Secolul2OPAUL VALERY * PAUL CLAUDEL « PIERRE REVER DY * MAX JACOB © JEAN COCTEAU « PAUL ELU ARD * ARAGON * ANDRE BRETON * ROBERT D. ESNOS * ANTONIN ARTAUD « BENJAMIN PERET + TRISTAN TZARA « LEON PAUL FARGUE * SAINT- JOHN PERSE * JULES SUPERVIELLE * PIERRE-JEAN JOUVE » HENRI MICHAUX « RENE CHAR * JACQU ES PREVERT * RAYMOND QUENEAU + JOE BOUS QUET * AUDIBERTI * JEAN CAYROL © PIERRE EM MANUEL * PATRICE DE LA TOUR DU PIN ALA IN BOSQUET * MAURICE FOMBEURE * RENE GUY CADOU * ANDRE FRENAUD « FRANCIS PONGE GUILLEVIC * JEAN FOLLAIN PIERRE SEGHERS » PAUL VALERY * PAUL CLAUDEL » PIERRE REVER DY « MAX JACOB « JEAN COCTEAU * PAUL ELU ARD * ARAGON « ANDRE BRETON * ROBERT D ESNOS * ANTONIN ARTAUD * BENJAMIN PERET © TRISTAN TZARA * LEON PAUL FARGUE « SAINT- JOHN PERSE « JULES SUPERVIELLE © PIERRE-/EAN JOUVE,» HENRI MICHAUX * RENE CHAR * JACQU ES PREVERT * RAYMOND QUENEAU + JOE BOUS QUET * AUDIBERTI * JEAN CAYROL © PIERRE EM MANUEL « PATRICE DE LA TOUR DU PIN * ALA IN BOSQUET * MAURICE FOMBEURE * RENE GUY CADOU « ANDRE FRENAUD + FRANCIS PONGE « GUILLEVIC * JEAN FOLLAIN © PIERRE SEGHERS » PAUL VALERY * PAUL CLAUDEL + PIERRE REVER DY * MAX JACOB * JEAN COCTEAU » PAUL ELU ARD_* ARAGON « ANDRE BRETON * ROBERT D ESNOS * ANTONIN ARTAUD « BENJAMIN PERET © TRISTAN TZARA * LEON PAUL FARGUE + SAINT- JOHN PERSE * JULES SUPERVIELLE * PIERRE-JEAN JOUVE * HENRI MICHAUX « RENE CHAR + |ACQU ES PREVERT + RAYMOND QUENEAU « JOE BOUS Oy. S. CROHMALNICEANU CUVINT INTRODUCTIV Incoemireaoricreantalogi ne supune sprit © constingere par: doxals. Inell, pentru ci ne reclama tot felul de renuntiri dureroase. In defini- ‘leeva fragmente dln Minfa sa? Dragostea rset fa anfel nomarcuriele forme fetigiste. Apo orice antologle este faal sublectivi. Doar nalvil it. Tnchlpule i se pot transforma Tntr-o lnstantS supremé sli poe da preferingelor 0 ‘expreste universal, Selectiel (eure do el tn 1947" din trea frances, Paul Eluard arita ek lar convert practic ettul: xpoesiile pe core le-am lubit cel rial mult » sl adSuga tn cuvintul Introductiy: «Spuneti-, prietenil mel, ck fiecare poem din aceasti carte atit de varlatS ay vrut enorm ai-l fl seris eu >. Cimpul sublecivicitlln-are intl hotare foarte precise, Al Insere Sner-un eu dat, revine far lao avtovielar a naturil noastre ‘i totus, constringerea aceasta nu elipsit de stisfatlle el... Ne oblieS in primul rind ta rigoare. Trabule, vrind, nevelnd si ne mirtursim stagamentole tev, cel mal ospller, dal nu cel mal asemindtor 5. ‘Crceuul, dac nut se lngidule s spunk aa ceva, ss dea vole micar a se pina de neville obec, tndartal conseatirl cite, Prezentaea,creiaSecoll 201 face loc cu generoitate in pagiile sale, cere deci eova Ldqurir, MB gribece a le dau? Acoath microutalogie Wres tealzece un grupa] de versurlreprezentative pentru principale sects ale lve franceze contomporane.Solecla nave parse do reusitt deck, acceptind anumite condiga care s3sesupund de bund vole Prima, cea mal apr, a spatiu= Iu), O revise chiar de volumul Scola 20 nu-t poate permite 8 dex antclo- fie propri-tih. Cast nu deptjesc un numa de pagil stabil Iljial mlam Propus si mi eprose, dint-o sth foarte lungS, fa rumefe cele mai impor- ‘ne, Hlcroanologia aceasta sntite sf cuprindk. pe poet care sau aft pretence fice vl falirica(rances4 de dupl 1940, Neam ales data in mod arbierer. Ribolul, oeupatl jl rexstenfa constitu un moment itorie capital Pentru ileratura francent concomporand, care a cunoseut Tn rapt eu el © otk clferenfiall foarte pronungat. Au lntrat prin urmare in elmpul slogeri poet de vist 41 formapt fears derive, © extegore 0 formend igri {lutre, care, supravietulnd dramaticlor riseurnan iacrlee, au eoningae Tapresinta dup8 risbol puncte de pornive ale lirell franeszs moderne. Dot Snre acest mari poe, Vary 3 Claudel au debut nc aie de tnceputal secoluui au fost contemporani ci generata stnboist, A, Max Jacob, Le wale choix dx potter ost cul gee Fon tele pour iol 1610 ~ 19104 mar 23Plerre Reverdy gl Jean Cocteau au preg, alsturl de Apollnare, tn presma primula razbot mondlal aril Ino poetice ale veal near lor fn cone {Hing publica sa fleue ofatt eu epoca pesrii cubste, 8 baletelor Jl Djacile 1a descopeririarcel nere, O alt generate e raprezentah de cel ‘are tau oumtrat prinere promotorllavangarde! poetce.postbeice, de la Dada (Tristan Tsar) fs suprareatem Ansré Breton, Lolly Aragon, Fal Elard, Robert. Desnos, Antonin Artaud sl Benjamin. Péret), orl sl inet paralelcueuca Léon Paul Fargue, ale John Perse 9 Jules Supervele, 1 Tableniren rizboilal peli ree ranceze mal refines ceva. nume ‘jute desl de notorl. René Char, Jacques Prévert sl Raymond Quenead, Proven rndul lor din migare suprareala iy gisserd dramutl prop farecum diferte, Dups decesl geal unanimte, Perr Jean Jouve, rupind cu Incepoturte sale a trecut prints niprlire toa; arnfndu-se ca un poet nou. Gide atrisese atentia atupra derutantolut Hane] Michaux, care piroa a4 Avie prin generate spontanes cao apart isola, culburdtoare, Epoca rzbol- lui s.cenImedlae urmatoare a fcutst se aime ung nou de poet. Aproape tol debutasrd net trate, publiasers char plachete numeroase, dar adev’- a oor vor is dp 10 ed puma or en ere i 3 feviste gi gruptrl provincial. © Tntreagé pleladS poetcd iustratS stl dz furl ca Pierre Emmanuel, Patrice def Tour Pin, André Frénaud, Jan CCayrel, René Guy Cadou, Maurice Fombeure, jacques AUdibert Job Bousquet, Jean Flisi a, Numal Tor, fearte mare, impes, fatal, oprirea la un punt; Aisle de care prezentarea devanesimpodibl, Nam svutfcotro 9am intro: dus fo prozentarea do fat dintre numele postilor Wit! pe Armament el fanceze postbeliee, doar cele ajunse asic ao reputate incontestabl. NU eu stringer de ini, am renuntat s dau micar o poeae dln Louls Emié, Robert Gamo, Lue Estang, Pal Gilson, Loys Maston, Yves Bonney, Lucien Becker, ‘Aleandre Toursl, Aimé Cesire, Claude Roy, Jean Grosjean, Jean Boubler, René Lacote, Claude Senet, Michel Manol ean Rouselt, jean Tardeu, prea ou lips! mleroantologa mea de presenta, unor. poet! ca Gullletc, ‘Naln Bosque, sau Pere Seghers, cre alert de cel aint fs tneeput mi Cielgat 0 aeciune deosebis. Flind vorba de 0 mlroantologle am fost nevoit 18 mi opretc Ia poomele corte, oriel de dragl mar f fost Cinkiral Mern al lut Valéry sa vesurite Tnchinate ll Verlane de Paul Claudel. Propuntaducm si nu racurg la (agm {Gel mam ible de serous pled! 9 naz ul Sant Jonn Perse, din care 33 {Vales bucuros cceva agin! al Proper. AceaseS condita sitrege st pe Fargue, dar am ta sch convingeren ci la favorizat pe all faepind eu Jouve sl terminind ev Plerre Emmanuel. In shar otslor blobibliografce, grupjulreclami yi citera indica de ansamblu, care 65 situeze Individuals ltr-o snumlti dexcendenta | familie schifiad unele directil principale do. dezvoltare ale. posse! franceze contemporane. Nu siné ate de prezumlos inet s8 mi tncumet fe 0 asemenea operatic elcid n_carul acest scart cuine Intro yeti. Ay sl dealtel pe cittorsi strabach un adevirat dayert de prox’ lok ating griinle louuriante ale poeziel. MS mirginese doar fs chara onder stmare. “ragedia pe care a tril-oFranta in 1940 a cutremurat contin ol poetics. ‘Ceeu eb a devant cart lirica Rezistentl,- constiule prac dn contribu foarte daorebita, Un capiolisemnat le ze datorest, de pl lal Claudel, Gare credacos vill sale esetologle [9 inttlat: « poeme sl cuvince by din timpul rizbotulul de treizecl do ani». Reprezentirileapocalptce, Invoca- tiles avertsmentele profetee,fecreate cu Inereaga materaiate grea a cirll In suleringS, dar 91 purtate de o ehemare aprigd a absolutulul, au ajuns astel 53 se rostogoleasc In versetele lui barbare, purtate de maralesuflylturgle ‘menic si duck tn lirla franceni — cum spunea Talbaudet ~ «eel mal enorm faz post de ls Victor Huge fnconce >, Semele Inspilminedtoare ale vremll au pltruns gh uleimele versur ale (ul Max Jacob, izue victims teroril nal Ele'aruned o umbr tragiedasupra mitoloiel sale candide si burlerl, care -a rmiyet intre boema tuturor indriznelllor si ziduilor ministiril St. Benole, Dintre foytt suprarealit, Aragon, Eluard s! Desnos, participant direct la upta de eiberare (ultima pliie char cu viata versuri serie In argou impo ‘iva ccupantior a elie! pétainsate) au devente printrun proces laryl de Confruntare cu datee realtqlimediateavocatel or lriee fundamental, poegi xl mal reprerentati al Rezistenal. Primula reusi si coboare prin Apalinaire pind in adincurile xicdmnului folelore 53 eda versulul fancex o frigeatme ‘rigor perdu. rin Aragon renaste o lume fatreagi de egende gl simboluri slorioase cristalizats in formule gnomlce 9 refrene ale elntecelor popuare, care {ntegrind lupta pe vats! pe moarce a Intregi vari ca #1 eAdejdle el de vitor Inr-o mare gest Istoric, fae dn ol un adevirat poet national. La Eluard, onieis- mul erotic suprarealist devine afimarea IndaeienieS a dreptulul omutul lx © exitcenth plenari libers 1 nemutiats, rovencicare a el de o puritate extrem, niclodati transcendentalizatiel supusi mereu, curfos,conditiel terestre, celel tai simple. Desnos reufeste si dea puterll de foc a asoctil nestingherite 4 nselite,joculol de cuvines gi tn genere bucuriet ludice o forts dinamitards ‘a cirecsla sxeminitoare, Humorul negra tinde si reinnoade prin el legiturite poetiel cu un public mal larg, care sea pastrat le sub forma primitive fustulul,stracurhingenue ale. constlingel.Nestraini. do climatul acesta se ‘Yor dovedi sl Perse 31 Supervielle,inlol cu voluml Exi, al dolea eo Poemele Franeinefericite. Epoca il itericrizeazé si pe Perre Jean Jouve, obligtadusl 58 pirkseasel © verboritate obijnult, 34 se opraased fa suprafaa uerutlor gl $3 {te in sondajul unui Inconjtlent lbure simbolurile terifante ale timpulul La lirica Rezistenel gkau adus contributia lor originals Michaux cu untversu 1ul kaflian, racordat sub forms. de copmar ta reaistile vremi in Eprewves et Exorcismes i René Char cu piterea ui de denudare totals raporturilordincre ‘om 31 natura, at Fr. Ponge prin efoturile de reconsticuire a unei lumi reale neantropomorfizate 51 Prévert cu, verva sa iconoclast. 