3

Introducere
Biodieselul nu este un compus nou de sintez, acesta fiind aproape contemporan
cu automobilul. n 1900 Rudolf Diesel a condus un autovehicul alimentat cu un
combustibil derivat din uleiul de arahide-originalul biodiesel. Cu toate acestea, a fost
nevoie de aproape un secol pentru ca utilizarea global a biodieselului sa devin
realitate.
La nceput de mileniu, lumea strbate o epoca noua si critica: pe de o parte
necesitatea unei puternice dezvoltari tehnologice impusa de cresterea continua
(cantitativ, calitativ si ca diversitate) a cerintelor sociale, iar pe de alta parte secatuirea
resurselor si degradarea accentuata a mediului. n acest context, energia (dobndirea si
gospodarirea sa raionala) este un element indispensabil pentru majoritatea activitatilor
umane, cantitatea de bunuri si servicii disponibile pentru oameni, fiind, n principal,
functie de gradul de disponibilitate si de utilizare a acesteia. n acelasi timp, natura si
calitatea energiei sunt tot att de importante ca si cantitatea ei.








4

Cap 1. Generaliti
Biodieselul este un combustibil ecologic ce se obtine din uleiuri vegetale (soia,
rapita, floarea-soarelui) prin reactia de esterificare, ce poate fi amestecat cu motorina,
rezultatul fiind un combustibil mai putin poluant. Biodieselul reprezinta un echivalent al
motorinei, un combustibil procesat din surse biologice regenerabile, destinat tuturor
tipurilor de motoare Diesel. Biodieselul se obtine din uleiul semitelor de soia,rapita,
floarea soarelui, palmier, etc.; pe plan european se obtin n mod obisnuit circa 3,5-5 tone
de boabe soia la hectar, din care se poate extrage o tona de ulei de soia. Acest ulei crud
poate fi folosit direct n motoare, pna la 100% n perioada de vara, ca un adaos de 40%
cu motorina toamna, si iarna ntr-o concentratie mai mica de 2% max 5% neaditivat. n
cazul utilizarii aditivilor corespunzatori procentul creste pna la 20%.
Odata cu aceste cerinte, interesul marilor companii pentru piata romneasca a
crescut brusc. Cu o productie agricola importanta, Romnia beneficiaza de toate atuurile
necesare sustinerii unui astfel de sector. Aproape toate sursele energetice ce guverneaza
diversele sisteme existente pe Terra (sistemul climatic, ecosistemul, sistemul hidrologic,
etc.) si au originea n soare.
Din aceasta cauza, pentru a nu se mai folosi combustibil fosili, sursa energetica
in curs de epuizare si care contribuie la acumularea de dioxid de carbon in atmosfera, s-a
recurs la utilizarea biomasei ca sursa de energie.
La ora actual cele mai cunoscute tehnologii de fabricare a biodieselului la scar
industial au la baz reacia de transesterificare a uleiurilor vegetale i a grsimilor
animale cu metanol n prezena hidroxidului de potasiu drept catalizator.
n figura 1 sunt redate principalele surse de biomasa i procedeele prin care se
valorific acestea pentru obinerea de biocombustibili.
5


Fig. 1 - Principalele surse de biomasa si procedeele de obtinere a biocombustibililor










6

Cap 2. Productie si consum

Potrivit normelor europene, Romnia, alaturi de toate tarile europene, trebuie sa
ia masuri n vederea nlocuirii combustibililor fosili utilizati n transport, cu
biocombustibili care ar urma sa reprezinte 20% pna n anul 2020. Culturile energetice
sunt culturile agricole utilizate pentru obtinerea de biocarburanti si de energie prin
biomasa, si sunt folosite n UE cu precadere pentru productia de biocarburanti si mai
putin pentru productia de energie electrica sau termica. UE produce 75% din cantitatea
mondiala de biodiesel. Germania este lider al pietei n acest sector, cu aproximativ 5
milioane tone la nivelul anului 2012
Producia de biodiesel a crescut rapid n ntreaga lume ca urmare a numeroaselor
avantaje ecologice i economice pe care acest combustibil alternativ le poate avea
comparativ cu combustibilii similari obinui din petrol.
n Romnia, biocarburanii se obin prin procesarea culturilor de rapi, porumb,
floarea-soarelui i soia. Astfel, din totalul suprafeei cultivate cu plante destinate
producerii de biocarburani, rapia reprezint 62 %, floarea-soarelui 23,9 %, porumbul
10,8 % i soia 3, 3%.
Romnia beneficiaz de un potenial energetic considerabil de biomas, evaluat la
7,6 milioane de tone pe an (deeuri agricole, reziduuri din exploatri forestiere, deeuri
menajere).
Materia prim pentru biodiesel.

O varietate de materie prim pot fi folosite pentru a produce biodiesel: grsimi
animale si uleiuri vegetale (comestibile sau necomestibile).

Uleiuri vegetale pure din rapi, floarea soarelui, soia, palmier.

Uleiuri vegetale folosite ca uleiuri obinute din prjeli.

Grsimi animale ca seu, untur i ulei de pete.
7

Uleiul de rapi este cel mai folosit n Europa pentru producia de biodiesel
(80%). rile n care sunt culturi importante de rapi din UE sunt Frana, Germania,
Marea Britanie, Austria, Polonia, Ucraina, Italia i Cehia. Producia pe 2006/07 a UE
este de 15,3 milioane tone, pstrndu-se astfel din 2004.

Din 100 kg de semine de rapi se obin 30-35 kg ulei i 50-55 kg rot (ce se
ntrebuineaz n hrana animalelor). Rapia se situeaz pe locul cinci, sub aspectul
produciei de ulei comestibil, ntre plantele oleaginoase din Romnia.

Floarea soarelui este cultivat n mai multe ri europene, dar productorii de top
se gsesc n Frana, Ungaria i Spania. Producia de semine de floarea soarelui pentru
EU25 a stagnat n regiunile din Frana i Spania datorit secetei din ultimii ani. Din
aceast cauz din 2005 s-au fcut importuri masive de semine ce provin din Romnia i
Bulgaria. Din 4,1 milioane tone de semine de floarea soarelui se obin 1,8 milioane tone
de ulei.

Soia este cultivat n cteva ri europene. Producia cunoscut o cretere n
2005/06 i 2007 datorit reformelor din agricultur, unde sunt ncurajai fermierii s
treac la culturile de soia de la cele de sfecl roie. n Italia, Spania i Portugalia se
atept ca importurile s creasc datorit investiiilor care se fac n culturile de plante
folosite pentru biodiesel.

Uleiul de palmier este obinut din fructe sau din arborele de palmier. Crete n
rile tropicale din SE Asiei ca Malaiezia sau Indonezia. Recent este o mare cerere de
importuri de acest fel pentru rile din UE. Din 1999 s-au dublat importurile ulei de
palmier n 7 ani de la 2,1 milioane tone la 4,5 milioane tone n 2007. Este folosit att n
producia de biodiesel ct i n industria alimentar.


Producia de biodiesel din UE

8

Cele mai importante ri productoare din UE sunt: Germania, Frana, Italia,
Polonia i Cehia.
Germania a reprezentat mai mult de jumtate din producia de biodiesel din UE
n anul 2005 (52,4%) producnd 1.669.000 tone de biodiesel. Frana a produs 1.334.000
tone.

Cap 3. Studiul de pia




9


Cap 4. Proprieti fizice

Proprietate (standarde europene) Biodiesel
Densitate la 25
0
C (kg/m
3
) 860-900
Vscozitate 40
0
C (mm
2
/s) 3.5-5
Coninut de ap,max(mg/kg) 500
Contaminare total,max(mg/kg) 24
Cenu sulfatat,max(mg/kg) 0.02
Coninut de sulf,max(mg/kg) 10
Cifr cetanic,min 51
Punct de aprindere,min(

C) 120
Indice de acid,max(mgKOH/g) 0.5
Stabilitate la oxidare >6 ore
Coninut metanol,%gr <0.2
Monogliceride(%gr) MG<0.8
Digliceride(%gr) DG<0.2
Trigliceride(%gr) TG<0.2





10

Cap 5. Proprieti chimice

La amestecarea hidroxidului de sodiu cu metanolul are loc reacia de echilibru:
CH
3
- OH + NaOH -> CH
3
O
-
Na
+
+ H
2
O
Metanol Hidroxid Metoxid Apa
de sodiu de sodium

Reacia principal de transesterificare a uleiului vegetal i a celorlalte grsimi naturale
care conin trigliceride, n cataliz puternic baz, decurge n trepte, astfel:
Reacia de mono-transesterificare
Reacia de di-transesterificare
Reacia de tri-transesterificare

REACTIA DE BAZA

Datorit motivelor mentionate mai sus, uleiul vegetal este transformat in biodiesel.
Componentele combustibile din ulei , numiti acizi grasi, au diferite proprietati ce pot fi
caracterizate prin numarul de atomi de hidrogen si carbon, si legaturile dintre acestia,
stau la baza biodieselului.

Reactia ce sta la baza formarii biodieselului este urmatoarea :
MEMORIU JUSTIFICATIV
In majoritatea tarilor se cauta metode de inlocuire a combustibilor clasici (fosili) cu
combustibili regenerabili, principalul fiind biodieselul. Trebuie spus ca pentru industria
din Romania productia de biodiesel constituie un element de noutate. De altfel Directiva
UE 2003/30/CE (mai 2003) promoveaza folosirea in transporturi a biocombustibililor si
a altor combustibili regenarabili.
Minimul proportiei de biocombustibili si alti combustibili regenerabili ce trebuie
introdusi pe piata de fiecare stat emmbru UE (in % din totalul carburantilor petrolieri
11

existenti pe piata la data respectiva):
- in 31 decembrie 2005-2%
- in 31 decembrie 2010-5,75%
- in 31 decembrie 2020-20%
Este clar ca aceste cerinte vor impulsiona productia de biodiesel si afacerile legate de
acest domeniu vor prospera.Avand o agricultura in plina dezvoltare, promovand cultura
de plante oleagenoase (cultura de rapita este una foarte avantajoasa), Romania are sansa
sa devina unul dintre cei mai mari producatori de biocombustibili din Europa.
Astfel Romania, in perspectiva intrarii in UE si a reducerii importurilor de produse
energetice, trebuie sa dezvolte o noua categorie de combustibili care se regenereaza an
de an, spre deosebire de combustibilii fosili care odata extrasi nu se mai regenereaza.
Pentru aceasta trebuie perfectionata o industrie de producere a biobieselului si realizarea
de studii privind procedeele industriale ce ar putea fi folosite in Romania.
Biodieselul in forma sa clasica este un amestec de esteri metilici ai uleiurilor
vegetale, care se obine printr-o serie de reacii de tranesterificare. In general esterii
acizilor grai se pot obine prin tehnologii de derivatizare chimic (esterificarea direct a
acizilor grai rezultai ca subproduse la fabricarea spunurilor sau rafinarea uleiurilor
vegetale brute) sau prin semisintez (prin alcooliza trigliceridelor naturale prezente n
uleiuri vegetale i grsimi animale). n cazul utilizrii tehnologiilor de semisintez,
esterii acizilor grai se pot obine printr-un proces necostisitor i eficient din gliceride cu
coninut mare de acizi grai. Sinteza acestora implic reacia de trans-esterificare a
trigliceridelor coninute n surse de origine animal sau vegetal cu alcooli C1-C4,
obinndu-se alchilesteri C1-C4 i glicerin brut ca subprodus. Reaciile de alcooliza
(metanoliza) a trigliceridelor pentru producerea de biodiesel sunt prezentate mai jos.
Dup tranesterificare alchil esterii se separa de glicerina i celelalte componente
rezultate din reactiile secundare si se stocheaza n vederea prepararii biodieselului.
Biodieselul, n acceptiunea clasic, este un amestec de motorina i alchilesteri de acizi
grasi. Dupa proporia de ametecare (n volume) avem mai multe sortimente de biodiesel:
B 10 (cu 10% alchilesteri), B 20 10 (cu 20% alchilesteri) si B 30 (cu 20% alchilesteri).
12

Cap 6. Alegerea locului de amplasare

Pentru c este necesar o cantitate sporit de floarea soarelui, ca materie prim,
trebuie luat n considerare posibila amplasare a instalaiei n zona de cmpie, aproape
de marile culturi de floarea soarelui. De asemenea, este necesar o cantitate mare de ap,
poziionarea langa o sursa important i constant de ap fiind eseniala. Cumulat cu
necesitatea accesului la cale ferat sau drum, sunt de luat n considerare urmtoarele
variante:
Cmpia Romn
Sudul Dobrogei
Cmpia Olteniei
-Cmpia de Vest(jud. Timi, Arad, Bihor, Satu-Mare

Am ales localitatea Vlad Tepes,n judetul Calarasi, datorit amplasarii n zon cu
importante culturi de floarea soarelui, la 25 km de Autostrada Soarelui si la 28 km de
orasul Clrasi, soluri de tip cernoziomic, continut ridicat de elemente nutritive,
capacitate sporita de retinere a apei si datorit unui potenial ridicat de for de munc.
Ne-am propus proiectarea unei instalatii de sinteza a biodieselului , folosind ca materie
prima principal ulei vegetal de floarea soarelui .
Capacitatea proiectata a instalatiei este de 2000t/an biodiesel , regimul de lucru 3*8h/zi ,
6 zile/saptamana , 300 zile/an.
Principalele aspecte tehnice
Temperatura de functionare a reactoarelor este de 60C .
Lista materiilor prime si auxiliare utilizate in proces:
Materii prime Cantitate , kg/h
Ulei vegetal de floarea soarelui 294
Metanol 35
Catalizator 45
Apa de spalare 25
13


Fluxurile de iesire din instalatie :
Produse Cantitate , kg/h
Biodiesel 287
Glicerina 24













14

Cap 7 .Descrierea procesului tehnologic

Procesul de producere a biodieselului se bazeaza pe reacia de transesterificare dintre
glicerolul din uleiul vegetal i metanol. Soda caustica i alcoolul metilic vor fi dozate n
reactor pentru obtinerea metoxidului de sodiu. n prima etapa va avea loc reacia de
esterificare a acizilor grai liberi din reactorul nr. 1. Reactia de esterificare are loc la cca.
115-120C ntre acizii grai liberi i metanol; apa rezultatii ca produs de reactie este
ndepartat prin distilare. Uleuiul purificat obtinut n reactorul nr. 1 este amestecat la o
temperatura de 70C cca. 40 min. cnd are loc cca. 95% din reacia de transesterificare.
Dup terminarea reaciei se separ glicerina de biodiesel prin centrifugare. Pentru
perfectarea reaciei, biodieselul rezultat este amestecat cu cca. 1% metilat de sodiu cca.
20 min. Dup o nou separare centrifugal biodieselul va fi supus de douii ori purificrii
cu apa prin metoda de extracie i n final prin distilare la presiune redusa pentru
indepartarea apei si metanolului.
Biodieselul obtinut va fi stocat in rezervoare.
Glicerina separata va fi depozitatii In butoaie de plastic, si vederea valorificiirii.







15

Cap 8. Depozitarea si transportul Biodiesel

depozitarea substantelor periculoase in rezervoare,
temperatura de stocare sa fie minimizata cat mai mult posibil, pentru rezervorul
de metanol se va prevedea un acoperis de protectie din material termoizolant,
impotriva actiunii directe a razelor solare;
toate rezervoarele vor fi dotate cu instrumente i proceduri pentru prevenirea
supraumplerii (msurarea nivelului ), supape de respiraie i opritoare de flacari;
rezervoarele vor fi amplasate n cuve de retentie,
capacitatea cuvei de retenie trebuie s fie 110% din cel mai mare rezervor din
incinta; mprejmuirea trebuie s fie impermeabila i inspectata regulat pentru a
se asigura integritatea structurala.
la incarcarea i descarcarea containerelor: conductele de umplere s fie imersate
n lichid, asigurarea recuperarii vaporilor la incarcare, asigurarea cu robinete de
lnchidere sigure,
vaporii produi n timpul stocrii sau manipularii vor fi recuperati prin absorbtie,
sursa potential de emisii fugitive o constituie robinetii, flansele, flansele de
nchidere, robineii de sigurant, etanrile pompelor i compresoarelor, tuurile
de prelevare a probelor. Este necesar s se aleaga robinetele adecvate, s fie
asigurata verificarea acestora. Se va reduce ct mai mult posibil numarul de
flanse, se va asigura controlul lor, se vor bloca cu flane ventilele de golire a
conductelor, se va reduce numarul de puncte de prelevare a probelor. Se vor
alege pompele care asigur o foarte buna etanare,
conexiunile dintre utilaje s fie nchise prin ventile. Preaplinurile s fie dirijate la
un sistem de drenaj i colectare,
rezervoarele vor fi echipate cu sisteme de reducere a emisiilor volatile,
masurarea nivelului, respectiv sistem de alarma; echipamentele vor fi intretinute
corespunzator.
rezervoarele vor fi amplasate intr-o zona de retentie impermeabila,
vasele de stocare vor fi verificate periodic, din punct de vedere tehnic,
stocarea lichidelor organice se face sub atmosfera inert .
16

se vor lua masuri de reducere a pierderilor de fluide.

Cap 9.Emisii specifice rezultate la utilizarea biodiesel

Dioxid de carbon (CO
2
): fiecare ton de carburant Diesel fosil emite aproximativ 2,8
tone de CO
2
n atmosfer. Coninutul specific de carbon la o ton de biodiesel este uor
mai sczut, de aproximativ 2.4 tone de CO
2
. De aceea emisiile de la combustibilul
Biodiesel pot fi considerate ca fiind nule.
Monoxidul de carbon (CO): Biodieselul conine compui oxigenati, care
mbunesc procesul de combustie i diminueaz emisia de CO cu pn la 20%.
Biodiselul poate fi folosit ca atare sau n amestec cu motorina, amestecurile
dintre biodiesel i motorin fiind notate n felul urmtor: pentru un amestec de 20%
biodiesel cu 80% motorin el se numete B20. se mai utilizeaz amestecuri B50, B70
etc., n funcie de ce cantitate de biodiesel folosim n amestec. Cu B100 se noteaz
biodieselul pur.







17

Cap 10. Avantaje

Produs din resurse regenerabile: Biodieselul este o surs de energie regenerabil,
spre deosebire de alte produse petroliere, care n timp va disparea. Din moment ce se
face din grsimi vegetale, el poate fi produs la cerere i, de asemenea, provoac mai
puin poluare dect motorina.
Poate fi utilizat de motoare diesel existente: Unul din principalul avantaj de a folosi
biodiesel este c poate fi folosit n motoare diesel existente cu sau fr modificri i
poate nlocui combustibilii fosili pentru a deveni sursa de energie primar de transport.
Biodieselul poate fi utilizat la 100% (B100) sau n amestec cu motorina. De exemplu:
B20 este numit ca 20% amestec de biodiesel cu motorin de 80%. Acesta mbuntete
lubrifierea motorului i mrete durata de via a motorului, deoarece este practic fr
sulf.
Mai puine emisii de gaze cu efect de ser (de exemplu, B20 reduce emisiile de CO2 cu
15%):
Pentru a proteja mediul nconjurtor de la nclzirea globala, muli oameni au adoptat
utilizarea biocarburanilor. Experii sunt de prere c utilizarea de biodiesel n loc de
motorin poate reduce emisiile de gaze cu efect de ser pn la 78%.

Cnd uleiul este extras din subteran, acesta trebuie s fie rafinat pentru a rula motoare
diesel. Nu se poate folosi imediat, sub form brut. Atunci cnd este rafinat, se
elibereaza mai multi compui chimici, inclusiv benzen i butadien n mediu,l care sunt
duntoare pentru animale, plante i viaa uman, pe cand rafinriile de biodiesel
utilizeaza grasime animala si vegetale eliminand mai putine substante chimice
daunatoare mediului.
Biodegradabil i non-toxic: Cnd biocombustibilii sunt ari, ei produc in mod
semnificativ mai puin carbon i cteva poluani. Comparativ cu motorina, biodiesel
produce mai puin fum (particule), monoxid de carbon, hidrocarburi nearse, i dioxid de
sulf. Punct de aprindere pentru biodiesel este mai mare de 130 C, n timp ce pentru
18

motorina este de aproximativ 60 C , ceea ceea ce l face mai uor de manipulat,
depozitat i transportat.
O mai bun economie de combustibil: Vehicule care functioneaza pe biodiesel realiz
o economie de combustibil de 30% dect motoarele diesel pe baz de petrol.














19

Cap 11. Dezavantaje

Lipsa de ap: utilizarea de ap pentru a produce mai multe culturi pot pune presiune
asupra resurselor de ap locale.
Creterea uoar a emisiilor de oxizi de azot: Biodiesel are oxizi de azot cu
aproximativ 10% mai mult (NOx) dect alte produse petroliere. Oxid de azot este un gaz
care este utilizat la formarea i ozon. Odat ce se dizolv n umiditate atmosferic, poate
provoca ploi acide.
.
Proprietile de curgere la rece, ale biodieselului ct i ale dieselului fosil, sunt extrem
de importante. Spre deosebire de benzin, dieselul fosil i biodieselul pot ncepe s
nghete sau s gelifieze, pe msur ce temperatura devine mai rece. Dac combustibilul
ncepe s gelifieze, acesta poate bloca filtrele sau eventual poate deveni suficient de gros
nct s nu poat fi nici mcar pompat de la rezervorul de combustibil la motor










20

Cap 12. Costuri materie prima

Ulei 294 litri/h 52,0 euro-centi/litru 1.100.736 euro/an
Metanol 35 litri/h 42 euro-centi\litru 10.5840 euro/an
Catalizator 45 litri/h 9 euro-centi/litru 2.9160 euro/an
Filtre si agent rafinare 0.6 euro-centi/litru 12.000 euro/an
Apa de spalare 25 litri/h 0.1 euro-centi/litru 180 euro/an
Total material 57.8 euro-centi/litru 1.247.916 euro/an











21

Cap 13. Alte costuri

Personal 1.2 euro-centi/litru 24.000euro/an
Energie 0.6 euro-centi/litru 12.000 euro/an
ntretinere i reparaii 0.6 euro-centi/litru 12.000 euro/an
Amortizare 4 euro-centi/litru 180.000 euro/an
Asigurare 0.8 euro-centi/litru 8000 euro/an
Total 236.000 euro/an


Produse finale : in euro /litru
biodiesel 287 litri/h 1 euro/litru 2.066.400 euro/an
glicerina 24 litri/h 0.8 euro/litru 138.240 euro/an
Total 2.204.640 euro/an








22

Cap 14. Costul instalaiei i suprafeei n care este amplasat

Preul instalatiei este de aproximativ 1.000.000 euro
Aceasta conine:
reactor nr. 1 - utilizat pentru neutralizarea acizilor grai din uleiuri n vederea
obinerii
uleiurilor purificate (reacia de esterificare).
reactor nr. 2 - utilizat pentru obinerea biodieselului (reacia de transesterificare).
separator centrifugal - destinat separrii i ndepartarii particulelor de glicerina
din biodiesel
instalatii de ncalzire reactoare
un compresor de aer
un hidrofor
rezorvor metallic pentru stocarea metanolului cu capacitatea de 10t
rezervor exterior metallic cu capacitatea de 28t
vase pentru stocare ulei vegetal, din material plastic (20buc), cu capacitatea de 1t
rezervor cistern de 22t
Costul suprafetei n care este amplasata instalaia este de 4 euro/m
2
, adic 2400 euro.
Profit : 720.724 euro/an






23

Anexe

SCHEMA TEHNOLOGIC A INSTALAIEI




E1
DEWATER1
FEEDACID1
FEEDMEOH1
FFA_REACTOR
FEEDNAOH1
NEUTRALIZE
DEWATER2
FEEDNAOH2 FEEDMEOH2
M2
E2
Excel
OIL_ESTER
MEOH_REMOVAL
SEPARATOR
MOL_SIEVES
E3
MATL_BAL
DEWATER1_TBL
DEWATER2_TBL
REFINING_TBL
SEED_OIL
FEED
WATER1
DRY_FEED
ACID
METHANOL1
NO_FFA
CAUSTIC
NO_ACID
WATER2
DRY_FEED2
CATALYST
METHANOL2
MIXED_FEED
HOT_FEED
REACT_PROD
MEOH_RECOV
DRY_PROD
GLYC_FREE
GLYCERINE
MEOH_RECOV2
REFINED_B100
BIODIESEL
24

Bibliografie

http://ipo-biodiesel.ro/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Biodiesel
http://www.brumexlin.ro/biodiesel.html
http://www.berkeleybiodiesel.org/advantages-and-disadvantages-of-
biodiesel.html