No.

4 ,

ARHIVA SOMESANÄ
REVISTA -CULTURALÄ

Imparatul losif in
Districtul Pag.
lulian Martian: tradifie istorie 12
Vicarul Grigore Moisil 1814-1891
Autobiografie 24
. .
- lulian Martian: Castrul Rodna . . . 45
Vasile Bichigean : Pamation de
cunda legione Valachica 51
:
Sabin Muresanu : Origina familiei
' I. Martian : Contributie la
.
.
ria descdlecdrii. luliu Moisil : Doud poezii.
loan Corbu : Zimbrul tinutul ,
; ---
...
-

s dului. 1. Martian : scrisoare din 1849 81

Virgil din 94
Bibliografie . 100

Redactia, administratia direcfia revistei:

ARHIVA SOMEANA" liceul

1926
.
www.dacoromanica.ro
 ARHIVA SOME$ANÄ
ISTORICA-CULTURALÄ

Nr. 4

Iosif II in

VIRGIL

Cel mai luminat bärbat pe care I-a dat familia

Habsburgilor, our drept liberal pi de nevoile
obstii osebire de neam pi credintä, impäratul losif II
- despre care regele Frideric II al Prusiei, aluzie la
reformele sale pripite pi premature, zicea cä are singur
numai cusurul de-a face totdeauna pasul al doilea
celui d'intâiu -a intreprins in trei rânduri alätorii prin
Ardeal,' pi de tustreleori a vizitat teritorul regimentului
näsäudean.
in cursul anului 1772 se fäceau pretutindeni
mari pregAtiri pentru prirnirea impäratului, pe atunci co-
regent mamä-sa impäräteasa Maria Terezia. Coman-
dantul regimentului nostru gräniceresc, colonelul baron
Enzenberg, scriea 23 Martie generalului Drechsel in
Bistrita domnitorul va veni prin Mararnurep Ardeal.
Inteun itinerar sosit mai apoi magistratului din Bistrita
se spunea impäratul va veni dinspre Beclean la Näsäud
pi de aci va merge la Rodna, Prundul Secului (Prun-
dul-Bârgäului) pi la de sus (Susenii-Bargäului).
Arhiva

www.dacoromanica.ro
La inceputul anului 1773 un alt plan. detailat de
cu statiunile : Mocod, llva-Micä, Rodca,
casa carantinei munti, Cucureasa, Rodna, llva-Micä,
Prundul Secului, vechia carantind in Bargäu, Mägura
Calului, Prundul Secului, Bistrita. In realitate
ratul a venit Iunie 1773 din Sibiu peste Reghin la
Bistrita de unde a trecut peste pi Rodna la
säud. De aci peste Dej pi Cluj a tutors la Sibiu, unde
.

a stat in 11 când din non a plecat peste

Osorheiu, Reghin, Bistrita pi Näsäud spre pi
Galitia.
In ultimul itinerar erau amintite urmätoarele persoane
aflätoare in suita domnitorului : Nostitz pi Lascy,
generalii comandanti dc corp Laudon pi Pellegrini,
Brambilla pi Monier, secretarul Stephan, cancelistul
Knecht, apoi comandantul general al trupelor ardelene
baronul Preisz, generalii Siskovics, Gyulai, Rall pi Fabris,
colonelul Luchsenstein, 4 adiutanti pi 33 persoane de
serviciu.
Maresalul conte Nostitz eta totodatä pi
general al impäratului, despre el scriea in 23 Aprilie
1772 colonelul Enzenberg prirnarului bistritan lohann
Friedrich Klein de Straussenburg : Nostitz e mai
bun prieten al men, putin timpurile de räsboiu a
fost asa, am servit trei sub
comanda Daun. Cutoatecd honores mutant
cred e nobil modul säu de gánclire".
In preajrna sosirii, precum alte tinuturi apa pi
districtul românesc näsäudean, se Isard toate mäsurile
ta Impäratul sä fie intâmpinat pi gäzduit in mod demn
strälucit, cutoatecd lui nu-i prea conveneau ceremoniile.

www.dacoromanica.ro
Se dase ca. in permanentä sä stea gata 54 cai
cu träsuri suficiente, pi fiecare statiune sä stea la
dispositie 14 case pentru domnitor pi sulta sa ; apoi
pretutindeni sä fie alimente pi apä bunä de beut,
sä fie proaspät väruite, ogräzile curätite pi maicuseamd
drumurile bine reparate.
Magistratul Bistritii avertiza pe Sa§ii din districtul
säsesc sä se prezinte pi poarte ca bund
impresie inaltului oaspe.
Mai Interesant era ordinul comandantului ge-
neral Preisz din Sibiu, in care altele se spuneau
urmätoarele Dorinta pi intentia impäratului este sä
viziteze terenul litigios dintre district pi Moldova,
precum pi pe cel dintre satele gränicere§ti Rebri§oara,
Värarea, pi pi satelé säse§ti Dumitra mare,
Pintic pi lad. El va sta in täräne§ti, parohiale ori
militare dar nicidecurn castele pi case domne§ti. N'au
sä se multe -ceremonii la primire. Oricine are voie
sä rugäri in scris, 'indicându-§i numele pi
nu fäcând denunturi anonime.
La generalul Cristian ki Martie 1773,
mai adaugea din partea sa ordinul Comanda regimen-
tului din Näsäud ca pe vârful dealului care
se din Bucini, adia din terenul litigios
Români sä se nipte semne vizibile, präjini
ca impäratul sä le vedea din depärtare pi
sä se convingä merge -pe creasta cea mai
a dealurilor (oaf dem höchsten
spre a evita larma pi tânguirea (Lärmen und Kla.gen)
Sa§ilor, sä se a§eze semnele trei zile
de ce va trece Impäratul pe acolo.

www.dacoromanica.ro
 Privitor la asternerea rugärilor plânsorilor e de
notat cä, impotriva dorintei exprimate de domnitor,
precum in alte pärti ale tärii in districtul nostru
se lucra pe ascuns, ca cât se poate .,Valahii" sä
nu fie admisi exprime doleantele. iscusitul
expertul domnitor multe cazuri a sä zädärniceascä
intentia räutAcioasä a dusmanilor poporului nostru.
Cum amintisem mai sus, pe la lunei lunie
1773 sosi losif pe teritorul regimentului nostru gränice-
resc cälare toate statiunile militare, i sediul
fieckei tompanii, finirea exercitiilor, luä informatii
detailate despre toate afacerile gränicerilor, cari pi
despre nesflopitele certe de hotar cu satele säsesti vecine.
Cu acel prilej dete ordin se reguleze dupä un plan
determinat ateva comune gräniceresti, pi tot atunci or-
donä sä se promoveze mai multi români la
rangul de ofiteri. In treeere spre vizitä
sediul comandei regimentului, care atunci era comuna

Impäratului pläcea sä pretutindeni ne-

anuntat ca sä-i surprindd pe oameni la ocupatiile
zilnice. Capitanul pensionar Anton, care servise
in regirnentul näsäudean, spune sale
moriale cä, cum auzise dela pi in Näsäud
sosi losif färä veste, inträ numai de un adiu-
tant casa protopopului de atunci, care a fost strabunul
numitului cäpitan, pi sä cOnverseze nemteste.
simplu imbräcati pi sositi alaiu,
la incept protopopul nu cine are a face. Era
cald când domnitorul fu nevoit
pi
descheie nasturii hainelor, protopopul observä pe pieptul

www.dacoromanica.ro
 5

lui ordinul casei habsburgice pi acum sä con-

verseze reverentä in limba latinä pe care o vorbia
mai bine. Impäratul gustä din rachiul, prescura, slänina
pi casul ce i-le servi protopopul pi conversard
itnpreunä mai ales despre raporturile dintre Românii
gräniceri pi Sa§i, se depärtä luând cu sine pe fiul pro-
topopului, numele Onisor, care desi era numai de
1 7 ani, cunostea bine toti muntii pi toate drumurile
pi putea'sä facS bune servicii de cäläuzä.
Tot din acel timp a rämas amintirea unor episoade
cari meritä sä fie mentionate. Pärintele tefan in
monografia comunei Sâniosif (Poiana)
dupäcurn povesteau bätrânii, in satul impäratal a stat
o zi pi o noapte gäzduit in casa Titienei din coastä".
La plecare el intrebä pe femeie cu ce s'o compenseze
pentru gAzduire, piaceasta ceru alta deck permi-
siunea casa in locul unde se aflä,
sä nu fie silitá sä coboarä in vale cu prilejul regulArii
Casa a stat acolo 1890. Pärintele pro-
topop Pamfilie Grapini in monografia cornunei
(Rodna nouä) spune cä satului i-s'a däruit atunci de
atrá impärat o fostä capelä scopul sä ser-
veascä ca viitoare parohialä pi cä impäratul a
fost gäzduit casa functionarilor dela vamä, unde un
sätean cu numele Ion Filipoiu i-a adus cadou un mare
mistret. Tot deatunci se _povesteste hazlie0
trecând losif pe drumul ce ducea peste muntele Cucu-
reasa, gräbi singur la vale spre sat pi aci co-
ofiterilor cordonasi. Bucätäreasa ocupatä gätirea
mâncArilor pentru oaspe, väzând cä streinul incepe
cu ea, zise n'o ci mai bine

www.dacoromanica.ro
6

ajute la invirtirea frigirii. Streinul se puse

la lucru acolo suita, aläturea bucätäreasa
acu de spaimä.
Mai important este faptul cä prilejul acestei
cälätorii i-s'a immânat impäratului de
Maxim popii Gälan din o rugare in chestia
därilor cc cart Näsäudenii au rämas in restantä din
1742. Cum apare din text, rugarea a fost predatä in
Bistrita. Ea poartä pe verso indicatia : Supplicatio pagi
Naszod in puncto restantiarum anni 1742, are
torul caracteristic judicios continuft
Cinstite si Craiule,
milostivului Dumnezäu vedem luminata fata
Märii Tale däm laudä milostivului Dumnezdu cä
de ai ustenitu Ta pela aceste locuri pe unde träim noi
neste oamini prosti säraci cum ne vezi Märie Ta,
ne rugdm sä fie greu Märii -Tale putinä jalobá
ce dämu noi satu nostu anume Ndsäud. jalobä
aceastä ne Märiilor Waste sä nix supârati pe
noi faceti de noi de neste seraci ce sintem. Certatu-
ne-au Dumnezdu pentru päcatele noaste foameti desk
ne-am indatoritu pe la de am liwatu bucate bani
prumut, ce amä prdpädit de pldtit pentru
datorii. fostu luoatu la Cornij Frenti 200 de florinti bani,
am luoatu la Comarnicu Beclenoae din neste
luoatu Bistritä iarä bucate bani. au esitu
de pe satul nostu numai datorii mai bine de 700 de florint,
ne-am vândutu ce am avutu de plätit pe numai
ca nu ne Incäpuiascä siptu mâna Apoi trimäs-au milostivul
Dumnezäu moarte cumplitd, adid ciumä, de fuge pärinte de fe-
ciori säi de pärinti, nu ne-amä pututu cäuta de
nisitä. care pe unde le-au datu D'umnezdu de au esitu din
pämântu, pe acolo au nu le-amu pututu cá
au mai bine de 200 de oamini, au rämas pustii,
sintu la noi in satu. Apoi ne-au slobozit de

www.dacoromanica.ro
 ciumä, au pus domni pe noi. Au zis
porfie deplin ca cându au oamini. De n'au rämas
nime casä.totu puie porfie ca§i andu au gazda
casi. ae o au pus, adevAratu eä pe unde in care casa
au muritu, au nedatä. Amu sue domni pe noi nu-
mai sä därn acele Atunce in vreme ciumi au zis cA
simlu data de porlie pe an, care
satu au muritu de ciumä. ne-am mai noi ; au
avutu au n'am avutu tutu am Acum zic dpmni
cä de au oamini, n'au Noi Märiilorä Voastre
locul, cui ar vre sä-1 ; ce nu'l e nime, noi da
bucuros, ca sintern cu nevoie CA cei mai multi
bucate de astä toamnä, amu au trecutu an la
Simpcetriu de cându au pciatra pe arnä
mai bunA. amA scos noi domni de ne-au paguba ce au
fostu pe hotaru nostu, care sä nu o milostivul
nice pe alte limbi de oarneni, ce au fostu pe satul pe
noastä. noi ne Mirii Taie Craiul
avemä la Märie Ta pentru acele A din ciumä. CA
noi de n'om ave milä cei bani, noi n'avem ce nedejde
sa stäm pe acmu a cäzut läcuste pe farina
Numai ce se satu avemä stämä pe
fostu dé 3 nu un an.
Scris-am eu Maxim din ficioru lui Popa
Gälan. Amin !
In fine ,e de amintit cä in cât a petrecut in
Näsäud, impäratul a dat. ordin sä se accelereze luerdrile
. preliminare înfiintarea pcoale norivale, pi
a luat hotarirea sä ridicarea institutului
militar (Militär-Erziehungshaus) care a existat pänä la
desfiintarea regimentului.
Din ceastä calätorie impäratul a acasä
experiente cari i-au dat imboldul sä 'rea-
lizarea marelor pi Indräznetelor sale Mai rnult
preocupat deplorabilä a

www.dacoromanica.ro
8

iobagilor romani intoleranta cari nu suferiau .

a§eze ca proprietar in orasele satele suflet

de Român. Dupace chestia aceasta, cunoscutä subt
mirea de concivilitate" pusä acu de impäratul losif
la ordinea zilei, atingea foarte deaproape pe Românii
no§tri din districtul bistritan, nu va fi neinteresant sä
vedem ce zicea la ea o chematä sä reprezinte
dreptatea tarä. Intr'o conferentd ministerialä tinutä in
17 Noemvrie 1776 in Viena, guvernorul Transilvaniei ba-
ronul Samuil Bruckenthal, Sas de origine, cetind un
raport adresat impärätesei Maria Terezia in amintita
chestie, intentia sa conteste dreptul Românilor la
proprietate concivilitate, zice intre altele Afarä de
cele trei natiuni cari au uniunea din 1437 existau
pe atunci Valahi In tarä. Deoarece ace§tia n'au
avut parte la administrarea afacerilor cele trei pro-
vincii (maghiard, secuiascä § säseascA) nici n'au po-
sedat pämânt propriu, ci au numai
ici-colea printre celelalte popoare cari tolerau ; deaceea
ei, atât mai putin au putut reprezinte o
natiune de mai sus, cu cât nici mai
ei n'au format o provincie deosebitä". : Ce ma-
easträ intortochiare de vorbe !).

A doua alätorie prin Ardeal a intreprins-o losif in

1783, fand acu dupa moartea mamei sale singur dom-
nitor. a venit de Reghin la Bistrita unde a
stat in zilele de 11 12 Iunie. De astädatä a pri-
mit o multime de suplici, cari dela Ale-
xandru Sigmirean din (Bläjelul) de jos. Acesta
se tânguia el, originar din Sicmir, a träit 50 ani ne-
,onturbat in mahalalele Bistritii pânä in 1780,

www.dacoromanica.ro
 9

nemesul Cserényi din Brasfaläu I-a reclamat ca iobag.

De atunci când pe el pe sotia sa nemesul
pi-i maltrateazd ziand cä-i va chinui ce
vor plâti räscumpärare. särac a cerut dela domn
sä-i dea o casä de locuit, pi atunci va sluji ; Cseré-
nyi zice eä lui trebuesc numai banii. Dupäce
este imposibil agoniseascd bani, e pi stä
mai mult tot arestat, implorä pe impärat sä aibä milä pi
sä hotärasca dreptate in chestie.
E de notat cu prilejul acestei cälatorii impäratul
in mai multe rânduri accentuase intentia sa nesträmutatä
sä pteargä osebire natiuni pi religiuni. Pe
Sapi irita foarte mult propozitia : aequalitas jurium
Valachorum cum Saxonibus".
In 13 lunie impäratul numai de generalul
Colloredo trecu din Bistrita peste Ilva la suita
o peste .Rebrisoara pe in sus In urma
dornnitorului. Maiorul Carol Heydendorff spunea intro
scrisoare datatä In 14 lulie din Rebrisoara, monarhul
a fost foarte afabil s'a intretinlit lung teranii ro-
mâni ; apoi c'a prin sate in mai multe case grä-
niceresti pi a oarnenilor peste o sutä galbeni.
Tot cu asta a ordonat Iosif sdse lucreze
mai zor la deschiderea poselei care avea sä lege
prin Ardealul cu Bucövina. lar privitor la
torul Bargaelor a sä fie militarizat, pi satele sä
fie organizate pi regulate conform unui plan bine stabilit.
In vara anului 1786 veni losif II a treiaoard in
Transilvania, pi luând drumul iaräp peste Reghin trecu
prin Bistrita pi spre Bucovina.
Deastädatä vizita lui pe teritorul regirnentului fu
mai scurtd. el se interesä despre modul

www.dacoromanica.ro
10

cum s'au executat date maicuseamä privitor

la institutul militar din Näsäud, pentru care Incuviintase
scopul elevilor un ajutor anual de 1750
fiorini. Mai departe se convinse in cu ochii
proprii despre mersul lucrärilor la regularea satelor pi
la construirea poselei spre Bucovina.
Carol Heydendorff, avansat la rangul de
locotenent-colonel pi insärcinat in 1783 executarea
rnilitarizärii pi organizärii Bargaelor, stetea acum in gar-
nizoana Borgöprund pi aci a primit pi gAzduit el pe
monarhul cälätor. Intr'o scrisoare din 24 lulie 1786
adresatä generalului de divizie Cristian
acestuia cum a gäzduit pi ospätat pe impäratul losif
care pi s'a arätat foarte afabil atât fatä cu
el pi fatä colonelul Schlaun, cornandantul regi-
näsäudean. Spune cum pe muntele Zimbroaia
domnitorul era s'o päteascä car
tras de deodatä rupându-se ruda, carul
indärät pe pi numai särind norocos
din car putu scape de un eventual accident.

scrisori adresate in 1783 de cátre impäratul

meritosului general Enzenberg care státuse in fruntea
mentului ndsäudean in 1-777, când fu numit comandant al
imperiale din Bucovina. Scrisorile se gäsesc in copie in
colectia de documente alui F. traduse rornâne§te
astfel :
Dragä generale Enzenberg! Deoarece fac un intreg
pelângä granita transilvank intentionez sä trec peste
Valea Rodnei in Bucovina. Te avizez ca de
timpuriu mäsürile necesare spre scopul
in 9 ori 10 lunie voi fi la oficiul de ca-
rantinä din Rodna. Pentru trecerea carelor peste Cucureasa se vor
putea intrebuinta boi, Eu vreu fac aare,

www.dacoromanica.ro
pi pentru aceea trebue tinuti la dispozitie patru cai ne-
insä necesare. Propozitia
mea este mai departe sä ajungern, dacá e posibil, in prima zi dela
Rodnei pini la Câmpulung ; de la Suceava: Apoi vei
marsu1 apa ca si pot nierge la posturile de
de pe Siret, la Prut, mai departe, dupá vizitarea
la Cernäut; in fine de acolo Drip la extremä spre Hotin
pi Nistru. De aci insä sä pot trece la Uscie Nistrul spre a ajunge
la Okopy Oalitia.
Am opi calesci, pi la fiecare trebue câte pase,
dacä caii sunt märunti pi drumurile rele, atunci câte opt cai.
In tinuturi unde drumul e bun nu este de nirnic
deosebit la pentru economisirea timpului voi urca in trä--
; sunt drumuri rele sau munti foarte präpästiosi,
nu este de väzut nici dreapta nici stânga ceva remarcabil,
acolo träsurile vor putea sä piece pe cel mai scurt drum spre
statiune, pentru mine insä in cazul acela au stea pretutindeni
gata cei patru
cä eu privitor la cvartire nu stint pretentios, iar
nile le vei statori dupä plac, numai sä nu fie prea aproape ori
.prea departe, Incât sä nu le putem ajunge. Obicinuesc sä plec la
patru ore dimineata sä cälätoresc pini la pase ori papte ore
seara fär' de-a lua masá.
Te astept la Rodna, ca sä faci turneul cu mine, pi
sä-mi da informatii despre toate.
vei trimite prin curier räspuns pi planul de cili-
intocmil pentru mine, sä pot orienta cu privire la timp.
In fine sä expediezi scrisoarea aci aläturatä locotenent-maresalului
Schröder la Lemberg. cu bine. Petrovaradin in 19 Mai 1783.
losif.
Dragä generale ! hârtia aläturatä vei vedea
cum intentionez sä-mi continuu cälätoria prin Ardeal. In conse-
cintä voi sosi in 12 c. in Rodna nouä, irr ziva urmätoare des
de dimineata voi pleca spre a ajunge, dacä se poate, in aceiasi
zi in Câmpulung. Dacä insi asta nu s'ar putea, atunci voi mânea
in Putnei.
Dealtcum aprob mäsurile ce ai luat privitor la alätoria mea
departe prin Bucovina nu dubitez cä vei fi expediat imediat
scrisoarea mea loc.-rnaresalul Schröder ca sä poatä face pi
Galitia dispozitiile necesare pentru continuarea cälätoriei mele.
Scrisoarea prezentä o trimit prin ca si dispui sä nu se
prea de vreme caii la statiuni. Sibiu 1 lunie 1783.

www.dacoromanica.ro
12

FATA
TRADITIE ISTORIE

IULIAN MARTIAN

Teritorul ce se extínde dela panta de sud a de dealuri

cari se ridic, in preajma orasului Näsäud, din malul stâng
al in culmea numilä Deal"! târgului situatä in nord
de orasul Bistrita, este proprietatea a trei sate: Dumitrea-Mare,
Terpiu i Cepan ai aror trei mii de locuitori sasi stäpânesc aproape
20.000 iughere cadastrale de pämânt roditor.
De veacuri träiesc Sasii din aceste sate in bunAstare,
deosebire Dumitrea-Mare Terpiu, de vreme ce Cepan
sunt mai säraci fiinda antecesorii au cäzut iobAgie.
raporturile de proprietate acest tinut nu au fost in trecut
de favorabile sAsesc ca in prezent, cAci pe vremuri au
mai existat alte sate acest tinut, precum vom vedea din cele
ce urmeazä.
Dintre numirile acestor sate dispärute s'a conservat cu o
deosebitA stäruintä pânä prezent, in diferite forme toponomastice,
memoria satului românesc Fata. pädurea situatá la nord de
Dumitrea-Mare se numeste Fata-Wald, dealul dinspre sud de acea
pädure Fata-Berg, via dela panta opusä a acestui deal Fata-Wein-
garten, 1i in fine livada dela poalele viei Fata-Wiese,

www.dacoromanica.ro
 Despre acest sat dispärut sunt cunoscute urmätoarele traditii:

A fost odatä, intre Dumitrea Mare tune Terpiu, sat

locuit Români care se numea Fata. s'a intâmplat
urma unei epidemii, au murit toti locuitorii satului nu au râmas
in viatä decât fete, dintre care pe una a adoptat-o Durnitrea-
Mare pe cealaltä Terpiul. a trecut apoi jumätate din
proprietatea satului Fata asupra Dumitrei-Mari, jamb-
tate asupra Terpiului privilegiul ca dupä acele pämânturi nu
fie datori a nici impozit nimärui, chiar preotilor, ci
nurnai pe searna fiscului un ban de iugher la an.

Locuitorii Sasi din Dumitrea-Mare pi din Terpiu au cumpärat

satul care s'a nurnit Fata dela proprietarii nobili, alte
trei cu care ocaziune locuitorii din Terpiu au plätit pretul
cumpärärii in aur, cä galbinii nu s'au numärat ci s'au mä-
surat vase de lemn pi s'au ras.

A fost odatä aproape da Dumitrea-Mare dinspre Cepan un

sat mic locuit de niste oarneni despre cari nu se natiuni
apartineau, dar se spune cá era un popor viguros, ba chiar urias.
Acesti oarneni adese pe locuitorii din Dumitrea-
Mare in mod simtitor, astfel cä vara când Dumitrenii erau la lucrul
ori Dumineca când erau in biserict ei asupra
satului jäfulau pi prädau ce puteau Cu toatecä locuitorii din
Dumitrea-Mare ar fi putut sä-i nimiceasa foarte usor pe acei
dusmani fiindcä ei erau putini la numär, nu au voit se
virrovati de o Mare permisiunea autoritätilor. Deci
Durnitrenii s'au adresat cu o cerere la impäratul in care se spunea
la cä pe teritorul se gäseste un spin, care impiedecä
cultivarea unej pârti a celui mai bun, se
rugdmintea sä li-se dea voie sä extirpeze acel spin. Când
ajunsä cererea la impäratul, acesta nu era acasá, iar impäräteasa
o citi le voie Dumitrenilor sä extirpeze spinul adäogând
at vederea acelui scop nici nu era nevoie de a cere permisiune

www.dacoromanica.ro
in scris. Dar Dumitrenii ce au prima rdspunsul s'au näpustit
asupra satului Fata au ucis pe locuitorii acelui sat a
de moarte numai o fatä care a fugit la un comite ungur
pe care il cunostea de mai 'nainte. Acesta a primit-o bine ; iar
fata i-a däruit comitelui teritorul satului, a mostenitoare
era care se la satul Sinchereag. Comitele a
acest teritor pe seama locuitorilor din Dumitrea-Mare, din
Terpiu din unele sate românesti, actele despre aceste
se gäsesc in lada satului Dumitrea-Mare. lar dela româ-
nesc Fata a primit acest teritor de Fattenhattert.

In satul Fata, o epidemie de ciumä, nu a rdmas in

viatä o fatä cu Fatte. Atunci locuitorii din
Dumitrea-Mare din Terpiu, in scopul ca sä teritorul
satului färä locuitori pe seama recurserd la un diretlic.
ei fäcurä o cerere in scris principe, in care se rugau
sä li-se dea voie extirpeze din apropierea satelor astfel
sä pâmântul productiv. Aceastä cerere a
principele ârziu a observat a fost indus in
cire, când apoi nu a mai putut revoca. Fatte a primit o de
bani cu cari s'a indepärtat.

