8
Curentul
Marele Voevod Mihai de Alba Inlia
a vizitat eri casa părintească a ini
Eminescn din Ipoteşti
Primirea entuziasta făcuta Moştenitorului Tronului Ia Botoşani,
Hâriâu şi Cotnari
BOTOŞANI, 19. — In continuarea
călătoriei de studii pe care o face
Măria Sa Marele Voevod Mihai în
ţară cu prilejul absolvirii oL VII de
liceu, Augustul Vlăstar, a intrat azi
dimineaţă la orele 7 pe teritoriul ţi­
nutului Prut, venind din Bucovina.
La Burdujeni Măria Sa a fost în­
tâmpinat de d. prof. Traian Ionaşcu,
rezident regal al ţinutului Prut, ca­
re a venit la Botoşani cu o zi înainte
pentru a inspecta şi supraveghia mă­
surile de ordine luate de autorităţile
locale în vederea primirii înaltului
Oaspe.
Mai erau de faţă reprezentanţii au­
torităţilor, în frunte cu d-nii: col.
Dimitrie Craiu, prefectul judeţului,
Iacorlor, primar; inspector de poliţie
Bărjescu; Tobeşcu, etc.
D. rezident regal a urat bun ve­
nit Măriei Sale. Marele Voevod era
însoţit de părintele Nae Popescu,
subsecretar de Stat la ministerul E-
duoaţiei Naţionale, lt. col. Dimăn-
cescu, maior Mircea Tomescu, direc­
tor de studii, profesorii: Virgil Arbo­
re, Const. Antonescu, Georgescu Ti-
tu, Alex. Andricu şi de elevii Wal­
ter Eltman şi Mircea Ioaniţiu.
Pe tot parcursul drumului, se a-
flau înşiraţi săteni şi sătence în
mândre costume naţionale cari salu­
tau străjereşte pe Marele Voevod.
Marele Voevod, cu zâmbetul pe
buze, răspundea cu simpatie, mulţu­
mind pentru entuziasta primire.
Prima vizită a fost făcută la Ipo­
teşti, satul în care a copilărit Emi-
nescu. Aici a fost întâmpinat cu pâi­
ne şi sare de primarul satului, de fa­
ţă fiind d-nii: col. Ion Muşatescu,
comandantul legiunei de jandarmi,
Petre Irimescu, deputat şi preşedin­
tele comitetului judeţean; maior D.
Barbu; prof. Luca, directorul liceului
din Botoşani; străjeri, premilitari ş.a.
Primirea la Botoşani şi Hârlăn
La ora 11 dimineaţa Marele Voevod
a sosit în Botoşani intrând pe la ba­
riera Tighina.
Oraşul îmbrăcase haina de sărbă­
toare. Toate casele arboraseră trico­
lorul naţional şi erau împodobite cu
ghirlande de verdeaţă.
Deoparte şi de alta a străzii prin­
„Danzigol a devenit intr’o noapte
o problemă internaţională
Declaraţiile d-lui Goebbels cu prilejul
festivităţilor de eri
DANZIG 18 (Ra'dorj. — Du­
minică dimineaţa a avut loc în
Teatrul Municipal o manifestaţie
de încheiere a „săptămânii cul­
turale în Danzig”, în prezenţa
d-lui Goebbels, ministrul propa­
gandei Reichului; a d-lui Foers-
ter, şeful naţional-socialist al
districtului, şi a unui mare nu­
măr de fruntaşi ai partidului.
Intr’o cuvântare rostită cu a-
cest prilej, d. Foerster adresân-
duse d-lui Goebbels a spus între
altele:
„Cuvintele d-voastră de Sâm­
bătă seară au pentru noi o valoa­
re incalculabilă, azi când Danzi-
gul este în centrul vieţii interna­
ţionale. Ele au dat populaţiei din
Danzig curaj proaspăt”.
Gauleiterul a remis apoi d-lui
dr. Goebbels un ceas de chilim-
bar de Baltica, prinos de recu­
noştinţă al oraşului.
A luat apoi cuvântul ministrul
propagandei Reichului care a de­
clarat, între altele, următoarele:
„ Ţ i n s ă a d u c o r a ş u lu i
g e r m a n , s e p a r a t d e R e ic h
s a l u t u l C a n c e la r u lu i, s a ­
lu t d e o s e b it d e c ă ld u r o s
p e n t r c u ă D a n z ig u l a d e ­
v e n i t în tr 'o n o a p t e 0 p r o ­
b l e m ă in t e r n a ţ i o n a l ă .
N u e x i s t ă n ic i o î n d o i a ­
lă a s u p r a c a r a c te r u lu i
g e r m a n a l a c e s tu i o ra ş şi
n ic i a s u p r a l e g ă t u r i l o r i n ­
d e s tr u c tib ile d e li m b ă ,
c u ltu r ă ş i r a s ă p r in c a r e
e s te le g a t d e p a tr ia m u ­
m ă.
A c e s te e le m e n te tr e b u e
s ă v o r b e a s c ă , c u g la s m a i
t a r e c a d e o b ic e i a tu n c i
c â n d s e c o n t e s t ă p e c a le
p o l i t i c ă c u i a p a r ţ i n e a-
c e a s t ă p r o v i n c i e : :.
D. Goebbles arată apoi că epocile
de renaştere politică sunt în acelaşi
timp şi epoci de renaştere culturală.
„Am devenit sub conducerea Fue-
hrerului reprezentanţii spiritului şi
culturii germane, dar şi ai forţei ger­
mane. Cultura se poate exprima si
prin forţă“.
Civilizaţia democraţiilor nu a ştiut
să corespundă timpurilor. Ea a lăsat
să domine spiritul iudaic.
„Nu mă tem să afirm că critica este
ANUL XI I , N o. '*^78, M ărfi 2 0 I u n ie 1939
Din balconul muzeului din Ipoteşti t u l u i R e n a ş t e r i i N a ţ io n a l e , r e p r e z e n ­
d. prof. Irimescu a făcut un scurt
ta n ţii a u to r ită ţilo r şi
istoric al satului, evocând copilăria
poetului, M ă r ia S a a t r e c u t p r i n c e n t r u l o r a ­
ş u lu i, c o n tin u n d u - ş i
H ă r lă u ,
Aci, M. S. Marele Voevod a
fost întâmpinat de întreaga
populaţie în frunte cu d. Muşa­
tescu, Nicolae Petrovan şi de
S. Sa preotul Constantinescu,
Sarokul
lare.
bisericii
Augustul Vlăstar a fost con­
dus în biserica construită de
Voevodul Ştefan, unde părin­
tele Constantinescu I-a dat —
atât Lui, cât şi colegilor Săi,
explicaţiuni cu privire la isto­
ricul bisericii, descifrând şi o
seamă de documente în limba
slavonă, relative la faptele de
vitejie ale acelui care a fost
Voevodul Ştefan cel Mare, cti­
torul a 4? de mănăstiri, zidite
drept mulţumire pentru câşti­
garea războaielor pe cari le-a
MARELE VOEVOD MIHAI
avut, mănăstiri cari împodo­
besc pământul Moldovei.
S’a vizitat apoi mormnitele părinţi­
lor poetului Eminescu, biserica ve­
Dela Hârlău, Marele Voevod a ple­
cat spre domeniile Coroanei dela
che şi cea nouă. Marele Voevod a Cotnari, unde a fost întâmpinat de
participat in urmă la solemnitatea autorităţile locale, precum şi de stră-
jeri şi numeroşi săteni.
punerei pietrei fundamentale a şcoa-
lei din sat, semnând actul de funda­ A impresionat mult cei trei stră­
ţi une. jerii unul purtând un snop de grâu,
A urmat două ore de curs de is­ altul o sticlă de Cotnar şi al trei­
torie şi limbă românească, subiectul lea un coş cu cireşe, simbolizând bo­
principal fiind opera poetului Emi­ găţiile târgului: grâul, vinul şl fruc­
nescu. tele.
Măria Sa Marele Voevod a luat
masa la pepiniera Statului dela Pa­
raclis, după care Şi-a continuat că­
lătoria, plecând la Miclăuşani, unde
cipale pe unde a trecut Marele Voe­ a ajuns la ora 6,30.
vod erau înşiruiţi străjari şi străjere
precum şl un numeros public, cari au Mâine dimineaţă Augustul Vlăstar
aclamat frenetic pe Măria Sa. Ma­
rele Voevod, în picoare, în maşină,
răspundea tuturor, zâmbitor.
va vizita Mirceştii, locul de naştere
al celui de-al doilea mare poet al
nostru, iar de acolo se va îndrepta
I n fa ţa p r im ă r ie i a ş te p ta u , îm b r ă ­
c a ţi î n s t r ă l u c i t e l e u n i f o r m e a le F r o n ­
spre Humuleşti, satul în care s’a
născut Ion Creangă.
liberă în Germania. In înfăptuirile
rata democraţie, întrucât poporul
sale culturale cel de al treilea Reich german a încredinţat celor mai buni
a câştigat un avans atât de mare în­
cât este imposibil ca el să mai fie
ajuns. Poporul german este un popor
cultural. Armele unui popor n’au ni-
fii ai săi sarcina de a-1 guverna“.
