Nr.

ARHIVA SOME$ANÄ
REVISTA ISTORICA-CULTURALA

CUPRINSUL: ,
Virgil : Pagini memorabile . . -

din 1848 Pag.

Stefan Scridon : Comentarii la un
document , 21
: Virgil : Lupta lor
bistriteni pentru bisericó 31
Vasile Bichigean : Palmation de
secunda legione Valaclzica . . . . 39
Vasile Filipciuc : loan Mihali
1844-1914 66
Virgil : Ráboaje din trecut 73

Redactia, administratia directia revistei:

ARHIVA liceul CoSbuc

1925.

www.dacoromanica.ro
 ARHIVA SOME$ANÂ
REVISTA ISTORICA-CULTURALA

Nr. 3

PAGINI MEMORABILE DIN 1848

VIRGIL

Generatiile trecute prin teribilul cataclism mondial,

toatä bucuria legatä de Injghebarea noului stat ro-
mânesc, in mare parte posed cam putinä Intelegere
pentru faptele petrecute in zilele de sbucium ale
anilor 1848 1849. Pentruce n'o spunem märtu-
risim färd'neunjur dimensiunile
ville recentului multor oameni le-a cam sdrun-
cinat sistemul nervos; lozinca conceptelor ideilor

-
internationale privitoare la pretinse drepturi individuale
pi nu nationale, cum sub
colea pi
se accentua pi ici-
acum se accentueazä - le-a cam
atentia dela intâmplärile trecutului inältätor pi de
entuziasm national. Sä sämânta
sului umanitarism aruncat de mAni infernale cu scopul
sä nu sä pi neamuri
state nationale, va trebui sä tinefetul roman
ipi va intoarce privirile Insufletitoarele figuri
pi fapte zilele istorice, mai apropiate pi mai depär-
tate, ale poporului nostru.
.Arhiva

www.dacoromanica.ro
 Minunat an a fost 1848! Fiecare
fiecare zi aducea faime despre intâmpläri evenimente
unele mai surprinzätoare decât altele, - - iatä aceste
vorb incepe interesantele sale memorii Vasilie Moldo-
van, prefectul legiunei III in 184819. iritr'adevär
percurgi materialul istoric privitor la acei ani,
poti face idee a unui intreg neam
ca sä scape de lanturile robiei.
Cutoatecä despre gränicerii ndsäudeni, cari niciodatä
n'au fost iobagi in intelesul adevärat al cuvântului, nu
se poate zice c'ar fi suferit chiar atât ca pi Românii
din alte tinuturi, din ,partea impilätorildr pi opresorilor;
totu§i idea de libertate pi de câ§tigare a drepturilor na-
tionale la ei a aflat in 1848 un viu ecou. Cu tot
trupul pi sufletul s'au ata§at pi ei la miparile conati-
onalilor ardeleni dând despre absoluta for soli-
daritate neamul privitor la revendicarea
realizarea postulatelor nationale.
Din povestirile bätrânilor martori oculari, din
semnärile particularilor, dar maicusearnä din catastifele
pi protocoalele militare pi preote§ti am adunat multe
date referitoare la cele petrecute atunci in tinutul nostru, pi
scopul acestor pire, precurn pi al altor comuniari ce
vor urma, este sä scot in relief unele evenimente din
mernorabilii ani ai redqteptärii noastre.
IncA in Martie 1848 studentii teologie in drept, in
cu tinerii absolventi aplicati cancelariile diferitelor
ora§e ardelene, pi sprijiniti de unii bärbati
vazä, au hotärit sA convoace pe intelectualii pe
zentantii poporului ardelean pe Durnineca Tornii la o
adunare in unde sA se la desbatere chestiile vitale ale
natiunei Unde nu s'au putut face personal, acele con-

www.dacoromanica.ro
 3

s'au anonim in prima Mnie vicarilor protopopilor

adaosul, ace§tia de câte doi preoti doi poporeni
sä se prezinte amintita zi in Blaj spre a-se consulta asupra
acelor ce natia ar avea sä in comitiile viitoare".
Guvernul transilvan, inforrnat despre intentiile lor, inter-
zise tinerea adundrii, guvernorul conte Teleki,
avertizá pe prefectii judetelor Alba inferioard Cetatea de
sä fie atentie la cele ce se ce ceru dela
manda din Sibiu asistentd militard, pe ambii episcopi români, pe
loan Lemeni din Blaj pe Andrei din Sibiu, ii fäcu res-
ponsabili pentru cele ce vor urma. consistorul ortodox din
Sibiu, in absenta episcopului, cât pi vlädica unit Lemeni din
Blaj, impresionati de acest strict avertisment, grabnic in
sensul ordine organelor supuse
Episcopul Lemeni, despre care se zicea cä era cam fricos pi
inclina spre Maghiari politica vicarului de atunci din
Näsäud, lui Macedon Pop, convocarea care se lätise peste
tara pi-i ordonä sä preotilor pi poporenilor
acestea : Adunarea la Dumineca Tornii Blaj e interzisä, guver-
nul imputernicete pe sä convoace conform circum-
stantelor pe vicari, protopopi pi pe laicii mai inteligenti spre do-
bândirea scopului." Dar nu permite sä se adune atâtea mii de
oameni nedeprinsi in acest obiect, neputând sta nimeni bun
aceea rnultime va rämânea hotarele cuviintii. Dela o adu-
nare ca aceasta fiecare sä se conteneascä pi poporenilor, cari ar
fi doar ceva despre acea proclamatie, le vesteasca
ea s'a fäcut legiuitei puteri, sä a§tepte in pace
hotärirea.
Vicarul Macedon la - aceasta preotilor
obi mai adauge : Decurnva a careva nite scrisori de
acestea, pi anume : una scrisd alta tipäritä, sau sä le
trimitä la Näsäud, sau sä le find ascunse neindräznind sä facä
intrebuintare de ele, altfel ipi pericliteazá deregätoria".
Din paginile istoriei noastre nationale se Vie, cä mult te-
muta adunare din Dumineca Tornii de§i nu in proportirle dorite
contemplate, tot4 s'a tinut Blaj. Mai departe se cum
a fost convocatä cum a decurs 3/15 Mai pe Câmpul Li-
1*

www.dacoromanica.ro
4

bertAtii grandioasa adunare manifestare a Intregului popor ro-

mân ardelean. Despre aceasta vicarul näsäudean, care a luat par-
te persoaná la adunare, adreseazá in 25 Mai preotilor vica-
riatului acest comunicat lapidar :
Cu Induratei a Märii Sale D. Episcop pentru
invátarea poporului la ascultare cei mai mari, vi-se face
cunoscut congresul Romândor s'a in cel mai bun
spre gloria eternä a poporului, inacara au fost la 50 mii.
Desbaterile s'au tinut In -17 Mai când s'a cetit petitia. Punctele
petitiei au fost cele mai de frunte : Natia etc.
rezumatul), Aceste puncte compuse in suphci s'au aternut Maiestätii
dietei. Rezultatul 11 vom vedea de vom träi.
In 24 lunie tot vicarul adreseazá comandantului companiei
din Mocod, cApitanului Leon Pop, care tocrnai atunci se vede cä
substituia pe comandantul regimentului, urmätoarea remarcabilä
scrisoare informativä nemteste, ca sä fie cititá bine lobe-
leasä de ceilalti ofiteri ai regimentului :
Euer Hochwohlgeboren Ich bin in Folge bischöflicher Berufung nach
Blasendorf gegangen. Diese Bertifung geschah an alle Erzpriester und Vicarien
beider Confessionen zu dem Zwecke um die Interessen und Wünsche der
Nation in Gemeinschaft mit sach- und gezetzkundigen Laien, die jeder Erz-
priester mitnehmen konnte, zu beraten und darüber dem nächsten Landtag
eine Petition zu übergeben.
Von diesem Regiment giengen keine Laien mit, denn die gemeinen
Grenzer hatten nicht geforderte Qualification, den dienenden Officieren
ist nicht gestattet, die Pensionisten wollten nicht, einen Geistlichen konnte ich
nicht mitnehmen, indem in dem bischöflichen Circular ausdrücklich gestanden
ist, dasz blosz die Erzpriester mit Laien sich beim Congress einzufinden haben.
Was dort beschlossen wurde, glaube ich Euer Hochwohlgeboren aus
den Zeitungen bekannt zu sein. Der Congress hat die Interessen der ganzen
Nation vor Augen gehabt, folglich auch der Grenzer. Die Romanen gehörten
bis jetzt nicht unter die recipirten _Nationen, konnten daher auf dem gegen-
wärtigen Landtag keine Vertreter haben ; nachdem aber jetzt die Gleichheit
aller Nationen erklärt wurde, so wird auch unsere Nation Deputirte beim
Landtag cum voto deliberativo et decisivo" haben und wählen.
Werden die Romanen in den Gespannschaften und königlichen Boden
dieses Recht haben, so wird die logische Consequenz auch die Grenzer dieses
Rechtes teilhaftig machen müssen.
Das zukünftige Schicksal dieser Menschenrasse bestimmt das tägliche
Gespräch besonders der Magyaren folgendermassen : Entweder werden die
Grenzregimenter aufgelöst, oder bleiben. Geschieht das Erste, so werden sie

www.dacoromanica.ro
 5

in die Verhältnisse der übrigen Nationen tretten ; geschieht das Zweite, so

werden sie eine ganz andere Verfassung bekommen.
Hat der Sturm und die Gewalttätigkeit der Ereignisse, welche vielleicht
nicht einmal der graueste Diplomat geträumt hat, die drückenden Feudallasten,
die Privilegien der begünstigten Classen und mehrere_aus den barbarischen
Zeiten abstaminemien Ungebühre mit einem Schlag beinahe zernichten und
in Folge dieser den herrschaftlichen Untertanen so schöne Concessionen ge-
können ; so müssen auch die Grenzsoldaten um so mehr erhalten,
als diese zur Verteidigung des und allerhöchsten Trones mit beige-
tragen haben, und werden auch in der Zukunft erspriessliche Dienste dem
Staate, in mehr welcher Lage sie sich befinden werden, leisten.
Auf dieses und die dein Landtag und Seiner Maiestät von den Depu-
tirten des Congresses, an deren Spitze die beiden Bischöfe waren, eingereichte
Petition bauend, lebe ich in der süssesten Hoffnung, dasz die Romanen jetzt
auf den in in Pest zu eröffnenden Reichstag ihre Vertreter wählen wer-
den, und so dann werden unsere Desiderien nach und nach werden.
Sollte der Landtag unsere Grenzer ausschliessen und dieses Rechtes
nicht teilhaftig machen, so ist unsere Pflicht bittlich beim hohen Reichstag
anzukommen.
stärile politice deveneau mai turburi, Maghiarii
sä päseascä pe fatä contra casei domnitoare a Habs-
burgilor. Acestia preväzând miscärile revolutionare, observau cu
încordare prin oamenii confidenti totul ce se petrece printre
Maghiari celelalte natiuni din farä, ternându-se maicuseamä de
înstreinarea pi defectiunea acestor din urmä cari pe atunci le ser-
viau de mare sprijoanä. Generalii comandanti ai militare
din Ungaria pi Ardeal primeau stricte ordine sä veghieze ca
cumva Românii sä fie trasi mrejele maghiare, mai ales sä
nu se piardä bravii gräniceri cari bucurându-se in trecut de un
tratament mai favorabil din partea curtii vieneze, erau acestei
recunoscätori credinciosi. Nu e deci mirare cá vicarul
fntelegere cu colonelul regimentului nostru avertiza pe gräniceri
sä rámânä ca acuma in pace liniste, pi sä nu dea
ascultare oamenilor pizmätariti instigatori
anume sä perverteascá mintile sänätoase ; ci dimpotrivá cum se
va ivi printre ei vr'unul de-acestia, sä'l denunte jurisdictiei militare.
lar preotilor li-se impunea din partea vicarului aRele urmá-
toarea :

Aduceti poporului aminte biseric tot prilejul datoriile atre

stäpAnire, arätându-le relele urmâri cari ar veni când unii ar läsa a-se

www.dacoromanica.ro
6

de neste oameni blAstemati. Aduceti-le aminte care

pus inaintea lui Dumnezeu prin care ei s'au a fi la moarte
ascultAtori, a patria tronul pi primejdia vietii.
istoria timpurilor 'trecute, le spuneti cAte omoruri, aprinderi
pi alte rele au fost patria aceasta a nu veni subt sceptrul
al casei Austriei. Turci, alte ginti barbare veneau, omorau, aprin-
deau, pustiiau, oameni cu in robie duceau ; ba ce e mai
principii nationali cari au fost ocArmuitori dela despArtirea Ardeatului de
Ungaria, se impArecheau, certau pi se voind trei a fi. larA
dela anul 1C95 de cAnd popoarele acestei au inchinat-o domnitorilor
din casa Austriei, este pace Drept este pi se cuvine ca noi
ascultAtori credinciosi supusi InAltatului pi celor pusi de InAltimea
; sA pe Dumnezeu ca cu sAu tare sprijineascA
slate In contra potrivnicilor.
E de notat cä se aflau mijloace cli ca gränicerii fie
pi pusi curent despre mersul treburilor i ei
continuu primeau pe ascuns indrumäri privitoare la tinuta ce au
de observat. Ca poate servi pi o scrisoare pe care scrii-
acestor pier o intre actele tatäl
Pe trei pagini ai unei coale e scrisä cu litere cirilice o procla-
matie gräniceri. Pe dosul coalei de plic se
adresa : La prea vreclnicul de cinstea Domnul candidat
Alexandru Maieru. Cu mare grabe ; iar inläuntru la
este de tot cu cirile Aceastá
scrisoare s'a aflat pridvorul bisericii din
Poate cl-i dela un voitor de bine". Absolventul de teologie
AL se afla in acele zile turburi la preolul lacob
in pi scrisoarea i-s'a adresat scopul ca continutul
ei sä fie rdspândit printre gräniceri. textul acelei proclamatii
grAniceri romani din Ardeal !
tara noasträ sunt douA regimente pedestre pi de
husari, care desi fusese cu cel secuesc, supt ImpAratul losif el
cu romAnesc, credincios monarhului sAu.
Soldati romani ! pe care voi depus pe
ImpAratului pi marele Principe a Transilvaniei sA nu-I uitati.
Austria la evenimentele din Martie a. c. provinciilor ei
erezite constitutiune pi ministeriu care ca armata ger-
sA pue pe numele Ferdinand pe constitutiune,
pe fundamentale intruaceea Ungaria dobAndind ministeriu propriu
cu total neatArnat de ministeriul cel din Viena, acesta ca pi

www.dacoromanica.ro
 7

regimentele Ungariei depue pe constitaciunea Ungariei care

este de a monarhiei austriace.
In 30 Mai 1848 Dieta Transilvaniei la Cluj uniunea,
ado. Intruparea de tot pi prefacerea Ardealului Ungaria ; tot atunci des-
totul toate vechile ale Ardealului ;
urmare pi Imparatul nost Ferdinand are sä peardä titula de mare principe
al Ardealului, supt care ti jurati voi credintA.
Acestea sunt nipte fapte pi imprejurAri care pe nedeprinsi trebile
politice poate sau ameti.
Voi fratilor sä nu alunecati nimica.
Este Dieta Ardealului prin lucrarea sa din 30 Mai se
desleagä pe sine de inarele Principe al Transilvaniei ;
este intr'o al Austriei, care nu poate despärti
nimeni, cici el este tot Ferdinand pentru voi, care in adunarea
a Romanllor ati protestat contra Uniunii, e fotodatä pi mare principe al
Transilvaniei.
Deci voi soldatilor grAniceri romani, mai de a face un pas,
cereti a vi se aräta a vi se curat constifutiunea tärei noastre, care
sA fie romäneascä dupA pofta natiunii romane dechieratä in adunarea ge-
pe voiti a jura cum juil armata monarhiei. SA vi se im-
pi forma prin ofiteri preoti pi de a vA jura
supt steag, ca nu cumva sA
cerere a voasträ e dreaptä pi nu este al nesubordinantii,
soldatii au dreptul sä pe ce nume pi pe care
când nu vi s'or aceste drepte cereri, voi nu cumva sä
vA amägiti epi patria voasträ numai la porunca vreunor Pe voi
vA numai porunca pi numai la-comanda
sA supuneti, cari vä vor arAta subscrierea adevAratä a numelui
Ferdinand 1.
Soldati grAniceri romani, voi toti pi de familie, economi
pi muncitori aveti o mültime de greutäti. Nu timpul, toate
näpastuirile voastre mai curund la precum le grAnicerii
toate anumit acuma cu tot adinsul.
Rugati pe vostri sA tinä cu voi, sA vA apere pi sä
nu vA nimeni. -

Voi intre voi tineti ca cei mai buni frati. Luati sauna cA timpurile
sunt foarte grele, de n'ati altii, ati putea da de rele mari.
Uitati ori_ce intre voi.
Soldati romani Vitejia pi bravura
! este prea cunoscutä la
toatá monarhia. Fiti tot bravi pi eroi, cercetati foarte bine pentru cine
pi cärora vA vá värsati
Aveti iubire cáträ natiunea pi incredere in numele impáratului
Ferdinand.

www.dacoromanica.ro
8

In fine grdnicerii nostri sä se o vie

miscare spre exprima plânsorile in chestii specifice ale
spre a de sarcini indatoriri supárdtoare apfsf-
toare. Ei mereu asaltau pe preoti sä le rost ca poatä
manifesta doririle, preotii cereau vicar convoace la
un sfat comun. Acesta le preotilor tirea
invoirea guvernului nu-i cheme la cu
caracter politic, cum spre s'a cu prilejul con-
gresului din Blaj, unde s'au adus hotäriri cari privesc interesele
naliuni românesti, sf se deosebire grâniceri
provincialisti. Insusi episcopul pe subordinatii
chiar in chestii curat eclesiastice numai obtinerea permi-
siunei guverniale, ordinele episcopesti din 19 Noemvrie 1833
15 Septemvrie 1821 expres interzic amestecul preotilor in chestii
politice redactarea de suplici in numele satelor. Cutoatecd
Român unde'l cisma", preotii sä bage de
in timpurile aceste orice ori mistificare e periculoas.d".
insf vicarul iritatia grâniceri tot creste, apoi
el cä proclamare a unirei Ardealului cu
Ungaria gränicerilor nu li-se va da voe deputati la
viitoarea dietä Pesta, ceru informatii chestie dela Alexandru
deputatul Hategului, totodatä in 22 lunie merse in
la colonelul baron Alexandra /mach pi la generalul Gal-
brun rugându-i permitä ca din preotul doi
reprezentanti ai sátenilor sA se anumitä zi
NAsAud, unde sä fie intrebati despre doririle cari in formá de
petitie se inainteze comandei generale din Sibiu. Generalul
rAspunse categoric vicarului aceasta nu se poate, intrunirea
ar fi privitä ca complot.
Neobositul vicar nu conceput pi
mai multe converzatii confidentiale cu preotii mai apropiati ca
Grigore Pop din Rebrisoara Pop din Feldru, din se
duse la colonel in numele preotilor gränicerilor cu
insistentä mijloceascd la comanda generalä obtinerea permisiunei
pentru adunare. Väzând colonelul lovich chestia e foarte
rioasä pi poate usor sä consecvente nepläcute, in fine se hotäri sA
la comanda din Sibiu cu toatA autoritatea de care dispune.

www.dacoromanica.ro
 Se vede cá demersul a avut efect, in 30 lunie
ordin de zi colonelul regimentului acestea :
dela regimentul I din, Orlat s'au lätit vesti mincinoase cari iritä
spiritele, spre-a preintâmpina eveniment nepläcut, sä se publice
poporatiunei, cä la rugarea gränicerilor pi a preotimei sA li-se
permitä sä se adune in Näsäud pi sä se consulte asupra dorintelor
pi postulatelor se va afla modul cuvenit ca ei pe cale legalä
sä-$i poatá inainta plânsorile. lar vicarul Macedon Pop, - care in
30 lunie preotului Tanco din Monor cä gränicerii de dupd
apartindtbri politiceste judetelor Cluj, Turda pi Dobâca, sä
nu 'piece nici la chemarea prefectilor parte la adunári
alegeri, ci sä stea locului sä astepte aviz din - putea
in 4 lulie sä comunice preotilor säi cá generalul comandant baron
Anton Puchner, in intelegere cu comisarul baron Nicolae Vay pi
guvernorul conte Teleky, cu ordinul Nr. 91 din 2 lulie a
tinerea adunärii gränicerilor in ziva de lulie in Näsäud, Aci
vor avea sä se prezinte din fiecare sat câte doi delegati cari ipi
vor spune dorintele spre a fi asternute in formä de petitie locu-
rilor competente. Totodatá vicarul pe preoti ca in
primarii pi bätrânii satelor facä ca unul dintre cei doi
delegati ale$i de sätenii fieckei comune sä fie negresit preotul
satului, cáci preotii cunosc mai bine nevoile lipsurile
sätenilor pi le pot spune färä sfialä.
incA in 9 lulie seara toti delegatii, preoti pi mireni, ai celor
44 comune erau sositi in Näsäud, in 10 lulie la
8 ore a. m. adunarea se deschise sub cerul liber In cimitirul
bisericii românesti. Aci colonelul lovich in calitate de prezident
dete cetire poruncilor sosite, pi recomandd observarea
ordinei la desbateri, ca sA nu i-se poatä reprosa vr'o influentá
directä ori personalä, el se depärtä. dupä asigurarea cá pi de
aci vor servi cu credintä impäratului pi delegatii
satelor in cu mult cumpät fixarä postulatele
in urmätoarele puncte :
I. Conform manifestului Impärátesc din 10 gränicerii sä-si
conserva nationalitatea, religia limba. Dach s'ar Introduce pi alte regi-
mente maghiare slavo-croate limba nationalä ca de serviciu, atunci
sä se facá tot in regimentul näsäudean. petitie
sä fie primitä de autoritäti.