Traditia I II este publicatä in prima editie a legendelor

ardelene culese de scriitorul sas F. Müller*). Traditia s'a pu-
blicat de scriitorul sas H. Wittstock**) a fost reprodusa textual
in a doua editie a legendelor ardelene de F. Müller***) in care
acesta mai adaoge IV dupä proprii.
Legendele ce existä la poporul din acea regiune despre
satul Fata, sunt copii ale celor säsesti nu in fond de
acelea.
Examinând toate variantele acestei resumäm
in
*) Friedrich Müller : Siebenbürgische Sagen. Kronstadt 1857. p. 237.
Heinrich Wittstock : Sagen und Lieder aus dem Nösner Gelände,
Bistritz 1860. p. 28.
***) Dr. Friedrich Siebenbürgische Sagen. Wien und Hermann-
stadt 1885 p. 281.

www.dacoromanica.ro
 A existat pe vrernuri in vecinátatea satelor Dumitrea-Mare pi
Terpiu un sat cu numele Fata locuitorii acestui au fost ucisi
de vecinii in scopul ca sá le ia pämântul. Restul, adea pa-
vestea fetei singurä a teritorului ce era proprietatea
acelui sat, pare de a explica numirea satutui Fata.*)
Dat fiiod faptul cá in arhiva judetului arhivele
comunelor Dumitrea-Mare pi Terpiu precum diferitele publi-
catiuni de documente istorice se gäseste un bogat material privitor
la acest sat, incerca in urmátoarele sä invederäm legendele
de sus la lumina docurnentelor din trecut.
Cea mai veche mentiune de satul Fata se face in o
a Bela IV. din anul in care se confirmä donatia
voevodului Laurentiu asupra leke, Bachunateleke pi
Chegeteleke") pe seama doi frati teutoni, a comitilor Lentenk
pi Hermann, pentru servicii credincioase in timpul dupá invazia
Mongolilor dela 1241.

*) Astfel am putea trece peste propriu de Fata la continuarea

cercettirilor noastre, dacä nu rearninti cä in preajma väiei care duce
dela Dumitrea-Mare la Terpiu, vre-o de ani, la o räscruce de
se vedea fragment al und de de unui
stat de la acel se zicea cá este Mormântul fetei". In prezent frag-
mentul de se in interiorul bisericii din Dumitrea-Mare3mpreund
altele, domeniul arhitecturii antice acele coloane
derivä negresit din epoca romanä. Cine ar putea sä ne spunä oare fata
din acel mormânt cine a fost pi ce raport a stat numele românese al
satului de ?
**) und Firnhaber: Urkundenbuch zur Geschichte Siebenbürgens.
Wien 1857. V. I, No. LXI. P. 65
Fr. Zimmermann, C. Werner u. G Müller: Urkundenbuch zur Geschichte
der Deutchen in Siebenbürg-n. Hermannstadt 1892. V. I. No. 79. p. 70.
***) Aceste nume de sate dispärute s'au conservat forma româneascä:
Fata, Bacea 1i Taga in prezent, iar adaosul de teleke la forma originald
va sä zicá in
Grafia acestor nume diferä cursul vrernurilor astfel : 1243. Fatateleke,
Bachiunateleke, Chegeteleke. 1344 Fatha 1366. Fata. 1380. Ffatha. 1412. 1414.
Fata, Badma, Chege. 1429. Fata, Pechefalva, Kiszegev. 1433. Fata,
Bochona, Chegew. 1434 1436. Fata, Bachanya, Chegew. 1448. Fhata, Bochona,
Chegew 1449. Fatha, Boczona, Chegev. Privitor la situatia teren a acestor
sate cä Fata a fost situat pe linia Näsdud-Bistrita intre satele
Cepan Dunlitrea-Mare, Cepan in preajma
Terpiului dinspre vest. Acest sat nu se confunde alte sate cari
existä in prezent, deci aid satul Tigäu din judetul

www.dacoromanica.ro
 In acest document ni-se mai spune posesiunile mentionate
au aparlinut, de a fi donate, de regal Dobâca,
locuitorii acelor sate, cari la tot cazul erau au fost
ai acestui castru, pi este cert cd ei au rAmas in aceea§i situafie
de noii ai acestor mo§ii.
atari mo§ii de ale regelui pe seama de indivizi
venifi din nu erau pe placul iobagilor, ba chiar nici pe
al locuitorilor sa§i din vecinAtate, se dela lar
aceste sentimente ale mediului care
venitii comiti din Germania se nu
timp indelungat necunoscute In consecintä se o
atmosfera de neincredere reciprocA Mire nobilii de Fata de o parte
români pi sa§i liberi din satele invecinate de
parte. Astfel ne putem explica certurile pi procesele ce
secoli dearandul.
Ca primul rezultat serios al intrigelor iobagilor pi ale Sa§ilor
putem inregistra faptul Ladislau pi Pavel lui loan fiul lui
Welken de Caila pi loan pi Petru lui Henneyng de Bistrifa
cu posesiunea Taga pi o defin la intervenfia voevodului
Ladislau, din 4 lulie 1344, care ia -mAsurile necesare ca Mihail
fiul lui Nicolae pi Nicolae fiul Mihail, nobili de Fata fie
introdu§i in posesiunea Taga
La ani acest incident se ridick locuitorii sa§i din
Dumitrea-Mare pi cer regelui Ludovic I. ordoneze revizuirea
hotarelor catunul Tucas, situat teritorul de
Fata. In raportul de reambulare al acestor hotare cuprins
diploma regelui Ludovic I in la 24 lunie
1366") se vede s'a satisfAcut cererii locuitorilor din Dumitrea-
Mare. Catunul Tucas menfionat acest document ni se spune
cd era la o a râului pe linia ce ducea
la ora§ul Rodna.***)
*) Zimmermann etc. op. cit. V. 11. No. 601. p. 18.
**) Zimmermann etc. op. cit. V. H. No. 861. p. 254.
***) Acest dela data aceasta Mainte este mentikat aproape
toate documentele ca posesiune ori ca sat in Fata, Bacea Taga.
Situatia lui teren pona ]prezent nu am putut sä Grafia
acestui nume In documente este diferitä, astfel : Tukas. 1433. Tevkes.
1448. Tevkews. 1449. Tewkews. 1451. Tevkevs.

www.dacoromanica.ro
 17

de 20 de
un rastimp se satele vecine din
vest, aded Cepanul, Mintiul Sinchereagul impotriva nobililor
de Fata cer reambularea hotarelor cu nobili. In
consecintä voevodul Ladislau se adreseazA la 28 lanuarie 1380
capitolului de Alba-lulia cu cererea intervinA in acest litigiu,
in actul voluminos ce ni s'a conservat expune antecedentele
specificate din cari vedem e mutt anterior anului
acestuia. nici una dintre pärti nu poate dovedi proprie-
tatea dealurilor acoperite de impenetrabile situate la
nord de Dumitrea-Mare*).
Dar de a se resolvi acest litigiu vecinii
din est ai nobililor de Fata aded locuitorii din Dumitrea-Mare,
precurn din Terpiu, in impotriva
la 21 Aprilie 1380 dela regele Ludovic mandatul ca Ni-
colae comitele Säcuilor revizuiascA hotarele posesiunile
cu acel adaos ca ia sub scutul acele douä sate
le apere impotriva din partea nobililor
de Fata
La 6 Mai al an capitolul de Alba-lulia raporteazA
voevodului Ladislau in chestiunea de litigiu a nobililor de Fata
satele Cepan, Mintiu Sinchereag, comunicAndu-i zece
nobili designati de arbitri nu au putut cOdea ei, in
aceastä chestiune, nici de de acord ***).
Raportul comitelui la mandatul de mai sus.al
Ludovic nu este cunoscut, dar pare nu a fost favorabil
nobililor de Fata vor mai fi intervenit pe deasupra 0i alte
cidente, cid voevodul Stiborius aduce la regelui Sigis-
-mund ci a dat ordin nobililor acestora la termenul de
8 Noemvrie 1412 si justifice in fata regelui drepturile de
proprietate asupra posesiunilor Fata, Bacea Taga
S'a ci voevodul Stiboriu a murit in acest an
se pare nobilii de Fata nu justificat drepturile
asupra numitelor posesiuni.
Zimmermann etc. op. cit. V. Il. Nr. 1119. p. 513.
**). Zimmermann etc. ( p. cit. V. Il. Nr. 1125. p. 523.
***). ZiMmermann etc. op. cit. V. II. Nr. 1128. p. 527.
****). Transsumpt In diploma regelui Vladislau din 6 Martie 1443
arhiva Dumitrea-Mare. Dr. A. Berger: Regest Nr. 56.
2

www.dacoromanica.ro
 ani, la 30 lie 1414 regele Sigismund dä
mandat din Speyer comitelui Säcuilor Mihail i vice voevodului
Ladislau sä ia sub scutul pe locuitorii Sasi Dumi-
trea-Mare Terpiu, impotriva agresiunhor nobililor de Fata*).
Mandatul voevodului Stiborius din 21 1412 rämäsese
efect, dar Sa5ii din Dumitrea-Mare Terpiu revenind asupra
acestuia dela voevodul Nicolae Ciac, cu patru in
urmä, la 7 lunie 1418, confirmarea lui prin care nobilii de Fata
sunt indatorati sä-5i justifice drepturile de proprietate asupra
sesiunilor Fata, Bacea, Taga fata regelui
Din proximilor ani cari avem nici un
act privitor la acest litigiu, el pare sä fi luat o formä,
la care piesupunere ne indreptte5te surpriza cuprinsä proxi-
ma
Regele Sigismund däruieste la 24 Septemvrie 1429
cu diploma datä in Pojun posesiunile Fata, Bacea Taga pe
Sasilor din Dumitrea-Mare din Terpiu, acestea
asupra coroanei urma. stingerii liniei bärbätesti din
generatia nobililor de Fata **).
Acest act de donatie al regelui Sigismund prezintä cea mai
puternicul sprijin de care se bucurau
Sasii din aceste sate la curtea regalo. Cum acestei .donatii
lipseau bazele de drept, informatii precize,
ea a rämas de nici un efect precum se va vedea din cele ce
vor urma.
Dar de 11 ani din care nu avem nici o
despre litigiul in curs, deosebire faptul pe care'l constatdm
din actul de donatie al regelui Sigismund, in acest timp
se stinsese generatia nobililor de Fata in linie bärbdteascä, ne fac
credem lacuna aceasta ar fi a se completa din textul legen-
delor de mai sus, punând la acest dat catastrofa ce se zice a
asupra satului Fata.

*). Originalul arhiva Dumitrea-Mare. be. A. Berger; Regest Nr. 68.

**). Transsumt in diploma regelui Vledislau I. din 6 Martie 1443.
Originalul in arhiva Dumitrea-Mare, in documentul conventului
de C1ulmánästur din 13 Octomvrie 1446. Dr. A. Berger; Regest Nr. 71 77.

www.dacoromanica.ro
 19

Cu nu avem nici un izvor serios, care sä ne indice

cd acel atac din legendd s'ar fi de fapt totu§i putern ad-
mite cd el a nu chiar impotriva satului,
impotriva nobililor de Fata despre cari ne informeazd donatiunea
regelui Sigismund, de nea§teptat, cd s'au stins linie bär-
bäteascd. Cd oare, cu aceastá ocazie, fost-au párta§i de soarta
stäpânilor pa§nicii iobagi ai satului Fata? Ori cd actul de sin-
lentä a fost numai impotriva nobililor ? Cine poate ad
? Ba nu este eschis nici cazul. cd iobagii 59 fi colaborat cu
Sa§ii in contra nobililor, date antecedentele revoltei
täranilor ce s'a desläntuit cu 8 in urmä la 1437.
Solutia rezonabild a chestiunii de proprietate, dupd stingerea
generatiei nobililor de Fata, trebuia sä se in conformitate cu
dreptul de mo§terire, iar donatia regelui numai pentru acel caz
avea dacd nu erau mo§tenitori. latá deci pentru ce nu a luat
voevodul Ladislau Ciac nid-o sä introducd In posesiunile
Fata, Bacea Taga pe Sa§ii din Dumitrea-Mare Terpiu
bazele diplomei de donatiune, pentru ce a cerut la 24 lulie
1433 conventului de instituirea nobilului Blasiu de
Giurfaldu a sotilor lui In proprietatea posesiunilor din chestiune
in bazele dreptului de
Dar Sa§i din Dumitrea-Mare Terpiu
dela regele Sigismund la 24 Februarie 1434 un mandat cAtre voe-
vodul Ladislau Ciac, ca acesta teritorial dintre
ei nobilii de Giurfaläu, privitor la proprietatea posesiunilor Fata,
Bacea, Taga Tuca§, de a se executa introducerea
acestor nobili proprietatea posesiunilor din chestie, ordonatä de
voevod.**)
Voevodul Laurentiu Ciac transpune acest mandat al rege-
lui la conventul din Clujmänä§tur cu cererea sä execute ancheta
ordonatá de rege, iar conventul raporteazd voevodului asupra
rezultatului la 21 lunie 1434.***)
*) Transsumpt In actul conventului de Clujmânästur din 24 lulie 1433
arhiva din Dumitrea-Mare. Dr. A. Berger, Regest 81, 82.
**) Transsumpt actul conventului de ClujmAnästur din 21 lunie 1434
cu acesta vicevoevodului Lorand Lepes din 12 lulie 1436,
in arhiva Terpiu Dr. A. Berger : Regest No. 83.
***) Transsumpt in actul vicevoevodului Lorand Lepes din 12 lulie 1436.
in arhiva Terpiu. Dr. A. Berger : Regest No. 84 85.

www.dacoromanica.ro
 Acum din Dumitrea-Mare Terpiu recurg la curte
dela regele Sigismund un la Noemvrie
1434 voevodul Ladislau Ciac, ca chestiunea de
dintre nobilii de Giurfaldu Sasii din Durnitrea-Mare Terpiu
sä judecatä ziva de 13 lanuarie 1435 sä sentintä
definitivd.*)
Nu s'a tinut judecata ordonatä rege pentru
ziva de 13 lanuarie 1435 nu cunoastem vre-o sentintä de
a voevodului in materia acestui litigiu, fie din cauza voevodul
Ladislau Ciac murise acest an, fie din vre-o altä Dar
din raportul conventului de vicevoevodul
Lorand Lepes nobilii Blasiu de sotii lui au fost
la 18 lunie 1436 in proprietatea posesiunilor Fata, Bacea,
Taga Tucas.")
La anul 1437 muri patronul din Dumitrea-Mare
Terpiu, regele Sigismund. Deci putut exopera nutuitii
Sasi o noun favoare dela curtea au trecut patru ani. Aceastä
favoare este cuprinsä in un mandat al regelui Vladislau I dat in
Buda la 17 lunie 1441 cätre voevozii Nicolae de Uilac loan de
Huniad ca ei sä nu vre-o sentintä in litigiul in curgere
dintre nobilii de din satele Dumitrea-Mare
Terpiu, ci pe numitii Sasi in proprietatea terenurilor
litigioase, va sosi la fata locului palatinul Laurentiu de
dervara, care va decide apoi controversa.***)
judecata nu a avut cauzele din cari nu s'a
tinut nu le cunoastem.
In vederea unei solutiuni definitive acest litigiu indelungat
Sa§ii din Dumitrea-Mare Terpiu acum dela regele
Vladislau I voluminos act, care sunt cuprinse verificate
in transsurnpt toate documentele mai importante din cursul litigiului
nobilii de Fata mostenitorii la acel dat. Actul
acesta dat in 6 Martie 1443 cuprinde : Diploma regelui Ludovic I
Transumpt actul vicevoivodului Lorand din 12 lulie 1436.
Originalul in arhiva Terpiu. Dr. A. Berger Nr. 84 pi 85.
**) Transsumpt in actul vicevoevodului Lorand Lepes din 12 lulie 1436
in Terpiu. Dr. A. Berger : Regest No. 88.
***) Transsumpt actul palatinului Laurentiu de Hedervara din 21 Fe-
bruarie 1442 pi cu aceasta in Vladislau I din 6 Martie
1443 In arhiva din Dumitrea-Mare. Dr. A. Berger : Regest No. 108.

www.dacoromanica.ro
 21

din 21 April 1380, diploma regelui Sigismund din 30 luHe 1414

pi diploma aceluiap rege din 24 Septemvrie 1429, apoi mandatul
voevodului Stiborius din 21 lulie 1412, mandatul,voevodului
colae Ciac din 7 lulie 1418 pi adresa palatinului- Laurentiu de
Hedervara din 21 Februarie 1442, cari toate privesc posesiunile
Fata, Bacea, Taga pi Tucas.*)
Cu doi ani in urmä fixeazá conventul de
zi de judecatä, chestinnea lftigiului dintre nobilii loan de Giur-
Blasiu Henke pi -sotii pi dintre locuitorii sa§i din cornunele
Dumitrea-Mare pi Terpiu pentru ziva de 1 Maiu 1448.**)
lor din Dumitrea-Mare pi Terpiu nu le convenea ca liti-
giul sä fie terminat in formä, deci ei incearcä sä
niceasca acest proiect de resolvare prin actul redactat la 3 April
1448 de notarul public Luca Waya .de Theka, in bazele cäruia
parohul ristian din Dumitrea-Mare protesteaz5, prezenta pres-
biterului leronim a comitilor Säcuilor Clement de Endeydi pi Bar-
tolomeu de Erdös, impotriva procedurei aplicate la preientul caz
de litigiu teritorial***).
In urma acestui protest lermenul de judecatä Sant pentru
ziva de MaiuI se Cu toate acestea la 12 lulie al
aceluiap an judecata are pi in bazele investigatiilor conventului
de Clujmänäatur, vicevoevozii Marcu de Hepria, Nicolae de
chereag pi George de Balla aduc sentintä pi adecä in favoarea
bililor de Giurfaläu.****)
Acum dându-ai seamä Sa§ii din Dumitrea-Mare pi Terpiu cá
acest Indelungat pi la tot cazul costiaitor litigiu este numai in
detrimentul pi cA dela forurile oficialitätii nu se pot a§tepta
nici la un rezultat positiv pentru viitor, au inceput pertractäri cu
nobilii proprietari ai posesiunilor des mentionate cu scopul a
le cumpära. scurt limp au pi ajuns de acord cu acei pro-
prietari stabilind de comun acord pretul de cumpärare in suma de
*) Transsumpt in actul Palatinului Laurentiu de Hedervara din 21 Fe-
bruarie 1442 cu acesta diploma regelui Viadislau I din 6 Martin 1443.
Apoi in transsumptul conventului de din 13 Octomvrie 1446.
In arhiva din Dumitrea-Mare. Dr. A. Berger: Regest No. 108.
**) Transsumpt in achil vicevoevozilor Marcu de Hepria, Nicolae de
$inchereag George de din 12 lulie 1448. -
**) Originalul arhiva Terpiu. Dr. A. Berger : Regest No. 120.
"") In Terpiu. Dr. A. Berger; Regest No, 121,

www.dacoromanica.ro
22

2.000 fiorini-aur. Aceastä transactiune o notificá oficial comitele

SAcuHor Rainold de Rogon la 22 1449.*)
Tot aceasta transactiune o notifia oficial vicevoivodul
Marcu de Hepria zi**); de asemene ia trans-
actiunea aceasta conventul de Clujmänästur la 22 Maiu 1449,
adecá cu patru zile
Cu plata ultimei anuitäti de 700 fiorini-aur la mâna
torilor transactinnea s'a ridicat la valoare de drept in
cintä vicevoivodul Rycalp de Tarkew cere conventului de Cluj-
mänästur sä colaboreze la introducerea din Dumitrea-Mare
Terpiu in proprietatea posesiunilor Fata, Bacea, Taga
Tucas****).
De incheierea formalá a procedurii de transactiune vicevoi-
vodul George fiul Rycalp de.Tarkew cere conventului de Cluj-
mänästur sä reambuleze hotarele posesiunilor Fata, Bacéa, Taga
lar conventul a corespuns acestei cereri
raporteazá despre rezultatul reambulärii hotarelor posesiuni******).
Astfel s'a definitiv acest pasionat litigiu dintre nobilii
de Fata, mostenitorii nobilii de Giurfaläu Sasii din
Mare Terpiu dupä o duratä de peste 100 de ani.
Dar nici de aci nu a urmat lini§te pe aceste plaiuri,
cáci trecând rolul de proprietar dela nobilii numiti asupra
curând in rolul de agresori, abandonat de acestia, Românii
din satul Rebrisoara, vecin dinspre nord cu Durnitrea-Mare, cari
nu numai cá detin versantul de nord al dealurilor mari
pädurile impenetrabile asupra nu putut extinde
nici nobilii antecesori de drept nici când proprietatea ci
ei mai pretind in o cerere primäria orasului Bistrita
dreptul de folosintä al Fata, Bacea Taga situate pe

Actul original in arhiva Terpiu. Dr. A. Berger. Regest Nr. 122.

**) Actul original In arhiva Dumitrea-Mare. Dr. A. Berger. Regest
No. 123.
***) Actul original In arhiva din Terpiu. Berger. Regest No. 124.
****) Certificate le originale in arhivele din Dumitrea-Mare Terpiu.
Dr. A. Berger. Regest No. 126-127.
*****) Transsumpt In actul conventului de din 9 Noemvrie
1451 In rhiva Näsäud. Dr. A. Berger. Regest No. 128.
yActul original din 6 Decemvrie 1451 In arhiva Durnitrea-Mare un
al original dat In zi arhiva Terpiu. Dr. A. Berger. Regest No. 130.

www.dacoromanica.ro
 23

versantul de sud al acelor dealuri, tot la trei ani ca pentru

turmele
Din nefericire nu ni s'a conservat acestei cereri, care
la tot cazul va fi cuprins motivele invocate de ei in privinta
justificdrii acestei pretentiuni. Dar aceasta pierdere
din cauza ea ar fi putut cuprinde pi unele indicatiuni precize
din vremurile anterioare existentei castrului regal Dobâca,
din cari s'ar putea revdrsa o lickire de asupra mor-
mântului fetei dela räscrucea drumurilor.
Ceea ce cutiontem din noua continuare a vechilor litigii
este rezolutia primarului a sfatului din Bistrita, care s'a
dat in materie Rornânilor din Rebripara la Septernvrie
1486, prin care li s'au respins acele pretentiuhil
a doua a cerere a Rornânilor din Rebri§oara
sfaiul din Bistrita a fost de prin veri-
ficarea hotäririi de mai sus, la 12 4 Octomvrie 1514").
s'au pus bazele noului teritorial hi aceasta re-
giune, Sa§ii din Durnitrea-Mare Românii din Rebri§oara,
al decurs nu a fost putin violent ca precedenf
care o duratä de peste 400 de ani nici in prezent nu
poate fi considerat de lichidat.

*) Originalul in arhiva Dumitrea-Mare. Dr. A. Berger. Regest No. 327.

**) in Dumitrea-Mare. Dr. A. Regest No. 588
590.

www.dacoromanica.ro
24

VICARUL GRIGORE MOISIL 1814-1891

AUTOBIOGRAFIE
Revista Arhiva având scopul sá publice tot ce priveste
tinutul nostru, va sá pästreze amintirea figurilor marcante care au
avut rol important in trecutul acestui colt de Intre personagiile ilustre
ale districtului näsäudean stä la de frunte vicarul de pie memorie Grigore
Moisil, care dela 1859, când a ocupat scaunul vicarial, pânä la moartea
sa, In 1891, a fost sentinell neclintitá a organizatiilor apárátor energic al
drepturilor grániceresti. Dintre multeie fapte memorabile de ale initiare
realizare este stans persoana venerabilului vicar, amintim numai
douä infiintarea judetului românesc al Násäudului liceului.
Autobiografia pe care o aci care a fost gásitä intre scrisorile
rámase dupá räposatul vicar, nu e complectá se extinde numai la
1861 ; dar credem fragmentul acesta, pästrat pietate de urmasi,
cetitorii vor material interesant privitor la fapte care au
precedat au urmat anilor de sbucium 1848 1849.

www.dacoromanica.ro
 25

M'am näscut la 10 lanuarie 1814 comuna (Rodna

noud) in casa familiei Moisil, lipitä de biserick --- care acum
nu mai existä - pärintii Vasile Moisil paroh pi Paraschiva,
näscutá mare din familia Constahtin.
Pruncia am in casa pärinteascä pânä in luna lui
lanuarie când m'a dus mama la trivialä" din SO"-
georz unde era Vasile Pop din In cvartir am fost
pus la preotul Lica, care avea atunci un fiu, prune de etatea
mea, care mergeam la pcoalf. Numele fiului era George care
a fost in urmä pi a murit in Sângeorz ca pensionar, in
1878. In acest cvartir am fost la Pastile anului 1822, chid
dupá sárbátori, din cauza departärii de mi-au dutat
un alt cvartir mai aproape de
La Sângeorzului numai aleva am petrecut
cäci bolnävindu-mä in vara acelui an, pärintii m'au dus acasä
Dar cu inceputul lui Noemvrie 1822 am fost adus la Koala nor-
din Näsäud. Aid am lost in cvartir la 1823 la
Dumitru Sandul, ci multi in cask Pasti am fost
tirat la Toader Bobul care am doi ani pi jumätate. Dupä
aceea toamna 1824 am fost incvartirat la normal
Simion Nästuta. Dupä doi ani am alti doi ani la mäsarul
Toader Istrate.
nasterea mea la anul 1829 intâmplat:
Venirea impäratului Francisc I in luna lui August 1817 la
Näsäud unde a fost primit mare pompá.
2. La anul 1819 däruind impáratul institutului militar (Erzieh-
ungshaus) portretul sOu pi al impärätesei Maria Augusta, s'a tinut
särbâtoarea icoanelor in 22 lunie, care s'a repetat anual
la moartea impâratului la 1834.
La sárbátoarea icoanelor se adunau toti preotii
din vicariat, dintre cari asistau vicarului la cultut divin in ornate
câti altar, altii stun pi in despärlämântul
bärbatilor. Cântarea imnului popular pi salvele treascuri
.erau la ordinea zilei. Jocul national dupä amiazi nu lipsea.
mi in normalá au fost: In clasa I - pe
exiezuitul Paciofski care a murit la anul 1824 - loan Pop
din Sângeorz, apoi Grigore Hangea din Maieru, ambii adiuncli

www.dacoromanica.ro
26

; in clasa venerabilul Constantin Georgita ; in clasa III

Sirnion ; in clasa IV loan care la anul 1824
a fost catehet. Dupä aceea a catehisat Dunca capelanul din
Näsäud, acesta a fost transferat la Blaj ca profesor, a
catehisat Grigore Pop parohul din Rebrisoara.
In toamna anului 1829 m'a dus tatäl meu Blaj, unde am
fost primit in clasa Ill Din cauza cd in -normald
din Näsäud nu se propunea limba ca in Blaj, pe clasä
nu am putut fi primit. In aceasta profesor mi-a fost
Constantin Papfalvi, mai canonic, care ca se deprindä in
limba m'a luat ca pater familias" remunerati-une
ce se incassa dela discipuli.
Cu finea lui lulie 1830 am fost prima in conditiune la ca-
nonicul in lui Macedon Pop fu primit
la teologie. La acest canonic am locuit la moartea lui
lâmplatä in luna Mai 1836. Tot anal la 2 Octomvrie
a episcopul loan Bob pe care numai mort 1-am väzut.
moartea episcopului Bob fiscul a luat bunul episcopesc
in administraliune proprie.
In anul 1831 am trecut in a clasä respectiv I
gimnazialä. Profesor mi-a fost in semestrul loan mort
ca protopop in Budac, in semegtrul al doilea teologul
absolvent N. Rosca. Din astä clasä am clasa VI (sintaxä)
la anul 1832, in care mi-a fost profesor cAlugärul loan Inocentiu
Ladosi fost mai paroh in
In acest an s'a intâmplat alegerea episcopului loan Lemeny
luna Mai, iar in luna August numirea lui de episcop.
loan Lemeny s'a ndscut in Desmir comitatul Clujului la 23
Aprilie 1780. A studiat Blaj Cluj gimnaziul, filosofia drep-
turile. Primit de episcopul I. Bob la teologie a fost trimis la Oradea
mare unde a absolvit teologia. absolvire a fost numit pro-
fesor la filosofie in 1805. doi ani numit paroh protopop
Cluj unde a petrecut la 1820. moartea canonicului
A. Vaida a fost adus la Blaj canonic secretar episcopesc, care .
demnitate a la moartea lui Bob. moartea
nonicilor D. Cal. Filipan, in 1832, a fost vicar
general care oficiu purtat la numirea sa de episcop.

