2017

Documentaţie tehnică
Centrala Verde Jean Pain

Autor: Antim Nechifor

Colaborator: Ionuţ Bădică
Institutul de Cercetare în
Permacultură din
România
Grădinescu Bucureştii Noi
Cuprins

În loc de introducere

Inventatorul Jean Pain şi Centrala Verde

Ce este compostul?

Mircroorganisme prezente în compost

Fazele procesului de compostare

Ce materie primă se poate folosi pentru “centrala

verde”?

Centrala verde construită la Grădinescu

Dimensiuni

Instrucțiuni de construire

Instrucțiuni de pornire

Listă materiale

Bibliografie

1
În loc de introducere
Specialiștii de la Institutul de Cercetare în Permacultură în parteneriat cu
Kaufland România, au construit în noiembrie 2017 o centrală verde de tip Jean
Pain. O centrală inovativă, alimentată cu materie organică, cu ajutorul căreia
vom încălzi pe timpul iernii, solarul grădinii urbane Grădinescu Bucureştii Noi.
E un proiect pilot, aflat în fază de cercetare, ale cărui concluzii vor putea fi
trase peste șase luni, atunci când centrala verde va fi oprită.

Menirea documentului de faţă, e aceea de a oferi cursanţilor prezenţi la cursul

practic de construire a centralei, datele tehnice şi reţeta folosită de noi. E
documentaţia tehnică realizată de dl. Ing. horticol Antim Nechifor în colaborare dl.
Ing. Ionuţ Bădică, preşedinte al Institutului de Cercetare în Permacultură din
România.

CINE? CÂND?
Construcţia s-a realizat în doar 2 zile (4-5 noiembrie), însă proiectarea centralei a
fost rezultatul unei documentări minuţioase, conduse de Antim Nechifor, de
specialitate inginer horticultor, sprijinit de colegii din echipa Institutului de Cercetare
în Permacultură, alcătuită din ingineri de construcţii, ingineri de mediu, horticultori,
peisagişti, pasionaţi şi specializaţi în permacultură.

2
Peste 40 de persoane din 6
judeţe ale ţării (Alba, Bihor,
Bistriţa, Braşov, Constanţa, Sibiu)
şi din Bucureşti, interesate de
energii alternative au dorit să-şi
însuşească mai multe cunoştinţe
teoretice şi practice şi astfel au
luat parte la cursul organizat în
cadrul construcţiei centralei Jean
Pain situată în grădina urbană din
spatele supermarketului Kaufland Bucureştii Noi.

CUM FUNCŢIONEAZĂ CENTRALA?

Centrala verde tip Jean Pain, “ are la bază proprietatea materiei organice de a se
descompune cu degajare de căldură”. Construcţia principală arată precum o
“grămadă” de materie organică, aşezată în straturi sub forma unui cilindru cu
diamentru de 4m şi cu o înălţime de 2.80m. În cadrul acestuia se află o instalație în
spirală conectată la o sursă de apă. Aceasta captează energia termică degajată, ce
apoi e distribuită în sera grădinii, care astfel e încălzită pe timpul iernii. Este un
sistem închis, prin care apa este recirculată. Specialiștii de la Institutul de Cercetare
în Permacultură, estimează că în 6 luni vor putea trage concluzii visavis de
randamentul energetic al acestei soluţii inovatoare. Peste aproximativ 10 luni,
materia organică va fi descompusă în totalitate şi va fi folosită sub formă de
îngrăşământ în grădinile urbane Grădinescu.

3
CARE E “REŢETA” CENTRALEI?

„Reţeta e preluată și adaptată din modelele de centrale verzi de acest tip, pe care le-
am studiat în procesul de documentare. Aceasta poate fi diferită substanţial de la
caz la caz, Jean Pain spre exemplu folosea tocătură în procent de 100%. Pe
parcursul documentării noastre, am descoperit că, dacă modificăm reţeta şi folosim
60% tocătură verde (proaspătă), 30% rumeguş şi 10% gunoi de grajd, procesul de
descompunere va fi accelerat, finalizându-se în 10 luni, după estimarea noastră.
Acest lucru ne avantajează în situația noastră, având în vedere că în sistemele care
folosesc 100% tocătură, descompunerea durează chiar și 14-16 luni.”, spune Antim
Nechifor.

