Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Facultatea de istorie
Specializarea : Istorie
Seminar : România Modernă

Efectele reformismului Iosefin în

Transilvania

Coordonator : Asit. Dr.Cosmin Mihuț Student : Ivan Irineu

Grupa : H212

Anul II IF

1
 În jurul persoanei lui Iosif al doilea se va constitui de timpuriu o aureolă de
,,salavator așteptat “ , chiar înainte de nașterea sa și în sfârșit trimis de Dumnezeu .
Împăratul Carol al VI-lea de habsburg a rămas fără urmași pe linie masculină și a
impus la tonul statelor sale ereditare pe fiica sa Maria Tereza . Pioasă și bună catolică
, suverana a adresat rugăciuni fierbinți sfăntului Iosif , protector al femeilor
însărcinate . Copilul născut la 13 martie 1741 era un băiat și va primi numele de Iosif
, al doilea cu acest nume pe tronul Habsburgilor .

Nașterea acestuia a fost primită cu mare bucurie de către supuși . Acesta nu va

simpatiza deloc cu marea nobilime și va exprima public acest lucru , dar a nutruit o
simpatie sinceră pentru poporul de rînd . 1

La 1773 la vârsta de 32 de ani , Iosif al II-lea a făcut prima călătorie în Banat și

Transilvania . Se constată însă curiozitatea împăratului si interesul acestuia in care
sunt abordate chiar și cele mai nesemnificative probleme .

Monarhul și suita sa urmau sa fie găzduiți în hanuri , case parohiale și foarte rar în
castele sau alte reședințe ale nobililor . Princepele voia să inspecteze starea în care se
aflau atunci ținuturile , satele de graniță , dar în mod special localitățile în care ar
exista litigii între administrația militară și cea provincială . 2

Românii aveau cel mai mare număr de țărani dependenți și de săraci dintre toate
etniile Transilvaniei , orășenii români erau foarte puțini , chiar numele de ,,valah” ,
devine sinomin cu numele de ,,țăran” , cu credincios de rit răsăritean , cu ,,sărac” .

Structurile sociale ale românilor erau cele mai îndepărtat față de o societate modernă
, gradul de instruire era foarte scăzut , pe la 1780-1790 ,existau cam 300 școli
românești , de trei ori mai puține decât sașii. 3

Prezența marelui împărat în mijlocul supușilor săi a avut un impact foarte puternic în
Banat și Transilvania , totul părea ca un fapt extraordinar, ieșit din comun care va
avea consecințe în mentalitatea colectivă .

1
Toader Nicoară , Transilvania La începuturile timpurilor modern ( 1680 -1800) Editura.Presa Universitară
Clujeană ,Cluj Napoca , 1997 , p.375.
2
Ibidem .p.380.
3
Ioan Aurel Pop, Ioan Bolovan, Istoria Transilvaniei , Editura
Școala Ardeleană , Cluj Napoca , 2016, p.167.

2
 Dată fiind condiția umilă a românilor , ca și starea de fapt , aceștia îl așteptau în
număr foarte mare , după cum afirmă și Michael Conrad de Heydendorf- însoțitorul
și interpretul împăratului prin scaunul Mediașului- ,, La intrare în comuna Saroș
așteptau valahii din comuna aceasta , toți în genunchi , tineri și bătrâni , de o parte
bărbații , de cealaltă femeile , în fruntea poporului preotul neunit al comunei , în
ornatele bisericești , în mână cu prapurul “.4

Încercarea lui Iosif al II-lea , de a transforma imperiul Habsburgic a fost binefăcătoare

pentru pătura puțin numeroasă , dar în treptată creștere , a intelectualității bisericești și
laice , purtătoare a ideologiei naționale . Drept urmare , acestui deceniu îi revin fapte
epocale ale dezvoltării spiritualității românești .

Primul mare eveniment a fost Edictul de Toleranță ( 13 octombrie 1781 ) . Conform

noilor reguli , acolo unde exista o sută de familii neunite , Guberniul sau Cancelaria
vor aproba să se înființeze o comunitate ortodoxă și să se construiască o biserică.

