale, si ce vad? D-nii ministri adauga ca Creditul funciar, format de proprietarii
romani asociati, nu va putea sa aibli un privilegiu exclusiv pentru dansul,

fiindca argumenteaza D-nii ministri, once Credit funciar al proprietarilor contine chiar Inteinsul, ca principiu, pluralitatea unor asemenea institutiuni In
aceiai tara, pe cand celalalt institut, care este facut de capitalisti spre a ex-
ploata, spre a stoarce pe proprietarii fondului funciar, a avut si are in toate

Wile un privilegiu exclusiv, si se intinde peste Loath tara.
Ei bine, domnilor, cum so face ca. D-nii ministri spun mai intaiu singuri cli,
Creditul funciar este facut de proprietari numai pentru dansii, in favoarea for
in general, si apoi zic cli cu toate acestea nu pot sa le dea nici un privilegiu, ca
nu pot sa be dea concesiunea decal Intr'un cerc marginit ; Ca au sb, imparta tara
in trei-patru cercuri marl, si fiecare cerc sa-si MM. Banca sa? Cu alte cuvinte zic
is au sa provoace intre aceste diferite institute o concurenta, leala on neleala,
care are sa omoare Creditul funciar at proprietarilor romani.
Noi proprietarii romb.ni ne unim, ne adunam cu totii, ne silim s& forma.m
un singur corp, spre a fl puternici In reusita acestei institutiuni eminamente

nationals, si Guvernul vine s provoace o concurenta care sa ne faca, sa. cadem ;
pe and pe aceia, can nu tind decat sa exploateze proprietatea, sa-i is cat mai
mult, Ti favorizeaza si be rezerva monopolul. Pe proprietar fl impiedica de a
putett reusl In intreprinderea sa si-1 da, pe mana capitalistului care sa-1 exploateze,
sa-1 stramtoreze pana tend n'o mai putea sa se miste.

Cand am vazut aceasta, domnilor, mi-am zis: D-nii ministri aunt foarte
dibaci, foarte isteti, dar arata un dispret prea mare pentru inteligenta, nu zic
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CREDITULUI FUNCIAR
A BANCII NATIONALE 897
a Romani lor, Oki aceia nu se mai in In seam& astazi, ci, pentru a D-Ior
deputati $i senatori, crezAnd ca vor puteA ajunge la scopul dumnealor cu asemenea mijloace.
D-nii mini$tri, In sustinerea teoriei dumnealor, zic, ca a$A s'au infiintat
Bancile funciare, de exemplu In Germania $i In Rusia ; cA In acele cari Bancile
funciare nu au un privilegiu absolut, $i ca din contra In ele este admisA $i practicata pluralitatea ; ca, Infine, In Franta Creditul funciar, care este format
de capitalisti, are monopolul absolut.
Asa este ; In Germania, cand s'a introdus Creditul funciar, s'au Infiintat
deodata mai multe casse deosebite. SA vedem pentru ce?
Cine nu $tie, domnilor, ca Germania, cAnd s'a introdus Creditul funciar,
in timpul lui Friederic-cel-Mare, era Impartita In mai multe State separate,

putem zice, State cari f$i aveau fiecare administratiunea lor deosebita, justitia
lor, impozitele lor ; State cari n'aveau, Infine, o singura $i aceia$i legislatiune.
Chiar Franta, domnilor, fnaintea revolutiunii celei marl, era lmpartita fn
mai multe provincii, care aveau fiecare justitia sa, legislatiunea sa, vamile sale,
astfel ca era format& de atatea State mid cate erau provinciile. Regale era numai
$eful lor. Ei bine, dacA Franta era a$A, cu atilt mai mult Prusia, Austria, cari $i
ele erau formate de mai multe State mici, cum: Pomerania, Silezia, Provincia
RenanA, din cari unele pana astazi au legile lor, precum Provincia Renana,
Silezia, care are legile feudale; Pomerania, Posenul cari au alte legi. Se Intmlege
dar ca atunci cAnd a voit Friederic-cel-Mare sa fats o Banc& funciarA, trebuiA
pentru fiecare Stat cate una, dar astazi, cAnd au fnceput legislatiunile sa se
unifice, informati-v&, domnilor, $i veti vedea, ca se face o lucrare ca sa se uneascA
toate aceste institutiuni, fiindca este mai puternicA, are mai mult credit, are mai
multa Inlesnire $i feat mai multe avantajii.
SA trecem acum In Rusia. Acolo In adevar s'a facut o BancA, Banca Chersonului ; dar gubernia care compune Chersonul este de doua on mare decat Cara
noastrA, $i apoi !rite tarn at&t de vastA ca Rusia, Intelegeti cft nu se poste face
numai o singurA Banat; cum vreti ca din extremitatea cealaltA a Asiei, ea aft
opereze pan& In mijlocul Europei; cum s'ar puteA ca o singura Banc& sa privegheze afacerile sale Inteo lntindere at&t de mare?
Si apoi, domnilor, In Rusia se MIA provincii fntrerupte de once comunicatie
cu celelalte parti ale Orli.