www.dacoromanica.ro
 2. In Intelesul articolelor dietale sanctionate grAnicerii sA dispune
liber de cu dreptul de cedare tot numai in favorul grAnicerilor.
3. muntii, observarea silvice, sA
proprietate comunA.
4. Venitele proventelor (cArciume, etc.) sA intre
din 1849 In cassele comunale.
5. Averile comunale bisericesti fie administrate de sub con-
trolul unei comisiuni instituite in prezidate de colonelul regimentului.
6. Venitele fondului mondir (haine militare) sA se dea ca
de cari vor vrea sA facA studii sau vor
meseriile. GrAnicerii vor face serviciile militare teritorul regimentului in
hainele proprii, de districtul militar in dela stat.
7. In interesul serviciului sA fie numiti in regiment numai acei ofiteri
functionari care posed limba
8. La existente sA se mai infiinteze douA catedre : pentru
instructia In matematicA in limba maghiarA.
9. SA se suprime monopol.
10. SA inceteze intretinerea la izvorul de apA dela
la din Borgo-Tiha Joseni. in calitate de ordonante
sA facA numai serviciile strict oficiale nu particulare.
Primarii comunali sA judeca in cauze civile conform
terii. Procedura sA fie publicA acceleratA.
12. Certele de granite comunele provinciale sA se rezolve
prin o comisie streinA impartialA.
13. Populatia de peste 40.000 a regimentului sA dreptul sA
la dietele viitoare doi deputati.
14, SA robotele furnisarea de lemne pentru ofiteri slujbasi.
15. Preotii sA fie din statului dela
grAniceresti sA primeascA mai mare.
16. sA nu fie impedecati folosirea fântAnilor de
(slatinA) din apropiere.
17. In listele de conscriere sA se accentueze conditia de pAnA
acuni a locuitorilor.
18. Constitutia pe care grAnicerii vor avea sA jure sA li-se comunice
explice in limba
19. De acu sA nu se mai regimentul valah", ci a
doilea regiment grAniceresc".
Toate aceste postulate, unioniste
Pesta de cAtre deputatul Alexandru Bohatiel, au fost cuprinse
petitie cAtre impärat, redactatA de vicarul Macedon Pop
de aghiotantul regirnentului Cu petitiei la
Viena fost Vicarul, sergentul Botârla din
$ântioana caporalul Bola din Värarea: au luat in

www.dacoromanica.ro
primire din cassele comunale banii necesari pentru drum, in 17
August delegatii au plecat la Sibiu spre a obtinea dela comandä
permisiune pasaport, de care nu puteau cälätori la Viena.
In Sibiu fresh deastädatä nu puturä isprävi nimic, cum se poate
din urofátoarea circularä vicarialä din 26 August 1848 :
In 17 a acesteia pornit doi deputati la Sibiu
ca dupä dobandirea pasului sä mergem rugamintea la Inaltul
; ci pasul am fost siliti a-ne acasa, ca
mai bine Frätiile Voastre poporul sä se convingá despre aceasta, vá
Inchid aci rânduiala Excelentei sale comando general ca su-o cetiti In bise-
ricá sä spuneti ca sä astepte sä fie in pace, au Excelenta sa va
slobOzenie de-a merge. Eu am putut, vreme de un ceas am tot vorbit
Excelenta sa m'am rugat In tot chipul cum am dupá puterea inte-
lectualá. Márturie imi sunt generalii Gedeon Schurter, Obercomissär Fronius.
Rugatu-s'a deputatul foarte frumos, mai mult nu se putea, ci
Excelenta sa pus pe piept zicând cuma nicicacât in puterea
lui de a-ne da pasul fárá de-a licentie dela locurile mai
Banii nu s'au cheltuit is de aici la mine, decumva nicicacat vom
slobozenie, care nu cred se intample, se vor
In intervalul dela inceputul lui lulie la lui
August stärile se incurcau tot mai mult haosul tot crestea.
Soseau necontenit proclarnajii porunci, provocAri amenintári
când dela curtea din Viena, comanda militará din Sibiu dela
epis'cop Blaj, dela ministerul maghiar din Pesta dela
guvernul ardelean din Cluj ; ele erau demulteori contra-
dictorii nici -comanda regimentului nostru näsäudean nici
gránicerii nu ce facä de ce sä se tinä. Confuzia
ajunse apoi culmea când, ca consecventá a proclarnatiei din Aprilie
prin care impäratul supune toate trupele din Ungaria Transil-
vania palaiinului ministerului maghiar, acesta uzând acum de
puterea ce i-se dä, ordonä lulie piece imediat un batalion
al regimentului näsäudean la Bänat, cu scopul täinuit deocamdatä
ca sä lupte acolo contra Sârbilor Croatilor.
Inteleptul vicar nici aceste imprejuräri grele nu-0 perdea
cumpatul, ci dupä trebuintä, odatá blândete, altädatä cu energie,
auta tot felul sä calmeze spiritele agitate. Astfel circulará
provoacä pe preoti sä le poporenilor cei
mai mari ai române se ostenesc tot chipul a lucra
pentru fericirea Maiestatea sa impäratul pe Romani in viitor

www.dacoromanica.ro
12

va socoti ca pe celelalte conlocuitoare natii, va pe cei

vrednici la cele deregâtorii". DealtAparte
e silit sä le adreseze vorbe mai grele ca in cir-
dela 15 lulie, in care :
Märia sa domnul colonel aduce vicáriatului spre prin nota
prezidialä din 14 c. Nr. 48 unii preoti din regiment n'ar pe
popor a-1 neodihni prin vorbe neintelepte. Prostimea din satele
vinciale e deodihnito prepusul cade despre o parte pe preotii din acest
vicariat. Precum din inceputul acestor miscäri, acum fräteste vá
nesc, acela care se vinovat, sä Luati bine de puneti
la tot ce vorbiti. Timpurile sunt critice, iee bine de fiecare
ca sä nu In Multora le-a pärut räu au vorbit, la putini
au täcut - zicala unui Intelept din lumea vechie.
Prepusul -cade maicuseamä pe preotii dela companiile de dupá ;
vinovatul se va bage de seamä, fie nu vorbeascá toate.
Poporul din acest regiment spus doririle sale prin deputati ; aceste se
vor asterne Maiestätii care debunäseamä le va face ni da multe usuräri
concesii spre folosul Acela dar care l'ar neodihni abate dela calea
cea bunä ascultare, l'ar aduce In präpaste ni stricare. Fericiti fácátorii,
mijlocitorii la pace, rând bun ascultare, care vi-o comand
cu acea adaugere cu vorbe de aceste nu nici nici
poporului. De a vini careva In primejdie prin necumpätata vorbire, Märia
sa D. Episcop eu ne vom späla
Dar se vede cä nici persoana vicarului nu era crutatä de
insinuäri calomnii apare din caracteristica juditioasa
scrisoare din 25 lulie adresatä de vicar contelui Béldi,
prefectului din ; scrisoare a drei interesant continut nemtete
este urmätorul :
Dem Obergespann des Dobokaer Comitats Grafen Béldi.
Der Herr Oberstlieutenant Urban hat mir in Erkrankung des Herrn
Obersten ein Schreiben von Euer Hochgeboren mitgetheilt, in welchem ich
als Stifter der in einigen Provincialortschaften des Dobokaer Comitats beste-
henden Unruhen, als Aufwigler und Hetzer des Volkes gegen ihre Vorgesetzten
gestempelt werde.
Ich musz mich wirklich wundern wie Euer Hochgeboren als Staatsmann
den Worten eines ehr- und gewissenlosen Denuncianten haben Glauben bei-
messen können ohne mich nach den Vernunft- und positiven Gesetzen anzu-
hören, oder wenigstens Einen der meine Benehmen
und Handlungsweise zu kennen die Gelegenheit hatte, zu fragen. In welchem
Gesetzbuche steht das.geschrieben, einen Menschen solcher Verbrechen zu
beschuldigen ohne ihn anzuhören ? In welchem Reiche besteht dieses Gesetz ?
Nur im Reiche des Schreckens pflegt die Angeklagten unangehörter Weise
zu verdammen,

www.dacoromanica.ro
 13

Seit meinem Einrücken von der Nationalversammlurrg zu Blasendorf

habe mich von Nassod nicht entfernt, seit Anbeginn dieser politischen Bewe-
gungen ruhig verhalten, die untergeordneten Geist lichen zur Ruhe und Nicht-
einmischung in politischen Angelegenheiten, die Grenzer zur Befolgung der
B2fehle ihrer Vorgesetzten, Treue gegen den Monarchen, in der -Kirche und
bei anderen Gelegenheiten ermahnt, wie dies im ganzen Bezirke bekannt und
aus meinen Dienst- und Geschäftsprotocolen zu entnehmen ; ungeachtet
dessen erscheine ich in den Augen einiger Magyaren als ein unruhiger Mensch.
Wenn der Ruhigste so betrachtet wird, wenn die Herrn Comitatsbeamten
die Bravsten mit solchen grundlosen Beschuldigungen kränken, und sogar die
Geistlichen, deren Ansehen aus Staatsgrundsätzen zu vertheidigen verpflichtet
sind, einkerkern ; so ist es kein Wunder dasz die Antipathie zwischen Ro-
manen und Magyaren so grosz ist, und die Reibungen nicht aufhören ; durch
diese Handlungsweise wird man die. Simpathien gewisz nicht erwecken.
Der Sturm die Gewaltthätigkeit der Ereignisse hat die drückenden
Feudallasten und andere aus barbarischen Zeiten abstammenden Unge-
bühren zernichtet ; die gebildeten Aristocraten haben freilich dazu beigetragen,
Dank dafür im Namen der Menschheit. Dies ist aber noch nicht genug ; um
in Frieden und Eintracht zu leben, ist noch Etwas notwendig : die
liche Behandlung, die Berücksichtigung der Menschenrechte und die Vorsich-
tigkeit einen Unschuldigen nicht zu beleidigen. Auch der wilde Africaner bleibt
Mensch, wenn er menschlich behandelt wird.
Bewustsein meiner Unschuld ersuche Euer Hochgeboren mir den
Denuncianten anzuzeigen, damit ich ihn vor das Gericht belangen kann ;
drigenfalls die Ehre meines Namens und Amtes, welche ich bis Datto durch
keine vorschriftswidrige Handlung befleckt habe, mich zwingen wird, Séine
Excelenz den königl. Comissär Vay über die mir zugefügte Beleidigung m
Genugthuung zu bitten.
Timpul trecea, stärile sociale se tot complicau din toate
pärtile se semnalau revolutionare. In asteptare ca situatia
in fine sä se clarifice oarecaN form& vicarul nu aflase
cale sä dea informatii premature autoritätilor sale superioare
despre intâmplärile din granita näsäudeand. de episcopul
Lemeni, vicarul nostru cu data 16 Septemvrie raporteazä acestea:
de nu fi primit preaindurata orânduialä a Máriei tale din
24 August Nr. 982, parat cu posta de astäzi urmátoarele spre Inalta
a-le aduce
Militarii din acest regiment auzind cetind In toile publice cuma
toate natiile din monavhie aleargá la Maiestate cu deschilinite petitiuni,
adus pe mine la in lunie am fost silit cu mai multi frati a-ne ruga
de d-1 colonel ca sä binevoeascä a mijloci la Inaltul G. Comando prezidiu
o adunare din laici preoti in locul spre descoperi gravaminele
ce pe dânsii apasä de care necurmat se plangeau. Aceasta s'a

www.dacoromanica.ro
14

pe 10 lulie scurt timp 8 cam cAträ 3 ore postmeridiane

s'au compus punctele petitiei pi concludat, ca sä se substearnä
Maiestätii deputati.
Nevenind licenta dela 1. G. Comando pentru pornirea deputatiunei, au

oamenii a alerga la Näsäud cu gloata orând pe d-I colonel sä le

dea pasul. Aceasta au repetat-o vr'o trei de treiori. colonel
ca sä inimile a mijlocit Incassarea diurnelor pentru deputati, care i-au
expedat la Sibiu spre a dobândi pasul Viena, care Excelenta sa
neputându-I da tirea Inaltelor locuri, au fost siliti a-se reIntoarce acasá,
ce nu amäräciune a cauzat.
Din 10 lulie adea din timpul adunärii páná la reintoarcerea deputatilor
din Sibiu lat lucruri momentuoase : cetirea circularielor prin
biserici despre Ministerul maghiar pi pornirea batalionului la Seghedin.
Auzind militarii ei nu mai stau sub sfatul ostesc de curte, ci sub
ministeriu, amärit, necäjit pi intristat. Au inceput a clama In gurä mare
episcopii popii i-au vândut Ungurilor, pi clamä neincetat ; care
i-au adusi sumutarea fäcutá din partea unora, pi scenele Intamplate
in vecinátate, sunt : executia dusä in mai multe sate de Un-
; tiranice puse pe spatele teranilor, banii storsi puterea.
Apoi cetirea in Gazetá pi jornale despre intentia Ungurilor de-a magyariza
armadia a introduce limba pi in elementare, au pus- capät
la toate i-au adus la acea cugetare poate dreaptä, cuma ei voiesc a-se
despárti de cáträ Austria, pi natiunile colocuitoare a-le magyariza.
Deci nechemati, 13-14 Septemvrie au venit mai multi ca 300 din
toate satele pi s'au rugat de d-1 comandant ca st binevoiasa a scrie la Ma-
iestate cuma ei nu voesc a pli despre Ministeriu unguresc, despre fäcuta
unire. Batalionul sä se din Ungaria in provinciile austriace, pi acolo
se judece de a gresit, pi Maiestatea sa se indure a convoca dieta aci
patrie, in care pi Românii a proportione" reprezentantii ior, a doua
oará sä se ia la desbatere obiectul unirei.
Aceasta a petitie s'a luat In de o comisie spre scop
orânduitä, pi ieri In 15 fuse pi (expediatá) Maiestätii prin curir
cându-se relatie Inaltului G. Comando i ministerului.
Seara 13 au ales alti deputati cari sä meargá suplica din 10
Atunci iará au a voma toate In contra preotilor, cari aci a-se
descrie omenia nu ingádue. oare care-i cauza acestei In contra
nevinovatilor preoti ? Lectia circulariilor triniise de Märia voasträ pi
zAbovirea Märiilor voastre ambii episcopi in Budapesta. Am ajuns In mod
nevinovat corabia Scyllam et Charibdim. Aici stau oamenii pi ne pun
pe foc. Batalionul zice a-se fi jurat de preoti a nu se osti contra Slavilor.
Trebue sA buduluim in lumea nu unde, cA Europa
sunt politice. Poate in Africa meridionalá am avea
D-I Gavril Mihali orânduit comisar de cátrá ministeriu n'a venit
aici, de va nimic va isprävi, cA numai de comisar dela minister

www.dacoromanica.ro
magyar sä nu-le pomenesti, ca te pui in pericol ; din asta cauzá noi
trehue sä tácem.
Aceste acum acest tinut sincere descriindu-le, mai
adau incä umilita ca Märia fa viitor cumpánind primejdiile care
mi le-au cauzat circulariile, sä nu ne mai trimiti nicicacat, cá te expui insuti
Märia ta primejdiei de se vor trimite, nu se vor ceti cä nu voesc a-le
asculta.
A doua adunare a gränicerilor despre care face amintire
carul in episcop, s'a tinut in 13 pi 14 Sep-
temvrie tot in Näsäud. Câteva zile inainte sosise
colonelul Carol Urban din Viena cu instructii secrete
colonelul tovich se retrase sub pretext cá e bolnav, Urban
comanda regimentului pi pe sub puse la tinerea acelei
adunäri despre care vicarul zice la ea au gränicerii neche-
mati. Au delegati din toate satele, ofiteri activi
apoi alti functionari pi mult popor. In adunarea prezidatä de ma-
jorul Hatfaludi s'au urmätoarele Gränicerii
otice contact cu ministerul maghiar care salutä republica francezä,
primeW soli ostili monarhiei ajutorul contra Italiei;
cu un- cuvânt pregäte§te tradarea pi desbinatea Ungariei de Austria.
Mai departe introduce cu sila limba maghiarä in bise-
ricile celorlalte popoare, prigone§te cu statariu pe ii are-
judecatä, presa maghiarä clevete§te, apa o teroare
desävâr§itä e indreptatä contra poporului român. Unirea
vaniei Ungaria s'a fäcut ascultarea Românilor cari sunt aci
in mgjoritate. -Gränicerii protesteazä contra unirei, cer revocarea ei
pi instituirea unui guvern provizor constätätor din membri maghiari,
secui, sasi pi români. Plecarea la Viena a deputatiei hotäritä
de gräniceri in 10 lulie pi impedecatä atunci prin uneltirile
maghiar, sä fie acum de comanda regimentului,
pentru 1ini§tirea spiritelor. Batalionul I dus spre-a hipta impotriva
granitei Hire pus de Maghiari sub judecatä pentru pretinsä
ascultare pi pentru lealitatea pi credinta sa nesträmutatä fatä de
tron dinastie, sä fie Ungaria pi pus la dispositia
ministerului austriac. Cele trei batalioane ale sä se
impotriva dtwmanilor externi interni ai monarhiei,
iar pentru apärarea teritorului de granitä se mai pot forma
alte batalioane cu arme proprii.

www.dacoromanica.ro
 Procesul verbal al adunárii semnat de toti cei prezenti
intärit de comisiunea militarä constátátoare din aghiotantul regi-
locotenentul Leontin Luchi, cdpitanul Wilhelm Binder,
sublocotenentul Adolf Stock, apoi auditorul Adalbert Rosenbaum
ca secretar majorul loan Hatfaludi ca prezident, a fost imediat
trimis 15 Septemvrie impäratului Ferdinand totodatá
copie ministerielor din Viena Pesta, comandelor
militare din Sibiu, Lemberg Cernäuti, cum fi comisaru lu
Nicolae Vay.
Tot cu acest prilej s'a luat din nou la desbatere petitia atre
impärat redactatä in adunarea din 10 trimisä mai apoi
spre completare preotilor din Rebrisoara, Feldru, Sängeorz, Rodna,
Borgo-Tiha, Budac, cum altor gräniceri carturari. redac-
tarea finalä s'a hotärit sä-o ducä trei
delegati : sergentul Gavril Pop din Florian
Porcius din Rodna Naxa din Acest din armO
insonl de cdpitanul Luchi, care din incredintarea regimentului se
la deputatie spre a-i sta in ajutor, dupá adunare
la drum, ceilalti doi delegati plecará in 21 Septemvrie
numai sosi din Sibiu pasaportul semnat de generalul
Puchner. Cälätorind peste Bucovina Octomvrie toti
1

delegatii se aflau Viena. Cursul 0i rezultatul acelei eälätorii

mai bine se poate vedea din raportul adresat de Porcius Nascu
in 21 Noemvrie comandei regimentului spre tuturor
satelor gräniceresti. latä-l:
Am plecat din in 21 Septemvrie dimineata am fost In
masa la orä am plecat mai departe cu posta (Mallepost)
am sosit in 27 6 ore dimineata In Lemberg, deunde seara 8
am sosit in 29 la amiazi in Cracovia. De aci In 30 de la 10 ore
am urcat trenul prin Silezia prusiaca, in 1 Octomvrie la 8 dirni-
neata am sosit in Viena.
Circumstante neprevazute au facut numai In zina de 3 Octonivrie
am pulut sä ne adresäm prin Luchi catre Serenissimul principe
Lobkovitz, aghiotantul general al Maiestätii sale, rugarea 52 intervina pen-
tnt obtinerea audientii. Indrumati la Excelenta sa ministiul de rásboiu conte
Latour, am primit In 4 dela acesta avizul cä In 6 dimineata sä ne prezentäm
din nou. In 6 la 9 ore ne Excelenta sa ca la 7 ore seara
sä ne prezentam Excelentei sale d-lui Wessenberg, ministrul externelor al
curtii, spre a fi admisi in ziva urmatoare la

www.dacoromanica.ro
 17

. in aflärii noastre in ul ministerului de rásboiu erups'e

revolutia, mai la gark apoi se Winne prin strada Tabor peste suburbia
Leopold pi mai chiar pi in oras. Pericolul tot crestea pi noi putem
multämi numai provedintei am rämas in viatä. Räsvrätitii dupä masä
puscáturile, ministrul de räsboiu Latour e ucis spänzurat de un
felinar din piata Hofe". Masse mari de popor pätrund in oras, unde
toate portile pi stradele era( puternic baricadate. Cum se din nou
incepu in canonada care tinu toatä noaptea. In ziva a doua
e asaltat jäfuit arsenalul. Maiestatea sa pleacä din cu escortá militard,
pi noi am rämas audientä. Generalul comandant Auersperg se posteazá
cu toatä militia garnizoanei in grädina. printului Schwarzenberg. Directia
cálátoriei Maiestátii sale rámâne
In Octomvrie la 8 ore dimineata am cu trenul la Brünn, unde
am stat zilele de 12 13, iar in 14 am plecat o diligentä la In
15 am solicitat audienta pe care in 16 am pi obtinut-o. Ambele Maiestäti
ne-au primit prea In audientä In 17 la 10 ore de
masá am o rugare la Alteta sa arhiducele pi dupä masä la
5 -ore am rostit-o cu gura aceiasi rugare Serenissimului maresal printului
Windisch-Grätz. In 20 am räspuns la petitia noasträ inaintatä Maiestátii
sale, care nefiind multämiti din nou ne-am adresat cu rugare cätre arhi-
ducele Francisc, 26 am rezolutia finalä.
aceiasi zi dupá masä plecat la Leipnic, in 27
dimineata la 3 de aci trenul spre Cracovia, unde am sosit 28 seara.
De aci am plecat in 29 Octomvrie In Noemvrie la 81/2 ore dimineata am
sosit Lemberg, unde in 2 Noemvrie la 83/4 ore dimineata asemenea erupse
revolutia, bombardarea durä la 121/2 ore. In 3 dimineata
am mers la comanda generalä unde la rugarea noastrá ni-se dete un avans
de 100 Dupá masá cu posta .peste Tarnopol Zalescziky
sosirärn in 5 la Cernäut. ziva urmätoare am tocmit o cu care am
sosit in 10 Noemvrie.
Valea Somesului 21 Noemvrie 1848.
Florian Porcius, invätätor la trivialä.
Vasile Nascu, invätätor la nationalä.
Primul dat 20 scris delegatilor a
fost acesta :
grániceri ai regimentului valah transilvan grániceresc Nr. 17.
Pentru a vä legitima in fata mandantilor d-voastre, Maiestatea
sa preagratiosul nostru monarh din 16 s'a a vä da
urmätorul : Rugarea asternutä de cätre delegatii regimentului grá-
niceresc pentru usurarea raporturilor cari le apasá starea am primit-o
afectiune, pläcere convins despre sentimentele de credintá
alipire care atât pe mandatari cât pi pe mandanti. Dar sunt
nevoit sä-mi exprim cá irnprejurrile imi fac imposibilá exa-
minarea singuraticel6r puncte ale petitiei pi luarea mäsurilor corespun-

