CAINTA INCREDEREI

. IN

BOIERII ARISTOCRAT!
;41

SFINTA HOTARARE DE A NU-I MAI CREDE ,

CU

0 PROTESTATIE
DE

MIHAIL KO GALNICEANU
IASI 1848
ft
REEDITATA DIN NO.O.

I,E

VASILE M. KOGALNICEANU
V

BUCURESCI ,

TIPOGRAFIA kVOINTA NATIONALA»

1894. .,

PRETUL 1 LEO.

www.dacoromanica.ro
 /0

DIN SCRIERILE LUI MIHAIL KOGALNICEANU

Manualul Reposatului Gr. Sturdza Iasi 1833.
Viata lui Crisoverghi Iasi 1834.
Kurze Uebersicht fiber die Moldausche Litteratur Berlin 1836. .
.4z Esquisse sur l'histoire, les mocurs et la langue des Cigains Berlin 1837.
Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques Transdanubiens Berlin 1837.
Dacia literara 1840 Iasi Editia II cu 3 stampe Iasi 1859.
P_Ai Fragments tires des Chroniques Moldaves et Valaques Iasi 1838.
Alauta Romaneasca Iasi 1839.
Foaia Sateasca a Moldavel 1839-1845.
,
Poesii a lui A. Crisoverghi Iasi 1843.
4 Ochire istorica asupra sclaviei. Prefata la Coliba lui Mosu Toma de Mistress Harriet -
Beecher Stowe. [Traductiune de T. Codres u. Iasi 1853 2 volume].
1,
Foaia de invetiat. Suplement la Foaia Sateasca 1844.
Cuvent introductiv la cursul de Istoria Nationala rostit in 24 Noembrie 1843 in Aca-
demia Mihaileana. Iasi 1843. -
t.?- Skizze einer Geschichte der Zigeuner, ihrer Sitten und ihrer Sprache nebst einem Klei-
nen Worterbuch dieser Sprache (Uebersetzung) Stuttgart 1840.
ee=. Ilusil perdute unui Intaia amor Iasi 1841. Editia II in anul 1847 last.
,frf Arhiva Romaneasca Iasi 1840, 1841, 1845 2 vol. Editia II, 1860. ,3.3,
.Almanach de Invetatura pe anii 1842, 1843, 1844. Iasi.
Propasirea. Foaie sciintitica i literara a Moldovei, Iasi 1844 (sztspeltdatd dupd 9 Zuni 29
Oct. 1844),

,t Letopisetile Orel Moldovei publicate In treT volume Iasi 1845, 1846, 1852.
-r. Fragments tires des Chroniques Moldaves et Valaques pour servir a Phistoire de Pierre
le Grand, Charles XII Stanislas Leszcyznski et Constantin Brancoveanu, 2 vol. Iassy
1845 (scrisa in inchisoarea de la monastirea Hrisca din judetul Suceava In 1844).
Dorintele Partidel Nationale In Moldova de la 1848. Cernauti 1848.
a.5. 0 protestatie Iasi 1848.
i./ Histoire de la Dade des Valaques Transdanubiens et de la Valachie. Nouvelle edi-
tion, Berlin 1854.
1---4 ' Album istoric si literar Iasi 1854.
Steaua Dunarei 1355, 1856, 1857, 1858, 1859.
' Dacia Literara Editia II, Iasi 1859.
.a]iE Documentele Universitatei de Iasi 26 Octombre 1860. Iasi 1860.
Progresul. . .

Arhiva Romaneasca 2 vol. Iasi 1860. II edit. ',

0,-7`t Proiect de Constitutiunea Principatolor-Unite Iasi 1861. Vol. I.
Cuvent In contra alegerel si eligibilitatei D-lui Alexandru C. Moruzi Iasi 1861.
P-itt Aperarea Ministerului din 30 Aprilie 1860 lnaintea Adunarel elective din Iasi In sedintele
din 15 si 17 Februarie 1861. Iasi 1861.
at -ft-t Defense du Ministere du 39 Avril 1860 devant l'Assemblee de Moldavie dans les seances
du 15 et du 17 Fevrier 1861, lassy 1861.
Respuns la interpelarea facuta D-lui Ministru al Cultelor, sedinta Adunarei din 19 Martie
1862. Iasi 1862.
\yesmintire la respunsul D-lui Cneazu Cantacuzino la interpelapunea facuta D-lui Mi-
nistru al Cultelor. Bucuresci 1862.
Imbunatatirea soartei Taranilor cuvent rostit in Adunarea generala a României, sedinta
din 25 Mafia 1862. BucurescI 1862.
1

www.dacoromanica.ro
 CAINTA INCREDEREI
ix

BOIERII ARISTOCRAT!
SI

SFINTA HARARE DE A NU4 MAI CREDE

CU

0 PROTESTATIE
DE

MIHAIL KOGALNICEANU
IASI 1848 ,

REEDITATA DIN NOC

DE

VASILE M. KOG-ALNICEANU

BUCURESCI
TIPOGRAFIA «VOINTA NATIONALA))
1894. C. 2216.

www.dacoromanica.ro
 Aceste clout; bropri, ce retipdresc din nod, Publicate in
. anul 1848, forte rare i gäsindu-se astd-cli i mai rare ori
ambele impreund- in aceiq bibliotecd, cetitorul broprei intituT
laid gCdinta increderei in boierii aristocrati i sfinta hoteirdre
de a nu-i mai crede» este condus a crede lard a avea la in-
demand $i a doua broprd Protestatiek ce se referd la India,
cd mai sus .citatul pamllet se. datoresce intr'adev& redactorilor,
M. Kogálniceanu i Neculai lstrati ce se ved isceiliti in- ea.
Pentru a inleitura acéstci erOre de care Wait scdpat de .a o co-
mite nici bibliotecele publice, notdnd acest pamllet ,intre scri-
erile lui M. Kogálniceanu, confusiune produsd prin furtul nu-
melui, am impriMat impreund intr'o singurd broprd Pam-
fletul i Protestalia.
Vasile. M. Kogalniceanu.
Bueuresci 4 Aprilie 1894. ,

www.dacoromanica.ro
 ARISTOCRATILOR
Nenorocirile care ameninta sOrta nOstrA, sail mai bine clicOnd
sOrta bietel Patriel, rOlele ce ne incongiOrd, durerile ce ne a§tOpta pe
nol i sermanele nOstre familil, o§tirile pe care amOndoi pre puter-
nici monarhi, suzeran §i protectorat ne trimese in tara care man-
catä de lacuste §i sparcuità de bOle, trebue sd le dea ospitalitate,
sunt 6re Midi a lui Dumne4eil? Este Ore osanda trimOsd din par-
tea Cerului pentru pOcatele nOstre sail a strOm4lor no§tri?
Nu! cad Dumnecleil, acel care e parintele lumei, acel care e pa-
rintele nostru, nici o data nu osandesce pe till sO1 cu atatea mus-
trail de o data, in vreme cand El este milostiv, bun §i indurator,
§i in vreme cand El mai de multe orl earta de cat osandesce. Sciti
voi dar aristocratilor ce- sunt tOte acestea? Aceste sunt uriciOsele
resultate pe care mar§avele vOstre planuri ni le ad produs.
Aristocratilor ! Ve aducetI voi aminte, ea cu cate-va clue in urma
o cad de Omeni alerga dupe nol de pe ulita pe uli i din casä
in casa, purtand pe buze Ile care binele Pattie!, §i in a carora
inimi era intiparit acest sfint §i scump odor ; toti atunci ascepta
sa vaclil de la voi realisarea dorintei obscesci, pentru cá voI ma
putin1 de cat toti ai putut face mai mult de cat toti, cu atata maI
mult, pe cat chiar fagraduintele vOstre care nol aü fost, de a ne
scapa de orl-ce atarnare, de a ne cas,tiga o deplind sloboclenie
chiar cu arma in mand, cand la acOsta s'ar impotrivi cine-va. VO
cunoscO Ore pe vol atunci acea cota de Omeni ? cunOsce 6re 61 ce
zace in sufletul acelor ce eraii in fruntea Orel obscesci? cunOsce
eI Ore sOrmanii cine sunt? Cucona§ii care pOrta pe buze cuvOntul
de frate i in sufletul lor veninul de §Orpe ? Nu! el nu le cunOsce
sad de le i cunOsce magulirile i lingu§irile vOstre ad fost spre

www.dacoromanica.ro
 4

de ajuns spre a 'T minti atata de tare, in cat s'ad uitat pe sine, ad
uitat causa pentru care alerga dupe voi, si inbetati unil de lirnbu-
tiile vOstre i guduraturile cele ce se potrivesc cu a unui caine ce
musca furis ; alp de prirnirea ce le dap in lucsOsele vOstre salOne,
unde Incongiurati de oglindt si canapele elastice, uitase pentru ce
sunt adunati acolo ; altii ainetiti de otrava unel prize de tabac, ce
lua din tabacherile vOstre, nu nurnat ca uita binele tarei, binele fra-
tilor lui In deobsce si a lui in parte, dar se si face de multe ori ma-
sina dorintelor vOstre, si Asa cu totii, fara sa scie ce fac, lard sd
gandesca la nenorocirile care pot curge din tote aceste asupra
-pre, asupra copiilor lor si acelul mai slab de cat dênsii, se face
putin rate putin instrumente menite de voi, pentru a ye Implini
desartele capricii i marsavele planuri. El toll Irish, sermanif, sunt
de ertat, pentru ca top sunt slabi, unil mai putin i alp mai
mult. Iar voi, aristocratilor! voi, cari ati produs atata nenorocire
la atatia Omeni nevinovati, voi, cari de-apururea '1-ap inselat, vol,
in sfCrsit, cari nu mitt de cat ati 1'0, de ce osanda meritati 6re?
sentinta vOstra, o va hicheia Publicul, pe care l'ati inselat, i adu-
cerea ei in implinire va fi amara pentru voi.
Aristocratilor! Are aduceti vol aminte de juramintele ce ne
Mceall cu cate-va Vile in urma, de incredintarile cele marl ce ne
dap de fata, ca nici o data armia rusesca nu va trece Prutul, fiind-ca
pregatirile vOstre de impotrivire sunt gata: Iata ca armia a trecut,
durerile ce ni se pregatesc am inceput a le vedea, i In urmare,
fagaduintele vOstre art reams i acum mincinOse.
Aristocratilor ! Ire aduceti voi aininte, ca, cu cate-va Vile in
urma, pentru a ne insela maT bine, sail mai nemerit a Vice, pentru
a ne arunca pe tott in adancurile präpastiei ce ne-ati pregatit'o,
ne-ati jurat 'cu atata aprindere i ne fagdduiap ca la tOta Intern-
plarea de primejdie, ne yeti ajuta i ne vett sprijini, ca yeti Intre-
buinta o parte din veniturile vOstre castigate din lard cu un chip
cum a dat Dumnecleil, in ajutorul celor saraci.si slabi, spre a nu-1
rasa sa piarA, si in desnadejde sa vie la aceia a face coruptil. Iata
atatea primejdil de feta, naprasnich .bOld, care cu crucjime secerd
inteo parte si alta pe acel slabi i sermani, ce nu ad Inchipuire
a se apera de ea.
Unde sunt ajutorurile vOstre? Unde sunt veniturile vOstre?
unde sunt fagaduintele vOstre?
Imperatescile ostiri ! care introduse de voi prin planurile vOs-
Ire cele nechibzuite i necumpetate, pentru ca prea puternicul mo-
www.dacoromanica.ro
 5

narch protector a fost nevoit a ne trimite garnisOne spre a linisci

Poporul in contra valma§agului §i a rdscOlel facute de voi? Unde
sunteti vol? Uncle este ajutorul vostru ? Unde sunt veniturile vOs-
tre? Unde s pregatirile vOstre cele armate? §i unde sunt fagaduin-
tile vOstre? 0 alta nenorocire, care ni se pregatesce din tOte par-
tile, pe care nol nu vrem a o rosti, flind-ca vol o cunOsceti fOrte
bine, atunci cand nol vom rasa sotiile nOstre pentru o vreme ye-
duve, copal no§tri dared §i lipsiti pole de a lor (plied hrand,
cine va fi atunci acel marinirnos patriot, care le va intinde o mama
de ajutor? Care va produce pe fetile sotielor §i. a copiitor no§tri
un zimbet de nadejde ? nu vol.! Pentru cä vol ati fugit, ne-ati pa-
rasa, v'ati ascuns in mijlocul familiilor §i avutiilor vOstre, i ne-
atl lasat pe noi a fi ca tot-dea-una prada vicleniilor vOstre ; ajutorul
vostru s'a stins ca sunetul aramei In ecoil, §i fagaduintele vOstre
ai remas mincinOse.. Mincino§ilor ! pane cand dar ne yeti Inpla?
Pane atunci, pane cand noi ne vom deschide ochil. One cand ne
vom de§tepta din letargia in care steam, §i vom cunOsce ca. I cu
neputinta sa se §tOrgh o data veninul §i reutatea ce zace in inirnele
vOstre, ca-i cu neputinta ca ura ce o pastrati in safletele vOstre
asupra clasei ciocoilor, §i pe care ati mo§tenit'o in diadohii de la
strOmo§ii vo§tri, sa o .§tergeti §i sa ye aduceti aminte, ca ciocoil
sunt .Orneni, ci ciocoii v'aa deschis la ori-ce ocasie mintea, cá
ciocoil sunt adeveratii Romani §i nationali§til Orel acesteia, iar nu
vol ginte venetice §i strdine, pe care Intemplarea, saü 1)umneçIeü
pentru a .ne osandi, ne v'efi plarnadit aicea, spre a ne §terge puti-
nele datine StrOrno§esci ce ne-atA mal remas; ca-1 cu neputinta, in
sfer§it, ca si O lase din .creeri gargaunii, de a visa la tron, pentru
cà acOsta vi se Intiparesce in cap, chiar de la nascerea vOstra, §i
pentru ca acesta-1 o aspirare cc a domnit §i. intre strOmo§ii vostri.
Cand ar .s.ta Ore clasa ciocoilor acel, pe Cad voT asta 1l ati
despretuit §i 'T despretuiti, §i acel, fail cari voT nu puteti orl-cand
a mi§ca un pas macar, fiindca n'aveti nici dritul nici numerul
lor, sa ye facd o mica analisa de tOte faptele vOstre, de cand pen-
tru nenorocirea Orel .§i a nOstra v'ati plarnadit intr'ensa, ar gasi
fard indoiald cuvinte destul de puternice, i nisce drepturl destul
de marl, ca sa ye dice in fata vOstra §i in fata lumei, cá vol ati
fost de-apururea .du§manil tarei, i all lucrat vol, Intre vol, pentru
impilarea el.
Reilor ! cari aii fost tot-dea-una treba stAmo§ilor vo§tri §i
tréba vOstra, a ye folosi de doue casuri cand de protectia Dom-

www.dacoromanica.ro
 ci

nulul spre a impila .tara i Poporul, cAnd a ye' scula in contra

Domnului cu numele Orel' si a Poporului, pe care cu felurite min-
ciuni v'ati silit a'i trage catre vol.
De ati v41,.ut Ca Domnul e jacas si rdpitor, v'ati lingusit pe
langa (Mesa], v'atl unit cu dên.sul, 'T-ati slujit la tOte marsäviile
lui, de cele mal spurcate instrumenturi, i atj impartit tot-dea-una
impreund aceea ce ati furat la un loc ; si daca din IntOrnplare
vre-un serman impilat din clasa de jos voia a se tangui cdtre vol
in potriva vre-unei prdclAciuni facute de. voi, IL Irnbranciti din casa
si ograda vOstra si cheep' In fata lumel, ca. Domnul este bun si
minitrii sOi sunt adeveratl patriotl.
De vedeti din contra, ca Domnul in adever este bun, cd Dom-
nul fuge de iinpildri, si urandu-le ye osandesce pentru ca le facet)",
eautati mai /Mein chipuri viclene a '1 ademeni, sà ia si el parte
din jafurile vOstre, cà prin urmare sa puteti prada usor i slobod.
Daca cu acOsta vedeti cä nu puteti veni la scop, luati indatd pe
buze numele Patriel i numele sfintel dreptdti, cdutati chipuri a
trage Poporul cdtre vol, a face pard rnineinOsd in contra Domnulul
cdtre Curtile de care atarna biata tarn, si cu cele mai uriciOse chi
purl vO sing a '1 detrona, pentru a vO acata de tron unul dintre
vol, i prin urmare a ye putea satura setea, ce avetl de a prdda.
Sã loam pentru o rninutd istoria In mand i st vedem .ca in-
tr'o oglindd curatd, eine au fost stremosii vostri aristocrati ? Cari
pentru nenorocirea strOmosilor nostri si a nOstra, Inca de la suirea
lui Petra I pe tronul tarel, la anul 1358 'pl ail luat uriciOsa prero-
gativa de a hatina tronurile, de care, pentru ca sd se scape Dom-
nil, trebuia sa le trOca cu vederea cele mai marl abusuri i talhdrif
ce leered In tail, eicI In alt-fel chiar viata sa trebuia sä fie prada
intrigilor i re'scOlelor, ce erail obicinuiti a face. In urmare ce aft
lucrat el ? Cine sunteti vol? si ce scitl lucra?
Cine la anal 1392 ail pricinuit detronarea lui *fefan al Mica?
pentru cd.era drept si pacific, i pentru ca edit voit a urma pla-
nul aristocratilor, de a lasa Polonilor dreptul de a se amesteca In
interesurile din launtru a Tara Aristocratil! inganfati nobili ! a
cdrora ticalosA prerogativd era primejdiOsd, nu numal Domnilor
dar i Tarel, a carora institutii voia a le trdda sträinilor si a cdreia
populatie o arunca In ticdlosie, prin atdtea rOsbOie liiUntrica ce
atita.
Cine la anul 1399 ail pricinuit ärei o sdruncinare atat de cum-
plitd cu un rOsboiii lduntric, destul de singeros i furios? vechii

www.dacoromanica.ro
 ,.
I

vo.§tri aristocrati ! a cdrora ticdlos capricid nu putea sUferi pe tron

devenitoril lui *tefan al Mica, acelui Domn bun, care ca parintcle
tare, '§i daduse duhul din causa scarbel §i a nenorocirilor cape-
nate Poporulut de aristocrati prin desele r6sbOie launtrice ce
Cine la anul 4447 pricinui detronare lui Ilia§ Pci ? mo§teanul
lui Alexandra cel bun, acelui Domn, care In veacul prin atata
bdrbatie milostivire §i talent, cu o domnie de 32 ani, ad lucrat
fapte gloriOse pentru fericirea Orel §i a Poporului ; §i a caruia cea
de pe .urmä vointa aii fost, de a rOmâne In locul sO pe trod
fiul sO. Ilia§, in care cunoscuse principii marl, §i-folositoare Orel'?
Batranii no§tri aristocrati cari preferd a calca vointa din urrnd
!

a bunului Alexandru, spre a da mana cu lea§ca ftengala §i acdtard

pe. tron prin intrigile §i partizele obicinuite de dènii, pe fiul ci,
spre nenorocirea tareT, §i spre a trage asuprdle din ceruri bleste-
mul lui Alexandru.
Cine la anul 1449 ail bantuit tara 9 cu o cumplita anarhie din
care pricind venise Poporul la cea mai de pe urrnd nenorocire §i
sAracie. Aristtocratii ! prin veninoasele lor intrigi §i partizi. i ce
rod ad produs prin acésta ? aü dat ocasie strainilor a calca drep-
turile natiei nOstre §i institutiile äreI, In a carora trebi din Fauntru
amestecandu-se, ad numit Orel clout Domni de o data, precum Po-
lonii ne ddclurd pe un Stefan §i Transilvanenii pe un Ciubar.
Cine la anul 1452 unindu-se cu Aron-cel-Cumplit ad pricinuit
detronarea §i moartea lui Bogdan al Mica? Aristocratil ! Indemnatt
de lingu§irile lui Aron §i de fagaduinta ce le Murk cd vor in-
parti impreund cu el stdpanirea §i prada tarel.
Cine In sfOr§it la anul 1777 aft pricinuit o moarte atat de tirand
§i barbara lui Grigorie Ghica Vocla, acelui Domn a§a milostiv §i
.bun, acelui care singur In veacul ski aü contribuit atat de mult
la binele Orel, acel care singur aü protestat cand s'ad Instrainat
o parte din -tara nOstra, §i In slêr§it acela, care aft Inceput a pre-
gati o pacinich §i putin mai slobodd viata pentru Moldovanul cel
adevOrat, cu mic§orarea boerescului §i altele.
Un Constantin Moruz In Tarigrad, §i in Moldova un Logof.
Billanescu, un Vorn. Bogdan, un Spat. I, Cuza §i un Dtirmanescu.
Cine sunt Ore ? aceste uriciOse monstruri a iadului, care fard
cat de putind mustrare a cugetului aü produs o mOrte a§a de
cruda bietulul Domn, i vecinica nenorocire sOrmanei sale familii?
StrOmosii -vo.,,tri, a carora pizma i calomnie, a carora sete de
prddäri i tràdárl, a carora lacomie de aur, tOte le ati mos5tenit voi.

www.dacoromanica.ro
 8

Voi, cart sunteti uricio§ii lor mo§teni i cart pentru nenorocirea

[Astra stall Inca panè asta-cl1 intre noi.
Ifni este cu neputinta a In§ira tOte faptele a strèrno§ilor vo§tri,
pentru Ca atuncea ar trebui sa fac colOne Intregi. Lumea Inca, tOte
le cunoaste, §i istoria, care este adeverata martord a vécurilor, ni
le-au pastrat spre a ni le pune de fata, i a ne arka, Ca cel ce aü
fost ei, sunteti vol, i cel ce sunteti voi, art fost el.
Sá vedem acurn, care's faptele voastre patriotilor aristocrati ?
de se potrivesc ele cu a strOrno§ilor vo§tri ? §i de putem vice ca
i-ati imitat informal ? IP;

Panè mai alaltaeri un hot Catargitir mOre tdét de pilaf pe campul

Copoului pentru pradáciunele ce face el i banda lul (1), poporenilor

. (1) Estragem din Suvenire Contimpurane publicate in 1888 de G. Sion, membru

al Academiei Romine, urmitArele : culese din Arhivele KigeneuluI numite a «Sena- LI
torilor». e
Bandele craft organisate de cap% temerari 0 inteligenti ; ele aveati ramificatiuni
chiar prin orase, i Inca prin clasele de sus ale societatei. Apol impunitatea lor era
asiguratil si de imprejurIrl diferite : lntêifl cd guvernele locale erati slabe i nu dispu-
neati de o politie bine Organisata sail de o putere armatA care sl asemenea
banditi; putinele forte de earl dispuheau abia ajangeati ca sg. execute implinirea darilor
si rechisitionarea provisiunilor pentru armata ruséscl; al doilea pentru cft hotil n'aveail :
dificultate de a glsi adlpóste §,i gasde ; teranii, sal si stiraciti de exactiunile celor de
sus, le oferead ospitatitate bucurosi, flind-cti le facea i lor parte din pi.a4ile ce doben-
dead. Din cate-va dosare ce 'ml aft venit sub ochi, am putut vedea c capil de bandill
carl s'ati facut mal ingrozitoli erati: un Ilie Catargiu, lift de Ix ier vechiti din Moldova,
un Constantin Cantacuzino , tint Serdarulul Ilie Canta, cunoscut mai . bine sub numele
de feciorul Romance!, un .'tefan Bujor, original de pe langa. Nistru din sudul Besara-
biel, ajuns legendar prin cantecele.populare, un Banucul care pare a ti originar din Tran-
silvania, un Copozu, originar din Albania si alii. Boierii call imbrati.laserai meseria de Mihail
pe la mosiile ler aveart lucrurile organisate anume pentru intreprinderi criminale. Oa-
menii lor atrageati pe negulitoril trecetori spuindu-le ca.' la curte sunt primill si bine
ospitati orl-care cAletor; acolo dad se vedea cl ad ban!, erati omoriti si mistuiti prin
pivnite si prin tufisurile de prin gradinl.
Femei:§i fete violate sub ochii sotilor §i al pArintilor, legaT mai inteifi i apol
uci0, §i alte de asemenea crime infiorittóre, se fAceati cu cel mai mare singe rece,
farl a causa autorilor lor niel macar insomnie. Lucru mal curios; ca in asemenea crime
se amestecati §i muierile. Mama lul Cantacuzino, prenumitl Romance (dupe mosia Ito-
manii, cocoml mare, care de la rnosia el se ducea la Roman, la visite insolitti tot-d'a-
una de un taraf de Miami si de doul-spre-cjece Arnauti cabala, lua parte activa la cri-
mete fiului sea. In cele din urma, cu ajutorul Cazacilor, organisandu-se potere serióse,
se prinserti cea mal mare parte din hop.
La 28 Tunic 1810 s'a decapitat Cantacuzino, iar la 20 Septembre Die Catargiu, pe .

délul Copoului.
. Topuzu, Bujoru si cei-l'alli tovar5.0 al lor, au fost spanzurati : singur BAnucul,

www.dacoromanica.ro
t
 9

la drum §i prin casd. Un alt hot. aristocrat Cantacuzin, feciorul

Romancel, dupe ce a11 saverit crimele cele mai grozave, de care
s'a cutremurat nesmintit §i tartarul, dupe ce ati nascut copii cu
mama lui, dupe ce aü pradat la drum avutiile la atatia nenorociti, pe
care putut ganba In ghiarele luT, apoi eiali aflat sfêr§itul lilelor
sale täet de eat pe campul Copoului spre lini§tirea poporenilor §i
spre multdthita lui Dumnecjeil §i a ocarrpuirei de atunci ca ne man-
tuise de doul marl hoti aristocratf, ce pradad la drumuri.
Ear D-vOstra pane erg, mi se pare, ati tinut in mand posturile
cele mai Insemnate, v'ati plimbat din ministerie in ministerie, ati
fost presidenti, judecdtori Divanurilor, deputati in Ob§teSca Adunare,
etc. Va sa cicá, D-vestra Loci ati alcatuit Guvernul, ati avut in mand
putere a face bine §i a face req.
Ea sit vedem, márinimqilor barbati ! Care din done ati facut ?
Mi se pare cd pe .cea din urma. De ati fost judecdtori, vai de ne-
norocitul impricinat care v'a in laba ! cad pentru a-T da drep-
tate, pe care il sprijine legile, ye targuiti cu densul 5i4 luati ser-
manului pane la cea mai de pe urma para din pungé, ba de multe
ori era silit a-st vinde §i haina spre a satura Iticomia vOstrd ! Uncle
ye era atuncl simpatia pentru frate ? De ati fost deputati, carel
binele, ce loll lucrat pentru acei ce Vail ales i a &kora drepturi
le reprezentatj? Sari intrebam pe (Fetish', i von respunde. De ati
fost mini§tri, care's Inbundtktirile ce ati lucrat pentru inflorirea
Orel? -ati parat cat v'a stat prin putinta la Dorian pre cei mid §i
adese v'ati Facut organul osandel lor de vinovati, pentru cat ati fost
indemnati de ura ce aveti asupra lor, ati vendut posturile atarnate
de voi, cu bani §i dati afara pe acei cdrora le prddati pungile din
luna In hind., indatá ce vinea un alt nenorocit sa ve dea mai mult, ati
basal femei veduve §i copii semi, cari §i astti cli ye blestemti cu
lacrimi In fatd. Unde ye era atunci zelul acel patriotic, de care
acum sunteti insufletity? De voiti a ye indrepta cu cuventul cà ati

in ajunul executiunal a murit In temnita. Executiunile s'att urmat In asistenta coman-

dantuiul rusesc, Pod-Polcovnicul Tihanofski, a Politmaistrului Cavaler Dicescu, a AgaI
de oral, a flatmanului tareI a Vornicului de Aproch si a Armaplui celul mare.
Modul executiunilor s'a facut conform cu prescriptiunile sentintet Divanului, care
spune ca Boierilor, dupe vechiul obiceia, sit li se tale capetele, iar proOilor s li se
curme viata prin tréng. 0 data cu sentinta data pentru Cantacuzino, s'a condamnat
Serclardsa Ilinca, muma lui la incarcerare perpetua In Manastirea Agapia. (Incarcelarea
s'a executat la 18 Maia 1810. Dupe plecarea BuOlor i venirea lul Vodd-Calimah, sa
.vede cit a fost gratiata si s'a bucurat de mash sa Roznanif).

www.dacoromanica.ro
 10

fost siliti de. Domnul s5, lucrati asemenea mar*Avii, void arunca in
arab minciuna CO care -yroiti iin acesta in a ne in*ela ; pentru..
cd dacá voi ati avut nobilele sentimente a until patriot, eine Ye
putea sili sä slujiti Domauldi de instrumente rnAr*ave,*i tiCalOse_? .

*i eine ye oprea de a nu demisiona posturile ? Indata ce . vedeti cä ye

propune jafuri i praddri. Aceste le ati facut cand ati avut eke o
. parte a Governului. In manA ;. dar cand ati fost simpli cetateni, cand
nu v'a putut nimeni sili a face red, ce atl lucrat ? v'ati folosit de
ocasie, cand mosul, vérul, cumnatul, i fratele era unul din mi-
ni*trii sad deputat, judecalori la Divan sad president, *i prin mij -
locul lui ati rapit stremo*esc pdment al razaflor, atl rapit Omen-
tul celui mai slab de cat voi, ati palmuit pe cetatdnul cel mai slab
de cat voi, *i care .avea acelas drept In societate ca i voi, ati omo-
rit zarafi pentru a le prada IäcliIe, v'ati atins pane *i de cele sfinte,
caci nu v'ail mustrat cugetul a prada i catedrala nOstra, din care
ticalOsa urmare, sta si .astA-cli sfintul Itida* negata ; ye lingu*iti,
spuneti minciunT spre a face intrigi ; batjocoriti pe ciocol, pe care
It vecletf mai luminati de cat vol. i eke alte multe multe, pe care
lumea, noi i vol Ins4 le cunO*teti, i acum bazaiti, umblatI cu
filgaduintl mincinOse, pentru a In*ela slabul Popor, spre a hatana
tronul lui Mihai Vodd pe care II vedeti ca ye stA contra la relele
vOstre cugetAri, *i nu se rumple ea voi a Infiin,ta clece némuri de
aristocratl. Care din tata In fif sa alba' prerogativa de boeril Orel.
,TOte functiile cele marl *i pane la director de tribunal sa se ocupe
numal cjin madulArile acelor némuri, ii bietif ciocol, a carora drep-
turf sunt de a ye isgoni chiar pe vol, flind-ca a lor e tara *i a lor
e dreptul, sA-1 dati pe toti In bir, sad sã le arunce patenta pe bresle
negutitore*ti. Milr*ayi *i pangariti ! Ce ati socotiC nelegiuitilor, cá
acesta taina, acesta sfInta legaturd facula intre voi, nu vor afla o
ciocoii ? acesta e binele care ni l'ati fost pregAtit pnin detronarea
lui Mihai Voda, *i Intronarea unuia dintre voi ? care negre*it ye fa.-
gaduise realisarea dorintel vOstre i sloboda voue de a prada *i a
jAfui pe Popor *i pe ciocoI ?
Vedeti dar ticAlo*ilor ! Ca de ar fi dornnit In mijlocul vostru
si un Inger din ceruri, jar fi fost cu neputinta sa." stea pane In sfCr*it
om cinstit, pentru ca era Incunjurat de o banda de Omen! ref ca vol. .

Prin urmare spuneti-mi, eine e vinovatul ? Domnul, on vol ?

Ei bine, dacà pane eri ati fost atata de rei *i acesta a fost o red -
tate ce ati mo*teniro de la stremo*il yo*tri. De unde acuma atata
aprindere pentru binele Patriel, pe care ati trripilat'o ? De unde atata
www.dacoromanica.ro
".
 1
entusiasmu in apdrarea drepturilor celor slabi, pe cad i-atl prädat?
*i de unde atata clod* de fraternitate cu ciocol pe cari i-ati palmuit
di i-ati batjocorit ? fatarnicilor vi sari inchiat drumul minciunelor !
e cu neputinta de acum a ne mai ins,ela. Ocasia de fata ail dove-
dit cine sunteti §i acum, aü rupt masca ce purtati pe tata, ne-
i

ap dovedit, cu ingrijire ce ati avut de a nu ye lua la rdfuit pentru

crimele lucrate de vol. V'ail 'facut sà luati ptäjina in mariai sa .

ne eOti inainte.
Aa dar timpul resbundrel a sosit. Cutremurati-ve impilátori-
ion! Cad amard va fi lovitura ce v vor da-o impilatii; numerati
crimele vOstre i le punep aldturea cu cjilele vrasteT vOstre, Si yeti
vedea cà ail intrecut cele d'Intaid pe aceste din urmd. Uitati-ve
imprejurul vostru i vedei câT nenorociti cerptoresc din causa
vOstra, deschideti ye auzurile, i ascultati cate sermane veduve
Wang rama§ita 1iIeIor lor, pentru Ca rapindu-le drepturile, le-att
lasat in mijlocul unel numerOse familii, peritere de Rime ! in ur-
mare ganditi-ve bini§or, cu cap .avet,l sä ye rfuil, pentru cate
jaturl, i ce uricios sferOt ail sä fie iafuelile Impilatorilor cu Im-
pilatii.
'Val voué ! i val .copiilor vo*tri ! .

Spuneti-ne, cruclilor, cum Indrasniti a mai purta dupe atatea

crime, pe buze binele Pattie! i fraternitate ? voi, cari suntell roll
reilor ! nelegiuitil nelegiuitilor ! vol creaturile tartarulul ! vol de-
moult' din adancurile iadului ! vol pe a carora buze zace otrava din
care satana ati alcatuit pecatul zavistiei! vol, cari sunteti inninele
internale a tartaruluT! vol pe a cdrora frunte satana '5I-ati pus te-.
meliile negrei sale Imperatiei..cutremurati-ve! i iar41 clic, cutre-
murati-ve! cad putin Inca i Ora resbundrel va bate. Amar voile
atuncea tiranilor! Amar voile! sä plat% atuncea dintre nol ticAlósa
vOstra fiintä, cum piere fumul, §i sa se topesca saminta vOstra,
cum se topesce cera de fata focului. Atuncea yeti vedea ce sferOt
ticalos ati impilätorii arel i at Poporului; atuncea yeti vedea ce
pot fratil ciocoi in turbare, cand vine tirnpul sd-si resbune asupra
veneticilor, in tara lor i asupra asupritorilor lor.
SA me intorc acum i cdtre vol prea o sfintiti Arhierel, catre
vol pe cari am fi dorit cu multumire, cu o multumire sapata in
adencurile inimel unor adeverati Romani, a ye vedea in capul re-
ligiel nOstre predicand intr'o parte i intr'alta in mijlocul turmel,
care v'ail incredintat Parintele tutulor, pace, iubire de dreptate, §i
iubire unul cdtre altul ; cad numal prin aceste trei marl principil

www.dacoromanica.ro
 12

dictate de Domnul nostru Isus Hristos prin stints Sa Evan-

gelie, se pete organisa fericirea unui popor, iar nu In chipul unel
cete de rel cugetatori, cari dupe ce a impilat tare, pre cat le-au
stat prin putintd, i dupe ce-ail pradat cat le-au pracut pe slab §i
pe serman, apoi voira a ne In§ela Inca o-datä, cu fatariile lor §i
cu rnincinOse frigaduinti, negresit pentru a ne arunca pentru tot-
dea-una in ticloii i nenorociri, frigdduinti pe care RomAnul ait
hottirat de astä-cli a nu le mai crede.
Oare voI, cari sunteti pdstori duhovnice§tI al poporului, vol,
cari dupe urmare ar trebui sa apdrati turma yOsträ cea slabA de
rdpitOrele flare ce o inconjOrd, de lupil eel lacomi, cari pane astd-cp
destul ne-ad sparcuit, n'ati cunoscut mar§avul Ion plan ? n'ati cu-
noscut cursele de nenorocire ce ne intinse ? n'ati cunoscut veninul
ce pOrta pe buzele lor? De le-ati cunoscut §i nu v'ati silit de a ne
apara de ele, de le-atj cunoscut §i v'ati unit cu dènii, ati Facut
nu ca ni§te urmdtorl al lui Hristos nu ca ni§te adeverati pastor!, §i
nu ca patrioti, in a carora iningt zace dorinta de a vedea pe fiii
vo§tri ceI suflete§tI vietuind 1Ue pacinice senine §i fericite ; ce ca
ni§te uricio§I ipocriti, ca ni§te instrumente vrednice de batjoc, a
reilor Impildtorl, cari sub masca shimel Prea Sf. Vestre, sub masca
acelor ce pOrta In mand Sf. cruce, ai voit a ne in§ela §i a ne pre-
gdti prdpastia nenorocirel ; iard de nu i-ati cunoscut, de v'ati in§elat
§i vol ca §i nol, uitati-ve acum la faptele lor, la uriciOsele lor pla-
nurl, §i uratil din tot sufletul vostru ; pentru crt el sunt impiletoril.
Sfatuiti-i sa se indrepte, macar cd acésta e atat de cu neputinta,
precurn e cu neputinta a nu Ii D-4ed In Cer. Siliti-ve a ne produce
pace §i lini§te, fail care noi nu putem fi fericiti ; §i de yeti vedea
cá nu vor fdra-de legit sä intelegd, luatl mantuitOre cruce In mana,
stati-ne da apdrare, §i a§a vett urma cuvèntului Domnului, §i mi-
siunea Prea Sf. VOstre va fi deplinita. Ear dace, dupe ce aveti de
rata atatea crime lucrate de el, dupe ce avetl de fata atatea cloy*,
ca el ne-ad impilat, §i ca eI in sfer§it ne-ad in§elat, acum ca tot-
dea-una, ye yeti maI uni cu den§ii ? De yeti urma a mai fi instru-
mente la spurcatele lor planuri, atunci ! atunci ! in loc de a ye
nurni urmatoril lui Hristos yeti Ii apostoliI lui Antihrist ; cdcI nurnal
acelui '1 plac zavistiile, tulburarile §i prigonirile, fapte unite lui
D-ded, §i cari ne pot afunda pentru vecnicie in noianul nenoroci-
rilor. Atunci! atuncl ! vett respunde prea puternicului D-cled §i-1
vett da séma de faptele vOstre §i uriciosul chip, cu Care ati aparat
turma ce v'a incredintat.

www.dacoromanica.ro
 43

Ear voi fratii no§tri ! fratii no§tri de natie ;;i de singe ! ade-
verati poporen i Romani ! Uniti-v6 a arunca dintre noi in§alatOrele
mdguliri a fatarnicilor ; privii Ca i acum ne inplard ca i tot-dea-
una ; privig cats curse de nenorocire ne-ati pregatit lingu§irile §i
fagaduintele lor ; privig cà i acum ne dadurd sdrutarea bidet.
De aceia noi ! noT ! cari sUntem impilatii i asupritii, s jurdm
in numele Sf. Treimi, in numele prea puternicel Providente, ca de
astd-cli §i In veci sd nu mai credem pe in§elatorii aristocrati ; sa-i
partisim, cad vedem cat sunt de primejdio§i ; sa aruncdm dintre
noi viclenele lor fagaduinti, cad numaT aa 'Dote vom mai pUtea
gusta un ceas de fericire.
Sä *pram, dar, sd. jurdm, Fratilor ! cd nu I vom mai crede, §i
nu ne vom in§ela a ne uni cu gintele cele venetice i fanariote ;
cad altmintrelea, peirea nOstra este de fata.
InsulT noi ne vom pregdti o, §i fie-care din not ratite vedea
prapastia ce ne ameninta, de care ca sä putern scapa, trebue nu-
mai decal a ne uni noi intre noT, a alerga'cdtre acei de care MAI.-
ndm, §i cu plangere de patriot! sa le punern de rata starea cea
periculOsa in care ne aflarn noT, §i tara nostra din casul atator
tulburdri netrebnice, §i sä reclamäm din IOta inima nOstrd indrep-
tarea bOlei acestei, §i scurtare in viitor de alte maT Mari nenoro-
cirl ce ne amenintd.; iar sfinta datorie, §i sfinta legaturd de a nu
mai crede pe aristocrati, st lásam de moV,enire tiger §i strdnepo-
tilor nos,tri cu Western parintesc, ca sä nu-i mai crécla, §i sa nu
se unOsca cu in§elatorii strOrnoVor §i a parintilor lor.
Bueurescl Adevdrayi vqtri fraT
1848, Iunie. M. K.
N. I.

;:

www.dacoromanica.ro
,
 PROTESTATIE
Pururea fost urat de a vorbi Publicului despre mine si
despre ale mete, lasandu-le acelor ce nu ad nimic mai bine de facut,
de-cat de a se ocupa de sinesi si de altil. Asta-di insd me ved silit
de a fi necredincios sistemului mat i pentru intaiasi data in viata
mea a me sluji de tipar pentru o chestie personald.
Pane aCum sciam ca in iubita mea Patrie Moldova se fura nu-
mai averile emenilor ; acum ved Ca incep a se fura i numele. Un
progres in lipsa altora. Acesta furdturd mi s'ail intemplat mie. Ur-
marit de catre parintesca nOstrd ocarmuire prin deosebitii militari,
slujitori, ispravnici, revisori i alit agenti mai mult sad mal putin
oficialT spre a fi prins si inchis In Monastirea-ternnita Soveja, ca
un invinovatit de purtare scandalOsa, marele cuvent a oblaiduirei
riestre. De o lund de chle petrec o viata, cu totul romiantica, insa
fOrte putin odihnitere : Imitez jidovul ratacitor? Aseard ajungend la
un nod asil, am dat peste un ticalos i fOrte red scris pamflet In-
titulat «Cainta increderel in Boerii aristocrati i sfinta hotarire de
a nu-i mai crede. Bucuresci 1848. La sfersitul sell este Insemnat
Bucuresci, Iunie 4848. M. Kogalniceanu si N. Istrati.»
In acest parnflet tot este mincinos, atat numele orasului unde
este publicat, cat i numele redactorilor ce 'I ad alcatuit, prin ur-
mare si coprinsul sea', nu pete sa fie mai putin neadeverat. Ed nu
vol intra a refuta tOte stupiditatile care sunt in acesta scriere, ca
until ce nu me aflu atacat personal, neflind nici prin nascere, nici
prin opinie aristocrat, las acelora ce se socot atinsl de a respinge
clevetirile aruncate asupra unel stall sociale, care, clack ca tete
starile coprinde Orneni vrednici de Vita eritica, numera insa 5i

www.dacoromanica.ro
 45

multi barbati vrednici de OM lauda. Om de principii inainte de

tOte, ea pururea am fugit de personalitati, 5i am fost 5i nadajduesc
ca void fi 5i de acum inainte numai cu ace care vor armonisa cu
opiniile si cu cererile veacului nostru. Lasand pentru alta data ge-
neralitatile, eil me tin In criticarea Pamfletului numal de aceia ce
me privesce pe mine, adica «Furarea nurnelui med, 5i. nadajduiesc
ca 5i D-1 N. Istrati carele in acesta causa se afla implicat ca 5i
mine, i5i va face asemenea datoria de a respinge ori-ce solidari-
tate cu un asemenea ticalos pamflet. Prietenii mei 5i acei de cari
am cinste de a fi cunoscut mai de aprOpe, n'ad trebuinta de acesta
protestatie publica spre a 11 Incredintati ca ticalOsa scriere care
Oita numele med nu este facuta de mine ; insa sunt multi cari nu
me cunosc personal ; de la ace5tia nu pot pretinde aceia5i. buna
opinie. Catre ace5tia sunt. dar dator a declara, ea in numitul mar-
5av parnflet eft nu am nici o parta5ie directä sail indirectä ; ca eft
nu numai sunt deplin strain la redactia sa, dar Inca ca 5i. opiniile ex-
primate In el in cele mai multe sunt cu totul departate de acele ce
profesez neclintit de la inceputul vietei mele politice 5i literare.
In tristele imprejurari in care ni se afla asta-cli nenorocita Tara
sunt de cea mai nestrarnutata 'convinctie, ca. cea Intditi 5i cea mai
sfinta datorie a fiesce-caruia Roman este de a depune tOte intere-
sele particulare 5i rivalitatile de clasa 5i de taraf, de a nu atita o
stare in contra altei stari, 5i toti impreund avend in privire numai
mantuirea 5i binele public, de a lucra pentru unirea cea mai strinsd
intre tete clasele, intre toti Romanii fail deosebire ; cad numai
unirea este singurul chip spre a ne regenera Patria; 5i din contra,
este a o primejdui, a o aduce inteun noian'nestdr5it de nenorocire,
cand am imita pilda pamfletarului 5i acelor ce 'I ad inspirat, cari
se silesc a aprinde Melia pismei 5i a zavistiei intre Romani atitan-
du-le patimile cele Cele, magulindu-le poftele cele slabe, 5i intarl-
tandu-T pe unii In contra altora, spre a ne a uce biciul cel mai
cumplit ce pOte lovi pe o natie, rdsbolul civil. Am asemenea de-
plina convinctie cã tOte rdlele planuri ce p-amtletarul atribuiaza a-
ristocratilor, precum Intemeierea a clece familii de boieri numai,
dar la bir, sad la patente negutatoresci a tuturor celor-l'alp, 5i alte
asemenea dobitoce5fi imputari, sunt numai nisce ticalOse nasco-
eta facute de acei ce aft interes de a compromita 5i a descredita
pe toti barbatii ce asta-cli ad curagiul de a se Impotrivi reului. *i
ca puternic temeid al convinctiel mele, n'am trebuinta de cat de

www.dacoromanica.ro
 16

veacul meg care nu iarta i sdrobesce ori-ce plan retrograd, ori-ce

mi*care reactionara. Chiar Sa. fie Inca boieri cari se mai gandescd la
Ceodale, la monopolul driturilor, Ia aristocratie de nascere §i
de putere, aceste ar fi numai. nisce visuri din cari lumina epocei
nestre in curend 'i-ar descepta ; *i nisce asemenea visionarl daCa
mal sunt, nici n'ar merita de a fr tinuti in serna, caci nu insuflä nici
o ingrijire. Primejdia este cu taut aiurea, i numai spre o ascunde a
o astupa pe d'asupta, mar*avul pamfletar i inspiratoril lui 'V art
publicat clevetirile pentru ca mai lesne sa ne pita arunca in ea.
Primejdia nu este in aristocrati *i cum ved pamfletarul sub acest
nume coprinde pe Mitropolitul tare/, pe cler, pe boieril marl *i
mici, pe acei generoV tinerI cari s'ad adunat din tOte colturile
Moldova fard nici un interes personal, pe *colarii noVri, pe con-
poratiile negutatoresci,' care in unanimitate cu Andrea vietei, liber-
tMeti, i a averei lor de la 28 Martie §i pane asta-cli, nu continesc
de a cere secarea abusurilor §i a coruptiei, i restatornicirea Le-
gilor §i a Moralulul; deed pe ace§tia pamfletarul ii intelege de
aristocroti, apol §i ed am de fala de a me numi aristocrat, caci
numai in contra acestora el asta-cli arunca clevetirea i injura. Pri
rnejdia este in acei can ad facut de n'ad remas In tara o singura
lege sfintd, un singur drit necalcat, o singurd avere cat de mica ne-
ciuntitä, o singurd slobozenie nejicnita. Primejdia este in acei cari
aü aplaudat la asemenea nelegiuiri strigatdre la Cer, in acel cari dupe
cruclimile sever§ite in sera de 29 Martie ca nisce corbi flamancil de
starvuri, s'ad respandit prin tinuturi, spre a smulge cu spairne,
cu banl, cu ranguri, cu fagaduinte, marturif mincindse, ca Tara
este multumita cu mesurile adoptate de Guvern, in acei cari prin
acele jalnice marturii ad numit netrebnici tulburãtori pe fratii
i

noVri, tocmal pe acei cari art cerut contenirea netrebnicilor §i

a tulburatorilor, adica desfiintarea abusurilor. Primejdia cea mai
mare in sfre*it este in acel cari ca ticalosul pamfletar spre a se
resbuna de particularitati, compromiteza sOrta tare! intregi, invi-
novatind cu o mar*ava clevetire pre unit din boar! ca el ad vroit
a ridica armele, a sfdrama in putere ocarinuirea, *i alte asemenea
nedrepte irnputari cari tOte exploatate de acei ce sunt interesati
de a intuneca adeverul, aü in§elat buna credinta a Curtilor §i ne-ad
adus in tara o*tile turco-rusesci. Acestea pot aduce primejdie, iard
nu intitulatil aristocrati, adica toll acei ce astd-cli se deosebesc prin
nume, talent, experienta, averi, i cari ca amanet a bunului Ion

www.dacoromanica.ro
 17 :

cuget pentru yegeneratia Wei chéma pe toti Romanii la banchetul

fericirel natiowile, adica la Egalitatea driturilor §i indatoririlor, la
desflintarea deosebirilor de starT, la sloboda carierd pentru on-ce
merit, la oborarea boerescului §i la prefacerea in Proprietari a lo-
Cuitorilor siitenr, la slobozeniea robilor particulani. Aducetori de
primejdie sunt dar numai instrumentele infernalului sistem cari
ne-ad ingenunchiat tara, pre acestia trebue prin urmare sa ne dam
o sfintd hotdrdre de 'a nu-i mai crede, orl eke fagaduinti ne-ar
mai face, §i acesta nestramutata hotarare cred ct vor imbrati§a o
si vor tine-o toti Romanii, iar nu pre acea jurata de pamtietar,
care n'ar sfinti de cat domnia abusurilot i a ticaloOlor de fata.
Lucrul se 'Judea prin sine, judece ori-cine daca urmatifirele
done periOde scOse din pamflet pOrta tiparul adeverului, daca ele
povatuesc pe un drum de urmat, dacã ele ne pot duce pe calea
marituirei. Asculte ori-cine i hotarasca daca ele aL putut fi scrise
de cat de o papa vèndutd §i ticall5sa.
«Pagina 6 de cadet) (clice pamfletarul aristocratilor) din contra
ca Domnul In adever este bun (!), c. Domnul fuge de impildri (I!) §i
urandu-le ye osandesce (! ! !), pentru ea le faceti, cautati mai in-
tiff chipuri viclene a'l ademeni sa ia §i el parte din jafurile
wistre, ca prin urmare sa puteti prada u§or §i slobod ; daca cu
acesta vedeVi ca nu puteti veni la scop (o !) luati indata pe buze
numele Patriei i numele sfintel dreptati, cautati chipuri a trage
Poporul catre voi, a face pare mincinOse Incontra Domnului (o, o, o!)
catre Curtile de care atarnd biata Tara §i cu cele mai uricioase chi-
pun ye siIii a'l detrona, pentru a ye aeata pe tron unul dintre
vol, i prin urmare a ye putea satura setea ce aveti de a prada!»
*i ea conclusie, pagina 12, vrednicul pamfletar sfersesce clicend :
«insa§1 noi ne vom pregati (peire) fie-care din noi pOte vedea
§i
prapastia ce ne ameninta, de care sa putem scapa, trebue numai
de cat a ne uni noi intre nol, a alerga catre aceia de care atarnam
(negres,it catre Maria- Sa Mihail Sturdza Voevod parintele Patriei),
§i eu plangere de patriotf sa, le punem de fata starea cea pericu-
Visa in care ne attain nol §i tara nOstra, din casUl atator turburdri
,
netrebnice» §. m. d. .

Stilul este omul a clis un scriitor nemuritor ; dupe stil mi-am

cunoscut omul, autorul pamfletului ; el este unul din acei cari In
Vote noptile are conferinti cu §eful politiei i cu palatul Gospod,
din acel cari mai mult de cat toti se lingusea prin casele acelor
aristocrati pe cari astä-cli cu masca altora if doff imdad, credincios
2

www.dacoromanica.ro
 18

caracterului sea de ticalos spion §i de caine ce mused furis, el

este acelasi marpv, strain de mime singe, care a mai redigiat
Scdnteia DeOeplaref, furand i atunci numele until $tefan Arbore ca
autor, §i numele Vienel ca locul tipografiel ; el este, in sfer§it,
§eful cluburilor din PacurarI, incuviintate de politie, tot acela§i
carele a compus §i satira in contra Generalului Duhamel §i a dom-
nului Kotzebue, tot cu scopul de a cleveti §i a compromite pe a-
ristocrati. .

Cand in Moldova vor imparati legile, cand Mihail Sturdza

Domnul nu va mai da ofisuri prin tara ca sa prinda pe cutare si
pe cutare, buna-Ora ca pe mine §i legat cot la cot (a§a poruncesce
luminatul ofis) sa fin trimis la Soveja, fard nici o judecata ce numai
dupe capriciul MArieI Sale, Fara nici o vina de cat ea, ca formal §i
imputernicit vechil, dupe datorie am avut scandalósa purtare de a
descoperi Generalulul Duhamel speculatiile agricole saü mal bine
a ()ice industriale a lui Beizadea Grigori, Intreprinse spre pagu-
birea Monastirei Neamtu cu nu mai putin de cat patru cleci mii
galbenf, atunci void trage §i ed in judecata pe ticalosul pamfletar
care cunoscandu-§i singur putinul credit a numelui seri §i
merit a scrierei sale, spre a'§T gisi cati-va cetitori, a pus'o sub
patronagiul numelui mai, tot atunci void urmari i pe necinstitul
litograf carele s'a primit a face parte, fie macar cu 'Malta poruncci,
la acesta inaryvie publicandu-mi numele fara incuviintarea mea.
Pe sever§itoril unor asemenea fapte legile in alte tari Ii pedepsesc
cu trimitere la munci publice. Nadajduesc ca §i in tara mea void
gasi §i ell vre-o lege (nu-s advocat pentru nimica) care II va trimite
la Ocnd.
Solidar la acésta va fi §i D. Marele Postelnic Secretar de Stat
ce '§i marginesce datoria de censor numai de a pune &Must la
ori-ce gandire slobodd, §i de a opri respandirea in tara a ori-ce
scrieri folositOre, §i pe de alta parte sufere ca in Iasi sub ochii
sëi (chiar daca au fost §i cu malta porunctt, precum este acésta,
nu'l desvinovatesc) sa se publice un ticalos libel ce nu tintesce
la alt nimic de cat la inarmarea Moldovenilor unora asupra altora
la versarea singelui acelor cari mai staruesc pentru bine, §i in
sfer§it la inoirea In Moldova a crudelor scene din Galitia, ca
prin acestea sa nu mai remaie in tara de cat acei de o inima; de
o opinie, de o purtare cu pamfletarul, adica o turma de robi ne-
cuventatorT §i un tiran.

www.dacoromanica.ro
 19

Iar pane la venirea çlileI dreptatei cu toata puterea rinuf om de

bine clevatit, protestez inaintea Natiei mete, orl-ce Impart 4ire cu
ticalosul pamflet alcatuit de un agent al Mariei Sale, dupe Inalta
porunca si cu cheltuiald Gospod publicat in Iasi in zincolitografia
lui Parteni, pe hartie cu bourul Moldovei Mate din magazinul lui
G. Caliman Inprastiat prin tard de catre postä i Omenii carmuirei,
si in sfersit infatisat in Consulatul rosienesc de dare insusi Dom-
nul, spre invinovatirea mea
'1848 lulie 22. M. Kogdlniceanu.

P. S. In minutul acesta me Incredintez ci parintesca ocar-

muire afl mal publicat in potrivd ml un nod neadever. Aflu re prin
ofisu rile circulare catre ispravniciile marginase ad poruncit ca find-
ca ed am trecut granita MCA pasaport, i asa precum sunt oprit de
a o ma trece- inapoi, apol orl-cand as1 face un aseminea pas si ori
uncle .as1 fi intalnit sa fill prins prin t6te chipurile si supt cea mai
mare paza trimis la Soveja. Acesta este o noua calomnie. Ed nu
am trecut nici un minut peste granita. M aflu In Moldova intreg,
sanatos, i slobod Inca ; sd intelege de la sine .ca ascuns, pentru
cii tOLd lumea m'ar numi un prea mare gogoman daca de buna-voe
m'asf da in manile unei bcarmuirl care ad rostit asupra- mi osanda
fere judecati, cu calcarea tuturor legilor i chiar a unui solanel
tractat, conventia de Akerman, care hotarat rosteste ca Domnul
pe nici un boer nu'l pOte pedepsi inainte de a II judecat dupe
legile àrei, o ocarmuire care prin cruclimile din '29 Martie ,Tail me-
ritat numele de caläii, a caria dreptate i omenire nu-mi insufla
nici o incredere i cdria prin urmare m'as teme de al Incredinta
Vele mele pentru ca.... holera este Inca in tara. Ed me pazesc
dar. Cand ins& mi se va spune pentru ce sunt cautat, cand void
sti ca legile vor lantana asupra-mI iar nu capriciul Dornnulul, cand
In sfersit void avea destuld garantie cii nevinovat 'void fi desvino-
vatit si numai vinovat void II osandit, atuncea void fi gata a me
infatisa inaintea a ori-ce carmuire i tribunal, numai nu ocarmui-
rd i tribunalurilor Mariei. Sale Mihail Sturdza cari adaog a mai
dice nu-mi insufli nicI o incredere, nu-mi d nici o inchezuire.
lar pane atuncem me void ascumle, void sedea In tara cat void
putea, i cand you vedea ca nu mai remane alt chip de sea-

www.dacoromanica.ro
 20

pare d'inaintea sbirilOr Domnesc1, atuncea negresit ca. Void fugi §i

void tree,: chiar granita, pentru c inainte de tOte trebue sa me
ingrijesC de cea intCiü datorie s,i lege firdsca : adica conservatia mea.
M. Kogalniceanu.
4.

NB. D. N. Istrati aflandu-se inchis in Monastirea Slatina i Alit in persona isprav-

niculul de Suceava de a nu avea intalnire si relatie cu nimeni, nici .scie palm) in acest
. minut despre ivirea unul asemenea pamflet in care dinadins cu scop inr6utatit 'I ad pus
numele. Dar ca unul ce cunosc principiile de care sh aflá caracterisat, fagaduesc el in-
data. ce va if slobod din inchiske va sci sa rusineze si sa palmuiasca in public pe acel
can aü cutedat dór vor aprinde un rasboid civil, cu influenta i nurnele acestor tinerl
popular"! M. Kogalniceanu si N. Istrati. CAnd D-lor sunt cu totul stain( si de pamfletul
si de ideile inr6Utatite ce se coprind in ea. Prin urmare, 'amar obrasnicilor cuteclatori
cari ad uneltit acesti fapta! ! !
Notd outwore.

s.

www.dacoromanica.ro
1
 le

imbunatatirea soarteI Taranilor al doilea cuvent rostit In Adunarca gencrala a Roma-

niel In sedinta de la 1 Iunie 1862. Bucuresci 1862.
Cuvent in contra A.dresei rostit In sedinta Adunarei din 9 Februarie 1863.
Cuvent asupra Proiectului de organisarea milliard in s:tdinta de la 7, Februarie 1864.
Bucurescl 1864.
Discours sur le Projet d'organisation militaire prononze dans la Seance du 7 FL'vrier 1864.
Discurs in discutiunea proiectului de adresa. Bucuresti 1868. .

Note adressée a Mr. le Ministre des A ffaires Etrangeres en réponse a la note du 15

Juin de Monsieur l'Agent et Consul general de France a Bucarest. Bucarest 1869.
Cestiunea Strousberg cuvent din 15/27 Decembrie 1871. Iasi 1872.
Angelegenheit Strousberg, Rede gehalten in der Deputirten-Kammer zu Bukarest in der
Sitzung vom 15/27 Dezember 1871. Bukarest 1872 II edit.
. Cronicile Romaniei Editia II 1872. Trei volume. Idem editie de lux.
Cuvent in contra Adresei 5/17 Iunie 1875. Bucuresci 1875.
Darea de seama a Deputatilor Opositiunei catre Alegetorii lor. Bucurescl 8 Iulie 1875.
Rapirea Bucovina Bucuresci 1875.
Epistola deschisa D-lui Lascar Catargiu Prim-Ministru. Bucuresci 1875.
Cestiunea Universitatei din Iasi inaintea Senatului. Cuvent rostit in sedintele 1, 2 §1
4 Februarie 1877. Bucuresci 1877.
Cuvent In contra primirel In Senat a d-lui N. Voinov rostit in sedinta Senatului din
23 Februarie 1877 Bucuresci 1877.
Cestiunea Israelita este cestiunea Moldoveneasza. Scrisoare deschisa adresati D-lui I.
C. Bratianu (N. C.) Iasi 1879.
.
Mémoire sur la question du Danube pallid a Paris 1881.
, Tocmelile agricole cuvent rostit in 11 Februarie 1882. Bucuresci 1882.
Rapport sur les Ports-Francs Galaz et Braila. Bucarest 1885.
Cestiunea Dunarei. Discursuri rostite in ,sedintele Camera din 1 si 2 Mai 1882 Bu-
curesci 1882.
Cestiunea Dunarei 2 volume Bucuresci 1882. .

. Cestiunea Dunarei editiune reveduta. Un volum BucurescI 1882.

Programa de la Mazar Pasa cuvent rostit In sedintele Camera din 26 si 27 Ianuarie 1883.
Ce este un Rege constitutional (M. C. A.) Bucuresci 1883.
Discursul rostit la intrunirea Opositiunel-Unite din 25 Marcie 1883. Bucuresci 1883.
Raportul privitor la proiectul de lege pentru reinfiintarea porturilor france Galati si
Braila. Bucuresci 1885.
Interpelatiunea privitOre la Expulsarea Romanilor de peste Carpati in sedinta din 11
Februarie 1886. Bucuresci 1886.
Discutiunea asupra proiectului de réspuns la Mesagiul Regelui. Discurs rostit In 5 si
7 Decembre 1890. Bucuresci 1890.
Desrobirea Tganilor, Stergerea Privilegiilor Boeresci, Emanciparea Taranilor, discurs
tinut la Academia Romana in sedinta solemna de la 1 Aprilie 1891 Bucurescl 1891.

EDITATE DE MIHAIL KOGALNICEANU

Etules Religieuses Morales et historiques par Alexandre de Stourdza. Iassy 1842.
Cronica lui Enaki Kogalniceanu tiparita in Iasi la 1861.
Rapport sur l'Etat des Principautés Moldavie et de Valachie adrosse au Congres de
Paris par la Commission siégeant a Bucarest en 1857. Bucarest 1869.
Colectiune de toate instructiunile ce s'afi dat in aplicarea nouei legi rurale Bucuresci 1864.

, www.dacoromanica.ro
 a

o'

Acte i Documente din Corespondenta diplomatidi a lei Mihail Kogalniceanut

- relative la Resboiul Independentei Romaniel 1877-1878 volumul I
(anu1.1878) publicate de Vasile M. Kogalniceanu. Pretul . . 15 lei.

Domnia lui Bibescu-Voda" judecat'a de contimporanul seu Mitropolitul Neofit

al Ungro-Vlahiei in 1847 si 0 Variantil a Stihurilor lui Enaki Kogil7
niceanu asupra Domnului Grigorie Ghica Voevod al Tare): Moldova
1777 publicate de Vasile M. Kogalniceanu. Pretul 1 let.
Acte relative la 2 Maid 1864 cu o Precuvêntare, &el facsimile si trei stampe,
publicate de Vasile M. Kogalniceanu. Pretul 3 lel 50 bani.
.

Les Juifs en Roumanie. Question sociale par Basile M. Kogalniceano (sous

. .
I
presse). \
,
- -
..4 ;
.; .. :
,
.

Acte §i Documente din Corespondenta diplomaticil a luI Mihail Kogalniceanu

relative la Resboiul Independentei Romania. 1877-1878. Fascicula I
- din Volurnul II anal 1877 (sub presil).

. ,

"17
:
, .
'Ps
.
www.dacoromanica.ro
A,