Energii regenerabile în horticultura

Considerații generale privind energiile regenerabile

Energia este vitală pentru viața de pe Terra, sub cele două aspecte fundamentale ale sale:
cantitate și calitate. Producția agricolă nu poate fi concepută fără energie, ea fiind atât un
consumator, cât și un producător de energie (singurul domeniu economic !). Ca atare, trebuie
analizat cu atenție orice plan strategic, la nivel local, regional, național, al UE și mondial.
Sursele mondiale de energie pot fi clasificate în trei mari categorii:
 surse fosile (cărbune, țiței, gaz natural);
 energia nucleară;
 resurse regenerabile.
Sursele regenerabile de energie (SER) sunt generatoare de energie din resurse nefosile și
nenucleare, care se pot reface în decursul vieții umane, putând astfel fi considerate ca inepuizabile.
Utilizarea surselor regenerabile de energie (SER) contribuie la atenuarea efectelor negative
a schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, la realizarea unei
dezvoltări durabile, la protecția mediului și la îmbunătățirea sănătății cetățenilor.
Mai mult, energia din surse regenerabile se dovedește a fi un factor determinant pentru
creșterea economică incluzivă, pentru crearea de locuri de muncă și pentru consolidarea securității
energetice în întreaga Europă.1
Conferința mondială asupra mediului de la Rio de Janeiro din 1992 a acordat o atenție
deosebită stabilirii unui echilibru între creșterea economică, protecția mediului și găsirea de
resurse alternative.
În 2019 creșterea emisiilor de carbon, la nivel mondial, datorată consu-mului energetic a
scăzut la 0,5 %, față de media ultimilor 10 ani de la 1,1 %/an (2,1 %/an în 2018).2
Acordul de la Paris în domeniul schimbărilor climatice este cel dintâi acord global cu forță
juridică obligatorie fiind semnat la 22 aprilie 2016 și ratificat de către Uniunea Europeană la 5
octombrie 2016. El reglementează măsurile de reducere a emisiilor de CO2 începând cu anul 2020.3
În acest context, energia din resurse regenerabile a avut cea mai rapidă creștere în ultimii
ani (jumătate din creșterea totală mondială, 3.2 EJ), ponderea sa de 4 % în 2019 având potențialul
de a ajunge la 15 % în 2040.4
În UE consumul final energetic a scăzut la 989,46 milioane toe în 2018 față de 1023,6
milioane toe în 2010; în aceeași perioadă în România acesta a crescut la 23,53 milioane toe față de
22,7 milioane toe.5
Din analiza ponderii diferitelor surse energetice (fig. 7.1) se remarcă faptul că energiile
neregenerabile sunt dominante, dar și creșterea ponderii celor regene-rabile arată pașii importanți
făcuți pentru atingerea ambițiosului obiectiv de economie zero carbon în 2050.

1
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/DOC/?uri=CELEX:52016PC0767 R%2801%29&from=RO
2
https://www.bp.com/en/global/corporate/energy-economics/statistical-review-of-world-energy.html
3
Poate că nu este întâmplător că cel mai mare poluator mondial din ultima sută de ani, SUA, a refuzat să-l ratifice !
4
https://www.bp.com/en/global/corporate/what-we-do/alternative-enegy.html
5
EUROSTAT
 Fig. 7.1 Ponderea diferitelor surse energetice în UE (2018)6

Sub presiunea măsurilor luate la nivelul uniunii emisiile de CO2 au scăzut la 3893,1.106 t
în 2018 față de 4911,6. 106 t în 1990. În România scăderea a fost semnificativă, de la 248,8. 106 t
CO2 în 1990 la 116,5.106 t CO2 în 2018.7
Analizând structura emisiilor poluante în UE (fig. 7.2) vedem că industria energetică este
cel mai mare poluator (31 %) alături de transporturi (20 %). Ca urmare este total incorect de a
spune că energia electrică este mai puțin poluantă decât cea furnizată de către bioenergie dacă nu
considerăm complet întregul lanț de producere și utilizare.
În acest context creșterea ponderii resurselor energetice regenerabile este un obiectiv
fundamental pentru reducerea emisiilor poluante UE promovând activ tranziția Europei către o
societate cu emisii scăzute de CO2 și un mediu curat prin susținerea investițiilor într-un viitor
energetic durabil pentru Europa.8
Directiva 2009/28/CE a dat cadrul de reglementare pentru promovarea utilizării energiei
din surse regenerabile, stabilind obiectivele naționale obligatorii privind ponderea energiei din
surse regenerabile de energie în consumul de energie și în sectorul transporturilor, obiective ce
trebuiau îndeplinite până în 2020.

6
Bioenergy Europe Statistical Report 2018
7
https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/pdfscache/1180.pdf
8
https://europa.eu/european-union/topics/energy_ro
 Fig. 7.2 Ponderea diferitelor surse de poluare în UE9

Ponderea energiilor din surse regenerabile (SER) în cadrul UE a crescut continuu între
2004 și 2018, de la 9,6 % la 18,88 %.10 Ținta pentru 2020 este de 20 % și de 32 % pentru
2030. În mod evident sunt diferențe destul de mari între statele componente astfel, dacă în Suedia
ponderea SER este de 54,6 %, în Finlanda 41,2 % și în Letonia 40,3 %, în Țările de Jos (Olanda)
ponderea ER este de numai 7,4 % (ultimul loc în UE11), în Malta 8,0 % și Luxemburg 9,1 %.12 În
România ponderea SER este de 23,875 %.
Toate aceste progrese date de creșterea ponderii SER și reducerea emisiilor poluante
pregătesc neutralitatea impactului climatic în Europa.13
Pactul verde European este foaia de parcurs a UE pentru a ajunge la o economie durabilă
transformând provocările legate de schimbările climatice și de mediu în oportunități (în toate
domeniile de politici comunitare) și asigurând o tranziția justă, echitabilă și incluzivă pentru toți
europenii.14
La început de mileniu, în condițiile schimbărilor climatice și al efectelor globalizării, UE a
ajuns la concluzia că are nevoie imperioasă de o nouă strategie de creștere, care să transforme UE
într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și
orientată spre mediu.
Ca atare, principalele căi de acțiune sunt stimularea utilizării eficiente a resurselor prin
trecerea la o economie circulară, mai curată, decuplarea creșterii economice de utilizarea

9
European Environment Agency – State and Outlook
10
Share of energy from renewable sources, EUROSTAT, 2020
11
este foarte curios cum acest stat câștigă majoritatea proiectelor de cercetare ale UE pentru resurse regenerabile în
timp ce sunt pe ultimul loc la punerea în practică.
12
https://ec.europa.eu/eurostat/cache/infographs/energy/bloc-4c.html
13
https://www.iea.org/reports/european-union-2020
14
https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/european-green-deal_ro
resurselor, refacerea biodiversității și reducerea poluării, alături de creșterea eficienței utilizării
energiei și decarbonizarea sectorului ener-getic.
În acest context sunt patru repere programatice fundamentale pentru acest parcurs în fiecare
etapă (2020 și 2030): nivelul emisiilor poluante, ponderea energiilor regenerabile în mixul
energetic, eficiența energetică și interconectarea (fig. 7.3).

-20 % 20 %

Emisii de gaze cu Eficiență

2020 efect de seră
energetică
20 %
10 %
Energii
Interconectare
regenerabile

 -40 %  32,5 %

Emisii de gaze cu Eficiență

2030 efect de seră
 32 % energetică
20 %
Energii
Interconectare
regenerabile

Fig. 7.3 Țintele Pactului verde european 2020 și 203015

În concluziile sale din 23 și 24 octombrie 2014 privind „Cadrul de politici privind clima
și energia pentru 2030”, Consiliul European a subliniat importanța unui grad mai ridicat de
interconectare a pieței interne a energiei și necesitatea unui sprijin suficient pentru a integra
niveluri tot mai mari de energie din surse regenerabile variabile, permițând astfel Uniunii să își
îndeplinească obiectivele ambițioase de lider în tranziția energetică.16
Printre obiectivele fundamentale ale agriculturii 4.0 este și acela al echili-brării balanței
energetice și de mediu al acestui domeniu economic fundamental prin utilizarea energiilor
regenerabile (biomasă, biocarburanți, biogaz, energie solară, energie hidraulică, energie eoliană,
energie geotermală). Ca atare, fermi-erul trebuie să aibă în vedere și acest aspect, din ce în ce mai
important, mai ales având în vedere creșterea continuă a facturii energetice (carburanți + curent
electric + energie termică).
Agricultura și mediul rural, oferă multe oportunități de valorificare efici-entă a resurselor
energetice locale existente în beneficiul unui mediu mai curat.

