Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Secolul 20, nr.12 1966 + Antologie Lirică Germană

    Încărcat de

    Gagrigore
    10 vizualizări26 pagini
    Secolul 20, nr.12 1966 + Antologie lirică germană

    Titlu original

    Secolul 20, nr.12 1966 + Antologie lirică germană

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Secolul 20, nr.12 1966 + Antologie lirică germană

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    10 vizualizări26 pagini

    Secolul 20, nr.12 1966 + Antologie Lirică Germană

    Încărcat de

    Gagrigore
    Secolul 20, nr.12 1966 + Antologie lirică germană

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 26
    ANTOLOGIE LIRICA GERMANA i Stefan George ‘sea 1933 Spre tine surlde prin anul ce creste Tirzie, mireasma gridit Gi volbura parului fi-o impleteste Cu frul ttrziu al sulfinei. Pe holda de aur prefacerea firii Jsi leagdnd. vise-mplinite; Alene spre tine clipesc trandafirii Cu pleoape de vis obosite. ‘Sd dam si strdinele vorbe in ldturi, Aproape, precum niciodata Chiar daca tn clipa aceasta, alituri Sintem pentru ultima date. Priveliste straveche Din wmbra pinilor un oultur sboardt in luminis, din unda foasat ereche sorb; spre pui coboara Grijindu-i dirz fn straje minioasd. Din asternut de. cetind, furis Un ctrd de ciute — bea, si-n codru piere. Doar una s-a ascuns in stufaris, Ferind, si-adastt moartea tn tdicere... 92 Aicea n-a rdbdat cositul, iarba, Tar trunchiuri doborite-au ami Si-n preajma zace mlastina cea oarbal — Greu miresmata glie-a zAmislit gor de bucurii, cu fldcari smulse Din sorii albi. De fuse trudnic rodul Sapa strdbunul si strébuna mulse, Hrdnind destinul pentru tot norodul. Copilul mi s-a-ntors Feciorul mi s-a-ntors Mai flutura tn parul [ui al mari vine $i pasu-t Inca legdinat Decale calatoriei. stinse frici si tinere plétceri. De burnita sdraté Obrajii lui sint pirjoliti; Rod grabnic pirguit De tari miresme si dogori si sori strdini. Privirea-i cade grea De taine ce nicicind en nu le voi afla, De pare cd-i inneguratd: Din primdvara sa citzut tn iarna noastrd, Cu svfenet sa deschis! Si ochiul meu sfios priveste mugurul — Sdrutul nu-mi ingddui, Stiu: ale sale buze alte buze si-au ales. Cuprinde bragul mew Ce-n nemiscarea mea spre alta lume A. inflorit si creste: Avutul meu, de mine nesfirsie indepartat, Prietenul livezilor Pe pluea-l vezi cind rosii zdri se-ngind: In mersul lui sclipeste-un alb cosor; Cumpdnitor insfacd spicu'n mind Tar dinfii-ncearcd-al boabei galben spor. In viel veri cu rafii: vreme pierde Legind de-araci vinjosi vreun vrej ce cade. Lung pipdie circelul dur si verde Inlaturtnd prisosul dreptei mlade. Pomi tineri scuturd — vor fi tn stare Sd-nfrunte vremea? — si mdsoard norii; Teruse-ndreapta dragelor vldstare Si prequie cu ztmbet roditor Le poarta apd-n coajd de dovleac, Spre buruieni ades f5i pleacd palma; Sub pasul lui menos, flori se desfac Si roade-n pirg tn juru-i crese de-avalma. Pe aripi de vint Pe aripi de vint Frematind cum creste. .. Pluteau intrebiri -Trebuieste ¢ Limpezi visdri — Pentru ochii tai, Doar surtsul blind. Pentru parul tdi Tu-mi datruiai. Zilele-mi toate Din umeda noapte Sd fie-nchinate Sclipitoare soapte. Dorului greu. Taté luna mai In romineste de N. ARGINTESCU-AMZA 23 Porta nigra : Ingenio Alf Scolari 1 De ce-ntr-al vostru secol si md trezesc fu scris, Eu ce-am veut mdretul Trévere-n fata mea, : Ce gloria cu sora lui Roma-si lua deschis : Cid ochiul tn dogoare, convoiul ineflnea : De mult xingiinitoare cohorte — si-n arend : Balanii Franci cu leit se luau in ordjmdsie — Cu tubele naintea palatelor, si-n trend De purbur, August Divu-n quadrigt aurie ! Aici tindea Mosella spre vilele senine: O, cfta tmbdtare suna la saturnale ! Fecioare purtau urne, ca flori de viata pline. De-abia stiu aste urme; pe resturile tale Din murii-mpardtiei, acuma linge ceata, Imagini sacre poartd sicrie pingarite, ‘ Ici, cariate pesteri barbare si-ascund fata, : Doar poarta mea cea dragd spre cer fruntea-st trimite ! Sub negrul vdl al vremii, tot mindrd, neschimbata, Dispretul ei vi-l sutrle prin sute de pervazuri Spre ‘bietele cocioabe (cum nu zdrobisi odata “Batjocura aceasta |) si-n puhavele-obrazuri “Ale acestor oameni: popi, principi, tofi de-o teapa. Cu slugile, moi larve ‘cu ochii stinsi, sleiti, Si-aste femei ce pind si-un sclav ca pe-o otreapa Le-ar cumpdra cu preful a tot ce voi sldviti. Voi singele pierdut-ati, de pret cum alta nu-iz Noi, ‘simbrele, mai zdraviin stim respira ! Trdinde Stafii! Imberbul Manlius vd ride-n sinea lui, i Nict n-ar rtuni un sceptru sub el a vd cuprinde, a El, care cel mai josnic clstig si-a tras la sorti i Ce souditi sd-l spuneti — ci eu, umblind scdldat : ‘Cu mir persan, fn preajma astel nocturne porti, Zalog la mercenarii Chezarului m-am dat. C Interpretare de M. R. PARASCHIVESCU. 1 WILHELM LEHMBRUCK tors Ricarda Huch esa — 1947 Destin Cu tine, ce sd fie, cu mine, ce o fi, cd-pi stnt ursitd tie, dy fra gres, md iT Din casa mea tn care ma aparam gingas, mda smulgi, ca luna mare vrdjind peste oras. Inima mea, leoaica Inima mea, leoaica, de prada-i nu se-ndurd. Tot ce iubeste fine, cu ghiara, aproape, Dar mai exista si urd si tot ce urdste, de asemeni nu lasd sti scape, pind la cea din urma suflare, asculta ale anilor porunci necesare. Sint nume care last 0 pata be buzele ce le-ait rostit cindua. Tarinii nui place sd le-astupe vreodatd. Focului nu-i place's le arda cw flacdra sa. Ingerul trimis de Domnul, sa aline cu dertarea lui, pe ticdlos, fyi tntoarce fafa, de groazd, de rusine, si se preface-ntr-un rdzbundtor viforos. Si chiar dacd Domnid s-ar indura st spele culoarea de stnge a vinilor grele 25 bind s-ar sterge semnul mohorit — inima mea tot va uri ce-a urte, Inima mea tsi fine prada aproape. Nimeni nu poate s-o facd si-i scape, nimeni