Existau desigur diferențe foarte mari între textul Edictului și practică , dar în sfârșit
ortodoxia poate să spere că i se respect cultul nu doar prin toleranța guberniala , ci
chiar prin voința monarhului însuși . Din moment ce ortodocșii pot să-și practice liber
cultul , Iosif al II-lea a dorit să găsească și un episcope pe măsură , este vorba despre
arhimandritul Sisarovac , Sofronie Kirilovici. Noua episcopie era sub juristicția
mitropolitului de la Karlowitz. Acesta este un fapt de mare importanță întrucât atat
capul Bisericii Ortodoxe se va putea ridica împreuna cu capul Bisericii Greco-
catolice , în apărarea intereselor și aspirațiilor românilor , fapt care nu întârzia să
apară .5

Edictul de toleranță a fost transmis de guvern oficialitaților din subordinea sa și urma

să fie afișat pe toate porțile orașului și ale bisericilor din oraș în limba romînă și
germană ,, spre știrea tuturor ‘’. Astfel a fost proclamată o toleranță generală , care a
inclus și biserica ortodoxa , fără ca aceasta să fie pusă pe picior de egalitate cu cele
patru religii recepte . Acestă mișcare s-a manifestat și în localitățile militarizate ,

4
Ibide, p.383.
5
I.Toth Zoltan , Primul secol al naționalismului Românesc ardelean 1697-1792 , Editura Pythagora, Bucuresti,
2001 , p.312.

3
 unde ofițerii și preoții uniți au preluat rolul de conducători ai populației în renegarea
credinței. 6

Prin măsurile de liberă îndreptățire și anume drecretul de concivilitate , românii de pe

pământul crăiesc se bucură de egalitate cu sașii , devin regnicolari , adică cetățeni ai
patriei . Ei câștigă dreptul de a deține proprietăți , de a se așeza și achizitiona bunuri
în orașe .Împăratul a intervenit personal și a oferit românilor rezolvări ce păreau
aprope fără scăpare. Prin rescriptul din 6 noiembrie 1786, comuna Rășinari devine
comună regească liberă , fără nici o îndatorire față de magistratul Sibiului . Un gest
de mare importanță care va întări mitul bunului împărat. Încrederea și speranța în
împărat ca fiind ultima instantanță s-a născut din gesturile sale directe față de români.
7

Împăratul a intervenit de multe ori în favoarea românilor cum este cazul intervenției
unde au fost aruncați în teminiță 218 români din comitatul Albei de jos , de către
comitele supreme de la Sibiu , fără un motiv anume , doar sub pretextul că ar fi
participat la răscoală. Iosif al ii-lea la 5 februarie 1789 a dat un decret prin care îl
înfruntă pe acel comite , urmând ca jumate din leafa lui să fie dată țaranilor români ,
iar vicecontele destituit. 8

Suveranul s-a decis abia în 1783 cu ocazia celei de a doua vizite în Transilvania să
desființeze iobagia , ,, pentru ca această înjosire slugarnică și de rob pentru omenire
să înceteze definitiv și pretutindeni ‘’.9 Încrederea românilor în ,,împăratul poporului
‘’ , nu s-a stins nici după intervenția trupelor din 26 noiembrie 1784 care a însemnat
începutul înăbușirii răscoalei lui Cloșca , Horea și Crișan , sfârșindu-se cu 28
februarie 1785 când au fost executați deoarece Patenta emisă in vara lui 1785 -prin
care se desinființau servituțiile personale – a întărit credința țăranilor că suveranul le
sprijină revendicările și că adevărații vinovați pentru înăbușirea sângeroasă a
răscoalei au fost nobilii și funcționarii . La 25 august 1785 a fost publicată patenta in
patru limbi diferite , germană , latina , româna și maghiara , în care se specifică : ,,am
desființat categoria socială a iobagilor , care până acum au fost împovărați pe viață cu

6
Angelika Schaser , Reformele Iosefine în Transilvania și urmările lor în viata sociala , Editura.Hora , Sibiu ,
2000, p.81.
7
Toader Nicoară , op.cit. p.389.
8
Ibidem , p.391 .
9
Angelika Schaser , op.cit .p.101 .

4
 obligații și legați de moșia al cărei pământ îl lucrau ...Toți supușii , fără deosebire de
naționalitate și religie , să fie respectați și considerați...oameni liberi în viitor . ‘’

De acum înainte fiecare iobag avea dreptul să se căsătorească , să învețe o mserie și să

o practice fără consimtământul stăpânului de pământ , și să dispună liber de averea sa.
Familiile și supușii lor nu mai erau obligați la robotă . Iobagii nu au mai ținut cont de
cuprinsul Patentei , și s-au considerat ,,eliberați’’ , refuzînd orice prestare de muncă și
au apreciat că pământul lucrat de ei constituie proprietatea lor . Suveranul a fost rugat
să emită un document prin care să le reamintească iobagilor de îndatoririle lor .
Starea neclară juridică a iobagilor dupa promulgarea Patentei pentru desființarea
iobăgiei a fost confilctul nestins dintre puterile oficialităților centrale și Stările din
Transilvania . 10

Iosif al II-lea a dus și o politică reformatoare pentru deschiderea de școli românești ,

accesul la viața publică și la cultură. Pentru intelctualii români , Iosif a II-lea este ,,
Soare de sctutință , nouă răsărit , al doilea Trăian . ‘’ 11 Un rol fundamental în educația
românilor ardeleni , revenea , școlii sătești . În Ardeal situația școlilor triviale sau
naționale , cum începeau să fie denumite , era deplorabilă . În 1782 existau școli
românești Greco-catolice doar în regiunile grănicerești , la Năsăud , Monor , Orlat ,
Vaida-Recea , Hațeg și Dobra . Celebrul occultist orthodox român Ioan Molnar a
reușit să atragă atenția supra chestiunii românești . Acesta propune înființare unui
număr de 70 de școli românești . Memoriul trimis Curții , Brukenthal afirmă , ca
oricât de salutară ar fi școlarizarea tineretului român , acesta este un proiect dificil .
Conform Edictului de Toleranță , ortodicșii au fost autorizați pentru întemeierea
școlilor . 12

La organizarea Școlilor din Ardeal s-a ajuns în 1784 . Manualele erau redactate după
modelul austriac . Un exemplu concret il constituie o carte pentru pregătirea clerului
,,Preoția sau îndreptarea preoților ‘’ sau ,, carte trebuinceasă pentru dascăli ‘’ Toate
aceste publicații îl preamăreau pe Împărat , ca fiind prieten al școlilor . Prima din cele
citate menționeaza bucuria pe care au adus-o școlile punând valore pe limba română .
Monarhul dăduse dispoziții ca nimeni să nu fie acceptat în aceste școli dacă nu știa

10
Ibidem, p.104.
11
Toader Nicoară, op.cit p.393.
12
I.Toth Zoltan, op.cit p.322.

5
 bine limba germană. 13
Nu era vorba în viziunea împăratului despre răsturnarea
raporturilor existente , ci mai exact despre reformarea lor , în vederea unei mai bune
funcționări ale statului . Intențiile acestuia au fost interpretate radical diferit și mai
ales de nobilimea ungară unde au văzut în aceste decrete ,acte de ostilitate ,
îndreptate spre dislocarea celor aflați la putere de secole în țară și care reprezentau
cam o treime din populția provincială. 14

Iosif al II-lea deschidea calea poporului român spre cultura occidentală , a desființat
iobăgia, a impus Edictul de toleranță , decretul de concivilitate , introducerea limbii
germane ca limbă oficială etc. Figura împăratului va rămâne multă vreme în amintirea
colectivă a românilor . Românii iși aduc aminte de facerile de bine alea marelui
monarh , cel care a salvat situatia românilor ardeleni . Poporul român va fi
întotdeauna recunoscător acestuia . Astfel , mitul bunului împărat capătată in anii sai
de Domnie , proporții fără precedent ,neîntâlnidu-se în anii anteriori .

13
Ibidem. p.323.
14
Boloan Ioan , Ioan Aurel Pop , op.cit , p.163.

6
 Bibliografie

1. Bolovan , Ioan , Ioan, Aurel ,Pop , Istoria Transilvaniei , Editura Școala

Ardeleană , Cluj Napoca , 2016.
2. Schaser Angelika ,traducere de Monica Vlaicu , Reformele iosefine în
Transilvania și urmările lor în viața socială , Editura Hora , Sibiu , 2000.
3. Nicoară , Toader, Transilania la începuturile timpurilor moderne ( 1680-
1800) , Editura Presa Universitară Clujeană , Cluj Napoca , 1997.
4. Zoltan , Toth .I , Traducere de Maria Someșan , Primul secol al
nationalismului românesc ardelean , Editura Pythagora , București , 2001
.