15
prelucrare după: Georgiadou, Maria (2019) EU Research & Innovation Policy on renewable fuels and bioenergy,
European Technology and Innovation Platform Bioenergy, 9th Stakeholder Plenary Meeting
16
Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea
utilizării energiei din surse regenerabile
 Biomasa ca sursă de energie
Conform definiţiei adoptate de către UE biomasa este "... partea degrada-bilă din
produsele, deşeurile şi reziduurile agricole (de natură vegetală şi animală), silvice şi industriilor
conexe, precum şi fracţiunile degradabile din reziduurile industriale şi municipale ...".
În Uniunea Europeană cca. 5% din consumul final de energie provine din bioenergie.
Previziunile realizate pentru Foaia de parcurs pentru energia rege-nerabilă17 din ianuarie 2007
au sugerat că ar fi de așteptat ca utilizarea biomasei să se dubleze și să contribuie cu aproximativ
jumătate din efortul total depus pentru atingerea obiectivului de 20% pentru energia regenerabilă
în 2020. În principiu, biomasa utilizată la produsecrea de bioenergie poate proveni din orice
materie organică.
În acest context importanța energiei verzi este una de prim rang, biomasa fiind un
"rezervor" inepuzabil de energie și de mediu curat. Biomasa forestieră a fost, încă din zorii
omenirii, principala resursă energetică și rămâne și astăzi una deosebit de importantă. Ea permite
valorificarea superioară a resurselor existente în fiecare regiune.
Acum cinci generaţii (125 de ani) 90 % din necesarul de energie era acoperit de către
lemn.18 Astăzi, din considerente asupra cărora nu insistăm în lucrarea de faţă, situaţia este mult
schimbată. Dintre sursele de energie reînnoibile, biomasa este deosebit de importantă pentru că ea
ar putea fi o importantă sursă de carbon fixat capabilă să se reînnoiască singură, utilizată pentru
reproduce-rea/înlocuirea combustibililor.
Biomasa este, de departe, cea mai importantă resursă de energie reînnoi-bilă în UE
contribuind cu cca. 63,3 % din total. În 2010 silvicultura dădea 48,5 % (80.7 Mtoe) și agricultura
10.6 % (17.6 Mtoe).19
Principalele resurse de biomasă din sistemul agroalimentar sunt: culturile specific
energetice, culturile silvice energetice, subprodusele agricole (paie, coceni, tulpini, dejecții din
zootehnie, etc.), subprodusele silvice, precum și deșe-urile din industria alimentară (fig. 7.4).

17
COM(2006)848.
18
http://www.fao.org/forestry/energy/en/
19
https://www.eubia.org/cms/wiki-biomass/renewable-energy/
Fig. 7.4 Resurse de biomasă și utilizare în UE; Sursa: JRC biomass study
 Analiza structurii biomasei agricole din UE (fig. 7.5) relevă echilibrul existent între
culturile agricole și subprodusele agricole, precum și ponderea semnificativă a cerealelor în acest
context.

Culturi agricole Subproduse agricole

514 Mt 442 Mt

Cereale 55,9 % Cereale 77,6 %

Furaje 26,1 %

Culturi zaharoase și
amidonoase 8,0 %
Legume 1,6 %
Culturi perene 2,3 %
Oleaginoase 6,0 %
Culturi oleaginoase
17,5 %
Culturi zaharoase și
amidonoase 3,5 %
Culturi perene 1,4 %

Fig. 7.5 Structura biomasei agricole (EU – 28)20

20
Camia, A. și colab. (2018) JRC science for policy report
 Subproduse energetice din agricultură

Agricultura oferă o gamă foarte largă de subproduse energetice. Tehnolo-giile culturilor de

câmp, viticulturii, pomiculturii, zootehniei generează subproduse ce reprezintă importante resurse
energetice. În cele ce urmează se vor prezenta modurile de utilizare a unora dintre acestea.

Subproduse de biomasă energetică din viticultură. Printre resursele de biomasă din

agricultură se includ și coardele rezultate în urma tăierilor din plantațiile de viță de vie. Cantitatea
de coarde tăiate depinde de soi, condițiile de vegetație, etc., ea putând fi cuprinsă între 2,5 și 3,5
t/ha. Astfel, potențialul UE-28 de coarde de viță de vie este de 48 Mt/an, fiind cel mai important
reziduu din agricultură.21 Acest potențial care a fost deocamdată foarte puțin utilizat până în
prezent (numai cu puțin peste 2 %), UE făcând importante eforturi pentru a schimba situația22. În
cazul României cantitatea totală de coarde tăiate are un minim de 442875 t/an și un maxim de
620025 t/an, uzual fiind de 442875 t/an.
Conținutul de umiditate a coardelor la recoltare are o valoare cuprinsă între 40 și 45 % și o
putere calorifică superioară de 18.7 MJ/kg (cu puțin mai mică decât cea a subproduselor silvice).
Puterea calorică medie a corzilor de viță de vie este de 10500 kJ/kg (2500 kcal/kg) la o umiditate
de 30 %.
Totodată, este important de menționat că lăsarea corzilor, întregi sau tocate, pe intervalul
dintre rândurile de viță de vie are efecte negative conducând la creșterea pericolului de infestare a
culturii și implicit la creșterea numărului de tratamente fitosanitare necesare.
Schema generală a fluxului tehnologic pentru colectarea, transportul, depozitarea și
prelucrarea biomasei rezultate în urma tăierilor din viticultură este prezentată în figura 7.70.

21
https://ec.europa.eu/agriculture/bioenergy/potential_en
22
inclusiv prin finanțarea multor proiecte de cercetare
 Fig. 7.70 Sistemul logistic de colectare și transport a biomasei
(coarde de viță de vie) în cadrul unei exploatații vitivinicole23

Luând în considerare marea varietate a condițiilor de lucru din exploa-tațiile viticole se

impune aplicarea unui sistem logistic flexibil, ușor adaptabil situațiilor date.
În România, ca număr de exploatații, ponderea este deținută de cele sub 1 hectar (51,01 %)
și cele între 1-5 ha (42 %), care dețin împreună 64,32 % din suprafața cultivată. Exploatațiile care
au o suprafață cuprinsă între 5 și 50 ha, reprezintă 6,99 % din numărul total de exploatații (35,68 %

23
Raport Proiect VINIVITIS, 2019
din suprafața culti-vată), în timp ce cele de peste 50 ha (0,15 % din total exploatații) ocupă 20,46
din suprafața totală viticolă. Totodată, trebuie menționat că în marea majoritate exploatațiile viticole
din țara noastră sunt situate pe terenuri în pantă: < 200.
Liniile tehnologice operaționale ale unui sistem pentru colectarea si trans-port a biomasei
pot fi următoarele:
 coarde tăiate - mașină de tocat - transport tocătură la depozit
 coarde tăiate - presă de balotat - transport baloți la depozit
 greblă mecanică – încărcare manuală – transport coarde

Realizarea unui sistem logistic optim pentru colectarea și transportul biomasei în cadrul
unei exploatații vitivinicole depinde de o serie de factori, cum ar fi:
 dimensiunea exploatației;
 panta terenului;
 direcția de plantare: perpendicular pe panta terenului sau de-a lungul pantei;
 organizarea parcelelor și a drumurilor de legătură;
 cantitatea de coarde rezultată în urma tăierilor;
 ritmul realizării lucrărilor tehnologice;
 destinația finală a biomasei;
 puterea financiară/economică a exploatației/proprietarului;
 contextul economic (regional și național) al exploatației viticole.

În ultimii ani s-au făcut o serie de eforturi la nivelul UE, mai ales în țările cu viticultură
dezvoltată, pentru stabilirea unui sistem logistic adecvat de valorificare a biomasei din viticultură,
dar încă nu s-a atins nivelul dorit. Cele mai importante bariere au fost:
 marea varietate a condițiilor din exploatațiile vini-viticole;
 dimensiunea redusă a multor exploatații și varietatea tehnologiilor de cultură utilizate;
 oferirea de soluții tehnologie cu un preț de cost ridicat.

În figura 7.71 se prezintă sintetic panoplia generală a posibilelor etape tehnologice de

valorificare a biomasei rezultate în urma tăierilor din viticultură, aplicabile în exploatațiile vini-
viticole din România.24
În cele ce urmează se vor prezenta soluțiile considerate de către autor ca fiind optimă pentru
condițiile tehnice și economice din exploatațiile vini-viticole ale României.

24
ibidem
Fig. 7.71 Posibili pași tehnologici de valorificare a biomasei rezultate din tăierea coardelor de viță de vie
 Pentru recoltarea biomasei rezultate în urma tăierilor cu balotare în cadrul exploatației
vitivinicole se folosește un agregat complex (fig. 7.72) care include în componența sa un sistem
dual (stânga-dreapta) de perii rotative cu degete elastice confecționate dintr-un material plastic
special, rezistent mecanic (fig. 7.73), care aduc spre centru coardele tăiate dispuse marginal pe
interval, strângându-le spre centrul intervalului, acestea fiind apoi balotate de către presa tractată.
În acest mod randamentul sistemului de colectare a corzilor este de peste 95%.25
2

Fig. 7.72 Construcția agregatului complex de adunat și balotat coarde de viță de vie
1 – tractor; 2 – ansamblul de perii rotative pentru îngustarea fluxului de material;
3 - presă de balotat; 4 - baloți lăsați pe sol

1 1

2 2

Fig. 7.73 Sistemul dual de perii pentru coardele tăiate

1 - braț de poziționare hidraulic; 2 - perii rotative

25
ibidem
 Cel două perii rotative sunt acționate (independent) de la instalația hidra-ulică a tractorului
și au brațele reglabile pozițional prin intermediul unor cilindrii hidraulici comandați de către
operator.
Procesul de lucru al agregatului complex de colectat coarde sub formă de baloți cuprinde
mai multe faze:
 faza de înaintare a agregatului pe rândul de viță de vie;
 faza de periere cu reducerea lățimii pe care sunt dispuse coardele tăiate;
 faza de alimentare cu coarde a camerei de presiune și realizarea balotului;
 faza descărcare a balotului;
 faza de ieșire de pe rând și intrarea pe rândul următor.

În cele mai multe cazuri se optează pentru utilizarea preselor de baloți cilindrici cu cameră
variabilă, analiza SWOT (tab. 7.4) scoțând în evidență avan-tajele tehnico-funcționale ale acestui
tip de presă26. Aceste prese au sistemul de presare bazat pe valțuri, fapt ce le conferă o mare
siguranță în exploatare având în vedere proprietățile mecanice ale coardelor tăiate. Pentru o
eficiență ridicată coardele trebuie să fie procesate rapid sub formă de baloți cu un grad înalt de
compactare. Valțurile din oțel extrem de rezistente, cu rotație de 282 rot/min au cu profiluri de
transportor activ, astfel încât pot compacta materialul chiar dacă acesta este mai umed, formând
baloți cilindrici fermi, cu păstrarea excelentă a formei. Camera de compactare din oțel echipată cu
opt valțuri garantează realizarea unor baloți cu o densitate ridicată cu un grad înalt de compactare
a miezului, fapt care asigură conservarea integrității acestora (fig. 7.74, c).
La începutul procesului de formare a baloților se realizează miezul, ei având au o mișcare
de rotație din primele momente, fiind deja compactați de la un diametru de 90 cm, apoi devenind
din ce în ce mai mari.
Presiunea de lucru a presei poate fi reglată între 60 și 120 bar suficientă pentru a realizarea
unor baloți de înaltă densitate, perfect compactați și cu forme uniforme (diametrul - 450 mm;
lungimea - 850 mm și greutatea medie de 25 kg).

a. b. c.
Fig. 7.74 Tipuri constructive de prese de balotat
a - presă cu benzi; b -presă cu bare fixate metalice pe un lanț transportor;
c - presă cu cilindri metalici

26
utilizată în agricultură și la alte culturi, folosirea sa oferind un grad amortizare anual mai mare și implicit economii
la costurile de producție
 Față de baloții paralelipipedici cei cilindrici oferă unele avantaje în veri-gile tehnologice
ulterioare: transport, depozitare și manipulare, până la utilizarea lor finală.
Tabelul 7.4
Analiza SWOT pentru sistemele de colectare a biomasei cu prese de balotat
cu cameră fixă pentru baloți cilindrici

Puncte tari Puncte slabe

Presele de balotat cu cameră fixă pentru baloți
cilindrici au cele mai bune performanțe în cazul
biomasei mai uscate.
Se pot realiza baloți de corzi de viță de vie fără
legare rezultând costuri semnificativ mai reduse.
Consum energetic specific mai scăzut decât în
cazul baloților paralelipipedici.
Baloții cilindrici oferă o posibilitate mai bună de
aerare a biomasei depozitate (interspații mai mari
favorizând circulația aerului și reducând riscul de
mucegăire).
Oportunități
Valorificarea superioară a biomasei (subprodus)
din exploatația vini-viticolă.
Îmbunătățirea balanței economice a exploatației.
Reducerea nivelului poluării prin utilizarea
energetică a biomasei disponibile.
Necesarul de spații depozitare este
mai mare pentru baloții cilindrici
față de cei paralelipipedici.
Realizarea baloților fără legare
poate conduce, în unele cazuri, la
destrămarea lor pe parcursul
manipulărilor logistice.
Amenințări
Soluția tehnologică aleasă nu
induce amenințări de mediu sau cu
impact social.

În cazul exploatațiilor de dimensiuni mai mari se folosesc prese specia-lizate pentru

biomasa din viticultură (fig. 7.75), acestea având un sistem de colectare a baloților formați până la
capătul rândului rezultând o importantă economiei de manoperă.
 Fig. 7.75 Presa pentru coarde de
viță de vie – CAEB
(https://caebinternational.it/)

Metoda de deplasare și de întoarcere a agregatelor se alege în funcție de configurația terenului,

mărimea intervalelor din cadrul plantației și harta drumurilor, aplicând metoda drumului cel mai
scurt (fig. 7.75).

Fig. 7.76 Schema de transport a

biomasei recoltate sub formă de baloți

Transportul baloților, realizați de către prese și lăsați pe intervalul dintre rândurile de viță
de vie (cu o lungime medie de 100 m și lățime de 2,2 m), până la drumurile principale se face cu
remorci specializate monoax cu lățime redusă pentru a se încadra în intervalul dintre rânduri (fig.
7.76 și 7.77), încărcarea acestora făcându-se manual.

Fig. 7.77 Remorcă de transport

baloți pe intervalul dintre
rânduri
 În continuare, la capătul rândului, încărcarea baloților în remorca pentru transportul final
se poate face cu ajutorul unui graifăr montat pe tractor.
Transportul baloților la depozit (fig. 7.78) se realizează cu remorci-platformă monoax cu
roți duble, prevăzute cu grilaje anterioare și posterioare adaptate pentru baloți rotunzi. Grilajele
sunt rabatabile spre interior pe durata mersului cu gol, în timp ce la încărcare ele se rabatează spre
exterior, mărindu-se spațiul de încărcare cu 40 de cm pe fiecare parte.
Remorcile pentru baloți au platforme plane de 6 x 2,4 metri cu sarcină utilă de 6 tone, până
la platforme de 12 x 2,4 metri cu sarcină utilă de 15 tone. sunt preferate platformele de 6 x 2,4 m,
deoarece platformele mai mari impun un timp de așteptare mai lung fapt ce anulează avantajul
transportării unei încărcături mai mari.

Fig. 7.78 Remorcă cu autodescărcare pentru baloți

În cazul cei de-a doua variante tehnologice (recoltarea biomasei sub formă de tocătură) se
folosesc tocători semipurtate, cu o lățime de 1,6 m și prevăzută cu un buncăr de cca. 500 kg (fig.
7.79). Rotorul de tocare al mașinii (antrenat de la priza de putere a tractorului prin cardan) are 16
ciocănele și 32 cuțite de diferite forme (fig. 7.80), lungimea tocăturii rezultate fiind de 3÷5 cm.

Fig. 7.79 Tocarea prealabilă a

coardelor și colectarea tocăturii
într-un buncăr (la SCDV Murfatlar)
 Fig. 7.809 Organele active
ale mașinii de tocat coarde

Este important ca aceste mașini să poată fi folosite și la tocarea coardelor balotate la

staționar, într-o anexă a spațiului de depozitare a acestora.
O variantă interesantă27 care câștigă teren tot mai mult în practică este cea recoltării
tocăturii în saci (de fabricație specială) care la umplere sunt încărcați pe platforme de transport
(fig. 7.81).

Fig. 7.81 Recoltarea coardelor cu tocare și însăcuire28

Gama de mașini TRP RT (120 – 145 - 175) este de tip semipurtat fiind cuplată la tractor
prin ridicătorul hidraulic posterior și antrenarea organelor active este făcută de la priza de putere
printr-o transmisie cardanică, opțional, la 500 sau 100 rot/min (fig. 7.80). Dimensiunile de gabarit
a mașinii sunt adaptate la dimensiunile intervalului dintre rândurile de viță de vie: 1450 – 2180
mm.
Lățimea de lucru a gamei de mașini este de 1200 – 1730 mm. Pick-upul frontal (2 fig. 7.82)
asigură colectarea coardelor tăiate evitând includerea ierburilor, pietrelor sau pământului în masa
lor. Pentru reglarea înălțimii de lucru se pot monta role sau roți de copiere a terenului. Transmisia
hidraulică a rotorului pick-upului (Φ = 465 mm) permite reglarea turației și inversarea sensului de
rotație a acestuia.29

27
Patent Nobili
28
TRP RT – Trincia per il recupero di sarmenti di potatura, Nobili
29
ibidem
 Roțile fixe din spate ale mașinii asigură stabilitatea agregatului (importantă având în vedere
că majoritatea plantațiilor sunt amplasate pe terenuri în pantă) și susțin cea mai mare parte a
greutății aferente.
Tocătorul mașinii preia materialul de la pick-up și îl mărunțește cu 16 până la 24 ciocane
montate pe un rotor (Φ = 465 mm), viteza de impact fiind de 64 m/s. El realizează prelucrarea
tăieturilor cu un diametru până la o dimensiune maximă de cm.
Funcție de condițiile de lucru din plantație puterea necesară a tractorului este de 70 – 130
CP (51 – 96 kW).30 Capacitatea de lucru a agregatului este de 0,5 până la 1,0 ha/h.

2
4
3
Fig. 7.82 Construcția mașinii pentru recoltarea coardelor cu tocare și însăcuire31
1 – tractor; 2 – pick-up; 3 – tocător; 4 – sac

Sacii pentru colectarea tocăturii (fig. 7.83) au o construcție specială ce permite transpirarea
biomasei, realizându-se astfel uscarea pe cale naturală. Volu-mul sacilor este de 0,8 m3, putând
transporta 200 .. 400 kg.32

30
ibidem
31
ibidem
32
ibidem
 Fig. 7.83 Construcția sacilor de colectare a tocăturii33
În interiorul sacului de colectare a tocăturii procesul fermentativ al acesteia se oprește până
în a 4-a zi. Prin transpirație umiditatea produsului se reduce cu cca. 1 % pe zi, ajungând astfel de
la 50 % (la recoltare ) la 10 % în mai puțin de o lună, cu condiția ca sacul să fie protejat de
precipitațiile atmosferice.34

Fig. 7.84 Mașina pentru

recoltarea coardelor cu tocare
și însăcuire în lucru

Depozitarea biomasei reziduale recoltate este o problemă deosebit de importantă pe lanțul

producției din biomasă energetică provenită din plantațiile de viță de vie. De aceea ei trebuie să i
se acorde multă atenție fiind o operație tehnologică cu implicații majore asupra pierderilor
calitative și cantitative.35
Depozitul de biomasă (sau complexul de depozitare) trebuie să aibă spații distincte pentru
depozitarea coardelor balotate și a tocăturii de coarde, cât și pentru amplasarea mașinii de tocat
fixe (pentru coardele balotate), a uscătorului de tocătură, a mașinii de brichetat + ambalat și pentru
depozitarea brichetelor până la utilizare sau comercializare (fig. 7.85).36

33
ibidem
34
ibidem
35
Cebrián Cristina și colab. (2017) Effect of post-pruning vine-shoots storage on the evolution of high-value
compounds, Industrial crops and products, Vol. 109, pg. 730-736
36
Raport Proiect VINIVITIS, 2019
Pașii tehnologici în depozitul de biomasă, pe cele două fluxuri sunt urmă-torii:37
 recepția cantitativă și calitativă (baloți de coarde + tocătură)
 depozitarea baloților (termen lung)
Controlul și monitorizarea
 depozitarea tocăturii (termen scurt)
 tocarea coardelor din baloți temperaturii și umidității relative
 uscarea materialului tocat
 brichetarea tocăturii
 recepția cantitativă și calitativă a brichetelor
 depozitarea brichetelor
 utilizare/comercializare

37
ibidem
 Recepția cantitativă și calitativă a biomasei
materie primă

Tocătură
Baloți

Curățire
Depozitare (ex. îndepărtarea pietrelor)

Curățire Depozitare de
scurtă durată
Tocare
Energie termică

Uscare

Brichetare

Recepția cantitativă și calitativă a brichetelor

Depozit brichete

Centrala termică Comercializare

Consum termic intern

Fig. 7.85 Schema sistemului de depozitare și prelucrare a biomasei vini-viticole

 La depozitarea biomasei primul pas este recepția cantitativă și calitativă a acesteia. Din
punct de vedere cantitativ biomasa recoltată (baloți de coarde sau tocătură) se cântărește la punctul
de recepție cu ajutorul unui cântar pod basculă, care este nelipsit din exploatațiile vini-viticole
medii și mari.
Din punct de vedere calitativ este important a se determina umiditatea materialului.
Aceasta se realizează rapid cu umidimetre de laborator cu compen-sare automată a temperaturii
(fig. 7.86), care uzual au ca limită superioară umiditatea de 70 % și cea inferioară de 5 %.
Este important a se determina umiditatea biomasei în vederea stabilirii condițiilor de
depozitare ulterioare pentru a diminua procesul de degradare.

Fig. 7.86 Umidimetru tip BMA-2

pentru biomasă

În cazul celei de-a doua linii tehnologice este deosebit de importantă determinarea gradului
de tocare a coardelor. Acesta se face cu ajutorul unui aparat de sortare dimensională.38 El este
echipat cu un număr (variabil, de obicei cinci) de talere cilindrice, confecționate din oțel inoxidabil
și prevăzute cu orificii calibrate așezate pe verticală în ordinea descrescătoare a diametrului
acestora (fig. 7. 87.a). La partea cea mai de jos se află un taler colector fără orificii. Talere sunt
fixate pe o masă vibratoare cu sistem de comandă pornit-oprit.

a. b.

Fig. 7.87 Schema aparatului de sortare dimensională a tocăturii

a - site (talere) de sortare; b - dispunerea orificiilor pe talere

38
ISO 3310-2. Test sieves, technical requirements and testing; Part 2: test sieves of perforated metal plate. 3rd ed.
(1990)
 Fig. 7.88 Construcția aparatului de
sortare dimensională a tocăturii
(Chip Classifier CC-100)

Înainte de începerea determinării se curăță și cântărește fiecare taler. Materialul (coardele

tocate), cântărit în prealabil este apoi depus pe sita superioară și se pornește masa vibratoare. La
sfârșit se cântărește materialul rămas pe fiecare taler, după care sau prelucrat datele conform
normelor:
 EN 14961-1:2010, Solid biofuels – Fuel specification and classes – Part 1: General
requirements
 EN 15234-1:2011, Solid biofuels – Fuel quality assurance – Part 1: General requirements
CEN/TR 15569:2009 - Solid biofuels - A guide for a quality assurance system
 EN 14588:2010, Solid biofuels - Terminology, definitions and descriptions

Depozitarea biomasei recoltate se face diferențiat: separat depozitarea baloților față de

depozitarea tocăturii (fig. 7.89), fiecare având un mod specific. Această operație tehnologică este
una de o mare importanță, ea influențând major calitatea produsului final.
A. La depozitarea coardelor de viță de vie (biomasă lignocelulozică) apare un fenomen
complex de termogeneză. În interiorul grămezii de biomasă depo-zitată are loc creșterea
temperaturii care are la bază un proces integrat care include fenomenul de respirație a celulelor vii
la care se adaugă oxidarea și hidroliza acidă a componentelor structurale din coardele de viță de
vie.
Creșterea temperaturii în zona inferioară a grămezii de biomasă creează o diferență între
această zonă și cea din exterior apărând astfel migrarea aerului umed și cald spre zonele superioare
sub presiunea generată și pătrunderea aerului din exterior în zonele inferioare.39

39
Kofman, P.D. (2012) Storage of short rotation coppice willow fuel, COFORD Connects
Fig. 7.89 Schema construcției sistemului de depozitare, uscare și brichetare a biomasei vini-viticole 1
- zonă depozitare tocătură; 2 - zonă depozitare baloți; 3 - mașină de tocat corzi; 4 - agregat de manipulare; 5 - buncăr
de recepție a tocăturii; 6 - transportor; 7 - uscător; 8 - transportor material uscat; 9 - mașină de brichetat; 10 brichete;
11 - centrala termică; 12 - depozit bricheți; 13 - centru de management a sistemului; 14, 15 - stații meteo
 Acest fenomen este denumit "efect de horn" (efectul Stack), el conducând la o uscare lentă,
pe cale naturală, a biomasei din anumite zone (fig. 7.90). În același timp însă are loc formarea unor
zone cu umiditate ridicată, care favorizează apariția și dezvoltarea mucegaiurilor.40

Fig. 7.90 Schema efectului Stack (de horn) din grămada de coarde balotate41

Din aceste considerente depozitul de biomasă trebuie echipat cu un sistem de senzori de

măsurare (wireless) pentru temperatură și umiditate care să permită controlul și monitorizarea
acestor parametrii fundamentali ai procesului.
Pentru controlul și monitorizarea întregului proces de depozitare este recomandată
utilizarea senzorilor de temperatură de tip termocuplu; de preferat cupru-constantan, acesta
asigurând o plajă largă de temperaturi: de la -185 la 400 ºC. Teaca senzorilor (Φ 6 mm) trebuie să
fie confecționată dintr-un material rezistent (oțel inoxidabil).
În cazul umidității senzorii capacitivi (ex. HUMICAP-Viasala) dau rezul-tate foarte bune
lucrând în condiții de temperatură pe o plajă extinsă, de la
-40 0C la +120 0C, pentru umidități relative de 0-100 %.
Poziționarea senzorilor de temperatură și umiditate în secțiunea depo-zitului este deosebit
de importantă pentru acurateațea controlului și monitorizării biomasei depozitate (fig. 7.91 și fig.
7.92).
Gestiunea datelor furnizate de senzori se face prin sistemul informatic de managenet și
stocare a datelor din exploatație.

40
Shalini, L. G. (2015)
41
McGowan 2009
 Fig. 7.91 Poziționarea senzorilor
de temperatură și umiditate în
secțiunea transversală a masei
de biomasă
- senzor de temperatură

2 2
m

l/2 l/2

Fig. 7.92 Poziționarea senzorilor de temperatură și umiditate în secțiunea longitudinală a masei

de biomasă

Tabelul 7.5
Poziționarea senzorilor de temperatură în secțiunea transversală a depozitului

Termocuplul Poziția în depozit

T1 La 10 cm de vârful acoperișului
T2 La jumătatea înălțimii depozitului
T3 La 25 cm de baza depozitului
T4 La 25 cm de peretele din dreapta al depozitului
T5 La 25 cm de peretele din stânga al depozitului
 Umiditatea ridicată este un important factor favorizant al autoîncingerii biomasei.
Extragerea umidității din masa de baloți este deosebit de importantă și pentru aceasta depozitul
trebuie echipat cu tuburi de ventilare plasate la partea inferioară pentru insuflarea de aer la
parametrii impuși de rezultatele măsurărilor date de senzori (de obicei aer rece și uscat). Pentru
aceasta trebuie să fie cunoscuți și parametrii aerului exterior, fapt pentru care depozitul trebuie să
fie prevăzut cu două stații meteo (fig. 7.89).
Parametrii aerului insuflat se determină și reglează prin aplicarea diagra-mei Mollier.
Tuburile de ventilare de suprafață, amplasate pe pardoseala depozitului, sunt realizate din
segmente (circulare sau triunghiulare) prevăzute cu orificii perforate (fig. 7.92 și 7.93).

Fig. 7.92 Dispunerea canelelor de ventilare a biomasei

Fig. 7.93 Construcţia canalelor de

suprafaţă pentru ventilarea biomasei
(Tolsma)

Asigurarea circulației aerului prin biomasa depozitată se face cu ajutorul unor ventilațoare
axiale cu acționare și comandă electrică, acestea furnizând debitul de aer necesar la o presiune
optimă. Dimensionarea sistemului de venti-lație se face funcție de dimensiunile (volumul)
depozitului.
În spații închise unde gazele sunt emise și oxigenul este sărăcit, există un risc ridicat de
degradare a biomasei, precum și de aprindere automată a grămezii de stocare. De aceea depozitul
trebuie să fie prevăzut și cu senzori de foc/fum.
B. După recepție tocătura recoltată este depozitată în vrac în spațiul special destinat. Toate
principiile și regulile aplicabile la baloții de coarde sunt aplicabile și în acest caz, cu mențiunea că
tocătura este mai perisabilă decât coardele balo-tate și de aceea se recomandă procesarea sa cât
mai rapidă.
 Fig. 7.94 Depozitul pentru tocătură

Uscarea biomasei din baloți are loc continuu pe parcursul depozitării (uscare pasivă), dar
după tocare trebuie adusă la o umiditate de sub 13 % (ideal sub 10 %). Acest prag de umiditate
asigură un randament energetic al arderii superior42 și totodată o durată ridicată de funcționare a
arzătoarelor.
Tocătura realizată în plantație (depozitată de scurtă durată) este uscată și ea (de la 45 %
la <13 %) înainte de brichetare & peletizare sau utilizare directă.

Sistem de comandă
Energie electrică și control

Biomasă umedă
Uscător pentru
Biomasă uscată
biomasă
Agent de uscare

Agent de uscare uzat Emisii poluante

Fig. 7.95 Schema procesului din uscătorul de biomasă tocată

Reducerea umidității biomasei tocate (fig. 7.95) se poate realiza în uscă-toare de diferite
tipuri constructiv-funcțional, ele putând fi clasificate în trei tipuri fundamentale: cu bandă, rotative
și cu pat fluidizat. Alegerea unui tip sau altuia depinde de cantitatea de biomasă prelucrată, de
condițiile din unitate și de con-ceptul proprietarului.

42
ex. ne consumându-se energie pentru evaporarea apei din material
 Uscătoarele cu bandă sunt cele mai des folosite în cazul unităților ce procesează cantități
mai mici de biomasă (cel caracteristic exploatațiilor viticole), acestea fiind simple din punct de
vedere constructiv, au o mare flexibilitate tehnologică și un nivel minim de noxe emise43.
De obicei ele sunt prevăzute cu o bandă, dar sunt și variante cu mai multe benzi. Aceste
uscătoare sunt echipate cu sisteme de agitare a materialului (de diferite tipuri), fapt ce asigură o
capacitate specifică mare de uscare a materialului. Cantitatea de căldură necesară uscării este
primită de la unitatea termică a exploa-tației viticole (vezi fig. 7.89). Căldura este transmisă
materialului fie direct (prin aer cald sau abur supraîncălzit), fie indirect (printr-un schimbător de
căldură). De obicei aceste uscătoare lucrează cu aer la temperaturi relativ scăzute 70 ÷ 90 0C.
În figura 7.96 se prezintă schema principială a unui uscător cu bandă pentru biomasă, acest
tip având o mare răspândire actualmente.

10

Fig. 7.96 Schema constructivă a unui uscător de biomasă cu bandă (conveior)44

1 – alimentare cu biomasă; 2 – material depus pe banda transportoare (conveior); 3 – agitator; 4
– șnec de evacuare; 5 – sistem de curățare a benzii; 6 – ventilator pentru curățarea benzii; 7 –
ramură întoarcere; 8 – aer proaspăt; 9 – schimbătoare de căndură; 10 – intrare și ieșire agent
termic; 11 – evacuare aer uzat;
12 – rampă spălare bandă
Banda transportoare a uscătorului (fig. 7.97) este fabricată dintr-o împleti-
tură realizată cu fire de fabricate dintr-un material sintetic special și fire de bronz, acestea din urmă
având rolul de a împiedica încărcarea electrostatică. Ea rezistă (termic și mecanic) la temperaturile
de lucru din uscător.

43
emisii volatile organice (EVO)
44
www.ispm-service.com; STELA Drying technology
 Fig. 7.97 Construcția benzii transportoare
a uscătorului
(Perry biomass)

Sistemul de agitare & răvășire a biomasei depuse pe bandă are un rol deosebit de important
în eficiența și calitatea (uniformitatea) procesul uscării. Firma RIELA a dezvoltat un sistem
interesant și eficace (fig. 7.98).

Fig. 7.98 Detaliu al sistemului de agitare a materialului pe transportorul de uscare (exemplu -

RIELA)
Procesul de uscare a biomasei tocate are trei etape: în prima etapă crește temperatura
materialului umed introdus în uscător. În cea de-a doua are loc evaporarea superficială a apei
aderente la material până la punctul de umiditate critică a acestuia, uscarea având loc cu viteză
constantă. În ultima etapă procesul de uscare are loc cu viteză redusă în absența apei aderente pe
suprafața mate-rialului.
Este demn de menționat că se fabrică și uscătoare mobile ce pot fi conec-tate ușor la sursele
de agent termic și energie electrică (fig. 7.99). Ele sunt folosite cu succes de firmele contractoare
ce prestează servicii în unitățile agricole.
 Fig. 7.99 Uscător cu bandă mobil pentru biomasă realizat de către firma RIELA

* * *
Sistemul de valorificare a coardelor din viticultură prezentat este ase-mănător cu cel al
valorificării tăieturilor din pomicultură, gama de mașini utilizată fiind, în cvasitotalitate, identică.
Paiele sunt un alt subprodus cu potențial energetic dat de agricultură, după balotare urmând
același traseu tehnologic cu cel prezenta anterior. Practica a demonstrat însă că paiele de cereale
recoltabile45 pot avea alte destinații mai importante (ex. material de adaos pentru unele prefabricate
speciale în domeniul construcțiilor, în industria hârtiei, etc.). Totodată, sunt mari semne de
întrebare având în vedere barierele existente de mediu și agronomice, precum și distanțele mari de
transport (> 90 km) a unor volume mari de densitate mică. Încă nu s-a făcut o analiză detaliată
(prin bilanțuri energetice, de mediu și financiare) pe întreg ciclul de producție și utilizare care să
confere credibilitate privind sus-tenabilitatea, unitățile energetice realizate (cele mai multe în
Germania) până în prezent fiind susținute de stat. Cu toate acestea, schemele de suport practicate
de unele state din Europa au contribuit la răspândirea sistemelor de peletizare a paielor de cereale.
În schimb tulpinile de cinara, balotate sau tocate, sunt prelucrate în același mod ca și
biomasa recoltată din plantațiile viticole și pomicole. La fel este și cazul biomasei date de cultura
de miscantus.
După uscare tocătura se folosește ca atare, sau se brichetează și peletizea-ză, după caz,
funcție de destinația finală.46
Prin brichetare și peletizare se asigură creșterea densității energetice a biomasei de la 14,65
÷ 16,74 MJ/m3 la peste 25,0 MJ/ m3.47
Brichetarea tocăturii uscate. Brichetele realizate din biomasă agricolă pot fi de diferite
forme (profile) și dimensiuni (fig. 7.100). Din motove comerciale (marketing) sunt preferate
brichetele cilindrice, diametrul lor putând fi de: 50, 60, 65, 70 și 80 mm. Densitatea brichetelor
este de 1 200 ÷ 1 400 kg/m3 ea depinzând de tipul biomasei, dimensiunea particulelor tocate și de
presiunea de formare48.49

45
doar maxim 30 % din total, ținând cont de cerințele agronomice ale culturii
46
CEN /Technical Specification 14961 Solid Biofuels, Terminology, definitions and descriptions
47
Balasubramani, P. și colab. (2016) Biomass briquette manufacturing system model for environment, Journal of
Alloys and Compounds 686
48
ridicată (> 100 MP) , medie (5÷100 MP) sau scăzută (5 MP)
49
http://www.fao.org/3/t0275e/T0275E04.htm
 Fig. 7.100 Forme de brichete din biomasă

Din punct de vedere constructiv-funcțional mașinile de brichetat sunt de două tipuri

principale: cu piston (mecanice și hidraulice) și cu șurub (cilindric sau conic) (fig. 7.101). În
tabelul 7.6 se prezintă principalele caracteristici ale mași-nilor de brichetat biomasă.
Tabelul 7.6
Caracteristicile mașinilor de brichetat50
Tipul presei de brichetat
Specificație Cu piston și Cu piston și
Cu șurub
acționare hidraulicăacționare mecanică
Dimensiunea biomasei 3 ÷ 20 mm 3 ÷ 20 mm 3 ÷ 5 mm
Umiditate cerută 6 ÷ 18 % 10 ÷ 20 % 8 ÷ 12 %

Profilul produsului
Φ 70 mm Φ 70 mm Φ 40, 50 mm
Densitatea produsului, g/cm3 125 800 ÷ 1200 1,0 ÷ 1,3
Capacitatea, kg/h 40 ÷ 60 40 ÷ 50 70 ÷ 80
Energia consumată, kW/h 40 ÷ 60 40 ÷ 50 70 ÷ 80
PLC
da da N/A
(Controler logic programabil)
Nivelul de zgomot, db  70 ~ 85 ~ 80

50
http://www.biofuelmachines.com/Briquetting-Machine.html
 A

E
a.

6 2 F
1 5 A
A

E
b.

5 1 3
6 4
Fig.7.101 Schemele principale ale tipurilor fundamentale de prese
pentru brichetat biomasă51
A – alimentare cu biomasă tocată; E – evacuare brichete;
F – acționare piston (mecanic sau hidraulic);
1 – carcasă; 2 – piston; 3 – șnec de presare; 4 – arbore; 5 – calibru; 6 - brichete

Brichetarea biomasei tocate implică două aspecte fundamentale: compac-tarea sub

presiune a materialului pentru ai reduce volumul și legarea particulelor sale pentru ca produsul
final să-și păstreze forma (dând proprietățile mecanice ale brichetelor). Liantul de legare poate fi
adăugat fie în decursul comprimării, fie rezultat în decursul procesării biomasei din lignină.
Aceasta din urmă fiind soluția ideală (verde) din punct de vedere a protecției mediului la arderea
brichetelor.
Lignina poate fi definită ca polimerul termoplastic, ce începe să se înmoaie la temperaturi
peste 100 0C și devine fluidă la temperaturi mai ridicate. Înmuierea ligninei și răcirea ulterioară a
acesteia în timp ce materialul este încă sub presiune este factorul cheie în brichetarea la înaltă
presiune. Este un proces fizico-chimic legat în mare măsură de temperatura atinsă în decursul
procesului de brichetare și de cantitatea de lignină din materialul original.52
Presele cu piston și acționare mecanică (fig. 7.102) sunt printre cele mai folosite în cazul
prelucrării unei cantități medii sau mici de biomasă. În cazul lor biomasa tocată este presată spre
un calibru conic de către un piston ce primește mișcarea printr-un mecanism bielă-manivelă
acționat de către un motor electric.
Pe măsură ce materialul se deplasează are loc frecarea sa cu carcasa camerei de presare
generându-se căldură. În acest mod, prin efectul combinat al presiunii și frecării are loc creșterea

51
prelucrare după: Christoforou E., Fokaides P.A. (2019) Solid Biomass Pretreatment Processes. în: Advances in
Solid Biofuels. Green Energy and Technology. Springer
52
https://energypedia.info/wiki/Biomass_Briquettes_-_Production
semnificativă a temperaturii biomasei și se topește lignina, fapt ce conduce la legarea particulelor
componente, realizându-se astfel bricheta.53
A

ω
1
3 4

5
2

Fig. 7.102 Construcția unei prese cu piston cu acționare mecanică54

A – alimentare cu biomasă tocată; E – evacuare brichete; ω – viteza unghiulară;
1 – buncăr de alimentare cu melc omogenizator; 2 – cameră de presare;
3 – piston; 4 – volantă; 5 – calibru conic

Procesul de presare este, în acest caz, unul discontinuu generat de fazele mecanismului
bielă-manivelă. Prin forma camerei de presare și a calibrului conic de formare a brichetei presiunea
exercitată asupra materialului este una complexă fiind exercitată atât lateral cât și axial.
În figura 7.103 se prezintă schema constructivă a unei mașini de brichetat cu piston
acționat pe cale hidraulică. La acest tip de mașini energia ajunge la piston este transmisă de la un
motor electric printr-un sistem de hidraulic de înaltă presiune (cu ulei).
Pompa hidraulică a mașinii este acționată de către un motor electric55 cu o putere de 15 kW
și realizează o presiune (controlată automat prin manometru) de la 0 la 320 MP. Uzual presiunea
de lucru la brichetare este de 160 MP, cores-punzătoare pentru atingerea proprietăților fizico-
mecanice impuse.56 Ea acțio-nează asupra pistonului ce, la rândul lui, comprimă biomasa ce este
supusă brichetării. Cursa pistonului este de 310 mm la o viteză de 10 mm/s. La capăt este amplasată
o placă metalică dreptunghiulară (125x105x30 mm).
Capul de presare/extrudare al mașinii este, de obicei, neîncălzit dar poate fi și încălzit.57

53
https://briquettesolution.com/
54
prelucrare după: https://briquettesolution.com/how-does-a-briquette-machine-work-types-and-making-process/
55
trifazat
56
Gürdil, G.A.K., Demirel, B. (2017) Design and construction of a hydraulic briquetting machine for hazelnut husk
agricultura residue, ResearchGate
57
pentru evitarea degradării biomasei limita maximă de încălzire este sub 300 0C
 5 4

8 5
1
9
6
7

3
2
Fig. 7.103 Construcția unei prese de brichetat biomasă58
1 – șasiu, 2 – motor electric; 3 – pompă hidraulică; 4 – piston; 5 – manometru;
6 – alimentare cu biomasă tocată; 7 – ieșire brichete; 8 – nivelmetru;
9 – tijă cătare

Spre deosebire de mașina de brichetat a biomasei tocate cu piston mașina cu șurub (fig.
7.104) realizează procesul de brichetare în mod continuu. Totodată suprafața de frecare dintre
biomasă și metal este mai mare, degajând implicit și o căldură mai mare (turația șurubului fiind
uzual  600 rot/min).
Căldura dezvoltată în decursul procesului tehnologic relaxează fibrele din biomasă care
astfel își înmoaie structura, reducându-se rezistența la brichetare, aceasta având ca rezultat
scăderea consumului specific de energie și o creștere corespunzătoare a ratei de producție, precum
și reducerea uzurii pieselor ce vin în contact.59
Este de menționat faptul că în cazul mașinii de brichetat cu șurub consu-mul specific
energetic mediu este mai mare cu 17 % decât la mașina de brichetat cu piston (60 kWh/t față de
50 kWh/t).60

58
Gürdil, G.A.K., Demirel, B. (2017) Design and construction of a hydraulic briquetting machine for hazelnut husk
agricultura residue, ResearchGate
59
Grover, P.D., Mishra, S.K. (1996) Biomass briquetting: technology and practice, FAO
60
Amanor, I.N. (2014) Design, construction and testing of a briquetting machine, University of science
and technology, Kumasi
 A
E

2 5
4
3
1

Fig. 7.104 Schema constructivă a unei prese de brichetat cu șurub61

A – buncăr de alimentare cu biomasă tocată; E – evacuare brichete
1 – șasiu; 2 – motor electric de acționare (cu sistem de comandă);
3 – șnec de presare; 4 – con/matriță de formare; 5 – canal de evacuare

Multe dintre firmele producătoare de mașini de brichetat oferă întreaga linie tehnologică
de fabricare a brichetelor (fig. 7.105).

3
1

5
4

Fig. 7.105 Sistem integrat de tocare și brichetare a baloților de biomasă62

(30 - 550 kg/h)
1 – transportor baloți; 2 – tocător; 3 – transportor tocătură; 4 – mașină de brichetat; 5 – sac pentru
brichete

61
https://briquettesolution.com/extrusion-briquette-maker/
62
EASYBRIQUETTE, CAEB International srl.
 Presa de brichetare cu role include în construcția sa un buncăr de ali-mentare prevăzut cu
o spirală amestecătoare și două role cilindrice paralele, dispuse orizontal, de formare a brichetei
(fig. 7.106).
A

B
R1 R2

ω ω

E
Fig. 7.106 Principiul funcțional
al mașinii de brichetat biomasă tocată cu rotoare63
A – alimentare cu material; B – buncăr cu melc amestecător; R1, R2 – rotor;
E – evacuare brichete

Cele două role rotative, fabricate din 65Mn sau 9Cr2Mo, sunt poziționate apropiat și
lucrează la aceeași viteză unghiulară, dar în sens invers. Ele au aceleași dimensiuni (lățime și
diametru) și au practicate alveole de formă specială pe suprafața exterioară (fig. 7.107). Când se
rotesc, două alveole situate pe role diferite coincid la intersecția liniei medii și biomasa va fi
presată/formată în acel spațiu, realizându-se bricheta.64

R1

Fig. 7.107 Construcția rolelor de brichetare

(https://briquettesolution.com/roller-briquette-
press-machine/)
R2

Presa cu role are o funcționare continuă, capacitatea de producție a acesteia fiind mai mare
decât alte tipuri de prese. Cu toate acestea, durabilitatea și densitatea brichetelor sunt mai mici.
Brichetarea se face, de obicei, fără adaos de aditivi, deoarece (așa după cum am prezentat
anterior) componentele materialului pot fi activate de forțele mari de presiune pentru a juca rol de

63
https://briquettesolution.com/how-does-a-briquette-machine-work-types-and-making-process/
64
ibidem
lianți naturali. De aceea este important a se cunoaște proprietățile fizice și chimice ale fiecărui tip
de biomasă ce se briche-tează pentru a regla corect parametrii procesului de lucru.
Legarea și densificarea biomasei se face printr-un complex de mecanisme (fig. 7.108)
fiecare având ponderea dată de tipul biomasei și tehnologia utilizată la brichetare.65

Fig. 7.108 Mecanismele de legare a

particulelor de biomasă tocată
a. b.
a – liant foarte vâscos (strat de
absorbție);

d. b – forțe Wan der Vaals (moleculare);

c. c – interblocare (prin forma
geometrică);
d – forțe electrostatice

Dacă se folosesc aditivi, acesta are două scopuri:66

 creșterea puterii calorifice a brichetelor (ex. adăugarea de până la 20
% praf de cărbune, caz în care pot să apară neuniformități în mixtura de formare);
 creșterea forțelor de legătură la presiuni mici de formare a
brichetelor (acesta impunând particule de dimensiuni mici pentru uniformitatea
contactului)
Utilizarea aditivilor este limitată de normele privind emisiile poluante la arderea
brichetelor. Astfel, testele făcute de către ICIA Cluj-Napoca au demonstrat că la fabricarea
brichetelor de lemn se poate adăuga maxim 6 % ulei de rapiță67 pentru a nu se depăși limitele
admisibile de poluare.
Rezistența fizico-mecanică a brichetelor, o caracteristică calitativă impor-tantă, este dată
de durabilitatea lor măsurată prin forțele de forfecare și impact la care trebuie să reziste o brichetă
în decursul manipulării, depozitării și transpor-tului. Ea se măsoară prin indexul Shatter
(ISO 616:1995) ce descrie proprietățile plastice ale unui material supus la solicitări dinamice. În
cadrul acestui test proba este lăsată să cadă de la o înălțime de 1,84 m pe o placă rigidă,
determinându-se apoi procentul de material ce nu trece printr-o sită cu orificii de 12 x 12 mm (fig.
7.109).68
Uzual valoarea indicelui Shatter al brichetelor din biomasă este cuprinsă între 91,17 și 99,8
%69, funcție de tipul și umiditatea biomasei, și tehnologia de fabricare. Totodată, având în vedere

65
Grover, P.D., Mishra, S.K. (1996) Biomass briquetting: technology and practice, FAO Regional Wood Energy
Development Programme in Asia, Bangkok
66
http://briquettemachine.com/the-principle-of-biomass-briquetting-and-bio-briquette-process/
67
pentru creșterea puterii calorifice
68
https://sandtesting.com/product/shatter-index-tester/
69
Gürdil, G.A.K., Demirel, B. (2017) Design and construction of a hydraulic briquetting machine for hazelnut husk
agricultura residue, ResearchGate; Oriabure, E.D. și colab. (2017) Density, Shatter Index and Heating Value of
Briquettes Produced from the Leaves of Terminalia Mentalis and Sawdust of Daniela Oliveri, International Journal
of Pure Agricultural Advances, Vol. 1, No. 1, pg. 38-44
modul de legare a particulelor ce alcătuiesc brichetele dimensiunile acestora influențează valoarea
indicelui Shatter.

Fig. 7.109 Aparat pentru determinarea

indexului Shatter 1

1 – suport; 2 – sistem de fixare a probei;

3 – platou cu sită

Funcție de destinația lor brichetele sunt ambalate (pentru destinație comer-cială) sau nu
(pentru uz intern, în centrala termică proprie a exploatației agricole).

Fig. 7.110 Tipuri de peleți fabricați din biomasă70

Procesul de fabricare a peleților din biomasă (fig. 7.111) este unul ase-mănător cu cel al
brichetelor. Principalele deosebiri sunt date de gradul de mărunțire a biomasei, umiditatea sa
redusă, dimensiunea produsului final rezultat prin extrudare și gradul de compactare.
Există două tipuri principale de prese cu peleți: cu matriță orizontală (tip plan) și cu matriță
verticală (tip inel). Principiul de realizare a peleților este asemănător la cele două tipuri: biomasa
tocată este forțată să intre în matrițe (prevăzute cu canale cilindrice) cu ajutorul unor role (uzual
două, dar pot fi și trei sau chir mai multe) care se deplasează rotindu-se pe suprafața pe care este
distribuită materia primă. Totodată, presele de peletizat pot fi cu matriță fixă și cu matriță rotativă.

70
http://www.gemco-machine.com/How-to-Identify-the-Quality-of-Biomass-Pellets.html
 1 4
6
ω ω

1
ω

a. 5
6 2
3

2
ω 3

ω ω
4
2

b. 1 1 6
5
6
Fig. 7.111 Tipuri constructive de mașini de peletizat biomasă71
a – presă de peletizat cu matriță verticală;
b – presă de peletizat cu matriță orizontală;
1 – matriță; 2 – rotor de presare; 3 – canal de presare; 4 – biomasă presată;
5 – cuțit de segmentare; 6 – peleți

Presiunea este acumulată de către biomasă prin compresia sa pe măsură ce rotoarele se

deplasează perpendicular pe linia centrală a matrițelor pe o traiectorie circulară și rotindu-se în
jurul axei proprii. Astfel, asupra biomasei tocate se exercită un complex de forțe: de frecare
(alunecare și rostogolire), de forfecare, etc., alături de presiunea de comprimare (fig. 7.11272 și
7.113).

71
Schön, C. și colab. (2018) Brennstoffqualität von Holzpellets, 43 Berichte aus dem TFZ
72
Stelte, R. și colab. (2012) Recent Developments in Biomass Pelletization - A Review, Bioresurse
 1
3 3
Fig. 7.112 Schema realizării
peleților din biomasă tocată
PR – presiunea exercitată de role;
2 Px – presiune din canalul matriței;
1 – rolă de presare; 2 – matriță;
3 – biomasă tocată

L Φ

A
1
2

Φp
4
E

Fig. 7.113 Construcția unei prese de peleți cu matriță orizontală73

L – lungimea găurii de formare a peleților; Φ – dimetrul găurii;
Φp – diametrul peletului; A – alimentare cu biomasă; E – evacuare peleți
1 – buncăr de alimentare; 2 – rolă de presare; 3 – arbore; 4 – matriță

Funcție de proprietățile materialului presiunea de peletizare poate fi cu-prinsă între 50 și

600 MPa.74
Conform NF Granules Biocombustibles, Référentiel de certification, AFNOR/FCBA,
2009 dimensiunile standardizate ale peleților, în UE, sunt prezentate în tabelul 7.7.

73
Tumuluru, J.S. (2015) Specific energy consumption and quality of wood pellets produced using high-
moisture lodgepole pine grind in a flat die pellet mill, U.S. Department of Energy
74
Stelte, R. și colab. (2012) Recent Developments in Biomass Pelletization - A Review, Bioresurse
 Tabelul 7.7
Dimensiunile peleților realizați din biomasă75
Biomasă ierburi și tăieturi din
Biomasă lignocelulozică
Specificație pomicultură și viticultură
A B C D E
6 mm 6 ÷ 9 mm 6 ÷ 16 mm 6 ÷ 8 mm 6 ÷ 16 mm
Diametru, Φ
± 1 mm ± 1 mm ± 1 mm ± 1 mm ± 1 mm
3,15 mm 3,15 mm 3,15 mm 3,15 mm 3,15 mm
Lungime, L
la 5 x Φ la 5 x Φ la 5 x Φ la 5 x Φ la 5 x Φ

Capacitatea de lucru a preselor pentru peleți din biomasă variază de la aproximativ 90 kg/h
până la 8 t/h, fiind adaptată cerințelor din viața reală, de la exploatații mici până la unitățile
cvasiindustriale ale asociațiilor de fermieri.
În figura 7.114 se prezintă un sistem integrat de tocare și peletizare a baloților de biomasă
destinat exploatațiilor agricole mici și medii. Capacitatea sa de lucru este de 60-90 kg/h, la o putere
totală instalată de 11,5 kW.76

4
2

Fig. 7.114 Sistem integrat de tocare și peletizare a baloților de biomasă77

1 – tocătoare de baloți; 2 – transportor tocătură; 3 – siloz tocătură;
4 – transportor tocătură; 5 – mașină de peletizat; 6 – sac pentru peleți

În urma procesului tehnologic, la ieșirea din mașină, peleții sunt plastici și au o temperatură
destul de ridicată (70-90 0C), trebuind să treacă și prin faza de răcire.

75
Development and promotion of a transparent European Pellets Market Creation of a European real-
time Pellets Atlas, Baltic Energy Conservation Agency, 2009 și DIN51731
76
EASYBRIQUETTE, CAEB International srl
77
ibidem
 În cvasitotalitatea lor sistemele de răcire a peleților utilizează aerul ambiental. Acestea sunt,
principial, de trei tipuri: orizontale, verticale și în contra-curent. Capacitatea lor de producție este
cuprinsă între 1 și 20 t/h.
Răcitorul cu aer în contracurent este alcătuit, în principal, din cadru, alimentator (cu contor
debit), buncăr, mecanism de descărcare șistem de clasi-ficare a vibrațiilor, etc.
De la presă peleții cu temperatură ridicată intră în buncăr prin alimentator, iar aerul de
răcire ascendent (creat de către un ventilator) intră buncărul prin partea de jos a dispozitivului de
descărcare (fig. 7.114).78 Pe lângă efectul de răcire progresivă (de jos în sus) acest curent de aer
preia și din umiditatea de suprafață a peleților. Durata procesului de răcire a peleților este de 6 la
10 minute, funcție de cantitatea și calitatea materialului prelucrat și regimul de lucru. Alegerea
răcitorului se face funcție de cantitatea de peleți ce trebuie prelucrată.
A

S
Eau

hs
hM
mh hm

B
Aa Aa
E
Fig. 7.114 Schema constructivă a unui răcitor de peleți cu aer în contracurent
A – admisie peleți calzi; E – evacuare peleți răciți; Aa – admisie aer;
Eau – evacuare aer uzat; h – grosimea stratului de peleți; hm – strat minim peleți;
hM – strat maxim peleți; hs – supraîncărcare; S – supapă aer;
m – motor de poziționare a jaluzelelor; B – buncăr de descărcare

Descărcarea buncărului de răcire se face pe la partea sa inferioară, printr-o sită cu jaluzele

separându-se și praful de peleți.
În decursul răcirii peleții pierd din umiditate acesta ajung în final la 6 %. După răcire,
preluând umiditate de la aerul ambiental umiditatea lor se stabilizea-ză la 8 ÷ 10 % la o temperatură
cu 3 ~ 5 0C mai mare decât cea a aerului ambi-ental.79
Puterea calorifică inferioară a peleților din biomasă este de 14,9 ÷ 16,5 MJ/kg (4,1 ÷ 4,6
kWh/kg).80
În tabelul 7.8 se prezintă sintetic o analiză comparativă între biomasa tocată prelucrată sub
formă de brichete și cea sub formă de peleți.

78
prelucrare după: http://www.feedmillplant.com/feed-plant-machinery/pellet-cooler.html
79
Kofman, P.D. (2007) The production of wood pellets, COFORD Processing / Products No. 10
80
Development and promotion of a transparent European Pellets MarketCreation of a European real-time Pellets
Atlas, Baltic Energy Conservation Agency, 2009
 Tabelul 7.8
Brichete versus peleți

Specificație Brichete Peleți

Consumul energetic la uscare 0,05 ÷ 0,10 MJ/kg 2,25 MJ/kg
Costuri de investiții și întreținere moderate mari
Costuri tehnologice moderate mari
Nivelul tehnologic impus mediu ridicat
Tipul biomasei tocate moderate mari
Cerințe privind umiditatea materialului moderate mari
Cerințe privind dimensiunea materialului mici mari
Facilități logistice mari moderate
Durata arderii mare medie
Prețul de cost scăzut mare