1Arhiva some§anä" 2

www.dacoromanica.ro
 zAtoare. mea nestrtinutala este sA iau considerare de in
proximul prilej amintitele expuneri, spre acest scop
pregAtirile trebuincioase.
In 20 Octomvrie 1848.
La preanalt ordin : Print Lobkowitz, aghiotant general.
Nefiind delegatii multdmiti cu al misiunei
26 Octomvrie au prima acest ráspuns definitiv :
Cátre delegatii regimentului de grAniceresc Nr.
La ordinul MaiestAtii sale d. d. 5 Octomvrie 1848
delegatilor amintitului regiment cA cAt de in
restabilirea regulate a centrale va permite, li se
vor deosebit de importante, ni incuviintarea
de liberarea de robote facilitarea arenzii regaliilor ; in
In care acestea ori li-s'au pus in perspectivA altor
militari Deci suplicantii aceasta sA fie de
intentiile dovedite de ca binevoitoare ale guvefnului sale.
Print Lobkowitz, aghiotant general.
Totodatä comandantul suprem al imperiale
nentulmaresal principe Windisch-Grätz trimise generaluluf
Puchner in Sibiu o scrisoare datatä din 18 Octomvrie care ii
deputatia regimentulai grAniceresc primitä cu
mare afectiune de impärat in audientä, in numele naliunei sale a
4at expresie sentimentelor leale sincere pe cari nimeni nu le
poate trage Nu s'a putut satisface rugdrii de-a
Ji-se da gränicerilor mai multe arme ; deaceia generalul Puchner
e rugat dea el regimentului näsdudean arme disponibile din
cetatea Bälgradului. Mai departe asteaptä dela prevederea
a generalului ca prin formarea batalioanelor i IV sä
spiritul excelent care domneste in regiment, trägând din
faptul Asta avantaj, sä se poatä realiza faima Viena,
Puchner un atac puternic contra Maghiarilor
spre-a paraliza uneltirile criminate ale acestei
Dela plecarea pOnt la intoarcerea la
s'au lucruri cari tot märiau fierberea. Despre
batalionul dus Ungaria sosiau faime care de care mai nelini-
stitoare, iar revolutionare acu se peste
tart. Din zi in zi astepta. de Cluj Dej nävala rebelilor
maghiari exasperati la auztrl Urban in Näsäud ia de
atac El regiment mai formase din

www.dacoromanica.ro
 19

gräniceri trupe de volintiri i pe cari trimitea

intru apárarea Rornânilor din tinuturile invecinate. Astfel pe sub-
locotenentul Ferenczi trimise cu 54 volintiri la Mara-
murep spre a-i apära pe locuitori contra gardelor nationale maghiare,
iar pe sublocotenentul Reichel cu 56 volintiri la Cätä lina in judetul
Dobâca, tot cu acel scop. Mai mult infuria pe Maghiari
faptul cá de câteva luni, dar maicuseama dupá a mare adu-
nare dela Blaj tinutä la finea lui Septemvrie, Românii de
judetele apropiate pi indepärtate neincetat veniau cu grämada la
Näsäud aci in fata locotonent-colonelului jurau pe steag credintä
Impäratului.
In interesul adevärului e de constatat graniceri
se iveau porniri ingrijitoare cari supärau foarte mult pe
vicarul Macedon Pop. se de regula situatii neclare,
se aflau instigatori cari atâtau pe popor contra preotilor zicând cä
ace§tia ascuns cu rebelii maghiari. Chiar timpul mai
critic sosirá vicarului dela consistor ni§te tabele pentru con-
scrierea venitelor parohiale pi colare, pi vicarul consternat vázu
actele sunt scrise in limba maghiara. Numaidecât pe
preoti la Näsäud acestia, in prezenta unui oiiter chemat
anume la adunare in fata mai multor delegati mireni, declararä cá
toate actele sá se expedieze imediat indarät, poporul pi apa
destul de iritat dupá cetirea circularelor privitoare la ministerul
maghiar.
In sfârsit ca dovadá despre 'gândul curat, intentille nobile
pi sentimentele nationale ale vicarului serveasca urmatoarea circu-
lará 24 Noemvrie 1848 preotilor :

In timp de daub säptämâni n'am primit niciun jurnal. Cauza sunt

tristele Imprejuräri. Aseará am primit vr'o vase numere din Gazeta de
Transilvania". In numárul 85 chearnä pe Romani la un colect pentru
Comitetul românesc cu cuvinte : Comitetul românesc este coplevit
trebi se luptá cu nespuse greutäji care este lipsa speselor.
Romani, ali voit libertate, de oficiali nedrepji, despoitori, tirani,
desprejuitori, ales un comitet care sä poarte sarcinile tuturor,
fiecare filerul, nu ca nu aibä de unde pláti nici ; carted

sA se facA din toate *tile colecjii, mult-pujin, bani sau naturale, toate se
primesc. Comitetul primevte pe zi 5-10 oficiale, Imparte pava-
porturi, trebuesc scriitori, Insá de unde lefi ?

www.dacoromanica.ro
 20

Provoc dar pe fiecare d-n preot, fot, altii a conferi

pentru acoperirea cheltuelilor acestor neobositi bärbati, va avea,
sä nu dea mai putin de 20 arg. n'or da mai putin,
o dulce nadejde Fr. voastre cel un arg. bucurosi
veti confera fiecare, mai tare acest comitet e ales de adunarea
Intärit de In. General Comando. Care va da
aci urmatoarea consignajie care apoi spre vedere se va comitetului.
Banii sä se trimitä la fr. parochi din cari apoi prin
cantori vor expeda pe 5 Decemvrie nou la vicariat.
Acuma dará e timpul in care sä ne iubirea care
triotismul care pe fiecare ; deci sä cu fapta, nu numai
gura. consignajia la pensionaji, la
triviali najionali.
una, de fiecare are lipsä, fiecare a in casa
sa nesmintit cu familia, fiecare se lui Dumnezeu doreste din a
nu fi atacat de ; deci dar trebue st conferim putere pentru
Eu dela Inceputul acestor mari necazul poporului,
am trimis sluga noaptea la patrul Vin
bisericesti pe drepturile avute, nicibatar ies se bate
Eu vä ca fiecare, nu persoana, batär servitori
sä ajute la purtarea greutäjilor, ca sä se poporul mai bine de a
iubire pi patriotism. Viena prin curajul vitejia trupelor
s'a adus la ascultare, anarhia s'a jurnalele patriei
afutorul trupelor al au pe Unguri
mai In toate locurile, numai la Vasarheiu picau Secuii ca snopii.
Pentru aceste dar invingeri jertfa de lui Dumnezeu
sau altä zi, pregätind poporul mai spre aceea ca
se adune ca Dumnezeu viitor ajute pe In.
-in potriva

www.dacoromanica.ro
 21

Comentarii la un document
SCRIDON

Bogätiile subsolice ale muntilor din Rodnei, au atras

din vechime atentiunea tuturor fo§tilor stäpanitori depe vremuri
asupra se explica faptul cä Rodna,
la gura unei importante treatori a a ajuns la o mare
inflorire oräeneasc in evul mediu, când orele erau rari.
Cunoscându-i pentru ei, pi ca izvor
de regii Ungariei clupä cucerirea Ardealului, au
inzestrat aceastä localitate fel de fel de privilegii, pentruca
rnärindu-i sä-§i asigure venituri statornice
grase.
Colonizarea prin deosebite puncte ale Ardealului a
insemnat pi pentru Rodna o nouä desvoltare. Dupä' cum
unii, o parte din la Dej, obicinuiti cu mineritul
urma exploatärii ocnelor de sare de acolo, au fost mutati la
Rodna, ca sä-§i continue meseria minele de argint pi astfel prin
munca priceputä pi disciplinatä, Rodna a ajuns la cea mai
mare (Alti scriitori cred cä Teutonii" la
Rodna, ar fi o colonie separatä de Germani, cari nu au nimic
comun cu colonizarea Sa§ilor.)
Dar pentru ca sä prospereze un ora mare industrial, are
.nevoie de o imprejurime bogatä productia de cereale
pi vite.

www.dacoromanica.ro
 22

Aci incepe rolul important de atunci al lor

in desvoltarea Rodnei astfel se faptul, privilegiile
cu cari a fost inzestratä Rodna, s'au asupra
numär de sate românesti depe cursul de sus al Somepului,
ferindu-le mare mäsurá de jugul feudale sub care
gemeau Românii din restul acestei Väi.
Invazia Tätarilor anul 1241 se pare cá n'a pagube
prea mari orasului Rodna, ajutatä de privilegiile regesti, se
reface in scurtä vreme. Dar pela sutei XIV,
epuizându-se vinele mai bogate metalifere, Rodna decade,
nând pentru un timp aproape numai rolul de târg de granitä.
Regii Ungariei ducând mereu lipsä de bani, au
cursul veacurilor regenereze acest important centru industrial,
uneori dreptul de exploatare al minelor chiar pi unor intre-
prinzatori particulari. Intre acesti arendasi gäsim numele cAtor-va
oräseni bistriteni pi in aceste timpuri primeste Bistrita insärcinarea
sä .adune contributia regeascä dela locuitorii din Rodnei.
mai indelungatä insärcinare este consi-
deratá un prerogativ al Bistritenilor, pe care ei dezvoltä
treptat, silindu-se din ce ce pi tot mai cu zor, sä ajungä
adeväratii stäpâni feudali ai acestui tinut, in gruniazii locuito-
rilor arunce jugul iobágiei.
Veacuri .dearandul au avut lupte Românii someseni pentru
' apärarea libertátii drepturilor strävechi, dar imprejurärile
politice, vitrege totdeauna pi mereu favorabile
au facut, ca intentiunea acestor din urmá ajungä aproape de
izbândä.
Norocul a surâs Românilor chiar la timp,
.urmând militarizarea Somesului dela 1763, care a tras
peste socotelile Sasilor.
Neputându-se Sasii impotrivi hotärârii gtivernului vienez,
de a din Românii Rodnei un regiment confiniar pi
speculând la anumite avantagii imprejuräri neprevazute viitoare
favorabiles'ar fi multämit in urmä cu o solutie inter-
mediark salvându-si adecä aparentele de stäpâni, se
puiau, pi oferind pe someseni ca .iobagi ai guvernului

www.dacoromanica.ro
 23

vienez, spre militarizare. Românii insä au prote.stat energic in

contra -acestei guvernul din ,Viena vede cá nu
sä mai iudatorat cu nimic Sasilor, care pi apa erau
prea puternici.
- Din aceastä deosebire de se desfäpurá interesantá
pi neobicinuitä polemie, in care Românii din Valea Rodnei, poate
potrivit pi curentului al vremurilor de sunt luati
in apärare de guvernul vienez in contra poftelor hripArete ale
Sasilor bistriteni.
Pentru aplanarea dintre opresori oprimati,
vernul transilvänean a trimis in repetite rânduri comisiuni de
anchetä la fata locului, ca sä studieze mai deaproape situatia.
Aceste comisiuni ascultau pe fruntasii Românilor, cari in lipsa
dovezilor se apdrau argumentele care le stau la
Sasii drept argumente diplomele privilegiale,
pervertindu-le intelesul spiritul in care au fost redactate. In
fata acestor argumente, comisiunile frebuiau de cele
multe ori sä cedeze astfel rapoartele cAtre guvern erau de
favorabile Sasilor.
astfel de comisiune mixtA a trimis guvernul in anul
1764, când la cererea Curtii din Viena, Bistritenii aveau sA cedeze
fiscului militar Valea Somesului spre militarizare. Sasii
apärat de pretentiunile multä dar Cance-
transilvanä Viena, cercetând mai cu temei argu-
mentele le-a trimis drept rezultat al anchetei un deciz, prin
care, le interpreteazá diplomele de privilegii in intelesul
adevärat, de rea-credintä incercare -de a uzurpa
diepturile Românilor_din Valea Rodnei, recunoscute de vechii regi
ai Ungariei.
Am jnaintea mea copia acestui deciz, luatä depe conceptul
original al Cancelariei aulice transilvane din Viena, datat din 18
Februarie 1764, Nr. 248. E interesantcd, cât nu
l'au publicat nici Sasii nici altii, pentru motivul, continutul
lui nu este .favorabil intereselor
In ,decizului, pelângä andrnite principii de drept, se
fragmente diplömele privilegiale, ca argumente
aduse de Sasi pentru apärarea pretentiunilor bor. Desi aceste

www.dacoromanica.ro
24

diplome sunt _cunoscute diferitele colectiuni, totusi cred potrivit

sá reproduc româneste pärtile mai interesante, pentruca
cetitorii cari avut ocazia sä le vazä, m6car acele
párti din ele, cari ne impoartá din punct de vedere local si
românesc.
Titula documentului este urmätoarea : Circa opus mixtae
Comissionis e Militari Provinciali et Camerali statu lussu suae
Ssimae Caes. Regiae Maietatis evecta-e atque ibidem, a 18-o
Mensis Febr. proxime exacti officio defungentis, circa praetensionem,
quam Magistratus Bistricionsis erga Oppidum, Rodna
habere praetenderet. Quod opus mixtae illius comisionis, postquam
Consilio Guberniali exhibitum esset, Consilium etiam per-
volvit, atque in omnibus huic confirmia sua sensa adiecit ut
annexa drunt".
Apoi cu subtitlul Deductio documentul continuá precum
urmeazä, in traducere
Cancelaria tine sä aceasta expunere tocmai din cuvintele de
Introducere ale protocolului comisiunii, cari sunA
Domnii deputati ai magistratului bistritan ne-au arAtat oarecari scrisorii
din cari apare, cA numitul magistrat bistritan dupä o anterioarä cu
Excelentessimul Domn Adolf L. Baron de Buccov, cavaler al crucii
mari caes. reg. etc. etc. loctiitor al Inaltului guvern regesc, a cedat Maies-
tätii Sale cesaro-regesti opidul Rodna sate apartinätoare districtului
valach Bistritei dempreunA cu locuitorii acelora, In scopul intemeindei
militii confiniare, rezervându-si anumite pretentiuni evidentiate In prolo-
Comisiunii bethleniene, cari pretentiuni sunt desvoltate acolo in 6
puncte.
Din acest pasagiu al protocolului comisiunii ce vede limpede, cA
numitul magistrat ar fi cedat, adeca ar fi dat MaiestAtii Sale opidul amintit
dimpreunä cu 20 de sate.
La o cesiune se cere : 1. Ca cel care sA fie
lucrului pe care cedeazA ; 2. Ca sA dispunA liber asupra bunurilor
sale sA fie persoana potrivitA pentru a putea dona un ; 3. Pentru
a putea traspune un domeniu, se cere un titlu de drept sau o potrivitA.
DupA aceste premise se : CA oare magistratul donator
fost-a de drept al Väiei Rodnei al celor 20 sate, sau ? Cáci :
nemo plus iuris ad alium transferre potest, quam habet".
Pentru lAmurirea acestei chestfuni se naste Intrebarea, comisiune
cât si la guvern : cA oare magistratul donator sustine adevärul când spune
cornisiunii a guvernului, cA el este (dominus) acelui opid
acelei ?

www.dacoromanica.ro
 25

acest scop deputafii Bistrifenilor, cum se vede din protocolul

comisiunii, au produs urmátoarele documente :
1. Dijiloma regelui Matei, datá din Györ 1472 (in festa B.
Ducis sub sigillo eiusdem Regis laurini emanatae) din care se vede cd acel
rege a poruncit perceptorilor de ddri din comitatul Doboca, deoarece
(dupt cum informat judele jurafii Bistrifa) tot! Valachii
trfesc in Districtul Rodna - au fost donafi pentru totdeauna sus
amintitei ; nucumva sd-i considere sd-i numere in comitatul Doboca,
in dauna libertafii cá regele mult Idudat deaceea a cauzat acelora o
pagubá insemnatá, pentruca Valachii sA nu mai fie impusi cu in favoarea
nobilimei comitatului Doboca, ci sA li-se sA se bucure de toate
libertAfile de cari s'au bucurat altädatá (sed omnibus libertatibus quibus
alias usi fuerunt, uti permittantur).
2. Diploma rege Matei datä din Buda in anul 1475 (Sabato
proximo post octavas festi sacratissimi Corporis S. Christi sub sigillo pen-
denti secreto, dicti regis Budae emanatae) din care se vede, rege
auzind cA opidul Rodna, cu dependenfele sale numite Rodna-Völgye" 014-
toare in -comitatul Doboca. ar fi ajuns in mare lipsá sárácie din cauza
deselor incursiuni dusmane de mai in vedere mai
cä minele sale de argint, dupA cum a Infeles, zac demult in ruiná,
voind a le ridica la o nouä inflorire, a ca opidul dependenfele
sale sA se separeze de comitatul Doboca l'a anexat la cetatea Bistrifa spre
binele cetäfii al astfel cá acel opid cu dependenfele- sale
colonistii (hospites) locuitorii (incolae) acelora sA se bucure pentru vecie
de toate libertätile privilegiile de cari s'a bucurat cetatea Birtrifei
cetäfenii acesteia.
Dar opidul dependenfele lui se considere totdeauna supuse
numitei se numere
sA cetäfenii Bistrifei depen-
denfele ei, sA se impoväreze toate därile, ordinare cut extraor-
dinar; cari se cuvin numitului rege.
3. Scrisoarea Conventului de Cluj - Mänästur, care confine porunca
regelui Matei din anul 1475, din care se vede cA. Convent a primit
mandat dela rege, sA prezinte la locului Rodna sä Introducä
pe cetäfenii bistrifeni in proprietatea domeniului sä statorniceascä cA acel
opid, asemenea Valea sA le aibä pentru totdeauna sub titula
precum au fost ca sA le contrazicä.
4. Diploma privilegialä a regelui Matei din anul 1488 care confirmá
cele douá diplome anterioare.
5. Diploma privilegialä confirmatoare de privilegii a regelui Vladislau,
din anul 1492, din care se vede la stäruinfa lui Martin Krechmer, al
cetäfii .Bistrifa, se recunoaste diploma regelui Matei, prin care se incorpo-
Rodna Valea Somesului, la cetatea Bistrifa.
6. Diploma rege Vladislau din anul 1494, prin care la cererea
lui Petru sofii, confirmá diploma regelui Matei din 1488.

www.dacoromanica.ro
26

7. Diploma lui Ludovic regele Ungariei din 1520, care ne ca in

opidul Rodna-bAnya, la cererea regele a dreptul de ali-
mentatie ni de vin bere dela Volfgang Forster loan Lulai,
bistrijeni cari lucrau minele Rodna, ai l'a dat Rodnenilor dempreunä
cu dreptul de pentru alte mArfuri, cu conditia ca sä
deasa minele vechi ni sä deschizá nouk argintul extras administreze
la Camera regeascá din Baia-mare, dreptul de Meg pe
ziva de DutninecA.
8. Diploma privilegialA datä de George Rákoczi, principele Transilvaniei,
In Alba-lulia la 21 Mai 1639, cu prilejul unui proces de delimitare de
tinutul Bistritei Comisiunea pentru Iran-
area acestui litigiu, a dreptatea pe partea Bistritenilor, baza
amintitei diplome a regelui Matei din 1472".
Acestea sunt argutnentele folosite de Bistriteni, pentru recu-
noasterea dreptului de stäpanire asupra Rodnei Väie
Somesului.
Guvernul nu voia cu nici un sá primeasca in
scopul militarizarii pe Românii din Valea Somesului, drept cadou
al Bistritenilor. Din acest motiv, considerand pärerile plansorile
lor, guvernul dovedeste, cä Bistritenii stáruinta de a
face din iobagi, au interpretat diplomele provenite
regele Matei Corvinul dela urrnasii lui. Le imputä fMis,
cä in controversele ce le au de câtiva ani cu locuitorii din Valea
Rodnei n'au fost cu destulä bunä credintá cä mereu
inpotriva poruncilor diferitilor regi anteriori, in purtarea se
ascunde o notä de bänuiala. alta a fost situatia
din Valea Rodnei decât sustine magistratul bis-
tritan, apare cât se poate de din rezultatul anchetei.
Mai departe guvernul explia regelui
din anul 1472 (argurnentul arätat sub punctul 1)
continuä astfel :
1. Din aceste se vede cum judele juratii cetätii Bistrita
s'au regelui pe vremea aceea, cä opidul Rodnei
au fost donate de regii Ungariei pentru totdeauna Bistrita,
totusi perceptorii comitatului Doboca le-au smuls dela cetatea
Bistritei pe Valachi i-au impus däri favoarea nobilimit
din acest in dauna liberldfii Regele a räspuns la
plansoarea numitei cetáti, Valachii sä nu mai fie impusi cu
favoarea comitatului Doboca, ci ad fie in toate

www.dacoromanica.ro
 27

Wile de cari s'au folosit mai (ut amplius in medium dicti

Comitatus Dobocensis non dicentur sed in omnibus libertatibus,
quibus alias usi fuerunt, uti permittantur.
Deci, reflecleasá guvernul, e peste indoiall, cd cuvintele
de mai ale regelui exprimä perfecta libertate a Românilor
(perfectam Valachorum libertatem exprimunt) nu existä vre-o
din care s'ar vedea cá mai fi perdut-o. Se
conchide mai deparle din diplomá :
2. deja pe atunci opidul Valea Rodnei erau puse sub
jurisdictiunea deosebite de comitatul Doboca.
3. erau administrate de bistritan, dar nu
apare de nicáiri, ca din aceasta s'ar putea conchide la ceva drept .
de suveranitate (ius dominate).
4. Asemenea nu se poate conchide din vorbele regelui cá
magistratul cetatea Bistrita ar fi fost inteaceea vreme stápânii
(domini) acestui opid Vái ; trage la räsjiundere
(requirit) pe supusul acestora li-se libertatea.
Al doilea argument al Bistritenilor este diploma lui Matei
Corvinul din 1475 ; iar al treilea, porunca in an de
rege Capitlului din Mänástur, care avea si execute dispo-
zitiile cuprinse in
Aceste argumente, scrie guvernill, (desi atunci nu s'a
potrivit Comisiunei cu a guVernului) nu par a continea
dreptul de proprietate asupra unui domeniu, ba chiar confirmä
incorporarea libertatea din Valea Rodnei.
Citeazá apoi continutul diplomei regelui Matei din 1475,
in sub punctul 2, al argumentelor bistritene, apoi
:

