Sunteți pe pagina 1din 990

CAPITFINUL M. b.

IONESCU
flembru al SocietAfeT Geografice Romine

DOBROGIA
IN

PRAGUL VEACULUI AL XX-LEA


GEOGRAFIA MATEMATICi, FISICA, POLITICA, ECONOMICA 51 MILITARA

Socielatea nsira Geograficd va avea misiunea


de a se6le Tara din regiunile necunoscululta.
(Dlscursul M. S. Regan% Carol I

pronunlat la Inaugurarea S. G. R.).

BUCUREgi
ATELIERELE GRAFICE I. V. SOCECO, STRADA BERZEL 59

1904

www.dacoromanica.ro

MaiestAteT 56le 'RegeluT

ea ro

augustui preTzdipte 51 protector al 5ocietaleT Geografice Rorr)50e

jfutorul inchind.

www.dacoromanica.ro

DOBROGIA
IN

PRAGUL VEACULUI AL XX-LEA

www.dacoromanica.ro

Proprietatea literard reservatd.


Reproducerea pe orf-ce cale de publicitate, lrd invoirea autorului, este opritd.
Exemplarele vor fi semnate de autor.

www.dacoromanica.ro

Lucrarea, pe care o presint publicu


, este fructul a 13 ant de muncii, de la 1800,
de cad locuiesc in Dobrogia.
In- acest interval de timp, insemnate imbun Wirt. s'an fcut in provincia nelstrti de dinccice de Dunre; ast-fel, ca o bun parte din cele coprinse in corpul scrieri mete, nu sunt numa culese din crt, ci Fi multe notite adunate de mine in cele 12 yell, cat am cellettorit prin
Dobrogia.

Cele ce citisem prin tratatele de geografie Fi drile de sm ale cltorilor se potriviail


assa de putin cu starea Dobrogid din ani 1891-1894, in cat, la inceput, am avut numa intentiunea s verific prin mine insumf, dacei tae pondsele ce se- atribuian Dobrogiet sunt, san
nu, fondate Fi, cu Morrie ain constatat de atund chiar, di ele eran in mare parte nedrepte.
Ma teirlin, prin 1897, dup ce adunasem o multime de date asupra Judefulut Constania,
imf propusesem s fac o dare de sm, in forma unuf dictionar, pe care s'l presint Societe:4U
ndstre Geografice ; dar pe atunc tocma, Domnul Gr. Danescu imt luase inainte cu dictionarul
D-sale asitpra aceluiaft judet.
A remas dar seemi complectez notele asupra intregului finut romanesc de dincdre de Duna re, ca sei presint o lucrare despre Dobrogia pan& in anul 1900, cu care se sfarFesce veacul
al XIX-lea.
*

In vara anuluf 1891, fiind inseircinat sd fac o ridicare topografze a frontierif de Sud,
am avut ocasia .Wi strbat cu piciorul acest frontierd' fi m'am incredintat de desavantagiile
ce ne presintei traseul e, prin marele intrand dintre pietrele No. 9 Fi 23. Tot atunc am cercetat pi posifiunile intrite din jurul Silistra
Apo, recensmintele Acute tinerilor din plfile Mangalia FiSilistra-Nou,mi-an procurat
ocasia s vizitez fe-care sat din Sudul Dobrogie, de uncle am cules multe Fi prefidse notite
asupra felulul de train al populatiunei, bogliilor solulu in cereale Fivite,modului de cultura
pamentulu ; date ,si legende asupra localitfilor, bisericilor, giamiilor, etc.
Pentru prima dr am vizitat Cuzgunul Fi Monumentul de la Adam-Clissi.
Manevrele din 1894, 1895 Fi 1896, 'mi-an fcut cunoscut centrul Dobrogiet, adica o parte
din plei File Constanta fli Babada g, fi mal ales vile riurilor Casamcea Fi Slava.
Si in fine in vara anulu 1898 am fost delegatul Diviziet, ca s insofesc o comisiune de
inginert, insrcinatel cu studiul traseulut linie ferate de la Constanfa la Isaccea Fi Tulcea.

www.dacoromanica.ro

Am putut verifica, cu prilegiul ace' sta, teoria ce am emis mat in urmd asupra cursulut
unlit braf al Dundrit prin vdile Largd Fi Adeincd, dintre Freceifei ci Monastirea Saonul.
In afard de aceste ctildtorit f4 cute cu servicia, n'am incetat d'a vizita in fie-care an, pe
spesele mele, Agile pe cart nu le cunosceam; ast-fel:
In drumul de la Constanfa la Mahmudia dupd inundafiile din anul 1897, am vizitat
cetatea vechid de la Casapchiot (Istropolis), cetatea Eraclea, tot Bugeacul dobrogian czt nzulfimea lut de ruine; apot localitlile fi cele doue curidse pddurt ale Delta (Letea ci Caraormanul),
CUM sVi t6td valea Dundrit de la Tulcea pad la Cernavoda.
In vara anulut urmlitor am luat-o'in sus pe riul Taifa, Fi, sat cu sat, am cercetat acestd
frumdsd Fi bogatd vale. Ajuns la pintenile Bugeaculut, am ve(lut cdmpul de luptd al _Regimentelor rusesd No. 69 fi 70, cum Fi mere(ul obelisc ridicat aci.
Tt culmea pdurdsd a Isaccet am streibdtut-o in lung Fi in lat, ludnd note din bogatele
sate de pe ambele et povirniFurf. Am vizitat Monastirile Cocoml Fi Cilicul.
Am cutreierat in luna Julie 1899, valea Casebncet ci aindndoue pi' File Meicin fi Heirova,
abdtendu-me pe valea Slavei pana la Monastirea Upsenia ci satul lipovenesc, numit Slava rusa.
Luna August Fi o parte din Julie 1900 am consacrat-o zozet cedes-twit prin plasa Medgidia
Fi pe tad valea Carasulut. Am parcurs cu piciorul distanfa de la Cernavoda la Constanta,cer-

(et4nd valurile cele mad numite ale lut Traian.


Am verificat ci posibilitatea teoriet ce enzisesem, asupra curgerit unlit, brat al Dumb*
prin valea Carasu, la, sad' leingd Constanfa.
Acum stare luna lilt August din fie-care an, la satul Nicolifel, de unde,in acegi din urndt
dout ant, am 2.01124 rit cu 2nult interes cerceteirile nziniere ce se fac in regiunea Ortachioiulut.

In luna Iunie 1902 am vizitat insula eipilor Fi teiieturile de rectificare fdcut la cele
dozte bucle ale marelut M.

Aceste sunt in trdsurt generate lungile dildtorit, pe care le-am fdcut in cursul celor 13
ant, de crind locuiesc in Dobrogia, afard de alte 7-8 de o mat scurtei duratei Fi la puncte
anumite.
Am cules note:

De la primad sci notad, cart '2W-et dat deslufirt asupra situaliet comunelor.

De la inveldtort ci preoft ; acegia Wad pus la curent despre gradul de culturd al


populaliet, data reinfiinlrit satelor, de unde sunt venifi locuitorit ci ceind; care sunt datinele,
portul, obiceiurile ci eresurile nalionalitdfilor conlocuitre; legendele, povestirile i cantecele remase in gura poporulut.
Betranit, ci ma' ales eel din vechile sate roznanesci sad bulgaresci,'nzt-a4povestit suferinf ele ssi starea lor sub Turd.
Am adunat de la Romani" ci ceca material folkloristic, pe care am de glind a'l complecta
Fi publica in viitor dacd inzprejurdrile nu'int vor sta impotrivd.
Nu putem indestul indenzna pe cercetdtorit cunoscetod at limbit bulgare, de a se ocupa
cu adunarea cdntecelor Fi povestilor bulgeiresct, cart coprind o mullime de (apte istorice medie-

vale imt spunea un inveldtor din Sariurt.


in fine de la agricultort, crescetort de vile Fi pescart am putut deduce bogeilia de odinidrei a Dobrogiet in vite, pesceirit ci pdclurt.
Tte aceste note le-am utilisat, dar ele se pierd in corpul scrierit,intocmat cum picliturile
de pldie se amestedi cu apa unut lac, pe supra fafa dirztia cad.

Cu adunarea isvdrelor referitdre la Dobrogia am intampinat multe greittlift,clict t6te scrierile trebuia sei mi le procur din comely, unele pe prefurt peste puterile mele de nzad.
La Bucuresci s'art inteun alt oraF, unde sunt biblioted publice sag particulare, (IA fi putut
imprumuta sa' citi acolo uvragiele de care aveam nevoie, dar Constanf a este seiracd in aFeOenzinte de felul acesta ci mat ales in sensul istorico-geografic.

www.dacoromanica.ro

Cine se ocupa cu adunarea scrierilor vecht, pdte sei cat de mult sunt speculati de antiquart.
Asta-di me gasesc in posesia a peste 300 volume, care me costa 5-6:000 la, pe cata vreme
la Bucuresci afi fi fost scutit de o insemnata parte din acsta suma.

Atara de 3-4 volume ce 'mi-ati fost claruite de autort incolo t6te scrierile coprinse in
lista bibliografic sunt cumperate de mine.
*

Am impartit materia in cinct carti:


I. Geografia matematioil

Cap. I. Numirea Dobrogiet.


Cap. II. Sitztatiunea
dimensiunile et.

In acest al doilea capitol am insistat asupra studiului amanuntit al frontierit ndstre de


Sud, pentru care m'am servit de isvre destul de ponderdse, ce cu multa buna-vointa mi le-a
pus la dispositie Doznnul D. Sturdza.
IL Geografia fisica, coprinde time mart partt

A. Supra fi sub-solztl.

t B. Suprafata solulut.
Partea A am impaqiro in dozte sub-diviziuni: a ss.i b.
a tratad' despre atmosferasi ca corolar trebuia sa vorbesc ceva despre starea sanitara
a provincia ndstre cis-dunarene, influentata de diferite demente climato-nzeteorologice. Ambele
cap itole dar (I, II) sztnt in strinsa legaturei.
b coprinde studiul sub-solulut (cap. III) i geologia aplicata (cap. IV, V i VI).
In polea B (suprafata solulut) vorbesc despre hipsometrie (cap. I), oro grafie (cap. II),hidrografie (cap. III), delta (cap. IV) ;si instila ,sezpilar (cap. VI).
Am credut nemerit sa pun cap. V (ComisiuneaEuropna Dunarena)dzipa descrierea Delta;
lucrarile acesta importantisime Comisiunt fiind fcute in Delta.
Pentru multe Fi preti6se detalit ale acestet parti, Domnul D. Stztrdza a bine-voit sa-mi
procure isvdre.
f A. Etnografia, Administrativa, Politica.
IlL Geografia politica
B. Istorict, Eclesiastica.

Cat de comunicatie
Agricultura
Flora
Peiclurt

Geografia economidi

Animale
Minerale

Industria
Gospodaria ritral
Comertul

Statistira
Geografla militar am impartit-o in dolte cap itole.
Ca conclusie am facut o comparatie intre starea in cace am gasit not Dobrogia la 1878 ss i
aceia din 1900.

La sfirfitul litcrarit, rititorul va avea un index alfabetic, care '1 pdte calauzi in cautarea
numelor proprit fi mi ales a celor top ice scrise cu litere cursive.
Am insolit acest index de o traducere in timba romana a numirilor geografice streine,
ajutat fiind de Domnul Sub-Locotenent Refik-Abdul-Kadir ti de Negip Demirgian, profesor de
limba turca i imam in Babaclag, carora me simt clator a le aduce aci multumirile mele,
pentru muna consciincisa ce 'fi-ati depus.
gasit, ca parte din numirile geografice sunt estropiate, iar parte in
Cu acsta ocazie
ata [el denaturate, in cut na li se mat pdte intelege semnificarea.

71800

www.dacoromanica.ro

10

Pe un ranevas al met' am brodat diferite notife, parte culese de prin ail% parte ti
nate din statistict pi din gura poporulut.
Intru cdt am rewit, sd fac o dare de smet cdt se pcite de complectei asupra Dobrol
cititorul va aprecia.
Incheind, me adresez criticet prin cuvintele poetulut popular, inteleptul Anton Pann:
Cela ce glisesce vines'

si-o vrea sei faca mat bine,

Nu stet cu el in pricind
Slobod este de la mine.
Constan fa, 1904 Ianuarie 1.

Cdpitan JW. D. Jonesci


Membru al Societtifii Geografice Rom

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE
Frte putini sunt autorii, care s'ail ocupat in special cu studiul Dobrogiei; si din acestia numal unul,
Peters, se intinde maI mult asupra studiilor pur geografice.
Ast-fel a trebuit s consult 113 autorI, sd citesc peste 250 volume, sa culeg din tot atatea dosare, cunoscintele necesare pentru alctuirea und geografiI a Dobrogiei in acceptiunea larga a cuvntului.
Dar in afar de aceste isvre alimentate de o multime altele, am mal complectat lucrarea mea cu
notite culese din caltoriile ce am fcut in fie-care an din 1890 cu informatiunI adunate de la preotI,
invbttorl, agricultori, economistI de vite, agentl de comer, silvicultori, etc.
Recunosc, ca am dat uvragiuluI 'Tied o prea mare desvoltare, dar am tinut ca in el sa se oglindsca
intrga stare a DobrogieI, de la sfirsitul secolulul XIX-lea.
lac pentru ce nu am crutat niel un sacrifici bnesc, niel munca, in a 'mi aduna si consulta cat se
pote mai multe scrieri, i totusl, pare-mi-se, nu sunt de ajuns:

a) Cfirti
A. T. Adunare in scurt de eresurile lipovenilor, de Mitropolitul Rostovulut, Dimitrie. Tiphrit a doua 6rh.
Bucuresci, 1859. Imprimeria Mitropolitutut Nifon. O brourd.
Dupd cum numele ski arat, acsta este o traducere pe scurt a scrierii Mitropolituldi Dimitrie
in potriva Lipovenilor.
Traducerea e indreptata contra Scopitilor, care incepuserd a gsi adepti. printre Romani.
Pentru intaiasI dat acsta carticia, s'a tiprit in Monstirea Nmtului la 1837, Mai 20 si ne
interesza obiceiurile Lipovenilor i Scopitilor, secte care tresc in Dobrogia.
De aceia 'mi-a servit acst, brosura ca complectare asupra unor eresurI lipovenesci, negsite
In alte
Allard Camille Dr. Mission medicate dans la Dobroutcha. Paris, 1864. Libr. Adrien le Clerc. Un volume.

La inceputul luI Iunie 1885, Allard a fost numit medic al misiuniI franceze de podurI i osele
In regiunea dun.rean.
Cu acst ocazie a fcut darea de sm, asupra stril sanitare a Dobrogiel din acel an.
Dar lucrarea de maI mare valre este: La Bulgarie orientate, in ea dup cum spune L'abb
A. Bayle, Allard a publicat articole, call ail fcut acst scriere una din cartile cele mai curi6se, ce
s'ar putea consulta de eel earl' voesc a cun6sce acst, regiune necunoscutan.
In ((La Bulgarie orientale Allard vorbesce si de Dobrogia, i imi pare rki, c dupit multe cercetarI, n'am putut gasi acstd valoreosa carte.
Alimanifteano C. L'exploitation des mines en Roumanie. Bucarest, 1897. Un volume.

Scurta, dar pretisas lucrare a DirectoruluI sectiuniI Minelor din Ministerul Domeniilor, 'mI-a
servit la geografia minera la a Dobrogia
Pan& la noui cercetarI asupra sub-scluluI provincieI mistre de dincce de Dunare '), scrierea
D-lui Alimnesteanu va rmane singura in ceia ce privesce minereurile din Dobrogia.
Amante Bruto. Ovidiii in exit. Traducere din limba italiand de Clelia Bruzzesi. Bur. 1885. Un

Autorul vorbesce despre Ovidi, de numele cdruia se lga Constanta de 41, apoi despre p,rerile diferitilor autorI asupra ubiquitatii Tomis-uluI.
t) Intrebuintez dieerea adIncdee de Dunaren pentru elt am seris uvragiul meu In orawl Constanta,, unde loeuese de
anT, Mu 1890.

www.dacoromanica.ro

12

Cu ocasia visitariT Constantei, Bruto a mers i la insula 4is. a luI Ovidi', pe care o descrie
inteun stil elegant.
M'am servit de acsta mica, dar interesant brourti, cam' am vorbit de Constanta EA de insula Ovidia'.
Rcueil d'itinraires dans la Turguie d'Europe. Vienne, 1854. Deux volumes.

Ami Bed,.

Feirte putine note ne da' acest savant autor despre Dobrogia ; nu gasim de cat un singur aliniat In vol. I, pag. 136.

L'am citat in intregime nu alit ca interesant, cat mal ales ca curiositate asupra spuselor luI
Bou despre Dobrogia.
Anastasiu Victor.

Contribution el l'Etude Geologigue de la Dobrogea. (Terrains seconclaires). Paris, 1896. Un volume.

Cestiunea terenurilor secundare din Dobrogia am extras-o din acsta meritbs scriere.
Figurile earl represint titieturile de teren i harta geologic a lucriiriI mele sunt acelea din
cartea DomnuluI Victor Anastasiu, cruia m simt dator a-I aduce multumirile mele pentru bundvointa ce-ml a artat druindu-mi preti6sa D-sale scriere.
Andr6 Papadopouio Vretos.

La Bulgarie aneienne et moderne. Saint-Petersbourg. 1856. Un volume.

In timpul ederil sale la Varna ca consul al GrecieT, autorul a avut ocazie de a cuneisce bine
oraele de pe trmul vestic al Mari Negre .1 le descrie amnuntit.
In prima parte a scrieriI ne vorbesce pe scurt despre istoria Bulgarilor, de la venirea lor in
Europa, pim la supunerea lor de TurcI.
ApoI istoria vechiuluT Tomis, pe care fi identified cu AnadolchioI, un sat la 2 km. spre Nord
de Constanta.
A doua parte e consacratit starii economice a BulgarieI.
In fine in a treia, se ocup, cu descrierea oraelor maritime.
Acsta importanta carte se gsesce fOrte rar i regret ca o am dupti, o cautare de 5 anl
tocmai acum in urm, aa ca n'am putut profita indestul de prima parte a el.
ToLuI am utilisat-o cu mult folos, la descrierea oraelor Constanta i Mangalia, la partea etnografica si la cea economica.
Contributiuni istorice fi numele de Dobrogia. Constanta, 1901. Tip. Ovidiu. Un volum
Numele DobrogieI. Intrebarea a fost pusa de mine in scopul de a se face lumina asupra cestiuniY.

Andronescu Virgil.

Rspunsul 'mi l'a dat prietenul mea' prin scrierea de fata, in care discuta Cu mult discernamint
.1 competinta.

Lacul Ravin'. Starea aetuald a peseariilor din el 0. mijl6cele de indreptare. Bucuresci, 1894.
Impr. Statului. 0 brourd.

Antipa Gr. Dr.

Din indemnul MinisteruluI Domeniilor, Domnul Dr. Antipa, eful serviciului pescariilor, In urma
studiilor amiinuntite asupra acestuI important isvor de bogatie al t aril, a facut darea acsta de sma,
de care m'am servit la studiul hydrografic i la partea economicit, capitolul Pesciirii.
Am mal utilizat pentru acsta din urma parte i. alte importante dari de sma, ale D-lor Antipa i Sclia, publicate in Buletinul Ministerului Domeniilor.
Se vor vedea citate in corpul scrieril.
Antonescu Remus.

Portul Constant(' $i podul peste Dundre. Bucuresci, 1889. Tip. Dor. P. Cucu.

0 broprit care mi-a folosit, cand am vorbit despre istoricul acestor dou6 maree lucrarl, de care
depinde starea economica a DobrogieI.
Avril (A d' . ..) a) La Bulgarie ehrtienne. II-erne Edition. Paris, 1898. Libr. Leroux. Un volume.
Lucrarea se reazim pe isvelre autorizate; prima el parte tratza legaturile ce aveaa patriarchiile de Thesalonic, Ochrida i Trnova cu Sf. Scaun.
De aceia in a doua parte autorul cauta a demonstra, ca BulgariI sunt mai intim legatI de Roma
de cat de Constantinopol, sub raportul bisericeI.
Scrierea are acelea,4 tendinti cu cea de la No. 38.
Dobrogia, ca una ce a facut parte din Imperiul Romano-Bulgar In vcul de mijloc, a trebuit s,

fi suferit de influenta papala, de aceia 'mi-a fost de mult folos prima parte a acesteI importante
serien, la capitolul Biserica.
b) Negotiations relatives au traite du Berlin. Paris, 1886. Un volume.

Nu puteam sa m intind mult asupra cestiuniI tratatului din Berlin, ci am citat numai prtile
privitre la Dobrogia i. Comisiunea europeand dunreand.
Armand Levy. La Rounianie et la libert du Danube. Paris, 1883. Libr. du Luxembourg. Un volume.
Autorul aratii, in acest volum drepturile nelstre asupra navigatiunil pe Dunre, .1 ja cestiunea
de la genesa el.
Vorbind despre Comisiunea europeana dunareand am cautat sa consult .1 scrierea D-luI Armand Lvy.
.
Bilcescu N. htoria Rooldnilor sub Michat Vitezul. Publ. in Revista Ronidnd. Anul I.
Pentru gloriosa, dar scurta epoca a Domniei luI MichaI Vitzul, scrierea de fatd, lucrat dup
isvre demne de credinta, 'mi-a, fost de mare folos.
Bazancourt. (Baron de. . ). L'expedition de Crimee. Paris, 1856. Edit. Amyot. Deux volumes.
Primul volum al acesteI scrierI numaI, interesz Dobrogia pentru campania din 1854.

www.dacoromanica.ro

13

In el se vorbesce despre nenorocita expeditie a diviziei franceze Espinasse i despre flagelul (ho-

lera) ce a isbit acest corp expeditionar tn lagdrul de la Palaz.


15. Bergier Nicolas

Grands chemins de l'Ent) ire Romain. Bruxelles, 1736. Deux volumes.

Lucrare de o frte mare insemndtate, dar care are putind atingere cu subiectul meri i acolo
unde am utilizat-o, se gitsesce chat&
16. Bibescu Gh. (Printul ...).

Istoria une ti frontierl. Trad. din franc. de Al. Em. Florescu. Bucuresci,1883. Un volunz.

Coprinde dou Fart!, una mal interesanta ca alta. Prima tratdzit cestiunea delimitrii Dobrogiei, in urma congresului de la Berlin.
A doua vorbesce despre Comisiunea Europn Dunrn.
Ambele prtl art fost utilizate in scrierea mea, in care le am copiat, aprpe.
17. Brezoianu I.

Vechile institufiunt ale Ronulniel. Bucurescti, 1882. Un volum.

Pentru acst serhis lucrare, autorul s'a servit de isvoire temeinice; ea mi-a fost nu de putin
folos, cand am vorbit de comertul tril nstre pe Dun/ire i Marea Mgr&
18. Brialmont, Gnral.

Progres de la &Tense des eats. Bruxelles, 1898. Un volume avec atlas.

Am grtsit in bine cunoscutul autor militar multe i pretise principiI, pe care le am aplicat la
organisarea defensiv a Dobrogiei.
19. Broglie. (M Albert de .

.).

L'Eglise el l'empire rontain au IV-nte sirle. Paris, 1879. Six volumes.

Intemeierea Bisericei cretine i Istoria pe larg a ImperiuluT Roman din vcul al IV-lea, sunt
dour, cestiuni tratate de autor, dupti iswire de bitrt ponderositatea.
De aceia, nu de imtin folos mi-a fost acstd importantisim, lucrare la partea istorica a secoluluT al IV-lea td la intemeierea cretinismului.
a) _Noria hnperiului (itoman. Trad. dupei textul germ?? de los. Hodo
resit 1876. Dou6 volume.
Idem. Textul francez de Jonquiere. Paris, 1743. Deux volumes.

20. Cantemir Dimitrie (Printul...).

Buru-

Scrierea PrintuluT Dumitru Cantemir este plind cu importante notite, din care cele corespunOttire timpului tritit de autor sunt mai prethise i maI fondate.
Cele anterire timpuluT su, nu sunt bite exacte.
M'am servit cu mult folos de acstd lucrare, mai ales de pirtile cunoscute de autor, iar nu
compilate de dinsul.
Descrierea Moldovet. Trad. dupd originalul latiesc de los. Hodoii. Bucurescti. 1875. Un volum.

Putind atingere a avut cu scrierea mea acsta a doua lucrare a Printului Cantemir. Pdrtile
utilizate se gasesc In note.
21. Carnu Munteanu 41 Corneliu Roman.

a) Vinurile Ronutiniet. Bucurescti, 1900. Tip. Eminescu. Un volum.

Viile din Dobrogia ar putea face obiectul unei scrieri separate, fiind una din ramurile de bogittie ale provincieT.

Nemerita lucrare a acestor doi DomnI cunosctori, este pte la timp ca s, nu lic prea tracum, cAnd renumitele podgoriT ale SariceI sunt amenintate de filoxerrt i care de sigur vor
mic,orate considerabil, de nu se vor lua msuri de indreptare.
Studiul de fatd m'a cdlauzit, ca sd, stabilesc o comparatie intre starea de acum a viilor i cea
dintr'un trecut nu tocmai deprtat, dupa datele ce mi le procura.
b) Recherches sur les Crales Rounzains. (BM., Mais, Orge). Bucarest, 1900. Impr. Eminescu.
lie

Un volume.

22.

23.
24.

Pentru partea economicit, scrierea acsta mi-a servit ca compliment folositor al datelor statistics agricole culese de mine de la Prefecturile Judetelor Constanta i Tulcea.
Chotard Henry. Le priple de la Mer Noire par Arrien. Paris, 1860. Libr. Aug. Durand. Un volume.
Importanta scriere a lui Arrian din timpul Imparatului Adrian a fost tradusit, comentata i confruntatd cu pdrerile celor mai de sm geograff vechi, in lucrarea de fatii, care mi-a servit la deslegarea multor cestiuni relative la forma Deltei Dundrii .1 litoralului fnvecinat al Maril Negre, din
vcul al II-lea.
Christodorescu C. Comerful Romani& Buc. 1902. 0 fascicula. Utilisat la ainstitutiunile de credit.
Cioran Emilia D-ra. Caldtoriile Patriarchuluti Macarie de Antiochia in Terile Romttine. (1653-58). Bucuresci,
1900. Tipog. Soceciti. Un volum.

Bogittiile Trilor Rometne a atras, ca pe multe alte fete bisericescI, i pe Patriarchul Macarie,
care veni a aduna elemosind (mild) intre anil 1653-1658.
Traducerea prtilor ce ne privesc e racutd dupit textul englez apdrut in 1836 i fncepe cu calatoria de la Galati a Patriarchului, de i in trecerea sa, Macarie vizitase Constanta, pe la inceputul
anului 1653.

La intrcere, s'a fmbarcat la Galati, de unde apoi pe Dundre i pe bratul Chilia a eit la Mare
i s'a indreptat critre Constantinopol, in luna Octombrie 1658.
Aci se termin traducerea romansdi, care dacti s'ar fi intins '1 asupra calatorieI Patriarchului

de la Constanta la Galati, scrierea de fatit mi-ar fi fost de o mai mare valre, cad al fi gitsit in ea
note despre starea Dobrogiel din a doua jumtate a secolului XVII-lea.
Totu1 pentru partea economicii, acstit traducers mi-a adus servicil importante.
25. colescu L.

Statistica animalelor domestice din .Romdnia, (In anul 1900). Bucurescti, 1903. Un vo/um.

www.dacoromanica.ro

14

Este o lucrare lulled in felul sil in tare nestr. Tablourile diferitelor animale domestice sunt
luate dupit scrierea D-lui Colescu i mi pare MU* c n'am avut-o maI din 'nainte pentru a trage
dinteinsa tete folesele.
Da aceia se va vedea c unele date ale mele nu se potrivesc cu acele ale D-lui Colescu. In tot
casul nepotrivirile nu sunt
20. Contogiorgio.

Ovidiu. Brofura tipdrita in Constanla cu ocasia ridicariti monumentuluti poetuluti.

Eruditul octogenar, afarii de acst, broaurk nu sciii s, mai fi liisat in tirm-I alte scrieri, de
ar fi putut scri mult despre coloniile grecescI de pe trmul Mani Negre, flind fost un vecliiii profesor i cunosc6tor al locurilor acestea.
Corrard I.

Guide maritime et stratgique dans la Her Noire. Paris, 1854. Libe'. Corrard. Un volume.

Un studiil amanuntit al intregului litoral maritim cu consideratiuni asupra fie-crei


de pe cest.
Intereszii, scrierea mea in ceia ce privesce starea porturilor dobrogene de acum 50 de ani.
Uvragiul e insotit de un atlas cu 39 planae, care mi-a folosit ai mai milli,. (A se vedea No. 1, Harp).
glena Mranuluti romttin. Lucrare premiatti de Academia Ro7ndna. Bucuresii, 4895. 2'ip.
Carol Gal. Un volum.

Criniceanu G. Dr.

Asupra importantei ce presint acst scriere, Academia Romn a dis ultimul s cuvnt.
Mi-a servit ferte mult la partea geografleI fisice. Cand am vorbit despre locuinta, hrana, etc.,
locuitorului din Dobrogia am fost cluzit de scrierea eruditului meil prieten, cruia li aduc mult,umirile mele.
La pninsule Greco-Slave. Bruxelles, 1876. Libr. Spineux. Un volume.

Crouse Franz.

Interesanta lucrare a acestui oficer de Stat-Major, mi-a servit pentru unele detall relative la
organisarea ImperiuluI Otoman in ajunul ultimului rsboiti ; de aceia se vede citat la partea geografiei politice (administrativ,).
a) Voyage sentimentale dans les Pays Slvves. Paris, 1876. Libr. Victor Patine. Un volume.
Am consultat cu folos acest lucrare, cAnd am vorbit de imigratiunile Tatarilor i Bulgarilor
de la 1860 incece.
b) De Paris d Vile des Serpents. Paris, 1876. Libr. E. Leroux. Un volume.

Cyrille.

In descrierea sa de la Galati la Sulina (cap. 4-5), autorul atinge cAte-va cestiuni relative la
Comisiunea Europn Dunren.

Mai coprinde cale-va notite etnografice, economice 0 istorice, pe care le am intrebuintat


la locul lor.
a) Diclioarul geografic al Jud. Tulcea. Bucurescti, 1896. Un volum.
Acst, meritoria lucrare a fost fcut, dup, indemnul Societtii Geografice Romne; autorul
pus tete silintele s, corespund aateptdrilor Societatii, ai a reuait.
M'am servit de dictionar la descrierea orografic i hidrografica a Judetului Tulcea, de aceia
fac mentlune aci, nefiind citat in corpul scrierii mele la partea respectiv,.
Dictionarul a fost controlat de mine cu harta Marelui Stat-Major scala 1/50.000, i prtile, pe

Dinescu Grigorie.

care autorul le a scpat din vedere, sunt puse in lucrarea mea.


b) Diclionarul geografic al Jud. Constan fa. Bucurescti, 1897. Un volum.

N'am de ad,ogat pe lngii cele spuse mal sus, de cElt c acest dictionar este mai complect ca
precedentul.

M6 simt dator a aduce laudele mele autorului, pentru munca stitruitere i minutiositatea ce a
pus la intocmirea acestor doub dictionare.
Daniilescu N. Extras din schif ele geografice
geologice ale Dobrogiel de K. F. Peters. Publ. in Revista Sciinfificll romdnit. Vol. XII.

E un resumat al scrieril geologuluT austriac (vedi Peters) ai numai din partea geologick pentru
cate-va localittl din Dobrogia
Prtile utilisate de mine sunt aratate in corpul scrierii.
Decharmes P.

Mythologie de la Grece antique. Paris, 1886. Un volume.

M'am serviL de acest, scriere pentru timpurile preistorice, care staa in legaturii, cu tinutul
dintre Dun,re ai Marea Ngr.
Histoire de l'Empire Ottoman. Paris, 1881. Un volume.
and am avut la indemn, marea lucrare a lui Hammer (vedI No. 50), scrierea de fatit nu mi-a

De la lonquire.

servit de at in a stabili sub Imprtia anti Sultan s'a intmplat cutare eveniment, caci prin micimea el, acstii scriere a fost mai uaor de consultat.
Dare de snz statistica asupra exploatetrit Cailor Ferate Romdne, In anul 1899. Bucurescti 1900. Tip. C. Gal. Un volum.
Traficul de caltorI i mrfuri In cursul anului 1899 in statiunile linieI ferate de pe teritoriul
Dobrogiei i detaliT asupra serviciului rnaritim roman, a fost singurele note ce am extras din mesa

Directia General C. F. R.

dare de sem.
Pentru traseul liniei Constanta-Cernavodd-Pod m'am servit de planul sectiunii Constanta a C. F. R.
Drghiceanu Math. M.

Les tremblements de terre de la Roumanie. Bucarest, 1896. Un volume.

www.dacoromanica.ro

15

Scrierea de fatti, m'a ajutat la studiul cutremurilor de ptimnt din ,Dobrogia, de cAnd se fac
observatiuni regulate asupra fenomenelor seismice.
DrAgicescu M. Lt.-Colonel. Dundrea de la Orfova la Mare FL (*hie Mara de la Varna la Odesa. Galafi. Edifia
Tipogr. Beildfescu. Un volum.

E o prea scurtd, dar de prea mare valere descrierea istorica a tuturor localitatllor de pe malul
Duntirri i cesta

and am vorbit de orasele tarmurene ale Dobrogiei m'am servit In multe locuri de scrierea
regretatului oficer de flotild.
In 1892 se incepuse publicarea unei ediii cu mult mai desvoltatd de ail intdia.

Din nenorocire n'a aprut din acst a doua, de cdt o fascicolii, In care se coprinde istoricul
localittilor de pe terra Dunrii, de la gura Tisei, pttnit la Calafat inclusiv.
Duchesne L. (L'abb).

Eglises spares. Paris, 1896. Libr. Thorin. Un volume.

Eruditul prelat arat, in acesth scriere causele desbinrii intre Biserica apusulul de cea
tend' ei email, a demonstra Intdietatea Sf. Scaun, fate de Patriarchia Constantinopolului.
Lucrarea mi-a folosit la intocmirea istorieI Bisericei de la vcul IV-lea ping, la schisma.
Tendinta scrieril abatelui Duchesne este de a atrage pe Bulgari de partea Sf. Scaun.
Durdent J. R. Beauts de l'histoire derurquie. Paris, 1816. Libr. Alexis Eymery. Un volume.
o istorie abreviata a Imperiului Otomen, insd care mi-a servit pentru unele detalii, pe care nu
le-am gsit in alte parti.
Duruy Victor.

Histoire des Romains. Pa? iS. Libr. Ha( helle. 1885. Sept volumes.

Din acsta pretiesa lucrare, m'am servit de cele patru din urma volume, care contin multe
detalii relative la cucerirea i organisarea Dobrogiei de Romani luptele petrecute aci cu Gotii i Hunii.
Planurile ceidtilor Troesmis i Dinogetia sunt reproduse din volumul V-lea.
Eniceanu Ghenadie Arch. Crqtinismul in Darii $i. cre$tirea Romdnilor. Publ. in Revista Biserica ortodoxa
Anul I, (187(i). No. 6, 7, 8. Anul II, No. 2, 3, 6, 7, 8, 9. Anul IV, 1, 2, 3, 4, 5, 6.
Cu date istorice precise autorul stabilesce timpul cre$intirii Romanilor din amAndou6 Deals.
Cu tete ca invtatul prelat cunesce opera lui Lequien, nu insista asupra episcopatului din Tomis,
despre care vorbesce numai pentru anul 553, adicd despre Valenti cel din urind episcop de aci, dupa
lista lui Lequien.
Dac. in 1875 s'ar fi cunoscut, c Tomis este Kustendg al Turcilor, i ca peste trel ani va deveni orasul romd,nesc Constanta, de sigur cd autorul articolului ar fi insista.t mal mult asupra listei
lui Lequien i cu putt:tree de discernament, cu care a scris acest articol, ar fi adus mai multd, lumina
asupra Cre0.inismuluI la Tomis.
Lucrarea asa cum se presinta, 'mi-a fost de mult ajutor la alcatuirea capitolulul Biserica.
Engelhardt Ed. Etudes sur les embouchures du Danube, Galatz, 1861 Ty pogr. Frdrich, Theil. Un volume.

Scrierea primului membru francez in Comisiunea Europnd Duntirnd, de si mica, dar coprinde o multime de date relative la Delta, cum: topografia, formarea, populatiunea localit4ile, agricultura, pesctiriile, clima ;;i lucrdrile de imbundtdtire facute de Comisiune.
Incheie cu consideratiuni asupra comertuluI ce se fame pe gura Dundrii, Sulina, si progresele
In viitor, ndscute din lucrtirile de la acst. gurd.
Printre alte multe isvere ce am avut asupra Deltei i Comisiunel Dundrene, scrierea de fatil, e
dese orI citatti la capitolele respective.
Filip N. Les animaux domestiques de la .Roumanie. (Chevaux, boefs, moutons et pores). Bucarest, 1900. Typ.
Socects. Un volume.

E singura lucrare la noi, in felul ei, tratez despre cele patru principale specii de animals domestice.

and am serie geografia economicti, uvragiul D-lui Filip 'mi-a fost de mare ajutor, cad am
gsil, In el nu numal cestiuni pur zoolechnice, ci i pretiese date istorice, mal ales asupra provenientiI calor dobrogeni, ase, de reputati dinky&
Me simt dator s aduc aci multumirile mele autorului.
Frantz von Holtzendorff.

Les droits rivrains de la Roumanie sur le Danube. Edit. francaise. Leipzic, 1884. Un

volume.

Scrierea a fost Multi]: din indemnul Ministerului Afacerilor Streine, cAnd s'a luat in discutie
cestiunea navigatiei pe Dundrea de jos.

De mult folos 'mi-a fost mesa lucrare, and am tratat capitolul Comisiunea Europnd
GArdescu I.. Locot.-colonel.

Resboiul Ruso-Turc din 1877-78. Trad. dupd textul rusesc. Bucuresci;1902.

Nici-ieri nu se gsesc mai exact 0 mai amnuntit tratate operatiunile corpului al XIV-lea rusesc, care a operat prin Dobrogea, ca in scrierea, acesta.
La partea corespunc,16tere timpului am utilisat-o aprepe am copiat-o. Lucrarea nu e terminate.
sunt luate de mine dup scrierea lui Tacticien. (A se
Ultimele operatiuni ale corpului al
vedea No. 103).
40. Gheorghiu Elena Dra.

A tinut In anul 1891 o conferintA despre istoria oravului Tomis. Mai in urmil acstd, conferintli,

www.dacoromanica.ro

16

a fost tiparit fntr'o browrii. Isvrele de care s'a servit conferentiara de 0


sunt cunoscute,
broura nu e lipsitd de interes, celuT care s'ar ocupa de trecutul, pan maI deuna-zI a9, de fnegurat al oraeulul Constanta.
47. Gheorghiu S.

Podul de peste Dunare. Publ. in Buletinul Societalit Politechnice din 1895.

Autorul acestuI articol este unul din ingineriI no0ri, care a fost Insarcinat Cu supravegherea
lucrdrilor de la podul de peste Dunre.
D-sa a publicat acesta pretisit scurta dare de sema asupra monumentaleI lucrdrI architectonice de la Cernavoda-Fetescl.
Artielul coprinde numaI In cate-va pagini tta lucrarea fn esenta
Am reprodus acest articol intocmal.
Cititorul servindu-se de plan, care este o copie dup cel al D-luI Gheorghiu, f1 OW da bine
sema despre fritrga lucrare, care lega liniile ferate din tara cu cea din Dobrogea.
48. Ghica Ion.

Dacia vechia. Publ. in Rev. Rontana. Anul

M'am folosit Intru cat-va de acest articol fn stabilirea datelor istorice al DobrogieT, de pe la

fnceputul Dominatiunfi Romane.


Dcadenre de l'Empire Bomain. Paris, 4858. Deux volumes.

49. Gibbon.

Multe OAT din capitolul Istoria sunt luate dup acest savant autor ; de aceia se vede dese
orT citat in corpul scrieriI mele, maT ales pentru epoca DominatiuniT Romano In Dobrogia.
Descrierea unor lupte, fmi pare, a fi de domeniul fantezieI, mal mult de cat al realittii.
50. Hammer (.1. de). Histoire de l'Empire Ottoman. Trad. de l'Allemand par J. J. Helert. Paris, 4835. Imprint.
Henry Dupuy. Dix-huit volumes.
Cea mal complecta i maT competenta istorie ce s'a scris asupra ImparatieT Otomane m'a ajutat
mult la partea istorica a tivragiultil met".
Insemntitatea lucrarii luT Hammer se dovedesce din faptul, ca se vede citata In orT-ce scriere
de valre asupra TurcieI.
DecI orT-ce comentaril sunt de prisos.
51.

Hasd6i1 B. P. a) Negru-Voda. BUCUr PSei, 1896. 2'jp. Soceeft. Un volunt (introducere la Tom. IV-lea din ((Elymomologicum Magnum Romaniae).

Eruditul nostru academician patrunde, prin acestti pretisa lucrare, cu cercetarile istorice asupra
fnceputurilor StattiluT priT RomanescI, un secol i jumdtate In nptea vremurilor, adica de la 1380
fnainte pana la 1230.

De cat folos 'mi-a fost scrierea D-lui Hasnfl, se vede din citatele de la apr6pe fie-care paging
din istoricul mat asupra DobrogieI corespund6tor cu timpul fmbrittiat de ea.
La Valachie jusqu' 4400. Bucarest, 1878. Un volume.

Pentru legarea firuluI istoric din veacurile XIII 0 XIV, lucrarea de fatd t esuld Cu altele tot atilt
de valorse, 'mi-a servit de caluzti indispensabild.
Istoria critica a .Romanilor. Bucuresci, 4873. Patru fascihre.
Programul anuntat de bine cunoscutul nostru istoric, la tiptirirea primeI fascicole din fnceputul
monumentaleT D-sale opere n'a fost fndeplinit.

Totu0 partea aprutti arunca luminl non asupra IntunericuluI istorieT nstre generale 0 a
DobrogieT In deosebT.

52.

3.

Nu pot preciza la ce anume partT m'am servit de lucrarea D-luI Hasn't', sail maI bine, am Intrebuintat-o pretutindenT in corpul scrierii mele, cad coprinde detaliI de orI-ce
Am avut grija sa citez partile utilizate.
Hemmer (L'abb6). Histoire de l'Eglise. Trad. de l'Allemand de M. le Dr. Funk. II-me edition. Paris,4895. 2 vol.
In don volume e tratatd pe scurt istoria bisericeT de la fnceputul cre0inismuldi pana in dilele n6stre.
De /a schism, uvragiul fmbratiOza numal istoria desvoltriT catolicismulul.
dilauzit a stabili unele fapte din istoria bisericeT
Datele i tabela cronologicd a Papilor
in Dobrogia.
Hepites S. C. a) Clima Braila Bucuresci, 1900. Un volum.
Climatologie du littoral roumain de la Mer Noire. Bucuresct, 4899. Un volum.
Climatologia Romaniel. Bucuresci, 1900. Un volum.
Carte du regime pluviometrigue. Bucuresct, 1899.
Album climatologigue de Roumanie. Bucuresci, 1900.

Buna-vointa ce mi-a aratat autorul oferindu-mi aceste cincl nepretuite isvre asupra climatuluT
TriI nstre, m6 obliga a-I aduce multumirile mele, mal ales ea sub raportul climatologic, afarti de
aceste darI de sema, alte isv6re nu aveam.
Harta pluviometrica din lucrarea mea este reprodusil dupti aceia a D-luI Hepites multe partl
din capitolul Clima sunt luate dupd scrierile neobosituluI nostru meteorologist.
54. Herodot. Histoires. Traduites en franaise par P. Giguet. Paris, 4886. Libr. Hachette. Un volume.
Traduntorul nu s'a departat de originaIul scrieriT parintetuI istorieT.
Herodot confine multe detaliT asupra tinuturilor de la gurile Dunarii.
De aceia l'am utilisat nu numai la partea istorica (sec. V a. Chr.), ci ei la altele, la care se va
vedea citat.

www.dacoromanica.ro

1.7

Heyd. W.

Histoire du commerre du Levant au moyen-dge. Edit. franaise par Furey Baynaud. Leipzig, 1885.

Deux volumes.

Numal citind lista uvragiilor consullate de autor ne putem face ideie de greutatea acestei scrieri,
pe care am cautat-o cincl aril prin librarii.
De cat folos 'ml-a fost, se pote vedea din citafiunile ce fac la partea istorica i comerciala din
evul media.
Hogguer (Baron d').

Beinseignements sur la Dobrodja. Bucarest, 4880.

Acsta importanta browra confine preciose date asupra starii sanitare, economice i etnografice
a Dobrogiei i importantelor sale ora,e, din 'naintea *i din urma rOsboiuluI din 1877-78.
A;.a ca scrierea Baronului d'Hogguer 'mi-a servit pentru multe comparafiuni co am facut intre
starea de atuncI i cea de acum a Dobrogiei.
HUffel G. Rap6rte privit6re la studiul sumar al pfidurilor stalulut. Bucuresci. 1900. Un volum.
Acest Domn cunoscOtor a fost insarcinat de Ministerul Domeniilor cu studiul asupra padurilor
ni5stre. Intre &Le regiuni, D-sa a vizitat i Dobrogia ale carei padurI le-a cercetat i asupra carora
dat parerea.
La partea privilbre paddrilor din Dobrogia m'am servit mult de scrierea D-lui Harrel.
Ilarian P. A. Tesaur de moumente istoriee pentru Bomdnia. Bucuresci, 1862-4. Trei volume.
In acsta importanta revisla s'ati publicat serien l sad numai bucafi de scrieri din limbile: franceza, germana i latina, ca lraducerea In roinanesce.
Publicafiunea se referti la istoria i geografla Toril mistre.
Mulle din aceste fragmente stand in legatur cu subiectul meil, le-am citat acolo unde m'am
servit de ele i se vor vedea In corpul serieriI.
50. lonescu D. M. Locotenent.

Cercetarl asupra oraplza, Constanla. Bucurescl, 1897. Un volum.

Acsta brovra este uu inceput al lucrarii mele de acum. De i nu aveam pe atundi isveire a*a de
multe pentru alcatuirea el, tolu,i scrierea a fost bine primita de Societatea Geografica Romn, care
'mi-a facut onewea a m numera printre membril sI.
Am Vqut citata, acsta modest a mea 1ncerca.re de D-nul Kalinderu, Membru Academiei Romane, In scrierea August i literaffi Romani.
60. lonescu G. I. (Gion).

Istoria Bucurescilor. Tipogr. Socectz. 1900. Un volum.

Din tiOla acst, valoreisti, opera n'am putut s, m6 servesc de cat de micI bucal din capitolul
Comerciul, unde este In atingere cu aceiaI parte a lucriirii mele.
M. lonesco I. Excursion agricole dans la plaine de la Dobrodja. Constantinople, 1851. Un volume avec une carie

ethnographi que.

In acifista 115rie interesanta lucrare a unui agronom roman se oglindesce trecutul DobrogieT de
acum 50 ani; ea coprinde importante ;;i amnunfite date asupra starii economice, administrative i
etnografice a Dobrogiei.
Pentru Romani presinta i mai mult interes, caci autorul a cautat sit se ocupe mai ales de
numrul i ocupafiunea conalionatilor s'1, Mr a neglija Ins i pe cele-l'alte populafiunI.
Grasindu-se lrte rar am reprodus multe bucal din acst scriere.

Harta arata pentru fe-care sat In parte felul nalionalitafilor locuiteire i 'mi-a servit la ethnografie.
lorga N. a) Studit istorice asupra

hilie i CetNit-Albe. Bucuresci, 1899. Tipogr. Carol GObl. Un volum.

Autorului acestei importantisime lucrri, premiata de Academia Romana, nu 'I-a scapat din
vedere nici unul din isv6rele autoritare, In alcatuirea istoricului acestor dou orw aCheile MoldoveI, din care unul cade pe teritoriul Dobrogiel.
Scrierea D-lui Iorga 'mi-a servit nu numal la istoria orapluI Chilia, ci i la istoria general, a
Dobrogiei. E citata mai pretutindeni in corpul scrieril mele.
b) Relatiunile comerciale ale prilor nstre Cu Lembergul. Part ea I-a. Bucuresci, 1900.

In form de cronica, fncepnd din vcul al XV-lea, acsi brovra 'ml-a folosit la capitolul
Comerciul i regret c nu am avut la Indemana scrierea complecta.
ludetele Constanta qi Tulcea. Expunerea situalid judefulut. Broprt anuale. Pe mat mulfi ant,.
Din aceste &IA de sma, anuale, acole ale judefului Tulcea pe 1897, 98 i 99 sunt adevratele
oglinde ale starii judefului din kite punciele de vedere.
De aceia am o multime de citate din ele in corpul scrierii mele i cititorul se va convinge de
Insemnatatea lor.
fost nu de mai pulin ajutor In comparafiunile ce am f.cut asupra
Tabelele statistice
populafieT.
Kanitz F.

La Bulgarie danubienne et le Balcan. Paris, 1882. Un volume.

In urma voiajurilor facute Limp de 20 ani (1860-80), autorul face o descriere interesanta prin
mulfimea detaliilor de tot felul asupra Bulgariei Cis-Balcanice..

Lucrarea are stil atrgator i trecerea de la partea statistica la cea istorica, etc., e lama cu
multa pricepere, !Ara a obosi pe cititor.
Din nefericire, scrierea nu confine pentru Dobrogia atilt de multe detall! ce 1ntalnim despre
alte ptirfI din Bulgaria.
71800

www.dacoromanica.ro

/8
Causa este, c autorul n'a vizitat, de cat Sudul provincid nestre, i 'l-a intrerupt dilatoria din

causa Met
65. Kogilniceanu M.

Schifd despre Tigard. Trad. de Ghibdnescu. Icot, 1900. 0 brofurci.

prea interesanta acsta broura, prin continutul ei asupra : istorieT, moravurilor i Umbel
Tiganilor.

'MI-a folosit mult la partea etnografica, unde am citat-o.


a) Gologie. Paris, 1885. Un volume.
Legons de Gographie physique. Paris, 1896. Un voiume.
La structure et l'histoire des Ballcans. Publ. dans la .Rvue genrate des sciences. Juin, 1896. Paris.

66. Lapparent (A. de.).

Cte trele aceste lucrarl de eruditie ale geologulul francos

servil la istoria geologica a

Dobrogiei.
7. Lavisse E. et Rambaud A.

Histoire genrate. Paris. Trois volumes. (I, II, III).

In unire cu altele, acsta istorie generala 'ml-a complectat datele cronologice ale faptelor petrecute de la anul 395, pan la ocuparea Dobrogiel de Turd.
Am gasit multe partI care
folosit la istoria Dobrogiei, mai ales organisarea ImperiuluI
Roman, timpul petrecut de diferite popetre navalitre peste Dunare, etc.
Ethnographic de la Turquie d'Europe. Gotha: Justus Perthes. 1861. Un volume avec une carte eth-

Loom G.

nographique.

In pretisa lucrare a luI Lejean avem tele natiunile conlocuitere in Dobrogia, din a 6-a decenio
a secolului XIX-lea, cu o schita istorica asupra timpuluI stabilirei fie-caruia.
Scrierea acesta am utilizat-o cu mult profit la partea etnografica a studiului meu.
Lelewel I. Gographie
50 pi-cinches.

du mogen-dge. Bruxelles, 1857. Librarie Pilliet. Cinq volumes. Avec un atlas conteant

o lucrare de mare valre, dar nu e in atingere ca subiectul meu, de cat la panca geografic
a Dobrogiei de la 1154, descrierea luI Edrissi, pe care am utilisat-o.
'70. Licherdopol I. P. Exeursiunt in Dobrogia. Bucuresa, 4900. Un volum.
o clatorie facut de autor in Dobrogia, cu scopul de a studia malacologia provincieI.
In a doua parte se vorbesce despre clima, geologia, fauna i flora Dobrogiei.
Flora este extras, din monumentala opera a D-rulut Brdndzd: Vegetaliunea Dobrogici.
Fauna este luata dupa lucrarea D-rului G. V. V. Almcisy, aparuta in 1898.
In lipsa de lucrarile originate am utilizat scrierea D-10 Licherdopol, pentru fauna i flora Dobrogiel.
Mallouf N.

Dictionnaire 7'urc-Franais. Paris, 1863. Libr. Maisonneuve. Deux volumes.

Pehtru traducerea in romanesce a multor numirI din Dobrogia, acest dictionar mi-a fost de folos.
Mktineanu Al. Cestiunea pescdriilor 'in Bomdnia. Bucuresa, 1900. 0 broprd.
Un studiti sumar mijlcelor propuse de autor pentru imbunatittirea pescariilor.
Pentru Dobrogia, cestiunea a fost deja tratat cu mai mult competirit, de DemniI Dr. Antipa
i Sclia (vec,1I No. 9 i Buletinul Ministerului Domeniilor. No. 1-2 din anul 1901).
Melchisedek (Episcopul Dunrff de jos). Lipovenismul, adied schismaticii sal rascolnicii i ereticit rusesa. Bueureset, 1871. Tipogr. C. N. Iteululescu. Un vo/um.

Acsta scriere de eruditie e mult cutata de Scopitl, pentru a o distruge, de aceia se gsesce
ftorte rar.

In ea Inv6tatul nostru prelat arat,, de la origina, eresurile secteI Lipovenilor i a tuturor schismaticilor Bisericei rusesci, obiceiurile scopitilor in viata lor ca i in religiune.
de o netagaduita valre acsta scriere, pentru orI-cine s'ar ocupa sa cunt5sca pe LipovenI
multiplele lor secte, in cele maI minutiese amiinunte ale credinteI lor relighse
La partea etnografica lucrarea fericitului Melchisedek mi-a fost de mult folos
pare rat
ca n'am dat acestuI capitol o desvoltare mal mare.
Tot in acsta scriere am gasit i intemeierea monastirei
*fry. Constantinople et la Mer Noire. Paris, 1855. Edit. Belin-Leprieur et Morizot. Un volume.
In cate-va
servit acsta scriere de mare insemntitate; ea are putina atingere cu
subiectul me&
a) Afacerilor streine. Miyarea porturilor de la 1879-4897. BrourI anuale.

Ministerul.

Pentru micarea porturilor din Dobrogia, acsta lucrare mi-a fost de mult folos la partea
comerciala.

Pe 3 an! din urm, lucrarea lipsind, n'am avut date.


Micarea portului Constanta am luat-o de la Capit,nie.
b) Agricultura, Industria, Comerciului c Domeniilor. Buletine pe mal
ant'.
De i n'am avut tte acste pre-peso dan l de smil oficiale, totuI am putut sit mg) servesc

bine, and am facut o comparatie intre agricultura i crescerea vitelor din trecut i de acum.
Datele asupra agriculturil pentru acet1 din urma cine! ani (96-900) le-am avut de la Prefecturile Judetelor Constanta i Tulcea.
Ancheta Industriald din 1901-1902. Bucuresa, Tipogr. Carol Gal. 1903.
Resultatele acesteI pretise anchete facutti cu multa ingrijire de D-1 L. Colescu, eful StatisticeI
Geerale, din acest Minister,
servit la capitolul Industrial.

www.dacoromanica.ro

19

Statistica Carierelor. Darea de smO, asupra carierelor din Dobrogia a fost copiatd in textul med.
Statistica Padurilor. Este o dare de seine', asupra numireI, suprafetiI i felul fie-cdrui trup de
pildure. Partea privitere la Dobrogia a fost copiat intocmai in lucrarea mea.
Financetor. Comerciul exterior in anul 1900.
Am extras din acestii, lucrare oficiald importul i exportul in cel din urmd 10 anI prin punctele
vamale din Dobrogia; iar pentru 1900, si felul mrfurilor importate sad exportate.
Aceste date pot servi a cunesce In viitor traficui de acum prin punctele vamale din Dobrogia.
Datele
servit acum, la multe comparatiunI ce am fcut la capitolul Comertul, comparatiunI orI-eitt de neinsemnate par vor cpdta cu timpul o mare insemntate.
Interne. Dare de soma asupra Poftei Telegrafulut intre anit 1888-1894. De la 1894 incece, o
ast-fel de dare de sm, nu am gdsit ; nu s'a fA.cut; starea telegrafelor i postelor in Dobrogia este
luatO de mine dupd acsta scriere oficiald, care cum vedem nu merge pend In 1900. Totwg, schimbrI
ne-filcendu-se in cei sse anI (1891-1900), nu se comae niel o gresl, de se va lua starea telegrafulul
posteI din 1894 drept 1900.
Lucrdrilor Publice. Construclia Portulut Constanfa. Partea privitere la Constructia portuluI ca
planul din textul med, o datoresc D-luI Inginer Zahariade, care Inc de la fnceput a condus acstii
importantit lucrare.

II aduc ad multumirile mele, pentru bund-vointa ce mi-a artat


Drumurile in .Romdnia. Bucuresci, 1900. Un volum.

E un studiii comparativ intre starea drumurilor din trecut i cea de ast.4,1I.


Pentru detaliI m'am servit de notele culese de mine de la Prefecturile celor cloud judete.
Comparatia soselelor dobrogene cu acele din Tara am facut-o dupe'. studiul
N. Urechia.
(Pub!. In Buletinul Societ,tii Geografice Rometne din 1902).
Marea Nerd (lac Moldovenesc). Publ. in cinct numere din Revista literard anul 1897. Bucureset.

Missal! G.

Articolul Domnului Missail mi-a procurat isvere pentru alcatuirea pdrtiI Comertul pe Dunare
si Marea NgrO piln la finele evuluI mediu.
Mrazec L. et Pascu R. Note sur la structure gologigue des environs du village d'Ortakidi. Publ. n Buletinul
Societdfit de sciinfe fisice. Decembre 1896.

La partea geologie am artat i pOrerea acestor doI DomnI competintl, asupra terenurilor din
prejurul satuluI OrtachioI.
Moltke (Marchal de ...). a) Campagnes des Busses dans la Turguie d'Europe en 1828 et 1829. Traduit de
l'Allemand par A. Demmler. Paris, 1854. Deux volumes.
Nu puteam s nu utilisez acsta importantd, scriere, cAnd am vorbit despre resboiul din 1828-29.
b) Lettres sur l'Orient. Traduiles par A. Marchand. Paris. Deuxime edition. Un volume.
Scrisorile XXXII si LXVI din 183B 0 39 vorbesc despre Dobrogia i Dundre.
Le-am utilisat pentru datele de sus.
Mommsen et Marquardt. Organisation de l'Empire Romain. Paris, 1892. Trois volumes.
Pentru starea DobrogieI pe timpul Impriei Romane, lucarea celebruluI archeolog i istoric
mi-a fost de mare ajutor.
Nadan I. I. a) La Dobrudja conomigue et sociale. Paris, 1886. Librairie Guillaumin. Un volume.
Scrierea coprinde doue parg: In prima, autorul face descrierea succintd a provincieI din tete
punctele de vedere.
In partea II aratd piedicile, care se opun la desvoltarea economice. a DobrogieI i mijlece de
intrebuintat pentru fndreptare.
Mi-a fost de mare folos lucrarea D-luI Nacian, i partea economie a uvragiuldi meu e lucrat
dup. vederile D-sale.
b) Dobrogia. Bucuresci, 1891. 0 brofurd.

o urmare a precedenteI.
81. Napoleon Ath., Locotenent. Dobrogia

Gurile Dundrit. Bucuresci, 1896. Tip. Socecu. Un volum cu harld.

o scriere cu consideratiuni asupra importanteI militare a Dobrogiei.


Uvragiul este dedicat D-lul Locot.-colonel Iannescu, si de sigur autorul a emis pe larg parerile
erudituluI sea profesor si militar distins, sub auspiciile caruia, cred a if fost lucrat acstil. scriere.
82. Nenitescu Dimitrie.

Dundrea in dreptul internafional public. Bucuresci, 1903. Un volum.

o scriere de tail important.% asupra cestiuniI Dundril de jos care de mai bine de 50 de ani
nu a pr.sit niel un moment orizontul politic.
Multe prtl, dar maI ales capitolul privitor la Comisiunea Europn Durarnti, am utilisat-o cu
folos in corpul scrieril mele.
OficerT... (mal multi).

Istoricul resboiulut 1877-78. Bucuresct 1888-98. Doue volume cu atlas.

Am consultat acst lucrare numal In ce privesce inceputul operatiunilor corpului XIV rusesc
din Dobrogia in 1877-78.

Pentru acstd parte m'am folosit mai mutt de voluminesa scriere a luI Tacticien 0 trad. D-lui

Locol..-colonel Gardescu. (A se vedea No. 45 si 103).


Officier suprieur turc. Les passages du Danube. Constantinople, 1898.

www.dacoromanica.ro

20

brosurit, in care autorul studiaz valrea militara a punctelor ce ail servit Rusilor de trecere
peste fluviti in r6sbie1e cu Tura de la 1828-77.

Am utilizat partea care vorbesce de trecerea Rusilor pe la Isaccea In 1828. E o reproducere


dup scrierea MaresaluluI de Moltke (v01 No. 78R).
85. Odobescu A. I. Documente privitre la Istoria Romdnilor. Urmare la colectia tut E. Hurmuzachi. Supl. I. Vol. Ill.

Bucuresci, 1887. Un volum.

Pentru inodarea firuluI istoricI de la inceputul secoluluI al XIX-lea, valor6sa lucrare a luI Odobescu 'mi-a fost o netitgduit cdlauza.
Tot rsboiul din 1806-1812 este luat dupa acst scriere, care se va vedea citata acolo.
86. Ovide. Oeuvres compltes. Par Nisard. Paris, 1881. Un volume.

Din traducerea operilor tiff Ovidiii am utilizat mult Tristele si Ponticele, In care am gsit
multe detalli asupra Dobrogiel, din timpul relegatiuneI poetuluI la Tomis.
Partite utilizate le-am citat la locul lor.

De biogralia poetultfi, de la inceputul volumului m'am servitImpreuna cu alte serien i la


alcatuirea notitd biogralice, pe care am introdus-o In istoricul Constantei, de care se lga numele
poetuldi.
87. Papadopol Alex. Calimach. a) Dunarea in literatura

tradiliuni. Bucuresa, 1896. Un volum.

and am vorbit despre Dunre, 'mi-a fost de mare folos acst, importantd lucrare.
b) Notita istorica despre Birlad. Ed. George Catzafany. Bilrlad, 1889. Un volum.

Multimea autorilor citatl in acst lucrare II d vakirea ce merita.


in atingere cu studiul me' la partea comertul si acolo se va gabi citata.
c) Sofia Paleologu i Domnita Olena. Estras din Analele Academia' Romdne. Seria II-a. Thin. XVII.
Bueuresd, 1895. Un vaunt.

Este o pagina a istoriel nstre din glorisa Domnie a luI Stefan-cel-Mare.


Lucrare de mare vabire si care 'mi-a servit la partea istorica i comerciala a Dobrogiei.
88. Peters K. F. Grundlinien zur Geographie und Geologie der Dobrudscha. Denkschriften der Math. Natur. 1Vissen. Cl. d. Kais, Akad. d. Wissensch. XXVIL Bd.

Importantisima lucrare a erudituluI geolog austriac a servit de baza tuturor cercetarilor ulterieore asupra DobrogieI.

Scrierea coprinde dou partl; prima se ocup, cu orografia, hidrografla, etnografia, clima, fauna
moluscelor i localitatile antice din Dobrogia.

A doua e consacrat studiuluI geologic al provincid si se intinde cAtre Sud numai pAn la linia Tuzla-Adamclissi.

M'am servit in lucrarea mea numai de prima parte ; cad pentru geologie am avut la indemana
alte serien i maI nou, despre care am fcut mentiune in acsta lista.
Lucrarea luI Peters este i va r6rnane de tcita valrea, cdi pe letng6, cercetrile sale, autorul
s'a mai servit si de alte 26 isveme competinte.
citata in ori-ce lucrare de eruditie, de aci insemnatatea scrieriI.
89. Peyssonel. Trait sur le commerce de la Mer Noire. Paris, 1787. Libr. Cuchet. Deux volumes.

Importanta lucrare a acestuY consul pe lAng, curtile Turcid i Tatarid si care a voiajat
prin aceste parti
servit orI unde a fost nevoie de a cum5sce starea Dobrogiel din a doua jumtate a secoluluI al XVIII-lea.

90. Popesou N. D. Cal endarul pentru top: Ronidnit pe writ 1894, 95, 96 $i 97.

Tratz'a rsboiul al cincilea dintre RusI si Turd, din 1806-12, dupa documente ()Male.
Lucrarea luI Odobescu (velI No. 85) a fost utilizat de autorul acestor calendare.
91. Popovicl Evsevie. Istoria Bisericsca. 2raducere de Episcopii Athanasie i Gherasim. Bucuresa, 1901. Doue vol.

A fost o ideie fericit, a acestor doui invtafi prelatI, de a traduce in limba rometn cursul de
istorie bisericeascit, profesat la Facultatea de Theologie din Cernauff.
In literatura neostrit theologicit n'a existat o scriere mal de eruditie i mal complectit, ca cursul
D-luI Profesor Popovid.
Folsele ce am tras din acst, valors, lucrare miS obliga s aduc multumiri atElt autoruluI,
traducoltorilor.
92. Reclus E. a) Nouvelle gographie universelle. Paris, 1876.

Din acst colosalit scriere m'am servit numaI de pirerile autorului relative la cAmpia Unga-

rid i basinul inferior al Dunrfl (vol. I si III).


b) La Terre Paris, 1867.
Contine pretidse prerI asupra forintiriI Deltd Dunitrif i numaI de acst, parte m'am folosit In
corpul scrierii mete.
93. Richard (A. de). La Roumanie (ci vol d'oiseau). Bucarest, 1895. Un volume.

In geografla fisic citez adese-orI importanta scriere a D-lui Ftichard, singura, pe care din fericire am avut'o al indemAnEt, relativ la analisa, felul apelor minerale din Dobrogia i alto cestiuni ce
se vor vedea citate in scrierea mea.
Aduc aci multumirile mete autoruluI pentru folsele ce am tras din meritsa D-sale scriere.
94. Roussel Camille. Histoire de la guerre de Crime. Paris, 1894. Libr. Hachette. Deux volumes.

www.dacoromanica.ro

21

Pentru o maI minutiosa cercetare asupra operatiunilor corpului expeditionar francez In Dobrogia, mal inainte de debarcarea trupelor fn Crimeia, opera membrultil Academiei Francese, 'ml-a
fost de mare ajutor pentru anul 1854.
95. Scheletti P. C. Dobrogea. Tulcea, 1879. Tip. Romcind.

o brosura prea interesant, pentru timpul and a fost scrisd. Coprinde un studi amanuntit asupra
orasuluI Tulcea, despre impositele sub Turd, administratia, see:11a i biserica din primul an al ocuparii

nstre. Fie-care parte am utilizat-o la locul el.

Histoire du Bas-Empire. Paris, 1858. Deux volumes.


Acsta lucrare fncepe ca istoria Imperiului de Orient (anul 312) s't se terming Cu ocuparea Constantinopoluldi de Turd fn 1453.

06. Sgur (Le Comte de).

La capitolul Istoria din scrierea mea, m'am clauzit pe leinga allele si de acest important
uvragi6, aranjat pe ani si pe capitole.
Fie-care capitol Imbratisth faptele strictamente istorice din Limpul unui Imparat, 'Ara a vorbi
despre artele, industria, comerciul, ase4amintele, etc., din cele 11 secole de viata ale Imprtiel
Bizantino.
97. erbescu C. Locotenent.

Bulgaria 0 Rumelia de Est din punctul de vedpre politic 0 militar. Bucuresct, 1901.

Un volum cu atlas.

Pentru geografla militara a Dobrogiei moritosa lucrare a Domnului Locotenent *erbescu 'ml-a
fost de mult ajutor.
Soutzo Mich. Coup d'oeil sur les monuments antiques de la Dobrodja. Publ. dans la Revue archologique franwise. 4882.

Dupa ce eruditu/ nostru numismat face o introducere istorica asupra Dobrogiei, studiaz, apoi din
punctul de vedere archeologic orasele vechI : Callatis, Tomis, Istropolis, Troemsis i Adam-Clissi.
M'am servit de fntregul articol al D-lui Soutzo la partea istoric, si la descrierea celor cind
vechi.
Curs plementar de geologie. Bucuresct, 1890. Tip. Socedi. Un volum.
La partea geologica a Dobrogiei, cursul D-lui Steftinescu 'ml-a fost de o netagaduit importanta

teftinescu Gr.

acesta se pote vedea din citatele part,fi respective.


Steffinescu Saya.

Nola observaliunt geologice ale Dobrogiet. Publ. in Rev. Sc. Rom. Vol. XII.

Autorul a facut cercettari geologice in partea de Sud a Dobrogiei nestudiata de Peters.


Nu am uitat de a consemna In studiul mat i acest articol al D-lui Stefnescu.
Sturdza Dim. Suprafala
populafiunea Regatulut Romdniet (extras din Bul. Soc Geogr. Rom.) Bucuresct,
1900. Un volum.

Planul i unele date ale D-lui Sturdza m'au calauzit la studiul prtii statistice.
La face dp la terre (Das Antlitz der Erde). Edit. franaise par Em. de Margerie. Tom. I. Paris, 1897.
La istoria geologica a Dobrogiei valorosa lucrare a profesorulut universitar din Viena am consultat-o cu mutt folos si 'mi pare r6u ca n'am avut vol. II, care 'mi-ar fi servit maI mult asupra acesteI
parti a studiului meu.
Tacticien. La guerre d'Orient en 1876-77. Paris, 1883. Libr. Dumaine. Douze volumes.
Din acst, lucrare m'am servit de partea privitre la operatiunile corpului XIV rusesc In Dobrogia.
Am omis fnsa multe detalii. Asupra rsboiuluI din 1877-73 m'am servit acum fu urm de traducerea D-luT Colonel Gardescu, .Resboiul Ruso-Turc (No. 45).
Theodorescu C. Din trecutul Dobrogiet. Bucurescl, 1897. 0 broprd.
Ca cunosctor al Dobrogiel la fnceputul ocuparii el de Romani, autorul atinge multe puncte interesante relative la justitia, administratia, so:51a i biserica sub Turd.
'MI-a servit acsta brosur pentru partite arbtate.
Suess Ed.

Tocilescu Gr. G.

a) Dacia inainte de .Romant. Bucuresct, 1880. Un volum.

Lucrare de eruditie, care a adus mari servicii celor care s'ati ocupat ca istoria Tarilor nstre
din 'naintea dominatiunil romane.
Citat, de tte scrierile nostre istorice de valre, am cutat sit' mi-o procur, i In adev6r ctilauzit
numai de acsta pretios facia, am putut ptrunde prin fntunecimea vcurilor.
Nu aduc laude, ci multumiri autorula pentru folsele ce am tras In studiul meil din ponderosa
D-sale lucrare.
Laudele mete ar fi nesemnificative pentru o scriere premiata de Academia Roman&
Fouilles et rcherches archologique en Roumanie. Bucarest, 1900. Un volume.

aduce vor fi slabe pe langa greutatea


Bine cunoscutului nostru archeolog, ori-ce laude
scrierii de fatit.
Voiti spune numai, c acest uvragiu mi-a servit la descrierea valurilor dintre Cerna-Voda
Constanta, la Cetatea i Mausoleul de la Adam-Clissi, cum si la identificarea cetatilor vechl cu localit,tile actuate din Dobrogia, luate dup, harta ce Insotesce scrierea.
Monumentul de la Adam-Clissi. Viena, 1895. Un volum format mare.

Mal trebuie Ore ceva de adaogat la o scriere cunoscut de Intrga lume savanta si de care se
lg numele ilustrului nostru epigrafist?
Cred ca nu.

www.dacoromanica.ro

22
In descrierea ce am fd,cut asupra monumentuluT am cdutat stt resum voluminsa scriere a D-luT
Tocilescu in cette-va notite.
Nu will dac am reusit pe deplin.
d) Revista archeologicd.

Din acestd preti6sit revistd, am extras descrierea cettil l'roesmis si Insuld Serpilor.
Planurile sunt dup cele din revist, ins. reduse.
106. Tott. (Baron de ...).

Mmoires sur les Turcs et les Tartares. Amsterdam, 1785. Trois volumes.

Bine informatul autor al memoriilor asupra obiceiurilor Turcilor si Ttarilor, traitor la curtile
Sultanilor si Chanilor TatitrescI mi-a folosit la partea etnograficit a scrieriI mele.
107. Ubicini M. A. Lettres sur la Turquie. Paris, 1851. Libr. Guillaumin. Un volume.
M'am servit de cunoscutul autor, and am vorbit despre organisarea, justitia si comertul Dobrogie sub Turd.
Istoria Romanilor. Bucurescti 1890-1900. Doue-spre-clece volume.

108. Urechia V. A.

Gigantica lucrare a regretatuluI nostru istoric incepe cu pacea de la Kuciuk-Kainargi si cele


12 volume abia imbrdtisz& sfirsitul vculdi al XVIII si inceputul celuI al XIX-lea, din pricina numerselor documente.
Pentru istoria, comertul si Biserica DobrogieI, aceste 12 volume mi-ad fost de mare folos.
109. Vincens E. Mstoixe de la rpublique de Genes. Paris, 1842. Trois volumes.
Dacd s'ar cerceta documentele relative la stpAnirea si comertul acestel republice, numai prin
prtile Dobrogiel s'i Dundri de jos, cred, cd, s'ar putea scri despre acest subiect maI multe volume.
Lucrarea de fat fiind prea scurt,, abia a avut putinit atingere cu subiectul meil, totusI am
consultat-o cu mult folos, pentru istoria s'i comertul provincieI ntistre din secolele XXIV-lea.
110. Voisin Bey. Notice sur les travaux d'amelioration de l'embouchure du Danube, et du bras de Soulina (1857
1891). Paris, 1893. Un volume.

In acst scriere se coprind pe scurt (tote studiile si lucritrile ce s'au fdcut de Comisiunea Europnd Dundrnd pe bratul si la gura SulineI in timp de 34 aril'.
Despre Comisiunea Dundrena, devenita a4I un stat la gurile fluviului nostru, am consacrat un
capitol al lucrdrii mele si uvragiul D-lui Voisin Bey nu mi-a putut fi de cdt folositor.
111. Xenopol A. D.

a) Istoria Romanitor. Edifia ,,Saraga. Iasi, 1896. Doue-spre-cfece volume.

Este sciut de alit greutate se bucur& acst, valor6sit scriere, care mi-a servit in tot momentul
ca o calauz, indispensabila a programului meii de lucru.
Resbbiele dintre Rug # Turd. lap, 1880. Doug volume.
Mi-a servit pentru a lega firul istoric de la ultimul volum al luI Hammer pd,nd, in 4ilele mistre.
Lucrarea D-luI Xenopol este plina de invdtdminte, din care uncle, crude adevdrurI despre politica rusesca fatd. de Tara nstrd.
Les Roumains au mogen-dge. Paris, 1885. Un volume.
112.

Din acst lucrare am luat numai cdte-va pitrtI, care ail fost, in atingere cu subiectul med.
Wiszniewski (Prince Adam). Bistoire de la Banque de Saint-Georges de la Republique de Genes. Paris, 1865.
Un volume.

Importanta institutie economicd medievala, care a lasat urme despre numele gii in Dobrogia
s'i la Dunitrea inferkirit, a fost obiectul studiilor acestuI savant scriitor.
Regret, cii, nu am putut, cAnd am vorbit de comer t stt md intind prea mult asupra organisariI acesteI b.nci.

Un studiii in adins ar gitsi in acst scriere un isvor bogat de cunoscinte.


Eil am fdcut mentiune de ea si nu o pot indestul recomanda cercetdtorilor.
Legiunile XIII Gemina si V-a Macedonica. Bucurescti, 1883. Un volum.
Partea II a scrierii se ocupii, cu istoria Municipiuliff Troesmis (Iglita), si este partea utilizat& de mine.

113. Zhirescu Maria Dra.

Lucrarea este luat, dup. articolul D-lui Tocilescu din Revista Archeologicd (ve4I No. 105 d).

b) Hart!, atlase, etc.


Atlas du guide maritime dans la Mer Noire. 39 planches.
Pentru curbele bathymetrice si litoralul dobrogian al Mari Negre am utilizat plansele VII si
VIII; iar pentru bratul Sulina plansele IX, X, XI si XII-a.

Corrard I.

Lelewel I.

Atlas de geographic (tu mogen-dge. 50 planches.

Am utilizat din acest atlas, pentru geografia medieval& a Dobrogiei :


Portulanul chartei Catalane din 1375-1377; Harta lul Andre Benincasa din 1476; cum si plana
XV-a, harta intocmitit dupti. Tabula Itineraria Edrisiana din 1154.
Marele Stat-Major. a) Harta Dobrogiet. Scala 'ho.o00. 60 fa
Acest detaliatit ridicare topograficd este o reducere dupit originalul 'hem') s'i nu se gsesce in
comert. Eil o am de la regretatul Al. Odobescu. M'am servit de ea la descrierea orografic& si hidrografica a Dobrogiei.
Chile de comunicatie ne-maI corespunOnd acum cu starea lor din 1880-82, cAnd s'a fii,cut ri-

www.dacoromanica.ro

23

dicarea, am intrebuintat la intocmirea hrtil mele, hrtile cilor de comunicatie ale Judetelor Tulcea
i Constan(,a din 1900.
b) Aceiasti hartd. Scala '1200.000. Palm fa Este o reducere dup,' original.
Am copiat dup harta /60.000 curbele de nivel cu equidistanta 50 metri pe harta V200.000, pe care
i
reducnd-o la jumtate (, ,200.000)
am obtinui harta lucrdriI mele.

Cile de comunicatie sunt luate dup hrtile judetelor; iar localittile vechI le am a.,eilat dup
harta ce insotesce lucrarea D-lui Tocilescu (vecp No. 105 b).
4. Schrader F.

Atlas de gdographie hitorique. 55 feuilles.

M'am servit de acst lucrare importantd la gsirea localit,tilor istorice.

www.dacoromanica.ro

CARTEA

JA

GEOGRAFIA MATEMATICA

71800

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL I

.1\T U M I 1

E..

Prima numire sub care a fost cunoscuta, de geografir si istoricir antichitatir, acksta
peninsula coprinsa intre Dunare si Marea Ngya, fu aceia de Scythia minor i) si Scythia
pontica 2).

Pe timpul dominatiunir romane, dupa organisarea Imperiulur sub Diocletian


(284-305 d. Chr.), ea facea parte din prefectura pretoriulut de orient, diocesis Thraciae sub denumirea de Scythia minor si Scythia pontica 3), avea de capitala, Tomis 4) si se desprtea la S. de
Moesia secunda (inferior) printr'o linie drpta intre Durostorum (Silistra) i Dionysopolis (Ekrene) 6)-

In anul 400 d. Chr. Scythia minor era ridicata la rangul Praeses Scythiae 6).
Din relatiunile ce ne ati fost lasate de Imparatul Constantin Porphyrogenetul, traitor pe
tronul Constantinopolulur, intre anir 912-959, o parte a Bulgarid se cherna ngra : 417).
In cautarea acester partY Neumann') o reduce la Mccupo6oukTapEct, la Bulgaria strictamente
istriana, adica la Dobrogia de asta-Or si teritoriul mar spre apus in dire.ctia Vidinulur.

Calugarul Nestor, patriarchul cronicarilor Slavr, traitor intre 1056-1116 vorbind


despre un act international dintre Rue si Greer 9) din anul 945, confirma c MxDpooukyccp(a

se intindea intru cat-va si asupra malulur nordic al Dunarir.


Dupa combinatia intre textul lur Porphyrogenetul si documentul lur Nestor, Domnul
Hasdet2 conchide ca, 10) M po6oukiapia sag Czerno-bolgaria coprindea in Secolul X-lea
intregul litoral maritim format prin intrunirea Dobroger cu ceva din Bugeac (partea de
S. a Basarabier).

Eaca decr un noti nume ce a purtat Dobrogea in Secolul X-lea.


In Secolul XII, geograful arab Mohamed Edrissi, fraitor la curtea lur Roger, regele
Sicilier (1101-1154), in descriptia sa, numesce Berdzan", tot tinutul coprins intre Dunare
') Strabon. Gographie traduite du grec en franais par M. M. De la Porte, Du Theil, Coray, Letronne.
Tom. III, p. 65.
9) Ptinius. Histoire naturelle. Traduite par Littr. Tom. I. Lib. IV. 25.

Peyssonnel. Observations historiques sur les peuples barbares qui ont habit les bords du Danube.
Paris 1765. pag. 3.
Lavisse et Rambaud. Histoire gnrale Tom. I, p. 43.
8) F. Sch,rader. Atlas historique. Carte 14. Mommsen. Organisation de l'Empire Romain. Tom. II, p.202

Provincie In care administratia Incredintat unui Praeses, era separat, de puterea militar peste
care era un dux (dux &Aid limitis. Vopisc. Aurel XIII i dux limitis provinciae Suythiae in Notit. Dignit.
Or. XXXVI) in Mommsen, op. cit. tom. II. pag. 496 i 585 nota 5,
De administrando Imperio. Ed. Bekker. Bonnae 1840.
Die Vlker des siidlichen Russtand. Leipzig. 1847, pag 106.
Chronicon Nestoris ed. Miklosich, 28.
') B. P. Hasdeu. Istoria Critic a Romnilor. BucurescI. 1873, pag. 56-57.

www.dacoromanica.ro

28

(Danu) 0. Marea Ngra (Mare Nitasch). El 11 arata ca intinOndu-se de la gurile fluviulul,


catre Sud pana la Reknova sail Zakatra (pag. 382, 397).
loachim Lelezvel identifica Reknova analog cu Rekran, cu oraselul de maY tarziii
Trakan, Tutrokan, iar a Turtucaia.
Tinutul pe care Edrissi '1 numesce Berdzan se intindea dar pana la Turtucaia, si cu
multa dreptate daca consideram regiunea din punctul de vedere fisic ; acsta este si
rerea distinsuluf etnograf Kanitz 2).
Asupra numireT Dobrogia", care se pte impinge cel mult pana in secolul XIV-lea,
parerile voiagiorilor si etnografilor sunt frte imprtite.
Jirecek4), care a scris dupa isv6re autorizate 4) deriva numele de la Dobrotitz, care
prin 1370 stapanea cstele marff spre S. de gurile Duncirii pang la Varna si avea doua
castele intarite la Mesembria. Lui Dobrotitz succeda fiul acestuia Ivanko, care nu domni de
cat f6rte putin, de Ore-ce vedem in 1387 pe Mircea cel ?flare intitulandu-se : Stapanitor
al ambelor laturl ale Dunrii pretutindedi pana la Marea cea 2nare 5).
In urma batalid de la Cossovo (1389), Dobrogia trecu in st6panirea Turcilor.
Kanitz 6) pe langa isv6rele istorice, ma aduce si probe filologice: ((Chiar a01', Bul-

garul numesce ori"-ce teren sterp dobritcha" ; cum se gasesce unul aprpe de Nip de
exemplu.

Ubicini, din contra pretinde c numirea Dobrogia insemnza Ora bung derivat
de la slavonescul Dobro-bun, cad acsta tara argumentza acest scriitor este maf
fertila in raport cu partile invecinate :
Pentru Rutenf, venitI din stepe, Dobrogia era un raiil ; o parte din Delta aprpe
de Cara-Orman, era supra-numita Paradisul Cazacilor 7).
Larousse 8) arata ea numele acestd regiunI este cu totul nora: Niel' un eveniment
important nu arata existenta Dobrogid in timpul evuluT-mediti, se scie numaY, c Genovezii

stabilisera aci comptuare. Larousse mal afirma ca numirea de Dobrogia nu este cunoscuta de cat in urma resboiulul Crimeief 2).
Distinsul agronom L Ionescu "), deriva numele Dobrogig din limba turca, si insmna tara fara padurT, pe cand cea l'alta parte (cea de Sud), unde sunt padurY se
numesc Deli-Orman, cuvnt, turcesc, care insmna (Alit acoperita cu padurT mart

') Joachim Lelewel. Gogra.phie du moyen-Age, pag. 124-127 Vol. III, IV si charla No. XI, XV din atlas.
Kanitz. La Bulgaria danubienne, pag. 541.
Jirecek. Gesch. der Bulgaren, pag. 12, 320.
Laon. Chalcondylas, pag. 326 4rroti E6evoo napaMx Ao6pototewg rob Moo5 xcpu.

Breed., op. cit. pag. 324, 345 si urm. apud. W. He yd. Histoire du commerce du Levant au MoyenAge, pag. 532, nota 3, Vol. I si mal cu sm, Documentele Coziei, legat. 40. Archiva sta.tuluI apud. Hasdeu,
op. cit, pag. 5, nota 21 si pag. 144, nota 482.
A se vedea i partea istoric corespundare anuluI.
8) Kanitz, op. cit., pag 480.
Revue de Gographie, 1879.

Grand Dictionnaire. Le mot Dobroudja.

Este falsa acsta parere; istoricul si Domnul Moldovei, Dumitru Cantemir care a scris pe la 1711,
istoria sa asupra Imperiului otoman, o cunelsce sub acest nume. Nota 57, pag. 236. Vol. I, ed. franc.
') I. Ionescu. Excursion agricole dans la plaine de la Dobrodja. Constantinople 1851, pag. 13.

www.dacoromanica.ro

29

CAPITOLUL II

I. Situatiune
Dobrogia este aselata intre al 24, 57', 16" ') si 27, 22', 59" 2) longitudine rasaritna
intre al 43, 45', 15" 3) $i 45, 28', 47. 4) latitudine nordica.

2. Limite
Dobrogia este coprinsa intre doue" limite naturale : Dundrea la V. si N., Marea Ngrd
la E. si o limit conventionald, la S
A. DunArea 5) desparte Dobrogia de Romania de la Punctul Terminus, pana la gura
PrutuluI pe o lungime de 252.600m; iar de aci fluviul cu unul din bratele sale formza
frontiera despre Rusia pe o lungime de 160.000 metri.
De la gura PrutuluI, frontiera urmza cursul fluviuluI pana la 8 km. spre V. de
ora$ul Tulcea, in punctul de bifurcatie numit Ceatal Ismail (mila 54), apoI urmza brafal
Kilia pe la marginea nordica a ostrvelor Tatarulut mic, Daler I, Daler II si Tatarul ?mire

(Ivanesa Tatarski), carI re'man de partea DobrogieT, trece prin fata orasuluI Kilia Vechid ,
pe la marginea nordica a insulelor Meslinul si Ciornofca, prin fata satuluY Periprava $i in
fine pe gura Stari-Stambul, pana la Mare.
Distantele intre diferite puncte pe Dunare sunt :

De la Punctul Terminus la gura Borcil


Gura BorciT la Ostrov
Ostrov la Rasova
Rasova la Molul lui Theodosiil . .
Mol la Cerna-voda
Cerna-Voda la Harsova
Hr$ova la Durac (bifurcatia Dunaril)
Durac la GarlicI (Pe Dunarea vechia) .
GarlicI la DaenI
DaenI la Ostrov
Ostrov la Picinga

Picinga la Turc6ia
Turc6ia la Iglita
Iglita la Carcaliu
Carcaliu la Macin
Macin la Ghecet
Ghecet la Casarma InfanterieT
Casarma Infanterid la GalatI
GalatI la Badalan

lElb,"dalan la Cotul Pisica

Pisica la Gura Prutulul

2.200
6.000
40.200
6.600
7.000
50.100
7.600
27.000
10.200
10.600
11.500
16.600
4.000
5.700
10.000
13.000
14.800
3.000
2.000
2.000
2.500
252.600

Este meridianul Punctulut Terminus al frontiereI, aseilat la 800 m. spre NE. de Silistra (ItchTchenguel-Tabiassi).

A se vedea Istoria unel frontieri, pag. 263.


Farul din Sulina. Corrard. Guide maritime dans la Mer Noire, pag. 63.
2) Movila Ilanlik. Istoria uneT frontierT, pag. 251.

Pichetul de la gura Prutulut. Harta mareluI stat major. Scala 1/50.000 ibia E. 1.
Descrierea fluviuluI in partea hidrograflcit.

www.dacoromanica.ro

30

Frontiera :
m.

Transport
De la Gura PrutuluT la Beni 9
Beni la Isaccea
Isaccea la Ceatal Ismail
Ceatal la orasul Ismail
Ismail la Bugeak
Bugeak la Gura Sonda
Gura $ondal la Kilia nou,
Kilia nou la Kilia vechi
Kilia vechi, la Periprava

Periprava la Wilcov
Wilcov la ramificatie Star Stambul
Pe canal Ora la Mare
B. Marea Ngr 2),

252.600
3 704
27 300
24 300
22 000
11 750
5 750
25 700
2.000
21.250
3 750
7.500
5 000
412.604

ud, ceistele Dobrogief pe o lungime de 221.160m, de la punctul No. 31.

al frontieriI (Ilanlic), pn la gura Star Stambul.


Distantele lntre diferite puncte pe ceist, sunt :
m.

De la piatra No. 31 a frontieriT la Bantle

1 33-6

'lank la Mangalia

6 600
21 000
Mangalia la Capul Tuzla
23 400
Tuzla la Constanta (cap.)
22 000
Constanta la Capul Midia
7 800
Midia la Gura BoazuluT
27.000
Gura BoazuluT la Piritsca (limita Jud. Tulcea)
8 600
Gura Peritsca la Gura PortiteT
53.200
Gura Portita la farul Sf. Gheorghe .
5.000
.
Farul Sf. George la Capul Sf. George.

Capul Sf. George la Sulina


Sulina la Capul Mosorali
Lrgimea GuriI Baba-Hasan
De la Insula Popina la Gura Star Stambul.

29 630 (16 mile)


12 400
2 200
1.000
221.1.60

C. 0 linie conventional

desparte la S. Dobrogea de Bulgaria. Acst linie este trasat,

de comisiunea europnei de delimitare (art. 11), conform art. 46 2 al tratatulul de la Berlin,


linie care se sprijind la apus pe Dunre (la 800 m spre E. de fortul Silistrer Itch-TchenguelTabiassi), iar la r,srit pe Marea Ngr, la 1300 m spre S. de satul Bantle.
Istoric.8) In urma ultimuluT rsboiti Ruso-Romno-Turc, In instructiunile relative la

armistiti, instructiunT pe care A. S. Principele Gorgiacow le comunic la 28 Ianuarie


1878 generaluluT Le F16, Ambasadorul Franter la St. Petersburg, se prevedea cd:
') Pdrerea luI Paul de Aleppo, biograful patriarculuI Macarie, care a citrtorit In T6rile RomAne pe
timpul lul Vasile Lupu, era cii, Tomarova (TimEtrobo), ReniI ar fi vestitul ora pe care GreciI il numesc Errina (E. Cioran. Ctilatoriile lui Macarie, pag. 261-2).
3) A se vedea descrierea WiriI Negre la parte hidrograficii.
3) Dupa Correspondence respecting the European Commissions appointed for the demarcation of frontiers under the treaty of Berlin. London. 1879. Acela uvragiil din 1880 Commission technique europenne forme() en vertu d'un accord intervenu entre les puissances signataires du Trait de Berlin. 1879.
Paris. Diferite acte diplomatice emanate de la Ministerul nostru de AfacerI streine. Manuscris.

www.dacoromanica.ro

31

Principatul Romania se va declara independent fi va primi o despa gubire teritoriala",

iar in preliminrile de pace subscrise la 19131 Ianuarie 1878 la Adrianopoll, de catre


Server-Pasa si Namic-Pasa de o parte, Marele Duce Nicolae de alta, se stipulza :
Indepenta Romania va fi recunoscuta
se va asigura o despagubire teritoriala indestulatare."

Prin art. V si XIX al tratatului preliminar de la San-Stefano,1) din 3 Martie 1878,


se spuse:
Sublima Part& recundsce Independenla Romania, careW va sustine drepturile a la o
despagubire ce se va desbate intre ambele parti" (Art. V).
Sangiacul Tulca, adiat districtele (Cazas) Chilia, Sulina, Mahmudia, Isaccea, Tulcea,
Macin, Babadag, Harova, Kastenclge, Medgidia, insulele Delta Insula $erpilor, urmza a
se da Romania. Rusia
reserva dreptul a da Dobrogia Romania, in schimbul partii. din
Basarabia primita de Moldova In 1856 ssi limitata la Sud cu talvegul bratulu Chilia
gura Stari-Stambul" (Art. XIX 2).

Art. 46 2 al tratatulur de pace de la Berlin, relativ la anexarea Dobrogier la Romania, zice:


Traseul frontierii va fi hotarit la fctta loculia de Comisiunea Europna instituita conform

art. 11 din acest tratat pentru delimitarea Bulgaria."

Comisiunea Europna de delimitare s'a intrunit la Constantinopol in diva de 21


Octombrie 1878 si se compunea:
Peniru Germania: Colonelul Von Scherff, din al 29-lea Regiment de Infanterie.
Ajutor: Capitanul Krahmer, din Statul Major.
Pentru Austro-Ungaria: Locotenentul-Colonel, Baron de Ripp.
Ajutor: Contele Wurmbrand, Capitan in Statul-Major.
Pentru Franja: Lemoyne, 5ef de Escadron, din Statul-Major.
Ajutor : Nicolas, Capitan de Geniti.
Pentru Marea-Bretanie : R. Home, Colonel de Stat-Major.
Ajutor: Ardagh, Cpitan de Stat-Major.
Pentru Italia: Orero, Locotenent-Colonel de Stat-Maj or.
Ajutor: Tornaghi, Capitan de Stat-Major.
Pentru Rusia: Bogolubow, Colonel de Stat-Major.
Pentru Turcia: Tahir-Pasa, General de Brigada. El avu i presedentia.
Ajutor: Simon Efendi (Papasian), Secretar.
Serafetin Efendi, Capitan de Geni (Protocol No. 1, pag. 49).

Comisiunea decide, ca prima lucrare de delimitare sa fie aceia dintre Bulgaria si


Romania; apol admise s ia intelegere i cu Ministerul Nostru de Afaceri Streine, in care
scop dete urmaterea telegrama:
Comisiunea de delimitarea Bulgarier va fi Sambla 2 Noembrie la Silistra, pentru
a incepe lucrarile pe frontiera Bulgaro-Romana. Ar fi fericita, daca guvernul Roman va
bine-voi sa-i trimta cati-va oficerl, care s'o insotiasca i sa execute lucrarile topografice
socotite trebuincise. (pag. 51).
Ministrul Nostru, Kogalniceanu, respunde prin telegrama de la 23 Octombrie, c pune
Ja dispositiunea Comisiunir pe delegatir Romani': ColoneliI Slaniceanu, Arion i Falcoianu

si pe deputatul M. Ferechide, earl la 1 Noembrie 1878 se aflara la Silistra, unde vine si


Comisiunea, la 3 ale acestel lunr.
De la inceput chiar, delegatul Rus avu tendinta, ca punctul de pe Dunare, de unde
trebuia sa incpa frontiera, s fie in fata satuld Dichisen1 (din Jud. Ialomita).
Trel fura consideratiunile, pe care I intemeia colonelul Bogolubow propunerea sa :
a) Topografice. La DichisenI sustinea el ar fi punctul cel maI nemerit de a se
') Acest tratat coprinde N articole; el Orta urmittrele semnaturi: din partea Rusiel, Contele N.
Ignatiev, Adjutant general M. S. Imperiale i Melidov, ambelanul Curtfi Imperiale; pentru Turcia, SavfetPw, Ministru Afacerilor Streine i Sadulah, A mbasadorul M. S. Sultanul pe 'hip, Curtea Imperiala Germana.

www.dacoromanica.ro

32

stabili podul, despre care se face mentiune in tratatul de la Berlin 0 care &A lege teritoriul din no5 anexat cu Romania.
Economice. Silistra fiind in stranse legaturI economice cu satele din prejur, pang
la 25-30 Km. deprtare, daca s'ar da Rom'aniel. satele AdachioI (Ostrovul), Canija, Garlita
0 Almaliu, ar priva orawl de resursele sale economice ; in plus ca intre Silistra 0 Ostrov
sunt o mullime de viI, earl' apartin locuitorilor din Silistra.
Etnografice. intre Rasova 0 Silistra, elementul romanesc este maI compact numal
pana la lacul Oltina (satele Oltina, Casla, Beilicul, Marleanu, Aliman 0 altele), pe cand
de la lacul Oltina spre Silistra, populatiunea bulgara este mal numerels (satele Garlita,
Canlia, Galita, Lipnita 0 Almaliu).
T6te aceste consideratiunI ale Colonelulul Bogolubow, Unclear' s fixeze punctul de
incepere al frontierir pe fe'rmul drept al DunariI in vecinatatea satuluI Projovo (Parylia),
de uncle frontiera ar fi trebuit sa se indrepte printre satele Coslugea (lasat Romania) %
Lipnita (dat Bulgaria).
Lemoyne rspunde, ca protocolul No. 15 al CongresuluI din Berlin prevede, ca limita
spre Nord a Bulgaria sa fie o linie de la Silistra la Mangalia. Decl punctul pe Dunare
trebue ales apr6pe de Silistra, me ales c aci este nemerit a se construi si un pod peste
fluviti, unde in tdte timpurile s'a recunoscut, ca un pod nu putea a stabilit de cat la capul insulelor dintre Caldra0 0 Silistra.
Acst, din urma propunere a fost admisa de to delegatiI Comisiunil (afara de cel Rus).
In aceia0 edinta,, de la 3 Noembrie 1878, deputatul Ferechide si Colonelul Falcoianu,
ati combatut parerea ColoneluluI Bogolubow, formulandu-0, dupa aceia, propunerile lor
inteun memorita, care s'a citit in *edinta de la 5 Noembrie. (Protocol No. 4, pag. 70-75).

Consideratiunile, pe care-sI bazar.' delegatir romanI alegerea punctuld de pornire a


frontiern la cate-va sute de metri de la imprejmuirea Silistra, erati :
In dreptul acestuI oras s'a mentinut in tot-d'a-una, din timpurile cele maI departate, comunicatia intre Calar4 0 Silistra.
Bratul DunariI, Borcea, care se desparte din malul stang in fata, SilistreI, Intre ea
0 satul Chiciu, stabilesce si determina chiar acsta linie de comunicatie in mod natural.
Podul de peste Dunare 9, despre care vorbesce protocolul al 15-lea al congresulur
din Berlin, pelte fi maI cu inlesnire wdat aci, de cat in punctul propus de delegatul rus,
mar ales ca protocolul suna curat : in apropierea SilistreI (Protocol No. 6, pag. 77-82).
In edinta de la 6 Noembrie 1878, comisiunea primesce o petitiune de la locuitoriI

din Silistra 0 satele vecine, care cereari sa se impinga frontiera la 30-35 kil. spre rsarit de Silistra. Propunerea a fost respinsa.
Tot in acst ll s'a fixat, ca punctul de pornire al frontierif (punctul terminus) sa
fie la 800'n din jos de Silistra (Protocol No. 7, pag. 86).

') Cestiunea poduldi de peste Dundre a fost discutatd In congresul de la Berlin la 8 Julie 1878
(p. 168-171 ale congresuldf). Principele de Hohenlohe, representantul Germaniei, observ: cd punctul de
legare despre partea Silistret trebue set fie un loc, unde un pod ar putea fi stabilit pe Dundre, la E. de Silistra,
fi care ar lega cele 2 grmurt, romdne ale fluviuluti.
In fine Baronul Haymerle, representantul Austro-Ungariei, adaogi: ea dupd avisul experfilor un singur punct in preajma Silistreti era pritincios la construirea until pod. Inalta adunare se Invoesce cu aceste
propuneri.

www.dacoromanica.ro

33
(ANEXA No. 2, pag. 123).

NOTITA

Care fixzi punctul de legaturi al frontiereT Romano-Bulgari la Est de Silistra


Latitudine .
.
.
.44, 7', 20" Nord.
Longitudine
270, 17', 30" Est de la Greenwich.

Tabloil de unghiurile msurate la 6 i 7 Noembrie 1878 de D. D. Ardagh


Chermside, oficerI al statulul-major Englez

PUNCTELE VIZATE

Din statia
Itch-Tehenguel

PS

Nordul magnetic
Cirninul la Vest de CalttrasI
Ferstra Vest a bisericeI de la CalarasI
Movila Nord, dincolo de insula Hopa
Casii. (un post de pazii) ye un deaf
Partea Nord a colibeI cariimidarieI
&Alp vecin de acsta coliba
Prajina pavilionului Yilanli-Tabia
Movil dincolo de valea de la Sud

Crucea bisericel celei marI .... ..

Anti moscheia cenusie


Ferstra bisericei celeI marl
Clopotnita moscheiel celeI marl'
Alta moscheia
Movile in sus de Dunare
'Nadu' plantel bastionulul de la Itch-Tchenguel

ObservatiunI:

11
15

Dunftre

"

JP

30
32

29
63

20
30

103
167
235

35

fl

52

ff

14
27

217

23
4
21

3
15

11
79

181

33

202
215
229
230
236
280
6

de plecare pe

PP

35
37
81

104
113
154
188
193

Moscheia cenusie
Moscheia

Din punctul

dupd bastionul

Pt

233
245
267

18

20

35
8

PP

270
268

40
21

40
30

279

43

30

ft

ff
PP

1. Distanta din punctul de observatiune pe bastionul Itch-Tchenguel, pn,

la partea proeminenta a escarper de pe acelas bastion este de 20 metri.


Distanta din punctul de plecare pe Dunre, la unghiul cel maI invecinat de coliba
caramidrier este 50,7 metri.
Distanta, intre partea proeminent a bastionuluI Itch-Tchenguel i punctul de plecare este de 800 metri.
Punctul de plecare era la 7 Noembrie 1878 la douI metri de marginea aper si la
10 centimetri mar sus de nivelul fluviula
Noua fruntarie se Indreptza catre o directiune Sud-Vest 2200 apr pe, ca s, ajung,
a puntea asedat la imbucatura \rail intre Medjidie-Tabiassi si Ordu-Tabiassi, ca la 1.650,
metri din punctul de plecare.
Declinarea busolel teodolitulul Cu care s'a ridicat unghiurile la Silistra este de

Declinarea la Mangalia este aprpe de 5,30' dupa harta de marina engleza.


Directiunea de mijloc a linier tras din punctul de plecare la Silistra pana In punctul de sosire la Millie, este de 112,52',32".
Comisiunea hotrasce apoI de a se face o recunscere pe zona de frontier dintre
Silistra i Mangalia in dilele de 7-15 Noembrie 1878.
Acsta recunscere a fost insotita de oficerif topograff insrcinatI cu ridicarea planuluT frontierit Din partea nstra a fost trimes capitanul Culcer.
ca la 26 Noembrie, comisiunea de delimitare sa-sI continue
Se maI decise
lucrarile la Constantinopol.

In acst clatorie de recunscere s'a decis ca punctul de sprijin al frontierif pe


Marea Ngr, sa fie la o movila situat, aprpe la 1200 metri spre Sud de m6ra din Ilan&
intre dou movile mar mid.
Tot atundi s'a fixat i punctele de pe frontiera (Protocol No. 8, pag. 87-95).
5

71890

www.dacoromanica.ro

34
ANEXA No. 4 (p. 124-126)
PUNTELE SI LOCALITTILE APROPIATE DE LINIE

PUNTELE DE RECUNOSCERE ALE LINIEI-FRONTIERE


c.

.....2
cu o
nEg

S
S

Iti
.0

4-

DENUMIRE

CL)

154

el)

,CL)

E
o

J2 5 .,'

IN DI C A TIUNE

;-,

7..=4 g

aoE

te de dinetts pre-

DENUMIRE

cedentit

,o--d
o

'n
Ti .

e :..'.'

gl E

.:.0,

ar-

,-, ,4.;
SlEi g

.^. 0,
, --

OBSERVATIUNI

eS

174

"S
s

a a)
C., Z6
40;4A

S'

UnghiurTstil:r:fol;nrnaa--

INDICATIUNE

r....>0

tii

7-1.!'-'1

EXPLICATIUNI

2: =

p0 8 -E

8a 8a

Ectom.

Punt hotar pe Dunre, la E.


de Silistra, la 800m de IthTchenguel Tabiassi

Linia frontier striibate


Deirmen-Tabiassi . .

Positiunea e-xact a a-

cestui punt e fixat&


printr'o msurtoare

. .

special
Este a doua punte mer-

2 Podul de la vrsatura talveguluT, care desparte intririle pe care se ridica Medgidie - Tabiassi*i Ordu-Tabiassi

3 amp cultivat la confluenta


celor dou rovine ce forformzii, talvegul precedent

end In susul grleI

17 220

Frunlaria urmz traseul curb al talvegulul in tre puntele No. 2


04

25

4 Grupul de 8 arborl la confluenta unc mici rovine ce


se cobr de la fortificatia

Ordu-Tabia
5 Arbore In capul rovinel, care
se prelungesce titre Ordu-

Piatra in vrful undi

20

movile de 1.400m

84

Tabia 0 Arab - Tabia d'alungul drumuluI vechill al


SilistreT la Varna 0 la bifurcarea drumurilor .

Movil isolat la Sud-Vest de


Almaliil
5

122

Pod pe drumul cel mare

15 120 178 in fundul vit Kulhora


la 1.050m

7 Arbore la Est de ambra*amentul cilor Almaliii-Caraorman 0 Almalift-EsenchioI

8 Movila B la Est la mra de


la Caraorman 0 la Nord de
drumul cel mare

17

9 Movila C, vecin cu drumul


de la Varna la Sud de m6ra
de la EsechioI . . , . . .

3,75 115 175

Semnul No. 8 apartine


272

unul grup de 2 movile;

este cel mal la Sud


din amndou

. .....

chioi la 3.600m . . .
Mra de v6nt de la Esechioi la 2.400m . . .

Drumul cel mare de la


Varna la 180m . . .
57,5

Mra de vnt de la Esechioi l 4.150m . . .

279

de la EsechioI la Gib-lita la confluents. Walor la 3.300m . . . .

350

78 106 Hotar lajumtate drum

Mica movil. la Nord

de Cranova la 1.000m
104 104 206 Cimitirul la impreunarea drumurilor la 600m

din movila E la Iocul cel


mai central al stAncilor isolate, situate la 6 km. la N.
de Cranova in valea care
se cobr la S N. de sat 0
aprpe de un cot care se

Cuiusu

175

40 152 175 Movila la S.-V. de Ese-

12 StAnca pe linia drptti. dus

'ntrce spre Vest


15 13 Vrful fnvecinat de incruciarea drumurilor CranovaCalaigi, 0 Velikioi-Regep-

Mica movil. spre Nord


la 250m .

ll

13
1.

Movila dincolo de drula 2.000m

1I

12 11 Movila E. la Vest de Cranova *i pe drumul de la


Cranova la Buiuc-Carvan

31 157 222 Mtra de la Caraorman

10 Movila D cu semnul de trian9

mul cel mare la 1:350m

gulatie la Est de Esechioi


0 la S. V. de Garlita . . .

737

348

Imediat dincolo de puntul de recunscere No.


12, linia frontier& strbate valea Cranovei 0

se 'naltd, pe o colin.

48

48 113

Mra cea mal aprpe


de Calaigi la 2500m

36 137 280

www.dacoromanica.ro

53

35
PUNTELE DE RECUNOSCERE ALE LINIEIFRONTIERE

5
400

-.
..=

5o..

.P..

pd.)

303

.,..

..
0

- -.E.,

UnghiurT a-

14g

tire Irma;

DENUMIRE

.,.-
o

tii

=....

INDIC ATIUNE

44
=0

5
.0.3.

co cc,

.,

0o

44) f_,ca.

te de dtrectta precedentil

z z

Betona.

Po 4?,

ti

z 1 v.
`a

DENUMIRE

;4;4
os....'

OBSERVATIUNI

INDICATIUNE TA=

EXPLICATIUNI

s.
p
q'''

PUNTELE SI LOCALITITILE APROPIATE DE LINIE

0elV
..

gil

sr,E

8E

87e;

A.10.4e

16
17

18 14 Vd,rful la un kilometru i jumatate la S.-V. de Tekederesi

Notitele relative la puntele de recunescere No.

66 175 118

14

18 sunt datorite

uneI cercetarI fed repeg asupra terenuluI,

fcutti de oficeriI romnl

19 15 Confluenta rovinel Tekede-

resi 0 al vil celei marI,

trecend prin Tersconduru- i


Ked-deresi

20 16 Punt al \rail la dou chilometri 0 jumtate aprepe,la


Vest de Tersconduru . . .
21 17 Punt pe drumul de la IucarMahale la Tersconduru, la
jumatate drum fntre cele
.

18 112 117
40 109 117

30

85 156

52

85 180

Sevendic

61

61 256

S.-V. de Sevendic

36 145 240

dou sate

22

23 18 Incruciorea drumurilor Iu-

car Mahale-Saricea 0 ChecIderesi-Hisarlic

25 19 Movila L cu un semnal de
triangulatie la jumtatea

distanteI intro Emsemlia 0

26 20 Semnal de triangulatie spre


27

21 Movila M la un km. spre S.-V


de Hasanchi

Mera Sevendic la 1.750m

15

Mtira Armutli la 3.100m

11

48 175 169

28

2' 22 Movila N la Est de drumul

Hasanki-Armutli, la Ose km.

de Hasanki 0 la 3 km. de
Armutli

48 164 1:,

30

31 23 Arbore la Sud de satul Armutli


32 24 Movila 0 la Vest de DocuzacI

33 25 Movila P cu semnal de triangulatie la S.-E de DoguzacI

3, 2 Movila Q la S.-E. de Derechioi-Cifut-Cuiusu

34 27 Movila R. la Sud de CanhCiucur la Nord de Muraadi

37
38
39

63,6 170 116

20 106 193

Movila spre N.-V. de

DocuzacI la 3.000 . .
Mera de vent de la DocuzacI la 1.950m . . .
Mera de vent de la Do41 119 186 cuzad la 2.700m. . .
Mra de vent de la Hai50 126 172 sarlic la 1.700m . . .

100 117 171

Debuoul S al satuluI
CanIi-Ciucur la 3.700m
Casa cea maI aprepe

de Muraaci la 2.900m

S0T

fntre Movila S la Est de Husein -Techekioi i movila T,

42 29 Movila U aprepe de un sat

331

226

94 108 180
Movil la 2.700m

www.dacoromanica.ro

Puntul de recunescere
No. 26 este cel mal la
Sud de cele 2 movile
situate Intre Derechioi
o Cifut-Cuiusu

45

141

8488

(cea maI la Sud din cele


41

76

La 1.200m de movible

28 Un punt la jumtate distanta


dou movile) la Vest de Hoscadin

54

Fruntaria tale drumul


flusein la Tekekioi-

Daulukioi, la 700m N.
de cimitirul HuseinTekekioi

49 Fruntaria trece la 900m

36
PUNTELE DE RECUNDSCERE ALE LINIEI-FRONTIERE
0.
5.1

DENUMIRE

C1)

QQ
W CP

C.)

CV

4 '- P.

75.

a.

.55

S SL

s a)

INDICATI UNE

LInghiurl aproxlmative formate de dl-

recia precedenta

zz

ev

PUNTELE I LOCALITATILE APROPIATE DE LINIE


7.

DENUMIRE

INDICA TIUNE

PE

OBSERVATIUNI

ae

ai

EX PLICAT IUNI

ot3

g1.1

Ectom.

In ruina la Sud de satul ruinat Almali

Sud de mera S. de

78 108 161

de la Kadikioi i strabate o linie telegraficd

fntre satul rumat

43

44 30 Movila V la Nord de Karad-

jilar (cea mdi la Nord din


cele dou6 movile)

47

Unja telegraf. la 800m


spre Vest
99 184 Mora la Est de Caradjilar la 2.000m . . . .
Movila vecina' la 230m

movila V.
Fruntaria la 3.100m de
movila V. trece la 10m
Nord de o alta," movild;
.10

gala de movila cea

Movila cu semnul de

45 31 Movila X a 1330m de mera


Ilanlic punct hotar pe Marea Negra

triangulatie la Vest- de
Caradjilar la 2.100m

Alt movild la 3.600m


54

93

la 4.600m aprepe, ea
trece la o distanta enoua.

323
332

Movila X este la 180m

de o altd movila ma

micti situata la Sud

Plagea, este la 200m


de movild X

La 20 Aprilie 1879, Comisiunea se reintruni la Constantinopol, ea era constituiti astfel : Preedinta a fost 1uat6, de comisarul Franta Lemoyne ; comisarul Anglid a fost inlocuit
prin Edward Bruce Stamley.

In acsta a doua sesiune, opunerl nou se facurg, din partea delegatuldi rus, care
atrase In partea sa i pe al Austria
Mai 'nainte ca lucrrile comisiunif s, fie sanctionate de puterile cosemnat6re, trupele
romAne ocupara positia de la Arab-Tabia, aceia ce era sa complice cestiunea, maI ales
ct trupele rusescl nu dewrtasera incr, Bulgaria.

Prin intervenirea Rusid se obtinu uvw retragerea trupelor de pe Arab-Tabia, dup


cate-va lile de ocupare.
Acestea se petreceati filtre 20 Aprilie .5i 23 Septembrie 1879. La 27 Octombrie, Comisiunea se Intrunesce din noti la Silistra *i se compunea : pentru Germania, din Majorul
Heyde din genit ; pentru Austria, Colonelul Iaeger ; pentru Franta, inspectorul general de
podurl, Lalanne; pentru Anglia, Cgpitanul Sale si Locot. Caillard; pentru Italia, din Majorul
Sonzolli ; pentru Rusia, inginerul Karischeff i generalul Struwe; pentru Turcia, din ge-

neralul Yachia si Gabriel Effendi Naradounghian. Presedinte fu Lalanne, iar secretar


Iaeger asistat de Caillard i Naradounghian.
In edintele ce se urmard (4 la Silistra i 3 la BucurescO, Comisiunea admise pe delegalii Rornni (Colonelii Flcoianu fi Arion ci inginerul Olnescu), s urmeze explorafiunile
pe teren, set asiste la deliberatiunt fi seez-is dea petrerea asupra punctelor in litigia, pira voce
deliberativ.

De la a 3-a fedintet, s'a admis fi comisiunea bulgaret (Boris Antonovici inginer fi M. Karamihailoff) sei asiste la lucrad cu voce consultativd.

Mal multl delegatI, intre care al Italid, struiati ca mal MUR" Comisiunea sa se
ocupe de locul unde trebuia afe(lat podul i numaI dupg resolvirea acesteI cestiunI sal se
trca la studiul traseuluI frontierif.
AcstA propunere obtinu consimtAmntul tuturor membrilor ; delegatff Rusl citir, un
memoriti coprinOnd dou6 propunerl asupra locului aselril poduluI, propunerI care al:1
fost criticate cu energie de delegatil romanI; acetia propuser6 i ei un proiect. Comisiunea
decise s viziteze locurile celor 3 propunerI :

Comisarff Rusl propunea5 a se asela podul la 21 sal 36 k. spre N.-E. de Silistra ;

www.dacoromanica.ro

37

iar delegatri RomanY gaseati ca punct ma nemerit la 800 m. spre E. de Silistra. In acsta
cestiune delegatul Italig facu propunerea.
Comisarul Rus cere parerea celor-PaltI membri, daca locul podulur trebue s fle in
directia Canlia-Ciord la 21 km. maI jos de Silistra, sari apr6pe de lacul Oltina (DichisenIParj6ia)? (Acsta ultima propunere se retrase).
Fie-care delegat trebuia sa-sY formuleze parerea in scris, daca constructia poduluI
era sari nu posibila pe locul ales de comisarul Rus. Totl delegatir respinsera acsta propunere ; iar in sedinta de la 1.1 Noembrie 1879 se fixeaza ea, punctul terminus s fle acela
ales de comisiunea anteri6ra.
Cu t6te opunerile delegatuluI Rus, se inchisera sedintele comisiuniI de delimitare.
2. Traseul frontierii romano-bulgar, fa cut de Co2nisiunea Europnei de delimitare. Descrierea topograficd a acestel frontieri. (Actul din 17 Decembrie 1878, pag. 120-122. S'a mo-.
dificat in urm art. 6 si 7, dupa cum se va arata maY jos.)

In virtutea art. XLVI al tratatuld incheiat la Berlin la 1.3 Iulie 1.878, Principatul
Romanid urmand a primi teritoriul situat la Sudul Dobrogia pana la o linie avnd ca
punct de plecare la Est de Silistra i respumjnd la Marea Ngra, spre Sud de Mangalia.
Traseul noueI frontierl trebuind a se fixa la fata loculuI de Comisiunea Europn
intocmita conform art. 2 al lisuluI tratat pentru delimitarea Bulgarid :
11/. M. L. L. Imparatul Germania Imparatul Austro-Ungaria Domnul Presedinte al
Republicd Franceze, M. M. L. L. Regina Mard-BritaniI si Irlanda imparateasa Indiilor,
Regele Italia Imparatul tutulor Rusiilor i Sultanul Impratul Otomanilor atl numit pe

Comisarif lor
M. S. Impratul Germanid pe Wilhelm-Frederic-Carol-Gustav Ion de Scherf, Colonel
Comandant din al 1.3-lea Regiment de Infanterie de la Rin No. 29.
M. S. Imparatul Austro-Ungarid pe Baronul Carol-Christian-Henric de .Ripp, Colonel
de Stat-Major.

D. Preedinte al Republicd Franceze pe Jules-Victor Lemoyne,

ef de escadron de

Stat-Major.

M. S. Regina Regatuld Unit al Mare Britanil i Mande, Impratsa Indiilor pe Robert-Home, major in corpul de geniti i Colonel in armata.
M. S. Regele Italid pe Baltazar Alexanclru Orero, Locotenent-Colonel de Stat-AIajor.
M. S. Imparatul Rusid pe Andrei Bogolubow, Colonel de Stat-Major, Adjutant al M. S.
Imparatulut.
M. S. Sultanul Impratul Otomanilor pe Mehemet-Tahir-Paisa, General de Brigada din
Statul-Maj or.

at" depus actele de imputernicire, s'ari constituit la Constantinopol


Acetia, dupa
in comisiune de delimitare a Bulgaria la 23 Octombrie 1878.
ComisarI aI celor pte puterI semnatare tratatuluI de la Berlin, dupa ce s'aii
transportat la Silistra i ati strabatut tra intre Silistra i Mangalia, ca sa studieze
dat
s adune cunoscintele necesariI; dup ce ail' ascultat esplicarile ce
de delegatiI numitI pentru acest sfarit de guvernul A. S. R. Principele Romania
Declar traseul frontierel flxat dupa principiile i in conditiunile urmatre:
Art. 1. In conformit ate cu intentiunile puterilor swum-dare ale tratatului de la Berlin fi
spre a da Guvernului Roman putinta de a stabili o comunicatiune entre ambele termuri ale
Duneirii pe local recunoscut cel mai potrivit in sus in apropiere de Silistra, punctul de plecare al nouei frontiert despre Est de Silistra, este fizat pe prmul drept al Iluviulut, in ta(
de Diermen-Tabiasi, la 800 m. de bastionul N.-E., al ora,sului (Itch-Tchenguel-Tabiasi).

Art. 2. Locul exact al acestuI punct este dat inteun plan regulat pe scara 1/3000
anexat la presentul act, Cu o notita care flxza latitudinea i longitudinea sa, precum i
positiunea sa marcat pe puntele cele maY insemnate ale orasuluI i pe cele din prejurul

Art. 3. Punctul de legatura al noud frontierY pe Marea Ngra, la Sud de Mangalia,


este'insemnat prin movila cea ma mare din cele treI situate la 1300m. aprpe, spre
Sud de m6ra de la Ilanlik.

www.dacoromanica.ro

38

Art. 4. Latitudinea i longitudinea acestur puncl a fost luate precum mal' jos se arata
de pe harta de marina Engleza a Maril-Negre :
Latitudine 43.',45'45" Nord.
Longitudine 28, 32', 20" Est de pe meridianul Greenwich.
Art. 5. Intre cele doua puncte de legg,tura determinate in articolele precedente, traseul
liniel frontierI este, in principi, stabilit dupa accidentele naturale ale terenuld, lesne de
recunoscut i abatandu-se cat mar putin de unja drpta, care unesce cele dou puncte exreme.
Art. 6. Linia de demarcare este indicat, pe un plan topografic pe scala 100000
tocmit
dupg, planurile espediate i esecutate la fata loculur si este descrisa cu amanuntul
inteun caiet, in care sunt specificate punctele ce s'ati marcat i carl ail fost alese pe teren,
Asemenea s'a falcut si o schita pe aceias. scala, pe ca,re sunt indicate numaI linia cu punctele sale marcate, talvegurile principale i localitatile fruntarier.
Art 7 '). Linia frontiera pornind de la Dunare (No. 1), se indreptza catre S.-S.-V.,
traversza reduta Diermen-Tabiasi, care va trebui sa fie darimata, lasa la V. cimitirile ora-

sulur si merge sa se impreune cu puntea aseljata la capul talveguld, care desparte contra-forturile, pe carI se ridic intaririle de la Medgidie i Ordu-Tabiassi (No. 2, picket No. 1).
Incepnd de la acest punct, ea urmza in directiunea S. talvegul maI sus indicat,
pe valea Iasi-Tepe-Ceair, pana la confluenta unur talveg secundar (Cali-Petri-Ceair) insemnat
printr'un loc, pe care se cultiva zarzavaturI (No. 3), se aplca apoI spre S.-S.-V. si urmza

urcandu-se in sus prin fundul vaier principale Iasi-Tepe-Ceair, pana la o roving, care se
cobcira perpendicular de la contra-fortul Ordu-Tabiassi.
Din acest punct (No. 4, pichetul No. 2), fruntaria se ridica in linie drpta spre Est pe
culmea dealuldi Sill-Olu-Sirti, i se prelungesce pang, ce ajunge la punctul talveguldr, care
se aft' intre contra-forturile Ordu-Tabiassi i Arab-Tabiassi, adica pe valea Regene-Ceair
(Pichet No. 3, piatra No. 5).
Prin modiflcatiunile propuse de cabinetul Vienez in 1880, tra,seul frontieriI intre punctele No. 1. si 5 s'a fixat ast-fel :

De la punctul terminus (No. 1), frontiera se indreptza catre S.-S.-E., trecnd pe la


3000m spre E. de Diermen-Tabiassi (No. 2), urea, catre S.-S.-V. panta dlulur kral-Ceaia-Bair,

trece printre forturile Yelanti-Tabiassi (ce r6man in Bulgaria) si Arab-Tabiassi (ce r6mane
500m care S.-V. de Yelanli-Tabiassi.
In Dobrogia); piatra No. 3, este aselata la
De la acest punct frontiera cob6ra panta dluluI catre S.-S.-V. Ora in valea Rege-

deressi-Ceair ; piatra No. 4 este wjata la 6 kil. spre S.-S.-V. de \drib' Inltime cotata
102, pe care este aselata Arab-Tabiassi.
De la piatra No. 4, frontiera urmza talvegul \Tad Rege-Deressi, mergnd paralel cu
sosua Silistra-Bazargik (care r6mane de partea Bulgariel), pang la piatra No. 5, a c,arer
positiune era deja fixata de comisiunea de delimitare.)
Acest articol pe lAngd coprinsul Comisiunel de delimitare, mal contine i o descriers topograficii
amanuntitit a frontierei, Meta& dupd harta MareluI Stat-Major. Scala 1/50000.
Modificarte aduse de Comisiunea de delimitare art. 6 #7 ale artulut din 17 Decembrie 1678, care fixzd
frontiera Romdno-Bulgartt :

La art. 6 (dupd ultimul aliniat si se adaoge):


Dupd o decisiune luat in urma de cdtre PuterI, modificAndu-se unja de demarcatie de la Dundre
pAnd la punctul de reper No. 5, Comisia a fntocmit pentru acstit parte a frontierif un crochiti. (A se vedea
crochiul No. I).
La art. 7 (in locul aliniatelor 1, 2, 3 i 4 s& se scrie):
Linia frontier& plecAnd de la Dunre in punctul artitat la art. 2, se indrpta in curbti,wpr fncovoiatii,
catre Sud, pdnd la jum&ta.tea pantei celdi de al doilea contra-fort al indltimeI de la Arab-Tabia ; apoI in

unghiu drept cob6rd actsst pantd, taie valea, pentru a urca In linie drptti, primul contra-fort al acesteI
lsdnd Arab-labia de partea Romdnief.
Frontiera continud in directiunea aproximativ N.-S.0 merge a intalni osua Cara-Orman la bifurcatia drumului ce duce la satul Almalfu.
De la acstd bifurcatie pdna la punctul de reper No. 5 (indicat in caietul descriptiv i insemnat prin-

www.dacoromanica.ro

39

De la No. 5, frontiera ja directiunea S.-E., urca culmea dluluI kral-Ceaia-Bair, 'Ana


la o mare movil izolat, Gabrovita (No. 6, pichet No. 4), aflat intre drumurile care duc
de la AlmaHu spre S. pang in sosua mare.
De la piatra No. 6, frontiera urmza culmea dlulul Sari-Mesea-Bair, In directie S.-S.-E.,

paralel si pe la N. soseleT marl', pang la cotul nordic ce acst sosea face la trecerea parauluT Pampur-Ghiolghiu.

Piatra No. 7 (pichet No. 5), este aselat la 9 kil. spre N.-V., de podul peste Ora.
Incep8nd de la No. 7, fruntaria urmz, directiunea spre S.-E. intre drumul ce merge de
la Caraorman (Bulgaria) la Esekiot i drumul cel mare, cob6r In valea parAulul" PampurGhiolghiu i urea pantele dluld Belezlichi-Sirti (piatra No. 8); de ad i trece peste o vale
care se cobr de la S.-V. iezerulul Carlita (numit Curu-Canara) i ajunge la o movild
(No. 9), situat la Nordul drumuluf, apr6pe de coltul cel mare al acestusi drum si la S. de
EsekioT, dupg ce ma intaiil a suit panta dlulul Hagi-Durac-Sirti (pichet No. 6), a tiat pe
la origin valea Mahale-Orman-Ceair 0 a urcat panta dluluY Mahale-Orman-Bair (care este
In Bulgaria).

Intre acst, movil (No. 9) 0 semnul de triangulatie No. 10 (punctul Cuiugiuk) pus
la Est de EsekioI, frontiera se Int6rce spre Nord pe culmea dluluT Saban-Bair, cob6r6 valea
Saban-Ceair, urcA dlul Pimirli-Bair (pichet 7), cobr prin pdure valea Punar-Orman-Ceair,

urca putin pantele nordice ale dluluI din Bulgaria Tiumbet-Bair, cobr iarsi' In valea
Chilege-Ceair, apr6pe pe la bifurcatia acesteia cu Punar-Orinan-Ceair, de care am vorbit,
duph acsta urca panta dlulul bulgar, Bel-Orinan-Bair (Picket No. 8), 0 In punctul cel
ma inalt 1711 (Cuiugiuk) al dlulul" Tanas-Sirti, pe unde trece drumul de la Garlita se
piatra No. 10, la bifurcatia celor doug dlurT Tanas-Sirti la V. si Versat-Sirti la E.,
ambele ramificatiunI nordice ale dluld bulgar Bet-Orman-Bair.
La Nord de partea frontieril ast-fel trag, despre partea RomAniel', se afl, satele AlEsekiot i Gdrlita ; la S. 0 despre partea Bulgarid, satele : Barcernan, Cara-OrmanCiatal-Orman, Ienikiot, Alifakilar, Kuciuk si Biuiuk-Kainargi.

Intre semnul de triangulatiune artat maY sus 0 o movild (No. 11), situat la N.-V.,
de Cranova, directia este cu puting diferent de la Vest la Est ; linia trece peste valea Cavac-Culu-Ceair (pichet No. 9), urc dlul Begene-Bair, unde taie drumul GArlita-Kiuciuk-Kainargi, cobr apoT In valea Cuiugiuc-Ceair, urc putin pantele nordice ale dlulu din Bulgaria Carvan-Bair (pichet No. 10), pe aci trece drumul de la Cuiugiuk la Kiuciuk-Kainargi,
taie valea Deinecican-Cula-Ceair, urca dlul pduros Cara-Burun-Bair, pe unde merge un alt

drum, care vine de la Cuiugiuk si trece frontiera pentru a duce la Kiuciuk-Kainargi


Zarnict (Bulgaria), cob6r apol" in valea satuld Carvan-mic i Culac-Punar-Ceair (pichetul

No. if), pe unde trece drumul Carvan-Zarnid, apoI prin pdurea Barbotari-Orinan, taie
valea satuld Carvanul mare, pe unde trece drumul la Kutuclia i in fine pe dlul CiriagiIol-Bair se afl piatra No. 11 i pichetul 12. In acsta intindere fruntaria las la Nord,
Romania satele Cuiugiuk, Kiuciuk i Buiuk-Carvan; la Sud, Bulgarid satul Kutuklia.
In punctul de recun6scere (No. H), linia de demarcatiune se intrce repede spre
Nord-Nord-Est, ca &A, se unsca in linie drpt cu o stanc raps situat In fata
talweg secundar In valea Satikiot-Ceair, prelungit spre S. cu Canara-Ceair, care serv de
comunicatie intre &did Cranova i lacul Oltina.

De la piatra No. 11, frontiera trece prin pdurea Saidi-Orman, taie drumul de la
Velichiot la Cranova prin valea de la Sudul satuld Velichia apol" in pdurea Cara-AliCorusu se afl pichetul No. 13; dup ce ese din pdure, frontiera se indrpta care N.-E.
la piatra No. 12 (pichet No. 14).
tr'un arbure ce se gsesce la origina talvegului dintre contra-forturile Ordu i Arab-Tabia) frontiera e format de partea riisdritna a soseleI de la Cara-Orman, care va apartine ast-fel In total Bulgariei.
Din acest punct, frontiera se Indrpt ctre E. prin liniI drepte, care s unsc arborele sus artat
cu un mare tumulus A (No. 6) si de aci la un arbore vecin bifurcatiei drumurilor de la Almaltu catre CaraOrman si EsechioI (No. 7).
(Dupti acle manuscrise, adunate de d-1 D. Sturdza).

www.dacoromanica.ro

40

In acsta portiune lasa spre partea Romania satul Velichiot.


Frontiera se indrpta apa catre Est-Sud-Est, taie valea Satichia-Ceair, urca dlul
Siran-Culac-Bair, pe ca,re se afl piatra No. 13 i pichetul No. 15, urmza aprpe aceiasr
directiune, pe dlul Cara-Peretlic-Artassi (pichet No. 16) i Aivalic-Bair, paralel si la E. de
vaile din Bulgaria Canara-Ceair fi Sarp-OrMan-Ceairj cob6ra apoI in valea Regep-CuiusuCeair (pichet No. 17), unde taie drumul de la Regep-Cuiusu la Cranova i Cadichiot ; urea
ramificatiunile vestice ale dluluI Uzum-Bair, cob:5ra, in valea padursa de la N.-Vestul
satuld Techederessi (pichet No. 18) i in fine urea la movila Tuzla-Iuk la piatra No. 14.
Frontiera las,
la S. Bulgaria satele Cranova i Cadichia, la Est, Romania, satele Calaigi, Regep-Cuiusu i Tekederessi.

Incepand de la varful aratat maI sus (No. 14), unja frontiera se impreun la EstSud-Est prin valea Terzhondu cu confluenta roving, care se scobira de la Techederessi
(piatra No. 15 i pichetul No. 19); aci taie drumul Techederessi-Cadichid i urmza talvegul rovinel pan la 21/2 kilometri spre V. de Terzhondu, pe valea acester rovine merg
drumurile de la Techederessi la Hardali i Terzhondu; lasa apor valea la piatra No. 16 (pichet No. 20), ca s se intinla maI spre Nord (pichetul No. 21) si sa taie drumul de la Terzhondu la Iucar-Mahale (Dobromir-Izir) la jumatate distanta intre aceste doua sate pe valea
Caralmus-Uzun-Culac la V. de piatra No. 17 ; urmand aceiasI directiune estica de la pichetul No. 22, urca dlul Dermen-Sirti, taie drumul de la Dobromir la Ked-Deressi, urea
dlul Irasli-Bair i la incrucisarea drumurilor, care plea, de la Techechioi fi Azarlic, pentru a trece peste frontier, se afla piatra No. 18 (pichetul No. 23).
La Sudul frontieriI, satele Terzhondu i Keci-Deressi r6man ale Bulgaria; la Nord,
satul Dobromir al Romania.

De la incrucisarea drumurilor indicate maI sus (No. 18), fruntaria indreptndu-se


spre Est-Nord-Est trece in linie drpta intre Azarlic ssi Enicemlia, lsate Romania de o
parte, si Deli-Iusuf-Kuiussu de alta parte si merge sa se impreune cu un semnal de triangulatie situat la 5 kilometri spre Nord de acest din urma sat.

De la piatra No. 18, frontiera urea. dlul Azarlic, taie drumul de la Azarlic la

Iukar-Mahale in dreptul pichetului No. 24, cob6r5, in valea Eniflemlia, unde taie drumul de
la Azarlic la Deli-Iusuf-Kuiusu, apa in padurea Suld-Orman, drumul de la Azarlic peste
frontier i in fine la movila Iardm-Bam, se afla pichetul No. 25 i piatra No. 19, pe aci
trece si soseua de la Enisemlia, pe care o taie catre S.-E. in doua puncte, dupa cum vom
vedea si duce la satul bulgar Hasancea.
Intre semnele de triangulatie No. 19 i 25, asajate, unul intro EniFemli i Sevendik,

cel-l'alt la S.-E. de Docuzaci, directia generala este Sud-Sud-Est, aprpe paralela cu a


cid de la Enimnli la Docuzact, pe care o lasa cand la drpta cand la stanga cu usurele
intreruperI intre punctele de recun6scere intermediare; in acsta intindere, linia se prelungesce pe un ses cu nisce slabe ondulaiun i strabatut numal de doua mancaturf peste
care trece; cea d'anta la S. si aprpe de satul in ruina Armutli i cea d'a doua la 2000
metri spre S. de Docuzac; ea taie calea (lg piatra No. 24, pichetul No. 32) de la Medjidia
la Hagi-Oglu-Bazargic prin Musabei la 2000 metri Sud-Vest de Docuzact.

La Nordul acesteI pail a fruntarie

i despre partea Romania se afla satele Se-

vendik, Schender, Hairanchia i Docuzaci ; la S. si despre partea Bulgaria satele Deli-IusufPoiraschiof (ruinat).
Kuiusu, Hasancea (ruinat), Durasi, Ienige-Dzedid

De la piatra No. 19 frontiera se indrpta catre S.-E. si pana la piatra No. 20 merge
paralela cu sos6ua, care am vVut-o trecnd de la Enisemlia in Bulgaria. In acsta portiune intre vaile padur6se lard m-Culac .1 Cogea-Ceair, pe care le taie pe la origina se Oa
pichetul No. 26.

La S. de piatra No. 20, sos6ua taie frontiera pentru a it-Ara in Dobrogia si duce la
Skender i Bairam-Dede. Aci se bifurca, iar drumul care trece din noti frontiera in Bul-

garia pe la pichetul No. 27 duce la Hasamcea.


Intre pietrele No. 20 21 frontiera e trasata pe dlul Tiulia-Babalic. La N. de piatra
No. 21, frontiera taie drumul Hairamchia-Hasancea. Piatra No. 21 este asecjata pe movila

www.dacoromanica.ro

41.

Kalaigi (cotatei 195) a dluluI Kalaigi. Pe aci vine din Bulgaria drumul de la Hasancea,
drum care merge paralel frontiereI 0 o taie la piatra No. 22 ; de unde frontiera urmza
directiunea S.-E. 0 la pichetul No. 28 taie valea Hairamchiot, pe unde trece drumul la
satul Hairamehiot prin padure, urea' apoI dlul Hairaznchiot la piatra No. 22, pichetul No.
29, unde drumul ce am vlut c vine din Hasancea trece frontiera In Dobrogia pentru
a duce la Armutlia ssi Docuzact. Spre S. de piatra No. 22, taie valea Armutlia la punctul
Atd-Saddk (pichetul No. 30), urca dlul Docuzact (pichetztl No. 31) 0 la piatra No. 23 '0
schimba brusc directia de la S.-E. catre E.-S.-E. pe la piatra No. 24 (pichetul No. 32) 0 de

aci pe la 2 kilometri spre S. de Docuzaa taie valea Docuzact 0 urca dlul Morel la
piatra No. 25 aelata pe Movila-Mare (cotata 200) ; aci se afla 0 pichetul No. 33.

Plecand din semnalul de triangulatie No. 25, linia de demarcatie trece intre Derechiot 0 Haisarlic peste o noua crapatura indreptata de la Nord spre Sud 0 ajungnd la
esul tnalt ale caret' ape ail facut nisce *blurt' insemnate la Nord catre rovina 0 spre
portul Mangalia, la Sud catre basinul Araci 0 lacul Kartali, ea se prelungesce din movila
In movila, apr6pe in linie drpta 0 inteo directiune generara, de la V. spre E. 'Ana In
punctul de hotar fixat pe Marea-Ngra, la Sud de Ilanlic.
In acsta intindere ea lasa la Nord Romania satele Derechioi, Karaozner, Kanli-Cicur,
Dazduchiot, Valali, Hoscadin, Kadichia, Hagilar fi Ilanlic ; la Sud, Bulgaria satele : Haisarlic, Cifut-Cuiusu, Mara-Aci, Husein-Cechiot fi Karagilar.
De la piatra No. 25, frontiera cobra in valea Cerchezchiol ?i urca apor dlul Derechiot la piatra No. 26 (pichetul No. 34), unde taie drumul Derechiot la Haisarlic; merge pe

acest d!, taie drumul Caraorner la Ciufut-Cuiusu la pichetul No. 35, cobra In valea Isvorului la pithetul No. 36, taie drumul de la Caraomer 0 Canliciucur spre a duce la Muraaci, lar la piatra No. 27 (pichetul No. 37) taie drumul de la Valali la Muraaci.
De la piatra No. 27, frontiera ia directia generara de la V. la E. putin inclinata catre Sud, trece pe la pichetul No. 38, taie la pichetul No. 39 drumurile call venind de la
Dazduchia, Valali 0 Hoscadin, se intainesc pe frontiera, pentru a trece in Bulgaria la satul
Husein-Cechiot.

Ajunsa la piatra No. 28, frontiera se indrpta catre E., taie drumul de la Hoscadin
la Buiuk-Caceamac pe la pichetul 40; la pichetul -41 cob6ra in valea Caceamac, pe care se
afla picketul No. 42, unde trece drumul care venind de la Acbafi duce la catunul Caceanzac,
unde trece frontiera.
Pe dlul d'asupra 0 Estul satuluI Caceamac se afl. piatra No. 29, frontiera urmza

apoI dlul pe la picketul 43, la E. de care cob6ra in valea Akangi; iar la incruciarea
drum urilor carI vin din Hagilar, Caract-Cula 0 Mangalia, pentru a trece la satul Akangi se
afla, pe o movila de 81m inaltime piatra No. 30, la E. de care 0 pichetul No. 44; frontiera
continua ca.tre Est prin valea Ilanllc, taie drumul llanlic-Akangi, iar la cel care plca din
Ilanlic pentru a duce peste frontiera la Durancztla in Bulgaria se afla pichetul No. 45, la
Est de care pe o movila 'nalta de 34'1, wzata la Ormul Maxis'', se afla piatra No. 31.

Art. 8. Este lasat in voia celor dou6 state limitrofe, ca daca vor crede de cuviinta,
sa ridice un plan regulat 0 trigonometric al zond-frontiere, 0 s ia inteo comuna intelegere, orY-ce m6sur vor crede necesariI, ca sa pun& semne de hotar, conform traseuluI
aprobat de comisiune.

Art. 9. Patru din cele cincl documente despre care se face mentiune la art. 2 0 6,
adia : planul regulat 0 notita privit6re la punctul de legatura al frontiereI la E. de Silistra, schita 1;30.000 ;ii caietul descriptiv al punctelor de recunscere pentru linia-frontiera,

care sunt intocmite in epte exemplare identice, cate unul de fie-care Putere representata
In comisiunea de delimitare. Ele sunt investite cu semnaturile comisarilor 0 anexate la
presentul act, cu care ail' aceiml putere 0 valre.
Dou copiI dupb, planul original de 'Woo 0 dupa caietul descriptiv se vor infiinta
prin Ingrijirea secretariatuluT, spre a se transmite guvernuluI bulgar 0 guvernuluI roman,
dupa ce vor fi aprobate de PuterI.
6

11890

www.dacoromanica.ro

42

Art. 10. Actul de fata coprinvInd i;lece articole In septe copiI, s'a subscris de tog
comisarir In virtutea puterilor cu care ail fost investiff.
El se va supune indata la aprobarea guvernelor : Germania Austro-Ungaria Franta
Marel-Britanil, Italia Rusiel i Turciel de catre comisarir lor respectivr. Mara de acsta
aprobare, presentul act este declarat cu anexele despre care se vorbesce de la art. 9, singurul document autentic, privitor la noua fruntarie.

Facut la Constantinopol, septe-spre-Oece Septembrie, una-mie-opt-sute-septe-zed si opt.

3. Distantele Intre diferite puncte pe frontiera de Sud.


-'

4o

NUMIREA

6 Ts;

Z .0

.4

C.)

,,

:.',,e

ca

4.., :4
cD

..-..

-5-

(I)

a0

os

''''

m.
1

2
3
4
5

6
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31

32

33
34
35
36
37
38

39
40
42
43
44
45

Topcisol

M6ra de la SalciI

EssechioI
GrArlita

41

Trec6t6rea Ostrov
Arab-Tabia
Gabrovita

Valea Ngrii,

Cainargi
Cuiungnic
Carvan

Trectbrea Carvan .

Velichiol

Canara

Calaigi
Cranova
Regep Cuiusu
Cadichioi . .
Techederessi
Valea Terzhondu
Terzhondu
Dobrornir
Tekekidl
Azarlic

......

Trec6trea Azarlic
Sevendic
Sch ender
Hairamchidi
Dimircea
Armutlia
Enigea
Docuzadi
Cerkezchiol .
Derechioi

......
.

Canli-Ciucur
Dauluchioi
Huseincekidi
Valali
Cadichidi
Caceamac .

Hagilar
Acangi
Trec'trea Ilanlic
Distanta

.
.

.
.

Trect6rea Caraomer
Caraomer . . . .

315
1800
1290
1506
2550
4700
3100
3000
2750
3800
2750
2650
2600
3000
3400
1700
2400
2200
2400
2400
1400
2700
4350
2760
2800
1700
3500
4600
3350
3300
2000
2730
4000
4500
3750
3560
4100
3260
2750
3500
4075
2300
3550
2650
3875
131371

OBSERVATIUNI

.4

m.
1

2
3

4
5
6
7

8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31

Distanta

0
1700
2500
2000
1700
1500
375
3100
4000
5750
10400
4800
3600
6600
1800
4000
3000
5200
6100
3600

Distanta 315 m. de la piatra No. 1 a

frontierei.

4800
4800
6350
2000
4100
5000
10000
9400
7800
4700
5400

136075

In urma modificarilor aduse apol de Puterile semnatare, frontiera de S. a DobrogieI


s'a scurtat cu 47041n, ast-fel ca lungimea adev6rata a acesteI frontierr este de 131.371 metri.

Comisiunea Europna de delimitare terminandu-sI lucrarile, guvernul Roman ceru


celur Bulgar, ca in comun acord sa instituiasca o comisiune, care sa fixeze prin piramide

www.dacoromanica.ro

43

In zidrie construite in lungul frontieriT, traseul eT, dup actul din 17 Decembrie 1878
modificrile art. 6 i 7 ale acestuT act.
Comisiunea format' din : ColoneliT Flcoianu i Barozzi, cum i inginerul Duca pentru
Romania, ZankofT, Printul Hilkoff i Roquerbe pentru Bulgaria, a tinut 11 ,edinte de la
31 Martie pan la 28 Maiii 1884, din care 6 la Bucurescr i 5 la Silistra.
Delegati Bulgarr facnd propunerT in afarA de actele dresate de Comisiunea Europn, delegatil RomanT s'at opus. De aceia acstA din urm Comisiune n'a dat nicT o so,

lutiune afaceriT.

3. Form A, dim en siunT, suprala,tA


Dobrogia presint aspectul uner peninsule muntse prelungit de la S. Care N. *i
string intre Dunre i Marea-Ngr.
Forma sa este neregulat, ing dac considerm cea me mica a sa lei time, intre
Cara-Coium (pe Marea Ngrei), care este de 44 kilometri, imprtim
peninsula in dou trapeze. Cel de la Nord cu varfurile in Cara-Coium, Gura Stari-Stambul
(pe M. Ngr), Azaclai, Boazgic (pe Duna-re); cel de la Sud cu varfurile: Cara-Coium,
Ilanlic (pe M. Ngr), Boazgic, Silistra (pe Dunre).
Cea mai mare lungime a Dobrogie n directia N.-S., in linie drptei ce ar fi &set in sensul
meridianului 26 intre Rachel (pe Duntire) fi piatra frontieret No. 28, este de 174 kilometri.
Cea mai mare leitime Dobrogia o are la N., intre gura Stari-Stambul si Ghecet, in sensul
Boasgic (pe Duneire)

paralelului 45020' este de 118'12 kilometri (140').


La S. intre Silistra capul Tuzla, lei timea Dobrogiet este de 115 kilometri (120).
Suprafa(a total& a Dobrogiei este de 15.600 k. p.') set 3.120.000 pogdne,impeirtitei ast-/el:
7150 k. p. pentru Judetul Constanta 8450 k. p. pentrzt Judetul Tulcea. Aceste dou6 Judete

sunt cele maT intinse din Romania.


Perimetrul Dobrogiei este de apr6pe 768 kilometri; iar desvoltaroa c6stelor de 221 kilometri

1) Dupit evaluatiunea CredituluT Funciar Rural suprafata Dobrogiel. este:


862.600 hectare pentru Jud. Tulcea
(591.000

))

Constanta
1.553.600 Total.

www.dacoromanica.ro

CARTEA II-A

GEOGRAFIA FISICA

www.dacoromanica.ro

A_

CAPITOLUL I

METEOROLOGIFI

I CLUIRTOLOGIR

E de netagaduit, a daca comparam starea temperaturiI de ali, cu datele ce ne-ati


fost lasate de scriitorff vechr asupra acestuf coltispr de pamnt infipt cAtre Nord, ca o
peninsula a mard peninsule balcanice, gasim o mare deosebire.
Chiar in mijlocul celd mai rigurse iernl, dac all dupa nou6-spre-Oece vcurl,
Ovidi ar invia din locul sal de odihna, cu greti
putea da sma pe ce parte de
lume se
Jlielata la marginele lumel vechI, pe trmurile celd mal furi6se i mai neospitaliere
Mari, locuita de popre carI s'a5 impartasit frte tarl;li de cultura greco-romana, Dobrogia de acjI a fost descrisa cu colorile cele mal negre.
Herodot, care a vizitat aceste part, ne-a lasat unele notite asupra tinuturilor de la
gurile Dunaril i de pe cstele nordice ale Pontulu, este pare-mi-se primul geograf, care

face mentiune de climatologia i meteorologia Dobrogier.


lama Oice parintele istorid este la culme in timp de opt lunI ale anulul, iar
restul de patru care se p6te numi vara frigul este mal' slab.
Pe timpul ierniI i Marea inghiata, peste bosforul Cimeric, Scitil carI traesc pe un
Orm trec cu carele pe ghiata, pentru a se lupta cu SindiI, carI locuiesc de cea-l'alta parte.
((Din causa friguld, boil, sunt lipsitI de c6rne, aa, ea versul lur Homer din Odysea,
pare adevrat:
In Libia, mieii clind se nasc a c6rne').

Voind sa arate marea cantitate de zapada,, Herodot ne spune, ca 'i-ar fi cuI-va


greil de a vedea sa inainta in launtrul Scythiel, din cauza fulgilor de zapada 2)
Ploile in timpul veril sunt continue, care unite cu zapada ce acopera campiile, fac
ca volumul apelor DunriI s'A fie ace1a4 3), vara ca i lama.
O particularitate. asupra tunetulul, considerat ca o minune in Scythia, pe cand in
alte OIL de sigur e ceva obicInuit.
Tot ca minune este luat i cutremurul de pamnt atat iarna cat i vara 4).
Vara furtunile sunt dese i ingrozitre. Cair pot suferi rigorile ierniI, pe cata vreme
asiniI i catariI mor ; lucru ce nu e tot ast-fel in climele mal dula
Cu putinele notite lasate de parintele istorier ne putem face o idee despre temperatura i meteorologia tinutuluf ce ne interes* in secolul al V-lea inaintea erd creAine.
') Cant. IV. vers. 65. apud Herodot cart. IV. cap. 29.
2) Cartea IV, cap. 30.
8) Cartea IV, cap. 50.
4) Cartea IV, cap. 28.

www.dacoromanica.ro

48

Ma demne de incredere pana la un re-care punct si mal' amanuntite date, se gasesc in elegiele 3 si 10-a din cartea III a Tristelor si epistola a 8-a din cartea III a Ponticelor nefericituluI poet Sulmonian, care a trait la Tomi pe la inceputul erer n6stre.
Traducerea lor in versurT farsa a modifica intru nimic ideia poetuluT se datoresce
Domnulur B. P. Hasdeti ').
D'ar fi sa-1 mal aducti aminte de Nasone
' In Roma vr'o fiintift,isi dacA t'Ara, mine

A me remas acolo ce-va din al mea nume,


SA scie dar cA'n laxa, In care-al m'Axil lucia
In ved nu se'ntAlnesce cu zodia 'nstelatil,
Aid fmI duc ea traiul In sInul barbariel,
Cu fiarele Sarmate, cu Bessil si Cu Getif,
NedemnI a4e respunde un echo 'n versul mea I

Cdt mai adid Ontul ritcoritor al vera


Avem un zid de valuri, prin care ne scutesce
De cruda lor n'Avala, curgnd la mijloc Istrul;
Ved insd cdnd sosesce posomorita iarnd
Rdnjind grozava-t Miza, si cdnd incepe gleba

A cdrunfi cu 'nretul sub marmora de ger !


Si criveful pornesce, si ngua umple nordul,
Si cade, cade, rade: niel s6rele, niel, pl6ia
/V'o mat topesc arma, caci frigul o impietresce ;
Si pdnd set dispara un strat, s'asterne altul,
S'adesea 'n aste cuiburt de ghefurt indesate
Privesct intr'o gramadd zaperft din doug ernt!
S'atdta-t de cunzplita furtuna desldnfatd,
In cdt rdpesre case, ducendu-le departe,
Si turnurt matest6se in praf le risipesre
Si sguduit atuncia in temelie polul,
De spainid se in Mrd stlbatecele ginft.

Si barbarul imbrard nadragt si piel. informe,


Cdt din a lut fapturd d'abia se vd obrajit,
Dar pana si prin bland dd gerul in putere ;
Si pulberea de ghiaftt pe barba srdnteiazi 1;
Si te coprinde grza, dind sloiurt cristaline
Se e'nchiagd printre plete 71 se ciornesc cu fream(it

L'a capulut mirare; si 'n vas inghiafa vinul

De 'l sroft In bolovane pdstrdnd figura 6let,


Si 'n loc a srbe spumd, maninct buraft de vin !
sei mal descrifs eil Ore, cum rturile t6te
In poduri le preface suftarea cruntet jeme?
.,3-atunct din obosld de vret sel 'fi stdmpert setea

C'un strop de apd vie, spargt Intdrita &ata


Sdpdnd addnc o gr6pd In lacul cel rasad !

Chiar uriasul Istru pe care fi fntrece


A Nilului lArgime, acuma se sbdrcesce
Sub viscolit de crivef, f'albastrele-i talazurt

Se fac o scrld tare, si pe furis sub dinsa


Se scurge 'n toiul mArif prin cele multe gurI I
') Istoria Critica a RomAnilor, pag. 225 si urm.

www.dacoromanica.ro

49
Si p'unde mal de una-di plutia corabierul,
S'aluneca piciorul saltdnd Tara sfiala;
;Sua calulut copita isbesre ru resunet
In lespeqt Nitrite din colosale valurt ;
Si bait Tara frica p'acsta noua punte,
Sub care stet inchise prapastit desfundate,
A-lene trag carufa nomadulut Sarmat
De nerrettut, i lotuft eh am vequt chiar marea,
Chiar marea 'neatupla d'un bloc imens de ghiafa
Tacuta, neclintila sub tsta-t lunec6sa;
Si n'o veclusent numat, dar am umblat eh sin gur
Pe culmile marine calcdnd ca pe farina . . .
De-aveaI i tu a trece asemenI mrI, Leandre,1

Nu te 'nghitia'n vltrea-I un maI Ingust abis I


Bes pins de ger, delfinul tot in deert-se 'ncrca,

In aer s tresalte p'a mariT suprafatd;

Si vintul de la crivl, trantindu-se cu sgomot,


Turbza far' s. OM un val din loc sa-rni.,ce;
Si vasele, ca 'n cercurt de marmora coprinse
De ghiafa ce le 'ncinge, slat ((Tole: vtislasid
Talazurile dure ac,II nu le mai despica;
Si 'n unda degerata, en, ea pele afara
Ve4t pewit re se 'nerusta, si unit mal Wiese !
Atuncia dar cand Pontul i Dunarea spunuinda
De iarna 'mbrafisate prin pielife de ghiafa
P'a Istrulut lucisa i maturata cale
catant pe cat salbatect vrasnia$it vin incre,
Vestind a lor sosire sgetile ce sb6rd,
$i rman6nd (kepi urm ptimntul despuiat!

TaraniI fug departe lasand campia prada,


Si barbarul rpesce putina-I avutie,
Tot ce putu s stringti stitnul prin sudeore
Si carele, i turme, i sarticia ttd!
ApoI pe robi fi lg cu mainile la spate . . .
Se duc, se duc sarmaniT, privind cu desperare
In urma lor og6re ce n'o s le maI vad,
focul ce se 'nalt. din . ubrede colibe,
Cacl barbarul aprinde, dob6ra, mistuiesce
Tot ce nu OW duce, tot ce nu vrea s ducti,
Si stolurI de victime sucumb sub sgeata
In varf fncetrligata, al caruI fer subsese
Din erburI ucigae un suc inveninat!
Aci i 'n timp de pace resboiul te 'ngrozesce;

De nu mal vell de barbarI, e spaima ce 'ti-o lasti;

Si nimeni nu cutza pe camp s trag. brazde;


Si telin uitata ramble sterp parnntul;
Niel desftatul strugur nu cresce 'n umbra vitel ;
Niel fierbe mustul dulce In 'naltele basinurI;
Un pom nu se zaresce, pe care ca 'n vechime
Sit serie un Aconti cuvinte de iubire.
Pustia, trista, g1a, niel arbore niel frunza
FugI, fugi d'acst tara tu omule ferice!
tot4 din Intrga nemarginit, lume
Aice, ah! aice osanda m'a trimis!
71890

www.dacoromanica.ro

50

Tot cam in acel timp, Oviditi scria und amic :


M'am tot gandit, amice, din dunrna tr.
Ce 'ti-al putea di Ore la Roma s trimet?
E cautat argintul, sail aurul maI bine,
Dar a'l primi nu-11 place, deprins mereA a da;
Si-apot in aste locurt niel s'a visat com6re,
Abia puttind o brazda sa traga bietul plug !

P'al OA vestmnt adesea purpura strlucesce:


Purpur, strAlucit, aI vrea eft s-ti ofer:
Dar turmele sarmate del 'anti, grosoland,
Si n'ar putea s'o ping ') o labA de Sarmat;
Niel fetele nu Vise, ci macin la grane,
Safi umbl, dupit ap cu donita pe cap!
Aice blanda vita a strugurulut dulce
Nu se 'mpletesce verde in jurul unut ulm,
Nict arborul nu '$ plca mlaclifele 'ncarcate
De fructe parguite sub luminosul cer:
Pelinul sin gur numai; inform imbraca fend,
M. nu rodesce campul de cat amaraciuni !

Oviditi in ultimiI anI al' vietiI sale, bolnav fiind, trimetea solid sale la Roma, urmatrea scris6re :
Gandete-te o clip& ! M6 'nconjurd SarmatiI
Si Getii inA 'mpresr *i 'n mijloc Intre dniI

MA sbucium durerea, eil cetAtian al Roma


Aci 'n acesta fara in care ceru-i sombru
Si apele sunt grele, ba pana fi farina
De ce? nu pot pricepe, dar shirt al 'ml d, fiorI!
Nu-I cas, mal comod, niel hran maI gust6s.
Vr'un meter s m'ajute cu Ierburi descantate,
Sag un amic s'aducA vr'o dulce mangaiere
S'i cu povetI placute s 'mi mat* scurteze timpul...

Ah, uncle sunt acestea! i numaT suvenirea,

Ce-I cu atat mal vie, cu cat sunt mal departe,


ImI spune c'alt, dat pe OW le-am avutl
Si. te-am avut pe tine, a tuturor regin !
Tu, care 'ml umpli pieptul, sotie neuitat I
Si glasul me te chiam,, de i te sciti aiurea;
S'o n6pte fitrA tine, o zi nu pot petrece;
Chiar In delir mi-ail spus-o aceI ce mA veghiaz,
Cu mintile pierdute repet numele IAA! .

Aceia ce predomnesce in OW imaginele danubiane ale luI Ovidia, este extrema or6re
a friguluf, despre care Herodot vorbesce abia in trcat.
Inghiata barbele, inghiata vinul, inghiata Dunarea, inghiata insug Pontul 1 striga la tot
pasul cu desperare molatecul poet nascut in Sudul Italia *i ma, maI s'ar crede ca acsta
dura clima, nicI nu cunoscea macar ce 'I vara, daca din fericire n'am avea semi-versul :
Dum tamen aura tepet I
(atilt cat -tine anotimpul zefirilor call!).
(Lib. II!, eleg. X. vers. 7).

E lucru de mirare, ca frigul despre care vorbesce Ovidill i datele cronologice posteri6re, aII nu maI exista. In tot casul cred ca e o exagerare.
') S'o vopssca.

www.dacoromanica.ro

51

Dup datele cronologice:


La anul 400 a inghetat Marea Ngr cu totul (Arago. Oeuvres. Tom. VIII, p. 246).
La anul 462 Gotif trec Dungrea pe ghiat.
La anul 558, Marea Ngr stO inghetatO in curs de 20 Oile, si tot atuncT BulgariT trec
Dunitrea pe ghiatA, rc8nd o cumplit invasiune pana aprpe de murir Constantinopoluld.
(Arago, p. 246 5i 259).
La m'ir 753 i 755 Glycas i Theophanus aratO M. Ngra acoperit cu ghiatO 1).
La anul 763 din Octombrie pana in Februarie 764, o ghiatO de 30 cotT grosime acopera Marea Ngra, pang la 100 mile depsrtare, lice Cedrenus.
La 822, cOrute incOrcate trec Dunarea pe ghiat. (Arago, p. 246 si 260).
La 1236, fluviul inghiat pAng in fund (Arago, p. 247).
La 1408, acelas fenomen ea la 1460 '). lama a durat din Noembrie peina la finele
lid Ianuarie. (Arago, p. 248 8).
La 1. Ianuarie 1594, Mihaiti trece Dunarea pe ghiat la HAr.7,ova; aci se Incinse o
lupt pe chiar ghiata fluviuluT4).
La 1597 luna Februarie, Albert Kyraly, trece DunOrea pe ghiatO la Turtucaia 5).
La 1595 Ianuarie, MihaT trece Dungrea pe ghiat i supune Silistra 8).
Fenomenul inghetAriT DunriT, aa ca sO, se pela trece de pe un t'rm pe cel-l'alt se
vede i a4;11, dar a crede, c fluviul a inghetat "Ana la fund, set ea Marea Ngra inghetase pAn la 100 mile (185 km.) si de 30 cotI grosime, sati c, a inghetat peste tot, este
imposibil.

Prin situatiunea eT pe cstele PontuluT neospitalier, expus vnturilor ce vin de peste


UralT, din Siberia, in Dobrogia crivlul este maT mult simtit de cAt ori unde pe valea format de unghiul Balcano-Carpatin; ast-fel versurile luT Ovid:
S'atta-I de cumplit furtuna deslantat
In 061 rpesce case, ducndu-le departe,
turnurl maiestse In praf le risipescen.

de i cam exagerate, li se pte da re-care cre1;16mnt.

Natura marematic a DobrogieT, face pe ilustrul exilat s'O se planga in versurile :


uAci 'n acsta trit, In care ceru-I sumbru
Si apele sunt grele, ba pana i rtna
De ce ? nu pot pricepe, dar sinat c 'ml d florI I

Aceste focare de miasmO in epoca lul Ovidita, ca i acum sunt o combinatie de apg

dulce cu apg grata, de aci versul :

Aequoreo bibitur cum sale mista palusn.


Pont. III, 7 vers 74.

SO nu ne prind dar mirarea, c Ovidi venit din dulcea clim. a SuduluT Italia, pe
cstele Pontuld neospitalier, ne-a lasat un tabloti asa de inflortor despre clima Dobrogid.
Departe de Roma luf iubit, Tara Getilor parea molateculd poet un pamnt pusti 7).
M. P. Tchihatchef. An. de la Socit mtorologique de la France. Tom. IV, p. 12-37.
5) Boudin. Trait de gographie mdicale I. 233-36, apud Hasdell, op. cit., pag. 228.
In Buletinul SocietittiI geograflce (Anul III, 1882) se afl un interesant studill Epocele inghelulut
Dundrii, pag. 62-79, datorit D-lui St. C. Hepites.
Baltazar Walter. Descrierea faptelor luI MihaT Vitzul in Tesaur de monumente antice de A. Papiu
Rarian. Tom. I, p. 16.
Dup ace14.
Iacobti Augusti Thuani. Historiarum sui temporis. (Lib. CXIV, 1595), In Ilarian. Tom. I, p. 203.
Quid melius Roma? Scythico quid litore pejus? (Pont. Lib. I. Ep. III). Ce-I mal frumos ca Roma ?
Ce-I mal urlt ea t6rmurile Scitilor ?

www.dacoromanica.ro

52

Bergner1) j Dr. Obedenaru2) gsesc, c versurile lur Ovidi sunt exagerate


peOY netopite de &Y anl nu se gsesc nic in vagaunile muntilor 3).

za-

Ubicini4) afirma, ca in tara nstra iernele pot rivaliza Cu cele de la Moscua; dar
daca ternaometrul scade in timpul ierniI pana la 28, avem insa verl carI pot rivalisa Cu
dulcta climeT SuduluI FranteI i platould Castilia Diferinta de temperatura este de 64
grade.

Observatiunea ce face Allard 5), ca trecerea de la caldura la frig k;i vice-versa, se


face apr6pe brusc, este f6rte adevrat, mal' ales in Dobrogia.
Positiunea geografica a Dobrogid exercitza o mare influenta asupra clima sale.
Vecinatatea M'Arel Negre i Duraril intretine umiditatea, care temperz, caldurile
frigul iernit Primaverile de i scurte, vegetatia atinge frte repede gradul sti de desvoltare. Iernile sunt tr;b1 i durza putin. Ploile, la stritul veril dati o vegetatiune de
toimna, tot a.,.A de abondenta ca i primavara. Din causa lipsel de brate,insa faneturile se
usuc pe camp. Aceste imprejurarI speciale in care se afla Dobrogia ab' dat o desvoltare
f6rte mare agriculturff pastorale. Intretinerea animalelor in acsta tara este favorisata de
conditiunile speciale ale climatulul. Pe cand peste Dunare, ca i in restul Europd aprovizionarea de furagia pentru iarn, e una din cele maI importante ocupatiunI ale cultivatoruluT,
care trebue sa stranga nutre t cel putin pentru 5 lunT, aci peste Dunare, iarna nu tine de
ct 5 saptamanI, i chiar in acest timp, adese-orI se intampla, ca vitele gasesc nutre t indestulator.

Aceste imprejurarI, ai contribuit frte mult a aduce in totI aniT in Dobrogia pe pastoril strinI, carl vin din Transilvania de a ierna turmele lor in Dobrogia, acsta pe timpul
dominatiuniT Otomane i in virtutea unor vechl tratate incheiate intre Turcia i Austria.
Suprafata Dobrogid fiind descoperita, face climatul acestd trr secetos in interior ;
pe marginI insa intinsele padurr r6coresc clima ;;;i o fac mar umeda.
Pe cata vreme in regiunea padursa isvrele sunt abondente, iar tinutul este la adapostul vnturilor marI, in partea descoperita insa, isvrele fiind sed i puturile la adncimr mari, lipsa de ap este frte mult simtita.

Un btran tatar facea urmat6rea observatie climaterica frte drpta: Tara nu era
alta data, cum e al;IT. In timpurile mai vechf se aflati sate prin locurile in carl aOT ar fi
imposibil sa se ridice.
Acum satele nu sunt aelate de cat prin locurile unde se afla isvre; acsta a trebuit s fle in totl timpiI i daca satele ati disprut, acsta este din pricina isvrelor carl
ati secat din lipsa de padurI. Distrugerea padurilor dar a exercitat o influenta frte rea
asupra climatuld Dobrogiet
Pamntul Dobrogid lipsit de padurI fiind nisipos atrage cldura, care influentza
frte mult asupra vegetatia lucru contrariti se observa In regiunea padurs,' destul de
favorabila agricultura
In trasurr marI, ast-fel vorbesce distinsul agronom Ion Ionescu, despre climatologia
meteorologia Dobrogid la inceputul jumatatiT a doua a secoluld trecut ").
Pentru un vizitator venit de la Sud, pe c6stele MariI Negre, Dobrogia, i se infatiza
iarna ca intinsele campiT ale Siberiet vara ca de*erturile LybieT
dupa tte descrierile
ce s'ab facut asupra acesteI asuprite t6rIincepnd cu Ovidia i terminand cu Kanitz,
nu se vede de cat o not, caracteristica: pustietatea, causa este ca niel unul nu s'a suit
catre Nordul
FugT, fugl d'acsta tara tu omule ferice !
') Rumnien, pag. 261.
La Roumanie conomique, p. 60.
8) Dr. G. Crainiceanu. Higiena tranuluT roman, pag. 21.
La Roumanie, p. 7.
4) Mision mdicale dans la Tartarie-Dobroutcha, p. 21.
6) L 'oliese. Excursion agricole dans la plaine de la Dobrodja, pag. 69.

www.dacoromanica.ro

53

Acest vers al poetuluT, curma energia exploratorulur, curagiul militarulur; a fost ca


o sentint condamnatre purtata de vcurr de acest petic de phmnt.
In urma nenorocirer divizier Espinasse la inceputul rsboiulur Crimea sentinta lur
Ovidiii a devenit o realitate.
Tot ce scim asupra climatulur acester provincia, este cules din scrierile diferitilor ca15,torr, unele mar fantastice de cat altele. Ce temeiii se pte pune pe pirerile lur Oviditi de
la inceputul erer nstre, comparate cu acele ale scriitorilor expeditiunir din Crimea?
Dup, Oviditi, Dobrogia ar fi o tar excesiv de frigurds; dupg Bazancourt, excesiv

de aidunisa.

S'a schimbat re climatul in decursul atator secolr? De sigur, c nicr pe Ormul Marir
Negre, precum nicr in vre-o all parte a globulur, clima n'a incercat vre-o schimbare
apreciabil.
Dobrogia este intilia parte din Tara Romanscli, unde observatiunile climatologice s'art

liid cu maI multa regularitate.

In anul 1859, Comisiunea europn dungrna a organisat la Sulina o statiune meteorologick unde s'aii fcut observatiunr neintrerupte de cAtre D-1 A. Purgia, sub directia
D-lur inginer resedinte Kiiid.

Ele ati fost publicate in cea mal mare parte de ctre Institutul meteorologic din
Viena ') pan in anul 1890, iar de atuncr In cce in Analele Institutulur Meteorologic
al Romnier sub ingrijirea neobositulur director al acestur Institut, Domnul St. C. Hepitese).
Trebuie a face mentiune si de tratatul Profesorulur C. W. Wutzer, de la universitatea din Bonn 3), care cltorind in Dobrogia si Delta Dunrir (pag. 242 294, Cap. 7 si 8)
ne-a lasat re-care notite asupra climatulur partilor vizitate.
Cu incorporarea Dobrogier la Romania si mar ales cu numirea D-lur St. Hepites in
capul une institutiunr atat de folositre, observatiunile meteorologice in provincia cis-dunrn, se fcur pe o scal, mar intins; ast-fel in 1885 Iulie 1 se intlinta in Constanta
o statiune de al 2-lea ordin.
Domnul Inginer A. Gafencit, pe atunci directorul linier ferate Cernavoda-Constanta,
s'a oferit a conduce observatiunile. Acst statiune functionk si alr.
Acum avem in fiint in Dobrogia 30 sta,tiunY, din care numar Constantai Sulina
sunt de all-lea ordin, iar restul sunt de al IV-lea ordin (udometrice), dup cum se arat
In tabloul de pe pagina urmtre.
Observatiunile ce s'ati fcut in interval de 13 anr la Sulina si Constanta, demonstrz
ca temperatura aerulur in aceste dou localitatr difer frte putin atat in mersul diurn,
cat si in mersul s6i1 anual.
Constanta se gsesce aprpe pe acela paralel ca observatorul de la Mont-Ventoux
(Vaucluse) si cu cate-va minute mar la S. de Barcelonnette si Bordeaux in Franta, Bologna, Genova, Ravena si Modena in Italia, ca Yalta i Sevastopol in Crimea si Northfield
in Statele unite.
Altitudinea mijlocie a Constanter e de 20 metri d'asupra nivelulur marir, iar aceia a
Suliner 1m,50

Temperatura. Trebuind s ne multumim numar cu observatiunile fcute in cele dou6


statiunr : Constanta (14 anT, de la 1885-1898) si Sulina (23 aril', de la 1876-1898), Dobrogia
are o temperatur mijlocie anual de 110 C.

Comparat cu cele-l'alte ten, Dobrogia ar sta cam pe aceiasr linie isoterm cu Nordul Insuler Nippon (Japonia), Corea, Peching (China), Turchestan, Sudul Rusier (Crimea),
Centrul Europa Paris si Nordul Franter si centrul Statelor-Unite intre Washington si
San-Francisco.
') Jahrbilcher der Meteorologie und Erdmagnetismus.
Imprumutm acest siudiii parte din Analele aceluI institut, parte din Climatologia litoratulut rorndn
al Mari Aregre de 1)-t St. C. Hepites. Bucuresci 1900.
Reise in den Orient Europa's. 2 Volume. Elberfeld, 1860.

www.dacoromanica.ro

54

Tablo de numele i positiunea statiunilor meteorologice din Dobrogia.

(Mina

Cuzgun
Caraomer
Mangalia

Ghering ec

Parachial

Tusla

C erna-voda
Docitzol
Constan fa

Cara-Harman
Cara-Murat

.
.

Gargalic-mic
Heir pva

Topolog
Meclgiclia
Cogilac

Tulcea

Jurilofca
Babadag

Atmag ea
Casdnicea
C erna

Latitud. Inlthne
metri
nord.

Greenwich

Constants,

0 strov

0 man-Paul

Long.
de

Jude tul

Numirea statieT

270, 23'
27, 41'

44, 6'
440, 10'
440, 3'
44, 6'
43, 50'
430, 37'
430, 57'
44, 1'
440, 5'
440, 22'
44, 17'

270,43'
270, 48'
28, 11'
28, 37'
280, 29'
28, 39'

28, 13'
28, 2'
28, 2
28, 39'
28, 45'

'

28, 28'
28, 42
27, 56'
28, 33'
28, 16'
28, 35'
28, 53'
28, 40'
28, 27'
28, 23'
28, 18' 450,4'
280, 52'
44, 53
29, 40'
45, 9'
29, 18'
45, 25'
28, 49'
45, 11'
28, 29'
45, 16'
28, 8'
I 450, 14'
I

1894-98

Dundrea

1891-98

1895-98

150
32
70

1895-98
1895-98

---

44
100

20
120
20
20
200
50
100
35
50
350
155
50
30

44, 26'
440, 21'
44, 23'
440,42
44, 53'
44, 15'
440,34'
440,46'
44, 53'
44, 58'
440,48'

Basinul

100
120
110
130

24
55
36

4-4, 11'

Durata
observatiilor

1885-98

1895-98
I

li

Marea Mgr&

Dun 'Area

Marea Ngrd

1894.-98

Marea Negri'

1889-98

---

1895-98

Dundrea

Sarichial .
. .

Sulina
2

1884-98
5
Chilia

1894-98
rule ea
50

1884-98
Isaccea . . .
.
. .
20

1889-98
Macin
15
'

1895-98
Dupd St. C. Hepit es. Album climatologique de Roumanie. Planche 25.
II

--

1895-98
i

Duniftrea

Dunitrea
Marea Negrd

Dundrea

Dobrogia este aselatO pe linia isoterg 2105, C. si pc isochimena 0 C.; asa dar
avem aci verI tot a. ,a de cldurse ca i cele din desertul Gobi, din Platoul Castilier
din basinul ZambezuluI i iernI grele ca in Islanda, la Vancuver sari in Insulele Aleutice.
Prima-vara In Dobrogia este frte scurtd si trecerea de la IarnA la Vard se face
brusc ; din contra, Trnna se prelungesce dese-orI cu timp frumos pan in primele
ale luI Decembrie.

Temperatura medie a acestor dou6 anotimpurr este de 9"5, C., pentru primvar
si de 1.25, C. pentru trnna, la Constauta i Sulina.
Ma. In general Dobrogia este partea cea mal putin favorizata a Romania, din
punctul de vedere al precipitatiunilor atmosferice, cOcI pe cand Oltenia are in media 752n"n
cantitate de apO, Muntenia 616mni, iar Moldova 5541nm, Dobrogia n'are de cat 508'"'n si se
pte clasifica intre tinuturile cele maI putin udate, ca Rusia, platoul Castiliel i cea maI
mare parte a Suedo-Norvegia.

Natura terenuluI insO si gradul destul de ridicat al ume(JeleI relative a aeruld, influenteazg considerabil In bine asupra fertilitAtir soluluI dobrogian, asa de putin favorizat
de ploI.
Repartitia pion' in Dobrogia este apr6pe uniformO, totusI perida de la Maiti pan
In Iulie inclusiv este cea maI abondent.
Num6ru1 lilelor de plie variazg intre 57 si 76. In medi sunt cincI Oile de plie pe

lung; iar in lunile August Ora In Octombrie inclusiv, acest numr cobr panA la tra.

Harta No. 1 arata l'amurit repartitia ploil in Dobrogia ; curbele isohiete trase din sut
In sut mm., disting treI mall zone hietometrice.
Vntul, starea cerului. Cu tad' latitudinea relativ meridionald, Dobrogia, ca i Tara n6str intrgO, este expus vntulur de N.-E. ce bate din Rusia ; acesta este Crivqul care

www.dacoromanica.ro

55

mtur& OM valea DunArir pan& in unghiul Balcano-Carpatin. El este rece si sec ; bate
iarna si cate data' chiar pan la sfirsitul lar Martie.
Austrul vine dinspre Vest si aduce plia; bate mar ales prima-vara 0 Wilma.
Cel de Sud este secetos; este vntul verir.
Se socotesce :

400/0 pentru vnturile de N. 0 E.


240/0

S.

V.
Restul sunt One linistite, earl' sunt frte putine (6/0).
Din observatiunile facute la Sulina, starea MArir Negre este:
53/0 lile cu mare linistitg.
33,40/0 '

practicabilg.
13,6%

pericul6s6.
Cerul, in general se p6te lice, c& este senin pe litoralul MArir Negre ; si mar mult
22010

catre sera de cat in timpul per.

Din 100 lile, se pot socoti in media :


40 One senine.
30
30

nor6se.
acoperite.

Perida de la Iulie pan la finele lur Septembrie este cea mar putin noursa.
De la Malt"' si pan. la Septembrie inclusiv, nu e in mijlociti nicr o li far& sre.
Conclusiune. Pentru a ne da socotlg despre climatul une r Orr, nu e de ajuns mime
positiunea sa astronomic& pe glob; s'a dovedit alr ca gradele de latitudine catre poll' sati
equator nu servesc pentru a determina frigul sail caldura cutrer regiunr, asa dup cum
se fcea la eel' vechr. Grupul insulelor Fcerber este asedat pe aceiasr latitudine apr6pe cu
orasul Iakutsk 0 cu tte acestea exist& intre aceste dou puncte o diferint& mijlocie de
50 grade temperatura.
Vecintatea Marir, altitudinea regiunir ce studiem, directiunea si intensitatea curentilor de aer si a acelor marinr, gradul de umell care depinde de cantitatea de 8.0 ce
cade sub diferite forme de precipitatiunr atmosferice, la care putem adaoga ca corolar
impadurirea regiunir considerate, natura geologic& a solulur sunt atatia 0 atatia factorr
multipli si sub-multipli, call intra in equatia climatologica a uner regiunr.
In studiul ce cu destula eruditiune si precisie face Domnul St. C. Hepites asupra climatulur litoralulur roman al Marir Negre, s'aa luat dou puncte pe malul Ma'rir departe
unul de altul de 130 kil. si aprpe extreme pe litoralul nostru dobrogian.
Cred ca cu putin diferinta aceste date climatologic,e se pot aplica intreger nstre
provincir cis-dunrene. Am lis Cu 6re-care diferint, pentru ca in desele calatorir ce-am
facut in curs de mar multi mar, m'am putut incredinta, ea in interiorul Dobrogier dor factoil mar importantr modific& mult climatul sl ; acestia sunt : natura geologic& si padurile.
Cu totul alt clima se intalnesce In desfatt6rea vale a Taiter si cu totul alta in campia lipsit& de arborr a Caraomerulur.
In jumkatea S.-Estica a Dobrogier terenul apr6pe uniform, infstisaz ochiulur aspectul

until' desert in timpul verer. Arborir sunt asa de rarr, ca 6zele uner pustir. Nicaierr nu
g&sim o descriere mar just& si mar aprpe de realitate a acester regiunr, ca in importantul pasagiti dintr'o scriere a Domnulur Gr. G. Tocilescu 1):
Regiunea la Sud de valurile lur Traian, compus din calcarjurasic
cu straturr suprapuse de argilk are un relief uniform de 500-600 pici6re d'asupra nivelulur Walt Intr'o

perindare monoton alternz& lungr Mull ondulse cu vai ca albia scobite, in fundul
carora une-orr se afl& piatrk
Daca te urcr pe AAA until asemenea del cu usor suis, velr cum se intinde in culorr
palide o cAmpie lucie fAr marginT, in zarea careia nu se arat nicr o cask nicr un pom,
') Monumentul de la Adam-Clissi, pag. 3-5.

www.dacoromanica.ro

56

niel o stanca, ci numai multime de piticI movile, tainice ale trecutului, care par ca nisce
musurie de cartita, intr'o livad. NicaierI ochiul nu zaresce un luciti set o sclipitura de
apa ; nici o verdta nu destainuesGe $erpuitul vre-unui paraia$ bine-facator.
Pamntul este acoperit numar de buruieni inalte i mai ales de pelin; iarba uscata
fara, nicl o fi6re, care se clatina sub adierea vntuluI departe, mult departe pe pamentul
cel secetos, pe cand printeensa mi$uie un soiti de 15,custe frte mari si multime nenumrata de serecI de camp si soparle. In contrast cu acesta priveliste marta, cerul ti
se pare mal albastru, cerul care la rsaritul si apusul &Veld infatiseza ochiului coloritul
cel mai minunat.
Daca te urci pe o inaltime drumurile se an', mai tte pe culmea dlurilor, fiind-ca,
vaile sunt intrerupte prin blti te gasesci asa de isolat, asa de parasit, singuratatea asa
de mult te inspaimanta, ca nicaierI in alta parte de lume. Cre0i ca te afli in Oa, pustietate, In mijlocul stepelor, si te simti ca poetul Oviditi acum douse mil de ani la margi_
nele lumei:
Lassus in extremis jaceo populisque locisque. (Trist. lib. III. Ill).

Numar daca te uitl Cu bagare de serna, ici i colo ale un ogor lucrat, ea' te o turma
ce pasce imprasciata, carduri de corbi care ail pandit vre-o prada; remai in uimire cand
vell un fir de telegraf, pe stalpul caruia stati acuiaff vulturii cei ple$uvr $i puternicI.
Iaca ce vine din departare in depa,rtare, s turbure singuratatea acestei naturi, al
ca,rui sre de plumb pare ca maresce monotonia marta a pustiului. Ast-fel ni se presinta natura ast-ii, si tot asa a trebuit sa fie tot-d'auna acolo, cad marele forte ale na-

turei a ramas neschimbate. Numal norul de praf al und harabale, ce alrga in fuga
mare, te vestesce ea traiesc si prin acele locuri 6meni. Dar trebue sa mergr cesuri intregf pana sa dal de un sat. Locuintele sunt pitulate in val, unde apa se suite la mare
adancime din pament i unde 6meniI pot fi la adapostul vnturilor. Acestea sea cu o
violenta puternica in tot timpul anu!ui, $i ridica pe drumurile late si croite in tete sensurile non i uriasi de praf pentru chinul tuturor fiintelor ce respira. In fundul acestor val
apele de pl6ie neavend scursre, formk din cand in cand mlastine pricinuitre de friguff. Singura vegetatiune a Orel cresce prielnic numai prin val: un tufis pitic $i rar
cranguri de maracini din care sbra selbatecf soimi si cotofene tot dou6 cate dou6; ici$i
colo se vede cate un pom roditor sati eke un copac umbros.
Cu totul aprpe de aceste locuri bine-fecatre se grupeza apol salasele, earl dac
numr cate-va Oecimi de case, apor tree deja printre localitatile insemnate. Omenil mal
saraci traiesc in bordeie sapate pe jumelate in pament, avnd coperisul oblu tot de pan-lent i cosuri de nuiele impletite. Cei mar cu dare de mana art cascira de lut cu stuh
acoperite, cu intrarea spre Sud si in fata pridvor de lemn simplu, fara niel o pod6b5,.
Stoguri inane de griti, aril deschise, oborurY de nuiele pentru vite i nisce patule de forma
particulara pentru porumb, alcatuiesc dependintele primitive ale curtilor mai marl', care
dupa modul antic, sunt imprejmuite Cu val si sant. O cash' noua de piatra cu un singur
etagiti, av6nd douse, sail de clash' pentru scla publica primara, face impresiunea until palat al localitatei. Nu exista biserica sail moscheie. Locurile sfinte ale satelor, unde toff se
due In pelerinaj i toff le ingrijesc ca averea cea mar pretisa, sunt puturile sapate la
marl adancimi cu f6rte mare cheltuiala.
O ideie despre adancimea lor ne-o pot da franghiile, cu care se scete apa si care et
lungimea funiilor de ancora; aceste fringhii se infasra in jurul unui virtej de lemn cu
totul primitiv i asursjitor prin scartiitul sail; el e pus in miscare prin cal sari bol. ce se

'nvartesc in cerc jur imprejur. Alte masuri de edilitate din partea administratid sunt
necunoscute. Scheletele de animale asvarlite pretutindenI i starvuri in putrej une des5,virsesc o impresiune, ce de sigur nu o pte face mai plcuta, calatorule, cand o haita
de caini ce smana a lupi te latra $i se reped furis asupra-ti.
De la Tristele lui Ovidia i pana asta-OT se pare, ca niel o imbunatatire n'a incercat
starea acesta de lucruri, care 'Arta pe dnsa pecetia unor nenorocirr seculare. Chiar faptul cum este compusa populatiunea, amestecul acela pestrit de tot soiul de nmuri: tatarY,

www.dacoromanica.ro

57

tura grea tiganY, bulgarl i romnT ardelenI, pe care istoria 'I-a vnturat in aceste
locurI ea pe un gunoi al poprelor, ne da o icna a mizeriel stationare in cursul schimbator al s6rter. De cand ins, Dobrogia face parte din tnrul Regat al Rornnia care se
desvolta Cu noua forte pe tte terenurile activitatiI publice, un viitor mal plin de sperante
zambesce i acesteI provincir, Linde deja in timpir din urm s'a.1 adus multe imbunatatirY;
dar va fi inca nevoie de Lemeinice sfortarI, pana s'A se pt desvolta intrUsa inceputurl
prospere de cultura.
Daca adaogam la fondul acestui tablori, s6rele aro;lator din timpul verel sari v6nturile violente de iarna, ne-am putea face o ideie despre climatul regiunil de la Sudul vaid
Carasulul, de la Dunare pana la Marea-Ngra.
Mar de o buna bucata de pe frontiera de Sud, nitre Hairam-Chior ,$i. Ostrov, unde
din causa padurilor temperatura este mal' indulcita, pretutindenT in Sudul DobrogieI nu
gasim caracterul climatologic al c6stelor PontuluI.
In zona padur6sa .5i ploile sunt maI abondente i cantitatea de ap provenita din
precipitatiunile atmosferice este mal* mare; proba, observatiunile udometrice de la Parakid i Cuzgun ').
In trasurY generale, de la Mangalia sati Constanta cu cat inaintam catre V. in interiorul

SuduluI Dobrogia cu atat simtim o crescere a temperatureI vara i o scadere in timpul


ierner; litoralul marfi apartine unuY climat dulce i egal; iar interiorul, climatuld continental riguros i variat.
llmame stabilit, de li faptul nu este demonstrat prin observatiunl precise, ca platoul
de S. al Dobrogia format din sfarimaturI de pietre calcarse, teren arid O tara plantatfi,
strpuns de val' carf ca nisce fagae enorme se deschid parte spre Dunare, parte catre
Mare, tarmurite de stand prapasti6se, ail infatiarea unor vechr albil de riurY scurse
Cu desvanire; acest platoti de o constitutie aw, de variata, care ne reproduce pe o scala
mal' mica regiunea cavernsa a CarstuluY (Istria) i c6stelor Dalmatia are o clima excesiva vara ca F,d iarna, datorita constitutiunfi geologice i lipser de plantatII.

Si locuintele sunt mal rarT in acsta parte, regiunea mar salbatica, populatia maT
putin ospitaliera ; fiind kii mar sraca, exista, aci o strinsa legatura intre sol i individ.
Cu totul alta clima se observa la Nordul vail" Carasu; temperatura e Cu atat mal diferit, de aceia a cstelor, Cu cal cine-va inaintza prin mijlocul Dobrogier Nordice, prin
vaile Casmcea i Taita 2).
Indulcirea caldurilor marI de vara, ca s;'i a friguluI ierna se datoresce nu atat altitudind regiuniT, care atinge maximul sail de 456 metri in Piscul 'nalt l'i tutuiat, ct naturiI geologice a soluluT O mar ales naturff padurse a muntilor se.
Val desfatat6re in care . erpuiesc riurl, dlurY acoperite cu o bogata vegetatiune,
muntiI stancoI ale caror creste, unele ascutite, altele in forma de marr domurI, o natura
pitorsca de i slbatec, apropie f6rte mult Nordul Dobrogid de natura muntilor notri.
In timpul caldurilor marr din vara anulur 1897, nesuferite la Constanta saii Sulina,

ma aflam calatorind pe valea Huid Taita unde o rac6re placut, chiar la miezul ziler
scadea temperatura cu 2 grade.
Din causa padurilor, ploile sunt mal frequente .5i abondente in acsta parte, satele
mal* bogate, agricultura s,4 crescerea vitelor mal prospera, populatia mal' vesela .5i mal
primitre.
Nimic din tabloul inflorator ce ni'l presint5, calatorir din a doua jumMate a secoluld
trecut, nimic din cAldurile cele marr ale anulur 1854, carr ail Inspaimantat atta de mult
pe FranceziI acestd expeditiunl. Babadagul de un timp inc6ce a devenit o statiune clima') D-1 St. C. Hrpites nu admite parerea, ca padurile atrag ph5ia. (Nlijlce de investigatiune ale meteorologiel pag. 13).
D-1 Afarrel Dubois preconisz ptirerea contrarie (Gographie conomique. Paris 1903 pag. 728).

2) Intr'o calatorie facuta in Decembrie 1891 de D-1 A. de Richard in valea rfului Slava Cerkezeasca
la Atmagea, afirma ca clima in acsta parte a Dobrogiel e putin rigursa (La Roumanie p. 408).
71080

www.dacoromanica.ro

58

teric destul de populata In timpul vereT si dac mijl6cele de transport cum si acele de
traiti ar fi maI inlesnicise, valea Taite si MInunatele positiunr de la Manastirile Cocosul, Cilicu, apele sulfurse de la Atmagea ar fi vizitate frte des.
lama, in regiunea muntsa a Dobrogier, este maI putin aspra, de cat in sudul eI;
lar vnturile maI putin vijaise.
Acsta e tara de care se plange Oviditi in cer opt anT de exil, despre care lice: Marea neospitaliera nu merita nicr dnsa mar multe elogif de oat pamntul; in tot-d'auna
lipsita de so:5re, valurile sunt ridicate neincetat de furia vnturilor. (Pontic. Lib. I. Let. III
vers. 53-54.) si unde:
Pe MO aspectul intunecos al acesteI Orr fra arborI sail verdta, iarna succede
und alte iernr fara intrerupere. (Pont. Lib. I, Let. II vers. 26).
Acolo unde domnea intunerecul barbariet ,si natura parea ma sombrti, clima ma excesiva, lara pustie; acum la razele civilizatiunii, natura e vesela, climatul dulce, iar pustiul de
odinicrti e transformat asta-zi'in campit cultivate ssi locuite de un popor, care a dat dovelf
de un put ernic spirit de colonisare.

CAPITOLUL II.

STFIRE19 SFINITRRA
1. Conditinni igienice
Conditiunile de igiena ale und tali depinde numal de gradul de civilizatie a pop6relor ce o locuiesc. Dobrogia locuit, sub dominatia turcsca de pop6re in mare parte
nomade, altele dedate la pradaciunI, fra cea maI mica urma de regulele igienice, era
natural ca sa se fi bucurat frte multa vreme de o reputatie de insalubritate de nepismuit.
In Iunie 1855, regretatul doctor Camille Allard, fu insarcinat de guvernul Francez
cu o misiune medicala in Dobrogia. Este cred pentru prima ra, cand Europa civilizata
s'a gndit a da un ajutor medical acesteI nenorocite provinciI.
Mizeria in acceptiunea larg a cuvntuluI, este starea in care gasi Allard Dobrogia
In urma nenorociteI expeditiunT din anul 1854 ').
Lipsita de cel maI mic serviciti medical, acst, suprafata considerabil, strabatuta
de un mare fluviti, care aprpe de v'rstura sa se imparte in maI multe brate si formza

baltI, trebuia negresit sa dea nascere la numer6se casurI de paludism. Cu tte acestea
configuratiunea special ce are Delta DunariI 2), traversata de o retea inextricabila de
canale naturale si in mare parte artificiale, carI pun in legatur cu Marea si cu Dunrea
nenumratele lacurI din Delta, este causa ca in niel unul din lacurile dupa suprafata ocupata de ea, apa nu este stagnant.
Se constata la fie-care moment al anuluI, dupa nivelul apelor DunariI, o scurgere
catre talvegul fluviulur, sail catre Mare. Majoritatea acestor lacurr si canale contin apa de
mare in cantitan mal mult sat.' ma putin abondente. Doctorul I. Constantinescu, care a
locuit mult la varstura acestuY mare fluvi, atribue tocmaI presenter apel de Mare, precum
si circulatiuner perpetue a apeI in lacurile si canalurrle din Delta Dunaril o influenta salutara asupra starif higienice a acester regiunr 3).
In urma ultimuluI resboiti Romano-Ruso-Turc, Baronul d'Hogguer ne face cunoscut
starea sanitara a Dobrogid in scrierea sa 4) :
') Mission mdicale dans la Dobroutcha, i. Les echelles du Levant. Paris 1864.
Asupra deltei se va vorbi pe larg Inteun capitol special.
Studiu asupra topograflel medicate a ora.,uluI Sulina. In Climatologia litoraluluI romAn al Mari
Negre do D-1 St. C. Hepites, pag. B. 24.
Renseignements sur la Dobrodja. 1879. Bucarest.

www.dacoromanica.ro

MUMCIP ULui

Duph phrerea maI multor

locuiesc aci de mar mu1t anI i carora le


am pus chestiunea, resulta ca reputap e insalubrh ce'r s'a dat Dobrogier, e putin cam
exagerath. Este adevrat, c, in cate-va districte, mar ales pe litoralul Dunarit cum de
exemplu de la Isakcea pan la Db,"enr si de la Topal pan la Silistra, frigurile domnesc
aprpe endemice, insa nicI o data cu caracter periculos sa tifoid.
Causele principale a acestor frigurt se gasesc In t6te Odle strabtute de un fluvial
mare, care catre imbuchtura sa, nu numal ca. se imparte In maI multe brate, dar formeaza
la re care epod ale anuld, din causa diferenter de nivel a terenulut mlastinI vaste si un
numr infinit de mid lacurt cele maI multe avend comunicatiunea cu fiuviul.
Dunhrea pe timpul cresterilor marl' revarsa imense cantitati de aph peste ampiile
Nivelul fluviulur schdnd adesea cu o mare repediciune, apele nu at timpul
de a se scurge In intregime i atuncI depun un numr considerabil de materiI organice,
earl' sub actiunea caldurer si a phmntulur imuiat desvolta miasme palustre.

Trebuie a gasi In mare parte origina acestor miasme In nenumrata cantitate de


garle naturale si adese-orl artificiale, pe care pescariI le construiesc pentru a aduce apele
fiuviuluI In micele lacurI de pe litoral, in scopul de a atrage pestit carI la epoca ouatuld
depun aci ouele. CAM apele se retrag, pescarir construiesc zagazurr, pentru a 'mpedeca
pestele sa se dud. In fluviti i atuncr incep pescuitul.
Lacurile a caror scurgere natured este ast-fel In parte oprita, sunt neindoios isvorul
celor mar funeste miasme palustre. Tte satele pescarilor i chiar acele din interior, ignoreaza cu desavarsire primele principir de igien,.
LocuitoriI se culch de obicei, cu f6rte putine exceptiunr, pe rogojinr asternute pe
pam6nt umed si format adesea numar de aluviunI; este ded inevitabil ca miasmele, carI
se ridich in timpul somnuld lor, sa nu fie causa frigurilor care chinuesc.
Nutrimentul lash de asemenea f6rte mult de dorit, ca calitate. Pestele pr6spat sari
sarat, ceapa, cafeaua de rea calitate, ca $i painea, formza dupa anotimpr principala alimentare a populatier. Lungile posturY contribuesc asemenea a mri ace---Aa tendinta.

Partea cea maI bantuita de frigurI este far indoiala micul sat ttar Medgidia, a
carer populatiune a fost, acum ca-va anl (Mainte de 1879) decimat, de b6le. Insalubritatea districtuld Medgidia este, dupg, medicir provincieI, atribuir situatiunir chiar a satelor.
Medgidia de exemplu e construit In mare parte la picirele une r coline si pe mar-

ginile unei mlastinI pestilenti6se de o f6rte mare intindere. La inceputul t6mneI aceste
mlastinI se usuca prin evaporatiunea apelor i formza atuncl o imensa campie de noror
negru i puturos, unde se descompun la caldura razelor s6relur o mash enorma de materir organice, mar ales pesd, br6sce, etc. si materii vegetale, i asa miasmele palustre se
degajaza cu repediciune.
De adaogat, c puturile sunt t6te situate in partea cea mar j6sh a terenuld, aprpe
de mlastint Aceste ape deja necurate prin nivelul lor inferior mla$tinilor 5i prin tot felul
de infiltratiunI prin parnnt, sunt prin positiunea lor chiar, maS necurate. Aceste puturI
sunt In general shpate In centrul planurilor inclinate intre locuinte i mlastint Resultatele
sunt dar logice.
Cu ploile torentiale de tmna, t6te murdariile orasulur $i earl sunt de destule naturt
sunt Orate la pici6rele coliner, strhbat parte in puturI i restul in mlastinh.
Vote locuintele Medgidier sunt construite cu pam6nt sa cu noror, acoperite cu trestie
din balta si adese orI nivelul camerilor este inferior acelur al strader. Camerile sunt j6se
$i fr cea mar mica ventilatie.
Intrga familie adesea, barbat, femeie si cind sari sse copit treI sati patru caint
porcr, gainr, etc., se culch amestecatr pe pandntul umed inteuna sa clout)", camere, din
carI se compune In cea mar mare parte locuintele din Medgidia; cea-l'alta este reservar
proviziilor, bucatarier, etc.
F6rte adesea staulul este lipit de cash' i comunich cu ea printr'o u deschisa. Acestea
nu sunt de cat f6rte rar curatite i paiele putrede, etc., maresc miasmele, earl' 11366," gatul
voiajoruluI intrat In aceste bordeie, uncle domnesc frigurile. Adilogati ea privatile, earl con-

www.dacoromanica.ro

60

slat"' din gaurI In pamnt Inconjurate de un zid mrunt sunt frte aprpe de casa si va
fi usor de a intelege pentru ce reputatia MedgidieI si a satelor din acest distr;ct nu e de
fe! usurpat.
Ciata grs a noptilor e frte periculsa In aceste locurI.

Frigurile sunt decI prea frequente, dar ca pretutindenI in Dobrogia, ele nu sunt pericul6se.

Tratamentul empiric este fara indoial una din causele mortalittif in districtul Medgidia, i acestuia se atribule In cea ma" mare parte calomnia ce s'a adus Dobrogiei.

masura din cele maI necesare si importante ar fi, de a se pune un termen exercitiulur
ilegal al medicinel, organisand serviciul sanitar al districtelor inteun mod sever.
Dobrogia presinta o suprafat considerabila. Terenul este aprpe peste tot bogat in
humus (lss); Insa adese orT lipsa de umell pe platourile mat Inalte din interior, acolo
unde elementul lichid lipsesce, face recoltele mar grace.
Aceste terenurl nu servesc de cat la pasune. Va fi posibil, pte, de a da fecunditatea
acestor parnnturY prin numer6se puturl arteziene, care le-ar da elementul vital ce le
lipsesce.

Un lucru tot sa de necesar ar fi reimpadurirea partiala a acestor platourt


Ploile ar fi me. dese, i recoltele s'ar gsi adapostite de vnturile de Nord, care le
sca adesea inaintea incoltiret
Acsta lard despadurita in principalele sale prff, predispune la tte intoxicatiunile
miasmatice.

Puturile ce se intalnesc acum ail o adancime de 60-70 brasses (2 metri = Pit brase)
sc6terea apeI e f6rte grea, maI ales cand e vorba de adapatul animalelor, adesea
In cate-va puncte undo coborasul solulul favorizza saparea puturilor, apa este aprpe la
suprafata si abondenta.
Temperatura este f6rte variabila In acst tr, Cu tte c iernele nu sunt In general
prea frigur6se, proli numer6sele turme ale Mocanilor TransilvanenI, carf de cate-va secole cobra din muntif lor i vin a ierna in imensele locuri de pasune ale Dobrogiet
Prima-verile i trnnele sunt frte scurte In acsta tara. Se trece cu repeOiciune de
la o temperatura prea frigur6sa la cldurile
Epoca frigurilor incepe catre finele luI Aprilie, intensitatea lor este catre mijlocul lu(
August.

Lemnele In multe puncte sunt prea departe, si materialele necesare constructiunil


caselor, cernd un transport prea costisitor, materialul intrebuintat In constructiI este un
fel de caramida facuta din pamnt amestecat cu blegar, numit kirpicI, pentru ca in
multe locurr piatra lipsesce.
Ar trebui in tot cazul a stabili satele in afara de locurile palustre. Acst provincie
e de sigur maI buna de cat i s'a creat reputalia; se p6te privi in general ca sanat6sa
daca s'ar reimpaduri partial, MIA indoiala c influenta frigurilor ar fi considerabil micsorata.

Trebuie de notat un fapt de mare importanta, c de 30 de anI in Dobrogia nu a fost


nici o bla epidemica de febra tifoida.
Pare-se ca Baronul d'Hogguer anume a luat ca model de insalubritate si de miserie
orasul asa de re'ri situat al luI Sayd-Pasa 1).
Adevtirul este, ca sub dominatiunea otoman, cea mal mar parte din satele din Dobrogia se puteari bucura de aceiasI reputatie sub raportul igienic.
Indat insa ce Dobrogia a redevenit romansca, serviciul medical si de igiena a fost
organisat ca In patria-muma. Fie-care centru populat poseda un spital unde toff bolnavir,
fara distincliune de nationalitate sail religiune, sunt ingrijitY In mod gratuit; mediciI de
plasa sunt obligati a vizita la epoce frte apropiate, bite aglomeratiunile rurale.
Medgidio.

www.dacoromanica.ro

61.

Lucrarile importante, care all fost intreprinse in scopul de a impaduri unele intinderY

marl' ale Dobrogiel 0 mar cu srna desecarea a cittor-va mil de hectare, care vor fi redate culturer, transforma pe (,li ce merge eonditiunile igienice in Dobrogia. Aceste, bine
inteles, in locurile jse din Delta 0 din alte mid partI.
In ceea ce privesce litoralul propria Ois, conditiunile igienice nu lag aprpe nimic
de dorit ').

2. I.,ocuinte
Dup datele cele mar nou6, numarul locuintelor rurale in Dobrogia este apr6pe
30.000, Impartite ast-fel:

JUDETE

De zid

De lemn

1.546
5 133
6.679

2.038
5
2.043

De nuele

sail pmnt

Bordeie

TOTAL

Constan fa

Takeo

Mtn(

11.087
8.409
19.496

1.277
316

1.593

15.948
13.863
29.811

Comparate aceste cifre cu acele din tara ar parea la prima vedere, ea Dobrogia nu
st r6a, insh conditiunile igienice sub care sunt construite locuintele aci sunt departe de
a equivala pe cele din tara-muma.
MaI ales casele Turcilor 0 Tatarilor sunt nisee adevrate cuiburr de infectie.
Un studia amanuntit il gasim in importanta scriere a Domnulur Doctor Criiiniceanu2):
Satele din Dobrogia mar de curnd creiate pot servi de model, asa de exemplu cele facute de la 1879 inc6ce de Romanir ardelenT. Satul romanesc se cun6sce de departe 0 se
pite deosebi de cel tataresc, dupa multimea arborilor. Romanul e deprins mar 'nainte d'a0

construi o casa sa-V ingrijesca de pu t a carer furca adese-orl servesce un arbore. Un


sat romanese se mar pte distinge de departe dupa multimea cumpenelor, pe cand Tataril se multumesc cu un singur put, care deservesce intregul sat, fapt reprodus aprpe
de tog vizitatorir Dobrogier.
L7nele sate sunt fara nier o randuiala, cu locuinte in starea cea maI primitiva, lipsite

de plantatir 0 de padurr.
In centrul Dobrogier satele sunt la marl departarr unele de altele; mar apropiate sunt
pe langa &mu! Dunarif.
Ar trebui SA se interlica constructia caselor cu chirpier, iar statul sa inlesnesca locuitorilor lemne de constructiunr din padurile apropiate.

Emigrarea Marilor din plasa Mangalia a fost colosala 0 a rmas de la er multa


piatra ce servia la ingradirea curtilor 0 ariilor; acest piatra s'ar putea intrebuinta cu
folos la construetir.

Tatarul '-1 construesce casa subred, locuinta 'I este miserabila, mica in raport Cu
numgrul sufletelor ce o locuesc, ferestra e mica 0 nu se deschide nicI o data. Sobele se
deschid afara; MusulmaniI intrebuinteza mangalul, isvor bogat de acid carbonic ; mar intrebuintza tezic, care prin fumul ce rspandesce umple locuinta de infectie. Tavanul caselor ttarescI e frte jos, paturile lipsesc sag sunt inlocuite cu rogojinI aternute pe jos,
pe care se Gulch' amestecatI cu pasarile 0 animalele, adese -oil.
Curtile tatareser sunt ingradite cu piatra sail cu caramida nearsa (chirpier), sunt
inundare de balegar pe care f6rte arare II are grija a'l curati.
Romanir, 0 mar ales Germanif, ail case igienice 6re-cum; spati6se, bine aerisite, inconj urate de plantatir fie chiar salcamr, carr mar domolesc arsita srelur.
1) St. C. Hepites, op. cit. pag. B. 25.
') Higiena OranuluI romd.n. Scriere premiat. de Academia Romilnit. Bucuresci, 1895.

www.dacoromanica.ro

62

Camerile sunt varuite. Patul cu asternutul curat i confortabil. Alaturi de casa, t'ara
a fi lipit de ea, cosarul vitelor bine intretinut i curatit. Curtea ingradita cu nuiele sari
cu piatra. Stradele sunt laxe i drepte; din causa lipself de lemne in unele parti, ca combustibil servesce tezichiul, insa in sobe mai sistematice ca ale Tatarilor.
In judetul Constanta e de notat : Cara-Murat, Carol I, Fagaraul noa sunt sate nzodel
infiintate din no ; Copadin fi Agemler ca sate nzurdare, Cochirlenit cu case lipite cu pamnt
fi nevruite; Ghizdaresct cit case construite de chirpict, cu plantatie abondent ; Topal cu case
de gard, curate ; Boasgic cu case fi bordeie citrate; Cerna-Voda, Satitl noa ci Cilibikiot cu case
higienice fi curate.
Apot case bune, Omite fi strade largt, drepte fi curate n Cara-Murat; case buzze ingradite cu chirpict ci ttcoperite czt trestie Caracoium.
Comune cu strade curate sunt: Seimenit-miet, Biul-biul, Ainzacea, Tortoman, Tamtnar,
Bugeac, Gherengik, Harfova, Mangalia, Musurat, Rasova, Topraisari ci Tuzla.
In judetul Tulcea: Catalot, Cala, Somova, Nicolitel, Caranasuf,Hanzamgi, Babadag,Enichiot, Rachel, Luncavita, Garvan fi Jijila.

Cu ocasia numer6selor calatorii ce am fama in Dobrogia, am locuit in casele diferitelor nationalitatl de ad, in bordeiele tatarescI ca si in locuintele plcute ale Germanilor.
In genere sat ele de pe malul DunariY, locuite exclusivamente de Romani, ari case igienice:
Luncavita in special lasti ccil6toritlut cea mat frunzs impresie. Judetul Tulcea
daca esceptam Delta fi lagunele are locuinte mat solide, mal igien ice fi me spalidse de
cat Judelul Constanta.
Emigratiunile Tatarilor carY nici acum

ineetat, de" loc populatiunil germane,


care are locuinte destul de bune sub tte raporturile, asa se presinta apr6pe tot centrul
Dobrogia
Afluenta populatiuner romanesci a mal' incetat, totusI sunt sate care se formza parte

In locul vechilor sate parasite de 'Mari, parte in locuri rica Petera este un sat de formatiune cu totul nou. In mare parte Ronzeinit vin din jade/ele Brila fi Ialoznita, et sunt
numitt Cojant in opositie cu Mocanit, vechit locuitort transilvanent veniti din timpurt Cu oile
la pfunat.
Partea de Sud a Dobrogiei are sate ale caror locuinte, daca' nu se asmana sub raportul igienic cu Medgidia, apoi diferentiaza numai sub raportul situatiunii topografice,
acest oras av6nd nenorocirea a fi in centrul unei regiuni m1astin6se.

3. Alim.entatia
Cei mai bine cal-Y se hranesc dintre locuitorii Dobrogiei sunt Germana, in satele &aroma dar de brutrii, fie-c,are locuitor are cuptorul sa, unde '51 o:50e painea care este
destul de alba. Une-ori o amesteca cu cartofl, niel' o data insa cu mlai. Arare-ori Germanului '1 lipseste carnea; iar cel de pe langa lacur1, pe5tele, care de alt-fel este alimentul
principal al intregii populatiunI marginase.
Romeinul, d'ara de paine mal are mamaliga, aprpe necunoscuta populatiunii musulmane inaintea ocupatid romane.
Modul de hran, al Romtinulut i Bulgarulut, este acelas cu cel din Romania Transdunarna; nimic de adaogat.

Rufit se hranesc Cu paine de secara, ~Miga, si paste prspat sati sarat.


Ttarit se hranesc exceptional de rti : paine de orz, carne de 6ie 5i chiar de cal morti.
Cu privire la apa de b6ut, tot Judetul Tulcea, udat de riurI mal' multe, este mar favorizat. Aci apa in multe partY este buna de M'Id, afara de satele vecine Dunarii i rmulul Madi Negre.
In Judetul Constanta apa se ga'sesce la marI adancimi, e calcarsa, adese m'Y salde
aceia chiar insuficienta.

Mi se spunea de un cioban, inteuna din lilele caldurse ale lul Iulie 1896, ca oile
sale n'ati trait timp de 2 sptarnanI de cat cu roua de pe camp.

www.dacoromanica.ro

63

Vinul este mal abondent in judetul Tulcea, de aceia este judetul unde se bea maI
putin rachiti; afara de RusT, call at acest viciu inscut, restul populatid este putin alcoolic.

In satul Morughiol sosind inteo diminta, tt. populatia satuld era la carciunia
deja beata asa de timpuriO.
MaY. ea n'am v6dut sat locuit de RusT, unde sa nu gasesc o suma de 6menY. beff.
Pentru a merge cu barca de la Morughiol la gura Sf. Gheorghe in I;liva de 17 Iulie 1897,
a trebuit sa'rnI aprovizionez lopataril cu o Nina cantitate de rachia, cacr prin banI a fost
imposibil al face sa mrga!
Ciaiul maT servesce Inca de b?.'utura Lipovenilor. Nu rn pot opri a nu arta placerea cu care am Mut ciaiul la un sat format din scopiti, intre Mangalia i Ilanlic. Acestia
nu cunosc alta b6utura de cat ciaiul pe carel servesc cu o adresa caracteristic lor : Un
samovar de 5-6 litri fierbe incontinuO, zaharul e tinut intre dintl, iar ciaiul trece prin
el ca printr'un filtru.
Am admirat curatenia lor in case, serviciti i moravurr. E o populatie de alt-fel
muncitre. Nu cunosc fumatul i niel vizitatorul nu are voie a fuma in casa lor.
Musulmanit bti Mrte mult cafea, de feIrte prelsta calitate i adese-orl amara. Murdaria in preparatul cafeler e de asemenea caracteristica rasa Tutunut nu le lipsesce.
fac uz i de opium, dar nu am v6d.ut vre-un b6utor de acest narcotic 9.
T6te orasele i satele de pe langa Dunare inIrebuintza apa din ea, asa cum este
piing de Ole necurateniile, afara de o mica parte din locuitorri oraselor care o limpeOesc
Cu piatra acra. In restul JudetuluI Tulcea fantanele fiind r construite i mai rt intretinute, lar pe langa ghiolurile cu ape stagnante, intrebuintandu-se apa din acestea, populatia
sufera si se stinge de paludism, de febra tifoida i alte ble ce's a sorgintea in apa plina
de microbff acestor b6le. Va trebui sa se construiasca puturl prin comune, in conditiunI

bune, ca apa potabila sa fie abondenta in ele, s fie bine intretinute i sleite cat s'ar
putea de des, cad mime asa populatia 'l-ar putea imbunatati sanatalea. O asemenea
lucrare s'a si inceput la Jurilofca, unde se construesc patru fantanT sistematice. In Turc6ia i in cele-l'alte comune acst lucrare bine-fact6re s'a inceput.
La Sulina onor. directiune generala a serviciuluf sanitar face instalatiunI pentru apa,
care vor costa vre-o 600.000 leI din fondul taxeI sanitare de tonaj.
Un alt WI de care sufer, o mare parte din populatiune e akoolismul.
De acest vicia sunt stapanite ma mult populatiunile rusa i lipovna a carol- meserie
principala e pescuitul, de unde se realisza castigurl bune i ar castiga i maT mult, dac
baniI agonisitY in timp de 3-4 lunY nu 7-ar da crciumarulur in 3-4 iile. AcestI pescanl
viciosr numar dupa ce termina bang, reincep lucrul i apol iar butura, din care causa
se nasc certurT, bati i chiar omorurl. Ceva ma mult, alcoolismul nu e numa intre barbar,
carI incep de tinerT, ci i intre femei. La Sarichioi, Jurilofca, Carcaliu, Slava-Rusa i Sf.
Gheorghe i prin alte partI se gasesce cel ma mare contingent al acestor nenorocitY, carl
de ar fi cu putinta n'ar mai esi niel ()data din stabilimentele de Nuturl. Cele-l'alte naionaliti
de si nu sunt tocma cumpatate in Muturlf, totusl nu sunt dominate de
viciul acesta i ded alcoolicfi sunt ma rarI.
Populatia musulmana, saraca cum e, religia o maT opresce a intrebuinta alcoolurl,
face uz de cafea (Situatia Jud. Tulcea pe 1898, pag. 38-39).

4. Ser-viciul sunitur 2)
Cu Vote struintele i cheltuelile ce se fac de guvern, sa nu ne facem tocmar marl
ilusiunr despre starea sanitara a acestel: provincif; dad, comparam datele statistice ale
') Se va trata maI pe larg diferitele obiceiurI la pop6rele Dobrogia in partea etnograficit.
2) Serviciul sanitar militar nu e coprins fn acest capitol; a se vedea capitolul Divizia activkl.

www.dacoromanica.ro

64

celor dou6 Judete cu cele ce se petrec in realitate, numa atuncl ne putem da sma exact
despre sanatatea locuitorilor.
Cred de datoria mea, care am v'lut starea deplorabila a unor comune, sa nu ascund
nimic; cad e ma bine a atrage atentiunea autoritatilor asupra r6ulut de cat a'l acopeni
Cu cuvinte pomp6se i Cu frase bombastice.
Daca casurile ar fi numal unul sari dou, am lice ca e o exceptie, dar sunt multe
la numr de diferite naturr i in diferite puncte.
M aflam in tmna anuluI 1895 calatorind pe frontiera de Sud ; cat de penibil am
fost impresionat cand in satul Cerchez-Kioi, un sat varit inteo vagauna din care numaX
de aprpe se putea vedea, nu unul, ci intrga populatie suferia de Me de ochI in cel mal
mare grad.
Dar tusa mgarsca din satul Adam-Klisi din prirnavara amid 1896, frigurile de
la Calica, raia de la Regep-Cuiusu? i cate alte sate despre care am renuntat s'mI
note, cre(lnd ca in general medicif plasilor nicl n'ati vizitat vre-odat circomscriptia lor
sanitara.
Nu semnalez de cat cazurI v'Oute de mine in
deci de care te impeded
fara sa vret cate vor fi existand Inca!
trecem la datele statistice:
Personalul sanitar al JudetuluI Tulcea se compune din: 1 medic primar, 3 medicl
de plasI i dour oficiantr sanitart Macin i Sulina ati medic propriti, Babadag i Isaccea
medicul spitaluluI i acel al plasiI face serviciti in schimbul unei diurne. MaT sunt 6 agenti
sanitarI vaccinatorl, 16 nu* (6 de oras *A 10 de comune rurale), doul agentl sanitar
doul sub-chirure intendentI la spitalele Isaccea i Mcin.
In Judetul Constanta : 1 medic primar, cinci medicr de plast treI medicI de oras, un
medic de spital i anume: un medic propriti de oras la Medgidia, un medic de oras
spital la Harsova, un medic propriti de oras la Ostrov, un medic de spital la Cerna-Voda
insarcinat i pentru oras; douI-spre-Oece agent( sanitarI vaccinatort cincI agentI sanitarr
de orase, sese mse de circomscriptit dou de orase (Cernavoda i Harsova), plus personalul medical al ora.selor Tulcea i Constanta.
Ajutor medical gratuit s'a dat la 13.453 bolnavI (12.350 cetteril romanI si 1193 streinI),

medicamente gratuite la 7995 bolnavI in plus la 4000 de la comune, in Judetul Tulcea


la 9808 bolnavt plus la 4377 din farmaciile comunale pentru Jud. Constanta.
a) Miele earl ail Wilma Dobrogia in cursul anuluf 1898 ail fost :
Paludismul ce se datoresce numer6selor baltl cat si moduld de locuinta. In raportul s, Prefectul JudetuluY Tulcea Oice: Marea majoritate a satelor lash f6rte mult de
dorit in ceea ce privesce sanatatea publica. Singure locuintele, in mod general, ar fi bine
de s'ar tinea tot-d'auna curate si s'ar lsa r'ul obiceiti de a lua pamnt pentru construirea
case din batatur, r6manand gropt care umplute cu balegar si apele pluviale, devin
cause de paludism; maladie ce avem in abondenta ma ales pe malurile Dunarir i ghiolurilor. Lipsa de aliniere i plantatie a satelor, precum i lipsa de strade soseluite, dati
comunelor i catunelor un aspect urit, deosebit ca sunt i neigienice. Mocirlele din sate
nu se astupa nicI odata, ci stag asa pang le usuca srele sail le inghiata gerul, iar fantanele sunt in cea ma deplorabilb," stare, in multe scurgndu-se apele de afara si in maI
tte putnd cdea orI-ce, caci ghisdurile lor sunt insuficiente sail nu sunt de loc i ma
to:Ste fantanele neacoperite.

Rugeola in judetul Tulcea la 32 comune cu 1886 bolnavr, din carI ati murit 260.
Ea a fost adusa odat cu venirea lucratorilor gradinarl din Bulgaria.
Sifilisul ma mult rspandit in orase, iar in comunele rurale s'a semnalat in plasa
Harsova, cele ma multe casurt
Desinteria provenita din causa relei alimentatiunt
Me epidem ice a fost:

www.dacoromanica.ro

65
scs

,ce

os

JUDETELE

A8
a 1:1

Constan* ......

Tulcea
Total

65
13
78

os c.)

0 'in

E,,:,' ci,

ne
,os

0 ' T.:

gb

os

,7

--E .;

.r.:

.7..

ro

219
241
460

37
15
52

2496

46
28
74

cap

Morp

c:

cn

610
1886

DIN ACESTE A.

o>

'V inde-

.., 1. 4-4

0.)

T.:
.9...)

498
498

170
170

835
1508
2343

97
297
394

Pelagra 'a fost de cat 8 cazurr (7 Constanta, 1. Tulcea).

Lepra a fost mar multa in judetul Tulcea (24 cazurI), unde s'a luat dispositie a se
creia o colonie separat. la Caput Dolojman sat"' In insula Popina. In judetul Constanta
fost numal dou cazurr (Carocoium i Geabac). Bolnavir de lepra se trimet la ospiciul de
la Rachitsa.

Cu privire la starea sanitara a ora$elor, regretatul Prefect al judetuld Tulcea, Ion


Nenitescu, in situatia judetulul dice:
Mahmudia i Chilia Veche, ora$e dunarene sunt orase numar cu numele, iar celel'alte, afara de Babadag, sunt de asemenea asedate pe malul Dui-aril, unde paludismul e
destul de desvoltat. Dintre ora$ele de pe Dunare Chilia-Veche, Isaccea Macin ail un
personal sanitar propriii, in nicr unul hash' $i nicr chiar in Tulcea nu exista un serviciti
pentru golirea hasnalelor, iar latrinele mar peste tot locul sunt primitive, fara" a vorbi de
atatea case unde s'a crec,lut ca acestea sunt un lux $i s'ati inlaturat de tot. Locurr virane
sunt mar pretutindenr, din care numar in Babadag 28 neingradite $i t6te deve.nite focare
de infectiune, din causa depunerir pe ele a tuturor murdariilor si gun6elor.
In general vorbind, la orase nu s'a adus nicr o imbunatatire igienica, afara, de Sulina, unde se face asanarea cu fondurile acordate de directiunea generala a serviciulur

sanitar, din taxele de tonaj, ce se percep de la bastimentele intrate pe gurile Dunrii $i


unde $i comuna contribue pentru intretinerea cailor i materialuluI intrebuintat la lucrare, precum i pentru a se asana strklile interire si curtile locuitorilor s6racr.
Desinfectiunea i izolarea, atat de necesare in cazurl de Me molipsitre, nu se pot
face in mod suficient din cauza lipser de personal, de aparate speciale, saii mar lamurit
din lipsa de banr, dar mar presus de acesta cauza sta.' rtia vointa a locuitorilor, chiar a
celor cu avere, care tipa ca din gura $arpelur de cate orY sunt daft' judecatir pentru contravenirr la legea sanitara. ET cer s fie lasatr sa mra ea animalele. Asa art facut i in
anul 1897 si chiar in Tulcea, cand, dui-A retragerea inundatiilor, li s'a impus sa-e ingrijsca de propriile lor locuinte.
M6ge. Dupa legea sanitara fie-care comuna rurala trebue sa aiba o m6sa retribuita Cu 30-60 ler pe tuna.. Din cauza insuficientir mij16celor, acsta salutara dispositie nu
s'a putut aplica in totul. Sunt acum : 16 m$e (6 de oras, 10 de comune rurale) in judetul

Tulcea, si 8 pentru judetul Constanta (2 de oras si 6 de comune rurale). Multe din ele
insa, sunt practicante, care In nepriceperea lor, nu odata ati cauzat m6rtea noilor rascuff $i a lehuzelor.
In cursul anuluI 1898, ail asistat la 1181 lehuze (455 in judetul Constanta si 726 in
judetul Tulcea).
Vaccinarea i revaccinarea.

S'a facut pe o scara mutt mar hating in cursul anulur

1898; comparat cu anir trecutr, in judetul Tulcea activitatea este de 5 orI mar mare.
VACCINATI

JUDETE
Constanta
Tulcea
Total

BE VACCINATI

Rini

succes

Farit
su cc es

succes

s u cc es

9033
6523
15556

470
587
1057

8646
6693
15339

2081
4827
6908

Cu

Cu

71890

www.dacoromanica.ro

66

Singura populitiunea lipovana si mal' cu sma cea bespopovita, de care este putina
In judetul Tulcea, numaI 3602 suflete, se opune cu indartnicie acester operatiunr, sub
pretext ca religiunea nu permite.
TotusI In cursul an uluI 1898 s'el' vaccinat multr. O dintre ace*tI lipovenI, uniI diri el
ins, all preferat a se expatria, de cat a se supune vaccinarir, de si acest pas nu l'ati facut din proprie pornire, ci din indemnul acelora carI voiati sa le ia pamnturile. Cauza
adevrata a resistentif lipovenilor t'ata de vaccinare nu este religiunea, dupa cum chiar
Archiereul lipovean de la Slava-Rusa a declarat-o, ci dascalil lor, carI cu orl-ce pret vor
a-I mentine prestigiul de apostoli si talcuitorI al' religiunif intre fanaticiI si orbitil lor coreligionart
Un cas s'a petrecut cu dascalul bespopovit din SarichioI, in anul 1897, care a dat
pe sub ascuns la vaccinare doI copiI aI se, de frica amen0iY, iar pe de alta parte nu
inceta sa indemne pe ceY-Paltf lipovenr a nu se supune vaccinariI.
Spre a pedepsi acsta duplicitate a dascaluluI lor, lipoveniI rail desaprobat si huiduit de-a lungul satuld 1).
In fie-care comuna se ala la Primarie cate un dulap prevNut cu medicamentele
de prima necesitate, care trebue a se da locuitorilor bolnavI in mod gratuit.
Modul irisa cum se practic, lucrul cu aceste farmaciI comunale este departe de a
atinge scopul pentru care sunt infiintate.
De curiositate am deschis un asemenea dulap la o comuna; medicamentele aseqate
t'ara niel o ordine, invechite i ded fara a mal' produce efectele pentru care se dati.

Mi s'a povestit de un medic de plasa un cas intmplat in anul 1895 la comuna


Agemler : un notar beat a dat unul nenorocit de turc tinctura de iod in loe de picaturr
anticholerice ; norocul a fost ca i s'a turnat mime cate-va picaturl pe o bucata de zahar.
Acestea sunt conditiunile igienice i. starea sanitara a Dobrogid; nu pot maI bine
Incheia acest capitol de cdt reproducnd cele ce am lis la inceputul lui" : e ,b,- conditiunile
igienice ale und t6rI depind in prima linie de starea de cultura a pop6relor ce o locuiesc.

Ca adagio : avem in Dobrogia locurl munt6se, unele aride, de camp, de baltY, de


mlastinl, iar pe de asupra o populatiune eterodoxa, eteroglota si decI eterogena in obiceiuri *i traditiunI, fapt ce a fost $i este o piedica nu mic, in mersul regulat al igienil
$i salubritatil publice.

5. Spita,le.
Spitalul

Comunal Constanta. Construit in anul 1893. Me1;1at la bariera orasuluI, acest

spital sistem pavilionar indeplinesce t6te conditiunile si corespunde pe deplin cerintelor


actuale ale orawluI si portuluT, fiind destul de spatios.
Are 50 paturI li e deservit de un medic, o m6e 1.1 de 13 ajutdre.
Numrul bolnavilor ce se trateaza in acest spital variaza futre 1200-1700 li costa
pe comuna intretinerea luI suma de 28.000 lel anual.
Spitalul judelian din Cerna-Vodd. Infiintat la 1 Ianuarie 1891, este intretinut de judet
cu o subventie anuala de 30.000 leI. Are 25 paturl,
Personalul spitaluluI se compune din: 1 medic, 1 sub-chirurg intendent, 1 preot, 4
infirmierI, 1 bucatar, o spalatoreasa, 1 rnda, 1 portar $i 1 sacagiti.
Numrul bolnavilor cautatI, de la 1 Septembrie 1896, pana la 31 August 1897 a fost
de 630 cu 8250 zile de cura.
&dele predominante all fost: intoxicatia palustra (28 casurl) i siphilisul (141 casuri),
cea d'ntal da un minus de 28, iar cea de a doua un plus de 78 casurI asupra anulul trecut.
La consultatiunI at fost tratatI 4099 bolnavI, carora li s'a dat medicamentele trebui') Situatia judetuluT Tulcea pe anul 1898, pag. 32-33.

www.dacoromanica.ro

67

Ore. Judetul a cheltuit in anul 96/97 suma de 16.258 lel pentru intretinerea acestuI spital
fr plata personalulaI; iar de la 1 Aprilie pn la 31 August 97 suma de 9537 let
Infiintat la 1. Octombrie 1.895, este o clddire sistem pavilionar,
aezat intre satele ParachioI si Ghiuvegea.
Spitelul rural Parachiol.

Se intretine din fondul de 30.000 lel anual acordat de Stat 0 se administrz de


judet ; are 30 paturi 0. PersonaM spitaluluI se compune din : 1. medic, 1. intendent, 1. subchirurg, 1 preot, 1 hoge, 3 infirmierI si 5 6menI de serviciti.
S'a cutat in acest spital de la 1 Septembrie 1896 pang la acei4 luna 1897 un numr
de 591 bolnavl.
Blele predominante ati fost reumatismul, blele de piele si impaludismul. La consultatiunI gratuite s'ati presentat 2305 bolnavI.
Dup nationalittl s'ail bucurat de tratamentul acestui spital : 1.958 Romani, 576 Bulgall, 256 Turd, 29 'Mari, 34 Armenr, 39 GrecY si 5 alte natiunl.
S'a cheltuit in cursul anuld 1896197 suma de 26,146 lel, iar de la 1 Aprilie pang la
finele lul August 1897, suma de 8.506 lef pentru intretinere.
Spitalul comunal liarfova functionza de la 2 August 1898, are 15 paturr. Este instalat
inteo cldire particular destul de bun.
Personalul se compune din : 1 medic (acel al ora4ulur), un sub-chirurg intendent 0
6 6menI de servicil
In cursul lund. August 1898 s'ati cutat In acest spital 31 bolnavI; iar la consultatir
gratuite s'ati presentat 218 pers6ne.
Sanatoriul Tekir-Ghiol. La 15 km. spre S. de Constanta se gsesce lacul srat Tekirghiol sail Tuzla-Ghiol, cu o suprafat de apr6pe 80 hectare, desprtit de Mare printr'o dung,
larg de 500-600 metri 0 de abia un metru de 'nalt ; aceea ce face c dese orI valurile
Marif s, comunice cu lacul.
Apa sa nu e limpede, gustul din causa enormeI cantittI de clorure de sodium, este
frte amar; presenta hidrogenuluI sulfurat se simte la o mare distant.
Dup analisa D-lor chimisti Saligny, Georgescu si Popovicr, apa la culur contine de
4 oil mar mult sare ca apa Mrir: 55 gr. pentru 1000. Sulfatul de magnesie se gsesee
In proportiunl Cu mult mal marl ca in apa Writ Ast-fel pe and, dup analisele lul Pisani
altil, acest element este representat in apa Wag Negre in proportiune de1,228, 1,470 0
1,481 grame pentru 1.000 de WV apa, el se urd, la tifra de 8.1.50 gr. in apa laculd Tekirghiol. In ceia ce privesce bromura de magnesie, ,unul din principalele sarurr constitutive
din apa laculul, ea este de 22 orI ma mult ca in Marea Ngr.
Pentru 1000 grame apti. :
Clorure de sodia
potasa
amonium
magnesie
.
Bromur
Azotat de soda
Sulfat de magnesie
calce . . .
Carbonat de magnesie

Oxid de fier
de aluminium
Anhidrit carbonica
Hidrogen Sulfurat
Substante organice
') Zece paturl s'ial dat Spitalului Comunal Iletrova. In 1898.

www.dacoromanica.ro

55.3972
2 00462
0 00366
4 46890
0.13574
0 00523
8 14978
0.60013
0 00287
0 02084
0 00720
0 28416

urme
0 59600

68

Densitatea apeI la + 15 C., este de 1,05525, pe cand a Madi Negre este de 1.01345.
Eforia spitalelor Civile a inceput deja plantatiunl de stejarI, nucT, salcmI i pinT pe
terenul (80 Hect) cumparat pe marginea laculuI.

Un sanatori s'a construit dupa bite regulele igienice; in vara anuluI 1899 deja a
inceput s, functioneze; copir scrufulosI ati fost tratatI cu bite ingrijirile M acest institut
de bine-facere.
Apa i namolul acestui lac se pte intrebuinta in contra reumatismelor articulare,
Arthritelor, ScrofuleI, Limfatismulul, SyfllisuluI invechit i exemeI cronice 9.
A fost vizitat in vara anulul 1899 de peste 500 suferinffl.
Pana acum aparatele pentru incaldit apa sunt insuficiente, iar baile rudimentare: nisce
cabine de scandurl, cu infle 1.65 inchise.

Se spera a se construi local de MI tot asa de igienice ea si sanatoriul.


Spitalul comunal din Tulcea. La ocuparea DobrogieI de RomanI, spitalul comunal de

aci s'a instalat in vechiul local turcesc, care avea aceiasY destinatie. Era o constructie
veche, asa ca, in 1899 flind supus, daramariT, spitalul s'a mutat inteun local inchiriat de
comuna cu suma de leI 3.900 anual.
Medicul orauluI face i serviciul la spital.
Alt personal este : un administrator, un sub-chirurg, doI infirmierI, o infirmiera, un
bucatar, dou" bucal:la-ese i un rnda.
Comuna cheltuesce anual pentru intretinerea acestul spital (M'ara de chirie), cifra de
22.000 leI.

In cursul anulul 1900 ati fost in cura acestur spital 466 bolnavI, din care : 289 barbatI
177 femeI.

B6lele predominante ati fost in cursul acestuI an : febra intermitenta, sifllisul, bronchita, reumatisme, blenoragie, fehra tifoida, tuberculosa i 041 contuse.
Spitalul e inzestrat cu 30 paturl.
Spitalul rural din Babadag. Intretinut de judet cu subventiunea de 30.000 leI ce da
Statul. E constructie a StatuluI sistem pavilionar, terminar in anul 1895 si a inceput a
functiona de la 17 Decembrie acelas an. Are 30 paturI. Diflcultatea ce se intmpina aci
este provenita din lipsa de %A, de re-ce la 50m adncime nu s'a gsit apa.
S'a cautat in cursul anuluI 1898 in acest spital: 711 bolnavI (355 RomanI, 182 Bulgarr, 59 Lipovenr, 25 Italienr, 32 Germanr, 23 Ru0., 23 Turer, 6 ArmenY i 6 GrecY). ConsultatiunI gratuite
dat la 1732 indiviffl, ordonante gratuite la 99, medicamente la 908,
consultatil ara medicamente la 267 si in comptul bolnavilor la 367.
Spitalul comunal din lsaccea. Subventionat de judef, cu 2.500 ler anual. E construit de

judet, e insuflcient, II lipsesce mult din mobilier, lingerie si chiar instrumente, din care
causa nu se pite face niel' o operatie chirurgicala. Tot4 in cursul anuluI 1898 a avut
431 bolnavI.
Spitalul comunal din Micin. Subventionat de judet cu 3.000 ler. Se afia in acele4 con-

ditiunI ca i precedentul. Numrul bolnavilor cautatI in acest spital in cursul anulul 1898
a fostr.de 368.
Spitalul din Sulina se va trata in capitolul Delta.

') D-r. N. G. Chernbach. Lacul Tekir-ghiol sa Tuzla-ghiol i Sanatoriul maritim pentru scrofulosT
de la Tekir-gliiol.
St. C. Hepites op. cit. pag. B 22B 24.

A. de Richard. La Roumanie (L vol d'oiseaux) BucurescI 1895 pag. 358-359.

www.dacoromanica.ro

69

CAPITOLUL III

GEOLOGIR
Pang, la Karl F. Peters% nic un voiajor nu ne-a dat vre-o descriere ma amanuntita asupra constitutiunir geologice a Dobrogia.
Mara de comunicarile Capitanulut Englez Spratt, relative la constitutiunea geologica
a c6stelor Wail Negre, cum 0 acele ale profesoruld los. Szcbo din Pesta, asupra situatiunel 0 imprejurimile rapid Tulcea, nimic ma interesant n'a precedat publicatiuni
ilustrulu geolog austriac.
Nic Ami Bou 2), nic vre-un alt geolog n'a vizitat acsta tar. Se scia numa c'ar fi
existand nisce munti: d'a lungul Dunaril, incep'end de la Harsova sat-1 Macin, ca se intind

pe o distan ta considerabil pang la marginea Delta 0 ca. extremitatea Estica s'ar numi
Be-Tepe (cincY dlurI). Acstei denumire genericd s'a dat din erdre intregulut masiv dobrogian.

In schimb ins voiajori cunosceati drumul Cerna-Voda-Constanta, ca cel ma scurt


intre Dunare 0 Marea Ngra. Inca de pe la 1840 acest drum era frequentat de calatorir,
car mergeati la Constantinopol venind de la Viena, .orae intre care de la acsta data
exista un curs regulat de vap6re.
Percurgand acest drum, n'ati putut observa munti eel 'nalt si de natura atat de
variata din Nordul Dobrogier. La inceput cursele intre Cernavoda-Constanta se facead cu
trsura, iar de la 1862 cu trenul.

Ast-fel privit acest platoti, care din ma multe punte de vedere, presinta carac-

terul stepelor nord-pontice, i s'a dat pe nedrept numirea de Stepele Dobrogiet, numire

ce s'a vulgarisat pang inteatata In Europa, in cat Intreg teritoriul coprins intre Marea
Mug, 0 Dunare, se credea a fi de acei4 natura cu campiile de la Sudul Rusia un

platoti de stepe.
Inainte de 1b50, valea Carasulu a fost obiectul unor cercetar geologice technice exacte,

pentru ca, Turcia, sub indemnul Austria care da o mare importanta creidrif und comunicatiun pe apa 0 a evita a,st-fel Delta, s'a gandit asupra modulu de-a scurta drumul la
Constantinopol. Inginerul Vi/ce, oficer Prusian, trimis din partea Malta Port, a publicat
In 1840 resultatele putin satisfdtbre ce a obtinut din sludiile pentru proiectul until( canal.
Cat privesce partea septentrional a Dobrogia se scia numa ca un ora Babadagul
e ascuns in sinul unor munt, car coborand catre Sud se pierd In campie.
Harta intocmita in 1829 de Austriad asupra Turcia Europene a fost lima dupa
schitele 0 aprecierile necomplecte ale unu inginer.
Pe charta generala geologica a Europa alcatuita de Dumont, Wt regiunea munt6sa
e acoperita cu o singura cul6re, acea a formatiunilor cristaline, numa la Bogas-Kioi (CernaVoda) e aratata formatiunea cretacica.
Cercetrile cu totul imperfecte ale voiajoruld Tchihatchef la Mein, ale luT Szbo 0
Zelebor la Tulcea 0 Cerna-Voda all fost publicate de Peters in analele Institutuld geologic
Imperial, din Noembrie 1863.

In anul 1856-57 corpul inginerilor Austriaa cu ocasia ridicare charti Muntenia ail
stabilit pe Dunare intre Cerna-Voda 0 Rasova o retea de triunghiur 'Ana la Marea Neagra.
Cu conducerea acestor lucrar a fost insarcinat Feldmare,salul Fligely, Maiorul Gana/ti i
seful sectiune Schnhaber.

Acst, chart precum

si

aceia a Dobrogie, executat cu acsta ocasie, a fost singura

') Grundlinien zur Geographie und Geologie der Dobrudscha. Denkschriften der Math. Naturwissen.
Cl d. Kais. Akad. d. Wissensch., XXVII Bd.
2) Rcueil d'itinraires dans la Turquie d'Europe. 2 Vol. Vienne 1854 si La Turquie d'Europe. Paris
1840-4 Vol.

www.dacoromanica.ro

70

intrebuintata de vizitatorit i invtatir, cart s'ati ocupat cu studiul cercetarilor de tot felul
In Dobrogia.
Importante studit asupra gurilor Dunarit ail fost interprinse de Comisiunea Europeana

Dunarna; despre acestea vom vorbi mat pe larg la capitolul respectiv.