www.dacoromanica.ro
 27

Tot in an cursul de filosofie extins la doi, iarä cel

de teologie la patru ani.
In 1833 am trecut in clasa VII la retoria In semestrul I a
fost profesor Elia Farago care s'a dus ca protopop la
Osorheiu (TArgul-Muresului) ; iarä in semestrul II loan Szakolay,
mort ca protopop in Turda.
In anul acesta consacrat episcopul I. Lemeny in Oradea
mare prin episcopul Samuil Vulcan luna lui Mai, pi instalat
scaunul episcopesc in
In 1834 clasa VIII (poezia) mi-a fost profesor cälu-
gärul -Basiliu Bonifaciu Erdely.
In acest an s'a capitulul bläjan cu numirea de cano-
nici a vicarilor loan Nemq din Näsäud Constantin Alutan dela
Fägäras, pi a protopopului Boier dela Odorheiul säcuiesc.
In locul lui Nemep s'a numit Marian directorul dela Orlat,
iarä in locul lui Alutan, Todor notarul consistorial.
In anul 1835 am trecut in anul I de filosofie unde la filosofie
mi-a fost profesor loan Dragomir, mai apoi protopop in
iarä la mates (matematicä) loan Cristocean.
In acest an a prepozitul Teodor Pop, in locul cärui
a canonic vicarul Selagiului Isidor Alpini.
Tot in acest an, luna lunie, a vizitat Blajul arhiducele
Ferdinand de Este cu mare suitä, pi a prânzit la episcopul. Intre
oaspeti au fost pi generalul cornandant Br. Wernhardt episcopul
Vasile Moga dela Sibiu.
In anul- 1836 am trecut in anul de filosofie unde pro-
fesor de istorie universalä mi-a fost loan Rusu, iarä de fizia
teologul absolvent George Barit.
In luna lui Aprilie anul 1836 venind verbuncasi (recrutori
cu forta cu arCanul") dela Sibiu pi instiintându-se la vr'o 14

au petrecut mai multe zile pe timpul târgului - aindu-se acei

-
studenti la rnilitie, apoi la pornirea verbuncasilor dela Blaj, unde

studenti pi névrând sä meargä de bunk voie cu militarii, iar

comandantul lulini voind sä cearä interventia epis-
copului ; aceasta a iritat pe tinerimea studioasä care voia sä batä
cätanele pi sä .scoatä puterea pe colegi. Eu de
asta faptä pi cdnvingându-md dela tinerirnea

www.dacoromanica.ro
28

aduntä la poarta cuytii episcopesti, spre a preveni un exces care

fi putut avea niste urmäri funeste pentru institutele de
mânt din Blat, o grea pentru espicop ;
sala episcope$ti erau studentii verbuati
unde erau mai multi canonici profesori, am spus episcopului
pericolul ce ameninta sä demitä studentii, ce a
mat excesul a foal evitat.
In luna. Mai 1836 moare patronul binefâcdtorul rneu ca-
nonicul prepozitul Gavrilä S'oica al 66-lea an al vietii sale.
finirea cursului am fost primit la teologie am
venit acasä cu Macedon Pop, atunci profesor gimnazial in Blat.
Cu inceputul lui Septemvrie de acasä am
in seminar cu alti conscolari : George Draia, Au-
gustin Pop, Grigore Muresian, Basiliu Muntean, Teodor Pop,
losif Maniu, Paul Sina, Todor Ladislau Pop, toti
iarä dela Cluj: Nicolae Baldi, Pop Nicolae Pop, iar
Dumitru Boier a fost trimis la Viena la Sf. Barbara. -

Profesori de teologie au lost anul prim : canonicul Basiliu

Rat la istoria bisericeascd Timotziu Cipariu la limba
studiul biblic. In anul al doilea 1838 profesorii au fost din
anul trecut: Rat la dreptul canonic Cipariu la limba grecä
studiul biblic. In anul al treilea 1839 profesor dogmaticä:
Simion Filep, iar la pastoralä: canonicul Boer, care era
rectorul seminarului. anul al patrulea 1840 : Dr. de teologie
losif Pop la dogmaticd Filep la teolodia moralä. Rector
in anul acesta a fost noul canonic loan Barna, prefectul studiilor:
Elia Vlasa Cícudi; iar loan Moldovan a fost vicerector in toti
patru anii ce i-am petrecut in seminar.
Dupä absolvirea teologiei venind acasä la pOrinti, - vicarul
stäruia cu deadinsul mä ca sä pot fi dispus
paroh Borgo-Tiha, care parohie a fost desemnatä pentru mine
in 1839 când tertianit, zisul vicar a exopera dela
episcop dispensarea mea dela anul al 4-lea a aseza in
Tiha; eu am voit sä absolv teologia intreagd, ce s'a in-
tdmplat.
In anul 1840 episcopul loan Cemeny a fäcut vizitatiune ca-
in Roclnei incepOnd vizitatiunea pe la

www.dacoromanica.ro
rea s. Petru pi Pavel, dela Rusii-munti, Morareni, Monor, unde a
fost la triviale. In a consacrat biserica
cea nouä; de aici prin satele companiei 2 a tractului Bistritii a
venit la B. Tiha, unde a celebrat s. liturghie de biserica.
Aci la B. Tiha venisem pi eu deacasä peste pi insole pi
asteptam episcop care se dusese la Mureseni dimineata
de liturghie. Dela a trecut la pi pe Valea Ilvei, apoi
peste Rodna la unde a mas la parintii mei. A doua zi s'a
in Rodna unde a consacrat biserica, a venit
la unde a mas la parohul In ziva urmätoare la
pi de aci la Nepos, Rebra pi Parva unde
a consacrat noua bisericä. Dela Rebrisoara a venit la Näsäud unde
s'a tinut cultul divin in castru (lagär) din cä multirne
de popr in ar fi Primirea a fost tare porn-
poase prin tot vicariatul, dar unde era capitala dis-
trictului militar pi multä inteliginta, cu pi mai mare pompd. Masa
a fost la vicar unde autoritMile militare, preoti pi o-noratiori
au fost ospetati. A doua zi s'au tinut examenut in pcoala
pi premiilor. la examen pi la pre-
miilor episcopul a fost folk a mai donat pi dânsul bani la
larii diligenti pi a subscris in cartea de onoare a scolarilor (Prä-
mienbuch). Vizitatiunea s'a continuat pe Säläuta pi terminat pe
Valea Zägrii.
finirea vizitatiunei episcopul, la meu, s'a
la Rodna, bind sezonul de varä la scalde, unde a petrecut
vr'o opt zile. Rodna, unde multi aristocrati se aflau la scalde,
a fost episcopul co suita sa, in care aflam pi eu, la
prânz de Kemeny Ferencz, presedintele staturilor transilvane pi
aceea cancelar aulic. Rodna episcopul excursiuni:
dimineata la Sangeorz, amiazi la Dornbhat (Anies) la
Vinului unde s'a pi in rece de ori. Apropiin-
du-se postul s. ca sä nu- petread pe aici in timpul
postului, s'a dela Rodna, peste Näsäud, acasä. Dupäce a
mas in a doua zi a pornit Cluj. Vicarul cu
mine petrecut la unde a mas, pi a doua zi
Dumined a celebrat s. liturghie. aceea a dat casa
protoporlui Anca, la care au fost somitätile din Gherla,

www.dacoromanica.ro
 care comandantul fortäretii unde se afla
pi de
prânz având episcopul sä porneascd am zis
vicarului sä petrecem pe episcop prin pânä ce vom ie§i in
drumul coil din sus de Gherla. Väzând episcopul ci noi ne
de a-I petréce s'a zicând Reveren-
dissime frate, nu mai mai departe, cä din Näsäud
m'afi petrecut ; acasä". Nu a
vicarul sä ceva când am zis episcopului : Mdria Ta,
Gherla este un blästämat, dacá V'am adus in Oherla sä
Vä pi scoatem de ad", Episcopul râzând a ScoTateti-mä
vä de Gherla". Pornind dela casa protopopului
pi mergând prin oras, am petrecut peste podul din sus, peste
Somes, la drumul tedi unde stând episcopul a : Acum
m'ati scos din vä multämesc de osteneald", pi luându-ne
ziva bunk dânsul s'a dus la Cluj iar noi ne-am
DupA sosirea la Näsäud am immânat vicarului 20 m. c.
ce-mi episcopul la pornirea sa din Näsäud zicând :
ghel, aici tocul oglinzii lui las banii acestia sf-i dai
ca despágubire pentru spesele ce le-a avut cu
"mea. Ar merita mai bani, finantele mi-se apropie -de
gätenie". a dat coloare acestui prezent. A fäcut
la comanda regimentului episcopul Lemeny la pornirea
sa de aici fäctit normale un prezent de 20 Comanda
a raportat despre aceasta la comanda
asta la consiliul aulic din Viena. In anul urmätor episcopul
meny se trezeste cu decret dela carte peniru acest
dar. Neaducându-si aminte fi fäcut atare prezent la din
scrie lui ci ce comedie face el
episcopul pentru oferta se afla rusinat a fi dat numai
o de 20 când un episcop liberal pi darnic cum era
Lemeny ar fi sub demnitate a face pentru din Näsäud
o ofertä mai de 100 s'a scuzat eu nu fi
spus pentru ce scop ar fi läsat Ilustritatea sa ad bani ; a crezut
nu poate fi pentru alt scop decât In scrisoare
a episcopului am fost arnenititat cu Mae. Acea scrisoare mi-a
comunicat-o vicarul, la care am räspuns ci la bätae stau gata.
In toamna anului 1840 cu deadinsul vicarul sä má

www.dacoromanica.ro
cäsätoresc pi ocup parohia Tihei, am fäcut excursiuni prin tar&
Neaflând vr'o corespunzätoare pentru starea mea, de$i
erau mai multe fete de ofiteri care a$teptau, totu$i am preferit a
pe luliana fiica docentului normal in pensiune Constantin
Georgita, sperând sä capät o consoartä de mine. In 21
lanuarie 1841 m'am cununat in biserica Näsäudului, functionând
Macedon Pop care atunci era capelan catehet la
de na$i au stätut vicarul Marian vara mea Elisaveta,
unchiului meu Teodor Piora$, mai apoi major in pensiune.
silindu-mä Marian, m'am dus cu fratele ineu
Iacob la Blaj, unde 5 Faur de diacon in 7 de preot or,dinat
fAnd, m'am peste Turda Cluj acasä. In 11 Faur am
liturghisit la Iclodul mare, 14 in Näsäud singur, doarece
vicarul capelanii au fost la immormântarea preotului loan
Mure$ianu in Tot in astä zi am botezat un
prunc.. .

In 21 Faur am fost prin In parohia Tihei.

Era atunci in Tiha loan cu care am träit in
armonie.
In zilele dinai ale lunei Martie ne-am cu totul la
Tiha, eu dela consoarfa mea cu socrul dela
Näsäud.
Cu ocaziunea introducerii melei in Tiha am fost
cu catehisarea la In Borgo-Prund.
La a treia de erau : lOcotenent Max
Kafka, sublocotenentii Dâni Runcan Misser, medic Schmidt. In
Borgo-Prund maiorul Betzntann, tot acolo protopop
gr. or. era Terentiu Bogatu.
In Noemvrie 1841 s'a näscut fiica mea Amalia.
In Septemvrie 1842 s'a tinut concentrarea regimentului la
Salva durând exercitiile manevrde 14 zile. La aceste manevre
au venit : Br. Wernhardt comandantul suprem, Grueber generalul
de divizie Stahel generalul de Ace$tia au vizitat insti-
tutele, cancelariile aresturile. Ca a fäcut bunä impre-
siune alte lucruri au fost aresturile goale la Cu
tatiunile militarilor la manevre a fost generalitatea foarte
litä, servea colonelUlui Rudolf Luxetich spre laudä. Dar de altä

www.dacoromanica.ro
parte generalitätii multe scrisori pi plânsori despre
asupririle file gränicerilor, acele au cauzat colo-
nelului pi mähnire. Adiutantul generalului comandant, ofiterul Soc-
cevich, a cules cu bratul plânsorile dela gräniceri. Comandantul
general Wernhardt a incredintat pe generalul de brigadä Stahel
ca la vizitatiunea ce avea sä se in Noemvrie cerce
asupra plânsorilor pi dorintelor gränicerilor. La vizitatiunea de
toamnk vizitarea casselor bisericesti pi contrelarea socotelilor,
noi preotii cari aveam cheile, deschideam pi inchideam
bisericesti, voind sä iesim din cancelaria companiei 3 din Tiha,
numitul general ne-a retinut adresându-se mine cu rugarea
fiu interpret intre dânsul pi reprezentantii comunelor gränicere
pi insärcinându-mä sä-i ce au de cerut, jeluit de
adus Reprezentantii de fatä au räspuns : Ne opresc dela
folosirea pädurilor ne impiedecä a face fabricate de lemn, ca
sä negutätorim cu ele sä ne pine cele de lipsä
pentru sustinerea familiilor pi implinirea serviciilor militare. Deoa-
rece pämântul nostru -muntos pi steil nu dä atâta recoltä ca sä
putem subsista numai din economie, trebue ne ajutäm pi cu
pädurile de cari avem destule. Ba când e lipsä de nutret nu ni-se
concede nici a täia crengi pi muguri la neastre.
Acest räspuns dându-1 eu generalului in limba germaná,
colonelul, care in contra uzului era de fatä, iritându-se-, a inceput
a mä ataca cu vorbe vätämätoare, invinuindu-mä cd eu up pärtini
devastarea phdurilor prinzând parte poporului care numai präpä-
deste phdurile. La aceaslä expectoratiune a colonelului am rugat
pe general sä indrumeze pe colonel la liniste, pentrucá eu rugat
de general a fi interpret nu am referat ce aduc
mnainte reprezentantii ; ce are d. colonel cu mine, au eu sunt de
vinä cä gränicerii aduc de plânsori ? gene-
ralul a fäcut colonelului sä tack eu ofensat de impetuositatea
colonelului iritat m'am adresat apoi general : Domnule
general, gränicerilor din Bârgäu s'au fäcut pi pânä acum multe
nedreptäti daune ireparabile Li s'au demolat casele pi clädirile
economice la pi s'au adus in sat, unde neavând pe
fundul intern ca si-pi ridice casele pi clädirile economice trase
jos, mai mult limp au pe pi au a

www.dacoromanica.ro
 33

putrezi, i-au domnii comandanti a face schimburi de pdmânt

cu alti proprietari cari aveau pâmanturi mai aproape de sate ; pi
pentru putin pämânt unde sä-si edifice casele pi cládirile
mice aduse de pe câmp, au trebuit sä dea complexe- mari din
mosii prin care fireste s'au scurtat In posesiunea bor. Apoi in
ca gránicerii conturbati de pe locurile pärintesti si fie colonizati
la capetele satelor, prescriu regulele de Jungire a coma-
nelor, ei s'au asezat departe de comunä, pruncilor
de li-s'a ingreunat cercarea scoalelor, poporului venirea
la biseria pi
Aceastá recensie a mea a astupat gura la toti ofiterii citi
erau la astá scenä. Eu recomandându-rnd generalului am iesit
din cancelarie cu ceilalti preoti dela fosta companie
curatorii bisericesti.
Demolarea de câmp a clädirilor economice s'a
la anul 1837 la propunerea maiorului Betzmann din
motive pe la casele campestre s'ar lotri s'ar face multe
furtisaguri. Colnnelul amintit a dispus demolarea acelor cládiri,
prin care s'a fäcut multi gränicerilor din B. Tiha, B. Bistrita
pi alte sate. -

Fapta aceasta se vede a fi fost reprobatä pi de superioritátile

militare mai ce a atras dupä sine pi pensionarea maiorului
Betzmann care cu cea frumoasä ce o avea putea ajunge la
demnitatea de general.
Colonelul Luxetich era supärat pe mine de mai 'nainte. In
primävara anului 1842 venise la unde militarii gräniceri
aveau deprinderile 'militare de primávard. Eu am cu parohul
B. Prund räposatul Bogatu si-i facem onoarea. Era
datina in granitä când venea oilier mai mare in sä-i
preotii vizita de onoare. Ne-a primit, alte a
gräi despre gräniceri, cá sunt economi plugari ce nu-si
cultivá pämintele ca ; el trecând prin hotarul din
lad a väzut cele frumoase holde de toamnä pi cum a päsit
pe hotarul Rusenilor, erau räu lucrate Eu de tempera-
ment sanguinic nu m'am putut räbda a lua apärare pe gräniceri
räspunzând .,Domnule colonel, Sasii din lad nu au de mers la
militare de pe cite 8 multe zile
3

www.dacoromanica.ro
34

olaltä, nu au de mers la cordon pe granitä câte 20 de zile, nu

au de mers la pe 9 zile, la a batalionului a
paniilor iarä pe 8 zile, apoi la darea la semn, la lucru
de drum ; prin care zilele cele mai bune de economie se pierd ;
ci grijesc in pace comod economia la timpul potrivit,
nu au atâte greutäti ca gränicerii, plätesc contributiunea ilisul,
mai incolo nu-i Impiedeci nimeni in economia Se
cä reflexiunile mele desi erau drepte nu i-au pläcut, ba iritat.
Eu cu colegul meu ne-am recomandat am iesit. Dupä
dânsul s'a dus la Joseni era adunatá militia la exercitiu,
dispus s'au mirat ofiterii Dânsul le-a spus ci a avut o scenä
nepläcutä cu parohul dela B. Tiha care impreuni parohul B.
Prundului i-a fäcut vizita. Prundeanul s'a purtat bine, dar Tihanul
nu. Vezi bine cá pânä ce eu am fácut reflexiunile mele la calum-
niarea colonelului asupra gränicerilor, Prundeanul a täcut, prin
urmare nu 1-a ofensat.
Dupá vreo câteva zile intâlnesc cu cApitanul Leon Pop,
mort ca maior in 1879 mä : Pentru
ce ai avut cu colonelul cä-i tare mânios pe D-Ta ?" I-am enarat
scena cum a fost. mi. a räspuns : ,,Spusu-i-ai asta ?" :

Vezi bine cä i-am spus, poti intreba de popa Bogota." El: Bine
ai fäcut cä altii nu a-i reflecta unele ca
Cu acest colonel nu am avut pläcerea a mä mai intâlni pânä
la 1844 când s'a dus dela Näsäud ca general in Croatia la Vinkovce.
Cu succesorul cu colonelul baron lovich incä am avut
putinä afairä (priciná). In toamna anului 1846 mä rugasem de
dânsul ca sä-mi dea din grädina a doua capitanald din B. Tiha
pentru clädirea bisericii. Mi-a promis cä va veni la Bârgäu
informându-se in persoanä imi va cererea. Mai târziu in
luna Decemvrie a acelui an mi-se un mandat al co-
mandei regimentului, de colonel, ca sä mi-se spunä cä
dupäce grädina parohialä e destul de mare sä aibä pe dânsa
noua edificândä biserica, sä se punä speranta cuiu de-a
cäpäta din grädina amintitä lac de biseria Cerând o copie de
pe mandat, la vizitatiunea generalului de brigadä finea lui
Decemvrie tot acelui an am dat recurs la generalul Galbrun, mo-
tivându-1 cä d. are competinta sa de grädinä la cvartirul

www.dacoromanica.ro
 35

cApitanal, iar grAdina parohiald desi este mare totus, mai

jos a doua cApitanalä vis-à-vis parohie, este
pentru bind umedA, nu se poate usca deoarece
apa din ambe stradele in grädinä nu se poate scurge.
Recursul meu a asternut la comanda Sibiu de
unde s'a comunicat cu comanda regimentului spre a-si da pärerea.
Primind actul acesta colonelul lovich s'a pe mine,
se câträ alti domni parohul din B. Tiha nu
crederea sa, dându-si cuvântul de onoare când i-a promis de
pe a doua dânsul a recurs la
In primAvara anului 1845 venind la vizitatiunea semestrald
maiorul s'au vizitat hisericesti, chemându-
la o parte m'a intrebat CS din ce am incunjurat comanda
regimenturui am recurat la pentru de pe
d. colonel dat parola va
ceda pe aceia 1-am d-I colonel
la inceputul lui Noemvrie 1844 mi-a promis, prin porunca
sa din 10 Decemvrie mi-a luat speranta, am trebuit
SS apelez departe. La care m'a ca mä duc la
B. Prund unde va veni amiazi, sä justific.
prânz dus la B. Prund când apropiam,
colonelul vi alti ofiteri sta cvartirului
maiorului mi-a iesit mai multe zeci de pasi
de binete m'a cuvintele Domnule pärinte,
sum mânios pe D-Ta." Eu : pare räu eu nu
vinovat a fi ofensat pe d. colonel.a Dânsul stând intro
pozitiune baroneascA zice D-Ta te-ai rugat toamna
cedez din a doua din Tiha de
; ti-am promis CS if voi da nu m'ai onorat
increderea D-Tale, ci ai päsit cu recurs la generalul de
AdevArat d. colonel mi-a promis de
pe cdpitanului, prin mandatul din
Decemvrie mi-s'a luat speranta, am fost silit a recurge
la organele militare mai scotând din buzunarul
tului mandatul amintit i-am cetit din el pasajul : se comunice
comunei B. Tiha parohului ei deoarece parohiald
destul pentru cladirea bisericii, ia toata speranta dela

www.dacoromanica.ro
36

grädina Dupá cetirea acestui pasaj colonelul a vorbit

acum nu in ton Malt militar ci ton linistit, amical pi ca opärit
ca crapul, pentrua desi a subscris acel act, cuprinsul i-a fost
necunoscut. referintele respectiv locotenentul Simion Värdrean,
fostul meu conscolar Näsäud, a concipiat scrisoarea pi a dat-o
colonelului spre subscriere spunându-i s'a scris in cauza
bisericii din B. Tiha. Väzând din aceastä nu eu ci
e de vinä, armonia mine pi colonelul lovich nu
stricat, putin ad
In toamna anului 1845 venind generalul Adam Galbrun
la vizitatiunea anualä, mi-a spus are insärcinare dela comanda
a-se informa grädina parohialä este apa de
nu se poate clädi biserica pe ea. I-am räspuns mä bucur
de asta. Venind la fata locului mi-a zis ironic nu am drept,
eSci locul este destul de vârtos ; la care i-am räspuns sä
d-lui general a veni vara nu este ca piatra,
si se informeze despre natura terenului. Provocându-mä la
maiorul pensionar loan Illich care era de se afla
in B. Tiha de multi ani, acesta am drept,
cunoaste locul pi-i tare umed.
In primävara anului 1846 când era sä porneascd un batalion
de gräniceri din acest regiment, a venit la generalul pi
comisarul belic Schopf spre-a pregAti batalionul ; cu care ocazitine
am intrebat pe comisar : Cum stä treaba cauza locului bisericä ?
Mi-a räspuns ci acum stá bine, dânsul provocat din
partea comandei militare a-si da pärerea, a dat-o in favoarea mea,
desi erau in contra pi comanda companiei pi a batalionului pi a
regimentului, care nu voiau sá-mi cedeze in grädina cApitanalä
spre scopul bisericii.
In toamna anului 1847 a venit asta privintá rezolutiunea
favoritoare ca si mi-se excindä 200 orgii pätrate pentru clädirea
bisericii pe grädina apitanalä ; in primävara anului 1848
pitanul Osmolski a a-§i muta pornii de pe locul unde era
se foci excinderea, a-i sträplânta pe grädina cvartirului.
Biserica nu s'a putut a-se edifica din cauza
revolutionare din 1848/9. In primävara anului 1848 a
izbucnit revolutiunea in toatä Europa, de care nici imperiul austriac
nu a fost scutit

www.dacoromanica.ro
 In 15 Mai s'a tinut adunarea lor din Ardeal in
la care a participat pi vicarul Macedon Pop.
In luna lui lulie a fost pi Näsäud adunarea gränicerilor
spre a compune o la impäratul despre greutätile ce-i apäsau.
La aceastä adunare am participat pi eu. E de la
prästierea adunärii mai multi veterani au declarat colonelului
Br. lovich, cá fii nu s'or bate contra fratilor gräniceri din
Bänat, pi Croatia, pentrud acestia pi revolutionarii
unguri räsboiul civil, era vorba cá un batalion de ai
nostri va merge in Ungaria contra Sarbilor. Declaratiunea bätrâ-
nilor de mai sus a fäcut impresiune pläcutá asupra colonelului
sârb de natiune, pi intorcându-se mine a zis sä spun
tumita sa pentru acea lealä declaratiune.
in Julie totu a pornit un batalion sub comanda maio-
rului Leon Pop peste Bistrita Ungaria. Istoria acestui nefericit
batalion este cunoscutä pi e superfluu a-o descrie aici. va fi
iertat observ cä in preseara pornirii din Näsäud o ceatä de
tineri din acel batalion a cântat pe strada principalä jalnice.
Cu mare duiosie au fost petrecuti a doua zi din Näsäud la Bistrita,
pi nu mä puteam despärti de scumpul meu unchiu T. Pior care
a mers cu acel nefericit batalion. Tot presemne de un finit
nenorocit pentru acel batalion.
In toamna acelui ad a fost altä adunare a gränicerilor la
Näsäud, care a formulat petitiunea maiestatid. Intr'aceea
se intinsese pi patrie. batalion se gätea contra
rebelilor pi se formaserä alte batalioane, la care lipsiau
pustile, pentrud cele ce le avea regimentul de rezervä le impârtise
de cu primävarä la gardistii unguri sasi. Acum nu erau
pi trebuiau sä se adud
pentru grärriceri pusti din Bucovina,
care nu au apucat a-se pe la gräniceri, cäci venind
Ungurii la le-au apucat ei din magazinul dela B. Tiha
unde se depusese. Am fost recomandat cdpitanului Ungerer care
se afla comandat in Tiha sä le pe la gräniceri, de teamä
cä vor veni Ungurii pi le vor lua, ceeace s'a pi intâmplat in luna
lui lanuarie 1849.
Revolutiunea pelángá alte nenumärate nenorociri a fost
pentru mine pi familia mea foarte funestä. Averea culeasä dela