Item certum est quod in omnibus donationibus quibus ius

posessorium iusque ipsum regium collatum esse intellegitur legali
et vetere stilo scribatur : Clementer dedimus, et contulimus, imo
damus, donamus et conferimus, in praemissa autem donatione
Con habetur, verum dicitur : Eidein civitati a data praesentium
annexuisse et incorporasse itaquidem : Ut idem oppidum cum suis
pertinentiis, hospitesque et incolae eai undem universis libertatibus
et privilegiis, quibus ipsa civitas Bistriciensis, civesque et camunitas
eiusdem ab antiquo usa extitisset, ut perpetuo valeat atq ue possit

www.dacoromanica.ro
28

Interim ipsum Oppidum et pertinentiae eiusdem dictae civitatis

subiecta sewer essent, et cum civibus eiusdem Civitatis
rarentur.
: Tot asemenea se et in toate actele de donatiune,
in cari este vorba de conferirea dreptului de proprietate pi a celui
regesc dupä obiceiul pi stHul vechi se : Clementer dedimus,
et coritulimus, damus, donamus et conferimus" ce
donatiunea de mai sus nu existA, ba din conträ se spune Dela
data acestei diplome a fost incorporatä anexatä (Valea some-
sului), astfel : ct acel dimpreunA dependentele
colonistii locuitorii acelora bucure pentru totdeauna
de toate libertátile privilegiile de cari s'au bucurat din vechime
cetatea Bistritei pi cetätenii aceleia ; opidul pi dependentele
lui sä fie totdeauna supuse numitei cetäti pi locuitorii sä fie
márati cu cetätenii aceleia".
Pentru a documenta pi mai temeinic intentiunea lui Matei
Corvinul, guvernul face evident scopul urmärit de rege prin
porare, de aceea continuä :
verbis (quae adeo clara sunt, ut nullius pro arbitrio
interpraetationi obnoxia esse sint, tantum abest, ut rex Máthias
subiectionem dominio terestrali indicare voluisset, potius
dum rem aurariam et argentariam promovere intenderet, ne populus
distraheretur privatis servitiis, clare providit, ut sua libertate
cohservaretur ; cum alias etiam, Civibus Bistriciensibus
-pares esse voluit Incolas Rodna, si hi intelligi deberent
subiecti terrestrali, idem esse deberet de Bistriciensibus
quoque iudicium, quod nec ipsemet recognoscit Magistratus
vet Gubernium.
:Din aceste cuvinte (cari nu pot fi pentru nimenea
greu de interpretat) cu atât mutt se vede este departe
intentiunea regelui Matei de a considera aceasta incorporare
drept supunere (feudalA), cât atunci, dorind st dea un
avânt productiei miniere aur pi argint, s'a ca
poporul sä nu fie atras serviciul particularilor, ci in
libertate. De regele a voit ca locuitorii Väiei Rod nei
sä fie asemenea cetätenilor bistriteni, duct i-am pe aceia
supusi domeniului feudal, tot aceastá pärere ar trebui o avem

www.dacoromanica.ro
 despre Bistriteni, ceea ce nu o recunoaste nid magistratul
nici guvernul.
Se continu apoi polemia asupra restului de argumente in-
vocate de Bistrileni, indicate sub Nrii 4-8 li-se face
evident, nici intr'unul nu se face pomenire de dreptul de pro-
prietate, pe care ei atribue nulla fit dominalis mentio",
apoi conclude :
Clare deducitur ex praemissis documentis, quod Oppidum et
Rodna inde ab anno 1472 usque 1639 in pacifica posse-
sione civicae libertatis perstiterit
: din documentele mentionate mai sus, se vede limpede,
cA Opidul Valea Rodnei dela 1472 la 1639
au trdit _bucurându-se de complecta libertate cetMeneascd. De
urrneazd, träind Românii timp de 167 ani
libertate, chiar conform regesc in vigoare, ori ce
pretentiune asupra este trecutá in prescriptie.
Constii de libertatea Românii din Valea Rodnei s'au
plâns de repetite ori guvernului ardelean chiar regelui contra
asupririlor Sasilor n'au recunoscut nici odatä pretin-
sele privilegii, chiar din conträ, le-au contestat. (Dum hi
(Valachi) observata praepotentia Magistratuali ad Gubernium, ac
subinde ad suam quoque Maiestatem recursum fecisset etiam,
dicta privilegia lion tantum non produxit, verum negavit).
Tendinta Bistritenilor de a-se instäpâni definitiv asupra
Somesului, a fost puternicd in preajma militarizärii, când s'a
introdus noul sistem de Ardeal, ceeace apare
urmAtoarele reflexiuni ale guvernului :
la occasione qua nova norma contributionis in Transilvania
instituebatur hic Magistratus sacra regia ordinatione ad fines
secundos mala fide abusus est, utut conscius fuisset ex Do-
nationibus Mathiae Regis 1475 datis Oppidanos et Vallis
inhabitatores specialiter censendos fuisse inter cives Civitatis Bi-
striciensis, celata tarnen ista privilegiali libertate ut supprimi
novae normae ad lobagionalem possent, lobagiones in
bellis inferri curavit, et sic aerario Caesareo regio notabile
causavit.

www.dacoromanica.ro
30

In : Cu ocazia s'a introdus in Ardeal noul

sistem de contributie, acest Magistrat a abuzat cu nemásuratä rea-
de sacrul ordin regesc, desi conform privile-
giHor regelui Matei date in 1475, Opidani locuitori ai
trebuiau impusi cetátenii Bistritei, libertatea
privilegiald, ca sub masca noului sistem de impozite poatä
reduce la starea de i-a in tabelele de impozit
ca iobagi a cauzat visteriei regesti o mare
Paguba visteriei regesti rezultä din deosebirea de impozit,
ce era ,,libertini" iobagi. Numárul famililor din Rodna
Valea Sornesului era, cum se vede din text, aproxiMativ 5000.
acestea, considerate de Sasi ca familii de iobagi, au fost
impuse numai cu cate un fiorin de doi, trebuiau sä
pläteascd ca libertini", paguba a erariului in
cei ani, a continuat abuzul, se la respectabila sumä
de 35.000
Somesenii s'au plans de astädatä guvernului, declarand
voesc pläteasca diferinta, dar punctualitatea a fost
zddärnicitä prin de magistrat. (taxam liberorum libenter
praestare velle declarassent, at vero horum promptitUdo dolo Ma-
gistratus suppressa fuisset).
Drept conduziune a acestui deciz, Guvernul declad, ori
ce de venite neincasate, de magistratul bistritan,
sau adjudecath de una sau alta din cornisiHe de mai este
lipsitä de de drept, chiar in senzul diplomelor privilegiale mai
sus amintite. de aici tocuitorii Rodnei, chiar
s'ar renunta la militarizarea ar trebui readusi la situatia
de mai in care au fost au trebuit sä fie, conform
vilegiului dat de regele Matei Corvinul.

www.dacoromanica.ro
 Lupta Românilor bistriteni
pentru
VIRGIL

Precum in alte orase din Ardeal, in Bistrita

secole inaiiitea zilelor noastre se face adesea mentiune in catasti-
fele magistratului (senatului) oräsenesc despre Ro-
mánii locuitori la periferia Acestia erau sau o*zenii
(mahalagii) asezati in suburbiile dinafarä de zidurile fortificatiile
orasului, sau imprastiati pela
pela stupini. ei in serviciul robota
munciau din greu, celorlalti depe vre-
muri, gustau destul vietii. Trecuti prin toate näpaStele,
abia apucau interval mai linistit agoniseasca
ceva se la aparentä, cand vinea o
nonä care le prefäcea tot muncii in praf cenu§ä.
eventuala situatie materialä ori deaceea
era numai aparenta, scutul legilor deatunci nedrepte
asupritoare pentru oräseni plac
sä-le tolereze ori desfiinteze avutul agoniseala.
Cele negre zile le-au insä Românii de prin
alte orase ardelene bistriteni secolu-
lui XVII, când ca la un semn dat a pornit goana cea mai ne-
miloasä -invocau de opresori fel de fel de motive,
singura adevarata era Românilor
s'au prea in preajma oraselor, locuitorii acestora
tremurau vor fi coplesiti de potopul ,valaha.

www.dacoromanica.ro
 Atunci au fost nimicite pi in Bistrita o multime de asezári
pi gospoddrii românesti pi, precum cetim catastif urbarial
din 1713, este lung familiilor : Moldovan, Rebri-
sorean, Lechintan, Precup, Cäläras, Croitor, Cociorvar, Echim,
Ani, Pop, Chitu, Oltean p. a. cari au trebuit apuce drumul pri-
begiei spre Moldova.
Dupâ incheierea unirii cu biserica Romei, guvernul transilvan,
la curtii din Viena, a intrucâtva sub
scut pe Românii uniti, pi astfel pi bistriteni trecuti la unire
sä räsufle mai liber. mai strecorau unii dintre
bejenari, mai vineau pi se asezau altii de prin tinuturile invecinate,
familiile sporiau, apa Rornânii nostri prindeau rädäcini
pe leritoriul orasului. mai ales väzând dârzä pe care o
duceau Somesenii contra asupritorilor oräseni, incepeau acu pi
bistriteni sä fie constii de drepturile erau pre-
ocupati de idea mai usureze soartea. ei agitati
altele pi de gândul sä-§i ridice biserich, vedem
nämintele pi succesul in aceastä directie.
de unire pi aproape g sutá de dupa unirea
incheiatä la 698, din Bistrita n'aveau .bisericd ci numai
oratoriu, ori care se adunau la rugS
Dumin-eci pi särbätori. La n'aveau preot, ci se rugau
pi numai ocazipnal câte un ambulant ori câte
un preot din satele invecinate care sävârsia liturghia. Pela
secolului XVIII eclezia (enoria) era constituitä in regula,
se vede dintr'o scrisoare a vicarului general Geronte Cotorea,
care, trimis din Blaj de episcopul Petra Paul Aron la Bistrita,
in 3 -Martie 1755 arhidiaconului districtual din Näsäud
precum primarului magistratului bistritan, a numit pe
tezanul Stävaru clopotar pi paradisier, recomandä
fie sprijinit, scutit pi privilegiat ca oricare altä ecleziasticd.
Dar e de notat paraclisul n'avea clopote, cum se va
vedea din cele ce
Intr'aceea in unele sate din cercul Bistritii maicuseamd
Petris, Uifaläu, Vermes, Sângeorz pi Lechinta, Românii duceau
lupta cea mai spre a-si putea ridica biserici. Fazele acestor

www.dacoromanica.ro
 33

lupte sguduitoare se vor numai când vor la

datele documentele respective.
Magistratul bistritan ingrijorat de cele ce se petrec in satele
invecinate, dar totu observând tinutd negativä in fata repetitelor
cereri ale locuitorilor suburbii de a li-se permite sä-§i clädeascä
biserick presin1tia cá are acum sä se ceva nea0eptat.
iatä in vara anului 1759 sosi ca un fulger cä arhi-
diaconul Anion din suplico prin guvernul
transilvan roagä pe impäräteasa Maria Terezia sä incuviinteze ca
bistriteni sä ocupe biserica din (Ungar-
Gasse), care mai a fost a cälugärifelor n cursul timpurilor
s'a deteriorat. dup'aceea curtea provocä pe magistrat
55 se exprime in chestie. Primarul senatorii consternati
sfat dupä sfat, dar aflará cu cale sä amâne räspunsul. Dupice
repetite provocAri nu avurä nici un efect, in fine in lanuarie 1760
dela guvern admonestarea asprä sä se räspundä imediat la
scrisOrea curtii.
La aceastä strictä somatie, o temeinicd des-
batere magistratul räspunde in Februarie 1760 intr'o adresä cätre
guvern ; totodatä in modul practicat dealtädatä, trimite
scrisori informative altor organe publice persoane de
pozitie a-le predispune in favorul Räspunsul scrisorile
redactate cu mult venin contin cu omiterea aci a expresiilor
víolente a pasajelor difamante - in rezumat urmätoarele
argumente :

La pretentia temerarä a Valahilor mahalagii de-a poseda

ora§ului se legile Approbatae-
cari in partea I tit. art. I exclud pe Valahi dela
drept civic. Ei afarä de ziduri sunt numai vagabonzi
tolerati cari niciodatä n'au avut dreptul vr'o proprietate. fie ea
de'orice Daci acesteí prostimi neinfrânate nu i-s'a incuviintat
biserici suburbiu, cu mai mare ar fi i-se predea
in ora, cáci in detrimentul puritätii seculare a natiunei
säse§ti ar pofta sä aci proprietatea altor case.
Au destul cu oratoriul in
wide pot celebra liturghia cum vreau ; dar de proprietate, fie
chiar de- o palmä, nu poate fi nici vorba, dupice dintre

,Arhiva 3

www.dacoromanica.ro
34

ei träete pelângá vr'un care il sufere sine numai

pân' ce-i
guvern mai sunt
- acestea in conceptul adrese
câteva argumente curioase, cari
insä din tainice consideratii au fost läsate afará din adresa definitiv
stilizatä edinta plenarä a magistratului tinutä in 13 Februarie
1760 ; : In timp de iarnä Valahil obi§nuesc sä-§i tinä
liturghia dimineata la patru ore, ceeace orasului nu star
putea face, portile in timp. Pe urmä Valahii
intr'adevär sunt uniti cu Romano-catolicii, atunci ar putea sä cer-
ceteze pe oricare din cele biserici catolice aflätoare in oras.
In fine este cu falsä supositia arhidiaconului näsäudeu, cä
biserica de odinioarä a cälugäritelor revine acu fiscului regesc,
deoarece pe teritoriul regesc ocupat locuit de nu existä
proprietate in consecintä nici säsesc nu
li-s'a predat Romano-catolicilor biseria din partea fiscului regesc,
ci din partea locuitorilor sa§i, cari rn4eniserä biserica
strämoii Serveasa ca pildä mânästirea Minoritilor din
Bistrita.
Stratagema a reu0, curtea din Viena guvernul
silvan pentru un timp au amutit, Rornânii deastädatä n'au
izbuit cu biserica in or.
Sosind in primävara anului 1761 la haronul
Buccov, nou comandant-general prezident al cornisiei
aulice in cauzele religioase ale Românilor din Transilvania, el
imediat a ordonat sä se facä in conscriptia" (recen-
sämântul) tuturor unitilor neunitilor, având fiecare cap de
sä räspundä la -un fix de intrebäri puse de cornisia consignä-
toare. In Bistrita a sävâr§it aCeastä lucrare un functionar
prezent protopopul Näsäudului. Este instructiv recen-
sämântului din care se poate vedea cine a fost- ce a räspuns
fiecare din cei 108 interogati. cohvin
cu totii, adia : La le au sfintit anafura popa unit Mitru din
Näsäud preotul local Dumitru Ursul. N'au bisericä, 0i liturghia
o capelä. N'au päinânturi ecleziastice capela,
pe pe diac din propriile mijloace.
acu la epizodul clopotele, despre care fäcusem amin-
tire mai din care se poate vedea, ce intoleranlä se manifesta

www.dacoromanica.ro
 35

de Români chiar chestii cari nu erau de natura sä poatä

da' prilej la atâta iritare. arnintire acest incident
pentru faptul a luat parte activä la el prepozitul de atunci,
episcopul de apoi Grigore Major, care venise din Blaj in
treburi bisericesti chiar vizita satele din tinutul Näsäudului
al Bistitii. In fine e bine urma$ii unde erau nevoiti
mânii de -atunci instaleze paraclisul.
In dimineata zilei de August 1762
Peter Theil raporteazd magistratului urmätoarele : Auzind seara
precedentä cä Valahii intentioneazd ridice clopote pe
de care tin serviciul divin, a plecat la 71/2 ore spre
locul cu pricina, spre suburbia Hrube". Pe drum a
portile numite Krotten-Thinl" Ungar-Thor" pe Valahul Gabor
care i-a confirmat atunci el a trimis pe Georg
Kaltwasser cu vestea la primar. Apoi a ie$it din prin poarta
Holz-Thor" incä cinci a mers la
acesta ji era inältatä o cruce, iar Valahii chiar lucrau la un
turn de lemn-culcat la pamânt intepeniau el clopotele. Voiau
sä ridice turnul clopotele a$eze deasupra
unei gropi fäcute in La intrebarea pusä de el Valahii
ce intentie au, atunci Theil opreascä
dela luoru admonestându-i sä nu cuteze sä ridice clopotele pân'
nu vor avea permisie dela rnagistrat. Valahii räspunserd ei
n'ar fi fAcut lucrul prepozitul Grigore Maier
de plecarea nu le-ar fi poruncit sä ridice clopotnita
la intoarcerea sa, la caz contrar cheltuiala proprie
va läsas'o ridice câtiva Sa$i, iar ei vor vedea ce sä
Auzind acestea, Theil a pe Sas sä observe ce se va
a plecat spre casä. Sasul i-a
departe rapoEtat
dimineata cä depärtarea sa a venit acolo un student valah
Infruntat pe oameni, se ktsä infricati de Peter Theil,
când Grigore Major e mai mare decât magisfratul bistritan.
primirea raportului magistratul imediat a delegat pe
senatorii loachim Bedeus, August Strecker pe secretarul
Saal sä ineargä la fata locului, sä protesteze sä interzia conti-
nuarea lucrärilor. Luând cu sine ofiter al regimentulid

www.dacoromanica.ro
conte Gyulai stationat in oras, delegatii merserä in suburbie,
unde - cum spun ei in raportul adresat rnagistratului
colt sopronului incuviintat Valahilor ca paradis pentru o taxä
de ung. in realitate pi stetea crucea, preparativele
pentru ridicarea clopatelor erau terminate. Hind liturghia
chiar iesiau din laicii pi preotimea in frunte cu prepositul
Maior, care se intorsese din Atunci delegatia säseascd,
asistatä de locotenentul Pothoranyi, se mai in lati-
neste atre prepoSit, apoi in limba cätre popor
toarea alocutie :Conform instructiilor primite protesteazd in mod
Valahii, cari n'au aci proprietate nici de-o de
pämânt, sä-si aroage facultatea de-a introduce inovatii
de prealabild a magistratului precum cu disconsiderarea
pi violarea drepturilor Valahii locuitori in mahalale
sub ocrotirea magistratului nu vor voi sä abstea dela astfel de
inovatii, la primirea ordinelor forurilor superioare, sau pose-
de undeva permisle nu vor magistratului, vor
avea sä urrndrile. Altminteri, ca pi acu.m, nu vor fi
in exercitiul religiei
Atunci, cum se zice in .raport, prepozitul Maior
cu multe vorbe pe delegati, cd lucrarea intreprinsä nici
decum nu e indreptatä impotriva dreptului de proprietate al
despre ceeace poate asigura pi scris. când Majestatea
sa va dispune in cauza acestor oameni, atunci
ridicarea clopotelor se intentionea numai atât, ca credinciosii
locuitori in depärtdri dela capelä sä poatä fi avizati pi chemati
mai regulat mai grabá la serviciul divin. toate
preparativele pentru ridicarea le-a ordonat singur pi
numai el, Prepozitul, in calitate de misionar investit cu drepturi,
ceeace poate dovedi cu documente. Are imputernicirea
cluzivä pi de Indatorire de-a anunta cuiva ori de-a ruga pe
cineva, nunumai ad repareze dela sine putere defecte
cari privesc serviciu divin, ci sä pi ocupe plac, in sau
de oras, pentru pi casä preoteased ori protopopiascä.
Apoi indreptându-se Valahi, prepozitul avertizä sä nu
teze sä pläteascä viitor orasului vr'o laud pentru
Dacä rnagistratul le-va celebrarea liturghiei acolo, ei

www.dacoromanica.ro
 37

nu se ci sä cáci plenipotenja pe care o are, se

va ingriji el de biserica
Delegajii sasi räspunserä, cä ei nu sunt trimi$i de -magistrat
asculte orajiunea aceasta, ci protesteze împotriva demersului
îndreptat contra drepturilor orasului pi provoace pe sä
abstea dela pânäce va sosi dela Excelenja sa ge-
neralul comandant poruncá in chestie. La acestea prepozitul replick
ch dupä unei se va cu preojii pi
tech înainte de masä va magistratului hotärirea sa. Dacä
magistratul tot prejul vrea sä la general, atunci
pi el va adresa o scrisoare, iar conjinutul ei îl va comunica pi
magistratului.
Deastädatä protestul n'a succes se vede
Românii bistrijeni au rámas cu pe Aceasta o
dovede$te pi scrisoarea din 24 Decemvrie 1766 semnatä de
Pop arhidiacon Monor pi inspector peste parohiile din
Rodnei, in care scrisoare stint amintite ca persoane ecleziastice In
rnahalaua Bistrijii : Popa Ursul paroh, Popa Lupul capelan, Vasi-
lica Horhondarului pi Oanea alui Gavrilá Rus cantori Cosma
Moldovan clopotar. In recensämântul semnat in Blaj la 23 Noem-
vrie 1766 de episcopul Rednic se constatá
970 1 paroh, 2 capelani, cantor

De acum lupta Românilor bistrijeni spre a câstiga

pentru cládirea bisericii, a casei parohiale pi a altor edificii
aparjiitoare devine tot mai pi mai Ei con-
- tinuu rugäri pe pi -curtea din Viena sä le facä
dreptate. de atunci al ora$ului Sigismund Conrad Dinges
intro scrisoare cä 29 1769 au- fost la el :
Jacob Aron din popa din Uilac pi protopopul
din Näsäud pi ce au vorbit mai mult
pi riotarii Daniel Henrich pi Daniel Ziegler, la plecare
vicarul s'a adresat cätre el recomandându-i pe unijii bistrijeni pi
le dea de eclezie. Primarul räspunse, cá orasul
n'are corespunzAtor pi o de felul nu
numaj dela el.