nu poate polei un gest vinovat, mintuind de blestem ce-i blestemat. In romineste de NINA CASSIAN Alfred Mombert te72— 1942 In munti eram... In mungi eram. Cu inserarea. Stincile despicau lumina amurgutui, ningea din inaltele sfere, ningea peste umerii mei. Apoi, mam invdluit ine-un nor de zipadd. Si norul plutea furtndu-ma, lin, tot mai sus. In viludtaia amurgului, pe cimpu-nghefat, mai erau doi barbati. Pluteam, ca-n vis, spre recea scinteiere, prin aspre claritdsi, printre Lumini, Spre viaja stelelor iluminate. Si fericit am ‘fost cind m-am ciocnit deo stea — nol plutea, Departe, Scinteiau picdturi, picurau scinteieri, se prelingeau, murmurau a viafd, le vedeam picurind in adinc, - selnteietor picurtnd in noaptea abisului. Tn noapte. Mam fidicat sujlind tn eter: 5 fulgii de nea se-nvfrtejeau la picioare. | Norul porni obosit. Patrundea, ‘cuipd aprinsd, printre florile stelelor. Ca-n joacd prindeam fulgii ji aruncam in cupa. Cu fiece fulg 0. stea se stingea, devenea un cristal tnghefat. Timp tndelung ma jucasem asa. Nici nu bagasem de: seama cd noapte mai deasd md-nconjura — fiindcd eu stingeam Iumea, asemeni unui wrias, fntunecat trezit din birlogul sdu de abisuri. _ Nicderi nu mai era strilucire, nici joc, sedeam sus pe nor, posac, ascultind peste lume, departe, priveam tn adfnc. Totul:trecea pe Iingd mine, scufundat in adincul din mine, topit. ‘$é m-am schimbat tntr-o ploai de stropi Iuminosi, calzi, coborind “In. suvoaie puternice. Am intilnit orase, paduri si livezi si orice atingere-a frunzei, a pulberei, este-o bucurie tremurdtoare tn milioane de piccturi. ‘Am fntilnit si oameni. Mai intti, foarte multi Pascind vitele. Apoi, tot mai pufini, risiifi ‘pe cimpii, pe drumuri. Apoi, “tned unul, sub un copac uscat. Apoi, nimeni. - Liniste. Totul ‘era de-a binelea mort. Doar sferele-nalte mai vijtiau. Si din pamint jfgni atunci o mare grandios inundind tot ce era existenta cu valuri adinci, asemenea légilor firii, mugind, scinteind pind departe in cer. La fel de adinc, ca si legile fri, ‘ain rdspuns din tnalt scufundindy-ma fn mare, direct, cu torentul de stropi. In rominejte de ION BRAD aT Impacare nsdi-mi va cidea In poald. sghe sd stim ss — copii lunateci — trecind usor peste tufe de umbra. —O, buzele tale sint tnsorite... Amegitorul parfum al buzelor tal $i, tnrdmat fn argint, tntre florile-albastre surfai... surtzi. Vesnic ca serpii ffi picurd ztimbetul pe pielea mea si peste umdrul meu — ~~ ew clulesc urechea, O tdinuita fintind | fmi murmurden singe. In romInagte de VERONICA POR Idolul orasului Peste oras s-a-ntins cft e de lat. Un negru vint pe fruntea Tui tresare. “Priveste cu mtnie-n departare inde cetated intrd-n cimp, treptat. 30 Sclipeste, rosu, pfntecul lui Baal. Orasele-i tngenunchiast-n fata Si-p wrnurt mii de clopote prind viata Si-si cresc spre el tntunecatul val. Multimea-n zarud umple strada toatd. Un uuiet suie lung, tinguitor, Din cos de. fabrici, un fantastic nor, Ca fumul de tdmiie, ti da roata. Se zbate timpul tn sprinceana lui lar seara-n noapte-adinca se scufunda. Eurtuni, ca niste wlii, stau la pinda In paru-i aprig, rzvratie si. sui. Intinde-n beznd pumnu} strivitor, Ca de casap. lar flacara grozavd Din strada, catre dinsul urcd-n slavd $i fl devora lacom, pind-n zori. Printemps Un drum de jard. Pomii. visatori Sint plini de ploaia albelor petale. Sub norul serii zdbovind agale, Crengi limpezi strdlucesc ‘ca-n sdrbatori. Un deal adoarme in culoare sur. Avea un pisc.de aur, peste zi. Un clopot sund unde strvezii, Ton galben pe verzuia ardturd. Trece-un plugar pe dunga palei iri. Doi tauri misc trupul statuar De negru demon, sub un cer de jar. © moard-nsfacd sarele de par Si capul it tnvtrte pind ctnd Apune peste cimpuri, singerind. Razboiul S-a trezit acela ce-a dormit atit. Sea trezit din golu-adine si mohorft. + Sta-n amurg, imens, necundscut, acuma, Si cu-o mind neagra tortureaza luna, Peste zarva strazii, se asterne umbra. Un fior de ghiagd prin cetate umbla, Iuresul din tirguri a-ncetat. Pustiu. Tac cu topii. Se privesc. Nu stiu. fyi atinge-un umar. Umdrul tingheagd. Intrebari fara rdspuns. Paleste-o fata. Sund-n departare clopote tfrzii. Barbile se zbat pe slabele barbit. Jatd-l cum danseazdl-acuma peste creste. « Sus, rdzboinici !» strigd, dindu-le de veste. $i cthd capul negru-si clatind mai mult Languri pe grumaz se tinguie-n tumult. Din pojarul ultim, suie, nefiresc. Unde piere ziua, fluvii-n singe cresc. Lesusi far numdr se, astern in Iunci, Invelite de-ale morpii pasdri lungi. Peste cimpuri trece — cfine de jdratec — Focul, si-si desface: botul Ini sdlbatec. Lumea neagrd-a nopfii bubuie avan Luminatd-n margini de stfrnisi vulcani. 381 32, Conuri de vdpaie presdrate-n ses’ Ciuruie tneinsul de-ntuneric des. Cei care, in stradd, prinsi de groazd, fug, Sint impingi spre codrul prefaccut tn rug. Flacara tnghite codrul pe furis. Liliecii galbeni spinzurd-n frunzis. Cu odtrain-attta focul, iar si iard, Flacara sd urce, dreabtd si usoard. A pierit orasu-n galben fum cumplit. In abisuri far fund fu azvitlit. $i, gigantic, pe ruina fumegindd, Facla-n cerul gol, de trei ori si-o tmplintd, $i be norii-n zdrenge, si fn bezna moartd, Si pe toate-acea intindere desartd, El usucd noaptea si striveste ora. Flacira si smoala cad peste Gomora. In romineste de NINA CASSIAN Pierrot murind Acolo unde-a toamnei lird-nsingurind Printre albastre plaiuri sund-n raza serii, Sub rosii nori spre codrii departarit Cu moanea tmpdcati, tn luciu sttnd, Acolo somnul fl saruta tn amurg De aur sub frunzis pestrit. Stropi cure Pe frunte singe. Flori de mdcies troian Pe groapa-i strinsé. prada-acestui an. Al mierlei cintec blind, fmpurpurat Amurg tirziu, al dragostei pumnal, Zefirul flaut alb s-a-nfiorat, De mina lunectnd atte de pal. Nori in amurg grabind spre alte xtri In aur licdrind, fum se destramd; lar lebezi albe vaiet pling, cfntdti In vint de-amurg spre miazd-zi le cheama, La pag: 26 si 39, sculptura in lemn si pictura (Résdritul Junei) de KARL SCHMIDT-ROTLUFF de 1200 33 34 Navigatorii Ale savilor frungi rosii, mindre coroane Tatd, cazurd, cufundate-n amurguri: Fognitoare cununi peste-a codrilor coame: Sub svfcnet de aripi — vdpaie fn larguri. Zdrente copacii, de jale xdrobiti, innegrind, Cu vifor ouind, intr-un singe ce arde, scrumie, Departe, de mult, cufundati. Par inimi murind: Ce poart vdpaia iubirei fn stins pilptit. fntr-acolo plutiram pe-amurguri de mare; ‘Mfinile noastre ardeau, candelabre aprinse, Intrezaritele vine priveam, iar pe soare Printre degete, singe; undele grele, prelinse, Noaptea invinse, Plinset se isca. Plutirdm Nemingfiati, spre larg; eintrele oblic seenclind. De-avalma sus pe coverta stind, amutiram fn neguri, agintigi catre stinsa lumina. Indelung stdrwi doar un nor departat Inainte ca noaptea sd-nscaune vesnic abis; Purpuriu tn vigduh doar un nor fluturat, Cintec suntnd fn sirdfunduri de suflet si vis. > Ofelia 0 In par saw cuibarit guzgani de apa lar miinile-i pe val s-au inelat, Mari solzi de umbra aripi prind sd-ncapd: Al junglei somn in ape cufundat. Un ultim soare-n neguri rdtdcind Jn feasta-t sipet, raza strecuratd: De ce-a murit? De ce-i insingurate? O mind valul, ierburi tneflcind, In trestii adieri tncremenite Tresar; multi lilieci tsi cated drumul Cu aripe de valuri mucezite, Precum pe-a apelor cdrare, fumul Innourat al nopyii. Lunecd prelung Pe stnu-i un gipar, alb. Licuriciul Vegheazt fruntea ei si silcit pling Tacuta-i caznd vestejind frunzisul. Imn Nesfirsitele ape vlurind peste mungi, Mari nesfirsite, cununi pamintului vesnic; Nopti nesfirsite urcind, osti tnnoptate, Vifore cutremurind nourii bolfii ceresti, Orgi nesfirsite ouind, flaute mii, Ingerit tipd de-avalma, fluier, puzderii, Peste turnusi fn sus, izosite-n albastru Peste deca pururea goale vitzduhuri. Macinatele inimi ale viesii din ferna Din sunet de flaut izbucnind, denddejdit, Doruri ucigdtoare umbrele-nalja Dincolo de gingdsii de amurg. In romineyte de N. ARGINTESCU-AMZA. 35 Ernst Stadler. es — 1914 In fata unei cantine pentru sdraci din Londra ‘Am vazut copii fn coloand lungd, doi cite doi, fn fafa unei ‘cantine pentrie sdraci. Pind sd le vind rindul sd intre la cind asteptas obositi si tdcuti. Erau murdari si trenguifi si se sbrijineau de zidurile caselor. Citeva copile stringeau tn brajele ingepenite palizi sugaci. Stdteau tnfometati si timizi printre luminile tn continud crestere, Unii purtau pe obrajii subtiri umbre tntunecate, imbrdcdmintea Le mirosea a pivnigd, camere igrasioase, nesfirsite lipsuri si ocard. Trupurile lor purtau cicatricele nevoilor si ale sfintei munci timpurii. u: curind ceilalti termind, atuiici li se va permite sd Asia _ ‘paseascd in sala mare Si vor avea pe masd piine si legume si supa de seard fn cesti de metal. O, dupa aceea va veni oboseala fnmuindu-le madularele strimbe Tar noaptea cu somnul dulce fi va purta spre cai de lemn, ‘soldagii de plumb sien minunatele cdmaruge ale papusilor. Oriaselul ile strdzilor_mici care tntretaie strada principald iidpones toate spre verdeatd. Pretutindeni tncepe clmpul. Pretutindeni se revarsd cerul, parfumul florilor si aburii_grei ‘ai ogoarelor. Pretutindeni orasul se stinge tn umezeala marefelor pajisti, Siencet, prin palida taieturd a joaselor acoperise se clatind muntele 36 Pe care se catdrd vifele de vie cu aract sctnteind tn soare. Deasupra strdjuieste padurea de pini: ca un vid maslv sl negra Iebeste tn surtsul rosu al bisericii de gresie. Seara, la tnchiderea fabricilor, strada principald se umple de lume. Pasese usor sau radmin fmplintasi in mijlocul strazii. ‘Sint fnnegrifi de muncd si funingi de masind. Dar ochii {ncd ies pliné De bulgari —aspra vigoare a pamintului si solemna lumind a efmpurilor. Pretutindeni orasul se stinge tn umezeala marefelor pajisti, Si-ncet, prin palida tieturd a joaselor acoperige se clatind muntele Pe care vijele de vie se cajard cu araci scinteind in soare. Primavara timpurie in aceastd noapte de primdvard am plecat de-acasd thrziu. Strazile erau rascolite de miresmele primdverii si de ploile verzi ale semanatului. Vinturile se zbdteau. Am iesit din incflceala caselor poufrnite, ‘mergind departe Pind la meterezul neacoperit si simpeam: un ritm now venea spre inima mea. Cu fiecare adiere @ vintului se dezghioca o devenire tindrd. Ascultam cum virtejuri puternice se roteau fn stngele meu. Se si zdreau ogoarele proaspete. In orizonturi se si aprinse Auurul, orelor matinale ce wmau sd descreascd-n departare. Stavilarele scrigneau. Din toate directiile izbucnea neprevdzutul. Deasupra canalului cresteau cai lucitoare pe care le-nvolburau vinturile hoinare in lumina cdrora umblam si eu. Destinul astepta fn stele rdsturnate, In inima mea era o furtund asemdndtoare unor steaguri agitate. In romtneste de PETRE STOICA Ernst Toller ‘993 — 1939 Amurg, prieten bun... Amurg, prieten bun al prizonterilor, linistea ta E plind de melodii legdnatoare. . Zac pe priciul fngust si ascult, Fragilor, aud inima voastrd bdtind Acolo,. si acolo... 31 acolo. Azl fn tnchisorile tuturor continentelor: In Atlanta si Nimes, tn Barcelona, Calcutta si Milano, Frafi mi stntefi, voi, revolutionarilor, luptdtorilor, rdzvratitilor — da, pe voi vd salut! Au orut sd ui refuze 0 lume! Dar lumea voastrd trdieste tn propria voastrit voingd. Si pe voi vd salut, frati din temnigele Africii, Asiei, Australiei: Fe galbeni, buni ocrotitori ale venerabilelor ‘supuse si fnjosite te civilizagia europeand. Pe voi wt salut, frafi din puscdriile si locurile de penitenfa Ale pdmintului pe care L-ati ingrijit cind patria se afla in nevoie, Piept afi ginut nedreptatii-n cdmin, In pat ati dormit parasiti, Vol, pe care v-au facut hofi si spargatori si criminali. Si gindind, ma tebe, oh PAraaton! Cine spune despre sine ca n-ar fi prizonier Chiar daca nici o zdbrea + nui rdpeste cerul gi ni un zid nui ascunde pamintul ? Aud inimile voastre batind Acolo... si acolo... si acolo... O, de ce nu mie dat st ascule Cu dragostea nemdsuratd a zeului visat? Ascule Singura bataie de inima 38 a : : 4 i t ; i | A tuturor neamurilor omenesti, A tuturor stelelor, a tuturor sdlbdticiunilor, a tuturor pddurilor, @ tuturor florilor si a tuturor pietrelor. Am ascultat Unica bdtaie de inima A tuturor viefuitoarelor. s904 In romineyte de DANIEL POPA Yvan Goll tao1— 1980 Cascada Aba si om, voi sintegi eterna miscare ! Voi sinteti goana neostoitd: voi sintefi spiritul ! © sstincd nu rdmine neclintitd, un zeu nu rdmine deasupra: strdlucirea voastrd despic blocurile de granit, sub vocile voastre plesnesc ticerile morgii. ©, cascadd, tu dans de perle, din trunchiul tdu de apd, unicul, prdvalit, Infloresti pe pdmint milioane de ramuri fluide 1 Te daruiesti otrdvitei urzici din sangurile drumurilor, inalgi fintina verde, fisnitoare, a palmierului, in roua ta se rdcoreste floarea de nu-md-uita iar unsurosul mdslin te soarbe cu pompe de-aramd. Tu esti nemdrginita tubire a pamintului £ Asa vreau si eu, nemuritoarea-ti iubire, sd curg in siroaie si sd ma revdrs peste omenire: de jos, din singurdtate, de jos tnspumat, sd ma retopesc tn iubire (de pe inalgimea piscului mdsor adfncimile vaii), 39 spre oameni din now sd mid vides tndarat, spre Intunecatele vdgduni ale invinsilor si tnrobitilor, spre mohoritele pustiuri ale strddaniei si lipsel de rod, spre: nesfirsita cimpie a sdracilor si a ndtingilor, spre porturile afumate ale celor goniti si constrinsi — fn jos, in jos, trebuie sd ma supun goanei eterne, cine se daruieste devine mai totdeauna bogat. Cu gurd clocotinda si cu ochi care rid vreau si risipesc iubirea mare a nopsii acesteia, sd ma daruiese, daruiesc, pentru cd stiu: nesecagi sint ghejarii pdmintului, nesecate-s izvoarele inimii 1 In romtneste de PETRE STOICA Un marinar presimtindu-gi sfirsitul. ‘Desen de PAUL KLEE Georg von der Vring Sat in noapte Precum un fruct cu miegul scos fn el c-0 luminare, € satu-n golfu-ntunecos in linistea lui mare, Ca mirul se bea vin, domol. In turn — bataia orei. Anti apoi paharul gol, Si nu vin Inca zori. Un greer rima neagrd-a spus, cit curge vremea, vie. Caminu-l pierzi, dacd te-ai dus — ce afli— cine stie? Indragostigii Doud lucruri in taind fac indrdgostigii cind se intilnesc: ei surid Si se fnfioard. Surisul luneca, inst, filorul ramine, ca tremur se-ntinde pind unde sufletul lor se deschide e-un tremur de aripi. Dar, etnd cade amurgul, . ‘noaptea se odihneste in ‘fiece floare, si negru se face macul, si nu mai e nici un wemur, nici un suris, si sdrutul sfirsie? si sufletul, o, cum bate din aripi atunci, cum pluteste sufletul nostru, tmpdturit, fara liniste, peste moarte. In romineste de VERONICA PORUMBACU Wilhelm Lehmann Zile germane 1947 Butuci, rugini pe tinichele — efmpul. Suspind vint. Jeleste, oare, timpul ? Stomacul gol, obrazul supe si Nici ciorilor nu le-a ramas nimic. Cerseste trupul istovit placerea; Se vind pe pline omul si muierea. Eu nici nu rid si nici nu pling. Tirsit, Poemul lumii merge spre sftrsit. Cind strofa scufundatd nu mai zburda, Cea de pe urmd, tn urechea surda, Pamintul se deschide-ncet, verzui, Trezit din iarna neputingei lui. Toporuen dealul sterp porni si bata; Incearcd, mai fncearcd tne-o data. Amestecd si cerne-o alba mind. Miscarea-nflicaraté arde chipul, Spre anemone ndzuie nisipul. Zorese mereu, cu-obrazul lor posac. Trec florile, ca un nimic, prin veac. Sint erdjile desarte? Nu. Din zare Hranit ma simt acum. Aud cintare, 42 Vara fugace Marguerite, Marguerite ! Fatd-n alb, pdr ce strdluce — Primul fin fn stog boleit Cucud vede si se duce. Plop strigind ca un prooroc. Vasa orgd-i sufld vestea Zeci de guri cu limbi de foc. Cojofana stie-acestea. Hrand fie-ntti m-aduc, Plop, tu—injelept cu tunet. Cojofand, fatd, cuc, Pier tn clarul ‘vostru sunet. In romineste de $TEFAN AUG, DOINAS. Joachim Ringelnatz ‘1883 —1934 Tabacherea Frederic cel Mare si-a fost sculptat O besactea pentru tutun de strdnutat Si ea era mindra — se fngelege — Ca este opera ilustrului rege. Veni, tirindu-se, un viermusor (Mirosise lemnul de nuc, usor) Sici povesti pe-ndelete mica tabacherd Despre Marele Frederic si marea lui erd ! 43 Zicea. cd batrtnul Frite a fost generos... Dar viermele deveni deodatd nervos $i spuse — incepind sd-si sape edrare — «Ce-mi past mie de Frederic cel Mare !» Vechea pendula marina Rotund si-octogonal atfrnd de-o sfrma Un vechi ceas de corabie-n camera mea. Nu bate nici ora, nici cartul la cima. Bate cum vrea si doar atunci cind vrea. Cipi ceasornicari i-au mesterit la capace Mi Lau da, descumpanisi, tnapoi. Cicd mai bine sd nu aibd dea face Cu lucruri dratcesti de-acest soi. Meargd cum pofteste batrina pendula | Trdeste — si asta ma bucurd nespus, Pacat numai ct niciodatd vreo hula Dement, n-o salt tn jos ori tn sus. Nici n-o clatind ! Nu, atfrnd cuminte $i sigurd... Doar un’ neastfmpdrat $i tainic resort o mind inainte: Spiridusul unui spirit de pirat 1 Noaptea — cind stdm linigtisi fatten fast Aud mai mult decit un tictac. In urechi Imi ajunge ceva ca un clopot prin ceatd Si zwonul flecdrelilor pe pungile strdvechi... Si-asa fmi pierd ceasuri si ceasuri dea rindul Cu vedeniile si-ordcielile ceasului acest — Pe cind, visind, las sd ma fure gindul Cum navigam fmpreund spre, Indiile de Vest. Pretutindenea Da, Viapa ¢ pretutindenea $i oriunde-o minune cuprinde-n ea! La matusd-mea in jaretiere Ca si undeva prin apropiere. Da, pretutindenea sint besne. Pruncul devine tatd, lesne, Dar cinci minute dupa schimb ‘Moare ceva pentru citva timp. Si-acélo — si-acta E vesnicia, Daca sufli pe un mele, face circei $i se chirceste in cochilie; Daca-l moi tn. coniac, vede soricei De culoare colil In romineste de MARCEL BRESLASU Bertolt Brecht 1998 — 1956 Lauda revolutionarului Cind se-nteteste-aguprirea, multi se descurajeazd. ‘Curajul lui creste. [yi organizeazd Iupta | entre simbrie, pentru apa de ceat si pentru puterea tm stat. 46 Pune-ntrebari proprietatii: de unde vii? Pune-ntrebari parerilor: cut folosigi? Acolo unde alfit tac, el vorbeste, Acolo unde asuprirea porneneste de soartd, el spune lucrurilor pe nume, Cu el alaturi st la masd nemulfumirea, $i mincarea se stricd si tofi dd ce strimtd-i odaia. Oriunde ar fi gonit, tl insogeste revolta, Sien locul din care-a fost izgonit, rmine nelinistea. Legend’ moderna Cind noaptea citzu pe cimpul de luptd, dusmanii, zdrobifi, se predard. Telegrafele-n miscare netntrerupta duserd vestea departe, afard. La un capdt al lumii sui, atunci, un bocet din piepturi — 0 mie. Un fipde de: guri inecate-n minie isi infipse in cer rafalele lungi. Blestemele, 0 mie de buze palide se facurd sio mie de mfini se crispard de urd. Tar la celdlale capat al lumii, sui un strigdt de bucurie in slava, 0 frenezie, 0 izbucnire din piepturi — mii, 0 Tespiratie usuratd si gravd. O-mie de buze-ndljard o rugd-n tarie si se-mpletird, cucernice, mfini —o mie, Pind-n noaptea tirzie, telegrafele cintard, cintard, despre morfit ramasi pe cimpuri, afard. Si, iaud, linistea tsi puse numele peste prieteni, peste inamici. Doar mumele plins-au, doar mumele, si acolo — si-aici. In romineyte de NINA CASSIAN. Peter Huchel intoarcerea acasi Sub cocirjita secerd a lunii M-am fntors acasd si-am vdzut satul, Pustiite cladiri si guzgani. Aplecata peste cenusi, ardea inima mea: Oare va trebui, asemenea umbrelor port, Anire ziduri cazute-n ruind, sd-mi jelesc morfii? Sa desfac pastaia neagrd ce sa pierdut Sub gardul verii, sd behai stingher az 48 La staulele crdpate:si galbene Pe care le-a 10s 0 ploaie de fier? Putredd tulpind pe putred pamtnt, — Nimeni na cules recolta din ceajal, Ureici,. cucwtt, brusturi se tnmauljesc in otnt, Nalba de pietrele de pe drum se agaga. Peste tot md pindeste-o spaimd-nvechita Din usile sparte, din fiecare geam. Sami ascut oare coasa ruginitd, ‘Sd ar si sd grap, fara vitd fn ham? Spre dimineaga fnid, Cu zorii reci din slava, Cind bruma tna fngheaga Tzvoarele Tumi A aparut o femeie din padurea slava. Cautindugi vita sfrijita Ce se pierduse-n desis, Venea pe poteca uscatd, A vdzut oare rindunica si holdele? Ciocdnind, a izbit pe plug rugina roscatd. Era muma_diminesii: Sub cerul batrin ‘Mura popoarelor Prin ceajd si vint fn trecere. Arind ogoril pietros, Mina boul baljat ct coarnele In forma de secere. Lumina de octombrie Octombrie, si para din urmd, ca de miere, Rotunda, std st cadd, grea de must. Tingarul invelit ix voaluri de muiere Bea ultima lumind, ca singele la gust, Ce suge-ncet verdeaja de-artari de be poteci, ‘ | | I } OTTO BAUM “monumentul elefantulut Incit copacul pare cA de pitianjeni moare Cu frunzele-i dinfate ca niste lilieci, Blind amefite-n vint de soare. De aer, orice moarte e dulce peste fire, De suflul gladiolelor — un ros viu— Pind in somnul rindunicilor, subsire, Se strécurd tristetea luminii-ntr-un tirzi Pind in somnul soarecilor prea sdtui Ultima nuca pocnetul sit duce Cind, brund, din vesmintw-i cu smalp negru-verzut Sare-n lumind ca 0 piatrd dulce. HARTUNG KARL Octombrie, si costd eu fructe pe ales, Purat de slujnica grabita, Gradina tulburatd de propriul ei cules Sca asexat acum in frunza obosita, i tot ce incdl-n fir de pdianjen se-nfioard ntoarcé-se-n lumind bucuros, In raza care-aruncd din crengi ultima para, Al toamnei dulce simbure, pe jos. In romingjte de STEFAN AUG. DOINAS Georg Maurer 1807 Hélderlin Primit fn norii pietrificati Ai sfingilor, necontopita contopire in mantia cuvintului. Linga pulpana lui ingenunche smerit si pornasul necrufator cu sfingenia — de unicornul bonetei 4-< 19 49 insects 50 spinzurd peste abis clopotelul mut ca sn peste de aur din. vastul ocean, In tirgul de oale din Frankfurt zorndie cioburi si pling femeile-ntre care umbla argatul Holderin, lasind-o pe dumnezeiasca Susette fn mfinile unui bancher. — O, clopofelul lui Till amujeste-n adfncuri, .. Cel care se certase cu Hegel si-n craniul lui Schiller singele sdu si-a vdrsat ca fn vasul Graal, se infasoard tn fulgere si trdsnete, se confunda cu wulturii si cu cascadele, trece din gard fn gard, de iubitd departe; nu se poate decide-ntre nori si-ntre stinci, intre Blindejea si palmuiala e care o-mparte pringilor Napoleon, {fntre rapitorit Elenei si {ntreendragostigii ce dorul sil depling. Totusi, el cheama spre osul de-aramd al frungii nori de foc provensali gi mistuindu-se ne-nvafa cum se schimba stincile-n nori cdllatort iar norii caldtori in mungi de arama. Marsul lui Hannibal peste Alpi Ah! cumplitele semnale trimbigate de-africanii elefangi deasupra versantelor lui Mont Cenis, cind pe gheaja picioarele lor boante alunecd fard piedicd-n aburii respiratiilor tngroxite, cum stincile se pravdlesc in cenusiile abise, izbindu-se de colfi de piatra, mulsimi galdgioase nemaivdzute pind-atunci — in vreme ce cioltarele bogat intrepesute cu aurul din mine spaniole populate de sclavi, in ciotul crengii de molift seanind — embleme purpurii ale lui Hanibal | Roibii armasari ai Africit, proptindu-si rdsfiratele picioare ss ee CSS abrupeil povtrhis alunecos privesc tnmermuriti, strfnsl tn dirlogit finugi de libianul inghefat. Vinoasele lui degete obignuite cu nisipul incandescent al pustiului, umflate-acum si negre, nu se mai lecuiese cu alifi Si totusi, privirea ce oglindeste incd crestele-nghefate Parind fildesuri sparte, care stdpung zdpada, asterne-un ses, deodatd, in vesel cimp italic. $i negustorii din Cartagina, la un ospat cu vinuri spaniole aduse de spindri de sclavi si de cacoase de cdmile, sdrbatorese izbinzile armatei lor — si rfd_cind gi-amintese cum elefantul unic ce supravietuise trecdtorii, cu trompa ridicatd-n sus a legdnare stirnise panica romanilor — si lingd puternicii muri ai cetdtii rdsunawt iar hohote de ris — pind ce se-nopta si de pe mare inspre revdrsarea diminesii, marinarul vedea castania colina plesuvd dezvelind ruinele Cartaginei... In romineste de ION ACSAN Karl Krolow Poem impotriva mortii Se risipese grdungele-aurorei Pe cerul innoptat ca o padure. De vreau, le pot culege $i ma bucur, ca vintul Ce de moarte nu se teme. Std intunerecul cu fruntea-n paime. Fuge si el de exaltarea pasdrilor entuziasmului Care-mi creste in aripi. b1 Fiecare diminea}a eo sentin¢d impotriva mortii. Si izul noptatic al evadarii dispare. Cu degetele pipai timpul. EL e-n palma mea —un fir de praf ce joacd — Rotund ca fructul rosu-al unet rodii Aldturea de flori si de pastai, $i ce crdpate, arse, sint buzele pimintului De arsiti napadic ! Acum e viafa mai intensd fn ghiare-ncovoiate si in pliscuri, In blonde, negre barbi invilurace, Si tn femet cu sinii pietrosi sub bluze aspre. Fiecare dimineajd e o sentinfd fmpotriva morgii. Graungele aurorei le-am cules Si cint cu vtntul diminesii. Moartea e-nfrinta ! In romineyte de ION BRAD Ginter Eich 1907 Priviti virfurile degetelor Privifi virfurile degetelor, dact nu cumva se si coloreaza ! Intr-o zi se reintoarnd ciuma stirpitd. Ca pe-o scrisoare, postasul o aruncd in cutia rdsunind de clinchete, asemenea unei rafii de scrumbii, fi-e intinsd pe farfurie, mama o trece copilului odatd cu sinul. 52 Ce ne facem, cd nimeni nu mai trdieste din cei ce se pricepeau st umble cu dinsa? Acela ce e bun prieten cu zonele groazei fi poate astepta fn liniste vizita. ‘Mereu noi. ne pregdtim pentru fericire, dar ei nu-i place sd se aseze pe scaunul nostre, Ultagi-va la virfurile degetelor ! Gind se si coloreazt tn negrit € prea thre, In romineste de ION CARAION hans magnus enzensberger 1928 povatd pentru sisif ceea ce faci, e lipsit de nddejde. ei, bine: ai Ingeles, recuncaste-o, dar nu te mulfumi cu atit, tu, omule cu Piatra! nimeni nucti mulfumeste; liniile de cretd de ploaie linse-n plictiseala marcheazd moartea. nu te bucura prea devreme, deznddejdea nuci carierd. cu propria lor plictiseala se tutuiesc doar copiii-monstri, sperietoarele, profepit: taci 1 schimbd cuvinte cu soarele in timp ce piatra se rostogoleste, dar nu te fnsuflef! de propria ta neputinga ci fnmulfeste minia lumii coun gram, cel putin. domneste 0 adevdrata lips de barbati, 53 care-n tdcere desdvirsesc inutilul smulgind speranta ca pe firele de iarba, surisurile lor, viitorul, rostogolind, rostogolind minia lor peste mungi. In romineyte de PETRE STOICA Heinz Kahlau 64 1931 Prabusirea lui Icar Cind Icar sui-n vdzduh, vdzu soarele si ploaia, prin furtund. Banuia ci-n preajmd-i zei se-adund, side pasari cerul se umplu. Pasire s-ar fi vroit ctndva, si pdtrunda-n lumile mai suse. Zborului in slava fi supuse fiecare vis ce-l cerceta. Asifel el zburd. In veacul meu omu-si taie drum in spre planete. Zboard-n loc de zei, acum, rachete; bombe duc, ce-ameninga merew. S-a tntors Tear, de soare-orbit. Aprig totusi, mut, sub ceru-ogiva, cdutd, fdrinei_impotrivd, apa marii fara de sfirsic. Pastre sd fie, nea mai vrut; pestilor asemeni vrind st fie, spre adine de mari, prin sihdstrie, prin Intunecimi sa’ tot pierdut. Scobord-necat. Sub mari apot adormi, sub miscdtoare-abisuri. Visul lui e tn atitea visuri: Dagi-mi mie cerul tnapoi ! Dumnezeu si omul EL ne-a plasmuit asa, intro glumd. Tar noi Iam Iuat fn serios. Ne-a ameningat cind s-a supdrat, prin vreme. Noi fnsd am devenit ingelepsi. Si ne-a blestemat cadet nu iam dat ascultare. Noi am mers prea departe. Acum el asuda brin cer coplesit de teama planurilor noastre. In romtnesta de AUREL RAU PETRE STOICA Lirica moderna germana FIZIONOMIA GENERATIEL EXPRESIONISTE Istoriile literare Inregiscreaz3 anul 1910 ca momentul nagteril expres hnismulul, Exactitatea datel nu prezines o imporeangs. prea mare. Trebuie reyinut doar faptul ef tnainte de primul rézbol mondial a apirut o tindra gene= ragle de scriitori, profund nemuljumité de o lume in care « totul functioneari perfect, in afari de om », cum se exprimase Hugo Ball. Ea disprofula natura: Fismul, ale cirul obiective sociale 1 estetice eguaserd ; in acelayl timp, condamna intr-un consens unanim atitudinea evazlonists a neoromantiellor, (Neuromor= Uker), care eludaserd o vreme dezbaterea marilor probleme ale epocil, « lib nidflrea visit gi visul fericiril generale » sine desigur foarte frumoase, dar ele apartin « unui alt domeniu decit al creatiel », so spunea in revista (ul Stefsn George Blatter fur Kunst (Fol pentru arta) 2, orlentarea neoromanticllor find indreprati spre reformarea limbil poetice, si, in general, spre: «metafzica fasel, configuratia patriel, mistica vies, vechiul romantism de 1a 1600 >=. Noua generatie seriltoriceasci devine mal de grabi simpatizanta unetliteraturi ce se striduieste si explice, sau 53 Infstizeze deciderea moralel in socleratea modern capicalistl, Serterile Tul Frank Wedekind (1864-1916), dar mai eu seami cele ale nordicuiui August Strindberg (1849—1912) au produs in acen ‘reme © Impresie riscolitoare, De atuncl a trecut o jumitate de seco! sf ex presionismul a avut parte de o exegexi neogalati niet micar de cea kalkland «Curent revolutionar >, si « curent decadent » sint cel dot poli in jurul elrora ‘au osctlat de-a lungul anilor caracterizirile. Citind volumele nellor Sturm nd Dranger, ajungi azi la alee concluzli, ce decurg din conginutul lor puternie ‘operant, dar lipsit de ciarviziune Ideclogics. Versurile vor arita in continuare ‘Gi intre acestt poet! ou existi o absolued comunieate de veder!®: nogarea si condamnarea lumii lor porneste de pe poriil fie aihiliste, fie pacifs-umanl- * icing ued Dichter der Zeit. 116, 5 Nae Sieben Sutbe Verlag 930; 9 35 jxpfetloslynul wu Inseam to niel vn caro unitate entsie nu filocofel' 1M, Lang erwvivng ines Schlagworte, NDL, nr MANS, 56 tarisce ; sint Ins3 gl cazurl cind ef se Intemela2S pe o viziune optimlst3 a lumil In devenire: « Verfall.und Triumph » (Decidere. gi trlumf)_se_intieuleszs semnifcativ volumul lul Johannes R. Becher, tiparit in 1914! Trisitura cared lneste este o stare de spirit Identles provenlti dintr-o totals nelncredere jn clvilizatla capitalists, goncratoare de haos ql durere. Convingeres lor © cl aceastd socierate {gl erdiegte amurgul, dar nu reuyese 33 Intrevads tntotdeauns pleirea el ca un fenomen Istorie inevitabll, nu Inpeleg mecanica inexorabllt 4 revolutiel. Acolo unde ar trebui si preslmed innolrea social, el vd semnele lunel catastrofe ! totale: rizbolulataclism care va distruge complet umani- tatea. De ale! gipStul Ingrozit, de revoled ¢l durere pentru soarea umanitati, Inlocuind acum optimismul sl glasul duleeag induloyat al naturalztilor. Poetul expresionist, cum spune Clemens Heselhaus 8, apare in postura martirulul, tn’ Sfine Sebastian s3getat, Unde se manifest concret laturile haotice ale elvillzasie! eaplealiste? Desigur, in perimetrul oragulul extins, aglomorat, ca rezuleat al Impetuorull avine Industrial din perloada withelmiand. Alcl, To umbra marilor bancl, a parlamentulul burghez 1 a cazirmilor se consuma marile drame, teatrul ior Find uzinele si arablanfa sordid a caselor de raport. Permanenta dramelor desfigureazi fata omulul gl-t distruge nobleyea suftetulul, reduclndust fa instIne- tele primare, Réul capital %yl are originea in domnla banulul ql in setea de acaparare ce ascunde In ea puter! demonice, devorante, Sint concluslila — inte melate — ale exprestonigtlior ; dar ele au fose gi cele ale scrlltorllor natu- raligtl | De astidatd Insi nu mal avem de-a face cu o descriere de culoare a imizeriel lumpenproletare, cl cu 0 descrlere a stdror sufletst] provorate de confruntarea nemijiocieé cu o realleate Infinit mal complex, DISPERARE NIHILISM GOTIFRIED BENN: Ih majoritatea cazurilor dsperarea posilor e cumplis, efulnd tn pete mismo eel mal sumbra (Georg Heym, Albert Ehrenstin etc) Civiizatinmayi= nlm devine inbolul mor este,» descmpunenit ilgis, Lunes Inereagl e-0 imensi morgi. Spectrele’cogmarul devin Insuporsablle, sa Slot aeceprate cu clnism, Poetul medie Gouiried Benn (1086-1980, mpscablt reise al cuvineulul, debuteazh in anul 1912 cu volumul Morgue (« Morgé ») ingrozind chivoral burgher, blgnutt-cu 0 poeria soning. Ese face cuncscat poet asentimental, antiromanti, cintrey lucid al «crelerul 91 al whce- ‘elon » putroface, al «haonulul coil» gil Instinctelor. Poezia’ sa const- fhe express lism, 2 nihilimulul radical, da vided nflenga mache lang. Dupl un imeermezzo fact la care Benn'a aderstvisind bimere police, jn 4936 el exte exclus din Walhalascrorllor nasi, indu-i-se drepeal dena » sot Cataserae » ayteptath sa crigtalza Bo tii expresionntt Ege» irc lumi). 7 tare pantew Rare Vller connate mien Roll Recknagel: Georg Hym = Ber'den Wep mest wens: NOL nes 1h 496 a'Beuteche tyr Ser Moderne — van Nitaeche biz Wen Golls « AvEuAC Babel Verlag», Dovsaldort 1563. 87 smal publica, Dups 1945 croatia s4; daminath de cola! nlhillsm, stribieutl de ‘morbidet! i aderoorl cu accente de wuceritoare melancolle, git larglade- ‘ants tn cercurlle therare occidentale. Defindtor a numeroate promil terara Drestzloare, Bonn a creat cu adevirst o nov gramatic posta sl un Toxic Femareabi, necumoseut pind la ol fn lirica germand, compus din tervnen! medic {II tehnictconjugati co nue mitologce. Expresia sy concentric, severd, ‘cu substratur! magice, a fascinat generatil de poet!. Inrudit spiritualiceste 87. S. Ellof, Benn a'seris numeroase escur, ditre care cel mal important Fine cel din 1951, Probleme der Lyrk (de fapt, 0 cUvinare rosttd la Darme stadt), In aceaseh ears poetica >, Ben it dafinitiventi crevul veehl (estll ‘superior adevirulul ) 9 oferd un tndreptar pentru aces parte'a lial ves Germane aetuale orlomestd spre ‘ceen ce critica oblectivicd o denumeyes Srmetafaicd» sau « Expressive Dokumentar-Lyrik »! « Poomul, Idol esta el sbrolut, poem fart eredingl, poemul fd speranta, poemal” adresse. snl, ‘poemul Fleue din cuvinee po care fe imbint facinant 9's Corespondental pac at poszst bemlene arf um Okto DDe Fr mes revolutionar- POEZIA VIZIUNILOR INTUNECATE: IACOB VAN HODDIS GEORG HEYM GEORG TRAKL © porate sarcastcs, anth-burghex} au scrs fn aceastiperiondt de dinaincen ‘rimulo rizbot mondial Iacob van Hodals (1857 ~ probabil 194d Alfred Lice enatein (18891914), El rollfeact aspoctele. grocet! ale universull cleagin (otr-in fl apropiat lui Christian Morgenseern), exiatenea find infaigatsIratioe ‘alls, ub forma carleaturll monstroste lcab van Hdd, postal uch de mane & ‘cboinay’ mental » este, dup! André Breton, descoperitorul humoratal hegr are a nvadat marty mas serele dada Bale sopra Garni un ghs de poet expesonst nua nt drama posi fm to amurg mal paste "mal convingitor cu acela al gonfalulul’ Georg: Hoye A crate doar 24 de ant, facheindui vaga in condi apices desehising serie Postllor expresiongt ce aveau si plard prematur. (In tara lul 1712, plociod Fi ptineze pe lacul Havel do linge Berlin, ra inesat tmpround cu, preter ul poetal st esetsul Erase Balke, pe care incereaso madarnic sil saleze) Provine dinéro familie russel, ehinule de un fae abrurd, partisan al educatict Ultrapetrarhale (e Do vay lave un tac atte de pore, deveneum poet mare 9+ nota Heym In eelebrul siu jurnat™ Trace prin diverse, med, ginnezale ™ atmostera lor va f evocat n sonteal De Profesoren, car te dues Gu glndult Lice rarelul nostra Bacovla, Amintind, in eadul acestor sumare Gate blogratce, ipsurile materiale 91 repetstale tale Insaccese sentimental, ‘ne puter ral ojorImagina accentuata Gepresione prin care a trecit Un nae 1 Trenidh—Cerury Germen Vere, «Penguin Boose, 1963, p: LV, Georg Hey, Gesommete Gedche, « Warlag Sar Arehe 5,"0rch, 1947, py 202. 