Anul I Octombrie-Noembrie 1939 No.

7-8
Inreg. Trib. Darostor No. 8

_____ REVISTA LITERARA Şl ŞTINŢIFICA

İRFAN FEUZI REDACŢIA ŞI AD-ŢIA
DIRECTOR, Strada Şcoalei No. 5
propr. şl redactor responsabil Snistra — România

conţinutul
Mulţi ani ’nainte Bora
Societăiile culturale turco-tătăreşti , . irfan Feuzi
Aquarelă de ramazan . Ridvaiı Feuzi
Kizlar-mizga Hamdı Keray Bay
Tătari din Dobrogea şi
problema Crimeeană Temur Tortıu Eiub
Doleanţele populaţiunei musulmane
Cemiyet Hayriye
Contra Malariei Bora
Mekârim ahleak Bora
Aci hakikatlar tatii
emeller—mabadı Islâm Alı (Muftiu Militar)
Amerikadaki islam haberleri Mecidiyen Hafuz Latif
Bayram tebriki .... Kadı Feuzi

II Tipografia . PROGRESUL* S. A. R. -SIHstra

Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța

 Anul I. Octombrie-Noembrie 1938 No. 7
r: rrs::

ORA
CVISCOLUL)
REVISTA LITERARA Şl ŞTIINŢIFICA

İRFAN FEUZI ABONAMENTE ANUAL:

Director propr. şi red. responsabil In ţara Iei 209, In străinătate Iei300

MULŢI ANI înainte.

La 16 Octombrie curent Majes-atea Sa Rebele
Car ol II a păşit voios în cel de al 46 lea al vieţii Sale.
Cu acest prilej poporul român şi-a arătat nemăr­
ginita dragoste pe care o nutreşte pentru părintele său.
Presa străină a revelat în articole extrem de
elogioase excepţionala personalitate a maturului Suve­
ran. scoţând în evidenţă realele Sale însuşiri de con­
ducător şi organizator providenţial.
Sub luminata Sa egidă s’a pornit o puternică ac­
ţiune de ridicare a ţării pe toate ţărâmiiriie.
Injluenţa nefastă a politicianismului parazit a fost
cu totul dizolvată în laborioasa efervescenţă a noilor
timpuri de creaţie.
Graţie voinţei şi energiei Sale, am. fost salvaţi
de defetismul ce începuse să mineze sistematic încre­
derea naţiunii în propriile sale forţe.
Nevoile covârşitoare ale npărăni naţionale au
fost pe deplin satisfăcute. Astăzi prin munca şi în­
ţelepciunea Marelui nostru Realizator, statul român are
la dispoziţie o armată puternică, dotată cu armamen­
tul cel mai perfecţionat, şi poate privi cu deplină
încredere viitorul.
Ca întotdeauna, minoritatea turco-tătară ia parte
la bucuria nobilului popor român cu tot entuziasmul
şi urează Majestăţii Sale Regelui: mulţi ani ’naintel
Bora

Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța

 Sooietâfile culturale
furcO'tâtâreşti.
Societăţile culturale joacă unul din cele mai importante ro»
hui în viaţa unui popor. Ele sunt expresiunea categorică a nive­
lului intelectual la care a ajuns grupul etnologic din sânul căruia
fac parte Cu cât o societate este mai înaintată cu atât numărul
organizaţiunilor, ce şi-au asumat dificila şi nobila misiune de a
reflecta în producţiunile lor viaţa spirituală a acelei colectivităţi,
este mai mare.
Minoritatea turcădătară, care s'a acomodat întfo largă mă­
sură cu civilizaţia europeană posedă, în prezent, mai multe înj­
ghebări cu caracter cultural sportiv Cei câţiva intelectuali inimoşi,
cari şi-au luat o grea răspundere foţu de propria lor conştiinţă şi
conaţionalii lor, au dai dovadă în repetate rânduri, că şi-au înţe­
les pe deplin considerabila lor menire.
Deşi insuficiente cantitativ, aceste mănunchiuri de inteligenţe
arzătoare, au desfăşurat o intensă activitate pentru ridicarea con­
ştiinţei naţionale a consângenilor lor.
Voi cita în aceste rânduri câteva din cele mai meritoase, cari
ou depus eforturi uriaşe, comparativ cu posibilităţile lot materiale
reduse la minimum, pentru promovarea ideii naţionale, ca criteriu
de educare a maselor populare.
Ca cea mai veche şi mai bine pusă la punct organizaţie
a tineretului turcodătar, consider societatea culturală de sub con­
ducerea domnului Memet Zecheria din Bazargic jud. Caliacra.
Această serioasă grupare, bucurându-se de colaborarea unei
intelectualităţi de elită, a făcut turneu triumfale mai în toată
Dobrogea, dând numeroase reprezentaţiuni teatrale în centrele ur­
bane cu o însemnată populaţie musulmană.
Având un program artistic din cele mai distinse, publicai a
rămas pur şi simpli: extaziat în fata bogatelor resurse dramatice
pe care ni le oferă trecutul nostru eroic şi legendar.
Rolurile personagiilor, minunat înterpretate, cât şl dansurile
noastre naţionale, admirabil executate, au stârnit un entuziasm in-
discnptibil în sânul asistenţei delirante.
Jocurile şi cântecele tipic tătăreşti în deosebi, au fermecat,
prin originalitatea şi puterea lor de expresiune a geniului popular^
pe cei avizi de a-şi auzi şi a-şi vedea viaţa lor transpusă pe scenă
Monologiirile, recitate de tineri ca mult talent, au provocat,
prin verva şi spiritele scăpărătoare, un haz general în sală.
Dar costumele, încomparabilele costume crămlene, scumpe şi
duioase vestigii moştenite de^a strămoşii noştri, atât de atmonioa
se şi plăcute văzului, încât ca oarecare imaginaţie ne evocă într^un
mod viu şi emoţionat, coloritul de basm al peisagiilor crămlene
Din toată execuţia artistică emană an sentiment divin, pur,^

Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța

 care ne făcea, indirect, să ne gândim la fraţii noştri robiţi de
tirania bolşevică.
O altă grupare, cu o reputaţie cel puţin egală cu a celei
dintâiu, este societatea culturală Mehmet Niazh din Constanţa^
de sub conducerea aprigului luptător Mustafa Arned Muftiu.
In fiecare an, de două sau de trei ori, deobiceiu cu prilejul
sărbătorilor religioase, ou loc înfrhina din cele mai spaţioase săli
de spectacole din capitala Dobrogii. mari festivităţi, închinate
memoriei celor jertfiţi pe altarul cauzei noastre naţionale.
Această organizaţie dispunând de mijloace, financiare mult
mai mari, reprezentaţiile ei teatrale sunt căutate înir'un chip
deosebit de musulmani, sau chiar de cei de altă confesiune cari
vin numai pentru a admira dansurile şi cântecele tiirco-iată/eşti,
excepţionali de frumoase şi rjlosticc. Serbarea este pregătită în
toate amănuntele ei, cu luni de zile înainte, fapt care a asigură
un succes splendid, cu toate giisiurile capricioase ale publicului
contemporan.
Insfărşit, in capitala ţării, ia Bucureşti, există o activă so-
cietaie a studenţilor turco tătari Această grupare, prin numeroa­
sele serbări şl conferinţe ţinute, a făcut cunoscute tineretului uni­
versitar viaţa şi doleanţele crâinlenilor.
Ca prilejurile comemorării marilor noştri martiri şi barzi
naţionali: Celebi-Gihan, Hamdi Keroy Day, Mehmet Niazi, s\ni
oficiat slujbe religioase pentru odihna suflet clor celor morţi pentru
cauza sfântă, şi în cadrul unei impresionante manifestaţiiini artis­
tice, s'au recitat admirabile versuri ale talenfafilor noştri poeţi, şi
sUni executat, minunat, spintuaiele noastre dansuri şi cântece
populare.
in prezent societăţile noastre sunt foarte puţine faţă de nu-
mărul niinoritoţii tiirco-tătare, şi nu pot sarisface, pe departe, ce­
rinţele unei popnlaţiiini dornice de a se cultiva în sensul necesi­
tăţilor lor etnice şi naţionale.
Ar trebui s'avcm încă minimum cinsprczccc grupări de acest
fel, pentriica toţi turco-iătarii să poată gusta din plin din barul
nostru artişti c.
Sfâtuesc pe tinerii învăţători, energici, şi creatori, .să în­
jghebeze un mic cerc cultural în jurul persoanei lor, şi să dea
regiitat şezători în localul şcolii Cred că în modul acesta, o
mare parte a dezideratului nostru naţional va fi realizată^ fără
prea multă bătaie de cap; avem nevoie de iniţiativă şi de muncă
perseverentă.
Am mare nădejde, că înţelegătorii gospodari al comunelor,
vor da un sprijin neprecupeţit celor cari s\m hotărât să urmeze
imperativele noastre naţionale, căci şiiiit este că poporul care na
luptă şl nu activează intens, lăsând toate în grija destinului, este
rostit săbăjbăie în întunericul ignoranţei eterne, neputand să se ridice
la nivelul înalt al celorlalte naţiuni.

Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța

 Un lucru vă mai cer: lăsaţi certurile şi intrigile, cari ne
desmembrează şi ne slăbesc, făcându-ne incapabili pentru realiza­
rea faptelor mari.
In speranţa, că sfaturile şi rugăminţile, pornite pornite din
străfundurile inimii mele, vor găsi ecou in raţiunea voastră, şi că
naţionalismul va fi mai puternic decât mizerabilele interese şi
ambiţii personale, cari ne învrăjbesc frate cu frate, vă urez...aşa
să ne ajute Dumnezeu.
İrfan Feuzi

Aguar@lă de ramazan
In satul tătăresc s’a înserat;
Văzduh, pământ e ’nvoiburat.
In lumina ştearsă de amurg
Se’ntcrc oamenii cu sârg.
Totu-i palid, diafan.
Goîo’n, sus pe maidan.
Se ridică sveită... o săgeată
Geamia aib’imacuiatâ.
Pe minaret lumini s’aprind,
Paşii musulmani se’ntind
Spre moschee repejoi'j
Pe toţi îi trece un fior.
E rarnazanu!, ramazanul.
Luna sfântcî din tot anul .. .
Purificare de păcate
Şi de viciile tOcite.
Tătarii mândri şi pioşi
S’aşează ’n rânduri credincioşi.
Din coran versat s’a recitat
Şi rugăciunea începe cadenţat.
E tăcere, nici un zgomot,
fNiumai imamui spune tot.
Ei se roagă’n gând. cucernic
Celui Prea A tot Puternic...

RIDVAN FEUZI

Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța

 Kizlăr ttiizga.^
Mazlum curtu bizfiin şarkla tan celleri eâkende
Câni fügan kart çiğitler cavnMn colun keskende,
Işte bu gun gârib curtnin bir gulu siz aştınız
Solgan tatar dünyasına kop umutler şaçbnız.

laksızlıklar arasında kırım aştan ölgende

Kara tali, kara kalknm ûmûktlerın bölgende
Anailarnın koz yaşları cetıştırdı sızlernı
Caş isbkbâl endi sızmen hairlasın t izlemi.

Kart dünyanın kurup kalgan şokrakları taşkanda

Eski kartlar canı colda ızm coyıp şaşkanda
Cetıştınız ha kınız yok „telli totay" bo mağa
Kerek buğun cıgıklermen bir satka sız tolmaga

oznız kız bolsanızda sö7inıs er bolmalı

Sızın kelin üiernız cenk bolgan cer bolmalı
Urmak, yıkmak işte buğun hur yefm temeli
Balauzdai şalt maişa urmaganın emeli.

Tek ilımmen, tek bılgımen dertımızın aitsakta,

Mekteplerde pek kop okup „zakar" bilup kaytsakta
Şarkta inkîâp duğmasa felsefemiz, femmız ..
Teme! tutma: ,fencılıkmen“ ı? tûzelmez belimiz.

oz guşune bazınmagan bo gundenson yaşamaz

Hakkı içûn çekingenler nafle kötek aşamaz
Kannı mezarlar üstüne mekteplerin kurmalı
Gucu kolga alerandan son „fen, ilımmen" turriıalı

işte zaman bozor ışnı isti buğun bızlerden

Hem İlımlı, hem tüfekli, biz ıstimız sîzlerden
Uyantayık şarkımıznı, şarklımız dep cırlayık
Meleuşemız, gûlumıznen şarkımızın şırlayık.

Hamdı Keray Bay

Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța

p'

Reproducem mal jos articolul »Tătarii din Dobrogea şi problema

Crlrneeană** pe care distinsul nostru colaborator, domnul Dr. Eiub Musa
Temurtotni. îl publică în apreciatul ziar .Dobrogea jună* din 28/lX/1938.

Tâtarii din Oobro^en

şi problema Orimeeanâ.
In jurul unui denunţ
Muftiul jud Constanta a fost reclamat de nişte ire*
sponsabili câ ar fi un element periculos siguranţei de
stat şi câ ar activa pentru problema crimeeanâ.
Vom lamuri mai întâi ce se înţelege prin: proble­
ma crimeeanâ. Pentru oamenii de buna credinţa, dub­
laţi de caiitatea de buni cunoscători ai situaţiei geo-
politice a Europei, problema crimeeanâ este o problemă
de justiţie internaţionala, o problema care-şi aşteaptă
deslegarea de foarte muit timp," constituind unul din
spinii cari întrerup rotunjimea orizontului politic al Eu­
ropei de Est.
Este o problemă internaţională, fiindcă există un
popor al Crimeei, care locueşte actualmente acel pâmânt
şi care a cerut şi cere neîncetat eliberarea sa de sub
jugul Rusiei Sovietice. Acest popor are un trecut, o
istorie care oglindeşte o viaţa naţionala de sine sta­
toare în decursul veacurilor. A fost supus cu forţa de
Rusia la 1783. S’a declarat independent în 1917 prin
votul adunării naţionale, care s’a întrunit la Bacce-Sa-
ray, sub preşedinţia lui Celebi-Gihan şi s’a opus în
mod eroic în laţi puhoaielor bolşevice ce-l cr>tropeau
în 1918. Deci este un popor nedreptăţit, care luptă cu
sacrificiul vieţii atâtor fii ai săi, pentru redobândirea
libertăţii sale dierdute şi care cere, pe baza drepturilor
sale imprescriptibile opiniei publice mondiale, asistenţa
morala acesteia. Aşa este şi aşa trebue înţeleasa pro­
blema crimeeanâ de cei ce sunt de bunâ credinţa.
In Dobrogea, chestiunea Crimeeanâ constitue un
element de intrigă, sau un foarte bun mijloc speculativ,
de care te poţi servi oricând pentru a lovi pe cineva.

Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța

 Sa ne explicăm: Turco Tătarii din Dobrogea, dia
punct de vedere cultural şi social lasă mult de dorit.
Aceasta nu-i un secret pentru nimeni. Tineretul inte­
lectual al acestei populaţiuni, văzând starea de mizerie
in care vegetează marea massă a consângenilor, a pă­
şit, deşi cu paşi timizi, la unele măsuri de îndreptare.
Acest merit îi au fără părtinire învăţătorii noştri, acei
învăţători săraci, cari, cu salariul lor de suplinitori
(chiar de ar sta 20 ani în post), se lupta zi de zi
într’un fund de cătun dobrogean să ridice moralul a-
cestei populaţii roase de cele mai mari flagele: anal­
fabetismul şi sărăcia se luptă contra analfabetismului
învăţând copii satului, le înalţă moralul dând serbări
culturale, creind biblioteci şi în acelaş timp pătrund
mai adânc realităţile lor amare.
Speculatorilor, uscăturilor morale ale acestei po­
pulaţii, acest început de luminare prin cultură le-a
părut dăunător, bine înţeles situaţiei lor de lipitori ale
unei societăţi până eri în letargie. Şi atunci au început
intrigile: că aceşti învăţători ar li agenţi ai mişcărei
crimeene, că ar fi iredentişti, ajungându-se să se spună
că sunt şi comunişti. Acum câţiva ani o învăţătoare
din Bazargic a fost destituită din învăţământ, sub în­
vinuirea de a fi afiliată mişcărei crimeene. Tot pe
vremea aceea, pare-mi-se, un învăţător foarte harnic
dintr’un sat de.lângă Constanţa a păţit la fel pentru
acelaş motiv. Numărul acestor sărmani oameni, cari
s’au făcut vinovaţi de faptul că au muncit în mod de­
zinteresat la luminarea celor din iurul lor, este mult
mai mare. Acum câteva luni un alt învăţător din jud.
Constanţa a fost tradus în faţa Tribunalului militar, care
găsindu 1 nevinobat, bine înţeles, l’a achitat.
Iar acum câtva timp. Muftiul Jud. Constanţa, care
face parte tot din rândurile învăţătorilor, a fost recla­
mat că ar milita pentru cauza Crimeei, şi mi se pare
că s’a şi trimis ordinul de a se face o anchetă.
Intr’adevâr, problema Crimeei găseşte un mare
răsunet în sânul populaţiei Turco-Tâtară din Dobrogea.
Şi faptul e foarte explicabil: Românii americani, prin
nenumărate meetinguri, au făcut cunoscută opiniei pub-

Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța

 8

lice smericanö tn tiit^pul războiului dreptatea cauzei ro-

itiâifeşti Iară a înceta un moment a H foarte löiali ce­
tăţeni americani. Ardeleanul din secolele trecute de sub­
jugare şi impilare a fost forţat să emigreze în America^
de unde a privit întotdeauna cu dragoste şi nostalgie
pământul Ardealului şi a cărui liberare a dorit-o din
din tot sufletul.
O parte din populaţia din Crimeea, in urma gro­
zavelor impilări ruseşti, a fost forţată să emigreze in
Dobrogea şi Turcia, de unde a privit întotdeauna cu
nostalgie şi dor pământul să natal. Astăzi când există
un curent puternic de libertate naţională in Crimeea,
cu toată teroarea deslănţuită de bolşevici, Tătarii din
Dobrogea, Turcia, Bubgaria şi Polonia privesc cu toată
simpatia cuvenită spre pământul iOr natal. Este logic
să fie aşa.
Pentru acei ce sunt de rea credinţă insă, acest
lucru înseamnă lipsă de loialitate faţa de statul român,
iredentism, comunism şi câte şi mai câte, — deşi poate
numai acestei populaţii nu i se poate imputa >ipsâ de
credinţa faţa de Statul şi Poporul Român. Populaţia
Turco - Tătară din Dobrogea şi-a făcut un titlu
de nobleţă din această lealitate faţă de Patria şi adop­
tivă, — lealitatea isvorâtâ din simţământul său atavic
de a fi credincioasă jurământului prestat. Acest jură­
mânt de credinţa, prestat de numita populaţie în Mar­
tie 1878 faţa de Statul Romăn, a lost şi este conside­
rat de tineretul turco-tâtar din Dobrogea cu o tradiţie
de onestitate politică, pe care îi va păstra întotdeauna
neştirbit în frumuseţea lui morala
Trebue să se ştie un lucru; că această populeţie,
care a constituit înt’radevăr un exemplu de minoritate
etnica, pilda de devotament faţă de România, are drep­
tul de a se cultiva In spiritul culturei sa’e. A ne cultiva
în spiritul tradiţiei noastre in soiritul mentalităţei şi
şi limbei noastre, este un drept elementar, pe care se
cade sâ-1 avem de deplin.
Iar m'zerabilii din sănul nostru, cari sub masca
unei ipocrizii interesate au semnat, sau acei cari i-au
îndemnat, să Iaca un denunţ in contra actu-dului Muftiu,

Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța

’Să ia aminte că acest lucru nu Ii se va ierta niciodată.
:şi deacum încolo li va urmări dispreţul nostru veşnic.
Temur Tornu Eiub

o iniUativă lăudabilă.

DiLimi EiE popsimiiiii mnimii

O delegaţiune s’a prezentat d-!uî Rezident Regal
a! ţinutului iVIării, înmânând un memoriu.
O delegaţie de intelectuali musulmani s’a prezen­
tat d-lui Rezident Regal N. Otte.scu, expunând dolean­
ţele populaţiei musulmane din Dobrogea,
De’cgsţiunea a prezeotat Excelenţei sale memoriul
pe care-i reproducem mai jos.
Înaltul demnitar a ascultat cu deosebit interes ex­
punerea lâcuta de delegaţii popidaţiunji miisulniane.
Excelenta sa şi-a exprimat întreaga simpatie pe
care o nutreşte pentru această credircioasă populaţie
şi a promis că va căuta să satisfacă pe dcp'in dezide­
ratele exprimate.
Textul Memoriului
„Nil s’a împlinit un an dccând Majestaiea Sa
Regein Carat al IHea, în marea Sa înietepciune, a
preluat in mâinile Sale conducerea destinelor iubitei
Românii, preconizând lep-i şi reşrulamente de covârşh
toare importantă în cadrul unei noui Constituţii, dând
astfel un impuls nou, de propăşire economică şi re­
dresare morală, acestei Ţări.
Subscrisa intelectuali musulmani, prea plecaţi şi
şi supuşi cetăţeni ai acestei ţâri, vă rugăm să fiţi
interpretul îniregei popnlaiiunii musulmane din acest
Ţinut, pe lângă M. S. Regele Car ol al Il-lea, asigu-
răndu-L de tot delotamentut nostru neprecupeţit pentu
Ţară şi Tron.

Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța

 Alegerea făcută în persoana Domniilor Voastre-
ca Rezident Regal al acestui colţ de Ţară, a produs
cea mai deosebită bucurie în sânul populaţiunei mu­
sulmane, fiind o chezăşie că doleanţele lor vor fi dea-
cum înainte ascultate şi soluţionate cu mai părintească
atenţiune-
Subsemnaţii, în calitate de exponenţi ai celei mai
paşnice populaţiuni din acest Ţinut, ne facem ecoul
următoarelor deziderate^ cari aşteaptă soluţionarea
lor de la Excelenţa Voastră:
1) Aplicarea întocmai a legii cultelor minoritare
din anul I92S, publicată în Monitorul Oficial No. 89
din 22 Aprilie 1928, în ceiace priveşte organizarea
Comunităţilor Musulmane.
2) O mai dreaptă salarizare a învăţătorilor de
limba turcă, dăndu-le posibilitatea traiului zilnic şi ne-
ţinând în seamă faptul că predau numai două ore oe zi.
3) Să se înfiinţeze posturi de limba turcă pe
lângă fiecare şcoală de Stat, chiar dacă numărul ele­
vilor musulmani nu trece de 30. La şcolile unde nu­
mărul elevilor trece de 30, să se înfiinţeze posturi
suficiente în raport cu numărul elevilor.
4) Titularizarea învăţătorilor de limba turcă.
5) înfiinţarea unui post de sub revizor şcolar,
pentru învăţământul mahomedan.
6) Bifurcarea învăţământului în ultimele 4 clase
ale seminarului musulman din Medgidia în aşa fel în
cât să producă absolvenţi, de carieră învăţători, sau
hogi după pregătirea fiecăruia din ultimii ani
7) O mai dreaptă salarizare a clerului musulman.
9) In posturile de hogi ş> învăţători să fie numiţi
de preferinţă absolvenţi ai Seminaruiui Musulman din
Medgidia.
9) împroprietărirea musulmanilor demobilizaţi, vă­
duve şi orfani de războia

Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța

 ■ ,«.-1

Având Ierma convingere că dreptele noastre ce­

reri de mai sus, îşi vor găsi o grabnică soluţionare,
pribiţi Vă rugăm expresiunea recunoştinţei intregei po*
pulaţiuni musulmane şi asigurarea de tot devotamentul
:şi consideraţiunea noastră.

Oemiy^et Hayriye.
(Mabâdi)

Kontrol komisionu

Madde 43. Heyet teftişiye üç ezadan mürekkeptir.

Madde 44, Heyet teftişiye yani kontrol komisionu meçlis ida-
rerenin moamelâtmı teftiş itmekte mükelleftir.
Maede 45. Heyet teftişiye her ne zaman isterse yaui ansızın
meclis idarenin cançelariyesine gidup istediği evrakı ve defterleri
muayene ve teftiş ider. Bu hususta kerek kiatup ve kerek kasiyer
heyet teftişienin istediği evrakı ibraz itmekle mecburdirler.
Madde A6. Heyet teftişiye lâekâl iki ayda bir teftiş ilmekle
mecburdular.
Madde 47. Heyet teftişiye icrai teftiş ide bilmek içun en az
kendi azasından iki zât hazır bulmak lâzımdır.
Madde 4S. Heyet teftişiye her defa vuku bulan teştîşati neti­
cesinde muşahedatını mubeiyen iki nuşka üzerine bir raport ten-
zim ider. Bu nüshalardan birini meclis idareye virup diğerini kendi
evraclare arasında hifs ider.
Madde 49. Heyet teftişiye iştimai umumiden bir hafta evvel
bir senelic muamelâtından müşahede itiği ahbaü bir rapor tenzim
ederek meçlis umumiye arzu ider.
Madde 50. İç bu cemiyeti hayrienin esb bu mania hululiie
feshına kârar virildiği tagdirde cemiyetin brıtûn nukut mevcudiye
sı bil cümle emvalu menkûle ve gairi menkûiesile Silistre evkaf
dairesine teslim idilir.

Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța

 Un remediu minunat.
Mumar trâeşle fericit in cabana sa; el e sănătos,,
nesuterind de nici o infirmitate şi nu este leneş. Diti
zorii zilei şi până Ia apusul soarelui, Mumar iucreaza
harnic la întreprinderea a Societăţii de Palmiori din
Africa ecuatorială. Munca sa este apreciata de superio­
rii sai şi este ales ca supraveghetor. Mumar este pre­
văzător; el nu risipeşte banul câşt'gat, intr’un cuv'nt:
e econom. E! nu-şi riscă banul jucând cărţi sau la al­
te jocuri de noroc; el nu cumpără lucruri netelicitoare;
din contra—e! cheltueşte banu pentru a cumpăra obiec­
tele cele mai necesare gospodăriei sale, iar ceeace-i
rămâne—deoune la cassa de economii. Mumar trâeşte
astfel fericit cn familia sa.
Inti’o zi, insă, Mumar nu se simte bine; deşi cor­
pul Rău e fierbinte, ei tremura de frig, se întinde pe
pătura sa şi nu poate lucra toata ziua. Când îşi dădu
seama că are malaria, el iuă zdnic 1 gr^'m 3OO de chi­
nină, timp de 7 zile. Fapt miracinos: după 7 zile Mu­
mar este complect vindecat şi îsi poate relua îiicru’.
Chinina este îutr’adevăr un rtra^piiii miraculos, ca­
re a salvat milioane de oameni bolnavi de paludisrn.
Comisiunea Paludii-mulu: d-rpe ’-angă ^ocirtatea
Ndţiuniior recomandă acum pentru prevenirea in: iar!ei
o doză zilnică de 0 grame 400 de rbiuină pentru tot
sezonul paludismuiui, iar pentru tratamentul acestei
maladd—o doza zilnică de 1 gram. 1 gram 300 de
chinină timp de 5—-7 ziie. In caz de recidivă —se pio-
cedează ca şi prima oară.
jy Ü VA PIERDEŢI TSfwlPUL!
căutând în ziare şi reviste articole cari pomenesc nu­
mele dvR. sau tratând problemele cari vâ ipiteresează,
căci o instituţie specia! c'-eiată şi bine orcjanizată
pentru aceasta poate face acest lucru mai bine
şi mai eftin ca dvs
.SERVICIUL GA,k:ETELOP“
Agenţie internaţională de presă şt publicitate
D rector Enul SamoHă
Bu< uresti, str. ■>! 24 3-16-Io
urmăreşte tot ce se p'ublică în cele circa 1400 publicaţii din Komânia,
iar prin inte-mediul celor 102 agenţii similare din străinătate, tot ce se
scrie în presa din toată lumea şi procură laeturi de presă asupra ori­
cărei personalităţi sau sub ect.
Cereţi telefonic sau în scris orosperte lămuritoare sau o probă gra­
tuită de o săptămâna, Indicând subiectul care vâ interesează
Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța
 ^\A\ ^) f <Ij^ of^ y vİİu^AİI^^a
o*^y * ) {S c3M^ wx«j^ ^ j

kS > •> » VjU Z^%} J-Ckî C i|^>>'

j < ^üiT 0^1^

Jlji <!a)lk ^i\ j jV^' 1^ o

olc^—JİJİİ Axljl aİa^j^İİ^ A)Ujl*» ^ «iA..^lci*

.jalejî l^a jbS ^^lJ a^jI jj?" jj , (i-^ao ^j^iV^I
^ ^^*^*‘* ^y^ ^ j^®a<»^l Im j^% ^

• ;a j' )

oV*^ O-^
j • 4icl ^jU—^(^*^:.^ 0^^ 3

^v\ j ijjJv»l lat^l E.-^' A-->* ^^km>y^ ilXLa.*A • yj^#a^cl

. J»JJ)»Ail^i J ^1.4

fw^a^ ^^'3^ \S^ ^ vl^wA-* ^jaz»

0«x„^»icij^j^jvwii 3 j^K»^y ^

.>\^\llo 4 ^^3.m ^j^^3 dl.>u\ J A r^-i^jS O JiX^ y

j i A7n.'SKjL^\ -^.L^Vej ^pxiloij oa:i^i» vi^.^

• jj^aİ4.J^İ ^>-

s^xLlI ia-iU-

Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța

 ■•»/ ' ^î*": -

^ ■ .

K*

r
f-
bX^.^aA]0^

dlw-xül
J3^

• j-^--î'C'jS ,^İ5^‘aI Cf-jySjj 6->V^

i^Iİol'J! jt> 4.iA..*^A» ç viAj*j^ 3^

• 3j^l^ 3 3'^^ Ov^rfU- ^ J^'^'^t

^^i-' \^♦t ö^iiv/^1

4-^İ ^ 0^ J A» lixi,^ AIa>-v2^K4^\^Ij^>'

-V’^ C.^jli>. jMİjl ( ) 03^}3»y^Aj^4^L^

iS3^ ) 03* Jy} l^v/^î - J-AilS o).J*

^ ^İ,lİ\^L^4 ^ J 0-XX*.^l

#â_<m1i j3^ *^^^^3^ Aa^-4^İ^İ Jy-^“3 ^

yjJji\^ ) J>j»> t •-'I'^ tS*--'^->' ( «i-''^^' ■*‘^ Ct" ^

»ji:-.ljT ^xlli(^l oîUji jy;^T,j'j'4i*:!_>'*J^.>U»^AS^^•'. jj
•jl^!Xİ 0^\a>jj 4a>^^1^!Xİ cîA^^\^!

o^—• 0X^ ^} jj^r

jT^4---J!^iU ^ ^ #.x» Jjyy (S'^ıJ^' '
• J3^3^ fCj^33\ i ^ »x^l
*.. ^^•a‘s.İ'1 Jx^^r 4^1^ j

Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța

 jc a:U1 j 6^-i' J/ li:^^ ^ j^UjT'il^
. (>»*• İ! Cf *\ <>'•!

J4^ jl-w:>-\j cT^. 4i5^ei L'il 5 iJij^l «jO jiij5^

jî^ • f^’^i,^ v^Wl §^j^ ^ oV

./ uİİ;>cLS^ Ûj^ ^i} <iX j' 4^ 4Xw y

J 0-^U“ J)^^J^^AVJ^-ıA^Jİ .> ^j^\

<î>t*l-* viAjl^U_^j j*^ J)3y *

»İİ’^-X-5İ iS)y ^

jLijW" ^ifc.^^AXâA lîi^ %.C' lî^4#%^

• J.Lliy

^^^^'.\,ı^ Ji ^^9-^ <-* J^*'*(j*’. jji*'>^»^ 0-’'^"'^^ ^1 *^*'^}J 3^

_jj_»)»ı£iwAİ'Jl^ jlt j' ^y>-^j>* ^*i X-^) i iiAu.A;jl ^3-}\3.i&

l iSj^^ ^• ^^Jxa^ ^ xi-ix;-\Ul f-^^'/^

oAİİ vdX jjA*5İ eix^A-il

^^X/jAU» j^oj\L^ j ^<*» ^3 J

• 0;3j' 3 J-^J

Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța

r

*^y<î ii'-»>^i’'«iy. j.'^r 3^-

- #

1 Ji j ^kİİ Cij^^ tS-^y.

'cS-^^ <5*-^-^T"

jU^î^i» jSwjl ^

jV^i^ c iii*— wx.^* i!lt f iiU

di:^Aİ'^ 6-^'^- J^b'^ xJli ob^i:^

*ii:^A)l CjyJ^0-X»A^ û'v-

itXi^^ii

iS\ iS^J'iS'^^

«i

‘ fist

iiXl'la»!iw*>“b ^ ^jr^ c5*^3*'^*^*^ ^

v^ \y* y ^b \ ^X ^ 0^^—oW^
S^i --’V '**. • 3;^;-!x ji'“* *'-h^ J'^i*->l
)^y*■* *i'•İİjV i*'c'^—• J .j->-ţ’r».îi‘ <1>1-Ci! :)i,ül«-
. JjX\ i)l;jl .Xx*l
m *

A*jLii ^ ykt^i t «X y ^ ^

Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța

 j\yAkJ }Z^j\y i i •^JJ^'^ »Xa-IjI 3

3^^ ^3^^ ^^yS -V#l*«î fy»i (<»I*a->»

•3'^} 0*5^j^'(iji-ûlj--û^ j

3* 0^3^ ^y {Sy^^^ t>^.-\' 33*^ 3 3 vi‘^j>*

C-x^Uj*^ 3 j'2^'^^. 0'^3j):> ^-«.^-»5^ ^l> ^ j^9^3*^*^y,

^-^UnA <»jy^A* 3^ #jT3* i!j^A>*.^ll

4*^y . jOij jUi»Al/ j . j^M ^ jVjl

3^>" 3 ^x> j •lij \3X.m'K>^^^f' l^l^l

33^^ f*s Iİ^*^Ixa*< u^i ji 1 ^^Is v^'«-«

Irf^ • ^Lai jAjjax—•‘^(*3'

L#a:^Ij1 A’l—5' <^3^

Ç v^->U 3^ d!^j4ÎU 3
;ij’i 3I i]jJ'>uu A.' jCi >iiT < yiT
jij'# 3'^^iW- / ^U\i v£l!l_i li''" l^.^l

j'jjlS j'j_y^ Ls-b* f^~’-t

jjl.ij^^l» ^uli jUiS j—»..^

\^i')f'*1 (_5'-5^«"5 ic^*^ i^Kl» i^JlI» \ j^l.9-

Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța

r ■ş?

(j_/.jl VI \j^

»İ1İI tx \ ij^ i »■’^ (i J^*J i5»-*'-»j' ■

i.4^1ââ5 (^J•^
( o^>U* —i jl-- XV { «xi.
. jA±4\y( ^cS l lîA»!jI-mA

A-—j\i <uUJ «J.Uolj ji f a-X}ll5^ j»

^aUjI J)!jaJ ^ ^^ j\ ^ Ojl>^l 4>jl»

. jal^j j5Gf

JjI o^.iU (<wjî4^ic

♦ ^.c-l*9 ^

Oii^-^lî (5*1.'^-' L.r^

\a^» j'^ j j'5 Alîydi-/-! t^'-^ly}c<9J.İ

^s} ^^\-\;J»jjU!j> jyi'^i

}'S.iJ.\i\J^j)l\ a^^jaa\d ^j^“Sj^iJ'^y

a>Iaxa (3“*jj^=:=î.«'' vi.\< Vi Ijy^

(J^'> ■^J*^ (i/l 4>^ cUxC-UÎ jVjS J^U 0^^}

vdX ij^fj 0^'^^ VI ij^ c^j-^ y

• Jj^y
YO vjyil.^! s3*J*"-^ Ai^Ax^ c5-^ ■ ^ YY"1

^b Aul;>tâ-.^ ^!>1 3
Jj5> jl- •a:5* 3^^ ^ jj.)l JU^
, jj M-il a#L ^\j)y AUx.Ur
iSj#ja\ ^Ic A»fUi 3^3 ţ'-Ă-^o-a;5 vil*wli5*^ ^j^3 3^

^^ i)y\-XA i*Xx> ij,I?l ^^^^4ijjn-irA vXl*i^

Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța

 2

I AI—1 « w**^^ (J^ c5^^

^ ftjJU- yi A.^1 j

uAî^-âî»- Jj' o^ji jl iiXo^i^

A.V) AijlpUJj^ A^jl A*!%

o^ ^4—i> J->^I-^3Ji^l j** j-^

jr^j 3 3 (j^^[ aUI>c^^^

djjlll *aIa>- -jW^l _5 CjJjI âj»x\ Jwljr A» jj5* jjT" j cj3

jl ^î L/-^il ^3^3 '^îV ^33 3 I

0-A>. A,^j 4Î>\;:. ^k$

3* 3'^ k^l j3^j' (Ji>jj** <UJ^ *-^3"'J

Al ai^aU^'\ 3m\ j \J,y 3 tX.ij\j> jUv j

aÎ>^ I ţ»jlS^ ja5 ^^3'^ u^A/U»- , *si*^M^^ aC#

A^»^:>- 3^ ^3^ \33^ y ^jjI«)>A!^t Jj«.İ4

^\3 wll.U 3' < cJa^İ ^^5-^A4.l_5^y v^Ui^3 3 vİİ^İ4 J uAa^İ j

Ja^/ O^j' 3^wi* .;->-C^lî 4;i 3 J'>^^'

- • x}^X ^1_ i

b/

^il,.l JUU
( iiXA^^i ^.\y^)

utJ ^-;^i v^l-^3.îjjl

.^L\-.i#^l^ aI’W 1 ^ 3•olI^ ^ Alb 3^ iJiÂ^i iaJ I j3t

• jA^^illI *->il

Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța

 ÜjiSj J^i'
A-V ' St

y*.
J^j Ü^' ^ C5* ^

iS^ ^ ♦ ♦ d>^Al^ II (Sjj^

“->-^r! ^ (iJV'^' • f • ^ • <J^ -V,sro^.ii>'

f^ ^Cj ^V w-»j ut » • jjj^«-wA

^l^jt ^ ^\k^j\j.^>- ^liic- »U^t jy\3 *

aJ j-^>- ijX*^A.^ ^ ^L^A-i^Üj ^11

r ti ^ry y ( oy y^ J^l 4h=t

• lÂ*5^1 4il ^vlw j ^It ^li^jl

v^t|^ A)AAiIam)\ c«^l—.#*0*^^ Cj^WaII Js'if

v3-X^j^Î-a!^'*^c-I^ 4İt^*İ^^^V-ja)^,iî 3 w*Uî A~lc ftlw j

jl^ #^c 4i=î" 3 çj^y jklla.C’ -Uw 1

-AI-'Tii^jT*" (jj^\t jS \ ^ \ ^tiAll j^«<a^ ^ #3g

• oV^t ^C''^J|<^Ua> jaÎ^C-J

J^:>- JU- ü’^-^=r 3 *J^3

• 3^3^-^J 4'i», (i^ J A.yU>» Aİ^İÎjt 3

^/♦..luJ ^^i>*t l| 'T 3^ w)jt pA ^**••1 t^İA^ ■ t,^

AİiC'3İt3 A^.^i-l| «JîXj f'*^^ ^ ® ^ J w'«^J

Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța

 YU 1 Octombrie-Noembrie 1938 No. 7*8

CJi t ji» jl’f j l)

. JJ 3

^^ i^^jİ •Aî-oU 4J> t

Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța