XII No.

7-9

BULETINUL
ECONOMIC ROMÄNESC
:

GHERON

......

Agripa ARHIVA ECONOMICE

pescu
Datoriile de räzboiu stabilizarea, de
Frédéric Jenny
munca in agri-
cultura, de P. N. Panaitescu
PRIMITE

Problema etalonului de George

STATISTICA ECONOMICA

SUPLIMENT: economica

.........

SEDILIL INSTITUTULLII:

www.dacoromanica.ro
 Ftbonamentul anual la INSTITUTULUI ECONOMIC
NESC este de Lei 800 pentru societäti institutiuni publice Lei 500
pentru persoane private.
Pentru membrii institutului Economic Românesc ai Asociatiunii
Bâncilor Romäne abonamentu este : de Lei 600 pentru institu-
tiuni publice de Lei 400 pentru persoane private.
Abonamentele se fac la Institutul Romfinesc (Banca Nationalä a Ro-
Bucuresti, trimitandu-se suma mandat postal sau contul
Institutului la Banca Nationalä a Romaniei, la Banca Romaneascä, sau la oricare
a Institutului rrecum la sucursalele

ECONOMIC
A se gsesc de la Institutul Economic RomAnesc Bucuresti,
la Cartea RomfineascA, Bulevardul Regele Carol I, 3-5 51 se pot pro-
dela din urmAtoarele Tn noastr.
La comenzl a Indica
Pretul

Angelesca D-r C.N. Conditiunile creditului in Raporturile dintre

Banca de emisiune piata financiarä (No. 89.) Lei 20, - . .

rgetoianu C. Moneta Valuta (No. 5) 15,-

Anastasio O. Contributiunile directe ale soc. an. in special ale
petrolifere. (No. 57) . . .35,-
Comparatie impozitul pe venit din cu
din strainätate (No 82) ,, 30,-
Bazilescu A. Munca obligatorie (No. 83)
Asupra (No. 55) .

Politica de Stat a petrolului (No. 40) . 30,-

La politique d'Etat du pétrole en Roumanie la suite
de la nouvelle constitution et dela loi des mines (No. 30,-
Brahcovici Emil Problema comerciali formarea pretului (No. 30.) . 15,-
Ccrealele i Comertul in (No. 65) . . -
. Le Blé Roumain (No 80) . . 20,
-
. . . .

Casassovici C. . Comercializarea produselor industriale (No. 29) . . 20,

Cioriceanu . .Datoria publia a României (No. 79) . .

.......
.

Cipaianu G. . Desvoltarea agriculturii in ultima sutä de ani (1828-

1929)." (No. 63) . 30,-
Colescu Leonida . Impozitul pe venitul proprietätilor clädite (No. 37) . . 30,-
Recensamantul Populatiei (No. 93) 60,-
Colescu L. Industrializarea samburilor de struguri (No. 72)
.

. .. -
Motoarele in (No. 15,
Constantinescu Mi- Conceptiuni infäptuiri agrare in decursul veacului
din urmä (No 81)
Constantinescu P. .Depresiunea constantä a economice explica-
suplimentare (No. 100) 15.-
G. . . .0 ofertä Guvernului . . . 15,-
Cristea D-r T. . . Organizarea debuseelor pentru (N. 84) . . . 15,-
Cunescu St. . . . Mâna de lucru productia nationalá (No. 27) . . . epuiz.

Dimitriu G.
Pesdriile din alte
. dela noi (No. 3)
Relatiunile comerciale cu republica austriad (No. 35) 15,-
-
-
. ,,
Dräghicescu . . Problema monetará din punct de vedere social (No. 15,
Dulfu P. Progresele
. ale muncii organizarea
nationale (No. 56) . . . 20,-
Ene Ernest. . . Problema monetará
. comertul (No. 11) 1 5,-

www.dacoromanica.ro
ANUL XII. 1933 No. 7-9

BULETINUL INSTITUTULLII
ECONOMIC
DIRECTORUL INSTITUTULUI1
Dr. GHERON

Experienta americanä
Planul lui Roosevelt
Pentru a putea intelege mai bine se America
pentru a unele din mäsurile luate de guvernul Ame-
rican sub imboldul direct al presedintelui Roosevelt necesar sä
fixam ale situatiei economice din Statele-Unite
mentul, când luna trecut, Roosevelt a luat statului.
In ultimii 2 ani numärul somerilor crescuse 7 milioane
la lunei Martie 1933 17.165.000 (dupa Alex. Ha-
milton Institute).
In acel moment suma totala a salariilor ce se reprezenta
abia 1/3 din salariile platite 1926.
Dela inceputul muncitorii functionarii pierduserä
in salarii 50 miliarde dolari sau 835 miliarde lei, cari nu au mai
putut circula.
Diferitele crahuri bancare au avut ca urmare o a
rilor in bänci la 15 miliarde dolari sau 247 miliarde lei.
Industria lucra cu din de productie.
Cuprul care se putea produce cu 22 lei kgr. se vinclea 18
Bumbacul care se putea produce 25 lei kgr. vindea 18 lei.
Petrolul care se in 1930 cu max. 594 lei un baril (de 151
litri sau 115 kgr. la densitatea medie de 760) vindea cu 47 lei.
In fine marea masa a agricultorilor ajunsese insolvabila, neputând
plati ratele imprumuturilor ipotecare negasind cumpärätori pentru
produsele de cät cu maximum 18.000 lei pe vagonul de gräu, care
se timpurile cu 48.000 lei vagonul loco, atunci
ii max. 27.000 lei.
In primele luni ale veniturile comunale ale multor orase erau
de mici corpul didactic, politia maturatorii de straä,
au sau au primit polite de ale comunelor pe cari tre-
buiau sa umble sa le sconteze unde puteau - cum
Bugetul general al statului soldase in ultimii 2 ani cu un deficit de
660 miliarde lei.

www.dacoromanica.ro
312 BULETINUL

Cauzele acestei de lucruri sunt multiple. In general toata lumea

admite ca aceasta criza ne mai pomenita se datoreazä unei de
masuri luat in timpul perioadei de prosperitate, masuri ce
poporul concurenta celorlalte continente
asigure prosperitatea eterna.
Cele mai principale sunt:
Tarife prohibitive; oprirea imigrarilor; politica salariilor
mari; generatoare ale fortei nelimitate de cumparare; politica trustu-
rilor organizate sa produca din ce in ce mai mult.
Umflarea creditelor. Sistemul plätilor in rate. In fine
de subsidii agriculturii, care asigurau prin Farm Board un ridicat
de
Toate acestea la un au la raspandirea credintei ca
se poate produce la infinit din ce ce mai ieftin din
ce in ce mai scump, cum se vede din cifrele aratate mai sus.
Mirajul prosperitatii infinite a pe conducatorii econo-
mice faca unele greseli cari se razbuna de crud azi.
Cea mai mare a fost enorme cu
au fost utilizate aproape exclusiv pentru
S'au construit fabrici noi imense, s'au cu preturi din ce in
ce mai mari terenuri s'a dat fära limita speculatiei asupra
lorilor a obiectelor.
Cine nu avea destui, ipoteca sau amaneta la
valorile cumpära altele noi. Bancile acordau cote mari pentru
astfel de imprumuturi, in speranta mai mari ce
teptau.
s'a pus problema realizärii efective a acestor valori s'a vazut
de fictive erau. urmat crahul.
Un alt efect al acestei sufletesti de infinita incredere in prospe-
ritatea a fost supramecanizarea industrilor a agriculturii.
Origina apropiata a acestei supramecanizari e räzboiul mondial.
Lipsa tuturor produselor perturbarea schimburilor de marfuri
dusa de razboiu au avut ca urmare scumpirea acestor produse. Lipsa
de brate a dus la salariilor. enorma de marfuri ce
a urmat dupä razboiu acompaniatä de pretentiile de multe ori exagerate
ale lucrarilor au dat nastere miscarii de rationalizare, care, avea avan-
tajul sa sporeasca sa ieftinnsca productia a reduce
ci dirnpotriva salarii din ce in ce mai mari, la un
din ce ce mic
timp a durat de noi investitii, lucrätori dispo-
nibili au putut fi angajati imediat in alte intreprinderi.
noilor creatii s'a oprit, celor de lucru a sporit in proportia
inspäimantatoare azi.
De .obiceiu probabil din motive de s'a insistat
prea putin asupra vinei sau asupra rolului ce revine lucrätorilor in
situatiei de azi a maselor muncitoresti. Noi socotirn situatia
azi se datoreste in egale de a patronilor ca
pretentiilor exagerate ale lucratorilor.
Daca insistam asupra punct, este din cauza urmarilor
cari aceasta stare de lucruri le-a avut ales le va avea.

www.dacoromanica.ro
 EXPERTENTA

Prin supraindustrializarea sau mai bine zis supramecanizarea la

care s'a ajuuns azi, s'a rasturnat altele o teorie, ce parea
are puterea naturale. Se afirma se credea
prin inventii noi se intotdeauna, direct sau indirect noi debuseuri
pentru de lucru, cari pe cele pierdute prin intro-
acestor inventii sau rnasini. Inventia automobilului de exemplu
a luat posibilitatile de lucru, birjarilor lovind indirect
in crescatorii de cai, producatorii de nutret, industria caretasilor, etc.
In schimb a dat de lucru direct la milioane la alte
lioane de lucratori in fabricile de automobile, cele de caroserii, in
cele de sticla, in cele de pneumatice precum in plantatiile de ar-
cauciuc. Indirect favorizat lucrul in toate de
constructie prin de noi fabrici a revolutronat de
constructii de sporindu-le numärul.
S'au putut deplasa .centrele de productie dar nu s'a mic$orat
aceasta mod absolut de lucru ci s'au sporit.
inventii ca cinematograful sau radio, au creiat aproape pe
deantregul noi debuseuri de munca.
Teoria aceasta a compensatiunii, justa timp peste ani, a
cazut azi se pare ca a cazut definitiv. de ce:
Supramecanizarea a dus in ultimii ani in America la o
a fabrica(ie industrii, automatizare
ce exclude un numar din ce in ce mai mare de brate. Abia la inceputul
ei, aceastá orientare a produs efectele dezastroase de azi,
data ce s'a oprit un moment curentul de desfacere a produselor fabri-
cate.
Pentru a intelege proportiile ce a luat in ultirnii ani productia, ca
urmare a automatizarii ciclului de fabricatie credem necesar sä
caracteristice din cele constatate in America
Cu rnasinile actuale pentru lampile electrice, un om poate
produce de 9000 ori multe lampi producea in 1914. In. mai
putin de 20 ani un om poate in aceasta industrie,
de oameni.
In industria automobild trebuiau unui pentru a fabrica un
automobil :
1.291 ore
,, 1919
1929
73 1932

In anii 1925 26 s'au fabricat maximum de automobile in America

8.000.000 anual.
Totusi 1925 aceasta industrie ocupa 47.000 lucratori mai putin
1924; in 1926 cu 69.000 mai putin 1925.
In anul 1919 fabricat 9 4 miliarde de cutii tinichea (pentru
conserve, petrol, etc.) au necesitat 103.000 ore orn.
In 1929, s'au 16,95 miliarde du cu 75.000

Cifrele de mai jos sunt in mare parte din Revista : The new
din diferite ziare reviste

www.dacoromanica.ro
314 BULETINUL INSTITUTULUI ECONOMIC ROMANESC

ore - orn. Cu alte cuvinte in 1919 era de 0,01095

pentru fabricat o cutie, pe in 1929 numai 0,00447 ore-om.
masini de fabricau maximum 600 bucati pe minut,
36.000 pe ora. masini fabrica 2.500 pe minut sau 150.000
pe orä.
ferate Americane aveau in 1919 pe toate liniile
lucratori amploiati. In 1919 cai ferate au transportat
cu mai multa marfa dar cu 800.000 de amploiati lucratori mai
putin de cu 10 in urma, un an mai numarul
scazuse de la 2.160.000, sub un milion.
Un lucrätor caramidar poate face cu zilnic 450 caramizi lu-
10 ore. Cu masinile actuale poate face 400.000 cä-
pe zL
In fine de existä civilizatia umana acum o sutä de ani
un 8 ore pe zi, putea sa produce bratele in medie 1/100
cal. putere. Cu de azi el produce de 9.000.000 ori mai
multa energie. Ceeace este mai important de este ca
in 1900 putere a a sporit numai de 234.000 ori; iar
in ultimii 30 sporul a fost de 8.766.000 ori.
De la 1840 in prezent productia a in America la puterea
a timpul ce s'a scurs de atunci. Cu alte cuvinte daca
1840 se produceau de exemplu 100 tone de marfuri azi se produc
milion de tone.
Energia mecanica a crescut in acelasi timp la puterea opta. Daca
atunci ar fi masini cari sä produca 10 putere
an, azi se produc 10 milioane.
Populatia a crescut acelasi timp numai la puterea a doua.
daca atunci erau 10 milioane oameni azi sunt 121 milioane.
S'a calculat, pe baza productiei maximale de din ultirnii
ani de prosperitate s'a dacä extractia s'ar fi mentinut
progresie, peste 50 de ani globul pamantesc ar fi trebuit
fie in intregime de carbune spre a putea satisface cererile unei astfel
de
In fine un ultim fapt caracteristic: Datoriile totale de ori ce
populatiei Statelor Unite s'ar ridica ultimile socoteli la
suma 218 dolari.
Dacä am lua numai o cotä de amortizare de ca pro-
dusele americane ar avea de suportat o ca. 11
miliarde sau la cursul de azi (de 120 lei dolarul) 1,32
lioane de lei anual.
Din toate aceste date rees
1. Automatizarea ciclului de fabricatie a redus in mod constant nu-
de lucratori. Masina a scos din lucru pe orn.
2. Populatia nu a crescut masura productia.
3. Productia a sporit disproportie enormä fatä de puterea de
consumatie.
4. In fine, fatä de metodele de azi de a calcula de cost,
sarcina datoriilor ce trebuie sä fie suportatä de productie este prea
mare trebuia ducä la o reducere violentä a bor.

www.dacoromanica.ro
 315

In fata acestei situatii se gasea Roosevelt in Marne a

statului.
Nu se poate spune aceasta situatie l'a gasit nepregatit.
din timpul campaniei alegerile prezidentiale Roosevelt fixat
in programul pe care aplice acum.
In intitulata Looking forward" pe care a publicat-o
s'a instalat in scaunul el face critica trecutului
in prosperitatii conducatorii industriei au intrebuintat prea putin
din castigurile colosale ce au incasat, pentru a scadea mar-
furilor, pentru a spori salariile sau pentru a plati dividende.
Neglijand complect pe consumator, pe pe actionar ei au
utilizat toate aceste sporirea creind fabrici
noi inutile, ce stau azi inchise.
Firul conducator al programului lui Roosevelt este
distribuire a veniturilor
Cu alte cuvinte el reia teoria lui Ford a ridicarii puterii de cum-
parare a maselor populare prin plata de salarii mari. Ce deosebire
numai ca ceea ce a facut Ford intr'o industria, Roosevelt
cearca sa aplice la intreaga economie nationala Americana.
Deasemenea mijloacele de infaptuire difera: Ford aplica buna
voie un sistem, ce servea in acelasi timp pe consumator, care
mai ieftin produsele sale ca pe lucratorii din uzinele sale, cari erau
mai bine platiti. De pe urma sistem Ford sporea
veniturile prin sporirea constanta a dupa principiul:
mie la
Roosevelt pläteascâ pentru un
redus de ore de salarii la un crescând de
pentru o productie limitata la nevoile consumului intern
excluderea concureniei sub formele ei obisnuite.
aceasta credern consta ceea ce se numeste experimentul
cum vom vedea nu e vorba de o
scurta ci de o prefacere totala a vietei
economice sociale, pentru care a pus in miscare un intreg aparat
care studiaza toate detaliile noii organizatii.
Roosevelt urmareste altele infrângerea oligarhiei trusturilor
indrumarea spre un regim democratic.
Pentru aceasta asigurat sprijinul Federatiei sindicatelor
citoresti (American Federation of labor) acordandu-le prin diferitele
coduri ale muncii, drepturi pe cari acum industriasii nu vroiau
sa le recunoasca.
Odata de actiune conceput sä se caute mijloacele de
infaptuire.
Sub presiunea situatiei a opiniei publice congresul acorda
proape toate puterile dictatoriale pe curi-i le ceruse.
Prin legea cunoscuta sub de Farm relief act" hotareste
ducerea suprafetelor cultivate; iar prin Amendamentul Thomas" adus
acestei legi presedintele primeste depline puteri spre a la

www.dacoromanica.ro
316

continutul in aur al dolarului; deasemenea dreptul de a bate

de argint pastrandu-se un anumit raport intre argint.
Un decret din 27 Martie concentreaza toate institutele de credit
agricol ale Uniunei Administratie a agricol pe care
congresul o doteazá cu 120 milioane dolari (ca. 20 Miliarde lei) pentru
a acorda credite productiei desfacerii produselor agricole.
La 3 Aprilie Roosevelt propune i se acorda o reforma vasta a
creditului agricol.
Hipotecile datoriile agricole se pun pe baze noua, scazandu-se
dobárizile. Bancile agricole ale statului sunt imputernicite sä emita
obligatiuni (Farm bonds") la concurenta sumei de 2 miliarde
dolari (230 miliarde lei); iar institutia nurnitá Reconstruction finance
Corporation 300 milioane dolari miliarde lei) pentru
a putea acorda credite agriculturii.
A doua lege importanta este cea cunoscuta sub numele de National
Industrial care a fost votata promulgata la 16
dupa o luna de discutii in parlament.
Durata masurilor preväzute in aceasta este 2 ani; guvernul
cä pe baza experientelor ce se vor face, sä capete un control
permanent asupra industriilor, cu scopul de a putea regula domina
conjunctura economicä in viitor.
Punctele principale ale acestui act sunt urmätoarele:
Se recunoa$te un pericol prin proportiile
ce a luat ,care preocupatia de capetenie a se
formuleaza in cererea de a se utiliza actuala capacitate de pro-
ductie pentru inläturarea acestui flagel.
Se preconizeaza o serie de planuri de politica socialä economicä,
ce trebuia sa se infaptuiascä in viitor.
Congresul prin acest act, politica sa inläturarea
tuturor piedicilor ce se pun, in cale comertului in interior
a celui exterior; dar prevede in acelasi timp masuri de protejare a
industriilor prin tarife vamale restrictiuni la import, pentru cazul
acest import sporind, ar putea periclita infaptuirile preconizate
de lege.
Ca mijloace imediate de realizare ale de constructie
se prevede stabilirea conditiilor de munca pentru fel
de industrii, prin coduri ale muncii.
Aceste coduri sunt supuse aprobarii Prezidentului sau institutiei
numita N. I. R. A. (National industrial Administration)
insarcinata aplicarea legii.
Aprobarea nu se capäta decät dacä coduri apara at.it interesele
generale pa cele ale consumatorilor, lucratorilor ale functiona-
rilor. cod prescriptiunile aprobate de
Prezident cu privire la maximum de ore de lucru la salarii minimale.
Ori industrii, ce nu de bunä voie spre aprobare codul
prezidentul poate impune un astfel de cod.
Cine calcä un cod intrat in vigoare, e pasibil de pedepse. Mai mult,
are drepal a unei care
legii.

www.dacoromanica.ro
 Prin coduri aditionale numite Codes of fair competition" se
xeaza modalitatea de in fiecare ramura de industrie,
in sä se evite concurenta neloialä.
Pe aceasta, legea mai prevede anumite prescriptiuni speciale
cu privire la industria petrolifera, despre cari vom vorbi.
O alta masura importanta prevazuta in aceastä lege este abrogarea
legii contra trusturilor pentru cazurile in care ea ar veni in conflict cu
prescriptiuni.
Numita lege oprea de intre patroni chiar intre
patroni muncitori celor preconizate de noile coduri. Prin
noua lege, se da fermierilor voia de a forma carteluri pentru sustinerea
preturilor; deasemenea industriilor din aceea$i ramurä.
In fine tot prin aceasta se destineazä o sumä de 3,3
dolari (ca. 500 miliarde lei) pentru publice, precurn: locuinte
ieftine, sub apa pentru automobile, o pentru automobile:
Boston-New-York-Washington. mai mare pod din lume peste Gol-
ful San Francisco; hidraulice, deschiderea
noi regiuni industriale in sud, etc.
Roosevelt a procedat la aplicarea programului sau cu rapiditatea
noscuta americana. Primul pas a fost devalorizarea dolarului. S'a
crezut la inceput aceasta masura fi in special impotriva
gliei s'ar da o lupta pe maarte aceste doua
Privita prin perspectiva scurt ce a trecut acum se
poate totu,i constata la
n'a de a concara Anglia ci aceea de a
Intreaga actiune de acum poarta fricii de prabusire din
cauza lipsei de lucru. De aceea lozinca este: lucru pentru toatä lumea".
Pentru infaptuirea ei Roosevelt sacrifica totul: traditiile
liberale, comertul exterior, dolarul, etc. merge la a periclita
constitutia.
prezent inflatia a servit ca regulator al pietei. Pe masurä
ce viata s'a scumpit (ca urrnare a sporirii de Roose-
velt) a fost nevoie de o de salarii. Productia sporind ea,
mult mai repede de puterea de curnparare, arneninta sa
din prin supra-productie. Inflatia a servit cum vom vedea
ca sa dea imbold temporar productiei daci de noi lu-
cratori cari in realitate sunt noi consumatori de bunuri.
De altfel sunt diferite semne nu se intentioneaza sa
la inflatie cum s'a facut pe vremuri Europa.
Insa$i prevederile codurilor cari in principiu pentru 2 ani
salarii minimale o indicatie in acest sens. de aceasta
ultimele declaratii fäcute in nurnele lui Roosvelt de diferite persoane,
precizeazá situatia.
de ex. la 20 Sept. Ministrul Agriculturii Wallace, vorbind la
Chicago adunare de cereali$ti cari cereau inflatia, a spus ur-
mátoarele:
nu vindeca toate o incercare de a ridica preturile
prin inflatie a controla productia, este un mare pericol. Pentru

www.dacoromanica.ro
318 BULETINIIL ECONOMIC

sunt mult mai binefacätoare masurile luate de guvern de

a micsora 4 miliarde de ha. suprafata cultivata bumbac
precum de a se 5 milioane de porci. De
American pe mai
cu produsele sale.
A mai adäogat apoi ca State le-Unite ar avea o desiluzie teribilä
daca ar mai continua tara creditoare ce este sa
mai cumparä de la ea ar mai cere ca
plateascä datoriile la ultimul dolar.
Aceste declaratiuni, aprobate de Roosevelt indica o orientare
politica economica interioara cea exterioara.
Caracteristica politicei interne este: o economie mare
cu autarkic.
Roosevelt tine ca acesti ani de dictaturä sa
difice complet structura economica a Statelor Unite, armonizand puterea
de productie puterea de cumparare a poporului, cea din
urma un pas
Pentru aceasta cere industriilor sa limiteze productia la strictul ne-
cesar al cererilor dea de lucru la toti lucratorii. Ultimul deZiderat
care e pivotul sale, Roosevelt intelege sä-1 cu
sacrificiu partea industriasilor cari pentru el au de
a fi numai pot da de lucru la un numär mai mare de
producand pe preturi acceptabile pentru toti consumatorii.
Cu alte cuvinte: industriilor nu mai trebuie sä fie destinat
noilor investitii ci sä se intre lucratori consumatori,
cum a preconizat Ford.
In aceste conditii este ca trebuie päräsitä ideia unei concurente
pe mondiale in care State le-Unite au
prezent.
Preturile pänä prezent au fost legate de productie
a fost se ieftineasca preturile prin sporirea productiei.
Azi pretul este limitat in jos prin suma salariilor ce trebuie
sä plateascä, ori care ar fi nurnärul orelor de In sus ele sunt
limitate de puterea de cumparare a consumatorilor interni. pro-
ductia trebuie sa totdeauna putin urma puterii de cumparare,
spre a nu un
Preturile nu se vor mai putea forma dupa piata
vor trebui fie mai mari timp strainatatea nu va urma
acelasi drum.
Se o stabilizare a preturilor in raport cu de
a poporului, färä a tine de valoarea dolarului, care cum am
serveste numai pentru a ajuta la stabilirea acestui echilibru.
Lucrul nu e posibil stare de autarhie mai
$i State le-Unite o pot face deoarece pot produce aproape
tele de are nevoie populatia a recurge la strainatate. In
trem nu au nevoie sa importe nimic, deoarece nu datoreaza nimic strai-
nätätii maximum ce pot pierde sunt anuitätile imprumuturilor a
achitare a devenit din ce in ce mai dubioasä.
In realitate vor trebui importe exporte in necesare
echilibrului schimbului.

www.dacoromanica.ro
 EXPERIENTA 319

Putem mai bine situatia, daca ne amintim cifre:

Statelor-Unite reprezintä din populatia parnântului,
consuma din productia anume:
17% din productia
20% zahar
50% cafea
bumbac
18% D

70% otel
u cauciuc
40% fontä
cupru
% plumb
27% zinc
cositor
66% D petrol
74% din nr. automobilelor din lume merg America
34% din greutatea transporturilor de marfuri se fac liniile americane etc.

Daca tinem de faptul ca pentru cele mai multe din aceste

articole America a fost este exportatoare, intelegem cä
autarhiei este pentru America mai o problema de a
productiei, restrangere pe care o urmäreste acum Roosevelt cu toatä
ener gia.
Se naste numai intrebarea dacä va reusi o faca dupa
coteli recente industrial actual este de formidabil, ar
fi deajuns ca 25-15 mimai 2
ore pe zi pentru ca asigure populatiunii a
de 10 ori mai ridicat de din
apropiat va aräta dacä experimentul va reusi.
Vom face acum o dare de in ordine cronologicä a evenimen-
telor acum.
La 17 Roosevelt iscalind decretul de promulgarea Legii
N. I. R. A. face urmatoarele declaratii:
Programul acesta, care va trebui sä aplice in plirt peste doua
are de scop dea de lucru somerilor pentru a le da
tinta sä cumpere mai multe produse agricole industriale
sä reinvioreze activitatea in lumea afacerilor sä asigure poporului
american un viitor mai bun".
Ca prime indicii asupra modului cum sä se aplice acest pro-
gram Roosevelt adauga:
Trebuie sä dispara care sa existe nurnai
prin faptul lucrätorilor salarii ce nu le sunt suficiente pentru
a träi".
Prin intreprindere" zice industria totali-
tatea prin lucrätori" toti salariatii, ce poartä guler
tare ce poartä haina prin salarii pentru
nu cari acoperá la limitä necesitatile trai
ci salarii cari permit o existenta

1) Dupa Neue Zürcher Zeitung.

www.dacoromanica.ro
 I

Este deci o pentru intreprinderile ca sa plateasca

larii mari pare a2ek intreprinderi cari din
neomeneasca muncii deja pe cale sa dispara.
Mai departe el da urmatoarele explicatii:
Legea contra trusturilor va continua sa fie aplicata contra acelora
ce vor preturile in mod nalegitim sau ar cauta sa realizeze
tiguri nelirnitate.
Guvernul va face spre a mai mult timp o urcare a
si la unor caci daca
urcarea preturilor s'ar face cu aceiasi viteza in aceeasi proportie cu
sporirea salariilor ,s'ar face imposibile rezulta.ele ce S2 asteapta de la
aplicarea intregului proect.
Situatia este deci Nimeni nu mai are voie sä lucreze pentru
a acumula vreun ci tot clstigul trebuie sä fie utilizat a
asigura tuturor o viata mai buna.
Din Tara posibilitatilor Statele-Unite devin: tara li-
mitärii tuturor posibilitatilor".
Dupa ce a semnat decretul prin care se destineaza suma de 400
lioane (66 miliarde lei) pentru constructii de vase de razboiu, Roosevelt
ca al N. I. R. A.-ei pe Generalul Johnson, apoi din
Washington un tren special spre Massachusetts, de unde se
impreuna cu pe un jacht pentru o croaziera pe Statului
Maine".
La 19 bursa din New-York arata multa nervositate pentru
prima de la inceputul lui Aprilie, cursurile scad.
La 21 Ministerul de Finante avea suma de peste un
miliard de dolari, punerea in aplicare a planului de
anuntat.
La 22 Ministrul Comertului, Roper, numeste un comitet 40
conducätori ai industrii cu elaborarea unor
planuri economice de lungä durata precurn a unui program pentru
descentralizarea chestiunilor industriale financiare.
Se vede cä intentiunile lui Roosevelt au fost de la inceput
porneasca o actiune de profunda schimbare in viata a Sta-
la 22 delegatul Statelor-Unite anunta Conferintei de la
Londra, cä aceastä tarä ,desi nu vrea sa faca ineatie nu va stabiliza
totusi dolarul ce se vor termina discutiile internationale
dupä ce va sa ridicr preturile regularen productiei. Aceasta
s'a numit torpilarea Conferintei de la Londra.
La 27 se face cunoscutä intentia guvernului de a restränge cul-
tura bumbacului, arendând de la cultivatori 4 de hectare
plätindu-le 2.500 5.000 lei pe ha. Sumele necesare se vor
stränge dintr'o taxä de consumatie de ca 15 lei/kgr. de fabricate
din bumbac. Aceastä care ar fi reprezentat o resträngere de
din suprafata cultivatä s'a inlocuit mai tärziu cu alta mai mare.
La bursa, bumbacului care fusese 18 lei/kgr. ajunge 35 lei/kgr,
lumea este de pärere piata este deja saturatä
numai printr'o nouä inflatie se va evita oprirea lucrului in fabrici.
Guvernul intentioneazä sä pretul la 44 lei pe kgr.

www.dacoromanica.ro
 La 4 lulie au noi declaratii ale Roosevelt din cari se
trage concluzia ca intentioneaza sa introduca un control al Statului
asupra Finantelor, Industriei AgricuLurii, cum n'a mai fost introdus
de nici un Stat de Soviete. Totdeodata se anuntä ca Guvernul,
stapanire pe toate rezervele de aur din intentioneaza sa
stabilizeze puterea de cumparare a dolarului iar nu lui in aur.
Se stabiliza preturile dolarul.
Caracteristica pentru starea sufleteasca din America in aceste
este faptul ca la 9 Julie Oficiul Comercial din New-York anunta
ca toata se simte o inviorare din care se poate deduce ca s'a
peste al crizei.
Totusi bursei din 10 Julie desi aratä ca intr'o singura
zi s'au facut transactii cu un numar de ca. 6 actiuni au
fost urcari de cursuri cu 9-18 puncte, impresia generala este ca
carile se datoreaza numai declaratiilor categorice ale lui Roosevelt ca
nu va face stabilizarea dolarului. Nu este vorba de o inflorire a
economice ci o goand a posesorilor dolari dupa
de teama
In aceeasi zi Roosevelt iscaleste primul Cod", acela al
prin salarii minime de 12-13 dolari pe sap-
pentru lucratori saptamana de 40 ore.
Cultivatorii de bumbac incep sä se opunä de a
de porumb vor chiar le sporeasca.
Dupa se vede, se pare nu s'a ajuns inca la acea unitate de
,neresara infaptuirii unui plan maretia celui al lui Roosevelt.
La Julie Generalul Johnson facuta deja
fuzata Fabricantilor Americani, de a pane industrie
sub controlul N. . R. A. Primul refuz datora
dintre industriasi, cari aveau numai lucratori nesindicalizati
cari nu vroiau sa admita, cum ceruse guvernul, ca
de a de patroni de salarizare si
de Johnson lasa a ca la Pre-
Roosevelt va face uz de drepturile sale dictatoriale.
planul sau de coordonare concentrare a a
pornit, Roosevelt un Supra cabinet" din
din reprezentantii tuturor institutiilor creiate, cari in
coordoneaza masurile ce se iau de diferitele institutii.
La 16 adica dupa o luna de la votarea legii N. R. I. A.
tria petrolului, dupa o rezistenta initiala, industriei de
petrol aprobat de din industriasi. In el se preuad: 40 ore de lucru
pe minimale de 40-45 pe ora. Vom vedea
ca acest cod mari greutati in lui.
industria textila sunt patroni cari nu vor se
bumbacului. De la 17 face prinud act de auto-
printr'un acest cod tuturor industriilor textile.
Entusiasmul pentru introducerea codurilor in industrie nu pare a fi
prea mare; de se recurge la mijlocul mai eficace in America,
acela propagandei difuzate populare.
Generalul Johnson institue comitete de propaganda.