De si asupra Dobrogiet exista o multime de scrierI, In care se vorbesce in general
asupra Peninsulet Balcanice din care ea face parte, multe sati aprpe tte sunt de natura
istorica, geografica, economica sail agricola. K. F. Peters este singurul, care vizitnd Dobrogia intre 1863 i 1865 a publicat in 1.867 importantisima sa monografie, care a servit
ca baza tuturor cercetarilor ulteri6re.
Vom face o scurt, recensiune a uvragiilor aparute inaintea publicatiunit sale, se va
vedea ea acet din autorr, cart in trcat ail mentionat de constitutia geologic a tinutulut,
nicY. unul nu a vizitat de cat *mil' Dunarit i cstele Wadi, neglijand complect interiorul.
In 1837, A. Rou, a publicat o notita geologica asupra Banatulut i in particular asupra
trmurilor Dunarit. ') Tot acesta in 1840 publica in patru volume scrierea sa La Turquie
d'Euvope,2) care contine o schita geologic, destul de buna pentru acele timpurt; din nefericire insa Bou6 n'a vizitat Dobrogia, iar pe charta sa geologica insmna muntri de la
Nordul Carasulut cu colrea adoptata pentru terenurile cristaline.
Intr'o scriere mat noua3) mime un capitol (VIII, Vol. I, p. 136-137) prea scurt, este
rezervat pentru Dobrogia. Autorul vorbesce despre drumul de la Macin sail Tulcea la
Burgas, pe care'l recomanda viitorilor calatort, de re-ce ce l cart Pail parcurs n'ati publicat
nict o observatiune important&
Structura geologica i fisica a muntilor Be-Tepe asa numesce grupul muntos dintre
Mcin, Isaccea, Tulcea si Babadag nu era cunoscuta, ca i constitutiunea insuld Serpilor.
((Stepa tertiara si aluvionala a Dobrogiet adaoga autorul reclama observant detaliate. Se scie numal ca terenul adese-ort arid, id si colo se afla destul de ridicat d'asupra
niveluluI Marit i. se terming prin stand argilo-nisipse, fie catre Dunare, ca la Harova,
fie catre Marea Ngra, ca la Constanta. Apa lipsesce vara in multe partr, iar populatia
este rara, mat ales de cnd 111.0i ail transportat pe locuitort in Delta. Se gasesc o multime de I-Ask:wt. Drumul de la Rasova la Constanta a fost adese II descris. Verneuil 4),
considera masele stanc6se ale MacinuluI ca terenurt de transitie, inconjurate de deposite
tertiare.
Von Vi/ce, care dupa cum am vlut, a fost insarcinat pentru studiarea unlit proiect
de canal prin valea Carasu, face o descriere a geografiet Dobrogiet de Sud 5), aratand intre
altele imposibilitatea realisarit proiectulut din causa terenulut calcaros. Ca adaos, face o
descriere exacta a valulut luI Traian *i o notita asupra monumentulut de la Adam-Klissi.
Charta Alt lucrata pe scala 1/150000 e frte exacta. Ira pare r6a ea n'o am, mi-ar servi
pentru sustinerea teoriet, ca Duneirea a curs odatei la Constanta.
Maressalul de Motke'in istoria r6zboiuluf dintre Rug. fi. Turd din 1828-296), face o scurta

dar exacta descriere a cursulut Dunarit, de la Portile de fier pang la Marea Mug. El
studiaza punctele de trecere peste fluviti precum i punctele intarite : Isaccea, Macin,
Harova i Constanta (pag. 70-78) impreung cu planurile lor.
Mat importante 'mi par voiajurile salen Orient in urma r6sboiulut, publicate sub
forma de scrisort,7) in care ilustrul strategian nu pierde din vedere a vorbi despre constitutia geologica a Dobrogid, pe care o numesce un tinut noti j interesant pentru el.
1) Note gologique sur le Banat et en particulier sur les bords du Danube. B. S. G. F., 1-bre srie.
Tom. VIII, p. 136.
5) La Turquie d'Europe, 4 Vol. Paris 1840.

Rcueil d'itinraires dans la Tyquie d'Europe. Vienne 1854, 2 Vol.


Remarques sur la note prcdente, publicate in B S G. I?. Seria I. Tom. VIII. p. 148.
Das Karassu-Thal, cu o chartit i douit planurI. Publicatie in Buletinul societittii geografice din
Berlin. Anul 1840.
61 Der russisch-tiirkische Feldzug in der europaischen Tiirkei 1828,9 Berlin 1845.

7) Lettres sur l'Orient. Traduites en franaise par Alfred Marchand. Paris.

www.dacoromanica.ro

71

In Noembrie 1837 a vizitat acsta peninsula dintre Dun.re si Mare, careia IT consacra
a 32-a scrisre a sa (p. 130-137). Vorbesce despre natura calcarsd a muntilor Dobrogier,

acoperitr pAnd la re-care inallime cu aluviunr ale Dundril; despre restul tdrir format
din teren nisipos si varos, unde nu se gdsesce nici cea maT mid, piatrd si. in fine despre
stncile, earl trmuresc vile Cu att mar pronuntate Cu cat inaintzd cdtre Nord. Grupul
Mkinulur de formatiune alpin pe o scald maT mica, 'T atrage in deosebr atentiunea.
Valul lur Traian si monumentul de la Adam-Klissi sunt pomenite in scrisrea a 32-a
a sa; vom vorbi mar pe larg la partea istoricd despre aceste urme neperitre ale gloriosulur trecut stramosesc.
In anul 1850, un agronom I. Ionescu, a fbicut din ordinul Sultanulur Abdul-Medjid o
escursiune in Dobrogia, pe care a studiat'o sub raportul agronomic si economic. Importanta sa scriere 1) insotit, de o hartd etnografica, contine frte putine date geologice.
Pe Ormul Dundrir, ca si pe c6stele Mdrir zice el material pentru constructia
cdilor exista in frte mare abondentd in stAncile sistemulur cambrien si silurien care

compun solul Dobrogier. In interiorul trir intre stncile terenulur de transitiune se gdsesc stand plutonice. Granitul la Cocos, micasistul si gneisul la Pazarlia, syenit la Kiorcesme si in general pretutindenT stancile din Dobrogia ail ca element chimic carbonatul
de calce, care ar putea furnisa un bogat material pentru constructiunea podurilor, cum
s'i piatra necesard (pag. 58).
Vorbind despre movilele din Dobrogia, autorul scrieriT, le d, un caracter vulcanic :
In maT multe locurr si mar ales pe drumul de la Danachioi si Kiorcesme se gsesc o
multime de monticulT, earl' sunt formatr de eruptiunT vulcanice. Din vrful acestor movile,

vederea se intinde frte departe, cea ce permitea a le intrebuinta ca mijlce de observatie ; de aceia pe multe dintednsele se gases urme de fortificatir (pag. 71-72).
A. Viquesnel, care a cldtorit in Turcia Europn in anir 1855, 1861 si 1863 a lasat
o scriere destul de importantd pentru partea vestic, a Peninsuler Balcanice 2). Despre Dobrogia nu pomenesce de cilt in fia a 31-a a atlasulur sqi, f6ie intocmitd dupd recun6scerile oficerilor francezr intre Varna, Rasova si Caranasuf, Cu ocazia expeditiunir nenorocite in Dobrogia la inceputul rsboiulur Crimeiel.
In scrierile carT tratzd despre re'sboiul Crimeier, cum aceia a Baronulut de Bazancourt 3) i a lur Camille Rousset 4), putine note asupra constitutiunir geologice a Dobrogier
se pot culege. La partea istoric, se va vedea mar pe larg pdrerile autorilor mar sus citatr.
Tot in acstd campanie, cdpitanul de marin. Spratt fdcea pe Dundre si Marea Ngrd
serviciul de recunscere. Cu acst ocasie el vorbesce de avantagiile ce le-ar presenta sub
raportul militar golful Constanta si imprejurimile5). Este primul care s'a ocupat de lacul
cu apd dulce numit Canara, la Nord de Constanta.
Intr'o alt scriere a sa 2) demonstrz, ea stncile earl formza, Insula Serpilor, sunt
identice cu masivul muntos Bes-Tepe.
Dar cea mar importanta a sa scriere pentru relatiunile geologice amdnuntite sunt
comunicdrile ce le-a fcut asupra litoralulul vestic al Mdrir Negre 7).
Profilele pe care le comunic,d Spratt si care sunt ridicate de pe co:5sta Constanter
(206-209), de la Tulcea (290), Bes-Tepe cu Insula Popina (291), sunt din punctul de vedere geologic de o important netagaduitd. Pentru prima rd s'a gsit relatiunile intime
') Excursion agricole dans la plaine de la Dobrodja. Constantinopole 1851.
2)1Voyage dans la Turquie d'Europe. Paris 1855-61. Avec atlas.
L'expedition de Crime. Paris 1856. 2 volume.
Histoire de la guerre de Crime. Paris 1894. 2 vol.
Route:between Kustendje and the Danube. London. Geograph. Society. 1856.
3) Remarks on the Serpend Island. Geograph. Society. London 1857.
7) On the geology of the Northeastern parts of the Dobroutscha. Vol. XIV din Journ. Geol. Soc. (pag.
203_212) i On the Freshwater deposites of Bessarabia, Moldavia, Vgallachia and Bulgaria, publicat in Journ.
Geol. Soc. Vol XVI, pag. 281-292.

www.dacoromanica.ro

72

ce exista intre basinul mijloci dunarn i depresiunea aralo-caspiana din pericida miocenica.

Taibout de Marigny') tratza hidrografia regiuniI pontice. Este important maY ales,
scrierea sa e aparuta inaintea constituird comisiuniI europene de la gurile Dullard.
In atlasul ce insotesce scrierea sa, autorul ne da pe prima paging harta Dobrogid, pe
f6ia 7-a Mangalia i Constanta, pe felia 8-a delta Dunarif si insu'a erpilor, iar pe foile
9-12 tlita delta Dunaril. amanuntita, cu cele treY brate ale sale.
Tratatul sti este de natura pur geografica i istorica, ocupandu-se de la paginele
34-55 de geografia vechia a cdstelor ost-pontice (Dobrogia Cu Delta DunLri i insula

Serpilor). De constitutia geologica a acestel c6ste nu se atinge.


Mar interesante date asupra c6stelor MariY, din puntul de vedere al naturif terenuld
ni le da Corrard8). Este important maY ales navigatorilor, pentru recunelscerea punctelor
de pe trm i detaliY asupra fie-carui punct Cu privire la acostarea vaselor. Textul sb. consacra 4 foY asupra c6stelor Dobrogier (pag. 58-66), iar atlasul 7 planse (7-15). DA o maY
mare desvoltare bratuluI Sulina, unde Comisiunea dunarnai incepuse lucrarile sale.
Pared de natura geologica autorul nu emite, ci numaY inaltimea malurilor, natura
funduluY marir i adncimea aper.
Tot aceia ce profesorul Josef Szal43) a scris despre imprejurimile orasuld Tulcea
(Tab. V) si formel maluluI de la Cerna-Voda, nu e necunoscut erudituluI geolog austriac
Karl F. Peters, care voiajand in Dobrogia intre aniI 1863-67 a scris in acest din urma
an cea maY interesanta dare de sma asupra terenurilor, resumat al cercetarilor i publicatiunilor sale partiale4), dupa care scriere5) s'a extras in Revista sciintifica o schita,
de D-nul N. R. Danielescu in anul 1882.
In acelas an si tot in aceeas1 revistbi, D-nul Sabba Stetanescu a publicat: NouY observatiunI geologice asupra DobrogieY.

In timpiI din urma terenul Dobrogid a fost objectul unor importante exploratiunI
din partea D-lor Gr. $tefanescu6), Fr. Toula7), Mrazec i Pascu8) i maY ales a D-luI
Victor Anastasiu, din 1896-98, cand a publicat numerlise notite.asupra constitutiunii geologice a Dobrogid, asupra Triasulul i cretaceuld din Dobrogia; ultima D-sale scriere de
importanta netagaduita, despre terenurile secundare din Dobrogia este insolita de o
charta' geologica, cea maY noua asupra terenurilor nelstre cis-dunarene.
Aceste sunt operile carY impreuna cu studiile D-lor Suess si De Lapparent'mi-all
servit la alcatuirea partii geologice a acester destul de variate peninsule.
Daca privim o charta geologica a DobrogieY, infatisarea sa este f6rte variata. Un fond
de loess pe care stall semanate insule de terenurile cele maY diferite, incepnd de la formatiunele stravechY i trecnd prin Ora seria geologica pang la actualele dune.
In nicY o parte a EuropeY nu se gasesce un teren, care pe o suprafata asa de mica
sa aiba o varietate maY bogara de formatiuni geologice 5).

I) Hydrographie de la Mer Noire et de la Mer d'Azow Description topografique et archologique de


leurs c6tes depuis le temps anciens jusqu'et nos jours. Trieste 1856. Atlas de la Mer Noire. Odesse 1850.
9) Guide Maritime et stratgique dans la Mer Noire. Paris 1854. Atlas contenant 39 planches
1) Egy continentals emelkeds s sulyedsr61 Europa dl kleti rszen. Publicat, fn limba ungara in
Bulet. Acad, din Buda-Pesta. 1862.

Geologie der Dobrutscha 1863; Vorlaufiger Bericht fiber cine geologische Untersuchung der Dobrutscha 1864; Ueber die geographische Gliederung der unteren Donau. April 1865 i Reise-Briefe eines Oester.
Naturforschers aus der Dobrudscha 1865.
Grundlinien zur Geographie und Geologie der Dobrudscha.
Curs de geologie. Bucuresci 1890.
Eine geologische Reise in der Dobrudscha. Wien 1893.
Note sur la structure gologique des environs du village d'Ortachioi. Bucurescl 1896

A se vedea harta geologica din text No. 2.

www.dacoromanica.ro

73

A. Grupa archaici
In timpul era archaice, Dobrogia, ca i intregul glob era acoperit cu apa. Catre sfaritul su, primele emersiunI din fundul ocnulur, ridicara la suprafata apeliturile cristaline, care formza i asta-OI crestele cele maI inalte i maY bizare ale muntilor dobrogenl.
Primele inltiml ieite din apa sunt cele din Nordul provincie nstre; ele sunt gru-

pate in ma multe insule marl' i


a) Dealul Carrilor, care se ridica in forma uneY cupole, a card cea mar mare inaltime este de 1.62'n intre satele Garvan i VacarenI, in stanga drumulur de la Niacin la
Luncavita. Lungimea luI este de 8 km. de la N.-V. I catre S.-E. In majoritate acest (161
e format din gneis cenui0 Cu fibrele gr6se, insuind o parte din proprietatile granituluI;
in unele locurI se continua Cu feldspat ortoclas grauntos i plci subtirI de feldspat clinoclas. Se mal ve'd urme de mica i quartz cu bobul marunt.
I)) Muntele de la Haan, e format din lantul dentelat al PricopanuluI, incepnd de la
Orliga (110m), inconjura pe la N.-E. crawl Macin, pe la varful Sulukulak (364'"), apoI pe
la E. de 5.-atu1 Grecr, pe la puntul GrecI (426m), pentru a se termina in dealul DaiamanBair, pe la puntul numit Crucea luI Ion Agian (370m).
Vaile Jijiler, LuncaviteIi
TaiteI 11 tarmuresc pe la N. i
E., lar valea Slatina i paraul
Grecl pe la S. i S.-V. Forma
luI este alungita, iar lungimea
de 28 km. de la N.-V. care S.-E.
Are, din puntul de vedere
al elementelor minerale, multa
a,semanare cu precedentul. Di-

ferenta este, ca in cel

Fig. 1.

Munfif de la Mdcin. Partea de:mijloc.

granitul de formaliune maI nou, (granititul) in loc sa

formeze gramelp rSpandite, din contra constitue o banc formidabila ce ocupa WO, baza
munteluI, ridicandu-se la maI bine de jumatate. din inaltimea sa. Gneisul de aci ca i ceI
de la Garvan, presinta fil6ne feldspato-silici6se bogate in pistacit i apartin aceloraT formatiunl, ca i cele ale ramuriI Carpatilor de ja Portile de fier.
Din trupul. principal al munteluI Macinul se despart iturile de diferite forme, ast-fel
la stanga drumuluI de la Niacin la Jijila se afia roce de gneis bogate in tifeldspat, mica i
iturl amfibolice. La drpta se gsesce un complex frte variat de iturI cristaline i

anume : un gneis excelent cu fibre roiI frum6se alternand cu noduri concretionate de


mica alba sati graunte mai mail de feldspat ortoclas row. Acestea formza intadul pisc
de langa drum; urrnza apor iturY micacee bogate in quartz ; apoI un gneis cenuiii
cu grauntele marunt i in fine iaraI un strat de gneis bogat in feldspat, ortoclas, mica
alba .1 verOuie, putin pistacit i prea putine OM de feldspat clinoclas. La partea superira este un complex de straturr micacee i gneis cu grauntele fin lamelar, acoperit de
straturl alternative de it miocen deschis cu it amfibolic negru-ver1;luI.

Elementul calcaros este

atat de putin representat in


masa munteluI Mcin, in cat
dispare in fata quartzituluI de
diferite nuante, care se pare
a-I tine locul peste tot.
Partea munteluI despre
GrecI se compune din graniFig 2.
Scoseilurd
; g. granit (cu ardesie). D. diorit schistos. Scala '/lo.
tite asemanatre cu cele din a. cuartit ; c. granit
Inltimea lungimea. (Dupb. K. F. Peters).
muntiI BoemieI, apoI roce cu
grauntele aprpe uniform de feldspat ortoclas i quartz in cantitate insemnata. Pe unele
locurI se v6d i urme de emfibol.
71890

10

www.dacoromanica.ro

74

Granitul formz, pe clina de Vest a TutuiatuluI-IVIare treT mase -puternice, separate

una de alta prin diorit i isturI dioritice.


La plele muntehg, imediat d'asupra satulul Grecl, se afla o masa grsa de granit
cu grauntele frte fin si bogat in quartz, mica si amfibola aparenta sub forma de puncte.
Masa principal a a cline S.-V. a Tutuiatulul-Mare e formata din roce granit6se, alternand la intervale frte micI cu sisturf de quartzit, cu flute, psamita de feldspat, graniturr cu grauntele marunte si in fbrma de masive, diorite masive i ist6se.
e) Muntele de la Turcdia
sati Iacob-Deal -(336m) este for-

mat din roce de semigranit cu

feldspat ortoclas colorat sail


cenusiti, din quartz si putin
amphibol negru. In localitatile

din jurul acestuI deal se afla


atat la E. cat si la N. sisturr
argil6se, care pe malul de la
Iglita contin si deposite de pi3-

tre calcar6se negre sail cenusiI i cu vine albe.


Fig. 3.
Cdsta S.-V. a muntelur Tutuiatu-mare (virful cel mat 'natt).
a. ardesia de cuartir; a'. fllit ; au. un fel de schist de cuart Cu micit (psamit de
spat); C. granit cu bbe mieT ; c'. Vn. de granit; D. trunchiosa; D'.
schistos; d. pietre in felul granituluT, care formza' masa principala. Sala 'him.

Lungimea

in&ltimea. (Dupb, K. F. Peters).

In drumul ce merge de
diorit la Grecl la Cerna se afla pe
langa calcarul cristalin sisturI
cloristice i filite sure.

La Sud de Turcia, in drumul spre Satul-No, exista un mic deal numit Piatra rosie
(la apus de Cerna) separat, format numaI din semi-granit.
d) Frte analog, putem lice identic cu
167

9tto
5.44410,g/100.00
d

semi-granitul de la Muntele luf Iacob este


a7G e

de aur), care incepe de la puntul Atmagea

a
'

NN.

Fig. 4. b. ardesie. b'. pietre de var. C. jumfdate granit.


a'. fllit. 1. lss. (Dup.& K. F. Peters).

roca ce formza muntele Sachar-Bair (muntele

(400m) si se intinde care S.-E. pe o lungime

de 9 km. Ora la isvorul riuluI Slava rusa


(puntul cotat 303). Peters considera semigra-

nitul intinOndu-se la V. de Atmagea pe la


puntul Carjelar (cotat 377m) pang la satul Hasanlar; s'a dovedit in urma ca acesta parte
era formata din terenurl jurasice.
Presenta pe piscul Atmagea a ctor-va fil6ne cam neregulat indreptate de la N. spre
S., in care se gasesc urme putin abondente de fier oligist cu structura fois i grauntsa,
a atras din vechime atentiunea locuitorilor. Rui in timpul ocupatiunif Dobrogiel din
dat nicI un resultat satisfackor,
1828-29 et intreprins aci cercetarI, dar sondajele lor
obtinut
continuat lucrarile rusescI, dar si acestia
iar maY tarziti TurciI in 1862
nimic i cadiul din Macin fu nevoit sa congedieze pe lucratorI.
In mijlocul padurilor, care acopera muntif se v'd i asta-llurmele sondagiilor facute:
MaY intai pe marginea soseleI, un sant larg de 1'n.50, lung de 15m si adanc de 5111;
el taie mime terenurile quarternare de la E. la V.
Un altul la 300n' spre E., de dimensiunI aprpe egale i thind aceleasI felurI de terenurl.
Al treilea ajuns pang, la granit, arata prim oxidul de fier existenta uneI vine de acest
fel de metal.
Al patrulea si al cincilea de cate 3n' lrgime, de 65 E;;i 200'n lungime de la N. la S.

se intind On la varful Atmagea.


In fine la 100m care S.-V. de acesta din urma s'a spart stanca de granit rosiatic
') A. de Richard. La Roumanie A vol d'oiseau, p. 411 i urni.

www.dacoromanica.ro

75

prin ajutorul dinamiteI lucrarile at' fost ded seri6se insa a trebuit sg, se renunte la
asemenea cercetOrI, care nu dadeati nicI urma de minerale.
Daca coboram de pe varful Atmagea, 5 km. spre S., intalnim varful Arman-Cisme
compus din quartzit i straturI de micasist, dupa cum e aratat in figura.
Tte cercetarile
Vest
Aram-Cipme Sacar-Bair
Est
fost facute In scopul de
a se gasi vine de fier.
Pe valea Ghiobilche
dintre Atmagea i Orta-

chiol se intalnesce granitul taiat icI 0 colo de


quartz cristalin. Pe acsta

Fig. 5.
Sacar-Bair pi Aram-Cepme.
A. granit ; b. vine presupuse ca contin fler ; B. ttisturI silurice, gresie l cuartite ; devonian cu conglomerat cuartos ; C. isturT argildse ; D. calcar cretacie; D'. calcar de
aceia.F3I natura, alb, amestecat cu silice i creta albli; b.b. vine de cuart 1 spat calcar.
(Dupit A. Richard).

vale exista i sursa sulfursa datorita decompo-

sitiuni piritelor ce consine 9.

Valea superiddi a

Tailei pang la muntele

A 4,5

/SW

_->

Cineli e compusa din for- Fig. 6. b. ardesie de argil& ; b". ardesie verde iA tuf de diabas ; f. porflr ; Kr. cretft
de marga ; t. huma. (Dula& K. F. Peters).
matiunl tot aa de vechT,
din gneis ro0atic cu mica
alba, gneis verOuI, amphibolic, filite 0 quartzite diferite.
Granitul i granititul taie aceste roce.

Gneisul formza o banda alungita de la Akpunar pana aprpe de Taita. Apare in


malul drept al riuluI la Balabancea 0 la S. de OrtachioI.
Quartzitele i philitele insotesc rocele precedente la Balabancea, ele formza muntiI
de la Giaferca-Hanciarca i Lozova-Boclogea. La E. de Ortachiol, aprpe de Dautcea ele
apar din noti, pentru a dispare indatb," sub gresia cretaciculul.
Directia generala a gneisuluI, quartzitelor i philitelor este de la N.-V. care S.-E. ;
acsta dispositiune e caracteristica tuturor formatiuniler vechT din coltul Nord-Vestic al
Dobrogiei.

Granitul i granititul se intalnesce pe versantul vestic al muntilor Geaferca, la Hancrca, Atmagea i Homurlar.
Culmile de la MeidanchioI sunt formate din gresie calcara.

In rapa formata de riwrul Dautcea apare calcarul oolitic acoperit de gresie calcarsa cretacica.
MuntiI Balabancea-Carapcea, Carapelit i culmea Babair sunt formatI din gresie
ituri argil6se ro0I amestecate cu quartzite 0 porfirite.
Aceste formaliunI numite gresie de Carapelit, se intind pana in muntiT CerneI. Mica
insula Blazova din fata IgliteI este formata din acest fel de roce.
Muntele Cineli sail Consul (3321 are aspectul unuI mare dom porfiric a4ezat pe un

strat de gresie calcara 0 calcar triasic.


In formatiunile porfirice se gasesce fier oligist, cupru

6re-care urme argintifere

aurifere 2).

Muntele Nicolitelului. De la origina vaiI Telita catre N.-V. inconjurand manstirea


CocowluI se MIA grupul munlos format din ardesii calcare sure, al NicoliteluluI. Straturile de ardesie sunt strabatute pe unele locurT 0 de alte roce verl;II 0 de deposite marl'
de diorite 0 semi-granit. Formatiunile se continua in fragmente pe valea LuncaviteI
la Dunare.
') Vell capitolul Ape minerale.
Mrazec i l'ascu. Note sur la structure gologique des environs du village d'Ortachia Publicata In
Bulet. Societ. de sciinte. Anul V, No. 2, p. 285-6.

www.dacoromanica.ro

76

g) Valea superidrit a Haba Bleidaut, de la Testemel pan" la Poturu, format din terenurT apr6pe identice cu cele de la Muntele lut Iacob.

B. Era primar
Depositele din timpul eret primare nu sunt cu certitudine stabilite In constitutia soluid Dobrogiet, de cat in dou punte de formatiune permicd.
Marea primara e posibil sa fi acoperit Dobrogia afara pe cele 7 grupurt archaicez
5i sa. se fi format stratele primare; ins. in urmd printr'o depresiune 5i maY mare, straturile formate de mdrile urmtre sa,' se n intins mult maY departe de cat tdrmurile m'axil'
primare, pe care le-a mascat cu desvir5ire.
Sistemul permic, compus din gresit silicise dure, conglomerate si quartzite, se gdsesee in pintenile de la Tulcea numit Hora-Tepe 5i in Insula Serpilor.
Sistemul carbonifer, compus din straturt de gresie si1icio:5M alba frte tare, din gresil

vinete calcarse 5i din 5i5turt; el este strAbdtut de vine grse de quartzit alb si de mase
de granit 5i de porfir ; mat presinta numer6se vinisre de fier oligist.
Se presupune numat, cd acest sistem ar fi representat in Dobrogia prin masivul Daiman-Bair, de la satul Grect pana. in muntit care -tdrmuresc pe drepta valea superird a
riulut Taita. Ne-coprinOnd fosile, nu i se pte determina varsta. Peters
considera Cu
nesigurant ca fiind de varsta carbonicd.
e) Sistemal silurie, formzd in Dobrogia nordicd o lungd f4ie, care incepnd de la
Picinga se- indrptd cAtre S.-E. pe la origina vdilor Sarai si Casamcea, pentru a se sfar5i
la Caranasuf 5i Duimgi, pe tamul laculur Tuzla.
Mal' sunt 5i alte insulite d'alungul vdit Casamcea, de o parte 5i alta a riulut, pe trmul laculut Ta5aul, 5i pe csta M'axil' intre gura Boazulut 5i capul Midia, cum 5i pe cilla
sudic a masivulut Alah-Bair.
Acest sistem este format dintr'o puternicd succesiune de 5i5turt 5i gresit verli, negrici6se 5i silicise, pline cu frum6se 5i mart cristale cubice de piatrd 5i strabtute de puternice vine de quartzit alb 5i de mase de porfir ; ele sunt cele mat veda (din era primara) 5i sunt f6rte dislocate, une-ort aprpe verticale.
Din causa lipsel totale de fosile, este greil a le determina varsta, totu5t av6nd recare analogie cu 5i5turi1e verdt silurice, se pot considera provizoriii, ca representand
11

acest, epocd 9.

C. Terenuri secundare.
La sffrsitul epocer primare, Dobrogia (sall cel putin partea sa septentrionald) forma
un plata din sedimentele grupelor archaice si paleozoice destul de bine asedate.

Marea triasic, depuse in partea orientara a acestut plata primele sedimente secundare ale regiunet si in particular acele de la Baskiot si Agighiol 2).
Dupd epoca triasicd, o miscare de ridicare si apot de depresiune s'a produs. In jurasicul inferior, acesta tara', era atara din apd, de oare-ce in niel' o parte a sa nu s'ab'
putut descoperi sedimentele acestet etiitt. Din contra, in Jurasicul mijlociti a avut loc o
scufundare partiald a platoulut dobrogian, de re-ce sedimente Bajociane si Bathoniane
se v&I depuse la Enisala la Est si Carjelart la Vest.
In epoca Jurasiculut superior s'a produs aci, ca 5i in Vota Europa, o mare miscare
de transgresiune; sedimentele acestet epoct al r6mas orizontale.
') Gr. Stefanescu. Geologia, p. 243-4.
2) V. Anaslabiu Lude gologique de la Dobrogia. pag. 127-128.

www.dacoromanica.ro

77

De la acsta data Dobrogia n'a incercat niel' o miscare orogenica importanta ; maI
tarditi n'ati fost de cat simple oscilatiunI.
Epoca JurasiculuI superior este pentru Dobrogia linia de demarcatie intre asemanarea ce are cu Caucasul la t6ta seria geologica mai vechie de cat acst epoca, i intre

aceia cu peninsula Balcanied pentru stratele maI nouI (cretacic, precum i tta grupa
tertiara i quaternara).
Acsta importanta linie de demarcatie a definit-o mai intia Suess 1) $i mar bine
D-1 V. Anastasiu 2).

a) Triasul ocupa o mare Intindere in partea orientara' $i septentrional a Dobrogiel


Intre Dunre, Marea Ngra la N. si E. $i valea Taitel" la V. i S, netreend spre Sud de
acsta vale ; stancile din carI se compune sunt : conglomerate, si$turI argilse, gresie mal
mult saa maI putin silicisa, calcar de diferite colorI : gris, gris inchis, rosa, rosiatice,
negricise, etc.

El a fost cunoscut In Dobrogia pentru prima ra de Spratt, la masivul Bes-Tepe si


Tulcea : Mal tarditi Peters confirma spusele luI Spratt. In 1873 Mojsisovics vede acelas
lucru, iar dupa D-1 Gr.. Stefanescu 3), Triasul ocupa tta partea rasariteana a judetulu
Tulcea, intre orasul Tulcea, lacul Razelm, Mahmudia si DunavOt, unde formza numer6se
insule, carI es d'asupra lsulu quaternar, ce acopera acst regiune ; el este de tipul alpin
si se compune din gresiY, conglomerate si calcare compacte rosil, vinete, negricise
albici6se; la baza se compune din gresiI tarl, fine saa grosolane, divers colorate (gresie
vargata), calcare compacte vinete i negricise, unele magnesiane (Muschelkalk) si la
partea superi6ra formnd Keuperul, din calcare compacte rosiI, cenusiI i albici6se, frte
avute in fosile.
Dupa acest autor resulta, c Triasul In Dobrogia e representat prin treI etage: Gresie
vargat, Muschelkalk si Keuper.

In 1896 Mojsisovics atrage din noa atentiunea asupra TriasuluY din Dobrogia, pe
care '1 considera ca alpin, dupa fosilele acestel regiunt
In fine acum de curand, Redlich face o descriptiune a triasuluT din Dobrogia, pe
care '1 da de tipul alpin.

Tclieturd luata la S.S. V. de Satul Agighiol, la Lulul ropu.


I. Calcar brun-rosiatic; 2. calcar rosu; s. calcar
gris; 4, calcar negru ; 5. calcar trandaflrid.
Fig. 8.

Taieturtt luattl la S. V. de Agighiol, la Ceiwul-mic.


/. Calcar brun rosiatic ; 2. Calcar ros-pis ; 3. Calcar gris ; 4. Calcar
negricios; 5. Calcar trandaflriu. (Dupti V. Anastasiu).
Fig. 7.

(Duptt V. Anastasiu).

Localitatile In carI se gasesce Triasicul din Dobrogia, sunt :


1. Insula Popina, aseljata In partea septentrional a laculd Razelm. In mijlocul una
scrte gr6se de lss i aluviunI, apare la N. N. V. o stinca abrupta, formata din strature
inclinate catre E, compuse din conglomerate calcare. Dupa fosilele gasite, triasul insulel
se leaga de acel de la Agighiol.
') La face de la terre, pag. 633.
Op cit. p. 131.
Geologia p. 155.

www.dacoromanica.ro

78

Agighiol i in vecinatate la Cligsu mic

i Luta rom, ale caror sectiud arara des-

lusit compositia stratelor.


Baischia la N-V. de orasul Babadag; se v'ed straturr formate din calcar ; la Cheltepe
succesiunea este : 1) calcar dolomitic, vinat, marmorean la partea superira, 2) Calcar bre-

choid de col6re vanat; 3) calcar dur, marmorean, de colre rosiatica.


Zebd, pe tOrmul N. E. al laculd Babadag se gasesce o bucata de teren triasic, dar
greil de explorat din causa grseI scorti de lss ce'l acoper.
Movila Deniz-Tepe este inca formata de teren triasic.
Belledia (Tulcea); la S. E. de orasul Tulcea, esind pe bariera Mahmudia se ridica
o colina inalt de 132m, format din calcar rosu f6rte dur, marmorean, in straturr
aprpe verticale.

Pe drumul catre Agighiol, la km. 2 se gasesc sisturI calcare negre, alternnd cu


sisturl argilse.
Gaga, se gsesc aci sisturI argilse asemenI cu cele de la Tulcea.
Dealul Be,s-Tepe a card sectiune deslusesce formatiunile stratelor :
tlastepe
Etelledos

"

Prosisv

.00^,

foolorughool

Carabair

-vooln

D.

Fig. 9.
Telietura luald in lungul Dundril, de la Tulcea (Flora-Tepe), la Minare.
Dunarea ; a. aluviunl ; S. :5isturl vechi ;
5IsturT argilOse I marnse ; I. conglomerat si calcar Verrucano; s. calcar rosu
marmorean ; 3'. calcar negru ; 3. SisturT cu Halobies; 4. Psamite; 5. Calcar si Psamite; 6. Calcar si gresie 9ist6sa gaibuie ;
7,Loess. (Dup V. Anastasiu).

Catalot fi Frecatet. La S. V. de orasul Tulcea si pe malul stang al TeliteI se


gsesc satele CataloI i Frecater asezate inteun basin de lss, in mijlocul caruia se ivesce

o colina compusa din straturI de calcar mar mult sati mai putin argilse, alternnd cu
piad' de calcar de col6re vnata. Stratele sunt inclinate in directiune N-V. la S. E.
Meidanchia Intre originele riurilor Taita si Telita se gasesce un strat destul de
desvoltat de gresiI nisip6se, apartin6nd Keuperuld din grupa Triasic.
b) Jurasicul. Este frte putin desvoltat in Dobrogia. Cekirgua (la GizdarescI), Topal,
Harsova pe Dunare, Carjelarl in basinul riulur Picinga, Enisala pe trmul laculd Razelm,
capul Midia (la N. de Constanta) i regiunea coprinsa intre Cokargea, Ghiolpunar, PoluccI,
Grlita i VlahchioI, sunt singurele puncte unde se &ese depositele acesteI etatI.

Liasul (Jurasicul inferior) nu se gasesce nicaierr in Dobrogia, cu bite c Peters


considera calcarul de la BaschioI ca apartin6nd acesteI epoce, ele sunt insa triasice, dupa
cum s'a zis mar. sus.
Eniisala este singurul punct unde Jurasicul mijlocitt s'a cunoscut cu Ore-care
certitudine. Pe o colina unde se afl ruinele uneI cetatr, s'a gasit straturI apartin6nd jurasiculd mijloci. T'ietura de mar jos explica:

Fig. 10.
Tclielurli luatd la En/sala.
C. Calcar si gresie; I. Calcar grisatre ; t. Nivelul calcarulul petri; 3. Calcar trandaflriil-gAlbuT
dur i filtra fosile ; I. Loess. (DupA V. Anastasiu).

Cdrjelart. Un al doilea punct unde se gsesc Ore-care straturr atribuite jurasiculd


mijlocig este in apropiere (la S.) de satul CarjelarI, pe drumul de la Canat-calfa. Se vede
aparind din puternica mas de lss, un banc de calcar vin't.

www.dacoromanica.ro

79

Taetura este aratata in fig. 11.


Nica-ierr alt-unde-va nu se mar gasesc in Dobrogia depositele jurasiculur
Jurasicul superior e mar respandit de cat precedentul,
atat pe termul Durarir, cat i pe malul Marir Negre.
Heirssova. La N.-V. acestur ora

i OM, in Varo ,s exista

o ridicatura, care inaintza in Durare, unde se termina prin


sand abrupte de 50'n inaltime, la plele careia domnesc
formatiunile al uviale.

Straturile acester coline cobdra usor catre Varo., din- Figidliacet= IT; pa:weal/I:au:ma
colo de care, in punctul Baroi se ridica o stanca in care P. Valea Pricinga ; a, aluviunT ; s.
se 'Ate observa straturr de marra argibisa van= set galbue. ZrveTt'ietsusr. WIVD1: cA'anigirasa

Tela stanca este pe din afara colorata cu oxid de fier,


cea-ce o face roie. In sus pe Dunare, la Celea Mare sunt nisce cariere, unde se gasesce calcar alb, alterrand cu straturr argilo-calcare ; ele apartin formatiunilor de la Mrova. Mar la Sud, apriipe de Ghisclaresci se gasesc Inca straturr de calcar, carr dupa caracterele petrografice nu sunt de cat calcarul de la Baroi.
Cekirgeauez la N.-V. de Topal, pe malul Dunarir si in fata insuler Venga se gasesec
o stanca care termina colina numia Cekirgeaua. Ea e formata din calcar destul de orizontal ;
diferitele straturr sunt aratate in tetura:
Topalul. Regiunea coprinsa intre
Topal i Boasgic la Sud, formza un mic
platotl intretaiat de micr vr, pe malurile
crora ca i pe acel al Dunarir se pot vedea

straturr de calcar dur, alb i fara fosile.


Stancile calcaroase la Sud de Alainewt i Calachioi, unde se gasesc numer6se cariere, dupa caracterele petrografice, sunt considerate ca fac6nd parte din
grupul Topalulur, ele fiind de acei4 etate.

Carabair la Est de satul Beibugeac, pina in Dunav4 i lacul Razelm,


sub o patura, groisa de lss apar straturr
de calcar galbuiti acoperite de gresie de
asemenea galbuie. Aceste strate sunt aFig. 12. 7 Tclielurei Wall pe ?natal Dantiril, la Ciekirgea.
tribuite de Peters unur jurasic mar veD
chitl celur de pe malul Dunarir, despre 'elaEr
VbpisgrPegiFnagrL'1142.' (311Upt Anastasiu).
care am vorbit.
Medgidia. La vestul acestur oras se pot vedea micr coline formate din straturr de

calcar alb sail galben, care dupa caracterele paleografice apartin Jurasiculur, iar dupa
petrografia stratelor, Jurasiculur superior.
Regiunea Cokargea, Enigea, Polucci, Ghiol-Punar, Essechia.

Stratele jurasice ale acester regiunr formza un platoti stancos, in care sunt sapate
var si ripe mar mult sati mar putin adancr. Aceste paturr sunt acoperite de deposite Sarmatiene (miocen), sati cu desavirire Ole. Ele infatisaza peste tot strinse raporturr Cu
stratele de gresie de la Kioseler (cretaceri), care se interpun intre ele i sarmaticul, care
formza peste tot marginea superi6ra a vair Borungea.
Stratele juasice sunt compuse din calcar alb, dur, care formza mid grote. In valea
Iortmak ele formza micr bancurr, pe and In alte localitatY (Esechioi, Poluccr, etc.) constituesc paturr de mar multi metri inaltime, dispuse orizontal. Aceste straturr calcare sunt
impartite prin crapaturr in numer6se fragmente cimentate Cu lss, care le da aspectul
unor zidurr colosale; de aci legenda, c aceste raturr sunt zidurr ale unor vechr cetatr
disparute. Durd fosilele gasite la Poluccr ele apartin jurasiculur.
Ta,saul. Pe trmul AMY Negre, la N. de oraul Consta,nta, intre lacul Siitghiol la S.,

www.dacoromanica.ro

80

stncile de la Caraharman la N., dar mal ales pe termul lacurilor Taw,u1, Tuzla

Satghiol

se v'd straturr de calcar in paturI orizontale, mezate pe Oturi verzr apr6pe verticale
(Caraharman, Midia.)
Capul Midia, unde se observa calcar galbinicios, dur, asemenea celuI de la Topal.
C,

C3

Tdielurd Guata In lungul Mara Negre, la capul Midia.


Sch, i;4turT verdi i conglomerate; Cl. Calcar galbuT dur; C. Calcar marnos, cretos; CS. Calcar nisipos; L. Loess.
Fig. 13.

(Dup5. V. Anastasiu).

Canara. La S. de capul Midia pe termul laculuI Siitghiol, se pot vedea coline cu


paturl orizontale satl in forma de cute, diferit colorate; calcarul alb domina; se exploatza
pentru constructiunea portuluI Constanta.
In charta sa geologica, D-1 Gr. Stefanescu pune in apropiere de oraul Tulcea, dou

insule miel de jurasic. Tot dupa acest autor, in partea occidental a a j udetuluI Tulcea
ar fi existnd numer6se mid insule de calcar jurasic.
c) Cretacicul. Terenurile cretacice j6ca un rol considerabil in constitutiunea DobrogieI;

ele ocupa cea maI mare parte a regiunil centrale si meridionale, formand aci coline ondulate pline de o vegetatie bogata (cum regiunea padur6sa de la Ciucurova, Slava, Babadag, etc.) aci un platoti slab ondulat inzestrat, mal ales in partea sa occidentala de a
lungul Dunarit de depresiunI in care s'al"' format numer6se lacurr ; acest platoti constituesce regiunea agricol a Dobrogiet
Paturile cretacice sunt in general orizontale, dar contactul lor cu formatiunile
vechI sunt dificile de vVut ; cu tte acestea acolo unde se pte observa, stati tot-d'a-una
In discordanta cu terenurile mal vechr, fie cu 4turile ver0I paleozoice (ca la Alah-Bair),
fie cu triasul (regiunea Babadagulup, fie cu Jurasicul superior (Cariara).
Sarmaticul acopera depositele cretacice in partea meridional. a Dobrogiet in locurile in care acesta lipsesce, lsul se superpune direct pe straturile cretatice.
Terenul cretacic din punctul de vedere petrografic, e format din marne, gresie, nisip,
conglomerate, ituri argil6se, creta alba si din calcare de natura frte variabila, cand

dure, compacte si silicise, argilse, cand oolitice sati pline de Foraminifere satl Crinoide.
Aceste rocI formza straturt carT se rap6rta unele la cretacicul inferior i altele la cretacicul superior.
Cretacicul inferior putin desvoltat, coprinde stratele calcare i gres6se, care trmuresc Dunarea intre Rasova i SeimenI i carI formza stancI in general a pic ; aceste

stand se intind in interiorul tril, pana la o linie ce ar trece prin Mircea-Voda, Vlachchiot Ra,sova.

In afara de pturile de a lungul Dunrit cretacicul inferior in Dobrogia e rar, fle din
causa inclinarit fie din causa grosuluf strat de lss, care le acopera i le ascunde.
Cretacicul inferior (Neocomien) i Barremien) se gsesce la Cernavoda, Cokirlenl,
Rasova pe Ormul Durara Mal' exista, inca cate-va bucal' in interior maI ales in valea
Cernavoda (in lungul linieI Cernavoda-Constanta); cel din urm strat apare sub nisipul
din fata gariI Mircea-Vod. Acel de la Cerna-Voda e mal bogat in fosile i presint succesiunea cea maI variata i decl cea mal interesanta. In adevr, in acsta localitate se
pot vedea dou6 stncl t'Adate a pic; una din ele, cea de la sudul ormuluI suporta, podul
((Regele Carol I. Ambele ati d'asupra apelor mijlociI ale Dunarir o inaltime de 50 metri,
vrfurile lor sunt formate din lss maI mult de 10 metri.
Paturile cretacice constituesc un complex de sedimente argilo-calcare i marne, studiate In detaliii de K. F. Peters ').
M. Michel 2) considerase platoul Dobrogid meridionale ca format de calcar si gresie
apartinnd Neocomienulut
') Op. cit. pag. 34,
2) Note gologique sur la Dobrogea entre Rasova et Kiistendg. B. S. G. F., 2 serie. Tom. XIII 1856
pag. 539.

www.dacoromanica.ro

81

D-nul Gr. Steranescu

arata presenta unor paturY calcare de cretacic In judetul

Constanta, In care a gasit Rudisti, fara, Insa a indica precis localitatea.


D-nul Toula In lucrarea sa de geologie asupra BulgarieI 2) a insemnat pe charta ce
o Insotesce, care coprinde
partea meridionala a DobrogieY, cu cul6rea ce indica cretacicul, o regiune vecina oraplui Medgidia, iar marginea Dui-aril' la Cernavoda o ararg apartinnd cretaciculd inferior 3).
O taietura in stanca de la Sud de Cernavoda, e representata In fig. 1.4.
In stanca de la N. Cernavodei in fata abatoriulur, taetura este (fig. 1.5):

Tdieturd luatd in sldnca pe care se reazima capul

Fig. 14.

podului aliegele Carol, la Cernavoda.

Fig. 15. Tdielurd luald in stanca nordica a Cernavodet.

D. Dun5,rea ; E. darimaturT ; L.-ILoess ; I. Calcar argilo-cretos


albivios ; 2. Marna galbena ; 3. Calcar alb-glbuf ; 4. Calcar dur ;

D. Dunarea; R. darlmitturT ; S. nisip I pietris;


2. Marne gal bene; S. calcar al b-g5.1buT; 4. calcar dur galbuT

sa Alhicios. (Dupa V. Anastasiu).

cs nisip mal mult sau mar pulinjeruginos. (Dupa V. Anastasiu).

Straturr de asemenea natura exista pe prmul Dunarii spre satul Rassova ci la

unde la S.-V. acestur sat se 'Ate vedea o stanch' formata la basa din calcar alb
care suporta o succesiune de paturI de argila i mama. VArful acesteI stand este acoperit
cu lss 0 calcar oolitic apartinnd sarmaticuld.
TerenurY de felul celor descrise la Cerna-Voda se IntAlnesc In maY multe puncte pe
valea Carasu, pana aprpe n tata OM' Mircea-Voda.
Tot de cretacicul inferior apartine terenul de la Hinogu intre Cerna-Voda i CochirlenI, precum i stancile ce se ridic In fata gariI Mircea-Voda. Ele sunt din divisiunea
Aptiena.

Pentru punctul Hinogu taetura explica:

,.e.. p:

Pe valea Carasu intre statiunile Saligny ci Mir-

cea-Voda se pte vedea pe partea dreapta a call


ferate o succesiune de stand maI mult sari maY
putin escarpate, formate de nisipurI fine galbuieverOuI. De alte partI se v6d stand (falaises) formate numal din lss nisipurI de un aspect per-

;:"C - - -

M.

Fig. 16. 7dieturd luald in lungul Dundrii, la S. de


Cernavoda la Hinogu.

N. calcar galben marnos m. mama si argil&

verduie ; Sg. nisip

gresie; G. Nisip
V. Anastasiu).

pietris. (Dup.&

fect asemenea.
Cretacicul superior ocupa o suprafata maY considerabila din teritoriul DobrogieI; la
') Curs de geologie, pag. 186.
2) Reisen und geologische Untersuchungen In Bulgarien. Verein nat. Kenntn. XXX, p. 436.
a) Toula. Eine geologische Resie in die Dobrudscluz. Vortrftge des Vereins zur Verbreitung naturwissensch. Kenntn. Wien, XXXIII. 1893.
71980

1.1

www.dacoromanica.ro

82

Nordul er se intinde pand n valea

iar la S. in valea Borungea peinei dincolo de

Kiosseler.

El e format din marne in placY, gresie, argila, conglomerate, calcare, i creta alb
asemenea aceleia din basinul Parisulul.
Babadagul este asecjat hate vale la picirele munteluI cu acest nume, care formeaza
o cupola de calcar inclinat 1.1 or in t6te directiile. La N.-E. orasuld hate valcea inapoia
spitaluluI se pot vedea paturI calcare care formeaza muntele, acoperit de paduri.
De-a lungul veiii Slava incepnd de la Atmagia pe la Ciucurova, Caugagia se pot vedea
escarpamente sa coline formate din straturI marno-calcare, ce se intind pAna la cap
lancina i Dolojman, pentru a se continua in insula a4elat in fata acestuI din urma cap,
numita Bisericuta.

Caugagia. Pe partea dreapta a vaiI Slava sunt straturI de mania alternand cu acele
marno-gresse.

Alahbair 1), un monticul la N.-E. platoulur Topal ; la p6lele luI se afla a. e(lat satul
BltagescI. Formatiunile lui sunt representate in taietura:
Alahbair

.es"Topel

Satischioi
Baltigesei

Fig. 17. Tdieturii luald la N. salului


s.

i.$turr veri;IT; c. cr. calcar albicios (galbui). (Dup V. Anastasiu).

Turonien. La intretaierea drumurilor de la Mahmut Cuius la Ivrinez cu cel de la Medgidia la Ostrov, frte aprpe de satul Pegera, se pot vedea coline formate din straturl orizontale, in care se disting la basa conglomerat greso-calcaros. (A se vedea fig. 1.8).
Straturl de asemenea natura petrograilca, dar fara
fosile, se pot gsi in mar multe alte localitatr, mar ales
la V. de Medgidia, precum i la S. Dobrogid pe Ormul laculuf G4rlita la N. satuluf cu acelass nume.
PesLera.
Senonien. Se gsesce la N. orasuluI Constanta, pe
Fig. 18. Taieturd luald pe drumul de la Medgidia la Os lrov, mire satile Petera i Amzalia.
lc
c. calcg . Conglomerat gr eso-caaros.;
car; S. sarmatic; L. Loess. (Dupa V. Anas-

trmul
laculuf Sett-Ghiol de la satul Palaz panei la ()inter.

ca i Murfatlar, pe drumul de fier.


E format la bas de argila galben
cremene,
tasiu).
care suporta paturI de creta alba identica cu aceia din
basinul ParisuluI; t6te stratele sunt orizontale si acoperite cu calcar sarmatic.
La Palaz se pot vedea stnd formate la basa de argila, galbena ; d'asupra, straturI

de crea alba.
La Murfatlar in colinele
din fata garir se vad straturI
AA

destul de intinse de creta alba


frte inclinate (V.-E.), alter-

Fig. 19.
Teiieturel luata in (ala gdrii Murfallar.
s. Sarmatic ; cr. creta alba; M. gara. (Dupa V. Anastasiu).

nnd cu subtirI strate de arcenuie. Aceste coline sunt


acoperite cu sarmatic (fig. 19).

La Danachia se gasesc de asemenea straturi destul de desvoltate de creta,cic. Aci


sunt i cariere pentru exploatarea gresiei cretacice ; in regiunea Bekter-Kioseler se p6te
distinge de desuptul sarmaticuld (ca.re formza imbracamintea platould acesteI regiunl,
') Acest monticul este odatti pe an locul de pelerinagia populatiunii turcescI, care mal locuesce
gitsi un remediii divin In apele, cu Ingrijire strfnse, a uneI DintAnI aseIn aceste regiunI si care vine a
zate In marginea acesteT ridicitturt

www.dacoromanica.ro

83

care se intinde catre E. pentru a se a,scunde sub L6ss i a nu apare de cat in apropiere
de Mangalia), o succesiune de straturI orizontale formate din gresie verduie 1).

D. Grupa Tertiar,
Pana la sfarsitul epociI cretacice, partea de Sud a Dobrogid, de la valea Carasu, s'a
afiat necontenit sub apa.
a) Sistemul eocenic. La finele epociT eocenice esirg de sub epa doug insule: Asarlic 0
Carvan, pe frontiera de sud a Dobrogid. Aceste insule sunt compuse din calcar alb Oilbuiti (numulitic), bun pentru a fi intrebuintat la constructiunI ; are o indoitg calitate: aceia
de a fi compact i. de a nu fi resistent, asa ca lesne p6te primi orl ce formg.
Probabil adest fel de teren se intinde mult catre S. i N.; p6te cg, el stg In leggturg
cu eocenul de la Varna, studiat de Spratt ; iar catre Nord in interiorul Dobrogid, el este
acoperit cu deposite maI noub".
Eocenul a fost observat de D-1 Sabba $tefnescu in pietrele ce formati zidul de fmprejmuire al uneI cismele din satul Azarlik ; maI departe a dat peste cariera de unde fusesera ridicate acele pietre.
Valea pe care este asedat satul Azarlik este adanca. Calcarul numulitic formzg partea
cea maI inferi6ra a pretilor, pte cg, chiar fundul vaiI sa fie pe acest calcar.
10 Sistemul Miocenic, ocupa '/3 din suprafata Dobrogid sudice, din valea Carasu, ceitre
S.-V. ptinei la piriul Almaliu. T6tei valea Borungea peina la Cavaclar }si Sofular e compusei din miocen.

La Constanla, girmuresce tot litoralul Mara Negre Ana la Agigea. Promontoriul, pe care

e construit orawl e de formatiune miocenicg i stncile inaintza pana la marI departan


In apg, in dreptul HoteluluI Carol. Aceste stand opun marI dificultatY navigatid, vaprele
trebuind sa ocolesca Cu ingrijire la 300-500m dista.
La Mangalia, dup ce inconjrg, lacul, se continua', de-a lungul i la mica depgrtare
de c6sta MgriI, catre Nord pang la Tuzla.
Miocenul e format din calcar compact, In care se afla intercalate bande fosilifere. In
acest calcar se aflg scobit grota de unde isvorgsc apele sulfur6se din c6sta nordic., a laculd Mangalia.
Mal in apropiere de oras se afla argil rosu, cu calcar si gips galbuf in cristale 2).
Lipsa de terenurI tertiare in Nordul Dobrogid, resulta din faptul ca acstg parte
esise de sub epa la sfarsitul secundaruluI; dedi avem in provincia nstra de dinc6ce de
Durare doug partI bine deosebite din punctul de vedere geologic, partea de Nord, de formatiune precaucasicg, iar partea de Sud ce tine de regiunea prebalcanicg, 3).

E. Grupa Quaternari
In epoca quaternarg marile curgerI de apg ati acoperit restul Dobrogier cu deposite
de pietris si nisip, compuse din fragmente de roce de diferite felurI li virste, rupte din
muntI, tirite, tocite si rotunjite de ape, pietre care variazg in natura lor, dupg regiunea de
unde atl fost aduse.
Peste aceste pietrisurI s'a depus un fel de n'amo] fin (16ss), mal mult sal' maI putin
nisipos, resultat al potolird impetuositatil curentelor de apg.
De formatiune maI recenta, sub ochiI nostri chiar, sunt aluviunile si dunele.
Aluviunile sunt pe fundul vgilor riurilor, pe trmul DungriI, in Delt li pe litoralul
Mala Negre.
3) Estras din importanta scriere a D-luI Victor Anastasiu. Contribution a l'tude Gologique de la Dobrogea. Terrains secondaires.
3) Sabba S tefiinescu. NoI observa-pu-II geologice in Dobrogia. Rev. Sciintiflca. Anul XII, 1882.
3) Suess. La face de la Terre. Vol. I, p. 633 si E. deMarionne. La Valachie. pag. 195-6.

www.dacoromanica.ro

84

Dunele se formza sub actiunea apelor i v8nturilor din nisipurile mobile, pe malul
Marir intre Ilanlie si Techirghiol, intre Palaz si Mamaia, in nisipurile ce despart lacul Razelm de Mare si in regiunea dintre lacul Razelm, Dunavt, bratul St Gheorghe si Mare.

CAPITOLUL IV

CUTREPIURELE DE PMENT
Dobrogia, ca si intrga scrta a globuluI, a fost supusa influentiI miscarilor sismice,
care s'atl trecut neobservate, insa al caror resultat a fost modificarea configuratid soluluI
provincier.

Oviditi este cel d'inta care a facut observatiunI asupra fluctuatiunilor mariT si modificarilor ce necontenit se produc pe suprafata globuluI, i le-a descris asa de bine in
metamorfosele sale :

TrmiI mariI ail suferit maI ales modificArI insemnate, ce se datoresc pe de o parte
nisipurilor aruncate de valurI pe cste, iar pe de alta cutremurilor de 'Amara.
Tchihatchelf observa, ca in Crimeia lacurile sarate ce se gasesc asta-0i la marl departarI de trm sunt nisce vechI golfurI; acelas lucru se p6te Oice despre lacurile: Mangalia, Tuzla, Siitghiol si Razelm.

Plinia ne povestesce, ca la inceputul erel crWine, oraele Heraclea .5i Bizone de pe


c6sta MariI in Dobrogia, ail disparut sub apa, probabil in urma unuI cutremur de pamnt,
care chiar in lilele n6stre scufunda in Mare litoralul Constante, dup cum s'a intmplat
in 1892 cu partea coprins intre Biserica grcd i Cazarma Infanteriel, portiune scufundata
cu 10 metri sub nivelul terenuld alaturat.
Este frte probabil, ca bratul DunariI la Constanta prin valea Carasu si bratul al
cincilea al DelteY sa se fi astupat in urma until cutremur.
Tot unuI cutremur se datoresce schimbarea cursuluI Ialomiter de la Nord la Sud
prin valea MostiteI care rasrit pang la Gura Ialomiten.
E dar de mare interes a se aela la Constanta un sismograf, care s, inregistreze
oscilatiunile trmurilor, aa, ca s, se p6ta constata variatiunile nivelurilor relative inainte,
In timpul si dupa cutremure.
In timpiI din urma cutremurele de pamnt in Dobrogia at"' fost :
Gel din Delta de la 14 Octombrie 1892. Acest cutremur a fost violent in Delta
Dunari, mar ales la Sulina, Isaccea i Tulcea. Primele sguduirr ail fost de la N. la Sud.

La inceput s'a aul;lit un mare sgomot sub pam6nt. Darmarea cator-va courI ail
fost singurele luI consecinte.

El s'a simtit destul de bine la Babadag

Constanta; in acest din urm, punct s'a

scufundat 500m de csta.

Pe valea Dunaril, la Calafat, cutremurul a fost precedat de sgomot sub-pam6nt i de


un ciclon, care a durat 5 minute.
Epicentrul acestur cutremur a fost Lacul Sinoe.
Cutremurul de la Drgussant pe Prut din 10 Septembrie 1893; el s'a simtit pana in

Delta Dunaril, pe la Braila, Isaccea i Tulcea.


Cutrenzurul de la Galari i Buzr din 31 August 1894, care a fost destul de violent
la Babadag; el a avut doug epicentre: unul in lacul Razelnz 0 al doilea in regiunea
Buzeuluf 2).

Cutremurul de la Constanta] din 18 Martie 1901, in dou6 randurr: la orele 9,10'


si la 1 p. m.

dimineata

') Richard. La Roumanie A vol d'oiseaux, p. 68.


') Math. Draghiceanu. Les tremblements de_terre, p. 50 i urm.

www.dacoromanica.ro

85

CAP1TOLUL V

GROTE
Solul Dobrogiel de Sud este de naturg frte curisg, care reproduce pe o scal, ma
mica regiunea cavern6sg a Istria
Compus dintr'un substrat calcaros d'asupra cgruIa e aternuta o paturg, relativ subtire de lss, acest platoti este taiat de vgI adncI unele prgpasti6se chiar, care par a fi
albiile unor scurse Mull ce se varsati in Dungre sail Mare.
In unele partI piatra apare la suprafat pe intinderl marl', fle in blocurt uriw sat"
In sfaramkurI; acsta face ca solul sg, fle putin fertil in unele 04, mar. ales in Plkile
Harvova i Mangalia.

Fundul vgilor este umed, dovadg despre existenta cursurilor de ap de odinira;


pe unele inch' erpuiesc micr isvre care se pierd sub pmdnt; a.,sa sunt o multime de
Oraiase isvorite prin pgdurile din Sud-Vestul frontieriI. In vara anulur. 1897 am urmgrit
unul din aceste mid cursurr de apg, care taie frontiera pe la Techederesi, pentru a se
pierde putin la Sud pe sub parnnt i care de sigur alimenteazg maY departe in Bulgaria
piiriul Kainardji, care i el se pierde prin vile din apropierea Bazargikulur.
In Deliorman, aa, senu mesce regiunea din Sud-Vestul Dobrogia ca i in muntiI Carst-

ulur, terenul ins6toat, suge necontenit apele ploilor fgra ca mgcar vre-o picatura s
r6mang la suprafatd, pentru a se aduna pe talvegul vilor; puturile in acstg parte sunt
la marl adancimr.
Aci ca i in Carst, padurile de alt data ail fost distruse din causa multor pkiunI.
Dar ceia ce apropie maI mult Deliormanul de configuratia Istria este natura calcar6sg a grotelor sale, din care cunosc treI mar importante, prin natura lor curisg i

prin lungimea lor ; acestea sunt: peflterea de la satul cu acelass nu2ne Pe,sterea, la S.-V. de
Medgidia, aceia de la Ileirova Fi cea de la Kecege.
Vom descrie numaY pe cea din urmg, fiind cea mal lungh *i maI ramificatd, ca un
adevgrat labirint sub-pamntean. In fata apelor sulfurse de la Mangalia, pe 16rmul sudic
al laculuI se afla ruinele uner localitatI parasite din timpul ultimuluI rsboiti.
In apropiere de fostul sat Kecege i pe c6sta une va1 scurte, care cobrg spre lac
abia se pte observa o crapatura ingustg a stanciI in care cu greti se pte strecura corp ul om ul ur.

In lguntru nu se pte intra de cat cu mare greutate, pe brand i inteo c6sta, aa


ca fara un bun cunosct3tor al loculur, nimenr nu p6te bgnui, ca aci este gura uner grote
marl', mar ales cg, chiar dacg un curios s'ar uita in lguntru, ar zgri la mica depgrtare
o stnca calcarosa, un fel de fund aparent al caverna Din acstg tindg a groter trebue
sg, te targscI la drpta pe o lungime de cincI metri; de aci in colo se deschide in intunerecul din fatg, gura larga a groteI in care poi umbla in bung voie.
In Iulie 1891 insotit de cincI curi4, toff armatI de teama animalelor sebatice ce
bgnuiam cg se vor fi adgpostind in peterg, am explorat-o in lungul galerier celeI mal

principale. Fie-care aveam cate un felinar. 0 busolg ne-a servit a ne da directiunea


urmatg.
Prima grije ne-a fost, ca s fixam la gura peteriI capgtul firuluI AriadneI, ca calguza

pentru intrcere, cad chiar de la gurg se ramificati 3 galeriI, care i ele la randul lor
se sub-ramificati intr'o multime altele, a, a. ca frg acest fir conductor am fi fost expuI
a rgraci ca inteun imens labirint. Firul l'am depgnat pe 7853 metri lungime, fara ca sg,
putem ajunge la funduI pe.$terir, in care nu am avut neplcerea de a ne r6sboi cu fiarele
salbatice ce presupuneam la intrare, cg, vor fi existand aci.

Terenul in care e sepata peterea natural e un calcar mle, umed din causa filtratiuniI apelor de plol, care Oroduc pe ta,van nenumrate stalactite; ingltimea galerier
principale, in partite cele mar j6se este de 5 metri, in multe partr insa intrece acsta

www.dacoromanica.ro

86

Inaltime. Largimea nicaerr nu e mai mica de trer metri; la bifurcatie este cu mult mar
mare.

In unele partr r6mar in mijlocul intunerecului; aci te afli ca pe o pi*, din care se
ramifich 5 sail 6 galerii marl 0 micr.
Directia galerier marl' este mar intaiti paralela te'rmulur laculur, adica de la r6sarit
la apus, dupa un mers de 350m cotesce spre Sud-Sud-Vest ; ded trece peste frontiera.
Intr'unul din peretir galerier sunt *ate de mama omensca trer compartimente, nisce

magazir de 5-6 metri la gura; sunt despartite intre ele prin zidurr in teren natural.
grse de 3-4 metri. In ele se afla depusa o insemnata cantitate de grill, care din causa
umiditatil si vechimir, bbele s'a,l petrificat si lipit intre ele; numar cand le re in mana

0 le examinezr mar de aprpe te convine ca este grati petrificat de vremurr.


Aerul in petera este suportabil, de 0 mir6se a mucigairi, racoros 0 umed, aceia ce
face ca peretii galeriilor sa fie imbibati cu apa, asa ea se pot scobi frte u.5or chiar cu
degetul.

Afn sapat sa v'd pang la ce adancime subsista umeOla 0 am gasit ca de la 1 metru


umella incepea a descresce. Mi-a fost trna sa continui sapatura, ca sl nu se prabusca
peretele intreg.

Niel o urma de vietuitre n'am gasit in pestera, dupa 12 ore de cercetare; numal
acele magasii Cu grill petrificat probail in de ajuns ca, grota a servit in timpul invaziilor
de ascunOatre 6menilor.

Grota nu se afia la mare adancime, de re-ce din cand in cand auliam d'asupra-ne
uruitul trasurilor.
Panta este usor inclinata de afara in launtru.
Apele sulfur6se de pe Ormul laculur isi all sorgintea la Cumarova, de unde pe sub
pamnt alimentza un mic lac (Cicur) de culre opalina verluie, situat la departare de 4

kilometri spre Nord de Mangalia; din acest lac apa a sapat un canal care inconjura pe
sub patnnt oraul, pentru a curge apor in lacul Mangalia.
In resumat Dobrogia Sudica consista dintr'un imens platoa calcaros acoperit de un
strat subtire de lss, prin care apele se infiltrza fara a putea curge; de aci lipsa de Hurl'
in acsta parte, lucru ce nu se observa la Nordul provincier nstre, unde formatiunile geologice sunt mal stravechr.
CAPITOLUL VI

FIFE MINERFILE
Daca In Romania abia acum cate-va decenir s'ati luat ma,surr seri6se pentru imbunatatirea statiunilor balneare, Dobrogia a r6mas sub acest raport frte inapoiata, de 0 ea
nu e tocmai saraca in ape minerale destul de bune.
Mara de sanatoriul de la Tekir-Ghiol despre care s'a vorbit la capitolul Spitaleo
nid-o instalatie nu s'a mar facut.
Ar trebui, pentru apele sulfur6se, ca ele sa fie captate in nisce basinurr, care sit aiba
cat se p6te de putin contact cu aerul, ce le micoreaza proprietatile prin descompunere t;i
evaporatiune.

A se opri transportul de namol din lacurr, dupa cum s'a facut la Techirghiol mar
multr ant
A se construi ca de comunicatie lesnicise .0 instalatiunr in care publicul sa gassca
cele trebuincise de hrana 0 locuinta, 0 in fine, a se face plantatiunr, care sa schimbe
natura monotona a tinutulur, mar ales la Techirghiol 0 Mangalia, earl de sigur vor deveni
statiunr balneare f6rte eau tate.
In Dobrogia sunt trer felurr de ape proprir pentru bar:

www.dacoromanica.ro

87

E. S-u_lf-u.r6se.

Atmagea. Pe drum ul ce duce de la acest sat spre OrtachioT, pe valea Gebelke,


tinesc din plele dealulul KiOa-Bair dou6 isv6re sulfurse, care se unesc in talvegul viT.
De 0 debitul de apg este mic, totuT s'ar putea capta pe fundul vrf, in basinurT, care
n'ar costa mult.
Aceste ape sunt aelate in regiunea cea mal inchntgt6re, in muntir Nord-VesticT ai

Dobrogier acoperitT cu padurI; fiind departe de Macin numaT la 3 ore cu trgsura pe


oseaua spre Ortachio, s'ar face aci nu numaf o statiune balnearg ci i climatericg.
Analisa acestor ape nu li s'a fgcut, fiind putin cunoscute ; temperatura este de +120 C.
Mangalia. Este orawl, care indeplinesce cele mal bune conditiunI ale uneT statiunT
balneare, in acceptiunea largO a cuvntuluT.

De jur imprejur Mangalia e inconjuratg de ape ; la rasgrit Marea, care in acestg


parte are cea maT frums plaje de pe Oa co:5sta Dobrogier.
Cgtre Nord, lacul de la Cumarova in care se varsd douh isvre de ap sulfursg ; la

N. V. lacul Negru sail lacul Ciukur, care alimenteaza pe sub pgmnt printr'o yang de
aph sulfurs ce inconjurg orasul pe la apus, cele 7 isv6re ce tinesc in malul stncos
al laculd Mangalia.
Ne vom ocupa in alt parte despre Mile de mare, aci vom arta ceva numaT despre
apele sulfurse de pe thrmul laculu. Ele sunt departe la 3 km. de ora. Temperatura variazh
intre + 200 0 + 24 C. sub sol; la aer liber temperatura scade la + 170 C.

Debitul de apg a 5 isvre este de 500 litri pe .minut, debit care s'ar mri, dacg s'ar
face lucrArT care sg uneascg tte izvrele inteun singur canal.
Colrea aper este paling, ea se pierde Cu cht stg maT mult in contact cu aerul.
Dup, analisa facut de distinsul Dr. Bernard, aceste ape contin:
Bicarbonat de calce 0 oxid de fier
Monocarbonat de calce 0 magnesie
Sulfat alcalin
Clorure i iodure alcaline
MateriT organice
Hidrogen sulfurat
Total

0.215
0.106
0 0965
0.479
0 0835
0 0119
0 9919

Comuna Mangalia a construit pe trmul laculur o baracg cu douh compartimente


pentru bl red', plus treI cabine pentru bl calde 9.

2. 1351 de mare.
Despre acestea se va vorbi la partea hidrograficg.

3. 3361 de namol.
Local Techirghiol (ve0T sanatoriul).

Local Agighiot, adicg lacul amar, e situat spre Sud-Est de Tulcea 0 pe trmul
nordic al RazelmuluT. Forma luT este lunguiatg cu o lungime de 31/2 km. 0 largime medie
de 800 metri. (Suprafata 250 Hectare).

In luna Iulie 1897 am vizitat acest lac pe trmul chruia stg ascuns satul cu acela4
nume ; vechiii sat romgnesc ca 0 cele din prejur.
Lacul nu e vizitat de at de TulcenT, fiind putin cunoscute efectele apelor sale 0 maT
') A. do Richard. La Roumanie p. 287-3 O.

www.dacoromanica.ro

88

ales ale nmolulut Am gasit 15 familiI, care se instalasera In sat In case nehigienice; adi
suferiati lipsa de alimente, ce nu se gasia5 prin apropiere i ere' nevoite a se aprovisiona
din Tulcea, cu multa greutate, din causa departara i a releI starI a cailor de comunicatie.
Nicr o analiza nu s'a Malt apelor acestuI lac, ale carur efecte sunt miraculoise. Mi
s'a povestit de un suferind, c. dupO o curd de 3 anY Cu MI calde de nO.mol, facute cu
mare greutate, se vindecase definitiv de un reumatism vechiti.
Nu putea Indestul recomanda i iari nu-Y putea stapani mahnirea, ca unor ast-fel
de ape li se da putin interes.
Numal daca o osea buna ar fi de la Tulcea, lacul Agi-ghiol ar fi me mult vizitat.
Namolul este tot aa de negru i unsuros ca i cel de la Techirghiol.

N:
'

kt.14.nr

21%.

=4?

7-

14+

_MU _ rt

rtrtar-rt.ceavallirrt-rtart-7'14:.w_

Fig. 20.1 Agighiol.:(Dupi_Licherdopol).

4. 11,a,c-uri sa,rate.
Tuzla,adia, lacul srat, aeijat pe trmul laculul Sinoc, in dreapta soseleI Constanta-Tulcea, In dreptul satuluI Cogelak.

Agigea, &lid. amara un mic lac la Sud de Constanta. Nu se cun6sce nimic


despre apa acestor dou6 lacurI grate.

www.dacoromanica.ro

T.
CAPITOLUL I

HIPSOMETRIE1)
Daca examinam solul Dobrogier pe charta lucrata in curbe de nivel, vedem, ca, sub
raportul hipsometric, ea se compune din dou'e' partI bine deosebite intre ele : parte(' de la
Sudul fi cea de la Nordul vtiii Carasului.
O limb, de teren f6rte ingust (de 4 km.) si cu un relief ce nu trece de 7On', face legatura Intre ambele partI. Acest istm de legaturg, este Wat de la rasarit la apus de calca
ferata, pentru a trece din versantul Dunrean in acel al Mara Negre.
Partea Sudicei are forma und trapez ale caruI laturI ar fi formate : cea nordica

de valea CarasuluI; cea de Vest, de Dunare; cea de Est, de Mare; lar cea de miaza-zi
de frontiera. Acst parte este formal-ti de ultimele ramificatiuni nordice ale Balcanilor, carI
se sfir$esc la Durare silind-o ast-fel a descrie marele cot dintre Silistra $i Cernavoda.

Aceste ramificatiunI sunt despartite intre ele prin opt vaI marr, carI se deschid la
Durare ca nisce tagase enorme; din acestea, cincI (valea pariuluI Pampur-Ghiolghiu, Garlita, Ceair-Canara, Beilicul si Urluia) taie frontiera. Cea d'intiti intre pietrele 7-8, a doua

intre 10-11, a treia la 12, a patra la 19, si a cincea In dou puncte: la 21 si 26.
Cele-l'alte treI (Diordumgi-Orman, Caramancea si Petera) av6nd directia inclinata
catre S.-E., ele se infund in platoul dintre Copadin si Endecarachioi.
TeSte aceste ramificatiI balcanice se termin brusc spre Durare, prin inaltimI de 100"
flirte apropiate de albia fluviuluI; catre rsrit si miaza-n6pte insa,, terenul cob6ra in pante
f6rte dulcI spre Mare si valea Carasulut
In ac6sta a doua parte a reliefuluI DobrogieI Sudice, o curmtura: Borungea, se prelungesce catre rasarit prin secundarele Buiuc-Dere si Sofular si tinde a se impreuna cu
corespondenta, eI, Valea Mangalief din versantul Madi, daca, nu li s'ar opune la Azaplar
culmea dluluI Eschi-Iuiuk-Bair.
In trasaturl generale, ast-fel se presint relieful terenuld din sudul Dobrogia a carel'
pant, de la S. la N. este de 7'n/m pe metru, adica:
irin, pe metru la Vest intre Ostrov si frontiera.
7
Centru Durare (Hozun-Ada) si frontiera (piatra 19).

Murfatlar s,i frontiera (piatra 28).

Est
1
De la Vest la Est, panta generala este de 2'n , pe metru.
Partea de la Nordul vela Carasu. De forma, dreptunghiulara, rezemata cu dou din

laturI pe Dunare (la Nord si Vest), cu cea de la Sud pe valea Carasu si cu cea de l'asarit pe Marea Negra (intre Constanta $1 Gura BuazuluI) $i laguna Razelm, acsta regiune
difera cu totul de precedenta, prin constitutiunea mal' vechie a terenuluI, natura luI pietrsa, inhltimea luI, prin ramifIcatiile multiple de dlurI, carI radiaza in t6te directifie de
') Ve(.11 harta generala.
12

71890

www.dacoromanica.ro

90

la un punct de origina numit Piscul 'nalt ci Tutuiat, prin natura $durs i pitorsca a
acestel regiunr i prin multimea apelor curgatre ce o brzdz i carI in partea de Sud
lipsesc aprpe cu desavirsire.
Inchipuiasca-si cine-va, ca un bloc colosal de piatra a cklut din cer aprpe de Macin
si chi s'a sfarimat in bucatI marunte carI
naruit catre rasarit i miaza-zi, ar avea
o deje exacta de modul cum se prezinta pe o harta partea Nordica a Dobrogie.4
Hipsometricesce, acsta parte are infaNarea une peninsule isolate cu muntif ,si dlurile
ei proprii, legata prin istmul de la Constan fa cu partea Sudicti, lipsita de pa dur fi de ape
curgatdre.

Nodul orogralic, asel;lat la N.-V. regiuner pe teritoriul comunel GrecT, are cea mal mare
inaltime de 456111.

Din Pl pornesc in t6te directiiile ramificatiunile : catre rasarit, dlul Teilor, care la
randu-i se bifurca trimitnd o ramura intre Durare i Telita si a dona printre Telita
Taita.

Catre miaza-zi ramificatiile col:16ra incet catre Caramurat, sub-ramificandu-se


ele in drumul lor: una apuca catre S.-E. printre Taita si Slava pana la capurile lancina
Dolojman, o a doua intre Slava si Beidaut, a treia intre Beidaut i Casamcea in fine
a patra intre Casamcea, EnisaraI i Boazgic, pana, in valea Carasuld.
Nodul orografic mai trimete catre Nord o ramificatie scurta, dlul Bugeacului, ce se
termina in forma de pintene in cotul DunariI din fata Galatilor.
Panta generala a terenuluI este:
De la N. la S. de Om.0037 pe metru.

V. catre E. pentru prima


a doua

a treia

ramificatie, de 0111.0058.
0'11.0075.

0111.01.

Asa dar in tra saturi generale revine a clice, ca terenul cobdra ctre Sud in pana jrte
dulce de 3"1, (aprpe 4141,) pe metru, iar catre l'a sarit panta este repede de 12"1, pe metru.
CAPITOLUL

OROGRFIFIR
Pentru studiul orografieY Dobrogier, urmand curbele hipsometrice, vom imprti solul
el in dou6:

A. Orografia prtii de la Sudul vAil Carasu.


I. Dlurile coprinse intre frontiera fi peiriul Pampur-Ghiolgiu. Din dlul bulgar Topcii-

S'ira, ce are o directie paralela cu frontiera, se desparte la capul de Est al van' Regederesi-Ceair, dlul:

1. kral-Ceaia-Bair, care trecnd frontiera se intinde in forma uniff arc de cerc cu


convexitatea catre N.-V. intre valea pariulur Almaliu numita Beilic-Ceair.
Inallimea acestul dl trece peste 100m, cacI are dou puncte cu cota 134m (la 1 km.
spre N. de piatra No. 5) si 135m (Punctul Silistra) la 2 km. spre N. de Almaliu.
Catre S., valea Regederesi-Ceair, ce formeaza frontiera, desparte acest deal de Sil&
Olu-Sirti (Bulgaria). El e traversat de dou drumurr: unul care plca din Almalita, trece
pe la Amedia-Tabia i Arab-Tabia la Silistra; altul pornesce tot din Almaliu, catre N.
trece pe la punctul Silistra cotat 135 si da in soseaua Ostrov-Silistra. Din el se bifurca in

dreptul comuniI Almaliti a) Dlul Trancovita, care se termina in valea Trancovita la


Cismeaua Ostrovenilor. Directia acestur del este de la V. la E. intre Valea Almaliti la
Sud si Trancovita la N. Inaltimea lur este de 100m. In viile de pe valea de la Vestul

www.dacoromanica.ro

91

OstrovuluI, dlul Icral-Ceaia-Bair se continua paralel patuluT Dunrff catre E. sub numele
de lapcea-Bair, iar in dreptul Comunif Bugeac, primesce numirea de dlul Bugeacului.
Inaltimea dlulul Iapcea-Bair este aceasI Cu a dluluI pe care '1 continua numaI pana

la drumul Almaliu-Ostrov, iar de aci incepe a cobori in panta dulce catre E. pang in
marginea EzeruluI Garlita, unde se termin" ; Cu tte acestea la S. de comuna urbana
Ostrovul se afla o ridicatura isolat ce mas6ra 102m. De aci pornesce catre S. in form de

arc de cerc intors care E : b) Delta cetreimizet cu o inaltime de 50m mrginit de valea
BugeaculuI la E. si Valea TrancoviteI la V. El se termina in Ezerul Garlita.
Drumurile cari urc aceste d1ur sunt : drumul Ostrov-Bugeac catre E, soseaua
Ostrov-Cuzgun catre S. si in fine drumul de la Cismeaua Ostrovenilor la Bugeac.
Dlurile Icral-Ceea-Bair, Iapcea-Bair i BugeaculuI despart apele DunariI de acele
ale pariulul Almaliu (numit i valea Beilic) i ale EzeruluI Garlita, iar ramificatiile lor :
dlul Trancovita desparte valea AlmaliuluI de valea Trancovita ; dlul CaramizeI desparte
valea Trancovita de valea BugeaculuI. Lungimea culmeI principale este de 131 2 km., din care

5 km. pentru dlul Icral-Ceaia-Bair, 5 km. pentru Iapcea-Bair, si 3 '/2 pentru dlul BugeaculuI. Dlul Trancovita este lung de 4 km., lar al CaramizeI de aceasI lungime.
Dealut .Sari-Mesea-Bair, desparte apele pariuluI Almaliu de acele ale afluenteluI sati

Pampur-Ghiolgiu. Acest dl este o ramificatie N. E. a dluluI Topci-lol din Bulgaria.


Directia acestuI d61 este de la S. V. care N. E., inaltimea WY maxima este de 100m, cu
t6te ca pe frontiera lng piatra No. 6 se gasesce o movila isolata numit Gabrovila, ce
are o cota de 135m. El cobra in pant dulce catre N. E. pang in valea parluluI PampurGhiolgiu. Lungimea lu, de la movila Gabrovita pana la confluenta AlmaliuluI cu PampurGhiolgiu, este de 6 L/2 km. Intr'nsul intra valea Iaguda-Ceair, care '1 desparte in Sari-Mesea
Bair de V. 'nalt de 100' i Sari-Mesea-Bair de E. 'nalt de 50m. El e strabatut de la N. V.
catre S. E. de soseaua ce plca din Almaliu, trece prin valea Iaguda, peste pariul PampurGhiolgiu i d in soseaua Ostrov-Cuzgun in valea Curu-Canara.
II. Dlurile dintre Valea Pampur-Ghiolgiu ci Valea Grlifel (Nursus-Ceair).
Intre valea Pampur-Ghiolgiu i valea Curu-Canara se aria dlul alungit de la S.
la N. anume :
Belezliki-Sirti o prelungire N. a dluluI din Bulgaria Ceatal Orman. Belezliki-Sirti
trece frontiera la piatra N. 8, si cobra, in pant usr, catre N. pang la varsarea pariuluI
Almaliu in Ezerul Garlita. Inaltimea luI la frontier& de 75m, se micsorza cu cat se prelungesce catre N. Lungimea WY de la frontiera este de 4 km. Este taiat de soseaua judetiana
Ostrov-Cuzgun, de soseaua ce vine din Almaliu,. se unesce cu precedenta in valea CuruCanara si de un drum paralel i putin la N. de frontier* pe care o taie la pietrele No.
7 si 9.

Intre valea Curu-Canara la V. si Saban-Ceair, care catre N. se numesce valea

EschioI, se intind ramificatiile Nordice ale dluluI Mahale-Orman-Bair.

Detul Mahale-Orman-Bair apartine in mare parte BulgarieI, numaI pe o mica


intindere atinge frontiera la piatra No. 9, unde in'ltimea luI este de 166m; e acoperit pe
frontiera Cu padurI.
Catre N. el trimete o ramificatie :

$aban-Bair cu o inaltime de peste 125m, si ocolesce

pe la S. Comuna Esechia pentru a se intrce catre N. pe la vestul satuluI sub numele


de Hagi-Durac-Seirti; e acoperit cu padurI, are inaltimea cea maI mare la punctul Esechia
de 144m acest dl se termina catre N. in trmul EzeruluI Garlita prin Malin-MM., despartind ast-fel Valea Kiuciuc-Chessen-Ceair (la V.) de Curu-Canara (la E). Acsta
ramificatie este acoperita numaI in partea de V. cu padurI.
Din Hagi-Durac-Sirti se desface la N. comunel" EsechioI dlul :

Bone-Sirti, ce se intinde

de la S. V. catre N. E. despartind valea Kiuciuk-Chessen-Ceair (la V.) de Valea Esechiof


(la E). Inaltimea maxima 125"1, cobra in pant:6 dulce la comuna Garlita.
Lungimea dluluI Saban-Bair cu prelungirile sale Hagi-Durac-Sirti si Burun-Sirti
este de 8 km. de la frontiera, iar acea a ramificatier Bone-Sirti de 5 km. pang la Garlita.
oseaua judetiana Ostrov-Cuzgun, urea, acest deal la 1 k. spre N. V. de EsechioI

www.dacoromanica.ro

92

urmza culmea padursa a dluld Bone-Sirti, pe care o cobrg la 500" spre S. de


Garlita In valea Esechia
Pe valea Curu-Canara se desparte din soseaua judetiang un drum, care urcg dlul
Hagi-Durac-Sirti pe la punctul Esechior si cobra in valea Kiuciuc-Chessen-Ceair, pentru
a duce la Garlita.
Pe la sudul ComuniI EsechioI urmzg culmea dluluI Saban-bair, drumul care vine
de la piatra frontier& No. 7 (la N. E) si duce paralel frontiereI la Piatra No. 9.
D65lul Pinirlic-Bair prelungit catre N. E. cu pgdurosul dl, Tiumbet-Bair, desparte
valea Saban-Ceair (catre N. numita Valea EsechioI), de Kilege-Ceair (numita catre N.
Regene-Ceair).

Dlul Pinirlic vine de peste frontiera pe la pichetul No. 7, unde are o inltime de
150'", cob6ra prin Tiumbet-bair pan. la 75"1 in valea Esechiot Lungimea de la frontiera
este de 4 km., directia de la S. V. catre N. E. Pe acest dl urea drumul de la EsechioY
si cobra la frontiera in valea Punar-Orman-Ceair.

Dlul Tiumbet nu atinge de cat frte putin frontiera, cea maI mare parte este in
Bulgaria, unde desparte padursele vi - Punar-Orman-Ceair (la V.) ce se unesce la frontiera Cu Kilege-Ceair (de la E). Inaltimea maxima a acestul dl este de 1501" si e strabatut
de drumul de care am vorbit maI sus, ce urc din valea Punar-Orman-Ceair si se unesce
peste frontiera aprpe de satul Kogiular cu soseaua ce vine din Silistra si se termina in
acest sat.
Intre vgile Kilege-Ceair, Regene-Ceair si Esechioi la V., Cavac-Culu-Ceair $i NursusCeair se intind prelungirile Nordice ale dlulul
Bei-Orman-Bair numite a) Tanas-Sirti i b) Versat-Sirti, ambele all ca punct de bifurcatie Punctul Cuiugiuk (cotat 171), aselat pe frontierg chiar la piatra No. 10.

Dlul Bei-Orman-Bair atinge f6rte putin frontiera, el se intinde in Bulgaria; la piatra


No. 10, are inaltimea aratata, prelungirile sale ail o directie de la S.-E. catre N.-V. si
cobra in panta dulce, cea d'intaI in valea Esechiot iar cea d'a doua la Garlita, punctul
de bifurcatie al vgilor EsechioY si Nursus-Ceair.

Lungimea de la frontier pan. la Garlita este de 5 km. Culmea dluluI Versat-Sirti


este urmat de drumul ce vine de la Garlita, trece frontiera pe la piatra No. 10 si duce
pe culmea dluluI Bel-Orman-Bair la satul bulgaresc Kogiular.
La confluenta vair Cavac-Culu-Ceair cu valea Garlita (Nursus-Ceair), se afl, dlul
rotund:
Regene-Bair, ce are o ingltime Maxima de 164 m., cobra repede in vaile ce 'I
inconjura. El este prelungirea N. a dlulul Ceatal-Iolu-Bair, care atinge frontiera la pichetul No. 9. Acest dl (Ceatal-Iolu-Bair) desparte in Bulgaria valea Cavac-Culu-Ceair (la V.)
de Cuiugic-Ceair (la E.), pe care se afla importantul sat Kticiuk-Kainargi, unde se incheia
la 1774 tractatul de pace intre Rusia $i Turcia (Urechig Vol. I. p. 5).
Pe culmea dluluI Regene-Bair si cel bulgar Ceatal-Iolu-Bair merge drumul de la
Garlita la Kticiuk-Kainargi.

Dlul Carvan nu atinge frontiera de cat f6rte putin, la pichetul No. 10, la confluenta celor dou'd vaI Cuiugic-Ceair (la V.) si Demecican-Cula-Ceair. Inaltimea lul este
de 1251", la punctul Carvan asezat chiar pe frontiera.

Pe el urea drumul care venind de la Cuiugiuk merge la Kticiuk-Kainargi.


III. Dlurite dintre Valea Gdrlilet (Nursus-Ceair) fi Canara-Ceair (numita SatichioICeair si Dermen-Ceair).
Dow Carvan-Bair, a carui culme principalg se intinde in Bulgaria paralel frontieret
trimite cgtre N. dou ramurl padur6se : una maI lunga la V. printre valea Demecican-

Cula-Ceair, la V. si valea satulul Carvanul mic la E.; acsta ramura se prelungesce catre
N.-V. sub diferite numirl, dupa cum vom vedea indatg; la frontier, ea se numesce :
a) Iuk-Mezarli, i are o inaltime maxima de 168m, b)cea d'a doua ramurg la E. intre CulacPunar-Ceair la V. si valea Carvanuld mare este scurta, numaI 500'" trece frontiera, are
150" ingltime si se termina la Carvanul Mare, este acoperitg de pgdurea Berbotaft Ornan.

www.dacoromanica.ro

93

Ramura Vestica numita Iuk-Mezarli acopera tta partea coprinsa Intre valea NursusCeair la V. valea Cuiu-Iuk-UluI la E. (numita In prelungirea sa valea Carvan i valea
Jailea-Ceair) prin ramificatiunile sale:
DOW Cara-Burum-Bair este prima ramificatie ce nasce din Iuk-Mezarli, se Indrpta

de la S. catre N. printre vaile Cuiugiuk-Ceair la V., valea Carvan la N. 0 Jailea-Ceair


la E., printre satele Cuiugiuk (la V.) si Carvanul mic (la E.). Acest del In partea S. este
acoperit Cu padurI. Lungimea luI e de 5 km., merge coborand de la cota 168 catre N.
Oa, In valea Carvan la cota 50.
Dlul Cuiugiuk-Jolu-Bair este ramificatia N.-V. a dluluI Iuk-Mezarli, el merge in
lungul soselel Ostrov-Cuzgun spre Garlita si desparte vane Nursus i Tasli Burun la V.
de valea Cuiu-Iuk-UluI la E., din dreptul GarliteI se prelungesce d'alungul malulu Estic
al EzeruluI, sub numele de dlul GdrUM.
Maxima Inaltime a acestul dl este In osLia Ostrov-Cuzgun punctul numit Cuiugiuk
cotat 130m, catre N.-V. cobra in panta, lina, a4a. c dlul Garlita are cotele 122, 117 0
113. La trmul laculur, panta este frte repede, chiar abrupta, de re-ce cotele 117 i 113
se gasesc numaI la 500m departe de lac.
Lungimea IntregeI ramure vestice: Iuk-Mezarli, Cuiugiuk.-Iolu-Bair i dlul Garlita
este de 12 km. de la fronliera. Ea e thiata de la V. la E. de ostta Ostrov-Cuzgun pe la

punctul Cuiugiuk; de drumul care vine din valea Tasli-Burun-Ceair la Cuiugiuk 0 e


urmata la S. prin padurI de drumul care pornesce din Cuiugiuk pe la punctul luk-Mezarli,
taie frontiera intre pichetele 10 0 11 0 duce la satul bulgaresc Zarnict
Din punctul Cuiugiuk se ramifica care N. printre valea Caraghios-Ceair (la V.) 0
Carvan (la E.) a) De'.lul Olucli ce este lung numaI de 21/2 km., are Inaltimea maxima de
105m 0 cobra in valea Cuiu-Iuk-Ulul.
Intre valea Cuiu-Iuk-UluI, Ezerul Garlita la V., valea Canara-Ceair i Ezerul Oltina
la E. de la frontier i pang, in Dunare I Intinde ramificatiile sale marele d! Coslugea.
10. Dlul Coslugea este ramificatia N.-V. a dluluI Ciriagi-Iol-Bair, care infra In Do-

brogia la piatra No. 11; intre Carvan la V. 0 VelichioI la E.; acest dl este acoperit cu
padurile Saidi-Orman, Iasi-Orman, Echerli-Orinan i Chiresli-Orman. Inaltimea dlultif Ciriagi

Iol-Bair este de 150m, se continua care N. sub numirea de Sirt-Iol-Bair, ce are maximum
de Inltime la Movila-Velichiol 145m, apol prin dlul Curdeli (Inaltiniea maxima' 132m pe
osua Ostrov-Cuzgun), din dreptul satuluI Coslugea; care N. se numesce Dlul Coslugea
pana la Parjoia, are o Inaltime maxima de 139m la Movila Coslugea; de la Parjoia dlul
se Intinde dealungul maluluI Dunaril cu numirea de dlul la dou6 movile si In fine sub
numele de dlul de la Cetate, se termina la varsarea EzeruluI Oltina. Lungimea dluluI

ast-fel de,scris, de la frontiera pang, la Dunare este de 30 km.; panta luI este dar de
0m,005 pe metru, Cu bite acestea la Dunare se terming brusc. Ace,st dl a fost acoperit
odini6ra cu intinse padurI ale caror urme se maI v'd i asta-dI.
Ramificatiile sale sunt:
DOW dincolo de Siligea, se ramifica din dlul de la Ceta,te 0 se intinde care E.
d'asupra SatuluI-Notl, pang In trmul escarpat al Ezerulur Oltina. Lungimea luI este de
3'15, km., iar Inaltimea de 75m.
Dlul Ceatal-Orman Intre Parjia i Satul-Noti, el formza legatura Intre marele
d! Coslugea i continuarea sa catre N.-E. numit dlurile de la dou movile 0 de la Cetate.

Inaltimea dluluI Ceatal-Orman merge de la 100m, 0 cob6r5, lin catre E. la Satul-Noti.


Din dreptul satuluI Canlia se ramifica catre E. pe la N. satuluI Coslugea, dlul
Uzum-Bair ce se prelungesce prin dlul Pietrei, pan6, In tarmul laculuI Oltina. Ele despart
valea Almall-Culac la N. de valea Ghiol-Ceair la S. Lungimea acestuI dl este de 5 km.
pornesce de la cota 132m. Dlul Pietret de 0 are numaI 50m Inaltime tot4 malul EzeruluI este escarpat.
In 4::)sua Ostrov-Cuzgun se afla movila Almali-Cula (cotata 133) a dluluf Curdeli; de

la acsta movila se Intinde care N. printre valea Almalikuld la V. 0 Derea-Ceair la E.


pang la satul Coslugea.

www.dacoromanica.ro

94

Dlul cte Movila Caragia ca punct ce! maI 'nalt (149m), cobra catre N. spre Coslugea
pana la cota 75m. Lang& sat se MI6 punctul numit Coslugea ?ma?* ce are o inaltime de 119m.

Movila Velichioi aflat la S. satuld Lipnita, apartine dluluI Sirt-Iol-Bair, 0 are cota
145m, ea doming, valea Ciali-Ceair, care desparte dlul Sirt-Iol-Bair de Dermen-Sirt.
De la movila Almalacula, se ramifica din dtul Coslugea &are N.-V. dlul CanliDere, ce desparte valea Cuiu-Iuk-UluI de valea Canlia ; acest dl merge pana in Dunare,
formand un bot 'nalt de 122m intre valea Licina 0 valea Canlia,a re o lungime de 8 km.,

din el se ramifica catre V:


Dlul &ova ce se termina la Galia 0 desparte valea Cuiu-Iuk-Uha de vaile GaliteI 0 Scorci, are o lungime de 4 km. 0 inltimea maxima 122m.
Mid Taplic la N. satulur Galia, are 130m maximum de inaltime, cob6ra repede
In telrmul N.-E. al laculuI Garlita; in partea Sudic,a dlul este paduros.
c) Dlul Dralca terminat la Dunre, prin dlul Dervent, ce are 125m inaltime, se intinde

printre garla Dervent ce servesce de scurgerea laculu Oltina (la V.) si valea Licina (la
E.), e acoperit de cate-va fa0I de padure.
Dlul Coslugea este taiat de osua Ostrov-Cuzgun, pe care se trece din valea Cuiuluk-UluI in valea EzeruluI Oltina, la Lipnita.
Pe (161 da, in acsta osea drumurile earl' vin din Galita, Canlia, Parjoia, Satul-Noii
0 Coslugea de la N.; catre S. dlul este urmat de un drum ce merge peste frontierg. (pe
care o taie la 1 km. spre E. de piatra No. 11), la Cranova.
Trebue mentionat 0 dlul care de la Cranova se indrpta catre N., trece frontiera in Dobrogia pe la pichetul No. 13 0 desparte valea Ceali-Ceair, pe care se aflg, cgtunul Velichio (la V.) de valea Satichior-Ceair (la E.). Inaltimea maxima a acestuY (161 este
de 166m la E. de Velichiol 0 este acoperit cu padurile Cara-Aci-Corusu chiar pe frontier*
in mijlocul acesteI paduri se afla pichetul No. 13. Imprejurul VelichioiuluI se afla padurea
Saia Coru-Orinan, ce se intinde pan& in valea Ceali-Ceair. Acest d! numit Dermen-Sirt are

o lungime de la frontiera de 3 km.


IV. Grupul de dlurt coprinse intre valea Canara Ceair la V. ssi valea Beilicu, numita
catre S. Derinea-Ceair, Gheren-Ceair 0 Eni.$emli.

Valea Canara-Ceair, care intre pietrile fronteriI 18-19, intra In Bulgaria, pentru a
duce la Cranova, se continua catre S. paralel cu frontiera prin valea Sarp-Orman-Ceair,
care in dreptul pichetuld roman No. 17 se intalnesce cu valea Regep-Cuiusu-Ceair ce
vine de la Sud din spre CadichioI; la pichetul 17, valea Regep-Cuiusu-Ceair se ind6ie
brusc catre E. spre satul Regep-Cuiusu 0 se continua prin padurI pang, la dlul Sinir-IolBair cu numirea de Biuiuk-Orinan-Culac, pe o lungime de la frontiera de 4 km. Pe ac.sta
vale merge drumul Dobromir, Regep-Cuiusu, peste frontiera pe la pichetul 17 la Cranova.

Frontiera intre piatra No. 13 0 satul Regep-Cuiusu este trasata pe culmea unor dlurY
ramificatiile estice ale mareluI dl:
Uzum-Bair din Bulgaria; aceste Mud sunt:
Siran-Culac-Bair, (spre N.-V. de piatra 1.3).
Cara-Peretlik-Artasi si c) Aivalik-Bair care S.-E., despart vile Canara-Ceair 0 SarpOrman-Ceair (Bulgaria) de valea Ghiuvenli-Ceair ce merge prin Dobrogia pe la satele
Ghiuvegea, Parachior 0 Calaigi, pan aprpe de Regep-Cuiusu. Lungimea acestor 3 dlurr
este de 6 km., inaltimea cea maI mare o are Aivalik-Bair de la S. (1751, si merge descrescand pang, la 168m catre N. Dlul Cara-Peretlik-Artasi (la pichetul 16) este acoperit
cu p durea Chereslik-Orman, ce se intinde pang, la Calaigi.
De la piatra No. 13 se intinde care N.-E. spre Parachio:
d) Dlul Macmora ('nalt de 168m) acoperit cu petice de padurI, el se continua catre
N.-V. printre valea Dermen-Ceair (la V.) 0 Ghiuvenli-Ceair (la E.) Cu numirea de Capuschiot-Bair i cob6ra catre N. in panta dulce, pang, in Balta, Iortmac. Padurea Buiuk-Orman
il acopera in intregime. Lungimea acestuI dl de la piatra No. 13 pang,' la balta Iortmac
este de 8 km., iar 'naltimea maxima de 168m la V. de satul Calaigi Drumul de la VelichioI la Parachiol, urca dlul CapuschioY-Bair.

www.dacoromanica.ro

95

De la satul bulgar Cadichia asezat In unghiul esind ce frontiera face catre S. la


piatra No. 14, pornesce din Bulgaria valea Techederesi, care dupa ce inconjera pe la S.
inovila Tuzla-Iuk, cotata 182, pe care se Oa piatra 14, intra catre N.-E. in Dobrogia la
1.'/2 km. catre E. pe la piatra No. 15 .si de aci catre N. prin satul Techideresi, inconjurat
pe la N.-E. de padurea Sarpali-Orman. La piatra 15 converg In valea Techederesi alte 2
vaT : una Ardali-Ceair, care vine de la S. din satul bulgar Ardali i cea de a doua valea
Tersconduru-Ceair, este urmata de frontieva, catre E. pana la piatra 16, iar de aci se Indic catre S.-E. in Bulgaria care satul Terezkondu. Fie-care din aceste vaT este urmata
de cate un drum ce converg catre Techederesi. Valea Tersconduru desparte pdurosul
del bulgar Gheci-Orinan-Bair de dlul din Dobrogia Caralmus-Orman.
De la movila Tuzla-Iuk (piatra 14.), se intinde catre N. dlul ce desparte valea satuld

Techederesi, de aceea a Regep-Cuiusu-ld pe o lungime de 5 km., inaltimea lut maxim


este de 192m pe frontiera intre pichetul 18 i piatra 14. El e traversat de la N. la S. de
drumul Regep-Cuiusu la Techederesi.
Printre valea Tersconduru-Ceair la V. si Caralmus-Uzum-Culac la E., patrunde din
Bulgaria pe la pichetul 21, ramificatia Nordica a dluluT 13) Gheci-Orman-Bair, ea se nu-

mesce detul Caralmus-Orman, a card inaltime maxima de 210'n se afl la N. pichetuld.


Acest del trimete catre N. doua ramurr:
a) Echerti-Orinan-Bair prelungita prin Orta-Burun, represinta ramura Estica pe care
vane Iucari-Mahale-Ceair si Caralmus-Uzum-Culac o desparte de dlurile Dermen-Sirti
Gheorgheni-Orman-Bair la E., catre N. aresta ramura se cobira lin n valea Dobromirulu,
care o desparte de Mill Aslama-Slrti.
Catre V. aceiasI vale desparte ramura E. de cea de V., representata prin dlurile
Uzum-Bair, ce se Intinde pe la N.-V. satuld Techederesi, pan, la valea Buiuk-Orman-Culac

si catre N. dlul
ce se lga pe la Sudul padurir Catana cu dlul Aivalik-Bair.
Aceste dou ramificatff sunt traversate de 3 drumurf ce duc din Dobromir catre V.
la Regep-Cuiusu j Techederesi.

Culmea principala are o tnaltime de 200m. Lungimea de la S.-E.N.-V. a dluld. Caralmus-Orman este de 2'/2 km., acea a ramurif estice de 5 km. pe la V. satuluf Dobromir,
iar a ramuriS V. de 6 km.
Prin dlul Dobromirul-din-Vale, cotat 200m, Sinir-Iol-Bair se lga catre N. cu dlul a')
intre care se intinde padurea Asadik-Orinan. Dlul Sari-Iol-Bair are o directie
V.-E., Intre vaile Babuci-Culac i Cuiugiuk-Culac la N., Ghiuvenli-Ceair la V., Teche-ChioICeair la S. si Gheren-Ceair la E., ramificatiile sale "Arta diferite numirn
Uzum-Mesea-Sirti, e o ramura ce dlul trimete Care N.-V. In lungul vff CuiugiukCulac, Oa, la Parachiol. Pa.d urea Teugea-Orman Ii acopera partea lur Sudica.
Ramura Aslama-Sirti este culmea principala ce contine i dlul Dobromirul-dinVale cu 200m altitudine; catre E. c") Sinir-Bair face legatura intre Sari-Iol-Bair i d") delul Bas-Punar-Sirti la N.; e") Kiuciuk-Hagi-Sirti la N. satulul Dobromirul-din-Vale; mar
catre E. Mezarlic-Bair 0 in fine paralel cu valea Gheren-Ceair dlul Taili-Sirti-Havale-Burun,
alungit de la N. la S.. Lungimea intreguld dl Sart-Iol-Bair este de 1.2 km. tntre valea Ghiuvenli la V. si Gheren-Ceair la E. Inaltimea maxima, de 200m la punctul Dobromirul-din-Vale,
cobera in pant.), dulce pang la cota 150m in vaile ce'l inconjera. Pe o parte din culmea
luI merge soseua Lipnita, Ghiuvegea, Parachio, Techechia Enisemli.

Prin Sinir-Bair se face legatura acestul dl cu b') Basspunar-Sirti la punctul Calaigi


cotat 196m. Dlul Baspunar-Sirti se intinde de la V. la E., intre vaile Ghiuvenli (la V.) si
Gheren-Ceair sat Intre Parachior i Bazarghian. Lungimea lur este de 10 km., iar inaltimea
maxima o are In punctul Calaigi, 196m, cobera &are E. ferte lin pe la punctul Bazar ghian
cotat 187m, pana la satul Bazarghian. Catre E. e acoperit cu peidurea Cojocarul, la N. de
care se lga cu dlul Distrait la punctul cotat 167.
Dlul Basspunar-Sirti trimete catre N. intre vane Cisme-Culac (satul Caranlic) i valea
satulul Ciucur-Chior, a") dlul Arpalik a card inaltime maxima e de 143m, cobera catre
N. In valea Derinea.

www.dacoromanica.ro

96

lul Distrail continua axe N. dlul Baspunar-Sirti. Acest del cu o inaltime maxima
de 1721n trimete dou6 ramurY catre N., despartite intre ele prin valea Beilic-Ceair :
Ramura Estica prta numirea de b") Ceatal-Orman, peste care trece soseua OstrovCuzgun, de unde incepe a se numi catre N. Dlul Hasan-Orinan, ce are maximum de Mal-

time la punctul Caranlic cotat 136m, cob6ra catre N.-E. Ong la comuna Beilic in panta
f6rte dulce si desparte valea Beilic la V. numit i Curu-Orman, de valea Derinea (la E.).
Ramura de la Vestul vair Beilicul se intinde pe la N. comunir Ghiuvegea intre acesta
i Curu-Orman sub numele de c") Mezarlik-Bair, are o inaltime de 143m, padurea
Muzaisi-Orman ir acoper partea Sudica ; acest del se intinde catre N.-V. pe la peidurea
Duan-Chid-Or2an, desparte valea bltri Iortmac de valea Casla-Punar si Ghenciu, lar la
movila lortmac cotata 140'n la S. satulur Casla, se intinde catre N. de-alungul trmulu" Estic
al laculur Oltina la V. si valea Curu-Orman la E., cu numirile de dlul deasupra Mad cu
coInun

inaltime de 147m la Movila Stanciu, apor dlul de la Merkez cu Movila Epura,s (143m), In co-

muna Oltina se lga la Movila Oltina (132"') cu dlul Ciacal, in fine, ramura ce limitza
albia Dunarer numita Mill Macuc (Malt de 140m) la punctul Oltina, dlul Calburgina (cu movila

Calburgina, 16")), iar prin dlul Tuna-Orman se terming intre Dunre si lacul MArleanul.
Lungimea ramurer Estice este de 10 km., iar a celer de V. de 24 km.
Mar face parte din grupul dlurilor dintre Canara-Ceair i Enisemli-Ceair, Inca unele
ramificatiunr nordice ale dlurilor bulgare, care
gasesc sfarsitul in partea sudica a
Dobrogie, ast-fel :

Dermen Sara la E. \TM Caralmus-Uzum-Culac la E. de piatra 17 ; el se terming


In forma ascutit la S. satulur Dobrornir din del ; are o lungime in Dobrogia numar de
2' a km. iar inaltimea de 175m.
Ceva mar lung este dlul Irasli-Bair, care care N. perta numirea de TechechidBair i in fine Sitma-Bair ; el se intinde de la S. la N., desparte valea Iucari-Mahale-

Ceair (la V) a comunir Dobromir, de valea Macmedi-Culac (la E) a satulur Techechior;


catre N. se sfirsesce in valea Teche-chior, care '1 desparte de Mezarlik-Bair. Lungimea
intregulur del de la frontiera pan in valea Techechid este de 7 km., iar inaltimea maxima
de 196m, ramura ce trimete la V., intre Dobromirul din vale s't cel din del este padur6sa
si se numesce Gheorgheni-Orman-Bair, trmuresce la E. valea lucarl-Mahale-Ceair.
Ca ultim del pe frontiera in portiunea ce ne preocupg, este cel coprins intre valea
Macmedi-Culac la V., Gheren-Ceair i valea Enisemli la E , adica intre Techechid la V.,
Enisemli i Azarlik la E , se numesce Dlul Azarlik, are maximul inaltimer la pundul
Azarlik II, 186m, (la V. comunir cu acest nume) cobera lin catre N. la confluenta vilor
Teche-Chior-Ceair cu Gheren-Ceair la Giumna-Cismea. Dlul e tdiat pe la N. de soseua
Techechior-Enisemli pe la punctul Azarlik I, cotat 171m. Lungimea dlului Azarlik este de
5' 2 km.
V. Grupul de dlurt coprins intre valea Beilicul ci valea Urluia.
Cum acest, vale in partea sudica taie frontiera in 3 puncte, vom sub-divide masivul
deluros in 4 sectiunr, dupa, cum sunt si vile intre care sunt coprinse.
a) Dlurile de pe frontierd coprinse intre Cerkez-Chid la rlisiirit jsi va lea Armutlia la
apus, acest grup este format de ramificatiile Nordice ale until' singur del.
Dlul Docuzad, ce se intinde de la V. (Armutlia) catre E. (Cerchez-Chior) paralel
cu frontiera ; el este taiat in dou partr aprepe egale de la N. la S., prin valea Docuzad.
In general inaltimea acestur del este coprins, intre 190-200m, iar lungimea de aprepe
10 km.; ramura de E. ce acest del trimete catre N., si care desparte valea Docuzad de
vaile Sarapcea, Calfa si C.erchez-Chior se numesce a) Dlul Mora, cobera incet &are N.
spre satul Cialmargea, unde se terming prin dlul Makod-Mezarlik.
Ingltimea maxima a acestur del este de 193'n intre Calfa-Chior si Docuzacr, pe unde
trece drumul ce unesce aceste dou sate. Lungimea sa de la frontiera este de 10 km.
Ramura apusana ce dlul Docuzad trimete catre N., intre valea Docuzad si Armutlia

se numesce b) Mal Demircea si se terming care N. V. in valea Demircea la satul cu


acela nume ; inaltimea lur este coprinsa intre 193-171m.

www.dacoromanica.ro

97

b) &Yurile de pe frontierd intre valea Armutlia ,ci Hairam-ICia.

1.8. Delul Hairam-chiot, care se intinde de la N.-VS.-E in lungul frontiereT trasata


chiar pe culmea acestuT (161, are inaltimea maxima de 196'n la S. V. de comuna HairamchioT, el trimete o ramura acoperita in parte cu pad urT catre N. E., numita a) CoroclekBair ce se termina la E. de Hairamchior prin inaltimr de 137m. Lungimea dluluT HairamchioT este de 7 km., inaltimea pe frontiera r6mane apriipe aceea,T, numaT catre E. cobra
uor in valea Armutlia i Demircea.
c) Dlurile coprinse intre vti ile Sevendiculue, Skenderulue, Demircea la E., Hairamchia
la S., Iaram-Culac la N. ,si frontiera coprinsd entre piatra 19 ,si valea Hairamchiot la V.
19. Din dlul Acciaisletc, ce merge prin Bulgaria paralel cu frontiera de la N. V-S. E.,
intre satul Hasancea (Bulgaria) i valea HairamchioT, se ramifica la punctul Calaigi, cotat

195m, unde se afla i piatra 21, catre E. a) dlul Calaigi, care tarmuresce la S. valea
HairamchioT Ora la confluenta eT cu Demircea. Din acest dl se intinde catre N. V. in
lungul frontiereT a') dlul Tiulia-Babalcic, a caruT inaltime de 195m la movila larcim-luk
este egala Cu acea a CalaigiuluT ; ramificatiile acestul (161 se intind catre N. spre satul
Sevendic purtdnd numele satulue i desparte valea Cogea-Ceair de valea SevendiculuT, o
ramura desparte valea Iaram-Culac de valea Cogea-Ceair.
d) Dlurile cart despart valea Beilicul de valea Urluia.

20. NM Ghiol-Punar se intinde in forma und arc de cerc de la S. V. catre N. E.


intre Azarlak, Eniemli (valea Eniemli) i Nargilar (valea Urluia numita ad Ghiol-Punar).
Maximum de inaltime a acestuT dl este la punctul Iarelm-Baca 196m, unde se afla i piatra
No. 19; catre N. descresce, ast-fel la punctul Cd zdlmet este 192'n (la E. de Eniemli) la
Dermen-Iuiuk 187m (la N. de Eniemli), lar la Efil-luiuk (spre V. de satul Ghiolpunar) 183m,
cob6r5. catre E. Intre Nargilar i Ghiolpunar pang la 100'n. Lungimea acestuT dl este de

7 km. Padurea Suld-Orman acopera valea ce pornesce de la piatra 1.9 care V., spre
Azarlik. Care S. E., acest &I frimete ramura a) Cora-Peletli, lar spre N. V. ramura b)
Ghiol-Ghelic-Bair ce se Mande pa',na la N. de satul Nastradin, despartind valea acestuT sat
de valea Gheren-Ceair ; ea are la punctul Dermen-Iuiuk inaltimea de 187m, cob6ra pana
la cota 150m catre N. V.

Ramura principa16, ce dlul Ghiol-Punar trimete catre N. este c) dlul MulverAcceuci, care pornesce de la punctul Esil-Iuiuk (cotat 1831"). Acest dl se intinde care N.
pe la Movila Ismail-Iuk (cotata 184) prin padurea Ceatal-Orman, pe la movila Buiuicid (cotata
1.83); de la punctul cotat 181., aezat pe .;>osua Cuzgun-Medgidia dlul catre N. se numesce
Echie-luiuk-Alceac, iar la E. de satul Bak-cuiusu se continua care N.-V. cu numirea de
dlul Chior-Cuiusu, de la Aliman se numesce dlul Marleanu i in fine de la comuna
Marleanu, Mill Zbreia tarmuresce albia fluviuluT prin dou6 ramificatiunr Md gura Dragaicie
(cotata 106) la V. i Movila Comora (cotata 115m) la E., se termina in fata ostrovuluT Hozun-Ada.

Pe clina apusana a acestur dl sunt aezate satele Bazarghian, Cara-amat, Cuzgun


(comuna Urbana), Demircea, Bak-cuiusu i Marleanu, iar pe cea resariteana Kerim-Cuiusu,
Urluia, PolukcI i Aliman.
.

Lungimea totall a acesteT ramurr de la punctul Esil-Iuiuk 'Ana la Dunare este de


25 km., din care jumatate acoperita cu padurea Ceatal-Orman, ce se intinde intre Cara-amat

i Urluia catre N. 'Ana la Bak-cuiusu i Polukci. Panta generala de la S. la N. este de


0m,003 pe metru.

Ramurile ce acest (161 trimite care V., sunt :

Mill Cara-amat Bair, desparte valea Nastradin i Gheren-Ceair la S., de valea


Migeleti i DtidUtllik-Cuci-ciu-alcea la N., se intinde pana la satul Bazarghian in valea
Derinea-Ceair. Maximum de ing,ltime 11 are in punctul Tage-Iuiuk, 178m (la N. SatuluT
Nastradin).
NM Cuzgun desparte Valle Migeleti i Dadatllic-Cuci-ciu-alcea la S. de Ceair-Orman

i Iort-Culac la N.; dlul lasa catre N. satul Cara-amat, se indrpta spre N.-V. 'Ana la
comuna urbana Cuzgun. Are maximum de inaltime 188m ihtre Cara-amat i Cuzgun.
Dlul Caraula intre Cuzgun la S. i Demircea la N., se intinde catre V. in forma.
71890

13

www.dacoromanica.ro

98

de triunghiii mrginit de vaile Derinea la S.-V., Beilicul la N.-V., valea Demircer la N.


Are cea mai mare indltime 173m la pttnctul Caraula spre V. de Cuzgun 0 Demircea.
Dlul Demircea se intinde care N.-V intre Cuzgun 0 Bak-cuiusu, desparte valea
Demircea de vile Bak-cuiusu 0 Marleanu ; acest dl trmuresce la S.-E. lacul Marleanul
0 mica balta Beilicul. Inaltimea scade de la 181m pana la 126m in apropierea laculur, catre
care colAra in panta dulce.
NM Chior-cuiusu desparte valea Bak-cuiusu de valea Orman, el se sfar.$esce catre
V. in valea Marleanu, care il desparte de dlul Demirce.

Intre valea satuluI Marleanu 0 valea ce se deschide la Dunare, Carasan, se afla


Mdgura Drtigaicit cu o inaltime de 108m, cob6r5, in pante repeOr in t6te directiunile afara
de S.-E., unde se lga cu dlul Zbreia.
Ramificatiile Estice sunt :
f) Dlul Curualceac-Bair, care desparte valea Cuuiu-Culac de valea satelor Nargilar
0 Kerim-Cuiusu (in general Urluia), se intinde catre N. pana la satul Urluia, unde cob6ra
In pante duld. Inaltimea maxima este de 150m.
g') Dlul Caraaci-Akea desparte valea Nastradin-Culac de Cara-Cialik-Culac, cob6rd,
lin ctre N.-E in valea Baldarnac-Ceair catre ruinele satului Dedebali.
Din pdurea de la E. satulur Bak-cuiusu, se indrpta de la S.-V. cdtre N.-E printre

vaile Polukci la E. 0 Tiutiuluk-Ceair la V:


le) Dlul Uzun-Culac-Bair, care catre N. se numesce dlul Polukci. Padurea lasi-Orinan

11 acoper ; acest dl cobdr wor &Are N. in balta Sarpu la S. de satul Allman.


Ultima ramiflcatie i') dlul Catita, se intinde de la S.- V cdtre N.-E. intre satul Aliman la S. 0 valea Catita la N., cobra lin in trmul Vestic al laculul Vederosa, iar catre
N.-V. movila Comora formza un promontoriu intre Dunre 0 lac.
Drumurile ce urea aceste dluri, pentru a pune in comunicatie satele din valea
Beilicul cu acele din valea Urluia sunt :
En*mli-Ghiolpunar.
Eni5emli-Nargilar 0 Kerim-cuiusu.
Nastradi n-Kerim-cui usu.

