PROIECT DE SEMESTRU LA DISCIPLINA

Sisteme de energie bazate pe biomasa

„Obtinerea biodiesel-ului din alge marine”

Student: DL
Grupa: 9LF591

2023

Universitatea Transilvania din Brașov Programul de studii IPMI

Facultatea D. P. M. Disciplina Sisteme de energii bazate pe biomasa
 Cuprins

1. Introducere
2. Ce este implicat în creșterea algelor pentru combustibil?
3. Procesul de obtinerea combustibilului din alge
4. Avantaje si dezavantaje
5. Concluzii
6. Bibliografie

1. Introducere
Una dintre sursele de combustibil ale viitorului sunt algele, plante marine considerate
uimitoare în medicină si în lupta împotriva cancerului sau ca înlocuitor al uleiurilor și
grăsimilor din alimente. Randamentele în obținerea combustibilului din alge sunt de 7
până la 31 de ori mai mari decât în cazul uleiului de palmier (a cărui producție distruge
pădurile tropicale).
În ultimii zece ani, a existat o cerere crescută pentru cercetarea combustibililor
alternativi din cauza creșterii prețurilor și a utilizării combustibililor, precum și a epuizării
resurselor naturale de combustibil. Cercetarea este finanțată de o serie de întreprinderi
și organizații guvernamentale într-un efort de a face producția de combustibil pentru
alge profitabilă.
Departamentul de Energie al Statelor Unite intenționează să investească 24 de milioane
de dolari în trei grupuri de cercetare pentru a găsi modalități de comercializare a
biocombustibililor din alge. Alte 16 milioane de dolari au fost deja investite în alte
programe similare. [1]

2. Ce este implicat în creșterea algelor pentru combustibil?

Algele sunt printre cele mai adaptative plante ale planetei și se dezvoltă rapid. Algele
sunt ușor de cultivat, fie în sisteme închise sau deschise. Sunt plantate în regiuni cu
climă caldă pentru a obține recolte mai bogate. Cu toate acestea, sistemele deschise
sunt vulnerabile la condițiile meteorologice exterioare și la potențialul de contaminare cu
bacterii. In plus, apa în care ele cresc trebuie mentinuta la o anumita temperatura.
Cultivarea algelor pe
verticala in bucle inchise a
fost dezvoltata ca
alternativa, pentru a
produce algele mai rapid
si mai eficient decat in
sistemele deschise. In
sistemul de cultivare pe
verticala, algele stau in
saci de plastic transparenti
si astfel sunt expusi
razelor soarelui pe ambele
fete. Sacii cu alge sunt
agatati de plafon, iar
acoperisul ii protejeaza de
ploaie. Datorita expunerii
mai mari la soare,
productivitatea algelor Figură 1 Cultivarea algelor pe verticala in bucle inchise [1]
creste, la fel si cea de ulei extras. De asemenea, se evita contaminarea algelor. [1]
Centralele de bioreactie cu tancuri inchise sunt create sa creasca si mai mult rata
productiei de ulei. In aceste centrale se cultiva alge in spatii inchise, in niste cilindri
mari, in care sunt create conditiile ideale de crestere a lor. In acest fel productivitatea
este maxima si algele se recolteaza zilnic. Aceste centrale cu bioreactoare inchise pot fi
plasate strategic in apropierea centralelor de energie pentru a capta excesul de dioxid
de carbon din atmosfera, care, altfel, ar polua aerul. [1]

Figură 2 Centrale de bioreactie cu tancuri inchise [1]

3. Procesul de obtinerea combustibilului din alge

Dupa ce au fost recoltate, se extrage uleiul din peretii celulelor lor  prin diverse metode,
dintre care cea mai simpla este presarea, prin care se extrage 75% din uleiul din alge.
O alta metoda este cea in care se foloseste hexanul pe post de solvent, iar prin acest
procedeu se extrage pana la 95% din uleiul existent in alge. Mai intai se extrage uleiul
prin presare, apoi se amesteca resturile cu solvent si se filtreaza uleiul, urmand a fi
curatat de orice urma de solvent. O a treia metoda folosita este cea a fluidelor
supercritice, prin care se extrage pana la 100% din uleiul din alge. Dioxidul de carbon
este fluidul supercritic, ceea ce inseamna ca este incalzit si presurizat incat sa-l aduca
atat in stare lichida, cat si de
gaz, apoi este amestecat cu
algele, dupa care acestea
sunt transformate in ulei.
Echipamentul aditional si
munca necesara in aceasta
metoda o face mai putin
folosita.
Dupa ce uleiul a fost extras
din alge, el este rafinat printr-
un proces denumit
transesterificare. In acest
Figură 3Procesul de obtinerea a biodiesel-ului [1] proces un catalizator, cum ar
fi hidroxidul de sodiu (soda
caustica), este amestecat cu un alcool ca metanolul. Urmatorul pas este rafinarea
amestecului pentru indepartarea glicerolului format. Rezulta produsul final: combustibilul
biodiesel din alge. [1]

4. Avantaje si dezavantaje
Exista avantaje si dezavantaje la implementarea extragerii combustibilului din alge, dar
totul suna foarte promitator. Oamenii de stiinta au reusit sa transforme algele in
combustibil printr-un proces care dureaza mai putin de o ora. Pare scenariul ideal: se
cultiva un material organic, se preseaza, se trateaza chimic si se transforma intr-un
combustibil curat si eficient. Insa exista si critici la adresa acestui tip de combustibil. [1]
Intrand in detaliu, unul dintre principalele avantaje ale utilizării microalgelor ca materie
primă în comparație cu culturile mai tradiționale este că poate fi cultivată mult mai ușor,
pe terenuri care nu ar fi considerate adecvate pentru creșterea culturilor utilizate pana
acum. Microalgele necesită, de asemenea, mai puține resurse pentru a crește și este
necesară puțină atenție, permițând creșterea și cultivarea algelor să fie un proces foarte
pasiv.
Un alt avantaj prezinta impactul utilizarii algelor asupra alimentelor: multe materii prime
tradiționale pentru biodiesel, cum ar fi porumbul și palmierul, sunt, de asemenea,
utilizate ca hrană pentru animale în ferme, precum și o sursă valoroasă de hrană pentru
oameni. Din această cauză, utilizarea acestora ca biocombustibil reduce cantitatea de
alimente disponibile pentru ambele, rezultând un cost crescut atât pentru alimentele cât
și pentru combustibilul produs. Folosirea algelor ca sursă de biodiesel poate atenua
această problemă în mai multe moduri. În primul rând, algele nu sunt utilizate ca sursă
primară de hrană pentru oameni, ceea ce înseamnă că poate fi utilizată exclusiv pentru
combustibil și ar avea un impact redus în industria alimentară.
Diminuarea deseurilor este un alt avantaj: o alternativă mult mai ecologică la
biocombustibilii actuali. În primul rând, este capabilă să utilizeze apa contaminată cu
îngrășăminte și alți nutrienți care sunt un produs secundar al agriculturii, ca sursă
principală de apă și nutrienți. Din această cauză, împiedică amestecarea acestei ape
contaminate cu lacurile și râurile care furnizează în prezent apa noastră potabilă. În
plus, amoniacul, nitrații și fosfații care în mod normal ar face apa nesigură servesc de
fapt ca substanțe nutritive excelente pentru alge, ceea ce înseamnă că sunt necesare
mai puține resurse pentru creșterea algelor. [2]
La dezavantaje se poate nota ca cultivarea in tancuri deschise este riscanta;
temperatura apei trebuie sa fie una precisa si este nevoie sa se pompeze dioxid de
carbon in bazine, ceea ce creste riscul de contaminare. Laboratoarele biodiesel
incearca sa rezolve aceste probleme prin folosirea sistemelor inchise de cultivare a
algelor. Algele trebuie sa fie cultivate in conditii speciale, cu temperatura controlata si
necesita un aport de fosfor, care nu se gaseste din abundenta. De asemenea se
discuta despre cultivarea algelor modificate genetic, care ar putea starni o noua
controversa.
Inca nu au fost efectuate teste reale care sa verifice eficienta biodieselului din alge la
masinile actuale. La aceasta ora exista o singura masina care functioneaza cu biodiesel
din alge: Mercedes Benz E320, care a fost testata in SUA. Insa nu au fost emise inca
statistici legate de consum, de emisii, sau de randamentele masinii. [1]
5. Concluzii
In conditii optime, algele pot fi produse in cantitati uriase, aproape nelimitate. Jumatate
din greutatea algelor este data de uleiul pe care il contin. Dupa extragerea uleiului,
resturile ramase din planta se pot vinde ca furaje bogate in proteine pentru animale.
Algele sunt culturi non-alimentare, care indeparteaza cantitati uriase de dioxid de
carbon din atmosfera si pot fi plasate langa alte uzine si centrale ce polueaza aerul cu
CO2, reducandu-le acestora emisiile. Acest aspect nu este, insa, atat de pozitiv pe cat
pare, deoarece in procesul de rafinare a uleiului din alge exista emisii de CO2, care
compenseaza absorbtia lui din faza de cultivare a algelor. Fiind cultivate in apa, algele
nu necesita blocarea unor terenuri agricole atat de valoroase; in plus, cresc extrem de
rapid. Algele absorb, de asemenea, fosforul si nitrogenul din instalatiile de tratatre a
apelor uzate. Amprenta de carbon a combustibilului din alge este de 93 de ori mai mica
decat cea a combustibililor clasici, ceea ce este un mare plus pentru mediu.
Daca cercetatorii vor reusi sa rezolve toate problemele asociate producerii de alge, ele
au potentialul de a schimba modul in care producem uleiul sau combustibilul, dar si felul
in care reducem emisiile de dioxid de carbon din atmosfera. [1]
 6. Bibliografie
[1]- https://inimafericita.ro/2014/11/03/combustibili-alternativi-algele/
[2]- https://wikicro.icu/wiki/Algae_fuel