D. Goebbels a încheiat astfel:
„In ceasurile acestea de grea
cio valoare dacă nu sunt susţinute
de voinţa poporului.
încercare avem toată încrederea
în Fuehrer. înaintea noastră est.o
Germania de azi are posibilitatea
să practice o autarhie culturală, nu
în paguba sa ci în paguba celorlalte
marele nostru Reich, puternic şi
de neînvins. In urma noastră este
ţări. poporul nostru şi peste noi este NEW YORK 18. (Rador). —
Germania de azi constitue adevă­ Fuehrerul”. Un mesagiu radiotelegrafic de pe
bordul transatlanticului „Em­
Crucişetorul german „Koenigsberg“ ar
pres of Britain“, cu care Suve­
ranii britanici se înapoiază în
Anglia, anunţă că un marinar a
urma să pătrundă In portul Danzig
fără consimţământul prealabil al Poloniei
PARIS, 18 (Rador). — Ziarul
EXCELSIOR află din Dantzig că,
trunde în port fără consimţământul
prealabil al Poloniei.
după svonuri care circulă acolo,
crucişătorul german „Koenigsberg“
ar urma să sosească la Dantzig, deşi
Se crede că, în cazul când acest
crucişător ar sosi, Polonia ar tri­
mite şi ea la Dantzig două sau trei
nici o unitate străină nu poate pă­ unităţi.
„Impresii din România“
VARŞOVIA 18. (Rador). — Gu­ Vie şi instinctivă este prietenia
vernamentalul KURJER PORRANl celor două naţiuni cari stau de
publică pe pirma pagină un al strajă la cele două mări şi repre­
treilea articol al d-lui Piestrzin-
ski, intitulat „Impresii din Româ­
zintă marea idee — nedesvoltată
până acum suficient — a unirei
nia. Dela o mare la alta“, în care
se spune între altele:
„Prietenia polono-română, în tot­
Mării Baltica cu Marea Neagră“.
Mai departe, d. Piestrzynski a-
rată necesitatea intensificării cola­
deauna foarte vie, a căpătat în ac­
tuala situaţie internaţională noi as­ borării economice dintre cele două
pecte şi o nouă expresie. Rolul a- ţări şi a contactelor personale şi
cestor două state aliate, cele mai amicale între tineretul ambelor
puternice din Europa Centrală, a state.
crescut din nou în ultima vreme.
A crescut şi importanţa alianţei
lor, care crează un bloc ce numără
55 milioane oameni.
In perioada când politica agre­
sivă a început să aibă succes toc­
mai în această parte a Europei,
Un tren m ilitar japonez aruncai
In aer ln China
existenţa alianţei polono-romăne,
care reprezintă un centru de forţă
şi independenţă, nu poate rămâne
fără influenţă asupra atitudinii ce­
lorlalte naţiuni cari trăesc in a-
ceastă zonă a continentului.
Se schimbă harta Europei, se Mai multe sute de morţi
nasc noi probleme, dar alianţa po- C I N G K I N G , 1 9 ( f í a d o r ) . m i l i t a r a f o s t a r u n c a t în A r f i m a i m u lte s u te d e
lono-română rămâne şi maţ de­
parte un factor important de echi­ — D in i s v o r c h in e z s e a- a e r în n o r d u l p r o v i n c i e i m o r ţ i .
libru şi consolidare europeană. n u n ţă c ă u n t r e n j a p o n e z H o n a n .
■m n r im e r iile „C U R E N T U L “, S . A. R ., s tr a d a B e lv e d e r e N r. 6 , B u c u r e ş ti
CASA M .S . REGELVI
COMUNICAT Nr. 4 3
Mareşalul Curţii Regale face
cunoscut următoarele:
In ziua de 17 Iunie a. c. la ora
21 a avut loc la Palatul Regal un
Dineu la care au luat parte:
MAIESTATEA SA REGELE
D. preşedinte al consiliului de
fu n c ţio n a r ii.
miniştri-
apoi c ă lă t o r i a D. Georges Hector, secretar
general al F. E. I.