Nastradin-Urluia.
Bazarghian-Cara-amat-Url uia.
Sosua Cuzgun-Medgidia.
Cuzgun 0 Demircea la Bak-cuiusu-Polukci.
Marleanu-Aliman 0

Marleanu-Rwva.
Din studiul hipsometric al Sudului Dobrogiei am vazut, ca in partea S.-E. coprins
intre valea Urluia pdha la trecerea el peste frontiera, prin secundara sa vale CerchezKior la V., Dunarea 0 valea Carasu la N., Marea Ngra la E. 0 frontiera la S., diferitele
ramificatiuni ale dlurilor ce vin din Bulgaria, nu urmza care N. fara intrerupere, a$,a
cum s'a vazut in partea pang acum studiata, ci sunt curmate pe la jumatatea lor de o
vale frte mare, Borungea.
Pe de alta parte, daca am tine sma de unja de despartire a apelor, am vedea ca
pe versantul pontic, terenul nu ne infatiza nisce dluri continue, ci mai mult o serie de
movile, unele legate aparent intre ele, iar altele fara nici o legatura, cele maI multe din
aceste movile sunt artificiale.
Ma este tot litoralul Marir intre Constanta 0 Mangalia.
Pentru studiul rational al terenului din Sud-Estul Dobrogiei 0 .tin8nd sma de consideratiunile hipsometrice, l'am impartit pentru orografie in treI:
Partea coprinsei intre frontierd fi curmeitura Borungea;
Dlurile de la N. curmeiturti Borungea pdnei la Dunetre fi Carasu, 0
Versantul Pontic de la linia despecrfitdre a apelor kind la 16rmul Mira.

www.dacoromanica.ro

99

VI. Dlurile de la &dui vi Borungea sunt ramificatiunile Nordice ale Balcanuld ;


ele se continua catre N. de acesta vale spre Dunare i valea Carasu.
Intre valea Demircea, Schender i Sevendic la V., valea prelungit DerechioI, CasleIAlibeI-chioI i Afighinea, se intinde o culme de del care incepend de la frontiera :
Dlul Derechiot, ce trece peste frontiera inconjurand piatra No. 26; are maximum
de inaltime la punctul Bali-Iuk 182m; care N. E. acest dl se continua prin
Aceste dou dlurI se prelungesc catre N. V., despatind cele dale' vi Demircea de
Aflghinea prin a) dlul Alibichia la E, b) Bair Mezarlik i c) Mainuzll-Bair la V. Inaltimea lor este de 187m la E. de satul CerkezchioI i cobra in panta dulce care E. $i V.
pang la cota 150m, in vane Calfa-Chioi i Cerkez-Chioi la V., Cala, Alibei-Chioi si DerechioI

la E. Care N, dlul se numesce Sard-Bair cu o ramura vestica, d) Mezarlik-Bair pe MO,


satul Calfa-Chioi, e) Coru-Bair 'nalt de 168m desparte valea Sarapcea de Afighinea. Corit-Bair

la punctul
(cotat 178m) se bifurca prin valea Cracic-Ceair ; ramura Vestica,
se numesce a') dlul Schender, desparte valea Schender la V. de Cracic-Ceair la E., el
se termina in valea Borungea prin Turla-Bair
Cara-Pelielir, ce cobor pan la cota
50m cu o panta f6rte lin catre N.
b') Ramura Estica se numesce dlul Bairain-dede, desparte valea Cracic-Ceair la V. de
Afighinea la E. Maximum s de inaltime este de 180'n la Cogea-Iuiuk, cob6ra pang, la
176m la Movila Ciald-Perde, de unde incepe a se numi dlul Ciald-Perde 0 in fine prin
dou dluri, unul &are V. a") Turla-Mezarldk-Bair, cel d'al doilea catre E, b") Cisme-Bair
cu dlul Topasler, se terming intre satele Borungea i Bek.ter.
Lungimea intregeI ramificatiunI de la frontiera pan la valea Borungea este de 30 km.
panta este de aprpe 0m,003 pe metru.
Drumurile earl( urc culmea acesteI ramurr sunt : drumul Schender-Bairam-dede,
drumurile Demircea i Cial-Margea la Bairam-dede, Cial-Margea la Cazalmurat, CalfaChioi la Kazil-Murat, Mamuzli-Cavaclar, Cerkez-Chio i DerechioI la Caraomer.
Delicrile Caraomer i Alibi-Chioi continua catre N.-E. ramificatiile Balcanuld. Aceste

dlurI trimet catre N:


NM Mezarlik ce desparte valea Afighinea la V. de Merdeven-Ceair la E. In
dreptul satulul Ba$-Punar primesce numele satului 0 se termina la Bekter. Dlul Ba,spunar
trimete care N.-E. ramura a') Bairam-dede-Bair intre satele Terzi-Veli si Kazal-Murat.
Dlurile Caraomer i Alibichiot vin de peste frontiera. Ele ail o lungime de 9 km., iar
de la ruinele satuluI AlibichioI incepe a se numi Dlul Mezarlik ; 'Ana la valea Borungea
are o lungime de 17 km. $i cob6ra in panta f6rte dulce care N. La Kaza-Murat, converg

drumurile ce urea culmea acesteY ramurl, maI insemnat este drumul Bairam-dede la
Ghiuvenli. Ca inaltime maxima- este punctul Kazetl-Murat 165m. Acesta ramura de dlurI
se maI numesce i Ghiuvenli-Bair.
DOW Merdevenli-Bair desparte valea Merdeven-Ceair de Mangaci-Ceair. Are maximum de inaltime 141m, intre Cavalclar i Kazal-Murat. Acest del este ramificatia Estica
a celuI precedent.
Dlul Caraomer a caruia indltime la frontiera este de 180m, descresee cu cat Maintza care N.-E., ast-Idl ea la N. de comuna Caraomer gasim inaltimea de 152m la punctul

II, lar maI care Est la Dlul Cara-Iuiuk, 131m, la Azaplar 120m; panta sub
care cobra este dar de 0m,003 pe metru; lungimea lu de la frontiera (pichetul 35) pana
la Azaplar fiind de 20 km.
Din dlul Cara-Iuiuk se intinde care N.-V. intre Mangaci-Ceair la V. $i Buiuk-Dere
Ghiuvenli

la E. c) dlul Bair-Carasuluk, din care se ramifica, catre N.-V. ramura a') Culac-Bair intre
MangacI (la V.) $i Sofular (la E.); catre N.-E, ramura Ir)
intre Casakci $i Enghez. Dlul Carasuluk are 15 km. lungime si cobra de la S. la N. de la cota 130m pang
la 100m. Culmea icestuI del este urcata de drumul Ghiuvenli-Mustafaca la Azaplar. Intre
.Azaplar i Carachior, dlul Caraomer se continua prin d) Arta-Burum, care la punctul
lasi-Iuk are 117m inltime; ramificatia ce acest del trimete cAtre N.-V. desparte valea Buiuk-Dere i Enghez de valea Kiivan-Alceak i Cealik-Cum-Ceair.

www.dacoromanica.ro

I00

Acesta ramura se numesce a') dlul Tatar-Bair i 1/) Edilchioi-Tepe la N.; pe clina sa
apusana sunt satele : Mustafaca, Erebiler, Enghez, Casakci, Sofular; pe cea rasaritn,:
CarachioY, Amzacea 0 Edilchioi. Acest del se terming, la Ciobanisa, Agemler 0 Osmancea la N.

Lungimea dluluT este de 1.3 km., iar inltimea maxima de 125m la Ciatal-Iuk.
c') Dlul Cogea-Sdrti-Bair represinta ultima ramificatie rasaritna a dluld Arta-Burum

spre E. de satul Carachia Inaltimea sa este de 100m 0 trimet catre N.-V. a") dlul Amzacea ce desparte valea Kiivan-Alceac de Sanar-Dere 0 Amzacea-Dere. Pe culmea dlulult trece drumul Medgidie-Mangalia intre Amzacea i. Gheringik.
VII. La Nordul Oa' Borungea, terenul se infatiaza ca un platoil intins pan In valea

Carasuld, taiat de la N.-V. atre S.-E. de trer vaT marl': Diordumgi-Orman, Caramancea
0 Petera.
Centrul acestuT platoti, cu inclinare de la V. la E., este ocupat de dou6 sate importante: Biuk-Biulbiul 0 Copadin, 2 puncte de incruciare a drumurilor cal radiaza de
la Medgidia catre Bairam-dede (S.-V.) 0 Mangalia (S.-E.). Cdmpiile Nakiac 0 Sulma-Patlagean dintre Copadin 0 Biuk-Biulbiul represinta partea cea mal plana a acestuf platoti.
Dlurile carI despart cele 3 vaT principale carI se deschid spre Dunare sunt:
Intre valea Urluia la V., Enigea (Muuruazliki) 0 Kioseler la Est:
23. La N. satului" Borungea se intinde dlul Mezarlilc-Borungea-Bair cu o inaltime de
164111, la movila Borungea 1 trimete ramificatiunile sale in patru directiI: a) Care E.
Cene-Bair intre Cesme-Culac la N., valea Urluia la V. 0 Borungea la S., acesta ramura
silesce valea Urluia a descrie la satul Ghiol-Punar un arc care V.; pantele sale sunt acoperite Cu padurI; catre S. b) Havale-Canara-Bair pe la V. de satul Borungea; el este o
prelungire a ramificatid sudice Tusla-Bair. Pantele sale rasaritene sunt acoperite cu padurea Borungea ce se intinde pan in sat. Care E. ramura c) Muuruazliki-Bair, continua
catre E. irul de dlurI earl' formza pantele apusene ale platouluI de la Nalciac; catre
N. este ramura principala, care prin a) Curu-Giugiuk-Bair se lga cu Adam-Clisetarifi-Bair,
del ce are 150m inaltime, se intinde intre Adam-Clise (la V.) 0 Enige (la E.). Aci ramura
se bifurca in ramura Estica intre vaile Enige-Alceak 0. Curu-Cula (la V.), Diordiungi-Orman 0 Arabagi (la E.). Acesta ramura p6rta numirea de a") Coru-Bair, Giatri-Bair i in
fine dlul Arabagi acoperit cu padurI 0 taiat de oseua Cuzgun-Medgidia. Inaltimea ramureT estice cob6ra de la 1.50m la 136m pan. la 100m 0 se terming la satul Arabagi. b")
Ramura Vestica pornesce din dreptul satuluT Adam-Clise al cerul nume pdrtd, trece pe la
monumentul facut cunoscut lumil adY de eruditul nostru archeolog, D-1 Gr. G. Tocilescu,
aci are inaltimea de 158m.
Ajunsa la satul Iusufunar, imprumuta numele satulu, cob6ra la 156m inaltime, este
traversata de oseua Cuzgun-Medgidia; spre N. de Talaman se numesce Talaman-Bair
ce are 155m inaltime afara de movila isolatg, Talapnan, unde inaltimea se ridica la 173m.
Catre N. de movila Talaman, dlul desparte apele laculuI Vederosa de acele ale Baciuluf,
dlul Diuc tarmuresce pe cel d'intiiti la E., iar dlul paduros Mustana pe cel d'al doilea
la V., ele se unesc la movila Vlahchio (cotata 155m), de unde se continua catre N. prin
dlul Germeli pana in lacul Vederosa. Ramura Estica e lunga de 12 km., pe cand cea de
Apus de 20 km. Pe culmea acesteI din urma ramurf merge drumul VlahchioT-TalasmanAdam-Clise-Borungea, iar pe cea de E., drumul de la Arabagi la Borungea.
Dlul Muuruazliki-Bair, continua care E. dupa cum am v61ut, dlul Borungea pe
care 'I lga Cu:
b') Dlul Kiosseler, acest del se intinde la N. satulur cu acela nume, catre N. 0 desparte

valea Enigea la V. de Buiuceral-Ceair 0 Cinghinea-Orman-Ceair la E. Inaltimea dluluI


la S. este de 158m la punctul Suat-Iuk, de 159m la Movila Cherne i de 156m la punctul
Kiosseler, ramura a") Erghinanlik o trimete catre N.-E., iar b") Chior-Cu-Bair catre N.; ea
se continua pe la E. satuluI Enigea 0 se terming in valea Diordiungi-Orman, c') Dlul
Iomer-Bei-Iutlu continua catre E. culmea de dlurI de la N. vaiT Borungea intre Kiosseler
0. Caugagi; din el se ramifica la S. a") Kiuciuk-Cesme-Bair catre satul Kiosseler, b") KezlenSidi spre Carabaca, c") Canen-Gurse spre Caugagi.

www.dacoromanica.ro

101.

Inaltimea cllulul Iomer-Bet-Iutlu, este de 150m, cobera care S. 'Ana la cota 100m, lar
atre E. in panta mar dulce spre punctul Copadin-Vest (135m cotat). Spre N. si paralel cu
Iomer-Bei-Iutlu se intinde dlul putin pronuntat d') Sari-Iuk-Bair, care trimete catre N.
ramificatiile ce despart intre ele secundarele \Air Diordungi-Orman, acestea sunt : intre
valea Cinghinea-Orman-Ceair la V. si Iasi-Ceair la E., dlul a") Siqustarifi-Bair, care in
dreptul satuluI Cokargea se numesce
0 in fine DOW Diordingi-Orinan.
Maximum de indltime a acesteI ramurI este de 142m la Movila Cokargea; din SusustarifiBair se ramific, care N.-V. a'") Cinghinea-Orman-Bair, ce desparte valea Cinghinea-OrmanCeair de Ceatirik-Ceair.
Intre valea Iasi-Ceair (la V) si Curt-Culac (la E.) se intinde dlul e') Orta-Burun-Bair,

care care N. se indeie pentru a inconjura valea satuluI Cokargea, i Ora numirea de
Buiuk-Mezarlik-Bair.

Intre valea Curt-Culac i acea a satuluI Caceamac se intind dou dlurI: ) CaceamacOrman-Bair la V. si Iutluk-Bair la E. Ail maximul de indltime la movila Cogea-Iuk 147m.
Spre N. de satul Caceamac,
dlul Cara-dede-Bair formza pantele Nordice ale platouluI Nalciac.
Dlul Cara-dede-Bair, desparte dou vaI principale: Diordumgi-Ceair de valea Pesterif;
inaltimea WI este de 147m maximum, iar directia de la S.-E. catre N.-V.; o ramurd a acestuI
del numita la movila Idrita a") Merea-Bair-Cara-Iuiwk, se intinde care N. pana la satul
Idris-Cuiusu.

La Movila Idrita, dlul Cara-dede-Bair se bifurca : ramura de N.-V. intre vale Diordumgi i Caramancea, lar cea N.-E. intre Caramancea i Valea PesteriI.
Ramura de N.-V. se numesce (taut Caramancea, este urcat de sosua Cuzgun-Medgidia, unde are maximum de inaltime 148"' la Piribei-Iuiuk, acest del desparte valea principald a CaramanceI (la E.) de secundara acesteia Uzum-Ceair sad Kior-Curu-Ceair; inaltimea lu1 cober la 133m, 100m pana la 50m
Care N.-V., Dlul Piribei desparte valea Diordumgi-Orman de secundara sa CesmeCulac i Calfa, acest del se intinde de la ruinele Sapunar, unde inaltimea luI este de 148m,
pang. la cota 100 la confluenta \Tailor.
h) Dlul Canti (1511 continua cdtre N.-V. culmea dluluI principal, din el se ramifica.
spre N. a") Kireslik-Bair, intre vaile Kireslik-Culac Kior-Curu-Ceair.

La N. satuld Mulciova, i) dlul Cisme in loc de a miegwa in inaltime, din contra


are la punctul Mukiova-Ianetr-Iuiuk 1641" inaltime. Pe aci 11 taie soseua Cuzgun-Medgidia.

Dlul Cesme se ramified spre N. in dlul paduros numit a") Ciocan pe la satul Arabagi i de-alungul VermuluI Estic al laculuI Baciti, se numesce dlul Baciului, o ramurd din
Movila Arnelutuluf (cotata 137m), tdrmuresce la V. valea Ciairu-din-mijloc Ora la Rasova,
ea se numesce b") dlul Malagenilor (133m). Dlurile Ciocan, Baciul i Malagenilor despart
valea Diordumgi de valea Ciocanulur, care spre N. se numesce Ceairu-din-mijloc.
Ramura N.-E. a dluluI Cesme se numesce c") dlul Mamele ci Jocuj-Bair, are 158'"
indltime i trimete &are N. dou, ramurl : a") (taut Grindu-Mare intre valea Ceairu-dinmijloc i valea Saianadoice ; b") dlul Ormanul-Lung i Dlul-Mare ce se intind de la mo-

vila Sapata (cotata 1541 pang, la Dunare la Rasova. Aceste dou6 din urma dlurI despart
valea Saianadoice (la V.) de Caramancea (la E.). d') Ramura de E. intre Caramancea
Pestera se numesce dlul Petera, este taiat de soseua Cuzgun-Medgidia; acest del tarmuresce la V. lacul Cochirlen1 sub numirea de Geam-Paisa. Dlul Petera cobera care N.-V.
In panta ferte lina 'Yana aprepe de Dundre, unde se termin printr'o serie de movile isolate una de alta.
D'asupra satuluI Copadin, j) dlul Copadin formza pantele meridionale ale platoulur
Nalciac. Dlul Copadin are 134m inltime, el inconjurd pe la E. ca un arc de cerc satul
cresce in inltime cdtre S., unde se prelungesce prin dlul Arabi-Akiala intre Valle
Besaul la V. si Arabi-Alciala la E. Inaltimea acestur din urmd este 13711' la punctul Copadin.
k) Intre Copadin i Kiiciuk-Biulbiul se intinde dlul Bair-Biulbiul-Kiiciuk cu indlti-

mea de 130' la punctul Kikiuk-Biutbiut El trimite care S. Bair-Ciobanisa pang la satul

www.dacoromanica.ro

102

Ciobanisa, iar intre acesta si Sofular, dlul Kedreanu, 1') catre S.-V. dlul Arabi Iuk-Bair
(137m la movila Arabi-Mick) prelungit sub numele de Uzun-Bair(1.30"1 la Caugagi E.) Car aOba-Bair (123"), Sirti-Caia-Bair (107'") si Cabula-Bair (103") se terming in valea Borungea
Ja satele Caugagi, Besaul si Merdevenli-Punar.

in') La N. de platoul Nalciac, dlul Tanai-Teiubesi se intinde 'Ana la satul MamutCuiusu ; el desparte valea Cesme-Culac (la V.) de valea Derin-Alceac (la E.).
Dlurile Caradede-Bair, Accergea-Bair (inaltime 155" la Acargea-Iuk), Ciacal-Bair 0
Petera-Bair se prelungesc de la S.-E. cb,"tre N.-V. si despart vaile Pestera, Chioi-Deresi, si
Derin-Alceac (la V.) de vaile Cazalgik-Dere, Ciacal-Dere, Akargea-Dere, Dautlar-Baiuk-Dere
si Dikili-Tas-Dere (la E.) Acest dl se termina la gura PesteriT, la satul nog format Pestera.
Dlul Bel-Aslan-Bair (inaltime 127" la movila Kficiuk-Biulbiul-Nord), desparte vaile
secundare Dikili-Tasdere (la V.) de Bei-Aslan-Culac-Dautlar. Dlul Bei-Aslan-Bair se prelungesce catre N.-V. sub numele de Acargea-Bair, desprtind vaile Ciacal-Dere, Acargea-Dere,
Dautlar-Buiuk-dere si Bei-Aslan Culac-Dautlar (la V.) de vaile Perdea-Dere, Vaivasin-dere,
Dautlar-Dere si Oclagi-Culac. Acest (161 se intincle pana la confluenta celor dou '6 val CiacalDere si Perdea-Dere.

Intre satele Kaciuk-Biulbiul si Rosian, dlul Orcen-Bair desparte platoul Nalciac


de , iclina-Patlagian.
La N.-V. de Biiiuk-Biulbiul se intinde g') dlul Biiiuk-Biztlbiul-Bair, care se lga care

N. cu dlul de la Murfat (inalt 129").


Ramura Orcen-Mezarlik prelungita catre N.-V. cu Odagi-Bair (limit 127" la IdrisKernos), desparte .vaile Dautlar-Dere si Odae-Culac la V. de vaile Buiuk-Dere si Seid-KurtCulac (la E.).
Din dlul de la Murfat pornesc catre N.-V. dou ramurn
Mal Carachioi-Bair (inalt de 127" la Ciatal-Tepe) prelungit prin Vaivasin-Bair, desparte valea Vaivasin (la S.) de Ikiugi-Medgidie-Dere la N.
Ramura cea maI lunga desparte valea PesteriI de valea Carasu. Acsta ramura
pornesee maI intal catre N. pang la satul Ende-CarachioY (inaltimea de 132" la EndekTepe 0 131" la Cara-Tepe), aci trimete catre N.-E. dlul Caraacic-Bair intre valea
Carasu si Cara-Suluc-derea, are 98" inaltime la Curt-Baba-Iulc, cobdra spre Murfatlar si

Alacap in pant dulce pana la cota 50".


De la EndecarachioI dlul se bifurca, o ramura merge pe la N. si desparte valea
Biringi-Medgidie-Dere (la S.) de valea Carasu, la N. pe pantele acestul dl numit a') AliBei-Ceair-Bair se afla asezat orasul Medgidie. Inltimea dluld este de 91" la Tabia
Ritsscei, 95" la Tabia Turcscei, dou puncte asezate la E. si V. de oras
Ramura de la S. van' Biringi-Medgie-Dere se numesce dlul b'") Tabia Franluzscd,

(112" inallime la punctul Endec-Carachiot) 0 desparte acsta vale de Ikingi-MedgidieDere, se prelungesce catre V. prin Congas-Bair (1161, Perdea-Culac-Bair (128"), cu ramificatia sa spre N: a") Cara-Durac-Bair ce tarmuresce la E. valea Ghiaur-Amzali, iar catre
S. acest dl trimete ramurile : Perdea-Bair 'nitre vaile Perdea-Dere la S.-E. si Iuuruk-Dere
la N.-V. ; Gheniz-Bair desparte valea Iuuruk-Dere de Demen-Culac. Amzali-Bair (127's la
Kosu-luk), Uduamet-Bair, Uzum-Amet Cu ramificatia sa spre N. Armutlu-Bair, 0 in fine
dlul se prelungesce descresc6nd in inltime (la Movila luI Mo,s-Oprea are 107") catre N.

V. intre Dunare si valea Carasu, unde se termina sub numirea de Tetera-Bair in ramificatiile careia este sapata linia Cernavoda-Pod-Saligny. Catre N. acest dl tarmuresce
valea Carasu, unde pantele sunt escarpate si dentelate.
Spre N. de Biiiuk-Biulbiul dlul Culuk-Bair prelungit catre N. prin Kficiuk-MurfatBair, desparte valea Cara-Suluc-Derea la V. de Serpla-Culac si Tatar-Orman-Dere. Dlul
cob6ra lin in valea Cara-Cuiusu-Dere printre satele Kiiciuk-Murfat si Murfatlar.
Intre Biiiuk-Biulbiul si Osman-Faca se intinde catre N. dlul Mangala-Culac-Bair,
care este taiat de valul luI Traian; acest dl desparte valea Serpla-Culac (la V.) de Mohametcea-Ceair-Dere (la E.); el se termina intre Murfatlar si Omurcea prin 3 mid.' dlurT:
a") Orman-Bair, b") Ganara-Bair 0 c") Cisme-Culac-Bair.

www.dacoromanica.ro

103

r) Spre S. de Osman-Faca Mid Elibechioi-Bair (Malt 108m la movila Elibechio se prelungesce printre satele Elibechiol la V. 0 Enige-Mahale la E. pana la Osmancea sub numele de Osmancea-Bair. Partea apusana a dluld Elibechior se me numesce 0 Curu-Bair.
Dlul Elibechior desparte vaile Canara-Dere, Sarpci-Dere la V. de Pasa-Conak-Dere,
Osman-Faca-Iol la E.
u') Dlul Topraisarf la N. comuniT cu acest nume formza linia despartit6re a apelor basinulta Pontic, impreuna cu Meragi-Bair dlul de la Sudul satuluT Topraisart
Aceste dou' Mud sunt prelungirea Estica a dlurilor Iol-Cari-Bair dintre EdilchioI,
Uzumlar si Cerkez-Iuk-Bair de la Est de Edilchiol. Inaltimea acestor dluri este mica, abia
atinge 1.00m.

Ele despart vaile Uzumlar 0 Paa-Conak-Dere la V. de Amzacea-Dere 0 Sanar-Dere


la S. Directia lor este de la S.-V. catre N.-E. Sunt putin pronuntate, mar mult o cAmpie
ce cobbra de la V. catre E. spre Topraisad.
VIII. Versantut pontic este format de ultimile ramificatiunI Estice ale dlurilor call
formza linia despartit6re a apelor, ast-fel din dlul Caraormerulut, se lasa catre E. a)
Mezarlik-Bair a c5,ruT inaltime maxima este de 158'" la r5saritul satuluI; acest del trimite
catre S.-E. a') Dlul Murfatcea-Cairac, intre Canli-Ciucur 0 DauluchioY. 0 desparte valea
Iurtluc de Cara-Dere. Inaltimea acestuia cob6ra pana la 1.09m. Cea d'a doua ramur' b)
Egi-Iuiuk desparte valea Sirti de Tirpan-Dere, acest del se termina intre Valali 0 Acargea
prin Mesarldc-Sirtl, ce are 103m inaltime 0 domina valea satelor.
Dintre satele Kiragi si Azaplar se lasa din dlul Coru-Sirti, catre S.-E. Cara-Iuiuk
un del de 130m inaltime la punctul Kiragi I 0 cob6ra intre vaile Tirpan-Dere 0 Casamcea,
Oa, d'asupra satulur Kiragi unde are 104m inaltime.
Intre Azaplar 0 Gheringik se lash,' din Cogea-Sdrtd-Bair dlul Kirigi-Iuk, care prin

ramura dintre valea Casamoea 0 valea Viilor, cob6ra catre S.-E. prin inaltimI de 114m
la punctul Copucci, 96m la Asan-Oba-Tepe, pana d'asupra satelor Deleurusi-Nalbant, Sarighiol

0 Acbasi.
0 ramura ce Kirizi-Iuk trimete catre E. printre Copucci 0 Gheringik, desparte lacul
Mangalia de Tatlageac. Acsta ramura se prelungesce 'Ana la Virmul mari'f, formand o
multime de movile isolate, din earl' unele sunt naturale iar altele cladite de mana omulur pentru a servi ca morminte sat" ca puncte de supraveghere, ast-fel avem, incepend
de la V. spre E. Movila Copucci (821, la Estul satuluI, Arpali-Iuk (73) i Coim-Iuk (64) intre
Ascilar 0 Haidarchior, Cumarova, (65) la E. de Ascilar, Sira-Iuk (63) 0 Badalar (67) la
N.-V. de Mangalia, Kiresli-Iuk (43) pe trmul laculd sulfuros Ciucur 0 in fine lantul de
movile ce inconjura ormul Mangalia la N.-V. in forma de arc de cerc.
Intre lacurile Tatlageak 0 Tuzla e) Mal Tauflan-Bair le desparte, iar Dermen-Bair

se intinde intre satul Tuzla 0 Mare in forma de arc de cerc, care inconjura pe la Sud
satul Tuzla.
Panta terenulul intre lacurile Tatlageac 0 Tuzla este de 0m,002 pe metru.
Vom nota de la V. la E. movilele isolate : Gheringik (92) la N.-V. satuluI, Tasli-Iuk
(90), Sard-Iukler (74.) spre N. de Perveli, Cioban-Iuiuk (66), Tatldgeak (63) intre Perveli 0
130iuk-Tatlageak, lassi-Iuiuk (47), Sdnar-Tepe (38m), Baldardn-Iuk (70), Tuzla-Tepe (51m);

intre Tatlageak 0 Tuzla, Dar-Iuiuk (57) la V., Meragi-luk (28) la S. 0 punctul Tuzla
(43m) al dluluI Dermen, la E. de Tuzla.

In fine intre valea laculuT Tuzla, acea a satuld Mohametcea, Carasu, Constanta i
termul mariT, terenul se las5, pe nesimtite de la S. la N. 0 de la V. la E.
Dlurile: f) Cara-Iuk-Tepe (83"), g) Tele graf-Tepesi (68m) 0 h) Denis-Jalasi-Bair sunt
cele ma de notat, restul terenuld este acoperit din distant5, in distanta cu movile isolate.
La Sudul vari deschise de lacul Mangalia, vale care se prelungesce pe la Caceamak

in Bulgaria sunt:
Dlul Hoscadin (122m) ce vine pe la piatra No. 28 0 cob6ra &Are N. intre satele
Valali 0 Hosca,din, acest del t6rmuresce la V. valea Akargea-Hoscadin-Popucci.
Dlul Sarighiol se intinde intre Sarighiol 0 Cadichiol-Hoscadin, are ca inaltimI

www.dacoromanica.ro

104

movila Sandr-Tepe (102 "); el se prelungesce catre N.-V. prin dlul Kiragi, pana la satul
Kiragi, tarmurind pe la S. valea Kiragi. Inltimea acestur d! ce cob6ra de la S. la N.
este de 106m la S. in movila Sandr-Tepe-Cadichiot si de 103m la movila Ulala pe drumul
dintre Sarighiol i Acargea.
26. Dlul Mamuttusta se intinde dealungul OrmuluI Sudic al lacuId Mangalia de la
valea Agilar pana In Mare, el cob6ra de la cota 100, (movila Hagilar-Bakik-luk), catre
E. pana la 37m, (movila Mamuttusta-luk) aflata intre un grup de movile dintre Mangalia
Ilanlik.

Frontiera prin valea Ilanlik cob6ra de la cota 81m (pe movila cu piatra 30) pana la
cota 34'" (pe movila de pe trmul Mrii cu piatra 31 a frontierel).
In general pe distanta de 55 km. dintre frontiera i valul luI Traian (la 5 km. spre
V. de Constanta), terenul cob6ra de la S. la N. cu o pana f6rte dulce de 0m.002 pe metru.
In directia V.-E., terenul filtre frontiera i Lacul Mangalia, cob6ra catre Mare cu o
pant de 0m.007 pe metru.
Intre lacul Mangalia i Tatlageak terenul cob6ra in panta de 0'.005 pe metru.
Intre lacul Tatlageak i Tuzla cu o palita de 0m.002 pe metru i in fine intre Tuzla
valul Traian cu o pana* de 0m.004 pe metru.
Cotele pe csta MariI intre frontiera i Constanta sunt :
34"" la Movila cu piatra 31 a trontierd,
32m la '/2 distant& intre Ilanlic i Mangalia,
22m la Cumarova ;
31"1 In dreptul Tatlageaculur;
28m la capul Tuzla;
43m la Punctul Tuzla;
28m la movila Denis-TOrd fd-Tepe ;

38m la movila Mezarlik-Iuk;


35'n la movila Cuiu-Tepe ;

filtre lacul Tuzla i Agige.

M' pe dlul Denis-Jalasi-Bair la E. de Lazmahale ;


49m pe movila Srd-Iuk ;
34m la capul sudic al viilor ;
10m la Constanta (Hotel-Carol).

B. Orografia Dobrogiei de la Nordul vil Carasu.


La Nordul vaiI Carasu, Dobrogia se intinde in forma de peninsula stransa la V. si N.
de Dunare, iar la E. de Marea-Ngra.
Acsta peninsula se largesce cu cat inaintza catre N.; prin constitutia eI geologica
prin directia dlurilor, ea este separata de partea de S., cu care se lga printr'un istm al
carul relief nu trece de 70m, coprins filtre valea Constanta prelungita catre V. pana la
5 km. de bariera orasuluI i valea satulur Hasancea, prelungit catre E. de aceasr lungime.
Lrgimea acestuI istm nu trece de 3'/2 km., in lungul valulur de N. al luI Traian.
I. Modul orografic. Inaltimea maxima a terenuld partiI peninsulare dobrogene este la
cota 456m a &luid stancos i acoperit cu padurI numit Piscul 'nalt ci Tutuiat ; de la dansul
terenul cob6ra in pante mal' mult sail mal putin regulate in t6te directiunile.
Vom incepe dar cu descrierea Pisculul 'nalt i Tutuiat, pe care '1 vom considera ca
nodul orografic al peninsuld dobrogene.

El este cel mg mare masiv stancos, ce se intinde intre valea Jipa la N., pana la
valea Crucelarl spre S.
Catre V. acestuI masiv valea Grecilor (afluentele apel Calistrd), valea numita la
Recea i valea Grecilor (afluentele
11
desparte de un masiv tot asa de stAncos
prpstios, dar mal putin inalt, numit dbil Pricopanulia prelungit catre S. prin dlul Grecilor.

www.dacoromanica.ro

105

Catre N., Piscul 'nalt si Tutuiat se prelungesce prin delta Pietros, par in valea JijileT
la V., si a Lunca,vitel la E.
Catre E. isT intinde ramificatia numita dlul Gogoncet, pana in pdriul Luncavita, iar
dlul Teilor desparte apele Luncavite de acele ale riuluT Taita.
Catre S. se prelungesce prin dlul Coslug, care la randu-i se raminc pentru a desparti

apele CalistreT de ale Taita Piscul malt si Tutuiat are o directie de la N. V. catre S. E;
lungimea luT este de 6'!2 km. socotit de la drumul Luncavita-Gred, pana la origina vaiT
Crucelart
Catre N. panta sa cob6ra cu o inclinare de 0'3.06 pe metru, catre origina vari Jijila,
de unde incepe a se prelungi dlul Pietros ; catre S. panta este pe '/2 repede (0.03 pe
metru) catre dlul Coslug ; panta dlurilor GogonceI si Teilor se va vedea la descrierea
acestora ; catre V. dlul este stncos si prapdstios, spre valea Grecilor unde valle ascutite
Rahova si Ditcov abia 'sT fac loc prin stand, panta este socotita 0"4 pe metru. Dlul este

acoperit cu pdurT de tel si stejart Pe culmea &luid merge drumul comunal de la Balabancea la Luncavita.

II. Nona

Micinului.

Paralel si la N. V. de Piscul 'nalt si Tutuiat se intind:

,-i..

./

?..--",

.-

'7.,
,,.

,
Fig. EL

Muntil Mfteinulul. (Dupft K. F. Peters).

Dlurile Pricopanulu'i legate cu precedentul prin mamelonul] 'nalt de 275"', ce desparte

afluentele Jipa nutnit valea Grecilor de valea la Recea. Sub numirea de dlurile PricopanuluT se inteleg masiviI stancosT coprinsT intre pariul Jijila si valea Grecilor la N. si N E.,
valea la Recea si valea satulur GrecT la E., apa Calistrer la S. i Dundrea la Vest.

Culmea principala prt numirea de maT sus, are maximum de 'n5.1time in varful
Suluk (3641, intre valea Grecilor la E. si valea Suluku la V. Directiunea culmeT principale

este de la N. V. catre S. E., riguros paralela cursulul JijileT si la E., de orasul Macin,
din care causa se maT numesce si culmea Macinulut Lungimea eT este de 6 km. Pantele
sale Vestice cad prapasti6se in valea Macinulut iar spre N. V. Piscul Dasclittut se cob6rd

catre N. pana in pariul Jijila, tarmurind la V. valea Bostanelor. Catre E., pantele sunt
maT putin repeOT acoperite cu padurT ; pe aci se unesce cu Piscul 'nalt si Tutuiat. Culmea
e tdiata de 2 drumurt carT vin. din valea JijileT in acea a Macinulu, pe la N. si Sud de
piscul Suluku. Catre N. V. si S. E. se prelungesce prin :
a) Dlul Cheia catre N. V. terminat la sosua Mdcin Jijila prin dlul Stirtiria (1091;

din dlul Cheia se lasa catre N. d) Dlul Stubeiutuf pana in Jijila, iar catre S. b') Dlul
Vitelarului ce se termina in campia de la N. MacinuluT.
Catre V. de sostta Macin-Jijila, dlul Aganinz tarmuresce garlita Coticerulut Acest

del se termina, in forma de bot catre V. prin Movila Stancesti Ortiga (1101, ce domina,
14

71800

www.dacoromanica.ro

106

terenul mla*tinos al DunriT Ora la Braila, care N., dlul Aganinz, cobera in panta dulce
Pe la Movila Lazar Nadolnu (45m) i Movila lid Mo,s Staicu (30m), tarmurind pe la V.
valea PopeT.

Catre S. E. dlul Pricopanulul (Culmea MacinuluT) se prclungesce printre valea

Grecilor la E., ampia Slatina

Dermen-SirtI la V., pang d'asupra satuld Grecl prin

dlul Grecilor. Lungimea acestuT del este de 5 km., pantele sale sunt dulcI catre S. *i E., iar
In valea Slatina cobera in panta repede. Inaltimea lur maxima este de 250m.
Desprtit de dlul Grecilor prin campia Slatina, cllul Carkaliu (inalt de 90m la Movila
Carkaliu) este isolat in campie intre baltile Iglita la S. *i Carcalin la V.; pe la plele sale
rsaritene trece *oseua judetiana Macin-Har*ova.
III. Culmea dintre Jijila fi Luncavita sad culmea Bugeaculut. Piscul 'nalt i l'utuiat se prelun-

gesce care N. V. intre Jijila, balta Jijila, balta LatimeT i garla Latimel la V. *i intre
garla LatimeT, Garla Mare *i Ciulinetu la N. E., rlul Luncavita i afluentele s Lunchviciera la E., prin dlurile Pietrosu cu ramificatia sa Estica dlul Ottoiu, apoT dlul Sevatin,
Mikovulut, Crrilor, dlul cu Monunzent 0 se termina prin culmea Bugeacu la privalul LatimeT,

acolo unde *oseua ce vine din Azaklati, strabatInd mla*tinele, se impreuna cu inaltimile
Dobrogiel.

Mill Pietrosu se intinde in directie de la S.-E., care N.-V., pe o lungime de 4 km.


de la drumul Luncavita-Gred pana la Movila Kitlti (197m), despartind ast-fel valea JijileT
de secundarele sale: Putu-Pope, StancheY i Codrula Inltimea luT maxima este de 300m.
catre S. ; cobera &titre N. V., spre movila Kitl Cu o panta de 0m.02 pe metru ; catre V.,
cobra repede in valea JijileT, lar &are E., trimete 2 ramificatiunT : a) dlul Oltoiu Intre
valea StupineT, Luncavita i valea Ascuns.
b) Piscul rossu intre valea Stanche i CodruluT, pantele sale in acesta directie sunt
dulcI *i se termin la S. *i N., de balta SatuluT prin inaltimI de 47m *i 41m la Movilele
Mucuca i Codrulta. Dlul Pietrosu i ramificatiile sale sunt acoperite cu padurT; pelele
Cu pa*unT. Pe crsta dluluT Oltoiu trece drumul Luncavita-Grecr.
Din piscul KitlauluT se intinde catre N., printre valea GloduluT la V. *i Nevestel-

nite la E, dlul Sevatin, care cobera pana in stufari*ul garlif Ciulinetul prin pante ferte
dulcI. Lungimea luT este de 5 km., iar Inaltimea maxima la S. de 88"; o ramura ce acest
del trimete catre N.-E. printre valea NevestelniteT i Putul PopeT se termina d'asupra
satuluT Luncavita prin movila Mare, 'nalta de 82m. Ca o movila isolata dlul Milanu se
Intinde clre N., formal-id un promentoria stances 'nalt de 48's In garla Ciulinetul intre
Luncavita i putul luT Mos Kiriac.

Acest promontoriti are o mare importanta milliard, dominand tot terenul din prejur
pang la GalatT-Isaccea *i peste balta Crapina i Dunare pana la RenT. S'a crezut cum ca,
pe el ar fi existat un lagr roman (Dinogetia GO, sapaturile facute frig pentru a so:Ste piatra
brutd nu dovedesc nimic ; locuitoriT spun ca aci ar fi existat un cardon (pichet) turcesc;
urmele de zidariT ce s'ati gsit pe acest del sunt moderne.
Dlul Mikovulzzi coprins intre valea luT Bran, Jijila la S., valea satuluT VacarenT
GloduluT la N., are o directie S. V-N. E., o lungime de 3'12 km., maximum de inaltime la
Movila Fusei (108m), cobira catre Garla Mare in panta dulce 'Ana la 23m. Pe culmea luT
trece *oseua Jijila-Vacarent Este acoperit cu pa*unT. Prin movilete sapate (102m) se lga
care N. V., cu a) cllul Crrilor, coprins Intre valea Nucilor *i a satuluT VacarenI la S.,
balta JijileT la V. *i Garla Mare la N. E.; Inltimea luT cresce de la S. (movilele spate
102m) catre N. (Dltel Pietros) pana la 162m la rasaritul satuluT Garvan, unde se termina
prin pante repeOT In Garla Mare. Natura stancds a acestuI del a facut a se numi dlul
Pietrosul. Drumurile VacarenI-Jijila i Garvan-Jiha taie dlul Cararilor ; pe la pelele N. E.
trece *oseua VacarenT-Garvan.
Dlul cu Monument este continuarea N. V. a dlulur Cararilor, incepend de la Garvan ;
acest del se ingustza intre balta JijileT i Garla LatimeT. Lungimea luI este de 5 km., iar

inaltimea maxima de 87'" la V. satuluT Garvan ; in fine ultima ramificatie este dlul
Bugeac (86m inaltime); el se intinde intre Garla LatimeT pana la punctul de debarcare al

www.dacoromanica.ro

107

corpuluI XIV rusesc In campania din 1877-78 ; peste privalul LatimeI se continua grindul
Ultime insotit de drumul ce duce la Azaclatl In fata Galatilor.
Dlul BugeaculuI are o mare importanta militara 9.
IV. Culmea Iu leak sea IsakceT. Sub denumirea generala de Culmea-Isakce se intelege
irul de dlurI ce se intinde de la V. catre E. prin padurea Taitd, despartind apele riulul
Lunca vita precum *i apele basinuluI Nord-Dunarean 2) intre Luncavita i Isakcea, de acele
ale riuluI Taita.
Culmea principala se numesce: dlul Teitor, Cadiulul, Cooplu, Bream, Piatra-royie

Nicolitelu ; acesta culme trimete cutre N. 0 S. maI multe ramificatiunI, dupa cum

vom vedea.
Dlul Teilor este ramificatia Estica a PisculuI 'nalt i Tutuiat, el pornesce la origina

vaiI Ditcovuld pang la origina \Tailor Luncavita-Mare (care N.) 0 Taita (care S.), 0 e
coprins intre valea Luncavita-Mica i Luncavita-Mare la N., valea Lupulur, Tigancer
Taita la S.; forma luI este acea a unuI arc de cerc putin incovoiat &are N. 0 taiat pe
la mijloc de drumul ce duce din valea TaiteI in acea a Luncaviter, din acest drum se
ramifica chiar de pe culme catre S.-E. in valea Cadiulul un drum care se impreuna catre
S. Cu precedentul la Monastirea Taita.
Lungimea dluluI Teilor este 7 km., directiunea o are de la V. la E.
Inaltimea WI maxima este la V. de 350m, cob6ra Ora la cota 30/im catre N.; pantele catre N. sunt maI repe(lI, despart apele celor dou, Luncavite, pe and cele spre S.
sunt maI putin inclinate i despart intre ele vaile Lupulur, Tigancel i TaiteT; este acoperit cu padure de WI carI
dat numele.
Dlul Cadiuluf. La Estul vailor Luncavita-Mare i Taita, dlul CadiuluI se intinde
de la N. la S. pe o lungime de aprelpe 9 km., despartind la S. valea Taita-mica de valea
Taita-Mare i valea CadiuluI, iar catre N. tarmurind malul drept al pariulur LuncavitaMare. El se lga catre V. cu dlul Teilor, iar &Ire E. cu dlul Cocoulul. Se intinde in
forma de platoll 'nalt de 250m, cu pantele Sudice prelungite printre cele dou Taite Ora
d'asupra monastird Taita i intre valea CadiuluI i Taita de E. Pe culmea acestuY del
merge drumul Tiganca-Taita la Rakel.
Dlul CadiuluI este acoperit cu ptidurea Tai(et. Catre N. dou ramurI i0" lasa pantele
lor pang in mlastinele dintre Luncavita i Isaccea.
a) Ramura N. Vestica numit, Galmele-inyirate desparte valea Turiaculd de acea a
LuncaviteI mari, indreptandu-se maI Intai de la E. catre V. si apd care N. intre valea
Luncavitd j TuriaculuI, sub numirea de dlul Galma-Mare cobra care N., prin pante
putin inclinate spre satul Luncavita pe la Movila Cadiasa (76m) si spre Rakel pe la Movila
luf Moy Toma (92m). Valea Ceairulut desparte aceste dou6 movile, capetele a dou ramificatff neegale ale dlulur Galma-Mare.
Dlul Galmele-inyirate este format din maI multe mamel6ne, 'nalte de 200 metri, lantuite
de la E. catre V., de aci i numele dluluI acoperit cu padurl ca i dlul Galma-Mare.
Lungimea Galmelor-insirate este de 4 km., ca si a Galmer-Mari.
Intre valea TuriaculuI i vale,a, Rece, Galmele-in0rate trimet o ramificatie pe la
monastirea Tikilescr. Valea Monastirel desparte acsta ramura a dluluI in dou. Paniele

cobor lin care N. 0 sunt acoperite cu padurI ce se intind pang In mlmtinele de la S.


laculul Piatra-Calcata.

In fine o ultima ramificatie ce dlul Galmele-in0rate trimete catre E., intre Dunare
valea Acik-dere, este dlul numit b) Muntele tut Asan, coprins intre valea Rece, mla0inele DunariI la N. 0 valea Acik-dere la S.
Directia principala a acestuI del este de la S. E., care N. V. Inltimea, luI maxima
Isakcea (1972n). Pantele sale Estice se prelungesc incet
este in punctele Acik-Tepe (201m)
pang la 10 km. unde formza la E. de Isakcea importanta positiune de la Eschi-Cale.
') A se vedea campania Ruilor in Dobrogia in 1877-78 la partea istorica i consideratiuni mililare.
2) Basinul Nord-Dunarean este coprins intre Azaclau i Dunavat.

www.dacoromanica.ro

108

Delul pana apr6pe de Isakcea este acoperit Cu padurf. Pe culmea Galmelor-insirate


Galma-Mare merge drumul Tiganca-Taita la Rakel.
Data Cocoyulut. Din dlul Cadiuluf cob6ra catre E. printre valea Acik-dere i acea
a monastirel Cocosul, cllul care iinpreunei numele monlistirel. El cobr in pante repelf
In \ralea Capacha, de unde incepe a deveni o campie taiata de sosua Tulcea-Isakcea.
Catre S. spre monastire pantele sunt si mal repelf, si une mi chiar abrupte. Cota 284"'
ce se ala la 750m spre V. de monastire, o domina cu 200'". Valle Capacha i Cocosul sunt
scobite in pantele rasaritene ale dluluT, pe culmea ca.ruia serpuesce drumul ce duce de
la Monastire la Tiganca-Taita.
Delul Cocosuluf este acoperit cu padurf, la 'Alele sale se intinde o frumsa aun*,
pe care se cultiv Cu mult succes tutunul.
i

Catre S. V. de monastire se lag din dlul Cocosuluf printre valea Taita la V. si


l'arillo. la E. a) cllul Taifa, lung de 7 km. pana d'asupra satuluf Tiganca-Taita. l'anta sub
care cobra acest del acoperit In intregime cu padurf, este de Or".02 pe metru. Drumul
de la Tiganca-Taita, la Cocosu merge pe culmea, dluluf ; din acest drum se bifurca, chiar
pe culme un altul care duce la mra MonastireI Cocosul.
Delul Taita face legatura intre dlul Cocosulur i dlul Breazul.
Dbil Breazu acoperit cu prtdurl, se incovie catre N. printre zalea Monastiref Cocosul i acea a Viilor Badila, pentru a inc,onjura pe la origina valca Patilla, pe care le

desparte. Inaltimea luf este de 275m ; pe pantele sale rasaritene se intind viile Badila. Peste
culmea luI trece drumul de la viile Badila la M6ra Monastiref Cocosul.
Data Piatra Royie este o continuare catre S. a dluluf Breazu. Acest dl acoperit
Cu padurf, desparte vales. Parlita-Mare de Parlita-Mica. Valea viilor Badila, (N), care corespunde vair Parlita,-Mica (S.), desparte acest del de Daza Tugulea i Nicolifelulul. Inaltimea
luf este de 300m, pantele sale sunt repez1 atat catre N. cat i catre S. Drumul de la Viile
Badila in valea Parlita-Mica trece pe sua de 275m inaltime ce desparte Piatra Rosie de

dlul Tugulea. Aci se incrucisaz cu un alt drum ce vine din Nicolitelu pentru a da in
valea Parlita-Mare. Lang acest rascruciti de drumurf se afla un castru dreptunghiular
(350/2001, caruia locuitorif 'I zic Cetate. Sapturf nu s'ati facut aci, pentru a se sci origina
acestuf castru, pus la o trecere insemnata pe dlurT din valea Dunarif in a Taitef. Din acest
castru pornea un val numit al NY Traian (a nu se confunda cu valurile din valea Carasu),
val care va fi descris la partea istorica. Pte castrul era sediul legiunef II Herculea.
De la *la despre care am vorbit pornesc catre E. dou6 dlurf : Tugulea catre N. E.
Nicolifelul catre S. E.
Dlul Tugulea se intinde intre valea Viilor-Badila la V. si valea satuluf Nicolitelu
la E.; catre S. el este strans tntre origina celor dou val, se largesce din ce in ce catre N.
Inaltimea luf la acest gat este de 300m, cohra in pante repe(jf in campia Capacha. El e
acoperit cu padurf ; pe la p6lele sale apusene trece drumul prin viile BAdila, iar pe c6ma
trece drumul ce duce la Nicolitel.

1
..,_ 4'-

'' -?-. ",..'"


-

l'atat-o.......
. ,:
.

`,,,-1,..

,...,....,..,...,.d:,,,,I

.... .. ,:- ..

%V 4''`
:7' ' , ,

.-1,....-...,,,,;4.2.

'-'1(1.**,..rt

.
-

USee ,"?''

i ' '' ''''S

-..7 ,.

01i...;404,,_-_-;,diitgfre2 ."`..
Fig. 22.

4".

Culmea Isaced.1Dup.1 K. F. Peters).

7. Data Nicolilelu se intinde ca un platal inalt de 300", acoperit cu padurf filtre valea
Parlita-Mica i valea Morilor la S., valea Nicolitelul i Carbunarl la N.; catre S. V., se
continua. marea ramificatie ce desparte apele riurilor Taita si Telita :

www.dacoromanica.ro

109

a) Dlurile Pdrlita j b) Isvorului fac parte din acsta ramificatie.


Care E., se continua prin
ramificatia ce desparte apele Dunarit de acele
ale Telit et.

Drumul de la Nicolitel prin valea Carbunart taie platoul Nicolitelulut :pe la S. E.,
pentru a duce la Geaferca rusa. Catre satul Nicolitelul pantele dlulut cad repedt, pe cand

catre N.-V., se lga cu dlul Piatra-Rosie ce are apr6pe aceastn,ltime, catre S. V. cu


dlul PArlita de aceast mnlime, lar catre E., cu dlul Mare iarasr de aceast inaltime.
Dlul Mare. Intre valea Carbunart, Nicolitelulut, Viile-chese i viile Sarica la N.,
care Sud pana in valea Telitet numit aci Valea Morilor, dlul Mare se intinde de la V.,
care E., in forma until arc de cerc intors catre N. pentru a ocoli valea Plopilor ; acsta
nu este de al o ramincatie rasritna a platould Nicolitelu, a card inltime de 300 se
mentine i in dlul Mare pe o mica distan. Pe t6ta lungimea sa de 10 km., inaltimea
dlulut Mare nu scade sub 250m, de cat la c6da Estica spre rasarit de Telita inaltimea
cobra pan, la 219m. Punctul Telila asedat intre viile Sarica i valea Plopilor are 290m
domina ambele vat si sos6ua Tulcea-Isakcea. Dlul mare se continua spre S. E.,
de satul Telita prin dlul Armut Conac, ce cob6ra usor in valea Teliter la Posta si Frecater
pn la 75m inaltime.
Valle Lunga catre S. E. si AdArica spre N. V., trmuresc ramificatiile cart despart
Telita de Dunare. Aceste 2 vat in prelungire desprtite printr'o sea de 2 km. lungime
100m altitudine a servit in timpt imemoriall de albie unut brat al Dunarit, ce se scurgea
In lacul Babadag. Pe la plele Nordice ale dlulut Mare trece sosua Tulcea-Isakcea, iar

pe valea Telitet un drum comunal de la Catalot la Frecatel, Posta, Cilicu, Telita peste
dlurile Nicolitel, Isvorulut i Boclogea la Geaferca Rusa. Peste culmea dlulut de la S. la N.

trec drumurile ce due din valea Tenter, la Nicolitel, la Viile-6chese, prin valea Plopilor,
la viile Sarica (cantonul 24 al soselet Tulcea-Isakcea), de la satul Telita la acelas canton
si in fine pe la plele Estice, drumul de la Frechtet prin valea Lunga, valea Adanca, la
cantonul 20 al aceleiast sosele.
Wu Mare este tot acoperit cu padurt, afara de micul lumini dinprejurul satulut.
Dlul Armut-Conac cu pun i araturt.
Orografia peninsulei Peuce". Daca observam curbele ipsometrice cart inchid valea
riulut Telita Ong. la N.-V. N., de satul Frecatel (valea Lunga), vedem ea acsta vale este
tarmurit pe drpta i stanga de inaltimt ce tree peste 100 si chiar 200 metri, pe cand
captul vait Lunga o sea numat de 2 km. lungime o desparte de versantul Nord-Dunarean (Valea adnca).
Condus de ideia, ea probabil un brat (Peuce ?) a curs o data pe aceste 2 vat (Adanca

Lunga) in prelungire dare S. E. in lacul Babadag, de acea denumesc Peuce


partea peninsulara de a(11, de forma une nicovale inclinate de la N. V. catre S. E., coprinsa

intre Valea Adnca, Lunga, cursul riulut Telita la V., lacul Babadag la S. V., lacul Razelm la S. E. Dunavatul la E., Dunrea i bratul Sf. Gheorghe la N.
In acsta peninsula trebue sa distingem partea de la V. de cea de la Estul soselet
Tulcea-Babadag. In partea Vestica culmea dlurilor merge riguros paralel cu bltile de
la Parches, Somova i Casla, ca ramificatiile ce aceste dlurt trimet care S. cobra
cu incetul catre valea TeliteT, pe cAnd catre N. din causa apropierit culmet principale,
pantele cad mat repeg
1.. Dlul Comorif are o directie de la N. V-S. E., pe o lungime de 7 km. din fata
Monastiret Saonul, "Ana la origina Vail Lunga, el e taiat in dou6 de sosua Tulcea-Isaccea

intre km. 16 si 19 si tarmuresce pe la N. E. valea Adnca. Inltimea lur maxima este


de 132m la S. de Parkes, aci se desparte valea Ogurlut de AdAnca, ramura ce trimete
(64m) in fata monastirit Saonul ; iar catre
catre N. V. se termin prin movila
N. E., intre Parkes si Somova, desprtind valea Ogurlut de yalea Somovet se intinde rami-

ficatia a) numit Staca-Mare (inltime de 175m) care cobra spre grla Samova prin
dlul Stanca-Micd (92m), se termina chiar pe trmul drept al grler.
Dlurile Comorif pi Stdnca-Mare sunt aeoperite cu padurt, iar StAnca-Mica cu pasiunt.

www.dacoromanica.ro

110

Mara de sosua nationala mal sunt 3 drumurl earl urea dlurile Stanca-Mare si Mica si
lga satele Parkes si Somova. Pe d6lul Comorif merge drumul de la km. 18 la Parkes.
Dlurile 2. Pietrosu, 3. Cortel, 4. Coazzma 0 5. Castei nu sunt de cat culmea until' singur

dl intre valea SomoveI si valea la podul Bulgarulut Culmea se tine riguros paralela cu
sosua Somova-Casla pe o lungime de 7 km.; directia acesteI culmI de la V. la E., f6rte
putin inclinata catre S., inaltimea maxima a culmer este de 150m, cob6ra catre N., in pante
repeq..I spre osea; catre S., me lin in valea Telitet
a) Movila Seipatd este o ramiftcatie S. a dlulur Pietrosul, ea are 227m inaltime si
.

cob6ra catre valea Lunga in panta dulce (1821. Dlurile a) Cartal Tepe (157m), b) Tau,sanTepe (104"i), nu sunt de cat pantele Sudice ale culmer principale. NM Caslei care are 1791"

inaltime, cobra catre S. E. si se impreuna Cu dlul Tausan-Tepe, care trimete catre


Tulcea o ramura ce desparte valea la podul BulgaruluI de Tausan-Iol.
Pe dlul Tausan ale caruI pante se lasa pana d'asupra Cataloiulut urca sosua ce
vine de la Babadag prin valea Teliter si Cardonulut La km. 7 acsta osea urca dlul
Mare si apoI cob6ra serpuind pantele acestuI dl catre crawl Tulcea.
Tot intre dlurile de la Vestul soselet Tulcea-Babadag trebue citat si DJlul Tukea,
o ramura catre N.-V. a dluld Mare, ramura ce se intinde in form de promontorit la
Vestul orasulul spre Dunare in fata Ctalulu'''. Importanta militara a acestuI (161 ce n'are
ma mult de 50'" inaltime, reiese din positiunea sa inaintata care N. si din multimea
uvrage!or de fortificatie ce se gasesc pe dnsul ').
Spre E. de soseaua Tulcea-Babadag sunt dou ramificatiunI: una catre E. formata
din dlurile: Mare, Cairacil, Morughiol, ,si dlul ru retate. Acst ramura merge aprpe
paralel bratulul Sf. Gheorghe si se termina in bratul Dunav6t; a, doua catre S., desprtind
valea riuluI Telita de valea Tulcet
Dlul-Mare incepe de la Sudul orasuluI Tulcea (la fort, cota 109") si se indrpta
catre Est suind treptat Oa, la punctul Tulcea, mide are maximum de inaltime (2041,
apoI cobra pe la punctul lacob-Mogh (148m); de la origina van' Sarighiol se indrpta catre
S.-E., coborand cu incetul catre Movila-Cerdacului (130m). Lungimea luI socotita de la fortul
din sudul orasuluI Tulcea, (Bariera Babadag), pan la Movila-Cerdaculd este de 20 km.

El desparte vaile care pornesc catre N. (Valea orasulur Tulcea, Valea-Mare, Sofular si
Curcusu-Mare) de cele ce se las catre S. (Valea-Tulcer, Sarighiol-Nucarilor). Este traversat de numer6se drumurI ce unesc vaile celor doI versantt
Dlul trimete c6,tre N. ramificatiile : a) Dlul Carierei intre valea or4uluI Tulcea si
Valea-Mare, acest dl se lash, catre m14tinele dintre Tulcea si MalcocI in pante dulcI;
care V. spre orasul Tulcea, pantele sunt mal repe4I, de 6re-ce inaltimea e maI mare
care acsta parte (132m) la E. de Bariera-Mahmudia.
b) Dlul Derven-Tepe desparte Valea-Mare de Valea-Sofular-Curcusu-Mare, are maximum de inaltime 116m, cobra in panta dulce intre Malcocr si Prislav.
c) Dlul Beily desparte valea Curcusu-Mare de Valea-Turia Intre Parlita si Bestepe.
Inaltimea luI maxim este de 19731, (la S. de Parlita), cob6ra lin catre N.-E. pe la punctele
Kiuciuk-Beily, (114m), 'Ana in garla Darnoiu. Inaltimea Cara-Suhat (45m), este minimum
acestuI d!.
De la Movila-Mogh-Iacob se lasa in panta dulce pana d'asupra satelor Agighiol si
Sarighiol, d) dlul bnalac sari Ceatal-Tepe, 0 desparte valea Tulcea de valea Sarighiol-

Nucarilor. Inaltimea luI maxima este de 133m, cobra pang la cota 6m la V. de satul
Calica.

e) De la Movila CerdaculuI cobra catre S.-E. pe la movila Tau,san-Tepe (118311), dlul

Calket in pante frte duld intre Sarighiol si Caraibil. Minimum cotel este 13m, la E. de
satul Calica.
8. Daul Cairacil este continuarea rsritna a Dlulur-Mare intre Movila CrdaculuI
'1 A se vedea valerea militar a dlulut Tulcea la geogratia militar.

www.dacoromanica.ro

111

Illirtop. Directiunea lul generala V.-E., lungimea de 9 km., este mar mult o serie de
movile stncse irOruite i diminuand in inaltime de la V. la E. Inaltimea celor mal
multe din' ele trece de 100m.
De la Movila Hdrtop (881, se continua lantul de movile stAnc,6se numite in general,
9. dlul Morughiol. Inaltimea lor descresce de la V. la E. pana la 41 la sudul satuluf
Morughiol.

Intre Morughiol i Dunavt terenul se urca pana la 52m, maximum in punctul Dunavq,

la N. satuluI; acestA ridicaturd treptata de la V. la E. se numesce deba cu Cetate, dupa


numele a 3 cetaff construite de ZaporojenI.
Catre S.-V. de Dunavl, seria de coline isolate primesce numirea de dlul Cara-Bair,
se inlantuesc pana in mlstinele Nordice ale laculuT Razelm.
Inaltimea maxima a acestor coline este de 79m.

Fig. 23.

Vederea grupului tie5-Tepe. (Dupit K. F. Peters).

10. La Nord de dlul Cairacil se intinde un masiv isolat i stAncos intre Bes-Tepe
Mahmudia, dbil Be-Tepe, (cincI virfurY). Directiunea luI este de la apus catre rsArit
pe o lungime de 4'/A km. A primit acestA nuniire dupa cele 5 vrfurI carrl domina: unul

de 242' la V., al doilea si al 3-lea de cale 225', al patrulea de 215 si al 5-lea de 180',
insirate pe culme de la V. la E. Pantele sale sunt repezI in tte directiunile de 0',1 pe
metru. Forma luI este alungita.,.. Natura terenuluI stnc6sa. Dlul e acoperit cu tufaris.
Imprejurim le acestuY del trebue sa fi fost mult maI populate odini6ra, la p6lele sale
Nordice pe marginea bratuluI Sf. Gheorghe se gA"sesc i affl urmele uneI cetatY numita
Bisericula a carel vechime trece peste dominatiunea turcescA.
In apropiere, urmele unuI fort de constructie pasagera, precum si o multime de alte

uvrage maI miel legate intre ele prin sa.nturl. La p6lele apusene s'a gsit de curnd
urmele unuI apeduct de olane, precum si o bucal, de piatra cu inscriptie romana:
(Pote ca e vechiul Salsovia ?)

Priveliscea ce se infatisaza ochiuluI calkorulur suit pe acest del este din cele mal'
frumse.

Catre rsrit se vede arta in lupa cu natura, maretul canal al Sulind, laudabila opera

a comisiuniI Dun.rene.

Ochiul alunea pe intinsa cmpie a DelteI, acoperit cu stuf printre care serpuesc
cele 3 brate ale Dunarir ca nisce t'asir argintiI carI se desfac dintr'un punct, Ctal, intocmal ca dinteo plnie resturnat.
Catre migla-sji la marl departrI un alt noian de ara, lacul Razelm, iar dad, privesce cine-va catre apus vede natura in bita mretia eI, culmea BabadaguluI acoperit
cu paduri batrne pe d'asupra cArora abia se p6te distinge giamia orasulut

www.dacoromanica.ro

112

De alt-fe1 dlul este arid, la pici6rele lur in drpta si stanga stet adapostite satul
Bes-Tepe si orasul Mahmudia.
Sra spre apusul srelur tabloul este si mar feeric, sunt ultimile raze ale srelur care
dati farmecul acester regiunr morocanse si sterpe.
Ramificatia de S. intre valea riulut Teli(a fi valea Tukel. De la km. 7 al soseler TulceaBabadag cobra catre S.-V. din Dlul-Mare intre vaile CardonuluI si Puturosuld, 11) dlul

Redi a carur inaltime maxima e de 200m si in panta usra se inclina pang d'asupra
CataloiuluI.

Din varful Tulcea al Dlulul-Mare cobra catre S. dou dlurr: Desli-Cairac, riguros
paralel \Tag Tulcea si Uzunz-Bair paralel vair Teliter.
Desli-Cairac are o directie de la N.-V.S.-E.; inaltimea lur descresce cu cat cob6ra
catre S. de la 200'n la 171, 167 si in fine 150m, o ramura a acestur dl este trimesa if-Are
bifurcatiile vaiI Tulcea, iar culmea principal se continua catre S.-E. pana d'asupra satelor Sabangk si Sarichior, sub numele de dlul Cliu,Ful-Mare, dlul Cu Cununti, dlul Pietros

0 in fine Mid cu Pom'i desparte valea Tulcea de Cazangia.


Acsta culme are cea mar mare inaltime de- 205m, in dlul cu Cununa la Vestul satuluI Agi-Ghiol. Pantele rsaritene cad repede catre Agi-Ghiol, pe and cele de miala-Oi se
prelungesc in panta us6ra pana in campia CairaculuI dintre Zibil s'i Sarichior.
Movila-Bursucu (31m), isolata pe t'rmul laculur Razelm la S. de Sarichior este o conti-

nuare a acestur M.
Natura acester culmr este stancsa la N. si acoperita cu plidurile Sarichia, Agi-Ghiol
0 Sabangeak de pe Causul-Mare s,i dlul cu Cununa. Odini6ra aceste padurI era' marl',
prin taierea lor nerationala acjr nu mar exista de cat tufaris.
Dlul Uzum-Bair (218m inaltime maxima), se prelungesce catre S. prin Tau,canTepe, Cazalgik-Bair, Ceatal-Bair, Orta-Bair,TaF-Bair, dlul din fundul Gilvanulut 0 Tugarlea-

Bair, t6rmurind valea Teliter pe care o desparte de valea Cazangia.


Culmea e formata din mamel6ne, ast-fel fie-care din denumirile de mar sus formza
cate un mamelon, carr sunt legate intre ele.
Inaltimea lor descresce de la N. la S. necoborand insa. sub 100m. Pantele apusene
cobor incet catre valea Telitel. Tugarlea-Bair si dlul din fundul Gavanulur, silesc cursul
Teliter la Congaz a face o incovoitura care V.
Tufarisurile Enichior, Kongaz si Zibil acopera Orta-Bair, asezat la origina vaiI Cazangia.
VII. Dlurile dintre Telita ei Taita. Intre valea Parlita la apus si Morilor (Isvorul Teliter),
la rsarit se afla un platoti 'nalt de 312m, ale carur pante se lasa catre N. in valea ParlitaMica., catre V. in valea Parlita-Mare si Taita pang d'asupra satulur Geaferca-Rusa, catre
S.-E. in vane Holuclu, Boclogea si Stupiner. Acest platoti se numesce 1. dlul Parlita, este
acoperit cu padurr, si pte fi considerat ca nodul orografic al ramificatiflor ce se intind
catre S.-E. intre Taita si Telita pana in furca lacurilor Toprac Kiopru si Cda-Baltir.
2. Din acest nod oragrafic cobra care S. intre Taita si valea Boclogea, lungul (161
Boclogea (12 km.), incepe de la origina vailor Holuclu la V. si Boclogea la E., merge ingustandu-se din ce in ce catre S. si desparte valea Coslugea de Boclogea. Pantele sale
meridionale cobor lin in campia de la N. Ortachioiulur, pe cand catre E. si V. pantele
sunt frte repe(g. Are o multime de v6rfurr stanc6se. Inaltimea lur maxima este de 350m,
cobra pana la cota 78m in campie, cu o panta de 0,02 pe metru. El trimetre catre S.-V.
a) Dlul Coslugea ('nalt de 330m), intre valea Stipanulur si Taita la V. si valea Coslugea la
E.; acest dl se continua care S. sub numirea de delul Geaferca si in fine dlul Pietros,
pana in campia dintre Balabancea si Islam-Geaferca.
Lungimea acester intregl ramurI este de 71/2 km., cobra lin catre S., pe c,and care

V., in valea Taiter, pantele sunt maI repeg Dlurile sunt acoperite cu pa.durr Oa, la
Islam-Geaferca. Pe o parte din culmea dlulur Boclogea este sapat valul numit al lid Traian,
care Incepe a se cunsce numal din dlul Parlita. La 3'/2 km. spre S.-E. acest val cotesce

in unghiti drept catre N.-E. pentru a taia valea, Boclogea pe la confluenta cu valea Stuparr si apor urch culmea Isvrelor.

www.dacoromanica.ro

113

3. Din dlul Parlita pornesce catre S.-E printre valea StuparI si valea Meidanchior,
dlul Isvdrelor. Acest dl acoperit cu padurI de stejarI are un varf de 300" care desparte
valea Morilor de StuparI, cobra pe la piscut Pdrului (267") catre S. in panta dulce, pang,
la confluenta v,ilor Boclogea si Meidanchia Lungimea acestul dl este de 6 km.
Pe culmea lur urea de la S.-V. la N.-E. valul luI Traian, care cob6ra apol in valea
Meidanchiol pentru a urca:
4. Dlul Fundul Burfif, prelungirea Estica a dluluI Isvrelor ; el trmuresce la S.
Valea Morilor pang. la Monastirea Cilicul Mare ; catre S. se intinde pn In valea
Directia luI este de la V. la E. Inaltimea maxima o are la copaad Selda de 315",
cobra In tte directiunile in pante dula Lungimea luI este de 9 km. de la origina Vail

Morilor, Oa, la Monastirea Cilicul Mare. E acoperit cu padurI si e thiat de Valul lu


Traian, care cobra in valea Morilor pentru a urca culmea dlulur Mare si duce la Ni-.
colitelu.

Din dlul Fundul BurtiI se lash'. catre S., despartind vaile Medanchiol i Boclogea
la V. de Valea Cesmelel si paraul Acadan la E., o culme de &lull numite: a) Mild Boskindriilor (271) la E. de Meidanchiol, b) (IOW Eni-Ormangic-Tepe (259"') j n fine se termina prin dlul Eschi-Balde, pe care valea Eschi-Balac Il imparte de la S. la N. in 2 ramurr egale, din care cea de E. este maI Malta (280").
Lungimea intregir ramurl ast-fel descrisa este de 10 km., acoperite cu padurr afara
de dlul Bostanariilor. Drumurile Acadan-MeidanchioI i Trestenik-MeidanchioI 11 traversza.
Pantele catre V. si E. cobra repede In vaile Boglocea si parauluI Acadan. Care S.
dlul isI mentine inaltimea pana la 280" si apor cobra repede in valea Taiter intre Lozova
c) Tot din dlul Fundul Burtif se maI lasa catre S. o ramura, dlul Acaddn ce desparte valea CismeleI de valea Chioserelik ; acsta ramura acoperit in partea de S. cu
padurI, cobra in pante repeOl pana d'asupra satuluI Acadan. Lungimea eI este de 6 km.,

iar maximum de inaltime pe care o are la N. este de 263".


5. Dlul CiliculuY continua catre S.-E. ramificatia nitre Taita si Telita.
El presinta forma until mamelon paduros triunghiular Inalt de 342" la S. monastirer
Cilicul Mare ;

se intinde de la V. la E. de-alungul vaiI Ciliculuf, iar din pantele luI

Sudice nasc vane Chioserelic, Culac-Carlar si Carbunarilor. Acest d! trimete 2 ramurI :


una catre S. intre paraul Acadan i Valea Carbunarilor (paraulut Telita) si alta catre S.-E.
intre acestea din urma si rlul Telita.
a) Ramura de S. se numesce Carcaman-Bair, Intre satele Acadan si Trestenic; acsta
culme trimete maI multe ramurr, ast-fel catre S.-V. a') Curu-Bair (242") intre satele Acadam i Alibeichiol, b') Canagic-Bair (1281 catre S.-E. de Trestenic, ) Slamuni-Culac (228"),
d) Tatar-Brir (200") intre AlibeichioI i BaschioI si in fine e') Ghel-Tepe (134"), ultima ramificatie catre S.-E. intre valea Ormangicula (la V.) si paraul Telita (la E.), se lash' usor
'Ana d'asupra satuluI Armutlia
Natura terenuld ce formza acest dl este stancsa catre V. intre Acadan i Baschiol;
catre acsta parte si pantele sunt maI repell. Lungimea luI totala de la origina vailor
Culac-Carlar i Carbunarilor si Oa. la Armutlia este de 16 km.; e taiat de numer6se drumurI ce pun in comunicatie satele de pe versantul Estic (Trestenic si Nalbant), cu cele
Vestice si S.-V. (Acadan, Alibeikia Cinell, BaschioI si Armutlia). Este acoperit cu petice
de padurI, ceea-ce probza ca odini6ra aceste padurI acoperiati intregul dl.
b) Ramura ce dlul Ciliculul trimete catre S.-E. Intre paraul Telita si rIul Telita, cobra printre Posta si Trestenic ; Cogea-Cara-Bair ar representa singura ramificatie, ea
cob6ra in forma, ascutita, pornind din cota 259" a dluluI Cilicul, pana d'asupra TresteniculuI; catre S.-E. nu sunt de cat pantele dluluI Cilicul, pe carI se afla movilele Ghel-Tepe
(106" la S. de Posta), Efil-Tepe (169"), Buiuk-Cara-Tepe (171") i Kiuciuk-Cara-Tepe (157"),

aceste pante cobor lin in valea Alceac-Culac-Punar.


6. Dlul Catalot formza maI mult un mamelon Inalt de 116" (Movila lut Dobre), care
15

71800

www.dacoromanica.ro

114

isI intinde pantele catre CataloI, coborand treptat prin dlul Ghiulele-Tepe pang, la cota 20m

la E. de Hagilar.
Dlul Sari-Tepe, care tarmuresce pe la E. valea Alceak-Punar, face legatura (cu un
slab relief coprins intre 79m si 54m) intre dlul Ciliculul (din movila Coci-Tepe 119m) si ma-

sivul stancos isolat:


Deniz-Tepe este un mamelon isolat in mijlocul une l campiI a card cota este coprinsa

intre 54 si 25 metri. E un masiv stancos de forma ovala de la N. la S., avnd basa de


3 km. si inaltimea de 266m. Pantele sale cad repede In t6te directiunile Care Valle Hagilar, paraul Telita si raul Taita, pe care le domina Oa, la marl' departarI. Numele s0
insmna movila MriI, cad In adevr Marea s'a intins odinidra prin lacul Razelm, Babadag si uda p6lele acester movile. S'a gasit pe v6rful el o ancora ce nu putea fi adusa
ad de cat prin navigatie. Se maI pretinde a se fi gasit nu de mult si un carlig de fier
ce servia de legat corabiile. Mi s'a povestit din batranr, ca in adevr pe la 1860-65 s'ati
facut cercetarI pe culmea acestuI (161 si ea carligul de care e vorba a fost scos din
stanca in care era incrustat.
Pe atuncI dlul si vane inconjurat6re erati acoperite cu padurI, unde se vanail tot
felul de animale slbatice. Aceste padurI sunt aII distruse.
Positiunea, numirea si maI ales constitutia geologica a acestuI mamelon deslga intru
cAt-va punctul de intrebare, ca Dunarea a curs prin valea Teliter si ch. apele Wadi sealdati plele luI.
VIII. Marne dintre Apa Calistrei ii Cerna. a) Culmea principald a dlurilor dintre Calistra

si Cerna este o prelungire Sud-Estica a PisculuI inalt si tutuiat, prelungire care prta
numirile de dlul Coslug, Stubeilor, Negoiu i Almalia. Acsta culme copring intre Valea
Lupulur la N., Valea Taiter la E. si Sarp-dere la S., trimete &are Vest ramificatiunile
call ocup, t6ta regiunea coprinsa intre Calistra la N. si Cerna la S.
Dlul Coislug este prelungirea S. a PisculuI inalt si tutuiat. Inaltimea luI maxima
este de 426m in vdrful Greet, cob6ra in pante repe4I si escar pate c.tre V. in valea Lunca
Plopilor ; catre S. o vale stramta il desparte de dlul Secaru, prin acst, vale vine dru-

mul de la Grecl si se bifurc chiar pe fundul valceleI, un drum apuca spre V. pe panta
orientala a PisculuI inalt si tutuiat si unul peste dlul Negoiu in valea Tigncer. Dlul
Coslug este stancos si plesuv la crastet si pe pantele Vestice, numaI catre E., unde panta
se prelungesce lin (407m) pentru a se uni cu Dlul tubeilor, este acoperita cu padurr.
NM $tubeilor se .prelungesce de la V. la E. printre valea LupuluI (la N.) si valea
Lunga (la E.) pana la confluenta lor ; catre S. se lga cu dlul Negoiu. Este acoperit cu
padurI. Inaltimea maxima e de 407m, pantele din Valea Lunga si din valcua care il desparte de Secaru, sunt repeft
Dlul Negoiu i 4. Dlul Almalia prelungesc catre Sud culmea principal, cel d'intAI

se lga cu dlul Stubeilor, iar cel d'al doilea Cu dlul David. Mt directie de la N. la S.
pe o lungime de 6 km. si sunt acoperite Cu padurl. Inaltimea maxima este in dlul Negoiil de 403m, coblira catre S. pan, la cota 370m in dlul Almalia.
Din dlul Negoiu se lasa &are V. spre lunca Plopilor : a) Dlul Secaru un mamelon
apr6pe isolat, flind jur imprejur inconjurat de vE, prin carr merg drumurI inchil8ndu-1
de t6te partile. Inaltimea luI maxima este de 303m. Pantele ce cad repede in tdte partile
sunt acoperite cu padurt Care N.-V. b) Dlul Piatra Mane" este o stanch: isolat, in valea
padur6sa numita Lunca Plopilor ; el n'are maI mult de 1001" inaltime.
Din dlul Almalia se lasa catre N. intre Taita si Valea Lunga, a) dlul Tiglincer lung

de 5 km. Inaltimea luI maxima este la N. de 309", cob6ra usor catre S. (307'"), 'Ana se
unesce Cu Almalia. Pantele sale sunt duld maI ales cb.tre riul Taita, unde formza frum6sa vale de la Tiganca-Taita. Dlul este acoperit cu padurY.
b) Ramificatiile dintre Calistra ,si. Cerna sail ramura Cerna. Din dlul Almalia cobdra
catre Vest printre Cerna si Calistra dlul Daiaman-Bair i dlul Megina, care se continua
prin Piatra Ascutit, Priopcea, Curt-Bair i. Para-Bair.
1. Dlul Daiaman-Bair are 250m inaltime maxima, o forma incovoiata ca o potc6va,

www.dacoromanica.ro

115

acoperit Cu padurr i cobra in panta usra catre S. in valea Cerner prin prelungirile
sale : a) Raman-Bair (283m inaltime maxima) si in fine b) Saia-Cula (256m) pang d'asu-

pra satulur Cerna, Vrmurind pe la E. Valea Megina; Orta-Derea este un varf al Mule
Daiaman, care prin inaltimea de 177m domina valea Cerner la origina.
Vaile opuse Megina i Calistra, limitz6. la V. Dlul Daiaman, catre Vest de care se
intinde : 2. NM Megina cu o inaltime maxima de 300m, jumtate e acoperit cu padurr.
Cobra catre N. si Sud in panta dulce, spre Est se lga cu dlul Daiaman, iar catre Vest
Cu un lant de dlurr dispus de la N.-V. catre S.-E. cu o directie perpendicular & pe a
celor d'intar.
Dlurile 3. Pialra Asculitd (256m), 4. Priopcea (402m), 5. Curt-Bair (300m) si 6. Para-Bair

(158m), formza acest lant pe la marginea de V., a carora trece sosua Cerna-Grecr, cobra in bite directiunile prin pante dulci. Dlurile externe Piatra-Ascutita si Para-Bair
ati Cate un varf ascutit si stances.
Spre V. de sosua Cerna-Grecr i a o continuare a dlulur Priopcea, sunt dlurile
a) Bujor, b) Caracicula i c) Piatra Ropie, ocupa tag regiunea coprinsa intre sosua CernaGrec i drumul Satul
Tus-trele sunt niste mamelne stancse de cate 150, 200
si 163m inaltime. Piatra &pie are in punctul Cerna 163m, acest \Tad se intinde in forma
alungita catre S. si se ridica, pana la 202m ; este sterp i pietros.
In fine dlul stances i isolat numit al lur Iacob, asezat la S. de satul Turcia, are
cea mar mare inaltime de 336m, o forma circular" ; catre Sud de-alungul garle Turkia,
cobra cu incetul prin: a) Iglicidra Mare, b) Iglicira Mica*, c) Delul lut Manole, i d) Mal
Gorgova pana in valea Ulmul.

Care N.-V., de cotul ce Dunarea face intre Turcia i Iglia, intre acest cot si apa
Calistrer, dlul Piatra-riidsd este isolat intre apa Calistrer la N. si valea Viilor la S., are
maximum de inaltime la movila Piatra-riidsd de 96'n. Pe la plele sale tree dou sosele;
Cerna-Grec

i Satul-Noti-Macin.

Dlul Almalia se continua catre S. formand


culmea principal, ingustandu-se intre origina vilor Cerna i Sarp-dere. Continuarea luy
prta numirea de dlul lid David, dlul Amzaldi, Carapcea, Ciubucluc-bair, Cale-bair, SakarIX. Culmea principalA intro Cerna i Aiormanul.

bair i Taslik-bair.

1. Dlul David se incovie catre S., pentru a inconj ura valea David, se unesce catre

N.-V. cu dlul Almalia, iar catre S.-E. cu dlul Hancrca, intre Taita i valea AlarKula. Inallimea:maxima, a dlulur David este de 300m, e acoperit cu padurr, pantele sale
N. cad repede in vaile Sarp-dere si David ; catre S.-E. se prelungesce prin a) dlul Hancearca (care are 346m inaltime maxima la vdrful Hancearca), in panta usra pan, la confluenta Vail' Alar-Kula Cu Taita ; catre E. se deschide frum6sa vale a Tait& Dlul Hancearca este si el acoperit cu padurr.
Tot din dlul David cobra catre S.-V. pe Ormul stang al Cerner b) dlul
pan la 168m. Printre acsta i Orta-Dere curge Cerna.
Dlurile 2. Amzallei ci Carapcea sunt continuarea care S. a cuhner principale, pang.
la sosua Ortachior-Akpunar. Lungimea cmer este de 20 km. acoperitg cu padurr. Dlul
Amzalar are un varf de 330m, lar Carapcea de 249m (punctul Jaila Nord). Din dlul Amzalar
cobra catre S.-E. spre Balabancea a) dlul Carapcea-Balabancea in pant& usra, pang in
valea Taiter la S. de Balabancea, unde se deschide frum6sa vale a satulur.
Dlul Carapcea se lag catre Akpunar, Jaila i Ortachior; de asemenea prin pante
dulcr se lga cu dlul Amzalar; trimete o ramura care S.-V. intre Jaila i Cerna numit
a) dlul Cerna, thiat de sostia Akpunar-Cerna, e de natura stancsa, are un varf de 242m
Mg& osea; cobra pang in campia Satulur-Noti prin mamelne insirate, din care CaleLair este un mamelon isolat i stances de 55m inaltime lng Satul-Noti.
Dlul Ciubucluc-bair formza continuarea spre Sud a culmer principale intre Jaila
Homurlar. Movila Orta-Cairac 11 lga cu Dlul Carapcea la N., lar Cale-Bair cu SacarBair. Inaltimea ha maxima este de 305m. In partea de S. e acoperit cu padurr.
Dlul Cale-bair asezat la E. satulur Homurlar, face legatura intre Ciubucluc-bair

www.dacoromanica.ro

116

0 Sakar-bair. Are 350m inaltime la varf, se prelungesce catre Vest printre paraiele Homurlar la N. 0 Carjelar la S., 'Ana la confluenta acestor val. Este acoperit cu padurT
pan la Homurlar. Directia luf de la E. la V. pe o lungime de 5 km.
Catre S.-E. Mod Sachar-bair se Malta pang la 400m altitudine in punctul Atnzagea,

care p6te fi considerat ca nodul orograflc al centrulur Dobrogiel de nord, de dre-ce din
el pornesc ma multe culnif principale. Dlul Sakar-bair are o lungime de 6 km., in
directie de la N.-V. la S.-E. 0 desparte vaile Arman-Cesme 0 Sakardere de valea Atmagea,
intre care cobra lin pana la confluenta lor. Culmea este acoperita cu pdurI, iar pantele
Estice, care Atmagea cu paunT.
DOW Taslic-bair ce cobeira catre V., din punctul Atmagea este continuarea culmeI
principale. Inaltimea lur maxima este de 377m in varful Hagi-Tepe, cobra pana la 366m
spre S., chiar la limita judetuluI Tulcea. Directia WI este de la N.-V. la S.-E., pe o lungime de 5 km. 0 desparte valea Caprel-CarjelarT-Aiorman (versantul Vest-Dunarean) de
valea Sacar-dere-Arman-Cesme (din versantul M. Negre).
Din acest dl se lasa printre valea AiormanuluI 0 secundara sa CarjelarT a) dlul
Borun-Bair, ce se indrpta care V. 0 se termina la S. satuluT Hasanlar, ca un mamelon
isolat acoperit cu padurI pe culme, iar pantele Sudice earl cob6ra lin in Aiorman, sunt
acoperite cu semanaturI 0 paunt

Din culmea principala ce am descris se desfac dou ramurI : Dijkadael-Bair sati


culmea Picinga catre V. 0 Culmea Babadagului catre S.-E
Culmea Picinga. Din Movila Orta-Cairac (sati Jaila Sud 285m) a culmeT principale,
despartind valea JaileT de acea a HomurlaruluT 0 AiormanuluI cobira : 1. Dlul DijkadaelBair, terminat prin dlul Hasanlarulu. Directiunea aceste culmf este de la rasarit la apus.
Inaltimea merge crescnd de la Orta-Cairac (285m) treptat catre V., pana la punctul trigo-

nometric cotat 306 din virful dluld, iar de aci cob6ra treptat care Vest prin dlul
Hasanlarulu, pana la 204'n 0 se termina in campia de la rsarit de Satul-Noti. Dlul e de
natura stancsa, care S. N. pantele cobor lin ; in intregime dlul e acoperit cu sema-

naturl 0 paunt Intre Hasanlar 0 Homurlar o ramificatie sudica a dluluI se numesce


Kiuciuk-Kara. Lungimea culmff este de 10 km.
Culmea Babadagului. Din dlul Ciubucluc-bair, care este ramificatia Nordica a nodulul

orografic Atmagea, pornesce catre S.-E. importanta culme a Babadagulu.

Ma s'ar putea numi dlul ce se intinde de la N.V. catre S.E., intre riurile Taita 0
Slava, lung de 56 km. 'Ana la Capul Dolojman.

Acest (161 nu formza o continuita,te, ci ma multe grupurI de Mull stranse intre


diferitele vi secundare ale Taitef 0 Slavel, ast-fel incepnd de la N.V. intre satele Atmagea
(pe Slava) 0 OrtachioI (pe Taita) avem:
Ghiobikhe-Bair, care plca din culmea Ciubucluc-Bair 0 se pre1unge0e sub diferite
numirI catre E. printre vane Taita la N. 0 Ghiobilche, Canara-Ceair, Musaflr-Culac, Bas-

Kiel ; numirea de Ghiobilche-Bair o p6rta dlul numa pana la curmatura fermata de


paraul Dautcea 0 valea Emir-Asan-Culac.
Dlul in intregime e acoperit Cu paidurl, are un varf Cazlar-Bair la S. de Ortachiot
cu 177m inaltime.

Pe culmea dluld tree drum urile ce vin de la OrtachioI 0 Dautcea, pentru a duce
la Atmagea.
NM Dautcea este prelungirea Estica a precedentuld, pana in valea Baschior, unde
pdrta numirea de Caz-Bair sati dlul Fete. El e acoperit cu padurf ; inaltimele cele ma
mail sunt in partea de S. intre 220 0 285m, coberand catre N. in pante duld spre oseaua
Bwhioi-Cineli-Ortachia.
Ca o piramida izolata de restul grupuld deluros se ridic,, pe Ormul drept al TaiteI
stancosul d! al Consululu, a card inaltime e de 332111. El silesce riul a descrie un mare
arc de cerc catre N. intre Cineli 0 Dautcea ; pe la S. trece oseaua Baschioi-Orta-

chia De pe virful WI se pot vedea imprejurimile pana la marl' departarf, Dunarea 0


Marea.

www.dacoromanica.ro

117

Intre valea Atmagea, Dulgher, Arman-Cesme la S., Jidini la E., Ghiobilche, CanaraCeair i Musafir-Culac la N. se intind oltre E. dou dlurI: Iasi-Orman la N., Balc-Ciaus

la S., despgrtite prin valea Bac-Ciaus.

e 41.
,

r.
...

.o.0"'-'

.'

....4

.--e.,...., '- reerA11, P .


Fig. 24.

.
-

7.,

K--;-+Sgl-,1

c;

...amaa

Muntele Consul. (Dupa K. F. Peters).

Iasi-Orman este acoperit Cu padurY, are 301m inaltime ; cgtre N.V. Ora numirea de
Canara-Ceiu, se desparte prin valea Musafir de dlul Dautcea, iar cgtre E. peirtg numirea
de Eskiliorman, cob6r5, lin in valea Baschior.
Debut Balc-Ceaus in parte acoperit cu p,durI, are 236"' inaltime in virful Sivri-Tepe,
valca Jidini 11 desparte de dlul cu acela4 nume.
Daurite 6. Jidini 0 7. Uzum-Bair. Se numesce ast-fel grupul deluros coprins intre
valea Jidini la V., Slava la S., Dere-Iol-Cara i Orta-Burum la E. i riul Taita la N. Are
cea maT mare inaltime d'asupra sa,tuld Ciucurova de 371, descresce din ce in ce cgtre
N. spre punctul trigonometric Jidini 342"1, de unde incepe a se numi &slut Pelitu, cobc5rg
in valea Baschiol. Este peste tot acoperit cu pgdurf.

Urzum-Bair se numesce partea E. a grupuldi i se intinde de la S.E. din partea

numit, Tazli-Bair (2581 catre N.V., unde se termina la S. de Baschior prin partea numit
Cuzu-mare (189m inaltime).

O ramura ce Urzum-bair trimete cgtre N.E. spre Armutlia se numesce a) data Pietrosttl, lar o alta spre Camber se numesce b) Balar-Bair.
Peste culmea dlurilor Jidini i Urzum-Bair trec doug drumurI ce duc de la Armutlia, Camber la Slava-Cerchezsca.
8. Dtut Carada este prelungirea lur Uzum-Bair i se intide ciatre S.E., pang, in oseua
Babadag. Este peste tot acoperit cu pdurl, are cea mal mare inaltime la S.V. de 26411.
Ramificatiile sale p6rt, diferite numirI:
Uzum-bair care S.V. intre Dere-Iol-Cari i Malieva-Balca, are cea mal mare ingltime de 234m.

Orman-Bair care S., pang d'asupra satuluI Slava-Russcg, printre vile Lasa-Hari
Hribesio-Hari, are 250'n inaltime.
Camena este partea cea mar rdsgritng a dluluI Carada, se intinde la S. de osua
Babadag-Slava-Russca i are 3 ramificatiI: a') Sevaiova-Harll, b') Pahotnikat-Hard i c')
Data Camena, care cob6r, pang d'asupra satuluI Caugagi.
Catre N. ramificatiile dlulul Carada sunt:
Caragidi-Bair prelungit ctre N.V. prin a') Asmatar-Bair i b') Tais-Bair intre vgile
Orta-Burun i Sanar-Dere, pang la satul Camber, apoI e) Jaila-Bair intre Sanar-Dere

www.dacoromanica.ro

1.18

Ada-Tarla-Cula, are 138m inaltime i in fine f) Janchi-Bair, care cob6r, uor catre E., OM
la Babadag.
Dlul Carada-Bair este strabatut de urmat6rele drumurY: Babadag-Slava-Cerchezsca
pe la mijloc, Babadag-Satu-Noti pe la p6lele Nord-Estice (osea); Babadag (Podul-Duva)Slava-Russca (osea), drumul ce plca de la km. 40 al oseleY la Slava-Rusa i n.fine

drumul de la km. 41 la Caugagi.


La rasarit de osua Babadag dturile-Visterna i Orta-Bair prelungesc culmea BabadaguluI Ora in lacul Razelm la capurile lancina ssi Dolojman.
Dlul Visterna este coprins intre osua Babadag la V. ; vaile :Visterna i CeelinchioY la E. Culmea Ora numirea de dlul Bairalc, care trimete catre N. ramificatiile :
a) Orta-Bair, b)Koium-Baba i c) Balta-Bair pn d'asupra BabadaguluI, intre orai valea
Nucilor, cu ramificatia cea mar Nordica cl) Canara-Baba ce se termin, la Ezerul-Babadag
prin inaltimea Sultan-Tepe, apoI intre valea Nucilor i Visterna e) Dlul Stuparit prelungit
cu Culacula-Bair, care prin dlul Molfa i Calabalik-Bair cob6ra catre N., Oa, in trmul
laculuY Babadag.

Catre S. dlut Bairak cob6ra uor prin pantele sale catre Ezerul-Golovita spre Ciamurli-de-Jos i Canli-Bugeak. Akairac-Bair lga dlul VisterneY de Carada, pe pantele sale
suie osua Constanta-Babadag.
Dlul Visternel este acoperit cu padurr; numat pe pelele N. i Sudice sunt pa.sunr i
araturY, pantele sale sunt maY repecilY catre N., pe cand catre S. cob6ra uor spre EzerulGolovita.

Pe la Apus trece osua Babadag, pe la mijlocul luY e traversat de drumurile ce

duc de la Ceanurli-de-Jos, Canli-Bugeac i Pasa-Casla la Babadag i Visterna.


Orta-Bair este culmea dlurilor ce se intind spre rsarit de Visterna. Inaltimea
sa e de 216m i se lga de dlul Visterna prin Samaldar-Bair.
Orta-Bair trimete catre E. ramificatiile a) Golovar-Bair, care prin b) Dlzcl-luk
c) Casavet-Bair se prelunge,sce pang, la capul lancina i insula Kazal-Kum, d) Tafl-Burun
nu e de cAt o prelungire catre N., pe langa trmul RazelmuluI, din dlul Iuk.

Izolat pe trmul laculuI i putin mal la N. se ridica in forma de ea e) (taut Gras,


care domina pana la marl departarl lacul Razelm ; pe el se afla ruinele vechel cetatuY
Eraclea.
Din Orta-Bair cob6ra catre S. intre vane Ceelinchior i Mil-Vel-Alciac, f) detul Biu-

iuk-Orman-Bair, care prin g) dlul Ac-Topraclac se termina d'asupra satuld Pasa-Casla;


iar la E. de valea Mil-Vel-Alciac, h) dlul Caramanchiot, se prelungesce catre S.-E. prin
i) dlul Dolojman, 'Ana la capul Dolojman.
Padurile acoper culmea dlulul Orta-Bair, pantele sunt acoperite Cu paunI i araturl.
Peste culmea dlulur Orta-Bair trec mal multe drumurY, ce duc de la Paa-Casla,
Jurilovca i Caramanchiof la Enisala i Visterna.
Sultan-Bair. La origina vailor Aiormanul (catre N.-V.), Eni-Sarai (S.-V.), SlavaRussca i Slava Cerchezsca (spre S.-E.), dlul Sultan-Bair, formza spinarea dlurilor
DobrogieY. Este de forma until triunghiii-isoscel, a Carta bas, se afl, chiar pe limita celor
2 judete i are 366m inaltime. Peste culmea WY trece drumul Carjelar-Ba-Punar. E acoperit peste tot cu padurY. Se p6te considera ca nodul orografic al acesteY regiunr, cad din
el pornesc 3 ramificatiunr principale: Ghiolgic-Bair i Ghiun-Ghiurmes-Bair &are N.-V.,
Ramazan catre S.-V. 0 dlul Ciucurova catre S.-E.
Dlul Ghiun-Ghiurmes sad ramura dintre Aiormanul

Rosti.

Din culmea dluld Sultan-Bair pornesce catre N.-V. printre riurile Aiormanul (N.)
Rosti (S.) 1. dlul Ghiun-Ghiurmes, caruia Ghiolghic-Bair 'Y servesce de legatura. Ghiolgic-Bair, este tot dlul paduros de la capul vailor Urumber i Topolog, pAna in valea Carjelar, are forma patrata, aezat chiar la limita judetelor. Inaltimea luI maxima e de 325m,
spre N.-E. de satul Urumbel. Pe culmea luI trece drumul Topolog-Carjelar cu o ramura
la IJrumbeY.

Dlul Ghiun-Ghiurmes de natura stncelsa in multe partY se prelungesce de la S.-E.

www.dacoromanica.ro

119

catre N.-V., me aprpe de valea AiormanuluY In spre care cobra, In pante repe4 Lungimea culmet este de 18 km. si se termina la drumul Ostrov-Satul-Noti. Inaltimea maxima
este de 321m la S.-V. de satul Aiormanul. a) Canat-Calfa nu este de cat o ramificatie intre
vaile Canat-Calfa i CarjelarI. Ramurile ce delul Ghiun-Ghiurmes trimete cAtre Sud spre
piriul Rosti sunt de putina important: b) Efil-Tepe, c) Camber-Tepesi, d) Baba-Bair, intre
satele UrumbeI i Koium-Punar, e) Sandr-Ta,s-Tepesi d'asupra satuluI Coium-Punar i in
fine, f) delul Coium-Punar cobra lin catre V. pang, aprpe de comuna Ostrov. (Movila
Seipata 50m). Peste delul Ghiun-Ghiurmes trec mal multe drumuri ce unesc valea Rosti
Cu Aiormanul.
2. Movila Cazacilor se- ridica pe malul DunariI la S. de Picineaga, pang, la 129m inaltime; este isolata de restul deluluI, drumul Ostrov-Satul-Noil desparte Movila Cazacilor de

Delul Ghiun-Ghiurmes. E de natura stanc6s5, si de forma aprpe circular.


Wad Ramazan sa ramura dintre rTurile Rosti i Eni-Sarai.

Din Ghiolgik-Bair, cob6ra catre S.-V. : 1. dlul Ramazan caruia Kerchenes-Bair I ser-

vesce de legatur. Acest del acopera Vita partea coprins'a intre Rosti i Eschi-Sara.
Lungimea acestuI del este de 12 km., pan la Movila Kitu (193m), unde se bifurca.
Intre FAO:raw-Nod si Calla, delul se ma numesce i Ceemficu-Bair; la Movita lui Ahmet
(223m), in dreptul RahmanuluI se numesce Hagi-Kapar-Tepe, iar la bifurcatie Cara-Tepe,
Spre V. de movila Kitu, delul trimete maI multe ramificatiunT ast-fel: catre N.-V.,
pe la movila Cdpitanulut (Araclar saa geiraplui-Nori 188m) Ghiolgic-Tepe, a) (taut Rosti,
tarmuresce la S. valea riuluI Rosti pe la Hasnale-Tepe (198m), Movila Sapata (96m), Movila
Popif (68m) pana la Dunare.

Delurile: a') Moficlut intre valea MosuluI si a Viilor de la Panga, b') Cairac, numit
catre V. si al Mezetului, intre valea Viilor de la Panga i valea Toparsciti, nu sunt de cat
ramuri Sudice ale dluluI Rosti.
Intre valca Toparsciu i Bertescr, o ramura a deluld Ramazan numita b) data Stanciu,
care care V. se mat numesce i (taut Viitor, cobra frte usor pan la Dunare, iar intre
valea BertescI si PetrisuluY: c) (taut Areimolosct, se prelungesce pang la satul Garlicl, ce ia

nurnirea deluld din apropicrea sa (Dlul Garlict), d) Dlul Carapelit intre valea PetrisuluI i riul Enisaral este ultima ramificatie catre S.-V. a deluluT Ramazan, pe langa
movila Kitu, se numesce i dlul Elmelichi. Carapelit-Bair cobra frte usor catre S.-V.
pe lng,,a satele Carapelit, Balgiu, Enisaral pang, la Eschisarar, denumit dupa satele pe
MO, care trece, asa delul Balgiului la N. satuluI Balgii, Enisara, i putin mal la N.
dlul Cilibiului i in fine dlul Viilor langa Eschisarat
O ramura a CarapelituluI, numita a') (Wu. 1 la Tama' desparte valea cu MaracinI de
valea PetrisuluI.

Delul Ramazan cu ramificatiile sale este strabatut in t6te directiunile de drumurr ce


pun in legatura valea EnisaraI cu valea Rosti.
Dlul Ciucurova sail ramura dintre cele clod Slave. Ramura ce plea. din Sultan-Bair

catre S.-E. este 1. dlul Ciucurova, care desparte vaile celor dou Slave ce descriii un V.
Lungimea acestuI del acoperit aprpe peste tot cu padurI, este de 18 km., si la origina.
sa se numesce dlul Topologul ci Kirisliva, din care se bifurca o ramura numita a) dlul
BaF-Punar, care desparte valea Kirisliva de valea Bas-Punar.
Pantele sale sunt frte repell catre N. si S., prelungindu-se catre unirea celor dou
Slave in pan te line prin dlul Ibrifioru. Inaltimea luI maxima e de 375m la S.-V. de satul
Ciucurova; la plele sale sunt satele Baspunar i Monaslirea Uspenia pe Slava-Rusa, Ciucurova i Slava-Cerchezesca.
Peste culmea acestusi del trec 3 drumurI, cari unesc cele dou Slave, pornind tte de
la satul Baspunar.
Hui Periclic este continuarea spinariI delur6se, ce se prelungesce catre S.-E.
din delul Sultan-Bair.
Are forma uneI piramide Cu patru laturl, coprinsa intre origina vail EnisaraI (Topolog-derea) la V., Hagi-Omer-Derea la S., Periclic-Culac la S.-E. si valea Bas-Punar la N.-E.

www.dacoromanica.ro

120

Catre S. platold Dolama II servesce de prelungire. Lungimea l'II este de 6 km., iar:inaltimea maxima o are in punctul Doerani sail Er-Ghiobea-Tepe de 392m. Pantele sale N.-E. sunt

repeOI li padur6se, iar catre V. a) Caramisea-Tepe o ramura a sa cobdra ulm pana la


unirea vailor Topolog cu Hagi-Omer, b) Batacld-Bapa se numesce panta Sudica, care cob6ra din punctul DoeranI, pana d'asupra satuld Hagi-Omer. Peste culmea dlulul Periclic
trece drumul de la Hagi-Omer la Bas-Punar li acel de la Topolog, pe Muga vrful Pdpupa (350'n) in valea Ba-Punar.
Platoul Dolama. La origina vailor Hagi-Omer, Casimcea (Aasla-Dere, Beidaut,
Derag-Cairac la satul Testemel) li Periclic-Culac, pana in riul Slava-russca se intinde
platoul Dolama, continuarea spinaril orografice a DobrogieI. Platoul are 150'" lungime, iar
partea cea mal inalta are 350m inaltime. Este acoperit cu livel;II de prunI; catre S.-V. se
prelungesce printre valle riurilor Casamcea si Eni-Sara cu dlul a) Coru-Bair, prin pante
u.;;or inclinate ; catre S. prin b) dlul Cairdc-Kaiiac printre valle riurilor Casamcea i Beidaut, catre S.-E. prin Testemel-Bair, printre Beidaut 5i Slava.
NumaI catre N.-E. pantele sale cobor repede in riul Slava-russca, pc aci se intind
i .phdurl ce se continua d'alungul riuluT pana la CaugagI. Peste el trece drumul DoeranY
la Testemel.
Ramura dintre Beidaut fi Slava-Russd set: dlul Testemel. Din platoul Dolama se
prelungesce catre S.-E. printre riurile Beidaut li Slava-rus dbil 1. Ciamurli satt Testemel.
Lungimea sa este de 7 km., iar inaltimea maxim de 3161 in punctul Ciamenli. El trimete catre S.-V. printre valea Cavaclac-Cairac li Eschi-Baba ramura a) lurtluc-Bair,acoperia Cu pa5un, are 274m inaltime, iar Intre Eschi-Baba i Valea Dolojan, dlul b) SariMeselik ; catre N. ramura c) Sakar-Bair (250m) se intinde pana in 01.11 Slava-rusa, pe care
il silesce a descrie cotul din dreptul satuluI cu acest nume.
Sakar-Bair este acoperit Cu padurl, pantele sale nordice sunt repell; din el se ramifica catre S.-E. a') Deolniuh-Bair intre valea parauluI Camena i Slava-rus..
La punctul Ciamurli asedat la capul vi r satuluI, dlul Ciamurli se bifurca:

O ramura e copring intre valea satuluT i paraul Poturu la S.-V. si Slava-rusa la


N.-E.; iar a doua ramur futre paraul Poturu i Beidaut.
Prima ramura se numesce cl) Kiuciuc-Bair, are 226m inanime, cob6ra lin catre S.-E.
prin dlurile Eniceri pi Cara-Burun, pana in campia de la E. a satuluI Hamamgi. Lungimea

acesteI ramurI e de 5 km., pantele sale Nordice ce Ora numirea de dlul

Tap-Bair,

Bal-Bair pi Tasld-Bair, cob6ra repede in Hui Slava-rusa la satul Caugagt Peste culmea
dluluY Ciamurli trece drumul Testemel-IVIonastirea-Uspenia, iar peste secundara sa drumul de la Ciamurli-de-Sus la Camena si Caugagi.
Cea d'a doua ramura lunga de 10 km. ce se intinde intre Beidaut si Poturu se numesce
dlul e) Dolojan pi Daldcld, ce se prelungesce prin dlul Solugean i Morila-Verde, pana

la satele Poturu li Hamamgi. Pantele sale in general sunt dula iar inaltimea maxima
este de 217m, este acoperit cu pa5unI si araturt Peste acsta ramura trec drumurile :
Eski-Baba la Ciamurli-de-Sus, Beidaut s.,.,i Poturu la Ciamurli-de-Sus. Una din pantele sale
S.-V. d'asupra Beidautulul se numesce dlut Durale.
XIX. Dlurile dintre CasAmeea i Beidaut sea Culmea Sarighiolulul. Sub

dlul

numirea generica de

Sarighiol se inteleg ramificatiile, care pkt diferite numirr intre vaile riurilor

Casamcea li Beidaut. Ast-fel din Dolama, care se pene considera ca un nod orografic al
acesteI regiunI, cobdra catre Sud printe valle Aasla-Dere (V.) si Durasa-Cairac (la E.)
1. dlut Cairdc-Kairac ca o faie ingusta la inceput li din ce In ce latindu-se catre S., de unde

incepe a se numi dlul Cara gea-Punar li in fine daul Sarighiol, pana la satul cu acela5
nume. Din culmea ast-Idl descrisa cob6ra catre Est i Vest ramificatiunI, (are p6rta numirile: a) Dlul Cisme pi b) Caildere printre valle Ciarand i Caildere, pana in riul Beidaut,
are 286m inltime, de natura pietr6sa, acoperite cu padurl j paiunT, domina satul Eschibaba.
Intre vaile Caildere i Dulgea, ramura c) Ghiurgeamrdc, cob6ra repede pana in riul

Beidaut, pe care il silesce sa descrie un dublu cot. Dlul e acoperit in parte cu padurI.

www.dacoromanica.ro

121

In punctul Sarighiol (273m) pornesce care S.-E., din dlul Sarighioluld o ramura d) Gogea-

Bair, de natura stancesa, care cobera pan la satul Beidaut In pante repop.
In general ramurile care cobor catre E., sunt repeOt 0 stancdse, acea ce face ca
valea riuld Beidaut sa fie stramta si dentelata. Din contra, ramificatfile ce se cobera catre
V. sunt alungite, ast-fel e) delul Alifaci, pduros in mare parte, f) dlul Saxancairac, g)
Sulugea ,si h) Saxancula, cobor pan& la satul Casamcea in pante usere. 0 alt ramura
este i) Iud-Tepe-Bair, prelungita cu Kiuciuk-Kia-Bair, intre vaile Ramnic si DichilitasAlceac, iar Intre acsta si valea Sulugea j) dlul Ta,s-7epe se prelungesce pang in dreptul
Caciamaculd. In tea acsta regiune dlurile cobera de la inltimea de 300 pan& la 150
metri. Satul Sar:ghiol ocup centru, de aci radiaza diferite drumurT, care '1 pun in legatura
Cu satele aselate pe valea Casamcea si Beidaut, drumurt care taie dlurile In tete directiile.
La Sudul Sarighioluld dlul se bifurca, In k) dlul Haiddn, intre paraul Duimgi 0 Beidaut;
si 1) delul licimnic intre Duimgi 0 Casamcea.
m) Dlul Peclic e ultima ramificatie S.-Estica ce dlul Sarighiol trimete intre valea

Hagi-Avat-dere 0 paraul Beidaut, formand ca un pintene in dreptul satuld Poturu, n)


Zandan-Bair ultima ramfficatie S. Vestica a dluld Sarighiol, intre Sarighiol-dere si Rimnic-

dere, cobera OM la satul Ramnic.


o) Dlul Bair-Hagi-Avat, dintre vane Hagi-Avat-Dere si paraul Hagi-Avat, la capul valt
Inan-Dere, face legatura Intre dlul Sarighiolulu i Haidan.

Dlul Haiddn. Incepe de la Nordul satuld Inan-Cisme 0 se prelungesce catre S.-E.


in pante usere, prin a') dlul Caranasuf, p,na in marginea laculd Sinoie. Lungimea luT
este de 14 km., natura in multe 041 stncesa, e acoperit cu padure numat intre satele
Inan-Cisme si Sariurt. E taiat de numerese drumurr, dar mat importanta e soseua TulceaConstant.% intre Tariverde 0 Hamamgi. Inaltimea luT maxima este de 195m la capul vir
Inan-Dere, cobera la punctul Casapkio la 152m (in marginea soselei), 'Ana la Caranasuf,
unde movila Coba-Iuk are 56") inaltime.

Pantele sale meridionale cobor catre paraul Duimgi, iar cele de Nord se prelungesc
sub diferite numirt pan In lacurile Smeica si Golovita. Ast-fel : a") dlul Movila-Mare In
dreptul satuld Poturu, tare 116m Inaltime ; lungul del b") Maadem-Bair intre Sariurt si
Hamamgi, este taiat in lungul sGi de sosua Constanta-Tulcea, care trece pe la punctul
cel mat 'nalt, Hamamgi (104m).

Catre rasarit, Intre paraul Sariurt 0 Ezerul Golovita b) dlul Cara-Burun (inaltime
maxima la movila Dravarschi 83"') si c') Acik-Suat, tarmuresc balta Smeica, d') Dlul Cale
e o Movila isolata ce are 31m inaltime.
Paraul Sariurt e tarmurit la Sud de e') dlul Mormintelor (124m), f') Mal Coba-Iuk %
g) dlul Amze-Saisl; pantele nordice ale dlurilor Haidan si Caranasuf.
Ramura Vestica a dluld Sarighiol se numesce licimnic-bair, ea incepe intre vaile
Inan-dere (la E) si Sarighiol-dere (la V.), dlul Iartim-Iuk IT servesce de legatura (are
206m inaltime maxima). Ramnic-Bair, cobera care S.-V., printre vaile Ramnic si CuiuCulac ; pantele sale sunt usor inclinate in sensul directiuniT. El e trmurit de riul Casamcea
prin dlul Ta,s14-Culac, d'asupra satuluT Tocsof. 0 ramura ce Rmnic-Bair trimete catre
Inan-Cisme se numesce a') Inan-Bair, are 1841" inaltime maxima. Culmea principala a
dluluT. Ramnic-Bair se continua catre S. prin dlul Caskala-Bair, ce are maximum de
Inaltime la movila Buiuk-Cogealak-Tepe de 195m. 0 ramura S. Vestica este b') dlul VeliTepe-Bair, cobera catre valea Caskricea Ora la Satul Chirislik. Culmea principala desparte
apele CasamceT de Duimgi, are maximum de inaltime la Pericli-Iol-Tepe (la Sud de satul
Cogealak) de 143 metri. Cobera in pante usere printre Duimgi si Peletlia (para) pana in
malul laculd Tuzla.

c') Alichulac-Bair e o ramura ce cobera spre S.-V., intre vaile Alichulac-Derea si


Alciac-Derea, Oa, In Casamcea. La pelele sale se afla satul Cavargic.
0 alta ramura cobera Intre Peletlia si satul Palazul-mic in valea riuluT Casamcea la
acest din urma sat.
Ca o ultima ramilicatie a acestuT lung del al Ramniculd este d') Mal Taflaul-Sdrti
16

71890

www.dacoromanica.ro

122

(106m) 0 e) Tac-Culac, care cob6ra intre valea Taw,u1 0 aceia a GargaliculuT, farmuresc
lacul Gargalik. Catre nord de satul Gargalik numal nisce movile formza relieful terenulur,
movile separate, cum : Cara-Iuk, (140'n), movila Beiului (136m), movila din Tarla (119m), ErimIuk (94m), Buiuk-laiuk (102m), Ceatal-Iuiuk, (67m) 0 Gdrgalik-Buiuk-Iuiuk (75m). p) Dlul

Movila Calddrit este extremitatea dlulul Ramnic si cob6ra spre Mare la Capul Midia.

Terenul intre Casamcea 0 Duimgi este acoperit cu araturr 0 brazdat In tdte sensurile de drumurT comunale, care ail ca puncte de ,convergenfa satele Peletlia la Sud 0
Cogealac la Nord.
!Muffle dintre !guile Casameea ii Eni-Sarai sail ramura Dulgherul. Din platoul Dolama
pornesce catre Sud-Vest printre riurile Casamcea, 0 Eni-Sarai, culmea 1. dlulut Dulgherul,
cgruia Coru-Bair iT face legatura intre satele Hagi-Omer 0 Curudgea. Padurea Tau,san-

'Orman acopera o parte din acest dl in apropierea Hagi-OmeruluT, iar opus, pe valea
Casamcd sunt padurile de la Alifaci 0 Ceauchio. Restul dluluT e acoperit cu p4unT 0
araturt Pantele sunt repel;IT catre Casamcea, line spre Eni-SaraT, catre care 'Arta nu mill
diferite, aa, : dlul Meflelic-Bair la S. de satul Doerani, intre valea Hagi-OmeruluT 0 CiuciugeaCulac, Sulugeak-Bair in dreptul comuniT Calfa ; iar catre S. Turbencea-Bair 0 Mahometcea-

Bair, farmuresc valea Mahometcea. Inalfimea maxima, a dluluT Coru-Bair este de 315m,
intre Silistea 0 CeaL*-ChioT. Lungimea luT de 10 km. Intre satele Curudgea 0 Casamcea,
dlul Dulgherul se stramtza pentru a se largi apoT 0 a acopen i WA regiunea coprinsa
intro Casamcea la rasarit, Eni-Saral la apus 0 valea Cartal la miaza4, pana la confluenfa
van'. Cartalul cu Casamcea, la podul lul Gogea Amet, prin dlul Arman-Tepe.
Inalfimea maxima a dluluT Dulgherul este de 252m la movila Turbencea, intre Curudgea

0 Casamcea. Lungimea de peste 17 km. Pe culmea acestuT (161 se afla limita celor dou'
judefe, e taiat in tdte sensurile de drumurl, care pun in comunicafie satele aflate pe cele
dou va, pe care le desparte. E acoperit cu paunf 0 araturT.
Dlurile dintre Eni-SaraT, Dundre,

Boazgik Ei Cartal sati ramura Ineiretelor. Intre valen

Dulgherul (la V.) si Cartalul (la E.), botul dluluT Dulgherul se prelungesce prin dlul Cartal, a card inalflme nu trece peste 155 metri. El continu, ostura orografica,, legand dlul
Dulgherul Cu dlul .inssiratele.

Acesta este un dl ce se intinde de la N.-V. catre S.-E., de a lungul maluluI drept


al paraulur Cartalul. Lungimea luT este de 14 km., iar inalfimea maxima o are lamovila
infiratele de 209 metri. Este numit ast-fel, pentru ca pe coama lul sunt inlanfuite ma multe
movile, cum Taoba-Tepe (164m), Cioncal-Tepe (171m) 0 altele fara denumirl. El formza nodul

orografic al regiund ce se descrie. E acoperit cu pawnI 0 araturI 0 taiat de la E. la V.


de numercise drumurI, care unesc satele de pe valea Cartal Cu cele de pe Dunare. Tte
ramificafille acestuT dl ail direcfiunea de la Est catre Vest, ast-fel: 1. ramura de Nord
este delta Cadi-Cdsla, ce se prelungesce pang, la 115,rova sub diferite numirr: ddlul Capugiulut II-Are valea Dulgherul (la E.), riul EnisaraT (la N.) 0 valea CirneleT, are 115m inal-

fime ; ramura de dluri Hazarlik 0 Eschisarai se prelungesce pan la lacul Hazarlik 0


vrsarea riuluT Enisara; ramificapile dlulul Cadi-Cdsla sunt: a) dlul Tret-Movile, care
trimete o ramura spre Harwva, b) Dlul Ciobanulut 0 c) data la Caraula, aceste dou'
formza pintenele ce silesc Dunh,"rea sa descrie arcul de cerc de la Harsova. Tot dill dlul
Tret-Movile se lash' o ramura catre S. intre valea Cechirgea 0 Caimacli-dere, este a') movila Cerchirgeaua ce are 87m inalfime, domina Dunarea pana la marl' departarY, ca si b')
dlul Celea, wzat pe malul fluviuluT in drpta vaiT Caimacli-Dere.
0 a doua ramurbi a dluluT In0ratelor este 2. dlul Erchesk.
Sunt dou mamelone cu cate 189 0 234 metri inalfime, aezate la N. 0 S. de satul
cu acest nume, printre ele trece drumul de la Erkesek la Topal 0 BaltagescY. Dlul Capugiului (1651, servesce de legatura intro In0ratele 0 Erkesek.

Dlul Erkesek trimete 0 el la r.ndu-T treT ramurT care Dunare: a) ddlul Topalul
ce se term ina la movila Drdgaica (102m), intre valea TataruluT 0 Cechirgea, b) Dlul Olaculut cu maximum de inalfime la movila Olaculut (125m), intre valea Ttarulur 0 StupineT
0 c) dlul Zdvolulut cu 126m inglfime maxima, intre valen StupineT 0 valea Boazgic.

www.dacoromanica.ro

123

Tt regiunea acoperit de dlul Insiratelor i ramiflcatiile sale, e br'zdata in diferite directiunI de numer6se drumurI, care t6te converg catre comuna Siriu, ce formza centrul regiunil.

Ma insemnat, este soska Constanta-Harsova, care venind de la Dorobantul, suie culmea


dluluT Insiratelor, pe la Erkesek si de aci peste dlul TreI-Movile cob6ra la Harsova.
Terenul flind fertil, regiunea este bogata, acoperita cu semanaturI si fanete.
XXII. Dlul Dorobantul. De la drumul comunal TerzichioI-SatischioI, pana d'asupra CaramuratuluI, se intinde de la N.-V. catre S.-E., pe o lungime de 25 km., paralel riuluI Casam-

cea, dlul Bilarlar sa Dorobanful, a caruI inaltime maxima o are la N. pe dlul HagiBairam-Tepe de 214m, si cob6ra pana la 177', la movila Ester-Cara-Tepe. Pe culmea acestuI
dl sunt mal' multe movile : Ko-Tepe-Bair (203m), Ghelingek-Tepe (189"), Bilarlar-Tepesi
(187'). Gima sa formz, linia despartit6re a apelor. Forma lul este alungita, latimea ma-

xim nu trece de 2 km.


Centrul regiuniI acoperita de ramiflcatiile acestuI del 11 ocupa satul Ghelingek, catre
care converg telte drumurile.
De insemnat este sosua Constanta-Harsova, care vine de la Caramurat, pe la Carol I
si Dorobantul, dupa care urca dlul pentru a duce pe la Saragea si Topolog.
RamifIcatiile acestuI dl sunt numerlise, atat catre V., cat si catre E.
Dlul Man-Corman, cohira usor de la movila Hagi-Bairam-Tepe catre rsarit i
ocupa tt partea coprinsa filtre vile TerzichioI si Ceatalorman, pana la confluenta acesteI
din urma, cu valea riuluI Casamcea.
Dlul Tepe, prelungit prin Cara-Tepe-Bair, intre \ralea Ceatalorman, riul Casamcea
si valea Kirislic, formza tarmul stncos al Casamcd, in dreptul satuluI Kirislik.

De la movila Ghelingek-Tepe se las catre S.-E., printre valle Odi-Culac, Kirislik


(la N.) si valea EsteruluI: 3. Data Ghelingek-Bair, care trimete o 1-amura: a) Kiriflik-Bair
catre N.-E., pana la confluenta vaiI Kirislik cu riul Casamcea, dominand asupra satuluI
Kirislik, (cad are 137"1 inaltime), iar o alta b) Seremet-Bair, pana in cotul format de d'Al
Casamcea, in dreptul satuluI Seremet i confluenta cu riusorul Apa-Visterna ; are 134"'
inaltime, e de natura pietr6sd, de aceia si malurile Casamcef sunt stanc6se i abrupte.
De la movila Estez-Kara-Tepe pornesce catre rsarit : 4. dlul Caramurat intre ApaVisterna, Casamcea i valea Palazu-Mic. Inaltimea de 145', pe care o atinge la movila
BeripTepesi, este maxima.
C6,tre apus, Bilarlar-Bair trimete ramurile :
5. Alah-Bair e un mamelon stncos isolat, aelat la confluenta vailor Boazgiculd cu Saracea-Dere. Inaltimea luI este de 204m si domina tot terenul din prejur pana la Dudare. Natura
curilisa a acestuI mamelon a facut s, i se dea numirea de Dlul luT Dumnezeti, despre care
exista si o legenda turcsca. La p6lele sale stail ascunse satele SatischioI si BaltagescI.

Fig. 25.

Alah-Bair. (Dupa K. F. Peters).

6. Dlul Pdnar-Bair pornesce de la Kos-Tepe-Bair, printre valle Boazgiculul i Silistea.


Lungimea 1111 este de 20 km. ; o ramulla: a) Sarugea-Bair (1871"), a acestuia trmuresce

valea Saragea opus dluld Alah-Bair. Inaltimea maxima a dlului Pandr-Bair este de
146m la movila Boazgilc-Tepe ; dlurile b) la movila Grecului ci c) Nadacu sunt ultimele rami-

flcatiI ale ha PcInar-Bair intre Taspunar i Seiment

www.dacoromanica.ro

124

0 altg, ramura pornesce de la movila Ghelingek-Tepe, printre vaile Silistea si Tibrinu,


este : 7. dlul Mahomet-Bair, care se prelungesce pana la Dunare sub diferite numirl. Lun-

gimea acester ram ure este de apr6pe 30 km., lar inaltimea maxima de 129m la movila
Bilarlar. In dreptul satuluI Taspunar, dlul se numesce Cable-Bair 0 cobra la 114m 0 ramura
ce trimete printre valea Tortoman si Geabac-Ceair se numesce a) Geabac-Bair 0 are 106m inaltime la movila Tortoman. Catre S.-V. de Taspunar, MIA se numesce Karapat-Daga 0 in fine
sub numirea de Mid din Izlaz se termina la Dunare in dreptul Seimenilor mid la 50m inaltime.
De la nzovila Mezarlik (100m) d'asupra satulul Kior-Cesme : 8. dlul Mezartilc-Bair cobra intre vane Pomana-Ceair si Sali-BeI-Dere, pang la confltienta lor, la satul Taspunar.
Inaltimea luI maxima este la movila Miulten-Tepe, de 109 metri.

Tot din movila Gherlingek-Tepe a Mullet Dorobanful, cobr, catre S.-V., printre
vile Tas1A-Iuk-Dere si valea satuld Bilarlar : 9. dlul Bilarlar, ce domina satul cu acest
nume, aselat la plele sale S.-Estice.
In fine o ultima ramificatie a ddlului Dorobantul, pornesce din movila Bilarlar-Tepesi,
este : 10. dlul Pa,spala-Bair cu inaltime maxima de 137' El e coprins intre vaile satelor

Bilarlar si Derechia Lungimea lul este de 16 km., pang d'asupra satuld. Tortoman.
XXIII. Dlul Armut-Bair. Este o continuare a dlulur Dorobantul, intre care Itanldk-Bair

le servesce de legatura. Armut-Bair se intinde in forma de arc de cerc a card concavitate e ocupata de comuna Caramurat. Lungimea lust' este de 17 km. si cobra de la cota
142m, pana la 103m, in movila Tepe-Caramurat, cu o panta de 0,002 pe metru. E taiat de
mal multe drumurl, care converg catre Caramurat, centrul regiuniI ; mal importanta e sosua Constanta-Harsova, care vine de la Canara, urea dlul pentru a cobori la Caramurat. RamificaPile sale Estice sunt dou :
Dlul Dolufacd intre satul cu acest nume (ruinat) si Cikrakci, si
Dlul Carachiot-Bair, intre Cikrakci si Cogea-Ali, ultimele pante ale acestor dou
Mull tarmuresc lacul Tasaul.
Ramurile, ce trimete catre Vest sunt mal importante prin lungimea lor. Intre vaile
Tibrinul, Geabacula, DerechioI, pan la satul Carol I, la N. si N.-V., si intre CaramureCeair, Hagi-Cabul-Ceair, Chiostel si valea CarasuluI, se intinde o ramura de dl, care se
prelungesce pan la Cerna-Voda sub diferite numirI, ast-fel :
Murat-Bair intre satele Caramurat si Carol I, are 130m inalti me maxima., 4. Dtul Derechioi
si 5. Docuzol-Bair intre Derechior si Docuzol. Inaltimea maxima este de 108"1 la punctul Docuzol.

6. Cilibichia-Bair 0 7. Devcea-Bair In dreptul satelor cu acest nume, 8. Oba-Bair cu


ramura ce trimete catre satul CilibichioI, numit a) Ciokurak-Bair si pe care valea ObaCulac o desparte de: 9. Mill Bekiraga-Bair. Delia Oba-Bair are inaltime maxima de 126m
la movila Maiacli-Oba la S. de Devcea.
10. Mid Turculut, 11. dlul Dermengiutui 0 12. detul Cernavoda sunt ultimele ramificatiI ale acestul lung del, de peste 37 km. de la comuna Carol I pan la Cernavoda.
0 alta ramura, pe care dlul Armut-Bair o trimete &are S.V. este 13. dlul HagiCabul, intre vaile Hagi-Cabul si Carata, el se termina prin dlul Chiostel, la r6sritul satuluI Cu acest nume.
14. dlul Nazdrcea si 15. dlul Caratai, intre valle CarataI si Horoslar, sunt ultimele
ramificatiI ce dlul Armut-Bair trimete dare Sud, pana la Valul luI Traian.
XXIV. Dlurile dintre Caramurat i Constanta. Terenul intre aceste dou puncte este putin

ondulat si semanat din distanta in distanta cu movile isolate, ast-fel :


1. Tepe-Bair cu movila imbinatd (83m), 2. Duran-Bair cu Islam-Tepe (91m), la Vest de

Canara si Cogea-Ali, sunt de un relief putin pronuntat fata de terenul inconjurator.


Dintre satele Palazul-Mare si Anadolchidi pornesce catre Apus 3. dlul Horoslariol-Bair,

intre valea Hasancea si valea Horoslar. Relieful sat este destul de bine simtit intre aceste
dou val. Maximum de inaltime il are in movila Tasli-Bair de 85m. Pantele sale se terming la satul Alacapu, sub numirea de Gherme-Bair.
Ciatal-Iuk (71m), Cunesi-Iuk (71m), Tati-Iuk (72m), sunt movile isolate la Apus de Constanta.

La bariera orasuluI, Avretak-Tepe are 57" inaltime, doming Drawl pang la Mare.

www.dacoromanica.ro

125

Tablori de orografia bobrogiet


fCULMI

PRINCIPA LE

SECUNDARE

TERTIARE

QUATERNARE

A) Orografia de la Sudul vii Carasu :


I.

Dlurt Infra Dunire qi Partul Pampur-Ghiolgiu:

Icral-Ceaia-Bair, sad
Iapcea-Bair i D. BugeaculuI.
Sart-Mesea-Bair.

TrAncovita.
Cdriimidei.

II. DlurT tntre Pampur-Ghiolgiu li Valea GlIrlita:

Belezliki-Strt.

fa) Saban-Bair, sad HagiMahale-Orman-Bair. i


Durac-Strt terminat
k
prin Burun-Slrt.
Pinirlic-Bair, prelungit prin Tiumbet Bair.
Bei-Orman-Bair.
Regene-Bair.
Carvan.

a') Bone-Slrt.
k

Tanas-Sirt.
Versat-Sirt.

III. /Merl Intro Vile Willa 1$1 Canara-Ceair:

I fa') Cara-Burun-Bair.
,' b') Ciugiuk-Iol-Bair sail

ia) 'Ilk Mezarli.

Carvan-Bair.

b) Dlul ptiduriI Barbotal-Orman.

Coslugea, numit la
frontierii Cirigi- IolBair, se continua sub
numele : SIrt - Iol Bair, Curdeli, Coslu-

Dlul dincolo de Siliste.

Dlul Ceatal-Orman.
e) Dail Uzum-Bair, pre-

gea, la 2 movile i

lungi t ca dlul Petrel.

dlul de la Cetate.

Dlul cu movila Caragea.


Id)
e) D. Canli-Dere.

11. Dermen-Slrt.

{a4) D. Olucli.

Dlul GArli-tei.

Scorct.
Taplic.
la') Draka, terminat cu D.
l Dervent.

V. NWT mire vine Canara Il Beilicu:

Uzum-Bair.

{a) Siran-Culac-Bair.
Cara-Peretlik-Artasi.
Aivalik-Bair.
Macinora, prelungit
ca Capuschiol-Bair.

Gheci - Orman -Bair {a) Echerli - Orman sad


sad Caralmu - Or0 rta-Burun.
man.
b) Uzum-Bair sad SInfrIol-Bair.

{a') Sari-Iol-Bair.

laa) Uzum-Mesea-SIrt.
b") Aslama-SIrt i dlul
Dobromir din vale.
c) Sanetr-Bair.
d") Ba.-Punar-Slr t.

Chiuciuk -Hagi -Slit,

Mezarlic -Bair, sail


Taili-Srt -Havele -

le') Burun.

www.dacoromanica.ro

1.26

TERTIARE

SECUNDARE

CULMI PR1NCIPALE

QUATERNARE

r aa) Arpalic.
Idem.

Idem.

f b') Ba-Punar-Sfrt, con'


tinuat prin Dlul Dist trail.

ba) Ceatal - Orinan, sail


Hasan-Orman.
Cu) Mezarlic- Bair, pre)
lungit cu dlul de
C4IeI, dlul de la Merkez, Cia-

cal, Macuc, Calbur-

gina .1 Tuna-Orman.
Id'asupra

Dermen-Sfrt.
Irasli-Bair sa TechechioI-Bair i Sitma- (a) GheorghenI - OrmanBair.
Bair.
Azarlik.
V. Niue( Hike Vilna Beilieu

D. Docuzaci.

Hairamchioi.
AcciaIfk.

f a) D. Morii i MalcocIMezarlfc.
t b) Demircea.
a) Coroclik-B.
a) Kalaigi.

Urluia

a') Tiulia - Babalik,


Sevendicul.

Cara-Peletli.

Ghiol-Punar.

/a)
k

Ghiol-Ghelgik-B
Mulver - Acceuci, sail /a') Cara-Amat-Bair.
Echii -Iuiuk - alceac,
Cuzgun.
Chior -cuiusu, MarCaraula.
leanu, Zb rei a cu Meig.
Demircea.
DragaiceI i Movifa
Chior-Cuiusu.
Comorit
Curualceac.
g) Caraaci-Alcea.
Uzum-Culac-Bair sail
D. Polucci.
Catita.
VI. Mull la Sudul yin Borungea :

Derechioi sail BairIuiuk sag Sarf-Bair.

AlibichioI.

Bair Mezarlfc.
Mamuzli.

Mezarlic-Bair.
{a)
ke) Coru-Bair.

la') Skender sail TurlaBair .1 Cara-Pelieclic.

D. Caraomer, AlibichioI, Mezarlfc, Ghiuvenu

i Cara-Iuiuk.

la) Mezarlfc sail Bas-Punar.

fr) Bairam - Dede sail (a") Tuzla-Mezarlfk-B.


Cialet-Perde.
V) Cisme-Bair, cu dlul
1
Topasler.

a') Bairam-Dede-Bair.

b) Merdevenli-Bair.
c) Carasuluk-Bair.

d) Arta-Burun.

f a') Tatar-Bair.
b') Edilchioi-Tepe.
(c9 Cogea-Sfrt-Bair.

Culac-Bair.
Dikil-Tasf.

VII. Dlurlf la Nordul Tiff Borungea:

( a) Cesme-Bair.
)1b) Havale - Canara-Bair,

sa Tuzla-Bair.

www.dacoromanica.ro

aa) Amzacea.

127

CULMI PRINCIPALE

TERTIARE

SECUNDARE

QUATERNARE

Coru-Bair sati GiatriBair si D. Arabagi.


Adam - Clisse - Bair,
sail Iusufunar, Talasman cu D. Diuc, Mus-

a) Coru -Giugiuk -B. si


Adam-Clissetarifi-B.

tana si Germeli.

b') Kiosseler.

Ja") ErghinanIfk.
(b") Chior-cu-Bair.
I a") Kiuciuk-Cesme-Bair.

e') Iomer-Bei-Iutlu.

; V) Kezlen-Sfrt.
(e") Canen-gurse.

d') Sarf-Iuk-Bair.

la") Susustaxiff-Bair, sail


Dikilitas-Bair-Sfrt si
Diordumgi - Orman
cu ramificatia:
1 a-) Cinghinea-Orman-B.
1

e') Orta-Burun-Bair, sail


Buiuk-Mezarlfk-B.

f') Caceamac-Orman-B.
si Iutluk-Bair.
j

g) Cara-Dede-Bair.

a") Merea-Bair-Cara-Iu-

iuk.

I b') Caramancea.
(c") Firibei.
Kireslfk-Bair.

Canli.

Cesme.

23. Mezarlik - BorungeaBair.

(a") Ciocan sati Baciu.


Malagenl. i 0 0 0 6
,a]r4
I
i e " ) Mamele saii
iv....5,...t,
Jocuj.
i
Nc.b2oe

d') Petera si

e) Muuruazliki-Bair.

1-,-,

Geam-Pasa. Vel L

1(

Copadin si Arabi-Alceala.
l3avi-Kiuciuk-Biulbiul

terminat cu: Cioba-

nisa s'i Kedreanu.


19 Arabi -Iuk -Bair, sail
Uzum -Bair, Cara Oba-Bair, Sfrt-CaiaBair si Cabula-Bair.
m') Tanai-Tiubessi.
n') Cara-dede sau Alcargea, Ciacal s'i Pastera.
o') Bei- Aslan, prelungit
cu Akargea.
p') Orcen-Bair.

a") Orcen-Mezarlic, ere-

lungit cu Odagi-B.
b") Carachiol - Bair, prelungit cu Vaivasin;
a-) Alibei.

g') Buiuk -Biulbiul, pre -

b-) 'rabia

lungit cu D. de la
Murfat.

Frant. prel.
cu Congas,

.c3

Perdea- Culac,'Amzali,
Uduamel,U-

zum- Amet

1.,

si TeteraI,

Kuluk-Bair, prelungit
cuKiuciuk-Murfat-B.

Bair.

I a") Orman-B.
Mangala- Culac-Bair. ;b") Canara-B.
(e) Cesme-Culac-B.

www.dacoromanica.ro

It
' ...a

9,2

20

Zs] id .

-;--

Is

128

TER TI A RE

SECUNDARE

CULMI PRINCIPALE

t') Elibechioi - Bair, sail


Osmancea - Bair si

Curu-Bair.
I u') Topraisari, cu Meragi- jPrelungirile dlurilor :
Bair.
k
Iol-Cara-Bair si Cori
kez-Iuk-Bair.

Idem.

Idem.

VIII. DlurT pe Versantul Pontic, la Sud de Valea Carasu:

a') Murfatcea-Cairac.

I a) Mezarlik-Bair.
i b) Egi-Iuiuk, sail Mesar11k-Sfrt.

22. D. Caraomer.

r) Coru-Sirt, sail CaraIuiuk.


Kirizi-Iuk.
Tausan-Bair ;:i Dermen-Bair.
Cara-Iuk-Tepe.
Telegraf-Tepessi.
Denis-Ialasi-Bair.

Hoscadin.
Sarighiol, prelungit

ell D. Keragi.
Mamutusta.

B) Orografia la Nordul Vfi Carasu :


I. Nodul Orografic:

1. Piscul nalt i Tutuiat.


Culmea MicinuluT :

PricopanuluI.
Aganim.

Stubeiului.
b')
VitelaruluI.
{a')

a) Cheia sa Sitriiria.

GrecI.

Carkaliu.
III. Culmea Bugeaculul:

Oltoiu.
Pietrosu.
b)
Piscu-rosu.
Sevatin cu Mov. Mi- ta)
lanu.
a) Cararilor.
MilcovuluT.
D. cu monument.
D. BugeaculuI.

11

IV. Culmea Isakcel:

D. Teilor.
Cadiului.
Cocosul.

Brzul.

la) Galmele fnsirate


Galma-mare.
b) Muntele WI Asan.
Taitei.

Piatra rosie.
Tugulea.
Nicolitelul.

ta)

QUATERNARE

Parlita.
Isvorul.
V. Dlul Mare :

1. Dlul Mare, continuatll


prin D. Armut-Conac.

www.dacoromanica.ro

129

SECUNDARE

CULMI PRINCIPALE

QUATERNARE

TERTIARE

VI. Peninsula gPeuee.

Cornrei.

{a) Stemca Mare i mica.


Movila Sdpat..

Pietrosul.
Cortel.
Coazima.

Ca.sla

Tulca
D. Mare.
Caracil.
Morughiol, cu Dlul-

Cartal Tepe.
{a) Tausan-Tepe.
( a) CarieriI.
Derven-Tepe.
jb) Beily.
Id) Imalac, sad CeatalTepe.
e) Calica.

cu - cetate i Cara-

Bair.
Bes-Tepe.
Redi.

Desli-Cairac, prelungit cu Citusul-Mare,


Dlul - cu - cununii,

Pietros si Dlul-cupomi.

Uzum-Bair, prelungit
cu Tausan-Tepe, Cazalgic, Ceatal, Opta,
Ta-Bair, D
fundul-Gavanului
Tugurlea-Bair.
O

VII. [Murk dintre TaitaDli Telita:

PArlita.
Boclogea.

Isveyelor.

Dlul Fundul Burtfi.

f a) Coslugea, prelungit cu

D. Geaferca. i Pie-

ttrosul.

{a) 13ostitnarilor.
b) Eni - 0 rmangic - Tepe,

prelungit cu EschiBalb.c.

C) Acadan.

a) Curu-Bair.
Ciliculut

CataloI continuat cu

b') Canagic.
C') Slamuni-Culac.
Tatar-Bair.
Ghel-Tepe.

Ja) Carcaman-Bair.
b) Cogea-Bair.

Ghiulele-Tepe.
Sari-Tape.
Deniz-Tepe.

VIII. D6lurile dintre Calistra

i Cerna

a) Culmea principald:
Coslug.

Stubeilor.
Negoiu.
Almalia.

Secaru.
b) Piatra Mana
{a)

a) Tiganca
b) Ranzura Cerna :

1. Daiaman.

Raman-Bair.
Sala-Cula.

17

71890

www.dacoromanica.ro

130

CULMI PRINCIPALE

SECUNDARE

Megina.
Piatra-ascutitit.

Priopcea.
Curt-Bair
Para-Bair.
D. Iacob.

Piatra-rfis,.

TERTIARE

QUATERNARE

Bujor.
Caracicula.

(e) Piatra ro0e.


I a) Iglicira mare.
b)

WWI Manole.
id) Dlul Gorgova.
IX. Marne dintre Cerna f i Aiorman:

Dlul I avid.
AmzalaI.

Carapcea.
Ciubucluc-Bair.
Cale-Bair.
Sakar-Bair.
Ta0ic-Bair.

(a) Hancearca.
tb) Sitt-Bair.
a) Carapcea-Balabancea.
a) Cerna.

a) Borun-Bair.
X. Culmea Picinga:

1. Dijkadael terminal cu
Hasanlar.
{a) Kiuciuk-Kara.
XI. Culmea BabadaguluT:

Gheobilche-B.
Dautcea seal Utz Bair
(D. FetiI).
ConsululuI.

Iasi-Orman, numit
Canara-Cem sa Eskiliorman.
Bac-Ceau.

Jidini sa Pelitu.
Uzun-Bair, numit
TazIf-Bair, terminat f a) Pietrosul.
prin Cuzu-Mare.
s b) Balar-Bair.
a) Uzun-Bair.
b) Orman-Bair.
e) Camena.

8. Carada.
Caragidi-Bair.
e) Jaila-Bair.
kf) Janchi-Bair.

a') Sevaiova-Harf.
b") Pahotnikiii-Hart
te) Camena.
{

Asmalar-Bair.

a) Orla-Bair.

9. Visterna sa Bairak
Acairac-Bair.

b) Koium-Baba.

e) Balta-Bair.
Canara-Baba.

l1d)
d)

te) StuparI, prelungit cu


Calacula B, Molla 0

CalabalAk-Bair.
( a) Golovar-Bair.
I b) Iuk-Bair.
c) Casavet-Bair.
10. Orta-Bair, legat prin d) Ta*-Burun.
Samaldar-Bair.
e) Mull Gras.
Buiuk-Orman.
Ac-Topraclac.
CaramankioI.
1
Dolojman.

www.dacoromanica.ro

fr

131.

CULMI PRINCIPALE

SECUNDARE

QUATERN ARE

TERTIA HE

XII. Sultan-Bair.

XIII. Dlurile dintre Aiorman i Rosti

Ghiun - Ghiurmes si

Ghiolgik-Bair.

Canat-Calfa.
b) Esil-Tepe.
e Camber-Tepessi.

d) Baba-Bair.

ir)

Movila-Cazacilor.

Setnetr-Ta.-Tepessi.

Koium-Punar.

XIV. Dlurile dintre Rostl i Eni-Saral:

1. Ramazan,numitsiCeemsicu-B. cu Kerkenes-Bair si Hagi Kapar - Tepe, cu CaraTepe.

{a) D. Rosli.

MosuluI.
Cairac, numi t si Mezet.

b) Stanciti, numit si Dlul


Viilor.

e) NtimolescI, nunait si
D. Garliciil.
el) Karapelit, numit si Elmeliki, Balgiul, Eni-

SaraI, Cilibiul, Viilor. {a') Dlul la TAIT&


XV. Ramura dintre cele doui Slave:

1. Ciucurova, numit

,i

D. TopologuluT s'i Ki- { a. D. Bas-Punar, numit


risliva.

si D. Ibrisioru.

XVI. DAM Periclic :

1. Periclic.

Cara-misea-Tepe.
b) Batacl-Basa.
H(a)

11

XVII. Platoul Dolama :

1. Dolama.

a) Coru-Bair.

ilt b) Caira-Kairac.

11

11

XVIII. Ramura dintre Beidaut 1 Slava


a) Iuriluc-Bair.
lb) Sari-Meselic.
e) Sacar-Bair.
(l) Kiuriuk-Bair, cu Eniceri, Cara - Burun,
1. Ciamurli sari TesteTas-Bair, Bal-Bair si
mel.

a') Deolniuk-Bair.

Tas1A-Rair.
e) Dolojan s'i Dalackl, p re-

lungite prin Solugean, Movila Verde


si Durale.

www.dacoromanica.ro

132

CULMI PRINCIPALE

TERTIARE

SECUNDARE

QUKFERNARE

XIX. Dlurile dintre Casamcea VI Beidaut sad Culmea_Sarl-ghiol :

Cesme.
Caildere.
Ghiurgeamrfk.
Gogea-Bair.
AlitacEl.

Saxancairac.
Sulugean.
Saxancula.
IucI - Tepe, prelungit
cu Kiumuk-kioi Bair.

Ta-Tepe.

Caranasuf.
b') Cara-Burun.
[a')
e') Acik-Suat.
I
d') Cale.
e') Mormintelor.
r) Coba-luk.
g') Amze-Saisf.

I. Cairetc-Kairak, numit

Caragea-Punar

HaidAn.

D. Sarighiol.

/) Retmnic, cu Iartm-luk,
teirmurit de D. Ta06,culac; continuat prin
Caskalak-I3air.

Peklic.
Zandan-Bair.
so) Hagi-Avat-Bair.

a') Inan-Bair.
b'J 1/ eli-Tepe-Bair.
C') Alichulac-Bar.

d') Tasaul-Sfrtf.

if1

e') Ta-Culac.
f') Movila-Cillddrit.

XX. Marne dintre Castimcea gl Saraill :

Dulgherul, cu CoruBair, se mal numesce: Meselic-Bair,

Solugean, Turben cea, Mahometcea


Arman-Tepe.

XXI. Mul iniratelor cu Carta!:

t Cadi-Casla, prelungit (a) Trei-Movile.


prin D. Ca pugi ul, Hasarlfk i Eski-Sarat. b) Ciobanul.
lc) Caraula.
Erkesek.

fa') Mov. Cekirgea.


kb') Dlul Celea.

fa) Topal.

b) Olacul.

ic) Zavol.

XXII. NW! Borobanjul cu Hagi-Bairam-Tepe :

Man-Corman.
Dlul Tepe, tprelungit
prin Cara-Tepe-Bair.
{
Ghelingek-Bair.
Caramurat.
Alah-Bair.

Thinar-Bair

Kirislik-Bair.
Seremet-Bair.

a) Saragea-Bair.
;b) La Movila GreculuI.
(e) Nadacu.

Mahome Oak, numit :


Cable-Bair, KarapatDaga i Dlul din
{a) Geabac-Bair.
Islaz.
Mezarlfk-Bair.
Bilarlar.
Paspala-Bair.

www.dacoromanica.ro

fa") Movila Mare.


tb") Maadem-Bair.

133

CULMI PRINCIPALE

SECUNDARE

TERTIARE

XXIII. Armut-Bair cu Ilanlac-Bair:

Dolufacd,.

Carachioi-Bair.
Murat-Bair.
Derechioi.
Docuzol.
CilibichioL
Devcea.
Oba.

Bekiraga.
TurculuI.
Dermegiulut
Cerna-Voda.
f 3. Hagi-Cabul, terminat
cu D. Chiostel.
Nazilrcea.
Caratal.

a) Ciorkurak-Bair.

XXIV. !Muffle dintre Caramurat I Constanta:

Tepe-Bair.

Duran-Bair.
Horoslar-Iol-Bair cu
Gherme-Bair.

www.dacoromanica.ro

QUATERNARE

134

CAPITOLUL III.

HYDROGRAFIFI
De si inconjurata de 3 parti de apa, totusI Dobrogia nu este de o protiva udata pe tta
intinderea teritoriului eI.
Catre Sud, pana la valea CarasuluI, fagasurI enorme, probabil vechf albff ale unor
cursurI de ap disparute acum, o brazdeoza in bite directiunile ; ele se deschid tie &dire

Dunare, fie c.a."tre Ma-

r
-

rea-Nga, in nicIunul
din ele nu sierpuesce

=.
-

vre un riusor; chiar


apa aci se gasesce
la marl adancimI in

puturI, din earl se


sc6te cu mare greutate prin ajutorul

---

vrtejurilor cu ma-

-ffer---

negiil.

Catre Nord de
valea Carasuld, riurile sunt abondente
In aPa, insa din causa configuratid soluluI a &drill' spinare

orografica este mal


aprdpe de Dunare,
riurile sunt de acsta
parte scurte i repe4

A 144,1

Ake '.;
e

V4

OI, contraria de cea


ce se observa in basinul MariI-Negre.

Fig. 26.

Put Cu manej. (Duna Kanitz).

Duneirea pi Marea sunt cele data basinurf , carr adun apele


Dobrogiet, direct sail

prin intermediul lacurilor serranate la mid departarI pe 16rmurile lor.


Este dar natural a imparti Dobrogia sub raportul hidrogralic in dou basinurl marr:
acel al Dundrif ci acel al Meirii-Negre.
Dui-area insd, din causa directiuniI &ante in unghia drept a cursuluI, are basinul
impartit in dou6 : Vest jsi Nord dundrean. Delta va ocupa un capitol separat in studiul nostru.

Valle am crelut mar nemerit a le clasa la capitolul acesta, de oare-ce ele formza
un sistem cu cursul riurilor.
Vane ce iaa nascere pe frontiera de Sud si carI nu Vi a continuitatea pe teritoriul
dobrogean, vor fi studiate separat.
Ast-fel dar am imparlit acest capitol in:
Basinul Vest-duneirean

Basinul Nord-dunrean
Basinul Mril Negre
IV. Delta

7250 kmp. (intre Punctul Terminus si Azaclail.)


i Dunavl.)

2340 (intre Azacla


3320
2690
Total 15.600 kmp.
.

www.dacoromanica.ro

1.35

I.

ConsideraVunT asupra sistemuluT hidrografic.')

Dunrea are un caracter curios 0 este un fluviii, care pune in leghtur dou basinurr.
Chiar cursul a inferior, socotit de la imbucdtura esticd a Portilor-de-Fier 0 care in vechime
purta numele de Ister, trece printr'un basin.
Considerat in general, conturul sudic al acestur basin pornesce din grupurile munt6se
cele mar inalte, trec6nd peste Vitc i pasurile de la Samakov, ca o linie complicat
frte neregulatd de separatie a apelor, peste basele cristaline ale lanturilor est-balcanice
de la Sipca (intre TArnova i Kazanlik); deviazd, apor imediat de la crsta muntilor,
pentru a se indrepta peste partile delur6se ale Bulgaria nord-estice, parcurgnd indltimile
de formatiune eocenicd i cretacicd de la nordul Sumle i dup ce inconjurd depresiunea
de la Bazargik, ajunge in inaltele platforme de pdmnt galben i pietre vdr6se miocenice,
din care isvorsc pariia4e1e, care se varsd in Dundre in dreptul RaoveY, pentru a atinge
In fine aprelpe de Constanta, Marea.
De aci cotesce iarasY catre N.-V., dupd ce atinge Alah-Bair (la S.-E. de HArwva), trece
transversal peste munlir BabadaguluI, unde vArful granitic Sakarbair (264 stAngenI d'asupra

Mdrir) formzd punctul cel mar inalt la satul Atmagea, taie apor peste o ea de 1.45
stangenI ingusta depresiune la Satul Akpunar, care desparte muntir din care se compun
complicatele mase ale Dobrogier nordice, ir continua apor drumul printre valea Tager 0
depresiunea dundreand la Cerna in airectia Nord-Vesticd, pAnd 1. I/2 mild departe de S.E.
Mdcinulur, unde cotesce brusc cdtre, S.E. 0 "i4I continud drumul paralel cu cursul principal
al Delta i cu bratul Sf. Gheorghe, trecind in acst parte peste culmI de delurr de 168-135
de stAngenr, adese-orI numaI peste platourI de pmnt galben de 70 stAngenr d'asupra

niveluld MArff, pAnA ce cob6rA la rsArit de lantul muntilor Be-Tepe, peste terasele
argilse i calcar6se, 0 in sfarsit este thiat de bratul Dunavl.
Partea din urmei a acestei Unit, de la Mein in jos, nu mat' trebu6 consideratei ca delimitarea basinulut Istrului, ci ca margine abruptei a Deltei Dundrii, care in inteles mai restrcins,
trebue luatei ca un membru de sine stateitor al fluviulut i repartizat la basinul pontic.
0 urmare a acesteI consideratiunI este, cd numal trebue socotit Prutul, ca fc8nd parte
din basinul Istrulur, ci ca limit desprtitre nord-esticd a acestur basin, cad in adevr el
-

formza spatele dlurilor dintre Siret i Prut, care de fapt se Malta in mod simtitor d'asupra nivelulul teraselor de phmnt galben de pe malul stng al Dundrif, de la Brdila.
Dar din cauza nestabilittir limiter sudice a bazinulur, cum 0 a natureI curise a
limitel Nord-Estice ardtata mar sus, trebue s ne indoim f6rte mult chiar despre realitatea until basin Istrian.
Acsta este feIrte greti de j ustificat numar cu consideratiunI pur geograflce ; dar ipotezele nstre se adeveresc, daca pe de o parte vom lua in consideratie constitutiunea regiunir din punctul de vedere geologic, iar pe de alta cursul fluviulur.
Sub acest raport relgiunile geologice ale Dobrogia sunt destul de des1u0te, cdcI ele
aratd, ca directiunea maselor muntse din care tinutul deluros dintre Mdcin i lagunele
din nordul Constanter reprezintd o rmd0t6 este a4a, de bine indreptatd de la S.E. care
N.V., in ct axa c6mer regiunir dintre Siret i Prut corespunde intocmar prelungirir acestora. Acelemr stand vechl pe care le sparge fluviul intre Ofwva i Gura-Vdir, formzd
aci pintenile pe care muntif Dobrogder Il indrptd chtre Braila 0 Galati i cdtre care tind
masele cristaline ale Bucovina 0 Moldover.
Afard de acestea, dacd tinem srna, c lantul sub-marin pe care l'a fdcut cunoscut
marinarir englezI (Spratt) 0 care lgd Balcanul estic de Crimeia (0 cd insula Fidonisi=
') Dupti K. F. Peters. Grundlinien zur Geographie und Geologie der Dobrudscha, publicat in Denkschriften der Kaiserlichen Akadernie der Wissenschaften. Wien 1867, pag. 91-104.

www.dacoromanica.ro

136

$erpilor), nu e alt-ceva de cat o bucata separata din cema dlurilor din nordul Dobrogiei
(Bes-Tepe), atuncI vedem, ca el impreuna muntir bulgaro-tracicI (Balcanir) i cu sistemul
muntos sarbo-transilvdnean, formza un sistem de baza geologic si orografic, care inconjra imensul spatiii al basinulur.
$i chiar daca, nu tinem sma de cele aratate mar sus, ca neflind destul de deslusite
despre existenta presenta a regiund, iar pe de alta parte abstractie facnd de riul Camcic,
Devno i micele paraiase de pe celste ca tinuturr de sine statatre, totusl muntiI DobrogieI par ca un considerabil punct Insemnat in Intinsa depresiune dintre capul Eminech
munir transilvnenr.
Apele perieldeI DriftuluI ai format prin depositarile lor cstele nordice si cele de Vest
ale tinuturilor Pontulur 'Ana la BalcanI.
Marele arc de cerc pe care U descrie fluviul entre Porlile-de-Fier i Galari nu este termurit
nict de sisteme munt6se rezistente, nici nu este un drum inteimpllitor, pe care Duntirea U parcurge n acstei depresiune.

depresiune in sensul propriti OiS al cuvintulur exista numal pe partea stnga a


fluviulu, unde el impingndu-se spre sud, din directia nord-vestic pe care o avea maI

inainte, descrie cu incetul un arc de cerc, lasnd In urma sa suprafete aluviale de


6-8 mile.
In partea drpta este trmurit de o terasa de huma driftica, Malta de 1.00-400
picire, care corespunde de cea-Palta parte cu terasele i colinele Muntenil.
depresiune bulgara nu exista de cat in Valle riurilor Isker, Vid, Iantra, etc., pe
and In Muntenia ea se manifesta prin terasele succesive, care par a atinge nivelul maxim
de 30-40 picire d'asupra etiagiuluI fluviuld, ele nu sunt formate din Lss, ci din aluviunI mar nouI de felul SiltuluI din basinul Dunarir de mijloc. De partea Bulgariel se observa pe alocurea ramasite din vechile cursurl ale fluviulut
Fiind-ca terasa dintre Siret i Prut, cum si marginea repede a Deltel Dunarif din
Basarabia este compusa tot din huma driftica (Lss), de aceia ea formza, impreuna Cu
pintenile muntilor Dobrogiei o ultima stramtre fluvial& analg& cu aceia de la Portilede-Fier, asa ca partea din susul aceste terase se pte considera ca un basin independent.
Iac pentru ce s'a lis la inceputul acestut capitol, cei cursul inferior al fluviuluE formzei
un basin.

Incontestabil, c partea cea maI importanta a Dunari-de-Jos este acea coprinsa intre
Silistra i crestetul DelteI, la importantul oras comercial Galati.
Aci cursul fluviuluI este asa de adanc i malul repede al Dobrogier relativ asa de
Malt, in cat se observ sub lss nu numaI lungimI marl de formatiune miocenica,, ci
straturr maI vechr, care jca rolul unur masiv fundamental fata de Intregul sistem deluros
al 1Bu1gariel.

Intre Rasova i Harsova apar frte des ca nisce mase stncelse, care dati OrmuluI
un caracter frte impozant.
De la liarsova In jos, unde fluviul formand maI multe insule, se Imparte In dou6
brate, domina iar o terasa argilsa uniforma 'Ana la satul Picinga, unde ajunge pang,
la o inaltime 100-150 pici6re.
Aprpe de acest sat inaintza pana in bratul Dunarir un masiv de piatra verde 'Ana
In malul fluviuluI, aci bratul este impins catre vest de o depresiune mlastinsa, mancata

de o garla mare numita Picinga vechie, apoI atinge iari malul repede indata dup
ce se ispravesc masele stanc6se la satul Turceda; intre aceste se pte observa de la marl'
departarl muntele luI Iacob inalt de 170 stinjenI.
0 mash', stanc6sa de 100-150 picire se ridica In mijlocul unui izlaz mastinos, de
aci incolo fluviul incepe a curge regulat cu o latime de aproximativ 100 stinjent
Impiedicat de aluviunI brazdate de pariiase riverane mlstinse si de mica proeminenta stancesa de la satul Camenka, fluviul isbesce d'abia la orasul Arkin malul rezistent, c,are aci atinge inaltimea de 50 picire cel mult, transformat parte prin culturI, parte
prin aluviunI naturale intee curb useora.

www.dacoromanica.ro

137

.Aceste motive fac ca uriasul curs de apa sa se indrepte catre orasul roman
Nume o mica garla serpuesce prin apropierea muntelul, pentru a alimenta mar intaiti
lacul Tarban i Plosca i tot sesul mlastinos, care uda marginea uner a doua proeminente munt6se mult mar putin inalta. Acsta campie mlastinsa e impartita In dou printr'un depozit de nisip aluvial, inalt de 15 picire, indreptat ca,tre Galatr.
Ad i se formza stramt6rea din dreptul Galatilor, despre care am vorbit mar sus.
Bratul de est al fluviulur, dupa ce a facut o cotitura la Macin, se indrpta catre
Braila pentru a se impreuna la acest oras, zidit pe o terasa de silt de 35 picire, cu bratul vestic.

Acest din urma brat nu e alimentat de atata cantitate de ap ca sa pta fi navigabil, ca cel dintaitl, caruia if da de la satul Daienf o insemnata ramura transversall
El se desparte in 3-4 brate, care coprind intre ele insule acoperite cu stuf i cu
salcie.

Mersul vaprelor intrebuintza unul din aceste brate, pentru a ajunge la importantele puncte comerciale Braila si GalatI, pe drumul cel mar scurt i d'abia cate unul din
calatorir din'naintea mea ail avut ocaziune de a observa Ormul Dohrogier dintre Harsova
si

Partea urmeitre a fluviulut Dundrea, assa numitit a el ((Delta)), se


triunghiti, ale card catete sunt formate din maluri repedi.

in interiorul undi

Marginea nordica e in multe partr crestata de lacurI, care taie adanc platoul argilos
al Basarabier ; cea de sud e formata de un munte tivit cu terase argilse.
Terasele Dobrogiel corespund cu platformele basarabene in unele partr, iar in altele
ating inaltimr mult mar marl%

La capkul Estic, dupa ce la grupul de inaltimI Bes-Tepe, ajung la cel mar jos nivel
cu 50 pici6re d'asupra nivelulur Marl, aceste terase deviaz i las sa se vada un sir de
stand de piatra var6sa frte j6se si bine curatite, care in unele locurr ajung la o largime
de cate-va sute de stAnjenf i imprejurul lor cresce stuful de balta, propri depresiunilor
mlatimise.

In extremul rsarit ins argila reapare pAnA la o inaltime de 1.50-200 picire


formza cu baza sa de piatra vanish', Inca o scurta proeminenta indreptata catre Sud-SudVest i pe care o ud. Dunav6tul.
Acsta proeminenta formza i 'Arta DunariI spre Mare. Vis-A-vis de acsta se afla
situat pe o terasa de argila orasul Kilia, cel din urma punct insemnat pe Dunare de pe
Ormul Lasarabean.
Totusr partea uscatulur spre rsarit de linia Dunavl-Kilia nu e peste tot un teren
de aluviune noti, o formatiune de delta in sensul obicInuit al cuvntulur.
Uscatul dintre satul Valcov i imbucatura Stambul, aflat pe bratul Chilia, care dupa
ce se separa in mar multe brate, se strange apor intr'o singura mated, e la o inaltime de
cate-va picire d'asupra niveluluf Marif.

O padure mare de o suprafata de 5/4 mile patrate, numita Leti, careia la N.-E. de
Dunav6t ir corespunde o a doua padure putin mar mica, numita Kara-Orman, intaresce
baza depresiunif dunarene de la gurile fluviulur, daca nu pentru tot-d'auna, cel putin atat
cat timp regimul apelor din tinutul pontic nu va suferi o noua schimbare adusa de transformatiunr radicale ale apelor.
In crestetul acestur triunghiti ast-fel descris, al card unghiti Vestic abia are 25 grade,

este aselat orasul Galati, care deja de acum (1863) este un oras important comercial si
careia natura '1-a creiat un rol asa de insemnat, pe care, fara indoiala, 11 va juca, de
indata ce comertul nu va consta numaI aprpe exclusiv din export de:cereale, ci cand
In urma unef stall mar superire culturale, grupul trilor romano-bulgare va primi o mar
mare desvoltare.
Imediat in jos de Galatr, fluviul este coprins intre dou depresiunr vaste ; pe cea de
Nord in cea mar mare a ef parte o umple lacul Brates, de care Prutul s'a despartit deja
In anul 1829, printr'o larga depositare aluviala de mar bine de 400 stanjenr largime,
18

71890

www.dacoromanica.ro

138

pentru ca corespungtor Cu legea fluvial a lur Bar s, curga briisc pe langa terasa de lss
de la Rent Cea de Sud e formata din teren mlatinos, care are mar multe etagir legate
prin brate inguste cu lacul Ploca vis-a-vis de GalatI, pentru a se uni mar taraiti cu fluviul.
D'abia la orasul Isaccea, care in actele conferinter din Paris flgurez4. ca cretetul
punctul principal al Defter Dunarir, fluviul principal atinge malul sql resisient, impins
flind de lacul Kagul i partea Sudica a Ialpugulur si aduna in acsta parte apele tuturor
baltilor de Sud.
Dar in curnd apare un nor' teren mlastinos, care coprinde intinsul spatiti dintre
malul stancos de la Isaccea i complicatele proeminente stancdse de langa, Tulcea. Un

brat cam bogat In apa, numit Garla de la Somova represinta, pe langa malul repede,
locul vechiulur curs al fluviulur.

Acum Duna'rea apropiindu-se pentru a intra intr'un intins semi-cerc, a carur parte
rsaritna este ocupata de Tulcea, ea nu mar represinta fluviul intreg, ci numar jumtate
din el.
Dupa masuratorile inginerilor comisiunir dunarene, bratul Tulcea nu confine mar
mult ca "/27 din intrga cantitate de apa, fata de '7/27, pe care o reduce bratul Chiller
i care printr'o indoit curbur isbesce malul repede de la Ismail in partea de Nord.
Causa despartirif fluviulut la Ceatalul Ismail, se datoresce r6nzaflitei unet depositari de
argila impreura cu o baza staricsa anakiga cu piatra de Tukea, ce s'a format frte de timpuria la bifurcalie; argila a Ast luata de apa, iar baza muntelid stancos a fost acoperita de
vegetatiune.

La fund insa bratele care se despart in forma de furca, pa'strza heschimbat partile
fluviulur.

Bratul Chilia nu datorza cantitatea cea mare de apa atAt largimer sale, cat adancimer uniforme din apropierea Ceatalulur; din contra, fundul bratulur Tulcea crescnd
necontenit pana mar jos de ora, acest brat primesce o mar putina ca,ntitate de apa.
Intr'o perielda frte vechie, fluviul a intampinat un mare obstacol prin inainta,rea
proeminentir ce o fac masele stanclise ale pietrir de Tulcea, aceia ce a contribuit mult
la micorarea largimer sale '). Dupa ce bratul Chiller curge 'Ana la 1 1/2 mil in jos de
oraul Ismail i riguros paralel cu marginca teraselor repegr de Sud, se Inkirce la monastirea de caluga,rr Sf. Niculae (Bugeak) sub un unghiti de 75 grade catre Nord, cand incepe a perde regularitatea sa de mar inainte. Intre Sf. Niculae i Chilia-Veche se desparte
in mar multe brate. Dupa ce se reunesce inteo singura, matca, pentru a se desparti din
noti pana la Valcov. De la Valcov bratul Chiller se desparte in alte 5, care ajung8nd impreuna cu cele 12-13 imbucaturr detaate, plus vre-o cate-va micr lagune, la Mare, formza o mica delta'; adic,a avem in delta cea mare (antica) o delta secundara (moderna).
Din cele cincl gull ale Chiller, Oceacovul, dupa parerile lur Spratt, era s, fie cea mar
favorabila pentru navigatiune.

Bratul Tulcea dupa ce coprinde sus-numita piatra i frum6sa grupa de stand din
care kr are origina, face imediat loc uner formatiunT aluviale pe malul sai drept.
Un lac mar mare i alte mar mid mlatinr fortza fluviul ca sa se strambeze si, mar
inainte de a'r lua cursul normal, se ramific inteun alt brat, ca,ruia II da 1/5 din intrga
luI cantitate de apa, adica 2/27 din apa fluviulur.

Punctul de separatiune ae4jat la aprpe 0.8 mile germane de la Tulcea, se numesce Ceatal Sf. Gheorghe, iar noul brat ramificat se numesce bratul (iar nu destul de
bine numit canal) Sulina.
Acest brat, a servit ca o cale provizorie pentru mersul vaprelor In ultimele decenil,
fiind mar bine cunoscuta imbucatura sa cu Marea. Acsta a hotarit comisiunea dunarna
acum 8 anr (inainte de scrierea lui Peters), ca sa termine lucrarile pe brat i
sanetioneze definitiv printr'un act public.
Presupunerea luT Spratt, c fluviul s'ar fi vrsat oclard Intre Isaccea i Satul Non in Mare, nu pare
a fi fondatit.

www.dacoromanica.ro

1.39

Acest brat ale caruY malurY mlastinse sunt udate in timpul apelor marl' si de valu-

rile formate de vaprele cu rag, nu poseda pe langa el nid o alta locuinta omensca,
afara de localitatea Sulina, situata la imbucatura bratulta, exceptand constructiile nou
ale celor 4 posturY de siguranta si un grup de bordeie mizerabile numit Gorgova, a caror
existenta provine din colonizarea ciobanilor transilvanenY (Mocan1).
Din acsta cauza orientarea nu se face dupa localitatt ci dupa distante (Tavlassi),
denumirl din timpurY maY vechY. De cand s'a regulat mersul vap6relor, acksta cale fluviala s'a impartit prin stalpY miliart
Pe o suprafata intinsa de la padurea Leti pana aprpe de padurea Caraorman, apa
avea aci un joc mult maY liber de cat in orY-care alta parte a delta; orr-ce inaintare a
terenuluY aluvial putea sa schimbe directia bratuld ; asa se explic, coturile cele multe,
din care cel maY mare este asa numit M, care in crestetul sari Vestic formza un m.
Cu cat bratul Sulina se apropie de imbucatura, cu atat cantitatea de apa cresce de
cat descresce, datorita in mare parte apeY ce primeste din Nord ; asa mal jos de Ismail,
garla Cionga, care trebue sa, fie o ramasita a uneY anastomose, alta data mult maY pu-

ternica si a carel directiune paralela cu marginea munts, este o proba mal mult, ca
legea fluviala a luY Babr Ii are valrea si in partea de jos a Dunarit
Bratul Sf. Gheorghe, contrar celor-l'alte doua, isI pastrza cursul in linie drpta de
alungul margineY abrupte a Dobrogiel, pan dincolo de capatul luY Bes-Tepe, unde se afla
noul oras Mahmudia, i de unde incepe sus-numitul teren baltos i stancos.

Aci de data formza o cotitura frte repede i chiar intrsa inapd, incepe apd
cursul Dunavatulut dui-A care bratul prin cotituri isI continua mersul.
TreY din aceste cotiturY: cele dou de la Calinova i cea de a treia maY jos de mica
localitate Ivancea, ar opune marl obstacole mersuluY vaprelor, daca curentul n'ar fi destul
de repede.
(Asupra adancimiI MariI de-alungul cstelor deltd, a se vedea capitolul Marea
Ngra. Curbe bathymetrice),
Bratul Sf. Gheorghe a servit ca drum al vaprelor pang la inceputul acestuY veac.
Din causa lipseY de masuratorY, cad tte hartile geografice sunt desemnate din ochY,
crescerea delter din timpurile istorice abia s'a putut aprecia. La Sulina adica, in centrul
delteY, crescerea este remarcabila. Vechiul far, care dupg, hartile rusescI din 1.829 era situat

imediat la marginea AMY si care in 1842, fara a 'I se schimba zidaria fondatier a fost
inlocuit printr'o frumsa, constructie de piatra, a fost Inca din 1857 departe de Mare printr'o banc, de nisip de o largime maY mult de 30 stanjenY.
In cele dou padurY (Leti si Caraorman) predomina stejarul. Ele se asmana cu Wurile insulelor din sesul. Dunarli de mijloc si pot fi considerate ca padurY seculare.
Dupa Taibout de Marigny, partea sudica a paduriI Leti consta din plopY si teY; pare
decI ca in acsta parte padurile ati suferit o noua formatiune.

Padurea Caraorman e apreciata la o inaltime de 5-6 pici6re de Peters, iar dupa


Taibout de Marigny, padurea Leti e la 10 picire de-asupra niveluluI Marit
Fiind-ca nu este catusI de putin probabil, ca vechile dune sa fi format baza vegetatiuniI acum existente, se pte considera ca, la fundul terenuluI nu e alt-ceva, de cat
rmg,sita unui etagia cu mult maY ridicat, pe care l'a avut fluviul altadata.
Inginerri si invtatiY RusI impart intrga delta in treY sectiunI, i anume : Dubla
insula Leti-Ceatal dintre bratul Chilia i Sulina in susul i in josul aper Cionga, insula Sf.
Gheorghe intre bratul Sulina si SE Gheorghe i insula Dranov intre acest din urinal, Dunav1 i Laguna-Razelm.
(Peters vorbesce apoY de cultura in Delta, descrisa la capitolul nostru respectiv).
Tinutul lagunelor de la Sudul delteY sta in legaturY intime cu terenul dintre Sulina
Sf. Gheorghe.

Dunavatul, care ja din bratul Sf. Gheorghe 'l'o din cantitatea de aph, se vars
marele lac de apa salcie numit Razelm, despartit de Mare numaY datorita enormeY cantitatY de aluviunr a fluviulut

www.dacoromanica.ro

140

In orl-care punct ridicat din apropierea laculul te-ar asecja, fle el Kara-Bair la Dunav't, fle pe dlurile de piatra, vrs. de la Agighiol, fie pe stanca de la Enisala din
rsritul Babadagulur, sail pe capul Dolojman, orr si unde ti s'ar parea ca te afli la
capatul muntilor unur sin de Mare odini6r5, existent, cu tdte ca, pe cele d'ntr dou
puncte te afli departe de Mare aproximativ la 3 mile.
Chiar micul lac Babadag, in care se vars cele dou principale riurr ale Dobrogier
nordice, posed (in timpul veril) un continut sarat, care, se deosibesce cu Dirte putin de
acel al Razelmulur.
Pentru a da o dele asupra continutulur acestor ape, vom indica prin cifre greuttile
specifice din punctele urmtdre:
Largul Marii, o mil, departe de digul nord de la Sulina ; adancimea 26 pici6re,
fundul cu llamo] gris-albastrur, fara urme de conchilir; Marea cam linistita, de si cu o
zi mar 'nainte btuse un vint aspru din Sud-Vest.
Balta dintre digul Sudic i dista, in comunicatie cu gura fluviulur, i desprtit
de Mare printr'o larga banda de nisip.
Laguna Razelm intre Insula Popina i cst, in dreptul satulur Calica.
LacuL_Babadag in apropiere de malul sudic, in mijlocul laculur.
Micul lac la sudul satulur Karanasuf, la r6sarit de Duimgi (lacul Tuzla), sufera
vara marr evaporatiunr, decr inconjurat de deposite de sare.
Constanta, Golful de nord intre stand var6se, dup ce marea era agitata.
Largul M'axil', la 1. mil marina spre rsrit de portul Constanta, Marea era linistit.
ce

a)
-ci

Temparatura dpel
dupa

Adlneimea

TIMPUL OBSERVATIONII

de la care s'a
extras apa, In

piciere vieneze

4
a

ora 11 a. m.
3 p. m.
a
9 Iunie_ j__/ 1 p. m.

28 Maid

b
el

29

1
1

e
f

gl
1
3

27 Iulie
28

u
a

3 August

((

((

((

2 a. m.
4 p. m.
7 p. m.
10 a. m.

Celsius

1
1

16.5
16
22
26.5
25.5
25
24

91/,
1

27

((

((

24

27
27

Calculul conGreutatea
specified data tinululuI sariI
de un aero- in sub-diviziunile greutillilor
metru
1. 009
15.0015

1. 010
1. 011
1. 010
1. 019
1. 011
1. 011
1.0115

1. 014

11.09
12.03
13.25
14.56
13.25
26.00
14.56
14.56
15.21
18.57

Uta regiunea ocupat ast-lr de laguna Razelm si lacurile care del in el, si care
p6rt, diferite numirr, trebue s'a fi fost ocupat de un vechitl golf de apa s'arara, pe care
l'a astupat depunerile de nmol de la gurile fluviulur.
Alta data apa grata, care trecea peste orasul Babadag a fost respinsa i restrans
icr si colo prin ingrmadirile enorme de pamant.
Pana cAtre starsitul vculur al XV-lea, se 'Ate ca aluviunile s fi avut o regularitate
mal mare, dar sa fi fost mar putin considerabile, &ad pe atuncl cea mar mane parte a
teritoriulur a fost acoperita cu pdurr.
Dar cand dominatiunea genoveza a fost inlocuita cu cea otomana, pdurile a fost
distruse pana la dlurile cele mar deprtate i atuncr a incetat i equilibrul ce exista intre
precipitarile atmosferice i rderea pamantulur.
In urma orr-crer plor, torentiale, o mare cantitate de hum, din inaltele terase driftice eraa trate i duse de torent pana la laguna, unde se depuneati ; ast-fel dar a trebuit
ca apa srata de odini6ra s se retraga, i aceste tinuturr ale golfulur, alta data infloriOre, ati devenit din ce in ce un desert salin, care acum nu servesce de cal cel mult
pentru crescerea cailor Bulgarilor i ca pescarit al locuitorilor din marele sate rusescr
Sarichior i Jurilovca.

Asemenea se explica si faptul, cum frum6sa ruina genoveza aseljat pe stancile

www.dacoromanica.ro

141

yar6se de la Ienisala, si pe care Spratt o insrnna ca un important punct geologic, este


separata de mare printr'o larga band de teren mlastinos ; pe cand acesta cetate maritima,
care servia pentru apOrarea coloniilor comerciale, trebuia neaparat s se fi ridicat pe marginea unuI golf bun pentru ancorare, cu acces liber i destul de adnc.
ingramadirea de namol i nisip, care a inchis golful la gura sa, se datoresce

vnturilor care bat in timp de 70 zile pe an din directia Wadi si care a format lunga
banda de nisip, care incepe mar sus de capul Midia, pentru a se confunda vis--vis de
capul Doloj man, cu delta Dunavtulut
gura mica, numita Portita, asigura Marir intrarea in vechiul eI golf, in care acum

se vars Dunavlul, si cele dou pariiase grace de apa din lacul Babadag (numite dup
vile lor originare Taita si Telita), apoI garlele Slava si Beidaut.
La capatul lagund Sinoe, departe de 1.'/2 mila geografica de capul Midia, se afla satul
Kara-Arman, care pe bite hartile geogratice i in manuale este cunoscut sub diferite
numirI ca Kara-Herman, Kara-Kermane, Karairmane, etc., si cate data e considerat
chiar ca oras.
Se pretinde a avea o 6re-care important& ca punct de orientare vizibil dinspre Mare
ca punct insemnat istoric, dupa, Taibout de Marigny.
Capul Midia este format de band de marga vrsa, care are superpus deposite de
4-5 stanjenI de hurrah' galbuie driftica.
Mal jos de capul Midia, c6sta se recurbez6 inteun mare arc si dou mid lacurI cu apa
putin grata, din care cel maI mare este alimentat de o garla considerabila, se numesce Tasaul.

Catre Mare este o ingusta banda acoperita cu dune de nisip.


Trec8nd de satul Karacoium, aj Line la interensantul lac Kanara, care cu t6te ca se
afla separat de Mare printr'o ingusta banca de nisip, multumita insa abondentil de isvre,
care lat nascere pe malul sari repede, contine apa dulce.
AjunsY in sfarsit la portul Constanta, situat pe o terasa de hum de 60 picire inaltime

d'asupra unor deposite de piatra varsa tertiare, inaintza, in Mare maI mult de cat orr
care din promontoriile muntse, dintre Mesembria si peninsula Crimeid.
Indiferent, daca Constar*, a fost in adevr sati nu colonia milesiana Tomi, in tot
casul ne aflm aci pe unul din punctele cele mai interesante ale cultureI pontice, care
devenind important prin scurtarea caff maritime dintre Dunarea de jos i Constantinopol,
a atras asupra-si de acum 30 de anI atentiunea atat a Austrid cat si a Inalid PortI si care
In urma calamitatilor din timpul ultimuluI re'sboI oriental (1854), a parvenit s infloresca
din notl in zilele n6stre.
Ca punct de imbarcare al voiajorilor din Viena spre Constantinopol, Constanta a fost
mult descris i obiectul und deosebite desvoltarI de cand este legat cu portul dunrean
Cernavoda (Bogaskioi), printr'o cale ferata si de cand sansele noueI positiunI a portuluI
ating multe interese private.
Mica bane& de nisip de la Tuzla se compune, dup& cum m'ati asigurat oficerir aus-

triacI insarcinatI In 1856 cu msurarea niveluld mariI, din aceiasI plated, varsa, care
inaintza la Constanta brusc in Mare.
Acelas lucru se pte (Ace despre stAncile de la Mangalia, pe care marinariI le considera ca-resturile unul vechiil molo (Taibout de Marigny.)

bunrea.

1)

De atiltea orI cotit, maiestosul fluviti, Dundrea, dupg ce Invinge stancile uriase de
curme drumul, isI duce, obosit din acsta lupta
la Portile-de-Fier, ce amenintati
inversunata, apele linistite ctre rasarit.
') Asupra numirilor Dunril, original numeltil i traditiunilor despre Dunitre, a se vedea: Dunttrea

tradifiuni de Al. Papadopol Calimach i Note pentru a servi la istoricul principaielor puncte pe
istorie
Dundre, de la gura Tiset pdnd la Mare fi pe c6stele Mdril de la Varna la Odesa, de Lt. Colonel Mih. Draghicescu.

www.dacoromanica.ro

142

Dar pana sa atinga Marea alte piedicr i se opun, cad abia ajuns la Silistra, fluviul
isbindu-se de terasele dobrogenell silesce a'sI recurba matca spre Maiza-Npte si pentru
a evita ori-ce stradanie zadarnica, ocolesce cu grije stnca de la Harsova, cotesce de
cate-va orI intre DaienI si Macin, si V continua drumul a lene pana la GalatI.
Aci pintenile BugeaguluI din dreapta si terasele dintre Siret si Prut din stanga,
gatuie fluviul pentru cea din mina ra.
Franta in unghin drept, Duna,rea indrumandu-se catre rasarit isI rsfata apele in
voie, maI 'nainte de a si le impreuna cu Marea.
Asa cum curge fluviul, pentru a incinge de dou par Dobrogia, abatndu-se din
drum si incovoindu-se la cel maI mic obstacol, are ceva din cumintenia until batrin istovit
de puterI, dupa ce o viat, intrga a fost necontenit in lupta pentru existenta.
Te mirl cum trufasele valurl, cad an spart stancile prapastise de la Pasau, Waitzen
si Orsova, trec acum - sfi6se prin fata celor de la Harsova, Movila-Cazacilor, Iacob-Dl
si Bugeac.
Ca o ultima rsbunare contra uscatuluI par a fi multimea de lacurl, pe care fluviul
le umple in cursul san inferior prin revarsarI periodice.
Ce l vechI (Lydus, scriitor grec din secolul V), numiati Danubius, partea inferira a
DunariI din jos de Mitrovita (Sirmium), In sus de care se chiema Ister, asa ca cu drept
cuvnt Ovidin II Oice : binomis Ister.

Alma parens era inainte fluviul nostru pentru poprele riverane, mama binetackre a rmas pan asta-1;11 pentru noI; dupa filologia cuvAntuluI, Danubius ar insemna
dadator de norI si, prin acsta numire, este simbolisata fertilitatea tinuturilor strabatute
de fluviti, care are grija de a le uda, la vreme.
Si dintre t6te neamurile de popre, Romanul singur a stiut sa pastreze acsta simbolizare ca un omagiti de recunoscinta datorit fluviuluI ce iI uda, tara printeo legatura
de cuvinte "asa de inteligent combinata, In cat sa aka aceiasI semnificare, pe care o
avusese fluviul in vechime; cad in adev6r vorba Dunare nu e de cat o contractiune
din : duce, aduce, norI.

OrI-cat de nepartinitorI am vroi sa fim cu traditiunile ce se lga de acest maret

fluvid, totusI trebue sa recundscem, impreuna cu scriitorir antichitatiT, ca legendele despre


el se pierd in nptea timpurilor si ca, despre Dunare s'a vorbit de la inceputul lumiI; asa
cel putin pretind parintiI bisericef, cars( identifica Dunarea Cu riul ce curgea prin rain,
anume Phison.
Asa se explica pentru ce Egiptienir si Fenicienif o considerati ca sfanta.
Credinta acestora s'a transmis la locuitoriI trmurilor el"; juramntul ce-1 faceati DaciI,

GetiI si Scytil pe undele DunariI, era tot asa de sacru ca si acel al Grecilor pe undele
luI Styx.
Dunarea a rma,s pana asta-01 tot sfanta, cel putin pentru noI, cacI Romanul in blestemele sale intrebuintza expresia : bata-te Dunarea in intelesul de : bata-te Dumnezeti.

Viata, s6rta poporuluI roman este legata de maiestosul fluvitl, (Are represinta tara,
bogatia si mandria n6stra nationala.
Dunarea a fost pentru noI trasura de unire intre pamntul pe care 11 locuim si istoria
poporuluI roman; ea a luat parte cu noI la bucuriile si durerile nstre ; RomaniI se falesc
In baladele lor cu numirea de : serpI al. DunariI.
In fine antichitatea clasica Mena si romana pusese partea fluviuluI nostru sub scutul
a doI pazitorl, a dou genil : unul al luI Hercules, la Cataracte (Thermae Herculanae, Mehadia) si cel d'al doilea la gull, in insula $erpilor prin minunatul templu al luI Achille.
Dup dou6-Veci de Woof, in timpul gloridsei Domnii a primului Rege Romiln, Carol I,
aceste genii de mult adormite s'ati redegeptat, dar nu sub forma lor vechid, mistie, ci sub o
form nou, aceia a geniilor moderne, nscute din industrie.
1-a fost dat M. S. Regelui Carol I sli salute renaflerea acestor dou6 genii moderne representate: unul prin inaugurarea lucrrilor de la Porlile-de-Fier Fi cel-l'alt prin marelul pod
de peste Duneire, Podul Regele Carol.

www.dacoromanica.ro

bate asupra cursuluT bunAriT


Lungimea DunariI intre Vrciorova i Sulina este de 865 km. ; iar de la Silistra
pana la Sulina sunt 377 km.
Inclinarea albiet fluviuluI intre Severin $i Sulina este de 01%036 pe kilometru, de

6re-ce departarea filtre aceste dou puncte este de 857 km., iar cota albieI la Severin
este de 331%107.

Inclinarea albieI Minara intre Silistra i Sulina e de 019053 pe kilometru, iar filtre
Braila i Sulina de 0'9056 pe kilometru.
Iutla masurata pe firul apel este de 11%567 ; iutla medie este de 11%3077, iutla
la fund de Im,0484.
Volumul apeI ce debitza Dunarea la Turnu-Severin in timpul apelor micI, este de
3,3m$; la apele marI, de 10,307m.c. pe secunden).

La Ceatal debitul apelor mijlociI este de 9,180m.c. pe secund, iar in timpul apelor
marr se pite urca pana la 28,000m.c- pe secundei.
Din acestia in media : nin merg pe bratul Kiliei (5,780mc. pe secund),3127 pe bratul SuUna (800m.c. pe secunda), 13127 pe bratul Sf. Gheorghe (2,600m.e- pe secunda') 2).
Debitul apet Dunrii la Ceatal e de 507,760,000m.c. pe
din totalul de 13127 ce curge pe
bratul Sf. Gheorghe, 11/00-a parte scapei pe bratul Dunav61,(1.650.000m.e- pe Ili)3). La Bra'ila debitul este de 8,900m.c. pe secunda.

Nivelul anual fi pe anotimpurt. La Braila unde etiagiul DunariI d'asupra niveluld


Maril este de lm,07, nivelul mijlocia al apelor DunariI in timp de 24 anI (1875-1898) a
fost de 2',70 d'asupra etiagiulul, valorile extreme anuale ale niveluluI DunariI, sunt de
3m,75 in 1879 i 1m,54 in 1894.

Pe anotimpurI valorile mijlociI sunt


Prima-vara
Vara

3.54
3.22

Thmna

1.69

lama

2.39

; trnna, cel mal coborit. Diferenta


Primavara i vara nivelul este ce! maI
filtre primvar i tmna e de apr6pe 2 metri.
Nivelul lunar. Apele cresc la inceputul anuld treptat pana in Mal, cand nivelul
mijlocia de 41,02 este cel mal ridicat ; de aci apele scad pana in Octombrie, cand inalti-

mea mijlocie e cea mai coborita (1m,49).


Cea mal maltA mijlocie lunara a fost in Iunie 1897 de 593, iar cea mal coborita in
Octombrie 1898 de 0"28.
Nivelul cel mai inalt a fost la 28 fi 29 Iunie 1897, care a atins valdrea de 61%93 d'asupra etiagiului (1.07) s'aa 8111 d'asupra nivelulut Mani. Gel mat coborit nivel a fost la 07%51
de desubtul etiagiulul, Mica 01%56 d'asupra nivelului Mara, la 20 Noembrie 1874. Cea mai
mare oscilatiune deci n nivelul Dunrii, a fost de 701,44
Inundatiile n Dobrogia se produc inainte ca apele sei ajung la 5 metri d'asupra'etiagiului Brailet.
In timpul apelor mid (0,56 d'asupra nivelului
Dunrif intre Brila ci Sulina
d'asupra nivelului Mari,) panta
e de aprpe 3mIm pe kilometru ; in timpul apelor mari
mijlocie a Dunrii intre Braila ci Sulina este de 4 centimetri pe kilometru.
Pentru nivelul mijlocia, panta mijlocie este de apro'pe 2 centimetri pe kilometru.
Inghetul ci desghetul Dundrii. Din observatiile facute in porturile Braila i GalatI
In timp de 60 anI, de la 1836,37-1895/96 s'a intocmit tabloul inghetuluI i desghetuluI Dunarif in acest timp :
') St. Hepites. Clima BritileI, pag. 52 nota 1.
8),E. Reclus. Gographie, Vol. I, p. 255.
8) Mittheilungen der K. K. Geograph. Gesellschaft in Wien; 1868, in Antipa. Lacul Razelm. pag. 10.

www.dacoromanica.ro

144

EPOCA
+N.

,,..;-

n
S0

,-/
=
'B
-,-,-

os

a)

ad

7.

'B
a)

.0

0r-

.c

ce

.9

7/11')

28/11

a)

-0

OBSER V ATIUNI

tu)
f4
a)
-ty

LID

be

1836-37

37-38 29/XII
38-39 24 XII
39-40 12/I
40-41 17/X11
41-42 25/XII
42-43

43-44 12/I
44-45 28/XII
45-46
46-47 15/I
47-48 2/I
48-49 1/I
49-50 5/I
50-51
51-52
52-53
53-54

1/11

3/111
13/111
2/11
21/111
9/111

22
65
80
22
95
74

27/11

47

23/I

27

13/11

30

1/III
22/11
4/111

25/11

Dunarea n'a Inghetat.


Dunarea n'a Inghetat.

60
53
59
26

Dunarea n'a Inghetat.

54_55 {29/1
18/11

15/11
26/11

55-56 16/XII
56-57 14/11
57-58 5 I
58-59 13/I

27/I

60 61 11/I
61-62 16/XII
62-63
63-64

7/XII
4/I
64 65 j 27/XI1
k16/II

65-66 16/X11
66-67
67-68 28/X11
68-69 24/I
69-70 5/11
70-71 14/11
71-72 23/X11
72-73
i
73-74 it 4i/111
74-75 12/I
75-76 31/X11
76-77

77-78
78-79

9I

79--80 19/X11

81-82

9/11

24/1

83-84 { 4 I

18
9
43

6/111
15,111

21

11/II

31

27/11
17/111
3/11
22/11

-4-7

31/1
18/11I

18 I
1 III

Dunarea a Inghetat In cloud rIndurl 27 zile.

70

DunArea n'a lnghetat.


92
59
50
36
22
34

Dunarea a Inghetat In cloud r1ndurl 58 zile.


.

Dunarea n'a Inghetat.

1/III
26 II
1/I1I

65
20
25
13
70

23 11

54 l Dunarea
a Inghetat In cloud rIndurr 63 zile.

12/11

12/111
30/111
28/11

Dunarea n'a Inghetat.

78
59

De la 5-7 Februarie ad curs multe gheturI; la 8 Dunarea s'a 11mpedit; ea n'a fost
23/11
23/111

80-81

82-83

20/11
12/111

5/11

Inghetata.
La 3 Februarie ghiata pornise, Ins& s'a oprit In timpul noptir.
La 18 Ianuarie s'ad presintat cele d'IntaT gheturI carI ad curs pana la 1 Februarie.
Gheturile si Inghetul Dunarif ad venit atat de repede In cat bastimente de Mare por96
nite din Brdila n'ad avut timpul aft ajungii la Gala% mar multe de 4 ail fost prinse
de Inghetul Dunarll pe drum, unde ad stat spit/1)e 100 Oile.
La 19 Isnuarie 1881 sloiI ad lnceput a curge 0 a tinut ast-fel In tot cursul lund Februarie.
La 12 Martie Dundreo era curatitd. mire Brdila 0 Sulina 0 la 15 a sosit In Braila primul
I. bastiment de Mare.
46

fLa 27 Decembrie 1881 a lnceput trecerea gheturilor ; la 31 a incetat navigatiunea. La


1
27 Ianuarie a reInceput trecerea gheturilor 0 la 9 Februarie a Inghetat. GmeniI trek. ceati dincolo pe ghiatit Ins& cu sfiallt. La 23 Februarie a sosit primul vapor din Viena.
47 La 16 Ianuarie ad Inceput sloiuri ad curgii; el erail de0 la 18, la 21 la ora 10 diminta
ghiata s'a oprit.
12

fSloif s'ad ivit la 31 Dec. In noaptea de 3-4 Ianuarie Watt s'a prins destul de tare.
32 1 La 5 Februarie s'a rupt ghiata care alpornit; Moil ad curs pantt la 7, lar la 8 Febr.
1

navigatia a Inceput.

') Fractiunile Insmnd: nun-an...Atom' represintA cjiva, numitorul (cifre latine), luna. Ast-fel 7/11, 7 Fe-

bruarie, etc.

www.dacoromanica.ro

145

EPOCA
3.

OBSER V A TIUNI

-6
co

bD
cso

PrImil slor aii 1nceput a curge la 6 Decemb. sdra :Id ad continuat pdnd la 12 Decemb.,
edad s'a limpedit. La 11 lanuarie spre ser sloiT au reinceput sd. curg 'Al la 17,
cand el erau ferte des1; la 18 Dundrea era Impd.natd eu gheturI can (rabia curgeau.

1884-85 31/I

Ghlata s'a oprit pand la capitdnia portulul In noaptea de 20-21; la vale Dundrea
era limpede. La 19 Febr. ghiata, s'a rupt si a curs vre-o 10 minute, (lupa care ea
s'a oprit 'Ana la 21, cdnd s'a rupt din nou. Sloil curg pana la 27, cdnd s'a limpedit
Dundrea si a Inceput circularea vapirelor. La 4 Martie a sosit primul vapor de la

2111

23

86-87

17/11

87-88

3/1

89-90

Mare.

Dundrea n'a Inghetat. Cel d'intal sloi curg In noaptea de 20-21 Decembrie, la 26 el
arad Prte desT, la 30 Dundrea limpedltd. La 4 Ianuarie a relnceput sil curgd sloT,
la 12-13 er erau fbrte desT, la 18 Dundrea era Impanahl, dar s'a limpedit la 20 Iinuarle; La 19 Febr. a sosit primul vapor de Mare. La 24 s'oil relncep a curge pan&
1,
la 30, ednd Dundrea s'a limpedit de tot.

85-86

88-89

21

28/X11

f SloiT ail Inceput a curge la 16 Ianuarie ll ad continuat pana la 31, cdnd Dundrea s'a
limpedit. La 13 Febr.'sloil relncep ; el sunt fOrte dei la 15 si 16, lar In noaptea de
16-17 ghiata s'a oprit. La 6 Martie ea s'a rupt si sloirjcurg pand la 10 Martie, edad
1 a sosit primul vapor din Galatr.
La 31 Dec. la ora 3 p. m. sloiT lncep a curge rari la Inceput, desT la ora 10 sera. La
1 lan. Dundrea era Impdnatil cu sloT; 10 vapre marT si mal multe cordbil si slepurl
73
s'au prins de ghiatd. la marginea portuluT. La 3 lan. gheturile s'au oprit la 10 seara.
La 17 Mart. Dundrea s'a curdtit si la 22 navigatia a Inceput.
18

15/111

3 III

16 III

14 Dec. nptea ad Inceput sloil carT ail curs pan& la 21 ; la 31 au reInceput si la 9


lan. la 9V, ore sera, Dundrea a Inghetat. La 15 Febr. la 5 ore p. m. ghlata s'a miscat
vre-o 20 metri, de asemenea si la 28 Februarie cam vre-o 10 metri. La 1 Martie la
60
orele 1, 3 si 5 gbiata s'a miscat, Insd imediat se opria; de asemenea la 2 Martie la
ora 4.40 p. m. li s'a oprit la 5.40. In fine la 3 Martie la ora 4.10 ghiata s'a pornit si
IILala 8 Martha a sosit primul vapor. Dundrea s'a limpedit de slol la 14 Martie.
f SloiT ad Inceput a curge la 17 Decembrie sl la 28 la ora 1.30 a. m. Dundrea a Inghetat.
4 Febr. ora 11.30 a. m. ghiata s'a pornit, dar s'a oprit dupd 18 metri, la 15 Martie
79
ora 11 noaptea, ghiata a pornit Iris& s'a oprit la ora 10.3 dim. In aceiasT di Inca. la
prInz ghiata s'a pornit dellnitiv si la 31 diminta Dundrea era curdtitd.
La 17 Dec. pAnd a dona di ad curs slor. La 24 el* ad relnceput si la 29 ghiata s'a oprit
7711 J la ora 1.30 a. m. La 15 Martie la 9 ore a. m. ghiata s'a pornit lnsa s'a oprit la ora

tLa

90-91 29/XII

15/111

10.30. In aceia.sT qi tus& la prinz ghtata s'a porra deflnitiv si la 31 Martie (Ilm. 1114a,

I.

91-9

92-9

93-9

28/X11
2811

31/XII

3/I

10 I 14{22
8
4/11

6111

1211

Dundrea era curatita.

(In acst iarnd Dundrea a Inghetat In dou rIndurf pe o (huata- de 22 zile. Sloir ad
Inceput mal IntaI sa eurgd. la 22 Dec. dlminta td a tinut ast-fel pan& la 28 cdnd
fluviul a Inghetat. Ghiata s'a rupt la 10 Ian. diminta. La 20 lan. ghiata curge 1ards1
1 st la 28 la ora 7.40 Dundrea a Inghelat pentru a dona oard. La 4 Febr. la orele 2.50
a. m. ghiata s'a miscat; ea n'a pornit I nsd decdt la orele 3 p. in . La 10 Febr. 7 ore

dim. Dund.rea era limpeditd.


SloiT Incep a curge la 26 Dec. si la 31 ghiata se opresce. Dundrea e limpede si se pdte
trece cu bdrcile. De la 28 Febr. 'Ana la 6 Martie ghiata pornesce In mal multe l'In65
durT, Insd se opresce necontenit. La 6 Martie ora 8.30 p. m ghiata pornesce deflnitiv.
1 La 7-9 Martie curg slol si se limpedesce.

41 J La 12 Febr. ora 3 p. m. ghiata s'a miscat, ea a pornit Iris& la 4.20 p. m., de la 13 la


ilnele luniT curg slol. La 1 Martie Dundrea este limpede.

{ N'a Inghetat. La 5-6 Febr. s'a prins o posghita de ghiatit; la 16-17 nelptea sloiT ad

94-9

Inceput a Curge pe Dundre; la 17 eT erati del.

SloiT ad Inceput a curge de la 2 lan. ora 10 p. m. In notiptea de 19-20 ghiata s'a oprit;
este pe alocurT libera. de gheturT. La 1 Febr. ora 12.30 pdna la ora 4 p. m.

95-96

20/1

47

flind vnt mare s'a rupt gbiata pe la mijlocul fluviuluT. La 14 Febr. ora 6 p. m.
ghiata a pornit dar s'a oprit; de asemenea si a doua di. La 18-19 ghiata s'a rupt
la mijloc. Din causa vntultif de la 21-27 Februarie s'a mal rupt din ghiat Inca
tot pe la mljlocul fluviuluT. La 6 Martie ghiata a pornit definitiv. SloiT au curs pnd
la 10 Martha, cAnd Duntirea era limpeditd de gheturT.
IDundrea

71890

19

www.dacoromanica.ro

146

h) Ltitimea Dundra n diferite puncte1).


M.

In dreptul frontieril
La E. de Ostrov
In dreptul BugeaculuI

I 150f sPigull
.

600 t Tilchia.

dealuluI Dervent
Parj6ieI

))

m.

1 400

550
1 loo{PViegusl-

scurgeriI lac. Oltina 1.750 {peste ost.

dluluI Tuna-Orinan
La scurgerea lac. Marlnu
In dreptul MguriI DagaI .
moriI Mamic . .

RaoviI

800
750
500

600
500

La captul N. al diguluI Cernavod,

La scurgerea lac. Purcaret


La SeimeniT marl'

La capul N. al ostr. Boasgic.


La N. de Kalachiof
La Topal
La GhizdarescI
La S. de Hrova
La 115,rova

La cda S. a ostr. Kiciu


La Vadul oil
La cotul Grpa-CiobanuluI.

650
1.350
1 150
550
400
1 000
400
600
500
1.750
550
150

400
450
200
200
200
200

La DdienY

La Movila-PopiI
La Ostrov
La Movila-Cazacilor
La Picinga
La Turco:Ma

1.600{Petten2st.

Cochirlenilor. . .
Ostrovuld Hinogu. 1.500
La podul peste Dunre .
750'

La Garliciti

La N. de Turc6ia (Iglita)
La Macin
La Ghecet
La Gura-Siretul uf
La Azaclti
La GalatI (mila 92)

inund.)

150
200
150

,
.

La cotul Pisica (mila 86-87).

La gura Prutuld
La RenY (mila 80)

La mila 79

77
72

c6da V. a ostr. lsaccea


La Isaccea
La Eschi-Cale
La Parke
La Somova
La Ciatal
La cotul Tulcil
La bifurcatia brat. Sulina

400
800
1.350
520
500
650
750
400
1 100
1 000
1.250( (milele
67-68)
1 150
700{ (mila 65)
6001 (mila 61)
600{ (mila 56)

I 500( (mila 51)

3001 (mila

49-50)

1.300( (mila 41)

i) Cursul navigabil al Iluviului. Vaprele in cursele lor, trec:


Prin fata Silistre (unde se afl debarcader 2), ocolesc pe la Nord ostrovul Hopa, trec
printre el 0 ostrovul Vechii2, tine malul drept prin fata orgeluluI Ostrov (unde se afl,
debarcader), apoI pe la Sudul ostrovulu Tilchia.
Las in drpta ostrovul Pacuiul lui Sdre, trece printre ostrdvele Venga (drpta) i
(sttinga), las, in stnga ostrovul Bimbaa, apol in drpta ostraele Pnlitul i Strtimbul,
iar in stnga, ostrdvele Toril, Puiul Strtimbul, iar putin mar la vale Talerul.
Pe lng malul drept, lasa in stnga ostrovul de pietri, tine stnga 'And la Rasova,
lasand in drpta ostr6vele Hozun-Ada ci Lung, apoI prin mijloc, la,s In drpta ostrovul
Hinogu, trece pe la Cernavodli (unde se afl debarcader), tine apoI stnga lasnd in drpta
ostraele Troina fi Seimeni-Mic, apoI maI la N. cele dou6 ostrve Boazgic (pe drpta), duph
care tinnd mijlocul apeI, las, in stnga ostr. Balaban, apoI maI la vale ostr. Attlrnati.
atre N. vaprele tin mijlocul pang, la 114rova (unde se afld debarcader).
De la Hrova urmza cotul prin fata Varomlu, las in stnga ostr. Kiciu i Gtiscaprin fata paduri Rugindsa, urrnz inflexiunea cursulul
Mare, trece prin fata
din dreptul gropii Ciobanulu, apoI spre N. prin dreptul Grliciului, Denilor, Ostrovulu,
tin6nd malul stng i tot ast-fel prin dreptul Picineget, ocolesce cotul de la Insula lu Mop
2) In timpul apelor mijlocit
2) Intre Silistra i CaldrasT (pe Borcea), este un vapor care face curse Intre aceste dou6 orase.
Puncte periculse pe Dundre sunt: Oltina, MArleanu, Balaban (aprepe de Topal) GrArla Vaporulul
(In jos de gura IalomiteI) si la Tiglina (fntre Galati i gura SiretuluI).

www.dacoromanica.ro

147

Dobre (care rmane In drpta), prin dreptul Turcdiei, Igli.f ei, Carcaliulut, Macinulut (ac este
debarcader), Ghecetului, la Braila (se afl debarcader).

Intre Braila i Macin este un vapor local, ce face curse intre aceste dou puncte.
De la Ghecet vaporul urmza firul apelor, trecand pe la Gala (i (unde se afta debarcader), my:A prin cotul Pisica.

De la Gala tl In jos, cursul Dunarff este masurat de Comisiunea danubian in "mile


marine (1 mil =1852m). La Galatf se afta mila 92. Miele sunt wpte p3 trmul stng.
Cotul Pisica se afla intre milele 86-87, Gura-Prutului intre 82-83.
Vaporul trece pe la Rent, intre muele 80-81, aci se afl, debarcader, las, In drepta
ostr. Isaccea, trece pe la Isaccea, unde se afl, debarcader (intre muele 66-67), catre E.
urmz5, firul apelor pOna la mila 54 (Ceatalul Ismail).
Din acest punct vaprele intra pe bratul Mica, urrnza inflexiunile acestuI brat, pana
la bifurca tia bratelor Sulina pi Sf. Gheorghe (mila 44), dup ce trece pe la orapul Tulcea (intre
muele 49-50), unde se afta debarcader.
Intre orapele Tulcea ci Gala ti, vap6re locale fac curse i intre aceste dou puncte.
De la mila 44, punct numit Agentia, vaprele urrnza cursul bratulu Sulina.
Intre muele 18 *i 8 s'a deschis canalul care scurtza trajeul cu 4 mile. Numerotatia

insa a ramas cea vechie pana la complectele modificad ce se vor maI aduce bratuluI. ')
Ast-fel vaporul parcurge intre punctele Agentia i gura Sulinel 40 mile.
Un vapor parcurge pe Dunare intre Silistra i Sulina distanta de 377.226'.
j) Pichete pe Dunre.

SITUATIUNE

Numirea

TrenarI .
2
3
4
5

6
7

8
9
11

Pichetul situat la E. orasuluT Tulcea, la 1 km. Denumire dupa Ese. 3 Tren instalat odinifira In

Carantinii .
Saonul . .
Eski-Cale

Isaccea
Lacea

Piatra calcatii .
Pistes.

Azactaii .
Ghecet .

.
.

Mitcin

12
13

Picineaga .

14

Hil.rova

15
16

Vadul-OeI .
.

apropiere.
Asezat la V. orasuluT Tulcea la 1 km. deprtare.
Asezat In fata monastirii Saonul. Observa, malul rus.
As,lezat la 3.500 m. spre E. de Isaccea, Observa Satu-Nou din Rusia.
ermul.
Post a.sezat In Casarma orasuluT. Observa Dundrea
Piquet asezat la V. de Isaccea lntre milele 68-69.
Asezat In dreptul cittunuluI Rakel. E numit (lupa balta cu acest nume.
Asezat la 1 km. spre E. de satul Pisica, observa Reni.
Asezat In satuI Azaclail In fata Gala:Olor.
In t'ata orasulta Baila. Comunica. cu MacIn prin sosea.
Post la Casarma din Oras.
Asezat la 2 km. departe de sat.
Situat la trecerea cu acest nume la N. de Harsova.
Post asezat In ca,zarma orasuluI, servesce pentru debarcader.

Cerna-Vodii, .
Raova . . .

.
.
.
.

Idem.

Pichet asezat In trmul Dunarlf, In satul Rasova.

k) Natura malului drept al Dunrif.


In genere malul drept al fluvittlui domina pe cel stang pe portiunea coprins intre Silistra
pi Gura Dunavqului, afar de positiunile de la Braila, GalatI i Reni, cad se bucurd de o
dominatiune relativa, din caura mlastinelor de pe trmul drept.

Cum dlurile Dobrogier vecine DunariT, nu telte vin a se prelungi 'Ana in patul
fluviulur, spre a-i inla trmul, ci multe din ele se opresc la deparad mar mult sari maI
putin mad, lar altele formza litoralul fluviuld, cred necesar pentru cadrul acestuI articol
a urmari curba ipsometrica 25m, de vreme ce o tnltime de cel putin 25m metri este suflcient dominarla asupra trmulul stng,
In acest studi voiti urmari i 'maximul Inltimii dlurilor vecinase malulur drept;
aratand i la ce departare de tr_m se afla aceste puncte culminante.
Studiul dominariI und trm asupra celuI-l'alt capad, o important esceptionala sub
raportul militar.
') Acum este tdiatd .1 bucla vestiat a luI M.; asi-fel ea' s'a scurtat i mai mult distanta pe brat.

www.dacoromanica.ro

148

Pentru acsta voiti Imparti cursul fluviului in mal multe segmente:


Segmentul Frontiera-Ezerul GArlIta. In acest segment coprins intre frontiera i ultimele
ramificatiI ale Mulla Bugeacu (Jud. Constar*, spre deosebire de cel cu acelas nume din
Jud. Tulrea) pe o lungime de 13 km. 500 m trmul drept al fluviuluI este marginit de
dlurile Icral-Ceea-Bair ci lapacea-Bair prelungit catre E. prin dlul Bureagulu. Dlul
Ceea-Bair Cu inaltime maxima de 135m, la 1 km. spre S. de orawl Ostrov cobra catre
Dunare cu o pant, de 'h.
C6sta este acoperita cm vii, iar valea larga in unele puncte pana la 500.
Iapcea-Bair, are lor maxinum la bariera de S. a OstrovululuI, cobra cu o pantA
catre Dunare de Lis.
Csta la V. de Ostrov este acoperit cu viI. Valea f6rte strmt i in unele locurI
d l ul formza insu trm u I.
Dlul Bugeaculu de 5i cu o inaltime numaY de 75m formz pe tt lungimea lul Ormul

drept al fluviuld.

Intre dlul Bugeac la V. i Dervent la E., se deschide pe o


Valea Ezerulu
lungime de 4250m valea formaba de revarsarile laculul Garlita, (asupra vailor in detaliti
se va vorbi la hydrografle).
Segmentul GArlita-Oltina, coprins intre (letal Dervent la V. i dlul de la Cetate la E.,
se intinde pe o lungime de 14 km. 500m.
Trmul e margina de la V. la E. de dlul Dement, inaltime 125m (la 700"' de la Orm),
dlul Canlidere 122m (la acea. I distanta), dlid Pdrjia 141m (la aceal departare), dbil
Movilelor i dlid de la Cetate, cu inaltimr de 142-100m (la 700m de la tOrm).
Panta general spre Dunare in acest sector este de 5, cdstele dlurilor formza chiar
fOrmul fluviuluI.

Licina la V. 5i Canlia la E.,


In acest segment se deschid din acelas punct dou
ambele intre Ezerul Grarlita i catunul Parjia.
Valea Ezeruldi Oltina. Intre dlul de la Cetate (la V.) i dlul Macuc (la E.), se deschide

valea formata de revarsarile laculu Oltina, pe o distar*, de 4 km.


Segmentul Oltina-Marleanu, lung de 6 km. 500m, este ocupat de dlurile Macuc la V.
Tuna-Orinan la E.
Inaltimea celuI d'antif 140m la 450m, iar a celuI d'al doilea 117"I la 300m de la trm.

Panta terenuhl V.-E., iar catre Dunare f6rte repede 'is, apele bat la plele dlurilor.
la E.,
Valea laculu Mdrleanu. Intre dlurile Tuna-Orinan la V. i Mgura Drgaice
.
se deschide valea laculu Marleanu, larga de 2.250m la gura.
.

lung de 6 km., este ocupat de dlurile Mgura-Dragaicei


la V. si Zbreia la E.; intre ele se all Valea Carasan. Inltimea primuluI dl e de 108's la
Segmentul Marleanu-Veder6sa,

1200m, iar a cela d'al doilea 115m la aceasI distant; panta dar catre Dunre este de '
clina dlurilor formand chiar malul fluviuluI.
Valea bltilor Vederoasa ;si Baci; filtre dlurile Zbreia la V. i Baci la E., se deschide
valea acestor dou baltI, larga la gura de peste 3 km.
Segmentul Vederoasa-Cochirleni, lung de 8 km., este ocupat de Dlul Mare intre lacta Baciu
valea Cara2nancea, mijlocul frmuluI este ocupat de Rasova. Inaltimea dluluI Mare este
de 133m la 1750m; panta catre Dunare de 5i este de 'it 3, totur Ormul este escarpat.
Intre valea Caramancea i CochirlenI terenul este putin ridicat, presentnd maI multe
movile isolate. Valea DunariI e larga in acsta parte 'Ana la 500m.
Valea laculuI CochirlenI larga, la gura de 750m.
Segmentul CochirlenT-Carasu, lung de 7 km. 500m, este ocupat dou6 dlurr: al Va. luluf de
S. ssi al celta' de N., intre care se afla valea mare, larga la gura de 600m. Terenul urca de la
S.V. catre N.E., ajungnd la cota 117m maxima, i la 900m departe spre frm. Panta dar

catre Dunare a terenuluI este de 'h.


Malul fluviuluI este inalt, mal' ales la pod unde are cota 50m.
Valea CarasuluI este larga la gura de 900m i este coprinsa intre dlurile Tetera-Bair
la S. 5i Cerna-Voclei la N.

www.dacoromanica.ro

149

VII. Segmentul Cerna-Vorl-Boazgic, lung de 11 km., ocupat de:

Dlul Cerna-Vod cu indltime maxima de 107m, cade spre Dunre cu o pantd de


Vs, malul este abrupt; intre el si patul fluviuld abia pe timpul schdereI apelor r6mine o
fd0e de 50"1 teren aluvional.
Valea deschis a Seimenilor mic, largd la gurd de 2 km. 5OO'

i ocupatd de lacurile

Purctireri (S.) 0 Domnsca (N.), intre earl' dlul In-Izlaz se opresce la 1 km. departe de
patul

De'lul Panar-Bair, coprins intre vdile Silistea la S. si Boazgik la N., are o indltime
medie de 921" la 600' din patul fluviulul, panta repede de ',6, malul este abrupt 0 formz
chiar trmul.
Valea Boazgiculu, larga la gurd de 1. km. 5001" este coprins intre dlurile PanarBair la S. 0 Zavol-Bair la N.
VIII. Segmentul Boazgic-Tichilesci, lung de 19 km., este ocupat de dlurile Zavol-Bair la

S. 0 Olacu la N., despdrtite prin valea Stapinet. Terenul merge in pantd Lwr urcOnd5,
(de la cota 89 la 102), in directia curgeriY fluviuluI.
De 0 panta terenuld cdtre tdrm este dulce, '/25, totu0 malurile sunt abrupte i 'nalte.
Din distan, in distantd, diferitele vi ce se deschid cAtre Dundre, dart acestuI segment
aspectul uneI dantele cu 7 colturI, formate de vdile: Zavolulu, Canara, Calachio, (ambele
aceste \TM formz5, chtre N.-E. valea StupineI), Olaculu, Alvanesd i Tatarulu.
Inltimea maxima a ambelor dlurI Zavol i Olacu este de 125"1, la 6 km. departe
de trm.

Valea Ticliilescilor, larga. la gurd de 3 km., este coprins intre dlurile Olacu

ksi

Caimaclia.
IX. Segmentul Tichilesclf-SaraiO, acest segment lung de 41 km., coprinde dlurile Caimaclia

Cadi-Cd ;via, prelungite catre V. prin dlul Ciobanulu, care formzd efindul de la Ildrova,

silind ast-fel Dundrea a descrie acel mare cot, care incep8nd de la Ghisdresc are
punctul cel mar inaintat spre V. la Vadul-Oii 0 se termind in dreptul Eschi-Saraiulu.
Dlurile nu ail indltimI marl, dar cum aceste n.ltimi sunt pe lngd tOrmul fluviuld
(82" la dlul Colcea, 400m de trm, VaroF 84m chiar pe frm), fac ca malurile s fie abrupte,

la IIArwva apa bate chiar in malul drept, scaldand necontenit cele dou6 stand jurasice,
aflate la S. 0 N. orauluI. PretutindenI pan la Harova avem cote marl' chiar pe malul
fluviuIut

O singurd vale se deschide spre Dunre 'Ana la flOrsova : Caimaclia largd la gurd
de 1. km.
Ilarflova ci cotul de la vadul Oil sunt dou positiunI tactice insemnate, de aceia in totI

timpir a jucat un rol insemnat 9.


La N. de HAiwva grla Broi i telt regiunea ml4tin6sh dintre el 0 Dundre, deprtza Inlimile dlurilor pand la o distantd ce variazd intre 8 0 3 km. ; cu tdte acestea
nicI clinele de N. ale dlurilor Ciobanul ci Caraula, nu ati indltim carI s trcd peste 501"
pnd la 1500m de BaroI, ast-fel cd panta aci este de f300.
Valle laculu Hasarlic i petriuluf Saraiti se deschid spre N. pe o largime de 2 km.
500m. Intre ele se aid dlurile Hasarlic (la V.) Fi Eschi-Sara (la E.)
X. Segmentul Saral-Picineaga. Acest segment lung de 30 km. pe coprinsul cruia sunt
dlurile : Viilor, Garliciului despdrtite prin valea Pietriulul, apoI dlul Viilor de la N. satului
Garlici, desprtit de dlul Grliciul prin Valea Bertesstr, dlul Mezetulu (d'asupra Ddenilor) despdrtit prin valea Viilor de dlul Viilor, dlul Moplu, dlul Coium-punar i in fine
dlul Ghiun-Ghiurmez.

In tot acest segment malul este tinut la distanta pand la maximum 4 km. spre Sud
0 se apropie din ce in ce cdtre N. de albia Dundrir de cdtre gArla Broiti 0 de revrsdrile i mla0inele trmuluI drept (cum sunt cele de la N. satulur Ostrovul).
') A se vedea crochiul No. 2, cum i geografia istoric i militar.

www.dacoromanica.ro

150

NumaT la S. de Picineaga, ramificatiile vestice ah dlulul Ghiun-Ghiurmez merg pang


In Dunare formand Movila Cazacilor, Inalt. de 129"1 la 1500m de Dunare, de aceia albia aci

este f6rte stramta (in unele locurT 200m). Inaltimea malului drept merge crescnd de la
S. catre N. (de la 641" la GarlicY, la 129m Movila Cazacilor).

Tkrmul pe t6ta lungimea este abrupt, dentelat i nisipos, afara de Movila Cazador
care e stancsa.
Vaile earl debuza spre Dunare in acest segment sunt:
Valea Viilor (catre N. numita vale), PietriwluT) intre dlul Viilor la S.

la N. este larg la gura pana la 3 km.


Valea Berton intre dlul Geirlicid la S. i Viilor la N., e stramta.
e) Valea Viilor (numita la E. Topdrscid) intre dlul Viilor la S. 0 Mezetului la N., valea

stramta la gura pana la 200m.


Valea Viilor de la Pdrga intre (laid Mezetului la S. *i dlul Movului la N., e stramt.
Valea scurta numita a Moscului.
Valea Derelet-Rosti intre dlul Rosa la S. i Coium-panar la N., rapsa spre S., des-

chis. la N.
Valea Ulmilor, scurta.

Valea Hogii de asemenea scurta, in fine


Valea Aiormanului, abrupta catre S. din cauza MovileT Cazacilor, catre N. deschisa
inundabila.
Segmentul Picineaga-Macin lung de 36 km. La N. de Comuna Pirineaga incep terenurl

inundabile pe o distanta de 10 km., ast-fel c inaltimile malulur drept sunt tinute 'Ana
la 6 km. departare de matca fluviuld.
La S. de Turcdia se afla stancosul dl numit al tut Rica, tkrmul aci este frte inalt,
336" maximum, lar apele fluviuluT scalda baza dluluT; inaltimea tkrmuluT drept se continua catre N. pang la catunul Iglita, unde se afla cota 36', chiar pe tkrmul fluviuluT.
Intre Iglita i Atkin valea se largete de la 4-5 km., totu. Y. trmul drept. doming.
Aci terenul este inundabil i ocupat de baltile Iglilai Carcaliti, ce departza 1115,10mile de malul drept al fluviulul.
Segmentul Mdcin-Isaccea lung de 74 km.
In acest segment fluviul descrie arcul de cerc Meicin, Ghecet, Galati, Pisica, Reni, Isac-

cea. Tot terenul de pe trmul drept este inundabil i acoperit cu ball, ceea ce departza
inaltimile pana la maximum 10 km. (in dreptul comuner Jijila).
Tot4 sunt dou dlurl car): inaintza catre V. 0. N.V. ca 2 pintenr printre inundaOunT, acetT doi pintenT, f6rte importantI, sunt Punctul Orliga Cu inaltimea de 110m, ce se

apropie de Ghecet Oa, la 8 km. i dlul Bugeacului cu 61111 inltime la extremitatea sa


N.-Vestic., se prelungesce catre N.V. apropiindu-se de Dunare pang la 6 km. ; acesta din
urma a fost utilizat de 11)11 in campania din 1877 9. Catre E. dlurile se apropie de tkrmul drept al fluviuld, ast-fel ca la Isaccea atinge chiar acest trm.
Pozitiile de la Braila, Galati sci Beni fiind inaltimI chiar pe trmul sang, pot fi utilisate cu folos pentru a se executa trecerea fluviuluT in aceste puncte; ele scad trisa, cand
punctele Ortiga ci Bugeacul ar fi bine fortificate.
Valle acestuI segment sunt :

Valea Jijila larga la gura, se stramtza din ce in ce &are E., corespunde la S.E. cu
Valea comund Greci. Valea Luncavita stramta de la gura chiar, se infunda catre S.
lsaccea i Positia de la Eschl-Kale 2). La V. orawluf Isaccea terenul inundabil de
pe trmul drept al DunariT incetza, pentru a da loc inaltimilor a se apropia din ce in

ce de albia fluviulut
Prelungindu-se ca un promontorirl printre terenurile ml4tinse, Eschi-Kaleh a fost
In t6te timpurile, punct de trecere insemnat i fortificat ; urme de intarirT vechT se gasesc
') A se vedea partea istoricti.
') A se vedea crochiul No. 3 i la partea istorica, resboiul din 1828::9.

www.dacoromanica.ro

151

chiar azr. Numirea turcsra fortrta-veche, SI arat destul importa,nta sa. Dundrea are

ltime, iar pe Ormul stng, positiunile rusescI de la Teraponti si Kartal sunt


departe de trm ca la 2 km.

aci 65O'

XIV. Segmentul Eski-Kaleh-Tulcea lung de 27,7651". La plele inltimilor de la Eschi-Kaleh

incepe terenul inundabil, acoperit cu baltI si garle de pe tIrmul drept al DunriI, ceea
ce face ca inltimele din acest segment s se oprsca la deprtrI, variind intre 21/2-6
km. de tIrm.
Garla Somovet curge pe sub mal.
La V. de orasul Tulcea, dlul Tulcea') inaintz ctre trmul fluviuluI, apropiindu-se

pana la 2 km., iar in oras inltimile se,tin f6rte aprpe de trm.


SCHITA No. f. TULCEA. (DupEt K. F. Peters).

E
yinzr Al: T

LEGENDA:
O Lss.

Laj Silt vechiu.


tO platr). varsa alba si rc0e.
inchia tcenuf,ie), \ ar l Mergelschiefer
nisiNgt, quartit 1 conglomerat
f. pamnt galben.

ZB. Fa.ntani.

p.

Case.

o Moscheia.
_T Conacul Pase.

cd

(Et,

6
X

porflr.

Biserica. mare.

Vice-consulatul austrlac.
Debarcaderul vaprelor austriaca.

EDC. Magazli.

oo Cariere.

Z Bluroul Comisiunif Europene Dunarene.

0000 Mori de vnt.

d'asupra nivelului maza sunt calculate In stanjeni vienezi.


SCALA

70.000

Vaile acestuI segment sunt :


Yalea Manca, care debusaz in dreptul meencistira Saonul ;
Yalea de la podul Bulgarului, la 4 km. spre V. de orasul Tulcea,
Valea destul de larget pe care se afl orasul Tulcea.
XV. Segmentul Tulcea-Duniivl lung de 40 km., dealungul bratului Sf. Gheorghe. Inltimile

In acest segment nu ating fluviul de cal in 3 puncte : la Prislav pe o lungime de 1.600m


(intre Tulcea-Prislav terenul inundabil tine inltimile la 3 km. departe de rm), la Cara1) A se vedea i geografia

www.dacoromanica.ro

1.52

Suhat pe 750m lungime, cu tte ca Intre Prislav i Cara-Suhat Inaltimile de la Parlita se


in apr6pe de fluviii (800m) i la Mahmudia pe 3 km. lungime.
Spre E. de Mahmudia terenul este iaral' inundabil i inaltimele de i mid, se tin
paralel bratuluT pana la gura Dunav'eluluI, exceptand cotul inundabil al bratuld Sf. Gheorghe
din dreptul comunfi Morughiol.
Ultimele ramificatiuni" Estice ale Mullet Duna vt se opresc in garla cu acest nume.
Valle In acest segment sunt :
Valea mare, care debuaza in dreptul laculuT Malcod;
Valea Curcuzu-Mare intre Prislav i Parlita i Valea ramiflcata in dou spre S. de la
Comuna Be-Tepe.

Linia de desparjire a apelor In basinul Vest-dunarean.


Fac parte din acest basin telte riurile, lacurile i vaile cu directia catre Dunare, pe
bird lungimea fluviuluT, coprinsa intre Azaclaa ci punctul ternzinus al frontierif de Sud.

Linia, care desparte apele ce se varsa In acest basin, are o directiune generala de
la N.-V. catre S.-E., pana la 5 kilometri spre V. de Constanta, iar de aci schimba directia
de la N.-E. catre S.-V., pana la piatra frontiera No. 26.
Acsta linie incepe de la extremitatea N.-Vestica a dlulut Bugeacul (punctul cotat 61),
cob6ra catre S.-E. pe celma acestuT dl (pe la punctul cotat 83), apoT pe culmea dlulut cu

Monument (pe la punctele cotate 72 $i 87), inconjura pe la S. Valea satulut Garvan, urmoza culmea dlulut Pietrosul (punctul cotat 162), continua catre S. pe c6ma dlulut Can-wile, pe la N. de Vdcarent, pe la movilele Sapate (cota 102), movila Fusef (108), de unde
inconjurand pe la Sud valea Gloduluf, ja directia catre Est pang la dlul Sevatin, a carel
coma o urmza catre S., trece pe la movila Kitlau (197), continua catre S.-E. culmea dlurilor : Pietrosul 30. Piscul Tutuiat. Aci e punctul de unde pornesce catre Est unja despartitre
a apelor din basinul Nord-Dunarean.

Din Piscul Inalt, dupa ce acst linie desparte valea Luncavitet de aceia a Grecilor.
continua catre S. pe la punctul trigonometric Grect (cotat 426), apol se inclina putin catre
E., trece prin punctul cotat 407, urmza catre S.E. culmea dlurilor tubeilor, Negoiu (cotat
403) $i Almalia (cotat 370).

Dupa ce desparte valea Cerne'i de aceia a Taitet, linia se continua catre S.-E. pe culmea dlurilor David, Hancearca (pe la punctul cotat 346), se indrpta catre Vest pe culmea
dlurilor Amzalat (pe la punctele cotate 330 i 250) i Carapcea (cotat 210), inconjura pe
la E. Valea Jaila, pe care o desparte de aceia a Tailet, trece pe la Orta Cairac (cotat 285),
se indrpta catre S.E. pe culmea Sacar-Bair, pe la punctul Atmagea (cotat 399), inconjura
pe la N. valea Arman-Cessme, urrnza culmea dlurilor Sultan-Bair, desparte apele Saraiulut
de acele ale Slavet, apor catre S.E. pe culmea (Mitchel" Periclic, pe la punctul Doerant (ErGhiobea-Tepe, cotat 392), pe la punctul cotat 369, desparte apor apele Topologulut de acele
ale Casamcd, trecnd pe culmea dlulut Coru-Bair (pe la punctele cotate 304, 313, 307,
287 $i 227).

Se indrpta apoT catre S. pe culmea dlulut Dulgheru, pe la punctul Turbencea (cota


252), urrnza culmea acestur dl pana la punctul cotat 206, inconjura pe la N. valea Cartal, se indreptza apol pe la Vestul acesteT val pe dlul Cartal, pe care Il urinza pana
la dlul infiratelor la Estul comunif $irizt, trecnd pe la punctul 209, se indrpta ea-Are S.E.,
pe la Ragi-Bairam-Tepe (cotat 214), apol pe la punctele cotate 166, 1.63, 171, pe dlul KosTepe-Bair (cotat 203), pe dlul Bilarlar, p6 la punctul Ghelangik-Tepe (cotat 189), pe culmea dlulu Bilarlar-Bair, pe la punctul numit Cara-Tepe (cotat 177).
Culmea acestur dl o urmza pe la punctul cotat 142, apoI pe dlul Ilanlik-Bair prin
punctul cotat 1.25, Oa, la punctul Caramurat (cotat 118m), d'asupra satuluf, continua catre

www.dacoromanica.ro

153

S. culmea dlulu'i Armut-Bair, pe la punctul Caramurat-Tepe (cotat 108); de aci catre S.-E.,
pe la punctul cotat 89, pe la Nordul Vaii-Ciobanului, se continua catre punctul Islam-Tepe,

(cotat 91). pe la Duran-Tepe, la V. de Canara, catre S. la punctul Palaz saii Ciatal-Iuk


(cotat 71), pe la Tazli-luk (cotat 72) si in fine pe la cota 60 aflatd de 5 km. de orassul
Constanta la Incruciarea celor 2 Valuri numite ale lui Traan 0 apr6pe in punctul, unde
linia feratd taie aceste valurt
Catre S. linia de desprtire a apelor este f6rte putin &finita din causa terenuluI
apr6pe orizontal, totuI in trasurI generale, acestd linie se indrptd cdtre Vest, pnd la
movila Cara-Iuk (cotata 88), de aci cdtre S. pe la movila Iuci-Iuk-Berichi (cotat 81); dupd
ce inconjurd, pe la E. valea Mahometcea, trece pe la Eschi-Tepe (cotat 01), apoI pe la V. de
Musurat, pe la N. de Topra-isari, pe dlul cu acelq nume, se indreptd catre S. pe culmea
dlurilor Meragi-Bair, lasd la V. valea Sanar-Dere, se continua pe culmea Mulla Cogea-

Sirt-Bair (pe la punctul cotat 100), lasd catre E. Valea Akeac-dere, trece pe la movila
Iasi-Iuk (la S. de Cara-Kid, cotat 117) din dlul Arta-Burun, se indreptd printre satele
Azaplar isi Mustafacti, pana la dlul Cara-Iuk (cotat 130); de aci isI schimbd directia cdtre
S.-V. pe culmea dluluI Coru-Sart pana la movila Ghiuvenli II (cotatd 152); dup ce lasd
catre S.-E. valea Daulu-chid-culac, urmzd cma dlului Alibi-Kioi, pn la N.-V. de Caraomer,

lasd apoI catre N. V. Valea Alibi-Kid, Dere-Kid i. se indreptd pe dlul Bair-Iuiuk, trece
pe la punctul Bali-lick (cotat 182) li urmnd c6ma dlulu'i Dere-Kid ese din Dobrogia pe
la piatra frontierd No. 26.
IV.

Cursul bunariT. OstrOve. LacurT. ItlurT cu afluentiT lor, carT curg


i

valle carT se deschid la Durare.

A. Basinul Vest-dunarean.
a) Descrierea Dun'arli Intre punctul terminus i dlul BugeaculuI.
a) Dunrea incepe a uda teritoriul DobrogieI de la Punctul Terminus, aeijat la 800"
spre Est de bastionul Itsch-Tchenguel al orauluI Silistra '). Ldrgimea albiel incepe a se mdri,

chef de unde in dreptul SilistreI era de 850", la frontera acestd ldrgime este de 1500".

Largimea albieI crete cu ct fluviul inaintzd catre Est, atingnd maximum la


comuna urbana Ostrov (3200"), pentru a lasa loc la 4 ostr6ve marI i noud maI miel semnate intre frontera, i dlul Bugeaculur, unde bratul de la Nord, numit Ploga se reunesce
cu cursul navigabil al fluviulul, reducndu-se ldrgimea la 550".

Intre frontera i dlul BugeaculuI, Dunrea pe un parcurs de 9'12 km. are directia
de la Vest la Est.
13) Ostrdvele In acstd portiune sunt :

Pastramagi lngd i la Est de frontier, depinde de comuna Ostrov. Este format din
aluviunI de nisip i pietris. Are forma lungdrtd, ca o teca de fasole ; lungimea sa este de
2 km., iar lArgimea medie de 700", cu o suprafat," de 120 hectare.
Bratul de miazd-zI, care desparte ostrovul de trm, are o lrgime de 200", adncimea
de 4"; ce! de Nord, care '1 desparte de ostrovul Hopa e lat de 250" i adnc de 4'. Ambele

aceste brate sunt navigabile. Ostrovul este acoperit cu iarbd ce servd de p6unat ; nu e
locuit ; are numaI treI colibe la marginea de Vest ; cu timpul se va uni cu uscatul.
Hopa, ae0at in fat i la Nordul celuI precedent, cu care tinde a se uni, fiind
de aceiaI formate ca i el. Tine de comuna Ostrov. Forma sa e lungdreatd, terminndu-se

de o parte i de alta cu doug capurY ascutite. Lungimea luI e de 2'/2 km., ldrgimea de
') PosiVa alronomicti a acestui punct_este aratat, la Geografia matematica.
71890

20

www.dacoromanica.ro

154

750m, lar suprafata de 150 hect. Este acoperit cu salciI. Bratul de la N., care 11 desparte de
teritoriul jud. Ialomita este navigabil avnd 800m largime i 8-10'" adancime. In fata sa
se deschide pe Ormul sting canalul Borcea, care curge pe teritoriul jud. Ialomita.
Langa marginea Sud-Vestica a acestul ostrov se afla alte dou# mat mid, ambele
Cu o suprafata de 20 hect.
Ostrovul vechia, a4e.jat la Vestul ostrovuld Hopa i despartit de el printr'un brat

navigabil de 150m largime 0 12 adancime. Este format din deposite aluviunare, argil
amestecat Cu pietri i nisip. Forma luI este lungarta, terminandu-se la Vest cu un cap
alungit. Lungimea luf e de 3'2 km., lar latimea de 1500m 0 are o suprafata de 720 hect.,

din care 60 (la V.) acoperite cu salciI, restul cu iarba ce servesce de pvnat vitelor
locuitorilor comunit Ostrov de care tine. Insula nu e locuita, numal dou6 colibe de pastorI

sunt la marginea de nord. Bratul ce o desparte de jud. Ialomita are 300m largime 0 5
adancime, acest brat se ingusteza intre Ostrovul vechiti
Tilchia, care apartine jud. Jalomifa. Lungimea acestuia este de 10.700m, largimea
de 1500'", suprafata de 1600 hect. Forma sa este alungita, terminandu-se cu un cap ascutit
la Vest; formatiunea sa este ca a celor precedente. Bratul ce'l desparte de trmul sting
adnc de 5m. Bratul navigabil trece pe la Sudul ostrovulusi Tilchia prin
este lat de 300m
fata comunelor Ostrovul ci Bugeacul este larg de 750m 0 adanc de 12m. Insula este nelocuit i acoperita Cu padurf de glen' la estremitatea Vestica 0 pe malul Nordic, in total
pe o suprafata de 150 hect., restul e acoperit cu
Langa marginea Sud-Vestica in bratul ce o desparte de Ostrovul vechiti se MU

o mica insula (supr. 40 hect.), iar aprpe de Ormul sang (jud. Ialomita) sunt alte

doug

Ostrdve mid (20 0 15 hect.) tte acoperite cu salci.

In scobitura Sud-Vestica a Ostrovuld Vechi se Oa micul ostrov numit Pacuiul


mic, ce are 750m lungime i 250m latime (supr. 25 hect.) ; iar la Sud de acesta un altul
mare : Pacuiul mijlocia de forma alungita cu 1000m lungime 0 100m latime (supraf. 40 hect.).
Ambele sunt acoperite cu salciI i apartin comunit Ostrov. In fine Pacuiul mare situat in
fata comunit Ostrov, de care depinde 0 de care se desparte prin bratul navigabil al flu viulul, larg de 300's j adanc de 10m. Lungirnea lus este de 1200m, largimea de 80m, suprafata
de 80 hect.; forma sa este lungareata. Tot ostrovul este acoperit cu arborI fructiferI. Cu
timpul t6te aceste ostrve cu denumirea de Pacuiul se vor uni cu Ostrovul Vechiti.
Mal e de notat micul Oslrov aeijat apr6pe de malul drept, chiar langl comuna Ostrov ;
e de forma alungita cu 800m lungime 0 80m largime, suprafata de 30 hect., este acoperit
cu liveli.
y) Val.

I. 0 singura vale se deschide spre Durare in tt portiunea coprinsa intre frontiera


0 Mu' Bugeaculd. Acesta vale este frte importanta, pentru ea maI mult de jumatate
din ea formeza frontiera intre Dobrogia 0 Bulgaria.
Ea se numesce Regederesi-Ceair 0 se afla pe teritoriul comunif Almallu ; ja nascere
din bifurcatia delurilor Icral-Ceia-Bair (din Dobrogia) i Topci-Iol (Bulgaria), la piatra
frontiera No. 5 0 la pichetul No. 3 (Gabrovita); se indrpta catre N.-E., avnd directia
generala S. S.E.-N. N.V. printre dlurile Icral-Ceia-Bair, pe drepta (in Dobrogia), i SillOlu-Sirt pe stinga (Bulgaria). Pe valea sa, in dreptul fortuld Arab-Tabia, se formza o fan
tang numita Ibraim-Pax-Cepne.
Lungimea acesteI vai este de 6 km., dintre care numaI 31/2 servesce de frontiera,
adica intre pietrele 4-5, cad de la piatra 4, frontiera suie catre Est clima deluluI Icral-CeiaBair, pe la Estul fortuld Yelanli-Tabiasi, care remane in Bulgaria.
La Ordu-Tabia (Bulgaria), valea incepe a se lrgi i mal catre Nord se intalnesce
cu valea Iasi-Tepe-Ceair (Bulgaria).
Pe valea Regederesi-Ceair merge calea nationala Silistra-Bazargik. Catre Silistra,
valea e larga i acoperita cu viI, maY catre S. E. incepe a se strimta. Nu e alimentata
de cat de ape de plol.

www.dacoromanica.ro

1.55

b) DunSrea Intre Bugeac i dlul Macuc.


De la dlul BugeaculuT, Dunr.ea are o directie S.V.-N.E. pe," un parcurs de 18 km.
pan la dlul Macuc, puntul trigonometric Oltina.
p) Ostrovele pe acsta portiune sunt:
a)

Pacitiztl lui Sdre, care tine de comuna Garlita, ctunul Garlita. Este format din
aluviunT, acoperit Cu nisip si pietris; ostrovul este neproductiv. Forma luT este lungrt,
are 2 km. lungime, 200m ltime si 70 hect. suprafat. Bratul navigabil al fluviuluT trece
pe la Nordul insuler si are 200m lrgime i 10m adincime.
Venga, un mic ostrov, aselat in fata chtunuluT Parjoaia de care deprinde, are 700"'
lungime
30' ltime; suprafata de 20 hect. Ostrovul este neproductiv, flind acoperit cu
desparte de
pietri si nisip. Bratul navigabil trece pe la Nordul insuleT, iar cel care
t'rm are 20m lrgime si 3"' adincime.
1.0. La N. si apr6pe de trmul sting se afl Ostrovul 5'oiznu1, ce tine tot deTctunul
Parjoaia, are 2'/2 km. lungime, 100m ltime si 25 hectare suprafat. Estel,acoperit cu slciT i richite.
Bratul de Nord 11 desparte de teritortul jud. Ialomita,are 50'" lrgime si 5m adancime.:;
iar cel de la S., intre el si Venga, este navigabil si are 1017m largime si 15m adncime.
Micul Ostrov Cali-George, aprdpe de Ormul drept si Bim-bagt, apr6pe de de t'rmul
sting, sunt aselate maY jos pe Dun6xe, ambele in de comuna Satu-Noti. Acesta din urm

are o suprafatd de 415 hect., lungime de 2 km. si lrgime de 400m. Bratul navigabil al
fluviuluT trece printre ele si are 450m latime si 16m adancime. Ambele sunt acoperite cu
slcir si richit. In fata OstrovuluT Bimbasa se scurge in Dunre, pe malul sting, un brat
al Bored.
Pdrlitu, aselat aprpe de trmul dobrogian in fata EzeruluT Oltina, depinde de
comuna Satul-Notl. Formatiunea sa este aluvitinala; in partea de E. este acoperit cu
iar la V. cu nisip si pietris. Forma luT este eliptica, lung de 2 km., larg de 1 km., are
o suprafat de 120 hect. Bratul navigabil trece pe la Nordul OstrovuluT, iar ce! care 11
desparte de t6rmul dobrogean are 60m lrgime j31i2m adincime.
Strimbu, asecjat in fata canaluluT de scurgere al EzeruluT Oltina, depinde de comuna Oltina. Suprafata sa e de 200 hect. (lung 2'i2 km., larg 1 km.), este acoperit cu slciT
si richita.
Bratul care'l desparte de Dobrogea are 700m lrgime si 6' adancime. Cel navigabil
trece pe la Nord.
7) Lacuri, rur i val.

