Proiect la IRD

-Tehnologii de obtinere a
biodieselului-

Student:Cristescu Robert-Marian
Grupa:744
Profesor coordonator:Ungureanu Nicoleta

Cuprins
1.Introducere
2. Caracteristicile produsului finit
2.1 Caracteristici ale materiilor prime si auxliare pentru producerea biodieselului
3. Procedee de producere a Biodieselului
3.1 Procedee discontinue
3.2 Procedee continue
4. Obtinerea biodieselului
4.1 Schema tehnologic a instalaiei de obinere a biodieselului din ulei de rapi
5. Emisii specifice rezultate la utilizarea Biodieselului
6.Avantaje si dezavantaje producere biodiesel

1. Introducere

nlocuirea combustibililor fosili cu biocombustibili este o tendin ce s-a definit n

contextul creterii preului petrolului i este prezentat ca fiind o alternativ ecologic,
ce creeaz locuri de munc i nu are un impact social major. Aceste considerente nu
sunt ns adevrate n mod automat, ci poate dimpotriv. n primul rnd, fr politici i
msuri de reducere a dependenei de autovehiculele personale, impactul utilizrii
biocombustibililor asupra fenomenului schimbrilor climatice ar fi marginal - gradul de
utilizare a transportului rutier ar continua s creasc. Producia i utilizarea
biocombustibililor poate duce la reducerea presiunilor sociale i de mediu produse de
extracia petrolului, ns ar duce la creterea presiunilor asupra pdurilor, biodiversitii
i produciei alimentare. Ar avea loc reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser din
arderea combustibililor fosili, ns ar avea loc eliberarea dioxidului de carbon fixat n
pduri n urma defririi pentru obinerea de teren arabil n vederea cultivrii
biocombustibililor.
Prin utilizarea combustibililor provenii din uleiuri vegetale" s-a demonstrat c
pentru regiile locale de transport biocombustibilii sunt o soluie mai economic dect
combustibilii convenionali. Cellalt avantaj este reducerea cu circa 70% a emisiilor de
gaze cu efect de ser. Trebuie avute ns n vedere problemele legate de: mono-culturi;
defriarea suprafeelor forestiere pentru a face loc culturilor pentru biocombustibili;
impactul acestora asupra biodiversitii i asupra structurii culturilor pentru obinerea de
alimente; eliminarea organismelor modificate genetic.
Biocarburanii pot fi utilizai n form pur sau n amestec la autovehiculele
existente i pot folosi actualul sistem de distribuie al carburanilor convenionali.
Biodieselul poate fi produs prin transformarea unei largi varieti de grsimi vegetale i
animale, dar combustibilul cu cei mai buni parametri se obin din uleiul de rapi (rapia
are cel mai bun indice de iod, rezistent la temperaturi sczute, stabilitate la oxidare i
d cele mai bune rezultate n presarea la rece).

Rapia se situeaz pe locul cinci, sub aspectul produciei de ulei comestibil, ntre
plantele oleaginoase. Uleiul de rapi are largi utilizri industriale i alimentare.
Biocombustibilii cei mai cunoscui n prezent sunt biodieselul (obinut din plante
oleaginoase precum rapia i floarea soarelui) i bioetanolul (obinut din zahr i
amidon, respectiv din recoltele de sfecl i cereale). Aceti doi combustibili de transport
lichizi au capacitatea de a nlocui, n mare msur, motorina i benzina. Acetia pot fi
utilizai pentru motoarele mainilor moderne (nemodificai pentru amestecurile joase sau
cu modificri minore pentru amestecurile nalte) i distribuii prin intermediul
infrastructurilor existente. Cercetarea este pe cale s descopere tehnici de producie
de a doua generaie care pot produce biocombustibili din materiale lemnoase, din
ierburi i unele tipuri de deeuri.
n Romnia, pe piaa abia descoperit a carburanilor din uleiuri vegetale,
biodieselul este nc incredibil de ieftin, nefiind accizat. n timp ce giganii petrolieri
pregtesc investiii n fabrici de producere a motorinei vegetale, micii productori profit
deja de materia prim excedentar.
Un litru de biodiesel se vinde pe pia cu 2,6-3 lei, adic este mai ieftin i dect
uleiul comestibil, nu numai fa de motorina clasic.
METODA:
Biodieselul se formeaz ca urmare a unei reacii chimice numit transesterificare,
ceea ce nseamn c glicerolul din ulei e substituit de alcool n prezena unui
catalizator.
Cu ajutorul metodei se produce un biodiesel de calitate. Succesul ns depinde de
utilizarea corespunztoare a kitului de biodiesel, cunotine acumulate i nu n ultimul
rnd de ndemnare.

