Cronica pictata de la viena

(batalia de la posada)

Herinean Maya-Dora
Informatii generale
Cronica pictată de la Viena este o cronică ilustrată a Ungariei medievale, scrisă în secolul XIV. Documentul conține
146 de pagini și 147 de picturi. Începând din secolul al XVI-lea a fost depozitată la Biblioteca Imperială din Viena. În
baza acordului cultural de la Veneția din 1932, cronica a fost transferată în 1934 la Budapesta, la Biblioteca
Națională a Ungariei.
Batalia de la posada
Izvoare istorice
Bătălia a fost menționată în mai multe cronici: cea pictată de la Viena (Chronicon pictum, cca. 1360), cea a lui
Thurocz (Chronica Hungarorum, cca. 1486), analele lui Jan Długosz (Annales seu cronici incliti regni Poloniae,
cca. 1455 - 1480) precum și alte lucrări ungare, poloneze și germane de acest gen, toate din secolele XV-XVI
(la peste 100-200 ani după evenimentul descris), care reproduc în principiu relatarea cronicii vieneze.
De asemenea, bătălia este pomenită mai târziu și în actele ungare din secolul al XIV-lea, din care istoricii au
putut desprinde și alte detalii despre conflict.
Batalia de la posada
În toate aceste izvoare nu este menționat niciodată cuvântul „posadă”, ce desemna inițial un loc greu accesibil și
apărat de elemente naturale sau artificiale. Transformarea lui în toponim s-a produs la începutul secolului al
XV-lea, în documente maghiare legate de bătălia din 1395 între Vlad Uzurpatorul și Sigismund de Luxemburg. Astfel,
două dintre acestea (datate 1408 și 1438) vorbesc despre „munții ziși ai Posadei”, deși într-o relatare a lui
Sigismund (1397) se spunea doar că bătălia se purtase „pe când urcam culmile munților, zise în vorbirea obișnuită
[locală] posada, prin niște strâmtori și poteci înguste, strânse între tufișuri mari”. Denumirea de „Bătălia de la
Posada” a fost introdusă și încetățenită în istoriografia românească de către Nicolae Iorga, la începutul secolului
XX. Istoricul considera că bătălia din 1395 și cea din 1330 s-ar fi desfășurat în aceleași locuri, anume „în cazanul
de la Posada, pe drumul Câmpulungului”.
Desfășurarea evenimentelor
În 1324 Basarab I se afla sub suveranitatea lui Carol Robert de Anjou. Un an mai târziu, domnitorul român
cucerește Severinul, ceea ce a dus la răcirea relațiilor cu Regatul Ungar. Mai mult decât atât, din 1327 Basarab
refuză să mai plătească tributul de vasal. Aceste lucruri l-au determinat pe regele ungar, la sfatul lui Dionisie (mai
târziu ban de Severin), să întreprindă o expediție de recucerire a teritoriului pierdut și de pedepsire a vasalului
său.

În luna septembrie a anului 1330, Carol Robert de Anjou, regele Ungariei, cu o puternică armată, pleacă din
Timișoara să-l pedepsească pe fostul său vasal, Basarab I, cneaz al ținutului. Ocupă Banatul de Severin și
înaintează prin Oltenia, pustiită în prealabil de către Basarab, spre Curtea de Argeș. Datorită acestei strategii de
apărare, în rândurile armatei invadatoare se instalează foametea încă de la intrarea în Țara Românească. Pe
drum, Carol Robert primește o solie din partea domnitorului român (ilustrată și într-una dintre cele trei miniaturi
legate de acest subiect ale cronicii pictate de la Viena), care îi aduce o propunere de pace.
Astfel că în 9 noiembrie 1330 s-a ajuns la o confruntare armată în care regele maghiar venea cu 30.000 de ostași,
între care și cavaleri bine înarmați și echipați. De partea cealaltă, Basarab avea o armată formată din ţărani liberi,
”grăniceri” luaţi de la apărarea cetăţilor și alți ostași, printre care, se pare, și tătari.
Carol Robert de Anjou, spun cronicile, avea 42 de ani la vremea respectivă. Era fiul lui Carol Martel de Anjou şi al
Clementiei de Habsburg și domnea peste unul dintre cele mai importante regate din centrul Europei. De partea
cealaltă, îl avem pe Basarab, fiul lui Thocomerius sau Tihomir, de origini cumane, după spusele istoricului Neagu
Djuvara.
Mărul discordiei în această bătălie a fost tocmai Severinul, pe care Basarab I le ocupase, iar marele rege Carol
Robert de Anjou era hotărât să îl pedepsească pe voievodul muntean pentru îndrăzneală. Așa că marea de trupe
maghiare a început să curgă dinspre Ungaria spre Curtea de Argeș.
Pentru a evita conflictul armat, Basarab i-a trimis solie regelui, pentru a-i oferi pacea în condiţii foarte avantajoase.
Renunţa la Severin, se obliga să plătească tribut şi să trimită pe unul din fiii săi la curtea regelui spre a servi acolo
pe cheltuială proprie. Şi, pe deasupra, oferea și o despăgubire de război în valoare de 7.000 de mărci de argint, o
sumă considerabilă pentru acea vreme, după cum spune Constantin C. Giurescu, în ”Istoria Românilor”.
Carol Robert de Anjou a refuzat oferta, fiind sigur de victoria sa. Însă Basarab, intuind pericolul, a retras armata, a
pustiit holdele și otrăvit fântânile, iar când armata regelui maghiar a intrat în Curtea de Argeș, a găsit cetatea goală.
Așa că a făcut cale întoarsă spre casă.
Însă confruntarea armată a avut, totuși loc.
Bătălia, care a durat patru zile s-a petrecut în locul numit Posada, un loc necunoscut astăzi în teren. Istoricii optează
pentru mai multe variante, de la Titeşti în Valea Oltului, până la culoarul Rucăr-Bran în Valea Prahovei. Cert este că
era un loc strâmt, mărginit de stânci înalte şi foarte bine împădurite, după cum arată şi cronica pictată de la Viena.
Practic, când armata maghiară a intrat în defileu, valahii au început să arunce de sus, din locuri ferite, cu
bolovani, bușteni, săgeți și sulițe, transformând lupta într-un adevărat măcel.

Cronica pictată de la Viena arată și cum a scăpat cu viață, ca prin urechile acului, marele rege Carol Robert de
Anjou: s-a îmbrăcat în hainele unui nobil de-al său, care a fost, de altfel, și omorât de oștenii lui Basarab, care au
crezut că e regele.

Acesta a reușit să fugă în Ungaria, împreună cu câțiva supraviețuitori. A fost una dintre cele mai răsunătoare
bătălii medievale, cu final neașteptat.
surse
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Posada
2. https://www.rfi.ro/politica-127130-batalia-posada-fugit-carol-robert-
anjou-deghizat
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Cronica_pictat%C4%83_de_la_Viena
4. http://www.istorie-pe-scurt.ro/batalia-de-la-posada-actul-de-nastere-
al-tarii-romanesti/batalia-de-la-posada-cronica-pictata-de-la-viena/