Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
U
structural – funcţional;
fiabilistic.
Rezultă două scheme diferite:
SC
schema constructiv – funcţională, care redă poziţia relativă a compo-
nentelor în cadrul arhitecturii sistemului şi care permite analiza funcţională
a acestuia;
schema logică de fiabilitate, care urmăreşte să evidenţieze modul în
care fiabilitatea unui component al sistemului poate influenţa fiabilitatea
EE
întregului sistem.
Componentele care, din punct de vedere fizic, sunt aşezate în paralel, în cazul
schemei logice de fiabilliatate pot fi amplasate în serie.
DR
4.2 FIABILITATEA SISTEMELOR CU COMPONENTELE DISPUSE ÎN SERIE
c1 c2 .... cn
AN
n
Funcţia de fiabilitate a sistemului: R (t )sistem = ∏ R (t )i ; R(t) i ≤ 1.
i =1
TI
OBSERVAŢIE:
Funcţia de fiabilitate a unui sistem cu componentele dispuse în serie din
IS
punct de vedere al fiabilităţii este mai mică sau cel mult egală cu funcţia de
fiabilitate a celui mai slab component.
CR
t n t
− ∫ z (t )dt ∑−∫z (t )i dt
Deoarece R (t ) = e 0 , rezultă: R (t )sistem = e i =1 0 .
Dacă z(t) i = λ i , ∀ i ∈ [1, n],
n n
∑ − λi ⋅t −t ∑ λi n
Atunci R (t )sistem = e i =1 =e i =1 = e − λsistem ⋅t , unde λsistem = ∑ λi .
i =1
41
APLICAŢII NUMERICE
APLICAŢIA I
Enunţ:
U
La un lanţ de distribuţie cu 50 de zale se cunosc, la un moment dat, t : R(t)i
= 0,99 pentru i = 1 . . . 49 şi R(t)50 = 0,95 pentru cea de a 50-a za. Să se
calculeze valoarea funcţiei de fiabilitate pentru întreg lanţul. Să se efectueze
SC
calculul şi pentru cazul în care şi cea de a 50-a za ar avea aceeaşi valoare a
funcţiei fiabilităţii cu celelalte zale.
Rezolvare:
Pentru prima situaţie:
EE
50
R (t )lanţ = ∏ R (t )i = 0,99 49 ⋅ 0,95 = 0,581.
i =1
În cel de al doilea caz, când fiabilitatea zalei „slabe” a fost adusă la acelaşi
DR
nivel cu fiabilitatea celorlalte zale:
50
R (t )'lanţ = ∏ R (t )i = 0,99 50 = 0,605 .
APLICAŢIA II
i =1
AN
Enunţ:
Rezolvare:
Sist. rulare dr.
Schema constructiv – funcţională:
Diferenţial
Motor Ambr. S.V. Tr. card. + Tr. centr.
IS
42
Fiabilitatea sistemului:
9
R (t )sistem = ∏ R (t )i = 0,130 .
i =1
Se observă că R(t)sistem = 0,13 << R(t)min = 0,55.
Se acţionează asupra componentelor celor mai puţin fiabile, mărindu-li-se
valoarea funcţiei fiabilităţii, după cum urmează:
R(t)motor = 0,7; R(t)sist.rul.= 0,8.
U
Pentru întregul sistem va rezulta o nouă valoare a funcţiei fibilităţii:
R’(t)sistem = 0,189, înregistrându-se o mărire în raport cu valoarea iniţială cu
peste 45%.
SC
4.3 FIABILITATEA SISTEMELOR CU COMPONENTELE DISPUSE ÎN PARALEL
EE
Un sistem are componentele dispuse în paralel din punct de vedere al
fiabilităţii dacă defectarea sistemului se produce numai după defectarea tuturor
componentelor.
n
c2 R(t )sist. = 1 − F(t )sist. = 1 − ∏ F(t )i ;
i =1
n
• R(t )sist. = 1 − ∏ [1 − R(t )i ]
AN
• i =1
•
Deoarece F(t) i ≤ 1, rezultă că
cn
F(t) sist. ≤ F(t) i, ∀ i ∈ [1, n] .
TI
OBSERVAŢIE:
Funcţia de fiabilitate a unui sistem cu componentele dispuse în paralel din
punct de vedere al fiabilităţii este mai mare sau cel puţin egală cu fiabilitatea
CR
43
APLICAŢIE NUMERICĂ
Enunţ:
Lanţul de distribuţie de la aplicaţia anterioară este înlocuit cu un lanţ
dublu. Considerându-se că unul din componentele noului lanţ are R(t)1 = 0,581,
U
iar celălalt R(t)2 = 0,605, să se calculeze valoarea funcţiei fiabilităţii noului lanţ.
Rezolvare:
SC
Noua soluţie constructivă are cele două componente în paralel din punct
de vedere al fiabilităţii deoarece, chiar dacă unul din semilanţuri cedează, celălalt
asigură funcţionarea sistemului de distribuţie al motorului. Deci:
EE
Rezultă că fiabilitatea lanţului dublu este net superioară celei a lanţului simplu.
DR
4.4 FIABILITATEA SISTEMELOR CU COMPONENTELE DISPUSE MIXT
e1 e10
e2
e4 e5
G1
TI
e3 G2 e8 e9 e11
B1
G4
G3 A1
IS
e6 e7 e12
G5
SS1
CR
44
4.4.2 Sisteme cu componente perturbatoare
Aceste sisteme au componente ce nu sunt dispuse numai în grupări de tip serie
şi/sau paralel.
Exemplu:
c1
U
c2 c3
SC
c4
EE
c5 c6
DR
Rsist. = R(s=1/j=1) ⋅ Rj + R(s=1/j=0) ⋅, (1 – Rj)
în care: s=1 simbolizează starea de bună funcţionare a sistemului;
j =1 – starea de fiabilitate maximă a componentului j;
AN
j =0 – starea de defect a componentului j.
Elementul j este componentul care împiedică descompunerea sistemului numai
în grupări de tip serie şi/sau paralel. În exemplul dat componentul j este e 4 .
Schema sistemului atunci când componentul e 4 are fiabilitate maximă (R 4 = 1)
este:
AN
e1
e2 e3
TI
e5 e6
IS
e1
e2 e3
e5 e6
45
Rezultă: R (s = 1/ e 4 = 0 ) = 1 − (1 − R1 ) ⋅ (1 − R 2 ⋅ R3 ) ⋅ (1 − R5 R 6 ) .
Pentru sistem se obţine în final:
Rsist = {1 − (1 − R1 ) ⋅ {1 − [1 − (1 − R 2 ) ⋅ (1 − R5 )] ⋅ [1 − (1 − R3 ) ⋅ (1 − R 6 )]}}⋅ R 4 +
+ [1 − (1 − R1 ) ⋅ (1 − R 2 R3 ) ⋅ (1 − R5 R 6 )] ⋅ (1 − R 4 )
APLICAŢIE NUMERICĂ
U
Enunţ:
Să se determine fiabilitatea sistemului a cărui schemă logică de fiabilitate este
SC
redată mai jos:
1 2 6
EE
3 4 5 7
DR 9
10
Rezolvare:
1, 3 6, 7
TI
4 5
IS
8, 9, 10
sunt:
R1,3 = 1 – (1 – R1)⋅(1 – R3) = 1 – (1 – 0,9)⋅(1 – 0,7) = 0,97;
R8,9 = 1 – (1 – R8)⋅(1 – R9) = 1 – (1 – 0,8)⋅(1 – 0,9) = 0,98;
R8,9,10 = R8,9⋅R10 = 0,98 ⋅ 0,5 = 0,49;
R6,7 = 1 – (1 – R6)⋅(1 – R7) = 1 – (1 – 0,6)⋅(1 – 0,7) = 0,88.
În această schemă simplificată componenetele nu mai pot fi asociate în
grupări cu acelaşi tip de amplasare. Drept element care împiedică organizarea
sistemului în astfel de grupări pot fi considerate mai multe componente: elementul
46
4, blocul 6 –7, elementul 5 şi blocul 8-9-10.
Cazul I: j = 4
Schema logică de fiabilitate a sistemului atunci când elementul 4 are
fiabilitate maximă este:
2
6, 7
U
1, 3 5
SC
8, 9, 10
EE
R2,5 = 1 – (1 – R2)⋅(1 – R5) = 1 – (1 – 0,8)⋅(1 – 0,5) = 0,9;
R2,5,6,7 = R2,5 ⋅ R6,7 = 0,9 ⋅ 0,88 = 0,792;
R2,5,6,7,8,9,10 = 1–(1–R2,5,6,7)⋅(1–R8,9,10) = 1–(1–0,792)⋅(1–0,49) = 0,89392;
R(s=1/j=1) = R1,3 ⋅ R2,5,6,7,8,9,10 = 0,97⋅0,89392 = 0,8671.
Considerând elementul 4 în stare de defect, schema logică de fiabilitate a
sistemului devine:
1, 3
DR 2
6, 7
AN
5 8, 9, 10
Cazul II j = 6, 7
Schema logică de fiabilitate a sistemului atunci când blocul elementelor 6 şi 7
TI
2
IS
1, 3
5
CR
4
8, 9, 10
47
R2,4,5,8,9,10= 1 – (1 – R2)⋅(1 – R4,5,8,9,10) = 0,97⋅0,8894 = 0,8627
R(s=1/j=1) = R1,3 ⋅ R2,4,5,6,8,9,10 = 0,97⋅0,8894 = 0,8627.
În cazul în care blocul elementelor 6 şi 7 este defect, schema sistemului
devine:
2 5
1, 3 8,9,10
U
4
SC
Iar fiabilităţile subansamblurilor şi sistemului, în acest caz, sunt:
R2,5 = R2 ⋅ R5 =0,8⋅0,5 = 0,4;
R2,4,5= 1 – (1 - R4)⋅(1 – R2,5) = 1 – (1 – 0,6)⋅(1 – 0,4) = 0,76;
R(s=1/j=0) = R1,3⋅R2,4,5 ⋅R8,9,10 = 0,97⋅0,76⋅0,49 = 0,3612.
Se determină fiabilitatea sistemului:
EE
Rsis= 0,8627⋅0,88+ 0,3612⋅(1- 0,88) = 0,8025.
Cazul III j = 5
1, 3
DR
Situaţia în care elementul 5 are fiabilitate maximă:
2 6, 7
AN
4 8, 9, 10
2 6, 7
1, 3
TI
4 8, 9, 10
Cazul IV j = 8, 9, 10
48
6, 7
1, 3 5
U
4
SC
R2,5,6,7= R2 ⋅[1 – (1 – R6,7)⋅ 1 – R5)] = 0,8⋅[1 – (1 – 0,88)⋅(1 – 0,5)] = 0,752;
EE
= 1 – (1 – 0,6)⋅{1 – 0,8⋅[1 – (1 – 0,88)⋅(1 – 0,5)]} = 0,9008;
1, 3
DR
Situaţia în care blocul de elemente 8,9,10 este defect:
6,7
AN
4 5
OBSERVAŢIE:
49
4.5 REDUNDANŢA LA AUTOVEHICULE
În fiabilitate,(lb.
Redondance redundanţa
Franceză)reprezintă un procedeu prin care se obţine creşterea
fiabilităţii unui sistem prin utilizarea dispozitivelor de rezervă.
Introducere de dispozitive suplimentare față de cel de bază, care să asigure
funcționarea unui sistem în cazul când primul sau altul dintre dispozitivele cu aceeași
funcție a ieșit întâmplător din uz. (< engl. redundancy, fr. redondance).
Clasificare
10 După durata de acţionare a dispozitivelor de rezervă:
U
redundanţă activă – dispozitivele de rezervă funcţionează permanent
(circuit dublu de frânare);
SC
redundanţă pasivă – dispozitivele de rezervă funcţionează numai în caz de
necesitate (frâna de staţionare);
redundanţă semiactivă – dispozitivele de rezervă funcţionează în mod
normal la o solicitare parţială, iar în caz de defectare a dispozitivului
principal vor prelua total sarcina sistemului (servodirecţia).
EE
20 După natura rezervării
redundanţă structurală – se referă la construcţia sistemului (circuit dublu al
frânei de serviciu);
redundanţă de solicitare – dispozitivul este asfel construit încât solicitarea în
utilizare este mai mică decât rezistenţa lui;
DR
redundanţă funcţională – în caz de necesitate, dispozitivul de rezervă preia
funcţiuni suplimentare (frâna de staţionare poate prelua, temporar,
funcţiunile frânei de serviciu).
M.cd. Timon.
fr. parc.
CR
fr. parc.
0,9 0,8
U
SC
Schema logică de fiabilitate a unui sistem de frânare cu circuit dublu
EE
M.cd. 0,85 0,9 0,65
0,8
fr. serv.
0,9
P.C. Cond. Reg. Cil. acţ. sp. Mec.fr.
secţ.II
0,8
DR racord
0,85
M.cd.
fr. parc.
limit.
0,8
Timon.
fr. parc.
0,9
spate
0,6
AN
0,9 0,8
Valoarea funcţiei de fiabilitate pentru frâna de serviciu:
R fr.serv. = 0,9 ⋅ [1 – (1 – 0,8 ⋅ 0,85 ⋅ 0,9 ⋅ 0,65) ⋅ (1 – 0,8 ⋅ 0,85 ⋅0,8 ⋅ 0,9 ⋅ 0,6)] = 0,517
Valoarea funcţiei de fiabilitate pentru frâna de parcare:
R fr.parc. = 0,9 ⋅ 0,8 ⋅ 0,6 = 0,432
Valoarea funcţiei de fiabilitate pentru întreg sistemul de frânare:
AN
0,9
0,8 ⋅ 0,85 ⋅ 0,8 ⋅ 0,9 = 0,4896 0,6
IS
a) starea s = 1/j = 1
B1
CR
0,3978
0,9
0,4896
0,72
51
R B1 = 0,9 [1 – (1 – 0,3978) (1 – 0,4896)] = 0,6234 ;
R (s=1/j=1) = 1 – (1 – 0,6234) (1 – 0,72) = 0,8946
b) starea s = 1/j = 0
0,9 0,3978
U
Fiabilitatea sistemului (se aplică formula fiabilităţii totale):
R sist. = R (s=1/j=1) ⋅ Rj + R(s=1/j=0) ⋅ (1 – Rj) = 0,8946 ⋅ 0,6 + 0,358 ⋅ (1 – 0,6) = 0,680
SC
Concluzii
Fiabilitatea frânei de serviciu creşte de la 0,155 la 0,517, deci de 3,34 ori;
Fiabilitatea întregului sistem de frânare creşte de la 0,475 la 0,680, deci
de 1,43 ori.
EE
4.6 CONSTRUCŢII GRAFICE UTILIZATE ÎN STUDIUL FIABILITĂŢII
SISTEMELOR
DR
Se prezintă sub forma unei histograme care arată numărul de defecţiuni
înregistrate până la un moment dat „t” la fiecare din componentele unui sistem.
Diagrama PARETO - grup moto-propulsor
AN
16 t = 100.000 km
14
12
Nr. defecţiuni
10
8
6
4
AN
2
0
M A SV TC Dif Tplan. S.Rul
component
TI
PARETO - motor
100.000 km
9
8
IS
Nr. defecţiuni
7
6
5
4
CR
3
2
1
0
sist.
ungere
pornire
răcire
apr.
distrib.
mec.
alim.
mot.
sist.
Componente
52
PARETO - sist. aprindere
100.000 km
4
Nr. defecţiuni
2
U
1
SC
0
condens.
bobină ind.
ruptor
bujii
distribuit.
cabl. JT
fişe Î.T.
EE
Componente
n (∆t )
probabilitate a timpului de bună funcţionare este f (t ) = , iar N0 şi ∆t sunt constante,
N 0 ⋅ ∆t
rezultă că histograma respectivă reprezintă histograma lui f(t), dar la altă scară.
0– 5.001 - 10.001 15.001 20.001 25.001
5.000 10.000 – - – -
TI
Tr. centr. 0 0 0 1 0 0 1
Diferenţ. 0 0 1 0 0 0 1 t = 30.000 km
Tr. pl. 0 0 1 0 1 0 2
Sist. rul. 1 0 1 0 0 1 3
4 1 6 2 5 4 t
CR
n(∆t )
f (t ) =
N O ⋅ ∆t
n(∆t)
53