I -.

rf s*ijiil}tj , l*
sTtlDIÍ,
^
I

- fi'
|I
E
,ii

II
-{

T
, Aa important seial
preBenco by peana of the Etnologie ln ora$, etnologie a oragului

Ii
'ayetem atizatioa', th e
, blxk of ÍIats is a
etarderd and
atandardizing space whero
people were put'to live ia
c-crmmon, but which
Üurz'ed, in a way or
anoth*, to a living place
oÍ reactÍve iadiiduaIs
aad social netvortB.
Áa et.hnological apptvach
oÍ a blnk of Í]ats '
ammunÍty in Buchalat
eaabled the authon to
obaerse the waye paple
have build their own
,LÍui,s Bpace, out of t'he
given -spaco to live'
acrordÍng to penonal and
cultural models. this
IÍuiag space hac prduced
g tinfl oÍ ,topologÍal
Ídentif, wÍth apccÍaI
fotms oÍ aocial networks
nÍ-ing neighbórhood and
MnehÍp, childtan biag a
pivÍIeged mdiator of
7hÍa small ecale aaalysis
coutd Le alao used to
betteÍ uaderstand
natÍoaal scale phenamena
of social homogenization
and diversity as veII as
t,he outstandÍng mle
terÍtoriality played ia
. communist sbatagr.
I ar oafia primitivu]ui 9i dispari1ia finalá a
lW
netrnologizate'
:*HT J'iffi,#i:,:ri'.:i' :'l*
de cátro reprezenta|ii Metnopoliei) au condus
Ia o n|ásarc la vatrá" a numeÍoase. contingcnte de
anÚopologi exotici. Intoni acasá, ace,güa lncep sá
(re)dascopere, de voie, de nevoie, tercnuri noi pentnr ei,
Íinfud de propria culturá 9i sá abordeze alte registe ale
existcnpi umang' proprii societá$lor comp|exe. Etnologia
urbaná setnscrie,in mare parte,ín aceasül raiectorie.
ln Íárile cu "etnologie domesticán, Precum
iománia, situaÍia este substantial difeÍitá. Prin traditie'
':tnologia se referá aici la lumea "traditionalán, adicá a
;atului, 9i o expresie prcium 'etnologie urbanán apare
apÍoape ca o contradic1ie ín termeni. la noi, ca 9i in alte
cuituri coborátoare din spiritul herderian al Volk.ului si
Vollcskunde, etnologul gre'nu numai un obiect culttra
.:opu|ará, tradi|ionalá, esen1ialmente ruralá, ci 9i o misirrrre:
salvarea Ei valorizarea.acesteia. Profésia si vocatia sa íl vor
purta'pe ulitele satului; in casa scárilor.úttui bloc urban, un
etnolog devine.un personaj insolit.
, Cepoate söfacádccictnologul in ora$?
Existá deja douá diÍectii distincte.carc au irrceput
..
sá se contureza in etnologia urbaná 9i carc sunt difercn1iate
adesea ca etnologioín orag gi etnologie a ora5ului. tn primul
ca'u este vorba mai alcs de o cáutare. ín contextul nou al
oraEului, a problemelor sau chiar a realitá1ilor vechi cu care
a fost rpbignuitá 'etrrologia. Vor fi analizate sfubátorile
wbare. noile forme de ritraluri dezvoltare'in domeniul

7A
rll
I

LoFr''aE
il, inrnr Loc
il
BLOcuL $t
li
i

".*h]totl"],*'*," uáarrá, it.#"

I

ryJiq:ul"i,^;.::.:*.-"*Lfl'xff5
in Pc o k:'--
*
ry
.i
:i
r .(töranii ,"onu"ig"ir"i. vazeazl
,|: air",it" "::'*.:r}j -::
l!'

;:nlm1iiff ffi'r##;"i' ilffi;'ta l*iii"xaed!

a de;voltárii. Cónram
ury1e se dezvoltit de la
orivit in ,,acest *"*ti"iiJ*nt
,:i
li -in ffi#;''*!so"ifrr indusrriale 9i apoi
rcdireül9r
prelungirea teme|or ,"; ";;]; Teoriile moder.
I o..,ioJíl,,"prin radi1ie il'*ia'í"p*,industriate.acecasi traioctorie'
.iexoticc"' "rurale"
,teritoríu dp. aplicare -a p"á,e in ese.nlil
''i'ilt
!l

etnologiei. t'lou au loc de la societá|i

oragul va sus' '," -ffi"á-*''ilfile
'.:l
sale specrfice, moderne 9i post.
intercsul eurclogieil ffiill;;
demersurilor i"áii-"""r"...ri*y'..ál'
l:i , ;;;al
ti
$i urbanizárii,
i
sc perec fenomerre a" g"nul .*l"' ]*
I .'.
:!r.111sp*.i"u
,ii
xii*"mt#T#i.::T"ff3.Í;
ulío''" din societárír" ;1i'9r, ^ ]:^..:T
eceasta inseamná cá
putem

*::*t,r#::'jtrili!T'.ffi:i:j:,,tJr"'*
*.;oii1..'.T'*;i'#ilff
de continuitate' c ffi':'T'#Ttr'{ú1i4*n.is'iilqi
-;u!old:. ffi;;úfuizare". (Abraham' 199o'
pp.

mehmorfoze ale
',"''"; 5 1.52).'
vedere a emo.losiei
ffiTm:x;'':x
unQrhainenoi.
11,.'i,iílil :.
. |'
?*ry:T"
ora9ului,-lucririlo. nu
sc p,rczintá mult mai

ii}-"i"i:t" sctul oprrs teorii

de denumrte
Paralelcuaceastáetnologielnora$,
sá Y
:;J;"di'"'B.!'l"in,care neagácxisten1a
o*"".,rn ,nui rÍ.""."ía. incercat ** Á:*":Y urbanizare. Acesta este
.dezvoltc oi o ; ;.-':i.-::f.: ete

intocuit insá pur 9i simolu

cu mai multe
".norJJ"
.cularirá$le.sale se def;nesc mai 1!t
**.!::
ea. nu YTca sa fie dour
o etnotogie l".TT: :l il-!Í:I'mx ffi$l"Í"-':##";
ins'nlá,
lxfrTlx :::.:T':..TTJ T':'Ei: H""*t"nferiei". ín
;*;*i voca1ie de ordonarc
etc), uitima
exhaustivá 9t
Étnologia ora'ului ,"*..i,i * oesprúaa
"m'*fr'{i"
de nemul*miÍe a etnologiei
:#*Jlj#n*mrmrn:
pr"joá"cári si fárn n**
.*"'s#ui T :ilJ:il
oragului, na ;[:tli !Ti:
dmente.
explicativc' -
l'*"fti;r in-fa* accstor solulii uqor pnn
,Acesteidelimitáriinterne,lncadrulí""*'"udcl1meaurbaná)rámáneaproape
*norbsi;i:'1."""J*rn " *, Motivul poate I inteles
mai
!
general
"r
exrcmá,cácio*.j'"'*ir"i"".'*",nn" ffi"gt;
niciosociologie*ü;;:ilú*3-u:ó :] **,]T:."ff1"ji.h::
-,
crnoiogia.ioi *rr'*" '*&tf
*Ylli"; in ,moa
..:J'i:''i'ffi |::fff'"ffi$]*il*ttg
*fl::íJT
lk***:ru;:'m "'"..1* Áiat t"o,iit" i;j1;i;':t
xi:."a:1; converqen|ei, cát
gi cele ale
care o sugereazá
"'",Jn.'
in,u* o"
;"";""Fi abordál offiI oaÍe'um
öevialáurbánáo.#;;ffiil-;T*o'4ö ioliJ*u'i,c,-. in maniera scolii de
unei/unor ,"1,""
a unei "urbanitáÍii, a
.o"iuuiti,u."paojploi;.*'"'::s1 ffi:iil''.'trÍ,,r1::':: +,**É
uni""noti,ln ". soci"látii .dT1 a asemánárilor qi oeoseuirilor pot Íi stabilite
p,in

*T*jJ "ffi:}',il%L'öi.1
;i;T,;": ;í;;;- t
fri*Jjj''"Tllí';]1"il''::#
; urbanizare.
'n
acoastá

sociologie. p*ao^l'ff
:1... '
s0cl',ttE ! r/rlt' 71
REYIsTA DE Ot'B'GETlBl
 sTuDll l i ;.
..I;;* nu incrge num ai dupá
lucnrri, mai
mai multe astfe| '
pcrspectivá; faptul ca exisB
á" áas" sau doar'"" fi;J;;;d"ji-:: }*;'#'lJ"ffiJ.'üe:I#
"
ll*rm *;:::;.mi.1care ;;;;;.i*
nu
*u"1 sá spunem cá..ora'ul
;öJ'iuil *P l*::i
.ontc*tolui.in
9i dupá locuire''.'.
Dunerea íntre paranteza
'"JJo u"".i" -'p.ó;; *,niY.*T;
^

"-"-;:*xm#,#:i-*Jl"-.,'';
-q".rservatie
in zona de
l*:njm:"'ffi:1'tr'ffi:#"Tfi '
'';ü; "a.p''r
lT"""'*i"n"J""* :*1yjffi*r' #*.f""r*ll'.:*tt:öjq
;;;;*'. *l'*.Tl'*ll*;
sociologie a orasulul 9l

uruanizxii . at1nci..cánd
nu este diÍec't ruít$;-p"t#lru.1#,lT"*"lj
d" o parte, 1i':'^":P*
de acegia,
W3 ,*iotogi"
nurbanistá"i
r .^l-. oÍ flmm.o ;'';;"l-i# 9i distan1arc,
m1i my]t:T.::
d" lo.ui.o'ito, 9i grupurilo'r
;-*T: ;ll13;1l;i'Í.ili11öi
fi .u"*án.-
;' ca formá .n
fi
Í:"'il';;il-É
''Ifi;;nt", . u" .altá
parte' Cu acest
sa experien1á
cu cöt ea pare a
,nl *:" lo,."Ju rn faln si cu intreaga
in
.
de locuire cot."tina,.'il^* "
" 'fli;iT"!:ii':trji
:,

o" *l* il"',.,li ,ai, * i,"."a"r"gi.e j

plánuit si ridicat
jn'ro-:*1*n'-""n*!5fiff l".:i.Jr'T"'ilorJ-<cu,,i,rg,ol
ltrffiiiÍH .]üib-isti,, ..:.: ffii. :i"i:
I

a locuitorilor - TlT"':':",l"#,"uJ,'; t
í
""ülii
ffiil!:*: :;
*ii#,;il;*tis-,;"rryii
t

t"gaturr,"áicor
mai stránsö
je
*"á
n: fapt, monografism'
poato va|oÍa
-*'ffr:
s'.loi" "**:s"
if,ou."
. *siiiiuioü. ,e .."'se
i

9i de drept, "u n,**í "u,u*is.ii" 1ln1 n.u

nali-unii.'
11

;*"*'tx #"Hiff;'ffi;i:ö**jm
:T*3L:1 "#T;"frr
:

;í#;ti*x;t:*ri;tx* .'il*Tffi:: fffiki''lT4q! social"

in care toate puterile tind
sá.si transf.o1me unit,itli '':':.;;;;|ilau in aoi

;ffi *"'';;ffi ..a" ^ai""o"to' .unitáli sociald- uÍbanet

"*i*p1;"3;!lf.:lpi:":il{{**s""':rtn:
t
o anumitá lo"orogi;:."J;*',,- comparative.u'" tl:j"
.""*1,*- i u** de sinteze ima4:;,#ilJ';
u,áoi"**
;;.t* *u" ,*"1 ; ; putea. specÚtct
acest nivel ÍecüPra
Bucurestiului
"" de cátre unitatea 9i
plánuitei mod",niJ,i "-iJ*r"i etnologicpeÍen. .

l.
PomPidou. t
i*"o peste fazáe si .nivelurile
l-
;
I

in*,'#"il] ;soiii *
i1l lY::*j:
ffi;'á":'** Btrocul 311. Constituirea
t

llffi -á".
I

*""1**11";l
I

*'"t*T:.. '
]"; unei comunitátt
:

:..|"l,T"'r';;;- "erc
í.
::Lt*:ffi;' o" L'n""' ory.T
!.!::: :
ffifi*;'ii; *ane, r.a':'1Lif11t^i..;1 alt
fifit#;il"i"i*'o*'' ate^ii *:1.:: Amlncercat sá analizámintr.11
(Mili*"
.#;J-t"ilc 9i al" 1993)
unell
nffili'.;;il* *' i1T:,ÍI""j.T'l
articol
sistematizárii si
{ntr.e
rolul dc