www.dacoromanica.ro
 BULETINUL ECONOMIC

Intre timp el preparase un Cod general sau unilar al (publicat

la noi in extenso de Revista Finante Industrie" No. 26 din 24 Sept.).
La 20 Julie Comitetul executiv N. I. R. A. aproba acest cod care cu-
prinde urmatoarele puncte principale:
1. Se interzice cu incepere de la Sept. 33 munca in fabrici a
piilor sub 16 ani.
2. Pentru functionarii de toate categoriile se fixeaza maximum de
40 ore pe saptamäria. Lucrul in intreprindere nu trebue sa se reduca
sub 52 ore pe säptämäna.
3. la 31 Decembrie 1933 nici un lucrätor sau calfa sä nu lu-
creze mai mult de 35 ore 2 saptamhna. Se poate lucra la
intreaga saptamAna fara ca vre-un lucrator sa lucreze mai mult
de 8 ore pe zi.
4. Pentru functionari, salarul minimal se la 14-15 dollari
pe zi, dupä orase. Pentru orasele sub 2.500 locuitori actualele salarii
vor cu cel putin fara sa se treaca de 12 dollari pe säp-
5. Pentru lucratori salariul minimal variaza 30 40 Cts. orä.
6. Sa nu se reduca salariile acolo unde actualmente ele sunt mai
mari cele minimale propuse.
7. Sa nu recurga la nici un.subterfugiu spre a se acord
in spiritul intentia lui, care este a cererea de printr'un
general, de a face piedicile de a reduce
orele de lucru, a ridica salariile lucru mai
la
8. Sä nu se sporeasca pretul märfurilor vändute dupä data prezen-
tului acord in raport cu cele de la lie, cu mai mult decät este
este justificat prin efectivá a cheltuielilor de productie. Abti-
nere de a se trage profit abuziv de la consumatori.
9. la Sept. 1933, mai sä se prezinte de iindustrii
coduri de spre aprobare.
10. Acest cod general se poate cu coduri speciale aprobate de
Prezidentul Republicei.
11. Abateri la acest cod se pot aproba numai dupa ce patronul
respectiv a aderat la
La 21 Julie Roosevelt acest cod trimete insotit de o
scrisoare tuturor patronilor invitându-i sä adere la el. se
pune industria sub intermediul N. R. A.
In aceeasi bursa aratá primele scäderi mari la cereale la alte
märfuri cu care se speculase prea Lumea finantelor nu este incä
obicinuita cu noua stare lucruri se conduce vechile me-
tode ale jocului in bursä.
Campania de propagandä pentru acest cod este deschisa de
Roosevelt printeo cuväntare la Radio seara de 24
El face apel numele patrimoniului al umanitätii" ca
toti sa adere, de voie, din constiint la noul cod.
Guvernul nu va aplica pedepse contra celor ce nu vor adera; dar
a$teapta ca toatä lumea adopte.
Nu pot spune Roosevelt acest va reusi, pot
el revenirea la inizerie este inevitabia

www.dacoromanica.ro
 AMERICAN 323

La 25 Julie Harriman, de
anuntä ca din Comerciale Industriale sprijina planul
lui Roogevelt.
In aceea$i zi, se prin Codal 32 ore
pe saptamanä pentru $antierele ce lucreaza pentru stat 36 ore pentru
lucrärile particulare. Salariile intre 35 45 Cts./ora. Tot
atunci programului de restaurare agricola face apel la conducatorii
burselor de cereale sä masuri pentru ca normale,
altfel guvernul va masuri de urcarea preturilor.
Dupa cum vom mai vedea apelurile la bunavointa publicului sunt
intotdeauna de avertismentul exista posibilitati de
sa faca ceea ce i se cere.
lui Roosevelt n'a insä raspuns: Jurnalele spun cä
el a produs o insufletire ce nu se poate compara de cu aceea de la
declararea razboiului.
Timp 2 zile Telegrafele din Washington au alus la Casa
peste 15.000 de telegrame de adeziune.
Propaganda bate in Numai cine a asistat la o astfel da pro-
paganda da de de ce avea.
Barbati, fernei, copii, carnioane, tramwaie, reclame ltuninoase, teatre,
restaurante, gramofon, radio, toate nu vorbesc deck despre
un singur lucru: Aderati la codul Roosevelt".
Se hotareste sa se dea o insigna (un vultur albastru) tuturor celor
ce vor adera la cod.
Imediat toate asociatiile femenine sunt foarte multe) fac apel
la membrele ca sa boicoteze magazinele ce nu vulturul
albastru".
D-na Roosevelt bate in unui mic magazin al unei väduve,
semnul adeziunei la cod.
Prin fenomenul cunoscut al Contagiunii toatä e
prinsa de furia participarii la cod.
In San Francisco 3.500 de patroni se duc cu muzica frunte
semneze codul unic.
610 posturi de Radiofuziune se declarä gata faca zilnic propa-
ganda pentru cod. 13.000 de asociatii patriotice prepara peste 6
tamâni o cruciada a Vulturului Albastru". Peste 1.000.000 pro-
pagandi$ti vor merge din sat in sat sä explice sä un singur
lucru: Spor de salarii, limpului de
Se armata reconstructiei nationale, incadratä ofiteri
activi. In fiecare asociatie o e cu propaganda;
alta cu instructia prepararea oratorilor.
Intre timp adesiunile breslelor la codul unic sporesc. din foto-
grafi accepta codul: 40 ore pe 35-45 centi pe ora.
Cornertul detail, industria mobilelor, negustorii de prezintä
codul preparä codul teatrelor cu conditii speciale pentru fetele
cor, actori, autori dramatici. etc.
Sunt oarecare dificultäti ca de exemplu: Industria conservelor,
care e cere sä poatä lucra mai mult de 40 de ore pe

www.dacoromanica.ro
 BULETINUL INSTITUTULLI ECONOMIC

Lucratorii cari intrevad o epoca de aur cauta dea ultima

loviturä patronilor. Ei vor sa organizeze in sindicate pe
cum sunt organizati patronii. Prin aceasta patronul
ar fi obligat sa trateze cu singurä dar puternica organizatie munci-
toreasca. Sunt vizate prin aceasta in special industria automobilelor,
a otelului a cauciucului.
La 29 Julie cunosc conditiile codului automobilelor: 35
de ore de lucru 41 la 43 Sts./ora.
Ford nu adera, declarand, acorda lucratorilor sai conditii mai
bune. De fapt el nu vrea sä se supunä obligatiunii de a angaja lucratori
sindicalizati.
Se incepe o lupta Ford N. I. R. Generalul Johnson merge
la a ameninta pe Ford cu rigorile legii. Lupta abia
la 28 August cu prima infrangere a N. I. R. Codul semnat de
Roosevelt, lasa patronilor de a licentia pe
dupa capacitalea a
vre-umii
Este prima infrangere a sindicatelor.
$i cu toate Ford tot nu la Cod. Situatia devine critica.
La 29 August Roosevelt ministrului de interne puteri dictatoriale
pentru aplicarea codurilor industriilor automobile a
La 6 Sept. Ford anunta ca sporeste salariile lucratorilor dela 50
cts. la 60 cts./orä.
Generalul Johnson anunta totusi ca el trebue sa se supuna codului
cäci va fi declarat inamic al Natiunii Americane.
La Sept. un alt reprezentant al N. I. R. R. recunoaste ca a tre-
buit sä se faca concesii industriasilor automobile.
Ford partida.
La 17 August expira de 60 de zile dat de Generalul Johnson
la 10 mari de industrii spre a prezenta de buna voie codurile
speciale. atunci numai industria textila are codul aprobat
intrat in vigoare.
rezerva explica de ce s'a introdus codul unic de ce s'a
pornit campania aceasta de propaganda. Codul e destinat sa
constrAnga pe ce nu se vor läsa convinsi de propaganda.
La 20 Roosevelt iscaleste codul industriei petrolului desi
reprezentantii acestei industrii declara nu-1 pot recunoaste. Roosevelt
numeste un comitet de specialisti cari sub conducerea sa personalä sä
diferendele ce s'ar ivi in aceastä industrie.
El face uz de prescriptiile speciale prevazute pentru petrol in legea
N. I. R. (Oil Regulation) pune industrie a
sub controlul guvernului.
Primul pas il face oprind transportul dintr'un stat in altul
fara autorizatia guvernului. Masura aceasta supraproductia
in regiunile de productie lipsesc mijloacele de magazinare
Deja prin tuturor industriilor special acelei a auto-
mobilelor, rezervele de benzina cari erau ca. 492.000 vagoane in
Martie ajung la ca 334.000 vagoane la lui lie.

www.dacoromanica.ro
 AMERICANA

Se dela o noua masura ca acasta rezerve cari repre-

zentau acum ca. din productia totala sa
dustria petrolifera sa-si recapete rentabilitatea prin urcarea continua
a preturilor.
la 5 August exploatare de petrol trebuie sa comunice
luna Statului: a produs, a prelucrat, a expediat
a inmagazinat in acea
Statul repartizeaza cotele de produse ce se pot transporta la
locurile de productie la cele de consumatie.
Concurenta este imposibilä din cauza prescriptiunilor
dului, privitoare la salarii timpul de lucru precum din cauza sa
s'au fixat preturi minimale.
acestor masuri se spera o piata interna-
tionala a petrolului va fi mai usor infaptuit.
in prezent nu poate spune daca metoda aceasta va reusi.
Rezistentele sunt inca mari. La 9 Sept. Standard Oil refuzase sa dea
reprezentantilor N. I. R. A. insarcinati, conform legii, cu fixarea pre-
turilor, datele cerute conform acestei
In industria carbunelui situatia e mai complicatd. Rezistenta patro-
nilor la exagerate ale lucratorilor a dus la greve. La 15 Sept.
au in Pennsylvania miscari grave: 15 morti raniti.
Roosevelt intervine ca mediator elaboreze in
24 de ore un cod care sa aduca De fapt la 20 Sept. codul car-
bunelui a fost semnat iar Roosevelt exprima cu satisfactie credinta
ca de aci innainte succesele N. I. R. A. ca ale programului sau
sunt asigurate.
Uniunii Sindicatelor Minerilor de carbuni declara
el ca acestia sunt gata sa facä greva genarala, daca va fi nevoie,
a pe patroni sa se supuna N. I. R.
In industria cuprului s'au dat deasemenea lupte grele. Codul acestei
industrii prevedea pe conditiile de munca o contingentare a
productiei cu scopul de a reduce la 400.000 tone rezervele de cupru
rafinat actualmente sunt 600.000 tone.
S'au impartit producatorii in trei categorii li se acorda anu-
mite cote de ,cari se pot spori atunci rezervele totale
vor scadea sub 400.000 tone.
atunci, desi consumatia lunara este da 40.000 tone se prevede
productie 20.000 tone numai pa lunä.
Concurenta neleala se evita e interzisa sub pretul
de cost.
Speculatia e infrdnata cäci nu sunt permise transactii pe termene
lungi 3 hini.
Se o a pretului cuprului electrolitic care in Martie
fusese 18 lei kgr. la peste 33 lei kgr. stabilindu-se la 36 lei kgr.
La 15 Sept. codul cuprului nu fusese semnat. Se astepta ca
maximum 2 3 saptamâni de tratative Roosevelt sä-1
Imlustriei rezistente ale patronilor
a fost semnat Roosevelt, la 20 August. El prevede 40 ore pe
40 cts. pe ora. Durata e de 90 zile timp in care N. I. R.

www.dacoromanica.ro
 BULETINUL INSTITUTULUI ECONOMIC

va studia rezultatele practice in vederea introducerii unui cod definitiv.

Codul industriilor de cel pentru materiale de telefoane fusesera
semnate la 15 August.
Cu rezistentele sau sunt infränte. 11 din cele mai
mari banci din New-York se declara in public dela inceputul lui
August pentru programul lui Roosevelt promit sprijinul financiar.
Unul câte unul grupurile de industri4i se pleaca sub presiunea
publice, sau a autoritatii prezidentale.
La 17 Sept. din industri4i producatori de gudron din carbune
dupä lungi grele lupte codul respectiv
difuziune aceea§i zi sub controlul N. R.
Pentru agriculturä de lucru ramäne de 60 ore intru
agricultorii vor cumpara schimb toate produsele industriale mai
scumpe.
Agricultorii sunt nemultumiti. Ei cer sa se faca inflatie pentru a
exporta. Pe de altä parte nu iau parte aceea$i masura ca
indstriaii N. I. R. La finele lunei August se cautä
mijloacele pentru a rezolva problema armonizänd nevoile
agricultorilor cu cele generale.
La 19 August consiliu tinut la Casa Alba se hotarate sa
imediat o sumä 100 dolari (ca. 12 miliarde lei)
cultivatorilor de bumbac ce s'au angajat sa distruga 25 din re-
colta actualä.
La 9 Sept. s'a semnat de grâne, care prevede 42
ore de lucru minimum 15 dolari salar pe saptam]na.
Speculatiunile prin pe termen sunt infränate prin prescriptia,
care impune depunerea unei garantii de din valoarea, pentru
transactie ce trece de 90.000 de (ca. 675 vagoane).
Tot printre masurile de imbunatatire a agricultorilor este
propunerea facutä de guvern la 23 Sept. cultivatorilor de bumbac. Li
se ofera un de ca. 36 lei/kg bumbac pentru recolta din
acest an, cultivatori cari se angajeazä sa reduca la anul viitor
suprafata cultivata cu cota-parte ce le va reveni pentru a se la
suprafata totala de max. 10 milioane de ha. la 16 milioane in anul
acesta).
In fine ultimele semne de succes al N. I. R. A.-ei.
La 23 Sept. Ford care plätea 60 cts. pe ora lucratorilor säi, dar nu
redusese de lucru pe säptämäna, ca va introduce säp-
tämäna de 32 ore. N. I. R. A. proclama supunerea lui Ford anunta
cä el nu a semnat codul, nu se vor lua masuri impotriva sa decA
atunci când intra conflict flagrant cu codul industriei automobile1).
1) Cu toate acestea la 27 Septembrie, 5000 de lucratori ai fabricilor Ford din
Chester, se pun grevä, declarând ca nu sunt multumiti cu salariile de 50 ora
ce aveau atunci acestea sunt superioare celor ce ar fi trebuit sä
dupa Codul industriilor de Automobile.
Exemplul este urmat de lucrätorii din tabricile de caroserii, cari, numär
de ca. 10.000. se pun ei
Acest gest al lucrätorilor nu se poate explica altfel ca un mijloc de a
pe acesti patroni sa renunte la dreptul, ce-si prin Cod
de a licen(ia lucrdtorii dupd fard a
seama de cd ei apargn vreunui sindicat.

www.dacoromanica.ro
 EXPERIENTA

Acestea sunt rezultatele acum. Daca ele nu corespund

intru totul sperantelor mai ales prezicerilor conducatorilor, ele
prezinta un pas mare
La 30 August Generalul Johnson anuntá in urma aplicarii progra-
N. I. R. A. s'a dat de lucru la 2 milioane
seamna ca se platesc 1.5 dolari (ca. 180 miliarde lei) salarii
Cifra este impresionanta, de$i la lui lie se spera ca
la Sept. sa se angajeze 6 milioane de
Ultimele mai anunta milioane de lucratori fara lucru,
ceeace inseamna ca din Martie s'au angajat ca. 6 milioane. Problema
este inca foarte grea caci utilajul de este de perfectionat in
este cu 6 milioane lucrätori mai putin se produce tot
se producea in 1924 era in floare.
Vor trebui deci sa se faca noi de ore de lucru noi
täri ale industriale, spre a se da de lucru la toata lumea.
De altfel Generalul Johnson a ca cele mai multe din
durile intrate acum in vigoare vor trebui sa fie in reva-
zute, vederea unei mai mari a orelor de lucru. Conducerea
N. I. R. A. spera ca de venirea iernei sa mai poata plasa
2 3 milioane de
Lupta nu este inca
Daca din cele petrecute arum, nu se poate trage o con-
in ce reusita sau nereusita experientei Roosevelt", se
poate spune cu exactitate ce ea ce
ea.
Pus fata unei situatii economice de grave cu pers-
pective de turburari sociale mai grave, Roosevelt se hotaraste
incerce orisice, evite präbusirea.
Atunci toata lumea vorbeste de infailibilita`ea liberalismului
economic de necesitatea de a respecta legile lui; dar toata lumea,
sub presiunea nevoilor momentidui, masuri din ce ce mai
acestor legi; nu este de mirare ca Roosevelt totul, in speranta
de a totul.
Multa lume compara actiunea lui de indrumare precisa spre
mie diriajta autarchie, cu intreprinsa de soviete prin planul
cinci ani. prezic aceeasi soartä.
Nu trebuie sä se uite pe in Rusia experienta s'a facut
sub teroarea de sus asupra unui incult, apatic ostil in fond
America marea masä a paporului sprijina pe Roosevelt.
Nu ar fi prima in istorie, cand prin cunoscutul fenomen al
tagiunii mintate, un popor sub imboldul unei singure tari,
schimba cursul de atunci vietii s'ar pe
cu noi.
Tactica lui Roosevelt este: repede luate aplicate cu con-
secventä energie.
In sä astepte o echilibrare naturala", dar lenta intre productie
consumatie, in care timp milioane de oameni sunt expusi sa
1) La 25 Septembrie numarul acestora se la 2.200.000.

www.dacoromanica.ro
 INSTITUTULUI ECONOMIC

de foame, el incearca sa-i fortand ceea:e se cursul

natural al lucrurilor.
Situatia in care se afla tara sa obliga, ca la anului
caute sä in bine curs. iarna poate aduce
multe surprize. Timpul e Actiunea lui apare de azeea ca o luare
la intrecere cu timpul. Desi pericolele unei astfel de curse sunt mari,
totul.
De la lunei August, activitatea bursei ca preturilor,
par a suferi o oprire cu tendinte de descrestere. Angajarea din nou
a $omerilor in lucru nu merge in ritmul Nu lipsesc nici vocile,
cari prevestesc un fiasco al acestor planuri gigantice de refacere, prin
cari se sa se forteze legile unei desvoltari economice nor-
male.
Roosevelt nu se descurajaza! In lupta cu adapteaza
mijloacele de situatiei momentului.
Nu se angajazá in destul de multi El anunta ca va modifica
la Codurile", mai mult de lucru sap-
cu siguranta ca nu se va da inapoi in fapte
cele anuntate.
In luptele decisive au invins intotdeauna, cei ce au sa domine in
ori$ice moment situatia sa actioneze repede cu energie.
lui Roosevelt este o lupta de al careia nu
pinde numai soarta poporului american; dar poate a lumi civi-
lizate.
Nu este ca ea reusind, sä se gäseasca imitatori, cari sa o
adopte la situatiile din alte tari.
de paradoxal s'ar pärea, nu trebue socotit exclus, ca lumea,
dupa ce va fi ajuns, prin economie autarchie la un echilibru
al consumatiei cu productia pe planurile nationale, simta din nou
nevoia spre o conlucrare, astadata mai sanatoash, pe
planul international.
Experienta Roosevelt fi servit omenirei, tot astfel cum,
poate fi fatalä.
Agripa Popescu
29 Sept.

www.dacoromanica.ro
 munca agricultura

Con(inutul. - Munca manual5, chestiune economica sociala. -

ciala a taranilor Europa. - agriculturei in tarile din Europa.
Germania agricultura mecanizat5. - Intrebuintarea masinelor agricole in
coman. - Rezultatele. - excedentul recoltei de grâu. - Progresul masi-
nismului agricultura francezà. - pentru sustinerea pe
piata interioara.
III. Munca a in industriale protectie.
percusiunea asupra taranilor din toatä Europa. Masuri pentru a salva

in agricultura in industrie, munca a devenit o

chestiune economicä sociala imediat dupa introducerea
(nu a masinelor) in aceste doua activitati.
cloua zi dupa Marea Revolutie - 1793 - munca a
mas drept un caracter al micei industrii, pe tot-
deauna in progres, a despärtit din ce in ce mai mult industria mare
de cea mai mica, reprezentata prin meseriasi dar prin un mare numar
de tar ani.
se de ca sa timp, el lucreaza
obiectul cese da spre executare. Diviziunea muncei nu
i
exista la meserias, sau aproape de Fiecare dintre ei
pe deaintregul obiectul, ce are de executat.
In acest timp progresul in industria mare este
de o tot mai mare diviziune a muncei. Cu
munca manuala a uvrierului este limitata, in ei, la strictul
necesar. Pe cänd cantitatea de manuala, ce i-se permite, este
la o duratä de minute se repetä la tot-
deauna aceiasi.
Pe munca manualä a este pentru dänsul un prilej
de-a de-a prevedea, de-a hotari; munca manualä a uvrierului
se cu acea a masinei. El nu trebue sä gandeasca, nu trebue
sä nu are dreptul Superiorii lui au au pre-
väzut, ei au hotarit de mai
1. Comunicare fäcutä la al VII-lea Congres al Camerei de Internationale
dela Viena 29 Mai - 3 1933.

www.dacoromanica.ro
330 INSTITUTULUI ECONOMIC

In problema muncei manuale s'a impus la fel, odatä cu

introducerea in agricultura americana. Dar 2 cänd in
agricultura celor patru tari mari de peste Ocean: Canada,
Unite, Argentina Australia, munca manuala este o problemä econo-
mica, sau mai bine o chestiune de economic; in Europa, din cau.za
masinismului in agricultura, säntem pusi in fata unei probleme
ciale.
Aceste doua probleme nu pot fi separate, amändoua strhns
legate de existenta natiunilor din Europa.

In Statele-Unite ale Americei, in timpul primei decade dupä

numai din cauza masinismului, 3 milioane oameni au fost
voiti sa paraseasca munca de tad. (R. R. Dar oamenii
acestia nu ereau tarani, o clasa de ca in Europa nu existä in
Statele-Unite. In Europa reprezentantii valorosi ai agriculturei
Aceasta populatie se ridica la -din
populatia Europei.
In Europa Cancelaruul .Germaniei a dat täranilor germani un
foarte important in programul Poporul german, spunea actualul
Cancelar, (5/IV/933) a putut exista populatia din orase... pe
când cu lipsa de tarani existenta lui fi imposibila".
priveste Franta, prof. Tugwell ne spunea: Franta n'ar mai fi
multä Franta, ei economicä ar fi stapanitä
dustrie, sau agricultura ei ar deveni in mare parte mecanizatd".
(Econom. Journal, Dec. 1931, p. 559).

Munca manualä predomina in agricultura din toate din Europa.

Din cauza cerealele din agricole, nici cul-
tivate in tärile industriale nu pot sa lupte concurenta cerealelor
produse de masinismul american. In conditiunile acestea agricultorii
din tarile europene au ca fie protejati.

Problema care se impune in cazul de fatä, este, ca sä prote-

agricultura, ne gändim, sa protejam munca a täranilor,
sau daca, renuntänd la cea mai mare parte a muncei manuale, am
gasi, ca e mai bine ,ca sä producem tot de eftin ca americanii
prin urmare sä mijloacele de productiune.

Primele masuri ce s'au luat pentru protejarea producatorilor agri-

coli din Europa, le
tarile agricole au recurs la tratatele preferentiale;
tarile industriale au aplicat tarife vamale prohibitive la importarea
cerealelor.
Mäsurile acestea sänt provizorii, bazändu-ne pe ele n'arn

www.dacoromanica.ro
 MUNCA 331

nadajdui ca sa obtinem o situatie stabila pentru

tivitatca agricolä europeanä.
Dealtmintrelea experienta facuta acuma ne-a aratat, ca cu
astfel de masuri n'am protejat nici munca manuala, nici agricultura
propriu zisa.

In in tarile agricole, se credea, ca ajutorul tratatelor

preferentiale o sa putem ridica puterea de cumparare a populatiilor
agricole. toae aceste tratate preferentiale n'au adus nici o
gare problemei" (Gratz).
priveste tratatele de contingentare care la o vreme inlocuesc
tot mai mult tratatele preferentiale, e destul constatam, ca contin-
gentarile" clasate totdeauna in categoria prohibitiunilor".

In tarile indastriale pretul cerealelor a fost mentinut mai sus

pe interioare. Era mijlocul, care se proteja munca
in tkile industriale. Cu toate acestea rezultatele au fost cu totul
tele. Aceste fapte ne-au pus in fata probleme foarte importante
de mare actualitate.

Germania de ex. a ridicat de mult tarifele vamale la importul

cerealelor, a devenit tara cea mai protectionistä din Europa,
pentru agricultura ei.
Franta de asemenea a adoptat taxe prohibitive la
Aici s'a aplicat o taxa de 80 fr. fr. de chintal de 33,60
fr. fr. de chintal de porumb, etc.

La adapostul acestor taxe prohibitive, taranilor agricultori

erea cu mai mare, aceste taxe mai ridicate.
Inadevar, s'a publicat acum vreme, ca in urma
protectionism, taranii germani vindeau gräul pe un de trei
mai mare. Prin urmare pentru inceput, tkanii germani munca
manuala aveau de
Dar este mai mare, sa produci cu de
cost mai mic, dar atunci masinismului se impune de
la sine. De asta se ivesc antreprenorii de agricultura. Atäta
timp, va fi sigur, acest este asigurat
rifele protectioniste, vor avea la dispozitia
pentru ca sa-si procure masinile spre a le pune
in
n'au nevoie munca manuala a tkanilor,
uvrieri agricoli aproape muncitorii pot fi uvrieri
agricoli. Bundle ale tarifelor in folosul muncei
manuale a taranilor, nu le este de mare

www.dacoromanica.ro
332 BULETINUL ROMANESC

Rgricultura noua ajutata de ma$ini pe intinderi mari, are sa

tdranilor o concurenta teribila. daca la inceput, cu agri-
cultura se gaseau la adapostul concurentei cerealelor americane;
acuma ei expusi concurentei agriculturi mecanizate in
pria Cu alte cuvinte taranii expusi, ca sa sacrificati,
fiindca munca manuala nu are sa mai fie rentabild.

Probabil, Vögele, cunoscutul german, se intemeia

pe aceasta agricultura mecanizata, la Innsbruck spunea, ca
tura face progrese Germania; nevoia de-a mai importa sta
pe poate chiar sa dea inapoi". Cu siguranta ca vorbind
d-1 Vögele nu de soarta taranului german.
Dealtmintrelea acest progres culturei in Germania s'ar
putea deduce din faptul, cä in 1928 a importat 2.473.000 tone de
cu doi ani mai tärziu (1930) importul de se
jumätate: 1197.000 tone.

Progresul acesta cultura se face la adapostul unor tarife

vamale excesive ceea ce este poate mai interesant, e faptul cä
acest progres merge cu industria germana de masini
agricole.

In adevär, noua lege vamala germana din 1925, prin care se

reau taxele la import asupra produselor alimentare, veni in ajutorul
ideei, taxela vamale la sa fie ridicate pentru ca protejeze
preturile acestor produse agricole pe piata interna". (I. B. Condliffe).
In anul 1925-26 a fost o mare depresiune economicd Germania,
ridicarea prea mare a taxelor vamale la import a adus cu
o ridicare pronuntatä a preturilor pe interna aceasta
tätire economica a ajuns la punctul ei culminant doi ani mai
in anul agricol 1927-28.
Aceasta este insotita de o intrebuintare tot
mai mare a in agricultura germana in special in cul-
tura

In adevär, 1925-26, adica dupa agricultura a

fost tot mai protejata, introducerea masinelor a fost foarte
Pe baza statistici mai agricultura a fost
zestrata, 1925-32 in vederea cerealelor 2.385.000
masini agricole tot felul.
mai la aceastä tifrá vre-o 800.000
zestrate cu motoare sau destinate transportului.

www.dacoromanica.ro
 Pentru ca sa ne facem o insamnatate a acestei
inzesträri, putem sa scoatern de pe lista:
8.576 pluguri motor.
batoze cu motor.
746.810 motoare electrice.
6.133 tractoare camioane, etc.
Dar partea este, ca marele furnizor este Indusiria ger-
de agricole". Aceasta industrie a furnizat in anul 1927-28
producatorilor agricoli din masini pentru 350 milioane R. M., pe
exporta numai circa un sfert din productia ei.

masini agricole in Germania consista mai mult in

masini cu motor mai seamä masini scumpe. Astfel in 1927-29
s'a importat altele:
23 locomob. cu motoare diverse, pentru 138.000 R. M.
2.697 masini transportat, pluguri cu motor, etc. pentru 7.025.000
R. M
1.995 pluguri-remorce la motoare pentru 908.000 R. M.
Importul in cursul 1927-28 a fost de 26.000.000 R. M.

Odata cu utilizare a masinelor agricole in Germania se face

propaganda printre tarani pentru infiintarea de cooperative, de aso-
de cercuri agricole, casse de ajutor etc. care sä cumpere
intrebuinteze agricole comm.
Dar functionarea acestor cooperative etc. aveau luptat cu multe
greutati: spiritul de al taranilor, faptul ca
mentalitatea etc.
Cu toate acestea s'a constatat desvoltarea intrebuintärei masinelor
in timpul din urma, nu s'a petrecut fara sä urme la tarani".
In pentru moment au adoptat masinile agricole mici
Cu toate acestea din agricultorii bavarezi, adica 496.000
trebuinteaza masinile agricole in Nu trebue sä pierdem din
vedere printre taranii bavarezi multi foarte bogati. In genere,
bavarezi bine situati Germania.

S'a constatat mai ca prea multe cooperative, prea multe aso-

ciatii taranesti etc. infiintate in vederea intrebuintarei in comun a
sinelor agricole, s'au disolvat de sau s'au in
intreprinderi particulare atunci ar trebui sa se
prefacere cooperative poate fi interpretata faptul, täranii
säraci, sau prin o prefacere felul de a concepe a popu-
latiei de la

www.dacoromanica.ro
331 ECONOMIC

Probabil, ca pe saracie, mai este rezistenN taranilor

mani, care se opun sa inlocuiasca munca rnanuala prin o munca cu
cea ce nu le fagadueste nimic bun pentru viitor. este
vorba viata ca independenti.

rezultate au fost constatate de d-1 T. Tröscher, din Berlin,

in studiul d-sale Intrebuintarea in comun a masinelor agricole in
exploatarile al Germaniei de sud". (Die Technik in
wirtschaft. - Febr. 1933).
Pe in alt ca de pilda in Die Landmaschine" (Febr.
1933), organul Asociatiei industriilor germane de masini agricole"
aici sä constate, pe baza comenzilor primite, progresul
surprinzätor, care exista, cu toatä criza economica", ba ceva mai mult:
nevoia de o supra-industrializare (Uebermechanisierung) acuta, care
exista in agricultura germana".
este, ca aceasta necesitate de o supramecanizare" nu
porneste la tarani. Este mai sigur cd interesele marei
dustrii germane de masini agricole" interesele clasei nu
se potrivesc totdeauna.

Conte le ling mai spunea la aceiasi Conferinta de la

bruck, natura a limitele productiunei de in Germania"
ca specializat in agricultura declara ca este convins productia
a ajuns punctul ei culminant".
Este mai mult ca sigur, ca Germania va fi de aici
multa vreme mare importatoara de dar aceasta nu va
- ca chiar in interiorul - munca mecanizata a masinelor agri-
sa inlocuiasca cu incetul munca manuala a taranilor ger-
mani. n'are sa impiedice cultivatori, care intrebuinteazä
masini puternice moderne, sa faca o concurenta teribila taranilor ger-
mani in tara proprie.
atunci urmärile nu pot sä fie de contrarii sohcitudinei, pe
care Cancelarul o arata clasei de tärani germani.

De altmintrelea progresul, care vorbea Vögele, se impacä de

minune cu decizia guvernului german (Martie 1933), ca sa punä la
crescatorilor de o' cantitate de 250 300.000 tone
de din surplusul ullimei recolle, cu inferior de 70 R. M.
de pretul curent al pietei.
prin urmare Germania, care la ei de
unui protectionism agricol exagerat. La ce poate serveasca, pro-
un surplus de cu care nu se poate fabrica o de bunä
calitate, nu-i se adauge un procent de danubian?
Chestiunea clasei taränesti germane a fost pusä pe primul plan de
Cancelarul Reichului. Mai este vreme sa se cerceteze se

www.dacoromanica.ro
 MALNISMUL MUNCA IN 335

o deslegare favorabila pentru deslegare, care va fi

farä indoialä favorabilä

este de prevazut in Germania, s'a realizat in Franta.

Dupa razboi, dar mai cu seama dupä crearea Oficiilor 1919, cul-
tivatorii au fost sfatuiti, sa productia de
cauza aceasta Statul era obligat sa anume mäsuri, prin care men-
(pe piata interioara) un pret remuneratoriu al (R.
- Revue des deux mondes. 1933. p. 633).
Ca urmare a sigur remuneratoriu cultivatorii aso-
ciatiile agricole au inceput sa intrebuinteze masinele agricole.
Cumpararea de masini mai seama in 1920 ajunge ma-
ximum in 1928, tifra in agricultura
cezá este patru ori mai mare de in 1914. Investitiuunea anualä
era de circa 800 fr. fr.

Politica protectionista in favoarea a fost intensificatä pe la

1930, mai cu seama dupa recolta din anul precedent. Dar
doi ani mai d. Queuille, ministrul agriculturei, räspunzand unei
(16 111/1933) spunea: graviatea situatiei interioare
a provine cauza ca recolta din anul acesta dä un
excedent peste consumatia (din
de care d. ministru din acea ca anul
recolta mai abondentd, (pe piata interioarä)
a scazut sub de cost". (R. ibid .p. 634).
In adevar, pretul gräului pe piata francezä, era de 166 fr. fr. chin-
talul in 1932, scazu in Oct. la 105 fr. fr. chintalul, ca
sa ajunga in 1933 90 fr. fr. de
prin urmare taranul francez adus, in tara lui, in o situatie la
fel cu acea a täranului dunarean, dar din cauze totul deosebite:
Munca lui in cea mai mare parte manuala, nu mai este la justa
ei valoare 2).
lnformatiuni au fost luate dela :
Rechsministeer für Ernährung u. Landwirtschaft Berlin.
'Die Technick in der Landwirtschaft« vereignigt mit «Die Landmaschine».
Buletinul Informativ al Minist. agric Dom. Bucuresti.
B. Condlifte . «La situation économique 1931-32 etc.
2) DATE STATISTICE
in cu productia Franta

Productia totala Pretul grâului Importul de masini agricole chintale

ANUL milioane pe chintal :

de fr. r. fr. Tractoare Tractoare

de 1200 2000 kg. peste 2000 kg.
1928 76 mijlocie) 176
1929 76 176 29.759
1930 62 172 53.017 39.458
1931 72 161 61.421 52.160
1932 95 oficiala) 166 (Iulie) 45.858 37.925
105 tifra comer(ului) 105 (Oct.)
1933 90 (Martie)

www.dacoromanica.ro
336 BULETINUL ECONOMIC ROMANESC

buna parte din aceasta calamitate a fost pe socoteala spe-

culatillor fäcute de traficanti puternici" (ibid. p. 634). Totusi
s'a dovedit ca speculatia a avut in adevar oarecare inräurire, dar
in o mäsurä cu totul redusa fata alta data. Volumul operatiunilor a
fost mai mic".
*

Daca excedentul de pe urma din 1932 a fost datorit parte

naturei, trebue sä admitem ca a mai fost
Dupa statisticile oficiale acest excedent s'ar ridica la 8 milioane chin-
tale gräu, dar dacä admitem cifra aceasta ne-ar fi imposibil sä ne
explicam, prabusirea preturilor la nivelul de astazi... Evaluarea facuta
de comert vorbea de 105 milioane de chintale, ar
trebui sa mai adaogam la evaluarea oficiala inca 7 8 milioane de
chintale, drept excedent. (d. Maxence Roldes).