www.dacoromanica.ro
anul 1841 in luna lui Ianuar'ie 1819 deprädatd, parte de
rebeli parte de altii, eu cu familia am scdpat Bucovina
numai pe o cu putine vesminte mai putine victualii, de
numai luna lui August 1849 m'am reintors, niai la
pärinti Apoi in Septemvrie am mers la Tiha ce
s'a reparat cvartirul am la primarul lacob
Lipsit de toate de am ajutor dala
spre durerea mea acestia au murit in mai
mama mea lanuarie, in Faur tatäl meu. Din averea
rämasä am eu doi cai de träsurä utensilii.
In luna lui Aprilie 1850 a venit un batalion din Galitia a
fost primit cu mare la Mureseni de colonelul Urban, care
a dat masä la ofiterii la ceilalti onoratiori cari m'am
aflat eu cu vicarul Macedon protopopul T. Bogatu.
In Mai 1850 s'a pus piatra fundamentala la biserica din
Näsäud. In anul acesta a a se mai pune in ordine lucru-
rile in regiment dezordinea prin revolutiune. Oamenii
s'au pe la casele cele arse prin insurgenti,
in Rebrisoara Näsäud toate care la retragerea
insurgentilor dinaintea Muscalilor fost aprinse,
au a-se repara face din nou. Cassele bisericesti
munale cu banii Ocurnentele readus din Bucovina
se la retragerea lui yrban in lanuarie 1849 .dina-
intea insurgentilor.
Tot hi acest an sufocarea revolutiunei s'a
sistemul de guvernare, cel austriac. De guvernator civil
militar a fost numit generalul care luat rezidenta
In Sibiu.
Muscalii au iesit din lunile Septemvrie Oc-
tomvrie.
In anul 1851 in luna lui lanuarie s'a desfiintat institutul
confiniar Ardeal, prefäcandu-se regimentul de granitä
In regimentul de linie Nr. 50 et Taxis, iar
provincializat, ceeace pe i-a intristat foarte, cu mai
s'au pusi categorie cu granicerii secui cari
au parte insurgentilor. La intristarea mai adauge
prejurarea suplica maiestaticd asternutä impäratului Ferdinand

www.dacoromanica.ro
 39

la Olmütz in toamna anului 1848 tot nu era rezolvatá

chestitinea reguldrii averilor gräniceresti neefectuatd.
In Aprilie 1851 a fost transpunerea tinutului gräniceresc in
administratiunea civilá. Transpundtorul a fost generalul Br. Stutter-
heim, primitorul maiorul Kaufmann comisarul Kromer pentru
Valea Rodnei Näsäud, Gr. Bardosi pentru Monor
in B. Prund, unde au fost prezenti preotii reprezentantii
nelor. Cu asta ocaziune eu am tinut cuvântarea de despärtire de
administratiunea militard, ceeace nu le-a prea pläcut.
La transpunere s'a dat administratiunea preotilor averea
bisericilor documentele, iar averea a comunelor,
antistiilor comunale. Administratori civili au fost : in Násäud
sarül Eduard Kromer, iar subcomisari : in Rodna Gavril Manu, in
B. Prund Elia Mitkievici.
Cu ocaziunea transpunerii statul civil, fondul de mondire
fondurile locale s'au recunoscut de avere gränicereasa
Pentru administrarea acestor averi s'a ales de reprezentantii
cornunelor gräniceresti, adunati la Näsäud, un comitet de 12 insi
sub prezidiul Fondurile comunale s'au läsat
destinatiunei iar fondul de mondire s'a prefäcut in fond de
stipendii pentru tineri gräniceri la mai ; ceeace s'a
intärit de locutile mai
In anul 1851 in lulie a murit socrul meu Constantin
Georgita docent normal penzionar, in etate de 78 ani.
In lui Septemvrie mergând principele Schwarzenberg,
noul guvernator civil militar in Ardeal, la la intâmpi-
narea impäratului, trecând prin comunele bârgäuane, fiecare
asteptau preotii poporenii pe principe, fäcându-si reve-
Eu poporenii 1-am asteptat in unde sosind
stând a intrebat cä ce au de poftit. Räspunsul dat de popor a
fost organele administrative opresc dela päduri cari
ajutä in nevoile deoarece sterHitatea terenului sälbatic nu le
destul nutreniânt sustinerea familiilor La care prin-
.a : ,,Oricine vä va opri pe voi folosirea pädurilor,
legati-I aduceti la mine," dupä care dus Bucovina.
Subcomisarul Mitkievici intorcându-se petrecerea principelui
zise : Acurn mai tine ordine cu pädurile, cá dupá mandatul

www.dacoromanica.ro
4b

guvernatorului ne pot lega pi duce la el." Organele finan-

ciare adia incercaserä dupä desmilitarizarea gränicerilor a
pune mâna pe averea pe munti, päduri pi regaliile pi a-le
preface in bunuri financiare. Pentru aceea pädurile le-au pus sub
sechestru pi au märginit pe locuitori dela folosirea Aveau dar
cauzä ace§tia a-se plânge la principele Schwarzenberg. Ci asta nu
mult a gränicerilor. Organele financiare pi-au päzit
au pus in Näsäud un oficiu silvic la care erau inspectori pi vigili
de páduri bine din fondul proventelor, in care curgeau
venitele din cârciumäritului. De aceste organe n'au scäpat
gränicerii pânä la anul 1862, dupá districtului Näsäud,
când pentru administrarea pädurilor comunelor s'a ales alt
personal silvic.
In anul 1852 luna lui August a vizitat impäratul Ardealul
pi venind la Bistrita, preotimea cu vicarul Macedon
frunte pi-a fäcut omagiul pi fu läsatä Cu
ocaziune preotimea gränicereascä de be confesiuni a
o suplicä maiestatia pentru imbunätätirea subsistentei sale, pi
anume din fondul proventelor. Rezultat nu a avut aceastä suplici
din cauza organele financiare, care aveau de scop a trage la
sine acel fond, au fost in contra.
. Tot in acest an luna Mai s'a pus piatra fundamentalä la
biserica din B. Tiha, sfintându-se prin vicarul Macedon, pi s'a
edificat pânä la Arhitectul a fost Filip Lindorfer din Bistrita,
un bärbat onest.
Dupä moartea vicarului Anchidim Pop, la indemnul
Macedon Pop am concurat pi eu la postul vicarial devenit
vacant. Intre concurentii loan DragoMir, loan Kesely, loan
pi Simion Tanco am fost preferit, pi cu decretul episcopesc din
8 Martie 1859 Nr. 934 numit vicar foran pi paroh al Näsäudului.
Dupá primirea decrelului mers la pi am epis-
copului de pie memorie Alexi. Din Gherla m'am
prin Násäud acasä in Tiha.
In luna Mai 1859 am ocupat postul pi am primit administra-
tiunea vicarialä dela parohul loan Pop din Feldru, cärui i-s'a fost
concrezut administratiunea tractului vicarial al Rodnei. Aceasta prin
circulara vicarialä din 6 Mai Nr. 59 notificat-o preotilor trac-

www.dacoromanica.ro
tuali, in 13 Aprilie mutându-md la Näsäud, am concrezut ad-
rninistratiunea parohiei B Tiha parohului Cifor Cionca-din
ordinul episcopal din 20 Mai 1859 Nr. 1643 se notificá
s'a numit de administrator B. nou ordinatul preot Moise
Pop din Purcdret, care s'a in parohie a zi de
Rusalii, adicá in 15 lunie, cárui i-am concrezut aface-
rile parohiale executarea lucrurilor necesare de fäcut in
internul bisericii, precum facerea scaunelor cantorale ale
tiorilor, läsându-i planul pentru acelea.
ocuparea postului vicarial a si suplinesc pe
prepozitul Macedon Pop ca prezident al comitetului administrator
de fondurile gräniceresti, apoi sä ingrijesc procurarea de
pentru poporale. Am intreprins vizitatiunea
canonicä colarä in toate parohiile, ceeace moartea vicarului
loan Märian nu se ; pentrucá cea se fäcea de
directorul scoalelor, na regulat, vizitatiunea nu
s'a fäcut in continuu numai partialminte vicar, di-
rectorul din anul 1855 nu a vizitat scoalele. Era timpul suprem
sä se vizitatiunea canonicä tinerea
examenelor de varä in in luna lui
gräniceresti, mai nationale, dela anul 1856 s'au con-
fesionale s'au concrezut grijei bisericesti.
In anul 1860 episcopul Alexi a vizitat tractul Rodnei in
luna lui lulie, a asistat la examenele dela normalá
de fetite in Näsäud precum la examenul preparanzilor. Dupä
aceea a petrecut vr'o câteva zile la scaldele din Sängeorz.
La 1 August a fost adunarea generalä a reprezentantilor
tuturor comunelor in afacerea averilor gräniceresti. Aceastä adu-
nare a decis sä se trimitä o deputatiune la impäratul ca
roage a .dispune regularea averilor gräniceresti, cari prin organele
financiare se adusese in confesiune, voind a introduce in fostul
regiment fiscalitate. In aceestá adunare am fost ales prezident al
comitetului fonclurilor grániceresti. Pentru aeoperirea spe-
selor deputatiunii s'a suma de 1000 din
nelor foste gränicere. Totdeodatä s'au Mcut pasi la prefectura
politici din Bistrita atât ca se scoatä din läzile comunale spe-
sele deputatiunii la Viena, cât pentru exoperarea concesiunii

www.dacoromanica.ro
de-a merge la Viena, pi a 'audientei. Dar organele politice
piedece in privinta asta, zicând cá va fi sä se dea rugarea
la guvernatortil civil militar in care o va înainta la
Maiestate färä atâte spese, ce nu pot suporta läzile comunale,
care nici nu trebue ingreunate cu atari spese.
Väzând eu intentiunile organelor m'am necäjit pi in
vizitatiunea in care aflarn am la prefectura :

Dori* reprezentantilor comunelor este a suplica

la Maiestate. S'au pus destule sarcini pe läzile comunale färä de-a
poporul dacá vrea sä le supoarte. Acum când se lucrá
pentru pi existenta fostilor gräniceri,
- cä nu se pot
spese. Vedem cá ni-se pun piedeci ca sä nu putem
cu
suplica la Alaiestate pe cale Ne vom plânge la Maiestate
co pe gräniceri ca sä nu-si adoc .tronului
necazurile
Asta s'a intâmplat lui Septemvrie 1860.
In 20 Octomvrie- a iesit diploma maiest.atia prin care s'a
fäcut restaurarea municipiilor vechi Ungaria pi Transilvania.
diplornä a electrizat pe civii pi popoarele din pi
a cauzat o mare miscare. -Ungurii se apucau a-se restaura, ase-
menea Secuii pi Fostii grâniceri erau tare ce se va
alege de teritorul dipäce reactivarea nu se face.
La nu voiau sä fie anexati, la comitatele vecine nu.
In starea asta ag:tatä nu puteau rämânea cu mânile
crucisate, trebu a sä se pi ei. deputatiunea gränicereascä
nu pornitá la drum, cä nici erau bani nici facultate de-a
merge la Viena.
In imprejurärile aceste ne vine o circularä dela mitropolitul
in care ne provoacá sä trimitem vr'o doi din
militará, cari se aláture la deputatiunea nationalä ce merge la
Viena cauza nationalä de a-se putja
natiunei române din Ardeal conferintä ori
congres, in care sä se consulte despre cererile pi gravaminele
Dupá primirea acestei circulare am convocat pe membri comite-
tului fondurilor gräniceresti pi pe alti intelectuali din Näsäud la
consultare in care s'a decis, ca deputatiunea gränicerilor aleasä
in cauza sä porneascd fárá la Viena, sä se

www.dacoromanica.ro
aldture la deputatiunea nationalä sä lucre in trebile gränice-
resti. Neputandu-se aviza cei depdrtati din s'au trimis
cdpitanii George Lica loan Purceila cari aflau ;

la ei s'a aläturat Vasile Nascu, iará Muresianu, care se

afla in oficiu la Viena, a fost rugat a-se alätura deputatiunei
a conlucra in cauza gränicereascd. Deputatiunea a dus o
scrisoare din 7 Noemvrie 1860 care se Maiestätii
sale pentru emiterea diplomei din 20 Octomvrie se cerea ca sä
se indure a concede Românilor o adunare. Pelângä asta deputa-
s'a avizat sä dea deputatului V. Nascu petitiunea pentru
crearea unui district de sine stätätor din cornunele gräniceresti.
Suplica maiestaticd in trebile grâniceresti s'a dat de
deputatiune in Decemvrie dupä care dpitanii susnumiti
s'au acasä. a rämas acolo ca stäruiascd pentru
rezolvarea mai a asternute. la rugarea deputa-
tiunei nationale condusä de -rnitropolitul s'a dat concesiune
Românilor a se aduna in conferi itä, care s'a tinut in 13 lanuarie
1861 la In urma provocdrii episcopului dalatä din 7 lanuarie
1861 Nr. 50, la acea conferintä am luat eu parte
Florian Porcius actuar in Rodna, cu losif Gerendi adjunct pre-
Näsäud. Conferinta a fost prezidatä de mitropolitul
de episcopul Andreiu baron de
Rezultatul rugärii deputatiunii grânicerilor pentru organizarea
politid a linutului fostului regiment 11 de granitä din Ardeal fu
rezolutiune din 24 Martie 1861, prin care s'a creat districtul
Ndsäudului ca autonom, sä se organizeze ca pi
districtut Fágärasului. Reorganizarea comitatelor vechi era sä se
in 15 Aprilie al acelui an, numindu-se supremi
comitate juzii scaune. Insä numirea cdpitanului suprem
pentru noul district al Näsäudului a urmat numai in luna lui Mai.
Bärbatii de stat unguri aveau intentiunea sä punä un individ ne-
pläcut gränicerilor, ceeace s'ar fi intâmplat nu precauti
pi nu päsiam energie. In foile maghiare se multe
adeväruri in privinta asta cari ne cauzau neliniste, ce
ne-am candidat noi pe viitorul dpitan. In suplica din 30 Martie
erau candidati lacob Bologa, Elia Alexandru Bohätiel
pi Leonte Luchi. am prima instiintare dela Viena de

www.dacoromanica.ro
 suprem numai un jurist greco-catolic se va numi, noi am
stat Al. Bohätiel, deoarece cei dintâi erau greco-
orientali, iarä Luchi nejurist. Cutoateace3te guvernatorul Miko
pi cancelarul Kemeny Ferencz avean alte intentiuni pi alti
indivizi. Printr'o telegramä arhiducelui Rainer, mare
patron gránicerilor, Maiestatea sa s'a sä
pe Al. Bahdtiel suprem, pe indosul actului
aulic care propusese pe altul. Cu aceasta gränicerii au triumfat
atM asupra guvernatorului Miko, pi asupra cancélarului Kemeny.
telegrama dela Na$cu din Viena despre numirea
apitanului suprem pe la 3 ore dupä amiazi, venirea postei din
Bistrita, s'au dat din comoarä (cimitir) 40 puscäturi de treascuri
adid câte litere se cuprindeau in zicerea :
Vivat Alexandru Bohätielu cdpitanulu supremu." Pentru
rile aceste se fäcuse pregAtire mai dinainte. puscäturile au
alarmat tot Näsäudul ; din toate pärtile au iesit oamenii la pi
aflând numirea cäpitanului s'au umplut toti de bucurie, afarä de
oficiantii publici. Seara s'a fäcut pi colarii au cântat
cântece nationalespromenând pe strade.
A doua zi am avut consultare cu intelectualii, in care s'a
decis sä se trimitä o cleputatiune la Cluj spre a saluta pe
pi a-se el despre drganizarea districtului. In asta de-
putatiune am fost ales eu cu Maxim Lica pi Vasile Petri.
dus pi ne-am cu apitanul -despre instalare pi organizarea
districtului, defigând ziva instalärii pe 18 lunie.
Dupä reintoarcerea dela Cluj s'au fäcut pregAtirile necesare
pentru o zi memorabilä. In rästimpul acela am autat in schema-
tismul tedi pe toti noului district, cari se aflau in oficii in
diverse pi am compus o listá din care se vadä care la
ce post sä se in noul diStrict.- I-am provocat in Gazeta
Transilvaniei" sä se prezente pe 18 lunie la Näsäud.

www.dacoromanica.ro
 45

CASTRUL RODNA
MARTIAN

Orasul Rodna, situat in coltul nord-estic al Ardealului la

gura trecAtorii Carpajilor, din vremuri vechi. Importanja lui
din nu a determinat-o atât situatia geograficA, cât
imprejurarea era un vestit centru minier ; cäci dacä avântul
spre ce l'a luat uneori acest a in de
intensitatea exploatärilor miniere, astfel decadenja ce a urmat
este a se atribui cu deosebire cu treatoarea.
e totul ce se desprinde din cercetärile noastre general
asupra trecutului Rodnei ; in detaliu nu putem pätrunde
nu cunoastem date vechi scrise, arheologia tace.
Cea mai veche mentiune specificatä de Rodna se face in
legäturä cu invazia Mongolilor in Ardeal dela 1241, când cano-
Rogerus din Oradea-Mare 1) ne spune cä era un important
centru minier, unde locuia o muljime fdrä numär de popor ne
descrie apoi cum a pradä oardelor lui Cadan, deoarece nu
-nici un mijloc de apärare 2).
Este cazul neobisnit cd un vechiu nu fi fost
muit de o circumvaiajie de pärnânt, de o de zid ori nu
fi avut nici mäcar un civitatis, o acropolä ca de

M. Rogerii canonici Miserabile Carmen. La I. G. Schwandtner, Scrip-

tores hungaricarum. Vindobonae 1766. Pars I. p. 366.
2) Rogerus o. C. XX. p. 381... cum fossata, muros et
non haberent..,

www.dacoromanica.ro
46

refugiu pi de rezistentg pentru cazuri de nevoie. Dar nu putem

trage la informatia lui Rogerus, Rodna nu avea
nici un de apArare, doar el cunostea acest ora din
experientä, pe a irecut pi tot pe aci s'a re'ntors din
captivitate.
textul unui act, dat in Rodna la anul 1268, se
face mentiune de un castru, spunându-se comitele
Rotho a vândut comitelui Renricus, allele : un turn de piaträ
pi o casä de turn, un conac inconjurat cu zid pi toti
agri sub 1).
Nu putem st ne nici in datele cuprinse acest
document motivul de fapt apropierea Rodnei de
astäzi, pe locul Cetate, situat la periferia vechiului oras,
ruinele respectabile ale unui castru din antichitate.
se pune intrebarea : Care este oare origina acelor
ruine ?
cuvenit pi definitiv la aceastä îutrebare nu ni-I
va putea da singur numai rezultatul unor sistmatice
ce s'ar face la acest
Dar atunci vom apretia, in cele ce valoarea
acestui castru pi rostul lui din consideratiuni strategice, pi
descrie resturile ce s'au mai conservat din el, la mâna schitei
acluze, pentru ridicarea drei datorim multämite d-lui S. Vasicek
inginer-sef la statului din Rodna-veche.
Accesul la bazinul in care este orasul Rodna, dinspre
vest pe valea mare in sus,
- defileul dela confluenta râului cuprins
-ultima
panta
piezisä a Mägurii-caselor, dinspre sud, pi un platou, in care
se coama de deal ce din muntele Saca, dinspre nord.
lmportanta acestui defileu, in cazul unui pericol din vest,
pentru orasul Rodna este evidenta, el nu poate fi
1) E. Hurmuzaki. Documente privitoare la istoria Vol.
Bucuresti 1887. Nr. CCXLVIII. p. 336.
Nomina verum ipsarum possessionum haec sunt, lapidea, et
domus lignea apud turrim, et curiam circummunitam, cum fundo sicut condam
comes Heuchmannus possedit, item molendinum ultra aquam Zhornos cum
omni utilitate, sicut fuit comitis Heuchmanni. Item casam integraliter et duas
curias, et omnes agros sub castro..,

www.dacoromanica.ro
 47

jurat din cauza obstacolului pe care il opun din

imprejurimea lui. Deci -pentru a u'iliza avantajele de forma-
tiunea terenului s'au ridicat, in vechime, in scopul de a stä-
acest defileu, o serie de fortificatii in culmea Mägurii-caselor,
unde urmele se mai pot cunoa$te. De parte s'a fortificat
pe tärmul drept al Some$ului, culmea dealului Malt, izolat de
imprejurime pi imprejmuit de pante prápästoase, care se la
peste 250 m. deasupra nivelului construindu-se
aci, tot pe imemoriale, o cetate.
Teritorul din' culmea aceasta, utilizat in scopul construirei
cetätii, este chiar dunga dealului in lungime de 350 m. pe,o
time- care diferä intre 25 pi 45 rn. In cadrele acestor dimensiuni
s'au ridicat cu mdiestrie pi priceper cari constitue
complexul in conformitate cu arhitecturei progresate.
In prezent resturile sunt chute in pretu-
tindeni acoperite de pädure, tufi$e, frunze uscale muschiu,
astfel Sabia se pot observa la suprafald.
Examinând deamAnuntul teritorul acoperit de ruine mai
mari pi mai liniare pi circulare, mäsura ce ni-o permite
desimea vegetatiei, constatäm de cd materialul
buintat pentru construirea acestor zidiri este omogen pi prezintä
brutä de andezit ciment din nisip cu var, materialuri ce
nu se- gäsesc nici in solul nici in subsolul acestui teritor, din
ceeace urmeazä ele au fost transportate de aiurea la acest
Singuraticele pärti ale pe cari constatat, examinat
identificat la suprafata teritorului acestuia sunt :

I. Intrarea.
La interiorul duce o intrare situatA in partea
din nord a dealului, unde panta este mai domoald, culmea
mai u$or accesibild.
Spatiul din preajma portii continuarea intervalului dintre
incintA pi numit in arhitecturd pomerlum - se lärge$te la
acest in forma corespunzAtoare cerintelor.
Poarta inträrii pare cd a fost situatä pe intervalul ce se poate
distinge bastionul No. 10 pi No. 11. Existtnta ei la acest
pi din situatia asimetria a acestor bastioane dis-
puse in acest chip in bazele prescripttunilor arhitectonice.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 Fiind partea aceasta a cetMii dela naturä cea mai
din cauza inträrii situate tot aci pi cea mai primejduitä,
cä era cea mai bine fortificatä pi mai rezistentä. Cu deosebire
indeplinea un rol de mare importantä aci bastionul No. 10 ale.
cärui resturi se ridid la o neobisnuitä, dacá nu cumva
formafia naturalá a solului deja bazele lui a fost la- acel mai
ridicatá.

II. Incinta.
Resturile incintei prezintä ingrämädiri liniare de pietri pi
ciment a ciror simetricá ne face impresia cá zidurile ei
au fost distruse in mod sistematic.
Plecând dela bastionul No. din preajma inträrii,
linia resturilor incintei ne duce paralel marginea platoului din-
spre in colful din sud al cetätii, la ruinele turnului
No. L Pe aceastä linie au fost intercalate in corpul incintei opt
turnuri (No. pi No. 3--No. 9) ale aror ruine se gäsesc la
tervale cari diferá Intre 25 pi 40 m. Scopul acestor turnuri era de
a potenta forta de rezistenlä a incintei, iar forma pi dimensiunile
erau diferite, precum resturile nu se aseamânä in märime
pi extensiune.
Unghiul ascutit al incintei la acestui front dinspre
sud este cuprins in un puternic turn rotund No. 1.
acest turn linia resturilor incintei urmeazá mar-
ginea din est a platoului la bastiohul No. se
La frontul acesta nu a existat deal o singurá fortificafie ale arei
resturi de formä pätratä se väd la mijlocul lui.
Circomferenfa incintei intregi prezintä un poligon neregulat
de formä lungäreafä pi mäsoarä. 530 m.

