Sunteți pe pagina 1din 20

MEMORIU TEHNIC

CASA ECOLOGICA

1.Conceptul de casa ecologica

O casa ecologica inseamna o casa realizata din finisaje naturale,


izolata foarte bine. Din ce in ce mai cautate, romanii opteaza pentru acest tip
de constructie din doua motive: se construieste mai repede decat una
obisnuita si economiseste mult mai multa energie. Deoarece in Romania nu
exista o traditie a caselor ecologice, constructorii folosesc tehnici si materiale
speciale in realizarea locuintelor supranumite si case "prietenoasa cu mediul
inconjurator".
Acest tip de locuinte, sunt realizate doar din materiale naturale, sunt
prevazute cu un sistem de incalzire solara a apei calde (montat pe acoperis)
si cu sistem de incalzire centrala bazat pe lemn. Fata de o locuinta normala,
o casa ecologica are un sistem de
izolare superior, acest lucru datoranduse calitatilor finisajelor naturale.
O casa ecologica nu inseamna o casa
de lemn sau o locuinta pasiva. Desi
definitiile acestora sunt asemanatoare,
diferentele se cunosc foarte bine in
timp. In primul rand, o casa ecologica
este o casa inteligenta, care nu
prezinta nici un fel de pierderi
deoarece este foarte bine izolata si
totul este reciclabil (chiar si apa de la
toaleta provine din apa de ploaie),
inclusiv materialele din care este realizata pot fi reciclabile ( de exemplu
poate fi construita din pamant presat). Totodata o casa ecologica se
aseamana foarte bine cu o casa pasiva deoarece nu elimina noxe. Noxele
sunt generate de procesul de incalzire, acestea poluand mediul inconjurator.
Desi costurile acestui tip de locuinta sunt mai mari decat ale uneia
obisnuite, orice investitie in plus, este apoi recuperata prin reducerea
substantiala a costurilor de energie. Un alt lucru pe care trebuie sa il stim
despre casele ecologice este faptul ca acestea au un transfer termic cu
mediul inconjurator extrem de mic. In plus, in acest tip de locuinta nu va fi
nevoie sa porniti aerul conditionat vara, deoarece beneficiaza de un sistem
special care nu permite patrunderea caldurii in interior.

Desi conceptul de casa


economica este extrem de nou in
Europa (deseori el este confundat cu o
locuinta pe structura din lemn), treptat
incep sa apara cat mai multe cereri si
oferte legate de aceasta varianta.
Locuintele economice au aparut din
dorinta si nevoia arhitectilor de a
proteja mediul inconjurator si de a
inlocui anostele constructiile din beton.
Desi ne imaginam ca aceste case nu se pot realiza decat intr-un stil
arhitectural limitat, trebuie sa stim faptul ca materialele din care sunt
construite sunt foarte rezistente si permit adevarate opere arhitecturale.

2. Strategii i mijloace de realizare a mediului interior sntos


i confortabil cu consumuri reduse de energie
Reducerea consumurilor energetice necesare unui mediu interior
sntos i confortabil poate fi obinut prin aplicarea unor msuri pasive,
asociate unor consumuri energetice minime, integrate n concepia
arhitectural i constructiv a cldirii. De exemplu, instalaiile de ventilare
mecanic sau de climatizare, care corect concepute i exploatate ar putea
contribui la asigurarea unui mediu sntos i confortabil, se ncadreaz n
categoria msurilor active, pe cnd protecia termic sau ventilarea
controlat sunt msuri pasive.
n general, msurile de asigurare a confortului termic cu consumuri
reduse, cu anumite excepii, contribuie la (sau nu afecteaz) calitatea
aerului.
Una din msurile care intervine n satisfacerea ambelor categorii de
exigene, n anumite situaii n mod contradictoriu, este ventilarea, care
redus sub un anumit nivel n scopul economisirii energiei, devine
insuficient din punct de vedere a calitii aerului sau a riscului de condens.
Izolarea termic a anvelopei cladirii
Presupune utilizarea raional n alctuirea anvelopei unei cldiri, a
unor materiale care mpiedic transmiterea cldurii interior-exterior (iarna) si
exterior-interior (vara).
Materialele folosite n mod curent pentru izolare termic au
conductivitatea termic i densitatea reduse, sunt de natur organic sau
anorganic i se prezint sub form de plci, blocuri, saltele etc. Proprietile
lor i domeniile de aplicabilitate sunt n general bine cunoscute, ca i soluiile
constructive n a cror alctuire sunt incluse: structuri omogene uoare,

structuri stratificate compacte, structuri ventilate, acoperiuri verzi, perei cu


izolaie transparent etc.:
Eficiena izolaiei termice presupune continuitatea sa pe ntreaga
suprafa a anvelopei. Orice discontinuitate fizic sau geometric genereaz
o punte termic caracterizat prin pierderi de cldur suplimentare i risc de
condens i inconfort. Aceste puni termice trebuie evitate pe ct posibil sau
tratate de o manier corespunztoare atunci cnd nu pot fi evitate.

Forma i orientarea cldirii


Suprafaa de contact ntre cldire i mediul exterior influeneaz att
pierderile ct i aporturile de cldur. O suprafa exterioar ct mai mic
sporete eficiena termoizolrii, indicele de compactitate fiind unul din
parametrii importani n stabilirea indicatorilor energetici.
Suprafeele vitrate corect dimensionate i orientate contribuie la
reducerea pierderilor de cldur i valorificarea aporturilor solare
Orientarea judicioas n raport cu vnturile dominante i punctele
cardinale este important pentru controlul infiltraiilor de aer i pentru
asigurarea unui traseu convenabil de circulaie a aerului pe timpul verii n
scopul climatizrii spaiilor.
Ineria i masa termic
Ineria termic reprezint capacitatea cldirii de a menine o
temperatur interioar ct mai apropiat de valoarea medie exterioar n
absena unei surse de nclzire sau rcire. Aceasta reflect capacitatea
anvelopei i a elementelor de compartimentare de a amortiza i defaza n
timp oscilaiile temperaturii exterioare i ale fluxurilor generate de radiaia
solar i aporturile din utilizare.
Ventilarea
Rolul ventilrii este complex, constnd att n remprosptarea aerului,
prin evacuarea aerului interior viciat i nlocuirea cu aer proaspt, ct i n
asigurarea confortului, n special n condiii de var. Cerinele de economisire
a energiei, precum i neajunsurile de alt ordin legate de ventilarea mecanic
i mai ales de condiionarea aerului, au determinat o reorientare spre
ventilarea natural controlat, nu numai n cazul locuinelor cat i in cel al
cldirilor publice, multietajate.
Avantajele climatice ale solului
Masa termic important a solului determin o atenuare progresiv a
variaiilor diurne i anuale ale temperaturii aerului exterior cu adncimea,
nsoit de o defazare n timp. Acestea pot fi valorificate la realizarea
construciilor subterane sau parial ngropate, la concepia i realizarea
sistemelor de stocare sezonier a energiei solare precum i a unor sisteme
de prenclzire/prercire a aerului proaspt introdus n cldiri prin procesul
de ventilare.

Valorificarea energiei solare


Sistemele pasive de valorificare a energiei solare constnd n spaii de
tip ser, perei cu efect de ser, faade solare de diverse tipuri etc., au
ptruns n vocabularul de baz al arhitecturii contemporane. Funcionarea lor
se bazeaz pe efectul de ser, ineria termic, circulaia aerului prin
convecie termic natural. Valorificarea acestor principii a avut ca rezultat
elaborarea unor soluii i sisteme complexe bazate pe cumularea mai multor
efecte i integrarea lor n concepia arhitectural general. Sistemele pasive
de valorificare a energiei solare asociate cu sisteme de preluare a cldurii din
aerul viciat,sistemele de condiionare a aerului prin folosirea unor
schimbtoare de cldur sol aer, sau sisteme evaporative de rcire pentru
condiii de var conduc la importante economii de energie n cadrul unor
cldiri ecologice, cu reale caliti de adaptare la fluctuaiile parametrilor
mediului exterior.
Progresele tehnologice n domeniul materialelor i produselor de
construcii ofer proiectanilor soluii tehnice complexe, cu eficien ridicat
cum sunt: termoizolaiile transparente, geamuri termoizolante cu proprieti
optic selective, faade active implicate n ventilarea spaiilor etc.

Reducerea energiei pentru iluminat


Reducerea cantitii de energie pentru iluminat implic prelungirea
duratei de utilizare a luminii de zi, ceea ce se obine n special prin msuri de
ordin arhitectural: adoptarea formei i dimensiunilor optime pentru ferestre,
evitarea obstrucionrii ferestrelor de ctre copaci, instalaii sau cldiri,
colorarea suprafeelor opuse ferestrelor n nuane deschise, reflectorizante,
evazarea golului de fereastr spre exterior pentru a mri suprafaa de cer
vizibil. In acest fel se obine o uniformizare a iluminatului i o scurtare a
duratei de utilizare a luminii artificiale.

3.Ferestrele
Ferestrele au un aport esential la eficienta energetica a unei case
pana la 30% din caldura pierduta dintr-o casa este pierduta din cauza
ferestrelor. Asadar, ferestrele si alte suprafete vitrate au un impact major
asupra eficientei anvelopei cladirii. Daca nu sunt corect proiectate si
realizate, permit un nedorit transfer termic catre exterior, in caz contrar
contribuind la asigurarea confortului anual al locuintei.
Ferestrele asigura iluminatul natural, ventilarea, controlul zgomotului,
securitatea si, nu in ultimul rand, privelistea.
Acumularea si pierderea de caldura intr-o casa bine izolata se
manifesta predominant prin suprafetele vitrate. Intr-o camera medie cu
expunere sudica, acumularea de caldura din timpul verii echivaleaza cu
energia calorica radiata de un calorifer obisnuit. In timpul iernii, prin aceeasi

fereastra se pierde de peste 10 ori mai multa caldura decat prin suprafata
echivalenta a unuia din peretii exteriori izolati.
Cu ferestre bine proiectate pasiv se poate acumula caldura in timpul
iernii si respinge in timpul verii. Ele admit curentii naturali de racire si se
opun vanturilor puternice care sufla iarna.
Alegerea unor ferestre eficiente energetic, pozitionarea lor adecvata si
umbrirea pasiva reprezinta o investitie eficienta care va mentine casa
confortabila, linistita si economica tot timpul anului. Aceasta investitie
suplimentara este rapid amortizata de economiile realizate ca urmare a
reducerii consumurilor energetice. O alegere proasta si o proiectare
neglijenta va condamna, pana la prima renovare, la cheltuieli suplimentare.
Geamurile
Oferta de geamuri este foarte mare.
Alegerea sticlei adecvate este un factor
major care determina nu numai eficienta
energetica a ferestrei, ci si alte aspecte ca
permeabilitatea la lumina si la zgomot,
respectiv, securitatea.
Sticla pentru geamuri este, in
general, clasificata ca absorbanta si
reflexiva. Radiatia solara care nu este
reflectata sau absorbita, este transmisa
prin fereastra.
In cazul de fata pentru ferestre am
ales sticla cu emisie redusa (low-e) ce

are o acoperire care reduce cantitatea de energie cu lungime de


unda mare (infrarosii) ce paraseste casa prin ferestre.

Geamul dublu asigura o izolatie termica mai mare. El consta in doua


fete de sticla etansate pe
contur. Spatiul dintre ele
poate fi umplut cu aer
sau, si mai bine, cu un gaz
inert
cu
proprietati
termice mai bune ca ale
aerului si sticlei (argon).

Performantele
spatiul umplut cu aer
atunci cand acesta
mm.
cand se
doreste
geamul

termice
pentru
ating
un
maxim
masoara
cca.
12
Atunci
ca
astfel

conceput
sa
controleze si nivelul zgomotgolui este necesar un spatiu mai mare, dar in
detrimentul aptitudinilor termice.
Pentru a obtine cele mai bune performante , sticla pentru
controlul solar trebuie amplasata la exteriorul ferestrei, iar cea pentru emisia
redusa la interior. Sticla low-e reduce pierderea de caldura din interior. Sticla
low-e blocheaza si caldura radiata de sticla exterioara cand aceasta se
incalzeste excesiv.
Tamplaria
Tamplaria ferestrei ocupa locul secund in ceea ce priveste impactul
energetic al suprafetelor vitrate asupra cladirii. Pentru proiectul nostru am
ales tamplaria din PVC care are proprietati termice similare

celei de lemn si intretinere similara celei de aluminiu.


Transmiterea luminii
O proiectare ingrijita si o amplasare buna maximizeaza iluminarea
naturala. O lumina naturala stralucitoare intretine starea de sanatate si buna
dispozitie, reducand si iluminatul electric.
Lumina naturala asigura o buna perceptie a culorilor si texturilor
materialelor, fiind preferata de aproape toate plantele de interior.
Transmitanta unei ferestre este o masura a cantitatii de lumina
transmisa prin sticla. O valoare mare a transmitantei este de dorit pentru a
maximiza iluminatul si privelistea, dar contravine necesitatii de control al
radiatiei solare.
Iluminatul natural difuz este in general cel mai indicat pentru
asigurarea uniformitatii iluminarii unei camere si evitarea stralucirii.
Luminatoarele de acoperis sunt foarte eficiente, mai ales daca se foloseste
sticla avansata tehnologic.

Asigurarea ventilatiei este o functie importanta a ferestrelor. Ea


depinde de amplasamentul ferestrei, marimea deschiderii si forma cadrului
tamplariei.
Ventilatia transversala este de aproximativ 5 ori mai eficienta decat
ventilatia pe o singura parte si favorizeaza miscarea convectiva a aerului in
interiorul casei.
Pentru reducerea zgomotului exterior cu frecvente mari sunt necesare
ferestre duble cu sticla groasa, cu un spatiu de aproximativ 100 mm, dar
aceasta valoare reduce performantele termice. Sticla laminata groasa este,
de asemenea, buna pentru controlul zgomotului, dar are performante
termice modeste.
In cazul proiectului de fata, orientarea cladirii este N-E, S-V, majoritatea
ferestrelor fiind orientate spre S-V pentru o buna iluminare si un aport termic
favorabil. De asemenea, orientarea aceasta ofera si o frumoasa perspectiva
spre peisajul natural.

4.Pereti exteriori
Pentru acest proiect am ales doua tipuri de pereti exteriori: pereti cu
strctura metalica din profile laminate si pereti din caramida portanta Isospan.
Caramizile Isospan

Avantaje
Prin utilizarea caramizilor ISOSPAN pentru pereti laterali, beneficiati de
urmatoarele avantaje:
- Mediu ambiant apropiat de cel natural ca urmare a utilizarii produselor de
origine naturala
lemn si ciment
- Cea mai buna izolare termica si izolare fonica masiva
- Constructie rapida datorita productivitatii muncii si eficienta din punct de
vedere al costurilor
- Respiratie activa a peretilor printr-o capacitate marita de difuziune a
vaporilor de apa
- Rezistenta marita la cutremure ca urmare a miezului masiv incorporat.
- Durata de executie a structurilor de rezistenta se reduce cu 80-90%
- Precizia mare de executare a constructiei, datorita dimensiunilor tip a
caramizilor si simplitatii
tehnologiei lucrarilor
- Posibilitatea executarii lucrarilor in sezonul rece (posibil pina la -12 grade)
- Evaluarea precisa a necesarului de materiale de constructie
- Facilitati la montarea instalatiilor sanitare, termice, electrice, telefonice,
internet
- Necesarul mic de materiale pentru finisaje interioare-exterioare
- Corespunde oricaror exigente ale UE in vederea cerintelor Legii de

conservare a energiei termice


Izolare termica optima
Pereti calzi si uscati
Valorile k foarte bune ale betonului de lemn (manta de lemn calda)si
capacitatea optima de absorbtie/disiparea umiditatii garanteaza unconfort
climatic ridicat si conditii de locuire agreabile.
Omogenitate termica ridicata
Paleta de produse ISOSPAN ofera un sistem complet, omogen derealizare a
peretilor, imbinati fara mortar (fara rosturi de umplere cu mortar)
Calitate termica optima
Caracteristicile termo-izolante unice ale caramizilor din aschii de lemnsi
beton asigura economii in ceea ce priveste costurile de incalzire siaceasta nu
doar datorita valorilor k optime. Includerea utilizarii energiei solare pasive si
confortul subiectiv constituie factori importanti in
ceea ce priveste economisirea energiei (climatul interior)
Izolatie termica integrata
Prin utilizarea caramizilor ISOSPAN pe baza de aschii de lemn nuaveti nevoie
de izolatie termica suplimentara/adaugata ulterior. Nueste nevoie nici de
adezivi si nici de imbinarea materialului.

Peretii pe structura metalica

Avantajele caselor construite pe structuri metalice usoare:


1.

Otelul este cel mai usor dintre materialele folosite la structuri (este cu
60-70% mai usor decat lemnul).
2.
Siguranta si rezistenta deosebita la actiunile seismice, deoarece o
structura mai usoara cu conexiuni mai puternice implica o forta seismica
mai mica si daune mai putine.
3.
Particularitatea acestei tehnologii este capacitatea de a evita zidaria
uda, care necesita timp de uscare foarte mare.
4.
Rapiditate in executie, timpul necesar scazand cu aproximativ 50-60%.
5.
Rapiditatea realizarii constructiei conteaza foarte mult pentru cei care
contracteaza un credit la o data bine stabilita. O casa pe structura
metalica poate fi ridicata in 3-4 luni, fapt ce convine atat beneficiarului
cat si constructorului. In ceea ce priveste locuintele realizate din zidaria
clasica, santierul pune multe piedici din cauza perioadei indelungate de
finalizare a casei (intre unu si doi ani), iar un imprumut pentru realizarea
unei astfel de case s-ar putea sa nu acopere toate costurile finale.
6.
Costuri mai mici a intregii constructii cu pana la 35 %.
7.
Grad de prefabricate ridicat. Partile componente sunt executate si
furnizate la dimensiunile dorite, fiind prevazute cu gauri de trecere pentru
instalatiile electrice si sanitare, tevile de apa, astfel incat sa fie
transportate si montate imediat indiferent de conditiile meteo,
economisindu-se timp si bani.
8.
Mai putine probleme cu fundatiile si mai putina greutate inseamna mai
putine probleme cu asezarea casei pe fundatie, fapt ce implica si costuri
mai reduse.
9.
Izolatie termica si fonica ridicata fata de o constructie clasica.
10. Rezistenta la incendii.
11. Rezistenta mare a structurii.
12. Avantajele in comparatie cu lemnul: nu se deformeaza in timp, nu
crapa, nu putrezeste nu este atacat de termite etc.
13. Folosind aceasta tehnologie vom avea parte de pereti drepti si colturi
perfecte. Usile si geamurile se vor deschide si inchide asa cum au fost
intentionate.
14. Necesita mai putina intretinere si degradarea in timp este mai lenta.
15. Durata de viata a acestui tip de casa este de 150 de ani in conditii de
exploatare normala.
Constructiile pe structuri metalice usoare sunt recomandate pentru protectia
mediului. Cu toate ca fabricarea initiala a otelului presupune un consum
ridicat de energie, acesta poate fi transformat in sectiuni precis elaborate in
asa fel incat sa nu fie nici un fel de pierderi, si poate fi usor refolosit si
reciclat la demolarea constructiei.

5. Acoperis
terasa verde
Avantaje economice
- Ajut la creterea valorii proprietii fr creterea suprafeei terenului. De
asemenea se constat mbuntirea mediului de via i de lucru.
- Reduce costurile de canalizare datorit reciclrii apelor pluviale.
- Asigur o bun izolare termic, att iarna ct i vara, reducnd costurile de
nclzire i ventilare a aerului.
- Capacitatea de izolare fonic i termic a structurii este semnificativ
mbuntit.
- Acoperiul verde indic responsabilitatea proprietarilor fa de mediul
nconjurtor.

Avantaje ecologice

- Ofer un mediu de via suplimentar florei i faunei afectate de impactul


junglei de beton, susinnd astfel inteniile de protecie i pstrare a
speciilor.
- Un acoperi verde reine i recicleaz apele pluviale, evitndu-se
suprancrcrile sistemului de canalizare. Reintroducerea apei n circuitul su
natural este o modalitate mult mai bun de management al apelor pluviale.
- Microclimatul local este de asemenea semnifi cativ mbuntit prin
reducerea valorilor extreme de temperatur, prin absorbia majoritii razelor
solare i prin ridicarea umiditii aerului.
- Prin absorbia poluanilor se creeaz un mediu mai curat, benefic pentru
respiraie.
- Utilizeaz energia solar prin cea mai eficient metod cunoscut pn n
momentul de fa, prin fotosintez.

6. Energii alternative pentru alimentarea cladirii ecologice


6.1.Utilizarea energiei solare

Factori climatici si efectele lor asupra relatiei cladire-insorire


Cladirea e expusa determinarilor date de :
-macroclima - legata de situarea ei intr-o anumita zona climatica ;
-mesoclima - legata de situarea ei regionala : influenta topografiei ,
rezervelor de apa din zona amplasamentului ;
-microclima - legata de avantajele si dezavantajele date de vecinatate :
limita edificabilului si suprafetele calde invecinate .
Datele climatice influenteaza in mod indirect conformarea cladirii ,
randamentul instalatiilor de utilizare a energiei solare fiind influentat de :
-umbrire ;
-inclinatia si marimea colectorilor ;
-temperatura exterioara (incluzand si mijloace de protectie la inghet ) ;
-miscarea maselor de aer .

Randamentul de utilizare a
energiei solare e influentat negativ de
pierderi ale luminii solare prin difuzie ,
reflexie absorbtie , in cazul
precipitatiilor , vantului , temperaturii .
Puterea iradierii difera in functie
de unitatea temporala-spatiala in care
e luata in considerare energia radianta
Factori ce influenteaza radiatia
globala :
-starea de innorare si tulburenta
atmosferica - ea e diferita in functie de amplasament ( tara , oras , zona
industriala)
-momentul de timp din an sau din zi
-localizarea geografica ( latitudine ). La latitudinea la care ne gasim 1/2 din
iradierea solara se datoreaza radiatiei indirecte . Instalatiile colectoare cu
unghi variabil sunt costisitoare in valorificarea componentei difuze .
-suprafetele colectoare ( orientarea acestora : unghiul de inclinare ) . Lumina
solara se compune din raze paralele . Unghiul sub care acestea ating
suprafata fatadei e determinant pentru gradul de acumulare potentiala de
energie a acestora. Este de evitat amplasarea de pereti cortina pe fatada de

vest a cladirilor . Paradoxal iradierea pe timp de vara a fatadei sudice e


redusa in comparatie cu iradierea acesteia .
Utilizarea pasiva a energiei solare Din punct de vedere al pozitiei
pe care conceptul de proiectare al unei cladiri il poate avea in raport cu
utilizarea energiei solara distingem doua tipuri majore:
1.Cladiri cu pierderi minime .
In aceasta categorie se incadreaza cladirile bine izolate termic . Nevoia de
energie calorica de incalzire e redusa prin izolarea buna termica , dar
aceasta actioneaza ca o bariera dubla , impiedicand si utilizarea energiei
solare .
Exactitatea calculelor e diminuata insa de prezenta puntilor termice ,
neluarea in considerare a schimbului de aer prin ventilatie naturala ,
influenta erorilor de executie . Influenta utilizatorului asupra
comportamentului termic al cladirii e ridicata , nu poate fi vorba de o
evaluare absoluta ci doar de o evaluare a variantelor .
Necesitatea cunoasterii comportamentului termic al cladirilor
- cunoasterea efectelor conformarii si orientarii cladirii asupra stabilirii nevoii
de energie calorica
- stabilirea generatorilor de caldura si elementelor de racire , a suprafetelor
calde si reci
- evaluarea adecvarii diferitelor sisteme termice
- aprecierea sensibilitatii cladirii la influenta utilizatorilor
2.Cladiri cu castig maxim .
In acest caz standardul izolarii termice nu e atat de inalt urmarind o maxima
utilizare a energiei solare .Suprafetele acumulante necesita o orientare
optima . Volumul compact al cladirii contribuie prin obtinerea raportului
optim suprafata exterioara/volum la diminuarea pierderilor . Fatadele bine
orientate trebuie sa aiba un apert maxim in aceasta suprafata exterioara in
detrimentul celorlalte .
Influenta modului de utilizare se materializeaza in acest caz in special prin
reflectarea in zonificarea cladirii . Zonificarea are o anume influenta asupra
nevoii de caldura . Din punct de vedere termic cladirea se compune din
straturi concentrice, cu zona mai calda in mijloc . Spatiile inconjuratoare
joaca rol de tampon activ sau pasiv la nord si activ (acumulator de energie)
in rest . Cu cat elementele centrale au o masa mai mare ele pot inmagazina
mai multa energie .
Materiale :
-finisajul sa fie in strat cat mai subtire
-Constructiile cu structura masiva favorizeaza schimbul de radiatie
(elementele de structura fiind elemente de inmagazinare )
-Elementele de acumulare de culoare intunecata absorb mai multa energie
luminoasa .
- constructiile etajate sunt mai putin favorabile acumularii .
Conformarea ferestrelor e importanta prin aspectul ca o importanta pondere
in suprafata acestora o au elementele de cadru (montanti si traverse) .

Evitarea formarii puntilor termice in aceste puncte e vitala pentru


functionarea sistemului . Elementele de umbrire impiedica si cedarea caldurii
inmagazinate in exterior , constituindu-se astfel ca un baraj
dubludirectionat .

6.2. Utilizarea energiei geotermale


Lipsa gazului metan din multe dintre zonele rii
poate fi suplinit de energia geotermal,
considerat de specialiti una dintre cele mai ieftine
modaliti de nclzire a locuinei. Centrala
geotermal transport cldura pmntului din
adncuri direct n cas. Potrivit
importatorilor i distribuitorilor de astfel
de instalaii, aceste sisteme permit
economii de 90% n procesul de rcire al
cldirilor, iar costurile de operare fa de
sistemele de climatizare electrice i
centralele pe baz de combustibili fosili sunt
mai mici cu
70%. Potenialul geotermal al solului poate fi fructificat att termic, ct i
electric. O central electric
geotermal presupune n
mod obligatoriu existena
unor foraje de mare
adncime, ceea ce duce la o
cretere semnificativ a
investiiei.
Sistemul de extragere
a cldurii din pmnt ncepe
cu pompele termice
geotermale formate din trei
pri: unitatea de schimb de
cldur cu solul, pompa
termic propriu-zis i
sistemul de alimentare cu
aer. Colectoarele sistemelor
pentru extragerea energiei
geotermale sunt formate din
evi PE (polietilen), aranjate
n spiral, ce pot fi dispuse
att pe orizontal, n situaia
n care se opteaz pentru ngroparea lor la o adncime de aproximativ 1,21,5 metri, ct i pe vertical, dac sunt introduse n puuri de mare
adncime. Proprietile polietilenei permit acestor sisteme s reziste la
temperaturi cuprinse ntre -55 i + 600C. Prin colectoare circul, n sistem
nchis, un amestec de ap i antigel ce preia cldura din sol i o transfer
pompei de cldur.

Aceasta din urm concentreaz cldura preluat din sol pe care apoi o
introduce n circuitul caloriferelor din locuin. n funcie de climat, suprafaa
disponibil i de puterea sistemului, circuitul geotermal poate fi configurat n
mai multe feluri, iar odat instalat acest circuit nu necesit ntreinere.
Temperatura nregistrat n primii patru metri ai scoarei terestre este
cuprins ntre 10-16C. Acest nivel e puin mai ridicat dect temperatura
aerului din timpul iernii i mai sczut dect cea a aerului vara. Iarna, pompa
transmite cldura acumulat de fluid n cadrul sistemului de alimentare cu
aer. Vara, procesul este inversat, iar cldura eliminat din interiorul cldirii
poate fi folosit la nclzirea apei, constituind o surs gratuit de ap cald.
Preul de pornire al acestor instalaii ncepe de la cteva mii de euro i
poate depi cu uurin 40.000 de euro. Diferena este fcut de suprafaa
ce trebuie nclzit i de adncimea la care este ngropat sistemul de
colectare. Dac acesta din urm se afl la doi-trei metri adncime, apa din
evi nu se nclzete mai mult de 10C, situaie n care sistemul va trebui s
consume energie electric sau gaz pentru a crete temperatura apei nainte
s fie pompat n calorifere. Apa scoas la suprafa dintr-un pu aflat la
2.500 metri adncime are 70 de grade, temperatur apropiat de cea din
calorifere pe timp de iarn. n medie, investiia ce trebuie fcut pentru
acoperirea necesarului termic din timpul anotimpului rece, dar i pentru
asigurarea rcorii de peste var se cifreaz n jurul valorii de 15.000 de euro
pentru o cas de 250 metri ptrai, suprafa egal cu cea a trei
apartamente cu trei camere.

Chiar dac pare mare, amortizarea investiiei se poate realiza i n mai


puin de cinci ani. Potenialul termic anual al Romniei din surse geotermale
a fost evaluat la 7 PJ (petajoules), de opt ori mai puin dect se poate obine
cu ajutorul energiei solare. Cu toate acestea, echivalentul termic al celor 7 PJ
(7 x1015 Joules) este de 1,67 milioane gigacalorii, de trei ori mai mult dect
se livreaz prin reeaua municipiului Cluj-Napoca ntr-o iarn nu prea
geroas. Altfel spus, orict de aspre ar fi lunile de iarn, energia geotermal
ce s-ar putea obine ar fi suficient pentru nclzirea a cel puin 300.000 de
locuine.
Zonele cu cel mai mare potenial geotermal sunt Cmpia de Sud i cea
de Vest. Paradoxal sau nu, judeele din aceste dou regiuni sunt cel mai slab
dezvoltate n ceea privete acoperirea cu reele de gaze naturale.

6.3.
Sfere

celulare fotovoltaice
Desi interesul pentru Celulele fotovoltaice a crescut in ultimii ani din
cauza crizei de energie si a progresului surselor de energie, deficitul recent al
siliconului de inalta calitate folosit ca material brut ar putea avea un
impact semnificativ pentru industria fotovoltaica. Recent, noi tehnologii cu
celule fotovoltaice sferice au fost dezvoltate, ca de exemplu the Sphelar of
Kyosemi ce capteaza lumina solara din toate directiile si inbunatateste
capacitatea de energie generata: poate minima fluctuatiile externe chiar si
sub razele solare directe, si chiar atunci cand unghiul de reflectie a luminii
incidente se schimba.
Practic, sferele fotovoltaice celulare au o putere mecanica excelenta, si
poseda putine restrictii la montare. Fiecare sfera actioneaza ca o celula
solara individuala, absorband lumina solara si transformand-o in electricitate.
Diamentrul unei sfere ar trebui sa fie redus (0.2-2mm) pentru a inbunatati
proportia suprafetei de captare a luminii a cristalului semiconductor la
adevarata sa capacitate pentru a creste eficienta materialului. Acest sistem
are un mare potential datorita pretului scazut, modul de procesare simplu si
rapid si poate fi asamblat in module flexibile si cu greutate redusa, fiind usor
de integrat in proiecte cat mai diverse, creative.
Energia fotovoltaica este condusa, prin intermediul stratului n, catre
o retea cu conductivitate inalta si apoi spre terminalele electrice : acest
traseu electric defineste rezistenta sferelor, si este responsabil pentru
reducerea voltajului caracteristic si pierderile externe. Acestea pot fi
minimizate ultilizand contacte electrice de inalta calitate si prin optimizarea
geometriei retelei colectoare.

Aceasta tehnologie este formata din mii de sfere de silicon prinse intre
doua straturi subtiri de folie de aluminiu, sigilate in ambele capete de plastic.
Straturile de aluminiu ofera materualului capacitate fizica si functioneaza ca
contacte electrice: prima folie determina dinstanta dintre sfere si are rolul de
contact electric negativ (n-type) pentru exteriorul sferelor, iar cea de-a doua
folie este contact electric pozitiv pentru centrul sferelor (p-type).
Modulele sferice sunt produse pentru o varietate de nevoi energetice,
prin conexiuni ale celuleor in serie sau paralel, cu fire de cupru. Montajul
poate fi realizat pe placa de rasina lucioasa, cu suprafata acoperita de rasina
transparenta.
Spre deosebire de suprafetele plane ale panourilor fotovoltaice, scopul
realizarii modelului particular al sferelor este de a realiza o conductivitate
sporita a materialului (catodul), sau a unei retele de fire, ce ar conecta bilele
fotovoltaice astfel incat rezistenta in serie a celulei este minimizata.