Pe lângă materia organică, în procesul de construcţie au mai fost necesare o serie

de materiale, precum: plasă de oţel, plasă de umbrire, ţevi de metal, ţeavă de
polietilenă, tuburi de aerare fitinguri, termometre, higrometre, un hidrofor, un bazin
de 1 mc, pietriş cu rol de masă termică.

UN MANIFEST PENTRU A NE UITA LA RESURSE CU ALȚI OCHI

„În momentul de față, există multe resurse care sunt considerate gunoi, cum ar fi
această tocătură și în același timp există o criză de soluții și multe voci care spun că
nu știm cum să ne adaptăm la schimbările climatice. De fapt, rezolvarea problemei
este fix sub ochii noștri. În timp ce ne plângem că nu avem soluții, aruncăm tone de

4
resurse la gunoi. Consumăm benzină ca să ducem tocătura la groapa de gunoi, în
loc să o valorificăm. Faptul că am văzut oportunitate vine din șablonul nostru mental
de designeri în permacultură în care creăm sisteme în care nu există risipă. În
același timp, ce facem aici este un manifest pentru a ne uita la resurse cu alți ochi,
este un manifest pentru că e urban, în parcarea unui supermarket.”, spune ing. Ionuţ
Bădică, preşedinte al Institutului de Permacultură.
De-a lungul celor șase luni de funcționare, CENTRALA e supusă unui proces de
cercetare, urmând ca în aprilie 2018, să fie publicate concluziile acestui proiect.
Proiectul Grădinescu este organizat de Institutul de Cercetare în Permacultură din
România împreuna cu Kaufland România și constă într-o rețea de 9 grădini urbane,
dintre care 3 amplasate pe acoperișurile magazinelor Kaufland, 4 în parcările sau în
spatele magazinelor și 2 în școlile din Capitală. Mai multe detalii pe
www.gradinescu.ro.

5
Inventatorul Jean Pain şi Centrala Verde

Jean Pain (12.12.1928 – 30.07.1981) a fost un inventator și inovator francez (născut

în Elveția), care, printre altele, s-a făcut remarcat prin dezvoltarea unui mod de a
produce energie (căldură și gaz metan), bazat pe compost, reușind astfel să devină
100% independent energetic.

Pain a dezvoltat această metodă după ce a petrecut o viață observând natura. El

vedea că rolul omului poate fi în egală măsură de distrugător sau de salvator al
planetei și credea că învățând și cooperând cu natura, omenirea poate adopta un stil
de viață complet echilibrat și sănătos.

În 1964, Jean Pain și soția lui Ida Pain, au luat în grijă un domeniu din sudul Franței,
de 240 ha. Una dintre îndatoririle sale era aceea de a curăța pădurea pentru a
reduce riscul de incendiu. În urma acestei acțiuni periodice, rezultau cantități
considerabile de material lemnos proaspăt.

Printre altele, familia Pain creștea capre. Pentru a le crea condiții bune folosea multe
paie ca așternut, iar apoi le composta și le folosea în grădina de legume. Într-o zi,
Jean Pain decide să înlocuiască paiele cu o resursă ce îi era la îndemână și era
gratuită: tocătura proaspătă de lemn. Când a folosit noul așternut compostat în
grădină, a observat o îmbunătățire semnificativă.

Acest lucru l-a pus pe gânduri și a ajuns la concluzia că, pădurea pe care o avea în
grijă, reușea să crească și să prospere pe acel teren sărac și arid, datorită tuturor
acelor resturi vegetale și lemnoase care acopereau uniform solul din pădure și îl
îmbogățeau prin descompunerea lor lentă.

Astfel, a decis să facă compost doar din această materie primă. Prin metodele
clasice de compostare de la vremea aceea nu a reușit să obțină un compost
satisfăcător. După multe încercări și experimente ( a dezvoltat chiar și un tocător de
vegetație care să corespundă cerințelor sale specifice, tocător ce încă se fabrică în
Franța) a reușit într-un final să obțină compost din 100% material lemnos tocat și
apă.

Acest compost a fost utilizat în grădinile sale cu rezultate uimitoare, reușind cu

ajutorul acestuia să cultive legume chiar și în locuri uscate, aride și stâncoase, unde
nimic nu creștea înainte.