2. Caracteristicile produsului finit

n majoritatea rilor se caut metode de nlocuire a combustibililor clasici

(fosili) cu combustibili regenerabili, principalul fiind biodieselul. Pentru industria din
Romnia producia de biodiesel constituie un element de noutate.
Cel mai cunoscut i utilizat combustibil neconvenional durabil este biodieselul.
Biodieselul se fabric din grsimi vegetale sau animale, extrase direct sau
recuperate, reciclate, pe baza reaciei de esterificare cu metanol. Materia prim
folosit la fabricarea biodieselului trebuie s rspund cerinelor minimale
exprimate n standardul EN 14214, conform celor prezentate n tabelul.1.
Tabelul 1. Proprietile principalelor materii prime
DENUMIRE CERIN

VALOARE DUP EN 14214

Trigliceride

99,1-99,4%

Coninutul de fosfor

Maxim 20 mg/Kg

Acizi grai liberi(FFA)

Maxim 1,5%

Nesaponificabile

Maxim 2%

Polimerii

Maxim 2%

Reziduuri

Maxim 0,1%

Coninutul de ap

Maxim 0,1%

Numrul iodin (g/100g)

Maxim 120

Solide (particule mrime <20

25-35 mg/kg

microni)
Numr peroxid

Biodieselul este utilizat datorit urmtoarelor raiuni:

- poate fi utilizat pentru orice motor diesel, fr modificarea acestuia; - poate fi
stocat oriunde, similar motorinei din petrol;

- reduce emisiile de dioxid de carbon, cauza principal a efectului de ser, cu

aproape 100%;
- poate fi folosit singur sau n orice amestec cu combustibilul de tip motorin din
petrol; - crete durata de utilizare a motoarelor, datorit faptului c este un
lubrifiant mai bun dect motorina;
- scade considerabil celelalte emisii poluante;
- este biodegradabil i netoxic, este sigur de transportat i nu este considerat un
material cu risc crescut;
- ofer independen fa de creterea preului materiilor prime petroliere de pe
pia;
- convine, corespunde introducerii msurilor politice i directivelor aparinnd
diferitelor organisme, guverne i instituii;
- are un impact ecologic care satisface mbucurtor directivele Protocolului de la
Kyoto

2.1 Caracteristici ale materiilor prime si auxliare pentru producerea biodieselului

Uleiurile si grasimile

Tipurile de uleiuri i grsimi folosite ca materie prim n producia de biodiesel

este o alegere n care trebuie luate n calcul, att procesul chimic, ct i partea
economic. Privitor la procesul chimic cea mai mare diferen ntre diferitele materiale
ce pot fi folosite o const cantitatea de acizi liberi asociai cu trigliceridele.

Celelalte

componente ( care contamineaz materia prim ),ce dau culoarea i mirosul specific,
pot reduce considerabil valoare produsului finit, datorit faptului c produsul nu poate fi
utilizat datorit mirosului sau culorii persistente.
Cele mai multe uleiuri vegetale conin un procent mic de acizi grai liberi, alturi
de fosfolipide. Fosfolipidele sunt ndeprtate n procesul de degumare , iar acizii

grai liberi n procesul de rafinare, astfel uleiul poate fi cumprat ca normal, degumat
sau rafinat. Aceast alegere influennd tipul produciei care va fi necesar ulterior.
Resturile animale i grsimea reciclat (grsime galben) au un procent mult mai
ridicat de acizi grai liberi. Grsimea este limitat la un procentaj de 15% acizi grai
liberi i este folosit pentru mncarea animalelor. Aceste grsimi pot proveni i din
industria de preparare a crnii (pui, gini) i conine un procentaj de 50-100% acizi grai
liberi. Momentan nu exist o pia pentru aceste grsimi i majoritatea sunt considerate
reziduuri.
Considernd aceste lucruri, opiunile pentru alegerea materiei prime sunt destul de
multe. Printre uleiurile vegetale se pot utiliza : uleiul de soia, uleiul de rapi, iar in unele
zone : uleiul de palmier. Grsimile animale considerate reziduuri i care pot fi folosite
sunt : grsimea de bovine, grsimea de gin i chiar cea de pete, sau o combinaie
dintre acestea.
Uleiul rezidual de la folosirea n cas, sau poate fi colectat gratis din majoritatea
restaurantelor. Se mai poate folosii grsime ars, ulei de pete, grsime animal sau alte
tipuri de ulei. O alt metod este cultivarea de rapi n vederea producerii uleiului de
rapi. Muli fermieri folosesc biodieselul n tractoare, alte utilaje agricole sau diverse
agregate pentru producerea energiei electrice.
Este avantajoas producerea de biodiesel cu ajutorul uleiurilor i grsimilor
reziduale, deoarece implic costuri de producie reduse. Dei biodieselul poate deriva din
uleiuri i grsimi, cel mai frecvent folosit este uleiul ars. Restaurantele pltesc pentru
nlturarea uleiurilor, deci este simplu pentru a colecta ulei de la restaurant. Cel mai
convenabil mod de-a colecta este n recipientul original de plastic. Furnizorul poate
reumple recipientele cu ulei rezidual, i s existe sigurana ca nu e poluat cu ap sau ali
factori.

