CUNOSTINTE

.
NUMARUL

g2)

57

OLOS ITOARE
DIN LUMEA LARGA"
DIREGREDACTIONAIA PROF. UNIV. 1. S I MlONEICU

tri

111111111,11

r"il

HIPT,

11111101)7.
Ili lti

:4111

61% 1".
1.4141111110reiiIIIIINAlli
I

lilirte4Air,#,01111
.11111' 4111111P
I

II 1

C:3 2.

Me

220a

1%41

BUCURESTII
DE

VINTILA MIHAILESCU
Conferenfiar Universitate Bueuresti

EDI TURA CARTEA ROM ANEASCA "BUCURESTI

www.dacoromanica.ro

Preful Lei 8

P.

f''

r` C.,-

CUNOSTINTE FOLOSITOARE"
-,.

.
1,

e.

-.,

Sepia A. JUNTA PENTRU TOTI".

.

Nr.

,-

=8 lei numarul; celelalte 5 lei

Nr.

1. Cum era omul primitiv de 1. SI/SION ESCU.*

2. Viafa omului primitiv de

32. Cifrele do G. M. LXz.Z0Escu.

33. Animate de demult de 1. S11110-

St-

E.

NESCU
N ESCU

35 Din viata oamenllor intreprinzatori do A POSTOL D. CULEA.

36 Societatea natiunilor de ARTUR

13. Telefonia fSra fir de To. LALESCU.

CiOROVEI.

37. Ficatul $1 boalele lul de DR. M.

14. Porumbeii mesagerl de V. 8A..

Cie X NESCO

DO V EANU.

88 Electrochimia $1 electroliza de N.

15 Planeta Marte de ION PAA.

N BOTEZ

16. Dela Omer la Einstein de GENERAL

Sc. PANAITESCU

17. Cum vedem de DR. I. GLIvAN.

18. Razele X. de AL. CI3MAN.

1.6murirea potopului de 1. SIMIO,

34.

I1100 ESCU.

4. Albinele do 1. A. RXDXR/o.
8. Furnicile de T. A. 131.DIRXu
9. Viafa Plantelor de I. SIMIONESCU
10-11 Pasteur de C VloTA3

39 Notiuni de electricitate de ING.

CASETTI.

90. M. Berthelot de ClrIT M. ZAPAN

Si-

41, lzvoare actuale de energie de

20. Protozoarele do 1. Loper.

21. Fulgerul $i trasnetul de C. O.

42 Goethe ca naturalist de PROF. 1.

19. Omul dela Cucuteni de

1.

MIONESCIT.

B RX DETEA NU

22. Nebuloasele gazoase de M. E.

HEROVANU.

28.

Bacteriile folositoare de 1. POPU

G1 AIPEANIJ

24. Scrisori ceresti (Meteorite) de I.

SIMIONESCU

25.

Din istoricul electricitatii de Oren

C. IONESCU

26.
27

Mercur $1 Venus de C. NE001,.

Reumatism $1 arteriosclerosa de
Dn. M. CAIIXNESCU.

28. Oameni de initiative de A POSTOL

D. CULEA

29 Henri Ford de ING N. GANEA

30 Musca de I 61644143Asu.
31.

Clupercile do I. POPU CAMPEANU.

Sena B. SFATURI

N r.

H SEvERIN

SINI ION ESCU

43. Viata'n mull' de I. SIMIONESCU.*

44 Principii de biologic+ de 1. SaneNESCU

45 -46. Fauna Marl' Negre de Meuse,

AL 81 CX0:460u S.

47. Vitaminele de DR N. (.1.4vRILEscu

49. Petrolul de 1. SIMIONESCU
50.

o bola ni $1 $oareci de PROF. RADU

V LIDESCU.

5t. Viafa la Ecuator de I. SIMIONESCU

52. Viafa la tropice de I. SIMIONESCU
53. E. Roux do PROP. DR G.Iiilsimmseu"
54 Cutremurele de I. SIMIONESCU

55. Cum birue viata do De. VASILE

ZAIIARESCU

56. Plante carnivore de I. Popo CAMPEANIL.

PENTRU GOSPODARI ".

N r.

1. Ingrijirea pSsSrilor de PROF. C.

MOTA*.

2. Despre

tovarS$ii de PREOT C.

DRON

3. Despre scarlatina de DR. I.

(illEORG1DU

4. Llvada din sGmburi de G. (1 HEOIP

OHM

7. Morcovul $1 alte legume de P.

Ho ZIA DE

8 Sifilisul -13 - n R., E. G

-11EORGII1U.

10 Votul ob$teso de A.

- HOVEL

11. Cresterea porcilor de C. OESCU.

14. Pelagra do PROF. V. BABES.

16 Alegerea semintelor de C. LAMTIANLI.

www.dacoromanica.ro

SERIA C.

No. 57

CUNOSTINTE FOLOSITOARE
DIN LUMEA LARGA

BUCURE$T11
SCHITA GEOGRAFICA
DE

VINTILA MIHAILESCU
CO NFERENTIAR UNIVERSITAR

EDITLIRA .CARTEA ROMANEASCA', 13LICUREFI

7166.-935

www.dacoromanica.ro

AP'

'Sr

ALTE CARTULII DIN

CUNO$TINTE FOLOSITOARE
Relative la Romania:

DAVID M. Muntii Apuseni

SIMIONESCU I. Bucovina
NASTASE G. Basarabia
BRATESCU C. Dobrogea
SIMIONESCU I. Moldova
VORNICU G. Maramures
LUPEANU-MELIN A. Blajul

LEPSI I. Marea Neagra

IZVERNICEANU D. Banatul

CAMBER G. Tara Zarandului

TODICA G. Tara Hategului
ORGHIDAN N. Tara Barsei

www.dacoromanica.ro

1.

w de azi,

4-13,f

, a i formarea lul.

Pe on unde ai Wit4

ure$ti, impresia nu-i

ei intre orasele moderne $i aceasta, m

, din cauza aspectului
taranesc al mahalalelor periferice. Inteadevar,
din soseaua pietruita sau din drumul larg $i marginit de santuri cu podete, se desprind, la disfavorabila

tante aproape egale, strazi secundare foarte

drepte, lipsite insa de trotuare $i de pavaj, necanalizate, prafoase pe timp de seceta, cu mlastine verzui $i noroae in epocile ploioase. In lungul for se insira casele marunte, adeseori cu
prispa $i stalpi ca in satele vecine, numeroase
carciumi $i. largi locuri virane peste care se incruciseaza drumuri de caruta si poteci. Apoi,
disdedimineata de obicei, soselele ce pa'trund
in oras, sunt pline de carele $i cotigele, automobilele $i autocamioanele incarcate de pae,
lemne, zarzavaturi, pasari, lapte, unt cu care satele

dinspre Arge$, Sabar, Colentina, Mostistea $i

chiar centre mai departate, contribue la aprovizionarea Capitalei. Convoaele taranesti tin uneori mai multi chilometri impiedicand scurgerea
vehiculelor mai grabite.
Intelegi astfel dece aproape intreaga periferie,
chiar cand ea este formata din muncitori necali-

ficati, functionari inferiori $i negustori de produse agricole, pastreaza aspectul de tara $i de ce

ea se adaoga mereu cu noui cartiere de case

taranesti sau semi-orasenesti.
"".

www.dacoromanica.ro

36

S'a cautat totdeauna $i se cauta mai ales actuna, s se puns o bariera acestei extinderi
exagerate, pripite

si.

proletare a orasului in lun-

gul drumurilor principale sau foarte aproape

de ele. Masurile hotarite n'au fost insa nici data

strict $i pretutindeni aplicate. De aici caracterul
dublu al actualei periferii: pe de o parte panza
satelor inglobate in ora$ si a mahalalelor cu aspect de sat pe de alta, implantate intre ele, cartierele de locuinte eftine (Clucer, Filaret, R. M.S.,
Sf-ta Vineri, Calarasi etc.) sau parcuri" de vile
(Filipescu, Bonaparte, Tudorache, Porumbaru,
Delavrancea, Domeniilor, Ferdinand, Sf. Elefterie, Pieptanari etc.).
Departe de a fi intalnite numai in actuala periferie, mo$tenirea si influentele rurale, se pot
urmari, chiar azi', Oita in centrul orasului, toc-

mai din cauza iutelei cu care au inaintat, de

la centru spre margine, cladirile mari moderne.

Inteadevar, a fost cu neputinta ca lucrarile edilitare sa se tina in pas cu invazia de constructii
noui: canalizarea, luminarea, pavarea n'au putut
fi astfel totdeauna in armonie cu noile fatade
si cu dimensiunile caselor de raport. De asemenea, intre cartiere refacute sau ridicate cu
totul din nou, au ramas, in multe parti, grupe
mai intinse sau mai. restranse de case cu gradinite
$i

curti ca pe vremuri. Ba chiar se pastreaza

pang azi on s'au daramat de putina vreme, vechi

case cu prispa si parmaclac, in apreciabila apro-

niere de targul central (ex. bul. Dacia colt cu

Dorobanti, str. Victor Emanuel colt cu bul. Las-

car Catargiu, Mosilor colt cu bul. Carol, str.

$tirbei -Voda, str. Berthelot, Popa-Tatu, str. Dr.
Davila etc.) Se gasesc apoi locuri. virane intinse
tactnai acolo unde nu to -ai astepta (in latura
pistil Brht lanu, in lungul bul. Elisabeta dincolo

www.dacoromanica.ro

37

de Cismigiu etc.), curti marl interioare, gradini

cu aspect de parc, arbori risipiti

in

nutria'r

mare nu numai in lungul bulevardelor si al unor

strazi, dar si in mai toate curtile pans in imediata
apropiere a pietii centrale. Aceasta vegetatie Inca

abundenta, care se adaoga, in chip fericit, la

aceea a frumoaselor parcuri si gradini publice
(Cismigiu, Parcul Carol, gradina Botanica, Icoanei, soseaua Kiselef etc.), face ca orasul no-

stru, desi socotit intre marile centre de populatie urbana, s aiba, privit de sus sau judecat
dupa fotografiile din aeroplan, un aspect de
intinsa gradina, adica o infatisare cu totul deosebita de a marilor municipii occidentale, masse

uriase de cladiri inalte albe, cenusii sau negricioase, intre cari,

pustiu.

gradinele apar ca oaze in

Pfp.
'
Am fi insa departe de adevar daca am pune
esclusiv pe seama influentii si mostenirei tranesti, neregularitatile din reteaua de drumuri,
contrastele de inaltime a cladirilor, abundenta
vegetatiei, intinderea, numarul si situarea locurilor virane din oras.
Intr'adevar, cel putin in masura egala, sunt
raspunzatori de aceste caractere orientale ale
Capita lei, boerii, domnitorii, manastirile de pe

vremuri ca si boerii" not crescuti in traditia

BucurestiloAr. Deprinsi s traiasca in larg incon-

jurati de cetele tiganilor robi iar, mai tarziu, de

numeroase slugi. acestia si-au rezervat, in orasul
de scaun, curti si gradini intinse inauntrul carora,
casa. on cat de boereasca, ar fi fost si locuintelel
slugilor, ocupau prea putin loc fata de ograda si
mai ales de gradina cu pomi roditori, uneori un
petic de vie sau chiar parcuri cu arbori de padure (frasin, artari, stejari, ulmi, plopi).

www.dacoromanica.ro

38

Inteun plan al Bucurestiului din 1853 (v. fig.

1), se vede cea mai mare parte a orasului si

anume cea a mahalalelor de odihna cuprinse

1.

7A 2.
3

111111111111

F*4'A 5.
iel0e

c.;

Zia

1:40o

oramona

Reproducerea opritA

Vintili MihAilescu, 1934

Fig. 1. Bucuretii la jumatatea secolului trecut. Se vede in

mijloc, Targul care avea cladiri mai stranse, apoi, mai in

afara, mahalalele de odihna, formate, la acea epoca, din

curti marl, intinse locuri virane, parcuri de copaci si case
cele mai multe, mici si rasfirate; la margine infine, ma-

halale, sat $i case risipite intre vii i livezi de pomi (partea

ptinctata). De observat existenta, aproape separata, a Bucurestilor din stanga (adevaratul oral) $i 'a celor din
dreapta Dambovitei (mai mult ingramadire de case rurale).

www.dacoromanica.ro
A.

39

Intre targ (centrul pang in strazile C. A. Rosetti,

Radu-Voda, Campineanu, Sfintii Apostoli, Mantu-

leasa, Mircea-Voda) si $oselele Basarab, Bonaparte, Stefan cel Mare, Mihai-Bravul etc. ocupate
de gradini $i curti mari induntrul carora casele
marunte de tara sau cele mai mari, boere$ti, se

pierdeau aproape cu totul. Dar chiar azi ne

putem face o idee de Intinderea acestor curti
boeresti, dupd local pe care it ocupd Academia
Romans cu noile-i cladiri i cu curtea care mai
pastreaza $irul odailor de slugi; sau dupd edificiul i curtea Muzaului Comunal sau infine,
dupd foarte multe locuinte boeresti cu parcuri,
cuprinse intre Ateneu $i bul. Lascar-Catargiu.
Fotografii din avion ne arata destul de clar intinderea, respectabila Inca, a spatiilor necladite
din aceste cartiere.
De altfel aceasta mo$tenire a trecutului boeresc $i taranesc se traduce Inca destul de clar
$i in datele ultimei statistici (1930): din suprafata

intreaga a orawlui (7.000 ha.), aproape 4.000

ha. (adica 67,500/0) sunt ocupate de curti $i
gradini particulare. Suprafata cladita e numai
de 658,8 ha. (11,300/o).
Intre taranul sau semi-targovatul Inca neadaptat la cerintele oraplui, mai din lipsa de mijloace,

mai din traditie

$i

boerul cu apucaturi de lati-

fundiar, negustorul, legat de arterele cele mai frec

ventate, a fost, chiar in vremea maidanelor centrale unde tabarau carele cu marfuri, aproape singurul agent care a contribuit la indesirea clAdirilor, ingustarea spatiilor libere $i la sudarea
centrelor de aglomerare locals.
In lungul call Modilor (pe vremuri podul Tar-

gului din Afard), au fost legate astfel, Targul

Dinauntru (Sf. Gheorghe), Targul Cucului (str.
Lazar-Bazaca), Targul din Mara, mutat de pe
www.dacoromanica.ro

40

la biserica Olari, la Oborul de vite $i de aici

in targul Mo$ilor de azi; apoi mahalaua Armeneasca (afara din ora$ pe vremea lui Matei
Basarab), mahalalele-sat de la Tirchile$ti (Dichin), De lea etc.
In centrul orasului, vechile hanuri de pe stra-

zile Lipscani $i Carol, au insemnat, in trecut,

cel mai inaintat tip de folosire economics a

spatiului din Targ. Odata insa cu epoca mo-

derns care, pentru Bucure$ti, incepe abia dupa

1860, se adaoga la nevoile comertului $i breslelor
de meseriasi, cerintele pietii financiare (bancile),
ale Administratiei (cladiri centrale) iar, la periferie, cele ale industriei $i negotului de en-gros
(fabrici, antrepozite, gari). Astfel indesirea cladirilor $i retelei de strazi se accelereaza $i se
generalizeaza. Infine cresterea neobi$nuit de re-

pede a populatiei contribue $i ea, in larga masura, la precipitarea ritmului de transformare a

orasului (c. 120.000 locuitori in 1860; 280.000

in 1900; 341.000, in 1912; peste 600.000 in

1930).

Bucure$tii de azi sunt deci rezultatul actiunei,

adeseori divergente, a trei factori principali; tit ranii cari, mai numerosi de cat in trecut, se
a$eaza $i azi la marginele Capita lei; boerii puternici adeseori, capriciosi altadata, dar azi considerabil scazuti in influenta for $i negustorii
care au reprezentat totdeauna necesitatea economisirei $i deci a organizarii spatiului in vederea
concentrarii, transformarii $i redistribuirii bunurilor. Cresterea considerabila a influentei acestora din urma, alaturi de consecintele firesti ale
exageratului centralism politic, administrativ $i

cultural, fac realizabila o politica edilitara in

spiritul urbanismului modern. Mai mult pare
justificata teama ca aceasta clod* de moderd
www.dacoromanica.ro

41

nizare sa nu mearga Area departe $i astfel sa se

inlature $i ceeace era bun in Bucurestii de alts
data: abundenta $i uniforma raspandire a spatiller verzi. E de datoria numerosilor oameni de
cultura $i a vechilor bucuresteni ca, printr'o
participare activa la bine intentionatele incercari

de sistematizare, s pastreze orasului nostrui,

impacand utilul cu placutul, cat mai mult din
farmecul gradinelor $i curtilor vechiului targ
oriental. Cat priveste pe cei care nu mai pot
scoate capul in lume pentru ca orasul for nu
seamana Inca nici cu Parisul, nici cu Berlinul
sau pentruca au impresia ca el nu se transforms
atat de repede cat le-ar fi dorinfa, acestia sa
reflecteze asupra schimbarilor realizate in ultimii
;
70 ani.
Inteadevar aceste schimbari au fost uimitoare
$i destul de repezi, in asa fel Meat, peste urmele
1

trecutului, care se mai pastreaza cu partile lui

rele dar $i cu cele bune, Bucurestii lass s se
vada caracteristicele orasului mare modern.
Intre aceste trasaturi caracteristice trebue puss
in prima linie, specializarea cartierelor (v. fig. 2):

1. In mijloc se Intinde Targul Central" cu

strazile-i stramte $i, adeseori strambe, cu edificii inalte $i masive alaturi de vechi magazine
formate numai din parter sau cel mult dintr'un
etaj. Firme inalte ascund Inca, pe strazile Lipscani, Baratiei, Carol etc. adevaratele dimensiuni

ale cladirilor de acum 50-100 ani. Pe aceste

strazi, dintre care unele mai pastreaza numele

fostelor bresle (Bacani, $elari, $epcari, Blanari,

Lipscani, Gabroveni, Cavafi, Covaci etc.), magazinele gem de ingra'madirea marfurilor din vitrine, $i, adeseori, din strada (Baratiea, Vacaresti,
Bazaca etc.).

www.dacoromanica.ro

10

42

Cu sau fara legatura cu trecutul, se pot deosebi, in targul central, strazi $i cartiere specializate fie in anumite-marfuri sau afaceri, fie in
anumite calitati. Astfel, pe locul fostului Palat
Domnesc din sec. XVI-XVIII si pe o parte a livezii domnesti de peste Dambovita, se intind:
Hale le Centrale imprejmuite de gheretele negustorilor de alimente, piata zarzavatului, hala de
pasari, cea de peste, strada bacanilor angrosisti,

Gura pietii" cu vechi magazine de brasovenii

si cu pitoreasca Bazaca. In legatura cu PiataMare, si chiar langa singura ramasita din cla-

dirile Curtii Domnesti de alts data (biserica

Curtea-veche din sec. XVI), se afla Piata de

t,

Flori," apoi, radiind de aici, strazile cu marfuri

de pret eftin sau mijlociu: str. Carol (confectiuni,
panzeturi, stampile, mobile), Baratiea (fierarie,
aramuri, brasovenii, maruntisuri), Decebal (depozite de en-gros: panzeturi, pielarie, papetarie,
furnituri de cismarie, mobile), Vacaresti etc.,
toate mai mult spre Sudul si Estul Pietii-Mari.
Catre Nord se intind in schimb, strazile cu magazine din ce in ce mai pretentioase: Smardan (articole tehnice, electrice, mode, articole de menaj,
furnituri), Selari (confectiuni), Blanari (blanurii,
Gabroveni (angrosisti de furnituri, mercerie, blanuri), Coltei (articole tehnice, fierarie, confectiuni), Doamnei (idem), Lipscani (confectiuni,
stofe de calitate), Infine blocul bancilor marl si
Bursa din jurul Bancii Nationale (Banca Romaneasca. Marmoros7Blanc, de Scont, de Comert

..

etc.).

Din acest Targ Central" pornesc marile artere

ale Capitalei, uncle din ele sir de magazine a-

proape fara intrerupere pana la marginea ora,

sului:

Calea Victoriei, adevarata axa a Bucurestilor,

www.dacoromanica.ro

-,

43

11

este cea mai insemnata. Ea prezinta azi multe

largiri $i stramtari datorite sfortarilor urbanistice
din ultimul timp $i este marginita de mari palate

(1116 MI, U.
LLJ,. r

if,

=.

V. Mih. 1934

Fig. 2. Bueuregtii de azi.

1. Targul Central. 2. Zona mahalalelor de odihna cu locuinte individuate $i blocuri de case colective. 3. Cartiere
populare $i 4. cartiere de vile din zona vilelor, fabricelor
si antrepozitelor. 5. Gad. 6. Sate (comune suburbane) $i
mahalale cu aspect de sat. 7. Zona militara. 8. Zona agricola, partea pini la linia forturilor adica pand unde se
intinde teritoriul municipiului Bucuresti, 9, Campuri de
aviatie. 10. Piete de aprovizionare locals,

www.dacoromanica.ro

,
44

12

foarte diferite ca stil (Cassa de Depuneri, Po$ta,

Cercul Militar, Palatul Telefoanelor, modestul
Teatru National, Palatul Regal; Ateneul Roman,
Ministerul Finantelor, Academia Romans, Minist.
Industriei si Comertului, Prezidentia Consiliului
de ministri etc.) si de cele mai elegante magazine. Impreuna cu prelungirea ei (agreabila Sosea
Kiselef), calea Victoriei a ramas cel mai cautat loc
de plimbare pe jos sau in automobil al bucure$tenilor de$i este puternic concurata, dupa razboi,
pe bul. Elisabeta, care, pestrit impodobit noaptea

de reclamele luminoase, atrage prin multimea

cinematografelor ce se tin lant de la Cercul Militar

(cladire impunatoare dar greoae ca stil) pang aproape de Cismigiu (cea mai artistica si fermeca-

toare grading a Bucurestilor). Dealtfel, pe bul.

Elisabeta si prelungirea lui, bul. Carol, casele
de raport si cladirile oficiale sau de interes- cultural, se ridica din ce in ce mai dese: aici se gdsesc palatele marilor societati petrolifere (Astra
Romans si Steaua Romans), Ministerul Agriculturei si Domeniilor, Universitatea (Inca neterminata), libraria Cartea Romaneasca, Ministerul
Lucratilor Pub lice; Ministerul Justitiei, acesta

din urma nu prea departe de cele doua edificii ale societatilor culturale Liga Culturala
si Tinerimea Romans de pe bul. Principe le
Mircea) etc.

2. Artera care va ajunge cea mai moderns $i va

atrage o buns parte din viata comerciala a Capitalei, va fi insa noul bulevard Bratianu, cea mai
larga, cea mai luminoasa, dintre toate strazile
orasului. Deschis de curand, dupa marl dificulfati, el se prelungeste dincolo de piata Romans
prin bul. Lascar Catargiu (dubla alee de tei $i de
vile) iar in Sudul Pietii Bratianu (cu una dintre
cele mai mari statui), prin bul. Coltei menit sa

www.dacoromanica.ro

---

13

45

sparga, aerisind si sistematizand, vechiul targ de

la St. Gheorghe. Mari cladiri de raport cu zeci
de apartamente si garsoniere" s'au ridicat si se
ridica mereu pe portiunea noua si cea mai larga
a acestui bulevard axial care prelungeste targul

pans aproape de piata Romans. Noile edificii,

ridicate in epoca stilului geometric impun mai
mult prin masivitatea, simplitatea si confortul
for de cat prin noutatea unei arhitecturi care sporeste doar, colectia de stiluri transplantate, dupa

vantul modei, pe terenul fiber" al Bucurestilor

(Blocul de langa biserica Enei ramasa.", cu dimen-

siunile ei uriase" din secolul al XVII, o biata

cladire umila dar cu atat mai simpatica, blocul
Soc. de asigurare engleza Sun", apoi Lido,
Ciclop, Asigurarea Romaneasca, Wilson). Daca
curentul cladirilor geometrice nu va slabi, atunci,
in putini ani de aim inainte, Capita la va fi dAruita
cu un bulevard american, asa precum bulevardul

LascAr Catargiu a ajuns un bulevard de vile si

cum atatea cartiere noui au fost acoperite de alte

vile stil Romanesc" sau de curand, cubist.

Pe cand insa calea Victoriei si strazile care o

taie sau o dubleaza, au concentrat cea mai mare

parte din actualele eforturi de occidentalizare,
celelalte strazi principale care pornesc din Tar-

gul Central, sunt Inca mult ramase inapoi cu

toate inceputurile promitatoare: calea Mosilor
este, in cea mai mare parte, sir aproape neintrecut de magazine mai mari sau marunte care

deed marfa variata taranilor (mai ales spre

Obor), meseriasilor si functionarilor mijlocii din

mahalalele ce o marginesc. Ace las lucru se poate
spune de calea Rahovei si de calea Serban-Voda
vechi artere foarte cautate in epoca de inflorire
a negotului cu Constantinopolul
de elite VAcaresti, Dudesti, Calarasi, Plevnei si, in general,

www.dacoromanica.ro

14

46

mai ales, de toate $oselele care fac legatura cu

insulele de populatie deasa din satele situate in
SW, NW $i Estul ora$ului.
Ca $i ora$ul in Intregimea lui, intreprinderile
comerciale din Intreg Targul Central se Intind mai

mult in suprafata, specializandu-se, de cat se

grupeaza asociindu-se $i subordonandu-se, in ade-

varate uzine comerciale de felul ecolr similare

din ora$ele apusene. Totu$ intinderea in suprafata a Targului Central, n'a Impiedicat indesirea, din ce in ce mai mare, a cladirilor $i
inaltarea for pretutindeni unde, in urma daramarilor, se ridica noui constructii. Inteadevar, de$i
numarul caselor cu un singur etaj (63-720/o)

Inca depaseste cu mult pe cele cu 2-8 caturi,

cei care urmaresc evolutia Bucure$tilor de dupa

razboi, pot spune ca, pe incetul, centrul is aspectul de cetate" comerciala chiar daca gruparea

diferitelor ramuri negustore$ti, nu merge in acela$ pas cu edificarea blocurilor de case moderne. Curti le ocupd astfel un loc din ce in ce
mai restrans iar locurile virane au disparut aproape cu totul in mai toata portiunea ora$ului
unde numarul intreprinderilor comerciale atinge
9-15 la ha. Aproximativ intre strazile Romans,
Po lona, Mantuleasa, Mircea-Voda, bul. Marasesti,

Bateriilor, bul. Elisabeta, Brezoianu, Luterana,

Berthelot, Al. Lahovari, se intinde astfel partea
cea mai masiva a ora$ului, singura care se poate
apropia mai mult, desi nu in toate partile ei, de
cetatea marilor rase apusene.
Pentru ca totes apropierea este foarte relativa,
pentru ca, in acest poligon Inca se mai intalnesc,
mai ales spre marginea lui, curti marl, gradini $i
case mai marunte, pentruca functiunea lui de ea"petenie, negotul, este Inca pulverizat in numeroase intreprinderi specializate $i foarte putine

www.dacoromanica.ro

47

15

coordonate in stabilimente complexe, credem

mult mai nemerit sa pastram acestui centru bucurestean, numele de Targ" folosit de locuitorii
sai de cat pe cele importate $i pretentioase de

Cetate" sau Burg", cu totul nelalocul for $i

nepotrivite cu evolutia ora$ului nostru.

II. Mahal, 1 1? de odihnd. Uncolo de marginele
indicate,

se intinde o parte a ora$ului aka,

tuita din strazi trase cu oarecare randuiala de$i

nu lipsesc ghemurile de strazi stramte $i ins
calcite mostenite din trecut (mah. Armeneasca,

Dichiu, Delea, Dobroteasa, Izvor etc.). In aceasta

parte a Bucure$tilor, cele mai multe case sunt

numai cu parter sau un etaj, rar cu mai multe.
Curtile $i gradinele, Inca maricele, sunt nelipsite.

De altfl este partea cea mai intinsa a Capitalei

desfa$urata mai mult pe campul larg din NE
intre Targul Central $i fostele $osele de century
Basarab, Bonaparte, Stefan cel Mare, Mihai
:
Bravul.

Intre mahalalele de odihna se cuprind $i cartierele boeresti presarate cu adevarate palate in

curti mari frumos Ingrijite $i grupate in preajma
Palatului Regal sau in lungul caii Victoriei, (Sf.
Ionica Moldoveni, Boteanu, Dionisie, Sf. Vasile
Sf. Niculae etc.). precum $i mahalalele de odihna
ale negustorilor din centru (Lucaci, Udricani,
Sf. Mina, Negustori, Jignita, Sf. Apostoli, Antim
etc.) $i ele cu
mai rare insa
curti boere$ti
ramase in lungul caii Rahovei sau Serban-Vocla
din vremea cand centrul de gravitate al Capitalei
era spre Sud. De dupa razboi insa, aceasta parte

a ora$ului i$i pierde treptat originalitatea: in

locul modestelor cladiri gospodare$ti cu grading

$i curte, se ridica, pretutindeni, blocurile de case

cu zeci de apartamente sau, in cel mai fericit

caz, aleele de vile cu 1 sau 2 etaje. In mahalawww.dacoromanica.ro

48

16

lele negustorilor evrei din Dudesti, Vacaresti,

Lucaci, unde locuintele colective sunt cunoscute
Inca din sec. trecut, in cele boeresti din jurul Palatului Regal, in lungul strazilor principale $i in
ocolul pietelor locale de aprovizionare (Matache,
Traian Fagadau etc.), aceste blocuri se indesesc

din ce in ce mai mull (ex. tipic bul. Dacia, in

partea lui cea noun) De altfel, chiar dupa planul

de sistematizare al orasului, aici trebue, sa se

realizeze zona locuintelor colective.
III. Zona vilelor, fabricelor $1 antrepozitelor.
Infine, dincolo de linia fostelor sosele de centurg,

se intinde a treia zona, aceasta mult mai coinplexa. Ea s'a desvoltat in ultimii 60-70 ani, pe
locurile ocupate altadata, de intinse maidane $i
gradini, de bratele Dambovitei ulterior rectifi-

cate, de mlastine acum secate $i, mai ales, de vii

$i pometuri. Printre aceste vii $i locuri virane,
erau risipite in neregula case mArunte intrerupte
de hanuri care se pastreaza unele, $i astazi (ex.
hanul Galben din bul. Banu Manta) sau crame
$i conace in lungul putinelor drumuri care talau
printre podgorii. Spatii marl de loc fiber separau
grupele de case cu aspect de sat cand nu constituiau chiar sate adevarate: Cranzasi, Ciurel, Grozavesti, Cotroceni, Lupesti, Sf. Elefterie, Serban-

Von etc. Mai mult, daca n'ar fi fost sirurile de

case cu mai marl intreruperi de pe calk 13 Septembrie, Rahovei, Magurele, s'ar fi putut vorbi,
la acea epoca, de un al doilea Bucuresti, mai mult

serie de sate de cat ora$, risipite in viile de pe

cAmpul inalt din dreapta Dambovitei $i separat
de adevaratul oras grin intinsele goluri din lunca
raului. Ace las lucru se reneta in Est unde viile
din Gura Lupului (calea Dudesti) despartiau de
ora$ satele bulgaresti Izvor, Vitan, Cioplea far
celelalte vii $i pometuri intinse pans 'n malul

www.dacoromanica.ro

49

17

Colentinei ascundeau risipa de case si conace din

lungul actualelor strazi Heliade intre vii, Zidurilor, Baicului, Fantanica, Vatra Luminoasa etc.
In aceasta regiune de risipire a locuintelor si
de mahalale-sat, au fost asezate marile fabrici,
antrepozitele de materiale si marfuri, cazarmele
garnizoanei, garile cu atelierele si magazinele for

si parte din spitale $i cimitire. Astfel, fard sa-1

poata inlatura cu totul, a fost mult atenuat caracterul lacunar al periferiei. Inteadevar garile $i
apoi fabricele si antrepozitele din jurul lor, au
atras o populatie numeroasa formats din taranii
campiei centrale, din deleni, Olteni, apoi din
foarte multi Ardeleni, Unguri, Austrieci si, pand
inainte de razboi, din putini Evrei, negustori de
maruntisuri pe la bariere. Au luat nastere in acest
fel: cartierele de muncitori si mici functionaii din
jurul si NW Orli de Nord, cartiere cari, adaogandu-se cu vremea, au inglobat satele vecine
(Princepele Carol, Grivita, Crangasi, Militari) si tind sa se apropie de Chitila (10 km.

din centrul orasului); cartierele de acelas

as-

pect si compozitie din preajma garii Filaret $i a

fabricelor apropiate; cele din jurul atelierelor

Lemaitre $i a Tabacariilor din josul Dambovitei; infine cele din coltul NE (marile mori
sistematice, cele mai importante caramidarii, fabrici de sapun, tesatorii, rafinarii etc.).

Spatiile libere din aceste locuri au facut posibila trasarea de planuri geometrice si, ceva
mai tarziu, chiar creerea de cartiere salubre (locuinte eftine standardizate); dar, mai ales epoca
de dupa razboi, a vazut edificarea, fulgerator
de g-rabnica, a maidanelor, gradinelor, fostelor
gropi de nisip astupate, dintre tentaculele orasului in neincetata crestere. Afluenta populatiei
atrasa de capitala unui stat cu teritoriul dublat
www.dacoromanica.ro

Zti

1/4

50

18

$i deci criza de locuinte, explica aceasta neobi$nuita campanie de constructii cu vizibile $i largi
efecte $i la centru dar mai ales la margine. Epoca
ridicarii parcurilor de vile sau de locuinte eftine

nu s'a terminat; din potriva ea s'a accentuat in

ultimii 4 ani din nevoia de a pune la adapost

c.

capitalul amenintat de inflatie.

Zona vilelor, fabricelor $i antrepozitelor este

deci deci nu pretutindenicea mai noud parte

a Capita lei; totus ea continua s pastreze ceva
din caracterul oraselor orientate: casele taranesti

foarte frecvente mai ales in Sud, mari spatii

libere, unele din ele cultivate sau folosite pentru

cresterea animalelor$i asocieaza astfel aspectul
rural cu cele doua forme de asezare oraseneasca
propriu zisa: cartierele de vile boeresti sau mai
cu gradini, strazi largi $i confort, lemodeste

gate de centru prin tramvae sau linii de auto-

$i cartierele de fabrici $i antrepozite cu

aureola for de locuinte eftine sau populare pentru muncitori $i functionari inferiori.
Vechiului sau targ central astazi considerabil
crescut $i complicat $i mahalalelor sale de odihna, in timpul din urma serios amenintate de

buze

invazia blocurilor de locuinte colective, Bucurestii

s'au adaogat astfel, in ultimii 70 ani, cartiere de

vile care s descongestioneze centrul $i o serie de

antrepozite $i fabrice consacrate mai ales indus-

'

triilor de transformare $i reparatii.

Cartierele de vile inteadevar au descongestionat, cel putin in parte, Targul din mijlocul
orasului. Se vede aceasta din numarul proprietarilor evrei care $i -au construit case la periferie on s'au asezat in jurul pietelor de aprovizionare locale; se vede insa $i mai bine din
schimbarile desimei populatiei: dupe recensamartini din 1900, cele mai marl desimi' (uneori
www.dacoromanica.ro

19

51

de 200-400 locuitori la ha) erau esclusiv in

cartierele centrale; dupa recensamantul din 1930

insa, nicaeri nu s'ar gasi in Targ, mai mult de

200 locuitori la ha. iar sere marginele orasului
(Cara de Nord, Filaret, moara Asan), apar insule

de maire ingramadire a populatiei (150-200,

la ha.).
Industria, redusa, inainte de razboi, in primal rand, la morarit, caramidarie si reparatii
metalurgice, se pastreaza tot atat de modesty
si imediat dupa razboi (c. 9000 lucratori si
144.000 tone marfuri in 1921). In ultimii 10
ani insa, progresul a fost la nivelul crested&
precipitate a orasului si a populatiei: numarul
lucratorilor atinge (in 1930) aproape 30.000 iar
cifra tonajului depaseste 800.000 anual; apar
apoi numeroase fabrici si ateliere noui, mai ales
in periferiea cu mana de lucru eftina (in NE4
E si S) iar cele vechi isi maresc numarul lucratorilor si inventarul. Numarul lucratorilor sporeste cel mai mult in industria imbracamintei si
tabacariei precum si in cea chimica si tipografica
Tonajul cel mai insemnat it inregistreaza insa in-

dustria alimentary (cu brutariile), si cea a materialelor de constructie.

Cu tot sporul total si pe categorii, tonajul
pe categorii al marfurilor fabricate in Bunn,

resti tradeaza totus pastrarea industriei la ni-

velul necesitatilor imediate ale pietii locale. De

o mare industrie textila, metalurgica sau chimica
push' in slujba unei piete de desfacere mai incu foarte putine exceptii
tinse
nu se poate
deci vorbi, campaniea febrila de constructii $i
cresterea numarului consumatorilor ramanand
cauzele principale ale progresului industriilor de
transformare absolut necesare unui centru urban
de importanta Bucurestilor. De asemenea spori-

www.dacoromanica.ro

20

52

rea biurocratiei, ingramadirea populatiei scolare

(c. 20.000 studenti) precum si prioritatea culturala a Capitalei, lamuresc in deajuns, progre-

sul industriei tipografice $i a anexelor sale.

IV. Zona agricola sau a aprovizionarii aproMate. Cu zona vilelor, fabricelor si antrepozitelor, se terming ;Drawl propriu zis; este lima

foarte anevoioasa, daca nu imposibila, o separatie net intre oras si zona rurala care urmeaza
in afar.. Inteadevar satele vechi (Herastrau, BAneasa, Tei, Fundeni etc.) sau noui (Militari,
Grivita, Principe le Carol, Principe le Niculae,
Progresul etc.) se leaga de ultimele mahalale
cu aspect rural sau de cartierele de vile; o parte
din functionarii si, muncitorii care lucreaza in

oras, traiesc in aceste sate unde isi au gospo,

dal- lila; araturi, gradini de zarzavat, vii si livezi

de pomi, faneata si pasuni cu vite, porci si

pasari in libertate, patrund printre cartierele periferice separandu-le si inaintand, dinspre SE
de pilda, pallid in marginea mahalalelor de 04
dihna; in jurul orasului in fine, mai aproape (in
lungul caii Piscului sau pe campul Vacarestilor)

sau mai departe (la Baneasa, la Otopeni on

Chitila, la Snagov), unii bucuresteni au inceput

sa-si construiasca ferme sau numai case de or
dihna (conace sau cotaj e, dupa un termen barbar
ce cauta sa se incetateneasca."). In a.celas timp,
fermele de pomi, de flori, de pasari, de vite, de
lapte, au sporit considerabil pana la o distanta de
cel putin 20 -30 km. dela oras. Se poate vorbi

astfel de o zona agricola apropiata care, ingloband

comunele suburbane, fermele i conacele, formeaza
.

o larga aureola in jurul Bucurestilor. Fara sa

fie cu totul strains de trecutul partii centrale a
campiei, aceasta regiune ni se infaliseaza ca o
completare fireasca orcarei organizari rationale

www.dacoromanica.ro

53

21

a spatiului geografic inAuntrul caruia traiute $i

se desvolta un ora$ mare.
V. Aprovizionarea departatti. Cei peste 600.000
locuitori ai Capita lei (dui-A' recensamantul din

1930) plus cel putin 100.000 populatie flotanta,

nil se pot 1ntretine insa numai din laptele, untul,
pAsArile etc,,

pe care le procura satele si ma-

halalele din zona agricola apropiata, ci eii pontpeaza granele Bugeacului, Deliormanului, BAraganului, Burnasului, Olteniei, vitele din Nordul
Ardealului $i al Moldovei, pAsarile si toate pro-

dusele de ferma din campia Tisei, laptele $i

branzeturile fermelor din jurul Bra$ovului, Sibiului $i Sighiwarei, pe$tele baltilor din josul
Dundrii dela Ca Tara$i la Valcov, lemnele din
muntii Arge$ului, ai Buzaului $i din intreaga
Secuime, petrolul $i sarea Subcarpatilor, muncitorii si servitorii din dealurile Olteniei $i Munteniei $i mai ales pe cei' din intreg Ardealul. (In
toate timpurile au fost numero$i, dar mai ales
acum, se numara cu zecile de mii servitorii si
servitoarele venite de peste munti; ei dau strazilor si gradinelor Capita lei, o culoare specials,
in timpul sarbatorilor).

II. Evolutia Bucuretilor.

Este natural ca ora$ul cel mai mare al Ro-

maniei sA exercite o influenta atat de hotaritoare

asupra curentelor de marfuri $i de populafie
din intreaga Cara. Cum ne lamurim Insa, actuala

desvoltare la care au ajuns Bucure$tii? Pentru

aceasta trebue sa ne coborim pufin in trecut.
Vechiul targ al Bucure$tilor a fost produsul
mi$carilor de populatie $i al activitatii economice dinauntrul unui cadru mult mai restran$
de cat cel actual $i anume: cel al Principatului

www.dacoromanica.ro

22

54

Tarii-Romane$ti. Pentru acest principat, el era

orasul central, capitals .$i punct de paid catre
tinuturile dunarene.
Inteadevar era firesc ca atat conditiunile lo-

cale cat $i cele ale spatiului geografic mai in-

departat s clued la aglomerarea oraseneasca de

pe malurile Dambovitei. Mai intt2i conditiunile
locale: in mijlocul Campiei Romane, un coridor
de mai mare umiditate provenita $i din ploi dar
mai ales stand in legAturd cu apele stranse aici in
manunchi, a provocat inaintarea padurii pans la
Dunare intre doted intinse regiuni de steps
(Burnasul $i Baraganul). Conditiunile mai favorabile de a$ezare $i legea compensatiei au
fAcut ca acestui coridor s-i corespunda o desime
de populatie care a contrastat, se pare, totdeauna

cu aproape pustiurile din tinuturile vecine desgolite (in prima jumAtate a secolului trecut, BAraganul Inca abea numara 1-2 locuitori la km. p.
fata de peste 33 din regiunea centrals a Campiei).
In marginea padurei $i intre doua stepe care
avea sa se prefaca mai tarziu in campuri de cetreale $i inconjurati de o populatie sateasca numeroasa mereu in cre$tere pe cale de imigrare
dinspre dealuri, Bucure$tii puteau; sA se desvolte

astfel aprovizionati cu inlesnire din cadrul local imediat nu numai cu alimente, material de
constructie $i combustibil dar $i cu brate ome-

nesti.
Conditiunile geografice mai departate $i apoi
conditiunile economice $i politice, au determinat
insa nemasurat mai mutt decat cele locale, ascen-

siunea targului a$ezat la contactul dintre padure

$i steps, catre marele ora$ de mai tarziu. Aceste
conditiuni se deosebesc de celelaltee ,prin caracterul for schimbator. Ele ne silesc chiar sA
deosebim, in varieatea lor, trei faze principale

www.dacoromanica.ro

'
_

55

23

care corespund tot cu atatea epoci de desvoiltare a orasului nostru.

In prima (lath, care dureaza pang aproape de
sfarsitul secolului XV atat drumurile de intere,s
comercial ,cat si expansiunea politics a prinCipatului Tarii-Romanesti, indrumau populatiea catre
Dunarea de jos (gura Ialomitei, Braila, Chilia) $i

Mare. Drumurile marl ale tarii cu sate vechi in

lungul for erau drumul Ialomitei, al Buzaului,
al Siretului. In aceasta faza, Bucurestii erau un
sat asezat langa apa Dambovitei, probabil pe
malul stang mai twit in vederea luncii largi si

mlastinoase ce se intindea catre Sud $i catre

Vest si anume, poate, in mahalaua Sfantului
Gheorghe vechi.
Faza II-a. Aparitiea 5i apoi grabnica inaintare
a Turcilor in Balcani, schimba Irma fundamental
situattea: domnitorii' romani organizeaza drumul
cel mai drept $i cel mai ocrotit catre Sud
iar negustorii incep.sa-1 foloseasca pentru lega-

turile for cu Levantul. Prins intre Brasovul care

pazea la trei trecatori $i vadul de la Giurgiu,

drumul Dambovitei acum trece prin paduri $i
peste lunci mlastinoase carnind, de la Targoviste, in lungul campului dintre lalomita $i

Dambovita, spre Bucuresti. Pentru supravegherea

acestui drum
care probabil trecea. in lungul
strazii Coltea de azi si apoi, pe langa rtiovijia
Radului-Voila ,se continua prin calea Serban-

apare, alaturi de sat, o mica cetatue pe

una din colinele din lunca (Radu-Voila sau MiVoda

hai-Voda).

Situatiea noua creiata de Turci se consolideaza

prin cucerirea cetatilor $i oraselor de la Dunare 5i prin transformarea Mani Negre inteun
lac turcesc". Orientarea economics $i politica
ramane de acum indrumata catre Balcani iar
www.dacoromanica.ro

56

24

Giurgiu va fi socotit, papa sere 1860, drept cel

mai insemnat loc de trecere $1 antrepozit de
marfuri de la Dunarea de jos. Vreme de peste patru
secole, regiunea centrals a Campiei e cea mai cau-

tata de negustori, armate $i de trimisii politici

iar, ca o consecinta a nouei stari de lucruri, de
catre boerime, domnitori $i manastiri care incep
a ocupa $i coloniza temeinic mo$iile din jurul Capitalei.
;

In acest timp, satul, cu cetatea lui, s'a prefacut in targ permanent $i apoi, prin a$ezarea
boerimei inauntrul lui (sec. XVIIXVIII), in
ora$. Cresterea sa fara intrerupere este de acum

asigurata, asa incat orientarea economics din

a doua jumatate a secolului XIX, orientare nefavorabila desvoltarii unui ora$ mare in mijlocul
Campiei Romane, n'a mai putut sa-i aduca nici
o scadere.
Faza 111. Inteadevar inainte ca prefacerea e-

conomics a tarii noastre $i a tarilor vecine sa

intensifice circulatica pe Marea Neagra $i pe

Dunare, deci sa reinvieze drumurile marl $i porturile de aci, Bucurestii ajung

in a treia faza
a desvoltarii for
capitala PrIncipatelor-Unite
$i ,mai tarziu, a Romaniei vechi. Fats de circulatiea internationals $i fata de principalele noastre
directii normale de export (prin Constanta,Braila
$i Galati), Capita la se afla deci din nou in situatia

geografica in care se afla pe vremuri umilul

sat al pastorului Bucur: este adica inteun punct

excentric fats de cireulatia generala a persoanelor $i a marfurilor. Abaterea, cu toate acestea,
a drumurilor mari catre ea, ne apare astfel ca o
anomalie explicabila numai prin coplesitoarea
importanta politica pe care o dobande$te ora,
sul nostru intai la 1859 Vii, a doua oars, in urma
Unirei recente.

www.dacoromanica.ro

57

25

Urmarile acestui factor politic, mail puternit

decat neajunsurile locale (clima extrema, mla$tine) si decat anomalies pozitiei geografice (excentrica $1 la o prea mica departare de granita
Statului), se pot vedea din variatiea infatiserii,

intinderii in suprafata $i a numarului

si com-

pozitiei populatiei Bucure$tilor in cele trei faze

principale ale desvoltarii lor.
Nu stirrt nimic precis despre satul Bucuresti;
nici macar localizarea $i vechimea lui nu ne
sunt sigur cunoscute. Stilly mai de graba, din
sapaturi, ca pe locul ocupat azi de orasul nostru

se &eau mici asezari rurale, Inca din epoca

preistorica. Nu putem face totu$ nici o ipoteza
asupra continuitatii de populare a acestei re=
giuni.

In faza a della a influentei turcesti, e greu,

de fixat limite, chiar $i numai pe secole, $i este

greu atat din cauza absentei sau nepreciziunel
izvoarelor de informatie, cat $i din cauza structurei foarte neegale a ora$ului: in mijloc samburi
de concentrare cu strazi mai temeinic cladite $i
proprietati domnesti, boeresti $i manastiresti pe
care se ridicau, in curti marl cu gradini, castle
stapanilor $i colibele slugilor $1 robilor; iar mai
departe, pans la marginea orasului propriu zis,
mahalalele mai mult taranesti cu case resfirate

printre gradini $i livezi sau separate de vaste

maidane; $i mai departe in fine, spre margine,
ogoare, vii, livezi cu sate, mahalale
sat si
mare risipa de locuinte. In citirea schitei alaturate, va trebui sa se tina seams deci, de realitatea celor doua parti ale orasului (orasul pro-

priu zis $i aureola sa de risipire) care se angrenau prea intim pentru ca sa poata fi deosebite. Numai data cu apaiitiea planurilor topografice (primul, din 1791), e realizabila aceasla
separatie. (v. fig. 3).
www.dacoromanica.ro

26

58

In secolul XVI (sere sfarsitul lui), orasul propriu zis, format din Curtea Domneasca
destul
de intinsa si temeinic cladita cu palatul si
biserica ei, cel

putin de pe vremea lui Mir-

din Targul situat imprejurul

cea Ciobanul
Sfantului Gheorghe vechi si din cateva ma-

V. Mih. 1931

Fig. 3. Cum au crescut Bucurestii.

1. Locul Curtii Doinneti 2. Locul vechiului targ de la Sf.
Gheorghe. Cifrele aratA epocile de intindere ale oraplui.

halale boeresti (13alaceanu, Udricani, Ste lea),

nu se putea intinde, impreund cu aureola lui de
risipire, mai mult de cat pana'n bulevardul Academiei de azi si pand 'n lungul strazei Scaune

'1"...V-11"r1

www.dacoromanica.ro
]

59

27

(N. Filipescu) si bulevardul Domnitei. Spre Sud,

el se opria la Dambovita iar catre Vest abea in-

cepuse sa Coboare povarnisul ce se lass spre

Cismigiu.

In secolul XVII, orasul propriu zis ajunsese

poate limitele periferiei risipite din secolul trecut,

iar cu propriea-i aureola de imprastiere,

pans aproximativ in strazile Schitu Magureanu,

Stirbei-Voda, C. A. Roseti, Carageale, MirceaVoda. In acest timp negustorii de peste munti
incepusera sa frecventeze mai des si chiar sa se
fixeze in targul Bucurestilor (Baratiea) iar cei
din Orient (Greci, Evrei, Turd) lungesc targul

spre sud in axa actualei cai Serban-Voda. In

aceasta parte se pare ca orasul trece astfel, cu

putin, peste apa Dambovitei. Nu lipsesc nici negustorii de tail care, alaturi de boeri si de taranii
dela margine, dau asezarii un caracter romanesc
fara sa poata birui insa, in convert, influenta levantina.

Seco lul XVIII este hotaritor. Mutarea definitive a capitalei la Bucuresti si influenta, in continua crestere, a Grecilor $i Turcilor, atrag nu
numai aceste elemente transdunarene la care se
adaoga Bulgari, Albanezi si, din ce in ce mai

multi, Evrei spanioli, dar si un mai mare nu-

mar de boeri si tarani romani. Orasul ajunge astfel, spre sfarsitul secolului, la eel putin 70.000
locuitori, ceeace provoaca intinderea asezarei urbane propriu zise
dupe cum arata de asdata

cu destula precizie planul topografic din 1791

pana dincolo de strazile Schitu Magureanu, Popa

Tatu, Buzesti, Romans, Traian. In dreapta Dam-

bovitei, orasul ramane totus Inca 'format din

mahalale-sat despartite intre ele grin locuri virane sau spatii cultivate. Diva mai bine de jumatate secol in fine (spre 1850), Bucurestii awww.dacoromanica.ro

28

60

jung, e drept, pana in liniea soselelor de centura

Basarab, Bonaparte, Stefan-eel-Mare, Mihai-Bravul insa pastreaza Inca, la periferie, pe o foarte
intinsa suprafata, acelas caracter de risipire $i
grupare lacunara. Spre Sud i spre Vest, ei
stagneaza sau progreseaza foarte Incet, fapt ce
trebue pus in legatura, cel putin partial, cu
intinsele spatii umede sau mlastinoase din lunca
Dambovitei.
_

Ultima faza, cea actuala, care incepe dupa

1860, a adus, dupa cum am vazut in parte la inceputul acestei lucrari:
1. Unirea orasului, mult mai intins .$i, mai

strans, de pe stanga,

cu cel

de pe dreapta

Dambovitei prin acoperirea luncei' acestui rau,

mai intai cu cartiere sarace, apoi, dupa canalizarea din 1880, cu cladiri din ce in ce mai
occidentale (pana la vilele de dupa razboi).

2. Intinderea exagerata in lungul tutulor drumurilor marl, dar mai ales in lungul calf Grim

vitei, Mosilor $i Rahovei.

3. Cladirea locurilor dintre tentacule, ceea ce

a impus si a facut realizabila fixarea efectiva

a unui spatiu de intindere maxima a orasului
propriu zis pe o suprafata de peste 7000 ha.
4. Sporirea populatiei prin marl' salturi care
corespund epozei celor doua uniri: 1850: 120.000

locuitori; 1881: peste 200.000; 1912: 341.000;

1930: peste 60 0.000 (v. fig. 4).
5. Schimbarea fundamentals a compozitiei populatiei: in locul Orientalilor din comert si industrie $i in local Romanilor, Evreii, galitieni $i
rusi in comert (43.000 in 1900 iar azi, cel putin
150.000) si Austrieci si Unguri' in industrie ca
lucratori.

Fara indoiala numarul Romanilor este Inca,

mai mare de cat al strainilor; functiunile pe can
www.dacoromanica.ro

29

61

ei le exercita insa (functionari, profesionisti liberi, profesori, scriitori, muncitori, in mare parte
necalificati si, mult mai putini, negustori si meseriasi), ei sunt din ce in ce mai departe de a
hotari in viata economics a Capita lei. Se vede
aceasta si din locurile in care ei sunt asezat
in oral: mat mult in mahalalele de odihna din jurul institutiilor administrative, culturale sau militare si la periferie (cartierele de vile si cele
din jurul fabricelor si garilor). In schimb toate
cartierele din spatele targului Central, ichiar cele
locuite action un sfert de veac de urmasii ne4

OP

III

600000

500000

400000

300.000

111111111=ElIm

MOM MIMI
1810

20

30

40

50

60

70

80

1900

10

20

200.000

100.200

37

Fig. 4. Cum a varial populatia globala a Bueureqfilor intre 1810 fi 1930 (de cand avem date mai sigure).

gustorilor romani sau greci on bulgari roma,

nizati, ca de pilda Lucaci, Ste lea etc. sunt acuma locuite aproape esclusiv de catre Evrei. A.
cestia stapanesc, ca proprietari, nu numai iz
spatele Targului ci i in Targ si, mereu mat
numerosi, blocurile de case colective si maga-

zine, care se ridicl tot mai multe, dupa cum:

am vazut, in lungul strazilor principale si in
jurul pietelor de aprovizionare locale. De ase.

www.dacoromanica.ro

62

30

menea tot ei au rol hotaritor in comertul de engros $i in finantarea $i

mai rar
chiar in
conducerea, fabricelor de la periferie.
Este astfel neindoios ca rostul avut, pans
spre 1860, de negustorii orientali $i romani,
este astazi implinit, in cea mai mare masura de
catre Evreii veniti, dupa aceasta data, din Galitia $i, in ultimii ani, din Rusia.
Conctuzii. 1. Ridicati prin concursul Vericit

Raspandirea Evreilor

in Bucuresti la sfaryitul sec. XIX.(D DupA

statistics dela 41an1900)

Evrei in rnajoritate

V Tarp'
-?

N-0%
-4%

cental

3km.

AlorAral111.61SENIIII:BLIM...

V. Mih. 1924

Fig. 5. Rdspandirea Evreilor in Bucure#1 la 1900 (dupa

recensamantul din acel an, ultimul care ne da populatia ?i.
pe nationalitati $i strazi).

al factorilor locali favorabili $i al celor economici

si politici
acestia temporal abatuti, prin ac-

cidentul turcesc", dela directia for normala

Bucure$tii se sprijina azi pe desvoltarea demografica (desime de 150-200 locuitori la km. p.

www.dacoromanica.ro

63

31

in lunca Arge$-Sabar) $i economics a catnpiei $i

dealurilor Tarii-Romanesti si
nemAsurat mai
mull
pe imprejurarea ca este capitala unui

stat de peste 19 milioane suflete cu principii

uneori cel puadministrative centralizatoare
tin

excesive.

2. Datorita situatiei sale privilegiate in Stat,

Capitala-ora$ de tarani, boeri $i targoveti stran$i

pe langa Curtea Domneasca" a putut evolua

astfel, lard importante intreruperi, catre a$e-

zarea urbana de azi care -$i mai pastreaza Inca,

in bunk' parte, aspectul ei de complex de gradini
$i anti intrerupt de strazi $i cladiri, in general,
nu prea inalte. De la acest caracter vechi $i original ar fi normal deci sa porneasca sistematizarea $i modernizarea Capita lei, nu de la pilda
marilor orase apusene care au avut i alts origine
$i altA evolutie.

Totu$, cu drept cuvant se spune: timpurile s'au

schimbat; orasul resfirat aldata intre livezi, vii $i
locuri virane, se potrivea cu funcfiunea de targ
oriental $i resedinta a unui voevod $i a curtenilor lui. Azi, Bucurestii; aproape si -au schimbat

functiunea: sunt capitala unui stat de peste 19

milioane locuitori, o mare piata comerciala, un

important antrepozit de marfuri in marginea Sud-

estului european, un centru industrial in neintrerupta crestere $i eel mai important focar
cultural al Tarii. Complexitatea 5i intensitatea

functiunilor de azi nu se mai acorda cu evidenta risipa de spatiu din trecut. E drept, insa
nu-i mai putin adevarat ca tocmai acest trecut
trebue folosit pentru a creea un oras sanatos, un

ora$ cu multe $i uniform risipite spatii verzi.