III. Donjonul.
Pe interiorul incintei pi parte.a opusä intrárii se
gäseste donjonul (fortificatia de ultim refugiu) No 2, consonanlä
prescripfiunile arhitecturei.
Resturile lui par mai bine conservate dintre toate bastioanele
pi turnurile cetätii, probabil din cä a fost mai bine zidit.
4

www.dacoromanica.ro
 IV. Alte constructii
Intre bastionul No. 10 turnul No. 9 se väd resturi de
zidiri extinse pe o lungime de c. 50 m. in de 15
cari apartin probabil ce cuprindea Camenata (locuinta)
bucätäriile garnizoanei cu accesoriile No. 16.
La indicat cu No. 13 se. o unde credem
cä a fost fântâna ori cisterna cetätii. In prezent fundul dolinei nu
este accesibil la acel sunt multe lemne in
scopul de a feri vi!ele sä inläuntru.
Täranii din imprejurime spun cä la acest se gäseste o
scara, stânca naturalä, care duce pan
V.
La o distantá medie de c. 10 m. dela bazele zidului incintei,
pe frontul dinspre vest al cetatii, se urmele unui care
duce paralel cu incinta inconjurând formä de semicerc partea
ei dinspre sud se duplick precum se vede schita la No. 14.
Scopul era, deoparte, sä potenteze forta de rezistentä
a frontului din vest, iar dealtäparte, ca la caz de nevoie sä dis-
puna dealungul lui un al doile de arcasi pentru de a dubla
numärul celor postali la crenelurile bastioanelor, ale turnurilor
ale incintei.
Dar cazul prezent mai avea menirea specialä sä
stapâneascä drumul de circulatie dintre cetate platoul dela bazele
ei care ducea paralel la distantä de c. 30 No. 15.
VI. Castrum inferius.
Pentru stäpânirea nemijlbcitä a care pe acele vremuri
ducea peste platoul situat era nevoie de o
fortificatie specialä, de un castrum inferius, care s'a ridicat la acest
in dimensiuni corespunzatoare cu destinatia lui. Restuiile ace-
stei constructii, de forma unui tumul din piese brute de
andezit ciment, se ridicä lângä drumul de câmp ce
vale la izvorul de apä mineralä.
Observare.
De incheiere notäm cä nici pe interiorul la suprafata
ruinelor, precum nici in la pantele dealului, nu
se observá vre-un fragment de cärämidä, de ori de altä ceramica.

www.dacoromanica.ro
 Poëmation
de secunda legione Valachica
(Urmare)

VASILE BICHIGEAN

8.
Incât privete faptele rkboinice, soarta vicisitudinile acestui
regiment, le redau pe a .precum le-am gäsit In
procesul verbal al aceluia
1. In anul 1772, anul al optulea dela infiintare, acest regi-
ment a fost inspectat de cätre generalul Rail. Acestuia i-a pläcut
de mull executarea a tragerea la lintä
indeplinite de artileri§ti, pe dintre ei, anume : pe Ion
Pop Grigore din Sântioana, Ion Bosota din Runc, Roman Strâmbu
din Maieru, Ursu Galbin din Rebripara, Ion Oanea din Sângeorzul
român, Ion Drägan Gledin i-a remunerat bani de
lar comandantul interimal al -regimentului, vicecolonelul Schlaun,
i-a la masa sa i-a ospätat bine.
2. In 1779, in räzboiul Pru§ii, regirnentul a*ezat lângä
Troppau comanda cApitanului Halmágyi, a invins pe dusman,
pus pe fugä i-a cuprins tabära. cum zeii nu dau nimic
gratuit biruintele se câstigä numai de singe, astfel
in luptä multi dintre Români au fost räniti, unii uci§i.
3. Izbucnind in anal 1788 räzboiril Turcia, acest regiment
puternic, compus din 3420 soldati condus de colonelul Heyden-
dorf, a trecut in luna Februarie in Bucovina, In Martie nävälit
in Moldova a inaintat pânä la capitala Ia§i. Ciocnindu-se cu
4*

www.dacoromanica.ro
du5manul la Dorohoi, Fälticeni, Baia, Boto5ani ,Larga, s'a distins
prin un curaj deosebit ; in lulie a dat dovezi de vitejie la
Hârläu, in Septemvrie la Adjud. Nu cu mai putinä glorie a sustinut
sortii räzboiului in 1789 la Valea Muerii in pasul Branului,
in Octomvrie in Muntenia la Câmpulung. In luna Mai a anului
1790 regimentul a apucat, subt comanda colonelului baron de Kray,
fortäretei Turnu spre Nicopolea, Compania condusä de
locotenentill Jarda a câ5tigat din comuna Mägurele pent-ru armatä
o mullime de alimente. In lunie trei trupe ale armatei
au fost incunjurate de du5man cetatea Giurgiu, dar au fost
scäpate de primejdia prin vitejia regiment, care
le-a venit grabnic intr'ajutor in formä de careu oblong. Cu aceastä
ocaziune caporalul Ion Buta din Mijloceni a mântuit pe cäpitanul
Zwilluch din mânile a Turci, cari prinseserä, clintre cari
pe unii i-a pe altii i-a ränit pe altii i-a pe fugä.
Ca räsplatä pentru aceastä faptä vitejascä a fost decorat medalie
de argint.
Tot pentru acte de eroismj doveclite la Giurgiu au fost
vagmi5trii Despot 9i Bob Dänilä cu medalii de aur, soldatii
Pintilie Holocea Ion Scridon, vicecaporalul Dumitru cu
medalii de argint.
Vitejia acestui regiment, arätatä in _räzboiul cu Turcii, a fost
eternizatä pentru toate timpurile, in numärul din 13 Noemvrie 1790
al ziarului din Viena cuvintele urmAtoare : Ca regimentul al
doilea român gräniceresc din Transilvania sä aibä ocaziune de a
da dovezi depline despre vitejia sa, sä gäsim totdeauna cu ade-
värat neindoelnic, la aceastä natfune, simbolul reprezentativ al
acestui regiment : Virtus Romana rediviva (vitejia romanä reinviatä)."
Dupä incheierea, August 1791, a päcii in
Septemvrie regimentul s'a acasä. Dar abia a trecut un
i s'a ordonat sä porneascä in contra Francezilor.
4. In 9 Martie 1793 primul batalion la drum
conducerea vicecolonelului Stoianich fu aläturat la armata a5ezatä
lingo Rin. A luat parte la urmätoarele lupte
a) In 27 August 1793 la muntele unde
Calliani a murit cu glorie cu 12 ai säi, a respins
40 compania sa o mare de du§mani.

www.dacoromanica.ro
 53

b) in zilele 11, 13 14 Septemvrie ale aceluiasi an valea

Bundenthal locotenentii Berar pi Kaup s'au distins indeosebi
in asediarea cucerirea intäriturilor, in scoaterea, din
nile dusmanulai, a hatalionului secuesc, care se reträgea
la 14 Septenivrie. Sublocotenentul Vitéz a in clecursul luptei
cu 18 iar capitanul Carol Richter a ajuns in
prinsoare cu 6 ostasi.
in 13 Octomvrie, vreme ce linia de apärare Weissen-
burg era ocupatä, locotenentul Gratze a atacat cu voluntarii
a cucerit intäriturile dela Zabern ; sublocotenentul Berar cu
läncerii a nävälit in cetatea Weissenburg. In 26 Octomvrie loco-
tenentul a scos pe dusman din pädurea dela Strassburg,
stegarul cu arcasii a dat nävalä asupra dusmanului
i-a cauzat mari Cu aceastä ocaziune au fost räniti
capitanuf Montag, locotenentii Czehaczek Kray, sublocotenentul
Schmidt, stegarul 95 soldati.
d) In 18 Noemvrie in pädurea Krauder Wald delângä Strass-
burg locotenentul Jarda s'a Impotrivit vitejeste dusmanului pi a
fost ränit 18 ai ; soldati au in luptä.
e) In 12 Decemvrie dela Hagenau acest batalion
s'a atât vitejeste pi intre sublocotenentul Berar stegarii
pi Dévay s'au distins de mult, fapta acestora a fost
läudatä prin ordinul de zi al comandantului suprem al aceste
armate Wurmzer.
f) In 23 Mai s'au distins; la cetatea Schifferstadt cu
ocaziunea cuceririi intäriturilor, cäpitanul Hertziny sublocote-
nentul Papp, cari au fost cu alti 155 indivizi, iar 11 au
cäzut in luptä.
g) In 29 Mai pi 2 lulie a la Schwiegerheim
pi Frayspach locotenentul izgonind pe dusman, cu ajutorul
voluntarilor, din cetatea Frayspach. Cu aceastä ocaziune au murit
7 soldati, au fost räniti 52 au ajuns prinsoare 2. Stegarul
George care s'a distins mai mult arcasi in ambele
locuri atât -prin indräsneala personalä, prin prezenta de
spirit, a fost-decorat cu medalie de argint.
h) In 16 pi 24 August, dela Mundenheim inainlea
meterezelor mane a fost lootenentul Marinovici 14

www.dacoromanica.ro
indivizi, au murit 4 soldati pi au ajuns in prinsoare 27 osteni.
Cu aceastä ocaziune cdpitanul Pfeiffer pi locotenentul Marincovici
au recâstigat o fortificatie cuceritä de dusrnan, pe care alungat
dincolo de Mundenheim. Fapta vitejascä a acestora a fost läudatä
scris de principele Albrecht, care a dat pi o declaratie
se simte sä aducâ specialä susnumitului
apitan pi precum pi tuturor celor ce s'au distins din
batalionul românesc pi sä-i recornande watiei cezaro-cräiesti.
i) In Decemvrie la Mainz Thalbach, in 20, 22
29 Decemvrie la Mainz pi Hartberg acest regiment a reastigat,
subt conducerea vicecolonelului Stefanici, douä fortificatii predzute
pi ocupate de dusman pi a pus mâna chiar pe tunurile
dusmanului fugärit. In aceastä a cäzut sergentul Andrath cu
5 soti pi a fost ränit locotenentul Banovsky cu 12 ai säi.
j) In 20 Septemvrie 95 la fortificatia dela Welmich loco-
tenentul Jarda, sublocotenentul Karp pi stegarul Grama au fost
impresurati, climpreunä cu o companie, de dusman izolati de
armata impäräteascä. Dar folosindu-se de o apuaturä pi având
pierderea neinsemnatä de trei soldati., s'au din mânile
manului pi s'au la batalionul -

In 12 Octomvrie 1.795 la Geissheim, in 10 Noemvrie

in pädurea Bingenwald Stremburg s'a dat o luptä, care
locotenentul Jarda a alungat, cu compania sa, pe dupman din
locul Vormsroth pi pus pe fugä. aceastä luptä au murit
5 sublocotenentul Itul pi stegarul Mossery 33
soldati au fost räniti, iar sublocoienentul Banovski pi 25 soldati
au ajuns in prinsoare.
m) In 13 Noemvrie regimentul a luat parte la lupta dela
Drechlingshausen, in 26 Noernvrie in pädurea Bingen, iar in 30
Noemvrie lupta dela Bingen, Nou. In aceasta din
urmä au 5 insi ; Trautman pi stegarul Grama
cu 37 au fost räniti ; locotenentul Jarda cu
compania sa, respingând sträjile din aripa stângä a armatei
mane, a deschis armatei noastre cale sä treacä peste Nou.
In luptele intâmplate in 17 Decemvrie, la Ohlenberg Bachrach
tot s'a purtat

www.dacoromanica.ro
 55

n) In I lunie 1796 batalionul a fost pädurea

Sonnenwald, 20 lulie la Sorgheirn. In luptele date aci au azut
5 insi, 66 au fost räniti. La Ohlenberg Bachrach locotenentul
Jarda compania sa sublocotenentul Berar cu grenadirii säi
au atacat cu vehementä pe urmdrit pAnA noaptea
târziu.
o) In lupta din 10 20 August de langä Wol-
fung s'a impotrivit dusmanului co atâta curaj,
maresa'ul campestru locotenent baron Kray exprimându-si multu-
mita prdin a läudat atât pe ofiteri cât pe soldati.
In luptá au azut 41 soldati. au fost rániti 185 au ajuns
prinsoare 28 insi.
p) In Septemvrie la Schwarzfeld, in 5
I cursul inaintärii
spre in 10 la Aschaffenburg sublocotenentul Berar a
prins ajutorul grenadirilor mai deck 600 dusmani
inarmati ; dintre ai au fost räniti 35.
q) In 12 16 Septemvrie la Limburg o divizie a atacat
cucerit forturile dela Lahn. Aci a azut cdpitanul Reissinger cu
32 soldati, vicecolonelul Stoianici cu Greth, locote-
nentul Donath, sublocotenentul Itul 67 soldati au fost rániti.
Cu aceastä ocaziune arhiducele Carol, comandantul suprem al
armatei, a dat ordin de : Fiinda in apärarea cetätii
Limburg, unde batalionul românesc s'a luptat, in 16 a lunii
curente, cu atâta vitejie, s'au distins in deosebi vagmistrii Meyer
Cabalini, am ca acestor doi vagmistrii sä li se dea
medalia de argint. Hundsaugen 18 Septemvrie 1796. Arhiducele
Carol."
r) In luna Octomvrie nu departe de Altkirchen locotenentul
Lenk s'a luptat eroic cu a fost ränit cu 11 ai säi.
s) In 21 Martie 1799 la Phullendorf, 24 la Ach Egen,
nu departe -de Stockach au cäzut 13 a fost ránit
cdpitanul Aradi cu 72 soldati a ajuns in captivitate sublocote-
nentul Cabalini 35 ai säi.
Cu aceastä ocaziune s'au distins prin curajul dovedit in ur-
dusmanului cdpitanul Lenk Schwind sublocotenentul
C.abalini, In 25 Martie luptä in lac 9i au

www.dacoromanica.ro
56

46 soldati ; iar locotenentul Berar, sublocotenenjii Deák Ores-

covici cu 150 soldati au fost rániti.
t) In 3 Aprilie a fost luptä la Friedberg, in 6 Noemvrie la
Kokscheim Brundsmal, 8 Noemvrie la Mingolsheim, in 16
la fortäreaja Mingolsheim, Decemvrie la Kokscheim.
In aceste lupte au 9 in§i au fost räniti 62. In 3 Decern-
vrie la Visloch au fost uci*i 24 insi, i au fost räniti 118 oameni.
Soseaua a fost apäratä foarte bine de cApitanul Aradi.
In 26 Mai 1800 s'au luptat la 2 lunie la
Bibrach, in 12 lunie la Roth. Aci Lenk a atacat pe
vehemenjä, acesta a fost sä se retragä.
In luptä au azut 14 soldati, chpitanul Lenk, locotenentul
Harting cu 87 soldati au fost räniti, locotenentul Zdelarovici
25 in§i au ajuns captivitate. In lupta din 15 lunie, de lângä
Cell au cäzut 12 in§i, 94 au fost apitanul Zwilach
27 soldati au ajuns in captivitate.
In Decemvrie 1800 a fost luptä la Obach nu departe
de Regensburg, iar 25 la Grünlach nu departe de Nürnberg.
In prima luptá in urma atacului arca*ilor condu§i de locotenenful
.Itul, dusmanul a fost sHit sä se retragä a mânile noa-
stre 650 prinsonieri. Dintre ai noWi au cázut 15 in§i, 45
cu sublocotenentul Mikici au fost räniti.
5. In 9 Septemvrie 1796 batalionul al doilea a fost trimis
in Italia subt rnaiorului Conte de Woestenradt. Dar in
1799 fu trimis la armata de lângä Acest batalion a luat
parte urmätoarele lupte :
a) In 30 Octomvrie 1796 la Piave. compania api-
tanului Petre Méhesi de Kis-Bun, trimisä a fost atacatä
de 2000 Francezi. Subt comanda inteleaptä a capitanului au
sustinut atacul dela ora 8 dimineaja la ora 2 dupä amiazi
cu atâta vitejie, nu numai pästrat pozitia, ci au
pe dusmanul numeros sä se retragä. Generalal Liptai, care a fost
martortil acestei exprirnat In public satisfacjia pentru
conducerea cuminte promptä a ofijerilor, pentru statornicia
vitejia soldajilor. In aceastä luptä au 7 soldati au fost
räniti 15.

www.dacoromanica.ro
 57

b) In 15, 16 17 Noemvrie la Areda Venetiarum s'a ardtat

statornicia neclintitä, adeväratul curaj
eroic al acestui batalion. Aci, cursul acestor trei zile, s'a
impotrivit din zori de zi chiar cäpeteniei armatei,
vestitului Bonaparte, atâta vitejie, pästrat
pozi¡iile, au prins 350 du§mani. Au contribuit mult la
cäpitanul Neme Méhesi prezenta de spirit in-
sufletirea soldatilor. In luptä a ckut cdpitanul Wagner cu 135
soldati, au fost räniti cdpitanii Nemes, Méhesi Karvath, locoto-
nentul Schmidt Bob, stegarul Räu 653 soldati a ajuns
prinsoare cdpitanul Lange cu 45 ai säi. sä fie läudati
stegarul Rau, vagmistrul Gavrilä, frunta§ul Hertzeg, cari au apärat
podul cu mare vitejie contra atacului du§man.
Fapta vitejeasca, täria statornicia neclintitä a acestui
batalion dovedite in lupta aceasta care a tinut trei zile
a avut drept rezultat pierderea a 395 soldati ai no§tri a fost
läudatä public de generalul baron Alvintzi ; ba, ceeace serve§te
spre mare glorie, însusi generalul Bonaparte, a amintit
-admirare raportul Directoriu statornicia vitejia
acestui batalion, care cu impotrivirea sa cerblcoasä a impiede-
cat planul du§manului de a ataca pela spate armata noasträ, sdro-
bind acest batalion straja armatei.
e) In 16 17 lanuarie 1797 la Rivoli Monti Baldo de
Venetia acest batalion a luat dela du§man forturi. In
aceastä luptä au cäzut 17 iar vicecolonelul, comandant al
batalionului conte de Woestenradt, care s'a distins prin un curaj
deosebit, a fost ränit cu cdpitanul Remetei, locotenentul
Balint Dévai 15 soldati.
d) In lupta din 12 15 Martie intâmplatä Graubün-
den cäpitanul Lange 35 ai säi a fost ucis, iar 56 au fost
räniti.
e) In 30 August 1799 la Zuska aproape de Piemont au fost
uci§i 7 soldati, iar locotenentul Rechland cu 12 soldati au fost räniti.
In lulie 1800, ocaziunea iesirii cetatea
Ulm, a stegarul Barb cu 5 soldati, au fost Multi 13
6. In 30 Septemvrie 1796 batalionul al treilea
revista la In Transilvania, a plecat

www.dacoromanica.ro
58

fortat la armata din Italia. In 15 Noemvrie a ajuns la tintä subt

comanda maiorului Bohats a sustinut sortii räzboiului in urmätoa-
lupte:
a) In 16 17 Noemvrie a sustinut la Albaredo
atacuri.dumane a luat dela un tun un car cu muni-
In aceastä luptä au murit 12, au fost 44 au ajuns
in captivitate 14 soldati.
b) In 14 lanuarie 797 la cApitanul a fost
gray ränit, locotenentul Dévay a suferit contuziuni, au ca-
zut, 37 au fost räniti, 18 prin*i Bravm a a aceslui
batalion dovedikä in a provocat indestuhrea sufleteascä a
mandantului armatei principele Henric de dupäcum
desc urmätoarele cnvinte ale ordinului aci amintit : In puterea
slujbei mele mä simt indatorat sä-i recunosc batalionului al treilea
român din TranSilvania, pus sub& comanda maiorului Bohats, cá
celalalt batalion român de subt conducerea maiorului
conte de Woesteuradt, a dat, in lupta dela Rivoli din lanuarie
1797, dov-adä strälucitä despre curajul säu mare nu numai in
cerirea intäriturilor ridicate aci, ci in restabilirea, subt focut
puternic al armelor du*mane in imediata apropiere a acestor forturi,
a bunei ordine. La buna a acestei lupte a contribuit
deosebi maiorul cu promptitudinea sa personalä, im-
bärbätarea s.oldatilor activitatea sa neobositä. Acestea m'am
simtit indatorat sä le recunosc sä le confirm. Görz 7 lanuarie
1797. principe de Reus."
c) In 31 lanuarie ocaziunea la locul numit
Cavalese, a*ezat in Flamese, precum ocaziunea
tärii ulterioare peste vârful muntelui Penzer spre Sterzing in Tirol,
acest batalion a sä indure pierderea a 47 soldati, cari -
intârziind pe drumul greu din cauza sleirii puterilor, - au azut
in mânile
d) In 2 Aprilie pädurea Mittelwald a*ezatä dincoace
de Sterzing Schupp dimpreunä 6 in*i au fast uci*i,
locotenentul Wegetzky a ränit si prins, stegarul Wilöz
25 ai säi ce s'a intâmplat 28 in*i nu se
nici a

www.dacoromanica.ro
 59

din ce cerea datoria de soldat ales adevärat erou, dovadä sunt

urmätoarele douä documente: .-
Dupäce maiorul Bohats dimpreunä batalionul al treilea
din Transilvania conducerii sale, a adus väzul
armate, reale servicii in toatc luptele dupmanul pi -

ales lupta 2 Aprilie a. pädurea Mittelwald

pi a dat strälucite despre intelepciunea pi vitejia sa, mä
simt indatorat sn-i aduc la cunostintä Domnului maior,
corp pi tuturor soldatilor acestui batalion marea
lire bucurie a Domnului campestru locotenent baron
de Kerpen, adaosul, nu doresc pi nu pretuesc nimic mai
mult, decal sä am subt conducerea pe acelap major amintit mai
sus pi Niederndorf, 27 lunie 1797. baron
kassowich."
Al doilea document dat de maresalul campestru locotenent
Kerpen 17 Julie 1797 in Trient e de urnintorul contillut
Batalionul al treilea de subt comanda maiorului
Bohat, câtä vreme a fost unit cu ostirile mele, s'a purtat toate
ocaziunile se cade unor viteji. despre
aceasta au dat ales in lupta din 2 Aprilie a. c., când,
toate greutätile pi cu toate piedecile puse de dusman,
s'au distins prin focul neohosit pi curajul mare. Imi exprim deci
deplina neIndoioasa Incredere, precum multumita sufleteascä
activitatea comandantutui acestui pi a ofiterilor säi".
e) Ziva de 6 Martie 1799 trebue negru chiar pi
in popoarelor barbare, cu mai vârtos in ale celor
In zi impotriva dreptului a se
fi suspendat armistitiul pi färä declarare de räzboiu, Massena
comandantul ostirilor dusmane a atacat färä veste armata gene-
ralului baron de Auffenberg, care armatä era asezatä la Kuhr pi
focmai, era armistitiu, nu se astepta la agresiune din
partea dusmanului. Generalul s'a impotrivit vitejie, dar in
trupele au ajuns neorânduialä pi astfel comandantul
armata sa au In mânile dusmanului. In 12 pi 15
Martie batalionul al treilea, cnzut din mipelia dusmanului in cursa
desi s'a apärat vitejeste, a ajuns in prinsoare, pierzänd

www.dacoromanica.ro
60

in 25 având 40 de comandantul
pierzându-$i calul, pe care
f) In 15 1799 comandantul batalionului Bohats,
scapând din prinsoare cu cea mai mare parte a ofiterilor 9i
.ndu-$i armata, a ocupat 15 August Wiebling de-
cetatea Ulm.
g) In Octomvrie a venit in Turin, u ide au fost
5i trecute in revistä batalioanele 2 3.
h) In 22 Decemvrie, baza ordinului primit, au plecat la
armata Rin in 14 Februarie 1800 au ajuns la Illertisch
in Suabia.
i) In 9 lunie 1803 batalionul al treilea, de o compa-
nie de a dat asalt sä dirime ridicate de du$-
man dincoace de localitatea Offenbach. Aceasta le-a succes,
comandantul maior a fost iar trei soldati doi au
fost prin$i de du$man.
j) In Decemvrie in dela Obbach s'a distins locote-
nentul Tonci cu o divizie de grenadid. Cu ocaziune a
fost prins un 54 soldati.
1) In 2 Decemvrie ale bata-
lionului au dat cu arcasii asupra
1-au sä se Lupta a tinut trei ore. Armata dusmanä,
constätätoare dintr'un comandant, 22 ofiteri 870 soldati, s'a dat
prina Dintre ai no$tri au 8 au fost 13.
aceastä batalionul a fost läudat. pubiic de feldmare$alul
locotenent conte de Klenau.
nr) In 18 Decemvrie in ultima lapis la Feucht au
5 in$i, au fost 19 au ajuns in captivitate 8.
7. Batalionul de granitä de grenadid, infiintat in 1795 a fost
condus la 17E6 de capitanul Bohats, apoi de Francisc Richter.
Acest batalion 9i-a merite urmätoarele lupte :
a) In 25 Martie 795 Tirol in lupta dela Tauffer.
b) Din 10 in 22 1799, a durat asediul Ale-
xandriei.
c) In 15 August 1799 in vestita luptä dela Novi.
d) In 2 3 Decemvrie 1799 cetätilor
Qenua Mantua.

www.dacoromanica.ro
 8. In 15 Februarie 1801, dupä incheierea
armata a fost trimisä la regimentele proprii, asezate in statiunile
de pace respective astfel r.?girnentul acesta s'a acasä.
Când luna lunie 1801 a ajuns in Cluj, a fost ospätat
strälucit de contesa Susana Nemes, contelui loan Haller,
de alti magnati. in lunä, in constiinta datoriei
a ajuns la
Pentru virtutea militarä au fost decorati cu medalii de argint
urmätorii indivizi : stegarul George George caporalul
Onisirn vicecaporalii: Ignat Onisor, Mihail Bondris, Vasile
Drägan, Teodor Alexa loan Bola George.
Pierderile regimentului in räzboiul cu Turcii au fost de 1218
oameni, Franta 1534.
9. In linistea a s'au refäcut batalioanele acestui
regiment. In 15 August 1805 s'au adimat la Borgo Salva
aci au fäcut deprinderi. Silite de noul räzboiu douä dintre ele
numai decât in 22 August fortat ajung la tintä
12 Septemvric, unul la Inn Wasserburg,
celalalt la Amphing. armata noasträ a fost respinsä
in *tile de forta mare a dusmanului, felul acesta
soarta a fost decisä, astfel aceste batalioane n'au avut
putinta se lupte dusrnanul. De in 26 Septemvrie la
Wasserburg. pecând dusmanul trecea Inn aceastá cetate
Orenburg, balalionul al doilea a pierdut un soldat, 28
ajuns captivitate. Din primal batalion, când i-a läsat
nului trecere la Postenheim,.a cäzut un soldat 5 au fost
râniti. Cu aceste au fost trimise in 4 lanuarie 1806 la
cvartirde de pace, in 8 ale aceleiasi au pornit la drum -spre casá
26 Februarie au sosit la casele
In anul 1805 au fost avansati: maiorul Devehich colonel al
acestui regiment, vicecolonelul Szécsén din intâiul regiment sectriesc
colonel al regimentului al doilea maiorul Gratze vice-
colonel al intâiului regiment secuiesC, Petre Méhesi
Kraiter maiori regimentul al doilea romlnesc.
Nou avansatul maior Kraiter a luat asupra-si conducerea
mosiilor regimentului s'a dovedit un harnic prompt
multe imperioase, cele batalio4ne de pe

www.dacoromanica.ro
câmpul de luptä, trebuia provadá garnizoane de ostasi de
ai säi Clujul, Bistrita, Alba lulia, Târgul granijele
se ingrijascä de subsistenja familiilor gräniceresti. Timpul era
foarte potrivnic acestei intentiuni a sale, cdci multimea ploilor
a zäpaii a udat le-a acoperit de mult, incât
secerâtorul nu putea aduna spicele face stog din ele, decât nu-
mai západa groasä, fânul in mare parte era stricat
porumbul ud trebuia cules de stricat. Pelângä
ceresti, cari foarte adesea acest tinut alpin,
asezat spre nord, nicicând n'au pricilluit atâtea rele, ca in acest
Pornindu-s polone, batalionul regimentului
care abia respirase trei ani a fost dat in grija maiorului Kraiter.
a) In 28 Februarie 1809 a pornit la drum 9 Aprilie
a ajuns Cracovia. Aci a fost asezat de maiorul coman-
dantul de brigadä Barnovatzky apropierea cetätii, a fost trecut
in revistä de cätre arhiducele Ferdinand läudat alât pentru or-
dinea, cât pentru instrucjiunea 14 Aprilie 1809,
declarându-se räzboiul impotriva Francezilor a aliafilor
tabära care fusese asezatä Adzovil Vizokin, fu
la Xares, (?) hotarele Varsoviei.
b) In 17 Aprilie 1809 pe care cavaleria impäräteascá
a dat-o incontra ulanilor poloni, luptat
Rosca din Poieni a prins un cäläre l-a dus
arhiducelui Ferdinand, pentru care a fost läudat.
e) Pe zina de 19 era proiectat asediul capilalei Var-
sovia, care ocaziune nostril avea sä dea aripei
drepte a armatei asediatoare. A deja prin Tarzin spre
Favoroius (?) s'a asezat ordine de bätaie cu
batalion Expus tunurilor dusmane in 26 Aprilie la
ora I din noapte a trecut peste atac având pierdere nurnai de un
singur soldat. Generalul polon Kamentzky a atacat acest regiment
tocmai când trecea prin o pädure. La auzul sgomotului produs
de aceastä i s'au impotrivit dusmanului douä compänii,
subt comanda locotenentului Illich, iar când s'a mai focul,
s'au mai trimis alte douä compfnii, conduse de ste-
garul Morar. Aceste patru companii au susjinut dusmanul
la ora 4 ; pierzând un soldat având 9 räniti.

