PROIECT

ECOLOGIA TRANSPORTURILOR
BIODIESEL

An universitar: 2021-2022
Student: Mărginean Claudiu Daniel
Grupa: 2432
An: 3
Specializare: Autovehicule Rutiere

1
 1. Noțiuni introductive
Biocombustibilii sau biocarburanții sunt combustibili lichizi sau gazoși, care se utilizează
la motoarele cu ardere internă și se obțin indirect prin procedee specifice din biomasă. Biomasa
reprezintă o resursă regenerabilă, care poate fi constituită din: grâu, porumb, sfeclă, trestie de
zahăr, ulei de rapiță, ulei de palmier etc. Printre biocombustibili se numără și biodieselul care
este obținut din surse regenerabile cum ar fi uleiurile vegetale și grăsimile animale. Biodieselul
are proprietăți foarte asemănătoare cu motorina derivată din petrol. Biodieselul se obține în urma
unui proces chimic de transesterificare a uleiurilor vegetale cu alcool etilic sau metilic, iar în
urma acestui proces rezultă biodieselul ca produs primar și glicerolul ca produs secundar.

2. Importanța biocombustibililor
De la revoluția industrială, umanitatea sprijină și promovează știința și tehnologia cu
energie derivată din combustibili fosili precum: petrol, cărbune și gaze naturale. Deși eficiența și
energia acestor tipuri de combustibili sunt ridicate, acești combustibili sunt limitați și se
epuizează într-un ritm accelerat. În plus, utilizarea acestor combustibili produce emisii de gaze
cu efect de seră în atmosferă, reținând astfel mai multă căldură în atmosferă și provocând
încălzirea globală și schimbările climatice.

Având în vedere cele menționate mai sus,

oamenii încearcă să găsească surse
alternative de energie pentru a ajuta la
atenuarea problemelor asociate
combustibililor fosili. În acest caz,
biocombustibilii sunt considerați o sursă
de energie regenerabilă deoaece sunt
produși din biomasa materiei vegetale.
Biomasa plantelor, spre dosebire de
petrol, nu durează milioane de ani pentru
Fig. 1 Cultură de rapiță pentru biodiesel
a se produce, ea se face la o scară care
poate fi controlată de către om. Biocombustibilii sunt adesea produși din culturi care pot fi
replantate. În figura Fig. 1 se poate observa o cultură de rapiță pentru biodiesel.

2
 3. Utilizarea biodieselului
Biodieselul este un biocombustibil lichid, transparent și de culoare chihlimbar, obținut în
întregime din ulei vegetal (rapiță, floarea soarelui sau altele), cu o vâscozitate similară cu cea
a motorinei obținută prin distilarea fracționată a țițeiului .

De regulă, biodieselul se utilizează la motoarele cu aprindere prin comprimare (MAC) în

amestec cu motorina obținută din petrol. Pentru a identifica amestecurile se folosește marcajul
specific B. Biodieselului pur i se atribuie abrevierea B100, în timp ce amestecurile sunt
identificate cu o abreviere care încorporează un număr corespunzător procentului de biodiesel din
amestec. Spre exemplu, pentru B20 avem motorină obținută din petrol în amestec cu 20%
biodiesel.

Proprietățile și specificațiile biodieselului standard internaționale sunt stabilite de către

standardul de calitate SR EN 14214. Statele Unite se referă, de asemenea, la specificația ASTM
D 6751. Germania are un standard specific DIN care identifică trei tipuri de biodiesel:

 RME (esteri metilici ai uleiului de rapiță – DIN E 51606);

 PME (numai esteri metilici ai uleiurilor vegetale – DIN E 51606);
 FME (esteri metilici ai grăsimilor vegetale și animale – DIN V 51606);
Specificațiile stabilesc câteva puncte importante în procesele de producție a biodieselului:
 completitudinea reacției;
 îndepărtarea gligerolului;
 îndepărtarea catalizatorului;
 îndepărtarea alcoolilor;
 absența acizilor grași liberi;

Biodieselul are următoarele proprietăți fizice specifice, care sunt apropiate de

proprietățile fizice ale motorinei obținute din petrol, iar acest lucru determină utilizarea
biodieselului ca biocombustibil pentru motoarele cu aprindere prin comprimare (MAC).
Specificațiile motorinei sunt reglementate de standardul de calitate SR EN 590. Proprietățile
fizice ale biodieselului sunt:

 Densitatea la 15 °C este cuprinsă în intervalul 860-900 [kg/m^3];

3
  Vâscozitatea cinematică la 40 °C este cuprinsă în intervalul 3,5-5,0 [mm^2/s];
 Coeficientul de tensiune superficială este cuprins între 0,02700-0,04000 [N/m];
 Temperatura de inflamabilitate este mai mare de 120 °C;
 Temperatura de autoaprindere este de 237 °C;

Biodieselul poate fi utilizat drept biocombustibil pentru motoarele moderne în orice

proporție combinat cu motorină, iar în acest caz nu trebuie să se efectueze modificări. Probleme
pot să apară la autovehiculele produse înainte de 1992 deoarce biodieselul poate degrada
conductele de alimentare cu combustibil și etanșările prevăzute cu elastomeri. Acest lucru se
întâmplă deoarce biodieselul este un foarte bun solvent comparativ cu motorina obținută din
petrol. Etanșările din elastomer, când intră în contact cu biodieselul, elastomerul se topește și
poate obtura conducta de alimentare cu combustibil sau pot apărea scurgeri de combustibil, lucru
care nu este de dorit. Pentru a putea alimenta cu biodiesel autovehiculele mai vechi de anul 1992
este necesar să se realizeze unele modificări ale sistemului de alimentare cu combustibil pentru a
evita apariția problemelor menționate mai sus. Puterea mare de solvent a biosieselului poate
constitui și un avantaj deoarece ajută la menținerea unui motor curat prin dizolvarea rezidurilor
care pot fi prezente.

4. Sinteza biodieselului
Biodieselul este un biocombustibil care se obține printr-o reacție chimică de
transesterificare. Acest proces chimic constă în faptul că trigliceridele uleiurilor și / sau
grăsimilor reacționează cu alcooli, în principal acești alcooli sunt reprezentați de metanol și
etanol, pentru a da naștere la esteri metilici și etilici ai acizilor grași și totodată se elimină acizii
grași din componența biodieselului. Esterii reprezintă un produs primar al reacției chimice, iar ca
produs secundar avem glicerolul. Pentru a accelera reacția chimică se utilizează un catalizator
bazic cum ar fi de exemplu hidroxidul de potasiu (KOH) sau hidroxidul de sodiu (NaOH).
Avantajul utilizării NaOH este că se obține un glicerol mai puțin toxic. Glicerolul este un produs
secundar care poate fi valorificat pentru susținerea altor procese industriale, iar acest lucru face
mai profitabilă această industrie. Când se desfășoară normal reacția de transesterificare se obține
90% biodiesel și 10% glicerol. După acest proces, spre deosebire de uleiul vegetal simplu,

4
biodieselul are proprietăți de ardere și vâscozitate similare motorinei obținute din petrol.
Procesul de transesterificare poate fi observat în figura Fig. 2.

Fig. 2 Sinteza biodieselului

O varietate de biolipide pot fi utilizate pentru a produce biodiesel. Printre acestea găsim:
uleiul de rapiță sau de soia, care este cel mai utilizat; uleiul de cânepă, muștar, uleiul de palmier
și alge, care sunt considerate potețial eficiente; ulei vegetal utilizat; grăsimi animale.

5. Avantajele utilizării biodieselului

 În comparație cu motorina obținută din petrol care este de origine fosilă, biodieselul
are avantaje ecologice deoarece reduce emisiile de gaze cu efect de seră;
 Comparativ cu motorina din petrol, monoxidul de carbon net este redus cu 78%;

5
  Când se adaugă biodiesel la motorina clasică, chiar și într-un amestec mai mic de
1%, capacitatea de lubrifiere a motorinei petroliere poate să fie îmbunătățită
semnificativ;
 Biodieselul este un combustibil inofensiv pentru mediu;
 Biodieselul este fabricat din materii prime regenerabile;
 Are un conținut foarte mic de sulf, aproape inexistent, ceea ce determină evitarea
formării oxizilor de sulf (SOx), care pot provoca ploi acide sau efect de seră;
 Prin utilizarea biodieselului se îmbunătățește combustia și se reduc semnificativ
emisiile de fum și praf până la aproape 55% și se elimină fumul negru și mirosurile
neplăcute;
 Nu conține hidrocarburi aromatice, astfel că emisiile de hidrocarburi aromatice
inelare condensate precum benzopirenele sunt reduse cu până la 71%;
 Biodieselul are temperatura de inflamabilitate mai mare decât motorina, iar acest
lucru permite o stocare și un transport mai sigur;
 Biodieselul în timpul procesului de ardere, produce mai puțin dioxid de carbon decât
dioxidul de carbon absorbit de creșterea plantelor care constituie materie primă
pentru producerea biodieselului. Acest lucru determină realizarea unui ciclu închis al
dioxidului de carbon.

6. Dezavantajele utilizării biodieselului

Comparativ cu performanțele convenționale ale combustibilului diesel fosil, unul dintre
dezavanatjele utilizării biodieselului este puterea redusă deoarece acesta are un conținut de
energie mai mic decât al motorinei. În general, un litru de motorină conține 9300 kcal de energie,
în timp ce aceeași cantitate de biodiesel conține doar 8600 kcal de energie. În acest fel este
nevoie de un volum mai mare de biodiesel pentru a obține aceeași putere ca la motorină.

Puterea sa de solvent poate distruge cauciucul natural și spuma poliuretanică prezentă la

componentele autovehiculelor asamblate înainte de 1992.

Biodieselul are o temperatură de solidificare mai ridicată decât a motorinei obținute din
peterol, ceea ce înseamnă că la temperaturi scăzute devine gel.

6
 Un alt dezavantaj este că biodieselul produce mai multe emisii de dioxid de azot (NOx)
decât motorina, iar acest lucru poate să producă probleme la încadrarea motoarelor în limitele
impuse de normele de poluare aflate în vigoare. Aceste probleme se pot remedia prin echiparea
evacuărilor motoatelor cu catalizatori speciali.

Utilizarea biodieselului poate determina consecințe socio-ecologice negative. Una dintre

ele este utilizarea terenurilor arabile pentru a produce materie primă pentru biodiesel în loc să se
producă hrană pentru oameni. O altă problemă poate să apară dacă tehnicile de cultivare sunt
monocultive, atunci acest lucru afectează biodiversitatea, crește eroziunea solului și crește riscul
de apariție a insectelor și a bacteriilor care distrug culturile agricole.

Sectorul biocombustibililor continuă să înregistreze rate de creștere de două cifre și se

află tot mai mult în centrul acordurilor geopolitice internaționale. Creșterea producției mondiale
de biodiesel se poate observa în figura Fig. 3. În același timp, însă, apar și alte probleme:
impactul răspândirii monoculturilor agroenergetice asupra biodiversității și asupra altor producții
alimentare. Gustavo Best, coordonatorul energetic al FAO, observă că, în cazul creșterii
necontrolate a sectorului, profiturile ridicate ale noului lanț de aprovizionare ar putea duce la un
exod în masă de operatori și la un deficit consecvent în producția locală de alimente. Un risc
deosebit de ridicat în țările în curs de dezvoltare ale lumii a treia și a patra.

7 mondiale de biodiesel
Fig. 3 Variația producției
Bibilografie
 https://koaha.org/wiki/Biodiesel
 https://www.renovablesverdes.com/ro/biodiesel/
 https://www.thecropsite.com/articles/1781/biofuel-production-greater-shares-of-
commodities-used/
 https://www.alamy.com/stock-photo-hand-holding-finished-biodiesel-with-
canola-field-and-signage-in-the-18015224.html
 https://ro.warbletoncouncil.org/biodiesel-5570