Lupta pentru realizarea acestui ora$ va fi grea;

totu$ ea merits s fie dusa $i dusa cu hotarire

tocmai contra vechilor bucure$teni, cari fata de
kl

www.dacoromanica.ro

64

32

sporirea neasteptata a prefului pamantului, precum $i din alte motive, unele binecuvantate, nu

se dau inapoi de la sacrificarea frumoaselor

cladiri boere$ti $i Inca mai frumoaselor parcuri,
gradini $i curfi, inlocuite vertiginos, mai ales

in ultimii 3-4 ani, cu sufocantele blocuri' de

case colective. Nu va fi adica vorba atat de uni

caci de curand a
plan serios de sistematizare
cat de o virtuoasa resfost aprobat ultimul
pectare a acestuia contra tutulor presiunilor $i
ispitelor.

www.dacoromanica.ro
.

CUNOFTINTE FOLOSITOARE"
Nr.
16. Cresterea pasarilor de PROF.

Nr.
C.

MOTA9

17

Rataciri bolseviste de Mmore I.

41. Banul de A.

43. Lamurirea Calendarului de A.

MI HAI.

20. Rasadnija I plantele din rased

de V. SADOVEANII.

22. Mestesugui vapsitului cu burueni

de ART. GI:MI./VI:I.

23. Cum orbim de DR.

G. GLXVAN.

24. Pastrarea camel de port de G.

ti000noolo.
25. Calul de prof. E.

SO.

GLA VA N

45. Burueni de leac de A. VOLANSCH1.

46. Sfaturi casnice de 'MICA RALUCA.
47. Culture tomatelor de I IsvoRAN

48. Retete pentru gospodine de

SEVERIN.

49. Lingoarea de DR. I. DUMITRESCU.

50. Blenoragla sau sculamentul do

Go HOVE!.

51.
52.

Bella do DR. EMIL GHEORGHIU.

Lamurirea Constitutiel do ARTUR

.88. Mama $1 copilul de PROF. M. MANICATIDE.*

36. Omul $1 societatea de AL. GIUGLEA.

87. Bucatarla satencii de MARIA GEN.:

DORRESCII.*

de zahar

DR. N. LOAN.

Practice agricola de A. SEJENARILI.

Apa de baut de DR. I. BILTEANU

53. 'Mosul exantematic

de TUDOR

DUMITRESCU.

St. Boalele animalelor de I. PorteCAa PEAN U.

C.. Licra-

55. Lucrari din panusile de porumb

Ingrasarea pamantului de I. M.

56. Cartoful de 1. YOPLICIMPEANU.

57. Cum sa traim de DR. F. GRUNFELD
58. Lucrari din pae $1 sorg do Toro.

88. Steele

de

TEANIL

89.

GIUOLEA

44. Conjuctivita granuloasa de DR. I.

MAICA RALUCA.

UDRISCHL

27. Cum trebue sa ne hranlm de E.

29.

GIUGLEA.

42. Sfaturi practice de ING.1A. SCHORR

Dormuscu.

40. Friguri de balta de Do. T. DUMI

de TITUS G. MINEA.

G. MINEA.

TRESCU.

Seria C. DIN LUMEA LARGA".

Nr.
8. Munfil Apuseni de M. DAVID.

5. Bucovina de I. SIMIONESCU.
6. Basarabia de G. NXSTASE.
7. Dobrogea de C. Bokrosco.

Hossu-LoNGIN.

MOTA$.

11.-12. A. Saguna de 1. LUPM.

13 Catre Everest do PROP. I. $1M10,NESCU.

Romanil de peste Nistru de V

HARE.*
15. Lituania de G. NXSTASE.
17. Campia Transilvaniel de I. Pore14.

CAM PEANU.

18. Moldova de I. SIMIONESCU.

GEOD.

GESCU

20. Jud. Turda Aries de 1. MUREVCANIT.

21. Tara Hajegului de Guyon. TODICA.

22, Spiru C. Haret de I. SIMIONESCU.

23. Danemarca de MAGDA D. NiceLAESCU.

24. N. Milescu In China de I. SIMIO.

N ES CU.

25. Cetajile moidovenesti de pe NIstru de APOSTOL D. CULEA.

26. Romanil din Bulgaria do EM.
Bocupt.

27. Valea Jiulul din Ardeal de P

28. Tara [tarsal de N.

10. Viata In adancul marlior de C.

19. Romanii din Ungaria de 1.

Nr.

OR0111DAN.

29. Vechiul tinut al Sucevei de V.

DIUREA.

80. Macedo-Romanil de TAME

PAPA-

11A01.

31. Romanii din Banatul Jugoslav

de PR. BIZEREA

Coasta de Azur de 1. SIMIONESCU.

88. Elvetia de TRAIAN G. ZAHARIA.
81. Maramuresul de GIL VORNICU.
35. Austria de . SIMIONESCU.
36. Belgia de TRAIAN G. ZAHARIA.
37. Afganistanul de I. SIMIONESCU.
08. Anastasia aguna de DR I. Lore*
89. Blajui de ALEX. LUPEANU-MELIN.
40. Marea Neagra do DR. 1 LEPI.
41. Pe urmele lui Robinson Crusoe
de I. SIMIONESCU.
42. Din Norvegia de I. CONEA.
43. Din vremea lui Stefan cel Mare
de GEN. R. HOSE'rrl.
32.

44. Japonia de I. 8ndrorrEscu.

45. Olarul Savant de I.

SIMIONESCU.

46. Intro manastire din Himalaya

de MIIICEA ELIADE.*

47. Danila Apostol de N. P. Sensors.".'

www.dacoromanica.ro

CUNOSTINTE FOLOSITOARE
Nr

Nr.

Govora 11CalimSnelt1 de I. SI1110-

78.

NESCU

53.

49. Searle 'torn N e w-Y or kulul de

PETRU COMARNESCU

Nicole& Balcescu de V. SASSU

50
51

52.

Tara vNurilorimpletrite,Egiptul)
de MIRCEA HEROVANU*

MU RCA$

54. Baneful do PROP. D. IZVERNICEANU*

65. Tara Zarandulul de 0 E CAMBER.
56. lordache Golescu de N. BXNEsctr
57. Bucureftil de V. MinXamscu.*
5S. Turismul de AUREL PITU
.
.

Sella D. TIINTA
Nr.

I. Fa bricarea
Somme.

2.
S.

s3punului de A

Motorul Diesel de INC. CASETTI.

Industria Parfumulul de E. SE.
THRILL

5.Industrie
Aerul lichid de ILIE MATEr.
Azotulul do L. CATON.

7 9.
10
11.

Locomotive de INC). CASETTI.

Aeroplanul -0 DR.
1-1
V. ANASTASIU
Baloane $1 dirijabile de C. MInXILESCU.

12.
13.

Betonul armat de INC. N. AREA

Geri $i trenuri de G. *IADBEL

15.

Aparat de Radlofonle de Min..

IA

TIparul de VAULT:

DR AL ZAPAN.

17.

APLICATA".

Nr.
lb. Industrie materillor colorants
de C. A. FLOREA
19. Fotografla de CAP. DR. :11 ZAPAN
20.

Industrie zaharului de G. 1

91.
22.

ase montaje de radio de CIp.Drt

M ZAPAN.
Clnematografia de Clp DR. M.

23.

Automobllul do CIPIT. DE AVIATIE

24.
25

Fabricarea sticlel de G. A. FLOREA

Gazele otravitoare de CAP. DR. M

26.

Impaerea pasSrIlor de N. C. PI-

BA.

1701A NU.

[JAPAN

PANTAZI.

ZAPAN.

N 88013.

27

ROMANESCU.

Ce se scoate din carbuni de C. V. annouomv

Gh. I. Daniel de GEN.R. P ROSETTI'.

A. Odobescu de AL. TZIOARA-SA.

28.
29.

Legatul cgrtilor de 1. CAPAIrAtko*

innotui do Y. EPUREANU
Scoaterea petelor de VICTORIA A
VELCULESCU*.

RASPANDITI

CUNOSTINTE FOLOSITOARE
E cea mai trebuitoare biblioteca. Unica prin varietatea cuprinsului, prin eftinatate, este la indamana oricui. S'a dovedit o adevarata enciclopedie.
Aduce foloase specialistului, dandu-i notiuni dare

din alte domenii; procure cunostinte folositoare

celui care nu se restrange numai la cartea de coala.

Biblioteca se adreseaza tuturor, la on ce varsta,

caci e instructive,
educative si practice.
www.dacoromanica.ro