Oricare ar fi tifra, urmarile catastrofale" ale unui astfel de

dent de noi trebue sa cercetäm care au contribuit ca
deprecieze in grad rnunca manuala a taranului francez.
Dupa cum am vazut a tinut vremea pretul de
al indigen pe piata interioard, superior mondial.
intrebuintat era ridicarea mai mare a tarifelor vamale la
import. Dar pe la 1930, aceste tarife au devenit excesive, cul-
tura in Franta devine o afacere strälucitä atunci intrebuin-
tarea masinismului agricultura vine de la sine.
Progresul masinismului se la inceput cu el
crestea aceiasi proportie cu tarifele, cu care se sustinea pretul
pretul indigen pe piata interioard. Dar 1929, odatä
vamale prohibitive, intrebuintarea masinelor agricole devine
intensiva. Importul masinelor agricole puternice constituesc astfel un
capital destul de important al comertului exterior.
Date Statistice" din josul 335 constatam,
s'au importat 1920-32:
Chintale fr. fr
Ma$ini agricole tractoare de kg 199.704 36.992
Ma$ini agricole tractoare peste 2000 kg . 187 246

Dar mai este un alt indiciu, care arata progresul in

agricultura franceza: Färä spune d. Marcel Donon, con-
ditiunile atmosferice au fost favorabile... Dar... timp de zece de
au fost creiate oficiile, in 1919, cultivatorii... n'au sporit supra-
fetele insemintate, dar au imbunatätit metodele de culturä... toate
aceste imbunatätiri au fäcut sä randamentul in mod
Sigur este ca tractoarele ajutate de conditiunile atmosferice au
contribuit foarte mult sä se un excedent de excedent
nu l'ar fi putut obtine in caz täranii cu munca
chiar ci ar fi fost pusi in conditiundle cele mai bune din
In toate acestea este o a chestiunei, care excita sim-

www.dacoromanica.ro
 MUNCA 337

patia noastra fata de acesti admirabili francezi: cu munca

executata in cea mai mare parte bratele, ei o calitate de
destul de buna pentru fabricarea fäinei de päine; pe
criza se datoreste nu numai faptului, avem prea dar
din cauza, ca obtinut este de-o calitate mai inferioara. (d.
Chasseigne).
In adevar, pe intre 1911-913 productia de pe
hectar era de 13,76 chintali; aceastä productie creste 1932 16,90
chintale. astfel s'a in mod surprinzator o
varietate de care dä in mod regulat 25 chintale hectar. A-
ceste dau nenorocire boabe prea sarace in gluten din
care nu putem obtine de o fáiná de o calitate mediocrä". (d. Marcel
Productia de 25 chintale de hectar, nu era
opera taranilor francezi!

ar fi sta: lucrurile, in vedere contitatea enormä

de aruuncata piata interioara autoritatile franceze erau si-
lite sä mäsuri in consecinta:
importul destinat consumatiei a fost interzis:
cota-parte rezervata indigen la fabricarea a fost
cata la Ea erau cu un an mai de
7 Apr. 1933 parlamentul vota o lege, care destina un credit de
20 milioane de fr. fr. ,cu ajutorul caruia sa se poata denatura, unele
sa fie date drept hranä vitelor";
pentru a aplicarea legi, Cons. de ministri a redus cu
64.000 chintale de porumb contingentul atribuit Ungariei pe trimestral
al 2-lea din 1933. Cu chipul acesta se urmarea, ca in de
porumb agricultorii trancezi sä fie siliti, sa nutreasca vitele pase-
rile cu de calitate proasta" indigen cu prea putin gluten);
dar fiindca graul denaturat nu poate fi intrebuintat (la hrana
telor), de amestecat alte produse" atunci s'a gasit ca aceasta
n'ar fi posibil de daca s'ar micsora cu seama contingentul (la
import) al orzului";
dupa aceea, anul acesta (1933) o recolta s'a
prevazut, in legea de la 7 Apr. (Art. bis), ca macinisul sä intrebuin-
o cantitate din ramas din recolta anului precedent;
fine, parlamentul a mai votat o lege (26 Ian. 1933), prin care se
mentinea creditul 300 milioane fr. fr. pe seama ministerului de
agricultura, in vederea stabilizarei pretului a constructii de
magazii, ca sa se poata inmagazina (stocker) 5.000.000 chintale de
Cu chipul acesta 1.000.000 chintale de servindu-se
creditul de 20.000.000 fr. fr. acordati prin legea de la 7 Aprilie
(1933); pe urmä inmagazinand (stocker) alte 5.000.000 de chintale,
servindu-se cele 300.000.000 fr. fr., votati prin legea de la 26
3) Cantitgile de exotic" importate predate morarilor in vederea fabri-
fainei . trecut de 1.100 000 chintale , Marcel Donon).

www.dacoromanica.ro
338 BULETINUL INSTITUTULUI

Ian. 1933, se urmarea ca sä piata interioarä a Frantei de un

total 6.000.000 chintale de
cum excedentul de era socotit, oficial, la 7-8 milioane chin-
tale, se nadajduia ,cä de piatä 6.000.000 chintale de
au apoi pretului la 90 fr .fr. chintalul de
mondial al de 50 fr. fr. chintalul).

Masura Juata (legea 7 Apr.) va constitui un

d. M. Roldes, dar indoiesc, ca sä satisfaca pe deplin
micilor fermieri".in urma Eu pot, sa va spun (d. M. J.
Faure) dupa cum mi se pare scaderea pretului gräului n'are sä
izolata. In ea are sä atraga scaderea
a celorlalte produse ale solului in special al nu
s'o fi intamplat".
Cu alte munca a taranului cu toate
rile luate este intr'una amenintata sa devina improductiva!
In adevar, in drept sä ne intrebam, daca aceste
tisfac taranilor, sau mai a cultivatorilor mari
sini) Acestia din urmä obtin piata internä un
satisfachtor este tot ce sa Pentru ta-
rani ar fi vorba sä din nou o situatie pe care au perdut-o.
dupä mid au disparut, ca micii negustori
(de nu mai (d. M. Donon) aratä prea de ajuns situatia
importantä pe care o in agricultura
inte putin in urma. cdnd este
nit de concentrari capitaliste enorme.., care in Franta adunä in
o putere zdrobitoare zilnicä 30.000-50.000 chintale (de
ce face un din consumatia zilnicä (d.
In conditiunile este cam sa vorbim de
sistemului cooperative" ale täranilor producatori - In
caz este cam greu sä fad marche

S'a spus agricultura nu trebue se astepte, ca sa fie

protejatä, ci ar face mai bine modernizeze ei cultura,
ca poatä rivaliza cu produsele Eu nu cred, spune d.
Pierre Michel, Guvernul aibä interes, ca agri-
cultorii la intrebuintarea exagerata a musinismului...
sinismului in agriculturä ar face ca täranii päräseasca noastre,
nu este de
"Aceasta este problema economica dar cu seamä a
turor täranilor din Europa. Aceasta este problema manuale a
täranilor in agricultura

de a fini acest trist capitol, trebue tim, ca

agricol european se cu masinism american.

www.dacoromanica.ro
 MUNCA 339

agricol in Europa n'are sa fie niciodata impins la exces,

fiindcä mai nu dispune de intinderila de pamänt, care au fost de
curänd date cerealelor, ca in Canada, in State le-Unite, in
gentina in Oceania.
Dupa acea, fiindca masinismul agricol din aseste patru tari lucreaza
pentru piata mondiala, europaan separat
in fiecare tara importatoare de cereale, (tarile industriale). El
creaza pentru piata interioara a acestor tari la adapostul tarifelor
mai mult sau mai excesive.
agricol in Europa nu este periculos nici desvoltarea
ce i-se poate da, nici prin ca produce excedente de recoltä in ta-
rile industriale. Pericolul cal mare al masinismului agricol european
rezida in acea ca situatia materiala a taranilor
El säraceste taranii din toatä Europa.

In industriale marele pericol al masinismului agricol este ca

inlocueste incetul cu fara mare sgomot munca manuala a
taranului in agricultura cu o rnunca mecanizatä.
Munca manuala a taranului ajungänd sa fie depreciatä, el este expus
saraciei.
Dar consecintele pagubitoare ale masinismului agricol din tarile
industriale se propaga peste granite, in Wile agricole. Rcest
sinism agricol creat tarile industriale impinge la excedente de re-
colte, State le respective, era de a ca sa sustina pre-
tul pe piata internä, exportând excedentul plätind prime de export.
iatä de ce acest masinism lui pretul mondial al cerea-
In adevär, am fi indreptatiti sa ne intrebam, scäderea catastro-
a pretului cerealelor pe piata mondiala nu este atät opera masi-
american, a politicei nenorocite a statelor industriale
europene, care persista sa devina mari exportatoa-e de cereale.
Dar masinismul creat in industriale, la adapostul
vamale protectioniste, mai are alte nefaste pentru
agricole din S. E. E. european. Rceste tari, ne mai
porta cerealele in tarile industriale, täranii
din aceste täri agricole ei condamnati la saräcie.

Dar sa la täranii francezi: Masinismul agricol instalat

tara are sä devinä un adevärat pericol pentru economia Frantei.
E destul sa ne gändim ca taranilor ei Franta era de
räzboi bancherul Europei4).
4) S'au luat informatii :
Rapoartele atasatului comercial al Legatiunei dela Paris.
Les débats de la Chambre des Députés et du Sénat" - Les lois du 16 Janvier
et 7 Avril 1933.
Buletinul informativ al Minist. Bucuresti 1932-1933 etc.

www.dacoromanica.ro
340 BULETINUL ROMÂNESC

Problema protectiunei muncei manuale agricultura Europei pe

care am expus-o mai sus, este o specialä sau mai bine o pro-
ivita de dar care devinä in vreme gene-
ralä pentru toti taranii din Europa. In adevar, care cons-
tituesc mai mult de jumatate populatiei din Europa, risca sä sa nu
mai fie platiti pentru munca bor.
In tarile agricole de cost al cerealelor. principala marfa
de export, este mult mai superior de pretul mondial. Singura
nadejde, de-a remunera munca manuala a acestei agricole,
era exportul cerealelor in Wile industriale.
Dar tari, ca Germania Franta etc. protejand in mod exagerat
agricultura munca manuala a taranilor a ramas fará nici o
protectie. Din zi in zi situatia taranilor din aceste tari se apropio
tot mai mult de acea a taranilor danubieni.
De altmintrelea problema protectiei muncei manuale, se
face in tarile industriale, foarte curioasä: dacá tarifele vamale
mentinute jos, eftin al american face iruptie
Daca se hotarasc sa proteaga munca cu tarife vamale
excesive, masinismul se foloseste de protectie se instaleaza
in tara, o mai teribilä agriculturei indigene.

Dupa cum am vazut, singura masura in vederea protejarei agricul-

turei industriale a fost ridicarea excesiva a tarifelor vamale.
Dar la adapostul acestor tarife ,ia nastere o nouä agriculturá meca-
nizata, in paguba agriculturei indigene ,cu alte cuvinte
paguba täranilor.
Daca State le mai cu seama cele industriale da
seama de urmarile agriculturi mecanizate ,cu sigurantä n'ar
sta un moment la indoialä, ca aleaga aceastä agriculturá nouä
clasa taraneasca. Caci daca taranii din Europa ar avea de mult
defecte, au calitäti remarcabile. La exista un isvor de
energie, fara de care natiunile europene n'ar putea sä reziste in viitor.
probleme economice, unele mai grele altele apasä popoa-
noastre din Europa? Probleme de deosebite, aceleasi
bleme deosebindu-se de la o tará la alta aceiasi problema
in tara din o zi alta!
s'ar fi pe de la Dunare, de
luptat cu concurenta american pe piata mondiala; täranii din
tarile industriale sa fie siliti lupte, in tara proprie, in contna
unei scaderi de preturi ,din cauza culturi care mecanizeazä treptat
agricultura
Din nefericire, vom fi multá sustinem
manuala agricultura naasträ din Europa. Oricare fi progresul
care l'a facut agricultura, interesul europene este, sa pro-
tejeze agricultura in ei actuala in Europa sau in stare analoaga.
Raspanditi cum taranii pe intinderea Europei, dacá vom

www.dacoromanica.ro
 MUNCA 341

introduce in agricultura masinismul (nu aceasta ar echivala

saracirea complecta a taranilor nostri.

Din cele de mai sus am putut sa ne convingem, protectia muncei

cu in agricultura, nu se face prin un simplu joc de tarife
varnale. Dar atunci care ar fi da luat, ca sa impiedecam
vazia masinismului in Europa? sau mai bine, care ar fi cu
care venim in ajutorul manuale a in agricultura
sa evitam cu chipul acesta saracirea apropiata?
trei factori, foarte importanti, care ar putea sa dea o deslegare
acestei probleme de numai daca s'ar putea
intre ei.
In primul am avea mare care, cu tarifele
vamale excesive, au parvenit deprecieze munca manuala a tara-
nilor
fi in al doilea care inlesnind credite antreprenorilor
de agricultura ,acestia mecanizeazá agricultura tarilor
o concurenta contra agriculturei indigena a tarilor in tara proprie.
In fine, grupul de agricol, care daca ar fi ajutate in mod sin-
cer de State le industriale chiar fara ajutorul - ar putea
sä valorifice munca manuala a taranilor ar putea astfel sa ridice
de cumparare, ca in trecut, clienti destul de
importanti a industrii din Occident - in care finanta este
de interesatä.
atunci, daca-mi este sa anticipez, putea sä mai spun,
ca oricare ar fi felul cum am examina chestiunea muncei manuale in
agricultura europeana, mi se pare ca nu poate fie de o
deslegare: pentru ca industriale in ajutorul
manuale a taranilor trebue sa inceapa prin a ajuta, in mod real,
taranii din S. E. E. Europei.
P. N. Panaitescu

www.dacoromanica.ro
 Problema aur
Continutul:
I. de aur.
a) productiunea de aur.
b) stockul de aur.
II. Cererea de
a) in scopuri nemonetare a) cump. in contul lndiei.
b) uzagii industriale.
b) scopuri monetare a)
b) extraordinara.
III. ideilor de monetard dupa rasboiu.
IV. etalonului aur in monetare recente.
V. Noua

Niciodatá nu s'au n'au apärut

despre problema monetara, despre aur, argint, despre mono
talism, ca azi, niciodatä parerile n'au fost disparate. In special,
dela paräsirea convertibilitätei de cätre literatura acest gen a
luat proportii extraordinare. Cercetandu-se problema monetarä,
sub toate in imprejurärile de dupa räzboi, constatäm
la urma urmelor mai de cercetatori sunt dispusi
depue armele sä declare mai trebue sä studiem".
D-1 Snowden leader laburist, fostul ministru de finante al Marei
Britanii, a declarat acum a cunoscut oameni cari au
priceput perfect problema monetarä: din ei e, azi, la cimitir, ce-
la casa nebuni...1).
Gloria pe care o cunoscuse cu ani in urrna, sistemul
stabilizärii devenise o mondialä, pare apune.
Intr'un mesaj prin radio, in cursul anului 1932,
d. Winston Churchill spune poporului american ca monetar
Nu mai oferä natiunilor mijloacele corespunzatoare pentru a plasa
ceeace sunt capabile sä producä. tezaurizat valoarea s'a
urcat cu cursul ultimilor cinci pretul tuturor articolelor,
inclusiv al argintului a Se cuvine diagnosticam boala de
care suferim. Este deflatiei care ne de um-
plut orasele noastre cu oameni färä de au inghetat atelierele
si ferate, amenintä pe cu falimentul pe
1) Sistemul monetar de Viator, articol publicat ziarul Argus din 18 Mai 1932.

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA ETALONULUI AUR 343

creditor ruina. Ce sa facern? N'ar fi bine ca cele doua natiuni,

americana britanicä, sa se asupra politicei monetei in
lume? Britania sä cerceteze problema
netarä sä se la aceastä sarcina printr'o balansare
strictä a bugetului.
La primul pas, pärerile se ciocnesc. Unii afirmä cä aurul poarta
treaga a perioadei de depresiune care trecem. Ei sustin
aurul este o superstitie ar fi foarte bine dacä s'ar inlatura.
n'ar mai fi moneta acest metal s'ar intrebuinta pentru dinti
pentru ceasornice, bijuterii Ce s'ar intdmpla? Am
hârtia noasträ cu lei, dolari, lire sterline, franci,
intocmai ca azi. Biletele acestea vor fi masuratoarea altor bucäti de
hártie, rente, actiuni, polite, cecuri. aci lucrurile sunt simple de
tot. Metalul galben e demonetizat, de tipäresc
bancnote ca azi. Dar, in acest caz, cu preturile?
care criteriu se va stabili tuturor articolelor necesare
In ce mod banca de ar proceda la stabilizare, cäci nestabi-
litatea este origina chinurilor noastre.
Insä, problema nu este de simplá cum pare
In actuala a diferitelor täri se desluseste o problemä
centrala, de a limpezire depinde bunä parte, intremarea
mondiale. fi pentru sau contra etalonului aur a stabilitätii
tare- faza a depresiunii mondiale- a fi sau solidar
intr'o initiativä desmortire a comertului international, sau inclinat
a duce la paroxism tendinta de izolare a pietei nationale.

I. erta de aur
a) Productiunea de aur

Cu inceperea räsboiului mondial toate tärile ,cu exceptiunea

Unite, institue cu modalitäti rezultate diferite, cursul fortat In tim-
räsboiului ani dupä o parte din aurul
tärilor beligerante a luat calea Statelor-Unite pe
a täri neutre, favorizate de comenzi de material de räsboiu
necesare refacerii economice, ceeace a avut ca rezultat o
importanta modificare a repartitiunii aurului pe glob.
Productiunea aur dela 1913 incoace, aprecierile ce se fac
asupra evolutiei viitoare, legaturä desvoltarea probabilä a
acestui metal fin au dat dupa cum observa din aldturatele
tablouri, la teamä ce priveste de a satisface nevoile
monetare ale care au adoptat etalonul aur.
1) D. Irving Fisher, propovâduitorul amalgamului
de mârfuri ca unitate de masura, mentine teoria sa cu i s'au adus
critici. In conceptia amalgamistilor, origina crizei eco omice ar fi de ordine
pur si ar putea fi remediata tot mijloace monetare. Aceasta
uita nu aurul, nu metrul cu care se valoarea produselor e raspunzâtor
de suferintele ce le încercam, ci desechilibrul In productia generala mondiald, lipsa
unei întelegeri intre popoare.

www.dacoromanica.ro
344 BULETINUL INSTITUTULUI ECONOMIC

Influenta pe care importanta stocurilor existente, productiunea, con-

sumul repartitiunea aurului o exercitä, de alte cauze, asupra
organizärii sisternelor moderne ne impune cercetarea,
putin a datelor care rezumä miscarea aurului lume.
Productia mondialä de aur, dupä l'Annuaire statistique de la So-
des Nations, este urmätoarea:

Valoarea Valoarea
ANUL Greutatea ANUL Greutatea
in Kgr. de dolari Kgr. de

1911 627.116 463 1922 469.500 312

1912 632.940 467 1923 547.000 364
1913 623.140 460 1924 577.000
1914 624,456 440 1925 582.000 387
1915 636.664 470 1926 594.000 395
1916 616.868 455 1927 590.000 392
1917 569.688 1928 601.000 400
1918 521.192 385 1929 000 405
4919 495.544 366 1930 426
1920 451.640 333 1931 680.000 452
1921 495.137 329

simplä privire aruncatä asupra tablou observam pro-

ductia de aur a atins grad
mai 1915, apoi a continuat
scadä pänä 1922, ca reia mersul säu ascendent.
1923
Delegatia aurului, informatiuni din toate producatoare
de aur a ajuns concluzia cä din 1933, productia
rului va suferi o reducere considerabild. parte importantä din
ceastä diminuare revine productiunii Africei de Sud, care furnizeazä
azi mai mult de jumätate din aurul mondial care in 15 ani, va fi
redusä la un sfert din volumul säu.
tabloul de Delegatia Rurului, precum al D-lui
Kitchin, reprezentand productinnea de aur, in rnilioane de pen-
tru viitori.

ANUL Africa Ca- State le-

Australia India Celelalte Total
de Nord nada Unite
Kitchin

1930 211.7 40.3 42.8 11.2 7.6 91 405 404

1931 207.3 40.9 42.2 12.4 7.5 91 401 402
1932 213.2 41.5 41.5 12.2 7.4 91 407 . 410
1933 206.8 42.1 41.0 11.9 7.3 90 399 407
1934 1981 42.8 40.3 11.7 7.3 90 390 403
1935 189.8 43.4 38.9 11.4 7.2 90 381 398
1936 166.7 44.0 37.3 11.2 7.1 90 356 397
1937 167.4 44.7 36.7 10.9 7.0 90 357 392
1938 167.4 45.3 36.5 10.7 7.0 90 357 384
1939 133.3 45.9 36.3 10.5 6.9 90 323 370
1940 124.1 46.5 36.1 10.2 6.8 90 314 370

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA ETALONULUI AUR 345

Rezultä din compararea cifrelor reductia de

care trebue sä se manifeste dela 1933, va atinge in
1940 suma de 91 de dolari, aproximativ la
Dupä calculele D-lui Kitchin, productiei nu va
intre 1933-1940 suma 40 milioane de dolari.

b) Stockul de aur

Pentru a aprecia cu exactitate oferta de aur, trebue tinem

cont de stockul existent din acest metal.
Rezervele de aur al bancilor de emisiune trezorerie ale statelor
atingeau la anului 1928, aproape 10.035 de dolaril),
la care trebue o alta suma care se poate la aproape 915
milioane dolari care reprezintä aurul circulant efectiv mic
numär de detinut de comerciale, astfel aurul
tezaurizat Asia) a atins un total de 10.950 milioane dolari.
In aceastä sumä de 915 milioane de dolari, 395 milioane se gäsesc
in State le-Unite ale Americii este cä o parte cel putin tot
de mare s'a pierdut prin uzaj monetar, restul de 150
dolari reprezintä tezaurizat la cornerciale.
statistica a pentru stockul de aur bäncilecen-
trezoreriile statului, la sfärsitul 1930, cifra de 11.928
milioane dolari2), plus 786 milioane de dolari reprezentând aurul
efectiv in circultie. Stockul a ajuns deci la suma de 12.717 la
anului 1930. La datä Delegatia l'a evaluat la numai
11.175 milioane dolari.
Iatä, Annuaire statistique de des Nations 1931-32,
stocului mondial de aur, de dolari la fie-
an:

stokuri
de aur

1925 9.148 1.096 10.244

1926 9.408 1.088 10.496
1927 9.481 1.121 10.602
1928 10.011 1.041 11.052
1929 10.398 874 11.272
1930 11.047 709 11.756
1931 (lunie)
1931 (Dec.)
11.383
11349 -
695
-
12.078

acest observäm o crestere continuä a stockului de aur

pänä la mijlocul anului 1931. La an, rezervele
rului scad cu 34 milioane de dolari.
1) Rapport provisoire de la délégation de l'or Geneve 1930. pag. 13.
2) Xénophon Zolotas. en théorie et en pratique, pag. 116.

www.dacoromanica.ro
346 INSTITUTULUI ECONOMIC

H. Cererea de aur
Cifrele ofertei singure, nu ne pot orienta asupra
in care aurul poate intra azi, sau viitor, alcatuirea sistemelor
monetare, trebue ne preocupam de de aur.
Aproape toatä productia este
A. scopuri nemonetare 1) cumpararile efectuate pentru contul ;

2) uzagii industriale.
B. in scopuri monetare

A. Cererea cu caracter nemonetar

Cererea de aur pentru tezaurizare absoarbe o importantä

a productiei anuale de ,astfel Delegatia i-a acordat
o atentie specialä.
de a tezauriza sub diferite forme este räspändit
- mai ales - in India. Caracteristica sa cea mai este
lipsa de regularitate. Variatiile sunt foarte mart relatie cu productia
tärii. Dupä evaluärile Delegatiei Aurului", cererea a oscilat
ani 80 90 rnilioane de dolari.
D-1 M. evalueazd consumatia aurului in India, pentru
dela 31 Decembrie 1925 pänä la 31 Decembrie 1929, la
307 milioane de dolari ,ceeace face anual 77 milioane; Kitchin
estimeazd aceastä cerere pentru India China la 70 milioane dolari
anul 1929. Lovedag, evalueazd de
monetara la Totusi, in urma etalonului aur de India,
valoarea aurului a aproape in contribuind
astfel la o mobilizare a tezaurizat de secole.
In consecintä, India sä mai in cantitati
enorme. raportul definitiv al Delegatiei Rurului2), cursul
anului 1931 exportul de aur in India a importul 96 milioane
de dolari, astfel cä rezervele centrale de cresc 34 milioane
de dolari. Cum productia sa de nu depäseste 7 milioane de dolari,
India de a-si märi stockul de aur, restitue din vechiul stock
nemonetar aproape 125 milioane dolari pentru usagiul
ceasta e datoritä ca India sezizatä de
valorii aurului datoriile sale externe.
In afarä de cerere aur vederea tezaurizarii, care poate
fi considerata ca in de crizä diverse per-
soane in locul biletelor de bancä, aur. tendintä acest fel
a fost remarcatä uncle in urma sistemului monetar
mondial in special s'a produs pe o scarä intinsä State le-Unite in
urma suspendärii etalonului

1) D-1 M. A. Loveday Serviciului Documentatiei Economice al Secretaria-

tului Ligei natiunilor, p in Rapport provisoire de la délégation de l'or,
articolul : offre et Annexe XIII.
2) cit. p. 34.

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA ETALON(LUI 347

Aceasta nu-i un fenomen trecätor care va dispare odata cu

revenirea la normal a sistemului monetar.
*
Cantitati mari de aur sunt intrebuintate in scopuri industriale de
bijutieri in general de industriile de lux. Docurnentele existente in
privinta sunt departe de a fi complecte. D-1 sprijinit
pe documentele culese de Comitetul financiar al Natiunilor,
evalueaza pentru perioada 31 Decembrie 1925 la 31 Decembrie
1929, ca aurul disponibil consumatiei industriale atinge suma de 383
lioane dolari, 95 milioane dolari anual; D-1 Kitchin estimeazä
aurul necesar industriei la 75 milioane de pentru anul 1929, iar
Delegatia Aurului" la 180 200 milioane dolari, pentru anul 1930.
Expansiunea pe care o va lua aurul pentru nevoile industriei este greu
de prevazut. Daca mai productia va scade, cum se prevede
cantitatea de aur intrebuintat pentru scopuri nemetalice
aceeas, fractia dinsponibila pentru scopuri nu va putea,
dent, sa scada.

B. Cererea de aur in scop monetar

Pentru a putea evalua cantitatea de aur indispensabila nevoilor mo-

netare, aceasta cerere de aur in doua parti1): Cererea de
aur adica cererea de aur necesarä alimentärii rezervelor care
garanteaza biletele bancilor de emisiune.
acestor rezerve este reglamentat prin legislatia monetara a tarilor
etalon aur. La anului 1928, biletele la
dere 2) ale bancilor emisiune din lume se ridicau la 24.571 milioane
dolari, in timp ce rezervele de aur atingeau 9.992 milioane dolari,
respunzänd unui procent 40,7 biletelor angajamentelor la vedere.
Suma acoperirii ceruta de este greu de determinat, mai ales ca
prescriptiile legilor respective difera, uncle dreptul sa
pästreze ca rezerve fie aur, allele aur aur.
De obiceiu, in practica, acoperirea aur este superioara cerintelor
legei. Aceste rezerve oscileaza 29
aur rnultime de factori influenteaza
cererea de aur normala. Acesti factori sunt urmatorii:
a) modificare serioasa a cererei de aur monetar, rezulta din
locuirea aurului circulatie prin bilete, sau invers inlocuirea biletelor
in circulatie prin monete moneta este inlocuita prin
bilete, cererea de aur sufera o contractare invers, o amplificare,
moneta intra circulatie.
calculele D-lui circulatia aurului, dupa rasboiu,
1) Xenopon Zolotas op. cit. p. 103-104.
2I-Rapport provisoire de la Délégation de l'or, 1930 14.
3) Vezi X. Zolotas op. cit. p. 106.
4) Vezi Premier rapport provisoire de la Délégation de l'or du Comité financier
de la des Nations. 1930, 109.

www.dacoromanica.ro
348 ECONOMIC ROMANESC

in tarile etalon aur era de din toate formele circulatiei; in

1928, aceastä circulatie a redusa numai.
Rust factor, trebuie atribuit faptului cá, pe de o parte in urma abandonärii
generale a etalonului aur, publicul timpul räsboiu, a pierdut
obi$nuinta intrebuintärei monetelor de pe de parte reactiu-
nei ce s'a produs, unei economii de aur, contra punerei
circulatie a pieselor aur. Exemplul Britanii al Statelor-
Unite care au renuntat oficial la etalonul aur.
b) Inlocuirea biletelor de prin transferabile aju-
torul cecurilor invers deasemenea mare grad
cererea normalä de
Functionarea cecului ca a tuturor procedeelor de regulare de
creante miscare de numerar se sprijinä pe ideia de credit. Acest
procedeu a luat o mare desvoltare, in ultimul timp, in tärile
saxone, fatä de restul tärilor europene unde este putin utilizat.
cifrele D-lui depozitele la vedere au crescut in de
Nord la biletele la timp ce in Europa,
au atins cifra de biletele 127,70/o. tendinta de into-
cuire a biletelor de prin depozite se va intensifica, viitor, va
rezulta o corespunzätoare diminuare a cererei de aur
Miscarea rezervelor, atrage de la sine de
aur normaíä. In 19282), proportia legalä a acoperirei de aur, era de
aproape din circulatia monetarä angajamentelor la vedere,
in timp ce rezervele aur efective detinute de bänci centrale
echivaleazd in mijlociu din circulatie.
d) Inlocuirea aurului prin devize sau devizele prin aur in
zervele bäncii, modificä de asemenea cererea aur.
e) Introducerea sau suspendarea etalonului aur intr'o tarä are mari
repercusiuni asupra cererei de tarä care introduce etalonul aur,
nevoie sä-$i constitue rezervele necesare, va cere aur mai
mult invers suspendä etalonul aur.
f) Cresterea sau progresului economic se traduce prin-
tr'un schimb corespunzator asupra aur. Ex. cresterea
poate aduce sine cre$terea progresului economic invers
un räsboiu care distruge mii de de in primul
in al caz fluctuatiunile se asupra progresului economic
in mod indirect asupra cererei aur.
g) aurului monetar pe glob, influenteazd inteo mare
cererea normala de aur. Chestiunea repartitii actuale a aurului
monetar in lume capätä o importantä mai mare aceea a
lui viitoare.
Aceastä repartitie nu este, insä, rezultatul constitue cu
scopuri diferite, unui plan determinat, urmärit de una sau mai multe
natiuni interesate, ci efectul mi$cärilor internationale de capital, sub
inräurirea conditiunilor, nu numai economice dar, mai ales sociale
politice in care s'au desvoltat diferite täri dela räsboiu incoace. Pro-
blema, dar, cadrul monetar; solutiunea ei cere mijloace de
1) Vezi op. cit. p. 109.
2) Vezi X. Zolotas op. cit. pag. 108 cap.

www.dacoromanica.ro
 ETALONULUI AUR 349

indreptare pe care technica singurá nu le poate aduce1).

dela 1914 ani de-a Europei au
trecut din cauza situatiei debitoare, fatä de State le-Unite, in
care s'au gäsit, din cauza rasboiului, cele mai nu toate
statele In 1913, stockul de aur al Europei, era evaluat la
5.539 dolari2), cel al Statelor-Unite la 1.924 mil. dolari
lumei detinea 1.310 mil. dolari.
Impartirea aurului era deci in urmätoarele proportii:
Europa 1%
A. 21.9 %
Celeialte state 15 %
In 1925, stockul de aur al Europei era evaluat la 3.608
al U. S. 4.399 mil. dolari, iar al restului lumii 2.225
Proportia era urmätoarea:
Europa %
A. 43 %
Restul statelor 21 7%

Comparand cifrele din anii 1913 cu cele din 1925, observäm o

märire a stockului de aur, dela 8.773 dolari era in 1913 la
10.232 dolari. date permit vedem
Statele-Unite au luat intaietatea in ceeace priveste cantitatea de aur
monetar. anul 1925, din cauza conditiunilor eco-
nomice financiarre in Europa, de cele din timpul rasboiului,
aurul din nou drumul Europei. Dela armistitiu la 1926, Franta
a asistat la o iesire de capitaluri. 1926, politica
a guvernului Poincaré, increderea, astfel capitalurile
ce päräsisera Franta se in 1928, Franta sa-si
stabilizeze moneta.
Increderea restabilitä conditiunile generale politice sociale din
Franta dela 1928 incoace un curent de capital care
stockul de aur al Bancei Frantei dela 31,8 miliarde franci,
era la finele 1928 la 41,7 la anului 1929 la 54 mi-
liard frs. la lui 19303). Exodul capitalurilor americane e
torit pe de altä parte parte crach-urilor din ultimii ani dela burse,le
americane crizei ce afecteazd Statelor-Unite.
Din cercetarea situatiei mondiale in cursul ultimelor ani, se constata,
deci, repartitia aurului mult de Dupä datele primului
raport al Delegatiei Rurului". excedentele rezervelor de aur se
la 1928 la aproape 1.800 dol. In timp ce uncle
täri inregistrau excedente considerabile - altele aveau deficite in can-
titate destul de mare. La finele anului 1928 excedentul Statelor-Unite
ale Rmericei atingea suma de 1.558 mil. dolari. Excedentul global in
12 se la 2.750 mil. dolari. Rezultä, deci, de defectuoasä
1) Vezi Victor V. Bädulescu. Curs de Economie Moneda - Schimb -
Preturi, p. 242.
2) Vezi ziarul «Calendarul, din 22 1931, unde este reprodus articolul d-lui
Truchy Cum este impärtitä forta aurului in ?" din ziarul
3) Vezi V. V. Bädulescu op. cit. pag. 242.

www.dacoromanica.ro
350 BULETINUL INSTITUTULUI ECONOMIC

era repartitia aurului in 1928. In ultimii ani 9ituatia s'a agravat

mai mult. Cercetänd tabloul
1928 1930 1931

Franta 631 2.099 2.683

Elvetia 103 115 138 453
Olanda 175 171 357
Belgia 163 191 354
Statele-Unite 3.746 3.900 4.051
Restul lumei 4.614 4.409 4.223 3.123

observam afluxul mai puternic de aur indreptat spre Franta. Din

inregistreaza o considerabila reducere,
cauzelor aratate in de mai sus.
Dela parasirea etalonului aur, de cätre in Septembrie 1931,
circulatia internationala a aurului a luat mai accentuate. In
prima jumätate a lunei 1933 1), miscarea stockului aur mo-
netar era urmätoarea, in milioane de dolari:
Dec. 1932 Ian. 1933 Feb. 1933 Mart. 1933

S. A 4.513 4.553 4.344 4.244

Franta 3.220 3.176 3.168
Anglia 583 616 732 810
Elvetia 480 480 488 495
Olanda . 415 413 410 381
Italia 307 308 345 327
Germania 192 196 183 176
Suedia 55 55 55 59

In fata este deosebire interesant de observat

tru a ne putea da bine de mecanismul internationale
de deplasarile metalului galben nu rezultatul unei actiuni
definite, inspirate sau conduse de interesati2). Contrar parerilor
exprimate de anumite cercuri, anglo-saxone, politica Frantei nu
este deloc responsabila de importatiunile franceze aur de dese-
chilibrul mondial datorit acestui fapt3).
Banca Frantei nu face deck sä regulele etalonului
n'are sa refuze aural ce i se aduce. Preocupati de situatia
ternationala de actuala repartitie a aurului, conducatorii finan-
telor franceze cu Banca Frantei, doresc o colaborare inter-
nationala pentru indreptarea situatiei de azi.
Functionarea normalä a factorilor economici nu pare, totusi, sufi-
spre a opri sporirea stockului de metal galben. Iatä in
din cauzele cele mai de seam& care parte patin,,
inegala repartitie a stocurilor de aur, inegalitate produce natural o
penurie artificiala a metalului galben.
1) Vezi ziarul din 22, III, 1933.
2) Vezi V. V. Bäduleseu cit. p. 244.
3) Vezi A. Aftalion. L'or et sa distribution mondiale, pag. 99.

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA AUR 351

Evolutia ideilor de reformä monetará epoca postbelicd

Rasboiul mondial, deslantuit cu furia nimicitoare a unui uragan
gigantic asupra statelor europene, a avut repercusiuni asupra
structurei economice, financiare sociale. Sistemele monetare ale
tuturor au fost serios productiei de aur
rasboiului in anii din urma, teama ca productia viitoare va
fi inferioara sporite, disparitia aurului din circulatie timpul
rasboiului, precum repartitia inegala a aurului in diferite tari au
provocat, dupa rasboiu o schimbare profunda in structura societatii
capitaliste.
räsboiu ,politica monetara constä in forma reprezen-
tare concretä a banului. Mono-metalism sau bimentalism, sistem
netar aur sau argint, metal sau sunt problemele care au
tat spiritul omenesc cautarea celor mai practice eficace solutiuni
monetare1). Vechea problemä monetarä privea in special metalul care
sä fie pus la baza sisternului monetar din care sa
se monetä. Aurul ca metal monetar, ca element de baza al sis-
temului monetar a fost de aproape in unanimitate
cunoscut recomandat de conferintele monetare internationale de
dupä rasboiu. In 1922, Comitetul Cunliffe, insärcinat de guvernul
tanic sä studieze problema restäbilizarii etalonului in Anglia, spre
a reda Londrei suprematia financiarä mondialä, se pronuntä in favoa-
voarea politici care sporeasca stocul de aur al Bancii
spre a ajunge la suprimarea cursului fortat al biletelor in circulatie.
Referitor revenirea la etalonul aur, economistul Lehfeld2),
du-se de o supra-productie a aurului de o depreciere a valorii
lui propune unui oficiu international al aurului, oficiu ce ar
repartiza in mod rational aurului intre tarile consumatoare de aur,
spre a echilibrul intre cerere oferta de aur de a
lätura oscilatiile valorii aurului.
Mare le economist suedez Gustav Cassel, dimpotriva sustine aurul
nu va fi suficient pentru satisfacerea complectä a nevoilor monetare
industriale in toate tärile lume. Pentru a se evita urcarea
lui scäderea preturilor propune sistemul Gold Exchange Stan-
dard", adicä intrebuintarea aurului sau devizelor-aur numai la platile
externe, in interior circuland hArtie-monetä.
Alti excluzänd aurul ca metal monetar, propun alte
solutii. Celebrul economist statistician, profesorul Irving Fisher dela
Universitatea din Yale (U. S. A.) propune un sistem in care valoarea
sä fie in functie de preturi. El urmatoarea equatie
a tranzactiilor:
M. V. p. Q., in care M. in circulatie,
V. de circulatie a monetei, Q, cantitatea de ce in
tranzactiile schimb p. märfurilor 3). este
1) Vezi X. Netta. «Aspecte de politicä monetará europeanä». p. 3.
«Stabilizarea probleme in legälura
p. 12.
3) Vezi D. Protopopescu : »Contributiuni la studierea solutionarea
monetare România», p. SQ

www.dacoromanica.ro
352 ECONOMIC ROMANESC

valoarea reciproca a Preturile sunt in functiune de

pentru aceasta Fisher un sistem monctar, o
unitate monetarä indice care ar fi reprezentatä prin puterea achi-
zitie de márfuri.
Economistul J. M. o Concep-
tiunea monetei indrumate nu urmäreste continutul de metal al
monete ci volumul creditelor care se pun la dispozitia unei
* *

Anarhia monetará, provocata de räsboiu, e caracterizatä prin

rea etalonului aur, prin introducerea cursului fortat. In locul unui'
regim monetar stabil, instaureazä un de permanentä
instabilitate a valorii monetelor, care era de multe ori mai pri-
mejdioasä deprederea fatä de aur1). fost un moment
când s'a crezut nu mai poate fi baza normalä a
monetare. Deprecierea monetara, a continuat intensitate, pricinuind
multor state europene un formidabil faliment monetar. au
isbutit, mai devreme, sä introneze ordinea sä consolideze sistemul
monetar, altele mai le-a permis mijloacele
teriale de asanare financiara2). Politica monetarä dupä räs-
boiu, se poate impârti in trei grupe. Prima grupä cuprinde tärile
putin incercate de räsboiu crizá, a cäror unitate monetara a fost
mai putin care au reusit in scurt timp, printr'o politicá
deflatie, de contractiune a politicei sá readucá valoarea
monetei la vechea paritate a aurului. In aceastä inträ Anglia,
Suedia, Danemarca, Norvegia.
doua grupä Germania, Austria, Ungaria,
Rusia, unde din cauza excesive, moneta a fost complet
preciatä, au revenit la vechea paritate rnonetarä sau creat o
monetä.
Grupa este formatä de täri care au dus o politicä de sta-
bilizare monetarä.
Suedia este prima din Europa, care revine la etalonul aur, la
1 Aprilie 1924. Un an dupä ea la 28 Aprilie 1925, Olanda decre-
convertibilitatea plätile aur. stat care plätle
in aur libertate importului exportului de aur e Imediat
dupä räsboiu, a practicat o de
flatiune cu scopul a reduce lira sterlinä la vechea paritate, aur
dinainte de räsboiu. Intre 1924 Februarie 1925
intens, cercetând amänuntit problema monetarä sub toate
pectele solutiile ce päreau nimerite, comisiunea Com-
mitte on the and Bank of England Notes Issues" denumitá
comisiunea Bradbury.
In raportul säu, comitetul Bradbury, aratä douä solutii alternative3):
a) sau reviná la aur, pe baza sterline, dar la un
1) Vezi V. Slävescu : «Curs de monetä, credit, p. 378.
2) Vezi X. Netta op. cit. p. 8.
Vezi V. Slävescu op. cit. p. 270.

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA ETALONULUI AUR 353

curs de aur mai mic adica cu o pierdere

de dolar de (raportandu-se la cursurile dinainte de rasboiu);
b) sau se aseze la baza monetare, aurul,
de propunerea economistului englez John Keynes,
sä se aseze nivelul general al preturilor fatä de aur, ca re-
gulator al monetare.
Intre timp, diferenta de curs intre lirä dolar fatä de cursul dinainte
de räsboiu ajunge la numai In fata acestui fapt, desi intre pre-
din cele din State le-Unite existä incä o diferenta de
circa 5-61/20/0, la 5 Februarie 1925, nou raport in
guvernului. La 28 Aprilie 1925, guvernul se conformeazä sugestiilor
din acest raport. Legea monetarä pentru introducerea etalonului
in inträ in vigoare la 13 Mai 1925.
La 1927, Danemarca decreteazä etalonuul aur, pe baza
vechei paritäti.
Dintre neutre - in de Elvetia care n'a revenit nid
acum la convertibilitatea bacnotelor in aur - Norvegia este cea
din urmä restabileste convertibilitatea in aur a
pe baza vechei prin legea din 1 19281).
Pe längä aceste state cari au revenit la etalonul aur convertibi-
litatea in aur pe baza vechei paritäti, mai sunt statele: Germania,
Austria, Ungaria, ballice cari in urrna inflatiei excesive
o depreciere monetarä vertiginoasä au revenit la etalonul aur prin
crearea unei unitäti monetare dupä devalorizarea vechei monete.
care au dus o politicä de stabilizare sunt: Franta care
stabilit francul cu deplin succes färä ajutorul capitalului strain, Belgia,
Italia, Jugoslavia, Grecia, Bulgaria
Prin revenirea la etalonul aur s'a readus stabilitatea de valoare a
monetelor, prin aceastä stabilitate s'au creiat conditiuni
financiare prielnice pentru noi desvoltari economice in viitor ).

IV. etalonului aur reformele monetare recente

Mare le räsboiu a gäsit toate tärile comerciale sub regimul etalonului
Initiativa a fost luatä de Anglia care 1-a introdus la 1816;
lalte täri au urmat-o la 1916, etalonal aur constituia sistemul
monetar al civilizate.
Vechiul etalon era un etalon vizibil, a valoare
era legatä direct de valoarea biletelor de banca rambursabile
de jure de facto in monetä aur3).
Noul etalon aur, din e un etalon invizibil; in majoritatea
valoarea nu-i deck indirect de valoarea
prin devizelor, biletele de bancä rambursabile de fapt
nu in aur in devize aur. de räsboiu, bäncile de emisiune
de stocuri de acoperire in de din emisiunea de
1) Vezi X. Netta op. cit. p. 10-11.
2) Vezi V. op. cit. p. 380.
3) Vezi X. Zolotas op. cit. p. 153.

www.dacoromanica.ro
354 BULETINIIL ROMANESC

bilete. Acoperirea consta din aur (monete sau lingouri), devizele

admise in stocul de acoperire numai al state (Belgia, Austro-
Ungaria, etc.). Dupa au fost admise devizele-aur
in proportii destul de importante.
In reformele monetare recente, sistemul monetar al etalonului aur
se prezintä in trei tipuri diferite:
etalon aur monete species standard.
2) . «gold bullion standard..
:

de schimb : gold exchange standard..

1. lomd aur Este sistemul etalonului efectiv; el
nu numai ca acoperire sau garantie a circulatiunii fiduciare;
el circula, in mod liber, in interiorul tärii, sub formä de monetä. Acest
sistem constitue o exceptie printre sistemele monetare vigoare.
mai un numar de State le-Unite, Suedia, Norvegia, Australia,
Japonia Columbia au introdus legal, dupä räsboiu, dispozitia: bän-
cile de emisiune sunt obligate de a rambursa biletele namai in
moneta-aur. aurul este putin, fatä de nevoile
tare de räu repartizat, aplicarea acestui sistem este putin reco-
mandabil.
2. bare. In Anglia, Danemarca, Canada Franta
aurul serveste ca etalon monetar, ca acoperire sau garantie a circulatiei
fiduciare; el nu insä, sub de moneta. Biletele de bancä
sunt convertibile aur; nu monete aur, ci bare. Convertima
se face deobiceiu numai la - minimum este fixat de lege -
in scopul de a nu risipi in public.
3. de schimb. - gold exchange - In acest
sistem, prevazut in reformele monetare, dela räsboiu incoace, ale
rilor: Germania, Elvetia, Finlanda, Bolivia, Costo-Rica,
Statul liber al Irlandei etc., aurul serveste ca etalon monetar,
garantarea sau acoperirea biletelor de bancä se face nu numai
aur ci devize aur.
Acest sistem a fost practicat de rasboiu de Belgia,
Ungaria, Rusia, etc., generalizarea lui pe o scarä mai
intinsä, s'a fäcut dupä prilejul reformelor monetare recente.
Sistemul gold exchange standard mari avantagii fatä de celalte
sisteme. El permite indeplinirea functiunei monetei, o cantitate mi-
nimä de aur. Ori, e un capital anume un capital
ductiv intr'un mediu inchis, cum statele nationale, faptul de a-1
reduce la strictul necesar ,constitue o economie apreciabilä pentru
rile säräcite de mondial.
Prin etalonului de schim.b aur, desolidarizeazä oarecum
circulatia internä, de cea externä, proportionezi
aurul, pentru a face fatä inceput de balantä deficitar&
cänd se iau necesare pentru stabilirea echilibrului.
Dr. Felix profesor de la Acedemia
Comerciala din Varsovia fost vice-guvernator al Poloniei,
principiile fundamentale pe care se reazämä gold exchange standard
sunt
1) Vezi V. op. cit. p. 384.

www.dacoromanica.ro
 ETALONULUI AUR 355

Emisiunea nelimitata bilete de pentru cumparare

2. Includerea devizelor in acoperire sau generala
nici o
3. Devizele cumpärate sunt in sub con-
turi de depozite de fie la de emisiune, fie
la banci private;
4. Rceste - devize sträine - pot fi transferate, in caz
dintr'o piata intr'alta;
5. Transferärile pot avea mod liber, chiar in afara de cazuri
reala sau se conditiuni mai favorabile de
bitraj, atund se o mai ridicata, care
unui beneficiu mai considerabil.
Sistemul gold exchange standard, a fost admis
straine,constitue o acoperire tot ca aurul
aur nu pot sä aurul. a doctrinei
bäncilor de emisiune i se
zultatele deplorabile care au ajuns.
recunoaste totusi rolul jucat de acest

V. Noua
Sunt cincisprezece ani de s'a terminat de lumea
s'a repus pe muncä, pentru a astupa golurile produse conflictul
mat. terminate sfortarile pentru asanarea monetarä in mai
ladle economic mondialä inträ intr'o
rioada främantäri, haos mondial o gravitate
precedent.
Etalonul aur, in forma in care a fost aplicat dupä secolul al XIX,
constitue un sistem bazat pe credit. Increderea baza primordial4
a our. Lipsit incredere, nici o de mone-
tara nu este sä-I acopere.
In America de sud, instabilitätile politice dela 1930
au accelerat etalonului aur.
In Europa, criza transformata in criza incredere
credit a dat o loviturä decisiva etalonului aur.
Criza europeana a luat proportii mai ales din vara anulai
1931, Germania mai mare stat debitor n'a mai putut pläti
anuitätile conform Young. Germania a urmat, dupa stabili-
din 1924, o fundamental gresita.
institutiuni germane au contractat 1924 mari imprumuturi in
sträinätate pe scurte, imprumuturi pe care plasat
terior pe termene lungi. Pe de parte, Reichul, celelalte
state confederate orase contractase imprumuturi
care in investitiuni neproductive. Declarandu-se criza,
toti creditorii au denuntat Bäncile, din cauza plasamentelor
sunt puse foarte grea. La 20 Iunie 1931,
lor-Unite, Herbert Hoover propune u.n moratoriu

www.dacoromanica.ro
356 INSTITUTULUI ECONOMIC

de un an (1 lie 1931-30 1932), suspencländu-se toate plä-

tile datoriilor de räsboiu.
Cu toatä aceastä rnäsurä, la 13 Julie marea germanä
städter und National Bank" inchide ne mai putând face
plätilor. In urma eveniment se produce panicä generalä.
tuatia era cu atät mai cu bäncile din Europa Cen-
tralä aveau soartä ca cele germane.
Pentru a se evita o adevärata catastrofa financiarä, se
20 23 lie 1931 Conferinta dela Londra.
Conferinta dela Londra trimite intreaga problemä Comisiunii de
Basel lucra sub patronajul Bäncii de Reglemente
Internationale. Din cauza situatiunii generale a pietelor financiare
ternationale, comitetul de experti hotäräste pentru
datoriile private pe 6
Desi obtinuse amânarea plätilor, Germania neputänd
situatia in lunile urmatoare, cere se intruneascä o nouä
Conferinta de experti, potrivit prevederilor Young.
nile acestei conferinte care a lucrat 7-23 Decembrie 1931 sunt:
reajustarea datoriilor reparatiunilor a datoriilor interaliate raport
noua situatie economica monetare.
Intre timp, cancelarul, cä Germania nu mai poate
anuitatile reparatiuni.
Criza din Germania a avut mari repercusiuni in Marea-Britanie.
Imobilizarea creditelor enorme in Germania a pro-
vocat retragerea capitalurilor sträine plasate pe termen scurt pe piata
Londrei. In opt säptamâni ,sumele plätite de Banca se
la 200 In trei saptamäni ale lunei lie
au fost la aproape 32 1).
Federal Reserve Bank din New-York Banca Frantei vin in aju-
torul Bäncii mai multe credite in valoare 400 mil. dolari,
in speranta restabilirii echilibrului. In aceste noi fonduri au
fost epuizate, astfel cä la 20 Septembrie 1931, Banca abando-
etalonul aur. In urma acestei mäsuri de guvernul
Britanii, cursul lirei sterline scade brusc, maximum
in luna Decembrie 1931.
Criza engleza nu era o crizä monetará interesa
economie mondialä. valorii lirei sterline cät osci-
ei inregistrate dupá suspendarea convertibilitatii au provocat
mari perturbäri financiare monetare lumea intreagá.
Repercusiunile acestei präbusiri se pot diviza in categorii2);
1. Deprecierea rezervelor monelare lira slerlind. presti-
giului acestei monete, figura in stocurile de acoperire a mai. tuturor
bäncilor de emisiune. Uncle täri: Grecia, Bulgaria, Estonia orasul
liber Dantzigului introdusese etalonul lirei sterline depusese o
parte din in lire la bäncile engleze. Alte România,
Belgia, Italia, Finlanda, Elvetia, Albania, etc. care au in-

1) Vezi X. Zolotas op. cit. p. 226.

2) Vezi X. Zolotas op. cit. p. 237.

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA ETALONULUI AUR

etalonul mixt: lingouri aur + aur, detineau o parte im-

portantä din rezervele in
2. Aparitia factorilor psichologici economici defavorabili cari au
dus la retrageri de capitaluri.
mäsurile luate pentru a face situatii create de Anglia, se
pot rlistinge grupe de
a) care au fost fortate sä suspende aur. Tot
britauic ,cu exceptia Uniunei Sud-Africane s'au solidarizat Metropola.
La 28 29 Septembrie 1931 cele trei täri
Norvegia Danemarca, pe de o parte din cauza marilor retrageri de
de aur pe de altä parte din cauza stranselor relatiuni
merciale cu Anglia, renuntä la etalonul aur.
Apoi Finlanda, Portugalia Japonia din cauza diminuarii continue
a stockului aur recurg la
b) care au mentinut etalonul aur, dar au reglementat comertul
devizelor pentru a mentine stabilitatea cursului de schimb al aurului
producand un echilibru artificial oferta cererea de schimb
timp influentand cursul nationale pe sträine.
Comertul devizelor a fost reglementat Germania, Austria,
Ceho-Slovacia, Grecia, Jugoslavia, Bulgaria, Italia,
Letonia Estonia.
c) In a tarile: Franta, Belgia, Olanda, Elvetia
Africa de sud care au mentinut etalonul aur nici o restrictie.
*
* *
In Septembrie, stocul de aur al Statelor-Unite a crescut
formidabil. Inca din luna August rezervele aur atinsese proportia de
in raport cu circulatia angajamentele la vedere.
Aurul intrecuse cu 2 miliarde dolari limitele prevazute de lege.
stockului metalic in State le-Unite, in urma devalori-
zärii increderea in dolar bäncile emisiune
Elvetiei, Olandei Belgiei care mari cantitati dolari se
gräbesc schimbe in aur. Datoritä acestui fapt, exodul aurului din
State le-Unite micsorarrea rezervelor pune pe pe
nantii Statelor-Unite. Opinia publicä din lume are pri-
virea atintitä asupra StatRlor-Unite. Imensul aparat bancar, in scurt
timp, se vede paralizat.
La 21 Octombrie raportul dintre rezerve angajamentele
la vedere scade dela la 59.9010.
Situatia grea a bäncilor aci, este in parte mostenire din
perioada de prosperitate, parte consecintä a sistemului de organi-
zare a sistemului care de teama intensificäri a
tului de credit a descentralizarea bancarä la maximum.
Starea financiara devenind din ce ce mai complicatä, noul
al Statelor-Unite d. Roosevelt in urma insistentelor asociatiilor
financiare americane, Martie 1933, plätile in aur.
Presedintele a explicat luatä, ca scop
viitoarelor panici care ar duce la activitätii industriale
o in sträinatate a rezervelor nationale de aur. Politica dusä
de presedintele Roosevelt, a ridicat protestäri vehemente lumea

www.dacoromanica.ro
358 ECONOMIC HOMANESC

Cazul se de al celorlalte state, cari

n'au fost in stare in ultimul timp sä-$i
internationale. Statek-Unite dispun nu numai de mai mare stock
de aur din lume, dar de balanta comerciala cea mai activa. Renun-
la etalonul State le-Unite mai. pot invoca motivele
gliei celorlalte state - de capitaluri producatoare, in cea
mai mare parte ,de materii prime devalorizate.

In urma politicei inflationiste Statelor-Unite, singura moneta

care stabilitate fixitate este francul francez. Aceasta po-
zitie fi explicatä mai ales prin motive de ordin psichologic.
Pe alta parte, repatrierea de capitaluri franceze provenite din
Anglia State le-Unite a facut sä creascä considerabil
credere.
* *

Rezultatul caracteristic al situatiei create de

inceputa la 20 Septembrie 1931, data renuntärii de la
convertibilitatea lirei, este largä mäsura, abandonarea
aur.
Etalonul nu mai efectiv in Franta, Elvatia, Olanda,
Belgia Africa de sud.
Celelalte täri: Germania, Austria, Cehoslovacia, Ungaria,
balcanice cari luptä prin reglementarea dezivelor,
nu poseda un etalon nominal.

Conferinta Londra, tinuta anal in prezenta a 66 delega-

tiuni a natiilor participante, care trebuia sä rezolve problema
a productiei, schimburilor comerciale sä punä rasboiului mone-
tar, pentru a construi o pe crizei, a e$uat.
De la rasboiu nu o am facut conferintelor.
conferinta acest soiu s'a in gol. Viata internationalä
se caracterizeaza prin regimul acestor conferinte, in care interesele
se ciocnesc cu ipocrita amabilitate, atitudinile contrarii se
afirma cu politeta, desbaterile se prelungesc la totul
printr'o pentru viitor.
* *
Dupa 6 ani de Anglia e prima care päräse$te
lonul preconizat de ea. De fapt Anglia n'a etalonul
ci Banca a fost autorizata de sä refuze plata in aur
efectiv, in interiorul sä in.
hârtie. luatä de Marea Britanie, nu e s'a
convins cä etalonul este ca de ci - din cauza
balantei platilor pasive - pentru apära stocul ei de aur ca nu
treaca granita. guvernului englez s'ar putea numi mai
degrabä apararea stockului

www.dacoromanica.ro
 ETALONULUI AUR 359

Astäzi politica apararei de aur este generata.

tara noastra, ca celelalte state, lupta pentru apararea stockului
de ingreunand comertul cu strainätatea.
aceastä politica este sau nu e inutil sa ne mai
trebäm. Inflatia de bani de credit, provocata de abundenta
härtie in Europa de abundenta monetei-aur in State au pro-
vocat nenorocitä.de astazi, la marirea productiei mult
peste nevoile consumatiei.
Este absurd ca leacul suferintelor de astäzi sa fie cautat
in a provocat aceste suferinte.
Ce se va inviitor? Greu de prevazut. In momentul de
fatä, ne gäsim in fierbere pentru gäsirea unei solutiuni pentru
redobandirea echilibrului monetar din nou pierdut.
Oricare ar fi solutiunea propusä in materie financiara
sau de conferintele economice vor urma, aural baza
a solide our nu se concepe

George lanä

www.dacoromanica.ro
 Ww."......
............."11"

DATORIILE DE STABILIZAREA.

de Jenny.

In vederea scadentei dela 15 Decembrie a. c. noi conversatii s'au inceput la

shington reprezentantii guvernului american englezi. chestiunea
glementkii scadentii dela 15 unie a rämas suspensie, in ceeace fondul.
Pre;edintele Roosevelt a acceptat personal ca guvernul britanic efectueze, la scadentä,
un värsämant simbolic" de cel putin 10% din suma datoritä, dar cere ca fie
batä de Congres ; acesta nu se va putea pronunta deck in Ianuarte viitor mai
de vreme, in caz renuntä de a-1 mai convoca in sesiune extraordinard,
de anului.
Se pune intrebarea pentru scadentä se va adopta o solutie provizorie
ca pentru scadenta dela 15 echivalentä cu un moratoriu partial? E
babil, dar nu va fi desigur ce delegatii englezi au depus in prealabil toate
tärile pentru a se ajunge la o reglementare definitivä. Dupä ultimele indicatiuni
mise din Londra din Washington, guvernul britanic este gata o reglemen-
tare definitivd, oferind o sumä de 80 milioane de lire sterline, al värsämânt
datoria. guvernul american nu este lichidäri definitive, nu este
dispus totusi accepte o mai de 200 milioane lire sterline. In caz,
soarta unui acord subordonatä deciziei Congresului, a opinie
materie, a evoluat putin.
Punctele de vedere ale celor guverne foarte depdrtate unele de altele,
in Statele Unite in Anglia se reglementki definitive a
britanice. Astfel aceste negociatiuni nu ar mai prezenta un interes relativ,
n'ar fi aproape sigur pe problema datoriilor se va discuta aceea a stabilizärii
dolarului lirei sterline.
Cum, pe de o parte, guvernul englez-de0 recunoscand avantagiile pe care le-ar
zenta pentru Marea Britanie o reintoarcere la o monetá
in a nu voi fixeze soarta lirei ca America o fi fixat pe a dolarului ca
chestiunea datoriilor de fie reglementatá ; cum, pe de parte, Statele-
Unite sä resimtä serios inconvenientele nesigurantei monetare doresc vadä
lirei, care asupra preturilor materiilor prime impiedicd astfel
politica de redresare a preturilor, se pare la prima vedere o serie de
de concesiuni mutuale va fi posibil un dublu acord asupra problemei
riilor de asupra celei a monetelor. Acest fapt svonul despre o
zare a devizelor anglo-saxone sau putin al unui armistitiu monetar, susceptibil de
a fi cu ocazia conversatiilor actuale asupra datoriilor. Dat insuccesul
Conferintei dela Londra, aceste svonuri nu pot fi primite deck cu o prudentä
stabilizare de fapt a dolarului, care va aduce ea pe aceea a lirei, este mult
apropiatä deck acum câteva Dar pare greu ca fie rezul-
tatul negocierilor intre Statele-Unite Marea Britanie.

www.dacoromanica.ro
 ARHIVA ECONOMICE 361

se in mod singular problema punând-o in

cu acea a datoriilor intransigenta Parlamentului american ii face foarte grea
o solutionare apropiatä. este cu atât mai complicatä cu vor ca printr'un acord
bilateral fixeze de stabilizare ale ambelor devize, pe când preocupárile
monetare ale interesate n'au nimic comun.
La baza tratativelor pentru reglementarea datoriilor de se o conceptie
britanica vizibil Interesul Marei este de a stabiliza lira la un nivel
care corespundd necesitätilor specific engleze. Care sunt aceste o
suficientá a preturilor interioare de preturile mondiale pentru ca comertul
de export in ziva care schimburile internationale se vor insufleti, o
activitate de care economia britanicä nu se poate lipsi. Este apoi o monetä
a valoare fie destul de pentru a permite rezultatul precedent, dar care
timp nu fie depreciatä la un punct la care inflatia devenind
ar determina o urcare necontrolabild a preturilor a salariilor, care ar distruge avan-
tagiile unei devalorizdri moderate. Mai este apoi tripla grija de a mentine un echilibru
financiar realizat cu grele sa3rificii; a cruta creditul public de o sguduire, credit, care
cu o de mai bine de un miliard de lire sau de 80 miliarde franci, ar fi
trem de primejdios de a evita ca fluctuatiile dezordonate ale schimbului nu
teze capitalurile plasate in Marea Britanie nu dea astfel o definitivä
prestigiului pietii londoneze.
preocupare discutabild care din falsa conceptie mai sus, a venit
se adaoge dolarului : aceea de a Impiedica ca cursul rnonetei engleze
In raport deviza arnericanä nu un nivel socotit incompatibil cu interesele
britanice. mijlocul lui Aprilie, ca etalonul aur fie suspendat Sta-
tele-Unite, lira valora aproximativ 3,40 dolari. Ziarele proclamau in acea pretul
nu trebuia in un caz fie mai mare de 4 dolari. Cursul acesta a fost cu mult
schimbul s'a ridicat in ulie la vechea paritate de 4,86 dolari, acum
se in jurul cifrei de 4,75 cu toatá marea pe lira a suferit-o de atunci.
nu mai este vorba se cursul lirei la 4 dolari, fiecare
tare intre cele monete vii reactiuni opinia
telegramd din Londra anunta autoritätile britanice nu se ingrijesc prea mult
dolarul s'ar stabiliza la un nivel apropiat de paritatea de odinioard,
deprecierea dolarului ar fi proportional cu a lirei, piata americand este
timp un furnizor de materii prime al industriilor britanice un important
buseu pentru fabricatele ei. fie semnul unei mai juste a realitätilor?
Este de sperat, nu mai trebue ascuns insistând de zile asupra pretinsei necesitáti
de a face cursul lirei de al dolarului, teoreticienii monetei special4tii indus-
triei au cauzat opiniei o turburare, care nu poate dispare usor. Ideile au fost
sificate, pe piata schimburilor s'a crezut dolarului va aduce in mod
necesar pe a lirei sterline. Rezultatul este cu toate Báncii Angliei,
moneta pe cea americanä a astfel la un nivel la care nu mai
este sigur o puternicä ridicare a costului vietei a preturilor de cost va putea fi mult
timp
Situatia Statelor-Unite este mult mai Urcarea preturilor, pe care Anglia o
Statele-Unite o doresc, in ea usurarea poverii datoriilor interne.
admitem din Roosevelt, singurul element tangibil va fi reducerea
valorii aur a dolarului cä pentru a asigura debitorilor o usurare eficace creditorilor
posibilitatea de acoperire apreciabilä aceastá reducere trebue fie credem
Presedintele va uza de dreptul de a devaloriza dolarul cel mult De aceea

www.dacoromanica.ro
362 BULET1NUL INSTITUTULUI ECONOMW

nu pare exclus ca dolarul sä fie stabilizat la un curs inferior nivelului actual ; lira, nu
va urma dolarul, ceeace ar fi foarte primejdios, va valora mai mult vechea pari-
tate, poate mai mult de 5 dolari. Date le respective ale problemei monetare din Marea
Britanie State le-Unite sunt astfel in raport cu aurul dolarul va mai mult
decât hra. in negocierile cu din Washington fixeze intre cele
o depärtare inferioarä sau mult cu paritatea guvernul
englez va pune chestiunea in mod nu va putea fi rezolvatá printr'un acord.