www.dacoromanica.ro
 La ora 4 dimineata dusrnanul, care-si trupele pi
sporise numärul tunurilor, se retrage putin, ca sä pe ai
cu mai mare putere. La ora 6 dimineata, voind sä incon-
joare pela spate cetde asezate orasuIui Praga, incepe din
nou atâta vehementä, compania subt comanda
locotenentului Illich pi a Morar, desi i-a rezistat vitejeste,
neculloscând bine locul, a fost respinsä pânä la primele locuinte
din Radzimir pi n'a mai putut sä se dusrnanului,
care ipi renoia atacul prin locuri necunoscute pi care era superior
in forte. Stegarul Morar a lost prins, locotenentul Illich, pä-
ordinea, s'a retras focal continuu al armelor la
frontul armatei, pe care a dus-o din In luptä. Desi lipsitä
de tunuri pi cavalerie, a sustinut atacul dusman pânä la ora 10
dimineata, pi nu s'ar fi mipcal dela locul säu, dacä ar fi primit
trope ajutätoare. La ora amintitä mai sus, primind plirea, cä maiorul
husarilor contele Hotitz a fost respins de in
aripa stângá, s'a in lipsa. de cai, lese
ränitii pe câmpul de Ba cu ajutorul a doi husari, cari
nosteau locurile, a pi de mäcelul, pe care dusmanul
tiona facä in un atac pe pen. Dupá lupte continue prin päduri
pi mocirle a ajuns sfârsit la orele 12 noaptea la restul trupelor,
se reträseserä la Praga Cu aceastä ocaziune, când s'a inläturat
o primejdie atât de mare, s'a väzut prudenta ofiterilor pi vitejia
soldatilor. Locotenentul Adamovici, stegarul Morar, medicul pet
Ohr, medicul Wilhelm pi 169 soldati au ajuns in prinsoare; ste-
garul Tomich, care chiar la incept a fost ränit, a fost slobozit.
d) In 27 Aprilie a:hiducele Ferdinand pi-a
mul(umire pentru faptele acestui regiment pi ca räsplatä a poruncit
se dea gratuit fiecärui soldat din aceastä armatä carne pi
vinars. Locotenentul Koppich cu 50 de arcasi gräniceri, luând
parte comanda baron Mohr in lupta dela Naga, a.
obtinut recunostinta prea
e) In 16 p 17 Maiu, fi:nd o luptá crâncenä cu sägeti, pupil
pi tunuri, arcasul loan Drops a arätat o vitejie deosebitä. Anume
a culcat la pämânt pe un Francez, care asezat dincolo de intärituri,
pricinuia cu sale multe supäräri forturilor noastre pi
pe doi Poloni, cari II cu gloante. Insfârsit pi el a

www.dacoromanica.ro
fost ränit de un glont de tun pi a fost däruit de maiorul baron
Mohr galben.
f) Lupte mai mici s'au dat 2 pi 10 lunie la pi
Plotnice. In lunie la Szolkoska-Wala trei companii ale noastre
pi cavaleria au dat de trei ori nävalä asupra dusmanului pi parte
au ucis, parte au ränit, parte au prins 1500 dusmani, ba au
pi câteva tunuri. Pierderea armatei noastre a fost un mort 5 räniti.
g) In 21 lunie maiorul Kraiter a plecat la 4 ore cu 3 corn-
pänii române pi o ceatä de eäläreti sä spioneze
pi la Konsky dând peste posturile inamice, le-a
härtuit pi obosit in câteva lupte mai mici, cauzându-le o pierdeie
de 6 prinsonieri 2 räniti.
h) In lulie batalionul acesta a fost asezat la Xoncz (?) in
ultimele pirmi. Expus toatä ziva focului pustilor pi lunurilor, spre
seará a fost bägat in foc dimpreund cu cavaleria pi a stat in ploaia
de gloante pânä noaptea târziu. In 14 lulie a ajuns la Cracovia,
unde pi-a fäcut intärituri. Dusmanul, luându-se pe urmele
nului, tot härtuit. Cetatea timp de mai multe ore a fost sgu-
duitä de tunurile ambelor párti batante, pânä când in sfârsit
a ajuns mâna
i) In 30 lulie s'a fäcut marea promotiune a ofiteri or. Co-
mandantul batalionului, maiorul Kraiter a fost avansat vicecolonel
j) In 12 Decemvrie s'a incheiat pacea. Armata a fost trimisä
la locul de stationare pi astfel pi batalionul nostru, läudat de co-
mandant pentru vitejia sa, a pornit la drum 15 1810
a ajuns in Näsäud, de unde s'a dus fiecare la vatra sa.
In vreme ce Europa, nelinistitä 20 de de
agitatiile räzboa!elor, doria pacea, impäratul Francezilor Bonaparte
Muria un plan urias, anume sä pi sä colosul dela
Nord, imperiul rusesc Ca sä poatá indeplini acest gând al a
cat cu o armatä puternicd pi cu un mare numär de dar subt
auspicii rele. Provedinta divinä, ca sä plie pi el, cel de
biruinte, este supus vicisitudinilor sortii, i-a planurile,
prin o loviturä lipsit pi de armatä pi de putere pi astfel a arätat
intregului neam omenesc, cä nu se poate nädäjdui nimic
dela Dumnezeu numai aceea este stabil, ce este
prin vointa divinä.

www.dacoromanica.ro
 aceste turburi casa din Austria a dispus
sä se formeze, subt comanda principelui Schwarzenberg, o armata
stätätoare din 80.000 soldati, la care s'a addogat regimentul
român de granitä. Doug batalioane, subt comanda colonelului
Lenk, au plecat din statiunile lad peste Bucovina in
Galitia. Cel dintâiu, condus de colonel trecut in la
26 lunie 1813 in Laszy, a fost retrimis in patrie, unde avea sä
facA serviciu de garnizoand in Cluj, Târgu-Mure Bistrita, iar
' trei companii trebuiau trimise la Brasov
al doilea pus
cordon sanitar;
comanda maiorului Kapsarment a apucat drn-
mul spre Italia, unde a luat parte la urmätoarele lupte :
a) In 28 Octomvrie 1813 la Marco Pievo, unde au tout räniti
sublocotenentul Morar 9i 7 soldati.
b) In 20 Noemvrie la Neza, unde au in captivitate
vagmistrul Burcutel 9i 20 soldati.
e) In 27 Noemvrie 1813 companii conduse de cApitanul
Marincovich asezate la au recucerit fortul Tonale
au prins un ofiter 9i 49 cäläreti chirasati. La Laco di Garda ca-
poralul Nicu Bichigean dimpreund cu 20 insi, pusi subt comanda
Mayer 9i despärtiti de au alungat din pozitii
o companie dusmanä 9i au luat un tun. In felul acesta
au deschis cale armatei noastre ca poatä alimente.
Pentru aceastá faptä caporalul a fost decorat cu de arginL
d) In 7 Decemvrie Val Camonica lângä
Monte Tonale aproape de PoRt d'legne stegarul Stephani a lost
ränit gray cu locotenentul medicul Palfi
40 soldati au ajuns prinsoare.
e) In 12 Februarie cdpitanul Vurzer, cu ocaziunea unei
exploräri fäcute spre Salo, a dat peste posturile dusmane le-a
atacat. s'a rätras din Salo forturi, a
trebuit renunte la urmdrirea aceluia.
f) In 16 Februarie acest batalion, despärtit de restul armatei
9i insotit de un numär neinsemnat de cäläreti, a fost intâmpinat
de viceregele Italiei cu trei de 9i cu tot atâtea
de cOlOred a fost silit, din cauza atacului dusman dela Salo,
sä se la Toscolano. In aceastä luptä au cäzut 35
soldati.
5

www.dacoromanica.ro
 g) In ziva urmAtoare (17 Februarie) s'a o
vehementä. aci s'a vitejia strälucitä a armatei noastre
de puterea covârsitoare a dusmanului. In aceastä zi a fost
ränit cdpitanul Branovatzky, locotenentul Bert löf, suhlocotenentul
Moj, stegarul Stephanovich 5 con-
siderabil de soldati au ajuns in prinsoare. Eroismul acestui hata-
lion dovedeste rdspunsul ce dat senatul din Salo contelui
Bellegarde, apoi comandantului armatei
a intrebat: Cum de viceregele a atacat in persoanä
forte atât de mari o oaste atât de i-a : In tot
cazul aceastá armatä a pricinuit mare pierdere in oamenii
armatei viceregelui, ba a nimicit pe aghiotantul viceregelui."
h) pacea la 19 Aprilie 1814 armata a plecat
spre casa in 21 August a ajuns in patrie.
Regimentul, care a atâtea greutäti, necazuri mizerii
s'a luptat vitejeste pentru patrie, eite vrednic sä fie protejat de
toti mai

9.

Cu toate Bonfinius in cartea a 7-a a decadei a doua a

istoriei Ungariei (pag. 196. A); in cartea a 13-a a istoriei
sale (pag. 136); Katona in tomul 25 al istoriei pragmatice a regilor
Ungariei (pag. 801 urmätoarele) in § 156 al
I al operei Transilvania" recunosc, cO Românii sunt urmasii
coloniilor romane aduse de Traian deoparte sä apere provincia,
de altä parte cultive pämânturile ingrijeascä de cetäti ;
totusi iubitorii de reforme, nu din ce motiv, au pläsmuit o
teorie sustinând sunt Bulgari, Sârbi ori alt fel
de neam au emigrat in aceste tinuturi intemeierea
regatului maghiar. Zic, nu din ce motiv o suslin aceasta,
baza faptului, Românilor, ori sunt de origine ori
de altä origine, prin aceastä teorie a nici nu pot le dea,
nici sä le ceva; cáci un popor se face vestit nu prin originea
sAngelui, ci prin virtutile proprii, se glorie
descendenta, ci sau faptele sale ale inainta§ilor
sau numai cu ale sale.

www.dacoromanica.ro
 Tinta mea nu este sä intru in discutiune cu acestia ori
pe aderentii noii teorii,
ci le dau spre deslegare câteva
probleme.
L. Filologia dovada cea mai despre popoare'e.de
origine, iar limba argumentul neindoios despre obârsia
natiunilor. argument, care serveste pentru demonstrarea
originii limbilor, aratä consangvineitatea Mai
.verbul auxiliar sum. A doua : numele lucrurilor, cari cad mai
mult subt simturi cari sunt trebuincioase._ A : canti-
tatea verbelor de origine se constatä in baza
urmátoarei formule : Limbile, al verb auxiliar sum ale cä.ror
nume de lucruri necesare intrebuintate in uzul zilnic, se potri-
vese cel putin in o treime, sunt de origine, prin urmare
in principiu de Din acest motiv se sustine cä
limba francezä, spaniolä italianä sunt fiicele fimbii romane, iar
popoarele vorbesc aceste limbi vlästare ale Romanilor. Tot
limba ruseascä, polonä, croatä, sârbä, slavonä,
gará sunt de origine. Când savantii afirmä cä aceste
tiuni sunt näscute din marnä, cu ce obraz áu ce con§tiintä
sä nege cä limba românä este fiica romane.
Cum sä nu fie Românii nepoti ai Rornanilor, când verbul auxiliar
sunt (eu sunt, tu esti, el este, noi suntem, voi sunteti, ei sunt;
eu eram, tu erai, el era, noi eram, voi erati, ei etc.) este
identic cel latinesc, când numele de lucruri, mai seamä ale
celor concrete, sunt de asemenea latine, cu singura deosebire,
numele de declinarea a treia se cu terminatiunea
ablativului singular, iar cele celelalte declindri elimineazd ultima
a nominatiyului ori schimbä literele, d. e. vinum-vin ;
vinum ardens-vinars ; dominus-domn, unguis-unghe, dens-dinte,
vervex-berbece, caput-cap, pectus-piept. Alteori in
locul numelor derivate din verbe se pune infinitivul, ca : sensus-
sinitire ; exemple mai ne dau gramatica lui loan Alexi
tipäritä 1826 opera Transilvania alui (tom. L
§ 156, nota 4).
2. 0 dovedesc aceasta obiceiurile existente la acest popor,
cari toate se trag din datini romane, cum sunt :
5*

www.dacoromanica.ro
 a) Mortilor le pun subt sau no ban, identic
obolul datorit luntrasului Charon.
b) Au obiceiul sä punä la capul mortului ca pomariä o
; aceasta este gaina datä de Romani lui Pluto.
e) Bärbati cu capul descoperit pi femei pärul despletit -

bocesc mortul diferite bocete ca bocitoarele romane.

d) Säriturile Saliilor, indeplinite odinioarA in cinstea zeului
Marte, azi le Chluperii.
e) Nedeele sau särbätorile aranjate odinioarA in onoarea de-
osebitelor zeite, azi le särbAtoresc ospete pi la date stabilite
mai ales in judetul Hunedoara.
f) La Rusalii duc dela la cask Mire cântece pi muzick
vitele cu cununi de
g) astäzi täranii profetesc din märuntaiele pi din sborul
paserilor; apoi nenumärate alte superstitii, bazate pe vechile cere-
monii sfinte mitice.
3. Ceeace este mai curios este, ch atunci când li se aratä in
mod convingAtor identitatea limbii, o combat aceasta argumentul,
ci identitatea de graiu provine de acolo, era o lege
a poporutui roman, ca pe popoarele sä le
sA primeascä limba romanA, páräsindu-§i pe a proprie. DacA
ar sta aceasta, atunci Germanii, Slavii, Tracii, Grecii pi alte
poare, cari au avut lupte poporul roman, ar sA vorbeascä
azi toate o singurä limbk a poporului român, find
constrânse pi de lege.
4. Sunt sfârsit altii, cari sustin, Românii au emigrat in
Dacia din provinciile invecinate mai târziu, dupA Intemeierea re-
gatului maghiar, dar nu voesc ne spun& modul pi
ocaziunea acestei emigrAri. Este cu neputintä de cA o
atât de mare a emigrat provincie pe casi un
potop. aceasta aduc dovadä pi märturisirea notarului
anonim al regelui Bela, a cärui fidedemnitate, contestatA de
Gheorghe Pray, a fost apäratä de Stefan in § 2 al operei
sale: Istoria criticA a primilor duci pi stabilitä in cap. 25 pi 26 al
aceleiasi opere. notar ne spune lämurit, cA, pe când Tuhutum
a intrat in Transilvania, aci au locuit Românii Slavii, supusi
stâpânirii ducelui Românilor Gelaon, pi murind in luptä ducele

www.dacoromanica.ro
Gelaon, locuitorii pi Slavii) nu s'au mai impotrivit, ci
incheind au ales de bunä voie domn al pe Tuhutum,
i-au jurat credinjä, de unde pi i-a primil numirea
(A$tileu, un sat in judejul Cojocna, nu departe de Hida).
Deci acest scriitor ne dovede$te, pe vremea nävälirii Ungurilor
Românii au locuit Dacia mediterranea subt ducii proprii, pi,
fiinda se pi Slavii, cari sunt ai Bulgarilor, ce
au supus pe Avari, e de cá
nu sunt urma$i ai Bulgarilor. Ne dovede$te in cá
Românii s'au supus stäpânirii lui nu invinpi cu armele,
ci baza unei invoieli.
Privilegiul dat a. 1224 de regele Andrei al II-lea Sa$ilor
din Transilvania aratä, Romanii pi au existat in Tran-
silvania ca douä popoare distincte, zice : Vor avea comune
cu pi Bissenii pädurile apele."
La fel cu loan Filstich, directorul gimnaziului din Bra$ov,
care a scris pi a publicat in Jena in 1745 o schitä istoricá despre
poporul românesc, ne spune pi cä omânii din districtul
Fägära$ului au ocupat secolul al XlI-lea subt conducerea du-
celui Niger sau Negrouot Muntenia lipsitä de locuitori, iar Românii
din conducerea Bogdan Moldova. In privilegiul
dreptului peste viatä pi moarte, dat nobililor Transilvaniei in 1366
de Ludovic cel Mare se face amintire despre Românii de rând,
deci erau pi nobili, atributul rând» n'ar avea
nici un rost. Cu ocaziunea impäciuirii fäcute in 1427 nobili
pi iobagi, se face arnintire s'au cu nobilimea iobagii
unguri pi deci rezultä, precum nobilimea, tot apa pi
poporul de iobagi stätea din unguri pi Dovadä, cä atunci
când Românii ales duce pe Tuhutum, popoarele Daciei me-
diterrane s'au contopit, cu Ungurii primiji in composesoratul
manturilor, un singur popor, care apoi, pästrând clasele in
care au fost ambele popoare, s'au bucurat de acelea$i
legi pi libertäji. In articlii de lege din 1463 referitori la insurec-
jiunea din Transilvania se spune lämurit, cä Românii iobagi sunt
datori la fel ceialalji a parte la insurecjiune.
In diploma regelui Vladislau al II-lea privilegiile date de
Anton patriarhul din din

www.dacoromanica.ro
70

Maramure se confirmO conditiunea, ca aceastä m000-

stire sä fie supusä episcopului din Muncaci sä de arhi-
episcopul de Alba Julia. In biserica din Feleac, din apropierea
Clujului, este o evanghelie rateaná rnanuscris din anul 1474,
pe sama episcopului : ba au rämas pi scrisorile de
a credincio0or acestuia. Dacä Românii ar fi fost
tori veniti de curând in aceastä provincie, nu s'ar face pomenire
atât de deasä despre ei in documentele vechi, nici nu s'ar fi putut
atât de tare, sA ocupe provinciile vecine, unde sA
ca popor liber, subt dinastii proprii, nici nu ar fi
avut episcopi pi arhiepiscopi, ci capi celelalte popoare, stabilite pe
rând Transilvania, ar fi ocupat numai porti pi locuri ale
acestei provincii.

Veti poate pentru ce nu au ajuns pi Românii la aceeap

treaptä culturalA casi celelalte principale ?
Trebue sA de acolo, Românii, urmând ritul bi-
sericii orientale, care s'a rupt prin de biserica apuseanA,
au fost considerati ca schismatici necredinciosi, clerul a fost
de beneficiul dijmelor, iar nobilimea mai de a trecut
la ritul romano-catolic. De aci a urmat cA nobilii români s'au
contopit natiune cu ceialalti nobili de sânge hunic,
cArora le erau egali libertAti. vedem pe loan Corvinul,
intemeietor al mai multor -consistoare catolice, patron al
capistrani paulini, guvernator al Ungariei pi mai mare
duce al timpului Fiul acestuia regele Matia câstigat un
renume nepieritor ; Nicolae Olah a fost episcop Zagrab, apoi
in Agria, mai târziu arhiepiscop de Strigon. In o parte
din familiile alese, cari erau de ritul grecesc, au fost numärate
printre Români, iar parte, care era de sau alte confesiuni
recepte, era socotitä printre Unguri.
Aceastä deosebire s'a fäcut mai ales dupAce reformatiunea
s'a pi a fost recunoscutA de religiunea romano-
catolia. Tendinta a fost subt loan Sigismund Zapolya,
mai ales la stAruinta lui Dumitru Hunyadi, superintendentul bise-
ricii unitare, apoi subt I Rákóczi, ca Românii

www.dacoromanica.ro
 71

la religiunea reformatd. Astfel s'a impus catehismul reformat,

unii preoti supusi.ordinelor superintendentului au fost ridicati la
de nobili, s'a dispus ca nobilii cari erau de ritul grecese
fie lipsiti de averi baza articolului 6 1671 (care articol
n'a fost pus nici când in aplicare). De aci a urmat o parte din
rdsärite din aceeap a fost alipitá la Ungurl, alta
la cä acest arbore roditor
; in daub párti pi
nobilii, in puterea legilor fundamentale ale patriei
cu aceleasi libertäti, au avut o soarte dubie, s'au legat
de ritul grecesc strävechiu. Dar tot de aci a urmat
aceea, cä foarte multe familii de origine sau
säseascä au fost Considerate ca apartindtoare Românilor
alipite la religiunea ortodoxd, mai in acest principat,
incât astäzi, vei examina singuraticele familii nobile din
Transilvania, putine vei gdsi, la cari nu rádácina, eel putin
.

nu acestei natiuni chiar pentru aceasta,

toate CS Românii au fost socotiti, din cauza religiunii, numai
tolerati, n'au fost lipsiti de onoarea ce li se datora ca na-
tiune, legi se gdsesc amintiti subt acest nurne (A. 1. t.
8. A. 1. pi t. 9. A. 3, t. 53 altele).
Pärerea a istoricilor este, religiunea de ritul
s'a näscut la locuitorii din Transilvania. anume,
in considerare perioada venirea Ungurilor,
ne convinge despre urmätoarele lucruri Gyula senior,
ducele Transilvaniei, botezat Constantinopol de patriarhul
filact prirnit crestini, a cu ajutorul lui
ai
Hieroteu epkcop de ritul grecesc religiunea ortodoxd, Mihail
fratele Geiza fiul aceluia Vasile s'au botezat tot acolo,
cä subt Sf. urrnasii säi s'a tinut socoteald de ambele
rituri, din aceea
1. mama sfântului fiica lui Gyula, a fost de
acest rit;
2. a in Vesprim o mändstire elegantá pe
sama cälugäritelor de ritul grecesc ;
3. s'au infiintat mai multe mändstiri de ale credinciosilor de
ritul grecesc, cum dovede§te o plângere in aceastä
a roman ;

www.dacoromanica.ro
 72

4. s'au multe cdsätorii regii Ungariei

principesele de ritul oriental, ducelui Geiza cu
fiica lui Gyula, principele Transilvaniei, a Andrei I cu
Egmunda fiica principelui rutean ; a surorii Ladislau
ratul Grecilor ; a lui Colornan fiica principelui rutean ; a lui
Bela III cu fiica impäratului bizantin Manuil Comnenul etc.
5. Dar o dovedesc legile. Sf. Ladislau stabileste prin lege
(D. L. 1. c. cd dacä orasul e cam departe biserick
locuitorii nu pot sä la sf. Iiturghie, atunci SS cu
un toiag unul in numele intregei comunitáti, ducând trei pâni
o lumânare la altar. Prin aceaslä lege se admite, ca dupä datina
orientald sä se foloseascd la jertfa liturgicä prescuri,
nu s'ar porunci la trei pâni o lumânare, nici
nu s'ar face amintire, in aceastá dispozitiune a legii, despre toiag,
n'ar fi fost obiceiu la ortodoxi, ca asculte liturghia
picioare n'ar fi fost necesar sä-si sprijineakä corpul
obosit de drum. Aceasta se poate deduce mai evident din o
slid dispozitiune (D. L. 1. C. 31) a sf. Ladislau, care porun-
ceste ca romano-catolicii, cari tin post in zi de Marti, sä iasä din
rtgatul nu se acomodeazd obiceiului Ungurilor, cari in
- privinta läsatului cärnii biserica
nu trebue sä i se nimänui paradox, dacä voi afirma,
multe familii de origine hunicä, sau au fost
numärate printre familiile rornânesti numai pentru aceea,
urmau ritul grecesc ;_mai ales ne gândim :