$Tffiili'*í1'J'':' ::*".j:i,'"*.
ro' va incepe diferenlierea. in,*'.n, de omogenizare socialá
pe caÍB

:.loi'#öf.uiii
s0G|^LE 1/í 9l.
REvlsTA DE GERGETÁRI
72
 F
!
r
BLocuL iffiRrtoc $l LoculBE

T
aceashumasá.l^joace:".Y':Yl.am.,fácutladoamnaCeausescu-poveste9te
conducerii.centra]e. ln cele de fa1á
vom J Es.3o$,o:*studentahrrrci,gtiti,dcaia
copiii
inc€rca sá urmárim'. ia nivctut unui
bloc,', un*,o nis." 'drepturi; el era sudent,
"
reac1iileindiüdualÖ9ícolectivcdeadaptarecrau'[utEu,nuaveaÍnundc...sim.amapucat ueau sá spun
etatiste eu $i.am fácut memoriul. Da'
. $i contracarare a JJ;Áuni

!
'i-p*t'ne' i'o- totuli cum! a evoluat"' pe 3 augusr l-am
uniformizatour". "Sut']t"-- . i-*á. pe Bogdan (..), pe 3 seprembrie arn
din toatc p*ui"'.,",,i"s,.latera1.
frcjmui1i

I
.3
consüalÁc.D.9i;ilil.ii.oriao"-9.lu''n"'no'iotrapoltá...Ei,vreausáziccápe
..penuu miro troc ins""1rinl o a" rroiembrie aÍn awt deja apaÍtaÍnen$l
io.inai'nt..... ln caanl acestei familii'
un
. o conüe1uire oomun' asta
in "omuni*r"
oameni, i"áunn.ua', adápos1itá 1"*"'r; :1*:-.^"
fost s|Íecurat lui
lnseamná,,. Initial o

T
de lucru' ''9i
ln spa$ilc stlalüard il;p.d."."i* de Ccrru$escu, cu ocazia unei vizite G.|n
.ta,llc prin a.gi pu* in-Jou.r luni eram cáteva cazuri ..pilele'' la
.". instalatf', precizeazá
bloc' locatarii
" ;**n;.in
".",tui,*'p,"l*iiipi.tor Ei alte
' ampr€nta personatá iiRAi sau la
..á5tia cu demolárile'' au fost

!
-ry'oniute.
con$titui,impreuná, un *i d"
O asemenea comunitate, ipoteticá suficiente.Motivele venirii la bloc, mai exact,
an
...unitale socialá,,, a constituit Pntnr un
Constránsi de
in accst bloc, diversc.
obiectulobserva|iilornoastre. 'g

T
" .sun.t.
á"n,on,i sau de üpsa de spa1iu,
toli cei

I
La ihCepril a fOSt CUtfemUnfl *tpfL" "l
slbimburilor de locuinte pentru

' . 31l, din Militari, zona **[:'x?''*"#lÍ"íl!iffi:Tffö

T
Blocul
in toamna :.apropierii'' traverseaá ca un fir
Veteranilor, a fost daiin folosinÉ
anului 1977. Este un uto" mic' tip
P + 4' *lu cu ;ilil.:
*tpri""tae rute locative ale celor
. douá scári insumánd 2a
apaíaÍrente.
-anctretnti,
orientándu-le cáutíuile soldate
cu
' Componenta ,n n i*i narcatá áe valul de' *! T"i put':':*T: u::L*:
'"'..Ji
J.'"orr'i $imutöri declangat dupá cuuemurul orizonnrri diferite, au sÍár$it prin a se aduna

din acel -t o p*"-an locatari provino din i;ll*"l 311: intelectuali' funclionari si
prin -*un."i.o,i,
un ofiler de stat major gi.un
Ű
.us"- dernolut", ar,i din Panteúmon,
schimb.,.{e locuinp oferit de
ICRAL, carc ;*"; de performantá,
.ug*i un socio|o8 si o
aceasül zoná il.iri" a. etc., alcátuind impreuná
avea neúoie de aparumente ln
din Calca.l'aosil.Tj colcctiütateatrcterogcnáablocului. í

I
** bilÍaniiaudémolati intr.un fel sau al]ul
. itii' r. sfá4git, proÍitat
de toate aceste miwári pentru a obüne
urban, imagini ale
*mmJ;'ffi#tr"t#Jr#':
demersuri-de
rmagrnar
*"*-allii, incununarc:r'unor blOCUlUi
locative
" *i a" zile:\Ansamblul traiectoriilor
i*lry

I
Jc locatarilor blocului 3l t ofcrá
o Ű
Pcstc jumátate dintre locatarii
^ :
asPiÍalrr. Dacá
blocului intre.consiiile'* $
a ' Bucurcqti. Au
ostc ailevárat ca áoar'ila t.' blocului 3l1 nu s.au náscut ln
ae pildll, nu
. }" putut sa s"."ooptJieniciodltá intnr totul
ta alte pádi,la vars9$rerite !.on

I
. .viala do bloc, ,ra,nitiite
nu estc mai pu$n adevá*':1 ""''i'Ji"
.tlot rnotive diferite.
ln schimb perceperea
diferitá. Cánd li se
I

Putrne sunt
*," '""' fácut o*urui este mai pu$n
I

,f
posibilul ca sa ajung{''aici:
'".' mcmqiul

BEv|sIA DE cEncÉrtnl 80G'.,, ffi 1/109{ 73

I
I
I
t'Í
{: I

tt'4 i.

li
li
i
cere sá definescá oragut, irnaginea
pe o care o
au, in rnajoritateq cazuritor,
definegte ora$ul ca pe. o naglomerare
de
G
t
Fr.
un"i Iocurnfe", vorbegte despre sat ca
""r* """a "
aglomerári exce.sive: ..gáIágia ncomunitate". despre o f.

I
ln general, satul este irnrgin,
',i
.
".",n'i
9i balamucul cel mai mare: ágromerati;-;;b '*" I'
í.
furnicar de oameni"
aici ;i s;nti: 1t|ilor' sursclor primarc, atát spirit-ua|e,
cat $l materia]e: nsatui, Iocul copi|áriei,
.rnentul unei "t...De
..ora$ul
lumi.stráine: ..: ;; care vjzez rnereun (M.P.), sau nsaü!,
|a

I
de stráin pentru. míne'' (M.P)." cum sá
:|.T|T..
Uneon tmagÍnea' ac an?... Locul de,unde ne vin cl"
moi
acestei aglomerári umane importante alirnsnte pentru noi, oamenii
a naglomÁli a" 16 oÍa$" (Doamna
de
*1n."o.'o'".cea
(J.,l' oar |deea rámáne constantá:. 'Á;;; o Gr). Une.rri aceástö

I
anterioriÚie a satului ln comparatrie cu
.
proliferare cantitativá. ora$u|.
se insqie irr viziunea unei fatalitáti isto'ice qi
l|? Mai ales pentru cei mai üneri, personale in acelagi dmp: (satul), nde
olleren|a speciÍicá care marcheazI oraguí unde
venim: (oragul), acolo unde pleacá
. copiii".

t'
este blocu|: ''oragul... este o
mulütudine de Existá tnsá 9i reversul medaliei,
blocuri', (p., 16 ani). Se ,,"t ui"i pentru cá oragul arc avanta.le|e sale.
infl uenlele propagandei "iti
rte -"onfil-
$i e|e
sunt evidenÍ,o mai ales cánd este vorba
"o*u.

I
cáreia urüanizarea se definea í:. primul ránJ
despre
'prin construirea confort, acesta fiind apanajul ora;elor:
de blocuri: un sat unde ápa
se curentá . apá caldá, in special -, incálzirea
constuiserá 2 sau 3 blocrrri era
nín deja un sat . centralá, rrrobile .. "modernen, facilitáÍi
curs de urbanizare".
electrocasnice, pe scurt na avea ,o,

I
o
singurá excep|ie tot acest
.:.)
|rebuie in casá", acesta este confortul.
""_ii
consens de viziune asupra ora;ului:
Doamna Confortul sáracului, desigur, pent.rr carc
I., "* vorbegte de in

t
orag termeni de imaginea casei cu curte este tegata
"forma|ie teritorialán etc. ' Este lnsá de cea a
furcülzirii cu lemne, de lipsa op"i
economistá de profesie, "de
famjlie buná'. "*"nt"
tn acest sens trebuie luatil declaralia "t".
Intclectuala blocului ... doamnei
D. "..jnhe casá cu suÍte $i btoc, eu prefer
*
' BucureSti Chiar 5i pentru cei care tÍáiesc in blocul. Dar o casá cu acela5i conaiiii
oe

T
de mai multe decenii, oragului pare confort ca gi .cele de la bloc nu mi_ar
sá ii lipseascá organicitatea, ,í nu oiua in"a disp|ácea. Adicá.sá anr incálzire
unirate si cu gazn,apá

I
specificitate proprii. Este o .

existen|á sub semnul excasuJui, WC.u| ín casá, in fine, iot

curent2[,
a| cre5terii confoíul". Aceastá idec a conforrdui
mai degrabá cantiüaüve, care nu reusesie
sa marcbeazá perceperua difercnptor intre
. cre€ze o nouá calitate a vie1ii.
Sepoate vedea
ora5

I
aici, ca Ínt.o oglindá sui-generis, istoria $i sat a unei lqfgi categorii de oameni: satut
;

. oragelor valahe náscute di; aglomerárile

aremulteavantaje,darconform| nuJ ai decát i
sátegti in juru| unor nuclee comeirciale'
la orag. i
mai
modeste.
Ima3inea blocutui este parte u i

I
mult sau mai pulin 1

Nu este deci surprinzátor fqstui imaginar

,zarvá,,
urban mai bogat. Este oralul i
cá in mic: rezumá M.o, "aparramente
perceperea oragului este stráns
lesatá de i
percepeÍea satului.ln íncercarea
ín care locuiesc oarpeni, ceva imens' casá !'

I
oJ a]t oenni peste casán (doaÍnna G). Mai semnificaür,.
sgrevine de multe ori la sat "o
1 vá spun este insá faptul cá blocul nu inseamriá
tl* ora5? Eu m.am náscut la
,'- '..n gi,D. aproapeiniciodatá nacasá", nu esle
:
o ''casán,
íncepe sá vorbeascá despre salrí ', iu.
ui *; '
ci .doa un substitut. al acesteia: el este

I
sat formeaá un cupiu in care greu
e sl separi 'ultimul refugiu la pceastá orán - rezumá
unul din termeni de celálalt.
.
.
ln primu| rönd, satul are o organi-
MP. lEste locul,ande re simgi cel mai bine,
'casa ta care nu esÜc tocmai ce.1i
*ou' c.,-* doreai. dar te

I
citate carc pare sá tipseascá
mu|pmegti ,$i cu asta, ce poli sá faci?.'."