Gresala in a crede fixarea valorii monetelor poate rezulte din

transactiunile internationale. In realitate devalorizarea stabilizarea
tial nationale, mai ales in cazul Statelor-Unite. Presedintele Roosevelt a fácut
de internationald, când in ajunul Conferintei dela Londra, a separat
dolarul de aur. La fel va face de sigur la stabilizarea dolarului. In starea a
lucrurilor, stabilizarea pare mai apropiatá in State le-Unite in Anglia, in care
tusi o astfel de e de luni.
Negisuranta asupra pietelor americane ; ea impiedeci desvoltarea
afacerilor evaziunea capitalurilor. Redresarea economicä este astfel impie-
; opinia Guvernul are la dispozitie
: inflatia, care la mari dezordini, stabilizarea care mari
avantagii. Mai sau mai târziu, stabilizarea va fi singurul pentru a
de inflatia ; ea va readuce increderea o expansiune a cre-
ditului bancar, cum doreste d-1 Roosevelt. Soarta dolarului depinde de eve-
nimente, ea va fi clarificatä poate la adunarea Congresului din lanuarie viitor.
dintele va gási probabil mai este bine procedeze la o devalorizare pentru
ca Parlamentul se in fata unui fapt se impiedice ca agitatia
proportii primejdioase.
evenimentele se vor astfel, Anglia se va ea in fata unui fapt
implinit. Decizia ei va urma pe cea a Arnericii, politica financiarä clarvázá-
toare a Angliei va tine de interesele adevärate ale Britanii, in mäsura in
care nu este de evolulia schirnbului.
e Temps Financier", No. 333 din 9 Octombrie 1933). M. B.

www.dacoromanica.ro
 GENERALE pra invidiatei (odinioarä) de miliar
Rezultatul acestei cälätorii e
Bilanz nach zehn Jahren Danzig-pol- pe care-I acum cititorilor.
nischer Zollgemeinschaft. Danzig 1932 : E lesne de inchipuit cu ce impresii
Verlag A. W. Kafemann G. m. b. H. acest ce a
34 pag. rile de cea-
ntre Republica orasul liber suri un tiket" care le dea dreptul
Danzig din 1922 un tratat, tratatul la o mizerä portie de mâncare la un apro-
din Varsovia, care reglementa comuni- ximativ ; ce a stat de
tatea taxelor vamale, aceste cu oameni pe cari speculatia nebuneascd
puteri. Dupá s'a simtit nevoia i-a aruncat la ; ce a auzit
modificärii dispozitiunilor vamale eco- isprävile - neverosimile pentru un euro-
nomice ale pärtilor VI VII ale acestui pean - de gangsters, bootlegers,
tratat. Cu aceastä ocazie s'a redactat kidnapers racketeers : dupä ce a luat
memoriul cuprins lucrarea de masa in restaurante unde pregätirea
In acest memoriu sunt arätate catelor se face cu o de gust culinar
talii interesante, date statistice diagrame care, pe omul in tara lui
rezultatele celor zece ani de comunitate varin, l-a (literalmente) revoltat
a taxelor vamale. ce a privit hoteluri pe
M. B. americanii bogati, petrecand insensi-
bili la groaznica mizerie care-i inconjoard.
Brotelle : Coups d'oeil et pros- Dar mai mult decât ideia pe care
pections. Esquisse d'une nouvelle va fi format autorul despre americani,
tation de la politique economique. Editura ne-a interesat descrierea lucrurilor
Autorului, 15, rue Van Artevelde, Bruxel- din acest punct de vedere
les, 1932, Pag. 64. cartea lui Bourcier e o admirabild
In aceastä lucrare intitulatä Coups tare a unei de instantanee luate cu
d'oeil et prospections" care reprezinti, a suta parte din de un om care,
in rezumat, conversatiile autorului cu di- in foarte vreme, a observat multe,
verse persoane de diverse, surprinzator de multe Totul,
expuse o serie de idei reflectiuni privit inseparabilii ai ironiei
economice, sociale politice, selectionate descris cu fraze scurte,
stiintific in fel formeazä un tot frânte, intr'un tempo nervos trepidant
in expunerea de motor.
G. Trei ore de agreabilä.
Pe oamenii cu multe ocupatii, nu-i
Emmanuel : U. S. A.-33. Edi- a o citi :
tions Baudiniére. 1933. 250 pag. 12 frs. treburile
Reporter la l'Intransigeant", Emma- lonescu.
nuel Bourcier a strabätut timp de säp-
Statele-Unite ale spre Demaison André : Menaces dans le Ciel.
a prinde pentru cetitoril Editions Baudinire Paris 1933. 287 pag.
pectele recente ale crizei ce s'a abätut Lucrarea d-lui André Demaison, de-

www.dacoromanica.ro
364 BULETINUL INSTITUTULUI ROMANESC

parte de a fi un roman - dupe cum distrus o industrie importanta iar

se din titlu - crimelor accidentelor a crescut enorm
un studiu documentar asupra aviatiei. ultimul timp.
Citind lucrare putem vedea cu Prohibitia nu deloc pro-
progresele enorme acute de avia- blema bäuturilor alcoolice, din
in ultimii treizeci de ani. prohibitia o grea budgetelor
Aviatia de cea comerciala, Statelor ce-au introdus acest regim
este atât in Franta tot prohibitiei apar tot felul de
ce au creiat tipuri de avioane ce traficanti gangsteri, periculosi
s'au impus societkii.
Calitatea cea mare a lucrärii d-lui G.
André Demaison e ea o
chestiune de actualitate studiind chiar K. J. Hartmann : Soziologie, Breslau
ultimele tipuri de avioane. 1933 : Ferdinand Hirt. 104 pag. legat
Pentru noi, lucrarea d-sale M. 2.85.
un interes deosebit In folositoarea intitulata
sincere pentru avioanele ce convin mai Jedermanns a nu de
bine aviatiei de celei mult un tratat de sociologie datorit d-lui
civile. Hartmann, al scop este ca din
Dr. G. S. multitudinea sistemelor sociologice,
leve problemele de
Leon : Le de la In a sociologiei o
prohibition. Paris 1932. Librairie mare contradictie de totu;i se pot
versitaire J. Gamber, Pag. 144. Fr. 12. stabili oarecari raporturi directii
Studiul D-lui Leon Douarche, direc- metode ; aceste raporturi vor fi relevate
torul oficiului international al Vinului in lucrarea de
tratând problema prohibitiei, este ce obiectul metoda
rat din lucrarea profesorului universitar ciologiei problema
american d-1 C. P. Cambiaire Le Cheval directivelor sociologice, d-1 Hartmann stu-
Noir de l'Apocalypse". perioada mai veche, a marilor for-
Problema prohibitiei este la ordinea matiuni de sisteme, insistand asupra lui
zilei, nu numai Statele-Unite, ci in Auguste Comte, Herbert Spencer
toate viticole din lume primul ciologiei naturale (biologica mecanica).
cele patrusprezece aderente Face apoi un studiu deosebit de interesant
Oficiului International al Vinului. asupra sociologiei actuale, analizând
Institutul al Vinului, rentele sociologice reprezentate prin
teresat direct in aceast chestiune, a gel, von Stein, Marx, Oppenheimer, A.
luat seziunea lulie 1932, Weber, Spann, Freyer, Max Weber, Tön-
cunoscut publicului toate docu- nies, Durkheim, Tarde, Ward,
mentele sale referitoare la prohibitie. dings, Simmel, Vierkandt von Wiese.
Prohibitia este datorita, de In lucrarea d-lui Hartmann, cititorii
toate, abuzului bauturilor alcoolice pot o expunere siste-
tuatia actualä, care a sociologiei, in mod
lumea, nu va fi deck prin
revenirea la regimul umed. M. B.
prohibtiei au promis Americanilor,
rezultate magnifice : o industrie mai Paul Lombard : Au berceau du socia-
o de prosperitate, salarii mai lisme français, 253 pag. Editions des
ridicate etc. Ori din prohibitia a Portiques, 1932, Paris. 12 fr.

www.dacoromanica.ro
 365

Marsilia e de autor De cincisprezece ani existä un nou

socialismului francez, prin faptul par- regim social intr'unul din cele mai mari
tidul socialist francez" a luat nagtere in State ale lumii. existenti de un deceniu
urma congresului muncitoresc dela este o de träinicie,
20 31 Octombrie 1879. Intre organiza- indiferent de metodele de guvernare. In
animatorii acestui congres s'au definitiv, terorismul bolgevic nu este
o de meridionali, toti tempe- o continuare a metodelor absolutismului
ramente aprinse, minti luminate culti- tarist. Dar, la adäpostul acestor metode,
vate, suflete entuziaste dezinteresate s'a ridicat o constructie de Stat,
cari au pus talent afir- cu forme juridice cu aspecte sociale
marea sustinerea unei ideologii care radical fundamental, schimbate. R.
era in timp politicd, S. S. o realitate ce nu mai
poate fi ignoratd. Savantii cercetätorii
Socialismul e numai un pretext pentru privirile spre
autor ca portretizeze un de figuri sovietice, incercând
de poeti, romancieri, gazetari, oratori, le analizeze inteun spirt de detagare obiec-
editori sau oameni de litere. In fruntea tivá
acestei galerii Jean Lombard, poet In aceastá directie de idei a lucrat
simbolist, romancier o autorul prezentului studiu asupra drep-
eruditie o in care se tului penal sovietic. Dr. Reinhard Maurach
cele mai bogate felurite culori, apartine burgheziei capitaliste. El este
intemeetor de reviste literare politice, magistrat german. In timp, el
militant teoretician socialist. Cu un este referent al Institutului Est-European
devotament ne sunt evocate scene din Breslau, in a colectie de Izvoare
din viata lui Jean Lombard ca bucáti Studii" publicat documentata
din opera sa literarä. Cu simpatie interesanta sa a dreptului sovietic.
aproape veneratiune zugrävite In prima parte a studiului, autorul face
gurile a câtiva literati militanti o structurald Statul bur-
cialigti, in timp, ca Benoit ghez Statul proletar. Este o introducere
táran din Forez, care ajuns un strdlucit menitä
autodidact scrie o monumentalä Istorie a lumineze dedesupturile fundamentale
Socialismului, Clovis Hugues comunard ale dreptului sovitic.
la Marsilia primul deputat socialist, ca Partea a doua are un caracter net
atât de simpatica de editor, absolut juridic. Intâiu, dreptul este pre-
terat enciclopedist a nenorocosului zentat ca un rezultat al luptei de
Albert Savine. Pe se analizeazd se
Cu un stil greoiu, un plan ordinea a Statului burghez
de ansamblu, cu cu totul inegale a Statului comunist de tranzitie.
descrierea oamenilor locurilor, cu o In partea III, autorul se de
mânuire greoaie a ideilor teoriilor Puterea de Stat" cuprinde urmätoarele
nerale, acest volum nu are scuza capitole foarte interesante : bolgevismul
de a fi un postum omagiu adus unor dreptul penal a Statului abstract bur-
luptdtori pentru o lume mai mai ghez ; dreptul penal al liberalismului, a
frumoasd. absolutismului de Stat a bolgevismului.
V. V. Amploarea documentärii, penetratiunea
analizei preciziunea metodei fac din
Dr. Reinhard Maurach : Grundlagen des acest studiu o interesantä contributie la
raterussichen Berlin. 1933. cunoagterea ordinei juridice sociale din
lag von Franz Vahlen. 205 pag. Uniunea Sovietici un izvor de infor-

www.dacoromanica.ro
366 INSTITUTULUI ECONOMIC ROMÂNESC

mare pentru cercetatorii dreptului com- Având in vedere cä tara este

parat. prin agricold, cu o crWere
Dr. C. a animalelor produckoare de lapte destul
de abondentä cu conditiuni pentru
Omagiu Prof esorului S. Mehedinfi, crea- dustria laptelui destul de favorabile, se
geogralic modern in impune in mod imperios schimbarea si-
Románia. Cluj : Institutul de Geografie. tuatiei actuale.
466 pag. Conditiunile de productie prelucrare
Studiile continute volumul al a laptelui trebuiesc imediat studiate
al Institutului de geografie al luate pentru remedierea neajunsu-
din Cluj sunt inchinate Pro- rilor. In lucrarea de care face parte
fesorului Mehedinti, aceluia care a creat din colectia de sfaturi practice
geografic modern in Ro- sub auspiciile I nstitutului Zoo-
1-a ridicat pe culmi neatinse. technice, autorul, ne posibilitätile
La acest volum dat valoroasa pentru organizarea valorificärii laptelui
contributie un mare numär de distinse la noi in
personalitki ale vietii culturale române0i. G.
D-1 Al. P. Arbore ne aspecte
caracteristice din viata dobro- Dr. V. Pauliucu : Principii de
geanä, Ion Conca face considera- higiena rasei. 1932. Institutul de
jiuni geografice in jurul diferitelor arte grafice Glasul Bucovinei".
ale Dobrogei. D-1 loan C. Pag. 15.
despre geografice ale Tärilor In lucrare este publicat un
Române intre 1800-1856 ; D-1 R. L scurt rezumat din conferinta D-lui Dr.
Calinescu ne Contributiuni sistema- V. Pauliucu Burlä-docent conferentiar
tice-zoogeografice la studiul Mustelidelor universitar - medic al Ambulatorului
din D-1 Giuglea aduce un pre- ginecologic, membru in consiliul de
tios material folcloristic al Românilor din de ocrotire al Municipiului Cer-
Serbia, iar D-1 Giurescu ne despre la Universitatea din Cer-
Asane§tilor. mai dau concursul la 2? Noembrie 1932 cu ocazia
Manciulea, Mihailescu, Ti- aniversdrii a 15-a a Unirii Bucovinei cu
beriu Morariu, S. Opreanu, N. Orghidan, Patria cu celelalte provincii ro-
H. Wachner, R. Vuia, Ion Dongorozi, conferintá in care a demons-
Vornicu, A. Florinescu, V. Merutiu, trat studentimei noastre in a peste
Em. Panaitescu, I. Ro;ca 300 de proectii luminoase, câteva principii
face bibliogrfia operelor profesorului S. de higiena rasei.
Mehedinti. G. Ian4
Lucrarea Institutului de Geografie al
Universitätii din Cluj, prin studiile inte- A. de Pouvourrille : rouges sur
resante documentate ce confine, este l'Asie. Baudinière. 1933. 250
o lucrare cum numai in Apus se gäsesc. pag. 10 frs.
Distrugerea societkii actuale prin revo-
M. B. in metropolele europene-
idealul scump al conducatorilor Rusiei
Dr. N. Odaisky : Sovietice-se realiza mult mai incet
unei deck se profetii comuni§ti.
Tipografia Bucovina", str. Grigore Alex- De unde convingerea Kominternului
andrescu, 4. Bucure0i, 1933. Pag. 58, trebue preparatä mai bolqevizarea
Lei 40. coloniilor indreptarea propagandei in

www.dacoromanica.ro
 367

directia domeniilor extraeuropene ale conformeze purtarea, continuând

rilor coloniale. plasa economiile
Cartea d-lui A. de Pouvourville Ghiara colonie."
ro;ie deasupra Asiei", de Concluzie destul de :nteresantä. Ca
in vitrina libräriilor, vine proecteze o cartea, dealtminteri.
nouá asupra operei de frdmântare
revolu/ionarä a popoarelor, pe care Rusia
Sovieticd o face cu de 15 ani.
Dorneniul, ales de autor Asia, misterioasa Dr. Freiherr Maximilian du Prel : Der
neinteleasa terenul fecund pe care Zeitungsbeitrag im Urheberrecht unter
gräuntele invräjbirii sociale putea prinde sonderer der Unter-
mai lesne radäcini. scheidung zwischen Zeitung und Zeitschrift
ce descrie aspectele bolsevismului und der Autorrechte, Im Selbstverlag des
in China (tarä unde, in de o .oarecare Institutes für Zeitungforschung aus der
traditie a colectivismului, alte Universität München, 1931, 64 pag.
trei cauza au mai contribuit la Volumul 5 din seria Zeitung und
voltarea germenului nefast : reaua ben", de Institutul de Cercetäri
butie a ;i arenzile enorm de Jurnalistice (Zeitungsforschung) repre-
urcate ; b) dobanzile uzurare ; c) greaua un aport adus tinerii
a impozitelor, mereu sporite din jurnalistice. Mai ales prima parte
pricina neincetatelor räzboaie) D-1 de a in care autorul clari-
Pouvourville se asupra Japoniei, fice precizeze unele notiuni de bazá,
(unde populare provocate de partea doua con/inutului
n'au folosit comunismu- unui ziar, sunt foarte pretioase. In partea
lui ci, dimpotrivd, au dat na;tere unei treia ultima, autorul atinge propriu zis
ternice reactiuni prin miscarea ultranatio- problema drepturilor autorului de articole
nalismului kokukousha fascismul japo- de jurnal de fapt este
ponez) face un scurt vesel popas destinatá lucrarea.
efectele comunismului in Siam : o h. b.
revolutie a partidului poporului"
contra Regelui, revolu/ie care, o Gerhard Prost : Entwicklung und Re-
de 48 de ore s'a terminat cu form der Wohnungsmiete. Ed. autorului
cu cum numai in Siam Berlin-Friedenau, Hauptstr., 89, 1932,
pot avea parcurge grâbit Indiile pag. 93.
deze India Britanica se opreste, in dreptului chiriilor face obiec-
mai asupra - care-i tul de Autorul o imparte
era mai la : Indochina. Situatia a pár/i, in prima
fost aici destul de rea, propaganda dreptului chiriilor, iar a doua
tenace, violente. mai propunerile de
mäsurilor repres've, preventive, ideii de pentruca la
ministrative, sociale, internationale pe ia personal atitudine de
care protectoare (franceze) problemd, mai
le-au luat, provincia a fost pacificatä necesitatea reforme analizând cri-
pericolul Azi, toatá lumea-i tic propunerile de fäcute.
nititä.
Concluzia autorului? Pariez nici nu h. b.
la ea : fericiti i

mai ales francezii de mijloc care vor des- Dr. S. : din

chide ochi la aceste adevdruri vor meperul ei losif

www.dacoromanica.ro
368 BULETINUL ECONOMIC

toria grandiosului palat reprezentativ al 10, Wien 13, Leegasse 1, 1931, 30 pag.
Bisericii ort. române din Bucovina). Cer- pretul s. a. 2,20.
1933. Institutul de arte grafice justificativa a tendin-
Glasul Bucovinei". Pag. 80 telor de monopolizare din partea statului
Lei 50. a importului de in Austria.
studiu de 80 pagini, a
de curând editura Glasul Bucovinei" h. b.
monografia a grandioasei Rese-
dinti mitropolitane din mono- Watter Helene : Eine deutsche Frau er-
grafie a necesitate lebt Sowjetrussland, Bergstadtverlag,
atât pentru publicul din Bucovina din ; pag. 140 ilustratiuni Mk. 2,30.
restul pentru numerosii Autoarea prin Rusia sovie-
cari ne vizitau cari admirau acest in anii 1929 1931 ; dela Le-
palat de marele arhitect ceh Havka. ningrad prin Moscova, Charkov, Rostov
Pentru a pune la dispozitie cititorilor Kiev la Varsovia, apoi dela Baku
o astfel de monografie, Dr. S. prin Tiflis, Saratov, Moscova la Königs-
profesor universitar a documentele berg. Ea asterne impresiunile consta-
oficiale ale vremii, referitoare la prejudecata. Raiul bolsevic"
Resedintii" o multime de cehe descopere in lungile
care au completat informatiunile docu- neoficiale. Comunismul" e nu-
mentare folosite de autor. mai o care se sub
Minunata orânduire a ideilor clari- pulsul unui materialism individual feroce
tatea stilului contribue ca lucrare, a unui fanatic vrá a
binevenita, fie accesibila tuturor. tot ce nu este rusesc. Cartea e
ar fi bine sä fie de toti cari vor
G. asupra ce se
petrec dincolo de Nistru.
Leon Trotsky : La révolution permanente. I. E. R.
Les Editions Rieder, Paris, 1932. 352 pag.,
pretul frs. 20. BIOGRAFII
lucrare este o incercare de su-
prapunere a unei conceptiuni procesului Dora von Beseler : Der Kaiser im
revolutiei. Este o a revolutiei glischen Urteil. Mit einem Vorwort von
proletare prin prisma unei conceptiuni Johannes Haller. J. G. Cotta'sche Buch-
formate. Autorul vede in revolutie nu handlung Nachfolger, Stuttgart 1932, 115
un spectacol grandios incidental, ci o pag., pretul RM. 3.
care transforma o natie sub Wilhelm al I-lea, fostul Kaiser al
directia proletariatului. Germaniei, este poate singura
Partea principala a este consa- litate din istoria mai a per-
cratá analizei revolutiei ruse, luptelor sonalitate a conturata in mod de
logice cari s'au dat se dau revolu- divergent. Autoarea a lucrarea
tionari. In sunt analizate atât ei arate, pe de impresii singulare
volutia cea spaniola. cum istoricii politicienii englezi
pe Kaiser activitatea sa.
h. b. Lucrarea este interesanta surprinde
prin faptul ne in Wilhelm al
Sozius : Betriebstoff die Wirtschaft I-lea o alta am fost
Benzinmonopol statt Benzinsteuer und Kraft obisnuiti vedem ; e convin-
tahrzeugabgabe I Wiener Volkschriften No. prin faptul convingerile

www.dacoromanica.ro
 PRIMITE 369

unor oameni care toate garan- puterea armelor, ci prin remarcabilul

de obiectivitate. talent diplomatic deaceea locul lui
h. b. Alexandru-cel-Bun in istoria civiliza/iei
crestine este de Ferdinand de Cas-
Jakob Wasermann : La vie de Stanley. tilia care a puterea Maurilor
(Boula Tradus din de in Spania de Ivan cel-
Paul Genty. Ed. Albin Michel, Paris 1933, Strasnic al Rusiei, care a sdrobit
311 pag., 15 frs. a liberat Rusia de jugul
Citind acest volum, evolueazä in G.
ochilor nostri viata frâmântatä a acelui
care a fost mai mare jurnalist al tim- George Tudose : Spiru C. Haret. Cer-
purilor, John Roulands sau Rollant, 1933. nstitutul de Arte grafice
noscut sub numele de Stanley. Glasul Bucovinei". Pag. 20.
E pasionatá cu decoruri Lei 10.
vesnic schimbate, vesnic pe care In de 20 pagini, este
autorul cu o abilitate a o
publicatä cuvantarea de D-I Geor-
in ge Tudose, in comemorativa a
ne apropie persoana eroului, inzestrat cu Cercului Cultural al Vicovelor" Dr. Ion
admirabile aptitudini caracter. I. Nistor", in luna Decembrie 1932, des-
din mânä carte ne pre marele organizator animator al
un sentiment de admiratie scoalei românesti Spiru Haret".
pentru acest admirabil
G.
h. b.
CONTABILITATE
Ion I. Nistor : Locul lui Alexandru-cel-
Bun in istoria civilizafiei cregine. Cer- Camille : Precis de comptabilité.
1932. Institutul de Arte Grafice Editura autorului, 7 Place d'Austerlitz-
Glasul Bucovinei". Pag. 20. Strasbourg, 1932. Pag. 246. Prix : 19 frs,
Lei 15. Camille Mann& expert contabil
Istoria este oarecum profesor de contabilitate la coala Comer-
nedreaptä de Alexandru-cel-Bun. din Strasbourg scoate in a I-a
Atributul cel Bun" a pe multi edi/ie lucrarea sa de contabilitate, pe care
aveau a face cu un domnitor o divide cinci :

pacinic linistit care fi I. Contabilitatea intreprinderea.

anii domniei in post rugäciune, I. Contabilitatea in
in vie/ii familiare fastul I. Contabilitatea
obisnuit al serbärilor de Pasti, Cráciun IV. Contabilitatea märfurilor.
Boboteazá. V. ncheierea exerci/iului ;
D-1 Ion I. Nistor, cunoscutul istoric Contul de profit pierdere.
politic bucovinean, in dicursul come- In studiul autorul se de-a
morativ, rostit in aula Universita/ii din fi concret prin alegerea subiectelor
la 30 Octombrie 1932, sustine mai familiare prin complectarea textelor
din contrá, domnia lui Alexandru cu scheme grafice care stu-
Bun a fost o domnie foarte sbuciumatä dierea diverselor opergiuni ; el tine seama
vesnic de mari primejdii de realitatea a afacerilor face
din Energicul voevod, inconjurat un studiu destul de asupra
numai de dusmani a reusit apere contabilitaIii in neglijatä
integritatea sale, nu numai prin de ceilal/i autori.

www.dacoromanica.ro
370 BULET1NUL INSTITUTULUI ECONOMIC ROMA NESC

Munca autorului constitue o sunt expuse : analiza verificarea

deaceea recomandam acest manual contului ; a contului profit pier-
de contabilitate tutulor speciali;tilor in dere ; examinarea rentabili-
materie. care este una din operiunile esen-
G. jiale.
In ultima parte, partie théorique",
Joseph Reiser : L'organisation du con- analizeaza organizai controlul in viata
et la technique des verifications com- ; controlul statului ;
ptables. Paris, 1933. Dunod, 92 Rue Bona- organele de control prevazute de legiuitor ;
parte, pag. 246. controlul executat prin servicii interne
Volumul de de in de revizuire ; controlul prin experti pro-
a Ill-a editie, inspirat esential din prac- fesionali etc. etc. n ultimul capitol al
este destinat, serveasca cauzei acestei pretioase autorul, ne
expertizei contabile. Eroarea frauda marele rol au organele de control in
de Prima atinge im- viata economica
perfectia individului, a doua tot Recomandam cu lucrare
ceeace-i in dauna moralei. Conta- tuturor cari, nu vroesc se hazardeze
bilitatea nevoei de ordine, de cercetare, a fi de o
echitate de documentatie. Ea trebue de lucru
fie in tot timpul, fotografia situajiei reale G.
a intreprinderei. Contabilitatea trebue
fie organizata CRIZA ECONOMICA
rational. Controlul este necesar ; el
este o contra furtului. Dr. Roman Boos : Soll und der
Fraudele contabile sunt de feluri Weltkrise. Basel 1932 : Verlag Zbinden
deturnarile falsificarea rezultatelor. und Hügin. 48 pag. M. 1.50.
D-1 oseph Reiser, ce face un Literatura asupra crizei economice
scurt istoric asupra contabile 1i tuale devine din ce ce mai Din
necesitatea controlului literatura face parte 1i lucrarea
intreprindere, imparte valorosul studiu D-lui Boos, care contine subiectul unei
in interesante de autor
n partea intitulata partie pra- asupra debitului creditului crizei mon-
tique", se de controlul preventiv, diale.
de organizatia contabila, de controlul Spre deosebire de alti autori cari pre-
particular de revizuire. conizeaza diferite mijloace de lecuire a
ce o definitie revizuirei crizei, D-I Boos nu nici un remediu,
pertizei, autorul, ne operatiunile ci se a face o descriere zgu-
preliminare revizuirii : studierea statutelor ; duitoare a crizei. Problema pe care
examinarea prospectului de emisiune ; o solujioneze este a cum haosul
tirea proceselor-verbale ale Consiliului de crizei mondiale, un om poate ajunge
administratie 1i ale generale ; asigure un venit cinstit pe se poate
studierea organizatiei interne a de constant.
derei. M. B
Expertul trebue stabileasca un
plan de seama de timp Leo Gestetner und Ing. agr. Ekkehard
de mandatul ce i s'a incredintat. Hauer :Das Krisenproblem Osterreichs.
Revizuirea intreprinderile industriale Wien und Leipzig 1932 : Verlag von
comerciale revizuirea in intreprinderile Gerold's Sohn. 74 pag. M. 2.50.
bancare sunt descrise separat. pe Bazati pe un bogat material statistic,

www.dacoromanica.ro
 371.

Gestetner Hauer propus prin valoarea ei informativa pentru

au izbutit ne arate mersul viata practica.
surarea crizei in Austria. M. B.
Se ocupi primul de criza agri-
austriacd, analizand influenta regi- Dr. Felix Bondi und Dr. Ernst :

mului de devize asupra agriculturii, Die aktienrechtlichen und steuerlichen

vizionarea formarea preturilor. derungen durch die neuen Notverordnungen.
apoi directia comer- (Stand vom April 1932). Zugleich
tului exterior al Austriei, insistand asupra Nachtrag zur neubearbeiteten
pasivului balantei comerciale. Cerceteaza Auflage der Praxis der Finanzierung.
apoi structuraeconomiei nationale austriace Verlag Otto Liebmann, Berlin 1932,
perspectivele unei noi organizari 20 pag.
economice in bazinul dunarean. Autorii cunoscutei Die Praxis
Lucrarea de intereseazi prin ideile der Finanzierung" scot o bro-
vastul material informativ, pe complectarii acestei lu-
con ne. in ceeace legislatia
M. B. toare la actiuni, cari a avut de suportat
multe importante modificiri
date. Modificarile parte
DREPT COMERCIAL de domeniu fiscal. Autorii au trasat
in linii mari aceste modificari,
Klaus Drewes : Die Generalversammlung o bibliografie pentru ce vor afle
der Aktiengesellschaft. Stuttgart 1933 : detalii. Brosura este la curent cu
Verlag von J. Hess. pag. la 1933.
M. 5,40.
Pe ce anonime s'au h. b.
inmultit, s'a simtit nevoia unei
serioase legiferari a In Germania Dr. Otto Ludwig Gerber : Der
legislatie a fost mereu Erwerb eigener Aktien durch die
; o atentie s'a dat dispozi- Gesellschaft. Würzburg 1932 : Verlag
tiunilor referitoare la adunarea generald. rad Triltsch. pag.
Aceste dispozitiuni sunt studiate cu In Germania o
de Drewes, in care are drept scop reforma drep-
mul de tului actionar. In literatura tre-
Autorul prin a face considera- bue cuprinsi lucrarea D-lui Gerber,
tiuni generale asupra generale, care se ocupi cu dobândirea propriilor
studiazi apoi dispozitiunile referitoare la actiuni de societatea pe actiuni.
locul timpul generale, la dreptul ce face o scurti expunere asupra
datoria de participare a presedintelui istorice a problemei la
consiliului de administratie altor reglementarea ei autorul
soane de actionari, la dreptul de partea a de
vot in adunarea generala, la dreptul de societatea pe actiuni a propriilor ei
a da de la amânarea intre- actiuni acestei
ruperea generale, la inchiderea tru societate pentru
bilantului alegerea consiliului de referitoare la dreptul de vot, dreptul de
ministratie, la redactarea procesului verbal dividend, rezultatul lichiddrii,
aluadunarii generale. bilant. Analizeazi apoi formele de
Lucrarea D-lui Drewes intereseaza atât dare a interzicerii de a dobândi propriile
prin ideile ei expuse mod concis actiuni intr'o intreprindere reglementard

www.dacoromanica.ro
372

aratä, care sunt tendintele de de evolutia acestei economii, de

a cäror o face, cum a fäcut-o originile crizei,
pe aceia a ordonantei din 19 Septembrie la concluzia economia prelun-
1931. gegte criza economia duce la
Foarte ca fond, lucrarea socialism mizerie.
D-lui Gerber are o mare valoare G.
prin contributia pe care o aduce la
reforma dreptului actionar. Planwirtschalt, Im Betrieb ohne Geld
M. B. rationalisieren. Praktische Beispiele aus
der Textil-Industrie. Ohne Kapitalanlage
Dr. Wilhelm Kisch : Grundriss des billiger und schneller erzeugen und
deutschen Konkursrechtes. Mannheim 1932 : pital freimachen-Herausgegeben und ver-
J. Bensheimer X 100 pag. legat M. legt von Wilhelm Kan, Stuttgart Silber-
2.25. burgstr. 39, 1932, pag. 40.
Pentru a pune tuturor, colectie de sfaturi practice date de
cunogtintele necesare asupra dreptului un practician, cu exemple din industria
limentar german, Dr. Kisch, profesor Autorul cum se poate pro-
la Universitatea din München, a duce mai ieftin repede investitiuni
concisä dar interesanta lucrare. de capitaluri noui.
ce introducere explicatia h. b.
notiunii de faliment scopul importanta
a procedurii falimentare, ONOMIE
Kisch evolutia a
tului falimentar. apoi deschide- Dr. Aurelia Blumenfeld-Balin : Solida
rea falimentului influenta ei, cererea de internationald. Bucuregti. 1933.
declarare in stare de faliment drepturile pag.
creditorilor, massa falimentara, organele Una dintre lucrärile cele mai interesante
procedurii falimentare, procedura apärute ultimul timp o lucrare cum
gitul falimentului. Analizeaza in ultima rar se la noi este lucrarea d-rei Dr.
parte a cazuri speciale de Blumenfeld-Balin asupra solidaritatii
faliment, insistand asupra ca- ternationale.
racteristice. Pornind dela principiile popoarele
Este o lucrare folositoare pentru viata sunt solidare intre ele la bine
practica. la räu solidaritatea
M. B. nu este un simplu deziderat bazat pe senti-
mente idealuri altruiste, este o
ECONOMIE realitate care se impune cu dela sine pu-
tere, autoarea solidaritatea inter-
Jean-Baptiste Rocca : L'Economie cum dintr'o observare
rigee. Gonférence donnée la Société a evolutiei omenegti a economiei
d'Etudes Economiques de Marseille, le sistemului modern de
30 Novembre 1932. Marseille, 1932, ce analizeaza ideia de solidaritate,
ciété Anonyme du Semaphore de Marseille, autoarea solidaritatea de fapt
17-19, Rue Venture. Pag. 56. in domeniul international : interdepen-
In e publicata conferinta economica, culturala.
de d-1 Jean-Baptiste la Societatea apoi evolutia economiei mondiale
de studii Economice din Marsilia despre in raport cu ideia de solidaritate
economia dirijatä. Autorul ce piedicele survenite urma
finegte termenul de economie se rdzboiului in calea

www.dacoromanica.ro
 PRIM ITE 373

nale aci d-ra Blumenfeld-Balin face

teresante consideratiuni asupra crizei eco- este puntea productie, pri-
nomice actuale, asupra Regle- mul al ciclului economic fundamental
rnentelor Na- circulatie consum ultimele verigi ale
tiunilor altor foruri internationaIe. acestui ciclu deaceea se toate
timul capitol al acestei pärti este consa- chestiunile colaterale ale ciclului economic.
crat problemei europene. Studiul meditatiile, bazate pe obser-
In partea a doua d-ra Blumen- vatiuni directe asupra productiei vietii
analizeazd practice ale cotidiene ; factorii economici politici
internationale in domeniu mondiali care de un deceniu mai bine
litic, administrativ, juridic, financiar. Stu- omenirea spiritul
apoi aplicatiile practice ales solida- care se pe noua conceptie a
internationale domeniul economic, gimului Corporatist Fascist, au dus la
stiintific, cultural in materie sanitará, rezolvarea acestei probleme de cátre autor,
umanitarä terminä intr'un mod cu aparte de celelalte
incercárile realizärile recente pe tárâmul scoli economice.
internationale. lucrare, cuprinde
Lucrarea de se impune prin mate- cinci In prima parte autorul
rialul ei documentar vast cu mult dis- o privire generalá asupra problemei dis-
cernámant ales. unui stil precis tribuirii in mod anual (periodic) ;
curgátor, a numeroase date statistice, in partea I face un istoric asupra distri-
a expuneri vioaie, D-ra Blumenfeld- butiei ; in partea I aduce o cri-
a sä realizeze in acest studiu ticá conceptiei actuale propune o
o admirabilä a evenimentelor distributie bazatá pe principiul superior
trecute domeniul international, eveni- al Doctrinei Corporative care contine in
mente, pe cari cu intelegere, sine, germenele desvoltárii civilizatiei eco-
ni le prezintä intr'o cu totul nouá. nomice nu numai pentru un popor ci
pentru toatá omenirea ; partea IV o
M. B. consacrá chestiuni in cu
distributia bogátiilor ; Economia in ge-
Paolo Cattaneo : La distribuzione della neral ; solidaritatea diverse
richiezza anualmente prodotta. Salari -Sti- sociale ; - consideratiuni
pendi - Guadagni - Profiti - nteres- pra ; legea cererei a ofertei ;
si - Rendite. Torino. Fratelli Bocca Edi- libera concurentä liberul schimb ;
tori 1933 pag. 313 Lire ital. 32. litica economicd bazatá pe salarii ; Trus-
o de mai multi ani turi carteluri ; revolutii bolse-
trecuti in contact direct cu maestrii, vismul fascismul ; crisele economice ;
technicienii reprezentantii industriei crizele legea distributiei ; concluziuni
dupá ce-a luat o parte activá in viata asupra crizei economice ; Aurul, circula-
comerciald financiara a tia etc. etc.
lumei actuale D-1 Paolo Cattaneo, stu- In ultima, parte, face o intre
problema distribuirii pro- bolsevism corporatism.
duse anual, care din conceptia
Economiei Corporative Cártii Muncii
(Carta del Lavoro). Adam Smith : Natur und Ursachen des
Problema distribuirii pro- Volkswohlstandes. Deutsch und mit
duse anual, este problema a eco- mentar von Friederich Buelow; 348 pag.
actuale, de ea depinde 4 Alfred Kröner Verlag, Leipzig,
narea economice mondiale. 1933.