D. Bissinger, preşedintele C.
H.*I. Düsseldorf.
Şefii echipelor străine cari au
participat la Concursul Hipic In­
ternaţional.
Ştefan cel Câştigătorii premiilor I din fie
fiecare probă.
Toţi ofiţerii echipei române
care au luat parte la Concursul
Internaţional dela Varşovia.
Echipa română câştigătoare a
Cupei „Regelui Carol II“.
Bucureşti, 18 Iunie 1939.
— xoxoxoxo^oxoxoxox——
D. Beck a primîf
în audienţă
pe nunţiul
apostolic
VARŞOVIA 18. (Rador). — D.
Beck, ministrul afacerilor străine,
a primit Sâmbătă în audienţă pe
D. COLONEL BECK
monseniorul Cortesi, nunţiu apos­
tolic, care — după cum afirmă
ziarele catolice — va face o vizită
mai îndelungată la Roma.
Un marinar a căzut in mare
depe bordul lui „Empres of
Britain“ şi s’a înecat
Japonia nu se teme
de eventualele represalii
britanice
TOKIO, 18 (R ador). — R e­
lu ân d p u n ctu l d e v e d e r e e x ­
p rim at S â m b ă tă d e c e rc u rile
e c o n o m ic e şi fin a n c ia re din
Tokio, p re s a ja p o n e z ă afirm ă
că o ric e p re s iu n e e c o n o m ic ă
e x e rc ita tă d e A nglia a s u p ra
J a p o n ia s'a r în to a rc e au to m a t
a su p ra e c o n o m ie i b rita n ic e .
In e d ito ria le a p r o a p e id e n ­
tic e m arile c o tid ia n e
NICHI-NICHI, CHUGAI, SHO-
ASAHI,
GIO şi RO afirm ă că J a p o n ia
nu a re să s e te a m ă d e e v e n ­
tu a le re p re s a lii b rita n ic e în
urm a b lo cării Tientsinului şi
su b lin ia ză că ar fi mai p ro fita ­
bil şi mai în ţe le p t p e n tru g u ­
v ern u l b rita n ic d a c ă ar c o o p e ­
F u r t u n i p u te r n ic e
în Polonia
Trăsnetul a provocat incendii
VARŞOVIA 18. (Rador). —
Sâmbătă noaptea s’au abătut
inundând regiuni întinse. Mii de persoane au fost sur­
In mai multe locuri, în special prinse de furtună pe când se
furtuni puternice asupra mai
multor regiuni din Polonia.
în regiunea Varşovieie, trăzne- scăldau în fluviul Vistula. Un lu­
tele au provocat incendii. crător şi un copil s’au înecat.
Pagubele sunt foarte mari.
Numeroase râuri s’au revărsat
Numărul persoanelor omorî te
de trăznet este de 11.
Mai multe sate sunt inundate.
La Tientsin situaţia continuă a fi calmă
japonezii fac o violentă propagandă
antibriianică
SHANGHAI, 18 (Rador). — A-
genţia Havas transmite:
siunea engleză.
Totuşi, în cursul zilei de Sâm­
bătă concesiunea engleză a primit
peste 40 grade, ceeace face foarte
penibilă aşteptarea la porţile con­
cesiunii. S’au înregistrat mai multe
La Tientsin situaţia continuă a fi
calmă. Piaţa din concesiunea fran­ însemnate cantităţi de ouă, carne cazuri de insolaţie.
Japonezii continuă a face o vio­
ceză este bine aprovizionată, dar de vacă, peşti şi legume.
anumite produse lipsesc în conce­ Se înregistrează o căldură de lentă propagandă antibritanică.
Suveranii Maréi Britanii in luptă
cn valurile, in largul Oceanului
Barca cu motor în care se aflau a putut
face faţă intemperiei
LONDRA 18. (Radiopress). —
O radiogramă depe bordul pa­
rănii au ajuns la bordul cruci­
şătorului „Glasgow“.
ton“ şi „Berwick“. Valurile mari
au acoperit în repetate rânduri
chebotului „Empress of Britain“ Deşi timpul s’a înrăutăţit încă barca cu motor şi când Suveranii
relatează: mai mult, în cursul vizitei lor pe s’au înapoiat pe bordul transa­
bordul crucişătorului „Glasgow“, tlanticului „Empress of Britain“
Când pachebotul „Empress of
Britain“ a eşit din zona de ire- totuşi Suveranii britanici au ţi­ Regele şi Regina erau complec-
bergouri, Suveranii britanici au nut mult ca programul să fie re­ tamente uzi, dar foarte bucuroşi.
alizat în întregime. Au fost primiţi cu aplauze ne­
decis să viziteze echipagiile ce­
lor trei crucişetoare engleze cari
escortează pachebotul „Empress
Cu toată furia valurilor au vi­
zitat crucişătoarele „Southhamp­
sfârşite de membrii echipajului,
supranumiţi „lupii oceanului“.
of Britain“.
Din cauza vântului tare, cru­
cişătorul „Glasgow“ a primit or­
din să se apropie de pachebotul
„Empres of Britain“, iar Suve­
O bombă a explodat
ranii britani au trecut pe bordul
unei mici bărci cu motor, care
s’a îndreptat spre crucişătorul
într’o cafenea evreeascâ din Praga
P r a g a 18 (R a d o r). — Co­ nea ev reea sca .
„Glasgow“.
In drum, barca cu motor în­
r e s p o n d e n tu l A g e n ţ i e i A u f o s t r ă n ite 3 9 d e
tâmpinând valuri puternice, la R e u te r a n u n ţă c ă o b o m ­ p e r s o a n e , in c e a m a i m a­
un moment dat a suferit o avarie; bă a e x p lo a d a l In c u r su l r e p a r te e v r e i. Ş a p te s u n t
motorul a încetat să lucreze şi d u p ă a m ie z ii în tr ’o c a f e ­ în s ta r e d is p e r a tă .
barca a devenit o jucărie a va­
lurilor în răstimp de mai multe
minute, până ce a venit o altă
barcă cu motor. Regele George a Slovacia îşi va păstra
sărit primul pe bordul acestei
bărci şi a ajutat trecerea Reginei.
Cu această a doua barcă, Suve- independenţa
VARŞOVIA 18. (Rador). — meni ştirile cu privire Ia con­
Mai multe ziare publică decla­
raţiile făcute de d. Klinowski,
ministrul Slovaciei, prin care a-
cesta respinge categoric svonu-
centrarea de trupe germane în
Slovacia.
El îşi termină interviewul sub
rile asupra aşa zisei apropiatei
liniind independenţa politică a
Slovaciei, care nu vrea decât să
împărţiri a Slovaciei şi asupra
desfiinţării independenţii ei.
rămână slovacă şi preamărind
simpatia poporului slovac pentru
căzut în mare şi s’a înecat. D. Klinowski respinge dease- naţiunea poloneză.
Accidentul s’a produs pe când
marinarul acoperea bărcile de
salvare cu muşamale. Vaporul
s’a oprit imediat, dar toate cerce­
tările au rămas zadarnice.
Transferuri nelegale de devize
POZNAN 18. (Rador). — Or­
ganele ’de control financiar au
descoperit transferuri nelegale
Directorul băncii Cooperatiste
germane din Krotoszyn a fost a-
de devize către Danzig făcute
restat. S’a făcut şi o descindere
la banca Cooperativelor agricole
de mai multe bănci germane din
regiunea Poznan.
germane din Poznan.
ra cu J a p o n ia la Im p u n e re a
„noii o rd in e " în Extrem ul O-
rient.
„Ar fi p e n tru A nglia s in g u ­
rul m ijloc să-şi a s ig u re r e s p e c ­
ta r e a d re p tu rilo r s a le în E xtre­
mul O rie n t" , su b lin ia ză SHO-
G IO .
----- x o x o x o x o ş ţo x o x o x o x —
Regentul Horthy
a împlinit 60 de ani
B U D A P E S T A , 18 (R a d o r ). — I n î n ­
tr e a g a U n g a r ie a f o s t s ă r b ă t o r i t ă a z i
a 6 0 -a a n iv e r s a r e a R e g e n tu lu i
H o r th y .
N u m e r o a s e c e r e m o n i i o f ic i a le s ’a u
d e s fă ş u r a t i n s a te şi o ra şe, fr u m o s
p a v o a z a te .
Principele consort al Olandei (dreap­
ta) la manevrele armatei olandeze.