74 REvtsT^ DE cERGETÁBt s0cl^LE

I
m' 1tIgg4

lÍ
r;

I
I
 'il
, j,r,,, : ,

BLocuL iHrnr Loc $l Locuffi t

ocasei" partea fiecárei familii. Vom incto aatr ű Ü

t
Discursurite 3supru "blocului" 5i nu
nCasan te face sl visezi: urmtlrim in acest capitol modurile *"
a da.via;á spaiiitor 9i ot'iectelcr l.
concordá niciodata.
"este tot ceta ce-gi poate dori un om": "in
moqJitalilor 9i ra;iuniior acestc 5== E
la' |oJ la locuire, ín cazu! pará.:.-:r {
zitele noastre, casa este locul cel mai drag:
acolo le refugiezi $i te simli cel mai bine - in
ncqsa este un loc de blocultti 3l l.
familie, in cpzul meun:
fiecáruia, locul un<lc ic refugiazá
Péiim tánárul igginer D.T.' $@n
'"i"gi"'"r
omu-í dupa o zi de oboséalá $i de muncá este o "interfali' intre axterbrul or4'uloi B ;
interiorul apartamentului: "ai inuzl' r

t
pentru a se simli bine". -
deschis uga apafiamentului,ai intrat inári:.:
Conform acestei logici, o vilá este
cei ai inctris-o 9i..' gata...cercul s-a-nchis'
deja prea mult; lun.confort visat de cátre

t
intimitatea ta'', care es{e !n ac:
aca^sá,ltr
ou bani1, 'un.confort pr€a $cunnp",-ps cangl
"*" pentru mine"' Yila timp si o izolare' DÍ. se inchide in
scurl "ceva lruccesibil isi line si aparate e
prue a fi casa celorlalli' asociatá cortrp|iei:
nla de'culcare unde
s'":'
peryilá electronice (obiecte ale hobby-ului
noi, astázi, numai bigni1arii pot sá-5i unde pot s'
din asta, 9i cei care cástigá' "acolo e universul meu intim,
o t-lrestiune (..) acolc nu m{
concentrez mai bine parcá
inlelegeli ..." ncasa". Casa
' -.d".ni"o'a nimeni". Restul aparta''""!lÍ
Reperut rámf,ne deci
perceprrii adesea ca spntiuprotejat, refugiu
rJ i.r. n"ut*, a.s$l de pulin v?lorizat ;i D'T-
in
ncgativ' existii nre putinecuvintc cle sprrs despre el; $i cu aljrt
*un"tirtui 5i al cuprrtui' sr
oragului qi al naipu$ne despre bloc Ei vecinii 9ai'.vi1ta
deci ln oarecare'refuz at
sociatn' destul de lirnitatá de altmiteri.
are
siiu deschis: in casá nu te ínchizi ci
spa|iutui
altc ancorári.
áaíoegraun te pui la adápost de ora$; :.'] 9"
D.T. ssle intr-un fel o exceplie' $i
,
o.vialá.socialö cme, din Rrotive difeÍie ia un
al1i lcratari, desigrrr, atl sau viseazá
' inainte 9i
<|upá t989'te sperie. ncoll intim", precum doamna S'E'' de
mult' sá
exemplu: 'mie.mi place sá lucrez
unde sá
tricoóz mult 9i sá arn un toc al meu
Spatiu gi.obiecte- Etnologia nu mil deianjeze nimeni, a$a' ca un "' un
fornielor de locuiré fotdliu foanó comod, o canapea
ft':rrte

."*"On ...n. "Collut intim" al doamnei

SE'
nu este ?nsá universul inchis al lui DT.
ConcePut (5i) 'ca nrijloc de
'noi sáu íntÍ.un spaliu comun. De
o lrrarc ci un "col1' at
omogenizare socialá, blocul impunc nncasá" esteun spatiu mai desrab^á
de altfel,
anunre familial - decát
sái: acelaqi spa|iu
omolenitate locatnrilor colectiv - 9i
in
vialü r'entru .to1i, acelea"si probleme 9i,. indivictual.
nlntim este acolo unde te simli
aproape aceleagi tlorinlc' Existii
bine? - Flincl
"6iglr, .'a otn.u.. . $i unde vá simlili mai
.t'"-ii cn 'víaln de bloc' dar 9i muri defi iatru, in bucátárie e locul mult prca strámt.
;ú. cer $i cunr insugi spaliu| blocului ar ii""o (in sufragerie), aia mare poate !l- '
sufio.ent lentru a descrie via1a 9i
moaÍtea micá poate
;celor careíl locuiesc. citeascá, noi stitm la televizor, aia
ca
sá se.joace. Deci nu conleazá spaliul
i Acsste cligee^ au' Partea lor de mea
mfimi, . dupa párerea (pentru
a<levír tlar si de exÍigerátc. Btocul
socialist trei ori
inti*itnt"1. roate sítfie $i o camerá de
este, fárá,int|oialii, un spatiu constrfrngátor'
bine' pentlr'l cá sunt cu
a-l cát as|a si rn-a$ sirnti
án, *" ojung",<]e obicei,lrta trili blocrrl si ainrei"(NG.)
Voin1ei etátiste ilc a
rac" asíf"t slt rráiascá. Aceastá intirnitatc intr.un spa1tu
anrrlo diferenlcte ii corespmde totdeauna o
comun !ine, poate' de o formá
de via1á
inv"niativn'de indivictualizare din
"ointa

REYIsTA DE cEBcETÁBl s0e tAtE m t/1994 75

:,'rli:::':;:r$fUDll
sociallt mai ruralll saur, in orice caz, rnai pulin . "camera <|e zi" transformatá ln
.,
indívi<lualistá li indi'vidua|izantá.decfrf cea 'camerá Ue oaspeíi". un fel de camerá de
atribüitil ^ in. general marjlor .
orage. reprezentarc cain casele |áráne$ti, mai alesin
'
Binein1eles, eii nu este generalá.gi mbi alas .cazul nou-venitilor. din zona ruralá. [á
nu mai qste aceeaii'cilnaínte de 1989. Este
-ea
nevoie, aceastü. camerá putea fi folositá
Siin tranzilie, ca intreaga societate.' pentru mesele ftstive, pentru marile reuniuni
l-a nivelul blocului - mai prccis al de familie, vizitele importante etc., Íjind insá
ápartamentetor .bceastá ntmnzilie' poate fi pulin intrebuinlatil in restul timpului;
'ideniificatá ili trecerea de la bucátárie ta . "camcra de zid. moderná, stil
living. ,'living",' destinatá'odihnei gi üzitelor, mai
ales in-caz'ül cyplurilor tinere' modeme sau
..i
care Be doreau astfel.
' ' Cu^ exccplia'(dar hu intotdeauna!)
Bucátárie $i camerá de ;i, .

inainte de 1989"...
cazurilor de suprapopularc, nu aceasta era
deci caniera cÍrre concentra sociabiliüatea
'*
curentil a familiei.
.

. Func|ia socialá pe careavut-o

bucátiÍria ín perioada comunlstá n'r rrebuie str
fie consideratá (doar) ca o nsuprol ietuire" a ... gi dupá,
^unui
model sátesc. Motivele sunt mult,mai
materiale:,in ultimii ani, cdnd íncüJzirea s.a . nDe fapt, ínainte.de revo|utíe' nu
rcdu.s dramatic,.familiile au fost ob|igote sá
intram aproape deloc ln sufragerie, doar a9a,
se refugieze intr-un spatiu mai mic $i mai
din cánd in cf,nd. -$i acum? -Acum petrecenr
ugor de incálát.ln majoritatea cazurilor acest
.spa1iu acolo majoritatea'timpului ... ne uitám la
l.a constituit bucátária.
Pentru a putea adáposti reuniuni|e "televizor, ne intálnim cu.prietenii ..." (PM).
Persoaná foarte sociabilá' PM. gi-a schimbat
de familie, precum .9i eventualii invitali,
. au inceput sá.9i 9i el dupá revo|u1ie obisnuinÍelc rela1ionale:
oamenii reamenajeze ndupá revolu|ie, de- vineri páná luni sunt
bucátária. Mobile|e de bucátárie erau foarle"'
sáptámáni cánd nu iegim din casá. Bine, mai
cöuüate, mai ales acea inven1ie care venea in
vin cumna1ii, mái vin ...n. Pentnr a completa
intámpinarea nevöilor popula1iei: bancheta
acest tablou trebuie adáugat cá bucátária
de col1 care márginea masa din douá párti,
vcrsiune modernizatlt a lavilelor din casete rímöne totusi carnera preferatá a lui P.M' ín
care peEecc insá tot mai pulin timp. tnrebat,
láritnelti' Ansamblu| dádeá imaginea de mai
PM. nu gtie crtm sá explice acarte schimbári:
. mult confort sí intimitate. Acest spa1iu nasta
i
nrevázut si óorectatn, restráns si' . este, suntlimpuri,inlelegcli ...'. i

muftifunclional in acelagi ti*p, e , spaliul

I.a nivelcasnic, ocáderea comu- i.
JT

sociabilit4ii familia|e, locul unde ,. 'leai sá nismului gi trccerea |a n.e&nomia de pia[á" !

bei un páhárcl cu prietenii ctc.

au fácut ca.,sociabilitetea sá pöráseascü Í
tg
bucátüria in favoarca livingului.. Explicatia
"canrera de zi", prevázutá cie cátrc
.aproapc crrrentá ofedta de majoritatea subiec1ilor este
arhitecli ín toate blocurile' a avut ,cá inainte de t989 se folosea bucátária din
destina1ii diferen[iate. Existá cel puüú trei 'cauza
variánte posibile:
friplui din restu} casei; este adevárat,
fárá indoialá, dar frig a fost $i in cele douá
-
'-
ncamera de
zin fc'."iű ca " iemi de dupá t989 ... íx o privire mai atentá
bibliotecá 5i/sau birou, mai aies in cazul
constatám cá fudeosebi teJevizorul este la
intelectualilor;
originea acestei schirnbári: televizorul nu se
tine nici ín bucátárie, nici in dormitor, cum

REulsT^ DE GERcETÁBI s0GIAtE l r/|994

ffi""
{

"BL0CULTnrnr Loc $t LocutRE

föcea N.T. inaintc.'Acum existii cel

PuÍin trei l " ' , Masa marej din sufragerie, aga
.
, .canale de' ttj|eviáune
cu prograrne pe.tot ' ndemoclalá'.
cuÍÍL€ste ea' rámíne un obiect de
parcursul zilei. Livingul regrupeazá djn ce.ín care foarte rnulgi nu se pot lipsi. Ea reunegte
ce mai mult farnilia. invita(ii, qi de aceea se . familir lri' fiecare zi' iar ín á|ele de
pune probleina reamenajárii, luí conform .sárbátoare ígrupeazÍín
;jurul ei membrii
t
''

noi|or sale functii. Dacá ar'<lispune de familiei gi tudele. "Masa maron rámáne un i
mijloacele necesare, oamenii ar investi mai simbol al vielii familrale de tip patriarhal,
j
l
degrabá
.'.bucátárle in living decát in mobilele de pástratá. uneori . cu .'mfuidrie, ca ?n cazul
, ca orliniofril nuite, aceastá familiei Gr. C.D. vorbegte cu ironie despre i

bib|iotecá dispare, aicea va fi un fototapet naceslg

mese mici, sö stai in genunchi lángá
(...). Dupá aia' fotoliildal.:;r schii;:lrrte ea sá bei cafeauan..Gr., dimpotrivá' viseazá o
'.. sá'
di5pará masa,aia,,va veni un alt aranjament
. floial astfcl de másu1á din clipa Ín care a vázut-o
.'i acolo .... o sö-nri iau ti combinö primh." .
datá; attii sunt mai degrabá
. muzicalá d-acolo (din occident), nu c.aicea 'conservatori. t*rc .cele douá extreme, o
' 'n-ar fi, dai de calitatea celor de-acolo nu sunr intrcagá panoplie de "mese marin din ce in ce
.&stea cle-aicea".
nsursa'sa rlc inspiraql":. -
mai mici si fotolii din ce in ce mai mari.
' cum spune.G., o reprczintil familia nagului* Trecerea de la ntnasa mare" la ''Ínásute'
sáu care estc Ínarinar.gi care a putut sá.gi semnificö trecerea de la un stil de via1á la
nÍobileze.apartamentul cu obiecte cumpltrate altul. Bte; intr-un fel, dorinla de a sparge
nacolo', dupá
mo<lelut caselor pe care |e-a tiparele tradiliei patriarhale penlru a asigura o
vázut in tirnpul escalelor. G. ínsusi a cálátorit .mai mare libertate individualö 9i suple|e,
' rirult dupá 1989, iar grrsturile sale par sá ,se fi asociatá deja stilului,fast food. Astfel, a
schinrbat. mánca nu mai repIezintá un ritual familiat Ei
'Livingul nu ilne un rol la'fet de un nrotl de a prinri oaspelii: sarmalele
sunt
- inlt'rortarrt ín'toate famitiile.
.'.. Pentnr a bea un inlocuite cu báuturi 5i "ceva de ron1áit''.
plthárel cu prietenii aprupia|i aste preferatii Trecerea de la nnrasa mare" la nntlÍsu1e" este
. ádesea ítot.
bucátária. in fami|ia F. spa1iile cle asemenea 9i expresia unui soi de ..revoltá
' destinale tlormitului se extind spre camera de impotriva {atáluin: tinerii rnáníncá din ce ín
zi undé se cttlcá "so|ul, ceea cc face ca ce Ynai rar'Tn familie'', |a ore Íixe 5i íntr.un
livingul 'sádi piardá din specilicitate. Se motl ritualizat, prcferfuitl mesele frugale, Ia
.tranzi1ie., globa|á
. simle lnsá pretrrtindeni o orice orá din zi. Nu este íntámplátor cá
.qi
difuzá dinspre bucátár.ie spre camera de zi. tocmai tinerii din familii sau cuplurile tinere
nu mai pun prel pe obi5nuita masá mare
familialá, loc . al unei sociabi|itit1i vag
.Masa maie', mesele mici patriarhalc devenitá <lesuetá pentru ei,
aceast& fiind 1nlocuitá cu másu1ele joase 9i
,..i fotoliile largi ale unei .sociabi it?gi relaxate.
,: '
I

"Toirtá lumea, cei care au venit ta

noi ne-au intrebat: cum suporlali nrasa in
sufragerie? Da, intr-adevár, e mai affioaar.
Sá fie sufrageria mai |iberá cir fotoliile, si sá "Parculn
stai, cát de cát mai comod. Dar.. noi sunlem .;-
mulli, adicit suntem 6,9i-n fiecare sea.i'i noi . Blocul 3ll este construit in formá
in sufragerie.|uám masa, nu in bucitilrie, sau dg ''Ln.In spate, delimitat de cele douá latrui
máncam aga, pe ránd. Deci nlas*.nu lipse;te ale blocului gi 'ciupind'pu1in din terenurile
..din sufragerie.asta voiam sí vá sptrn, cá'nu invecinate se aÍ!á ceea ce locatarii numesc cu
putem renunta ..." (l.T). mándrie nparculo sau ''grádina'': nA
lbst gi
mai frumoasá, dar eu nu m-am sintit bine.