www.dacoromanica.ro
38

In chestia bisericii inainteazä rughri : in 1771 Popa Lup, in

1773 Popa Dumitru, apoi in anii urmätori mai multe rugäri preotul
Alexandra Fiscali. Dela curtea din pi dela guvernul din
Sibiu tot vin provochri ca se pronunte odald pi
satisfach in oarecare mod cererea Românilor.
Väzând senatul orasului n'are incotro, in 17 Septemvrie
1783 pentru biserica valahä se mäsoare un
situat in partea dinspre grädina predicatorului de
vite, la grädinile cele drurnul ce duce la Dumitra,
dincoace de (Trutten-Weiher)". Dealungul grädinilor
s'a läsat pentru drum lac de 4 stânjini, iar pentru s'a
másurat un de 16 stânjini in pi 34 stânjini in lungime.
acesta au fost prezenti : subjuzii Johann Klein von Straus-
senburg pi Georg Gottlieb Töckelt, sendtorii Johann von Schan-
kebank, Andreas Teuchert, Daniel Ziegler pi Franz Pöckh, arhivarul
baron Johann von Löwenthal pi secretarul Michael
Bertleff.
Dar nici aceasta nu s'a finalizat chestia, ci s'a mai
timp de peste trei ani, când in väzându-se
strâmtorat din toate pärtile, in 29 Noemvrie 1786 cu mare greu
a ad se execute predarea locului in in care se
mäsurase in 1783. Predarea s'a fäcut de senatorii Daniel
Ziegler pi Johann I laiszer in prezenta protopopului Tokati din
a preotului pi a credinciosilor din
atâte indelungate lupte au ajuns Românii bis-
triteni 59 locul pe care pi-au clädit din o modestä
bisericuth. In ea pi-au rughciunile Atotputernicul
pânä in anul 1895, când poporenilor pi
conduchtorilor intelectuali au izbutit sä in proprietatea
monumentalei biserici pe care o posed astäzi.

www.dacoromanica.ro
 39

Poanation
de secunda legione Valachica
(Urrn are)

Bichigean

4.
Dim in cele ce traducerea Pomation,
scris hexametru.
In partea, in care Dacia spre miazänoapte, un pie
lung de din stânci präpastioase pi acoperiji pe culmi
päduri intunecate, in crestetele Pe
acestia natura i-a asezat drept hotar zid de apärare
neinvins dusmane. Aci securea incä n'a indräsnit
sä se atingá coroana arborilor ; nici picior de muritor läsat
urme aceste locuri numai de fiarele salbatice. Depe
vârf de se repede valea cu vuet strasnic pi
apele-i vijelioase, un ce n'a luat förmä de
pi care se Somes. La inceput e pujintel pi prelingändu-se
nurneste
printre adunä de pretutindeni in ape nein-
semnate. Dar iese din codrii priporosi pi vägäunele ne-
prietenoase pi ajunge in bogat metale al Rodnei, prinde
din ce in ce puteri tot mai mari, devine in sälbätacia sa tot mai
fioros pi sprinten cu undele-i Cine poate
spune pi pagebele grozave, ce le face in agrii
pi vite, pripidul case pi omenesti, jalea ce o pri-
cinuieste, când de ploi lorenjiale se din
Atunci zadarnice toate zägazurile, cici potopul infricosat de
ape, bolovanii rostogoliji de volbura valurilor,. arborii smulsi depe
vârfurile duc totul sine pi pustiesc câmpiile

www.dacoromanica.ro
40

Valea strimtä, Valea Rodnei, hräneste 24 sate. Pelângä

cea mai mare parte din acestea curge serpuitor cu undele-i
furioase ; celelatte sunt ascunse prin coclaurile intortochiate ale
dealurilor. Tinutul nu e priincios bucatelor, nici prielnic vitei de
; nu e destul de potrivit pentru cAläreti, nici acomodat pentru
care. E infiorätor la vedere de cascade
locuitor adesea nu are putinta cele necesare existentel
sale e casi de un asediu tnchis de o
parte de de altä'parte de furios, care nu sufere
sä se dureze peste dânsul pod.
In aceste tinuturi urmasii lui Romul, din vita veche
a Quiritilor. Dar vair câtä deosebire acestia !

cum. a degenerat marele nume ! Când imperiul roman a pornit pe

povârnisul decädintei, cete mari de Huni se abäturä
regiunite scitice, remani siliti de vitregia sortii luarä
asupra-le jugul scläviei. Barbarul. ii tine subt
sileste la lucrurile cele mai josnice. Acum pästorii romani
purä sä ducä la turmele scitice, boarii ausonici
carele hunice pi cu trecerea timpului stricarä limba pi
rile. In când soarta se spre mai bine, re-
vigoarea prinserä noi nAejdi ; o nouä
epoch cu orânduire a lucrurilor. Sosise ziva, când mama
Dacia fecundatä din inteleapta ingrijire alui a dat
la pase generatiuni2); la membre diforme, färä nici o
gäturä sine. Dar mai târziu, prin talentul marelui
maestru, s'au prefäcut o fäpturä cáci, minune, tot ce
;

mai fusese necioplitä, subt mâna dibace a aceluia

s'a transformat in falange inarmate, cari aveau apere pe mama
de dusmanul vecin.3) precum ursoaica, a
näscut pui nici o formä, se trudeste multá stäruintä
sä le dea infätisarea fireascä. ca aceste legiuni
tinere sä se facä nemuritoare pentru toate veacurile; s'au gäsit
crescátoare potrivite pentru ele, trei din strAlucit
al neamului hunic, trei trase la sorti din urmasii lui Romul.

1) Adolf, on de Buceow. 2) reginientele de granif5. 3) E vorba de

rázboiul de succesiune purtat de Maria Terezia.

www.dacoromanica.ro
 41

Dintre acestea din a doua asezatä pe tärmurii Somesului

creste puteri minunate.
acum, Muzelor, Heliconul ! pi inspirând pe poetul
vostru, arätati-i cauzele faptelor mari : cum s'au desbräcat Some-
§enii de vechea amortalä pi datinile sälbatice ; cum s'a schimbat
fata locurilor ; cum stäpâneste Ceres armonie
grozavul Marte acum in al patrulea an, care nu
cursul ; atâta putere i s'a dreptei iseusite ? La
sufietele, sguduite de aceste lucruri neobicinuite pi de strälucirea
puternicA a armelor, au rämas inmärmurite au crezut cä nu le
mai rAmâne o nädejde ; Quiritii orbiti de frica de-
sartä se gândiau numai nenorociri. Ogoarele stau päräginite,
livezile frurnoase altädatä se telinese, vitele nu mai sunt päzite de
pastori, nici holdele nu au skerätori. Oamenii nu mai cerceteazA
ca mai bisericile, ce stau Ba mai mult, in räsvrä-
tire nebunä murmurä pi aruncä armele urgisite pi insigniile mult
Marte ; le cald in picioare pi cu criutäturä säl-
batia Aceia, cari sunt cuprinsi de o pi mai mare,
ându4 in muntele päduros vitele, copiii pi ce-au putut lua cu
pi pe apucate noptii, in regatul vecin al stä-
pânitorilor
Unde fugiti, nefericitilor ? ce locuinte ? pentruce vä
parsiti läcasurile, voi cari aveti sä treceti peste näcazuri mai
mari ? Armele aduc nu pagubk Nu dispretuiti binefacerile-
sortii, nici nu vä puneti impotriva destinului binevoitor. Dar, pre-
cum bolnavul cuprins de focul mistuitor pi de fierbintelile mari
ale febrei, in aiureala sa se infuriazä, respinge incäpätinare
ajutorul dat de medic, pi cere tot ceea ce-i intocmai pi
Somesenii, cuprinsi de accese furioase, apucä calea primejdiei
ascultând de sfaturi nesocotite. Therezia, fäcându-i:se
rnilä de poporul pornit pe drumul pieirei, i-a trimis ajutor in ne-
fericirea sa, poruncindu-i lui Carol sä-1 ridice din mizeria, in care
se gäseste. Vrednicia conferitä dete zor aceluia, färá intärziere
porunca datä, päräseste pämântul al Tiro-
lului pi plin de curaj ia in mânä frânele legiunii. Carol, punând

1) Odri§ii, popor trac, care a locuit la izvoarele

www.dacoromanica.ro
42

capät tu'iburkilor pricinuite de räzboiul nenorocit, pi-a câstigat

mari merite. executor iscusit poruncilor date pi ca
credincios s'a nkuit, ajutat de toyaräsii säi, sä ducá la indeplinire
hotäririle atunci täinuite strädauiile marilor comandanti.
Dupäce a rang pi câstigat o trupá sprintenä, gata
sä spioneze de aproape pi cu multä bägare de incerarile
indräznete ale dusrnanului, a dat semne de talent mare pi de curaj
rar. De aci simpatia fruntasilor pi a comandantilor fatä de dânsul ;
de aci cinstea pi räsplata cuvenitä faptelor mari Pe datä cea
dintâi cea mai mare alui Carol a fost sä caute capetenii
treazä, cari sä cumpäni cu multä chibzuialä, ce poate
fiecare pi care e modul de gändire pi lucrare al fieckuia.
dupäcum inclinkile oamenilor scopurile nu sunt la fel, ci
unul merge spre primejdie cu de altul se
in ea cu nesocotintä, astfel fiecare post a pus slujbasi potriviti,
cari cu pacinice sä multimea sä-i
arate ce ii este de pi sä indepärteze dela ea tot ce e
bitor.
Sfaturile date le in suflete cu indemnuri zilnice
unul il pe altul impinteneazä, pe unul trezeste din
amortealá, pe altul mustrd pi astfel pe cäi diferite tinde la
tintä. Romulizii au rämas väzând aceastä reformare a vietii
pi mare incredere puterile proprii. Fierul plugului
de ruginä groasä de zäcere rástoarná acum sârg
brazdele pi capätä prin intrebuintare vechiul lustru. Vitele
grijife cu multä dragoste sporesc. In curând se in ei pi '
pofta de necunoscutä pânä acum pi dorul de
de puternice alungá amorteala se
bucurä rodul muncii Tinerii, o parte de
apAsátoare, de altä parte de frica rusinoasä, prind a se cAsätori.
Tinka sotie acum nu se mai fereste sä atingä cu drag ar-
mele, blestemate nu de mull de mame pi de fiicele nemäritate pi
sotul li se pare mai haine soldat. Ba' pi copiii,
prinsi de dragoste pentru serviciul militar fermeator, se adunä
pi ipi pläcere in armele imitate dupä cele adevärate.
Schilodind cuvintele gängávite nu graiul pkintilor se deprind
cu puterile slabe arta räzboiului, päsesc indesat pi se in-

www.dacoromanica.ro
 43

sglobii la Junii ale aror trupuri sunt de

putere-, simt o bucurie, pot cunoa$te legile
veridicului Marte, se pun pe lucru pi mestepugal
Regimentul in 12 companii, dintre cari fiecare este
incredintatá la trei instructori ca sä instructiunea tradi-
condus de priceperea inimoasä a comandantului neadormit,
ipi preciziune toate indatoririle ca$i vechii soldati.
Frumoasä priveliste, când multimea de soldati a$ezati in trei rân-
duri umple câmpul Atunci sträluce$te uniforma de
culoare alb« pi albastru loe loe cu podoabe
se de departe surguciul alb al unguresc.
puptilor cari foc dau, in bätaia razelor solare, o lu-
care-ti ia vederile ; sold* la cu sdbii hico-
voiate stau fetele de incredere. de folosul
armelor sä le cu iscusintä, când cere trebuinta,
putând sa sirnuleze un de lar când doresc sä
atace pe du$man deaproape, se se strâng
dese pi il nepläcute. Comanda intär-
tând la repezi punând arma la ochi,
se gätesc sä cale largä omoritor ; apoi plecându-se
mai iute deat vântul, pucioasa aducätoare de ia numai
decât foc, pi intreg väzduhul räsunä de pocnetul
semne neindoioase biruinta pi cetele duwane dan dosul
apucänd la Tugä, legiunea pa$i
optirile $oväitoare, trupele se reped eu schimbul pe urma
le pricinuesc räni ru$inoase. Dacä din hotärirea protivnicului
Marte, e mai bine sä se fereasa a da atunci
se retrag cu pi intorandu-se din in când
fulgerä cu privirea pedepsesc vârf
Pe astfel de clädeste in simbolic viitoarea-i
glorie generatia a lui Quirinus pi cu o
lasä sä se intrevada faptele-i de mai târziu. Neobositul
Carol nu se aceste dispozitii, ci la faptele
rdzboinice ale Romulus ale
lui Numa ; o minte munca a doi oameni. Locuitorul
de pe Some$, näscut In millocul träind din
veli$te tot in päduri izolat aproape.de societate omeneasa,

www.dacoromanica.ro
44

avea pe frunte cu cep-

minte de pi nelucrate, era neingrijit pe corpul ;
acoperea fata, da o
In schimbul acestei neingrijiri de fatä
era de o pi de o naivitate de suffer pi de moravuri
pi ne$tiutor de multe lucruri. Carol, situatia
de a acestor oameni, fu de pi se o
saneze cu toate mijloacele posibile. cu .

urinArile grele ale ; necontenit la

pe cei ii tine din scurt cerbicia,
abuzurile. ca opera sa sä fie pi
din piard totul, deschide prettitindeni
institute de pentru cultivarea sufletului pi car
racterului tinerelor generatiuni. Dar mai ales dore$te ca prin aceste
rede$tepte sufletul oamenilor, cari aproape
uitaserd de Dumnezeu, vechiul sentiment religios de mult pro-
N'a cu vederea nici chestiile ; dreptatea

vreme se in millocul popoarelor. Un

juriu de fruntasi respectabili, ale$i priceputi in ale
dreptului, face dreptate cu Ware de pi cumpAnind
cu spusele pe cei slabi pi
pe cei puternici. Carol promoveazA din puterile pi
cultura bucatelor pi nepriceput
se de vite, ce are de turme, cum pot da
grase rod pi brazdelor
seminte de roade necunoscute pânä
Nici avea eu, autorul acestei poeme, trei limbi pi tot
putea cuprinde in opera mea sfaturile cate
le-a dat Romulizilor neciopliti, foloasele mari ce le-a adus pi
mijloace de a nAscocit. mai amintesc pietele, in cari se
scot la tot felul de pi roadele ce le-au
avut in al. an ? Sau -morile, cari cu repezi ale
pietrilor, de folositor Some$enilor
regelui ? povestesc despre clAdirile ridicate pe banii
din vinderea bucatelot, cari compenseazA neindurarea ingratului
Bacchus ? Vinul, pe care acesta nu vrea dea, este
cu marele biel$ug de cereale. Nu vol pomeni despre locuintele

www.dacoromanica.ro
 45

cládite in tot locul ofiteri, nid despre hanurile primitoare

de sträini ori despre drumurile, cari prin câmpurilor
despre ingräditurile de tärusi asezate simetric de ambele pärti
ale drumului, cari ingrädituri inconjoarä bi apärä de vite
sämândturile. Carol väzu, varfurile muntilor sunt acopelite
greu de brad, bi intelese cA pinul nemiscat din nu
are nici o valoare. Deci pe se de intreprinderi neobi-
cinuite aci : taie drumuri prin locuri necunoscute, ibi construi plute,
cu cari sä peste vadurile necunoscute ne mai incercate
pânä acum ale Somesului astfel sporeascd venitele
poporului ale regelui.
Urmasii lui Marte a cu securea pädurile de
; soldatul prefäcut uneste cu puter-
nice trunchii de brad, din cari se vor case la
plute sprintene. Zinele de
lucrare indräsneatä ; stä incremenit râul bi härtânit e nevoit
piece slobod subt jugul neobisnuit. Printre tärmurii
inarcate cu sare patrie bi luciul apelor
linistea freamätä povara purtata.
Carol arinuieste mersul plutelor, cu vorbe binevoitoare
pe sotii fricosi ; nici nu-1 retin sa valtorile
megânde nici cataractele dese 1), ce cursul
Läsând muntoase ale Daciei, inträ in alvia plinä
de pesti a Tisei, in regatul pannonic noi bi
tigâridu-i astfel mare nume
lar ca rezultatul acestei invingeri strälucite sä fie deplin,
ca Romulizii sA nu a se mai teme din nici o parte,
pretutindeni valitrile furioase ale cu zägazuri puternice,
lipsindu-1 astfei de putinta de a mai pricinui pagube. Nu se mul-
tumeste numai ; opera cu mare trudä, adesea
desert, o continuä cu alte inijloace, intiarea in Rodnei
o face ajutortil podurilor putet nice. Vai, câte piedici
puse in cale-i de iernile n'a invins ! a avut de luptat
planurile dusmänoase ale popoarelor vecine supärare
i-au pricinuit grijile continue Statornic insä
! sa

I) nov prichmite de

www.dacoromanica.ro
cedeaA, ci lip.sit de se apucá singur de treburi atât
de mari numai pe Someseni, cäci acestia erau de ajuns,
intrebuinteaA la munA in folosul obstesg. Vedeai in tot locul
coborând pe neumblate nenumárati stejari, frasini pini
veizi dusi pe cari repede pe zäpada prefäcutä
pârtie ; sute de brate de muncitori harnici asudá lucrând pe
cute ; e toiu munca, care are sä dureze multi ani. parte
cioplesc lemnele, ce vor servi ca dusumele, altä parte
mari de stejar, al Aror vârf fier. Altii, punându-§i
toate puterile, se silesc sä tragá in berbece infricosat, de
o greutate enormä, legat de un catarg cu sute de funii. Când
aceastä infiorätoare a ajuns puiictul mai
deodatä slobod funiile aceea mânatá de greutatea sa, cade cu
putere mare, cu o izbiturä asurzitoare impinge parul in interiorul
pämântului aga pun ternelia podului stabil. Carol neobosit e
fatä supravegheazd toate luerärile. sperie Apada rece, nici
gerul mare ; nici pläcerile unei iubiri ; ci se scapä
de ademenirile logodnicei iubite, a cärei fatä suflet natura le-a
inzestrat cu un farmec deosebit. Dar pentru el frumuseta e de mai
putin pret, decât gloria sa.
Invätati, ai lui Marte, sä curajosi vä
impliniti datoria ! Aceasta era starea lucrurilor, aceasta
slavá de pe atunci a Romulizilor inältarea poporului mult timp
deläsat.
Binevoieste, nobile losife 1), a-ti privirile senine
spre aceste vlästare, acum se ale luí Marte a-le lua
obi scutul täu ocrotitor. se cade e cu dreptate.
Doar ei toti recunosc, tie-ti datoresc norocul märturisesc
cä sunt opera tu care esti intemeietorul slavei
Pelângä aceasta mai aduc ca motiv de sprijin puternic Ai
sätoria de intâmplatä 2), când li se sä priveasc5
in chip fata ta se co chezesia nepoatei tale.
dacä cândva dusmanul Alcând alianta ar
sä näväleascä hotarele austriace, conducerea ta sä
1) Baron Siskovics, comandantul suprem al artileriei.
2) Carol baron de Entzelberg a luat in casatorie pe baroneasä
de Siskovics, nepoata comandantului amintit mai

www.dacoromanica.ro
 47

a scoate mai semnele puterii pi cu dreapta

Moravului, dar tetnutä de rusac, sä arete calea, pe node mers
strämosii sAi, Poate acest arbore, despretuit multi ani, trans-
plantat cu m.ânile tale in grädina virtutilor, va creste de
udat cu Carol, va aduce made vrednice. Forta
lui
strämoseascä sämânta nobild stä incA ascunsä in rädäcina
adâncä
Compus de
Comitele Silvius Tannoli.,

Cele adnotäri (reflexiones), fäcute la acest poëmation

de Vasile Vajda amintite No. al acestei reviste,
scurtä la adresa cetitorului. Continutul in româ-
neste este urmätorul :
-Ctitorule binevoitor, urmäreste cu ingäduintä aceste adnotäri
fäcute la opera a Silvius Tannoli,
regimentul al doilea de granitä român, compusä anul
1768 in onoarea barovlui Carol de Enzenberg, colonel acel
regiment, publicalä in tipografia lui Sardy.
Aceste adnotäri vor da o cuno§tintä a opusculului
amintit, vor arAta motivul pentru care s'a stabilä
pi de granitä din Transilvania, timpul, locul deose-
bitele peripetii ale regilnentului de cântat de poet. Fiindcä
nici nici nu higAduesc o povestire mai pe larg,
ascultä pe cele tirmeazä

lotre nenumäratele pe cari le adäposte-ste Transilvania

in principal ocupä, baza pactului uniunii
la anul 1613, eu noi conditiuni la 1630,
confir-mat origine pi una de
obârsie

www.dacoromanica.ro
 Mai sunt Ungurii pi Secuii, de origine,
dar deosebiti prin inceputul, móravurile pi inutul locuit pi anteriori
natiunii a treia. Dupä retragerea, in Moesia Mediterranea, a legiu-
nilor romane intâmplate subt impäratul Aurelian, Dacia a ajuns
in stäpânirea Gotilor.
In anul 374 d. Hr. ndvälirä din Azia Hunii subt conducerea
lui Balamber pi cucerirä Dacia dela regi$orii Athananic pi Phritigen.
Apoi atât aici, i in Pannonia un imperiu puternic,

care pe timpul regelui Attila ajunse groaza celor doi

romani. Attila a stäpânit pânä la 40, când,
domnia intre cei trei ai säi Irnach, Dengezich,
popoarele supuse scuturard jugul robiei. Dupke cei doi din
au fost ucipi, Irnach cu ai säi s'a reintors la locuintele din Azia,
iar dintre Hunii lui Erlach vreo 5000 s'au a$ezat regiunea pä-
duroasä dinspre räsärit a Daciei Mediterranea. s'au numit
mai apoi Siculi sau Scytuli (Secui), cari päräsind pe Geula
sprijinitorul pdgânismului pi supunându-se prin
puterii sfântului anal 1001, pästrat neatinse
institutiunile primitive, cum in T. 3. t. 4 la
ceputul §-ului Afarä de aceasta mai sunt in pärtile Transilvaniei
Scithuli, nobili privilegiati, adusi de ppporul cu Ocaziunea
primei in Pannonia. Pe noi numirn schimo-
nosind numirea Siculi, cari se bucurä de legi pi obiceiuri
totul deosebite, sunt foarte priceputi in arta rdzboiului, pi urmând
datina strämo$eascä impârtesc intre sine pi mo$tenire
pi dupä familii pi de inrudire." -- Pe
vremea când Dacia a in mâna Gepizilor, urma$ii Hunilor
lui Irnach, Uturguri pi Kuturguri pi
in Dacia alpinä, o cuceresc dela regele acestora Cunimund in
anul 561 ; nu peste mult ocupá pi Pannonia päräsitä de Longobarzii
chemati de Narsete in Italia pi astfel subt numele de
huno-avar in Europa imperiul hunic, pe care
avut släpânire la anul 791, când Carol Mare a cucerit
Pannonia. iar Bulgarii pi Cherobatii Dacia pi astfel aceste douä
provintii au ajuns in puterea acestor popoare
Dacia, cca mai din räsärit, a stat
conducerea proprii ca fiduciara a impériului rdsäritean

www.dacoromanica.ro
 anume Dacia Ripensis subt stäpânirea lui Menumerot, cu
sedinta Bihor, Dacia Alpestris subt Glad, care stätea
Dacia Mediterranea subi stäpânirea ducelui nostru Gelaon, care
avea resedinta in cetatea Gelau asezatä râurile
Somes. Aceastä cetate se numeste azi pästreazd
ruinele vechei fortärete
Secretarul anonim al regelui rnärturiseste cä locuitorii
Daciei Ripensis au fost Cozarii, ai celei Alpestris si
Bulgarii, iar ai Daciei Mediterranea Blachii Schlavii. Cu toate
se pare, cä Anonymus prin afirmarea cä Secuii s'au unit
cu Ungurii la lacul Cseglen-Mezö luptat Mire cei dintâi
cu Menumerout - vrea sä sustinä cä aceia au fost locuitori ai
Ungariei, dovedeste atât in §. 147 Tom. Trans
in opera : Imago nationis Siculicae, cä au fost locuitori ai
acestei Dacii.
Ungurii, popor tot de sânge scitic, urmasi ai Hunilor,
numele dela cetatea Hungu, pe care au cucerit-o
cu ocaziunea nävälirii Pannonia. Näscuti din nearnul lui
Mogog, fiul lui laphet, au venit in Scitia subt numele Dentu-
Moger, apoi dupä cei s'au numit Hetu Moger in
special Mogeri. s'au in mäsurä mare
Dentu Mogerilor, alegându-si de comandant suprem pe Almus,
fiul lui Ugek al sotiei sale Emesa, fiica d-ucelui Eumedubelian
au pornit säcaute tara Pannoniei, care odinioarä a fost proprietatea
regelui Attila astfel au nävälit in Europa. Mai au ajuns
in Rusia, unde au cuprins cetatea Chiev. Fäcând tributar pe co-
mandantul acestei cetäti, au pace dânsul au
primit in toväräsie pe Rusi pe aliatii acestora, pe cei
duci ai Cumanilor. Continuându-si calea prin Galitia Lodo-
trecând peste pädurea Howos, au pätruns in Pannonia
in tinutul Ungvár. Locul, pe care l-au ocupat mai l-au nu-
mit dupA truda mare, cu care au ajuns pânä acolo, Munkács.
Aici au poposit 40 de zile. DopA aceasta au stäpânire
pe fortäreata Hungu, al cärei comandant Laborcy a fost ucis pe
cale de Mogeri, in vreme ce se refugia Zemlum. In acest
Almus la sfatul tovaräsilor säi a ales de comandant al Ungurilor
pe Arpad.

