CASA PASIVA SOLUTIE A

PROBLEMATICII ENERGIEI GLOBALE

Stud. Arh. Grigoroaea Bogdan

An III Semian B
2013 - 2019

Energia , ntr-o form sau alta este o necesitate indispensabil pentru societate, att n
ceea ce privete confortul oamenilor ct i ca factor de producie, o pondere important fiind
gradul de dezvoltare economic i social, acesta ducnd la o cretere a cererii de energie.
Folosirea raional a energiei include ideea echilibrrii confortului uman printr-un
consum sczut de energie prin cercetarea i implementarea unor msuri de producere i
utilizare susinute i efective a energiei.
Dependena la nivel mondial de surse de energie convenionale cum ar fi: combustibili
fosili petrol, gaze naturale, crbune, ct i energia nuclear i impactul lor asupra mediului
au condus la reconstituirea strategiei anumitor guverne ctre surse de energii neconvenionale:
-

folosirea hidraulica a mareelor: Canada are instalat o central mareemotric de 20

MW, SUA au instalate 5 centrale n largul Insulelor Hawaii, iar Regatul Unit are
proiecte n acest domeniu n estuarele Severn, Mersey, Duddon, Wyre i Conwy.
Argentina intenioneaz construirea a 3 centrale n golful San Jose, la Santa Cruz si n
estuarul Rio Gallegos. Canada are n proiect extinderea de centrale mareemotrice n
zona golfurilor Baya Fundy, Cumberland i Shepodi, iar Mexicul are un proiect n

zona golfului California.

folosirea energiei solare: Japonia este liderul mondial n producia de celule solare n
domeniul locuinelor instalaiile depeau 1000 MW n 2004, aceast ar avnd un
program ca pn n 2010 s produc 4600 MW din energia solar. China este de
departe liderul mondial n montarea de panouri solare (52 milioane de m 2) i are un
program de multiplicare de patru ori pn n 2025. Noile cldiri de birouri din Statele
Unite, Germania, Spania i Elveia au ncorporate n faadele lor materiale
fotoelectrice pentru generarea electricitii. De mentionat ca la Mangalia i Giurgiu au
fost implementate proiecte de utilizare a energiei solare pentru furnizarea de ap cald

menajer prin utilizarea de colectoare solare.

folosirea energiei eoliene: India, care se confrunt cu o criz de energie de durat a
nceput s intaleze centrale eoliene din anul 1995 i produce astzi peste 100 MW. In
Danemarca, 20% din energia electric produs este realizat de fora vntului (cel mai

mare aport procentual din lume)

folosirea energiei geotermale: n Hawai cea mai mare parte a energiei electrice folosite
n industria hotelier este obinut din centrale geotermale. Frana a construit 70 de
centrale geotermale prin care asigur nclzirea i apa cald pentru aproximativ
200.000 de locuine. n Romnia energia apei geotermale este utilizat pentru
2

furnizarea apei calde menajere i pentru nclzirea locuinelor n unele cartiere din
Oradea, Beiu i Satu Mare.
Vedem astfel ca energia este un element esential pentru functionarea economiei
oricarei tari. Perioada in care Europa beneficia de resurse energetice sigure si ieftine a luat,
insa, sfarsit, iar toti membrii UE se confrunta cu provocarile ridicate de schimbarile climatice,
de dependenta din ce in ce mai mare de importurile de energie, precum si de preturile tot mai
ridicate ale energiei.
Sectorul energetic, in care este inclus si consumul casnic si tertiar, genereaza 80% din
emisiile de gaze cu efect de sera din UE, reprezentand principala cauza a schimbarilor
climatice si, in mare masura, a poluarii atmosferice. UE s-a angajat sa gaseasca solutii de
atenuare a schimbarilor climatice, in special prin reducerea volumului global al emisiilor de
gaze cu efect de sera, atat in cadrul Uniunii cat si pe plan mondial, pana la un nivel care sa
limiteze incalzirea globala la valori doar sensibil superioare celor din era preindustriala. Se
apreciaza ca, daca se continua politicile actuale in materie de energie si transport, nivelul
emisiilor de CO va creste pana in 2030 cu 5% la nivelul UE si cu 55% la nivelul planetei.
2
Rezulta clar necesitatea unor actiuni sustinute, corelate la nivel mondial pentru
depasirea acestei crize.
Documentele UE arata ca in cladirile de locuit si in cele din sectorul tertiar, se
consuma aproximativ 40% din energia totala si se mentioneaza tendinta de crestere a acestuia
prin utilizarea de instalatii de ventilare si climatizare, mai ales in sudul UE, ceea ce va
conduce la cresterea consumului.
Eficienta energetica este primul element al politicii energetice europene resimtit de
cetateni. O eficienta energetica sporita poate aduce contributia decisiva pentru obtinerea
durabilitatii, competitivitatii si a securitatii aprovizionarii.
In acest context, preocuparile arhitectilor si inginerilor pentru reducerea consumurilor
energetice in cladiri au condus la o redescoperire a principiilor de control a mediului interior
prin forma cladirilor, orientarea lor, modului de dispunere a deschiderilor, performantele
termice ale materialelor, adica prin utilizarea unor tehnologii pasive.
O conceptie strict pasiva nu presupune nici o interventie mecanica, dar aceasta solutie
nu este n general cea optima, deoarece integrarea unor dispozitive mecanice si electrice este
impusa chiar de functionarea corecta a elementelor pasive. Arhitectura pasiva este deci un

termen generic, utilizat pentru a defini un demers care are ca obiectiv reducerea consumurilor
de energie primara pentru incalzirea, iluminatul si climatizarea unei cladiri.
In 1991 Wolfgang Feist si Bo Adamson au aplicat conceptul de arhitectura pasiva la
constructia unei case in Darmstat. Aceasta s-a dovedit foarte eficienta, atat din punct de
vedere al consumului energetic, cat si din cel al confortului realizat la interior. Experienta s-a
reluat patru ani mai tarziu cu o alta cladire bazata pe aceleasi concepte. Pornind de la
rezultatele obtinute, W. Feist a definit n 1995 conceptul de Casa pasiva (Passivhaus), care
abordeaza trei aspecte esentiale:
- limitarea drastica a consumurilor energetice pentru incalzire si climatizare;
- realizarea unor exigente sporite de calitate (confort termic);
- definirea unei serii de sisteme pasive privilegiate.
Pe baza acestor principii au fost construite peste 10.000 de case pasive in Germania,
Austria, Elvetia, Belgia si in alte tari din Europa Central.
Casa pasiva este o cladire care trebuie sa asigure confortul interior atat in perioada de
iarna, cat si in perioada de vara cu consumuri reduse de energie. Principalele criterii de
calitate pentru casa pasiva au fost definite de Institutul Passivhaus din Darmstadt (Dr.
Wolfgang Feist), dupa cum urmeaza:
2
- consumul anual pentru incalzire nu trebuie sa depaseasca valoarea de 15 kWh/m an;
- consumul total de energie primara pentru toti consumatorii din locuinta (incalzire,
apa calda menajera, ventilatie, pompe, iluminat, gatit si aparate casnice) nu trebuie sa
2
depaseasca valoarea de 120 kWh/m an;
- temperatura interioara nu va cobori sub 20 C in timpul iernii, iar in timpul verii va fi
mentinuta sub 26 C;
- testul de etanseitate (la 50 Pa) a anvelopei casei, realizat dupa normele EN 13829,
-1
trebuie sa indice un schimb de aer de maxim 0,6 h ;
- valorile necesarului de energie se calculeaza cu programul de calcul intocmit de
Passivhaus Institut : Passive Hause Planning Package (PHPP).
Pornind de la aceste limitari, eventuale consumuri suplimentare de energie pot fi
acoperite cu surse regenerabile de energie. Toate acestea inseamna ca intregul consum
energetic al unei case pasive este mai putin de un sfert din energia consumata de o cladire
noua care satisface reglementarile nationale in vigoare, si mai putin decat energia electrica si
de preparare a apei calde menajere intr-o cladire noua medie din Europa.

Pe de alta parte, conceperea unei solutii pentru Casa pasiva trebuie sa fie adaptata
conditiilor climatice si geografice specifice amplasamentului. Mai ales detaliile privind
izolatia cladirii, ferestrele si ventilarea nu pot fi aceeasi in oricare parte de pe glob s-ar afla
amplasamentul. Conditiile specifice fiecarei regiuni, de care trebuie sa se tina seama in
proiectarea casei pasive in special, sunt traditiile de construire locale si conditiile specifice
climatice.
Rezulta motivatia pentru adaptarea cerintelor unei Case pasive la conditiile
geografice si climatice specifice amplasamentelor din Romania. Se impune o analiza a
solutiilor arhitectural-constructive si elaborarea unui ghid de proiectare si executie a unor
tipuri de Case pasive adaptate tarii noastre.
Solutii de sisteme de instalatii interioare
Sistemele de instalatii interioare se refera la urmatoarele aspecte:
- ventilare;
- incalzire si apa calda menajera;
- racire.
Sisteme de ventilare
In ceea ce priveste ventilarea, aceasta este indispensabila in primul rand datorita
considerentelor de ordin igienic (asigura evacuarea substantelor nocive provenite de la
materiale de constructie, lacuri si vopsele, adezivi, mochete, mobile, fum de tigara, produse de
intretinere, mirosuri etc.). De asemenea, introducerea continua de aer proaspat impiedica
atingerea unei concentratii prea mari de CO . Ventilarea permite in acelasi timp evitarea
2
problemelor legate de umiditate care pot conduce la afectarea sanatatii ocupantilor si
degradarea prin condens a elementelor de constructie.
Avantajul utilizarii unui sistem de ventilare se traduce prin confortul cotidian asigurat,
aerul proaspat introdus permanent in interior, disiparea rapida a mirosurilor, concentratia de
praf mult mai redusa, etc. Evitarea deschiderii ferestrelor pentru aerisire permite de asemenea
reducerea nivelului de zgomot perceput de la exteriorul cladirii (circulatie in mod special). Pe
timpul sezonului calduros ventilarea contribuie in mod direct la disiparea caldurii care se
acumuleaza pe timpul zilei la interiorul cladirii.
Sistemul de ventilare propus spre folosire in cadrul casei pasive este un sistem de
ventilare mecanic de tip double flux.

Sistem double flux

Pentru a controla sensul miscarii aerului, alimentarea cu aer proaspat se va face in
incaperile uscate (sufragerie, dormitoare), in timp ce evacuarea aerului viciat se va efectua
acolo unde poluarea aerului este mai importanta, adica in zonele umede (bucatarie, baie,
wc) sau de serviciu (holuri). Intre incaperile cu dispozitive de introducere si cele cu
dispozitive de evacuare, aerul circula prin intermediul deschiderilor de transfer pozitionate
la nivelul usilor sau peretilor.

Principiu de functionare a sistemului double flux

Diferenta de presiune intre zonele uscate care se afla in suprapresiune si zonele

umede (in depresiune) asigura un debit de aer permanent in sensul dorit de circulatie al
aerului. Se evita astfel ca mirosurile neplacute sa fie preluate din bucatarie sau din baie catre
sufragerie sau dormitoare.
Se propune de asemenea recuperarea de caldura plecand de la sistemul de ventilare
dublu flux. Randamentul dispozitivului de recuperare a caldurii trebuie sa fie cuprins intre
7595%.

Schema recuparare caldura

Intr-o casa obisnuita, pierderea de caldura datorata ventilarii poate atinge valori de
2030 kWh/m2,an. Intr-o casa pasiva datorita recuperarii de entalpie, pierderea de caldura
atinge valori mult mai reduse (27 Kwh/m2,an).
Conductele de aer prin care aerul circula in interiorul casei vor fi izolate corespunzator
astfel incat sa se reduca la maxim pierderile de caldura si nivelul de zgomot (intre 6-10 cm de
izolatie).
In situatia de vara cand nu se mai pune problema recuperarii de caldura se poate
introduce un by-pass.

Sistemul propus permite refularea unui aer la o temperatura de 20C in conditiile in

care aerul interior este la 22C iar aerul exterior la -10C.
De asemenea, acest sistem poate fi cuplat cu sistemul de incalzire si apa calda
menajera sau cu sistemul de put canadian folosit in principal pentru racire pasiva, asa cum
este explicat mai jos.
Sisteme de incalzire si producere apa calda menajera
Necesarul de energie pentru incalzire al unei case pasive este extrem de redus in
comparatie cu constructiile obisnuite. Din acest motiv solutiile de sisteme clasice de incalzire
nu pot fi luate in considerare. Se prezinta mai jos solutiile retinute in vederea asigurarii
incalzirii si producerii de a.c.m. pentru casa pasiva. Studii de caz vor demonstra fezabilitatea
fiecareia dintre solutii si alegerea celei mai bune dintre acestea.
- producere apei calde menajere: solutia propusa consta in utilizarea de panouri solare
cu un aport, daca este necesar, de la sistemul de incalzire
- incalzire:

panouri solare si gaz: apa calda menajera este preincalzita prin intermediul
panourilor solare, iar sursa auxiliara de energie poate fi constituita de un mic
cazan in condensatie (microcentrala) de maxim 15 kW, functionand pe gaz
natural. Microcentrala poate fi racordata la boiler (randament inalt) sau la
sistemul de ventilare pentru a incalzi aerul refulat in casa (randament de
functionare scazut in acest caz). Se face observatia ca o astfel de solutie este
viabila mai degraba in cazul mai multor case care ar fi deservite de acest tip de
sistem (minim 5 consumatori).

panouri solare si pompa de caldura aer/apa: solutie compacta ce combina

productia de apa calda menajera, ventilarea si incalzirea (preincalzirea aerului
refulat). Principiul de functionare este urmatorul: pompa de caldura este
cuplata cu sistemul de ventilare cu recuperare de caldura explicat mai sus;

pompa de caldura transfera caldura reziduala din aerul viciat catre rezervorul
de apa calda menajera; un schimbator de caldura suplimentar intre apa calda
menajera si aerul refulat asigura incalzirea. Se recomanda prevederea unei
surse suplimentare de energie pentru situatiile in care pompa de caldura nu
satisface in totalitate necesarul de incalzire si apa calda menajera (panouri
solare sau rezistenta electrica, de preferat prima varianta).

panouri solare si pompa de caldura aer/aer: in aceasta situatie, cele doua functii
(incalzire si apa calda menajera) sunt distincte. Pentru apa calda menajera se
folosesc panourile solare care asigura incalzirea apei intr-un boiler iar pentru
incalzire o pompa de caldura aer/aer racordata la sistemul de ventilare cu
recuperare de caldura. Aceasta va transfera caldura reziduala din aerul viciat
direct aerului refulat in casa in loc de a comunica cu boilerul de apa calda
menajera ca in situatia precedenta.

panouri solare si pompa de caldura sol/apa: in aceasta situatie pompa de

caldura va extrage caldura din sol (prin sonde verticale) si o va transfera unui
boiler bivalent alimentat si de panouri solare. Boilerul bivalent va produce apa
calda menajera si agentul termic necesar pentru un sistem de pardoseala
radianta (incalzire in pardoseala). In aceste conditii se dispune de sisteme
separate de incalzire si ventilare. Avantajul sistemului consta in posibilitatea
utilizarii si ca racire pasiva pe perioada estivala a pardoselii radiante.

Indiferent de solutia retinuta, toate conductele de apa calda menajera vor fi izolate
pentru a reduce pierderile de caldura (grosime izolatie: aproximativ jumatate din diametrul
conductei).
Sisteme de racire
In afara variantei de racire pasiva in cazul folosirii sistemului cu pompa de caldura
sol/apa si incalzire in pardoseala, se propune si studierea eficacitatii sistemului bazat pe
tehnica de put canadian care poate fi cuplat la sistemul de ventilare. Avantajul acestui
sistem consta in faptul ca poate fi utilizat si iarna pentru preincalzirea aerului de ventilare.
Solul la 2 metri adncime prezint o temperatur practic constant tot timpul anului,
variaiile fiind ntre 1315C n funcie de sezon, n timp ce temperatura aerului exterior
poate varia de la -15C la +35C n majoritatea regiunilor din ar. Puul canadian
exploateaz aceast temperatur constant: aerul, n loc s fie preluat direct din exterior, va
circula ntr-un canal ngropat, n contact cu solul pentru a avea loc un transfer de cldur.
Principiul de funcionare const astfel n a vehicula aerul n conducte ngropate nainte
de a fi introdus n cldiri: iarna, temperatura solului este mai ridicat dect temperatura
aerului, deci aerul rece este prenclzit n momentul trecerii sale prin conductele ngropate;
vara, temperatura solului este mai cobort dect cea a aerului, de aceast dat aerul este rcit
n momentul trecerii sale prin conductele ngropate; primvara i toamna, sistemul cu pu
canadian prezint mai puin interes deoarece temperatura aerului se apropie de cea de
confort, cuprins ntre 18 i 22C. Sistemul va fi deconectat dac este nevoie prin intermediul
unui by-pass pentru a nu se ajunge la un efect invers n aceste perioade.
Dimensionarea sistemului cu put canadian trebuie corelata cu sistemul de ventilare al
casei. Dimensionarea trebuie sa tina cont de parametrii urmatori: debit de aer necesar,
lungime (de regula intre 4050 m); diametru (de regula 20 cm); viteza de curgere a aerului
(maxim 3 m/s); caracteristici sol (nisipos, argilos, prezenta pinzei de apa freatica care
imbunatateste schimbul de caldura, etc.); adancime (in general este necesara o adancime de
minim 1,5 m).

10