Tabelul 1. BILANUL ENERGETIC AL PRODUCERII BIOCOMBUSTIBILILOR PE BAZ DE ULEI DE

RAPI N ROMNIA

Nivel productiv

Ulei de rapi

Ulei de rapi
transesterificat

PRODUCIA AGRICOL
-Producia agricol

3,2t/ha

3,2t/ha

3,2t/ha

3,2t/ha

-producia de energie

76000MJ/h
a

76000MJ/h
a

76000MJ/ha

76000MJ/ha

-consum energetic

17460
MJ/ha

17460
MJ/ha

17460 MJ/ha

17460
MJ/ha

-input/output

1:4,3

1:4,3

1:4,3

1:4,3

-ctig energetic

330%

330%

330%

330%

EXTRACIA DE
ULEI

PRESARE LA RECE

PRESARE I EXTRACIE

-consum energetic

900 MJ/ha

900 MJ/ha

ULEI DE
RAPI

TURTE DE
RAPI

ULEI DE
RAPI

ROT DE
RAPI

-producia

1,02t/ha

2,1t/ha

1,22t/ha

1,9t/ha

-producia energetic

37700MJ/h
a

38400MJ/h
a

45100MJ/ha

31000MJ/ha

-consumul energetic
total

9100MJ/ha

9260MJ/ha

13550MJ/ha

9310MJ/ha

-input/output

1:4,4

1:4,1

1:3,3

1:3,3

ctig energetic

310%

310%

230%

230%

7630MJ/ha

7630MJ/ha

BIOCOMBUS
TIBIL

GLICEROL

TRANSESTERIFICARE
-consum energetic

-producia

1,21t/ha

0,112MJ/ha

-producia energetic

44890t/ha

1900MJ/ha

-consumul energetic
total

20310t/ha

870MJ/ha

-input/output

1:2,55

1:2,55

3. Procedee de producere a Biodieselului

3.1 Procedee discontinue
Cea mai simpla metoda pentru producerea biodieselului este procedeul discontinuu ( pe
sarje) folosind un bioreactor cu amestecatore mecanica. Ratiile molare ntlnite variaza de la 4 :1
la 20 :1, cea mai folosita fiind cea de 6 :1. reactorul poate fi nchis sau echipat cu un condensator
de reflux. Hidroxidul de sodiu este ncarcat n cantitati de 0,3-1,5% raportate la cantitatea de ulei.
Cu toate ca la nceputul reactiei este necesara o amestecare puternica pentru a aduce n
contact uleiul, catalizatorul si alcoolul. La sfrsitul reactiei, o amestecare mai usoara mareste
randamentul reactiei, datorita separarii glicerolului. Randamentele sunt de 85-95%.
Unele linii de productie sunt construite n doua etape, cu eliminarea glicerolului care
actioneaza ca inhibitor al reactiei si astfel reactia poate decurge cu randamente de peste 95%.
Randamentul se poate mari si prin marirea temperaturii si a cantitatii de alcool adaugate. Timpul
de reactie este variabil de la 20 minute la 60 minute sau chiar mai mult .
Primul este adaugat uleiul, dupa care catalizatorul si metanolul. Amestecul este agitat n
timpul reactiei, dupa care agitarea nceteaza. La unele procese, amestecul este lasat sa se separe,
pentru a realiza o separare initiala a esterilor si glicerolului. n alte procese amestecul este
pompat ntrun vas de separare sau separat cu ajutorul unei centrifuge.
Alcoolul este eliminat din sistem cu ajutorul unui evaporator. Esterii sunt neutralizati
utiliznd apa ncalzita si putin acida pentru a elimina reziduul de metanol si sarurile, dupa care
sunt uscati. Biodieselul final este transferat n tancuri de depozitare.
Glicerolul este neutralizat si spalat cu apa, dupa care este transmis sectiunii de distilare
(rafinare).
n figura. se prezinta diagrama fluxului tehnologic pentru obtinerea biodieselului.

Diagrama fluxului tehnologic de obtinere a biodiselului

Pentru grasimea provenita de la animale, sistemul este modificat partial pentru adaugarea
n fluxul de productie a unui vas de esterificare cu acid si un vas pentru depozitarea acidului.
Materia prima trebuie uneori uscata, pna la 0,4% apa si filtrata naintea introducerii n vasul de
esterificare. Acidul sulfuric si metanolul este adaugat si sistemul este agitat. Temperaturile
folosite sunt aceleasi ca la esterificare si sistemul este uneori este presurizat, reactia are loc fara
producerea de glicerol. Daca este folosit un sistem n doua etape, amestecarea este oprita si faza
de metanol este separata si eliminata, dupa care se adauga metanol si acid sulfuric proaspat si
amestecarea este renceputa.

Bioreactor cu amestecare mecanica

Alctuire :
- recipient cilindric (virol) din OL, inox sau sticl cu fund i capac ellipsoidal
- agitator simplu sau multiplu
-icane
- manta

-serpentin interioar
-barbotoare de aer (bioreactoarele aerobe)
3.2 Procedee continue
Procedeul continuu este o variatie a procesului pe sarje si foloseste mai multe reactoare
cu amestecator n serie. Aceste reactoare pot avea volume diferite pentru a permite o mentinere
mai ndelungata a amestecului si, deci un timp de reactie mai mare. Randamentul reactiei n
primul reactor este de obicei destul de mare, iar n cel de-al doilea reactia este foarte rapida, cu
transformare de peste 98%.
Un element esential n dimensionare bioreactoarelor continue cu amestecare este fluxul
de materie prima, care va trebui sa mentina o concentratie (compozitie) relativ constanta n
interiorul acestuia, acest lucru duce la o amestecare a glicerolului n faza de esteri si induce un
timp de separare mai ndelungat.
Exista mai multe procedee ce utilizeaza amestecarea intensa cu ajutorul pompelor sau
amestecatoarelor fixe pentru a initia reactia de esterificare. Tipul de reactor folosit este unul
tubular, ceea ce duce la un flux continuu prin acesta, iar pe directia axiala amestecarea este
aproape inexistenta.
Rezultatul este un sistem continuu care are nevoie de timpuri relativ mici pentru
realizarea reactiei : 6-10 minute. Reactorul tubular poate fi construit n etape, pentru a permite
decantarea glicerolului. Acest tip de reactor opereaza la temperaturi si presiuni ridicate pentru a
mari randamentul reactiei. Un astfel de sistem este prezentat n figura urmatoare:

4. Obtinerea biodieselului
Biodieselul se formeaza ca urmare a unei reactii chimice numita transesterificare, ceea ce
nseamna ca glicerolul din ulei e substituit de alcool n prezenta unui catalizator. Cu ajutorul

metodei se produce un biodiesel de calitate. Succesul nsa depinde de utilizarea corespunzatoare

a kitului de biodiesel, cunostinte acumulate si nu n ultimul rnd de ndemnare.
Compozitia chimica
n functie de soi si conditiile de vegetatie, compozitia chimica a semintelor, se caracterizeaza
printr-un continut de:

33-49% grasimi;
19-20% proteina bruta;
17-18% extractive neazotate.
La soiurile cultivate n tara noastra continutul de ulei n seminte este de 44,545,8%. n general continutul de ulei la semintele de rapita sunt cuprinse ntre
43-48%.
In uleiul de rapita se vor regasi aceste grasimi sub forma de trigliceride ale
acizilor grasi. Aceste trigliceride sunt folosite si transformate n reactia de
transesterificare prin care se obtine biodieselul.
Cultivarea rapitei cu scopul de a obtine combustibil biodiesel poate ajuta
economiatarii. n figura urmatoare se prezinta drumul parcurs de semintele
de rapita din momentul n care au fost recoltate si pna ajung sa fie
transformate n combustibil biodiesel.

Biodieselul se fabric din grsimi vegetale sau animale, extrase direct sau recuperate,
reciclate, pe baza reaciei de esterificare cu metanol (schema tehnologic general din figura:

Pentru a obtine un produs final valoros,uleiul vegetal trebuie s fie de puritate mare .
n cazul biodieselului, materia prim cea mai utilizat este reprezentat de ulei vegetal si
grsime animal. Exist o mare diversitate de specii de plante (peste 50) care pot fi utilizate ca
materii prime, potrivite pentru producerea de biodiesel. Acestea contin cantitti mari si valoroase
de uleiuri extractibile. Principalele plante folosite pentru producerea de biocombustibil sunt:
soia, rapita (canola), seminte de floarea soarelui, fructe sau miez de palmier, nuc de cocos etc .

In reactia de transesterificare de mai sus se pot utiliza o mare varietate de catalizatori cum ar
fi: catalizatori acizi, enzime, saruri metalice sau catalizatori alcalini. Se prefera catalizatorii
alcalini ca hidroxizii de sodiu sau de potasiu sau alcoxizi, datorita faptului ca sunt eficienti, se
separa usor din produsul de reactie si sunt compatibili cu sistemele tehnologice conventionale.
Glicerina bruta rezultata din procesul de tranesterificare se poate acidula, degresa si usca
partial sau complet. Calitatea glicerinei se poate mbunatati prin distilare cu vapori, distilare la
vid, decolorare pe carbune etc. Procedeele sunt nsa costisitoare si energofage (din apele
glicerinoase se elimina apa prin fierbere). Producerea de glicerina la fabricarea biodieselului a
dezechilibrat deja piata de glicerol datorita excedentului introdus pe piata. Sunt necesare noi
utilizari pentru glicerina pentru a limitat efectele dezechilibrului produs pe piata datorita
producerii de biodiesel.
Cercetarile privind obtinerea combustibilului biodiesel s-au axat n principal pe
transesterificare grasimilor cu metanol, utilizarea etanolului pentru producerea de biodiesel prin
tranesterificare fiind putin studiata.

Metanolul (de obicei, produs de sintez din gaze naturale) reactioneaz cu ulei/grsime
animal si conduce la obtinerea de mono-alchil esteri (combustibil biodiesel) si glicerin.
Biodieselului produs (monoalchil ester) trebuie s fie supus unei serii de procese de purificare
nainte de a fi livrat de la linia tehnologic . Exist o serie de optiuni tehnologice (proceduri)
pentru obtinerea de biodiesel: metoda catalitic, metoda continu,metoda cu catalizator acid,
metoda necatalitic .
Produsul biodiesel care rezult din procesele tehnologice trebuie s fie evaluate n
vederea acordrii conformittii, respective certificarea pentru puritate si cerintele internationale
de calitate.
n functie de natura materiei prime, puritatea materiei prime si de tipul de esterificare
practicat n proces, continutul de energie al biodieselului variaz ntre 88% - 99% din continutul
de energie de motorin. Este folosit ca biocombustibil pur sau amestecat cu diesel fosil, in
proportie de 5 - 20%
Produsii secundari rezultati de la fabricarea biodieselului sunt, de obicei, glicerin, acizi
grasi, ngrsminte si fin din seminte de oleaginoase.

Schema de principiu a producerii biodieselului

Biodieselul este utilizat datorit urmtoarelor raiuni:
- poate fi utilizat pentru orice motor diesel, fr modificarea acestuia;
- poate fi stocat oriunde, similar motorinei din petrol;
- reduce emisiile de dioxid de carbon, cauza principal a efectului de ser, cu aproape
100%;

- poate fi folosit singur sau n orice amestec cu combustibilul de tip motorin din petrol;
- crete durata de utilizare a motoarelor, datorit faptului c este un lubrifiant mai bun
dect motorina;
- scade considerabil celelalte emisii poluante;
- este biodegradabil i netoxic, este sigur de transportat i nu este considerat un material cu risc
crescut;
- ofer independen fa de creterea preului materiilor prime petroliere de pe pia;
- convine, corespunde introducerii msurilor politice i directivelor aparinnd diferitelor
organisme, guverne i instituii;
- are un impact ecologic care satisface mbucurtor directivele Protocolului de la Kyoto.
Cele mai moderne tehnologii de fabricare a biodieselului presupun utilizarea unor
instalaii complexe, de tip modular, pregtite la o pornire imediat pentru a produce n orice fel
de condiii, cu capaciti pn la 8000 t/an.
Astfel de instalaii i tehnologii prin descentralizare reduc costurile produsului final.
Pentru obinerea biocombustibililor, n special a biodisel-ului, mai pot fi folosite i
anumite specii de alge marine.
Cel mai mare avantaj al algelor este c se poate obine de 30 de ori mai mult
biodiesel pe hectar dect din porumb sau soia. Datorit faptului c algele cresc n ap srat,
cea mai abundent substan pe Pmnt, algele marine pot deveni o alternativ la
petrol.
Speciile de alge alese pentru obinerea biodiesel-ului sunt cele capabile s sintetizeze
cantiti mari de lipide (substane grase), pentru c din aceste substane se poate obine,
printr-un proces chimic transesterificare-, preiosul combustibil.
O astfel de specie este Bothryococcus braunii, care, n mod special este predispus
la ngrare, i a fost deja cultivate experimental ntr-o zon deertic. Poziia
taxonomic a acestei alge a fost schimbtoare. Prezena resturilor pereilor
celulari n masa gelatinoas a coloniei, structura celular i a pereilor celulari,
prezena pirenoidului i a amidonului justific situarea lui n ncrengtura Chlorophyta.
Formeaz colonii mari, de culoare verde, care adesea par diseminate n form de granule,
pe suprafaa apei. Poriunile de tal, ca nite ciorchine, sunt unite prin nite benzi gelatinoase,
asemntoare unor plnii sau cornete radiare, de centrul coloniei.
Celulele sunt condensate la periferie, astfel c interiorul coloniei pare omogen. Produsele
de asimilaie sunt amidonul i uleiul. Fiind mai uoare dect apa, coloniile plutesc la suprafa i
adesea formeaz nfloriri.

Algele verzi produc, n urma procesului de fotosintez, substane lipidice uleiuri

vegetale. Aceste uleiuri pot fi folosite la obinerea de combustibil biodiesel, pentru alimentarea
oricrui motor diesel.
Avantajele utilizrii algelor n defavoarea plantelor terestre sunt:
necesitile lor vitale sunt mai mici i mai uor de satisfcut
nu au nevoie dect de ap, de soare i de dioxid de carbon, iar acestea sunt mai uor de
procurat; absorbind dioxid de carbon, algele pot contribui la reducerea concentraiei
de CO2 n aer, deoarece ele elimin aceeai cantitate pe care au absorbit-o n timpul
creterii
nu au nevoie nici de lucrri agricole complicate i costisitoare, nici de suprafee foarte
mari de teren arabil, care n unele zone este puin i trebuie folosit la maximum pentru cultivarea
lantelor comestibile
algele pot crete n bazine sau chiar n saci de plastic, iar aceste recipiente ar putea fi
instalate i n locuri unde cultivarea unor plante terestre nu ar da rezultate
spre deosebire de recolta terestr, cea acvatic depinde mult mai puin de condiiile
climatice, iar randamentul e mai mare. Celulele algale, avd o suprafa mare n raport cu
volumul, absorb rapid nutrienii i, astfel, cresc i se nmulesc rapid
elimin o cantitate mic de dioxid de carbon, aceasta fiind egal cu cantitatea absorbit
n perioada creterii
sunt biodegradabile, deci nu afecteaz mediul nconjurtor, chiar putnd fi utilizate n
hrnirea animalelor.
Procesul de transformare a algelor n biocomustibili este redat n fig.

- Algele verzi produc, n urma procesului de fotosintez, substane lipidice uleiuri vegetale.
Aceste uleiuri pot fi folosite la obinerea de combustibil biodiesel, pentru alimentarea oricrui
motor diesel
- Avantajele utilizrii algelor n defavoarea plantelor terestre sunt: necesitatile lor vitale sunt mai
mici si mai usor de satisfacut, n-au nevoie decat de apa, de soare si de dioxid de carbon, iar
acestea sunt mai usor de procurat, nu au nevoie nici de lucrari agricole complicate si costisitoare,
nici de suprafete foarte mari de teren arabil, care in unele zone este putin si trebuie folosit la
maximum pentru cultivarea plantelor comestibile.
Algele pot creste in bazine sau chiar in saci de plastic, iar aceste recipiente
ar putea fi instalate si in locuri unde cultivarea unor plante terestre n-ar da rezultate
- Un avantaj utilizrii biocombustibililor produi n urma proceselor de transformare a algelor
marine este acela c elimin o cantitate mic de dioxid de carbon, aceasta fiind egal cu
cantitatea absorbit n perioada creterii.Un alt avantaj major este acela c sunt biodegradabile,
astfel c nu afecteaz mediul nconjurtor, din contr, chiar putnd fi utilizate n hrnirea
animalelor

4.1 Schema tehnologic a instalaiei de obinere a biodieselului din ulei de

rapi

5. Emisii specifice rezultate la utilizarea Biodieselului

Dioxid de carbon (CO2): fiecare tona de carburant Diesel fosil emite aproximativ 2,8
tone de CO2 n atmosfera. Continutul specific de carbon la o tona de biodiesel este usor
mai scazut, de aproximativ 2.4 tone de CO2. Se poate crede ca acest CO2 va fi recaptat si
refolosit de noua cultura de rapita refacnd ciclul carbonului n natura. De aceea emisiile
de la combustibilul Biodiesel pot fi considerate ca fiind nule.

Oxizii de sulf (SOx): n prezent combustibil Diesel conventional contine n medie 350
ppm sulf. Cnd combustibilul Diesel este ars, sulful este eliberat n atmosfera sub forma
de oxizi de sulf, contribuind la formarea ploilor acide. Combustibilul Biodiesel nu
contine aproape deloc sulf (0-0.0024 ppm).

Oxizii de azot (NOx): emisiile de NOx de la combustibilii Biodiesel pot creste sau
descreste fata de combustibilii fosili, dependent de tipul motorului si de procedurile de
testare. Emisiile de NOx de la Biodieselul pur cresc cu aproximativ 6% fata de
combustibilii Diesel fosili. n orice caz, lipsa componentilor cu sulf din combustibilul
Biodiesel permite folosirea tehnologiilor de controlare a emisiilor de NOx, tehnologii
care nu pot fi folosite la combustibilii fosili. Deci, atunci cnd este folosit combustibil
Biodiesel pur emisiile de NOx pot fi eliminate.

Monoxidul de carbon (CO): Biodieselul contine compusi oxigenati, care mbunatatesc

procesul de combustie si diminueaza emisia de CO cu pna la 20%.

Particulele materiale (PM): Inspirarea de particule materiale s-a dovedit a fi o problema

foarte serioasa pentru sanatatea umana. Evacuarea emisiilor de particule materiale de la
combustibilii Biodiesel este mult mai scazuta (peste 40%) fata de emisiile totale de la
combustibilii Diesel fosili.

Biodegradabilitatea: Combustibilii Diesel fosili se degradeaza n proportie de numai50%

n primele 21 de zile dupa evacuare, n timp ce biodieselul este n proportie de 98%
inofensiv dupa aceeasi perioada. Utilizarea unui combustibil pur reduce riscurile de
cancer pna la 94%, iar folosirea unui amestec cu 20% Biodiesel reduce riscul de cancer
cu 27%.

Biodiselul poate fi folosit ca atare sau n amestec cu motorina, amestecurile dintre biodiesel
si motorina fiind notate n felul urmator: pentru un amestec de 20% biodiesel cu 80% motorina el
se numeste B20. se mai utilizeaza amestecuri B50, B70 etc., n functie de ce cantitate de
biodiesel folosim n amestec. Cu B100 se noteaza biodieselul pur.

Emisiile de noxe, %
Noxa emis n gazele
de eapament

Monoxid de carbon
Hidrocarburi nearse

Motorin
petrolier

Amestec
20%biodiesel80%motorin(B20)

100% biodiesel
(B100)

100
100

-12.6
-11

-43.2
-56.3

Particule n suspensie
Oxizi de azot
Toxine n aer
Efecte mutagenice
Oxizi de sulf
Sulfai

100
100
100
100
100
100

-18
1.2
-12-20
-20
-20
-20

-55.4
5.8
-60-90
-80-90
-100 (lipsa)
-100 (lipsa)

Compararea emisiilor provenite de la Biodieselul pur cu emisiile provenite de la un amestec de

Biodiesel cu motorina si motorina
Utilizarea biodieselului ca si combustibil de transport are o serie de avantaje ,desi o
problem serioas n utilizarea biocarburantilor la scar larg este costul de productie. Un motiv
este costul prohibitiv de scump al majorittii materiilor prime din care uleiul este extras.
Ceallalt este utilizarea celor mai recente si mai moderne tehnologii n procesele de
productie. Acesta este motivul pentru care se desfsoar o intens munc de cercetare pentru a
gsi solutii mai putin costisitoare tehnologice pentru producerea de biocombustibil cu aceeasi
eficient. Astfel, este nevoie s caute noi modalitti de a
face productia de combustibil biodiesel mai atractiv punct de vedere economic.
n ciuda constrngerilor de ordin financiar, n ultimii ani, autorittile nationale si tot mai
multr de tri au promovat productia de biodiesel la scar industrial .
Un aspect important de producere a biodieselului este reprezentat de posibilittile de
crestere a venitului populatiei rurale din zonele marginale, n special. n zonele rurale, unde rata
somajului este o problem important si posibilitile de utilizare a terenurilor marginale pentru
cultura de materii prime destinate productiei de biocombustibili exist, aceasta poate fi o
optiunevaloroas social.
Emisiile de sulf (SO si sulfati) sunt eliminate.
Ozonul format din biodiesel si hidrocarburi este cu aproximativ 50% mai redus dect din
combustibili fosili.
Hidrocarburile nearse, CO si PM se reduc atunci cnd se foloseste biodiesel
CO (gaz toxic) sub form de emisii, este cu aproximativ 48 % mai redus dectn cazul
dieselului.
Particulele Materiale din biodiesel sunt cu aproximativ 47 % mai sczute n
comparaie cu cele provenite de la combustibilul tradiional (diesel).
Hidrocarburile (un factor care contribuie la localizarea formrii smogului si ozonului)
sunt n medie cu 67 % mai sczute pentru biodiesel.Emisiile de NOx rezultate de la biodiesel
cresc sau scad n funcie de natura motorului si de rrocesul de funcionare a acestuia.
Biodieselul reduce riscurile associate cu dieselul provenit din petrol, pentru sntate.
Niveluri mai sczute de PAH si nPAH (substante cancerigene), au fost identificate n cazul
utilizrii biodieselului.
Producerea biocombustibililor implica un lant ntreg, care porneste cu fermierul are cultiva
planta energetica si sfrseste la pompa de combustibil.

6. Avantaje si dezavantaje producere biodiesel

Avantaje :

Piata -ofera o piata pentru productia suplimentara de uleiuri vegetale si grasimi animale.
Reduce dependenta de petrol -reduce dependenta unei tari de importul petrolului. Poate
avea un impact surprinzator asupra mentinerii stabile a preturilor la combustibil, desi
biodieselul poate inlocui doar anumite cote din nevoile de petrol.
Biodieselul reduce emisiile -atunci cand biodieselul inlocuieste petrolul, acesta reduce
emisiile de gaze ale incalzirii globale, cum este dioxidul de carbon (CO2). Atunci cand
cresc plantele, precum soia, acestea iau CO2 din aer pentru a face tulpina, radacina,
frunze si seminte (de soia). Dupa ce uleiul a fost extras din soia, acesta este convertit in
biodiesel si cand este ars se produce CO2 si alte emisii, care se intorc in atmosfera. Acest
ciclu nu se adauga la concentratia neta de CO2 din aer, deoarece urmatoarea cultura de
soia va reutiliza CO2 pentru a creste.

Proprietati de lubrifiere -biodieselul are proproietati excelente de lubrifiere. Chiar si

adaugat combustibilului diesel obisnuit in cantitate de 1-2%, poate converti combustibilul
cu proprietati modeste de lubrifiere, cum este combustibilul diesel modern cu continut de
sulf ultra scazut, in combustibil acceptabil.

Biodieselul si sanatatea umana - unele emisii de PM si HC din arderea combustibilului

diesel sunt toxice sau sunt suspectate a fi cauza cancerului si altor boli care ameninta
viata. Prin utilizarea B100 se poate elimina aproape 90% din aceste toxine. B20 reduce
toxinele din aer cu 20% pana la 40%.

Dezavantaje :

Din pacate, majoritatea testelor efectuate asupra emisiilor din biodiesel au aratat o usoara
crestere a oxizilor de azot (NOx). Aceasta crestere a NOx poate fi eliminata printr-o
usoara reglare a duratei injectiei la motor, desi cu evidentierea unei reduceri a macro
particulelor.

Biodieselul este in prezent prea scump pentru a concura direct cu combustibilul diesel, cu
exceptia acelor cazuri unde avantajele de mediu sau altele justifica costul suplimentar. In
Europa, biodieselul a fost considerabil sustinut de faptul ca nu este taxat ca si
combustibilii pe baza de petrol.

Biodieselul contine cu 8% mai putina energie per galon fata de dieselul tipic: 12,5% mai
putina energie per pound. Diferenta dintre aceste doua masuratori este cauzata de faptul
ca biodieselul este usor mai dens decat combustibilul diesel, deci intr-un galon de
combustibil intra mai multi pounds.
Proprietatile de curgere in perioada de frig sunt mai putin favorabile, comparativ
cu dieselul. Proprietatile de curgere la rece, ale biodieselului cat si ale dieselului fosil,

sunt extrem de importante. Spre deosebire de benzina, dieselul fosil si biodieselul pot
incepe sa inghete sau sa gelifieze, pe masura ce temperatura devine mai rece. Daca
combustibilul incepe sa gelifieze, acesta poate bloca filtrele sau eventual poate deveni
suficient de gros incat sa nu poata fi nici macar pompat de la rezervorul de combustibil la motor.
7.

Bibliografie

Amarfi, R., Examene: Operaii unitare n industria alimentar, Ed. Pax Aura
Mundi,Galai;
Bibire, L., Operaii i aparate , Ed. Tehnica Info, Chiinu, 2004;
Banu, C., Manualul inginerului de industrie alimentar, Ed. Tehnic, Bucureti, 1978;
www.wikipedia.ro