1. hi judetul Solnocul interior districtul Kövár foarte

multe farnilii nume maghiar, cari vorbiau o
amestecatä in mare parte cuvinte unguresti cari urmau ritul
grecesc, erau socotite printre Români, d. e. Illyés, Kontz, Lázár,
Szabó, Haragos, Bartos, Gyepes, Filep, Lengyel, Hord& Tollos,
Kis, Hosszu, Csukás, Sándor etc.
2. Imbräcämintea jocul acestor locuitori se apropie de
cele
3. Tinerii din aceste locuri aleg, pela Pasti datina
Ungurilor vechi, rege, palatin; judecátori juded pe
vinovati. Aceste fapte ne doyedese, cä aceastä parte a Româ-
o rämäsitá a Ungurilor sau mai bine zis a

www.dacoromanica.ro
 3

Avarilor in aceste locuri de Bulgari pi cá

pentru religiunea de ritul grecesc se nurnärä printre
Români. Intre Sasi gäsesti azi sate întregi de Români, a
cäror imbräcäminte nume pi conune sunt säsesti : Szász,
Gotzman, Aleman, Man, etc.
Nici un on: cuminte nu va cei mai multi nobili
din judetele Transilvaniei, au, dacä nu' rädäcina, dar cel putin
ramurile sprijihite pe româneaseä. Cäci aceastä
cea mai veche in aceastä tar, apa a oferit rädäcini pu-
ternice pentru lätirea familiilor nobile, precum rädäcinile sälbatice
servesc grädinarului pentru altoirea arborilor nobili. A fost o dis-
pozitiune foarte curninte a inaintasilor, ca toti' aceia, cari sunt
däruiti prerogative de nobil, sä fie considerati Prin
dispozitiune regatul pustiit adesea de nävälirile du§mane
a fost readus in starea infloritoare de prin oameni de
origine nu numai rornâneascä, ci pi sträink anume : slavonk
croatk germank francezä, spaniolk italiank track bulgark ru-
seascä pi greack cari oameni ori in baza indigenatului, ori pe
altä cale däruiti cu prerogative nobilitare maghiare sunt considerati
azi sensul legii adevärati nobili maghiari. Tot aceastä dispozi-
tiune- a contribuit la cultivarea limbii, la lustruirea moravurilor
la pästrarca, pânä timpurile de acum, a fiintei natiunii ma-
ghiare, pi o va pästra viitor, câtä vreme aceastä dispozitiune
va fi mentinutä sfintenie liberä de toate prejuditiile. Liberä
va fi mentinutä atunci, când in stabilirea nationalitätii nu se va
lua considerare originea de sânge (care luatá individual, este
indoioasä), ci dreptul celui ce tr2bue sä aibä cum o sustine
aceasta cm: curnintenie in partea I a operei sale
regnicolarä sistematia aleasä de drept 64 din 1791.
cât de greu este a determina nationalitatea
cuiva luatä individual, cât de pi incorectä este dis-
pretuirea hulirea unei sau altei natiuni pi cât este de sä
fie stârpite din sufletele cetätenilor preiuditiile näscute din igno-
ranta crasä, sä se cultive iubirea fräteaseä între nobili cetäteni,
considerându-se nationalitatea in conformitate principiile dele-
gatiunii sus amintite, pi sä nu fie nimeni turburat pentru originea
säu. Dar nici poporul de rând lipsit drepturi sä np

www.dacoromanica.ro
74

fie dispretuit, cAci soarta pe care o are unul sau in baza dispozi-
tiunii secrete a provedintei divine, nu i se poate considera nici
ca virtute nici ca vitiu, _dar nici nu i se poate imputa. Numai
moralitatea trebue pretuitä, iar imoralitatea desconsideratä stär-
pitä mijloacele cele mai drastice posibile. Vom intelege prin
urmare grija de a casei dornnitoare infiintarea militiei
de granitä, cu cAreia deoparte s'a asigurat lini$tea
mai ales nävälirilor dese ale Tatarilor, cari jMuiau
provincia de bani, oameni vite, impotriva invaziunilor pi
a räspândirii boalelor contagioase, de altä parte s'a deschis unei
pärti insemnate a locuitorilor, calea spre civilizatie, pi spre
iubirea pi apärarea pärnântului strämo$esc.
Dar poate ni se va obiecta.: dacä natiunea a fost
de pretuitä, a meritat aibä arhiepiscopi, care
e pricina sälbätäciei pi a vitiilor, cu cari se aratä alât mult
infectatä aceastä natiune ?
Pricina acestora cred, este a se cäuta : a) in primirea
schismei orientale ; b) in inlocuirea literilor latine cu cele cirile ;
c) conditiunile de traiu mizere ale iobagilor legati de glie.
:

a) vicisitudinile ivite pe urma schisrnei dintre biserica räsä-

riteanä pi apuseanä, care schismä a dus pânä la urä, au
pe Greci, sä rupä cele daub biserici.
b) Mijlocul mai puternic al schisme a fast scoa-
terea din intrebuintare a literelor Wine. In felul acesta s'a pus
capät legAturilor literare Apusul, factorul principal al de§teplärii
din somnul ad nc al s'a dat nWere Trejuditiilor grave,
cari infipt rädäcinile atât afund, a le extermina in-
semna a grajdul lui Augias sau a munci de geaba.
de aceasta clerul incult, servind mai ales limba maternä necu-
noscutä sau in cea croatä, nu putea aduce poporului un fel
de edificare sau in cazul mai bun una foarte
natá. a .rämas incult din motivul, cä in baza legilor
preotii, cari nu pe timpul regilor vechi religiunea
mano-catolicd, subt principii nationali cea mai târziu
cea reformatä, erau lipsiti de dijme pi de alte beneficii,
niçi un mijloc de existentä in urmare nici imbold spre

www.dacoromanica.ro
 75

culturä, ocupati celor necesare pentru de abia

mai avea limp pentru indeplinirea rugAciunilor.
c) In 1514 pr'n lui Vladislau al II-lea clasa iobagilor
a fost menitä robiei vecinice intru atâta chiar de liber-
tatea personalä, incât dacä se distingea cineva prin virtuti, nu
putea fi ridicat la rangul de nobil stäpAnului. Preotii,
ingreuiati cu plätirea unei sume de bani domnului de pdmânt,
pentru aceea nu-$i puteau cre$te copiii, domnii scoteau
dela casi pe o proprietate a dacä aflau cu cale
vindeau ori folosiau la deosebite servicii in curtea In
urmare ce fel de se putea a$tepta intre astfel de imprejurdri,
fiecine.
De a urmat, cá preotii mai säraci abia ceti, numai
putini puteau scrie, i mai putini cari sä cunoascä alte
limbi. Ba s'a intâmplat cä fugiti din pärtile Ungariei adu-
ceau ei preoti de mâna a doua, cari, indräsniau sä tiná
särbätorile ori sä se intereseze de cultul divin, pedepsiti.
ei inculti, dedati vitiilor, erau socotiti la cu
cu primitorii acestora. mintea sänäloasä
conclude, cc fel de ingrijire de suflete ce sufleteascd se
putea atari preoti. S'a adäugat aceea, cá
form intentiunii principilor de a uni pe Români biserica refor-
o parte a clerului era superintendentului reformat,
iar o altä parte arhiepiscopului säu din Alba Acesta
oarecum era subordinat superintendentului reformat, incât cea
parte asculta de vointa superintendentului, cea de a doua
nu- putea face nimic aprobarea acestuia.
Dar putin te vei mira de aceastä soartä a clerului de
rit grecesc, dacä te vei a fost redusä Transilvania
la un domeniu foarte religiunea romano-catolicd, domi-
nantä in floare Imprejurdrile cari au contribuit la
aceastá resträngere au fost : In anul 1521 reformatiu-

nea a prins unele rädäcini in Ungaria Transilvanid; dupá de-

zastrul nefericit Mohács, când in limp se alegeau câte
doi regi in luptä pentru puterea suprernä, religiunea
reforrnatä a inundat ambele provincii ; in 1541 Ardealul s'a separat

www.dacoromanica.ro
76

de Ungaria in 1556 toate bunurile ecleziastice au fost trecute

fiscului. Deaci a urmat, :
a) pânäce celelalte confesiuni aveau superintenden(ii cea
catolia era de un singur vicar ales cu libere
confirmat de principe ;
h) in Cluj in alte cetäti li se preojilor catolici
intrarea numai in scopul cercetärii bolnavilor, a provederii celor
muribunzi cu sfint2le a ingropärii celor pi a botezärii
copiilor, numai cu condijiunea, ca ce vor fi terminat
funcjiunea pentru care au venit, nu mai rämânä in nici
un moment mai mult ; ba in Dobrijin, Ineu Oradea nu aveau
intrare nici in scopul acestor ;
biserici libere pentru catolici au fosi declarate :

biserica cu douä turnuri din Mänästurul Clujului, din Odorheiu pi

Ciucului.
d) lesuitii au fost izgoniji pedeapsa crimei de lez-ma-
jestate, care pedeapsä s'a extins asupra sprijinitorilor ; apoi
s'a luat academia dimpreunä seminariul internatul,
meiate in a. 1581 din dknicia regelui stefan Báthori pi
cu venite mari de principii Cristofor pi Sigismund
Báthori li s'au läsat numai girnnazii : cel din alugäreni
(Mikháza) pi imleul Ciucului. Cum se vede, nAzuintele
principilor, cari dupä moartea lui Moise secuinl in statutului
public al regatului trebuiau fie reformaji, tindeau ca putin
la Unguri Secui sä se introdua pi predomneascá religiunea
evangelico-reformatä, care a fost onoratá cu epitetul de ortodoxá.
In scop s'au trimis pi conver-tirea s'a fäcut atâta
succes, catolicii au rämas in cornitate foarte pujini, iar in
scaunele seeuesti, exceptând Ciucul cu filiile sale Gurghiu Casin
(unde in urma rezistenjei organizate de cApitanul Mihail Mikes
reformajiunda n'a putut pätrunde de s'au putut mentine
decât in pktile muntoase.
Dacá astfel de lucruri s'au putut catolicilor, ale
ckor libertäji erau garantate prin pactul uniunii trei najiuni,
care pact forma axa constitujiunii acestui principat, atunci ce sä ne
mai de starea defavorabilä a de ritul grecesc, de-
spre ce am vorhit mai inairit,

www.dacoromanica.ro
 In sfârsit a strälucit soarele mângáierii catolicilor pi s'a ivit
pi ziva dorite in provincia. Aceastä zi a fost 4
Decemvrie 1691, când Leopold Mare, mântuitorul Ungariei de
subt jugul turcesc, subt care capitala regilor Buda o
mare parte a regatului gemuse 145 de 16 zile, la rugäntintea
statelor Transilvaniei s'a multä prevedere
de chestiile acestei provincii. In aceastä a decis, liber-
catolicilor sunt la fel cu drepturile pi libertätile celorlalte
recepte. Prirnindu-se aceastä diploma, celelalte religiuni
au cedat catolicilor, in baza conventiunii incheiate in anul 1692
statele Transilvaniei pi casa din Austria, biserica
reforrnatä din Cluj (odinioara a Dominicanilor, acum a Francis-
canilor), cea alui Báthori din Alba lulia pi s'au ca do-
meniul dela Mänästur sä se räscumpere dela posesor in favorul
scolilor catolice. Ac.2astä conventiune a fost pi primitä
9 Aprilie 1693 prin un decret binevoitor al impäratului cu mo-
dificarea, ca biserica unitarilor din Cluj, care era intemeiatä
impäratul pi regele Sigismund pi servia ca biserid parohialA, având
in ea arhiva regnicolark pästratä înainte de secJlarizarea bunu-
rilor bisericesti in Sacristia preacuratei fecioare Maria
din Mänästur, fie cedatä spre scopurile bisericii catolice
locul bisericii oferite de reformati. S'a raiificat dela
Vintul de jos, bisericile au fost provAzute curatori pi s'au de-
schis pentru educarea tinerelor generatiuni. Leopold
Mare, reducând ordul a deschis pcoli in Alba lulia, Cluj,
Sibiiu pi alte locuri, a reStaurat internatul pi serninarul batorian pi,
ca pi catolicii sä la fel celelalte confesiuni la oficiile
publice civile i la beneficiile ecleziastice; a ridicat la valoare de
drept rezolutiunea redactata de Mihail Mikes, publicatá in 5 Sep-
temvrie 1699 pi decretul din 1702.
domolirea lui Rákóczi incepute in
1703 pi terminate in Aprilie 1711, Transilvania redstigat
linistea internä, in a. 1715 Carol al VI-lea a restaurat episcopatul
pi capitlul din Alba lulia. Prin art. 7 din 1744 a abrogat toate
cari restrângeau libertatea religiunii catolice, Iezuitilor scosi
din registrul fiscal li s'au dat bunuri, catolicii au inceput a se
bucura de libertate deplinä pi a venite importante.

www.dacoromanica.ro
sfârsit in 1791 toate patru religiunile recepte au fost. tntárite din
libertätile pi astfel s'au dragoste
crestere a adus religiunii catolice unirea Ro-
mânilor cu aceastá religiune intâmplatä la 20 Martie 1697. Prin
aceasta Românii, de ritul grecesc au ajuns membrii religiunii
catolice, nobililor români din Transilvaniei au
carte pi ceremonialul ritului latin, au märit numdrul
mano-catolicilor, cum sunt Aronianii, Bistraianii, Dobraianii pi
multi dintre cari o parte azi ritul sunt
socotiti, párerea celor mai Roltâni. Arum sä vedern
pe scurt originea, progresul, desvoltarea pi acestei uniri.
Leopold cel Mare, reflectând asupra biruintelbr sale
impotriva Turcilor, a fäcut fágäduintä biserica sfântului
Stefan din Viena pi, dupä pilda regelui sf.
1693 impärätia, nurnele säu pi al urmasilor säu, sfintei NOs-
de Dumnezeu, patroana regatului maghiar (Timon Epi-
tome rerum Hungaricarum et Transylvanicarum. pag, 275). In
anul urmátor 1694, ca converteascd la biserica Romei
sä find aceasta pe preotii de ritul grecen, a dat o diplomä,
in care a decretat cä clerul greco-catolic de aceleasi
1ibertäti pi privilegii, de care se bucurä clerul romano-catolic
(epitome pag-227). Urmarea norocoasä a acestei diplome a fost,
ce priveste din Transilvania de Paul
Baranyai parohul societätii din Alba lulia, cd arhiepiscopul
Teofil, chemând sinod la Alba-lulia, s'a lepädat de
a unirea Roma, silind pi pe pre* subordinati
lui, ba chiar pi pe absenti fel, P.
Ilias in opera sa despre originea pi desvoltarea diferitelor natiuni
pi religiuni din Transilvania pi Petre Dobraadministrator financiar,
in raportul fäcut vistiernicul regesc in 28 Decemvrie
1748.
Prin decretele Nr 229 din 4 Aprilie 1698, Nr. 345
din 26 August.16 )9 multe altele, preotii uniti au de
dare pi de alte publice pi bor, credinciosilor de
aceastá rehgiune, s'au asigurat libertätile competente prin privi-
legiul din 17 Martie 1701 Cu exceptiunea ortodoxilor din Bol-
gárszeg Fägäras, cari au rämas pi mai departe pelângä schismä

www.dacoromanica.ro
in urma legAturii intime ce o aveau Românii de peste Carpati,
toti ceialalti au trecut la unire. inoartea arhiepisco-
pului Teofil, Intâmplatä In lulie 1698, a urmat scaunul arhie-
piscopal in 1699 Atanasie Anghel de Chigud, care s'a inceput
regularea clerului. Murind acesta, a fost ales in 1716 loan Nemes
de Palak, care cel dintâiu a fost mutat, re-
scriptul regesc din 20 Septemvrie 1723, in episcopatul nou
in care a fost decorat titlul de consiliier al
Maiestätii Sale. Ca episcopului greco-catolic, care afarä de florinul
plätit in fiecare an de preopi subordinati nu avea un alt venit
care urma unirii pierduse subventiunea primitä din där-
nicia principilor Munteniei din episcopiei de Arges, sä-i
fie.asiguratä Carol al VI-lea a fixat sediul episcopal in
i-a asigurat venitele mosiei din Bessenbach ale
meniului din Gherla, astfel arhiepiscopia de Alba lulia s'a
fäcut in episcopia de moartea repentinä alui loan
Nemes, 1728 in Alba lulia, a fost ales episcop in 6
Mai 1729 loan lnocentiu Baron Klein de Sad, care schimband in 1738
domeniul din din Blaj, a mutat resedinta episcopialä
dela la Blaj. Tot el a din grapa regeascä lero-
monahi, cari sä-i ajute, in de canonici, in conducerea diecezei,
sä se intereseze cresterea tinerilor generatii sä se
de mänästire de bunuri. S'a ingrijit ca scutirile, libertätile
prerogativele conferite clerului patentä, sä fie reSpectate
confirmate prin lege (cf. art. 6 7 din 1744).
Pecând unirea, dupä invingerea tuturor obstacolelor cari na
fusesera putine, se credea inrädäcinatä episcopul
Klein era dus la Roma-, provincie un oarecare rlatan cu
Visarion din pärtile Banatulni un alt corifeu din Mun-
Sofronie, la cari se aläturä un oarecare preot cu numele
loan de origine din cälugärit Muntenia pentru aceea
oprit dela functiunile numit mai Tunsu din
cauza bärbii rase in semn de degradare. -au sä
läteascä schisma mai in muntoase din apropierea
Munteniei a Bariatului, apoi in dela mai ales
lângä Mures, succes, incât ordonantele date, nu
s'a mai putut suprirna. Rezultatul a fost, cä in 1761 neunitilor

www.dacoromanica.ro
 s'a dat un resedinta Brapov. Dupä moartea
episcopului Klein a fost ales Petru Paul Auron de Bistra, care a
intemeiat un seminar pentru clerici pi pentru 24 laici. Vizitând
bisericile, proväzândulle cele necesare pi pe popor,
a o parte a lor unirea ba a mai
convertit pe multi altii. au continual rezultat norocos
pi säi : Atanasiu Rednic de Ghiulafaläu, Grigore
de Tusnad-Szarvad pi loan Bob de Copa!nic-Mälä$tur. Cele mai
mari progrese le-a fäcut unirea, de când s'a infiintat gimnaziul,
seminariul pi episcopal Blaj, s'a organizat
1807 din därnicia susnumitalui episcop
. pi s'au pus bazele unei
fundatiuni
Foarte molt a contribuit la cultivarea pop6rului de
dreptul de liberä mutare, dat iobagilor 1785 pi delimitat in
26 din 1791.-Prin aceasta iobagii, ajungând la libertate personalä,
au câstigat up cultive artele, pi mäiestriile. S'a mai
adäogat la aceasta pi ingrijirea pärinteascä a impäratului de cul-
tivarea acestei natiuni prin de primare pi alte
institutiuni salutare. Prin art. 60 din 1791 i s'a dat pi clerului
neunit dreptul de exercitiu al religiunii sale pi astfel pi
acesta a inceput sä punä bazä sale pi sä-si creascä
vlástare in seminarul din Viena, apa este nädejde,
- sädindu-i-se suflet principiile adevärate -
va ajunge la
o situatie mai bunä. Odinioarä subt principii nationali
transilvaná cuprindea in sânul ei Maramuresul pi dieceza greto-ca-
de Oradea Mare ; dar dintâi cam pela anul 1724 la
interventia lui Hodermarszky episcopul de Munkács, a fost alipit
la aceastä episcopie, cea de a doua a fost prefäcutä in epis-
copie noua la anul 1770. a contribuit la cultivarea pi pro-
gresarea limbii române$ti episcopul Samuil Vulcan, care a
in locul literelor cirile literele latine, s'a de publicarea unui
dictionar românese in multe redactat di oameni
a läsat sä se tipäreasca o gramaticd foarte ingrijitä pi a
mai multe primare dieceza sa un Beius. Deci
se cuvine sä cu cea mare provedintei divine,
care in indurarea sa deosebitä fatä de acest popor, ni-a dat pe
ace$ti doi bärbati mari ai acesfor vrernuri.

www.dacoromanica.ro
 Sabin Mure§anli: Originea

Tin sä declar dela incept cá nu vanitatea de a figura cu

titulaturi mo%enite, pe cari lumea democraticA de astäzi nu pune
nici un pond, ci numai descoperirea adevärului istoric mä in-
sä mä ocup de aceastä temä, -care a mai preocupat
altä datá unele cercuri din Ardeal.
- Date istorice ref. la originea familiei Mure§anu, pAnA in
prezent, lipsesc. Tot ce se datoreazä tradijiei familiare.
Pentru primaoard aceastä s'a formulat de Jacob
re§anu, in Gazeta ocaziunea immormântärii
várului sdu,*) poetul Andrei Mure§anu. Originea Murqenilor se
trage din Maramure, leagänul Drago§izilor, din familie nobilä, a
cárei 4 .fraji, adecä sträbunii se a§ezarä
nordice ale Ardealului : Rebri*oara, Nimigea, Feleaca pi lenciu de
pe Câmpie, dela cari se trag Mure§enii de azi, cari s'au ramurit
preste toate acele."1)
Biografii de mai târziu ai poetului, Branisce loan
Rana, n'au complecta aceste date. s'a adresat in pri-
aceasta cätre profesorul Jacob Mureanu din Blaj cAtre
Mure$anu din Bra§ov, dar nici dânO n'au de alte in-

) V. Observatoriulu" Nr. 47 din 1879, in care se spune cä ei n'au

fost nici rnäcar veli." Dir. A S."
Gazeta Transilvaniei," 1863, No.
6

www.dacoromanica.ro
formatiuni. L-au asigurat toti din familie la originea
de nobil, Muresenii au fost oameni liberi.1)
N'avem nici un motiv sä tragem la datele din
zeta lacob Muresanu a scris la tot cazul
aceea ce a din familiar". Pentru ardeleni
aceste date erau demne de incredere. _loan Puscariu, in lucrarea
sa volurninoasá : Date istorice la familiile nobile române,
pe Andrei Muresanu, pe lacob redactorii Gazetei
Transilvaniei, pe loachim adv. in Näsäud pe alti Mureseni, untie
nobilii români, nu spune cine pentru ce merite au
câstigat acestei familii diploma de nobil.2) lar mai nou,
in Alburnul comemorativ al lui Muresanu, autorul A. A. M.,
vorbind
spune
- - despre originea familiei Muresanu,
asezarea celor 4 frati maramureseni, nordice
ale Ardealului, s'a intâmplat in veacul al XVIII-lea, când un rani
al farniliei, urma asperitätilor pi a uneltirilor dusmane, a
päräsit patria strämosilor säi.3)
Cerceldrile s'au oprit la acest In documente
de alte puncte de reazirn in traditie, originea familiei se pierdea
Singur autorul
-
in negura trecutului
-- sä facS
familia Maros de Cuhnia (din Maramures), care
din
se trage dela
Marus, voivodului Erdew 1345. -
Numele de Muresanu, ci nume de familie, nu se pomeneste
nici in de Diplome Maramuresene a lui loan Mihalyi, uici
Date istorice din de Tit Bud._ In schimb e
a CS din familii nobile din ca Csicsó, Berindei,
Borar, mutându-se unele ramuri Ardeal, aceste au luat
numele de Muresan, in Muresan alias Berindei, Muresan
recte Csicsó de Biserica-Albä, Yrând prin aceasta denote
de obârsie.4) Cazuri analoage avem la multe nume de familie:
Muntean, Moldovan, Märginean, Oltean a. Deci numele de..

loan: operile lui Andrei Mure§anu, Blaj, 1900.

2) Puscariu loan: Date istorice ref. la familiile nobile române. Sibiiu,
1892. Partea pag. 249.
3) lacob Muresan: Album comemorativ. Bra§ov, 1913.
Puscariu, Partea.11, peg. 249.

www.dacoromanica.ro
 83

familie: Mure§anu vine traditia. In nordul Ardealului

azi Maramuresenii sunt numiti de popor Moro§eni, Morosan
este forma a familiei, numai mai târziu lätit forma
: Muresanu, dând ocazie la confuzia Muresenii ar fi de
pe Mure§ului.
traditia ramurii din lenciul de pe Câmpie se pästreazA
numele adevärat al familiei. Aceastä a räm-as
neascA, in anii Prirnul
turar din acest ram este Auxentiu, meu, preot-protopop
Imbuz (jud Cojocna). Dela dânsul, azi etate de. 74 ani,
Muresenii se numeau ta patria :

au venit din Biserica-AlbA din 4 frati Fratii

se cele 4 localitäti amintite in traditia ramurii din Re-
briSoara, sora la Reteag, de unde, dupä ce s'a s'a
Mararnures, ducând sine diploma de nobil. Aceasta
s'a intâmplat cam pe la.. mijlocul veacului al XVIII-lea,. bunicul
bunicului ineuar fi fost ce s'a asezat in lenciu.
Pe urina acestei traditii nu este greu sä urmärim firul
la dernonstrarea, cä familia Muresanu este de obAr§e domneascA.
Familia este foarte räspAnditä in Maramures. Puscariu,
in opul säu amintit,1) sub numele alias Balea de lead,
diplomä dela Matia din anul 1459,2) 17 capi de familie
in Budesti, 2 'in 6 in Boereni, 54 in lead, 2 in Cuhea,
14 de jos Vi§eul de sus, 6 Slatirta. Din Biserica-
aminteste de Budesti. Poate au mai multi
in Biserica-AlbA, dar de aici emigrat - dupä traditie -
4 frati cari au devenit sträbunii Muresenilor.
Familiile pi Balea sunt descendenti din familia vodei
Balita, lui Sas-Vodä, lui din cronici.3) Dintre
lui Sas-VodA, Drag au fost voivozi comiti ai Mara-
muresului, Sätmarillui Ugocei. Drag urmasii lui, numiti
Dragfy, au trecut la catolicism, ajungând la onor.uri mari Ungaria.
Dela ceialalti frati räma§i ortodoxie, se coboarä multe familii

Partea pag, 183.

2) Mihályi: Diplome pag. 271.
3) Partea pag. 12. Bud, pag. 7.
6*

www.dacoromanica.ro
românesti, cari träiesc azi, ele familiile
Balea. Nu s'au putut toti sustinea la rangul strämo-
silor in parte au cäzut in popor.
- Se adevereste odatä in cazul familiilor Chindris-Muresanu,
ceeace Gheorghe Baritiu Foia pentru minte etc.,,"*) cä
sunt multe familii ro-mânesti pe cari secolii trecuti le afläm
figurând istoria patriei fruntasii poporului, cari io
urma unor evenimente cu totul fatale, dintrodatä dispar de pe
scenk se dau intr'o ucigätoare de toate suveni-
rile istorice, pentru dupä un secol sau sä aparä in
mijlocul compatriotilor ; familii de acestea rare, pe care le vezi

ramurite räspândite prin Transilvania, Banat, Maramures, Buco-

vina in Moldovei, pästrând traditiuni
suvenire de familie, de patrie, pierdutä fiindu-le numai un de
solidaritate familiard. Membrii din acele familii, cum sunt luga,
Dunca, Stoica, Muresanu a. vor pricepe mai bine aceste ob-
servatiuni.
mai bine vom pricepe astázi aceste observatiuni, de
duiosie, ale de luptä al Muresenilor, când vedem cd
chiar sub regimul românesc, dintr'o lipsä de prevedere politick
populatia bästinasä a Mararnuresului, cu documente de
din epoca legendelor, e aproape covârsitä de elementul ce
i-se suprapuse. Documentele peceti voivodale se Ingälbinesc
in sipete, românismul agonizeazd pe plaiuri,
Tara lui Dragos-Vodä a dzut in agonie. Sursele de ale
Maramure§ului sunt insträinate deplin. Exasperati, iau
lumea in cap, pribegind spre câmpia Ardealului ori spre valea
Moldovei.
chiar n'am putea admite 'presupunere in cazul
4 frati din Biserica-Albk thud dovedit cd Evreii au
inundat Maramuresul numai mai ; vor fi fost alte calamitäti,
asperitäti ale sortii, cari erau multe vremuri : invaziunile
Tharilor, recoltele slabe, epidemiile, dintre cari mai ales cele
prime au cäuzat o miscare de populatie de pronuntatä in
in nordul Ardealului. Mosia a familiei

*) Foaia pentru minte 1863, nr. 14.

www.dacoromanica.ro
 85

s'a in cum familia s'a immultit, spor-

cum dovedesc documentele, la un moment dat fratii
s'au hotärit sä-si cerce norocul pe alte plaiuri. Au fost
tari la cari au birue mândria de nobil au
mai ales sä greutNile fatale, cari pe altii i-ar fi räpus
pentru In pribegie, aläturi de ei, e mara-
mureseanca voinick care la fine se dovedeste a fi fost suflet
de femeie se in tara ei, ca un simbol al dorului de
vatra pärinteasa.
De incheiere mä adresez de-o parte atre membrii familiilor
Muresanu alias (de leud, de Budesti) din Brasov, Blaj,
din nordul Ardealului etc., sä cerceteze daeä vor afla urme
.scrise pentru verificarea traditiei. Cred in conscriptiile regimen-
tului de granitä, din care au fäcut parte Muresenii din
brisoara, se vor afla date istorice De altä parte, restabilind
familiile Muresanu Chindris, trimit salutul de
V'am fratilor din Mardmures.