www.dacoromanica.ro
374 BULETINUL ROMANESC

când tiparele abia prididesc sä GEOGRAFIE ECONOMICA POLITICA

publice contributiunileatâtor economisti"
pentru solutionarea gravelor probleme eco- André Bossin : La Lithuanie. Préface
nomice care omenirea, studiul de M. Michel Lhéritier. Les Editions
clasicilor este, pentru cei care vor se Rieder, 7, Place Saint-Sulpice, Paris, 1933
introducä economicd, de o Pag. 12, Frs. 18.
necesitate. numai In colectia Les Etats Contemporains"
aprofundând operele lui Adam Smith, dirijatá de P. Caron M. Lhkitier
Ricardo, List, etc., se poate ajunge se a apárut lucrarea de mai sus, care se
lucrkile bune de acelea ale eco- de origina poporului lithuanian ;
nomistilor care lipsa cunostintelor descrierea geograficá a solului ; climatul,
dispun deck de talentul de expunere populatia orasele Lituaniei ; activitatea
de arta de a convinge multimea ; iar in economicä agricultura, industria
al doilea cunoasterea tra- mertul ; organizatia
tatelor clasice dispenseazá de citirea mul- telectualá a frumosului stat baltic.
t.or sute de pagini in care lucrkile contim- Imaginile in acest studiu nu
porane vechile teorii limitând fac parte numai din cadrul geografic
astfel lectura numai la contributia per- priu zis ci domeniul tre-
sonalá a autor putinta celor cutului chiar legendei.
care o voesc, sá fie la curent cu literatura G.
economicd.
Deaceea o reeditare a operei lui Adam Theodore Dreiser : L'Amérique tragi-
Smith, care a rämas astázi cea mai que. Traduit de l'américain par Paul
buná introducere studiul economiei Nizan. Rieder, Editeur, 7, Place Saint-
politice, nu putea fi deck binevenitä. Sulpice. Paris 1933. 411. Frs. 30.
Traducerea ei in limba este De curând a in Editia Rieder,
o destul de grea, de care d. tradusá frantuzeste, opera celebrului
F. Bülow s'a achitat deplin succes, scriitor american Theodore Dreiser :
exact cugetarea lui Adam mérique tragique". In acest studiu,
th. Dar lucrarea F. Bülow mai are
un alt merit. Socotind - putin
pentru cititorul de azi - opera lui Adam
rele scriitor a zugrävit
patriei sale, a denuntat patimile
a

a profetit desnodämântul cu proportii

Smith, contine pärti lipsite de de catastrofd, ce acum câtva timp,
semnätate sau invechite, F. Billow la volumului, nälucirile unui
propus prescurteze pe alocuri textul simist. Timpul n'a fäcut deck confirme
original cu toate dificultätile de care cartea D-lui Dreiser. Politica Presidente-
este o atare incercare, d-sa a reusit lui Roosevelt a oamenilor säi, precum
ca pe deoparte sá o buná alegere a conferinta dela Londra gräbesc sá
capitolelor care puteau fi prescurtate, actualizeze sombrele profetii ale autorului.
dealtaparte, ca rezumatele pe care Teodor Dreiser, aratá cu documente
le-a fäcut sä redea a lui gru pe alb, guvernul american e
Adam Smith. incapabil respectul legilor
Insotind traducerea de un bogat al constitutiei. El pune intrebarea :
mentariu, prin prizma actualului stadiu Care-i cauza situatiei nenorocite actuale?
al economice, d-1 a Cum s'a ajuns la ea? Nu guvernul
dea una dintre cele mai bune legile impune vointa, ci
economicá. grupuri financiare deputatilor,
senatorilor, adminlstratiei Curtii
E. Rusiecki. preme, din fostii directori ai

www.dacoromanica.ro
 CABTI PEIMITE 375

marilor intreprinderi. Niciodati n'a fost publice din Europa se face, dela un
aplicatá vre-o lege Impotriva trusturilor, timp din cauza ei la
Intotdeauna sindicatele zonelor de ale
au fost liber- tice o regiune din ce ce
tatea comertului. Un singur grup de 25 mai interesantd. Pentru a pe
actionari controleazd câteva companii In cunoscdtori, nu numai asupra
care au câteva rniliarde de dolari. loarei economice a celui de-al conti
Câteva holdinguri formidabile controleazi nent, dar asupra rostului lui politic
viata economicä a complexul de interese ce se
bisericii, presei, universitätil In Oceanul Pacific, colectiunea
Ramificatiile In ale litische Bucherel" lucrarea d-lui
acestor Intreprinderi, cu tot complexul Geisler. strâns expunerea
de interese, fac ca aceste financiare aceasta Indrumeazd complect, prin adânca
intâietatea In politica competenta cunoastere a lucrurilor, de
In 1924, State le-Unite, dirijau oficial fi- care autorul ei, In problemele
nantele aproape ale tuturor statelor din politice ale Indepärtatului continent.
America de Sud Centralä.
Secrete le multor revolutii, I. E. R.
de pre;edinti din America de Sud,
se in cassa de a intre- Greim G. Dr. : Frankenland. Ed. Vel-
prinderi yankee. hagen u. Klasing. Leipzig. 1932, pag.
ce examineazd situatia maselor, 102 cu 67 pagini Mk. 4,60.
regimul fortei in America ; guvernarea Editura Velhagen u. Klasing are un
bäncilor corporatiunilor ; situatia deosebit merit de a continua-de sigur
a ferate ale Statelor-Unite ; sacrificii-publicarea minunatelor
situatia individului ; biserica banul grafii asupra diferitelor regiuni din Ger-
Statele-Unite ; criminalitatea cauzele mania $ din restul lumei. Volumele din
sale etc. etc. pune Ce colectiune-pe care le
America? America ea? El mult-sunt minunat Intocmite atât In
observá Statele-Unite s'a ajuns la ceeace priveste textul, dar ales
prevederile lui Karl Marx : capitalismul ceeace priveste Ultirnul
a dat faliment. Falimentul capitalismului lum care primim este editia a
a dus la ruptura echilibrului economic. celui de al 23-lea tot ce are
America poate din lipsa mai pitoresc de valoare
banului, este incapabild consume ceeace Frankonia". lucrate cu
produce. alte cuvinte, poporul creazá jire cu atâta pentru ceeace este
o care-i este interzisä s'o consume. frumos monografille acestea sunt accesi-
Documentarea vastä me- bile, prin pretul relativ redus, tuturor
toda obiectivi, stilul variat, pre- pungilor.
cum faima de care se autorul, E. R.
fac din lucrare o agreabilä
care haosul crize Kurven und Zahlen zur
mondiale. lage In Dutschland. Berlin. 1932, Reimer
G. Hobbing-Verlag, pag. 44. Mk. 1,50.
Institutul de conjuncturd de sub con-
Geisler Walter : Australien, Neuseeland ducerea profesorului E. Wagemann
und Ozeanien. Zentral-Verlag G. m. b. in format mic, cifre grafice asupra
Berlin, 1932 ; pag. 96. Mk. 3. aspecte de economicd ale
Australia atât de putin cunoscutd Germaniei dela 1924 la 1932.

www.dacoromanica.ro
376 BULETINUL ECONOMIC ROMÂNESC

Se poate astfel usor evolutiunea Rodolfo : Russia 1932. Verso

vietei economice a Germaniei pe timp de secondo quinquennale. Casa
ani sub diferitilor Editrice Giacomo Agnelli. Milano, 1932
economici politici interni externi. Pag. 258. Prezzo : L. 12.
E. R. Intr'un studiu, divizat in
bine distincte, d-1 Rodolfo Mosca, pune la
Charles Le : Brocéliande. Paris dispozitia cititorilor sale asupra
1932 : La Renaissance du Livre. 256 Uniunei Sovietice anul 1932.
pag. 15 fr. In partea I intitulatá Motivi", e
In colectia L'épople de la terre de scrisä situatia in marele rásboiu,
France" a apärut arätându-se ce posibilitate de luptá ar
crare asupra provinciei Bretagne, lucrare fi putut avea in cazul când
regretatului Charles Le Goffic ar fi existat o unitate de conducere
cu colaborarea a D-lui Auguste cum posibilitate ar fi avut drept
Dupouy. urmare prelungirea
Intr'un stil plastic, aträgator, autorul In continuare, sunt cauzele care
aratá frumusetea Bretaniei ; au paralizat aceste planuri au condus
asupra locuitorilor, la naufragierea marelui imperiu, ca apoi
rului, castelelor, cu un cuvânt asupra a ni se ilustreze viata noului stat care
tot ce formeazá viata acestei provincii nu ne apare in culori trandafiri ci pre-
un trecut atât de falnic. Cu deosebitä cará nesigurd.
mäiestrie, Le Goffic evocá trecutul Viata in noul stat se subordoneazA
legendele Bretaniei. regimului impus de vointa
M. B. a unui pumn de oameni frunte cu Lenin.
René Lote : Les visages de l'Allemagne Acestia au vâslit barca statului rus,
travers la géographie et l'histoire.Paysa- dreptându-1 prora ; In fata himerii s'au
ges-Villes Arts-Civilisation. Editions isbit de apele agitate ale
dier et Richard-Grenoble ; 9, Grand Rue. Ultima parte, autorul planului
1932, pag. 148. cincinal, väzut ca un rnijloc de indreptare
interesantá lucrare asupra Germaniei a situatiei din Rusia care
ne René Lote, in volumul de fatä, in indreptäteascä poporul rus sä
care impártind evolutia poporului ger- incredere In viitor.
man in opt etape, colonizarea Din paginile care urmeazá, in capitolul
civilizatia germano-crestinä din vicino e lontano" se poate usor deduce
sec. X ajunge la etapa VIII care marea diferentá dintre Rusia anului 1932
descrie Germania imperialistä socialá, Orientul European,
trecând la starea pe care o pectele exterioare similare din
Panorama Germaniei de azi". zoná a Europei noua lume sovietica,
Prin colectia de fotografie ce reprezintá o diferentä cu totul spiritualä.
peisagii, monumente tipuri caracteri- Optimismul autorului spre sfârsit ne
stice ale cautä primul plan
rizeze principalele regiuni ale Germaniei, cincinal n'a dat rezultatele dorite, al doilea
precum arta civilizatia din diferite plan care se va umplea lipsurile
epoci.
primului.
G.
maginile sunt insotite de comentarii
sintetice, care märesc valoare care
este o pretioasä contributie la geografie Dr. Jes Petersen : Spiegel der Welt.
istoricä a Germaniei. Berlin-Lichterfelde : Columbus- Verlag m.
G. b. H. 340 pag. M. 12.75.

www.dacoromanica.ro
 PRIMITE 377

O carte a a peisagiilor cilitatea de trecere sunt funcfie de

locuitorilor lui ce vrea fie bacgigului". Fesul a disparut.
frumoasa lucrare a d-lui Petersen. Foto- Ne aceea pufin prin
grafiile, ce le confine, ne dau Constantinopol, Istambul, unde ne
minunate din lurnea civilizata, caracteristica de a oragului :
din cea a globului nostru ; femei voal primul efect al intro-
cu deosebita Indemânare, D-1 Petersen a ducerii caracterelor latine In scrierea
ales fotografiile cele mai caracteristice Reforma aceasta a alfabetului turc a im-
din Asia, Americi, Africa, Oceania pins la turcizarea unora din cuvintele
privindu-le te minu- apusene cum ar fi de
nezi atunci inchizi cartea, acestea : Vagonli" sau Au Bonmarsé".
cu dorinfa de a le vedea in realitate. In drum spre actuala ne face
Pentru a da mai ce se descopere pe
tografiilor, autorul a pus In lucrarea sa fereastra vagonului care obsedeaza
extrase comentatoare din operile lui virea tot cursul acestui drum.
Colin Ross, Holitscher, Venzmer, Hearn, Ne aceea prin celelalte
Bernatzik, precum articole proprii state orientale, terminand Irakul.
despre evolufia a viefii, Peste tot spirit. Unii cu ochi
cerirea lumii de omul alb, toate de un buni amestecul Occidentului In
deosebit interes. alfii contrariul. De aci care are
mai foto- uneori deplorabile.
sunt redate condifiuni tehnice Autorul, ca bun francez ce este,
excelente, oricine poate da seama de decaderea gcoalelor franceze cari,
ea a D-lui au jucat un rol destul de
Petersen. In ridicarea nivelului cultural al
M. B. nagilor.
acestor note, autorul
René Vanlande Le chambardement ne reamintegte cuvintele unui
oriental". I. Peyronnet et Paris : Seuls les Turcs ont su gouverner
1933. 12 fr. 294 pag. les Orientaux".
Ochiul ager care priveasca, Firegte, aceasta in felul
al unui drumef, pe acesta
ne cu mäestrie, in Marin Mihut.
note de o parte din drama
economica, politica, a Henri de Ziegler : Le Monde occidental
statelor din Orientul apropiat (Turcia, ou Poésie de l'Amérique. Paris 1932 :
Libanul, Siria, Palestina, Transyordania Editions Victor Attinger, 245 pag.
rakul). In colecfia Occident", lu-
acesta chambarde- crarea d-lui de Ziegler confine o
ment" - care, este pufin cam aspru, expunere a avute de autor
nu este de exagerat - tot In cursul unei in America de
ceeace chirurgia tratatelor bruscele Nord. Bine obiectiv mod
occidentale au ca noutate plastic, lucrarea isbutegte ne dea o ima-
acestei din Orient. gine complecta a lumii transoceanice.
Autorul ne plimbe prin Turcia crierile au culoare relief,
lui Kemal. Ne face prima cum d-lui de Ziegler sunt curgatoare
e firesc, cu vamegii polifigtii dela In spirit
frontiera. In fond aceiagi odinioara, Cu un rar spirit de observafie autorul
modernizar. Respectul fa- impresiile pe care i le face lumea

www.dacoromanica.ro
 378 ECONOMIC

occidentalä", lucrarea sa meritä tate din domeniul intreprinderilor

fie cititä de to/i cei ce vor este desigur cea a profitului. contribu-
atmosfera obiceiurile americane. pentru lämurirea acestel
chestiuni o aduce Kamm atunci
M. B. volumul de fa/ä, se ocupä de profitul
Intreprinderii de factorii ImprejurArile
INTREPRINDERI
Dupä ce In introducere autorul
Gertraude Gmeiner : Konjunkturstabi- de profit In teorie, analizeazi
lisierung durch Kartelle. Editura : esen/a profitului nasterea lui,
Berlin-Wilrnersdorf ; Assmannshausenstr. lui, profitul anual, profitul din
20 a. +142 pag. importanta profitului
foarte interesantä originalä tezä pentru a ; aci
de doctorat ne-o oferä d-ra Gmeiner In insistä asupra factorilor interiori
lucrarea de in care se de intreprinderii asupra factorilor
bilizarea conjuncturii prin ajutorul economici, ce contribue la stabilirea
telelor. fitului
Pentru a cum se poate face sta- Prin ideile ei interesante practice, lu-
bilizarea conjuncturii, autoarea crarea d-lui Kamm va interesa pe
primul cartelele de productiune economipti, pe
cartelele de insistAnd asupra
condiliunilor unei politici de stabilizare, M. B.
asupra stabilizArii organizärii
produc/iunii, asupra P. 0. Lapie, J. Tchernof Robert. E.
numeroase exemple din Olds, M. Fryde, A. Blum : Les Ententes
ferite ramuri industriale. industrielles et commerciales en France, U.
Cu interesante amänunte d-ra S. A., Pologne, Allemagne. Traductions
se ocupá apoi de sindicate ; de J. Sarrut, A. Sandoz, R. Duprat.
unei politici de sta- Préface du Right Hon. Sir Leslie Scott,
bilizare apoi de tehnica reglementäril K. C. Paris 1932 : Librairie du Recueil
pre/urilor productiei, condi/iile scopul Sirey 288 pag. 25 fr.
cercetiri statistice. Autoarea Concernele uniunile industriale
cum trebuesc aceste cercetäri merciale iau din ce in ce o mai mare
dä In aoest scop numeroase diagrame. voltare, lucrarea de care este
In partea finalä, D-ra Grneiner o concisä cuprinzätoare
raportul sindicatelor sta- a politicii concernelor diferite ne
bilizarea ajutä sä o sub adevärata
Bine scrisä, lucrarea D-rei
poate fi socotitä ca o contribu/ie De uniunile comerciale industriale
la studiul conjuncturii. din Fran/a se ocupä Tchernoff
Lapie, analizAnd
M. B. rnitele din punct
de vedere al modului de constituire : par-
Ernst Kamm : Der der cu vot plural, -fu-
und die ihn beeinflussenden ziunile antantele sträine
Faktoren und Umstände. Editura proprie : apoi limitele
Mannheim : Schwarzwaldstrasse 12. 100 din punct de vedere al
pag. märit.
Una dintre chestiunile cele mai D-1 regimul juridic

www.dacoromanica.ro
 CARTI PRIMITE 379

concernelor industriale comerciale din nteresantele idei ale d-lui Rosendorff

State le Unite ; de un deosebit interes stint expus metodic ; prirr bogatul
cumentar sunt legislatia jurisprudenta ei material documentar, ea se impune
pe care in studiul atentiei cercetarilor.
Regimul juridic din Germania este M. B.
nalizat de Blum, care interesante
din legislatia cartelurilor re- Ernstberger Anton Dr. : Csterreich.
lative la caracterele fundamentale in Preussen von Basel
atitudinea statului de carteluri, consti- 1795-1797. Prag 1932, Verlag der Deut-
tutia interioara a cartelurilor, situatia schen Gesellschaft der Wissenschaften für
cartelurilor la exterior, $ din legislatia die Tschechoslowakische Republik, pag.
concernurilor. 469.
Cartelurile din Polonia sunt studiate Istoria Europei in timpul revolutiei
de Fryde. ce face consideratiuni franceze se pare a nu fi fost complect
generale, autorul asupra legilor de cercetatori. lata de
cartelurilor aplicabile intregului teritoriu - cu multe interesante
asupra legilor aplicabile cartelu- nunte - istoria a Austrlei
din anumite districte ; considera siei in timpul scurt dintre pacea dela Basel
apoi celelalte feluri de uniuni de cea dela Campoformio. Lucrarea for-
carteluri, repercusiunile de ordin fiscal $ 12 al seriei Quellen und
proiectul de legiferare a cartelurilor. Forschungen aus dem Gebiete der
schichte" publicata de Comisiunea
M. B. a Germane
din Cehoslovacia.
Dr. Richard : Wesen und I. E. R.
Besonderheiten der Konzernbildung, ins- ISTORIE
besondere der Holding-Gesellschalten in der
Schweiz. Zürich 1933 : Füssli Ver- Paul Milioukov, Ch. Seignobos L. Eisen-
lag, 64 pag. M. 2.40. mann : Histoire de la Russie. Tome
Lucrarea d-lui Rosendorff ne o réformes, réaction, revolutions. Librairie
imagine complecta a felului caracterelor Ernest Leroux, Paris, 1933. Prix : 80
specifice a concernelor spe- frs. Pag. 680.
cial a societatilor-holding din De a al
Pentru aceasta analizeaza bazele eco- Histoire de la Russie" de Paul Miliou-
nomice formele juridice ale kov, Ch. Seignobos L. Eisenmann cu
concernelor, apoi formarea concernelor in colaborarea D-nei Camena d'Almeida ;
Elvetia, schimbarea structurala sub General G. P. A.
crizei, caracterele specifice ale Kizevetter V. Miakotine ; B. Mirkine
concernelor holdingurilor elvetiene. Ilus- Guetzévitch L. Niederle, in care sunt
apoi cifre desvoltarea tratate reformele, reactiunea revolu-
holding din Elvetia, cauzele (1855-1932) Alexandru
Elvetia, favorizarea de la situatia a Uniunei
sistemul de impunere considera In mod vietice.
critic politica legislativa de precis, ilustrata
holding. Lucrarea este complectata cu un roase härti, D-lor Milioukov etc.
tablou al principalelor concerne hol- mai vast material pentru cunoa-
dinguri elvetiene, tablou, care se actualei de lu-
numele, sediul, scopul, capitalul, obliga- cruri din sovietic.
participatiunile. G.

www.dacoromanica.ro
380 ROMANESC

H. Ouang de Soutchéon (Chine) :

Essai sur le des capitulations en
Chine. Librairie du Recueil Sirey, 22 rue : To Be Repeated.
Soufflot, Paris 1933. 419. Merry-Go-Round of Europe. Ray Long
Lucrarea D-lui Roland H. Ouang, et Co. Richard R. Smith, Inc. New-York,
oum sustine D-1 George Scelle, Profesor 1932, pag. ; pretul 3 dolari.

de Drept dela carte pentru americani de cätre

din Lyon Geneva, forma diferiti autori anonimi, probabil tot
unei teze de doctorat in drept ricani. Bkfitoare dar totusi spirituala
cu succes, de autor, la Universitatea din bine informata. Este o a situatiunei
Geneva. politice, economice sociale a Europei,
Autorul divide documentatul stu- prin prisma personalitkilor ei
diu trei pärti. In Iintitulata marcante.
Istoria originii capitulatiunilor in China" Este o incercare, putem
expune situatia a In de a apropia noului continent printr'o
China, la instituirea capitulatiunilor a caracteristicelor diferitelor state
In Imperiul de mijloc, sintetizând europene, continentul vechiu. De aceea
chino-straine, din antichitate in se- credem afirmarea editurei : acei

X. ce vor citi carte (e vorba de ame-

Partea regimul in vigoare", ricani) vor fi stare
peste 150 pagini, miezul lu- din Europa cum nu le-a
Din punct de vedere juridic este fost posibil aceasta atunci.
cea mai importanta. Regimul chinez, Dar nu numai pentru americani lu-
cum numeste autorul regim-exceptio- crarea interes, europenilor le
o interpretare El relateaza lucruri parte necunoscute
câmpul de aplicatie teritoriala
personala. Un Intregime, este h. b.
consacrat studierei competintei jurisdictiei
chineze streine in materie
Auerbach Bertrand : Le rattachement de
; inconvenientele, mai l'Autriche l'Allemagne, Paris, Berger-
ales in materie pentru Levrault, éditeurs editia II-a +192 p.
diferendelor de
Problema alipirei Austriei la mperiul
nalitate, intre de
german este totdeauna
ferite, intre chinezi, reproducân- o de actualitate.
du-ne aci un tablou comparativ intre mai mult deck oricând. Pentru aceasta
sistemele : turc, egiptean siamez.
este deajuns ne ochii pe
tr'un alt capitol descrie organizatia judi- gina politicei externe, a
ciará extrateritorialá a tribunalelor consu- mare codidian.
lare, franceze, engleze, americane ; tri- Despre evolutia acestei probleme, se
bunalele mixte a este in lucrarea de decanul facul-
pe tratate etc. etc. de litere din Nancy Bertrand
Partea III-a a studiului, este un capitol Auerbach.
de istorie diplomatica. la o parte comb"natiile panger-
Aci, autorul ne asupra unei maniste dinainte de problema
de documenteinedite, putin cunoscute. Anschluss,ului se pune, de fapt, din
Lucrarea este foarte interesanta momentul când mperiul Habsburgilor,
pe un material vast precis, pierderii rasboiului, diso-
sintetic, pe care o recomandam lutie. de pacea de la Saint-Ger-
G. Ian4 main, care statutul international

www.dacoromanica.ro
 PRIMITE 381

al nouii republici federative : Austria, In E. N. Dzelepy

lucrurile luase un aspect destul de examineaza politica externá a celui de
procedându-se chiar la o proclamatiune al Reich care-i de cele
de alipire a Republicei Austriace, la puncte din faimosul program din
publica 1920 partidului national socialist,
Tentativä dealtfel datoritá gram care am putea zice e charta
opunerei categorice a celor ce hitleristä" care cuprinde :
pacea. Dealtfel documentele 1ncheiate la I. Reuniunea tutulor Germanilor
Versailles (art. 80) interzic alipirea po- Mare ;
a Austriei de Germania. 2. Suspendarea tratatelor de pace dela
pace, Austria este mai Versailles Saint Germain ;
supravegheata sub auspiciile 3. napoierea coloniilor.
Natiunilor. Autorul se opreste cu Noua a lui Hitler, astfel
analiza aici. Dar problema nschluss-ului cum o el in lucrarea sa Mein
nu se aici. Ea a trebuit Kampf" este o teritorialá in mare
aspectele pe care multi din noi le stil.
Viitorul ne va rezerva multe Hitler nu pierde niciodata din vedere
surprize, in cá Franta nu e numai beneficiarul
de ce o lucrare ca cea de tatului dela Versailles, tratat care a ruinat
care originele acestei chestiuni, sunt poporul german ci Franta este un
amplu tratate, o ereditar.
deosebitä. Bazat pe aceste premize, autorul ajunge
Stelian Popescu la concluzia politica a
dului national socialist este indreptatä
Jacques Droz : L'opinion publique dans numai contra Frantei.
la Province Rhénane au cours du G.
austro-prussien 1864-66. Ludwig Röhr-
scheid Verlag, Bonn, 1932. Pag. 54.
Werner Niederer : Der Ständestaat des
RM 3. Faschismus. Der italienische
Prin tratatul dela Viena, incheiat la und seine rechtliche Struktur München
30 Oct. 1864, punându-se rásboiului und Leipzig. 1932. Verlag von Duncker
contra Danemarcei, s'a cedat Prusiei et Co. Humblot I-VI pag.
Austriei drepturile Danemarcei asupra economice, sociale
tinuturilor : Lauenburg, Holstein litice, produse de criza mondiald, au ri-
wig. Bismarck, lacomul cancelar al dicat problema reformei Statutului, pen-
din acea vreme, doria pen-
tru care se diferite Una
tru sa mai mare beneficiu posibil. din ele este organizarea fascista, pe care
Documentele germane ne furnizeazá Italienii o ca o revolutie structu-
asupra acestui conflict, explicatiuni ce Formula este : Statul cor-
ferá profund de cele franceze care porativ.
problema n'a fost cum
Autorul, care a inyestigatiuni
la un moment dat. rioase a o
Cartea aduce partea ei de contri- ne o analizá constiincioasa
butie la deslegarea problemelor istorice. a ideilor ce
G. la temeliile Statului fascist.
Prima parte are un caracter introductiv.
E. N. Dzelepy : Hitler contre la France? Ea se de conceptul de structura
Editions Excelsior. 27 Quai de la Tour- Statului Fascist.
nelle, Paris 1933-pag. 60, Fr. 3. Partea a doua trateazá, aprofundat

www.dacoromanica.ro
 ECONOMIC

sistematic, organizatia tru dobandirea de concesiuni alte fapte

sionalá. Partea ne structura interesante. apendice interesant,
a corporatiunilor profesionale. Heinrich David participarea
Partea, IV, caracter anex, feritelor state la importul exportul
o privire asupra Chinei.
tiunei corporatiunilor profesionale M. B.
: fundamentale ale dreptului
privitor la asociatiile profesionale, Carta Edouard : La France le
Lavoro, normele de executare com- Monde. Paris 1933 : Librairie Hachette,
pletare fine, Ministerul 250 pag. 12 fr.
Consiliul National al Dat interdependentá a
nilor, Camera Marele Consiliu Fascist. statelor depe Intreg globul
Autorul a ne dea o ilustrul orn de stat francez, Herriot,
zare a numeroaselor norme propus ca In lucrarea de
gislative executive, care reglementeaza un inventar sumar, dar pe
functionarea colaborarea se poate de exact, situatiei Frantei
feritelor celule, corporative ale fatá de restul lumii".
organism fascist. Este o expunere Politica trebue
cam abstractä, lipsitä de nervul seama mai de legi : 1.
antrenant al criticismului. Autorul s'a nu trebue de
tinut de principiul : Je ne propose rien, gimul interior al statelor li se
ci fie numai de
Insá literatura despre resul Frantei 2. Aceasta trebue
fascist, s'a prin carte, se bazeze pe respectul contractelor.
cu o valoroasä contributiune documentará. Prin prisma acestor legi fundamen-
tale, d-1 Herriot analizeaza raporturile
Dr. C. Frantei cu Europa Centralä, Orientala
Meridionalä cu Marea Britanie Statele
INTERNATIONALA Unite.
Concluziile la care D-1 Herriot ajunge
Heinrich David ; Zur Politik der sunt din cele mai interesante. In lumea
im Fernen Osten, 1894-1902. in care au numeroase elemente
Editura autorului : Technisch-chemisches noi formidabile, Franta, cu populatia
Laboratorium, Eidgenössische Technische ei nu trebue
Hochschule Zürich, 78 pag. In actiunea ei internationala, Franta tre-
Extremul Orient a fost totdeauna un bue urmeze linia de Societatea
cuib de de poli- Natiunilor Pactul ei, astfel ea va con-
tice. valoroasá contributie la cunoagterea tribui la organizarea unei lumi noi. Franta
politicii marilor puteri Extremul Orient, trebue activeze pentru reimpOcarea
ne-o aduce David in lucrarea de poarelor colaboreze neincetat cu
ce face consideratiuni introduc- natiuni de arbitraj : Marea Britahie
tive asupra acestei politici la 1894, Statele Unite.
autorul evenimentele politice Lucrarea D-lui Herriot nu se
cipale petrecute intre 1894 1902 : numai fondul extrem de interesant
chino-japonez din 1894, dobandirea ci prin forma a expunerii
lui Kiautschou de cätre Germani, politica stil vioiu atrágátor,
In China, alianta chino-rusi, lucrarea trebue fie cunoscutO la noi
in China de Sud, politica in de mai cu mai
britanica in Extremul Orient, lupta pen- mult, cu vor ea cuvinte de

www.dacoromanica.ro
 CARTI PRIMITE 383

caldá simpatie pen- Lucrarea D-lui Velhagen este

tru patru In prima parte, autorul
M. B. lämureste notiunea de uniune
insistand asupra tuturor elementelor ca-
Raul Humberto de Lima Slmoes : Vers racteristice. In partea a doua studiazä
la Paix organisée. Ed. Librairie du natura a uniunii vamale, iar In
cueil Sirey, Paris 1932, pag. 500, pretul a parte locul uniunii vamale in dreptul
30 frs. international. In partea a lucrárii,
Problema perpetue este o analizeazä raportul dintre
nerezolvatá uniunea independenta statelor
Cunoscutul internationalist De Lima ce fac parte din uniune, asu-
Simoes, sä studieze lucrarea pra sentintei Tribunalului dela Haga din
de fatä problema organizate. In 5 Septembrie 1931, referitoare la proectul
ordine de idei aratá mai de uniune austro-germand. Intr'o
evolutia organizate. cerceteazd uniunea
ascensiunea Natiunilor, imperfectd" (tratamentul preferential).
prima Incercare pe uni-
de pace organizatd. Urmeazá M. B.
examinarea a pactului S. N. AGRICULTURA
opera realizatd de aceasta.
h. b. Dr. Friederich Falke : Die Lage
der Landwirtschaft im Freistaat Sachsen.
Dr. Karl Strupp : Die Beziehungen Dresden und Leipzig 1932 : Verlag von
zwischen Griechenland und der von Theodor Steinkopff. VIII pag., 8
1820-1930. Sonderdruck aus der Zeit- numeroase tablouri. M. 4.
schrift Völkerrecht Band XVI, Bres- Lucrarea d-lor Falke Isensee,
lau 1932, J. U. Kern's Verlag (Max torul Institutului pentru studiul tntre-
158 pag. prinderilor agricole", contine o foarte
Intreaga evolutie a relatiunilor greco- expunere asupra rentabilititii
turce decursul a peste veac fac agriculturii saxone de
obiectul acestui studiu istoric. 1926-27, 1927-28 1928-29.
Citind lucrare ne seama Lucrarea este impärtitä in
cum nu din filo-elenism ci din invidie In partea insistä asupra
interese puterile mari au sustinut condltiunilor agricole din Saxonia
tinut independenta Greciei. Ni se pra mersului situatiei agriculturii saxone
tot vesnicile intre 1926-1929. In partea a doua
cari s'au in Balcani, un adevárat Falke Isensee analizeaza
incendiar, care ameninta Europa randamentului agricol si-
antebelica. tuatia ce pentru agrlcultura
h. b. de 1926-27,1927-28
1928-29. Pentru aceasta
Adolf Velhagen : Die Zollunion im Völ- tiunile de ale randamentului agricol :
kerrecht. Bielefeld 1932 : Velhagen und avere agricold, randament venit
Klasing. +116 pag. agricol, aratá
contributie interesanti zultatele cercetirii, sale relative la
la problema uniunilor vamale o aduce de lucru, cheltuelile de exploatare,
Velhagen, in lucrarea de fatä. Domnia cheltuelile de productie, rezultatul
sa se de situatia uniunilor varnale brut, aprovizionarea proprie
in dreptul international. pentru venitul net.

www.dacoromanica.ro
384

Date statistice numeroase clare In ultimul capitol, Unger analizeaza

complecteaza aceasta marindu-i consumul de ceai, ce face
valoarea documentara. deratiuni generale asupra consumului de
M. B. ceai, conditiile de consum in
consumul de ceai al Ger-
Prof. Dr. A. Könekamp und dr. consumul pe cap de locuitor
Kallabis : Die Wiesen und Weiden im actuale de
mittleren Ostdeutschland. Arbeiten der ale ceaiului.
Deutschen Landwirtschaftsgesellschaft date statistice asupra suprafetei cultivate
Heft 384, Berlin S. W. Dessauer St. cu ceai, productiei, exportului impor-
14, 1932, pag. 150, pretul RM. 9. tului producatoare principale.
Cercetarile geobotanice sunt foarte utile Expunerea sistematica a D-lui
pentru cunoasterea conditiunilor cerute Unger pune in relief fondul bogat
de cultura plantelor furajere. In lucrarea teresant al ; pentru vastul ei ma-
de autorii mai metoda terial documentar lucrarea
cercetariilor geobotanice In ceeace celor interesati.
cunoasterea solului locului. M. B.
Scopul este intocmirea unui
manual pentru fermieri In vederea Im- Dr. Hellmut Wollennweber : Aus-
introducerii de wirkungen der Siedlung. Bausteine zum
ierburi plante furajere corespunzatoare Siedlungsprobtem. II Teil : Siedlung und
conditiilor locului. Viehbestand. V. Teil :
h. b. und optimaler Berlin 1932 :
Verlagsbuchhandlung Paul Parey.
Dr. Erich Unger : Der Tee. Eine wirt- 68 pag. M. 7.80 +99 pag. M. 8.50.
schaftsgeographische Studie. Hamburg ce primele ale lu-
1933 : Kirchner, Fischer und Co. XII+ sale, D-1 Wollenweber ne vorbise
170 pag. 7 despre colonizarea in raport cu
in minunate conditiuni tehnice, populatia despre procedeul colonizarii
D-lui Unger ne un foarte interne, partea a treia va studia
important studiu asupra ceaiului. portul dintre colonizare vitelor
ce in introducere se de de referindu-se la economia
botanica locul de productie al
imparte lucrarea in mari Pentru a situatia vitelor
In prima parte, autorul bazele de inmultire a numarului in
generale ale culturii ceaiului ; pentru tinuturile de colonizare autorul
aceasta cerceteaza conditiunile de situatia In coloniile deja stabilite
culturii dobandirea mai ales din Pomerania, apoi situatia din
merciale. Partea a doua este consacrata teritoriile cu
culturii ceaiului importantei ei geogra- interesante numeroase evo-
fico-economice ; autorul produc- lutia animalelor in aceste
tia ceaiului importanta de nuturi agricole. Pentruca studiul
apoi comertul ceaiulul, insistand fie mai Wollenweber a intoc-
asupra inceputului evolutiei ajungerea mit bogate statistice
la punctul culminant al exportului chinez grafice de o deosebita valoare.
de ceai, asupra desvoltarii comertului In a patra a
de ceai asupra influentei weber ne analiza posibilitajile de
razboiului mondial a epocei postbelice folosire a presupunerilor
asupra comertului de ceai. male de vite in tinuturile de colonizare

www.dacoromanica.ro
 385

internä". ce cari sunt factorii de chemicale sunt furnizate de acest pu-

determinanti pentru cregterea vitelor, ternic concern. Peste 50 de societäti
autorul descrie analizeazd de liale sunt controlate de I. G. Farben,
lnfluentare a factorilor determinanti : care de are
zul, situatia mijloacelor de transport gáturi internationale.
desfacere, märimea locului, cooperatia De aceea publicatia de Spezial-
tara de dotatie. Face o a Archiv der Deutschen Wirtschaft" a fost
rezultatelor fiecäruia din acegti factori cu mult interes, de mare
liefând importanta pentru practica valoare oricärui interesat prin faptul
colonizärilor, care sä dea mai bun bogatul material statistic
efect colonizator. tiv pe ani permite o urmärire
in idei bine se a evolutiunei acestui concern.
numai la de colonizare al h. b.
Germaniei, lucrarea D-lui Wollenweber
poate da suggestii interesante de mare
valoare pentru alte cu August Gebhardt : Die Expansion der
giuni de colonizare amerikanischen Elektro-Konzerne in Eu-
M. B. ropa. proprie. Heidelberg 1932.
Dela primele inceputuri ale electro-
Ing. Dr. Camillo Worliczek : Die Tsche- tehnicei, Germania Statele Unite au
choslowakische Landwirtschaft. Schriften- fost centrele principale ale productiei
reihe des B. D. T. Heft 5, Verlag des B. mondiale. Germania a
D. T., Brünn, Mackugasse 45, 1933, 22 tria ideilor mari cari au determinat evo-
pag. electrotechnicei, Statele-Unite au fost
Autorul analizeazd pe baza bogat acelea cari au
material statistic, rezultatele desvoltárii utilizeze industrie mai
agriculturii cehoslovace cauzele crizei pede pe o
mondiale agricole, cäutând formuleze A venit räzboiul mondial cu el
remedii pentru rezolvarea ei. tronarea Germanic{ din rolul conducitor
h. b. industria electricä locul ei luat de
concurentul de odinioard Statele Unite.
INDUSTRIE Autorul acestei de doctorat
expansiunea pe continentul
Der G. Farben Konzern 1932. Aufbau, pean a concerne americane de
Entwicklung, Werke, Arbeitsgebiete, electrotechnicd, concerne care bazate pe
ganisation und Finanzen der I. G. Far- capitalul marilor bânci americane au
benindustrie A. G. Mit besonderer Dars- prin mijlocul
tellung der Interesseigebiete der G. :
Konzerngesellschaften, I. G. Verträge h. b.
und Vereinbarungen auf wichtigen Pro-
duktionsgebieten. Sonderveröffentlichung Jan : Die cechoslovakische Zuk-
des Spezial-Archiv der Deutschen kerindustrie. Ed. autorului. Bratislava,
schaft" (Verlag R. et H. Hoppenstedt), Dunajplavba, Cehoslovacia, 1932, 144
Berlin S. W. 19, 48 pag.+tablouri, pag.
RM. 2,80. Industria zahdrului este o industrie
In industria care este care are o mare asupra agricul-
astäzi predominanti in industria turii. De când s'a ajuns la fabricarea za-
mondiali, I. G. Farben un de din majoritatea
frunte. din exportul german europene o industrie a

www.dacoromanica.ro
386 BULETINUL ECONOMIC ROMANESC

zahärului, Europa contribuind cu % la Fasä de celelalte asupra comer-

producsia mondialá a zahärului. cu bumbacul brut, lucrarea D-lui
Cehoslovacia Germania Bauer are marele merit ca intr'un volum
cul in producSia europeaná, lar destul de concis concentreze tot ce ar
dustria Cehoslovacia este de putea interesa unei materil prime
greu se poate atât de cerute.
concepe o desvoltare prosperä a agricul- Dupá ce aratá situatia comersului cu
turii de productie. bumbac brut cadrul de
Autorul acestei de doctorat a textile, autorul studiazá evoluSia din
problema lndustriei zahärului tichitate prezent a co-
din Cehoslovacia analizând-o din toate mers, organizarea uzanSele lui. Cu
punctele vedere. teresante detalii analizeazi apoi mersul
Pentru noi, care posedám o industrie conjuncturii in comerSul cu bumbac
desvoltatä a lucrarea prezintá ne aratá problemele actuale ale acestui
un interes deosebit deaceea o recoman- perspectivele desvoltári
cälduros. viitoare. Tablourile statistice cuprinse In
b. b. partea a lucrárii au o deosebitä va-
loare documentará.
Dr. Mika Rowald : Die deutsche Scrisá concis, prezentati in con-
warenveredelung eine Lohnindustrie. Ed. tehnice excelente, lucrarea d-lui
Der Rauchwarenmarkt, G. m. b. H. Bauer, un fond bogat intere-
Leipzig, Brühl 7, 1932, pag. 142. sant, de mare pentru viata practici.
Autoarea dea In lucrarea de
pe o expunere a industriei de M. B.
industria blänurilor
imaginea industriei de Encyclopédie viticole. La production
dustrie) ca de organizare economici, etle commerce des raisins de table par
industriel la domiciliu, Roger Chaminade. Paris, 1933. J. B.
acesta prelucreazä materia Baillire et Fils, Editeur de la vie agri-
de a persoanä pentru aceasta contra cole, 19 Rue Hautefeuille. Pag. 244. Frs.
retribuSiuni. In acest scop utilizeazá 16.
ca de comparaSie alte industrii Un mare gol literatura de specialitate
organizate pe de industrie de umple acestei utile care,
scoIând astfel mai bine relief un caracter tehnic,
teristicele acestui fel de organizare eco- practic susceptibil de a
trunde de a propaga in masele
Prin faptul lucrarea este documen- lare, metodele procedeele pentru cul-
cu un bogat material statistic prin tura strugurilor.
faptul cuprinde Intregul domeniu al In prima parte a acestui studiu autorul
industriei de In industria se de cultura strugurilor regiunea
blänurilor din Germania lucrarea este de Mediteranei, in regiunea basinului
mare utilitate practicä. nei, in Ronului, regiunile pari-
h. b. siene, In Algeria etc. ; In partea doua de
diferitele sisteme de plantatii ; In partea
COMERT a IV-a de mijloacele de
rare de comerSul strugurilor de masá,
Dr. Friedrich Bauer : Internationaler insistând asupra debuseelor franceze, asu-
Rohbaumwollhandel. Editura proprie. pra transportului consumatiei acestui
men : Am Markt 15/16.0118 pag. produs de export francez.

www.dacoromanica.ro
 PRIMITE 387

Scrisä precis, aceastä enciclo- conditlunilor de desfacere a vitelor de

pedie viticoli, are o mare valoare pentru carne.
viata practici. In partea autorul se
G. de organizarea desfacerli vitelor de
in special desfacerea pe baze coope-
Lorenz : Theorie der rative.
sigen Gliederung des Warenhandels. Eine h. b.
Untersuchung den Aufbau des
renkatalogs der Warenhandeisbetriebe. Adolph Wagner : Die delskrisis von
1857 und ihre Veranlassungen.
Stuttgart 1932 : C. E. Poeschel Verlag
+137 pag. M. 7.50, legat in 1932 : Druckerei der Reichsbank, 82 pag.
M. 9.50. Experienta trecutului poate aduce marl
In interesanta Schriften zur foloase epocei prezente. De acest adevär
Einzelhandelforschung", volumul al 13- a tinut desigur seama
lea un valoros Republicii Germane, când a pus se
asupra diviziunei in bran§e a adune In acest interesant volum articolele
de märfuri. Autorul cautä sá scrise de distinsul economist Adolph
principiile cari se face Wagner, In Preussisches Wochenblatt",
viziune arate motivele cari cursul anului 1858.
pe la alegerea articolelor Pentru a studia criza comercialä din
determinarea deverului pentru un arti- 1857, Wagner insistä asupra
col anumit. desvoltárii speculatiunii la
nirea räzboiului oriental, apoi cursul
Pentru aceasta, ce
anului 1856. speculatia asu-
de comert" diviziunea muncii", pra efectelor raportul
diviziune cu altele fatä de criza
Nix asupra elementelor caracteris- organizarea bancarä in Statele Unite ale
tice de deosebire a Americii, criza organizarea in
apoi fortele cauzale ale Anglia mersul crizei in portul Hamburg.
a comertului de
furl, analizând cu numeroase importante M. B.
influenta asupra clasificärii
comertului de
Barrett Whale : International Trade.
M. B. London 1933 : Thornton Butterworth,
Ltd. 256 pag. 2 s. 6 d.
Dr. Herbert Reichelt : Die Organisation In The Home University Li-
des Schlachtviehabsatzes in Deutschland. brary of Modern Knowledge", unul din
Universitätsverlag von Robert Noske ultimele volume apärute contine un inte-
Leipzig, 1932, +96 pag., pretul resant documentat studiu asupra unuia
RM. 3.50. din subiectele actuale cele multe dis-
Lucrarea de este o a cutate : comertul international.
germane de vite de foarte bine Cu Insemnate amänunte, Barrett
documentati bazatä pe un bogat ma- Whale analizeazá tehnica interna-
terial statistic, lucrarea o reu- tionale, conditiile schimbului extern
incercare de a lanta teoria echilibrului
probleme. pretului international teoria costurilor
acest scop autorul analizeazá mai comparative $ a diviziunii internationale
fundamentele agrare Ger- a muncii. Ne aratä apoi mod
mania. Urmeazá apoi cercetarea naturei tele desechilibrului balantei

www.dacoromanica.ro
388 BULETINUL INSTITUTULTTI

cum rolul protectiunei de regle- legale asupra tarifelor, formarea tarifelor

mentarea international. publicarea principiile
apoi in partea asupra tarifelor turilor. Analizeaza tarifele de márfuri,
varnale tratatelor comerciale schi- tarifele de animale, tarifele de persoane,
perspectivele viitoare ale comer- bagaj márfuri cu mare
tului international. lucrarea este un capitol special tarifului de al
destinata marelui public, nu numai germane de ferate.
economistilor, D-1 Barret Whale Lucrarea D-lui Moormann intereseazá
folositoare explicatiuni pentru termenii prin ideile ei de mare
economici intrebuintati. teoretica practica.
Nu putem M. B.
cenzie a atrage atentia cititorilor
nostri asupra colectiei in care lu-
crare a in condiOuni teh- Karl Wiese : Zur Frage der Einheitlich-
nice excelente, legate in keit der deutschen Binnenschiff ahrtspolitik
200-300 pagini, volurnele in der Nachkriegszeit. Ed., Buchdruckerei
acestei colectii se vând cu pretul modest Thiele, Lippstadt i. West. 1932, 156 pag.
de circa 75 lei. Pentru Germania cu o retea de
sunt scrise de personalitati distinse navigabile atât de problema na-
competinte subiectele tratate se vigatiunei interne este cât se poate de
la istorie geografie, importanta.
politice, Autorul prezentei de doctorat cer-
economice, religie filozofie, pure, documenteze problema
ne de marea pe
politicei navigatiunei interne In
care ele o au pentru cultura epoca postbelica. organi-
zare a administratiei, divergentele exis-
M. B. tente face critica Analizeaza posi-
de unificare face
propuneri. La racordarea
TRANSPORTURI retelei navigabile cu reteaua de de
comunicatiuni terestre.
Dr. Moormann : Leitf aden den Ver-
kehrsdienst. Heft as Tarif wesen. h. b.
Berlin 1932 : Verlag der Verkehrswissen-
schaftlichen Lehrrnittelgesellschaft m. b. Dr. Bernhard Witte : Eisenbahn und
H. bei der Deutschen Reichsbahn Staat. Ein Vergleich der europäischen
88 pag. M. 2. und nordamerikanischen Eisenbahnorga-
Din dorinta de a pune la nisationen in ihren Verhältnis zum Staat.
a functionarilor ei a calätorilor 4. Ergänzungsheft, Weltwirtschaftliches
o transportu- Arhiv ; Ed. Gustav Fischer, Jena 1932,
rilor, Societatea de ferate germane a XIII +272 pag.
editeze o serie de de ferate privite din punctul de ve-
specialitate. Din serie face parte dere al economiei nationale, un
lucrarea de care, cu deosebita caracter dualist. deoparte ele sunt
D-1 Moormann se de prinderl de transport cari sunt supuse
problema tarifelor. principiilor economiei private pe de
ce in introducere asupra parte ele sunt de un interes vital
evolutiei istorice a serviciului de fe- pentru natiune trebuesc suprave-
rate D-1 Moormann notiunea eco- ghiate controlate de stat.
a tarifelor, prescriptiile Din acest dualism reese usor interesul

www.dacoromanica.ro
 PRIMITE 389

ce-1 problema legaturilor dintre in ultimi ani, in aceste chestiuni

stat ferate. de complicate.
Intr'o introducere autorul In partea doua studiazä ordinele de
caracterul dualist a ferate (capacitatea ordinului ;
problema : cale de stat sau valabilitatea ordinului dat de femeea
cale privatä", fixând apoi noliunea ; responsabilitatea bancherului),
autonomiei in materie de cale ponsabilitatea intermediarilor la
lucrarea trei mari capitole etc. etc.
cari analizeaza evolufia lucrare nu e un manual de
tuafia a organizafiunei el se adreseaza persoanelor, a
rate Europa America de Nord $ profesiune, pune in contact permanent
raportul de stat ; structura juridice care din con-
nizafiunei ferate din punct de vedere venfiile de cari nofiuni
a raporturilor cu statul de elementare referitoare la acest subiect.
a principiului de cale de Cunoscând, astfel, aplicarea principiilor
stat cale La juridice legilor speciale, ei având
problemele deschise relative la legaturile de drepturile vor evita
dintre cale stat. flictele sau mandatarii
In partea destinatä evolufiei isto vor putea in toate creeze
rice $ situafia a frate, tuafii favorabile interesulul
rul capitol $ organizarea
ferate G.
Lucrarea este foarte bine documentata,
tot complexul de chestiuni W. Behrbohm und Dr. K. Sudau :
cu poate Richtlinien für die Devisenbewirtschaftung
fi de real oricui se intereseaza de in Deutschland in der ab 27 Januar 1932
aproape de problema cäilor ferate stat. geltenden Fassung. Berlin 1932 : Wilhelm
Christians Verlag. 70 pag.
h. b. Desvoltarea regimului devizelor a luat
o de mare $ amploare,
FINANTE PUBLICE PRIVATE s'a simfit nevoia de bro;uri ex-
plicative a devizelor ; din acest
L. Rollinde de Beaumont : Opérations imbold se in Germania o serie de
de bourse. Manuel de droit financier et de asemenea bro;uri, serie intitulatä
jurisprudence. Paris, 1933. Librairie du tenreihe zum Devisennotrecht". Volu-
Recueil Sirey, Soc. Anonyme, 22, rue mul 4 al acestei liniile con-
Soufflot. Fr. 18, pag. 337. ducatoare ale regimului de devize instituit
Jurisprudenfa este departe de a fi in Germania prin legea din 27 lanuarie
fixatä asupra numeroaselor dificilelor 1932.
controverse de Autorii comenteaza deosebita
In studiul care confine párfi, prescripfiile acestei legi, punând
autorul rezumat metodic relief liniile generale ale regimului
solufiunile care propriu zis apoi liniile conducátoare pentru ramurl
ultima stare a dreptului jurisprudenfei" de determinate : comerful de
In prima parte analizeaza operafiunile furl, 1ntreprinderile de asigurare, etc.
de In general (ordinele de Un indice alfabetic cerce-
remisierii, curtieri, etc.) operafiunile au tarea acestei folositoare sporindu-i
comptant pe termen, trecându-ne apoi, astfel practica.
In toate solufiunile date de M. B.

www.dacoromanica.ro
390 LETINUL ECONOMIC ROMANESC

Karol H. Borst : Die Auslandsschulden programele lui Hilferding Moldenhauer.

des Polnischen Staates. Editura autorului : apoi politica bugetului de bine-
Zgierz, Polonia +86 pag. facere (asiguräri) politica
deosebit de interesantá contributie politica Reichului de evaziunea fis-
la cunoaterea unei párti a finantelor din Germania, acest ultim capitol
publice poloneze o aduce Borst in se de motivele márimea eva-
lucrarea de când se de datoria ziunii capitalurilor, metodele influentele
a Republicii Poloneze. fiscale de a o
Pentru a analiza datoria po- opri.
Borst sarcina Ideile cuprinse in lucrarea D-lui
niei provenind din datoriile succesorale. berg sunt foarte insemnate $ in mod
Cerceteazi apol creditele pe márfuri, expuse, aa studiul poate fi
prurnuturile externe conditiunile socotit ca o cuprinzatoare din
rambursärii, intrebuintarea toria finantelor publice germane.
prumutului, cu un cuvânt tot ce ar putea M. B.
referitor la datoria a
Poloniei. Fritz Körbitz : Das neue tschechosto-
Lucrarea D-lui Borst are deosebite wakische Wechselgesetz und die deutsche
: un fond bogat de impor- Wechselordnung. Eine vergleichende und
o expunere metodici, un kritische Studie. Editura autorului : Krail-
stil concis. ling bei Bergstrasse 2, 1932 ;
M. B. pag. 486.
de faptul este
Dr. Willy Bouffier : Die Grundlagen des mai mare ca oricare
deutschen und österreichischen Bauspar- destinatä circulatiei nu in
wesens. Industrieverlag Spaeth et Linde, interiorul unui stat ci peste granite dela
Berlin 1932, 134 pag. stat la stat, autorul prezentei de
Evolutia a caselor de economii doctorat, a analizat in mod critic
pentru (Bausparkasen) Ger- comparatie cu reglementarea
mania Austria a determinat pe autor legea cehoslovaci din
cerceteze evolutie. Cercetarea e 1927. Aceasta din considerentul
din punct de vedere economic $ hoslovacia, mai ales germane, stau
complex de probleme in economici cu Germania ;
acest interesant gen de plus Boemia, Moravia, Silezia la
case de economii. introducerea legi cehoslovace din
h. b. 1927, In vigoare legislatia

Hans Hohberg : Die Reichslinanzpo- h. b.

litik von Hilferding bis Moldenhauer.
Recklinghausen 1932 : Otto Wagner + Julius Linker : Die Reichsaulsicht über
68 pag. die Finanzen der und Gemeinden.
Un deosebit de interesant studiu asupra Marburg-Lahn 1933 : Buchdruckerei von
finantelor publice germane ni-1 Joh. Hamel. 66 pag.
Hohberg lucrarea de pentru cunoa-
ce asupra politicii finan- terea finantelor publice germane, ne-o
ciare a Reichului stabillzarea mone- Linker in lucrarea aceasta, In
analizeazi cu importante se de supravegherea Reichului asu-
cauzele modul de acoperire a deficitului pra finantelor provinciilor comunelot
de a deficitului bugetar, germane.

www.dacoromanica.ro
 CARTI PRIMITE 391

ce face consideratiuni generale Dr. Heinz Onnasch : Hauptfragen der

asupra supravegherei Reichulul, im- deutschen landwirtschaftlichen Besteuerung,
parte lucrarea In : In prima Editura autorului Görlitz, 66 pag.
parte, evolutia a Problema impunerii agriculturii ger-
vegherii Reichului in domeniul financiar, mane este cu interesante
insistând asupra sistemului financiar nunte de Onnasch in volumul de
prins in lui Bismarck, apoi Pentru aceasta autorul primul
constitutia dela Weimar. In pattea a doua asupra venitului agriculturii
a D-1 Linker cerceteazd supra- mane, desvoltarea preturilor pro-
vegherea financiard a Reichului duselor agricole, datoriile agricole
gislatia in vigoare, bazele portul venitul agricol venitul na-
loacele de executie ale supravegherei fi- tional. starea a impunerii
nanciare, conflictele ce pot interveni intre agriculturii, insistând asupra spe-
Reich executarea a acestei ciale a impunerii agricole germane schi-
supravegheri. tând bazele unei politice a impozitelor agri-
Idei interesante, o expunere cole. Ultimul capitol al acestei
sistematicd, un stil concis, acestea sunt este consacrat politicii impunerii agricole
documentatei a D-lui In cadrul politice agrare.
Linker. Date statistice bogate complecteazi
M. B. crarea D-lui Onnasch, rnárindu-i
valoarea documentarä.
Alberto Lusena : Le pour le paie-
ment en or de la dette publique egyptienne. M. B.
Paris 1932 : Librairie Rousseau et
Udine (Italia) : D. Del Bianco e Figlio, Lucien Petit : Histoire des finances
Editeurs, 356 pag. 60 fr. térieures de la France. Le des
Una dintre cele interesante pagini dettes interalliées. (1919 - 1929). Paris,
din istoria publice egiptene 1932, Editions Berger-Levrault, 5 Rue
este redatá in lucrarea de ; cu Auguste Comte. Pag. 718. Frs. 50.
nunte importante extrem de numeroase Lucien Petit, inspector general de
Lusena procesul pentru plata Finante onorific guvernator onorific al
aur a datoriei publice egiptene. Creditului Funciar din Franta, autorul
Pentru aceasta obiectul Histoire des Finances extérieures
Intinderea litigiului, antecedentele juris- de la France pendant la
prudentiale, aspectele particulare ale 1919", face lucrarea de un istoric
cesului, legislatia in cu procesul, al reglementdrii datoriilor dela 1919 la
interdependenta impozitului serviciul 1929. Prima ca actuala lucrare sunt
imprumutului. apoi istoricul scrise de autor, cererea Ministerului
datoriel publice egiptene, In de Finante.
cele patru epoci caracteritice (1862- Franta a contractat in timpul rásboiului,
1876, 1876-1880, 1880-1888 1888- In datorii enorme.
1904. clauzei cheierea a de acord asupra
tibil aur a imprumuturilor egiptene, reglementáril acestor datorii cu cea
consecintele acestei clauze, analogia cu mare parte din creditoare. Cu
Gold Exchange Standard" din aceste cele mai principale Anglia
legislative luate in vederea procesului. Statele-Unite, negociatiunile au fost
Prin ei material documentar,
laborioase, adesea dificile, uneori chiar
lucrarea va atrage atentia atât a penibile din litigiului care atinge
cât a economigtilor. M. B. sume considerabile : fatä de Anglia 448

www.dacoromanica.ro
392 BULETINUL ECONOMIC ROMANESC

milioane fatá de U. S. A. 2.997 lucrare, care este o expunere sistematici

milioane $. a asupra
In prima parte a acestui vast studiu, nime pe in coman-
autorul se ocupá cu origina acestor ditá pe actiuni, cuprinse in
; in partea dintre din 19 Septembrie 6 Octom-
Franta $ Anglia ; in partea III brie 1931, ca in regulamentele deaplicare.
gociatiile urmate Statele Unite in D-1 Rosendorff dá textul legilor pe care
ultima parte cu ratificarea acordurilor ; le comenteazd adnoteazá, lu-
planul Young ; planul Young, planul Da- crarea sa este o foarte pen-
wes planul Bonar Law etc. etc. tru viata practici.
nteresantul tratat de istorie financiari M. B.
al Lucien Petit, o
atentie pentru claritatea expunerii im- Otto Rudolph : Die warttembergische
portanta materiei expuse cu metodá. Gewerbesteuer in ihrer historischen
wicklung und ihren Se
G. dela autor : Heidenheim a Brz.
Brenzstrasse 28.
Leon Proca : Patru ani de stabilizare Problemele de financiarä au
Sibiu, Tiparul de Arte preocupat mult ultimul timp opinia
fice Dacia 1933. Pag. 56. deaceea s'au scris numeroase
România in dorinta de a consolida opera menite a lumina opinie.
de restaurare financiarä dela Dintre aceste studii, unul de
rásboiu incoace, de a reface mod importantá este studiul D-lui Otto Ru-
finitiv creditul $ de a desvol- dolph asupra impozitului profesional din
tarea sa economicä, asigurändu-i in Württenberg, considerat in lui
normale resursele necesare pro- istoricá in problemle lui principale.
recurge la stabilizarea In partea a lucrärii, autorul tra-
leului la 7 Februarie 1929. seazá evolutia
D-1 Leon Proca, autorul acestui studiu pra profesiunilor din Wurttemberg,
ce ne legea monetará din 7 acestui impozit in
Februarie 1929 ne descrie 1873, analizeazá apoi legea din 28 Aprilie
industriald, comertului tezaurului 1873, reformele din 1903, 1909, 1914,
noastre, ajunge la concluzia gea din 22 August 1922, reglementarea
patru ani dela stabilizare azi din 1925 1927. Partea a doua este con-
pentru a putea impozitului profesional in
constata un progres in desvol- complexul finantelor publice. In partea
tarea economiei chiar a lucrárii, Rudolph
acest interval starea economici a lumii ar problemele principale ale impunerii
fi fost alta. fesionale : limitarea impozitului, bazele de
G. I. evaluare importanta lui.
M. B.
Dr. Richard Rosendorff : Das neue
deutsche Aktienrecht. Berlin 1932 : Indus- Dr. Paul Schnadt : Der methodologische
trieverlag Spaeth und Linde. 464 pag. Wertungssubjektivismus und Geldtheorie.
Dreptul actionar" german a suferit Abhandlungen aus dem Staatswissen-
sub influenta depresiunii economice schaftlichen Seminar an der Universitat
meroase schimbiri. Pentru a ma- Erlangen, Heft 10, Universitätsverlag von
relui public acest nou drept ger- Robert Noske, Leipzig, 1932, 128 pag.,
man, Rosendorff a pretul RM. 4.

www.dacoromanica.ro
 393

Lucrarea de Frank H. Simonds : L'Amérique doit

fundamentale problemele annuler les dettes. Paris, 1933. Editions
teorii subiective ale monedei. In special Excelsior, 27, Quai de la Tournelle. Pag.
rezolve problema de a 60, frs. 2.50.
latiunei dintre activitatea a cum scrie, Philip Gibbs,
subiectului economic evolutia monedei. lucrare e dar e
h. b. mare.
ce analizeaza modul cum au fost
Ion N. Stan : Finantele locale in cadrul contractate .ajustate datoriile, autorul
economiei publice. Bucuresti 1933 170 pune intrebarea reglementarea
tablouri anexe. acestor datorii, fie prin anulare, fie prin
Una dintre cele mai discutate probleme acordarea unei de platá, va asi-
ultimul timp a fost problema finantelor gura prosperitatea Statelor Unite $
locale. Pentru cunoasterea ches-
tiuni existenau acum numai D-I Frank H. Simonds, ajunge a con-
rile D-lui Raducanu, Peter Mierlescu, cluzia, cea mai eficace pe care
lucrári referitoare numai la o trebue s'o ia Presedintele Roosevelt, pen-
parte a acestui vast domeniu. Lucrarea tru a asigura o reinviere economica, este
D-lui Stan acum considera pro- anularea datoriilor de
blema In intregimea ; este o lucrare
nu numai din punct de vedere G.
ci din punct de vedere al
in financiara.
ce face un scurt istoric al orga- Erwin Wittstock : Die L.iquidierung des
locale in antichitate sächsischen Nationalvermögens und die
Evul Mediu, Stan problema Enteignung der Sieben-Richter-Waldungen.
finantelor locale In Editura Markusdruckerei, Sighipara, str.
financiara Cu interesante General Dragalina, No. 7, 175 pag.
nunte, schiteazi apoi istoricul organiza- stabilirea in Tran-
finantelor locale In silvania ei s'au unit comunitate
finantele locale in cadrul universitatea
publice ale intregite, universitat)" comunitate pe
situatia activitatea timpuri in cu
economica a autoritkilor locale. Stan drepturi largi de
interesantul studiu insistand autonoma. Aceste drepturi au fost
asupra reformei lo- in 1876 la administrarea auto-
cale a care nu
Lucrarea D-lui Stan are o mare putea fi utilizata deck pentru scopuri
documentara, remarcabila prin pre- culturale.
cizia ei. Pentru a arka
Din avere
bita a acestei cred
este bine repet vorbele D-lui
o mare parte din a fost
expropriata. Autorul fixeze pe
ducanu, Rectorul Academiei de nalte
baze juridice expropriere a fost
Studii Comerciale Industriale, despre
studiul Stan : Este una din cele sau nu Mai departe
mai serioase in literatura
expropriere poate fi ;i bunurile
financiará privind problemele
reintregate in averea natiunei
locale".
pe ce anume cale.
M. B. h. b.