Este știut, încă de la începuturile agriculturii, că în timpul descompunerii materiei

organice se degajă căldura. Folosindu-se de această proprietate, Jean Pain a
adaptat grămezile sale de compost în așa fel încât să poată capta și utiliza această

6
căldură și pe lângă aceasta, cu o mică modificare a reușit să producă și gaz metan,
devenind astfel 100% independent energetic.
A murit pe 30.07.1981, înainte de a-și vedea ideile aplicate la o scară demnă de
importanța descoperirilor sale, însă munca sa de pionierat în acest deomeniu a fost
și este continuată și adaptată în multe locuri din întreaga lume.

Ce este compostul?

“The Practical Handbook of Compost Engineering”, definește compostarea ca fiind:

”descompunerea și stabilizarea biologică a materiei organice, în condiții ce permit
dezvoltarea unor temperaturi termofile, ca rezultat al căldurii produse biologic, pentru
a produce un produs final stabil, liber de patogeni și semințe, care poate fi aplicat în
agricultură cu efecte benefice.”

O definiție simplificată ar fi: Compostul este materie organică descompusă si folosită

ulterior ca îngrășământ în agricultură. Acest fel de îngrășământ este unul din cele
mai bune și este indispensabil în agricultura ecologică.

Există mai multe reţete de realizare a compostului, dar cea mai simplă metodă de
compostare ar fi formarea unei grămezi de materie organică, pe care, după ce o
udăm, așteptăm să se descompună. Această metodă este lentă, ineficientă, iar
compostul rezultat nu este de cea mai bună calitate.

7
În procesele moderne de compostare totul este monitorizat cu atenție, iar inputurile
de apă, aer și materie organică bogată în C și N sunt măsurate. Procesul de
descompunere este ajutat prin tocarea materiei vegetale, adăugarea de apă și
asigurarea unei aerări corespunzătoare (lucru care se face de regulă prin
întoarcerea periodică a amestecului). O multitudine de microorganisme descompun
materia organică, proces din care rezultă căldură, CO2 și amoniu.

Care sunt cele mai comune

microorganisme prezente în compost?

 Bacterii – acestea sunt cele mai numeroase microorganisme găsite în

compost; în funcție de faza de compostare, predomină bacterii mezofile sau
termofile;
 Fungi – ajută la descompunerea materialelor ce nu pot fi digerate de bacterii,
în general lignina din lemn;
 Actinobacterii – necesare în special pentru descompunerea materialelor
bogate în lignină și celuloză, până într-o fază din care acestea pot fi
descompuse mai departe de bacterii;
 Protozoare, rotifere, etc.

Aceste organisme necesită 4 elemente pentru a lucra eficient:

 Carbon ( C) – necesar pentru energie; oxidarea C produce căldură;
 Azot (N) – necesar pentru creșterea și reproducerea organismelor ce
oxidează C;
 Oxigen (O) – necesar pentru susținerea organismelor aerobe ce descompun
materia organică și pentru oxidarea C;
 Apă – necesară în cantitate potrivită pentru a menține activitatea
organismelor, fără a cauza condiții anaerobe.

Fazele procesului de compostare

Compostarea are 4 faze:

1. Faza mezofilă – inițiată de bacteriile mezofile, care predomină la începutul
compostării (active la temperaturi de 2°-50°C). Acestea ridică temperatura
până la 45°-50°C. Majoritatea organismelor patogene sunt mezofile;
2. Faza termofilă – la temperaturi de 45°-50°C, bacteriile mezofile se inhibă, iar
bacteriile termofile devin predominante. Acestea preferă temperaturi de peste

8
 50°C, temperatura maximă la care rezistă fiind de 60° - 100°C, în funcție de
bacterie;
3. Faza de răcire – revin în compost organismele (nematozi, râme, insecte,
fungi) ce au fost inhibate anterior de temperaturile mari. Acestea încep să
digere componentele rămase, care sunt mai mari;
4. Faza de maturare – în grămada de compost au rămas în general lignine și
alte materiale rezistente la descompunere, care se vor degrada în totalitate în
următoarele câteva luni.

Pentru a maximiza eficiența energetică a “centralei” este important ca faza mezofilă

și cea termofilă să se suprapună cu cele mai reci luni din an.
Datorită timpului îndelungat în care materia organică este supusă la temperaturi
mari, compostul rezultat este liber de agenți patogeni și semințe.

Ce materie primă se poate folosi pentru

“centrala verde”?