Acolo este dar necesitate sa fie mai multe asemenea institute.
Cum i-a scapat oare din vedere D-lui ministru de finante at &t de doct, cft
Banca Frantei, fondatA de Napoleon III Indata dupa lovitura de Stat, pe circumscriptiuni, s'a transformat, mai tArziu, fn BancA tntemeiata pe principiul
unitatii ?
Bancile funciare fondate pe capital, D-1 ministru zice ca. aunt din natura
lor s& alba, privilegiu, monopol, ca In Franta. Apoi nu vede D-sa ca Banca Frantei,
fondata mai Intaiu pe circumscriptiuni, este In contra tezei ce sustine.

Mai Intaiu era una la Paris, alta la Lyon, etc., $i numai pe urmA a vAzut ca
fortele fmpartite sunt slabe $i s'a simtit trebuinta sa be unifice.
In Franta se studiazA Creditul funciar dela 1843 $i 1844. Guvernul a trimis
misiuni In Germania, In Rusia, pretutindeni sa studieze Creditul funciar, ca sa
EWA destule elemente pentru a vedeA care este sistemul cel mai bun, $i tocmai
www.dacoromanica.ro
898
C. I. BAICOIANU
la 1852, dupes revolutiunea dela 1848, a fondat Banca; ei totue nu s'a primit
teoria D-lui ministru!
Se vede ca fn aced Ora nu Bunt oameni aea, de ageri ca oamenii noetri
de Stat.
Fiti fncredintati, Domnilor, ea daces s'ar eti fn Englitera ca. la noi codul
penal care a fost deabia de vreo ease sau sapte ani promulgat, astazi se modifica
mai In toate articolele principale, se intelege ca ar trimite Instate., sa is pe aceeti
D-ni minietri ei stt-i proclame ca pe eel grapte Intelepti ai Greciei. (Aplauze).
Oamenii din acele tari se vede ca nu aunt aea de ageri ca ai noetri. La noi
se zice ch, codul a fort modificat de o Comisiune de vreo trei patru docti a caror
mustata nu este Inca completes (aplauze), pe cand In Franta, Anglia ei alte
State, cand se simte nevoie de a face un lucru, trebuie mai Intb.iu sa-1 studieze
ei sa-1 restudieze ani Intregi, sa se informeze din orice parte ei dela oricine poate
sa aduca vreo lumina; deaceea am spus ca Napoelon III, cand a fondat Ia 1852
Banca funciara In Franta, n'a etiut teoria D-lui Mavrogheni, ca este de natura
Bancii fondate pe capitaluri ca sa, aiba monopol ei privilegii exclusiv In toata
intinderea tarii, pe cand Creditul funciar format de proprietate nu admite

privilegiu.
Nu etiau aceasta teorie nici Napoleon, nici toti economietii de Stat din
Franta, cari cand au avut necesitate Os, creeze Band de Circulatiune, au admix
pluralitatea Bancilor ei tocmai pe urma a vazut cts, trebuie, 0, Infiinteze numai
o Banc& In tot Statul ; n'a Mout cum voim sa facem noi astazi. (Aplauze).
Prin urmare, D-1 ministru de finante admite In principiu acest institut ei
zice:
# Sunt pentru asociatiunea proprietarilor, Ins& nu cu privilegiu, nu cu
monopol; sa se fact' o Banc& la Iaei, una la Craiova ei una acl In Bucureeti
Ce ati zice D-voastre, dad). ducandu-va zece oameni 0, faceti o afacere sau
sa formati o institutiune, ar venl Ministerul ei v'ar tinpraetia In trei parti: doi
sa faces aceasta afacere Ia Craiova, trei la Iasi ei ceilalti In Bucureeti. Neaparat
ca Indata, yeti raspunde:
Apoi, D-le ministru, ne prapadim ; noi puneam Impreuna capitalul no stru,
cunoetintele noastre, inteligenta noastra, tocmai ca sa fim la un Joe, ca sit putem
face afaceri ei In Iasi ei In Craiova ei In Bucureeti ei pretutindeni.
D-1 ministru admite pluralitatea Bancilor ; vrea sa faces una la Iasi, alta
la Craiova ei alta la Bucureeti.
Apoi noi de secole Intregi luptam pentru unire. Striibunii noetri, parintii
noetri au luptat chiar cu sabia In manes ei poate ei cu alto mijloace ca sa facti,
unirea. Stramoeii noetri au unit Valahia Mica cu cea Mare. Noi am unit Moldova
cu Romania; ele nu trebuie O. fie despartite sub nici un punct de vedere.