Arhiva 4

www.dacoromanica.ro
 Arpa nu numai a stabilitä de tatäl säu
aceste ale Ungariei, ci a märit-o ; cáci anul 903 d. Hr.
a ocupat intreg teritorol dintre Tisa Bocirog pOnd la
dimpreund cu cetatea Borsva, care se cu stäpânirea lui
Salan, ducele Bulgarilor. Dupäce a primit pe solii Jui
Satan a trimis el din partea sa delegaji, a cerut sä i se
cedeze ca päsune o pärticicd de pämânt din teritorul stäpânit de
strämosul Attila. Primind dela acela o furciturd de iarbä
gäräfioare umplute apä din Dunäre, ceace el a Interpretat
ca supunere din partea ducelui Salan, a la Zerench.
Aici fäcându-si corturi, s'au odihnit apoi au ocupat
dinspre muntele Tatur au cládit fortäreaja Borsod. Nu mult
dupd aceea a cerut dela ducele Menumerot din Bihor sd-i cedeze din
pämântul stäpânit de strämosul Attila dela râul Zomus
(Somes) pOnd la hotarul Nyirului pânä la poarta Mesesului.
.Menumerot a refuzat aceastä a trimis
subt conducerea Tos, Zobols o trupä
Menumerot n'a indräznit sä i se care a
ocupat comitatele Szabolcs, Saruvar, Nyir Szathrnár (Satu Mare)
pânä Ja portile Mesesului.
Tuhutum, a prinlit puterea dela ducele Arpad,
pus de sä cuprindä pentru sine pentru
mântul transilvan, stäpânit pe atunci de ducele valah Gelaon.
Astfel, câstigat informajiuni despre bundtatea
pämântului despre starea locuitorilor, s'a dus cu armata din-
colo de päduri pänä la Almas, unde Gelaon i-a iesit
armata sa. Tuhutum, armata de revärsatul
zorilor, l-a pe Gelaon, l-a pus pe fugo
lui Tuhutum l-au ucis râul Cäpus. Atunci locuitorii
(Valahi Slavi), väzând moartea stäpânului au dat
mâna de bunä voie i-au ales pe Tuhutum, tatäl lui
Horka, in locul, care se Astileu (Eskuleu), au
jurärnânt Din acea zi acest s'a numit
fiindcä aici au jurat.
Din povestirea secretarului anonirn al regelui Bela, fäcutä
in 27 capitole despre originea nävälirea Ungurilor Transil-
vania Ungaria, rezultä evidentd urmätoarele lucruri ;

www.dacoromanica.ro
 a) cä Ungurii sunt de obârsie scitick urmasi ai Hunilor lui
Attila, cari au stäpânit odinioarä cel mai puternic imperiu
Dacia Pannonia.
i
b) au nävälit Europa au gräbit in Ungaria, ca sä
cucereascä imperiul lui Attila, care in baza dreptului de succesiune
strámosascä li se cuvenia
c) cä aceastä au pretins-o dela popoarele ce o stäpâ-
niau atunci tot in temeiul dreptului de succesiune cä au cu-
prin supunere. -
d) cä teritorul de päduri (Transilvania) a ajuns in
puterea lui Tuhutum dupä uciderea ducelui valahilor Gelaon
prin învoiala fäcutä de poporul acestuia, nu s'ar scrie
ch locuitorii dând mina de bunä voie ales domn pe
Tuhutum au cu jurämânt cuvântul dat." Se cä
popoarele invinse in lupte ajunse in sclävie, in urmare lipsite
de libertate, nu pot da mâna alege de bunä voie domn.
De unde
e) cä poporul transilvan s'a contopit cu poporul
ducelui Tuhutum, ceeace apare neindoelnic din faptul, cä ducii
Ungurilor aveau obiceiul, ca dupá o consfatuire cu ai sä pri-
ca aliate alte popoare, ha chiar popoarele-
cari alianta Dovezi suficiente avem in primirea Rute-
nilor Cumanilor, alui Menumerot a Nitrienilor, a Ismaelitilor
condusi de Billa, Bocsu Heten, a soldatului bisen Tomizobu
subt conducerea lui Toxu. In urmare ce motiv ar fi avut Tuhutum
nu primeascá amintitá mai sus, mai ales ch felu
acesta a putut sä punä mâna pe lui Gelaon värsare
de se foloseascä de ea deplinä
Ni-o mai dovedeste aceasta ch sf. a
prin lege, ca sträinii cunoscätori de mestesuguri sä fie
cu dreptul de cetätean. De aci trage originea obiceiul
de azi, socotit printre drepturile elective ale poporului, de a primi
pe cineva cetätenii autohtoni ai Dar min tea
nätoasä i-a fach acest lucru, fiindd Ungurii sprijiniti
numai pe arme, asigure stabilá in
popoarelor dusmane sä-si agonisi cele necesare pentru
trebuiau sh câstige simpatia popoarelor din tinuturile

www.dacoromanica.ro
52

nu ar fi fost nici in locuintele

din partea popoarelor vecine, nici nu ar fi putut avea bucate,
factorul principal in toate treburile, nici alte trebuincioase.
Aceste popoare au putut fi numai prin o aliantä
-complectä cu drepturi depline ; pierderea libertAtii consi-
deratä ça o cornund produce pi hräneste continu in
sufletul popoarelor tendinta de a pi de a-si
redstiga situatiunea de mai ceeace o oameni
cuminte ca Anonymus, ba chiar pi irul de fapte pi rezultatul
acestora. Dar nici nu se poate -presupune, cd ducii
n'au fost in curat cu aceste lucruri, despre ce ne
cele mai sus pi locuinta a celei de a
natiuni de origine teutonicd, primite in natiunilor dominante
pi mentionate la inceputul acestei note.

Trebue admitem, pe timpul Ungurilor mai

câteva de Goti in aceastá provincie ; cari insd
au fost de putine, nici nu au fost pomenite. Anonymus
cuprins de o fatä de celelalte popoare cd
stäpânii de atunci ai Daciei au -fost pi Slavii.
istoria märturiseste, cä mai multi insi de origine teu-
au obtinut intrare in Ungaria pi Transilvania noastrá pe
timpul lui cel Sfânt, alui Solomon, ale sotii au fost
de obârsie germanick pe timpul lui Petru Alemanul pi chiar alui
German; dar ne aratä cd cu numerul n'au
putut nici de cum o distinctä. Lui Geza al
i se atribuie meritul de a fi fäcut din ei un adevärat popor prin
faptul, a primit Transilvania pe Saxonii, cari se intorceau
din expedifia cruciatd. Acestora le-a dat dreptul de cetätean pi
pämânturi in tinutul Sibiiului, i-a sporit cu frati adusi din Flan-
pi Leodia pi le-a permis sä se foloseascd de
cu Valahii pi Bisenii. Libertätile date de Geiza le-a cu
privilegiu Andrei al II-lea, anul 1224 pi astfel timpul au
sä se bucure de dreptul natiunii a treia recepte in
Transilvania.
In temeiul dreptului, prin care au ajuns in stäpânirea
mântului au, aceste natiuni trei distincte,

www.dacoromanica.ro
 53

asezate in regiuni deosebite deosebite una de alta prin privi-

legii drepturi bine definite.
Ungurii locuesc in 11 comitate (judete) 2 districte. Secuii
au 7 scaune 5 filii, dar trei scaune Sf. Gheorghe,
cuesc pi Orbai, sunt subt Jude suprem regesc, subt numirea de
,trei scaune se considerä azi ca un singur scaun pi astlef
scaune tot atâtea Sasii 9 scaune pi districte.
Locuitorii din aceste judete pi scaune sunt amestecati in mare
parte cu Valahi, in partea cea
mai importantä a locuitorilor din comitate, jar scaunele
foarte multi ; in scaunele secuesti se gäseste un
numär de Valahi nu de despretuit. Sunt Bulgari, apoi Ruteni,
Rasciani (Sârbi), cari azi fac parte din Valahi, din motivul,
de nurne, nu au nimic din originea Dintre
acestia aceia, cari dispun de privilegii nobilitare, sau se
de libertate cetdteneascä, cum sunt pi Armenii, Germanii pi
fac parte din natiunea, in mijlocul pi-au stabilit locuinta,
pi se cu ceialalti nobili cetáteni ai acelei
de
cazul -
natiuni, de drepturi, libertáti pi prerogative,
sau de natiune de rit grecesc, -
nu sunt uniti. In acest caz acestia se considerd ca apartinând
unei Teligiuni tolerate sunt exclusi dela oficiile publice. Mai
sunt apoi ludeii Tiganii, cari sunt lipsiti de dreptul de cetätean.
Indatorirea nobililor era apere patria impotriva dusmanului
in cazul mercenarii, pi banderialistii nu sunt de ajuns. Ban-
deriile regelui státeau la din soldati mercenari, soldati de
cetate, recrutati dintre iobagii din cetate, Ewrii (6rök) sau
zitori ai hotarelor. lar banderiati erati prelatii, baronii tärii
pitanii cetätilor dela hotare. Acestia erau formeze ban-
derii in proportia bunurilor ce aveau a venitelor legate de
oficiul tor pi urmeze regeascd. In cazul
adunarea nobililor in Campus Martius (pe câmpul de era
numitä insurectiune particulark in al doilea generalá.
Prin articolul din timpul lui Ludovic cel Mare
castrensi au fost redusi la o clasä a unei singure sesiuni de
nobili, astfel banderiul regelui a scadá, iar al co-
mitatelor creascá, Dupä Transilvaniei de Ungaria,

www.dacoromanica.ro
54

in urma deselor insurectiuni particulare poruncite impotriva Tur-

cilor, State le Ungariei au fost nevoite se räscumpere de subt
ele sä stabileasd prin lege (art. 5 din 1649, art. 5 din 1655
in fine in 1715) numärul de pe cari trebuie sä-i pre-
vadä cu hranä darea, trebue plätitä pentru sustinerea ;

astfel in locul insurectiunii particulare s'a aia numita :

militia (militia din tabärä).
In Transilvania, a fost despärtitä de Ungaria, locul
banderiilor desfiintate pe nesimtite l-au ocupat soldatii de
(miles praesidiaritts), recrutati parte pe cheltuiala principilor, parte
pe a cetätenilor, o dovede§te aceasta § 203
din tomul 11 al istoriei Transilvaniei cu mai multe tratate incheiate
(in Viena 1686, Blaj 1687 Sibiiu 1688) Principe, Statele
Transilvaniei Leopold Mare. Aceastä a fost publicatä,
cu sprijinul case domnitoare din Austria, In diploma
sacrum din 4 Decemvrie 1691, la rugarea a Státelor, dupä
moartea lui Mihail I Apaffy in 15 Aprilie 1690 in.
in cursul adunärii a fost prima cu mare bucurie de
State in adunarea tinutä la 15 Martie 1692 in Alba-lulia.
punctul 12 al acestei diplome s'a stabilit cota de apärare
pentru Transilvania pentru Ungaria in timp de pace in
suma de 50.000 later!, in timp de räzboiu suma de 400.000
floreni, in aceastä sumä venitele fiscale. In
17, dupä ce s'a dat Transilvänenilor pacea doritä, cu
soldati de pazä sträini, s'a cd tara trebue apäratä cu soldati
din patrie. s'a intamplat cä numele de pläiei haiduci
recrutat mai multi soldati de paA. Urma§ii acestora, dupä
pacea dela Karlovicz incheiatä cu Turcii -
silvania a ajuns sub protectiunea lui Leopold, principele Mihail
Tran-

Apaffy iunior a primit, in schimbul renuntärii -la principat, o

pensiune anualä de 12.000 florini, Transilvanenii,
art. 1744, pilda din Ungaria, au transpus

ales rege ereditar al Ungariei

de
-
dreptul de -succesiune asupra fiului protectorului losif
au fost prefäcuti in 1702 in
pedestra0 campesträ sub comandamentul
proprietarului comite Adam Babocsai. - Acest regiment se nume§te
azi, -dupä proprietarul baron, regimentul lui

www.dacoromanica.ro
 55

Când Maria Terezia indatá la inceputul domniei sale a fost

de dusmanii sanctiunii pragmatice, de Prusi, Bavarezi,
Francezi, Spanioli Saxoni, cari toti ridicau pretentiuni la pro-
ereditare, a poruncit in 1741 insurectiune, iar in anul
urmátor a cenit dela Transilvánenii, cari in mare parte erau chi-
nuiti de foamete sä dea douä 'mii de oameni pentru
complectarea regimentelor ungure0 campestre. Acesti oameni, la
rugarea Statelor baza celor 12 puncte din regulamentul bi-
nevoitor din anul 1759, au format alte douä regimente campestre
noi, infanterie dupá proprietarul comite, Gyulaian,
azi subt comandamentul baronului Splényi, unul de cavalerie
subt comandamentul comitelui azi subt al arhiducelui
losif. La aceste douä regimente s'a mai adäogat la inceputul
acestui secol (al XIX-lea) unul subt comandamentul baronului
Vaquanti, recrutat din Unguri Transilväneni.
Augusta Doaniná hártuitá cu räzboaie de vecinii crestini, ca
poatá asigura domnia impotriva Turcilor, poporul
crestin, s'a hotärit sä intäreascá frontierele cu
soldati stabili, provázuti cu pämânt de seamá la toate
miscirile dusmanului. fiindcä acest lucru fácuse deja la
frontierele Dalmatiei, Croatiei, Slavoniei Banatului timisan, mai
rämânea inconjoare cu cordon militar tinutul nostru.
Binevoitoarea mamá, cu grijä pentru fericirea popbarelor
sale, a hotärit ca Secuii, urmasii, vestiti pentru virtutea militará,
ai Hunilor lui Attila asezati in partea dinspre räsárit, märginasä
cu Moldova Valahia, a Transilvaniei, sá fie incadrati, ca
apiopiati de granite, in aceastä militie. Acest popor a fost
baza dispozitiilor lui Corvinul in trei ordine : al nobililir,
cari dupá datina locuitorilor din cornitate primitori de darur1 tre-
buiau sä iasä la luptá cu servitorii tocmiti cu simbrie, al celor
cu cai, cari se luptau citare al celor pedestri ; din toate
cele trei clase sä apere impárátia.
Apoi Valahilor nobili, liberi, urmasi ai Romanilor, stápânitori
cândva ai Daciei, fiilor de preoti, celor uniti cu bi-
serica Romei, li se dá incredintarea, ca discipoli ai lui Marte, sä
apere celelalte hotare dinspre Moldova Valahia. Acesti Valahi
nobili sau de conditiune liberá, de religiunea greco-catolicá, locui-

www.dacoromanica.ro
56

tori de bastinä pi mult iubitori de pämântul strämosesc formau

partea cea mai mare a populatiunii din Transilvania pi se deose-
atât prin obiceiuri cât pi pdn legi de Moldovenii pi Muntenii
invecinati. Despre ei se credea vor corespunde toate
scopului propus. anul 1762 se lucrärile pentru infiintarea,
in scaunele secuesti Ciuc, Ourghin pi Casin, a unui regiment de
infanterie compus din pedestri pi din cai mai
pi a altui regiment tot de infanterie scaunul Scaune pi in
filiala acestuia Micula, precum pi in filiala scaunului Odorheiu
numitá In acest se regimente
mai
mamA, din cari se formeazä anul urmätor 1763 in scaunul Ciuc,
Gurghiu pi Casin primul regiment pi apoi in 1764 al doilea.
Din fruntasii mai amestecati in aceste regimente s'au fäcut
opt companii de cäläreti. In acelap an s'a infiintat valea mär-
gin* Marmatia, Polonia pi Bucovina, sau districtul Rodnei
al doilea regiment românesc. atât din regimentul acesta,
pi din primul regiment secuiesc cu armele pi
tiutori de limba asezärnintelor oficiale, aruncând armele in 1764
au apucat spre vârfurile muntilor, cei mai multi s'au rifugiat in
provinciile turcesti vecine, pânä când Secuii indemnati de dezastrul
dela Madefaläu, Românii prin prude* colonelului
Carol baron de Enzenberg, venit in ori pi s'au dedicat in
veci Marte.
In anul
1765 s'a infiintat prirnul regiment român dela Poarta
de fier pânä la Brasov, peste Huniedoara, Alba de jos,
peste scaunul dela Orä§tie, Sibiiu pi peste districtul
Bârsa. Apoi in mijlocul provinciei, dela districtul Kôvár,
la Fägärasului s'au format din nobilimea mai in
stare cu o singurä sesiune, din puscasi, boeri pi ocnasi din
unor orase nobilitare opt companii de rornâni,
apa militia care päzia granitele forma 4 regimente de infan-
terie pi douä de cavalerie. In anul 1775 români redusi la
4 companii fost in regimentul de cavalerie secuiesc.
In anul 1783 locuitorii din domeniul Bârgäu asezat la hotarele
Moldovei au cerut dela impäratul losif sä fie aläturati la regi-
mentul al doilea de care li era vecin. acest
clomenin a fost räscumpärat _prin schimb de mosie dela

www.dacoromanica.ro
 57

contilor Beth len, fu incorporat 26 Decemvrie 1783 in regimentul

al doilea in 5 lanuarie 1784 militarizat contribui
mult la sporirea acestui regiment.
Acest zid de apärare, ridicat la granita provinciei, s'a fäcut
impotriva Turdilor. Frontierele dela Poarta de fier la Brasov
inspre tara Munteniei le apära primul regiment cu coman-
damentul in Orlat, de stationare in apropierea cetätii Sibiiu ;
dela Brasov hotarele aceleiasi Muntenii le regimentul al
doilea secuiesc din Trei scaune cu cu
mandamentul in Secuesc. In hotarele Moldovei le
apära scaunele Ciuc, Gurghiu Casin primul regiment de
terie secuiesc supus cu resedinta in Miercurea
Ciucului, hotarele de mai ale Moldovei, cari duceau
spre Polonia, precum pi granitele Bucovinei au fost incredintate
spre apärare regimentului al doilea de infanterie romanesc, aflätor
la marginea judetelor Turda, Cojocna, ale districtului
pi atarnätor de comandamentul stabilit in

Regimentul de cavalerie, al cärui comandament se in

scaunului Trei Scaune numit Sf. Gheorghe compus din
pârti secuiesti din partea regiment stabilitä
in districtul Fägäras, are o parte insemnatä fixatä scaunul
din .comitatul Turda, de
Secuesc pe la
- invingand Seculi
- acest regiment a fost däruit
dupä dreptul secuiesc. Mai e apoi invecinat cu comunele Agribiciu
pi anexate la Turda, cu Teus-Bärabant pi Oiesdea
din' judetul Alba de jos, pi cu Dobra din judetul Hunedoara.
Toatä aceastä militie de granitä a fost cu mosii
echipament. In timp de pace se ocupa cu agricultura cu
cresterea vitelor. Vestitä pentru credinta, statornicia pi vitejia sa,
a arätat ce ce poate iubirea de patrie.
Niciodatä nu s'a auzit sä se fi dat dusmanului ori sä fi
intors spatele, ci dimpotrivd sau nävälia ea mai asupra
dusmanului sau, poruncindu-i-se sä reziste aceluia, mai bine ipi
jertfia viata, deck sä cedeze inimicului, apa venia
crezi, cá protopärintii Huni Romani, cei mai sträluciti promotori
ai virtutilor militare, au in stränepotii lop.

www.dacoromanica.ro
58

Pämantul, pe care locuiesc, in mare parte steril, le

cele necesare pentru traiu pi hainele, pe cari trebue sä pi le pro-
cure in timp de pace, numai lucrat cu mare ingrijire
incetare. Ace§ti bdrbati rázboinici, templul lui lanus este
stau in serviciul zeitei Ceres pi al Saturn. Femeile
pi cari se ingrijesc de cre§terea tinerelor vldstare, in timpul
bärbatii sunt ocupati cu deprinderile militare, indeplinesc
lucrdrile lui Saturn pi ale Cererei. Astfel cine poate crede,
ca din bine legate, sbuciumate pi prin muncä
pot sä brate slabe, neräbdátoare de frig, pi
Bärbatul pi femeia, fiul pi fiica din leagän se indeletnicesc cu
la fel, in urmare se disting prin aceleapi virtuti, astfel
in caz de nevoie tinerii de ambele sexe pot forma o armatä
adeväratd. Deodatä cu laptele mamei sug pi o
räbdätoare de tot felul de necazuri, dar primesc hi sine pi un im-
bold spre glorie pi o de a se distinge, apa vei
educa pe un Secui, sau pe un de granitä,
il vei face capabil de once arte, me§te§uguri pi
gata sä indeplineasef

2.

Infiintarea acestei militii pi in special a regimentului al doilea

organizat in Rodnei, a oferit autorului materia pi
ocaziunea binevenitä sä mica poemä de lap.

3.
Aceasta vale este intre muntii Carpati indreptati dela
nord spre est, cari despärlesc cu Maramure§ul de
Transilvania, Polonia pi Bucovina pi muntii Bargäului ai
Bistritei. din aceastá vale este neinsemnatä pi este udatä
de apele Some§.
Numele pi dela comuna a§ezatä
in stramtoarea muntilor -vecini ca Bucovina, infloritoare deja pela
anul 1242 pi 1310, cum aratä Fridvalszky in manualul de min-
eralogie al principatului Transilvaniei (partea 1. §. 3 pi partea 2.
§. 36), pi bogatä in de argint, fier pi plumb, cari se cultivä

www.dacoromanica.ro
pi azi. (Azi este un resedintä de oficiu montanistic,
vechilor edificii pi ale unni templu, cari aratä soarta
lui de pi incercând sä le inlocuiascä cu apele
minerale pi cu ce le are). Subt regii Ungariei acest
impreunä cu intreg districtul a fost inzestrat cu libertätile
cetátilor miniere, chiar in vremea când Sasii din Bistrifa au fost
exempti de dominiul contilor, supusi prin
Ladislau posturnul, baza dona(iunii lui loan Huniade.
a) Prin scrisoarea acreditare a Matia, trimisä in
1472, in ajunul Sfântului Emeric (5 Noemvrie) Românii
din aceastä vale despärtiti de judetul Solnoc-Dobâca au fost
orasului Bistrita pi s'a se bucure de
toate libertAtile, pe cari le-au avut mai
b) Prin patenta rege in Buda 1475, prima
bätä Joia verde, opidul Rodna cu .toate dependentele
sale (deci pi cu se incorporeazd pi se la oraphl
districtul Bistritei cu conditiunea, ca opidul amintit dimpreunä cu
sale, cu colonistii pi locuitorii acelora se bucure
pi sä se foloseascA mereu de toate drepturile, libertätile, obiceiurile,
venitele pi privilegiile, de cari _s'au bucurat din vechime
Bistrita, cetätenii pi comunitatea acestora, dar apa fel, ca opi-
dul pi dependentele sale sä se considere supuse sus zis,
sä fie numerate cu cetätenii pi dependentele orasului
Bistrita pi sä fie supuse la därile, atât ordinare cât pi extra-
ordinare, câte trebuie sä se regelui. Voivozii pi vicevoivozii
precum pi altii, pe cari intereseazA, se apere,
pi pästreze toate drepturile, libertätile, obiceiurile,
venitele pi privilegiile opidului mentionat, ale colonistilor pi locui-
torilor acestui opid pi ai dependentelor sale, alât cei prezenti, cât
pi cei viitori eliberati in chipul amintit sus.
c) Raportul despre improtocolarea a zi
Adormiea Maicii Preacurate de comisarul regesc loan Keresztúr
pi märturia mändstirii preafericitei fecioare Maria din Mänästur
datA de pArintele Ladislau, dovedesc in an orasul
Bistrita a fost incorporat, dimpreund cu mare pi toate
dependentele ei, numite Valea Rodnei, la dominiul opidului Rodna
anexat la orasul de mai sus. (vezi Marienburg : Geografia Tran-

www.dacoromanica.ro
60

silvaniei, partea a doua pag. 387-390). De aci putem conclude

foarte usor, cä locuitorii acestei vái s'au bucurat au trebuit sä
se bucure de militarizarea acestui tinut de libertate
cetdteneascd, de care s'au bucurat ceialalti cetäteni din
au atârnat de magistratul din acest oras, ca parte a aceluiasi
district.

4.
(latineste Samus sau Samusius, ungureste Sza-
mos) se imparte Mare Somesul Mic. dintâiu
isvoreste din sus de Rodna din muntii Carpati, märginasi
Polonia Bucovina ; curge prin districtul Rodnei in comitatul
Solnoc-DobAca, la satul Sesarm primeste sine care
izvoreste din districtului Bistritá ; din jos de satul Mica
din sus de orasul nobililor Dej se uneste cu Somesul Mic.
Acesta din urmä izvoreste din muntele Calata din judetul Cojoena,
care munte face parte din muntilor Giläului ; curge dela
vest spre est pelângä Cluj Gherla. Pe timpul principilor nationali
Somesele unite duceau sarea táiatä din Ocna Dejului la Satu Mare ;
judetul Szabolcs satul Apáthi se Tisa. Mai târziu
Somesul s'a umplut de grinzi, näsip alte murdärii de acest fel,
a fost apoi subt Maria Terezia pentru trans-
portarea sárii a plutelor adunate din muntii Rodnei, mai ales
a fost fäcut potrivit pentru navigatiune prin grija deosebitd
a colónelului Carol baron de Enzenberg, slävit in poema
nicatä aci in traducere.
5.
In acest district sunt izvoare de ape minerale foarte
Intre acestea unul din cele mai salubre este dela Rodna, bine
ingrijit. Efectele minunate ale acestui pe care cu
solemnitatea 23 lunie 1775 episcopul gr. cat: de
Grigore cândva Maior, le-a cântat tot el hi urmátorul distih :
Vinded rinichii, stomahul, splina ficatul.
Astfel aceastä salubrä e de la multe boale.
Acest tinut e bogat in fiare sälbatice vite cornute ; pämântul
ca In toate regiunile muntoase, este neroditor.

www.dacoromanica.ro
 61

6.
Locuitorii, cu exceptia minerilor pi a functionarilor monta-
nistici, sunt de religiunea greco-catolicä. Sate le sunt
numär de 24. Acest-ea de infiintarea militiei erau impräp-
tiate prin munti, dupä infiintarea aceleia au fost regulate pi sporite
cu altele noi, cari poartä nume romane, bunâoarA; Salva, Romuli,
Parva, Nepos. Cele mai multe dintre aceste sate sunt asezate
Somes. Capitala acestui district militar este opidul militar
care este totodatä resedinta statului major sau a comandamen-
tului acestui regiment, a vicarului pi a institutului militar,
in care tinerele vlästare gräiliceresti se cultivä in limba germanä
in deosebite arte pi tiinte in apa din ei se
pentru regiment mai multi locotenenti pi subofiteri. Partea,
care s'a la regimentul de granitä in anul 1783 din dome-
niul Bargäului, este despärtitä de acest district prin muntii Bistritei
pi cultivä valea, care se aflä muntii amintiti mai inainte pi
muntii Moldovei pi care se la rnuntii Gurghiului,
invecinati cu scaunul Gurghiu. Locuitorii acestui tinut sunt de
asemenea din cari o parte sunt ortodoxi. Capitala este
Borgo-Prund, resedinta unui rnaior.

7.
priveste intemeierea propäsirea institutului din
Näsäud, se urmätoarele : s'a pi organizat,
in valea Rodnei, regimentul al doilea s'a intemeiat cam
pela anul din initiativa subt conducerea arhidiaconului
leronim Kálnoki, ieromonah din ordinul sf. Vasile cel Mare, o
scoalä latino-germanä, care pi-a continuat activitatea subt
conul loan Para. Fiindcä in limba latinä s'a prea
progres, astfel instructiunea a a se face numai in limba
gerrnanä.
prin rescriptul impäratului losif al trimis
25 Februarie 1782 comandarnentului suprern al armatei, din
venitele acestui regiment suma de 6996 floreni renani pi 433/4 crei-
tari, s'a cládit institutul de azi in curs de un an. Materialul pi
lucrul manual I-au prestat gratuit pi cu dragS inimä pe intrecute
lopipi soldatii gtäniceri. Astfel s'a ajuns cA in 22 Noemvrie 1784

www.dacoromanica.ro
62

s'a inaugurat solemn i-au instructiunea elevii.

Numärul elevilor, cari au fost numai de soldati gräniceri, s'a
stabilit la 50.
Sustinerea acestei s'a dispus se indeplineascä din
venitele regimentului, in baza socoteli in fiecare
socoteala aceasta era impreunatä cu multe astfel
losif a prin decretul din 18 Aprilie 1786,
sä se plateascä in fiecare an din venitele amintite mai sus pentru
intretinerea elevilor suma de 1750 floreni renani. In anul 1826 s'a
inceput miscarea, de forul suprem, ca numärul elevilor
din regimentul al doilea s" se la 30 tot sä fie
primiti in din regimentul astfel ca de aci
fie primiti educati in acest institut numai 60 de tineri
gräniceri curati. Dar acesti elevi au fost admisi
la frecventarea cursurilor tineri nu numai graniceri,
ai acestei patrii, primiti pe spesele
La s'au deschis numai clase primare, in anul
1785 s'a a in 1824 a patra. In aceste-clase se
cititul scrisul, religiunea, regulele limbei germane, sintaxa,
aritmetica elementele stiintelor inrudite cu aceasta, 0ografia,
statistica istoria. Apoi se deprindeau in arta militarä, ca sä iasä
din elevi subofiteri, scriitori alti slujbasi folositori regimentului.
Cat a adus acest institut regimentului, se poate con-
clude din urmätoarele :
1. I-a acestui regiment cinstea, toti subofiterii
stiau vorbi, ceti scrie in 1. de bine, nu-ti
venia a crede sunt ; astfel ziarul din Viena deja in
13 Noemvrie 1789 amintire despre acest regiment.
2. Acest institut a dat regimentului s1ujbasi ai altarului,
directori ai -institutului, invätätori, alti folositori cantori.
Cred, nu vom face un lucru nefolositor pentru cetitor,
vom pe indivizii crescuti in aceastä dintre cari
fiecare a puterile sale, lucruri folositoare pentru stat :
I. Slujbasii altarului dimpreunä cu directorii de can-
apartinätori
Domnii : Dumitru Anton, paroh in Näsäud ; loan Avacum,
paroh in ; losif Buta, in ; Bruta,

www.dacoromanica.ro
 63

paroli in Gledin ; Terente Bogat, paroh in ; Ciril Dunca.

capelan NäsAud ; Vasile Fetti, paräh in Suplai ; Dänilä
paroh in Zagra ; loan Gälan, paroh in Mare ; loan Hangea,
paroh in Maieru ; leremie, capelan in Rebrisoara ; Aventin
paroh in Tiha ; George capelan in Näsäud ; Anton
Cosbuc, capelan in Hordou ; Nicolae Cosbuc, paroh in Hordou ;
loan Cornea, paroli in Romuli ; Gavrilä paroh in
losif ; Maxentiu paroh in Mocod ; Blasiu Moldovan,' ca-
pelan in Moräreni ; Mälaiu, paroh in ; lacob Mäierean,

paroh Nepos ; Vasile Moisil, paroh Rodna nouä ; loan Mure-

san, capelan in Rebrisoara ; MOdelean, paroli in Rebra ;
loan Miron, capelan in Telciu ; Nitul, capelan in ;

George Pop, paroh in Gäureni ; Gerasim Porcul, paroh Rodna ;

Florian Pop, paroli in Ragla ; loan Pop, paroh in ; Grigore
Pop, in Rebrisoara ; Atanasie Pop, capelan in Salva ;
Pavelea, paroli in Salva ; Vasile Pop, paroh in Mägura ; loan Pop,
paroh in Mititei ; lacob Pop, paroli in ; Dominic Pop,
paroli Poieni ; Mihail Pop, paroh In Nusfaläu ; Pahomie Pop,
paroh in Bichigiu ; Luca Pavel, paroh in Bistrita ; Grigore
paroh Mureseni ; loan Zinveliu, paroh in Rusii ; Eremie
capelan Zagra ; Alexa Zinveliu, capelan in Zagra ; loan
Sotropa, in ; Pantelimon Ursu, paroh in Zagra ;

Vräsmasiu, Prund ; loan capelan in Mocod ; Petru

Värärean, paroh Santioana.
Personalul primare.
a) Directori:
Nicolae Fetti, clirectorul primare din Orlat ; Ernest
Istrate, directorul primare din Näsäud.
b)
Constantin Georgi(ä, clasa a ; loan in clasa a
patra, preot; Näscutiu clasa a Ill-a.
triviali.
Besan, in regimentul ; Cirilä Cräcanh, in
regimentul ;Nicolae Cotrus, regimentul al doilea
; Sebastian Pop, in pensiune ; Vasile Pop, in regimentul al

doilea ; Simion Rus, regimental al doilea ; Jacob

Zinveliu, regimentul al doilea ; Vasile Sucia, in regimentul

www.dacoromanica.ro
64

; Grigore Ursu, regimentul ; loan

agrean, regirnentul
d)
loan Mäfteoaie ; Moise Neamtiu ; loan Turcul ; George Lazar ;
N. Pavelea multi altii.
Ofiferi institut.
a) maior in functiune a fost Macedon Pop.
b)
-George Berar din ; din Näsäud ; Vasile
Pop din Bichigiu ; Puica din : Matei Pop din Bichlgiu ;

Räglean din Budacul ; Pavel Ria din Borgorus ;

Nichifor Jarcia din Rebriwara, cari cu vitejie primejdiile
razboiului au murit parte parte dupice s'au acasä ;
Mihail Puiu din Monor, in functiune.
Locotenenfii :
Atanasie Androne din Näsäud ; Pararnon Androne din Näsäud ;
Crislian Botta din Ragla ; Nicodim Bobb din Maieru ; Brat
din Zagra ; Teodor Botta din ; George Doci din ;

Pantilimon din Näsäud ; din Maieru ; Onisim

din Rodna veche ; Sälägean din Parva, cari au murit
au la necazurile razboiului sau in
cursul acestora ; N. Ceuca din Salva ; Pop din Bichigiu ;
Vasile Pop din ; Leon Pop din Bichigiu ; Matei Mot din
Zagra ; N. activitate ; George Ilie§iu din
Maieru, in retragere din pierdut vederea ; lacob Mo-
rariu, Värärean din Santioana pensionati.
d) Sublocotenentii :
Botta din Ragla ; Simion Botta din . Ragla ; Dian
Burcutel din loan Dode din Mocod ; David Domide din
Rodna ; loan Mihaila§iu din ; Vasile din Lesu, in
tivitate ; George din Näsäud ; Teodor Corbul Zagra ;
N. din Rebri§oara ; Vartolomei din Feldru ; Dumitru
din Lesu morti ; Petru Blocu din Monor ; lacob Neamtiu
din Feldru; Alexandru Runcan din Budacul ; George
Väräreari din Borgo-Rus, cari s'au pensionat dapice au trecut
peste necazurile razboiului.

www.dacoromanica.ro
 e) Stegarii :
. Dumitru DrAgan din Monor, pensionat ; George Gondor
Andrei din NäsAud morti.
ace§tia mai sunt din institut o multime de
alti subofiteri, precum unii in cancelariile regimentelor, cari toti
a§teaptä avansaiea.
NOTA. Pe marginea unui exemplar de Poémation, fost In proprietatea
cApitanului de jandarmi Francisc Mihailasiu, se aflä Insemnate urmätOarele
date, privitoare la ofiterii amintiti mai sus :
Au räpausat : Kapserment 1819 ; Macedon Pop de Chisfaläu 1836 Bor-
goprund ; Basiliu Pop din Bichigiu 1824 ; Gavril Puica din 1816
; Matei Pop din Bichigiu, cäpitan In regimentul secuiesc, 1826 Agar-
biciu ; Paul RAu din Borgorus 1825 Mocod ; Nechifor Jarda din Rebrisoara
1826 Rebrisoara ; Mihailä Pui din Monor 1829 Feldru ; Atanasiu Androne din
Näsäud 1798 Paramon Androne din Näsäud 1811 Borgobistrita ; Nico-
dim Bob din Maieru 1796 Cogliano (Italia); George Doci din Feldru 1812
Feldru ; Pantilimon Gabriel din 1817 Näsäud ; DänilA din Maieru
1852 Maieru ; Ceuca- din Salva 1836 Viena ; Gavril Pop din Bichigiu ofiter In
regimentul secuiesc de husari 1852 Sf. ; Matei Mot din Zagra 1844 ;
din 1847 ; George din Maieru 1822; lacob Morariu
Mocod ; Anton Värärean din SAntioana 1833 ; loan Dode din Mocod 1833
Borgoprund ; David Domide din Rodna 1837 Telciu ; loan Mihailasiu din
Sieut 1857 ; Dänilä Borgovan 1834 Lela ; Dumitru 1823 Zagra ;
George Bachisiu din Näsäud 1814 Näsäud ; din Rebrisoara 1823 ; Var-
tolomeiu din Feldru 1800; Dumitru Todichi din Lesu 1825 Mare ;
Petru Bloca din Monor dimisionat ; leech Neamt din Feldru 1830 Feldru ;
Alexandru Runcan din 1842 ; George Värärean din Rusii
Munti 1832 ; DrAgan din Monor 1845 ; George Gondor din Näsäud
1809 Andrei din Näsäud 1830.
(Va urma)

www.dacoromanica.ro
66

MIHALI
1844-1914

VASILE FILIPCIUC

Cu prilejul desvelirii inaugurärii bustului lui loan MihaH,

ridicat prin colectá de cAtre de§pärjämântul Sighet al
i,Astrei, se cuvine sA viaja operile acestui nemuritor,
care a binemeritat generajiei dumiri'e de exemplele
vietii sale. Nu a fost luceafärul rede§teptArii noastre, ci o stea
izolatä, care ne-a luminat bezna renegatisrnului 5i a
najionale drurnul adevärat la izbânda idealurilor
nespus de grele. Maramure§ul a fost izolat de cAtre Ardeal
Bucovina, suferia efectele morbiditäjii urma robiei
biserice§ti eparhia ru:eano-maghiarA de Munkács (1650-1856),
urmärile rnaghiarizärii clerului intelectualilor a sociale,
identitatea de interese facilita asimilarea familiilor române
neme§e§ti prin incuscrire. lzolarea geografid 5i culturalá a legat
Maramurepl de mentalitatea idealurile Pustei.
In luptele pentw libertate Rákoczi II Kos-
suth Lajos s'a creat tradijia &Opel româno-maghiare, care in luptele
episcopia din Munkács salvarea religiunii strämo-
urnv ajutorului dat de calvini fajä de romano-catolici,
se deja in anal 1650, când Habsburgii impun politica
centralizArii prin religiunea catolicA, când se näscu greco-cato-
licismul rutean. Liceele confesionale din Sighet, cari in prima
linie cel calvinesc, condus de amabilul istejul savant
Szilágyi, cimentau opera de consolidare sufleteasck mai ales dupA

www.dacoromanica.ro
infroducerea. retorsiunilor, care au urmat suprimärii revolutiunii
1849, s'au Mihali, lath! särbätoritului ca
fost guvernor al lui Kossuth, Simion Pop, losif Man, De
atunci mixte romano-maghiare celor
curute§ti :
Nincs Szlatina bekeritve
Slobod drumu,
Ki lehet menni belöle
Nu-ti bate
Csak egy rozsárn maradt benne
Las
Kiért holtig fáj a szivem
Apa-mi trebuie.
Steagul pro al lui Rákoczi se pástreazd ca o
licvie - azi devenit simbol in robia celzo-slovacd
din Ap§a de pe care
-in biserica
1906 il flutura primarul loan
in Sighet la picioarele lui Apponyi. Debandada natio-
nalä a sporit-o pi exemplele de mamelucism pi renegare date de
Rusnieci, Tipteri pi Evrei.
In Maramure, pentru a-i pune in pe Români ca instru-
mente dinastice in lupta condusä cu Maghiarii dupä prin-
cipiile divide et impera", Francisc losif inch 1856 desparte
biserice§te de chine Rusnieci, infiinteazä la episcopia
greco-catolicd de Gherla pi imobilul din Unirii din
Sighet in 1860 pentru infiintarea Asociatiunii pentru cultura
porului din Maramures", care subt conducerea vicarului
providential Mihail Pavel pi a comitelui losif Man ia fiintä la 1860
ca prima asociatie de acest Ardeal pi ungurene.
Dr. loan Mihali in viata pe arena culturald apare ca
avocat, primul jurist, doctor drept in judet, la adunarea gene.-
a Asociatiunii maramureFne in 1868,
cu unchiul she losif Man statutele intocmite de el ca notar, in
care calitate la 1885, e ales casier al Asocia-
In 1871 e delegat comitetul de clädire a palatului pi a
preparandiei pe imobilul donat, pi gireazä mo*iile din
leud pi cu 6000 imprurnut de Tinea foarte
mult ca Asociatiunea sä o ridice la rangul pi in-

www.dacoromanica.ro
 Astrei, de aceea la adunArile generale ale ei prin con-
ferintele lui loan Mihali se elucidau problemele actuate, el era
glasul autorizat, numirea vicarului Pavel de episcop la
Gherla, dela care asteptau toti indrumare, era singurul repre-
zentant la centru al Romanismului 1900, se mutase
la Sighet vicariatul.
In 1872 ne urmAloarele : Sirntim cu totii,
cá suntem in stare foarte in privintä, vedem cd
civilizatia, progresul secolului ne-a gäsit nepregätiti,
in stare primitivä. Instructiunea elementarA la noi abia de
ieri, de ; urma culturii ce se desvoltä, trebuintele po-
porului nostru cresc pe zi ce merge, iar puterea lui
tot cea veche, nu e in stare sä acopere toate aceste trebuinte,
cu durere vedem pe multi mosioarele
de pärinti. Noi cari apärat moSiile noastre decurs de 17
secoli chiar acum suntem amenintati de a le pierde timp de
pace, comerciul industria sunt pe calea desvoltärii.
Pericolul provine din cauza nu simteste nici o apli-
care la concert industrie, unul e la noi mai exceptie in
alta neromänä. Vreo funtionari,
vreo proof zilele de acuma nu pot salva un popo întreg,
dach massa cea mare a lui tot massa crudá a secolelor
intunecoase. Institutul ce are a se - e vorba de inter-
natul Asociatiunii maramuresene - are sä formeze dintre
comercianti industriesi, are mai sä desvolte trupul,
pi mintea generatiunii viitoare, care va fi mai fericitä dozed
decum suntem noi. A sosit timpul suprem, trebuie ne
serios de noi sä fim pätrunsi de aceea, cd numai
o educafiune nagonald poate sd depe urmele
rusinoase ale vom creste pentru patria comunä,
pentru biserica natiunea culti pi Ro-
Tiberi virtuosi".
La 11 Aprilie 1878 gläsuia astfel : epod de
transformare, acel popor care va iesi din nova o cloud
cultä, va fi condamnat la o mai tristä, ca toate acelea cari
ne-au in secolii trecuti". ConsiderA infiintarea Asociatiunii
ca o epod in istoria politicA a doreste sä fie

www.dacoromanica.ro
 69

azilul limbii noastre, mintii fântâna culturii noastre".

Asociatiut:ea preparandia sa ne-a dat peste 100 invätätori,
internatul ne-a sporit considerabil intelectualii,
greutäti am put-ut prelua In 1919. In adunarea
din 12 Martie 1888 se constatd, elevii internatului mai
des întrebuinteaz mai bine vorbesc limba maghiard, ca-limba
maternä" inräutätindu-se situatia in urma primirii in internat
a elevilor maghiari, adunarea a Asociatiunii
1895 consistorul din Blaj Oradea-Mare sä primeascä o
iadb de tined mai talentati in institutele din cari a iesit mai apoi
generatia de nationalisti, care in 1918 a infäptuit unirea cu Ro-
e chematä a Maramuresul.
Din 1887 la moarte loan Mihali a fost prim jurisconsult
judetan, in care calitate a salvat averile composesorale de jefuitori
a ajutat pe iobagi la separarea averilor urbariale la
compósesoratelor, mai ales a celor din Sat-Sugatag Härnicesti.
In 1904 contra proiectului de lege al lui Apponyi, iar in
1907 contra legii Apponyi" ridicat bärbäteste cuvântul in
adunarea congregatiunii judetene, a pus in respect pe
dusmanii seculari.
Astra" era contestatä de intelectualii era tras la
dreptul ei de existentä in Maramures. Tinjrimea
prin discutase indreptAtirea Astrei, la initiativa lui loan
Mihali se infiinteazä in 1911 despärtämântul din de ;
in 1913 el prezideazd adunarea de a despártämântului
Sighet, spre binele de obste.
Despärtirea parohiei din Sighet de cdtrá Ruteni, organizarea
parohiei românesti, cládirea bisericii, casei parohiale a
române confesionale, este meritul prim-curatorului loan Mihali.
Ca avocat a fost cel mai reputat jurist, mai ales procesele
urbariale, un devotat sprijinitor al täranilor, cari impodobit
epitetele : Domnul nostre Iancu In s'a
orientat cu fratele Victor, mitropolitul Blajului,
Politica partidului national A fost presedintele organizatiunii
judetene a partidului national. In 1912 Budapesta a p-rezidat
conferenta pregätitoare a intelectualilor gr. catolici rornâni pentru
pregdtirea de protestare dela Alba-lulia contra infiintárii

www.dacoromanica.ro
70

episcopiei maghiarizatoare dela Hajdu-Dorog. A candidat in 1897

la subprefectura, a fost trântit fatä de Lator Sándor,
puterea Românilor era deja de prefectii Lonyai Rosner,
ajutati de unii renegati ai neamului românesc.

Casa lui loan Mihali era centrul de intâlnire a bunilor

muzeul arhiva A luat parte la
bäncii Maramuresene", la toate românesti. orele
libere s'a ocupat cu studii istorice, volumul Diplome maw-
marqene din veacul i-a adus un premiu a fost ales
membru corespondent al Academiei din Bucuresti. A publicat
Századoka, revista sectiei istorice a Academiei
maghiare din Budapesta. Are in manuscris materialut pentru
lumul II al diplomelor, mai multe ba chiar prosä lite-
rara poezii inedite, alâturi un bogat material de hrisoave bi
diplome inedite. A pästrat in manuscris poeziile unchiului
protopopul Laurentiu Mihali din leud, care era coetanul lui
Muresan. bustului au datoria sá le publice, spre a eter-
niza gloria scriitorilor maramureseni.
Diplomele rnaramuresene sunt o pretioasä contributiune la
Românilor, in special la a Maramuresului, bi constituie
neperitorul. monument, pe care 1-a ridicat cu 25 ani mai
Durere nu avem cine sä-i continuie opera. Diplomele
cuprind ultimele evenimente ale celor douä veacuri, cari inchid
evul mediu, 310 diplome mai nu au vázut tipa-
rului. Cuprind unele necunoscute aloud :
butiunea Românilor din la increstinarea Litvanilor
contra ordinul reginei Maria a lui Drag Mester
la 1384, dieta din Hatvan, exarhatului din Peri, drep-
turile voivozilor români din Bereg, lupta a
familiei Dolhay contra lui Teodor Koriatovici a Rusniecilor
lonizati, lupta episcopiei române, esenta drepturile Voivodatulni
a cnezatului, expansiunea elementului român spre apus prin
incorporarea cnezatelor Kereczke Kusnicza la Maramures, privi-
legiile ' date de dinastia românä a Huniadestilor, Paul Chinezul
comitele suprem al Maramuresului, cauza descalecatului pregâ-
tirea lui prin luptele cu Cumanii, confiniul militar Näsäud-Secuime,

www.dacoromanica.ro
 I

persecutarea sortodoxiei, revindecarea episcopiel strävechi

Terra Belae Knezae" pentru Maramures, altele.
Elev al latine§ti, Mihali sustine cu istorio-
grafiei romantice neamului in moia lui
argumente noi : bisericilor prototipul
al Starkirchen"-urilor din Scandinavia, exploatarea minelor de
sare ales CastelluM (Costiul de azi, unde duce via
rolul cavalerilor toponimia daca-latinä. :

Dârmoxa, Bärjava, Brätila, Borsa, Codfava Simbro-

slava, etc. lar între latine dela Cybele
Magna Accentuiazn latinitatea noastrá, obiceiurile
romane, drepturile vechi meritele strämosilor nobili, cari subt
dinastii1e-Anjou Huniade au contribuit la epoca aur, liber-
tatea dreptatea mull pomenitä. Scoate nobilimii,
autonomia XIV", notiunile
Terra ValachoruM", nobiles Valachi sea Vlachi", nobi-
litatea Românilor, cari erau iar Români Cehenistii"
conform de aur ca : oaspeti regali".
lubirea unirea dintre frati o india loan Mihali ca.sórginte
a máririi elementului român. Aratä exemplele
ale tendintelor de maghiarizare, unitatea nationald
fräteascd institutiilor scumpe sufletului
românesc : interventia voevoduluf din la 1607
pentru drepturile episcopiei Peri, contributia de sânge a
nelului Petrovianu la Plevna a generalului luliu care a
1000 eroi ai lui Garibaldi. Dintre poate ceti
teninta penlru unitatea neamului speranta in zile bune".
Notitele bogale o comoarä date genealogice, multe im-
prumutate din studiile .George Petrovai, Turul" Magyar
nemesek könyve".
lnrudirea cu de tarä, cu gloriosii
satini, a contribuit mutt la falei sträbune. Diplomele ma-
au covârsitoare parte la reromanizarea Inviorarea
Maramuresului, la la constiintá nationalä a sufletelor
; pedagogica nationalä a riva-
cu importanta ei Ne îubim pânä la
suprema cu lealitatea ovalereascä a nobililor neamul, cre-

www.dacoromanica.ro
72

dinta, legalitatea, dreptul cinstea, mnvätäturi de valoare

pururi actuale. loan Mihali regretá, cä dupá Bogdan
Vodä nu au ajuns harnicii säi nepoti Balita pi Drag Mevter in
fruntea Moldovei, ca sá realizeze unitatea neamului. Regretul
printre vire pi a trädat pentru cei marea vi-
ziune de poet a sufletului lui loan Mihali, care azi infäptuitä cu
dreptate eternizeazA in bronz chipul vizionarului indrâsnet.

Notd. -
bustului marelui
cu pläcere articolul scris cu
mai ales tinutul nostru
prilejul desvelirii
toate timpurile a
intretinut stränse legáturi cu Maramuresul. revistei.

www.dacoromanica.ro
 73

RÁBOAJE DIN TRECUT

VIRGIL

1758 Julie 4*). Sate le cari voesc sä mâne vitele

la munte, pi Valahii nu le permit aceasta, sä facá un fablou
despre toate vitele ca se poatä calcula cât pierd Sa$ii.
5. - Se dä certificat de milogealä femeii Dafina Balota
din Maieru care in elate de opt ant a fost in 1717 de Mari
pi ace§tia au vândut-o unui Turc in al drui harem a robit pini
in 1758, când dupä multe suferinte a putut scape pi sä
acasä.
10. - Se prezentä magistratului din Bistrita doi
popi valahi din Rebrisoara cu rugarea sä li-se dea in arendá
muntele (!) numit Lu$ca Cdrsti. Fiinda numai 7 f I.
ung. pe an pi nimic mai mult, cutoated se pot face cam 50 care
de fân, cererea proastä" e respinsä.
Sept. 16. - Magistratul bistritan impune satelor districtului
pi celui säsesc sä aducä lemne pentru recládirea
arse.
Sept. 20. - Inspectorul Georg Gunesch raporteazá magistra-
tului ci Valahii din depertinentä (Valea Rodnei) nu voesc mai
pläteascä alte impozite numai därile regesti. Spun cá vor
inainta recurs la guvern, dacä acesta nu va satisface cererei,
se vor adresa la curtea din Viena. dacä nici aci nu vor afla
sprijin dreptate, atunci vor alt
S) V. Nr. al revistei.

www.dacoromanica.ro
 74

Oct. 24 - Sosind Moldova

la Mari, ia de apärare satelor române5ti
säse5ti armele sä fie in bunä Valahii
se vor apära la caz de nevoie pari, topoare fuici,
Sa5ii cu pusti, pe cari Romândor le este permis s le poarte.
. Telcenii sub pretext in apropierea nu se munte
peste care sä poatä trece Tätarii, se sä fie scutiti de serviciu
public, sä fie asemenea cu ceilalti la pact in munti.
Oct. 30. - Reghin se semnaleazh ard, pradä
in Moldova pelângä Bistri(a. Pericolul e iminent.
Dela subprefectul Mihail Balea sose5te in
7 Nov. asemenea despre Tätaritor in Moldova.
Nov. 24. - Femeia lui Tiron Värarea multe
torturi märturise5te nou E
osânditä st fie tirztä securea.
Nov. 29. - Se scot din arhivä actele privitoare la privilegiile
ora5ului magistratul Valahil datori
s lucre la reparatia zidurilor sä furniscze ne-
cesare pentru clädirile
1759 3. - Locuitorii districtuiui se plâng cä exe-
cutbrii militari comit acolo excese dela contribuabili dri
Magistratul raporteazá comandantului garnizoanei care
promite satisfactie restituirea pe nedreptut incassate.
Feb. 2. - Inspectorul depertinentiei raporteazd magistra-tului
pelängt câte 17 bani sco5i pant acum, Valahii nou mai
dela fiecare contribuabil câte 34 bani pentru achitarea
ivite in procesul contra orasului. Primarul recomandä nia-
gistratului st se fact toti pa5ii la guvern pentru
Valahilor someseni revoltantí. Ace5tia sä-5i cale
bac5i5e, dupdce primarul a un domn dela armä a
Intrebat dach nucumva se gäse5te pela Bistrita cal fru-
mos", ar fi consult ca Sa5ii st mai fact câte un pentru
buna reu5itá a chestiei Jor.
Feb. 23. - numitä Graegerin acuzatä ar fi
autoara mai multor incendii, suferä mari torturi, e arsä de
vie pietii orasului Bistrita.

www.dacoromanica.ro
 11. - Arhidiaconul Anton Naszodi asterne
ca Valahilor li-se predea biserica din
strada ungureascä (Ungar-Gasse). -
25. - PärcAlabul Daniil
in Telciu ci s'a format o banda de 100 cari
sä nävdleascä in Ardeal.
lid. 5. -- Românii din district din nou pe
Balea, subprefectul Maramuresului, sä intervind la guvern in pro-
contra Saslor raporteze pi despre granifa
vidicului spre Maramure. Balea in 7 Aug. ci in acea
bandä de a fost Mihaiu din .Maieru care este acasä
la familie, sä income sä-1 prindä. In 9 Aug. prind
câteva persoane suspecte pe cari le predau judelui din Rebrisoara.
acesta lasä liberi, sä fie tras la rispundere pedepsit.
19. - Consilierul guvernial loan Lazar scrie ma-
gistratului privitor la conjurafia temerard a Valahilor contra ora-
ci deocaidatä mijloace corespunzdtoare spre
a-i aduce in eficace datoritä, trebue
rernediul .,dela trebue tratati cu Ce priveste
pe Mihail Balea din care-i sprijineste sfätueste pe
räsvaliti, magistratul sä punä mâna pe scrisorile spre a
se evita atari atentate publice spre a putea proceda cu efect
sa.
Oct. 27, - Directorul Laurentiu Hopp dela oficiul de
din ci in Moldova
raporteazä Muntenia a izbucnit
deci se cordon de apärare in muntii Rodnei.
Locuitorul Todor Fansula din Zagra voind sä treacä pe gra-
nita fir' de a se supune carantinei, a fost prins trimis magistra-
tului care-I tine 14 zile in fiare.
Oct. 28. - Soseste dela guvern o scrisoare adresatä
popului Anton Naszodi, in care clädirea bisericilor
ca nucumva Sasii sä cuteze
piedeci.
Nov. 2. - Inspectorul cdpitanul Andrei Teuchert
primeste dela guvern ordinul sä viziteze des posturile pldiesilor
dela dinspre Moldova pi si-le interzicä strict depärtarea
de-acolo.

www.dacoromanica.ro
76

Nov. 15. - Vechilul grofului Beth Adam scrie orasului

groful Beth len, cancelarui aulic transilvan curând va
trece prin c'omune din district. Se imediat ordin satelor
sä repare drumurile pi sä la vânat proaspet, ca
groful sä fie servit cum se cuvine".
Dec. 29. - cari se sä poatá vite pe
hotarul orasului, li-se respinge cererea.
1760. - In cursul anului au suferit foarte in urma
temperiitor, mai ales a grindinei, satele cercului de sus
dela Rebrisoara la Rodna precum pi comuna Zagra.
Magistratal constá : primarul loan Frideric Klein
a Straussenburg, senatorii : Georg Günesch, loachim Bedeus, Georg
Decani, Conrad Dinges, Paul Klein a Straussenburg, loan
kebank Samdil Keller.
28. - Primarii pi sätenii sasi din Lechinta pi Sângeorzul
säsesc anuntä magistratului vor protesta la guvern contra ho-
de a li-se permite Valahilor ridice biserici.
Feb. 9. din punct de vedere sanitar nu mai amenintä
nimic din teritorul turcicoa, sä se pasurile spre
Moldova, cälätorii obligati sä se carantinei prescrise.
Feb. 14. -- Magistratul recurs contra cererii Vala-
hilor bistriteni pentru dobAndirea bisericii
Feb. 15. - In numele magistratului oräsänesc pärdlabul
Gütsch in satele districtului românesc pentru serviclu
militar fiecare are sä prezente câteun bärbat destoinic,
5, urme pi 12 palme de lar 29 Martie, s'a isprävit
recrutarea, li-se dä satelor asigurare scris, .cei fugiti de
prin päduri nu vor mai fi urmárifi, deci acasä.
Apr. 10. - Se ordonanfa guvernului, viitor
recrutii nu vor mai fi inrolafi forfa, vointei In
instructia datä magistratului se spune cä tinerii capabili de a purta
arme sä fie convinsi pi indemnati sä armatä, sä li-se
bie arvunä de -12 f Rh. pi sä li-se pi din contribufii.
Apr. 12. - Conform ordonantei guverniale, In
Lesu, Rodna, Telciu apoi Petri pi Uifaläu pi la Durni-
trita sä se punA pe stâlpi table negre cu inscriplia in limba ger-

www.dacoromanica.ro
 77

maná, maghiarä valahá, cä celce vine din Moldova Muntenia

pe oprite va fi spânzurat imediata vecinätate a tablelor.
Mai 21. Jude le sätesc Nechita Cotul din Rebrisoara
preunä cu Gavril Buta Nechita Iloanul raporteazh cä '14 c.
au ars 11 case pânä la Rebrisorenii vor ajuta pe
la caselor, magistratul e rugat sä ordone
din Dumitra st dea din pädtirile necesar.
rerea suplicantilor e räspinsä.
Sept. 3. - Inspectorul depertinentiei Peter Theil din
Sântioana raporteazA cä Valahil nicidecum nu voesc pldteascd
záciuelile. Spun cá Cute Niinigeanul din le-a inter-
zis plätirea vor odatá a amenintat pe ceice
vor cuteza sä
Sept. 5. - In pädurile comunei Cepan s'au adunat o
time de bejenari cari intentioneag sä piece spre Magi-
stratul mäsuri ca sä-le impiedece emigrarea.
Sept. 26. --- Perceptorul oräsenesc Heniich raporteazä
Valahii districtuali adunati Mocod au hotärit nu
nici salgamalul" (taxa de intretinere a soldafilor) nici
darea suplementarä pe cap.
Oct. 13. - La cá din lad vreau ca-
sele Valahilor apa Ilvei, magistratul ordonä primarului din
lad ca Sasii sä lase in pace casele vechi impiedece numai
de case nouä.
Oct. 29. - Monedele de argint de jumätate bätute
de elector de Trier ducele de Zweibrücken, precum
banii de 20 pi 10 sä fie primiti circulatie cu
integralä.
Dec. 10. - Mare consternatie produce in sinul magistratului
stirea satele vreau sd cu
cä Schankebank in
Reprezentantii se pi cu jälbile
magistratului care-i sfälsepte sä mai astepte se va rezolva
chestia Valahii. lar primarul Klein ii st-I
timp sA nu-i amäreasca viata, eSci pi se jertfeste pentru

www.dacoromanica.ro
 1761 Ian. 2. - Primarul senatului oräsenesc cä
in districtul romänesc, maicuseamá Värarea, se aflä multi
cari pe cälätorii din Ardeal spre Moldova. Aceia
conform legii toti ar trebui sä fie se svoneste,
chiar un a condus pe ascuns pe fata directorului cau-
zelor fiscale Petru Dobra, peste munti Moldova. Pläiesul trebue
sä fie descopefit.
Feb. 7. - Se ceteste In edinta magistratului un ordin
vernial cä au sä fie sclzismaticii propter turbatio-
nem unionis", peste tot contraventiile Valahilor si fie deocam-
data privite tratate casicând ei n'ar fi väzut auzit poruncile (!).
Mart. 7. - Negustorilor armeni cari vând diferite märfuri
prin sate sä li-se aceasta amenintarea cä li-se vor
confisca märfurile.
Apr. 16. - Magistratul Bistritii hotäreste sä se recomande
gratiei nou nurnitului comandant general in Ardeal, baronului
Buccov, felicitânclu-1 cu tot fastul posibil.
In vederea sosirii lui in se fac mari pregAtiri, se reparä dru-
se forrneazä banderii se vinuri bune ; 74 cai
multe träsuri au sä stea permanent la inclemânä.
Ian. 12. - Magistratul e foarte indignat cä cineva a rästurnat
sfärâmat de pe Dealu Friii i a nimicit cu
inscriptie. Cutoatecd Rocnenii spun c'au fäcut-o Moldovenii, sus-
piciunea cade pe Strugar din Les, care are locuintä acolo
sus la munte.
3. - Comandantul garnizoanei din Bistrita, baronul
Castelli, magistratului cä el pleacä pi cä a predat
comanda 'cäpitanului Szilvasi. Roagä pe magistrat sä-i dea certificat
ci in timpul comandei sale comis niciun exces.
Aug. 31. - Contele .Ladislau Teleki dispune ca bäile de
din Rodna sä fie mentinute ca pi. acuma. Ar
fi consult sä se ridice o clädire.
. Oct. 31. - districtul românesc se o
nie de dragoni a regimentului Modena. Au sä stea peste iarnä :
dpitan pi 19 cilirefi Rodna, sublocotenent pi 34 cäläreti
in Maieru, I stegar pi 29 cäläreti Sângeorz.

www.dacoromanica.ro
 75

1762 lan. 31. -- Sose$te ordinul guvernial cä colectantii

de vlädica Dionisie Novacovici sä adune bani pentru bise-
ricile neunite, sä nu fie ci sä li-se promoveze
Arhidiaconul unit din Näsäud sä fie avizat despre aceasta
13. - Colonelul Schröder cere cari fie
irimise generalului Magistratul provoacä pe districtul valah
furnizeze 303 potârnichi.
Feb. 22. -- Baronul Schröder, de acord cu magistratul,
donä ca .cornpania dragoni a Oschitz fie permu-
tatá din Rodna, Maieru Sângeorz, la Rebriwara,
Mart.- 1.
Salva.
Schröder prime$te dela generalul
Montoja de Cordona din Sibiu ordinul ca de acu nurnirea
tigan" sä nu mai fie privitá ca nume de batjocurä, Tiganii
fie primiti in bresle, ca ceilalti contribuabili, fie recru-
tati la militie.
Mad. 20. - Inspectorul depertinentiei raporteazä cá
narul Szoika dela rodnene, cu nouä
de acolo, au clädit un feresträu.
Mai 11. - Guvernul ordoná prevaricantii cari duc pe
aur peste sä fie ainendati 40 Rh. din cari douä
din trei pärti sä le cap2te .dela vamá iar restul sä fie
al magistratului. Cei lipsiti de m;jloace fie ori pu$i la
Tot atunci se ordonä sA fie aspru pedepsiti superstifioii
cari desgroapá pe morti caciavrele cu pari ascutiti.
Mai 21. - In numele staretului Piari$tilor I3istrita roagä
pärintele Leonard pe primarul sä facä tot posibilul ca pro-
topopul din Näsäud sä nduplece pe popii pe sätenii rornâni ai
districtului la furnizarea de materiale brate de muna scopul
zidirii bisericii Piar4tilor.
Mai 22. - Magistratul holärete sA generalului Buccov
ca prezent: 6 piei de râs 12 de vulpe.
Aug. 10. -- Asupra comunelor Näsänd s'a
desläntuit o inure Potopul a nimicit multe case grá-
dini ; s'au mai multi oameni.
1763 13. - Se publia ordinul impärátesc in care se
cá vor fi promovati in serviciul civil toti
ceice merite chestia gräniceresti.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro