Miriam Dumitru

Cristina Stoica

F.A.I.M.A. Gr. 1531

IMPACTUL ENERGIEI REGENERABILE ASUPRA MEDIULUI

Capitolul 1 - Introducere

Energia regenerabil se refer la forme de energie produse prin transferul energetic al energiei rezultate din procese naturale regenerabile. Astfel, energia luminii solare, a vnturilor, a apelor curgtoare, a proceselor biologice i a cldurii geotermale pot fi captate de ctre oameni utiliznd diferite procedee. Sursele de energie ne-rennoibile includ energia nuclear precum i energia generat prin arderea combustibililor fosili, aa cum ar fi ieiul, crbunele i gazele naturale. Aceste resurse sunt, n chip evident, limitate la existena zcmintelor respective i sunt considerate n general ne-regenerabile. Dintre sursele regenerabile de energie fac parte:

energia eolian energia solar energia apei o energia hidraulic o energia mareelor energia geotermic energie derivata din biomasa: biodiesel, bioetanol, biogaz

Toate aceste forme de energie sunt, in mod tehnic, valorificabile putnd servi la generarea curentului electric, producerea de apa calde, incalzirea spatiilor, etc. Actualmente ele sunt in mod inegal valorificate, dar exista o tendinta certa si concreta care arata ca se investeste insistent in aceasta, relativ noua, ramura energetica.

Criteriile principale care determina perspectivele exploatarii surselor de energie regenerabila sunt:

raspandirea destul de uniforma pe intregul glob si accesul la utilizarea lor al majoritatii tarilor lumii; aflarea surselor de energie regenerabila in apropiere de locul de consum si, ca urmare, lipsa necesitasti de a transporta energia la distante mari; accesul populatiei atat la producerea, cat si la folosirea energiei; majoritatea surselor de energie regenerabila sunt nonpoluante.

Datorita progreselor fantastice din ultimele doua decenii, tehnologiile si instalatiile de producere a energiei electrice si termice din SER pot concura, din punct de vedere economic, cu cele traditionale. Este incontestabil faptul ca, pe viitor, SER vor fi o parte componenta importanta a sistemelor energetice. Investiiile globale anuale n energia regenerabil au crescut n ultimii ani de la 39 de miliarde de dolari n 2005 la 55 de miliarde de dolari n 2006. Pentru anul 2007 investiiile vor atinge un nivel de 100 miliarde dolari. Energia eolian este principala destinaie a fondurilor investite, n condiiile n care capacitatea de energie regenerabil reprezint aproximativ 6 procente din producia total de energie, la scar mondial. n ceea ce privete Romnia, necesarul de investiii pentru producerea de energie regenerabil n perioada 2003 - 2015 este estimat la 2,7 miliarde de euro, potrivit ministrului Mediului i Dezvoltrii Durabile, Attila Korodi. Conform unei directive a Uniunii Europene, statele membre trebuie s amestece treptat combustibilul tradiional utilizat n transport cu biocombustibil, astfel nct, pn n 2010, biodieselul s reprezinte 5,75% din motorina de pe pia, urmnd ca, n 2020, ponderea s creasc la 20%. Pentru ndeplinirea cotei de 3% biodiesel din motorina care este comercializat de la 1 ianuarie 2008 la nivel naional, este nevoie de 90.000 tone de biodiesel, care poate fi acoperit din producia intern, n condiiile n care doar fabrica de biodiesel de la Lehliu a companiei Martifer are o capacitate de 100.000 tone pe an. In Romnia exist circa 30-40 de productori de biodiesel nscrii ca antrepozite fiscale, iar dac acestea ar produce la capacitate maxim Romnia ar putea deveni chiar i exportator de biodiesel. De asemenea, n ceea ce privete amestecul de 4% bioetanol care va trebui amestecat cu benzin ncepnd cu mijlocul anului 2009, productorii de etanol din Romnia trebuie s realizeze anumite investiii pentru a produce bioetanol. Executivul roman a aprobat n luna mai 2007 calendarul privind introducerea pe pia amestecul de biocarburani i carburani convenionali derivate ale uleiurilor minerale. Astfel, operatorii economici au introdus de la data de 1 iulie 2007 - motorina cu un coninut de biocarburant de minimum 2% n volum, urmnd ca de la 1 ianuarie 2008 s intre pe pia motorina cu un coninut de biocarburant de minimum 3% n volum, de la 1 iulie 2008 - motorina cu un coninut de biocarburant de minimum 4% n volum i de la 1 iulie 2009 - benzina cu un coninut de biocarburant de minimum 4% n volum. Comercianii de combustibil care nu respect aceste prevederi risc amenzi de la 7500 la 15.000 de lei. 2

Electricitatea generat din surse regenerabile devine din ce n mai disponibil. Prin alegerea unor astfel de surse de energie regenerabila consumatorii pot sustine dezvoltarea unor energii curate care vor reduce impactul asupra mediului asociat generrii energiei conventionale si vor creste independenta energetic. Mai mult, cnd aceste tehnologii pot sa vin n ajutorul consumatorului prin reducerea facturilor pentru diferite utilitti (ap, nclzire) si printr-un timp de amortizare scurt n cazul sistemelor de nclzire a apei menajere, instalarea unor panouri solare devine o investitie extrem de rentabil n cazul consumatorilor casnici, a hotelurilor, spitalelor Astfel, s-a pornit la nivel global o adevrat curs pentru valorificarea beneficiilor energiei regenerabile motivat n principal de degradarea mediului (nclzirea global) i de anticipatele creteri de preturi pentru resursele de crbune, petrol i gaze aflate n continua scdere. n viitorul apropiat industria energiei regenerabile va fi cea mai important i performant ramur economic. Ce alimenteaza interesul global pentru producerea energiei regenerabile? combustibililor fosili (petrol, crbune, gaze) resurselor globale de combustibili fosili gaze (Peste 50% din energia Europei provine din rile aflate n afara Uniunii)

solutii cu un inalt randament.

Capitolul 2 Impactul energiei eoliene asupra mediului

Promovarea utilizrii unor surse regenerabile de energie, ntre care i energia eoliana, constituie unul din obiectivele strategice n domeniul energetic al Guvernului Romniei, fiind prevazute pe termen mediu inte clare pentru atingerea unor obiective semnificative in productia de energie verde. Acest obiective rspund ctorva scopuri: - alinierea la tendinele mondiale i n special a celor europene de diversificare a surselor de energie; - contribuia la creterea pe termen mediu a independenei energetice a rii; - reducerea i pe aceast cale a emisiilor de poluani ai industriei energetice romneti, ca o component a contribuiei Romniei la angajamentul luat n aplicarea protocolului de la Kyoto. Producerea energiei electrice din vnt (energie eoliana) este o tehnologie energetic relativ tnr, dar care se apropie de maturitatea utilizrii comerciale. De mentionat ca deceniul al 8-lea al secolului trecut reprezinta momentul abordrii moderne a unor soluii de conversie cunoscute de mii de ani (vezi morile de vnt de pompat ap din antichitate sau morile olandeze din evul mediu) Evoluia tehnologic a fost spectaculoas, cu toate cutrile de soluii inerente: dac acum 25 -30 ani se abordau diverse tipuri de turbine, iar puterea unitar a acestora nu depea 300 KW, acum pentru industria energetic se utilizeaz numai turbine cu ax orizontal (cu 2 sau 3 pale), puterea unitar pentru echipamente comerciale a ajuns la peste 5000 KW. Deoarece deocamdat nu exist o experien specific naional pentru centrale eoliene mari (de zeci sau sute de turbine ntr-un parc), trebuie s se apeleze la experiena extern att pentru tehnologie ct i pentru aprecierea impactului de mediu. Pentru aceasta vom folosi cunotinele acumulate deja n rile Uniunii Europene, unde la finele anului 2005 erau instalate centrale eoliene cu o impresionant putere de peste 48.000

Folosirea energiei eoliene va mai ajuta acum la prevenirea incalzirii globale? Da! Dioxidul de carbon (CO2) este cel mai important dintre poluantii incalzirii globale, care schimba clima noastra. Potrivit expertilor, pentru a evita niveluri periculoase de incalzire, trebuie sa ne reducem emisiile de CO2 de 80-90 la suta pana in 2050. Asta inseamna trecerea la formele de productie de energie care nu produc CO2. Energia eoliana este o forma curata, regenerabila de energie, care in timpul operatiunii nu 4

produce dioxid de carbon. In timp ce unele dintre aceste emisii de gaze vor avea loc in proiectarea, fabricarea, transportul si montajul de turbine eoliene, electricitatea suficienta este generata de o ferma eoliana in termen de cateva luni pentru a compensa in totalitate aceste emisii de fabricatie. Cand fermele eoliene sunt dezmembrate (de obicei, dupa 20-25 de ani de functionare) ele nu lasa nici o mostenire de poluare pentru generatiile din viitor. Avand in vedere amploarea necesara reducerii de CO2, energia eoliana este cea mai dezvoltata tehnologie de energie regenerabila si care se construieste cel mai rapid - este cea mai buna tehnologie de regenerabile pentru care ofera reduceri ale emisiilor de carbon pe o scara larga, mai repede.

Ne foloseste mai multa energie eoliana pentru a reduce costurile cu ingrijirea sanatatii? Da! In anul 2000, Scoala Publica de Sanatate Harvard a analizat efectele asupra sanatatii umane de la doua centrale electrice cu combustibili fosili din Massachusetts. Se estimeaza care a fost poluarea aerului din instalatiile de cauza: 1159 decese premature 7100 vizite in camera de urgenta atacuri de astm - 4330 in fiecare an.

Inlocuirea cat mai mult din aceasta energie electrica cu energie eoliana ar diminua asociat in mod clar costurile de ingrijire a sanatatii.

Cum polueaza industria eoliana? Cum emite industria eoliana emisii de gaze cu efect de sera datorita folisirii combustibilului in intreg cilcul (inclusiv fabricarea de echipamente, constructia de parcuri eoliene)? Cererea de fabricare de turbine eoliene si construirea unor centrale eoliene creeaza emisii mari de dioxid de carbon. Acest lucru este fals. Studiile au descoperit ca chiar si atunci cand aceste operatiuni sunt incluse emisiile de CO2 datorate energiei eoliene sunt destul de mici - de ordinul a 1% din industria carbunelui carbune sau 2% de gaze naturale pe unitatea de energie electrica generata. Sau, cu alte cuvinte, energia eoliana folosind in loc de carbune reduce emisiile de CO2 cu 99% cu ajutorul vantului si in loc de gaze de 98%.

Ce alte impacte are energia eoliana asupra mediului? Centralele electrice eoliene, la fel ca toate tehnologiile de energie, au anumite efecte asupra mediului. Cu toate acestea, spre deosebire de tehnologiile cele mai conventionale (care sunt regionale si chiar impactul global este din cauza emisiilor lor si din cauza importurilor de combustibili), efectele sistemelor de energie eoliana sunt minime si locale. Acest lucru le face mai usor de monitorizat pentru comunitatile locale si, daca este necesar, pentru a le atenua. Impactul local asupra mediului care poate rezulta din dezvoltarea energiei eoliene include: 5

Eroziunea, care poate fi prevenita prin instalarea corecta a centralelor eoliene in peisaj. Eroziunea poate fi un motiv de ingrijorare in anumite habitate, cum ar fi pantele muntilor sau ale dealurilor. Cu toate acestea, practicile standard folosite de ingineria din zonele de schi de pe acelasi tip de teren este adecvata pentru a face fata oricaror probleme de eroziune care ar putea fi datorate construirii unui parc eolian si un drum rutier de serviciu.

Turbinele eoliene ucid pasari si lilieci? Ocazional pasarile se ciocnesc de turbinele eoliene, deoarece pasarile se ciocnesc si de alte structuri inalte cum ar fi cladirile inalte. Studiile detaliate precum si monitorizarea de urmatoarelor constructiii in alte zone de dezvoltare a eolienelor indica faptul ca aceasta este o problema specifica de locatie. De asemenea, impactul global al vantului asupra pasarilor este scazut in comparatie cu alte surse umane legate de mortalitate aviara dupa cum se poate vedea sin din graficul urmator realizat in Statele Unite:

Nu conteaza cat de extensiv se vor dezvolta eolienele in viitor, decesele pasarilor din cauza energiei eoliene este putin probabil sa ajunga mai mare de 1% fata de cele provenite din alte surse umane, cum ar fi cele legate de vanatori, pisici de casa, cladiri, si masini. (Pisicile de casa, de exemplu, se crede ca ucid 1 miliard de pasari anual numai in SUA). Totusi, zonele care sunt frecvent utilizate de pasari pot pune in pericol sau pot ameninta anumite specii de pasari si ar trebui sa fie considerate ca fiind nepotrivite pentru dezvoltarea de capuri eoliene. Industria eoliana trebuie sa fie in legatura directa cu grupuri de mediu, cu autoritatile nationale cat si cu alte parti interesate de a dezvolta metode de masurare si de atenuare a efectului energiei eoliene asupra pasarilor. De asemenea energia eoliana poate avea un impact negativ asupra pasarilor si asupra altor animale salbatice prin fragmentarea habitatelor atat prin instalarea si operarea de turbine eoliene 6

cat si prin drumuri si linii electrice care sunt necesare. Acest lucru a fost semnalat ca fiind o problema in zonele cu intindere neintrerupta a padurilor. Sunt necesare mai multe cercetari pentru a intelege mai bine aceste efecte. Un studiu olandez (ntocmit de Biroul teritorial pentru energia vntului n cooperare cu Fundaia olandez pentru protecia psrilor) estimeaz c anual sunt omorte 1500 psri prin vntoare, 1000 de liniile electrice, 2000 de traficul rutier i numai 20 psri/1000 MW de turbinele eoliene. Rezult c numrul psrilor omorte de maini este de 300 ori mai mare dect numrul psrilor omorte de turbinele de vnt, iar cel al vntorii de 70 ori mai mare. Aceste estimri sunt confirmate de un studiu al Ministerului Mediului din Danemarca, ce conclude c stlpii i liniile de nalt tensiune sunt un pericol mult mai mare pentru psri dect turbinele eoliene, care n rotaie fiind constituie un avertisment vizual i sonor semnificativ pentru psri, acestea evitnd zona. Studiile radar din Tjaeborg vestul Danemarcei unde funciona o turbin de 2 MW, arat c psrile au avut tendina s-i schimbe ruta de zbor cu 100-200 m fa de turbine i trec pe lng sau pe deasupra lor la o distan sigur. Acest comportament a fost observat att ziua ct i noaptea. La Port-la-Nouvelle n sudul Franei, cinci turbine sunt plasate ntr-o important rezervaie de psri, prin care trec mii de psri, inclusiv prdtoare, mai ales n timpul migraiilor. Studiul, ntocmit de Liga Francez pentru Protecia Psrilor a constatat c majoritatea psrilor mai mari zburau n mod deliberat n jurul turbinelor. n cinci ani de exploatare a parcului eolian nu sa raportat la lig nici o pasre rnit sau omort. Aceaste constatri extrem de pozitive nu elimin necesitatea unei analize specifice n fiecare amplasament,care s in cont de faptul c sunt sau nu sunt semnalate psri din specii protejate cu habitat stabil i dac speciile respective pot suferi o extincie prin realizarea parcului eolian,sau dac pasajul psrilor cltoare trece exact pe deasupra ampasamentului propus. n aceste cazuri se impun unele precauii suplimentare cum ar fi creterea distanei dintre turbine, amplasarea lor- n msura posibilului tehnic-sub creasta culmilor (n cazul unor amplasamente pe culmi de dealuri sau asemntoare), iar n cazuri extreme nedemararea execuiei proiectului pn la efectuarea unui studiu concret al organismelor abilitate ale Ministerului Mediului care s determine efectele posibilului impact.Suntem ns convini c aceste concluzii nu pot fi dect pozitive, aa cum s-a ntmplat n toate celelalte ri care au dezvoltat productia din energie eolian. Efectele vizuale care pot fi minimizate prin proiectarea atenta a unei centrale electrice eoliene. Folosind turbine de aceeasi marime si de acelasi tip cat si spatierea uniforma rezultatele intr-un parc eolian va putea satisface cele mai multe preocupari estetice. Simulare pe computer este utila in evaluarea impactului vizual inainte de inceperea constructiei. Sondajele de opinie arata ca majoritatea oamenilor sunt in favoarea energiei eoliene precum si sprijinul pentru centralele eoliene creste de multe ori dupa ce acestea sunt de fapt instalate si opereaza. Notm n primul rnd c ntr-un parc eolian, mai ales dac este situat n teren plat, din considerente de valorificare maximal a energiei eoliene, distana medie dintre dou turbine eoliene este de 6-10 diametre rotorice, ceea ce pentru turbine mari nseamn de la cteva sute de metri la peste un kilometru. Rezult c turbinele de mari dimensiuni vor fi plasate la fel de rar ca stalpii liniilor de nalt tensiune, care apar aproape oriunde n peisajul din jurul nostru, dar cu care ne-am obinuit i pe care nu le mai considerm cu un impact negativ asupra peisajului. 7

Turaia rotoarelor turbinelor mari este foarte lent n jur de 10 rotaii/minut, deci nu provoac i nici nu induce nici un fel de senzaie negativ. Vizual turbinele au design elaborat, atrgtor i sunt vopsite n culori pastelate sau alb (cel mai frecvent). Cel puin la nceputul promovrii parcurilor eoliene industriale n Romnia, apreciem c acestea vor constitui o atracie turistic semnificativ, iar vizitarea parcului cu urcarea in nacela unei turbine poate deveni un punct important de atractie. Ocuparea terenului este minima n arealul amenajat (circa 0,1% din total) ca i n cazul liniilor electrice putndu-se utiliza n continuare terenul pentru agricultur sau punat.

Zgomotul a fost o problema cu unele turbine eoliene contruite la inceputuri, dar a fost eliminata in mare parte problema prin inginerie imbunatatita cat si prin utilizarea adecvata ca distanta fata de resedintele din apropiere. Zgomotul a fost redus aerodinamic prin schimbarea grosimii marginilor palelor. O cantitate mica de zgomot este generata de componentele mecanice ale turbinei. Pentru a pune acest lucru in evidenta, o turbina eoliana la 300 de metri nu este mai zgomotoasa decat o sala de lectura a unei biblioteci. Ca orice echipament industrial i turbinele eoliene produc n funcionare zgomote, datorit sistemelor mecanice n funcionare, a despicrii aerului de palele n rotire sau a trecerii palelor prin dreptul stlpului de susinere, cand se produce o comprimare a aerului. Pentru a nu avea un impact negativ n special n zonele dens populate, sursele de zgomot sunt foarte riguros controlate de fabricanii de turbine i se iau msuri tehnologice speciale pentru fiecare surs. Aa se face c n urma unor msurtori n natur, fabricanii dau garanii ferme asupra limitei superioare a zgomotelor produse de turbina respectiv. Putem afirma ns c turbinele de vnt moderne nu sunt zgomotoase, majoritatea fabricanilor garantnd c la nivelul rotorului turbinei zgomotul (presiunea sunetului) nu depete 100 dB (A), echivalent cu un zgomotul din orice industrie prelucrtoare. n cazul n care vntul bate n direcia unui receptor, nivelul presiunii sunetului la o distan de 40 m de o turbin tipic este de 50-60 dB(A), ceea ce echivaleaz cu nivelul unei conversaii umane obinuite. La 150 m zgomotul scade la 45,5 dB(A), echivalent cu zgomotul normal dintro locuin, iar la distana de peste 300 m zgomotul funcionrii unor turbine se confund cu zgomotul produs de vntul respectiv. Dac vntul bate din direcie contrar, nivelul zgomotului recepionat scade cu circa 10 dB(A). Conform specificului fiecrui amplasament n parte, pentru ca nivelul de zgomot s fie cel acceptat, trebuie avut n vedere pstrarea unei distane suficiente fa de aezrile umane, diverse anexe gospodreti, instituii publice, monumente istorice i de arhitectur, parcuri, scuare, spitale i alte aezminte de interes public. n ce privete vibraiile, acestea sunt nesemnificative pentru mediu. Umbrirea tremuratoare este uneori semnalata ca fiind o problema de vecinii foarte apropiati de proiectele de ferme eoliene. Palele turbinei eoliene in miscare pot arunca o umbra pe o resedinta din apropiere, in functie de perioada anului (modul in care soarele este pe cer) si de ora din zi. Este posibil sa se calculeze foarte precis prin simulare de exemplu, daca o umbra tremuratoare va cadea in fapt pe un anumit loc in apropierea unei ferme eoliene, si cat de multe ore intr-un an se va intampla acest lucru. Prin urmare, ar trebui sa fie usor pentru a determina daca aceasta este o problema potentiala. 8

Va afecta energia eoliana turismul in zona mea? Nu exista nici o dovada ca fermele eoliene reduc turismul eventual dovezi considerabile in sens contrar. De exemplu, la sfarsitul anului 2002, un sondaj facut pe 300 de turisti in regiunea Argyll din Scotia, renumita pentru frumusetea sa, a constatat ca 91% au spus ca prezenta unei ferme eoliene noi "nu ar face nicio diferenta in legatura cu revenirea lor in acel loc." Sondaje similare s-au facut pe turisti in Vermont si Australia si au avut rezultate asemanatoare. In multe zone rurale din SUA s-a observat o crestere in domeniul turismului, dupa instalarea fermelor eoliene iar in Danemarca, lider mondial in privinta procentui national de energie electrica furnizata de vant situatia este aceeasi. Alti indicatori: autoritatile locale decid frecvent instalarea de standuri de informare si semne in apropierea fermelor eoliene pentru turisti; fermele eoliene sunt in mod regulat prezentate pe carti postale, reviste de turism si in pagini Web.

De cat de mult teren este nevoie pentru o centrala eoliana de utilitate industriala? In teren deschis, plan, o instalatie eoliana industriala va necesita aproximativ 24 de hectare pe megawatt de capacitate instalata. Cu toate acestea numai (3 hectare) sau mai putin este de fapt ocupata de turbine, drumuri de acces, precum si alte echipamente restul ramane liber pentru alte utilizari compatibile, cum ar fi agricultura sau dezvoltarea de ferme de animale. In tarile civilizate si dezvoltate energia eoliana ofera proprietarilor de terenuri rurale si agricultorilor cu o sursa suplimentara de venit prin chiria incasata cat alte modalitati de drepturi de autor cu dezvoltatorii de energie eoliana. O instalatie eoliana situata pe un teren deluros va necesita mult mai putin spatiu, mai putin de doua hectare pe megawatt.

Cat de multa apa se foloseste in utilizarea turbinelor eoliene in comparatie cu centralele electrice conventionale? Utilizarea apei poate fi un aspect important in producerea de energie, in special in zonele in care apa este insuficienta, cum centralele electrice conventionale folosesc cantitati mari de apa pentru portiunea de condensare a ciclului termodinamic. Pentru plante de carbune, apa este de asemenea folosit pentru a curata si a combustibilului proces. Potrivit California Energiei Comisia (citata la Paul Gipe lui Energie Eoliana Vine de varsta, John Wiley & Sons, 1995), centralele conventionale de energie consuma urmatoarele sume de apa (prin pierdere prin evaporare, care nu include apa care este recucerit si tratate pentru utilizarea in continuare ):

Consumul de apa pentru functionarea centralelor conventionale Tehnologia Nucleara Carbune Petrol Gaz litri/kWh 2.30 1.90 1.60 0.95

Mici cantitati de apa sunt utilizate pentru a curata turbinele eoliene si anume palele rotorului in climatele aride (in cazul in care precipitatiile nu pastreaza paletele curate). Curatarea paletelor se face pentru a elimina acumularea de praf si de insecte care deformeaza altfel forma aerodinamica si performanta se degradeaza. In mod similar, mici cantitati de apa sunt utilizate pentru a curata fotovoltaicele (panourile solare). Consumul de apa pentru aceste doua tehnologii sunt dupa cum urmeaza: Consumul de apa eolian si solar Tehnologia Eoliana Solara litri/kWh 0.004 0.110

Prin urmare vantul foloseste mai putin de 1/600 mai putina apa pe unitatea de energie electrica produsa fata de industria nucleara, de aproximativ 1/500 mai putin fata de carbune si de aproximativ 1/250 fata de gazele naturale.

Interfereaza un parc eolian cu transmisiile electromagnetice, cum ar fi radio, televiziune, telefon mobil sau alte semnale? In primul rand acest lucru nu este o problema pentru turbinele eoliene moderne de mici dimensiuni (rezidentiale). Materialele folosite pentru a face astfel de masini sunt non-metalice (materiale compozite, plastic, lemn) si turbinele mici sunt prea mici pentru a crea interferente electromagnetice (EMI), prin "taierea sus" a unui semnal.

Un proiect eolian va interfera cu un radar? Da. Un radar este in principiu conceput pentru a filtra obiectelor stationare de cele in miscare prin afisare iar deplasarea palelor turbinei eoliene creaza ecouri radar. Este posibila modificarea unei instalatii radar pentru a elimina aceasta problema, in conformitate cu o firma de consultanta care a studiat aceasta problema, aici se poate vedea acest lucru

10

Capitolul 3 Impactul energiei solare asupra mediului

Energia solar const n radiaii calorice, luminoase, radio sau de alt natur emise de soare. Este practic inepuizabil i reprezint cea mai curat form de energie de pe pmnt; cantitile uriae disponibile stau la baza a aproape tuturor proceselor naturale de pe planet. Energia total capat de scoara terestr este de 720 x 106 TWh/an, disponibilitatea acestei energii depinznd de cilclul zi/ noapte, de latitudinea zonei unde este captat, anotimpuri, nebulozitate. a) Energia solar termic presupune producerea de ap cald menajer i agent pentru nclzire. Producerea energiei electrice prin conversia energiei solare termice prezint randamente sub 15%. Apele de suprafa ale oceanelor n zonele tropicale, natural nclzite de soare reprezint un imens rezervor de energie. Proiectele de extracie a acestei energii termice a mrilor au la baz acionarea unor instalaii termotehnice, care genereaz lucru mecanic ca urmare a diferenei de temperatur dintre cele dou straturi de ap (de suprafa 25 30 C i de adncime 5C). b) Energia solar fotovoltaic se bazeaz pe producerea direct de electricitate prin intermediul celulelor de siliciu. Soarele furnizeaz n medie o putere de 1kW/m2 . Panourile fotovoltaice permit convesia doar a 10 15% din aceast putere, producia de energie electric a unui panou de suprafa unitar variind cu creterea sau scderea intensitii solare: 100kW/m2 i an n Europa de Nord iar n zona mediteranean este mult mai mare. Intensitatea energiei solare n orice punct de pe Pmnt depinde ntr-un mod complicat, dar previzibil, de ziua anului, de or, de latitudinea punctului. Chiar mai mult, cantitatea de energie solar care poate fi absorbit depinde de orientarea obiectului ce o absoarbe. Conversia direct a energiei solare n energie electric bazat pe efectul fotovoltaic constituie unul din mijloacele cele mai atractive de a utiliza energia solar, datorit valorilor ridicate ale puterii specifice produse, siguranei n funcionare i ntreinerii uoare. Utilizri cunoscute sunt ceasurile, radiourile i unele calculatoare de buzunar fotovoltaice. Dezavantajele actuale ale sistemului sunt costul ridicat (vezi anexa nr. 3) i dificultatea de a stoca mari cantiti de energie electric n scopul utilizrii ulterioare, n comparaie cu relativa uurin de a stoca cldur. Celulele solare - celule fotovoltaice, au fost utilizate pn nu demult ca surse de energie doar n aplicaiile spaiale. Pentru aplicaii terestre singurele sisteme de putere, de conversie direct, comercial disponibile, sunt cele bazate pe celule cu siliciu monocristalin i pe celule cu sulfur de cadmiu. Captarea direct a energiei solare presupune mijloace artificiale, numite colectori solari, care sunt proiectai s capteze energia, uneori prin focalizarea direct a razelor solare. Energia, odat captat, este folosit n procese termice, fotoelectrice sau fotovoltaice. n procesele termice, energia solar este folosit pentru a nclzi un gaz sau un lichid, care apoi este nmagazinat sau distribuit. n procesele fotovoltaice, energia solar este transformat direct n 11

energie electric, fr a folosi dispozitive mecanice intermediare. n procesele fotoelectrice, sunt folosite oglinzile sau lentilele care capteaz razele solare ntr-un receptor, unde cldura solar este transferat ntr-un fluid care pune n funciune un sistem de conversie a energiei electrice convenionale. Din punct de vedere al mediului, tehnologia fotovoltaic de producere a electricitii prezint un important avantaj fa de tehnologiile clasice cu combustibili fosili: nu au nici o emisie de CO2 sau de ali poluani n timpul funcionrii. n acelai timp, trebuie ameliorat durata de via a celulelor solare (15 - 20 de ani n prezent), mbuntirea randamentului lor (n prezent acesta fiind de circa 15%), iar pentru ca soluia s devin interesant economic, reducerea costului acestor celule (de 5 ori). Principala problem de mediu pus de sistemele fotovoltaice este legat de utilizarea, n timpul procesului de fabricaie, de compui toxici, cum sunt sulfura de cadmiu i arsenura de galiu. Aceste substane chimice nu sunt biodegradabile, sunt foarte toxice i remanena lor n mediul ambiant poate dura secole; de aceea depozitarea captatorilor scoi din funciune poate prezenta un pericol ecologic major. Acest inconvenient ar putea fi suprimat prin utilizarea de celule fotovoltaice pe baz de siliciu, mai ieftine, mai uor de fabricat i cu un randament mai mare. Care sunt beneficiile de mediu ale energiei solare? Operarea sistemului energetic solar nu genereaza emisii de aer sau de apa si nu produc deseuri periculoase. Nici nu epuizeaza resursele naturale, cum ar fi carbune, petrol, sau gaze naturale si nu provoaca daune mediului prin extractie a resurselor si de transport, sau sa foloseasca cantitati insemnate de apa in timpul functionarii. Energia electrica solara ajuta la reducerea daunelor aduse mediului cauzate de generarea de energie electrica in intreaga lume din alte surse.

12

Capitolul 4 Impactul producerii energiei din biocombustibili asupra mediului

Biomasa vegetal sau biomasa lignocelulozic este alctuit din 26 % lignin, 44 % celuloz i 30 % hemiceluloz. Se utilizeaz de regul deeuri lemnoase care pot fi valorificate ulterior pentru obinerea de biocombustibili. Biomasa, fiind o component a ciclului carbonului n natur, contribuie la absorbia dioxidului de carbon din atmosfer prin procesul de fotosintez. n felul acesta, creterea produciei de biomas la nivel mondial are impact pozitiv asupra mediului nconjurtor prin reducerea gazelor cu efect de ser de pn la 209 milioane tone CO2 echivalent/an. (Gog, 2008) Folosirea biomasei vegetale pentru obinerea prin ardere a energiei ofer o serie de avantaje: 1. Protejarea mediului nconjurtor prin evitarea creterii cantitii de CO2 n atmosfer. Prin folosirea biocombustibililor vegetali, CO2 rmne ntr-un circuit nchis. Plantele iau CO2 din atmosfer n procesul de fotosintez, iar prin arderea biocombustibililor se degaj energie i aceeai cantitate de CO2, care fusese luat iniial din atmosfer, astfel c, n final, nu se provoac nici o cretere a cantitii de CO2 din atmosfer. 2. Un impact ecologic pozitiv l are i faptul c la arderea unor biocombustibili i alte emisii din gazele de ardere sunt n cantitate mai mic dect n gazele de la arderea combustibililor fosili. 3. Biocombustibilii provenii din reziduuri sau din produse secundare ale produciei agricole, cum sunt paiele, cocenii i altele, pot avea i un pre sczut. 4. Unele dintre plantele energetice cultivate sunt nepretenioase n ceea ce privete condiiile de sol i se preteaz bine la lucrrile mecanizate. Biomasa vegetal, reprezentat de plantele oleaginoase, de culturile i deeurile agricole, de biomasa i deeurile lemnoase sau de deeurile industriale i municipale trebuie recoltat, colectat i depozitat, iar apoi necesit anumite tehnologii de conversie pentru a rezulta produii finali. Tehnologiile de conversie pot fi chimice (transesterificare), fizico-chimice (extracie), biochimice (fermentaie) sau termo-chimice (gazificare). Se pot obine n aceste procese i produi secundari care sunt apoi transformai n produi finali. Produii finali sunt combustibili pentru transport (biodiesel, bioetanol), combustibili generatori de cldur i electricitate i compui chimici valoroi (farmaceutici, polimeri). Procesarea biomasei vegetale se poate realiza prin metode termice, biologice sau mecanice. Procesarea termic const n combustia biomasei, piroliz, gazificare, iar cea biologic se face prin fermentaie sau digestie. Produsele obinute sunt bio-uleiul, biogazul, cldura, etanolul i uleiul vegetal. Valorificarea final const n obinerea de compui chimici de interes, cldur, electricitate i combustibili de transport

13

Combustibilii alternativi sunt acele substante chimice obtinute prin utilizarea unor diverse procedee fizico- chimice si biologice in scopul transformarii biomasei vegetale, reprezentate deplante lemnoase si erbacee, deseuri forestiere si agricole precum si a unor reziduri industriale si muicipale, in produse care pot degaja prin combustie o mare cantitate de energie, fara a genera efecte poluante majore. Clasificarea biocombustibililor (a) bioetanolul: etanol extras din biomas i/sau din partea biodegradabil a deeurilor, care poate fi folosit ca biocombustibil; (b) biodiesel: un metil-ester extras din ulei vegetal sau animal, de calitatea dieselului, care poate fi folosit ca biocombustibil; (c) biogas: un combustibil gazos rezultat din biomas i/sau din partea biodegradabil a deeurilor care poate fi purificat la calitatea gazului pur, care poate fi folosit ca biocombustibil sau gaz de lemn; (d) biometanol: dimetilester extras din biomas, pentru a fi folosit ca biocombustibil; (e) biodimetileter: dimetilester extras din biomas, pentru a fi folosit ca biocombustibil; (f) bio-ETBE (etil-tero-butil-ester): ETBE este produs pe baz de bioetanol. Procentul n volum de bio-ETBE socotit ca biocombustibil este de 47 %; (g) bio-MTBE (metil-tero-butil-eter): un combustibil pe baz de biometanol. Procentul n volum de bio-MTBE socotit ca biocombustibil este de 36 %; (h) biocombustibilii sintetici: hidrocarburi sintetice sau amestecuri de hidrocarburi sintetice care au fost extrase din biomas; (i) biohidrogen: hidrogen extras din biomas i/sau din partea biodegradabil a deeurilor, pentru a fi folosit ca biocombustibil; (j) uleiul vegetal pur: ulei produs din plante uleioase prin presare, extracie sau proceduri comparabile, crud sau rafinat, dar nemodificat chimic, atunci cnd este compatibil cu motoarele la care este folosit i cnd este conform cerinelor normelor privind noxele.

Necesitatea biocombustibililor Conform Roman i colab., 2009, biocombustibilii sunt necesari pentru: 1. Securitatea energetic Creterea securitii energetice prin diversificarea resurselor energetice utilizate i limitarea dependenei de resursele energetice de import; Reducerea importurilor de produse petroliere; Lrgirea bazei resurselor energetice prin utilizarea potenialului naional de resurse bioenergetice; Creterea nivelului de eficien a tehnologiilor. 2. Durabilitate mbuntirea eficienei energetice a tehnologiilor de producie i utilizare a biocarburanilor; Utilizarea raional a resurselor de sol ale rii fr a rezulta un impact negativ asupra biodiversitii i sectuirea solurilor bogate n carbon;

14

Reducerea emisiilor cu efect de ser pe ntreg ciclul de producere i utilizare a biocarburanilor (Primul pas a fost semnarea Protocolului de la Kyoto care presupune reducerea emisiei gazelor de ser cu 70%); Utilizarea deeurilor agro-alimentare, municipale i forestiere; Susinerea activitilor de cercetare-dezvoltare, diseminare i transfer tehnologic a rezultatelor cercetrilor aplicabile cu privire la producerea i utilizarea biocarburanilor. 3. Competitivitate Dezvoltarea pieelor concureniale privind carburanii n acord cu impactul de mediu al acestora pe ntreg ciclul de via; Lrgirea gamei de plante energetice cultivate n Romnia n concordan cu condiiile pedoclimatice ale rii; Dezvoltarea tehnologiilor de cultur a plantelor energetice prin maximizarea nivelului produciilor i creterea eficienei energetice; Optimizarea tehnologiilor de producie a biocarburanilor de generaia nti (biomotorinelor i biobenzinelor); Dezvoltarea tehnologiilor de producie a carburanilor de generaia a doua. 4. Dezvoltarea socio-economic a zonelor rurale Utilizarea la ntreaga capacitate a potenialului agricol existent n zonele rurale; Dezvoltarea unor IMM-uri n zonele rurale; Lrgirea pieei produselor agricole (alimentare i nealimentare); Creterea gradului de ocupare a forei de munc disponibil n zonele rurale; Promovarea unei piee a energiei regenerabile va contribui la realizarea obiectivelor revizuite de la Lisabona, printr-o cretere a ocuprii forei de munc i a eforturilor depuse n domeniul activitii de cercetare i de inovare.

Verde nu inseamna neaparat mai bine nici pentru oameni, nici pentru mediu. Biocarburantii vor duce la inrautatirea schimbarilor climatice si vor priva populatiile sarace de mancare, din moment ce fermierii vor converti suprafete de circa 69.000 de kilometri patrati in plantatii, potrivit unui studiu realizat de noua organizatii ecologiste.Suprafata respectiva este egala cu marimea Irlandei Specialistii au realizat un studiu recent in 9 tari europene, prelevand esantioane de biodiesel de la diverse statii de pompare si analizandu-le in laboratoare speciale, pentru a vedea care este compozitia acestor combustibili asa-zis ecologici. Iar rezultatele sunt departe de a fi optimiste. Acestia spun ca majoritatea covarsitoare a biodieselului din statiile europene este realizat din culturi de plante cu un inalt grad de emisii de CO2, cum ar fi soia, ulei de palmier sau rapita singurul avantaj al acestor plante tine de lipsa emisiilor nocive precum noxe, monoxid de carbon sau particule. I Insa studiile atrag atentia asupra efectelor colaterale, cu un efect dezastruos asupra ecosistemului: culturile intensive ale acestor plante duc la o degradare accentuata a solului, iar cererea in crestere inseamna si defrisari masive ale padurilor, pentru a le transforma in teren arabil ceea ce duce la o scadere a capacitatii naturale a biosistemului de a procesa dioxidul de carbon din atmosfera, deci la cresterea efectului de sera. 15

Mai mult, culturile de plante pentru biocombustibili risca sa reduca suprafata culturilor de plante destinate alimentatiei populatiei, deci exista un risc foarte crescut de generare a unei crize alimentare. Nu in ultimul rand, tehnologiile si utilajele agricole folosite inseamna un consum mare de combustibili fosili la ora actuala. Un raport recent arata ca toate mlastinile Malaeziei vor disparea pana la sfarsitul acestui deceniu din cauza ILUC cu consecinte alarmante pentru emisiile de gaze cu efect de sera in cazul in care cresterea productiei de biodiesel nu va fi limitata. Dezbaterea asupra avantajelor biocarburantilor pentru protectia mediului este in plina desfasurare. In timp ce utilizarea lor in transporturi reduce emisiile de bioxid de carbon, folosirea acestora pentru centralele termice individuale este una dintre principalele surse de emisii de bioxid de sulf, care contribuie in mod substantial la deteriorarea calitatii aerului urban, conform raportului Agentiei Europene de Mediu.

16

Cap 5. Impactul energiei geotermale asupa mediului Aspecte generale privind energia geotermal Necesitatea asiguraii unei dezvoltari energetice durabile, concomitent cu protejarea mediului inconjurator a condus, in ultimii 10 15 ani, la intensificarea preocuparilor privind promovarea resurselor regenerabile de energie si a tehnologiilor industriale suport. Politica UE in acest domeniu, exprimata prin Carta Alba si Directiva Europeana 2001/77/CE privind producerea de energie din surse regenerabile, prevede ca, pana in anul 2010, Uniunea Europeana largita sa isi asigure necesarul de energie in proportie de circa 12 % prin valorificarea surselor regenerabile. In acest context, in multe tari europene dezvoltate (Franta, Italia, Germania, Austria), posesoare de resurse geotermale similare cu cele ale Romaniei, preocuparile s-au concretizat prin valorificarea pe plan local/regional, prin conceperea si realizarea unor tehnologii eficiente si durabile, care au condus la o exploatare profitabila, atat in partea de exploatare a resurselor (tehnologii de foraj si de extractie din sondele geotermale), cat si in instalatiile energetice de suprafata. Potentialul energetic geotermal Fluxul termic mediu de cldur dinspre interiorul Pmntului: 58 MW/km2. Fluxul termic: Fluxul termic mediu de cldur pentru Europa: 62 MW/km2 Cantitatea de cldura coninut n interiorul Pmntului este estimat la 126 x 1030 Joule. Acest lucru echivaleaz cu 3.5 x 1025 kWh = 3.5 x 1022 MWh. Dac toat cldura ar fi degajat pe durata unui singur an ar rezulta o putere echivalent de 4 x 1017 MW. Source: 2000 Geothermal Education Office Fig. 1 Potenialul energiei geotermale. Energia geotermala reprezint cldura acumulat n roci i n fluidele ce umplu porii acestora. Energia geotermala este energia termica continuta de materia anorganica din interiorul Pamantului sub forma de caldura sensibila si produsa in cea mai mare parte din descompunerea lenta a substantelor radioactive naturale existente in toate tipurile de roca. Cldura provine din energia care se propag radial de la centru ctre exteriorul Pmntului i este furnizat continuu. Temperatura nalt de la centrul Pmntului se explic prin originea Pmntului, prin existena izotopilor radioactivi de uraniu (U238, U235), thorium (Th232) i potasiu (K40) n Pmnt. Procesul de propagare se desfoar n permanen i se poate spune c energia geotermal este o surs de energie inepuizabil. Energia geotermal este una din alternativele care pot satisface nevoia omului pentru energie, minimiznd impactul asupra mediului. 17

In zona in care, din cauza temperaturii ridicate, rocile se gasesc in stare topita (de magma), caldura se transmite in cea mai mare parte prin convectie datorita miscarii masei topite si prin conductie in proportie mai redusa. In zonele cu temperaturi mai scazute, caracterizate prin faptul ca materia se gaseste in stare solida, caldura se transmite numai prin conductie. Utilizarea resurselor geotermale Utilizarea energiei geotermale depinde de parametrii termici ai resursei. Spre exemplu resursele cu fluide geotermale ce depesc 150C pot fi utilizate la producerea de energie electric, fiind pe deplin justificate tehnic i economic (pragul minim actual pentru producerea de energie electric este de 97C). Sub aceast temperatur, energia geotermal este utilizat n tehnologii de prelucrare direct, majoritatea construite ca sisteme n cascad (vezi figura 3).

Fig. 3: Sistem cascad ce utilizeaz energia geotermal Cu toate c energia geotermal este prezent pe toat suprafaa scoarei terestre, utilizarea ei este posibil doar n anumite condiii: Din considerente economice, sursa geotermal trebuie s fie accesibil prin foraje la adncimi care s nu depeasc n general 3 km. Doar n condiii favorabile aceast adncime poate crete pn la 6 7 km ; Sursa geotermal trebuie s aib un potenial suficient de ridicat (att cantitativ ct i calitativ) pentru a rezulta o exploatare a acesteia n condiii economice avantajoase. Distana pn la care poate fi transportat cldura prin intermediul unui agent termic (ex. apa) este limitat la valori de ordinul kilometrilor. n consecin, consumatorii sunt captivi, ei trebuind s fie amplasai n apropierea sursei geotermale. n Tabelul 1 sunt prezentate posibilitile de utilizare ale surselor geotermale, n funcie de potenialul lor termic.

18

Tabelul 1 : Posibiliti de utilizare a surselor geotermale Tipul de fluid Domeniu de Tip surs aferent sursei utilizare geotermale Producere energie electric De nalt temperatur Ap sau abur ( > 220 C) Utilizare direct Producere energie electric Ap Utilizare direct

Tehnologie Ciclu cu abur Ciclu binar Utilizare direct a agentului termic Schimbtoare de cldur Pompe de cldur Ciclu cu abur Ciclu binar Utilizare direct a agentului termic Schimbtoare de cldur Pompe de cldur Utilizare direct a agentului termic Schimbtoare de cldur Pompe de cldur

De medie temperatur ( 100 - 220 C)

De joas temperatur ( 50 - 100 C)

Ap

Utilizare direct

Pe ansamblu, energia geotermal prezint o serie de avantaje certe : Este o surs local de energie primar care poate reduce importul unor combustibili fosili scumpi (gaz natural, petrol) ; Are un impact pozitiv asupra mediului nconjurtor prin nlocuirea unor combustibili fosili puternic poluani (crbunele) ; Spre deosebire de alte forme de energie regenerabil (solar, eolian) poate fi exploatat n mod continuu, indiferent de condiiile atmosferice ; Reprezint o surs de energie primar sigur care nu necesit instalaii de stocare. Impactul asupra mediului Energia geotermal reprezint o surs sigur i curat de energie. Emisii gazoase: se constat o emisie de CO2 i H2S, dar n cantitti mult mai mici dect cele ntlnite n cazul centralelor electrice pe combustibili fosili (aprox. 5 %). Emisii lichide: n apele geotermale pot fi dizolvate o serie de substane (sruri, arsenic, mercur) care dac ar putea cauza poluarea mediului nconjurtor. Aceast problem este eliminat n momentul n care apa este reinjectat n rezervorul geothermal. Din punct de vedere al coninutului de acizi humici, deversarea apelor geotermale uzate exploatate nu prezint risc pentru mediu, daca apele au un coninut foarte sczut de acizi humici (0.55-1.38 mg/l). Insa in cazul in care continutul den acizi humici este ridicat(2.13-2.61 mg/l) ,davarsarea putnd conduce la apariia unor efecte negative asupra ecosistemelor acvatice. 19

Identificarea fenolului i a unor derivai clorosubstituii (triclorfenolul i pentaclorfenol) n probele de ap geotermal reprezint un factor de risc pentru mediul nconjurtor, deoarece aceti compui chimici reprezint o clas importan de contaminani ai mediului, prezena lor n concentraii mici, de ordinul g/l, avnd efecte severe asupra sntii umane i mediului nconjurtor. Aceti poluani fac parte din cei 11 compui fenolici inclui pe lista poluanilor prioritari n Clear Water Act [US-EPA 2002], respectiv Decizia Comisiei UE 2455/2001/EC. In functie de nivelul hidrocarburilor petroliere din acviferul termal , deversarea acestor ape n mediu nu ridic probleme ,in cazul in care nivelul este foare scazut,in sa in cazul unui continut ridicat dehidrocarburi petroliere al apelor, deversarea acestor ape n emisarii de suprafa poate duce la contaminarea cursurilor de ap receptoare . Analizele efectuate au evideniat faptul c la deversarea apelor geotermale limitele maxim admise sunt de 20 mg/l (la deversarea in emisarii de suprafa - NTPA 001/2005), respectiv 30 mg/l (la deversarea in reelele de canalizare - NTPA 002/2005). Avnd n vedere faptul c aceste ape geotermale sunt folosite ca aget termic pentru nclzirea locuinelor i a preparrii apei calde menajere, a fost investigat posibilitatea contaminrii apei calde menjere cu radionuclizi pe parcursul nclzirii acesteia cu ajutotorul apei geotermale n schimbtoarelor de cldur. n acest sens au fost analizate probe de ap geotermal i menajer la intrarea i ieirea din schimbtoarele de cldur. Datele obinute au evideniat faptul c nivelul de radon i radiu din apa cald menajer nclzit prin intermediul apei geotermale nu sufer modificri semnificative pe parcursul traversrii schimbtoatelor de cldur. Analizele efectuate pe probele de ap prelevate att n amonte ct i n aval de locul de deversare al apelor uzate n emisarii de suprafa nu au indicat modificri semnificative ale concentraiei celor doi radionuclizi.Ca atare din punct de vedere al coninutului de radionuclizi, deversarea apelor geotermale uzate n emisarii de suprafa nu prezint risc pentru mediu.

20

Cap 6. Impactul energiei hidraulice asupra mediului

Energia hidraulica constituie o sursa de energie importanta. Apa acopera o mare parte din suprafata globului pamantesc, formand un invelis continuu denumit oceanul planetar. Din suprafata intregului glob de 510 000 000 km2, oceanul planetar ocupa o suprafata de 361 000 000 km2 - 70,8%. Suprafata pamantului are panta generala in directia marilor si oceanelor. Primele centrale hidroelectrice apar in plin triumf al aburului si al febrei pentru perfectionarea motoarelor cu combustie interna. Ele au fost construite in Marea Britanie (1881) si apoi in SUA (1895). Dupa aceste reusite tarile care care atinsesera un grad suficient de avansat al industrializa 23123s1823x rii si care dispuneau de locuri in care se puteu construi baraje, in special ca alternativa la combustibilii fosili au gasit atractiva constructia de centrale hidroelectrice. Motivele sunt evidente: se elimina folosirea carbunelui, combustibil cu efecte nocive atat asupra sanatatii cat si asupra mediului inconjurator si nu in ultimul rand energia hidro constituie o sursa ieftina de energie. Proliferarea surselor de energie pe seama centralelor hidroelectrice a fost privita, de toate tarile care aveau privilegiul natural de a o putea folosi, ca o parte fundamentala a valului viitorului. In contextul general al acoperirii nevoilor energetice pe glob, sursele hidro nu joaca insa un rol de mare perspectiva. Astfel, pe langa limitarea impusa acestora de factorii fizicogeografici si geologici, mai exista un neajuns deloc neglijabil. Desi apa este o sursa inepuizabila se apreciaza ca toate caderile de apa au o viata relativ scurta, evaluata la circa 400 - 500 ani. Acest proces natural de sedimentare este cu atat mai regratabil cu cat instalatiile hidroelectrice reprezinta cea mai eficienta si cea mai curata sursa de energie cucerita de catre om. Moduri de exploatare a energiei hidraulice Roi hidraulice O roat hidraulic utilizeaz energia rurilor pentru a produce direct lucru mecanic. La debite mici se exploateaz n principal energia potenial a apei. n acest scop se folosesc roi pe care sunt montate cupe, iar aduciunea apei se face n partea de sus a roii, apa umplnd cupele. Greutatea apei din cupe este fora care acioneaz roata. n acest caz cderea corespunde diferenei de nivel ntre punctele n care apa este admis n cupe, respectiv evacuat i este cu att mai mare cu ct diametrul roii este mai mare. La debite mari se exploateaz n principal energia cinetic a apei. n acest scop se folosesc roi pe care sunt montate palete, iar aduciunea apei se face n partea de jos a roii, apa mpingnd paletele. Pentru a avea momente ct mai mari, raza roii trebuie s fie ct mai mare. Adesea, pentru a accelera curgerea apei n dreptul roii, naintea ei se plaseaz un stvilar deversor, care ridic nivelul apei (cderea) i transform energia potenial a acestei cderi n energie cinetic suplimentar, viteza rezultat prin deversare adugndu-se la viteza de curgere normal a rului.

21

Hidrocentrale O hidrocentral utilizeaz amenajri ale rurilor sub form de baraje, n scopul producerii energiei electrice. Potenialul unei exploatri hidroelectrice depinde att de cdere, ct i de debitul de ap disponibil. Cu ct cderea i debitul disponibile sunt mai mari, cu att se poate obine mai mult energie electric. Energia hidraulic este captat cu turbine. Potenialul hidroenergetic al Romniei era amenajat n 1994 n proporie de cca. 40 %. Centrale hidroelectrice aveau o putere instalat de 5,8 GW, reprezentnd circa 40% din puterea instalat n Romnia. Producia efectiv a hidrocentralelor a fost n 1994 de aproape 13 TWh, reprezentnd circa 24 % din totalul energiei electrice produse. Actual puterea instalat depete 6 GW iar producia este de cca. 20 TWh pe an. Cota de energie electric produs pe baz de energie hidraulic este de cca. 22 - 33 %. Microcentrale i picocentrale hidraulice Prin microcentral hidraulic se nelege o hidrocentral cu puterea instalat de 5 - 100 kW, iar o picocentral hidraulic are o putere instalat de 1 - 5 kW. O picocentral poate alimenta un grup de cteva case, iar o microcentral o mic aezare. Centrale mareomotrice O central mareomotric recupereaz energia mareelor. n zonele cu maree, acestea se petrec de dou ori pe zi, producnd ridicarea, respectiv scderea nivelului apei. Exist dou moduri de exploatare a energiei mareelor: Centrale fr baraj, care utilizeaz numai energia cinetic a apei, similar cu modul n care morile de vnt utilizeaz energia eolian. Centrale cu baraj, care exploateaz energia potenial a apei, obinut prin ridicarea nivelului ca urmare a mareei. Deoarece mareea n Marea Neagr este de doar civa centimetri, Romnia nu are potenial pentru astfel de centrale. Instalaii care recupereaz energia valurilor Pentru recuperarea energiei valurilor se pot folosi scheme similare cu cele de la centralele mareomotrice cu baraj, ns, datorit perioadei scurte a valurilor aceste scheme sunt puin eficiente. Impactul asupra mediului

Din punct de vedere ecologic,amenajarile hidroenergetice duc la apatitia a patru ecosistme pe fiecare rau : -amonte de captari -lacul de acumulare -aval de captari pana la restitutia ebitelor turbinate -avan de restitutia debitelor turbinate

22

Schimbrile hidrologice i morfologice conduc i la schimbarea esenial a condiiilor biologice, cele patru ecosisteme fiind sensibil diferite din acest punct de vedere. Prin crearea lacului, condiiile acvatice se schimb radical, flora mai srac,caracteristic rului, este nlocuit de varietatea florei lacustre: alge, macrofite, fitoplancton, completat, uneori, cu o vegetaie luxuriant pe maluri, datorat microclimatului local, cu o umiditate relativ a aerului crescut. Efectele se simt i la distan prin modificarea microclimatului. n perioada de exploatare, variaiile dese de nivel ale lacului determin stresul vegetaieidin zona supus succesiv procesului de inundare - uscare. Prin bararea rului, o ap curgtoare se transform ntr-o ap stagnant i, n acelai timp, se ridic semnificativ nivelul apei, cu consecine importante asupra mediului nconjurtor: - Apare rapid i masiv fenomenul de colmatare, care duce la micorarea seciunii, deci la necesitatea supranlrii digurilor; - Apare eutrofizarea lacului. Betonarea albiilor rurilor este cea mai duntoare msur din toate. Ea nsemn distrugere peisagistic i distrugere biologic, dar i afectarea calitii apei i a capacitii de a rezista polurii, prin diminuarea grav a capacitii de autoepurare. Amenajrile hidroenergetice pot duce la: distrugerea pdurilor de lunc i a zonelor umede, scderea nivelului freatic, care duce chiar la stepizare, scderea capacitii de autoepurare, uniformizarea vitezei de curgere i reducerea oxigenrii apei etc. Prin construcia amenajrii hidroelectrice, pdurile existente n cuveta lacului i pe traseele viitoarelor drumuri de contur sau tehnologice, trebuie defriate, o parte dintre pajiti i puni sunt inundate, zone importante sunt afectate de cariere (n special n cazul soluiei cu baraj de anrocamente), iar n perioada execuiei lucrrilor exist riscul altor defriri necontrolate.
Impactul hirdocentralelor asupra climei

Apariia hidrocendtralelor poate determina unele modificri locale, de obicei minore ale climei, nct este greu de a face diferena ntre impactul specific asociat de prezena masei de ap i climatul complex al regiunii cu fluctuaiile lui normale. Efectele unei acumulri asupra climatului variaz n funcie de dimensiunile ei, topografie i climatul natural. Din punct de vedere topoclimatic lacul imprim caracteristici proprii elementelor i fenomenelor meteorologice, astfel apar: temperaturi mai sczute; umiditate mai ridicat; descendena maselor de aer; efectul crescut al vntului datorit suprafeei plate; ceaa de radiaie i de evaporaie; nebulozitate mai accentuat; precipitaii locale; schimbri n evapotranspiraie Impactul economico-social si cel asupra mediului al amenajarii hidroenergetice difera in functie de tipul zonei afectate. Elementele asupra carora intervin modificari sunt prezentate in tabeul de mai jos:

23

24

25