(Aplauze).
Prin urmare, ce fat D-nii minietri scum? Ne zic: fiindca. nu putem sa, vb.
despartim pe taramul politic, vom cauta prin toate mijloacele sa va, despartim
pe taramul economic. (Aplauze).
D-voastre, Domnilor, cari In genere sunteti preocupati numai de chestiunile
politico ei va scapa din vedere chestiunile economice, ati socotl ca poate aceasta
se face numai cu intentluni politice. D-1 Mavrogeni Insa are cel putin meritul
ca nu este om politic, este oin special. D-sa se ocupa numai de afacerti financiaire;
politica Ii e streina.
www.dacoromanica.ro
Poate, Domnilor, ca D-voastre nu sunteti Inca initiati fn ceeace este in proiectul prezentat de Comitetul proprietarilor Romani. Trebuie sA vA spun cA la
Inceput noi nu ne gandisern nicidecum de a cere dela Guvern vreo suma In numerar, pentru ca sA facem fata cheltuelilor indispensabile de Inceperea functionarii BAncii, spre a nu aveA nevoie de a ne Imprumuta cu suma necesarA dela
particulari. Si stiti pentru ce? Nu pentrucA nu stiam cA cu aceasta Guvernul
ne-ar fi fAcut o inlesnire, dar fiindca, de IndatA ce am fi cerut cel mai mic ajutor,
stiam cA Guvernul ar fi Inceput sA strige:
4 Ii vedeti ; uite-i ce ne cer ; streinii
yin sA ne des bani, vin cu pungile pline; si ei, cari n'au nici cu ce sA inceapa,
vin sA ne cearri, sA le mai dam noi Inca, pretind sA luAm bani din impozite, sA
luAm munca si sudoarea sAracului si sA o dam proprietarilor a.
Intelegeti cA atunci D-1 Mavrogeni, D -1 Costaforu $i D-1 Iepureanu ar fi Post
cei mai maxi democrati de pe pamant. Pentru acum noi n'am voit sA cerem nimic
dela Guvern. Intr'o zi InsA ne pomenim ca D-1 Cantacuzino vine la noi plin de
bucurie. *Vedeti cat vA inselati de mult, ne zice D-1 Cantacuzino ; vedeti cat de
banuitori sunteti; Guvernul, departe de a fi adversar, este apArAtorul cel mai

devotat at creArii acestei institutiuni prin Romani ; si dovadb, e cA ne-a promis
sA ne des 10 milioane lei din Cassa de Consemnatiuni $i fara nici o dobAndA,
pentru a incepe operatiunile *.
4 De
Eu am 'limas incremenit ca mai batran. (Ilaritate). Intrebaiu deci:
unde, domnilor? AtAta abundentA este In visterie? *
mi s'a rAspuns, dar a zis ca vinde domenii de ale Statului.
Nu,
Atunci mi-am zis ca Guvernul are trebuintA de bani, si, ca sA gaseascA mijloc
x Asa este
sA vanda domeniile, o sA ne Imprumute si pe noi, si am adAugat:
interesul, pe de o parte pagubA, iar pe de alta folos a.
Atunci se apucA Comitetul, dupA zisa ministrului, si pune In Statute

imprumutul de 10 milioane. DupA ce se terminA si le prezintAm, Guvernul
chiama pe delegatii Comitetului nostru si le spune cA nu poste sA puie atAtea
sarcini pe tara, ca sA ne des 10 milioane.
Aceasta o zicea acum pentrucA legea vanzarii bunurilor iesise dela Camera, si nu mai avea trebuintA de noi. Mai adAugA cA noi nu putem sit pretindem
aceasta dela tara.

Atunci Intregul comitet s'a unit sA scoatA acea dispozitiune din Statute,
cAci nu noi o cerusem
nici nu aveam trebuintA.
Totus, domnilor, dupA expunerea de motive se vede cA Ministrul vrea

deschiderea unui credit de 4 milioane; insA acest credit mi-1 deschide numai
pentru toate institutiunile, oricAte se vor face In tarA, pi numai cu dobanda
de 7 %.
Apoi, domnilor, dacA este vorba a lua cu 7 %, credem cA acesti bani Ii

vom gas' $i la ovrei pentru o institutiune ca aceasta.
SA se bage de seamA, domnilor, cA acolo unde Guvernul se exprimA despre
numArul institutiunilor In favoarea cArora vrea sA deschidA acel credit de 10

milioane, este foarte vag.
Mai sus zice cA se poate deschide un asemenea credit, trisa sA fie mArginit
numai la trei Band gi anume la: Bucuresti, Iasi $i Craiova.
Dincoace nu mai zice: a si celelalte trei institute *.
Proprietarii cari au venit sA constitue acest institut, adicA noi: Stan, Bran
Vlad, etc., des' avem dispozitiuni In codul civil, cari aunt in avantajul nostru,
www.dacoromanica.ro
900
C. 1. BAICOIANU
cad ne punem la adapost contra creditorilor, dell vom avea, acum mijloace ca
sa aparam proprietAtile noastre cu marl avantagii, totus am cerut ca sb, se
modifice oarecari dispozitiuni din legea civila, privitoare la ipoteci, dar numai
In folosul nostru, iar nu In al tuturor streinilor, cari se intereseaz& de a pune
mana pe acest institut, fa care am avea nevoie sit ipotecam proprietatile noastre apre a le putea, Intretine. Dace asemenea institute ar trebul as cad& si pe
mainile streinilor, apoi ne lipsim bucuros de aceste avantagii din codul civil,
fiindca proprietatile tot se duo din mainile noastre, data nu vom avea mijloace a le cultivam ; data nu 16 vom Impodobi.
Voim dar acele modificari In codul civil numai pentru institutul do Banc&
funciara, fondata de proprietarii romani. Si de ce zicem noi s& se acorde numai
pentru Creditul funciar instituit de noi? Fiindc& acolo am garantii eu. Sunt
Roman, proprietar care pot sa Imprumut, si ca,nd va venl un alt proprietar
roman 0, se Imprumute, am sa vad mai intaiu, este solvabil, face proprietatea
lui cat vrea sa, se Imprumute? fiindc& este si pe pielea mea raspunderea; o sa
ma informez ce fel de om este, si co o sa faca cu banii aceia, si-i deschid apoi
credit pe cat cred ca o sa aiba trebuinta; si tend va venl la termen si nu va

platl, o OA zic: t plateste ca to execut *; iar tend voiu vedea ca din cauza unei
nenorociri nu poate sa plateasca, atunci o s&-i deschid Inca credit, n'o sa-i vand
mosia, si data In fine, va venl cazul ca s&-i vand mosia, o sa deschid ochii In
zece, fiindca n'am nici un interes ca sa despot pe concetatenii mei, ca sa le cumpere streinii proprietatile. (Aplauze).
Deaceea dar, cer sa se desfiinteze pentru noi articolele din procedura codului civil, cari Imi asigura acum proprietatea In contra unor asemeni eventualitati. Nu voiu sa so dea tuturor aceste drepturi, data e vorba de pluralitatea
Bancilor si de a se da la streini Bts,ncile de Circulatiune si de Seont.
Am cerut pentru noi acest avantagiu, ca am lust toate garantiile ca o sa
fim acolo si n'o fa se Intample, din cauza aceasta, nici un rau.
Domnilor, v'am spus adineaori cum, In proiectul D-lui Leithner la Inceput
se crede ca este o Banca funciarb si cum pe urma gasim cu totul altceva. Asemenea este si cu expunerea de motive a D-lui ministru.
Inca un rAu foarte mare, care se afla In expunerea de motive este ca Guvernul cere sa fie autorizat a aproba el singur actele de asociatiune si statutele
celorlalte asociatiuni de proprietari, sand i-se vor prezenta cereri, fara intervenirea Corpurilor Legiuitoare.
Apoi bine, domnilor, noun ne da acum dreptul sa facem o asemenea Banc&
In Bucuresti, o sa vine pe urma concesiunea unei alto asociatiuni pentru Craiova,
Iasi; o BA dea tuturor acestor asociatiuni aceleasi drepturi ce le da si asociatiunii proprietarilor, format& acus; prin aceasta, Intaiu o O., ne faca o concurent& care sa ne doboare, si apoi natiunea si noi n'o sa cunoastem ce cuprind
Statutele aprobate de Guvern si In cari poate sa dea acelor asociatiuni toate
avantajele asupra noastre; aceasta pentruc& Statutele noastre sunt supuse

cunostintei Camerei, care le discuta publicalmente, pe tend Statutele celorlalte
Societati cari vor venl dupe noi, nu le va cunoaste nimeni; Guvernul are sa
aprobe ce va vol si poate sa lac& orice modificatiuni, astfel !neat stt le dea un
caracter cu totul altfel cleat al Statutelor noastre.

AO vazut, domnilor, cum legi positive facute de noi, au Post prin regulament denaturate cu totul. (Aplauze). Cum voiti- dar, sa avem Incredere ca
www.dacoromanica.ro
Statute le acelea o SA contina toate garantiile necesare, ca sA nu pericliteze9

Prin urmare, domnilor, D-1 ministru de finante, Impreuna cu Consiliul de ministri, se declara In realitate contra institutiunii de Credit Funciar a Romanilor. Negresit cA D-lor voesc cu totul altceva, caci prin ceeace propun, fl fac
peste putinta de a se infiinta, fl fac sa cadA, $i apoi negresit cA se va forma o
aft& Banc& cu capitaluri streine care se ne exploateze.
SA vedem Ins dacA Guvernul are dreptate.
Vad, domnilor, cA este tarziu ; cu toate acestea chestiunea pe care voiesc
sA o mai ating este atilt de importanta, incat v& rog sA-mi permiteti a vls mai
tine hie& putin $i a o desvolta pe cat voiu putea mai repede.
Dati-mi voie ca In cateva cuvinte sa, vA ark ce este o Banc& de Scant $i
Circulatiune i ce este un institut de Credit funciar.
Banca de Scant $i circulatiune este o asociatiune care are de scop, ca toate
efectele publice EA le is ea $i IA le gireze, s le asigure, BA le puns sub garantia
sa, ca astfel s fie primite cu inlesnire pe valoarea for in toata Intinderea unei
tari. fat& tot mecanismul unei Band de Scont $i Circulatiune.
Cu alte cuvinte, o Banc& de Scont $i Circulatiune are de scop de a pune
in circulatiune inteo tarn, pentru tranzactiunile. zilnice, $i un alt agent mijlocitor pe tango numerar, astfel IncAt locuitorii acelei tAri sA nu fie siliti a se send
numai cu bani gata.

Cand s'au instituit fns& asemenea Band, s'a zis: dacA aceste polite, aceste
bilete, pe cari le emit Bancile de Scont $i cari sunt chemate a se substitui banilor sunatori, nu vor avea caracterul de moneta, pentruca este o prejudecata
ca lumea BA nu vadA o valoare sigurA cleat In moneta, lumea nu va aye&
incredere tntrInsele, nu le va privl ca bani.
Atunci s'a admis principiul ca pentru ca Banca de Scont tii Circulatiune
sa, poet& emite bilete valabile, bilete-moneta, trebuie mai Inthiu ca asociatiunea
anonima care o fondeaza, sa tie recunoscuta de catre Stat $i apoi sA fie $i autorizatA de a scoate $i hartie-monetA.
Acum fiind admis in toata lumea ca numai Suveranul unui Stat are dreptul
de a pune stampila sa pe metal, $i monetele de metal nu pot sb, circule cleat
hind emise de Suverani, s'a admis neaparat ca $i moneta-hartie sA nu poata
sA circule decat purtAnd aceeas mare& ca moneta sunatoare.
Mad se instituesc dar, asemenea Banci de Scont $i Circulatiune, cari au
drept de a emite hArtie-moneta, ce se intampla?

Acele Banci zit Suveranului: 4 Da-mi $i mie dreptul sA dau caracter de
moneta politelor mele, cari prin garantia ce prezinta sa poata fi primite In
toate cazurile, $i de toata lumea ca moneta q. Atunci Statul delegA dreptul sAu
suveran acelui institut $i face ca hartiile sale s& tie primite ca moneta.
In Prusia dreptul de a emite hartie moneta 11 are Statul; In Rusia $i Au-
stria asemenea; fn Franta, In timpul revolutiunei celei marl, cand pentru

prima oar% s'a infiintat hartia moneta, dreptul lair* fl avea numai Statul. In
urma, vazanchi-se tnsa inconvenientele ce se IntamplaserA, vazandu-se deprecierea In care cazusera atunci aceste efecte, Franta a dat dreptul acesta unui
institut anonim.
Cand dar se Infiinteaza Inteo tarn o Banc& de Scant $i circulatiune, Statul
vine $i concede dreptul situ exclusiv de a bate monetA acelei BAnci, $i ea emite
hartie-monetA, ce are curs in toata Intinderea acelei tari.
www.dacoromanica.ro
902
C. I. BAICOIANU
SA vedem, domnilor, dace la Creditul funciar este tot ass. Creditul funciar mai intaiu nu bate moneta. La formarea acestui Credit vin 200 on 300 de
proprietari gi zic: sa ne asociem spre a forma, o cassa prin care ne putem ajuta
reciproc unii pe altii, si pentru siguranta sa ne facem solidari toti, unii pentru
altii, pentru ca hb.rtia ce vom emite sa poata awed mai multa Incredere lumea
intrInsa decat inteun zapis particular. Caci dace ma Imprumut eu, spre exemplu
dela D-1 Stefanescu cu 1.000 de galbeni, fi dau zapis D-lui, zapisul acela fiind
numai dela mine, nu poate st), Bab, atata valoare ca daca, ar fi dat de mai
multi si asigurat in proprietatile mai multora.
lath de ce hartia Bancii are multa valoare; iata de ce lumea are mai multa
Incredere intr'Insa si se vinde ca painea calda. Ea nu prezinta nici un risc, nici
un pericol pentru cei can o iau.
Guvernul, domnilor, nu se desbraca prin aceasta de nici un drept, fiindca
noi nu zicem alt nimic decat ca vrem st1, no asociem intro noi, vrem BA Introprindem un lucru care are avantagii mart pentru Romania Intreaga; si singura
noastra flick, singura garantie ce cerem este di nu vie streinii sa ne ia un asemenea institut si sa, ne ruineze, fiindca, Cara noastra este o tart), placutb. si do-
rita de multi patrioti (ilaritate), este o tart' frumoash, mare, bun.; dar noi
n'am Post destul de barbati ca s. taiem pofta acelora can ar vol s'o lov ease.
(Aplauze).
Eu, domnilor, aveam o vie paragina langa a mea, a D-lor Floresci, i de

cate on ie5eam din cast', In loc s. ma duo In vie la mine, ma duceam acolo,
fiindca vedeam neglijenta stapanilor ei, si ziceam: ce as face eu pe dansa,
daca ar fi a mea, si din una in alta am luat-o cu arenda. Duph, aceasta am cultivat-o $i am facut bani In ea, si cu ce am mai strans Qi eu, am cumparat-o si
apoi m'am odihnit, caci 12 ani alergasem s'o apuc. Ei bine, pe lane. mine mai
sunt si alti proprietari, saraci, dar fiindca fi vad muncitori si ingrijesc bine
de dansele, nici nu mi-a trecut prin Band sa fac achizitiunea viilor lor ; gi cand
le-as propune una ca asta, 5i -ar rade de mine. Ei bine, sa vedem n'am ajuns
si noi oars In starea proprietarului lenes al viei. Cand am auzit, domnilor deputati din ilustratiunile noastre de Stat, acei can schimba legile tarii, viind la
Hugues si zicand cu un ,aer de triumf: a EH criticati monopolul tutunului?
noi cu toate acestea 1-am votat si iata ca au iesit opt milioane. Atunci am
Intone capul, m'am uitat la toti, inima mi s'a sfasiat de durere si am iesit cu
lacramile In ochi, vazand ca nu s'a gasit un singur Roman care sa, protesteze
si sa zicA e Apoi daca, este ask sA, vindem toata Cara, fiindca streinii o sa ne
dea mai mult decat sperati.* (Aplauze prelungite).