www.dacoromanica.ro
394 BULETINUL ECONOMIC

Edmond Ulrich : Les principes de la Lucrarea D-lui Ulrich contine un foarte

ganisation des Banques centrales en Eu- bogat interesant material documentar
rope après la guerre. Paris 1931 : Librai- asupra de emisiune.
rie du Recueil Sirey, IV +398 pag. 45 fr. M. B.
Dintre toate dezordinile cauzate de
rázboi organizarea economici finan-
a Europei, una este in special de o Arthur-Herbert Zschech : Der moderne
gravitate particulard : dezorganizarea Börsenbericht. Editua autorului : Berlin-
din báncile de Charlottenburg, Knesebeckstr. 80 81,1932,
emisiune au de indeplini rolul pag.
normal. Deaceea la reconstructia post- Autorul rezolve problema im-
un punct esential a fost statutul portantei social-economice a presei
viitor al báncilor centrale de emisiune ; se nomice, analizând numai o parte
poate afirma chiar reorganizarea a acestei prese anume rapoartele de
cii de emisiune a fost, in cheia In acest scop cerceteazi ce func-
de a plan de restaurare. tiuni are de indeplinit raportul bursier
lucrarea D-lui Ulrich, care in viata economici cari sunt cerintele
propus examlneze In mod aprofundat In ce intocmirea acestor
principiile acestei reorganizki nu poate poarte, cari derivá din acest functiunl.
fi deck de cea mai mare Apoi cari sunt legäturile dintre aceste
rapoarte cititorii reci-
Prin compararea textelor, autorul proce raporturile dintre comunicatul
principiile esentiale pe care se bursier economia.
organizatia actualä a unor
de emisiune din Europa anume a
gliei, Frantei, Germaniei, Danzi-
gului, Ausiriei, Ungariei, Estoniei, Gre- POLITICA SOCIALA
Bulgariei. In ordine de
idei, Ulrich examineazi independenta La Conciliation et l'Arbitrage des Con-
de emisiune, insistând asupra du Travail. 1933 : Bureau
impotriva pericolului unor International du Travail. pag.
periente de ordin politic impotriva 20 fr.
predominante a grupurilor Printre problemele cari au
particulare. Analizeazd limitarea o deosebitä
ckre Stat, limitarea operatlunilor boiu, un prim problema con-
de emisiune operatiuni de ciliatiunii arbitrajului conflictelor de
scont avansuri pe termen scurt lichidân- Pentru cunoa§terea acestei pro-
du-se intre ele prezentând garantii bleme International al a
particulare de securitate. apoi editat volumul de
dreptul de a emite bilete la ce natura scopul
constituirea unei acoperlri al arbitrajulul,
suficiente pentru o unificatd, lutionarea conflictelor de forma-
centralizarea In jurul de emisiune rea organelor de concilatie arbitraj,
a tuturor operatiunilor bancare mone- ducerea actiunii, desbaterile organului de
tare ale Statului unor institutiuni concilatie arbitraj, concluziunile pro-
rolul mijloacele de actiune ale cedurli, principiul prin-
centrale de emisiune. In partea ciplul arbitrajului. Cerceteazä apoi
D-1 Ulrich insistá asupra meroase importante bazele
centrale de emisiune Banca economice evolutia, sistemul de con-
Reglementelor cilatiune arbitraj din toate pre-

www.dacoromanica.ro
 395

curn rezultatele pärerile asupra siste- fie In partea a lucrärii,

vigoare in diferite Germer facá o aplicare a
Prin bogatul material informativ, pe piilor sale la starea a Germaniei.
confine, lucrarea de fafá are o
mare valoare pentru teorie M. B.
pentru practicá.
M. B. Dr. Lotte Kahn : Das demokratische
Organisationsprinzip in seiner Bedeutung
Führer durch die öffentliche und private für die deutsche Sozialpolitik in der
Fürsorge der Stadt Bern. Zusammenge- kriegszeit. Dortmund-Marten Verlag
stellt von der Dirktion der sozialen Für- Franz Böhmer. Overhofstrasse 19. I+
sorge-Bern 1931, +155 pag. 80 pag.
Ghidul de este o expunere detailatä foarte interesanti lucrare asupra
a tuturor institutiunilor de asis- liticii sociale germane ne-o D-ra
publiceparticulare ale Lotte Kahn in volumul de fatá.
Berna. pentru a u§ura sarcina ce analizeaza principiul de orga-
colaboratorIlor onorifici la nizare democraticä
acestei asistente, el cuprinde nu de politica socialä", autoarea aratá evo-
stabilimentele institutiunile de asis- principiilor de organizare politica
a ora§ului propriu, ci acele din a Germaniei. Ultima parte a lu-
afará cari sunt mod curent utilizate. este prin-
Nu sunt cuprinse institutiunile cipiului de organizare pen-
de pentru persoane normale tru politica socialá a Germaniei In epoca
ci acele cari se studiazá aci contractul de
asistenta persoanelor nevoia;e. structura constitutiei muncii, teo-
practica democratiei economice,
h. b. protectia munch!, asigurarea con-
flictele de aplanarea
Berthold Gerner : Der Zusammenhang Ideile interesante ale Kahn sunt
der Arbeitsintensität mit der Entwicklung expuse cu claritate.
des Privateigentums. Marburg-Lahn 1933 :
Hamel 74 pag. M. B.
de doctorat, bine
documentati ne-o Wilhelm Heilig : Land ohne Not. Die
In lucrarea de D-1 Germer. Se Beseitigung der Arbeitslosigkeit durch
de raportul dintre intensitatea Arbeitsteilung und Zusatznahrung. Unter
desvoltarea particulare. Mitarbeit von Alfred Beidatsch. Deutsche
Pentru aceasta ce Landbuchandlung G. m. b. H. Berlin
de muncä" proprietate SW 11, 1932, pag. 103, pretu1 RM. 4.
vatä", autorul asupra raportului solutie pentru rezolvarea
pur extern dintre ele cu privire la bunuri blemei somajului in Germania.
mobile cercetând raporturile propun reducerea orelor de in
ce la popoarele primitive, popoarele ca foarte mare a celor
de vânätori, de fie integrat din nou in
Germani ; cum s'a desvoltat procesul de productie. Cota din de
prietatea particulará la reduse celor actualmente
apoi unei intensive asu- echivalentul va fi redus
pra aducând din salariu, fie complectat cu
bazate fie pe motive economice, o de lucrátorilor

www.dacoromanica.ro
396 BULETINUL ECONOMIC ROMANESC

menitá o parte din Raportul dintre contributie prestatie

compensând astfel reducerea suferitd. este problema fundamentalá punctele
de plecare pentru asigurare
h. b.

Ernst Michel : Industrielle Arbeitsord- Autorul prezentei convins

nung. Die soziale Frage des Betriebes als o analizare elucidare a acestei pro-
volkspolitische Aufgabe. Jena 1932 : Eugen bleme va fi, de interesul teoretic
Diederichs Verlag. 90 pag. M. 2.20. pe care prezintä, de un real
In lucrarea de D-1 Michel un emi- pentru propus studierea
nent de eminent pedagog din toate punctele de vedere. In acest
social cautá izbuteste arate cum scop a analizat cele trei pärti al
printr'o reglementare a organizirii crárii raportul dintre contributiuni
muncii industriale s'ar putea ajunge prestatii totalitatea In cadrul veni-
se invioreze puterile productive ale popo- turilor cheltuelilor asigurdrilor sociale ;
rului german. Tratarea acestei probleme in caz singular bazele juridico-politice
devine cu atât mai importantä cu ale acestei raport importanta lui
Germania este o o industrie foarte tru natura a asigurdrilor sociale
desvoltatd, industrie care de lucru
germane.
poporului german. Relei h. b.
ganizári a muncH industriale i se
starea din Germania
de azi ; pentru remedierea D-1 Michel Dr. Jur. Herbert Stahl : Die
in lucrarea de mtjloacele de Gehilfen. Arbeitgeber-
ameliorare. verband der Gas-Wasser-und Elektrizi-
Pentru a ajunge la aceastá concluzie tätsverke Mitteldeutschlands, Erfurt 1931,
autorul intreprinderea ca factor Veröffentlichungen Heft 31, pretul 3,50
de organizare industrialä, limitele politi- RM., pag. 54.
cei sociale a Intreprinderilor, organizarea Prin socialismului de
muncH regimul capitalist, noua stat din perioada s'a ajuns
a intreprinzdtorllor, problema muncil,
treptat la contractul impus" de
cooperdrii. la lucrátorul-ajutor impus". De se
Este o lucrare interesantá prin fondul problema räspunderii pentru acest
ei sistematic expus. ajutor. Rispunderea pentru ajutorii
M. B. ber presupunea libertatea contrac-
Ori la contractul impus
Dr. Hugo : Das Verhdltnis von libertate Autorul cerceteazi
Beitrag und Leistung in der deutschen rdspundere in picioare
Sozialversicherung. Ed. autorului, Bad
In ce anume imprejuriri.
Kissingen, Erhardstr 17, 1931, pag. 148. h. b.

www.dacoromanica.ro
 STATISTICA 397

STATISTICA ECONOMICA
CURSUL SCHIMBULUI
TABLOU SYNOPTIC DE DATE IMPORTANTE
(I) Restrictiuni asupra aurului, 2) Restrictiunile neoficiale nu indicate)

Suspendarea Controlul oficial Deprecierea

T R1 a eta- al devizelor raport cu Observatiuni
lonului aur 1) 2) paritatea aur

Europa :
România . . . - 17
-- -- --
Albania
Anglia
Austria 9 X/931
21/IX/931
X 31 Dela 5
- 1933 toate
operatiunile de schimb se
ectueazá la cursul pietei li-
bere; cursurile oficiale nu mai
-- - -- cotate.
-
Bulgaria.
Cehoslovacia .
.
- 15/X 931
26 - --
Danemarca. .
Dantzig
.
. --
29/IX/931 18/X 931

-
IX 931
-- --
Elvetia
Estonia - -- --
18 IX 931
Finlanda . .
-- --
. 12/X 931 X 931
Franta
Germania . . . 13 VII 931
Grecia
Irlanda Stat
Italia
26 IV/932
--
26/IX/931 --
28 IX 932 IV 932
IX 931
IX 931
--
Jugoslavia. . . . 7 X,931 (VII 932) ' In tars cursul oficial men-
Letonia -- --
8/X 931 -- inut la paritate.
--
Lituania.
Norvegia . . .
.
.
--
29/IX/931
- IX 931 --
Olanda
Polonia
Portugalia. . . . 31/X11/931
-
21 X/932
-
X 931
--
Rusia sovieticg. Monopol de stat asupra
ransactiunilor monete streine
1920 Etalonul aur nu a fost
estabilit legal de la
Suedia
Turcia
. 29/IX/931 -
26 11,930
IX 931
1915
ncoace.

Etalonul aur nu a fost

estabilit legal de la
ncoace.
Ungaria 17/VII 931 Din Dec. 1932, exportatorii
produse agricole
o care este
i mai mult a echivalentului in
pengö la paritatea pentru de-
vize care le furnizeará
America Nationale importatorii tre-
buie o taxá asu-
pra aurului care dela
o mai mult asupra
schimbului.
Argentina
Bolivia
. .
.
-
25/IX/931
10/X 931
3 X 931
XI 929
1930 --
Brazilia
Canada 19/X/931 -
18/V,931 XII 929
-
www.dacoromanica.ro
398 BULETINUL INSTITUTULUI ROMANESC

CURSUL SCHIMBULUI
TABLOU SYNOPTIC DE DATE IMPORTANTE
I) Reatrictiuni asupra aurului. 2) neoficiale aunt indicate)
(Urmare)

Suspendarea Controlul Deprecierea

oficiali a eta- al devizelor in raport cu
aur 1) 2) aur

Chili 20/IV/932 30/VII 931 V1/932 --

Columbia
Costa-Rica.
.
. .
. .
. -
21/IX/931
16 1/932
931 I 932
932
---
Equador
Guatemala.
Honduras .
. . . -
9/11/932
-
30/IV/932 VI 932
IV 933
IV 933 Etalonul schimbului

Mexico
Nicaragua .
.

. .
.

.
25
--
-
13 XI 931
VIII 931
I 932
pe dolar.
--
Panrama . . . Dolarul Statelor Unite este
adoptat aceastä taxi neavind
un sistem monetar complect
Paraguay . ' VIII 932 Etalonul se bazeazii pe

--
.

-
. .
peso argentinian.
Peru 18/V 932
Salvador
Statele Unite.
Uruguay . .
.
.
.
.
8/X/931

*
6 III
7,IX 931
X 931

IV 929
933 -
Etalonul aur nu a
restabilit legal s'a revenit

Venezuela. . . . - - IX 930
treptat
-
etalonul aur.

Asia : I

Etalon argint.

olandeze -
21/IX/931 -- -
IX 931
-
Japonia . 13/X11/931
Malaiezia britanicá 21/1X/931
Palestina. . . . . 21 --
XII 931
IX 931
IX 931
--
27 V 932 932 Etalonul argint pini
Martie dela aceasti
a adoptati o paritate le-
gals aur.
Philippine.
Siam
. . .
11 V/932 - 1V 932
V1,932 -
Etalon bazat pe dolar.

Africa :
Egipt 26/IX/931 - IX 931 -
Uniunea Africei de
Sud 28/X11/932 - 933 -
Oceania :
Australia . .
Noua Zelanda
.
.
.
.
17/XII/929
1/1/932
-- III 930
930
-
Etalonul aur nu a
legal restabilit ; s'a
treptat.

(Prelucrat Bulletin Mensuel de Statistique (Soc de Nations)

www.dacoromanica.ro
IMPORTUL EXPORTUL DE AUR, ARGINT BILLON DIVIZIONARA)
AL DIFERITELOR IN 1930-1932
VALOR! 1000

T Moneta
Impor t t

0 1 2 1 2

Europa:
România Lei - - - - - -
Lst. 95.175 106.708 160.049 90.146 139.680 140.268
Anglia
39.480 48.610 16.029 28.102 35.691 22.200
Austria
Franci 119.568 222.415 165.087 91.364 109.318 310.833
Belgia
Cor. 39.483 75 693.976 13.235 43.067 63.333
Cehoslovacia
Frs. 2.501 229.139 185.438 57.079 4.696 23.354
Elvetia
Frs. 12.364.988 22.808.995 23.601.058 834.921 3.276.067 2.472.897
Franta
Rmk. 491.224 416.352 368.492 543.373 1.423.150 450.974
Germania
Lire 107.100 361.000 90.200 8.300 17.500 14.000
Italia
Florini 42.021 608.052 647.728 61.597 114.573 355.260
Olanda
Zlotz 27.064 32.189 147.001 42.639 1.080 234.479
Polonia
Peso aur 234 425 270 157.087 29.266 3.930
Spania
23.837 17.398 6.273 4.615 9.096 1.469
Ungaria. Pengo
America:
Dolari 39.062 2.038 1.119 20.432 72.826 61.787
Canada

www.dacoromanica.ro
IMPORTUL EXPORTUL DE AUR, ARGINT BILLON DIVIZIONARA)
AL DIFERITELOR ANII 1930-1932
VALORI
(Urmare)

t t
RI Moneta
0 1 2 0 1 2

Statele Unite . Dolari 438.806 640.783 382.965 170.122 493.279 823.378

Africa:
Egypt egipt. 302 239 101 4 1.611 1.693
Uniunea Africei de Sud . . Lst. 21 70 139 47.461 38.962 47.593

a:
India britanid Rupii 268.551 72.590 29.905 21 70 139

Japonia Jeni 687 11.177 140 311.008 421.401 121.378

Palestina Liv. palest. 3.22 03 155 1.65 226 000 1.506

Siam Ticaoli 7.095 2.965 2.326 1.051 5.680 20.704

Oceania:
Australia Lst. 339 585 1.252 23.138 12.037 12.721

Noua Zelanda 363 56 55 621 615 1.133

Recueil de Statistique de L'Institut International du Commerce Bruxelles Aug. 1933).

www.dacoromanica.ro
 NAVIGATIA A DIFERITELOR ANII 1928-1932
Denumirea
cietätilor de Distanta Pasageri Märfuri Curier Colete postale
navigatie Anii parcursä bagaje

Europa :
1928 1.466.282 km. 10.420.214 km. 352.376 t. km. 425 lbs 100.945
Imperial 1.876.022 11.498.981 365 095 103.467 111.198
1929
9.660.344 615.325 126.010 130.810
Anglia Airnays 1930 1.177.681
99.910
Londra 2.430.985 11.278.742 ,, 679.465 167.502
1931
1932 3.107.539

750.152 38.677 t. km. 6.910 kg.

1928 643.000 km. km.
6.411
678.498 1.845.417 40.783
Oesterreichische 1929
45.939 17.731
Austria Luft verkehrs 1930 727.753 1.825.381
1.905.801 48.378 17.618
A. Viena 1931 662.973 15.387
1932 522.315 1.741.609 ,,

1928 369.278 km. ps. km.

74.533
t. km. -
8.432
kg.
1929 569.937 778.419 16.475
78.980 22.275
Belgia 1930 1.015.703 1.805.940 ,, 23.627 30.985
Bruxelles 2.102.355 101.077
1931 1.141.897 78.020 7.354 27.890
1932 1.140.020 2.616.440

17.011.218 km. 8.035 kg.

1928 285.443 km. 542.594 km.
14.282
685.636 ,, 31.330.558 ,,
Ceskoslovenska 1929 389.277 36.871.127 ,, 17,216
Cehoslovacia . Letecka spo. 1930 355.362 629.619 19.101
963.335 ,, 46.244.293 ,,
lecnost Praga 1931 491.336
1932

www.dacoromanica.ro
 NAVIGATIA A DIFERITELOR IN ANII 1928-1932 Urmare
Denumirea
cietätilor de Distanta Pasageri Colete
navigatie bagaje
aerianä

Europa 1928 413.762 km.

473.067
- -
Cehoslovacia venska statni 1929
Aeroline C.S.A 1930 566.260 .

Praga 1931
1932 -
570.754

532.100 km. 7.146

9.276
111.000 kg.
128.200
44.300 kg.
51.300
-
28 597.680
Elvetia .
Swissair 1930
1931
754.686
724.476
8.716
10.282
162.100
191.600
78.800
84.000 -
1932

1928 195.185
232.139
- pas km.
820.875
-
17.038
ton. km
kgr.
1929
Finlanda .
Í A. E. R. O. 1930 225.165 586.705 7.923 8.780
Helsingfors 489.560 12.960 10.740
243.925 10.167
1932 257.400 689.310 14.040

1928 2.851.827 km. 1.968.000 km. 21.000 ton km. 82.609 kgr. -
--
1.260468..0400g

Franta J Aéroporte
Paris 4.500.800 , 47.640 96.350
1931 3.491.080 ,,,,
65.870 83.913
1932 3.589.950 5.551.300

1928 1.352.153 km. 11.899 etape t. km. 7.500 kg. --

--
13.251
1929 1.861.393 17.069 60.145
f Air Union 19.231 2.268.683
1930 2.231.665
Paris 1931
1932
2.426.250
2.628.771
24.908
31.106
70.861
54.023 -
www.dacoromanica.ro
 NAVIGATIA A DIFERITELOR 1928-1932
Denumirea so-
cietätilor de Distanta Marfuri i
navigatie
Anii Pasageri potal Colete

Europa : 1928 2.189.776 km. 1.480.836 km. ton km 3.208 kg. 7.915 kg.
1929 2.707.542 1.835.916 390.552 3.570 10.977
Franta . . . C. I. D. N. 7.874 9.634
Paris 1930 2.205.752 2.376.685 463.691
1931 2.205.390 321.042 33.766 5.430
1932 1.337.906 2.580.777 183.621 9,418

1928 813.000 km. 7.386 334.891 kg. 5.100 kgr.

1.132.000 8.860 422.183 ,, 13 104
J Lignes Farman 1.044.638 14.094 628.653 58.250 ,.
Paris 1931 937.839 15.262 641.810 57.069
1932 897.613 16.032 ,, 556.122 66.859

1928 48.078 km.

- -
---
1929 227.469 337 kgr.
f 1930 440.827 235.058 ps. km. 5 044 km.
1931 508.922 40.794 11.426
1932 1.235.899 2.603.395 ,, ,, 111.967 ., ., 11,834

1928 759.269 1.346.972 km. 48.859 ton. km. 27.914 kgr.

1929 775.734 1.456.963 ,, ,, 16.702 ,.
Germania . . .
Demluft 1930 855 1.538 424 ,. 43.821 27.244
Berlin 1931 903.200 2.078.851 58.352 ,. 060
1932 1.125.635 2.545.247 824 98.887

1928 10.000.363 km. 26.411.232 km. 649.354 ton. km. 317,588 kgr -
Deutsche 1929 8.986.674 21.088.901 688.037
. ' Lufthansa 1930 9.062.672 20.578 109 753.806 437.898
Berlin 1931
1932
8.677 722
7.728,309
22.089 866
24.630.175
,, 822.383
787.160
363.516
336 352 -
www.dacoromanica.ro
 NAVIGATIA A DIFERITELOR ANII 1928 -1932
Urmare
Denumirea so-
de Distanta Märfuri
T navigatie parcursä Pasageri bagaje Curier Colete
aerianä

Europa : 1928 1.991.809 km. 5.612.048 km. 228.047 ton. km. 9.880 ton. km. 11.414 kgr.
1929 3.003.965 8.505.877 820.459 25.029 39.224
Italia Toate liniile 1930 4.438.912 13.036.349 1.189.735 41.675 ,, 26.109
1931 4.399.871 12.101.893 ,, 253 812 71.107 34.834
1932 4.651.974 16.819.761 363.304 51.729 216.282

1928 148.840 km. 1.322 cAlät. 9.541 gr. 38 kgr. --

Jugoslavia. . .
Aeroport 1929
1930
192.423
275.887
1.830 ,,
2.317
16.770
32.125
50
1.135 ,, --
1931
1932
259.321
241.425 ,.
2.442 ,,
1.313
49.266
25.967
1.804
2.036 , -
1928
1929
963.680 km.
1.421.831
6 876 ps.
3.840.588
215.672 kgr.
367.701
22.768 kgr.
35.977
-
17.102 kgr.
Polonia 1930 1.418.880 3.250.091 ,, 392.694 38.726 26.656 ,,
I 1931 1.492.383 707.190 354.316 36.343 15.691
1932 1.315.943 3.012.855 325.583 25.494 13.910

L. A. P. E.
1928
1929
-
337.080 km.
-
1.766.980 km. 9.700 ton. km. 1.783 kgr. -
Spania Madrid 1930 592 240 3.006.200 ,, 35.000 ,, ,, 2.073 627 kgr.
1931 616.374 2.995.040 ,, ,, 34.500 6.992 ., 22.500
1932 599.800 3.038 120 ,, 36.720 87.501 ,, 13.437

1928 212.800 km. 968.829 km. 42 581 ton. km. 15.696 kgr.
f A B. Aerotrans- 1929 283.821 1.169.156 39.823 ,, , 58.047 ,,
Suedia . . port Stocholm 1930 292.233 1.073.408 39.920 46.002
1931 347 816 807.429 ,, 41.188 ,, ,, 57.460 ,, 8 842 ,,
1932 412.292 1.946.715 ,, 63.773 ,, 47.690 ,, 7.423

www.dacoromanica.ro
 NAVIGATIA A DIFERITELOR IN ANII 1928-1932
Urmare
Denumirea so- .
cietätilor de Pasageri Märfuri Curier Colete postale
navigatie parcursä bagaje

Europa :
A. L. E. R. T.
1928
1929
149.250 km.
127.750
378.750
466.000
km. -- 1.796 kgr.
3.282
28.280 kgr.
31.211
Ungaria 1930 199.210 760 930 37.934
1931 197.660 733.075 16.717 ton. km. 2.091 46.908
1932
America :
1928 151.111 km. 2.963 cälät. 38.787 kgr. 4.714 kgr.
J Lloyd Aero 1929 192.493 2.909 49 548 4.439
Bolivia 1930 223.634 3.715 65.950 4.431
1931 235 618 4.285 90.030 7.205
1932 1.281.788 21.611 520.543 31.816

Toate liniile
1928
1929
912.359 km.
1.140.130
2.504 cälät.
3.651
22 170 kgr.
37.395
9.668 kgr.
24.051 ---
Brazilia 1930
I1931
1932
1.707.977
1.854.696
2.189.311
4 667
5.102
3.855
33 473
68.534
230.864
31.946
47.908
67.664
--
1928 929.350 km. 6.056 426 tone 49 947 kgr. -
Columbia . . .
C. A. D. T. A. 1929
1930
1.268 703
1.171.393 ,,
6.578
4.791
607
462
64.624
41.185 -
1931
1932 1
998.813
581
5.140 ,,
908
596
909
,,
-
37.162
-
Domestic sche-
1928
1929
16.737.539 km.
36.017.218
-- 95.438 kgr.
113.227
1.608.2 5 kgr.
3.220.299
Statele Unite. . duled dirnay 1930 51.487.250 135.210.209 km. 163.076 621.921
operations 68.808.302 171.302.717 357.456 4.126 495
1932 73.396.443 204.449.512 ., 468.998 3 353.507
(Prelucrat dupä Recueil de Statistique de L'Institut International du Commerce Bruxelles Aug. 1933).

www.dacoromanica.ro
 CURSUL SCHIMBULUI LA BUCURPTI, PARIS ZURICH
IUNIE, IULIE AUGUST 1933
B = BUCURESTI PARIS Z = ZURICH

1933 Coroana
Franc lga Franci Lire Lira Marca Zlotul
Leul Elvetieni Sterline Polonez ustriac
Cursul Francez Belgieni

B. -- -
6.59 23.45 32.70 567.-
- 8.80 145.50
-
39.75 -- -- --
lunie .
.
P.

B. -
3.08 20.38
6.59
-
353.75

23.45
490.75

32.70 571.-
131.90
26.95
8.80
21.50
4.37
146.-
120.20
3Q90
58.05
- -
73.20
-
15.41

6 - -
354.-
-
490.75 131.85 21.38
. P
B. --
3.08 20.38

-
6.59 23.45 32.70
17.50
571.- 8.80
4.36
142.50
120.70

-
39.70 --
58.05
--
73.06
--
15.41

9 .
Z.
-
3.08 20.38 -
354.25
-
490.75 85.90
17.49
132.20 21.06
4.28 120.-
--
58.- 73.15 15.40

12
B.
-
6.59 23.45

-
355.-
32.70

-
490.50
572.-
86.-
8.82
132.25
1.42
20.56 -
39.90
-- --
-
Z
B. --
3.08 20.38

-
6.59 23.45 32.70
17.53
572.- 8.82 144.-
121.25

-
40.-
58.05

--
73.16

-- --
15.41

15 . 355.-
-
490.75 86.10 132.75

--
B -
3.08

-
6.59 23.50 32.70 573.-
26.95
8.85
4.27
143.-
122.25

-
40.50 --
58.15 73.18
--
15.41

9
Z.
-
3.08 20.38 -
354.75
-
490.75 86.09
17.55
132.70
27.075
20.90
4.30 123.- 58.05
-
73.15
--
15.41

22 . . -
6.59 23.50
-
355.75
32.70
490.62 86.21
8.87
133.05
140.-
20.48 -
40.50
-
Z
--
3.08

-
6 59 23.50 32.70
17.62
574.- 8.89
4.21
138.-
122.90

-
40.50 --
58.05
--
73.15
--
26 .
-
355.25
-
490.75 86.41 133.60 20.39
123.-
-
- -- --
3.08 20.38 17.60 27.20 4.16 58.05 73.16 15.41

30
B.

Z. 3.08
-
6.59

20.38
23.50

-
355.75
32.70

-
490.52
571.-
86.05
17.53
8.92
133.95
136.-
20.02
4.10
-
40.50

122.70 58.05 73.16 15.41

www.dacoromanica.ro
 CURSUL SCHIMBULUI LA BUCUREM, PARIS ZURICH LUNILE
IUNIE, IULIE AUGUST 1933

1933 Franc Belga Franci Lire Marca

Cursul : Francez Belgieni Elvetieni Sterline Italianä Germanä Polonez Austriac

B.
.IP.
-- -- - - - - -- -- -- --
Julie . .
Z.
B.
3.08 20.38
6.59
355.75

23.55
-
490.62

32.70
86.17
17.34
572.-
134.-
27.36
8.96
20.-
4.11
131. -
122.75
40.50
58.05
-- 73.24
-- --
4 355.-
Z
(B
3.08
-- 20.38V4
6.59
-
23.55
490.62
-
32.70
80.09
17.55
565.
134.45

9.05
19.25
3.90
127.-
122.80
40.50 -
58.07
-
73.24
-
15.41
7 P.
3.08 20.34
356.25
- - 85.01 135.50 18.18

-- -
6.59 23.55 32.80
17.30
564.-
27.55
9.03
3.79
125.-
123.25

-
40.75
58.05
-
73.21
-- --
15.41
10
Z 3.08
-- 20.19
356.25
-
495.25 85.- 135.50 17.57
3.54 123.45
-- --
B. 6.59
- 23.55 32.85 565. 9.03 123.- 40.75
58.05
--
15.37
13 . P.
Z.
-
3.08 20.19
356.25
- -
495.50 85.12 135.30
27.33
17.75
3.59 123.25
--
57.80 72.70
-- --
15.27
17
B.
.{P. -
6.59 23.55

-
356.50
32.85
-
494.25
566.-
85.20
8.95
134.50
124.-
17.85 -
40.75
Z. 3.08

-- --
20.24
-
17.24
- - --
123.30
--
57.65
--
72.83
--
15.32
20
Z.
-- 20.28 -
356.50
-
493.62 84.81
17.20
134.65
27.325
17.87
123.40
--
57.65 72.94
--
15.34
24 »
B.
(P. -
6.59 23.55

-
356.25
32.80
-25
567.-
85.56
8.96
134.50
126.-
18.26 -
40.75
-
Z.
B. --
3.08 20.24

-
6.59 23.55 32.80
17.32
568.-
27.30
96
3.79
127.-
-
123.35

-
40.75 --
57.75
--
72.86
--
15.32
27
Z.
--
3.08 -
356.25
-
494.87 84.90
17.19
134.85
27.25 3.73 123.275
-
57.80
-
72.80 15.32
--
31
B.

Z.
-
6.59 23.55
356.25
-
32.85
-
494.12
566.-
85.18
8.96
134.75
27.27
130.-
18.54 -
40.75

57.75 72.80 15.32

www.dacoromanica.ro
 CURSUL SCHIMBULUI LA BUCURETI, PARIS 9i LUNILE
IUNIE, IULIE AUGUST 1933

1933 Franc Belg a Franci Lire Lira Marca

Leul Francez Belgieni Elvetieni Sterline Italianä Polonez Austriac
Cursul :

1 August .
-- -
6.59 23.55
356.50
32.85
62
565.50
04
96
134.55
131 50
19.13
40.75 -- -- -
-
3.08
659 55 32.80
17.21
-
27.25
8.88
3.86
129.
123.35
40.75
57.75
-- 72.80
-- --
15.32

4
3.08
--
20.27 -
356.25
-
495.50 84.69
17.15
133.90
27.18
18.73
3.81 123.25 57.75
-- --
72.80 15.31
--
8 »
B
P. -
6.59 23.55
356 35
-
32.80

-
494.50
562.50
84.58
8.93
134.35
131.-
18.95 -
B. --
3.08
6.59
-
23.55 32.85
17.11
562.50 8.88
3.835°
131,-
123.25

-
40.75
57.75
-- 72.80

- --
15.32

11 . P
3.08
--
20.24'/,
356.25
- -
494.- 54 134.10 18.82
3.81 20 57.75
-- 123.20
--
15.32
-
6.59 23.55
356.75
-
32.85
493.12
561.-
84.26
8.88
134.25
132.50
19.15 -
40.75

3.08
-- 20.28

-
6.59 23.60 32.80
493.-
561 -
27.25
8.93
3.87
131.-
123.37
40.80
-
58.
--
72.78
--
- --
15.34

21
3.08
-- 20.28
356.50
- 84 37 134.40
27.25
18.67

130.-
123.40 57.62
--
72.34
-- --
15.34

24
B
-
6.59 23.60
--
356.25
32.80

-25
560. -
77
8.93
134.65 18.42
40.80
- -
3.08
-- --
20.24
- - -
27.22 3.73
---
123.20 57.45
-- -
72.83
--
28

--
3.08
356.25
- -
494.-
16.60
134.75
27.32
18.03
123.025 57.80
- 15.30
--
31 » P.
3.08
6.59 23.60

-
356.25
32.79

-
493.-
546.-
81.25
16.54
8.97
134.15
27.26
126.-
17.88
40.90
- -
57.85 72.94 15.342

www.dacoromanica.ro
 SUMARUL
Experienta de Agripa Popescu 311
Masinismul munca de P. N. Panaitescu . . . . 329
etalonului aur, de George 342

ARHIVA PRESEI ECONOMICE

Datoriile de stabilizarea, de Jenny 360

PRIMITE

STATISTICA ECONOMICÁ :

schimbului 397
Importul exportul de aur, argint billon (Monetä divizionará) al
telor anii 1930-1932 . . .
. . 399
Navigatia a diferitelor täri anii 1928-1932 401
Cursul schimbului la Bucuresti, Paris Zürich in lunile lunie,
August 1933 406

www.dacoromanica.ro