ETICĂ ȘI INTEGRITATE

ENERGIA REGENERABILĂ
 Energia regenerabilă a devenit un subiect de mare importanță și interes în ultimele decenii, pe
fondul creșterii preocupărilor legate de schimbările climatice, degradarea mediului înconjurător și
dependența excesivă de sursele tradiționale de energie, precum combustibilii fosili. Odată cu epuizarea
resurselor naturale și creșterea cererii de energie, este necesară găsirea unor soluții durabile și eficiente
pentru satisfacerea nevoilor noastre energetice.

Energia regenerabilă, cunoscută și sub denumirea de energie verde sau energie curată, se referă la
energia obținută din surse naturale infinite sau care se pot regenera într-un ritm mai rapid decât este
consumată. Aceasta include surse precum energia solară, energia eoliană, energia hidroelectrică, energia
geotermală și energia biomasică. Spre deosebire de combustibilii fosili, care emit gaze cu efect de seră și
contribuie la încălzirea globală, energia regenerabilă oferă o alternativă sustenabilă și prietenoasă cu
mediul înconjurător.

Există numeroase avantaje asociate cu utilizarea energiei regenerabile. În primul rând, aceasta
este o sursă inepuizabilă de energie, în contrast cu resursele finite de combustibili fosili. De asemenea,
energia regenerabilă reduce emisiile de gaze cu efect de seră, contribuind la limitarea schimbărilor
climatice și a încălzirii globale. Utilizarea energiei regenerabile poate promova, de asemenea,
independența energetică a unei țări, reducând dependența de importurile de combustibili fosili și
fluctuațiile prețurilor acestora.

Pe lângă aceste avantaje, energia regenerabilă oferă și oportunități economice semnificative.

Industria energiei verzi a devenit o sursă importantă de locuri de muncă și de creștere economică.
Investițiile în tehnologii regenerabile, cum ar fi instalațiile solare și eoliene, pot stimula inovația și
dezvoltarea tehnologică. Mai mult decât atât, energia regenerabilă poate aduce beneficii sociale prin
aducerea electricității în zonele rurale izolate și prin reducerea poluării atmosferice în marile orașe.

Cu toate acestea, există și provocări asociate cu energia regenerabilă. Tehnologiile pentru

generarea și stocarea energiei regenerabile sunt în continuă dezvoltare și necesită investiții semnificative
pentru a deveni mai eficiente și mai competitive pe piață. Integrarea surselor regenerabile în rețelele de
distribuție existente poate fi, de asemenea, o provocare tehnică, deoarece energia generată din sursele
regenerabile este variabilă
Idei generaledespre energia regenerabilă:

1. "Energia solară este o soluție durabilă și curată pentru satisfacerea nevoilor energetice. Aceasta
utilizează lumina și căldura provenite de la Soare pentru a genera electricitate și căldură." (6)

Energia solară reprezintă un domeniu în continuă dezvoltare, având potențialul de a oferi o sursă
regenerabilă de energie electrică și termică. Tehnologiile solare, cum ar fi panourile fotovoltaice și
colectoarele solare termice, captează energia radiată de Soare și o transformă în energie utilă pentru
diverse aplicații.

2. "Energia eoliană este una dintre cele mai rapid crescute surse de energie regenerabilă la nivel
mondial. Instalațiile eoliene transformă energia cinetică a vântului în energie electrică." (7)

Turbinele eoliene sunt amplasate în zone cu vânt constant pentru a captura energia cinetică a
acestuia și a o transforma în electricitate. Energia eoliană este considerată o soluție promițătoare pentru
diversificarea mixului energetic și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

3. "Energia hidroelectrică rămâne cea mai mare sursă de energie regenerabilă la nivel global,
reprezentând o proporție semnificativă din producția de electricitate în multe țări." (8)

Energia hidroelectrică utilizează forța apei în mișcare, generată de fluxurile râurilor sau de
căderea apei de la înălțime, pentru a pune în funcțiune turbinele și a produce electricitate. Aceasta oferă o
sursă constantă de energie regenerabilă și contribuie la securitatea energetică a multor țări.

4. "Energia geotermală utilizează căldura din interiorul Pământului pentru producerea de

electricitate și căldură. Aceasta poate fi accesată prin intermediul sondelor geotermale sau a resurselor
geotermale naturale." (9")

Energia geotermală aprovechează căldura naturală din interiorul Pământului pentru a genera
electricitate sau pentru a asigura încălzirea spațiilor. Această resursă regenerabilă este disponibilă pe
termen lung și are potențialul de a oferi o sursă stabilă și constantă de energie curată.
 “Rapid population growth, technological development, industrialization, urbanization and rapid
increases in commercial activities increase the energy demands of developing countries all overthe
world.” (Pag.322 Paragraful 1. (1))

Din aceast studiu înțelegem că energia are o importanță strategică din punct de vedere tehnic,
juridic și economic. Aceasta dovedeste că energia este esențială pentru susținerea proceselor industriale,
transportului și funcționării economiei în general. De asemenea, energia implică aspecte legate de
contracte, reglementări și politici energetice, iar relațiile internaționale sunt influențate de probleme
energetice. Dezvoltarea durabilă a resurselor de energie regenerabilă și implementarea măsurilor de
eficiență energetică pot reduce dependența de importurile de energie și pot spori securitatea aprovizionării
cu energie. De asemenea, tehnologiile noi și inovatoare în domeniul energiei pot aduce beneficii
economice, cum ar fi crearea de noi locuri de muncă și stimularea creșterii economice.

“On the other hand, the trade openness, which is an important macroeconomic variable, has
become a problem with significant disruptive effects on other economic variables. One of the factors
affecting the formation of the trade openness in energy-dependent countries is the import of energy
products. As a result, the energy issue for such countries is prior for dealing with the trade openness
problem. Energy consumption can affect the trade openness indifferent ways.” (pag.323 paragraful 2 (1))

Transportul și logistica implicate în comerțul internațional depind în mare măsură de energia

disponibilă. Importul și exportul de bunuri, precum și producția de materii prime, necesită energie pentru
transport, manipulare și distribuție. O aprovizionare insuficientă cu energie poate afecta negativ
deschiderea comercială prin perturbarea fluxului eficient al bunurilor peste granițe. Pe scurt, consumul de
energie este strâns legat de deschiderea comercială în țările dependente de energie. Energia reprezintă un
factor critic atât în procesul de producție, cât și în facilitarea activităților comerciale. Asigurarea unei
aprovizionări suficiente cu energie este esențială pentru extinderea comerțului prin creșterea operațiunilor
de import și export.

” Non-renewable energy leads to enhance economic growth” (pag.70. paragraful 3 (2))

Aceasta se defineste că utilizarea energiei non-regenerabile, cum ar fi combustibilii fosili, poate

stimula creșterea economică. De exemplu, o industrie dezvoltată în sectorul combustibililor fosili poate
genera locuri de muncă, venituri fiscale și investiții. Prin urmare, se sugerează că politicienii ar trebui să
adopte strategii care să eficientizeze utilizarea energiei non-regenerabile, pentru a maximiza beneficiile
economice.
“Unidirectional long-run contribution of renewable energy on economic growth” (pag.70. paragraful4 (2))

Acest aspect indică faptul că energia regenerabilă are un impact pozitiv asupra creșterii
economice pe termen lung. Investițiile în energii regenerabile, cum ar fi energia solară sau cea eoliană,
pot genera locuri de muncă în industria energiei regenerabile și pot spori competitivitatea economică. Prin
urmare, se sugerează că țara în cauză ar trebui să-și extindă investițiile în energia regenerabilă pentru a
crește ponderea utilizării acestor surse de energie și a răspunde cererii tot mai mari de energie în contextul
creșterii economice.

Impactul asupra emisiilor de gaze cu efect de seră: În anul 2002, clădirile au contribuit cu
aproximativ 33% la emisiile globale de gaze cu efect de seră din cauza consumului lor de energie. În
Uniunea Europeană, clădirile rezidențiale și comerciale consumă aproximativ 40% din energia totală
produsă și contribuie cu 36% la emisiile de CO2. Aceste date arata cresterea necontrolata a consmului de
resurse. Ca solutie pentru aceste noi cresteri, putem discuta despre adoptarea de noi legi si noi programe
prin care populatia sa fie indemnata spre utilizarea resurselor regenerabile.

Cerințele de răcire și încălzire: O parte semnificativă a consumului de energie în clădiri (între

40% și 80%) este atribuită nevoilor de răcire și încălzire. Acest aspect subliniază importanța abordării
eficienței energetice în sistemele HVAC pentru a reduce consumul de energie și emisiile asociate. O noua
tendinta in cladirile din fondul construit, este reabilitarea termofizica cu impact important asupra
necesitatii incalzirii si racirii spatiilor inches, acestea necesitand valori mai mici ai indicilor termici. (pag.
360 paragraful 2 (3).

“It is clear that our energy systems are now changing the earth's climate, and with it many of the
natural systems on which humanity depends. Food production, water supplies, forest products industries,
and fisheries will all be at risk if global warming continues to accelerate during the next several decades.
Scientists predictthat the earth will warm between 1.5-4.5 degrees Celsius by 2040. “
(pag.14 paragraful 1 (4)

Dezvoltarea unui sistem energetic sustenabil și limitarea utilizării combustibililor fosili este
fezabilă, dar există obstacole în politica energetică și nu există garanția că aceste schimbări vor avea loc.
Textul evidențiază faptul că politica energetică poate fi complicată și plină de stimulente contradictorii,
cum ar fi subvențiile acordate industriei cărbunelui, în timp ce se plătesc sume mari pentru combaterea
poluării generate de arderea cărbunelui. Cu toate acestea, autorul menționează că schimbarea este posibilă
și prezintă exemple de măsuri care au condus la îmbunătățiri în eficiența energetică, cum ar fi
dereglementarea prețurilor petrolului și gazului natural în Statele Unite și programele guvernamentale de
izolare termică a locuințelor în Canada și Suedia.

“The problem with nuclear power is that over the past 40 years it has absorbed the vast
preponderance of government energy investments and diverted political attention from the real choices at
hand. Nuclear power does provide about 15% of the world's electricity, and could in theory be used to
replace coal-fired power plants and reduce carbon and other emissions. But this is not a practical
response.” (pag 14. Paragraful 4. Coloana II (4))

Este evidentiat facptul ca sistemele noastre de energie au un impact semnificativ asupra

climatului Pământului și a sistemelor naturale de care depinde umanitatea. Se subliniază faptul că, în
cazul în care încălzirea globală va continua să accelereze în următoarele decenii, producția de alimente,
resursele de apă, industriile de produse forestiere și pescuitul vor fi în pericol. Cercetătorii prezic că
temperatura Pământului va crește între 1,5 și 4,5 grade Celsius până în 2040. Aceasta sugerează că
schimbările climatice reprezintă o amenințare serioasă pentru mediul înconjurător și pentru
sustenabilitatea resurselor naturale de care depindem. Este necesară o acțiune urgentă pentru a reduce
emisiile de gaze cu efect de seră și a dezvolta sisteme de energie mai durabile și mai prietenoase cu
mediul.

Această afirmație subliniază faptul că înlocuirea tuturor centralelor pe cărbune cu centrale

nucleare până în anul 2025 ar necesita o construcție intensivă și rapidă a unui număr mare de centrale
nucleare. Pentru a realiza acest lucru, ar trebui să fie construită cel puțin o centrală nucleară la fiecare
două zile și jumătate în următorii 30 de ani. În consecință, cresterea cu pana la 18 ori mai multe centrale
nucleare nu va fi o solutie. Această creștere semnificativă a capacității nucleare ar putea contribui la
încetinirea ratei schimbărilor climatice, dar doar cu 20-30%. Cu toate acestea, afirmația subliniază că
aceasta nu ar fi o soluție practică sau eficientă pentru a înlocui complet centralele pe cărbune.

“There axe a number of major reasons for the heightened interest in renewable energy resources
in recent years.” (pag. 529. Paragraful 4. (5))

Efectul de seră se referă la fenomenul prin care anumite gaze prezente în atmosferă, cum ar fi
dioxidul de carbon (CO2) și metanul (CH4), permit pătrunderea radiației solare în atmosferă, dar
împiedică scăparea acesteia înapoi în spațiul cosmic. Acest fenomen este esențial pentru menținerea
temperaturii medii a Pământului, cunoscută sub numele de efect de seră natural. Cu toate acestea,
activitățile umane, în special arderea combustibililor fosili precum cărbunele, petrolul și gazele naturale,
au dus la creșterea concentrației de gaze cu efect de seră în atmosferă. Acest lucru a dus la intensificarea
efectului de seră și la creșterea temperaturii globale, ceea ce are consecințe semnificative asupra mediului
și vieții pe Pământ.

Resursele de combustibili fosili, cum ar fi cărbunele, petrolul și gazele naturale, sunt limitate și
nu pot fi înlocuite odată ce acestea sunt epuizate. Întrucât cererea globală de energie continuă să crească,
există o îngrijorare că rezervele de combustibili fosili vor fi epuizate în viitorul relativ apropiat. De
asemenea, există diferențe semnificative în distribuția resurselor de combustibili fosili în întreaga lume.
Unele țări sunt bogate în aceste resurse și au dependență semnificativă de exporturile de combustibili
fosili, în timp ce altele au resurse limitate sau deloc. Aceasta creează o dependență asimetrică și poate
duce la instabilitate economică și politică.

Există aproximativ un miliard de oameni în întreaga lume care nu au acces la surse centralizate de
energie electrică și aproape două miliarde de oameni care nu au acces la electricitate deloc. Aceste
comunități se confruntă cu numeroase provocări în ceea ce privește dezvoltarea socio-economică,
sănătatea, educația și calitatea vieții în general. Utilizarea surselor locale de energie regenerabilă
reprezintă o modalitate importantă prin care comunitățile fără acces la surse centralizate de energie
electrică pot beneficia de o mai bună calitate a vieții și pot se dezvolta într-un mod sustenabil.

Concluzii:

Dezvoltarea durabilă a resurselor de energie regenerabilă este esențială pentru a proteja mediul
înconjurător și a reduce impactul negativ al consumului de energie asupra climei și ecosistemelor. Politica
energetică și deciziile luate în domeniul energiei pot avea consecințe etice semnificative, deoarece acestea
pot afecta resursele naturale, drepturile oamenilor și relațiile internaționale. Integritatea în sectorul
energetic implică adoptarea unor practici transparente și responsabile în exploatarea și distribuția
resurselor energetice, evitând corupția și influența nefavorabilă asupra deciziilor politice. Eficiența
energetică și reducerea consumului de energie pot contribui la conservarea resurselor și la protejarea
mediului înconjurător, fiind considerate acțiuni etice și responsabile din punct de vedere social. Accesul
universal și echitabil la energie electrică și alte surse de energie este un aspect etic important, deoarece
energia joacă un rol crucial în îmbunătățirea calității vieții și dezvoltarea socio-economică a
comunităților. Promovarea energiei curate și a tehnologiilor inovatoare în domeniul energiei poate aduce
beneficii economice și sociale, dar trebuie să fie gestionată într-un mod etic, asigurându-se că aceste
schimbări nu au efecte adverse asupra anumitor grupuri sociale sau comunități. Cooperarea internațională
și dezvoltarea unor politici energetice globale și etice sunt esențiale pentru a aborda problemele energetice
și climatice la nivel global, asigurându-se că toate țările beneficiază în mod echitabil și sustenabil de
resursele energetice.
Bibiliografie:

1. The relationship between renewable energy consumption and tradeopenness: New evidence from
emerging economies (2018) - Feyyaz Zeren
2. The relationship amongst energy consumption (renewable and nonrenewable), and GDP in
Algeria (University of Chartage, Faculty of Economic Sciences and Management of Nabeul,
Street Hammamet, Mrezgua, Nabeul 8000, Tunisia) (2016) - Fethi Amri
3. District cooling system via renewable energy sources: A review (2018) - Abrar Inayat
4. A Sustainable Energy Future (Journal of Fusion Energy, Vol. 10, No.1,1991) - Christopher Flavin
5. CURRENT STATE AND OUTLOOK FOR THE USE OF RENEWABLE ENERGY SOURCES
(Atomic Energy, Vol. 81, No. 2. 1996 ) - B. M. Berkovskii and A. A. Mikhalevich
6. Renewables 2019 Global Status Report Executive Summary (ren21.net)
7. Global Wind Energy Council, "Global Wind Report 2020” Global Offshore Wind Report 2020 -
Global Wind Energy Council (gwec.net)
8. International Hydropower Association, "2020 Hydropower Status Report" 2020 Hydropower
Status Report
9. United States Geological Survey, "Geothermal Energy—Clean Power from the Earth's Heat"
Geothermal energy: clean power from the Earth's heat | U.S. Geological Survey (usgs.gov)