1

Bucovina in primele documente și harți

Primele documente pana sfârșitul secolului al 17lea

Prima atestare documentară numelui Bucovina este găsită pe uricul lui Roman I Vodă Mușat (1375-
1391), atestat la 30 martie 1392, prin care împroprietărește pe Ionaș Viteazul cu trei sate pe Siret,
„iar hotarul să fie… de acolo, drept la bucovină, o movilă, și, de acolo, pe marginea bucovinei, în sus,
până la hotarul lui Şerb… până la bucovina cea mare, pe unde iese drumul de la Dobrinăuţi, la capătul
Câmpului, și, de acolo, pe marginea bucovinei, la deal, la vale.”

Termenul „bucovina” aici e un nume comun, topologic. Interesant e faptul că este o „bucovina cea
mare”.

Mai multe detalii găsim in alte cronice, special poloneze. În anul 1412 Sigismund, regele Ungariei și
Vladislav al II lea al Poloniei hotărăsc să împărtășească Moldova. In Annales seu Cronicae Incliti Regni
Poloniae, Jan Dlugosz (1.12.1415 – 19.05.1480) scrie:

Figură 1: Manuscriptul lui Jan Dlugos, digitalizat de către Universitatea din Poznan.

[...] tali modo. Quod silve majores Bukowina dicte incipendo a montibus seu alpibus regni Ungariae
inter eanden terram Moldaviae e terram Scepenecziensem situate pene Soret, protendentes se ad
aliam silvam minorem Bukowina dictam, usque ad fluvium Pruth debent pre medium dividi seu
dimidiari et quod forum Ijasnasater in sinistra parte situum maneat pro eodem domino Wladimiro
rege Polonie.

Adică: [distribuția trebuie făcută] în acest fel că pădurile mari cărora li se spune Bucovina, începând
din munții sau Alpii regatului Ungariei1, situate între același ținut al Moldovei și ținutul Șepenicului2
până la Siret, extinzându-se către o altă pădure mai mică numită Bucovina, până la râul Prut, ar trebui
împărțite în doua sau înjumătățite, și că târgul Iași situat în stânga, rămâne pentru același domn
Vladimir, regele Poloniei.

Deci, în acel timp Bucovina era numele pădurilor: Bucovina mare in vest de Siret, Bucovina mica între
Siret și râul Prut.

Un alt cronicar polonez, Marcin Kromer (11.11 1512 – 23 .03.1589 ) în cartea a 30a a operei sale De
origine et rebus gestis polonorum povestește despre bătălia de la Codrin Cosminului în 26 octombrie
1497. Aici sunt extracte de la pagini 648, 649, 650 unde e vorba de Bucovina.
1
Alpii regatului Ungariei: Carpații
2
Ținutul Șepenicului era regiunea intre râul Prut si râul Nistru
 2

Figură 2: De origine et rebus gestis Polonorum, Basel 1555, exemplarul din biblioteca de Stat din Augsburg,
digitalizat in proiectul "Digitale Bibliothek", Munchen.

p.648: [Retrăgându-se, armata poloneză] de la tabără a patra a ajuns la Bucovina. Este o pădure
deasă de fagi, lată de două mile. Se numește „Bucovina” din cauza tipului [său] de copaci, având o
potecă îngustă și abruptă între stânci aspre și munți. Întrucât toate forțele păreau incapabile să
treacă într-o singură zi, regele s-a oprit la intrarea [pădurii] și-a stabilit tabăra.

Așa s-a întâmplat(p. 649) Polonorum clades apud Bucovinam sylvam: înfrângerea Polonilor la pădure
de Bucovina. (P. 650) Moldavi infestant Polonicum exercitum: Moldovenii atacă armata poloneză -
care ieșiseră din tabăra de Bucovina (motis a Bucovina castris).

Am învățat că pădurea Bucovina are acest nume caci e o pădure de fagi (buk in limbile slave).