I. Martian : Contributie la istoria

Reproducem din o monografie a orasului castelului Muncaci scrisá
la 1830 de losif Balajthy tipäritä in la 1836 in ungureste (Balajthy
József, Munkács azaz Munkács városának és várának topográphiai, geográ-
phiai, histoiiai és statistikai leirása. Debreczenben 1836), urnidtorul text
traducere româneascá :
Regele Ungariei Ludovic I a däruit Muncaciul pe seama
principelui Bogdan al Românilor - pe cari i-a primit colonizat
Ladislau Cumanul in -comitatele Bereg, Ugocia
la anul 1284 - a fiului säu Dragos, precum se crede, pentru
meritele inräsboiul impotriva Litvanilor. Dar acesti principi
români adecá Bogdan..si s'au ridicat la anul 1359 - nu
se din ce cauze - ca Românii din comitatele Bereg, Ugocia
Maramure tot avutul s'au strämutat Moldova
au evacuat Muncaciul cu 300 sate. Regele Lu-
a plecat, ce drept, Q mare dupä- ei dinspre

www.dacoromanica.ro
86

Podolia, Ja cererea lui, regele Cazimir al Poloniei voia sA

iasä dar neputându-i ajunge, nu i-au putut constrânge sä
se inapoieze. Deci regele Ludovic a diruit acel pämânt pustiu
Muncaciul 300 sate de§erte lui "Teodor
cele
Koriatovits, pe care-I adusese incA la 1351 ca ostatic Litvania
däruise cetatea depe dealul Sator din comitatul Zemplin
strárnutä de aci titlul de la Muncaci. Acesta
apoi, perrnisiunea regelui Ludovic, 40.000 de Ru§i Podolia,
i-a colonizat in acele 300 de§erte urrna§ii acestor lo-
cuiesc prezent acest, pämânt däruit pe acele vrernuri. Ducele
Koriatovits un foarte bogat a ora§ul Muncaci
incintä de zid a märit castelul fortificat
un säpat in stânca naturalä, a mai dispus sä se sape
o fântânä care este de 50 stânjeni de afundä -existä in
prezent. El a mai zidit in apropierea Muncaciului, pe dealul Cer-
nue, pentru cAlugärii Ru§i din ordinul Bazilitanilor, o mänästire
in onoarea episcopului confesorului Nicolae, care, refäcutä de
voevodul din Muntenia, de Multyánszky Koszta dupä aceea de
Dumitru Rátz, existä in prezent."
detalii cuprinse acest text sunt cu totul nouä chiar cu
necunoscute in istoriografia noasträ privitoare la descälecätorii
dovei. Astfel o deosebitä importantä principele" Bogdan
fiul au proprietarii ri ai castelului Muncaci, däruit
de regele Ludovic. Apoi precizarea numárului de 300 sate din comi-
tatele Bereg, Ugocia Maramures, ai corer locuitori au urmat chemärii
principelui" de au trecut muntii, este un pretios indiciu pentru stabilirea
teritorului evacuat, considerand cä aceste comitate prezent numärá
480 de sate dintre cari 180 sunt locuite de Români.
Nu putem presupune ca in cazul prezent am avea aface vre-o
sificare autorul Balajthy, care a fost probabil un din ordinul
catolic al Premonstratensilor, nu avea nici un motiv sä preamäreasa
cäleatorii români ai Moldovei. Deci constatärile lui vor putea fi verificate si
poate chiar completate din izvoarele indicate introducerea opului säu,
care ne Indrumeazá la datele utilizate de el aflätoare in bogatele arhive
contelui Filip Schönborn din orasul Muncaci, precum arhi-
vele orasului Muncaci In cele ale coinitatului Bereg.
nu se impune studierea amänuntitä a acestor arhive

www.dacoromanica.ro
 87

Iuliu Moisil: Douä poezii

In.timpul când eram in liceul din Näsäud, intre 1871
1879, mi-au azut mâni caete poqii destul
de vechi. astfel de caet, pe care-I pástrez astäzi, am
alte poezii Versul lui Bunäparte."
Se pare cä versul acesta este fäcut de o persoanä ce pro-
babil va fi fost soldat gränicer al regimentului Näsäud. Prea-
márind pe Bunäparte, poetul par'a regretä cä Bunaparte
a plecat depárte »la Elena sä robeasa," pune in gurä
in inimä ce sufere. Bunäparte se -gânde§te cu dor la tara
lui, la Franta, dore$te Iumea sä o stäpâneascä." Cu mare
durere se la Lititia sa, la fiul säu, la prietenii säi.
Cutoatea poezia n'are vr'o valoare poetick se desprinde
dragostea respectul ce soldatul acela gränicer
- caporal, sergent, sau ce va fi --
Neamtului du$man lui Napoleon, are fatä de geniul militar al lui
serviciul

Bunäparte sau de sângele latin ce curgea in vinele amândorura.

Iatä aceastä poezie:

Versul
Prea viteazul Bundparte Din lumea aleasd,
de departe Sd
marea Apusului Lumea
pismasului, Paris,
a fost el porneascd Eu acum te päräsesc,
La Elena robeased, Versavia9 cea cu nume
'n sus #-au A .opta 'n lume,
Spre Fontalia2) casa mea
Din suspinat nu te-oi mai vedea
din gurd-au cuvântat: boald mea.
Sd tubitä mama mea
In veci fi va fi pi ;
Sd tard Ludovica

1) Versailles.
Fontainebleau.

www.dacoromanica.ro
88

vdduvd Apd de mare

Cu meu iubit Un noroc amdgitor
Care eu Foarte tare
Voi frafi ai mei, In n'am crezut,
Unde-or fi ei? Cd troifa m-au
Venifi ed povestesc Europa am pierdut.
In ce cale eu pornesc:
In Helena
Unde voi sosi Anglie, dreptate
In ce rn'o'i Tu cu mine ai
voi vorbi mntr'ansa. Cd sunt cap incoronat
Helena-i un stan de la tine am ;
Cu mare-incunjuratd 'n ta
De unde nu se mai vede Nu md
Nici nici verde Nu md departe,
Numai marea cea prea cd eu sunt Bundparte.

Când o parte din provinciile de nord ale Italiei sub stäpâ-

nirea Austriei, se trimetau In garnizone italiene regimente românesti. Acea-
sta a durat la anul 1866 cand Austria a pierdut acele provincii Italia
a devenit liberä unitä.
Poezia ce urmeazä aci se referä la acele timpuri, este fäcutá de
poetul german Hermann tradusä româneste de lorgu G. Tom,
a fost publicatO mai Junimea literarä" din Cernäuti 1912.

spitalul ambulant la Verona

Colo 'n hospital la Verona, singur el zace, sörmanul,.
De friguri cumplit scuturat, ca'ntr'un
Un fiu, al Bistrifei zace, grelele ceasuri le
Un june valnerat. Pe plapomd

Pe fafa-i fierbinte Dar acum se deschide

De pare-a luci; sala hospital
Nici rozele nu-s mai In apare
Ca 'n ceasul cand prind a Un frumos general.

www.dacoromanica.ro
 ti zace std mama doritä
Pe nobila el tata 'n cojocul
In acelui ce moare Jar cânele-i 'nainte,
Vorbeste cu ansul la fel. Iesind din desime, voios.

se mai std Maria

zare dispar ca Cea oachesd, dulce :
in splendoare Ah, bine venit-ai Costache!
Se väd, ah, Era sä mor

O patrie
C'e dulce-i cd al tdu
dä 'ntr'un
Pe 'mpdratului sdu.

loan Corbu : Zimbrul tinutul Näsäudului

Nu e interes a reconstitui fauna vechie a tinutului
stru. E cunoscut cä zimbrul a fäcut parte din fauna Moldovei,
pe a ebrei emblemä figura zimbru. muntii no§tri for-
un complex muntii Moldovei, se presupune cä el
a träit prin pädurile noastre. presupunere se poate
dovedi cu numiri de pärti de din nostru.
hotarul comunei Rebra o parte poartä numele de »Täul zimbrului",
de unde se vede timpul când .s'a dat acest nume,
era rar, ar fi venit cirezi la täu, s'ar fi numit
Tdul zimbrilor." Pe hotarul comunei Zagra, märgina§ä cu jud.
Somes, o parte de hotar se : Zinibrita," care nu poate
fi decât vaca zimbrului, cum se nume§te bivolita dela bivol.
deci existenta zimbrului in tinutul Näsäudului doveditä.*)
finutul BArgaelor aseminea afläm muntii Zimbrul" Zimbroaie"
(dupä analogia: lup, lupoaie) se spune cä zirnbru a fost puscat
ao10 dupä 1780. Dir. A. S."

www.dacoromanica.ro
90

I. Martian : scrisoare din 1849

In de manusctise se
soare pe care a adresat-o In 14 1849 din Viena locotenentul Teodor
din regimentul Oniceresc násAudean nepotului sAti Moisil,
pe atunci paroh Borgo-Tiha, pe urmá vicar Numele de Gheti
did adresi este prescurtarea numelui de botez Grigore, numeau pe
Moisil conscolarii in din
Mult dorite iubite Gheti!
Cu mare bucu-ie am primit cartia la din 13, in
a. c adevärat
când am ca
o lungä pauzá
toatä familia ta,
-
bietul
vai cum m'am bucurat
socru-täu,1) pärintii
lacnb2) toti ce se de rudenia ta sunt la
D-zeu sä-i pe multi ani voio$i Cu atâta
mai tare m'a mähnit indelungata ta petrecere in päduri, la puste,
ca cu ce näcaz, lipsä luptat timp
friguros, ca iarna lungá vreme codrii sälbatici
prunci nevasta socru in
vârstä! Mi-s'a rupt când am cetit aceasta descriere.
spaima in pripá desvinoväte$te fapta aceasta, cáci crez cä n'afi
socotit va domnia rebelilor lunga vreme, cáci altmin-
terlia fi tras la Bucovina, ca cum fäcut dupä aceea.
bunule ce träit in Câmpulung Dorna?
Avdt-ai ceva ajutor la ? Pare cá
cu ce ingrijare jale au fost cu seamä mumá-
ta, in timpul acela. Multe lacrimi vor fi vársat, multe zile a
vor fi scurtat prin näcazul acela. Eu am fost tare in-
grijat pentru ta ai täi, am cá e$ti cunoscut
ca patriot bun, pentru aceea de pisrna$i. cred
cä n'ai fi rámas la sä fi fost in vremea aceea.
Totu$i cel Atotputernic a bineveit a$a, sä-i multämim pentru
toate!
Cine ar fi fost stare a socoti inteun limp de scurt
se vor minunate, furia popoarelor se va
desvolta chip ca acela? Mi-se pare ca aceasta au fost

1) Invätätorul pensionar Constantin Georgitä.

2) Fratele parohului Moisit.

www.dacoromanica.ro
 91

o pentru popoarä, cine poate socoti ce va mai

urma? Cici omul de acum nimic nu se indestuleazä, ci tot
rnult pofteste.
Pentru acelea ce ti-or räpit vei rdsplatä
dela stäpanire vei pofti vei da cererea in scris, de va
fi de la curte; de bunä seamá nu-ti va fi inzädar
pentroci acuma esti mai särac când te-ai de curnva
n'ai fäcut pasi acuma le tale vor fi la
Bistrita vândute pentru nimic, cáci rebelilor nu li-o fost aminte
de acela fel de negot, ei nu l'au pretui.
Tânutul Bistritii, aded satele säsesti nu le-au prädat rebelii.
Oare pentru ce? sä se fi rescumpârat 130 mii arvint,
de-i adedrat. Eftin au scäpat cä se va socoti numai
un sat de al noastre ars Näsäudu, au celea douä
au mai multä pagubä dedt atâta. este:
Cine näscut in noroc tot noroc are, popoará ca
unul singur, precum se vede acuma la Sasi;
nici acnma dupä o sângeroasä nu se poate
nice despre o parte. Asadarä n'an venit timpul pentru dânsul.
Doarä altä generatie va fi mai norocoäsä. zicala obada cea
rea se va cât de târziu. Pânä atuncea trehue sä räbdäm
sä luplini näcazurile lumii
Ce face bätrânul täu N'au fost Tihanii dânsul in-
deslulati de te-au poftit iarä? Maieru ar fi cu mult - bun,
cum vecinul aicea, cela acolo. n'ai noroc sä
s'obod de spini, loud tu vei alege acela din douä care-i mai
putin spinos; rândul bun in partea economiei administratiei
precum a religiei se va fi depärtat de tinutul nostru,
anevoie va lard in poporului dupä un cutrernur
de tare. Lipsa säräcia a fi cea de dpetenie priciná pentru cele
mai multe neoränduieli. este aici in capitald, in toate
zilele se iveso furturi insemnätoare prin rupere de inchisori (Ein-
bruch). Apoi ce sä de un popor mai cultivat ca al nostru?
urnalul Bucovina zdravene articole, numai pagubá cä
nu este mai lätit nemtii acestia; au mäcar sä alte
gazete articoli de ai lui. Bine a scris pentru Transit-
vaniei tae pe scriitorul sas in privinta furäturilor. Aicea

www.dacoromanica.ro
92

numai un din Dobran, capätä acela jurnal, prin

mijlocirea d-lui cetim noi De acoalea
la tärii 150 sate s'au lipit de
sesc. Cu acestea le-este lesne Sa§ilor a pofti sá se
Kronland. Da o ...D...
Oberstleutenant Sabo a fost aici intre altele mi-a povestit
tinutul regimentului nostru sä se cu mai multe sate
fie 2 regimente.. Acest lucru n'ar fi rAu, numai de s'ar isprävi.
Tare m'am bucurat am les cä tisturile prinse la rebeli au
scdpat precum popii, 0i-mi pare bine a mers
la Galitia. Ce-i se va procopraxa in praxa
lumii care pentru unu ca dânsu, care cu nu va sta
in ci va mobil are de a se cultiva
de posturi mai mari, precum fu Luchi norocit.
Ce T-au scris Pepi Galitia ? Scumpetea a fi acolo ca
pretutindenea. Eu aflu comandat spital din prima Oc-
tombrie Friedensgage," cortil lemne gratis.
toatä economia am fost toatá luna adaog din
care am avut, precum traiul sunt tare
de fi avut ceva rämä§ite fi fost au a face
datorii, de fi avut credit, au fi rämas flä-
precum multi starea se cu lipsa.
acuma aflu multämitä celui de sus, dar tot sunt in-
grijat aici in spital, unde Mire o mie de bolnavi
se tifus, pe slujba cea grea, sä nu capät eu acea
care toate zilele pofte§te jertfele sale.
Cu rAspunsul cärtii tale pentru aceea am cA am
a§teptat dela loan ginerele meu pe o carte care in
18 septembrie i-am fost trimis, nici acuma n'am primit
Nu ce e pricina? Au doarä li-s'au intämplat ceva ?
de vin regulat, mai cu searnä prin Galitia.
In cartea ta mi-ai cA imi vei scrie mai pe
spre stärile a regirnentului a poporului, a
allele care skit vrednice de departe
de patria mea, totdeauna cu gindul cu pofta pentru feri-
poporului meu a neamurilor mele cuprins, macar pen-
mine nu mai pre acest pärnant, Starea cousin" se

www.dacoromanica.ro
va delunga, ce se vor isprävi cercArile in Galitia Ardeal
pre se aflä aceia care sânt cu a noasträ incurcati, a
mai trece iarna. Ce va aduce primävara cu sine, numai cel de
sus Dee D-zeu i pace in toate pärtile Oare cum
cá numai Ardelenii Vertrauensmänner" (bärbati de incredere)
aicea, ade0 Românii, cä Sa§ii grijesc pentru sine. Noutäti n'am
ce scrie, cä aici numai atâta ce ne spun gazetele, acelea
nu tot adevärul.
D. Pop, apitan Kafka, Minier, Zatetzki*) dela
D. Pascul frumoasä tie la toatä familia ta. Cu toti
se aflä Mai uitam, D. Macedonfi ti-se
de sänätate. Kafka sä mirä cá nu carte muierea
lui. Oare ce-i pricina ? Doará 5i-a tras väzându-1
in nenorocire ?
Scrie-ini ce-i cu scaunul Cine poartä cârma ?
Ce mai face cumnatul D. loan din se aftb
tocmitu-§i-au casa? avurä d-lui sä petreacä la bätrânete
Falnic lucru Spune-i, mä rog, frumoasá mine.
.D-zeu sä-i viata sânätatea !
Acurna doritul meu Gheti, poftesc la tie, la loan,
pruncilor socrului täu fericitä Indelungatä viatä! Dumnezeu
sä reverse mila sa asupra ca sä toate ranele,
asisderea la pärintii täi de care simtesc nespus dor. Lui Jacob,
sotului lui, la sora cumnatul täu, pruncilor la toti spune
inchinäciune frumoasá, precum la cari aduc aminte de
mine, särutându-vä pre toti dulce rärnân al adevärat prietin
Todor.

Toti "filed ai batalionului näsäudean care a refuzat sä lupte contra

Sarbilor, cum ar fi Kossuth.

www.dacoromanica.ro
 DIN TRECUT
VIRGIL

Date le notele aci scoase acte documente militare,

privesc mai mult viala internä nu expeditiile räsboinice ale
Ele deasemenea servesc ca contributie la cronica regimentului näsäudean.
1763. - Pe teritorul regimentului se ivesc turburäri militare
religioase. Soseste o comisie care dá informatii instructii
gránicerilor, dupäce linistete spiritele, militarii depun jurárnântul
de fidelitate.
1764. - Gränicerii mondire!e spre
scopul asta se absoalvá dela p'átirea treirni din impozitul

1765. - Recoltä mizerie scumpete.

Incepe transportul de lemne sare pe Somes, pe
la Solnoc.
Se promoveazA agricultura rationalä, se ainelioreazä mora-
vurile se organizeaz5 po!itia.
In sate se cassele comunale, ca primari pot fi
alesi numai bärbati vrednici harnici. In comune se ridicá
scoale. Se publicá privitoare la restrictia sárbätorilor,
priveghiurilor pi a poinen'ilor, precum la taxelo-r
. pentru functiunile Se construesc repareazd drumuri.
In diferite statiuni se clädesc cvartire pentru ofiteri, iar in
o fabricá de spirt pi bere, pi tot aci a se tinea
de
Cäpitanul baron Hohenhausen face o descriere geograficá a
cercului militar rodnean.

www.dacoromanica.ro
 1766. - Se reguleazA pi coborite filed
in väi casele de pe pi dealuri.
In Näsäud se clädeste o moará cu 4 pi o arciumä,
in Maieru pi Parva câte un feresträu.
Satelor li-se mufti pi pásuni.
Drumurile se pietri tablite pentru indicarea
pärtärilor pi directiunilor.
-- In se o prävälie pi o
1768. - Prima concentrare a regimentului. Deprinderile
douä Generalii sunt spiritul ce
neste gräniceri.
Soseste ca dar portretul impärätesei Maria Terezia.
Se construeste podul dela Intradarn, peste
-
-

1769. La Rodnei se de
pi de carantinä Pe Cucureasa se fac fortificalii pi se iau
rnäsuri de apärare pe cordonul tras in munti, unde movilele de
granitä se rnulä spre Moldova.
1770. - In Näsäud se clädeste biserica
o mare cazarrnä, la Rodna fântâna de apä mineralä pi localul
de baie, bani colectati dela gräniceri.
Se intre comune muntos câstigat in
precedent cu mutarea movilelor.
1771. - In Näsäud se o mare pentru exercitii
militare, pi o salá pentru intruniri pub!ice.
1772. - Gränicerii ocupä punctul important numit Priporul
Candrii situat intre Bucovina Ardeal.
1773. - los.f II vizileazä teritorul regimentului.
1774. - Se dispun päzitori de päduri.
1775. -- Comuna Nepos in teritorul la stânga
Somesului dela Sasi.
Se granitele spre Maramures.
1776. Se constateazA eä in timp de 10 ani s'au tranFportat
la 154.689 mäji de sare cu un câstig de 455.892 fiorini.
1777. -- Se introduce colectarea de bani in cursul liturghiei.
In Parva se o varnitä.
1778. - Din calza multor tälhärii se märepte nurnärul
cordunistilor in munti.

www.dacoromanica.ro
 1780. - Se mutä mai in spre Moldova.
Sose3c instructii pentru administrarea pädurilor.
1785-1787. - Ani neroditori. costä 4-5 fiorini,
oaia 24-30 creitari, mierta de porumb I fiorin 20 creitari.
Comunele Borgoprund, Zagra Moräreni
dreptul de-a de
1794-1796. -0 comisiune sub prezidiul genera-
lului de divizip baron Cristian Rail reambuleazä statoreste gra-.
spre Moldova, Bucovina pi Maramures.
Se impärtesc comune, conform numärului locui-
torilor, pi se infiintazä corti fonciare privitoare la proprietätile
particulare la pädurile muntii satelor.
1798-1800. - militarii dusi in räsboaie, se resimte
foarte mult lipsa bratelor de la economia de amp.
1801. - Impäratul dispenseaza pe grâniceri dela
plata tuturor contributiilor.
1806. - An recoltä
1807-1808. - se importesc pAsunile de munte
comune. Se iartä taxele pe lernne.
Locot.-Colonelul Gratze reambuleazA spre Bucovina.
1808. - Recolta compromisä. -
1810. - Consiliul aulic apron propunerea comandei regi-
ca erariale sä fie gränicerilor.
1813. - Mare foc in La edificiile erariale s'au
cauzat mari pagube. Au ars 21 case cari casa vicarialä.
In anului a plouat foarte mult.
1814. - Comisiune reambuleaza granitele spre Maramures.
Muntii litigiosi se gränicerilor.
Ordin ca grânicerii sä dea mai multä atentie cartofilor.
1815. - Consiliul aulic aprobä därâmarea etaje
cazarmei, deoarece incepuserä pi amenintau cu
präbgire.
In au ars in 20 Febr. 32 case. Focul s'a iscat
carciumä prilejul unei nunti.
1816. - Se institue comisie pentru stdrpirea bandelor de
hoti ivite pe teritorul regimentului, spre scopul ästa se
o trupä de 70 gräniceri

www.dacoromanica.ro
 97

Pentru cumpdrarea de cereale in anii neroditori, comunele

au imprumutat dela stat suma considerabild de 442.045 fiorini pe
care se obligä a-o repläti in rate.
1817. - Impäratul Francise viziteazd Näsäudul.
Se compun nouä registre cadastrale se admi-
nistrarea averilor comunale.
1818. - Se repareazd lärgesc edificiile dela bäile Anies-
Rodna.
1819. - Pentru personalul dela statul se cumpärä in
Näsäud locuri se clädesc 19 case.
Sosesc portretele pärechii se mare
in sala institutului militar.
1820. - Multi bârsani iau in arena munti aduc oile
la päsuni.
an mänos comanda regimentului ordonä ca toti copii
sä fie trimisi la
Funtul de carne de vitä 41/2 creitari.
Se decern pentru albinärit pentru stârpirea ursilor
pi lupilor cari s'au peste mäsurä.
Se reguleazd chestiile de ereditate de adoptiuni cdsätorii.
1821. - Consiliul aulic a incuviintat vinderea beräriei
vinärsärieí din Näsäud, precum pi a feresträului de pe Anies,
a permis sä se clädeascd ferestrae particulare.
Cäpitanul Cabaliny inspecteazd granita spre Maramures.
Se reinoiesc ordonantele conform dror este strict interzis
ca pe teritorul regimentului sä se a$eze vr'un Evreu Armean,
ori sä petread aci mai malt de o zi. In consecintä ei nu pot fi
arendatori, prävälieri, a. mäcar slugi.
1822. - Comandantul general din Sibiu baron Schustek
viziteazd Näsäudul. La porunca colonelului Zatetzky gränicerii
salutä româneste : Träiascd Excelenta sa !".
1824. - Se reguleazä folosirea fântânilor de
tiná) afldtoare pe teritorul comunelor gräniceresti.
1826. - Se aplicá mäsuri coercitive pentru cercetarea scoalelor.
Erarul cumpárá diferite locuri 14 grädini pe cari clädeste
locuipte pentru ofiteri.
7

www.dacoromanica.ro
98

La ordin mai pädurile au sä fie impärlite trei clase

se täiatul lemnului de de ars.
1827. - In cazuri extraordinare se permite familiilor lipsite
läzuiascd, iar locul läzuit are sä fie coalele
cadastrale.
1829. - Se repareazd drumurile. La ordinul colonelului
Lebzeltern auditorul (judecdtorul) militar cäpitanul losif
asupra-$i conducerea cártilor cadastrale le administreazA
timp de ani, prin ceeace se pun baze sigure de
pämânt se evitä multe procese.
1830. - Graseazá colerä. La cordon stricte.
1832. - Arde o parte ainstitutului militar de Mieti din
dar cursul anului se
Comuna Näsäud capátá numirea de oräsel" dreptul sä
douä lärguri anuale (iarmaroace).
1833. - Reininger construeste drurnul ce
leagä peste Strâmba, valea a Bargáului.
1834. - Arhiducele Ferdinand d'Este inspecteazd regimentul
multe daruri premii.
1836. - Colera lätitä peste intreagá granita
Mai mult sunt infectate comunele Prund Mocod.
1839. - Se construe$te drumul Lesu-Ilvamicd.
1840. - In multe comune se clädesc edificii
1841. - Näsäud se locuinta colonelului la
Intradam se reconstruie$le podul peste
1843-1844. - Comuna Monor capätä dreptul de a
un
Comisie mixtá aplanarea certelor de hotar cu Sasii.
In Telciu, Rebri$oara Borgoprund se clädesc edificii
pentru
1845. - lul de clivizie Hauer viziteazd regimentul
vorbe$te mod elogios despre spiritul excelent militar al trupelor
starea splendidd a scoalelor.
1846. - revolutionare Galitia. Cu ocazia
tärii batalionului de gräniceri trimis acolo, comandantul general
al trupelor galitiene baronul Hammerstein exprimä admiratia
pentru disciplina de fier de gränicerii n'Asäudeni,

www.dacoromanica.ro
 99

pentru faptul tali subofiterii celi scrie nemteste

mâneste,
1847. - dintre gregari peste jumdtate cetesc gi scriu româneste.
Ordinul comandantului general ardelean baron
Puchner ca gränicerii sä fie tratati
Familia baronului pretentie asupra muntilor
revendicati" cerând restituirea ori despdgubire.
1848. - revolutionare in Gränicerii rämân
credinciosi ca;ei donmitoare.
Ordin sä patruleze gardisti in toate comunele, ca nucumva
provincialisti prin surprindere mOna pe arme munitii.
Genera lul Puchner ca ofiteri subofiteri ai regimen-
tului sO dea, trebuintä, instructie non infiintatelor garde na-
tionale românesti.
1849. - Arde o mare parte a Näsäudului aprins
de insurgentii Maghiari. Foc, jaf atrocitäti comise de rebeli in
diferite comune gräniceresti.
Multe nevoi boale de
1850- - Deshintarea regimentului näsäudean.
Recrutdri, introducerea de noi
Fostii militieni contra intentiei erariului de -a-le
lua fondurile

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE

Biblioteca poporalä a Asociatiunii" Sibiu :

G. Tutoveanu: Patria, poezii. No. 121.

Biblioteca Semänätorul" Arad :

Charles Lebrun D. Nanu: La mielul alb, patru acte in
versuri, No. 98-99.
Const. Sudefeanu: Introducere in sociologia lui Auguste
Comte, No. 102-103.
Goethe: Ifigenia in Taurida, dramä in româneste de Virgil
No. 107-108.
Al. Manciulescu : Dragomir, povestirí, No. 109-110.
Teodor Murä§anu: Lumini suflate de versuri, No.

Perpessicius : Repertoriu critic, No. 120-122.

Gr. M. Alexandrescu: Fabule, No. 132-133.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro