0,4 kg

compuşi ai
450 kg plumbului 1 kg
apă aldehide

2600 kg
dioxid de 2 kg
carbon 1 tonă de oxizi ai
benzină arsă sulfului
într-un motor

50 kg
monoxid 16 kg
de carbon oxizi ai
azotului
23 kg
hidrocarburi
nearse
 Uleiurile vegetale din care se
fabrică BIODIESEL

FLOAREA
RAPITA PALMIER SOIA MASLINE
SOARELUI
 In România cea mai folosită plantă oleaginoasă
pentru fabricarea biocombustibililor este rapiţa,
care are cel mai bun indice de iod, rezistenţa la
temperaturi scăzute, stabilitate la oxidare şi dă cele
mai bune rezultate în presarea la rece.

cultivat în ulei
2006

ulei
cultivat în
2006

ulei
cultivat în
2006
Ţările au adoptat politici de stimulare a producţiei
şi consumului de biocombustibil pentru unul sau
mai multe din următoarele motive:
• reducerea dependenţei de combustibilii
fosili (siguranţa energetică);
• reducerea emisiilor de gaze cu efect de
seră în sectorul transporturi (atenuarea
schimbărilor climatice);
• crearea unei cereri pentru culturi agricole
suplimentare (sprijin acordat fermelor
agricole).
Rentabilitatea biocarburanţilor depinde foarte mult de sprijinul guvernelor,
biodiesel-ul nefiind economic fără politici de susţinere.

Eliminarea sprijinului acordat biocombustibililor ar putea afecta investiţiile

în dezvoltarea unor carburanţi mai eficienţi şi mai avansaţi din punct
de vedere tehnologic.

Implementarea pe scară largă a producţiei de bioenergie poate avea

consecinţe economice, de mediu şi sociale la nivel global şi există
preocupări cu privire la diversele efecte potenţiale neprevăzute ale
politicilor în domeniul biocombustibililor.
Considerat reziduu toxic, uleiul alimentar uzat este
reglementat la nivel legislativ prin norme speciale.

Majoritatea oamenilor recunosc faptul că uleiul pe

care nu îl mai folosesc îl aruncă la chiuvetă sau îl
depozitează în recipiente de plastic pe care le
aruncă apoi la coşul de gunoi.

Un litru de ulei face ca un milion de litri de apă să

devină nepotabilă, ceea ce echivalează cu
cantitatea de apă pe care o consumă un om timp
de 14 ani.
(1) Corpul separatorului de
grăsimi;
(2) Capacul separatorului de
grăsimi;
(3) Cămin de probe;
(4) Ventilaţia separatorului
de grăsimi;
(5) Perete interior separator
grăsimi.
(1) Orificiul de intrare,
(2) Duză antistropire –
previne perturbarea
nămolului şi a grăsimilor
deja separate;
(3) Pereţii despărţitori
reţin nămolul în prima
parte;
(4) Sifonul de ieşire
reţine grăsimile în
interiorul separatorului;
(5) Orificiul de ieşire
 Drept transesterificare se denumeşte termenul general legat de clasa de reacţii
organice în cadrul cărora un ester este transformat în altul, prin schimbarea
numărului de alcooli.

Mecanismul de transesterificare a grăsimilor/uleiurilor în bază de catalizator acid.

ECO HISPANICA
este o întreprindere
spaniolă care a
dezvoltat şi patentat
un sistem propriu de
tratament al
deşeurilor solide
urbane (DSU), bazat
pe sterilizarea
deşeurilor
gospodăreşti cu zero
emisii.