Teoretic, orice material organic poate fi compostat, atât timp cât se păstrează o
proporție de 30C : 1N. Odată cu creșterea diversității materialelor folosite, atât
păstrarea raportului C:N specificat anterior, cât și menținerea unui proces de
descompunere aerob (fără întoarcerea grămezii), pot deveni foarte dificile.

9
De aceea, Jean Pain folosea pentru grămezile sale, 100% tocătură proaspătă de
lemn cu diametrul de maxim 8mm, alegere ce permite o aerare pasivă a grămezii și
o descompunere lentă, generând astfel căldură o perioadă mai lungă de timp.
Materia primă folosită de noi pentru construcţia centralei verzi de la Grădinescu
Bucureştii Noi este un amestec de:
 60% tocătură proaspătă de lemn (nu se folosesc specii rezistente la
putrezire!);
 30% rumeguș;
 10% gunoi de grajd, proaspăt.

Am făcut această alegere, deoarece, pe parcursul documentării am aflat că acest

amestec duce la o creștere suplimentară a temperaturii grămezii de 5°-10°C, în
special în primele 3-4 luni de funcționare, iar compostul se obține mai repede si este
de o mai bună calitate. Toate aceste lucruri ne-au avantajat în situația noastră.

Umiditatea

Este necesar ca grămada să fie udată temeinic pe parcursul construirii sale.

O umiditate de 50-65% este ideală.
Când umiditatea scade sub 45%, grămada trebuie udată fără a o răci prea tare.
Acest lucru se poate realiza folosind apă caldă sau o linie de picurare prin care apa
rece să fie adăugată încet, într-o perioadă lungă de timp.

10
Aerarea:

Amestecul de materie organică folosit permite o aerare pasivă a grămezii, cu ajutorul

unui tub de dren (Ø=10cm) dispus în spirală, la baza grămezii.

Izolația:

O grămadă neizolată are pierderi de căldură de aproximativ 80%.

Prin izolarea exteriorului cu un strat de minim 45cm de tocătură sau baloți de paie,
pierderile de căldură sunt reduse considerabil.

Centrala verde construită de noi:

Am fost inspirați în alegerea noastră de un model găsit în cartea “The compost

power water heater: How to heat your greenhouse, pool or buildings with only
compost!”, scrisă de Gaelan Brown.
Centrala noastră este o adaptare, la scară mică și puțin modificată, a sistemelor
clasice de tip Jean Pain.
Scopul ei este de a genera în mod constant apă caldă de 43°-55°C, în perioada
noiembrie 2017 – aprilie 2018, cu ajutorul căreia va fi încălzit un solar de 40m².

11
Dimensiuni

Centrala verde este practic un cilindru cu următoarele dimensiuni:

 Diametrul este de 4m, din care 3m=Ø centralei propriu-zise, iar 1m este
reprezentat de stratul de 50cm din tocătură ce înconjoară grămada, cu rol de
izolație.
 Înălțimea este de 2,5m (Jean Pain spunea că înălțimea maximă a unei astfel
de centrale este de 5,5m, peste această înălțime apărând riscul de combustie
spontană, datorat “efectului de horn”.
 Volumul este de 32m³ ( A se lua în considerare un coeficient de tasare de 30 -
40%, atunci când se calculează necesarul de materie primă pentru
compostare!)

În acest cilindru se află un circuit de țeavă de polietilenă (Ø=25mm, lungime de

aprox. 350m), dispus spiralat, pe 7 nivele distanțate egal. Prin acest circuit va circula
în mod constant apă, care va prelua o parte din căldura degajată de centrală și o va
duce în sistemul de distribuție al căldurii în solar.

12
Instrucțiuni de construire

1) Se trasează un cerc cu Ø= 4m;

2) Se sapă un șanț ( 90cm adâncime și 25-40 cm lățime) de la bazinul de apă

din solar până în centrul viitoarei grămezi de compost;

3) Se izolează 4,5m dintr-o bucată lungă de aproximativ 8m de teavă, cu izolație

specială (4,5 m = lungimea șanțului, poate să difere, ideea este că distanța
dintre grămadă și solar să fie cât mai mică) și se inserează cu totul într-o
țeavă de plastic flexibilă și impermeabilă (cu L=4,5m și Ø=10cm). Aceasta va
fi linia de retur apă caldă!

4) Se așează ansamblul realizat la pct.3 în șanț și se lasă afară, în interiorul

viitoarei grămezi, 3m lungime de țeavă. Se sigilează cu bandă adezivă
capetele țevii de protecție, în jurul țevii de apă (pentru a preveni pătrunderea
apei în ansamblul “țeavă-protecție”)

5) Se izolează primii 4,5m de țeavă din rola de 200m (la fel ca la pct.3). Aceasta
va fi linia de tur apă rece!

6) Se așează capătul izolat în șanț cu capătul lung (rola de teavă) în interiorul

grămezii și se pune rola de țeavă lângă perimetrul viitoarei grămezi

7) În funcție de senzorii folosiți în interiorul grămezii, acesta este un moment în

care se pot trage firele prin șanț, până în interiorul grămezii. Capetele din
interiorul grămezii se lasă deoparte, urmând a fi încorporate ulterior în
compost, pe măsură ce se clădește grămada

8) Se astupă șanțul

9) Se instalează prima secțiune de plasă de susținere cu h=1m (plasă de Buzău

+ plasă de umbrire). Se întinde folia de protecție și cea impermeabilă.

10) Se sapă o groapă de 40cm x 40cm x 50 cm, lângă exteriorul cercului. Din folia
impermeabilă din dreptul gropii, se formează o pâlnie care se trage afară, prin
plasa de Buzău, în groapă. Astfel, surplusul de apă rezultat din udarea
grămezii se va scurge controlat în această groapă, de unde, cu ajutorul unei
pompe submersibile va fi pompată înapoi în grămadă, păstrând locul de
construcție curat.

13
11) Se bate un par de 3m în centrul cercului și se fixează de el linia de retur apă
caldă.

12) Se pun 10 cm de tocătură. Se întinde tubul de dren (L=31m; Ø=10cm) în

spirală; Ø cerc exterior = 3m, se spatiază cât mai uniform; un capăt se lasă în
centru și unul puțin în afara grămezii

13) Se acoperă tubul de dren cu 40cm de amestec și se îmbibă cu apă. Se

tasează ușor, cu picioarele, exteriorul grămezii pe o lățime de 30 cm

14) Folosind rola de țeavă de tur apă rece (de la pct.6) se așează primul strat de
transfer termic, peste stratul de 50cm de amestec (Atenție sporită pentru a nu
cuta țeava!!!):
a. Se începe cu cercul exterior, la 50cm față de marginea grămezii.
Inelele se spațiază la 15 cm între ele; Ø cerc interior =50cm
b. Pe măsură ce se derulează și se așează țeava în spirală spre centrul
grămezii, se vor folosi lemne pentru fixare temporară.
c. Se pune restul de rolă deoparte
d. Se acoperă stratul de transfer termic cu 25cm amestec și se îmbibă cu
apă. Se tasează din nou exteriorul grămezii (30cm) și ne asigurăm că
grămada este nivelată

14
 e. Repetă pașii de la a. la d., până când ai 7 nivele de transfer termic și ai
folosit toți cei 350m de țeavă.
f. Conectează capătul ultimului strat de transfer termic la linia de retur
apă caldă
g. Acoperă ultimul strat cu 50-60cm amestec și pe urma adaugă un strat
necompactat de paie ude pentru a reține umezeala

15) Grămada de compost este acum gata și se poate cupla la bazinul și sistemul
de distribuire al căldurii din seră/casă/etc

Instrucțiuni de pornire
Se monitorizează temperatura grămezii în primele 2 săptămâni. Aceasta ar trebui să
ajungă la 55°-65°C. Odată ce aceste temperaturi au fost atinse se poate porni
pompa, la un debit inițial de 4l/min

În primele 2 săptămâni de circulație activă se monitorizează cu atenție temperatura

compostului. Odată ce temperatura a depășit 55°C, ar trebui să se poată menține un
debit cuprins între 4 și 8l/min (dacă temperatura apei la intrarea în centrală este de
aprox. 20°C).

15
Dacă temperatura centralei scade brusc (lucru ce poate fi cauzat de un debit de apă
prea mare), se reduce debitul cu 20% pe zi , până temperatura ajunge la 45°-60°C și
se stabilizează.

În cazul în care temperatura centralei scade dramatic, se recomandă oprirea pompei

pentru 48h, urmată de repornirea la un debit mic, de 4l/min, până la stabilizarea
temperaturilor.

Dacă temperatura din instalația de încălzire este foarte apropiată de cea din
interiorul centralei, se recomandă creșterea debitului cu 10%.

Listă materiale

1) 26 m³ tocătură (calculat cu un coeficient de tasare de 35%)

2) 13 m³ rumeguș (calculat cu un coeficient de tasare de 35%)
3) 4 m³ gunoi de grajd proaspăt (calculat cu un coeficient de tasare de 35%)
4) 5m x 5m folie plastic impermeabila (folie ieftină pt. solar, netratată)
5) 5m x 5m geotextil de protecție
6) 37m² plasă de umbrire
7) plasă de buzau 5 buc (4mm 5m x 2m)
8) 9 stâlpi (h=3m) țeavă rectangulară (40x30x2mm)
9) 31m tub de dren (Ø=10cm)
10) 400m (din care 1x200m + 2x50m) tub PEID apa PE80, PN10
11) 19m izolație elastomer pt. țevi de încălzire, D. 28x19mm,
12) 19m tub flexibil pt. protecție fire electrice subterane, Ø=10 cm,
13) pompa pentru apă caldă ( să reziste la minim +45°C ) ( este de preferat ca
pompa să aibă reglaj pt debit, în caz contrar, se va monta un apometru de apă
caldă și un robinet pe turul de apă rece)
14) conectori: 2 manșoane de compresiune și un cot,( pentru îmbinările din
interiorul grămezii) + conectori pentru instalația de distribuție a căldurii în
seră/casă/etc. (diferă în funcție de cerințele specifice ale fiecăruia) + conectori
de rezervă
15) 1 termometru aer+higrometru (cu senzori int-ext)
16) 5 termometre de sol
17) 2robineți cu termometru pt țevile de tur/retur

16
18) 5 termometre cu fir pt. grămadă
19) 3 higrometre cu fir (1,5-2m lungime fir)

17
Bibliografie
 Gaelan Brown - “The compost power water heater: How to heat your
greenhouse, pool or buildings with only compost!”
 Roger T. Haug-“The Practical Handbook of Compost Engineering”
 Ida&Jean Pain - “Another kind of garden – The methods of Jean Pain”
 Phil Croker, Kae Fink, Kristin McDonald, Dylan Peters, 2011 - Alternative
Heating Sources in Vermont Greenhouses
 Benjamin Braaten, Ellen Ross, Jarrod Szydlowski, Laurel Valchuis, Chloé
Wieland December 9th, 2011 – Compost Power: Final Report
 Kelsey Pitschel and Elijah Lowry, 2016, - Gibbs House Compost Heat
Recovery System
 Courtney Gilson, 2009, - DESIGNING A COMPOST-HEATED
GREENHOUSE TO FOSTER SUSTAINABLE FOOD SECURITY
 https://en.wikipedia.org/wiki/Jean_Pain
 http://www.jean-pain.com/en/index2.php
 https://en.wikipedia.org/wiki/Compost
 https://www.motherearthnews.com/renewable-energy/compost-water-heater-
zmaz81jazraw
 http://www.native-power.de
 http://compostpower.org/
 https://en.wikipedia.org/wiki/Actinobacteria
 http://cyd.ro/culturi-de-bacterii/
 https://www.youtube.com/watch?v=d4TfmP5cA-Y&t=1s
 https://www.youtube.com/watch?v=R8F8i7_XzVM&t=337s
 https://www.youtube.com/watch?v=sPH9yiZUr10
 https://www.youtube.com/watch?v=oF5iL-nUGMQ
 https://www.youtube.com/watch?v=n9OhxKlrWwc
 https://www.youtube.com/watch?v=JHRvwNJRNag
 https://www.youtube.com/watch?v=zGCj7NA0OIs
 https://www.youtube.com/watch?v=O3unAW6oVYI
 https://www.youtube.com/watch?v=oYo-TLiE694
 https://www.youtube.com/watch?v=yLlZB8VIAJs

18
Această lucrare este licenţiată prin Creative Commons Attribution-
NonCommercial-ShareAlike 4.0 International License.

Sunteți liber să diseminați această lucrare (imprimare, distribuire).

Atribuire — trebuie să menţionaţi ca sursă site-ul www.gradinescu.ro;
Necomercial — nu puteţi folosi această lucrare în scopuri comerciale;
Distribuie în condiţii identice — Daca transformaţi această lucrare, trebuie să
distribuiţi contribuțiile dvs. sub aceeași licență Creative Commons.
www.creativecommons.org

19