Garlita. Lac aselat pe teritoriul a 3 comune : Garlita (pe Ormul de E.),


Bugeacul (pe Ormul de N.V.) i Almalin (pe pariul cu acelas nume). Forma luT este ca
aceia a unuT cimpor. Se intinde de la S.V. ctre N.E. pe o suprafat de 8 km. p. si are
o lungime de 10 km. iar latimea medie de 212 km., exceptand balta format, la N.E.
II. Ezerul

(20. hect. supr.).

Lacul trebue s, se fi format din revrshrile fluviulul, de care se desparte printeo


limb de pdmnt de 300m si inalt de 2'i2m. El comunA cu Dunrea prin garla Dervent,
de 21;2 km. lungime, care iT vars prisosul apelor in fata insuleT Pacuiul-lur-S6re si peste
care trece un drum comunal ce duce la Bugeac.
Malurile lacului In partea Nord-Vestic, Sudica i Sud-Esticil sunt inalte i stanc6se,
din causa naturiT dlurilor incunjurtre. La N. dlul BugeaculuT si CaramiieT ; la Vest,
dlul Belezlichi-Sirti; la Sud, dlurile Burun-Sirti j Bone-Sirti ; la E. dlurile Garlita,
Galita, Scord, Taplic si Draca.
Basinul sti coprinde 3.000 hectare, carea partin comunelor Rugeac, Ostrov, Almaliu,
EsechioT si Garlita; el e coprins intre dlurile : Draca, Der vent, Canlidere, Curdeli, Carvan la Est; Cuiugiuk-Iolu-Bair, Tasli-Burun, Ceatal-Iol-Bair, BeT-Orman-Bair, TiumbetBair si Pinirlik-Bair, la Sud; Topci-Bair, Icral-Ceaea-Bair, la Vest; lapce-Bair i Bugeac
la Nord.

www.dacoromanica.ro

156

Adncimea laculur este de 6'n maximum. Fiind alimentat de Dunare, se gasesce in


el tot felul de pesce in abondenta si de bung, calitate ; pescaritul face una din ocupatiile
locuitorilor din Garlita, Galita si Bugeac, cari transporta pestele la Ostrov si de aci la
Calarasr si in satele de pe canalul Borcer.
Paraiele si vane ce se deschid in ezerul Garlita, sunt :
Valea Bugeacului la Nord, plca din plele estice ale dlulul Caramiaer, se indrptg,

catre E. printre dlurile Iapce-Bair si Bugeac la N., Caramiaer la V. si S. Lungimea ei


este de 2112 km.; malurile jse, iar aprpe de gura sunt inalte si stanc6se. Nu e alimentata de cat de apele de plie. Se afla, pe teritoriul comuner Bugeac si taiata de drumul
comunal Almaliu-Bugeac.
Peiriul Almaliu la Nord, el Lida teritoriile comunelor Almaliu, Ostrovul si Esechior.

Isvorasce din plele Estice ale dlulur Topci-Iolu-Sirti, se indrpta mar intaiti catre N.E.
pana la Satul Almaliu, de aci catre E. pang la Cismeaua Ostrovenilor, la 2 km. spre S.
de urbea Ostrov, de unde se indrpta continuu catre N.E., pan la varsarea sa in partea
Sud-Vestica a Ezerulur Garlita.
Curge printre dlurile : Icral-Ceaea-Bair, Trancovita, Caramiaer la Nord si. SariMesea-Bair la Sud. Lungimea sa este de 12 km.; av6nd ap in continuu ; malurile sunt
inalte si rapse ; valea sa se mar numesce si Beilic-Ceair.
Basinul s'ti are o suprafata de 15 km. p., coprins intre dlurile : Sera-Ceaea-Bair,
Iapce-Bair, Caramiaer la N., Topci-Iolu-Sirti la V., Belezliki-Sirti la S. si Ezerul Garlita la
Est. Pe valea sa merg drumurile comunale, care lgg Ostrovul Cu Almaliu si Esechior.
Afluentir acestur parla, pe drpta, sunt :
Valea Gabrovita, pe teritoriul comuner Almaliu, nasce din plele S.E. ale dlulur
Icral-Ceaea-Bair, pe frontiera bulgara, langd piatra No. 6, la movila Gabrovita,, se in-

drpta de la S.V. care N.E. si se deschide in valea pariulur Almaliu, la satul cu acelas nume.
Este marginita de dlurile Icral-Ceaea-Bair la N.V. si Sari-Mesea-Bair la S.

Valea este strimta si importanta din punctul de vedere militar, de re-ce este urmat de drumul comunal, care duce de la Almaliu peste frontiera, unde se unesce Cu soseaua national& Silistra-Bazargic (Bulgaria). Nu e alimentata de cat din apele de pl6ie ;
lungimea er este de 2 km., pan la comuna Almaliu.
laguda-Ceair, vale pe teritoriul comunir Almalitl, se desface din p6lele Estice ale
dlulur Sari-Mesea-Bair, se indrpta catre E. in directie generala S.V.-N.E., printre doua
prelungirr ale dlulur, care 'Arta aceiasr numire de Sari-Mesea-Bair. Are lungime de 6 km.,
e stramta, debusaza in valea Almaliu, ceva mar jos de Cismeaua Ostrovenilor. N'are nicr

un drum prin ea, este alimentata numar din apele de plie.


Sari-Mesea-Ceair, vale pe teritoriul comunir Almaliu, se desface din WU cu acelas nume si corespunde cu piatra frontiera No. 7, se indrpa catre E. in directie generaid S.V.-N.E. si dupa o lungime de 5 km. se deschide in valea Beilic-Ceair. Valea este
j6sa, nu e ,alimentata de cat din apa ploilor si e taiata de drumul Almaliu-Esechior.
Pampur-Ghiolgiu-Ceair, 'Arita pe teritoriul comunir Almallu ; ja nascere din p6lele
S.E. ale dlulur Topci-Iol-Sirti, in Bulgaria, sub den umirea de Topci-lol ; are directie

S.V.-N.E. On la frontiera, pe care o taie la egal distanta intre pietrile No. 7 si 8. De


la frontiera pan la varsarea in pariul Almaliu (la 1 km. mar sus de varsarea acestuia
In lacul Garlita), prta numirea de Pampur-Ghiolgiu-Ceair. Curge printre dlurile Sari-Mesea-

Bair la N. si Belezliki-Sirti la S. Are un curs de 11 km.; malurile sunt jse, este taiat de
drumul comunal Almaliu-Esechior si de altele mar mid.. Ara important militara, de
re-ce strabate frontiera.
Pe stinga, pariul Almaliu, primesce :
Valea Trancovita, pe teritoriul comunir urbane Ostrov, incepe din plele apusene
ale dlulur Tramcovita, se indrpta mar intaiti catre E. si apor care S., cu directia generala N.V.-S.E., merge printre dlurile Trancovita la S., Iapce-Bair la N. si dlul Caramiaer la E., se deschide la Cismeaua Ostrovenilor. Valea nu e adanca, malurile sunt j6se, e

www.dacoromanica.ro

157

alimentata numaY din plot Lungimea el este de 4 km. 0 e taiata de drumul comunal
Ostrov-Almaliu 0 de cel judetn Ostrov-Cuzgun.
Valea Curu-Canara la S.V., face hotar intre comunele AlmaHu i Esechiot Se desface din p6lele S.E. ale dluluI Belezliki-Sirti (in Bulgaria), taie frontiera la S.E. de piatra
No. 8, intre acesta i pichetul romanesc No. 6. Pe prelungirea e, in Bulgaria, se afla
valea Hamazli-Ceair, ce se bifurca catre Est cu numirea de Mahale-Orinan-Ceair, insotita
0 de un riuor. Cate trele aceste vAi sunt acoperite cu padurI pe frontiera.

Intrand in Dobrogia, valea Curu-Canara se indrpta catre N. in directie generala


S.S.V.-N.N.E., printre dlurile Belezliki-Sirti (la V.) 0 Hagi-Durac-Sirti (la E.) ; dupa o
lungime de 3 km. de la frontiera, se deschide in Ezerul Garlita. Malurile sunt pe alocurl
pietrse i acoperite Cu Odurt valea stramta i urmata, de drumul ce se desface din
oseaua Ostrov-Cuzgun la cda S. a laculuI Garlita 0 merge catre S., trece frontiera pentru a se uni cu oseaua nationala Silistra-Bazargik. E e de o frte mare importanta mi-

Mara, care reiese din drumul ce o strnate. Valea nu e alimentata de cat de apele
de plot
Kiuciuk-Kessen-Ceair la S., pe teritoriul comuniI Esechiot Ea se desface din plele

N.E. ale dlulul Hagi-Durac-Sirti, de langa punctul trigonometric Esechiol, se indrpta


catre N. in directie generala S.V-N..E., printre delurile Burun-Sirti la V.
Bone-Sirti la
E. ; dui-A o lungime de 4 km., se deschide in lacul Garlita. Valea e stramta, malurile acoperite de tuft nu e alimentata de cat de plot E urmata de drumul EsechioI-Garlita.
Valea Esechid la S., pe teritoriul comuniI Esechiol ; incepe din p6lele S.E. ale deluluI Hagi-Durac-Sirti ; se indrpta maI 'MUM &are E., printre dlurile Hagi-Durac-Sirti,
Bone-Sirti la V., Saban-Bair, Tiumbet-Bair la E. La dlul Tanas-Sirti (V.), schimba directia catre N. pe langa delul Versat-Sirti (V.) 0 dui-A un mers de U. km. se deschide in
lacul Garlita. Malurile sale sunt j6se. Pe ea merge drumul Garlita-Esechiot Este importanta atat din punctul de vedere al suprafetiI ce ocupa cu secundarele sale (4.500 hect.),
cat i prin trecerile ce deschide peste frontiera. Teritoriul care apartine acesteI var principale este coprins intre delurile: Bone-Sirtt si Hagi-Durac-Sirti la V., Mahale-Orman-Bair,
Saban-Bair, la S.-V., Pinirlic-Bair la S.-E., Tiumbet-Bair, Cuiugiuc, Versat-Sirti, RegeneBair, Tasli-Burun, Olucli-Cuiugiuc-Bair i dlul Garlita la E.
Valle secundare, care se deschid in acsta vale pe stanga sunt mid 0 MVO insemnatate ; cele de pe drpta sunt.:

$aban-Ceair, pe teritoriul ComuniI Esechiot se deschide de peste frontiera din


Olele S.-E. ale dlulul Mahale-Orman-Bair, trece in Dobrogia intre piatra No. 9 si pichetul

romanesc No. 7, se indrpta catre N., in directie generala S.V.-N.E., printre dlurile
Saban-Bair (la V.) 0 Pinirlic-Bair (la E.); dupa o lungime de 4 km., se deschide in prelungirea vii Esechior, chiar in mijlocul satulut Valea este stramta i acoperita cu fanete
padurt Prin ea se continua drumul, care de la Esechior, trece peste frontiera aprpe de
pichetul No. 7 0 merge a se uni cu oseaua nationala Silistra-Bazargic. Are o mare importanta militar. Valea nu e alimentata de cat de apele provenite din plot
b) Regene-Ceair pe teritorul comuniI Esechiot Este formata din unirea a dou
:
Punar-Orinan-Ceair (la V.) 0 Kilege-Ceair (la E.), care inconjura dlul Tiumbet-Bair. Ambele aceste val, formate pe teritoriul bulgar, aa o directie catre N., vin a se uni la frontiera
intre pietrele No. 9 0 10 (pichetele romane No. 7 0 8), pentru a forma valea Regene-Ceair,

care se indrpta care N. in directie generala S.V.-N.E. printre dlurile Tiumbet-Bair


(la V.) 0 Tanas-Sirti (la E.). Dupa un parcurs de 6 km., se deschide in valea Esechior la
2 km. maI jos de satul Garlita.
AtAt vaile tertiare (Punar-Orman-Ceair, Kilege-Ceair), cat cea secundara (Regenesunt acoperite cu paclurl la frontiera, cea secundara
Ceair) sunt stramte. Cele dou
e acoperita cu verdtA. Cate trele sunt alimentate de plot Prin valea Punar-Orman-Ceair
trece drumul, care venind de la Esechiot peste dlul Pinirlic-Bair, taie valea Punar-Orman-

Ceair, suie dlul cu acela nume, trece peste frontiera pe dlul Tiumbet-Bair, pentru a
se uni cu oseaua Silistra-Bazargik (Bulgaria).

www.dacoromanica.ro

158

Tanas-Ceair, pe teritoriul comunir Garlita,

stransa intre dlurile Versat-Sirti la


E. si Tanas-Sirti la V.; nasce aprpe de frontiera la piatra No. 10 in punctul Cuiugiuc ;
directia; sa generala este de la S.-E., catre N.-V., dupa, o lungime de 3 km., se deschide
In valea Esechia Este alimentata din ape de plor si n'are nicr o insemnatate.
Nursus-Ceair numita i Valea Garlifa, pe teritoriul comunelor Carvan i Garlita.
.

Este formata din cloud van Cuiugiuc-Ceair, care incepe din plele S.-E. ale &Whir CeatalIolu-Bair (Bulgaria) si Demecican-Cula-Ceair, ce se desface din plele N. ale dluld CarvanBair (Bulgaria).
Ambele aceste v strabat frontiera intre pietrele No. 9 si 10 (la pichetul No. 10, ce
se afla, la confluenta lor) i in Dobrogia formza valea Nursus-Ceair, care indreptandu-se

catre V., cu directia generala S.E.-N.V., dupa ce face un mare inconjur, numit TasliBurun-Ceair. Parcursul vi r este de 1.2 km. (afara de cele dou6 tertiare, fie-care de cate 4 km.),

si se deschide aprpe de satul Garlita.


Valea e stramta, malurile pe lungime de 8 km. sunt acoperite cu padurr in partea
superibra, in cea inferira cu tufls i pasiud Dlurile intre care se afl acsta vale sunt :
Cuiugiuk-Iolu-Bair, Cara-Burun-Bair la E. Versat-Sirti, Regene-Bair, Ceatal-Iolu-Bair (la V.)

Carvan Bair la S.
In valea Nursus-Ceair se deschide pe stinga valea tertiara Cavac-Culac-Ceair, care se
desface din plele Sud-Estice ale dlulur Bel-Orman-Bair (Bulgaria), se indrpta catre N.
cu directia generala S.V.-N.E., strabate frontiera la V. de pichetul romanesc No. 9, merge
printre dlurile Ber-Orman-Bair i Versat-Sirti la V., Ceatal-Iol-Bair i Regene-Bair la E.
Dupa o lungime totala de 8 km., valea, care este parcursa de drumul ce se bifurca din
Valea Nursus-Ceair pentru a duce la Kiuciuk-Kainargi, se deschide in valea Nursus-Ceair.
Are o 6re-care insemnatate
Valea Garliter e de o mare insemnatate militara, cacr pe fundul er merge drumul
de la Garlita la Kiuciuk-Kainargi, pe la pichetul No. 10, in Bulgaria. Mara de acest drum
principal, la 4 km. spre S. de Garlita se bifurca un altul, care urea dlul Regene-Bair
trece frontiera, pe la E. de pichetul No. 9; lar la impreunarea vailor Esechior-Ceair i Nursus-Ceair se bifurca un alt drum, care urcand dlul Versat-Sirti, trece frontiera pe la piatra
No, 10, la punctul trigonometric numit Cuiugiuk.
Satul Garlita este punctul cel mar important al regiuner din punctul de vedere militar,
cad la el se impreuna 4 drumurr, cad radiaz i trec frontiera.
6. Valea Cuiu-luc-Ului, la E., pe teritoriul comunelor Garlita Carvan, este formata

din alte 4 mar mid van


Cara-Culac, ce se desface din plele Estice ale dlulur Carvan-Bair (Bulgaria), se
indrpta catre N., cu directia generala S.E.-N.V., intra pe teritoriul Dobroger langa piatra
No. 11 (pichetul 1.2), trece prin satul Carvanul-Mare i la esire din el se unesce cu valea
Culac-Punar-Ceair. Lungimea er totala este de 7 km. si malul sang e acoperit cu padurT.
Valea e stramta i urmata de un drum ce duce de la Carvan la Cranova (Bulgaria).
Culac-Punar-Ceair, ce vine din plele N. ale dlulur Carvan-Bair (Bulgaria), se indrpta

catre N. cu directia generara S.V.-N.E., trece frontiera la pichetul No. 11 si mar la N.


de Carvanul-Mare se impreuna cu valea Cara-Culac. E de 3. km. lungime. Valea este
stramta i acoperita Cu padurr. Este urmata de drumul Carvan-Zarnicr (Bulgaria).
Ciril-1111sir-Ceair, pe teritoriul catunuld Cuiugiuk (comuna Carvan), se desface din
p6lele S.-V. ale dlulur Sirt-Iol-Bair, nu departe de satul Carvanul-Mic, al card teritoriti
11 desparte de ca,tunul Velichior, se indreptza spre N., cu directia generala S.E.-NV.,

formand un arc de cerc; are o lungime de 3 km. si e percursa de un drum ce duce de


la Carvan la Lipnita.
Cuiugiuc-Ceair, o mica vale pe teritoriul comuner Carvan, (cdtunul Cuiugiuk), se
desface din plele apusane ale dluld Cara-Burun-Bair, se indrpta de la S.S.-E. catre
N.N.-V., trece pe langa satul Cuiugiuk i dupa un parcurs de 4 km. se impreun cu cele
3 var mar de sus, pentru a forma valea
Acsta mica, vale este urmat de
drumul judetian Esechior-Lipnita si de cel comunal Coslugea-Cuiugiuc-Carvan.

www.dacoromanica.ro

- MUNICIPIULUI

159

T6te aceste vai se Impreura mai


dgRE16 n, In valea numitg, Jailea-Ceair, care
indreptandu-se mai intaiti ctre N. cu directia generala S.E.-N.V., mai la N. se unesce
cu valea Carvan, lar de la p6lele dlului Olucli, primesce numirea de valea Cuiu-Iuk-Ului.

Lungimea vtiii este de 20 km. si se deschide in lacul Garlita, la 2 km. spre N. de


comuna cu acest nume.
Malurile sale sunt formate de dlurile: Scorci, Curdeli, Sirt-Iol-Bair, pe drpta ; Garlita,
Olucli, Cara-Burun-Bair, pe stanga. Acesta vale cu dependentele sale, ocupa o intindere de
4.000 hectare si e coprinsa intre
Garlita la S.-V., Scorci la N.-E., Curdeli i &ArtIol-Bair la E., Ciriagi-Iol-Bair la S.-E., Carvan-Bair (Bulgaria) la S., Cuiugiuk-Iol-Bair
Garlita la V.
Valle care se deschid in ea pe stanga, sunt:
Caraghios-Ceair, pe teritoriul comunii Garlita, se desface din plele apusane ale
dlului Cuiugiuk-Iol-Bair, langa soseaua judetiana Esechioi-Lipnita, se indrept cAtre N. in
directie generala S.-N., pe la p6lele vestice ale dlului Olucli, face hotarul ?Titre comunele Carvan i Garlita i dupg un drum de 3 km. vine a debusa in valea Cuiu-Iuk-Ului.
Malurile sale sunt j6se i acoperite cu putine padurT.
Lamburla-Culac, vale mica pe teritoriul comunei Garlita, se desface din p6lele S.-E.
se Indrpth de la S. catre Nord., trece pe la plele orientale ale
ale dlului Garlita
dlului Garlita, taie drumul comunal Garlita-Cuiugiuk i dup un parcurs de 2' 2 km.,
ceva mai sus de deschiderea acesteia in lacul Garlita.
debusaza in valea
Malurile sale sunt acoperite cu tufls, iar pe cel sang se afla si o mica pdure.
Valea Cuiu-Iuk-Ului e taiat de drumul judetian Esechioi-Lipnita pe la mijlocul ei,

iar In lung este strabatuta de drumul Garlita-Carvan, care se continua peste frontiera,
dupg cum s'a argtat mai sus.
7. Valea Galild la E., pe teritoriul satului Galita, se desface din plele N. ale dlului
Scorci, sub numele de Valea Scorci, merge printre dlurile Scorci (la S.) si Canli-Dere (la
N.), fac6nd intru cat-va hotarul intre satele Galita i Canlia. Lang satul Galita, ja numire
de valea Galitei i dupg o lungime de 7 km. se deschide in lacul Garlita, la satul Galita.
Valea e urmatO, de drumul Galita-Cuiugiuk
Valea Licina se deschide la Durare. Este aselata pe teritoriul comunei Canija ; se
desface din peolele N.-V. ale dlului Canli-dere, se indrpa catre N., in directia generala

S.D.-N.V. printre dlurile Draka la S.-V. si o prelungire a dlului Canli-dere la N.-E.


Lungimea el este de 4 km, acoperite cu paduri i tufisuri, debusaz la 2 km. mai jos de
ostrovul Pacuiul lui Sre. Valea este strama, malurile rap6se din pricina dlurilor marginase; e alimentata din apa provenita din pia Taie drumurile comunale Bugeac-Canlia
Galita-Canlia.

Valea Canija, pe teritoriul satului Canija; ja nascere din plele N.-E. ale dlului

Canli-dere, sub numire de valea Canli-dere, se indrpta care N., in directie general
S.E.-N.V., merge printre dlurile : Coslugea la N.-E. si Canli-Dere la S.-V. ; de la satul
Canija incepe a se numi valea Canlia, strabate acest sat, trece pe la p6lele vestice ale
dlului Canlia, face un arc de cerc i dupg un drum de 10 km. se deschide la Durare,
la 4 km. mai sus de catunul Parjoaia. Pana la satul Canija malurile sunt potrivit de inalte,
iar de aci spre Dunre ele sunt 'nalte i rapse, valea stramta din causa apropieril dlurilor Coslugea pe drpta i Canli-dere pe stanga. Acst vale este alimentat numai din
apele ploilor.

Pe malul sat drept merge drumul de la Canlia la Dunre.


In acst vale se deschide pe drepta :
1. Canlia-Vechie, o mica vale aflata pe teritoriul comunii Canija, nasce din p6lele V.
ale dlulur Coslugea, se indrpt de la E. la V., face un arc de cerc, ocolind dlul Canlia,
trece pe la p6lele movilei Coslugea i dup. un drum de 21ia km., se deschide in valea
Canlia. Taie drumul comunal Canlia-Parj6ia.
Ghivizlicu-mare, o mica vale pe teritoriul comunir Canija; se desface din plele
Vestice ale dlului Coslugea, se indrpta In directie generar de la E. la V., merg6nd pe

www.dacoromanica.ro

160

la p6lele movild Parjoaia. Dup un parcurs de 2 km., intre ramificatiunile dlulul Coslugea,
se deschide la Dunare, la 2i/2 km. maI sus de Parjoaia. Valea este larga. Malurile aprpe
de debusare sunt 'nalte i stanc6se ; n'are de cat apa provenita din plor. Pe acsta vale
merge drumul de la Bugeac i Garlita la Parjoia.
VI. Lacul Oltina. Se intinde pe teritoriul comunelor : Oltina, de la care V a luat numele
aselat pe trmul
Estic, Satul-noti aselat pe t'rmul de V. si Lipnita. Este formai

din revarsarile anterire ale flu viuldf. Forma sa este lunguiata, cam umflata catre E.,
unde si malurile sunt jse; se termina catre S. printr'un apendice mlstinos i acoperit
Cu stuf, numit balta Ciamurlia saa Iortmac, care are 1300m lungime si 800m ltime, cu o
suprafata de 115 hectare; produce putin peste, ce se consum, prin comunele invecinate.
frmurile sale sunt acoperite Cu padurI: Curt-Orman la V., Buiuk-Orman la S. si DaurichioI-Orman la E.

Directia generala a laculur este de la S.-E. catre N.-V. Malurile Vestice si NordVestice sunt Inalte i rpse, iar pe alocurea pietrse; cele de la N.-E, jse i acoperite
Cu stuf, ce se intinde pang la Dunare ; la E. si S.-E. malurile sunt putin 'nalte, insa in unele
partf (in dreptul satelor Oltina i Canlia) sunt rapse.

Lacul comunica cu Dunarea prin dou brate : unul se deschide la N. in dreptul


OstrovuluI Parlitul, are 200m lungime si lihm adancime, taie drumul Parjoaia-Marleanu;
iar al doilea maI catre Est de 2200"' lungime si 0.50m adancime se varsa In fata Ostrovuld
Strambu, langa punctul trigonometric Oltina al dlulul Macuc.
Dlurile care re'rmuresc acest lac sunt : la V. dlul de la Cetate, dlul de dincolo de
Siliste, dlul PietriI i Sirt-Iol-Bair; la Est, dlul de d'asupra Clii, dlul de la Merchez,
dlul Ciacal i Macuc.
Pe lac sunt cate-va mid insule plutitre de stuf (coscye), cad
schimba positia
duse de vnturI; 3,4 din malurile sale sunt acoperite cu stuf.
Dimensiunile sale sunt : de la N. la S. 5 kilometri i impreuna cu prelungirea sa
Iortmac, 10 kilometri ; largimea maxima de 3'/2 km., adancimea intre 4-8m, fiind maY adanc
spre malul Vestic, unde panta e maI repede.
Malurile sale sunt acoperite : cea de la Vest cu iarb, cea de la N.-E. cu stuf, intre
lac si Dunare ; cea de E. Cu fanete, semanaturI si pe alocurT padurI.
Basinul acestuI lac ocupa o suprafata de 700 km. p. si apartine comunelor: Satulnoti, Lipnita, Oltina, Parachia Ghiuvegea, Regep-Cuius, Carvan (catunul Veli-ChioY) si
Caranlik (catunul Curu-Orman); el e coprins intre: Dunare la N., dlurile Coslugea,
Canli-dere, Curdeli i Sirt-Iol-Bair la V.; frontier5, la S.; dlurile : Macuc, Ciacal, Merkez,
Gaga, Mezarlik-Bair, Ciatal-Orman, Distrail, Sinir-Bair, Orta-Burun, Ekenli-Orman-Bair la V.

Lacul produce peste in abondenta si de tot felul; parte se consuma de locuitorr, iar
parte se exporta, producnd statuld un venit de 80.000 leI anual.
Caile de comunicatie din basinul acestuI lac, se vor descrie la Valle ce se deschid in
el. Aceste var sunt :
I. Valea Coslugea pe teritoriul comunelor Satu-Noti i Canlia ; ja nascere din dlul
Cu acelas nume ; este formata din impreunarea a patru vaI secundare:
Valea lui Iroftie la N.-V., care nasce din plele Estice ale dluluI Coslugea, se
indrpta catre S.-E., pe la p6lele dluluY Ciatal-Orman, av8nd directia. generala de la N.-V.

catre S.-E.; valea are 2'/4 km. lungime, malurile el sunt j6se, printeinsa merge drumul
comunal Pad oaia-Coslugea.

Micul Orinan vale de frte putina insemnatate, are directia de la V. la Est.


Tana-Saia, vale la S.-V. pe teritoriul catunuluI Coslugea ; se desface din plele Estice

ale dluluI Coslugea, se indrpta catre Est, cu directia generala S.V.-N.E., i dupa un
drum de 2Va km. lungime, se unesce cu cele precedente, pentru a forma valea Coslugea ;
malurile sale sunt jse i acoperite icIsi colea cu pduricl ; prin ea merge drumul CanliaSatul-noti.

d) Almati-Culac, vale pe teritoriul catunuluI Coslugea, se desface din plele Estice ale
dluluI Coslugea, se indrpta care Est pe la p6lele dlului Uzum-Bair i dupa un parcurs

www.dacoromanica.ro

161

de 4'/2 km., formza valea Coslugea. Malurile sale sunt jse si acoperite--su tufis ; prin ea
merge drumul Coslugea-Satu-notl.
Tte aceste vaI se impreung la 2 km. spre S.-V. de comuna Satul-Noti si sub numele
de valea Coslugea se indrpt catre E., in directia V.-E., iar dupa un drum de 6 km. se
deschide in lacul Oltina, la 1 km. spre Sud de comuna Satul-No.
Malurile van' sunt jse si acoperite cu verdta. Ea este tarmurita de Muffle : Coslugea la V., Ceatal-Orman la Nord, Uzum-Bair si dlul Pietrif la S. Valea nu este alimentata

de cat din apele provenite din plot Prin ea merge drumul comunal Canlia-Satul-Nota.
Valea Ghiol-Ciair numita si Valea Almaliculut la S.-V., pe teritoriul catunulur Coslugea ; nasce din plele Sud-Estice ale dluluI Coslugea, langa movila Almali-Culac, sub
numele de valea Almaliculu, se indrpta catre Nord 'Ana la Coslugea, de unde ia numirea de Ghiol-Ciair, indreptandu-se catre Est, in directie S.V.-N.E., pe la plele sudice
ale dlurilor Uzum-Bair si Pietri si dupa 8 km. de drum se deschide in lacul Oltina.
Pe acesta vale merge drumul Lipnita-Coslugea.
Valea Derea-Ciair, de mica importanta, ja nascere de la movila Caragia si se indrpta catre Nord ; dupa un drum de 2 km. se deschide in lacul Oltina.
Valea Ciali-Ciair, pe teritoriul comunelor Carvan (catunul Velichiol) si Lipnita. Nasce

din impreunarea a doua micI vai pe teritoriul bulgar; se indrpta catre Nord; trece frontiera la E. de piatra No. 11 pe la pichetul No. 13; dupa ce iese din cdtunul Velichio, se
indrpta care Est, cu directia S.V.-N.E., merge printre dlurile Sirt-lol-Bair (la V.) si.
Dermen-Sirt (la Est), dupa un parcurs de 14 km. se deschidee in balta Ciamurlia,- la Est
de Lipnita.
Cursul el superior este prin padurile : Iasi-Orman pe stanga, Carapi-Corusu si SaiaCoru-Orman pc drpta ; cel mijlociti si superior prin tufisuri. Malurile sale sunt inalte si
deschise.

E de o frte mare importanta militard, de re-ce trece frontiera, urmata de 'drumul


ce duce de la Lipnita la Velichiosi si de aci la Cranova in Bulgaria.
Valea Dermen-Ciair la Sud, pe teritoriul comunelor Lipnita, Carvan (catunul Velichior) si Ghiuvegea. Nasce din doua vl. ale dlulu Uzum-Bair in Bulgaria, trece frontiera
sub numele de Canara-Ciair, pe la piatra No. 12 (pichetul No. 14), de aci la numirea de
Satichia-Ciair, pana in dreptul comunil Ghiuvegea, de unde incepe a se numi Dermen-Ciair,
pana la deschidere in balta Tor tmac, pe unde trece drumul judetian Ostrov-Cuzgun. Are

o lungime de 15 km.; malurile sale sunt inane si skinc6se din causa dlurilor apropiate,
printre care trece si anume : Velichiol-Bair si Dermen-Sirt la Vest, Siran-Culac-Bair si
Capuskioi la E.
Padurea Buiuk-Orman ocupa malurile sale Sudice. Acsta vale este paralela cu precedenta si prin ea merge drumul Lipnita-Cranova (Bulgaria), trecnd frontiera pe langa
(E.) piatra No. 12. Este taiat la Nord de frontiera de drumul Vel:chioY-Parachio.
Din descrierea sa, din faptul c e paralela cu Valea Ciali-Ciair, ea paralel cu frontiera exista un drum ce unesce Parachior cu Velichia reiese importanta sa militara.
Valea Ghiuvenli-Ciair, pe teritoriul comunelor Ilegep-Cuius, Parachior si Ghiuvegea,

este formata din impreunarea a doua va secundare :


Cuiugiuc-Culac la E., pe teritoriul comuner Parachio, se desface din Ode Vestice
ale dlulur Aslama-Sirtl, se indrpta care Vest, cu directia S.E.-N.V., merge printre delurile Bas-Punar pe drpta si Uzum-Meze-Sirti pe stinga, pe lang6 padurea Cojocaru si
dupa un drum de 4 km., se deschide in valea Ghiuvegea sail Ghiuvenli-Ciair, chiar in Parachio. Prin ea merge drumul judetian Lipnita-Ghiuvegea-Enisemlia ; este taiata de ma
multe drumuri comunale intre care : Parachio-Bazarghian si Calaigi-Caranlik.
Calaigi-Ciair, vale ce se desface din p6lele Nordice ale dlulu Aivalic-Bair, are
dire ctia N.-V. si se unesce cu precedenta la Parachior.
Ambele aceste vai unite iati numirea de Ghiuvenli-Ciair, care trece prin comuna
Ghiuvegea, are directia generala N.-V., facnd ma multe cotitur si dupa un drum de
aprpe 20 km., merge de se deschide in balta Iortrnac, la soseaua judetna Ostrov-Cuzgun.
71890

21

www.dacoromanica.ro

1.62

Malurile sale sunt j6se i acoperite cu fnete ; in pdurile Musaisi-Orman i Duanchior-Orman, malurile sunt inalte i rpdse.
Este mrginit de dlurile: CapuschioT-Bair, Macmora-Bair, Siran-Culac-Bair i Caraperetlic-Artasi la V.; Aivalic-Bair la S., Stnir-Iol-Bair, Aslama-Sirti, Sinir-Bair, DistrailBair i Mezarlic-Bair la E.
Valea sa este urmat de drumul ce plc, din oseaua judetiang, Ostrov-Cuzgun, duce
la Azarlfk i de aci peste frontierd in Bulgaria; de aceia acst vale captb," importanf
mi li tara.

c) Dunarea Intre dlul Macuc i Mgura Draa-aicei.


co) De la dlul Macuc (punctul trigonometric Oltina), !Ana la MAgura DrgaiceI (la E.
de lacul:MArleanu), pe un parcurs de 7 km., Dunrea se indrpta catre N.-E.; aflija sa se
strAmtz numaI in dreptul dlulul Tuna-Orman piln, la 350 metri. In sus i in josul
acestul dl albia este destul de larg.
[3) Ostr6vele pe acst portiune sunt:
14. Puiut Strimbulut pendinte de comuna Oltina, are forma lunguiat cu 1200" lungime i loom l,time; suprafata sa total este de 30 hectare. Este desprtit de Ostrovul
Strmbul, prin bratul navigabil ce are 80" lrgime i 15" ademcime. Este neproductiv
acoperit Cu slci i richite.
La Nord, in:Tata sa i desprtit printeun brat mal putin adnc (4 5") se afl :
1.5. Teriul-Mare (la Vest) i Teriul-Mic (la Est), dou ostr6ve impreunate printr'o limb
de pmnt acoperit cu ap5, in timpul creterilor ; ambele depind de comuna Mdrleanu.
Teriul-Mare are 1100" lungime, 300" lrgime i 77 hect. suprafat ; iar cel mic 42
hect. Sunt neproductive acoperite cu sala' i richite.
Talerul, un ostrov apr6pe de trmul drept, apartine comuniI Beilicu ; e lung de
1 km. i:lat de 100", suprafata sa este de 10 hectare.
Bratul ce-1 desparte de Dobrogia are 100" lrgime i 4 adncime, iar cel navigabil
trece pe la Nordul nsula futre ea i Teriul.
Ostrovul de pietriss, in fata MaguriI Drgaica, de care e desprtit prin bratul navigabil:a1;fluviulul; are 1500" lungime, 800" ltime i. 115 hect. suprafat. Tine de comuna Mrleanu. Este neproductiv din causa naturiI terenuluI acoperit cu slci i richite.
7) V i lacurI.
O singur vale se deschide la Dunre pe acst portiune; este valea format de :
VII. Lacul MArleanu situat pe teritoriul comunelor MArleanu, ' de pe trmul sl Estic
Beilicu, aezat pe trmul de S.-V.
Este format din revarsarile anteri6re ale fluviulul, Cu care comunica adI printr'o
Orla putin adAnc., lunga de 1. km. i larga de 20", peste care trece drumul comunal
Beilic-Marleanu, pe un pod construit la c6da de Nord a laculd.
La S. de acest lac se afl mica bala Beilicu, cu o suprafat, de 80 hect., acoperit cu
stuf. Limba de pinnt ce desparte lacul de balt este j6s, m16.5tin6s i ca'nd apele
sunt marl, inundat.
Forma laculuI Marleanu este mar mult lunguiat. Conturul s are 8 km. Directia sa
general, de la S. la N. Lungimea de 3 km., lrgimea de 21/2, suprafata totala de 360
hect. Malurile abia se cunosc din stuful fnconjurtor, ele flind jse, afar, de 2 puncte la
N. i S. de comuna Mdrleanu, unde sunt 'nalte, rAp6se it pietr6se.
In el se termina ultimele ramificatiI ale dlurilor Tuna-Orman i Calburgina la V.,
Zbreia i Catita la Est.
Basinul s ocup, o suprafat de 250 km. ptratI, pe teritoriul comunelor: Beilicul,
MArleanu, Caranlik, Cuzgun, Cara-Amat, Dobromir, En*mlia i Azarlik. Este coprins futre dlurile: Tuna-Orman, Calburgina, Macuc, Ciacal, Merchez, Casla, Distrail, Ba-Punar,

Sinfr-Bair, Aslama-Bair, Sinir-Iol-Bair i Uzum-Bair la Vest, frontiera bulgar, la Sud,

www.dacoromanica.ro

163

dlurile : Ghiol-Punar, Mulver-Acceuci, Ismail-Iuk, Eki-Iuiuk-Alceak,

tia

Zbreia

la Est.
Produce pete in abondenta i pescaritul face una din principalele ocupatiunr ale
locuitorilor comunelor invecinate, venitul ce produce statulur este de 65 mil' leI anual.
Chile de comunicatie din basinul acestur lac, vor fi descinse ()data cu vaile :

1.. Valea Beilicul I la S.-V. 0 S., basinul s ocupa o suprafata de 68.000 hect., pe
teritoriile comunelor: Beilic, Caranlik, Cuzgun, Dobromir, Eniemlia i Azarlik. Este coprinsa intre dlurile : Hasan-Orman, Distrail, Sinir-Bair, Sinir-Iol-Bair i Uzum-Bair la Vest ;
Ghiol-Punar, Mulver-Acceuci, Eki-Iuk-Orman i Demircea la Est.
Este format din reunirea mar multor var secundare :
Valea Demircea pe teritoriul comunir Beilic, nasce din plele Estice ale dlulur Demircea, se indrpta mar intaiti catre Nord, pang la satul Demircea, Cu directia generala
S.E.-N.V. 0 dupa un drum de 7 km., se deschide in valea Beilic, apr6pe de balta cu acest
nume. Malurile sale sunt pe alocurr 'nalte i pietrse ; valea stramta i urmata de drum urile comunale Beilic-Demircea-Cuzgun i Marleanu-Cuzgun.
Valea Derinea-Ciair, frte lunga; p6rta diferite numirr.
Acsta vale vine din Bulgaria de la satul Deli-Iusuf-Cuiusu 0 se numesce valea
pang la comuna cu acest nume. Directia er este de la S.E. catre N.V., trece frontiera printre pietrele No. 18-19, pe la pichetul No. 24.
Lungimea totala a van' este de 5 km., din care numar 1112 ne apartine. Este stramt

acoperita cu padurr. Pe ea merge drumul de la Azarlik la Deli-Iusuf-Cuiusu (in Bulgaria).


De la Eniemlia spre Nord, acsta vale se numesce Gheren-Ciair, pana la satul Bazar-

ghian 0 are directia S.E.-N.V. Drumul Azarlik-Bazarghian o urmza. Pe acsta vale la


N.V. de satul Teche-Chia o chgnea numita Giumna-Cesme, alimentza un mic curs de
apa, care se scurge prin pduri 'Dana la Azarlik.
De la Bazarghian in sus, valea se numesce Derinea. Lungimea total, a vair de la
frontiera este de 48 km. Este taiata de drumul : Beilic-Bazarghian-Azarlik-Frontiera. De
aci reiese marea er importanta militara.
In ea del mar multe \Tar tertiare.
Pe drpta :
Nastradin-Ciair, vale pe teritoriul comunir Enisemlia (catunul Nastradin) ; se desface pe dlul Ghiol-Punar, se indrpta catre Vest, in directie S.E.-NAT. printre dlurile:
Mulver-Acceuci i Cara-Amat-Bair la N., Ghiol-Ghelic-Bair i Nastradin-Bair la S., trece
prin satul Nastradin i dupa un drum de 6 km., se deschide in valea Gheren-Ciair (Beilicul), langa cipneaua Tasuluc. Prin ea merge drumul Nastradin-Bazarghian.
Valea Migeleti numita in partea inferira Diidiitliic-Cucu-Cinalcea. Este pe teritoriul
comunelor: Cuzgun i En*mlia. Se desface din plele Vestice ale dlulur Ghide-Punar,

se indrpta catre Vest printre dlurile: Mulver-Acceuci, Cara-Amat pe drpta 0 o ramificatie a Cara-Ainatulur pe stanga. Directia sa generala este de la S.E. catre N.V. si in
dreptul satulur Cara-Amat incepe a se numi valea Migeleti. Taie drumurile: Cara-AmatBazarghian i Urluia-Nastradin. Valea acsta se deschide in Derinea intre Cuzgun
Bazarghian. Tt este7acoperita cu
Valea Cuzgun, care p6rta, trer numirr: Iort-Culac, in partea superira, se desface
din dlul Buiuciu, are directie de la Sud catre N.V. 0 dupa un drum de 2'/2 km., facut
prin padurr,:mar jos de satul Cara-Amat, pe Mg care trecnd, incepe a se numi CiairOrman, care se indrpta mar MUM care Nord, apor ctre Vest cu directie 1S.E.-N.V.
dupa 10 km. drum la comuna Cuzgun se numesce valea Cuzgun, iar mar la;Nord se deschide in valea. Derinea, in acela punct in care M. si valea Migeleti. Pe acsta vale:merge
drumul Cuzgun la Cara-Amat.
Pe stanga :
Valea Teche-Chio, pe teritoriul comunelor Dobromir i En*mlia. Ea Lvine din
Bulgaria, trecnd frontiera pe la V. de piatra No. 17, sub numirea de Uzum-Culac. Are

www.dacoromanica.ro

164

directia catre Nord 'Ana la satul Dobromir din dl, de unde Incepe a se numi IucariMahale-Ciair, merge catre N. printre padurile Oltuk-Orman pe stanga, i Gheorgheni-Orman
pe drpta, pana la satul Dobromir din vale, de unde incepe a se numi valea Teche-Chiol.

Se indrpta apoI de la Vest catre Est, trece prin satul Teche-Chio i dup un mers de
1.4 km., se deschide in valea Gheren-Ciair, la punctul numit Giumila-Ce,sme. Pe ea merge
drumul Enisemlia-Teche-Chia-Dobromir-Frontiera ; prin acsta capata o 6re-care importani
Babuci-Culac, vale pe teritoriul comunelor Dobromirul din vale si Enisemlia (catunul Bazarghian), se desface din plele rasaritene ale dlulur Sinir-Bair, merge care E. in
directie generala S.V.-N.E. printre dlurile Bas-Punar pe stanga i Kiuciuk-Hagi-Sirti pe
drpta i dupa 6 km. drum, se deschide in valea Derinea la satul Bazarghian. Pe ea
merge drumul Dobromir-Bazarghian.
Ciucur-Chid, vale pe teritoriul catunuluI cu acest nume, ja nascere din plele
dlulur Bas-Punar-Sirti, se Indrpta de la S. la N. prin padurI i tufisurY, printre dlurile
Ciucur-ChioI pe drpta i Arpalik pe stnga, trece prin catunul Ciucur-ChioI i dup un
parcurs de 5 km., se desface in valea Derinea, nu departe de oraselul Cuzgun. Prin ea
merge drumul Ciucur-ChioI la Teche-Chia
c) Valea Carantik numit i Cisme-Culac, pe teritoriul comunil cu acelas nume, se desface din plele Nordice ale dluluI Bas-Punar-Sirti, la punctul trigonometric Calaigi, se
indrpta de la S. la N., trece prin mijlocul satului Caranlik, e tarmurita de dlurile Arpa& pe drpta i Distrail pe stinga i dupa un drum de 8 km., se deschide in valea
Beilic. Prin ea merge drumul de la Beilic la Caranlik-Dobromir.
0 a doua vale ce Ora numirea de valea Beilicul II, este aceia ce nasce din plele vestice ale dlulur Distrail, d'asupra satulur Ghiuvegea. Acsta este deosebit de cea
descrisa la No. 1. Ea se indrpta de la S.V. catre N.E., printre dlurile Ciatal-Orman
Hasan-Orman pe drpta, Mezarlic-Bair, as la si Merkez pe stanga. Dupa un parcurs
de 10 km., apartinnd comunelor Ghiuvegea, Caranlik i Beilic, vine a se deschide in
lacul Marleanu pe csta de S.V., la comuna Beilic.
Pe ea merge drumul ce plca din Beilic, catre Sud pentru a se uni cu soseaua judetiana Lipnita-Cuzgun.
Acsta vale primesce pe stamp,:
a) Valea Cdssla-Punar, de pe teritoriul catunulur Curu-Orman, ea se desface din p6lele

N.V. ale dluluI Mezarlik-Bair, se indrpta de la S.V. catre N.E., trece prin catunul
Curu-Orman, taie drumul judetian Ostrov-Cuzgun i dupa un drum de 4112 km., se deschide in valea Beilic; malurile sale sunt 'nalte i acoperite cu verdta; printrInsa merge
drumul comunal de la Curu-Orman la Beilic.
Acsta vale primesce la rindul eI, pe stanga, valea tertiara:
a') numit a lu Ghenciu, de pe teritoriul catunuluI Cala. Ea se desface din plele
S.V. ale dluluI Cala, se indrpta in directie S.V.-N.E. i dupa un drum. de 3 km., facut
parte prin padurl, parte prin teren arabil, merge a se deschide in valea Casla-Punar, la
Nordul catunuluI Curu-Orman.
Mica vale Voinea-mare, nasce din dlul Cuzgun, la puntul Caraula ; directia sa este
de la S.-E. catre N.-V. Lungimea eI este de 2 km. si apartine comuniI Cuzgun. Conflueaza

cu valea Beiliculul in lacul Marleanu. Valea e larga si de nicr o insemnatate.


Valea Mtirleanu, pe teritoriul comunelor Marleanu, Aliman i Beilic. Ea se desface
din plele vestice ale dluluI Eki-Iuiuk-Alceac, sub numele de Bac-cuius-culac. Se indrpta
de la S.V. catre N.E., facnd drumul prin padurY. 'Ana la catunul Bac-cuiusu, de unde a
imprumutat numele. Pang, aci are lungime de 3 km. Spre Nord se numesce valea Marleanu, are directia generala S.E. catre N.V., trece pe la p6lele dlulur Chior-cuiusu i dupa
un parcurs de 12 km., se deschide in Ezerul Marleanu, la 1.'N km. spre Sud de satul cu
acest nume. Pe valea sa merg drumurl ce duc de la Marleanu la Aliman, Demircea
Bac-cuiusu.

Primesce pe drpta:

www.dacoromanica.ro

165

a) Valea Orman, pe teritoriul comunelor Aliman 0 Marleanu. Se desface din petlele


N. ale &WWI Chior-cuiusu, se indrpta maI intaiti care N. 0 apoI catre V., in directie
S.E.-N.V., merge printre dlurile Catita (la N.) 0 Chior-Cuiusu (la S.). Are 4 km. lungime.
Prin ea merge drumul comunal Marleanu-Aliman.

d) Dunarea intre Mgura Drghaicei i Raova.


a) Descriere. De la Magura Dragaicel, Dunarea se indrpta, catre rsarit, pe o distan ta de 10 kilometri, pan, la comuna Ra5ova.

f3) Ostrdvele pe acsta portiune sunt :

Hozun-Ada, ce sine de comunele Aliman 0 Marleanu; este mal mult prelungirea


vestica a ostrovulur Lung, cu care este legat printeo limba ingusta de pmnt; forma
ostrovuluI este lunguiata. Lungimea sa este de 3'/2 km., latimea de 800 m., iar suprafata
de 1.08 hectare. Insula este neproductiva, filnd formata din aluviunl; este acoperita cu salcil.

Bratul navigabil al 11uviuld trece pe la Nordul insuld, iar gdrla Venga o desparte
de Ormul dobrogian ; acsta garl are 11 km. lungime, se desface din Dunare de langa
Magura DragaiceI, se unesce cu fluviul spre Vest de Raova. Adancimea el este de 2-3
metri 0 este nenavigabila,.
Osfrovul Lung tine de comuna Raova, are forma lungarta, unit cu precedentul.
Lungimea lur este de 9 kilometri, largimea de VA km., suprafata de 400 hectare. Garla
Venga il desparte de t6rmul drept. Terenul din care e format este provenit din aluviunI,
e neproductiv ; ostrovul e acoperit cu nisip la apus, iar la E. cu richite.
T) Veit isi lacurt pe acsta portiune sunt:
Valea Carasan, pe teritoriul comuniI 1VIar1eanu, se desface din p6lele apusane ale
dluluI Zbreia, se indrpta de la S.E. catre N.V., printre Magura DragaiceI la V. si dlul
Zbreia la Est, dup 3 km. de drum se deschide la Dunare, in fata ostrovulul Hozun-Ada.
Taie drumul comunal Marleanu-Raova.

Balta Vederdsa, wzata pe teritoriul


comunelor Aliman 0 Rasova (catunul Vlahchiol), incepe de la p6lele dlurilor Polukci (la
V.) 0 Diuc (la E.), sub denumirea de , ccrpu, ale carul malurI inalte sunt acoperite cu tufari, interiorul Cu stuf, produce putin pe0e.
In partea de mijloc p6rta numirea de Limpedipd, intre dlurile Aliman (la V.) 0
Vlah-Bair (la Est); pe malul s'a vestic este aelata comuna Aliman, iar pe cel de Est
catunul VlahchioY. Suprafata acestel par, impreuna cu arpu, este de 250 hectare, acoperita in cea me mare parte cu stuf, produce putin pe0e, care se consuma prin satele
Bltile unite Veder6sa (la Vest) fi Baciu (la Est).

invecinate.

Partea de Nord, numa, p6rta numirea de Veder6sa si are o suprafata de 180 hect.
Pe dinsa plutesc cate-va co*c6ve, care 'I schimb dese orl positiunea. E tarmurita la V.
de dlul Catita 0 movila Comora.
Balta Veder6sa se unesce cu balta Baciu, luand amandou forma until' U intors. Intre
Ormul acestor doua lacurI 0 Dunare se afla o limba de pamnt de 300 m. largime, pe
unde trece drumul Marleanu-Raova.

Balta Baciu, aflat6re pe teritoriul comunif Rwva, se intinde de la melra Mamie


'Ana in dreptul ruinelor satuluI Ghiol-Rasca, printre dlurile Germeli 0 Mustana la Vest,
Baciul la Est.
Lungimea acesteY bltl este de 6 kilometri, largimea de 1/2 km., suprafata sa de 1300
hectare, acoperita cu stuf.
Valle, carI se deschid in aceste dou' baltY, sunt :
In balta Veder6sa, pe trmul apusan :
1. Valea Catita, pe teritoriul comunif Aliman, se desface din Filele S.V. ale dlulul
Catita, se indrpta de la S.V. &Are N.E., malurile sale sunt j6se, valea e deschis 0 aco-

www.dacoromanica.ro

166

perita Cu iarba. Dlurile care o tarmuresc sunt : Zbreia la N. si Catita la Sud. Are o lungime de 4 kilometri si se termina in lacul Veder6sa. Taie drumul Marleanu-Aliman.
Tiutiutuc-ciair, vale pe teritoriul comuniI Aliman, nasce din p6lele Nordice ale
dluluI Eki-Iuiuk-Alceac; se indrpta de la S. la Nord printre dlurile Polukci, UzumCulac-Bair la rasarit i Chior-Cuiusu la apus. Are 5 km. lungime si se deschide in balta
arpu, la comuna Aliman. Pe ea merge drumul comunal Aliman-Polukci.

Importanta vale Urluia, care in tot lungul eI Ora diferite numirl. Acsta vale
nasce de pe teritoriul bulgar, trece frontiera la 2 km. spre Nord de piatra No. 23, printre
pichetele 30 si 31, la punctul numil, Ata-Sadac. Se indrpta maI intaI de la S.V. catre
N.E., sub numele de valea Arn2utlia, dupd ruinele satuld Armutlia, aselat aprdpe de fronteed,. Dlurile care o tarmuresc sunt: Docuzad i Demircea la E., Hairamchiol la Vest.
Acsta numire o pastrza pe o lungime de 7 km. de la frontiera i in drumul sal formz
maI multe cotiturf.
Catre N. se numesce Valea Denzircea i pastrza aceiasf directie, formand mar multe
cotiturI pe o lungime de 8 km., trmurit de dlurile: Skender la Est., Coroclik-Bair
Calaigi la Vest, pang in dreptul satuluT Skender, de unde incepe a se numi Valea Skenderului. Valea pastrza aceiasI directie, mersul el este sinuos pe o lungime de 4 km., iar
dlurile earl' o te'rmuresc sunt : Cara-Peliclic la E., Tiulia-Babalik la V.
Valea Skenderuld care N., Ora numirea de valea Sevendiculut, pe o lungime de
4',2 km. pan& in dreptul dlulul Cisme-Bair, tarmurita fiind la V. de dlul SevendiculuI
la Est de Havale-Canara-Bair.
Valea ce am descris pang aci este riguros paralela frontieriY, de care se tine departata
catre apus, pang, la 4 km. distanta (intre piatra No. 19 si valea Sevendicului). Ea este
stra,mta, malurile II sunt inalte, prapastise i acoperite Cu padurI dese.
Catre N. de Cesme-Bair, valea incepe a se numi Ghiol-Punar i apol Adam-Clissi-Ciair,
pe o lungime de 8 km. Ea merge printre dlurile Ghiol-Punar la Vest, Mezarlic-BorungeaBair si Adam-Clissi-Tarit la Est.
Pe teritoriul comunil Enige, pewt numirea de valea Urluia. Directia o pastrza
aceiasY, merge printre catunele Kerim-Cuiusu i Adam-Clissi. Ea se mai numesce i Batdareic-Ciair, pana la satul Polukci si trece prin satul Urluia.
De la Polukci spre Nord se numesce 'alea Polukci-Ciair i pastreaza aceiasl directie,
'Ana la:c6da Sudica a MOT sarpu, in care se deschide. Este tarmurita de dlurile Polukci,
Uzum-Culac-Bair pe stanga, Talasman pe drpta. Malurile sale sunt pe alocurI inane
si.pietr6se.

Lungimea totala a vair este de 45 km. Aprelpe in tot lungul el' este un drum carr
lga satele : Aliman, Polukci, Iusufunar, Urluia, Adam-Clissi, Kerim-Cuiusu, Nargilar, Ghiol-

Punar, Skender, Hairam-chioI i Demircea. Este taiata de numerse drumurY, care pun
In legaturA, satele aselate la apus cu cele de la rgsaritul
Lungimea el, directia paralela frontierfi, drumul ce o urmza in tot lungul si cele
transversale, sunt atatea consideratiunl carI concura sa dea acestel var o f6rte mare importantg, militara, maI ales ca in ea daii numer6se val secundare, urmate de drumurf carl
traversza frontiera.
Valle carI se deschid in ea sunt, pe drpta:
a) Valea Demircea, care vine din Bulgaria cu numirea de valea Docuzaci, trece frontiera pe la punctul numit Movila-Mare, pichetul No. 33. Directia el este de la S.E. care
N.V., printre ramificatiile dlulta DocuzacI. Pe acsta vale se aflu catunul DocuzacY. Dupa
o lungime de la frontiera de 8 km., ea incepe a se numi valea Demircea, numire pe care
o pastrza pang la deschiderea ei in valea principala Demircea. Merge printre dlurile :
Demircea la Sud si Bairam-dede la Nord.
Lungimea totala a acestor doua, val in prolungire este de 12 km. Malurile sunt inalte,
pietr6se i rap6se. Pe ele merge drumul, care desfacndu-se din valea principala, trece
pe la satul Demircea, ce este aselat chiar pe vale, apoI prin DocuzacI si se unesce cu
drumul paralel frontieriI, de la Armutlia la Cerkez-chia

www.dacoromanica.ro

167

0 vale tertiara primesce pe drpta i care prta diferite numirr:


a') Valea Cerchez-Chia vine din Bulgaria, trece frontiera pe la P 2 km. catre V. de
piatra No. 26, langa pichetul 34., se indrpta de la S.E. catre N.V., printre catunele

DerechioT, Cerkez-chioT i Mamuzli, de la care ificepe a se numi Valea Cal/a.


Dlurile care o tarmuresc pAna ad sunt : dlul Morir la V., Dere-chioi, Bair-Mezarlic
i Mainuzli-Bair la Est.
Sub numirea de valea Calla, trece prin satul Calfa-chioT, printre dlurile Mezarlic-

Bair la Est i DocuzacI la 'Vest. Directia eT este aceiaT, iar la N. de satul Calfa-chior
directia se schimba, dupa ce face un cot catre Vest, merge de la E. la V. i incepe a se
numi valea $arapcea, trecnd prin satul Cial-Margea, la Vest de care se deschide in valea
Demircea.

Lungimea totala a acestel VAT tertiare cu Intreit nume, este de 15 km. Ea este urmata
de drumul care plecand din valea Demircea, lga satele Cial-Margea, Calfa-chior, Mamuzli,
Cerchez-chior i DerechioT. Acest drum nu trece peste frontiera,, cu Vote c, valea este destul

de larga, mar ales care Sud. Fiind alaturata ca valea principala i paralela cu valea
secundara DocuzacT, capata o re care importanta
Ea este ultima vale care face comunicatia Intre basinul Vest-Dunarean i frontiera.
Mica vale a Skenderulu, pe care se afl, satul cu acela nume. Este scurta (2'12 km.)
i de nid o importanta.
Valea Borungea, frte importanta prin basinul ce ocupa (48.000 hectare). Ea se
intinde de la Est la Vest sub diferite numirr. Nasce din plele S.V. ale dlulur MeragiBair sub numele de Sandr-dere, se lndrpta catre Vest printre dlurile: Meragi-Bair la N.
i Amzacea-Bair la Sud, pe o lungime de 3'/2 km. Ea continua apor drumul catre Vest
cu numele de valea Amzacea-dere, printre dlurile Cerkez-Iuk-Bair (la Nord.) i Tatar-Bair
(la Sud).j

In dreptul acestuT din urma, d!, valea 11 schimba directia de la S.E. ca.tre N.V. i
sub numirea Cialic-cum-Ciair, trece pe la satele EdilchioT, Osmancea, Agemler i Ciobanisa,
printre dlurile Cerkez-Iuk-Bair, Meragi-Bair, Osmancea-Bair i Ciobanisa (la N.), TatarBair i Edilchiol-Tepe la Sud.

Spre Sud-Vest de Agemler, valea incepe a se numi Sofular, dupa numele satuluI
aelat pe ea, acsta numire o pastrza pang, la satul Merdevenli-Punar. Directia sa in
acsta parte este de la N.E. care S.V., printre dlurile Kedreanu, Uzum-Bair la N. i
Culac-Bair la Sud.

Pang aci valea destul de larga, incepe a se stramta i a'I schimba directiunea de la
S.E. &are N.V, descriind un mare cot catre N.E. la satul Beaul.
De la Merdevenli-Punar; valea trece prin satele : Beaul i Caugagi, cu numirea de
va lea Cultimes-Ciair, printre dlurile : Cabula-Bair .1 Sirt-Caia-Bair la E. Cultimes-I3air
la Vest.
De la Caugagi, directiunea acesteT va este de la Est la Vest, sub numirea de valea
Borungea, trece prin satele : Carabaca, Terzi-Veli, Ketic-Punar, Bekter, Kiosseler i Borungea, printre Muffle : Canen-Gurse, Kezlen-Sirti, Kiuciuk-cesme-Bair, Muuruazliki-Bair,
Havale-Canara-Bair la Nord, Bairam-dede-Bair, Ba-punar-Bair, Cisme-Bair, Topaasler,
Turla-Mezartic-Bair, Turla-Bair i Cara-Pelielic la Sud.
Confluiaza, cu valea Demircea, la 5 km. spre Est de satul Borungea.
Pe acsta, vale i pe tertiarele sale sunt aeqate 33 de sate : Carachior, Amzacea,
EdilchioT, Uzunlar, Enige-Mahale, Osmancea, Agemler, Ciobanisa, Elibe-chioI, Sofular,
Casakci, Kaciuk-Enghez, Buiuk-Enghez, Erebiler, Mustafaca, Merdevenli-Punar, Cavaclar,
Mangad, Ghiuvenli, Kazal-Murad, Beaul, Caugagi, Carabacl, Terzi-Veli, Ketik-Punar,
Bekter, Ba-Punar, Bairam-dede, Alibi-chior, Kiosseler, Borungea, $arapcea-Caraaci
Malcoct
Lungimea totala a vaiI este de 50 km. i apartine la 4 plaT : Constanta, Mangalia,
Medgidia i Silistra-Noua.

In URA lungimea sa este strabatuta de un drum, ce pune in comunicatie diferitele

www.dacoromanica.ro

168

sate aflate pe ea ; din acest drum se bifurca' in tte directiunile, drumurT comunale, simple
comunicatiun'i intre sate.

Valle tertiare, earl se deschid in ea sunt, pe drpta (la Nord):


a') Paisa-Conak-Dere, format& din impreunarea vailor: Osman-facd-lol, (la V.) si Uzunlar-Ciair (la E.).
Osman-facd-fol, vine din p6lele sudice ale dlulul Elibichia-Bair, se indrpta de

la N.E. catre S.V, printre dlurile: Osmancea-Bair (la V.) si ramincatiile Elibichioiuld
(la E.), dupa un drum de 2 km. confluiaza in satul Enige-Mahale Cu:
Valea-Uzunlar-Ciair, ce vine din plele vestice ale dluluf TopraisarT, se indrpt
de la N.E. catre S.V., printre ramificatiile acestuT dl la S.E. si ale dluluI Elibichicif la

N.V. Are o lungime de 5 km.; pe ea se afla satul Uzunlar, langa s'i la S.E. de Enige-

Mahale. Este larga, se mal' numesce si Uzunlar-dere.


Ambele unite, continua drumul de la N. E. catre S.V., sub numirea de Passa-Conak-

dere, printre dlurile: Osmancea la Vest, Meragi-Bair si Iol-Cara-Bair la Est. Dupa o


lungime de 5 km., 'intre satele Enige-Mahale si Edilchia se deschide in valea Cialic-CurnCiair (Borungea) la Edilchior. Pe ea, merge drumul: Edilchioi-Enige, Mahale-Uzunlar la
TopraisarY, Osman-Faca si Btilbill.
b) Valea Canara-dere, numita catre N. Sarpci-dere, nasce din plele S.E. ale dlulul
Culac-Bair, la S.E. de comuna Buiuk-Balbtil din impreunarea a 4 vai quaternare:
Ebechid-ciair la N.V. ce vine din Oleic S.E. ale dlului Kiuciuk-Billbill-Bair, se

indrpta de la N.V. catre S.E. printre ramificatiile acestuT W. Are o lungime de 3 km.
Valea-Caraulac-alcea, se desface din p6lele sudice ale dluluT Mangala-Culac-Bair,

se indrpta de la N.E. catre S.V. Are 2 km. lungime.


Valea-Cura-Bair-akeac, nasce din plele N.E. ale dluluT Elibichia-Bair, la satul
Elibichiol", se indrpta in forma de arc de cerc de la S.E. catre N.V. Are 3 km. lungime.
Este tarmurita, de dlurile: ElibichioY-Bair si Curu-Bair.
Valea Ciobanisa-dere, nasce din plele S.E. ale dluld Kiuciuk-Balbill-Bair. Are

directia de la N.V. catre S.E. si 2'la km. lungime.


T6te aceste va confluiaza pentru a forma valea Sarpci-dere, care din punctul de
confluenta incepe a se numi Canara-Dere ; se indrpta catre S.V.; e marginita de Wurile : Bair, Ciobanisa la V. si Osmancea-Bair la E.
Lungimea totala a acesteI va cu indoit nume este 11 km. si se deschide in valea
Borungea (Cialic-cum-ciair) in fata comunii" Agemler-Ciobanisa. E urmata de drumul de
la Osmancea la Buiuk-B61b61.

Mica vale Kiorcia se deschide In valea Sofular (Borungea) in fata satuluT Sofular.
Ea nasce din plele S. ale dluld Arabi-Iuk-Bair, merge printre dlurile Uzun-Bair (la V.)
si Kedreanu (la E.). Are numalt 3 km. lungime si e urmata de drumul Sofular-Copadin.
Valea-Colceak-Akea, numita, catre N. Arabi-Akeala, vine din plele E. ale dlulul"
Arabi-Alceala; de la punctul trigonometric Copadin (cotat 123), se indrpta de la N.E.
catre S.V. printre dlurile: Arabi-Alciala, Canen-Gurse la V.; Bair-Ciobanisa, Arabi-IukBair, Uzun-Bair, Caraoba si Sarti-Caia-Bair la E. Are lungime de 12 km., se deschide in
valea Cultimes (Borungea) la satul Caugagi. E taiata de mal. multe drumuri, care unesc
comuna Copadin (la N.) cu diferitele sate aflate pe valea Borungea si secundarele sale.
In acsta vale se deschide pe drpta o vale quaternara:
a") Valea Besaul-Dere, ce nasce din plele S. ale dluluT Copadin, la S.V. de satul
Copadin, are directia N.S. printre dlurile Arabi-Alciala (la E.) si Copadin (la V.). Lungimea el este de 4 km. si e urmata in parte de drumul Besaul-Copadin.
Mica vale Capdan-Culac (lunga de 1. km.), se deschide in valea Borungea in fata
satulur Ketic-Punar.
Pe stanga, in valea Borungea, se deschid vaile tertiare:
Wale unite Kiivan-Alceac (de la S.) si g) Muratan (de la E.). Prima vine din plele

Nordice ale dluluT Arta-Burun, de la satul Carachiol, se indrpta de la S. la N. pe o


lungime de 4 km., pana la satul Amzacea; cea de a doua vine de la E. si e despartita

www.dacoromanica.ro

169

de vaile Amzacea i Sanar-dere prin dlul Amzacea-Bair i ramificatiile sale. Are 3 km.
lungime i unindu-se la Amzacea cu precedenta, se indrpta &are N. si dupa 1'/2 km. se
deschide in valea Amzacea (Borungea). Este urmata de drumul Uzunlar-Amzacea-Carachiot
Valea Ciorot-Ciair, care spre S. se numesce Cadmular-Alcea, are directia de la S.E.

catre N.V., e marginita de dlul EdilchioI-Tepe la E. Lungimea el este de 8 km. si se


deschide in fata comuniI Agemler-Ciobanisa. Pe fundul aceste vaY incrucisza maI multe
drumurI ale satelor invecinate.
Valea Buiuk-dere, care nasce din plele N.E. ale dluluI Cara-Iuiuk, incepe de la
satul Mustafaca, se indrpta de la S.E. catre N.V. prin satele : Erebiler, Enghez-Buiuk,
Enghez-Kiuciuk i Casakci, printre dlurile : Arta-Burun la E., Bair-Karasuluk, DikiliTasi la V. si se deschide in valea Sofular (Borungea) la satul cu acelas nume, dupa ce s'a
unit ad cu :
.1') Mica vale Musur-Cuiuk, lunga de 1 kilometru.

Lungimea vi Buiuk-dere este de 13 km.; prin ea merge drumul de la Sofular


prin t6te satele de pe valea Sofular si duce la Azaplar.
Primesce pe stanga:
Valea-Ciair-Carasuluk, dintre ramificatiunile dluluY Bair-Carasuluk. Are directia

de la S.V. catre N.E. Lungimea el este de I 1/2 km. si se deschide printre satele Erebiler
Enghez.

Pe drpta :
Valea Kiuciuk-Enghez, care are directia de la N. catre S. paralela cu valea Cioroiu.
Are lungime de 4 km. si se deschide la satul Kiuciuk-Enghez.
Valea Mangaci-Ciair, care catre S. prta numirea Ghiuvenli-Ciair. Vine din plele
N. ale dluluY Coru-Sart, se indrpta de la S. catre N.V. prin satele Ghiuvenli, Mangaci
Cavaclar i printre dlurile Bair-Carasuluk i Culac-Bair la rasarit, dlul de la Ghiuvenli la apus. Are 12 km. lungime si se deschide in valea Cultimes-Ciair (Borungea), la
satul Merdevenli-Punar. E urmata de drumul ce lga intre ele diferitele sate asa,late pe
acsta vale, pentru a duce de la Merdevenli-Punar la Daulukioi.
Ea primesce pe stnga :
Culac-Ciair, ce are directie de la S.V. catre N.E., lunga de 3 km.
Jalar-Ciair, ce are 1 km. lungime.
Ambele confluiaza la satul Cavaclar-Mangacl.
Merdeven-Ciair, care spre sud se numesce Caula-Ciair, vine din p6lele Nordice ale
dlulul Mezarlic-Bair, se indrpta de la Sud Cara, N., prin satul Kazil-Murad i printre
Muffle Merdevenli-Punar, Cultimes-Bair la V., Kazil-Murad-Bair i Bairam-dede-Bair
la Est. Are 12 km. lungime si se deschide in valea Borungea. in fata satuluI Carabaca,. Este
taiata de maI multe drumurI carI radiaza din Kazil-Murad.
Primesce in stanga :
a") Valea Chiogherciu-Punar-Ciair, ce are directie de la S.V. catre N.E., dupa ce a
coborit din plele Estice ale dlulul Kazil-Murad. Dlurile care o trmuresc sunt: MezarlicBair la N. si Kazil-Murad la Sud ; lungimea eI este de 3',2 kilometri i confluiaza cu valea
tertiar la comuna Kazil-Murad.
Mica vale Kazil-Murad-Ciair, nasce din dlul Mezarlic-Bair, se indrpta catre N.
prin satul Terzi-Veli i printre dlurile Bas-Punar-Bair la Vest si Bairam-dede-Bair la
Est. Lungimea el' este de 2 112 km. Confluiaza in valea secundara Borungea la catunul
Ketic-Punar.
n") Valea Afighinea, vine din plele N. ale dlululuI Bair-Iuiuk si N.V. ale dlulul
Caraomer, directia sa este ma lnti catre N. i 'Arta numirea de valea Derechiot, apoI
valea Alibichiol, Cla,si in fine Afighinea. Trece prin satele AlibichioT, Casla-AlibichioY,
Bairam-dede j Bas-Punar. Dlurile earl' o trmuresc sunt: Cesme-Bair, Turla-MezarlikBair, Ciala-Perde, Bairam-dede, Curu-Bair, Sari-Bair si AlibichioI la Vest, Bas-Punar-

Bair, Mezarlik-Bair la Est. Se deschide in valea secundara Borungea la satul Bekter.


71890

22

www.dacoromanica.ro

1.70

Lungimea el este de 24 km., si e urmata de drumul Bekter, Bas-Punar, Bairam-dede,


Alibichiof si duce la Caraomer.
o') Crdcic-Ciair, vale care nasce din dlul Bairam-dede, se indrpta de la S.E. catre
N.V., trece prin satele MalcocI si arapcea-cara-aci. Dlurile care o tOrmuresc sunt : TurlaMezarlik-Bair, Ciald-Perde, Bairam-dede la Est, Turla-Bair si Skender la Vest. Are lungime de 8 km., se deschide la satul Borungea. Pe ea merge drumul Borungea-Bairam-dede.
Mica vale Cesme-Culac, ce confluiaz cu valea principal la Ghiol-Punar. Este Vita
acoperita cu pdure si Ormurit de dlurile : Cesme-Bair la S.V., Mezarlik-Borungea-Bair
la N.E. Lungimea eI este de 2 km., iar directia de la S.E. catre N.V.
Uzum-Culac, vale pe teritoriul comuniI Enigea (cdtunul Urluia), se desface din p6lele S.E. ale dluld Iusufunar-Bair. Directia sa este de la N.E. catre S.V.
Taie drumul Rasova-Enige. Are lungime de 4 km. si se deschide in valea principala
Balddrnac-ciair (Urluia), la S. de ca,tunul Urluia. Iralea este frte placuta, flind acoperit
de verdta smltata cu florr.
Valea Iusufunar-Ciar, pe teritoriul comunil Enigea (catunul Iusufunar), se desface
din dlul Iusufunar-Bair ; directia o are de la S.E. catre N.V., trece prin catunul Iusufunar.
Are 3 km. lungime si se deschide in valea principala Urluia, pe la punctul de trecere al
drumulur judetian Ostrov-Cuzgun. Este acoperit cu fnete si cate-va paduri.
Valea principal Urluia, primesce pe stnga urmatrele vaI secundare:
Valea Hairam-chioi, ce vine de peste frontier* pe care o tale la S. de piatra No. 21,
lngd pichetul No. 28; merge printre dlurile Hairam-chioI (care formza frontiera) si
CoroclAk-Bair la S., Acsiaslak (in Bulgaria) si Calaigi la N.

Este acoperita numar cu padurl. De la frontier si 'Ana la confluenta el cu valea


principal

la N.E. de Hairam-chiol, nu e maI mult de 2 km. Satul Hairam-chiol este asecjat

la Sud de acsta vale. Valea e putin accesibil trasurilor, de si e urmata pe fundul el de


un drum ce trece frontiera.
Valle unite Cogea-Ciair (la S.V.) si i) ardin-Culac (la N.-V.), nasc pe frontierd chiar,

intre pietrele No. 19 si 20. Intre ele se alb', pichetul 26, ambele converg catre Est si confluind se indrpta care N.E., pentru a se deschide in valea principala, in fata dluluY
Cesme-Bair. Ele sunt acoperite cu padurI dese.
Dou drumurI merg pe dluri urmnd directia \Tailor. Unul duce de la Ghiol-Punar
care S.E., pe la Sevendic peste frontlet* pe la piatra No. 20, si altul tot de la Ghiol-Punar,

insa spre S.V. si la 500m care N. de piatra No. 19, se unesce cu drumul ce vine de la
Enisemlia, drum care trece frontiera chiar prin virful unghiulul intrand al el (piatra No. 19)

si dupa ce merge 4'2 km. prin Bulgaria, trece iarasI frontiera in Dobrogia la 500m,
spre Sud de piatra No. 20. Aceste sunt amanunte frte importante din punctulfie vedere
militar.

Mica vale Cara-Peletli, lunga numaI de 2 km., nasce din dlul Ghiol-Punar, are
directia V.-E., si se deschide in valea principala in fata satului Ghiol-Punar.
Valea Nastradin-Culac, pe teritoriul comuniI Cuzgun (catunul Urluia), vine din p6lele N.V. ale dlulul Cara-amat-Bair, sub numele de valea Cuiuc-Culac, se indrpta de la
S.V. Care N.E., printre dlurile Curu-Alceac-Bair, (la S.) si Cara-aci-Bair (la N.). Are 10 km.

lungime si se deschide in valea Urluia in dreptul satulta Iusufunar. Prin ea merge drumul de la Nastradin la Iusufunar. E taiata de dou6 drumurn unul de la Cara-amat la
Urluia si altul de la Nastradin la Kerim-Cuiusu.
Valea Cara-aci-alceac, pe teritoriul comuniI Cuzgun (catunul Urluia), se desface din

ramificatille S.E. ale dluluI Eki-Iuiuk-Alceac. Directia sa este de la S. la N. Are 7 km.


lungime. Confluiaza in valea lUrluia la ruinele satuld Dedebali.
u?) Valea Cara-Cialic-culac, pe teritoriile comunelor Cuzgun si Enige. Vine din plele
S.E. ale dluluf Eki-Iuiuk-Alceac, se indrpta de la S.V. catre N.E. Lungimea er este de 6
km. prin positiunI frum6se in padurI. E taiata de drumul judetian Ostrov-Cuzgun. Prin ea

merge drumul comunal de la Cara-amat la Talasman.


Valle care se deschid in lacul Baciu sunt dou6 :

www.dacoromanica.ro

171

4. Lunga vale Diordumgi-Orman-Ciair, care p6rt, diferite numirI. Ea apartine comunelor Mahmut-Cuius, Cocargea 0 Enigea. La origing, din p6lele N. ale dlulul Sari-IukBair, p6rtg numirea de Curt-Culac,i apartine comunelor Mahmut-Cuiusu 0 Enigea; se Indrpt, cgtre N.V. printre dlurile Orta-Burun-Bair, Buiuk-Mezarlik-Bair la V. 0 CaceamacOrman-Bair la Est. Dupg 4 km. lungime Incepe, de la ruinele satulul Sapanar, a se numi
Diordumgi-Orman-Ciair. Ea taie drumul de la Caceamac la Mahmut-Cuiusu.
Directia general a vgiI este de la S.E. cgtre N.V. 0 apoI cdtre V. printre dlurile
Piriba Cann', Cesme la N., Dikilita.5-Bair-Sirti, Diordumgi-Orman-Bair, Giatri-Bair 0 Arabagi-Bair la Sud. Trece prin satul Mulciova, unde taie oseaua Cuzgun-Medgidia, iar din
dreptul satuluI Arabagi incepe a se numi Valea Arabagi,i se indrpt, de la S.E cgtre N.V.
pan, la lacul Baciu unde se deschide.

Lungimea totala a vgir este de 17 km. 0 e urmath de drumul de la Raova prin


Arabagi, Mulciova, Cocargea.
Valle c,a,re confluiazg inteinsa, pe drpta, sunt:

a) Valea Calla pe teritoriul satuluI Mulciova, nasce din p6lele Vestice ale dluluI
Can11, se indrpt, de la N.E. care S.V., printre dlurile PiribeI la Sud 0 Cann' la N. Are
2'12 km. lungime. Ea se mal numesce 0 Ci,sme-Cula In partea superi6rg. Lungimea totala
a vaisi este de 5 km. Pe ea merge drumul Medgidia-Enigea.
Pe stanga :
b) lai-Ciair, vale pe teritoriul comuniI Cocargea; nasce din p6lele N. ale dluluI SariIuk-Bair, la N. de Ciflicul-Suus-Ali-Bei. Directia sa este de la S.E. ea-Are N.Y., trece prin

satul Cocargea. Are 4'/g km. lungime. Pe ea merge drumul de la Kioseler prin Cocargea, pentru a da In oseaua judetiang Ostrov-Cuzgun.
c) Buiuceral-Ciair, o vale lungg, care vine din plele N. ale dlulul Kiuciuk-CesmeBair, se indrpt, cgtre N. printre dlurile Sari-Iuk-Bair la Est 0 Chiorcu-Bair la V. In
partea superidrg se numesce Cingltene-Orman-Ciair i apoI Ceatirik-Ciair. Are 12 km. lungime printre dlurile: Suustarifi-Bair, Cinghenea-Orman-Bair, DikilitwBair-Sarta, Diordumgi-Bair la Est, Coru-Bair 0 Geatri-Bair la Vest. Se deschide In valea Diordumgi-Orman-Ciair, opus van' Cime-Culac.

Pe acstg vale nu merge nicf un drum, este insg tgiatg de mar multe drumurI, care
pun in leggturg satele invecinate.
Valle tertiare earl se deschid In ea pe drpta sunt:
Valea Iomer-Bd-Iutlu, pe teritoriul satelor Kioseler 0 Carabaca, se intinde de la
Virful Copadin-Vest 0 se deschide in valea secundar, in fata movileI Cherna Ea merge
paralel dluluI Sari-Iuk-Bair de la N., iar la S. e tArmurit, de dlul Kiuciuk-Cesme-Bair.
Directia sa este de la Est la Vest; lungimea de 6'/2 km. E tgiatg de drumurile comunale
Kiosseler-Ciflicul-AlibeI 0 Kiosseler-Copadin.
Pe stanga :

Kiosseler-Ciair, care In partea supericirg se numesce Muuruazliki-Akeac pang la


movila Basa-Iuiuk. Merge printre dlurile Chioru-Bair la Vest, Curu-Giugiuk-Bair 0 Muur-

uazliki-Bair la Est. Ea se unesce la satul Enigea cu valea c') Tatar-Ciair. Ambele unite
a;t1 directia de la S. la N.
d) Valea Enigea, numit. i Curu-Culac. Ja nascere din p6lele Vestice ale dluluI Adam-

clissitarifi-Bair, se indrptg catre N. printre delurile Coru-Bair la Est 0 Adamclissi-Bair


la Vest.
De la monumentul Adamclissi, aedat la Vestul van', incepe a se numi Curu-Culac 0
se indrpt de la S.E. catre N.V. printre dlurile: Giatrl-Bair la Est s,d Iusufunar-Bair la

Vest. Se afla In intregime pe teritoriul comuniI Enigea (cgtunele Mulciova 0 Arabagi).


Lungimea el' este de 10 km. F,ii se deschide in valea principal, in fata satulur Arabagi.
Malurile sale sunt 'nalte 0 pe alocurea acoperite cu padurI. Pe ea merge drumul comunal
Enigea-Rmova 0 e taiat, de calea judetiang Cuzgun-Medgidia.
5. Valea Celaclar-Ciair pe teritoriul catunuluI Talmman, se desface din plele V. ale
movileI Talaman. Directia sa este de la S.V. cgtre N.E., trece pe la plele Sudice ale

www.dacoromanica.ro

172

dlulur Mustana. Lungimea ef este de 2 km. Confluiaza la cda Sudica al laculuf Baal
in acela punct cu valea Diordumgi-Orman-Ciair.
X. Valea Mina din mijloc, care catre Sud Ora numirea de Valea Ciocanului. Nasce
din p6lele N.V. ale dlulul Cesme; se indrpta de la S.E. care N.V., printre delurile Ciocanul, Malagenilor la V., Mamele i Grindu-Mare la Est. Lungimea ef este de 12 km. 0
se deschide la Dunare in comuna Raova. Prin ea trece drumul de la Raova la Mulciova.
Primesce pe drpta:
1. Valea Saiana-Doice, ce are directia generala de la S.E. catre N.V., printre dlurile
Ormanul lung (la Est) i Grindul-Mare (la Vest). Forma sa este aceia a until arc de cerc

cu concavitatea catre apus. Lungimea el' este de 4 km. i este acoperit peste tot cu
paiune.

e) Dunarea !ntre Raova 1 Boazgic.


a) Descriere. De la Raova
Dunrea ja directia Care N.E. pe o lungime de 25 km.
trecnd pe la Cochirlenf, Cerna-Vod pana la Boazgic.
p) Ostr6vele pe acsta portiune sunt:
20. Hinogu intre Cochirlenf i Cerna-Vodd, apartine comunif CochirlenI, are forma
lunguiata 0 70 hect. suprafata, acoperita jumatate cu pietri i jumatate cu salcif. Este
despartit de trmul dobrogian printr'un brat 1ngust (200m) 0 putin adanc (4 5m), pe cand
bratul navigabil trece pe la Vestul insulef, intre ea i o alta apropiata de trmul stang i
care apartine judetuluI Ialomita.
Cand cine-va calatoresce cu vaporul pe Dunre, i dupa, ce a trecut in jos de cotul
Raovef, privirea if este atrasa in lungul fluviuluf i catre apus peste Weil de maretia

unor gigantice constructiunf, care semnate in trel puncte, nu par a fi facute de 'nand
om ensca.

Cu cat calatorul se apropie, Cu atat mal mult curiositatea i se transforma in admiratiune, i, numar dupa ce a trecut printre colnele de piatra, pe capetele carora se

sprijina podla maiestrit tesut ca panza paiagenuluf, numal atuncr II d sma cat de
mic este omul pe ranga fapturile mainilor sale.
Baca, curios, caltorul s'ar cohort pentru cat-va timp din vapor i urcand csta, ar
cauta spre frontispiciul acestuf templu al architecturif i industrief, ar citi.

Podul Regele Carol

Da. Este una din mullimea operilor inteleptei Domnii ale acestui glorios Rege.
Doi dorobanti start de pazei de-oparte
de alta a podului; cui altui ar fi incredin(at
Regele Carol, temeinicia steipeinirei ndstre peste Duncire?

Ma departe, in dreptul comunif Seimenif-Mari se all pe Dunare cele 3 ostrve in


prelungire:
21. Troiana, ce apartine comunif SeimeniI-Mari, are 120 hect. suprafata. Insula este
nelocuit i acoperita Cu salcif. Imediat la vale i lnga dinsa :
Seinienii-Mari cu 50 hect. suprafata, apoI:
aceste dou6
Ostrovul de la Vale cu o suprafata de 60 hect. Ca i cel
ostr6ve sunt acoperite Cu
') Positiunile astronomice:
Ale punctuluI terminus

( 24,57'46" long. esticd

440, 7',20" lat. nordic


f 25,36' long. estica
Rasova
44,15' lat nordicd.
Inclinarea Dungirii pe meridian mire aceste dou5 puncte este de 12" latitudine pe fie-care minut de
longitudine.

www.dacoromanica.ro

173

Bratul navigabil al fluviulur trece pe la vestul insulelor; ele sunt desp6xtite de malul

dobrogian printr'un brat ingust (1001 si putin adanc (341.


24. Cele cloud insule Boazgicul (de la
cu

dl si de la vale), in fata comunir

acest nume. Cel de la dl este mar mic


(30 hect. suprafata), cel de la vale, mar
mare (50 hect.); ambele sunt nelocuite
i

acoperite Cu Weir.

Asta este partea cea mar importanta a Dunaril, atat din punctul de ve-

dere al comunicatier ce se face intre


fluvi" si Mare, cat si din punctul de ve-

dere hidrografic, pentru c prin valea


Carasu, Dobrogia se imparte in cloud.
7) Wile ce se deschid la Dunare in

partea coprinsa intre Rasova si Boazgic, sunt :


XI. Vain Caramancea pe teritoriul co-

munelor Enigea, Rasova

Cochirlenr.

Sub numele de Calfa-Dere, se desface din

apropicrea moviler Idrita, se indrpta


catre Nord, printre dlurile Merea-BairCara-Iuiuk la rasarit i Caramancea la
Apus; de la drumul judetian Ostrov-Medgidia, care o taie, incepe a se numi valea
Caramancea, mergnd printre dlurile
Ivrinez i Geam-Pa.sa la Nord-Est, Caramanceo. i Dlul-Mare la S.V. i dup 15
Fig. 27.
Capul poclulutRegele Carol In.
km. lungime, se deschide la Dunre putin la Nord de Rasova.
In mare parte drumul Rasova-Ivrinez-Mulciova merge pe ea.
Valle secundare ce se deschid in ea, sunt, pe stanga :
1. Valea Uzun-Ciair, care resulta din impreunarea a dou va tertiare:
Valea Kior-Curu-Ciair (la Est) pe teritoriul catunulur Mulciova, se desface din dlul
Caramancea, se indrpta mal intar catre Nord i apor Care Vest, merge printre dlurile
Caramancea (la Est) si Kireslic-Bair (la V.), are o lungime de 4'12 km. si se impreun cu :
Valea Kireslic-Culac (la Vest), pe teritoriul aceluiasr catun, se desface din dlul Cann,

se indrpta catre Nord; merge printre dlurile: Cisme (la V.) si Kireslic-Bair (la E); are
un parcurs de 3'A km. si unindu-se cu cea de sus, formza valea Uzun-Ciair, care se indrpta catre Nord, merge printre dlurile Caramancea (la Est) si Dlul-Mare (la Vest) si
dupa un drum de 2 km., se deschide in valea Caramancea; pe la gura acester val trece
drumul Ivrinez-Mulciova.
XII. Lacul CochirlenT, situat pe teritoriul comuner Cochirlenr, aserjata pe tkrmul
de Nord; forma laculur este alungita, cu 4';2 km. lungime si 1 km. latime maxima in
dreptul comunir. Suprafata lur este de 60 hectare. Este tarmurit de ramfficatiile &Whir
Uzun-Amet la Nord si Geam-Pasa la Sud; comunica la N.V. cu Dunarea printr'o garl
de 1 km. lungime, lar care S.V. cu Stuful Ivrinez, care nu este de cat o prelungire a laculur. Asta prelungire are 21/2 km. lungime pe 500m lime. Suprafata sa e acoperita Cu
stuf. La c6da acester WV se afla catunul Ivrinez.
Wile ce se deschid in aceste dou lacurr in prelungire, se unesc t6te inteo vale prin-

cipal numit: 1) Uzun-Amet.


Aceste var sunt:

a) Pegera-Ciair, care e cea mar importa.nta ; ea nasce din p6lele nordice ale dlulur

www.dacoromanica.ro

174

Merea-Bair-Cara-Iuiuk, sub numele de Pestera-Dere. Este o vale larga, pe fundul creia se


afla satul ldris-Cuiusu, ea se inde6pta mar IntAT catre Nord si maT sus de acest sat primesce numirea de Petera-Ciair. Are o directie de la S.E. c6.tre N.V., printre dlurile Baarlik-Bair, Petera-Bair, Gheniz-Bair, Amzali-Bair, Uduamet-Bair i Uzun-Amet-Bair, care
o tarmuresc la Nord, dlul IvrinezuluI o desparte la S.V. de valea Caramancea.

Lungimea vaif este de 12 km. si


mar jos de satul Ivrinez se deschide in
valea Uzun-Amet, care i acsta dupa o
lungime de 3 km. se deschide in stuful
Ivrinez.

Pe aceste \TAT merge drumul Ivrinez-Idris-Cuiusu-Enigea, incrucisand cu


calea judetiana Ostrov-Medgidia, la mijlocul distanter intre cele dou sate Ivrinez i Idris-Cuiusu, aflatre pe vale.

Valle cart se deschid pe drpta,


sunt :

a) Chiot-Deresi, este o vale care


provine din impreunarea altor dou vaT :
Derin-Aleeae la E., se desface din

p6lele S.V. ale dluld Cara-Dede-Bair, se


.

indrpta &Ire Nord, tarmurita de acest


del la Est si de Tanai-Tiubesi la Vest.
Lungimea eT este de 6 km.
Cesme-Culac la Vest, nasce din

pdlele nordice ale dluld Cara-DedeBair ; se indrpta catre Nord prin comuna Mahmut-Cuiusu, printre dlurile

Tanai-Tiubesi la Est si ramificatiile vesLice ale dlulur Cara-Dede-Bair. LungiDorobantul de la Podul .Regele Carol I.
Fig. 28.
mea eT este de 4 km. si se unesce cu
precedenta, pentru a forma valea Chior-Deresi. Acsta se indrpta de la S.E. care N.V.
printre dlurile: Ciacal-Bair i Petera-Bair la N.E., Baarldk-Bair la S.-V. Sub acst nu-

mire valea are o lungime de 4 km. si vine a se deschide in valea Petera-Ciair, putin
me la Sud de drumul judetian Ostrov-Medgidia. Pe ea merge drumul Ivrinez-MahmutCuiusu-Caceamak.
b') Va lea Cazalgic-Dere prelungita catre Est sub numirea de Perdea-Dere, Cozulgic-Dere
Ikingi-Medgidie-Dere.

Acsta vale lunga de 15 km., nasce din Ode nordice ale dluld Carachiol-Bair, sub
numele de Ikingi-Medgidie-Dere, se indrpta &are Vest printre dlurile Carachioi-Bair, Vaivasin-Bair la Sud, dlul Tabia Frantuzsca la Nord; apoT tot in directie vestica cu numele
de Cozulgic-Dere, se continua printre dlurile Vaivasin-Bair la Sud si Cong,az la Nord. In
aceiasT directie si sub numirea de Perdea-Dere se continua printre dlurile Perdea-Bair la
Nord si Acargea-Bair la Sud si in fine sub numirea de valea Cazalgic se deschide in valea
Pestera.
In lungul vair merge drumul ce se desface din soseaua judetiana Ostrov-NIedgidia, din
valea Pestera si merge la Endec-Carachioi.
Acsta vale cu 4 numirT primesce pe stinga:
a') Valea Vaivasin-Dere, formata din impreunarea altor dou vaT:
a"') Buiuk-Dere-Seid-Curt-Culac la Est, nasce din p6lele N.V. ale dluluT de la Murfat,
se indrpa de la S.E. care N.V., printre dlurile Carachioi-Bair la N.E. i Odagi-Bair.

Lungimea sa este de 4 km.

b") Va lea prelungit Dautlar-Dere cu Odagi-Culax, care nasce din pellele N.V. ale d-

www.dacoromanica.ro

175

luluI Orcen-Mezarlic, se indrpta de la S.E. catre N.V., printre dlurile Odagi-Bair la Est
Acargea-Bair la Vest. Lungimea eI este de 4 km.
Ambele aceste dou val unite formza valea Vaivasin-Dere, care indreptandu-se de
la S.E. catre N.V., printre dlurile Vaivasin-Bair la E., si Acargea-Bair la Vest, vine, dupa
un drum de 4 kilometri, a se deschide in valea Cozulgic-Dere.
b") Vaile prelungite : Ciacal-Dere, Acargea-Dere, Dautlar-Buiuk-Dere, sunt o singura vale,

care catre Sud se ramifica in:


Bei-Aslan-Culac-Dautlar la Est, nasce din plele N.V. ale dluluI Orcen-Bair; se
indrpta de la S.E. catre N.V., printre ramificatiile dluluI Bei-Aslan-Bair de o parte si de
alta. Are o lungime de 6 km. si vine s confluieze cu:
b'") Dikili-Tas-Dere ce se indrpta de la S. catre N., printre dlurile Bel-Asian-Bair
la Est si Cara-Dede-Bair la Vest. Lungimea el este de 6 km.
De la confluenta acestor dou6 vT, direetiunea este de la S.E. care N.V., printre dlurile Acargea-Bair la Est si Ciacal-Bair la Vest, 'sub numirea de Dautlar-Buiuk-Dere,
apoI Acargea-Dere i in fine Ciacal-Dere, pe o lungime de 6 km. si se deschide in valea
Cazalgic-Dere.

Alte vaI care daa in valea Pesterir, tot pe drpta sunt :


Iuuruk-Dere, ce nasce din dlul Congaz-Bair, se indrpta de la N.E. care S.V.,
printre dlurile Perdea-Bair la S.E., Perdea-Culac-Bair i Ghenis-Bair la N.V. ; ea se deschide dupa un drum de 7 km. in valea Petera. E urmata in tot lungul ef de soseaua
Ostrov-Medgidia.

Valea Demen-Culac, nasce din pellele dluluf Perdea-Culac-Bair, indreptandu-se de

la N.E. catre S.V., merge printre dlurile Amzali-Bair la N.V


Ghenis-Bair la S.E. Are
4'/2 km. lungime.
Pe stanga in valea Pestera se deschide:
liri-Culac, vale care la nascere din plele S.E. ale dlulul Ivrinez, la S. de movila
Sarapci-Culac, se indrpta de la S.V. catre N.E. si dupa 3 km. drum se deschide in valea

Petera, in fata cu gura vaiI Iuuruc-Culac. Pe o parte din ea merge soseaua judetiana
Ostrov-Medgidia.

b) $arapci-Culac, o mica vale ce vine din dlul Ivrinez ; are directia de la S.E. catre
N.V. si o lungime de 2 km. Ea se deschide in valea principal a Uzum-Amet, opus eaunuluI Ivrinez.
2. Pe Ormul de N.E. al stufuluI Ivrinez, se deschide mica vale Mw Dinu, care nasce
din Movila Mare pe valul luI Traian. Are directia de la N.E. catre S.V. i lungime de
1.'/2 km.

Valea Mare, pe teritoriul comunif CochirlenI; se desface de la punctul numit


Movila lul Mos Oprea, se indrpta de la rasarit catre apus, merge paralel i printre cele
dou valurI numite ale lul Traian, pe la Nordul satuluI Cochirlenr si pe la sudul
Carasu. Dupa un mers de 4 km., se deschide la Dunare spre Nord de Cochirlenl. Ea este
taiata de dou drumurI, care duc de la Cernavoda la CochirlenT i Ivrinez.
Valea deschis de lunga baltd Carasu. Este cea mal importanta din t6ta Dobrogia, cad prin ea se face nu numal comunicatia intre Dunare i Marea-Ngra, dar pe aci
se lga orientul cu occidentul Europet Linia drumuluI de fier de la Cernavoda la Constanta servesce tuturor calatorilor, earl plecnd de la Ostanda, trec prin Constanta la Constantinopol.

Balta Carasu a servit in timpI imemorialI de scurgere Dunaril 1). In 1862, o companie engleza construind linia drumuluI de fier, inchise garla de scurgere a acesteI baliS
printr'un dig.
Asta-OI balta Carasu e formata din dou baltI in prelungire, gatuite aprelpe la
Medgidia.

Daca Incepem a observa acst vale de la Vest catre Est, am putea vedea, ca ea
') A se vedea Considera$iunI asupra cursulul inferior al DuntiriI i formatiunea Delteb.

www.dacoromanica.ro

176

se prelungesce prin valea Hasancea, pan la 3'/2 km. de basinul MariI-Negre, de care o
limba de parn8nt, ce nu are de cat 70'n inaltime, o desparte.
Este dar f6rte posibil, ca acsta limba de pmnt sa se fi format printeun cutremur,
despre care vorbesce Pliniu 0 ast-fel gura Dunrir sa se fi inchis.
De alt-fel Compania englez, pentru motive economice a construit unja urmand riguros fundul vaiI, pana la rsarit de Hasancea, urcand de la Omurcia pe o distanta de Via
km., inaltime numar de 25m, aceia ce revine la o pant de 0m,003 pe metru.
Incep6nd de la rasarit, valea Carasu se numesce Valea Hasancea 0 se intinde printre
dlurile Horoslar-Bair la Nord 0 Hasi-Diiliik la Sud.
Are directia de la Est la Vest 0 tarmurita de ambele partI de valurile numite ale

luI Traian, care trec, unul pe la Nord 0 cel-l'alt pe la Sudul vaiI. In lungul el merge

calea ferata Cernavoda-Constanta 0 drumul comunal Hasancea-Constanfa devenit acum


osea judetiana. La satul Omurcia, d.upa 9 km. lungime, incepe a se numi Cara-Cuiusudere, urmand aceia0 directie Ona la lacul Carasu, de unde se indrpta de la S.E. &are
N.V., printre dlurile Gherme-Bair, Tasla-Bair, Sancal, CarataI 0 Chiostel la Nord ; Mangala-Culac-Bair, Culuc-Bair 0 Murfat la Sud.
Lungimea acesteI par a viI este de 13 km. ; pe ea sunt melate satele Omurcia,

Murfatlar 0 Alacapu. Este urmat de valul luI Traian 0 de unja ferata, care merge pe
fundul van
Drumul de la Omurcia la Murfatlar, Alacapu 0 Chiostel merge tot pe fundul acesteI vI

In dreptul 0 la S.V. de catunul Chiostel incepe balta Carasu, gatuita printr'o 1:mba
de pamnt lung de 11/2 km. format de ramificatiile Sudice ale dluluI Bekiraga-Bair,
in dreptul fortaretiI vechI Acsan-Demir-Tabiasi.
Balta Carasu de reiseirit, care s'ar putea numi maI propritl balta Medgidia, de re-ce
acest oras iI ocupg, centrul, se intinde de la Est la Vest pe o lungime de 16 km. Ltimea
el variaza, cad' merge ingustandu-se de la Vest catre Est (de la 1'/2 km. maximum la
200'n minimum). Suprafata ocupata este apr6pe de 1000 hectare, acoperite cu trestie.

Prmul de Sud al acesteI baltI este regulat, aprpe in linie drpta de la rasarit
catre apus cu nesimtite inflexuositatI; Ormul de Nord insa este f6rte neregulat, cad presint patru mail ghebositatI: dou in dreptul v,iI Docuzol 0 dou la dlul Panaghir.
Orawl Medgidia melat pe Ormul sudic, se afl in fata acestor patru marl' gheboOturI,
dou la Vest 0 dou la Estul ormulul.
Dlurile care marginesc balta Medgidia sunt : Docuzol-Bair, Panaghir 0 CiocurakBair la Nord ; dlul Tabia-Frantuzsca, Congaz-Bair 0 Perdea-Culac-Bair la Sud.
Cu ocazia marilor inundatiI din prima-vara anuld 1897, apele crescusera pana la
50em. d'asupra liniet

Acsta balta face ca intrga regiune sa fie nesnat6sa, din causa frigurilor ce o bantuesc mal in tte anotimpurile, dar mal ales trnna.
Balta Carasu de apus, ce p6te fi numit 0 balta Cernavoda, se intinde de la Est catre
Vest, de o forma maI regulata, pe o lungime de 81/2 km. cu o latime de 800-1500'n. Ea
are o suprafat de 850 hectare acoperite Cu trestir.

0 garl servia de scurgere a apelor in Dunre ; cu ocasia construirer drumuld de


fier in 1862, ea a fost inchisa printr'un dig de 1200'n lungime 0 31" grosime la crsta.
Acsta in scopul de a opri apele marl' ale fluviuluI, ca sa umple valea.
Cu ocazia inundathlor din prima-vara anuld 1897, oraul Cernavoda 'I a datorit
scaparea de inec acesteI lucrarI artificiale de barare a apelor fluviuluI, lucrare care cu
acest prilegiti a fost intrit' prin struintele neobositulur SO' al serviciuluI de geni din
Divizia activ, Capitanul Balaban.

Asta-01 acest dig este in stare sa resiste und cre0erl orf cat de mare a apelor fluviuld. Balta Cernavoda este marginita la Nord de ramificatiile dluluI Bekiraga-Bair, iar
la Sud de dlurile Armut-Bair 0 Tetera-Bair situat intre Dunare 0 lac.
Linia drumuluI de fier urmza riguros Ormul de Nord al laculd, iar garla ce'I servesce de scurgere este taiata in se puncte.

www.dacoromanica.ro

177

Construindu-se podul de peste Dunare,.traseul acesteI portiunI a tiniest' s'a schimbat 9.


Lungimea total a vaff Carasu este de 53 km., socotita de la Dundre Ora la ori-

gina vail Hasancea ; este destul de larg variind intro 5 0 2 km. Malurile sunt 'nalte
prapasti6se, pang, la V. de Medgidia, de unde incep a fi ti;ior inclinate.
Valea formza gatul cel maI stramt din Da peninsula dobrogiana, dintre Dunare
Marea-Ngra.

Valle ce se deschid in ea, pe drpta, sunt :


Horoslar Clair, pe teritoriul comunil Palazu-Mare (c.tunul Horoslar), se intinde
printre dltil Horoslar-Iol-Bair la S.E., Horoslar-Bair la N.V., Duran-Bair la N. Pe acsta
vale se afla satul Horoslar, de la care a imprumutat numele. Are directia generala de la
E. la V. 0 12 km. lungime ; se deschide in valea principal, la Alacapu. Pe ea merge
drumul Alacapu-Horoslar-Palazu-1\ fare.
Horoslar-Afreac, pe teritoriul comuneI Omurcia (catunul Nazarcea). Se desface din
dlul Cioban-Dere ; se indrpta de la N.E. &Ore S.V. 0 merge paralel cu precedenta.

Pe ea se afla catunul Nazarcea. Are 6'12 km. lungime s,4 se deschide la V. de Alacapu.
Este urmata de drumul Alacapu-Nazarcea-Cikracci. Ea se prelungesce c N.E. prin:
Ciobanisa-Dere, care vine din p6lele S.V. ale dlulul Tepe-Bair ; se indrptA de la N.E.

care S.V. printre &Write Nazarcea la V. s;;i Duran-Bair la E. Are 7 km. lungime, pan
la confluenta sa cu Horoslar-Alceac.
Valea Caratai-Alreac, pe teritoriul comunelor Omurcia i Alacapu ; nasce din p6lele

S.V. ale dlulul Nazarcea ; are directia de la N.E. care S.V., printre dlurile Nazarcea la
Vest 0 CarataI la Est. Lungimea el este de 4 km. i se deschide la N.V. de Alacapu. Pe
ea merge drumul Alacapu-Caratar.
Valea Caratai, pe teritoriul comunei cu acest mime. Nasce din plele S.V. ale d-

lulul Amut-Bair. Directia sa generala este de la N.E. catre S.V. Pe ea se Oa aedat


satul CarataI. Dlurile care o trmuresc sunt: Chiostel i Hagi-Cabul la V., CarataI i Nazarcea la Est. Pe ea merge drumul, ce se desface din valea Cara,su, spre a merge la CarataI s,d Caramurat. Lungimea el' este de 10 km.
Wale in prelungire Caramurat-Ciair, Hagi-Cabul
Chiostel, vin din p6lele Sudice
ale dlulul Ilanlic-Bair, sub numele de Caramurat-Ciair, se indrpt. dare S.V. prin comuna
Caramurat i printre delurile Murat-Bair la Vest 0 Amut-Bair la Est, apoI sub denumirea de Hagi-Cabul-Ciair continua in aceias4 directie, printre dlurile Hagi-Cabul la Est .0
Derechiol la Vest ; i in fine sub numirea de 'alea Chiostel se deschide in valea Carasu
la catunul Chiostel, dup ce merge printre dlurile Chiostel la Est 0 Docuzol-Bair la Vest.
Lungimea totala a acesteI vaI este de 17 km.; directia el general de la N.E. catre
S.V. ; pe ea se afla satele Caramurat, Hagi-Cabul i Chiostel, legate printeun drum care
urrnza valea.
Docuzol-Ciair, pe teritoriul comunir Alacapu (catunul Docuzol); se desface din Niel()

Estice ale dluluI DerechioI, indreptandu-se de la N.E. catre S.V., printre ramificatiile
dlulur Docuzol-I3air, trece prin satul Docuzol i dui-A un mers de 6 kil., se deschide in
valea Carasu. Prin acsta vale curge Oriul Docuzol, care isvoresce de la Nordul satuluI
cu acest nume, dintre Casla luI Caciula i Casla lul Manasie-Jecu, trece prin mijlocul
satuluI i dupa un curs de 3'12 km. se vars in balta Carasu. Malurile sale sunt mlatin6se
ing ales spre cursul inferior.
Acst vale este urmat de drumul Medgidia-Docuzol-DanachioI (Carol I).
Va lea Cilibi-chioi, nasce din plele S.V. ale dlulul Docuzol-Bair, se indrptA de la
N.E. catre S.V. sub dou6 numirI 0 se unesce d'asupra satuluI Cilibi-chioI. E tArmurita de
dlurile Panaghirul la E., Devcea-Bair i Ciocurac-Bair la Vest.

Lungimea el este de 7 km. 0 e urmata in partea de Sud de drumul, care plecand


din valea Carasu, trece pe la Cilibi-chioI, pentru a duce la Tortoman.
') A se vedea oCaf de comunicatie.
23

71890

www.dacoromanica.ro

178

Valea Oba-Culac, care spre Sud se mal numesce Bechiraga-Cular ; nasce din p6lele
S.V. ale dluluT Oba-Bair ; are directia de la N.E. dare S.V., printre dlurile Ciocurak-Bair
la rasarit i Bechiraga-Bair la apus. Lungimea eT este de 4L/2 km. Se deschide in valea
Carasu, la gatul ce desparte balta MedgidieT de aceia a Cerna-vocleT, in punctul uncle se
afla statia Mircea-Voda a caieT ferate.
Valea Cismelii, formata din impreunarea a dou val.: a) Belriraga-Gilcazar, care
vine din dlul Bekiraga-Bair, se indrpta catre V. pe la plele S. ale dlulur TurculuI; are
3'12 km. lungime, ea se unesce cu b) Valea Turculut, ce vine din p6lele N.A'. ale dluluI
TurculuT, se indrpta de la E. catre V., printre dlurile Turcul la S. si DermengiuluT la

N. si are o lungime de 2'/2 km.


Valea CismeliI ast-fel formata, se indrpta de la N.E. catre S.V., pe la p6lele dluluy
Sari-burun, aselat pe partea de N. a van', dupa, un mers de 3 kim se deschide in valea
Carasu, la 2 km. spre E. de orasul Cernavoda. Pe ea merge drumul de la Cernavoda
la Devcea.

Pe stinga (de la S.), in valea Carasu se deschid:


Valea Mahometcea-ceair-dere, formata din intrunirea vailor:

Almlulah-derasi I de la

S.E. pe teritoriul comunelor Hasancea i Osman-fad, (catunele Mahometcea si Abdulah,


de unde i numele el"). Are 6 km. lungime i b) Valea Abdulah-derasi II de la S.V., lunga
de 4'/2 km. Ambele ia nascere din dlul de d'asupra TopraisaruluT, converg cutre N. si se
impreuna la catunul Mahometcea.Intre ele se all dlul Cuan-Derasi-Bair, care le desparte.
Pe Valea Abdulah-derasi de V. (II), se afla catunul Abdulah; pe fundul vaif merge
drumul Omurcia, Mahometcea, Abdulah, Topraisari.
Valea Abdulah-derasi de E. (I), primesce pe drpta (de la E.):
a) Valea Cuan-derasi, ce nasce din dlul de la V. de Hasi-Dtiliik, se indrpta care V.
printre dlurile Abdulah-derasi-Bair, Cuan-derasi-bair la S. si Mahometcea la N.; are
4 km. lungime si se deschide in fata catunulul Mahometcea.
Cate trele vane unite la Mahometcea se indrpta catre N., sub numirea de Mahometcea-Ceair-dere si se deschide dupa un drum de '7 km. in valea Hasancea la comuna
Omurcia. Pe drpta (la E.), acsta vale e marginita de dlul Omurcia, iar la V. de dlul
Mangala-Culac-Bair. Este strabatuta, de drumul Omurcia-NIahometcea.
c) Valea Mangala Culac, de putina importanta; are 3 km. lungime, e larga.
Valea Serpla-Culac, care catre S. se numesce Tatar-Orman-Dere, nasce din plele
S.V. ale dluluT Mangala-Culac-Bair, se indrpta maT intAiti de la E. la V., apol de la S.V.,
catre N.E., printre dlurile Mangala-Culac si Orman-Bair la E., Kticiuk-Murfat-Bair la V.
si se deschide dupa un drum de 8' km. in valea Cara-cuiusu-dere (Carasu), la comuna
Murfatlar. Pe ea merge drumul de la Murfatlar la Buiuk-B01b01.
Primesce in drpta mica vale :
a) Mezarlic-Ceair, lunga numaT de 2 km., marginita de dlurile Canara-Bair la E. si
Orman-Bair la V. Ea se deschide la satul Murfatlar, care e ase(lat chiar pe acsta vale.
Valea Cara-Sufu-derea, nasce din plele N. ale dluluI de la Murfat si se indrpta.
dare N.E. de la S.V., printre dlurile Caraacic-Bair (la V.) si Kticiuk-Murfat-Bair (la E) ;
are 6 km. lungime si se deschide la N.V. de Murfatlar. Pe ea merge drumul de la Alacapu
la Kiiciuk-Murfat (care e aselat pe acst vale) si de aci la Kticiuk-Btilbill.
Valea Biringi-Medgidie-dere, e o vale ce merge paralel intre dlurile Tabia-Frantuzsca la S. ,.;;i Ali-Bei-Ceair-Bair la N., in directie E. la V., pe la Sudul orasuluT Medgidie.

Lungimea el este de 22 km. Se deschide in valea Carasu la 5 km. spre V. de orasul


Medgidia, dupa ce a primit pe stanga :
a) Mica vale luci-Culac, ce vine de la S.; e lunga de 1 V2 km. Valea Biringi-MedgidieDere e taiata de 6 drumurI, care pun in legatura Medgidia cu comunele de la S. Cel
important este drumul judetian Medgidia-Ostrov, care taie valea pe la satul numit AlibeTCeair, aselat pe ea.
Valea Tusu-dere, lung.a de 2 km. i 15. Cara-Durac-Culac (lung. 2'12 km). Ambele

paralele intre ele, se deschid putin maY la V. de preceden ta in Valea Carasu.

www.dacoromanica.ro

179

16. Valea-Ghiaur-Annald, pe teritoriul catunuluI Ivrinez. Se desface din plele N. ale

dluluI Perdea-Culac-Bair si se indrpta de la S.E. catre N.V. Merge printre dlurile


Amzal-Bair, Uduamet-Bair, Armut-Bair la V. si Cara-Durac-Bair la E. Are 3 km. lungime.
XV. Valea Tibrinul, deschisa de lacurile in prelungire: Purcdreti, Rainazan i Tibrinu.
Lacul Purcaieli, situat pe teritoriul comuniI SeimeniI (catunul SeimeniI-MicI), intre
dlul Cernavoda la S. si catunul Seimenri la N.; comunica cu lacul Ramazan printr'o mica

Orla, iar cu Dunarea de asemenea printr'un canal de scurgere, la cdd de S. a ostrovulur


Troiana, In punctul numit Kerhana. Lacul are o suprafata de 60 hectare si produce mult
peste, care face un adevrat venit locuitorilor din sat.
Lacul Ramazan, situat la 1 km. catre Est, are forma une l bbidi de peste, suprafata lur este aprpe aceiasI cu aceia a laculuf Purchreti. Productiunea lul in peste este tot
asa de abondent. Dlul Dermengiulur 11 desparte la S. de valea TurculuI.
Micul lac Tibrinul, a.sezat la
km. catre E., are 1.5 hect. suprafata, acoperita in
intregime Cu stuf i trestie.
Valea Tibrinul prt diferite numirI; ea nasce din plele S. ale dluld Bilarlar-Bair,
la E. de comuna Bilarlar (Dorobantul), sub numele de Valea Lungli, se indrpta catre S.
pe la comuna Carol I (Danakid); apoI de la N.E. catre S V., sub numirea de Valea Dereellid, pe la catunul Derechior.
La comuna Tortoman se inclina maI mult catre S.V. pana la catunul Devcea, de
unde incepe a se numi Geabac-culae, pn,' la ruinele satuluI Geabac, lar de ad i pna la
Dunare se numesce valea Tibrinul.
Ea este marginita de dlurile : Bair-Paspala, Bilarlar, Tortoman, Geabac-Bair, Carapat-Daga i dlul din Islaz la N., ilanlik-Bair, Murat-Bair, DerechioI, Docuzol-Bair,
Devcea-Bair, Oba-Bair, Dermengi i Cernavoda la S.
Lungimea totala a acesteI val este de 35 km., este urmata de drumul ce vine de la
Ester, Carol I, Tortoman, Devcea, Cernavoda.
In ea se deschid pe drpta (de la Nord):
1. Mica vale a HotaruluT, ce nasce spre S.V. de comuna Carol I, din dlul PaspalaBair, sub numele de Ba,s-Culac, se Indrpta de la N.E. catre S.V., sub numele de ralea Tortom(lnultd, printre dlurile Fifiarlar-Bair i Tortoman la S. Se deschide la comuna Tortoman. Are 12 km. lungime i primesce pe drpta vaile unite:
Buiuk-dere, care catre N. de satul Bilarlar se numesce Mangallc-dere, vine din
dlul Bilarlar-Bair, trece prin satul Bilarlar. Are directia N.E. la S.V. si o lungime de 1.2 km.

Pe ea merge drumul de la Tortoman la Bilarlar, Pazarli.


\ralea cu treI numirl: Tasla-Iuk-Dere, Buiuk-Bilarlar-Dere si Tuzla-Iuk-Dere, dintre
dlurile Bilarlar (la S.E.) si Mahomed-Bair (la N.V.), are 8 km. lungime.
Ambele se unesc la comuna Tortoman.
2. Valea Geabac-Ciair, se deschide din plele S. ale dluluI Cabla-Bair, se indrpta de
la N.E. catre S.V., printre delurile: Geabac-Bair (la E.) i Carapat-Daga (la V.). Are 4'/2
km. lungime s;i sub numele de Geabac-culac se deschide in valea Tibrinu, la ruinele satuluI Geabac.
XVI. Valea Sililtea deschis, de lacurile:
Donnzsca-Mare, pe teritoriul catunuld Seimenif-Mari. Are aprpe 80 hect. suprat'ata. Comunica cu Dunarea printr'un mic brat, de asemenea i tu lacul Domnsca-Mica ;
produce peste destul de mult s,4 bun.
Doinnsca-Mica, la E. de precedentul; are apreSpe 70 hectare suprafatd, acoperita

aprpe tta Cu stuf, produce putin peste.


Valea Silistea, ja nascere din plele S.V. ale dluluY Merzalic-Bair, spre N.E. de ctunul Kior-Cesme, sub numele de valea Hagi-Virt-Dere, se indrpt de la N.E. catre S.V.,
trece prin catunul Kior-Cesme i in dreptul &luid Miulten-Tepe, incepe a se numi valea
Pon2ana-Ciair, pana, la comuna Taspunar, pastrAnd acciasI directie; catre S.V. de Taspunar se numesce valea Surec-Ciair, i in fine valea
Lungimea el totala este de 1912 km., dlurile care o tarmuresc sunt : Cara-Tepe,

www.dacoromanica.ro

180

Panar-Bair, dlul la movila Greculd i Nadacu, la N.V.; Mezarlik-Bair, Miulten-Tepe,


Cable-Bairp Carapat-Daga i dlul in-Izlaz, la S.E. In tot lungul vaiI merge drumul comunal Seimenir-Tapunar-Kior-Ceme la Ghelingek.
Primesce in drepta :
Valea C(islet, ce vine din movila Boazgik-Tepe, filtre dlurile la Movila Greculul

i Panar-Bair, se indrpta de la N. la S. i se deschide la Tawunar, dupa o lungime de


2 km., ea e urmata de drumul Tapunar-Boazgik.
Pe stinga:
Valea-Sali-Bei-Dere, se desface din virful dlulur Mezarlik-Bair, se indrpta de la
N.E. catre Sud-Vest, printre delurile Mahomed-Bair i Cable-Bair la S.E., iar dlul MezarlicBair o desparte de valea principala. Are o lungime de 10 km. i se deschide la comuna
Tapunar; este urmata de drumul de la Tapunar la Dorobantul i t'Adata de drumul comunal Tortoman la Kior-Ceme.
Valea Mare, se desface din ramificatiile N.V. ale &luid Movila Greculu, se
indrpta de la E. la V. i se deschide la Burlare la 3'/2 km. spre N. de satul SeimeniIMari. Lungimea el este de 2% km. i e tabla de drumul de la SeimenI la Topal.
Valea Boazgicului. Nasce din p6lele S.V. ale dlurilor In;iiratele i Hagi-Bairam-Tepe, sub numele de Satischid-Dere, se indrpta de la N.E. catre S.V., prin satele

Satischiol Turc i Roman, pana la Baltagescl, de unde incepe a se numi Boazgilc-dere.

Directia generala a vaiI este de la N.E. catre S.V. Lungimea de 19 km. i se deschide la Minare, la satul Boazgik. Este Ormurita de dlurile : Iniratele, Erkesek, ZavolBair la N.V., Hagi-Bairam-Tepe, Alah-Bair, Cara-Tepe, Panar-Bair i Movila GreculuI la
S.E. Ea e urmata de drumul de la Boazgik-Baltagescr-Satischior, pana la oseaua judellana Harova-Constanta, care trece prin satul SatischioI.
Valle ce primesce, pe drpta, sunt :
Valea Uzuncea, care merge paralel i pe la N.E. dlulul Erkesek; are directia generar de la N.V. catre S.E. Lungime,a, el e de 6 km. i tine de la virful Capugi, pana, la
satul SatischioI, unde se deschide; e t'Adata de drumul de la SatisclaioI la TikilescI.
Pe stinga :
Valea Saragea-dere, nasce din p6lele V. ale cleluluI Ho-Tepe-Bair ; se indrpt6 de la
N.E. catre S.V., pe la p6lele &luid Alah-bair, care o desparte de valea SatischioI. Are 7 km.
lungime i se deschide in valea principala la BaltagescI. E tirmata de drumul de la BaltagescI la Saragea i Ceatal-Orman, dupa ce a taiat oseaua judetiana Harova-Constanta.
Valea BoazgiculuI, ca i secundarele sale sunt udate de micr cursurY de apa, care intretin umiditatea van', facndu-o fertila.

t) Dunrea Intre Boazgik i Ghizd'areti.


a) Descriere. De la Boazgik, Dunrea, dupa ce face un mare arc de cerc cu convexitatea catre apus, ocupat de ostrvele Alionte i Balaban, 14 indrpta cursul catre Nord,
pana la Ghizdarescr. Lungimea intre aceste dou puncte este de 30 kilometri. Adancimea
5-8 m. In timpul apelor mijlocil.
p) Ostrdve:

Ostrovul Balaban, aelat in fata comuniI Topalu; lungimea lul este de 5 km., iar

latimea maxima de 2 km.; suprafata 150 hectare, acoperita cu sala; bratul navigabil al
fluviuld trece pe la Estul Ostrovuld.
Alionte, la V. de precedentul, e desparta de ostrovul Balaban printr'un mic brat,
ca i de Ormul judetulur Ialomita, de care amandou ostr6vele tin.
Suprafata luI este de 30 hect., acoperita cu sala.
Intre aceste dou ostr6ve maI exista, un altul mar mic i de putina insemnatate.
Venga, e un ostrov aprpe de t6rmul dobrogian, in fata TopaluluI, de care e despartit printr'un brat lung de 5 km., pe la 1-Alele movild Dragaica i care d, in Dunare
in fata vail Cekirgeaua. Insula e acoperita cu salciI.

www.dacoromanica.ro

181

28. ittarnati, depinde de comuna GhizdarescY (catunul TiliilestI), e aset,lat la 6 km. la


vale de ostrovul Balaban, are o suprafata de 130 hectare, acoperita cu salcit
7) Veit :

Valea Zavolulut, pe teritoriul comuniI Topal (catunul Boazgik), se deschide din


plele N.V. ale delulur Z-avol-Bair, se indrpta de la N.E. catre S.V., merge paralel si pc
la N.V. dluluI Zavol; se deschide la Dunare, dupa o lungime de 4 km., la 2 i/2 km. spre
N. de satul Boazgik. Acsta vale este tiata la gura sa de drumul Topal-Boazgik.
Mica vale Canara, se desface din ramificatiile V. ale dlulur Erkesck, se indrpta
catre S.V. si se deschide la 1 km. spre N. de precedenta; are o lungime de aprpe 3 km. ;
PC la gura sa trece drumul Boazgik-Topal.
Valea CalakioT, nasce din plele V. ale deluluI Erkesek, se indrpta care S.V.
sub numele de valea Stupinei; are 9 km. lungime. Ramificatiile S.V. ale dluluI Erkesek
o tOrmuresc de o parte i de alta. E taiata la gura de drumul Boazgik-Topal i maI la

N. de drumul Baltagescl-Tikile:Ar; iar o ramur ce se desface chiar din acest drum, o


apuca pe fundul van', pentru a merge la Topal. Malurile \lair sunt putin inalte i acoperite

In cea maI mare parte cu verdeata i fan*.

Valea OlaculuT, paralela si la 11)2 km. spre N. de precedenta. Intre gurile lor
exista ruinele satuluI Kalachiot Ea nasce din plele S.E. ale dlulul Olacul, merge paralel
cu acest dl, are 6 km. lungime si e taiata de drumurile Boazgik-Topal (la gura), BMA.gestl-Topal i BaltagestI-Tikilestr.

Silipea, este un ses intins coprins intre Dunare la V., valea Alvanesti la N.,
dlul OlaculuI la E. si valea OlaculuT la S., apartine comuniI Topalu. Fiind acoperit cu
pietris, nu produce nimic. E taiat de drumul de la Boazgik la Topal.
Valea Alvnesci, se desface din p6lele N.E. ale dluluI Olacu i dupa un drum
de 5 km., cu directia N.E. la S.V., se deschide la Dunare, lttinga si la S. de, Topal.
E taiata la gura de drumul Boazgik-Topal.
Valea TataruluT, se deschide in comuna Topal, are 5 km. lungime; directia
N.E. la S.V.; e Ward pe la gura de drumul Topal-GhizdarestI i parcursa in tot lungul
el de drumul, care plca din Topal i da in soseaua judetiana Ilistrsova-Constanta, pc care
o taie, mergnd Care N.E. la Erkesek i Capugi.
Valea Cekirgea, ia nascere din plele S. ale dlulur Cadi-Casla, sub numele de
valea Muslu-Bei, se indrpta de la N.E. care S.V. prin catuncle Muslu i Muslu-Bei, iar
de la TikilestI, incepe a se numi valea Cekirgea. Lungimea er este de 13V2 km. si e Ormurita de dlurile Muslu-Bei i iriu, dlul Erkesek i ramificatiile dlulu Olacu la E.;
ramificatiile S. ale dluluI Cadi-Ckla i Movila Cekirgea la V.
E taiat, la gura de drumul Topal-Ghizdarestr i urmata de drumul de la Tikilestl
la Muslu-Bet Muslu i Sara. E tiat, de maI multe drumurt intre care la S. de MusluBei, trece soseaua judetiana Hrsova-Constanta.
Pe acsta vale curge un mic paritt, care sca in timpul caldurilor mart
Primesce pe drpta:
Valea Dolapna-Culac, care nasce din virful TreI-Movile, se indrpt catre S., fliergnd paralel cu Dunarea in sens invers insa, se deschide dupa un drum de 5 km. la catunul Tiki1eti. Movila Cekirgeaua se Oa intre acsta vale si Dunare. E urmata in partea
Sudica de drumul Tikilesti-Ghizdarestr.
Pe stinga:
Va lea Batacli-dere, ce nasce la V. satuluI Capugi, se indrpta de la E. la V. pe o
lungime de 5 km. si se deschide intre Tikiieti i Muslu-Bet La gura sa se Oa incrucisarea maI multor drumurr, care unesc comunele invecinate.
Valea
ja nascere din plele N.V. ale dluluI Erkesek-Bair, la movila
Erkesek, se 1ndrpt de la S.E. catre N.V. si dup o lungime de 5 km., se deschide la
satul Tikilestr.
Piriorul Cekirgelif, e o mica vale de 1'12 km. lungime, pe care Movila Dragaica o

www.dacoromanica.ro

182

desparte de Dundre, are directla de la S. la N. i se deschide in valca principal, apr6pe


de gura acesteia.

g) Dunrea Intre Ghizdresci i HArova.


) Descriere. De la Ghizdarescl la Harova, Dunarea iT continua al cul de cerc inceput
la Raova, i pe o lungime de 8 km., arc directia S.E.-N.V.
p) Singurul ostrov de insemnat pe acsta portiune este:
29. Ostrovut Muga ;;i la vale de comuna Ghizdaresc, are o suprafata de 70 hectare,
acoperila numaT cu stufiurT de s'AMI; este nelocuit. Bratul navigabil al fluviuluT trece pe la

V. instila care este despartita de tarmul drept pe o lungime de 2 km. de o mica garla.
7) V& :
XXVII. 'Jalea CaimacIT-dere, este singura de notat. Se desface din virful Tret-illovile,
indreptandu-se catre V., trece pe la N. satuluT GhizdarescT i dupa un drum de 3 km.
se deschide in fata ostrovuluT GhizclarescY. Este taiata la gura de drumul GhizdarescIMrova, iar pe la E. gil trece drumul Harova-Aluslu-Ber.

h) DunArea intre HArova i Movila-Popii.

Descriere. La Harova fluviul iT termina arcul de cerc lung de 63 km. inceput


la Raova. Aceste dota puncte (Raova ,$i Harova) sunt aelate aprpe pe aceiaT Iona)

gitudine (25%36'). Latitudinea RaoveT este de 44,15', iar acea a Harovel de 44,41'. Arcul

acesta de cerc ce'l descrie fluviul are convexitatea intrsa catre rasarit.
De la Harova, Dunarea incepe a descrie un al doilea arc de cerc, maT strans i in
sens invers precedentului, av6nd decT convexitatea intdrsa catre apus. I,ungimea cordel'
acestuT al doilea arc intre Harova i Padurea-Rugindsa este de 10 km., lungimea totala
de la Harova la comuna GrarlicT este de 30 km. lar de la Garliciii pana la MovilaPopiT 15 km.

Bratul Borcea, pe care l'am va(lut despartindu-se din Dunare la Punctul Terminus al
frontiereT, vine a se uni cu fluviul la 4 km. maT jos de Harova.
13) Ostrdvele intre Harova i Garliciti sunt:
Ostrovul Kiciu la 1. 1 2 km. in jos de Harova; nu este de cat o prelungire a ostrovuluT Gasca-Mare, ae0at la vale de dnsul, de care se desparte prin garla Zatonul Hasan-

Bey (lunga 1'2 km.), cand apele sunt marr. Ostrovul apartine comund Harova, are o
forma trapezoidala neregulata cu 2 km. lungime, l',2 km. latime, iar suprafata de 200 hect.
neproductive, flind acoperite cu padurT intinse de sala. Bratul navigabil adnc de 121 trece
printre insula i Harova, iar cel care o desparte de Ormul stang (j ud. Ialomita) de ;;i
maT lat, dar impropritl navigatiuniT.
Ostrovul Gasca-Mare, apartine judetulur Ialomita, este acoperit ca ;ii precedentul

de sala' i are o suprafata de 450 hect. Bratul navigabil lusa insula la V.

Langa punctul numit Conacul-luT-Manole, la deschiderea ga,rliT Privalul BuazuluTTair, se gasesce mica insuld Puiul-Gfiscit, are o lungime de 1 km. i larg. 100m, suprafata
15 hect., este neproductiva, acoperita cu pietri i nisip; cand apele scad, ea se unesce
cu malul drept, fiind f6rte apropiata de el.
In jos (la 2 km.) de punctul numit Cetatea sail Vadul-OiT, care e ae0at in extremitatea V. a cotulul ce Dunarea descrie aci, fluviul trimete catre N.V. bratul Creinenea, iar la
alfil 2 km. maT jos de acest brat, se indrpta. catre N. bratul Valluiu. Intre bratul Cremenea
li cursul principal al DunareT vechT e coprinsa o regiune mlatincisa, acoperita de garle
i lacurT numita Bulto; ea cade pe teritoriul judetuluf Ialomita.
Punctul Vadul-OiI, unde fluviul iT aduna apele diferitelor brate in propia sa matca,

www.dacoromanica.ro

183

capta o mare insemnatate mi1itar, fiind cel mar inlesnicios treceriI de pe un mal pe
cel-l'alt al fiuviuluri).
Mai presint importanta i sub raportul geologic: Dunarea la Piva-Petril, zice D-1
Gr. G. Stefanescu,2) numal de 30 anY, de la 1851-56, cAnd s'a fcut planul topograft al

terir F;i pAna in 1886, cand am studiat acst, regiune, a mancat din malul stang peste
700m; chcl la facerea hartiY in 1856, Ialomita curgea paralel cu Dunarea para la gura
IalomiteI, unde se vrsa, pe clind asta-zr ea este unit cu Dunarea, i Piva-PetriY formza
un port, unde vaprele companid dunarene 1I art statiunea lor. La 6 km. la vale de
Vadul-Oil, pe cursul principal numit Dunrea-veche, se afla padurea Bugindsa pe malul
drept; are o lungime de 6 km., i o suprafat de 140 hect., acoperit Cu salen' i plopl
amestecatY cu richita.

lar mal la vale, tot terenul coprins in cotul de forma unel potcve, ce fluviul descrie
catre N., este acoperit cu padurea de salcir numita
km. la vale de Hilrova
Privalul Broiu este o garla ce se deslace din Dunre la
(mahalaua Varo), curge la pdlele dluluT acoperit Cu vil din fata punctelor Ceanac-cale
Tabia-Kiopru, se indrpta de la S.V. catre N.E., pe langa satul Grpa-Ciobanuld, pAn la
balta numit Cioroiu Hazarlic, mergnd paralel cu Dunarea-veche, de unde se indrepta
ctre N. pe lnga comunele Gr1icii i DaenY, pentru a se uni la 5 km. spre N. de acst
din urm comuna cu Dunarea-veche, in fata punctuld Movila-PopiI. Lungimea Baroiulu
este de 35 km., largimea medie coprins Intre 10-20m, iar adAncimea I. -6m.
Baroiu in suprafata de 16300 hect., este
Terenul coprins intre Dunarea-veche
ml4tinos, acoperit cu garle i lacurl; cAnd apele sunt micI comunicatia pe malul drept
al fluviuld se p6te face pe un drutn care pleclind din 1-16.rova, duce pe la Conacu luI
Manole i Cetatea-OiI, urrneza Ormul pe langa padureq. Rugin6sa, pdna dreptul cotuld
de la padurea Cluciu.
Privalul Tair-Buaz, este o mica garla, ce se desface din Dunare la Conacul luI Manole,
se indrpta catre E. cu directiune N.V.V.-S.E.E. i dup un curs de 2'.2 km. primesce apele
betItif Puturdsa, format din miel lacurl lunguiete, ce se unesc intre ele pe o suprafata de 40
hect. Acst balta scade in timpul seceter.
De la balta Putursa ctre E. Tair-Buaz incepe a se numi Privalul-Botundulut, pentru
ca servesce de scurgere laculd Rotundul.
Lungimea ambelor Privalue este de 61/4 km., apa este putin adAnca i alimentar de
petele ce vine din Dunre.
Lacul Botundu alimentat de apele ce vin din Dunre prin cele doug privalurI descrise

mal sus, are o suprafat de 100 hect., e inconjurat numaI cu stuf, produce putin pete
al cruI venit apartine statuluI. LAnga FA la V. de acesta se afl:
Lacul Slateia ce are o suprafata de 80 hect., e inconjurat cu stuf, produce putin p&A,e.
Balta Gropa-Ciobanutu, ase0atil pe trmul drept al BaroiuluI in fata satulur Gr6paCiobanuluI, are o suprafat de 150 hect. i se prelungesce catre N.V. prin mica baltd
Gdrluta.

Produce pete, care servesce pentru consumatia


Lacul Belciugata, ae0at la S. padurif Rugindsa, are o forma curisa ce smana a
.unuI ciocan i unit prin c6da sa cu o nicovalg,, suprafata luf este de 25 hect. i produce
putin pete.
Lacul Ciungile, cu prelungirea sa de S.E. Cernica, este a. e1;lat la N. de lacul Gr6paCiobanuld, are o suprafata de 100 hect. i produce pe. te de calitate mediocra.
Garla Venga unesce Dunarea-veche cu privalul Baroiulul, se desface din lluvia la
se unesce cu Baroiu in drepostrovul Tol alzan (supr. 10 hect.), se indrpta catre N.E.
tul punctuld Movila-Popli, dupa un curs de 6 km. Intre ea i Dunare este o insulg, acoperita cu salciI.
') A se \rodea la partea isLoric i geografia militara.
Curs de geologic. BucurescI, 1890 pag. 70-71.

www.dacoromanica.ro

184

In lungul fermuluI drept al Privaluld Baroiu, merge drtunul Harsova, Grepa-CiobanuluI, Eschi-SaraT, GarHa Den, Ostrov.
7) Lacurile, Kurile ,si vile ce se deschid in Privalul Bhroiu, stint :
XXVIII. Lactil Hazarlik-Ohiol, Cu prelungirea sa N., balta Cioroitt, este alimentat prin-

tr'o garlii, de apele Privaluld Baroiu, are o suprafata de 140 hect., si o adancime de 7m,
apartine comuniI Grepa-CiobanuluI, produce peste bun, care se consuma in localitate.
Lacul este coprins intre privalul Baroiu la N., dlurile: Caraula la V., Cadi-Casla la S. si
Hazarlic la E., pe la marginea de S. a laculuI trece soseaua Harsova-Eschi-Saral.
riurile carI se deschid in acest lac sunt, la S.:
1.. Valea Bentuluf formata din impreunarea vailor a) Cask (la V.) si b) Bttleiceanul (la S.)

Prima la nascere din pellele S.V. ale dlulu Cadi-Casla, se indrpta de la E. la V.


Pe la satul Cadi-Casla i dupa un mers de 3'/2 km., se unesce cu valea Balaceanulu. Ea
este urmath de drumul Harsova la Cadi-Casla i Eni-Saral.
Valea BalaceanuluT se desface putin maI la E. de dlul TreY-Movile, se indrpta catre

N. cu directie S.E.-N.V. si dupa un drum de 2'/2 km., se unesce cu valea CasleI pentru
a forma valea Bentulul; pe co:5sta S.V. acestel vhf merge soseaua judetiana Harsova-Constanta.

Valea BentuluI are o directie de la S. la N. printre &Muffle Caraula la V. si CadiCasla la E. si dupa un drum de 5 km., se deschide In co:Ma S. a laculuI Hazarlic, ea este
Mail de drumul care merge de la Harova, pe la Cadi-Casla la Casamcea.
La S.V :
Valea Dovleceluluf, se desface din plele E. ale deluluI Eschi-SaraI, se indreptit catre

V. si duph un drum de 2 '/2 km., printre dlurile Hazarlic i Eschi-Saral la N.E., CadiCasla la S.V., se deschide in lacul Hazarlic. Este Ward de ;;oseaua judetiana HarwvaEschi-Sara.
La N.V.:

Ptiriul Eni-Saraf, care prta diferite numir, imprumutate de la satele pe langa


care trece.
Isvorasce din pelele padurese S.E. ale dluluI Gltiolgik-Bair, sub numele de Topolog-

Culac, curge care S. printre dlurile Ghiolgik-Bair la V.

;-;i

Sultan-Bair la E., pana la

comuna Topolog, de unde incepe a se numi Topolog-Dere, se indrepta de la N.E. catre S.V.

'Ana la comuna Calfa, printre dlurile Kerchenes-Bair, Ceemsicu-Bair la V., Pereclic,


Cara-Misa-Tepe, Meselik-Bair la E.
De la Calfa incepe a se numi Kior-Derea, nume ce '1 pastrza 'Ana la satul Rahman;

are o directie de la N.E.-S.V., printre dlurile Hagi-Kapar-Tepe la V., Sulugeak-Bair


Coru-Bair la E.
De la Rahman in jos incepe a se numi Pariul-Haidar, pang, la satul Carapelit.
Directia o pastrza de la N.E. catre S.V., printre dlurile Elmelichi i CarapelitBair la V., Coru-Bair, Mahometcea-Bair i dlul Dulgherul la E.; de la Carapelit, pariul
se indrpta catre V. pe la satele Balgiu s,;i Eni-SaraY, purttind numirile satelor pe king&
care trece; curge printre dlul BalgiuluI sesul Porumbistea la N., delul CapugiuluI la S.
Sesul Porumbistea se intinde pe teritoriul comunelor Eni-SaraI i GarlicI, fiind inchis
de delul Carapelit-Bair la E. Casla-la-nrca la N., valea cu MaracinI i dlul CilibiuluI la
V., Valea Mezarlic, i delul BalgiuluI la S. Acest ses cu o suprafat de peste 700 hect.,
este cu totul arid s.,;i nu produce nimic, afara de maracinI care 'I acoper in intregime,
alternand cu nisip si pietris, este taiat In cruce de drumurile Garlicl-Carapelit i Eni-SareRahman.
De la Eni-SaraI la vale, pariul curge printr'o vale mlastinesa de la S.E. catre N.V.
si se pierde prin papura, i rogoz, numaI o mica garla servesce de scurgere acesteI vaI
mlastinese in ceida de N.E a laculuI Hazarlic. Peste acsta garla trece soseaua judetiana
de la Harsova la Sara, Topolog, etc.

Lungimea pariului Sara ast-fel descrish, este de 38 km. Valea ce deschide este
stramta parish la satul Haidar, de unde incepe a se largi necontenit pana la Eni-Saral,
uncle se transforma in mla*ina pe o lungime de 5 km.

www.dacoromanica.ro

1.85

De la Eni-SaraT, valea este urmath de drumul care venind de la II*,ova, trece prin
satele Balgiu, Carapelit, Haidar, liahman, Calfa Topolog; la N. de care se unesce prin
drumurY laterale cu drumul din valea Aiormanulur.
Sosco ua judetiang Hrova-Topolog merge ma intiti pe valea Sarai, pn la satul
SaraI apoT urc pe culmea dlurilor Carapelit i Ramazan, pentru a duce pe la Topolog,
Ciucurova, in valea SlaveI.
Valea deschis de acest priti capt prin acsta o frte mare importanth
Priul SaraI primesce pe stanga ((le la E.): .
Cesme-Culac, o mica vale ce nasce de la Papua-Tepe, are o directie E.V. i o lungime de 2 km., se deschide la satul Topologul-Ttar, este tiat de maI multe drumurI,
carI plecnd din Topolog trec peste culmea pdurs a dluluI Sultan-Bair i dati in valea
riuluI Slava-russc.
Dalachessen-Baca-Culac, nasce de la punctul DoeranI, se indrptd cAtre V. FA dup,
o lungime de 4 km., acoperit pe Ormul drept cu pdure, se deschide la Topologul-romn ;
aprpe de deschidere este tlat, de drumul de la Topolog la Doeranr.
Hagi-Oiner-Derea, ja nascere din plele S.V. ale dlulul Periclic in judetul Tulcea,
are o directie general de la E. la V. Trece prin satul Hagi-Omer (in judetul Tulcea, unde

prime.ce o mica vale de 11/2 km. lungime ce vine de la S. din pdurea Tauan-Orman)
prin DoeranI (jud. Constanta), curge printre dlurile Cara-Mesea-Tepe, Bataclbaa
N., Meselic-Bair la S. i se deschide la 1L/2 km. spre N.E. de Calfa in Topolog-Derea.
Acst vale, prin care curge un pariii, de s,;i stramtd, este urmatA de drumul Calfa,
Hagi-Omer la Ba-Punar in valea Multa Slava-russcA, unind ast-fel basinul Dunril cu
acel al MariI-Negre. Lungimea acesteI v61 este de 7 km.
Mica vale Ciuciugea-Culac, este desprtit de Hagi-Omer-Derea prin Meselik-Bair,
are o directie S.E.-N.V. i o lungime de 2 km., se deschide in acelas punct cu valea HagiOmer-Dere.
Sulugeak-Dere, ia nascere din dlul Coru-Bair la punctul Silitea, are o directie gene-

ral'A de la E. la V., curge printre dlurile Sulugeak-Bair la N. i Coru-Bair la S., are o


lungime de 7 km. .5i se deschide in Kior-Derea la ruinele satuluI llamazan-Kioi. Valea
este tiliata de drumurile ce merg de la Calfa la Mahometcea i Casmcea.
Copadin-Derea, ja nascere din plele N.V. ale dluluT Turbencea-Bair, se indrpl
de la N.E. ctre S.V., pe la plele dluluI Matiometcea-Bair, ce o desparte de priul
Mahometcea, are o lungime de 4 km., se deschide la un km. spre S. de satul Haidar
e urmat de drumul Haidar la Casmcea.
Pdriul-Mahometcea, ja nascere din plele S.E. ale Multa' Turbencea-Bair, curge
prin satul Curudgea, de unde se indrpt de la E. la V., curge pe la satul Mahometcea
la 1.''s km. spre V. de care, se vars priul Haidar ; lungimea cursuluI este de 7 km.,
primesce pe stnga la Mahometcea un mic pari ce vine de la S. Dlurile incunjurt6re
sunt: Turbencea-Bair, Mahometcea-Bair la N., Dulgherul la E. EA S.
Drumurile, carI unesc satele Mahometcea Curudgea cu cele inconjurt6re, nu urmzti riguros acst vale.
Pdriul Dulgheru, ja nascere din plele S.V. ale (Multa Dulgheru, se indrpta ctre
S.V. pausa la satul Dulgheru, avnd un curs paralel Cu valea Cartalul (din basinul MariINegre), de care e desprtit prin culmea dlurilor Dulgheru i Cartalu ; de la satul Dulgheru,
priul se indrpt, de la S.E. ctre N.V. s:i se vars in pariul Haidar, la 1 km. spre N.
de Carapelit. Lungimea IntregiI vI este de 6 km., iar acea a priuld numaI de 3 km.
Druniul Carapelit-Dulgheru-Casmcea merge apr6pe pe acst vale.
Valea Cisnelei, plisa viT MuslubeI, la nascere din dlul Cadi-Cdsla, merge de la
S.E. catre N.V., printre movilele Panair la E. FA PlotAila la V. FA se deschide in mlalinele
de la Eni-SaraI la 1 km. spre V. de sat. Lungimea el' este de 21/2 km., este larga urmat,
de drumurile de la Eni-Sarar la Cadi-CtIsla i Muslu. Pe la deschidere trece drumul Har5ovaCalfa-Babadag.
Cular-Sandr, este o mica vale (lung, de al-A 6pe 2 km.), se indrpt de la S. la N.
24

71890

www.dacoromanica.ro

186

printre dlurile Cadi-Msla-la E.

si

Eschi-Saral la V., este tjala de soseaua judetiana

Hrsova-Eni-Sarar.
Pe drpta :
/c) Valea Mezarlc, vine din sesul Porumbitea, are directie N.S., printre dlurile Balgiil la E. si Eni-SaraT la V., se deschide la 1. km. spre N.E. de Eni-SaraT. Are o lungime

de 3'12 km., este urmata de drumul Eni-Saral la Fagarasul-Noti.


1) Valea Lunget, nasce din plele S. ale Mullir Cilibiulur, se indrpt de la N.E. catre S.V.,

printre dlurile Eni-Sarar la E. si Viilor la V. si dupa un mers de 2 km. se deschide in


mlastinele Sarar, in fata vail Culac-Sandr. Pe la N. sail trece drumul Eni-Sarar la Garifa
Valea deschisl de partid Eschi-Saral, este lunga de 1.5 km. si prta diferite numid.

Ea este urmata de pariul cu acelas nume, ce n'are de cht jumatate din lungimea vair
se vars,' in privalul BaroiuluT la 2 km. spre V. de Eni-Sarar.
Valea ja nascere din plele S.V. ale &luid Cara-Tepe, sub numele de valea Nei 'nolesci, mal catre S.V. se numesce Yalea Shinea-Scd, apoY Valea Petrisuluf .5i in fine Valea
Viilor.

Directia generara a acester val este de la N.E. catre S.V. printre dlurile Stanciu,
Namolescl i Garlichl la V., Cara-Tepe, La Thrca, Cilibiulul, Viilor la E. ki S.E.; este urmata in partea superioara de drumul Eni-Sarai la MenT; este tjala la gura de drumul
ce urrnza Baroiu, apol de diferite drumurr ce unesc GArlicr i Den I (la V.) cu satele
de pe valea Eschi-Sarar.
Primesce in stAnga:
1. Valea ca meircicini, care incepe la punctul numit Casta tul' rrca, indreptAndu-se
catre V., merge printre dlul la T'Arca (la N.), sesul Porumbistea i dlul Cilibiuld (la S.)
dupa un drum de 3 km. se deschide in valea Pietrisulur, putin la N. de Movila Cinstitulur; este urmata de drumul Grpa-Ciobanulur-Haidar i taiata de drumul

Valea Bertepi, plca din partea E. a Mullir Stanciu, se indrpt, catre V.


printre dlurile Viilor la N. si Warliciulul la S. s,;i dupa un drum de apr6pe 3 km. se
deschide in privalul Baroiul la 1112 km. spre N. de comuna Garlicl. Malurile sale sunt in
general j6se. Este taiata pela gura de drumul GAMO-Mea
Valea deschisi de ;Arto! Viilor, este formara din impreunarea a dou
1. Mezetultd la N.E. s,;i 2. &tinca' la E., intre care se afta movila Araclar, ambele unite
formza valea numita Toparsciti s,;i in fine Yalea Viilor, se deschide in privalul Baroiulur

la 2 km. spre S. de comuna Den.


De si valea ast-fel descrisa este destul de lunga (12 km.), pAriul n'o urmza de cilt
pe o lungime de 9 km., pana la intrunirea celor 2 val secundare de care s'a vorbit. Directia generala a acester ve este de la NE.. catre S.V. si este coprinsa intre dlurile
Cairac, Mezetulur la N.V., Movila Capitanulur numita si Araclar la N.E., dlul Stanciu o
desparte de valea Namolescr, iar dOlul Viilor, de valea Bertescr. Este taiata la gura de
drumul Gdrlicr-Daeni si in diferite puncte de drumurile, carl lga comuna MenT cu satele
de pe valea Eschi-Sarar.
Valea viilor de la Panga, ja nascere din dlul Cairac, se indrpt de la E.
la V. Dlul Mezetulur o desparte la S. de valea pAriulur Viilor, iar Dlul Mosula de valea
MosuluT la N. Are o lungime de 4 km., urmata de un 1111.15 lung de 3 km. numar,
este taiata la gura de drumul DdenI-Ostrov.
Valea Moplui, are o lungime de 2 km., directia E.V.; dlul MosuluI la S. o
desparte de valea Viilor de la PAnga; iar dlul Rosti, la N., de valea Rosti. Pe la gura
sa trece drumul MienI-Ostrov.
O DunArea intre Movila-Popii i Movila-Cazacilor
Descriere. De la MenT pana la movila Popir, punctul unde privalul Baroiu se unesce

cu fluviul, Dunarea are un curs de la S. la N. de 5 km.


De la Movila-PopiT in jos, Dunarea I urmza, cursul ski catre N. pe o lungime de

www.dacoromanica.ro

1.87

91/2 km., pana la Movila-Cazacilor, t(Irmurita pe teritoriul dobrogian de o regiune


tinsa in suprafata de aprpe 1000 hectare. Acsta, regiunc apartinnd judetelor Constanta
Tulcea (limita judetelor trecnd pc la 4 km. spre N. de comuna Ostrov), este acoperita
Cu stuf i padurT de salcii, brazdata de diferite garle. Drumul Daenf-Ostrov-Satu-Noti, urmeza

valca DunariT pe sub c6sta.


y) !Tetile fi parturile earl se deschid pe acsta portiune sunt :
Valea deschis de parTul Rosti.

Pa. Hut Rosa ja nascere din plele S.V. ale dluld Ghiolgic-bair, langa comuna UrumbeY,

sub numele de Valea Urumbeilar, are o directie N.E.-S.V., pang la satul Fagarasu-Nort
unde se numesce Pinga-dere. Ad, dupa ce descrie un arc de cerc catre S., se indrepta sprc
N.V. cu numirea Aigdr-Ahmet-dere, merge ast-fel pana la satul Aigar-Ahmet, de unde
incepe a se numi Dereaua Rosti, se indrepta catre V. trecnd pe la S. Ciflicului. Tas-burun
si pc la S. ruinelor Tas-burun, pc la plele N. ale delulu'i. Rosti, i dupa un curs de 25 km.
se varsaIn mlastina de la S. .%.4 lang, comuna Ostrov. .Malurile sale sunt rapse i frte
inalte din causa terenuldi mle, ros necontenit de paritl. La comuna UrumbeT curge
printr'o regiune padursa. La deschidere se afla drumul DgenI-Ostrov, i in diferite puncte
este taiata de drumurile, call pun in legatura satele Aigar-Ahmet, Fagarasu-Nori

Urumbel,

cu cele asedate la N. si S. vail.


Pe la Fgarasu-Noa trece drumul, care venind la Eni-Sara, merge la UrumbeY ;.4 de
aci trecnd culmea dluluT Ghiolgik-bair, se unesce in padure cu drumul ce vine de la
Topolog, pentru a duce la comuna Atmagea (judetul Tulcea) pe valea riulu Slava (basinul
M.-Negre). Parini Rosti primesce pe drepta : 1. Ptirlul Coium-Punar, care ja nascere din
plele S. ale culmer Ghiun-Ghiurmes (judetul Tulcea), se indrpta catre S. cu directia generala N.E.-S.V., curge pe la p6lele dluld Baba-bair (la V.) si Camber-Tepesi (la E.), trece pe
la E. de satul Koium-Punar, intra in judetul Constanta i dupa un curs de 5 km. se varsa

la 1. km. spre E. de satul Aigar-Ahmet. Malurile sale sunt rap6se, valea sa est urmata
de drumul Aigar-Ahmet-Coium-Punar la Aiorman ; primesce pe drepta a) calm Ingi-dere,
care se desface din plele S. ale dluld Ghiun-Ghiurmes, se indrepta catre S. cu directia
N.S., merge pe la plele delului" Baba-bair la E. si dupa 5 km. prin padurT, se deschide la
limita judetelor Constanta j Tulcea.
Pe stanga :
b) Prul Cand-Mesea, care ja nascere din p6lele S. ale dlului Ghiun-Ghiurmes, se indrepta

catre S. Cu directia N.E.-S.V., curge pe la plele E. ale delulu Camber-Tepesi, i dupa un


curs de 4 km. prin padure i printeo vale frum6sa, se varsa in pariul Coium-Punar; valea
sa este urmata de drumul comunal Aigar-Ahmet-CarjelarY (Tulcea).
Mica vale a Ulmilor, are directia E.V. si o lungime de 2 km., se deschide la
2'/2 km. spre N. de comuna Ostrov.
Paralel Cu ea :
Valea HogR, ja nascere in judelul Tulcea, din p6lele V. ale dluluT GhiunGhiurmes-Bair, sub numele de Ghiun-Ghiurmes-dere, se indrepta prin padurT de la N.E.-S.V.,
iar de la hotarul judetuluT Constanta incepe a se numi valea MO, se largesce si se deschide
langa si la N. de movila Porculul.
Lungimea eY este de 7 km., este taiatii la gura de drumul Ostrov-Satu-Noa i la E. de
diferite alte drumurT, carY pleca din Picineaga i due la Coium-Punar i Aigar-Ahmet.

j) Dunrea intre Movila-Cazacilor i Ghecet.


Deseriere. De la Movila Cazacilor, Dunarea curge catre N., pana la nsula lui Mo,s.

Dobre (suprafata 58 hect.), de unde se indrpt catre E., pana la p6lele dlulul Iacob
dupa ce face un cot catre N., se indie in dreptul comuniT Turcia, catre V. si ajunsa la
Iglita, ocupata in vechime de cetatea romana Troesmis, In faja mica invite Blasova, se
indrepta din nob' catre V., Oa, la Ostrovut Carcatiu, apoT catre N. pana la Macin s,4 in

www.dacoromanica.ro

188

fine catre V. pana la punch]] Ghecet, uncle se unesce cu brutal Va

ma jos de Hrsova si care trece prin fata Braila

Fig. 29.

ce s'a despartit din

Troesmis. Vedere generalit. (Dupb. K. F. Peters).

Lungimea totala a bratuld numit Dunarea-veche, din punctul unde se bifurca (pichetul
Durac), pana la Ghecet, este de 98 km.
Delul numit movila Cazacilor, ale carel Ole strng patul Dunarir, desparte regiunea
m1astin6sa de la N. de Ostrov (pe care am descris-o ma sus), de regiunea m1Istin6sa de
la N. de Picineaga.
Putin mar sus de satul Picineaga se desparte din Dunarebratul numit venga de tanga
Dunare,*care se indrepta catre N., cu directia generala S.V.-N.E., trece pe la V. de comuna
Picineaga, se desface in dou brate, din care cel de la E. este tot-deauna sec si car apo
se unesc aprpe de varsare, mar sus de Picineaga, dupa un curs de 3 km; grla inchide
intre bratele er i Dunare 2 invite (suprafata 200 hect.) acoperite cu padurr de salcir.
La N. comunfi Picineaga incepe o regiune mlastin6sa, care se intinde catre N. 'Ana
la p6lele moviler lui Iacob.
Are o suprafata de 1500 hect. si este acoperita Cu salcir i trestie, brazdata de gArle
i samanata Cu lacurn
Giirla-Noroidsa, se desface din Dunare la 2 km. mar sus de Ostroved tut illo,v Dobre,

se indrpta catre N. cu directia S.V.-N.E; i dupa un curs de 4'/2 km., se deschide iaras
in Dunare la 1 km ma sus de comuna Turcoaia. El inchide intre el si Dunare o insula
de 300 hectare supra/a(it, acoperit Cu padurI pe jumOtate exploatate

Redeluia, grla ce se desface din Balanul la 1 km. mar jos de gura acesteia, se
indrepta catre N. cu directia S.N., dui-A un curs de 2'/2 km., se vars in garla Noroi6sa,
inchklind intre ele si Dunre o insulti nisip6set de 100 ilea.
13alanu, grl, se desface din Dunare la N. de Picineaga, ja ma intr directia calm
E. i apor facnd un arc de cerc, merge de alimentza, dupa un curs de 6 km. Ezerul
Turcoaia. Ea comunic cu grla Noroisa prin Redeluia si o alta scurgere se pierde in
stuful, care o inconjra de t6te partile.
Printeinsa vin din Dunare pesti in lacul Turcoaia.
Lacul Turcoaia are o suprafata de 140 hect., este inconjurat la V. Cu stuf, comunica
Cu Dunarea prin grla Balanu, lar catre N. se prelungeste in forma de grlti,, pe o lungime de 6 km. si se varsa in co' ul ce Dunarea face la N. de Turcoaia. Produce pete mult
bun, care da un insemnat venit Statulu.
Intre lglita i Carcaliu se intinde balta Iglip!, are o suprafata de 250 hect. ; intre
lac si Dunare sunt mlastine. Comunica cu Dunarea prin glirla Carcaliu, la S. comuni cu
west nume. Balta produce mult pete, care se consuma in Macin, Carcaliu i Turcoaia.
La N. se all ball Carcaliu Cu O suprafata de 500 hect., contine 2 insule acoperite

www.dacoromanica.ro

1.89

Cu stuf, comunica, in partea N. cu Dunatea printr'o garla ce duce la Macin. Produce mult
peste, care da un bun venit S'atulul.
1) Riurile call se vars ,si vile call se (eseltid in braful Dundrea-veche, intre Movila Cazacilor i Mcin, sunt:
XXXVII. Valea Aiormanului, ja nascere din plele S.V. ale dlulul Taslic-Bair, sub numele de Valea Capret, curge in mare parte prin padurI de la N.E. catre S.V., are malurile Malta i rap6se si un curs de 3 km., dupa care incepe a se nutni Valea Cebjelari,
se indrpta de la S.E. catre N.Y., pe o lungime de 7 km., incepnd apoI a se numi Valea

Aiormanului" sai Valea Picineaga, numire r'masa de la poporul Pecenegilor, earl a stapanit

aceste locurY intre aniI 950-1050 d. Chr.1), se indrpt de la S.E. catre N.V., trece pe
langa satul Aiorman, pe la 2 km. spre S.V. de catunul Hasanlar, utla comuna Picineaga
si se varsa in Dunare, putin maI la N. de acsta din urma.
Valea este urmata de riul cu acela nume, al cardi curs este de 25 km., este repede,
apr6pe de isvorul s6ii are 2'1/2m pe secunda, iar catre satul Aiorman, cursul este mal incet
(1" pe secunda).
Valea trece prin padurI, pana la satul Aiorman si de aci papa la varsare prin campie
intinsa; malurile sunt rapse.

Basinul sari este coprins In partea despre N. si E. de culmea dlurilor Bujor, Priopcea, Piatra-Ascutita, Megina, Daiaman-Bair, Almalia, David, Arnzalai, Ciubucluc-Bair,
Taslic-Bair i Topolog; la S. intre dlurile Ghiolgic-Bair, Canat-Calfa, Ghiun-Ghiurmes
Movila Cazacilor. Suprafata acestuI basin este de 220 km. p. 0 ocupa comunele: Picineaga,
Coium-Punar, Car.elarl, Cerna i Satul-Noil.
l'alea este taiata la 5 km. spre E. de Picineaga, de drumul Ostrov-Satu-Noti-Macin.
Din hasinul pariuluI Picineaga se p6te face comunicatia infra basinul Dunari 0 al
Marif-Negre (riurile Taita 0 Slava), avnd drumurr earl' plecand de la Picineaga, Satu-Noti
Cerna, duc peste culmile ddurilor earl' formka linia de despartire a apelor, intre aceste
dou basine, la satele Hancearca, Balabancea, Orta-ChioI, Atmagea Ciucurova. Se le,ga
pe de alta parte i cu basinul SaraiuluI, prin drumul ce plca de la Topolog la Carjelar.
Pe valea riuluI Picineaga, merge drumul de la Satul-Noti la Aiorman, iar de ad unul
trece catre S., culmea dequluY Ghitin-Ghiurmes la Coium-Punar, altul catre S.E. pe la
Canat-Calfa, trece culmea aceluia d6I la UrurnbeI; altul ducnd cdtre Est se unesce Cu
drumul Topolog-Atmagea, dupa ce a trecut culmea dluluI Talic-Bair; unul duce pe la
comuna Ca,rjelarr pe valea pariulur cu acela nume in acelas drum ;;ii in fine unul pe la
satul Hasanlar pe valea IIomurlar, pe la Homurlar, trece peste culmea dluluf CiubuclucBair la Orta-Chioi.

ilul Picineaga primesce pe sanga:


L Pru1 Canat-Calfa, care ja nascere din p6lele N. ale dluluI Ghiun-Ghiurmes, se
indrpta catre N. cu directie S.-N.V., cursul lui descrie un semi-cerc, trece prin catunu
Canat-Calfa i dupa un curs de 3 km. prin padurile delurilor Canat-Calfa la E. si GhiunGhiurmes la V., se varsa mal la E. de satul Aiorman.
Malurile sunt Malta 0 rapse; pe valea sa merg drumurile Aiorman-Canat-Calfa
CarjelarI-Canat-Calfa, earl' se prelungesc pe la Coium-Punar i Aigar-Ahmet de o parte
UrumbeI de alta.
Pe drpta :
2. Valea Homurlar, insotita de pariul cu acelas nume, ce nasce din plele V. ale dluluT Ciubucluc-Bair, se indrpta catre V., cu directia E.V., trece prin satele Homurlar
Hasanlar, printre dlurile Orta-Cairac i Kiuciuc-Cara la N., Cale-Bair i Borun-Bair aco-

perite cu padurI la S. si dupa un curs de 6 km. se arunca, la 2 km. spre V. de Hasanlar.


Malurile sunt inalte. Pe acsta vale trece drumul IIasanlar-Homurlar la Orta-Chia Primesce in stanga :
a) Petriul Cadelart, care isvorasce din plele N.V. ale dluld Taslic-Bair, le uda pe
') Xenopol. Les Roumains au moyen-age, p. 148.

www.dacoromanica.ro

190

o mare intindere, se indrpta catre V. Cu directia S.E-N.V., trece prin comuna Carjelar
pe la plele E. ale dluldi Borun-Bair i dupa un curs de 7 km. se arunca la satul Hasanlar; malurile II sunt inalte ?i rapse; pe valea luI merge drumul Hasanlar-CarjelarIAtmagea (pe riul Slava).
3. Pdriul Cerna, care isvorasce din plele S. ale dluluI David, dintre virfurile OrtaDere i Stit-Bair, se indrpta catre S. cu directia generala N.E.-S.V., trece prin mijlocul
satelor Cerna i Satu-Noti, se indrpta catre V. s,i se varsa in riul Picineaga. Are un curs
de 18 km. Valea sa este coprinsa intre (161urile padurse Orta-Dere, Amza1 i Cerna la
S.E., Daiaman-Bair, Megina (ambele padur6se), Piatra-Ascutita, Priopcea, I3ujor si DlulluI-Iacob, la N.V. Malurile sale de la isvor pana la Satul-Noti sunt rapse ; basinul sti
are o intindere de 200 km. p., este coprins intre dlurile Piatra-Ascutita, Priopcea, Caracicula, Gorgova, la V.; Megina, Almalia, Daiaman-Bair la N.; David, AmzaldI, Carapcea, la
E.; Ciubucluc-Bair, Kiuciuk-Cara, Dijcadael i Hasanlar, la S. Pe valea sa merge drumul
Satul-Nott, Cerna, Hancearca, in basinul riuluI Taita, dup ce a trecut peste culmea (16luluT David.

Primesce in drpta
a) Piirlul din valea Megina, ja nascere din plele V. ale dluluI Daiaman, curge catre
S., apoI cAtre S.V. cu directia N.E.-S.V., uda plele S. ale dluldi Megina i dupa un curs
de 4 km. se varsa la satul Cerna, dupa ce a mers printre dlurile Daiaman-Bair i SaiaCula la E., Megina i Piatra-ascutita la N., Priopcea, Curt-Bair, Para-Bair la V. Pe valea
sa merge drumul Cerna-Greci.
Pe stanga :
b) Pru1 Jaila, isvorasce din p6lele V. ale dlurilor Ciubucluc-Bair i Orta-Bair, se
indrpta mal lilt& care N.V. si apor catre V. cu directie E.-V., trece pe la N. satulur Jaila,
curge pe la plele N. ale dlurilor Orta-Cairac i Hasanlar i dupa un curs de 12 km., se
varsa la Satul-Nou. Basinul s coprinde o intindere de 2400 hect., intre dlurile Hasanlar,
Dijkadael-Bair, Kiuciuc-Cara, Ortachiol la S., Carapcea i Ac-Punar la N. Malurile sunt
rapse 'Ana la confluenta cu Pdrful Donius-culac. Pe valea lur merge drumul Satul-Nou
la Jaila, unde se bifurca, unul merge la Balabancea (spre N.E.), dupa ce a trecut dlul
Carapcea i altul la OrtachioI (la S.V.), dupa ce a trecul dlul Ciubucluc-Bair.
Pariul Jaila primesce in drpta:
Ac-Pienar-dere, isvorasce din p6lele V. ale dluluI AmzalaY, se indrpta catre S.
cu directia N.E.-S.V., trece prin mijlocul satuluI Ac-Punar i dupa un curs de 4 km. se
varsa in fata pariulu Domus-culac. Malurile sale sunt jse, aprpe de varsare formza
tufarisl de salciI.
Iar pe stnga :
Domus-culac WM' si vale, ce vin din dlul Dijkadael-Bair, se indrpta catre N.

cu directia S.V.-N.E., are malurI 'nalte si o lungime de 2 km., se varsa la 2 km. spre
V. de com. Jaila.
Valea Ulmului, insotita de un OM, care isvorasce din dlul Piatra-Rosie,
se indrpta care S. cu directia N.E.-S.V., curge printre dlurile Piatra-Rosie la E. si
Gorgova la V. Taie drumul Satu-Noti-Macin i dupa un curs de 3 km., se varsa in stuful
ce inconj ura ezerul Turcoaia, la 5 km. spre S. de Turcoaia.
Parini din Valea Viilor, isvorasce din plele V. ale dluluI Piatra-Ascutita, se
indrepta catre S. cu directia N.E.-S.V. i dupa un curs de 3 km., se varsa in garla ce
servesce de scurgere laculuI Turcoaia; taie drumul Macin-Cerna si pe cel de la Satul-Nott

la Macin, pe valea sa merge drumul Turcoaia-Gred.


Valea deschisa de WWI Calistra.

Acest WWI ia nascere din plele Nordice ale dluluT Daiaman-Bair, se indrptA
intaI catre N.V., printre dlurile Almalia, Secaru, Coslug i Piatra-Mariel pe drpta (la E.),
Megina, Piatra-Ascutita i Piatra-Rii6sa la stanga (V.), purtand, pana ese afara din padurile cu carl sunt acoperite aceste dlur, numele de tunca Plopitor, iar de aci incolo Apa
Calistret; ceva mar la V. de satul Grecl se indrpta spre S.V., taie drumul judetian

www.dacoromanica.ro

191

Cerna-OrtachioT-Babadag, pe la p6lele movileY Piatra-Rii6sa si se vars'a dupa un curs de


8 km. in balta Iglita. Este urmata de drumul, care plecand de la Gred ctre S.E., inconjura
pe la S. dlul Secaru si se indrpta catre N.V. inconjurand pe la E. masivul muntos
Coslug, Piscul 'nalt i Tutuiat, cobra dlul Oltor in valea Stupiner si duce la I,uncavita in
basinul Nord-Dunarean. NumaI pe drepta primesce vane:
I. Crueelart, se desface din p6l('le V. ale dlului Coslug, se indrepta catre S. cu directia N.E.-S.V., merge pe la p6lele 'naltuluT vIrf Gred si a stancosuluI dl Piatra-MarieI,
taie drumul comunal GrecI-Balabancea i dupa un drum de 4 km. se deschide langa pa-

durea satuluI GrecI. Acsta vale este inchisa catre E. de masivul muntos Piscul
si Tutuiat.
Valea Ditcov, vine din plele apusane ale aceluias del, se indrepta care S. in directie N.E.-S.V., dupa un drum de 3 km., se deschide maI jos de satul Greet"; ca si precedenta, acesta vale este inchisa catre E. De la capatul sM Estic pornesce catre E. linia
despartitre a apelor celor dale basinurY: Vest-Dunarean i Nord-Dunrean.
Dermut-Sirti, o campie intre delurile Greei i Piatra-Rii6sa, are o intindere de 200
hect., acoperite Cu finete i samanatua este traversata de apa Calistra
Va/ea i pirui Grerilor, isvorasce din plele E. ale culmil Pricopanulu, sub numele
de Berea, nu departe si opus isvorulur pariuluT Grecilor, afluentul Jijile, se indrpta catre
S. in directie N.S., curge printre dlurile Grecsi la V., Piscul 'nalt si Tutuiat la E., trece prin
mijlocul satulur GrecI i dupa un curs de 8 km. se varsa in apa CalistreY la satul Grea
Pe valea sa merge drumul GrecI peste (Nut Pietrosu, cob6ra dlul OltoT la Luncavita

care E., un altul se desparte din acesta, urmeaza valea JijileI si duce la Jijila.
El primesce pe stanga: a) pariul torential din va/ea &Mood, care la nascere din
p6lele S.E. ale dlulul Piscul 'nalt i Tutuiat, se indrepta catre S. Cu directia N.E. la S.V.,
curge printre peretiI 'naltI i stancosr, taie drumul comunal Grecr-Balabancea si dupa un
curs de 3 km. se varsa mal sus de satul Greet
Ceimpia Slatina are o supratata de 500 hect., acoperita, cu verdeta i smanaturl, este

coprinsa intre delurile Carcaliu la V. si GrecT la E. Pe MO ea (la V.) trece drumul


Turcoaia-Ntacin.

XLI. Vain Valcanului, nasce din (Hui Sararia, se indrepta catre S. cu directie N.S., pe
la plele delurilor Cheia i Vitelaru la E., trece pe la E. de ora.sul Mein, taie drumul
Satu-Noii-Macin i dupa un mers de 4 km. se deschide in garla, prin care balta Carcaliu

comunica cu Dunarea, la S. de orasul Macin. Acesta vale este urmata si de un mic Wirt.

k) Dunrea 1ntre Ghecet i Azaclt.


a) Descriere.

De la Ghecet, Dunarea curge catre N. in directie generala de la S.V. catre N.E., pe


o lungime de 15 km., pang, la Azaclaa, sat pe trnaul drept in fata orasuld
Tot tarmul drept intre aceste dou6, puncte este mlastinos, acoperit cu grindurl, garle
lacurI, earl' se intind care E. pana la Macin 5i delul BugeaculuI.
Suprafata acesta de 15.000 hect. marginita la V. de t6rmul drept al Dunaril, catre
E. se intinde pang, la Garla Coticerulu, balta Jtjila i garla Lei(imel.
p) Grindurile, gdriele fi lacurile aflat6re pe acsta suprafata de forma aprpe dreptunghiulara intre Macin, Ghecet, dlul Bugeaculd si Azacla sunt:
Ga'rli(a Coticerului, ese dintr'o mica balta (5 hect. supr.), asKlata langa, si la N.V.
de Macin, se indrpta, catre N.V., pe la p6lele dlurilor Orliga i Aganim, are un curs de
4 km., &la la balta Ilenilor, careia 'I servesce de scurgere ; de aci se continua, catre
N.E., printre grindurile Coticerulu'i i Zgamira-mare, sub numele de Privalul Coticerulu,
pentru a se varsa in partea .sudica a laculuI Jijila, dupa 3 km. de curs.
In partea de S. garla CoticeruluI limitza la E.
Grindul Somova, ce are o suprafata de 600 hect., coprins intre bratul

www.dacoromanica.ro

192

balta Somova la V., are o forma triunghiulara. Pe dinsul merge oseaua Ma-

veche

ci n-G liecet.

Balta Somova, w3eza1a la V. grinduluI, are o suprafata de 60 hectare, produce putin

pe0e; se scurge in Dunarea veche prin :


Privatul Somova, care curge pe grindul Somova, dupa un curs de 1';.1 km. se
unesce cu :

Gdrla Piatra-Fetii, care are o directie de la E. la V., un curs de 5 km.; pe malul


nordic merge oseaua Macin-Ghecet. Ea se desface in dou garle, una care N. duce
de la Dunare in balta Jijila, 0 alta se unesce Cu Privalul Somova, cu care se scurge in
Dunare la Macin.
Grindul Coticerulut, de forma lunguiata, este traversat in tot lungul sat de garla
Coticerul, are o suprafata de 40 hectare.
Grindul Zgamira-mare, la E. de precedentul, se prelungesce "Ana in malul S. al
laculuY Jijila -de o parte 0 'Ana' la comuna Jijila la E. de alta parte, este strabatut de
Privalul CoticeruluY; suprafata sa este de 70 hectare, necultivabile.
kJ Balta Ilenilor, in fata movild Orliga, comunica prin garla CoticeruluI cu Dunarea,

prin garla Piatra-Fetil cu lacul Jijila, are o suprafata de 120 hect., este inconjurata de
t(Ste partile cu stuf; produce pete mult 0 bun. La V. de acsta balta se afla:
i) Grindul alungit Otlogul, strabatut de garlita Piatra-FetiY, are o suprafata de 20 hect.
este nisipos i neproductiv. Prin garla ce curge pe acest grind se pune in comunicatie cu

Dunarea la S. 0 lacul Jijila la N.:


k) Balta Porcilor, ce are o suprafata de 90 Hectare, este ineonjurata cu stuf 0 produce pe0e, nu insa in destula cantitate. Lacul e wzat spre V. de balta Somova. Grindul
OtloguluY

i garla Piatra-FetiY le despart.

La V. 0 paralel de grindul (Mogul se afla :


t) Grindul Clerea-mare, are o forma alungita de la N.E. catre S.V., comunica la V.
cu grindul Cda SpinauluY, iar la N.E. cu grindurile Off 0 PietroiuluI; pe laS. sal trece
oseaua Macin-Ghecet, este strabatut In lungul sal de garla care se scurge in balta ()id,
are o suprafata de 80 hect., este inconjurat de t6te prtile cu stuf, este neproductiv.
Grindul Oiei, a. ezat la V. de precedentul, cu care comunica in partea N., are o
directie N.V.-S.E., servesce de legatura intre grindurile Clecea-Mare la E. 0 Baghid la V.;
are o suprafata neproductiva de 8 hect.. este traversat in lung de garla id, care servesce de scurgere bltii Oier.

Balta Oiei, wzata la N., are o suprafata de 80 hect., este inconjurata cu stuf,
produce pete pulin.
Grindul Pietroiulut, se desface din grindul Baghid, se intinde de la S.V. Care N.E.
0 se unesce cu grindurile Oid i Clecea-Mare, are o suprafata neproductiv, de 60 hectare.
Grindul Baghiet, se desface la S. din cda SpinauluI, grind care merge la Ghecet,

se intinde catre N. cu directia S.V.-N.E., are o forma lunguiata, cu o suprafata neproductiva de 80 hect., se unesce la V. cu grindul Spinauld, iar la E. cu grindurile Pietroiul
Oil, este traversat la N. de garla SpinauluI, ce se unesce cu garla luY Coea, pentru a face
comunicatie intre balta LatimeY i Dunarea.
Grindul Spinetulu, la V., se desface din grindul care merge la Ghecet, sub numirea
de C6da SpinauluI, (care are o suprafat', de 30 hectare neproductive 0 pe unde trece F;;oseaua Ghecet-Macin), se intinde care N., are o forma lunguiata, se impreuna la S. cu
grindul Baghid, are o suprafata neproductiva de 40 hectare, pe el merge drumul AzaclailMacin. In partea lul Sudica, la 212 km. spre E. de Ghecet se afla Ca'sla Spindulut.
Privalul lui Coea, pornesee din Dunare putin maI jos de Ghecet, se indrpta catre
N. cu directia S.V.-N.E., trece prin stuf pe un grind ce 'I insotesce in tot cursul sal i
dupa 6 km. se unesce cu garla CombreY, pentru a forma garla luY Coea.
Balta tut Coea, la V. 0 MO privalul Cu acest nume, este isolata, inconjurata cu
stuf, are o suprafata de 80 hectare, produce putin pe0,e.
Grindul Combre la V., aprpe de Dunare, se intinde paralel maluluY drept al flu-

www.dacoromanica.ro

1.93

viulul, 'Ana' la grindul 61elor, pe o lungime de 8 km. si o latime de 1 km., are o intindere de 600 Hectare, in parte acoperita cu padurea Gol4eilor, este strabatut de:
u) Garla Combret, are o lungime de 3'/2 km., comunica la N. cu Privalul Coea i garla
Coea, lar la S.V. cu Dunarea.
Garla lui Coca, servesce de scurgere lacurilor Latimel i Stanimir, comunica Cu
precedenta si are o lungime de 4 km. printre stuf.
Balta Stanimir, comunica cu garla Coea, e inconjurata Cu stuf, are 50 Hectare ca
suprafati si produce putin peste.
Spre N.V. de garla luI Coca se afla:
BON Mocanulu, care comunica spre N.E. cu balta LatimeI, iar spre S.V. cu Dunarea, are 112 Hect. ca suprafata.
Pe trmul drept al Dunarff la 3 km. spre S. de Azaclaa este Padurea Golasseilor,
apartine Statulur si are o supratata de 200 hectare.
La N. s6u se afla :

a') Grindul Oidor pe malul Dunaril, are o forma lunguiata, sta in legatura la V. cu
grindul Valcanulut are o suprafata de 40 hectare.
Pe la Sudul s'a trece :
Garla Combrel, iar la N.
c) Grindul Valcanului, cu o suprafata de 11.0 hectare, este taiat la N. de :
Garla lut Tanase, lungime de 3 ktn. si
Garla lu Hileru, lungime de 3 km.; ele strabat i teritoriul satuluI Azaclaa.
Balta Btilasesct la N. de grindul Oidor, acesta balta Linde a dispare micsorandu-se
pe fle-care an, acum are o suprafata de 50 hectare.
Balta Plosca asedata la Vest de grindul 61elor; comunica cu baltile Latimea
Mocanul, este inconjurata cu stuf, are o suprafata de 140 hectare, produce pesce mult
si bun.
h) Balta Latimea aselata intre baltile Jijila la E. si Plosca la N.V., are o suprafata
de 70 hectare.
Balta Jijila este cea maI mare din OM acesta regiune mlastinelsa, ea se maY numesce i balta Garvan, comunica cu Dunarea prin garlele Coca i Combra, spre N. garla
LatimeI inconjura delul BugeaculuI pe la N., pentru a se incovoia in partea N.E. a acestuy
del; balta Jijila, care e marginita la E. de dlurile Bugeac si Cararilor, are o suprafata
de 1.000 hectare. Produce pesce bun, care se exporta i da un insemnat venit Statulu.
Garla Lti(imei este cea descrisa data cu lacul Jijila, are o lungime de 7 km.
pang la unirea el cu Garla-Mare de pe versantul N. Dunarean.
1c) Intre Azaclati i dlul Bugeaculul se intinde grindul numit al LatimeI, suprafata
200 hectare, pe care se afla drumul intre aceste 2 puncte, drum care a fost utilizat de
Rusl' In campania din 1877-78, pentru a trece pe frmul drept al DunariI.
In n6ptea de 10122 Iunie 1877, Generalul Zimmerman facu trecerea corpuluI XIV rusesc in Dobrogia
La 1. km. spre S. de capul dluluI Bugeac, RusiI construira in urma un monument
comemorativ. Monumentul este de piatra, Inallimea de 3m., forma piramidala cu baza
patrata. D'asupra Ora o cruce de 50cm inaltime, iar pe fata de V. o mica cruce incrustata in piatra.
Pe fata de rasarit e inscriptia in limba rusa; ea insmna :
Camaralif Regimentuldf Riazan.
Sub-LocotenentuluI Vasiliu Eugenia si altor maI micl 1.0 grade, ceI d'intar cklutI in
rsboiul rusesc, pe acest dl la 10 Iunie 1877.
Dmne, iarta-ne nod, sufletele ncistre de pacate, pentru acesta cauza sfanta
apol :

la mmoire de passage du Danube du Regiment de Riazan.


18

VI77.

112

25

71800

www.dacoromanica.ro

194

(Deta,liI la partea istoric).


Aprpe de dlul numit cu Monument, ramificatia N.V. a dluld Bugeaculul, drumul

descris trece peste vadul Ltimea, ce servesce de scurgerea gdrler cu acest nume ; in
timpul cre0erir apelor acest vad n'are adncime ma mare de 0.50cm
Drumurile ce straat acsta regiune m15,0in6s, sunt :
Soseaua Macin-Ghecet, din ea se desface la punctul Piatra-FetiI, drumul care duce
cdtre N.V., pang. la S. Grinduld Clecea-Mare. Aci se bifurca : unul merge care N.E. pe la
S. bdltiT Porcilor, taie grindul Otloguld, trece pe la N. laculul Somova, apor pe grindurile Coticerul i Zgamira-Mare la Jijila ; un alt drum se indrpta catre N.V, pe la C6da
Spinaulu, iar la CA0a-SpinuluI, un drum ce merge la Ghecet, iar altul dirijindu-se cdtre
N, pe grindul Spinduld se unesce pe grindul Combrer Cu drumul care vine de la Ghecet,

urmand malul drept al Dundril, se indreptd de aci &are N. prin padurea Goldeilor la
Azaclati.

Intre Azaclati i dlul Bugeaculd este drumul de pe grindul LatimeI.


y) Ultimele vai eari se desehid clitre Apus in basinul VeSt-Duneirean sued doit6 : ON si
1'a lea Nucilor.

XLII. Valea ritulull Jijila. Rhul Jijila ia nascere din plele N.V. ale &quid, Piscu Malt
Tutuiat, se indrptd chtre N. cu direqie S.E.-N.V. si dup un curs de 12 km. se varsd
In partea rdsdritnd a baltil Jijila, langd satul. Jijila ; cursul sal este repede aprpe de
isvor; el e la inceput prin padurl intre dlurile Pietrosu, Sevatin, Milcov si Dlul Cararile la N.V., Piscul Malt i Tutuiat la S., Pricopanul, Cheia, Sararia, Aganim ki Orliga la S.
Basinul acestuI rill are o suprafatd de 14 km.p. Valea ce desChide este urmat de drumul
Jijila-GrecI, e tdiatd de oseaua nationald Macin-Isaccea, si de drumurile comunale JijilaVdcdrenI, Jijila-Mdcin i Jijila-Luncavita.
Primesce in drpta :
Valea led Bran, ja nascere din deslul CArarilor i anume de la Movilele Sdpate, se
indrptd &are S. cu directia N.E.-S.V., trece pe la p6lele dlulul Cdrdrilor, taie F;oseaua
national Mdcin-Isaccea-Tulcea, intr in comuna Jijila. E coprinsa intre Movila-Fusd
Dlul MilcovuluI si are o lungime de 3 km., se sfdre0e la satul Jijila in fata vaisf Larga.
Malurile sale sunt in general j6se.
Pe stnga:
Valea Grecilor, vine din plele de E. ale dluluI Pricopanul, de la piciorul virfuluY Sulucu, se indrpt cdtre N. cu directia S.V.-N.E., si are un mers prin padurI de
3 km. Pe vale merge drumul VdcdrenI-Carcaliu, o ramtird duce la Gred.
Valea Bostanelor, ja nascere din plele E. ale dluld Pricopanul, se indrpld catre
N. cu directia S.V.-N.E., trece prin padurea satulul Jijila, pe la plele dlulul Piscul Das-

cdluld 0 are o lungime de 4 km.


Valea Vasilicei, vine din p6lele N. ale dluld Chela, se indrepta cdtre N., cu directia S.V.-N.E., merge pe la plele dluluY Stubeiul, are un curs paralel cu valea urmat6re, si o lungime de 3 km., pe vale merge drumul Mdcin-Luncavita.
Valea Largel, nasce din plele N. ale dlultif Cheia, se indrpta cdtre N., cu directia
S.N., merge pe la plele dluluI Sdraria, are o lungime de 2 km. Malurile sunt j6se.
XLIII. Valea Nucilor insotiti de pdriti, care isvorasce din p6lele V. ale dluluI Cardrilor, se indrpt cdtre V. Cu directia E.V., curge printre vil, are o lungime de 3 km. 0
se varsd in balta Jijila la N. de satul Jijila, dupa ce mal IntaI a scdldat picirele ruinelor
Ceteiluiet Gherrnea. Pe valea deschisd de acest parid merge drumul Jijila-VdcdrenI, 0 e
taiata de drumul

www.dacoromanica.ro

195

13

BRSINUL NORD-DUNFIREFIN

Acest basin coprinde t6te apele, earl' curg 0 vaile carI se deschid In partea de N.
a DobrogieT spre Dunare, coprinsa intre Azaclati 0 garla DunavOtulu.
Linia desptirlitdre a apelor ce curg in acest basin, incepe din partea N.V. a dluld
Bugeacul (punctul cotat 61m), se scobra catre S.E. pe c6ma acestur del, pe la punctul
cotat 83'n, apor pe culmea dlulur cu Monument (pe la punctele cotate 72m 0 87m), inconj6ra pe la S. valea satuluT Garvan, urmza culmea dluluT Pietrosul (punctul cotat 162m),
catre S. c6ma dluluT Cararilor, pe la V. de satul VacarenT, pe la movilele Sapate (cotat
102m), movila FuseI (108m), de unde inconjurand pe la S. valea Glodulu, ja directia, catre
E. Ora la dlul Sevatin, a caruI c6ma o urmza caretrece
S., pe la movila KitMO
(197m), continua catre S.E. cmele dlurilor Pietrosul 0 Piscul inalt 0 Tutuiat, pana in
punctul unde ja nascere valea Ditcovul (care face parte din versantul Vest-Dundrean); de

aci se indrpta care E. pe culmea &Auld Teilor, desparte valea Luncaviter de valea
Taitel, continua a merge catre S.E. pe culmele dlurilor Cadiuld, Breazuld 0 Piatraro0e prin padurea TaiteI, apoI culmea d6lulul Nicolitelul, despartind valea Carbunelor
(catre N.) de valea Morilor (catre S.E.).
De aci se continua, catre N.E. pe culmea Wului"-Mare, inconjura pe la N. valea Plo-

pilor (catre S.), pe care o desparte de valea Viilor Sarica (catre N.), cob6ra catre S.E.
paralel intre vane Morilor (la S.E), 0 Valea-Adanca (la N.V.), inconjura pe la S. valea
Adanca care se desparte de valea Lunga, opusii r spre versantul Marfi-Negre numa
printr'o culme de 1'/I km. dintre aceste dou val, intre care nu exista de cal o ,ea de
100m inaltime, pe unde se presupune a fi curs un brat al Dunarit
Dupa ce desparte Valea-Adanca de Valea-Lunga, unja de despartire face o curba
catre N., se indrpta catre S.E. pe la Movila Sapata (cotat 227m), Cartal-Tepe (157m), dlul
Tauan-Tepe (104m), de unde urea ca,"tre N.E.,.Inconjura pe la N. valea CardonuluT, se Int6rce care S.E. pe culmea dluluT Redi (cotat 200m.).

De la dlul Redi, unja de despartire a apelor continua catre E., pe culmea DluluMare, trece pe la punctul Tulcea (cotat 201m), se indrpta, catre S.E. pe culmea dlurilor
ImaMk (cotat 113m) 0 Ciatal-Tepe (133m), incon,j6ra pe la N. valea Sarighiol (ce se indrpta

catre S.E.), pe care o desparte de Valea-Mare (care N.V.), se, cob6ra catre S.E. Oa, la
Movila-CerdaculuI (cotat 130m), urmza catre S.E. culmea dlulur Cairacil 0 dupa ce
Inconjra pe la E. valea Lutuld-alb, suie catre N.V. pana la delul Be-Tepe (cotat 242),
a caruI culme o urmza catre E., pana apr6pe de Mahmudia i coborand catre S.E., urmza culmea dlulut Morughiol catre S.-E., 0 in fine culrnea DluluI-cu-cetate pan la punctul extrem estic numit Dunavl, cotat 52m, pe Ormul de V. al gArler Dunav6tulu.
Dui-A cum vedem, acest basin merge Ingustandu-se de la V. catre E., pantele Nordice sunt f6rte repezr, lar riurile 0 vaile earl se cob6ra catre Dunare, din ce In ce mar
scurte de la V. catre E.
Descrierea hiclrograficel a basinului Nord-Demeirean.

a) Dunarea Intre Azacli i. Isaccea.


De la Azaclati, Dunarea descrie catre N. un dublu arc de cerc, care se
unesc intr'un cot, acel din dreptul comunir Pisica; forma fluviulur intre Macin 0 Isaccea
este acea a literri M deschisa.
De la Reni, fluviul se indrpta care S.E. pana la Isaccea.
Lungimea lu Intre Azaclati 0 Isaccea este de 50 km.
a) Descriere.

www.dacoromanica.ro

196

Intre trmul drept al fluviulul la N., Grindul-La(imea la V. 0 trmul DobrogieT la


S. se inchide o regiune mla0in6sa, acoperita In revrsarile mar ale fluviuluT, cu
Acsta regiune in Intindere de 23.400 hect., este brazdata de garle, samanata de lagrindurT i padurT.

p) Insulele fluviulur Intre Azaclaa i Isaccea, sunt:


Ostrovul Chicia in fata AzaclauluT, are o form lunguiata incepand aprpe de GuraSiretuluT, se Indrpta catre N.E. 'Ana la Movila-Zat6ca.
Este despartit de Ormul drept prin garla Zeitdca sate Chicia (are o lungime de 5 km.);

ostrovul ar o suprafata de 40 hect. 0 este acoperit cu tutari . de salciT.


Ostrovul Isaccea In fata comuniT Isaccea, de care este despartit prin bratul Isaccea,
bratul nu este destul de adanc, ca vaprele s pcita, merge prin el. Ostrovul are o intindere de 100 hect., malurile sale sunt acoperite cu slcil, iar in interior contine iarba pentru
paunat. Bratul navigabil al fluviuluT, insa trece pe la N. ostrovulur.
7) Grlele, grindurile ci lacurile acester regiunT mla0inelse, coprinsa intre Azaclaa
lsaccea sunt:
Garla La lima, care trec6nd de la vadul L(imei (descris In versantul Vest-Dunarean), curge pe sub malul dluluT Bugeacul cu o directie de la NA7.-S.E. i dupa o lungime de 7 km., pana la satul Garvan, se varst In:

Garla-Mare, care are un curs paralel 0 la N. de cea precedenta, taie grindul


Ciupitdiei, in dreptul Ceteituid Bisericu(a, se indrpta catre S.E. pe o lungime de 7 km.,

pana la unirea sa cu Garla La(imea 0 de aci catre E. Inca 5 km. 0 se unesce cu


Ciulnetu, la 1 km. spre E. de Vacaren.
Garla Ciulnetul, se desface din Dunare la cotul Pisica, movila Cardonulta, se Indrepta In sens general de la N.V. catre S.E., pe la comuna Pisica, curge pc grindul Pisica,

apoT pe la S. laculuT Crapina, 0 se varsa In Dunare, intre muele 70-71, dupa un curs
de 28 km.
De la unirea sa cu Garla-Mare, in tot lungul cursuluT sunt plantate salciT, ast-fel ca
Acsta, garla aduna, apele lacurilor Popina i Crapina.
are aspectul une l
Incepemd de la Azaclati, in lungul trmuluT drept al DunariT,
Grindul Zatoca, de alungul garliT Zatoca in fata ostrovuluT Chiciu; e strbatut de
drum! Azaclat-Pisica. Are o suprafata de 130 Hectare cultivate de locuitorif din Azacla.
De la Movila Zatoca, chtre E. se intinde Grindul Gemena pe care se afla, urmand
Ormul DunariT Padurea Gemena. Grindul are o suprafata de 240 hectare, din care 110
sunt acoperite cu padure de salciT, pe la sudul careia merge drumul
Acest grind se continua catre S.E., cu
Grindul Cluciulut, care are o forma lunguiata, o lungitne de 4 km. 0 o suprafata

de 20 hectare; la S. de care:
Grindul Gala(ilor, cu o suprafata de 2 hectare.
Aceste dou grindurT pun In legatur, grindul GemeniT cu grindul Pisica.
Balta Cluciului, la N. de grindul cu acest nume, intre el, grindul Pisica i Dunarea,

Cu care comunic, printr'o garlita; are o suprafat, de 100 hect., produce pe0e, care se
consuma in satul Pisica.
Grindul Pisica, dupa, numele comunel wzat pe el, Incepe din cotul Dunarir, este
str6batut in lung de garla Ciulnetu, are o suprafata cultivabila de 410 hectare. Spre S.V.
sta in legatura cu trmul dobrogian prin:
k) Grindul Ciupitdier, care e traversat in lat de Garla-Mare 0 a LatimeT; pe acest
grind merge drumul de la Luncavita la Pisica. Are o suprafata de 30 hectare.
Spre N. de Pisica i de-alungul trmulul se intinde:
1) Peidurea Pisica, cu suprafata de 100 hectare acoperite Cu salciY.
in) Grindul Gogoncei, cu o suprafat, de 400 hectare; cea mai mare parte (320 hect.)
sunt acoperite cu padurea de la Reni.

Spre E. de Pisica se intinde:

www.dacoromanica.ro

197

Grindul Brilei, cu o lungime de 4 km. si cu 40 hect. suprafata ; este traversat


In tot lungul sai de:
Garla Braila, care indreptandu-se din Dunare catre E., aduna apele lacurilor din
cotul Renilor, intre earl maI mare este:
Balta Popinet, care se intinde pe o suprafat de 220 hectare, contine in partea de
N.V. insula stan,cdsei a Popinet, cu malurile abrupte, are o circonferinta de 900m, suprafata

de 20 hectare si o inaltime de 26m d'asupra niveluld apelor.


La V., intre lacul Popina i grindul Pisica, se afla:
Mica peidure de 60 hectare, numita piidurea Popinet.

Drumul ce l'am vNut, ca merge de la Azacl i Luncavita la Pisica, se continua pe


grindul Gogoncel pe la S. pelduret Reni, pe Ormul Dunari, Ora la Kerhanaua de la Lata,
locul de scurgere in fluvia al laculuI Crapina.
Lacul Crapina, care dupa lacul Razelm, este cel ma mare lac al Dobrogiel. Are o
suprafata de 16 km. p., adancimea luI medie este 25m, are forma until' triunghia cu multe
intrarr i esiturl; in interiorul s sunt treI insule pietr6se: Popina mare, Popina
Popina Ascuns'a. Lacul este inconjurat cu stuf, se vars in Dunare prin dou6 garlite :
Lata ,si Ghidriciu; printr'o alta comunica cu garla Ciulnetul. Pe malul sqi sunt maI multe
kerhanale. Pestele ce produce este de tot felul si de calitate bun ; venitul ce provine din
pescarit in suma de 60.000 leI apartine Statulut
Ghidriciu, este garla de scurgere a laculd Crapina, curge pe grindul cu acest neme,
acoperit cu padure de salciY, lungimea garleI este de 2 km., iar suprafata paduriI de 80 hect.

Spre E. de lacul Crapina, se intinde:


Lacul Piatra Ceilcatei, care se scurge in Dunare prin 3 garle: geirla nouel, lung. de
2 km., se varsa in fata mild 68, Oda Cazaculut, lung. 5 km., care (land in lacul JapsiaBahova, se continua catre E. prin Oda Hambarulut, lung. de 2'/2 km., se varsa in bratAl
Isaccea. Are o suprafata de 300 hect., este inconjurat cu stuf de tte partile.

a) Rile

ci

riurile earl se deschid in versantul Nord-Dunrean intre Azaclaa

Isaccea, sunt :
Valea Garvan, care ja nascere din plele S.E. ale delulul Cu Monument, se indrepta

dare N. In directia S.-N., printre delul cu Monument la V. si delul Pietros la E., dup
un me's de 2 km. se deschide la satul Garvan, aseljat pe acsta vale. In lungul eI merge
drumul Garvan-Jijila.

Pe la gura sa trece soseaua ce vine de la Mein si duce la Isaccea.


Valea Vhdrenilor, ja nascere din dlul Cararilor, intre movilele Spate la V. si
movila Fuser la E., se indrepta catre N.E. i se deschide la satul VacarenI, dup o lungime
de 2 km. ; este taiata la gura de soseaua Macin-Isaccea.
Valea GloduluT, vine din dlul Sevatin, se indrepta catre N.E., are o lungime de
4 km. si se deschide la 1 km. spre E. de precedenta. Pe la gura sa trece soseaua A/MeinIsaccea.

Valea Nevestelnitel, despartita de precedenta prin delul Sevatin, are o directie


catre N. si o lungime de 3 km., este taiata de soseaua mare si de drumul Jijila-Luncavita,
peste delul Sevatin.
Valea deschisa de parful Luneavita.

Parlul Luncavita nasce din impreunarea a dou pariiase: a) Luncavita-Mare, care


isvorasce din delul CadiuluI, opus vaiI CadiuluI (valea TaiteI), curge catre N.Y., printre
dlurile Teilor (la S.) si Galmele-Insirate (la N.) Lungimea 51/2 km.
b) Luncavita-Micii, isvorasce din plele N.V. ale dlulul Teilor, valea sa este opusa
Vil RahoveI din basinul Apa CalistreI (Vest-dunarean), pariul curge Care N.E. printre
delurile GogonceI (la V.) si Teilor la E. Lungimea 4 km.

Ambele aceste pariurl se unesc la Podia lut Trandafir, se indrpta care N. sub

numele de Isvorul Morilor, trece pe langa satul Luncavita asezat pe trmul stAng, i prin
face jumtate prin padurI de teI;
stuf merge de se varsa in garla Ciulnet. Cursul s6a
positiunile ce strabate sunt slbatice dar fermecatre. Basinul sell are o suprafai de 15.000

www.dacoromanica.ro

198

hectare; valea ce deschide acest pariti pune in comunicatie basinul nord-dunarean cu


basinul MariI-Negre, prin drumul ce plc de la Luncavita, pe la podul lur Trandafir
trecnd dlul Teilor prin padurr, cob6r6, in valea Tigancef la satul Tiganca-Taita.
Valle ce se deschid In el sunt numar pe stdnga:
Valea Lunceivitioara, care nasce din Piscul Irian i Tutuiat, se indrpta care N.
In directie S.N., printre delurile Piscu inalt i Tutuiat la V. i Gogoncea la E. si dupa un
mers prin padurI de 5 km., se deschide mal sus de podul luI Trandafir. Acesta vale insotita

de pdriii primesce in stanga a) pariul din Valea ascunsti, care are un curs de 3 km.
Dlul Oltoiu o desparte de :
Valea Stupind, care se deschide din p6lele N.V. ale dluluI Oltoiu, se indrpt, in
directie S.V.-N.E., are un drum de 4 km., se deschide impreuna cu vale ce urmza, in valea
ocupat de Balta Satului, ce are o suprafata de 20 hectare. Pe acsta vale merge drumul
Luncavita, peste dlul Oltoiu, in valea Grecilor.
Valea Codrului se deschide din p6lele E. ale dluluI Pietrosul, se indrpta catre N.
In directie S.V.-N.E., i dupa un mers prin tufarisurile uneI vechI padurY de fagI, se im-

preuna cu precedenta. Are 4 km. lungime.


Valea Stanchei se desface din p6lele N.E. ale dluluI Piscu-rosu, se indrpt care
E. in directie S.V.-N.E., pe MO delul Piscu-rosu si are o lungime de 2 km., se impreuna
cu precedentele.

Valea Putu-Popit, care se desface din p6lele E. ale dlulul Sevatin, se indrepta
catre E. in directie S.V.-N.E., trece pe la pellele movileI CodruluI i dupa 5 km. se unesce
cu cele 3 var descrise mar sus, pentru a forma o vale larga ocupata de lacul Balta SatuluI
Luncavita. Pe la deschiderea VAT Luncavita, trece soseaua Macin-Isaccea.
Intre satele Luncavita i Rakel :
Valea Ceairulul se deschide din p6lele N.V. ale dluluI Galmele-Insirate, se indrpta
care N. in directie S.V.-N.E. Dlul Movilel Cadiasa o desparte de valea Lunc,avita la V.,

iar dlul Galma-Mare de valea TuriaculuI. Are un drum de 5 km. si se deschide in


soseaua judetiana Macin-Isaccea la kilometru 51. Valea este insotita de un 0110, care se
terming in stuful dintre satele Luncavita i Rakel.
Valea Turiacului intre Rakel i Monastirea TikilescI; este insolita de un priti,
care ja nascere din p6lele N. ale dluluI Galmele-Insirate, se indrptit de la S. la N. pe
lnga delul Galma-Mare la V. si dlul Monastird TikilescI la E. si are un curs de 5 km.
numaI prin padurI. Taie soseaua si se varsa in extremitatea V. a laculur Piatra-Calcata.
In partea superi6ra, valea e taiata de drumul, care plecAnd de la Rakel, urea dlurile
Galmele-insirate i CocosuluI, prin padurea Mitel si se bifurca, o ramura merge in valea
cea-l'alta in soseaua Isaccea-Monastirea-Cocosuld.
Micile vAlf Tikilesci i Recut sunt neinsemnate, ele se unesc la gura si se deschid

putin la E. de valea TuriaculuI. Valea TichilescI este urmata de un drum care merge
numaI pana la Monastire (lunginlea de 112 km.).

Dunfirea lntre Isaccea i Ceatal.


a)

Descriere. De la Isaccea, Dunarea i continua cursul ctre E., pna la Ceatal

(furca) Ismail, punctul extrem apusan al Deltel; lungimea intre Isaccea i Ceatal este de
22k.250, neavnd niel o insula.

Prelungirea dlurilor, de pe trmul dobrogian pana in patul fluviului, eu numele de


dlul ViziruluI pe o lungime de 4 km., formza importanta positiune de la Eschi-cale,
care a servit in bite timpurile de trecere pe trmul drept.
(3) Care E. de Eschi-cale se intinde Ora la Tulcea o regiune rrilastin6sa, lata de 6 'h. km.
ocupa o suprafata de 12.000 hectare, samanat', cu bl,I1 fi traversatti de o garld:
a) Somova ce vine din lacul Parke, merge catre E., cu directia generala V.E., trece
pe MO satele Parches .,;;i Somova i dupa un curs de 16 km. se varsa in Dunare la 2 km.
spre S. de Ceatal. Ea servesce de scurgere baltilor Saonul i Parke i altor maI

www.dacoromanica.ro

199

b) Balta rotunda este situata in unghiul de la S.E. positiunil Eschi-cale; este departe

de 1'/2 kw. de albia fluviulur, are o forma care 'I justifica numirea, suprafata sa este
de 107 hectare, produce peste mult si bun, care se consuma in satele invecinate.
e) Balta Capacha la V., formza un golf in uscat, ea are forma unuI dreptunghiti

alungit, are o suprafata de 108 hectare si e inconjurata de stuf, care V. formza o


mlastina.

Balta Saonla in fata monastireI cu acest nume, la E. de precedentele, are o suprafata de 120 hectare ; pestele ce se prinde se consuma de calugart
Balta Parke,s, situata in fata satuluf cu acest nume, este. inconjurata cu stuf, are o
suprafata de 15 hectare, pescele ce se prinde se consuma prin satele invecinate.
Peidurea eu seileii, e aselata pe malul fluviulul, are o forma alungita si o suprafata de 105 hect.
i) Valle ce se deschid spre N. intre Isaccea si Tulcea, sunt:
Valea Acik.dere insotita de un pariil, ce isvorasce din p6lele N. ale dlulul Cocou1, curge prin padurl catre E. pe la p6lele dlurilor Hasan si Acik-Tepe (la N.), apoI
min campie si dupa un curs de 10 km. se varsa printr'o mlastina in partea V. a baltiI

Capacha. Valea este taiata de drumurile Isaccea-Monastirea Cocosul, Isaccea-valea ViilorBadila in valea Parlita (basinul TaiteI) ;4 de soseaua Isaccea-Tulcea intre km. 31 si 32.
Valea Capacha

insotit de un pariti, ce e format din unirea a 2 pariiase ce nase

din p6lele E. ale dlului Cocosul, se indrpta catre E. Cu directia V.E., taie soseaua judetiana

Isaccea-Tulcea la km. 31 si dupa un curs de 4 km. se arunca in mlastinele Vestiee ale


laculur Capcalia.

In acsta vale se deschide:


I. Valea Viilor.Beidila, ce nasce din p6lele V. ale dluluf Breazu, se indrpta catre
N. in directie S.V.-N.E. pe la viile Badila printre dlurile Breazul, Piatra-Rosie la V., Nicolitelu, Tugulea la E. si dupa un drum prin padur, viI !.;i campie de 1 km., se deschide
apr(Spe de balta Capcalia.
La capatul sail S., care corespunde van' Parlita (valea Taitef), se afla un castru Roman ;
ea este urmata in lungul el' de drumul Isaccea-Valea-Parlita.
Valea Adana, ce so deschide in mlastinele de la E. MonastireI Saonul, se prelungesce catre S.E. pe o lungime de 7 km.; la capatul el' cota terenulul este de 100m, cea
ce revine o panta de 0m,014 pe metru.
Daca de la capatul eI S.E. continuam drumul catre Frecatel, terenul se presinta pe
o lungime de 2 km. in forma de sea, intre dlurile Armut-Conac la V. si ramificatiile d-

luluI ComoreI (la E.).

Drumul ce merge in lungul acestel seI se mentine la aceasI cota (100m) pe o lungime de 2 km. de la capatul Will* Adanca.
Valea corespunde care S.E. vaiI Lunga, care pe distanta de 5 km., pana la Frecater
(unde cota este 50m), avem o panta de 01,1,01 pe metru.

Aceste dou6 v5,I (Adanca si Lunga) una in prelungirea alteia, despartite printr'o
ea de 2 km. si la cota 100, a servit in timpI imemoriall de pat al unuI brat al Dunarir
si inchidea pe la V. Insula Peuce. Acesta justifica zicerea luI Herodot (Cart. II, par. 33):
Istrul se arunca in pontul Euxim la locul unde coloniile Miletulul ail fondat Istria
(Casapkioi 9.

Pe aceste 2 vaI trecea drumul cel maY principal intre Isaccea si Babadag in timpul
dominatiuniI otomane2).

insotita de paria, care ia nascere din dlul paduros al Comord,


se indrpta catre N. in directie S.V-NE., descrie un arc de cerc cu intorsatura spre satul
Parkes, cu mi multe cotiturl, curge prin padurI si dupa ce trece pe la V. de satul Parkes
Valea OgurluT,

') A se vedea consideratiuni asupra cursului inferior al Dunrirri si formarea Delta


2) I. knesco. Excursion agricole dans la Dobrodja 1851.

www.dacoromanica.ro

200

se varsa in balta Parkes, strnatnd un stuf mocirlos; cursul sati are o lungime de 3
km., malurile stance:Ise acoperite Cu muschitl i padurI; catre N. valea este larga i strbatuta de urmatrele drumurl: Parkes-Nicolitel; Parke$-soseaua judetiana 16, km. 23;
Parkeskil. 18 si Parkes-Somova. Dlul Comord (movila Chiri-Glik) o desparte de valea
Adanc5,, iar dlul Stanca-Mare de valea SomoveI.
XIII. Valea Cue, insotit de paritl, ce isvorasce din dlul Stnca-Mare, se indrpta catre

E. in directie V.E. printre dlurile Stanca-Mica la N. si Pietrosul la S., trece prin satul
Somova i dupa un drum de 4 km. da in garla Somova. Valea este strbatuta de drumul
Parke-Somova, precum i de soseaua judetiana Isaccea-Tulcea.
XIV. Valea lul Moe Grigoral, se desface din dlul Cortel, se indrpta catre E. pe la
plele &WWI Coazima, in directie S.V.-N.E., merge pe la p6lele dlulul Cala, are o lungime de 4 km. si se deschide in garla SomoveI la V. de satul Cala; valea e insotita
de un 'Aria; taie soseaua Isaccea-Tulcea intre km. 8-9.
XV. Valea Podul-Bulgarului insojta de un pariii, care isvorasce din pelele N. ale Wu-

luI Tduan-Tepe, se indrpta catre N., in directie S.V.-N.E., trece pe la p6lele dluluI
Gas la, taie soseaua nationala Isaccea-Tulcea intre km. 5-6, si dupa un curs de 6 km. se
varsa in mlastina formata de garla Somovel; pe valea sa trec drumurile comunale :
Casla-CataloI i Casla-Frecatet

XVI. Valea Tatian-lol nasce din plele E. ale dluldi Tausan-Tepe, se indrpta care
N.; taie soseaua judetiana Isaccea-Tuleea la km. 4; are o lungime de 4 km. se deschide
la km. 4 al soseleI judetiene.
XVII. Valea TulceT, pe care este aseljat orasul, este larga i coprinsa intre ramiflcatiile
N. ale dluluI Mare si cele V. ale de,luluI Carierer. In acsta vale converg tte drum urile
ce unesc orasul cu Vestul, Sudul i Estul DobrogieI.

Duarea !titre Ceatal si Prislav.


a) De la Ceatal pang la Tulcea pe o lungime de 7101.1,500, Dunarea are o directie de
la N.V.-S.E. pe bratul TulceY.

De la Tulcea, bratul descrie un mare arc de cerc care N., iar dupa un curs de 11
km., tn dreptul punctulur numit Agenfia (mila 44) bratul se bifurca, in Sulina catre E.
Sf. Gheorghe catre S.E., acest din urma dupa un curs de 4'12 km. se isbesce de dlul
satulul Prislav.
(3) Intre Tulcea i Prislav, exista pe malul drept o regiune mla.stinesa cu o suprafata de

2000 hectare, pe care se afla lacurile:


Balta Zaghen spre E. de orasul Tulcea, este intonjurata cu stuf, n'are niel o comunicatie cu fluviul, are o suprafata de 125 hectare, produce putin pesce, care se con-

suma in ora.
Ghiolul Malcod in fata si la N. de comuna Malcocl, are o forma dreptunghiulara
o suprafata de 115 hectare inconjurata cu stuf, produce peste putin.
7) 0 singura vale se deschide la Dunare pe portiunea dintre Tulcea i Prislav:

XVIII. Valea satulul Maim, este o vale larga coprinsa intre dlul Mare la apus
Derven-Tepe la rasarit ; ea se prelungesce care S. prin valea Mare, ce are o directie de
la S.N. pe o lungime de 7 km., pe care merge drumul de la MalcocI la Agighiol ; valea
MaleocI este strabatuta de la V. la E. de soseaua Tulcea-Mahmudia ; iar catre S. plca
drumurile ce unesc comuna MalcocI cu Agighiol i Sarighiol.

Dunirea !rare Prislav i Cara-Suhat.


a) La Prislav dlurile se opresc in trm pe o lungime de 1'12 km., dupa care la E. incepe o regiune mlastinsa pe o lungime de 5 km., pang la dlul Cara-Suhat; acsta regiune ocupa o suprafata de 500 hectare.

www.dacoromanica.ro

201

7) Valle cad se deschid spre N. intre Prislav i Cara-Suhat, sunt :


Valea Sofular ce se desface din plele S. ale deluld Derven-Tepe, se Indrpta
catre E. In directiunea S.V.-N.E., are o lungime de 2'/2 km. si se deschide in brain] St
Gheorghe Intre Prislav i Parlita este Ward de drurnul MalcocI-Parlita ; primesce In
dreapta :
1. Yalea Cureusu-Mare, care se desface din plele N. ale deluluI Mare, se indrepta
catre N. in directie S.V.-N.E., pe la plele dlulul Berli (la E.) si dupa un drum de peste

4 km. se deschide In valea Sofular la S.-V. de satul Pdrlita ; pe ea merg drumurile


earl' se desfac din soseaua comunala Malcocr-Parlita In valea Sofular i duc la Sarighiol
(catre S.) si Bes-Tepe (c5,tre E.).

e) Dunfirea !rare Cara-Suhat i Mahmudia.


a) Dlul Cara-Suhat se opresce in Ormul bratuluI pe 1.200m., la E. de care o regiune
mlastins se intinde Cara rasarit pe o distanta de 5 km., de la plele dluld Bes-Tepe
pana la V. de Mahmudia.
p) Suprafata acester mlastine este de 750 hectare si este strabatuta de la V. la E. de
geirla Darnoiu, care se desface din bratul Sf. Gheorghe la 1 km. spre E. de dlul CaraSuhat, se indrpta catre S., apoI ctre E. in directie N.V.-S.E. si se vars tot In brat spre
V. de cetatea Bisericuta. Are o lungime de 4 km. si inchide fntre ea si brat nsula Latoca,
ce are o suprafata de 250 hectare acoperita cu stuf.
7) Pe acsta portiune se deschide care N.:
%Ilea Bef-Tepe, formata din impreunarea a 3 vaI:
Valea Turia de la V., nasce din plele E. ale dluluI Buiuk-Beily, se indrepta catre
E., trece pe la plele dlulul Kiuciuk-Beily si se impreuna in sat cu cele douti vaI urm,Ore ; are o lungime de 3t/2 km., pe ea merge drumul MalcocI-Bes-Tepe.

Valea Kior-Culac de la S., nasce din Oleic N. ale dluluI Cairacil, se indrpta
care N. si dupa o lungime de 6 km., se unesce cu precedenta i cu urmatrea in satul
Bes-Tepe ; pe ea merge drumul Bes-Tepe-Sarighiol.
3. Valea Lutuluf alb de la S.E., Incepe din p6lele N. ale dlulul Cairacil, se indrepta
catre N., In directie S.E.-N..V, are malurile inalte de huma amestecata cu creta, formato
de dlul Bes-Tepe, care o doming despre E. si o lungime de 2'/2 km.

Cate trele aceste vaI se unesc in satul Bes-Tepe si se deschid In golful mlastinos
format de garla Warnoiu.
P6lele N. ale dluluI Bes-Tepe se opresc in t6rmu1 bratuluI pe o lungime de 5 km.,
in centrul caruia se Oa orasul Mahmudia.
f) Dunrea It-Are Mahmudia i Dunivt.

a) Spre E. de Mahmudia, bratul Sf. Gheorghe, dupa ce descrie un mare arc de cerc
catre N., se indrpta catre S.E. pang, la varsatura garliI Dunav6tul ; tot Ormul drept al
bratuld este acoperit cu mlastine, limitate care S. prin delurile Morughiol i Delul cu
Cetate.

Lacurile acesteI regiunI mlastinse sunt :


Lacul Mahmudia (150 hect.) acoperit cu stuf, formeza un golf in te'rm, la E. de
Mahmudia.

Lacul Morughiol Mg si la E. de comuna cu acest nume, comunica cu brat ul


prin gelrla Priboina, are o suprafata de 200 hect., din care jumaate este acoperita de stuf,
produce peste mult si bun, care se transporta in Mahmudia.
e) Lacurile Crugli-Mic (4.0 hect.) si Mare (81 hect.), aselate catre E. de Morughiol,
produc peste in mica cantitate.
Spre N. de aceste dou lacurI:
71890

26

www.dacoromanica.ro

202

d) Gdrla Lipovenilor, ce se desface din bratul Sf. Glieorghe, are o lungime de 3'/2 km.
0 se varsa in bralul Dunavntul, spre N. de satul Dunavelul de sus. Niel' o vale nu se
deschide catre Nord, intre Malimudia i Dunavl.

Marea Neagra ').


Din intregul circuit al Maril, numaY a 21" parte apartine Dobrogiei. Multimea de le-

gende, ce se lga de acest mic petic de c6sta, sunt de natur a ne dovedi, ea pe vrecand istoria omenirei abia 'si-aduce aminte, aci relatiunile comerciale eran pte
cele mal intinse din tot Pontul Euxin.
Asa: la gurile Dunarii traditiunea spune, ea tria o cerbica cu crnele de aur, iar
mai jos, pe la Constanta, Jason aduce de pe cstele rsaritene lina de aur a berbecelui
colchidean.

inchis de tte partile, Pontul neospitalier (z6vto liestvo) era invaluit inteun neptruns

ingrozitor mister ; In el navigatorii se aventuran nu fra marl' pericole.


Se pare, ca den' chiar, pazian singura intrare spre Bosfor, unde ase(lasera Symplegadele, earl' ar fi sdrobit In mil' de bucati corabiile ce ar fi Indrsnit s trca printre ele.
Era dar firesc, ca bogatiile, ce atingean c6stele r'sritene ale Pontului, neputnd
patrunde prin Bosfor, sa se fi grmdit in vecinatatea gurilor Dunarii, unde asteptati
fie duse mai departe &are apus, pn in inima Europa
Dar intunerecul legendelor se risipesce, Symplegadele dispar, leii sunt mai blrup,

ar la aparitia primelor raze de lumina ale civilisatiei, Marea NgraIT schimba si ea


numele In Pontul ospitalier (guascvog); gurile Dunarif sunt maY vizitate i coloniile de pe

cstele apusane ale Marii, din ce in ce mai infloritre.


Navalirile barbarilor terg ori-ce urme ale trecutuld, pare-se, 'Ana i numele ce
l'a purtat alta data acsta Mare si a imprumutat numirea Negrilor Basarabi, stapnitorii,
celor mai importante c6ste, marginase gurilor Dunarii.
Numele familiel acestor Negri Basarabi s'a dat la inceputul formarii Statulul romit-

nesc intregului tinut din stnga DunriI, numit de Turd tara Kara Iflakilor, iar Wadi
de ctre acsta parte: Kara-Denghiz sa Marea Negrilor, iar mal trzin Marea Ngra,
numire ce s'a generalizat.
O proba: Pe la 1390, Cavalerul Johann Schildberger, fiind prins de Turd, a Wit
de la ei numirea de Kara-Deniz data acestel Mari si in memoriile sale nobilul bavarez
cautand a o traduce in limba sa, a numit-o Walachisches-NIeer, adica Marea Muntensca.

Dominatiunea n6stra la Marea Ngra, de si de scurta durat, s'a nemurit prin nu


mele ce-1 l'a lasat acum sse vcuri, asa ca asta-01' nu sun tom ca strOini veniti pe acsla
bucata de c6sta. Ea a fast romansed odini6rd, ci romandscd a remas.

Starea de acum a ("tAriT Negre.


Marea Ngr este aselata intre 41", 5', 30" si 46", 38' latitudine nordica
25', 8' 0 39,26' longitudine rasaritna, dui-A meridianul Parisului.

intre

') Asupra numeluI, originei numelul, traditiunilor i cunoscintclor color vechI privitbre la Marea
Ngrit, a se vedea : Lt. Colonel Mih. Draghicescu, op. cit , pag. X i urm. ; Hasrlett. Istoria Criticit ; Arriani
Periplus Ponti, trad. par H. Chotard; P. Derharme. Mythologie de la Grce antique; Corrard. Guide de la
Mer Noire, etc.

www.dacoromanica.ro

203

Cea mal mare a sa lrgime este de 612,681m (331 mile; o mil este egal cu 1851m),
de la micul golf Penderaklia, pn, la Nipru (in sensul meridianulur 29).
Lungimea de la Golful Burgas, la Poti (in sensul paraleluld 42,30') este de 1.169.823m
(623 mile) I)

Suprafata eI, dup msurtrea luI Strelbytzky, este de 423.939 km. p.2), adic este
de 3,23 orr mal' mare de cat suprafata Romnier, (care este de 131.020 km. p.).
Cea maY mare adncime o are la mijloc si este de 2.618 metri 3).

Curbe bathymetrice se! isobathe. Natura funduluT

lungul

tdrmuluT dobrogean. FItteragiu14)


CURBELE BATHYMETRICE DE:

PUNCTE

7te

8m 10mi 12m 13m 15m 20m

30m

NATURA FUNDULUI

4.0m

Sunt departe de Orm de:


111.

Ilanlik .
Mangalia

Tatlageak .

m.

m.

m.

111.

m.

1300
1300
-870
650
1300
670 4770 1400 1650 2300 2700

Tuzla
Agigea
Constanta (Vil) .
a (Salado cura" ) 176 205 323 617 882 /176
u

Carol) 323 38z 500 676 823 109


riel
1600 1872 2000
1088
Cas. Infant.)

Capu Midia .
Perlita
Sf. George .
Sulina
Baba-Hasan

M.

M.

111.

3000 3900 4700 Nisipos


3500 5200 7000
2100 4800 7000
/700 3500 5600 Nmolos.
3400 6500 900 Nisipos.

La trm nisip, de la 2 km. nisip i namol.

stances, In larg namol.

--

Idem.

N'amo].

4700
4600

9000 13500 18200 Nisip i conchiliI, spre N. nmol i cochiliI

3700
1600
3300

conchiliI.
4600 9000 12600 Idem.
0000 16800 41000 Nisipos i conchiliI.
2000 35300 440001 Namoli conchiliI la term conchilii In larg.

3500 19700 33500 N'amo]

i conchiliI la lrm, in larg nisip.

La Mangalia un vapor se pte apropia pana la 1 mil de tOrm (1851m), unde adincimea apeI este de 12m, fundul nisipos. Pana la 300m (1 Lb, encblure) se afl adincimI de

8m, ins pentru a inainta "Ana la acstil distantd, trebue a ocoli pe la capt vechiul dig
aenovez.

Constanta e asNatil pe un promontoriti, care apara rada de vnturile de la N. E.


Trebue evitat a se apropia de o:5sta Nordic a acestuI oras, care e inconjuratA la
I 1/2 mile (2776m) spre larg, de stncI. Alte grupo de stnd de F,4i maI deprtate de Orm,

ins sunt mai putin de temut, fiind sub ap la o adancime de 25-30 pici6re (10 metri,
3 picire =1. metru).
Capul Constanta e de asemenea garnisit de sta'ner, pnd la apr6pe 300 metri (1112
encblure) catre Est si Sud de bastionul meridional. Nu departe de aceste stncI se gsesc adncimI de 20-25 picire (8m).
Pana la Siitghiol, csta este mrginit de stAncr.
La Portita fundul este nmolos i cu conchiliI; adAncimea este de 12 metri la 2-3
mile de la teirm (5500 metri).
La gura Sf. Gheorghe, un banc de nisip se gsesce la 2' 2 mile (46001. Acum acest
banc s'a fcut o insul numit Sacalin.
') Corn'ard, op. cit , pa. 17.
Schrader. Atlas Gographique. Pl. 34 Verso.
A. de Richard. La Roumanie, p. 68.
Corrard, op. cit., Atlas planches 7 et 8.

www.dacoromanica.ro

204

La 3 mile (55001 se gases admcimr de 30 picire (10m) i putin mal' departe, de


30-40m (15-20 brasses. 1 brasse = 6 picire =2'") ').
Din studiul tablould curbelor bathymetrice se vede, ca atteragiul nu este accesibil
vaselor marI in niel' o parte a t6rmulur dobrogean, de cat in portul Constanta, gratie imbunatAtirilor ce se aduc pe fie-care zi 2) i la Sulina in urma lucrarilor Comisiunir Dun'Arene 9.

Curen t1)
In Marea-Ngra nu exista flux i reflux, de aceea tte fluviile ce se varsh," inteinsa
formza, la gurile lor delte; marea cantitate de namol li nisip ce fluviul Dunarea trasce
la gurile sale, se depune aci li se formeza in deposite aluvionale. 5)
Curentul cel maI puternic ce exista in Marea-Ngra ese din Marea-Azow; datoresce
originea sa varsriI DonuluI.
Eit din stramt6rea Kertch, curentul se indrpta catre S.V., pe Unga cstele meridionale ale Crimeia iar la capul Kersones se imparte in diferite directiunI, din care cel
din spre N.V. e cel mal' puternic.
Dupg, ce inlalnesce curentele ce nasc din varsarile Niprulu, BuguluI i NistruluT,
acestea il silesc a'I schimba directia catre S., unde intAlnind formidabilul curent nascut
din varsarea DunariI, Cu bite formza un adevarat tluviii in Mare, care NI' are scurgerea
catre S., cu o iutela destul de simpa.
Partea cea mal' considerabila scapA pe Bosfor, iar prisosul iI continua drumul pe
langa cstele Asiel-Micl, Georgiel i. Rusier Meridionale, pentru a face din no ri circuitul
mal sus descris.
Acest curent este dese-orr modificat de influenta vinturilor i de circumstante locale.
Contra curentr exista pe c6stele Rumelid i Bulgaria

FI pa PlAra Negre. Bgile de mare.


Pare' ea cea maI acreditata asupra naturfi s'arate a apeY Marilor, este resultatul primeI
actiunl a ape asupra scrteI globulut 9
Apa MariI-Negre l'Ara, sub raportul therapeutic in categoria apelor clorate-sodice 7),
densitatea apel acestel IVlarl este de 1,013 5); greutatea specifica la 20 mile in tata Constanter
este de 1.0128 (.1380/0)5).
Dupa analisele facute, apa Maril-Negre contine 17.666 la mic sarttrI:
14.019 Clorur de soditi

potasi
0.189
1.304

ma(Yonesiii

0.005 bromure

1.470 sulfat

0.405

calce

0.365 Carbonat
0.209

magnesio

1.7.666 1,0)

') Corrard, op. cit., pag. 58-65.


2) VedT descrierea portulul Constanta
n Ve0 lucrilrile ComisiuniT Duniirene.
Corrard, op. cit. pag. 18-19.
A. Delapparent. Gologie p. 236.
Contejean. Gologie p. 87.
.
A. de Richard. La Roumanie pag. 135 O 360 apud Gobel.
9) Contejean, op. cit. pag. 87.
9) Dr. Antipa. Lacul Razelm pag. 6.
'9) Richard, op. cit. p. 134.

www.dacoromanica.ro

205

Este de mare interes analiza ce s'a fcut plantel marine, ce se vede crescutd pe
lngsd trm ; ea incepe a fi distinsd In luna Maiti, (And presintd o col6re cdrmizie-deschisd, iar ajungdnd la maturitate, pe la jurratatea lunel Septembrie, colrea el este rosiaticd-brund.

Dupd culegere schimb, colrea in ngrd. Se numesce cystosira barbata, din clasa
algelor.

S'a analizat acst, plantd si s'a gdsit (Cu t6te mijlcele neperfecte pentru obtinerea
sdrurilor), c contine 3 la mie iod, iar sdrurI 52'M grame:
Sulfat de potasd

magnesie
Clorul potase
sodiil
Clorhydrat de amonium
Carbonat de soditi
Acid fosforic
Iodure
Bromure

Nu s'a putut ajunge la analisa cantitativd. ')


Bdile de mare ati fost recunoscute i vizitate Inc din epoca Romanilor; intre altelp
se scie, cd legatul sati guvernatorul Moesiel inferi6re, Caius Prastina Messalinus, pe timpul
ImparatuluI Antonin Pius (138-161 d. Chr.) Malta la Tomi, geniuluI loculul (genio loci),
aducd sandtate 2).
un altar de marmorg, ca
GENIO
LOCI

C. PRASTINA
MESSALLINUS
LEG. AUG. PR.

Mile se pot lua azI pretutindenI pe c6sta MdriT, unde existd o plaje, cestiunea numaI,
ca stabilimentele balneare maritime sa satisfacd conditiunilor higienice si economice.
De si instalatiunI se afld in treI puncte pc csta mdrif: Mangalia, Constanta si Sulina,
totu0 cele de la Mangalia neindeplinind conditiunile economice, sunt frte putin vizitate.
Sulina fiind Inconjuratd de mlastinI, ded bntuitA de frigurile palustre, Mile sale nu
sunt frequentate, de cAt de populatiunea local.
PA.nd azI, Constanta a r6mas singura statiune balneard maritirnd vizitatd; e in le-

gturd direct cu t6te punctele triI si bdile sale de mare sunt din an in an mal mult
frequentate.

Instalatiunea principal se afld pe o plaje destul de intinsd la patru km. spre S.V.
de orasul Constanta, iar transportul se face cu trenul, care circul, de mai multe ori pc
zi, in timpul verel.
Imbarcarea se face la 4 halte In ora (Ovidi, Thetis, Tomis si a C. F. R.) si la doud
halte la bdY.

Din nenorocire. nu tot ast-fel stA Constanta sub raportul higienic; dupd parerea celor
maI competinfi higienistY, ea este consideratd ca focarul paludismuld, din causa miasmelor
ce se degajazd din mlastinele ce o inconj6rd.

FranceziI, in urma nenorociteI expeditiunI din

1854,

ail numit Constanta un

cimitir intins.
Dac Mangalia ar fi in conditiunI economice tot ast-fel, ca si sub raportul higienic,

ea ar deveni frd indoiald statiunea balneard maritimd cea maI frequentatd; in adevr
9 M. Milolileanu. Studiul plantelor marine din jurul Constantel.
2) Gr. G. Tocilescu. Mitheilungen aus Oestereich. Wien 1886.

www.dacoromanica.ro

206

Mangalia are pe Miga o plaje minunata i isvrele sulfur6se ce o Inconj6ra, aprpe la o


departare de 3 km. 1)
Daca s'ar construi o linie ferata de la Constanta sala Medgidia, conditiunile economice
ale MangalieT s'ar Imbunatati, iar baile sale ar capata importanta ce merita.

bescrierea hidrografica a basinuld MriT-Negre.


Acest basin coprinde bte lacurile riurile care curg In Mare, precum
se deschid catre E., fntre Malle i bratul Sf. Gheorghe.
Lungimea acestuT basin este de 171 km.

valle ce

a) 05sta Mari futre frontier 1 Mamutusta.


De la piatra frontiera No. 31, csta Marif-Negre se fndrpta catre N. pana la Ilanlik ;
pe o lungime de 41/t kil., pana In valea deschisa de lacul Mangalia, csta este Malta si
abrupta, cu Inaltime de 32m d'asupra niveluluI MariY; apoI se continua in aceiasI dh'ectie
Insa este jsa, in forma de plaje pe lungime de 7 km. coprinsa intre dlul Mamutusta
lacul Mangalia.
Valle, mil se deschid pe acsta portiune pana aci descrisa, sunt

Valea Ilanlik este larga si se deschide la satul cu acest Mime; dlurile care o
t6rmuresc sunt: Darl-Iuk, Balcik-Iuk i Tasli-Iuk la V., o despart de valea Hagilar; dlul
Mamutusta o desparte la N. de valea laculuT Mangalia.
Catre S., valea se prelungesce peste frontiera pe la satul bulgar Akangi, sub numele
de valea Akangi. Lungimea el este de 14 km. de la E. la V. si merge urcand cu o pana
de 0m005 pe metru; ea e samanata de maT multe movile, din care dou'rl ma importante

fiind aseOate pe frontiera; cea pe care se afta piatra No. 30 are cota 81m, iar cea cu
piatra No. 31, chiar pe trmul Madi are cota 33m68.
D'alungul csteI merge drumul care vine din Bulgaria, trece frontiera pe la pichetul

No. 45, catre N. prin llana la Mangalia.


Valea e talar de drumurile Ilanlik-Hagilar, Hagilar-Akangi, Caraci-Kulac la Akangi,
care trece peste frontiera pe la E. de pichetul No. 44.
Valea deschisA de lacul Mangalia. Lacul Mangalia se intinde de la V. la E pe o lungime de 13 km., nu in linie drpta, ci descriind mar multe sinuositatr, cal-1 fac sA crsca

valrea sa militara 2). Odinioara acest lac a comunicat cu Marea printr'un canal, astazI
astupat de dune nisip6se, ast-fel ca intre lac si Mare acum exista o limba de pamant, lata.
numaI de 200m, In care pescariT inca ati Wat un sant ce servesce de scurgere 'acula Pe
la captul E. al laculuT trece soseaua Mangalia-Ilanlic, peste un pod cu picirele de piatra.
Natura OrmuluT fnconjurator al laculuf este stancsa si abrupta, formata din calcar
dolomitic, interpus printre straturile de calcar-grosier ale cretaciculuT, carl se tin frte aprpe
de tOrm si la o 1naltime ce variaza, Intre 20 si 30rn d'asupra niveluluI aper i formza ca-

verne mal mult sati maI putin lungI.


Pe te'rmul de N. al laculuI vine sh," se scurga mal multe isvre de apa sulfursa, care
fnconjra pe sub straturile de calcar, orasul Mangalia, pana, la 3-4 km. imprejur.3)
La extremitatea V. lacul se termina prin stuf. El are si dou insule in dreptul ruinelor satuld Bas-Punar.
La un sondaj ce l'am facut In vara anulur 1891, am gsit adancimea laculuT, in drep') A se vadea, partea geologic&
/) Veli geografia militara.
a) A se vadea apele sulfurese la parLea II-a a geologieT.

www.dacoromanica.ro

207

tul bailor, de 20m, care se pte considera ea maximum, cad at& ctre V. cat 0 &are E.
acesta tifra se micsorza treptat.
Natura funduluI laculuI este pietr6s pe cea maT mare parte din lungimea luT; numaI
catre extremitaff este namolsa.
Peste produce in abonderita si de tot felul, speciile mar principale sunt : somnul, crapul,
tiparul, scrumbiile i calcaniI, veniti din mare sail p6te chiar r6mas1 din timpurT, and canalul de scurgere era MCA ne-napadit.
Valea ce deschide acest lac este frte lunga i sinu6sh; ea vine din Bulgaria, taie
frontiera la V. de piatra 29, intre pichetele 41 si 42 si sub numele de Valen Popucci, se 'indrpta catre N. in directie S.E.-N.V., pe o lungime de 2'/2 km. de la frontier, Ora la eatunu1 Popucci, dupa ce a trecut pc la ruinele satuluf Caceamak.
I De la Popucci, valea ia numirea de Acargea-Hoscadin si se indrepta de la S.E. catre
N.Y., in forma sinu6sa, pe o lungime de 12'/2 km., pang la satul Acargea, dupa ce a trecut
prin satele Cadichio i Hoscadin.
De la Acargea valea incepe a se IIUMi Keragis,;i dupa ce face un cot pronuntat, se
dirije in unghi drept catre E , la comuna Keragi, trece pe la satele Deleurusi, Nalbant,

Sarighiol, Acbasi, la E. de care incep mlastinele larulul pe lrmurile raruia sunt satele
Bas-Punar, la N.; CaracI-Kulak i Kerege la S.
Lungimea totalit a vaiT impreuna cu lacul este de 43 km. si este mrginita de dlurile: Dart-Iuk, Kosu-Iuk, Murzak-Tepe, Sarighiol, Keragi, Marnuttusta, pe drpta; iar
Pe stamp. dlurile: Hoscadin, Mesarlak-Sarta, Egi-Iuiuk, Cara-Iuiuk, Copucci, Kirizi-Iuk
Arpali-Iuk. Valea este adanca, strm' i prapasti6sa, abia atinge In unele locurI 500m
largime.

Pe ea merge druniul Popucci-CadichioI-Hoscadin-Acargea 0 la Kiragi se unesce cu


soseaua care duce la Caraomer spre V., soseaua urmza valea catre E. pe la Deleurusi,
iar la Nalbant suie csta pe dl pentru a merge la Mangalia. ($oseaua e in proiectie).
Valea totusI e urmata de drumul, care se desface din soseaua judetian la Nalbant,
trece pe la Sarighiol si la Arbasl, se bifurca intre Hagilar, la S. si catre N. In sosea.
De la AcbasI, valea fiind mlastinsa, drumurile o parasesc pe csta de N. (soseaua
de care am vorbit), iar pe la S. drumul Hagilar vine la podul de la Mangalia.

In acsta vale data o multime de drumuri ale vailor secundare, dekrise ma jos:
Pe drepta (la S.):
Valea Hagilar, nasce de la Movila Kosu-Iuk, se indreapta catre N. in directie
S.V.-N.E. printre dlurile Balcik-Iuk, Tasli-Iuk, Mamuttusta la E. si dlul Hagilar la V.,
trece prin satul Hagilar i dupa 5 km. de drum se deschide in fata catunulul Bas-Punar.
In lungul vaiI nu merge nicT un drum, dar la Hagilar converg 6 drumuri, earl' duc la
Cadichior (la S.V.), AcbasI (N.V.), Ba.s-Punar N., pe la cda laculuI; Podul Mangalia la E.,
Ilanlic la S.E. si Akangi in Bulgaria, la S.; acest din urma trece frontiera putin maI la V.
pe piatra No. 30.
Pe stanga de la V. .,4 N.
Lunga vale, paralela frontiera Intre Canli-Cicur i Valali, ja nascere din plele E.
ale dluluI ce vine din Bulgaria, la piatra No. 29, la punctul cotat 151 s,;i sub numele de

valea lurtluk, se indrepta spre Canli-Cicur (grpa sanger6s), de la S.V. catre N.E. 0 de
aci catre E. pe la DauluchioI ;;i Valali, unde se terming, dupa o lungime de 10 km., intre
dlurile ce vin de peste frontiera, la S. si Mezarlik-Bair, Egi-Iuiuk i Mezarlak-Sarta la N.

Este urmata de drumul ce vine din Bulgaria, pe la V. de piatra No. 29 si se unesce la


Canli-Cicur cu drumul de la Caraomer ; drumul urmza catre E. pe la DauluchioI
Valali, pang la Akargea. In acsta vale da:
Pe drpta, la S:
a) Cara-Dere, prelungit, catre S.V. cu illurfatcea-Cairac, se deschide dupa un drum
de 51/2 km. la Valall si e urmata de drumul Valalt-Bulgaria, trec6nd frontiera chiar pe la
piatra No. 27.
1)) Kiuciuk-Dere-Culac, ce are o directie S.N., pe la plele deluluI Hoscadin, aselat la

www.dacoromanica.ro

208

E.; are un drum de 2 72 km. i e urmat, in parte de drumul Valall-frontier', intre pichetul No. 39 (la V.) i piatra 28, unde se unesce cu drumul ce vine de la Hoscadin peste
dlul Hoscadin la frontier..
Pe stinga (la N.):
e) Valea Sdrti, prelungia catre N.V. cu larga vale Dauluchia-Culac, pana la Ocie dluld
Coru-Sarti. Are o lungime de 8'12 km. i e urmata de drumul DauluchioT (unde se deschide) la Ghiuvenli (in basinul V. Dunrean) i Dauluchiol-Mustafac (In acela basin);

este tiat de oseaua Mangalia-Caraomer. Ea e mrginit de dlurile Mezarlic-bair


Caraomer-bair la V., Egi-Iuiuk i Mezarlik-Sarti la E.
Tirpan-Dere, la nascere din p6lele S.E. ale (Mula Cara-Iuiuk, se indrpta catre
S.E. de la N.V., pe la plele dlului.' Egi-Iuiuk (aeo;lat la V.) i se deschide dup un drum
de 4 km. la V. de Kiragi. Este tlata de .5oseaua Mangalia-Caraomer urmata de drumul
Kiragi-Ghiuvenli, peste dlul Coru-Srti (in basinul V. Dundrean).
Relea Casamcea, ja nascere din plele S.V. ale dluluI Azaplar, se indrpt catre
S. cu directia S.V.-N.E., printre dlurile Casmcea la E., Cara-Iuiuk la V. dup.).* un drum
de 6'/ km., se desface la Keragi, dup ce a trecut pe la ruincle satulur Casmcea, unde
malurile sunt 'nalte i rip6se. Este tiat de osea i urmat de drumul Kiragi-Azaplar.
Valea Acbafi-Culac, se desface de la Movila Asan-Oba-Tepe, indreptAndu-se catre S.
In directie N.S. i se deschide la satul AcbasA, dup un drum de 2 112 km.; este thiat de
osea i urmat c drumul Acbai-Azaplar.
Valea Viilor, ce se continua catre N.V. sub numele de Alceak-dere, corespunde
lungeI v Borungea (valea secundar Kiivan-Aleeak, in basinul V. Dunrean), ja nascere
din plele V. ale dlului. Cogea-Sirt-Bair, se indrpt, de la N.V.-S.E., printre dlurile ArtaBurun i Azaplar la V., Cogea-Sirt-Bair i Kirizi-Iuk la V. s,4 dup, un drum de 13 km.

In care trece pe la Copucci, se deschide la ruinele satulur BwPunar.


Inn, catre N.V. de Copucci valea este relativ strmt, lar de aci se lrgesce i se
transforma in cmpie frte putin ondulat. Este Wat:1 la gurg de osea i urmat de
drumul Ba5-Punar-Copucci, unde converg 3 drurnurT principale, unul de la Azaplar (de
la N.V.), al doilea de la Carachi,o1 (N.; versantul V. Dunrean) i al treilea de la Gheringik (la N.E.).
Varee Mangalia. Este o vale larga ce se intinde catre N. orawlui, pn la Movila
Cumarova; catre V. este mrginit de dlurile Koim-Iuiuk, Sira-Iuiuk i Badalar ; catre

S. se confund Cu valea laculuT Mangalia. Lungimea S.-N, este de 6 km., iar lrgimea
E.-V. de 3 km., este constituit din calcar dolomitic ale CretaciculuT, care ascunde bogate
ape sulfurse, ca cele din lacul Ciukur la 1.t/2 km. spre N.V. de ora 4 *i cele de la ezerul
Mangalia, situat pe csta Mril' spre N. de ora, de care e desprtit prin vil'.
Aceste ape inconjra orawl de la N.E. ctre S.V. i merg a se vrsa la bile sulfur6se de pe trmul laculuT mal sus descris 1).
Pe valea Mangalia merge oseaua Mangalia-Constanta, precum
drumurile spre
Gheringik, Ascilar i Kiuciuk-Tatlageak.

b) D5sta Maril futre Mamutusta si Tuzla.


De la Ezerul Mangalia, csta Mrii, dupa ce formz, un cap catre E., se indrpta de
la S.V.-N.E., pn, la capul Tuzla; csta este 'nalt' i escarpat pe acsta lungime de 18
km., inltimea variazg intre 22 i 40m.
Catre N. de ezerul Mangalia, supr. 150 hect., se afl, lacul acoperit cu stuf numit Cumarova, ce ocupa o suprafat de 60 hectare.
Vile carl' se deschid sunt:
Varee laculur i partulur Tatlageak.

a) Pariul Tatlelgeak, ja nascere din dou6 fntanf mal-1' in satul Gheringik, se indrpt
1) A se vedea detaliat acsta, In partea geologic&

www.dacoromanica.ro

209

catre S. in directia S.E., pan la satul Ascilar, pe care udandu-1 se indrpta care N.E.,
pana la Kilciuk-Tatlageak, spre E. de care formeaza dou# Ukulele 0 apor dupg un curs
de 8 km. se varsg. in:
Lacul Tatl(tgeak, ce are forma alungita de la E. la V., cu scobiturT marl si numer6se.
Este acoperit mar mult de jumblate cu stuf si are o suprafatg de 80 hectare. E despartit
de Mare printr'o limbg frie ingustg 50m de dune, pe care trece drumul Mangalia-Tuzla.
Pe la extremitatea V. a laculur trece soseaua Mangalia-Constanta.
Valea deschisa de parirt si lac este frte larga, pe ea se aflg satele Gheringik, Ascilar,
Kticiuk si Baiuk-Tatlageak. Se mrginesce la N. cu dlurile Dermen-Bair, Tausan-Bair,
Sart-lukler, Tasla-Iuk, care o despart de valea laculur Tuzla, cgtre V. dlul Cogea Sirti-

Bair o despart de valea corespunOtre din basinul V. Dunarean, numita Borungea


(valea secundara Sanar si Muratan-Dere), catre S. dlurile Kirizi-Iuk, Arpali-Iuiuk, Kohn-

Iuk si Cumarova, o desparte de valea laculur Mangalia si valea Mangalier, cu care se


prelungesce in apropierea cster Marir pe la Cumarova. Pe valea Tatlageak merge drumul
Tatlageak-Gheringik si aci se bifurca spre N.E. la Amzacea si Carachior, ambele due In
versantul Vest-Dunarean. Este Ward de drumurile Copucci-Gheringik-Muratan, MangaliaAscilar-Tatlageak-Per veli-Muratan si Karlichior.
In valea laculur Tatlageak se deschid dou val. pe stamp, (la N.):
Valea TatIdgealc, care se deschide la Buiuk-Tatlageak, e urmata de osea.
Buiuk-derea, pe la p6lele dlulur Baldaran-Iuk-Bair (aselat la E.), se deschide tot
la Buiuk-Tatlageak si e urmata de drumul Buiuk-Tatlageak-Karli-chioT spre N.V. si BuiukTatlageak-Tuzla spre N.E.
Valea Mangea-Punar, continuatg dare V. prin Arndut-Bostan-Derea, este coprinsg intre

dlul Dermen-Bar la N., care o desparte de valea laculur Tuzla ; care V., se intinde
pang' la plele dlurilor Tausan-Bair 0 Baldaran-Iuk-Bair ; &are S. se con funda cu valca
Tatlageak.
In acesta vale se afla micul lac Mangea-Punar, aprpe de Ormul Mrir.
De curind s'a format dou6 egtune, ce p6rtg acelas nume, ase(1ate pe drumul MangaliaTuzla, care taie acsta vale.
Capul Tuzla, este format de ramificatiile E. ale dlulur Dermen-Bair.

Inclinarea cster Marir-Negre pe meridian, In lungime de 29 km., coprinsa tntre


Piatra No. 31 si capul Tuzla, este de 5' de la N.E. catre S.V. (Longitudinea capulur Tuzla
este de 260,20, lar accia a punctulul No. 31 al frontierir, este de 2645'). Este unul dintre
cele 3 capurr ale Dobrogier, si se all pe al 26,20' longitudine orientall De curand s'a
construit pe cap un far.

c) Usta Intre capurile Tuzla i Constanta.


Spre N. de capul Tuzla, csta Marir se Indrpta care N., descriind o mare curburg
lunga de 231cm. 400 pang la Constanta; acsta curburg este int6rsa care V.; la jumOtate
distanta se prelungesce In Mare micul cap Agigea.
Intre capul Tuzla 0 Constanta, csta in general este Malta,' 0 abrupta, afara de valea
deschisa de lacul Tuzla care se prelungesce pana la Mare, formand o plaje nisip6sg.
Golful Constanta este acoperit Cu nisipul adus de vnturr si curentr. Lucrarile incepute de catr-va ant' ail de scop de a transforma acest golf intr'un port 1).
Valle earl se deschid intre Tuzla si Constanta, sunt :
Valea lacului Tuz1a. Tuzla-Ghiol este un lac ce se Intinde in forma alungitg de la
S.V. care N.E., de la cdtunul Ceatmalar pang' la Mare, de care '1 desparte o limba de
pamnt latA de 200m., format din dune, pe care trece soseaua Tuzla-Constanta.
mire satele Techirghiol (aselat pe csta N.) si Tuzla (pe cea de S.), forma laculur
') A se vedea pe larg acsitt cestiune, la descrierea portuluT Constanta.
27

71890

www.dacoromanica.ro

210

este alungita de la N. la S. Dac nu tinem sm de numer6sele lul sinuosittI, lacul presint, forma unuI ciocan, ce ar avea c6da catre S.V. Ltimea maximd de la N. la S. in
dreptul satuld Techirghiol, este de 41;2 km., iar lungimea de 9 km. si suprafata totald de
2540 hectare.

Intre trmul S. al laculu i satul Tuzla, se afla un mir lac de forma dreptunghiular
Cu o suprafat de 60 hect., iar pe t6rmul N.E. un altul i rna inic cu 15 hect. suprafata.
Soseaua Tuzla-Constanta lasa acest al doilea lac catre E. In ccida mlstin6s5, de S.V.
a laculul se varsa, peeriul Musurat, care ja nascere din dlul de la N. Musuratulur, strdbate comuna cu acelas nume, curge catre S. in directie N.V.-S.E., formand mal multe
cotiturl, uda satul Urluchior, la S. de care se varsa pe Ormul N. al laculul Tuzla. Lungimea pariuld este de 8 km.
Valea laculuI Tuzla corespunde la V. Cu valea Borungea, iar la N.V. cu valea Mahometcea (ambele din versantul V. Dunrean); ea este coprins intre dlurile : la N. Mezarldk-Iuk, Bozlutak-Iuk, care o desparte de Valea Agigea ; la N.V. Telegraf-Tepesi-Bair
si dlul Musurat, care o despart de valea Carasu (secundara sa Mohametcea-Ceair-Dere);
Ja V. Muffle TopraisarI-Bair j Meragi-Bair o despart de valea Borungea (secundarele
sale : Uzunlar-Dere i SAndr-Dere), la S- Tasli-Iuk, Sard-Iukler i Tausan-Bair o despart
de valea Tatldgeac, iar Dermen-Bair de valea Mangea-Punar.
Satele aflatelre pe valea acestul lac sunt : Tuzla i Ceatmalar la S., KarlichioI, Kiuciuk si Buiuk-Muratan la V., Musurat, UrluchioI, Techirghiol la N.
Valea este taiata pe la cda V. a laculd de drumul Mangalia-Constanta i mar la
V. de drumul Perveli-Nfuratan-Musurat, de unde treduld culmea dluluI, duce la Abdulah
in valea Carasu.
De la Tuzla merge rare V. pe Ormul sudic al laculd, drumul la Ceatmalar, Karlichior-Muratan-TopraisarI. de uncle trecnd dlul duce in valea Borungea la Amzacea,
EdichioI, Uzumlar i Inge-Mahale.

Lacul Tuzla peste curnd va deveni o important, statiune halnear, apa sa contin6nd In mare cantitate clorurI, bromurI i sulfatr
Wile earl' se deschid in lacul Tuzla, sunt :
De la S.:
Valea Tuzla, coprinsa intre dlurile Dermen-Bair la E., o desparte de Mare, Kiuciuk-Tuzla-Bair (la V.), o desparte de valea Kiuciuk-Tuzla-Derea.
Valea se intinde catre S., prin satul Tuzla pang la Movila Meragi-Iuk, pe o lungime
de 3 V2 km.; in ea se afl lacul de forma dreptunghiular descris maI sus. In Tuzla converg drumurile carr vin de la KarlichioI (la V.), Perveli (la S.V.), Biliuk-Tatlageac (la S.)
drumul care merge paralel trmuluI Marisi la .Mangalia.
Valea Kiuciuk-Tuzla-Derea la V., paraleld Cu precedenta, de care e desprtitd prin
dlul Kiuciuk-Tuzla-Bair, are o lungime numa de 1'/2 km.
Valea Ceatinalar, corespondenta cu valea Tatlageac, se deschide la aSda S.V. a
laculuI, la catunul Ceatmalar; pe ea merge drumul Mangalia-Constanta.
De la V.:
Valea Karlichiol, prelungit, &are V. prin Valea Muratan, nasce din pdlele S.E. ale
dlulur Meragi-Bair, se indrpta de la V. la E., pe la satele NIuratan i KarlichioI si pe o
lungime de 5 km.; pe ea merge drumul Ceatmalar-Karlichiol-Muratan-Topraisarr.
De la N.
Valle unite 1Cara-Iuk-Dere, la V. si Cuba-Dere intre comunele TopraisarI i Musurat,

ambele se Impreuna la 21/2 km. spre N. de Muratan, ail o directie N.S. si o lungime de
6 km.; se deschid la satul Kiuciuk-Muratan. Pe valea Cuba-Dere merge drumul MuratanMusurat.

Valea pariulu Musurat, urmata de drumul UrluchioI-Musurat-Abdulah.


Valea deschisei Aitan-Dere, este maI mult o prelungire Nordica a precedenter si se
') Detaliat, a se vedea acsta In partea geologica.

www.dacoromanica.ro

211.

confunda &are N. cu platoul format de Ormancik-Bair spre eulmea dlulul Musurat, care
formza unja despartit6re a apelor intre basinele Vest-Dunarean i Marea-Negra.
8. Valea Urluchioi, se deschide in valea pariuluT Musurat la UrluchieT, dupa o lungime
de 2 km., marginit la E. de delul Ormancik-Bair i Movila Urluchia Pe ea merge drumul
si e taiata pe la gura de soseaua Mangalia-Constanta. (In constr uctie).
VII. Valea largA i ramificatA, pe care se aflA lacul Agigea.

Lacul Agigea are forma unur triunghiti isoscel cu basa spre Mare, de care e despartit
printeo limba fermata de dune, lata de 50-100m, lungimea lur este de 11/2 km., iar suprafata
de 75 hectare.
In acesta vale sunt asedate satele Agigea la S., Hasi-D010k i Laz-Mahale la N.; este
copring !litre dlurile : Mezarlak-Tuk, Tuzla-Iuk i Telegraf-Tepesi-Bair ; la S. o desparte
de valea Tuzla, Pipiliga-Iuk i IucT-Iuk-Berechi la V., o desparte de valea Carasu (secundara
Mahometcea-Ceair-Dere). Catre N.V. abia cate-va movile o desparte de valea flasancea,
iar catre N. valea se deschide pang la Constanta. Dlul Denis-Ialasi-Bair dintre Agige
viile de la Constanta, cu directie S.V., paralel te'rmulul MAni, abia are o inaltime de 40m.
'Me vaile secundare converg spre Agigea i sunt de putina importanta.
Cele 2 ved cart p6rtei numele Iuncatan-Dere, una are directie catre S. si e urmata
de :-.;oseaua NIangalia,-Constanta ; cea de a doua are directia catre V.
Carsi-Dere, pe care se afla satele
Laz-Mahale.
La Hasi-D010k converg drumurile carr merg catre N.E. la Constanta i AnadolchioT,

N. la Palaz, N.V. Hasancea, V. Mahometcea, S.V. Abdulali i Musurat, S. Urluchiel


Techirghiol i in fine S.E. la Agigea.

Valea este taiata de la S.V. catre N.E. de soseaua Mangalia-Constanta ce trece pe


la Agige, unde se bifurc5, spre Tuzla, trec6nd pe la Sanatorita

van' se p6te considera de la N. la S. (intre Laz-Mahale


iar largimea E.V. de 6 km.

spre Techirghiol. Lungimea


i

Agigea) este de 31/2 km.,

d) C6sta Mire Constanta 1 Midia.


Capul Constan fa, pe care este asezat orasul cu acelas nume, inchide pe la N.E. golful
Constanta '). El este al doilea cap al Dobrogiel. Spre N. de orasul Constanta celsta Mara'
este InaltA 'Ana, la 40m pe o lungime de 5 km., la punctul numit Teibeiceiria, la N. de care
t6rmul descrie un arc deschis de cerc cu concavitatea care V. pan la Capra Midia, al
3-lea cap al Dobrogiet
Distanta masurata pe ccista intre capurile Constanta i Midia este de 22 km.
Spre N. de Tabacarie c6sta este jesa i nisipisa, o limba ingusta variind intre 200-500m
fermata din dune, desparte lacul Stitghiol de Mare, care cate odata se unesce cu lacul ; pe
acsta fasie nisip6s5, merge drumul AnadolchioI-Tabacaria-Mamaia.
Spre N. de Mamaia fasia nisip6s5, incepe a se lati de la 300 pana la 1500m si continua',
a tarmuri Marea pana apr6pe de capul Midia, pe ea merge drumul Mamaia-Gargalic.
Capul Midia este format de ramificatiile S. ale dluld Movila
Va lea ce se deschide spre N. de Constan (a este larga cu putine ondulatiunT, cari abia
Ciatal-Iuk, dlul Duranpot primi numirea de dlurY, e samanata cu movilele
Bair cu Movila Islam-Tepe ; t6te aceste movile servesc de puncte ale unid despartit6re a
apelor celor dou6 basine : Vest-Dunarean i M.-Ngra.
In acsta vale sunt lacurile
VIII. TAbAcAria, numit ast-fel de la dou6 fabrid de t5,bacarie asezate la E. de lac, este
asezat la 3 km. spre N. de Constanta, langa satul Anadolchia are o suprafala de apr6pe
1.00 hectare. E tnconjurat de stuf si produce pesce in mica cantitate.
') Detaliat se va vorbi despre acest cap la descrierea oraultil.

www.dacoromanica.ro

212

El nu comunicA Cu Marea, de si este frte aprpe de ea, de care se desparte prin


dune, pc care trece druinul AnadolkioI-Mamaia.

Fig. 30.

Capul Midia. (Dup5.. Peters).

IX. Lacul St-ghiol (lacul de lapte), ce se intinde lrgin(luse de la S. la N. de-alungul


c6steI MriI, de care e desprtit prin fsia nisipsti maI sus descris. Largimea de S. a
laculuT este de 11/2 km. i chiar maI ingust, iar la N. de 4 km., lungimea luI de la N.
la S. este de 8 km., iar suprafata de 20 km. p., se termin dare N.V. printeun golf miltinos i acoperit cu trestie, care se intinde pang apr6pe de satul Cogea-Ali. Pe trmurile
sale sunt asezate satele Palaz Canara la V., Cogea-Ali i Mamaia la N.

La Canara (in turc. stanch...) lacul este tOrmurit de terenurY calcar6se, cad se exploatza

pentru portul Constanta. O linie de drum de fier este construitit anume in acest scop ').
Lacul produce peste in abondent si de tot felul, pe tilrmul s vestic sunt i dou6
eherhanale intre Palaz i Canara. Natura Ormulul Vestic este pietr6sti., spre N. si S.,
mrstinds; iar cel de E. este nisipos.
In lac, in fata satulu Canara, departe de la trm de 100'n se afl mica Instila
numire care dupd prerea D-luI Opreanu (fost prefect al judetuld Constanta), i s'ar 11
fost &IA de un Englez, pe cnd se Mew drumul de fler Cernavoda-Constanta. Se pare
c chiar Mommsen atribuie unui Englez acst denominatiune, care in orl si ce chip nu
se pte atribui, de cat unor vremurT mult maY apropiate de not
Lacul are in multe puncte o adAncime destul de mare; marginele luI sunt lipsite de
arborT, numaI la un loe se observA 7 salcit Insula e inconjurat de trestie, i aeoperit
Cu stejarY secularr, printre carT puff slbaticY, fagiI si vita care dd r6de miei, impreund
Cu cucuta dati insuld un aspect frte slhatec. La mijlocul insuler o grmadd mare de
') A se vedea partea geologic, economic& *1 descrierea portuluT Constanta.

www.dacoromanica.ro

213

pietre transportate acolo din trecut, probabil pentru vre-o constructiune In perimetrul
insuleY, care nu e maY mare de I km. p.
Populatiunea insuleY, formath din sute de vulturY, de corbi i porumbeY shlhatecI, trhesce

nesuprat de pusca vinOtoruluY, la cel maY mic sgomot se Invartesc imprejurtil si pe


dcasupra copacilor, umplnd aerul cu glasul lor asurzitor, asa cs este imposibil a sta maY
mu1t6 vreme pe insula i).
De-a lungul csteI V. a laculuI Stit-ghiol trece soseaua Constanta-Tulcea. Valea este

strabatutO de la E. la V. de drumurile cad duc de la Palaz la Hasancea


(basinul V. Danubian), de la Cariara
acelas basin).

i Horoslar
Cogea-Ali la Horoslar, Nazarcea si CaraLai' (In

Ramificatlile S. ale dluluY Cara-kidf, desparte lacul Stit-ghiol de :


X. Lacul Taaul

inconjurat de Muffle Tasaul la N.E., care '1 desparte de lacul Gar-

galik, dlurile CicrAkcY

k3i

CarakioY-bair la S.V.

Forma sa 'Ate fi asemanata cu a und triunghiii isoscel cu basa (4 km.) spre S.E.,
desprtit de Mare printr'o fsie de dune lat, de 1. km. si cu vrful dare N.V. (lungimea
de 10 km.). Se terminh care N.V. printr'o regiune mlastimish acoperit cu trestie, unde
se vars.rIul Casnicea. Adancimea sa variaz, Intre 25 si 40n1, lar suprafata de 1200 hect.
In partea Sud-Vestica, lacul contine o mic insul stanc6s6,
Lacul produce in abondent tot felul de peste. Peschritul formz6 una din principalele ocupatiunI ale locuitorilor satelor asezate pe t6rmul sgri : Caracoium, CikrakcY, la V.,
Tasaul la N., ahman la E.
Malurile sunt In general jse, afar de cele de la S.V. i N.E., uncle ramiflcatiile
lurilor CarakioY-Bair i Tasaul, fac malurile 'nalte i stancdse.
De la Canara merge spre N. drumul care las In drpta Cogea-Ali, duce la CikrkcY,
acest drum se continua spre N. pn, In soseaua Tulcea.
Tot de la Canara merge catre N.V. la Caramurat (basinul V. Dundrean), soseaua
Constanta-Hrsova. Acest sosea la jumMate distanf este tdiatA de drumul care vine de
la Alacapu-NazArcea, paralel vi Cioban-dere (basinul V. Dunhrean), duce la CikrakcY.
Pe Ormul V. al laculuY merge drumul Mamaia-Cara-Koium-CikrkcY la Ester.
Pe t6rmul S. trece prin dune soseaua Cicrakci-Cara-Koium-Gargafic, din care se desface la ccida S.E. a laculuI, drumul care merge prin ahman la Tasaul si se unesce spre
N.V. cu soseaua Constanta-Tulcea.

Pe Ormul S.V. al laculd se deschid doub' van


Valea Cikrdkei, Insotita de un mic pariil, care izvorhsce din plele S.E. ale &lulus( CarakioY-Bair, se IndreptO spre N., are un curs de 1'/2 km. si se vars6 la 1'12 spre S.
de satul CikreikcY.

Valea deschis de acest petriti se intinde care N.-V. pe la sat si are o lungime de

3y2 km., o directie N.V.-S.E., corespunde vtilY Caramurat. Pe ea merge soseaua CikrakcYCaramurat.
Valea Dolufacd, care vine din pilele N.E. ale dluliff Ilan1A-Bair, se indrpt, de

la N.V.-S.E., are o lungime de 4 km. si se deschide pe Ormul N.V. al laculuY la satul


prsit Dolufaca.. Pe ea merge drumul Dolufac-Ester.
XI. RTul Casamcea de s,4i este un afluente al laculul Tasaul, dar prin lungimea cursu(80 km.) si prin basinul ce ocupa (600 km. p.), fiind pus In al doilea rang dup,
lui
Taita, intre riurile earl' brzdzil, Dobrogia, udnd teritoriile ambelor judete, basinul sal
p6te fl considerat separat.

Riul Casarncea (turc. sf. Dumitru), isvorAsce din dou parliase din plele S.E. ale
&lulus( Periclic, ambele numite Aaslii-dere, se unesc pentru a curge de la N.V. catre S.E.
deseriind prin padurY un arc de cerc intors care E. Esind din pdurY la N.E. satuluI Alifak, incepe a se numi parlul Sulfaru, strabate satul Alifaka, la S.V. de care incepe a
se numi pdriul Casdrncea, se Indrpt In directie generala N.E.-S.V., pn la comuna Ca') Dupd Amante Bruto. Ovidin In exil. Traducere de Clelia Bruzzesi. Bucuresci, 1885, p. 57-61

www.dacoromanica.ro

214

samcea, printre Muffle: Alifaka i Saxancairac la E., care '1 despart de pariul Beidaut.
Dlurile Coru-Bair i Turbencea la V., '1 despart de Hui Enisaral. (basinul V. Dunarean).
De la Casamcca, riul se indrpta catre S. pe la satele Caceamak i Kiuciuk-KioI, piina
la 1\16ra CocneY. (confluenta sa cu parlurile TerzekioT pe drpta i Ramnic pe stnga),
curge printre dlurile : Sulugeac si Kiuciuk-Kioi-Bair (acesta din urma 11 desparte de pa,
dui Ramnic) la E., dlul Dulgherul la V. il desparte de EnisaraT, iar dlul Arman-Tepe
desparte de pariul afluentele sail, Terzekiol.
De la 1\16ra CocoineY, riul Casamcea, T schimba directia de la N.E. catre S.V., intra
In judetul Constanta, prin care curge o lungime de 4 km., formeza apor limita Intre judetele Constanta i Tulcea pe o lungime de 2 km., pan la confluenta sa cu pariul Tocsoff,
de unde intr in judetul Tulcea prin care curge o lungime sinulis de 51/2 km., udand satul
Chirislic, iar de la confluenta sa cu pariul Chiri1ic, taie limita judetelor, eurge prin judetul Constanta, ud satele Seremet i Palazu-mic, la 5 km. spre S.E. de care se arunca
In partea N.V. a laculul Tasaul, dupa ce a curs in partea inferi6r6 printre dlurile: TasliCulac, Veli-Tepe-Bair, Cascalak-Bair (care 'I desparte de basinul riulul Duimgi), Cara-Tepe
si Cara-Oba la V.; dlurile Manc-Orman, dlul Tepe, Cara-Tepe-Bair, Chirislik-Bair, Seremet-Bair i Beris-Tepesi la E.
Riul Casamcea se maI numesce Tamul-dere, dupa numele laculuI.
Cursul sail este in privinta lungimeI (80 km.), considerat ca cel d'intaI in Dobrogia ;
sub raportul debituluT de apa vine dupa Taita.
Iutla curentuluI in cursul superior este de 2m pe secunda, in cursul inferior de 0.50.
Malurile sale, mal ales cel drept, este 'nalt i stances, in cursul superior al rIuluI pang,
la Kiuciuk-KioI, iar in cel inferior numaI la Chirislic i Seremet.
In cursul s, riul formza mal multe iazurl: La S. de satul Casamcea, la S. de Caciamak, iazul numit Mra lur Hagi-Mamet, la satul Kiuciuk-Kio, la Chirislik, Seremet
PalazU-Mic.

Basinul riuluI Casamcea ocupa al doilea rang in Dobrogia, are o suprafata de 600
km. p., si este coprins intre dlurile:
Cara-KioT-Bair, Beris-Tepesi, Bilarlar-Bair, Kos-Tepe-Bair, Hagi-Bairam-Tepe, Insiratele, Cartal, Dulgheru, Turbencea-Bair i Tausan-Orman la V., Ali-Faki, Saxancula, CaInan-Bair i Caskalac-Bair la E.
ragea-Punar,
Pe valea acestuI rib' merge drumul, care desfacandu-se din soseaua Constanta-Tulcea
la N.V. de podul de piatra, trece pe la Palazul mic, Seremet, Chirilik, Kiuciuk-KioY, Caceamac, Casamcea, Alifaka, urea culmea dlurilor Periclic i Dolama, cobelra in valca
padurds Periclic-Culac la Baspunar pe valea riuluI Slava-Russc, dupa ce a taiat soseaua
judetna pe la Casamcea.
Rful curge paralel cu Eni-Saral, cu unja despartit6re a apelor celor dou basine si
Cu limita intre judetele Constanta i Tulcea. Afluentir i vale acestuI r sunt:

Pe drpta, de la V.
1.. Sasli-Culac, vale mica, are o directie N.E.-S.V., trece prin satul Ceaus-ChioI, are o
lungime de 2 km.; se deschide maI catre N. de satul Alifaki. Prin ea merge drumul Alifaki-Ce,a,uschio la Baspunar, peste culmea dluluI Periclic. Este opus a vaiI Hagi-Omer (din
Versantul Vest-Dunarean).

Curu-Derea, vale mica insotita de un pariii, care isvorsce din pelele S. ale dluluI Coru-Bair, se indrpta catre S. in directie N.V.-S.E., curge pe la pelele moviler Ros-

culet, asezat la V. sa, dup un curs prin campie de 3 km., se varsa in riul Sulfaru
(Casamcea), la mijlocul distantef intre Alifaki la N. si Cas'amcea la S. Pe valea sa merge
drumul Casamcea-Calfa in versantul Vest-Dunarean, dupa ce a trecut dlul Coru-Bair,
Valea corespunde vair Sulugeak-Dere.
Valea insolitti de parlul Caciamak, ja nascere din p6lele S.E. ale dlultif Dulgherul
se indrpta. cg.tre S. in directie N.V.-S.E., si dupa un curs de 2'/2 km. se deschide in satul
Caciamak (Cala Rosculet).
Pdriul din vaile in pretungire Cartal-Terzechia. Valea Cartalut la nascere din plele

www.dacoromanica.ro

215

S.V. ale &Mid Dulgherul, se indrpt in forma unui arc de cerc intors are V., in diFeche N.V.-S.E., trece pe la satul Cartal-Seleu, iar de la Terzechiol incepe a se numi
valea Terzechia PAriul nu incepe de cat de la satul Cartal-Seleu FA se vars la M6ra Cocdnet, dupg ce a trecut pe la Podal lui Gogea-Amet. Lungimea totald a vailor prelungite,

este de 20 km., din care riul strabate flume 12 km.

Dlurile Dulgherul i Arman-Tepe aezate la E., desparte valea de acoja a 01110 Cascimcea, iar dlurile Cartal i Iniratele o desparte de valea EnisaraY, ele sunt aezate la V.
Valea este urmat6 de drumul Mra-Cocenel-TerzechioI-Cartal-Seleus, trece peste linia
despartit6re a apelor pe dlul Cartal FA duce in basinul V. Dunrean, la satul Dulgherul.

Ea primesce maI multe vi tertiare.


Pe drepta:
Tasid-Dere, vale mica, insotit de un petriia, are directie S.V.-N.E., o lungime de
2 km. i se deschide nitre Cartal-Seleu i Terzechiol.
Valea-cu-Pietrile (Tafidc-Culac), vine din dlul Iniratele, are directie N.E.-S.V., o
lungime de 31/2 km. ;4 se deschide putin la N. de satul Terzechia
Pe stanga:
Valea Mandalac-Dere, are directie N.E.-S.V., lungime de 2 km., se deschide in fata
vil Ta1A-Dere.

Micile vai intrunite Sasdc-Culac fi e) Sasa-Coral, ail o directie N.V.-S.E., se deschid

in fata vii Cu pietrile, dup ce a lsat ctre N.V. movila Memendeni-Tepe, care o desparte de precedenta.
Valea Ceatal-Orman set Pantelimon, plc din p6lele S.E. ale dlulur Hagi-Bairam-

Bair, se indrpa catre E. printre dlurile Man-Coru, pe sanga i Tepe pe drpta, trece
prin satul Ceatal-Orman (sat" Pantelimon). Are o lungime de 7 km. Se deschide la 2 km.
mal la S. de Mera-CoctineY. Malurile sale sunt inalte i rAp6se. Valea este urmat de un
OHO Cu ap maI tot timpul anuld, precum i de drumul Ceatal-Orman la Saragea, in
valea Eni-Sara.
Valea Chirilic, la nascere din p6lele N. ale dluluI Ko-Tepe-Bair, se indrepa de
la N.V.-S.E., printre delurile Tepe, Cara-Tepe-Bair la N.; Ghelingek-Bair

la S. Are o lungime de 12 km., malurile in partea inferi6r6 sunt inalte i stAnc6se, se


deschide la 1 km. spre S. de satul Chirilic i primesce pe drpta :
Valea Odi-Culac, care nasce dintre Ko-Tepe-Bair la N. i Ghelingek-Tepe la
se indreptd de la S.V.-N.E., pe la satul Ghelingek i are o lungime de 4 km.

S.,

Ghelingek este un nod de drumurY, ccl garb,' de drumul fla,rova-Constanta, converg

ctre acest sat o multime de drumurI care'l lg care N.E. cu Chirilic, N. cu CeatalOrman, S.V. cu Kior-Ceme, S. cu Bilarlar (Dorobantul), DanachioI (Carol I), la S.E. cu
Pazarli i Esterul.
Mica vale Seremet-Culac, are o directie S.V.-N.E., printre delurile Chirilic-Bair, la N.,

care o desparte de valea Chirilic, Seremet-Bair la S., o desparte de Visterna. Lungimea


el este de 2L/2 km., se deschide la 1 km. la S. de precedenta.
Valea deschis de Apa Visterna, care isvorsce din plele S.E. ale dluluI BilarlarBair, la satul Ester, prin care curgand se indrpt de la S.V. ctre N.E. i se vars la 2
km. spre S. de satul Seremet.
Valea deschisd de acest ritl se numesce &Ilea Estera, care la nascere din GhelingekTepe, se indrept catre E., pe la satele Pazarlia i Esterul, de uncle insotesce cursul pariuluI Visterna.
Dlurile Ghelingek i Seremet o mrginesc la N., iar dlurile Bilarlar, Caramurat i
Beris-Tepesi, o mrginesc la S.
Lungimea eI este de 11 km., din care pAriul parcurge numaI 5.
Pe ea merge drumul de la Dolufaki la Ester, Pazarli i Ghelingek, este taiata de maI
multe alte drumurI, maI principal este drumul Harova-Constanta.
Valea Palazu-Mic, ja nascere din dlul Caramurat, se indrept de la V. la E. i
se deschide dup un drum de 5 km. la Palazul-mic.

www.dacoromanica.ro

21.6

Valea e urmat de drumul Palazu-mic-Ester.


Pe stanga de la E., riul Casamcca primesce :
Valea Sulugea, nasce din dlul pAduros Caragea-Punar, sub nu mole de Culakalcea,
se Indrpth de la N.E.-S.V., pc la plele d6luri1or Saxancula i Sulugea, asezate pe partea
drptil (N.) si dupd un drum de 16V2 km. se deschide la 2 km. sprc S. de satul Casamcea.

Este tdiatd de mar multe drumurY, earl pun In legdturd valea Casamcea cu satul
Sarighiol.

Dere-Dikili-Ta;c-Akeak, este o vale care ja nascere din plele V. ale delulur lucrTepe-Bair, se Indrpld de la N.E.-S.V., avnd pe sanga (la E.) dlurile Iucr-Tepe-Bair
Kiuc:uk-Kiol-Bair, care o despart de valea Ramnicu, iar la drepta Tas-Tepe-luk o desparte de valea Sulugea.
Lungimea el este de 16 km., se deschide la Kiuciuk-KioY si e Wald de maY multe
drumurY, earl' pun in leghturd valea Casamcea cu Ramnic.
Valea deschisa de pecriul Rnnic. Pciriut Minnie ja nascere spre N. de satul Ramnicul-de-sus, curge prin acest sat si cel de jos. Are o directie N.E.-S.V., curge prin satul
Culelia, unde face un cot cdtre V. si dupg un curs de 12 km., se varsd la Illcira-Coedner,
In fata confluente I parlulur Terzechior.
Valea acestur paritt pan la Ramnicul-de-sus, se numescc Minnic-Dere. Muffle Kiuciuk-KioY-Bair i IucY-Tepe-Bair o despart de valca Dikili-Tas-Alceac, la E. e mdrginild
de dlurile Zandan-Bair, Rmnic-Bair i Tasla-Culac.
La Ramnicul-de-sus converg 3 vY:
a) Sarighiol-Vest-Dere paraleld cu :

4) Valea Curt-Balde, ambele a directie N.S. si o lungime de 6 km. fie-care.


e) Curu-Dere, care ja nascere intre Movila-de-Piatrd (la V.) si Zandan-Bair (la E.).
acesta o desparte de valea Sarighiol-Est. Are o directie N.S., merge pe la CAsla-lur-Ion,
Prin aceste vl, call nu sunt de cat continuarea Nordic:A a Will' Ramnic, merg diferite drumurr, carY unesc Ramnic cu Sarighiol (la N.E.) i Cail-Dere (sat la N.). Pe valea
Ramnic merge drumul Ramnic-de-Sus-Ramnic-de-Jos-Culelia-Valea Casamcea.
d) Sarighiol-Est-Derea, ja nascere dintre dlurile Caragea-Punar la V. si Sarighiol la E.;
la satul Sarighiol prin care trece, se indrpth de la N.E.-S.V. Se deschide la Ramnic-de-

Jos, dupd o lungime de 12 km., in ea curge pariiasul cu acelas nume, care nu e maY
lung de 2/2 km.
Dlul Zandan o desparte de Curt-Balac i Curt-Derea, iar despduritele dlurY Sarighiol
Iaram-Meselic o despart de valea Beidaut ; Ramnic-Bair o limitzd care E.; este tdiatd
de mg multe drumurr, earl' unesc valea Ramnic cu valea Beidaut ; satul Sarighiol este

punctul de convergen.
Valea petriului Tocsoff.

Petriul Toesolf isvordsce din ramificatiile dlulur Ramnic, valea ce strdbate se numesce Cuiu-Culac, ea are o directie N.V.-S.E., merge pe la Cala Zaharia TitcY si pe la
satul Tocsoff, la Nord de care este insotitd de parlii. Are o lungime de 17 km., din care
parlul parcurge numal 6 km., se deschide la 2 km. spre N. de satul Chirislic.
Primesce in drpta :
a) Taski-Culae, are o directie N.S., lungime 3 km., se deschide la satul Tocsoff.
Dlul Tasla-Culac mrginesce valea la V., iar Veli-Tepe-Bair si Biiiuk-Cogelak-Tepe la E.

Pe vale merge drumul Tocsoff-Inan-Ccsme.


Valea Aliehulac-Derea, la nascere din p6lele S. ale dluldi Caskalac-Bair, se indrptd de la N.E.-S.V. Dlul Alichulac-Bair o desparte la E. de valea Alciak-Derea. Are
o lungime de 13 km., din carY numaY 2 sunt udate de un mic pr, numit Apa Aliehulac.
Se deschide la 1 km. spre S.E. de satul Seremet, apr6pe In fata confluentiI apeY Visterna.

Valea e urmatd de drumul ce duce la Cogealac de la Seremet.


Valea Akiak-Derea paraleld si la S.E. de precedenta, are o lungime de 5V2 km.,
o directie N.E.-S.V., merge pe la satul Cavargic, la S. de care se deschide. E urmatd de
drumul Cavargic-Cogealak

tdialii de drumul Palazul-Mic-Cogealak.

www.dacoromanica.ro

217

In lacul Ta4au1 se varsd pe marginea N.-Esticd :


Pdriut Ta,caul, care deschide valea cu acelm nume, lungd de 61/2 km., din care riul

nu parcurge de cat 3 km. Directia viI este de la N.E.-S.V., merge pe la satul


care este udat i de pariti si se deschide la S. satulul.
E mrginita la E. de dlul Taaul-Sarti, iar la V. de movible Mokan-Iuglun-Oba
Cara-Oba.

Pe o parte a vail' merge oseaua Constanta-Tulcea, iar fundul e urmat de drumul


Tasaul-Peletlia.

XII. Lacul Gargalik desparta de lacul Tasaul prin ramificatiile sudice ale &luid Ta11 desparte de
Maro; catre Sud o fa.,ie de dune 11 desparte de Mare ; pe aceste dune merge drumul de
la Cara-Koium la Cara-Harman.
Suprafata sa este de 200 hect., adncimea de 10m.. Forma sa smAnd cu o para, cu
c6da spre N. Lacul produce pete In abondentd, pe malurile sale sunt mal' multe kerhanale ; venitul apartine Statuld.
Satul $ahman e mezat intre acest lac fl Ta.5aul, sa(ul Gargalicul-Mic e aezat pe
ttirmul N.E. al laculuI.
In el se varsd :
Pdriul Gargalic, care deschide valea cu acelm nume, care ja nascere Impreun
cu pariul la N. de satul Gargalicul-Mare pc care '1 udd, are o directie de la N. la S. :;4
1-tul numite Sahman, la E. este mrginit de dlul Movila Clddril, care

o lungime de 5 km., el se varsd In c6da N. a lacula

S.

Valea e urmata de drumul Gargalic-Peletlia.


Pe Ormul N.V. al laculul se deschide :
Valea Tagala, ce vine din dlul Taaul-Sarti, descrie un mare arc de cerc spre
i are o lungime de 7 km. 1 directia general N.V.-S.E.
Este tdiatd de drumul Tmaul-Gargalicul-Alare.

e) Cs5sta Intre Midia i Gura Buazului.


Intre lacul Gargalic i capul Midia se afld Colpa Bumbac (numit i Ponme), este o
veche mlatind, care inconj6rd de telte pdrtile capul Midia. Pare a fi rrn4itele laculuI
Sinoe, care probabil s'a Intins pan& aci. Terenul ridicandu-se treptat, acstd mla9ind
aprdpe a dispdrut i tinde a dispare pe fie-care an, din causa evaporatiunif apeI.
De la capul Midia, c6sta MariI are o directie generara' de la S.V. cdtre N.E., ea este
j6s6 i acoperit cu dune. La 7 km. 800m, de capul Midia se af15, gura Buazului, cea
de catre Sud scurgere a laculd Razelm.
Gura Buazulut nasce din impreunarea a dou6 garle de scurgere : Balta-Mare, care
incepe de la oida S. a laculur Sinoe, la 2 km. spre N.E. de satul Caraharman, udd acest
sat, se 1ndrptd cdtre S.V. i are o lungime de 9 km., iar aclancimea de 21n* ;;i ldrgimea
de 15m., ea se unesce cu garla Balta de Mijloc, cu care face catre S. un unghiti feIrte ascut/f, are 8 km. lungime. Amandou se unesc la 1'12 km. mal inainte de a se varsa in
Mare la gura BuazuluI. Regiunea ce strabat aceste dou garle este nisip6sd.

f) Lagunele.

XIII. De la gura Buazuld se intinde catre N. regiunea cunoscut, sub numele de


Laguna Razelm, pe o lungime apr6pe 90 km., pand la Sf. Gheorghe.
Sub numele generic de laguna Razelm se intelege grupul celor 4 lacurI marY,

conjurate de alte 8 mal miei cu care stati in legaturd, despdrtite intre ele i. de Mare
prin 11.5iI de mlatine i dune, regiune care ocup ttd partea N.E. a Dobrogier la S.
Deltd, cu o suprafatd de aprpe 1500 km. p.
Acsr suprafatd se imparte apr6pe in dou partI, uscat i mlatinI i o parte lacurl,
28

71800

www.dacoromanica.ro

218

ast-fel: Laud RazeInt 36.000 hect.; lacul Golovila 6.800 hect.; lurid Zmeira 5.600 hect; lacul
Sinoe 16.400 hect., iar cele micl: Nod Tuzla 1.400 hect.; &end Golovija (numit ,si, Bugeak)
400; Babadag 2000; Agighiol 300; Sarinasuf 500; Dranova 2.200; Malceano 300; Pirits/ca 500
hect. Restul 96.600 hect. mla5tine si dune.

Prin origina lor, aceste lagune represint un frte mare golf al MariT-Negre (p6te
cel ma intins), care se intindea data pan d'asupra orasulur Babadag. Acest golf a tost
Inca din stadiile cele mar timpurir ale formatiunir defter Dundrif separat de Mare, prin
clunele formate de nisipurile aduse de fluvia la gura sa.si transportate In urma de valurile
Wadi in directia S.V., normar, vnturilor celor puternice, earl sufl. aprpe 70 zile pc an
In Marea-Ngrd.
Cstele acestur lac not" de sigur destul de add= pe atuncr
muntilor Babadag, fiind inalte si drepte.

erati formate de seria

Razelmul a servit mult timp ca unul dintre cele mar principale locurI de addpost al
corbiilor ce veniati in Marea-Ngr, si era unul dintre cele mar insemnate porturr genoveze, dup cum ne aratd diferite ruine aflate pe malurile sale, cum Eraclea lAng6. EniWa,
Cetatea Bisericuta in dreptul capuluI Dolojman, Cetatea veche In dreptul Caranasuf etc.

Fig. 31.

Vederea cetatiT Heraclea. (Pupa K. F. Peters).

Nu sciti, (filed i ast-zr in urma unor studir seri6se, nu s'ar putea face Razelmul
iarki navigabil, atuncr ar deveni cu sigurantil cel mar mare port al MriI-Negre.
De abia in timpurile din urm, dup, Peters% prin secolul XV, and in locul dominatiunil genoveze a venit dominatiunea turc6sc si s'ati taiat pdurile, care acoperiati frumoil munt,I inconjuratorr, ne mar flind un equilibru intre precipitatiunile atmosferive si
crosiunea muntilor din prejur, CantittT marl' de materir parnnt6se erati purtate de curentele formate din plie inteinsul, asa c incetul cu incetul mare parte din laguna sa s'a
mat, prefacndu-se In mla.,tinf sati srturi nefertile.
Dar si nisipurile aduse de canalul Sf. Gheorghe, care pe atuncr se varsa In Razelm
prin 3 gurI corespunOt6re actualelor Dunavq, Tare ( i Cernel i earl formail intre ele o
mica delta, ca cea a bratulur Kilia, ati contribuit la umplerea uneI marl part)" din Razelm
si a separat o mare buca,td din el, corespuni;ltre ast.-zr laculuI Dranov.
Asta-zI to:Ste ace,ste lagune at mar r*Ornas numar prin 3 deschic,16turr in legaturd Cu
Marea: Portila, Piritsca i Buazul, din care prima este cea ma principal; ea are in
timpurr normale, cAnd apele cresc, o adncime de 2'/2 pici6re (0m,760); prin ea se scurge
') Karl F. Peters. Grundlinien zur Geographie und Geologie der llobrudscha.

www.dacoromanica.ro

219

prisosul de apa, care vine din Dunare prin Dunav6t 0 din riurile ce primesce pe c6sta sa
occidentala.

Cu putin timp inainte, gura Portita era cu mult mar adnca, Lt a, ca corabir de un
mic tonagia puteaa ei prin ea in Mare, oferind ast-fel locuitorilor din satele de pe langa
Razelm o deschidere, prin care sa se pt pune in legatura cu comerciul mare. De vre-o
calY-va anI in urma apele descresc necontenit i in anul 1894, Portita a fost cu totul inchisa
pc o distan ta de 850m.
A doua comunicatie principal a Razelmuld este cu Dunarea (canalul Sf. Gheorghe),

prin ambit Dunaat. Acest canal are o largime in tot lungul ha cam de vre-o 5m, numaI
la gurile sale 1)0:Ste sa aiba 15m. De 0 are o mica distanta de parcurs, totusI, din causa
multimei de cotiturl ce le face (47 in total), are o lungime frte mare de apr6pe 45 km.
Cu citI-va anT in tiring Dunavtul avea destula aria, aa c puteaa trece prin el bard
marl, bine incarcate ; pescariI, maI cu sema de pe Razelm, trimeteaa vanatul lor prin
el la Sulina, Tulcea i Galati', aa ca era de mare insemnatate pentru comerciul cu pescarit
Asta-zI acest canal este in adevr in unele locurl destul de adanc Inca, in multe locurI insa
este a..5a de malit, ca nicl macar o iota, pescarsca ura, nu maI pte trece prin el; curentul despre Dunare ne maI fiind acum de cat frte slab, alimentarea RazelmuluI cu apa
dulce prin Dunavt a incetat aprpe cu desav8r0re, i prin acsta s'a dat cea mal mare
lovitura pescdriel din Razelm ; iar transportul petelul se face acum cu carutele papa la
Tulcea sari Braila.
Adeincimea RazelmuluI este in termen media intre 2-21/2m la mijlocul laculuI; lacul
Babadag e ceva maI adnc. Sondagele facute pe liniile Jurilofca-Gura-PortiteI SarinasufGura-DunavluluY, pe un timp cand nivelul apelor era f6rte mic, aF2a ca in timpi normalY
trebuie s socotim inc, 0.50 cm. mal mult. De alt-fel aceste adancimI corespund cu adan-

cimele date in harta de navigatiune frte bura

detaliata a capitanuluI de flotila en-

Spratt').

La Gura Dunavtulul adancimea e ma de mica, in cat cu frte mare greutate se


pte trece din Razelm in el.
Gradul de salinitate, depinde ca in orl 0 ce alta laguna in genere de cantitatea de
apa dulce ce intr in el, 0 de gradul de evaporatiune. In anul 1894, evaporarea flind din
causa seceteI f6rte marl i cantitatea de apa dulce adusa prin Dunavtlt, care e 'namolit,
fiind frte mica, chiar apr6pe nula, gradul de saraturA e frte mare. Din nenumratele
analise facute in vara anuluI 1893 in vre-o 30 puncte diferite ale M. Negre, comparate cu
datele geologuld rus Andrusoff 0 ale ChimistuluI Libidius, pe de alta parte, pentru Razelm
cercetariIe facute i comparate cu ale luI Peters ese, c in termen media apa laculuT
Razelm are o greutate specifica. de 1.011, lacul Babadag mime 1.009-1.010, decI e mult
mg dulce. Observatiile luI Peters cat 0 cele mal recente asupra determinariI specifice a apeI
laculuY Razelm, s'ati facut in timpul verel, cand evaporatiunea era la maximum 0 cantitatea

de apa dulce adusa prin Dunav't minima; de aceea se explica acsta concentrare atat
de mare, apr6pe egala cu apa Marif-Negre.
In privinta temperatura Razelmului nu s'a putut face nicI o observatiune, se p6te
spune numaY, a in timpul ernelor frigur6se pte ingheta cu totul.
Fauna ssi flora corespunde naturiI apeI, adica o fauna salmastra,. Printre plante se
gasesce mar cu sema Zosterina marina 0 Uva lactuca, ca mar principale i abondente.
Ca animale maI caracteristice sunt frte multe conchiliI, diferite speciI de cardium,
dreissena, polimorpha, etc.; un mic crustacea, edotea emarginata, pe care pesc,a,ril ru0'
11 numesc macrusa, 0 le e mare duman, cad le mananca instrumentele de pescuit. Se
mal gasesce Palaemon squilla (creveta) Polybius, etc. etc. Cea maY bine representata este
grupa pescilor. El se divid in pescI carI vin din mare (pentru reproductie), pescI earl vin
din Dunare i pescI stabilI in lac.
') Sprati. Cartea de navigaliune a sa pe lacul Razelm, conultatti, cu mulL folos de K. F . Peters in
scrierea sa.

www.dacoromanica.ro

220

Speciile mai numPrse sunt: Cambula (Pleuronectes fiessus), Guvidiele (Gobius niger,

G. Bathracocephalus), Barbuni (Mullus barbatus), Sardelele (Engraulis encrasicholus),


Salaul de Mare (Lucioperca volgensis), Salaul de Dunare (Luc. Sandra), Crapul (Cyprinus
Carpio), Somn (Silurus glanis), Avat (Aspius rapax), Morunas (Aspius clupeoides), Platica
(Blieca ergyroleuca), Cosac (Abrausis balerus), Babusca sat" Taranc (Leuciscus rutilus)
tot felul de pesce alb.
Din Marea-Ngra intra in fie-care vara prin gura Portita pesciI migratorI: Chefalul
sta pana la Septembrie; Scrumbiile de
(Mugil Cephalus), sosesce pe la finele luI Iunie
Dunare (turc. Caraghioz, Clupea Pontica), Scrumbia de Mare (Scomber), Luferul (Teumodon
saltator), etc.
morunul, nisetru, viza, pa,struga. Cand functiona DuIn fine se mat prind, rar

navNul bine, in Razelm se facea o mare pescarie cu acestr pescf. Se mar gasesce de
curand un pesce Anguilla vulgaris, prasit in Durare de la 1886, de c,tre societatea Deutscher
Fischerei-Verein, sub ingrijirea contelu von Behr Schmoldow.
Pesceriile laculut. Inc," din vechime, unul dintre locurile unde se faceatl cele maY marl
pescari de pe cstele MariI-Negre, i pte chiar, fara exagerare, cele ma marl' din t6ta

Europa, este seria de lacurI i lagune. a laculuI Razelm. Acum 10-15 aril' in urrra (prin
1880), numrul pescarilor de pe acest lac, se urca aprpe la 10.000. Pe langa satele inconjurt6re, intre earl' sunt i frum6sele sate Jurilofca i Sarichia a caror locuitori se ocupati
aprpe exclusiv numal cu pescaria, maI veneati inca o multime de pescan i de prin satele
apropiate, de prin DunavOt, Mahmudia, din orasul Tulcea i chiar din Galan si Braila,
carl cu totI is gaseati aic': o ocupatiune f6rte rentabill
Cantitan enorme de crap, salati de Durare si de Mare, scrumbite, scrumbil' i chefal,
ha chiar morunl i nisetri, se prindeati in el, intrecand prin productivitatea sa tte celelalte pescari de lacurr din tab,' Europa.
Date statistice ne lipsesc din nefericire cu totul, pentru a arti,ta cu cifre marea productivitate a acestor lagune, dar ca ideie se p6te cita marturisirea until batran pescar
din SarichioI, care spune ca prin 1881, numa inteo singura zi tragand cu navodul a
scos 34.000 ocale vechl de pesce, care in majoritatea sa era .salatt de Mare.
In timpul vereI in lunile Iunie, Iulie si August, cantitan colosale de chefal strabateati
prin gura Portito din Mare in aceste lacurI, de unde, fiind pescuin se exportati prspetY,
saran sat.' afuman para pe pietele ConstantinopoluluI, OdeseI, etc.
De atuncI mncce pescaria acestor lacuri a inceput a scadea din ce in ce, asa ca
productivitatea lor a ajuns asta-zI la maI putin de o treime din cea ce era maY inainte ; din
nefericire, acsa scddere merge progresand, asa de repede, in cat suntem amenintan chiar

ca in scurt timp sa le avem complect despopulate. Numarul cel mare al pescarilor,


cari se hrania5 din pescarie in aceste lacuri, a scazut cu totul; iar locuitori satelor !neonj urt6re, aprpe cu toti pescan, saracesc necontenit ne mal remanandu-le ala speranta de

cat ca pte le va ma da Dumnezeti un an ma bun; mare parte dinteinsiI a inceput


deja a se deda la alte ocupatiunI ma rentabile, ca agricultura, crescerea vitelor, etc.
Marea productivitate a laculuI Razelm se datora ma cu srra la dou6 speci de
pescI; eel" stabilI, earl se hraneatl i reproduceati in el, ce earl veniati din afara (din
Dunare i Marea-Ngr6,) si se pescuiatl aci in cantitan colosale.
Despopulatiunea laculuI Razelm se datoresce la dou' felurI de cause: modului barbar
de exploatare i actiuniI agentilor naturalI: Dunarea, Marea si vinturile.

Statul, cbiruia apartin veniturile produse de aceste lacurI, le arendeaza unor 6menl,
cari nu sunt de meserie pescan; acestora nepunndu-li-se nicI o restrictiune asupra modulul i timpuluI de pescuire, intrebuintza sistemele cele mal barbare de prindere, cum
retele dese, prinO6nd ast-fel pana s i eel ma mic pesce, gardurile car inchid cumunicatia
lacurilor pe un anumit timp ; prinderea in timpul reproduceriI, cdrid pescif vin a'sI depune ouOle, tte aceste mijlce ati secat unul din cele maI marl' isv6re de bogatie
ale t'rir.

Lacul Babadag, care priniesce cate-va riurI, este dupa cum am aratat ma dulce de

www.dacoromanica.ro

221

cat Razelm, pescele atras de natura apeI vine a'$I depune ou6le In acest lac; atund se
inchide gura de comunicatie $i se princle liana $i cel maI mic pesce.
i cu Marea prin Portita,
Comunicatiile ce lacul avea cu Dunarea prin Dunav
asta-zI aprpe sunt inchise.
Lacul Razelm, pte fi comparat In privinta pescariilor cu lagunele de la Comachio
(langa Venetia) dar acsta comparatie este frte palida.
Lagunele Comachio, din delta fluviuluI Padul, sunt mezate intre cele dou brate
ale acestuI fluvitl: Po di Primaro $i Po di Volano, cu carI se pot pune In comunicatie
dupa vointa; de asemenea ele cornunic i cu Marea Adriatica printr'un canal sapat
anume in acest scop canalul Palota. Pescariile de la Comachio impreung cu cele de la
Grado, de langa Triest sunt considerate, ca cele maY marl i mal sistematice pescarif din
Europa, fiind nisce adevrate stabilimente naturale de pisciculturI.
Razelmul prin positiunea sa langa Mare $i gurile DunariI i prin comunicatia sa
Cu aceste dou, nu numaI c intrece cu mult la,gunele de la Comachio prin calitatile superire de pesce ce se prind In el, dar chiar i prin faptul ca suprafata sa este apr6pe
de dou6 orI mal mare ca acea a lagunelor din Comachio, earl' ail 39,274 hectare; inainte
productiunea sa era cu.mult superira col de la Comachio.
Canalul Dunavt avnd o latime de 5-6m, lua o portiune destul de considerabila de
apa din bratul Sf. Gheorghe, pe care o ducea in Razelm indulcindu-I apa.
Dupa Muszynsky trece In fie-care zi pe Dunare, in termen mediri, la un punct
inaintea CeataluluI 507,760,000 m.c. de apa, din earl I/3 (165,000,000) intra pe bratul Sf.
Gheorghe; din acestea, Dunav4u1 lua cel putin 1/1 oo parte, adica 1,650,000 m.c., pe care
II ducea In Razelm pe fie-care zi.
Din plusul de apa adus aci, se forma prin gura PortiteI un curent continuu in spre
Mare, restul de apa dulce fiind intrebuintat pentru a inlocui evaporarea.
In Mare sunt anumite specri de pescI, earl Indata ce simtesc o apa maI dulce, pornesc in directia de unde vine acea apa, mal cu seama in epoca reproductiuniI, cautand
loc sigur, unde sa-$I depuna ou6le, ast-fel ca cu totiI veneati In lacul Razelm, unde erati
p1,in$1 In cantitatI colosale.

Prin Dunav4 intra frte mult pesce din Dunare, mai cu srna in timpul apelor marl'
cand pescele cauta sa se retraga prin ghiolurt Asta-zi atat Dunavlul, cat i Portita s'ati
inchis

Cu

totul namolindu-se, i pesciI din Mara nu ma pot intra induntru, aa ca pro-

ductivitatea laculul, resultata din pescele de Dunare $i Mare s'a micsorat. Ceva mar mult
prin necomunicarea laculuI cu Dunarea,apa din el evaporandu-se, gradul de salinitate
cresce, ast-Idl eh" pesciI ne mai putand suferi vor trebui s piara cu totir.
Potmolirea bratuld Dunav6tul se datoresce formeI sale generale, cad pe un parcurs

de 45 km. are 47 cotiturI; apoI namolireI gureI sale de la Dunare; pe timpul Turcilor
exista un mic dig de lemn care impiedica acsta namolire, digul s'a rupt de apa $i nu
s'a mal reparat; In lungul canaluluI exista o multime de prib6ie, earl se alimentza
din apa canalulul; pescariI aui sapat garle earl' conduc din canal In balt1 alaturate, absorbind ast-Idl mica cantitate de apa dulce ce mar trecea pe Dunav6t, in fine una din
causele principale a inamolireI DunavtuluI sunt gardurile facute de antreprenorI in latul
canaluld pentru a opri i prinde pescele, cum este de pilda gardul situat la l'it km. de
la Gura SulimanceI; ca ultima causa este surparea malurilor canaluld de vitele locuitorilor satulul Dunavl.
Portita, gura de scurgere a laculuI in Marea Ngra, era ma de adanca acum cat
va timp, ca din harta luI Spratt se vede ca prin acsta gura corbir de mic tonaj puteati intra pe ea. In aniI din urma chiar, acsta deschidere exista inca de $i f6rte putin
adanca (numa dou picire = 0,604). Pe fie-care an gura Portita s'a potmolit Cu nisip,
aa ca acum e cu desavar$ire inchisa.
Astuparea guri Portita depinde In prima linie astupariI canaluld Dunavt, cad ne1) MiLtheilungen der K. K. Geograph. Gesellschaft in Wien, 1868.

www.dacoromanica.ro

222

fornandu-se in lac nici un curent, depositele pdmnt6se se mz i nisipurile aduse de


vnturI i curen ti formeazd dune ; apoi Marea Ngrd neav8nd jocurr maree, cari
transporte materiile pamnt6se aduse de fluvii la gura lor in interior, ele se depun la
gura chiar a fluviilor.
Dundrea care aduce zilnic 90.000 m.c. aluviuni, acestea sunt luate de curent i vdnturi in directia S.V. i ast-fel s'a transformat tot litoralul Sud-Vestic intr'o faie de dune,
care desparte basinul celor 4 lacurr, de Mare.
Pentru indreptarea acestel star ddundtre de lucrurl, ar trebui ea gura Dunavtulul
impreun, cu canalul, s fie redeschise i ast-fel formdndu-se un curent, ar forta .0 gura
Portitei s, se redschidd i adncescd. SA se construiascd diguri la N. gurii Portita, ca
ast-fel sa se impedice formarea aluviunilor, earl' astupd, acst gurd ').
Tte riurile ce curg pe clina Estic a Dobrogiei spre N. de Caraharmam, se varsd
fie direct in basinul acestor 4 lacuri, fie in cele inconjurdtre :
Apa Peletlia, ce isvordsce la V. de satul Peletlia, are o directie V.E., curge pe la
satul Peletlia 0 pe la Podul Dracului Negru pe IMO,' oseaua Gargalic-Caranasuf dupd,
un curs de 12 km., se varsd la c6da S. a lacului Tuzla. Valea sa e marginit, de dlurile
Duimgi la N. 0 Movila din T.drld la S., este tdiatil pe la capdtul se'll de V. de oseaua
Constanta-Tulcea, precum .0 de numer6se drumurl mai la Est, centrul fiind Peletlia.
Lacul Tuala, care comunica cu lacul Sinoe printr'o gurd ce se deschide intre
ultimele ramificatiunr V. ale dlulur Caranasuf la N. 0 Cetatea Veche la S.; el este desOAR de lacul Sinoe, printr'o fdie de pdm8nt nisipos ce se intinde catre S. de CetateaVeche, pang la satul Caraharman pe o lungime de 1.2 km. 0 o ldtime maxima' de 4 km.,
lar suprafata este de 3.000 hectare.
Lacul Tuzla cu o suprafata de 1.400 hectare, contine ap sdratd, care producea sare
prin captare; pa.n in 1887 statul avea 5 deposite de sare pe trmul lacului.
Dupg inundatiile din primdvara anului 1.897, am vizitat acsta peninsuld coprinsa
intre lacurile Tuzla i Sinoe pAnd la Cetatea-Veche ; cu marl' greutati i cu ajutorul
om bine cunoscdtor al locului, abia am putut pdtrunde printre inundatiile cad acoperiserd
ttd regiunea, unind ast-fel ambele lacurY pang la Mare. Mal cdtre N. terenul se ridicd
uor, aa c Cetatea se gasesce la o inltime de 13m, permite re-carr culturl, servind
de pdune vitelor locuitorilor din Caranasuf.
Am cercetat Cetatea, ale crei ruine acum cu greti se maY pot distinge din nisipurile
ce o inconj6rd, se mai pot vedea cdte-va prti de ziddrie ca un brat" intdrit in partea
despre uscat, de Ore-ce fortdrta e awzatd la promontoriul N.E. al peninsula facnd fatd
gurei Piritsca.
Am rmas trite() adevrat contemplatiune i nedumerire ! Cine scie, dacd sub ruinele
de astd-zr nu zace Istropolis, frum6sa colonie milesiand a secolulta VII inainte de Christos.
N'am nici un drept a me" pronunta cu sigurant; rmdne ca archeologia s. zicd ultimul
cuv6nt.

Mi-am petrecut nptea de 14 Iulie pe Cetate in coliba unor pstorY, unde am avut a
m' lupta cu o multime de tantarY i tduni, carr 'mi aduceati aminte de fabulsele lupte
ale luI Alexandru ce! Mare. Pte cd i fabula 1I are partea ei de adevr.
In dimineata zileY de 15 Iulie, incdrcat de amintirile trecutului glorios de alta data
al CetAtii,
am continuat drumul excursiunir mele.
La Duimgi, pe frmul apusan a lacului Tuzla, in locul vechilor saline ale statulta,
Ministerul Agriculturif a avut frumsa ideie de a planta o pepinierd, de salami ce ocupd

o suprafath de mai multe sute de hectare. Acum acsta pepinierd a devenit o pddure
deasd, bine aranjatd, care inveselesce ttd regiunea lipsitd de arborr, acest Saltar cum
o numiag armatele francese din 1854.
') Acest studia asupra laculuI Razelm 11 datoresc atemoriuluI D-luI Dr. Gr. Antipa, presentat MinisteruluI Domeniilor. Editie oficiala. BucurescI 1894.

www.dacoromanica.ro

223

Pduricea Ormuresce la varsarea sa

Duinigi-dereal).
Duimgi-Dere isvorsce sub numele de Inan-dere din plele S. ale dluluI Hagi-Avat-

Bair, se indrpta rna mntlil catre S. cu dire .tie N.V.-S.E., trece prin satul Inan-cesme,
de unde esind ja numirea de Duimgi-dere, trece prin satul Tariverde, unde taie soseaua
nationala Constanta-Tulcea, de aci se indrpta continuti catre E., trece prin satul Duimgi,
la E. de care se vars in lacul Tuzla.
Cursul skl este de 22 km. si are tot-deauna apa, malurile sunt jse pana la Inancesme, lar de ad "Ana la vrsare, inalte rap6se i stanc6se. Basinul s ocupa o suprafat
de 12.000 hectare si e coprins intre dlurile Inan-bair i Caskalic-bair la V., Haidan-bair
la E. Pe valea sa merge drumul Inan-cesme-Tariverde-Duimgi.
Primesce in stanga a) micul pari ce vine din fantaa Cainac, putin la N. de satul
Tariverde ; iar pe drpta b) Pru1 Cogealak, el deschide valea cu acelas nume, care nasce
din plele N. ale dlulut Caskalic-bair; se indrpta care E., in directie N.V.-S.E., curge
pe la plele dluluI Caskalic-bair asezat pe drpta, trece prin mijlocul satuluI Cogealak ;
inteun curs de 6 km. face maT multe cotiturI si se varsa la punctul de trecere al soseleI
Constanta-Tulcea prin satul Tariverde ; valea pariuluI este la inceput deschis apoI se
stramteaza in cursul luI, formandu-I malurile inalte i stanc6se, ea e tiata de mar multe
drumurr ce converg in Cogealak.
Valea insolit de parlul Caranasu f, care ja nascere din p6lele S. ale dlulusi cu acelas

nume, se indrpta de la V. la E., pe la satul Caranasuf i dupa un curs de 3 km., din


care parlul are numaI 2 km., se vars In lacul Tuzla, sari maI bine In golful laculuI Sinoe,
care unesce aceste dou lacurI.
Lacul Sinoe se intinde in forma alungita pe o suprafata de 16.400 hectare, intre
Caraharman si gura PortiteI. Comunica la S. cu Marea prin Canalul Buazuluf. O fsie de
dune numita Kituk cu o suprafata de 81 km. p. 11 desparte de Mare, lntre gura-BuazuluI
si gura Piriteaska, ce are o largime de 1500m, dar adancimea este frte mica (0.50 c. m.)
Catre N. o altd fsie de dune alungite 11 desparte de Mare, pan la gura Portita. Lungimea acestor (lune este de 9 km., lar in latime nu trece peste 800m.

Lacul, dupa cum am aratat, comunica spre S.V. cu lacul Tuzla, iar car e N. Cu
Zmeica i Golovita.

De cel d'intaI se desparte prin insula Curt-bel Vest, numit ti a lupilor, ce are o directie S.V.-N.E., o lungime de 10 km., suprafata de 75 hect.; catre S.V. un canal ingust o
desparte de uscat (Dlul Cale), lar la N.E. un alt canal o desparte de insula Curt-bet Est,
ambele aceste canalurI prta numirea de gura Sinoief.
Insula mlstins Curt-bel Est, desparte lacul Sinoe de Golovita, gura SinoeI aflatd
intre acsta din urma insul i Portia, face sa comunice cele dou6 lacurI Sinoe i Golovita.
In lacul Sinoe se vars :
a) Pdriul Casapchiol, ce isvorAsce din plele N.E. ale dluld Haidan, sub numele de
pariul Sariurt, curge printre dlurile Madem-Bair la N., Mormintelor, Coba-Iuk i AmzeSaisi la S.; de la isvor se indrpt ctre E., trece prin satul Sariurt, apol CasapchioI ma)"

la E., de unde incepe a se numi P4rul Casapchia. Are un curs de 12 km., malurile 'T
sunt inalte, rapse i stanc6se.
Valea e tdiata de mar multe drumurI ce converg spre Sariurt i CasapchioI, e urmata de soseaua Sariurt-Casapchiol. Soseaua Constanta-Tulcea taie de asemenea acsta
vale la V. de Sariurt.
Balta Zmeica se intinde in form triunghiulara pe o suprafat de 5.600 hect. Baza
triunghiuluI isoscel ctre uscat e formata de dlurile Cara-Burun, Acik-Suat si Cale, comunica spre S., dupa cum am aralat, cu lacul Sinoe, iar spre N. cu Golovita prin dou6
gurI numite Z2neica. O fasie de teren mlastinos i acoperit cu stuf desparte Zmeica de
Golovita.
9 Nu sci" din ce caus acst frumsit plantatie a fost lsat in piirtisire, aa ea In vara anului 1902,
nicT n'am mat" cunoscut locul pe unde trecusem cu 5 anT mal fnainte.

www.dacoromanica.ro

224

7. Lacul Golovila se intinde in forma de arc de cerc, la Nordul lacurilor Zmeica


Sinoe, pe o suprafata de 0.800 hect., comunica dup cum am aratat cu aceste dou, cu
Marca catre E. prin gura Portila, iar cu lacul Razelm catre N. prin gura Bisericula, larga
de 2 '/2 km., intre capul Dolojman ci punctul memit Bisericuta.

Tarmul sal N.V. este acoperit cu stuf, care '1 desparte de &end Golovita, numit
lacul Bugeaculu, ce ocupa o suprafata" de 400 hect. Forma acestuia este ill unghiri drept,
a card latura, Nordica se prelungesce paralel tarmuld laculd Golovita, in forma de garla,
pe la satele Canla-Bugeak, Pasa-Casla i Jurilovca, si se unesce la capul Dolojrnan cu
gura Bisericuta. Intre Irmul Nordic al Ezeruld i satele Ciamurli-de-Jos si Canla-Bugeac,
se intinde un camp frte productiv in suprafata de 300 hect., acoperit cu iarba si pasud.
El se numesce Tatld-Suhat adica Papaw dulce. In acsta campie se deschide valea
Culac, ce cob6ra din dlul Visterna, catre S. coprinde satele Ciamurli-de-Jos i CanlaBugeac.

Intre lacul Golovita

rmul Maril se afla lacul Malceano, de forma alungita, celsteI,

de care e desprtit printr'o fasie de dune.


Ezerul Golovila primesce dol afluentI destul de importantl prin lungimea cursuld
prin basinul lor, de aceea vom considera separat de basinul color 4 lacurI, aceste sunt
riurile Beidaut si Slava.

este important nu atat prin lungimea cursuld s, care este de


20 km., cat prin basinul ce ocupa o suprafata de 35 km. p., si prin aceia a pe valea
XIV. Riul Beidaut

ce el deschide tree drumurI earl' unesc basinul MariI-Negre Cu acel al Dunarri.

El e format din intrunirea a 3 pariiase ce isvorasc din culmea padur6sa a dluld


Sabie : Cavaclac-Cairac de la N.E., lung de 3 km., Testemel de la N. lung de 2' 2 km. , si
Durastl-Cairac de la N.V.

T6te se intrunesc la Sud de said Testemel, de aci curg catre S.E., Lida Beidaut,
lar me la S. unindu-se cu partial llagi-Avat, se nurnesee Hagi-Avat, se indrpta catre
varsa apele
N.E., Lida Poturu, iar de la Hamamgi isI schimba directia catre S.E. si
trite() mlastin formata la 2'12 km. de Ormul laculul. Malurile sale 'Ana la Beidaut sunt
rap6se si inalte, iar de aci pana la varsare curge prin campie. Dlurile care '1 tarmuresc
sunt : Iurtluk-Bair, Sari-Meselic, Durale, Movila Verde, Caraburun pe stanga (la N.);
Ce.sme, Cail-Dere, Ghiurgeamrak, Cogea-Bair, Peclic, Movila-Mare si Maadem-Bair pe
drpta (la S.).
Basinul si este coprins intre Platoul Dolama, dlurile : Cesme, Cairk-Cairac, CarageaPunar, Sarighiol, Hagi-Avat i Maadem spre V. care '1 despart de basinul Casamcea la
N. si de acel al pariuld Duimgi la S., iar dlurile Testemel, Ciamurli, Kiuciuc-Bair, Eniceri, Cara-Burun la E., 11 despart de basinul Auld Slava-rusa.
Riul contine tot-d'auna apa, ; pe valea sa merge drumul Hamamgi-Poturu-BeidautTestemel, catre N., peste platoul Dolama se unesce la Bas-Punar Cu drumul ce vine din
valea Calfa, pe la Hagi-Omer in valea Slava la Bas-Punar.
Valea este tAiata la Hamamgi de soseaua Constanta-Tulcea.
Riul primesce in drpta :
1.. Valea plidur6sd Ciaranct, care are o directie N.V.-S.E., o lungime de 4'/2 km., marginit la S. de dlul Cesme, este taiatA spre N. de drumul Alifaca-Bas-Punar, iar la deschidere de drumul Testemel-Cail-Dere.
Valea Cail-Dere, urmata de un "Aria ce merge numal Ora la satul Cail-Dere, are
o directie V.E., printre dlurile Cairk-Cairac i Cail-Dere la N., Caragea-Punar i Giur-

geamrac la S., are o lungime de 5 km., din care numaI jumatate e udata de paria; pe
ea merge drumul Cail-Dere la Alifaca.
Valea plidurdsd numitel Dulgea, nasce din Will Caragea-Punar, are o directie V.E.

Dlul Giurgeamrk o desparte de valea Cail-Dere, iar Cogea-Bair de valea cu acelas


nume la S. Lungimea el este de 3 km. si este taiat pe la V. de drumul Sarighiol-BasPunar.
Valea Cogea-Ceair insotita de *trial ca acela,s name, ja nascere din dlul Sarighiol,

www.dacoromanica.ro

225

se indrpt de la V. la E. pe o lungime de 4 km., si se deschide la Beidaut. Dlurile


Sarighiol si Peche o despart la S. de vgile Iurtl, i Hagi-Avat-Dere.
Valea e stramtg si neurmat, de niel' un drum ; pe dlul de la S. (Sarighiol) merge
drumul Beidaut-Sarighiol.
Petrlul Hagi-Avat, ia nascere din dlul Haidn, se indrptg in directie generald
S.V.-N.E., udg ruinele Hagi-Avat, unde primesce in stnga a) valea Hagi-Avat-Dere pre-

lungita cu Mea halla.


La 1)/2 km. spre V. de Poturu, se varsg in pariul Beidaut, de unde chiar acesta in-

cepe a se numi pariul llagi-Avat.


Lungimea cursuluI este de 5 km., iar aceia a vgilor in prelungire ce primesce, de
3 km., valea este 1arg i tgiat de mal' multe drumurr, carI converg la Hagi-Avat.
J'atea Dlutui-Mare, ja nascere din dlul Movila-Mare, se indrptg catre N. si se
deschide langg si la V. de Poturu. Are o lungime de 2 km.
Pe sta'nga:
Valea Eschi-Baba, la nascere din plele dluluI Iurtluk-Bair, se indrptg catre S.,
pe la satul Eschi Baba si se deschide dupg o lungime de 4 km.; este urmat, de drumul
ce merge din valea Beidaut la Eschi-Baba.
Dlul SartA-Meselik (la E.) o desparte de valea:
Prelungittt Calaigi-Dolojan, ce ja nascere din pdurea dluluT Ceamurli, sub nu mirea de 'alea Dolojan, se indrptg de la
pe o lungime de 6 km. si se deschide
putin la N.V. de Beidaut. Valea e tgiat de dou6 drumurI ce merg de la Beidaut la EschiBaba. D6lurile Dolojan, Dalacl, Solugean, Durale i Movila-Verde o despart la E. de:
Valea Satului udatg de pariul Poturu ce isvorgsce din dlul Dolojan, se indrpt, de
la N.V.-S.E., udg Ciamurli-de-sus, iar la satul Hamamgi se varsg in pariul Beidaut, dupg
un curs de 1.2 km. Valea este urmatg de drumul IIamamgi-Ciamurli-de-sus, ce trece dlul
Kiuciuc-Bair i prin pdurr duce la Camena.
Dlurile Ciamurli, Kiuciuc-Bair, Enicer i Cara-Burun, despart valea pariuld Poturu
de acea a riuluI Slava.
XV. Rtul Slava-Russci este opus basinuluI a dou6 marI riurr de pe versantul VestDungrean : Saraiu si Picineaga, cu care comunica prin numer6se drumurI din care maI
important este drumul Hrsova-Babadag. Basinul acestuI ri ocupa o suprafat, de 80.000
hect., din care 3/4 pgrtI acoperite Cu padurI; Topolog, Baspunar si Sultan-Bair, 11 despart
de valea Picineaga, Piriclic; Platoul Dolama, 11 despart de Saral; Dlurile Ciamurli, Kiuciuc-Bair, Tas-Bair, Eniceri i Cara-Burun 11 despart le basinul BeidautuluI; dlurile
Atmagea, Sacar-Bair, Bak-Ciaus, Uzun-Bair, Tasli-Bair, Carada-Bair i culmea BabadaguluI, Il despart de basinul TaiteI; Acairac-Bair i Visterna il despart de vadea
Lungimea cursulul sg trece peste 70 km., fcut printre padurI bgtrne i positif
incntgt6re. Priul isvorgsce din plele Estice ale dlulul Periclic, sub numele de CalCulac, in care dail vlle Bavunar, ce vine de la N.E. catre S.V., de la p6lele Ulula Stiltan-Bair, e marginitg de dlul Baspunar la Nord, are o lungime de 6 km., fi valea AmutluCulac de la S.V. e scurtg (numaI de 2 km.), vine din dlul Periclic, dupg primirea aces-

tor val pariul curge de la N.V.-S.E., udg satul Bas-Punar, de unde incepe a se numi
Slava-Busscii.

La punctul numit Teche descrie un arc de cerc cu convexitatea catre N., png la
mnstirea Uspenia, de unde se indrpt catre N.E., pana la Slava-Russcg. De aci riul
se dirige catre S.E., aprpe in linie drptg, ud, satul Caugagi si se varsg in ezerul Golovita, lngg si la V. de Ceamurli-de-jos, unde formz, o mla$tin.
De la origina valea formata de acest rill este urmat de drumul Krsova-Babadag, caro
de la Hagi-Omer, trecnd culmea dluluI Periclic, d in valca SlaveI la Bas-Punar si o urmz png la Slava-Russcd, iar de aci peste dlul paduros Carada-Bair duce la Babadag.
Un alt drum de la Hagi-Omer, trece pe la sudul Platoulut Dolaina, pe la Testemel in
valea Beklaut, de aci urc, spre N.E. culmea pdurs a &luid Ciamurli i dg in drumul
precedent la mngstirea Uspenia.
29

71890

www.dacoromanica.ro

220

Acest drum este frte important din punctul de vedere militar, si satul Slava-Russca capata o exceptionala insemnatate.
Afluentif acestuY r, sunt pe drpta:
Mica vale peidurdsd Ericlic-Culac, vine de la S.V.-N.E., din platoul Dolama. Lungimea

eI nu trece de 4 km. si se deschide la Bas-Punar.


Pthiul Camena, care isvorasce din plele orientale ale dequita Ciamurli, are o direetie N.V. putin inclinat catre S.E., trece pe la satul Camena si se varsa la 2 km. spre
N. de Caugagi.

Are o lungime de 5 km., valea acestul ril este destul do larga si urmata de drumul Caugagi-Camena-Manastirea Uspenia.
Dlurile Sacar-Bair i Deolniuk-Bair, asec,late pe Ormul s6i1 slang, despart valea
Camena de valea SlaveY; Kiuciuc-Bair, Eniceri i Cara-Burun o despart de valea pariuluI
Poturu.
Pe stAnga :
Valea Kirissliva, ce vine din unghiul format de bifurcalia dequrilor Baspunar s,;i Ki-

risliva, are o directie N.V.-S.E., o lungime de 7 km., se deschide la satul Bas-Punar ;


este taiata de drumul din valea Baspunar la Ciucurova.
Cel mat mare afluent al SlaveY este pariul Slava-Cerkezscei.

Acest pariti ja nascere din p6lele orientale ale dlulur Sacar-Bair, nu departe spre
V. de satul Atmagea si sub numele de valea Atmagea, dupa ce uda acest sat, se indrpta
de la N.V.-S.E., Ora la pici6rele padur6se ale dluld Topolog, de unde incepe a se numi
Aram-Dere-Cesme, se indrpta "u5or catre S.E., uda Ciucurova, de unde incepe a se numi
'alea Ciucurova, pana la Slava-Cerkezscit, de unde incepe a primi numele acestuY din urma

sat, descrie un mare arc de cerc &are E., se indrpta catre S. printre dlurile padurse
lbrisoru pe drpta i Uzun-Bair pe stanga i se varsa la Slava-Russca.
Cursul sari este paralel aceldi al SlaveY-Ruse, pe care dlurile padurse
Ciucurova i Ibrisoru le despart.
Lungimea cursului este de 27 km., in mare parte prin padurY. Pe vale sunt dou deflleurl: Ciucurova i Slava-Cerkezsca. Ea e urmata de drumul Slava-Rusa-Slava-Cerkezsca-Ciucurova-Atmagea, de unde se Vote merge pe drumurY la Ortachiol tri valea
TaiteY, sail in valea Picineaga la CarjelarY sa Jaila.
Dlurile padur6se Atmagea, Bak-Ceaus, Jidini, Tasla-Bair i Carada-Bair, despart
acsta vale de acola a TaiteY.
La Atmagea se afla un isvpr de apa termala sulfursa. ') Acsta vale primesce si ea

la randul el pe drpta:
Valea Sakar-Dere, care nasce din culmea S.V. a padurosuld del Sacar-Bair, langa

punctul Atmagea, se indrpta de la N.V.-S.E., purtand aprpe de deschidere numirca


Arman-Cesme. Lungimea el nu e maY mare de 5 km. Se infunda prin ptidurl.
Pe stanga :
Mica vale Dulgherul (3 km.), are o directie N.S. si e urmata de un drum, care
duce din valea Slava-Cerkezsca la Atmagea.
Valea Pdurs, numitei a Ceilugclrulu, nasce din dlul Jidini, are o directie N.V.-S.E.

si o lungime de 3 km., se deschide intre Ciucurova si Slava-Cerkezsca, este urmata de


un drum care suind culmea dlurilor, duce prin padurr in valea TaiteY la Armutlia.
Valea de asemenea padurdsei a Jidini, paraleld cu precedenta, se deschide dupa
o lungime de 5 km. la Slava-Cerkezsca. Ea e dominata la E. de varful Jidini (341m),
Valea Dere-lol-Carl, taiata de drumul Slava-Cerkezsca-Babadag ; are o lungitne
de 4 km., este corespondenta vil Orta, care duce la Camber, in valca Taitet
Vcdea Matieva-Bc2lca, paralela cu precedenta, intre care se afla dlul paduros Uzun-

Bair, se infunda in Odle, are 4 km. lungime. Peste culmea dluluI Carada-Bair, corespurkle vair Batacla-Alcea, care duce la Babadag.
1) Veit geologia. Ape minerate.

www.dacoromanica.ro

227

g) Valea Lasd-Hard, paralela Cu precedenta. Are o lungime de 4 km. si se infundA,


in padurile dluluI Carada-Bair, lar catre S. se deschide la N. satuld Slava-Russca.
5. Valen Hribesio-Hard, intre dlul Cu acelas nume, la V. si Sevaiova-Hara la E., are
o directie N.E.-S.V., lungime de 4 km., se deschide la S. satulur Slava-Rusa; pe drumul
clin valea sa se pte merge prin paduri de la Slava-Rusa in soseaua Constanta-Tulcea la
km. 40 (4 km. spre S. de Babadag).
G. Valen Caugagi, are o directie N.S., vine din padurile Mum)" PaliotnikaT-Hara si se

deschide la Caugagi, dupa 6 km. drum; pe ea merge drumul Caugagi ;;i soseaua Con stanta-Tulcea Intre km. 40 si 41.
7. Valea largd numit Geatlar-Deresi, are o directie N.S., de la dlul Acairac-Bair,
uncle se nasce 'Ana la Ciamurli-de-jos. Pe ea merge soseaua Constanta-Tulcea, care trece
riul Slava, pe un pod, la km. 51.
In mlastinele earl inconj6r6, pe la N. lacul Golovita se deschide intre satele CanlaBugeac i Pasa-Casla:
Lunge vale CeelinchioI,

care ja nascere din dlul Stupiner, se indrpt de la N.V.-S.E.

prin paclurI, de unde ese la Movila Visterna, ce o domina' la V., lar in ample valea se
largesce, transformandu-se catre S. intr'un adevOrat ses ; dlul Buiuk-Orman-Bair, o desparte de valea Mil-Vel-Alciac, lar dlul Bairac de soseaua Constanta-Tulcea, care de la
km. 41 cobrb," In valea Babadag. Lungimea acesteI vaI este de 14 km., corespunde Care
N. la (100 vaY: Nucilor si Visterna. Pe ea merg maY multe drumurY de la Can1A-Bugeac
Pasa-Casla, care unindu-se, conduc la Babadag si Visterna.
Vern Mil-Vel-Alciak, la nascere din Orta-Bair, are o directie N.-V., usor inclina.ta
spre S.E.; dlul CaramanchioI care E., isI intinde pantele pana in lacul llazelm. Valea e
marginita pe ambele laturr de padurI; lungimea el' este de 10 km. si se deschide la PasaCasla. Este urmata de drumurile, care plecand din Pasa-Casla i Jurilofca se intrunesc pentru
a merge la Visterna, urcand culmea padur6sa a dlurilor Sevri-Bair i Buiuk-OrmanBair. La N. de capul Dolofinan, se intinde pe o suprafata de 36.000 hect., marele lac al
RazelmuluI, t6rmurit la V. de dlurile Golovar-Bair, care IV prelungesce catre E. ramiflcallunile, formnd mind lancina.
E inconjurat de tte partile de m1atini, ast-fel la V.; mlaginele Enigila, se intind pe

o lungime de 10 km., pana' in golful de scurgere al laculur Babadag, catre N.V. si

N.

mlaginele Sarichid-Sabangeak (unde se scurge lacul Agighiol '), Calica, Caraibil fi Sarinasu f ;

spre t6rmul de S.E. si E. dunele ce se intind de la gura Portitei pe la Punctele PahaniFarul Englez pana la grindul Peri,cor, despart lacul Razelm de Marea-Ngra. La(write Piriteasca-Micd si Piriteasca-Mare sunt ase(late pe acsta fasie nisipcisa.
Spre N. de gura Dranovului (garla de scurgere a laculuT Dranov), lacul formza ma-

rele golf Holbina, la extremitatea de N. a caruia se scurge gdrla Deveatca, ce se desface


din Dunavt la Kerhanaua aril&
Lacul Razelm contine 2 insule
Grddigea, o mica insula stancsa, are o inaltime de 19m d'asupra nivelulur aper
ce o inconj6ra. Forma el este lunguiat, este ase0ata in fata si la N.E. de cetatea Eraclea
aprpe de golful in care se scurge lacul Babadag. Lungimea el este de 1100m, lar suprafata de 20 hect.; este neproductiva.
Insula Popina. In escursiunea ce am facut in vara anuluI 1897 am vizitat acsta
insula.

Era o nepte frumcisa de vara, nptea de 18 Iulie, luna ne servia de conductor, mie
und viguros pescar cu care am plecat din Agi-Ghiol la orele 10. Intr'o lotca pescarsca ne-am imbarcat la marginea laculuI Agi-Ghiol i in maI putin de 1 ora ajunseram
la insula.

Trebue aratat tonsa, ca nu tot-deauna se pte strabate o distanta de 1.0 km. in asa
scurt timp.
Asupra apei lacultif Agi-Ghiol a se vedea partea geologich.

www.dacoromanica.ro

228

Insula nu e mare ; o stanch* ce se ridica In mijlocul aper pe o circonferinta asa e


forma insuld de 31/2 km.
Privit din deprtare ea se infatisaz ca o umbrela colosal, are o suprafata de 110
hectare acoperite cu teren vegetal de re-ce culturile nu lipsesc ; pepen1 destul de marl' si
gusto sf cresc pe insul.
Pzitorul gradinariilor si 2 ciobanT, formaii ttd populatia insuleT; acestia s'ati simtit
frte surprinsI de vizita n6str. Coliba lor era ase0at pe varful insuler, ce domina cu
49m nivelul apeI. La ora 1 ne-am intors la comuna SarichioI, ase0at pe tOrmul Vestic al
laculd Ilazelm.
XVIII. Lacul Babadag pte fi considerat ca un Golf Vestic al Razelmuld, cu care comunica printr'o garld ce formza Cotul Saraturile la varsare, in forma a dou6 mid golfurI
prelungite catre N.
Lacul are o formlunguiatO-eliptic de la N.V. spre S.E. Lungimea luieste de 11 km.,
iar ldtimea de 3; suprafata de 2000 hectare.
Catre N.V. lacul se prelungesce prin dou . bltr:
Toprac-Kiopru, formata la varsarea rIulul Taita, are o lungime de 6 km., k4 o ldtime de 800', iar suprafata 540 hectare, este acoperitO cu stuf.
Cda Bl,tii format, de phriul Isvorul Telita, are o lungime de 5 km. si o Id-

lime de 600m, iar suprafata de 480 hectare.


Dlurile earl' 1 sfarsesc ramificatfile lor pe 16rmiI laculd sunt : Calabalic-Bair, Kiuciuk-Suhat, Molfa, Canara-Baba, Sultan-Tepe, Cosiu-Sol, Ghel-Tepe, Iaila-Bair i Tas-Bair
catre S., Denis-Tepe la N.Y., Tugarlea-Bair i dlul din fundul Gavanulul la N.
Malurile sale de N.V. si N. sunt j6se ; cele de S. sunt 'nalte i ra,p6se ; intre SatulNoti i Zibil sunt mlOstinse.
Basinul sari ocupd o suprafata de 800 km. p., pe marginea sa Vestica trece soseaua
Constanta-Babadag-Tulcea, care taie balta Toprac-Kiopru la km. 30 si de alungul OrmuluI de V. al cdeI blta, pana la km. 25.
Are Intre alti efluentI, pe flui Taita, cel mal mare din Dobrogia.

XIX. Sub orY-ce raport studiat acest r presinta importanta : ca lungime a cursula
este cel maT mare din t6t Dobrogia; ca basin, el ocup o suprafata de 150.000 hectare
SU]) raportul economic, geologic si militar inc presinta interes, dupd cum vom vedea.
Ne ocuprn acum de descrierea fisic.
111u1 isvorasce din p6lele pdur6se ale dlulul Teilor, opus isvoruluT pttriuld Luncavita Mare din basinul Nord-Dunarean, curge printr'o vale acoperitd cu tel batranT in
directie de la N.V. catre S.E., pana la mica mandstire Taita.
Cdtre S. valea incepe a se largi, riul uda satul Tiganca-Taita, la 3 km. spre S. de
care o fsie mlastins de 4 km. servesce de scurgere a riulur, uditind pe drpta satul
Hancearca, iar pe stanga in fata sa Geaferca-rusd. Abia terminate mlastinele, riul se
bifurca i inchide intre bratele sale o instil& pa-durdsa lungd de 2 km., bratele se reunesc
la N. de Balabancea, pe care o uda riul pe la E., spre S. de acest sat Atli curge iarasI
prin mlastinI alungite pe Ormul s drept, pe o lungime de 5 km.
La OrtachioT, riul isT schimb directia catre E. si apoI N.E., silit de dlul Consul pe
care '1 inconjura pe la Nord.
Trecut de acest dl, riul dup ce las la 1'12 km. pe stOnga satul Alibichioi, isI
indrpta, cursul de la N.V. cdtre S.E., ud pe drpta Cineli, mai sus de care formza
intre bratele sale o instila' padurdsa.
In jos de Cineli, riul se imparte in dou brate Garr urmza valea aprpe paralel, inchiOnd intre ele ma multe insule alungite, ud pe stnga
iar de la Armutlia pe
care o uda pe drpta, riul formzd o mlastin, care se restrange la Camber, pe care '1
udil pe drpta.
La Satul-Noti, riul se varsd in balta Toprak-Chiopru i prin ea in lacul Babadag
dup ce a taiat mar intaI soseaua Constanta-Babadag-Tulcea la km. 30.

Dlurile earl tarmurese acest rig pe drpta sunt: dlul Teilor, Tigancel, Almalia,

www.dacoromanica.ro

229

David, Hancearca, Carapcea, Carlar-Bair, Ghiobilche-Bair, Dautcea, Consul, Cuzu-Mare,


Pietros, Uzum-Bair, Balar-Bair, Tas-Bair ; lar pe stanga: Ca,diulur, Taita, Parlita, Coslugea,
Geaferca, Boclogea, Eschi-Balak, Stamuni-Culac, Tatar-Bair, Gheltepe si Deniz-Tepe.
Linia despartit6re a apelor basinulur Vest-Dunarean, de la capatul \Taff Ditcovulur
pana in dreptul satulur Atmagea, desparte basinul acestur rill de acela al Igliter, Cerner

si Picineaga; lar unja despartit6re a basinului Nord-Dunarean pana la dlul Mare, 11


desparte de apele ce curg in acest basin.
Catre E. cllurile Piscul-Parulur, Fundul-Burtir, Cilicul, Ghel-Tepe, Catalor, Coci-Tepe,
Sara-Tepe si Deniz-Tepe il despart de basinul rhilur Telita.
Pe valea acestur AO, merge soseaua judetiana, ce se desface din cea mare (Constanta
Tulcea) la km. 30. Trece prin Satul-No, Camber, Armutlia, Bas-Kior, Cineli, inconjura
pe la S. masivul Cineli, duce la Ortachior si de aci trecAnd culmea dlulur Carapcea, cob6ra in valea Cerner la Jaila si Acpunar, pentru a duce la M5,cin.
De la Ortachior se desface din acsta sosea un drum comunal, care urch valea riulur
pc la Balabancea, Hancearca, Geaferca-Rusa, Tiganca-Taita, lar la manastirea Taita un
drum urea valea Tigancer, pentru a duce in valea Luncaviter care N.V., unul urea catre
Nord pe valea Taiter si culmele Cadiu-Galmele-insirate si Galma-mare, pentru a duce la
Rake!, in fine un al 3-lea care N.E. peste dlul Taita la manastirea Cocos.
De la manastirea Taita aceste drumuri merg prin padurr batrane de ter.
Afluentir Taiter pe drpta de la V. si S. sunt :
1: Valea Tiganeet ce na,sce din dlul Teilor, se indrpta de la N.V.-S.E. prin padurr

si se deschide la 2 km. spre N. de mangstirea Taita. Lungimea el' este de 4 km. si e


urmata de un drum de la manastirea Taita peste dlul Teilor, la M6ra lur Trandafir in
valea Luncaviter.

Acsta vale la randul er primesce pe drepta, de la V.:


Valets Lupulut, lunga de 4 km. si urmata de drumul ce duce la Greer in valea
Igliter; acsta vale e unita cu:
Valea Lungd de la S. la N. printre dlurile Negoiu (la V.) si TiganceY la E., lungimea el' de 5 km. e urmata in partea inferi6ra de drumul, care trec6nd printre dlurile
Coslug si Secaru, duce la Greer.
Dlul Stubeilor desparte valea Lupului de valea Lunga.

Mica vale Cdrbundria are o lungime de 2 km., se deschide la 1 km. spre S. de


'figanca-Taita ; pe ea merge drumul de la Tiganca-Taita peste Mill Almalia la Cerna in
valea Cerner.
Sarp-derea este un mic pariii (lung de 3 km.), ce isvorasce din dlul Almalia, curge

catre E. si se varsa in mlastina formata de Taita la l'il. km. spre N. de Hancearca. Pe


valea formata de acest WI, merge drumul de la Hancearca peste (IOW David, se unesce
Cu acel al vlr precedente, pentru a duce la Cerna.
In acsta vale se deschide de la S. scurta vale a) (1 '/2 km. lung) David, inconjurata
de dlul cu acelas nume.
Va lea Alar-Gula, nasce din bifurcatia dlurilor Amzalar la V. si Hancearca la E.,
are o directie N.V.-S.E., o lungime de 5 km. prin padurr intre delurile Hancearca, care o
&spa de Taita la E. si Amzal5r si Carapcea la V., ea se deschide la 1.'12 km. spre
N. de Balabancea.
Paritil Dautcea, ia nascere din p6lele N.V. ale dlulur Dautcea, se indrpta de la
S.V. catre N.E., uda satul Dautcea si pe la V. p6lele masivului Consul, se varsa la 4 km.
spre E. de Ortachior la Mra nuinitd Nicolad; pe valea sa merge drumul Dautcea-Atmagea.
Lungimea cursulur de 5 km., Ormuit pe drpta de dlurile Dautcea si Consul.
Valea largti a Baschioiulut. Ta nascere din dlul Jidini (Punctul Jidini), se indrpt
mar Mar prin padurr de la S.V. catre N.E., apor esind in cmpie se indrpta' catre N.V.
pe la pcilele V. ale dlului Cuzu-Mare si se deschide la V. satulur Baschior. Are o lungime
de 10 km. $i e urmata de drumul de la Baschior peste Mill Jidini, in valea Calugarulur, la
Slava-Cerkezsca.

www.dacoromanica.ro

230

Dlurile Jidini i Pelitu o despart de valea Jidini.


Ea primesce pe stnga de la V.:
a) Valea Musafir-Kulac, ce ja nascere din dlul Atmagea, sub numele de valea Ghiobikhe, e taiata de drumurile, OrtachioI-Atmagea i Dautcea-Atmagea, de unde incepe a se
numi Canara-Ceair, apoI maI catre E. Musafir-Kulac. Valca are o directie V.E. paralela cu
pftriul Slava-Cerkezsca la S., de care e despartita prin dlurile Atmagea, Canara-Ceair
i Cu riul Taita (intre OrtachioI i BachioI), de care o despart dlurile Ghiobilche-Bair
i Dautcea. Lungimea el este de 12 km., fiind in mare parte stramta; drumul BachioIAtmagea urrnza numaI portiunea Musafir-Culac i inconjura pe la Sud Canara-Ceair.
Ea primesce pe stAnga de la N. a') mica vale Emir-Asan-Culac, ce corespunde vtiff
pAriuluT Dautcea. Are o lungime de 2 kni.
Valea Jidini, paralela d6lurilor Jidini i Pelitu, care o t6rmuresc pe la E., d61u1
Bak-Ceau o desparte de secundara sa Bak-Ceau: Directia o are S.V.-N.E., lungimea
7 km.; e urmata de drumul Bachiol-Chicurova (in basinul Slava-Cerkezsca). Ea primesce
In stAnga de la V. a') Valea Bah-Ceaw, pe care dlurile Iasi-orman i Eschili-orman o despart la N. de valea Musafir-Kulak; directia e V.E. i lungimea 31/2 km.
Valea Armutlia, ja nascere din clina N. a dluluI Tali-Bair, se indrpta de la
S.V.-N.E. printre delurile padurse Uzum-Bair i Pietrosu la E., Cuzu-Mare la V. Are o

lungimc de 4 km., se deschide la satul Armutlia; este urmata in partea inferi6ra de

drumul Armutlia-Slava-Cerkezsca, dupa ce s'a unit cu drumul din valea BachioI.


'nansa vale a satuluf Gamber in care dati 3 vaI: a) Dere-Cula de la N.-V., Inconjura pe la E. dlul Bilar-Bair; b) Cara-Cealik de la S. vine din dlul Tasli-Bair i c) Batacla-Alcea, care c,lre N. se numesce Orta-burun, nasce din dlul Carada.
Cea
lunga de 5 km., e taiata de drumul Armutlia-Slava-Cerkezsca; pe cea
de a doua lunga de 3 km. merge drumul Camber-Slava-CerkezscA; pe cea de a treia,

lunga de 7 km., drumul de la Camber catre S. se unesce cu drumul dintre Babadag i


Slava-Cerkezsca.

In balta Toprak-Kiopru, dati valle:


Sanar-Dere este o vale mica, ce se deschide din dlul Asmalar-Bair, se indrpla
printre Ta.-Bair la V. i Jaila-Bair la E.; se deschide pe trmul Sudic al baltiI, in fata
SatuluI-Noti. Lungimea eI de 3 km.
Ada-Tarla-Cula vine din dlul Gol-Tepe, este frte scurta (1 km.)
Ta,sla-Cula vine din dlul Janchi-Bair, are o directie S.V.-N.E. i se deschide
in oseaua mare, futre km. 30 i 31. Lungimea el este de 2 km.
Pe trmul de S. al laculd Babadag se deschid valle :
1. Valea deschisa de pariul Babadag este f6rte importanta, caci prin ea trece .oseaua
Constanta-Tulcea.
Pariul Babadag isvorasce din dlurile ce inconjura pe la S. ora.ul, dinteo pipa in drep-

tul km. 41; forma sa este acea a und arc de cerc intors catre Vest, inconjurand dlul
Orta-bair, aelat la Estul oseleI, uda in lungul sati oraul 5,4 merge de se varsa printre
vil' in lac.

Lungimea cursuld sati este de 9 km. Malurile sunt rap6se i acoperite de padurI in
partea superira; la Babadag valea este deschisa catre N.E. spre lac.
Oraul capata prin positiunea sa in launtrul unuI defileti ingust la ambele capote, o
importanta, strategica de primul ordin').
Valea pariuldi merge catre S. pana apr6pe de km. 42. Ea e urmata, dupa cum aratat,
de oseaua Constanta-Tulcea, care urmza riguros cursul pariuluT, coborand o inaltime
de 100m. intre km. 42 i 33. Acsta este partea cea mai frumsa a intregeI osele; este
dominata de o parte i de alta de dlurI acoperite cu padurt In acsta osea debuaza
pc drpta de la E. drumul ce vine de la Ceamurli-de-jos, intre km. 41 i 42 i drumu') A se vedea Istoricul m'asida consideratiunile militare *i crochiul corespund'tor No. 4.

www.dacoromanica.ro

231

rile ce vin din Canla-Bugeac, Pa5a-Las1a, Jurilovca, Caramanchiol, bite converg catre Ba-

badag i se unesc cu soseaua ce vine de la En*,la, in care dd i drumul Visternei


nainte de a intra In ora., iar de la V. drumul de la Caugagi intre km. 40-41, drumul
de la Slava-Russca la km. 40, opseaua de le Slava;-Russca, la podul Duva (km. 38); la
km. 37, un alt drum ce vine tot de la Slava-Russca, dar inconjura pe la V. punctul 211
al d6lu1ui Carada; in oras la km. 36, drumul de la Slava-Cerkezsca i inflne soseaua
care trece pe la cap`etul vdilor Tasla-Cula, Ada-Tarla-Cula, taie Sanar-Dere, .5i se duce pe

valea Mild la Orta-Kioi.


Valea Nueilor corespunde la S. vdii Ceelinchioi. Dlul Canara-baba o desparte pe
la N. de orawl Badabag ; iar pe la sudul acestui dl merge drumul de la Canla-Bugeac.
Dlul Bata-Bair o tarmuresce la V., Cula-Bair i Morfa-Bair la E.
Valea Ceairelor corespunde \Tail CeelinchioI cdtre S., ea nasce din &id Stuparif
la satul Visterna, care e aedat pe acsta vale, se indrpta de la S. catre N.E., in forma
de cerc, tarmurit la V. de dlurile Stupari, Culacula-Bair, Morfa s5i Calabalac-Bair, iar
la E. de Samaldar-Bair. Are o lungime de 7 km. i se deschide la satul Enisala in mlastinele lacului Babadag. Ea e urmatil, de drumul Visterna-Eniala.
Acsta vale, ca i urmdtdrea este tiata de oseaua ce plca de la Babadag la
Enisala, (..)sea care unesce tte satele wdate pe trmul V. al lacului Razelm: CaramanchioI-Jurilovca-Paa-Casla-Canla-Bugeac-Ciamurli-de-jos i da in oseaua mare la
Hamamgi.

Pe stanga, de la E., valea Taiter primesce :


Valea rage. de Est, este un pariti ce isvordsce din clina Estica a dlulur Cadiului, din padurea Taitei, se indrptd mai intai de la N. cdtre S.V. i fortat de masivul
Taita, descrie un cot cdtre N.V., lung de 2 km., dupd terminarea caruia se intrce &are
S.E. i se varsa in riul Taita la manstirea Taita. Lungimea cursului este de 6 km. numai prin pduri. Dlul Taita la E. desparte valea acestur pariti de valea Parlita, dlul
Cadiului la V. desparte valea superira de aceia a pariului Cadiu, iar mn cea inferi6ra
ramificatiile dlului Teilor o desparte de valea principal a a Taitei de V.
In partea inferira este urmata de drumul, care plcd de la .mandstirea Taita i pe
culmea dlului Teilor se bifurca : unul duce in drumul \Taff Tigncii, carI impreund
merg la 1116ra lut Trandafir in valea Luncavitei, iar altul pe dlul Cocowlui se bifurca ;
unul duce cdtre V. prin valea Turiacului la Rakel, iar altul catre E. prin valea Cocoulur
la Isaccea.
Valea primesce pe drpta:
a) Peiriul Cadiulut ce isvorasce din dlul Cadiului, curge de la N.V.-S.E. si dupa un
CUPS de 3 km. se varsa in cotul format de precedentul.
Valea Pcirlita nasce din dlul Breazu, peste care se afla valea milndstirei Cocosul,

merge in directie de la N.E. chtre S.V.; dlul Taita o desparte la V. de valea Taitei:
dlurile Breazu la N. i Piatra-r4e la N.E. de valea, man. Cocoul i valea viilor Badila,
dlul Nicolitel de valea Nicolitel la E., i dlul Parlita de valea Holuclu la S.E.
Lungimea ei este de 10 km., in tot parcursul e udat, de un pariii, pe care se afld Mra

rntiistirei Cocowl. Se varsa in mlastinele Taitei de la N. satului Geaferca-rusa.


Valea este urmata de drumul Geaferca la mangstirea Cocoul.
Primesce In stinga o vale mal micd (4 km.) numita tot Peirlita, dar care nasce din
delul Nicolitel i are o directie E.V., ea se deschide la 2 km. spre N. de 1\16ra man. Cocttiul;
pe ea merge un drum, care duce la viile Badila i Nicolitel, trecand pe la un castru roman

de forma pdtratd. Urmele acesteI lucrari de fortiflcatie abia se maI cunosc in mijlocul
durii de d'asupra Nicolitelului. Numai un bun cunosctor al locurilor p6te conduce aci. In
adev6r ea se gdsesc crmidi romane si tot felul de buc,ati de le prin apropiere. Sapdturi
s'ati facut de locuitori cdutnd comori, cad ideia c aci se gasesc ascur0 haul', este frte

respandita in populatia din prejur. Cred, ca de s'ar face sdpdturi s'ar da de ruinele
une cetti.

Valea Holuelu, ja nascere din dlul Boclogea, la captul V. al vcaulut nuinit

www.dacoromanica.ro

232

Traian, se indrpta de la N.E. catre S.V. $i se deschide dupa o lungime de 3 km. la Geaferca-rusa ; pe ea merge drumul Geaferca-Nicolitel.
15. Valea Stipanulta paralela cu precedenta, are o lungime de 4 km., e Ormurita la
S.E. de dlul Coslugea; se deschide ui cda mlakainelor TaiteI, la S. de Geaferca-rus.
16. Valea Coslugea formza cu precedenta un unghiii ascutit, avnd apr6pe acela$Y pullet

de origina; dlurile Coslugea i Geaferca o despart de valea StipanuluI $i de Taita, iar


Boclogea de valea Boclogea; directia e generala de la N.E. catre S.V. Satul Islam-Geaferca este ae.;lat apr6pe la esirea vaiI In. campia ce se intinde pe valea Taiter, de la Balahancea pana la E. de Ortachio. Lungimea ace,steI va-f este de 6 km., in care nu e coprinsa valea Ortachio. Drumul Ortachiol-Islam-Geaferca se opresce la acest sat.
17. Valea Boclogea, ja nascere din clina N. a dluluI cu acest nume, pe care 11 inconj6ra

pe la N. si E. Valea e urmata de un pthi2, ce curge de la N.V. u$or inclinat spre S.E.


Trece pe la: Tret-Mort, mdra lut Kiriac, nuira lut Ali Izet, znra lut Duma George, mdra
lz4 Ivanciu Nicola, mra Ceilugarilor, indra lut Tudorache, mira lui lordache, catunul Lozova

morile lut Bizu si se varsa la 2 km. spre E. de Ortach!oY. Acest pariti contine totdeauna apa, care pune in miscare atatea mori pe o lungime de curs de 14 km.
Basinul sari are o suprafata de 18 km. p., coprins intre dlurile 13oclogea la V., Parlita
la N., Fundu-Burti, Eni-Ormangic-Tepe si Eschi-balac la E. Pe valea sa merge drumul
Pe drpta

Ortachiol-Meidanchior.

Primesce pe drpta:
Pdriul Stupart, ce isvorasce din p:lele S. ale dluluI Parlita, curge de la N.V.-S.E.
prin padurI $i are un curs de 3 km.
Valul lut Traian, care a urmat culmea dluld Boclogoa de la N.V.-S.E., pe o lungime
de 4 km. in unghiti drept, schimba directia catre N.E., taie valea Boclogea la unirea el
cd Stuparf, apol valea riuluI Meidanchiol, pe la N. cllulur Fundul-BurtiI $i se opresce in
'Jarful din valea Morilor, opus deschideri val Plopilor.
Parictl Meidanchiot, isvorasce de la E. de Piscul ParuluY, c-urge de la N.E. catre
S.V., uda' MeidanchioT, unde dlul Bostanariilor la E. Il desparte de valea Ci$meleI; se
varsa la Trel-Morr, dupa un curs de 8 km.; pe valea sa merge drumul la Meidanchiol
$i care N. la Nicolitel.
18. Scurta vale Eschi-baliik, la nascere din dlul cu acela$I nume, care o marginesce
pe la V., despartind'o de valea pariulul precedent ; are o directie N.V.-S.E. $i se deschide
la m6ra lul Nicolati, in fata confluentiI pariuluY Dautcea.
19. Plielul Acadein, isvorasce sub numele de Valea Cipnelet din clina meridionala a
dluluf Fundul-Burti, se indrpta direct catre S.; e$ind din Oder ucla satul Amain, de
unde incepe a lua numirea de pariul Acadan, trece pe la nzorile Stan Nedelcu i Hagi
Gheorghe Dima O. se varsa putin la S. de acsta din urma in fata dluld Consul. Basinul
sat" are o suprafata de 5.000 hect., e coprins intre dlurile Eschi-balak, Eni-OrmangikTepe i Bostanariile la V., Fundul-Burtir la N., Cilicu i Caraman-Bair la E. Malurile sale
sunt in general rap6se. Valea deschisa de acest pariti este urmata de drumul CineliAcadan la Meidanchia. Satul Ali-bel-kio este a$e0at pe valea acestul 'Aria aprpe de
confluenta. Lungimea cursuld este de 10 km., prin padurY desfatatre.
In valea sa se deschide pe drpta:
Valea Buiuk-Cartakik, o vale scurt,i, care se deschide la sudul satuluI Acadan ; are
2 km. lungime.
Pe stanga:
Valea Chioserelik paralela van' Ci$meleY, are o lungime de 6 km. prin pduri $i se
deschide la satul Acadan, dupa ce a primit pe st(inga (de la E) a') mica vale Culac-Carlar,

lunga de 3 km.
20. Valea Ormangicula, ia nascere din plele S.E. ale dluluI Carcaman-Bair, se indrpta spre S. in directie N.V.-S.E., printre dlurile Tatar-Bair (la V) si Ghel-Tepe (la E) ;
are o lungime de 4 km. $i se deschide intro Baschiol (la V) si Armutlia (la E.). Po acsta

www.dacoromanica.ro

233

vale merg drumurile BaschioI-Nalbant, Armutlia-Nalbant, BaschioI-Ha,g,ilar

i Armutlia-

BaschioI.

Malurile sale sunt jse i acoperite cu verdela.


21. Parlul din valea Telita isvorasce din dlul Cilicul, se indrepta catre S., in direetie
N.V.-S.E. sub numele de Valea Ceirbunarilor, uda satele Trestenie i Nalbant, de 8.6 catre
S. incepe a se numi valea pdriulta MUM, trece pe la p6lele dlurilor Canagic-Bair F,;
Gheltepe, la V.; CiliculuI, Cogea-Cara-Bair, Esil-Tepe, dlul CataloI, Sara-Tepe i Deniz-Tepe

Il despart de valea Telitet Lungimea cursuld este de 20 km. si este urmat de drumul
de la Satul-Noti (la V. de care se varsa) la Nalbant-Trestenic si de ad poste dlul CiliculuT la manastirea Cilicul.
Primesce pe stanga :
a) Valea Alceac-Culac-Punar lunga de 18 km., marginita la V. de d6lurile Buiuk-CaraTepe, Kiuciuk-Kara-Tepe, care o despart de valea pariuluI Telita, Coci-Tepe i Sara-Tepe

o desparte de valea Morilor i Hagilar; e taiata de maI multe drumurI, cari plca de la
Trestenic i Nalbant si due catre E. la Posta, Catalo i Hagilar.
XX. Mul Tanta, li vom considera ca un basin separat, atat prin lungimea cursulul,
cat i pentru importanta ce are de a fi servit In timpI imemoriall, in partea inferi6ra a
cursuluI, de scurgere unul brat al Dunaril. Riul isvorasce din dlul IsvoruluI si sub numele
de valea Molitor, se indrpt de la N.V. usor inclinat catre S.E. pana la Catalot In acsta
parte, cursul sari este paralel cursulul Dunarri. De la CataloI, riul se indrpta care S. si
se varsa in lacul C6da blfii. I,ungimea lur este de 60 km. Telita, manastirile Cilicul, Posja,
FrecateY, CataloY, Enichior si Congaz, sunt sate asedate pe valea sa. In cursul srti alimentza
maI multe morI, cum: illdra lui Petcu, la Freceilet, lut Nedelcu Hagi-Velicu intre FrecateI
CataloY. Riul intre Cilic i CataloI se maI numesce i Cilic-dere, iar in jos de CataloI
Isrorul Telifa. Dlurile careil Ormuresc pe drpta'sunt : Fundu-BurtiI, Selda-Kopak, Cilicul,
Ghel-Tepe, CataloI, Ghiulele-Tepe i Deniz-Tepe, iar pe stanga : Delul-Mare, Armut-Conac,
Cartal-Tepe, Tausan-Tepe, Redi, Uzum-bair, Cazalgik-Bair, Ceatal-Bair, dlul din fundul
Gavanulur i Tugarlea-Bair, care 11 despart de valea Tu1ce i Cazangia.

Pe valea deschisa de acest rill merge soseaua Constanta-Babadag-Tulcea, intre km.


25 si 11, pan in dreptul CataloiuluI, iar de aci un drum conduce catre V. pe la FrecateY,
Posta, Cilicu, Telita, la Nicolitel.

De la Cda Baltil si pan la FrecateI, acest riti a servit de scurgere until brat al
DunariI, iar de aci catre N.V. prin valea Lunga, peste seaua dlulul inalt de 100m, bratul
fluviulul cobora in valea Adana pentru a duce la Saonul.
Afluentil acestuI r, sunt pe drpta:
Parini din valea Ciliculta, isvorasce din delul Fundul-Burtil, se indrpta catre E.,
In directie V.E., printre dlurile Cilicul la S. si Selda-kopak la N. Uda manastirea Cilicul
si se varsa dupa un curs de 5 km., mal la V. putin de a II-a manastire Cilicul.
Pdriul Isvorul vine din ultimele ramificatiunI S. ale dluluI CataloI, servind de
scurgere und mic lac, se indrepta care S.; delul Ghiulele-Tepe (la E) desparte de valea
TeliteI; are o lungime de 11 km. si se varsa in Telita apr6pe de Cda BMW. Pariul e
thiat la km. 23 de soseaua Constanta-Tulcea. Primesce pc drepta a) peiriul Hagilar, care
uda satul cu acest nume i plele orientale ale dluluI izolat Deniz-Tepe ; are o lungime
de 8 km. si se varsa la km. 23 al soselel Constanta-Tulcea.
Pe stanga:
Valea Plopilor, nasce din d6lul viilor Sarica, se indrepta de la N. la S., are o lungime

prin pg,durY de 4 km., e urmata de drumul ce se desface din valea TeliteI si duce la
viile Sarica.
Importanta vale Lungei, opusa vaiI Adanca din basinul Nord-Dunarean, de care e
despartita printr'o sea padursa, lunga de 1 1/2 km. ;;i la cota 100m, nasce din delul ComoreI,

se indrepta, de la N.V.-S.E., pe o lungime de 12 km. Delul Armut-Conac o desparte la


S.V de valea TeliteY, iar delurile Sapata i Cartal-Tepe, de basinul N. Dunarean. Se deschide

71890

30

www.dacoromanica.ro

234

la F'recatef si e urmata de drumul, care trece pe la Frecatel i da in soseaua TulceaIsaccea la km. 20.
Valea Cardonulu, nasce din p6lele V, ale d6luluI Redi, se indrpta de la N.E.-S.V.
si se deschide la Catalol; pe ea merge soseaua Constanta-Tulcea de la km. 1.1 pAna la
km. 8 Lungimea 3 km.

ralea Puturosului, ia nascere din plele E. ale dlulul Redi i converge catre
deschiderea vaiI precedente ; are aceasI lungime ca ea.
La E. comunif Zibil se gasesce CAmpia Cairacului, ce ocupa o suprafata de
600 hectare din dlul Fundul-BurtiI pna in lacul Babadag; catre N. este putin ondulata
de ramiticatiile dlulul Marc, pna la 68m inaltime; este fertila i acoperit cu pa.sunI
si culturI.
La Estul s60 se deschide vain Cazangia, care nasce din dlul Orta-Bair, are o
directie de la N. la S., printre dlurileCeatal-Bair i Tas-bair la V.; Causul-Mare, dlul cu
Cununa, Pietros i cu PomI la E., o desparte de valea Tulce