halt, domnilor, pentru ce astazi, fiindca streinilor li s'a Inchis, cal putin
dela razboiul Crimeei, calea de a mai puns mama pe tara aceasta cu sabia In
mans, tntr'un razboiu european, In care ar trebul sa cheltuiasca miliarde, ar
voi s. fact), un sacrificiu de vreo 20 eau 30 de milioane ca ea se Intinda In tare,
sa ne ia proprietatile, gi astfel sA dobandeasca Cara insas pe taramul economic.
(Aplauze prelungite.)
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERIE
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERIE
Pag.
PREFATA
I
CONTRIBUTIUNI LA CUNOA$TEREA MONETELOR ADUSE DIN
TURCIA IN TARA ROMANEASCA IN ANUL 1832. TABLOURI

DE MONETELE IMPORTATE
Anexa Nr. 1.
Carantina Bechet
Anexa Nr. 2.
Carantina Braila
Anexa Nr. 3.
Carantina Calafat
Anexa Nr. 4.
Carantina Calara0
Anexa Nr. 5.
Carantina Cerneti
Anexa Nr. 6.
Carantina Giurgiu
Anexa Nr. 7.
Carantina Izvoarele
Anexa Nr. 8.
Carantina Oltenita
Anexa Nr. 9.
Carantina Pioa Petrii
Anexa Nr. 10.
Carantina Turnul
n
3
4
8
12
16
24
33
36
37
38
44
Zimnicea
57
www.dacoromanica.ro
906
C.
I. BAICOIANU
Pag.
II
INTERVENTIA CAPITALULUI PRIVAT PENTRU SPRIJINIREA
FINANTELOR PUBL10E. TABLOURI DE IMPRUMUTURILE
INTERNE ALE MUNTENIEI INTRE ANTI 1832-1855
Anexa Nr. 11.

Tabloul sumelor fmprumutate de Visteria Munteniei In anul 1832 .
Anexa Nr. 12.
Tablou de sumele ce s'au Imprumutat de Visteria Munteniei cu zapisele sfatului si acelea ramase a se platl la 30 Decembrie 1833 .
Anexa Nr. .13.
46
47
Lista de sumele ce au hiat Visteria cu Imprumutare In curgerea leatului
1834 cu zapisele sfatului, ce au platit din acestia In curgerea

leatului 1834 si ce au ramas datorie la zi 1 Ghenarie 1835 . .
Anexa Nr. 14.
Lista de banii ce au platit Visteria din fmprumutArile anului 1835 .
Anexa Nr. 15.
Tablou de sumele Imprumutate In cursul anului 1836 de Visteria din
Muntenia
48
54
58
Anexa Nr. 16.

List& de sumele dobanzilor cuvenite pe seama leatului 1836 la fmprumuturile Visteriei
Anexa Nr. 17.
60
Dob &nzile ce s'au platit si stint a se mai plat' la Imprumuturile Visteriei
In anul 1837.
Anexa .Nr. 18.
Tablou de sumele ce a platit Visteria Munteniei din datoriile vechi .
Anexa Nr. 19.
64
70
Obstesc bilant de starea Intru care s'a aflat Visteria Printipatului

Munteniei la zi 1 Ghenarie 1842.
Anexa Nr. 20.
Situatia fmprumuturilor Visteriei din Muntenia la 1 Ianuarie 1849 .
Anexa Nr. 21.
Bilant de ramAsituri si datorii pe anul 1850 alcatuit cu aproximatie
pana la sfarsitul lui Decembrie al acestui an .
72
73
74
Anexa Nr. 22.

Tablou de starea financiara a Visteriei Munteniei la finele anului 1855 .
78
III
ACTE $I DOCUMENTE RELATIVE LA BANCA NATIONALA A
MOLDOVEI $I A TARII ROMANE$T1
Anexa Nr. 23.

Statutele Bancii Moldovei
Anexa Nr. 24.
Statutele Bancii Tarn Romanesti
www.dacoromanica.ro
82
85
TABLA DE MATERIE
907
Pag.
Anexa Nr. 25.

Raport la Adunarea generals a actionarilor Blincii Nationale a Moldovei, pima Ia Iasi Ia 23 Decembrie 1858
Anexa Nr. 26.
Raport la Adunarea generals a actionarilor Blincii Nationale a Moldovei, tinuta Ia Iasi la 9 Septembrie 1860
95
115
N
Anexa Nr. 27.

Scrisoarea lui Victor Place din 27 Mai 1860 cittre Ministrul de Finante .
157
Anexa Nr. 28.

Scrisoarea lui Victor Place din 18 Iunie 1860 dare Domnitorul Cuza .
169
Anexa Nr. 29.

RAPORTUL LOCOTENENTEI DOMNEST1 DIN 28 APRILIE 1866
ASUPRA SITUATIEI PRINCIPATELOR LA SUIREA PE TRON A
DOMNITORULUI CAROL I
177
VI
LEGEA MONETAR DIN 1867
Anexa Nr. 30.

Desbaterile Camerii la legea monetar6, din 1867
Anexa Nr. 31.
Desbaterile Senatului la legea monetary din 1867
Anexa Nr. 32.
Caiet de inarcintiri atingAtor de fabricatiunea monetei nationale de
amnia
Anexa Nr. 33.
Lege pentru Inflintarea unui nou cistern monetar si pentru fabricarea
monetelor nationale
.Anexa Nr. 34.
Tabela de transformarea leilor vechi $i parale In lei noi si bani viceversa
Anexa Nr. 35.
Publicatia Ministerului de Finante pentru punerea In aplicare a legii
231
263
270
274
277
278
monetare
Anexa Nr. 36.

Tabela de transformare a leilor vechi In lei noi si viceversa
Anexa Nr. 37.
Tabela pentru fixarea cursului monetelor straine
www.dacoromanica.ro
280
283
908
C. I. BAICOIANU
Pag.
Anexa Nr. 38.

Explicari amanuntite asupra transformarii
284
Anexa Nr. 39.
Tabelil, de transformare combinath
286
Anexa Nr. 40.
Tabelh de rotunjirea cifrelor prin calcularea sumelor pentru platile
lunare pe zile
288
Anexa Nr. 41.
Monetar In lei not de monetele stritine fabricate dupa alte diferite
sisteme
289
Anexa Nr. 42.

Publicatia Ministerului de Finante pentru fixarea cursului monetelor
straine de bilon i de ararna numite firfirici 9i gologani . . . . 299
VII
DESBATERILE PARLAMENTARE LA LEGEA BILETELOR
IPOTECARE DIN 1877
Anexa Nr. 43.

Desbaterile Camerii la legea biletelor ipotecare din 1877
Anexa Nr. 44.
Desbaterile Senatului la legea biletelor ipotecare din 1877 .
Anexa Nr. 45.
Dezbaterile Camerii la legea biletelor ipotecare din 1877
Anexa Nr. 46.
Legea biletelor ipotecare din 1877
Anexa Nr. 46 bis.
303
.
390
571
591
VIII
ACTE RELATIVE LA ORGANIZAREA CREDITULUI PUBLIC

IN PRINCIPATELE-UNITE 81 INTOCMIREA UNEI BANCI DE
ESCOMPT 51 DE CIRCULATIE
597
IX
VICTOR PLACE 81 ORGANIZAREA ECONOMICA
A PRINCIPATELOR
Anexa Nr. 47.

Note pentru o bane& romitnift a Moldovei i restaurarea fostei Banci a
Moldovei
623
Anexa Nr. 48.

Restaurarea fostei Banci a Moldovei sub numele de Banat Roman& .
Anexa Nr. 49.
Banca de credit funciar a Romaniei
www.dacoromanica.ro
'Ei39
653
TABLA DE MA.TERIE
909
Pag.
Anexa Nr. 50.

Garantia Guvernului Moldo-Muntean pentru obligatiunile creditului
funciar
667
Anexa Nr. 51.

Infiintarea gi organizarea cadastrului In Principate
Anexa Nr. 52.
Exploatarea salinelor din Moldova
670
872
X
Anexa Nr. 53.
ACT DE CONCESIUNE PROVIZORIE PENTRU INFIINTAREA
UNEI BANC! NATIONALE ROMANE PROPUS DE WAN

POLICRONIADI et Comp
681
XI
ACTE I DOCUMENTE PRIVITOARE LA CONCESIUNEA BANCII
ROMANIEI
Anexa Nr. 54.

Referatul Ministrului de Pinante
Anexa Nr. 55.
Jurnalul Consiliului de Minigtri
Anexa Nr. 56.
Decretul Domnitorului Cuza
Anexa Nr. 57.
Desbaterile Camerii relative la anularea concesiunii BAncii RomAniei
687
689
690
.
695
Anexa Nr. 58.

Autorizatia data Bartell Romaniei ca et functioneze sub formA de
banca particular&
Anexa Nr. 59.
728
XII
CERERE DE CONCESIUNE DE BANCA NATIONALA DE SCOMPT

I IPOTECA IN ROMANIA DIN PARTEA COM ITELUI L
ZAMOYSKI I ALTII
741
XIII
CONCESIUNEA LUI EUGENE BOUSQUET DESCHAMPS PENTRU
A INFIINTA 0 BANCA NATIONALA I DE CREDIT FUNCIAR A

ROMANIEI
Anexa Nr. 60.

Cererea lui Bousquet Deschamps pentru a infiinta o Banat Nations la
gi de credit funciar a Romaniei
771
www.dacoromanica.ro
910
C. I. 13AICCIANU
Pag.
Anexa Nr. 61.

Proiectul de concesie pentru a fnfiinta o Banc& National& si de credit
funciar a Romaniei
771
XIV
Anexa Nr. 62.

PROIECTUL LUI A. D. HOLBAN PENTRU INFIINTAREA UNEI
BANCI IPOTECARE A ROMANIEI
781
XV
Anexa Nr. 63.
PROIECTUL DE BANCA NATIONALA ROMANA AL LUI G-me
HEMPEL
813
XVI
ETC., PENTRU INFIINTAREA BANCII NATIONALE A ROMANIEI
Anexa Nr. 64.

Cererea grupului de bancheri Jacques Poumay etc., pentru Infiintarea Bancii Nationale a Romaniei
821
Anexa Nr. 65.
Statute le propuse
821
Anexa Nr. 66.
Proiectul de lege depus In Parlament
830
XVII
CONTRIBUTIUNI LA IDEOLOGIA CARE A DETERMINAT INFIINTAREA CREDITULUI FUNCIAR RURAL $I A BANCII
NATIONALE
Anexa Nr. 67.

Memoriul Ministrului de Finante P. Mavrogheni
837
Anexa Nr. 68.
Institutiunile de credit prin mijloacele Tarn, de P. Buescu . . . . 845
Anexa Nr. 69.
Cuvantarea Iui G. Vernescu In Intrunirea marilor proprietari, dela 30
Octom brie 1872
860
Anexa Nr. 70.

Cuvantarea lui V. Boerescu In Intrunirea marilor proprietari dela 30
Octombrie 1872
www.dacoromanica.ro
865
TABLA DE MATERIE
911
Pag.
Anexa Nr. 71.

Cateva cuvinte despre asociatiunile de credit, de I. Poenaru Bordea .
Anexa Nr. 72.
Expunerea Comisiunei initiatorilor
Anexa Nr. 73.
Consideratiuni asupra Creditului Funciar Roman, de Ion Ghica . .
Anexa Nr. 74.
Chestiunile economice in Romania. Creditul Funciar si Banca de
scompt $i circulatiune, de Ion C. BrAtianu
.
www.dacoromanica.ro
870
876
878
888

Istoria Politicii Noastre Monetare Şi A Băncii Naţionale. Volumul 1, Partea A 2-A

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Istoria Politicii Noastre Monetare Şi A Băncii Naţionale. Volumul 1, Partea A 2-A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C.

DOCTOR IN STIINTELE ECONOMICE IN FINANCIARE

MONITORUL OFICIAL SI IMPRIMERIILE STATULUI

Termineind prima parte a lucrarii mele, am stat o clipa la

dioase de acest material adunat cu Brea trucla. Indemnul de a

le-am strdns, metoda caracteristica colii istorico-realists, ce

it, he,Jr: 4i- hXeed,724 6ivreenaviorio4Pact

Y. ariA: ak r2A,71. &te

X4r44,1pri 4.74-texi-122trePeu/i6r: 642.

Aaedief ale e.:* AZ,Of CA 4 I, -/)--zz,,,,,A4fre.0'

tionale a Moldovei au gi asteizi aceeaq valoare, ca yi acum trei

noua cunoscut, este departe de a epuiza chestiunea, intrucat

tere acest proiect ne sunt indeajuns cunoscute. Dupa unirea

in toate domeniile vietii economice qi mai cu seams pentru a

Desbaterile parlamentare a tuturor infa ptuirilor monetare pe

1860-1880 pentru infiintarea Creditului Funciar si a Bancii

CONTRIBUTIUNI LA CUNOASTEREA MONETELOR

CONTRIBUTIUNI LA OUNOAkiTERRA MONETELOR ADUNE DIN TURCIA

Carantina Bechetu Leat 1832

Mamut Aga ot Rahova Osman Efendi Turcu

Luna lui Octomvrie

Mamut Aga ot Rahova

Ibraima Turcu ot Ni-

Mamut Aga ot Rahova

Ibraim Turcu ot Ni-

Mamut Aga ot Rahova

Mamut Aga ot Rahova

Mamut Aga ot Rahova

Catastih aratlitor de monazite ee au intrat In

CONTRIBUTIUNI LA CUNOAtSTEREA MONETELOR ADUSE DIN TIMM

Printipat pe luna Jul Septemvrle, teat 1832.

Numele stapanilor monedei

Memet All ot Tarigrad

23 Iosip Frant, For ot Jersani

Sand Aga ot Mein

28 Nicolae Ioanu ot Braila

Anghel Zamfir rus otam

(ss) Director Iordache Tatraleseu

ANEXA No. 2 (urmare)

CONTRIBUTIUNI LA CUNOARTEREA MONETELOR ADUSE DIN TURCIA

Capitan Panait Mendisa ot Tarigrad

Capitan Gioan Fatutea otam

Ianco Pencoglu ot Tarigrad

Numele stapanilor monedei

Codin Surmeneli ot Braila

Anastase Filopopolitu ot Tarigrad

Capitan Marco Barbarig ot Tarigrad

Casap Mustafa ot Macin

Capitan Batista Sulier ot Tarigrad

Director, (ss) Iordaehe Tafralesen.

tator Ped Pere

Capitan Giovan Ba-

Sall Azagi ot Braila

-- --- -- 7 --- -- -- -10

Lista de monedele earl an Intrat In

696 3544 20541 II 59

1 600 146 672

CONTRIBUTIUNI LA CUNOAkiTEREA MONETELOR ADUSE DIN TURCIA

1111ntipat to luna lul Septemvrle 1832.

Sunman Turcu ot Dii

Hagi Mustafa ot Dii

14 Camara Oia ot Dii

lui Iordache sin Necula ot Calafat