'Numele poetilor pe care anil rizbofuul sl col imediat urmitori au impus atenfiel au apirut aoclte nemijlocie mail Incercirttriite de poporulfrancez. ‘André Frénaud impreuni cu Patrice de fa Tour du Pin gl Loys Masson advceas ‘experlentaprizonleratull, Jean Cayrol a lagirelor de conceatrare intemeind eta ce sa mum literatura «lzareand 9, a Tntorllordintre mor, Plerre Em ‘manuel dezbitea in lung patetice discursurl valorile morale pe cae rizbolul le cdlease in picloere. . Perioada care urmat roa mai mentinut Iasi acest moment de unifcare in diversitate, Posil sau Intors la obseste lor si drumurile convergente pentr © cliphy sau desprtit aris n diferice direcil Ceea cea realizat Iss: momentul de aproplere a fost incheleres unul proces de depisre a cadrulul poetic ante- bie El fusese dominat aproape tn intregime. de. experienta suprarealit. rele de fructuoastfesese aceasta pentru poezi (fi niciodats nu se va putea spune fndesjuns cite fmbolduri ra dat) era cous resinyité de nu. putine spriee prea tranled #1 exclusivistl, Tendingole schismatlce (a3. de’ ortodowla 25fuprarealsti au apirut chiar printre promotor miyearl (Aragon, Ehard, Desnos, Artaud), ned din ani 30, Util adarent, Char, Prévert, Quensat Job Bousquet, Daumal, Cétare, 0. vor scceneua,Paralel tia, eam, {10 poezle «tn margines supratealimulul », reprezentas ‘Tair, Perse, Supervaie sau 0. V. de L. Milose In’ presjma razbolull, 0 reatie i mal catagoricl aves sl se dereneze prlotre arit poet. Aces Tacap 384) clit macyeril qn sks paree dete In Fantsonul suprareait. El Tl redescoperd pe Nerval, pe Mallarmé at Vary, fe Clade 9 Péguy, Perioada de dupa 1940 xe cractorizeac In primdl rnd prio desiviyiem acestl proces de emancpare ql cies Resitontel I fce si {te precpite, Tendinole dvergente are se afr ulterior chiar dad pornese de la experlonte poste mal ech), xe ‘acum Intun pei literar fo inerepine schimbat. El te caraterzeai In primol tld prin fatal cl suprares. ‘smut, continuind st rige subtoan,inccenes ish 1-4 configureze. Grupirile ioe toemal fa jurul Inceredrlor de dlimitare 3 de postin Tl sa depayire + fh Ceevadireei dferite se conturesal asl! ate fa ordines preocuparilor ce $a limbajululpoeze, Se shigesn3 de ldo chutare nfrguratdaacalor elemnen- feta misurd sh exprima cle ral adeevat realitatea oblectiva 3 lumi, Aragon le Surpeinde tn dimensiunes socials #ltoricS a vie, tm slldariatenomant, In laletea birt unice, Char, to earnoa cuyintalor, in adecrarea lor strieals erurl Fr. Pongo, i natura exterioars a abictelor. © poetic a material Tdltaac ii Guilevte incu surprioetoare, duph cum tot ea stiptnayte pe Jean Follin, la care isto candare infantil face persisee mare tn furl Rotate exacte o aura subglre de missr. Prévert st Quencal as fecesc la agul {or el plard contact eu ealiata Imediat Ne ea ta banalulul cota, laven- fare evo ronied dar 9! ended aplatie. Spectacolete stra, fapeele diverse, ‘enuimerarealuerurlor nine la care pa devin obiectal posse, Incirts fe anvltae,stmonera viet ale invadeac real Luclen Becker 31 Aloxan= 4re Tourski, amfndel obsedatl de fm acter curente omeneyl, de macanlca ‘epesial lor fn acelas dacor clean dopersonaliat. Teil dea aduce poesia pa pine Wanimd deopotrva pe Jean Bouhler Michel Manoll sa Jean Route- foe, oprezeatantl principal saga numielw coll dala Rochefort, Prin René ‘Guy Cadou gl Maurice Fomboure ancorarea aceasta in ealittetnde #8 se ree ‘care Ian univers eampestru de bucuril simple, ta bucoliul ut amma ‘Cu Micha se precizens o alti drecte: post se fnverguneszh dimpo- ‘ivi, 38 exploreze «spatial dnduntra 9 al imaginal, al Impentbul fue plauzibll printro fascnanti constructle riguroak mental 1! 0 famlalzare eo Un soi de absurd cotdan, acimadiat. Realtatea Inconfuritosre « evocatd 4b o forms parabolic, de coymar. Tot n sondafal Incerior cats Joe Bourquet 33 fac din poesle 0 experione spleituala edieaea, ca #! René. Daum, ale ‘ira plonoune abuse eapies'un spect tragle, pentru ef iad #8 forge dul Ainere vag moarte.O orlentaresimilarSae ikea ll Jouve, radia monstr- lorsimit'dedorigalenoastre secrete, cenoaptea asin. Pierre Emmanuel, Patrice de fx Tour du Po, Jean Cayrol, Loys Masson, Lue Eseang Wit depleseasi.preocspacile ssenlale in pla transcendencalst Demersurile lor contureexio orlentare larg distinct. El sine poet! religion! smite, nfometay! de absolut ex Péguy 31 Claudel. Universul lr e bineue de fancomela marlor simbolur conmlee sab morale, de. prolecile. metafiles ale dramler omenct (© posite oarecum singular ocupi pe aceast hart rca ul André Frénaud. Si ponte ol poenla e experinf§ splrieull, acc de examen al exstenel, dar 26 prine-o conruntae permanent cu raleatea toric, biologie 9 cosmic, 31 frin efurol orieielevaziunltranscendente, « fl exe paras» devine deVira estel voc! care se site sa scout o etd a demmiaqlUane, latin peste an rade. Suprarelieml a avueambiastergerthotarelordinere cinpuriteopuse ale nivel Elles pentru aingerea celal punee al sprtay «de unde Vas {iroorts, cea] naginarol recut itorul corpuneabill neon {|bil,ssul osu, inesteas a mal percepute contractors» (A, Breton’ ‘Second manicieeusurreaione ‘Gorm apare Ins chiar dint-o ase de sch surard a orientiilr poe (rancaes onemiporsne,eloreilo s dsfioart with Sena Ingemnteior Mf, Uevarst occejvakor« opus Wnl Lune tce ranscondancall cde 0 parte! de ai, cu un fanatem a slevident, Ackudinea aceasta nie strain de mutafil declo- fe prin care a trecve intelectaleaten frances} dups Reastefa nto epoet fe Vokenee seize socale, Distane # mal citegorice sedating In mogul de 3 Storda problema limbajuul poet. Suprarealsmul miza in primtl rind pe tomatisml expresel #1 Idecn orcirelretere ll apirea © monetruetiee ‘Dar nu putin diners poet actuall (Pierre Emmanuel, Patrice de ta Tour Pin, Audibert 0 ules in mod delberat, Versul lr ¢ uerat 9 canta. tfeceleretorice, El ni se sperte, duph exerplul ll Péguy qi Claudel de « dee {ursul 9 poste, cl dimpotrW practes in hg! compunes, La Perse frazarea ersetulel Joel un rol epi, aduce seal ton grav, oracular, cae Imprumutd {opel cotdian dimensunes’ ited noblejen epceual ante, Aragon real zeatl 0 adevirae operate micaculose] de reinvlere prozodlel trcifionle, Festaurnd ra gi metricargureast in dreptarile lor. Poi ea Robert Gaze 4 Louis Emiro operesrio efetvd event caticzants, Impuntadus!formele Tne gh itll, clutnd lec supremel puri verbale ia Valry. ‘Aum spare regs ea de ate eprint deur soe contrar, cu uric i tal evident. Ele tind #8 depeczeze complet limba Ineran ft, esata se produce n enumerlle sect ufone, n expres pri: mutate srgouror profesional, in lexieu de fiecare 2141 tn dtormrle li fonetice din versuri lu Prevert 1 Queneau, ulimul TndeletaiGnduse chiar fi'9 voluptae driceasel 91 parodere orice retorc, Dar un proces mai adn ae lc fa Reverdy sire continu prin Micha 1 Ponge pi la Follain i Gullevi. eu fnta dea abo le de demarcate dntre poeried proxi. Ambiga ede a renunjalaorie arf, de nul lucrurile pur 4 simpy Posia trebule sf asad din aceatdadecrare perfec la obec, is Reverdy dipare sproape cu desivisre nu numal mettors dar adjectival, nlising le deceverbulut substanivuul, Char supune liismul une! cone unl extreme, Pentru el wien postch 36 concentread in seurte moments Tezumative de interioriete,Limbajel devine elpte, dar deo denstats nemal- ines. Exemplut rH urmeass earecum 31 Frénaud, care rocotyte poemtl {pusage de vistation 9, luminareflgurant,paragerd,§ in acest direc smotorul proces eexpertentaepoet Poel simle ck niclodata cd trebule ‘sf devindcomunleabls, far automtismul, eaherenfa I inpedieau trplinires nul ate de deziderat De sft ieeresul Ne pentru retrica a exprsiel, ie pentru readvcerea ei a oudtaea tory la denumirea sree erect. In bele curl sublecviamul e repudiat, linbajl poetic nsied catre © abiectvare formal naratvs (Perse, Supervise) sail descriptvd (Michaor, Ponge, Pravert) Dar mal bine a4 vorbelees exemple,Elena Cer alt! sint ex... Din rubele marti m8 strecor Scascult cum bote valul in treptele sonore Si vad din nou golere pornite-n aurore Fe firul vislel de-aur din beznd suitor. Cu mtinilemt stinghere chem regi din altl vreme, A corer barbi de sore sub degete-mijuce Piingeam, Cintou sélbotec izbinzi mdrunte, sou Q Albastre golfuri prinse-n Ingustele trireme, ‘Aud cum scotch ofisade si trimbiti de. metal Ritmeazd zborul trudnic al vislelor pe val; -Luntrasi cu glasurt limpezi acest vacarm tndrumd Jar Zeit de la prora semeatd,. prostavith fh onticul lor zimbet batjocorit de spud, ‘MA urmresc cu chit blajini si daltuiti, (Alun de vers anciens) : bum, de Yersancieny (aaah eto serenes eroties» (90) Poll Voy (171-194): ea jeune Parque > (1917), (G8s0-1900» (1920); « Guee» (520)3 ee Conetare Ms atiy aChumes> (92)s «Omlogee de Varo > (193)PAUL CLAUDEL Balada ‘Mijlocitorii din Tye si cel ce-n uriase ndscuciri mecanice umbla astézl pe apd ard escals, Cel pe care batista prin aripile-acestui pescirug th insofeste ined dupa ce mina care-a fluturat-o a disparut estompatd, Gel cdrora. nu le-a ajuns pogonul lor de vie sf ogorul, dar Domnut ‘avea despre ‘America ideea sa personald, Cei care au plecat pentru totdeauna si care nici el nu vor sost riciodaté, Tofi acesti devoratori de distantd, cdrora acum marea insdgi lea fost servita, ‘creei ci se vor sttura? Cine-a atins-0 doar odatd cu buzele, nu lasd lesne cupa de Ia gurd: Enevole de timp pentru-a sarbi-o pind la fund, dar totusi se poate-ncerca, E grea doar cea ghititura Echipaje de cordbit torpilate cu numele trecute In statistici sovonte, nde ME (1900); «Lee Mune » (1950) 0}; « Yer dren» (9TH: « Coe ea ‘Srention (oul cosee, ma len (9%4)) eaten done care ate fou» (0): “Shobms ne pros dase ta guerre de trente ara (194); eOnavres Completers. Potten CEPR Goat Fe Sounee potsque s aku C07), 30 Garnizoane de cuirasate ce-ojau dintr-odatd pe drumul cel mal scurt spre pamine, Potrule nocturne de pescari ofticos), pensionari de submarine cu ‘miscdr! delirante, S| tot ce un mare transport descdrca dea valma cind se-ntoarce cu talpoaia ta vint, Pentru. acestia toti late datoria -mprejur, ca un orizont circular in trepte. ‘Marea insogi se pune-n migcare spre el, nu mai trebuie nici unul sé-si caitte poteca ebscurd. Le moi rémine numai sd caste ‘gura, larg desehisd, $i 58 astepte. E grea doar cea dintti. inghiyiturs Ce vor fl zis pasageril de pe marile transatlartice in ultima neapte, Ih noaptea dinaintea zitet din urma cind telegraful numa «Ne ‘scufunddin b> si ticles, Tn timp ce emigrangit dé ta clasa @ tela dorind un plc de muzicd vorbeau tn. soapte lar marea se-ndlta neobositd lo toate ferestrele salonului $i cobora? «Lucrurile pe care odatd le-ai pardsit, € de prisos s® le mai porti fin tienes Infeyigarea. «Cine-ar dori ca viaa sd-nceopel din nou cind ste c&-i sfrsitd -atreaga el fesdturd? «Ge bine-ar [i si-1 cegdsim pe cet drogi, dar si mai bund este uitarea: E grea doar cea dintii inghifitur’ Tnchinare Nimic dectt morea de jur imprejur, mimic decit ea care urcd $i coboard pe rind ! Destul curacest spin firs odihnd tn inimd, destul cu aceste zile abia picurate din burd 1 Nimic.dectt.vesnica more pentru deo. pururi,.si-n acelasi timp dintr-odatd | marea $i noi induntrul el, tunecind | E grea doar cea dintii inghititura Fe more, iawarie 1917 Felies des Soints) In romineite de STEFAN AUG. DOINAS 3hPorcul Voi picta imagineo Porculu. Eo jivind virtoosd si otova; fara incheieturi si fard alt, Hi dé-nainte ca.un plug. Baldbénindu-se pe ale sale patru sunci indesate, e un rit jin mers, care cautd: si de simte vreun iz, fndatd piled asuprd-i pompa si Ul singhite, lar de a nemerit bélteaca potrvitd, se lafaie nea, enorm. Nu e svicnirea gratioasd a rael cind atinge apa, nu-i Volosia domestica o clinelui; e 0 pldcere din strdfunduri, solitard, congtientd, Integrald, Smlorcde, soarbe, clefdie, $1 nu se tie prea bine ddacd bea sou mantncd. Rotund de tot, cu 0 micd trestrire tsi d8 drumul {in ndmol, se afundd ta clisa grasd; grohdle, se desfatd pind-n tainiyele ‘mBruntoielor, clipeste din ochl. Amator profund, cu toate c& magind= riel neobosite o mirasului sdu nimic nu-t Scapa neluat fn seam, gustu- rile nu 1 se Indreaptd deloc spre miresmele trecitaore ale florilor ‘ou fructelor frivele; f orice, coutd hrana; ti place si fle multé, ogatd, rdscoopté; fundementol, instinctul tl Impinge spre doud lucruris spre peimtnt, spre lator. Locom, destrabélat — modelulul ce vi-l prezint, recunoastepi c&-l lipseste cova ca 50 fiti mulgumif!. Nici corpul nus ajunge slesl, nicl invay@tura pe care ne-o imble nu e vand. «¢Spre adevér, nu-fi Intoarce door ochiul; ci, {ard rezerva, tot ceea ce, in tine, esti tu Insuti, Feri- cireo-i datoria noastrd; ea no este zestrea >. O anumitd posesiune desvirgtd e dats. = Gi, aldoma aceleia care lui Enea ti oduce prevestir, 0 scronf pe care 0 Intilnesc mi-e intotdecuna co 0 piazB; € o emblemd politica. ‘Mal Intunecat e plntecele ei co deaturile ce se vad prin sita plait. $i ind se culcd dind sé sugd batalionului de godact ce-l umbl8 printre picioare, imi pore 2 fi Imogineo tnsdsl 0 muntilor pe care-] mulg Giorchinii de sate agdjote de puhooiele lor; nici mal putin masiva, rick mai putin diformd. Nu omit cé stngele de porc serveste la fixarea curului. (Connossonce de Est) In romanejte de MIHAl SORA a2 | Franta vorbeste Att, attt de mult asteptot | Aett, atlt, att, atft, atte, atte de mult Sé nem suey dt dota 38 num. spun ‘oceasta nu € deza py oe amégirea, ct salvarea $i.cd poarta asta core cade dupd cealaltd, o-mprefmulre cdzind dupd alta, e zgomotul acela tn care sufletul meu nu crede si-1 spine sufletulul meu: « Auzi?» Atle de mult asteptat ! si sperat, si fd sperant, 5! sperat, $1 f’rd speranyd sperat { $1, dupa atta sperant’3, Incdodat’ cumplita veste c& eliberatorul a fost oprit si deborcarea @ fost amfnatd ! $1 acum cind'mi se spune cd de fapt a venit si cd e adevérat, Si cd-ntr-adewdr soarele cruncd pe zidul din fox8 aceastd dung’ curatd, $1. c& el, fiul meu din cealaltd parte a morti, cel ce-a sosit, aceast suflare $i cceastd_gurd Incongtientd pe: ceafa mea, ‘ca un oe $1 oceastd rugdclune ford sflrsit opritd de-odaté tn inima mea, $i ‘aceastdtcere 0 unul Durmnezeu urlas $i surprinzdtor, Gine-ar fi crezut c& pentru cuvintul acesta inefabil: Auzi? nu vol ‘ved dectt 0 ureche paralizat’, ‘Acest suspln solidficat tn inima mea, o femeie care nu mal e-n stare 38 se mijte, surpats? Prea mult am suferit | Prea multe mi-au flcut ! Prea mau frint s ‘m-aul torturat |. Prea s-ou Intrecut si md spintece Prea m-au lovit cu capul de zid I prea m-au cBlcat cu bocancli pe pintece | Oricum, era un blet trup, loviturile, ele nu intr fa socotealds niciodata, Sint batrind, am Indurat multe si de teate odinleard, dar ew ruginea nu am fost tnvafata 1 Nu numal c& mi-au dat trupul pe imino lor, mau vite tn suflet pe cineva, Unul i-a zis monstrului: «la-0 1 E 0 ticdloasd core se va bucura 1 Esti mal puternic | $1 esti frumos 1 FB cei place, dragul ‘meu, ea doar atfta.osteoptd I Neare rost sd te sfiesti FS din ea tot ce vrel f Cea mal mare fericire pentru o femeie nu-t oare si-si cuncased sta pinul $1 teama? soon 33Est! cel mal tare, asta e sigur, nu maj trebule dectt sé-s| dea seama. hte to ea, seria, «use cml Tne, 8 mori de rls, nu altceva ! pentru couzo cea dreoptd | Dor de astdzi, gata cu ndlucirile, ordinea negovdielnicd si rece domni- vo deacu ! Ordinea row, cum | se spune | Micujule, Ordinea nowd est! tu I» Jat& ce mi-e dat s3 aud mereu din gura celui ce vorbeste tn focul meu. S-av ffcut stiptni pe Inima mea sl aud pe cineva cum vorbeste: tn locul mev. ineva care cobeste fn locul meu si care s-a debrins. sé-mi spun’ fn: flecare.dimineat’ dinadins, Gi ofa € bine, cB eu sint vinovatd, cS fe merit toate, si cd orice speranti-i minciund, si cd s-a stins, $i cf pentru-a te simti bine -n rusine, trebule 53 te asezi de-o bine lea-n ea. «Cind faci parte dintre cei fnvingi, scumpa Deamnd, esti scutit de @ ‘mat pretinde ceva. $1 ccum, tml spuneti. co venit si cB sint din nou Franta, sf Sint liberd iar? ‘Ah, nu se poate-ntr-o singurd clipa, fibrd de fibrd, madular dupa médular, Sd recuceresc Indlfimeo si dimensiurea regald si teal 0. acestet filnte cesi Indolse slra_spindri, $8 flu din now eu tnstmi pind-n ultimul omfnunt ol trupulul mew, 4 sufletl s& mil regdsesc si numele ce-| dddusem uitdril Fronja ! numoi din gura trdd8torllor moi ouzeom cuvintul acesta: Franja | Franja, ziceau el, mein Fuhrer, ta dispozitia Dumneavoastr | Ei bine, este totus! adevdrat cd sint Franga | Ver vedea acum ce-nseamnd eliberarea mea, dup ce mi-au vizut prabusiree si speranta | ‘Merita pedeopsa cu moortea, si temnita, 5 rusinea, $1 Intune- ricul, sf nooptea fara de vin, ‘Merita pedecpsa neantulul si mortii Invierea aceasta I $1 0 eantulul indljarea aceasta cu toot’ puterea sin toot Indltimea, si rostrec-n avint si suspin-a- cuvintulul : Sint | Ih timp ce ef se bucuray acolo sus, far mina rusineasa sarfagea 0 miné asasind, ad Eu, tn dine si-n beznd, fncheiom un pact cu marea mea rdacind 1 Gu rdécinile mele care nu stat, co ale voostre, in narol, fn loge glen materie grea, Cin umila voingd a Cuiva tmbrétisot. de fntreagd. voinga mea, Th voinga tui Dumnezeu, cu atit mai rau pentru mine | peste o- relists interstiti, Acest omestec indinit ratiuni! mele dea fi cu esenta supremel justi $i acum ce-mi aduceti care sa merite oboseala. de-a.favdga din nou 53 md ridic si sd. vid? Ce adevar, mai puternic ca toate, care si: fie be mésura disperdril rele nascute-n prépad? Promisiunea unel lumi nol, ca gi-cea veche, de-insolengd si de incon? Oare sufletul meu grdind Incet sufletlul meu: Auzi? asta voies- te si-i spund? Promisiunea.unei luminol croitd. din acelosi material tavechit? Ce-mi veti rispunde, dacd eu, moarta, vi voi zice : Oore pentru asta mati trezit? «Dar clipa nu e destul de frumoast? veti zice: a ce bun aceastd clipa I pentru cine? Mline vo fi miine | Dar latd din row aceasté clipd plind de-o bu- curle firs de preget | ‘AscultS veselul tdrdbal | topi acest prieteni din departari core-au ajuns in sfirgit lings tine 1 Vino, ti s-a pus din nou sondala-n picior, $i -¢ pus din nou Inelul tn deget, la.tilocul, Mam@ preacinstitd, [a aceste Past ole marilor Noyunt 1 De-acum totul e cu putiny! Si cine stie dacé mtine soarele care scapati ccum lo orizont printre minuni Nu se ve-ndlja deasupra une! turn tnsfirgt nol, acces! bile fubirit $i lumlnoasel roslun! I» Ea axcultd $1 nu-npelege preo bine totul. Nu e pe deplin des- hist clipel ce trece ca 0 sigeatd. AA stat prea mult timp tn Tntuneric privindu-se fotd-n fat8 inepaimintats, E plind de jurémintul pe care si ba facut cu voce inceatd. Brongues, 14 septembrie 1943, {In romtneste de STEFAN AUG. DOINAS. * aePIERRE REVERDY: Miracol Frunte lasatd Gene rdsfrinte Curd mots Sou oprins lampile Nu mai e decie un nume Pe care |-au ultat Usa s-ar fi deschis $F 1¥9§ Indrdznt sé Intra Tot ce se petrece dincolo Se vorbest te $I pot sd oscult Soarta: mea’ era in: joc tn odala de alatur! (es ordolses du tot) Pentru. totdeauna In urma timpula de azi a stfrnitului dezgust cu coupsa acoperité -cu bratele Intinse cu, Inima pusé déoparte Cu tot ceea ce are pentru aceegsl comoar’ ‘metal .a{ purificatului spirit (sn 21) TAD tat 36 “Gu mlna cdlduya deasupra puplle! Si cu decorul relmprospéitat de strélucirea verit pe care delirul o cheam@ or! oltd trebuintd Lipit de fereastr§ omul negru care 0 baut flescdita constintd si mereu prost Imbrdcat Gu nlgte dispret Incoldcit fa sftrstul rolului ce-t joacd Ling’ drumul pe care cineva tsi fasé urma tunul pas care nu e ultimul $i nu @ acelasi care trece pentru cd el acela nu s-a Intors (Crovates de chanvre) . Sub cel mai crincen vint Spre-o potoli tresdrrile foarte! Tot omeétul Incandescent Plinea ca de-zipada Lujer cu fujer Jerbele marit se tngiré Nu male pe pamtnt nicl tntindere nici merinde Panglica.libert&qit Un cap fers frunte 0 Inima goold secaid de orgoliu : Depasit omul ‘de tnalta-| stoturd de. munte Rabdare « zilelor a noptilor fad tncetore Existd ochi risipiti peste risipele uverturil Peste alelle de metal Insd. mérturisirile obosite répite torturit Viclenele laude prin clar-obscurul. cuvintelor Sub larma ciobitd de niste buze nu tocmal ‘sigure prdpastie coplesité da rusini cunoscute nu tocmai Credinta e.asprd Gindul se tmprdstie-n suvoiul curentulut ‘Mormintele refnchise Prea apdstitoare comoard a lumii (Polsie 46 —ne. 31) 1 Tn romtneste de JON CARAION: 37MAX JACOB Poveste de craciun é Doamnel Syivette Olin ‘A fost odatd in arhitect sau un cl: mal degrabs un cal dec un_arhitect, fa Filadel, gt acestafusese Intra: « Cunogt eatedala in Colonia? Cons: Atulgteo eatedal lee eu ca cin Colona tm $i, tntrut drsul nu eunostea Catedrla in Colonia, a fost bagat in tnchioare. Dar, in trchioare, ra ‘plrut un Inger care ta spus «Wollrang ! Wollrang! De ce et neciit?s Hive dat sdstau la tnchsoure’ pentru cb ru cunose atedrala din Colonia | — Caw dept catedala din ‘Colonia, al nevole de vinul de Rin dar to aratile plana s ate! vei putea sepa din Inchsonres. $1 togerl Hasdy plnol, 9h el ark planul gl aslel puts lol din tnchisoare, car nu lzbut clog et rides ated pentru cau putea gis vil de Rn. i ven dena $5 aducd intl de Rin la FladelNa, dar't se trimize un ngrozitor vin frantuzese ‘de oslla, astfel na reup’ st clddeasch cea catedral din Colonia a Fadel eonstrul doar un tngroztr templu protestant, (le cornet a dés) Mos Jc (076-1945) aa Chey (010) een ves ire Marl, more ay couane de Barnfone» (940) 7eUa Al ima i ee raat (ref clings > ine tena 38 Villonel’ Mal stit de cintecul:acela Cintat de suplele sirene Pe Greci. fcindu-i dulce-alene Sa lase cra, bo $1 vela, : Achile Troia cucerit-a Cun cal, de sunet plin, se zice. AA fost un cdpitan ferice Si, totusi, prins fur de vrjite Cintarea fetelor elene. Zicmi, Venus, te Implor, 1 mie, ‘Mai sti frumoasa melodie? Un depinut cinta odots pecale celulel lespezi goale Atit de miscitor, cd-ndata A fost redat ndnasel sale Ce astepta indureraté. Nousicda Tinga fintin’s Si Penelopa fesind lind Zebxis casele pictind, Tofi.au.cintat un fel de cint | Dor cintecul celor de sind? Ecou al vastelor cimpit $i cintece de emigrare, Unde-s refrenele trait Din vremile crepusculare? Dar cintul fetelor sprinqare Ce prind amora-n lanuri grele, Rizind? Dar cintecele mele? (le loborotore centre!) 39Sone eee Pew at pl C Men deat Pea sont “Toone Soares ae Incertitudini Hercule dou’ drumuri off, cind era mic. Unul ducea la viciu, for alul, a virtute. De-ar fi pornit pe unul, ar fl gésit, va zic, La capét, alte multe réscruci 1 noi derute. Ate ferl de lume si o te-nsingura? Sau a cergl lo cameni parerile lor bune? 40 Cindi fotinde mérul nevasta altuio, Docd refuzi pacatul—va stl so se rézbune, ‘Mé uit fa scriftorul ce-ades incurcd. drumul. Denceorci-un stil, primeste elogil-mpardtest. De-nceorcé altul, iatd. curg banii cu duiumul. Decl, gloria s-0 cout! sou Bonli sai rivnesti? Frumos e si fli liber — prea liber tnsd-n carte, De multe ori simpi-vel azurul.ca pe-o za $1 atingind polefuri de pref, viclene foarte, Nu vel avea o larnd tntreagé ce minca. (le loborotaire centro!) Luna in culori de singe Tristetl de opi. tu, Fecicard. Blind to margini de fintini, 9, Inflorire circulard 1 $i acest plins férd stipin ©, pal copil plabind, fd de rost plingind ! $1 osteptarea,-nfrigurata, ‘din tarnd fords de culori. ‘Auzl cazmaua $1 lopata, Batata meri, de care, seara, te-nfiorl. ‘desea trece cel Prea Sfint E precedat de pas! inceti. Nu sint metofore, profetl, ch, morti, din cer, de pe pamint. $f lemnui usii cum tresare | 0 masca I $-0 cuncastem, deci E-¢ unei doomne moorte’ care tistefea ml-o stirneste-n veci. Tristef! de opt... latd moartea 1 lor fn feresti, € marea, noaptea, $1 tofi cel dusi, sf vintul erincen tuffsul tncercind a-t fringe, si luna tn culori de singe. In romdneste de NINA CASSIAN aL42 JEAN COCTEAU Bietul Jean Cind. sti s8-tnazi- cravata scamatoric’€ gata. In curte nam vazut vre-un acrobat cézut. Zise lebtda: Suflete, acd tn tine-un suflet e, ‘8 mori meladios . Ctnd orbul mat si surzi vederea | se limpezl. ‘Convalescentul meu frumos (i-ou spus acelul tindr om) nich barba nu te crescutd; Intoarce-te cu fata spre pom sf numérd pind fa 0 sutdn. Cind ridicd obrazul, n-avu t3rla SO strige... Pentru cd —stit!? — uunil-fncepuserd cdidtoria $1 affil erau cisdtorig. (Podsies) . Gheb de inger Asta irealé goarnd ca $1 falsul drum din vis sint minctuni ce nl le toarnd Ingerul din cer trimis. (C84 visare— sau nicl una — cind privesti de sus in jos > oti descoper? minciuna: orice foger e ghebos. Barem umbra li-e gheboost pe pareti, la mine-n casd. (Voccbulore) In romineste de MARCEL BRESLASU eon Cates (10711944); ea lampe Alain» (900 «Leone toe » « an “tists ‘cs Sap Ge Sonnmensrenes (1D) Pot GeloltecShe 00a «Ventas Gata) che canes 30) chan ‘a9n0); « Yoo Seiad se Cangetanrabi (tosh ache bars 98) 115} Optee (920 5 eAllgeres » 9A) Fe Llane > 43PAUL ELUARD ; Dreptate Imagine grea de argint mizerie a brajelor folositoare Cele! de-alt&datd ‘cele! simple fi vor minca florife floare cu floare i Gai ce pling de necaz vor avea och plesnith $i cel ce rid de groazd vor fi din plin rasplatit. | (te livre ouvert |) Stingerea Ce vrey! era tot locu-n jur peizit t Ge vreti era zivoru-nfepenit Ce vreti era sd fesi pe strdzi oprit Ce vreti era orasul chinult FOTO ee ¥ Ce vreji era otit de-nfldminzit Ge vrefi de orice arma ne-am lipsit Ce vrei! era to ceas de asfingit $i ce vrefl ne-am iubit. Critica poeziel x i sie et vériteé — 1942) Da, osta e: urdsc demnia burghezilor } yy : Domnia copoilor g-0 popilor Dar cu mat multd-nversunare t ol lard (195 $989); Le ero ibis ster enna rs hommes fe hommes wt ose Urdse pe cel ce n-o urdste y Co mine Din rdsputeri Sculp in obraz pe omul mai mic decit i-e firea $i cBrvia nu-t place Mal mult dectt oricare din versurile mele Aceasté Critica a poeri (la vie immédiote ) 44Critica poezlel | He me dud jose Focul trezeste paidurea — Trunchturile inimile. mtinile frunzele Ferlcirea tntr-un-singur_ bucket ‘Ametit usor topit.tndulcit < 0 padure-ntreaga de prietent Se aduné ta fintinile verzi s a , ‘Ale soarelul sl-cle bustenilor opring! Garcia Lorca a fost ucis f Cémin al unei vorbe doar Sal buzelor unite pentru viops : ‘ Un copilag lipsit de lacrimi | . In ochit tui de opd pierdutd Lee brad olen doh Lumina vitorull : a Picdeurd cu picdturd ea umple omul eee “be Pind la pleoapele lui stravezi eo ‘Saint-Pol-Roux a fost ucis 4 4 i oe $i fiica lui supusé a torturd Pu Orag tnghefat cu unghere asement : Due te uel ole matin Unde visez la fructe-n floare - Laentregul cer sl la pamint ; Fidel. ot fear, dele inse-ntr-un dans fr& sfrsit : Lge dD! Pletre vestede iduri' mute | & foale d'tim ‘Acum v8 ocolese c-un zimbet Decour a fost ucts. e sys i, fu ines see Waid} sina. jucttimesct— 2 1 eatrait de « MEDIEUSES 0 Manuscrit luhograpkique de Peed Eluact. In romaneste de VIRGIL TEODORESCU ay 46ARAGON Liliacul si rozele 0 Juni ale-nfloriril, lunt de metamorfoze Mal fara nici-un nour, lunie-njunghiat ‘Nu vol uita liliacul, nici trimbele de roze filel pe acel cern faldu-t Florarul i-a pastrat Nu voi uita vreodat® dramatica orbire cortegiuen larmd, grupurl ce-n strigéte irup ofranda belga, carele pline de lubire vazduhul ce se-ncoardé-ntr-un zumzet ca de stup triumful orb, arvund tacBlerdrit grele singele ce-schlfeazé-n carmin sdrutul dat si cel ce merg la moorte, -n picioare fn, turele, pe core-aruncd-n valuri tilicc poporul beat Nu uit nict ale Franjel grédini de mingtiere ce par ca vechl psaftire din veacuri ce-au trecut nelinigtle serit, enigma din tdcere sau rozele de-a lungul tot drumului batut sfidarea floriradusd ndprazniculul vint soldarilor ce zboord pe-oripa spaimei tristi irenicelor tunuri, rotoarelor tuntnd $i falnicelor toole-ale falsllor turist Dar nu stiv cum aceste icoane-nvirtejite spre-acelasi punct.de-oprire ma poartd lar sl lar la Sainte-Marthe Generalul Crengi negre rasticite Vila normandé-n gura padurii la hotar, Dusmanul doormen umbrd. Auzi tdcerea frit Ne-au spus cé-n seara asta Parisul @ cdzut Ls mouvamene parptsel » (1925). deren she "Le manda Grvin' (90): Las nbn oop (i843) etranca, acontes GPE ele cycle a Guba ery tint Ls Diane ie » (1748); La noua ‘Crivee ‘tle mamolee» (950 «Het Sa Nu vol ita vreedatd lilacul, trandafirii Alcl cele dou’ scumpe iubirl ce le-am plerdut Buchete-ntti: tiliacul, lliacul dulcit Flandre ‘mol umbre-n care moarteo fardeazi-abrajii stins $1 vol ole cumplitel retrageri roze tondre foze de-Anjou culoarea incendiulul intins (te crive-coeur) Pentru tine Imi amintesc de-o tnchisoare Ce n-avea roima nici nu are $kun cimitir fin minte, dragd, — Poirea ca-i patria Intreagd Tin minte un pic de singe-n piaga Cum pe asfalt sub talpt Ingheaya Sho gard-n care-s urmérit! amen! cu ochii rétdcigi Soldati gri batind co-n vis Degertul mindrului Paris $i lucrart mit tml vin in minte Un mort-parcd dormea cuminte . Eh, cBletorli s-ou grabit Déideam de-un tren rostogolit Din satu! ars, rémase, goal Doar tabla neagré de Ia scoala De-un colt de cimp, mi-aduc aminte, Sieotle de triste, tret morminte Mi-aduc ominte....—tot ce-a fost S0 spun tmi pare faré rost De-un radio-ascultat in soapte De un amic, De-un pas In noopte E-n amintire vreo minciund a totu-asa banal fini sund A sti, doar flacdra-t fasatd, Gea fost cenusa altadata Zic Elsa pentru tine doar ‘Memoria un! pojar (le nowvecu crévecceur} seo 49a) Roza si rezeda ul Gobriel Péct gi @Estienne dOrves ca ff lu) Guy Mocquet 4! Gilbert Deu Cel ce credea-n cer si Mesia Cel core nu credea Lo fel iubeaw minundtia Ce-n fanguri fa soldat! robea Cine pindea In jos fringhia Pe scard cine se urca Cel ce credea-n cer $f Mesia Cel care nu credea Nu sti ce nume poartd vio, Pe pasliamindurora, stea CB unv-ascultd liturghia Cellalt c& nu se tnchina Gel ce-credea-n cer si Mesia Cel care nu credea De-olalid-si dovedeau fratia Gu brat si gind tn lupta grea Spuneau ci ec-nfrunta vecia Si com trai som mal vedeo Cel ce credea-n cer si Mesia Cel care nu credea Cind e sub grindini griut, glia Nebun e cel ce-o-ngenunchia Nebun de-si coace dusmfnia Cel ce credea-n cer si Mesia Cel care nu credea O sentinelén cenusia Cetate-c tras dupd rejea Foc unul ska pierdut tdiria Gallalt se ndruie-n nooptea grea Cel ce credea-n cer si Mesia (1a Dione Frongalse) Cel care nis credea fn tanguri stow Dor cul urgia Un pat mai trist ti hdrdzea Sin ger mai mare-a cul tdria Guzgan! mal multi cine avea Cel ce credea-n cer si Mesia Cel care nu credea E vijlie vijelia $km tacrimt door un glas suna $1 zorié cind si-ntind figia Deofaltts moartea-i sdruta Cel ce credeo-n cer si Mesia Cel care nu credea Strigind tubltei marturia Ca n-au putut-o-n vect trdda $1 singele for scalds glia Sraprins $1 r05 asemenea Cel ce credea-n cer $1 Mesia Cel core nu credea El curge, curge-n cununia Gu sfinta brazdd ce-0 iubea Conn viltor $8 coacd via Giorchin! muscay! cu booba grea Cel ce credea-n cer si Mesia Cel core nu credea Vin amindot ca vijtio Vin din Bretagne sou din Jura Fragi sau maces e melodia $1 grelerele va, cinta Léutd-ori fluier ziceyi via, ‘Ndoita dragoste ce-ardea Rindunica gi cioctrtia Roza $1 rezeda In romineyte de TASCU GHEORGHIU bLANDRE BRETON Marele ajutor ucigas Stotuia fu! Lautréamont Cu soclu din copete de chinind In lin cimp Autorul Poezillor e culcat pe. burt ‘i Tinga ef vegheozd helodermul suspect Urechea ful stingd lipitt de parmint © 0 cutie cu geamur Ocupatd deun fulger artist n-o vitat sf faca si-i-figureze deasupra Balonul albastru tn forma de cap de Ture lLebada din Montevideo ole cdtel aril stnt totdecuna desfacute $f gata si se bat Cind e vorba si atragé de la orizont celelaite lebede Deschide pe falsul univers dat ‘echt de cufori diferite Unul de sulfat de fier pe plasd genelor aftul de ndmol diamantat Ea vede marele hexagon cu plinie. in core se vor crispa curtnd masinile Pe care omul se incdpdtineazd sd le acopere cu pansamente Cu lumfnarea ei de radium ea reanima adfncurile creuzetulul uman Sexul de pene crelerul de hirie uleiatS ‘Si prezideazi ceremoniile de dowd orl nocturne care ou drept scop lasind la o parte focul sd interverteascd Inimile omutul ale pasdrel Pe mine md primeste fn calitate de convulsionar Femeile Incintitoare core mé introduc tn vogonul copitonat cu trandafiri odd ron 9) ot lk 1) shan aban» coh igs aa) HE aera toa chads Siete ne tankotrs oe Berar ca Pal Care) (3 Segre fea cto (33 SOF tee tet (958 eA {¢Arrae 1» 98): mes errant Katee Gt eeslmen > 8} tampa ess Fhoroge» 9 2 i | Unde tml este rezervat de’ totdeaina Homacul pe care au avut grifé si-t facd din paul lor Int recomanda tnainte de a pleco si mu récesc In citirea zlarulut Se pare cd stotuia tings care pirul terminayitlor mele nervoase ‘Ajunge fo destinayie e ocordat tn flecare neapte ca un plan (Le révover & cheveux bones) Un barbat si o femele absolut albi In fundul umbrelei vad prostituatele minunate Rochia lor putin trecutd spre felinarul de culoarea padurilor Ele plimbd cu ele 0 bucatd mare de tapet Cum nu pogi sd privesti fard o stringere de inimd la vechile etaje ole unel case tn demolore Sau 0 cochitie de marmuré alb cdzutd de to un cdmin Sou o refea din fonfurile acelea care in urma lor se inctlcese fn oglinzk Marele Instinct of combustiel opucd strézife pe care ele stau Gu ochit dusl tn departdei strnind un vint de platrs Pe cind ele se prabugesc neclintite fn centrul virtejulul Pentru mine nimic nu poate egala sensu! gindirli lor neatente Récoorea pirfulul in care ghetele for fs/ scald umbra ciaculul Realitatea acestor pumnl de fin in care ele dispor Vad sinii lor puncttnd cu soore nooptea profundé Si-al cdror ritm de coborire si de ridicare e singura mésurd exact a vietié : Vad sinii lor care sint stele pe valuri Stoll for tn core plinge fa nesfirsit invizibitl lapte albastru (le revolver & cheveux blancs) In romtneste de GELLU NAUM 58,ROBERT DESNOS 54 Cei patru fara git Erau patru care nu mai aveau cap. : Patru core fuseserd scurtoti de git, Use spunea cei patru fard git. ind beau si ef clte un pahar La cafeul de pe bulevard sau in playa, Chelnerul fe punea si clte-o plinie-n ford. Cind mincau, singerau rind pe rind, $i ws-patru de-avalma, cintind si plingind, Cind iubeau, vedea! singe curgind. Cind olergou, era vint, Cind plingeau, era viapd vitnd, Cind dormeau, era fr nici-un regret. Cind munceau, iesea cu beled, Cind pindeou, era spaim’ si plaz’ rea, Cind se jucou, era alteeva, Cind se jucau, era ca toats umes Ca tine, 51 ca mine, ca voi $1 ca nol si tog cetali, Cind se juccu, te uimea. Dar cind vorbeau, era de iubire. Ar fi dat pentru-o sérutare $i ce singe le mai réminea-n médulare, ‘Miinile for oveou tint nenumrate Care se pierdeau printre umbre-ncurcate Ca sinele de tren intr-o pédure. Cind se osezau, era mai falnic dectt regi regllor $1 idolii se ascundeau dup’ crucile tor ind treceau pe ling’ ele cu pas drept s/ ujor. Li se-aduseserd capetele la fiecare De dowdzect de ori, de 0 sutd de ori, — Regasite pe la serbari sou la vindtoare, Dor niciodaté n-ou mai vrut sd fe ia tnopol Testele-astea-n care echii lor strdluceau Siem erelerele cdrora le dormeau amintirile. Asta poate ci nu era o afacere Pentru palarier! si dentist, — Bucuria unora pe alfiti face trigtl Cel potry fBrd git mat trdesc $1 astdzi, e sigur. Cunose cel putin pe unul din ef Si poate si pe cello! tei. Primul, @ Anatol AAI doilea, e Croquignolie, Al teilea, -i Barberolie, Al patrulea, -f tot Anatol. I vad din ce tn ce mat putin, Fiindcé, pind fo urmd, e-0 jale ‘Sd te-nhoiti cu asemenea pusiamate, (les sons.couy 55Pelicanul Un capitan zis Jonathan, Pe cind mergea pe-al op's'pcelea on, A prins edaté-un pelican, Intr-un ostrov de pe ocean, $i-31 pelican, lo jonathan, Oud, In zori, un ou balan, Din el iesi un pelican. leit lo pand si cloncan, Stocest of doilea pelican Qua si el un ou balan Din care a ‘esit taman Un alt, lo fol de nizdravan, $1 asto poate tine mult sn van, De nu faci iute-omlet cu parmezan. (Chantefables et Chantefleurs = Domain public) Furnicarul Ai vazut fn cale-un furnicar? Cer clar, cer gri, cer alb, cer funerar. —Ai vézut In cole-un furnicar? Cer clar, cer gri, cer afb, cer funerar —Al vazut In cale-un furalcar? Cer clor, cer gri, cer alb, cer funerar. 56 Nu, mom vazut nici-un furntcar | A Intrat tn conacul tut sub cosar Apol cu negru-I festilar A stins oricare sfesnicar,— E noapte fara de hotar. Chmftes et conefeurs Reale Shy Petrus d’Aubervilliers Fiindcd-i bucsit de pincd $1 de haleatd ore, ‘Murdarul din Auvergna, cléngau ta stabi pe-nscris, Cit rincedele-t foale 0 38-31 mal umfle, oare, Gu singe, cind fldcBil ucisi sint fa Paris! Nu-l vezi? Nu-t prins I Ba este ochit, cu el s-a zis, Un cloc de felinar ti va_fi spinzuratcare, Fara juropl st public, $i f&rd preaviz, Brinzotulul ce astézi ne-aduse 1a strimtoare. Des albi-a lul cravat’, de furie-o 8 fle, CB are boase negre, cd -0 58 si le sflgie, Va trebui s2-si vind blazonul Ja telal Se-ndoopd, roade, toarnd, $l-oricind, si pe-orice vreme La Kleberstrasse-osteaptd stdptnil lui sé cheme. Dar las’ cd-1 vorn chema noi,—si fOrd cod penal (Domeine public) In romfneste de TASCU GHEORGHIU orANTONIN ARTAUD Oni, OV at Poet negru Poet negru, un sin de fecioar’ te hdrquie poet améirtt, viata se frlnge ‘1 oragul arde, 31 cerul se resoarbe-n ploate condelul tu zgtrle inima viegil Padure, padure, misund ocht pe crestele multipicate; par de furtund, poefit aléresc calf, clinli. Ochi se-nfure, limbile se-nvirtese cerul se revarsd-n narine ca un lapte hrdnitor si olbastru ; sint ogdat de gurile voastre femei, inimt tori de ofel. (Lombitic des timbes) Tn romaneste de VIRGIL TEODORESCU Gals (179); tourna eaner» (1903); Artwud «ete in 1946) Nomorouele tone gerice de el tn rlumele de opara complete publcas penuh fl ultetor ant cupiz KGruveen compltte IV (9881902) 58 BENJAMIN PERET Tinerele. fete torfurate ‘Aproope de 0 casd de soare si par alb © padure Isi descoperd facultdy! amoroase sf un spirit sceptie Unde-t cilttorul tntreab’ eo Caldtorul padure se tntreaba din- ceo fi fécutd ziva de mfine E despulat si bolnav Este tot atit de cefebru ca sf meconica gi cheama cfinele sf un asasin vine sé-si rézbune ofensa ‘Mina unuta sti pe unidrul celuilalt Si tocmai aici Intervine spaima o femele foarte frumoasd Intr-o bland de vizon 0 fi gootd sub bland 0 fl frumoasa sub bland 0 fi voluptoosa sub biond Da da da si ior da E tot ce vreql Este placerea plicereo-ntreagd unico plicere plécerea pe care copii 0 asteaptd 1a marginea padurit 4 padurea o asteaptd aproape de casi (le grond jeu) Tn romtneste de VIRGIL TEODORESCU asager de warandanique » (1921); «Au 125 de inmarisie maladies 92) ul lara) 9); ele res» (197) cba. grand feu "ce eariare fs fagots» (1330; elamin Peet (101959) es touted Bie enon» Dorms Dornle d snouraent » (905) FoweTRISTAN TZARA Crima sportiva criminalul coboard cu poraguta Ca 8 rsipeascd beinuielile indreptate cu gragie fmpotriva corpului su pretios si a bunelor intentii le chipulul sdu spatios 31 Implineste crima In 10 atitudini brutale si. pitoresti lotd urmrile lubiri lo cinematograf unde duc drumurite {2rilor omogene (De nos ciseour ~ 1923) 60 | Valul prin foc vint impuscéturi Ford flaca ford suflu fara pusce recum cuvintul dreptdkil luminate tn miezul tut frica peste tot prezentd definitiva ‘osemenea fructului noaptea mens @ singuratdll sll coasta so omul larg deschis a pind’ ce a facut din care sdlbatecd técere 1s sigifot viaga cu 0 loviturd tn falca falcd 0 vieyii sale baldcindu-se In adolescenta ‘@ unel stele explodate jos pe un teren viran ef nea injeles nimic mociné in capul sou genunchit fulgerati cuvintele cisipite Jurimprejural privirt sale inflorate fluxul nevzut a} oraselor al satelor 4 ofelul unanim af soarelui tor teribil (Terre sur terre)Patruzeci de cintece si necintece ik 4am in capul meu un cal core sare si-mi da ghes am fn stoge 0 albina vorbe-mi spune de iubire dor albino-nfeapa calul core-mi spune dute noibit totush ew nam nici o vind vind-i poate primdvara (Podtes d’aujourd'hui) Tn romtneyte de SASA PANA ARP: Ilustratie la ‘De nos oiseaux» de TRISTAN TZARA filet, de Monsinur Anceytiog » arom » (958): cl bonne beara» (985); cHiannee» (95517 ele USES) cL tut pevatin > (950) rare bol (Sryy ela rove wee | ; | t i 1 LEON-PAUL FARGUE Pinze, felurite lucruri Plaze, felurite lucruri atimna de grinzl, Pugca'veche doarme fncremenita Pe zidul curat, Fil inistitd. Toate sine ca altédatd. Ascultd, Céminul tnalt fst pastreazd vechlul lui vulet ‘$1 un mires brun gi trist $1 0 oripd albastrd de funingine lucioas’. Un cer batrin se losd de sus Peste céminul cu chipuri naive: $1 cu_cesti de tombold, cu toarte de aur. Farfurile'stau rezemate pe politele rafwlui Unde siruri de fructe se tnvirtesc si miros In umbra. Deschid un sertar tn care se oflé nuci gdunoase, Un briceag cu doudzeci de lame si fel de fel De mirunfisuri de maniac. Miroase a scorburd si a piper si a foarte departe. Aduce a miere si a bisericd, a piroone $a martiriu. Un vine caldut face ca viespile Sa ciocdineascd In fereastra albastra, dindu-i tircoale . . Doud pisici mari trec usor, ca 0 soaptd, $1 ridied privirt tn care veghiaz@ pilictiseala de our. (Cobters du Sud—206, 1947) Pou (910; «Pod, re (120) Sune lamprey sBaetle, Sete fam Shi pian de Pr» ay ca sens 63(Anthotogle KA) Urme CHIOSCURI Zodornic vine marea lute Din fundul zarii, pleloarele cumingi ca s&-{i sdrute, Tu qi fe trogi Mereu fa timp. Tu tact, gf ev nu spun nimic, Nict nu re mal gtndim fa asta, poate. Dar licuricti vin tot mai aproope Gu ale lor tanterne fermecate ‘Anume spre a foce si luceascd In och tai, oceastd lacrima curatd Pe care-om fest silit cIndva s-o beau. $i mareas prea destul sdrotd. Pe urmd, 0 meduzi blond’ si albastrd Ce vrea, -ntristindu-se, st-nvete, Strdbote-oglomeratele etgje ale mail, Curatd, clord, ca un ascensor, La foja opel tsi deschide lampa Co 38 te vodd, pe nisip, ‘Cum simulezi,’plingind, cu umbreluga Gele trel cozurl de egalitate o triunghiurilor. In romineste de GEO DUMITRESCU SAINT-JOHN PERSE Istoria Regentului Al faving { ai nvins 1 Cum singele era frumos $i mina care-ntre degete stergea un tai ! , Era, 4 sint lun! de atunci. $i ne fusese cold. Imi amintesc de femel | care fugeau purtind colivil cu pastiriverai; de Infirml ce zeflemiseau; $1 de Impacatirostogolit tn cel mat mare din lacurile acestl fr}. ..: de profetul care fugea pe dupa ulucl, stringind cu genunchii 0 camilé chioard .. $1 0 Intreagé seard, in jurul focuritor, ti rtnduird pe cei mai destoinic dintre destonicit care pe fluler si pe triunghi stiv sd qind un cintec. $i rugurile se prabusecu fncdrcate de fruct uman. $1 regit ador- ‘mecu gol In mircasma mortit. $i cind dogoarea pardsise cenusa froterna, noi am cules oasele albe pe care laté-le plutind tn vinu! pur. 4. Desen de ves TANGUY. 65 Sensi Pene (x 1007): Eogne 190): ¢ Araate» (1924); e Amid du Prince» (ran Eels sty Pun Cibaie e Qitee puna S CUNT ined CONES Anis G85n i Chraiqun >" G94) Seared polimee LOS sages” ONCronica Virstd mare, latd-ne. fnttinirea fixatd, si de mult timp, cu acest ‘ceas al marilor sensuri. Seara coboard, yf ne readuce, cu copturile noastre de larg. Nici ‘0 dald familialé pe care sB résune pas de om. Nici 0 locuing’ In oras sau curte pavatd cu. trandafiri de piatrd sub bolile sonore. Este timpul s® ardem batrinele noastre. vase. ndboite de alge. Crucea Sudului e deesupra Vémii; fregato-Vultur a reajuns ta insules wulturul-harpie e prin junglé cu moimuja si cu sarpele-vrdjitor. $i estuarul e imens sub povora cerului, Virstd mare, iat® copturile:noastre: desarte stnt, iar mfinile roostre libere, Drumul e strabétut sl Inc nu e strabdtut; Iucrul e spus $i fncdi nu e spus. Sine Intoarcem fncdrcoqi de noapte, stiind despre moarte si nastere mai mult decit te Inva}S un vis de om. upd orgollu, fatd gloria, si aceastd limpezime a sufletulul tnflorind {n. sobia- mare $i albostrd. In afara.legendelor somnului toaté aceasté imensitate a filnget 1 aceastd migunare a flinel, toatts aceasta pastune de o fi sf toaté ‘aceastd putere de a fi, oh} tot acest foarte more suflu cdlétor ce Ia cdlctiele sale stirneste, cu zborul lungilor sale pliuri — prea Inolt profil in mers lo patrotul portilor noastre— trecerea cu. mari pozt « Fecicarel nocturne ! (Chronique) In romaneste de AUREL RAU 66. JULES SUPERVIELLE Matematici Moret Blnchard Elevi sint patruzect tn’ salé $I un triunghl pe-o tablé- goald, Un cere cam surd, nesigur poate Doar, centrul co 0 toba-i bate. $1 litere fora cuvinte Bi fara yor’, suferinde. Tropezul dur e-un porapet. Un glas mat tare, mal Incet, Problema-n furia-i neroadd, ‘Se mused singurd de coadé. Se cascd-un unghi asemenea. Lupoaled-o fi? O fi cétea? $i toate cifrele din lume lnsecte fojgdind aven Se fac $1 se desfac anume ‘Sub ochit fics! de baietan. (Grovtaios) Un bou cenusiu al Chinei Un bow departe-n China Culeat frumos:fn staul Spinarea si-0 desdoaie lor tn aceeas! clips Un bow din Uruguay Seentoarce-ncet 86 vada push (1900; «Comma de vors» (1910 ereadieer» (920(ta forgt tmacet) (1a foble du mone) 68 Dact-a migcat ceva $i zi $1 noapte zboaré 0 paste hoinart Inconjurd planeta Intr-un ocol usor Fard sd 0 ating’ Ford st stea din zbor. Ploaia. si tiranii Vad ploata, gravu-l ton Facind si strdluceosed Planeta pamInteasca Ploata cazind din cer Co-n timpul ful Homer Co-n timpul tut Villon Cazind co alte ploi Pe mame si pe'runcl Pe bidnile de ol Gazind ca 51 atunci Fard st migte clntu-d Nici minteo cea tngustd Niet pe tiranl umplindu-t De o uimire just 0 ploaie cu ‘strop mic Pe-o Europa-n stare Pe oament.sd-i strecoare Intr-un acelasl plic Chiar dacd trece: tard Parada militara Gu toate cd-n ziare Sint multe semne rele © ploaie cu strop mic Gizind peste drapéle. Tn romtneste de NINA CASSIAN | i | (0980) Cem mole (1954) e Leygue> 196) PIERREJEAN JOUVE Faptura Faptura e frumoosa. E tare co infernul Curatd e co mungii ozurit Miloasd precum norii unor inalte ceruri Si singurd. ca-ndepSrtata moarte $i veselS ca astrul cdlare. pe abis 0, cine na vézut-o In gindul lui adinc? Gine 0 vede Ins& mo vede,'o doreste De greutatea-t Insdgi mereu Inspdimtntat for cine na vézuto necontenit 0 vede Cine-o-ndrdgeste, chiar si férd iubire, -i vesnic Cu iniml ostenite cintém @ stea perfectd Ge prin grosimi de piatrd ne face semn mereu. (Porche 8 ta Nuits des Soints) In romaneyte de GEO DUMITRESCU Pera Joan Joe (n. YO}: e Traceun » (193); Prices» (1920): Les Hywtreuter Rose 88 ra» (99) e Sava de ang » (935): se» (4937): « Kyle» (150); «Vers ‘Porche fn ted alee » (1940) Le moi» La iege de fre (84): = Dadi’ (80) g Ode» (asec rms ‘slodrames (957); ehvantonts (5, 69HENRI MICHAUX Un om. pasnic Intinzindu-si miinile dincolo de:pat, pe Plume t!-ndpadi mirarea cd degetele lui nu tnttineau peretele: « Uite, se gindi, For fi mincat furnicile.. .» $1 adotmi dia: nou. Pugin’ dupa aceea, nevastd-sa se inclestd de el, zgiistindu-t: ««Priveste, tritorule | zice, tn yreme, ce. tu, obosea! cu somnul, ne-au furot casa». Intr-adevir, asuprile, se osterneo din toate partile un cer retulburat. «Ha ! pai s-a sl fécuto, gindi el. Se cuzi mat opol un zgomot. Era.un tren care venea peste ei cu toatd viteza. « Dupd cit pare si fe de grab, gtndi Plume, va ajunge cu sigurantd Inaintea noastrd» s1 odorm! din nov. Pe urmd 1! trezi frigul. Era tot stropit de singe, Citeva buctti din trupul neveste-sil zdceau in preojmd. « Impreund cu stngele, gind? el, totdeauna se ivesc 0 sumedenie de nepliceri; dacd s-ar fi putut ca ‘trenul acesta sd nu treacd, tare fericit o5 fi fost. Dar, de vreme ce-a trecut. 2» $1 adormi din. nou. , hal f restea judecStorul, s8 veder ce Kamurire dat foptulul 3. sofla dumitale s-a rdnt tntr-aga hal, Inclt a fost gdsitd sfirtecatd In opt: bucd!, f8rd co-dumneata, care erai aldturi, s& fi putut face ti te sith scant ort ine) «Plame ‘craacire's eam povetres» 360). 0 tun gest de opdrare, fUrd'ca mdcar sd-f1 fi dat'seoma, lat misterul. Toatd cheia tntr-asta std. «Peo astfel de cale n-0 pot ajutan, gindeste Plume, si adoarme din nou. —Executia va avea loc mine. Acuzat, af sti mat adaugt ceva? —lertagimd, zise el, n-am urmarit dezbaterea. St adormi din nou, (ePlume>, precedé de aloinicin intérieurs) ‘ . Indeletnicirile mele Roreort pot vedea pe cineva fara st-l Iau ta batate. ‘Attora Ii- la-ndemtnds monologul interior. Mie ‘nu. Eu simt 0 mai deosebita placere s3 bat. Sint ingl cu care ma pomenesc asezindu-se tn fafa mea lo restaurant si care nu spun nimic $i care rémin un oarecare timp Tocului, finded-s hotdriqi si méntince. Ute unl. Mil nha, poc. Mil fnhap for, pec. I asez pe umeras. It scot. It pun tar ta toc. fart! scot. I trintese pe masd, tt tndes $l | tnabus. Tt umplu de minjeli, imi revdrs apele tnecului peste el.. EI refnvle, Ti fou ta cldtit , 1 tntind (incep s8 mé infurii, trebuie sd termin), 1! frec, fl string, 1 desfac s!- vir in poharul meu sh azvicl cu silé continutul pe jos si spun garsonuluf: «Serveste-md, hal, cu-n pohar mal curatin. Dor ma simt prost, achit repede rota s! pec, (Mes proprstts) a |In fara magiei ‘A umbla pe omMndow’. malurile unul rlu este, dimpotrivl, un exercitiu — obositor de neplacut deateel. Destul de ades poate fi vazut clte un astfel de om (Invdticel Intr-ale magiei) mergind in susul unul fluviu, pdsind si pe unu! si pe celdlolt maf Intr-acelos! timp: tare preocupat, el nu vd zdreste. act izbutrile sales frogile si mu Ingadule nici un soi de neatentie, El se va gasl nezabavnic, din nou, singur pe un mol s1 ce biruingd ctuncl f Pentru construirea ‘drumurilor ef aula tndemind 0 pensuld de ovat. ‘Mal au $1 una de clédt. Pentru locurife de mal departe au chiar ‘lo puscd de cladit. Trebule sd stil sé fintestl Insd foarte bine, foarte bine, A spune care-i ratiunea, — de prisos, Cui i-ar place sa se pome- neoscd, bundoard, In cap ctl un acoperis? (hu poys de fa mogle) Arale Incepu ctunct marea.bdt8lie 0 statuilor. Asta fu fn anu! calulul de for sia fost 0 ucidere de nespus. Nu-s! puteau pune viata la adépost nici tindr nici batrin. Trebuird sd si-0 sacrifice. Pentru statule, pentru statula nemiscdtoare. Triburi de fdcdri strvird triburi de: stjor. Triburl ale ségetil strivird t0r1 de norel. Era un spasm lumea tootd. Astla furd onli in care trebuird ssl ducd vietile. (Eprevves, Exorcismes) In romtneste de JON CARAION 2 esis RENE CHAR Inventatorii Ei ou venit, obscuril. pSdurori de pe versantul celdtalt, necunoscuti de nol, rebeli 1a obicelurile noostre. Ei au venit, muttime. Intreaga ceatd s-a oprit Ia linia care desporte cedrii De ctmpul vechilor recolte de-acum incolo irigat si verde. Ji incdlzise mersul prea fndelungat Sapca Ii se fringea pe chi, piclorul istovit cdlea In vag. El ne-au zdrit sf s-cu oprit. Vizibil nu se asteptou sd ne gdseascd Pe brazde bine Inchelate si pe pamfnturi moi, Nepdsdtori cu totul la vorbe si la fatifniri. Av nostri, ridicindu-gi fruntea, tau incurajat, Cel care minuia mai bine cuvintul s-o apropiat, pe urmd un al doilea, Ja fel de dezradacinat si lent, Nol om venit ~ ne-au spus — sa vB vestim sosirea pe curind turagonulul, dugmanul vostru implacobil. Nici noi, csemeni voud, nul cuncastem Decit din ce ne-ou povestit $i ne-au Incredinjat strdmosii acre Amorenas G49]. A de rinders (95) « 0385) La ston ‘rebipels (36). ‘an ie ‘ (auireU pro 3Dar cum se face cd sintem ciudat de fericiti in fafa voastrd si ne simtim deodaté ca niste copll? Le-am multumit si Hom lésat s& plece Dar inainte de-a pleca ef cu bdut, si miinile le tremurau, 51 ochil le rideou pe margin. Cameni de arbori, oameni de secure, copabili s& tnfrunte orice spaimd dar Inapgi sti conducd opa, s@ alinieze cladirile sis le zugraveascd A fin culori placute. ‘Ar ignora gradinile de iarnd s1 economia, bucuriel. Sigur, om. i putut.convinge sl-am. fi putut. 8-1 cucerim Caci totdeauna spaimo de uragan te tulburd si te nelinisteste. Da, in curind avea sd vind uraganul’; Dar merita aceosta care osteneala de-a vorbi si de-o clint! din mated wlterul? Acolo unde sintem, nu exist neliniste sf nicl teamé urgentd. (Les matinaux) Meteori: robusti In padure se ascultd viermele cum fierbe Crisolida tntorcind spre faja clara Liberarea ei freasct Oomenifor fe € foome De céruri tainice de unelte crudé Sculati voi vite de maceldrie De atins soarele Le marteau sons maitre) Tn romanejte de GELLU NAUM 4 | | JACQUES PREVERT Sarb&toarea continua In jurul oret zece St rezemat de bar Un instalotor thalt de staturd Imbrcat de duminicd desi e fun! $i cintd pentru sufletul tui Cinta cd e joi CB nu merge fa scoala Ci nu mal e rézbo! Cha terminat cu tucrul CA vioja € frumoasa Si fetele draguye SI merge clitinindu.se pe Iingé bar Dar ascultind de firul lui cu plumb Se opreste drept tn faja negustorulu ‘Au 88 vind trel front si-au sé-tf pléteascd mésnfleg! Apol dispare-n soare Fard-a mai face plata Dispare-n soare si continud si cinte. (Histoire) Jecooes Pdr (1900): se Space» (951) ee rat G985/7ehniran ax eaters hntciree O90Sarbatoare Unde mergl copile cu aceste flor! Prin ploaie loud cu siroale ‘Azi e zivo broastel $i broasca e Prietena mea Ce vorbestl. Dar crezl cé se cuvine ‘Sé-f duct flori unet jivine $i ned unui batracion Hotdrit lucru dacé nu-l tinem: din scurt Din béiatul dsta 0 sé ios un_golan $ico sB ne trezim cd ne foce Cine stie ce figura Figuri fac st norit pe sus $i mare nimeni nimic de spus Bajatul asta fe face pe toate dup cum’ tl taie capul Vrem si focd dupa cum ne tale pe nol Ah tote Ah moma ‘Ab unchiule Sebastian Nu cu copul meu tnjeleg sm! ascult Inima neastimpéiratd Astdzi e sdrbétoare De. ce. nu-pricepet! odats Ab fusini pune ming pe umar De brat nv. ma tine Broasca m-o facut s5 rid de-atitea ori Sin flecare seard cinté pentry mine Dar iotd-1 cd-nchid usa Se-apropie de mine ujor Le strig c&-I sdrbdtoare Dar md acuzé capetele lor. (orales) % MAYO: Desen pentru fur de flte de Prévert DeTimp. frumos Un pamtnt roditor 0 lund cumsecade mare bucuroasd de oaspeti Un soare surfztnd Deosupra opel Copilele sdrace St top baeyit de pe lume Se lasd prad8 celel mal profunde. bucurl Nu vo mal fi vard nu va mal fl farnd Nu vor mal fl toomnd primvard Numai timp frumos tot timpul $1 Dumnezeu zvirlit. din. rciul pémtatesc De-acesti copil simpatici Ce nu} mai recunosc drept parinte-ol lui Adar si-al Evel Se duce la uzind 581 caute de lucry De lucru pentru el si pentru ol sau sorpe Dor nu mat sint uzine E nual Un paritnt roditor 0 lund cumsecade mate bucuroasd de oaspetl Un soare surtztnd $1 Duminezeu cu o ul rept Std loculut $i flulerd a paguba mofluz . Depisit'de evenimente. (Histotes) Tn romtneyte de IOANICHIE OLTEANU a RAYMOND QUENEAU Atlta omeneasca sudoare ‘Atita omeneascd sudoare ‘tha singe stricat ctftea mini core-cu innoptat cotftea flare ‘otisio dingi rupyi de-a adevdrat catftea url care ‘atftia chi atfta holbat ctlta: desuchiflusturare cotita desuchiflusturatec — leat cotfta turlitutubare ‘otftia popl attyia cai: ctftea rézboaie si-atitea pact thy diplomoti shat capitant catitia oni de regi si-athtea regine de ont thio 05! atlyia valet! ctiyia suspini si-atitiaregreti ‘tfta nenorocire si-aboseald ce-ndurd catitea vei cu piuitul la gure cthtea rofl atita spinzurdtoare cethtea suplicil desféttoare ctftea rofi atfta sptnzurdtoore cthtea vieti cu piuitul fo gurd atta nenorocire atita oboseal® ce-ndur athtia suspint si-atitia regret! lsh cle cin ta abet» (et 0ativio os! otftia vole atitia ani de reg! si-athtea regine de oni tif diplomat! sath cBpftoni atitea rézboate sl-atitea pric! atigia popi atta cic! atita turllestubare catit _deguchfluyturatec-leat ‘Atlta: desuchifusturare atitia ochi atfta holbat atitea uri core atitia. dint! rupti de-o adevirat atitea fire atitea mini care-au tnnoptat atita singe stricat atita omeneascd sudoare (instant Fal) . Pentru o arta poetica Dumnezeul dumnezeifor lui ce ma! chef mi-is8 scriu un pul de poem il cB tocmol trece unul pis pls pls ha fncoa si te-nsir pe ofa cu margele a celorialte poeme-a mele hai sd te bog intr-o teava {in pilula operelor mele complete hoi sd te ctucese hai $8 te-nrimez si sf tenritmez 5 sd te liridezmierd 31 sd tempegostip 41 88 te-nlinotipez $i SB te vir sub teoscul rotativel he! porcul a sters-o (instant fata!) 80 Nicolas cine de experienté Nicolas Al ‘ugit din spital Ti 5-0 spus c@ n’ te doare Nu erai dectt un animal Nicolas “abar n-aveai Nicolos T’ s-a spus cd erai otdcat umplut Cu Lepr cu Coree cu Holeré Un tabirine tntreg Nicolas “abar n-avequ Nicolas Toa’ lumea te-a ‘dituit ‘Au da’ lar p'ste tine-n strada Frumoasa Vinétoare Und’ nu trebula ‘8 te duct Nicolas ‘abar n-oveat Nicolas Cu un rinichi fn git umblai Go oor gdurta u sfirtecdturi cam pe unde vrel si pe unde nu vrei Dar tu Nicolas “ebar n-aveai Nicolas Erai cu adevdrot un om Aso sinter tofi Horcea-parcea pancreasul Stomacul virit in niscai com Niel creier th burta Bojocti fa copatul degetelor Matele in virful rasulul O ureche prin ficat Asa sfitem cu tofil Nicolas $i ca $i tine habar au ovem (SE tieimogies) In romaneste de ION CARAION Heo 81JOE BOUSQUET Fratele meu umbra Cu pantofi de lut subjire Jucati de mtint fn bolans Portarul de cimitire A stirnit drumul 1. dans. Gu sondale de conus CClopotarul a venit Sta vorba jucduga Spustin somn de cel fubit. Absena-n pantofi de ceteni Ig1 da inima pe veci Vintului, unic prieten, Care schimba ile recl. Cu surcelele-n spinare Butrina-n galenti de pol (ton ROUSSELOT! Lo pedsle fraocise) Jo umbra, cft ea de mare, Duce tuna de pe plai. Noptile sorb payin ele Cel ce ne duce’ pierdut, Zarea-i bleu de turturele Cerul vintul ou tacut. $1 precum nu los urmés Porumbija moarti-n. vint Uitorea zborul 1 curma Intre-absentd si° mormint. Dor jubirea lumii, treazé In tnima unul mort Ce m-asteopti, se salveazd Din zvonul ce-nghite tot. Clopotul intunericului Oricare nea ne-mbie Un rou necunoscut Doar ziua 0 sd vie Lo nunta ef fn fut (Podtes d'oufourd'hul) e Cel dust nu stiv cd-odatt La zece ani, in veo, Absenta st8 sB scoot Bobocul alb de mac In strat fa noi acasé Pe rind mari flori de-argint Gu geana mea opost Ai Zilei chi ce mint Unde-i culoarea unde Cit noaptea std sub cer osu! aripa-si vinde Albui se stinge-n ger Pe aceste buze sumbre Un fluture rpus Printre umbrd si umbre lubirea ni s-0 dus Riel top! te-osculté-n zore Indreopes-ti ochiul golb Catre nebuna care Nu crede-n macul olb Numele tou nut nime Gi propriul sau secret Fiori sintunecime De codrientr-un boschet Gulege flor! de ghiaga frig olb pe zéri cézu Raza ce-ti umbld.n fats Cer doc nu esti tu? In rominejte de STEFAN AUG. DOINAS 83AUDIBERTI De-ar fi si mor De-ar fi sii mor, ducd-se véduva mea fa Jovel tingd Citron, Aco, lo crisma « (155). In romfneyte de STEFAN ROLL | 84JEAN CAYROL Pericol de moarte Inchideti toate usile, toote rénile, Inclestay-v8 gurile, Inchideti och, $1 mtinile, Inchideti ziua sf nooptea, zévoriti lumeo si nu lisatl be umdrul moryilor duiosta, povard, povara soarelui pe arborele prabusit, Bldura céralt peste farba moartd scuturati de pe trupuriultimul: fir de farina ‘alungoti amorjeala pe care rachiul tacerii 0 losd, silemnul ciugulit de pésdri, Cimpille mugcate de omen, orasele de muscdturi de umbre: torturate Ca o fiard cizutd tn curst i urle paimintul sflsiat de moartea putulul et de durere murind. (Arche — 15/1946) In romineste de VASILE NICOLESCU PIERRE EMMANUEL Hodorogit de roti Hodorogit de roti Tosi _pomii smal! acum Si zgilgiell de beznd Din inimi de orase 51 tobe pentru tofi $1 luna mtint de-ométuri Paris Nantes Bordeaux Pedepse hardzite vezi frumoase De gloante cltoite Legati cine! ore cum Se yor mai prinde oare (Cantos) Adam adormit + Stingher era-n grading cu somnurile mii Incetosea suflarea-i pamintul greu de vise. ‘Sen neoptea dinainte de cea dea soptea zi Zori noi stiteau sé creascé din pleoapele-i fnchise, Nui cuneastea puterea, $1 somnu-t de acum Era deopotrivd cu lorba $1 fintina Dar sinu-i @ miscare sufla fntocmal cum ‘Memoria ocean’ a cimpulut, batrina ln trupu-t patru fluvt o stea-nchegay cu-n gest Filoane-i prelungeau a vinelor texturd $i our sf electrum, agatd si azbest 1 famulfeou fn suflet fungi umbre pe masura for ornicul din ceruri socotea linigtt Sorocul fiecdre! tn duhul adormit (Cahiers du Sud 393/147) Tn romineste de VLADIMIR COLIN Pre xan (oA): bles (0 anes sara» ion): eons noah Seas (oe I AOS Petal “ls peis etter Chin 090) foehere i UiSlane sy avage buss dOrphle 91941): «Combate “de clive» (194) 7 eCheeaux ES noove 87neater» PATRICE DE LA TOUR DU PIN Zamislirea lui Ullin Stufosu! mort tisnit in 0 pe calu-n cale Ca secerat, elan farmat, si-nmdnusotul Gu fier—pumn greu si ghiara: cleste pe zabole. criptd-ascunst-| azvirlise aspru-n featul Acelul.cer pe care oblic sufla.n searé, De lung drum negru si-ndltindu-si pe 2ari statul. Jar ochii-I mari, vai ! ireali, md. fascinard, Sori enigmatici, dar de carl heralzi vibreazd SHinitiayii-n ritm etern magie card. Eu cel pe-ncetul ros de-o mlostin’ netreazé, Ce foarte-ar vrea 1 mal cu-uitare S81 incherbe-o Poemelor cefoase straniu de rea oazé, De ford cu profewl—o ! -mbindri superbe De litere, acelul cen mine nou tresore, Desgust gasind si lIncezi pomi pradati de jerbe— Paice do Teur do Pa Eu md vedeam, hal-hui, un suflet in pierzore, 0 flora haituitd-a boli siniie, ‘Cum uneori vezi dusd-n strdfunzimi de mare. + +.Sint pringu-Ullin, ts pringul inimd pustie, Tulburdtor prin nops! de dernontt din mine, Un far in lorgul marit-uimit c& fncd-adie, Gi-o poeziel ceatd-mpréstie-se-n fine : emi trebuiese atari Ingéduinte vone, Scoscundd neputingll-otrava din clorchine? Prin interzise cerurl cu-oltfel de capcane, ‘Am sd te-nvig ce-i forta, cauza si ce Al morgii rtm ori ole-ademenirit goane. Tu alte lucruri vezt, s-ar zice, -ntr-o idee, Inttrzii pe la cite-o tainicd iubire, ‘Sfermat se cere-orice regret sl-ursit sd pieie, Fagiidutescu} lumi abla mijind subsire, Vaztndu-y lipsa now-sositl nu te-or crede Odrasla dispersrii, -nvajuri s0-t1 Ingire. Pe drumul care suie-n Cuncastere, oI ce de Cai spre argul prag al Morql. peste care Pasi-vel, suflet nalt cu linist! mari in plete, Zoreste-te : se cade-a te ivi se paren ‘Afor'de mit, lo sinul Inéitimii—cum pe Tot trupu-ti mungi-aruncd-o falnicé splendoare. (Imprastia-mprejuru-ml solitudin! scumpe Stun vine cu-arziml, s1,fér’ de fulgere tempeste, $i tofi strigau intr-una:n rumpere or! tumbe. ) Puyin—o! vai—de mers, 0! ce putin, dor peste {la Qukte de joie) In romaneste de 1ON CARAIONALAIN BOSQUET Intoarcere E greu un petec de hirtie ces fine ‘taina_strinsd—ghem | Aicl € totul ironie— i chlor $f cel mal now poem fl se ascunde tn tdcere. Sflrsit e-amorul; prinsd-n lop, tun strigat doar de decédere € voluptatea; rdsfaati, culegem vorbe din virtejurt: « sperietori de corbin, cum stil, ori «naibe fedactind pe vrejuri inscriptit mortuare> — si Intre metofore, co printre clini lupl, ne asteptdim opot ‘sd ne sfiste-n colti, fierbinte, chior ‘cintul legénat de nol. (Longue morte, 1951) . Pe marginea poemului Potru paduri de tigtt sfiie_ginutul. Opt fluvit de yulturt (jumétate 8rd cioc, Jumetate fd ari) se ndpustesc pe strézile portulul. Doudzec! si tref de seisme {In plele de orchidee tsi tmpart ca pe-o tartd de mere aceastd planet. De ce atita spaimi? Flindci pe terasa unel cafenele, tun poet sétul a Kasat bacsis vreo saizeci de cuvinte prea libere. (Deuxiéme Testament) AMottre Objet) Ghetele Aici pe mal a fost odat-o gheatd Croité-n piefe de meteorit. Optsprezece metri. Vesnic gata De dirnicil. S-a si-mprietenit Cu mlasting, Cind se pornird stoiurt Cu dingi de fier, plecd printre vulcani $i mu se plinse, li placurd roturi Vecine: orchidee, sobolani. Ii pardst. Ii displacu. $i duré Fu pentru tufele ce-odipostea. Jgi blestema aceastd aventura. Vru 8 trliascd numai pentru ea, Orice dorinté t-aducea durere. De-or Incdifa-o barem un picior De blondé-ori ruscé, -s1 zise In técere; Sirapoi scdzu, scézu incetior. In romanoste de VERONICA PORUMBACU 91.MAURICE FOMBEURE Cind merg fecioril sé petreacd Cind merg feciori! s8 petreact Isl pun 0 floare-n palarie 8 soarbi-o dugeé de la veand, Sé guste-o leacd vinul now, 6 tags, detunind, fa fintd, $i ca s8 sug caramele, Cind merg feclorii si petreact Is pun o floare-n palirie Se rod pe fata de sclipeste, De pared peri-s smulsi din barbs, Imbracé haina cea mai bund, Isl pun cémasa cea mai dé. Cind merg feciorii sd petreaca Isl pun 0 floare-n palaie Sa joace fetele la hord, Lo Tulian ta Hautarul, ' + Sa Joace polci, cadrile, valsuri, Sa joace fetele zglobit. for trimbita sf clorinetut Si pe grésunt Ti thcdtzeste, 2 (930): «La Riliraaux cies (192); anda Here, Dumcur ec devacare + (A dos d'oiseau) Cind merg feciorit sa petreacd Jsi pun 0 floare-n paldrie $i beau 58 se mai récoreascé, Cind Jocul i-a-ncdlzit prea tore. Cind au baut, se fou Io ceorts Si se izbesc cu pumni-n coaste, ‘Aol se duc 8 le rastoarne Pe fete-n ripa de sub ulmi. Cind merg feciorii sB petreaca Isi pun o floare-n palirie, $i beau din now $i ior se bat Beau pind pe la cintdtori, ‘A doua zi unde-t gasesti? Culcagi tn matca rtulul.« « Cind merg feciorit si petreascd Si-au pus 0 floare-n paldrie. Naiva $i regele, facind un semn, uy, zise, vreau magarul meu ‘58 alba clopoje! de femn. Regina zise: vreau pe asin SB fie clopoqel de frasin. far pringul: pe migar eu tin 58 fie clopofel de pin. Gra pringeso blind $1 tondru: Eu vreau din lemn de palisandru. Nebunul se rosti gi el — Vrea clopofei de paducel. $i cu trimis dupa timplar, Dor el avea cires amar. In romtneyte de MIHAI BENIUC 93RENE GUY CADOU Impuscafii de la Chateaubriant Stau rezemofi de cer Veeo treizect stau rezemati de cer Cu vioga tntreogé tn urma for Vitti de umarul tor Care © un monument de iubire Nu au sisi dea nici un sfat Gaci nu se vor despair! niciodats Unt fs? ominteste de-un cétun Unde mergea fo scoalt Altul st fa masa Cu ming tn mine prietenitor S-au gi despairtit de yara visata Sint mutt: moi presus de oomenil core {i privesc murind Intre unit 51 alfii.e.0 deesebire Martiriul Cact vintul trecu pe-aici unde cintd ei fogsi lor singura lor parere de rau E ed ucigasil lor nu oud totus Uruitul enorm of cuvintefor Vin exact larntifnire Ba chiar 0 lou inaintea celorlalyi Ne Banardar de PAsbe > 197); Forges (4): Arne tupire 9 94H « Hace 4 ‘$i totus! spun cd nu mai sint nigte opostoll Si c& totul e simply $i cB mal oles moartea e simpla Fiindcd orice libertate tsi suprovieyuieste, Sfinta Veronica Ce Sfintd Marie, isuse Cristoase? Zise biata femeie cu frica tn oase méturdtoare de jurné-n vagon Din trenul de la Paris lo Lyon De doud'y'de ani am pus si om scos Acelasi sor ctnd métur pe jos Ca azi si descopdr una co asta Sd cad8 tocmai pe mine npasta Cova nu-i a bund $1 pot spune tare CB lor e-un cusur’ In organizare | $hasa dimineata ta timp ce vorbeste Eo-si numérd banit din surgd babeste O pensie de viduvd —sl-adund din now Jurnale pétate, coji sparte de ou — $3 chem polifaiul? Sé vad numele mew Trecut in registre? Ma ferit Dumnezeu! Mal bine-as ascunde ta mine —s& mor— Chipul acestui domn Calétor | (Héline ov le Regne végétal) In romtnegte de VERONICA PORUMBACU 9ANDRE FRENAUD Epitaf Cind, tntr-0 zi din cele core vin, voi preda tabla mea neagrd Neantului, ef nu-mi va rfnjt tn obroz. Cifrele mele mu-s false, ci elcituiesc un zero pur. Vino, fiule, tml va spune printre dingif-lul reci, vino 1a sinul de care esti vredsic, Mé vol fntinde-atunc! tn dulceo-i stihie. 1933 (Les rois mages) 96, ANDRE BEAUDIN: Portretul lui Frénaud tDusmanoasa mea dragoste, poezia Ca un sarpe care pluteste-n susul apet ca 0 spadi ce cade $f se ridicd din nou In tacere ca 0 femeie trupesa ce se-nfurie ca dowd pistai de fasole résdrite-ntr-o miriste ca un zid ce se surp® sub flacdra une! salamandre — foc unic strabétind scinteietor vidul — ca Timpul pe care nooptea Hl scurma ca un licuricl de obscurd rémuroasd ca o sted ce se stinge cu-ncetul sisi recopatd bruse strilucirea— ‘dusméinoasa mea dragoste, Poezia. aprile 1945, (Potmes de dessous le plancher) Cine-i stapinul ? Cine-i st8pin, si pe ce, In aceste domenit? ‘of cui e-acest munte cotropit pind-n crestet, ole cui rabdatearele ziduri, gdlbuiele grine, migdalit? A ta sé fie, oare, masia asta frumoasd, casa asta, iazul dsta curat, copilul care strigd pe pajiste? ©, cine va sti 5 opreascé-ntre mfinile sale idurile care se nruie, imuabifa floare, Imbucétdtitele mosteniri, secatele puturi? Core wiéstar al stinselor neamur! citi-va numele scrise sub muschiul atftor morminte uitate? Dor vintul, $i stincile, $1 moartea— ole cui sint, oare? 7 mai 1956 (n'y pos de parodis) In romfneste de PETRE SOLOMON FRANCIS PONGE Padure de tutun Pédure de tutur. Busteni desfégurindu-se in fot de culoare castanie, O, boll to cinstea unui soare rosiatic, Poteci sub infrunziri, tuneluri de lungdé rasuflare, Co sf cobori, pornind de la graungele arzind, Pind 1a mlastinife sau rogojinile tmbibate de zeamé de tabac, De unde acrul, bunul fur, ca 0 negurd ce se ridicd De pe pdmint, fn zori, Se tnrofeazé fn ceruri. Paidurea Rambouttfet Si clipocteul girlelor de toamnd tn lulele, Lo tesirea din padure, un corn de bow. (Panorama de to. Nowelle Liurotsre) Norul O pinzé umed8 si rece fluturd, dezlegata de pe fruntea pe core @ inseninat-o, Unde 0 brobontt sudoarea... Cu mit de stele. Astfel, cind es3. se destrome, se misc’ $i tnchipuie 0 bifndd vinditoare Un bulgdr tntreg de cristale de fulgi. “In romtneste de GEO DUMITRESCU r 99GUILLEVIC Zidurile Fragmente Ingrozitorul exists pe lume, De data aceasta va fi Un zid peste ctmpurl, Hngd un prun ‘Aproape de sareta cu hulubele-n aer Sub scarele ce prelungeste vesnicia. Un zid care nv poate SB se oblgnuiascd. imu mai crede Ga stdvileste spaial peste cimpi Ce poate zidul Pentru rent? $i totus Ei vin, mereu, in timpul batdliet Se sprjind deel. Ca si cum moartea, astfel Ingaduie si. mori Lisind ceva ragaz, Shun pic de libertae. (Polsie 44 — nr. 21) io 907: eiqlom » (940: cnamble» (190): eTaragel » (90): cus ie BD eee ay er A ane fi Be fees aah Sane Band se la mar ore deer » 50 SGimes (But inhi (ea i 100 Un vierme Viermele en fruct Soarele in poartd Cind va fl cdzut Nooptea, poama-i moarté. (Nowrelle Rewe Frongcise, or. 53/1957) Elefant Mergeat, de-l mers 5 mist! pe case De colo, colo, grele tone $i nimeni nu te supdrase Bor zilele sint monotone, ind esti puternic dar prea plin $1 foc! prea mult nimic, se cere Sé-41 tulburl fierea din senin ‘$i zilele-ti devin mistere. (Nouvelle Revue Frongoise, ne. $3/1957) ‘In romtneste de AURORA CORNU Dessto de Leary SICHAUX (Omagiu lui LEON PAUL FARGUE 101JEAN FOLLAIN Semne pentru calatori Calétori de spatit vaste nd 0 sd vedeti o faté résucind tn mini splendide parul sdus imens si nogru sf opoi cind, pe deasupra, veg! vedea aldturi de o brute’ ntunecat stind culcat tn moarte-un cal dupa-aceste semne 0 st stfi c& sinteti printre oament. (René Bartalé: Ponoroma de fo jeune potsie frongaise — 1942) Bezna unei copildrii Lampile stinse paring! plecati fa spectocol ‘un copif se loveste de dulapurile urioge de curbele consolelor totusi nici un vas nu se sparges fn haind neogrd tatit ‘adoarme in vechiul teatru sofia Indepartind orice imagine @ mortii rata un git odihnit Impodobit cu bijuterié reci. (Cahiers du Sud — 330/1955) Jeon Flinn 4900): « Cina pots (193); a8) eBay p98) e Legare roune > (1930): ca 1 sar): el piers Canfnce » (938): ise ch iar chee donntes ‘SFouclovane» 555) Ls main change » (193): etait pedmess du domaine = (900 «Chance "eligty Clovacane s O80 Tenderer 95H eObjee 102 Gravura de JUAN MIRO Clini Latrind sou mush, din zort si pind in nogptea ingrozitd, clini Incingi, culcaql sau tn pictoare stou lo raspintii sau pe strizi cu ochil-adesea nrogiti. Un «Terra Nova poart® nume de insuld, frd 3B stie, si coutd in mungi. Precum stdpioii lor, — danezii duc tn ctred reflexul lémpilor galbene ce se oprind si tremurdé fn seara cu vintoase grea de-ntristéri. (ta Nowvelle Revue Frangaise — 58/1957) In romBneste de EUGEN JEBELEANUPIERRE SEGHERS Conducta de la Bassorah Cel core au murit pentru nimic nu se vor mal fntoarce niclodat 1m imperial acesta Acolo-s clte drapele, nisipurile flerbingi nu se schimbe Miinile soldatilor mort! foreazd puturite ourulul lichid Singele for curge in conducta de la Bassorah. In forfele Infernelor rizboinictt ucigl affyd flécdrile. Lemnul de abanes, aurul lul Columb, Standard Oil s1 Trola Hector Priam sint verigi ale acelulas! tang Pentru cuceriri vom gas! fntotdeauna trupe bune, soldati buni Pentru cucerirl ne trebule-ntotdeauna clntecele IndlStoare ole Hor —Societatile pe actluni, aste mul treaba lor — Cépitoni, generali $1 trompete $1 moartea In conducta de la Bassorah Tobe riptif, rfptifi camloane, sé fle executat! Trddatoril, eroil, agentt secret! $1 copll rascoalelor Pe unde-a trecut Cristos un ulel greu musteste Vremife-acestea-s departe, tatd firea adincurilor V8 anungém dividende fantastice, Sfintul Glulglo al Banulul, virsta Vitelulul de our st 0 Vifelulut g 10s Pentru cltiva lumea Intreagd, viaja celoralti— tn cisternele noastre Justitia, Dreptul, tn conducta de la Bassorah | facies) In romaneyte de TASCU GHEORGHIU 5 gPoar tes quatre non > (1942; 14d) Le fore aedrteur» (1947) 0), Pines cho (1950). Racinty (1980); ee parr (1988); 80. PAUL VALERY * PAUL CLAUDEL + PIERRE REVER DY * MAX JACOB » JEAN COCTEAU * PAUL ELU ARD * ARAGON * ANDRE BRETON * ROBERT D ESNOS * ANTONIN ARTAUD * BENJAMIN PERET+ TRISTAN TZARA * LEON PAUL FARGUE © SAINT- JOHN PERSE © JULES SUPERVIELLE * PIERRE-JEAN JOUVE » HENRI MICHAUX * RENE CHAR * JACQU ES PREVERT * RAYMOND QUENEAU * JOf BOUS. QUET * AUDIBERTI * JEAN CAYROL * PIERRE EM MANUEL » PATRICE DE LA TOUR DU PIN » ALA IN BOSQUET * MAURICE FOMBEURE * RENE GUY CADOU * ANDRE FRENAUD « FRANCIS PONGE « GUILLEVIC * JEAN FOLLAIN » PIERRE SEGHERS « PAUL VALERY * PAUL CLAUDEL « PIERRE REVER DY »* MAX JACOB « JEAN COCTEAU « PAUL ELU ARD * ARAGON + ANDRE BRETON + ROBERT D ESNOS » ANTONIN ARTAUD + BENJAMIN PERET« TRISTAN TZARA * LEON PAUL FARGUE « SAINT- JOHN PERSE « JULES SUPERVIELLE * PIERRE-JEAN JOUVE ¢ HENRI MICHAUX * RENE CHAR * JACQU ES PREVERT * RAYMOND QUENEAU * JOE BOUS QUET * AUDIBERTI * JEAN CAYROL © PIERRE EM MANUEL * PATRICE DE LA TOUR DU PIN « ALA IN BOSQUET * MAURICE FOMBEURE * RENE GUY CADOU * ANDRE FRENAUD « FRANCIS PONGE « GUILLEVIC * JEAN FOLLAIN « PIERRE SEGHERS « PAUL VALERY * PAUL CLAUDEL « PIERRE REVER DY « MAX JACOB « JEAN COCTEAU »* PAUL ELU ARD * ARAGON * ANDRE BRETON + ROBERT D ESNOS * ANTONIN ARTAUD * BENJAMIN PERET « TRISTAN TZARA * LEON PAUL FARGUE * SAINT- JOHN PERSE * JULES SUPERVIELLE * PIERRE-JEAN JOUVE » HENRI MICHAUX ¢ RENE CHAR « JACQU ES PREVERT * RAYMOND QUENEAU * JOE BOUSa a {G iG id : . i 2 ' : Secolul2O