REYtsri.or cEBGErlRt s0crrie 'p r/tee4 77

 Férylr
I
n
tt
L-.

t
"i'rl;i STUDII

. Oamenii tÍeb[de sö.i antrpnezi, trcbuie sá dai. . intr-qdevár .... .oamenii au fost binc
. un exemplu tu. . Ín1eleg cá dumneavoasdÍ inten1iona1i..toatá 'lumga ... Am cárat nigtc
a1i fost cu ini1iativa... . Da, da,.eu am fostcu pieue ....nu $tiu, de la demolare am fácut
ini1iativa.'.,incö m}.am... chiar din ,sánátate' alee, am -fácut bátátor, am fácut trandaÍiri'
:p€ntÍu aceastii curte, a$a... Mi-am neglijat :. ne-au ajutat unii, allii, am cumpárat, má rog,
a

: intere.sele mele. Mi.a plírcut toatll... aveacel .fiecare de pe unde s.a deiscurcat 5i am adus
.:
pulin l30.... numai de tn'' ..firi. Era o . puieÍi
., $tiu cá, c1r.nrasina mea am adus
' :frumusete.." (A.T) :. . picioarele de la bánci, atea de beton, Ie-am
.A'T.' administrator al 'llocutuiíncá adus eu personal cu ma5ina mea, pám6nt de
.de la irrceputuri,
Prsoaná energicá 9i'cu flori am.adus cu magina 9i pui de floare'
ini1iativá, a avut ideea folosirii tercnutuí mgsa aia rrlundá am adus-o de la demolári,
' aferent (si chiar ceva mai mult decát atát..) prin tápgan ... cu domnul Michi
"*..*.q,n
pentru a face o grüdiná pent'. |oatá lumea' ' 9i cu ... $i asa am injghebat ceva. Pe urmá am
.Pe.ntru a pune in pracücá ar.'astá idee, s-a' inceputgiam'fácutgárdu|ele-unfierdeaici,
folosit de indicatiili de partid, care impuneau' un fier de acoto,.cu. domnul Ricá care era
' cultivar.ea fiecárui ,llletÍu pátrat din jurul vccinul nostru 9i carc avea aparat de sudurá,
- blocului si de relaliile trrrsonale la primarie, ne-am gospodárit sö fim si noi mai in ránd cu
unde.luqrase ca func|ionar. t'catarii s-au Pus oamenii ..." (c.D.).Fárá indoialá' iniliativa si
pe lucru, au imprejrnuit terenul pe care l-au , dipomaiia administratorului au jucat un rol 'l

' un important in aceastá .rcugitá. Dar c,ea mai

'{r
It

considerat. ca fiind al lor 9i au amenajat

mic parc, apari1ie destul de insolitá ín mare reu$itá o ponsütuie faptul cll aceastá t!l
peisajul general al cartierului. Dupá spusele ini1iativtr a generat o acliune a comuniuit1ii in
lui A.T., acesta ar fi rezultatul unei iniliaüve folosul íntregii comunitö1i a blocului 31l,
- personale puse ín practicá datoritli rrnei independent desi uneori chiar impotriva
rtl
:ll
;!
voinÍe puternice gi puterii de convingere. structuriloradministrativegidestat. ill
Ascultándu.ilnsá 9i peceilalli, am corrstatat
,.Patculn era un adevárat paradis
cá au fost mai multe persoiue care au pentru c.opii. Exista cbiar si o "asocialie a i ril
' participat la aceastá iniliativá, care au pus in copiilorn, 'avánduJ ca pregedinte pe Dan iar
joc propriile relatii si care se considerá, prin vicepregedinte era lulia. Ne organizam in '
:l
urmare, (co)fondatori ai 'parcului": "Solul fiecare samblu, duminicá mergeam, sáparn
meu a fácut tot ,ce a fácut, aici, adicá tot in spate,. munci patriotice. - Deci domnul
A.T. vá orga.rri4a? - \u, noi ne.am organizat i
,

spaliul verde, el fiind si in domeniu (I.S. este

,horticultor), e| a pus aici si dupá aceea gi el ne-a suslinut. Sérbári iará5i föceam Ín i
ceilalli l.au íngrijitn, ne spun. :otia lui I.S. spate, la bátátor, acoto, puneau cortina"
'Noi am amenajat-o. Da, no- locatarii,. nu. (l.S). Fiica lui I.S., care-gi aminte$te toate ;
toti, cá nu se mutaserá toÍi, dl.. o parte din aceste intámplári, a ptrstrat chiar un caiet cu
procese-verbale,chitanlgetc. '
1

noi, to1i am participat aici, cá era nunai

Ínoloz: am sápat, administratorpl respectiv, Chiar 9i pentru adulti 'parcul' era i
un om foarte... avea cunogtin'F, pe la sere uneori un fel de paradis rega^sit. Mama lJü. n

Eiröeni, a adus arbustii áia ..l-., mai' sunt DÍ. de.exemp|u, i9i petrecea aici cea mai i
planta[i 9i prin fata blocului, brazii áia... l maÍe parte'a timpu|ui: 'parcá gi-a proiectat i
leu, l0 lei, 15 lei,20 lei dam fiecare locatar sufletul ei acolo. Aici, Printre betoanele reci,
ca sá amenajám... hai sö fie mai frumosn sá n.aibá flori... Cánd au fácut grádini1a a
(F.I). ''era un .moÍTnan de pámánt aici. Eu fost.ceva deosebit pentru ean, igi amintegte '
airr fost ultimul care s-a mutat in iunie,?8 DT. Era nlul1i cei care se adunau aici, dupá
'.

aici 5i terenul era un moÍTnan. A adus un. orele de serviciu la o disculie.

buldozer,' au scos pietrele, am ie$it,
-

78 REv!sTA DE cER.cE.IÁBt soc'^LE ll 1/r994

 BLoCUL iNrnr Loc $l LoculRE

Acum oamenii vorbesc desPre toate copiii picteazá perelii? deci ei sunt prirrciplii
' acestea |a timpu| trecut, 9i e greu, uneori' sá vinovaÍi, iar cáhd "se pune problema
refaci imaginea a ceea. ce a fost odatá reparaliilor cei carc nu au copii nu vor sá-Ei
"phrcul". Via1a socialá care se desfágoará.aici ".asums Ü€sto cheltuieli..
este'pe cale dé, a dispárea. Administratorul " , Nu este,doar un conflict admi-
, 'nistrativ, ci un fel de conflict social, de
considerá.cá.de viná e boa|a.sa care, in
ultiriiu|.timp, l-a ímpiedicat sá semai ocatpe "impárlire .a zonelor.de inÍlqenll", ca sá
de tparc': Motirtle suntinsll altele. "E bine spunern l;a: apartanrenlele, "parculn sunt
pentru copii", continuá 5á spuná.pilrin|ii, dar spatiile.adulte: casa scárilor'" devenitá mai
copiii, cu exceplia celor foartetmici, nu prca '
'mult'sau mai pulin un no man's land, este
mai stau ín párc. Adul1ii nrai trec pc aici din. sub stápánirca copiitor 5i o tircrílor care fac
.
cánd.ín cffnc|'dar'mai mult din irrtámp|are: din ea propriu| terítoriu. Un teritor.iu care e qi
. ..- $i mai iesi|i cáteodatá pe bancá? - M:t! ce! al rwo|tei, unde se aduná in mici grupuri
iesini cáteodatil ..:.; lmpreunit sau ... .I.lc. gi uneciri beau, sparg 9i fac graffiti pe perc{i.
pinde,'.nu.pÍea ne potrivim amándoi.' Cánd Existö ln Bucrrresti blocuri in care acest
' ferneia íntindeiufe acolo o ajur, dupá aia ne 'fenoripn a luat pÍoportii dramatice,
.
nrai ho<tinirn' nrai s|llm de vorbit". ln ceea cé. ob|igárrdu.i pe locatari sá ia mö.suri
i prive5te pe tineri, acegtia ar vrea sá pun:t suptimentarc,
' concretizate in :multipliatea
stápenire pe 'parc..: vin aici 1n grupuri, aduc numárului de gri|aje, instalarea interfonului
b.iuturit Ei muzicá ..." dar sunt ocáráli de etc.'tn cazul blocttui 3 t I nu s-a ajuns totu$i
nbaben, cum le spun ei, aga cá sfár5esc prin a Ia acea.s|á situa1ie. Nu ínctt ...
se ducein altil parte.
- -'' t' ' ln general vorbind, mizele
sociabilitllii rurmai sunt aici..

T
RTJDENIE. ETNOLOGIA
FORMELOR DE

J
Casa.s.ihrilor -.uÍl ''no manls
landt'? . , ..
SOCIALBILITATE'

J
nAdicá Í]ecare crede cá proprieüatea
este de la u$á in casá numai. Dar 9i scara este
Am. incercat sá pÍezentám in
lot a noast|á. (Pe oameni) nu-i intere.seazá ce
capitolul precedent o toPografie a
se petrece pe scarllo' se plárrge c'D. $i.a sociabi|itölii tegatá de sPaíiile construite din

t
propus chiar. sá' facá uncle modificüri: "ett bloc si in interacliune cu aceitea. Analiza
formelor de sociabi|itate nu este decát o

I
intenlionez sá fac intrarea aia, sá vopsesc
abordare complementará a rela|ii|or pe caÍe
usilí sá vopsesc |a scári, aga, sá fie, c6nd
locatarii le stabilasc intre ei gi/sau cu allii in
intrá cineva, caíea de viziü a unui bloc $i a
afara blocului. in primul ca,z este vorba npl-
ffilcase. Degeabain casá e lux ,si cánd i"r:r,l Ímaterializatá"., de
de grabá de o sociabilitate
pe scará e.sle ca intr-un gfajd ...'.
Ai putea crede, auzindu-l cuni urmele acasteia in spaliile Si obiectele
concrete: in celála|t caz obieclivul analizei il
vorbegte, cá ceilal$ nu sunt deloc preocupa1i .
de aceastá parle a blocului. $i dupá cum arí.Íá
constituie ín primul ránd "re1elelen de
casa scárilor. a$a $i este: partea cea mai prlrst
sociab:lilate. De fapt eite vorba de t|ouá
'diferite
Si cornplementare de Ű

t
intrelinutö. cea Inai putin pusá in valoare. Pe
modalitali
lecturlt ale aceluia,si fenomen global.
ordinea de zi a adunfilor cotnitetuh:' Ce
blo,c, ea este adesea un motiv de con{lict:

REurstt 0E GERcErAnl soGtALE ;iil.r/tssr 79

Ű

I
.A
,n
..?

I
E
 )
""5'1;"";;1f [1,,.'
r rela|ii|e sunt aproaP inexistente, se ínchid in f.'
Continuind ancbeíele'noasl í:, asupra ' .casá, nu primesc pe nimeni (dq altfel nici p .
[.
formelor de.sociabilitate in b|ocul '3ll, ne- noi nu nó-au primit) $i sunt bánuili ca auin E.. '
am:dat seama.cá este difici| sá vorbim..c&sö un depozit'de marfá'pentru "pia1at
|aolaltá despre adulti 9i tineri; Pe parcursul *
'neagrá!).i V."inátot"o rámáne totugi o !.
interviurilor s-au proÍilat forme diferitei dacá comunitater.de,aPaÍtenentá foarte putcrnicö:
nu clriar.opuse de sociabilitate, cu moüvalii cind G. a
fuut parastasul.mamei sale s-a dus
9i mecanisme diferite. Ffuá a put.r vorbi, gi-a dat de pomaná.vecinitor'defunctei, in
despre '.o, rupturí totalá íntre 3eneratii, . blocul din'cartieru|,Báneasa unde tocuise. I-a
emergenla a douá. universuri diferite de .; inyi1n1 de asemenea 9i pe.vecinii din b|ocul l.
sociabilitate este totu$i evidentá. Arrr hotárit , . unde locuie'te el: nau venit, care au venit ... '[
deci sö le prezentám.separat. ctr nu po1i ob}iga omul, dar aoa e obiceiul si !'
,,,Aceastá distan1á- íntergenera|ionaltr. invi1i pc to1i ín.amintirea mortului" (G)'
a fost exacerbatá dupll 1989 de modificarea Vecinii de bloc rámín un grup de apartenenÍö
forme|or de sociabjlitate.Ia scara intrcgii . gidupámoart€.. i.
societá1i. i,lnainte" 9i "dupá" sunt repere
indispensabile pentru o a.stfel de analizá,
repere a cáror inrpor1an|á nu arn apreciat.o Orizontalá 9i verticalá
corect,. din pitcate, .la .irrceputul acestei
anchete. Am ajuns astfel in situalia de a avea I

jnterviuri la un timp nedefinit, la vecinátate, Dispunerca reln1ii|or de vecinátate t..,

pe grade de.intensitate si de proximitate paÍe \.
rude 9i priaeni in genera|, fárá sá fim prea
sá confirme o constatare dasruI de rásp|lnditá
siguri dacil ele vizau situatii pÍezente sau
cá rela1iile "simpleo (de íntrajutoraÍe' o i
recute qi dacá s-a schimbat ceva . $i dacá da,
íntá|nire la o cafea din cfind ín cánd etc') sunt
in ce másurá - 'astázi in compara|ie cu ieri.
mai degrabá de.genul 'ugá.n ugltn: a cobot{
I

Pentru a localiza aceste interviuri suntem rnai

mult sau mai pu1in prizonieri ai preciáritor
spontane fácute de cátre subiec{i: nii jrte era
aga - astázi este agan. Este diÍicil dc :ealizat
deci, pentru moment' o analizá comr'irrativá
sistematicá.
sau a urca un etaj este deja un obstacol la
acest nivel al rela|iilor. Aceastá vecinátate de
npaliern
face ca mai ales Ín cazu| b|ocurilor
cu opt sau zece niveluri, sá existe ín fapt mai
-
multe vecinátáli..Pe de altá.Parte, existá
toldeauna gi canale rclalionale, care fac
|egátura intre vecinátá1ile restránse. Cea mai

Despre buna vecinátate in . importantá o constituie , cgpii, care se

ímprietenasc la joácá, in afara blocului gi
general .
.sÍárgesc prin a apropia familiilö párin1ilor lor.
Existí apoi ncolpoíorii''; care se mi5cá pe
Jiu arn avut conceplia: u."inii ,un, verticalá, fac . vizite '9i lmre$n astfel o
cei mai apropia1i de casá. N-ai un... ceva - nu comunitate nfolcloricá"' a blocului.
fugi la verigoara din cartierul celálalt. fugi la
un veciIt. fi s-if:tcut ráu, tot la un vecin te-ai''
dus. $i pentru asta eu totdeauna am cáutat sá o cafelu{á,'un páhárel ... Í
?
,
má am.bine ci
veciniin (Doamna D). Mai !
t.

pufin pragmatic,'C.D., nici <tist::nt, nic! intiml 'nEu nu beau alcool t

si.dacá nu beau
cu vecinii, declarö "o egalitate cu loatji alcool nu pot sá má asociezn, constatö c.D. i.
t.
scaran. Practic insii, aceastá dorin{á nu sc hetextul $i in ace|a$i tinrp cel mai frecvent
I.
I
r'
1..

B0 REvtsTA DE
REVTSTA cEBcETlRl SOCTALE
oE CEBCETIRT soc|ALE Il rt/Í991
tl.ss1
 BLoCUL iNTnE LoC $l LoculBE
. ,.d. J-
rnijloc de sociabilitato,intre bá'.bati mai ates, .versüi, !ntrc.. familiilo
párinlilor !* .9
. repreüntt artunalea. íri jurul unui pithárcl. a familia de sub noj, cu M., v-am spus, rela1ilie
, nu participa la acest ritual riscá slt cteviitá uir sunt foarrg.bune' de vecinátate. Ca dovadá'
handicap sggin|; ;p'ÍEzen1a
.unei.
astfel de noi sÍörrr,aicea q! nevastá-mea c Ia dánsii...Si
., Íiul lor' mama tui ilu $tia ce $tim noi despre
p€Ísoane'n$ este doritl, nlai mult, este chiar
.r. evitatá. Márturísirea lui C.D. este', semni- el. zile'si zi|a er*'aicea,adormea la noi ...'.
'' D', oq"Gr)' "lítcina..de r:s!l" doarnna G.,
as1a
.{icativá: ..am íóst invitat damulte ori !a
. jos, ei acolo au scos un pahar..de coniac. Dacá micá (fnta ei), am'adoptat-o.
cum s€ tÍBze$te'
, am vrut sir refuz au,spüs cl'nu sunr ...
,;i1nu cum r,ine ta noi '.' Dc alÚet 9i doamna M.
, se face asta 1.. $i ofu"i ni"i nu nr-am fiiai il':s, carc
a stat ojci inaintea dcramnei G" ea avea
, decát siÍ-i necíjesc pe oameni{ prefer sÜ".stau
.un nepolel,.el ce asemena, fiind copii mai
acasi,,.. l 'J i ;,
,foarte
mul|i ta.minc in casá;era tot aici" (S.I).
; Prirr rc|atii|e <tintre copiii dc acpeasi
.l { lx polul opus, se aflá P., .

sociabil. care cunoa$te pe roatii lumea, "in tot y15tl

-, sau, pur, 9i simphi- prin intermediul
-cop1iior
Bucrfre'tiul si' in afarí .'. Una peste alte, o
.
. ramitiit" párin1ilor Pot sá treacö de
il;;.;i;i** o'uere-ooua (cu prietenii) . - la statutul :ei de vecini la cel de "prieteni de
gösiti lotdeauna pe cineva cu caÉsá familie'': sunt integra[i sociabilitátii
' . Si
vorbili? - Absolut, absolut, nu existö .sá nu famitiale,'participá
la sárbátori $i aniversári
un fel de adoptiune
fie.Ce,unulepu|in...',, etc.Existá de asemenea
.Echivaleniut feminin al "plihá- , rcciprocí a copii|or, ace,stia putánd sá Íie
. re|uluin este. cafeaua. Femeite se invitá pnmiti, hrániti si uneori chiar adáposti1i de
,,cafelu1á,,. 'Dán$ii ntl e cu .nt." lrietenii de fanrilie'. Avantajele
reciproc la o '. e|q de neglijat
lráutura, c|a, mai merg pe la solie, mai beau o economic€ ' nu $unt nici
,cnfea...!,neexplicásotrrlluiP."deoareceacestestructuridevecinátatesuntin
Ia acast nivei al 'simpletor rcta1ii acela$i timp structuri de ajutorare reriprocá
.anu,niiá
" de bunit vecinálate,, existi o pentÍu pári;Éi cnre pot sii.gi asume, ry
'T,t'
supravegherii 9i ingrijirii
, a intálnirilor cate se stabilasc mai Lsponsabilitatea
ritrralizare
'degrabít'íntrc persoane de acela5i sex. A f:!ce copiilor|
.Aceste nschimburi de copii", care
parte din aceÍLslá relea elementarii de
páná la "adop1iunea'' de carg vorbe$te
sociabilitate presupune participarea la aceste merg
practici obisnuite. ReÍuzu|
je a part.icipa, doamna"E"S., genereazá adevörate structuri
nendogame" s-ar putea spune'
p.n* un rntrtiv sau altul, arrage tte obicei de vecinátate'
excluderea sau auto.excluderea. '. ele evoluánc| in interiorul. comunitáÍii
paíeneÍilor este
blocului. $i cum alegerea
. relativ linritatá -. prin insegi condiliile
Schimburi de copii gi vecinitálii in cadru| blocului, un nou amestec

btructuri de vecinátate ;ffil"'i:{;'ili:'xí:j'iü:llfiJ *metisaj

mii prin sutele de de blocuri' acest
"Titlul este, evidenl, -. lo
o pat'ffiia 'social'
Cevine un fenomen globat'la scara
problematica "schiInburitor de fcnpi" $i^a intregiisocietöli.
. istructurilor de rudenien, atát,de indrágite ?n Mijlocul obi$nuit de a
ncorecta'.,

antropologia socialá. Trimiterea la ace:'stá eventual, acest amestec aste alegerea gcolii
problemaücí nu este nici íntírmplátoare 9i (liceului) pentru copii.
nEu sunt un tatá mai

nici |ipsitá de ac<rperire; ea are jrr vedere ...mai demodá.veche,declará M. Inainte sö

. faptul cá exisui atlevárate structuri Js dea cxemen ta liceu (fetele sale), eu.m-am
prin ..láác', la ..SfSava''
vecinátate gen€rate gi
]dezvoltate,.
intércsat, m.am dus ta
"circuta1ia copiitor'' dé rcgulá de aceeagi

|n.Évrslr- De tdn GETABI sb"c.|l['E II l/199{'. 8í

't
!t
 sTUDll :- -

$i la'J]Nleculce'', ám studiat ' ; ii din timplgi .' ' fami|iale dar eeloctive, ca sö spunem a$a: un l;.'
.
..Mágurel.f' östo e cát de, uncbi a ales un cartier din estul Bucure$tiulú
nri.am dat seama cá i.
cát mai feritde ni$te tentalii..Ca sá poatá sá
pentru a fi mai aptoape de fiul sáu care, i.'
inVe|e..'' Pentrtrllb?uteainvá|a',copiilorli se: 'cásátorindu.se, primise un apartament ln i
- ateg gcoli recunoscute drept bune,'adesea acea.zonl; MG.a preferat acast cartier,in l,
índepártate de casá (2o kÍrr, ln cazut fetelor virtutea.,apropierii de familia soliei etc.'o. i
nda." aste ar Íi dorit sá ia un aportarnent pentru el, so1ie
or

'. luí.ú).Ast.fel anturajul nales" 'rji copiilor ,unor

schimbat cu'un anturaj conform 9i copii li o garsonierá p€ntru tatál sáu, dar i.
'criterii expticit sau implicit elitiste: nAm ales acesta, folosindu-.ss in secret de o relalie p
gcoala nr550 la Cotroceni nu din snobism ;..
caÍe o avea, a obÉnut un apartÍrment cu pabu
"
í
gi Bogdan ilre o concuren1á aco|o.... Da.sunt c.unere pentru
' a
'locui to|i impreuná. i
.; bune, profesori buni Ei chiar ei au spus cá nu
Ducándu.se la
ICRAL, funclionaruI i.a i
MG. nimic
.tr

vor copiii din caíier',, explicá T. 9i explicat cá nu poate face pentru cá

Este evidentcí párin[ii au un rol important in .. nne:a
venit un blefonprca de sus, noi nu rnai
|.
, alegerea pe cà.o face un copil dc gapte ani
avem nici o puteren. $i, wánd.nevránd, M.G' 1.
. '.: Mict4u| Alexandru se jorrcá inicontinuare .
a ajuns.sá locrriascá in acela9i apartament cu í'.
cu copiii din bloc, dar are oi relatii cu colegi tatál sáu. ,t

de gcoa|á ai cáror pfuin1i sunt

ntipi bine'':
]De J
!q-eg"Jd.-91'rq9r1e-gsd!Liq!' ii
exemplu, la Alexandru, sunt amándoi ..familiale-au .jggat.un rol important inf'.
. economi$ti. El e pe ciberneticö, Pe -op1iq!']9_css.-ag_determinat mutarea in |,.
, informaticá,9i e un tip c|egtept Ia minte ... a b!ocu|_3!-l'tn!gaf co-solutie dezirabilü: 'Noi i
dat gi la o bursá perrtru statele Unite. Pe ne-am 'muta! aici,.din cauza opliunii mamei i
urmá, familia D., cu ei am fost in rela$i mai . mele; avea aici q.sorá care locuia |a o casá cu i
. stránse,chiarne-amgi vizitat...". curte.$i ]a carc 1inea foarte mu|t" (f.9i i
Tot prin intermediul copiilor, M.G.); -"M-am dus la primárie: 9ti1i, nu i
, partenerii sunt ale5i dintr-un rerc mai lar,g $i weau mai mqlt de douá camere - tocmai sc ]

' mai ales dintr.un mediu ..;tiv. Re|elele náscyqe a doua -fetilá; aveam drcpt la trei :

''endogamen, "impuse priÍ' teritorialitatea camere' dar numai in sectorul 5 - da' vreáu :
blocutui, celeaz,álocul re|ele,or "exogamen a aici, ín sectorul 6, sá íiu mai aproape de
cáror motiva|ie, declar.atlt sau nui este de párinÉl.Siexemp|elearputeacontinua.
(relconstituire a difercnletor socialc. Relaliile . cu rudele-vecinii sunt
nsoacra
la

familialá
foartg puternice: mea vine adesea ,

Reteaua il*;'ffi^:j'irffiTff'.:xTJrffi
$i
L
descompunere
il:':J:r||ffi,1';#j:l.Yffl'x*':|i il
recompunere ." relele familiate, .:.spa|iile privatc devin
í
.. Bunicul rui r"r.c* co*"rcianr, a
*''*o'f;,i:ilo.Yt:i:J]lffi""il'iei",,
construit trei corpuri de casá péntru cei
,aici,
trei cu rudele, se caracterizeazá printro gamá .'

copii ai sái. MG. s.a nLscut in casa.. variatá a gradelor de intensitate sporadicc '

tatálui sáu Ei si.a petrecűt copilária imilrcunó ("din an in pa6e) páná la relalii sistematice
cu unchii, mötu5ile 9i verii sái. cend au fost sipatri.arhale,:caín cazul familiei Ga.:
nSunt

demolaf, in.19'17,Ii s-au propus mai multe toliinBucuresti,darincarlieredifcrite...-$i

variante de locuinle, ín djferiie cartiere. vá vede1i, aveli rela1ii cu ei? . Da, dc '

pentru sárbötori, dc zile de.astea ... tn genera| ün ei

' Dizolvare a re1elei familiale? Da gí nu,
cá fiecal.c a awt ín vedere tot crierii
'
incoace, la mine se aduná toli, toaÍá famiüa.
.-
.

82 REvIsTA 0E cEBc.ETÁrut socIAtE l |/t99|

't
 i!6'
l..,
t ItÉ: á
?

i1
T

'': I
BLOCUL inrnr Loc $l LoculBE
i . +

avut 'acqlna cununia fetei, am fácut-o

conform unui model mai degrabá familial.
Am .' Apartenenlete.de vecinátate - locativá sau
aici, au venit nrdele, fratíi, surorilc, toli'..
pöfesionan .. sunt adesea integrate familiei'
.
, .Dacá rudele tráiesc la tará'
in paralel cu schimbhrile care intervin in
contacte|e devin mai dificile förá.ca aclasta
.a rela$ilor famitiei,ln iun4ie de vecinátáli.
sá insenmd neapárat o degradare ""*É"iri"
tor. In caz ' Strategia generalá
rámáne totu$l mal
sau o dimifuare a intensiüi$i 'acest decát de cea
.suprapün aproilíatá de Gea a neamului
.

telatiile de, ro<|enie se rela1ii]:r cu

"
locurile dc origine, asPect pe care
prezenta intr-un capitol urmütor.
,Analiza modalitátilor alesc'de clltre
fami|iile din blocul 3ll*pentru'a Sárbátori
.-Cinciunulsi
Anul Nou oferá.o imagine de'
siniezá a.amestecultti actual de rude:rle 9i
vecinátate. Prietenii c|e familie 9i fir;nilia
oropriu-zisii se aduná in zilele de mare
l.*e.ünoo."' Urreori, separarca este fríarcatÍ
inaiviaudism, a familiilor nuclearc moderne'
íl 'vom
' Rezultdtul ll constituie astfel o realitate
ca
sociaiá sui.generis ce se cere abordaül
atare.
'
Sociabilitatea tinerilor din blocul
3l t are drept coorrlonatá principalá.grupu| de
p.i"t"ni, íie cl aste vorba de grupul teritorial
de
al celor de !a bloc,fie de cel "ideologicn'
.-''i."
fani ai tmei fornra1ii,ai unui cántírc|.

lfoarte clar: '''Cráciunrrl e sárbátoard ,de Grupul dg prieteni de acccali várstá]

ce (peers groupi a apilrut in perioada mod-ema 1
familie ... Anul Nou e al tuluror "' - $i de
socierítii utnane ca rezultat al
,

J"ontili
l

: e Cráciunul sárblltoire de familie? - Pentru

diminufii rolului' familiei in corrstruirea
- cii e o s{rbátoarc foafle mare ,.. oricum, a$a identitálii copilului' apoi a tánárului. I.,ocul
am mogtenit de la pfinti "'d (doamna.Gr')'
,pentru aceastí mltp familiei tirnpul, preluat pa4ial de
Alteori, ' tocmai ".t", "u várstá.
acest grup al prietenilor de aceeagi
sárbátoarc. ic|eea amestecului devine - 1" iot nt*o acestui'grup terito-;
.

sistematicá: pentru P.M., de exemplri, "sírb{.

' de cilciun a devenit, dupá revolu(ie,
rialitatea are un' rot esen[ial: locuind
inf
' toareamai,importantá acelagi bloc, intálnindu-se mereu' coplll
.*
' 'Nou sitrbátoare, ziua de Anu| 'sfarsc.rc
(uneori) prin a sc constitui inlr-un
rrecf,nrl pe planul nl doilean' P'M'
n
grup. de cartier', unde i5i vor petrece
. sárb"átorit Crnáiunul 'cu familia, prictenii 5i **' $coala opt ani din perioada educationalá
cfiteva rude mai aProPiate''
r ' 'Uneori' vecinii foarte apropial! sunt oUtig*ti", ínva
intiui efectul aceslei
copiilor másura ín care aceio5i copii
teritoriatitáti
I int"c,nti ín fanrilie, devenind nasii B..nu
n<le
la etajul se vor regási in acetea5i clase: 'dacá
''' ,n.,"ni tinerelor cupluri: o veciná clasá tu cu A., nici tu
era cu miie coleg de
IIn a devenit na'sa copiilor lui Ga" e
alta' 9i
(C)'
í
. ncare stá chiar ín falá'', este. naga care l.a n-ai fi fost (in gruP)"
se lnscriirea. copilului la Scoala de
cásátorit pe P. etc.ln zilele de sárbátoare de la
..+ .gduná cuio1ii in jurul mesei mari, irrtegrati in. cartier era, inainte de 1989' aproape
sine inrelcasá $i ín orice caz greu de evitat.
rfamilie. una dintre
Aceste cátcva observa1ii rea|izate la ''Ítgarea de glie'. n copiilor era
sá de'onogenizare
fatelete complexului proces .Acum
scara redusil a unui bloc ne permit totrr$i
intrevedem un fenomen mai impor:":ni'
la din perioada comunistö. aceste
resrriciii nu mai existil: ie$irea din cadrele
scará largil, f:lr.l a putea iace, bineinteles,
. apr.ecieri
-cantitative:
recompuneÍea re{elelor nivelatoare.este permisá 9i poten1ialitatea
diferántierii este exploatatá chiar de la
acest
- familinle..in, mediile utbane noi' Nu este
nrestaurare" a familiei de ilivel: iiceul nü va face decát sá amplifice
vorba aici despre o
sötesc, si . riibi. deépre aceast.i potenÉali tate.
tip traditional,
Instituit ca un nou "teritoriun'
.áec|inul'. ei. Ceea ce se poate constaÍa'este
in
. ten<linta tle a reface legáturile de.soci;rbilitate
adáugánd'o nouír dimensiune 'spa1iului"

BEv.|sTt DE ct,RGtTIB! s0cIALE I r/tg:ól. 83

I
r-r:.!
?rF
I
t.
F.t

sTUDllryT*"
:- 'al
care se migcá adolescent'i'li!9u|&y!9.9' Nivelul vlloric liceului influenleaztr [:
p{aq{_99!!9g9q!9_p-e!!!Lyqc!ig!.s!:up*de- ideotogia 'domiinntá': in liceele industrialc i
.pr'iprpnj-. de--b]g'c." qcesta P.öíe sá reziste sunt nrajoritari cocalarii, iar ín cele de elitá i
presiurrilor cánd liceele in care tinerii ioi. rockerii. Coca|arii,. subculturá a
tinerilor i
. continu&.studiile sunt apropiate ca valoare speciÍicá.Romániei, 6unt pentru un rocker y
sau poaE sá dispará dacá priercnii din nigte "üpi foarte
.cuvántului.si,
p1o1ti in sensul intelectual al ! fl
copililrie sunt acum elevii unor licee de rn care provirr i l'
v.alori net diferite. Elev la un liceu de elitá 'n'u','ceva
dintr-un irediu figanesc. Nu |igan cá.i tigan i.
(..[azár''), D. incepe, cu timpul, nsá simtá cá .
neapfuat, ci derivat (...)' Cu apucáturi d-astea' },
e mai degteptn. ul..a inceput n.am vrut sö foarte'necbntrclate (..) nu $tie sá fie om, sá [:
e'ccept ideea asta, dar ctr cít trecea timpu|, . vorbeascö {..). Ascultá in primul ránd f
. imi creEtea nepásarea. Adicá:"Sa|ve, salve!, 9i derivatele 1igáne'sti' !
(D).
muzicá. |igilneascá
un ámbetfrumos" (5i atát). I
Grupurile ' de fani, apárute. in Aceste grupuri "ldeologicen sunt & [
ultimele.decenii nle acestui secol, cu o arie gi asemenea teritorialiate sau se terito l:
viteá de ráspándirc mult ámpliÍicate de rializeaá. tn cazul rockerilor, "elitá" a l'
niedie, sunt cadrete de asimilare gi derulare gnrpurilor de fani, teritorializarr'a este (9i) I
- nCentnrl tot aI nostru rámáne.
ale unor modele culturate alternative numite una simbolicá: 1

si stilurisubculturale. E tibcr de ei acolo. Sá vezi un cocalar aco|o

ar aráta ciudatn (C). Dimpotrivá, penüru
i
íInportante pentru generarea acestor I

stiluri .sunt imbrácámintea, muzica, argoul,f ccralari teritoriu| rámáne legat de regulá dc
ritualurile. 'Degi au existat intr-o formill' cartierul de origine' 9i incáIcarea acestui
redusá si ínainte de 1989, €lt'. .:;nt vizibi|e si l teritoriu de cátre alÍi fani, rocked ín spe|á,
se dezvoltatá exploziv in Ron,i.:'ia, abia dupá riscá sá fie sanc1ionatá: I. 9i C., impreuná cu
tlecembrie 1989. al|i rockeri, au fost bütuti intr-un autobuz de
Rock.u|, <ie exemplu, era ö\
ínainte utl gÍup tJe cocalari: utr alt rocker o fost bátut
de social: rockerii nprotastaul totdecciialariinPialaGorjului.
formil protest i
ímpotriva rahatului din jr:rul nostrun (R). in l 0tg9nr.5[.- cartigrele de bloculi;
acea perioadá erau.ntipi care i
fost tun5i gi reunesc insá adesea membri ai uqq.grqprui 1
bátuti de miti1ie' (R). Tot rnili[a na oprit ae -"i<iéólo!rcértitciíté..Rockeri 5i cocalari i
cáteva ori curentut electric tui Mincu|escu ímpíéunli,.siffi{au f?lcut eventual partc i
(formalia IRIS) cind a inceput sá cánte ceva din ace|ati gnrp: cánd se reintálnesc acum:
despre 'Jibertate'' (R). Muzica intra foarte Pot merge'impreuná la o bcre' 'totul e o.K' ;

greu ín |arit, la gcoa|á párul lung 9i ínsemnele páná se aduce vorba de muzicá: ajungi aici, i
nrckerilor erau interzise. Singura de.scírcare,
.ne luám la
ceartá" (P). Apartenen|a ,

apogeu| stárii de protest ít constitltiau teritorialá. comuná estornpeaá diferen1e|e

concertele rock, unde atÍnosfera nera mai ideologice, dar. amest&cu| nu merge prea l
incendiará dccát.acum" (R). departe.
Acum membrii acestoÍ.3ífuri
'

DeSi'se definasc Ai se construiesc'

subculturale .sunt mult mai vizibili: tinerii isi
pot lása p|ete, se pot rade pe.cap, báie1ii pot
purta cercei ln urcche. Nu , mai existá
rastricliiJe de dinainte pentru uniforma
$colará, tnuáca se göse5te mutt maiLr$or.
Adeplii acestor stiluri subculturalcl
iri asumii gi ideologia corespunátoare.l
díferit (teritorial,, iespectiv ideologic),:
grupurile prietenilor.de aceea;i várstá 9i celc
"fanilor'nu
ale se exclud reciproc. Po1i,
aparline simuttaii la ambele grupuri, la unul'
dintre éle sau la nici unul. Nu poti fi insá
rocker gi cocalar in acelaSi timp.
Apárut primul in via1a copiilor, '

opozi1ia ideologiilor este accentuatá de liceu| grupul de prieteni de aceeagi várstá este

r,í
84 Bt'jl$TA DE cERcETÁnI s0clALE Be
Tlia
1/t99| i
i

tí

p
lllu
 ' amenin|at de altc grupuri de prieteni írr casetele noastre, ca sá fim siguri (...).
timpul licöu|rfr sau de grupuri de fani (chiar . Ascultilm cáte'va melodii de.a|c noastrc, pc
gi inainte de licetr)' E| poate iegi intörit din, urmá mergem acolo,dansinr" (R).
abeastá confnlntare dacá membrii. gruprr|ui ' ' [a
fel, de important ca muzica este
.ti
de prieteni .au aceleagi preferin1e muácale; alöoolul: se bea cu.orice ocazic si peste tot,
noua co€iirine (ascrrlta aceeagi muzicá, se la concerte, la un bar sau chiar ln casa
,imbracá |a fel etc.) o ?ntáregte.pe cea veche. scárilor' spa1iuJ crcerit de tineri. Este preferat
Astfel, relaliile se iácasc;, grupul prietenilor alcoolul targ"votcá sau alcocrl raíinat dres cu
di il copilárie devine plictisitor. ' apil 9i diverse ar)me.
. .' Dar ',scurge[Ban tineri|or nu'.aÍe loc
t\
Muzica 9i alcoolul lnsotesc rockerii
intr.un sitrgur sens: se póate rcüeu! ]a din grup 9i in drunre$ile lor la munte, unde se
prietenií din. bloc, deoarece 8a{ica de rockeri sirnt cel Ínai bine'
din liceu n.s-a dusn: nn.am prea |inut |egötura, la o bere se aliiturii celor din grup
P. 9i C., cocalari de aceeagi várstö' Iocuind in
.
eram imprá;tia1i" (R).
l,a .nivélul blocului 3l l toatí' acelaEi b|oc. Totul merge bine la intálnirile
aceastll. conpunere si Écompunere, dintre P., C. gi rnembrii grupului páná la
teritorial.t. 5i nideologicán, a grupuriloJ de disculii|e despre muzicá. Refuánd sá asculte
aceeagi "verstl a generat gi formeazil douit '
muzicö rock, P. qi C. nu participá la petre-
grupuÍi principale, pe care vom íncerca sá le cerile grupului. De asemenea, nici rockerii nu
prezenlám in continuare . frecventeazá -petracerile coca|aÍilor.
In aprilie 1993, A., unul din
' membrii importanti ai grupului (inainte era

T
Grupul celor mari .'nebun,
be1iv, rocker, pör lung. - R)' a
' devenit brusc adeptul fervent gi promotorul

I
Acer* grup este compus din tinerii evanghelismului. Incearcá din timp in timp
de 2o-2| ani ''carc au copilátit impreuná'' sá reviná ín grup, dar fostii prieteni l.au
exclus pentru cá e| toatit ziua nímparte tot
I
,(R). Au fost' la

j
.5coalö generalá, au ajuns la
licee diferjte, .dar gnrpul de la bloc a fe|ul de broguri, tot sá ne ia la adunári" (R).
' supraviefuit. Din 1990 a fost "adoptatn $i R, Insistcntele sale au dat roade: la nici un an
fratele mai 'lnare at unui membru din grup. incá doi nrembri , ai grupului, M. 9i J.,
Atlop1iunea |ui a fost u$uratá 5i de fapl:;i cá participau Ia adunárile evangheligtilor.
. Alti trei ai

I
toti sunt, rockeri; Ílcesla a. fost gi unul din. membri grupului au
liantii care a intiÍrit grrrpul gi i-a permis sá inceput sll practice alpinismul 5i au din ce in
. ce mai putin timp si chef sá se ?ntálneascá cu
reziste atát de rnult.
vechii prieteni.
.
Grupul este format numai din báieli
Treptat, vechiul grup de prieteni

rr
lentru cl "e rilai bine aga' íntre noi, báieliin
(R). Se intálneau aproaPc in fiecare zi. cánd rockcri s-a spart in grupuri mai mici. Dar
,este
nse .,scoalá:. poate cá. nu intámplátor faptul cá

I
intorceau de |a serviciu sau de ta
nstüm,
discutám' ne plimbárn.JTai mergem la despártirea s-a fácut in douá dircclii
unul, Ia altul' o casetá, o muzicá, un pahar de principale: credinla 9i alpinismul.
vin, o vorbá' (R).
; ' l-a petrecerile organizate ln bloc,

I
. pentru vécini nu se fac invitalii; vine cine Grupul celor mici

Jll
, vrea: ndaLil vrea, vine; dacit nu... Poate.sá
viná neanrrn1at'' (R). AI doilea grup dc prieteni de
Liantul rámáne totu$i muzica: la aceeagi várstá este cel al liceenilor. l.ocuiesc
pelreceri, "de obicei venim cu ca-setofonul gi in blocuri invecinate gi au fost toli elevii

BEvIsTA< DE: cEBcEIÁRl s0GtAtE -Ft

'/1994 85

r
I&1. ,t

i
ir
t'.
t

I
- ' . .- ,' tlll'Elt ttl ! ''--': -:.-;:;:-::1'a:;i. - ":.-;":i:'i:i;;!'l

Í
.{*

il nunit4ilor socialc..[,
'gcolii gqnerale dgcartier- ': micá sau drai, mate a
nehÉi'.si reprczentári migreaá gi/sau[..
diferite, legönduJe intrcB
]'mergeam.peste.tot... Cum ie$ea unul afará, . traverseaá unitáü
modificánduJc p[
.iqsea toatá gagco. Unde te ,duceai, lu ul . eie, modihcándu.se oi
acestea in moduri 9i grade diferite' Membdif
bairam, nu se putea sá nu.1i invili tott
apa4in, de regulá, 5i altc fi.
prietenii".(C). Cei.patru báieÉ din grup eT!: .. . unei uniiaú sociale
la rándul lor,1'
.rocl:eli'. iar . feüle fani ai .. formatiei unitáli sociale,.,acasü putfind,

DEPECHE M9DE' dar se ín1elegeau foarte
' bine. Se intálneau mai a]es in vapan1e.jq fa1a
scárii,gi vorbeau "d9.*p'* tot cé.il Eecea.prin
comunica sau ihterfera unele cu altele' Inf'
cazul concrct al blocului, existenla locatarilcit
ca actori sociali nu se epuizeaá in limitelc
9'..

cap pe moment" (c).

unitütii.'iocia|e a
blocului; aceasta estci.
' In 1992, deja al doilea ande liceu' permeabila, de.schisá prin membrii sái urci;

' grupu}incepe sá se des|rame. D., elev al unui
áio mai bune licee din Bucuragti, are un
""1"
nou grup de prieteni - colegii de cla'st' Vechii
prieteni nu-l mai intere.seazii.
I.,'un alt membru al gruPului'
renunlat gi el sá stea ',p-aici, pe la bloc". A.
rn',i varietii1i de alte uniüili socialc. ir
.Reciproca
este si' ea valabilá, blocul fiind
ntÍav;rsat" de relalii 9i reprezentári originatc
in alté unitált iocíale. Aceasta face ca blocul,
a ca unitate s&iall, sá nu aibá doar un interes
monografic, de'obiect elcmcntar de analizá,
,

ci unú de rcvelator social, de mijloc -al unu..

. mers un timp iÍ,l ''Romanön, unde se intilnea
'*;oi s.a mutat
cu nrockcri adeváratin,
ímprouná cu ei in Herástr'Árr. Acum sunt un
rockerile' in'
, EruP & aproape 50 de rock';'ri 9i
- ' intensitatea pe cÍIÍB "fenomenul blocn le.r -
*ojotiur" elevi de liceu. Acolo timpul liber
este petrecut mai variat decfrt.la bloc,
nca
intr-o tab|rril,' (I): se i}acá lapte-gros, c$di' se
' - cint[ la chitará, se discut' ]9 spun battcuri,
. dar mai ales se bea.
. B. a párásit 9i ei grupul. Acum- nu
disco.
. mai aste rocker,ascultá mu:icá
Fete|e din grup ;iau gásit 9i ele o
altit przucupare: prcferá discotecile.
, Grupul practic nu mai existá ca
grup; destrámarca lui s.a petrecut sub ochii
no$tri,in mai Pulin de un an.
obserlatii cu bátaie mai largá. Posibilitatea
acestei din urmá modiltitáli de abordare r '
blocului este inütritil si de exünderea 9i,
avut in societatea comunistá $i, prin ,
,
extindere, in cea prezentá.
Reiaánd. din aceastö perspectivá'
mecanismele li relelele de sociabilitat€ caÍE
se íntersecfeazáin spa1iul b|ocului, precum 9i
.
modul lor intim de articularc, putem sá '
intreárim, fie doar si la modul ipotetic'
fenonrctre 9i prrrcsc exis|ente la o scará
socialá mai largádecát ceo a blocului.
.'i
., s
i'
f';
Referinfa ruralá t".

T
f-.

DINCOLO DE BLOC de
\'l

- Spre .
deosebire ora5ele
in afarü ":
.

occic|enta|9, construite mai degrabá

nlE
Blocul ca locuire - sau in orice caz,. 9i impotriva pulerii feuelale, instalate
de lumea
acest bloc - ne apare la caplttul acestor lará", ii, astfel delimitate stntctural
ruralá, pra$cte románegti (in mai micn
observa1ii ca Íiind o unitate rea|á, adicá un
másurá cete din Transilvania) au luat na$terc,
ansamblu de relatii 9i reprezentári stÍucturate. - '

de regulá, ln continuarea lumii sáte5ti, ca o

'
intr-un spaliudeterminat, ca cel al blocului
prelungire 9i specializare a unora dintre
ca loc.
Ca orice altá l. ,i:xte socialá insá, activitátile acesteia. Aceastá intrepötrundere -

persisttr, in forme specifice, páná in zilele

blocul nu este o entita locialá inchisá in
'

noo't'.. Ea pátrunde páná in locuri atit de

,

sine. totdeauna existánd r. permeabiliute mai

86 BEYlsTA 'DE örncETABI soc'ALE E.:! |/Í99.

.,
 I
t
., BLoGULinrnE LoC $t L0CUIBE .i.
$ú Íurbane
E. tum"sunrt|ocuri|e, chiar gi 1cestea de locuíre nu stnt ínsiÍatát de ipuren: pe de o

I
" "fiintl de regulit greu cfe'abordat corect " paÍle,
in afara reEeclin|a. secundará a lui M. nu se
" t" i. '
teferinlei rurale". .rezumí Ja vilegiatura "in sínul naturii" a
In cazüt ]particular at blocului ' .orápeanului' M. dorind sá creascll aici porci'
;, -
de cátre noi, peste jumát,ate.din capii pentn' el gi pentru fete,5i sá cultive vie; pe
. ' bbservat
rr
de fámilie strnt, dupá cum am.men|ionat .de altá parte'familia D., legati cum sunt de
. - deja, de origine ruralá 9i am awt ocazia, ín . gospo<lária dé la tqrit, fru se gindesc cátu'si de
tliferite analize punctua|e' sá intrevedem ."putin sá pitráseascá apar1amentul lor de bloc
prczenla satului in locuirei blocului. Dar. . laorag.
aceastd prezenti nu es|e doar una sfiritualá' ' ; " 'Intre. aceste douá extrcme
,

t
prin tritnsfer modele étc., ci si una pástratá conjuncturalc'sc desfágoará mai multe forme
.l .
d,e
efectiv ;irin schimburi|e si rclaliile íntre1inute de referinle rurale ce ar putea fi subsumate
' mai mult sau niai pulin frecvent 5i intens de tipului generic al lsatului memorie". Instalali
nortrgeniza1in,
" cátre aproape trjii locatarii. Aceastá legáturá la orag, Íárita manifesta dorinta

nombilicalii" cu satul a fost intfuitii,
. din
motivb diferite. atát in socie{atea conrunistí
n cát gi ?n cea ;rost.itrmunisrá: ínainte dJ |989,
ca mecanism' pfincipal al neconomiei
.., secunitarc", dupá. l989, prin |egea funciará
..
' ' care a readu.i o patle ttin orá5eni in postura de
proprietari de pilmf,nt.
I
reintonrcerii,-reprczentan|ii acastui tip poartá
I
cu ei nostalgia activö a locurilor de origine.
CD' de pildá, este constitulional un meseriag:
nl.u. fratc,nrsu i.atr plácut caii, mie mi-arr
p|ácut din totdeautra fiarele'. Fratele a rámas
la sat 9i a devenit qef de fermit, el a plecat la
ora$ $i s-a fácut mecanic, devenind la un Ű

I
: '. Prezen{á nraiiivá, "referir{a ruraláo moment dat maistru.'Viata sa este Ia orag,
este ins.i.si o prezelrl!Í difercn|iatá, indivizi oi printre nfiare|en sale; "credin1a este (insá) la

t
familii diferite intre1inánd raporturi diferite satn, doar acolo se duce CD la bisericá si tot
. cu tumea-satultri. o
tipologie rcs|ransá n acolo regásegte, emo|ionat, ''puritaten
acestor fomrc de retationare este vizibilii 9i la I
' nivelul blctultri.
sufletului'. Dar riimffne in continuare la ora$.
De asemenea P., scrciabil, care cunoagte ntot

t
exlrema nurbanit'a aceslei
i,a Bucure5tiul'., viseazí s|i facá din casa sa de la
tipologii se situeazá familia M' Pentru tará,
nun
muzeu'.,'.care, cttm sá spun eu' c ca
.

r
ace5tia, casa pe care 5i-o construiesc |a |ará sá ráníáná a!:r ca-n istorie, ca.sa bátráneascá
se apropie de tipul resedinlei secundare. acolo, ca un rnuzetl, ct|m ar fi <mái. c din
'Peritru a o termina "cu lot confortul'nei:ssar", familia lui P., náscut in satul respectir>''.
M si.a propus sá váIrdá o pál1e din pl:nántul Mai activii, nostalgia lui P., il impinge pe
pri mit prin reimproprieti'rrire. acasta spre faptü gi nu doar spre visare. El
t l I;t extrema cealaltá, s-ar putea plasa merge chiar mai depar1e, iegind prin ace&stíl
". fanrilia P.D. Pentru ei, gospodárin de bazi din caclrele nsatului mentorien: recent,
.si.a deschi.s o cárcjumá tn satul
'pate a fi rámas la sat. So|ía strfinge zilnic ' familia P.
resturile de máncare de la spitalul unde natn! la care visa de multá vreme' Ne aflám Ű

!
|ucrená, le aduná intr-urí60toi de p|astic pe ' cu aceasta ín fa1a unui cu totul alt tip de
balcon si aproapo la fiecare sf;irsit de rapoíare la sat, mai recent 5i, deocamdatá,
sáptilmfull| duc, ímpreuná cu cttmnalu|, mai rar.
" Dincolo dc aceastit variabilitate, un

Ir
míincarea la prá, pen|ru porci. Aici lucreazit
si pámántrll, pe care.nu concep sö.l vfrndii. lucru- rámáne relativ constant: locuirea
.debordeazí
SinrpliÍicind |a nraxintum lucnírile:, adesea locul. Incercánd sá
ín primul caz, blocul anexeazá öasa de la 1arii destrame nvechea socielaten, comunismul a
ca re$edinlö securrclará, in at doilea caz .atacat formele de locuire, distrugánd
gospodária ruralí anexeazö blocul. Modelele locuin|ele 9i íntocuinrtu-le cu locul comun al
Ű
ie vr'sT^ DE cE;RcErtrBr:soctrLE E3 t/tes4 - 87
!
''trL*

T
Fry
I sTuDll
blocűrilor.. Acesta
totdeauna sufiiient
s.a dovedit a
.-nu fi
de puternic penru a
. destin{ie.'In paralel, dar tnai ales
de la un !
anumit moment'dat lncolo, s-1.irye1a1 i
inversare a fluxurilor migratorii
vlzollo
o
0

F
iimita'si unifica si forráele de convieluire.
1

in
noroletarizaren a satelor. Ca Ít€CanlSfi i
Acestélforme au incercat s[ se refacü reno11ut
'forme sui-generis, inventind moclele de 'l,nüi'a"*',. '-o lnrre$nutcátre i
navetei, lárgii sau restráns de Puterc 1
mai
locuire o,*óti"a, in relea. ce traverseaz[ conjuncturi'
multé locuri.; Convie{uiiea iese - sau'incearcá -.r-.-
dupl nevoi 9i
un n-ivel mai restráns, local sau i
i
t-
sá iaslt -.din ipa1iul celular al blcrului $i
se
microsocial, a fost jucatá, in moduri
diversc
in

E
apartarhentul
,t"rfASotn Si aici Si acolo: '
sau ' daÍ, de regulá,. complementare' :1*
blocuiui trec sá locuia.scá párinli sau ntde pe
[.
capaclnteá Í
din mal Eritorialitátii, rnizándu-se
copiii vecinilor, iar cei apartoment
d9 a qT:" i
' la rudele din apropiere sau la cele'
io"ui".. si
loculul de a ingrádi locuirea si
de forme comunitá1i . deci.un soi de uniÍbrmttalt..

t
de la !ará. Unintreg sistem subteran

f,
1
putea conEola I
. 9i in poÍida locale..Controlánd "loculn se
de locuire se lese dincolo nlocuirean Si genu oe I
astfel, in principiu,
blocului, ca lpc al uniformizárli. va uman
comunitatc rezultat din ea' Puterea
'

i".*"ti't. cu maximá stricte1e miscárile

p
ale indivizilor. Mai intái' vo
Croá
ln
:.

va oferi, p i
spa1iu
omogen izare $i difere irtieÍe a" á oon", o nevoie de spa1iu 9i

h
centralrzat I
de atil parte, spalri prin sistemul
' Analizn mecanismelor de omoge- ;i repartitiilor. Cuelc':Plta i

nizare $i diíerentiere la nivelul blocului nomenclaturi9tilor, cárora li

se olera ca i

h
adesea i'
nostru ne permite 9i o privire r,.: ' .:Sp€cliVá, de fidelirate dreptul relativ 9i
"t"*i" la individualizare' grosul.populalrcl

t
Íie ea 9i fugitivá' asupra acestof mecanrsme insehtor .

se va vedea adunat - adesea din

propne '
la nivelul. intregii societá1i romine$ti, ale
inirioii"n - in tiparele' uniformizatoare
I

comunisle 9i Post-comuniste'
InPrativul ideologic al
ontgSe-
unoi
ín slujba crefuii unei
teritorialá
btocurilor.'Acegstá apartenen|á
creeazá not
fodaul impune noi vecinátá|i 5i

I
nizárii sociale, pus se
uoitrli *o"iute in care vechile diferentieri
:'

societáli' -. ceea ce pre^suprrnea explicit

t::.""l1
deströmarea
nce|ei verhin . a fost urmárit si ' *,io*p"oz.l. Aceasüt apartenentt|

pus in practicá cu o deosebiüi subtililate uniformizatoare este apoi intáÍitá pnÍl

;sociotogicán. Strategia urma|tr poate fi oe
arondarea gcolará: copiii din coÍIruflltatea .

rezumatá de^stul de simplu: dislocarea ;i;-," Íegásesc in comunitatea $colará, .

l
, initial.

F
ín t^a
comunitá1ilor vechii societáti, rurale consolidánd astfel
"'"'"*r uTo:
repartitiile
primul ránd, si atragerea lor ín. moara de ,m'si.ur 'sudiilor, .'á i
. *l"inot diferente a ''industrializárii 'si corecteze evenlualele erori de
tir' adaptanou'

T
de
r" iotooota necesitáÍilor socio.economice
;
aces1oÍ
urbanizáriin, urmatá de reinjectarea
.

, popula|ii sÍrrácite cu indivizi orrrbgenizati' cu moment.

I
' ioorn"ni noi'. Tactica, mai exact tacticile de Máre1iq- 9i mizeria .3cestui
- rea|izare ale acestei strategii au.fostinsí
mai mecanism uniformizator - mult
mai complex'
Úineinples, decöt a fost el schilat
in aceste
conrPlexe 5i mai diverse'

I
' I'a nivel macro'social' migra[ile cileva renduri - . au conslat tocmal ln
au urmat un morlel
n' ":orologicn' t""*i.*uf . seu.
'Bine pus la punct' in :
intenrc
oanticiclo"ice"' ducind inventivitatea diferen-
cu zone "ciclonice" 5i fJ*iplu, el a omis
iio,o*" a omului: relelele sat '
ora$ au.fost

I
la o "moldovenizaren tÍeptatá a intregii '

inversate si folosite finpotriva Puterii ca

' societá1i. Aceasta a avut o <lublii eficien1á
de
ncconomiei secundare " elc'' '
de origine, mecanisme ale
slábire a{it a comunitálilor rurale
nneo.urbane" de

I
cát $i a celor urbane sau
.tÍIol !nnIrtE I |/1l9{
REvIsTA DE cERsETÁRl 808|ALE I
88

Il'._ tl
I
I
 BLoCUL TNTRE LoC $t LoCU|BE

apartamentele de bloc au inceput sü se aProape intotdeauna prezentá. La nivel

personalizeze' iar rela1iilc sö so difercn1iezc.
Cu toatc acestea, pcr ansamblu, presiunca
uniformizatoare a fost uriagá, iar efecte]e ei
putcrnic lrau matizante.
Intreagá aceastá diferen1ierc
frustranül iztrucnegte haotic dupá |989, I-a
individual' succesul social cstc urmárit
adesea ca dcmonsralie de diferenliere, ca',.
rcugitll .a indiüdua]izárii, presupunánd in
acest cÍ|z o desprindere, chiar disEugere' a
mai vechilor solidaritáti sociale'. [a nivel
social, identitá$|é colective, dc la rockeri |a
.

rrivelul rnárunt al blocului 3ll,

formolo nalionali$ti, sunt prroclamatc ca identitáti.in-
cornunitaro. prccum nparcul" - sunfpárásitc' opozilie-cu' iar agresivitatea lor frecventá
.
sociabilitatca''patriarha|á, cu -rituatruile si trádeazá faptu| cá ceea.óe'lconteazá ade"sea'
obiertele ei simbolice,-este tot mai mult mai mult este probarca diferen|ei gi nu atöt
contestatl si inlocuitá, tineretul. se cea a identitá1ii.
diferenliaá in grupuri dc fani distincte oi .'. * Nc aflám.cu aceste consideralii
opuse etc.. [a;. nivelul, societálii, mult .dirrcolo
de b|oc.. Poate cá ele nu sunt,
".lnsá fárá nici
fenomenalitatea este mult mai variatá" 9i, o,legáturá cu un 'soi.de
adesea,mult mai acutö. Nevoia revendicativá "complex'al blocului" format in perioada
de difercn1iere' de'individualizarc este írrcá comunistá...

Note si bibliografie

.J

I . Aceste observalii apartin .lui Ge.:rd srciale gi/sau istorice diferite. Pentnr ar
Althabe (Etbnologie ct villö, conferin|a '
1inutá la Muzeul Járanului Román,"
. vorbi dc o unitate socialá nu este su{icient
sá existe un loc socia|, ci este nevoie gi de
r994). o locuire.

2. Drc,á satele erau pentru Gusti unitáti 3 . Studiind fenomenut noilor bogagi in
socialc c.|Íc se irnpuneau obscrva1iei Europa de Est, Stcvcn Sampson constata
aproape de la sine, in cazu| unitátilor cu uimird cá majoritatea subiec1ilor sái
sociale r,;rbane lucrurile sunt mult mai romíni invocau drept cauá principalá a
pulin evidgnte. lnr-un fel acestea pot fi succesului lor
ntalentul' (Sampson,
acreditate doar post-hoc, in urma analizsi, comunicare personalá). Or, ce altceva
fiind tqtodatl oÍiea'd presctiptibile: un accst context, decát
b|oc, de pildá. poate.sá fie sau sá nu fie o
. estc
'.talcntul, 'in
declaÍalia meritului irrdividual
-
si
astfel do uniteio rociallin oortc.rto . ,individualizator? . ' o'

'!

REYIsTI DE CERCTTARI
i
s
'&t
o.il
^.
u tll t/t'99{ *-
nn
,tf L
tat

1t