58 Inzestrat_ cui o neobiynuleS sonsibilicate. Viaja sa mistultoare, eumuleuoask, Inversunarea cu care a clutat sivgl zigizulasch furla pentru 0 turna in albla poeziel, incertitudinile artistice gi Imposibilicatea adaptiril a formele de viatd Burghezi se ldentified — o recunoaste el fasusl — cu viata lut Kletse, Grabbe sau Vineent van Gogh. Din pricina eduestlel primite el il ura clasa din care pro- ‘Yonea, dar mal presus de orice viafi stagnantl, epecifich epocit wilhelmiene: ‘Ah, e Ingrozitor. Niel in 1870 n-ar fl putue fi mal riu, E'mereu la fel, atfe de piictisitor, plicisitor, plictisitor. Nu se Intimpli nimi, nimic, lic. .- De mi tntreb pentru ce am triit pind acum: ou pot rispunde. Nimic in afard de hargulell suferinge 51 tot solul de mizeri, .. De s-ar Intimpla odatl ceva. De sar ridica din nou baricade, 3 11 primul care sar urea pe ele... >! fete., nota Heym In acefayl urnal. Aparita tinfrulul cu aere de sportiv la ‘ec Neden Club'»®, unde se teoretiza noua arta, si unde se pare cl a fost lansat 3 termenul de «expresionism », a produs o impresie deosebitd. Aicl -a Eile pentru prima dati versurile, glsind o largi ingelegere, pooria cropus- cculard gi grotesed find cultivatd cu fervoare de unil_ membrl al cerculut. ‘Georg Heym este aproape exclusiy poetul orajulul centacular. @ El corce- teaxk marile orsge cu mayinile lor supradimensionate 1 cu masa proletard. cu catastrofele for splrituale, economics ji politice, cu zorul lor pentru razbol 3h cu surogatale fade » (Paul. Zoch). Oraghl versuriior lui Heym e dominat 0 vizluni sumbre, cutrelerat de domoni st strajule de Idolll dezastrulul. Viaga Tntreagi'e urmiries de spectral mort. Este un virte] fantastic ce last in urmi fumal: muribunal, schizofroniel, Toprol, criminall ete, ete. Lume de cofmar kafklan, Invadati ‘do toate releie din cutia Pandoral | Frica 31 disporarea apar pretutindent, Infétiate prin slmbolurl de extraordinard pregnanss. Nu existd fn tntreags liried universall poet care si fi dat o Imagine mal riscolitoare a oragulul capitalise. In poezia tui Heym, 1 natura fyi gisegte un loc, apar gl acl comparatii hiperbolice, fantastice. Pastelurile sale din afara universulul tHtadin contrapunctsari aeeased simfonte foareo tristh pe pareieura cirela pot {1 descifrate multa nota baudelairiene gi rimbalder I oragul austriaculul Georg Traki? (1887—1914) © prolectat pe un al negra ©, nebunta oragutul mare, seara ‘Atbori schiloz} sou tncremenit! lingd zidul negra, Printr-o mascd da argint privegte splcieul r@ulul; Cu biel magnetic lumina sfichivie nooptea de pictrd. ©, sunetul scufundat al clopotelor de seard t fort tiga in 1909 de Kure Mile, Erich Unger, Inco van Heddle ba aihol ced crune napteras ae-tha yi un chat din Ovcar Wil » (1914) ine cerca a de cabare je cau nah ae a a Pasty a aus colaborse # Georg term: Heat secsat a0, are 4 96 69 Gu spoimd Inghetatd prosttuata nagte copilul mort. ‘Spumegind, Domnut biciule cu: furle fruntea pesedetulul, ‘Molimé purpurie, foamea, strivese ochlul verde. 0, risul respingator al atrului 1 (Celor smut) Dar fafa sa chinuitd de privelistea oragulul bintuit de himere, catastrofe al neimpliniel se tntoarce spre viata satulul. Inuell, $l alct domind prezenga ‘mori, pustial 31 ruina. Nu fotimplitor vom inciini In mal toate poem sale obsesia «rulnel », 2 «negrulul », a «morsil », a. «putreziclunll 2, Senzapia fisatS de poerla trakliand este aceca a unul apus de soare cu fumina Gizuth plezis, umbrole oblectelor zilnice rescind monstruos, cu prevestir} bezni jl de moarte. Ea e incSreati de metafore gl simbolurl, «care sint. ‘mal frumoase decie realitatea », cum spunea insugl poetul Intr-o. scritcare adresati suroril sale Minna. Vocea lui Trakl e melancolicy, tnlma sa clutind mere o lume a visulul sau umbra care nu mal existS,. 3. copllirl 2 puritStil. Un timp 2 gisit allnare in paginile lui Dostolevskl, In vinul co suimat printre umilll circiumllor de. periferie si In drogurile care au. $1 pur capi viel sale de purltae egiacd doar de cea a lu! Eminescu sau POEZIA SPERANTEI: JOHANNES R. BECHER ERNST TOLLER Harta postict a expresionlemulul, eum spuneam, © foarte variath prin tendigale co 40 manifores tn eadrul acestul continent Binate do Turtunt Je tote grace, Spe decebie de posi visunor 2 sinbolror nem ‘ate exseh una mal luminoass, coql decard patetieSperanqa intr-o sleet pent tat bunt, echllracdy bord de violonts 9 angont, Paciscamant: Eero pert i icederen in naoea seta ry ae ql inicngkfortelarGulul. Apartia uel lumi ira pach ¢ preco- ‘iat ca rezulat al unor transforma de natura eles (« omul ponte Nea fumal prin im», ceea ee faco ca acest tip de poezie sf stan deseor! sub Semnut ‘Uunul ideal de wash abserace, ach nl utopi. Represeneapl el sine ost ci un alfabet sufletese comun, Invocind frecvene« omenlay bunktacea Grepratea, camaraderl,drogoscea ura pentru tof ete's tor, « Lumen Ineresgi sl Dumnezeu primese toaqigare umant: Lumen tee nom, lar Dumneseu este descopert ca fate ~nsest satula de. plate se Indi omeneseo,oraul chioule devin fleet compl i clactiviei: pretic ‘inden! se inali trlumfator cuvineul mintuitor: Existim !'»' ¢ i: putem con- Siders, th "goneral,elnerept al" proletartauial “Industria! sl in speck EPL Egg, Comets rk, e Weg and Zit nr, 7 ‘erg’s Berlin, 1830, 9. inet Senin 4383. ag, cent Rowohie 60 ‘cal Infrigiell umane 9: «0, singura-ml doring’, e, ‘omule, s2-H1 fi tarudl) Dee Ue tee ors crime ogee ioe ea ‘

    S-ar putea să vă placă și