Hărțile acelui timp nu prezentă aceasta zonă cu multe detalii. Totuși, în anul 1648 iese o seria de hărți
a Ucrainei făcută de către Guillaume le Vasseur de Beauplan pentru regele Poloniei. Aceste hărți sunt
foarte precise și detaliate. Moldova e afară din domeniul hărților dar o pădure e figurată între râul
Nistru si Cernăuți.
 3

Figură 3 Guillaume le Vasseur de Beauplan (1648): "Delineatio Generalis Camporum Desertorum vulgo
Ucraina“(nordul e jos).

Hărțile lui le Vasseur au fost reeditate (și copiate) de multe ori. Pădurea tipica se află în general în
locul său – fără nume.

Estul Europei era foarte slab populat. Se vede deja pe titlul hărților lui le Vasseur: Ucraina era prin
urmare numele obișnuit pentru Campi deserti ai regatului Poloniei. Mai înainte vom vedea pe multe
hărți ale Moldovei Campagnes désertes, campi deserti ... care traduc uimirea călătorilor din Vestul
sau din Sudul Europei despre densitatea scăzută a populații.

Între Marele Război Turc si Tratatul de la Kuciuk-Kainargi (1688-1774)

Figură 4 Titlul harții "Le Théâtre de la guerre" lui Nicolas de Fer - 1704
 4

După Marele Război Turc in urma înfrângerii turcilor de la Viena în 1683, statul major militar avea
nevoie de hărți noi, mai precise.

Prima atestare topografică a Bucovinei se află într-o hartă publicată în anul 1704: Le Théâtre de la
Guerre a lui Nicolas de Fer în Paris. Totuși harta e poate mai veche fiindcă numele gravorului e
Herman van Loon care ar fi fost activ până anul 1701.

Între Cernăuți (Czernowiecz) si râul Nistru se află „Forest de Buchovine”.

Figură 5 Nicolas de Fer : Théâtre de la guerre sur les frontières de deux empires …

În toata harta (care arată o zona între Viena in Nord-Vest si Constantinopol in Sud-Est), Pădurea de
Bucovina e una de doar doua păduri cu nume (cealaltă e Forest de Lebedin în Est de Lîseanka).
Pădurea încă există in ziua de azi (în parte) sub numele de Pădurea Șilăuți (Шилівський ліс).

Într-o hartă din anul 1717 se găsește în acel loc numele Vicovina. Aici totuși, nu mai este numele unei
pădurii, ci mai degrabă un nume geografic. De fapt nu se arată nicio pădure acolo. Călătorii care
fuseseră acolo pentru a lua datele topografice au crezut probabil că pădurea are numele regiunii
unde se află.
 5

Figură 6 Guillaume de Lisle (1717): Carte Particulière de la Hongrie de la Transilvanie de la Croatie et de la

Sclavonie...

Anul următor, în harta Ungariei si a tarilor vecine a cartografului Johann Baptist Homann din
Nuernberg găsim mai precis, aproape între Cernăuți si Hotin regiunea Vucouina care se încadrează
pe Moldova si Polonia.

Figură 7 J.B. Homann (1718): Regnorum Hungariae, Dalmatiae, Croatiae, Sclavoniae Bosniae et Serviae …
 6

Aceste hărți s-au răspândit repede, fie au fost retipărite (cea lui Nicolas de Fer pana în anul 1737), fie
chiar copiate (cea lui Homann). Numele Bucovina a devenit uzual.

Un alt punct interesant al acestor hărți e denumirea Campo Longo Rutenorum pentru zona intre
Cernăuți și Siret (Tergut Seretelo) și mai in Sud-Vest. De fapt asta este ocolul Câmpulung Rusesc.
Acest ocol avea, încă din timpul cuceririi teritoriului de către Ştefan cel Mare, 1498, drepturi speciale,
care se deosebeau de privilegiile ocolului numit Câmpulungul Moldovenesc (Campolongo Moldavie),
prin faptul că locuitorii ce purtau numele de branișteni (țărani liberi), plăteau dări mai mici și țineau,
împreună cu vornicul lor, de ținutul vechi al Cernăuților. Precum orașul actual Câmpulung Moldove-
nesc a pătrat numele, există si satul Câmpulung Rusesc, numit și Câmpulung pe Ceremuș, in
ucraineana Dovhopillia (Довгопілля ) in regiunea Cernăuți, Dolhopole pe hârtile din 1704 si 1716.

În Descrierea Moldovei (Descriptio Moldaviae) Dimitrie Cantemir scrie: „Malul [Nistrului] se afla sub
stăpânirea Moldovei până la Hotin, de acolo o linie dreaptă, pe Prut si Ceremuș, făcea hotarul acestui
ținut; apoi, prin vitejia lui Ștefan cel Mare, a fost luata provincia de lângă Podolia până la gura râului
Serafinet, trecând în stăpânirea moldoveneasca [...] unde se afla Câmpulungul Rustean (campus
lungus ruthenus) – asta a fost numit astfel, fiindcă acolo s-au așezat rutenii, care se aflau sub
stăpânirea leșeasca”3 .

În toata opera sa, Cantemir menționă doar o dată numele Bucovina. „Pe vremea lui Ștefan cel Mare,
acolo se afla un câmp larg deschis. Când Leșii au tăbărât aici cu multa oaste, au fost loviți și bătuți de
Ștefan cel Mare care le-a luat tabăra, i-a pus pe fugă, a ucis pe cei mai mulți dintre ei și a luat peste
douăzeci de mii de ostatici, in cea mai mare parte nobili. [...] La sfârșit, a înjugat la plug pe toți leșii, și
i-a pus să are tot câmpul unde s-a dat bătălia [...]și a sădit stejari anume orânduiți, care acum au
ajuns o pădure frumoasă și destul de extinsă. Moldoveni îi zic azi Dumbrăvile Roșii, adică codrii de
stejari roșii, fiindcă au fost udate cu sânge leșesc; iară Leșii îi zic Bucovina și nu pomenesc niciodată
acest loc fără să verse lacrimi”.

Ar putea sa fie vorba despre bătălia de la Codrin Cosminului, numai că 1) pădurea exista deja când
bătălia a avut loc, 2) Polonii nu au numi „Bucovina” o pădure de stejari si 3) Cantemir aici scrie despre
codrul Cotnariului.

În secolul al 18lea, aceasta zonă a Europei a fost „teatru” multor războii, așa găsim multe hărți sub
numele Théâtre de la guerre. O altă hartă interesantă din acest timp e o hartă făcută in Amsterdam
de către Covens și Mortier dar tipărită în Sankt Petersburg in anul 1738, fiind o comandă a guvernului
rusesc.
Probabil arată o despărțire a zonei visată de către Ruși (războiul încă nu era terminat): vedem
„limites Poloniae” clar în vest de Nipru. Niprul fiind granița cu teritoriile tătarilor, înseamnă ca Rusia
(Moscovia cum se numea atunci) luase aceasta regiune. Mai interesant pentru noi e despărțirea
Moldovei. Bugeacul s-a mărit si Moldova din nord e combinată cu o porție a Poloniei făcând o
regiune nouă, probabil sub dominația Poloniei, cu numele „Bukowine”. Granița vestică a acest
teritoriu e o linie Hotin-Cernăuți-Siret. Aici e clar că numele Bucovina desemnă o regiune, nu o
pădure, fiindcă pădurea rămâne in Moldova.

3
Dimitrie Cantemir: Descrierea Moldovei Bucuresti 2001, p. 17
 7

Figură 8 Covens-Mortier: Théâtre de la guerre ... (1738)

In timpul celui de al 5-lea război ruso-turc F.G. Bauer a realizat pentru Împărăteasă Caterina o „Carte
de la Moldavie”.

Figură 9 Titlul harții Moldaviei a F.G. Bauer

 8

E prima hartă a regiunii făcută cu metodele moderne de cartografie, adică triangulația, după modelul
primei hărți topografice naționale realizate în mod sistematic pe baze științifice de către Cassini in
Franța. În aceasta hartă extrem de frumoasă si de precisă, „Bois de Bukowina” se află in sud-vest de
râul Nistru

Figură 10 F.G. Bauer: Carte de la Moldavie ... râul Nistru cu pădurea de Bucovina

În plus de valoarea sa mare geografică, estetică și istorică (e ultima hartă înainte de tratatul de 1774),
aceasta hartă are și o valoare etnografică. Toate textele sunt in limba franceză dar numele sunt scrise
cu ortografia germană (se vede deja in „Bois de Bukowina”). În extractul mai jos vedem la nord-vest
de Suceava „Gatna”, mai in vest, in sud de râul Suceava „Pergautz”. Asta sunt sate care in acel timp
erau cunoscute ca „Hatna” și „Părhăuți”.

Figură 11 F.G. Bauer: Carte de la Moldavie ... Suceava

 9

Nu este vorba de o deformație care ar face de fiecare „h” un „g” (în harta se află de exemplu
„Humor” și „Suha”). Alternația g/h e un fenomen tipic al limbii ucrainene. Putem avansa ipoteza că
în acel timp în acele sate exista deja o populație ucraineana care făcuse de „Gatna” „Hatna” si de
„Pergauțz” „Părhăuți” – o populație care nu era prezenta de exemplu în Dragomirna, care in acel caz
ar fi cunoscut astăzi ca „Drahomirna”.

Bucovina austriacă după 1774

În Tratatul de la Kuciuk-Kainargi, care a pus capăt celui de-al cincilea război ruso-turc, nord-vestul
Moldovei a fost cedat Austriei ca „mulțumire pentru eforturile sale de mediere” sub numele de –
Bucovina. Prima hartă cu noua posesiune austriacă a fost publicată chiar in anul 1775 de Tobias
Lotter în Augsburg:

Figură 12 Tobias Lotter, Augsburg 1775 - Galița, Lodomeria si Bucovina

Bucovina e prezentă, dar fără multe detalii, fără drumuri .... Prezente sunt Suceava, Siret, Cernăuți
(pe malul stâng al râului Prut!) dar nu Rădăuți ...

Puțin mai târziu, în anul 1789, cartograful austriac Franz Joseph von Reilly începe o ediție a unui atlas
universal, Schauplatz der fünf Theile der Welt (Scena celor cinci părți ale lumii) pe care nu a putut-o
termina pe cauza de războaiele napoleonene. Volumul 1 conținea Ungaria, Polonia, Prusia ... Aici se
afla prima hartă a Bucovinei ca o entitate autonomă. Se află si Raiaua de Hotin care în acel timp era
administrată de către Austrieci. Bine vizibilă e, in locul obișnuit, Pădurea de Bucovina (Bukowiner
Wald).
 10

Figură 13 Franz Joseph von Reilly 1789 - Prima hartă de Bucovina

Din secolul al XIX-lea, când Bucovina a devenit o provincie austriacă, care a devenit apoi Ducatul
Bucovina, numele a fost folosit fără echivoc în hărți și documente. Pe de altă parte, numele „Pădurea
de Bucovina” dispare treptat. El nu mai este afișat pe harta Bucovinei lui Aloys Küstel în 1818::
 11

Figura 14: Aloys Küstel: Bukowina oder oest'reicher Antheil der Moldau, 1818

În 1857 judecul Viktor Umlauff von Frankell a publicat balada „der Bukowiner Wald”, unde descrie
bătălia de la Codrin Cosminului în zece catrene, bazată pe Dimitrie Cantemir. Pădurea aparține apoi
tărâmului legendelor.

Rezumat

În cursul istoriei, numele Bucovina s-a schimbat de la un nume topologic la unul propriu. Pădurile de
fagi, care se pare că acopereau o suprafață extinsă în Evul Mediu, au devenit treptat mai mici și în
cele din urmă s-au limitat între Cernăuți și Nistru. Numele, însă, a devenit numele regiunii în care au
fost localizate inițial aceste păduri. După cum arată hărțile, acest nume a devenit obișnuit doar cu
tratatul din 1774 pentru a desemna întreaga regiune

Pr Mihai Cobziuc, Director Departamentului Minorități și Misiune culturală, socială și identitară